(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 4"

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



Digitized by VjOOQ IC 



'23* 



c 



H 



MARELE 



DICflONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 





? 



' .. . -^ • 



f) 



61*75. Mortl* MctUmar (itogrnflc. Vol. IV. 



* 



Digitized by VjOOQ IC 



Digitized by VjOOQ IC 



M 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUND ATA LA 15 IUNIE 1875 
RECUNUSCUTA DREPT INSTITL'TIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUAR1E 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



alcAtuit $i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete 



DE 



GEORGE I0AN LAHOVARI 

PRE$EDINTE AL INALTEI CUKJI DE COMPTURI, 

PRE^EIMNTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVA'fATURA POPORULUI ROM1n, 

SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFICE ROMlNE 



V 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUIMAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE, 

PROKESOR UNIVERSITAR. 

DIRECTOR AL MUZEULU1 NATIONAL DE ANT1CH1TATI 



VOLUMUL IV. 






BUCURE§TI 
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZE1, 59 

1901 



Digitized by VjOOQ IC 



.LIS 



Digitized by VjOOQ IC 



T^-^V- To 
(9L - Sra ^^ 



&-S-& 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMINIE1 



I 



Iablani^a, com. rur. $i sat, in 
jud. Mehedin{i, pi. Dumbrava, 
la 35 kil. de ora^ul T.-Severin, 
situata pe dou& dealurl §i o 
vale ?i m&rginindu-se la E. 
cu com. Podul-Grosulul, la S. ; 
cu com. Padina-Mare $i Padina- 
Mic&; la V., cu com. Paroina- 
Mare $i la N., cu comuna Stig- 
ni{a. 

Satul forraeaza comuna cu 
mahalalele: Dose$ti $i fa^a, a- 
vind 1600 locuitorl, locuind in 
300 case. 

Locuitorii poseda : 70 plugurl, 
165 care cu bol, 26 caru^e cu 
cal ; 70 stupl cu albine. 

Are : o $osea comunala care 
o leag& de com. Orevija $i Pa- 
roina-Mare ; o biserici, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, deservit&de 
2 preop $i 3 cintcirep ; o $coal&, 
condusS de un inva^&tor, fre- 
cuentata de 26 elevl $i 3 eleve. 
Budgetul com. e de 3736 lei 
la venituii ?i de 2936 lei la 
cheltuell. 

Contribuabili sunt 246. 

Vite : 690 vite marl cornutc, 
330 bol, 60 cal, 700 01 ?i 600 
rimatorl. 

Cimpiile mai principale din j 



com. sunt: Balauru), Iepurele, 
Vulturul, Batovul, Sculele $i 
Geanta. 

Dealurl mai insemnate sunt: 
Cuca-luI-R&doI, Dealul-Malinu- 
lul, Boca $i Sculele. 

V&i : Iablani{a $i Boca, pe care 
curge piriul Iablani^a $i care 
se une?te cu apa Podul Gro- 
sulul, la locul numit Podul- 
Iablani{el. La V. com., la o de- 
pirtare de 1 kil., se afla fin- 
tina numita Po$ta, pe unde se 
cunoa?te olacul vechiu. 

Iacob (Dealul-lui-), deal, in jud. 
Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul 
com. rur. Turcoaia; este deal 
fara legftturl cu vre-un alt deal, 
a?ezat in partea de V. a pi. ?i 
a com. care seintindela poalele 
sale de V. ; e denature stincoas&, 
acoperit pe alocurea cu fine^e ; are 
o inal^ime de 336 m., care poarti 
numele de Turcoaia, dominind 
asupra satulu! Turcoaia , asupra 
Dunarel $i asupra drumululju- 
defean Macin-Satul-Nou-Ostrov ; 
are ca prelungirl dealurile : Igli- 
$oara Mare, Igli?oara-Mica\ Ma- 
nole $i Gorgova; este acoperit 
cu fine^e $i pa$unl. 



Iacob-Mog, movil&y jud. Tul- 
cea, situate in partea centrala 
a plS?ei Tulcea, §i cea dc S. 
a com. rur. Malcoci ; a$ezat£ 
pe muchea Dealulul-Mare, arc 
o inal^ime de 148 m., domi- 
nind asupra vailor Sari-Ghiol $i 
Valea-Mare, asupra satulul Mal- 
coci ?i drumulul comunal Mal- 
coci- Agi-Ghiol; este naturala $i 
acoperita cu verdea^a. 

Iacob (Piscul-lul-), pise, in com. 
rur. Govodarva, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedinji. Aci se afla ur- 
mele unel vechi ceta^I romane. 
Se afla pe partea dreapta a pi- 
riulul Govodarva ?i in apropi- 
ere de $osea. 

Iacob-Suhat, girla, in jud. Tul- 
cea, in partea de N. a pla$ei 
Tulcea $i a com. rur. Mal- 
coci, $i in partea de S.-V. a 
placet Sulina $i a com. urb. Chi- 
lia-Veche ; se desface din lacul 
Costin ; curge spre E. d'alungul 
malului nordic al grindulul Sti- 
pocul; trece pe ling& lacurile 
Costinciuc ?i Buciul, care se 
scurge in el, $i, dup& un curs 
de 12 kil., se plerde in intin- 



Digitized by LiOOQ IC 



IACOBENI 



IAILA-DERE 



sele stufaril de linga lacul Pe- 
purnicul. 

Iacobeni, sat, in partea de E. 
a com. $ipotele, pi. Bahluiul, 
jud. Ia?i, situat pe malul drept 
al Jijiei, format din 2 catune : 
Iacobeni ?i Tomulejul, carl fac 
un trup, avind o populate de 
87 familii, sau 335 locuitorl. 

Locuitoril din Tomuleful sunt 
statornici^I in anul 1880. Iaco- 
beni este sat vechiu. 

Are o biserica zidita de un 
preot, Andrei. 

Vite sunt : 239 vite marl cor- 
nute, 30 cal, 723 01, 9 capre ?i 
75 rimatorf. 

Iacobeni, deal, linga satul cu a- 
cela$I nume, com. §ipotele, pi. 
Bahluiul, jud. Ia?i. 

Iacobeni-Noi, sat, in partea de 
N.-V. a com. Dingeni, pi. Jijia, 
jud. Boto^ani, pe coasta de deal, 
in dreapta Jijiet. S'a infiin^at la 
1879 cu noil improprietari^r pe 
mo?ia statulul Iacobeni. Are o 
suprafa^a de 436 hect. ale lo- 
cuitorilor $i o populate de 70 
familii, sau 264 suflete. 

Numarui vitelor e de 1240: 
422 bol ?i vacl, 81 cal, 702 01, 35 
porcl. 

In sat se afla : 1 circiuma, 2 
comercian^i $i 2 meseria^I. 

Iacobeni-Vechi, sat, in centrul 
com. Dingeni, pi. Jijia, jud. Bo- 
to§ani, pe partea dreapta a Ji- 
jiei, cu o suprafa^a de 993 hect. 
§i cu o populate de 50 fami- 
lii, sau 250 suflete. Mo?ia este 
proprietatea Statulul. 

Are o biserica facuta de lo- 
cuitorl $i deservitade 2 cintare^T. 

Iacoboaia, piidure, in jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- 
ma^i, cu o intindere de 28 hec- 
tare. 



Iacovile, sat, facind parte din com. 
rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 202 locuitorl (102 barbaflf ?i 
1090 femei). 

Iadul, vale, izvore^te de la E. 
de com. Mioveni, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscei $i se varsa in 
riul Arge^elul, pe malul sting. 

Iadulul (Gura-), toe izolat, in 
jud. Buzau, com. Nehoia?ul, pe 
mo$ia Jari$tea, in poalele mun- 
telul Cumpenile, unde se afla 
o mul^ime de izvoare cu ape 
minerale, exalind un miros sul- 
furos, ce f-a determinat numirea. 

Iaga, toe, in jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Buc$e$ti, situat 
la confluen^a piriulul Cernui cu 
Tazlaul-Mare. 

Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rurale Almaliul ; se 
desface din poalele de E. ale 
dealulul Sari-Me?ea-Bair ; se in- 
dreaptaspre E., intr'o direcjiune 
generala de la S.-V. spre N.E., 
mergind printre doua prelun- 
girl ale dealulul Sari-Me?ea-Bair, 
carl poarta acela$I nume ; braz- 
deaza partea de N.-V. a pla^el 
$i pe cea de S.-E. a com. ; taie 
drumul judefean $i eel comunal 
ce duce de la Almaliul la Ese- 
Chioi, $i, dupa un mers de 6 
kil., se deschide in valea piriu- 
lul Almaliul, numita BeilicCeair, 
ceva mal jos de locul numit Ci$- 
meaua-Ostrovenilor ; malul sau 
sting este acoperit cu vil. 

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pi. Nia- 
cin, catunul com. Cirjelarl, a- 
$ezat in partea centrala a plfi^el 
$i cea de N. a com., la 12 kil. 
spre N. de re$edin{a, pe am- 
bele malurT ale vail Iaila-Dere. 
Intinderea sa este de 45 hect., 



iar populafia, compusa din Bul- 
garl ?i RominI, este de 57 fa- 
milii, sati 215 suflete. Prin el 
trece drumul comunal Hasanlar- 
Orta-Chioi. 

Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
urb. Babadag; se desface din 
dealul Asmilar-Bair ; se intinde 
spre E., avind o directiune ge- 
nerala de la S.-E. spre N.-E., 
brazdind partea de N. a pla?el 
?i a com. ; lasa spre S. dea- 
lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de 
E. merge drumul judejean Ba- 
badag- Alibei-Chioi ; este de na- 
tura stincoasa; se ridica la 138 
m., dominind satul Satul-Nou, 
balta Topra-Chiopru ?i drumul 
judejean ; este acoperit cu pa- 
durl ?i fine^e. 

Iaila-Dere, piria, in jud. Tulcea 
pi. Macin. Izvore^te din poalele 
de V. ale dealulul Qubucluc-Bair 
$i Orta-Bair, $i se indreapta mal 
fntuu spre N.-V. ?i apol spre V., 
avind o directiune de la E. 
spre V. ; trece prin partea de 
N. a satulul Iaila, de unde ?i-a 
luat numeie; curge de la poa- 
lele de N. ale dealulul Ortabui- 
rac $i Hasanlarulul, ?i, dupa un 
curs de 12 km., se varsa in 
piriul Cerna, pe partea stin- 
ga, linga satul Satul-Nou, pe 
care-1 uda prin mijloc. Braz- 
deaza partea de S. a pla^el, ?i 
pe cea de N. a comunel Satul- 
Nou. Basinul sau, cu o intindere 
de 2400 hect, coprinde cite o 
parte din teritoriul comunelor 
Satul-Noti $i Cirjelari, $i este 
cuprins intre dealurile : Hasanlar, 
Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or- 
ta-ChioI, de-oparte, Carapcea ?i 
Ac-Punar, de alta parte. Ca a- 
fluen^i are pc dreapta: Derea- 
Ac-Punar, $i pe stinga Domus- 
Culac. Maluriie sale sunt in ge- 
neral ripoase, pana la conflu- 



Digitized by 



Google 



IALOJITA 



IALOMIfA QUDEJ) 



en{a cu piriul Domus-Culac. 
Pe valea luT merg drumurile co- 
munale: Iaila-Satul-Nou, Ac-Pu- 
nar, Satul-Nou, Homurlar-faila. 

Ialoji^a, piruly in jud. Suceava, 
com. Sarul-Dornet ; afluent al pi- 
riului Calimanelul. 

Ialoji^ei (Virful-), piscul mun- 
telul cu acest nume, intre com. 
$arul-Dorne!siBrosteni,jud. Su- 
ceava, avind 1616 m. altitudine. 

Ialomicioara, sat, jud. Dimbo- 
vifa, plaiul DimbovHa-Ialomita, 
cat. com. Mo^aeni. 

Ialomicioara, piria, jud. Dimbo- 
vi^a, care izvoreste aproape de 
muntele Leoata, si primeste in 
sine piraiele: Ialomicioara Fru- 
moasS, Ialomicioara-VaeT sati 
Valea Vacel, Silistea, Lili, Giur 
cule^ul, Chincioaca, Tan{ea si 
altele, apot trece prin raionul 
com. Runcul, si, aproape de com. 
Mot&eni, se varsa in partea 
dreapti a Ialomi^eT, sub numele 
de Ialomicioara-Mare. Tot in 
Ialomicioara se mat varsa si 
Valea-Jtya, din sus de Mo^aeni. 

Ialomicioara-Micd, sau RSsS- 
riteana, piriu, jud. Dimbovifa, 
ce izvoreste de sub muntele Pa- 
duchiosul, despre Prahova si se 
varsa \\\ partea stinga a lalomi- 
{eT, din sus de Moroeni, in drep- 
tul Glavel, care este o poeana 
frumoasa. 

Ialomi^a, judef, numit ast fel 
dupa* riul Ialomi^a, ce-1 uda 
de la V. spre E. Este situat 
pe {annul sting al DunSrel, in 
unghiul ce formeaza acest flu- 
viu in curgerea sa despre N\, 
udind partea de V. a Dobrogel. 
Limite. Spre N., judejul se mar- 
gineste cu judefele Buzau si Bra- 
ila. Linia desp3r^itoare incepe 



despre N . de com. Jilavele, mer- 
ge spre E., trece prin valea piriu- 
lul Sarata si pe la N. satulul Gir- 
bovi, apol satul Grindul, de 
unde se coboara spre N.E., des- 
parfindu-se de judeful Braila pa- 
na in dreptul satulul Murgeanca, 
unde teritoriul comuneT Cioara- 
Doicesti din jude^ul Braila, se 
coboara spre S. pSna in lacul 
Strachina, formind un cot in 
judeful Ialomi^a in forma de 
dreptunghiu, de unde iaras! ia 
direc^iunea spre E. pana in Du- 
nare. 

Limita jude^ulul spre S. o 
formeaza Dunarea, ce desparte 
jude^ul de Bulgaria din drep- 
tul satului Vara?ti, pi. Borcea, 
pana in dreptul pichetulul Chi- 
ciul, sau panS la un kil. spre 
E. de Silistra; de aci, Dunarea 
desparte jude^ul Ialomi^a de ju- 
de^ul Constanta, formind si li- 
mita despre E., pana intra in 
jude^ul Braila. 

Marginea de E. este o linie 
conventionale, care incepe din 
limita jude^ulul de N., desparte 
acest judet de judeful Prahova, 
mergind spre S. p&na* in riul 
Ialomi^a si de aci merge spre 
S.E., taind d'a curmezisul vaile 
Ileana, Hie si Bulumezi si trecind 
pe la Moara Saraca, prin Valea- 
ArgoveT, prin lacul Mostistea, 
pana in DunSre, in dreptul sa- 
tulut Varasti. 

Suprafafa jude{ului, cu o in- 
tindere de 805529 hect., este 
o cimpic vasta, taiati in doua 
parp de riul Ialomi^a, presarata 
de o mul^ime de movile si cres- 
tata in partea de N. si de S. 
de mat multe vaT. Din riul la 
lomifa, spre S., in lafime ca de 
35 kil. si din Borcea, spre V., 
in lungime ca de 75 kil., se in- 
tinde cimpul Baraganul, a Cclrui 
suprafafa prezinta niste ondu- 
la{iun! largl, nesimfite in urcare 
si coborire. Trel marl coaste 



marginesc acest cimp in p&rfile 
de N.-S. si E., iar partea de 
V. formeaza o continuare a cim- 
piilor din pi. CimpuluT si din ju- 
de^ul Ilfov. Coasta de N. poarta 
numirea de coasta Ialomi^ef, iar 
cele despre E. si S., numat sim- 
pla numire de coasta. 

Sunt in jude^, si cu deose- 
bire pe cimpul B^ragan, multe 
movile, artificial. Modul cum 
sunt aranjate nu pare a fi ceva 
intimplator ; asa, in partea de 
E. a Baraganuluf, unde sunt ma! 
bine conservate, se poate obser- 
va c£ moviiele sunt ast-fel dis- 
puse, ci formeaza patrulatere, 
dintr'un centru, format dintr'o 
movila mat mare, se intind mat 
multe raze in diferite directum. 
Nu se cunoastede unde s'aluat 
pamint pentru a se ridica aceste 
movile, cacl prin prejurul lor, 
nu se vad gropl. Sapindu-se 
unele movile, nu s'au gSsit intr'u- 
nele nimic, iar intr'altele numat 
carbunl. Cele mal principale 
movile sunt : Movila- VoevoduluT, 
Movila-luT-David, Dragaica, Ca- 
comeanca, Baurul, Ciunga, Pa- 
una, Copuzul, Gemenile, a-Neac- 
suluT, etc. 

Ape. Dunarea curge spre S., 
apol spre E., formind mal multe 
bra{e, din carl cele mal marl 
sunt: Borcea si Gura-BaliT. Ia- 
lomi^a strabate jude^ul despre 
V. spre E., unde se varsa in 
Dun&re. Sarata, piriu, curge 
din jude^ui BuzaU, spre S., 
si se varsa in riul Ialomifa. Ghi- 
ghiul, un mic piriu, vine din jud. 
Prahova si se varsa in piriul 
Sarata. Lacuri principale sunt: 
Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca- 
bilul, Strachina, etc. 

Dunarea, in curgerea sa, for- 
meaza mai multe insule, din 
carl cele mal marl sunt: Balta,Tul- 
chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba- 
laban, Aleonte, Atirna^i si Vaca. 

Clhna. In timpul lernel, clima 



Digitized by 



Google 



IALOM1JA (JUDEJ) 



lALOMIJA (JUDEJ) 



este aspra, din cauza vinturilor 
ce sufla despre N. $i carl, ne- 
gasind nicl un obstacol, produc 
viscole ce pun adesea in pri- 
mejdie d'a se name^i turme in- 
tregl de vite. Primaverile sunt 
adesea umede $i reel ?i din 
cauza ploilor $i a topirii zape- 
zilor. Dunarea ese din albia sa 
$i inundeaza pa^iunile ?i padu- 
rile de pe ^armurile sale. Verile 
sunt calduroase, ploile adesea 
inceteaza, Dunarea scade ?i cu 
dtnsa, bra^ele $i lacurile ce for- 
meaza mla^tine. 

Toamna, cind nu cad plot 
?i zapezile nu vin de timpuriu, 
este timpul eel mal frumos. 

Propriet&ft. Sunt tret seriT de 
propriety in acest judet: pri- 
ma serie incepe din Dunare pana 
in mijlocul Baraganului; adoua 
serie incepe din riul Ialomi^a 
spre S., pana in mijlocul Ba- 
raganului ; a treia serie, din riul 
Ialomi{a, spre N., pana in jude- 
{ele Braila $i Buzau. 

Statul poseda 59 propriety! 
$i anume: Carareni sau Hagieni, 
Cune$ti sau Bizeanca, Fundul- 
Crasanijegalia, Strachina, Bro$- 
teni-Vechi, Rogozul, Bue^ti, Fe- 
te$ti, Faurei, Gauno^i, Vara?ti, 
Vladeni, Blagodeasca, Pfersica 
sau Bordu?elele, Piscul-Carapa- 
nuluT, Ciocanesti -Mihaiu-Voda, 
Dichiseni, Trimseanca, Sapu- 
nari sau Odaia - Protopopulul, 
Berbeci - Pope$ti, Cocora, Mi- 
leasca, Slobozia, Ciocane^ti-Mar- 
gineni, Bogata, Ceacul sau Valea- 
PlopuluT, Iazul sau Lata-Sanata, 
Lup$ani, Ulmul, Copuzul sau 
Odaia- Calugarulul, Gaifa, Sapu- 
nari, Calara$i-Vechl, Coslogeni, 
BuculMatuse$ti, Cure$ti, Cotul- 
luI-Epure, Stelnica-Pir^ani, Re- 
viga, Cazane$ti, CalSra?i, Ora?ul 
sau Piua-Petrel, Cotorca, Grin- 
dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, 
Cune^ti, Petroiul, Baraganul, 
Buciumeni cu Fr&tile$ti, Buc$a, 



Culcatf (Nucet), Culcafi (Raz- 
van), Fratiie?ti, Motilva, Sforile, 
Piscule^ti, Pisculeasa, compusa 
din Cotul-lui-Coco? $i Cotul-luT- 
Dragan, Bobul sau Corneanca, 
Surdeasca - Gloganeasca §i Ar- 
ma$e$ti. 

Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
cure$ti, poseda opt proprietor, $i 
anume: Calara$i-Lichire?ti, Cir- 
nulisa, Crasani-d.-j., Dude$ti, Lu- 
ciul cu Giurgeni ?i Gura-Ialomi^eT, 
Popeni, Piersica-Mlerlani $i Stel- 
ciul. 

Producfiunea. Pamintul jude- 
{ulul, propriti zis pentru cultura, 
formeaza un strat argilo-nisipos 
amestecat cu substance orga- 
nice ?i produce o mare canti- 
tate de cereale, plante alimen- 
tare. Cultura tutunului se face 
in pi. Cimpulul. 

Pe insulele ce Dunarea for- 
meaza in curgerea sa, se afla 
multe padur! cu lemne de salcie 
?i plop, iar pe amindoua ma- 
lurile riulut Ialomi^a, se afla 
padurl, carl, pe linga salcie $i 
plop, mal con^in $i stejar, anin, 
carpen, frasin, etc. 

Suprafata jude$ului, fiind o in- 
tinsa cimpie producatoare, este 
favorabila cre^terel animalelor. 
Vite in jud. Ialomifa sunt: 490x^9 
cal, 92932 boT, 257737 ol, i960 
capre, 49578 porcl, 147 asint. 
Este cunoscut ca numarul vi- 
telor era in secolele trecute $i 
chiar pana pe la jumatatea a- 
cestuT secol ma! mare ?i ca vi- 
tele erau de o mal buna rasa; 
a?a ca guvernul turcesc cum- 
para de aici ca! pentru armata 
$i alte vite, din hergheliile $i tur. 
mele ce populau cimpiile jude- 
^ulul Ialomi^a ; acum insa" trans- 
formarea suhatelor in locuri de 
cultura, a facut ca numarul vi- 
telor sa se inpu^ineze. 

Dintre animalele salbatice se 
gasesc: lupul, mistre^ul, vulpea, 
iepurele, vidra, viezurele, etc. 



Dintre pasari se afla vulturul, 
dropia, cocorul, lebada, pelica- 
nul, beca^a, gisca ?i ra^a sal- 
batica, etc. Din cultivarea albi- 
nelor se produc anual pana la 
20000 kilog. miere $i 6800 ki- 
log. cear5. 

Din Dunare, Borcea $i de prin 
lacurl, se pescuesc: crap, somn, 
morun, cega, ?alau, §tiuc3, etc. 

De ?i agricultura este spe- 
ciala ocupatiune a locuitorilor, 
totu$i ^i industria a luat avint; 
a?a, in fabrica din satul Bro?- 
teni-NoI se fabrica mult alcool. 
Macinatul cerealelor se face in 
maf multe mori de vint, de ap& 
?i cu aburi, din carl cele mal 
sistematice ?i carl dau zilnic o 
mal mare cantitate, sunt cele 
din Bro§teni - Not, Lehliul §i 
Caline^ti. Fabricarea brinzeturi- 
lor, a pastramel, a pe?telul sarat, 
apol a caramidet, a obiectelor 
de lemn $i de fier, precum ^i 
^esaturile de lin&, de cinepi, de 
bumbac §i de mitase, etc., for- 
meaza una din principalele ocu- 
pa^iuni ale locuitorilor. 

ComerciuL In judef , comerciul 
se face cu cereale, animale, plei 
nelucrate, lin&, alcooluri, seu, 
pe?te sarat $i proaspat. Comer- 
ciul cu cereale, care formeaza 
primul izvor de bogafie al lo- 
cuitorilor jud., se face in fie-care 
com., dar mal mult in porturile 
Cal5ra?i ?i Gura-Ialomi^eL Co- 
merciul de vite $i de manufac- 
ture se face in fie-care comuna 
?i cu deosebire in bilciurile ce 
se ^in peste an in urm&toarele 
locaiita^- in Calara?i, de la 1 — 10 
Septembrie ?i la 9 Martie; in Slo- 
bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie 
?i la Inil^are ; in Urziceni, unde, 
in deosebl de tirgul saptaminal, e 
tirg la Duminica Floriilor $i la 14 
Octombrie; in Lehliu se face 
tirg saptaminal ; in Giurgeni, la 
14 ?i 26 Octombrie; in Ciochina, 
la 8 Septembrie $i Duminica- 



Digitized by 



Google 



IALOM1TA (JL T DET) 



IALOMITA (JUDEX) 



Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie 
91 la Pogorirea Sf. Duh; in 
Brosteni No!, la 25 Martie, 29 
Iunie, 27 Iulie, Duminica To- 
met si 14 Octombrie; in Grin- 
dul, la 9 Martie, 15 August, 26 
Octombrie si la Pogorirea Sf. 
Duh. 

Cfil de comunicafie. Jud. Ialo- 
mi^a e strabdtut de cei ferate, 
sosele si ca! navigabile. CSile fe- 
rate strabat jude^ul in lungul 
si latul s3u, avind o lungime de 
167 kil., din carl linia Bu cures ti- 
Fetesti, cu jy kil., avind sta- 
bile: Lehliul, Dllga-Mare, Ghim- 
pa(i, Guinea, Marculesti, Elena 
si Fetesti; linia Slobozia Cele- 
rasi-Port, cu 47 kil., cu stasia 
Silistea; linia Fetesti-Feurei, cu 
43 kil., avind stabile Hagieni, 
Jindarei si Murgeanca. 

Sosele acoperite cu pleatra 
sunt pe o intindere de 15 kil., 
iar neimpletrite sunt foarte nu- 
meroase pe o mare intindere. 

Cei navigabile sunt: Dunarea, 
cu bra^ele sale Borcea si Gura- 
Bali!. 

In strucfiunea, I n st r uc^i u n ea 
se prede in jude{ in 124 scoll 
primare rurale si 4 scoll pri- 
mare urbane, din carl 22 de 
baejT, 24 de fete si 82 mixte ; 
iar din acestea, 62 sunt intre- 
{inute de stat si comune, 10 
de jude{ si comune si 56 numaT 
de comune. Urmeaze cursurile 
in scoalele rurale 4000 elevl 
si 800 eleve, iar in cele urbane 
600 elevi si 300 eleve. Per- 
sonalul didactic se compune 
din 104 investor!, 8 institu- 
torl, 24 inve^etoare si 5 insti- 
tutoare, ceea ce formeaze un 
total de 141 membri a! inv&- 
temintului primar. Cu intre^i- 
nerea acestor scoli s'au chel- 
tuit de stat, jude{ .si com., ?n- 
tr'un singuran suma de 200367 
lei, 10 bant, din care pcntru 
$coalele rurale 152972 let, 50 

6117*. Mmrgl* DUfionar Qtogr+He. Vol. TV. 



banl si pentru scoalele urbane 
47394 let, 60 bant. 

Pentru inva{amintul secundar 
se afle un gimnaziu real in o- 
rasul CalSrasi, cu 9 profesorf. 

In satul Armasesti este o 
scoale mixte de meserii si agri- 
culture practice, in care se afle 
interna^! 40 elevi si 40 eleve, 
avind 14 profesorl, profesoare, 
maestri si maestre. 

Personalul sanitar al jude^u- 
lui se compune dintr'un medic 
primar, patru medic! de pies!, 
un medic al orasului Calirasi, 
do! medic! la spitaiele din Ca- 
larasi si Urziceni, precum si un 
medic la spitalul Armasesti. Se 
ma! afla patru vaccinator! si 
patru moase. Un medic vete- 
rinar ingrijeste de starea sa- 
nitary a vitelor in caz de epi- 
zootil. Sunt trelfarmaci!, din car! 
doua* in Calirasi si I in Urzi- 
ceni, cari procure medicamente 
bolnavilor dinspitalesi particu- 
larilor. 

Justijia. Se afla in jude$ un 
tribunal, care depinde de curtca 
de apel din B icuresti ; o curte 
cu jura^I, care funcfioneaze la 
inceputul fie-cSru! trimestru, tre! 
judccetorii de ocol cu resedin^ele 
\\\ Cal&rasi, Slobozia si Urziceni 
si in fie-care comune cite o jude* 
cetorie comunale. 

Admipiistrafia. Se afle o pre 
fectura, tre! subprefecturl si in 
fie-care comuna ci:e o primerie. 
Siguranfa publica \\\ orasul Cale- 
rasi este pusa sub privigherea 
une! poli^il. Rescdin^a s ib pre- 
fecturilor este in : Calarasi, Slo- 
bozia si Urziceni. 

Armata, Este in jude{ un re- 
giment de infanterie, care poarte 
denumirea de al 5 -lea, lalomi^a 
No. 23, si depinde de corpul III 
de armata cu resedin^a in Galafi. 
Regimentul are tre! batalioane, 
din car! unul permanent si doua 
teritoriale, avind si 1 2 companil. 



Doue escadroane de c&l5ras! 
fac parte din regimentul 5 de 
calSras! cu resedin^a in Ploesti. 
In Slobozia se afle un regiment 
de cavalerie permanent. 

CultuL Se afla 140 biserici, 
cu 181 preojl, divizate in patru 
subprotoierif: subprotoieria Bor- 
cea coprinde 3 circomscripyi! ; 
subprotoieria Cimpulu! coprinde 

4 circomscripyi ; subprotoieria Ia- 
lomi^e! coprinde 5 circomscripyi! 
si subprotoieria Bal{il coprinde 

5 circomscriptii. Peste aceste 
subprotoieri! este o protoierie cu 
resedinta in Calirasi, si care 
depinde de Eparhia Mitropo- 
liei din Buciresti. 

Populafiunva. Dupa statistica 
oficiale din 1887, se afla in ju- 
de{ 132936 locuitori, cu 29134 
cap! de familie, din carl 15092 
persoane stiu carte si 1 17844 
nu stiii. 

Dupft recensSmintul fecut in 
1 894, popiilafiunea jude^ulu! con- 
ste din 146630 locuitori, cu 
33962 cap! de familie, si 1 12668 
membri de familie, sau 75679 
barbatf si 7095 1 feme!. Dupi 
profesiun! se afle : 38487 agri- 
cultorl, 1 185 meseriasl, 85 in- 
dustrial!, 1273 comercian^I, 800 
cu profesiun! libere, 6080 munci- 
tor! si 3231 servitor!. 

Budgetul pe 1898 — 99 : Ze- 
cim! : veniturl, le! 540710, ban! 
70; cheltuell, le! 537428, ban! 
95. Drumur! si presta^il: veni- 
turl, le! 283302, ban! 19; chel- 
tuell le! 280313, ban! 60. Spi- 
talul rural findarel, la veniturl 
ca si la cheltuell, le! 32189, 
ban! 54. 

Istoric* Pe timpul domnie! lui 
Alexandrulpsilante(i778),jude- 
tul avea alta forme si aite ?m- 
parfire ; asa in partea de N. se 
limita cu raiaua Breile! si jude- 
^ele : Slam-Rimnic, Buzeu, Sa- 
cueni si Prahova ; spre S. si E., 
cu DunSrea si spre V., cu Ilfovul. 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMIfA QUDEJ) 



1ALOMIJA (PLASA) 



Coprindea 127 sate impar{itein 
7 pla?I: Lichiresti, Stelnica, O- 
ra$ul, Slobozia, Girbovi, Jilavele 
$iDridul. Pl^ile : Girbovi Jilavele 
?i Dridul coprindeau sate, can 
azt sunt in jude^ele : Buz^u, Pra- 
hova ?i Ilfov. Plasa Ora^uIuT co- 
prindea sate din jude^ul Slam- 
Rimnic; iar satele din V. pla- 
cet Borcea formau plasa sepa- 
rata, numita a CiocSne?tilor, ce 
depindea de judeful Ilfov. Din 
punct de vedere militar, jude- 
\u\ era impact in 7 capetenii 
militare: a-ScaunuluI, a-Lichi- 
re?tilor, a-StelniciT, a-Ora$ului, 
a Sloboziet, a - Grindului - F&g&- 
ra$eanuluT $i a-Fundul-Danciului, 
peste care era ?i o polcovnicie. 
Scheie principale erau : Ora?ut- 
de-FlocI, Berle?ti, Plopi, Stel- 
nica, Timbure?ti ?i Calara§i. Ca- 
pitala jude^ilui era Urziceni. 

Aceasta imparfire a durat pa- 
na in anul 1832, cind jude^ul 
a fost divizat in patru pla^I : 
Borcea, Balta, Ialoraija §i Cim- 
pul, stramutindu-se capitala ju- 
detulul la Calara$i. Pla?ile Ia- 
lomi{a ?i Balta s'au unit in 1882, 
formind o singura plasa cu nu- 
mele Ialomifa-Balta. 

La 335, inainte de era cre- 
?tina, locuiau pe aid $i in res- 
tul {aril, Ge^il, car! aveau o 
cetate de lemn, in dreptul Si- 
listret, la tret sferturi de ora 
departe de Dunare. Acea ce- 
tate a fost pradata $i arsa de 
Macedoneni, carl trecuscra Dn- 
narea intr'o noapte, sub co 
manda lui Alexandru-celMare, 
regele MacedonieT. 

Pe la jumatatea secolului al 
§aselea, {ara fu invadata de 
Slavl ?i parole cele ma! popu- 
late de acel neam erau laturile 
riului Ialomifa $i cu deosebire 
locurile de pe linga gura riu- 
lui Ialomifa. 

Ca locurl istorice injude^sunt: 
Rovine, unde Mircea eel Mare 



batu in anul 1398 pe Turci; 
Neni$ori, numit azl Armase$ti, 
unde Mateiu-Basarab batu in a- 
nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O- 
ra$ul-de-Floci, unde Mihaiu-Vi- 
teazul batu la 1595 pe Turci. 
Urme de ceta^T sail intarirl mi- 
litare, despre carl istoria nu 
spune nimic, mat sunt la Ceta 
tea-FeteT, Crasani, Iazul, Ulmul, 
etc. 

Ialomi^a, plasa, in jud. Dimbo- 
vi^a, care ?T-a luat numele de 
la riul Ialomi^a. Aceasta plasa 
octipa partea de S.-E. a jud. 
Dimbovita, fund situata numal 
pe loc $es $i cimpii intinse, a- 
vind numal cite-va delule^e in 
raionul com. Baleni-RominT $i 
cite-va valcele, precum $i cite o 
movila artificiala facuta in tim- 
pul rezbelelor vechT la Finta, 
Corne?ti ?i Frasinul. Aceasta 
plasa se invecine^te: la E. ?i la 
N.-E. cu jud. Prahova, pi. Tirg- 
$orul, de care se desparte prin 
riul Cricovul-Dulce, afl lent al 
Ialomi^el; la N.-E., ca pi. Dea- 
lul-Dimbovi^eT, j id. Dimbovi^a; 
la V. ?i S.-V., ci pi. Bolintinul 
$i la S. ?i S.-E., cu jud. Ilfovul. 
Clima acestel pla?T este dulce 
$i sanatoasa, pamintul este fer- 
til $i este udat de riurile ur- 
matoare: Ialomi^a, cu afluen^il 
sat Piscovul, Crivatul $i Crico- 
vul, cart cite-trele se varsa in 
partea sti iga a Ialorai^eT; Co- 
lin tina, Ilfovul $i in partea de 
V. riul Dimbovi^a, care serva 
de limita intre pi. lalomi^a $i 
pi. Bolintinul. PI. Ialomi^a ca ?i 
pi. Bolintinul $i Cobia, fiind si- 
tuata pe cimpii intinse, este una 
din cele ma? productive in ce- 
reale, griu, porumb, orz, ovaz 
$i meiii ; mat produce cinepa, 
fine^url intinse, legume ?i in 
cite-va locurl e acoperita cu pa- 
duri. 

An i male in aceasta pi., sunt 



mal ales of $i vite mar! cor- 
nute. 

Padurl sunt: 105000 aril la 
Bolovani, 5000 aril la Podul- 
Barbierul, 5000 arii la Corna- 
{el, 25000 aril la Frasinul-Pir- 
lita, 5250aritlaGhergani, 80000 
aril la Marce^ti, 10000 aril la 
Mavrodinul, 57000 ariT la Vi- 
zuresti-Pirlita, 11750 la Boanga, 
etc. 

In pi. Ialomi^a, afara de riurl 
5i pirate, sunt $i cite-va lacurl 
si hele?tae, precum : doua he- 
le^tae $i un mare lac la Baleni, 
un hele§teu la Corn&tel, unul 
la Ghergani, unul la Podul-Bar- 
bierul, etc. 

Ca industrie aceasta pi. are : 
o fabrica de spirt %\ o fabrica 
de faina la com. Baleni-RominT, 
o fabrica de spirt la com. Ghe- 
boaia, o moara de apa la Ba- 
leni-Romini, o moara cu aburl 
$i trel brutadl la Bilciure$ti, o 
moara de apa $i o brutarie la 
com. Catunul, o moara de apa 
la Corne^ti, o brutarie la Con- 
te^ti, o moara de aburl la Cor- 
natel, o moara de apa la Fra- 
sinul, o moara de aburl la Gher- 
gani, o moara de apa $i o piua 
la Tatarai $\ o moara de ap£ 
la Vizure^ti. 

Comerciul este activ ^i ca 
centre de desfacere a diferite 
obiecte peste an sunt: Corna- 
{elul, un mare tirg anual, care 
se face toamna, la 8 Septembrie, 
unde se aduna lume ?i comer- 
cianp din diferite par^I ale ^a- 
rel ; apol Baleni, unde se face 
tirg la Dragaica, adica la 24 
Iunie. Cu toate acestea, produc- 
^iunea acestel pla^I se vinde ?i 
se exporta §i in alte par^i de- 
partate : a?a spirtul din Baleni 
s'a exportat anil trecu^I tocmal 
pe pie^ele Ispaniel in Barcelona 
$i alte par(T ; faina, de asemenea, 
fiind de o prea buna calitate, 
se trimite in multe pftr^T ale \£- 



Digitized by 



Google f 



IALOMITA (PLASA) 



11 



IALOMITA (PLAlC) 



rel; un depou insemnat este si 
in Tirgoviste. 

Pentru inlesnirea comunicafiel 
sunt: soseaua na^ionala Tirgo- 
viste • Fundata - Bucuresti, care 
trece prin comunele : Bildana, 
Podul-Barbierul, Ghergani, Con- 
{esti, Bolovani si intri in pi. 
Dealul, mergind la Tirgoviste; 
soseaua jude{eanaTirgovisteBu- 
timanul, care trece prin catunele 
si comunele : Butimanul, Finti- 
nelele, Bujoreanca, Catunul, O- 
chiul-BouluT, apoi prin Cojasca, 
Bilciuresti, Dobra, Baleni, dupa 
care intra in pi. Dealul, mer- 
gind iarasi la Tirgoviste; so- 
seaua vecino-comunala care trece 
prin comunele: Bolovani, Cor- 
nctyelul, Dobra, Gheboaia, Finta 
si Frasinul ; soseaua vecino-co- 
munala Ghergani-Colacul-Cojo- 
sea. Peste riurile pe unde tree 
aceste sosele se afla : doua po 
durl pe Ilfov si unul pe Co- 
lintina in raionul com. Balteni, 
un mare pi d peste Dimbovifa 
si doua peste Ilfov in raionul 
com. Bolovani, un pod pelalomifa 
si unul pe Crivat la com. Ca- 
tunul, doua podurl pe r. Criva^ul 
la Cornesti, patru podurl la Con 
festi peste riurile Ilfovul, Colin - 
tina si Dimbovifa, un pod la 
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul 
la MSrcesti tot pe Piscov, si 
unul in centrul com. Vizuresti, 
peste riul Colintina. 

PL Ialomi{a se compune din 
19 com. rur. si anume: Baleni - 
Romini, Baleni-Sirbl, Balteni, Bo- 
lovani, Bilciuresti, Cojasca, Ca- 
tunul, Cornesti, Con^esti, Cor- 
na^elul, Dobra, Frasinul, Finta, 
Gheboaia, Ghergani, Marasti, 
Podul-Barbierul, Tatarai si Vizu- 
resti, avind peste tot o populate 
de 26069 locuitorl Romini si 
ci{I-va Bulgarl in com. Baleni- 
Sirbl. 

Resedinfa subprefecturel a- 
cestel pl&sl este in com. Bilciu- 



resti. Aci este si resedinfa ju- 
decatoriei de ocol a plasel. 

$colI sunt in toate comunele 
acestei plasl. La cat. Cocosul 
din com. Corna^elul este un 
mare spitai, intre^inut de Efo- 
ria Spitalelor Civile. 

La catunele Stanesti, Boanga 
si Mavrodinul au fost lupte in- 
tre Romini si Turci sub Mihaiu- 
Viteazul (1585 — 1599). Finta e- 
ste loc memorabil pentru lupta, 
dintre Mateiu Basarab si Vasile- 
Lupu, la 1653. 

Ialomita, plaiil, jud. Dimbovifa, 
care sl-a luat numele de la riul 
Ialomi^a si care pana la 1883 
coprindea toata partea de N. 
a jude^ulul, spre E. de riul 
Ialomifa; caci spre V. de Ia- 
lomi^a era plaiul Dimbovi^a. 
De la numita data, aceste doua 
plaiur! s'au unit si asta-zl este 
unul cu numele Plaiul Ialomi^a 
Dimbovi^a cu resedin^a in com. 
$erbanesti-Podurile, unde se afla 
si Baile-Pucioasa. Acest plaiu 
unit este situat numal pe mun{I, 
dealurl, vat si valcele si co- 
prinde toata partea de N. a 
jude^ulul. Se margine$te la E. 
cu Prahova, de care se des- 
parte prin mun{il Furnica, Pa- 
duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur- 
guiatul, Secatura, Poiana-Lupu- 
lui, Magura, Sultanul si alfil; la 
V., cu jud. Muscel, de care se 
desparteprin mun^il: Meterezul, 
Muchia-Leoatel, Marginea-Dom- 
neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT 
si al^il ; la N. cu Transilvania, 
de care se desparte prin culmea 
Carpafilor cu piscurile sale Omul, 
Caraimanul, Batrinasi altele; iar 
la S., cu plasa unita Dealul-Dim- 
bovi^a. Clima acestor plaiurl unite 
este foarte duice si sanatoasa, de 
aceea in toate veriie mul^ime 
de vizitatori din Bucuresti, Giur- 
giu, Pioesti, Tirgoviste, etc., 
cutreera aceste iocurl pline de 



florl si impodobite cu toate 
podoabele naturel. Pamintul a- 
cestor plaiuri este fertil si in 
sinul sSu confine multe metale 
si minerale de mare valoare. 
Munfil mai insemna^T, cari braz- 
deaza aceste plaiuri sunt: Mun- 
{il despre E. de partea dreapta 
a Ialomi^ei, cum mergi de la 
Moroeni in sus: Plaiul-Domnesc, 
Priporul, Gilma-Ialomi^el, Brin- 
dusi, Orzea, Marginea-Cirligului, 
Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O- 
boarele, care se numeste si 
muntele Pietrosija, Nucetul, Bla- 
na, LSpticul, Cocora, Furnica 
si Obirsia. In virful Obirsiel 
este Piscul-Omul, linga Bucegi, 
Mun^il pe partea stinga a Ialo- 
mi^el, de la Moroeni in sus 
sunt : Gilgoiul, Piscul-cu-Brazi, 
Mdgurile, Raciul, Cufuritul, RSte- 
iul, Lespezi, Zanoaga, LucScila, 
Deleanul, Plaiul-MirceT, Tatarul, 
Padina, Col^i, Batrina si Doam- 
nele. Mun^il despre V. si apro- 
pia^I de Muscel : Orlea, Vaca, 
Ratuneiul, Marginea-Domneas- 
ca, Leaota, care este eel mai 
inalt munte din Dimbovifa dupa 
Omul, Mitarcea, §utila, Dudele- 
Marl si Dudele Mid. Mun^il des- 
pre E. de Moroeni : In vecina- 
tatea Runculul : Podul-Frumos, 
Ton^ea, Piscul-VulturuluT, Piscul- 
Lacului, Fa{a, Citinele, Gilma 
si muntele Orlea zis mai sus ; 
in vecinatatea Moroenilor si 
Pietrosi^el: Suhatul-Maliu , Pla- 
iul - Plopilor, Dealul - Porumbel, 
etc.; in vecinatatea Bezdeadulul: 
Virful-Maguril-Morii, Virful-Run- 
culul, Virful-Gruiulul, Virful-Ur- 
seiulut, Virful- Voi net, si alfn. 

Plaiul Ialomija Dimbovi^a este 
udat de o mulfime de cursurl 
de apa, dintre cari mai insem- 
nate sunt: Ialomi^a ce izvo- 
reste din muntele Obirsia, 
curge spre S. printre plaiurile 
unite si primeste in sine : in 
partea de E. : Ialomicioara-Mica, 



Digitized by 



Google 



IALOMIJA (PLAlO) 



12 



IALOMIJA (PLAIU) 



care lzvore^te despre Prahova 
din muntele Paduchiosul $i de 
sub virful Pietricica, ?i vine de 
se varsa din sus de Moroeni; 
piriul Ruseful, care se varsa tot in 
apropiere de Moroeni ; Valea* 
Lupului, care se varsa in Ialomi{a 
intre Moroeni ?i Pietro$i£a; Biz- 
dideiul, care prime^te in sine 
Valea - Coporodulul $i Valea- 
Leurdel, ?i se varsa in Ialomi^a 
in dreptul Brane$tilor, intre ca- 
tunul Podurile $i Pudr&ria sau 
fabrica de praf de pu$ca. In 
partea de N., Ialomi^a prime?te 
Valea - f l^el, Ialomicioara - Mare, 
Vilcana, etc. 

Afara de Ialomi^a $i afluen^ii 
sai, plaiuriie unite ma« sunt u- 
date: spre E., de riul Crico- 
vul-Dulce, care curge prin ra- 
ionul comunelor : Urseiul, Vi$i- 
ne$ti, Valea-Lunga $i Coliba^i, ?i 
prime^te in sine afluen^i!: Ur- 
seiul, Valea - Lacurilor, Valea- 
Traistei, Puturosul, Valea - lui- 
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea- 
Rea, Cordunul, Valea-Lunga ?i 
apol intra in jud. Prahova. Spre 
V., plaiul Ialomi£a-Dimbovi$a mai 
este udat o mica parte de riul 
Dimbovifa, in care se varsa Riul- 
Alb aproape de comuna Izvoa- 
rele $i prime$te in sine afluen^ii : 
Valea-Barbuleful, Valea-Runcul, 
$i al^il. 

In plaiul Ialomi^a-Dimbovita 
se afla tot felul de animale, 
vegetale §i minerale, carl pot 
exista in Rominia. Ca animale 
sunt : bol, cai, vacl, $i mai cu 
seam& porcl ?i capre multe. Se 
cresc turme marl de porct, pe 
can alta-data le desfacea pe 
pie^ele Austro-Ungare : Bra$ov, 
Sibiu, Pesta §i altele. Asemenea 
$i turme marl de capre. Pasari 
inca se cresc in aceste plaiurl, 
precum: gaini, curd, ra^e, gi$te, 
bibilici, ra{e le$e$tl, etc. Riurile 
confin pe?tt gusto?!. Albina $i 
gindacul de matase se cultiva. 



Preste 9680 hect., 50 aril padure 
sunt in mun^rT Blana, Piscul-Bra- 
zi,Magurile, Brindu$ile, Cocora, 
Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom- 
nesc, Lapticul, Lucau^ul, Plaiul- 
MirceT, Nucetul, Oboarele, Sur- 
lea, Vinturi?ai $i Zanoaga ; pe- 
ste 200000 aril la Valea-Lunga, 
77000 aril la Glodeni, 25000 
aril pe mun^il Mitarcea ?i Pietrele- 
Albe, 29500 aril pe muntele Cor- 
na^elui, 175000 aril la Izvoare, 
35000 aril la Runcul, 7 5000 
aril la Vilcana-d.-j., 145000 aril 
la Vilcana-d.-s., $i prin alte lo- 
curi. Plaiul Ialomita-Dimbovi^a 
mai produce porumb, cinepa, 
in, tot felul de poame?i mai ales 
prune multe, din care se fabrica 
{uica aproape prin toate comu- 
nele $i catunele acestor plaiurl. 
Ca minerale terenul sail con- 
fine: sare, la Bezdeadul, Bra- 
ne$ti $i Glodeni ; pucioasa, la 
Bezdeadul, Glodeni, Pietro^i^a, 
Virfuriie, Vi?ine$ti, ?i mai cu 
seama la bai la Pucioasa, com. 
$erbane$ti-Podurile ; pacura in 
exploatare, la Glodeni, Coliba^i, 
Cucuteni, cat. Valcana-d.-j., un- 
cle sunt $i baile iodo-salifere, 
Vi$ine$ti; carbuni de pamint, 
in exploatare : la $otinga doua 
mine, una a statulul $i una, a 
proprietaruiul Dobrogeanu, in 
ne exploatare : la Glodeni, la Mo- 
reni, pe mun^il $i in padurile 
mun^ilor Brindu^ile $i Priporul ; 
pletre de moara in exploatare, la 
Pietrari ; var, iaBrane?ti, Izvoare, 
Runcul, f i{a, Vi?ine$ti, Vilcana- 
Pandeli, etc. 

Se afla : o mare fabric^ de praf 
de pu$ca, singura din f ara-Romi- 
neasca, in cat. Lacule^ele, com. 
Glodeni, pe malul sting al Ia- 
lomi^el $i pe $oseaua Tirgovi^te- J 
Pucioasa ; un herestrau de taiat \ 
scindurt in com. Brane^ti, cincT 
herestrae in Moroeni, cite-va in 
Runcul, cite-va pe piraele Cu- 
furitul, Valea-RaciuluT^iBrateiul, 



etc. ; o piva $i o dirsta pentru 
fabricarea fesaturilor de lina in 
Moroeni, unde locuitorii se o- 
cup& cu tot felul de {esaturi 
?i inpletiturl de Una; o piva 
in comuna Izvoarele, doua pive 
in Pietro^a, cite-va in com. 
Runcul, etc. ; apol : 3 mori de 
apa in Bezdeadul, 1 in Bela, 1 
in Barbulef, 3 in Brane^ti, 7 
in Gemenea, 5 in Izvoarele, 1 
in Cucateni, I in Coliba$i, 1 
in Moroeni, 3 in Mo^aeni, 3 
in Pietro^a, 6 in Poduri, 3 in 
Riul- A lb, cite-va in Rune, 4 in 
f i^a, 4 in Urseiul, 2 in Vi$ine$ti, 
6 in Valea-Lunga, 1 in Vilcana- 
Pandeli ?i 2 in Voine^ti. Afara 
de acestea, la com. Pietrari, Pie- 
tro^i^a $i mai ales la com. Riul- 
Alb, se lucreaza costume na^io- 
nale cu fluturi §i cu fir de aur, 
argint, sau bronz, sau numai 
cu linuri multicolore, de o fru- 
muse^e rara, precum : ile, cama^T, 
fote sau catrin^e, sor^url, bete, 
^tergare, etc., carl se vind in 
diferite par{i ale {arei. 

Comerciul este foarte viu in a- 
cesteplaiuri j^i ca centre de desfa- 
cere a diferitelor produc^iuni 
sunt : Pietrari!, unde se face 
bilciu la 29 Iulie ?i la 17 Ianuarie ; 
Voine^ti la 8 Noembrie $i la Flo- 
ril; Brane^ti, la 20 Iulie; Poduri- 
le, la 27 Iulie $t la 6 August. Pe 
linga acestea se exporta din a- 
ceste plaiurl in diferite par^i 
ale ^arei tot felul de produc^iuni 
mai importante, precum : praf 
de pu$ca, var, pacura §i gaz, 
^uica, scindurl, lemne de foe ?i 
de cherestea, fructe, ^esaturide 
lina, etc. Cai de comunica^ie prin 
pi. Ialomi^a-Dimbovi^a, sunt: so- 
seaua na^ionala Tirgovi?te-Tran- 
silvania, care pleaca din Tirgo- 
vi^te spre N., trece prin Lacu- 
le^e, (Pudraria), Gura-Bezdede- 
lului, Podurile, Mo^aeni, fi^a, 
Pietro?i^a, Moroeni ^i apol spre 
Sinaia, trecind pe linga mun- 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMIJA (RlC) 



13 



IALOMIJA (RlO) 



tele Paduchiosul ; §oseaua jude- 
feana Tirgovi?te - Cimpul-Lung, 
care dupa ce lese din plasa 
Dealul - Dimbovija, apuca spre 
N.-V. §i trece prin coraunele 
Izvoarele, Voine$ti ?i Gemenea 
$i apol intra in Muscel; $osea- 
ua vecino-comunala Izvoarele- 
Pietrari-Barbuletul $i altcle. Pla- 
iul IalomHa-Dimbovi^a se com- 
pune din 23 comune rurale $i 
anume: Bezdeadul, Beta, B&r- 
bule^ul, Brine^ti, Gemenea, Glo- 
deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli- 
ba$i, Moroeni, Modern, Pietro 
$i{a, Pietrari, Riul-Alb, Runcul, 
$erbane$ti - Podurile, Ti^a, Ur- 
seiul, Vi$ine$ti, Virfurile, Valea- 
Lunga, Vileana-Pandelil $i Voi- 
ne$ti, avind peste tot o popu- 
lajiune de 34867 locuitori Ro- 
mini. Re$edin{a sub-prefecture! 
acestor plaiuri unite este in com. 
$erbane$ti-Podurile, unde este 
$i re$edin{a judecatorieideocol. 
La Pietro$i{a este osucursaladc 
vama. 

$colf sunt 22, adica prin 
toate comunele sus numite cite 
una, afara de Vi$inc$ti. In Ser- 
b&ne$ti este un local mare de 
$coala facut din fondurile ju- 
dejene, precum $1 la Pietrari. 

Man&stM sunt trei : Bunea, 
Fusea $i Pe^tera. 

Ialomi{a, riil, jud. Dimbovija, 
Prahova, Ilfov ?i Ialomtya, izvo 
re?te de sub coama munfilor 
Carpafi, care desparte in jud. 
Dimbovifa, Rominia de Tran 
silvania, de sub muntele Obir- 
$ia, din apropiere de manasti 
rea Pe$tera-Obir$iei care se nu- 
rae$te ^ilzvorul-Ialomitet. Curge 
in jud. Dimbovi^a spre S. pan a 
aproape de Tiigovi^te, la com. 
$otinga; de aci se indrepteaza 
spre S.-E., facind diferite coturi, 
mal cu seama in apropiere de 
Finta §i Bilciure$ti; apol, printre 
com. Catunul $i Tatari, intra in 



tre jud. Prahova §i Ilfov. Spre 
N. de com. Butimanul, din pi. 
Znagovul, intra in jud. Ilfov. De 
la cat. Turbafi, o ia spre S., uda 
un col{ al jud. Prahova. Apol 
de la com. Mic?une§ti curge 
spre E. $i intra in jud. lalo- 
mi{a linga satul Pan^oiul, com. 
Moldoveni, unde prime^te pe 
partea stinga riul Prahova. De 
aci are cursul sau spre E., 
primind iari^I pe partea stinga 
piriul S&rata, linga satul Ale- 
xeni $i dupa ce face mal multe 
coturi, din carl cele mal mari 
sunt la satul Malul, la Caz£ne$ti 
§i la Bucul, se une^te cu Du- 
narea la capatul de N. al satu- 
lui Piua-PetreT. 

Unirea la acest punct cu Du- 
narea, dateaza de pe la anul 
i860, cind malul care despar^ea 
cele doua ape, a fost rupt de 
Dunare $i ast-fel s'a format un 
nou punct pentru debarcare, 
numit, dupa vechea schela, tot 
Gura-Ialomi^ef. 

De aci, apa Ialomifel ameste- 
cata cu a Dunarel, curge spre 
N., pe vechea albie a riulul $i 
la 6 kil. spre N". de Piua-Petrei 
se varsa in Dunare. 

Riul Ialomija, incepind de la 
N. spre S.-E., are pe malurile 
sale comunele : Moroeni, Petro- 
$i{a, $erbane$ti-Podurile cu ba- 
ile Pucioasa, Lacule^ele cu fa- 
brica de praf de pu$ca, Doi- 
ce$ti, Razvadul, Sacueni, Buc- 
$iani, Marce^ti, Gheboaia, Finta, 
Catunul $i cu cat. sau Ochiul- 
Boulul, TU a » Mo^aeni, Brane^ti, 
Vilcana-Pandeli, $ottnga, Tir- 
govi^te, Comi^ani, Habeni, Ba- 
leni, Dobra, Bilciure^ti, Cojasca, 
Tatari, Crivina, Slobozia, l^m- 
darei, etc. etc. 

In tot cursul sau, Ialomi^a are 
o mul^ime de afluenti atit in 
dreapta cit $i in stinga. Cel 
din dreapta sunt: Ialomicioara- 
Marecuafluen^ilsallalomicloara- 



Frumoasft, Valea-Vacet, Sili?- 
tea, Valea-Lilel, Giurcule^ul, Va- 
lea-J ifei ^i al^il ; piriul Valeana 
care izvore^te de sub dealurilc 
de E. ale com. Pietrari $i pri- 
me^te afluen^il Valea-Cheil, Val- 
c^ni^a, Valea-SticlirieT cu Va- 
lea-Baciului, Valea Glodulul cu 
Valea-Popit $i apol se varsa in 
riul Ialomifa intre Vilcana-Pan- 
delci ?i ^otinga. In stinga Ia- 
lomi^el se varsS: Ialomicioara- 
Micd care vine despre N.-E. $i 
se varsa din sus de Moroeni ; 
Valea-Lupulul, intre Moroeni §\ 
Pietro§i^a; Bezdedelul cu afluen- 
\\i sal Valea -LeurdeT ; Valea- 
Coporodulul se varscl in Ialo- 
mi^a intre Poduri $i Lacule^e; 
RSzvedeanca ; Sl£nicul, care se 
varsa din jos de Sftcueni ; Pis- 
covul care vine din p&durile ?i 
vaile com. Adinca, trece pe 
linga Buc?iani, Marce^ti $i se 
varsS in Ialomija lingi Ghe- 
boaia ; Criva^ul, care vine tot 
din apropiere de Adinca, trece 
printre Finta $i Frasinul $i se 
varsa in Ialomi^a din jos de com. 
Catunul. Cricovul-Dulce, care, 
dupa ce prime^te afluen^il: Ur- 
seiul, Valea - Lacurilor, Valea- 
Tnustel, Puturosul, Valea-lul- 
Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea- 
Lunga ^i altele in jud. Dim- 
bovi^a, in jud. Prahova piriul 
Provija $i un Iaz-de-Mori rupt 
din Prahova, se varsa in Ialo- 
mija in fa^a com. Tatftrai din 
jud. Dimbovija ^i in apropiere 
de com. Poenari-Burchil din jud. 
Prahova. In Ialomi^a se mai 
varsS §i alte riurt carl uda jud. 
Prahova, precum: Prahova cu 
trei marl afluen^I at sar, adica: 
Doftana, care se \arsa in Pra- 
Uova din jos de Cimpina, Telea- 
jenul, care se varsS la com. Pa- 
lanca ?i Cricovul-Sarat la com. 
Adincata, dupa care apol Pra 
hova se varsa in Ialomi^a la com, 
Dridul. In jud. Ialomtya, la A- 



Digitized by 



Google 



IALOMIJA-BALTA 



14 



IALOMIJA-BALTA 



lexeni, Ialomi{a prim e ?*e piriul 
Strata. 

Malul drept al riulul Ialo- 
mi^a este cind inalt format de 
coasta riuluT, cind jos, marginit 
de luncile can sunt formate ln- 
tre coasta §i albia riuluT. Malul 
sting este mat in toata lungi- 
mea riulul o lunca supusa la 
dese inunda^iuni. 

Cursul Ialomi^el este lini^tit 
dar repede §i din dreptul sa- 
tulul Hagieni §i pana se varsa 
in Dunare are aspectul unet ape 
statatoare. La^imea riulul ajunge 
la 6b metrl. 

Peste riul Ialomi^a sunt con- 
struite tret podurt cu picioa- 
rele de platra $i supra-structura 
de fter, unul pe c. f. Bucure^ti- 
Ploe^ti, linga stasia Crivina, altul 
linga satul Slobozia $i altul lin- 
ga Jindarei. 

Ialomifa a purtat $i numirea 
de Galbenul §i Galbeni{a, din 
cauza apet sale, care mat in 
tot timpul este turbure galbi- 
nicioasa; iar in timpurile maT 
vecht s'a numit Naparis. 

Dupa etimologia d-lut B. P. 
Hasdeu, numele de Ialomija ar 
veni de la termenul slav ialov, 
care inseamna pustiu, desert, 
precum era $i este inca in parte 
cimpia Baraganuiut. 

lalomi^a-Balta, plasd, situata 
in partea de N.-E. a judefulul 
Ialomija. $I-a luat numirea dupa 
riul Ialomija, de care este udata 
$i dupa mulfimea balfilor ce 
are. 

Pana la 1832, jude^ul Ialomi^a 
fusese impar^it in 7 pla?I $i 
aceasta plasa coprindea tret 
pl&$I: Stelnica, Ora$ul $i Slo- 
bozia. De la acea data, jude^ul 
a fost divizat in patru pla$i $i 
din cele tret pla$l, arState maT 
sus, s'au format numal doua: 
Ialomija $i Balta. In anul 18S2 
aceste doua pla?t s'au unit, for- 



mind o singura subprefectura 
cu re$edin{a in Slobozia. 

Se margine^te la N. cu jud. 
Buzau ?i Braila; la S., cu pi. 
Borcea; la E., cu Dunarea $i 
la V., cu pi. Cimpulul. Limita 
pla$it despre N., de care se 
desparte de judefele Braila $i 
Buzau, o formeaza capatul mo- 
$iilor din ambele judefe, care 
formeaza o linie neregulata. 

Terenul placet este pu^in ac- 
cidentat $i coprinde tret parflf: 
partea baltoasa formata de lun- 
cile Dunarit, BorciT §i a riulul la- 
lomita; partea despre N. de rt il 
Ialomi^a $i brazdata de vaile Stra- 
china §i Fleanca ?i in fine, par- 
tea despre S., de riul Ialomtya, 
care coprinde cea mat mare 
parte a cimpulul Baraga a. 

Prin aceasta plasa curge : Du- 
narea, care o uda despre S- 
spre N., din dreptul satulut Du- 
de$ti pana intra in jud. Braila; 
Borcea, care curge aproape 
paralel cu Dunarea riul Ialo- 
mtya, care uda plasa prin mijloc, 
curgind despre V. spre E. La- 
curt mat insemnate sunt: Co?- 
covata, Strachina, Bucul, Amara 
§i Fundata. Aceste doua din 
urma lacur! confin ape mine- 
rale. 

In plasa Ialomtya-Balta sunt 
48 comune, formate din 107 sate 
sau catune : 

1. Dudefti, formata di;itr'un 
singur sat. 

2. Fetefti, formats dintr'un 
singur sat. 

3. Stelnica, formata din sa- 
tele: Maltezi $i Stelnica. 

4. Cegani, formata din sa- 
tele: Pirtani $i Cegani. 

5. Bordufani, formats din 
satele: Bordufani Mart, Bordu- 
$ani-Mict $i Lateni. 

6. Fdcdeni, formats dintr'un 
singur sat. 

7. Gfiifa, formata dintr'un 
singur sat. 



8. Vlddeni, formata dintr'un 
singur sat. 

9. Ckioara, formata din sa- 
tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile 
$i Chioara. 

10. Piua- Petrel, cu satele: 
Brailija §i Piua-Petrei. 

1 1 . Hagieni, cu satele : Ha- 
gieni $i Gura-Jigaliet. 

12. Frdfi/efti, cu satele: Ghiz- 
dare?ti ?i Fra{ile$ti. 

13. Mdrcule§ti, cu satele: Mo- 
rile, Cealic §i Marcule^ti. 

14. Sudifi, cu satele: Sara- 
gea, Masali, Caraman §i Su- 
diti. 

15. Ograda, cu satele: O- 
grada $i Dimieni. 

16. findarei, cu satele: fin- 
darei, Cotul-EpureluT, Strachina, 
Nicole^ti, Caineasca §i Valea- 
Tronit. 

1 7 . Murgeanca, cu satele : Du- 
mitre^ti, Pribegi ?i Murgeanca. 

18. Iazul, formata dintr'un 
singur sat. 

19. Zmirna, formata din sa- 
tele: Grivi^a ?i Zmirna. 

20. Giurgeni, formata din- 
tr'un singur sat. 

2 1 . Gura - lalomifet, formata 
dintr'un singur sat. 

22. Luciul, formata dintr'un 
singur sat. 

23. Slobozia, cu satele: Slo- 
bozia, Amara ?i Slobozia-Noua. 

24. Bucul, cu satele: Gheor- 
ghe-Lazar, Sara^eni §i Bucul. 

25. Pribegi, cu satele: Lata 
$i Pribegi. 

26. Periefi, cu satele: Perie^i, 
Bordea, Botarul, Bratescul $i 
Lata. 

27. Andrdsefti, cu satele : 
Andrase^ti $i Orboe^ti. 

28. Ciochina, formats dintr'un 
singur sat. 

29. Cdzdnefti, formata din- 
tr'un singur sat. 

30. Sdrdfeni, formata dintr'un 
singur sat. 

31. Fundul-Crdsani, cu sa- 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMITA-BALTA 



IANCA 



tele: Vadul-Pletros, Sudtyi ?i Fun- 
dul-Crasani. 

32. Balaciuly cu satele: Bala- 
ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. $i Cran- 
{o$ul. 

33. Cnmfi, format dintr'un 
singur sat. 

34. Reviga, cu satele: Re- 
viga §i Munteni-Buzau. 

35. Cocora, formata dintr'un 
singur sat. 

36. Cole Ha > formata dintr'un 
singur sat. 

37. Ml lose fit, cu satele : Nico- 
le$ti, Pastrama $i Milose$ti. 

38. Cosimbefti, cu satele: Gim- 
ba$ani, Pope$ti §i Cosimbe$ti. 

39. Zfora, formata dintr'un 
singur sat. 

40. Ciulni[a, cu satele : Gui- 
nea $i Livedea. 

41. Poiana, cu satele: Ghim- 
pafi $i Poiana. 

42. Larga, cu satele: I^arga 
$i Ivane§ti. 

43. Albtfti, cu satele: Bu 
e?ti, Socoale, Batalul $i Albe§ti 

44. Marsileni, cu satele : Mar 
sileni sau Dilga-Mare, Dilga 
Mica $i Neamfu. 

4J. Bordufelul, cu satele 
Bordu$eIuI, Orezul $i Persica. 

46. Dormdrwit, cu satele 
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul 
$i Grindul-Pfetre!. 

47. ^^/, cu satele: Ra$i $i 
Carau^i. 

48. Copusul, cu salele: Cra- 
sani $i Copuzul. 

Dupa recensamintul din 1894, 
populafiunea consta din 15020 
famili!, sau 69196 suflete: 36000 
barbafi $i 33196 feme!; 18036 
agricultorf, 502 meseria?!, 9 in- 
dustrial!, 490 comercian^I, 298 
cu profesiun! libere, 4347 mun- 
citorl $i 1 58 1 servitor!. 

$tiQ carte 11749 persoane. 

Pamlntul pla?il, propria zis 
pentru cultura, este format ca 
§i al intregulu! judej, de un strat 
negru argilo-nisipos ?i produce 



in mar! cantita{!: porumb, fa- 
sole, orz, ovaz, griti, secara, 
meiu, etc. Prin insula Balta ?i 
pe amindoua farmurile riulu! la 
lomi^a sunt padur! de diferite 
esen^e. Pa^unile, care alta data 
erau atit de intinse, acum sunt 
reduse aproape cu totul din 
cauza intinderel ce se da agri- 
culturi!; totu$I in 1887 au fost 
266639 capete de vite §i in a- 
nul 1888 aQ fost 275780. 

Produc^iunea pla§e! fiind ce- 
realele $i vitele, comerciul con- 
sta esclusiv numal din aceste 
doua articole, care se desfac 
in portul Gura-Ialomifa, in sche- 
lele de pe Borcea $i in fie-care 
comuna. Micul comerciu se face 
cu bauturf, man u fact url in fie- 
care comuna §i cu deosebire in 
Slobozia, unde se fac trei tir- 
gur! anuale: la 23 Aprilie, la 
Inalfare §i la 24 lunie. Tirgur! 
anuale se ma! fac in Giurgeni, 
la 14 $i 26 Octombrie ?i in 
Ciochina, la Duminica Floriilor 
$i la 8 Septembrie. 

Linia Bucure$ti-Fete$ti, intra 
in plasa in dreptul satulu! Dor- 
marunt §i are stabile: Dilga- 
Mare, Ghimpafi, Guinea, Mar- 
cule?ti, Elena $i Fete^ti; linia 
Guinea -Slobozia $i linia Fe- 
te$ti-Faurei cu stabile: Hagieni, 
findarei $i Murgeanca. 

Re§edin{a placet e in Slo- 
bozia. 

Are: 75 $col!primare rurale, 
frecuentate de 2174 elev! $i 71 1 
eleve, conduse de 80 invafator! 
$i inva^atoare, din car! 28 re- 
tribui{! de stat $i 45 de comune 
$i judef ; 67 bisericf, cu 202 de- 
servenflf. 

Statu! poseda in aceasta pi. 
urmatoarele propriety!: Cara- 
reni sau Hagieni, Fundul-Cra- 
sani, Strachina, Bue$ti, Fete$ti, 
Vladeni, Persica cu Piscul-Ca- 
rapanulu!, Berle^ti $i Pope^ti, 
Cocora $i Mileasca, Slobozia, 



Iazul sau Lata $i Sarata, Co- 
puzul sau Odaia - Calugarului, 
Gatya, Bucul-Matase^ti, Cotul-lul- 
Iepure, Stelnica ?i Parfani, Ca- 
zane^ti $i Reviga, Blagodeasca, 
Piua-Pietre! sau Ora$ul, Buciu- 
meni §i Frafile$ti, Buc$ea, Fra- 
tile^ti, Motilva, Sforile-Pisculea- 
sa, compusa din Cotul-lu!-Coco- 
lo^ ^i Cotul-lu!-Dragan ^i Bobul 
sau Corneanca. 

Ialomita-de-Jos, fosta plasa, 
a jude^ulu! Ialomi^a, formata 
conf. lege! organizari! admi- 
nistrative, votata de Corpurile 
Legiui toare, in 1 892 . Aceasta pla- 
sa are re$edin{a in Slobozia §i co- 
prinde comunele : Poeana, Lar- 
ga, Ciulni^a, Bora, Cosimbe^ti, 
Marcule^ti, Suditf, Fra^le^ti, O- 
grada, Bucul, Iazul, Smirna §i 
Pribegi!. 

Ialomita-de - Sus, fosta plasa, 
a jud. Ialomi{a, formata conf. 
lege! organizari! administrative 
votata de Corpurile Legiuitoare! 
in 1892. Aceasta plasa are re- 
^edin^a in Ciochina $i coprinde 
comunele: Perie^i, Andrase^ti, 
Albe$ti, Crun^i, Reviga, Milo- 
se$ti, Cocora, Colelia, Cazane^ti, 
Bordu§elul ^i Marsilieni. 

Iamandinul, c&tun, in jud. Te- 
leorman, com. Baneasa, pi. Cal- 
mafuiul, format din insura^ei! im- 
proprietarif! in anul 1880 pe 
mo§ia Statulu! $ipotelc Badu- 
leasa. 

Pe locul unde se gase^te 
acest catun a fost de 11 or! 
sat ; dar locuitori! erau sili{! a'l 
parasi de frica $i de jafurile 
Turcilor. Sili^tea satulu! vechiu 
se vede §i astaz!. 

Ianca, plasd, jud. Braila, situata 
in partea de S. V.ajude^ulu!. Se 
margine^te laN. cu pi. Vadeni, 
la S. cu pi. Calmafuiulu!, la E. 



Digitized by 



Google 



IANCA 



10 



IANCA 



cu pi. Balta si la V. cu judeful 
Buzau si Rimnicul - Sarat, de 
cart se desparte prin riul Bu- 
zaul. 

Aceasta plasa poarta numele 
comunei de resedin^a, Ianca, situ- 
ata aproape in centrul plasei si 
in apropierea laculuf cu acelasi 
nume. 

Coprinde 13 com. rur. si 
47 de sate si anume : 

1 . Batogul, cu satele : Batogul, 
Mocani, Cojica, Ghionesti si 
Mangiuresti, 

2. Dedule§ti, cu satele: De 
dulesti, Bagdat, Visineni, Gher- 
ghisani si Vladulesti. 

3. Filipefti, cu satul Filipesti. 

4. Ianca, cu satele Ianca si 
Niculesti. 

5. lone§ti-Berle§ti, cu satul 
Ionesti-Berlesti. 

6. Movila-Miresel, cu satul 
Movila-Miresel. 

7. Periforu/yCu satele : Periso- 
rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. 

8. Slobozia-Cire§ul, cu satele: 
Slobozia-Ciresul si Cirjani. 

9. Strimbul, cu satul Strim- 
bul. 

10. Surdila-Gaiscanca, cu sa- 
tele : Surdila-Gaiseanca, Bratesul, 
Mare?, Stravolca, Mortul si Das- 
calesti. 

11. Surdila- Greet, cu satele: 
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, 
si Gura-Faurei. 

12. Sute§ti, cii satele : Sute?ti 
Constantinesti, Oncea, Sasul, 
Gagulesti, Grigorestisi Irimesti. 

13. Urleasca, cu satele: Ur- 
leasca, Caldarusa, Eznea, Bur- 
dusani, Ciscanesti, Burta-Tencel 
si Balanesti. 

Suprafa^a pi. este de 65400 
hect., din carl 56400 hect. ara- 
bile si 9000 islaz. Calitatea pa- 
ratntului esce mal buna in aceas- 
ta plasa de cit in pi. Balta si 
Calm&fuiul. 

Aceasta pi. este strabatuta 
prin mijlocul eT de la E. spre 



V., dc mucheanumita Baldovi- 
nesti, ce vine prin pi. Vadeni, 
intra in aceasta pi. pe la N. 
satului Nazirul, de unde ia direc- 
fiunea spre S.-V., pana la com. 
Romanulundesepferde ; aparind 
din nou pe teritoriul com. Gur- 
gue^i, dupa care se intrerupe si 
apare pe teritoriul com. Scortarul- 
Nou, de unde trece pe teritoriul 
com. Domni{a,din jud. Rimnicul- 
Saratslpeurmaprin com. Sutesti 
urmind {annul drept al riu- 
luT Buzaul, pana la Piscul-Negru 
din com. Dedulesti, de unde se 
fine de {annul Buzauluf-Sec, 
trece in pi. Calma^uiul pe la 
satul Vizireni si apoi se conti- 
nua in jud. Buzau. Acest pla 
tou este in trerupt prin mijloc 
de Valea-Ianca, care strabate 
com. Scortarul-Vechiu si Urleas- 
ca; de dealurile sarate: Ianca, 
Coada-Encei, Iazul, Lutul-Alb, 
Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul. 

Buzaul curge pe hotarul de 
V. al plaseT, de la V. spre N. 
si se varsa in Siret pe teritoriul 
com. Cotul-Lung. 

Comunica{ia in plasa se face 
pe calea ferata Braila-Buzau ce 
trece prin S. plaseT, intrind pe 
teritoriul comunei Tudor- Vladi- 
mirescu si trecind pe linga sa- 
tele: Traian, Ianca, Perisorul 
si Faurei, apoi in jude$ul Bu- 
zau ; pe soseaua jude^eana Bra- 
ila -Rimnieul - Sarat, cc pleaca 
din orasul Braila, continua spre 
S.-V. prin satul Cazasul, intra 
pe teritoriul plaseT Ianca pe la 
N. com. Tudor- Vladimirescu si 
Scortarul-Vechiu, pe la S. com. 
Movila - MireseT pana la satul 
Sutesti si de aci peste podul 
de la Gradistea intra in jud. 
R.-Sarat. 

Paduri in aceasta plasa nu 
sunt de cit prin coturile riului 
Buzau si sunt numai de salcie, 
rachita si plop. Tarmurile si 
luncile BuzauluT sunt acoperite 



cu pasunl si fine^uri intinse pen- 
tru cresterea vitelor. 

Pamintul produce tot felul 
de cereale. 

Populafiunea totala a acesteT 
plasT este de 3550 familil, sau 
14340 sufl. din cart 2590 contrib. 
$tiu carte 1750 persoane. 

LocuitorT improprietari^T in a- 
ceasta plasa, dupa legea din 
1864 sunt 1720; dupa cea din 
1878, sunt 203; neimproprieta- 
ri^T sunt 500. 

Prin comunele de plasa sunt 
125 licence de bauturl spirtoase 
si 50 debite de tutun. 

Are : 12 bisericl, cu 20 pre- 
o^i, 18 paracliserl si 17 cinta- 
re{T; 18 scoale, din carl 7 scoale 
de baep, cu 380 de elevi; 6 
scoale de fete, cu 175 eleve si 
5 scoale mixte, cu 190 de elevi 
si eleve. 

Sunt 17570 vite cornute (din 
cart 9862 boT, 5986 vacT, 265 
taurf, 2340 vi^el, 58 bivoli), 6520 
caT, 11 magarT, 35560 01, 3890 
rimatort si 30 capre. 

Este fabrica de spirt in sa- 
tul Ianca; 3 mon de aburi si 
13 mori de vint. 

Ianca, com. ;v/r., in jud. Braila, 
resedin^a plasel cu acelasi nume, 
asezata pe ses, la V. de lacul 
cu acelasi nume si la I l h kil. 
departare. Se invecineste la E. 
cu com. Perisorul, la V. cu De- 
dulesti, la N. cu Su^esti si la 
S. cu Urleasca. Suprafaja com. 
este de 6250 hect. Popula^iu- 
nea este de320 familil, sati 1483 
suflete, 730 barba^T si 753 fe- 
mel. ^tiu carte 347 persoane. 
Sunt 231 contribuabill. 

Venitul com. e de 16080 lei, 
iar cheltuelile sunt insuma 15958 
lei anual. 

Sunt 12 debite si 20 circiuml. 

Vite sunt: 673 boi, 457 vacT, 
2 tauri, 216 vi^ei, 28 bivoli, 
510 caT, 1498 of, 202 rimaton. 



Digitized by LiOOQ IC 



IANCA 



17 



IANCA 



Loc. posedi 20 stupl cu albine. 
Suhatul vitelor e dc 750 hect. 

Are: 2 bisericT, una cu hra- 
mul Sf. Treime, zidita, la 1834, 
de C. Draganescu, cu 1 preot 
1 cintaret, $i 2 paracliseri ; a 
doua, cu hramul Sf. Ion Bote- 
z&torul, zidita la 1885 de locui- 
torl, cu 1 preot, 2 cintare^T $i 
3 paracliseri ; 2 $coli, una de 
bae{T infiin^ata la 1863 ?i fre- 
cuentati de 69 elevT, a doua 
de fete, infiinjata la 1877, fre- 
cuentata de 42 eleve. 

In com. se afla : 1 fabrica 
de spirt, infiin^ata la 1878; 1 
moara de aburf ; 1 2 morl de 
vint. 

Drumurl: la gara Ianca spre 
N.E., pe lingi lacul Ianca (2 
kil.); la Br&ila, spre N.E., (40 
kil.) ; la Movila-MireseT, spre N.- 
E., prin cat. Gola?ei, (14 kil.): 
la Su{e$ti, spre N.-V., (9 kil.); 
la Dedule?ti, spre V., (7 kil.) ; 
la Filipe?ti, spre S.-V., prin c&t 
Bagdatul, (11 kil.); la Surdila- 
Greci, prin Filipe$ti, spre S., 
(20 kil.) ; la Ione<ti-Berle$ti, spre 
S., traversind c. f. Braila-Bu- 
cure^ti, pe la Cantonul 117 (17 
kil.) ; la Peri$orul, spre S., taind 
c. f. Br&ila-Bucure$ti, (5 kil.) ; 
la Urleasca, spre E., prin tir- 
lele Opri$ene$ti $i Jipe$ti, (14 
kil.) ; $i la Silistrarul prin Ur- 
leasca, spre E. 

In com. e o singur& strada 
dreapti, lata de 50 metri $i i- 
luminata $i 12 strade mal mid. 
Aci se face tirg in toate Du- 
minicile. In partea de N.-V. a 
com. era stasia po?teI vechT 
Braila-Bucure$ti. 

Com. s'a infiin^at la 1834 $i 
$T-a luat numele de la lacul 
Ianca, situat in apropiere. 

Ianca, com. rur., la S. pla^el 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
formata din Ianca-Vechle(i264 
locuit.) unde se afla primaria $i 



din Ianca-Noua (950 locuitorl), 
situata pe o apa mica, care se 
varsa in apropiere in balta Po- 
telul. Se invecine$te cu com. 
Dabuleni $i Potelul, la 25 kil. 
de Corabia, iar de Caracal de 
37 kil. Altitudinea terenulul d'a- 
supra nivelului maril este de 
62 m. 

Are o populate de 516 fam., 
sau 2214 suflete: 1121 barba^i 
$i 1093 feme!; 947 casatoripf 
$i 1266 necasatori^I. 

$tiu carte j6 persoane. Sunt 
379 contribuabili. 

Budgetul com. de 5358 lei 
la veniturl $i de 5167 lei la 
cheltuell. 

Sunt 2449 vite marl, 7543 
vite mid $\ 200 pore!. 

Are : o $coala primary mixta 
gradul II, cu I investor, fre- 
cuentatA de 41 baetl; 2 bise- 
ridf: Sf. loan (1842) $i Sf. Ni- 
colae (1843), cu 2 preo^I $i 4 
cintaretf. 

La aceasta comunS, situata pe 
o coasta de deal, se observa 111 
partea de N. ni$te grop! in pa- 
mint, unde se zice ca a fost 
$eli$te pe vremea Tatarilor. Se 
mal vad un $ir de magurl carl 
tree peste toate mo$iele din 
apropiere; intre aceste magurl 
este §i Jidova. 

Ianca, sat, infi'm^at la 1834, in 
jud. Braila, la S. E. com. cu 
acela^I nume, pe malul de V. al 
laculul Ianca, linga drumul de fer 
Braila-Buzau, ca la 40 kil. spre 
V. de ora$ul Braila. Numit ast- 
fel dupa numele laculul. 

Suprafaja satulul este de 400 
hect., avind 820 case ; 20 pra- 
valii cu diferite manufacturl $i 
bauturl spirtoase ; 8 morl de 
vint; 2 morl de aburl; o fabrica 
mare dc spirt; 2 bacanil ?i ma- 
nufacturl, 

Are o populate de 328 fa- 
milil, sau 1347 suflete: 658 bar- 



bae ?i 690 feme!; 547 casato- 
rip, 800 necasatori^I. $tiu carte 
347 persoane. 

Sunt 1200 vite marl cornute, 
460 caT, 1400 ol, 170 rimatorl, 
$i 2 capre. Sunt 15 stupl cu 
albine. 

In timpul verel se face tirg 
in fie-care Duminec£. 

Are o $coala de bSef!, infiin- 
{ata la 1863, cu 69 elevl, $i o 
scoala. de fete, infiin{at£ la 1877, 
cu 46 eleve, intrefinuta de com. 
Anibele $colI au un bun local 
de zid. $coala are o intinsa $i 
frumoasa gradina. 

Sunt 2 bisericl, una zidita de 
locuitorl, la 1834 $i a doua, la 
1872, cu 2 preo^i, 2 cintare^T $i 
2 paracliseri. 

Ianca, s/afie de dr.-d.-f., j'id. 
Braila, pi. Vadeni, com. Peri$o- 
rul, pe linia Faurei-Braila, pusa 
in circulate la 13 Sept. 1872. Se 
afla intre stabile Dedule^ti (10.2 
kil.), $i Urleasca (8.5 kil.)- Inal- 
Jimea d'asupra nivelului maril: 
26 m. 69. Venitul acestel stafil 
pe anul 1896 a fost de I S575S 
lei, 57 bani. 

Ianca, lac sarat, jud. Braila, avind 
aproape aceea$Icompozi{ie ca la- 
cul Sarat de linga Braila. La N.- 
V. g&rel Ianca, prin mijlocul lul 
trece hotarul intre com. Ianca 
?i Peri§orul. Rare-orl seaca in 
timpul verel. Are doua insule 
mid: una in partea de N. ?i a 
doua in partea de S. In mar- 
ginea de V. a laculul se afla 
un izvor, care curge in lac. 

Ianca, mope, particular^, in jud. 
Braila, pendinte de com. cu 
acela$l nume, in suprafafa de 
6000 hect., dind un venit de 
52000 lei. 

Ianca, vale, jud. Braila, care 
pleaca de la S. com. Roman ?i 



6/275. i/nrtle IHetionar Orogrnfic. T- /. IV. 



Digitized by VjOOQ IC 



IANCA-DIN-DEAL 



18 



1APA 



Gurgue{i, pe o lSrgime de 2 1 /* 
kil., merge spre S., strimtorin- 
du-se $i trecind pe ling& satul 
Comaneasca, peste c. f. Br&ila- 
BuzSu, pe lingS satele Traian 
?i Burdujeni, Coada-Ience! ?i 
B^lcine^ti ; de aci se ingusteaza 
ma! mult, trece pe lingS. satele 
Morote^ti, Vamer $i Burta-Ien- 
ceT, de unde ia direc^ia spre 
N. $i continue p&na in dreptul 
satulu! Cald&ru$a unde se pTerde. 
In c&patiiul de N. al vae! este 
lacul Coada-Ience!, care nu seaca 
ma! nicl o data, iar primavara, in 
toata intinderea aceste! va!, se 
formeaza multe lacun car! scad 
vara. 

Ianca- din -Deal (Ianca -Ve- 
chie), sat, in pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i, in care se afla 
primaria com. Ianca, la 25 kil. 
de Corabia. Se invecine$te cu 
com. Dabuleni §i Potelul. Are 
1264 locuitorl. 

Ianca-Noua, c&tun, al comune! 
Ianca, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i, situat spre N. de 
Ianca-de-Deal. Se Invecine^te la 
N.-V. cu mo$ia domeniala Sa- 
dova $i cu alte cimpi! intinse. 
Are 950 locuitor!. 

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. urbana 
Babadag; se desface din dea- 
lul Iaila-Bair; se intinde spre 
S. in o direc^ie de la N. la S., 
br&zdind partea de N. a pla^e! 
?i a comune!; pe clini merge 
drumul jude^ean Babadag-Ali- 
bei-Chio! ; din el izvore$te valea 
Doruchi-Dere ; are 112 m., do- 
minind asupra ora^ulu! ; este a- 
coperit cu padur! §i pa$un!. 

Iancina, cap, in iezerul Razelm, 
situat in partea de E. a pla^ei 
Babadag ?i ajude^ulu! Tulcea; 
se afla pe ultima prelungire E. 



a dealulu! Chizil- Suhat, linga 
digul Chizil -Cum. 

Iancu- Caramel, vechin picket, 
cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasului, com. Virte$coi, la ho- 
tarul spre Moldova; az! e loc 
izolat. 

lane, braf (prival), in insula 
Balta, teritoriui comune! Cocar- 
gea, pi. Borcea, jud. Ialomifa. 

Ianoli, deal cu pfidure, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Slo- 
bozia-Luncani, situat pe limit a 
satelor Duba^ul $i $3rpeni. 

Iapa. Vez! Calul Iapa, com. rur., 
in pi. Piatra Muntele, judeful 
Neam^u. 

Iapa, sat, in jud. Neam^u, plasa 
Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, 
situat pe valea piriulu! cu ace- 
la^! nume, la 21 kil. de ora?ul 
Piatra. 

Are o populate de 495 su- 
flete: 251 barba^i ?i 244 feme!, 
car! se indeletnicesc cu indus- 
tria, agricultura, exploatarea te- 
renurilor ?i a pSdurilor. 

Are : 1 bisericS, cu 1 preot 
$i 2 dascal!; 18 pive pentru fa- 
cutul sucmanelor ; 9 mor! de 
apa; 2 cariere de p!eatra va- 
rarie; depozitul unei fabric! de 
cherestea. 

Iapa, satisor, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Bote?ti, situat 
la 2400 m. de satul Bote?ti. 
Are 8 familii, sau 34 suflete. 

Iapa, tirld. Vez! Gulieni $i Nesi- 
purile, din com. Cioara-Doice$ti, 
jud. Braila. 

Iapa, tirle, situate pe partea 
stinga a Vilciuiu!, in Balta, pcn- 
dinte de com. Berte$ti-d.-j., jud. 
Braila; au 20 case. 



Iapa, movila, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, linga satul Mihaiu 
Viteazul. In ce prive^te aceasta 
movila este o legends poporanS : 
Mihaiti-Viteazul ar fi avut o prin- 
soare cu proprietarul mo$iei, ca 
mosia sa fie a lu! Mihaiu, daca 
in timpul cit va oficia preotul 
leturghia in biserica, va putea 
Mihaiu s& ocoleasca cu iapa lu! 
mo§ia, iar de nu va putea, iapa 
s& fie a proprietarului. Mihaiu 
primi prinsoarea, dar ma! ina- 
inte de ajunge la locul de unde 
plecase, iapa a cazut $i a murit, 
iar Mihaiu alergS. pe jos si ci$- 
tig& mo$ia. 

In locul unde a cazut iapa, 
s'a ridicat aceasta movila. 

Iapa, ostrov, jud. Braila, coprins 
intre: Vilciul, laE.; CoitSneasa, 
viroaga, la N.; Cremenea $i M£- 
nu$oaia, la V. Este situat la S. 
de ostrovul Popa. 

Iapa, ostrov, intre Dunarea-Ve- 
chie ?i Vilciul, pe teritoriui co- 
munelor Berte$ti-d. s., ?i Luciul, 
din Ialomi^a, jud. Br&ila. 

Iapa, picket de frojitierti, pe Du- 
nare, in pi. Borcea, jud. Ialomi^a. 

Iapa, padure, situate in judeful 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Calul -Iapa, cu o intin- 
dere de 2946 pog. (socotindu-se 
$i acele de pe mo^ia Calul). 

Iapa, izvor at apa miner a Id, in 
j id. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Calul-Iapa, situat pe Va- 
lea-Iepe!, la 3 ore departare 
de ora?ul Piatra, in apropiere 
de gara Roznov ; apa ferugi- 
noasa-sulfuroasa. 

Iapa, mosie. Vez! Calul, mo$ie, 
jud. Neam^u. 

Iapa, j apse, jud. Braila, incepe 



Digitized by 



Google 



IAPA 



19 



IARtM-ME?ELIC 



de la coada privalului luT Mos- 
Stanciu si da in partea stinga 
a Vilciului, la N. de cat. Iapa. 

Iapa, prival, care uneste tezerul 
Iapa cu privalul Baicul, jude^ul 
Braiia. 

Iapa, piriii, jud. Neamju, ce iz- 
vore?te dintre ramurile Tarcaul 
si Doselul, curge in direc^iune 
V.-S.-E., pe teritoriul comunei 
Calul-Iapa, strins in ingusta vale 
numita alepel, formata de mun^ii 
Doselul si IepeT (in partea stinga 
a piriului) ?i culmile Tarcaul, 
Porfirul, Nechitul, Alunisul si 
Negulesti (in partea dreapta a 
piriulul), varsmdu-se pe dreapta 
riului Bistrija in fa^a satuluT 
Roznovul, dupa un curs apro- 
ximativ de 12 kil. 

Afluen^iT din stinga sunt : pi- 
riul Catargul, Chiliile, Tochilele 
(care se varsa la marginea sa- 
tuhii Iapa). 

Afluen^if din dreapta sunt : 
piriul Minza, care izvoreste din 
ramura Tarcaul, piraiele Pecela, 
Jabolanul, Malina, carl les din 
ramura Porfirul, pi. Negulesti, 
din ramura cu acelasi nume. 

Iapa, vale, situata de-a lungul pi- 
riulul Iapa, com. Calul-Iapa, pi. 
Piatra - Muntele, jud. Neam^u, 
cunoscuta pentru multele pive, 
mori, cariere de piatra, vararii, 
depozite si fabrice de cheres- 
tea. Dealungul piriului Iapa se 
intinde un canal foarte lung, 
care serveste pentru transpor- 
tarea dulapilor (lemnelor) de la 
fabricl la depozite prin ajutorul 
apel. 

Iapa-Alba, deal, jud. Muscel, pi. 
Podgoria, com. Valeni. 

Iapce-Bair, culme de deal, jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. urb. Ostrovul, 



in partea de N. V. a plasei si 
cea de V. a comunei; se des- 
face din dealul Ieral Ceea-Bair, 
se intinde spre E , avind o di- 
rec^ie generala de la N.-V. spre 
S.E., printre fluviul Dunarea si 
valea Trincovi^a, afluent al pi- 
riulul Almaliul; lasa spre E, 
ca prelungirl, dealul Bugeacul, 
iar spre S., Dealul-Caramizei ; 
este acoperit cu semanatur!, 
purine pa^unl, iar la poalele de 
N. si N.-V. se gasesc asezate 
viile orasulul Ostrovul ; insu-si 
orasul este situat la poalele sale 
nordice ; inal^imea cea mal mare 
o atinge in virful Ostrovul (102 
m.), fost punct trigonometric 
de rangul i-iu; din cauza ca 
el se termina brusc linga Du- 
nare, malurile flaviuluT sunt in- 
nalte si ripoase ; este taiat de o 
mul^ime dedrumuri: spre Silis- 
tra, spre Cuzgun, si apoi de 
drumuri comunale spre satele 
Almaliul, Bugeacul, etc., si care 
se intretaie in diferite senzurT. 

IarbS-Dulce, tirld, jud. Braiia, 
pe teritorul com. Filiul, la 9V2 
kil. spre N. de satul Filiul sau 
Budisteanca, pe drumul de la 
Filiul la Pernor. Are o intinderc 
de 13 hectare, cu o populate 
de 24 familit, sau 97 suflete. 

Vite sunt: 65 cal, 230 vite 
cornute, 300 ol si 25 porcl. 

Iarb&-Ro§ie, lac, in insula Balta, 
pe teritoriul comunei Bordusani, 
pi. Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa. 

Iarca, cot pronun{at, al Calma^u- 
iulul, la N. de satul Insura$ei, 
jud. Braiia, unde a fost podul 
peste Calmatuiu, pe vechiul 
drum al BraileT. 

Iarca, wovila, juil. Braiia, m mar- 
ginea de V. a satulul Vizirul. 
Aci se intilnesc mobile: Gro- 
zesti, Vizirul si Domeniul Brailei. 



Iarim-Ba§a, virf de deal, in 
jud. Constanta, plasa Silistra- 
Nouji, comuna Hairan-Chioi, ca- 
tunul Sevendic, pe muchea dea- 
luluT Ghiol-Punar; are 196 m. 
inaltfme; prin el trece hotarul 
Dobrogel in spre Bulgaria. 

Iarim-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, com. 
Hairan-Chioi, catunul Sevendic, 
jud. Constanta; pleaca din dea- 
lul Iarim-Basa si se coboara in 
valea Sevendic ; malurile sale 
sunt acoperite cu padurl. 

Iarim-Iuc, deal, in jud. Tulcea, 
plasa IstruluT, pe teritoriul co- 
munei Cogelac, si anume pe 
acela al catunulul sau Inan-Ces- 
me ; se desface din dealul Rim- 
nic-Bair, se intinde spre N., 
intr'o direc^ie generala de la S.-V. 
spre N.-E., brazdind partea cen- 
trala a plasei si de N. a co- 
munei; are o inalfime de 206 
m., punct trigonometric de ran- 
gul al 3-lea, dominind satul 
Inan Cesme ; acoperit cu fine^e. 

Iarim-Iuc, movila, in jud. si pi. 
Constanta, com. Techir-Ghiol, 
catunul Hazi-Diuliuc; situata pe 
muchea dealulul Hazi Diuliuc ; 
are o inal^ime de 44 m., domi- 
nind satul Hazi-Diuliuc. 

Iarim-Iuc, movila, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, co- 
muna Hazarlic, catunul Ghiol- 
Punar; are 105 m. inaljime ; 
este acoperita cu verdea^a, iar 
la poale sunt padun. 

Iarim-Iuiuc, movih, in jud. si 
plasa Constanta, comuna Cara- 
Harman, catunul Peletlia; are 
73 m. inal^ime; e acoperita cu 
verdea^a; este asezata pe dealul 
Peletlia. 

Iarim-Me§elic,/>/tf/tf/7, pe dealul 



Digitized by LiOOQ IC 



A 



TARlM-TABIA 



20 



IA?1 (JUDEJ) 



Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa 
IstruluT, pe teritoriul comunelor 
rurale Beidant $i CogelaCj situat 
in partea centrala a pla?il ?i 
de N. a comunelor ; este aco- 
perit jumatate cu tufari§url, ju- 
matate cu fine^e. 

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcT, 
ruinelor unul tnic castru roman, 
jud. Constanta aflator linga va- 
lul roman de pamint, linga mo- 
vila Avreliuc, la 3 kil. spre N. 
de ora$ul Constanta. 

Iarmac, insula, in bra^ul Chilia, 
jud. Tulcea, coprinsa intre bra- 
\w\ principal §i cele secundare, 
Solomonof $i Vilcov, pe teri- 
toriul comuneT urbane Vilcov, 
din Basarabia-Ruseasca ; are o 
lungime de 8 kil. $i o intindere 
de 480 hect. este neproductiva, 
fiind acoperita cu stuf. 

Iarul, piriU, pi. Siretul-de-Sus, 
com.Berbenceni, jud. Bacau, care 
curge prin satele Chiticeni $i 
Berbenceni, in direcjie S.-N. 
?i apol intra in jude^ul Roman, 
prin com. Poiana-Iura?cu, spre 
a se scurge in Siret, d'a stinga, 
dimpreuna cu Piriul-Odobulul. 

Ia§anca, deal, pe mo?ia Dara- 
bani, com. cu aceea?! numire, 
pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
in hotar cu satul Grivi^a, din 
com. Paltini$ul. 

Ia^anca, piriil, izvore^te dintr'o 
flntina, de sub dealul Bulean- 
dra, com. Darabani, plasa Pru- 
tul-de-Jos, jud. Dorohoiu, cur- 
ge spre S., ?i dupa ce formeaza 
iazurile: Ia^anca, Ieparia ?i al- 
Turcului, se varsa in piriul Po- 
driga. 

Ia§anca (Valea-), vale, formats 
linga dealul cu acela?! nume, pe 
mo?ia Darabani, com. Darabani, 



pi. Prutul-de-jos, jud. Dorohoiu, 
pe care se afla vechea seli$te, 
Ia^anca, unde se spune ca odi- 
nioara a locuit o colonie venita 
de la Ia$i. 

Ia§anul, deal, pe mo?ia Pu^u- 
reni, com. Co{u$ca, pi. Prutul- 
de-Jos, jud. Dorohoiu. 

Ia§i, judef, numit ast-fel de la 
capitala sa. Formeaza o parte 
din hotarul fare! la E. spre 
Rusia, in partea de sus a Mol - 
dovel. E a$ezat pe valea $i po- 
di$ul dintre riurile Prutul $i 
Jijia, incepind din hotarul de 
S. al jud. Boto^ani ; pe valea 
§i podi?ele dintre riurile Jijia 
§i Bahluiui ; pe valea Bahluiului 
$i pe §irul de dealurl, care se 
prelungesc de la N.V., de-a 
dreapta riulul Bahluiui, din mar- 
ginea de S. a jud. Boto?ani ?i 
Suceava, lasindu-se spre S.E., 
pan& in marginea de N. a jud. 
Vasluiu $i Falciu. 

Limitele. — Se margined te la 
N. cu jud. Boto?ani, linia de 
hotar incepind din malul drept 
al riulul Prutul, de la satul Bada- 
rai (com. Bivolari, pi. Turia) $i 
inclinindu-se spre S.-V., pe mar- 
ginea pi. Turia, pana in ma- 
lul sting al riului Jijia, din sus 
de satul Andrie?eni, (com. Epu- 
reni, pi. Turia) ; de aci se in- 
dreapta pe marginea pi. Bahluiui, 
prin punctele : One$ti (com. $i- 
potele), Luparia (com. Badeni), 
Hirlaul (jud. Boto^ani) $i Zaga- 
via, pana in dreptul satului Sti- 
claria (com. Badeni). La V. se 
margine$te cu jud. Suceava, din 
dreptul satului Sticlaria, prin 
punctele: Virtyi (com. Ceple- 
ni^a), ZbTereni (com. Cotnari), 
Valea-Racului, Cirjoaia, Baiceni, 
Cucuteni, Secare^ti $i Dade^ti 
(com. Baiceni), pana in margi- 
nea TirguluT-Frumos; de acolo 
cu jud. Roman, pe marginea de 



S. a pi. Cirligatura, prin punc- 
tele: Buznea, Gane?ti $i Bra- 
ne$ti. La S. se magine$te cu jud. 
Roman, linia hotaruluT conti- 
nued pe marginea de S. a co- 
munelor: Goe$ti, Sine?ti, Po- 
pe$ti ?i Pau§e$ti, iar de la satul 
Bojila, lasindu-se pe marginea 
pi. Stavnicul pana in $oseaua ju- 
de^eana; inaT in jos incepe li- 
mita cu jud. Vasluiu, prin punc- 
tele : J ibana $i Mironeasa, ?i 
din $oseaua judefeana de pe dea- 
lul Border, de la satul Sperie^i 
pe marginea pi. Codrul, mer- 
gind hotarul prin punctele: Po- 
iana-cu - Cetatea, Slobozia-Do- 
brovatului, Tirgu$orul - Poenel 
?i de la satul Comarna, tre- 
cind pe marginea pi. Brani$- 
tea. Din $oseaua judejeana, din 
jos de Costuleni, incepe mar- 
ginea jud. Falciu, avind hotar 
apa Jijiei, pana din jos de sa- 
tul Macare$ti, la satul Col^ul- 
CorneT (jud. Falciu). La E. se 
margine^te cu Basarabia, de 
care se desparte prin riul Prut, 
hotarul incepind de la satul Ba- 
darai (com. Bivolari), din mar- 
ginea de S. a jud. Boto^ani $i 
mergind pana din jos de satul 
Macare^ti, in marginea satuluT 
Cohjul-Cornei, din jud. Falciu, 
udind de-a lungul marginele de- 
spre E. ale pla?ilor Turia $iBra- 
ni^tea. 

Forma. — Forma teritoriulul 
jude^ulul este aceea a unui romb 
neregulat. Aspectul sau topo- 
grafic ni se infa{i$eaza printre! 
^irurl de dealurl longitudinale, 
cu diferite ramificari, ridicindu- 
se de la N.-V. $i inclinind spre 
S.E., cu trei vai mail, prin 
care curg tret riurl. In doua 
puncte, la intrarea riurilor: Jijia 
$i Bahluiui in $esul Prutului, se 
termina doua din aceste ^iruri, 
iar al treilea, care incinge jude- 
^ul pe toata partea de S.-V. in 
forma de semicerc, se lasa prin 



Digitized by 



Google 



IA$I (JUDEJ) 



21 



IA?I (JUDEJ) 



diferite ramificarl in jud. Vas- 
luiii si FalciQ. 

Regiunl* — Teritoriul jude^u- 
lui este ma! tot deluros, si face 
parte din sistemul dealurilor cu- 
prinse Jntre Siret si Prut, for- 
mind doua" regiunl : una se in- 
tinde de-a dreapta Bahluiulul, 
ale carul dealurl mart, formate 
• din straturi de piatra, sunt a- 
coperite cu padurl, vilsilivezl; 
iar alta de-a stinga riului Bah- 
luiul, numita zona cimpeana, 
formata din dealurl mal mid, 
podisurl si sesurl, acoperite cu 
fine^e, imase si semanaturl. 

Intinderea. — Suprafa^a teri- 
toriulul este de 291 137 hect., 
sau de 291 1 kil. p., dupa ca- 
dastrul publicat de catre Di- 
recjia Statisticei din Moldova, 
la anul i860, calculate. 

C/ima. — Clima in general 
este sanatoasa si dulce; partea 
Prutului este ma! umeda prima- 
vara si toamna, partea padurilor 
mat racoroasa in timp il verel. 

Calitatea solulul in genere e 
buna si productive. 

Pentru inalfimea tercnuluide i 
la nivelul maril, se poate lua ca 
punct de plecare orasul Iasi, 
care este la o in atyime de 318 
metri; cu cit insa ne vom sui 
spre N., nivelul va fi mal ri- 
dicat. 

Orografia. — Dealurile carl 
se prelungesc de la N.-V. la 
S.-E. a judejulul, nu sunt de 
cit ramificarl din lan^ul nepre- 
curmat al dealurilor carl sein- 
tind din Carpafi, intre Siret si 
Prut, pe toata linia Siretului. 
Din acest lan{ se desface o ra- 
mura, care pleaca printre riurile 
Prutul si Jijia, din sus de Do 
rohoiu, trece prin jud. Boto?ani 
si apol intra in acest jude{, ter- 
minindu-se in sesul Prutului, la 
satul Carniceni, pi. Turia, unde 
si riul Jijia intra in acest ses. 
Partea acestul deal, de la intrarea 



sa pe teritoriul jude^ulul, ianu- 
mele de Podisul-Turiel, care 
formeaza pe dreapta culmea 
despre V. a sesulul Jijiel, iar 
pe stinga culmea despre E. a 
sesulul Prutului. Din acest podis 
(pe intinderea caruia se afla un 
drum vechiu, numit al Furilor), 
se desfac alte ramuri, formind 
diferite val, culml si dimburl, 
carl se sfirsesc in marile vat 
aflate la dreapta si stinga lui. 

Tot din lan^ul eel mare de 
dealurl din linia Siretului, se 
desfac alte doua ramuri, din sus 
de satul Deleni, din jud. Boto- 
sani, aproape de I Iirlau ; una 
pleaca pe dreapta si alta pe 
stinga riului Bahluiul. 

Ramura care intra in judej, 
printre riul Jijia si stinga riului 
Bahluiul, ocupa cea mal mare par 
te a terenulul pi. Bahluiul, pre- 
cum si tot terenul pi. Copoul,ter- 
minindu-se in sesul Prutului, 
pe toata hitinderea de la intra- 
rea in acest ses a riurilor Ji- 
jia si Bahluiul. 

Aceasta ramura, fiind intre- j 
taiata, in diferite direc^iunl, de ' 
un numar de val, formate de 
piraie, prezinta mat multe culml. 
Ast-fel este culmea dintre rial 
Jijia si piriul Miletinul, care se 
prelungeste din jud. Botosani, 
com. $ipotele, pana din jos de ( 
satul Vladeni, unde Miletinul, | 
se varsa in Jijia. Alta culme 
se intinde printre piraiele: Mi- 
letinul si Jijioara, care cuprinde 
o parte a pi. Copoul, trece 
prin com. Gropnifa, terminin- 
du-se in marginea de S. a com. 
Movileni, unde piriul se varsa 
in Jijia. O culme pleaca intre 
piraiele : Jijioara si Hucul si 
continua pana in sesul Prutu- 
lui, intretaiata de alte mict val 
?i piraie, iar alta culme se in- 
tinde intre piriul Hucul si Ba- 
hluiul, trece prin com. Bel- 
cesti $i se sfirseste la satul Spi- 



noasa, com. Birlesti, la conflu- 
enfa piriulul cu riul Bahluiul. 

Ramura din dreapta riului 
Bahluiul incinge toata partea de 
V. si de S. a jud., fiind cea 
mal ridicata si acoperita cu pa- 
durl, din care o culme, cu di- 
ferite ramificarl, se intinde in- 
tre riul Bahluiul si piriul Bah- 
lue^ul, incepind din satul Zaga- 
via (com. Badeni). Aceasta cul- 
me se intinde prin comunele : 
Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos 
si se termina in tirgusorul Po- 
dul-Iloael, la confluen^a piriulul 
Bahlue^ul cu riul Bahluiul. Alta 
ramura incepe din com. Buz- 
nea, din capatul de V. al pla- 
sei Cirligatura, desfacindu-se din 
ramura cea mare de dealurl din 
jud. Roman si anume de la satul 
Poenele-Oancei ; aceasta culme 
cu variatele sale ramificarl, se 
intinde sub numele de Dealul- 
Mare, de alungul plasei Cirliga- 
tura, intre piraele Bahlue^ul pe 
stinga, pana la Podul-Iloael, iar 
de acolo intre riul Bahluiul si pe 
dreapta piriulul §acova^ul,de la 
padurcaBoghicea(jud. Roman), 
ce face mal in jos hotarul jud. 
Vasluiu ; apoi din com. Pausesti 
trece in pi. Stavnicul, prin doua 
culml, din care una pleaca prin- 
tre piraiele Stavnicul si $aco- 
vaful, trecind prin com. Miro- 
neasa, in jud. Vasluiu, iar par- 
tea din stinga Stavniculul, se 
prelungeste intre riul Bahluiul, 
pana la varsarea lul in Jijia, 
si de acolo pe linga riul Jijia, 
pana in dreptul satulul Maca- 
resti, din marginea jud., de unde 
trece in jud. Falciu. 

ldrografia. — Apele ce curg 
pe teritoriul jud. in direc^iune 
de la N.-V. la S.-E. sunt: 

Riul Prut, care uda toata par- 
tea de E., de la satul Badarai, 
pe marginile plasilor Turia si 
Branistea, pana la satul Maca- 
resti, facind hotarul cu Basa- 



Digitized by LiOOQ IC 



IA?I (JUDEJ) 



22 



IA$I (JUDEX) 



rabia. Este eel mal mare riu 
$i eel mal folositor pentru jud. ; 
caci, pe toata intinderea sa, a- 
limenteaza cu apa necesara, atit 
satele, cit $i intinsul §es, pe 
care se prelunge^te, facindu-1 
fertil in producjiunea erbel. Prin 
debordSrile sale intre^ine apele 
girlelor $i ale bailor, ce pro- 
duc stuharii, papura, pe$tT $i 
ract, servind tot odata $i pen- 
tru adapatul vitelor, carl se cresc 
pe intinsele ima?e aflate pe $e- 
sul lut. 

Jijia curge de la N. spre 
S.-E. printre pla§ile : Bahluiul, 
Copoul $i Turia (hotar natural 
intre ele), formind intinsul ?es 
al JijieT, bogat in fine^e $i ima$e, 
carl inlesnesc cre$terea vitelor. 
Acest riu, de la trecerea sa in 
?esul Prutulul, din pi. Brani?tea, 
pe care-1 uda in toata lungimea, 
pe dreapta, devine mal mult pa- 
gubitor, atit pentru agricultura, 
cit ?i pentru clima, cart prin 
multa sa apropiere cu riul Prut, 
curgind paralel pe acela?i .ses, 
m&re?te indoit volumul apelor 
in timpurile zlotoase, can e^ind 
din matca lor, acopar in cea 
mal mare parte $esul, producind 
inunda^iunT foarte marl, carl cite- 
o-data ineaca iarba §i semana- 
turile. 

Bahluiul curge de la N. spre 
S.-E., prin mijlocul placet Bah- 
luiul, printre pla$ile : Cirligatura, 
Stavnicul, Codrul, Copoul ?i 
Brani^tea, (hotar natural in unele 
parp) ; formeaza o vale intinsa, 
bogata in ima§e $i finale; ali- 
menteaza cu apa necesara toate 
satele de pe ambele maluri, pre- 
cum $i tirgurile : Podul IloaeT $i 
ora$ul Ia$i. 

Afara de aceste tret riuri, 
sunt un numar mare de pirale 
$i piriia?e, care curg in difcrite 
direc^iunT, varsindu-se unele la 
dreapta $i altele la stinga aces- 
tor riurT, ast-fel sunt: Bahlue^ul, 



Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalni^a, 
Cirjoaia, Miletinul, etc. 

Producfiunea. — Din 29 1 1 3 7 
hect., intinderea teritoriulu! jud., 
73354 hect. se cultiva pentru 
cereale, legume, tubercule ?i 
plante oleioase ; 41 51 hect. este 
paramt, pe care se aria* vi! ; 44834 
hect., pamint acoperit cu pa 
durl, din carl : 31426 hect. sunt 
particulare $i 13408 a Statului ; 
iar 178798 hect. se afla ocu- 
pate de ora?e ?i sate $i acope- 
rite de ape, ima?e, livezi $i rip\. 

Cultura cerealelor e foari:e in- 
tinsa. Aproximativ cultura po- 
rumbului se face pe o intindere 
de 4 1 1 08 hect. a griului pe 2493 1 
hect., a orzulul pe 5 181 hect., 
aovazulul pe 1799 hect., a se- 
carel pe 229 hect., a hri?tet pe 
70 hect. 

Dintre legume : fasolea pe 416 
hect., mazarea, pe 44 hect., lin- 
tea pe 27 hect. 

Tubercule : cartofele pe 482 
hect. 

Plante oleioase : rapifa pe 1 1 1 
hect., cinepa pe 134 hect. ?i 
inul pe 3 hect. 

Producfiunea cerealelorintr'un 
an bun se poate socoti in ter- 
men mijlociu urmatoarea: 463000 
hectolitri porumb, 252000 hec- 
tolitri griu, 65000 hectolitri orz, 
26000 hectolitri ovaz, igoohecto- 
litri secara, 500 hectolitri hri$ca. 

Producfiunea cartofelor este 
aproximativ de 2500000 kilogr. 

Produc^ia planteior oleioase: 
rapi^a 1000 hectolitri, cinepa 
1200 hectolitri. 

Viile produc in termen mij- 
lociu 1 00000 hectolitri vin. 

Pe linga agricultura, cultura 
vitelor face bogata jud. Numa- 
rul capetelor de vite ce se cresc 
pe intinsele ima$e $i finale este 
de 240000, din car! : 84424 vite 
marl cornute, 120457 °*> ll 77 
capre, 48 bivoli, 10207 ca * ?' 
24023 rimatorl. 



Cultura livezilor produce foar- 
te multe fructe alese $i frumoase, 
car! pe linga ca se consuma in 
{ara, se exporta $i in straina- 
tate. 

Cultura albinelor, estemaTpu- 
{inintinsil; din 1 2400 stupT, se 
scoate : 30000 kilogr. miere ?i 
IOOO kilogr. ceara. 

Cultura vlermilor de matasa 
se face numaT in cite-va sate. 

Padurile, sunt intinse $i satis- 
fac trebuin^elor locuitorilor din 
judej; din ele se scot tot felul 
de lemne pentru construc^iunt 
$i foe, lemne care se transports 
§i afara din judef. 

In padurl se gasesc urmStoa- 
rele animate salbatice: capri- 
oare, porci, lupi, vulpt, jderl, 
epurl, etc. 

Din dealuri $i pirate se scoate: 
pleatri varoasa, pieatra pentru 
zidirl $i ?osele, nasip ?i prundi?. 

Apele ce se intind pe teri- 
toriul judefuluT, pe linga ca ali- 
menteaza satele, $esurile §i cim- 
piile cu apa necesara, inlesnind 
vegeta^iunea planteior §i cre$te- 
rea vitelor, con^in $i pe^tT, racl ?i 
scoicl pentru hrana ; stuh pen- 
tru foe, acoperitul caselor §i a 
ocoalelor; papura, din care se 
fac rogojini, etc. 

Industrie*. — Sunt in jude^ul 
Ia?i (afara de ora§ul la si), 3 vel- 
nite, in carese fabrica rachiu, 38 
mort de aburl pentru macinat 
faina, 88 morl de apa, 8 de vint 
§i 3 cu animale, 1 fabrica de le- 
racota in satul Scobityeni, 2 de 
luminarl, una de scrobeala, in 
com. Buciumi, ?i una de duba- 
lirie, in com. Galata. 

Caiabrica^iunl primitive sunt: 
olaria in com. Poeni, rotaria 
in com. Voine^ti, butnaria in 
com. Buciumi ($coala de meseril). 

Industria manuala: impietirea 
de pallrii de paie $i impietirea lo- 
ziilor, din carl se fac: panere, 
co$uri, sca'ine, a inceput prin 



Digitized by 



Google 



IA§I (JUDEX) 



23 



fASI rj^ Tl) ET) 



?coalele rurale acum de ciflf-va 
anl. 

RogojinI §i co^ciuge, imple- 
tite din papura, precum §i ma 
tun se fac prin satele: Bosia, 
Prisacani, Vorove$ti $i Uricani. 

Industria casnica se inseamna 
prin lucrul bumbacul if, cinepel, 
inuluT $i a li.iel, din carl se 
fac: pinze, foale, sumanl. 

In raport cu industria rurala, 
cea urbana a luat insa o des 
vol tare maT intinsa. In ora?ul 
Ia$i, mai cu seama, pe linga d ; - 
feritele meserii ce se exerciteaza, 
pentru trebuin{ele orasenilor si 
chiar ale locuitorilor din judef, 
se mal inseamna: cite-va $co!i 
de meserie, ateliere de stolerie, 
fierarie, tinichigerie, fabrica dc 
cartonaj, cortele, fabric! de bere, 
soda, etc. 

Comer ciul. — Se face in aces: 
judej un intins comerciu, cu to* 
soiul de cereale, dar maT cu 
seama cu grid, porumb, seca 
ra, orz $i ovaz; cu vite: boT, 
vacl, ol %\ rimatori; cu piet, 
Una §i brinza ; cu lemnarii de 
tot felul, afara debrad; cu vi 
nurl de cele mal bune calitati, 
din podgoriile: Cotnari §i Ia$i, 
precum $i cu fructe. 

Desfacerea acestor producte 
pentru strainatate se face mat 
ales in pieafa ora?ulu! Ia$i. 
Pentru comerciul intern sunt 
tirgurile : Podul-IloaeT $i Tirgul 
Frumos, precum $i 12 iarma 
roace anual in ora?ul Ia$i, pe 
§esul Frumoasel; patru iarma- 
roace la Podul - Iloaei $i unul, 
mare la Tirgul-Frumos. 

Calea-Feratd. O ramura plea- 
ca din ora§ul Ia$i spre V. §i tre- 
ce prin tirgurile: Podul-IloaeT 
$i Tirgul-Frumos, de unde e?ind 
din jude{ pleaca spre Pa§cani 
(Suceava), legtnd judejul cu toa- 
te ora$ele ?i localita^ile ce au 
re^ele ferate. Pe aceasta cale 
sunt patru garl: Ia$i, Cucu- 



teni, Podul-Iloaei $i Tirgul-Fru- 
mos, prin carl se face comu- 
nicafie $i transportul prod icte- 
lor de prin jude{. Alta ramura 
pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, 
prin Criste$ti; aceasta cale co- 
munica cu Rusia, iegindu-se cu 
re^eaua ferata ruseasca prin un 
pod mare deffer construit peste 
riul Prut. Com micafia $i tran- 
sport ll grinelor se fac pe acea- 
la linie prin stabile: Criste§ti $i 
Ungheni. O a treia linie ferata 
duce le Vasluiu $i de acolo la 
Birlad $i Mara$e$ti unde se 
leaga cu intinsa re^ea care stra 
bate centrul Moldovet Aceasta 
linie are in jud. Ia$i srafiile la 
Iasi, Ciurea $i Birnova. 

CaleaXafionald. Ramura de 
$osea pletruita ce se prelun- 
ge$:e de a lungul {arel dela S. 
la N., trece prin jud. Roman 
in jud. Ia^i, pe la Tirgul-Fru 
mos, vine spre E., paralel cu 
calea ferata prin tirgu^orul Po- 
dul Iloaei, pana in ora?ul Ia?i, 
de unde se ramifica, o parte 
spre Vasluiu, iar alta pana in 
marginea Prutului, la satul fu- 
fora. 

Calea Mixta, Dela Tirgul-Fru- 
mos, din $oseaua nationals, plea- 
ca o ramura de $osea pletruita 
spre N.V., prin mijlocul pi. 
Bahluiul, pana in marginea tir- 
guluT Hirlau, din j id. Boto§ani, 
pe o intindere de 33 kil. 

Cdl ' judefene. Din ora? u 1 Ia?i , 
pleaca trel ramurl de $osele : 
una spre N. prin pi. Copoul $i 
Turia, pana in marginea jud. 
Boto^ani, la Badarai din com. 
Bivolari ; aceasta $osea este ple- 
truita, avind o lungime de 53 
kil. Adouape olungimede 65 kil. 
pleaca de la Ia$i, spre N.V., dea- 
lungul pla§ilor Copoul $i Bah 
luiul, $i, dincolo de satul One$ti, 
com. $ipotele, se leaga cu ju- 
dejul Boto$ani. O a treia pleaca 
spre S., de la ora$ul Ia$i, prin 



mijlocul pi. Codrul $i prin mar- 
ginea de N. a pi. Stavnic, le- 
gindu-se cu jud. Vasluiu dea- 
supra dealuluT Bordea, la satul 
Grajduri ; e pietruita §i are o 
lungime de 18 kil. 

De la tirgu§orul Nicolina, 
din marginea de S. a ora^ulul 
Ia§i %\ din dreapta $oseleT 
Ia^i-Vasluiu, pleaca alta ramura 
spre S.V., pe partea de N. a 
placet Codrul t prin tirgu^orul $i 
podgoria Galata, apol trece prin 
mijlocul pi. Stavnicul, trece 
de-a curmezi^ul Dealului-Mare, 
prin localita^'ile : Sacaturile, Boji- 
la, Lingurari ?i Ghideni, la margi- 
nea de N. a jud Roman, pe o 
lungime in total de 50 kil. 

Din ?oseaua nafionala Ia$i- 
fujora, f ]e la satul Tome^ti, 
pleaca pe dreapta o alta ramu- 
ra de $osea, pe partea de N. a 
pldsel Codrul, $>, din jos de sa- 
tul Comarna, trece pe partea 
de S. a placet Brani^tea, pana 
dincolo de satul Costuleni, de 
unde se leaga cu jud. Vasluiu. 

Cdl lateral V. Drumul numit 
al Brani§teL format din cal co- 
munale, pleaca de la N. din 
$oseaua jude^eanS Ia$i- Boto^ani, 
anume de la satul Trife^ti, com. 
Hermeziul, pi. Turia $i se pre- 
lunge^te pe $esul Prutulul, de- 
a lungul pla^el Brani^tea spre 
S., pana in marginea satului 
Macare^ti, com. Costuleni, unde 
se leaga cu jud. Falciu. 

Drumul ce pleaca de la tir- 
gu$orul Podul-IloaeT, spreN.-V., 
prin pi. Bahluiul, prin Belce§ti, 
Hodura, Cepleni^a, dincolo de 
Badeni se leaga cu $oseaua 
mixta, aproape de Hirlau. 

Impdrfirea administrative. — 
Judeful Ia$i se imparte in 7 pi. 
^i anume: 

1. Bahluiul, cu 8 com., 1 
tirgu$. ?i 57 sate. 

2. Branistea, cu 8 com., I 
tirgu$. $i 38 sate. 



Digitized by LiOOQ IC 



IA$l (JUDET) 



24 



lA^I (JUDEj) 



3. Cirligdtura, cu 7 com. 1 
tirg. urb. ?i 40 sate. 

4. Codrul, cu 5 com. 3 tir- 
gu?oare ?i 23 sate. 

5. Copoiiy cu 6 com., 2 tirguri 
?i 30 sate. 

6. Stavnicul, cu 5 com., 1 tir- 
gu§or $i 36 sate. 

7. Turin, cu 5 com., 3 tir- 
gu?. ?i 37 sate. 

Sunt in total 44 com., 10 tir 
gu?oare 2 ora?e ?i 261 sate. 

Populafia. — Sunt in jud. Ia?i 
32975 familit, sau 172935 sufle- 
te, din car!: 27520 famili! sau 
105400 suflete, tralesc in sate 
?i tirgu?oare, iar restul in ora 
sele : Ia?i ?i Tirgul-Frumos. 

Sunt: 70435 cSsStori^i, restul 
nec&s&tori^i, v&duv! ?i divor- 
ta^i; 1 19532 ortodoxl, 36425 
evrei, 4524 catolicl, 399 protes- 
tanflf, 232 gregorienl, 520 lipo- 
venT, etc., etc. 

Cu ?tiint& de carte sunt 45290 
loc. 

Administrafia. — Puterea ese- 
cutivS a jud. este incredin^atS 
unui Prefect, care are in ajutor 
la administrarea pl&?ilor, 5 sub- 
prefecp ?i 44 prim an cu aju- 
toarele lor, pentru administrarea 
comunelor; poli^ia ora?ulu! Ia?i 
este incredin^ati unuT Prefect, 
ajutat de 6 comisar!, ma! mul£! 
sub-comisar! ?i epistap. 

Budgetul judejulu! in ce pri- 
ve?te fondul zecimilor este de 
620670 le!, 95 ban! la venitur! 
?i de 261437 le!, 73 ban! la 
cheltuel!, iar in ce prive?te fon- 
dul pentru drumur!, este de 
202109 le!, 7 ban!, la venitur! 
?i 1 9679 1 le!, 20 ban!, la chel- 
tuel!. 

Servichil sanitar. — Acest ser- 
viciu se face in jude{ de c£tre 
un medic primar, ajutat de 5 
medic! de pl&?I §i unul de ora? 
in Tirgul-Frumos ?i de 42 moa?e 
comunale, avind sub ingrijirea 
lor 4 spitale in : Tirgul Frumos, 



Podul-Iloae!, Bivolari ?i Voine?ti. 
Medicamentele pentru popula- 
tiunea rural£ se dau gratuit de 
c&tre jude^ ?i comune. Pe linga* 
micile farmaci! din fie-care spi- 
tal, se mat afli una in Tirgul- 
Frumos ?i alta in Podul-Iloae!. 

Pentru cautarea vitelor bol- 
nave sunt do! veterinarl: unul 
de judet ?i altul pentru ora?ul 
Ia?i. 

AfarS de medicul de jude$, 
se afl& un Medic-Primar al ora- 
§ului Ia?i, 5 medic! si 5 moa?c 
ale despar^irilor, pu?I la servi- 
ciul populate! s&race; osebit de 
ace?tia ma! sunt medicil spita 
lelor din ora$, precum ?i aceT 
particular!. 

Sunt dou& consili! de higienS : 
unul al jude^ului si altil pentru 
ora?. 

Justifta. — In jude^ul Ia?i 
se afl& 6 judec&tori! de ocol: 
una in Tirgul-Frumos, pentru 
pl&?ile Bahluiul ?i Cirlig&tura; 
una in t?rgu?orul f ig&na?i, pen- 
tru pl3$ile Copoul ?i Turia; una 
in tirgu?orul Socola, pentru pl&- 
§ile Stavnic, Codrul ?i parte 
din Brani?tea, iar 3 in ora?ul 
Ia?i. In ora?ul Ia?i este un tri- 
bunal divizat in patru sec^iun!, 
cu patru pre?edin$!, din car! 
unul prim-pre?edinte, opt jude- 
c&torl, patru supleanp. 

Pe lingii acest tribunal, se 
afl& poltyia judiciara\ formats 
din Primul-Procuror ?i patru pro- 
curori de sec{il, do! dintre ju- 
decStori! tribunalulu! fiind in- 
sarcina$I ?i cu instruc^ia crime- 
lor ?i delictelor. 

Se aflS o Curte de Apel, 
cu douS sec^iunl, cu un prim- 
pre?edinte, un pre?edinte, opt 
membri ?i do! supleaaj!, ?i avind 
sub jurisdictia sa tribunalele din 
jude^ele: Dorohoiu, Boto?ani, 
Suceava, Neam^u, Roman, Ba- 
ca\u, Vasluiu ?i Falciii. 

Parchetul Cur^e! este compus 



din Procurorul- General ?i do! 
procuror! de sec^i!, care exer- 
cita* puterea judiciarS asupra 
intrege! jurisdicfil a Curfel de 
Apel. 

IatS statistica judeciarS din 
1892: 41 indiviz! preveniJI la 
curtea cu jurap; 1423 la corec- 
^ional; 3200 c&rflf de jud. por- 
nite; 259 procese civile termi- 
nate; 242 procese com. ; 74 
electorate. 

CultuL — Locuitoril jude^u- 
lui, sunt ma! tot! de religia 
ortodoxS, avind bisericile lor 
prin sate ?i tirguri, in num3r 
de 188, afarS de 9 capele (pa- 
radise), cu 593 deserven^f ?i a- 
nume: 223 preo^!, 24 diaconl, 
23 1 cintSrep ?i 115 eclesiarcl. 

Afarii de acestea ma! sunt: 
patru biseric! catolice; una lu- 
terana, una armeanS ?i douS li- 
povene. Evrei!, car! dintre strain! 
sunt ma! numero?! in jude{, au 
ma! muite sinagoge. 

Bisericile ortodoxe, cu deser- 
ven^i! {in de Mitropolia Mol- 
dove! ?i a Suceavei. Pentru ju- 
decarea clerulu! ?i administrarea 
bisericilor se afli un conzistoriu 
la Mitropolia de Ia?i, do! pro- 
toerei, unul pentru jude^, altul 
pentru ora?, ?i 2 sub-protoerel. 

Bisericile se intretin : parte 
de Stat, numite m&n&stir! ; cele 
mat multe de comune ?i foarte 
pufme de epitropit ?i particular!. 

ManSstirile din jude^; sunt: 
Galata, Hlincea, CetS^uia, So- 
cola, Birnova, Hadimbul ?i Aro- 
neanul. 

Instrucfiunea. — Sunt in jude{ 
144 de ?coale, afarS de acele 
private, care sunt in numar de 
peste 20. 

Dintre ?coalele publice pri- 
mare, 87 sunt rurale, cu 90 in- 
vS^Stor!, 6 invS^Stoare ?i cu o 
populate ?colarSde 3105 b£e{!, 
724 fete. 

Po$t& §i Telegraf. — In jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



IA?I (ORA?) 



25 



IA?I (ORA$) 



Ia$i sunt oficil telegrafo-telefono- 
po$talein urmatoarele locality: 
ora^ul Ia$i, 3 oficil, cu un ve- 
nit de pesle 350 mil lei; Po- 
dul-Iloael, cu venit 10000 lei; 
Tirgul-Frumos, cu un venit de 
1 5000 lei §i Bivolari (pi. Turia), 
cu un venit de peste 4000 lei 
anual. 

Ia^i, ora§, capitala jude^ulul Ia$i 
$i re^edin^a Inalt-Prea- Sfin^i- 
tului Mitropolit al Moldovei $i 
al Sucevel ?i vechia capitala 
a Moldovei. Se afla situat pe 
capetele de S. ale dealurilor: 
Copoul $i $orogari; pe valea 
dintre aceste doua dealurl, prin 
care trece piriul Cacaina $i pe 
§esul Bahluiul, pe care trece 
riul Bahluiul, o parte se pre- 
lunge$te peste piriul Nicolina, 
pe podi^ul sudic al comunel 
Galata. Se afla intre pla$ile: 
Copoul la N., Brani$tea la K., 
Codrul la S. ?i Stavnicul, cu o 
parte din Copoul, la V. 

Pozifiunea acestul ora$ este 
frumoasa, fiind inconjurata mal 
din toate parole de dealurl a- 
coperite cu vil $i livezl. 

Inaljimea orasulul de la nive- 
lul marei e de 318 m. 

Parole cele mal principale 
din carl e format Ia$i sunt: 
Tatara^i, partea de pe dealul 
$orogari ; Copoul, Jicaul (Sara- 
ria) §i Pacurari, partea a$ezata 
pe dealul Copoul; Podul-Lung, 
Frumoasa §i Broscaria, partea 
a^ezata pe Bahluiul; Tirgu- 
?orul Nicolina, partea de pe 
platoul Ga)a{ei. 

Osebit mal sunt un numar 
mare de alte numiri de maha- 
lale $i strade. 

Intinderea ora§uluI este de 
16235740 metri patra^I— 1 182 
falcl, 27 prajinl $i 13 stinjenl 
patrafl sau 1623 hectare ?i 5740 
metri patra^I. 

Are o populate de 11049 



familil, sau 59427 suflete : 26698 
barbaff $i 32729 femel; 21203 
casatori^I, 3 1 8 1 4 necasatortyl, 
6170 vaduvl ?i 240 divor^I; 
24087 ortodoxl, 33141 mozaici, 
1709 catolicl, 113 grigorienl, 
350 protestan^i, 18 lipovenl $i 
9 de deosebite religiuni ; 24780 
Romini, 31829 IzraeliJI, 188 
PolonI, 728 Ru?T, 1533 Ger- 
manI, in Grecl, 33 Lipoveni, 
77 Francezi, 1 Belgian, 8 Olan- 
dezl, 9 Bulgarl, 50 Ungurl, 6 
Americanl, 10 Turd $i 1 Spa- 
niol. 

$tiu carte 16276 persoane. 
O parte din ace^tl locuitorl 
se ocupa cu agricultura, iar a- 
proape trei par^i cu comercitil 
91 industria. 

Comerciul consta in cump3ra- 
re de producte $i vite ; in vinde- 
rea lor in par{I mid prin locality 
$i in cantitatl marl in strainatate; 
in cumparare de marfurl straine: 
lipscanil, bacanil §i fteraril, care 
se desfac pentru trebutnfele o- 
ra^enilor $i a locuitorilor din 
jude{, iar in cantitatl marl, ora- 
§elor din jude^ele vecine. 

Sunt trei pieje: una numita 
medeanul Sf. Spiridon, in par- 
tea de sus a orasulul, alta la 
centru, unde este o hala mare 
frumoasa, $i a treia, medena^ul 
din Tirgu§or. 

Pentru lemne de foe sunt de- 
pozite pe uli{a garel, iar pentru 
lemne de construe^!, doua me- 
deanurl, unul la bariera Sara- 
riei 91 altul linga Bahluiu, la 
Podul-Ipsilante. 

Pentru inlesnirea nego^ulul 
de vite, sunt statornicite 1 2 iar- 
maroace anuale, carl au loc pe 
$esul Frumoasel, (situat in par- 
tea dreapta a riulul Bahluiul $i 
de a stinga piriuluf Nicolina); 
osebit in toate Joile, la locul 
numit: Movila-lui-Cuza, in par- 
tea orasulul ce poarta numele 
Tatara^i. 



Industria manuala ce se prac- 
tice in ora? este : croitoria, ciz- 
maria, zidaria, lemnaria $iferaria. 
Industria mare e reprezentata 
prin cite-va fabricl, precum : o 
fabrica de cortele, una de car- 
tonaj, doua de soda, una de 
scaune; mal multe fabricl de 
luminari $i sapun, o fabrica de 
bere ; doua mori mari de aburl 
pentru faina si mai multe mori 
de cal. 

Acest ora$ este legat, cu ju- 
de^ele limitrofe, prin trei linil 
de cale-ferata : Pa?cani-Ia$i, Un- 
gheni (cu Rusia) §i Ia$i-Vas- 
luiu ; prin calea najionala, cu 
Romanul $i Vasluiu; prin $0- 
sele judejene cu Boto?ani, Fal- 
ciu, VasluiQ, Roman. 

Are o sta^iune mare de cale 
ferata. 

Se afla in ora^ sucursala Ban- 
cel-Na^ionale ?i a Creditulul-A- 
gricol, institu^iunl publice ?i mal 
multe case de economil pri- 
vate. 

In privinfa administrative o- 
ra^ul este divizat in 5 despar- 
^irl. Pentru paza $i men^inerea 
ordinel publice se afla: un Pre- 
fect de Police cu 6 comisarl, 
mai mul{I sub-comisari, epista^I, 
un capitan de sergenJI $i ser- 
gen^I de ora§. 

Pentru paza de foe sunt pa- 
tru pompierii pendinte de co- 
mandamentul corpulul IV de 
armata din Ia^i. 

Comuna se administreaza de 
catre un Primar cu trei ajutoare 
$i Consiliul Comunal. 

Venitul com. e de 2086963 
lei, I9banl; iar cheltuelile, de 
1846034 lei, 76 banl. 

Serviciul sanitar al orasulul 
se face de catre un medic-pri- 
mar, 5 medic! de despar^iri, 5 
moa§e, 1 medic-veterinar $i 1 
vaccinator. 

In Ia$i sunt 45 biserici ortodo- 
xe §i 8 capele, cu 81 preofl, 18 



S197B. Marth ZHefionar GecgraAc. Vol. IV. 



Digitized by 



Google 



IA?I (ORAS) 



26 



IA?I (ORAS) 



diaconl, 96 cint&ref! $i 51 pa- 
racliserl. 

Se mat afla 1 biserica cato- 
lica, 1 luterana, 1 armeanS, 1 
lipovana. 

Numarul ^coalelor publice pri- 
mare de baeflf e de 10, cu 30 
institutor! $i cu o populafiune 
$colar& de 1400 elevi ; 8 §col! pri- 
mare de fete, cu 30institutoare 
§i 883 eleve; 2 gimnazit, 2 
licee, 1 universitate, cu 4 fa- 
culty!, avind un cabinet de fi- 
zica $i chimie $i o biblioteca; Se 
minarul Veniamin, $coala Nor- 
mals SuperioarS, $coala Norma- 
ls Vasile-Lupul, pentru inva{a- 
ton, $coala Comerciala, $coala 
Tehnica, $coala Fiilor-de-Mili- 
tarl, cu un cabinet de fizica $i 
chimie, $coala Copiilor-de-Tru- 
pa, $coala Normala de Fete, Ex- 
ternatul Secundar de fete, $coala 
Profesionala de fete, $coala de 
Meseri! a comunel, $coala de 
MeseriT a Reuniunei - Femeilor, 
Conservatorul, $coala dePictu- 
ra, 2 $col! Frobeliane, (una a So- 
cieta^e! pentru InvaJ&tura Popo- 
ruluT Romin) $i un Muzeu pen- 
tru ^tun^ele-Naturale. 

$col! private ma! de seama. 
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, 
pentru domni§oare, Liceul Nor- 
mal Humpel. Osebit inc£ se ma! 
afla un num&r de institute cu 
elevi intern! ?i extern! de am- 
beie sexe. 

Pentru procurarea $i tipSritul 
carfilor sunt: iolibrarii, 10 tipo 
grafii §i 2 litografii. 

Institute de bine-facere sunt: 
spitalul Siintul Spiridon, eel inai 
mare §i mai avut din $ar£, ad- 
ministrat de catre o Epitropie ; 
Spitalul Pa?canul, Spitalul Mili- 
tar, Spitalul-Evreesc, Institutul- 
Gregorian, pentru cre^terea co- 
piilor gasiflf, $i Institutul pentru 
feme! nebune. 

Sunt 17 farmaci!, ?i mai multe 
drogueril. 



Intre zidirile publice se in- 
seamna : Palatul-Administrativ 
sau Curtea-Domneasca, in care 
se afla instalate : Prefectura ju- 
de^ulut, Comitetul - Permanent, 
Tribunalul cu 4 sec^iunl, Par- 
chetul tribunatuluT, do! judeca- 
tori de Instrucfie, Curtea de 
Apel cu 2 secfiuni, Parchetul 
Cvir^eT, Camera Depunerei $i de 
Acuza^ie, Curtea cu Jura^I, Cor- '' 
pul Portareilor, Percepfia Statu- | 
lu!, Medicul-Primar al judeJuluT, 
Avoca^ii-Statulul, Casieria, Te- 
legraful ?i Po$ta, Arhiva Statu - 
lu!. 

In fa^a palatulul se afla sta- 
tuia lu! ^tefan-cel-Mare, Dom 
nul Moldove!. In centrul ora^ulin 
se ridic& Marea^a Catedrala a 
Mitropolie! $i biserica TreMe- 
rarhi, apoT biserica Sf. Spiridon, 
cu m&reata zidire a spitalulu!. 

Palatul Universita^ei, palatul 
$coale! militare, Liceele, Banca 
Nationals, Prim&ria $i Gara dru- 
mului de fer. Cazarmele de pe 
platoul Copoului unde se aflS ?i 
cimitirul militar. 

Printre caseleparticulare se ga- 
sesc zidirl mar! $i frumoase. 

Gradin! publice sunt : Copoul, 
Ghica-Voda, In marginea de N. 
a ora^ulul. Cimitire sunt douS, 
unul Eternitatea in partea de 
E. a ora$'iluI, $i altul afara de 
raza ora^ulul, in com. Galata. 

Intrarea 51 e$irea din ora? se 
face prin §apte barier! ?i anume: 
Copoul, Sfiraria, Hotinul, Moara- i 
de-Vint, Sahana, f u^ora, Socola, 
Nicolina, Trel-Calici $i Pacurari. 

Nofinnl istorice, — Nu mirea o- 
ra?utu! se crede de uni!, insa fara 
nici-un temeiu,caarfi fost din ve- 
chime cMunicipium Iassiorum» 
^i ca pe atunci sta^iona in el 
Legiunea a XIII Romana. Un 
atare municipiu n'a existat, de 
cit numa! in fantazia interpre- 
tatorulu! une! inscrip^iunl, iar 
legiunea XIII gemina a stajio- 



nat la Alba-Julia, inTransilvania. 
Un val numit al - lu! Traian, 
care trece din jud. Boto§ani in 
acest jude{, vine prin apropie- 
re de Ia$i, pe sub dealul Po- 
canilor, pe ^esul PrutuluT, tre- 
cind riul pe la satul $endreni 
?i merge pana la Nistru. Daca 
ar trebui si d&m crezSmint une! 
cronice slavone, apo! pe la in- 
ceputul secolulu! al XIV exista 
un principat al Ia^ilor, care 
traia in legatun de priete^ug 
cu domnul farilRominestI(To- 
cilescu, Istoria RominS, 1886, 
p. 120). 

Dela formarea Principatului 
Moldovel, ?i ma! cu seama de 
cind Ia?i deveni capitala prin 
stramutarea scaunulu! Domnie! 
de la Suceava, de catre Ale- 
xandru-Vodi Lupu^neanu in 
1565, el are o important isto- 
rica foarte mare. 

Inainte de a fi capitala a fost 
ars de Betgherel, fiul Hanulu! 
Tat&resc, cind a pr&dat ?i fi- 
nutul Cirligature!, la 15 13. 

La 1600, suferi jafur! din 
cauza rSzboiului dintre Simeon- 
Movila cu frat'n Buze?tl. 

La 162 1, Libozmischi, Hatma- 
nul, cu 4000 Le?I, a jefuit ?i 
Ta ars in timpul lu! Alexan- 
dru-VodS, fiul lui Hie?. 

La 1624, a ars palatul Dom- 
nesc $i Radu-Mihnea a stra- 
mutat re$edin$a la Hirlau. 

La 1650, Hmil-Hatmanul, cu 
Tatarii, a ars ora§ul cu curtea 
Domneasca §i biserica TreMe- 
rarhl, in timpul lu! Vasile-Lupu. 

La 1672, Sultan ul Mehmet, 
in timpul trecere! sale la ceta- 
tea Cameni^el, s'a preumblat 
prin ora?ul Ia§i §i pe dealul 
Cet&tuia, dupS care a mazilit 
pe Duca-Voda, punindu-1 in 
flare. 

La 1687, armatele lu! So- 
bieschi, Craiul Le^esc, care in- 
trase in fara, a ars manistirea 



Digitized by 



Google 



IA?l (ORA?) 



27 



IA?I 



Trisfetitele, Mitropolia vechle, 
Golia $i Feredeul-Turcesc. 

Tot atuncT, Dosoteiu, Mitro- 
politul, a dat moa?tele Sf. loan 
Novi, pe care Alexandru-Voda 
le cumparase de la paginl la 
141 5 $i care ati stat in far& 
300 de anl. AtuncI s'a dus $i 
Mitropolitul in f ara Le$easca 
cu toate odoarele scumpe ale 
Mitropoliei $i ale SfintuluT, in 
timpul lul Cantemir-Voda. 

La 1 7 1 1 , Petru-cel-Mare, care 
a venit cu oastea in f ara, a vi- 
zitat Ia$ul cu Imp&r£teas&, inchi- 
ninduse pe la toate bisericile. 

La 1723, ati ars Curdle Dom- 
ne$tf, cu mal multe case §i bi- 
serica Sf. Dimitrie, in Domnia 
lui Mihail Racovija. 

La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, 
Sararia ?i manastirea Golia, in 
timpul lul Constantin - Mavro- 
cordat. 

La 1740, ocupara Ru$il f ara 
sub Generalul Minih, $i in ura pe 
care o avea pentru Ghica-Voda, 
stricara Curple Domne^ti de la 
Frumoasa. 

La 1753, au ars, impreuna cu 
Curtea-Domneasca, biserica ca- 
tolica $1 cea luterana. 

La 1769, Ru$iT au ocupat iar 
cit-va timp ora$ul. 

La 1821, Domnitorul §u\u, 
in unire cu Ipsilante, instrumen- 
tui Rusief, au ucis pe toff Turcil 
din ora$. 

La 1828, au ocupat Ru^il 
ora^ul in r&zboiul cu Turcii. 

La 1848, Ru$il din nou au 
ocupat Ia$il in razboiul ce au 
avut cu Unguril. 

La 1849, fu ocupat de TurcT. 

La 1853—1855, fu ocupat 
de Austriaci. 

La 1859, s'a f&cut Unirea- 
Principateior. 

La 1862, s'a stramutat de 
aid capitala {arei in Bucure§ti, 
rimSnind ora$ul Ia$i numal capi- 
tals a jude^uluT. 



La 1878, in rSzboiul cu TurciT, 
f ami, Imparatul Rusiel, a tre- 
cut prin Ia$i cu Maril Duel. 

In Ia$i se mat afla un numir 
de monumente religioase, de o 
important mare istorica, pre- 
cum : 

Sfintui Nicolae sau biserica 
Domneasca, zidita de Domnul 
Stefan eel-Mare, la anui 1491 — 
1493. La 1676, a fost reparata 
$i reformats de Antonie-Ruset- 
Voevod. Dup& strSrautarea ca- 
pitale! de la Suceava, aceasta 
bisericS a servit de Mitropolie, 
pinS in timpul lul Duca-Voda, | 
cind Doamna sa Anasrasia, a 
zidit Mitropolia vechTe, pe a 
cireia ruine, s'a ridicat mirea^a 
Catedraia a Mitropoliei, ince- 
puta a se zidi prin staruinfa Mi- 
tropolitulul Veniamin -Costache, 
restaurata $i terminata in anul 
1887, sub Domnia Regelul Ca- 
rol I. 

Manastirea Dancul, zidita de 
Jurie-Dancul, in anul 1541, pe 
timpul lui Petru-Rare$; a fost 
inchinata la o manastire din 
Rumelia, de catre Duca-Voda, 
in a doua Domnie. 

Manastirea Barboiul s'a zidit 
pe la inceputul secolulul al XVII 
de Marcle-Vornic Barboiul, $i a 
fost inchinata Manastirel Vato- 
pedul, in timpul Domniel lul 
Duca-Voevod. La 1837, calugaril 
greel aii daramat-o, $i pe urmele 
el, aQ zidit actuala manastire, 
foarte frumoasa, in stil Byzan- 
tin. 

Manastirea Sf. Sava, zidita 
in intiia jumatate a secolulul 
XVII, s'a reitioit de boerul Jora 
Postelnicul la anul 1625. In a 
doua Domnie a luT Nicolae- 
Mavrocordat s'a infiin^at aci o 
^coala $i o tipografie, sub epi- 
tropia Patriarchulul de Icru- 
salim (17 14). Aceasta manas- 
tire a fost inchinata Sft. Mor- 
mint. 



Manastirea Barnovschi, zidita 
la anul 1627, de Miron-Bar- 
novschi-Voevod. 

Biserica Sf. loan Botezatorul 
s'a inceput a se zidi de Miron- 
Barnovschi-Voevod, $i s'a ispra- 
vit de Vasile-Voda la 1635. 

Manastirea Sfin^ilor TreMe- 
rarhT, zidita la 1639 de Vasile- 
Voda-Lupul, cu turnul de la poar- 
ta, zidit in 1638, care turn fund 
daramat s'a refacut in 1804 — 
1806. 

Manastirea s'a restaurat de 
catre Stat, fund una din cele 
mai frumoase monumente din 
tara. In ea se afla moa^tele Sfin- 
tel Mucenice Paraschiva. 

Manastirea Sf. loan Gura-de- 
Aur (Beilic), zidita de Duca- 
Voda la 1683, pe locul unel 
biseric! de lemn, ce a existat 
din timpul lui Tom?a-Voevod. 
Aceasta biserica a fost inchi- 
nata manastirel Cetajuia din 
com. Galata. 

Manastirea Golia, zidita la 
1640 de Vasile-LupulVoda. In 
ograda se afla institutul de ne- 
bunl; la poarta este un turn, 
linga care se afla ?i casa apelor 
de unde apa se imparte in tot 
ora§ul. 

Manastirea Sf. Spiridon, foarte 
vechle $i cea mal bogata, din 
a careia avere se intre^in spi- 
talele $i ospiciile din Moldova. 
In curtea bisericel se afla zidi- 
rea mareaja a Spitalului Central, 
unde este §i re$edin{a Admini- 
strate! Epitropiel. 

Manastirea Frumoasa, zidita 
de Grigore-Ghica-Voda, unde a 
fost un palat Domnesc ?i o 
grading foarte frumoasa. 

Ia§i, com. rur., in partea stinga 
a Jiulul $i la S. com. Romane^ti, 
pi. Ocolul, jud. Gorj. Se com- 
pune din catunele Ia^i si Dra- 
gute?ti. 

Situata pe $es, are o supra- 



Digitized by 



Google 



1A?I 



28 



IAZUL 



fa^S de 2910 hect., din carl 
1700 hect. arabile, 810 hect. 
pSdure, 400 hect. fine^e, izlaz 
$i livezi cu prunl. 

Are o populate de 200 fa- 
miltf, sau 725 suflete, din carl 
171 contribuabill. 

LocuitoriTposedS : 90 pluguri, 
120 care cu bol, 4 carufe cu 
cat; 820 vite marl cornute, 120 
of, 44 caf $i 120 porcl. 

Venitul com. e de 1225 lei, 
iar cheltuelile de 10 16 let. 

Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Jiul, Amaradia, ce izvo- 
re?te din plaiul Novaci $i Sla$ 
tiul. 

Comunica^ia in aceasta com. 
se face prin $oseaua nationals 
Filia?i-Pietro$ani ?i prin $oseaua 
comunala care o pune in corau- 
nicafie cu Ureche§ti la S.-E. 

Are : 1 $coala, frecuentata de 
35 elevi, $i 5 eleve ; 3 bisericT, 
facute in anil 1839, 1842 §i 
1868, de locuiiorl, deservite de 
1 preot §i I cintSre{; 1 moara 
pe apa JiuluT ; 4 pu{ in, 26 fin- 
tinf; 1 circiuma. 

Ia§i, cdtun de re$edin{S al com. 
cu acela?! nume, pi. Ocolul, jud. 
Gorj. Situat pe partea stingS 
a JiuluT, are o suprafaJS de 1460 
hect., din can 900 hect. arabile, 
360 hect. pSdure, 200 hect. fi- 
ne{e ?i livezi cu prunl. 

Are o populate de 150 fa- 
miliT, sau 525 suflete, din carl 
132 contribuabill. 

LocuitoriT poseda : 60 plu- 
guri, 80 care cu boT, 3 cSru{e 
cu cat ; 600 vite mar! cornute, 
80 01, 30 cal $i 70 porci. 

Ia§i, stafie de dr.-de.-f.^ in jud. 
Ia§i, pi. Ia$i (despar^irea I), com. 
Ia?i, pe linia Pa$cani-Ia$i, pusa 
in circulate la 1 Iunie 1870. 
Se aflS intre stabile Ciurea 8.6 
kil.) ?i Cucuteni (14.2 kil.). Inal- 
{imea d'asupra nivelului mSril 



de 36 m .89, Venitul acestel sta- 
tu peanul 1896 a fost de 1368279 
lei, 65 banl. 

Ia§i, trup de mofie, neiocuit, din 
jos de valea CSlni$tea, pendinte 
de com. Stnmba-Mare, pi. Cal- 
ni$tea, jud. Via$ca, proprieta- 
tea d-lut Em. Gradi?teanu, in 
suprafa^S de 2025 hect. 

Ia§i, padure de stejar, situata pe 
ambele coaste ale vaif Ia$i, pe 
proprietatea Strimba-d.-j., pi. 
Calni?tea, jud. Via^ca ; are o 
suprafafa de 150 hect. 

Ia§i, vale, in jud. Vla?ca, pro- 
prietatea Strimba-d.-s., ce ese 
din cimpul Ia?i ?i se scurge in 
Calni?tea in jos de satul Stoe- 
ne§ti. 

Iazil-Iuiuc, movilli, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Hazaplar ?i a- 
nume pe acela al catunului Cara- 
Chioi ; e a?ezata la sudui aces- 
tut catun, la 1 V* kil. ; face parte 
din deaiul Cara-Chioi, pe a ca- 
ruT culme se afla $i este punc- 
tul culminant al acestut deal; 
are o inal^ime de 117 metri, 
dominind prin inalfimea sa sa- 
tul Cara-Chioi in intregime, par- 
tea de N. a catunului Hazaplar 
$i vaile Arta, Burunul $i Dere- 
Alceac; este situata in partea 
centrals a plS?e! $i a com. 

Iazil-Iuiuc, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Gherengic, la ho- 
tarul acestet com. cu com. Ha- 
zaplar ; este a^ezata pe culmea 
dealulut Cogea-Sirt-Bair ; are o 
inal^ime de 102 m. 9*1 este punc- 
tul eel mai inalt al acestuTdeal; 
este situata in partea centrals 
$i pu{in estica a plS$ei $i in par- 
tea de V. a placet ; este artifi- 
cials $i acoperita cu verdea^a 



domina prin inStyimea sa dru- 
murile Hazaplar - Gherengic ?i 
Cara-Chioi-Copucci. 

Iazi-Orman, deal, in judeful 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. rur. Atmagea $i Ba$- 
Chioi, taiat fund de hotarul lor ; 
se desface din deaiul Canara- 
Ceiu; se indreapta spre E., in- 
tr'o direc^ie generals de la V. 
la E., brSzdind partea centrals 
a plS§eI $i cea vesticS a comu- 
nei Ba^-Chioi, $i cea nord-estica 
a comunel Atmagea; se pre- 
lunge?te cu deaiul Echili-Orman ; 
are 276 m, dominind valea Mu- 
safir-Culac $i drumui Atmagea- 
Ba$-Chioi ; e acoperit cu pS- 
durl. 

lazi-Orman,f>a'dure, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, com. 
Garvan, cSt. Veii-Chioi, a^ezatS 
pe ramificafiiie estice ale dea- 
luluf Ciriagi-Orman ; formeazS, 
cu padurea Cara-Ali-Corusu, pS- 
durea numitS Veli-Chioi ; are o 
intindere de 80 hect. ; esen^e 
principale : fag $i mesteacan ; e 
tSiatS de drumui Veli-Chioi-Cra- 
nova. 

Iazi-Orman, padure, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Enige, 
cSt. Polucci ; a^ezatS pe ramifi- 
ca^iile ?i poalele orientale ale 
dealulul Uzun-Culac-Bair, linga 
satul Polucci, la E. de el; are 
o intindere cam de 110 pog., 
esen^e principale: stejar $i fag. 

Iazo§ti, vale, in com. rur. BS- 
se^ti, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
din^i. 

Iazul, com. rur. in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, situatS in par- 
tea de N. a pi., la hotarul spre 
jud. BrSila. 

Teritoriul com. are o suprafa^S 
de 11500 hect. ?i se intinde 



Digitized by LiOOQ IC 



IAZUL 



29 



IAZUL-FETEI 



intre comunele: Murgeanca, Mi- 
lose$ti, Slobozia $i Cioara, din 
judeful Braila. Mo$ia este pro- 
prietate a statulul, cunoscuta 
sub numele de Iazul $i Lata- 
Sarata. tnainte de seculariza- 
rea m£nastirilor inchinate apar- 
finea manastirel Slobozia din 
acest jude{ $i a fost arendata 
pe anil 1885 — 95 cu 127700 lei. 
Pe aceasta mo$ie, deosebit de 
com. Iazul, se mal afla ?i com. 
Smirna. 

Dupa legea rur. din 1864, 
s'au improprietarit pe mosie 
229 locuitorl, iar dupa legea 
din 1878 s'au mal improprieta- 
rit 113; neimproprietariti se 
mai gasesc 201 locuitorl. Acest 
numar de locuitorl impropricta- 
riflf se gasesc pe intreaga mo- 
$ie Lata-Sarata, adica in doua 
comune, iar in com. Iazul se 
afla improprietartyT 141 locuitorT 
$i neimproprietartyl 1 14. 

Teritoriul com. este brazdat 
de valea Strachina, numita $i 
Lata-Sarata, pe care se afla la 
curile: Feroiul, U?urelul, Lacul 
Tatarulul $i Ma^e-Arse. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe partea de N. a 
coast el vael Lata Sarata. 

Are : o §coala de baetl, cu 30 
elevl, condusa de un invatator 
salariat de stat $i comuna ; o 
$coala de fete, cu 14 eleve, o 
invafatoare salariata de com. 

Localul $coalef este cladit de 
comuna. 

Este o biserica, deservita de 
2 preotf ?i 2 dascall. 

Populajia com. este de 243 
familil, saii 1046 suflete : 564 
barbafl §i 482 feme!; 1035 Ro- 
minl, 2 Grecl ?i 9 de alte natio- 
nality!; 1037 cre?tini ortodoxl 
§i 9 mozaicl; 258 agricultorl ; 
6 meseria^I, 6 comerciantl; S 
profesiunT libere ; 50 muncitorl 
$i 16 servitorT. $tiu carte 169 
persoane. 



ContribuabilT sunt 135. 

Vite: 470 cal, 776 bol, 843 
ol, 5 bivoll $i 300 rimatorl. 

Venitul comunel e de 4193 
lei $i cheltuelile, de 5444 lei. 

Iazul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j , com. Dealul-Nou, si- 
tuat linga Petricica ?i in valea 
piriului Rachiti^ul. Are o po- 
pulate de 64 familil, sau 259 
suflete. 

Vite sunt: 4 cal, 122 vite 
cornute 91 46 porcl. 

Sili^tea satulul se afla laRa- 
diul-lazulul. 

Iazul, numirc data pfirfil din 
lacul Bilhacul, ce strabate com. 
Cilibia, jud. Buzau. 

Iazul, lac, jud. Braila, situat la 
V. de lacul Coada En eel $i la 
N.-V. de Lutul-Alb. Are o su- 
prafaja de 45 hect. Apa sa 
confine substance minerale. 

Iazul, ostrov, jud. Braila, coprins 
la S. intre Vilciul $i Brezoiasa, 
la E. $i V. intre privalul Ulmul 
$i Gingara^oaia §i la N. intre 
iezerele $erban $i Lunguleful. 

Iazul, girlll, abatuta din riul Te- 
leajenul, trece prin mijlocul co- 
muneT Bucovul, pi. Cricovul, 
jud. Prahova, ?i se varsa iara^I 
in Teleajenul. 

Iazul, piriil, jud. Tecuciu, format 
din izvoare, curge printre sa- 
tele Barna $i Poiana, comuna 
Godine§ti. Confine pe$te $i con- 
duce o moara. 

Iazul-de-la-Rediu, iaz, pe mo 
.sia Hapil, com. Virful-Cimpu- 
ltn, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu, in suprafafa de 50 hect. 

Iazul-Domnesc, iaz, pe mo$ia 
Dimacheni, comuna cu acela§I 



nume, pi. Co§ula, jud. Dorohoiu, 
din care a ramas numal vatra 
$i lezetura ce se intinde in cur- 
mezi$ul sesulul Jijief, din dealul 
Dimachenilor in dealul Corla- 
tenilor. Are o singura deschi- 
dere pe unde curge riul Jijia. 
Tradtyia spune ca acest iaz ar fi 
fost facut din ordinul lul $te- 
fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo- 
$ia era Domneasca. Mo$ia mal 
tirziu devenind in proprietatea 
boeruluT Hatmanul Balica, el ar 
fi reparat iezetura ce se stricase. 

Iazul-Domnesc, iaz, numit $i 
Cebalaul, pe mo$ia Vacule$ti, 
com. cu acela^I nume, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiu. Este foarte 
vechiu $i afost renumit odinioara. 
A fost daruit manastirel Molda- 
via din Bucovina, de catre Bog- 
dan $tefan-Voda, prin uricul 
din 20 Maiu 1570. Manastirea 
l'a stapinit pana la 1785, cind 
se vindu mo$ia. 

Iazul - Dracului (Lingurari), 

sat, jud.^VasluiUjCom. Poene^ti, 
pi. Racova, pe valea piriului 
Racova. 

Se zice ca $I'a luat aceasta 
numire de la un iaz, unde in 
fie-care an se inecau cite un 
numar oare-care de oamenl, $i 
pentru aceea l'au botezat Iazul- 
Draculul. 

Are o populate de 20 fami- 
lil, sau 100 suflete, locuitorl \\- 
ganl lingurari nelmproprietarifT, 
locuind pe mo?ia numita Slobo- 
zia- Strajescu. 

Locuitoril poseda: 10 01, 3 
capre ?i 1 cal. 

Iazul-Fetei, girld/]\\d. Prahova, 
191 ia inceputul din riul Teleaje- 
nul, mal jos de satul Plopeni, 
face mal multe zigzagurf, stra- 
bate comunele: Bolde?ti, Sca- 
eni, Plea?a ?i Bucovelul, din 
josul careia se varsa iara^I in 



Digitized by LiOOQ IC 



vm im i 



30 



lBANEfTI 



Teleajenul. Pe acestrlu, in ra- 
ionul com. Scaeni, sunt insta- 
late : 2 pive ; 3 morl ; 1 fabrica 
de faina ?i o fabrica de hirtie. 
La doua morl se macina $i 
coaje de copacl pentru tabaca- 
rie. 

Iazul Mare, pise de deal, pe 
mo^ia Brosc&u^i, com. cu ace- 
la$I nume, pi. Copula, jud. Do- 
rohoiu. 

Iazul-Mare, iaz, in jud. Boto- 
?ani, com. Dobirceni, pi. Jijia. 

Iazul-Mare, iaz, jud. Boto?ani, 
format de piriul Corogea, in 
partea de V. a com. Bodule^ti. 

Iazul-Mare, iaz, la intilnirea 
vailor Blage^ti ?i Guge?ti, pe 
teritoriul com. Guge?ti, plasa 
Crasna, jud. Falciu. 

Iazul-Morii, iaz, format din pi- 
riul Hliboci ?i piriul Brosca- 
ria $i Seli^tea, linga moara de 
aburt din Raiu, pe teritoriul sa- 
tului Ora$eni, com. Curte^ti, jud. 
Boto$ani. 

Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si- 
retulul, mo§ia Virful-CimpuluT, 
comuna cu acela§i nume, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu, in 
suprafafa de 15 hectare. 

Iazul-Nou (§ipotele-de-Sus), 

sat, in centrul com. $ipotele, 
pi. Bahluiul, jud. Ia§i, pe unpo- 
di$, intre piraiele : Meletinul la 
dreapta §i Sterileuca la stinga; 
infiinfat in 1879, cu no! impro- 
prietaripf. 

Ibana, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Minzatf, spre N r . 
de satul Minza{i-Raza$i. 

Ibaneasa, sat, pe mo$ia cu a- 
cela§! nume, comuna $tiubeeni, 



pi. Ba?eul, jud. Dorohoiu, infi- 
in^at cu vre-o 30 anl in urma 
de proprietarul Vasile Drosu. 
Are o suprafa^a cam de 1072 
hect. $i o populate de 22 fa- 
milii, sau 92 suflete. 

Ibaneasa, piriil, tzvore^te din 
padurea de pe Ibane$ti, mat 
din sus de sat, com. Ib£ne$ti, 
pi. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu; 
curge in jos pe la Leveni, Cor- 
dareni $i Vorniceni, §i se varsa 
in riul Jijia, la Iepureni, jud. 
Boto?ani. 

Ibane§ti, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. Este situata pe valea 
riulu! Cungrea-Mica, la 25 kil. 
de capitala jude^ulu! $i la 20 
kil. de a pla?el. 

Comuna de la inceput a fost 
a?ezata tot pe aceasta vale, insa 
nu in linie dreapta, ci cu locum- 
tele raspindite pe coastele vael, 
pana la alinierea satelor, cind 
s'au adunat toflf, facindu-?! lo- 
cuin^e unit linga al^ii. 

Are o populafiune de 80 
familii, sau 383 suflete, din can 
74 contribuabiltjlocuesc in 105 
case. 

Are: o biserica, fondata la 
• anul 1786 de locuitorul Ion 
Negreanu, din comuna Vaf-de- 
Ei, zugravita al doilea la 1833, 
cind s'a reparat din nou, $i acum 
deservita de un preot ; o ?coala, 
cu intre^inereacareia statul chel- 
tue?te anual 1242 lei, §i carefre- 
cuentata de 29 copif (26 baeflf, 3 
fete), din num&rul de 57 copii 
in virsta de ?coalS. Stiu carte 
39 persoane. 

Locuitorit in maioritate sunt 
mo$nenf ; numaf 1 1 s'au im- 
proprietarit la 1864, pe mo?ia 
statuluT «Secu{a», azt prin vin- 
zare a D-luI D. Birsescu, din- 
du-H-se 50 hect. Vite sunt: 20 
cat ?i iepe, 140 boT, 32 vac!, 
530 ol $i 64 porcl. 



In raionul comunei e o moar& 
cu aburl a D-lui I. Dulujan din 
Slatina. 

Toata comuna se intinde pe o 
suprafa^a de 412 hect. 

Se fabrica in termen mijlociu 
2CXX) decal. vin ?i 800 decal. 
{uica din drojdi! ?i tescovina. 

Comerciul se exercita de 3 
persoane. 

Venituriie $i cheltielile com. 
se urea la 1 8 20 lei, 1 4 bant, anual. 

$oseaua jude^eana atinge co- 
muna pe la capul de N., inles- 
nind comunica^ia intre Ibane^ti 
cu Urluiasca, ?i Ibane?ti cu Ra- 
de^ti ?i Oporelul, la S.-E. 

E brazdata de dealurile: Vief 
$i Ursulut ?i udata de girla 
Cungrea-Mica ?i vilcelele : Micul, 
Mirioara, Nanui ?i Ursul, car! 
se varsa in Cungrea-Mica, in ra- 
ionul comunet Ibane^ti. 

Se margine^te cu comunele: 
Urluiasca, la N. ; Cucue^i, la S. ; 
Rade^ti, la E. ; $i mo?ia Iba- 
ne$ti, la V. 

Ibane§ti, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-s., formata 
din satele: Cristine§ti, Danileni 
51 Ibane?ti, cu re§edin^a prima- 
riel in Ib5ne?ti. Are: 1690 fa- 
milif, sau 41 17 suflete; 5 bise- 
rici, cu 4 preo^f, 8 cintareflf ?i 
4 palamarl; 2 $colT, conduse 
de 2 inva^atorl $i frecuentate 
de 140 elevl; 3134 hect. 36 ar. 
pamint satesc; 7779 hect. 69 
ar. cimp $i 1900 hect. 96padure, 
ale proprietarilor; 8 iazurl ?i 
8 l 2 pogoane de vie. 

Budgetul comunei e de lei 
10283, bant 86, la veniturT, ?i 
de lei 965 I, ban! 20, la cheltuelf. 

Vite marl cornute 1445, 01 
5800, capre 16, cat 320, porcl 
715; stupT cu albine no. 

Ibane§ti, sat, pe mo^ia cu ace- 
la?! nume, com. Ibane$ti, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu; are 



Digitized by LiOOQ IC 



IBANE$TI 



31 



ICHIMENl 



800 familiT, saQ 2019 suflete. 
Asezarile satenilor in mare parte 
sunt bune, cu livezT ?i gradinl. 

Proprietatea mo$ielor Ibane^ti 
$i Cristine^ti, acum unite, in 
vechime era a Manastirel Su- 
cevi^a din Bucovina, pana cind 
s'au vindutla 1785; iar acuma 
este a D nel Euia de Bouillot, 
nascuta N. R. Roznovanu. 

Sunt in sat 3 bisericT, cu 2 
preofT, 4 cintare{T $i 2 paliraarl, 
din carl: una mare de zid, cu 
hramul Sf. Mihail $i Gavriil, fa 
cuta la i860, cu cheltuiala repos 
Marele VisternicN. Rosetti-Roz 
novanu ; a doua cu hramul Sf. 
Nicolae, este mica, de lemn, fa 
cuta din vechime de ni§te ca 
lugarl ; a treia, tot de lemn, 
mica, cu hramul Inaltarea Dom- 
nuluT, ftcuta la 1789, de catre 
satenl. Are o §coala primara, con 
dusa de un invajator $i frecuen- 
tata de 80 elevi. 

Satenif improprietaritT au : 
2003 hect. 64 aril pamint, iar 
proprietarul mo$ieT are: 6261 
hect. 55 aril cimp §i 142 1 hect. 
20 aril padure, cu diferite esen^e 
de arborT. Ingrijirea §i esploa- 
tarea padurel se face dupa re- 
gulele silvice. Aceasta este una 
din padurele insemnate din plasa, 
limitrofa cu padurele: Pomirla, 
Tirnauca, Her^a, Damileni $i 
Orofteana. 

Pe mo§ie sunt: un rate?, co 
$ere $i hambare de strins $i 
pastrat productele; magaziT de 
pastrat uneltele plugariel ; vel- 
ni{a cu toate dependence ei 
§i grajdurT de ernat vitele. 

Sunt 6 iazurl, din carl mal 
marT sunt : Dragulea, de 2 1 hect. 
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect. 
60 aril $i Cristescu, de 6 hect. ; 
toate produc pe?te §i racl. 

Este o vie in suprafa^a de 
6 l l% pogoane. 

Piralele principale sunt : Iba- 
neasa, Hlibocul $i Pietrosul. 



PTeatra calcarica ?i grasa se 
gase$te in multa cantitate, $i 
se estrage de satenl de pe lo- 
curile lor cind este cautata de 
tirgove^il de Dorohoiu. 

Drumurile principale : acel de 
la Her{a la Dorohoiu ?i acel de 
la Her^a la Saveni. 

Hotarele mo$iei sunt cu : Po- 
mirla, Tirnauca, He: {a, Dami- 
leni, Liveni $i Trestiana. 
I Localitati insemnate : Mor- 

j mintul-Urie§uluT, Magura, Mo- 
I vila - Mare, Seli^tea - VechTe, $i 
I Straja. 

Ca fapt istoric este : Retra- 
1 gerea de la satul Tatara$ani 
I aicea, a lui $tefan Petriceico- 
Voda, cu oastea ce avea, pen- 
tru a mal aduna din nou o$tT 
$i provizil, a?teptind pe PolonT 
ca sa vina. Aceasta a urmat 
dupa razboiul din 1673 cu Tur- 
cil, carl fusese batu{T la cetatea 
HotinuluT. Boeril in frunte cu 
Miron Costin, cariT inso^iau pe 
Petricetco, s'au desbinat de el 
§i s'au retras in jos la satul Ci- 
caeni, astazi numit Dimacheni. 

Ib&ne§ti, com. rur. $\ sat, injud. 
Tutova, pi. Simila, pe piriul 
Minza^i, spre N. de Birlad. Are 
614 locuitorT $i 158 case. Satul 
formeaza o com. (com. Ibane^ti) 
cu catunele : Puful-Olarulul, Cor- 
neiul §i Ghicani. In toata com. 
sunt : 900 loc, din can 128 
$ttu carte; 175 contribuabilF ; 
231 case. Se cultiva viermiT de 
matase. Are 52 hect. viT, din 
carl 2,25 nelucratoare $i 14 hect. 
livezT cu prunT. 

Comerciul se face de !6per- 
soane. 

Are o $coaia primara de bae^T; 
2 bisericT. 

Veniturile com. sunt de 5375 
lei, 14 ban!. 

Ib&ne§ti, mope, a statuluT, jud. 
Olt, fosta pendinte de schitul 



Brincoveni, care, pe periodul 
1886 — 96, s'a arendat cu 570 
let anual. 

Ib&ne§ti -de - Seaca, padure, a 
j statuluT, in intindere de 150 
hect., pendinte de com. Ibane- 
I $ti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

I bra, insula, in Dunare, compusa 
din 2 trupurT. Are 100 pog. pa- 
dure §i depinde de com. Ianca, 
se afla in dreptul pichetulul A- 
mara^ti §i com. Potelul,in fafasa- 
tuluT Ostrov din Bulgaria, in 
jud. Romana^i. 

Ibrianul, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Ialomi^a, cat. com. Frasinul. 

Ibrianul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Ialomifa, cat. com. Finta. 

Ibrianul, tnofie particulara, cu 2 
trupurT, unul de 429 hect. ?i 
altul de 250, in com. Tuluce$ti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu. 

Ibri§orul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
Slava-Rusa ; se desface din dea- 
1 j1 Ciucurova ; se intinde spre 
N., printre piraiele Slava-Ru- 
seasca $i ceaCerchezeasca, intr'o 
direc^ie generala de la N. la S., 
brazdind partea centrala a pi. 
?i a com. ; pe muchea lui mer- 
ge hotarul dintre catunele Sla- 
va-Rusa $i Ba?Punar; la poa- 
lele de S. se afla frumoasa ma- 
nastire Uspinia ; are 241 m. ; 
este acoperit cu padurT, tuftri- 
§uri §i pa^unT. 

Ichim, pddure> pe mo$ia Cuco- 
reni, com. Cucoreni, pi. Tirgul, 
jud. Boto$ani; are o intindere 
de 386 hect., populate mai mult 
cu stejar. 

Ichimeni, sat, in jud. Dorohoiu, 
pi. Ba^eul, com. Dragu^eni, for- 



Digitized by LiOOQ IC 



ICHIMENI-PISOSCHI 



32 



ICOANA 



mat din dou& catune : Ichimeni- 
Pisoschi ?i Ichimeni-Softa, cu 81 
familii, sau 344 suflete. 

Proprietatea mo?ie! este parte 
a D-luI Todirel Pisoschi, iar par- 
te a ereziior defunctulul Softa. 

S&tenil inproprietilri^T au 185 
hect 60 aril pSmint; iar pro- 
prietaril mo^iei partea Softa, 
1466 hect. 56 aril $i partea 
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril. 

Are o biserica\ cu hramul 
Sf. Vasile, mic&, de lemn,fecu- 
t& de sStenl. 

Sunt 4 iazurl pe mo$ie, din 
carl eel mai mare este acel numit 
al-Volov^ulut. 

Pirate sunt : VolovS^ul, ce tre- 
ce pe hotarul despre Ad&$ani, 
$i Bodeasa peste mo$ie. 

Drumurile principale: acel de 
la Darabani ce duce la $tef&- 
ne$ti ?i acel de la Co{u$ca la 
S£veni. 

Hotarele mo§ie! sunt cu: A- 
vr&meni, Dr&gu§&ni, AdS^ani, 
Nichiteni $i Bodron. 

Ichimeni-Pisoschi. VezI Ichi- 
meni, sat. 

Ichimeni-Softa. VezT Ichimeni, 
sat. 

Ichime^ti (Minzale^ti), c&tun, 
de re^edin^a, al com. Minzale§ti, 
jud. Buz&ti, cu 220 locuitor! $i 
40 case. E locuit din vechime 
de familia MinzalS, care a dat 
numele nu numal acestut c&tun, 
dar chiar intregel comune. 

Icleanul, deal, apar^ine comunei 
Vier^ani, jud. Gorj. Are o direc- 
{ie N.-S. E o prelungire a dealu- 
rilor ce vin pe la Licurici, in- 
tra in hotarul Muscule?ti, intre 
Valceaua-De^ului la V. $i Hu- 
rezani-d.-s. la V. ?i se termini 
in valeajiulul, intinzindu-se spre 
S. p&n£ la I$alni{a din Dolj, 
sub numire de Dealul-Chiciora- 



luluT, retezindu-se de Amara- 
dia. 

Icleanul, deal, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Poiana-Flore?ti, 
ramificafiune a dealului Chicioa- 
rei (Gorj). Are o tnal^ime de a- 
proape 400 m. §i prezintS pis- 
curile: Bobicinului ?i Coco?a- 
tulul. Este acoperit cu pSdurl 
?i purine vif. 

Icoana, com. rur., in jud. Olt, 
pi. Mijlocul, situata in lunc£, pe 
malul drept al riulul Vedea, la 
30 kil. de capitala judefulul ?i 
la 5 kil. de re$edin^a pl&$ei. 

Se compune din 2 c&tune : 
Icoana ?i Calug&reasca, cu o 
popula^iune de 140 familii, sau 
702 suflete (395 bSrbati ?i 312 
femei), din carl 135 contribiabilT; 
loeuese in 120 case §i 21 bor- 
deie. 

Se zice c£ in aceste locurt 
au fost pSduri mart, seculare, 
in care oamenii bajentyl gaseau 
locurT de ascuns. Aci aflarS. el 
un copac mare ?i foarte batrin 
in care se afla o sfinta* icoanS 
aproape acoperita de coaja lul, 
care crescuse peste dinsa. Oa- 
menii adapostiflf aci formari cu 
timpul un sat, numit Icoana. 
Mult timp s'a numit ?i Dum- 
br&vioara, sau Dumbr&vi{a. 

C&tunul C&lug&reasca s'a in- 
fiintat cu mult mai tirziu. 

Dintre locuitorT, sunt 2 cro- 
itorl, 2 fierarl, 2 viori?ti $i un 
dulgher. Mo$ia e proprietate 
particular^. Proprietarii ce! mai 
insemna^I sunt mo$tenitoriI lul 
C. Plopeanu, carl posedi 1290 
hect. arabile j?i 150 hect. p&- 
dure. Locuitoril impropnet^ri^I 
dup& legea rural& din 1864 
sunt: 55, in Icoana, cu 280 po- 
goane sau 140 hect. ?i 35 in 
Calugareasca, cu 340 pogoane 
sau 170 hect. 

Vite sunt; 80 boT, 30 vacl, 



60 vifel ?i minza^I, 30 cai, 1 200 
ol, 100 porci. 

Tot teritoriul comunet ocupa" 
o suprafafa de 1698 hect. 

Are o biserica\ deservitS de 
un preot $i un cintSre^, plati^i 
din budgetul comunei. 

$coala s'a renfiin^at la 1 Sep- 
tembrie 1896. Este frecuentatS 
de 29 b5etf. Stat ll cheltue$te 
cu ea 756 lei. 

Comerciul se esercita de 2 
persoane. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi $i cheltueli de 226olei, 19 
banl. 

Se leag&printr'o $osea vecinala. 
la N. cu com. Buze?ti; la S. cu 
com. Florul; la N.-V. cu com. 
Ursoaia. 

Teritoriul comunei se limiteazS 
la E. cu riul Vedea, la V. cu 
com. Timpeni, la N.-V. cu com. 
Ursoaia $i la N.-E. cu com. 
Buze$ti. Paralel cu riul Vedea 
se intinde, de la N. la S. Dealul- 
Vedel, care are o ina1$ime de 
vre-o sutS. metri, acoperit cu 
verdea^a 51 p5durl. 

Icoana (Palanga-Obedeanu- 
lui), sat, face parte din com. 
rur. Stoene^ti-Palanga, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. Cade spre E. 
de Stoene$ti. Are locurl smir- 
coase; iar la N. de aceste lo- 
curl se intinde o culme de deal 
care se termini ling& riul Cio- 
rogirla, spre E. de Bolintinul- 
din-Deal. 

Se intinde pe o suprafa{£ de 
196 hect., pe carl le cultivS lo- 
cuitoril, afar^ de 61 hect. carl 
nimin sterpe. Populafia satulul 
e de 294 suflete. 

Are o bisericl, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservit& de un 
preot ?i un cintare^. 

Comerciul se -face de 1 cir- 
ciumar. 

NumSrul vitelor marl e de 
287 $i al celor mid de 302. 



Digitized by 



Google 



ICOANA 



33 



1DRIS-CUIUS 



Icoana, sat, face parte din com. 
rur. cu acelas! nume,pl. Mijlocul, 
jud. Olt, situat pe lunci si malul 
drept al Vedei. Are o popula- 
{iune de 304 locuitorl, din carl 
35 sunt improprietiri^T dup& 
legea ruralS, cu 140 hect. Are 
o biseric£, deservita de 1 preot 
si I cint5re^. 

Icoana, numirea unul sat vechiii, 
pe valea Nanovului, ceva maT 
sus de com. Nanovul, jud. Te- 
leorman. Acest sat era locuit 
numai de Bulgari si a fost 
str&mutat pe Valea- Vedei, la 4 
kil. Satul a p&strat numele tot 
de Icoana, p&n£acum vre-o 20 
de anT, cind i s'a redat numirea 
de Nanovul-d.-j. Locuitorif insi 
11 p&streazei si ast&zl numirea cea 
vechle de Icoana. 

Icoana, mosie particular^, pe 
care la 1 864 s'au improprietcirit 
83 locuitorl din com. Salcia, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. 

Icoana, munte, in partea de N. 
a com. Star-Chiojdul, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, acoperit 
cu p&dure si izlaz. 

Icoanei (Piciorul - ), munte, VezT 
Piciorul-Icoanel, jud. Neamju. 

Icoanei (Vlrfiil-), munte M com. 
P£n3t&ul, jud.BuzSu; arep&dure, 
finea^ si mult pietris. 

Iconi^ei (Vlrful-), deal, in partea 
de N. a com. Bordeni, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, acoperit cu 
p^dure. S'a numit ast-fel de la 
o icoana, ce se aflii si azi intr'un 
copaciu b&trin. 

Icule^ti, fiume, ce purta in vechi- 
me satul DrSgoaia, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d. j., com. Tinc&n&ul. 

Icu^eni, sat, situat pe deal, in 



partea de S. a comuneT Poeana- 
Lung&, pi. Siretul, jud. Botosani, 
cu o suprafa^i de 760 hect. si 
o popula^iune de 50 familii sau 
3 1 5 suflete, din cart 1 1 1 contri- 
buabill. 

Sunt 3 iazurl si 2 morlde apa. 

NumSrul vitelor e de 442 bol. 
160 vaci, 52 caT, 195 01 si 35 
porcl. Sunt 20 stupl cu albine. 

Icu^eni, sat t jud. Iasi, pi. Branistea, 
com. Stinca, pe malul sting al 
JijieT, mat in jos de satul Lu- 
ceni, cu o populate de 46 fa- 
milii, sau 202 locuitorl. 

Are o bisericS; o scoal&, in- 
fiin^ata la 1865, frecuentatS de 
29 elevl, cu local propriu, facut 
de Stat. 

Vite: 237 vite mart cornute, 
92 oT, 30 cai si 136 rimatori. 

Idegla, balta, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Ciuperceni, spre S 
decomuni, cu ointindereaproxi- 
mativS de 80 hect. Contine peste. 
Se scurge in Dun&re prin Riio- 
sul. De Idegla fin: Topilele-Mari 
si Topilele MicT. 

Idriciul, com, rur., in partea de 
S.-K. a pi. Crasna, jud. Falciu, 
asezata pe v&ile si dealurile Dol- 
heni si Albesti, m&rginit&: la N., 
cu satul Vladnicul ; la S., cu co- 
muna Rosesti; la E., cu comuna 
Vutcani si la V., cu comuna Al- 
besti. Este formats din satele: 
Dolheni, Idriciul, Radiul si Til- 
haresti, pe o suprafa^a cam de 
1 702 hect. si cu o populate de 
300 familii, sau 750 suflete, din 
can 200 contribuabili. 

Locuitorif parte sunt rSzesT, 
iar& parte cl&casi, inproprietari^f 
prin legea din 1864. Unil sunt 
cobori^i din partea muntcluT, ca: 
Muntenit, Focs&neniT, Balaur, 
etc., alfri din Muntenia si de 
peste DunSrea, ca : Vcllenit, 
$erban, Muruz, Dragoslav, etc. 



Teritoriul comunel e udat de 
piriul Idriciul. 

B idgetul com. e de lei 3900, 
banl 40, la veniturl si de lei 
3570, bani 75, la cheltuell. 

Vite mart cornute 500, 01 
200, cal 130 si porcl 150. 

Idriciul, sat, in centrul com. I- 
driciul, pi. Crasna, jud. F&lciu, 
spre partea de S.-V., asezat in 
partea dreapti a piriului Idri- 
ciul, pe o suprafa^a de 858 hect. 
si cu o populate de 80 familii, 
sau 300 suflete. Locuitoril sunt 
razesi. 

Aid este resedin^a com. Are 
o scoal& infiin^ata in 1869, fre- 
cuentata. de 40 elevl; o bise- 
ric3, facut& de locuitorl in i860, 
cu 1 preot si 1 dasc&l. 

Spre S. de sat, este o mo- 
vili innalti, pe care se zice dk 
a fost din vechime un schit. 

Idriciul, piriu, izvoreste din Re- 
diul-Vladnic, com. Corni, pi. 
Crasna, jud. F&lciCi, curge in 
lungul comunelor : Idriciul si 
Rosesti ; udS satele Tilh&resti 
si Idriciul, unde primeste pt- 
raele : Raroaea si Girne^oaea ; 
apoT trece prin satele : Rosiesti, 
Bogheni, si de la Gura-Idriciul, 
se las£ spre V. si se vars& in 
stinga riulul Birladul. 

Idriciul, ses, dup& numele piriu- 
lui Idriciul, se intinde pe o su- 
prafa^a de 2 kil., in partea de 
S. a com. cu acelasl nume, pi. 
Crasna, jud. F&lciii, infundin- 
du-se sub Dealul-Rosiestilor. 

Idris-Cuius, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, c5t. com. 
Mamut-Cuius ; situat in partea 
centrals a pl&sel si cea vesticfi 
a com., la 2 kil., spre N.-V. de 
resedin^S, pe valea cu acelast 
nume ; are o intindere de 1829 
hect., din carl 15 hect. ocupate 



61273. iior$l$ Dicfionar Geografle. Vol. IV. 



Digitized by VjOOQ IC 



IDRIJA 



34 



IEPEI (VALEA-) 



de vatra satuluT, cu 64 case ; 
popula^ia sa, in maioritate Turd 
si BulgarT, este de 69 familii, 
sau 291 suflete, ocupindu-se cu 
pastoritul si agricultura. 

Idri{a, movild, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, la hotarul dintre 
comunele rur. Mamut-Cuius si 
Cocargea, pe culmea dealulul 
Cara-Iuiuc; are o inal^ime de 
147 metri si este acoperit cu 
verdeafa ; fost punct trigono- 
metric de observa^iune de ran- 
gul al II-lea ; este situata in par- 
tea estica a plasei si a com. Co- 
cargea si cca vestica a com. 
Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S. 
de cat. Idris-Cuius ; domina prin 
inatyimea sa satele Idris-Cuius, 
Mamut-Cuius, precum si ruinele 
satului Spapinar. 

Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, com. Ceamurli-d.-j., 
cat. Caugagi ; este o ramifica^ie 
orientals a dealulul Chiuciuc- 
Chioi-Bair ; se indreapta spre E., 
avind o direcfiune general^ de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea sudica a plaseT si vestica 
a com. ; lasa spre S.-E. dealul 
Cara-Burun ; ramifica^iile sale 
estice se termini pe malul pi- 
riului Slava, si pe sub poalele 
lor trece soseaua na^ionala Ba- 
badag-Constan{a, iar cele ves- 
tice se termina in malul sting 
al piriulul Valea-SatuluT; pe sub 
poale merge drumul comunal 
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua natio- 
nals Tulcea - Constanta; are 
147 m., dominind asupra satelor 
Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vailor 
Slava si Satului; punct trigo- 
nometric de observable derangul 
al 3 -lea; este acoperit cu fine^e 
si semanaturi. 

Ieno§e§ti sati Ienu§e§ti, com. 
rur., in partea de E. a plasei 
Oltetul-Oltui-d.-s., jud. Roma- 



na{i. Se compune din satele Ie- 
nusesti (300 iocuit.), Criva (200 
locuit.), Gabera (182 Iocuit.) 
si Spurca^i (200 Iocuit.). E ase- 
zata pe malul drept al Oltului, 
pe dealul la poalele cSruia in- 
cepe valea acestul riu, la N. 
de com. Piatra si mat jos de 
Slatina, pe ^armurile riului Cor- 
nesul. Ocupa por^iunea de teren 
coprinsa intre soseaua, linia 
ferata Corabia-R.-Vilcea si linia 
ferata Slatina - Craiova si riul 
Cornesul. Se afla la 14 kil. de 
Bals si la 28 kil. de Caracal. 
Altitudineaterenulul d'as-jpra ni- 
velul 11 marii este de 145 m. 

Are o populate de 242 fa- 
milii, sau 882 suflete, din can 
190 de contrib. 

Badgetul com. e de 2808 lei 
la veniturl si de 2765 lei la chel- 
tueli. 

Satenii se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. Vite 
marlcornute 675, vite mici 1300. 
Are: 7 stabilimente comerciale; 
o scoala, condusa de un inva- 
{ator si frecuentata de 40 elevi, 
din 7icopii in virsta de scoala. 

Are 3 biserici: Sf. Hie (1819) 
in Enesti, Sf. Nicolae (1840) 
si Sf. Nicolae (1875) in Criva, 
cu 2 preo^T si 4 cintareflf. In 
centrul com. se afla un zid gros 
de 3 palme, care inchide un 
spajiu de 100 m. patra^T, si in 
coasta dealuluT pe unde trece 
calea ferata s'a dat de zidurl 
de piatra mica si caramida mare 
ceea-ce probeaza un asezamint 
roman ; in adevar in coasta dea- 
luluT taiat s'a destainuit lucra- 
torilor si azt e vizibila o sec- 
^iune a cail romane, construita 
cu pietris si cu intariturl si par- 
doseala de caramizl late, care 
este acea insemnala pe Tabla 
lu! Peutinger cu direc^ia de la 
Romula la Apulum. La Ieno- 
sesti, d. profesor Tocilescu a- 
seaza pe baza distan^ei indicate 



in aceasta Tabla, cetatea romana 
Acidava. 

Ieparia, deal, in jud. Iasi, pi. 
Turia, com. Bivolari, pe care se 
afla o padure de stejari, plopi 
si ulmT. 

Ieparia, iaz, pe teritoriul satului 
Onesti, com. $ipotele, pi. Bah- 
luiul, jud. Iasi, numit ast-fel de 
la hergheliile de iepe ce se cres- 
teaii prin imprejurimile acestut 
iaz. 

Iepei (Dealul-), mope, in jud. 
Buzau, com. Minzalesti ; cat. 
Gura-Badicului, are 100 hect, 
din care 5 hect. padure, rcstul 
curaturl si fineata. 

Iepei (Mun^ii-), ramura de 
munft, situata in prelungirea ra- 
murei Doselul, com. Calul-Iapa, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu. 
Se intinde in direcfia V.-E., 
pana la izvorul piriiasulu! Sta- 
hie, iar de acolo, spreE.-N., catre 
satul Calul, apot spre S.-E. pana 
in drumul care uneste satul Calul 
cu drumul ce duce la satul 
Iapa, formind ast-fel aproape 
doua unghiarf drepte, eel in- 
tiiu deschis spre N., iar eel de- 
al doilea, spre S. 

Iepei (Valea-), (Cozieni), c&tun % 
al comunei BalSnesti, jude^ul 
Buzau, cu 180 locuitorl si 50 
case. 

Iepei (Valea-), vale, pe terito- 
riul com. Cudalbi, pi. Zimbrul, 
jud. Covurluiti, in partea despre 
E. a com. ; incepe de la hota- 
rul mosiei Maciseni si se termina 
in Valea-Gerulul, pe mosia Ciu- 
bucciul. 

Iepei (Valea-), izvor, in jud. 
Buzau, com. Balanesti; incepe 
parte din muntele Virful-Jun- 



Digitized by LiOOQ IC 



IEPEI (VALEA-) 



35 



IEPUKENI 



culul, parte din Virful-Predea- 
lulul, amindouS ramurile se lm- 
preunS in c&tunul Valea-Iepet ; 
se scurge in riul SSr&telul-Ba- 
UUiestilor. 

Iepel (Valea-), p&dure, in jud. 
Buz&u, com. B&l&nesti, c5t Ber- 
cesti; face un corp cu Teisul 
si Tisa, a mosnenilor B&l&nesti. 

Iepel (Virful-) munte, in jud. 
Buz&u, com. B&lSnesti, cStunele 
Bercesti si Valea-Iepet, acoperit 
cu p&durt si izlaz. 

Iepel (Virful-), culviinafie a mun- 
teluT Blidiselul, in jud. Buz3u, 
com. Cotyi, cat. Muscelul-C&r&i- 
m&nesc. 

Iepura§ul, movild, in jud. Con- 
stanta pi. Silistra-NouS, peter ito- 
riul com. rur. Oltina, si anume 
pe acela al c&tunului s£u Cisla ; 
este situate in partea de N. a 
pl&set si cea cental* a comunet, 
pe una din ramifica^iile de S 
ale dealulul de la Merchez 
la un kil. spre E. de balta OI 
tina; are o in-line de 143 m. 
fost punct trigonometric de ob 
serva^ie rangul 3-lea, dominind 
iezerul Oltina si drumul comu- 
nal ce duce dela Ghiuvegea 
la Oltina si un altul ce duce 
de la Cisla la Caranlic; este 
naturals si acoperite cu verdea{&. 

Iepura^ul, riusor, care impreun& 
cu piriul Stanca se vars& in riul 
Teleajenul, jud. Prahova, la poa- 
lele m&n2stirei Sinaia. 

Iepureasca, mosie nelocuita, in 
jud. Ialomija, pi. Cimpulut, pe 
teritoriul com. Condeesti. 

Iepureasca, mosie, situate la N. 
de satul Matca, pi. Nicoresti, 
jud. Tecuciu, pe partea stinga 
a piriulut Corozelul. 



Iepureasca, plidure, in jid. Ia- 
lomija, pi. Cimpulul, pe lunca 
riulul Ialomifa si pe teritoriul 
com. Condeesti. 

Iepureasca, vale, in jud Tele- 
orman, incepe din cimpia mosiei 
orasulul Rosiori, despre N.-V., 
se coboar& la vale t&ind Dru- 
mul-Iui-Traian si soseaua jude- 
{ean& Turnul-Rosiori, in apro- 
piere de acest din urm5 oras. 
Guraacestet v&i este in Valea- 
Urluiului, aproape de comuna 
Belitori. 

Iepurele (Iezerul-), lac, in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, in 
insula Balta, pe teritoriul comu- 
nel Stelnica. 

Iepurele, vale, izvoreste din mun- 
tele Cl&bucet si se vars& in 
riul Teleajen, pe malul sting, 
in raionul com. Maneciul-Ungu- 
reni, plaiul Teleajen, jud. Pra- 
hova. 

Iepureni, com. rur., in cap&tul 
deN. alpl&selPrutul, jud. F&lciu. 
Se intinde din apa PrutuluT spre 
V.-S.,pan&in hotarul pi. Crasna, 
partea de E. asezata. pe ses, iar 
cea de V. pe dealurl. MarginitS 
la N. cu pi. Podoleni, la S. cu 
orasul Husi si com. St&nilesti; 
la E., cu apa Prutulut si la V. 
cu pi. Crasna. Este formats din 
satele: Bobesti, Corni-Unguri, 
Iepureni si Voloseni. Se intinde 
pe o supra fa^S cam de 14,325 
hect. si cu o populate de: 594 
familii, sau 2095 suflete, din carl 
584contribuabilf. Locuitorii sunt 
parte Romini, parte Unguri. 

In comuni sunt dou& marl 
proprietor : una a Statulut, nu- 
mita mosia Episcopiel dc Husi, 
pe care se afla satele : Bobesti, 
Corni-Ungurt si Voloseni ; iar 
a doua a D-lui Colonel Iamandi 
pe care se afl& satul Iepureni. 



Apele ce ud& teritoriul co- 
munel sunt: riul Prutul, girla 
Prute^ului si piratele Lohanul si 
Valea-Greculul. 

Sunt : 2 bisericl, din carl una 
catolica; o scoaliL 

Budgetul comunel e de le! 
5733, bant 27, la veniturl si de 
3551, banl 93, la cheltueli. 

Vite mart cornute 1587, 01 
2195, cal 158 si porct 296. 

Iepureni, com. rur., in partea de 
N. a pi. Turia, jud. Iasi, for- 
mind si limita despre jud. Bo- 
tosani. Se prelungeste de la N. 
la S., pe partea sting* a riu- 
lul Jijia. Teritoriul s&u e acci- 
dentat si face parte din podi- 
sul dealulul Turia. Este acoperit 
de finale, imase si locurt de cul- 
ture; are purine radiuri si vit. 
Se compune din satele: Iepu- 
reni, GlaveLnesti, Brosteni, Stol- 
niceni, Viisoara, Andrieseni, Fin- 
tinelele sau Spineni-Nol si Spi- 
neni-Vecht. Are o suprafa^ 
cam de 8336 hect., cu o popu- 
late de 636 familii, sau 2503 
suflete. 

Are: 4 biserict, cu 4 preoflf, 
6 cintare^I si 2 eclesiarci; 2 
scolt, conduse de 2 inva^atori si 
frecuentate de 70 b&e{t si 4 
fete. Sunt 2 niort de api. 

Budgetul com. e de 19480 
leT, 64 bant, la veniturl si de 
19436 let, 63 bant, la cheltueli. 

Vite: 6928, din cart: 2219 
vite mart cornute, 3785 oi, 343 
cat si 581 rim&tort. 

Iepureni, sat, situat pe dreapta 
Jijiet, in partea de S. a com. 
Ungureni, pi. Jijia, jud. Botosani, 
cu o suprafa^ de 17 16 hect. 
si o populate de 122 familii, 
sad 436 suflete, din cart 92 
contribuabilt. 

Are: I biserica f£cut& de lo- 
cuiton, cu 1 dascal; 2circiumt; 
I moarS de aburt. 



Digitized by 



Google 



IEPURENI 



IEPURE^TI-StRBl 



Vite : 298 vite marl cornute. 
112 cal, 1420 ol, 6 capre, 2 bi- 
voll, 32 mascurl. Locuitoril po- 
seda 26 stupl cu albine. 

Iepureni, sat, in centrul com. 
Iepureni, pi. Prutuljud. Falciu, 
la 4 kil. de ora?ul Hu$i, a$ezat 
pe valea piriulul Cir^a. Suprafafc 
vetrei satulul e de 18 hect., 64 
aril, iar a mo^iel, de 3625 hect. 
Are o populate de 256 familil, 
sau 940 suflete, din carl 256 
contribuabilT. 

Este re?edin{a com. Are o 
§coala, infiin^ata in anul 1868, 
frecuentata de 45 copil; o bi- 
serica, facuta de proprietar in 
1830, deservita de 1 preot $i 
2 dascall. 

Spre S. de sat sunt 2 iazurl ; 
spre E. e locul numit Ben^a, 
unde se zice ca a fost tirg se- 
cuesc, iar alaturea un pise de 
deal, numit Piscul-lui-Voda. 

Aid a avut loc una din lup- 
tele rascula^ilor, car! aveau in 
cap pe Hince?til, ce se rasvra- 
tise asupra lul loan Duca Voda 
?i a grecilor luT, carM conduceau 
in administra^ia f arel. Duca- 
Voda, pentru ca sa inlature 
rascoala ce izbucnise de la 
Orhel $i Lapu^na, a adus in 
f ara Tataril, carl, trecind prin 
Hu?i in sus, s'au incaerat la 
Iepureni cu insurgen$il. 

Iepureni, sat, din com. Iepureni, 
pi. Turia, jud. Ia§i, situat pe 
$esul $i malui sting al riulul 
Jijiel, pe o suprafa^a de 17 16 
hect. $i cu o populate de 68 
familil, sau 268 suflete, romint 
raze?I. Are o biserica de lemn, 
facuta la 1837, deservita de 1 
preot §i I cintare^. 

Vite: 3 10 vite marl cornute, 
42 01, 35 cal ?i 63 rimatori. 

Iepureni, sat, in partea de V. 
a com. Radiul-Mitropoliel, pi. 



Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta 
dealulul cu acela$I nume, pe o 
intindere de 2897 hect. $i o 
populate de 152 familil, sau 
692 suflete. Are o biserica, zi- 
dita la 1802, cu 1 preot, 1 cin- 
tare{ $i un eclesiarc ; o $coala 
intrejinuta de comuna, infiinfata 
la 1880, frecuentata de 36 elevl. 
Vite marl cornute 604, 01 
407, cat 49 $i rimatori 112. 

Iepureni, com. rur. $i sat, in jud. 
Tutova, pi. Tirgul, spre E. de 
Birlad. Are 707 locuitorl, din 
carl 134 $tiu carte; locnesc in 
109 case. Satul formeaza o co- 
muna, com. Iepureni, cu catu- 
nele : Barlale?ti, Bursuci ?i Hor- 
ga. In toata com. sunt 1853 
locuitorl, din carl 69 §tiu carte; 
318 contribuabilT; 394 case. 
Se cultiva via pe o suprafaja 
de 88 hect., 50 aril. 

Comerciul se face de 1 5 per- 
soane. Are o §coala primara de 
bae{I; 4 bisericl; o fabrica de 
spirt. Prin acest sat trece $oseaua 
jude^eana Birlad-Falciu. Venitul 
com. e de 13903 lei, 51 ban!. 

Iepureni,/#afa/v, in jud. Tutova, 
com. cu acela^I nume. 

Iepure^ti, com. r//r.,jud. Vla^ca, 
pi. Cilni^tea, compusa din ca- 
tunele: Iepure$ti-Sirbl, Iepure?ti- 
Romint $i Matel-Basarab, ce-I 
zice $i Walter-Maracineanu. Este 
situata pe coasta dreapta a Neaj- 
lovului, la 58 kil. de Giurgiu, 
la 10 kil., de Ghimpa^i, re$e- 
din^a placet, $i la 30 kil., de Bu- 
cure$ti, la N.-E. jude^ulut, de- 
parte de limitajude^ulul despre 
Ilfov la Copaceni, de 9 kil. 

Are ?osea comunala ce duce 
la Bucure?ti prin satul Stilpul. 

La 1864, conform lege! ru- 
rale, statul a dat la 2 1 2 locuitorl 
1884 hect., iar la 1882 s'a dat, 
la 50 insura^eT, 250 hect. 



Are o populate de 325 fa- 
miliT, sau 1674 suflete. din carl 
290 contribuabill. 

Budgetul com. e de 6530 lei 
la veniturl ?i de 3809 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt : bivolt $i bof 640, 
vacl 45, of 1700, rimatori 30, 
asinl 3 $i capre 10. 

Are o ?coala mixta, cu 4 clase, 
in buna stare, facuta de Chris- 
todor Stravolca, condusa de I 
inva^ator $i frecuentata de 57 
copil. 

Constitue parohia Iepure^ti, 
avind o biserica in catunul Iepu- 
re$ti-SirbI, zidita la 1866, cu 
hramul Sf. Nicolae, cu 3 preop 
$i 2 cintare^i. 

Sunt 1 1 circiumT. Case $i pa- 
tule bune pentru arenda?!. 

Mai toate casele locuitorilor 
sunt invelite cu tinichea. 

Comunele cu toate catunele 
et constitue proprietatea Iepu- 
re?ti-Curute$ti ?i Fintina-Popil, 
ce apar^ine statului. Aceasta 
mo?ie depindea, inainte de se- 
cularizare,deMitropolie. Arenda 
anuala este de lei 31000. 

Pe aceasta proprietate este o 
padure de stejar de 228 hect. 
dependinte de ocolul silvic Ghiui- 
pafi. 

Aci este §i o moara de apa 
pe riul Neajlovul cu 2 pletre; 
doua podurl. 

Pe aceasta proprietate sunt 
vaile Balaria ?i Balaria-Seaca. 

Iepure§ti-Rom!ni, catun, cu 120 
contribuabill, pendinte de com. 
Iepure?ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla- 
$ca. Se nume^te ast-fel pentru 
ca sa se deosebeasca de catunul 
vecin Iepure^tiSirbi ce ^ine tot 
de aceeasl comuna. Ambele ca- 
tune sunt apropiate intre ele $i 
se pot considera ca mahalale, 
despatite de apa Neajlovulul. 

Iepure§ti-Sirbi, cdtun, sau ma 



Digitized by LiOOQ IC 



IERAL-CEA-BAIR 



1ERUGA 



hala, cu 1 10 contribuabill, com. 
Iepure$ti, pi. Cilni§tea, jud. Via- 
sea; s'a numit a§a dup& na^iona- 
litatea locuitorilor SirbT, ce-$I 
p&streaz& inc£ portul $i obice- 
iurile. E situat ca $i Iepure§ti- 
Rominl pe proprietatea statu- 
lul Iepure$ti-Curute$ti §i Finti- 
na-Popil. 

Ieral-Cea-Bair, culme de dea- 
lurt, situate in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noui, pe teritoriul 
com. rur. Almaliul §i al celel 
urbane Ostrov, jud. Constanta, 
in partea de N.-V. a pl&^et $i 
cea de S. a comunelor. Se des- 
face din dealurile Silistrd, de 
pe teritoriul bulgSresc ai Do 
brogel. Intri in jud. Constanta, 
pe la locul numit Top?ii-01u $i 
se intinde spre E., avind o di- 
rec^iune generals de la S.-V. 
spre N.-E. $i ultimele sale on- 
dula{iuni de N. se sfir^esc pe 
malurile fluviuluf DunSrea, fe- 
cindu-i-le inalte ?i ripoase. Din 
el se desfac spre E. dealu- 
rile Iapce-Bair ?i Trincovi^a. Din 
poalele sale de E. pleach valea 
Almaliul $i adiacenta sa valea 
Trincovi^a, iar din spre V. valea 
Rege-Deresi Ceair $i alte dou& 
pu{in insemnate. Are o in&l{imc 
cu 135 m. la virful Silistra. 
Este acoperit cu izlazuri, sem£- 
n&turl $i pe clinele de N. se 
g&sesc o parte din viile ora- 
§uluf Ostrov. A jucat un rol in- 
semnat in r&zboaele Ru§ilor cu 
Turcii, pe muchia sa se g&- 
sesc $i azl ruinele int&rituri- 
lor turce^tl, ca ArabTabia, A- 
media-Tabia, etc., $i vre-o cite 
va pichete militare. Este t&iat 
de drumurile Silistra-Ostrov $i 
Silistra-Almaliu. 

Ierbiceni, sat, cam in centrul com. 
Birle?ti, pi. Bahluiul, jud. Ia$i, 
pe malul sting al riulut Bahluiul, 
situat parte pe coasta unui po- 



di$, iar parte pe $es. $I-a luat 
numirea dela abundenja erbd, 
ce se afla pe $esul Bahluiului, 
pe timpul infiin^&rd satulul, cu 
vr'o 120 anf in urm&, cind un 
num&r de locuitorf se a§ezase 
acoio, venial din p&r{ile de jos 
ale Moldovef, pribegi{Tdin cauza 
invaziunilor turce§ti. Teritoriul 
acestul sat are o intindere cam 
de 4000 hect., din carl 800 
sunt ale locuitorilor, iar restul 
proprietatea Doamnel Lucia 
Cantacuzino. Are o populate 
de 231 familil, sau 1098 suflete 
rominl $i cite-va familil V l R anI » 
dintre fo$tii robt, carl seocup& 
cu lucrarea p&mintulul. Viticul- 
tura e foarte rispindita. Se 
face mare comerciu de vin, in 
{ar& $i chiar in afard. Boii cei 
ma! frumo^I $i oile ceie maf de 
rasa sunt produc^iunile acestel 
locality . 

Aid este re$edin{a comunel. 
Are o $coal& infiin^ata la anul 
1865, frecuentata de 59 elevf. In 
partea de N. a satulul, pe o ridi- 
c&turi de deal, sunt situate ca- 
sele proprieti^el, zidire mare 
?i frumoasi, proprietatea familiei 
Pi^canu; in curte este o bise- 
rica ziditS la 1848, iar pe poa- 
lele dealulul se intinde un pare 
de arbori si poml roditori, pe o 
suprafa^a. de 69 hect., care face 
podoaba satulul. 

Vite: 1343 vite marfcornute, 
118 ca!, 5262 of ?i 279 rim&- 
tort. 

Tot aid se afla o moari de ap&. 

Ierburoaia, vale, in jud. F&lciu, 
in suprafa{& de 215 hect. Se 
intinde la N. de Valea-Mfina, 
in ramificarea dealulul Birladul, 
pe partea de E., spre valea 
Crasna, com. TirziT, pi. Crasna. 
Aici se g&sesc urme de sat $i 
de biseric<1. 

Iericiul, deal, in partea de S. a 



com. Ohaba, P'. Jiulul, jud. Gorj, 
formind in acea parte Valea- 
Ohabei, pe coasta despre com. ; 
e acoperit cu prunl ?i vil, iar 
pe creasta cu p&dure ; vine din 
spre V., din jud. Mehedin^i, de 
la com. Costeni, la extremitatea 
com. Ohaba; in partea despre 
Jil^ul-Mare se resfringe spre S. 
$i urmeazi spre com. Bor&scu, 
unindu-se cu dealul Carpenul 
al acestel com. 

Iermolia, piriii, 11 kil., afluent 
al SiretuluT, in jud. Suceava. 
com. Pa$cani;invirte$tetre!morI. 

lernatica, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Rimnicul-d.-s., c&t. de rese- 
din^a al com. Pardo$i, a§ezat 
in partea de mijioc a com., la 
poalele dealulul lernatica, pe 
piriul lernatica ; are o intindere 
de 32 hect, cu o populate de 
70 familil, sau 340 suflete, din 
carl 62 contribuabill. §tiu carte 
21 persoane. Are o $coal& $i o 
bisericS. 

lernatica, deal, in jud. R.-S^rat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Pardo^i, 
pe care o str&bate prin mijlocul 
ef, pe ling£ cit. lernatica ; e a- 
coperitcu finete $i pi^unl; pro- 
prietate a com. 

lernatica, piriU, in jud. R.-S^rat, 
pi. Rimnicul-d.-s. Izvore^te din 
dealul lernatica, trece prin mij 
locul com. Pardo^i, uda cat. 
lernatica, $i, dupa un mic curs, 
se varsS pe partea stingS a riulul 
Cilnaul. 

Ieroslove§ti, trup de mope, ft- 
cind parte din mo$ia Tirnava- 
d.-s., pi. Cilni^tea, jud. VIa$ca. 

Ieruga, girla, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Caraula $i 
pi. B&ile$ti, com. Galicea-Mare. 
Izvore?te in com. Caraula, curge 



Digitized by 



Google 



IESLELE 



38 



1EZERUL SAO LACUL-DOROHOIU 



de la V.-E.si dupa ce iese din sat 
se impreuna cu micul pinu Cio- 
canari. Patrunde in com. Rudari 
si de aci in pi. Bailesti, com. 
Galicea-Mare, curgind pe la poa- 
lele dealulul Smirdacefiul. Se 
pierde pe mosia Galicea-Mare, 
aproape de Fintana-Ni{a. Are 
un pod pe dinsul in com. Ca- 
raula. 

Ieslele, localitate, pe piriul Suha- 
Mare, jud. Suceava, aproape de 
poalele muntelul Stmisoara. Are 
ctyi-va iocuitorT (6 7 case). Pe 
aci trece soseaua Falticeni-Bros- 
teni - Dorna. Act se afla o fa- 
brica sistematica de scinduri, 
una dintre frumoasele instala- 
^iuni ale DomeniuluT Coroanei, 
avind 3 jugurt cu mai multe 
pinze (15 — 20), un circular si 
un alt herastrau pentru retezat 
capatiele butucilor. E luminata 
cu lumina electrica. 

Ie§iti-din-Orofteana. VezI O- 
rofteana-Frunzete, sat, jud. Do- 
rohoiu. 

Ie§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci ; face parte din com. A- 
ninisul ; este situat intre mun^il : 
Coasta - Pietroasa, Setea - Mica, 
Picleasa si Rosiile, ale Austro- 
Ungarief. 

lezareni, sat, in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, si- 
tuat pe dealul lezareni, cu o 
populate de 12 familil, sau 51 
suflete. Are o biserica. 

Vite sunt : 36 vite marl cor- 
nute, 8 caf si 9 rimaton. 

In acest sat, pe deal, in par- 
tea dcspre E., pe uncle trece 
drumul dela Vasluiu spre Iasi, 
au esit boerii intru intimpina- 
rea lut Antioh-Voda, fiul luf 
Cantemir-Voda, in anul 7213, 
luna Maiu 2i,pornind cu mare 
alaiu spre Iasi. 



lezareni, mosie, in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, pe 
care se afla satele : lezareni, 
Gaureni, Dancas, Balciul si Va- 
lea-LupuluT ; fosta pendinte de 
manastirea Socola, apoT deve- 
nita proprietatea statuluT, iar 
acum a com. urbel Iasi, cedatfi 
de Stat pentru plata datoriei 
de zece milioane. 

Iezeni, sat, face parte din com. 
rur. Dirmane^ti, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Iezercanul, lac, in jud. Ialomtya, 
pi. Ialomi^a-Balta, in insula Balta, 
teritoriul com. Borduseani. 

Iezercanul, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, in insula Bal- 
ta, teritoriul comuneT Chioara. 

Iezerelul, sat, jud. Vasluiu, pi. 
Racova, com. Cosesti, asezat 
pe o curba, formata de dealul 
Buscata. 

Are o suprafa^a de 50 hect., 
din care 28 hect. padure, si o 
populate de 20 familil, sau 101 
suflete. 

Vite: 43 vite mart cornutc 
IOO oT, 3 cai si 15 rimaton. 

Locuitorif poseda: 5 pluguri 
si 10 care cu bo!. 

Iezerul, sat, spre S.-V. com. 
Dumesti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu. $i-a luat numele de la lacul 
Iezerul. E situat intre dealul 
Chetrosul si Malinesti, pe o 
suprafa^a de 157 hect. Are o 
populate de 28 familil, sau 159 
suflete. 

Vite marl cornute 106, 01 

IOO. 



o populate de 25 familil, sau 
107 suflete, {igani. 

Vite mar! cornute 18, cat 8 
si rimatorl 8. 

Iezerul, sat, in partea de N. 
a com. Borasti, pi. Funduri, jud. 
Vasluid, asezat pe dealul Iezerul 
si udat de piraiele Panoasa si 
Saul. 

Are o suprafajade 275 hect. 
$i o populate de 1 1 familiT, sau 
36 suflete. 

Iezerul, catun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Bucul. 

Iezerul, schit, {ine de com. Cheia, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, linga 
riul Cheia, la 6 kil. de vatra satu- 
lut, in mijlocul padureT. 

Dupa cum se constata din 
urmatoarea inscriptie, s'a zidit 
de Mircea-Voda Ciobanul si 
so^ia sa Chiajna, la anul 7061. 

Accasta sinta biserica si manastire, 
unde se praznueste hramul Intrarci in 
biserica sau Ovedenia, facutu-s'au dintru 
tnttiu de raposatul Mircea Voevod cu 
Duamna sa Chiajna, la leatul 7061 si 
prin trecerca timpurilor, din nccautare 
s'aii surpat, iar mat pe urma s'a prefa- 
cut de iubitorul dc D-zeii Kir Ilarion 
EpiscopulRtmniculuT: biserica, clopotnifa 
chiliile tmprcjur si zidul, iar ma! in 
urma in zilelc Episcopulut Damaschin 
al Rimnicului s'a zugravit si s'a itifru- 
mu>c£at pe dinlauntru, ch 722S (1720). 

Petre $chiopul darui, la anul 
1562, mai multe mosii Episco- 
piet de Rimnic, pentru a intre- 
{ine acest schit ce servea ca 
loc de sihastrie. 

Asta-zi se intretfne de stat, 
care inscrie anual in bugetul 
sau 1070 lei. 



Iezerul, sat, la S.-V. de satul Iezerul, sau Lacul- Dorohoiu, 



Huseni, com. Ivanesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu, situat la 
S. de padurea IezeruluT, pe o 
intindere de 429 hect., avind 



lac, eel mai intins din judejul 
Dorohoiu si al doilea in Mol- 
dova dupa lacul Brates de linga 
Gala^i. Dupa tradi^ie el este 



Digitized by LiOOQ IC 



IEZERUL 



39 



IEZERUL 



format prin iezarirea pamintulul, 
in locul caruia s'a ivit aceasta 
balta mare. 

Se afla la mica distant de 
tirgul Dorohoiu, in partea de 
N.-V. 

Suprafa^a apet are o intinde- 
re de 430 hect, iar adincimea 
la mijloc este de 12 — 14 m. 
Incepind de la mal treptat, se 
tot spore?te inainttnd in luciul 
apel, pana ce deodata se da de 
cea maf mare adincime. 

Apa estelimpede $i faravre 
un gust deosebit ; dupa observa- 
ble chimice, s'a gasit ca confine 
elemente de: pucioasa, ffer $i 
iod. Despre acestea se spune 
ca: parole sulfuroase in mare 
parte provin de la descompu- 
nerea plantelor acuatice; feru- 
ginoasele provin de la izvoa 
rele ce sunt la poalele dea- 
lurilor de linga maluri, unde 
se vad marl depozite de oxid- 
feruginos, iar iodoratele provin 
de la izvoarele $i vijele de apa 
din fundul laculuT, ca proveni- 
ence marine, carl probeaza ca 
lacul este format prin iezarire. 

Apa acestuf lac provine nu 
numal din propriele izvoare, ploi 
$i omete, dar $i din curentele 
piriuluT Buhaiul $i al riuluT Jijia. 
Cel d'intaiu intra m iezer la par 
tea S.-E., de la un timp de cind 
vechia lul matca fu parasit 
?i eel de al doilea intra prin 
partea N.-V. Buhaiul prin mi 
lul ce neincetat aduce, dimi 
nuaza treptat adincimea basinu 
lul; Jijia trece prin lac $i e^ind 
i$I urmeaza curgerea in jos sub 
propria sa numire. Curentul fi 
jiei se observa pe luciul balfn 
cind este lin, avind un alt color 
Buhaiul prin sporirea depozite 
lor de mil, mic?urind adincimea 
spore^te reducerea laculuT, $i 
Jijia prin scurgerea sa, neavind 
vr'o stavila, sal domoale furia, 
in timpurile de suvoaie, face 



man mincaturi in laturl §i in 
adincimea canaluluf sau. 

Propietatea lacuiui ce din ve- 
chirae era a M-rel Sucevifa, a 
fost luata in schimb de la M-rea 
Moldovifa, ambeledin Bucovina, 
dupa cum rezilta din hrisovul 
lul Radu-cel-Mare-Voda, din 15 
Ianuarie, 1617, prin care res- 
pingind preten^iile facute de 
Grigore Curlic $i loan Meschi- 
nescu cu Mihalcea, men^ine sta- 
pinirea M-rel Moldavia. Acum 
partea de linga maluri este apro- 
prietafilor limitrofe : $endriceni, 
Buhaiul, Hili$aul, Pomirla, Tre- 
stiana $i tirgul Dorohoiu; iar 
luciul din centru, a erezilor de- 
functulu! magistru de farmacie 
din Boto$ani, ramas luldelapa- 
rintele sa<i Panaite Duca, cum- 
parat de la administrafia fon- 
duluT religional romin din Bu- 
covina la 1875, cind s'au vindut 
toate mobile manastirilor Buco- 
vinene ce erau in Moldova, 
cum rezulta din jurnalul tribu- 
naluluT de Dorohoiu No. 3023 
de la 28 Oct. 1843; d' in ispi- 
socul lul Alexandra Ilia§ -Voda 
de la 12 Maiu 1632 (7140) §i 
din ispisocul lul Moise Movila 
$i Barn ovschi- Voda, de la 23 
Aug., 1739 (7138). 

Legenda populara spune : 

«Pc timpurile seninc si line, pe la 
miezul nop^ii, s'aud une-ori din adlncul 
lacuiui esind resunetul dc glasurl fe- 
meesti si o cruce se poate zari, cind apa 
e.ste bine scazuta. Multa vreme nu s'a 
stint de la ce provine aceasta, pana 
cind indrazne^ul boer Condea, s'a pus 
cu hotarire, sa patrunda ascunsa taina. 
Porunci oamcnilor sai a gati navoade 
mart si tart ; apot Intr'o diminca^a, dupa 
ce mat In tit a dat sarindare pe la multe 
biserici, si a pus pre^ii sa faca sfin{irea 
ape!, a lasat sa se bage navoadele In 
apa. OameniT, ale>i putcrnic! si zdra- 
vcni, erau la trasul navoadelor, cind 
>im{ira si greutatc, de abia putura a 
le mat urni, parlndu-le ca cc-va greii s'a 
prins ; cu multe ostcnele si npintclc, sl$- 
ruind a scoatc plasele, vad ca fafa ape! 
tneepe a fierbe s'a bolborosi ; un mugct 



infiorator s'audc din adincime ; privitorii 
adunafi pe dtrmuri, fug speriaf! de a- 
cestea, tara Condea sta" nemiscat, Indem- 
nind si priveghind pe pescaril sal de a 
lupta cu greutatea si a nu se lasa. In 
fine iata ca o fecioara tinara si frumoasa, cu 
parulnegru si umed, cufafa searbada dar 
senina, se ivi pe luciul ape!, si cu ochi! 
la Condea, IT zicc : «mare noroc avut-a! 
Conde, de nu te-a inghipt iezerul, ca pe 
to\i ceT ce s'a ispitit a-! afla taina. No- 
rocul tau vine : pentru ca a! invocat 
ajutorul lu! D-zeu, Incepind aceasta cer- 
cetare, si pentru ca in trupul tau curge 
stnge de al stramosilor nostri. Acuma 
dar asculta povestea laculu!, dupa care 
umblind, p'-a! pus cu viafa in primej- 
die. Iat-o : «Pe locul ande se afla 
acum iezerul, era In vechime un schit 
de calugari^e, fondat de fiica unu! mare 
si putcrnic Domnitor, care parasind fa- 
milia si lumea, cu toate dcsertaciunile et, 
adunind si ma! multe fecioare, se asczi 
la schit si cu toate jurara de a nu-1 pa- 
rasi vre-o data. Imprejurul schitulu! erau 
p3dur! intinse si dese, pe unde picior 
de barbat nu calcase. Intr'o diminea^a nc 
pomeniram cu clte-va fete tremurlnd de 
groaza, cautindu-s! adapost in schitul 
nostru ; ele nc spuneau ca in ^ara au 
navalit dusmanii ; ca prefac orasele si 
saielc in cenusa: oameniT, parte au sea- 
pat la mun|i, iar parie aii devenit rob!. 
Auzind no! acestea ingrijat, si in data, cu 
toatele nc-am strins la ragaciune; abia 
bine incepusem ruga noastra, ca iata 
auzim tropote de ca! si sunete de arme, 
Indreptindu-se spre schit Ne am inspJti- 
mintat dar ne-am pus toatJl nadej- 
dea in D-zeu, urmindu-ne cu rugaciu- 
nea. Ce si cum, sau intlmplat nu stim, 
destul ca a doua zi de diminea^a ra- 
zele soarelu! ne-au luminat fa^a, dar 
ochit nostri in loc de pamint vedeau 
numa! apa in toate parole. Vi! suntem 
no! de atuncT si vi! ne pastreaza D-zeu, 
pana la invierca de apoY. Ceca ce auzi{T 
vo! in nop^ile seniue si line sunt ruga- 
ciunilc noastre, ce lc facem la razele 
duioase ale lune!». Acestea zicind, se 
afunda in unde iar apa bolborosi, si spu- 
mega in urmae!». 

Iezerul, munte t \n]\id. Gorj, plaiui 
Novaci, la N. com. Novact. E 
situat tntre mun^i!: Mohorul, 
Carbunele $i Calcescu. Face 
parte din com. Pociovali^tea. 

Iezerul, mope, a statulul, fosta 



Digitized by LiOOQ IC 



1EZERUL 



40 



IGLICIOARA-MARE 



pendinte de Episcopia Rimnicul, 
situata in com. Cheia, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea, care s'a a- 
rendat, afara de parole vindute 
de veci, cu 2000 lei anual. 

Iezerul, pddure, in marginea ca- 
reia e situat satul Iezerul din 
com. Ivane^ti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. Se intinde pe dealurile 
Mangalaria ?i Butucaria. 

Iezerul, piriii, in jud. ?i pi. Tu- 
tova; izvore^te de pe teritoriul 
com. Obir$eni, lutndu-$i na^tere 
din 6 izvoare, carl curg mal 
intiiu separat cit-va loc, pe urma 
sereunesc toate pe teritoriul com. 
Obir^eni, luindu-?! numele de 
Iezerul. Curge de la N. spre S., 
uda teritoriile com. Obir$eni, Voi- 
ne?ti, Lale?ti $i Puie^i ?t se 
varsa in piriul Tutova, de-a stin- 
ga, in dreptul satulul Gura-Ieze- 
rulul. 

Iezerul, piriii, izvore?te din dea- 
lui Maline?ti, com. Dume§ti, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu, uda te- 
ritoriul acestei comune, curgind 
de la S. spre N. ?i se varsa 
in riul Birladul, la locul numit 
Moara-Gindulesel, in apropiere 
de piriul Pietrosul. 

Iezerul-Grecilor. Vezf Greaca, 
lac, jud. Ilfov. 

Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul 
satului Hodora, com. Cotnari, 
pi. Bahluiul, jud. Ia?i, in partea 
de V. a dealulul Breazul ; ala- 
turea cu acest Iezer e un altul, 
numit Iezerul-Mic; se despart 
unul de altul prin un delu?or. 
Apa din aceste doua iezere e- 
ste acoperita cu stub, afara de 
centrul IezeruluT-Mare, unde in 
forma unei circonferin^e se vede 
apa limpede $i curata, numit 
Ochiul-Iezerului ?i care se zice 
ca este foarte adinc. Pe?tele ce 



se g?se?te in el, se prinde cu 
anevoia din cauza stuhariet. 

Iezerul-Mare, munte, in jud. 
Muscel, plaiul Nuc^oara, cu 
2470,6 m. d'asupra nivelului Ma- 
ril Negre. In acest munte, la o 
inal^ime de 2129,2 m. d'asupra 
nivelului marif este un lac, nu- 
mit Lacul-Iezerulul. 

Masivui este compus din $is- 
turile cristaline metamorfice, care 
formeaza cea mat veche grupa 
geologica. 

Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus- 
cel, plaiul Nuc^oara, Are 2393,3 
m. d'asupra nivelului Maril-Ne- 
gre. 

Iezerul §i Bradul, pddurl, ale 
statulul, in intindere de 2000 
hect., pending de com. Olane- 
$ti, pi. Cozia, jud. Vilcea. 

Iezerului (Lacul-), lac, in jud. 
Muscel, plaiul Nuc^oara, pe 
muntele Iezerul-Mare, la o inal- 
t"ime de 2129,2 m. d'asupra Ma- 
rii-Negre. 

Suprafafa acestui lac e de 4 
pog. p. 

Iezureni, cdtun, al com. Curti- 
$oara, pi. Ocolul, jud. Gorj, si- 
tuat in partea de V. a catunului 
Curti?oara, pe loc $es. 

Are o suprafa^a de 300 hect., 
din care 100 hect. arabile, 130 
hect. fine^e, 50 hect. izlaz, 13 
hect. padure $i 7 hect. vatra 
satulul. 

Are o populate de 32 familil, 
sau 137 suflete, din can 25 con- 
tribuabill. 

Locuitorii poseda: 10 piu- 
gurl, 18 care cu bol ; 150 vite 
marl cornute, 10 caT, 130 oT, 
40 capre, 62 rimatorf; 10 stupT. 

Are 1 pu{ $i 4 fintinT. 

Ifime^ti, sau Ifimeasca, nu~ 



mire vechia ce purta parte din 
mosia ^lgSnestl - Calomfire?ti, 
jud. Teleorman. 

Ifute^ti, fosta numire a satului 
Chiriac, jud. Vla^ca, pi. Mar- 
ginea. Numele de Chiriac l'a 
luat in urma, dupa numele ve- 
chiului proprietar Ba?a Chiriac. 

Ige§ti, cdtun, in jud. Putna, pi. 
$u$i{a, com. Batine§ti. Este si- 
tuat in cimpia ce purcede din 
vale de la ^ife^ti ?i merge pana 
in Siret. 

Are o popula^iune de 148 
suflete, carl locuesc in 37 case. 
Copiif urmeaza la scoala din Ba- 
tine$ti. 

De aci se trag ramure din 
familiile raza?e?tt Catargi $i 
Sturdza. 

Ige§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 

Tirgul, com. Blage^ti, spre N. 

de satul Blage^ti. Are 510 lo- 
cuitori $i 117 case. 

Igiroasa, com. rur. §i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j., la 33 
kil. de ora^ul Turnul-Severin, 
situata mal mult pe deal. For- 
meaza com. cu satele : Arva- 
te$ti $i Baltanele, avind o po- 
pulate de 1216 suflete, din can 
194 contribuabill ; locuesc in 
250 case. 

Locuitorii poseda: 41 plugurl, 
84 care cu boT, 5 caru^e cu cat; 
112 stupi. 

Este in apropiere de ?oseaua 
na^ionala Virciorova-Bucure^ti, 
de care este legata prin o $osea 
comunala. Are 2 bisericl, cu 1 
preot $i 2 cintare^I. 

Budgetul com. e de 1802 lei 
la venitun, iar la cheltuell, de 
1574 lei. 

Sunt 670 vite marl cornute, 13 
cat, 700 ol $i 500 rimatori. 

Iglicioara-Mare, deal, in jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



IGLICIOARA-MICA 



41 



IGONI 



Tulcea, pi. MScinul, pe terito- 
riul com. rur. Turcoaia; se des- 
face din dealul izolat Iacob ; se 
intinde spre S., avind o direcfie 
generals de la N. la S., brSz- 
dind partea vestica a pl£$el $i 
a com. ; se intinde de-alungul 
iezerulul Turcoaia; las£ spre 
E. prelungirea numitS Dealul- 
Iglicioara-MicS ?i stS in legS- 
turS cu dealul Manole ; natura 
luT e stincoasS pe alocurea; la 
poalele nordice sunt 91 cite-va 
vil; iar pe la poalele estice 
merge drumul comunal Turcoaia- 
Picineaga ; este acoperit in cea 
mat mare parte cu fine^e $i 
pS$unT. 

Iglicioara-Mica, deal, in jud. 
Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul 
com. rurale Turcoaia; este o 
prelungire S.-V. a dealulul Igli- 
cioara-Mare ; are o direcfie gene- 
rals de la V. la E., brSzdind 
partea V. a plS^el §i cea centrals 
a comuneT, stS in legSturS cu 
dealurile: Manole §i Gorgova; 
pe la poalele-I E. trece dru- 
mul vecinal Turcoaia-Igli^a $i 
eel comunal Turcoaia-Picineaga ; 
este acoperit cu fine^e. 

Igli{a, sat, !n jud. Tulcea, pi. 
MScin, cSt. com. Turcoaia, situat 
in partea V. a pi. §1 cea N.-V. 
a com., pe malul drept al bra- 
{ului MScin sau DunSrea-Vechie. 
E format din vre-o 25 case. 
Areo intindere de 40 hect. ?i 
o populate de 32 familit sau 
115 suflete, cart se ocupS cu 
agricultura §i cu pescSria. Acest 
sat este a?ezat pe o parte din 
ruinele vechii cetS^T romane Tro- 
esmis, cu ale cSrel sf&rimStun 
locuitoril $I-ati fecut casele. Aci 
s'au g3sit o mul^imede inscrip- 
{iunl vechl romane. 

Igli^a, ostrov, format de DunS- 
rea-Vechie $i canalul IgltyeT, jud. 



BrSila, com. Chiscani, lung ca 
de 5 kil. $i lat ca de 500 m. 
Acest ostrov este format de 
un munte de piatrS. Aci sunt 
cariere insemnate de pieatrS 
brutS pentru pavagie, §osele $i 
construc^iunl. 

Igli^a, lac, in jud. Tulcea, pi. 
MScin, pe teritoriul com. rur. 
Turcoaia <u anume pe acel al 
c&tunelor Turcoaia $i Igli^a. Are 
formaadouSdreptunghiurt unite 
la capetele lor; este format de o 
revSrsare anterioarSa Dun&reT; 
are o intindere de 250 hect., 
aparfinind ambelor cStune ; intre 
ea §i DanSre se intinde mla$- 
tine, iar pe malul E. sunt cite- 
va vil ; in partea S. se aflS a?ezat 
satul Igli^a; iar in cea N., pe 
malul drept al privalului Car- 
caliul, prin care balta Tgli^a se 
varsS m DunSre, se aflS a§ezat3 
comuna Carcaliul; pe malul E. 
se terminS ultimele ondula^iunl 
ale dealulul Carcaliul, $i drumul 
judefean MScin-Satul-Nou. Pro- 
duce pe$te abindent ce se con- 
sume .in comuiele: M^cin, Car- 
caliul $i Turcoaia. 

Igli^a , punct trigonometric de 
observa^iune, de rangul I-iu, in 
jud. Tulcea, pi. M&cin, pe teri- 
toriul com. rur. Turcoaia (§i 
anume al cStunuluT Iglita), situat 
nu departe de ruinele vechiT ce- 
tS^t romane Troesmis; are 36 m. 
9*1 dominS satul Iglita, DunSrea, 
drumul jude^ean Mkcin - Satul- 
Nou, $i pe cele comunale Igli^a- 
Carcaliul $i Igli^a-Turcoaia. 

Iglita, padure de salcie, in supra- 
fa{& de 75 hect, jud. BrSila, pi. 
Balta. Se mSrgine^te la N. $i 
E. cu DunSrea-MScinului, la S. 
$i V. cu veriga Igli^el. 

Iglita $i Catargeaua, padure, 
de salcie, in suprafa^S de 8 hect., 



situatS in jud. BrSila, pi. VSdeni. 
Se mSrgine?te la E. cu DunSrea- 
MScinuluI, la V. cu cimpul bStyeT. 

Ignat, pirin, izvore$te de la E. 
com. Mereni, pi. Vedea-de-Sus, 
jud. Ol t, $i se varsS in girla 
Eiul, pe {Srmul sting, tot in 
raionul com. Mereni. 

Ignat, piriii, in jud. R.-SSrat, pi. 
Rimnicul-d.-s., format pe terito- 
riul com. Racovi^eni, pe care o 
udS prin mijloc; se varsS in 
riul CilnSul, pe partea dreaptS 
a lui, mai sus de cStunul Nisipeni. 

I gnat-Carni, /////£/ trigonometric 
de rangul al 3 -lea, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Sf. Gheorghe, in partea 
S. a pi. §i V. a com. pe malul 
M&riT, dominind grindul Cra- 
sowski pe o mare intindere. 

Igoiul, saty face parte din com. 
rur. Alunul, pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vla?ca. Are o populate de 
532 locuitorl: 269 bSrba^t §i 
263 femei. 

Are 2 biserict: una numitS 
In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, fondatS la 18 13 de 
enoria^t ^i a doua a Igoiulul-din- 
Deal, cu hramul Sf. Dumitru, 
fondatS la 1838 de I. Bu$e ^i 
altil. 

CStunul Igoiul forma in ve- 
chime o singurS com., apol s'a 
unit cu cStunele Alunul $i Bo- 
de^ti ?i astS-zi formeazS comunS 
cu Alunul. Aci sunt mai multe 
carieri de pleatrS. 

Igoiul, mosie, cu padure, a sta- 
tuluT, pendinte de mSnSstirea 
Horezul, situatS in com. Alunul, 
c£t. Igoiul, pi. Olte^ul-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Igoni, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, in sus de com. Baia- 



eiS7X. MariU DiefUmar Geograile. VoL IV. 



6 



Digitized by 



Google 



1TD1LEKI 



42 



ILEANA-PAPADOPOLU 



de-Fier, in direct'iunea N., linga 
muntele Balescul. 

Ijdileni, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Frumu$i{a, cu 
77 fatniii!, sau 351 suflete; are 
vi! fruraoase cu pom! fructifen, 
in special! nuci; prin sat trece 
$oseaua judefeana. 

Ijdileni, mosie particular;!, de 
vr'o 3000 hect., in com. Fru- 
rau§i{a, jud. Covurluiu. 

Ijdilenilor (Valea ?i Dealul-), 
vale ?i deal, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Frumu$i{a. 

Ilaciul, sat, face parte din com. 
rur. Colte§ti, pi. 01te{ul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are : o populate 
de 390 suflete: 200 barbaJT $i 
190 feme!; o biserica, fondata 
la 1 79 1 ?i reparata la anul 1851. 
Ctitori sunt locuitori! satuluT. 

Ilanlic, saty in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. com. Sari 
Ghiol, a$ezat in partea S. a pi 
§i cea V. a com., la 12 kil 
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol 
re$edin{a com., pe malul Maril 
la 6 kil. spre S. de ora?ul Man- 
galia; este inchis la V. de dea- 
lurile Ilanlic ?i Acangi; vaiea 
Ilanlic trece prin el ; este punct 
important, pentru ca la 6 kil. 
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se 
termina hotarul Dobroge! spre 
Bulgaria. Intinderea lul este de 
1470 hect., din car! 45 hect. 
ocupate de vatra $i gradinile 
satuluT. Popula^iunea totals e de 
42 famili!, sau 124 suflete, care 
se ocupa cu pescuitul. 

Ilanlic, deal, ce face parte din 
culmea Uanliculu!, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, com. Sari- 
Ghiol, catunul Ilanlic; se desface 
din culmea de la virful Tasli- 
Iuc; seindreapU* spre E., avind 



direcfie generala de la N.-V. 
spre S.-E. printre vaile Mamut- 
Lusta $i Ilanlic, brazdeaza partea 
S. a pi. $i cea S.-E. a com., 
trece prin satul Ilanlic ?i ondu- 
la^iunile sale se sfir§esc pe ma- 
lul Marii; are 66 m. inaJtime; 
este pres&rat cu vre-o 14 movile; 
e taiat de drumul comunal Acan- 
gi-Mangalia; acoperit cu sema- 
natur! $i fine^e. 

Ilcova^ul, deal, la V. de satul 
Falcoianca, pi. Sabarul, jud. Ilfov, 
2 kil. departe de el. Este lung 
cam de 60 kil. Incepe deia 
Crevedia-Mare, jud. Vla^ca, trece 
pe la catunul Podi$orul, face o 
curba mare spre E., trece pe 
la cat. Hobaia, pe la V. de 
satul Falcoieni, intra iara$i in 
jud. Vla$ca, raspunde in riul 
Neajlovul ?i se une$te cu Dealul- 
Bulbucate!. 

Pe coasta acestu! deal se cul- 
tiva griu, porumb $i tutun. 

Ilcova^ul, piriU, jud. Ilfov, spre 
V. de satul Falcoianca $i la 2 
kil. Are o lungime de 6 kil. 
Pe valea acestu! piriti nu sunt 
de cit salci!, trestie $i rogoz. 
Se varsain riul Neajlovul. Curge 
incet. 

Ileana, vale, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpului, pe teritoriul com. Fru- 
mu$ica; are direc^ia spre S.-V. 
?i se intinde in jud. Ilfov. Acea- 
sta vale confine in unele par{! 
apa $i stuf. 

Ileana (Broboji^i), sat, face 
parte din com. rur. Pope^ti- 
Bicu,pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este 
situat la S.-E. de Joifa, pe malul 
drept al riulu! Dimbovi^a. Locul 
in partea de E. e smircos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
602 hect., cu o populate de 92 
locuitorl. 

D 1 D. I. Apostolescu are 557 



hect. ?i locuitoril 45 hect. Pro- 
prietarul cultiva 7$ hect.; 5 sunt 
sterpe, 10 izlaz, I vie ?i 466 
padure. Locuitoril cultiva tot 
terenul. 

Numarul vitelor marl e de 
63 ?i al celor mici de 23. 

Ileana-Ghermani,^/, face parte 
din com. rur. Iieana-Suliman, 
pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. Este 
situat la E. de Bucure?ti, la 
extremitatea jude^ulu! despre 
jud. lalomi^a. Aci este re$edin$a 
primariei. 

Se intinde pe o suprafaja de 
2324 hect. cu o populate dc 
243 locuitori. 

D ni! fra{i Ghermani au 2157 
hect. $i loc'iitori! 167 hect. Pro- 
prietarii cultiva 1452 hect. (75 
sterpe, 130 izlaz, 500 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de I preot 
§i 1 cintare^; 1 moara cuaburt; 
1 marinade treerat; 1 hele?teu; 
1 pod ; 1 $coal3. mixta, frecuen- 
tata de 21 elevl $i 3 eleve, cu 
intre^inerea careia statul $i co- 
muna cheltue^te anual 2100 le!. 
Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
356 $i al celor micf de 1220. 

Ileana-Ghermani, padure, de 
500 hect., pi. Mosti§tea, jud. 
Ilfov, proprietatea frafilor Gher- 
mani. 

Ileana-Papadopolu, sat, face 
parte din com. rur. Ileana-Su- 
liman, pi. Mosti?tea, jud. Ilfov. 
Se intinde pe o suprafa^a de 
844 hect., cu o populate de 
270 locuitori. 

D-l I. C. Papadopolu are 710 
hect. ?i locuitoril 1 34 hect. Pro- 
prietarul cultiva 5 10 hect. (125 
izlaz, 75 padure). Locuitoril cul- 
tiva. tot terenul. 

Are o biserica, cj hramul Sf. 



Digitized by LiOOQ IC 



1LEANA-SULIMAN 



43 



ILFOVUL QUDET) 



Nicolae, deservita de I preot 

si i cintarej; I helesteu; I pod 
statator. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar si I hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
318 si al celor mici de 630. 

Ileana-Suliman, com, r*r.,jud. 
Ilfov, pi. Mostistea, situata la 
E. de Bucuresti, la 46 kii. 

Se compune din satele: Bor- 
deele, Ileana-Ghermani, Ileana- 
Papadopolu, Odaile-Podarl si 
Sulimanul, cu o populatie de 
1 1 1 1 suflete, carl iocuesc in 
253 case. 

Sunt 259 contribuabill. 

Se intinde pe o suprafaja de 
6353 hect. D-nil I. C. Papado- 
polu, D-nil fra^i Ghermani si mo§- 
tenitorif lul C. Blaremberg, aQ 
5650 hect. si iocuitoril 703 hect. 

Proprietarif cultiva 3995 hect. 
(150 sterpe, 930 izlaz, 575 pa- 
dure). Locuitoril cultiva tot te- 
renul. 

Budgetul com. e de 4270 
lei la veniturl si de 4228 lei 
la cheltuelf. 

Are: 3 bisericT, la lleana- 
Papadopoiu si Odaile-Podarl ; 1 
scoala mixta ; 2 mori cu aburl ; 
2 masinl de treerat cu aburl ; 
6 helesteie;6podurf statatoare. 

Numarul vitelor marl e de 
'638 (558 cal si epe, 3 arma- 
sarT, 411 bol, 628 vacl si vi^el, 
16 taurT, 22 bivoli si bivoli^e) 
si al celor mici de 3644 (9 capre, 
297 porcl, 3338 ol). 

Locuitoril poseda: 83 piugurl 
cu bol si 90 cu cal; 212 care 
si caru^e: 91 cu boi si [21 cu 
cal. 

Locuitorl improprietari^i sunt 
106 si neimproprietari^u 189. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 2 hangil. 

Ilfovd^ul sau Coteni, catun, pe 
proprietateaGistesti, jud. Vlasca. 



Ilfova^ul sau Coteni, vale, pe 
proprietatea Gistesti ; da in Va- 
lea-Gistei, pi. Neajlovul, jud. 
Vlasca. 

Ilfovul, judef, de cimp, cam in 
centrul Rominiel Muntene. $f-a 
luat numeie de la apa Ilfovu- 
lul, care se varsa in riul Dim 
bovi^a. 

Pamintul sau se inclina ince- 
pind dela N. si N.-V. pdna in 
Dunare, unde se preface intr'o 
cimpie orizontala numita terasa 
dunareana. 

Forma fi limitele judtfulul. 
Forma judefulul Ilfov e a unel 
patru-later drept-unghiular, a- 
plecat spre stinga. 

Se margineste la N. cu jud. 
Dimbovi^a si Prahova, la E. cu 
jud. Ialomifa, la S. cu fluviul 
Dunarea, la V. cu jud. Vlasca 
si Dimbovi^a. 

Latura de N.-V. are forma 
unul arc si se intinde intre 
judetele Dimbovifa si Prahova. 

Dela riul Arges(V.) si pana 
la riul Ialomita (N.), adica dela 
com. Stoenesti si pana la satul 
Valeni (com. Cociocul) se mar- 
gineste cu jud. Dimbovi^a, com. 
Floresti, Brezoaia si Butimanul, 
servind de limita. 

Dela riul Ialomita (N.) .si pana 
la riul Prahova (N.), adica dela 
cat. Valeni (com. Cociocul) si 
pana la Maia, se margineste cu 
jud. Prahova, (satele Herasca, 
Piscurile, Turba^i, Gruiui, Lipia- 
Bojdani, Radulesti si Maia, ser- 
vind de limita). 

Dela riul Prahova (N.) si pana 
in Dunare (S.), adica de la com. 
Dridul si pana la com. Mana- 
stirea, se margineste cu jud. 
Ialomita, com. Rostori, Dra- 
goesti, Ileana, Obilcsti si Mana- 
stirea, servind de limita. 

De la S. com. Manastirea si 
pana la V. de insula Lunga, 
se limiteaza cu Bulgaria printr'o 



linie de demarcate, care imparte 
Dunarea in lung si care trece 
pe la S. de insulele: Albina, 
Ostrovul-Mare, Ostrovul-Frumos 
si insula Lunga. 

De la V. insulel Lunga si pana 
la riul Arges, de unde am pie- 
cat, se margineste cujud. Vlasca, 
com. Prundul, Colibasi, Copa- 
ceni, Darasti, Cornetul, Bala- 
soieni, Malul-Spart, servind de 
limita. 

Latura de E. a jude^ulul, a- 
dica linia de demarcate intre 
jud. Ilfov si Ialomita, este para- 
lela cu cea de V., adica cu linia 
de demarcate intre jud. Ilfov 
si Vlasca. 

Linia pe care o face fluviul 
Dunarea, cu linia de demarcare 
intre jud. Dimbovi^a si jud. 
Prahova, par asemenea para- 
lele. 

Intindere* Suprafaja totala a 
solulut e de 446609 hect., din 
cari s'a cultivat in anul agricol 
1899, o intindere de 263506; 
restul raminind necultivate, o- 
cupate de padurT, izlazurl, balpf, 
etc. 

Orografie. Teritoriul judetuluf 
prezinta aproape un ses intins, 
intrerupt numal de vaile apelor, 
afara de partea de S. si E. unde 
pamintul este mal accidentat. 

Partea coprinsa intre ^armul 
drept al riulul Argesul si lacul 
Greaca are un aspect frumos si 
e toata inconjurata de dealurl. 

Principala culme vine dela S., 
din jud. Vlasca, intra in jud. 
Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe 
la S. de Ciuma^i, Ciurari, Iz- 
voarele, Fatoaia, Herasti, CrivS- 
^ul si Radovanul, trece pe la 
V. de cat. Coadele, Clatesti, 
Stupheie si Chirnogi, coteste 
spre V., pe la N. bal^ii Greaca, 
si dupS ce atinge in partea de 
S. satele : Cascioarele, Greaca 
si Flaminda, intrS iar in jud. 
Vlasca, pe laS. de com. Prundul 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEf) 



44 



ILFOVUL (JUDEJ) 



AceastS culme este mult pro- 
ductive in vin $i formeazS mai 
multe vSI, intre carl valea Burazi 
$i Valea-Zboiei sunt cele mat 
principale. 

O altS culme de deal se in- 
tinde dela N. Olteni^el ?i se 
desparte in douS: o parte prin- 
cipals apucS spre V., pe lingS 
Ulmeni, Span^ov, Surlari, Chi- 
selet, MSnSstirea, Cocani, merge 
spre N. pe la CurSte^ti, TSriceni, 
Ciofliceni, GurbSne?ti, Preasna- 
NouS, Pirlita, Dirvari, DrSgoe?ti 
$i se plerde in jud. Ialomi^a; 
iar adouaculme principals apucS 
spre N. de Olteni^a $i dupS ce 
trece pe lingS satele: Mitreni, 
Bude?ti, Vasila^i, Lamote?ti, 
Frunzine^ti, BrSne^ti, PasSrea, 
Afuma^i, $tefSne$ti, se plerde 
in pi. Dimbovtya, jud. Ilfov. 

Prima culme principals, la V. 
de GurbSne^ti, se ramificS ?i se 
plerde in pi. Mosti^tea, dupS ce 
trece pe lingS satele: Codreni, 
Sulacul, Manciul $i PlStSre^ti. 

ToatS aceastS cuime, de la 
Dirvari, se ramificS $i se plerde 
in pi. Dimbovija, dupS ce atinge 
satele : MSriu^a, Piscurile, CrStu- 
ne$ti, Stoene§ti, Surlari, Crea^a, 
Le^ile, Gagul §i DascSlul. 

A doua culme principals se 
plerde spre S.-E. de Bucure$ti, 
dupS ce trece pe lingS satele : 
Buciumeni, Frumu?ani, OrS?ti 
§i Pope^ti. 

Ca culmi secundare avem : 

1. Acea dela N. judetuluT, 
care vine din jud. Dimbovi^a 
$i trece pe lingS satele : Poenari, 
Butimanui, TincSbe$ti, Izvorani 
$i Ciofliceni (pi. Dimbovi^a) ?i 
se terminS in balta Znagovului, 
la satul GhermSne?ti. 

2. Acea care se intinde in 
jurul vSel Pociovali§tea $i trece 
pe lingS satele: Corbeanca, Ba- 
lote?ti, RSdule^ti, CSldSru^ani, 
MSxineni, Flerbinfi, SSrindarul 
?i se plerde in jud. Ialomi^a. 



3. Acea care vine din jud. 
Dimbovi^a, taie pi. Dimbovtya, 
de la N.-V. spre S.-E. $i trece 
pe lingS satele : CiocSne$ti, 
Bucoveni, Buciumeni, Mogo$oaia 
Colin tina, Pantelimon, Cernica 
?i Frunzine$ti. 

4. O culme paralelS cu cea 
de sus, care intrS in jude£ pe la 
com. Brezoaia, trece pe lingS 
satele: Cosoba, Arcuda, Drago- 
mire?ti, Chiajna, Ro?ul, Cotro- 
ceni, intrS in Bucure$ti, formind 
Dealul-Spirei, al-Mitropoliel, Ra- 
du-VodS §i VacSre^ti ?i ese afarS 
pe la Vitan, §i dupS ce atinge 
comunele: Leurdeni ?i Bobe^ti, 
se plerde spre PlStSre$ti. 

Idrografie. Teritoriul jude^ulul 
Ilfov este udat de mai multe 
riuri man ?i micf, cari-1 strSbat 
mai in toate direcfiunile. 

El este coprins intre basinul 
riurilor Arge?ul ?i Ialomi^a. 

La S. fluviul DunSrea udS 
judeful Ilfov, dela insula Lunga 
$i pSnS la com. MSnSstirea. 
Intre Severin $i Marea-NeagrS, 
DunSrea curge de la inSl^ime 
de 38 m. pe o distan^S de 780 
kil. 

Cursurl de ape principale in 
jud. Ilfovul sunt: 

1. Riul Arge§, care izvore?te 
din Muntele Negoiul, jud. Arge$, 
intrS in jud. Ilfovul pe la satul 
Stoene?ti, udS pi. Sabarul, ser- 
ve$te de limits intre pi. 01- 
teni^a §i pi. Negoe$ti, apucS 
spre S. de satul Bude$ti ?i se 
varsS in fluviul DunSrea la V. 
de Olteni^a. 

El prime?te pe stinga, in 
jud. Ilfov, riul Dimbovi^a $i Sa- 
barul. 

Pe {Srmul sting al riulul Ar- 
ge?ul sunt a^ezate urmStoarele 
sate: Crivina, feghe?ul, Ordo- 
reni, Buda, Cornetul, DSra?ti, 
CopSceni-Carada, CopSceni-Mo- 
go$e§ti, Colibri^i, Gostinari (din 
pi. Sabarul) ; Ghimpa^i, HerS^ti, 



Bude^ti $i Negoe^ti (din pi. 
Negoe^ti) ; Curcani, Mitreni, Ol- 
teni^a-RuralS §i Olteni^a-UrbanS 
(din pi. Oltenija.) 

Pe {Srmul drept al riulul Ar- 
ge$ul sunt a?ezate urmStoarele 
sate : 

Malul-Spart, Ogrezeni, BSIS- 
§oeni, Hobaia, Ciocanul, GrSdi- 
nari, FSlcoianca, Plopi, Prisi- 
ceni, Buturugeni, DrSgane§ti(din 
pi. Sabarul); Coeni, Ciuma^i, 
Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri 
ve{ile, Radovanul, Coadele, ClS- 
te?ti, Chirnogi (din plasa Olte- 
ni^a). 

2. Riul Dimbovifa, izvore§te 
din muntele Oticul, jud. Muscel, 
udS pi. Znagovul, trece prin 
Bucure$ti, strSbate partea din 
pi. Dimbovi^a ?i Olteni^a, $i se 
varsS in riul Arge^ul lingS satul 
Bude?ti. In el se varsS piraiele 
Ilfovul, PasSrea ?i Colin tina. 

3. Riul lalomifa izvore^te de 
sub coama mun^ilor Carpafi, jud. 
Dimbovi^a, intrSin jud. Ilfovul, 
udS pi. Znagovul, o parte din 
jud. Prahova $i in apropiere de 
com. Dridul prime^te riul Pra- 
hova §i Pociovali^tea, la E. de 

Fierbinti. 

4. Riul Prahova, care vine 
din jud. Prahova, udS partea 
de N. a judejului Ilfov, trece 
pe lingS satele: RSdule^ti $i 
Maia ?i in apropiere de com. 
Dridul se varsS in riul lalomifa. 

5. Riul Sabarul format din 
piraiele: Ciorogirla $i RSstoaca, 
se varsS in riul Arge^ul, in- 
tre cSt. Ghimpa^i ?i Izvoarele, 
dupS ce udS satele: Sinte$ti, 
Cre^e^ti, Vidra, StrSini-Dobrenl, 
VSrS^ti $i Obedeni. 

6. Piriul Rastoaca i$i ia na§- 
tere din dealurile com. Boga^i, 
pi. $i jud. Dimbovi^a, unde 
poartS numele de Valea-SeacS. 
La com. Virtejul, jud. Ilfov, se 
impreunS cu piriul Ciorogirla 
$i formeazS riul Sabarul. 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEf) 



45 



ILFOVUL QVDEJ) 



7. Piriul Ciorogirla in trecut 
era o mic& viroag£ care §I-a luat 
na§tere de lingi com. Lungu- 
le{ul, jud. Dlmbovi^a. Dela cana- 
lizare a devenit un bra$ al riulul 
Dirabovi^a, ?i-?I impreuna. apele 
cu piriul R&stoaca, la com. 
Virtejul, dind na?tere riulul 
Sabarul. 

8. Piriul I If ovu I, izvore^te de 
ling& Tirgovi^te, curge p£n& in 
apropiere de com. Bolovani, 
jud. Dimbovija, de unde se 
desparte in dou£ p£r$I : o parte 
curge la vale sub numele de 
Colintina $i intra in jud. Iifov, 
prin plasa Znagov, formeazS la- 
cul Cioc5ne?ti $i Colintina $i se 
vars& in balta Cernica $i d'aci 
in riul Dimbovi^a. 

Cea -l'alt& apuc& partea dreap- 
tS, sub numele de Ilfov&tul, in 
jud. Ilfov filings com.Dragomi- 
re?ti-din-Vale se vars& in riul 
Dimbovi^a. 

9. Piriul Colintina, VezT pi- 
riul Ilfovul. 

10. Pasiirea, piriu, izvore^te 
din pi. Znagovul ?i se varsft in 
riul Dimbovija ling£ satul Pi{i- 
gaia, pi. Dimbovi^a. 

11. Mosti^tea, girl&, izvore^te 
de lingS satul Vir&sti, pi. Dim- 
bovi^a, comunici cu Valea-Pa- 
s&rea $i se vars& in balta Mos- 
ti$tea, lingi com. T&riceni, pi. 
Olteni^a. 

12. Pociovaliftea, girli^S, for- 
meaz& balta C&ld&ru$ani $i se 
scurge in riul Ialomi^a, la E. de 
com. Flerbint'i. 

Afara. de acestea mat sunt 
mul^ime de vSi §i vilcele (tre- 
cute la literile respective), lipsite 
in cea mal mare parte de timp 
de apa $i can au ap£ pe elc 
numai in timpurl ploioase, sau 
in timpul topirel zSpezel $i c&rora 
cu drept cuvint le putem zice 
periodice. 

Producfiunea. PSmintul jude 
{ului Ilfov este cit se poate de 



productiv, mat ales pe luncile 
SabaruluT, Dimbovi^ei 5*1 Arge- 
§ulul, carl produc 4 — 5 chile po- 
rumb de pogon. 

P&mintul se imparte in arabil, 
de fine^e, b&ltos ?i p&duros. 
Cimpiile depe lingS Dun&re dau 
cea ma! bun& p&?une pentru 
vite. Viile, mat ales cele de lingS 
Bucure$ti §i balta Greaca, dau 
strugurf bun! $i gusto$I. Vinul 
este bun, dar nu $ine mult. 

Bftltfle, mal cu seam& celede 
lingi Dunare, dau mult pe$te. 
Din Dunaxe se pescuesc: morun, 
nisetru ?i cegS. Tot din b&l£I 
se mal scoate trestie ?i papura\ 
Pe lingS. Dunare $i pe lingi 
cele-ralteriuri siintlocurl intinse 
de richita, care serv£ mult in 
industrie. 

Padurile, in intindere de peste 
60000 hect, dau tot felul de 
lemne de foe $i de construc^il. 
Insulele Dun&ril sunt acoperite 
cu p&duri de plut& ?i salcie. In 
judeful Iifov, statul are 47 mo$iI, 
cart ii aduc un venit anual de 
1204522 lei. 

In anul agricol 1898 — 99 s'au 
sem&nat in tot jude^ul 263506 
hect., din carl 1 1 1496 hect. griu, 
166 hect. secaia, 94034 hect. 
porumb, 7945 hect. orz, 131 10 
hect. ov&z, 1 2 1 86 hect.meiCi, 4643 
hect. rapi{&, 746 hect. cinep&, 
549 hect. in, 185 1 hect. tutun, 
14030 hect. cartoft, fasole, linte, 
$i maz&re, 2750 hect. livezi arti- 
ficiale (lucerne, trifoiu, etc.). 

Alapnl agricole. Pentru diver- 
sele trebui;i{e ale agricultorilor 
g&simin judef urm&toarele ma- 
$ini agricole 135 de seminat ; 
40 de secerat ; 140 de treerat 
cu aburi; 140 de vinturat; 69 
de bAtut porumbul, cu aburl ; 70 
de batut porumb cu maniveliJ 
19712 plugurl; 426 grape de 
fier ; 38 tav&lugurl ; 11 grape 
de strins finul, mi?cate cu vite ; 
140 trioare sau ma$ini de ales 



s&min$a; 560 mo^oroitoare de 
fier ?i de lemn (rarh)e) siste- 
matice ?i peste 5000 in stare 
primitive. 

30 morl cu aburT, 70 cu apa\ 

1 de vint$i 16 diferite fabricl (3 
de spirt, 1 de ofet, 1 dedrojdil de 
bere, 3 de brinzeturJ, 1 de rahat 
$i halva, 1 de luminarl de cear&, 

2 de sipun, 4 sistematice de 
cSr^mid^ ?i mal multe in stare 
primitive). 

Popula(ia. Populatfa jude^ului 
Ilfov e de 545.766 locuitorl. In 
1859 era de 277407 loc; in 1884, 
de 35 1 57 1 loc; in 1894, de 
477598 loc. 

Ocupafia locuitorilor. Ocupafia 
de cSpetenie a locuitorilor este 
agricultura $i cre^terea vitelor. 
O buni parte din populate se 
ocupii cu pescuitul §i cultura 
vi^ef. 

Dintre locuitorl, 45713 sunt 
plugarl, 1 2 10 circiuraarl ?i han- 
gii, 843 industrial propriu zis 
(rotarl, dogarl, olarl, rogojinarT, 
duigherl, zidari, etc.) cScI,dealt- 
fel, mal fie-care locuitor pentru 
trebuin^a lui casnicS, lucreaza 
lemn^ria, zidSria, etc. ^i 5960 
au diferite profesiunl (pescarl, 
morarl, servitor!, ingrijitorl pe 
la diferite autorita^T, etc.). 

Instrucfiunea publico*. Func- 
^ioneazS in jud. Ilfov 173 $coale 
rurale: no platite de stat (7 
de b^e^T, 7 de fete, 96 mixte), 
$i 63 pl&tite de jude^ ^i de co- 
mune (2 de bSef!, 2 de fete ^i 
59 mixte). 

Numarul elevilor carl urmeazS 
^coalele rurale din jude^ se ri- 
dicS la aproape 6000 b&eflf ?i 
2000 fete. 

Acest num&r represinti 59°/o 
bae^I $i 7% fete din numSrul 
total al copiilor in virsta de 
$coala\. 

Cu instrucfiunea public^ ru- 
ralS din jude^ statul cheltue§te 
1 12592 lei, jude^ui 37000 lei 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDET) 



46 



ILFOVUL (JUDEJ) 



si comunele 99312 lei, ceea ce 
inseamna ca instruc^ia din jude{, 
afara de Bucuresti si Oltentya, 
a costat anual 248904 lei. 

Daca la aceasta suma ma! 
adaugam banil datf de judejsi 
comunele pentru construirea de 
localuri, repararea scoalelor, pla- 
ta de chirii, mobilier, ajutor la 
cladirl din nou, cuinparare de 
carfi si alte obiecte pentru pre- 
mii, burse, etc., vedem ca cu 
instrucfia publica primara Jn ju- 
de^ul Ilfov (afara de capitals si 
com. urb. Oltenifa) se cheltu- 
este anual peste 260000 lei. 

In anul i860 personalul di- 
dactic rural in jude^ era com- 
pus din 160 invafatorl, cu 3502 
elevl si 41 eleve. 

In ce priveste instruc^ia in 
Bucuresti, vezi Bucuresti. 

Serviciul medical. Injudetul 
Ilfov, afara de spitalele din Bu- 
curesti si de eel de la Colintina, 
Pantelimon si Ospiciul de la 
Marcufa, mai sunt 4 spitale 
rurale : 

1. Cel din Oltenija, cu 18 
paturI,numit«ReginaElisabeta», 
intre^inut de jude{, cu care chel- 
tueste anual 22132 lei. Acest 
spital s'a construit in anul trecut 
5*1 se afla in bune condi^iunl 
higienice ; 

2. Spitalul de la Fferbin^i cu 
14 paturl si inca 4 de rezerva, 
pentru boalelecontagioase, intre- 
Vinut de jude^cu care cheltueste 
anual 31 241 let. Acest spital 
s'a inaugurat la 2 Septembrie 
1890; 

3. Spitalul de la Budesti, cu 
14 paturf si inca 4 de rezerva 
pentru boalele contagioase, care 
s'a inaigurat in Octombre 1890, 
cu intre\inerea caruia jude^ul 
cheltueste anual 31,241 lei ; 

4. Spitalul de la Cocioc, pen- 
tru care statul da o subven^i- 
une anuala de 30000 lei. 

Personalul medical se com- 



pune din: medicul primar al 
judefului, medicil de spitale, 
medicil de arondismente, carl 
au resedinfele la Buciumeni, 
Domnesti, Budesti, Olteni^a si 
Pantelimon, din 7 vaccinator! 
si 13 moase, insarcinate a asista 
la facerl prin comunele rurale. 

Cat de comunicafie. Terito- 
riul jude^ulul Ilfov este stra- 
batut de cai ferate in patru di- 
ferite direcfiunl. Aceste cai 
pleaca din Bucuresti si au mai 
multe sta^iunl unde se incarca 
si se descarca tot felul de mar- 
furl si se transports calatorii. 

O linie ferata pleaca din Bu 
curesti (gara Filaret) la Giurgiu, 
spre S., si se opreste in garile 
Jilava si Vidra. 

A doua linie pleaca din Bu- 
curesti (gara de Nord) la Pitesti, 
Slatina, Craiova, etc., si se o- 
preste in jud. Ilfov la Chitila 
si Ciocanesti. 

De la Chitila o alta linie a- 
puca spre N. prin garile Buftea 
si Perisul, la Ploesti, Buzau, etc. 

A patra linie, plecind tot din 
Bucuresti (gara de Nord), trece 
pe la N. de oras, apuca spre E., 
la Calarasi, si se opreste la Mo- 
gosoaia, Pantelimon, Baneasa, 
Branesti, Fundulea. 

Bucuresti de jur imprejur este 
inconjurat de cale ferata. 

Transporturile se mat fac si i 
prin cai na^ionale, judefene si I 
vecinale. Caile carl leaga orasul 
Bucuresti cu capitalele jude^elor 
sunt: 

1. Calea nafionala Bucuresti- 
Ploesti, care apuca spre N. de 
Bucuresti, trece peste girla Co- 
lintina, pe lingS Baneasa, O- 
topeni si Saftica, spre V. de 
Tincabesti, dupa ce intre Saf- 
tica si Tincabesti taie girla Po- 
ciovalistea si valea Znagovulul, 
trece pe la E. de com. Ciol- 
panul, pe linga manastirea f i- 
ganesti si intra in jud. Prahova 



pe la satul Luparia (Prahova). 
Aceasta cale strabate la S. pi. 
Dimbovtya si la N. pi. Znagovul. 

2. Calea nationals Bucuresti- 
Pitesti, care apuca spre N.-V. 
de Bucuresti, trece pe linga 
com. Chitila, Hanul-de-lamint, 
Tartasesti, Bujoreanca, Pajera 
si pe la cat. Baleanu intra in 
jud. Dimbovi^a, pe unde isi 
continua drumul pana la Pitesti. 
Aceasta cale strabate pi. Zna- 
govul dela N.-V. spre S.-E. 

3. Calea nationals Bucuresti- 
Giurgiu, care apuca spre S. de 
Bucuresti, trece prin com. Jilava, 
peste girla Sabarul, si prin com. 
Copaceni-Carada. Corpurile Le- 
giuitoare au votat in anul 1890, 
lei 870,000 pentru construcfia 
unui pod peste riul Arges, in- 
tre Copaceni-Carada si Aduna^i- 
Copaceni (Vlasca). Aceasta cale 
strabate pi. Sabarul de la N. 
spre S. 

4. Calea mixta Bucuresti-A- 
lexandria care apuca spre S.-V. 
de Bucuresti si trece prin com. 
Bragadiru si Cornetul. 

Corpurile Legiuitoare au votat 
1680000 lei in anul 1890 pen- 
tru construct acestei sosele ; 
iar pentru construc^ia podulul 
peste riul Arges intre Cornetul 
si Mihailesri (Vlasca) au alocat 
in budget 870000 lei. 

Aceasta cale strabate pi. Sa- 
barul de la N. spre S.-V. 

5. Calea jude^eana Bucuresti- 
Tirgoviste apuca spre N.-V., tre- 
ce pe linga satele : Mogosoaia- 
Bufcea, Atirnafi, Rebegesti, Cre- 
vedia-d.-j., Crevedia-d.-s., Bar- 
bateasca, Luceanca, Bucimanul 
si apoi intra in jud. Dimbovifa. 

Lungtmea acestei sosele este 
de 28 kil. si costa anual pe 
jud. (personal si material) 36000 
lei. 

6. Calea jude^eana Bucuresti- 
Olteni^a apuca spre S.-E., trece 
pe linga satele : Vacaresti, Po- 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDE'V) 



47 



ILFOVUL QUDET) 



pe?ti-Conduratul, Ora^ti, Gruiul, 
Bude^ti, Negoe$ti, Curcani, 01- 
teni^a-Rurala $i Olteni^a-Urbana. 
Lungimea acestel §osele e de 
58 kil. $i costa anual pe jud. 
(personal $i material) 61600 lei. 

7. Calea jude^eana Bucu- 
re$ti-Braila apuca spre E. de 
Bucure^ti, treceprin satele : Pan- 
telimon, Tamadaul, Cal&re{i $i 
Ileana. 

Lungimea $oseleI e de 2 1 kil. 
$i costa anual pe jud. (material 
$i personal) 45000 lei. 

8. Calea jude^eana Bucu 
re?ti-Pite$ti apuca spre V. de 
Bucure?ti, trece pe Hnga satele : 
Cotroceni, Militari, Ciorogirla 
Bolintinul-din-Deal, Bolintinul- ! 
din- Vale, Drugane$ti. 

Lungimea $cselei este de 33 
kil. $i costa anual pe jud. (ma- 
terial ?i personal) 36000 let. 

9. Calea jude^eana Bucu- 
re§ti - Craiova, care trece prin 
satul Clinceni §i Prisiceni §i in- 
tra in jud. Vla$ca. 

Comunele rurale sunt legate 
intre ele prin ca! vecinale, parte 
bine §oseluite, parte netermi- 
nate, parte numal in proec^ie. 

Cultttl. Locuitoril jude^ulu! 
sunt aproape to{i crestinl-orto- 
doxl, avind bisericile lor prin 
sate $i tirgurl in numar de 
294, dintre carl func^ioneaza 
numal 282 ; iar cele 1'alte sunt 
parte in constructfe, parte rui- 
nate. 

Laacestebisericldeservesc 3 1 3 
preo^T, din carl 2 sunt diaconi. 

Cit pentru bisericile carl n'au 
preojl din cauza miculul numar 
de locuitorl, ele s'au ata^at la 
bisericile vecine, carf sunt maT 
in apropiere, obligindu-se preo^tl 
respectivl cu ingrijirea lor. 

Jude^ul Ilfov face parte din 
eparhia Mitropoliel cu re^edin^a 
scaunulu! in Bucure$ti, capitala 
Regatulul, §i are de cap pe Mi- 
tropolitul Primat al Rominiel. 



In afacerile biserice§tl, jud. 
Ilfov este administrat de un 
protoereu cu re$edin{a in Bu 
cure?ti, ajutat de ma! mulflf pro- 
esto$i de pla?I 

Bisericile sunt lasate in sar 
cina comunelor. Statul intre{ine i 
numal urmatoarele biserici : (ex- 
ceptind pe cele din Bucure^ti) 
V&care$ti, Marcu^a - Balamuci, 
Znagovul, Codreni, Plumbuita, 
Platare$ti ?i Sine^ti, cu carl chel- 
tue$te anual 21024 ' e '- 

Manastirile din jud. sunt : CSl- 
daru$ani, Cernica, Pasarea, Sa 
murca$e$ti $i f igane$ti, cu carl 
statul cheltue^te anual 142908 
lei, avind 594 calugari $i calu 
gari^e. 

Pofta ft telcgraful. Po^ta da 
teaz& de la Alex. Ipsilante. In 
jud. Ilfov sunt 4 biurourl tele- 
grafice: la Fierbin^i, Domne$ti 
$i Bude?ti platite de jud. ?i la 
Olteni^a platite de stat. Acestea 
fac $i serviciul po^tel rurale. Pe 
Hnga ga^a Buftea $i gara Pan- 
telimon sunt biurourl po$tale 
rurale platite de jud. Ilfov. 

Afara de acestea, la fie- care 
gara sunt biurourl telegrafice ale 
cailor ferate : la Chitila, Cioci- 
ne$ti, Buftea, Peri^ul, Mogo$oaia, 
Pantelimon,Luceanca,Fundulea, 
S&rule$ti, Jilava $i Vidra. 

Vitele de muncd. Este de 
observat ca in jud. Ilfov vitele 
sunt cu mult mal marl, mal 
puternice $i mat bine ingrijite 
ca in multe alte jude^e ale {arel. 

Vitele marl ating num&rul 
de 337266; cele mid (capre ?i 
ol) 264817 $i porcT 35645. 

Imparfire administraliva. Bu- 
getul judefuluf. Jude^ul Ilfov 
pana la 1 Aprilie 1882 se im- 
parjea in ?ase pla$l. De la acea- 
sta data s'a alipit pi. Mosti^tea 
la pi. Dimbovifa $i se adminis 
treaza de sub-prefectul acesteT 
pla$i, iar circumscripta poarti 
numirea de pla$ile-unite Dim- 



bovifa-Mostiftea sau mat obici- 
nuit pi. Dimbovi^a-Mosti^tea. 
Cele 5 pia?I sunt: 

1 . Plasa Dimbovifa-Mostiftea 
coprinde 153 sate, carf formeaza 
37 com. rur. ?i una urb., Bu- 
curefti. (Plasa Dimbovita are 83 
sate si Mosti?tea 70) ; 

2. Plasa Negoefti, coprinde 
53 sate, care formeaza 16 com. 
rur. ; 

3. Plasa 01 tent fa, coprinde 
34 sate, care formeaza 17 com. 
rur. $i una urb., Oltenifa. 

4. Plasa Sab ami y coprinde 

98 sate, care formeaza 32 com 
rur. ; ?i 

5. Plasa Znagov, coprinde 

99 sate, care formeaza 20 co- 
mune rurale. In total jude^ul 
Ilfov are 437 sate, carl formeaza 
122 comune rurale $i 2 urbane. 

Puterea administrative a jude- 
tuluT este incredin^ata unul pre- 
fect, ajutat de 5 subprefecflf $i 
122 primari. 

Consiliul jude^ean, ales de 
locuitoril judejului, reprezintat 
prin comitetul permanent, ingri- 
je?te de starea jude^ului. 

Dupa noua lege pentru fi- 
xarea circumscrip^iilor admini- 
strative promulgate ?i pusa in 
aplicare la 1 Noembrie 1892, 
jude^ul Ilfov s'a imparfit in 10 
pla^I : 

Plasa Afuma^i, cu re^edin^a 
pla?e! in com. Belciugatele ; pi. 
Arge^ul, cu re§edinta placet in 
com. Bolintinul -din -Vale; pi. 
Dimbovita, cu re^edin^a placet 
in com. Tinganul; pi. Ilfovul 
cu re§edin^a placet in com. Bu- 
coveni; pi. Mosti^tea, cu re$e- 
din^a placet in com. Fierbin^i ; 
pi. Negoe§ti, cu re$edin{a placet 
in com. Bude$ti; pi. Obile?ti, cu 
re^edin^apla^elin com. Obile?ti- 
NoT; pi. Olteni^a, cu re?edin{a 
pla$el in com. Olteni^a; pi. Sa- 
barul, cu re§edin{a pla?el in 
com. Jilava; pi. Znagovul, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEX) 



48 



ILFOVUL (JUDEf) 



resedinta plasei in com. Co- 
cioc. 

Fie-care din aceste plasl co 
prinde urmatoarele comune: 

l.PlasaAfumafi, cu resedin$a 
plasei in comuna Belciugatele, 
catunul Belciugatul-de-Jos. 

I. Com. Afumafi, cu catunele : 
Afuma^i si Boltasi. 

2. Com. Belciugatele- Coje^ti, 
cu catunele: Belciugatul-de-Jos, 
Belciugatul-de-Sus, Candeasca si 
Cojesti. 

3. Com. Calarefi-^einoiul, cu 
catunele: Bratasani, Caiare^i, Pi- 
tisteanca-Polcesti si $einoiul. 

4. Com. Cringul-Fundulele,cu 
catunele: Cringul, Fundulele si 
Gostilele. 

5. Com. Hagiesti-Mariuja, cu 
catunele :Boteni $ Hagiesti, Mari- 
u{a si Mataraua. 

6. Com. Ileana-Sulimanul, cu 
catunele: Bordeele, Ileana-Gher- 
man, Ileana-Papadopolu, Odaile- 
Podari si Sulimanul. 

7. Com. Moara-Domneasca, 
cu catunele: Ganeasa, Moara- 
Domneasca si $indrili{a. 

8. Com. Piteasca-Pasarea, cu 
catunele: Cozieni, Manastirea 
Pasarea, Pasarea si Piteasca. 

9. Com. $tefanesti-Lipova{ul, 
cu catunele: Boldul, Cre^uleasca- 
Lipova^ul, $tefanesti-de-Jos, $te- 
fanesti-Pasarea si $tefanesti-de- 
Sus. 

10. Com. Tamadaul Dirvari, 
cu catunele: Dirvari, Tamadaul- 
de-Jos si Tamadaul-de-Sus. 

11. Plasa Argesul, resedin^a 
placet: comuna Bolintinul-din- 
Vale, catunul Bolintinul - Mos- 
teni : 

1. Com. Bolintinul-din-Dealcu 
catunele: Berceni si Bolintinul- 
Baleanu. 

2. Com. Bolintinul-din-Vale 
cu catunele: Bolintinul-Druga 
neasca, Bolintinul-Mosteni, Bo 
iintinul-Baleanu si Malul-Spart 

3. Com. Balasoeni, cu catu 



nele : Balasoeni, Bolovani si 
Hobaia. 

4. Com. Buturugeni-Prisiceni, 
cu catunele: Buturugeni, Plopi, 
Prisiceni si Sacsoni. 

5. Com. Ciorogirla-Dirvari, cu 
catunele : Ca^ichea, Ciorogirla, 
Dirvari si Manastirea - Cioro- 
girla. 

6. Com. Domne^ti-de-Sus, cu 
catunele: Domnesti-de-Sus si fe- 
ghesiul. 

7. Com. Domnesti-Cal{una,cu 
catunele: Ciutafi, Domnesti-Cal- 
{una, Domnesti-de-Jos, Dom- 
nesti-Sirbi, Olteni si Vatra-Ma- 
nastirel-Cotroceui. 

8. Com. Floresti, cu catunele: 
Floresti-de-Jossi Floresti-de-Sus 

9. Com. Gr&dinari-F£lcoianca, ! 
cu catunele: Ciocanul, Falcoian- ' 
ca si Gradinari. 

10. Com. Ogrezeni, cu catu- 
nul Ogrezeni. 

11. Com. Poenari, cu catunele: 
Bolintinul-Spiridon, Poenari- E- 
nu$a, Poenari-Florescul, Poenari- 
Mosteni si Ulmi-Ornesti. 

12. Com. Popesti-Bicul, cu c£- 
tunele : Arcuda,Gheonea,Ileana, 
Popesti-Bicul si Zoi^a, 

13. Com. Slobozia-Clinceni, cu 
catunele : Clinceni, Olteni, Ordo- 
reanul si Slobozia. 

14. Com. Stoenesti-Palanga, 
cu catunele: Deleni, Druganesti, 
Gogora, Icoana, Palanga, Palan- 
gu^a si Stoenesti. 

iS.Com.Tintava, cu catunele : 
Tintava-BanuluT si Tintava-Bala- 
soaia. 

16. Com. f igania-Crivina, cu 
catunele: Crivina si figania. 

III. Plasa Dimbavi(a y rese- 
dinta plasei : comuna Tinganul, 
catunul Tinganul : 

1. Com. Baneasa-Herastraul, 
cu catunele : Baneasa, Dama- 
roaia, Floreasca, Grefoaicele, He- 
r&straul si Pipera. 

2. Com. Bobesti-Balaceanca, 
cu catunele : Balaceanca, Berceni, 



Bobesti, Glina Gherman, Glina- 
Macri, Manolache, Potoceanca si 
$erbanica. 

3. Com. Branesti, cu catunele : 
. Branestisi Vadul-Anil. 

4. Com. Bucuresti (comuna 
urbana). 

5. Com. Cernica-Caldararul 
cu catunele: Cald&rarul, Cernica 
si Manastirea Cernica. 

6. Com. Colintina-Fundeni, 
cu catunele : Colintina, Catunul - 
Nou, Fundeni, Plumbuita, Teiul 
si Viile-Colintina. 

7. Com. Cucuefi-Plataresti 
cu catunele: Cucue^i-Moara, Cu- 
cue^i-Suditi, Plataresti, Podul- 
PitaruluT,Progresul si Renasterea. 

8. Com. Dudesti-Ciopiea, cu 
catunele: Barzesti, Catelul, Cio- 
plea, Dudesti, Progresul, Vaca- 
resti si Vitanul. 

9. Com. Frunzinesti, cu catune- 
le Frunzinesti,Lilieci si Orasca. 

10. Com. Otopeni, cu catu- 
nele : Otopeni-de-Jos si Otopeni- 
de-Sus. 

I ( . Com. Popesti-Dragomi- 
resti, cu catunele : Dragomiresti- 
din-Deai, Dragomiresti-din-Vale, 
Gulia, Popesti-Manuc, Popesti- 
Manastirea, Sabareni si Zurbaua. 

12. Com. Rosiul, cu catunele: 
Bojea, Catanele, Cringasi, Fun- 
dul-Cringasi, Giulestif ig&nia si 
Rosiul. 

13. Com. Tartasesti, cu ca- 
tunele: Bujoreanca, Calugarul, 
Hanul-de-Pamint si Pajerea. 

14. Com. Tunari-Dimieni, cu 
catunele: Dimieni si Tunari. 

IV. Plasa Mostistea, resedinfa 
plasei: comuna Flerbin^i, cat. 
Fferbin^i-Tirgu : 

1. Com. Catrunesti-Mai neasca, 
cu catunele: Catrunesti, Closca, 
Lilieci, Maineasca, Sinesti-No! 
si Sinesti-Vechl. 

2. Com. Crea^a-Lesilor, cu 
catunele : Crea^a - PatrSchioaia, 
Gagul, Lesile, Meriseasca, Stoi- 
noaia, Surlari si Vinatori. 



Digitized by 



Google 



1LFOVUL OUOET) 



40 



1LFOVUL (jrDET) 



3. Com. Dragoe$ti-Bi{inile, cu 
c&tunele : Bit'ina-Paminteni, Bi- 
{ina-Ungureni, Chiroiul-Pamin- 
teni, Chiroiul-Ungureni, Drago- 
e$ti-de-Jos, Dragoe?ti-Znagov ?i 
Dragoe^ti de Sus. 

4. Com. Dridui S&rindarele, 
cu catunele: Dridul-Movila, Dri- 
dul-Znagov, Moviltya, Sarindarul- 
de-Jos, Sarindarul-de-Sus. 

5. Com. Fferbin{i-Stroe$ti, cu 
catunele : Fferbin^i-de-Jos, Ffer- 
binfi-de-Sus, Flerbin^i Tirgul $i 
Stroe^ti. 

6. Com. Greci Gradistea, cu 
catunele: Gradi$tea, Greci-de- 
Sus §i Maxtneni. 

7. Com. Maia, cu catunul 
Maia. 

8. Com. Meri-Petchi-Neteze$ti, 
cu catunele: Meri-Petchi, Nete- 
ze$ti, Nuci $i Sudifi. 

9. Com. Mic$une$ti-Greci, cu 
catunele: Balamuci, Balta-Nea- 
gra, Fundul-Danciului, Greci- 
de-Jos, Greci-de-Mijloc, Mic$u- 
ne$ti-Mari, Mic$une$ti -Moara. 

10. Com. Fundeni-Gherasi, cu 
cStunele B&duleasa, Fundeni, 
Peri^orul ?i Zoicarul. 

11. Com. Leurdeni, cu c&tu- 
tunul: Leurdeni. 

12. Com. Pantelimonul-Do- 
broe$ti, cu c&tunele: Ale$i-Pa 
s&rea, Dobroe$ti, Marcu^a ?i 
Pantelimonul. 

13. Com. Pope$ti-Conduratul, 
cu catunele: Pope$ti-Pavlicheni 
(Catolici) $i Pope^ti-Romini. 

14. Com. $tiubeiul-Or&$ti, cu 
catunele: Canela, Filastache, O- 
rS^ti, Orasca, Piroaia, Pifigaia, 
Postovari $i Po$ta. 

15. Com. Tinganul, cu catu- 
nele: Tinganul $i Tinganul- 
Moara. 

V. Plasa Ilfov, re?edin^a pkV 
$ei : comuna Bucoveni, catu- 
nul Buftea: 

1. Com. Brezoaia, cu c&tu- 
nele: Brezoaia, Camara^iul, Cas- 
cioarele §i Draganeasca. 



2. Com. Bucoveni, ca* catu- 
nele : Atirna{i,Buciumeni, Bufta, 
Chitila, Fl&minzeni, Mogo?oaia 
?i Odaile. 

3. Com. Chiajna, cu catunele: 
Chiajna, Dudul, Giule$ti-Sirbi 
?i Rudeni. 

4. Com. Cioc&ne$ti, cu catu- 
nele : Ale$i Cioc&ne$ti, Cioca- 
ne$ti, Cre^ul ?i Urziceanca. 

5. Com. Corbeanca, cu catu- 
nele : Corbeanca, Mecheaua, Os- 
tratul, Oracul, Sarindareanca, 
Tama^i $1 Tama?i-Orascul. 

6. Com. Cosoba-Trestieni, cu 
catunele : Cosoba-Golescul, Co- 
soba-Hristi ?i Trestieni. 

7. Com. Cre^ule^ti, cu catu- 
nele : Cre{ule§ti-Dtrzea, Crefu- 
ie?ti- Falcoianul, Cretule?ti - Ma- 
nastirea $i Cre^ule?ti-Samurca?i. 

8. Com. Crevedia, cu catu- 
nele: Cocani, Crevedia de-Jos, 
Crevedia-de-Sus $i Dirzea. 

9. Com. Militari, cu catunele: 
Caraca?, Ciurelul, Grivi{a ?i 
Militari. 

10. Com. Ridule^ti-Resimni- 
cea, cu catunele : Caldaru^ani, 
Movileanca, Rad ile$ti-Caldaru- 
$ani, Radule^ti-Filitis, Resim- 
nicea. 

11. Com. Ro^iori, cu catunul 
Ro^iori. 

VI. Plasa Xvgoestiy re§edin{a 
placet comuna Bude$ti, catunul 
Bude§ti : 

1. Com. Aprozi-Negoe?ti, cu 
catunele : Aprozi, Frecafi, Lacul- 
Cocorulul $i Negoe$ti. 

2. Com. Bude$ti, cu catunele 
Bude$ti $i Negoe$ti-Po?ta. 

3. Com. Curcani, cu catunul 
Curcani. 

4. Com. Frumu?ani Cu$tureni, 
cu catunele: Cu^tureni, Frumu- 
sani, PasSrea $i Petrichioaia. 

5. Com. Hera^ti-Buciumeni, cu 
catunele : Buciumeni, Gruiul $i 
llera\sti. 

6. Com. Luica, cu catunul 
Luica. 



7. Com. Lamote$ti-Galbina$i, 
cu catunele: Galbina^i, Lamo- 
te§ti, Moara-Noua, $tefaneasca. 

8. Com. Nana, cu catunul 
Nana. 

9. Com. Sohatul, cu catunele 
' Dona, MScelarul $i Sohatul. 

10. Com. Vasila$i-Pope$ti, cu 
catunele: Pirlita, Pope^ti, Sta- 
ne^ti, Te^gheaua ?i Vasila^i. 

11. Com. Valea-DraguluT, cu 
catunele : Ciocoveni, Ghimpa^i 
^i Valea-Dragulul. 

VII. Plasa Obilesti, re§edin{a 
placet: comuna Obile?ti-NoT, ca- 
tunul Obile^ti-Nol : 

1. Com. Chiseletul, cu catu- 
nele : Chiseletul, §i Surlari. 

2. Com. PVasinetul, cu ciltu- 
nele: Cioru^el, Frasinetul, Ma- 
vrodinoaia ^i Noua-Vacareasca. 

3. Com. Gurbane^ti-Co^ofan- 
ca, cu catunele: Balanul, Bel- 
ciugul, Cofofanca, Gurbane^ti, 
Paicul, Preasna-VecMe, Silives- 
trul $i Valea-PresneT. 

4. Com. Manastirea, cu ca- 
tunele: Coconi $i Manastirea. 

5. Com. Obile?ti-VechI, cu 
catunul Obile$ti-VechI. 

6. Com. Obile$ti-Nof, cu ca- 
tunele : Buzoeni, Obile^ti - N01, 
Ora^ani ?i Pirliteni. 

7. Com. Pirlita-Sarule^ti, cu 
catunele : Albeanul-Manciule^ti, 
Chircu^a, Gologanul, Manciul, 
Pirlita, Sarule^ti $i Solacolul. 

8. Com. Preasna Noua, cu 
catunele : Codreni §i Preasna - 
Noua. 

9. Com. Tariceni, cu catunele: 
Curate^ti, Luptatori, Odaia-Vla- 
dichiT, Tariceni ?i Valea-Capi- 
tanulul. 

VIII. Plasa Oltenifa, re?e- 
din{a pla?eI;com. urb. Olteni^a: 

1. Com. Cascioarele, cu ca- 
tunele: Cascioarele ^i Talaba. 

2. Com. Chirnogi, cu catunul 
Chirnogi. 

3. Com. Greaca, cu catunul 
Greaca. 



92276. JfariU Dicflonar Geogratle. Vol. IV 



Digitized by 



Google 



ILFOVUR 0^ DE T) 



50 



1LFOVUL (rlktui 



4. Com. Criv^ul, cu catunul 
Criv^ul. 

5. Com. Hotarul, cu catunele: 
Hotarul si Zboiul. 

6. Com. Izvoarele, cu catu- 
nele : Ciumati, Ciurari, Coe \\ 
si Izvoarele. 

7. Com. Mitreni Clatesti, cu 
catunele: Clatesti, jaianul, Luica, 
Mitreni si Valea-Rosie. 

8. Com. Oltenija (comuna 
urbana), cu Oltenifa Tirgul. 

9. Com. Olteni^a-Rurala, cu 
catunele: Atirnafi si Oltenita- 
Rurala. 

10. Com. Prundul, cu catu 
nul Prundul. 

11. Com. Radovanul, cu ca- 
tunul Radovanul. 

12. Com. Span^ovul, cu ca- 
tunele : Clinciul, Spanjovul, Ta- 
tina si Valea-luI-Soare. 

13. Com. Ulmeni, cu catu- 
nele: Tausanca, Ulmeni-Pamtn- 
teni si Ulmeni-Ungureni. 

IX. Plasa Sabarul, re^edinfa 
plaseT : comuna Jilava, catunul 
Jilava : 

1. Com. Berceni-Dobreni, cu 
catunul Berceni-Dobreni. 

2. Com. Bragadirul Bulgarul, 
cu catunele : Bragadirul, Bul- 
garul si Cornetul-Glogoveanul. 

3. Com. Buda-Prisiceni, cu 
catunele: Buda, Dragane^ti si 
Posta. 

4. Com. Colibasi, cu catunul 
Colibasi. 

5. Com. Copaceni-deSus, cu 
catunul Copaceni-de-Sus. 

6. Com. Copaceni-Mogosesti, 
cu catunele: Cop&ceni-de-Jos, 
Mogosesti, Manastirea si Var- 
lam. 

7. Com. Cornetul-din-Vale, cu 
catunul Cornetul-din-Vale. 

8. Com. Cre^esti-Sintesti cu 
catunele: CopSceni-Sf. loan, Cre- 
{esti si Sintesti. 

9. Com. Darasti, cu catunele: 
Asan, Filipesti ?i Mitropolia. 

10. Com.Dobreni-Cimpurelul, 



cu catunele : Cimpurelul si Do- 
breni. 

11. Com. Gostinari, cu catu- 
nele : Gostinari-Belu si Gosti- 
nari -Vacaresti. 

12. Com.Jilava-Merlari,cu ca- 
tunele: Jilava si Odaile Merlari. 

13. Com. Magurelele, cu ca- 
tunele : Dumitrana, Filipescu, 
Ghermani si Otetelesanul. 

14. Com. Straini-Dobreni, cu 
catunele: Bragadirul si Vidra 
(Straini-Dobreni). 

15. Com. Varasti-Obedeni, cu 
catunele : Obedeni si Varasti. 

16. Com. Virtcjiul-Nefliul, cu 
catunele : Chirca, Nefliul, Pruni 
si Virtejiul. 

X. Plasa Znagov, resedin^a 
plaseT : comuna Cocioc ll, cat. 
Bratulesti : 

1. Com. Balotesti, cu catu- 
nele : Balotesti, Cacaleti, Petresti, 
Preotesti si Saftica. 

2. Com. Butimanul-Lucianca, 
cu catunele : Butimanul, Linia- 
Lucianca, Lucianca, Pascanean- 
ca, Sterianul-de-Jos, Sterianul- 
de-Mijloc si Sterianul-de Sus. 

3. Com. Caciula^i, cu catunele: 
Caciula^i, Canela, Moara-Saraca, 
Pirlita si Pascani. 

4. Com. Cociocul, cu catu- 
nele : Balteni, Bratulesti, Co- 
ciocul, Perisul, Piscul, Piscul-He- 
reasca si Valeni-Buriasi. 

5. Com. Dascalul-Crea^a, cu 
catunele: Crea^a, Dascalul, Run- 
cul, Varasti - de -Jos, Varasti - 
de-Sus. 

6. Com. Lipia-Bojdani, cu ca- 
tunele : Bira, Bojdani, Coadele, 
Dobrosesti, Fundul, Gherma 
nesti, Gruiul, Lipia, Manastirea 
Caldarusani, $an{ul - Florescu, 
Turbat'i, Viasia. 

7. Com. Poenari-Vulpesti, cu 
catunele : Ciocanari, Movila, Poe- 
nari-Niculescu, Poenari-Polizu si 
Poenari-Vulpesti. 

8. Com. Tincanesti, cu catu- 
nele: Ciofliceni, Izvorani, Tinca- 



besti - Filitis, Tincabesti - Mitro- 
polia. 

9. Com. f iganesti, cu catu- 
nele Ciolpani, Luparia-Saraci- 
neasca, Manastirea figanesti si 
f iganesti. 

In 1893 sa revenit la ira- 
par^ire de 5 plasT. 

Budgetul]\i<\. Ilfov (1 898 — 99) 
prezinta la veniturl suma de 
lei 1934472 ban! 17 si la chel- 
tuell suma de lei 1 7 13 102 b. 45. 

Marca judcpilul. Marca ju- 
de^ulul e o biserica cu Sfin^ii 
lmpara^T Constantin si Elena, 
semn ca in capitala jude^uluT 
se afla Mitropolia a! careia pa- 
tron! sunt Sfin^il Impfira^f. 

Pe la anul 1602 acestuT jud. 
i se zicea : jude^ul IlhovuluT, iar 
la anil 1654 si 1694 gasim : ju- 
de^ul Elhovulul. (Papiu, vol. I). 

Ilfovul, pi rift, izvoreste spre N.- 
V. de Tirgoviste, jud. Dimbo- 
vi^a, din dealurile si padurile 
catunulut Teisul ce face parte 
din com. $otinga, curge pe linga 
Tirgoviste in partea de V., la 
o mica distant de bariera Cim- 
pul-Lung si de bariera Ciocir- 
lanul, trece pe linga catunele 
Priseaca si Dumbrava, prin com. 
Colanul, pe linga com. Vacaresti 
prin catunele Bungetul si Bra- 
testi-d.-s., pe linga com. Cazaci 
si merge inainte spre S.-E. pana 
la com. Bolovani. Aci se des- 
parte in doua: un bra{ apuca 
prin catunele Calugareni, Sta- 
nesti, Colacul si prin com. Vi- 
zuresti si purtind numele de 
Colintina, intra in jud. Ilfovul, 
pe la N. de satul Creful, pi. 
Znagovul, formeaza lacul Cio- 
canesti, merge spre S. de Buf- 
tea si Buciumeni, trece pe la 
N. de Bucuresti, formeaza lacul 
Colintina si se varsa in balta 
Cernica si de aci in riul Dim- 
bovi^a. Alt bra{ su ^ numele de 
Ilfovelul sau Ilfovaful trece prin 



Digitized by LiOOQ IC 



IUE 



51 



ILMICIORUL 



Con^esti, pe linga Balteni, prin- 
tre com. Slobozia-Moara si Po- 
dul-BarbieruluT sub numele de 
Ilfovul, pe linga Baldana si a- 
pol intra in jud. Ilfov, cSruia 
it da numele siu, varsindu se 
apof in riul Dimbovita intrecom. 
Dragomiresti-din-Vale si Ileana. 

Hie, padure, la Lacul-Iul Hie, si- 
tuat pe proprietatea Blejesti a 
fra{ilor C. si Gr. Olanescu, pi. 
Glavaciocul, jud. Vlasca, in su- 
prafa^a de 50 hect. 

Hie, piriil, jud. Ilfov, spre E.; 
izvoreste din jud. Ialomi{a, de la 
V. de com. Satul-Nou, trece pe 
linga Movila-IleneT, pi. Nego- 
esti, si se varsa in Piriul-Vinat 
La unirea cu acest piriti for- 
meaza o mid balta cu ^rmi 
mocirlosf. 

Hie, vale, jud. Muscel, izvoreste 
dupa proprietatea satuluf numita 
Deal, curge prin com. Dom- 
nesti, plaiul Nucsoara, dela V. 
spre E. si fiind furioasS in timpil 
ploiosl, face mart stricaciunl. 

Ilie§ti, sat, jud. Bacau, pi. Taz 
lciul-d.-s., com. Ardeoani, situat j 
in valea TazlauluT-Sarat, la 1 V-» \ 
kil. de satul Ardeoani. Are o : 
biserica, cladita de Gr. Busuioc ' 
pe la 1840, cu 1 cintaret; I 
circiumd. Are 91 familil, sau 1 
257 suflete. ! 

Vite : 31 caT, 185 vite cornute j 
si 30 porcl. ! 

Ilie^ti, ciitun, al com. Tureen i-d.- 
j., pi. JiuluF, jud. Gorj, situat 
in partea de S. a com. si la \ 
poalele culmei JiuluTdin dreapta j 
si cam pe coasta dealului numit 
Dealul-Rosiul. 

Areo suprafa{ade 1250 hect., 
din care 600 hect. padure, 593 
hect. arabile, fme(e si pasune, ' 
27 hect. viF si 30 hect. prunF, [ 



parte e a statuluT si parte a 
locuitorilor. 

Are o populate de 130 fam., 
sau 586 sufl., din carl 106 contrib. 

LocuitoriF poseda: 19 plu- 
gun, 30 care cu boF, 2 caru^e 
cu caF, 292 vite marl cornute, 
17 caF, 505 ol, 19 capre si 92 
rimatori; 100 stupT cu albine. 

Comunica^iunea in acest ca- 
tun se face prin soseaua co- 
munala care trece prin partea 
de E. si care-1 pune in lega- 1 
tura la N. cu comuna sa, iar 
la S. cu com. Ionesti. 

In catun sunt 4 pu^url si 2 
fintinF. 

Are I biserica de zid, facuta 
de locuitorF pe la anui 1870, 
cu 1 preot si I cintare{. 

Ilie§ti, ma/ia/a, Jine de com. rur. 
Grozesti, jud. Mehedint'i, pi. 
Motrul-d.-j. 

Ilie^ti, moviili, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. s., com. Ardeoani, si- 
tuata pe deaiul Hemeieni, care 
movila se zice a fi ridicata de 
^tefan-cel-Mare, spre a^inemal 
cu usurin^l piept Maghiarilor. I 
Acum vre-o 40 — 50 anT, s'aii 
gisit aid o mul^ime de arme ; 
vechf, sage^i, lanci, sabiF. Pe 
unele din ele se vede urmatoa- 
rea inscrip^ie : $tefan - Voda - 
Mare, Moldova. Cuvintul Mol- 
dova era scris cu litere mai marl. 



I 



Ilie§ti,/tf<////Y, foioasa, jud. Bacao, 
pi. Tazkiul-d.-s., com. Ardeoani ; 
are o intindere de 85 hect. si 
este supusa regiinuluF silvic. 

Ilie§ul,sau Hia§ul,^i?/,jud. Bacao, 
pi. Bistri^a d. s., com. Ciumasi, 
situat da stinga BistrifeF, cu ; 
case dese si cu o biserica, zi- ! 
dita la 1S91 si clcservita de 
preotul din com. vecina, Racova. 
Are 39 familil, sau 156 suflete. 
Vite : 2 caF, j6 vite marl cor- 



nute si 24 porcT. Distan{a la 
resedinfa cu scoala este de 7 
kil. 

Ilie§ul, mosie, jud. Bacati, pi. 
Bistrifa-d.-s., pe teritoriul com. 
Ciumasi. 

Ilie§ul, piriil, jud. Bacati, pi. Bis- 
tri^ad. s., com. Racova, ce tra- 
verseaza satul Gura-Vail sj se 
scurge d'a stinga Bistri^eF. 

Iliseni, sat, in partea de N. a 
com. Ringhilesti, pi. $tefanesti, 
jud. Botosani, situat pe coasta 
de S.-E. a dealuluF dintre Co- 
rogea si Prut, linga iazul Iliseni, 
pe mosia Ringhilesti; are o 
suprafaja de 33 hect. ale locu- 
itorilor si o popula^iune de 35 
familil, sau 164 suflete, din carl 
41 contribuabill. 

Vite: 50 bol si vacT, 14 caF, 
172 oF si 30 pore!; 38 stupF 
cu albine. 

Ili§eni. Vezi satul $tirba{ul, jud. 
Suceava. 

Iliseni, iaz, linga satul Iliseni, 
jud. Botosani, are o suprafa^a 
de 5 hect., e bogat in peste ; 
are 1 moara de apa si I de aburl. 

Iliu{a, ptidure, jud. Bacao, pi. 
Trotus, com. Hirja, de pe mun- 
tele cu acelasT nume. 

Iliu^a, virf de munte, jud. Bacau, 
pi. Trotus, de pe teritoriul com. 
Hirja, situat linga muntele Pal- 
tinisul. 

Iliu^a, trup de padure, al statulul, 
in intindere de 40 hect., care, 
impre ma ca trupul Busducul, 
13 hect., formcaza padurea Cer- 
nelele, situata in com. Surpatele, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ilmiciorul, picket si poteal de 



Digitized by LiOOQ IC 



ILOVAjUL 



52 



IMAIL-IUC 



trecere in Transilvania, care 
merge pe linga mun^ii Surlele 
$i Cirligatul, jud. Dimbovifa. 

llova\ul y com. r#r.,jud.Mehedin{i, 
in plaiul Cerna, la distan^a de 
27 kil. de ora?ul Turnul-Severin. 
Are o pozhVie deluroasa, flind 
situata pe vale. Se margine$te : 
spre E. cu com. $ovarna-d.-s. 
$i.$ovarna-d.-j.; la S. cu com. 
Sise$ti $i Crague$ti ; la V. cu 
com. Base^ti $i spre N. cu com. 
Balta, de care se desparte prin 
mun^il Navaful. 

Formeaza comuna cu satele : 
Borcane$ti, Firizul ?i Racova, 
avind re^edin^a in satul Ilova^ul. 

Are 3000 suflete, din can 466 
contribuabilJ ; locuesc in 570 
case. 

Locuitoril poseda: 124 plu- 
guri, 269 care cu boi, 1 1 ca- 
ru$e cu cai; 3 stupi. 

Prin aceasta com. trece §0- 
seaua vecinala Crague^ti - Ilo- 
va^ul-Rudina. Are 2 bisericl cu 
2 preoflf $i 4cintareflf; o ?coala 
cu 1 inva^ator, frecuentata de 
70 elevl $i 2 eleve; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3560, iar la cheltueli de 3000 
lei. 

Vite : 1 160 vite mar! cornute, 
1200 ol, 31 cat, 700 capre, 3 
bivoll §i 780 rimaton. 

Se zice ca com. Ilovaful este 
foarte vechie, $i ca proprietatea 
acestei com. a fost a uneT ma- 
nastiri cu calugari. Pe urma 
a trecut in posesiunea unul Bra- 
descu care a vindut-o proprie- 
tarului Glogoveanu. Acesta a 
dat-o zestre unei Mice a sa, 
cSsatorita cu Fili$anul, at carul 
mo^tenitorl o stapinesc asta-zl. 

In com. Ilova^ul se afla o 
iocalitate ce poarta numele de 
Schitul, povestindu-se debatrini 
ca aci a fost o biserica cu calu- 

Iii catuna Firizul pe apa Co- 



?u$teT, pe o pozhiune ridicata, 
sunt ni?te rama$i{e de zidarie 
vechie ce se presupune a fi ale 
unei manastirl, caci oga$ul dim- 
prejur poarta numele de Oga^ul- 
ManastireT §i batrinil afirma ca 
dateaza din timpul luT Nicodim. 

La o departare cam de 300 
de m. de ruinele acestea, se 
vad ni$te morminte inconjurate 
de jur imprejur cu lespezl de 
piatra ?i la capa-ul despre V. 
de fie-care mormint este cite un 
bolovai mare. Asemenea la ripa 
inalta se gasesc oseminte ome- 
ne?tl despre care se spune ca 
ar fi din timpul Dacilor. Aci se 
vftd $i urmele unuT vechiii drum. 
Dealurile mal principale din 
aceasta comuna sunt : Dealul- 
Pogari, Borcane?ti, Vinogradul, 
unde Tudor Vladimirescu a ucis, 
la 1 82 1, pe un Trocan, a canri 
cruce se vede, iar locul a luat 
numele de Crucea-luT- Trocan, 
dealul Nicoglava, Racova $i dea- 
lul Buliga. 

VaT principale sunt : Valea- 
Babelor, Valea Creie^ilor, Nico- 
glava, Caieriul, Grubef, BraduluT 
?i Topolova^ul. 

CimpiT sunt: Racovi^a, Cu 
matra, Ulmatul, Mohorna $i Sla- 
tininul. 

Munjii principal! sunt: Neva- 
{ul, Ople$ata, Cioara, Obleagul, 
Cracul-Scurt, Plo$tinu{a ?i Tut- 
manul cu padurl seculare. 

Ape mat principale sunt : Co- 
su^tea, Piriul-Schitulul si Piriul- 
Racovel ; iar platourl cu pozifie 
frumoasasunt: Poiana-Popil, Po- 
iana - lui - Mircea, Poiana - Nico- 
glavel si Poiana-Crucei. In par- 
tea de N. a com. intre hota- 
rele comunelor Ilova^ul, Balta 
si Basesti, se afla o cruce pe 
locul unde a fost circiuma lui 
Tudor Vladimirescu 

La E. de comuna Ilova^ul, 
in Dealul-Cajmet, se vad urmele 
unei sosele ca .si la locul numit 



Gruba, care ?osea trece la lo- 
cul numit Berindeiul, de aci la 
Craguesti si se spune ca a mers 
la Cerne^i, cacl la Pu^inei, ca- 
tunul de MalovaJ, se vede peatra 
si zidarii si de aci trecind riul 
Plesova, se indreapta spre Pfea- 
traAlba. 

Ilova^ul, deal, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, com. rur. Ilova^ul. 

Ilovi^a, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Vir- 
ciorova. 

Ilovi^a, trecatoare in Banatul-Te- 
mi?oareJ, jud. Mehedin^i, prac- 
ticabila pentru trasurL 

Ilovi^a, piriii, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s.; curge prin satul 
cu acela?! nume. 

Ilovul, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-s., com. rur. Ciovir- 
na§ani. 

Ilovul, vale, in jud. Mehedin^i, 
pi. Motrui-d.-s., com. rur. Ca- 
zane?ti. 

Ilu^a, iaz, format de piriul Te- 
ioasa, pe pamintul locuitorilor, 
din satul Paltini^ul, com. cu a- 
cela?I nume, pi. Prutul-d.-j., jud. 
Dorohoiu. 

Imail-Iuc, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. urb. Cuzgun, §i a- 
nume pe acela al catunului sau 
Cherim-Cuius, situata pe una 
din ramifica^iile nord-vestice ale 
dealului Mulver-Acceuci, in par- 
tea esticS a plasei $i a com., la 
2 kil. spre V. de satul Cherim- 
Cuius ; are o inaltime de 184 m., 
dominind prin aceasta inalfime 
satul Cherim Cuius, vaileCuciuc- 
Culac ?i Diudiutliuc-Cucuciuc-Al- 
ceac $i drumurile comunale Ca- 



Digitized by LiOOQ IC 



IMALACUL 



53 



1MOASA 



ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara- 
Araat-Ghiol-Punar ; este acope- 
rita cu verdea^a. 

Imalacul, deal, in jud. si pi. Tul- 
cea, pe teritoriul com. rur. Agi- 
Ghiol; se desface din Dealul- 
Mare, se intinde spre S. intr'o 
direc^iune generate de laN.-V. 
spre S.-E. printre v&ile Tulcea 
si Sari-Ghiol, brazdind partea 
centrala a pl&sel si cea nordica 
a com. Se prelungeste spre S - 
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are 
118 m. lnal^tme, dominind ccle 
dou& val si drumurile comunale 
Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi- 
Ghiol, care se intretaie la poa- 
lele sale ; este acoperit cu li- 
vezl. 

Imbinata (Movila-), tnovild, in 
jud. si pi. Constanta, pe tcri- 
toriul com. rur. Cicricci si a- 
nume pe acela al catunulul sau 
Cogea-Ali, situata pe culmea 
dealulul Tepe-Bair, aproape de 
extremitatea sa de N., in par- 
tea centrala si pu^in sudica a 
plasel si cea sud-vestica a com., 
la 2 l ,t kil. spre N.-V. satulul 
Cogea-Ali ; are o inal^ime de 
83 m. si domina prin aceasta 
inal^ime satul Cogea-Ali si so- 
selele jude^ene Canara-Cara-Mu- 
rat si Canara-Cogea- Ali-CicrJcci ; 
este artificiala si acoperita cu 
pasunl. 

Imbra, insula, in Dunare, com- 
pusa din 3 buca^I, mai sus de 
com. Celeiul, pl.Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanafi. 

Imbrului (Valea-), vale, in par- 
tea nord vestica a com. Pechca, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu ; pc 
aceasta vale sunt vii numeroase. 

Imina, tirld, in hotarul de S. al 
com. Osman, la 7 kil. spre S.- 
V. de satul Osman, pe mosia 



Hoinari, jud. Braila, infan^ata. 
la 1854, pe lacul unde a fost 
vechia circiuma Imina de pe 
timpul Turcilor. 

Vatra satulul este de 1 8 hect. 
avind 23 case si o circiumS. 

Populafia este de 36 familil, 
sau 160 suflete: 78 barbaflf si 
82 femel, 93 casatori^t si 6j 
necasatorip. 

Vite: 104 cat, 250 vite marl 
cornute, 560 oi si 80 rim&tori. 

Iminogul, girld, se formeaz& pe 
teritortul com. Balteni, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, in partea de N. 
ApoT marindu -si din ce in ce 
matca, cu alte vilcele, strabate 
teritoriul comunelor : Balteni, 
Perie{i, Mierlesti, Izvoarele, A- 
limanesti si Viisoara, unde da 
in Olt. Cursul sau e periodic. 
Parcurge o distanja de aproape 
45 kil. 

Toate comunele din pi. Siul- 
d.-s., afara de Coteana, sunt si- 
tuate pe valea sau pe linga dea- 
lurile vecine ale acestel girle. 

Imoasa, com. rur. f in jud. Mehe 
dinti, pi. Motrul-d.-s., la 45 kil. 
de orasul Turnul-Severin. Este 
situata pe vat, nu departe de 
valea Motrului. Se margineste: 
la E. cu com. Vagiulesti, de 
care se desparte prin riul Motrul ; 
la S. cu com. Corcova; spre 
V. cu com. Girbova^ul; spre 
N. cu com. Sauiarinesti si com. 
Lupsa. Formeaza comuni cu 
satul Berzesti, avind 650 locui- 
tori, din carl 1 12 contribuabili; 
locuesc in 156 case. 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
59 care cu boi, 3 caru^e cu cat. 
Prin hotarul acestel comune 
trece soseaua Strehaia Imoasa- 
Brosteni Baia-de-Aramfi. Are o 
biscrica, cu 1 preot si 2 cinta- 
re{i; o scoala, condusa de 1 
invatator, frecuentata. de 34 
elevi si 2 eleve ; o circiuma. 



Vite : 360 vite marl cornute, 
20 cat, 416 oi si 450 rimatori. 

Sunt 40 stupl cu albine. 

Dealurile ma! principale din 
aceasta com. sunt: dealul Vin- 
turisul; dealul Poeni^a; dealul 
cu poiaria Parincis ; Dealul-Sama- 
rinestilor, ce are ridiciturile : 
Coasta-Boereasca si Glameia, 
care se termini la Teiul-Pucios, 
unde formeaza Dealul - Batrin ; 
dealul Vaiel-Albe, unde se afla 
o cimpie numita Poiana-Solzel, 
pe care sunt ridicaturile Como- 
rastia si Dealul-Cerului. 

Val ma! principale sunt : Vaiea- 
Corbului, Valea-Casel, Valea-luT- 
Neagoe, pe care se afla satul 
Birzesti, Valea - Lazului, valea 
satulul Imoasa $i Valea-Albei; 
iar piraie mai principale sunt: 
Matca-CorbuluT cu Izvorul-din- 
SacI, Izvorul-luI-Neagoe, Izvorul- 
Laculu! ?i Izvorul-de-la-Fintina- 
Benghil; piriul numit Matca- 
Vail Caselor, care primeste in- 
trinsul izvorul Fintinef-din- AninI, 
izvorul Fintinel-Popil ?i izvorul 
Fintinelcu-Rugina; piriul Valea- 
lui Neagoe, cese varsa in Motru 
la locul numit Selistea, care 
primeste intr'insul piriul iMnti- 
nele-Marl, in care au fost ascunsl 
eel 2 tinerT din legenda; Piriul- 
Rosu ce uda Valea-Lazulul si 
Valea-Rosie, vSrsindu-se in Mo- 
tru la locul numit Biltanul; pi- 
riul Matca-Imoasel ce primeste 
izvoarele din Saardan si piriul 
VaiT-Albe. 

In aceasta com. se afla un 
lac numit Dosul-LaculuT, avind 
o suprafa^a de peste 2 ariT, care 
nu seaca nicl odata si 23 izvoare 
din care 2 cu apa feruginoasa: 
ecl de la Fintina-cu-Rugina si 
Fintina-Popif Comuna Imoasa, 
acum 300 an!, purta numele de 
Salistiu^a si era situata in valea 
MotruluT, pe locul ce si asta-zi 
se numeste Salistiu^a. 

Urmatoarea intimplare insa 



Digitized by 



Google 



INAN-BAIR 



54 



INDEPENDENT 



ilschiraba numele din Salistiu^a 
in Imoasa : 

Se spune cam 1700, in ziua 
de Sf. Pastl, cind locuitoril se 
aflau esiflf la petrecere, a nava- 
lit o ceatS de Turd, taindu 1 
pe to{I si dind foe satulul. Din 
intimplare scapa un tinar si cu 
o tinara, care de fric& s'au as- 
cuns in o finttna mare, de unde 
n'au esit de cit dupa 3 zile, plini 
de norol (imosl) si s'au asezat 
in locul unde asta zl este com. 
[moasa. Locuitoril acum vaztn- 
du-i imosf, le zicea in gluma : 
Hal pe la imosi, si de aci ar fi 
ramas numele satulul Imosi sau 
Imoasa de asta-zi. 

Locul unde esisera la petre- 
cere se ntimeste Magura, unde 
se g£sesc si ast&zi multe ose- 
minte de oamenl. 

Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
rur. Cogelac, sianumepe acela 
al catunului sau Inan-Cesme, de 
la care si-a luat si numele; se 
desface din dealul Rimnicul- 
Bair, se intinde spre E. intr'o 
direcfie de la N.-V. spre S.-E. 
brazdind partea centrala a pi. 
si V. a com. ; are o inal^ime de 
184 m., dominind satul Inan- 
Cesme, asezat la poalele E. ale 
lul; e acoperit cu semanaturi 
si fine^e. 

lnan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea, 
partea de S. a plasel Istrul si 
in cea de N. a com. rur. Co- 
gelac, pe ambele maluri ale 
piriulul Duimgi, zis pe aci si 
Inan-Dere, la poalele de S. ale 
dealulul Haidin. Are o intin- 
dere de 4626 hect. din can 1 10 
hect. ocupate de vatra satuluT, 
688 hect. izlaz, 3086 hect. pa- 
mint parcelat, 650 hect. tapiT, 
101 hect. plan ta(il; popula^iunea 
amestecata, este de 138 familil 
sail 739 suflete : 719 Bulgari, 



elementul predominator, ocupin- 
du-se cu gradinaritul; ioRominT, 
10 Tatarl. Are o scoala ; bise- 
rica. E legat prin o mutyime 
de drumurl vecinale cu comu- 
nele si catunele din apropiere. 

Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des- 
face din poalele de E. ale dea- 
lulul Sarim-Iuc ; se intinde pe la 
poalele dealulul Inan-Bair ; trece 
prin Inan-Cesme, de unde ia nu- 
mele de piriul Duimgi ; sub in- 
tiiul mime brazdeazS partea cen- 
trals a plasei si de N. a co- 
munei. 

Inate^ti, catun, jud. Vilcea, fine 
de orasul Rimnicul-Vilcea. 

Inate^ti, schit, jud. Vilcea, in mar- 
ginea orasulul Rimnic, pe malul 
drept al riulul morilor. fine de 
manastirea Cozia. Proprietatea 
s'a vindut de stat, si schitul, azl 
biserica de mir, a devenit pro- 
prietate particular^, la care ofi- 
ciaza un preot platit din fon- 
durile proprietarulul. 

Chiliile schitului au servi t multa 
vreme de arest preventiv. 

Imprejurul schitului a fost o 
padure de vre-o 40 hect. 

Independent, com. rur., in pi. 
Siretul, jud. Covurluiu, la 24kil. 
pe soseaua na^ionala ce merge 
de la Galafi in susul Moldovef ; 
se margineste la N. cu com. Sl.- 
Conachi si cat. com. Negri, la 
E. Branistea si la S.-V. riul 
Siret. Afara de Siret, uda aceasta 
comunS si piraiele Gerul si Su- 
haiul. 

Independent este infiin^ata 
in anul 1879, pe mosia statu- 
luf Maxineni, in amintirea raz- 
boiuluT pentru independent 
(1877/78) si e formata din in- 
sured im proprietary! in acel 



an, in numarde26i, precum $i 
din fost!ciacasI(i3S) al vechiior 
sate Maxineni si Peneu, desfiin- 
tate din cauza inunda^iilor Si- 
retuluT, in apropierea caruia se 
gaseau. 

E formata din trel catune: 
Independent (resedinfa), Va- 
sile Alexandri (formata tot din 
insuia^el ia 1879) si Braina (sat 
mai vechiu). Are o populate 
de 534 familii, sau 2 124 suflete: 
1089 barbae 1037 fern ei, 11 70 
necasatoritl, 870 casatorip, 8^ 
vaduvi, 1 divor^at. Sunt 323 
contribuabili. §tiucarte255 per- 
soane. 

Suprafa^a teritoriulul com. e de 
6844 hect., din cart: 3576 hect. 
8 aril arabile, 2391 hect. 26 
aril imas, 720 hect. 45 aril fi- 
ne^e, 69 hect. padurl, 24 hect. 
34 aril vif, 12 hect. 88 aril gra- 
dinl de zarzavaturi, osebit de 
vetrele satelor. Statul poseda 
mosiiie Viorica si Maxineni. 

Vite sunt 2851 capete. 

In com. sunt: 13 circiume ; 
o moara de aburi. In 1889 s'a 
infiin^at un iarmaroc (bilciu) a- 
nual, care tine de la 8 Septembrie 
(Sf. Maria Mica) pana la 14 a 
aceleas! lunT (Ziua Crucel). Pe 
linga resedin^a comunei trece 
drumul de fier, ce merge in su- 
sul Moldovei, fiind linga sat gara 
Independenta. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 7470 leT, si la cheltuell 
de 7258 lei 90 banl. 

Biserici sunt 3 : Sf. Impara^I 
in Independent (zidita de la 
24 Ianuarie 1886 si sfin^ittl la 
17 Septembrie 1889), Pr. Cuv. 
Paraschiva in Braina (vechia) si 
Sf. Treime in V. Alexandri ; bise- 
rica din Independent are 17 
falcT pamint, cea din Braina 
8 l /2 ; intreaga comuna consti- 
tue o parohie, cu catedrala Sf. 
VoevozT, un preot paroh, un 
preot ajutor si 5 cintare{I. 



Digitized by LiOOQ IC 



INDEPENDENJA 



INUSORUL 



Sunt 2 scoll: una de baie^I 
si alta de fete ; cea de bae{T e 
frecuentata de 66 elevl, cea de 
fete e frecuentata de 27 eleve ; 
scoala de bae^I are 6 falcl pa- 
mint. 

Independent, sat si resedinfa 
comunel cu acelasl nurae, pi. 
Siretul, jud. Covurluiii, are 451 
familiT, saD 1787 suflete ; e for- 
mat in 1879 pe un plan fru- 
mos, cu strade largl si drepte, 
case aliniate si sistematic con- 
struite ; are o biserica si o scoala. 
Suprafa^a teritoriuliu e de 4S26 
hect. 92 aril. 

Independents, sat, face parte 
din com. rur. Gherghi{a, pi. 
Cimpul, jud. Prahova. Are o 
populate de 68 locuitort (32 
barba^I 51 36 femei). Acest sat s'a 
infimtat la anul 1877, cu oca 
ziunea improprietarirel locuito- 
rilor si se mat numeste si Bo 
rusul dela numele loc lluT pe care 
s'a format catunul. 

Independent, stafiede dr.d.f., 
jud. Covurluiii, pi. Siretul, com 
Independent, pe iinia Tecuciu- 
Barbosi, pusa In circulate la 
13 Septembrie 1872. Se aria 
intre stabile $erbesti (7,5 kil.) 
si Vames (9,7 kil.). Inal^imea 
d'asupra niveluluT marii e de 
24.50 m. Venitul acestei sta^K pe 
anul 1896 a fost de 27155 
lei 15 banT. 

Independent, picket, pe Du- 
nare, No. 9, la N. de Ostrovul- 
Mare, jud. Ilfov. 

Ingare^ti, sat. VezT Sileni, jud. 
Olt. 

Ingi-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Coium-Punar ; se desface 
din poalele de S. ale dealulul 



Ghium-Ghirmes; se indreapta 
spre S., intr'o direcfie generala 
de la N. spre S., brazdind par- 
tea de V. a pi. si cea N.-V. a 
comunei ; merge pe la poalele 
dealulul Baba-Bair, si dupa 5 
kil. prin padurl se deschide in 
valea piriulut Coium-Punar pe 
dreapta, pe limita celor doua 
judefe. 

Inivelul, vilcea, jud. Olt, se for- 
meaza pe teritoriul com. Balteni, 
pe care il strabate de la N. ca- 
tre S., pe aceeasT vale, curgind 
paralel cu Iminogul, in sttnga 
luT. Strabate com. Perie^i si apo! 
se varsa in Iminogul. 

Inote§ti, com. rur., in jud. Pra- 
hova, pi. Cricovul. Se zice ca 
s'a infiin^at pe la anul 1684. 

Este situata la 26 kil. de ca- 
pitala jud. si la 10 kil. de a 
plasel. 

Are o populate de 236 fa- 
milif, sau 1000 suflete, din can 
4 familif de 'pganl. Locuesc in 
267 case. Sunt 187 contribua- 
bilf. Stiu carte 58 persoane. 

Are o biserica fondatala 1818, 
deservita de un preot; o scoala, 
frecuentata de 64 copit. 

Locuitorii in numar de 135, 
s'aii tmproprietarit la 1864, pe 
mosia Inotesti, dindu-li-se 548 
hectare din mosia D-luI Nae 
Burchi. 

Vite sunt: 68 cat si iepe, 
156 vac!, 439 boi, 1033 °* ?* 
148 porcl. 

Com. se intinde pe o supra- 
fata de 980 hect. 

Comerciul se exercita in com. 
de 3 circiumarf. 

Budgetul com. e la venitur! de 
lei 5013,63 si la cheltuell de 
3357.36 lei. 

La 2 kil. departe de com. 
trece soseaua najionala Ploesti- 
Mizil si la 1 kil. Iinia C. F. R. 
Ploesti-Mizil, avind stasia Ino- 



testi. $osele vecinale o leaga 
cu comunele : Ceptura, Rotari, 
Catunul, Colceagul, Degerafi si 
Parepa. 

E strabatuta d'a curmezisul 
de Izvorul-Inotestilor, ce izvo- 
re^te de la N. com. si trece pe 
teritoriul com. Colceagul. 

Inote§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Ino- 
testi, pe Iinia Ploesti-Buzau, pusa 
in circulate la 13 Sept. 1872. 
Se afla intre stabile Albesti 
(9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.;. Inal- 
{imea d'asupra nivelulul maril 
de 123 m. 60. Venitul acestel 
stafn pe anul 1896 a fost de 
28905 lei si 30 b. 

Insula-Noua, insula, pe Dunare, 
in dreptul orasulu! Calarasi, spre 
N. si linga Insula- Vechle. 

Insula-Vechie, insula, pe Duna- 
re, in dreptul orasului Calarasi ; 
se maf numeste si Tulchea- Ve- 
chle si are o lungtme de 4 kil. 

Inului (Dealul-), deal, la S. de 
com. Birzesti, pi. Argeselul, jud. 
Muscel. Pe acest deal se cultiva 
o data mult in, de unde 'i a ra- 
mas si numele. 

Inului (Dealul-), vilcea, izvore- 
ste din raionul com. Birzesti, pi. 
Argeselul, jud. Muscel, uda coa- 
stele de E. ale dealulul cu ace- 
lasl nume si trece in com. Vo- 
roveni. 

Inuri (La-), muncel, in jud. Bu- 
zaii, com. Sibiciul-d.s., acope- 
rit de padure; face hotar de- 
spre com. Panataul. 

Inurile, sat, face parte din com. 
rur. Topoloveni, pi. Podgoria, 
jud. Muscel. 

Inu^orul, cdtun, al com. Ungu- 



Digitized by LiOOQ IC 



IOAN (SF.-) 



56 



IONASCU 



rent, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romanaft, situat la N. de satul 
Ungureni, pe valea Baleasa. AI- 
titudinea terenulul d'astipra ni- 
velulul mari! este de 185 m. 
Are 98 de locuitort. 

loan (Sf.-), schit, in jud. Putna, 
pe teritoriul com. Panciii, la ci- 
te-va minute din sus de schitul 
Brazi, care e situat pe coasta 
dreapta a ripe! Haulita. Acest 
schit, pus sub ingrijirea a ca- 
tor-va maicf batrine, este infiin- 
fat de un calug&r, numit Dumi- 
tru, in 1812. Acest schit este 
inzestrat cu cite-va pogoane de 
vil. 

Ioanel (Piriul-), piriu, in jud. 
Botosani, izvoreste din padurea 
Stince?ti, trece prin satul Stin- 
cesti, com. Curtesti si se varsa 
in piriul Dresleuca. 

Ioane^ti (Ivane^ti), cdtun, al 
com. Gura-Teghii, jud. Buzau, 
cu 100 locuitorl si 15 case. 

Ioane^ti, padure, in jud. Buzau, 
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti, 
are 90 hect., proprietate mos- 
neneasca. 

Ioco§e§ti. Vezi Iucsesti-d.-j., sat 
in pi. Fundul, jud. Roman. 

Iocuj-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidta, com. Ra- 
sova, cu 140 m. inal^ime, de 
natura stincoasS ; e acoperit cu 
finefe si izlaz. 

Iol-Cari-Dere, piriu, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. rur. Slava-Ruseasca (si a- 
nume pe acela al catunuluf sau 
Slava-Cercheza) ; brazdeaza par- 
tea vestica a plasel si pe cea 
sud-estica a com. ; izvoreste din 
o prelungire nordica a dealului 
Carada-Bair ; se indreapta spre 



S., avind o direc^ie generala de 
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe 
la poalele dealului Uzum-Bair, 
si dupa un curs de 4 kil., merge 
prin padun de se varsa in va- 
lea Slava-Cerchezeasca, intre 
cele doua Slave: Slava rusa si 
cercheza. 

Iolgan, sat, in jud. si pi. Tulcea, 
catunul com. Malcoci, situat in 
partea N. a plasiT si a com., 
la 10 kil. spre N.-E. de catunul 
de resedin^a, Malcoci, pe malul 
sting al bra^uluf Sulina, linga 
mila No. 41, si in apropiere de 
punctul trigonometric Papadia 
(3 m. 6). Este un mic sat de 
pescarl, a carut intindere este 
cuprinsa in aceea a catunuluf 
Prislava; este format din 14 
familtf, sau 59 suflete, r js!. Pe$- 
tele abundent ce-1 scot din Du- 
nare si din lacurile apropiate se 
transports la Tulcea. 

Iolganul, ostrov din Delta, jud. 
Tulcea, facind parte din ostrovul 
mal mare Ciatal, cuprins intre 
bra^ul Sulina la S. si Girla-Cio- 
banulul la N., inchizind intre 
ele ostrovul Iolganul. Este situat 
in partea N. a pi. Tulcea si a 
com. rur. Malcoci ; are o forma 
lunguia^a, 700 hect. intindere, 
si e acoperit cu verdeafa. 

Iolganul, grind, d'asupra stufulu! 
inconjurator, jud. Tulcea, situat 
pe malul sting al bra^ului Sulina, 
in partea N. a pi. Tulcea si a 
com. rur. Malcoci, si-a luat nu- 
mele de la satul Iolganul, asezat 
spre V. ; este acoperit cu pasuni 
si purine locurl arabile. 

Iomer-Bei-Iutluc, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunelor rurale Chio- 
seler si Carabagi, se intinde 
de la virful Copadin pana 
la valea Buiuceral-Ceair drept 



in dreptul movilel CherneT mer- 
gind paralel cu dealul Siri-Iuc- 
Bair, care este la N. sau; are 
o direc^ie de la E. catre V. 
Este situata in partea S. a pi. 
si in partea E. a com. Chioseler 
si cea V. a com. Carabaci ; este 
taiata de drumurile comunale 
Chioseler-Ciflicul-Ali-Bei, Chio- 
seler-Copadin si multe altele. 

Ion (Poiana Sf.-), vechin picket 
spre grani^a Moldovel, cu No. 
32, in pi. Ora?ul, com. Virte?- 
coiu, jud.R.-Sarat, azl loc izolat. 

Ion (Terche§ti-Sflntuiui-), pd- 

dure a StatuluT, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-s. 

Ion (Barbu), vdlcea^ ese din dea- 
lul despre E. al com. Mierlesti, 
pi. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea 
de N.-E. a catunuluf Magura, 
pe care'l traverseaza prin mijloc, 
si apoT da in Iminog, pe {ar- 
mul sting. 

Ion-P!rcalabul, f?ra{ (prival), al 
Dunarei, in dreptul satului Giur- 
geni, pi. Ialomi^aBalta, jud. 
Ialomija 

lon-Savoiu, loc cu izvoare, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Sanduleni, de unde obirseste 
piriul Tisa. 

lonat, piriii, jud. Bacau, pi. Trotus, 
com. Tirgul-Trotus, care izvo- 
reste din muntele Secatura si 
se varsa in Slanic, d'a stinga, 
ma! jos de piriul Martin. 

Iona§, vilcea, incepe din hotarul 
mo$ieI Preotesti, com. Oporelul, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge 
spre S. si se varsa in valea 
Oporelul. 

Iona§CU, munte, al statuluT, com. 
Cheia, plaiul Cozia,jud. Vilcea. 



Digitized by LiOOQ IC 



IONA?CULUl (DEALUL-) 



57 



IONA$E?TI-DE-PE-DEAL 



Iona^culul (Dealul-), deal, in 
partea de E. a satulu! Boro- 
sa?ti, com. Bode^ti, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu. 

Iona§eni, sat, in partea de S.-E. 
a com. §oldane?ti, pi. Miletin, 
jud. Boto$ani, a?ezat pe un po- 
di? inalt $i paduros, in dreapta 
Jijiel, cu o suprafafa de 4290 
hect., din carl 1 140 hect. padure, 
care se exploateaza regulat $i 
cu o populate de 164 fam., sau 
744 sufl., din car! 210 contrib. 

Are 3 bisericl, deservite de 
1 preot ?i 2 cintare^l; 1 $coala 
mixtS, condusa de 1 invaj&tor. 
platit de stat §i frecuentata de 
60 elevi; 1 moara de aburf. 

Vite sunt: 438 bot ?i vacT, 
168 cal, 2682 of $i 202 pore!. 
Loc. au 70 stup! cu albine. 

Sunt 5 circiumT; 3 comer- 
cian{!; 10 meseria^!. 

Iona^eni, sat, pe mo$ia cu a- 
cela?! nume, com. Virful-Cimpu- 
lul, pi. Berhometele, jud. Doro- 
hoiu, format din catunele: Bertea, 
Bohoghina §i Bogzini; cu o 
populate de 184 famili!, sau 
695 suflete. 

Proprietatea mo$ie! este : a 
Princese! Elena D. Moruzzi, a 
D-lu! Teodor Bal$, Lascar Ia- 
mandi, afrafilor Saint-Georges. 
Colonel C. fintila, erezil def. ma- 
jor Boureanu, D-l Florescu, $i 
alflf raze§i mat mic!. 

Bisericl sunt 3, cu 1 preot, 
2 cintare|I§i 1 pal&mar; una pe 
partea de mo$ie a d-lu! Iamandi, 
este mica, facuta de zid, in 1859, 
de Gh. Bogza Caraiman ; a 
doua, pe partea mo§ie! d-lui A. 
Saint-Georges, cu hramul Sf. Ni- 
cola!, facuta in 1864, de G. 
Saint-Georges §i a treia, pe par 
tea mo$iei D-lui G. Saint-Geor- 
ges, este de lemn, facuta in a- 
nul 1853, de Iordache Nacu, cu 
hramul Sf. Gheorghe. 

91975. Jfertfe Dicfionar Gtogra&c. Vol. IV. 



Satenii improprietarit! aQ 264 
hect. 61 aril pamint; iar pro- 
prietari! r&ze§!: 1362 hect. 02 
ari! cimp §i 219 hect, 13 arif 
padure. 

Se afla ma! multe livezT ?i 
6 pogoane de vie. 

Siretul trece pe mo$ie. 

Drum principal este calea 
nafionala Mihaileni-Boto?ani. 

Hotarele mo^iei suntcu : Virful- 
Cimpulu!, Bucecea $i cu Brae^ti. 

Insemnata aic! este localitatea 
Locul-Razboiului. 

Iona§eni, padure, in partea de 
S.-V. a com. $oldane$ti, pi. 
Miletin, jud. Boto^ani, cu o 
suprafa^a de 11 40 hect. 

Ion&§e$ti, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Nicore^ti. Se afla impartita 
de Siret in 3 : Iona$e§ti din-Deal, 
Iona?e?ti-de-pe-Vale, Iona?e?ti- 
dincolo de-Siret. 

Este situata pe malul sting al 
Siretulu!, la 15 kil. de capitala 
jud., spre V. $i 6 kil. de a 
pla$el. 

Are o populate de 130 fa- 
raili!, sau 469 suflete, din car! 
i28contrib.;locuescin 1 30 case. 

Are o biserica, cu hramul S-^iT 
Voevoz!, care s'a zidit la 1870 
de locuitori, de car! se §i ingri- 
je$te, avind ?i n hect. $i 44 
ari! pamint cultivabil ; o ?coala, 
care dateazade la 1865, frecu- 
entata de 51 copi! (38 baefl ?i 
13 fete), din numarul de 60 (42 
baeji $i 18 fete), in virsta de 
$coaia. 

Suprafa^a intrege! com. este 
de 17970 hect., 121 hect. vii 
?i pom!, 91 hect. sunt acope- 
rite cu padur! de stejari, iar 
restul este ocupat de vatra 
satulu!, raminind ?i cite-va locur! 
mla§tinoase. 

Vite: 283, din car!: 162 bo!, 
1 05 vac!, 11 ca!, 5 !epe ?i 1 1 1 
()1 * Loc. poseda 85 stupi. 



E! ma! au: 13 plugur! de 
fier » 35 plugur! de lemn ; 5 
cazane de preparat rachiu. Tot 
aci se afla o mica fabrica de 
coniac, proprietatea d-lu! Ne- 
groponte, care stapinc^te 592 
hect. pamint arabil. 

Veniturile §i cheltuelile co- 
mune! sunt de 1606 le! anual. 

Prin com. trece $oseaua na* 
Jionala Tecuciu-Mara^e^ti pe un 
pod de lemn. Inainte aic! era 
un pod mare de f!er, care a fost 
stricat de revarsarea Siretulu!. 

Are $i o ?osea comunala Io- 
na$e§ti-Coasta-Lupe!, com. Ni- 
core$ti, spre E. 

Locuitorii aceste! com. pana 
la 1864 eraQ ponta§! la d. Co- 
stin Catargiu. Lai864s'au im- 
proprietarit. 

Se margine^te la N. cu cat. 
Piscul-Corbulu! (com. Nicore$ti), 
la E. cu com. Nicore^ti, la S. 
cu com. Cozme$ti ?i la V. cu 
riul Siret, care desparte intreaga 
com. de jud. Putna. 

Iona§e§ti, suburbie, in Foc$ani, 
despar^irea III a, jud. Putna. 

Iona§e$ti, deal, jud. Tecuciu, are 
forma unu! platou, spre E. Pe 
acest deal este situat satul cu 
acela$i nume, iar o parte este 
acoperit cu vi!, padure de ste- 
jar $i parte cu semanatur! ; are 
o inai^ime de 60 m. 

IonS§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud. 
Tecuciu, situat in marginea Si- 
retulu!. Are o populate de 23 
famili!, sau 74 suflete ; locuesc 
in 21 case. 

Aci a fost satul vechiu, dar 
din cauza inunda^iilor Siretulu!, 
satul a inceput sa se despopu- 
leze, a§ezindu-se pe deal. 

Iona§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud. 
Tecuciu. Aci se afla re$edin{a 
com. Are o populate de 99 fa- 



Digitized by V^OOQlC 



ionAsesti-dincolo-de-siret 



58 



IONE?TI 



milil, sau 369 suflete; o scoala. 
Acest sat s'a format din loc. 
stramuta^T din satul de la vale, 
din cauza revarsarilor Siretulut. 

Iona§e$ti - dincolo -de - Siret, 

sat, jud. Tecuciu, situ at intr'o 
insula, inconjurata de toate par- 
ole de Siret. Are o populate 
de 8 familiT, sati 25 suflete; lo- 
cuesc in 7 case. 

Partea aceasta de sat a fost 
unita cu cea de pe vale. Siretul 
insa abatindu-sT cursul a separat 
satul de comuna. 

Locuitoril ca sa vina la rese- 
dinja com. trebue sa faca o di- 
stant de 1 kil., trecind mai 
intiiii Siretul cu barca; in caz 
de revarsare a apel, el se due 
pe la podul de la Cosmesti, fa- 
cind o distant de 16 kil. pana 
la resedin^a comuneT. 

Locuitoril de aici se inde- 
letnicesc mult cu pescuitul. 

In vechime, pe lunca Siretu- 
luT, unde se afla astazl satul Iona- 
sesti-din-Vale, au fost 2 catune : 
Sclipotesti la N. si Tomuleasca 
la S. Din cauza deselor revar- 
sart ale Siretulul, s'au distrus, 
formindu-se in urma tot in a- 
ceasta lunca, mai spre E. 

Ioneasa, sat, numit in vechime 
si Ionesti, pe mosia cu acelasl 
nume, com. Ciumulesti, jud. Su- 
ceava. Asezat pe coasta dea- 
lurilor Gavan si Ioneasa. Are 80 
familiT, sau 338 suflete : 1 7 1 bar- 
ba^Tsi 167 femei. Sunt 102 con- 
tribuabill. Vatra satului ocupa 
aproape 8 falci. 

Mosia e proprietatea D-luI G. 
Softa si are o intindere de 193 
falci, din carl 126 cultivabill, 
26 padure si 41 fina^. 

Improprietari^i in 1864 sunt 
15 fruntasi, 33 palma^I si 49 
codast, carora li s'a dat 150 
falci si 13 prajini. 

Are o biserica, cu hramul 



Sf. Nicolae, cladita din lemn, 
de un fost proprietary Iordache 
Cristea, in 1805, improprieta- 
rita cu 8 falci, 40 prajini si de- 
servita de preotul din Negotesti 
si 2 cintaretl. $coala din Ne- 
gotesti serveste si acestul sat. 

Drumuri principale sunt : la 
Ciumulesti (2 kil.) si la Nego- 
testi (1 kil.). 

In 1803, Ioneasa, a paharni- 
cului loan Cristea, avea 28 liuzi, 
platind 500 lei bir anual. 

Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa- 
sta caruia sta parte din satul 
cu acest nume, jud. Suceava. 

Ioneasca, trup de mosie, care 
este incorporat cu Calugareni, 
proprietate a fra^ilor Wartiadi, 
situata in com. Uzunul, pi. Cal- 
nistea, jud. Vlasca. 

Ionelele, sat, in jud. Dolj, pi. 
Bailesti, com. Urzicu^a, asezat 
spre S.-E. de Urzicufa, satul de 
resedin^a, la 850 m. Are 236 
suflete, 125 barba^i si 1 1 1 femei. 
Locuesc in 34 case si 20 bor- 
dee. Copiil din sat, in numar de 
10, urmeaza la scoala mixta din 
satul Urzicufa, ce este la 890 
m. departare. 

$tiu carte 34 barbap si 8 fe- 
me!. 

Ionelele, balta, in jud. Dolj, pi. 
B&ilesti, com. Urzicu^a, in intin- 
dere de aproape 18 pogoane 
si cu o adincime de 1,50 m. 

Ionesti, com. rur., in jud. Arges, 
pi. Cotmeana, la 22 kil. de com. 
rur. Costesti, resedinja subpre- 
fecturei, si la 27 kil. de Pitesti. 
Se compune din Ionesti-din-Deal, 
Ionesti-din-Vale si Tomsanca, 
avind peste tot 150 familiT, sau 
765 suflete. Este traversata de 
riul Teleorman, care desparte 
cele doua sate Ionesti. 



Are: doua bisericT, una in Io- 
nesti-din-Deal si a doua in Io- 
nesti-din-Vale, avind fie-care bi 
serica cite un preot, un cintaref 
si un paracliser; o scoala pri- 
mara rurala. 

Budgetul com. e de 2695 let, 
22 banT, la veniturl si de 262 1 
leT la cheltuelT. 

Sunt 140 contribuabill. 

Vite sunt: 586 (540 bot si 
vacT, 46 cat) si 2623 vite ma- 
runte (2500 oT, 33 capre si 90 
rimatorl). 

Ionesti, com. rur., in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, situata in cim- 
pie, pe malul drept al Argesu- 
luT, la ci^T-va kil. spre S. de 
Gaesti. Aceasta com. se com- 
pune din treT catune : Ionesti, 
Palade si Gherghesti, cu o po- 
pulate de 720 suflete. 

Are o biserica. Se invecine- 
ste : la E. cu com. Greci, la V. 
cu PStroaia, la N. cu Gaesti si 
la S. cu Morteni. De Gaesti se 
desparte prin Arges ; de Greci, 
si Patroaia prin cimpil; de 
Morteni, prin p&dure. Cu Ga- 
esti se leaga prin soseaua ju- 
de{eana, iar cu cele -Palte prin 
sosele comunale. 

Ionesti, com. rur., in jud. Gorj, 
pi. JiuluT, in partea de S. a com. 
Turceni-d.-j., situata linga lan^ul 
de inal^imT din dreapta JiuluT. 

Se compune din catunele 
Ionesti si $usi{a. 

Are o suprafa^a de 2486 hect., 
din care 1 000 hect. padure mare 
si 350 hect. loc de culture, fi- 
ne^e si pasune, proprietatea sta- 
tuluT; iar 1034 hect. ale locui- 
torilor, cu 62 hect. vil si 40 
hect. prunT. 

Are o populate de 357 fa- 
miliT, sau 1554 suflete, din carl 
340 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 62 plugurT, 
146 care cu boT, 8 caru^e cu 



Digitized by LiOOQ IC 



IONE?TI 



59 



IONK?TI-rHN-DEAL 



ca! ; 35 stupl; 892 vite marl cor- 
nute, S3 cat, 1223 ol, 31 capre 
$i 428 rimatori. 

Venitul com. e de 2996 lei, 
bant 28 $i cheltuelile de 2965, 
bant 20. 

Com. este udata in partea 
de E. de riul Jiul. 

Comunicatia se face prin $0- 
seaua comunala, care o leagS la 
N. cu com. Turceni-d.-j. $i la 
S. cu cSt. Piscul al com. f in- 
t&reni din jud. Dolj. 

Are o $coala in cat. Ione?ti ; 
o biserica, cu 2 preoflf $i 1 cin. 
taref. 

In com. se ma! g&sesc : 2 
pu{url, 2 fintini ?i o circiuma. 

Ione§ti, sat, in jud. Arge$, pi. 
Topologul, pendinte de com. 
rur. Alimane?ti-Poenari. Are 298 
familii §i o biserica vechle, cu 
hramul Sf. Nicolae, cu un preot 
$i un cintAre^. In acest sat este 
re$edin{a Priuiariel §i o ?coala 
primary rurala. 

Ionegti, sat, in jud. BrSila, in 
partea de S. a com. Ione?ti- 
Berle^ti, pe valceaua de pe lunca 
Caimafuiulul, la 10 kil. spre S. 
de satul Berle^ti. Numit ast-fel 
dupa numele proprietarului mo- 
$iel. Vatra satului e de 1 5 hect. 
cu 40 case, 2 circiume §i o moara 
de vint. Popula^ia e de 59 fa- 
mttil, sau 193 suflete, din carl 
59 casatori{I 91 134 necasatorifl, 
25 $tiind carte $i 169 ne §tiind. 
Vite: 120 cal, 290 vite cor- 
nute, 300 of $i 70 rimatori. 

Ione^ti, cdtun de re$edin$a, al 
com. Ione^ti, pi. Jiul, jud. Gorj. 

Are o suprafa^ade 1952 hect., 
din care parte e proprietate a 
statuluT, parte a locuitorilor. 

Are o populate de 286 fa- 
milii, sau 1 1 66 suflete, din car! 
280 contribuabill. 

Locuitorii poseda : 49 plugurl, 



107 care cu boT, 8 ciru^e cu 
caT ; 672 vite marl cornute, 40 
cat, 918 ol, 13 capre, 321 ri- 
matori. 

Sunt 30 stupl cu albine. 

Are: 1 $coala, infiin^ata la 
anul 1838 si frecuentata de 48 
elevl ?i 6 fete; 1 biserica de 
zid, facuta de locuitorl, la anul 
1827, deservita de 2 preofi $i 
I cantare^. 

In catun se gasesc : 2 pu- 
{url, 2 fintini $i o circiuma. 

IOne§ti, cdtun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. IalomifaBalta, pen- 
dinte de com. Bucul. 

Ione§ti, nutnire ce se mal da unel 
pdrfl din com. Dumitre^ti, pi. 
Oltul-d.-j. 

Ione^ti, stafie de dr.-d.-f., jud. Vil- 
cea, pi. Otasaul, com. Mincul, 
pe liniaDraga?ani-R.-VilceI, pusa 
in circulate la 20 Iunie 1887. 
Se afla intre stafiile Orle$ti (8.4 
kil.) $i Slavite?ti (6.4 kil.) Inai- 
{imea d'asupra nivelulul marii 
de 178 m. Venitul acestel stafil 
pe anul 1896 a fost de 32553 
lei. 

IOne^ti, ma /i a la, in com. rur. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

Ione§ti, viosie, a statului, fosta 
pendinte de manastirea Govora, 
situata in com. Ione?ti-Marcea, 
pi. Ocolul-Otasau, jud. Vilcea; 
s'a arendatpe periodul 1888 — 93 
cu 2810 lei anual. 

Ione^ti, pise de deal, jud. Vla$ca, 
pe proprietateaCringurile, pen- 
dinte de com. Strimba, in coasta 
vael Neajlovului, din sus de 
moara $indrili{a. 

Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pi. 
Ianca, jud. Braila, situata pe 



?es. Se margine^te: la S.-E. 
cu com. Filiul, la S. cu Slujitori- 
Albote$ti $i Dudescul ; la V., cu 
com. Batogul; laN., cu Peri$orul 
$i la N.-E., cu com Bordeiul- 
Verde. Suprafa^a comunei este 
de 1570 hect. Are o populate 
de 144 familii, sau 242 suflete, 
din carl 104 contribuabill. $tiu 
carte 53 persoane. 

LocuitorTimproprietaritJdupa 
legea din 1864, sunt 63; neim- 
proprietarip 40. 

Vite sunt : 98 1 bol $i vael, 
1440 ol, 207 rimatori. 

Are o scoala mixta, infiin^ata 
la 1862, frecuentata de 14 elevi 
$i 2 eleve. Veniturilesicheltuelile 
com. sunt de 2677 lei, 85 banl. 

In com. este I debit $i 3 
circiuml. 

Drumurile din com. sunt: la 
Bordeiul- Verde spre E., prin 
hotarul proprieta^il locuitorilor, 
10 kil. La gara Ianca, spre N., 
pe linga movila Edul, la Perisorul 
si d'aci la gara. La Su^esti, spre 
N. pe linga movila Edul la Ianca 
§i apol la Su{e$ti, 26 kil. La Ba- 
togul direct spre V., 3 kil.; la 
Filiul drept spre E., 3 kil. ; la 
Vizirul spre E., trecind prin cat. 
Li?coteanca?i d'aci la Vizirul, 17 
kil. ; distanja din com. la Braila 
50 kil. 

Re$edin$a comunei pe la 1 840 
era in Ione$ti. La 1879, prima- 
ria ?i a mutat re$edin{a din com. 
Ione?ti in Berlesti. 

Ione§ti-Dane§ti, mosie, jud. Bra- 
ila, pendinte de com. Ione?ti- 
Berle^ti, proprietatea mo^tenito- 
rilor G. T. Petcu. Are o supra- 
fa^a de 520 hect., cu un venit 
de 12000 lei. 

Ione§ti-din-Deal, sat, face parte 
din com. rur. Ione^ti, pi. Cotmea- 
na, jud. Arge$, pe malul sting 
al riului Teleorman, cu 60 familii, 
sau 3 50 suflete. Are o biserica, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



ION£?TI-DIN-VALE 



60 



IORDACHIANUL 



hramul Cuvioasa Paraschiva, cu 
i preot, i cintare^ si I paracliser. 

Ione§ti-din-Vale, sat, face parte 
din com. rur. Ionesti, pi. Cot- 
meana, jud. Arges, pe malul 
drept al riului Teleorman, cu 
SO familiT, sau 250 suflete. Are 
o biserica, cu hramul Adormirea, 
deservita de 1 preot, 1 cintaref 
si 1 paracliser. 

Ione^ti-Govorei, sat, face parte 
din com. rur. Marcea, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul 
1885 com. Marcea purta numele 
de Ionesti-Govorel. 

Are o populate de 459 su- 
flete: 232 barbaflf si 227 feme!; 
o scoala, frecuentata de 35 copil. 

Are o biserica, fondata de lo- 
cuitorT, la anul 1836. 

Aci a fost cetatea Rusidava, 
fondata de RomanT. 

Ione^ti-Govorei, ptldure, a statu- 
lul in intindere de 1 195 hect, 
pendinte de com. Ionesti-Govo- 
rel, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ione§ti-Mincului, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Oltul-d.-s., compusa 
din 4 Ccitune: Obeni, Bocsani, 
Fotesti si Guguiasca. Este situate 
pe malul drept al riului Oltul, 
la 29 kil.de resedin^ajudetulul 
si la 23 kil. de Ocnele-MarT, 
resedinja piaseT. 

Suprafafa com. ede675 hect. 
Se margineste la E. cu riul 
Oltul, la V. cu com. Scundul, 
la N. cu mosia statulul Ionesti- 
Govoret si la S. cu Fisc&Ha. 

Are o populate de 216 fa- 
milil, sau 778 suflete, din carl 
17 familiT de ft gam. Sunt 192 
contribuabill. Locuesc in 206 
case. $titi carte 27 persoane. 
Are: 2 bisericl, una la Obeni, 
zidita la anul 1842, de Du^u 
ComSnoiu si a doua in Bocsani, 
zidita la anul 1743, de Mincu 



si Udrea Paharnicul in timpul 
domniei lul Ion Mihail Canta- 
cuzino Voevod; o scoala, fondata 
la 1857, frecuentata de 54 copii. 
Cu intre^inerea scoalel statul 
cheltueste anual 1188 let. 

Mai to{I locuitoril sunt dul- 
gherl si parte dogarl. CeT mai 
mulp sunt mosnenl. Vr'o 80 
s'au improprietarit la anul 1864 
pe mosiile: Bucsenescu, Roma- 
nescu, Vladimirescu, Tranca, 
etc., c&rorali s'au dat 160 hect. 
p&mint. 

Vite sunt: 16 cal, 430 bol 
si vacl, 45 capre si 416 ol. 

Veniturile com. e de 2500 lei. 

Legenda spune c& intinsele 
paduri ce existau aci serveau 
de adapost pandurilor lul Tudor 
Vladimirescu. 

Prin com. trece calea ferata 
Piatra - Rimnic ; sos. nationals 
Corabia-Rimnic-Riul-Vadulul si 
soseaua com. Ionesti-Scundul. 

E br&zdat& de dealurile Fo- 
testi si Oltulul si udata de vSile : 
Dracului, Miclisoaia, Guguianca 
si Cirstea. 

Ione§ti-Mincului, deal, in ra- 
ionul comunel cu acelasl nume, 
pi. Oltul d.-s.,jud. Vilcea, pe care 
se cultiva 23 hect. si 50 aril vie. 

Ione§ti-Tom§anca, com. rur, 
VezI Ionesti, jud. Arges. 

Ionesti, numire ce se mai da 
catunulul Cungrea, com. Simbu- 
resti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Iorcani, fost sat, pe teritoriul co- 
munel Tatarusi, jud. Suceava. 
Aci se afla si o stafie de posta, 
pe cind exista acest serviciu. 

Iorcanilor (Dealul-), deal, pe 
care seafla asezat desfiin^atulsat 
cu acelasl nume, jud. Suceava. 

Iordache (Piscul-lul-), pise 



inalt, in com. Bajesti, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Iordana, piriias, jud. Bac£u, pi. 
Muntelul, com. Moinesti, care 
se varsa in Urminisul-Mare. 

Iordanul, piriias, ce curge prin 
orasul Piatra, jud. Neam^u, se 
varsa pe stinga riului Bistri^a. 

Iordachianul, com. rur., pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. Este situ- 
ate lingS riul Cricovul-Sarat si 
pe dealul despre V. de vatra 
schitulul Iordachianul, la 30 kil. 
de capitala jude^ulul si la 4 
kil. de resedin^a plasel. 

Se compune din 3 catune: 
Iordachianul, Plavia si Mocesti, 
avind o populate de 290 fa- 
milil, sau 1 141 suflete, din carl 
223 contribuabill. Locuesc in 
287 case. $tiu carte 64 persoane. 

Sunt 3 biserici, in fie-care 
catun cite una. Cea din Iorda- 
chianul s'a fondat la 1858; cea 
din Plavia la 181 4 si cea din 
Mocesti la 1694. Sunt deservite 
de 3 preo$i. 

Parte din locuitorl sunt mos- 
nenl, 136 locuitorl s'au impro- 
prietarit la 1864, pe mosiile 
D-lor Mihule^, Iordache Ruse- 
scu, I. Uria^eanu si ah;il, cind 
li s'au dat 220 hect. pamint. 
Vite : 7 cat, 2 lepe, 46 vacl, 23 
capre, 422 ol si 175 porcl. 

Copiil in virsta de scoala ur- 
meaza la scoala din com. Urlaji, 
si cat. Valea-Boulul din com. 
Cornetul-Cricov. 

Toatacomuna are osuprafa^a 
de 510 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 2 circiumarl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 3546 lei si la cheltuell 
de 3208 lei, 80 banl. 

Prin comuna trece o sosea, 
iulesnind comunica^ia spre co- 
munele Apostolache si Urla^Ii 



Digitized by 



Google 



iordAchianul 



61 



lOSUPENI 



E brazdata de dealurile: Ca- 
limanul, Teiul-Mare, Maicile ?i 
Merezul, carl servesc de pa$une 
pentru vite. 

E strabatuta de mal raulte 
val $i valcele $i de riul Cri- 
covul Sarat. 

Se margine^te cu comunele: 
Cornetul-Cricov(N.) ; Urlafi (S.) ; 
com. Ceptura (E.) ?i Hirsa (V.) 

Iordachianul, sat, face parte 
din com. rur. cu acela^I nume, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. Aci 
e resedinta comunel. Are o 
biserica fondata la 1858. 

Iordachianul, padure, a statulul, 
in intindere de 175 hect., pen- 
dinte de com. Iordachianul, pi. 
Cricovul, jud. Prahova. 

Iordachita,£Y7//*//,in jud. Ialomifa, 
pi. Cimpului, pendinte de com. 
Grindul. Este situat spre S.-E. 
%\ in apropiere de satul Grinda^i. 

Iord&chi{a, mofie, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomija-Balta, pe te- 
ritoriul com. Fundul-Crasani ; are 
o suprafafa de 1250 hect. 

Iordocatul, localitate, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Groze^ti, unde 
s'a instalat o fabrica de var 
hidraulic, fondata de O. Negro- 
ponte, proprietar, la 1887. 

Proprietarul a facut proiectul 
de a stabili o cale ferata, de aci 
la One§ti. 

Iordocatul, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Groze$ti, de 
unde izvore$tepiriia$ul cu acela$I 
nume. 

Iordocatul, piria, jud. Bacau, 
pi. Trotu^ul, com. Groze?ti, care 
izvore^te in muntele Muncei $i 
se varsa d'a stinga Oituzulul, 
mat in jos deconfluentapiriulul 
Chivei cu Oituzul. 



Iorga, lac, in insula Balta, teri- 
toriul com. Bordu^ani, jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomija- Balta. 

Iorgovan, drum rowan, cunoscut 
sub acest nume in jude^ul Me- 
hedinfi, in plaiul Clo$ani $i pla- 
sa Dumbrava. 

Iorguleasa, iezer, jud. Braila, 
intre Dunarea-Vapoarelor §i ca- 
nalul Vilciul, prin care trece hota- 
rul dintrecom. Ciacirul 91 Vizirul. 

Iorguleasca, numire vechle, a 
mofiel Banceasca $i a comunel 
Simileasca, jud. Buzau. 

Iorgule§ti, catun at com. Calvini 
jud. Buzau, cu 90 locuitori $i 
18 case; e alipit de cat. Bi- 
sceni-d.-s. 

Iort-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Eni$enlia, catunul CaraAmat; 
se desface din dealul Buiuc 
se intinde spre N., intr'o direcfie 
de la S. spre N.-V., brazdind 
partea E. a pla§ei $i cea N. a 
com.; trece pelingS satul Cara- 
Amat, $i, dupa un drum de 2V2 
kil., facut parte prin pSLdurif, se 
deschide in valea Ceair-Orman, 
pe dreapta, maf jos de satul 
Cara-Amat. 

Iort-Mac,*W/tf,in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. $i cat. Lipnifa, este pre- 
lungirea ballet Ciamurlia, care 
la rindul el nu este de cit 
prelungirea TezeruluT Oltina; 
este inconjurata la E. de pS- 
durea Duanchioi-Orman ; in a- 
ceasta balta se deschid vaile 
Ghiuvenli-Ceair $i Dermen Ceair; 
este acoperita cu stuf $i con 
fine pe$te; are o intindere de 
aproape 100 hect. 

Iort-Mac, balta, in jud. Constan- 



ta, pi. Silistra-Noua, pe terito- 
riul com. rur. Ghiuvegea, situata 
in partea centrala a pla§ei §i 
cea N.-V. a comunel; este mat 
mult o prelungire a insenrnatu- 
lul Tezer Oltina ; are o lungime 
de 1300 m., o la^ime de 800 
m. ?i o intindere generala de 
1 1 5 hect. ; e acoperita in cea maf 
mare parte cu stuf, care nu se 
poate distruge de cit cu foarte 
mare greutate; pe linga dinsa 
merge drumul jude^ean Ostrov- 
Cuzgun ; la E. se afla padurea 
Duan-Chioi-Orman ; sta in Jega- 
tura cu lezerul Oltina prin girla 
Ciamurlia; confine pe$te ce se 
consume in localitate. 

Iort-Mac, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Oltina, catunul Ci$la. E a?ezata 
pe muchia dealului de deasupra 
Ci^leT, in partea N. a pla?et $i 
cea de S. a comunel, la I kil. 
de balta Iort-Mac; este incon* 
jurata numat de padurif; are o 
inal^ime de 140 .m.; fost punct 
trigonometric de observa^ie, ran- 
gul al 3-lea, dominind prin in- 
naltimea sa balta Iort-Mac, satul 
Ci^la, a?ezat la 1 kil. spre N.-V. 
de ea, satul Curu-Orman, a$ezat 
la 2 kil. spre S.-E. de ea, $i dru- 
mul comunal Ghiuvegea-OItina, 
ce trece pe la E. de ea, decT 
e punct strategic insemnat. 

Iosef (Pester a-luU), stivcd, jud. 
Buzau, ramificata din muntele 
Crucea-Spatarulul ; are in virful 
sau o grota, unde se zice ca a 
locuit un pusnic, Iosef; e situata 
in apropiere de Pe?tera-luT-Dio- 
nisie-Torcatorul $i de schitul 
Sf. Gheorghe, in com. Boziorul. 

Iosupeni, sat, com. Cotnari, pi. 
Bahluiul, jud. Ia$i, 'I situat pe o 
mica inal^atura de pamint, in 
fa^a ?esulu! Bahluiulul, $i a! caruia 
locuitort in numar de 16 familiT, 



Digitized by 



Google 



IOTE$TI 



62 



lPOTE?TI 



sau 46 suflete sunt raze??, avind 
parole lor de paminturf capatate, 
dupa cum spun batrinif, din 
timpul luf §tefan-Voda-cel-Mare; 
sunt de origina Ungurl $i de 
religiune catolica mergind la 
biserica catolica din Cotnari. 

Vite: 77 vite marl cornute, 
17 caf, 95 01 $i 31 rim&torf. 

Iote§ti, sat, jud. ?i pi. Arge$u- 
lut, pendinte de com. rur. Zar- 
ne?ti-Cacale$i; are 17 familif. 

Iovul, padure, jud. BacSu, pi. 
Bistri^a-d.-j.,de peteritoriul com. 
Bere$ti. 

Ipatele, com. rur., in partea de 
N.-E. a pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiu, la 36 kil. de ora$ul Vasluiu 
$i la 8 kil. de Negre^ti, re^edinta 
pla?ef, situata Jntre pirafele Stav- 
nicul §i Gelna $i intre comunele: 
$cheia, Dragu^eni, Bora^ti, Tin- 
gujef $i Parpanija. Este formata 
din satele: Ipatele, Bicul ($en- 
dreni), Slobozia, Cioca-Boca ?i 
Hali^a, pe o suprafata de 2814 
hect., din care 2074 hect. padure 
?i 28 hect., vie $i cu o populate 
de 327 familii, sau 1463 suflete. 

Teritoriulacestei comune este 
strabatut de un deal mare, aco- 
perit cu padure, afara de partea 
S.E., care are loc ?es. Dealul 
se intinde de la N. spre S., 
formind, in partea de N.-E., un 
podi? intins numit Poeana, nume 
luat dupa poiana ce este in 
padurea de pe el. 

In partea despre S., dealul 
se desparte in maf multe rami- 
ficarf, purtind nume deosebite, 
a?a, partea ce se inlinde spre 
E., are 2 numirf: una se nu- 
me?te DeaJul-Mare, dupa inal^i- 
mea ce prezinta ?i alta HolciuL 
Ramificarea despre V. a dealu- 
lul poarta numele de Osoiul; 
o alta ramificare a dealulul vine 
intre DealuiMare ?i Osoiul, pur- 



tind numele de Mijloace, dupa 
pozi^iunea ce ocupa, fund a?ezat 
intre cele 2 ramificarf; partea 
despre N. a dealuluf are iara?f 
doua numiri: Ripa-Galbena 9*1 
Humaria, numiri luate de la in- 
su?f calitatea pamintuluf din 
aceste doua ramurT, cacf una 
confine pamint galben $i alta 
pamint humos. 

Are: 2 bisericl, cu 2 preo^i 
?i 4 cintarep; o $coala; 10 cir- 
ciumf. 

Vite: 730 vite marl cornute, 
580 of, 5 capre, 96 cat $i 92 
nma"torf. 

BudgetuI com. e de: 3049 
lef, 54 b. laveniturf §i de 3014 
lef 77 b. la cheltuelf. 

Locuitoriiposeda: I32plugurf 
$i 150 care cu bol; 21 pluguri 
?i 23 caru^e cu cat; 120 stupi 
cu albine. 

Ipatele, sat, in central com. Ipa- 
tele, pi. Funduri, jud. Vasluiu, 
situat intre dealurile: Mijloace 
la V. ?i Dealul-Mare la E., can, 
impreunindu-se in partea de 
N., formeaza un podi? numit 
Poiana, pe care sunt cite-va 
case din acest sat. 

Se intinde pe o suprafata de 
429 hect., din care 19 hect. pa- 
dure ?i 18 hect. vif ?i livezf;cu 

populate de 150 familiT, sau 
500 suflete, locuitorf raze?f. 

Este re$edin{a com. Are: o 
scoala, infiin^ata in anul 1870, 
frecuentata de 31 copif; o bi- 
serica de lemn, facuta de raze?i 
la 1804 $i reparata la 1882, cu 

1 preot ?i 2 cintareflf ; 3 ctrciumf. 

Spun batrinil ca, mat inainte 
de formarea satuluf, pe aceste 
locurf erau padurf marf, dar in- 
mul^indu-se locuitorii, satul s'a 
intins ?i padurile s'au taiat, re- 
minind numai pe ici-colea, cite 
un arbore mare. 

In partea de N. a satuluf 
inca este o padure mare in 



care se gasesc arborf de o gro- 
sime insemnata. 

Vite: 300 vite marf cornute, 
200 of, 35 caf §i 90 rimatorf. 

Ipatele, piriU, izvore?te de sub 
dealul numit Poiana, trece cam 
prin mijlocul com. $i satul Ipa- 
tele, pi. Funduri, jud. Vasluiti, 
curge de la N. spre S. $i, in 
dreptul satuluf Hali^a, se varsa 
in piriul Gelna. 

Ipote^ti, sat, in partea de S.-V. 
a comunef Cucoreni,pl. Tirgul, 
jud. Boto§ani ; are o populate 
de 75 familii, sau 300 suflete; 
mo$ia e impar^ita in tref parflf : 
Ipote$ti Statuluf, cu 64 hect; 
Ipote$ti fra^if Iscace?tf, cu 64 
hect. $i Ipote$ti Marinovicf, cu 
458 hect. 

Are I biserica, cu 1 preot 
$i 2 cintareti. 

Vite: 130 bof $i vacf , 21 caf, 
795 01 $i 56 porcf. 

Ipote§ti, cdtun, pendinte de com. 
Coteana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
situat pe valea Oltuluf, unde se 
varsa vilceaua Oboga ; la 5 kil. 
de re?edin^a com. spre V. Are 
o populate de 646 locuitorf, 
din carf 121 sunt improprietaritf 
dupa legea rurala, cu 409 hect. 
din mo^iaPrintulut Brincoveanu. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita din nou la anul 
1882, de preotul Grigore Co- 
teanu ?i cu ajutorul celor l'altf 
locuitorf din catunul Ipote^ti. 

Vite sunt: 64 boT, 200 vacf, 
22 bivolf, 35 caf, 486 of ?i 238 
porcf. 

Catunul e legat cu satul de 
re^edin^a printr'o ?osea comu- 
nala. Locuitorif maf to{i sunt 
Rominf. 

Ipote§ti, piriU,]\id. Tecuciu, ce-^I 
ia na^tere din cite-va izvoare 
de pe valea cu acela?f nume; 



Digitized by 



Google 



IPSILANTE 



63 



iRitffcfn 



curge spre E. de com. T e P u ' 
si se varsa in dreapta Berheciu- 
luf, in fa{a satului fepul. 

Ipsilante, vechic numire a mo- 
st el Cotorca, com. Cotorca, jud. 
Buzciu. 

Irasli-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua\ pe te- 
ritoriul comunet Dobromir, si 
anume pe acela al catunului Do- 
bromirul-din - Deal ; este conti- 
nuarea dealulut Teche • Chioi- 
Bair ; se indrepteaza spre S., 
avind o direc{iune de la N. c&- 
tre S.; merge printre valea Med- 
medi-Culac, care este la E. si 
printre dealul Dermen-Sirti, care 
este la V., si trece fn Bulgaria; 
are o inal$ime maxima de 196 
m. si este acoperit numa! cu stu- 
fisur!; este situat in partea de 
S. a plase! si cea de S.-E. a co- 
munef, la I kil. spre E. de c£- 
tunul Dobromirul-din-Deal; pa- 
ralel cu acest deal merge dru- 
mul comunal de la Dobromirul- 
din-Deal in Bulgaria. 

Ireasca, sat, facind parte din com. 
Gohorul, pi. Zeletinul, jud. Te- 
cuciu. Situat pe Valea-L'jpulul, 
in partea de E., la 2 kil. 200 
m. de resedin^a comunei care 
e in Gohorul. 

Are o populate de 384 su- 
flete: 90 barbaf! si 85 feme!; 
locuesc in 84 case. Teritoriul 
satulu! e de 438 hect. si 79 a. 
E udat in partea de E. de riul 
Birlad care intra in jud. Te- 
cuciu in raionul acestui sat, la 
punctul numit Gura-Ireascdl. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Niculae. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Locuitori! sunt improprieta- 
ri{! la anul 1864. 

Ireasca, deal, jud. Tecuciu, con- 



tinuare a dealului Gohorul; pe 
dinsul se afla asezat satul cu 
acelasl nume. 

lre§ti, com. rur. t in jud. Putna, 
pi. Girlele. Se compune din ur- 
matoarele cat: Cucuefi, Iresti 
(unde e si primaria comunei) 
si $erbanesti. Satul Iresti este 
asezat pe podisul dintre malul 
Putnel si Dealul-Mare, iar sa- 
tele $erbestisi Cucuefi suntchiar 
pe malul Putnel. Satul Iresti se 
afla la 19 kil. de sub-prefectura 
plase! , si la 25 kil. de capitala 
jude^uluT. 

Afari de riul Putna mal este 
udata si de piriiasele: Saca si 
Zlota. 

Are o populate de 437 fa- 
mili! sau 1543 suflete (770 bar- 
bae, 773 femei): 740 neinsurafl 
(368 barba^I, 372 feme!), 746 
insurap, 55 vaduv! (27 barba{i, 
28 feme!, 2 divorjat! (barba{!) ; 
1537 RominT, 1 Grec si 5 de 
diferite nationality! ; 1538 or- 
todox! si 5 Izraeliflf; 222 agri- 
cultorl, 10 meseriasi, 100 indus- 
trial, 22 comercianp, 36av?nd 
profesiun! liberale, 150 munci- 
torl si 50 servitor!. 

Locuesc in 400 case. 

Sunt 364 contribuabill. 

$tiu carte 113 persoane. 

Are 2 bisericl parohiale, una 
cu hramul Adormirea si a doua 
cu hramul Sf. Voevozl, ambele 
in catunul Iresti ; o scoaia mixta, 
construita de particular! si fre- 
cuentata de 24 copil. Comuna 
vine in ajutorul scoale! cu 314 
lei anual. 

Budgetul com. e de 4370,96 
lei la venitur! si de 4252,05 lei 
la cheltuell. 

Locuitori poseda : 29 plugurl 
de lemn, 18 de fier; 2 mori de 
apa. 

Vite sunt: 392 bo!, 230 vaci, 
76 ca!, 543 ol, 48 capre si 215 
porci. 



In comuna sunt: 12 circiu- 
marl, 20 fabrican^i de rachiu ; 
2 bacan! ; 1 brinzar ; 10 fabri- 
canf! de oale ; 1 cizmar. 

Ire§ti, catun, in com. cu acelasl 
nume, pi. Girlele, jud. Putna. 
Este asezat pe podisul dintre 
malul Putnel si Dealul-Mare. 

Ire§ti, parohie, in com. cu acelasl 
nume, pi. Girlele, jud. Putna. 

Ire§ti (Raza§il-), pddure, jud. 
Putna, pe teritoriul com. Iresti, 
in intindere de 305 hect., pro- 
prietatea razasilor din Iresti. 

Irima^ulu! (Girla-), girto, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Macesul- 
d.-s., prin care balfile Dracoaica, 
Oaiel, Saiciel, Terpezija, Putu- 
roasa-Mare si Puturoasa-Mica, 
comunica cu Dunarea. Are un 
pod pe dinsa. 

Irime^ti, trup de p&dure, al sta- 
tulul, in intindere de 260 hect., 
pendinte de com. Prahovtya, 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
care, impreuna cu trupurile : Ma- 
gura (35 hect.) si Ge^ele-Griu- 
lul (175 hect), formeaza pa- 
durea Valea-Pletrel. 

Irimia, deal cu pddure, jud. Ba- 
cati, pi. Siretul-d.-j., com. Bo- 
testi, situat d'a dreapta piri- 
ulul Turbata. 

Irine§ti, sat, jud. Braila, la 6 kil. 
spre S.-E. de satul Su^esti si la 
hotarul de E. al com. Sufesti. 
Vatra satulu! e de 5 hect. cu 
20 case. 

Are o populate de 12 fa- 
mili!, sau 77 suflete: 37 bar- 
bae si 40 feme!. 

Vite : 114 vite mar! cornute, 
40 cal, 440 oT si 30 rimatorl. 
Acest sat se ma! numeste si 
Friguroasa, dup3 numele mosiet. 



Digitized by LiOOQ IC 



IR1?TEA 



64 



ISACCEA 



Iri§tea, mahala, facind parte din 
com. rur. Turce$ti, pi. Olte^ul- 
d.-s., jud. Vilcea. Cade la E. 
com. $i este udata. de piriul 
Lespedea. 

Irmul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- 
I5.ul-d.-j., situat in partea de E. 
a com. Bere^ti, pe coasta de 
peste riul Tazlaul, in intindere 
de 2 fillet, ?i unde se v&d urme 
de morminte foarte vecht. In 
timpurile din urm3. locuitorit 
au gSsit in acest loc hirburt de 
oale, pietre, arme, ce au fost 
puse la capetele mor^ilor. 

Iroftie (Valea-lui-), vale, jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Satui-Nou ; 
se desface din poalele estice 
ale dealulut Co^lugea; se in- 
dreapta spre E., pe la poalele 
meridionale ale dealulut Ciatal- 
Orraan, avind o direcjiune ge- 
nerate de la N,-V. spre S.-E., 
brSzdind partea de N. a placet 
$i pe cea de S. a com. Satul- 
Nou, fecindu-I pu^in chiar ho- 
tarul c&tre com. Lipni^a ; se u- 
ne?te cu viile Micul-Orman $i 
Tana-Saia pentru a forma im- 
preuni valea Co^lugea; are o 
lungime de 2 Va kil. ; malurile-I 
sunt joase; printr'insa merge 
drumul com. Pirjoaea-Co^lugea. 

Ironi, deal, jud. Gorj, situat la 
N.-V. com. Tope^ti, plaiul Vul- 
can, $i spre V. de dealul Ve- 
cinit-Ptetreni, in fa^a manastiret 
Tismana. 

Are osuprafaj&de 170 hect., 
proprietatea statulut. 

Pe acest deal se afla padure 
de fag! ?i castani, precum ?i lo- 
curt cultivabile. 

Isac (Dealul-lui-), deal, in jud. 
Ia?i, pi. Codrul, com. Tome^ti, 
o ramificare a dealul ul Pfiun ; 
se intinde de la S. spre N., apot 



catre E., §i descriind o linie pa- 
ralela cu dealul Paun, se sfir- 
?e?te lingS piriul Chicerea, for- 
mind Valea-IuMsac ; coastele lul 
sunt acoperite cu vii $i livezt. 

Isac (Muchea-lul-), colina, in 
jud. BuzSu, com. CSrpini§tea; 
face hotar despre mo$ia Cloci^i. 

Isaccea, plasa, in jud. Tulcea, 
a^ezata in partea nordica a lui. 

Se margine^te la N. cu Du- 
narea, care o desparte de Basa- 
rabia ; la E. cu pi. Tulcea ; la 
S. cu pi. Babadagulul ?i la V. 
cu pi. Macinulul. 

Relieful sau coprinde doua 
regiunl : $esul de la N., ling&Du- 
nare, Va din intinderea placet, 
semanat cu baijt, girle $i stu- 
furl ; dealurile ocupind partea de 
S., intre care distingem culmea 
Isaccea (340 m.), continuata cu 
culmea Nicoltyelul $i alte dea- 
lurt acoperite in cea mat mare 
parte cu padurl. 

E udata. de Dunare, pe o in- 
tindere de 55 kil., udindu-I $i 
re^edin^a. Riul Taifa o uda la 
S. cu afluentul sati Acadin; 
riul Teli^a o uda la E.; riurile: 
Ciuline^ul %\ Luncavifa, la N. 

Bah;T sunt numeroase, $i a$e- 
zate linga Dunare. Principalele 
sunt : Crapina, Popina, Capaclia, 
Rotunda, Piatra-Cacata $i So- 
mova ; ele con^in pe?te ?i stuf. 

Clima este in general sana- 
toasa, mat cu seami in regiu- 
nea deaiurilor, unde sunt multe 
padurl. 

Intinderea placet este aproape 
de 1 00000 hect., cea mat mica 
din cele 6 pla$! ale jude{ulut; 
din acestea, 3000 hect. sunt o- 
cupate de vetrele satelor, 57000 
hect. ocupate de pamint produc- 
tiv $i restul de 40000 hect. ocu- 
pate de bal^t, stuf 51 loc nepro- 
ductiv. 

Are o populate de 4200 fa- 



milit, sau 1 5000 suflete, din cart : 
1 0000 Romint, 1800 Bulgart, 
2240 Ru§t ?i Lipovent, 1500 
Turct ?i Tatarl, iar restul de alte 
nationality. 

Comunele cart compun a- 
ceasta, plasa. sunt: Isaccea, o- 
ra$, la N., re?edin^a $i port la 
Dunare; Alibei-Chioi, la S. pe 
riul Tatya cu catunele Alibei- 
Chioi §i Acadin ; Balabancea, 
la S.-V., pe riul Tai^a $i f i- 
ganca; Freca^ei, la E., pe riul 
Teli^a ; Luncavi^a, la N.-V., pe 
riul Luncavifa cu catunele : Lun- 
cavi^a, Tichile§ti ?i Rachel ; Mei- 
dan-Chioi, la mijloc, pe piriul 
Acadin; Nicoli^el, la mijloc, la 
poalele dealulut Nicoli^el, cu ca- 
tunele: Nicolijel ?i Manastirea- 
Saon; Parche?, la N., lang£ 
girla Somova; Somova, la N.- 
E., tot pe girla Somova ; Telifa, 
la E., cu catunele : Teli^a, Po§ta 
$i Manastirea-Ciliculut, pe piriul 
Telifa; in total aceasta plasa 
are 1 com. urb. $i 10 com. rur., 
care coprind 20 sate. 

Caile de comunica^ie sunt: 
$oseaua nafionaia Tulcea-Isac- 
cea-M&cin, ?i multe drumuri co- 
munale ce unesc comunele in- 
tre ele. 

Aceasta plasa s'a format in 
anul 1892 din 3 comune luate 
de la plasa Macin, 5 de la plasa 
Tulcea ?i 3 din plasa Babadag. 

Isaccea, com. urb., in plasa Isac- 
cea, judeful Tulcea, situate in 
partea nordica a jude^ulut, la 
35 kil. spre N.-V. de ora$ul 
Tulcea, capitala districtulut, §i 
in partea de N. a placet, ac&- 
rei re?edin^a este. 

La inceput purta numele de 
Obluci^a, ceea ce arati ca a 
fost fundata de Romini uni^t 
cu Slavt. Numele s&u este tur- 
cesc, de la Isac-Chioi : satul lut 
Isac, adica al lui Isac-Pa?a, din 
secolul al XVI-lea. 



Digitized by 



Google 



1SACCEA 



f>.-) 



1SACCEA 



Hotarul teritoriuluf, plecind 
dupa malul drept al Dunarel, 
din dreptul pietret miliare cu No. 
7 1, de la gura girleTCiulinetul, se 
indreapta spre S. prin stuf, taie 
lacul Piatra Cacata, intra in pa- 
mintul fermpe linga Valea-Rece, 
?i pe la poalele dealulul Gil- 
mele-In^irate, se urea pe Dealul- 
Cadiulul; de aci, pe muchea lul 
prin Padurea Mare, se indreapta 
spre E., urea $i coboara Dealul- 
Breazulul, pe linga manastirea 
Coco?ul, pana intre dealurile 
f ugulea $i Piatra-Ro$ie ; de aci 
o ia spre N.-E , pe linga viile 
Badila, pe valea Capaclia, panS 
da de balta Capaclia ; urmeaza 
pu^in malul acesteia $i apol il 
parase^te trecind pe linga la- 
cul Rotunda, ?i se opreste in 
Dunare, in dreptul mileT No. 65 ; 
de aci, o ia spre N.-V.-V. pe 
lingS Isaccea, $i se opre?te la 
gura CiulinefuluT, de unde am 
plecat. Forma lul este aceea a 
unul trapez neregulat, lungimea 
perimetrulut fund de 70 kil., iar 
intinderea totala a teritoriulul 
cuprins in el fiind de 12000 hec- 
tare. 

Se invecine^te la N. cu Basa- 
rabia, de care se desparte prin 
fluviul Dunirea; la S., cucom. 
Balabancea, despartit prin cul- 
mea Isaccel ; la V., cu comuna 
Luncavi^a ?i la E., cu comuna 
Nicolifel. 

Relieful sau aparfine mai 
mult regiunel dealurilor, afara 
de partea nord-estica, care apar- 
{ine $esului, acoperita cu stuf 
$i batyl. Dealurile cart o braz- 
deaza sunt: Muntele-luMIasan, 
cu virful Isaccea (197 m.) $i 
Acic-Tepe (201 m.) laV.; Dea- 
lul-Coco§ul laS.-V.; Dealul-Brea 
zulul la S., la ale carul poale 
se afla viile Badila; dealul Jugu- 
lea la S.-E. (242 m.); toate sunt 
acoperite cu padurl; la E. sunt 
dealurilor Vizir- Tepe ?i Eschi- 



Cale, renumite prin ruinele lor, 
de la lagare $i zidurl vechl ro- 
mane. 

Apele, cart brazdeaza teri- 
toriul sau sunt : Dunarea la N., 
pe o distant de 6 mile (11 
kil.), formind braful Isaccea $i 
coprinzind intre ele insula Isac- 
cea acoperita cu saicil. In Du- 
nare se varsa girlele : Girla-Noufi 
(scurgere a laculul Piatra-Ca- 
cata in Dunare), Girla-Cazacu- 
lul, o legatura intre lacul Piatra- 
Cacata $\ lacul Iapsia-Rahova, 
care sevarsSprin Girla-Hamba- 
rului in Dunare, udind-o la N.- 
E.; Valea-Rece. la V.; valea Acic- 
Tepe, unita cu valea Capaclia, 
prin mijloc $i E., varsindu-se 
in balta Capaclia. Baltile de pe 
teritoriul et sunt: Piatra Cacata, 
la N.-V. (180 hect.), din care 
jumatate apartfne comuneT; Iap- 
sia-Rahova la N., balta Capa- 
clia la S.; con^in pe$te ?i stuf. 

Clima este sanatoasa, din cau 
za vecinata^el munfilor ?i a pa- 
durilor. 

Ora$ul este a$ezat intr'o po- 
zi^iune placuta, la poalele unor 
dealurl $i pe malul unul bra{ al 
DunareT, numit Isaccea. Are mat 
mult aparenfa unuT sat mare, de 
cat aceea a unul ora$. Are viitor 
comercial, mai cu seama fiind sin- 
gurul debu^eu pentru exportul 
lemnelor din intinsele padurT ale 
plaset §i al vinulul renumit din 
Sarica. Manastirea Coco$uI, care 
depinde de aceasta com., $i este a- 
?ezata mai la S., are o pozi^ie 
minunata, inconjurata cu pom! 
roditorl. 

Populafiunea ora^ulul este a- 
mestecata, elementul predomi- 
nant fiind RominiT. 

Are 620 fam. sau 3094 suflete 
din carl: 1020 Rominl, 248 Bul- 
garl, 1000 Turci, 40 Tatar!, 575 
Ru$i, 130 Greet, 40 German!, 60 
EvreT; 2000 OrtodoxT, 30 Ar- 
menT, 7 Lipoveni, 1040 Maho- 



medani, 60 MozaicI, 40 de alte 
religiuni. 

Sunt doua $co!i primare : una 
de bae^T, cu 3 institutorl $i a 
douade fete, cu 2 institutoare, 
ambele fundate in anul 1881 §i 
frecuentate de 180 copit. Turcii 
au o ?coaia alipita de geamia 
lor. Sunt 2 bisericl, una cu hra- 
mul Sf. Gheorghe $i a doua cu 
hramul Sf. Voevozl, cu 2 preo^I 
$i 3 cintare^T. Pe linga acestea 
mai este $i manastirea Coco^ul 
cu calugarl rominl. Turcit au o 
geamie, cu 1 hoge. 

Intinderea comunel e de 1086 
hect.: 300 hect. acoperite cu 
pa$iuni $i livezT, 120 h^ct aco- 
perite cu stuf, iar restul aco- 
perit cu intinse padurl, in care 
predomne^te teiul. 

Locuitoril poseda 450 plu- 
gurt. Comerciul se exercita de 
6 persoane. Mi$carea navilor in 
1894 a fost : 894 vase intrate 
?i e$ite cu 32928 tone (din a- 
cestea: 429 romine, 2 italiene, 
2 engleze, 87 austriace, 146 
turce, 11 ruse$tl, 135 eline, 
75 bulgare^tl). Comerciul consta 
in export de cereale, lina, vin, 
tutun $i in import de coloniale, 
zahar, {esaturT, etc. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 23884 lei ?i la cheltueli 
de 23467 let. 

Caile de comunica^ie sunt : 
$oseaua jude^eana Tulcea-Ma- 
cin, care trece prin Isaccea, apot 
drumurl comunale ce due la : 
manastirea Coco^ul, Tatya, Te- 
li^a, Nicolifel, viile Sarica, Ba- 
labancea. 

Este a^ezata pe ruinele ve- 
chiulul ora§ roman Noviodunem, 
ale carul ruine se afla ^i azlla 
E. Pe la 5 1 3 a. C. a trecut pe 
aci Dariu contra Scyfilor pe un 
pod de vase. In secolul al XV- 
lea fu fundata de Rominl, care'f 
au dat numele de Oblucita, dar, 
dupa ce Turcii in secolul al XVI- 



61378. MmrtU Dicfionmr diografie. Vol. IV. 



9 



Digitized by 



Google 



ISACCEA 



66 



ISNOVAJUL 



lea s'ati stabilit definitiv in Do- 
brogea, 1-aQ dat numele de Isac- 
Chioi, dup& numele unui pa$&. 

Isaccea, ostrov, in jud. Tulcea, 
pi. Isaceea, pe teritoriul com. 
urbane Isaccea, in partea de N. a 
pl£$eT $i a comunel, situate in 
DunSre intre bra^ul Isaceea $i 
cell'alt bra{ principal ; are o 
lungime de 2 kil., o lelrgime de 
400 m., o formi triunghiularS, 
cu cotyul spre Isaccea; o in- 
tindere de 100 hect. ; malurile 
it sunt pres&rate cu sSlcii $i rS- 
chite, iar in interior sunt lo- 
curi de pS?une. 

Isaccea, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. urbane Isaccea, situat in 
partea de N. a pl&$ei §i cea de 
V. a com. ; este unul din virfurile 
DealuluMuT-Asan(i97 m.), punct 
trigonometric de rangul I-iu, do- 
minind asupra drumuluT jude^ean 
M&cin -Isaccea; acoperit cu p&- 
durl. 

Isaccea (Bra{ul-), braf al Du- 
n&rel, in jud. Tulcea, pi. Isaccea, 
pe teritoriul comunel urb. Isac- 
cea, in partea de N. a pl5$ei $i a 
comunef; sedesface dindreptul 
mileT 68 ?i se termini in drep- 
tul milel 66; este cuprins in- 
tre ostrovul Isaccea §i malul 
drept al Dunarel ; este destul 
de adinc, pentru ca vapoarele 
si poatS trece prin el; in el se 
deschid dou& girlie: Girla-Ham- 
barulul $i Girla-NouS. 

Isaci, sat, face parte din com. 
rur. F&gefelul, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. Are o populafiune de 
60 locuitori. Cade in centrul 
comunel $i este situat pe dealul 
Boba. Are o bisericS ridicat<i 
din temelie la anul 1852. 

Isacovul, lac y in jud. Tulcea, pi. 



Sulina, pe teritoriul com. rur. 
Cara-Orman, situat in partea de 
S.-V. a placet ?iacomuneJ ?i for- 
mat de o rev&rsare anterioara a 
brafuluf Sf. Gheorghe, de care 
acum e independent; se scurge 
prin dou& girli^e in girla Litcov ; 
. are 7 insule micT; o intindere 
de 300 hect.; confine pe?te in 
mare cantitate; venitul e al sta- 
tuluT. 

Isaia, com. rur., in partea de 
N. a pi. Podoleni, jud. F&lciu, 
intinzindu-se: spre N.-V. p£na 
in hotarnl comunel Bohotinul; 
spre S.-E., p&n3 in hotarul co- 
munel Gura-Bohotinul; iar spre 
E., p&n& in apa riuluT Jijia, ce 
o desparte de comuna Zberoaia. 
Suprafa^a teritoriulul com. e 
de 858 hect., cu o popula- 
te de 109 familiF, sau 301 su- 
flete, din car! 61 contribuabilf. 
Este formats numal din satul 
Isaia, situat parte pe coasta dea- 
luluT, parte pe valea piriuluJ 
Bohotinul. Vatra satulul e de 
26 hect. 

Are dou5. bisericT, una vechle 
de birne, ruinate $i una nou£, 
cu I preot $i 2 dasc£ll. 

Vite marl cornute 200, ot 
120, ca! 15 ?i porci 40. 

Isaia, sat. VezT Isaia, comuna, 
pi. Podoleni, jud. Fcllciu. 

Isaia, girla, ce-$i ia na^tere 
din riul Prutul, de pe teritoriul 
com. Rt$e$ti, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, la N. de com. Pogane?ti; 
udS marginea satulul cu acela§T 
nume $i se varsa* in b&l$ile nu- 
mite Grosul-Mare ?i Grosul-Mic, 
care sunt situate in partea de 
S.-E. a comuneT Pog&ne?ti. 

Isaia, piritt, jud. Suceava, numit 
la obir$ie ?i Pietrosul; izvore?te 
din p&durea Ar$i$a, com. Dol- 
hasca $i, dup5. un curs de 3600 



m., se pierde pe $esul Sire- 
tuluJ. 

Isaia, fas, in partea de S.-E. a 
com. Isaia, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, format din piriul Bo- 
hotinul; are o moara' cu 2 pietre. 

Isara^ti, sat, face parte din com. 
rur. T&tarei, pi. Vedea d.-j., jud. 
Olt. 

Isba§a,Isba§ul, Isbase§ti, Isbi- 
ceni. VezI Izba?a, Izba^ul, etc. 

Isgonul, mosic particulara, de 
600 hect., in com. Brani?tea, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu, re- 
numita prin finul ce produce. 

Islazul. Pentru cuvintele cu acest 
nume §i compusele lui, vezi Izla- 
zul, etc. 

Isniange. VezT Tirgul-Neam^uluT, 
tirg, jud. Neam^u. 

Isnovatul, sat, pe mo?ia cu a- 
cela$i nume, com. Rad&ufi, pi. 
Prutul-d.-j , jud. Dorohoiu, cu 
221 familii, sau 1012 suflete. 

Are o biserici, cu hramul Sf. 
Gheorghe, cu 1 preot, 2 cintare^i 
$i 1 p&l&mar; este de zid,spa{ioasa 
?i frumoasS, fecut& in 1857, dupk 
dispozi^iunile testamentare ale 
defunctului Hatman, Iordache 
La^escu-Boldur, fost proprietar. 

S&tenil improprietSrip ati 66j 
hect. 30. ar. p&mint; iar pro- 
prietatea mo?iei, 1088 hect., 47 
ar., cimp, ?i 17 hect., 19 ariT, 
p&dure. 

Pe teritoriul satuluise afl& un 
iaz mic ?i dou& bSlp ; o mici liva- 
da cu pomlfructileri ?i6pog. vie. 

Piriul mai mare ce curge 
pe mo^ie este Isnov^ul, iar pe 
hotar trece riul Prutul. 

Drumuri principale sunt: calea 
judejeana R&d£u{i-Darabani §i 
acel ducStor la Bivolul. 



Digitized by 



Google 



isnovAtul 



67 



ISTKUL 



Hotarele mosie! sunt cu: Pru- 
tul, Rad3u{i, Bivolul si Craini- 
ceni. 

Numirea sat llul si a mosiel 
vine de la piriul Isnovaful ce 
trece prin sat. De unil se mai 
numeste si Radiul, pentru ca 
la departare de l li ora sprc S. 
de sat se afla un radiu, unde, 
pana la 1796, era un sat cu 
aceasta numire, de la care data 
proprietarul mosiel de atuncl 
Pa stramutat in localitatea unde 
se afla acum piriul Isnova^ul. 

Loc insemnat este Trecatoa- 
reaOstilor. 

Isnova{uI, piri/7, incepe din Fi- 
natul-luT-Mateiu, de pe mosia 
Paltinisul, com. Paltinisul, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu ; trecc 
pe mosiele : Horodistea, Crai- 
niceni, Radiul, Radauji si se 
varsa in riul Prutul, formind 
in cursul sau pe mosia Ivan- 
caufi iazurile : Popei si Vasiliu. 

Istaul, vechie numire a catunti- 
lul Baba-Ana-d.-j., jud. Buzau. 

Istaul, mosie, in jud. Buzau, com. 
Mizil; are 1000 hect. mai toate 
arabile. 

Ist&ul, piriii, in jud. Buzau, com. 
Mizil, format din Valea-Schei- 
lor si Valea Tohaneanca, cu a- 
fluenfif lor, carl, dupa ce se 
unescd'asupracatunululFefelei, 
iau numele de Istaul. Curge 
spre S., udind partea de E. a 
com. Mizil ; de aci inainte, cur- 
sul sau devine incet, luind for- 
ma de viroage si se ramifica, 
parte prin jud. Piahova (mosia 
Fulga), parte prin teritoriul com. 
Baba-Ana, sub numele de Cal- 
ma^uiul-Nou. Mai in jos se u 
neste cu alta viroaga, Calma- 
{uiul-Vechiu. Toate aceste rami- 
fica^iT vin apol de se varsa in 
lacul Boldesti. 



Istrate, piriil, pe mosia Mitocul, 
com. Mitocul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu. 

Istrateni. VezI Bisceni, sat, com. 
Ostopceni, jud. Botosani. 

Istr&teni, pirin, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul 
Iapa ; izvoreste dintre ramurile 
muntelul Malaesti si Murgociul, 
varsindu se pe sttnga piriuluf 
Calul. 

Istrate^ti, fost sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Floresti. 

Istrate^ti, mahala, com. rur. Pie 
soiul, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

lstr<kte§ti, mahala, com. rur. Pa- 
ra isani, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Istri^a, munte, in jud. Buzau, com. 
Pietroasa-d.-j., cu o inalfime de 
744 m. Ramificat'iile sale se in- 
tind in comunele: Pietroasa-d. 
s., Breaza si Vispesti. Culmi- 
neaza in trel piscurl : Surla-Nem- 
{ilor (punct trigonometric), Cur- 
matura-CaluluT si Crucea Proto- 
populul. In partea com. Breaza, 
termina printr'un precipi{iu, din 
care se ridica o gilma, Movila 
Calulul. Istri^a, fiind muntele 
eel mai inaintat in cimpie, per 
mite ochilor a vedea, din vir- 
ful sail, cea mai frumoasa pri- 
veliste : la N., toate piscurile 
munjilor din jude^ele : Prahova, 
Buzau, Rimnicul-Sarat si Putna; 
la S. Balcani, Dunarea, Braila, 
Galatf si Bucuresti. Ma! impor- 
tanta insa e vederea sirurilor de 
| movile, cart, plecind din poalele 
I sale, ca niste raze, merg de- 
i parte spre cimp, tree Dunarea 
pe la Hirsova si dau in Marea- 
Neagra. Se poate dar deduce 
ca pe aci a fost drumul vechi- 
lor popoare : ScirJ, GetJ, Dad 
! si Go^T. In coastele sale a as- 



cuns Atanaric prefiosul tezaur 
de la Pletroasa: Closca-cu-Pui. 
In poalele sale se vad inca rui- 
nele vechei cetaflf dacice Co- 
midava, utilizata apol de Ro- 
manl si Go{I. Masivul sau e o 
imensa cariera de pTatra de con- 
strucfiunl, care se intrebuin- 
feaza nu numai in jude{, dar 
si in {ara, iar piscul e acoperit 
cu pasunt, unde se stabileste 
vara cite o stina. Urcarea pe 
dinsa, plecind din comuna Ple- 
troasa-d.-j , se face in 1 l /a or *» 
iar urcarea prin com. Breaza 
e indelungata, de si malfacila. 

Istri^a-cu-Viea, mosie, a statuluT, 
pendinte de Episcopie, jud. Bu- 
zau, com. Vispesti. 

Istri^a-de-Jos. vechie numire a 
cat until ul Greceanca, jud. Bu- 
zau, com. Breaza. 

Istrita-de-Jos (Sf. Gheorghe- 
Nou), mosie, a statu lul, pen- 
dinte de Sf. Gheorghe-Nou, jud. 
Buzau, com. Breaza; are 3000 
hect, din carl 1250 arabile, 
1150 padure, 350 izlaz, 24011- 
nea{& si restul vil cu embatic ; 
758 hect. dintr'insa s'au dat im- 
proprietari^ilor din 1864. 

Istri^a - de- Sus (Miguleasa), 

mosie, a statulul, jud. Buzau, 
com. Argesanul. 

Istropolis, mine. VezI partea is- 
torica a jud. Constanta. 

Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a- 
sezata in partea de S. a lul ; 
st-a luat numele de la ruinele 
vechei ceta^I Istropolis. 

Se margineste la N. cu pi. 
Babadagul, la E. cu aceeasl plasa 
si Marea; la S. si V. cu jud. 
Constanta. 

Relieful sau are doua regiunl : 
sesul, la E., a 4-a parte din in 



Digitized by 



Google 



1SVARNA 



68 



1SVERNEA 



tinderea el", compus in mare 
parte din b&l{T §i pu{in loc ara- 
bil. Dealurile in general mid, 
netrecind in&tyimea de 250 m. 
$i cea medie de 80 m. Princi- 
palele sunt : Haidinul, Ciamurli, 
Rimnicul, Ca$calac-Bair, Inan 
Bair, Topologul $i Ba^-Punar; ele 
sunt acoperite cu purine p&dun, 
dar livezile abund&. 

Riul Slava o ud& pur/m la E. 
cu afluentul sSu piriul Camena; 
riul Beidant, cu afluenftf Cia- 
murli $i Hagiavat, prin mijloc; 
rtul Casimcea sau Ta?&ul, cu 
afluentul s£u piriul Rimnicul, la 
V. ; piriul Duimgi la S. 

B£tyr sunt : lacul Golovi^a, 
iezerul Golovi^a, balta Sinoe 51 
lacul Duimgi la E. ?i S. ; con^in 
sare ?i pe§te de bun& calitate. 

Clima sa este san&toas& ; b&l- 
\\\e cont/inind sare, materiile or- 
ganice nu cad in putrefacyie, spre 
a vSt&ma aerul. 

Intinderea acestef pl£$I este 
de 12000 hect., din care 2500 
hect. ocupate de vetrele sate- 
lor, 45000 hect. ocupate de 
bil^i ?i locurT neproductive; res- 
tul de 73000, ocupate de p& 
mint arabil, livezl $i fine^e. 

Popula^iunea, amestecata, insa 
mai pu^in ca in cele l'alte pl£?T, 
se compune din : BulgarT in ma- 
ioritate, RominT $i Turci T&tarf. 
Sunt 4500 familil sau 17000 
suflete, din can : 1 1000 BulgarT, 
3000 Romini, 2500 Turcl-T&- 
tarl; restul de atte nationality!: 
Greet, Armeni $i EvreL 

Comunele, caricompun plasa, 
sunt 8, $i anume : Cogelac, re- 
$edin^a, la S., pe piriul cu ace- 
la?! nume, cu c&tunele Cogelac, 
Tari-Verdi $i Inan-Ce^ure; Bei- 
dant, cu c&tunele Beidant, Cail- 
Dere $i Sari-Ghiol, in mijloc, 
pe piriul cu acela?i nume; Ca- 
ra-Nasuf, cu c^tunul Cara-Nasuf 
$i Duimgi, la S.-E., linga balta 
Sinoe; Casap-Chioi, la E., pe 



malul lacului Sinoe, cu c5t. Ca- 
sap-Chioi §i Sari-Iurt; Casimcea, 
la S.-V., pe piriul Casimcea, 
cu cat. Casimcea, Alifac, Ciau?- 
Chioi, Ciuciuc Chioi, Caciamac; 
Ciamurli-d.-s., cu c&t. Ciamurli- 
d.-s., Camena, Eschi-Baba, Hagi- 
Omer ?i Testemel, pe piriul 
Ciamurli, la N. ; Potur, cu c&t. 
Potur ?i Hamamgi, la E , pe 
piriul Beidant sau Potur; Tos- 
cof, cu cit. Toscof, Chiri§lic, 
Rimnicul-d.-j. $i Rimnicul-d.-s., 
la S., pe piriul Casimcea; in 
total 8 com. rur., carl cuprind 
25 sate. 

Comerciul constS in import dc 
coloniate, vin $i manufacture, $i in 
export de sare, cereale, vite $i 
Una ?i se face cu ora?ele Ba- 
badag $i Constanta. 

CSi de comunicat/iune sunt: 
$oseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag-Constan^a ?i alte drumur! 
comunale, ce unesc comunele 
intre ele. 

Aceast& plas3 s'a format in 
anul 1892, din 8 comune lu- 
ate din pi. Babadag, care era 
prea intins& ; cuprinde partea 
de S. a vechiului mutesariflic 
de Babadag. 

Isvarna, c&tun, al com. Pocruia, 
pi. Vulcanul, jud. Gorj. 

E situat in partea de V. a 
com. $i sub dealul cu acela^i 
nume. Are o s iiprafa^ de 643 
hect., din can: 250 hect. p&- 
dure, 1 80 hect. arabile, 140 hect. 
fine^e, 60 hect. izlaz, 5 hect. 
vil ?i 8 hect. livezi de pruni. 

Are o populate de JJ fam., 
sati 384 sufl., din carl 60 contrib. 

Locuitoril sunt mo^neni. Ei 
posed&: 15 plugurl, 25 care cu 
bol; 225 vite marl cornute, 40 
cal, 197 01, 60 capre $i uori- 
matorl. 

Are o biserica de lemn, cu 
11 n cint&ref ?i deservitS de preo- 
tui de la com. Pocruia. 



Numele de Isvarna se zice 
c& $i l'a luat de la multele iz- 
voare ce nasc de sub dealul 
Piatra-Cir§ana. 

Apa care ud& acest c&tun 
este piriul Isvarna. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua comunale ce vine de la 
S.-V. din com. Costeni $i se 
leaga cu $oseaua comunale a 
c&tunuluf vecin Pocruia $i trece 
riule^ul Pocruia, care curge de 
la N.-V. spre S , pe pod de lemn. 

In c£tun se g&sesc 2 pu^uri 
$i I fintinS. 

Isvarna, piriti, in jud. Gorj, iz- 
vore^te de sub coasta dealulul 
Piatra-Cir^ana $i curge de la 
N.-V. spre S.; se vars& in Or- 
lea, in dreptul CeleiuluT. 

Isvernea, com. rur. ?i sat, in 
jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la 
53 kil. de ora?ul Turnu-Severin, 
situata la poalele muntetui, nu- 
mit Piatra - lul - Stan, pe albia 
riulul Co?u$tea, ce se formeazS 
de aci, ?i din piriul ce vine de 
la muntele Secul, din hotarul 
Prejna prin Canicea in Izvoarele. 
Se mcirgine^te: la E. cu com. Si- 
li$tea ; la N. cu com. Gorno- 
vi^a ; la V. cu com. Preja ?i 
la S. cu apa Cerna. Satui for- 
meaz& comun^ cu satul C&nicea, 
avind peste tot 1500 suflete, 
din carl 172 contribuabilf ; lo. 
cuesc in 283 case. 

Locuitoril posedS: 36 plu- 
gurl, 88 care cu bol, 5 c&ru$e 
cu cat ; 200 stupf. 

Este legata prin ?osea comu- 
naU cu ^oseaua Turnul-Seve- 
rin-Balta-Baia de-Aram^. 

Are 2 biserici, cu 2 preo^T ^i 
4 cintare{i ; o ?coalS, cu I in- 
vat^tor, frecuentat^ de 40 elevl; 
o circiumS. 

Budgetul comunele la venituri 
de 1047 lei ?i ^ a cheltuelT, de 
1045 lei. 



Digitized by 



Google 



ISVERNEA 



69 



I$ALNIJA 



Vite : 700 vite mar! cornute, 
54 cat, 790 oT, 482 rimatorT $i 
1206 capre. 

In comuna se afla o pe^tera 
frumoasa. 

In apropierea muntelui Piatra- 
lui-Stan §i linga trccatoarea ce 
scoboara in apa Cerna, se afla 
un meterez vechiu in forma de 
zigzag, formind trel unghiurl 
?i se afla situat pe marginea 
poenei Beletinul, despre apa 
Cerna. 

Tot in Cerna coboara in a- 
propiere de aceasta $i treca 
toarea Ar§easca, care este cea 
mal mare trecatoare prin mun{I ; 
aparfine hotarelor Sali$tea, pc 
al carei piriu merge $i hotarul 
com. Obir^ia, din plaiul Clo^ani. 

Isvernea, piriil, in jud. Mehe 
dinfi, plaiul Cerna, izvore§te din 
pe?tera Isvernea $i contribue 
la formarea riului Co$u$tea. 

Isvernea, picket de gran i fa, la 
munte, in jud. Mehedin{i, plaiul 
Cerna. 

Isvernea, trecatoare, in Austria, 
pe la muntele Nanos, jud. Me- 
hedin^i. 

Isvoarele, Isvorul. A se cauta 
cuvintele cu aceste numirl $i 
derivatele lor, la silaba /s. 

I§alni{a, com. rut., jud. Dolj, pi. 
Ocolul, la 10 kil. de Craiova. 

Situata pe malul sting al riu- 
rilor Amaradia $i Jiul. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Almajul, pi. Jiul-d.-s. ; la S. cu 
com. Cernelile; la E. cu com. 
$imnicul $i la V. cu com. Mi 
haifa, pi. Jiul-d.-s., de care se 
desparte prin riul Jiul. 

Este compusa din 2 sate : 
I$alni{a, cu re$edin$a primfiriel 
$i Romine?ti, despar{it& intre 
dinsele prin riul Jiu. 



Satul de re$edin{a I$alni{ase 
invecine^te : la E. cu satul Ro- 
mine§ti, cu care impreuna for- 
meaza com. I$alni{a $i de care se 
desparte prin riul Amaradia ; la 
V., cu com. Almajul ; la N., cu sa- 
tul $itoaia$i la S.,cu com. Cerne- 
lile. Satul Romine$tiseinvecine$ 
te : la V. cu satul I$alni$a, de care 
se desparte prin riul Amaradia; 
la E., cu com. $imnicul ; la N., 
cu com. Izvorul $i la S., cu sa 
tul Dudurice^ti, com. $imnicul. 

Terenul com. este aproape 
$es $i baltos. 

Este udata in partea de V. 
de riul Jiul, ce curge cu direcjia 
de la N.-V.-S.-E. $i in partea 
de E. $i de centru este udata 
de riul Amaradia, pe care este 
I pod statator de lemn pe $0- 
seaua nafionala Bucure$ti-Cra- 
iova-T.-Severin. Intre com.I^al- 
ni{a §i Mihaifa este un pod urn- 
blator pe riul Jiul. 

La V. comunel este balta, nu- 
mita Garvanija, cu o suprafa^a 
de 5 pog. $i o adincimede i l ! % 
m. ; la S.-V com. este balta LinS- 
riei cu o suprafa^a de 8 pog. 
$i o adincime de 3V2 m. 

Are : 2 bisericl, una in satul 
I$alnh;a, facuta din zid la 1 7 1 3 dc 
defunctul Obedeanu $i reparata 
la 1885 de defunctul Opran, cu 
hramul Adormirea-Maicel Dom 
nuluT, $i a doua in satul Romi- 
ne$ti fondata la i8oode Dincu 
Mica $i reparata de Opran la 
1856, cu hramul Na§terea-Mai- 
cei-Domnului; sunt deservite de 
1 preot ?i 2 cintare^T. Sunt 2 
$colI primary, una de bae{i $i 
alta de fete. $coala de bae{T a 
funcfionat ca mixta de la 1830, 
iar de la anul 1893, s'au des- 
parfit $i s'a facut o $coala se- 
parata de fete, condusa de o in- 
vatatoare. Scoala de bae^i are 1 
invatator. Au frecuentat ^coala, 
in 1896, 81 bae*r $i 57 fete, 
to^i din Isalni^a. 



$riti carte 100 persoane din 
I$alni$a $i 10 din Romine^ti. 
Sunt 410 contribuabill. 

Case sunt 454 $i bordee 58. 

Saprafa^a comunel este de 
5886 pog., din can: 3003 pog. 
arabile, ?i 500 pog. fanea^a, 350 
pog. izlaz §i 50 pog. loc sterp. 

Mo$ii se gasesc in amindoua 
satele. Mo$ia Isalnija apar^ine 
d-nei Euf. Opran $i mo$ia Ro- 
mine^ti apar^ine satenilor. 

Se gasesc cite-va zavoaie pe 
marginea JiuluT compuse din sal- 
cie, care predomina, apol din 
piopi, aninl. 

Vii sunt in intindere aproape 
de 243 pog., aparfinind locuito- 
rilor. 

Pe mo$ia I$alni{a este o moara 
de aburf, cu doua pietre de 
moara. 

CirciumT sunt 10, din carl : 
8 in satul I$alni{a $i 2 in Ro- 
mine^ti. 

Prin comuna trece calea fe- 
rata Bucure^ti - Craiova - Filia^i. 
Aci este stasia I^alni^a, la 500 
m. de comuna. ^oseaua na^io- 
naia Craiova - Filia^i strabate 
comuna pe o lungimede 8 kil.; 
iar $oseaua comunaia vecinala 
I^alni^a- Almajul, pe o lungime 
de 3 kil. 

Veniturile comunel sunt de 
5878,98 $icheltuelile,de 5690,43 
lei. 

I^alni^a, sa/, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. I^alni^a, cu 2201 su- 
flete: 11 13 barba^f $i 1088 fe- 
me!. Locuesc in 417 case $i 
55 bordee. Este re^edin^a pri- 
mariet. 

I§alni{a, stafie de dr.d.-f., ju- 
dc^ul Dolj, plasa Ocolul, co- 
muna Isalni^a, pe linia Craiova* 
T. -Severin, pusa in circula^ie 
la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre 
Craiova (10.4 kil.) $i Co^ofeni 
(7.5 kil.). Inai^imea d'asupra ni- 



Digitized by LiOOQ IC 



l^ALNIJA 



70 



IUCSE?TI-DE-JOS 



veluluf marif, de 89.14 ra. Ve- 
nitul acestef sta^if pe anul 1896 
a fost de 30005 I. 54 ban!. 

I§alni^a, mope particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Isalnifa, 
aparjinind d-nef Euf. Opran. 

I$i\a, />iria, jud. Dorohoiu, ia nas- 
tere din iazul Cernaloasa, trece 
prin satul Molni^a, com. Pill 
piu^i si se varsa in riul Prut'il 

Itesti, sat, jud. Bac&u, pi. Bis 
trifa-d.-s., com. Ciumasi, rese 
dinfa comunef, situat pe deal 
Are o populate de 1 34 familif 
sati 542 suflete; o scoaia; o bi 
series, zidita la 1875 de locui 
torf ?i deservita de I preot si 
2 dascali; 2 circiuml. 

Vite sunt: 17 ca T , 228 vite 
marl cornute si 122 porcl. 

Itrime§ti, mahala, com. rur. Ri 
mesti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Itrime^ti, sat, in jud. Neam^u, pi. 
de Sus-Mijlocul, com. M&rgineni, 
situat pe valea dealurilor Mar- 
gineni, aproape de piriiasul Ta 
tomiresti. 

Are o intindere cam de 572 
hect, cu o populate de 64 fa- 
milif, sau 310 suflete, din carl 
64 contribuabili. 

Are I biserica, cu 1 preot si 
1 clascSl. 

Vite: 76 boi, 58 vacT, 160 
of, 8 caf, 60 rim&tori si 82 juncf. 

Itul, mosie, in jud. Buz&u, com 
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; 
are 300 hect., din care 17 ara 
bile, 260 finea(a, 30 stuf si so 
var si 3 vie. 

Itul, mosie, in jud. BuzSu, com. 
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; 
are 400 hect., din care 250 a- 
rabile si 150 finea^a. 



I^cani, sat, in jud. si pi. Tutova, 
com. Plopana, pe piriul Tutova, 
spre S.-E. de tirgusorul Plopana. 
Are 318 locuitorif si 83 case. 

Iuc, virf de deal, situat in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul comunel rurale Enisala, 
in partea de E. a plasel si a 
comunet; este unul din virfurile 
sudice ale pietrosuluf deal Tas- 
Burun ; este punct trigonome- 
tric de rangul al 3-lea; se ri- 
dica pani la o inal^ime de 84 
m., dominind asupra satuluT 
Caraman-Chioi si asupra drumu- 
luT Enisala-Caraman-Chioi, ce 
trece, impreuna cu valea Cesme 
Culac, pe la poalele vestice ale 
luf; acoperit cu pasunf si tufa 
risurf. 

Iuc-MezarH, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Silistra Noua, 
pe teritoriul comunel rurale Gar- 
van, situat in partea de S. a 
plasel si cea sud-vestica a comu 
nei ; este punctul culminant al 
dealuluf Cara-Burun -Bair ; are 
168 m. inal{ime; fost punct tri- 
gonometric de observa^ie rangul 
al 3-lea, dominind prin inal^i 
mea sa satul Garvanul-Mic, ase- 
zat la poalele sale estice, valea 
Garvan la E., valea Demecican- 
Cula-Ceair la S.-V., si doua dru- 
muri comunale ce due la Chiu- 
ciuc-Cainargi si la Garvan; e un 
punct strategic important la ho- 
tarul spre Bulgaria, fund la un 
kil. departe de el ; este acope- 
rit numal cu paduri. 

Iuci-Tepe-Bair, deal, injude{ul 
Tulcea, pi. Istruluf, pe tento- 
rial comunel rurale Tocsof, si 
anume pe acela al catunulul sati 
Rimnicul d.-s.; se desface din 
dealul Chiuciuc Chioi-Bair, de la 
virful Apti-Iuc ; se intinde spre 
N., intr'o direcfie generala de 
la S.-V. spre N.-E., brazdind 



partea S. a plasel si cea de N.- 
V. a com.; se intinde printre 
vaile Dichili-Tas-Alciac si piriul 
Rimnic ; taiat de drumul comu- 
nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are 
oinal^ime de 185 m.; punct tri- 
gonometric de rangul al 3-lea, 
dominind asupra riuluf si sa- 
tulul Rimnic jI; este acoperit cu 
semanaturi si fine^e. 

Iuc§a, sat, in jud. Roman, plasa 
Fundul, com. Bozieni, spre N.- 
V. de satul Bozieni. Are o po- 
pulate de 60 familif, sati 256 
suflete, din cart 61 contribua- 
bili. Locuesc in 62 case. Se lu- 
creaza aci olaria. 

Sunt 55 vite mart cornute. 

Iuc§e§ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, spre S. de 
orasul Roman, la 19 kil. de el 
si la 12 kil. de resedinfa pi., pe 
malul sting a riulul Siretul. E for- 
mata din satele: Cotul-luf-Ba- 
lan, Iucsesti-d.-j., Iucsestid.-s., 
Muncelul Duref si Recea, cu re- 
sedin^a comunel in satul Iuc- 
sesti-d.-j. Are 190 familif, sati 
747 suflete, din carf 218 con- 
tribuabili ; locuesc in 209 case. 

Are 2 bisericf, una de lemn 
si alta de vaiatucf. 

Venit'irile si cheltuelile com. 
sunt de 2987 lef. 

Iuc§e§ti, piriias, ce curge prin 
pi. Fundul, judejul Roman, pe 
linga satul Iucsesti-d.-s., si se 
varsa in riul Siretul de a stinga. 

Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Iucsesti, 
spre S. de orasul Roman, la 19 
kil. de el si de 12 kil. de re- 
sedin^a plasef, pe malul sting 
al riuluf Siretul. Este resedin^a 
com. Iucsesti. Are 106 familif, 
sau 387 suflete, din carf 120 
contribuabilf. Locuesc in 115 
case. 



Digitized by LiOOQ IC 



IUCSE?TI-DE-SUS 



71 



1UPCA 



Are o biserici de vSl&tuci. 
Se mat numea Jnainte $i Ico- 
se?ti $i Iucse?tid.-j., a Pahar- 
nicului Hirjescu. 

Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus nu- 
mal din cite-va case, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Iuc$e$ti, 
spre N. de satul iuc$e$ti-d.-j., 
la I kil. 500 m. de el. Este situat 
pe dealul Iuc$e$tilor, pe malul 
sting al riulu! Siretul. Se ma? 
nume^te fi Goroveiul. 

Iuda, pise, jud. Muscel, plaiul 
Dimbovifa, com. Dragoslavele. 

Iuda, deal, la E. de com. Boteni, 
pi. Arge$elul, jud. Muscel, din 
care izvore^te piriul cu acela^T 
nume. 

Iuda, mo$ie, a statulul, jud. Mus- 
cel, vinduta, de vecT. (VezT Pri 
boaia). 

Iuda, pddure, jud. Dimbovita, 
com. Hibeni, pe mo$ia Raco- 
vifa ; are peste 50000 arif. 

Iuda, piriU, izvore$te din dealul 
cu acela?! nume $t se varsi in 
nul Arge$elul, in raionul com. 
Boteni, pi. Arge^elul, jude^ul 
Muscel. 

Iuda-Mica, vale, izvorc$te din 
p^durea Iuda-Mic3, com. Pra- 
hovi^a-d j., pi. Prahova, jud. 
Prahova, $i se varsS in piriul 
Prahovi^a, tot in raionul com. 
Prahovifa d.-j. 

Iuda-MicS, plain, spre V. de 
com. Prahovi^a-d.-j., pi. Prahova, 
jud. Prahova, acoperit cu pd- 
dure mare. 

Iudeca, trup de mope, nelocuit, 
care este incorporat cu Pietro- 
$ani a Principelul Dem. B. $tir- 
beiti, pi. Marginea, jud. Vla$ca. 



AceastS mo$ie pftnS. la 1856 
aparfinea familiel Lapatijdea- 
tuncl a intrat in posesia pro- 
prietarulul mo^iel Pietro§ani, 
care a incorporat-o cj acea 
mo$ie. 

Iuga, vechie numire a cdtunnlul 
Piatra-Alba, com. Od&ile, j id. 
Buz&u. 

Iuga, virf de deal, pi. Tazl&ul- 
d.-s.,com.Schitul-Frumoasa,jud. 
Bac&ii, situat de-a dreapta Co- 
manului, facind parte din $ira 
Holmul-GeamSna. 

Iugani, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Mirce$ti, situat 
spre S. V. de satul Mirce^ti, pe 
platoul care separ& basinul Mol- 
dovef de al Siretulul. Are 144 
familif, sau 582 suflete, din carl 
400 suflete Ungurl ; loeuese in 
138 case. Sunt 109 contribua- 
bili. 

Se face aci iarmaroc la 14 
Septembrie 

Are o biserici catolicS. Un- 
gurtf din acest sat {in de pa- 
rohia catolicS Ghir&e?ti. 

Este legat cu ora§ul Roman 
prin $osea. 

AcesL sat s'a numit in ve- 
chime Cosme^ti, sub care nume 
se g3se$te trecut in urice, $i 
mal in urm& Iugani-din-Deal, 
spre deosebire de un alt sat, 
care purta numele de lugani- 
d in -Vale $i care ast&zl se nu- 
meric Urs1re$ti. 

Iugani, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Pris&cani, spre 
V. de satul Pris&cani, la mar- 
ginea de V. a jude^uluT. Are 
298 suflete ; loeuese in 73 case. 

Iugani. Vezf Deleni, sat, com. 
Deleni, jud. Boto^ani. 

Iugani-din-Deal. Vezr Iugani, 



sat, in jud. Roman, pi. Mol- 
dova, com. Mirce^ti. 

Iugani -din -Vale. Vezl Urs£- 
re$ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. R&chtteni. 

Iuiuc-Bair, deal, in jud. Cons- 
tai^a, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer $i a- 
nume pe acela al c&t. Dere- 
Chioi ; se intinde de la dealul 
Cara-Omer §i p£n& la dealul 
Dere-Chioi, avind o direcfie de 
la S.-E. c&treN.-V.; este situat 
in partea de S.-V. a pi. $i a 
com. $i la E. de satul Dere- 
Chioi, la 3 kil.; in partea sa de 
N. se intinde valea Dere-Chioi $i 
de-alungul s&fi, tot pe la N., tre- 
ce drumul comunal Dere-Chioi- 
Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece 
drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are 
o inal^ime de 160 m.; este a- 
coperit cu p&$une, fine^url §i 
prea purine semauaturl. 

Iupca, com. rur. si sat, in pi. Clo- 
$ani, jud. Mehedin^i, la 46 kil. de 
Turnul-Severin ; este situata pe 
valea riuluf Iupca, care este 
destul de fertile. Satul formeaza 
comun&cu satele: Cimpul-Mare, 
Chi^imii, S&rd&ne$ti $i c&t. An- 
ghelesti. Are 700 suflete, din 
carl 1 10 contribuabill ; loeuese 
in 160 case. 

LocuitoriIposed&: 26 plugurT, 
43 care cu boi, 6 carafe cu cal ; 
60 stupf. 

Prin com. trece $oseaua Bre- 
binari-Baia-de-arama. Are §i o 
^osea comunala care duce la 
Baia d.-j. Sunt 2 bisericl, deser- 
vite de 1 preot $i 2 cintSre^T. 

Budgetul com. e de 651 lei 
la veniturl ?i de 427 lei la chel- 
tuelr. 

Vite : 340 vite mari cornute, 
IS cal, 300 01 $i 350 rimStorr. 

Iupca, piriti, in jud. Mehedin^i, 



Digitized by LiOOQ IC 



TURCA 



1UURUC-DERE 



plaiul Closani; se formeazS din 
piriul Comanestilor, ud& com. 
rur. Crainici, de aci se indrep- 
teaza spre com. Iupca, unde 
se impreunS, cu pinul ce vine 
de la Bala-d.s. si Bala-d. j.; curge 
sub numele de Iupca, formind 
frumoasa si fertila lunca a Iup- 
cei; la com. rur. Catunele se 
varsa id Motru. 

Iurca, ramurd de munff, in jud. 
Neam^u, pl.Piatra-Muntele, com. 
ITangul; face parte din grupa 
mun{ilor Hangul si al Bistri^el- 
Moldovet ; se intinde intre piriul 
Hangul, Audea, Brade^ul ?i 
Schitul-Buhalni^ei, facind lega- 
tura cu Mun^il-Doamnel. 

Iurcani, sat. Vezi Polobocul, sat, 
jud. Neam^u. 

Iurcani, ramurd de dealurl/)\id. 
Neam^u, ce se detaseaza din 
raraura Dragva, spre K., printre 
satele Polobocul, Mirau^eni, din 
com. Radiul, pi. Bistrifa, si piri- 
iasul Dragva, formind hotarul, in 
parte, al com. Radiul de com. 
Socea. 

Iurcani, mosie,)ud. Neam{u. Vezi 
Polobocul, sau Giurcani, mosie. 

Iure§ti, sat, jud. Botosani, in par- 
tea de S.-E. a com. Zlatunoaia, 
pe valea piriulul Enoaia. Are 
o intindere de 1508 hect, din 
carl: 1251 hect. proprietatea 
mare si 257 hect. ale s&tenilor. 
Popula^iunea este de 90 familiT, 
sau 347 suflete. Pe mosie se 
afla si 45 hect. p&dure. 

Are 1 bisericS; o circiumi. 

Vite: 340 bol si vacT, 36 cat, 
1000 01, 60 porcT. Sunt 30 stupl 
cu albine. 

Iurtla, vale, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, pe teritoriul com. rur. 
Beidaut; se desface din poalele 



S. ale dealulul Sari-Ghiol, de 
linga satul Sari-Ghiol; seindreap- 
ta spre E. printre dealurile 
Peclic si Hagi-Avat-Bair, avind 
o direc^ie generala de la N.-V. 
spre S.-E., brazdind partea cen- 
trals a plSsel si S. a comunei; 
taie drumul comunal Beidaut- 
Rimnic, si, sub numele de piriul 
Hagi-Avat, se deschide in valea 
piriulul Beidaut, pe dreapta. 

Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea 
pi. IstruluT, pe teritoriul com. 
rur. Ciamurli-d.-s., si anumc pe 
acela alcatunululsau Eschi-Baba; 
se intinde spre S., avind o di- 
rec^iune generala de la N.-V. 
spre S., brazdind partea N. a 
plasel si V. a comunei; printre 
vaile Cavaclac-Cairac si Dolo- 
jan; se ridicS pan §. la o inal^ime 
de 274 m., dominind asupra 
satului Testemel; las& spre S. 
prelungirile Dolojan, Dalicla; 
este acoperit cu tufarisurl si 
fine^e. 

Iuslina Mare, lae y in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Cara-Orman, si anume pe 
acela al catunuluT sau Uzlina, 
format prin o revarsare anteri- 
oara a bra^ului Sf. Gheorghe, 
de care e alimentat prin o gir- 
li^cl; comunica cu lacul Isacov; 
are o intindere de 180 hect.; e 
inconjurat cu stuf si confine peste. 

Iuslina-Mica, lac t jud. Tulcea, 
maT mic de cit eel precedent si 
format tot de el, in partea V. 
a placet si S.-V. acomuneT, chiar 
linga satul Uslina; are 105 hect.; 
comunica cu Dunarea. 

Iusufunar, sau Iusufanar, sat, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
catunul comunei Enige, situat 
in partea S. a pi. si cea V. a 
com., pe valea Urluia, la 6 kil. 
spre N.-V. de resedin^a; are o 



intindere de 959 hect , din car! 
1 2 hect. ocupate de vatra satului 
cu 15 case; popula^ia sa este 
de 26 familiT, sau 102 suflete, 
in maioritate Bulgari. 

Iusufunar-Bair, deal, \w jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Enige, si anume 
pe acela al c&tunulul s&u Iusu- 
funar; se intinde de la V. spre 
E., avind o direc^iune generala 
de la S.-V. spre N.E., brazdind 
partea V. a plasel si pe cea 
N. a comunei; are o inal^ime 
de 156 m., dominind vaile Iusu- 
funar-Ceair. BaldionacCeair, sa- 
tele Tala^man si Iusufu lar, dru- 
mul comunal ce le unesc si 
drumul jude^ean Ostrov-Cuzgun; 
este acoperit in mare parte cu 
fine^e si cite-va p&durl. 

Iusufunar-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe teri 
toriul com. rur. Enige, si anume 
pe acela al cStunulu! s&u Iusu- 
funar; se desface din dealul Iusu- 
funar-Bair ; se indreapta spre S., 
in o directiune generals de la 
S.-E. spre N.-V.; trece prin satul 
Iusufunar, si dup& ce a brazdat 
partea V. a placet si cea N.-V. 
a comunei se deschide in valea 
Urluia, pe dreapta, pe unde trece 
drumuljude^ean Ostrov-Cuzgun, 
dupS. un drum de 3 hil. 

Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. rur. Ivranes; se desface 
din dealul Perdea-Bair, merge 
printre dealul Perdea-Culac-Bair 
si Ghenis-Bairspre N. si Perdea- 
Bair si Pestera-Bair spre S. si, 
dupa ce a primit pe valea Ca 
zalgic-Dere, din spre S., se des- 
chide in valea Pestera-Ceair; 
dealungul acestel v&I merge so- 
seaua judeteana Malciov Med- 
jidia; este situata la V. plSsei 
si la S.-E. comunei. 



Digitized by LiOOQ IC 



1VANBAIR 



73 



1VANESTI 



Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Caraman-Chioi; se desface 
din dealul Caraman-Chioi ; se In- 
tinde spre S. intr'o direc^e ge- 
nerals de la N.-V. spre S.-E., 
br&zdind partea de E. a pla$el §i 
cea deS. acomuneljse intinde 
de-alungul malulul V. al ieze- 
rului Razelm; se prelunge^te 
spre S.-E. cu dealirile Suhat^i 
Dolojan; la poalele S.-V. este 
a$ezat satul Jurilofca, care e 
dominat de virful siu inalt de 
67 m. ; este t&iat de drumul co- 
munal Caraman-Chioi-Jurilofca; 
este acoperit cu livezl $i semi- 
naturi. 

Ivancea, grind, in partea de S. a 
pla$el Sulina ?i a com. rur. 
Cara-Orman ?i cea N. a com. 
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea; 
pleach depe malul sting albra- 
{ului Sf. Gheorghe; se intinde 
spre E. cu o direc^ie generals 
de la S.-V. spre N.E.; e format 
din 2 trupuri, din carl unul 
ajunge la malul Marii la mila 
No. 8; este strabatut de un 
drum coraunal Cara-Orman-Su- 
Hna; in partea de S. seg&se?te 
pescSria Ivancea; are o lungime 
de 18 kil. $i o intindere de 
115 hect.; e neproductiv. 

Ivancea I, punct trigonometric, 
de rangul I, jud. Tulcea, pe 
grindul cu acela§i nume, in par- 
tea de S. a pia§ei Sulina $i cea 
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, 
dominind prin inatyimea sa de 
2 m. 5, drumul comunal Cara- 
Orman-Sulina $i lacul Soloni^a. 

Ivancea II, punct trigonometric, 
judetul Tulcea, mal sus de eel 
d'intiiu $i maf pu{in insemnat, 
tot in partea sudica a placet 
Sulina §i cea nordica a comu- 
nel Sf. Gheorghe, pe grindul 
Ivancea $i pe drumul comunal 

0J275. jlorele Dictionar Geografic. Vol. IV. 



Cara-Orman-Sulina ; are 1 m. 4 
in&ltime. 

Ivano§, fnunte, jud. Neam^u, pe 
hotarul despre Transilvania, si- 
tuat intre sorgintea piriia^ulul 
Tico? (Tikos-Patak), $i muntele 
Floarea. 

Ivanul, munte, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Clo^ani. 

Ivanul, piritt, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani; izvore$te din 
muntele Ivanul %\ se varsa in 
apa Cerna. 

Iva§CU, vale, in com. rur. Obir- 
$ia, pi. Cimpul, jude^ul Mehe- 
din^l. 

Ivache^ti, sat, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul, 
are o populate de I53suflete: 
93 barba^T $i 60 feme!. Locuesc 
in 65 case. CopiiT din sat ur- 
meazS la ?coala mixta din sa- 
tul Caciulatul, ce este la 500 m. 

Inv&ncau{ana, padure, pe mo- 
§ia InvSncSu^i, comuna Palti- 
ni$ul, pi. Prutul-de-Jos, judejul 
Dorohoiu. 

Ivancau^i, sat, pe mo$ia cu ace- 
la$! nume, com. Paltini$ul, pi. 
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
cu o populate de 194 familii, 
sau 756 suflete. 

Proprietatea mo^iel este a e- 
rezilor def. N. V. Pilat, cum- 
parata de la stat, $i fosta mai 
inainte a Mitropoliel. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicei-DomnuluI, cu I 
preot, 2 cintare^ ?i 1 palamar; 
este mica, de lemn $i tencuita, 
facuta in anul 1803, de mona- 
hul Isaiea. 

Satenil improprietari^I au 544 
hect., 23 aril pamint; iar pro- 
prietatea mo$ieT: 873 hect., 64 



aril cimp ?i 68 hect. 74 aril 
pidure. 

Piriul principal ce trece pe 
mo$ie este Isnova^ul. 

Piatra gresa $i gipsoasa se 
afla multa, dar se estrage pu- 
fina. 

Drumurl principale sunt: ca- 
lea jude^eana Radau^i-Darabani 
?i drumul ce duce la Bivolul. 

Loc insemnat este Pietraria. 

Ivance^ti, c&tun, in jud. Putna, 
pi. Girlele, com. Bolote^ti, a- 
$ezat pe malul Putnei, intre Ma- 
gura $i Putna. 

Are o populate de 168 su- 
flete, can locuesc in 50 case ; 
o biserica filiaia, cu hramul Sf. 
Gheorghe. 

Ivaneasca, padure, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com 
Larga, cu o suprafaja de 100 
hect. cu urmatoarele esen^e : 
stejar, salcie $i plop. 

Ivaneasca, piriil, izvore^te din 
padurea f ibane^tilor, trece prin- 
tre satele: f ibane$ti $i Jigorani, 
din com. ^ibane^tt, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu, ?i se varsa in $a- 
cova^ul, aproape de satul Coti- 
cul, din com. Todire^ti. 

Ivaneasca, vale, se formeaza pe 
teritoriul comune! Ursoaia, pi. 
Mijlocul, jude^ul Olt; strabate 
de la N. la S. teritoriul com. 
Timpeni, spre E., paralel cu Do- 
rofeiul, $i, dupa ce trece pe te- 
ritoriul com. $erbane$ti d.-s., se 
varsa in Dorofeiu. 

Ivane§ti, com. rur,, in centrul 
pi. Prutul, jud. Falciu, intre co- 
munele: Rusca, la N.; Berezeni 
$i Lunca, la S.; Stanile$ti $i 
parte din Lunca, la E. ?i com. 
Huduji, la V. Este formata din 
satul Ivane$ti, divizat in Arghi- 
reni $i Vladiceni ?i satele Ca- 



10 



Digitized by 



Google 



lvAnesti 



74 



lVANEfUL-MIC 



potest! si Todireni, pe o supra- 
fa{a cam de 3035 hect. si cu 
o populate de 253 familii, sau 
595 suflete, din carl 169 con- 
tribuabill. Are o scoala si o bi- 
serica. 

Prin centrul comunei trece 
soseaua de la Hu$i la Falciu. 

Este udata de piriul Chetro- 
sul, ce formeaza i:n iaz. 

Viea se cultiva pe intindere 
de 40 hect. 

Budgetul comunei e de 4184 
lei la venituri si de 3468 lei la 
cheltueli. 

Vite marl cornute 447, oi 
485, cal 26 si porci 106. 

Ivanesti (Hu§eni), com. rur., 
in partea de S. a plasel Ra- 
cova, jud. Vasluiu, la 24 kil. 
de orasul Vasluiu $i la 1 1 kil. 
de Pungesti, resedin^a placet. 

E formata din satele: Iva- 
nesti (Huseni), Golgofta, Valea- 
Cinepei, Valea-Mare, Bro^teni, 
Buscata, Iezerui §i Chiiia, pe o 
supraia^a de 2832 hect. si cu 
o populate de 248 familii, sau 
1252 suflete, din carl 31 strainl. 

Sunt 271 contribuabili. 

Are o §coala; 3 biserici, cu 
2 preo^i si 2 eclesiarci ; 1 nioa- 
ra ; 1 iaz ; 8 circiume. 

Comerciul se face de 20 per- 
soane. 

Vite: 911 vite marl cornute, 
2 bivoli, 780 01, 20 capre, 99 
cai $i 162 rimatori. 

Budgetul comunei e de: 4410 
lei la venituri $i de 4360 lei 
24 ban! la cheltueli. 

Locuitorii poseda : 69 pluguri 
$i 112 care cu boi, 11 pluguri 
cu cai; 307 stupi. 

Ivane§ti, sat, numit din vechime 
si Buburuzui, in centrul comu- 
nei Ivanesti, pi. Prutui, jude^ul 
Falciu, asezat pe valea piriului 
Chetrosul, ce curge de la N. 
la S., prin mijiocul satuluT. Par- 



tea satulul din dreapta piriului 
se numeste Arghiroaia, formind 
un trup de mosie a parte, fosta 
odata proprietatea unel Doamne 
numita Arghiroaia, de la care 
a ramas si numirea mosiel cu 
jum^tate din satul Ivanesti ; iara 
partea satuluT din stinga piri- 
ului se numeste Vladiceni, for- 
mind un alt trup de mosie, 
fosta a Episcopiei de Husi, ce o 
capatase prin daniele facute 
manastirel de catre unil crestinl, 
piosl razesi, si prin cumparatu- 
rele facute de Episcopie de pe 
la locuitorii razesi carl au voit 
sa vinda p&r{ile lor de pamin- 
turl. Aceasta parte a satulul 
este infiin^ata de Inocentie E- 
piscopul de Husi cu strainl a- 
du$I din alte par{I intre anil 
1752—1782. 

Suprafa^a teritoriului satulul 
este cam de 1832 hect, cu o 
populate de 162 familii, sau 
369 suflete, din carl 102 con- 
tribuabili. Aid este resedinja 
comunei. Are o scoala, infiin- 
{ata in 1883, frecuentata de 43 
elevl; o biserica, facuta in 1862, 
cu 1 preot si 1 dascal ; un iaz, 
format de piriul Chetrosul. 

Prin mijiocul satului, de a 
dreapta piriului Chetrosul si 
paralel cu el, trece soseaua ju- 
de^eana Husi-Falciu. 

Ivanesti, sat, jud. Ialomi{a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
Larga. Este situat pe partea 
dreapta a riuiul Ialomi^a, spre 
V., la 2 kil. de satul de resedin^a. 
O parte a satulul este pe o 
mica lunca, sub coasta Bara- 
ganulul si o parte deasupra 
coastei, pe cimpul Baraganul. 

Are o populate de 89 fa- 
milii ; o biserica ziclita la 1844, 
deservita de un preot; o scoala 
mixta, condusa de un inva^ator. 

Vite: 300 cai, 750 boi, 15 
bivoli, 200 01 si T20 porci. 



Ivanesti, vechia nut/tire a ciitu- 
nulnl Ioanesti, com. Gura-Teghil, 
jud. Buzau. 

Ivane§ti. (Vezl Huseni, sat, jud. 
Vasluiu). 

Ivane§ti, deal, situat la V. pe 
teritoriul com. $erbanesti-d.-j., 
pi. §erbanesti, jud. Olt. Are 
direc^iunea N.-V. catre S.-E. 
Se naste din Boianul, sub nu- 
mele de Dealul-Cojocarilor, si, 
la extremitatea sa de E., linga* 
Dorofeiul, in centrul comunei, 
ia numele de Ivanesti, dupa nu- 
mele mahalalel situate pe cul- 
mea lul. 

Ivane§tilor (Dealul) sattDum- 
brava, deal, care se intinde 
spre S. - V. de satul Huseni, 
com. Ivanesti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

IvSne^ul, catun de resedin^a al 
com. Goide^ti ; are 380 loc. si 
78 case. 

Ivane^ul, izvor, in jude^ul Buzau, 
ese din muntele Virful-Seciulu! 
com. Goidesti, cat. Fundata ; se 
scurge in piriul Fundata, pe teri- 
toriul cat. Budesti, com. Tresti- 
oara. 

Ivane{ul-Mare, munte> in jud. 
Buzau, com. Goidesti, cat. Bra- 
tilesti; are 1176 m. inatyime; 
pasuni si padure de brad. 

Ivane^ul-Mare, mosie, in jud. 
Buzau, com. Goidesti, facind im- 
preuna cu muntele Razboiul un 
corp ca de 7000 hect., din care: 
4500 padurl seculare de brad 
si fag ; restul izlaz, finea^a, cu- 
raturl si sterp. Poarta in genere 
numirea de Goidesti-Carp. 

Ivane^ul-Mic, munte, in jud. Bu- 
zau, com. Goidesti, unit cu Iva- 



Digitized by LiOOQ IC 



ivAnetul-mic 



IVESTl 



ne{ul - Mare printr'un fruraos 
plaiu ce se fntindc spre N. ; 
are izlaz si padure. 

Ivanetul-Mic, munte, in jud. Bu- 
zati, com. Goidesti, avind ca iooo 
hect. din carl 20 hect. arabile, 
50 hect. finea^a, restul pasune 
si padurl seculare de brad si 
foarte mult fag. Face parte din 
mosia Penteleul. 

Ive^ti, com. rur., pi. BirladuluT, jud. 
Tecuciu, situat intre riul Birladul 
spre V. si calea ferata la E. ; 
la 19 kil. in partea de S. deca- 
pitala jude^uluT. 

Are o populate de 360 fa- 
miliT sau 1498 suflete, din carl 
168 familiT sunt Evrei si de alte 
nationality^. 

LocuitoriTplatescbezman pro- 
prietaruluT. 

Are o biserica, cu hramul Sf 
Gheorghe, deservita de 2 preofT 
si 2 cintare$T. Biserica a purtat 
si poarta si asta-zl numele de 
Biserica FloareT, dupa numele 
primuluf locuitor care s'a ase- 
zat aci. 

Pe la 1700, Florea face o bi- 
serica de gard mal spre N. de 
actuala, careia i se cunoaste 
si asta-zT locul, insa aceasta la 
18 1 2 s'a ruinat. La 181 2 s'a 
facut alta, care a fost in locul 
celei de asta-zT, aceasta n 'a durat 
decit pana la 1828 cind Turcii in 
trecerea lor pe aid i-au dat foe. 
Cu mult mal pe urma s'a facut 
actuala, cu sprijinul d-lu! Panaite 
Ciuca. 

S'a reparat de locuitorT in 
1883 si se ingrijeste de obstia 
tirgulul, ajutlndu-se si de pro- 
prietarul mosieT, D-l M. Bals. 

Sunt 2 scolT : una de bae^T 
si alta de fete ; cea dintiT da- 
teaza de la 1865, cea de a 
doua de la 1870. Decurinds'a 
zidit o $coala frumoasa cu 4 
§alL 



$coala de baeflf e frecuentata 
de 116 copii, iar cea de fete e 
frecuentata de 81 fete. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 16470 lei. 

LocuitoriT poseda: 25 plugurT 
de fer ; 60 cai, 85 bot, 1 14 vacT, 
2 taurl, 18 capre si 105 porcT. 

Afara de bilciurT din fie care 
Duminica, se mat fac si 4 iar- 
maroace (bilciurT) anuale : la 23 
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20 
Iulie (Sf. Hie), la 15 August 
''(Sf. Maria) si la 14 Septembrie 
(Inal^area Sf. CrucT). 

Ivesti este un punct remar- 
cabil pentru corner^, pozifiunea 
sa frumoasa, situajia sa avind 
calea ferata Tecuciu-Gala^i, la 
E., soseaua naftonala care trece 
prin mijlocul tirguluT, toate a- 
cestea contribue la ridicarea si 
infrumuse^arealuT. In partea de 
N. se aria si spitalul jude^ean. 1 

AicT se afla resedinfa sub- 
prefectureT plaseT Birlad, rese- 
din{a primarieT, in localurile \ 
lor propril ; o cazarma a com- i 
paniel I-iu, reg. 6, No. 24, Te- 
cuciu ; oficiul telegrafo-postal, o 
farmacie, iar spre N., pe un fru- 
mos platou, se afla gara I- 
vesti. 

Se mal afla aci 2 sinagoge; 
o scoala ; 2 cimitire: unul or- 
todox si altul ebraic. 

Tirgul Ivesti este infiinfat la 
1 85 5 — 5^ de proprietarul mosieT, 
Panait Bals, tatal d-luf Mihail 
Bals ; aceasta infiin^are este in- 
tarita prin hrisovul Domnesc 
ce se afla depus la primarie si 
publicat, in anul 1856, in «Bu- 
letinul MoldoveT», No. 52. 

Ivesti mat inatnte nu avea 
de cit cite-va case situate pe 
coasta BirladuluT, si carl {ineau 
de Blajeri-d.-j. ; tot de acest 
sat {inea si biserica facuta de 
Florea, iar locul acesta se numea 
tirgul Florei. LocuitoriT si astazT 
il^zic «Tirgul-Biserica-FloareT» si 



aceasta denumire a pastrat'o 
pana la anul 1875. 

Se margineste la N. cu com. 
Torcesti ; la S. cu com. Buce.sti, 
de care se desparte prin un 
drum ; la E. cu com. Torcesti 
(cat. Blajeri-d.-s.) si la V. cu 
riul Birladul. 

Proprietarul tirgulul si a mo- 
sieT este familia Bals. 

Familia Balsestilor e una din 
cele mal vechi care au avut un 
rol istoric in Moldova. D-l B. 
P. Hasdeu in «Magnum Etimo- 
logicum» ne da o frumoasa 
descriere genealogica a aces- 
tel familii, genealogie bazata 
pe documente si acte auten- 
tice. 

Tot ast-felsiprincipele Gh. Bi- 
bescu, in opera sa intitulata 
«I)omnia lul Bibescu», la pag. 
715, vol. II, are o tabela aratind 
genealogia familiel Balsilor. 

Ive^ti, com. r'ur. si sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, spreV. 
de oras, pe piriul Tutova. 

Are 826 locuitorT, din can 
209 contribuabili ; loeuese in 
227 case. $titi carte 53 per- 
soane. Are o scoala primara de 
bae^T ; o biserica. 

Comerciul se exercita de 9 
persoane. Are 1 1 hect. viT. Aci, 
pe un platou, in marginea pi- 
riuluT Tutova, in vara anului 
1885, s'au gasit resturi de ani- 
male anti-deluviane. 

Prin aceasta com. trece dru- 
mul care vine din soseaua Bir- 
lad-Bacau si urmeaza Valea-Tu- 
toveT, ducind spre S. in pi. Co- 
rodul. 

Mai inainte se numea Mar- 
giucani. 

Ive§ti, stable de dr.-d.-f., jud. Te- 
cuciu, pi. BirladuluT, com. Tor- 
cesti, pe linia Barbosi-Tecuciu, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Ha- 



Digitized by LiOOQ IC 



IVRINEZ 



76 



1ZE$TI-SURAN1 



nul-Conachi (13.6 kil.) $i Bare- 
ca (9.5 kil.). Inalfimea d'asu- 
pra nivelulm marii de 3 i m .6i. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1896 a fost de 3262 11 let ?i 
30 banf. 

Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, catu- 
nul com. Cochirleni, situat in 
partea de V. a pi. $i cea de E. 
a com., pe dealul Ivrinez, linga 
un stuf al balte! Cochirleni, la 
5 kil. spre E. de re?edin{a. Ina- 
inte era a?ezat ceva maT spre 
V., unde se vad ?i ruinele ve- 
chiuluT sat distrus de marl in- 
cendiT provocate in timpul raz- 
boiululdin 1877 — 78.1ntinderea 
sa totala este de 2743 hect., din 
car! 14 hect. ocupate de vatra 
satuluT cu 231 case. Populajiu- 
nea sa, in maioritate Romim, 
este de 85 familif, sau 428 su- 
flete. 

Izba§a, piritl, in jud. R.-Sarat 
pi. Marginea-d.-s., com. Slobo 
zia; izvore$te din dealul Jinurul 
uda comuna in partea de V. 
trece pe d'asupra cat. Coroten 
$i se varsa in ptriul Coroteni, 
mat jos de cat. Coroteni. 

Izba§ul sau Crucea-lui-Izba§, 

picket de granita, pe margin ea 
DunareT, jud. Mehedtn^i. 

Izba§e§ti, sat, cu 86 familit, in 
jud. Arge$ul, pi. Topologul, fa- 
cind parte din com. rur. Milcoiul- 
Izba§e$ti. Aci este re$edin{a pri- 
maries Are 2 biserici: una ve- 
chie, cu hramul Adormirea ?i 
a doua, cu hramul Sf. loan, 
deservite de cite un preot ?i 
un cintaref. 

Izba§e§ti, sat, in jud. Arge?, pi. 
Cotmeana, facind parte din com. 
rur. Stolnici-Izbase$ti. Are o bi- 
serica vechle facuta de un oare- 



care Vladu Povarnagiul, cu hra- 
mul Sfinf il VoevozT, deservita de 
un preot $i un cintarej. 

Izbiceni, com, rur,, la E. plase! 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanafi, 
formata din satele Izbiceni (1 500 
locuitorf) $i Donca (1058 locu- 
itori) $i situata linga Olt, pe ?o- 
seaua IzlazulStoiene?ti, la 38 
kil. de Caracal fi la 14 kil. de 
Corabia. 

Are o popula^iune de 2558 
locuiton, din carl 1298 barbafl 
?i 1260 feme!; 1182 casatori^T 
?i 1376 necasatorip; 79 $tiind 
carte ; 478 contrib. 

Budgetul com. este de 6484 
lei la venituri $i de 6368 lei 
la cheltueli. Locuitoril se ocupa 
cu agricultura, industria domes- 
tica ?i cre?terea vitelor. Vite 
marl 1917, vite mid 6219 $i ri- 
matori 300. Are vre-o 1000 duzl 
cu carl cultivindu-se gindacl de 
matase, se otyine anual cam 45 
oca gogo^I, 4 borangic ?i V2 
oca samin^a. 

In com. sunt 7 circiumT $i 
se fac 3 bilciurl pe an: 1. 
la Dumineca Floriilor, {inind 5 
zile; 2. la 24 Iuliu, {inind 3 
zile $i 3. la 11 Octombrie, {i- 
nind 3 zile, sunt infiinfate la 
1832. Corner^ se face cu vite 
marl $i micT, cu stamburT, arti- 
cole de bra§ovenie $i producte 
ale industrieT domestice. 

Are : o §coala primara mixta 
de gradul II, condusa de un 
Inva^ator, frecuentata de 62 
elevl; 2 biserici: Sf. Nicolae 
(1846), cladita de proprietarul 
Rio^eanu in Izbiceni §i a doua 
Sf. Nicolae in Donca, deservite 
de 2 preofl $i 4 cintarefi. 

Izbiceni, trup de mosie, jud. Te- 
leorman, al carel corp principal 
este in jud. Romanafi $i care 
trece peste riul Oltulul, in lunca, 
in dreptul comunelor Riioasa, 



Plea^ovul $i Saelele. Este pro- 
prietatea d-lul M. Rio?eanu. 

Izbramul, numire ce dau locu- 
itoril unel insule din dreptul 
comunel Cioara, jud. Teleorman, 
proprietatea statuluT, pe care 
este un zavoiu, care se da pe- 
riodic in exploatare. 

Ize§ti, sat, face parte din com. 
rur. Podeni-Vechl, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. Are o biserica, 
construc^ie vechie, zidita de loc. 

Ize§ti, numire ce se ma! da co- 
munel Pacurefi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 

Ize§ti, mosie a statulul, fosta pen- 
dinte de Episcopia BuzauluT, 
jud. Prahova. 

Un hrisov al lul Mihail Con- 
stantin $u{u Voevod, din 1 De- 
cembrie 1784, porunce$te ca 
mo?neni Ize^ti sa raspunda obi$- 
nuita dijma a pacurel catre 
sfinta manastire Sinaia, din Pra- 
hova, pana ce se va hotarnici 
mo§ia. $i flind-ca nu se $tia 
cul vor ramine acelepu^url cu 
pacura, s'a hotarit ca pacura 
sa se stringa de mo^neni Ize§ti 
?i vinzind-o sa duca banit sa-I 
dea intru pastrarea Ispravnicilor 
pana la Sf. Gheorghe, cind se 
pusese soroc ca hotarnicia sa 
ia sfir$it, ?i atuncl la orl-ce 
parte se va cuveni se vor da 
ace! ban!. 

lze§ti, trup de padure a statulul, 
in intindere de 25 hect., pen- 
dinte de com. Podeni-VechT, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupul Surani (415 
hect.), formeaza padurea Podeni- 
Vechl. 

Ize§ti-Surani, mosie a statulul, 
com. Podeni-Vechi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 



Digitized by 



Google 



IZIM$A 



77 



IZLAZUL 



Izim§a, com. rur., in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Cimpul, la 62 kil. de 
ora?ul Turnul-Severin, situate 
la poalele dealulul $i pe matca 
ape! Drincea. Are o populate 
de 1 109 loc, din carl 178 con- 
tribuabilf; locuesc in 200 case. 

Este cuprinsS intre comunele 
Cujmirul, DSrvari, Obir$ia $i 
Salcea, §i udatSdeapa Drincea. 

LocuitoriT posedS : 73 plugurT, 
120 care cu boT, 16 cSrute cu cal. 

Prin aceastS comunS trece 
$oseaua Recia-Cujmir-Izim?a-Ca- 
lafat. 

Are: o bisericS, cu 1 preot 
$i 2 cintSretl; o $coalS, con- 
dus&de un investor, frecuentatS 
de 20 elevl $i 3 eleve; 4 cir- 
ciumf. 

Budgetul com. e de 6420 let 
la veniturl, iar la cheltuell, de 
2519 lei. 

Vite: 840 vite marl cornute, 
46 caT, 680 01 $i 600 rimStori. 

Izlazul, com. rur., jud. Br&ila, 
pi. VSdeni, situatS pe §es. Se 
mSrgine$te la E. cu com. urb. 
BrSila, laN. cu VSdeni; la V. cu 
Cazasul; la S. cu Chiscani §i La- 
cul-SSrat.Suprafatacomuneteste 
de 3000 hect, cu o populate de 
I322familif, sau 5i62suflete, din 
carl 792 contribuabilT. $tiu carte 
624 persoane. 

Are o $coal5 de baieflf, in- 
fiinfatS in 1840, frecuentatA de 
62 elevl $i una de fete,infiin^ata 
la 1880, frecuentatS de 46 eleve. 
Sunt 17 circiumT. 

Sunt 2324 vite marl cornute, 
852 cat, 613 of, 641 rimStori, 7 
capre. Peteritoriul com. se aflS : 
gara BrSila, 1 fabrics de ciment 
a D-luI Cantacuzino; 1 fabrics 
de spirt $i cherestea; 1 fabrics 
de sobe de por^elan ; r fabrics 
de cue de cizmSrie; 4cimitire, 
oborul de producte; 2 grSdinf 
de zarzavat, mal multe cSrS- 
uiidSril §i abatoriul. 



Budgetul com. e de 16828 
lei la veniturl $i de 12380 lei 
la cheltuell. 

Drumuri:la Lacul-SSrat, spre 
S., 5 kil. ; la Traian, paralel cu 
C. F. BrSila-BuzSu, spre S., 8 
kil. ; la Tudor Vladimirescu, 
pe lingS Lacul Dulce, 11 kil.; 
la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la 
Cimpulung, spre N.-V., 17 kil., 
la VSdeni, spre N., prin Satul- 
Nemtesc, 40 kil. ; la BrSila, spre 
E., 1 kil. 

Comuna $I-a luat numele de 
la mo$ie. La 1828, Ru$il luind 
BrSila au dSruit partea din ra- 
iaua sa bisericel Sf. Mihail $i Mo- 
numentulut pentru lntrefmerea 
lor. Secularizind ise venitul mS- 
nSstirilor la 1864, Izlazul a de- 
venit propr. Statulul. PSnS la 
1865 fecea parte din ora$ul 
BrSila, mahalaua Belvedere. 

Izlazul, com. rur., in partea de 
S.-E. a plS$eI Oltul-d.j.-Balta, 
jud. Romanatf, situatS lingS Du- 
nSre, pe malul drept al Oltulul 
$i foarte aproape de vSrsarea 
sa in DunSre, pe $oseaua ce 
merge din Corabia spre T.-MS- 
gurele, la 21 kil. de Corabia $i 
la 52 kil. de Caracal. Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelului MS- 
ril pe mSgura Strimba, spre V. 
de comunS, este de 58 m. In 
fa{a satulul se aflS In DunSre 
o insulS mare ?i un pichet de 
grants cu acela$i nume. 

Are o populate de 1132 fa- 
milil, sau 4588 suflete, din cari 
741 contribuabili. 

Are o $coalS primarS de 
bSetl ?i una de fete cu 3 invS- 
{Stori, frecuentate de 70 bSe$I 
$i 17 fete; 2 bisericl: Sf. TreT 
IerarchI (1852) $i Sf. Nicolae 
cu 3 preoflf 91 4 cintSre^I ; 19 
stabilimente comerciale. 

Budgetul comunet e la veni- 
tur! de 10739 ' e * $i la cheltuell 
de 10297 lei. 



Izlazul este un tirg insemnat ; 
mal inainte a fost port; este re$e- 
dinfa subprefecturel plS^el Oltul- 
d.-j., $i are un biuroQ telegrafo- 
po$tal. 

Important ce are Izlazul in 
istorie se explicS prin pozi^iu- 
nea $i mSrimea el comparatS cu 
a satelor din prejur. Izlazul a 
jucat rol in epoca romanS, in 
faptele desf&surate la 1848 $i 
in ultimul rSzboiu din 1877. 

C. Boleac trece Izlazul intre 
sta^iunile din epoca prehistoric^, 
sau eel pu^in daca, $i spune cS 
a gSsit 3 obiecte, carl indicS 
civilizafia dacS : o oalS de lut 
negru, marginea unul vas de 
bronz §i 3 pSrp a unel trlmbite 
deargint. Incontestable aci a fost 
o cetate cu o deosebitS tnsem- 
nState in epoca romanS, fiind 
capul unel cSI. In cuprinsul com. 
se aflS 2 cetS^i de p&mint, una 
in mahalaua Racovi^a $i alta in 
mahalaua Verde, imprejmuite 
c 1 un ?an^ intreit. Drumul care 
in epoca romanS unea Izlazul 
cu Romula nu figureazS in ta- 
bla lul Peutinger. Judecind, in 
fine, dupS faptul cS este capul 
unel cSI, care unea Dacia cu 
Moesia, dupS ^an^urile ce se 
vSd, dupS ruinele dupS t&rmul 
drept al DunSrei, dupS ni?te 
sarcofage descoperite ?i dupS 
monedele romane mid a impS- 
rafilor de la Adrian pSni la Ca- 
racala ce s'a gSsit aci, putem 
crede cS aci a fost o cetate im- 
portantS a primelor colonii ro- 
mane, care a comunicat cu Mo- 
esia prin un pod de care nu 
$tim nimic. 

In istoria jSrel, Izlazul e mal 
bine cunoscut prin revolufia de 
la 1848 $i prin cele petrecute 
aci la inceputul campaniel din 

1877-78. 

La 9 Iunie 1848, se strinserS 
aci : Heliade, Popa $apc£, Go- 
lescu, Tell, Ple^oeanu, Magheru, 



Digitized by LiOOQ IC 



1ZLAZUL 



78 



IZLAZUL 



Serurie, etc., $i in cimpia Izla- 
zuluf, numita a lul Traian sau a 
regeneratfunei, ridicara drapelul 
rena$terel §i se citi proclamarea 
guvernulul provizoriu. El pro- 
clamara constitu^ia de la 1848, 
ale care! marl principil trebuia 
sa maT ridice Rominia inge- 
nunchiata strainilor, Aceasta e 
unul din cele mat memorabile 
fapte ale vie{ei noastre politice, 
prognosticul independence! $i 
formarel regatulul Romin. He- 
liade zice: «Pia{a satulu? Izlazul 
era plina de faranT, o companie 
de soldafT, dorobanflf, o muhYi- 
me de negustori, arenda§T, etc. 
Se ridica o masa in forma de 
altar $i pe ea stralucea evan- 
gelia, crucea $i 20 lumlnarT a- 
prinse, ?i preotul $apca cu alt! 
preofl, savir?ind serviciul divin, 
tot poporul ingenunchia. AtuncT 
pr. Radu $apca, inspirindu-sedin 
un paragraf al ResurecfiuneT lul 
Ezechiel, ridica ochil la cer $i 
pronun^a o rugaciune catre A- 
tot-puternicul pentru a-I sprijini 
in calea dreptafei. Intre altele: 
«Ridica $i reinviaza, Doamne, a- 
cest popor care se omoara pen- 
tru a face sa* traiasca opresorii 
saf. Scute$te-l de abuzuri, de 
claca $i iobagta necunoscuta pa- 
rin^ilor no$tri, de roboate, de 
aste lucrari ale faraonilor, de 
persecute, de toata jefuirea ?i 
nedreptatea*. 

Inspirarea de care era lnsu- 
flat preotul, razele de diminea^a 
ale soarelul ce-I inunda fruntea 
sa apostolica '1 facea divin ?i 
vocea lul vibra puternic in ini- 
ma auditorilor. To{T se ridicara 
$i intonaraimnul: «Doamne min- 
tue$te poporul t5u » .Tunurile bas- 
timentelor respunsera prin salve 
repetate. Apolcele 2 stindarde 
fura botezate cu apa sfintita; unul 
fu luat de Eliade care-1 incre- 
din^a poporuluT $i altul de Tell 
care vorbi §i'l incredinfa o^tirel. 



Se ceti apol proclamafia 91 
Heliade explica ma! multe pa- 
ragrafe din Constitute. Ea tn- 
cepea a$a: «Frat?RominT, timpul 
mintuirel a sosit Poporul nos- 
tru se de$teapta la sunetul trom- 
peteT ingerului mintuirel $i recu- 
noa$te dreptul sau de suveran. 
Poporul romin se ridica a-$T a- 
para drepturile sale. La arme, 
RominT ! la armele mintuirel*. 
To{I jurara pe constitute, pe E- 
vangelie §i steagin, $i in entu- 
ziasm mil de glasuri repetara : 
«Traiasca Rominia ! traiasca 
Constitufia, traiasca poporul !» 
Din cimpul lu! Traian, poporul 
inarmat porni spre Caracal §i 
de aci spre Craiova avind de 
cap pe Magheru; apoTdupa ce 
toata Oltenia fu ridicata, capiT 
revolufiunei se indrumara spre 
Bucure?ti, unde s'a $i prezentat 
lul Bibescu constitu^ia cea noua. 

La 1877, abia sosesc la Izlaz 
I-iul bat. din reg. 7 de linie, 
escadronul de Teleorman $i ba- 
teria 4-a din reg. II de arti" 
lerie, ?i TurciT carl erau 1000 
in Nicopole, cu 2 vase cuirasate 
Scadra $i Podgorita, iT saluta cu 
obuze. La 4 Maiu 1877, moni- 
torul turcesc deschide foe asu- 
pra Izlazului si bateriilor romine 
asezate pe inaltimile maluluT 
sting al DunareT. Comandantul 
artilerieT noastre scoate tunurile 
din ambrasurl in cimp deschis 
spre a putea urmari miscarile 
vaporulul turcesc ?i raspunde 
provocareT. Bombardarea tine 
3 ore §i vaporul turc avu ca- 
tarcul rupt ?i co$uI sfarimat. 
Obuzurile turce$tl ati ranit insa 
posturile de infanterie din piq. 
No. 10. Bombardarea continua 
in 5, 8 §i 14 Maiu. Pe la Izlaz 
trecu Dunarea divizia alV-a in 
noaptea lui 25 Iulie, $i reg. 5 
de linie fu prima trupa romina 
ce ocupa Nicopolea, spre a for- 
ma garnizona ceta^ei. 



Izlazul, sat, jud. Braila, care se 
in tinde in forma de semi-cere 
pe linga $an^ul ora$uluI Braila. 
Casele sunt neregulat a$ezate §i 
se intind de la cimitirul Sf. 
Constantin pe ambele par^T ale 
drumulul de fer, pana aproa- 
pe de bariera Galafi. Acest sat 
pina la 1864 f&cea parte din 
ora$ul Braila ?i ^inea de maha- 
laua Belvedere; de atunci insa 
a ramas comuna independenta. 
In acest sat se afla gara Brai- 
lel a C. F. Buzau-Barbo^i. Intre 
gara $i bariera Sf. Gheorghe 
se afla cazarma regim. Ill d'ar- 
tilerie, o cladire mare. Iar in 
partea de S. linga bariera Bu- 
cure$ti se afla pia^a numita 
oborul. Suprafa^a satulu! e de 
1080 hect, cu o populate de 
4034 suflete. §tiu carte 639 per- 
soane. Locuesc in 910 case. 

Pe teritoriul satului sunt : 8 
circiuml ; o moara de vint ?i 
una de aburi ; o fabrica de por- 
telan ; unde se fabrica sobe, or- 
namente §i obiecte de arta ; o 
fabrica de sapun ; 3 cazane de 
rachiu; ocherestea; un depozit 
de lemne pentru foe; 5 depozite 
de gaz ; 6 depozite de vinurY §i 
de spirt. 

Are o $coala de baeflf $i una 
de fete, intre^inute de stat, fre- 
cuentate de 105 elevl $i 65 
eleve. Ambele ?colJ au un bun 
local propriti. 

Vite sunt: 850 cai, 2324 
vite marl cornute, 600 01 ?i 630 
rimatorl. 

Izlazul (Renea), insula, in Du- 
nare in dreptul com. Izlazul, din 
jud. Romana^i. 

Izlazul, balta, jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Seicuiul. 

Izlazul, balta, in pi. Balta-Oltul- 
d.-j.,jud. Romana^i, linga com, 
cu acela$i nume. 



Digitized by LiOOQ IC 



IZLAZUL 



79 



1ZV0ARELE 



Izlazul, mo fie, pendinte de com. 
cu acela$I nume, proprietatea 
com. Braila, jud. Braila; are o 
suprafaja de 2000 hect.,aducmd 
un venit de 79000 lei. 

Izlazul, padure, supusa regimului 
silvic, pe mo?ia Poiana-Fetei, 
com. Lere^ti, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Mu§cel, in intindere apro- 
ximativa de 70 hect., populate 
cu fag, mesteacan $i anin. 

Se margine$te la N. cu Izla- 
zul-Balota ; la S., cu Izlazul-Le- 
re$ti ; la E., cu corauna Nama- 
e$ti $i la V., cu com. Lere^ti. 

Izlazul, padure, pe mo§ia Plaiul- 
MarichiT, com. Lere$ti, plaiul 
Dimbovita, in intindere apro- 
ximativa de 50 hect., populate 
cu : fag, mesteacan %\ anin. 

Se invecine^te la X. cu Iz- 
lazul-NegulicI; laS., cu Izlazul- 
Lere^ti : la E., cu com. Namae^ti 
$i la V. cu com. Lere^ti. 

Izlazul, pftdure, supusa regimului 
silvic, pe mo$ia Bughea, com. 
Lere§ti, plaiul Dimbovita, jud. 
Muscel, in intindere aproxima- 
tiva de 600 hect. 

Masivul e intrerupt de mul- 
tele taeri ce s'au urmat fara nici 
o regula.Esen^e: fag, mesteacan, 
plop §i anin. 

Se invecine^te la N. cu Lalu ; 
la S., cu Bojorita; la E., cu com. 
Lere^ti ?i la V., cu apa Bu- 
ghea. 

Izlazul, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe mo$ia Izlazul-Ba- 
rafiel, com. Lere$ti, plaiul Dim- 
bovita, jud. Muscel, in intindere 
de 100 hect. avind o vegeta^iune 
destul de activa. 

Se invecine^te la N. cu Iz- 
lazul comunei Lere$ti ; la S., cu 
Izlazul comunei Vione^ti; la E., 
cu Namae^ti $i la V., cu co- 
muna Lere§ti. 



Izlazul, padure, jud. Muscel, co- 
muna Lere?ti, plaiul Dimbovita, 
in intindere de 100 hect. Se 
margine^te la N. cu Strimtul: 
la S., cu Izlazul-Balota; la E., 
cu Namae?ti $i la V., cu Lere^ti. 
E supusa regimului silvic; 
are o vegetafiune destul de ac- 
tiva. Esen^e: fag, anin §i mes- 
teacan. 

Izlazul, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe mo$ia Voine^ti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel, 
in intindere de 150 hect. cu 
un masiv rar $i compus din fag 
§i mesteacan. 

Se invecine^te la N. cu Iz- 
Iazul-Bara{iel; la S., cu comuna 
Voine$ti; la E., cu comuna Na- 
mae$ti $i la V., cu Riul-Tir- 
gtilul. 

Izlazul, piidure, a statului, in in- 
tindere de 82 hect. ; {ine de 
comuna Gole$ti-BadiI, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel. 

Izlazul, pod % jud. Romana^i, in 
dreptul comunei Izlazul, pe $0- 
seaua Corabia-T.-Magurele. Aci 
Oltul are 145 m. largime a al- 
biel, $i 1 m. 80 adincime $i 
2 m. iu^eala de curent pe se- 
cunda. Podul e construit pe 23 
de luntre. 

Izlazul-Circiumei, izlaz, traver- 
sat de calea ferata Gole^ti-Cim- 
pulung, situat in com. Schit il- 
Gole§ti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, fost pendinte de manastirea 
Cimpulungulul. Acest izlazs'are- 
zervat de stat in delimitarea de 
la 1864. 

Izlazul- Comunei, pddure, pe 
proprietatea Izlazul-Rucarul, co- 
muna Rucarul, jud. Muscel, su- 
pusa regimului silvic, in intindere 
de 500 hect., avind esen^a do- 
minanta fas:. 



Izlazurile-din - Glod, izlazurl, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,' com. 
Rozi§tea, pe hotarul mo$ieI d-nel 
Maria N. Paianu, despre mo$ia 
bisericel Maica-Domnulul-Dudu. 

Izvoare (§apte-), loc izolat, 
in jud. Buzau, com. Goide$ti, 
numit ast-fel dupa cele 7 izvoare, 
ce ies din coastelede E. ale mun- 
telul Penteleul, carlreunindu-se, 
merg de se varsa in riul Bisca- 
Mica. Pe aci e o deschidere fa- 
ciladin virful Penteleulul, pen- 
tru cei ce voesc a merge la Lo- 
patari. Pozi^ia e frumoasa. 

Izvoarele, com. rur., jud. Dimbo- 
vita, plaiul Dimbovtya-Ialomita la 
24kil.spreN.-V.deTirgovi?te, pe 
$oseaua Tirgoviste-Cimpulung, 
pe cimpie, dealurl ?i val $i in a- 
propiere de malul sting al riulul 
Dimbovita. Dealurile din raionul 
acestel comune sunt: Minjina, 
Lapodo^ti, Baltaci-Izvoarele $i 
Ripa. Prin raionul com. curg 
piraele urmatoare care sunt a- 
fluen^I al Dimbovi^el: Minjina, 
Izvoarele $i Riul-Alb. In apro- 
piere este un izvor cu apa sa- 
rata. 

Comuna se compune din doua 
sate : Suduleni ?i Izvoarele cu o 
populate de 1063 locuitorl. 

Are: doua bisericl; o $coala; 
5 mori de apa; o piua. Produce 
prune multe, din care se fabrica 
{uica. Are padure de peste 1750 
hect. 

Se invecine^te: laE. cu com. 
Cucuteni $i VilcanaPandeli ; la 
V., cu Pribotul;laN".,cu Pietrari 
91 Voine^ti $i la S., cu Mane^ti. 

De com. Cucuteni $i Vilcana- 
Pandeli se desparte prin dealurl 
acoperite cu padurl, de Priboiul, 
prin riul Dimbovita^ iar de cele- 
l'alte, prin vat, dealurl $i loc 
$es. Se leaga cu Voine^ti, Ma- 
ne?ti ^i Pietrari prin §osele ju- 
de^ene ?i comunale, iar cu cele- 



Digitized by 



Google 



IZVOARELE 



80 



IZVOARELE 



l'alte prin potecf $i drumuri ne- 
?oseluite. 

Izvoarele, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Jiul, situat pe loc $es, in 
partea de N. a comunel Bro$- 
tenl $i linga lanful de Jnal^tml 
din stinga JiuluT. 

Are o suprafaja de 976 hect., 
din cari 62 hect. padure, 50 
hect. loc de cultura §i pa$une, 
proprietate a statulul, 100 hect. 
padure marunta a proprietarilor 
648 hect. loc de cultura ale 
proprietarilor $i locuitorilor, cu 
14 hect. vil ?i 102 hect. prunl. 

Are o populate de 80 fami- 
HT, sau 876 suflete, din carl 11 
familii Jiganl. 

Sunt 170 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 33 plugurl, 
97 care cu boT, 6 caru^e cu caT; 
19 stupT; 396 vite marl cornute, 
1 3 caT, 680 01, 5 1 capre §i 113 
rimatorl. 

Venitul com. este de let 820, 
ban! 10, iar cheltuelile de le! 
802, ban! 15. 

Se compune din 2 catune: 
Izvoarele $i Valeni. 

Este udata de apa JiuluT. 

Comunica^ia se face prin ca- 
lea nafionala Filia$i-Pietro$ani, 
care o pune in legatura la N. 
cu comuna Plop?orul prin Pis- 
curile; iar la S. cu comuna 
Bro$teni. 

Are: 1 biserica de lemn, in 
catunul Izvoarele, cu 1 preot $i 
2 cintare{i; 1 pu$; 10 fin tint; 
2 circiuml. 

Izvoarele, com. rur., jud. Ilfov, 
pi. 01teni{a, situata la 42 kil., 
S.-E. de Bucure^ti, pe malul 
drept al riulul Arge?. Sta in 
legatura cu com. Hotarele prin 
o ?osea vecinala. 

Se compune din satele:Ciu- 
rari, Ciuma^i, Coeni $i Izvoarele, 
cu o populate de 2134 suflete; 
locuesc in 492 case $i iobordee. 



Sunt 442 contribuabill. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
5681 hect. Statul, D-na Elena 
$tefanescu, D. H. Vasile $i A. 
Stolojan, au 4196 hect. $i lo- 
cuitoril 1485 hect. Proprietaril 
cultiva 2730 hect. (404 sterpe, 
773 izlaz, 250 padure $i 39 vie). 
Locuitoril cultiva 1290 hect. 
(90 sterpe, 25 izlaz, 80 vie). 

Budgetul com. e de 6080 lei la 
veniturT ?i de 562 1 lei lacheltuell. 

Are: 2 bisericl (la Izvoarele 
$i Coeni); 2 $coale; 2 hele^taie; 
1 pod statator. 

Numarul vitelor marl e de 
1243 (444 cal $i epe, 438 boT, 
288 vact ?i vi^el, 8 tauri, 41 
bivoll, 14 bivoli^e) $i al celor 
mid de 1234 (238 capre, 324 
porcl ?i 672 01). 

Dintre locuitorl, 755 sunt plu- 
garl, 8 au diferite profesiunl. 

Locuitorl poseda: 210 plu- 
gurl: 103 cu bol, 107 cu cal; 
21 1 care ?i caru^e : 103 cu boi, 
108 cu cal. 

Locuitorl improprietariti 352 
$i neimproprietari^i 424. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciumarl. 

In parcea de S. a com. se 
afla un mare deal, ce se intinde 
in direcfia E. pe o lungime de 
9 kil., cit coprinde comuna Iz- 
voarele. Pe el se cultiva: po- 
rumb, griu, orz, ovaz, met, etc., 
iar pe coastele sale vil ?i pomi 
roditorl. Tot spre S. este Va- 
lea-Seaca, coprinsa intre doua 
dealuri §i ale caror coaste sunt 
sadite cu vif sau cultivate cu 
cereale. 

Izvoarele, com. rur., in jude^ul 
Mehedin{i, plasa Blahni^a, si- 
tuata pe cimpia Deciului, in a- 
propiere de Dunare, la 47 kil. 
de orasul Turnul-Severin. Are 
o populate de 980 suflete, din 
carl 150 contribuabill; locuesc 
in 200 case. 



Locuitoril poseda: 30 plu- 
gurl, 50 care cu bol, 6 carufe 
cu cal; 40 stupl. 

Comuna are o §osea care o 
ieaga de $oseaua Turnul-Severin- 
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia. 

Are o biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^I; 2 circiuml. 

Budgetul comunel ela venituri 
de 2134 lei, iar lacheltuell, de 
1098 lei. 

Vite: 500 vite marl cornute, 
23 cal, 600 01 §i 440 rimatorl. 

Ca loc istoric in aceasta co- 
muna este de notat : Cimpia-De- 
ciulul, in care se vad urmele 
unel tabere dace. In acest loc 
s'a gasit o piatra in forma de 
gresa, pe capatul careia exista 
o inscripfiune romana. 

Izvoarele, com. rur., in jud. Ol- 
tul, pi Siul-d.-s., situata pe va- 
lea $i amindoua malurile Imi- 
nogulul, la 24 kil. de Slatina, 
capitala jude^ulul, ?i la 3 kil. 
de Barcane^ti, re$edin{a pla^el. 

Se compune din 3 catune : 
Izvoarele, Gugu^a $i Zidari, cu 
o populate de 290 familii, sau 
1700 suflete, din carl 321 con- 
tribuabill. Locuesc in 60 case 
$i 240 bordee. 

Comuna e vechie. Primil sal 
locuitorl, sunt unil venial din 
munte, iar al{ii bajeni^i de la 
alte comune distruse in timpul 
razmiri^elor $i carora boerii Iz- 
voranl le-au dat adapost $i locuri 
de hrana. Se zice ca 91-a luat 
numele de la multele izvoare, 
carl curgeau pe aci, in vechime, 
inaintea cutremurulul celul mare. 

In com. sunt : 3 cojocarf, 4 
cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgheri^i 
zidari. 

Mo$ia e proprietatea fra^ilor 
Teodor §i Mihaiu Izvoranu ; are o 
intindere de aproape 2000 hect., 
din cari 100 hect. padure, a- 
fara de delimitare, pe care sunt 
improprietartyT 216 locuitorl, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



1ZV0ARELE 



81 



IZVOARELE 



625 hect. Viile sunt situate pe 
Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de 
com., pe o suprafa^a de 75 
hect. 

Are: doua biserici, din cari 
una s'a recladit din nou in 
anul 1872, de fra^ii Izvoranu 
si cu alte mid ajutoare, din- 
du-I pe linga vechiul hram al 
Sf. Troite si acel al Sf. Voe- 
vozl; o scoala, frecuentata de 
15 copii, intr'un local in bune 
condemn!, proprietatea comu- 
nel. 

$tiu carte 1 1 3 barba^I si 1 2 
femel. 

Vite: 160 cal, 100 epe, 500 
bol, 125 vacl, 3000 ol si 600 
porcl. 

Comerciul se exercita de 5 
circiumarl. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 4269 lei 80 bant a 
nual. 

Comuna e strabatuta de ma! 
multe re^ele de sosele comu- 
nale si anume: 1. Barcanesti- 
Balanesti, care o strabate prin 
centru, de la N.-E. catre V.; 
2. trei linil laterale, can dau in 
cea principals : una catre E., 
la cat. Zidari, a doua tot spre 
E. la com. Alimanesti ; a treia 
catre N.-V., spre com. Coteana. 

Dealurile, carl brazdeaza te- 
ritoriul com. sunt: Dealul-Iz- 
voarelor, la N.-V. pe dreapta 
Iminogului ; Parvaneasca la S., 
pe stinga Iminogului si se con- 
tinue catre N.-E. sub numele 
Dealul-Alimanestilor si Badiel, 
dincolo de care incepe Cimpia- 
Boianulul. In aceste dealurl sunt 
urmatoarele surpaturi: Cesmeaua 
si Iordache, in Dealul-Izvoare- 
lor; Zidari, in dealul Badia. 

In Dealul-Izvoarelor, la V., se 
aria si piscul Comoara-Pelcil. Pe 
toate aceste dealurl sunt vil, 
locurl arabile, livezl si padurl, 
ca Badia, de pe dealul cu ace- 
lasi nume. 

61273. llartle Diet I nar Oeoffraflc. Vol. IV. 



Un singur piriu, Iminogul, 
uda comuna, pe care o tra- 
verseaza de-alungul de la N.- 
E. catre V. De-alungul vael 
Iminogului sunt mal multe pu- 
{url sau fintinl : Molnoveanu, 
Dinu-Vierul, Radujei, Izvorani, 
Gugusani si Badia. 

Se margineste la N.-V. cu 
Coteana; la N., cu Barcanesti ; 
la E., cu Boianul si Alimanesti ; 
la S., cu Comani si Marun^ei; 
la V. cu Balanesti. 

Izvoarele, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul Teleajenul. Se presupune 
a fi infiin^ata cam de 200 anl. 

Este situata intre girla Cras- 
na la S. si Valea-Mare la N., 
la 39 kil. de capitala jude^ulul 
si la 12 kil. de resedin^a plaiulul. 

Se compune din doua cStune: 
Izvoarele si Costeni cu o popu- 
latfune de 320 familil, sau 1475 
suflete, din carl 250 contribu- 
abill. Locuesc in 319 case. 

Are doua biserici si o mana- 
stire. Manastirea s'a fondat la 
anul 18 1 2. 

Biserica din catunul Izvoa- 
rele are urmatoarea inscrip^te: 

Cu ajutorul lui Dumnczeu, tatal, fiul 
si sfintul Duh, s'a ridicat aceasta sfinta 
biserica, a doua oara, In zilele si cu 
blagoslovcnia Prea Sf. Episcop Parintele 
Filoftciu al BuzSuluT, prin ostrdia si chel- 
tuiala ctitorilor poporeni si locuitori 
din acest sat, ctt si a altora de afara 
can au bine-voit de a ajvta pe acest 
sfint lacas, la anul 1854, preo^T fiind 
Preotul Nicolae si Preotul $tefan. 

Inscriptfa dela usa bisericel 
Costeni este urmaloarea: 

Cu ajutorul lui Dumnezeii, al fiului 
si al sflntuluT Duh, s'a ridicat aceasta 
biserica In zilele bine-credinciosului Bar- 
bu Dimitrie StirbeT Voevod, cu bine- 
cuvintarea Prea sfin^itului iubitor de 
Christos si Episcop al sfintei Episcopit 
Buzau D. D. Filoftciu si oslrdia popo- 
renilor catunuluT Costeni si a altor fa- 
•catori de bine. Acest sflnt lacas s'a 
ridicat la anul 1856, Maiu 15. 



Parte din locuitori sunt mos- 
nenl. 70 s'au improprietarit la 
1864, cind li s'ati dat 125 
hect. Vite sunt: 69 cal si lepe, 
208 vacl, 210 capre, 564 ol si 

433 P orcr - 

Sunt 100 stupi cu albine. 

In raionul comunel sunt 6 
morl si 2 pive: S morl si o 
piva pe girla Crasna, 1 moarS 
si 1 piva pe riul Teleajenul. 

^coalafunc^ioneazadela 1875; 
si e frecuentata de 68 b&ep si 
10 fete. 

$tiu carte 150 barbaflf si 50 
femel. 

Comuna, cu izlaz, pamint de 
munca si padurl, are 1500 hect. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5685,15 lei si la cheltuell 
de 4647,40 lei anual. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 9 circiumari. 

$oseaua jude^eana Ploesti- 
Bratocea, ce trece prin aceasta 
comuna, dela S. la N., inles- 
neste comunicajia intre comu- 
nele Homoriciul la S. si Mine- 
ciurile la N. 

E brazdata de dealurile: In- 
carcatoarea, Caseria si Virful-Te- 
isulul, toate cu direc^ia dela V. 
spre E. si carlservapentrupasu- 
natul vitelor. 

PoenI sunt: Poeana-Marichil, 
Poeana Burchi, Poeana-Mare 
si Poiana-Stinel ; iar in partea 
de V. a comunel este surpatura 
Rupturile. 

E udata de girlele: Crasna, 
Valea-Mare si Teleajenul si de 
vilcelul Purceaua. 

Piscul Gogosarul, care cade 
cam in centrul comunel, s'a 
numit ast-fel de la forma sa, ce 
se aseamana cu a unel gogosl 
de matase. 

Izvoarele, sat, jud. Bacaii, pi. 
Bistri^a-d.-j., com. Rusi, situat 
pe malul drept al Bistri^el, in 
vale, si pu^in mal in jos de 



11 



Digitized by LiOOQ IC 



IZVOARELE 



82 



IZVOARELE 



satul Domni^a-Maria, la 1 2 kil. 
de satul Ru$i. Are o popu- 
late de 56 familil, sau 187 su- 
flete; 2 bisericl, una ortodoxS, 
cl&dit£ la 1 802 de Pavel Christea, 
la care sluje$te un preot din 
Bac&u, iar a doua catolicS, cl&- 
dita in 1886 de locuitorl; 1 
circiumS. 

Vite: 13 cal, 178 vite mar! 
cornute §i 25 pore!. 

Izvoarele, clftun de re^edin^a 
al coraunel Izvoarele, plaiul Jiul, 
jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de aproape 
996 hect, din carl: 62 hect. 
p&dure, 8 hect. vil, 78 hect. li- 
vez! de prunT, iar restul loc de 
culture, fine^e §i pS$une, pro- 
prietate parte a statu luT, parte 
a D-lut C. Pirieanu §i a locuito- 
rilor. 

Are o populate de 140 fa- 
miliT, sau 716 suflete, din carl 
135 contribuabill. 

Locuitoril posedS: 21 plugurl, 
72 care cu boT, 4 c&ru{e cu cal; 
1 1 stupl; 209 vite marl cornute, 
13 cal, 397 ol, 15 capre $i 64 
rim&tori. 

Are 1 bisericl de lemn, fecuta 
de locuitorl pe la anul 1800, 
cu 1 preot §i 2 cintSretT ; 4 fin- 
tlnl; 1 circiuma. 

Izvoarele, sat, jud. Ia$i, pi. Co- 
poul, com. R&diul-Mitropoliel, 
spre S. de satul Iepureni, situat 
pe un podi?. In vechime se nu- 
mea CiorS?ti. E format din cite- 
va case. 

Izvoarele, sat, face parte din 
com. rur. cu acela^I nume, pi. 
Oltentya, jud. Ufov. Este situat 
la S.-E. de Bucure?ti, intre Va- 
lea-SeacS $i malul drept al riu- 
lul Arge^ul. Aci riul Sabarul 
se vars& in riul Arge^ul. Se im- 
parte in 2 trupurt purtind nu- 
mirea de Izvoarele-d.-s. 51 Iz- 



voarele-d.-j. Aci este re$edin{a 
prim&riel. 

Are o bisericl, cu hramul Sf. 
VoevozT, deservita de 2 preoflf 
$i 2 cint&refl; o $coaia mixta, 
frecuentati de 31 elevl ?i 5 e- 
leve, cu intre^inerea c&reia sta- 
tul $i comuna cheltuesc anual 
2184 lei. Localul s'a construit 
de jude{ in anul 1883. 

Se intinde pe o suprafa$& de 
1925 hect., cu o populate de 
806 locuitorl. 

Statul §i d. A. Stolojan au 
1267 hect. ?i locuitoril 658 hect. 
Proprietarul cultivS 797 hect. 
(44 sterpe, 426 izlaz). Locui- 
toril cultiva 578 hect. (50 sterpe, 
30 vie). 

Are 1 pod; 1 hele?teu. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
560 ?i al celor mict de 325. 

Izvoarele, sat, face parte din 
com. rur. cu acela^T nume, pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt, §i e situat in 
partea de V. a comunel. Are o 
populaftune de 842 locuitorl. 
E re?edin{a comunel. Are o 
§coald; o biserica, cldditS. de 
d-nil proprietarl frazil Teodor 
$i Mihail Izvoranu, in stil mo- 
dern. 

Izvoarele, sat, face parte din co- 
muna rur. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. 

Izvoarele, loc, jud. Bac&u, plasa 
Trotu^ul, com. Groze^ti, situat 
nu departe de BogdSne?ti, unde 
se v&d urmele unor ziduri marl 
numite Zidurile-de-la-Izvoare, 
care, se zice, ar fi ingr&dit o 
vechie m£nastire, unde se in- 
chideau locuitoril de frica T&- 
tarilor. Atyil spun, c& ar fi 
fost acolo biserica catolici, $i 
ca la 1 82 1, atit satul cit ?i bi- 
serica aQ fost arse de Turd. 



Izvoarele, altd numire a mduds- 
tiref Crasna, jud. Prahova. 

Izvoarele, deal, in partea de N.- 
V. a comunel cu acela§Inume, 
pi. Siul-d.-s., jud. Olt, situat in 
dreapta Iminogulu!, pe care se 
cultiva 62 hect. 50 aril vie. 

Izvoarele, mosie, in jud. Neam{u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Vin&- 
tori - Dumbrava - Ro§ie, proprie- 
tatea d-lul A. Blancfort. 

Izvoarele, trup de mosie, in jud. 
Neam{u, plasa Piatra-Muntele, 
com. Doamna. 

Izvoarele, pddure a statulul in 
intindere de 950 hect., pendinte 
de com. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, formate 
din trupurile: Ursoaia (150 
hect.), Pl&e{ul sati Teleajenul 
(750 hect.) ?i Vatra-Manastiret- 
Crasna (50 hect.) 

Izvoarele, /&/# tv particular^, su- 
pus£ regimulul silvic, pe mo§ia 
Izvoarele, com. Gradi^tea, pi. 
Olteful-d.-s., jud. Vilcea. 

Izvoarele, picket de granifd, pe 
marginea DunSreT, pi. Blahnifa, 
jud. Mehedin^i. 

Izvoarele, pirin, jud. Boto$ani; 
izvore?te din OrS$eni, curge pe 
teritoriul satulul Balceni, com. 
Curte^ti, se une$te cu piriul f ur- 
cani $i se vars& in Hliboci. 

Izvoarele, pirin, izvore^te de la 
lacul numit Izvoarele, de pe te- 
ritoriul mo^iel Izvoarele, com. 
R&diul-Mitropoliei, pi. Copoul, 
jud. Ia?i; curge de la N. spre 
S., trece prin satul Zahorna, 
com. T&ute?ti §i, la Capul-Dea- 
lulul, se une?te cu piraiele : Ro- 
tundul ?i Moime^ti, ?i apol se 
varsa in iazul Cirligul din com. 



Digitized by 



Google 



IZVOARELE 



83 



izvorAlul 



Copoul, pi. Copoul, iar de a- 
colo, curge sub numirea de pi- 
riul C&caina, $i trecind prin o- 
ra?ul Ia§i, se varsd. in stinga 
riulu! Bahluiul. 

Izvoarele. Vezl Corbiia, piriil, 
com. Br&e$ti, plasa Cirlig&tura, 
jud. Ia$i. 

Izvoarele, piriia§, jud. Neam{u, 
izvore$te din dealurile Ciritci, 
teritoriul com. Gircina, curge 
spre S.-E., unindu-se pe dreapta 
cu piriia?ul Fr&sinelul ; intr& pe 
teritoriul com. Vin&tori*Dum- 
brava-Ro$ie, traversind, aproape 
de v&rsarea lui, pe partea dreap- 
ta a piriulul CracSul, $oseaua 
jude(ean& Dobreni-Roznovul, in- 
tre Idl. 18—19. 

Izvoarele, vale cu piria, jud. 
Tecuciti; trece prin satul Ger- 
dana 31 se scurge in ValeaPo- 
locinului. 

Izvoarele, vale cu pirin, jud. 
Tecuciti ; vine din Valea-MSlu- 
renilor §i se varsd. in Birlad. 

Izvoarele, trecdtoare, in Transil- 
vania, pe la N. de m&n&stirea 
Crasna, jud. Prahova. 

Izvoarelor (Dealul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- 
ritoriul com. rur. Niculi$elul ?i 
Meidan-Chioi ; se desface din 
dealul Pirlita; se intinde spre 
S., intr'o direc^ie generals de 
la N.-V. spre S.-E., brSzdind 
partea de V. a comunelor $i 
cea centrals a pl£?el ; se intinde 
printre piriul Boclogea §i Te- 
li{a ; e t&iat de drumul comunal 
Hancearca-Niculi^el; este aco- 
perit pe toat& intinderea cu pS- 
durl de stejar. 

Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pi. 
Znagovul, f&cind parte din com. 



rur. Tinc&be$ti. Este situat la 
N.-E. de Tinc&be$ti, la intilni- 
rea V&eUuT-Baron cu balta Zna- 
govul. Are o bisericcl lipove- 
neasci. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
1020 hect., coprinzind $i o balta 
$i are o populate de 251 loc. 

Statu) are 865 hect. ?i cul- 
tiv& prin arenda?if s£I 265 hect. 
(10 fine^e, 590 p&dure). Locui- 
toril cultivi tot terenul. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
130 $i al celor mid de 193. 

Izvorani, sat, renumit pentru vi- 
nurile sale cele bune. Face parte 
din com. rur. §tef&ne?ti, pi. 
Riul-DoamneT, jud. Muscel. 

Este situat pe Valea-Izvora- 
nilor, care str&bate citunul de 
la N. spre E. §i care se varsd 
in riul Arge$ul. 

Are o populate de 432 lo- 
cuitorT; o biseric&, deserviti de 
1 preot ?i 1 dascSl. 

Se desparte de c&t. $tefe- 
ne$ti printr'un deal mare, pe 
care sunt plantate numal vil ?i 
diferip arbor! fructiferl. 

O $osea, care pleacS din calea 
nationals Bucure$ti-Pite§ti, strd- 
bate satul in tot lungul luT. 

O parte din satul Izvorani 
a fost cump&rat de Mateiu Ba- 
sarab impreunSL cu viile, cu piv- 
ni{a, cu. hele§teul §i cu casele 
lui Mu?at Vistierul §i d&ruite de 
el m&n&stirel din Cimpulung. 

Izvorani, deal, in raionul com. 
$tefane$ti, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel, pe care se cultiv& vie. 

Izvorani, girld, ce-$T ia na?tere 
din maf multe izvoare $i dup& 
ce uda com. $tefane$ti, pi. Riul- 
DoamneT, jud. Muscel, dealun- 
gul s&Q, de la N. la S., se varsa 
in riul Arge?ul. 



Izvorani, mope a statuluT, jud. 
Muscel, pi. Riul-DoamneT, com. 
Valea-Mare, pendinte de Mitro- 
polie ; arendata cu 240 lei anual. 

Izvorani, proprietate a statului, 
jud. Muscel, pendinte de Mi- 
tropolia din Bucure§ti ; produce 
anual vr'o 240 leT. 

Izvorani, piriU, izvore$te din 
Dealul-Flore^tilor, in jud. Te- 
cuciu, com. Condr£che$ti, se 
une§te cu Iartaganul la Capul- 
PisculuT, avind un podej, $i ast- 
fel tree in com. Hurue?ti §i se 
vars& in Polocin, in partea sting&. 

Izvoranul (Predeleanul), cd- 
tun al com. Gr&jdana, jud. Bu- 
z&ii, cu 240 locuitorT ?i 56 case. 

Izvoranul, schit, in jud. BuzSu, 
com. Grftjdana, c£t. Izvoranul ; 
a finut de m&n&stirea Mihaiu- 
Vod& $i impreunS cu aceasta 
de m&ncistirea Simonoptera; as- 
t£zT e biseric& de mir. 

Izvoranul (Predeleni), mofie, 
2l mo^nenilor Predeleni, jud. 
Buz&ti, de la care s'a r&pit de 
c&lug&ril grecT carl aQ alipit-o de 
schit ul Izvoranul. AstSzI e pro- 
prietatea statului in com. Gr&j- 
dana, pe care s'aii improprie- 
tirit locuitorii in anul 1864; a 
mal r&mas inci vre-o 22 hect. 
fine^e, afarS de p&durea Izvo- 
ranul. 

Izvoranul, pddure a statuluT, pen- 
dinte de m&n&stirea MihaiQ- 
Vod5, jud. Buz5u, com. Gr3j- 
dana, cat. Izvoranul; are 964 
hect.; mare parte secular^. 

Izvoralul, com . rur. ?i sat, in jud. 
Mehedin^i, plasa Ccolul-d.-j-, la 
30 kil. de ora^ul T.-Severin, si- 
tuate pe dealul §i pe valea care 
duce la apa Pesceana. 



Digitized by 



Google 



IZVORUL 



84 



IZVORUL 



Satul formeaza comuna cu sa- 
tele Boceni $i Manul, avJnd peste 
tot 2000 suflete, din carl 320 
contribuabill. Locuesc in 450 
case. 

Locuitorilposeda: 52 plugurl, 
129 care cu bol, 14 c2ru$e cu 
cal; 105 stupl cu albine. 

Are 2 bisericl, deservite de 
I preot $i 3 cintare^T; 2 cir- 
ciuml. 

Budgetul com. e de 2782 lei 
la veniturt $i de 1400 lei la 
cheltuell. 

Vite: 900 vite marlcornute, 
46 cat, 950 ol ?i 800 rimatorl. 

Prin comuni trece ?oseaua 
jude^eana T.-Severin-Dumbrava- 
Dolj. 

Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pi. 
Ocolul. Situata pe malul sting 
al riulul Amaradia, la 11 kil. 
de Craiova. Se Jnvecine^te la 
N. cu com. Malae$ti ; la E., cu 
com. Vulpeni $i Motoci ; la S. 
cu com. JjJimnicul $ilaV., cu com. 
Almajul. Se desparte de aceste 
comune prin semne conventio- 
nale. Linia de N. merge de 
la com. Almajul p£na la com. 
Vulpeni, strabatind riurile Ama- 
radia §i Tesluiul pe ambele lor 
malurl. Linia de S. merge de 
la com. Motoci §i pana la Al- 
majul, spre V., strabatind riul 
Amaradia. 

La E., limita incepe din com. 
Vulpeni (Romana^i), cu direc- 
{iunea spre V., trece prin riul 
Tesluiul $i se termina la com. 
§imnicul. Linia de V. incepe 
de la com. Almajul $i merge 
drept spre N. pana la com. 
Maiae?ti. 

Are o populate de 1566 su- 
flete, din carl 293 contribuabill- 
Locuesc in 390 case. $tiu carte 
243 persoane. 

Se compune din 3 catune : 
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul. 
Izvorul e catunul de re$edin$a. 



Cioroia$ul e la mijloc, Izvo- 
rul la S. ?i Cornetul la N. 

Are 2 bisericl $i o capelaia 
cimitir. Una in Izvorul, s'a fon- 
dat la 1 820 de Cucoana Catinca 
Crasnareasa, a doua in Corne- 
tul s'a fondat in 1869 de catre 
Constantin Dosa iar capela de 
la cimitir din 1891 e datorita 
preotului Ion Preda. 

La fie-care biserica se afla 
cite un preot ?i un cintare^. 
Ambele biserici au cite 17 pog. 
date dupa legea ruraia. 

Este o $coaia mixta care func- 
^ioneazadin anul 1834. Localul 
este zidit de stat $i intrejinut 
de comuna. E frecuentata de 
60 ?colarI: 16 din Izvorul, 20 
din Cioroiul ?i 24 din Cornetul. 

Inpaminteni^f dupa legea ru- 
raia din 1864 sunt 286 loc. 

Este situata pe un deal cu 
fa^a expusa la V., strabatuta 
de mal multe vilcele cu direc- 
{iunea de la E. la V. Pamintul 
este compus de terenuri nisipo- 
agiloase. Este strabatut de dealul 
Amaradia, ce se intinde pe am- 
bele maluri ale riulul cu ace- 
la?! nume, de dealul Tesluiul 
din dreapta Tesluiulul $i din 
Dealul-Muerel din stinga lul. 

Vai sunt 3 : Valea-Viel, Valea- 
Pope$tilor $i Valea-UnghiuluT. 

Dealurile sunt acoperite cu 
vil. 

Esta udata de riul Amara- 
dia, care izvore$te din Gorj $i 
care se varsa in JiQ la catunul 
Troaca, din com. Cernelele. Tes- 
luiul izvore^te din dealul Cru- 
cile, com. Balota, $i strabate o 
parte din aceasta com. la E. 
$i are direc^ia de la N. la S. 

Pe Amaradia se afla un pod. 

Spre V. in catunul Cornetul 
se afla 2 bal^i cu pe?te, ambele 
pe mobile particularilor. Fie- 
care are o suprafa^a de 3 /* de 
hect. 

Suprafa^a intreguluT teritoriu 



comunal e de 1371 hect., din 
care: 1008 pamint arabil, 38 
finea^a $i 25 izlaz. 

Mo?iI sunt 6 $i apar^in parti- 
cularilor. Intinderea lor e 1240 
pog. arabile, dind un venit de 
14600 lei. 

Paduri sunt: Izvorul, Cioroiul 
$i Cornetul cu o intindere de 
400 pog. ; esenje : cornl, alunl, 
frasini, gtrni^e 91 cer. 

In comuna sunt 5 circiuml ; 
I moara cu aburi. 

Cai comunale pe o lungime de 
6 kil. unesc comuna cu veci- 
nele sale. Un drum vechiu, nu- 
mit Drumul-MuereT, incepe din 
ora^ul Craiova, se termina in 
cre?tetul Carpa^ilor, trecind prin 
aceasta comuna. 

Budgetul com. e de 3546 lei 
la veniturl ?i de 3297 lei 12 
banl la cheltuell. 

Izvorul, com. rur., jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., compusa din 4 ca- 
tune: Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j., 
Blejani $i Rajoi. Este situata 
pe Dealul-Izvora?ului ?i Blejani, 
la 65 kil. de capitala jude^ului 
$i la 4 kil. de a pia?ei. 

In vechime catunele Izvorul- 
d.-s., $oldea ?i Pir^ogi, formau 
o comuna sub numele de Izvorul- 
d. s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble- 
jani ?i Ra^oi formaii o alta co- 
muna, sub numele de lzvorul- 
d.-j. Dela 1864 s'au unit aceste 
comune cu comuna Fata, ?i 
au format impreuna comuna 
Fata, $i ast-fel unite au durat 
pana la 1884, Aprilie, cind des- 
lipindu-se de comuna Fata, aii 
format o comuna noua, sub nu- 
mele de Izvorul. 

Are o popula^iune de 270 
familil, sau 973 suflete, din carl 
308 contribuabill. Locuesc in 
212 case. 

$tiu carte 159 persoane. 

Sunt : 3 bisericl, deservite de 
3 preo^I; o §coala, care dateaza 



Digitized by 



Google 



IZVORUL 



85 



IZVORUL 



de la 1880. Cladirea e buna, 
proprietatea comunei, prin do- 
nate ftcuta de d. C. Pir^oaga 
in anul 1885. Efrecuentata de 
16 copil. 

Locuitoril sunt mo^nenl. El 
posed*: 240a! $i lepe, 188 boT, 
250 oi §i 230 porcl. 

Comunase intinde pe o supra- 
faja de 1175 hect. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Veniturile comunel se urea 
la suma de 1947 lei ?i cheltu- 
elile, la 181 3 lei. 

O $osea une$te comuna la 
N. cu com. Cucu-Pope?ti ; la S. 
cu com. Gura-Boulul. O alta 
$osea o une?te cu com. Cru- 
ci^oara, la E. $i alta, cu com. 
Fata, la V. 

E br&zdat& de dealurile : $ol- 
dea, Izvorul, DirmSnoaia, Ble- 
jani §i de piscurile: Caciorul, 
Malaia, Zgheboasa $i Raicul. 
Pe toate se cultivft vil, prunT, 
sunt locurl arabile, pa$unl de 
vite $i padure. 

E udata la E. de girla Mat- 
cave^a $i la V. de Girla-Boulul, 
afara de v&ile care poarta numele 
dealurilor $i piscurilor numite 
mat sus. 

Se margine$te la N. $i E. cu 
jud. Arge$ ; la S., cu com. Gura- 
Boulul $i la V., cu riul Vedea. 

Izvorul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-j., compusa din 2 
catune: Izvorul $i Pope^ti. 

Este situata pe valea Pes 
ceana, la 51 kil. de capitala 
jude^ulul §i la 8 kil. de a pla$el. 

Are o populate de 82 fa- 
milil, sau 506 suflete. 

Locuesc in 97 case. 

$tiu carte 32 persoane. 

Sunt 2 bisericl, una la Pope$ti 
51 a doua la Izvorul. 

Locuitoril sunt mo$nem. ET 
poseda*. 73 bol, 38 vacl, 6 cal 
- ?i 208 oi. 



Vatra satulul, cu vil ?i izlaz, 
are 135 hect. 

$oseaua comunala inlesne^te 
comunica^ia comunel Izvorul cu 
comunele: Glavile la N. $i Cre- 
{uni la S. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munel se urea la 800 lei a- 
nual. 

E udata de vaile Pesceana 
$i Navrapi^a, ?i strinsa intre dea- 
lurile Verdea §i Dealul-Dosului. 

Izvorul, cdtun, al com. Trestia, 
jud. Buzau, cu 190 loc. $i 35 
case. 

Izvorul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, cat. com. Greci. 

Izvorul, sat, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com Izvorul, cu re^edinfa 
primariel. Are 418 suflete: 217 
barba^i $i 201 femel. Locuesc 
in 10 1 case. 

$tiu carte 62 persoane. 

Copiii din sat urmeaza la $coa- 
la mixta din satul Cioroiul, ce 
este la 280 m. Are o biserica 
de zid, fondata la 1820 de co- 
coana Catinca Crasnareasa, cu 
hramul Adormirea Maicel Dom- 
nulul $i acum, deservita de I 
preot?i 1 cintare^. Are 17 pogoa- 
ne proprietate. CirciumI sunt 2. 

Izvorul, cdtun, in jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor; {ine de com. rur. 
Dragote^ti. 

J Izvorul, sat, face parte din com. 

I rur. Sinaia, pi. Pele^ul, jud. Pra- 
hova. Are o populate de 370 
suflete. 

Locuitoril acestut catun s'au 
improprietarit la 1864, parte 
pe mo$ia D-nel Zoe Brinco- 
veanu, parte pe poalele munte- 
lul Cotyii-lui-Babe?, proprietate 
a Eforiei Spitalelor Civile din 
Bucure^ti, $i o mica parte pe 
mo$ia manastirel Sinaia. 



Izvorul, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Brate^ti, spre E. 
de satul Brate$ti, la 3 kilom. 
de el. Este a$ezat pe o mica 
panta, ce private spre S.-V. 
Are 64 familii, sau 284 suflete, 
din carl 68 contribuabill. Lo- 
cuesc in 73 case. 

Se lucreaza mult olaria, a$a 
ca este in aceasta privin^a in- 
tiiul sat din jude{. 

Are o biserica de lemn. 

Sunt 480 vite marl cornute. 

Este legat cu ora?ul Roman 
prin $osea. 

Izvorul, cdtun, al com. Drano- 
vajul, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romanaji, situat la V. de tra- 
seul liniel ferate $i al $oseleI 
Corabia-R. -Vilcea, 2 kil. spre 
S.-V. de Dranova^ul. Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelulul ma- 
rii este de 190 m. 

Are 225 locuitorl ; o biserica, 
cu hramul Sf. Grigore, cu un 
preot $i 2 cintare{I. 

Izvorul, sat, face parte din com. 
rur. cu acela§i nume, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Izvorul, vechie numire a satulul 
Simione^ti, jud. Roman, plasa 
Moldova, com. Cordunul. 

Izvorul, mahala, in com. rur. 
Lup$a, pi. Motrul-d.-s., jude^ul 
Mehedinji. 

Izvorul, mahala, in com. rur. 
Dragote^ti, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Izvorul, mosie cu padure particu- 
lar, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Izvorul. Padurea se compune 
din cer, girni^a, corn, alun ?i ste- 
jar, care predomina. Pe mo?ie 
se afla o moara de aburl. 

Izvorul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul- 



Digitized by LiOOQ IC 



IZVORUL 



86 



IZVORUL-BlRSEl 



d.-s., com. Filia§i, la S. comu- 
nel se scurge in lacul Vladul. 
Are o intindere de V* hectar $i 
confine pe$te. Intr'insulsescurg: 
Finttna-Mare $i Fintinile-de-la- 
Capela. 

Izvorul, piriU, jud. Boto$ani, iz- 
vore^te dintr'un mal din tirgul 
Bucecea; trece prin satul Bu- 
cecea; curge spre N., se une$te 
cu plriul Vasilincea §i apol trece 
in com. Costine?ti $i se varsft 
in Siena. 

Izvorul, piriU, ia na§tere din ia- 
zul Costanul, de pe Invancau^i, 
com. Paitini$ul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu, $i se varsa in 
riul Prutul. 

Izvorul, piriti, jud. Falciti, izvo- 
re?te de sub Dealul-Circiumel- 
Barbo^i, trece prin §esul ?i com. 
Barbo§i $i se varsa in balta 
Posta-Elanul. 

Izvorul, piriit, izvore^te din cat. 
Turcule?ti, com. Caiine^ti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, curge 
spre E. $i se varsa in riul Ar- 
ge?ul, la com. Gole$ti-BadiI, pi. 
Podgoria. 

Izvorul, piriU, izvore?te de la 
limitajud. Gorj $i se varsa in riul 
Tirlia, in raionul com. Milostea, 
pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Izvorul, izvor de apit minerald, 
jud. Prahova, com. Sinaia, pla- 
iul Pele^ul, confinind pucioasa 
$i iod, pe proprietatea statu lul 
?i a easel Brincovene$tI, situat 
pe regiunea mun^ilor, in apro- 
piere de gara Sinaia. 

Izvorul-CU-Trestie, vechie nu- 
mire a catunului Trestia, com. 
Trestia, jud. Buzati. 

Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, 



pi. Piatra-Muntele, com. Buhal- 
ni{a, situat la 37 kil. de ora§ul 
Piatra, pe malul drept alriulul 
Bistrija ?i pe eel sting al piri- 
ia^ului cu acela$I nume. 

Are o populate de 148 fa- 
milil, sad 202 suflete: 104 b£r- 
ba{I $i 98 feme!. 

$tiii carte 20 persoane. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura §i plutaria. 

Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Hangul. 
Are o populate de 57 familif, 
sati 243 suflete. 

Izvorul-Alb, trup de mosie, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a. 

Izvorul-Alb, ramura de munfi, 
ce se deta$eaz& din masivul Ceah- 
laului, intre piriul cu acela^l nume 
$i Piriul-Secului, jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele. 

Izvorul-Alb, piriias, in jude^ul 
Neamfu, plasa Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a; izvore^te din 
stinca Dochiel $i se varsa pe 
partea dreapta a riulul Bistrija, 
intre kil. 94— 95 al $oseleI mixte 
Piatra-Prisacani. 

Izvorul-Ane§tilor, com. rur. t $i 
sat, in jud. Mehedin^i, plasa Oco- 
lul-d.-j. la 20 kil. de ora?ul Tur- 
nul-Severin ; s'a numit $i Izvo- 
rul-Alce^tilor. 

Este situata pe valea ce duce 
la Broscari, coprinsS intre dea- 
lurile Poroina $i Stirmina, care 
incepe din locul numit Plaiul- 
Bistri^a. Satul formeaza comuna 
cu satele: Petri?ul $i Valea-Ho- 
tulul, avind peste tot 1821 su- 
flete, din carl 285 contribuabill. 
Locuesc in 300 case. 

Locuitoril poseda: 51 plugurT, 
118 care cu boT, 19 cat ; 870 
01 ; 102 stupT. 



Are : 3 bisericl cu 2 preoflf 
?i 5 cintare{I; o $coala, con- 
dusa de 1 inva^itor, frecuentata. 
de 30 elevl ; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1708 lei, iarla cheltuell, de 
1034 lei. 

Vite : 640 vite marl cornute, 
19 cai, 870 ol §i 749 rimatorf. 

Prin comuna trece $oseaua 
Turnul-Severin - Bistri^a- Izvorul- 
Ane§tilor-Broscari. 

Se margine^te: laE. cu com. 
Broscari ; la S. cu com. Hinova ; 
la V. cu com. Bistri^a §i la N. 
cu Fintina-Domneasca. Dealuri 
sunt: BasescuI,Plugarul, al-Gar- 
dulul, al-Cacamului, Dragoteasa, 
Suverni^ul, Miclaul, Du^escul, 
Pere^ul, Buda§ca $i Tabane^ti, 
parte acoperite cu vil §i semana- 
turi $i parte cu padure. 

Vai mat principale sunt : va- 
lea Izvorul-Ane$tilor, pe care 
este a^ezata comuna ce incepe 
din plaiul Bistrtya ^i se termini 
intr'o frumoasa cimpie la Ro- 
gova. Mai e ?i cimpia Boeni^ca 
la E. 

Ca loc istoric in aceasta co- 
muna sunt de notat urmele 
unul vechiu drum Roman, ce 
s'a descoperit pe linga casa 
preotulul Gheorghe Lazano §i 
care era a?ternut cu caramida 
^t piatra. 

Tot in aceasta comuna, in 
catunul PIetri$ul, se afla lignite. 

Izvorul Btrsei, com. rur. ^i sat, in 
jud. Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s., 
la 10 kil. de ora^ul T.-Severin. 
Este situata pe Valea-Topolni^el, 
mSrginindu-se : la E. cu com. 
Molova^ul ; la S. cu com. Bres- 
ni^a ; la V. cu com. Balote$ti, 
care o desparte de Schitul To- 
polnija. 

Satul formeaza com. cu catu- 
nele : Halinga, Rascole?ti, Schin- 
tee?ti, Schitul, Topolni^a, Cu- 
recea $i Petole?ti, avind peste 



Digitized by LiOOQ IC 



*4 



IZVORUL-CEL-MARE 



87 



1ZVORUL-FRUMOS 



tot 191 1 suflete, din car! 350 
contribuabiU. Locuesc in 350 
case. 

Locuitori! posed& : 70 plu- 
gurl, 194 care cu bol, 12 cd- 
m\e cu ca! ; 369 stupl. 

Prin comun& trece ?oseaua 
Turnul-Severin-Balta-Baia-de- A- 
ram&, pe malul sting al riulu! 
Topolnifa; iar pe malul drept 
o ?osea duce de la Halinga 
la Schintee$ti. 

Are 4 bisericl, cu 3 preop 
$i 7 cint&ref!; o $coaU, con- 
dus* de 1 investor, frecuentatS 
de 30 elev!; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5578 lei, iar la cheltuel!, de 
2283 le!. 

Vite: 783 vite mar! cornute, 
27 ca!, 706 capre, 890 ol §i 
900 rtmatorf. 

Dealur! ma! principale in 
comun£ sunt : Dealul Curecea, 
acoperit cu vi!, Zmeura,] Bobo- 
ce$ti, Dealul-Fete! $i Dealul-Br£- 
defulul, cu o pozifiune frumoasS, 
acoperit cu p&duri seculare. 

Cimpi! sunt : Cimpia-Curecel, 
farov^ulu!, Peru^ulu! ?iCra$ca. 

V&I principale sunt: Valea- 
Birzel, care este foarte pr&- 
p£stioas&, valea Curecea, f Sro- 
v^ul, Crasna §i valea Topol- 
nifa. Iar ape sunt: Topolnifa, 
ce udS prin mijloc, Piriul - Fint£- 
nelor, Clev^ce^ul ce izvore^te 
din p&durea statulu!, Supadina 
91 Piriul-Co$urilor. 

In partea de V. a aceste! co- 
mune, In vecin&tatea satulu! Ba- 
lote$ti, se cunosc urmele une! 
bisericufe, in stincile de sub 
Dealul-Sfirleaculu! in apropiere 
de malul drept al riulu! To- 
polnifa. Asemenea se poateve- 
dea $i o mic£ schela. de piatr& 
care cote$te in linie curba. $i 
care di a se infelege dk aci era 
sf. Proscomidie, unde preo^i! 
s2vir§eaQ serviciul divin. De aci, 
mergind pe malul drept al To- 



pointer, spre E., la o mic& dis- 
tant, se g&sesc locur! adincite, 
unde, se zice, a fost un cimi- 
tir roman al satulu! Martalogi. 
Bisericufa ar fi fost a satulu! 
Martalogi care a fost stricat 
de ni?te Tatar! ce, aQ n&v&lit 
asupra locuitorilor. Locul pe 
unde aQ trecut T£tari! apa To- 
polntya se nume^te §i az! Vadul- 
TStaruluI. Vechimea acestu! sat 
se da a fi cam pe la 1 200 dup& 
Chr. Morminte aflate aci poar- 
ta numele de mormintele Uria- 
$ilor sad Jidovilor de la Marta- 
logi. (V. Schitul Topolnifa $i 
Schintee§ti). 

Izvorul - eel - Mare, pirin, jud. 
Vasluiti, com. Scheia ; izvore§te 
de sub ni§te stinc! de piatri, 
in partea de S. a dealulu! Mun- 
celul; curge pe marginea de 
E. a satulu! C&pote?ti ; prime?te 
in dreapta sa piriia$ul Ignat, $i 
care trecind pe teritoriul com. 
DrSgu$eni se vars£ in Stavni- 
cul-Sec. 

Izvorul-de-Jos, com. rur. §i sat, 
in jud. Arge$, pi. G&l£$e§ti, pe 
apa Teleormanulu!, la 16 kil. 
de com. rur. Coste^ti (re?edin^a 
subprefecture!), $i la 61 kil. de 
Pite^ti. Are o populate de 100 
familil, sati 600 suflete, din car! 
1 10 contribuabiU ; o bisericS 
cu hramul Adormirea, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 cintarej; 
o $coal& primary rurala. 

Budgetul com. e de 19 16 le! 

la venit. $i de 1968 le! la chelt. 

Vite: 350 bo! §i vac!, 75 ca!, 

4 asin!, 1 1 5 1 ol, 2 capre §i 115 

rimdtort. 

Izvorul-de-Jos, sat, face parte 
din com. rur. Izvorul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulafiune de 266 locuitor!. E 
situat in partea de S. a co- 
munel. 



Izvorul-de-Sus, com. rur. $i sat, 
in apropiere de rlul Teleormanu- 
lu!, jud. Arge?ul, pi. Gal5$e$tl, 
la 13 kil. de com. rur. Coste^ti 
(re$edin$a subprefecture!) $i la 
58 kil. de Pite§ti. Are o popu- 
late de 972 suflete, din car! 
198 contribuabil!; o bisericS 
vech!e, cu hramul Sf. Nicolae, 
fondata in anul 1 701 de pro- 
prietary de pe acele vremurl, 
Paharnicul Iordache Colfescu §i 
restaurati ma! in urm£ de pro- 
prietari!, familia Perticari ; bi- 
serica se intrejine de proprietar 
$i e deservita de un preot, un 
cintSre$ $i un paracliser. Se vSd 
?i ruinele caselor boere?t! zi- 
dite tot in anul 1701 de Pa- 
harnicul I. Colfescu. 

§coala primary din com. da- 
teaz* de la 1849. 

Budgetul com. e de 3340 
lei la venitur! ?i de 3473 le! la 
cheltuel!. 

Vite: 680 bo! $i vac!, 142 
ca!, 9 bivol!, 12 asin!, 19000!, 
18 capre $i 825 rimatorf. 

Izvorul-de-Sus, sat, ftcind parte 
din com. rur. Izvorul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popula- 
^iune de469 locuitor!. Se ma! nu- 
me§te de locuitor! $oldea ?i Pir. 
?ogi. E situat in partea de N. a 
comunel. Aci e re$edin{a com. 
Are 2 biseric!, una fondat& 
pe la anul 1801, de un oare- 
care Radu; s'a reparat la 1837 
?i la 1 88 1, surpindu-se, s'a ftcut 
din temelie de Costache Pir- 
?oag5 ; a doua s'a zidit din te- 
melie de. loan Plr§oag£, la anul 
1827, dar surpindu-se s'a rezi- 
dit de C. Pir^oagi. 

Izvorul-Dulce, trup de mo§ie, 
situate in preajma m&n&stire! 
Secul, com. Vinatori-Neam^ul, 
pi. de-Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 

Izvorul-Frumos, sat, al com. 



Digitized by 



Google 



IZVORUL-LU I-DRAGOM IR 



88 



IZVORULUI (VALEA-) 



rur. Burila-Mare, pi. Blahni^a, 
jud. Mehedin^i. 

Izvorul-lui-Dragomir, munte, 
in jud. Mehedinfi, plaiul Clo- 
$ani. 

Izvorul-Muntelui, sat, in jud. 
Neam{u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Blahnifa. 

Are o populate de 20 fa- 
milit, sau 84 suflete : 39 b&rba$T 
$i 45 femei. 

Izvorul-Muntelui, trup de sat, 
in jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele, com. Bicazul. 

Izvorul-Muntelui, padure, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a; areo intindere 
de 1050 pog. 

Izvorul-Muntelui, piriia§, ce iz- 
vore^te din masivul Ceahlaulul, 
curge pe teritoriul com. Bu- 
halni^a, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, virsindu-se pe partea 
dreapta a riulul Bistrifa, dupS 
ce, aproape de vSrsarea sa, tra- 
verseazS. $oseaua mixta Piatra- 
Pris&cani, intre kil. 84 — 85. 

Izvorul-Puturos, izvoare mine- 
rale, in jud. Neam^u, com. 



Tasl&ul, pi. Bistri^a, situate pe 
dreapta piriului Tasl&ul, in p&- 
dure, spre V. satuluf TaslSul ; 
con^in in disolujiune mult sul- 
fure. 

Izvorul-Rece, plain, in jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Salcia, 
acoperit cu p&dure. 

Izvorul-Rece, piriia$, vine din 
plaiul Buz&ul, jud. BuzSti, ud& 
partea de S. a com. Salcia, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, $i se 
vars& in girla Salcia, la S. de 
com. Salcia. 

Izvorul-Rati, piritl, afluent al 
Bistri^eT, in jud. Suceava, com. 
Bro^teni. 

Izvorului (Dealul-), deal, in 
jud. Vasluiu, pi. Crasna, com. 
Sole?ti. Se intinde de la N. spre 
S., pre lingS $oseaua nationals 
Vasluiti-Ia$i. Se nume^te ast-fel 
pentru c& din coasta sa despre 
V. Tese un izvor mare. 

Izvorului (Girla-), girla, iz 
vore^te din dreptul com. Mir- 
ce?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, 
curge spre S. paralel cu com. 
Vlaici, p&n& la locul numit Cra- 
cul-Pu{uluI; acolo prime^te pe 



dreapta Izvora§ul, i?I schimbi 
direc^ia spre S.-E. $i se varsS 
in riul Vedi^a, intre c&tunele 
Vlaici ?i Criste^ti, pi. Vedea-d.-j. 

Izvorului (Gura-), mo fie, in jud. 
Buz&ti, com. Gura-Ni$covuluI; 
are 202 hect. araturl, vil cu 
embatic, livezi $i 2 morl. 

Izvorului (Valea-), padure par- 
ticular&, supus5 regimulul sil- 
vic inc& din anul 1883, pe mo$ia 
Comarnicul, com. Comarnicul, 
pi. Pele?ul, jud. Prahova. 

Izvorului (Valea-), pirin, In 
jud. Tulcea, pi. Babadag, pe 
teritoriulcomuneirurale Congaz, 
ftcind limita intre c&tunele Con- 
gaz §i Hagilar; \%\ ia na^tere 
dintr'un mic lac, la 1 x \% kil. 
spre N.-E. de satul Hagilar; se 
indreapta spre S., avind o di- 
recfie generals de la N. la S., 
taie §oseaua nationals, Tulcea- 
Babadag-Constan^a, pe la kil. 
23, unde prime^te pe dreapta 
valea Hagilar, ?i, dup& ce a br&z- 
dat partea N. a placet $i cea 
central* a comunel, dupS 11 
kil. de curs, se arunrii in piriul 
Telifa, pe dreapta, aproape de 
vSrsarea acesteia, in Coada-B&l{iT 
(lacul Babadag). 



Digitized by 



Google 



A. 

I 



Imparatulul (Magura-), sau 
Magura-de-la-Groapa-Viei, 

mdgurd, situate d'asupra com. 
Magurele,dinpl. Calmatuiuljud. 
Teleorman. I s'a dat aceasta 
numire de la anul 1877, cind 
imparatul Rusiel Alexandria II 
s'a urcat in mai multe rindurl pe 
dinsa pentru a observa bombar- 
darea Nicopolel $i mersul opera- 
{iunilor de razboiti. 

Imparatului (Valea-), vale,pe 
teritoriul comunel Cocargea, pi. 
Borcea, jud. Ialomifa. 

Imp&r&teasa, localitate, in par- 
tea de N.-E. a com. Stanile?ti, 
pi. Prutul, jud. Falciu, pe §esul 
dintre apa Prutefulul $i riul 
Prut, pe mo§ia statulul dintre 
satele Stanile^ti $i Voinescu. Se 
zlce ca pe acest loc a stat in cort 
Imparateasa Ecaterina, in timpul 
razboiulu! dintre Ru$i $i Turd 
la 1711, pentru care aceasta 
localitate s'a numit Imparateasa. 

Impistritul, munte, in jud. Buzau, 
com. Nehoia$ul, cu 108 1 m.inal- 
$ime ?i acoperit de padurl §i izlaz. 



han situat la rascrucirea mai 
multor drumuri. 

Impu^ita, piriU, izvore^te din 
dealul cu acela?! nume, com. 
Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu, $i, dupa ce se une$te cu 
piriul Valea-Mare, la locul nu- 
mit Gura-Vaiel, curge de la S. 
spre N. ?i se varsa in Birlad, 
spre E. de satul Dume^ti. 

lmpu{it& (Gfrla-), girld, jud. 
Tulcea, in partea E. a placet Su- 
lina, $i ceaN. a comunei rurale 
Sf. Gheorghe, servindde ho tar 
intre ea $i comuna urbana Su- 
lina; se formeaza in stuf; se 
indreapta spre S., intr'o direc- 
Jiune generala de la N.-V. spre 
S.-E. ; prime^te apele lacurilor: 
Porculul, Ro$ul ?i Ro$ule{ul, 
girla Bivolul, $i dupa 1 1 kil. de 
drum se sfir$e$te in mare, intre 
milele marine No. 7 $i 8. 

Inalta (Muchea - ), colind $i 
punct de hotar, al com. Cane?ti, 
despre com. Grabicina, jude^ul 
Buzau ; e ramificafie din mun- 
tele Bocul. 



impu^cata (Crucea-), movild, Inalta (Muchea-), munte, punct 
in jud. R.-Sarat, pi. Marginea- trigonometric, in com. Ru?ia- 

d.-j., com. Gulianca, in partea j vaful, catunul Muscelul-f iganul, 
de E., linga riul Buzaul; are un | jud. Buzau. 



Incarcatoarea, deal, jud. Pra- 
hova, com. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul. Serva pentru pa?una- 
tul vitelor. 

Incaul, pddure, de stejar, in intin- 
dere de 85 hect., pe mo§ia Din- 
geni, jud. Boto?ani. 

ln-Chimni{I, pise $i poiand, in 
partea de V. a com. Cera$ul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, 
unde, ia timpurile vechT, satenii, 
carl mereu erau suparaflf de in- 
vaziile streine, i^Tfacusera gropf, 
in cari-§i ascundeati avutul. 

inconjuratoarea, mofie, propri- 
etatea statulul, in jud. Tecuciu, 
com. Rachitoasa. Se ma! nu- 
me?te Inconjuratoarea - Manas- 
tircl. Parte din aceasta mo$ie 
este acoperita cu padurl. 

Inconjuratoarea -M&n&stirei- 
Berzunful, mope a statulul, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., 
com. Berzunful, in intindere de 
4000 hectare §i arendata cu 
1 1000 lei. 

Inconjuratoarea - M^nastirei- 
Bistri{a, trup de mofie, situat 
in com. Doamna, plasa Piatra- 
Muntele, jud. Neamfu, arendata 
anual cu 6266 lei, afara de trupul 



9MB. Jf#r#l# IHcfionar Geo^r***. Vol. IV. 



12 



Digitized by 



Google 



Inconjuratoarea-mAnXstirei-bIrnova 



90 



1n?iratele 



vindut dintr'insa, numit Izvoa- 
rele. 

Inconjuratoarea- Manastirel- 
Blrnova, mope, jud. Ia?i, pe 
care se afl& noua sate ?i anume : 
Ciurbe^ti din com. Miroslava, 
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul, 
Todirel, Piciorul-Lupuluf ?i Cu- 
raturile, din com. Ciurea; Bir- 
nova §i Pfetraria din com. Bu- 
ciumi. A aparfinut manSstireT 
Birnova, iar dup? secularizare 
a devenit proprietatea statuluT. 

Inconjuratoarea - Manastirei- 
Bogdana, mosie a statuluT, 
jud. BacSu, pi. Trotu^ul, com. 
Bogdana, care if aduce un ve- 
nit de 5000 let anual. 

Inconjuratoarea -Manastirei- 
Ca§inul, mosie, jud. Bac&u, pi. 
Trotu?ul, com. Manastirea-Ca- 
$inul, fosta proprietate a m&- 
n&stirel, (cit-va timp inchinata 
sfintelor locurf). Asta-zf este pro- 
prietatea statulul. Are o intin 
dere de 5561 hect. ?i este a- 
rendata cu 23200 lei anual. 

inconjuratoarea - Manastirei- 
Neam^ului, mosie. (VezT Neam- 
\\i\, mo?ie). 

Inconjuratoarea- Manastirei- 
Taslaul, mope, pendinte de 
man&stireaTazl&ul, jud. Neamju, 
pi. Bistrifa, com. TaslSul, aren- 
data anual cu suma de 16000 
lei. 

In-Izlaz, deal, jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Seimeni ?i anume pe acela 
al c&tunului Seimeni-Micf ; este 
continuarea dealuluf Carapat- 
Daga $i se intinde de la acest 
deal pana la DunSre, trecind 
prin satul Seimeni-MicI ?i mer- 
gind printre vaile : Tibrinul ?i 
Ili^tea ?i pe la S. lacurilor Dom- 



neasca-Mare 51 Domneasca-MicS; 
are o direcfiune de la E. spre 
V. §i o in&l{ime medie de 90 
m., incepind de la 102 m. §i 
scSzind cu cit se apropie de 
DunSre ; este situat in partea 
nord-vestica a pla^ef $i cea cen- 
trals a comunei ; este acoperit 
cu verdeaja. 

In-Poiana, ctltun, al com. Col^i, 
jud. Buzau, cu 120 locuitorl $i 
35 case. 

Insurajei ( Pirladeni ) , com. 
rur., jud. Braila, pi. Balta, a?e- 
zata pe muchia dreapta a pirmluT 
Calma^uiul, ce curge spre N. 
E. com., la 4 kil. de viroaga 
Puturosul, peste ale carei ape se 
afia un pod. Se ma>gine$te la 
E. cu Lacul-Rezif; la V., cu Slu- 
jitori-Albote^ti ; la N., cu Vi- 
zirul $i la S., cu Cioara-Doice?ti. 
Suprafafa com. ede69io hect. 
$i are o forma" dreptunghiulara. 

Are o populate de 427 fa- 
milil, sau 1822 suflete, din carl 
283 contribuabilf. 

Are 1 $coala de baeff, Jnfi- 
infata la '1880, frecuentata de 
90 elevf; 1 §coala de fete, Jn- 
fiinfata la 1888, frecuentata dc 
28 fete; o moara de vaporl. 

Drumurl : La Braila, spre N.- 
E., pe ?oseaua jude^eana Braila- 
Calara$i, 47 kil. ; la Lacul-Rezil 
drept spre E., 6 kil ; la cat. 
Padina, spre S.E., prin propri- 
etatea locuitorilor ; la Cioara- 
Doice?ti, spre S., pe §oseaua 
jude^eanSBraila-Calara^i, 14 kil.; 
la Tatarul, pe linga Movila-PS- 
duchiosuluT, spreS.-V., 16 kil.; 
la Slujitori-Albote^ti, spre V., 
prin cit. Caragica ?i Coco$a{i, 
11 kil. 

In comuna sunt 3 pie^e §i 
17 strazl aliniate. Prin comuna 
trece ?oseaua judefeana Braila- 
Caiara^i. 

S'a infiinfat la 1882, prin 



improprietarirea fnsura^eilor din 
1878. Mai nainte se afla aci 
cat. Pirladeni. 

Insurafei, sat, jud. Braila, pe 
muchia platouluf in marginea 
de E. a com. cu acela^f nume, 
la 47 kil. spre S. de ora?ul 
Braila. Pe la 1854 cite-va fa- 
milif din Lacul-Rezil s'au sta- 
bilit pe mo?ia statulul Mu?e- 
teanca, intemeind aci catunul 
numit Pirladeni, pendinte de 
comuna Lacul - Rezif ; pana la 
1879 s'au improprietarit 5°^ lo- 
cuitorf ?i la 1882 s'a format 
satul $i com. Insura^ei. Locu- 
itoriT cunosc inca acest sat sub 
numele de Pirladeni. Are o 
$coaladebae{I, infiin^ata la 1880, 
intre^inuta de stat, frecuentata 
de 87 baep; o $coala de fete, 
intre^inuta de comuna, infiin^ata 
la 1 888, frecuentata de 34 eleve. 

Suprafafa satului e de 262 
hect., cu o populate de 340 fa- 
milif, sau 1 526 suflete; 367 case; 
9 circiumi; 1 moara de abun. 

Vite sunt: 820 cat, 5 asini, 
1 600 of, 6 capre §i 1 1 30 rima- 
torl. 

Sunt 50 stupf cu albine. 

Insura^ei, mahala, in com. rur. 
Pristolul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

InsurS^ei-Noi, mahala, in com. 
rur. Stingacea«ia, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

ln§elata, catun, al com. Neho- 
ia?ul, jud. Buzau, cu 40 locuitorl 
$i 10 case. 

ln§ela{il (Piatra-), munte stin- 
cos, in jud. Buzau, com. Neho- 
ia?ul, catunul Prundul. 

In^iratele, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova $i Constanta; 
ramifica^iunile sale se intind 



Digitized by 



Google 



lN?IRATELE 



91 



lNTORSURA 



printre afluen{i! de pe stinga 
a! piriulu! Sarai, ?i ce! de pe 
dreapta al piriulul Casimcea; 
se ridica pana la 305 m. ; este 
acoperit cu finefe ?i semanaturi. 

In§iratele, tret movile, situate 
in apropiere una de alta, spre 
N. de satul T^ard, pi. Ialo- 
mi^a Balta, jud. Ialomi^a. 

Intorsura, com. rur. t pi. Jiul-d.- 
mj., jud. Dolj. Re^edinfa la Se- 
gircea. A^ezata pe coasta dea- 
lului intorsura $i aproape de 
malul drept al riulut Dasna^uiul. 

Se invecine$te la E. cu com. 
Lipovul ; la V. cu comunele Si- 
li$tea-Cruce! §i Cioroia$ul ; la 
S., cu com. Urzicuja $i la N., cu 
com. Virvorul-Fintinelele. 

Limita linie! de N. incepe de 
la dealul Caprioarele, trece peste 
riul Banagiul $i Valea - Slodo- 
nuluT. Linia limit el de S. in- 
cepe de la Magurelele-cele-Dou* 
$i apoi trece peste Dealul- Va- 
lor. Limita liniel de E. incepe 
de la Brani$tea-ReoduluI $i trece 
pe la dealul intorsura. Limita 
linie! de V. incepe de la Ma- 
gura cu-Sipica $i trece Piriul- 
Jivanulu!. 

Terenul com. este acciden- 
tat in partea de V. de dealul 
Radovanul, inalt de aproape 
300 m., acoperit cu vi! $i pa- 
duri, $i care este §erpuit de 
ValeaRea $i Dasnafuiul. Al 
doilea deal este Dealul- Viilor, 
care are direc^iunea de la N. 
la S. §i este inalt cam de 1 50 m. 

Este udata de riul Dasna- 
{uiul cu aflaen^ii sat, pe dreapta 
Jivanul $i pe stinga Banagiul 
$i Valea-Rea, carl se varsa in 
Dasna^uiul, in dreptul cat. Ra- 
dovanul. 

Inainte, comuna era situata 
pe locul unde este azi bise- 
rica, insa din cauza invaziunilor 
turce$ti, s'a mutat spre S.-E. 



de biserica, unde se gase?te 
asta-zT. 

Se compune din doua c&t.: 
intorsura, catun de re§edint&, 
pe dreapta riulu! Dasna^uiul, $i 
Radovanul spre N.-E., pe stinga 
riulul Dasna^uiul, cu o popula- 
fiune de 1928 suflete; locuesc 
in 130 case $i 275 bordee. Sunt 
340 contribuabili. 

Are doua biserici: una in 
intorsura, fondata la 1780 de 
Constantin Sari Ene $i termi- 
nate la 1783, lucrata de zid $i 
avind hramul Sf. Imparaf! Con- 
stantin §i Elena; a doua este 
in cat Radovanul, cu hramul In- 
trarea in Biserica a Maicel- 
Domnulul, zidita de locuitor! la 
anul 1 867 $i terminate la 1870; 
sunt deservite de 2 preofi §i 3 
cintaretf. Are douS $col! mixte, 
una in intorsura §i a doua in 
Radovanul; cea din intorsura 
funcfioneaza din 1880 $i cea din 
Radovanul din 1889. Amindoua 
sunt intre^inute de comuna %\ 
frecuentate de 6i copil. 

JjJtiQ carte 31 persoane. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 228 locuitor! 
?i insured, iar dupa cea din 
1875 s'au improprietarit 25 lo- 
cuitor!. 

Teritoriul com. este de 12078 
pog., dintre car!: 9280 pamint 
arabil, 100 pog. fine^e, 600 pog. 
izlaz $i 2098 pog. padure. 

Mobile se numesc intorsura 
$i Radovanul. Cea d'intiiu, in in- 
tindere de 6645 pog. pamint 
arabil, cu venit de 90000 lei, 
aparfme Eforiei Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti, fosta a m&- 
nastirel Fedele?oiul ; a doua 
este a statului, in intindere de 
300 pog., cu venit de 10000 
lei, fiind data in loturi. 

Padurile: intorsura, in catu- 
nul $i pe mo§ia cu acela^i nume, 
in intindere de 300 hect., apar- 
{ine Eforie! Spitalelor Civile din 



Bucure?ti, fosta a manistire! 
Fedele$oiul; Radovanul, in ca- 
tun ul $i pe mo§ia cu acela?T 
nume, in intindere de 550 hect., 
apar^ine statulu!. Lemnul care 
predomina este stejarul ?i gir- 
ni$a; se gase^te ?i cer. 

Viile de pe mo§ia intorsura 
aparfin locuitorilor, iar cele de 
pe mo§ia Radovanul apar^in 
statului, fiind in intindere de 
224 pog., $i producind vin bun. 
Pe mo$ia Radovanul se afl& ca- 
riere de piatra. 

Se fabric^ rachiu in canti- 
tate de 1500 vedre anual. Este 
o moari cu abur! pe mo$ia in- 
torsura. 

Pe mo?ia intorsura sunt stine, 
unde se face brinzS. 

Transportul se face cu carele 
$i caru^ele pe calea judefean* 
spre Craiova, care strabate co- 
muna pe o lungime de 6 kil. 
§i pe alta comunala-vicinalS in in- 
tindere de S kil. 

Circiumi sunt 7 in Radova- 
nul $i 4 in intorsura. 

Intorsura, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. intorsura, 
resedin^a primariei. Are o po- 
pulate de 1478 suflete; locuesc 
in 100 case $i 180 de bor- 
dee. 

Intorsura, deal, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura, 
pe care este a^ezata comuna 
?i prin care trece limita de E. 
catre com. Lipovul. 

Intorsura, mosie, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura, 
in intindere de 6645 pog., cu 
venit anual de 90000 lei. Apar- 
{ine Eforie! Spitalelor Civile din 
Bucure?ti. 

Intorsura, padure, jude^ul Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Intor. 
sura, pe mo$ia intorsura. 



Digitized by LiOOQ IC 



tNTRE-BORCE 



92 



In-vIrf-la-pietricica 



Intre-Borce, munte, jud. Su- 
ceava, ce ocupa al doilea loc 
in inatyime din judef, avind 
1834.6 m. altitudine; aflator in 
com. Borcea. 

Intre-Dealuri, munte, in com. 
Malini, jud. Suceava. 

Intre-Poduri, padure a statulul 
in intindere de 770 hect., ju- 
de^ulllfov. VezI Caldaru^ani, pa- 
dure. 

Intre-Prahove, vechie numire, 
pana la anul 1881, a satulul 
Azuga de azl, sau a localita^el 
unde apele Azuga $i Prahovi^a 
se intilnesc spre a forma valea 
Prahovei, jud. Prahova. 



O data cu deschiderea ga f ef 
s'a dat acestel locality numi- 
rea de Azuga, dupa valea ce 
din timpurl indepartate poarta 
acest nume. 

intre-Raze§I-§i-Poduri, padure 
foioasa, jud. Bacau, pi. Munte- 
lul, com. Podurile; are o intin- 
dere de 600 hect. ?i este su- 
pusa regimulul silvic. 

Intre - Rlmnice, numire vechie 
a comunel $i cdtunului Jitia, 
plaiul Rimnicul, de la situafia 
sa la confluenja riulul Rimni- 
celul, socotit ca un izvor al riu- 
lul Rimnicul $i Rimnicul-Sarat; 
asta-zl se da aceasta numire 
unul catuna$, ce se afla la con 



fluen^a lor, situat la apus de 
catunul de re$edin{a, Jitia. 

Intre-Sibicee, cdtun, al comunel 
Mlajetul, jud. Buzau, cu 90 lo- 
cuitori $i 20 case, situat pe Va- 
lea SibiciuluT. 

Intunecatei, pise, in com. Go- 
le$ti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Invaluitele, lac, injud.Ialomi^a, 
insula Balta, teritoriul comunel 
Dichiseni, pi. Borcea. 

in-virf-la-PIetricica, numire ce 
se ma! da virfulul Surde^ti din 
com. Breaza-d.-s., plaiul Pra- 
hova, jud. Prahova. 



Digitized by LiOOQ IC 



Jacota, sat, pe mo$ia cu acela?! 
nume, jud. Suceava, com. Ple- 
$e$ti. A$ezat pe un podi$ co- 
prins intre Dealul-Cioatelor ?i 
Dealul-Mare. Are o populate 
de 38 familif, saQ 158 suflete, 
din carl 78 contribuabil!. Lo- 
cuesc Jn 45 case. 

Vatra satulul ocupa 4 falcl 
$i 5 prajini. Mo$ia e proprieta- 
tea d-luf Iordache Iura?cu, §i 
are 630 faldf, din carl: nofalcl 
cultivabile, 200 falcl padure, 
130 falcl fina$, restul calamine 
$i locurl prea pu{in productive. 

Improprietari^I in 1864 sunt: 
9 frunta§I, 7 palma$T §i 10 co- 
da?!, stapinind 57 ftlcl, 45 prj. 

Are o biserici de lemn, a- 
dusi din Leucu$e?ti de fra^ii 
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria 
Mare. 

§coala din Ple$e$ti serv& $i 
acestul sat. 

Jahalea, sat, jud. Suceava, com. 
Bogdane^ti, pe mo§ia Baia, a- 
§ezat pe piriul cu acela^i nume. 
Are o populate de 49 familil, 
sau 191 suflete, din can 33 con- 
tribuabil!. 

Vatra satulul ocupa 22 ftlcl. 
Improprietari^f in 1864 sunt: 
14 palma$I §i 12 coda$T, stapi- 
nind 30 falcl. 

Biserica §i $coala din Risca 



servesc $i acestul sat. Un drum 
principal duce la Bogd£ne$ti 
(2 kil.). 

Jahalea, padure, de diverse e- 
sen{e, jud. Suceava, com. Bog- 
d&ne$ti. 

Jale^ul, riU, izvore^te de sub poa- 
lele mun^ilor com. Runcul, pla- 
iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-I 
sunt formate dintr'un singur iz- 
vor; ia direcfia de la N. spre 
S., la com. Balace^ti se impre- 
un& cu riul Bistrifa; se varsa in 
Tismana, in dreptul c&t. Rogo- 
jelul ; comunica^ia pe acest riu 
se face pe 2 podurl de lemn, 
unul a§ezat in dreptul malului 
Grosul, com. Balace^ti, iar cel- 
l'alt in dreptul c£t. Varjul, pen- 
dinte tot de Bal&ce$ti. 

Jap^a-lnfundata, viroagtt, jud. 
Braila, pe teritoriul com. Va- 
deni ; incepe din dreptul hal- 
tel V£deni ; curge spre S.-E. ?i 
se impreunS cu viroaga Zagna, 
la 800 m. de satul V&deni. 

Jap§ea, vale, jud. Buzau, com. 
Gavane$ti ; serva ca suhat. 

Jarcale^i, at tun, pendintede com. 
Florul, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe dealul $i valea Rogo- 



jineT, la 4 kil. spre S.-V. de 
re$edin{a comunei. Are o po- 
pulafiune de 120 locuitorl, din 
carl 20 impropriety^! dupa le- 
gea rurala\ pe proprietatea d-lul 
H. Caracostea. 

Jarcaleji sau Meletia, cdtun, 
pendinte de com. Pfetrele, pi. 
Marginea, jud. Vla$ca. 

Jarcale^i, numire ce mal poarta 
cdtunul $tefane$ti, jud. Teleor- 
man, pi. Tirgulul, com. Anto- 
ne$ti. 

Jari^tea, com. rur,, in jud. Putna, 
pi. Girlele, situata mal la vale 
de Padureni, de care este des- 
pairs prin piriul Vars&tura- 
Mare, la S kil.de re$edin{a sub- 
prefecturel $i la 17 kil. de ca- 
pitala judefului. 

Este udata, afar* de piriia^ul 
V&rsStura-Mare, ?i de Cacaina 
(canalul tras din Putna). 

Are o populajiune de 466 fa- 
milil, sau 1880 suflete, din cari 
395 contribuabill. Locuesc in 
491 case. 

$tiu carte 501 persoane. 

Are : doua biseridf parohiale, 
una cu hramul Adormirea ?i a 
doua cu hramul Duminica-Tu- 
tulor-Sfinfilor; doua. $coale, una 
de b&e{T, construita de comuna 



Digitized by 



Google 



JARl^TEA 



94 



JAVRENI 



?i frecuentata de 76 elevl ?i a 
doua de fete, frecuentat& de 26 
eleve. 

Budgetul com. e de 14904,05 
lei la veniturl ?i de 14681,83 
lei la cheltuell. 

Locuitoril posedS : 60 pluguri 
de lemn $i 42 de fier, 1 ma- 
rina de bStut porumb (cu ma- 
nivel£), 3 grape de fier. 

Vite sunt: 338 bol, in vacl, 
56 cal ?i 77 porcl. 

Comerciul se exerciti in com. 
de 8 persoane. 

Jari^tea, deal, in raionul com. 
Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, pe care se cultiva vie §i 
sunt livezl de prunl. 

Jari^tea, deal, cu direcfia de la 
N. la S., jud. Prahova, plaiul 
Teleajenul, com. Star-Chiojdul; 
cade in partea de N. a com. 

Jari§tea, munte, in jud. Buz&u, 
com. Nehoiul, intre Impistritul, 
Cumpenile ?i riul Buz£ul. ServS 
ca izlaz. 

Jari^tea, mosie, in jud. Buz£u, 
com.Nehoia^ul, c&tunele : Broas- 
ca, Bonful $i Gura-Siriulul, care 
se intinde intre piriul Nehoiul, 
riul Buz&ul, pir. Siriul §i mun- 
tele Monteorul, format din tru- 
purile : Bonful, Malul - Capril, 
Spedi§ul-NehoiuluI, Impistrita, 
Gherghel&ul, Virful-Jari^tel ?i 
parte din muntele Monteorul. 
Are 3200 hect., din carl: 52 
hect. curaturl, 270 finea{&, 3 
hect. livezT, 140 hect. izlaz ?i 
restul padure. Pe aceasta mo?ie 
se afla apele minerale Gura-Ia- 
dulul ?i alte sorgin^i mal mid. 

Jari^tea, pfidnre, in jud. Buz&u, 
com. CaTina, c&t. Piatra-Corbu- 
lui ; face un corp cu padurea 
Virful-Corbului de pe mo?ia Cor- 
bul (Floreasca); are 230 hect. 



Jari§tea, numele a doud parohii, 
in jud. Putna, pi. Girlele, com. 
Jari?tea, avind dou& bisericl pa- 
rohiale, una cu hramul Ador- 
mirea §i a doua cu hramul Du- 
mineca-Tutulor-Sfin^ilor, ambele 
in Jari?tea. 

Jarostea, sat, facind parte din 
com. rur. Z&voeni, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, situat la N. 
com., la 3 kil. de satul Zavoeni, 
urde este re?edin{a comunei. 
Are o populate de 137 suflete; 
o bisericS, fondata la 1885. 

Jarostea-Fagilor, padure par- 
ticulars, supusi regimulul silvic, 
in raionul com. Recea, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. 

J agar a, fezer, jud. BrSila, situat 
in ostrovul Iapa, la S.-V. de 
lezerul Balaia; se impreunei cu 
Dobrele; in el d& jap$a Larga. 

Jaghioara, canal, jud. Br&ila, in- 
cepe din Jaghia; se indreapta 
c&tre S.-E., dup& ce ocole^te 
Li$i{arul; spre S. da" in Otmocul. 

Jalaboiul, suburbie, in Foc^ani, 
desp&rjirea I, jud. Putna. 

J^n^a§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Fige^elul, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. Cade la V. de 
comunS, intre girlele : Faurul $i 
Plapcica. Are o populate de 60 
locuitori. 

Jarlaul, viroaga, jud. Braila, plea- 
ch din viroaga Zagna, aproape 
de hotarul desp£r{itor intre Do- 
meniul Brailel §i mo§ia Cimpi- 
neanca. Seaflclpe teritoriul com. 
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de 
satul Vadeni. Parcurge o dis- 
tant de 1 kil. de unde se bi- 
furca: o parte mergind spre V. 
pe mo$ia Cimpineanca, unde 
se plerde, iar alta" parte mergind 



sP r e S.-E, p£n£ pe mo?ia Izlazul, 
pe o distant de 4V2 kil. 

J&vreni, com. rur., jud. Bac&u, 
pi. Trotu^ul, situate pe malul 
sting al Trotu^ulul, la limita 
judefulul Putna. Este alc&tuit& 
din 6 c£tune : Javreni, re?edin{a, 
pe piriia^ul Chilia, d'a stinga 
Trotu^ulul; Floce^ti, mal spre 
N.-E. ; Heltiul, mal la S., (intre 
acesta ?i J&vreni se afla* satele 
Corbul ?i Vrinceni ale comunei 
Bogdana), Boi$tea - BoiereascS, 
Boi§tea-Raze$asc& 51 Boi^tea- Ga- 
lin, pe valea Trotu^ulul. 

Are o populate de 297 fa- 
milil, sau 1007 suflete: 461 
bSrbap $i 546 femel; 984 Ro- 
minl, 14 Unguri, 4 FrancezI $i 
5 Izraelifl; 989 de protecjiune 
romina\ 14 ungara. %\ 4 francezS, 
810 agriculton, 2 meseria§I, 5 
industrial, 4 comercianfl, 4 pro- 
fesiunl libere, 25 muncitorl $i 
7 servitorl. Locuesc in 583 case. 
Sunt 246 contribuabill. 

Are 4 bisericl: dou& in Ja*- 
vreni, a treia in Heltiul $i a 
patra in Boi$tea-Boiereasc£, de- 
servite de 2 preojl ^i 5 cinta- 
re{I; 5 circiuml;3 mori de apa. 

Dup& legea ruralS din 1864, 
s'au dat, la 47 locuitori, 156 
falci $i 40 prajini p&mint in 
improprietarire. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de peste 3500 hect. 

P£durile ocupa mal mult de 
2000 hect. din care a statulul, 
Heltiul, este de 1424 hect., iar 
a d-lui A. Jura^cu, de 37ohect. 

Proprietarl marl sunt: Statul, 
cu mo?ia Heltiul §\ d. Al. Ju- 
ra§cu, cu mo^ia Floce^ti. 

Viile a caror culture este in- 
semnatS, au o intindere de 
91.53 hect. 

Vite sunt: 48 cal, 581 vite 
marl cornute, 168 porcl, 49 ca- 
pre $i 1298 ol. 

Budgetul comunei e la ve- 



Digitized by 



Google 



jAVRENI 



95 



jepi-mar! 



nitur! de let 7092, ban! 29 $i 
la cheltuel! de lei 2460, bam 55. 

Comuna este strabatuta de 
ca! vecinale-comunale, care o 
Ieaga cu Ripile $i cu cele -l'alte 
comune invecinate. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulu!, 60 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, re$edin{a pla$ei, 23 kil. ; 
la com. Bogdana 7 kil. ; la 
Caiuful, unde este stajiune de 
drum de fer, distanja este de 
7 kil. 

J&vreni, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$ $i re?edin^a comune! cu 
acela^I nume, situat pe Dealul- 
Javrenilor $i pe $esul Trotu- 
$ulu!, d'a stinga. Are o popu- 
late de 108 famili!, sau 401 
suflete; 2 biseric!, cladite de 
locuitor!, din can una vechie 
de peste 150 de an!$i ambele 
deservitede 1 preot?i 2cintare{l; 
2 circium!. 

Vite: 15 cal, 167 vite mar! 
cornute, 99 pore! $i 37 capre. 

Javreni, secfte, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, satul Hirja, com. cu 
acela$! nume. 

J&vreni, deal, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$ul,' com. Javreni, pe care se 
afla situat satul Javreni. 

Javreni, pddure foioasa, jud. Ba- 
cau, pi. Trotu$ul, com. cu ace- 
ia$! nume; are o intindere de 
715 hect. ?i e supusa regimulu! 
silvic. 

Jdera, braf, (prival), in insula 
Balta, teritoriul com. Cocargea, 
pi. Borcea, jud. Ialomtya. 

Jegalia, com. rur.> in jud. Ialo- 
mtya, pi. Borcea, situara intre 
com. $ocariciul $i Gildaul. 

Se compune din satele Jegalia 
§i Beilicul. 

Teritoriul comune! se intinde 



din Dunare, spre N., pe cimpia 
Baraganul, in apropiere de calea 
ferata Bucure$ti-Fete$ti. Mo§ia e 
proprietatea statului, numita Je- 
galia $i Deleanca, iar inainte 
Brinzeni $i are o suprafafa de 
23000 hect., din car! : 7000 hect. 
balti$, 100 hect. izlaz $i 15000 
hect. pamint de cultura. Mo?ia 
finea inainte de secularizare de 
Manastirea - Dealulu!. Pe terito- 
riul com. e! se ma! afla, afara 
de com. Jegalia $i com. §oca- 
riciul $i Gildaul. 

Se arendeaza cu 148000 le! 
anual. 

Are o popula^iune de 378 
familii, sau 17 1 3 suBete ; o $coa- 
la mixta, frecuentata de 90 elevi, 
cu local propria cladit de co- 
muna ; doua biseric!, deservite 
2 preoflf $i 4 dascal!. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 328 locuitor!; 
in anul 1878, s'au mal impro- 
proprietarit 9 locuitor!; se ma! 
gasesc neimproprietarit! 60. 

Teritoriul comunel este udat 
de Dunare, Borcea $i de lacu- 
rile : Jegalia, Pucioasa, Vlas- 
ceana, Matasea, Stinghea, Cur- 
tinescu, Strimba ?i Mistrea^a. 
Bra^e, carl pun in comunicafie 
Dunarea §i Borcea cu lacurile, 
sunt: Nestea, Beilicul, Calfunul, 
Nemo^tiul §i Posmocul. Vaile, 
ce brazdeaza teritoriul comune! 
sunt : Jegalia, Rusul, Pu^ul-lu!- 
$erban, Sacaua, Cangea $i Puful- 
Calugarulul. 

Veniturile $i cheltuelile sunt 
de peste 6000 le!. 

Jegalia, sat, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, pendinte de com. cu 
acela$! nume, situat pe malul 
de E. al laculu! Jegalia §i pe 
{annul sting al Borci!. 

Aic! este re$edin{a primarie! 
$i a judecatoriei comunale. 

Are o populate de 1042 su- 
flete ; o ?coala primara mixta, 



frecuentata de 90 elev!; o bi- 
serica, zidita la 1840, deservita 
de 1 preot ?i 2 dascal!. 

Linga sat, peste lacul Jega- 
lia, este un pod de lemn, ce 
pune in comunica^ie satul Bei- 
licul cu Jegalia. 

Jegalia, lac, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, pe {annul sting al bra- 
{ulu! Borcea ?i la sudul vai! Je- 
galia; are forma unul semi-cere 
deschis spre E. in care se afla 
satul tot cu acela$! nume. A- 
cest lac comunica cu Borcea 
prin tre! braje. Bratul (privalul)- 
cel Mic, Bra^ul-cel-Mare $i Bra- 
{ul-Gildaului. 

Jegalia, vale, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, ce se intinde de linga 
satul Jegalia spre N., brazdind 
cimpia Baraganulul. Este singura 
vale care intrerupe suprafafa 
plana a Baraganulu!. Aceasta 
vale, care are o Intindere de 35 
kil. $i o adincime de aproape 10 
m., a fost albia unu! riu, ce i?i lua 
na^tere din partea de N. a Ba- 
raganulul ?i se varsa in Borcea. 
In partea de S. a vai! este la- 
cul cu acela?! nume. 

Pe malurile vai!, linga satul 
Jegalia, se afla ma! multe sa- 
paturi, ce ati servit pe timpul 
razboaelor intre Ru$I $i Turc!, 
a apara intrarea pe bratul Gura- 
Bali!. 

Jepi, riU, izvore^te de sub pis- 
cul cu acela?! nume, com. Pre- 
dealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra- 
hova. Curge de la V. spre E. 
$i se varsa in riul Prahova, pe 
{armul drept, la S. de cat. Bu$- 
teni. Valea pe care curge acest 
riu se nume^te de locuitor! Va- 
lea-Jepi!. 

Jepi-Marl, pise, jud. Prahova, 
inalt de 2195 m. d'asupra ni- 
velulu! Mari!-Negre, alatur! cu 



Digitized by 



Google 



JEPI-MICl 



96 



JIBLEA 



Piatra-ArsS, jud. Prahova. A- 
cest pise e colfat $i pr&p&stios. 
Despre riul Ialomifa clina e 
dulce ?i pe ea cresc o mul^ime 
de jnepf sau jepl, de unde i 
s'a §i dat numele. 

Intre Jepi §i Piatra-Ars£ sunt 
ni$te ml&$tinl, carl poarti nu- 
mele deLaculRo^u. 

Acest munte, impreunS cu 
Jepi-MicT, cu Ri^nova, Sorica, 
Dutca $i Cump&tul, se stipine^te 
de la 15 August 1882 de M. 
S. Regele Carol I, prin cum- 
p&r&toare f£cut& de la d-1 N. 
Crefulescu. 

Jepi-Mici, pise, jud. Prahova, in 
masivul Bucegilor, alatur! cu 
Piatra-Ars&. 

La anul 1846, ambil Jepi aii 
fost m&sura{I de Inginerul Geor- 
ge Fischtum, trimis de marele 
Postelnic loan Al. Filipescu. 

Jerava^ul, piriu, ce curge prin 
pi. Tirgul $i Corodul, jud. Tu- 
tova. Izvore?te din com. Obir- 
?eni, curge de la E. spre V. $i 
?i se vars& in stinga riului Bir- 
ladul, dup£ ce formeazS pu{in 
marginea despaj-fitoare intre pi. 
Tirgul ?i plasa Corodul. Pri" 
me?te pe dreapta piraiele : Ri- 
pa - $earpelul, BalSne^ti, Finti- 
nele ?i Docani ?i pe stinga pi- 
raiele : Vinderei, Miroasa, Birzo- 
e$ti, Lunge^ti $i B5l&b&ne$ti. 

Jercalai, catun, faxind parte din 
com. urb. Urla^i, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Are o bisericS, fondatS la 
1 804, cu urm&toarea inscrip^ie : 

In numele Domnului nostni Iisus 
Christos, biserica ridicatS. de robul lui 
Dumnczeu Gheorghi^a Urla^eanu, la anul 
1S04, lulie 10. S'a rcparat la anul 1840. 

Jercova^ul, deal cu vil, in com. 
rur. Bresni^a, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedinfi. 



Jerdaul, deal, in jud. Gorj, com. 
Anini^ul, plaiul Novaci. Se in- 
tinde de d'asupra satului Ani- 
ni$iul-din-DeaI, spre N., termi- 
nindu-se in Plaiul-Mare al c&t. 
Heri$e$ti, com. Novaci. 

Jereapanului (Piciorul-), mun- 
te, in com. Bro$teni, jud. Su- 
ceava. 

Je^ul, catun al com. Nehoia?ul, 
jud. Buz&u, cu 220 locuitort ?i 
40 case. 

Jghiabul, piriias, jud. Bac&u, pi. 
Tazl&ul-d.-s., com. B3s&$ti, care 
izvore?te din Stinca-Cr&p&turel 
?i se vars& in Lunda$. 

Jghiabul, virf de deal, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazl&ul-d.-s., situat la 
E. comunel B£s£?ti, ?i imbr&cat 
cu p&durl. Face parte din $ira 
dealurilor ce despart Tazl&ul- 
Mare de Bistrija. 

Jghiaburile,</^/,in jud.Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa, situat ling& satul Calul. 

Jiana-Mare, com. rur., ?i sat in 
jud. Mehedin^i, pi. Blahnija, la 37 
kil. de ora?ul Turnul-Severin ; 
este situate peloc polejnic. Sa- 
tul formeazci comunS cu satul 
Jiana-VechTe, avind 1200 locui- 
roril ; 1 89 contribuabilT ; loeuese 
in 250 case. 

Locuitortf posedS : 60 plugurT, 
no care cu bof, 14 c&ru{e cu 
cal ; 116 stupl. 

Prin com. trece ?oseaua FIS- 
minda-Jiana-Mare-Balta- Verde. 

Are 2 bisericl, deservite de 
2 preoflf $i 4 cintarep ; o $coal& 
condusS de I inva^&tor, frecu- 
entata de 30 elevf. 

Budgetul comunel e: la ve- 
niturl de 3936 lei, iar la chel- 
tuelT, de 1523 lei. 

Vite: 760 vite marl cornute, 



48 cal, 1000 ol $i 700 rimS- 
tori. 

Jiana-Mare, baltd, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Blahnifa, com. rur. 
Jiana-Mare. 

Jiana-Vechie, sat, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Blahnifa, com. rur. 
Jiana-Mare. 

Jianca, lac> jud. Vla$ca, din 
josul satului Malul, pe propri- 
etatea Paraipani, in valea Du- 
n&ref. 

Jianca, sau Jianul, proprietate 
nelocuitS, ce aparfine d-lul Dr. 
I. Niculescu, pendinte de com. 
Bulbucata, jud. Vla?ca ; are o 
suprafa^S de 100 hect. 

Jianca, pddure, supusi regimulu! 
silvic, com. B&lile$ti, pi. Riurile, 
jud. Muscel, in intindere de 
290 hect., avind ca esenfe : stejar, 
fag, carpen, jugastru ?i paltin. 

Jianul, catun, jud. Arge?, pi. Pi- 
te?ti; face parte din com. rur. 
G&vanul-Valea-Rea. 

Jianul, petic de pddure, de ste- 
jar, in supra ta^a de 72 hect., 
72 aril, situat pe proprietatea 
statulul Gi§te?ti, jud. Vla$ca, 
pi. Neajlovul, com. Gi$te?ti-Ro- 
minl, situat la col^ul mo^iel lingS 
citunul Coteni sau Ilfovaful. 

Jianul, pddure a statulut in in- 
tindere de 75 hect., pendinte de 
com. Fundeni-Mitreni, pi. Olte- 
ni{a, jud. Ilfov. 

Jianul, vale, la N., decom. Ur^i, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se vars* 
in girla Cungri^oara, tot in 
raionul com. Ur?i. 

Jiblea, com. rur., pe malul sting 
al Oltulul, jud. Arge^, pi. Lo- 



Digitized by 



Google 



JIBLEA 



97 



JIDAVA 



vi$tea, la 17 kii. de com. rur. 
$uict, re^edin^a subprefecturel, 
$i la 59 kii. de Pite^ti. Se com- 
pune din 2 sate: Jiblea $i Pa- 
u$a, avind peste tot 911 locui- 
torl, din carl 165 contribuabill. 
Are 2 biseric!; 2 $colI primare 
rurale, una de b&eflf $i alta de 
fete. 

Budgelul com. e de 2230 lei 
la veniturl $i de 1488 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt: 467 bol $i vacT, 
39 caT, 622 ol, 36 capre $i 197 
rimatorl. 

Pe teritoriul acestelcom., pe 
marginea Oltulut, se ma! recu- 
nosc r£m£$itele unel cetajl §i 
ma! multe movile, probabil in- 
tariturf din timpul razboaelor 
cu Turcil de la sftr§itul veacu- 
luT trecut. 

Jiblea, sat, pe malul sting al 01- 
tuluT, jud. Arge§, pi. Lovi?tea, 
cam in dreptul bailor Calima- 
ne$ti din jud. Vilcea. Are 1825 
locuitor! ; o bisericd, cu hramul 
Adormirea, cu 2 preoflf 51 1 
cintaref, o $coala primari ru- 
rala de bae{I $i de fete. Aid 
este re$edin{a com. rur. cu a- 
cela§I nume. 

Jiblea, stafie de drum-defer, }ud. 
Arge?, 16 kii. depart e de Rim- 
nicul-Vilcei, pe linia R.-Vilcil- 
Riul-Vadulu!,granita spre Tran- 
silvaaia. Serve$te de stafie pen- 
tru baile Calimane?ti, care sunt 
peste Olt, in Vilcea. 

Jiblea, mo fie a statuluT, cu intin- 
dere de 10250 pog., din carl 
8000 pog. padure, jud. Arge$, 
pi. Lovi§tea, arendata anual cu 
19050 lei. Pe mo$ie sunt: 8 
morl §i pive ; case de arenda? ; 
raagazil; povarnS, etc. 

Jicnifa, sat, jud. Mehedinti, pi. 
Motrul-d.-s., com. rur. CazSne^ti. 



Jidanul, iaz, linga satul Podul- 
Jijiel, com. Goiae^ti, pi. Brani§tea 
jud. Ia$i; se scurge in apa 
Dobravatul. 

Jidanul, iaz, format din piriul 
Hucul, in fa^a hanulul de la 
Petro^ita, com. Badeni, pi. Bah- 
luiul, jud. Ia$i. 

Jidanului (Girla-), girlifd, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul comunel urbane Chilia- 
Vechle, in partea N. a pla?el 
§i centrala a comunel; are o 
directfune generala de la N.-V. 
spre S.-E. ; pune in comunica^ie 
grindul Chiliel cu balta Saon 
sail Babina ; este inconjurata cu 
stuf; 2 l !i kii. lungime. 

Jidanului (Piriul-), piriti, in jud. 
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Bistricioara; izvore$te din partea 
N., a ramurei munfilor Magura- 
Heghe^ul, din grupa Ceahlaului ; 
se varsa pe partea dreapta a 
riulul Bistricioara, aproape de 
gura piriia^ulul Grin{ie$ul-Mare. 

Jidava. La o jumatate ora de- 
parte de Cimpulung, jud. Mus- 
cel, spre $., pe o cimpie intinsa 
$i frumoasa, inchisa intre dealurl, 
se afla ruinele lagarulul roman 
de la Jidava, cunoscute de popor 
sub numcle de Jtdova, Gradi$tea, 
Uria$a, pe mo$ia Gradi^tea. 

Este intcrcsanta aceasta stafiune ro- 
maua — scrie d. Gr. G. Tocilescu — !n- 
tr'u regiune undc nu se banuia a fi pa- 
truns si stapinit RomaniT si care nc re- 
vela, in acelasY timp existenja unut drum 
roman, care pornca de la Dunare (linga 
Mamlnda) jud. Teleorman, trccea pe 
linga KuMi-de-Vf de, Pitc^ti, Cimpulung, 
Inainta pe la Cetatea-lui-Ncgru-Voda, de 
pe Dlmbovija tn sus, pana in Transil- 
vania. 

Ill urma sftpaturilor ftcute 
acum 10 anl, d. Butculescu a 
gasit in intericrul lagarulul mal 
multe obiecte romane : arme, 



monede, unelte casnice, precum 
$i caramizl cu inscripfiunl la- 
tine. 

Pe una din caramizl, d. Gr. 
G. Tocilescu a citit urmatoarele 
mime de soldaflf: Georgius, Ci- 
nedus, Candidus; apoi indica- 
^ia : Castr(is) N(umerum) XVI. 

Cu o mica cheltuiala s'ar putea ex- 
plora tot lagarul si regasi — zice d. To- 
cilescu — inscripfiunl de la poarta Cas- 
trului al carul nume poate sta ascuns 
acolo sub gramezile de pietre si moloz, — 
si apoi adaoga: Aflarca Cimpulungulul 
in preajma chiar a lagarulul roman, ne 
face a banui existen^a unut municipiu 
sau colonie, din care s'a nascut si pre- 
facut orasul de asta-zt. 

Ruinele Jidavel, a^ezate in 
marginea drumulul, formeaza un 
drept-unghiti, avind latura de 
N. de aproape 120 pa$I; iar cea 
despre E. cam de 160 pa$I. 

Zidul Jidavel este de acela$I 
ciment ca al ce tailor de pe 
linga Dunare $i din Oltenia. 

In centrul citadelel se vad 
ruine carl arata mal multe des- 
par^irl de camere: aci, cum se 
vede, locuiau aparatorit muni- 
cipiulul. Locul unut pu{ mare 
se vede alaturea cu aceste ru- 
ine : rezervor de apa in timpul 
blocarel fortare^el. Tradi^ia zice 
ca erau doua in carl Dacil au 
aruncat averile lor. Sub aceste 
ruine se crede a fi apeduce ?i 
suterane, zice Bolliac, in «Itine- 
rariul» sSu. 

Fortarea^a era inconjurata cu 
$an{url foarte adinci. Aceste 
$an{uri formau in jurul et un 
semi-cere ale carut capete da- 
deau in albia riulul. 

Din construcfia ^antulul ur- 
meaza ca capatilele lui au avut 
doua marl stavilare pe unde se 
umplea §i se de§erta $an{ul for- 
tare^el la nevoie. 

De la Jidava, spre E., merge 
cine-va la Tirgovi^te; iar spre 
V. la Curtea de-Arge$. Pe aci, 



CMS. Uar*U Diefivw G^ogr^U. Yd. IJ 



13 



Digitized by LiOOQ IC 



JIDENI 



98 



JIDENI 



zice C. D. Aricescu, de la 
care imprumutam acestea, sub 
ductl Rominl $i DomniT Ba- 
sarabT, a existat un drum mare 
$i frutnos, care unea resedinfa 
lu! Negru cu a luT Mircea, Cur- 
tea-de-Arge? cu Tirgovi^tea. 

C. D. Aricescu susjine ca 
Jidava este cetate daca ?i i$i 
bazeaza aceasta credinja pe mul- 
tele monede dace ce s'au aflat 
in ruinele Jidavei (ale Citade- 
lel) $i apol se intreaba: Ce 
cauta aceste monede dace aci, 
daca, inainte de Traian, n'a fost 
o cetate daca, sau macar lo- 
cuin^e de Daci? 

Luptele de sub zidurile Jida- 
vei. Negru- Voda, dupa ce-$I ca- 
patui oastea trebuincioasa, se 
puse in fruntea el %\ pleca, zice 
tradifia. In oastea lul erati tot 
felul de oamenl: Sa?T, Ungurl, 
Nemp ?i RomtnP, insa Rominif 
trei par{! ?i Papi^tii o parte. 

Si ort pe unde trecea Ncgru-Voda, 
Romlnit 11 Intlmpinau cu ramurt vcrzt, 
si in urart de bucurie 11 inso^cau multa 
calc, striglnd : Osana celut ce vine Intru 
numele Domnulul, cu Libertatea si Bu- 
curia. 

Ast-fel veni NegTu pana la Zarnesti, 
unde se porni cu toata curtea si ostasit, 
si trimise pe Dan, fiul s2.fi. eel mat mare, 
cu alpt, din familia lut, si cu cl^Y-va 
flacat, pana la ColrJ si pana la Ora^iT, 
ca sa opreasca in loc pe tofj calatorit, 
can se urcau din {ara, on coborau din 
munte, si sa-Y ia cu dinsit, ca sa nu 
dea de stire Tatarilor, vrlnd sa-t apuce 
fara veste (Tatarit ocupasera cetatea JU 
dova). 

§i iata ca si toate satele de sub mun- 
jii nostri luasera de stire, si eseaii de prin 
toate gaurile plaiurilor sa vie Intra in- 
tlmpinarea vecbiului lor staptn si parinte 
si sa dea mina de ajutor Mlntuitorulut 
mosiet stramosestt. 

Negru Impana toate potecile plaiuri- 
lor si ale muscelelor cu nil codrilor ca 
sa privigheze toate miscarile Tatarilor 

si sa le taic drumurile. 

» 

$i dupa ce se mat opri pu^in la Na- 
maesti ca sa rasulle caiT, si sa 'sY mat 
ascur,a sabiile si lancile si securile, apoT, 
cind era soarele la chindie : «Cu Dum- 
nezcu inainte !» striga Negru. 



Iar Negru se opreste cu calul sau 
drcpt pe locul pe care sta astazt sfintul 
Altar al manastiret din Cimpulung, (aci 
era poiana lucie) si cere o lancie de la 
un ostean, si, de calare, o tnfige In pa- 
mint, in cit a intrat d'o palma dom- 
neasca. 

A pot descSlica Negru si toata oastea 
sa si inghenuchie Negru linga lancea 
infipta in pamint, si-si scoate caciula 
{urcaneasca si toata oastea face ce face 
el. $i se ruga Negru si zice : Maica 
Domuulut, tu care at nascut pe mlntui- 
torul lumct, ce por^ile Iadului le-at sfa- 
timat si pe Adam eel cazut 1'aT ridicat 
din groapa, roaga-1 fierbinte, cum te 
roaga acum toata* oastea mea si toata 
romlnimea, prin mine, roaga-1 sa-mt a- 
jute ca s& cura^ de spurcteiuni Mosia 
parin^ilor. Pentru crucc ma lupt eu si 
'rj voiu face {ie iocuin^a sfinta in nu- 
mele tau. 

$i st-a facut semnul crucet de trei 
ort si toata oastea asemenea. 

§i a nipt Negru lancea din fa^a pa- 
mlntulut ca sX se stie locul undo era 
sa se inal^e biserica NascStoarci de Dum- 
nezeu. 

^i a zis Negru oastet sa imbucc ceva 
si sa aromezc pu^in, pana la cintatul 
cocosulut. 

Si iaca ca clnta cocosul pentru intiia 
oara si Ncgru-Vocvod detc semnalul de 
plecare; si tojt incalicara, iar pedestrii 
apucara inainte, cact sunt trupul oastet, 
iar calarepi, aripele. 

§i la Apa-Sarata, dupa ce urcara d'a- 
supra, iuccpura" to^ii buciumii mari si 
mici (cct mart de alama si cet mict de 
lemn), inccpura a trlmbi^a de te lua fiort 
din crestet pana in talpi, par'ca ar fi 
fost trlmbi^ele Arhangelilor la a doua 
tnviere. 

^i la sunetul buciumilor respunsera 
vaile si dealurile ecle gaunoase si au- 
zira cet din Romula si in^elesera ca se 
apropie Mesia-Negru. 

^i esira batrinit si mucrile si copit 
cu lumint de seu si de mesteacan pen- 
tru intimpinarea Domnulut, bucurlndu-se 
si striglnd: Osana celut ce vine tntru 
numele Domnulul. Binc-cuvlntat fie nu- 
mele hit Negru ce vine cu pacca si bu- 
curia. 

$i a zis Radu-Negru sa treaca mue- 
rile cu batrinit si cu copiit pe dealul de 
d'asupra bisericet de la Apa-Sarata, (unde 
a fost ocna de sare) ca sa fie la adapost 
si asigurare in timpul luptet. 

Si Rominii la vuetul malurilor ce 
rasunaii de sunetul buciumilor si al stri- 
gatelor, apucara, unit sacurea, aljit coa- 



sa, al^t toroipanul, alr^t chiar armele pa- 
glnilor, care se trezira, unit in slngele 
lor, al(iY In urletul clopotelor si alrpt in 
(ipetele ucisilor si uclfatorilor. Paglnit 
pterdura mingle, s'amerln^ara si Incepura 
a se omori et intre el. 

Retevciii de teiu,~~fttrfga ostoanul de 
cite ort ridica sacura, ort parol, ort lan- 
cea, ca sa dea. 

Miriste de meiii, — raspundea Romlnul, 
oprind lovirea si trccthd In partea Ro- 
mlnflor 

§i nu (inu mult lupta, ca Kominit 
batura pe Tatar! si acel cart scapara aler- 
gara sa dea de stire fcelor d'o lege si 
d'un singe cu eY, U Curtea-de-Arges ; 
pe Bughea, pe Bratla, pe rlul Doamna 
si Vllsanul. Mat marele tittaresc, spaimln- 
tat, si pi in de jafuri, se ridica iute si 
se trase la vale, spre Dunire, cu avu- 
\iile lut. ^i tn^elegtnd si Rominii de 
pestc Olt cele ce se lntimplasera, le esi 
inaititea si mult omor facura pagtnilor. 
§i Rominif curgeatl din toate parole, 
adunindu-se ca puit de gSir.a sub ari- 
pile closciT si s'au flCUt cete mart de 
Romlnt, si laslndu-so ca siroaelc mun^i- 
lor din virful plaiurilor in jos, pe albia 
glrleior, luara la goani neamul tataresc, 
si pe cet imbuibaft pfiti sate si ceta^t 
It scoaserS la cimp luClfi, ca b£t£iasit pe 
lup si pe urs la poianll lins&. 

$i asa, ca sa inchelfi, zice raposatul 
Aninosanu, cind rSsafca soarele dupa 
muscele, steagul rorfltuesc fllfiia pe 
creasta Jidavet si pe ferestrele biseri- 
cilor. 

Jideni, com.rur.M jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., pe malul sting 
al riului Rtmnicul-S&rat. 

Este a^ezata la V. judefulu!, 
la 5 kil. spre N.-V. de ora?ul 
Rtmnicul-Sarat, ?i In partea de 
E. a placer, la 6 kil. spre N. de 
Zgircift re$edin{a placet. 

Se margine?te la N. cu Slo- 
bozia; la S.E., cu Mo?ia-Dom- 
neasca (a ora^ulul Rimnicul-Sa- 
rat); la V., cu Babeni ^i Zgir- 
ci^i,despar^ita prin riul RJmnicul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor, fiind brazdata prin 
mijloc de Dealul-Co^atculul §i 
la E. de Dealul Jinurul. 

Riul Rimnicul-Sarat o uda la 
V., Iazul - Morilor %\ Co^atcul, 
la E. 



Digitized by 



Google 



JIDESfl 



90 



JID05TIJA 



Cfttunele car! o compun sunt : 
Orgtia, resedinfa, la mijloc, Ti- 
gotul 91 Cofatcul la N., Jideni 
si Fldminda la S. 

Suprafafa sa ede 2500 hect, 
din car! 62 hect. vatra com., 
636 hect. ale locuitorilor, 1802 
hect. ale proprieta^el private. 

Are o populate de 575 fa- 
milil, sau 2251 suflete, din car! 
580 contribuabill; 4 biseric! : 
una in catunul Oratia, cu hra. 
mul Sfin{i! Voevoz!, zidita in 
1859; a douain catunul Jideni, 
cu hramul Adormlrea - Maicei- 
Domnulu!, zidita in 1 8 17 ; a 
treia in Cofatcul, cu hramul Sf. 
Voevoz!, zidita in 1843 ; Jigoiul, 
cu hramul Sf. Constantin si E- 
lena zidita in 1857; fundatori! 
sunt locuitori! ; sunt deservite 
de cite 1 preot 9! de 1 cinta- 
re{ (in Oratia sunt 2 cintaret!). 
Are o scoala mixta, fundata in 
1863 de stat, condusa de 1 invi 
$ator si frecuentata de 69 elev!. 

Calitateapamintululeste buna; 
sunt' 1452 hect. arabile, 308 hect. 
padure, 627 hect. vi!, 51 hect. 
neproductive. 

Locuitori! poseda: 10 1 plu- 
gur! ; 7 mor! pe apa ; o masina 
de secerat si 1 detreerat: 536 
bo!, 22 vac!, 103 ca!, 21 !epe, 
714 o! t 70 capre si 181 rima- 
tor!. 

Comerciul se exercita in com. 
de 25 persoane. 

Ca! de comunicafie sunt : so- 
seaua jude{ean& de la Rimnicul 
la Jitia, ce trece prin com. ; 
spre Slobozia ; spreZgirctyi-Gre- 
banul. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 7077 le!, iar la cheltuel!, de 
5136 le!. 

Jideni, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul d.-s. catunul comune! 
Jideni, asezat spre S., pe girla 
Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu 
o populafiune de 107 familil, 



sau 374 suflete, din car! 106 
contribuabill; o biserica. 
$tiQ carte 54 persoane. 

Jide§ti. Vez! Zidesti, tnofie, jud. 
Nearafu. 

Jide^ti. Vez! Zidesti, sat, jud. 
Neam{u. 

Jidini, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul comune! 
rurale Ciucurova, situat in partea 
V. a plase! si central3-N. a 
comune!; are o direcfiune ge- 
nerate de la S.-V. spre N.-E. ; 
se intinde printre piraiele: Valea- 
Jidini, afluent al vai! Bas-Chioi 
si piriul Slava-Cercheza cu a- 
fluen^i! sa! Valea-Calugarului si 
Jidini; las* spre N. prelun- 
girea numita Dealul-Pelitul ; sa- 
tul Ciucurova, este asezat la 
poalele sale S. ; din poalele sale 
S.-E. is! iau nastere piraiele 
Valea-Jidinil si Valea-Calugaru- 
lu!, din cele V., piriul Jidini; 
are 4 virfur!, care tree peste 
300 m. : unul de 350 m. al 2-lea 
de 341 m., al 3-lea de 311 m. 
si al 4-lea de 301 m., toate 
puncte trigonometrice de obser- 
vable de rangul i-iu si al 3-lea; 
pe la poalele lul tree drumurile 
comunale Ciucurova-Bas-Chioi si 
Ciucurova- Armutli; este acope- 
rit cu padur! in cea ma! mare 
parte. 

Jidini piriU, in jud. Tulcea, pi, 
Babadag, pe teritoriul comu 
nelor Ciucurova si Bas-Chioi 
izvoreste din poalele de V 
ale dealulu! Jidini; uda pi 
cioarele virfului stincos Jidini ; 
se indreapta spre E., avind o 
direcfiune generala de la N.- 
V. spre S.-E., avind un curs 
paralel cu Valea-Calugarulu!, si, 
dupa un curs de 5 kil. numa! 
prin padur!, dupa ce a brizdat 
partea V. a plase! si a comu- 



ne! Slava-Rusa si pe cea E. a 
comune! Ciucurova, se varsa In 
piriul Slava-Cercheza, pe stinga 
in dreptulsatulul Slava-Cercheza. 

Jidinii (Valea-), piriil, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul comunelor rurale Ciucu- 
rova si Bas-Chioi, izvoreste din 
poalele S.-E. ale dealulu! Jidini 
ma! sus de satul Ciucurova ; se 
indreapta spre N., avind o di- 
recjiune generala de la S.-V. 
spre N.-E. ; curge printre dea- 
lurile Jidini, Bac-Ciaus, si, dupa 
ce brazdeaza partea V. a pla- 
se!, pe cea V. a comune! Ciu- 
curova, si pe cea S.-V. a co- 
mune! Bas-Chioi, se uneste la 
poalele dealulu! Sivri-Tepe cu 
piriul Bac-Ciaus, spre a fcrma 
impreuna piriul Bas-Chioi, ce este 
un afluent al piriulu! Tai{a; are 
o lungime de 4 kil. ; cursul sau 
este repede ; malurile sale sunt 
frumoase pe ele trece drumul 
comu nal Ciucurova-Bas-Chioi. 

Jidinii (VIrful-),z//V/* de deal, in 
jud. Tulcea, pi. Babadag, pe 
teritoriul comune! Ciucurova ; 
este punctul culminant al dea- 
lulu! Jidini; are 341 m. inalfime, 
punct trigonometric de obser- 
vafie de rangul I-iti, dominind 
asuprasatelor Ciucurova si Slava- 
Cercheza; este acoperit cu pa- 
dur! intinse si bogate; pe la 
poalele lu! trece drumul co- 
munal Ciucurova- Armutli ; este 
punct strategic important. 

Jido§ti{a, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinji, pi. Ocolul-d.s. la 13 
kil. de orasul Turnul-Severin; 
teritoriul sati apar^ineaodinioara 
manastire! Vodtya si se margi- 
neste: la E. cu hotarul comune! 
Izvorul-Birze!, catunul Schintesti; 
la V. cu proprietatea satulu! 
Bresni^a, peste care sunt comu- 
nele : Marga, Virciorova si catu- 



Digitized by 



Google 



JIDOSTIJA 



100 



JIDOVILOR (MOV1LA-) 



nul Bahna; la N., cu Schitul- 
Topolnifa precum $i cu comuna 
Balote$ti, 51 spre S., cu comu- 
na rurala Bresni^a $i catunul 
Gura VSil de Schela-CladoveT. 

Satul formeaza comuna cu 
satul $u$i$a, avind peste tot 1200 
locuitorl, din carl 185 contri- 
buabill; locuesc in 208 case. 

Locuitoril poseda : 23 plugurl, 
51 care cu bol, 2 c&rufe cu 
cat; 312 stupl. 

Are: 2 bisericT, cu 1 preot 
?i 4 cintcireff;o $coaia, condusa 
de 1 invajator, frecuentata de 
26 elevl ?i 2 eleve. 

Budgetul comunel e la veni- 
turT de 1446 lei, iar la cheltuelT, 
de 719 lei. 

Vite: 690 vite marl cornute, 
16 cai, 650 ol, 729 capre $i 
660 rimatorl. 

Comuna este a$ezata parte pe 
deal, parte pe vale, $i are mal 
multe dealuri, dintre carl ma! 
principale sunt: Petri?ul-Cracul- 
Tabartoanel, Cioaca-FloresculuT, 
Cioaca-Ilenei, Bucina-VarvSria, 
docile - Goale, Finti na-luI-Fum 
$i Ciulpani. Vai sunt: Valea- 
Mare, Valea-Jido$ti{eI, Valea- 
MihutesculuT, Ca?caiacul $i Oga- 
$ul-cu-PerI. Cimp este Cimpul- 
Mare, cu o intindere aproape 
de 200 pogoane cultivabile. 

Prin comuna trece $oseaua 
Turnul- Severin- Magheru - Bres- 
ni^a-Jido^ti^a-Marga Cire^ul. 

Ape mal principale in comuna 
sunt: piriul Jido$ti{a, care se 
formeaza din izvoarele acestel 
comune, trece pe linga ?coaia 
$i se varsa in Dunare, linga 
satul Gura- Vail, Su$i{a, care se 
formeaza din izvoarele satului 
Su?i^a, uda catunul Su$i{a §ise 
varsa in riul Topolni^a, spre 
N. de catunul Scintee?ti. 

Jido^ti^a, piriil ?i vale, in jud. 
Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s., com. 
rur. Jido^tifa. 



Jidova, vechie numire data vir- 
fulul Ceta^uia, jud. Buzau, com. 
Tisaul, unde se vad §i resturf 
de oare-care fortifica{iI. 

Jidovi, sau $i Ripa-§oimului, 
deal, in com, rur. Dragote^ti, 
pi. Vailor, jud. Mehedinji. 

Jidovile, deal, jud. Gorj, cat. 
Vacarea, com. Dane^ti, spre S. 
de catun. 

Jidovilor (Movila-), movild, 
spre N.-E. de com. Ianca, pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
cu 4 stinjeni inaifime, §i un 
diametru de 4 stinjeni. Se ter- 
mina cu un con trunchiat. Linga 
ea se afla ni$te gropl. Face 
parte din un ?ir de magurece 
tree peste toate mobile dim- 
prejur. 

Este invederat ca * jidov* in in- 
{elesde *uria§» nu are nimic co- 
mun cu omonimul sati, careinsem- 
neaza ebreu; constatam in acela^I 
timp ca in unele limbl slavice ace- 
la?! cuvint desemna pe EvreQ ?i 
pe uria$. Prin reminiscence bibli- 
ce cu greu s'ar putea explicaa- 
ceasta asociafiune logica in gra- 
iul poporuluT ; cu greu adica am 
admite ca se atribue cladirile 
uria^e, jidovilor, pentru ca eT 
dupa tradi^ia biblica aii fost in 
stare sa tortureze chiar pe Christ 
?i ca a$a sunt privtyl ca ni$te 
fiin^e extraordinare ce lupta cu 
insa§I divinitatea ca $i titanil. 
Firul intermediar ?i tot de- 
odata nodul cestiunei este « ta- 
tar*, al treilea termen a! aso- 
cia^iunel, care singur poate ex- 
plica intr'un mod satisfacator 
tranztyiunea dintre ceM'alff 2 
termenl: *jidov» ?i «uriaft». 

Tatarul prin statura-i ercu- 
leana ?i infa^i§area-i spaiminta- 
toare, putea u§or lasa in amin- 
tirea poporulul, impresiunea de 
colos sau novae, ale carei urme 



localizate, le gasim In diferite 
puncte ale farel. Ramfne inca 
a se lamuri relafiunea dintre 
jidov ?i tatar ; saG sa vedem a 
fost in trecut un popor despre 
care sa se poata sus^ine cu si- 
guran^a ca a fost tatar §i jidov 
in acelasl timp? Un asemenea 
popor a existat §i este cunoscut 
in istorie sub numele de Caizarl. 
Cazaril, neam de origina fino- 
tatara (ca Hunil $i Avaril) carl 
ocupa mal toata Rusia meridio- 
nala, adoptara judaizmul in se- 
colul VIIMea ?i subs is tar a ca 
stat judaic peste 3 secole( 10 16). 
In secolul al VIMea imperiul 
lor se intindea de la Don pana 
in Panonia. Bulgaril $i alte po- 
pula^iunl slave, chiar Ungurii au 
stat sub stapinirea lor, iar im- 
peratorii BizantinI le plateau 
tribut. 

Cu stingerea puterel lor $i 
contopirea in alte neamurl ta- 
tare, el nu disparura din me- 
moria oamenilor. Amintirea po- 
porulul devenea din ce in ce 
mal vaga despre ni$te Tatarl 
fo?tI odinioara jidovi, carl ade- 
sea aft insuflat spaima locuito- 
rilor, prin marimea sad puterea 
lor neobi^nuita ?i prin nesabui- 
tele lor ispravl. O parte din 
ace?tl Cazarl vor fi cautat de 
timpuriQ un adapost in judejul 
Romanafi ?i Muscel, unde pare 
a se fi concentrat amintirile tra- 
difionale relative la din?il. Aci 
el vor fi savir$it acea cladire 
cu aspect ciclopic, Jidova, des- 
pre care singur numal numele 
mai pova^ue^te de acele timpurl 
departate. A?ezamintele §i lo- 
cuin^ele lor au lasat urme in- 
semnate, carl luara in inchipui- 
rea poporulul propor^iunt colo- 
sale. Oameni de-o mSrime su- 
pra-naturala vor fi trait dupa 
gura veaculuT, intr'o vreme stra- 
veche, despre care cei mal ba- 
trinl abia i?I mal aduc aminte, 



Digitized by 



Google 



JIDOVILOR (MOVILA) 



101 



jigAile 



$i acel oamenf uria§I poporul it 
nume$te Jidovl sati Tatarl. Decl 
jidov in sens de uria? e un re- 
flex vag de la primele invaziuni 
tatare Jn aceste flirT. 

EI concentreaza in sine amin- 
tirea unul popor tiranic judai- 
zat, disparut mal ttrziQ ca na- 
{iune cu desavir^ire, care s'a 
strecurat asemenea prin valea 
Dun&rel, $i dintre carl o parte 
va fi st&ruit in aceste locurT, 
unde gasim numaf urme, carl 
sa mal povesteasc& viitorimcl 
de fiin^a sa in aceste locurT. 

Jidovilor (Movila-), movild, la 
S. de com. Cacalefi, pi. Ocolul, 
jud. Romanafi, inalta de 5 stin- 
jenl $i lunga, adica cu un ocol 
la poale de 27 stinjenl. Virful 
il este trunchiat, $i cind dau 
plol se v&d oase uria$e §1 o- 
lane de lut pe care curge apa. 
Poporul, fie prin reminiscence 
biblice, fie prin impresia fngro- 
zitoare produsa asuprai de po- 
porul jidovit (religios) al Caza- 
rilor atribue aceste in&tyimlcu- 
rioase, jidovilor. Probabil, la 
Cacalefi, sunt din epoca romani 
a Daciel, cici pe aci ar trece, 
dupi restituirile ultime (Goos) 
calea roraana de la Drubetis la 
Romula $i in ruinele ce se g£- 
sesc aci trebue a se a$eza Cas- 
tra-Noua, stafiune la acea cale. 
La N. de Cacalefi mal sunt 
vre-o 10 magurl: unele ar fi ser- 
vit de morminte, altele depuncte 
de observa{ie. 

Jidovina, nume ce poarta doud 
dealurf, in jud. Mehedin^i, pi. 
Cerna, com. rur. DUma. 

Jidovina, vale, formate de dea- 
lul cu acela§I nume, com. Ar- 
maseni, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Jidovului (Piatra-), munte, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. 



Jitia, in partea de N. ; acoperit 
cu padurT $i purine pa?unl. 

Jidovului (V&lceaua-), vdlcea, 
in jud. Teleorman, pi. Teleor- 
man, pe mo§ia Doagele. Se im- 
preuna cu Valea- Vircanulul, a 
carel gura este in Valea-Tecu- 
ciulu!. 

Jidul, deal, care se formeaza pe 
toritoriul com. Balteni, jud. Olt; 
brizdeaza partea de N.-E. a 
com. Coteana, pi. Shil-d.-s., in- 
tre valea DirjovuluT, vilceaua 
cu acela§I nume $i Valea-Bre- 
beneluluf, care se une§te cu a 
Dirjovulul la S. de cat. Bre- 
beni-Romini; se intinde pe o 
distant de 3 kil. 

Jieni, mahala, in com. rur. Sa- 
marine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinji. 

Jienii (Cotul-), com. rur., in N.- 
E. pla^el Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romanafi, linga Olt, pe $oseaua 
Izlazul-Stoiene?ti, la 26 kil. de 
Caracal $i la 20 kil. de Cora- 
bia, formata din satele Jieni 
$i Piaviceanca. Altitudinea te- 
renulul d'asupra nivelulul marii 
e de 87 m. 

Are o populat'tunede 164 fa- 
milil, sau 750 suflete, din carl 
133 contribuabill; o biserica, cu 
hramul Sf. loan (1854), deser- 
vite de 1 preot §i 2 cintare^I; 
o §coala primara de gradulll; 
5 stabiliraente comerciale. 

Vite mari sunt 845 ; vite mid, 
1332 $i porcf, 330. 

Budgetul com. e de 2663 lei 
la veniturl $i de 2649 lei la 
cheltuell. 

Jietul, baltd, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Rozi§tea, a$ezata 
pemo^ia bisericelMadona-Dudu. 
Se scurge in balta Ochiul. Este 
formata din revarsarile riululjiul. 



Jietul, pirin, in jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Caciulate§ti, curgind 
pe lunca Jiuluf, cu direc^iunea 
de la N. la S. Se incarca pe 
stinga cu piraiele Sartalui §i Pie- 
tri$ul ?i dupa confluen^a aces- 
tor ape se varsa in balta Pie- 
tri^ul, din padurea Sadova. 

Jigalia, com. rur., in partea de 
S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
marginita la N. cu com. ^iM, 
la E. cu Urde$ti $i la V. cu 
jud. Tutova. 

Este formata din satele: Ji- 
galia ?i Ri?cani, cu o populate 
de 210 familiT, saO 697 suflete, 
din car! 145 contribuabill. 

Locuitoril sunt r3ze$i §i se 
ocupa pe linga agricultura $i 
cu cultura viilor $i a livezilor. 

Are o biserica ?i o $coala. 

Este udata de piraiele : Jiga- 
lia, Dode^ti §i $ipotul. 

Vite: 2189 vite mar! cornute, 
2I7S oT, 50 cai ?i 167 pordf. 

Jigalia, sat, in partea de S. a 
com. Jigalia, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, a^ezata pe $es $i parte 
pe coasta dealulul despre V., 
prin care trece piriul Jigalia. 
Are o populafiune de 89 fa- 
milii, sati 423 suflete, din carl 
89 contribuabill. Locuitoril sunt 
r3ze$I $i se ocupa cu cultura 
viilor ?i a livezilor. 

Are : o §coala, infiinfata in 
1886, frecuentata de 12 elevl; 
o biserica vechte, cu un preot. 

Jigalia, piriil, izvore^te din com. 
cu acela?I nume, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu, trece pe teritoriul 
com. Gage$ti, unde spre S. de sa- 
tul Jurcani §i se varsa in dreapta 
Elanulul. 

JigSile, pddure particulara, su- 
pusa regimulu! silvic, in jud. 
Vilcea, pi. 01te{ul-d.-s., com. 
Slave?ti. 



Digitized by 



Google 



JIGORANCEl (PlRtUL-) 



102 



JIJTA (PLASA) 



Jigorancel (Pirlul-), piria. Vezi 
GaurenceJ (Piriul-), plrtu, com. 
Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu. 

Jigoreni, sat, in partea de V. a 
com. f ib£ne$ti, pi. Funduri, jud. 
VasluiG, situat pe coasta dca- 
lului Jigorini, format din des- 
fiin^atul sat Glodeni, mat la S. 
de Jigorini. Are osuprafa^a de 
21 hect. $i o populate de 55 
fam. saG 266 suflete. 

Are o biserica de lemn, re- 
construita de loan Carp la 18 13. 
Catapetezma bisericel dateaza 
de la 1 695, zugravita de un 
pictor Mihail Zugravul, scris 
cu litere eline : « Mixccil Z(oyQcc<fog 
1695*. 

Vite: 220 vite mar! cornute, 
37 caT, 326 of, 7 capre ?i 102 
rimfitort. 

Jigorenilor (Dealul-), ramifi- 
care din $irul de dealurl ce 
vin de la N. spre S. din jud. 
Ia$i ?i se Intind ?i in com. Ji- 
bane?ti, jud. VasluiQ ; pe coasta 
acestul deal e a$ezat satul Ji 
gorftni, iar pe culme are padure. 

Jijia, plas& y in jud. Boto$ani, asta-zi 
unita cu plasa §teftne§ti, nu- 
mita dupa rtul Jijia care o stra- 
bate dealungul. Se intinde la 
V. de pi. $tefane$ti, pe valea 
Jijia $i dealurile ce o marginesc 
de ambele parp. Se margine$te 
la N. cu jud. Dorohoiu ; la E., 
cu plasa §tefane$ti; la S., cu 
jud. Ia$i, $i la V., cu pi. Tirgul 
$i Miletinul. 

Se compune din 6 comune: 

1. Cominddrefti, cu sat el e : 
Comindare?ti, Pogore$ti,Radeni, 
$i Rauseni, in partea de S. a 
pia$el. 

2. Buimaceni, cu satele : Al- 
be$ti, Buimaceni, Capul-Padurel, 
Craciuneni, Petre^ti $i $atrareni, 
in centrul pla?ei. 



3. Dingeni, cu satele:. Bivo- 
lari, Buhaceni, Buneni - Florif, 
Buneni - StihiJ, Dingeni, Iaco- 
beni-VechT, Iacobeni-No! $i Stra- 
hotinul, in partea de N. a placet. 

4. Todireni, cu satele : Cobi- 
ceni, Hlipiceni §i Todireni, la N. 
de Comindare§ti. 

5. Trufefti, cu satele: Ma- 
?cateni, Hulubul-Vechiu, Hulu- 
bul-Nou $i Tru$e$ti, la N. de 
Buimaceni, in centrul pla?el. 

6. Ungureni, cu satele : Dur- 
ne?ti, Iepureni, Sapiveni, Ungu- 
reni-Jianul $i Vicoleni, la N.-V. 
de Dingeni. 

Pamintul este de calitatebuna, 
prielnic pentru agricultura. 

Dealurl. De ambele par^Tale 
Jijiei se intind coline $i dealurl 
intretaiate de vai §i piriia^e; 
ele au direcfia de la N. la S., 
ma! cu seami cele din stinga. 
$i se termina in apropiere de 
Jijia. 

In dreapta JijieT avem urma- 
toarele dealurl : Dealul - de-la- 
Lutarie, Dealul-de - la - Steag §i 
Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu- 
reni; Dealul - Strahotinuluf, in 
com. Dingeni; Dealul-Frasinei- 
lor, al HulubuluT, al-Morif, al- 
Prisecil sati Cotyu§oruluI, al-Ra- 
diului §i al-VieT, in com. Tru- 
$e$ti ; al-Rausenilor, al-Viei, al- 
Comindare?tilor, Topala $i Pun- 
geni, in com. Comindare^ti. 

In stinga sunt: 

Holmul - de - la - Vie, in com. 
Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in 
com. Tru$e$ti ; Holmul, Hin- 
giraul ?i al-Bucelor in com. Bui- 
maceni ; Misir, Geamaiaul, in 
com. Todireni ; Ciurgaul, Miha- 
iasa, ai-Pogore^tilor, Cracalia, in 
com. Comindare^ti. 

Vdile. Cea ma! mare vale este 
a JijieT, care strabate plasa in 
tot lungul sao, apoi Valea-Dri- 
sleT, Siena, etc. 

Riurl. Jijia e eel mal insem- 
nat riu ; uda toate comunele a- 



cestei pla$T: Ungureni, Dingeni, 
Tru$e$ti, Buimaceni, Todireni, §i 
Comindare^ti. 

Primeste in dreapta : Piriul- 
CiobanuluJ, in com. Dingeni ; 
Drislea, in com. Tru$e$ti ; Plriul- 
Cociugenilor, in com. Buima- 
ceni ; Siena, la Todireni §i Pi- 
riul-Livezilor, in com. Comin- 
dare$ti. 

In stinga: Piriul-Banulu!, al- 
Hrifculul $i Moroaica, in com. 
Dingeni ; piriul Albe^ti, in com. 
Buimaceni ; al-Ru?ilor, Durducul 
$i Hulturul, in com. Comindare?ti. 

Sunt 40 iazurl. 

Suprafafa pla$e! e de 399SO 
hect. 

Producfiunl. Cerealele, fine- 
fele $i ima$ele, ocupa cea mat 
mare parte din teritoriul pla.se! ; 
padurf $i vii sunt purine. Din 
39950 hect. intinderea placet, 
20000 hect. o ocupa sem&n3- 
turile, 1948 hect. padurile, din 
cari 409 hect. ale Statulul, iar 
restul de 17593 hect. il ocupa 
flne^ele, ima^ele §i locurile sa- 
telor. 

Sunt 1086 stupl cu albine. 

Padurile se exploateaza §i 
produc lemne pentru construc- 
{ie ^i pentru foe. 

Sunt 7 morf de apa ^i 8 de 
aburl. 

Comerciul se face cu cereale, 
vite, bautur! $i lemne; pie^ele 
de desfacere sunt : Boto$ani, Su- 
\\\3l ?i $tefane$ti. 

Drumurl. Are cite-va $osele 
care o intretae de-a curmezi$ul, 
precum $oseaua Boto^ani-^te- 
fene?ti care trece prin Tru^e^ti, 
apo! Boto^aniSaveni prin Din- 
geni. Calea ferata Dorohoi-Ia^i 
trece prin Jijia. 

Populafiunea. Numirul fami- 
liilor ede2525. Sunt 10035 su- 
flete, din carl 2268 contribua- 
bill. 

Administrafia. Plasa Jijia e 
unita in administrate cu pl$sa 



Digitized by LiOOQ IC 



JIJIA (RlC) 



103 



JIJIA (RtC) 



$tefane$ti. Are 6 comune cu 6 
primari $i ajutoarele lor. 

In privin^a sanitara $i judi- 
ciary, e reunite tot cu plasa $te- 
fane§tL 

Are: I9bisericf,cu 12 preoflf 
$i 27 cintaretl ; 7 $coale mixte, 
conduse de 6 invafatorl $i fre- 
cucntate de 285 baeflf §i 10 fete. 

Jijia, ria, izvore$te din flntina 
Balaaeasa, din padurea de pe mo- 
$ia Hili$eul-Curt, com. Hili$eul, 
pi. Copula, jud. Dorohoiu. Acest 
rhi plcaca in forma de mic 
piriia?, a carul volum de apa 
se tot mare?te treptat in cursul 
sau prin alte piriia$e ce pri- 
me$te pe dreapta 91 stinga 
sa; aceasta forma mica o pas- 
treaza pana la intrarea sa in 
IezersaaLacul-Dorohoiului, prin 
care trece de alungul ?i prin 
mijlocul lul, formind un curent 
ce se poate observa destul de 
bine ctnd timpul e linijtit $i 
apa IezeruluT e Una. La e$irea 
din Iezer, volumul apel fiind mal 
marit, incepe a se insemna ma! 
mult in forma de riu$or. Pentru 
aceasta unit geograff, if dau 
obir^ia de la Lacul-Dorohoiuluf. 
E§ind din lac, trece pe alaturea 
cu ora$ul Dorohoiul, prin partea 
de E. t 91 se lasa in jos spre 
S., prin mijlocul judefulul udind 
satul Hili?eul-Curt : atinge in 
Valea-pganulul o mica partea 
satulul Hili^eul Gafencu ?i partea 
S. a satulul Hili$eul-Virnav, de 
unde indreptindu-se ma! spre 
S. traverseazalacul Dorohoiul $i 
partea de N.-E. a ora$uluI Do- 
rohoiul ; distanta de la obir^ia Ji- 
jielpanala ora$ul Dorohoiul este 
aproximativ de 20 kil. De aid 
indreptindu-se cam spre E. tra- 
verseaza partea de N. a satulul 
Broscaufi $i partea de V. a sa- 
telor Carasa $i Miclau$eni, de 
unde luind direc^iunea spre E. 
uda pe o distanta de 20 kil. 



satele Corlateni, Vladeni (Fan- 
dolica), Taute$ti (Podul-luI-Sta- 
mate), Barze§ti $i Plopeni-MicI 
situate pe malul drept al rlulul, 
$i satele: Dimacheni, Mateeni, 
?i Mindre$ti, situate pe malul 
drept. Strabate catunele sa- 
tulul Plopeni-Marf, apol, conti- 
nued a curge in direcfiunea 
S.-E., uda satele Vicoleni-MicT, 
Vicoleni-Mart, Dingeni, de unde 
schimba direc^iunea cam spre 
S., Guhaceni $i Cruce^ti situate 
pe malul sting §i satele Sapi- 
reni, Iepureni, Iacobeni, Stra- 
hotin §i Hulubul situate pe ma- 
lul drept. La satul Iacobeni 
Jijia trece in jud. Boto§ani, apol 
de la satul Tru$e$ti, continua 
cam spre S.-E., trece aproape 
de satul Ma$cateni (malul drept) 
Albe§ti $i Buimaceni, malul sting 
$etrareni, Craciuneni, Jumatafeni 
$i Todireni (malul drept). La 
Todireni prime?te pe malul drept 
riul Siena. Continua in aceea$l 
direcfie (S.-E.), udind satele Hi- 
pliceni, Cobiceni, Rauseni, Co- 
mindare§ti , Radeni lul - Buzila, 
Ghi{e$ti, Buhaeni, $o!dani $i 
Vladeni (malul drept) $i satele 
Pogore^ti, Stolniceni, Glavane$ti, 
Andree^eni, Spineni, Epureni $i 
Iacobeni (malul sting.) La S. 
satulul Vladeni prime^te riul 
Miietinul. De la Comindare^ti 
pana la Andree§eni riul Jijia 
formeaza hotar intre judejul 
Boto^ani $i Ia$i, iar de la Andre- 
e$eni spre S. curge in judeful 
Ia$i. 

De la Comindare$ti-Stolniceni 
pana la Vladeni Gura-Miletinu- 
luf, largimea vaef variaza intre 
I kil. ?i 2 kil. $i jumatate, con- 
tinuind aceasta largime pana in 
dreptul satelor f igane^ti, malul 
sting §i Radiul-Mitropoliel malul 
drept, unde se une$te cu ?esul 
PrutuluT. De la gura Miletinulul 
pana in $esul Prutulul uda satul 
l^igana^i, pe malul sting ?i trece 



in apropierea satelor: Movileni, 
Larga, Epureni, ^ipile^ti, Radiul 
Mitropoliel, pe malul drept. De 
aci riul Jijia continua a $erpui 
in ?esul PrutuluT pe sub malul 
drept, formind mal multe cotiturl 
printre satele: Cirpi(i,Sculeni,Lu- 
ceni, Ici^eni, Cotul-luMvan, Chi- 
sarai, Medeleni, Lazareni, Gola- 
e?ti,podulJijief, Bosia, de la Min- 
zate^ti, malul Prutulul, Coada- 
StinceT, Ungheni, Criste^ti, Ju- 
^ora ?i Chipure^ti, la N.-V. ca- 
ruia se intrune^te cu riul Bahluiul. 
Continua a curge, cindprin mijlo- 
cul ^esululcind pe sub malul drept 
printre satele : Osoiul, Moreni, 
Prisecani, Costuleni ?i Macare^ti, 
de unde trece in judeful Falciu. 
De la E. satulul Costuleni $i 
pana in dreptul satulul Ma- 
car e^ti, riul Jijia formeaza hotar 
intre jude^ul Ia?i $i FalciQ, apol 
continuind in direc^ia spre S.-E. 
formeaza mal multe coturl in 
?esul Prutulul, lasind in stinga 
la o departare de la 1 pana la 
2 kil. satele: Cotyul-Cernel, Sa- 
lageni, Cotul-Bucure$ti,Groze§ti, 
Copaceni, Zberoaia $i Scoposeni, 
situate pe malul drept al Prutu- 
lul; iar pe dreapta lasa la 1 
kil. satul Bohotin, in dreptul 
caruia prime$te riul Bohotinul; 
apol se varsa in riul Prut, la 
N.-E. de pichetul No. 8 intre 
coturile Popina §i Paisa. 

In cursul saQ Jijia prime$te 
mal multe piraie, dintre care 
cele mal principale le prime?te 
in jud.Ia^i, ?i anume: Miietinul, 
Jijioara, Larga, Puturoasa, Ra- 
chita, Radiul, Tatarca, Mocra, 
Covasna $i r. Bahluiul in dreapta 
sa; iara in stinga: Ciocanul, 
Puturosul, Capul-Dealulul, Cara- 
Gheorghe, Suricea, Turcul, Bo- 
seni, Puturosul, Uluci, ^ipotile 
$i Fundoaea. 

Apa Jijel e mal mult de o 
coloare galbuie turbure, din 
cauza straturilor de pamint hle- 



Digitized by 



Google 



JIJIA (RlU) 



104 



JIJ1LA 



ios ce-I formeazS. albia ; In unele 
p&rp se g&sesc ?i straturf ni- 
sipoase; are mult£ compozifie 
vegetalS din cauza arborilor $i 
a plantelor acuatice ce cresc 
pe marginele apel $i prin mla- 
?tinele permanente formate prin 
v£rs2rile lul ; ceea-ce dS apel 
coloarea cam verzle in timpul 
secetos. 

Apa acestui riu e foarte sc&- 
zuta in vremurl de secetS, iar 
in timp zlotos are a$a aboh- 
den{& de apfi in cit lese din 
matcS. $i acopere $esurile din 
valea sa, avind aspect u I unul 
fluviu $i producind in acel timp 
mar! pagube recoltef s&miln&- 
turilor §i fina^elor. Aceasta pro- 
vine din cauza. c& pe toatS 
lungimea v&el pe unde curge 
riul, atit pe dreapta cit $i pe 
stinga se afl& nenum&rate vSI 
$i piriia^e carl due apele lor 
ce curg de pe dealuri prin 
topirea omStuluf^i prin cSderea 
ploilor, in valea riuluT. Aceasta 
vale fiind mult mat plan& n'are 
scurgerea repede, in cit apele 
se string in volum mare §i de 
aice revSrsSturile se produc ade- 
sea-orl. 

In general malurile riulul sunt 
mici, fiind c& cea ma! mare 
parte a cursuluT s&Q este pe 
loc $es ; unde curentul apel este 
mal repede, ?i panta $esulul 
mal ridicata, malurile sunt la 
in&tyime de 2 — 3 m., formate 
prin rainc&turile de ap£ ; in uneie 
locurl pe unde terenul este mal 
ridicat, pe acolo inalfimea ma- 
lurilor se ridic& de la 4—6 m. 

Jijia este de mare folos po- 
pulatiuneT, eftel procure ap& ani- 
malelor domestice, pune in mis- 
care mori pentru mftcinat $i 
produce pe$te pentru hran£. 

Produc^iunele acestui riu sunt: 
pe?tf, racl $i chi?carl; scoicl 
sunt atit de multe, in cit se 
poate zice cd. este hrana zilnicS. 



a locuitorilor ce tr&esc prin 
satele de pe valea Jijiel. Mal 
produce prin unele locality p&- 
durl intregT de stuh, care se 
intrebuinteazi pentru acoperitul 
caselor §i la diferite trebuinp 
de ale gospod&riei rustice. 

Valea intinsS $i frumoasS prin 
care curge riul Jijia, este lo- 
cuit&; pe intinsele sale ?esurl 
se afl&: sate, locurl de culture 
intinsS, finale §i ima§urt pe 
carl se cresc cu mult& inlesnire 
cirdurf de vite marl cornute, oi 
?i caT. 

La^imea v&el in toati intinde- 
reael variazi intre 5 $i 10 kil., 
iar a riulul de la 2 la 4 $i chiar 
8 m. spre gura ei. 

Jijia, vale, VezI Jijia, riu. 

Jijila, com. rur., in jud. Tulcea, 
plasa MScin, situate in partea 
vestici a jude{uluT, la 90 kil. 
spre V. de ora§ul Tulcea, ca- 
pitala jude^uluT, $i in partea N. 
a pli$el, la 6 kil. spre N. de 
ora?ul M&cin, re?edin{a pl&$ef. 

Are o populate de 310 fa- 
milii, sau 1005 suflete; o $coal& 
mixta, fondati in 1880 de lo- 
cuitorl, frecuentatS de 95 elevl; 
o bisericS, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe $i Sf. Dumitru, zidita, la 
1859 de Maiestrul Alexie cu 
p&rintele Mihaf ?i cu locuitoril, 
cu un preot $i un cintclre^. 

Calitatea p&mintulu? e bun£. 

Se m&rgine$te la N. cu com. 
V&c&reni ; la S. $i S.-V., cu o- 
ra$ul Macin, desp&rfindu-se prin 
dealurile Cheia ?i al-PricopanuluT; 
la S.E., cu com. Greci; la E., 
cu comuna Balabancea, de care 
se desparte prin dealul Piscul- 
Inalt-?i-^utuiat $i cu com. Lun- 
cavifa, desparfindu-se prin dea- 
lul Pietrosul. 

Dealurile car! br&zdeaz& co- 
muna sunt : Cheea, cu virful S&- 
r£ria (109 m.), la S.; Culmea- 



Pricopanulul, cu virful Sulucul 
(364 m.), la S.E. ; dealul Pis- 
cul-Inalt-si-^utuiat, la E., pre- 
cum $i Pietrosul, cu Virful-Chi- 
tlis (97 m.); Sevastin, Dealul- 
MilcovuluT, Dealul-Car&rilor, la 
N.; Dealul - $tubeiulul, Piscul- 
Dascalului, prin interior, spre 
S-E.; Orliga (no m.), Aga- 
nim, Baranga (20 m.), la S.-V. 
Movilele sunt naturale ca Mo- 
vila-lui-Mo$Staicu (30 m.), La- 
zSr Nadoleanu, (45 in.), la V. 

Apele care o udS. sunt: va- 
lea Jijila, prin mijloc, trecind 
§i prin sat; afluen^il sftl sunt: 
ValeaPopei, Valea-LargI, Va- 
silica, Valea - Bostanelor, Va- 
lea- Grecilor, la S.; Valea-lul- 
Bran ?i Valea-Nucarilor, la N.; 
Girli^a-Coticerulul la S.-V.; Pri- 
valul-Coticeruluf, la V., care str&- 
bate grindul Zgamira-Mare ?i 
al-Coticerului. Balp sunt : Balta- 
Ilenilor, Somora, Rotunda, Ti- 
nosul, Baghia, Spin&ul, Zme- 
oaica, Opinca, toate la V., avind 
o intindere de 500 hect.; balta 
Jijila, de peste 600 kil., la N.; 
confine pe^te, al c&rul venit e 
al statuluf. 

Suprafafa comunel e de 1854 
hect, din carl no hect. ocu- 
pate de vatra satuluT, restul al 
locuitorilor; numai b&l^ile sunt 
ale statu I ui. 

Locuitoril posedS : 112 plu- 
gurl; 898 bol $i vacl, 296 cal, 
17 1 1 of, 41 capre, 292 rimfitorf. 

In com. sunt 6 comercian^T. 

Veniturile §i cheltuelile com. 
sunt de 3000 lei anual. 

C&f de comunica^ie : §oseaua 
na^ionala Tulcea-Isaccea-MScin, 
ce trece prin sat, drumuri co- 
munale laVSc&reni, Mftcin, Greci 
?i Luncavi^a. 

Se zice c& acest sat a fost 
fondat de Tettarl, acum vre-o 
200 de anf, cind au fostgoni^f 
de Ru^I din Crimeea. Rominil, 
carl au venit aci, se numeau 



Digitized by 



Google 



J1JILA 



105 



JILAVA 



Dicieni din Dicia sau Dacia, 
dupa cum arata ?i un dicton 
al lor : Dician cu coporan (suc- 
man), « coporan cu chiotirl*. 
Ru§ii in razboaiele lor cu Turcil, 
luau pe RominI $i-I duceau in 
Basarabia; insa pe la 1817 ne 
mal putind suferi domina{iunea 
lor, el fugira unul cite unul, 
venira in Dobrogea, fundara sate 
intre care $i Jijila, de unde au 
filcut pe Tatarf si piece in alta 
parte. 

Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul comunelor 
rurale Vacareni $i Jijila (acesteia 
aparr,inindu-I pur/in) ; mal poarta 
$i numele de balta G&rvan, de 
la satul Gar van, care este a$e- 
zat nu departe de dinsa; este 
situata in partea N.-V. a pla$el, 
in cea vestica a comunel Va- 
careni $i cea nordica a comunel 
Jijila; este formata de o mare 
varsare anterioara a Dunarel, 
cu care comunica direct prin 
Girla-luI-Coea $i a-Combrel §i 
indirect prin alte mal multe 
bra{e ; in partea nordica se des- 
face Balta La^imel, care devine 
apoi Girla-La^imei; se ridica 
spre N. $i apoi se incovoae ca 
o potcoava, spre a se devarsa 
in Girla-Mare, §i prin aceasta 
in girla Luncavifa; prin Girla- 
La^imei, prime^te apele bailor 
Stanimirul, Mocanul, Combra $i 
Plosca; in partea de E., Dea- 
lul-cu-MonumentuI, Bugeacul $i 
al-Cararilor, i$I trimet ultimele 
lor ondulafiunl ; tot pe malul 
estic, care este uscat pe cind 
eel vestic este marginit de stuf 
baltos, se afla ruinele ceta^uel 
Gherma, satul Jijila; in Jijila se 
varsa piriul Jijila; are o for- 
ma dreptunghiulara, cu o intin- 
dere de aproape 10 kil. patrajl, 
(sau 1000 hect.), din carl 150 
hect. numal apar^in coraunei 
Jijila; confine pe$te bun $i in 



mare cantitate, care se exporta 
prin comunele Vacareni, Jijila, 
in Macin, Braila $i Galafi; pe 
malul sau de E., merge drumul 
comunal Macin-Jijila-Azacliul. 

Jijila, piritly in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul comunelor 
rurale Vacareni $i Jijila; i$I ia na- 
$tere din poalele de N.-V. ale 
dealului Piscul Inalt §i-f ufuiat ; 
se indreapta spre N., avind o 
direcfie generaia de la S.-E. 
spre N.-V., §i, dupa un curs 
de 12 kil., se varsa in balta 
Jijila, in partea despre E., 
linga satul Jijila, pe care il 
uda spre N. ; cursul sati este re- 
pede cit-va timp ?i apoi se in- 
cetine$te ; o mica distanta de 
la izvorul sau curge prin pa- 
durl, ?i apoi printre numeroa- 
se dealurl, ca : Pietrosul, Piscul- 
Ro$u, Milcovul, Sevastinul, Pis- 
cul - Dascalulul, $tubeiul, etc.; 
brazdeaza partea N.-V. a placet, 
pe cea S.-V. a comunel Vaca- 
reni ?i pe cea N. a comunel 
Jijila; basinul acestul piriu este 
destul de insemnat, avind o in- 
tindere 14 kil. patra^I (sau 1400 
hect ), coprinzind cite o insem- 
nata parte din teritoriul comu- 
nelor Jijila ?i Vacareni ; acest 
basin este cuprins intre dealu- 
rile Pricopanulul, Cheea, Sara- 
ria, Aganim $i Orliga la S., $i 
intre dealurile Cararilor, Milco- 
vulul, Sevastin, Pietrosul $i Chi- 
tlis la N; afluen{ii sal cei mal 
insemnat,! sunt: Valea-luI-Bran, 
pe dreapta §i Valea Popel, Va- 
lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor 
$i al-Grecilor pe stinga; de alun- 
gul riulul Jijila merge drumul 
comunal Jijila Greci; este taiat 
de drumul judefean Macin-Isac- 
cea, $i de drumurile comunale 
Jijila -Vacareni, Jijila -Macin $i 
Jijila-Luncavifa. 

Jijioara, piriR, izvore^te din mar- 



ginea de S. a jud. Boto^ani, 
trece in jud. Ia$i prin par- 
tea N. a pia^ef Bahluiul, prin- 
tre riul Bahluiul $i piriul Mile- 
tinul ; uda o parte din teritoriul 
comunelor : Ceplenija §i $ipo- 
tele; trece in plasa Copoul $i 
formeaza iazurl in com. Grop- 
ni{a; se varsa apoi in riul Jijia 
linga Movileni, aproape de sa- 
tul Larga, dupa ce prime^te 
mal multl afluenp. 

Jijioara, iaz, format de piriul Ji- 
jioara, pe teritoriul satulul Po- 
tingeni, com. Movileni, pi. Co- 
poul, jud. Ia?i ; e bogat in stuh 
$i papura. 

Jilava, sat> face parte din com. 
Jilava-Merlari, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. Este situat pe un deal la 
S. de Bucure?ti, intre Filare- 
tul $i riul Sabarul. Prin mij- 
locul satulul trece $oseaua na- 
r/ionala Bucure^ti-Giurgiu. Aci 
este re$edin$a primariel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2268 hect., cu o populate de 
1 1 95 locuitorl. 

D-l Petrovici-Armis are 1596 
hect. $i locuitorii 672 hectare 
Proprietarul cultiva 1096 hect. 
(500 hect. padure). Locuitorii 
cultiva 495 hect. (26 sterpe, 1 5 1 
izlaz). 

Aci se fac anual 2 tirguri: unul 
la Dumineca-Mare $i altul la 
21 Iulie. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. ImparatJ, deservita de 2 
preo^I §i 2 cintare{I ; 1 ?coala de 
bae{I ?i de fete, frecuentate de 
23 elevi §i eleve ?i cu intre^i- 
nerea carora statul $i comuna 
cheltuesc anual 2113 lei. Loca- 
lul ^coalel s'a construit de ju- 
de^. 

Mai are 1 moara cu apa si 1 
pod statator. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl $i 2 hangil. 



€1273. Morris Plcfionar QtograAc. VoL IV. 



U 



Digitized by 



Google 



JILAVA 



106 



JILAVELE 



Numarul vitelor mart e de 
755 $i al celor mid de 759. 

Locuitorit in mare parte sunt 
Sirbl §i se ocupa in special 
cu cultura legumelor. 

Jilava, sfituc, jud. Braila, la 8 
kil. de satul Nazirul, aproape de 
hotarul despre com. Tudor-Vla- 
dimirescu. Vatra satulul este de 
9 hect., cu 20 case. Populafia 
este de 18 fam. saQ 120 sufl. 
dintre carl 61 barbaft $'150 femet. 
Vite sunt: 40 cat, 140 vite 
marl cornute, 6 01 $i 42 rimatort. 

Jilava, s&tuc, la S.-E. de com. 
Hurguefi, pe mo$ia Ciorani,jud. 
Braila, la 8 kil. spre E. de sa- 
tul Gurguefi, pe ramifica^ia vil- 
celet Jilava din com. Romanul. 
Vatra satulul este de 1 hect., 
cu 3 case ?i 18 suflete. 

Vite sunt: 30 vite marl cor- 
nute, 10 cat ?i 4 rimatorl. 

Jilava, cimpie, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe 
care se face bilciu. 

Jilava, mope, in jud. Braila, pen- 
dinte de com. Gurguetf. Are 
o suprafafS de 1800 hect., dind 
un venit de 20000 lei. 

Jilava, padure, in jud. Ilfov, pi. 
Sabarul, in mtindere de 500 
hect., proprietatead-nulutPetro- 
vict-Armis. 

Jilava, vale cu ptrift, in jud. Te- 
cuciu, pi. Nicore^ti, com. Jepul, 
continuare a vaei Ma^uluiul ; 
curge spre S.-E., ?i se varsa 
in Berheciu, in partea de S.-E. 
a comunel. 

Jilava, vilcea ingusta, jud. Braila, 
strabate com. Romanul, de la 
N. spre S., adincindu-se $i la- 
^indu-se spre S., mat cu seama 
unde da in Valea-Ianca, la V. 



de movila Dudaul. Aceasta vil- 
cea trece pe linga satul Roma- 
nul prin partea de V. Are o 
ramifica^ie care trece spre V. 
de com. Gurguefi, pe linga tirla 
Jilava din acea comuna. 

Jilava, statie de dr.-d.-f., jad. Il- 
fov, pi. Sabarul, com. Jilava, 
pe Hnia Bucure§ti-Giurgiu, pus& 
in circulate la I Noembrie 1869. 
Se afla intre stabile Filaret 
(8.6 kil.) ?i Sinte?ti (4.1 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelului ma- 
ril, de 67 ,n .3i. Venitul acestet 
staftt pe anul 1896 a fost de 
57389 let $i 80 bant. 

Jilava, fort, in jurul Bucure^tilor. 
Vezi cuvintul Bucure?ti, § For- 
tifica^iile. 

Jilava-Merlari, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Sabarul, situate la N. 
de Bucure^ti, intre Viile-Filare- 
tulul $i riul Sabarul, la 10 kil. 
de Bucure^ti. Sta in legatura cu 
cat. Cre{e$ti $i Virtejul prin $0- 
sele vecinale. 

Se compune din satele: Ji- 
lava, Merlari $i Od&ile, cu o 
populate de 1807 suflete, din 
cart 354 contribuabilt ; locuesc 
in 457 case. 

Se intinde pe o suprafaja de 
3178 hect. D-nul Petrovict-Ar- 
mis ?i d. G. Diamandi au 2096 
hect. $i locuitorit 1082 hect. 

Proprietarit cultiv& 137 1 hect. 
(75 izlaz, 650 padure). Locui- 
torit cultiva 790 hect. (42 sterpe, 
250 izlaz). 

Budgetul com. e de 75 12 let 
la venituri $i de 7445 let la 
cheltuell. 

Are : 2 biserict (la Jilava $i 
Merlari) ; 2 ?coale, 1 de baep 
$i 1 de fete; 1 moara de ap&; 
I pod statator. 

Num&rul vitelor mart e de 
947 (270 cat $i tepe, 2 arm£- 
sart, 443 bot, 150 vact $ivi{el, 



29 bivolt, 53 bivoli^e) $i al ce- 
lor mict, de 2137 (193 pore! §i 
1944 ot). 

Locuitorit posedS; 247 plu- 
gurt, 194 care cu bot, 53 ca- 
ru{e cu cat ; 263 care ?i carufe. 

Locuitort improprietarip 149 ; 
neimproprietartyt 287. 

Comerciul se exercitci de 8 
circiumart $i 2 hangil. 

Jilavele, com. rur., in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Cimpului, situata in 
partea despre N.-V. a placet. 

Teritoriul acestet comune se 
intinde, din riul Ialomi^a, spre 
N., intre comunele: Arma$e§ti, 
Birbule$ti §i com. Salciile, din 
jud. Prahova, pe o suprafaja 
de 5640 hect., din cart 400 
hect. padure $i 750 hect. loc 
baltos. Se compune din 2 mo- 
?it: Jilavele, cu 4990 hect., pe 
care se afla $i satul Moldoveni, 
$i mo$ia SlStioarele, ambele pro- 
prietap particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 442 locui- 
tort; neimproprietarip sunt 84. 

Teritoriul com. este udat de 
riul Ialomi^a $i de piratele Sarata 
$i Ghighiul $i are lacurile: Ji- 
lavele, SIStioarele, Ochiul-Bou- 
lut, Rodeanul, Ratca, Cricovelul, 
Jiganca ?i Brotecei. 

Se compune din satele : Jila- 
vele, Slatioarele, cu re^edinfa 
primariet ?i a judecStoriet co- 
munale in Jilavele. 

Are o populafiune de 770 
familit, sau 2694 suflete: 1345 
barbaft ?i 1349 femet; 2670 Ro- 
mint, 3 Greet, 12 Bulgart, 6 
German! ?i 3 Turct; 2685 cre?- 
tint ortodoxt, 6 catolict $i 3 ma- 
homedani; 793 agricultori, 6 
meseria$I, 18 comercianft, 8 cu 
profesiunt libere, 45 muncitort $i 
28 servitori. §tiu carte 242 per- 
soane. 

Are : 2 $colT, una de bae{t, 
condusS de un invS^ator retri- 



Digitized by 



Google 



JILAVELE 



107 



JIROVUL 



buit de stat §i comuna $i una 
de fete, condusa de o inva$a- 
toare, §i ambelefrecuentate de63 
elevl $i eleve; 2 bisericl, deser- 
vite de 2 preoji §i 4 dascall. 

Vite: 372 cat, 2383 bol, 3949 
01, 7 capre, 17 bivoll $i 392 porcl. 

Budgetul com. e de 8630 lei, 
la veniturl §i de 8920 lei, la 
cheltuell. 

Jilavele, sat, in judejul Ialomifa, 
pi. Cimpulul, pendinte de com. 
cu acela§I nume, situat in par- 
tea de N.-V. a pia$el $i d'alun- 
gul malulul de V. al laculul 
Jilavelor. 

Este format din doua sate: 
Jilavele-d.-s. $i Jilavele-d.-j., carl 
s'au unit prin inmulfirea numi- 
rulul locuitorilor. 

Aci este re§edin{a primarief 
$i a judecatoriel comunale. 

Are o §coala primara de ba- 
eflf, cu un invajator $i o $coala 
de fete, cu o inva^atoare ; o bi- 
serica, deservita de 2 preop $i 
2 dascail. 

Vite : 316 cal, 1800 bol, 3093 
ol, 3 capre, 10 bivoll $i 285 
porcl. 

In acest sat se fac doua tir- 
gurl anuale, unul la Sf. Hie 
(20 Iulie) $i altul la Pogorirea 
Sf. Duh. 

Jilavelor (Hele^teul-), lac, in 
jud. Ialomi{a, pi. Cimpulul, pe te- 
ritoriul comunel Jilavele, situat 
in partea de E. a satulul cu 
acela$I nume. 

JilSvi, vechie plasd a judefulul 
Ialomi^a, care avea 11 sate. 

Jilful, vale, in jud. Gorj, pi. Jiul, 
cat. Orzul, com. Urdari-d.-s.; 
in aceasta vale curge piriuljil- 
ful, al carul \jkxm sting este 
format de Dealul-Caselor. 

Jilful-Mare, piria, in jud. Gorj, 



pi. Jiul, curge despre N. din sus 
de com. Balbo^i, de la N.-V. 
la S.-E., trece pe raarginea des- 
pre E. a comunel Ohaba, ur- 
meaza cursul in jos, spre com. 
Calaparul-d.-j., ?i se varsa in 
Jid la com Bro^teni. 

Jil^ul-Mic, piriia$, curgind des- 
pre N. decom. Ursoaiadinjud. 
Mehedin^i intra in Gorj prin 
dreptul cat. Artanul al com. Raci; 
trece pe marginea despre E. a 
acestul catun; strabate corau- 
na Raci, spre S.; trece pe mar- 
ginea despre V. a catunului 
Baniul ?i se une§te, din sus de 
com. Borascu, cu Jityul-Mare. 

Acest piriia? curge in tot tim- 
pul anulul. 

Jingule§ti, lac, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Buda, in 
spre V., pe o frumoasa poiana; 
confine caracuda marunta, ce se 
consuma de locuitorl. 

Jinurul, vtuttte, in jud. R. Sarat, 
pi. Ora$uluI, com. Andrea?i ; se 
desface din Virful-Alunulul, in 
partea de S.; e acoperit cu pa- 
duri. 

Jinurul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s.; se desface 
din dealul Magura - Capa^inil ; 
brazdeaza partea de V. a co- 
munel Slobozia, intinzindu-se 
printre piraele Cofatcul $i Va- 
Iea-Cire?ulul ; e acoperit cu pa- 
$unl $i padurl. 

Jipa, tirld, jud. Braila, la S. sa- 
tulul Nazirul, care unita cu tirla 
Alexe formeaza tirla Patrana. 

Jipe§ti, sat, jud. Braila, linga 
hotarul de E. al com. Peri?orul 
despre comuna Urleasca, la 7 
kil. spre N.-E. de satul Periso- 
rul; infiinjat la 1850 de familia 
Jipa; are 10 case, cu 12 familil, 



safl 62 suflete; vite: 33 cal, 
159 vite mar! cornute, 200 01 
?i 54 rimatorl. 

Jir&ul-de-la-Olt, insult, in Olt, 
jud. Romanafi, cu o padure de 
30 hect., aparjinind com. Izlazul. 

Jirlaul, braf % in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, in insula Balta, peterito- 
riul comunel Tonea. 

Jirlaul, braf sau canal, in jud. 
Ialomifa, pi. Borcea, situat spre 
S. $i linga ora$ul Calara^i. Se 
mal nume^te $i Gitul-Iezerulul. 
Prin acest braf lacul Caiara$i 
comunica cu Borcea. Cind a- 
pele Borcel cresc, curg in lacul 
Calara?i ?i cind descresc, apa 
se reintoarce in Borcea. 

Peste acest bra{ este un pod 
statator. 

Jirnovul, piriil, ce vine de aproa- 
pe de Glavacioc, jud. Vla?ca, 
$i da in Drimbovnicul aproape 
de comuna Gratia; trece prin 
satul Sirbeni. 

Jirovul, com. rut. $i sat, in jud. 
Mehedint'i, pi. Motrul-d.-j., la 40 
kil. de ora$ul Turnul-Severin. Sa- 
tul formeaza comuna cu catune- 
le: Croicea, Marul-Ro^u, Pu$ca§ul 
$i Valea-luI-Udri$tea, avind peste 
tot 1 500 locuitorl, din carl 221 
contribuabill; locuesc in 300 case. 

Locuitoril poseda : 60 plugurl, 
114 care cu bol, 6 caruje cu 
cal; 120 stupl. 

Are: 2 bisericl, cu 1 preot 
$i 2 cintare^I; o ?coaia, condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 
22 elevl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1265 lei, iar la cheltu- 
ell, de 980 lei. 

Vite: 800 vite marl cornute, 
21 cal, 760 ol $i 650 rimatorl. 

Este situata pe vai ?i in a- 
propiere deapa Motrulul, pana 



Digitized by 



Google 



JIROVUL 



108 



JITIANUL 



In care hotarul e! se intinde. 
Prin comuna trece §oseaua Stre- 
haia-Bro$teni-Baia de-Arama. 

Jirovul. Vez! Girovul, sat, jud. 
Neam^u. 

Jirului (Dealul-), vale, incepe 
de laGola^e!, com. Bujorul, jud. 
Covurluiu, pi. Prutul, trece prin 
com. B&neasa $j se fine^te la 
Cruceanca, in jud. Tutova. 

Jit&riei (Dealul-), deal, jud. Su- 
ceava, pe care sta parte din 
satul Topile. 

Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, pe malul sting al 
riulu! R.-Sarat. 

E situata in partea de V. a 
judefulu!, la 43 kil. spre N.-V. 
de ora?ul R.-Sarat, $i in partea 
de mijloc a plaiulu!, la 16 kil. 
spre S.-V. de com. Dumitre?ti, 
re^edinja pi. Comune mvecinate 
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chioj- 
deni, la 12 kil. $i Danule^ti, la 
22 kil. 

Se margine?te la N. cu com. 
Nerejul, din jud. Putna, de care 
se desparte prin mun^i! Orul $i 
Stejicul; la S., cu Chiojdeni; la 
V., cu Bisoca, de care se des- 
parte prin Dealul-M&gureT. 

E br5zdata la E. de mun^ii: Dea- 
lul-Chiojdenilor, $elariile, Sco- 
rnful, Magadanul, Budaia $i Pia- 
tra-Jidovulu! ; la N.,deMagura, 
Virful-Magure!, Furul-Mare, Fu- 
rul-Mic, $tejicul, Monteorul, Ne- 
culele, Pietrile-Fete! ; la V. de 
Dealul-Ro$u, Purcelul, Topora- 
$ul, Omul, Schitul, Piatra-Mi$e!, 
Crucea-Ho^uluT, Pucioasele-Marl, 
Pucioasele-MicT, Feticiul; la S., 
de Ulmu$orul, SaYile $i Dinul. 

Riurile principale sunt: R.- 
Sarat, curgind de la V. la E., ?i 
afluen{iis5I: Rimnicelul, Corbul, 
Saritoarea, A?i{a, Tocitoarea, 
Furul, Purcelul, Apa-Ro^ie, $te- 



jicul, Pucioasele, Pacurele, la 
N. ; Saratul, Pardo?ul, Sarafelul, 
la S. Lacurl: Lacul-din-Plaiu, 
Lacul-din-Dealul-Sare!, Busuio- 
cul ?i Li^oiul. 

Catunele carl compun comuna 
sunt : Jitia-din-Deal, re§edin{a, 
in mijlocul com.; Jitia-din-Vale, 
laE.; Dealul-Sare!, laV.; Magura, 
Vintileasca ?i Neculele, la N. 

Suprafafa com. este de 13230 
pog., din car! 2030 hect. ale 
locuitorilor (800 hect. vatra sa- 
telor) §i 1 1200 hect. ale parti- 
cularilor. 

Are o populate de 420 fa- 
mili!, sau 1869 suflete, din carl 
476 contribuabil!; 2 bisericl, 
una, in com. Jitia, cu hramul 
Sf. Dumitru, zidita in 1783 de 
locuitorT ?i deservita de I preot, 
1 cintaret ?i 1 paracliser; a 
doua, in cat. Neculele, cu hra- 
mul Sf. VoevozT, zidita in 1863, 
se zice, de arhiereul Filofteiu, 
deservita de I preot, 1 cinta- 
re{ $i I paracliser ; 2 §colT, una 
in catunul de re?edin$5, fondata 
in 1878 de comuna ; a doua in 
cit. Neculele, cedata comune! 
de proprietarul Menelas Ger- 
man*, ambele conduse de 2 ?nva% 
{atorl $i frecuentate de 61 elevl. 

Comuna are: 550 hect. ara- 
bile, 450 hect. ima§, 6000 hect. 
padure, 500 hect. finefe ?i 200 
hect. neproductive. 

Locuitorilposeda: 48 plugurT; 
4 mori de apa; 284 bo!, 395 
vacT, 20 cat, no !epe, 5 ma- 
garl, 3800 o!, 2600 capre $i 89 
rimatorl. 

Sunt in comuna: 1 cojocar, 
1 potcovar, 9 cherestegiT, 8 
herastrae. 

Comerciul e activ ?i consta 
in importul colonialelor, spir- 
toaselor, instrumentelor agri- 
cole, ?i in exportul vitelor $i al 
lemnelor. Transportul se face 
prin gara Sihlea, la 24 kil. spre 
E. Sunt 15 comercianp. 



Caile de comunica^ie sunt : 
calea judejeana Rimnicul - Ba- 
beni - Dumitresti -Jitia ; drumul 
spre Bisoca ; spre Andrea$i, pe 
culm! ; spre Valea - Salcie! $i 
Buda. 

Budgetul com. e de 2682 let, 
43 banT, la venitur! $i de 2602 
le!, SS ban!, la cheltuell. 

Jitia, mosie, in jud. R.-Sarat pla- 
iul Rimnic, com. Jitia, pe care 
se afla intinsa padurea Jitia-Po- 
iana-Marulu!. 

Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, catunul de 
re$edin$a al com. Jitia, a?ezat 
spre E., pe malul drept al riulul 
Rimnicul-Sarat; areo intindere 
de 120 hect., cu o populate de 
82 familiT, sati 375 suflete, din 
car! 71 contribuabil!; are o bi- 
serica ?i o $coala. 

Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul, catunul 
com. Jitia, a?ezat pe malul drept 
al riulu! Rimnicul-Sarat, la 300 
m. spre E. de catunul de re?e- 
din^L; are 100 hect. intindere, 
cu o populate de JJ famili!, 
sau 320 suflete. 

Jitia-Poiana - M&rului, pit dure, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Jitia; fine de circumscrip- 
ta VII silvica, ocolul Babeni; 
are o intindere de 7000 hect., 
din car! 3000 hect. ale Statulul, 
4000 ale particularilor; esen{e: 
4500 hect. aleStatulu! $i 13000 
brad, molift, fag, paltin, ulm $i 
frasin. 

Jitiana, nume ce purta ma! nainte 
banatul Craiovel, (Oltenia). 

Jitianul, pod de fier, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Balta-Verde, 
peste riul Jiul, in dreptul satulu! 
Brani^tea, linga Craiova. 



Digitized by 



Google 



JIUL (PL AS A) 



109 



JTUL (RlO) 



Jiul, plasd, situate in partea S.- 
V. a judejulu! Gorj. $!-a luat 
numirea de la riul Jiul care o str&- 
bate in toata lungimea sa. Se 
margine$te: la N. cu pi. Oco- 
lul; la V. cu judeful Mehedinti, 
la S. cu jud. Dolj ; la E. cu pi. 
Gilortul cu care se atinge prin 
comunele: Valea lu!-C?ine, Gro- 
$erea, Bibe^ti, Saule$ti $i Pe- 
tre$ti-d.-j. 

Solul pla$e!, destul de pro- 
ductiv, este mal mult$es,incins 
la V. §i E. de ni?te lanfur! de 
dealurl, dintre carl, eel din 
stinga Jiuluf este ramura din 
DealuMuT-Bran, iar cele din 
dreapta sunt ramifica{iialedea- 
luluT Bujoriscu. 

In plasa Jiuluf sunt 20083 
hect. padure. 

Este udata de la N. la S. de 
riul Jiul, care o desparte in doua 
party cu 13 comune in stinga 
91 19 comune in dreapta. 

Afara de riul Jiul, teritoriul 
aceste! pla§! ma! este udat de 
urm&toarele riurl: 

Tismana, Jityul-Mare, $u$i$a, 
Dimbova, Cioiana $i Gilortul, 
in partea cea ma! de jos a pla- 
cet ?i pe intinderea care for- 
meaz& limita intre Gorj §i Dolj. 

$osele : $oseaua nationals Fi- 
lial - Petro$ani, intra i.i acea- 
sta plasa ma! la S. de comuna 
Br&ne§ti, trece prin comunele : 
BrSne§ti, Izvoarele, Plop$orul, 
Pe5teanad.-s., Rovinari $i Po- 
iana, de unde intra in plasa 
Ocolul. 

$oseaua vecinala care pleaca 
din jud. Dolj, intra in aceasta pi. 
la cat. Gura-$U£i{a $i trece prin 
urmatoarele localita^!: Ione^ti, 
Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j. 
§i de Mijloc, Murge^ti, Girbovul, 
de unde se desparte in doua, o ra- 
mura apucind spre Borascu, iar 
alta continuind a merge catre N. 
trecind prin: Strimba, Stejarul, 
Urdari-d.-j. §i de Sus, Pe^teana- 



d.j., Valeacu Apa, Farca?e?ti, 
Zatreni, Zatreni-Birnic!, Ro$ia, 
de unde, ma! la N., intra pu{in 
in plasa Ocolul. §oseaua veci- 
nala care pleaca din com. Pe$- 
teana-d.-s., trece prin: Ra- 
$ina, ^icleni, Tun$i, apoi merge 
catre N.-E. $i intra in plasa 
Amaradia. 

$osele comunale sunt: §0- 
seaua com. care pleaca din co- 
muna Temi$ani, trece prin Ro- 
$ia $i se termina la Rovinari ; 
?oseaua comunaia care pleaca 
din com. Borascu $i trece prin 
Domne?ti, unde se desparte in 
doua : o ramura merge la Raci, 
alta trece prin Ohaba $i se ter- 
mina la Bolbo$i ; ?oseaua comu- 
naia care pleaca din com. Plop- 
$orul $i trece prin piscurile 
Daia, Coste$ti $i, la Gro$erea, 
intra in pi. Gilortul ; $oseaua co- 
munaia care pleaca din comuna 
Brane§ti, intra in plasa Gilortul 
mergind spre Valea-lu!-Ciine. 

In plasa este o judecatorie 
de ocol cu re$edin{a in com. 
Pe?teana-d.-s. 

Spre E. de com. Borascu in 
valea zisa a Sili?tei, se vad la 
suprafafa pamintulu! ruine, te- 
meliele une! cladirf (zid de ca- 
ramida). Se zice ca a fost aci 
beciul lu! Dosofteiu, ma! spre 
E. locul viilor sale $i pu^in spre 
S. se vad adincaturi in pamint, 
unde a avut hele^tae. Pe o alta 
vale numita a Domnestilor, e- 
xista urmele une! alte cladirl 
ma! mica, de piatra, despre care 
se zice ca ar fi fost locuita de 
o Doamna (de aci numele lo- 
calita^e! de Domne$ti) fugita 
din cauza razboaelor. 

La gura aceste! va!, pu^in 
ma! spre N., unde este acum 
cat. Baniul (ce apar^ine comu- 
ne! Calaparuld.-s.)i se zice ca 
a locuit Banul aceste! Doamne, 
de la care ar fi ramas ?i numi- 
rea localita^e! de Baniul. 



Tot la E., in sapaturile $0- 
sele! ce are direc^iunea spre com. 
Girbovul, s'aG gasit 30 monede 
de argint, avind in relief efigiile 
$i inscriptiile, unele ale Impera- 
torulu! Optim Traian, iaraltele 
pe ale lul : Romulus, Remus $i 
Faustina- Augusta. 

Tot pe locul unde s'au gasit 
monedele, se vedeau carbun! $i 
pamint ars, care atesta urme 
de foe, iar alaturi s'a descope- 
rit doua schelete omene^t!, nu- 
ma! atinse se prefaceati in pul- 
bere. 

Asemenea monede, s'au ma! 
gasit $i prin brazdele plugarilor 
in diferite locur!, insa risipite. 

Asemenea locur! istorice ma! 
sunt in comunele: Strimba, Ur- 
dari-d.-s. ?i Valea cu-Apa. 

Aceasta plasa are 32 comune 
$i anume: Rovinari, Moi, Vla- 
duleni, Baifeni, Pe§teana-d.-s., 
Ra^ina, Plop^orul, Jicleni, Pis- 
curile, Izvoarele, Coste$ti, Bro$- 
teni, Brane^ti, toate pe partea 
stinga a Jiulu! ; iar : Ro$ia, Ti- 
mpani, Farca$e?ti, Valea - cu- 
Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j., 
Strimba, Girbovul, Murge§ti, 
Turceni-d.-s., Turceni-d.-j., Io- 
ne?ti, Raci, Bolbo?i, Ohaba, Bo- 
rascu, Calaparul-d.-s., Calapa- 
rul-d.-j. ?i Stolojani, toate pe 
partea dreapta a riuluf Jiul. 

Este populata de 7 1 54 familii, 
saii 29031 suflete, din car! 65 36 
contribuabilf. 

Are 24 $coale, frecuentate de 
847 copi!. 

Jiul, riit, jud. Gorj $i Dolj. Ba- 
sinul acestu! riU coprinde ba- 
sinurile Motrulu!, Gilortulu! §i 
Amaradie!, adica tot teritoriul 
coprins intre: Dunare, Mun^ii- 
Vulcanilor $i ?ira Paringulu!, 
cac! toate izvoarele acestor munp 
intrunindu-se in pirae $i girle, 
se varsa in Jiti, pe ambele par^!. 
Izvore^te prin doua ramur! in 



Digitized by 



Google 



JIUL (RlU) 



110 



JIUL fRtC) 



mun$il Transilvanief. Una din ra- 
murl iese din muntele Oslea $i 
din muntele Sturul (piscurl ale 
munfilor Mehedinfilor). Alta ra- 
mura, numita Jiul curge in di- 
recjie contrarie cu cea d'intiiu 
ramura. Patrunde in Rominia 
pe la pasul Lainici, printre mun- 
$it Cerde^ul ?iArdicul, formind 
prea frumosul defileu al Laini- 
cilor, lung de 29 kil. 

Curge mal fntiiu catre S., 
trece pe la schitul Lainidf, apol 
ia dirqcfiune S.-V. de la Bum- 
be$ti-de-Jii pin5 la confluen^a 
sa cuTismana, unde schimbind 
brusc direcjia, se indreaptaca- 
tre S.-E., pana la v5rsarea sa 
in Dunare. 

De la frontiers pana la Bum- 
be?ti, curge in regiunea mun^ilor. 
La origins, albia sa variazS intre 
35 ^i 70 m. Pe alocurea numai 
trece peste aceste mftriml, albia 
este stincoasa, iar repeziciunea 
curentului, in unele localitap 
din mun$T, atinge chiar 5 m. 
pe secunda. 

De la Bumbe^ti intra in re- 
giunea dealurilor, albia i-se 13r- 
ge?te ast-fel c&, pana la e?irea 
din jude{, largimea albiel se 
men^ine intre 3 ?i 8 kil.; de 
la Vadeni la 4 kil. La N. de 
Tirgul-Jiulul, spre comuna Ro- 
mane?ti, aceasta l&rgime are 
aproape 10 kil. Albia este pie- 
troasa ?i r&mine astfei pana a- 
proape de esirea din judef. Pe 
la Pe^teana ?i Bro?teni, fundul 
incepe a deveni nisipos. LSr- 
gimea medie a rtululin aceasta 
regiune atinge 100 m„ adincimea 
1 m., 50 — 2 m.; iar vitesa pana 
la 1 m. pe secunda. 

Comunele ?i catunele ce uda 
in regiunea dealurilor, dupS e$i- 
rea sa din defileul de la Bum- 
be? ti-de-Jif, sunt pe dreapta: Por- 
ceni, Simbotinul, Turcine?ti, Ro- 
$ia, Ciaurul, Birnici, Pe^teana- 
d.-j., Docoreni, Girbovul, Mur- 



ge$ti, Turceni-d.-j. ; pe stinga: 
Bumbe?ti-de-JiT, Ciineni, Vadeni, 
Tirgul-Jiul, Romane^ti, Ia$i, Po- 
iana, Rovinari, Moi, Baiteni, 
Pe?teanad.-s., Plop?orul, Izvoa- 
rele, Bro?teni $i BrSne^ti, unde 
p5rSse?te judeful Gorj, spre a 
intra in judeful Dolj. 

Mijloacele de trecere in jud. 
Gorj sunt: 

In regiunea mun^ilor: 2 po- 
duri de lemn, unul in jos de 
mSnSstirea Lainici, lung de vre-o 
40 de m., intre kil. 98— 99, cel- 
l'alt in sus de m&n&stire, intre 
kil. 100 — 10 1, lung de vre-o 
55 m. 

In regiunea dealurilor gSsim 
podur! de lemn in urmitoarele lo- 
calita^I: Turcine$ti- Vadeni, Tir- 
gul-Jiul-Slobozia, Ia$i-Ciaurul, Po- 
iana-Ro$ia, Rovinari-Ro^ia §iPi- 
noasa, Balteni §i Poenele; un 
pod umblator in dreptul citu- 
nulul Cocoreni, pendinte de 
Pe?teana-d.-s. ; la Girbovul-Va- 
leni, pod de lemn, la Turceni- 
d.-j.-Bro$teni, pod umblator, la 
Ione?ti-Brclne?ti, pod de lemn. 

Afluen^it Jiulul in jud. Gorj 
sunt pe stinga: Gioiana, Ama- 
radia $i Sadul ; iar pe dreapta : 
Jil^ul-Mare, Su?i$a, Cartiul, Sim- 
botinul ?i Porceni. 

Jiul intr& injudefulDolj pe la 
Tinfareni (in pi. Jiul-d.-s.). For- 
meaza pu^in limita de E. a pi. 
Dumbrava-d.-s., ?i pi. Ocolul. In- 
tra in pi. Jiul-de-Mijloc curgind 
pe limita desparfitoaredeE. a a- 
cestei pia?i din spre pi. Ocolul 
pSna in dreptul com. Secuiul. 
De aci se indrepteaza direct 
spre S. formind limita despar- 
{itoare in partea de E. a pla$ei 
Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j., 
pana in apropiere de com. Murta. 
De la aceasta com. formeaza 
limita de E. a pla?ef Balta cu 
plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe ma- 
lul sting al fluviulul Dunarea in 
fa{a insulei Copani^a. 



Pana la anul 1879, Jiul, din 
dreptul com. Como$teni se in- 
drepta spre S.-E., trecind prin 
comuna Bechet in fa{a careia 
se $i varsa. Aceasta schimbare 
a cursuluT Jiulul a provenit din 
cauza nisipurilor tirite de dinsul 
precum $i de vinturile cele mar! 
can determinau stabilirea du- 
nelor. In dreptul com. Zavalul, 
formeaza o cascada inalta de 
2 m. La vSrsarea sa in Dunare 
se afla o mica delta in forma- 
{iune. Toata aceasta regiune 
este presarata de dune, cari nu 
au putut fi stabilite de cit prin 
plantafiune de dafinl ?i salciml. 

AfluentI pe dreapta prime?te 
din pi. Jiul-d.-s.: riul Motrul, 
piriul Racovi^a $i Almajelul ; din 
com. Filia§i: Piriul-Berbe^ulul ; 
din com. Argetoaia, piraele Fra- 
to^tita ?i Salcia. In plasa Dum- 
brava-d.-s., in fa^a com. Breasta, 
prime^te pe malul drept riul O- 
bedeanca. 

Apol intra in plasa Jiul-de- 
Mijloc, de unde se incarca pe 
dreapta cu piraele Valea-Ho^u- 
lut $i Prodila, ce-I vin din com. 
Podari. Piriul Dranicul il vine 
din com. Dranicul. 

Patrunde in pi. Balta, pe care 
o uda prin partea de E. Are in 
fa{a comunel Gingiova un vad 
de trecere pentru luntre. In com. 
Como^teni are peste dinsul un 
pod statator. 

In pi. Jiul-d.-s. prime^te la 
com. Jin^areni riul Gilortul. Din 
com. Tatomire^ti se incarca pe 
stinga cu Valea-Birlogulul, cu 
Piriul-BirloguluT format din iz- 
voare ?i cu Valea-Rea ce se 
varsa intr'insul la comuna Bra- 
de§ti. Din comuna Brade^ti pri- 
me§te piriul Almajelul. In a- 
ceasta comuna este un pod 
umblator peste riul Jiul. Din 
com. Almajul prime§te piriul 
Almajul. 

La e$irea din plasa Jiul-d.-s. 



Digitized by LiOOQ IC 



JIUL-BATRlN 



111 



JIUL-DE-JOS 



patninde in plasa Ocolul, de 
unde se incarc&, in comuna Cer- 
nelele (satul Troaca), cu riul 
Amaradia. 

Din com. Balta-Verde pri- 
me$te lacul Bizdina, ce-T aduce 
apele piriia?elor Circea, unitcu 
Fic&ile. Balta Jitia se scurge 
in Jiul, aducindu-T apele piriu- 
lul $erca. BaltaPopel se scurge 
in riul Jiul, pe la V. satulu! 
Popoveni. PJriul-Popovenilor se 
scurge in riul Jiul, trecind prin 
V. satulu! Popoveni. 

Ud£ com. Preajba ?i comuna 
Malul-Mare, de unde se incarci 
cu piriul Lamu^ul §i cu apele 
b&lfilor : Giltaele, Balta-Bisericel 
§i Balta-Nicola ce I aduce apele 
piriulul B&nesele. 

Intri prin partea de V. a 
com. Ghindeni $i Secuiul, de 
undese incarc^cu piriul Sili$tea. 
La e^irea din com. Secuiul 
p^trunde pe teritoriul pl&$ef Jiul- 
d.-j., pe care o udfi cu directfa 
de la N.-S. prin partea de V. 
Intr^L in comuna Adunafi-de- 
Giormane, din care se Jncarci 
cu Pirlul-GioroculuT. Piriul Jieful 
se varsi in Jiul, tot pe terito- 
riul acestel comune. 

Ud& comuna Rozi^tea, de 

unde prime$te apele b&tyeT O- 

chiul,lncftrcata cu apele bailor: 

Strimba, Metita-Lung&,Trestina, 
Jie^ul ?i Ochiul. Ud£ com. Murta, 

de unde se incarc& cu balta 

Brebenilor. 

Ud£ com. C&ciulate$ti, de 

unde se Jncarci cu piriul Prede^ti. 
Ud£ com. Sadova, de unde 

prime^te piriul Sadova. 

Trece prin com. Grindeni, de 

unde se incarci cu apele lacu- 

rilor : Siratele, R&scruciul $iLun- 

gile. 

De la Craiova ?i p£n& la Lai- 

nicl, o $osea jude{ean& ?i o 

alta comunala, urmeazS fiecare 

mal al riulul. 

Intre Craiova ?i Filial ?o- 



seaua judefeanft este insofiUi de 
o portfune din calea feratS. Cra- 
iova-Severin, care are un pod 
de fier peste acest riu intre 
stabile Filial $i Butoe$ti. 

La com. Balta-Verde, pu^in 
mat la S. de Craiova, este un 
pod de ffer peste Jiu, in drep- 
tul satulu! Brani^tea, al $oselei 
natfonale $i al liniel ferate Cra- 
iova-Calafat. Tot in aceia^I com. 
se afl& podul liniel ferate nu 
mit Bucova^ul, in marginea c&- 
tunuluT Mofleni. 

Valea rhluT Jiul este foarte 
productive ?i populate. Ea este 
coprinsa intre dou& maluri inalte 
din care eel ma! inalt este \&r- 
mul sting. 

Jiul-BStrin, balta, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de Jos, com. Grindeni. 

Jiul-de-Jos, //#.*?, situate in S.-E. 
jud. Dolj, pe malul sting al 
Dun£rel %\ de-alungul malulul 
sting al Jiulul. 

Forma sa se poate asem&na 
cu un dreptunghiu foarte alun- 
git de la N. la S. 

Se m&rgine$te la N. cu o 
parte din jud. Romanafi $i cu 
pi. Ocolul, incepind din drep- 
tul com. Leul (Romana^i), p&nS 
in dreptul com. Giormanele. La 
S., se mSrgine$te cu DunSrea 
de la jud. Romanafi p&n& in 
Jiul. La E. se m£rgine$te cu 
jud. Romanafi, din com. Leul, 
p£n«i in Dun£re, iar la V. cu 
pi. Jiul-d.-mj., de la com. Adu- 
na{i-de-Giormane, p2n£ in drep- 
tul com. Padea, iar de aci cu 
pi. Balta pSn& in DunSre, des- 
pfirVindu-se prin riul Jiul. 

Terenul acestel pla$I este ac- 
cidentat de prelungirile dea- 
lulul Prisaca, din pi. Ocolul. Pe 
malul drept al Jiulul se g&sesc 
in aceasta pi. cite-va ondula- 
t'mnl, prelungiri ale dealulut Ra 
dovan. Aci, ca in ma! toate 



plS§ile, se g&sesc numeroase mo- 
vile, ridicate de oamenl, din tim- 
purile vechl $i moderne. 

Aceasti pi. este udati de 
DunSre la S. %\ de Jiul pe li- 
mita de V. Inainte, Jiul se vSrsa 
la Bechet, iar acum se varsa 
intre pi. Jiul-de-Jos $i Balta, in 
dreptul insulel Copanifa. 

In aceasta pi. se g&sesc nu- 
meroase bStyl, intre carl se nu- 
m£r£: Giormanele, legate intre 
ele printr'un mic piriti $i comu- 
nicind cu Jiul ; Balta-LuminoasS, 
formats prin rev&rs&rile JiuluT; 
lacul R&danul, format din rev&r- 
s&rile DunSrel ; lacurile : Mir- 
$olea $i Stegiroaia, Lacul-Lung, 
Predu^ul, Lacul-Gale?ulul, Balta- 
Bretenilor, Logofi^ul ^i Trestina. 
Plasa e formats din 13 co- 
mune $i anume : Adunafi-de- 
Giormane, Bechetul,Ciciulate$ti, 
CMSra?ul, Damian, Giorocul- 
Mare, Grindeni-Locusteni, Mir- 
?ani, Murta, Piscul, Rozi^tea $i 
Sadova. 

Re?edin$a pla^el este in com. 
C&ciul&te$ti, cit. Dobre^ti. 

Popula^iunea plS^et e de 5236 
familif, sau 22339 suflete: 11870 
b&rbaflf ^i 10469 femel; loeuese 
in 5462 case $i bordee. 

Intinderea totals a pl&§e? este 
de 78435 hectare. 

Are: 33 bisericl, deservite 
de 27 preo^T; 16 ?coale, din 
cart: 10 mixte, 3 de b&e{I $i 
3 de fete, conduse de 12 inv&- 
\$X.ox\ $i S invft^toare ?i frecuen- 
tate de 545 baep ?i 144 fete. 
Locurl insemnate in pi. sunt: 
Bechetul, tirgu?or, re$edin$a sub- 
prefecture! pi. Jiul-de-Jos. Este 
port comercial; aci se luptarS 
Turcil cu Ru?ii la 1828. Ling* 
com. C&ciul&te^ti, de-a stinga 
Jiulul, se afli Casa-Alba, loc in- 
semnat prin multe mSgurl $i 
risipiturl de cetate. Sadova, m&- 
nistire ; Sadova, sat, unde s'a 
dat o lupta. insemnata, intrd 



Digitized by 



Google 



JIUL-DE-MIJLOC 



112 



J1UL-DE-SUS 



Turd $i AustriacI, la anul 1784 ; 
se vad aci ruine antice. La 
confluen^a Jiulul cu Dunarea se 
vede vechea cetate Acridava. 

Jiul-de-Mijloc, plasa, situata in 
centrul jude^ulul Dolj, pe malul 
drept al Jiulul. 

Se margine^te la N.-V. cu pi. 
Dumbrava-d.-s., de la comuna 
Breasta pana la Ciutura; laS., 
cu plasa Balta, de la comuna 
Ceratul pana la comuna Padea ; 
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j., 
de la comuna Ciutura pana la 
com. Perioral, iar de la aceasta 
com. pana la com. Ceratul, se 
margine?te cu plasa Baile^ti 
spre S.-V. ; la E. se margine?te 
cu plasa Ocolul, de la comuna 
Breasta pana la com. Secul, iar 
de aci cu plasa Jiul.d.-j. 

Cam prin centrul sau, aceasta 
plasa este accidental de dea- 
lul Radovan, cu prelungirile 
sale : Dealul-Gabrulul, Rupturi, 
Palilula, Virvorul, Scumpe?ti, 
Lipovul, Dealul-Robulul, etc. 

Este udata de riul Jiul, ce 
face limita de E. de la com. 
Padea pana la com. Breasta (S.- 
V.), trece pe linga comunele: Bu- 
cova^ul, Podari, Livezile, Glodul, 
Foi$orul, Dranicul $i Padea $i pri- 
me?te pe teritoriul pla$el pi- 
riul Leamna (dreapta) ce trece 
prin satul Leamna. Mai este u- 
data de riul Dasna^uiul, cu a- 
fljentele sau din stinga, Das- 
na^uiul-Mic. Dasnafuiul curge de 
la N. spre S., facind limita catre 
plasa Baile^ti, de la com. Intor- 
sura pana la com. Ceratul. 

Este formata din 14 comune 
$i anume : Bucova^ul, Caloparul, 
Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi- 
$orul, Glodul, Intorsura, Lipo- 
vul, Livezile, Padea, Podari, Se- 
garcea $i Virvorul. 

Re$edin{a pla^el este in com. 
Segarcea. 

Intinderea totala a pla^el e 



de 69542 hect, cu o populate 
de 5762 familif, sau ,23045 su- 
flete: 11870 barbap $i 1 1 175 
femel; locuesc in 6104 case ?i 
bordee. 

Are : 21 bisericl, deservite de 
21 preo{T ; 17 ?coale, din carl 
15 mixte, I de baeflf ?i 1 de 
fete, conduse de 15 inva^atorl 
$i 2 inva^atoare. 

Locurl insemnate in aceasta 
plasa sunt : Segarcea, in care se 
afla re^edin^a sub-prefectureljiul- 
de-Mijloc. In aceasta comuna a 
avut loc o lupta intre RominI 
?i Tatar!, pe Dealul-Robulul. 

Cetatea, urma de cetate de 
pamint, facuta de RomanI $i in- 
conjurata de $an{uri. La Lipovul 
se vad urmele unel cetaflf de 
pamint, precum ?i a unuf drum 
vechiu ce duce de aci la Ceta- 
{uia din com. Ceratul. 

Bucovaful, sat pe malul drept 
al Jiulul, are o manastire fon- 
data de Pirvul Clucerul din Cra- 
iova ; in casele manastire! este 
o inchisoare publica $i un sta- 
biliment de tabacarie al statulul, 
unde lucreaza condamnafil $i 
lucratorl angajafl. 

Linga Leamna, com. Buco- 
vaful, pe marginea riulul, se ga- 
sesc trel izvoare cu ape mine- 
rale, numite La-Trel-Fintim. 

Caile de comunicatie in acea- 
sta plasa sunt : calea ferata Cra- 
iova- Calafat ; ?oseaua judejeana 
Craiova - Podari - Radovan - Ca- 
lafat ; $oseaua judejeana Craio- 
va-PodarI-Segarcea-Bistre{. 

Jiul-de-Sus, plasa, jud. Dolj, nu- 
mita ast-fel de la cursjl su- 
perior din acest jude$ al riulul 
Jiul, care uda aceasta plasa. 

Forma acestei pla?I se poate 
asemana cu un trapez, ale ca- 
rul laturl paralele sunt indrep- 
tate de la N.-E. spre S.-V. $i 
ale carui laturl neparalele sunt 
indreptate de la N.-V. spre S.-E. 



Se invecine^te la E. cu pi. 
Amaradia, incepind din dreptul 
com. Capreni §i pana in drep- 
tul com. Malae^ti, din pi. Ocolul ; 
iar de la com. Malae^ti $i pana 
in dreptul com. Izvorul, limita 
catre aceasta plasa este formata 
de riul Amaradia. 

Din dreptul com. Izvorul §i 
pana m dreptul com. I?alni{a, 
hotarul catre pi. Ocolul este 
format de o linie conventionale. 
Limita de N.-V. este formata 
de o linie conventionale, care 
incepind din dreptul com. Ca- 
preni ?i pana la com. Poiana, 
desparte aceasta plasa de jud. 
Gorj. De la com. Poiana $i p3na 
la com. f in^areni, hotarul catre 
jjd. Gorj este format de riul 
Gilortul. De la com. Jin^areni 
?i pana la com. Jiul, limita de 
V. catre jud. Mehedin^i este 
formata de o linie conventionale. 

Limita de S. catre pi. Dum- 
brava-d.-s., este formata de o 
linie conventionale cu direcfiu- 
nea de la V. spre E. pana la 
com. Raznicul, iar de aci se lasa 
spre S.-E. pana la com. Pre- 
de§ti, unde ia direcfia spre N.-E. 
pana la com. I$alni{a. 

In privin^a reliefulul, terenul 
pi. se poate imparfi in 2 re- 
giuni : regiunea Vael-Jiulul, in 
partea de V. ?i regiunea dea- 
lurilor, in partea de E., intin- 
zindu-se cu direcfiunea de la 
N.-V. spre S.-E. In regiunea de 
E., dealul eel mal insemnat este 
Icleanul, care merge pe limita 
desparfitoare intre aceasta plasa 
?i pi. Amaradia §i care se con- 
tinue prin Dealul - Chicioarel, 
care desparte afluenfu din dreap- 
ta riulul Amaradia de eel din 
dreapta riulul Jiul. Apol, de-a 
dreapta $i de-a stinga riulul 
Jiul, sunt o mutyime de dealurl, 
precum: Almajelul, Brade^ti, Ar- 
getoaia, Teascul, Racovi^a, Ma- 
crea ?i alte dealurl mal mid. 



Digitized by 



Google 



JIULUl (VALEA-) 



113 



jIrlAul 



Plasa este udatS de riul Jiul 
$i de afluentul sau de pe stinga, 
Gilortul 

Inainte de toamna anulul 1 892, 
ciad s'a facut noua irapaYfire 
administrative, pi. Jiul-d.-s. era 
unita cu pi. Dumbrava-d.-s. ?i 
coprindea 33 comune. 

Asta-zT e despar^ita de aceasta 
plasa $i coprinde singura 16 
com. : Almajul, Argetoaia, Bra 
de$ti, Bralo$ti{a, Frato$ti{a, Mi- 
haifa, Poiana, Racari, Salcea, 
Scae^ti, Tatomire$ti §i f infa- 
reni. 

Re$edin{a pla?el este in com. 
Filia$i. 

Caile de comunica{ie ale a- 
cestel pla$I sunt : calea ferata 
Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe- 
rata Filia$i-T. Jiu ; $oseaua na- 
{ionala Craiova-Severin ; $oseaua 
comunalS Filia$i-Bodae$ti $i alte 
$osele comunale carl leaga co- 
munele intre ele. 

Intinderea totals a placet e 
de 67423 hect., cu o populate 
de 5893 familiT, sau 24580 su- 
flete; locuesc in 61 11 case $i 
bordee. 

Are: 31 biserici, deservite 
de 22 preoflf; 19 $co!l, din carl 
1 3 mixte, 3 de bae{T, 3 de fete, 
conduse de 15 inva^&torT §i 5 
inva^atoare $i frecuentate de 
935 copil (794bae^I$i 141 fete). 

Vite sunt: 1575 1 vite marl 
cornute, 1366 cat, 3 magarf, 
27836 of, 1665 capre ?i 15 18 
porci. 

Jiului (Valea-), vale, trece pe 
la S. de com. Obir?ia, pi. 01- 
tul-d.-j.-Balta, jud. Romana^i, cu 
direc^ia paralelft cu Dunarea. 
Vinedin spreJiu,cont.inindo mica 
apa, pe care, la Obir^ia, se afla 
o moara, iar la Vidastra, insula 
exploratS de Bolliac, §i recu- 
noscutA ca locuinfa a oamenilor 
din epoca de pfeatra, carl ca $i 
semintiile lacustre ale Elve{iel, 



au trSit in timpuri foarte intu- 
necatepentru istorie, ?i-$I cautau 
adapost in insule inconj urate 
cu apa mocirloasS. Pufinele date 
ce avem de aceste populafiunl 
ni le ofera uneltele ramase de 
la ele, carl sunt az! in Muzeul 
National. 

Jivanului (Piriul-), piriil, in jud. 
Dolj, pl.Jiul-de-Mijloc, com. In- 
torsura, ce se varsa pe malul 
drept al riulut Jiul $i peste care 
trece limita de E. catre com. 
Lipovul. 

J Jivului (Valea-), vale, in jud. 
Vilcea, pi. Olte^ul d.-j., com. Be- 
ne$ti, spre N.-V. com., la 700 
m. Se varsa in riul Pe?teana pe 
tentorial com. $tirbe§ti. 

J&cnei (Piscul-), pise, de-asupra 
dealulul cu acela^T nurae, pe 
mo$ia Zamostia, com. Zamos- 
tia, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu. 

Jidovina, deal, pe mo$ia Cris- 
tine$ti, com. Ibane^ti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

Jidovina, //*/// de pad are, in jud. 
Neam{u,pl. Piatra Muntele, com. 
Vinatori Dumbrava Ro$ie, situ- 
atain partea padurel Savine^ti, pe 
proprietatea statuluT, $i in le- 
gatura cu trupul numit Lutaria. 

Jidovinei (Piriul-), pi tin, izvore- 
$te de pe dealul cu acela^I nurae, 
de pe mo$ia Suharaul, com. 
cu acela$i nume, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Jlmbe^ti. VezT Zembre?ti, sat, 
jud. Neamfu. 

Jirlaul, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j., pe lacul 
cu acela^T nume. Este a$ezata 
in partea de S. a jude^uluT, la 



28 kil. spre S.-E. de ora?ul 
Rimnicul-Sarat, $i in partea de 
S. a placet, la 1 1 kil. spre S.-E. 
de com. Balaceanu, re^edin^a 
pla?el.'Comunele invecinatesunt : 
Slobozia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi- 
?ani, Nisipuri, Galbenul, la 7 
kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni, 
la 11 kil. 

Se margine§te la N. cu Dro- 
gul ?i Galbenul, desparfit prin 
lacul Jirlaul ; la E. cu Vi?ani ; 
la S., cu Nisipuri ; la V., cu 
Pirli^i (jud. BuzaO). 

N'are dealurl, ci numal icl- 
colca cite-va movile. 

Are 89 pufurT. La E. e u- 
data de riul Buzaul. 

Piriul Galbenul, o parte din 
piriul Valea-Boulul, o ud& la N., 
varsindu-se in intinsul lac Jir- 
laul, care ocupS N. comuneT. 
Suprafafa com. e de 3000 
hect., din carl 105 hect. vatra 
com., 2476 hect. ale locuitorilor 
?i 275 hect. ale particularilor. 
Popula^ia com. e de 393 fa- 
miliT, sau 1452 suflete: 752 bar- 
ba^I %\ 700 feme!; 590 cSsato- 
ri^I, 788 necasatorip, 74 vaduvf. 
Sunt 467 contribuabill. $ti£i 
carte 156 persoane. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. Ierarch Nicolae $i Intrarea 
in biserica, ziditS in 1864 de 
ob$tea locuitorilor, deservita de 
2 preo^f $i 2 cintareflf ; o ?coal5 
mixta, fondata in 1 874 de Stat 
condusS de 1 invajator ?i fre- 
cuentate de 120 elevT. 

Are o suprafa^a de 3000 hect., 
din carl: 2000 hect. arabile, 
400 hect. ima$, 200 hect. p&- 
dure, 400 hect. neproductiv 
(balta). 

LocuitoriT poseda : 295 plu- 
guri, 4 ma?in! de semanat, 1 
de treerat; 539 boi, 253 vacl, 
334 cal, 204 Tepe, 847 01, 163 
rimatorT. 

Comerciul se face de 20 per- 
soane. 



61973. Uarel* Dtepionar Qeog rifle. Vol. IV 



15 



Digitized by 



Google 



jIrlAul 



114 



JORA 



Caile de comunica^ie sunt : 
drumul Rimnicul-Sarat-Faurei, 
trecind prin Balaceanu Galbenul- 
Jirlaul-Nisipuri; spre Vi?ani-Cii- 
neni ; spre Drogul ; spre Pirli^i 
(jud. Buzau). 

Budgetul com. e la veniturl 
de 6240 leT, iar la cheltuelT, de 
6234 lei, 40 bam. 

Jirlaul, lac, \n jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-j , com. Jirlaul, in- 
tinzindu-se $i in com. Galbenul 
§i Drog; are o intindere de 750 
hect., ale statuluT ; confine pe$te 
ce se vinde in Rimnicul-Sarat 
$i in Buzau. 

Jirlaul, padure, jud. R.-Sarat. 
VezI Bradeanca. 

Jlenilor (Balta-), lac, in jud. 
Tulcea, plasa Macin, pe teriro- 
riul comunelor urbane Macin $i 
Jijila, situat in partea N.-V. a 
jude^ulul, a pla?ei §i a ora$uluT 
Macin $i cea V. a comunei Ji- 
jila; printr'o girli^a comunica 
cu Dunarea, iar prin altacu balta 
Jij/la : are o intindere de 120 
hect.; este Inconjurata cu stuf de 
toate parole ; confine pe§te. 

Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comunei 
urbane Chilia-VechTe, a$ezat in 
partea N.-V. a placet $i in cea 
V. a comunei; are 20 hect. in- 
tindere, $i este inconjurat de 
toate parole cu stuf; este for- 
mat de girla Pardin, cu care 
comunica prin o girlifa. 

Joi^a, sat, face parte din com. 
rur. Pope^ti-Bicul, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Este situat la V. de 
Bucure?ti, intre riurile Dimbovi^a 
?i Ciorogirla. Sta in legatura cu 
cat. Cosoba prin o $osea veci- 
nala. Aci e re$edin{a prima- 
ries. 

Se intinde pe o suprafafa de 



1950 hect., cu o populate de 
826 locuitori. 

D-l Gr. Cerchez are 1275 
hect. $i locuitori! 675 hect. Pro- 
prietarul cultiva 830 hect. (18 
sterpe, 77 izlaz, 350 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul, 
afara de 8 hect. carl sunt re- 
zervate pentru izlaz. 

Are : o $coala mixta, frecuen- 
tata de 1 3 elevi $i 7 eleve ; o 
biserica, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de 1 preot $i 2 cin- 
tare^I; 1 moara cu apa; 3 po- 
duri statatoare. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumari $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
658 $i al celor mid de 448. 

Joi^a, virf de munte, din Culmea 
Joi^eT, plaiul Lovi?tea, jud. Ar 
ge$; are o inalfune de i960 m 
d'as'jpra niveluluT MariJ-Negre 

Joi^a, mine de araiua, numite $i 
Ocnele, jud. Mehedin^i. (Vezi 
Baia de-Arama, mina). 

Joi^a, vale, izvore^te din mun^ii 
de sub Ceta^uie, com. Predealul, 
pi. Pele§ul, jud. Prahova §i se 
varsa in riul Prahovi^a, pe malul 
sting. 

Joi^a, valcea, intre comunele Ca- 
lirie^ti ?i Mavrodinul, pi. Tir- 
gulul, jud. Teleorman ; prin a- 
ceasta vale trece $oseaua veci- 
nala Mavrodinul-Caline$ti. 

Joi{a (Valea-), izvor de apa 
minerala, in cat. Predealul, com. 
Predealul, pi. Predealul, jud. 
Prahova, in apropiere de gara 
Predealul, pe proprietatea M. S. 
Regelui ?i a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure$ti. 

Aceasta apa este clara, sa- 
rata la gust §i degaja acid carbo- 
nic. Ea are o densitate de 1,0298 
la 200 Celsius $i coprinde 45 



gr. 040 materii solide in litru. 
Materiile solide se compun din 
clorure, iodure $i carbonate. 
Substanta dominanta este clo- 
rura de sodiu, iar cea caracte- 
ristica iodura de sodiu. Sarurile 
magneziane sunt in mai mare 
cantitate de cit cele calcare. Au 
fost analizate la anul 1871. 

Jolde^ti, sat, in partea de E. a 
comunei Fintinele, pi. Siretul, 
jud. Boto^ani, pe §esul din stinga 
SiretuluT, udat de pirlul Voro- 
na-Mare, care formeazS iazul 
Jolde?ti, in sat. Mo?ia are o su- 
prafafa de 899 hect. Satul este 
locuit de 180 familif, sau 822 su- 
flete. 

Are: 1 biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^T; o $coala, con- 
dusa de 1 inva^ator $i frecuen- 
tata de 55 $colari. 

Prin acest sat trece $oseaua 
ce vine pe stinga Siretulul ?i 
se une$te cu $oseaua judejeana 
Boto?ani-Falticeni. 

Vite: 197 vite marl cornute, 
37 caT, 190 of $i 44 porcl. Sunt 
241 stupi cu albine. 

In satul Jolde§ti, au fost raz- 
boiu intre $tefan - eel - Mare $i 
Petru-Aron pentru domnia Mol- 
doveT, in ziua de Joia-Mare, la 
12 Aprilie 1457, invingind $te- 
fan pe Aron. 

Joldesjti, iaz, in jud. Boto^ani, 
satul Jolde^ti, com. Fintinele, 
pi. Siretul, format din piriul Vo- 
rona-Mare, ce vine din Poiana- 
Lunga; are moara de apa. 

Jora, sat, in partea de N.-V. 
a com. Buznea, pi. Cirligatura, 
jud. Ia$i, situat intre dealurile: 
Gavanul §i Dealul-Viel, in mar- 
ginea pinulul Bahlue^ul, linga 
Tirgul-Frumos. 

Are o populate de 31 fa- 
milii, sau 178 suflete ; doua morl 
de apa. 



Digitized by 



Google 



joRAyn 



115 



JOROVLEA 



Vite: 57 vite marl cornute, 
IS cal, 212 ol $i 22 rimatori. 

Jora^ti, com. rur., in jud. Covur- 
luiu, pi. Prutul, la 65 kil. de 
Galafi, pe valea Covurluiului- 
cu-Apa sau a Jora^tilor $i pe 
dealurl. Se limiteazft la N. cu 
jud. Tutova; la E. cu Balinte$ti 
§i Baneasa; la S.-E. cu Bujor 
$i la V. cu Virlezi $i Crae?ti. 
Apa ce o uda e Covurluiul cu- 
Apa. E formats din trel catune: 
Lunca, Jora$ti $i Zirne$ti, cu 
o populate de 451 familil, sau 
1769 suflete, din carl 325 con- 
tribuabill. §tiu carte 214 per- 
soane. 

Satenil din Jora^ti sunt raza§I, 
iar eel din cele 1'alte catune, fo§ti 
cl&ca$I improprietaritt. 

Pamintul e nisipos. Pe Valea- 
JorS^tilor sunt $i bai{I cu s&l- 
cif numeroase. Suprafa^a totals 
a teritoriulul este de 6274 hect., 
din can: 4389arabile, 264 sterpe 
ripoase, 138 V* viT, 46 flne^e, 
394 ima$, 962 p&duri 9*1 restul 
vetrele satelor. 

Proprieta^I marr sunt: Lunca, 
Hule?ti $i Ro$ia. Statul poseda 
mobile: Zirne$ti, Peri$eni $\ 
Chi§teala. 

Are 3 bisericl : una in Jor&$ti, 
cu hramul Sfin^il ImparatT, zi- 
ditS. in 1840 — 41 de ob$tea sa- 
tulul; a doua, cu hramul Sf-^ii 
TreHerarhT, tot in Jora$ti, con- 
struiti in 1816 prin stSruin^a 
cSminarulu! V. Cernat; a treia 
cu hramul Sf. Nicolae, in Lunca, 
zidita in 1 88 1 de proprietarul 
loan Plesnila. Intreaga comuna 
formeazS o parohie, cu catedrala 
Sf. imp&raflf, 1 preot paroh, un 
preot-ajutor §i 4 cintare^T. Bi- 
sericile din Jora$ti sc bucura 
de pamintul rural din Zirne$ti, 
unde au fost doua m&n&stirl, 
azl desfinfate. 

Este o ?coaia mixta, frecuen- 
tata de 37 elevi. 



Locuitoril poseda 5059 ca- 
pete de vite. 

Budgetul com. e de 5040 lei 
la veniturT, iar la cheltuelf, de 
4878 lei. 

JorS^ti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Bilie?ti. 

Este situate pe malul PutneT, 
in cimpia Foc?anilor, spre E. 
$i la 5 kil. de acest tirg, $i la 
6 kil. de re$edin{a sub-prefec- 
turel. 

Se compune din tre! catune: 
Jora^ti, unde e primaria comu- 
nei, Mindre^ti $i Radule^ti, cu 

populate de 264 familil, sau 
980 suflete, din carl 191 con- 
tribuabili ; loeuese in 210 case. 
$tiu carte 137 persoane. 

Are: 3 bisericT, una paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae in 
Jora^ti ; a doua filiate, cu hra- 
mul S -^ii VoevozT, in Vin&tori 
$i a treia, cu hramul S-^ii Im- 
p&rat'i, in Mindre^ti ; o ?coaia 
mixta, frecuentata de 47 copil. 

Vite: 426 bol, 384 vacl, 96 
cal, 2 capre $i 206 porcT. 

Budgetul comune! e la ve- 
nituri de 5452 lei, 55 banl $i la 
cheltuelf, de 5413 leT, 52 bani. 

Locuitorii poseda : 91 plugurl 
de lemn §i o moara de apa. 

In comunasunt: 5 circiumarl; 

1 bacan. 

Mo$ia pe care sa afla satul a 
fost data zestre impreuna cu 
altele din {inutul PutneT, hatma- 
nulu! Alexandru - Mavrocordat, 
de catre socrul sau, Domnul 
Alexandru Moruzzi al Moldo- 
veT. 

JorS^ti, sal, re^edin^a com. cu 
acela^l nume, jud. Covurluiu, 
pi. Prutul. Are: 308 familiT, sau 
143 1 suflete; 2 bisericl; o $coaia. 

Jora^ti, sat, in jud. Putna, com. 
cu acela$I nume, pi. Biliesti. Este 
situat pe malul Putnel, in cim- 



pia ce se intinde de la Foc^ani, 
spre E. 

Are : 1 biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Nicolae; o $coala 
mixta, frecuentata de 29 copiT. 

Jora^ti, parohie, in jud. Putna, 
pi. Bilie?ti, comuna cu acela$T 
nume, formata din catunele : Jo- 
ra?ti, Vinatori $i Mindre^ti. 

Jor&§tilor (Valea-), vale, pe 
teritoriul com. cu acela$f nume, 
pi. Prutul, jud. Covurluiu ; tncepe 
de aproape de Bujor $i e stra- 
batuta de piriul Covurluiul-cu- 
Apa. 

Jori^tea, piriil, in jud. R -Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Valea- 
Salciel; izvore^te dinculmeaCim- 
pulungeanca, din Virful-Cume- 
trel; uda V. comuneT, $i se varsa, 
dupa un curs repede de 4 kil., 
pe partea dreapta a riulul Cil- 
naul. 

Jorovlea, poianft, \\\ padureajo- 
rovlea, com. Copaiaul, jud. Bo- 
to§ani. 

In aceasta poiana a existat 
pana la anul 1870 satul Joro- 
vlea, af careia locuitorl se ocu- 
pau mult cu cultura viilor $i 
pomi roditorl. Arenda^ul mo 
$iei de pe atuncl, reu?i sa a- 
lunge de aid pe locuitorl, sub 
cuvint ca fiind in mijlocul pa- 
duril ar strica padurea; le lua 
locurile carf erau date la 1864 
?i le dete altele in satul Copalaul. 

La anul 1873, risipi $i bise- 
rica cu invoirea proprietarulul, 
Principele Gr. M. Sturdza, $i o 
vindu locuitorilor din Cerne^ti, 
com. Zlatunoaia. Se zice ca a- 
ceasta biserica ar fi fost schit 
dc Ctllugarl in vechime. 

Jorovlea, deal cu padure, in par- 
tea de S.-V. a comunel Copa- 
laul, pi. Siretul, jud. Boto,sani. 



Digitized by 



Google 



JOSENI 



116 



TUGUREANUL 



Joseni, sat vechitt, desfiin^at, pe 
valea piriuluT Joseni, com. De- 
leni, pi. Copula, jud. Botosani. 

Joseni, c&tun al comunel Piclele, 
jud. Buzau, cu 680 locuitorl si 
161 case. 

Joseni, sat, in jud. Neamtu, pi. 
de Sus-Mijlocul, situat pe va- 
lea piriuluT Topolifa. 

Are o intindere de 400 hect., 
cu o populafiune de 60 familiT, 
sau 246suflete, din carl 41 con- 
tribuabilL 

Vite: 30 boT, 26 vaci, 39 
juncl, 200 of, 8 cal si 20 rima 
tori. 

Joseni (Qioseni), fost schit de 
calugari, in jud. Tecuciu, satul 
Corni-d.-j., com. Corni. 

Joseni, mofte, in jude^ul Buzau, 
com. Piclele, cat. Joseni, pro- 
prietate mosneneasca cu 150 
hect, din care: 50 arabile, 50 
padure, 30 izlaz si 20 vil si li- 
vezT. 

Joseni, mo§ie, in jude^ul Buzau, 
com. Piclele, cat. Joseni, numita 
si Joseni-Monteorul ; are afara 
de pamintul dat improprietari- 
{ilor, 800 hect. araturl, viT, li- 
vezl, izlaz si padurea Florica. 

Joseni, numire ce se mal d$ pi- 
riulul Sara$elul-Berctf, sau Sa- 
ra^elul-Joseni, jud. Buzau. 

Joseni, piria, format din Piriul- 
Doamnel si Piriul-Curtei, jud. 
Botosani, pi. Cosula, com. De- 
leni ; uda partea de E. a satu- 
lul Deleni, trece prin Valea-Tul- 
burel si se varsa in iazul Gur- 
gueta. 

Joseni 9 vd/cea, injud. Tecuciu, sa- 
tul Corni-d.-j., unde a fost odini- 
oara manastirea cu acelasl nume. 



Judele, vdlcea, jud. Olt, pe care 
curge piriul cu acelasl nume ; 
lese din dealul Vedei", curge 
catre E., taie cat. Jugarul si 
da in Vedea, pe dreapta el. 

Jugarul, cdtun, pendinte de co- 
muna Optasi, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, situat pe riul Vedea, in 
centrui comuneT. Are o popu- 
la^iune de 500 locuitorl; o bi- 
serica, zidita la 1832, cu hra- 
mul TofI-Sfmr/11. Aci se afla lo- 
cal ul de pri marie si scoala. 

Jugastrul, sat, in jud. Mehedinji, 
pi. Motrul-d.-j., com. rur. Gura- 
Motrului. 

Jugastrului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Doljul-d.-j., com. Vir- 
topul, inalt de aproape 100 m., 
si acoperit cu fine^e. 

Jugalia, deal, situat pe teritoriul 
com. Comani, pi. Siul-d.-j., jud. 
Olt. Are direc^iunea N.-S. si 
o lungime de 1 kil. Pe el se cul- 
tiva cereale. 

Jugalia, vale, jud. Romanafi,spre 
E. de Dealul-SavuluT; trece pe 
la S. de com. Enosesti si Piatra 
si se termina in Olt. Soselele si 
liaiile ferate au 4 podurl peste 
dinsa. 

Jugalioara, vale, jud. Romana{i, 
spre E. de Dealul-SaruluT. Cur- 
ge in direc^ie paralela cu valea 
Jugalia si se termina in valea 
Oltului. In aceasta vale sunt 2 
podurl: al liniei ferate si also- 
selei Corabia-Piatra (Olt). 

Jugravi, sat, face parte din co- 
muna rurala Dozesti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Are o popula^iune dc 269 lo- 
cuitorl. Cade cam in centrui 
comunel, linga riul Gcamana. 
Are o biserica de zid, fondata 



la 1828 de enoriasT, cu indem- 
nul Diaconulul Anghel Zugravul. 

Jugureanul, com. rur., pi. Cal- 
ma^uiului, jud. Braila, asezata 
pe malul drept al Calma^uiuluT, 
la o departare de 68 kil. de ca- 
pitala jude^ului. Se margineste 
la E. cu com. Ulmul ; la V., 
cu com. Ruse^ul ; la N., cu 
Surdila-Gaiseanca si la S., cu 
com. Ciociie. Suprafafa com. e 
de 2700 hect., cu o populate 
de 164 familiT, sau 745 sufletc; 
din carl 103 contribuabili. 

Are o biserica in buna stare, 
zidita la 1843 de reposa^il fra\i! 
Chiriacescu ; 1 scoala mixta fre- 
cuentata de 24 bae^f si o fata, 
infiin(ata la 1865. 

Sateni impropriety (T din 1 864 
sunt 83 si neimproprietari^T 60. 

Sunt 2 debite; 3 circiumljo 
moara. 

Locuitoril poseda 995 vite 
marl cornute, 439 boT, 373 vacT, 
42 taurT, 134 vi^ei, 7 bivoli si 
bivoli^e, 324 cal, 1396 01 si 378 
rimatorT. 

Drumurile carif pornesc din 
com. sunt : la Vizirul, spre E., 
trecind prin com. Ulmul si Fleas- 
ca (34 kil.); la Ciociie, spre S. 
(14 kil.); la Rusetul, spre V., 
pe la Caramizi (5 kil.); spre 
gara Faurel, la N.; la Braila, spre 
N.-E. 

Jugureanul, sat, jud. Braila, pc 
muchea platoului de S. a jud., 
la 68 kil. spre S.-V. de orasul 
Braila. 

Suprafa^a satului e de 45 hect., 
cu o populate de 164 familii; 
sau 745 suflete; locuesc in 183 
case. 

Vezi Jugureanul, com. rur. 

Jugureanul, mope, pendinte dc 
com. Jugureanul, jud. Braila; 
are o suprafa^a de 2700 hect., 
di:id un venit de 34600 lei. 



Digitized by 



Google 



JUGURENI 



117 



JUGURUL 



Jugureni, com. rur., in jud. Bu- 
zau, pi. Tohani, intre riul Ni?- 
covul §i valea Finjeasca, la 
47540 m. de ora$ul Mizil. Li- 
mitele sale sunt : la N. incepind 
de la cat. Glodul, com. TisSul, 
merge pe albia riului Niscovul, 
pana la c&tunul Valea-Unghiulul, 
de unde urea in piscul Pietrosul 
pe hotarul jude^ulul Prahova ; 
la V., se lasa pe hotarul Pra- 
hovei pe Valea-Rasni^el pan a la 
biserica Zidului ; la S., din Valea- 
Rasni^el o ia pe drumul ce des- 
parte mo$ia Datcoiul-Marghilo- 
mandeDatcoiul-Baligel, apolpe 
valea Boboci urea pu^in in sis 
§i apuca pe valea Basinesti pSna 
in muntele Zivoiul; la E., incepe 
din muntele Zavoiul, urea in pa- 
durea Arhimandrita si pe Valea- 
Sarilda in riul Niscovul indrep- 
tul catunulut Glodul. Suprafaja 
sae de 1850 hect., din care 340 
arabile, 760 padure, 140 finea^a, 
75 izlaz, 76 livezl, 210 vie si 
249 sterp. Propriety mai in- 
semnate sunt: Archimandrite, 
Cirnul, Lunceni (statulul) siju- 
gureni a mosnenilor Jugureni, 
impar^i^I in sapte cete : Butoiul, 
Ciocirdie, Ciupelol, Gavrilol, Ju- 
gureni, Luscanesti si Pietrari. 
Terenul este accidentat, avind 
mai multe dealuri acoperite cu 
vil si paduri. Din minerale are 
sare si fier. 

Cal de comunicajie are: Ju- 
gureni-Tohani-Mizil, soseauaju- 
gureni-Fin{esti si vechiul drum 
al Bucovului, care lega plaiul 
Buzau cu capital a jud. Sacueni ; 
Jugureni-Cislaul prin Lapos. 

Comuna e formata din 2 cat.: 
Jugureni si Marginea - Paduri! 
(Nuci Ghidiel) cu o populate de 
1 160 sufi\, din carl 228 contrib. 
Are o scoala, frecuentata de 
52 elevl si ioeleve; 2 biserici, 
cu 2 preo^I, 2 cintare^T si 1 
paracliser. Catedrala e cea cu 
hramul Sf. Niculae. 



Sunt S circiuml. 

Vite sunt: 324 boT, 52 vacT, 
25 vi^el, 22 cal, 14 Tepe, 38 
minji, 320 01, 20 capre §i 149 
porcT. 

Jugureni, catun de resedin^a al 
com. Jugureni, jud. Buzau, cu 
730 loc. si 189 case. 

Jugureni, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Cobia, cat. si com. Uliesti. 

Jugureni, mofie, in jud. Buzau, 
com. Laposul, cat. Valea-Unghiu 
luT, proprietatea mo^nenitor Jugu- 
reni ; arc 200 hect., din care 1 50 
hect., padurea Podiacul, iar 48 
hect., livezl, curaturf si fineaja. 

Jugureni, mo$ie a mosnenilor, in 
jud. Buzftu, com. Jugureni; are 
660 hect., din care 370 hect., 
padure, iar 290 hect, araturi, 
vit, finea^a si izlaz. 

Jugureni (Dealul-), deal, in 
jud. Buziu, com Jugureni, aco- 
perit cu viile mosnenilor, ince- 
pind din Deatul-Dragaicef si 
continuind pana in muchea MS- 
linul. 

Jugureni-Clineasca, mofte, in 
jud. Buzau, com. Jugureni, fosta 
proprietate a statuluT, pendinte 
de Sfin{ii-ApostolI ; are 46 hect. 
aratura, vil si livezl. 

Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. 
Buzau, com. Jugureni, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de schi- 
tul Cirnul; are 34 hect. finea^a, 
vil si padurea Cirnul, de 23 hec- 
tare. 

Jugureni si CaldSru^a, mope 
a statuluT, jud. Buzau, pendinte 
de S-tif Apostoll, constind din 
doua trupurl : Jugureni-Ciineas- 
ca, din comuna Jugureni si Cal- 
darusa, din com. Cilibia. 



Jugurul, com. rur. t jud. Muscel, 
pi. Argeselul, la S. de Cimpu- 
lung, la 10 kil. de acest oras, 
situata pe valea Jugurul. 

Se compune din 3 catune : 
Jugurul, Valea-din-Darat si Va- 
lea-ltulul. Se margineste la N. 
cu com. Ma^aul; la S., cu com. 
Draghiciul; la E., cu com. Bo- 
teni si la V., cu com. Schitul- 
Golesti si Poenari. 

Are o populate de 2iofam., 
sau 885 suflete, din carl 175 
contribuabill. Locuesc in 175 
case. 

In comuna sunt livezl intinse 
de prunt si paduri de fag si 
stejar. 

Locuitoril sunt parte mosnenl, 
iar parte s'au improprietarit dupa 
legea din 1864, pe mosia d-lor 
C. Morait si N. Fotino. Pro- 
prietarl in comuna sunt : Ma- 
nastirea Catolica, Al. Mano- 
lescu, M. Ferechidi, N. Fotino 
si frattf $tefanescu. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a cam de 2100 hect. 

Are doua biserici: una vechie, 
ruinata, si alta de zid, invelita 
cu si^a, fondata de locuitoril 
comunel si deservita de 2 preo^i 
si 1 dascal ; o jcoaia, frecuentata 
de 44 elevl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1687 lei si la cheltuell, de 
1616 lei. 

O sosea vecinala leaga co- 
muna de com. Ma^ul ?i Boteni. 

Locuitoril se ocupa mult cu 
fabricarea varului. 

In Jugurul se afla in dealuri 
carbunl de pamint si un izvor 
de apa feruginoasa. 

Jugurul, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasi nume, jud. Mus- 
cel. Are o populate de 135 
familii, sau 745 suflete; 418 
barbatf si 327 femel. 

Aci sunt: resedinja comunel, 
scoala si biserica. 



Digitized by 



Google 



JUGURUL 



118 



jup!ne$ti 



Jugurul, pltdure, jud. Muscel, 
com. Jugurul, pi. Argeselul, in 
intindere aproximativa de 1500 
hect. Se invecineste la N. cu 
Valea luf-Bad ; la S., cu comuna 
Draghiciul; la V., cu comuna 
Poenari si la E., cu livezile din 
valea Jugurul. 

Jugurul, vale, pe care se aria 
situata comuna Jugurul, pi. Ar- 
geselul, jud. Muscel. Izvoreste 
din coastele dealuluf Picora, 
comuna Ma^aul; uda comunele 
Jugurul si Draghiciul si se varsa 
in Riul-Tirguluf la comuna Mi- 
Mesti. Aceasta vale in timpul 
veref, maf ales cind este lipsa 
de ploaie, seaca. 

Jule§ti-din-Deal. VezT Giulesti- 
din-Deal sat, jud. Roman. 

Jule§ti-din-Vale. Vezf Giulesti- 
din-Vale, sat, jud. Roman. 

Julfeni, trup de sat, in jude^ul 
Neam^u, com. Petricani (vechea 
comuna Petricani-d.-j.), pi. de 
Sus-Mijlocul ; se maf numeste 
si Liesti. 

Jumatatea, picket vechitl de fron- 
tier^, pe Dunare, in pi. Borcea 
jud. Ialomi{a. 

Jumatateni, sat, in partea de S. 
a com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Botosani, pe {annul drcpt al Ji- 
jief, cu o suprafa^a de 350 hect. 
si o populate de 25 familif, sau 
112 suflete. din carl 20 contri- 
buabilf. 

Vite sunt: 16 boi si vacT, 10 
cai, 28 01, 8 porcf. Locuirorif 
posedS 10 stupl cu albine. 

JuncuJui (Vlrful-), munte inait, 
jud. BuzaTi, facind hotar intre 
com. Balanesti, Boziorul, Col^i 
si Sibiciul-d.-s. ; are padure si 
finea^a. 



Juncului (Vlrful-), numire data 
unel par{I din padurea statuluT 
Ulmetul, jud. Buzau, com. Bo 
ziorul, avind ca 210 hect. si si- 
tuata pe Virful-Junculuf. 

Junghe^i, trup, din mosiile mos- 
nenilor, jud. Teleorman, com. 
Malul, pi. TeleormanuluT, lipit 
cu un alt trup, numit Gir^ama- 
nesti. 

Jupineasa, munte, jud. Muscel, 
proprietate a mosnenilor Sla- 
niceni. In acest munte este o 
stina unde se fabric^ brinza. 
Numele sau vine, se zice, de la 
o jupineasa din comuna Jupi- 
nesti (Muscel), cacf in vechime 
aveati si mosnenif Jupinesti parte 
in acest munte. 

Jupineasa, vale, la Vestul com. 
Poiana-Seciurile, pi. Amaradia, 
jud. Gorj. 

Jupinesti, com. rur. y jud. Gorj, 
pi. Gilortul, la N. com. Viersani, 
E situata pe ses, coasta si val- 
cele, pe malul sting al riului 
Gilortul, sub dealul CulmeaGi- 
lortuluf in partea despre V. Se 
compune din 2 catune: Cula 
si Jupinesti. 

Are o suprafa^a de 1456 hect., 
din carl, 456 hect. padure, 400 
hect. arabile, 450 hect. fine^e, 
20 hect. vie, 2 1 hect. livezl de 
pruni si 9 hect. izlaz; o po- 
pulate de 158 familif, sau 1085 
suflete, din carf 130 contribua- 
bilf. 

Locuitorif sunt parte mosnenf 
si parte improprietaritf dupa 
legea rurala. Et poseda: 21 de 
pluguri, 4 caru^e cu cai, 95 care 
cu boi; 320 vite marl cornute, 
8 caf, 376 01, 18 capre, 58 rima- 
tori; 32 stupi. 

Budgetul com. e de 1416 lei 
la veniturf, iar la cheltuelf, de lei 

1394- 



Comunicafia in aceasta com. 
se face prin soseaua jude^eanS. 
care trece in partea ef de V. 
printre apa Gilortul si Dealul- 
Boia si prin alta comunalS, care 
o pune in comunica^ie cu c&tunul 
s&u Piriul-Boia, iar la S. cu co- 
muna Viersani. 

In comuna sunt: 9 pu^urf si 
3 fintinf. 

Are: 1 scoala de bae^i, in- 
fiinjata la 1842 si frecuentata 
de 36 elevf si 3 eleve ; 2 bise- 
ricT de lemn, una fScuta de locui- 
torf la 1796, iar a doua la 1818; 
ambele sunt deservite de 1 preot 
si 2 cintaretf. 

Jupinesti, com. rur., pi. Riul- 
Doamnef, jud. Muscel, la S.-V. 
de Cimpulung, la 32 kil. de 
acest oras. Este situate pe 
tarmul drept al riului Doamna. 

Se compune din 2 c&tune: 
Jupinesti si Mesteceni. Se m&r- 
gineste la N. cu com. Lei- 
cesti ; la S., cu com. Dirmo- 
nesti; la E., cu com. Cosesti, 
de care se desparte prin riul 
Doamna si la V., cu jud. Ar- 
ges, de care se desparte prin 
Valea - fincef si Muchea - Pau- 
lestei. 

Are o populate de 197 fa- 
milif, sau 882 suflete: 457 bar- 
ba^f si 426 feme!, din car! 1 90 
contrib. Locuesc in 192 case. 

Vite sunt: 30 caf, 400 vacf. 
100 of, 600 capre si 800 porcf. 

In jurul vetref comunef, atit 
spre N. cit si spre S. sunt o- 
grazf cu pruni. In partea de- 
spre V. sunt dealurf si vaf cu 
livezf si cu padurf de stejarf, 
fagT, plopf si tufarisurf de alunf. 

In jurul si prin centrul com. 
sunt urmatoarele dealurf: Bo- 
boci, Zapodiele, Deatul-Crucei, 
Dealul - cu-Livezile, Bustenetul, 
Ripa-HotuluT, Tramiselul, Fla- 
moaia, Tufele, Dadul, TeapSnul 
si altele. 



Digitized by LiOOQ IC 



JUPlNE^TI 



119 



JUR1LOVCA 



Riul Doamna uda partea de 
E. a com. Jupine$ti, pe toata 
laturea §i in el se varsa vil- 
celele: Tirgulul, FintineT, Tur- 
buri, Bisericel, BirzoteT, Nanul, 
Caiugarul $i Dadul. 

In partea de V., o uda Valea- 
Aninoasa, in care se varsa vaile : 
Meri^ulul, Capanulul $i Epu- 
relul, Valea-Purcarea$a $i Valea- 
^TinceT, care desparte com. Jupi- 
ne§ti de jud. Arge?. Toate aceste 
v&I izvoresc din raionul comunel 
$i n'ati apa pe ele de cit primS- 
vara ?i in timpurl ploioase. In 
centrul comunel sunt lacurile: 
Lacul-feraFund $i Dasc&lul. 

Pe riul Doamna sunt 2 mon ! 
$i 3 herSstrae. Intre comunele 
Jupine$ti $i Co§e$ti este un pod 
de lemn, peste riul Doamna, 
construit in anul 1890. 

Locuitoril sunt ino$neni, afara 
de eel din cat. Mesteceni, carl 
sunt numai cfimina$i pe mobile 
mo^nenilor. Intreaga comuna' 
are cam vr'o 325 hect. arabile, 
250 hect. livezl pe dealurl §i 
vai, vr'o 1600 hect. padure, tu- 
fi$url, ripl $i locur! neproduc- 
tive $i cam vr'o 130 hect. z5- 
voaie §i prundur! pe linga riul 
Doamna. 

Are 2 ?osele : una comunala, 
care trece prin centrul comunel 
de la N. la S. $i se leaga spre 
N. cu com. Leice§ti $i la S. cu 
cat. Valea-Nandrel (com. Dir- 
mone^ti) $i alta vecinala ce 
merge din centrul comunel la 
pod ?i se leaga la E. cu com. 
Co$e$ti. 

In partea despre V. a co- 
munel este un troian de piatra 
cam neagrS zgurita ce se nu- 
me§te Pietrile-de-JidovI. 

Are: 2 bisericl, una de zid, 
fondata la anul 1 844 de Postelni- 
cul Ioni^a BSrbuceanu $i cu aju- 
torul comunel, $i a doua, vechle, 
de lemn, fondata la 1742 de ju- 
pin Nicolae Grecul $i Nicolae 



Ceau?ul, dupa cum se vede scris 
pe pisanie ; sunt deservite de 2 
preo^I $i 2 dasc&li. $coala exists 
aci din vechime $i chiar in tim- 
pul fanario^ilor seinvatacu plata 
intr'un bordeiu. Mai tofl locui- 
toril batrini $tiu carte veche. 
In timpul luf Alexandru Ghica 
s'a construit local de ^coala de 
gard, care a servit pana la anul 
1873, cind s'a construit localul 
actual de zid de catre locuitorl 
prin contribute. Este condusa 
de un inva^ator $i o invajatoare 
?i frecuentata de 40 elevi $i 22 
eleve. 

Jupine§ti, catun de re^edin^a al 
com. cu acela^T nume, pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj. 

Are o suprafaja de 1336 hect., 
din carl 411 hect. padure, 465 
hect. arabile, 420 hect. fine^e, 
15 hect. vie, 16 hect. livez! de 
prunl $i 2 hect. izlaz. Are o po- 
pulate de 136 familiT, sau 956 
suflete, din carl 112 contribua- 
bili. 

Locuitoril posedcL : i6plugurT, 
64 care cu boT, 4 c&ru^e cu cat, 
265 vite marl cornute, 8 cal, 
376 of, iScapre$i 58rimatori; 
32 stupl. 

In catun se g^sesc 9 pu^url. 

Are: 1 $coala de baejl infiin- 
{ata la 1842 ?i frecuentata de 
39 elevl; 2 bisericl, una fondata 
la 1796, $i a doua la 18 18. 

Jupine§ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; 
are 32 case. 

Juplne§ti, sat, fScind parte din 
com. rur cu acela^I nume, jud. 
Muscel. Are o populate de 
177 familil, sau 178 suflete: 402 
barba^i $i 382 femei. 

Este a^ezat pe malul drept 
al riulu! Doamna. Prin sat tree 
toren^il : Fintinel, Turburel, Bi- 
sericel ?i Birzotei, carl toate 



se varsa in iazul ce-1 formea- 
za riul Doamna pe tarmul drept. 

Aci sunt: re$edin{a comunei, 
§coala $i doua bisericl. 

Este legat de cel-1'alt catun, 
Mesteceni, prin o $osea. 

Jurcani (Brai(eni, sau Gro- 
ze$t\),sat, in partea de S. acorn. 
Gage^ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
a^ezat pe $es, in dreapta pi- 
riulul Elanul, pe o suprafa^a 
de 2752 hect., din carl 584 
hect. proprietatea locuitorilor. 
Are o populate de 94 fami- 
Itf, saQ 439 suflete, din cari 94 
contribuabili ; o biserica, zidita 
in anul 1823, deservita de 1 
preot ?i 2 dascalf; o manastire, 
construita din nou de catre d-na 
Zoe M. Botez, proprietara unel 
par^! din mo$ie. Parte din lo- 
cuitorl sunt raze§I. 

Jurcani. Vez! Iurcani, mo§ie, jud. 
Neam^u. 

Jurilovca, com. rur. y jud. Tulcea, 
in partea de S.-E. a jud. $i pi. 
Babadag, pe malul vestic al la- 
culul Razelm. 

Se margined te la N. cu com. 
Eni^ala, Caraman-Chioi %\ lacul 
Razelm; la V., cu com. Calni- 
Bugeac ; la S., cu iezerul Golo- 
vi^a §i la E., cu Marea-Neagra. 

Solul este §es ; cea mal mare 
parte e acoperita de balta ?i 
stuf. In partea de N. sunt dea- 
lurile : Buiuc, Orman-Bair ^i 
Caraman-Chioi-Bair, al carulvirf, 
Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco- 
perite cu padurl, parte cu li- 
vezl $i pa^unl. 

Sunt numeroase movile artifi- 
ciale, intre 8 — 10 m., carl au 
servit ca puncte de orientare. 

E brazdata la V. de valea 
Milcel-Alceac. 

Bal^T sunt : lacul Razelm, la 
E., cu malurile inalte §i stin- 
coase; Golovi^a, la S., cu ma- 



Digitized by V^OOQlC 



JURILOVCA 



120 



JUV1TUL 



lurile joase. Venitul lor apar- 
tine Statului. 

Este formata dintr'un singur 
sat, Jurilovca, a$ezat pe malul 
de N. al lacului Golovi^a. 

Intinderea com. afarS de b&\\i t 
e de 1300 hect., din car! 150 
hcct. vatra satulul; restul e al 
locuitorilor. Statul are numal 
bal^le. Populajia, formats de 
lipoveni $i evrei, este de 476 
familiT, sail 2372 suflete, din 
carl 438 contribuabiil. 

Are: o bisericS, zidita, in 1881, 
de comunitatea lipoveneasca, 
care apar^ine secteT, cu 2 preop, 
1 diacon $i 2 cintarep; trel 
$colf, una fondata de stat in 
1890, condusa de 1 invafator, 
frecuentatS de 62 elevi ; lipovenit 
aii 2 $coli ale lor. 



Locuitorii posedi: 39 plugurT; 
53 cat ?iiepe, 14 bof, i86vacT. 

Comerciul e activ $i consta. 
in export de pe$te $i in import 
de coloniale, mai cu seama b&- 
uturt spirtoase pentru lipovent; 
sunt 1 1 bScanT, 3 circiumari, 
12 pesccirii. 

Budgetul com. e la venitun 
de 4750 lei, iar la cheltuelT, de 
4624 lef. 

Sunt drumurl comunale la 
Caraman-Chioi $i la Pa^a-Cisla 
spre Canli Bugeac, $i o $osea 
jude^eani : Babadag-Jurilovca. 

Jurilovca, virf de deal, in jude- 
{ul Tulcea, plasa Babadag, pe 
teritoriul comunei Jurilovca; este 
un punct culminant $i inaintat 
spre S. al dealulul Caraman- 



Chioi-Bair, situat in partea E. 
a pla^el $i N. a comunei, la 3 
kil. spre N. de Jurilovca %\ la 
2V2 kil. spre N.-V. de Cara- 
man-Chioi, trecind pe culinea 
lui §i hotarul lor; are 84 m. 
inal^ime, punct trigonometric de 
observable de rangul I-iti, do- 
minind asupra satelor Caraman- 
Chioi $i Jurilovca, precum $i a- 
supra drumurilor ce le une?re; 
este acoperit numal cu verdea^a 
?i finefe. 

Jurube^ti, catun, al com. Lopa- 
tari, jud. Buz&u, cu 290 locui- 
ton ?i 68 case. 

Juvitul, iaz, in partea de E. a 
satului Schinetea, com. Dume^ti, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu. 



Digitized by LiOOQ IC 



K 

A se cauta toate cuvintele incepind cu aceasta litera, la lit. C (Ch). 



61273. MimrtU ZHcfionar GeograAc. Fol IV. \Q 



Digitized by LiOOQ IC 



Digitized by 



Google 



La-Cetate, mine, dintr'o vechie 
cetate, in ocolul comunei Gra- 
di$tea, pi. Olte^ul-d.-s., judejui 
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost 
o cetate Daca. 

La-Cruce, pise, pe culmea de 
deal ce se lasa din creasta Car- 
pallor, printre girlele Drajna 
$i Teleajenul, com. Drajnad.-s., 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. 

La-FlntlnS, izvor de apd fern- 
ginoasd, indestul de concen- 
trate, pe valea Teleajenulut, jud. 
Prahova, la poalele manastirel 
Suzana. 

La-Glod, izvor de apd mi?ierald, 
situat pe deal, linga gara Cim- 
pina, com. Poiana, plaiul Pra- 
hova, judeful Prahova. A pal 
este sarata. Se viziteaza de bol- 
navt. 

La-Gropi, deal, in jud. Vasluiti, 
pi. Crasna, com. Micle$ti, numit 
astfel pentru-ca acolo se afla 
doua gropt artificiale, una mat 
mare, avind un diametru cam 
de 8 m., iar alta mat mica ca 
de 4 m. cu o adincime de 5 — 6 
metri. 

Despre aceste gropt, se zice 
ca sunt ftcute de pe timpul na- 
valirilor Turcilor §i Tatarilor, ?i 



ca intr'insele oamenit i$! asigurau 
productele pentru hrana, fiind 
pe atuncl codril mart in aceasta 
localitate. 

La-GropI, pddure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Racaciuni, proprietatea mo^teni- 
torilor colonelulul Pisoski, cu o 
intindere de aproape 140 hect. 
$i supusa regimulul silvic. 

La-Ilie§ti, localitate, in jud. Pra- 
hova, pi. Teleajenul, comuna 
Drajna-d.-j., ceva mal la vale 
de Valea-Stane$tilor, unde se 
gasesc stincl de sare, acoperite 
cu un mic strat de pamint. 

La-Livadd, pddure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Tazlaui-d.-s., com. 
Nadi$a, cu o intindere de 623 
hect. $i supusa regimulul sil- 
vic. 

La- Mori, izvor de apd sdratd 
$i iod, situata in com. Cornul, 
pi. Prahova, jud. Prahova, pe 
proprietatea principelut N. G. 
Bibescu. Acest izvor este pe 
munte, in centrul comunei, a- 
proape de calea ferata. 

Tot in com. Cornul, pe lo- 
cul mo?nenilor, pe munte, mat 
este $i un izvor de apa sulfu- 
roasa, care a fost analizata. 



La-Morminte, pise inalt, in ju- 
de^ul Prahova, in partea de E. 
a comunel Cera$ul, plasa Telea- 
jenul. 

La-Numdratoare, platoil, ridi- 
cat in spre S.-V. de com. Ho- 
rezul, jud. Vilcea, parte loc de 
pa?une ?i parte acoperit cu pa- 
durt de diferite esenfe. 

Acest platoQ face parte din 
mo$ia Romani. 

La - Lacuri, pddure, in judeful 
Buzau, com. Mlajetul, cat. Va- 
lea-Lupulut; are 140 hect. ale 
mo$nenilor d'avalma^t; face un 
corp cu padurea Mardale. 

La-Martin, piriias, ce izvore$te 
din muntele Ceahlaul, judeful 
Neamtu; este situat in drumul 
pe unde calatorit se urea pe 
munte, spre S.-V. de locul nu- 
mit Fundul-Schitulut; prime?- 
te ca afluent piriia$ul Serafim, 
drept in locul unde drumul ce 
vine de la schitul Duraul, ur- 
mind curgerea piriia^ulut La- 
Martin in sus, parase^te valea 
acestui piriu pentru a se in- 
drepta spre stinga, unde sunt 
stincele Gardurile. 

La-Piatra, carierd de piatrd re- 
numita, com. Poiana, pi. Pra- 



Digitized by 



Google 



LA-PREDA 



124 



LACUL 



hova, jud. Prahova. Piatra din 
aceasta cariera a servit la ca- 
nalizarea riulul Dimbovi^a in 
Bucure^ti. 

La-Preda, izvor ct4 apd miner aid 
(pucioasa), com. Muereasca-d.-j., 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

La-Ripa, loc, pe lunca Cricovu- 
luT, unde a fost cat. Brani^tea, 
din com. Haimanalele, pi. Fili- 
pe?ti, jud. Prahova. Aci piriul 
Neagra se varsS in riul Crico- 
vul-Dulce. 

La-Sarata, localitate, in jud. Vil- 
cea, pi. Horezul, com. Ote§ani, 
unde sunt mine de sare, ne- 
exploatate, recunoscute- de stat 
?i puse sub paz&. 

La-Saratura, loc, in centrul com. 
Arice^ti, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, linga prim&rie, unde se 
presupune a fi sare, $i pe care loc 
nu create nicl un fel de plants. 

La-Saraturi, localitate, in jud. 
Prahova, pi. Podgoria, com. A- 
posrolache, unde sunt mine de 
sare inca neesploatate §i pazite 
de oameni pu§I inadins de gu- 
vern. In timpul verel oamenil 
intrebuin{eaz& apa la facerea 
bailor. 

La-Schit, pesterd, jud. Vilcea, 
com. Cheia, plaiul Cozia. 

La-Schit, locuinfd izolatd, jud. 
Vilcea, la I kil. mal sus de Cozia, 
unde se v&d ruinele unel bise- 
rici, zidita se zice, de Radu- 
Negru. Aci, se crede, a fi fost 
un schit de calugarife. 

La-Stfna, pise, pe muntele cu 
acela^T nume, com. Filipe$ti-de- 
Padure, pi. Filipe^ti, jud. Pra- 
hova, la poalele cSruia e padu- 
rea proprietarului. 



La-Strimtoare, localitate, pe 
riul Telejenelul, com. Mineciul- 
Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova, unde se g&se$te c&r- 
buni de pSmint. 

Laba, pddure, numita $i Padurea- 
LabeT, in com. rur. Secul, pi. 
Dumbrava, jud. Mehedin{i. 

Labu^tea, deal, pe mo$ia Ca- 
line^ti, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Labu§teana, vale, pe mo§ia Ca- 
line^ti, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Laceni sati Maracineni, sat, 
cu 40 familii, sau 240 suflete, 
jud. Arge$, pi. Cotmeana; face 
parte din com. rur. Bro?teni- 
Ro$ani. Are o biserica cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, avind 
un preot $i un cintare{. 

Lacovi§tea, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, lingS satul 
Slobozia. 

Lacri^a-de-Jos, fost sat, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, comuna Pie- 
le?ti. 

Lacri{a-de-Sus, fost sat, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Piele^ti. 

Lacri{a-Mare, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Piele?ti, cu o po- 
pulate de 529 suflete: 237 bar- 
baflf ?i 292 feme!. Locuesc in 
56 case de zid $i 58 bordee. 

Este situat spre S.-E. de satul 
Piele^ti ?i se invecine^te la E. 
cu com. Golfinul (Romanafi); 
la V. cu urbea Craiova; la N. 
cu com. Rob&ne?ti ?i la S. cu 
Co§oveni-d.-s. 

§tiu carte 52 persoane. 

Are o $coaia mixta, cefunc- 
{ioneaza din 1888, intretinuta 
de comuna $i frecucntata dc 38 



copiT; o biserica de zid, in tinda 
careia se gase^te urmatoarea 
inscripfiune: 

Aceasta* sflnta biserica a fost ridicata 
de obstea locuitorilor si marclc Paharnic, 
proprictarul mosiet Lacrifa, Nic:lae O- 
teteleseanu, la anul 1S4S, Maiu 17. 

Are hramul Sf. Nicolae, §i e 
deservita de un preot $i uncin- 
tare^. 

In sat sunt: 3 cizmarl; 2 
dulgherl; 2 tinichigii; 3 cir- 
ciumt. 

Lacrija - Mica, sat impra?tiat, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Pie- 
le$ti, cu 386 suflete : 199 bar- 
bap $i 187 femei. Locuesc in 
29 case $i 36 bordee. Copiit din 
sat urmeaza la §coala mixta 
din satul Lacri^a-Mare, ce este 
la 2 1 /* kil. 

Lacul, sat, jud. Arge$, pi. Ga- 
lase?ti, face parte din com. rur. 
Stanislave^ti. 

Lacul, cdtun, al com. Odailejud. 
Buzau, cu 170 loc. $i 34 case. 

Lacul, sat, in jud. Mehediruri, pi. 
Motrul-d.j., com. rur. Voloiac; 
are 99 case. 

Lacul, numire vechie a comunei 
si catunului Margarite^ti, jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul d.-s. 

Lacul, balta, pe teritoriul com. 
Vlade§ti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, din care izvore^te Valea- 
Laculuf, care strabate catunul 
Vlade^ti-d.-s. §i se varsa in riul 
Bratia. 

Lacul, balta, pe teritoriul com. 
Nane§ti, jud. Putna, in intindere 
de 30 hect. ; confine pe$te mult. 

Lacul, deal, in partea de N. a 
com. Micle?ti, pi. Crasna, jud. 

Vasluiti. 



Digitized by 



Google 



LACUL 



1L>5 



LACUL-LUl-BABAN 



Pe podi§ul luT se afla un lac 
format din apa omatulul $i a 
ploilor. 

Lacul, /;>/#, jud. Bacaii, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Solonful, care 
iese din balta cu acela§! nume 
$i se varsa in piriul Solonfului. 

Lacul, pirin, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$, com. Groze$ti, care se varsa 
in Piriul-Sarat. 

Lacul, piria, izvore$te de sub 
Dealul-Mare, din padurea Goe$« 
tilor, com. Sirca, pi. Cirligatura, 
jud. Ia$i, curge dealungul satului 
Goe^ti, §i, dupa ce prime$te in 
dreaptaafluen^il: Captarilor, R3- 
diul, Brezila, Gorganul, $epte- 
Cenil, Vatroaea $i Ulucilor, iar 
pe stinga Sneamanul, Ima$ul, 
Budancea, Lupul, Peri, Bosta 
nul ?i $ipotele, car! toate iz 
voresc de pe Valea Goe^tilor, 
com. Sirca, se varsa in iazul 
Lunganilor, pe care-1 ?i formeaza. 

Lacul, pirifl, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ului, com. Andrea^i ; 
izvore^te din culmca Lacului; 
udacom. in partea de S. ; se 
varsa dupa un curs repede $i 
spimos in Valea-Neagra, mai 
jos de catunul Rimna, al com. 
Andrea^i. 

Lacul, vale, uda paitea de S. a 
com. Simbure^ti, pi. Oltut-d.-s., 
jud. Olt, ?i se varsa in piriul 
Branila. 

Lacul-Bu^ilor, lac, in jud. Ilfov, 
padurea Vlasici. P'aci era in 
vechime drumul pe care sc 
transporta vinul dela Dcalul- 
Mare (jud. Prahova) la Bucu- 
re?ti. 

Lacul - Cocorului (RStoiul), 
sat, face parte din com. rur. 
Aprozi-Negoe^ti, jud. Ilfov. Se 



intinde pe o suprafa{a de 750 
hect., proprietatea D-ne! Elena 
C. Cornescu, cu o populate de 
45 locuitorl. 

Numarul vitelor marl e de 
57 $i al celor mici de 470. 

Lacul-cu-Butuci (Meledicul), 
lac, jud. Buzau, com. Minzale§ti, 
cat. Bisceni, pe mo$ia Mele- 
dicul. 

Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Me 
hedin^i, pi. Clo^ani, com. Po- 
noarele; in hrisoave e capunct 
intre hotarele: Baraiacul, Po- 
noarele $i Mara^esti. 

Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud. 
Mehedint/i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Strehaia, situat pe virful 
unul deal. 

Lacul-de-la-Poiana-din-Deal, 

lac, in jud. R.-Sarat, pi. Rirri- 
nicul, com. Bisoca, cat. Dealul- 
Sarel ; are apa limpede §i cu- 
rata; confine mult.1 pastravl. 

Lacul-din-Poiana, lac, in jud. 
Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- 
ceni, dasupra lacului Meledicul, 
desparjite prin drumul de la 
catunul Trestioara la catunul 
Grunjul. 

Lacul-din-Poiand, lac, in jud. 
Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- 
ceni, intre Balta-Trestioarel %\ 
Lacut-din-Poiana; dintr'insul se 
formeaza izvorul Saratul, care 
se scurge in piriul St jrdza, in 
fa(a dealulul Corbul. 

Lacul -Doamnei, lac, in jud. 
Vilcea, situat in Dealul-OcneT, 
spre S. 

In lac se afla. un fel de pa- 
niint moale, care se crede a fi 
provenit de la un vulcan. De 
jur imprcjur e inconjurat cu dea- 
lurt. Se zice ca ar fi fost aci o 



biserica ce s'ar fi scufundat in 
pamint. 

Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de 
com., situat pe stinga $oseleI 
Braila-Rimnicul, jud. Braila. E 
format din apele carl se scurg 
din ora^ul Braila. Pe {annul la- 
cului se afla abatorul ora$uluI. 

Lacul-fara-Fund, lac, in mij- 
locul com. rur. Buse^ti, pi. 
Cerna, jud. Mehedin^i. 

Lacul-Ho^ilor, lac, la N.-N.-V. 
de mo$ia Rateasca, jud. Tele- 
orman; formeaza hotarul des- 
parfitor al proprieta^ilor rurale 
ale locuitorilor in direcjiunea 
dintre mobile Sfin^ti ?i Dra- 
gane$ti. 

Lacul-lui-B&ban, com. rur., in 
pi. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat, 
pe riul Rimna. 

Este a^ezata in partea de N. 
$i V. a jude^ulul, la 35 kil. spre 
N.-V. de ora^ul Rimnicul-Sarat, 
$i in partea de V. a pla$el Mar- 
ginead.-s., la 15 kil. spre N.- 
V. de com. Plaine^ti, re^edin^a 
pla$el. Comunele cele mai apro- 
piate de dinsa sunt: Dealul- 
Lung, la 3 kil.; Odobasca, la 
7 kil.; Borde?ti, la 8 kil.; Du- 
mitre§ti, la 10 kil.; Pope^ti, la 
11 kil.; Dragosloveni, la 12 kil.; 
Cote?ti, la 12 kil., ?i Ureche^ti, 
la 13 kil. 

Se margine^te la N. cu co- 
munele: Dealul-Lung §i Odo- 
basca, de carl se desparte prin 
Dealul-Plopulul $i piriul Peleti- 
cul ; la E. cu comunele : Ure- 
che^ti $i Dragosloveni, de care 
se desparte prin Dealul-Magura ; 
la S. cu com. Borde^ti, de care 
se desparte prin dealul Cos- 
tandoiul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor ^i vecina cu aceea a 
munfilor. Este brazdata de ur- 



Digitized by 



Google 



LACUL-LUI-BABAN 



126 



LACUL-REZLI 



matoareleculmi : Dealui-Magura, 
in partea despre E.; Dealul- 
Stincil, care se intinde prin mij- 
locul comunel ; Dealul-Constan- 
doiul, in partea despre S.; Dea- 
lul Cali^a, ce se desface din 
Dealul-Constandoiul, spre E. 

Vaile principale, carl strabat 
comuna sunt: Valea-Rimna, ce 
se intinde de la V. la E.; Va- 
lea-Pelelicul, la V.; Valea-Cali- 
tel, la S. 

Principalele riurl sunt: riul 
Rimna, care o uda prin raijloc 
de laN.-V. la S.-E.; Cali^a, care o 
uda in partea de S. $i se var- 
sain Rimna; Peleticul, care o uda 
in partea de N.; Stoichija, for- 
mat din plol, care o uda prin mij- 
loc ; Balane^ti, in partea de V., 
Petre, in spre S.; Constandoiul, 
la E.; Groapa-Tufil, la E.; Chi- 
vul, la N.; Petroasa, la N. In 
com. sunt $i 38 pu^uri. 

Se compuue din urmatoarele 
catune: Lacul-luI-Baban, catu- 
nul de re^edin^a, numit $i Con- 
standoiul, a$ezat in partea de 
N. a comunel, pe riul Rimna ; 
Gura-Cali^ii, in partea de E. a 
comunel, la 5 kil. 240 m., la 
confluen^a piriulul Cali^a cu riul 
Rimna; Groapa-Tufil, spre N., 
la 2 kil. §i 860 m., la poalele 
dealulu! Constandoiul ; Poenele, 
in partea de N. a comunel, la 
2480 m. spre N. de c&tunul 
de re?edin{a ; Balane^ti, in par- 
tea de V. a comunel, la 1280 
m. spre V. de cat. de re^edin^a, 
pe piriul Baiane^ti ; Coco^ari, in 
partea de S. ?i V., la 200 m. 
spre V. de cat. de re$edin{a, 
pe piriul Baiane$ti. 

Suprafa^a comunei este cam 
de 6026 hect., din car! 130 
hect. ocupate de vatra comu- 
nei, 939 hect. ale locuitorilor, 
2750 ale proprieta^eT particulare 
$i restul, de 2207 hect., ale sta- 
tului (padunf). 

Are o populate dc 437 fa- 



milil, sau 16 17 suflete: 801 bar- 
bap $i 816 femef; 654 casato- 
rip, 859 necasatorip, 104 va- 
duvl. 

Sunt 437 contribuabili. 

Are : 3 bisericl, intiia, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, a doua, cu hra- 
mul Sf. Archangell Mihail $i 
Gavriil, §i a treia, c j hramul A- 
dormirea-Maicel-DomnuluI, de- 
servite de 2 preoflf $i 3 cinta- 
re^f; o $coala mixta, condusa 
de 1 inva^ator ?i frecuentata de 
150 elevl. 

Locuitoril poseda*. 69 plu- 
gurl; 180 bol, 235 vacl, 20cal, 
20 lepe, 1722 oi, 25 capre $i 
300 rimatorl. 

Comerciul se face de 1 8 per- 
soane. 

Caile de comunicape sunt 
ni$te simple drumurl: spre O- 
dobasca $i Dealul-Lung; spre 
Dragosloveni-Plaine^ti-Rimnicu- 
Sarat; spreBorde?ti-Dumitre?ti; 
spre Co$e?ti ?i spre Ureche^ti. 

Budgetul com. e de 63 1 5 lei, 
91 banl la veniturl iar la chel- 
tuell, de 6235 lei, 21 bani. 

Lacul-lui-B&ban, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., ca- 
tunul de re^edin^a al com. La- 
cul-luI-Baban. 

Lacul-lui-Baban, lac, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. 
Lacul - lul - Baban, cat. Costan- 
doiul. 

Confine pe$te care se vinde 
$i se consuma in localitate. 

Lacul-luI-Dragne,5r/«/j dehotar, 
pe mo§ia Neaga, com. Socetul, 
jud. Teleorman, in partea de 
S.-E., spre riul Vedea; des- 
parte aceasta mo?ie de Vatra- 
Schitutui- Dode?ti. 

Lacul-lui-Vintila-Voda, lac, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, co- 
muna Bisoca; s'a format, se zice, 



in tirapul Domnitorului Vintila- 
Voevod, printr'o scufundatura; 
pelac se afla mu?chi cu brazl, car! 
plutesc ; are o intindere de 2 
hect.; confine $tiuca, care se 
consuma in com. 

Lacul-lui-Vintila-Voda,^^/^, 

in jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, 
com. Bisoca; fine de circum- 
scripta Babeni, a ocolulul sil- 
vic Babeni ; esenfe principale : 
stejar ?i brad. 

Lacul- Lung, baltd, formata din 
revarsarile Prutulul, jud. Co- 
vurluiu, pi. Prutul, com. Fol- 
te?ti. 

Lacul-Mare ( Valea-Porcului), 

lac, in jud. Buzau, com. $icat. 
Paitineni; incepe de sub virful 
muntelul Catia?ul ?i se scurge 
in piriul Nehoiul. 

Lacul-Mare, ias, pe Valea-Co- 
vurluiuluI-Sec, intre com. Vir- 
lezi ?i Bujorul, jud. Covurluiu, 
servind de ho tar al ambelor 
comune. 

Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca, 
cat. Podul-Laculul, numit $i Ure- 
che?ti-d.s.; are o intindere de 
1 72 hect.; confine crap, $tiuca 
$i caracuda, care se vinde §i se 
consuma in com. §i in localita- 
{ile vecine; este situat pe un 
platou sau podi?. 

Lacul - Popil, numire a unel 
pftrfl din comuna Maracineni, 
pi. Riul-Doamnel, jud. Muscei. 

Lacul-Ra{ei, ptldure, situata in 
raionul com. Boghe$ti, pi. Ze- 
letinut, jud. Tecuciu. 

Lacul-Rezii, com. rur., situata 
in pi. Balta, jud. Braila, pe ma- 
lul drept al luncel Caima^uiulul, 



Digitized by LiOOQ IC 



LACUL-REZll 



127 



lacul-sArat 



la o in-line de 15 — 18 m. $ila 
S. de Lacul-ReziT. Se invecine^te 
la N.-E. cu Pirlita; la V., cu 
InsurS^ei; la N., cu Vizirul; la 
S., cu Berte$ti-d.-j. $i MihaiQ- 
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi- 
ce$ti. Suprafafa com. este de 
5900 hect. $i are forma unui 
trapez regulat. Are o populate 
de 222 familtf, saQ 886 suflete, 
din carl 176 contribuabilL 

Are: 2 biseridf, construite de 
locuitorf la 1740, cu 2 preoflf, 
2 cintaretf $i 2 paracliserl; 1 
$coala de baeflf, infiinfata la 
1859, frecuentata de 60 elevl; 
I $coala de fete, infiinfata la 
1877, frecuentata de 5 fete; 1 
moara de aburl. 

Vite: 472 bol, 455 vacl, 20 
taurl, 188 vi{eT, 705 cal, 11 mk- 
garl, 4455 or, 281 rimatori ?i 
45 capre. 

Drumuri: la Pirlita, spreN.-E., 
pe sub deal 91 peste viroaga $i 
pinO, (S kil.); la Berte$ti d.-j., 
spre S.-E., pe deal, pe linga 
Movila-Lunga (9 kil.); la Mi- 
haiti-Bravul, spre S.E., pe linga 
punctul Capr£ria (13 kil.); la 
Cioara-Doice$ti, spre S.-V. pe 
la cat. Padina $i Corcanul (17 
kil.); la Insurafei, S pre V., dru- 
mul drept (6 kil.); la Vizirul, 
spre N., pe linga punctul Rubla 
$i apoi pe $osea, In care drum 
se afla un pod judefean, (13 
kil.); la Braila, spre N.-V. (49 
kil.) 

Lacul-Rezil, sat, pe muchea pla- 
toulul, in partea de N. a com. 
cu acela?! nume, jud. Braila, pe 
hotarul de E. al com., la 49 kil. 
spre S. de ora$ul Braila. 

Suprafafa vetrel satulul e de 
38 hect., cu o populate de 1 1 1 
familir, sau 395 suflete ; locuesc 
In 75 case. 

Are: o $coala mixta, infiin- 
tata la 1876, Intrefinuta de stat, 
frecuentata de 26 elevl $1 eleve, 



cu un bun local propriu de zid ; 
o biserica, cu un preot, un cin- 
tare^ ?i un paracliser. 

Vite sunt: 150 cat, 3 asinf, 
280 vite cornute, 100 of, 10 
capre $i no rimatori. 

Lacul-Rezil, lac t jud. Braila, si 
tuat la N. de com. cu acela§f 
nume, in Valea-Calmafuiulul, la 
S. de viroaga Puturosul. 

Lacul - Rezil, mosie particulara, 
jud. Braila, pendinte de com. 
cu acela$I nume; are o supra- 
fa^a de 7800 hect., dind un ve- 
nit de 44000 lei. 

Lacul-Ro§u, lac, in com. rur. 
Baiaci^a, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Lacul-Ro$u, lac, intre mun^il 
Retivoiul $i Turcul, com. Pre- 
dealul, plasa Pele$ul, jud. Pra- 
hova. 

Lacul-Ro§u, munte la E. de com. 
Predealul, pi. Pele$ul, jud. Pra- 
hova. Acest munte, impreuna 
cu muntii Susaiul, Retivoiul, 
Co^tila, Unghia-Mica, Jumatate 
din LaculRo$u, Fa^a-GavaneT, 
Virfullul-Dragan, aparfinea din 
timpurile cele maf vechl fami- 
liel Dudescu. 

AstazI se stapineste de M. 
S. Regele Carol I, §i a fost 
cumparat impreuna cu to{f mun- 
fil de ma! sus, in Maiu 1892, 
de la Manuk-Bey. 

Jumatate - din - Lacul -Ro$u a- 
par^ine d-luT G. G. Cantacu- 
zino. 

La 1794, Medelnicerul Con- 
stantin Filtpescu, vinde varulu! 
sau Dinu Cantacuzino Paharni- 
cul, trel mun{T adica partea luf 
de mo^tenire de la 6 mun^i 
Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi- 
raele, Sorica, Virful-luI-Gavan, 
Lacul-Ro^u ?i Luncile din Pra- 



hova, carl, dupa cum spun do- 
cumented, se vor impar^i fra- 
{e?te cu copiil fratelul sau, Stol- 
nicul Raducanu Filipescu. 

Lacul-Ro§U, virf de deal, jud. 
Prahova, pi. Prahova, com. Va- 
lea Lunga. 

Lacul-Ro§u, ml as tin? i intre pis- 
curile Jepi ?i Piatra-Arsa, jud. 
Prahova. Alaturl cu acest lac 
se afla ci{I va bolovanl simetric 
dispu?! avind sapat pe el: cruel, 
cifre ?i diferite semne. Se zice 
ca acolo, in vremurile de de- 
mult, i§I ascundeau haiducil co- 
morile. 

Lacul Ro§u (Muntele), pddure, 
particulara supusa regimulul sil- 
vic inca din anul 1883, pe mo- 
§ia Lacul-Ro?u, pendinte de com. 
Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Lacul-S&rat, sat, pe malul de 
S.-V. al Lacului-Sarat, comuna 
Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre 
N.-V. de Chiscani, infiin^at la 
1 879 cu ocazia improprietarirel. 
Suprafaja satulul e de6s hect., 
cu o populate de 61 familir, 
sau 300 suflete ; locuesc in 59 
case. 

$tiQ carte 84 persoane. 

Are o ?coaia mixta, infiinfata 
la 1882 de com. $i frecuentata 
de 18 elevl ?i 8 eleve. 

Vite: 32 vite marl cornute, 
150 cal, 530 of $i 10 rimatori. 

Lacul-S&rat, stafiune babiearH, 
jud. Braila, la 5 1 /* kil. la S.-V. 
de ora$ul Braila ?i la 5 kil. la 
N. de Dunare. Localitatea #ne 
de com. Chiscani ?i e legata 
de ora$ul Braila prin o ?osea 
buna. Vara, in timpul sezonulul, 
transportul vizitatorilor se face 
cu tramvaiul electric sau cu 
trasuri. 



Digitized by 



Google 



lacul-sArat 



128 



lacul-sArat 



Longitudine E. Gr. de27°,58'. 
Latitudine N., de 45°,i6\ Al- 
titudinea e de 25 m. 

Localitatea prezinta un $es 
lin intre doua dealuri §i de 
ciji-va anl s'ati facut frumoase 
plantafiunl. 

Lacul-Sarat e format din 2 
basinurl, din care unul mat 
mare, cu o forma aproape pa- 
trata, legat printr'un git cu unul 
mat mic oval. Intinderea totala 
alacului e de 2 kil. Caadincime, 
apa lacutu! atinge in ani! ploio$i 
1, 20m., iar in ani! seceto^inuma! 
20 — SO c. m. adincime. 

IstoricuL — La 1 86 1 , Ministe- 
rul de finance insarcineaza pe 
Inginerul G. Budeanu ca s& 
faca un studiu asupra acestel 
stafiuni, unde se duceau oame- 
nii $i faceati ba!, fara nicT o 
indicate sau ordonanfa. 

Primele ba! date de medic! 
incep a se face prin 1870 ?i 
urmara pana in 1872 cind, zice- 
se, lacul a secat. 

In 1878, Lacul-Sarat ia loc 
printre sta^iunile balneare ?i 
incepe a fi vizi tat de numero$i 
bolnavi, care se gramadesc vara 
cu toata lipsa de localur!, ?i 
stau ce! ma! mul$I in Braila, 
de unde vin sa faca cura. 

Lacul-Sarat, trecut sub Mi- 
nisterul Domeniilor, in 1879, co- 
mitetul permanent al judefuluf, 
cere autoriza^ie de la acest Mi- 
nister ca sa invoiasca constru- 
irea locuin^elor pentru bolnavl, 
de catre particular!, insarcinind 
in acela?! timp pe d-1 dr. Bernard 
cu facerea une! complecte ana- 
lize. 

Numele Lacului-Sarat insa ras- 
pindindu-seca fund eficace pen- 
tru ma! multe bol!, Ministerul 
Domeniilor insarcina in 1883 
pe d-rul Sergiu §i pe d-ni! d-r! 
Felix $i Bernard, sa faca ana- 
liza ape! $i namolulul, ceea ce 
se ?i facu, cit ?i sa studieze 



$i sa avizeze asupra modulu! de 
organizare a une! sta^iuni bai* 
neare in acea localitate. 

In urma studiilor facute §i a 
rapoartelor depuse, de doctor! 
?i inginer!, Ministerul Dome- 
niilor apreciind insemnatatea 
Laculu!-Sarat, construe^te in 
1886 un stabiliment pentru 
ba!, ?i un cazino; ambele con- 
strue^! se fac in lemn. Stabi- 
limentul are 32 cabin e pentru 
ba! calde, iar cazinul are un 
salon mare §i e compus din 2 
etaje. Toate aceste construc^if 
au necesitatea de a fi rcfacute. 
In 1888 se construe?te un pa- 
vilion pentru muzica. Pentru a 
incheia cu descrierea acestu! 
lac, vom adauga ca s'a intim- 
plat in 1872 §i in 1887, ca din 
cauza secete! man, sa sece. Dar 
secarea uu a fost totala, $i nici 
nu poate fi vr'o data temere 
de a?a ceva. D-1 Gr. $tefanescu, 
directorul Biuroulu! Geologic, 
insarcinat in acet an de Mini- 
sterul Domeniilor, face un mi- 
nu^ios studiu asupra aceste! 
cestiun! $i conchide ca, gra^ie 
mul^ime! $i situate! izvoarelor 
din malurile $i matca Laculul- 
Sarat, acesta nu poate seca nic! 
odata definitiv. 

Clima. — Observa^iunile s'au 
inceput a se face de d-1 St. C. 
Hepites inca de la 1879, iar 
de la 1881 se fac de dirigintele 
Stajiune! meteorologice de la 
Braila. 

In Februarie 1900, d-1 St. C. 
Hepites a dat la lumina o lu- 
crare foarte complecta $i de 
valoare, asupra Climei Braile!. 
Aceasta lucrare e rezultatul tu- 
tulor observafiunilor meteoro- 
logice de la 1879 pana la 1898. 
Observajiun! regulate s'au facut 
numa! de la 1879 — 1881 $i de 
la 1888 — 1898. 

Temperatura anuala mijlocie 
e de io°5. Anii 1897 ?i 1898 



au fost ce! ma! calduro^I; Tem- 
peratura mijlocie in timpul ve- 
re! e de 22 . Vara este a- 
notimpul eel maipu^in variabil. 
Temperaturile mijlocii extreme 
-in timpul vere! au fost 21° in 
1893 $i 23 °a in 1890. 

Sunt in mijlociu 98 zile de 
vara; prima zi e la 1 1 Maiu, iar 
ultima la 7 Octombre. 

Umezeala relativa a aerului 
anuala e de 72%, iar vara este 
de 63%. 

Mijtocia in tot timpul vere! a 
zilelor de ploaie e de 16 zile. 

Mijlocia anuala a presiune; 
atmosferice : 759,^ mm; iar mij- 
locia in tot timpul vere! e de 
757a mm. 

Direcfiuniledominanteale vin- 
tulu! sunt N.-E. $1 S.-E., cu o 
frecuen^a mijlocie in timpul vere! 
pentru direc^iunea S.-E., de 18. 
VintuI predominant e eel de 
NN.-E., care e criva^ul. 

Reparti^ia vinturilor, in tim- 
pul vere! in mijlociu N=H, 
NE=io, E = 8, SE=i8, S 
= 12, SW=io,W = 6,NW = 
12 $i Calm= 13. 

Cerul este in mare parte se- 
nin. Nebulozitatea mijlocie in 
timpul verei e de 3.9; in timpul 
vere!, in termen mijlociu, avem 
48 zile senine, 32 zile noroase 
?i 12 zile acoperite. 

Geo login, — Facind parte din 
basenul Dunarel, regiunea La- 
culu!-Sarat e formata din alu- 
viuni moderne, constituind un 
platou intins, pe o depresiune 
a solulu! quaternar, format el 
insu§! din loess, argil galben, ma! 
mult sau ma! pu^in nisipos, cu 
sau fara concre^iuni. La son- 
dagiile facute s'a vazut ca te- 
renul e compus din stratur! de 
nisip alternindu-se cu argile, 
ceea-ce explica $i faptul ca in 
1878, vara, fiind plo! multe, 
in casele locuitorilor chiar, din 
comunele Slujitori-Albote?ti ?i 



Digitized by LiOOQ IC 



LACUL-SARAT 



129 



lacul-sArat 



Filiul, din apropiere, izvora apa 
dulce ?i Lacul-Sarat crescuse 
foarte mult. 

Dupa d nil Gr. $tefanescu ?i 
inginerul Bochet, apele Laculul 
vin din regiunea nuntoasS sa- 
liferS, din spre N., prin diferite 
crSpiturl ale rocelor acestor 
regiuni, cum $i din apele ploi- 
lor sau z&pezei care nu con- 
tribesc in a altera citu?f de pu^in 
calitatea apel, ci din potriva 
inca, diluaza prea marea con- 
centrare a mineralelor. Caproba 
ca apele vin din spre N. e fap- 
tul ca toate pujurile sSpate la 
S. au o apa dulce, buna chiar 
de bSut, iar cele sSpate la N. 
au apa amara $i sSrata. Apele 
lacutuT nu vin in pinza, ci vin 
in fe$il ma! mult sau mat pu- 
^in late, $i la diferite nivele. 

Fauna. — Fauna Laculul-Sa- 
rat se compune din ni$te insecte 
micT, foarte numeroase, care la 
anumite epoce se observfi in 
numSr de milioane, — mid gin- 
dacei car! apar $i dispar, in- 
rnuh;indu-se cu multa u$urin{a 
§i carl probabil sunt crustaceT. 

Flora din prejurul laculul 
s'a studiat de Prof. dr. Brindza 
$i de Prof. dr. Grecescu, car! 
au determinat mai multe specil, 
precum : Salicornia, Herbacea 
L. Chenopodium Glaucum, L. 
Lepigonum Marginatum Koch. 
Constituirea namoluluT ar fi da- 
torita putrefac^iuneT acestor a- 
nimale $i plante, dupa cum vom 
vedea la descrierea n&molului. 
Plantele propriu zise ale La- 
culuT-S&rat sunt plante aquatice 
§i produc namolul. D-l dr. Ber- 
nard lea determinat ast-fel : Ru- 
pia rostelata, Spirogra elonga- 
tum, Furfula Latifolia. 

Propriet&fi fizice. — Apa La- 
culut-Sarat este limpede, cu un 
gust amar, grefos ?i foarte sarat. 
Concentra^iunea variaza, cind 
e scazuta; are o consistent 



siropoasa, iar in anil ploio^T 
este mai diluata de cit pan£ la 
saturate; aceasta denota mi- 
neralizafiunea mare a acestei 
ape; pusa pe piele, apa pro- 
duce o irita^ie care merge p&na 
la usturime $i inflama^ie. At- 
mosfera e incarcata cu gazurl 
?i sarurT, iar apa degajeaza un 
miros de oua clocite, care e al 
hidrogenuluT sulfurat. 

Temperatura apel variaza, iar 
acea a nimolulul este mai sca- 
zuta ca a apeT. 

Densitatea este mare. D-l dr. 
Apostoleanu observe cu drept 
cuvint ca densitatea apeT joaca 
un rol foarte important, de oare- 
ce in diferitele lunl din sezon 
variaza, a?a in anul 1888, in 
Maiu, densitatea a fostde 3°— 5° 
B, in Iunie de 5 — 8° B, in 
Iuliede8°— io° B. ?i In August 
de 7 — ii° B. 

Analiza himica. —lata rezul- 
tatul analizeT facuta de d-l dr. 
Bernard in 1885 : 

Clorura de sodiu, IodurS de 
sodiu, Sulfat de sodiu, Hipo- 
sulfit de sodiu, Carbonat de 
sodiu, Iodurade magneziu, Clo- 
rura de calciu, Clorura de ma- 
gneziu, Sulfat de calce, Fosfat 
de calce, Fosfat de soda, Fos- 
fat de alumina, Azotate alcaline, 
Crenat de fter, Apocrenate, For- 
miate, Acetone, Malatede sodiu. 

In 1888, d-l Carnot, directorul 
LaboratoruluTdehimie al $coale! 
de Mine din Paris, a gasit: 
Clorur de sodiu . . 26,600 

» de calciu . . 0,317 
Sulfat de sodiu. . . 24,404 
Sulfat de magneziu . 6,225 
Bicarbonat de calciu . 0,461 
Peroxid de fter . . . 0,010 

Silice 0,020 

Total .... 58,037 

Nfimol. — Namolul de la La 
cul-Sarat e bogat in substance 
minerale ?i in principiT orga- 
nice diferite, avind o grosime de 



20—40 c. m. $i a?ezat pe un 
strat de nisip fin, sub care se 
afla un alt strat de argila. 

Coloarea namolulul e neagra 
$i e format din argila ameste- 
cata cu nisip, precum ?i din 
plantele aquatice $i insectele ce 
viefuiesc, dupa cum am vazut, 
in apa laculul $i imprejurul lui 
$i care se descompun. 

Namolul analizat confine 41 °/o 
principil minerale, $i 39°/o m. 
organice ; este unsuros la pipait. 

Cataplasmele cu namol puse 
pe parole bolnave in timpul 
zilel §i noptet, dupa ce bolnavul 
a facut baia, activeaza foarte 
mult efectele terapeutice. 

D-l dr. Bernard analizind na- 
molul a gasit: 

Acid formilic, Acid glutanic, 
Acid oleic, Acid geinic, Cloro- 
fila, Resorcina, Pirocatechina, 
Cerina, Acid butiric, Acid pro- 
pilic, Acid apocrenic, Sulfat de 
sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat 
de protoxid de fter, Fosfor de 
aluminiu, Fosfat de calciu, Sul- 
fur de potasiu, Sulfur de sodiu, 
Bisulfurde fter, Clorur de sodiu, 
Hiposulfitde sodiu, Hidrogen sul- 
furat, Hidrocarbo-sulfurat, Fos- 
fat de sodiu, Carbonat de sodiu, 
Carbonat de calciu, Sulfat de 
Magneziu, Sulf inca necombinat, 
Azotite, Amoniacale, Acetat de 
sodiu. 

Acest namol se prezinta in- 
comparabil superior ca consti- 
tu^iune §i ca aplica^iune, sub 
punctul de vedere terapeutic, in 
fa$a namolurilor a?a zise mine- 
ralice, atit feruginoase cit $i fos- 
fatice, sau partial organice ?i 
mineralice, precum $i superior 
namolurilor de pe continent, ex- 
ploatate prin multe stafiuni prin 
ajutorul terenurilor deturba fer- 
mentate artificial, in prezenfa 
apelor minerale de diferite com- 
pozifiunT. 

Phytoplasraa Lacului - Sarat 



61278. Utrclt Dlcficnar Geoprajte. Vol. 17 



17 



Digitized by 



Google 



lacul-sAkat 



lm 



LACUL-TIGANCLUl 



(namolul) de consistent untu- 
lul, este compusa din proteina 
$i proteide dedublate pana la 
formarea hydrogenulul sulfurat, 
carbo-oxy-sulfidulul $i a tio ami- 
nelor, pe lingS a\\X compu?T zymo- 
genatici formal, carl impreuna 
caracterizeaza destul de vadit 
aceasta aflare sui-generis, dupa 
cum ne demonstreaza studiul 
asupra phytoplasmel lacurilor 
din regiunea Valea-D jnarei. 

lata care sunt similarele La- 
culuI-S&rat: Nauheim, Franzens- 
bad, Saint-Aman, Pystian, Dax, 
Acqui, Limanul de la Odessa, 
Treuczin, Teplitz, Lippick, ?. a. 

Comparind limanul Odesei 
cu Lacul-Sarat avem: 

S&rur? to/ale S.irurf solubile 

Hadjibcy Liman 42°/,! 2,856, din care 

2,492 cl. de s. 
Koujalnik Liman 50% 3,584, dia care 

2,980 cl. sodiu 
Lacul-Sarat 42°/o, din care 26,600 

cl. de sodiu. 

Aplicafimil terapeutice. — Apa 
$i namolul se pot aplica la ur- 
matoarele afec$iuni: 

I. Scrofuloza cu toate varia- 
tele el forme, manifesta^iuni $i 
complicafiuni, cum e : 

a) Limfatisraul ; b) StSri scro 
fuloase; c) Star! scrofuloase 
grave; d) Morbul lul Pott; e) 
Tumori albe. 

Tuberculoasele osoase se vin- 
deca radical. 

II. Reumatizm. Dup& scrofula, 
contingentuJ eel mal mare il dau 
reumatizmele, a$a: a) Reuma- 
tismul nodos cu forme foarte 
grave ; b) Reumatizmul muscu- 
lar in toate regiunile ; c) Reu- 
matizmul poli-articular chronic. 

III. Sifilisul. 

IV. Boalele sistemulul nervos. 

V. Boalele uteruluf, anexelor 
$i tumori intra-abdominale. 

VI. Boalele de piele. 
Contra - indicafinnl. — Star! 

febrile, procesele inflamatoril 
acute $i sub-acute, tuberculoza 



pulmonara, cardiopathy diabet, 
nefrite, guta propriu zisa\ gu$a 
esoftalmica %\ nevrose. 

Boale de piele cu dispoztyiunl 
la inflama{iunl. 

Modul intrebuijifdrel apei si 
nfimolulul. — 1. In bai reel 
luate in lac, inso^ite de unger! 
cu nSmol %\ uscare la soare. 

2. In baf calde, luate in cazf 
simple, cu apa, sau amestecate 
cu namol in diferite proporfiT. 

3. In du$unf reel sau de apa 
calda minerala. 

4. In aplicafiunl topice de 
namol pe parole bolnave. 

5. In ap£ minerala luata intern. 
Temperatura bailor calde va- 

riaza foarte mult, a$a e intre 
2O -32°, dupa diferitele afec- 
tiunT $i constitufia bolnavuluT. 

Durata bael asemenea varia- 
zi foarte mult dupa etatea $i 
natura boalei ; in genere, cu cit 
se sta maT pu^in m baie, cu 
atit ea e mat eficace. 

Durata tratamentulul : 25 — 30 
baf, dupa indicajiile medicale. 

EscursiunT. — ln apropiere se 
afla o imensa $i frumoasa gra- 
ding, numita la «Monument», 
unde se fac plimban; de ase- 
menea, malul Dunarei §i ora?ul 
Braila atrag zilnic pe vizitatorl. 

Sezonul incepe la 1 Maiu $i 
{ine pana la I Septembrie. 

Statistica de miscarea bolna- 
vilor : 

In 1885 au fost 688 vizitatorT. 
» 1886 » » 627 » 

» 1887 » » 855 » 

» 1888 » » 937, plus 150 
ce veneau din Braila pentru a 
face bSI, plus 1 19 solda^T trimi^i 
de Ministeriul Domeniilor ?i 51 
eleve din Azilul « Elena Doam- 
na», in total 1277 vizitatorl. 
In 1895 au fost 2699 vizitatorl. 
» 1896 » » 1586 » 
> 1897 » » 2082 vizitatorl. 
» 1898 » » 3703 > 

Se afla aci unAzil pentru bol- 



navil saracT, format din 2 barace, 
intrejinute de caritatea public! 
Minist. Domeniilor arendeaza 
stafiunea cu 57000 lei anual. 

Lacul-Sarat, lac, la 1 kil. spre 
N. de Batogul, jud. Braila, peo 
vale lungS de aproape 3 kil., ce se 
intinde de la E. spre V. Lacul 
este situat in partea de E. a 
vaef, avind o lungime ca de 2 
kil. §i o l&time de 500 m. Apa 
din el $i namolul au cam aceea§I 
compozi^ie ca a LaculuT-S&rat de 
lingS Braila. Multf sStenlbolnavI, 
carl nu au mijloace a se duce 
la Lacul-Sarat de lingS Braila, 
fac bai reel aci $i se vindeca. 

Lacul-Sarat, lac, jud. Braila, 
pendinte de com. Movila-Mire 
sel, situat spre E. de com.; areo 
suprafa^a de 50 hect. $i confine in 
disolu^iune substance minerale. 

Lacul-Sec, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. MunteluT, com. A- 
ga?ul, din ^ira Runcul Stinelor, 
situat lingS satul Goioasa ?i d'a 
dreapta AsSului. 

Lacul-Trestiatul, trup de pa- 
dure, a statuluf, in intindere de 
35 hect., pendinte de com. A- 
postolache, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, care, impreurr£ cu tru- 
purile: Ursoaia (41 hect.), Vir- 
ful-Pietref (12 hect.), Valea-Pa- 
curei (150 hect.) $i RScorelele 
(17 hect.), formeaza pSdurea A- 
postolache. 

Lacul-Turculul, sat, facind parte 
din com. rur. Balta-Doamnel, 
pi. Cimpul, jud. Prahova. Are 
o biserica, cu hramul Sf. Ni- 
colae ?i Sf. Filofteia, ftcutade 
locuitori la anul 1871. 

Lacul-figanului, lac, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Clo^ani, satul 
Pade?ul; $ine de com. rur. Ne- 



Digitized by 



Google 



LACUL-VERDE 



131 



LACURILE 



goe$ti ; este situat intre hotarul 
jud. Mehedinfi despre Gorj. 

Lacul- Verde, pddure foioasa, 
jud. Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Buc$e$ti; are o intindere 
de 600 hect. $i este supusa re- 
gimului silvic. 

Lacul- Verde, padur* foioasajud. 
Bac^u, pi. MunteluT, com. Podu- 
rile ; are o intindere de 320 hect. 
$i este supusa regimuluf silvic. 

Lacul- Verde, padure, in jude^ul 
Mehedin^i, pi. Clo^ani, com. rur. 
Iupca. 

Lacul - Vlrful - Mantei, lac, in 
jud. Buz&u, com.Catina, cat. Le- 
ra, situat in virful muntelul Man- 
ta ; are o frumoasci pozi^iune. 

Lacului (Culmea-), sirde munp, 
in jud. R.-S&rat, pi. Ora^ulul, 
com. Andrea?i, pe care o braz- 
deaz& in partea de mijloc; se 
intinde printre afluen^il riurilor 
Milcovul $i Rimna ; virful prin- 
cipal este Piscul-Laculul, inalt 
de 820 m. §i acoperit cu padurl. 

Lacului (Groapa-), deal, in jud. 
R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. An- 
drea^i; brazdeaza comunain par- 
tea deS. $idesfScindu-se dinCul- 
mea-LaculuT, se intinde printre 
piriul Valea- Neagra §i afluentul 
sau piriul Lacul ; este acoperit 
cu fine^e $i p&duri. 

Lacului (Piriul-), piriias, in 
com. $erbe$ti, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neamju ; izvore^te din 
culmile despre E. a dealurilor 
Stinca $i$erbe§ti; curgespre S.- 
E., traversind §oseaua jude^eana 
Piatra-Bozieni intre Veil. 15 — 16; 
apoT se indreapta mat mult c&tre 
E., trecind pe la locurile izo- 
late Ele$e$ti, in josul cSrora se 
une?te pe dreapta cu piriul 



Bro^teni, dind na?tere unul piriu, 
numit OUui?ul. 

Lacului (Piriul-), pirin, jud. 
Vilcea, com. Al-inul, pi. Olteful- 
d.-s. Dupa ce uda central co- 
muneT, avind direc^ia de la V. 
spre E., se varsS in riul Olte^ul, 
pu^in mal sus de $coala. 

Lacului (Podul-), sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$ul, cat. com. 
Odobasca. Este a?ezat in partea 
de E. a comuneT, pe malul drept 
al riulut Oreavul, la 587 m. spre 
E. de cit. de re?edinta, Odo- 
basca. Are o intindere de peste 
200 hect., cu o populate de 45 
fam., saii 207 sufl. ; o biserica. 

Lacului (Podul-), lac, jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca. 

Lacului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Cernate^ti, formind 
un mic basin al izvoarelor: Cir- 
stianul, Ionica $i Nucul, care, 
dupa ce se reunesc aci, merg sa 
se scurga in Valea-MoroianuluT, 
sub numele de Valea-Lacului. 

Lacului (Valea-), vale, in jud. 
BuzSu, com. VintilaVodd, cat. 
Sirbe^ti, acoperita de padure. 

Lacului (Valea-), vale, izvore^te 
din lacul cu acela$I nurae, com. 
Vlade^ti, jud. Muscel $i se varsa 
in riul Bratia, linga moara d lul 
I. Arsenescu. 

Lacului (Valea-), sau Lacul- 
Dracului, vale, jud. Vilcea, 
unde sunt mutyime de bal^T, si- 
tuate intr'un cring des $i stufos. 

Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan, 
in partea de N.-V., \w CodriT-De- 
lcnilor, com. Deleni, j. Boto^ani. 
Este infiin^at de Iordache 
Cantacuzino, vel Visternic, la anul 
1724, dupa cum se constata din 



inscript'ia sapata in piatra dea- 
supra u§el pridvorului : 

• Aceasta sfinta biserica au iacut-o 
si !nfnimuse^at-o Iordache Cantacuzino 
vel Visternic Intr'o slava cu hramul sfin- 
tulul si de minunt facatorul Neculai, la 
anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29*. 

Calugarii acestul schit se zice 
ca aveau stapinire peste o parte 
de loc numita asta-zi Valea-Mi- 
toculul $i Gainaria, precum $i pe 
o parte de padure pe linga Bah- 
luiu unde aveau $i o moara de 
apa pe Bahluiu, careia i-a ramas 
numele $i asta-zi de Moara-Ca- 
lugarulul. 

In urmS li s'au luat locurile de 
proprietaii ?i el au parasit schitul. 

Lacurile, sat, jud. Arge$, pi. To- 
pologul, pendinte de com. rur. 
AHmane^ti-Ciofringeni. Are 215 
familiT; o biserica cu hramul 
Sf. Dumitru, cu un preot §i un 
cintare^; o ?coata prim. rur. 

Lacurile. Vezi Deleni, sat, com. 
Deleni, pi. Copula, jud. Boto^ani. 

Lacurile, numire vechie a com. 
si c&tunulul Gologanul, pi. Mar- 
ginea d.-j., jud. R.-Sarat. 

Lacurile, munte, in jud. Neam^u, 
com. Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat intre mo§ia Alma^ul 
§i manastirea Horai^a. 

Lacurile, munte, in partea dc V. 
a com. Te$ila, plaiul Pele$ul, 
jud. Prahova, ce serve$te de 
pa?une vitelor. 

Lacurile, pise, in partea de N. 
a com. Star-Chiojdul, pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Se intinde dela N. la E. §i 
serveste pentru cultura. 

Lacurile, munte, in jud. R.-S5rat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
in partea de V. a com., virf al 



Digitized by 



Google 



LACURILE 



132 



LAINICILOR (DEFILEUL-) 



culmet Razboiulut; are o inal- 
{ime cam de 892 m.; este inalt 
si ascufit, ca o piramida, avind 
o poiana intinsa pe care se afla 
3 mict lacurt; e gol. 

Lacurile, vale, in jud. Buzaii, 
cat. Beceni ; incepe din mosia 
Drac$eneasa si se scurge in 
piriul Ocea. 

Lacurile-cu-Rusul, trup de pit- 
dure, a statului, pendinte de 
coni. Tesila, plaiul Pelesul, jud. 
Prahova, care impreuna cu tru- 
purile : Gilma, Carabanul - cu- 
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Po- 
durile si Virful-Negrasului, for- 
meaza padurea Tesila, care are 
o intindere de 5000 hect. 

Lada, com. rur.> in jud. Teleor- 
man, pi. Teleormanulut, situata 
la E. plaset, pe partea stinga 
a riulu! Teleormanul. Se inveci- 
ne$te la N. cu mobile din com. 
Deparafi-Hirlesti ; la V., cu ho- 
tarul mosiet Statului Capul-Lun- 
cit si la E., cu hotarul Catalina, 
din jud. Vla^ca. 

Are un catun, numit Obirtul, 
situat in partea de V. a riuluT 
Teleormanul, desparjit numat 
printr'un mic san$, la o distan^a 
de 100 metrisi care nu figureaza 
in nicT o nomenclature. 

Intinderea comunet, cu mo- 
bile situate pe dinsa, este cam 
de 789 hect. 145 hect. pamint 
$i 1 2 hect. padure apar^in mo?- 
nenilor din aceasta comuna ; 31 
locuitorl se gasesc improprie- 
tari$I dupa legea rurala pe o 
intindere de 120 hect. 

Populafiunea comunel este de 
137 familit, sau 324 suflete, din 
can 142 contribuabilt. 

Terenul com. este parte ses, 
parte mlastinos. 

Are o scoala, frecuentata de 
1 1 elevt; o biserica vechte, cu 
1 preot, I cintare^ $i 1 eclcsiarh. 



Vite sunt: 1229 01, 98 cat, 
476 vite mart cornute, 181 porct 
$i 36 capre. 

Drumurile de comunicaftune 
sunt : soseaua mixta Laceni- 
Tataresti ; la E., soseaua ve- 
cinala la catunul Scurtul-Mare 
din jude^ul Vla§ca; la V., so- 
seaua vecinala la Ciolanesti- 
din-Vale. Pe aci era vechiul 
drum numit al-OIaculut, care 
prin unele locurl a disparut fiind 
cotropit de araturi. 

Comuna Lada este una din 
cele mat vech! din {ara. Din 
hrisoave §i alte acte se poate 
vedea ca are o vechime de a- 
proape 400 de ant. 

In secolul trecut facea parte 
din pi. Cilnistei, jud. Vla$ca. 

Lada, mosie> in jud. Teleorman, 
pi. Teleorman, apar^inind mat 
multor proprietarl, precum si 
mosteniior din comuna. Are 
mat multe trupurt, dintre cart 
Brume$ti-d.-j. si Brumesti-d.-s., 
sunt cele mat principale. 

Lacci, virf de munte, al Vran- 
cet, jud. Putna. 

Lagarul (Ciupa-), sat, cu 158 
suflete, jud. Arges, pi. Gala§esti, 
com. rur. Teiul. 

Lagarul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Barsanesti, situat 
la gura piriulut Caraclaul, unde 
se zice ca ar fi esistat un sat 
numit Mogose^ti, ale carut urme 
d'abea se mat vad. 

Lagul, deal) in com. rur. Basesti, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin{i, 
numit $i Dealul-Lagulut. 

Lahani, mosie, particular^, in 
com. Zmuh;i,pl. ZimbruIJud.Co- 
vurluiu. Din partea de N. aaces- 
tet mosit, izvore^te piriul Suhu- 
iuiuI-Sec. 



Laia, plidure, pe mosia Dracsani, 
a decedatului maior I. Vladoianu, 
jud. Teleorman, donata Eforiet 
Spitalelor Civile din Bucure$ti. 

Lainici, schit, jud. Gorj, pi. No- 
vaci, la 14 kil. de Bumbesti, in 
Defileul-Lainicilor, in mijlocul 
unei frumoase poenl. A fost zi- 
dit de Cocoana Paianca din ca- 
tunul Porceni. Are 1 stari{, 7 
calugan, 1 diacon fi 1 para- 
cliser. Statul inscric in budget* 
pentru intre^inerea aces tut schit, 
1325 let anual. 

Lainici, picket cu No. 8, jud. Gorj, 
situat pe malul sting al Jiulul. 

Lainicilor (Defileul - ), treed- 
toare, in mun{it Carpa^t, judeful 
Gorj, prin care riul Jiul deschide 
o linie de comunica^ie cu cen- 
trul Olteniei. La ctyi-va kil. la 
V., vechiul drum al pasulul Vul- 
can uneste,pesteplaiu (1628 m.), 
Transilvaniacu Oltenia. Defileul- 
Lainicilor infa^iseaza poate cra- 
patura cea mat strimta si cea 
mat salbateca din cite poseda 
mun^ii nostri. Fractura prin care 
riul 'si duce apele prezinta 
variata succesiune de sinuozi- 
ta^t care *t turmenteaza cursul 
si schimba, la fie care pas, ta- 
bloul oferit ochiului. Acest fe- 
nomen se produce neincetat in 
tot drumul de 29 kil. dintre 
Fruntarie si Bumbesti, cit \ine 
defileul. Cei dot parent, care 
inchid lateral valea, sunt atit 
de incatusa{T, in cit, rare-ori, se 
gase§te spa^iul suficient intre 
picioarele lor, pentru cursul riu- 
lut si largimea soselei, asa cS 
aceastil largime a trebuit sase 
cucereascS mecaniceste asupra 
stincilor. Coastele defileulut sunt 
in general pietroase cu col^i 
stinco^t; ictcolo, formele sero- 
tunjesc ?i se acopar cu pa^une 
?i padure. In doua locuri: la 



Digitized by LiOOQ IC 



LAINICUL 



133 



LAMBA 



Lainici $i la Meri, sttncele dispar 
$i valea se deschide. $oseaua 
trece de doua orf Jiul pe pod 
in susul §i in josul Lainicilor. 

Lainicul, pirin $i vale,]\id. Dolj, 
plasa Jiul-d.s., comuna Poiana ; 
se varsa pe dreapta riulul Co- 
corova. 

Lai^a, p&dure de stejar, pe mo$ia 
Stroe§ti, jud. Suceava. 

Laiul, sau B&iceni-de-Sus, sat, 
jud. Suceava, a?ezat pe ^rmu- 
rile pinulul Recea. 

Vatra satulul ocupa 60 falcT, 
cu o populate de 105 familif, 
sau 275 suflete, din carl 107 
contribuabilf. Mo$ia e proprie- 
tatea ob$tef locuitorilor din Stro 
e?ti $i Laiul, cSrora a fost la- 
sata danie prin testament de 
de fun eta proprietary Smaranda 
Costin. 

Padurile apar^in $coalelor din 
Tirgul-Frumos (160 falcf); iar 
40 faicf cultivable, 2 carciume 
$i 14 pogoane vie, sunt ale $coa- 
lcf $i bisericef din Stroe§ti. In- 
tinderea nio^ief, afar a de pad u re, 
locurile bisericel $i $coalef, e de 
300 hect, din carf 100 cultiva- 
ble, 100 finat $i restul ima$ $i 
teren neproductiv. $coala $i bi- 
serica din Stroe^ti servesc ?i 
acestut sat. Druraurile princi- 
pale sunt: la Hr&m&ne$ti(8kil.), 
la Todire$ti (3 kil.), §i la Cucu- 
teni (6 kil.). 

Lala, mahala, in pi. Motrul-d.-s., 
com. rur. Bro$teni, jud. Mehe- 
dinfi. 

Lalo^elul, piria, care se varsa 
in riul Lalo^ul, la E. com. Fau- 
re$ti,pl. Oltejul-d.-j., jud. Vilcea. 

Lalo^ul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 4 
cat. : Lalo^jl, Dobriceni, Porta- 



re§ti ?i Mologe^ti. $I-a luatnu- 
mele de la piriul Lalo§ul ce 
curge prin ea. S'a infin^at pe 
la 1848 de proprietarul mo^ief, 
marele clucer St. Ganescu. 

Este situate pe valea Olte- 
{ulul $i pe vilceaua Lalo$ul, la 
70 kil. de Rimnic $i la 20 kil. 
de re$edin{a placet. 

Are o populate de 434 fa- 
milil, saO 1800 suflete, din carl 
317 contrib.; loeuese in 4 1 2 case. 

Are 2 biserici, una in cat. 
Lalo?ul, ftcuta de proprietar 
in unire cu preotul Patru Io- 
nijescu, la 1858 ?i a doua in 
cat. Mologe^ti, ftcuta de Pro- 
topopul $tefan, la anul 1828. 

$coala dateaza in com. dela 
1868. Cladirea e buna, proprie- 
tatea doamnei Ecaterina Gri 
gorie Lahovari. E frecuentata 
de 8 copii (6 baeji, 2 fete). 

In com. sunt: 2 olarf, 5 dul- 
ghert $i 2 rotarf. 

Vite sunt : 27 cai, 297 boK, 
73 vacJ, 1 2 17 of §i 213 capre. 

Locuilorif, in numar de 197, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mobile D lor $tefan Ganescu, 
C. I. Dobriceanu, C. G. Babeanu, 
Petre Obogeanu $i Principeluf G. 
B. $tirbeiu, dindu-li se 623 hect. 

In com. e o moara cu aburf. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 350 hect. 

Are o singura $osea care tre- 
ce de la N. spre S. $i intra in 
jud. Romana^i, inlesnind comu- 
nicafia cu com. Faure?ti spre N. 
$i $tirbeiul de Romanafi, spre S. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la suma de 1 900 lef anual. 

E brazdata de Dealul lui-Bu- 
cica $i udata de Valca-Plopeasa, 
Mo$ia e proprietatea D-nei E- 
caterina Gr. Lahovari, nascuta 
Vacarescu. Locurile din jurul 
comunef sunt: Dobriceni, $tir- 
beiul, Faure?ti ?i Rimne^ti. 

Lalo§ul, sat, facind parte din 



com. rur. cu acela$f nume, pi. 
Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o 
popula^iune de 6jS locuitorf; 
o $coala, frecuentata de 6 elevf ; 
o biserica, zidita la 1858. Esi- 
tuat in centrul com. ?i este udat 
la V. de riul Olte^ul. Aci e re- 
$edin{a com. 

Lalo^ul, deal, la S. de com. Fau- 
re$ti, pi. Olteful-d.-j., jud. Vilcea. 

Lalo^ul, deal, in raionul com. 
Lalo§ul, pi. Oltejul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 33 
hect., 50 aril vie. 

Lalo^ul, pirtU, jud. Vilcea, izvo- 
re^te din dealul Comarnicele, uda 
com. Lalo^ul la N., $i la cat. 
Dobriceni se varsain riul Olte^ul. 

Lalo^ul. Goni{a, Portare^tl- 
Dobriceni, padurl particulare, 
supuse regimuluf silvic, pendin- 
te de com. Lalo^ul, jud. Vilcea. 

Lalu (Valea-lui-), sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., ca- 
tunul com. Pardo$i, in partea 
de N. a com., pe ambele ma- 
lurf ale piriuluf Valea-luf Lalu, 
la 1 kil. spre N.-V. de cat. Er- 
natica, re$edin{a com., $i la 
poalele dealuluf Ernatica. Are 

intindere de 27 hect., cu o 
populafiune de 41 familif, sau 
174 suflete, din carl 34 con- 
tribuabill ; o biserica, cu 1 preot, 

1 cintare{ $i I diacon. 

Lalu (VIrful - lut ) ?nunte, in 
jud. Buzau, Cl!u VsA\ ;ia$ul, cat. 
Badirlegiul, ramifica^ie din mun- 
tele Stanila. 

Lalul, Muntc, jud. Muscel, la N. 
de Cimpulung, intre mun^if Po- 
jorita $i Drago^, aproape de sor- 
gintea riuluf Bughea. 

Lamba, deal, cu direcfia de S.E., 



Digitized by 



Google 



LAMBA 



134 



LAPO?UL 



jud. Prahova, pi. Filipe$ti, com. 
Di{e$ti. Pe el sunt plantate vil, 
prunl, nuci §i merl. Parte serva 
de pa§une pentru vitele loc. 

Lamba, pttdure, pe mo$ia Cerve- 
nia, pi. Marginea, jud. Teleor- 
man. 

Lambe§ti, sat, in jud. Arge$, pi. 
Oltul, facind parte din com. 
rur. Stoiceni-Ple^oiul. 

Lamburlu-Culac, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Girltya ; se 
desface din poalele de S.-E. ale 
dealului Girli^a; se indreapta 
spre N., avind o direc^iune ge- 
nerate de la S. spre N., mer- 
gind pe la poalele orientale ale 
dealului Girli^a $i brazdind par- 
tea de V. a pi. $i cea centrala 
a com. ; taie drumul comunal 
Girlifa - Cuiugiuc, $i, dupa un 
drum de 2V2 kil., se deschide 
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa, 
ceva mat sus de deschiderea a- 
cesteia in Tezerul Girli^a; malu- 
rile sale sunt in general acope- 
ritecu tufari$, iar pe malul sting 
se gase^te $i o mica padurice. 

Langa, sat, in jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Piele$ti, cu 245 lo- 
cuitorl $i 42 case, construite 
mal toate din zid $i avind fie- 
care gradina el. Copiil din sat 
urmeaza la $coala mixta din sa- 
tul Piele$ti, care este la 3 kil. 
Are o biserica de zid, in ruina, 
cu hramul Sf. Dumitru, in tinda 
careia se gase^te inscripjia ce 
arata ca a fost fondata la 1 844 
de proprietarul satuluT, Dumi- 
tru Geanoglu. 

Satul este a§ezat pe Valea- 
Lunga, de unde ?i numele lul. 
Se invecine?te la E. cu com. Cim- 
peni; la V., cu com. Ungureni; 
la N., cu com. Boleasa, din jud. 
Romanati $i la S. cu Piele^ti. 



Langa, mo$ie, in jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Piele$ti. 

Langa, piriU, izvore^te de pe 
mo^ia Concetti, com. Hude?ti, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, 
$i se varsa in piriul Conceasca, 
pe mo$ia Concetti. 

Langa, vale y in jud. Buzau, com. 
VintilaVoda, cat. Bodine?ti ; in- 
cepe din Dealul-Cocii $i da in 
riul Slanicul, servind cit-va ?i ca 
limita a mo^iel VintilaVoda. 

Lapo^ul, com. rur., in jud. Bu- 
zau, plaiul Buzau, situata intre 
muntele Fintina - Ho^ilor, riul 
Cricovul §i riul Ni^covul, la 38 
kil. decapitalajud. Limite : laN., 
incepind din muntele Fintina-Ho- 
{ilor, hotarul trece prin padurea 
Piscupeasca, pe culmea muntelul 
Stina - Batrina 5*1, prin padurea 
Butuceanca (din com. Stngerul, 
jud. Prahova) ajunge la izvorul 
Calugarul; la V., se lasa pe va- 
lea Calugarul pana la circiuma 
Sofronia, unde da in riul Cri- 
covul, merge pu^in pe Cricovul 
la vale, pana in hotarul Mire^ti, 
in Drumul-Plaiulul; la S., din 
Drumul-Plaiulul, se indrepteaza 
spre Podul-$tefuluI, trece prin 
Marginea-Padurel (mo^ia Run- 
ceni), ajunge in virful dealului 
din padurea mo^nenilor Jugu- 
reni ?i de aci in padurea Ar- 
himandrita; la E., din padurea 
Arhimandrita, trece riul Ni$co- 
vul pe la Glodul, apoi prin 
muntele Virful-GloduluT merge 
pe linga partea de E. a com. 
Pietricica, de aci in Dealul-Chi- 
riaculul, la Mesteceni, apoi con- 
tinue drept spre N. pe plaiu $i 
urea in muntele Fintina-Ho^ilor. 
Suprafa^a comunel e de 1380 
hect., din care 300 arabile, 620 
padure, 152 finea^a, 75 izlaz, 
141 livezT, 1 vie ?i 91 sterp. 
Propriety! ma! insemnate sunt: 



Lapo$ul, Jugureni - Mo^nenilor, 
Jugureni, un codru infundat al 
mo$nenilorFinte$ti$iVatra-Schi- 
tulul-Pietricica. 

Terenul este accidental com. 
fiind a^ezata intr'o pozi^iune 
frumoasS. 

Comuna e formata din cat. : 
Pietricica, Lapo^ul, Lapo^elul $i 
Valea-UnghiuluT, cu o populate 
de 1 2 10 locuitorl, locuind in 
284 case. Sunt 227 contribuabilT. 

Meseria^I sunt: 3 lemnarT, 3 
rotart, 6 butnari, 1 cizmar, 2 
fierari $i 1 pietrar. 

Are o ?coala in cat. Lapo^ul, 
frecuentata de 37 copiT; 3 bi- 
sericf, cu 3 preoji, 3 cintare{i ?i 

I paracliser. Catedrala e cea cu 
hramul Sf. Gheorghe. Comerciul 
se face in com. de 19 persoane. 

Vite: 390 boi, 207 vacl, 62 
vi^ei, 3 bivoli^e, 9 caT, 27 tepe, 

II minji, 580 01, 130 capre ?i 
450 porci. Sunt 100 stupi. 

Cai de comunicajie are: ve- 
chiul drum al plaiulul Buzau : 
Cizlaul - Buda - Lapo^elul - Jugu- 
reni; Lapo?ul-Cizlaul peste mun- 
tele Stina-Batrina ?i Plaiul-Un- 
gurulul ?i drumul Tisaul-Lapo- 
?ul pe valea riuluT Ni?covul, 
peste muntele Glodul. 

Comuna Lapo?ul prezinta un 
deosebit interes prin diferitele 
legende ce se pastreaza aci, 
relative la Doamna Neaga $i 
prin mul^imea localita^ilor care 
poarta numele el. Acestea sunt: 
Biserica Doamnei Neaga, cazuta 
in mine; Pu^ul Doamnei Neaga, 
acum parasit, pastrindu-se inca 
colacul; Aleea Doamnet Neaga, 
pe care se plimba de la Cetatea 
de la Buda pana pe dealul Chiria- 
cul, vazindu-se insa oare-care ur- 
me de nivel ?i ?oseluire; Poiana 
Doamnei Neaga cu frumoasa sa 
pozijie ; Teiul - Ciobanulul, etc. 
Afara de acestea maT e de va- 
zut schitul Pietricica. Comuna e 
vechie ; inainte de anul 1560 



Digitized by LiOOQ IC 



LAPO?UL SAU PORCAkE'JTL 



Kr> 



LARGA 



se g£sesc hrisoave, care o men- 
{ioneaza. Catunul Lapo^elul se 
spune c£ s'a fondat pe la 1750 
de unul De§liu, proprietarul a- 
cestel mo$iI, cu colonil ad use. 
Cat. Bradeanul e fondat de trel 
familil din Laposi, insarcinate 
cu paza padurel, carl ma! in 
urma s'au srabilit aci; iar cat. 
Valea-Unghiulul de cifi-va mo$- 
nenl din com. Jugureni, cart s'au 
mutat pe partea de mo$ie ce 
li s'au cuvenit $i s'a alipit in 
urma de com. Lapo?ul. 

Lapo§ul, sau Porcaretul, sat, 
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. 
Darmane$ti, situat nu departe 
de malul drept al riulul Tro- 
tu?ul, la o departare de 3 kil. 
de satul Darmane^ti. Are o 
populate de 80 familil, sau 
305 suflete; o biserica, cladita 
la 1 82 1 de locuitori, cu 2 can- 
tareflf. Tot aci se afla ruinele 
schitului Lapo$ul. 

Vite: 29 cal, 355 vite cor- 
nute, 16 capre ?i 100 porcl. 

Lapo§ul, cdtun de resedinfti, al 
com. Lapo^ul, jud. Buz&u, cu 
630 loc. $i 150 case. E despa>- 
tit in doua prin Izvorul Sarat, 
avind sub-diviziunea Bradeanul. 

Lapo^ul, schit, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. DarmSne^ti, pe 
teritoriul satululLapo^ul. Schitul 
era de catagarl ?i biserica de 
lemn. Mai tirziu, pe la 1823, a 
fost cladita, in locul celel de 
lemn, o biserica de zid ce servea 
ca biserici de mir, care in urma 
unul incendiu a ramas in ruina. 

Lapo^ul, plaiU % in munfi! Vran- 
cel, jud. Putna, intinzindu-se din 
Sboina pana la Mu$a. 

Lapo^ul, sau Lapu^ul, sirtl de 
munfi, jud. Bacau, pi. Muntelul, 
de prin comunele : Brusturoasa, 



Aga$ul, Comane^ti §i Darma- 
ne$ti, care incepe in Carpajil 
MoldovenI la piciorul de munte 
al Obrejesculul, ramificindu-se 
in tret plaiurl, dintre care unul 
merge spre satul Lapo?ul, al 
doilea spre Darmane^ti 51 al 
treilea spre Leloaia. Pla'urile 
au direcjia de E. $i brazdeaza 
tarimul dintre Ciob3nu?ul $i 
Uzul, prezintind virfurile : Chi- 
nul, Lapo§ul, Leloifa, Chiricelul, 
Bocna-Mare, Bocna-Mica\ Goan- 
^a $i Ta^buga. 

Lapo^ul, virf dt munte, jud. Ba- 
cau, pi. Muntelul, com. Darma- 
ne$ti, din $ira cu acela$I nume, im- 
bracat cu padurl de fagl $i brazT. 

Lapo^ul, ramificafie de munfl, 
in com. Nerejul, jud. Putna, 
facind parte din mun^il propriu 
zis VrancenI $i confmind sare la 
poale. Pe acest munte se afla 
padurea loc. din com. Nerejul, 
in intindere de 500 de hectare. 

Lapo§ul, mosie, a statuluT, jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Dar- 
mane^ti. r finea mai inainte de 
Episcopia din Roman. Este si- 
tuata intre mobile Comane§ti 
$i Darmane^ti, pe ambele maluri 
ale Trotu^ulul. 

Lapo§ul, mosie, in jud. Buz&u, 
com. Lapo§ul, in intindere de 
1260 hect., din care 360 hect. 
s'au dat locuitorilor improprie- 
tariflf din com. Lapo?ul ?i Lapo- 
?elul; restul de 900 consta din 
araturi, (230 hect), padure (500), 
apol livezl, izlaz ?i finea^S. 

Lapo^ul, numire, data uneT par ft 
din padurea statuluT Bradul-cu- 
Sforile, ce se intinde in teri- 
toriul com. Lapo^ul, jud. Buzau. 

Lapo§ul, sau Darmaneasca, 
//V/Xjud. Bacau, pi. Muntelul, 



com. Darm&ne$ti, care curge 
pe teritoriul satului cu acela$I 
nume. I$I are obir^ia in mun 
tele Lapo§ul $i se varsS in 
Trotu^ul d'a dreapta. 

Lapo§ul, piria, ce curge pe teri- 
toriul com. Nerejul, jud. Putna; 
izvoresce din muntele cu acest 
nume, curge de la N.-V. $i se 
varsa in Zabala, formind ho- 
tarul despartftor intre muntele 
Narujenilor ?i com. Nerejul. 

Lapo§ul-de-Jos, munte, aparji- 
nind de la 1814 incoace sa- 
telor: Nerejul, Spulberul $i Pal- 
tinul, jud. Putna. 

Lapo§ul-de-Sus, munte, al sa- 
telor Naruja ?i Nistore?ti, jud. 
Putna. 

Lapo^ul-Mare, pise, pe mun. 
tele Lapo^ul, jud. Putna. 

Lapo^ul-Mic, pise, pe muntele 
Lapo^ul, jud. Putna. 

Larga, com. rur ty in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomifa-Balta, situata 
pe partea dreapti a riulul Ialo- 
mi^a, intre comunele Ciulntya ^i 
Poiana, intinzindu-se din riul 
Ialomi^a spre S., pe cimpul Ba- 
riganulul. 

Teritoriul com., cu o suprafa^a 
de 8975 hect., din car! 92 hect. 
padure pe lunca riulul Ialomi{a, 
coprinde patru mo§tf; Crufeasca- 
d.-s., de 745 hect., proprietate 
a mai multor locuitori mo^nenl ; 
Cru^easca-d.-j., de 11 10 hect., 
proprietate tot a mai multor lo- 
cuitori mo§neni; Iv&ne?ti,de 1 120 
hect. $i Larga de 6000 hect., am- 
bele proprieta^I particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^I pe mo?ie 
82 locuitori ; neimpropriet5ri^I 
se mai gSsesc 43. 

Se compune din satele : Larga 



Digitized by 



Google 



LARGA 



136 



LARGA 



$i Ivane$ti ?i din catunele (tir- 
lele): Pu^ul-din-Grind, Saclele, 
Arpagiul, Capul-Mo$ief (mo$ia 
Ivane?ti), Drumul-OlaculuT, Pir- 
loagele, f en^ul, Dropioiul, Bir- 
javoaia, Pu^ul-NoQ, Taraboanca 
$i Capul-Mo^iel (mo$ia Larga). 
Re$edinfa primarieT $i a jude- 
catoriel com. estein satul Larga. 

Popula^iunea com. este de 
217 familtf, sau 988 suflete, din 
carl: 232 agricultorl, 5 mese- 
ria$I, 6 comercian^T, 6 profesiunl 
libere, 176 muncitorT §i 5 ser- 
vitor!. $tiu carte 293 persoane. 

Are : doua ?colT primare rurale 
mixte, conduse de 2 inva^atorT, 
frecuentate de 58 elevi $i 14 
eleve ; doua bisericl, una in sa- 
tul Ivane^ti, cu un preot $i do! 
dascali, $i a doua in Larga. 

Vite : 500 caT, 1500 boT, 45 
bivolf, 700 of $i 248 porcl. 

In partea de S. a teritoriulul 
com. trece calea ferata Bucu- 
re$ti-Fete$ti. 

Larga, sat, in jud. Bacau, pi. 
Trotu§ul, com. Dofteana, situat 
pe un §es larg, ce se Intinde 
d'a stinga Trotu^ulul $i pe pi- 
riul cu acela$I nume, la 3 kil. 
de satul Dofteana. Are o po- 
pulate de 115 familn, sau 502 
suflete; o casa boiereasca; o 
biserica, cladita in 1790 de Cos- 
tache $i Maria Ghica, in unire 
cu preotul Bartolomeiu, deser- 
vita de 1 preot ?i 2 cintarep; 
3 circiuml. 

Vite : 8 cat, 3 1 2 vite cornute 
49 pore! ?i 48 capre. 

Pe teritoriul catunulul se ga- 
sesc 3 herestrae de apa. 

Larga. VezI Sanduleni, sat, jud. 
Bacau, 

Larga, satuc, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Mile^ti, situat la 
3 kil. de satul Mile^ti-d.-s. Are 
9 familil, sau 38 suflete. 



Larga, catun, al com. Mu$ete?ti, 
plaiul Novaci, jud. Gorj, situat 
la N. Mu$ete$tilor, pe o culme 
de deal, numita Culmea-LargeT. 

Are o intindere de 350 hect., 
din carl: 40 hect. arabile, 70 
hect. fine{e, 2 hect. vie, 3 hect, 
pomet, 228 hect, izlaz $i pa 
dure $i 7 hect. vatra satulut, 
cu o populate de 50 familil sau 
150 sufl., dintre cart 39 contrib. 

Are I biserica cu 1 cintare^ 
?i slujita de preotul de la Mu- 
?ete?ti. 

LocuitoriT poseda: 10 plu- 
guri, 25 care cu boi; 100 vite 
marl cornute, 10 cat, 500 oT, 
113 capre si 60 rimatorl. 

Catunul e udat in partea de 
V. de piriul Amaradia. 

Comunica^ia cu catdere?edin- 
fa se face prin drumurl ordinare. 

Larga, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de co- 
muna cu acela^T nume, situat pe 
{annul drept al riuluf Ialomi^a 
$i pe muchea coastel de N. a 
cimpului Baraganul. 

Aid este re$edin{a primariel 
$i a judecatorieT comunale. 

Popula^iunea satului este de 
108 familif. Are o $coala mixta; 
o biserica. 

Vite: 200 caT, 810 boi, 30 
bivoli, 500 ol ?i 128 porcl. 

Larga, sat, jud. Ia$i, com. Mo- 
vileni, pi. Copoul. Are o intin- 
dere de 2148 hect, cu o po- 
pulate de 102 familil, sau 468 
suflete; o biserica, zidita la 1861, 
cu un preot ?i un cintare^. In 
vechime a fost o alta bisericu^a 
de lemn in partea de N. a sa- 
tului, unde $i pana asta-zT se 
vede o movili^a, inal^ata pe lo- 
cul unde a existat Sfinta-Masa. 
Vite: 925 vite marl cornute, 
353 01, 43 cal ?i 48 rimatorT. 

Larga, sat, in jud. Mehedinfi, 



pi. Vailor, com. rur. Strimtul, 
cu 50 case. 

Larga, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Ia?i, pi. Copoul, com. Movileni, 
pe linia Ia$i-Dorohoiu, pusa in 
circulate la 1 lunie 1896. 

Se afla intre stabile Movileni 
(S.6 kil.) §i Viadeni (10.6 kil.). 
Inaljimea d'asupra nivelului ma- 
ril, de 39 m. 24. Venitul acestel 
stafil pe anul 1896 a fost de 
16592 lei, 41 bant. 

Larga, iaz, jud. Ia§i, com. Mo- 
vileni, pi. Copoul; are o intin- 
dere mare §i e bogat in pe$te. 

Larga, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Sanduleni. 

Larga, deal> in partea de V. a 
com. Stanile?ti, pi. Prutul, jud. 
Falciu, situat intre dealurile Mi- 
clea ?i Redul. 

Larga, inunte, in jude^ul Gorj, 
plaiul Novaci, situat in direc^ie 
N. de la com. Novaci, intre 
mun^it: Timpele, Salanele $i 
piriul Frumusei de la frontiera. 

Larga, deal, in judejul R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Buda; se 
desface din dealul Poiana-Paru- 
lut ; brazdeaza partea de V. a 
comunel, intinzindu -se printre 
pir. Valea-Larga ^i afluentul sau 
pir. Buda ; este acoperit cu finefe. 

Larga, japse, jud. Braila situata 
in ostrovul Iapa; incepe din ie- 
zerul Begul ?i da in lezerul Iagara. 

Larga, mosie, jud. Bacau, plasa 
Trotu^uluT, com. Doftana, pro- 
prietatea lu! G. Ghica - Comana?- 
teanul; facea trup din mo?ia 
Comane?ti. 

Larga, pftdure, jud. Bac&u, pi. 



Digitized by LiOOQ IC 



LARGA 



137 



LARGl (VIrFUL-VAe!-) 



Trotu$uluT, com. Doftana, pro- 
prietatea d-lul G. Ghica. Are o 
intindere de aproapc 7500 hect. 
Intr'insa doming bradul. Kste 
supusa regimului si 1 vie. Vre-o 
50 hect. din aceasta* pidure sunt 
proprietatea claca^ilor. 

Larga, piria, jud. Bacaii, plasa 
Trotu$ul, com. Doftana, care 
curge din muntele Ursoaia, uda 
satul Larga $i se varsa in Tro- 
tu?ul, d'a stinga. 

Larga, piriiaf t jud. BacSu, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Sa*nduleni, 
care curge prin vaiea cu ace- 
la$I nume. I?T are obir^ia la lo- 
calitatea numita a-Fundulut $i 
se varsa in piriul Turluiul. 

Larga, piriii, izvore$te de sub 
dealul Larga, de pe mo$ia Iepu- 
reni, com. Radiul-Mitropoliel, pi. 
Copoul, jud. Ia?i; curge de la 
V. spre E. ; intra pe mo^ia Larga, 
com. Movileni,din aceasta plasa, 
§i dupS ce se une?te cu Piriul 
Plochilor ?i Piriul-Bahnel, for 
meaza iazul din vatra satulu? 
Larga, de unde apol trece in $e 
sul JijteT, varsindu-se in piriul Ji 
jioara, la locul numit $an{ul-Mic 

Larga, piria, care uda teritoriu 
com. Tacuta, pi. Mijlocul, jud 
Vasluiu; izvore^tedin fundulpa 
dure! Foc$asca, curge de la V 
spre S.$i sevarsain iazul Sturdza 

Larga, vale, intre dealurile Dum 
nezeul $i Dealul-Cailor, com. Mo 
vileni, pi. Copoul, jud. Ia?i; este 
intinsa $i bogata in pa$unT. 

Larga, vale, jud. Tecuciu, in- 
cepe din satul Hujul, merge 
spre N., avind de o parte $i 
de alta o padure seculara, pro- 
prietatea d-luf Dimitrie Sturdza. 
Pe dinsa se afla drumul ce 
duce din Huful la Ghiiave?ti. Cu 

62275. ilarel§ Dlcfionar G tog r a fie. Vol. Jr. 



cit merge spre N. se ingusteaza 
mal mult, numindu-se Largufa. 

Larga (Valea-), catun, al com. 
Sarule^ti, jud. Buzau, cu 250 
locuitorl §\ 60 case, sub-divi- 
zat in doua: Valea-Largad.-j. 
$i Valea Larga-d.-s. 

Larg& (Valea-), sub-divizie a 
cfitunulul Vipere?ti, din com. 
Vipere^ti, jud. Buzau. 

Larg& (Valea-), sat, in judejul 
R.-Sarat, pi. Ora?ul, cat. com, 
Bro^teni, a^ezat in mijlocul co- 
munef, pe piriul Valea-Larga, la 
7 kil. spre V. de cat. de re$e- 
din^a, Bro^teni. 

Larg& (Valea-), lac, jud. Bu- 
zau, comuna Vipere$ti, padurea 
Valea-Larga. 

Larg& (Valea-), sfoarli de mo- 
fie> a mo§nenilor Col^eni, pe 
izvorul Valea-Larga, jud. Bu- 
zau, avind cam 12 hect. finea^a 
§i padure. Pe aci e poeticul 
drum de la Bisca, peste muntele 
Hinsarul, la Sf. Gheorghe. 

Larga (Valea-), padure, in jud. 
Buzati, com. Vipere?ti, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de E- 
piscopie; are 1050 hect. din 
care 1002 padure mare; incepe 
din hotarul Ciutel ?i merge pana 
in TisaQ. 

LargS (Valea-), piria, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Buda ; izvore^te din culmea Cil- 
nauluT, piscul Spidele ; are o di- 
recjie de la V. la E.; uda com. 
in partea de mijloc ; prime$te 
pe stinga piriul Spidele, iar pe 
dreapta piraiele Titila ?i Buda ; 
trece prin catunul de re$edin^a 
$i se varsa in riul Rimnicul- 
Sarat, in sus de com. Dedu- 
le$ti; are pe dinsa 4 morf. 



Larga (Valea-), piria, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$uluT, comuna 
Bro^teni ; izvore^te din culmea- 
Scoru^ului, dealul Poarta-Sco- 
ru$ulul; curge de la S.-V. la 
N.-E.; uda com. in partea de 
V.; prime?te pe stinga piriul 
Ciocanelul, iar pe dreapta, pi- 
riul Grozoaia; trece prin cat. 
Valea-Larga, ?i se varsa in riul 
Milcovul, ceva mal sus de cat. 
Priveghiul, ?i in fa{a catunului 
Manastirea Mira (jud. Putna). 

LargS (Valea-), piria, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
comunel rurale Jijila; izvore$te 
din poalele nordice ale dealu- 
lul Cheea; se indreapta spre 
N., avind o direcfiune generala 
de la S. spre N., brazdind par- 
tea nordica a pla?ei ?i pe cea 
vestica a comunel; curge pe 
la poalele dealulut Sararia, §i, 
dupa un curs de 2 kil., se des- 
chide in valea piriulut Jijila, in 
fa{a dealulul Milcovul, nu de- 
parte de satul Jijila ; malurile sale 
sunt joase $i acoperite cu florT. 

Largi (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, comuna Vipere?ti, cat. 
Ghiocul ; izvore^te din Piatra- 
Cizlaului $i se scurge in riul 
Buzaul, in fa{a munteluT Sarea- 
luT-BuzaQ. 

Larg& (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Maracineni, cat. 
Capa{ine§ti ; incepe din Mo$ia- 
Calugareasca ?i da in riul Buzaul. 

LargS (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova ; izvore^te de la N.-V. de 
com. Comarnicul, pi. Pele^ul, 
curge de la V. spre S. Serve^tc 
in parte de limita intre com. 
Comarnicul $i Sinaia §i se varsa 
in riul Prahova, pe malul drept, 
tot in raionul com. Comarnicul. 

LargI (Vlrful-V&el-), munte, in 



18 



Digitized by 



Google 



LARGUL 



i:J8 



LATA 



jud. Buzau, com. cat. Col^i, pie- 
tri$ $i sterp. 

Largul, com. rur., in jucj. Buzau, 
pi. CimpuluT, situate pe ambele 
malurT ale riulut Calma^uiul, la 
41,5 kil. de Buzau. Limitele sale 
sunt: la N., apa Strimba, care 
o desparte de mo$ia Ciorani ; 
la V., hotarul mo?ieI Margi- 
neanca; la S., hotarul mo$iei 
Macoveiul §i la E., hotarele 
mo?ielor Ru?e$ul $i Vizireanul, 
din jud. Braila. Suprafafa sa 
este de 4250 hect., din care 
3127 arabile, 673 finefe, 100 
izlaz $i 350 loc sterp. 

Comuna e formata din cat. 
Largul, Satuceni $i Scarlate^ti, 
cu o populate de 810 locuitorT, 
locuind in 162 case. 

Propriety! mal insemnate are: 
B&rbuleasca, Largul - BanuluT, 
Largeanca, Largul, Ru?e{ul §i 
Satuceanca. Terenul e §es, a- 
vind oare-care ondula^iunlfacute 
de malurile riului Calmatuiul, de 
cite-va movile, pres&rate pe su- 
prafafa sa $i de alveolele vi- 
roagelor, ce stagneaza in partea 
de N. Fertilitatea sa e mijlocie, 
avlnd multe zmircun §i pamint 
nisipos, mai ales intre padurea 
Macoveiul $i riul Calmatuiul. 
Cultura principals e porumbul 
$i orzul. Are o ca?erie $i 2 stine. 
Comer^ul consta in desfacerea 
cerealelor, pe care le transports 
la gara Cilibia, pe drumul Lar- 
gul-Caragele-Cilibia. Mai are $i 
un alt drum ce o pune in co- 
municafie cu com. Padina, pe 
ltnga padurea Macoveiul. 

Bud. com. e de 3432 lei, 80 b. 

Are o $coala in cat. Largul, 
frecuentata de 27 elevl; o bi- 
serica, S -\\\ VoevozT, deservita 
de 1 preot $i 2 cintareflf. 

Vite sunt: 480 boi, 415 vacl, 
244 vi^ei, 2 bivolT, 152 caT, 164 
lepe, 71 minji, 2820 oT, 7 asinl 
?i 197 porcl. 



Largul, co tun de re$edin{a al 
com. Largul, jud. Buzau, cu 
710 locuitorl $i 140 case. 

Largul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Largul, avind 580 hect. 
Posesorul el a daruit jumatate 
manastirei Banul $i jumatate 
manastirei Margineanul, de unde 
s'au nascut doua mo$iI: Lar- 
gul-Banulu! $i Largul-Marginea- 
nulul sau Miirgineanca. 

Largul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Largul, proprietate a sta- 
tuluT, pendinte de manastirea 
Banul ; are 300 hect., din care 
250 arabile $i 50 hect. loc 
sterp, nisip, balti?, etc. 

Largul, mo fie, in jud. Buzau, com. 
Largul, proprietate a statului, 
pendinte de manastirea Margi- 
neanu ; are 280 hect. ; se aren- 
deaza impreuna cu mo$ia Ru- 
eful din jud. Braila, cu care for- 
meaza un corp de 1370 hect. 

Largului (Gura-), sat, in jud. 
Neam^u, pl.Piatra-Munteie,com. 
Calugareni, situat pe stinga pi- 
riului cu acela?! nume. 

Are o populate de 132 fa- 
milii, sau 420 suflete. 

Comis. Mihalic de Hodociu 
zice ca in apropierea acestui 
sat §i a riuluT Bistrifa, din sus de 
Piriul-VirlanuluT, pe mo$ia Han- 
gul, se gase^te carbune de pa- 
mint ri$inos, de forma^ia cea 
maTvechfe (Houille Coal, Fasrig 
Harzige-Steinkohle), de o cali- 
tate mult mal buna de cit acea 
ce se gase$te la Comane^ti, Baia, 
Casca $i Joldane^ti. 

Largului (Pirlul sau Gura-), 
sat, in jud. Neam^u, pi. Piatra- 
Muntele, com. Calugareni, si- 
tuat la gura piriulul cu acela?! 
nume; are o popula^iune de 78 
familil, sau 308 suflete. 



Largului (Pirlul-), piriit, in jud. 
Neam^u, format catre obir^ia 
sa din piriia$ele Bulatan, Bar- 
gilele §i Coroi. Curge in spre 
S. prin o vale frumoasa, pe cu- 
prinsulcom. Calugareni, pi. Pia- 
tra-Mtintele, udind satele : Co- 
roi, Galbazeni, Brlnzeni 9*1 var- 
sindu-se pe stinga riului Bistrifa, 
intre satul Poiana-LarguluT $i 
Gura-Largulul. In tot cursul s5u 
parcurge ni?te terenuri vrednice 
de studiat, pentru c& din ma- 
lurile sale, pe alocurea inalte, 
se scot lespe/T de piatr&, in a 
carora straturi se afla tablS, ce 
sc intrebuin{eaz5. la scris ?i la 
acoperitul caselor. 

Afluen^il ce prime^te acest 
piriu, sunt : Piriul-Dritului, Mo- 
gorogea, Ar$i$a, Tane. 

Se ma! nume^te §i Gara Lar- 
gului. 

Lasca, piriias, ce izvore§te din 
muntele Cealilaul, jud. Neam^u. 
Se afla situat, in trecerea de la 
Poiana-sub-Ponoara, spre S., la 
40 minute pe jos de schitul Ceri- 
buc, intr'o afundaturi de codru 
intunecos, ce n'are alta curare 
de cit ha{ia$ul turmelor, printre 
colnice %\ stincl poncie. 

Lata, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomtta-Balta, pendinte de com. 
Pribegi, situat la 15 kil. de 
satul de re$edin{£, la capul de 
N. al mo$ie! Pribegi. 

Numirea vechle a satulul a 
fost Sarata ?i apol Dimbovi- 
ceanul. 

Vite sunt: 100 bof, 400 01 
?i 50 cal. 

Lata, canal, in jud. Braila, care 
se desparte din Dunarea-Va- 
poarelor, din dreptul satuluT Gro- 
peni, curge in jos pe ling& satul 
Tichile?ti, printre canalul Mi- 
noaie ?i Dunarea-Vapoarelor, cu 
care se une$te la Piscul-LupuluT, 



Digitized by 



Google 



LATA-SARAT& 



139 



LAZA 



dc unde se desparte de DunS- 
rea-Vapoarelor, curge pe linga 
satul Chiscani §i, mat jos de cft- 
tunul Varsatura, se une^te iar£$T 
cu Dun&rea-Vapoarelor. 

Lata-SaratS, vale, care se ?n- 
tinde din jud. BuzSu spre S., 
p£na la satul Milose§ti, jud. la 
lomi^a, pi. Ialomi{a-Balta, apol 
se curbeaza spre E. ?i din dreptul 
satului Murgeanca, merge iara$I 
spre S. p£r»& in riul Ialomi{a. 

Lungimea acestel vai este de 
30 kil. $i adincimea de 7 metri. 

Aceasta vale a fost albia unul 
afluente al riului Ialomifa, care 
a dispirut. 

Pe aceasta vale este lacul 
Strachina, dupa numirea ciruia 
se ma! nume$te $i valea. 

Lata (Piatra-), pise, al muntelui 
Istri^a, com. Pletroasa-d. s., jud. 
Buzdil. 

Latinislav, japse, in jud. Braila, 
situata in Ostrovul-Popel, la S. 
de Topora$ul ; incepe din partea 
stinga a Vilciulul. 

Latinul, com. rur., in jud. Braila, 
pi. Vadeni, situate pe malul 
drept al riului Buz&ul. Se m&r- 
gine^te la V. cu Buz&ul ; la S., 
cu Gurgue^i ; la N., cu Maxineni 
(R.-Sarat) §i la E., cu Cotul- 
Lung. Suprafaja sa este de 3800 
hect.,cu o populate de I57fam., 
sau 601 sufl., din carl 97 contrib. 

S'au improprietarit 74 loc. 
in 1864 $i 100 in 1878; 46 
sunt neimproprietSri^L 

Are 1 biserica zidita la 1865, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
taret; 1 cimitir in centrul com.; 
1 ^coala mixta, in cimp, la 1 kil. 
de sat, frecuentata de 26 elevl. 

Budgetul com. e de 2980 lei, 
40 banl $i cheltuelile de 2935 
lei, 75 banl. 

Prin com. trece ^oseauajude- 



{eana Braila-Foc$ani, in lungime 
de 5 kil. Peste apa Buzaului, 
in dreptul satuluf, e un pod con- 
Scruit de jud. Braila ?i R.-Sarat. 
Drumurl : la Cotul-Lung, tra- 
versind §oseaua Braila-Foc$ani 
spre N.E. (10 kil.) ; la Nazirul, 
pe $oseaua Braila-Foc^ani, spre 
E. (14 kil.); la Roman, spre S. 
(12 kil.); la Gurguefi, spre S. 
(4 kil.) ; la Braila, spre E. (26 
kil.). Com. e impar^ita in doua : 
Latinul-Vechiu,?nfiin^at la 1836, 
a! carui Jocuitorl din cauza revar- 
s&rii Buzaului s'au mutat mat 
spre E., formind com. Latinul- 
Nou la 1 86 1 ?i Latinul-Nou. 

Latinul, sat, in jud. Braila, com- 
pus din 2 sate, ambele in par- 
tea de N.-V. a com. Latinul, 
pe malul drept al riului Buzau. 
Latinul- Vechiu, este a$ezat de- 
alungul jarmulul drept al riului 
Buzaul, iar Latinul-Nou, la 3 
kil. spre S. de Latinul- Vechiu. 
Este a?ezat pe $oseaua Braila- 
Foc^ani, unde se afla un pod, 
peste riul Buz&ul, la 26 kil. 
spre V. de ora?ul Braila. Are 
o biserica, construita la 1865, 
deservita de 1 preot, 1 ctntaref 
$i 2 paracliserl ; o ?coala mixta, 
infiin^ata la 1865, intrefinuta de 
stat, frecuentata de 26 elevl. 

Suprafaja satului vechiu este 
de 30 hect., iar a celul noti de 
68 hect. Populafia ambelor sate 
este de 157 familil, sau 601 su- 
flete; 315 barbajl $i 286 femef. 
Vite sunt: 120 cal, 530 vite 
cornute, 1430 ol $i 17 rimatorl. 

Latinul, mosie, proprietate a sta- 
tulul, jud. Braila, pendinte de 
com. cu acela^I nume, pe care 
se afla com. Romanul $i numal 
partea de S. a com. Latinul ; 
are o intindere de 2500 hect., 
dind un venit de 40000 lei. 

Latinul, ptidure y pendinte de com. 



cj acela$I nume, pi. Vadeni, 
jud. Braila, situata pe malul 
sting al Buzaului ; are o intin- 
dere de 15 hect. ; esen^a: salcie. 

Latoca, insula, in brajul Sf. 
Gheorghe, jud. $i pi. Tulcea, 
pe teritoriul com. Be§-Tepe, si- 
tuata in partea centrala a pi. 
$i nordica a comunel ; este for- 
mata de braful Sf. Gheorghe §i 
de un alt braf mal mic, numit 
Dirnoiul ; are o lungime de 2 V* 
kil. ?i o la^ime medie de 1 kil.; 
intinderea totala e de 300 hect.; 
este acoperita numal cu stuf, 
care serva locuitorilor pentru 
invelitul caselor. 

Latorita sau Lotrita, ria, in 
jud. ViIcea.Izvore$tedintremun- 
\\l Paringul $i Bora, de la lo- 
cul numit Benga, vecin cujud. 
Gorj. Curge printr'o vale in- 
gusta $i adinca, de la V. la E. 
§i se varsa in Olt, mal sus de 
Malaia. Largimea medie a al- 
biel sale este de 10 m., iar a 
apel, de 3 m. Fundul confine 
bolovanl. Are ca afluenp: va- 
lea Rudareasa, pe stinga ?i va- 
lea Repedea, pe dreapta. 

Latorita, pirin, in jud. Gorj, pi. 
Novaci. Curge din partea de 
E. a muntelui Urda $i se varsa 
in Lotru, la Malaia; prime?te 
pe dreapta izvoarele : Cioara, 
Balescul, Galbenul, Sgoiul ?i 
Curmatura; iar pe stinga iz- 
voarele: Coasta Be;ighel, Zene- 
gu{a, Purul $\ Pietrimanul. 

Laza, com. rur., in partea de 
S. a pla^el Racova, jud. Vas- 
luiti, la 12 kil. de ora?ul Vas- 
luiu $i la 2 1 kil. de Punge^ti, 
re$edin{a pla$el; si tuat pe valea 
Racovel, $i pe dealurile din dreap- 
ta §i din stinga piriului Racova. 
Este formata din satele : Laza, 
Sauca, Opri$i{a, Polincu, Lin- 



Digitized by 



Google 



LAZA 



140 



LAZUL 



gurari, Poeana-Ri?ni^a ?i Beje- 
ne$ti, pe o suprafaja de 6481 
hect., din care: 4498 hect. ale 
Statulul, cu 1 1 14 hect. padure, 
iar 1983 hect. ale locuitorilor, 
carl poseda 148 hect. vie. Are 
o populate de 830 familil, sau 
2397 suflete. 

Prin mijlocul comunei trece 
piriul Racova $i calea jude^eana 
Vasluiu-Punge^ti. 

Are: 3 biseric! cu 4 preo^J 
$i 6 eclesiarct;o §coala; o moara 
cu vapon; 4 circiuml. 

Comerciul se face de 7 per- 
soane. 

Vite: 1 501 vite marlcornute, 
1 1 14 boi, 50 capre, 97 cat ?i 
609 rimatori. 

Budgetul comunei e de 3588 
lei la veniturl $i de 3367 lei la 
cheltueli. 

Locuitorii poseda: 64plugurl 
$i 120 care cu boi, 10 plugurl 
$i 12 caru^e cu cal. 

Sunt 340 stupi cu albine. 

Laza, sat, in centrul com. Laza, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, situat 
intre dealurile : Hir^ova spre V. $i 
Mijlocul, spre E„ pe o suprafa^a 
de2749 hect., din care 656 hect. 
sunt ale locuitorilor, cu 1 14 hect. 
p£dure, iar restul e proprietatea 
Statului, c&ruia aparjine mo$ia. 
Are o populate de 209 fam., sau 
840 sufl. o ^coala, Jnfiin^ata in 
anul 1868, frecuentata de 50 
elevl; o biserica, ftcuta de lo- 
cuitorl la 1760, cu 1 preot §i 
2 eclesiarcl. 

Vite: 256 vite marl cornute, 
500 ol, 12 capre, 57 cal ?i 190 
rimatori. 

Locuitorii poseda : 26 plugurl 
$i 56 care cu boi, 5 plugurl $i 
4 caru{e cu cal; 80 stupi. 

Statul a infiinjat aci o ferma 
model. 

Laza, deal, spre E. de com. 
Laza, pi. Racova, jud. Vasluiu. 



Laza, ptriU, jud. Vasluiu, izvo- 
re$te din dealul Fundul-Lazel, 
curge de la N. spre S., trece 
prin satul Laza ?i se varsa in 
stinga piriului Racova. 

Lazana, baltd, pe mo$ia Ghi- 
reni-Tautul, com. Co^u?ca, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu; con- 
fine pe?te. 

Lazaroi, picket, jud. Neam^u, pe 
granifa TransilvanieT, situat pe 
pir. Bolohani$, intre pichetele 
Brate? la N.-V., $i Bolohani? la 
S.-E. 

Lazar, pise, jud. Vilcea, com. 
Mitrofani, din pi. Oltul-de-Jos. 

Lazmahale, sat, jud. $i pi. Con- 
stanta, cSt. com. rur. Techir- 
Ghiol. Este situat in partea de S. 
a pi. $i cea de N. a com., la 
5 kil. spre N.-V. de cat. de 
re$edin$a, TechirGhiol, in valea 
Carsi-dere sau Hazi-diuliuc. Este 
inchis la N.-V. de dealul Laz- 
mahale cu movila Cemenli-Iiul 
(S3 m.), la S.-V. de dealul 
Orta-Burum-Bair $i la E. de 
dealul Denis-Islasl-Bair, cu mo- 
vilele Sara-iuc (49 m.) §i Lazma- 
hale (41 m). Suprafa^a sa este 
de 2693 hect., din can 61 hect. 
ocupate de vatra satului $i gra- 
dinl. Populajia este de 48 fa- 
milil, sau 168 suflete. Prin sat 
tree drumurile : eel judejean 
Constan^a-Mangalia, pe la 1 kil. 
spre E. de sat precum $i altele 
mai mici spre Anadol-Chioi, 
Hagidiuliuc $i Agigea. 

Lazmahale, deal, in jud. §i pi. 
Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Techir-Ghiol ?i anume pe 
acela al cat. sau Lazmahale. Se 
intinde de la virful Cioinac-Iuc 
pana la Valurile-luI-Traian ?i 
calea ferata Constanta Cerna- 
voda, cu o direcjiune gencrala 



de la S.-V. catre N.-E. Are o 
inalfime medie de 50 m. 51 este 
situat in partea de N. a pi. ?i 
cea de S. a com. Este aco- 
perit cu pa?unl. 

Lazul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-de-Sus, com. Terpezifa, 
cu 472 locuitorl, 90 case 9*1 36 
bordee. Copiii din sat urmeaza 
la ?coala mixta din satul Ter- 
pezi^a, ce este la 3 kil. 

Lazul, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Ocol.il, com. rur. Valea-Boe- 
reasca. Are 95 case ; o $coala, 
daruitadeD-na Sevasti^a Garda- 
reanu §i care poarta numele ta- 
taiul d-sale, Pantele Coliba^eanu. 

Lazul, numire, ce se mai da sa- 
tului Once?ti-NoI, comuna On- 
ce$ti, pi. Siani$e$ti, jud. Tecuciti. 

Lazul, munte, in jud. Buzau, com. 
Balane^ti, cat. Cocirceni ?i Va- 
lea-Iepei, ramifica^ie din Mun- 
tele Panataul, parte arabil, parte 
fin ea^ a. 

Lazul, munte, in jud. Buzau, 
com. §i cat. Nehoia§ul, avind 
ramificajia Dealul-Lazulul. 

Lazul, colind, in jud. Buz.lu, com. 
Blajani, avind culminajia Vir- 
ful-LazuluI, cu o inaltime de 
498 metri. Face hotar despre 
com. Vadul-Sore?tilor. Are ve- 
deri intinse, frumoase ?i va- 
riate. 

Lazul, deal, jud. Gorj, pi. Gilor- 
tuluT, in partea de V. a com. 
Pegeni. Are directia N.-S. din 
dreptul com. Horezani d.-s. ; se 
terminala com. Capreni-de Dolj 
printr'o poiana ce se nume?te 
Buda. Este acoperit de padure 
mare ?i mica. 

Din acest deal se desparte 
un crac in partea dreapta a pi- 



Digitized by 



Google 



LAZUL 



141 



l.Al'EANCA 



riulul Lazul, care este acoperit 
de vie, livezl de pruni $i p&dure. 
Intre aceste dou& dealuri, 
curge piriul Lazul, care se varsi 
in piriul Plopul, in com. C£- 
preni-de-Dolj, luindu-$i na?tere 
dintr'o mic& intindere de loc $es 
ce se nume^te Poenile-luf-Dobre. 

Lazul, deal, in jud. Gorj, pi. 
JiuluT, com. Urdari-d.-s., spre S. 
de comun& ; incepe din Valea- 
lui-Dan, merge paralel cu vatra 
satuluf, in direc^iune S.-V. p&n& 
in cStunul Artanul. 

Lazul, tnunte, jud. Prahova, pi. 
Prahova, com. Breaza-d.-s., din 
care iau na^tere v&ile : Lazului, 
Caruntel §i Racheri^a. Cade in 
partea de N. ac&t. Breaza-d. s. 

Lazul, piriii, izvore$te din par- 
tea de V. a satului Pihne^ti, 
pi. Podoleni, jud. F&Iciu, trece 
prin sat §i, in partea de S , se 
vars& in piriul Fund&tura. 

Lazul, piriU, in com. rur. Sma- 
dovi^a, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Lazul, vale, in jud. Gorj, pi. O 
colul, com. Ureche$ti,spreN.-E. 
de c&tunul Tilve?ti, al com. Cir- 
be$ti ; incepe din dealul Viilor- 
Vechi (Dealul Bran) ; se intinde 
d'alungul satulut $i se termini 
la extremitatea satului spre N. in 
Valea-Amaradiel; este formate 
de dealurile $tefan ?i al-SuIi^ei. 

Lazul -Cheei-dintre-Izvoare, 

mosie, in jud. Buz&Ci, com. Va- 
lea-Muscelulu! ; are 50 hect., din 
care 14 arabile, restul p^dure; 
e proprietatea mo^nenilor Sibi- 
cenl. 

Lazul-Mare, deal> in com. rur. 
$ovarna-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. 
Mehedin^i. 



Lazul-Mic, deal, in com. rur. 
$ovama-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. 
Mehedin^i. 

Lazul $i Cri§ani, mope a statului, 
pi. Dumbrava-d.-s., com. Ter- 
peztya, jud. Dolj, arendatt a- 
nual cu 6200 lei. 

Lazului (Dealul-), deal, jud. 
Buz&u, ce incepe de la c&tunul 
Benga, com. MSrun^ul $i se in- 
tinde p2n& in Valea- Viel, com. 
Patarlagi, pe malul drept al 
riulul Buz&ul. 

Lazului (Dealul-), deal, in jud. 
Buz&u, com. M&run$i$ul, c3t. 
Z&h&re§ti, pe malul sting al 
riuluT Buz&ul. 

Lazului (Muchia-), colind, in 
jud. Buz&u, com. P&n&t&ul, c&t. 
Pl£i§orul, culminate a dealulul 
Lazul ; servi ca hotar. 

Lazului (Valea-), vale, in jud. 
Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- 
ceni-d.-j. ; incepe din muntele 
Lazul $i da in riul Bisca-Chioj- 
dului. 

Lazului (Valea-), vale, izvo- 
re$te din muntele Lazul, plaiul 
Breaza, comuna Breaza-d.-s., 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
curge de la V. spre E. $i se 
varsa* in riul Prahova, tot in ra- 
ionul com. Breaza-d.-s 

Lazului (Virful-), tnunte, in jud. 
Buz&u, com. P&ltineni, ramifica^ie 
din muntele C&tia$ul, in c&tunele 
Curm&tura, Nehoiul $i P&ltincni ; 
are p^duie ?i fine^e. 

Lazului (Virful-), munte, in jud. 
Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- 
cesii d.-j. 

Lazurile, com. rur., plasa Dea- 
lul-DimboviJa, jud. Dimbovtya, si- 



tuate pe cimpie, la 8 kil. spre 
S -E. de Tirgovi?te, pe §oseaua 
jude{ean& Tirgovi$te-Bilciure$ti- 
Butimanu. In raionul aceste! co- 
mune sunt cincl movile istorice 
din timpul vechilor r&zboaie. Are 
o populate de 740 locuitorl; 
o bisericS; o $coaia. Spre V. 
$i S. de Lazuri se intinde p&- 
durea V&c&reasca. 

Lazurile, deal, in jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan, jud. Gorj, situat la 
E. §i in marginea comunel Go- 
dine$ti; se prelunge?te de la E. 
la V., pe o intindere aproxi- 
mativa de 2 1 /* kil.; este acope- 
rit cu vil §i prunl; e proprie- 
tatea locuitorilor. 

Lazurile, pit dure, supusi regi- 
mulul silvic, pendinte de com. 
Rucirul, plaiul Dimbovija, jud. 
Muscel; are o intindere de 100 
hectare. 

Lazurile, deal, jud. Muscel, co- 
muna Dragoslavele, plaiul Dim- 
bovija. 

Lazurile, pise, pe creasta §iru- 
lut de dealuri ce br&zdeaz& in 
lung $i lat com. Coste?ti, pi. 
Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir 
de dealuri se prelunge?te pe 
toata partea de E. a comunel, 
in stinga riulul Coste^ti. 

Lacatu§ul, piriii, ce izvore$te 
din ramurile munfilor H&lauca, 
com. Pipirigul, pi. de Sus-Mun- 
tele, jud. Neam^u ; se varsi pe 
stinga piriulul Pipirigul, pu^in 
c&tre V. satului Pipirigul. 

Lac&tu§ului (Izvorul-), izvor, 
in jad. Buz&u, com. Ru^iav^ul; 
incepe din Muscelul-Jigan ?i di 
na^tere Veie! Ru$iav&tul. 

Laceanca, mosie, in jud. Teleor- 
man, pi. TirguluT, proprietatea 



Digitized by 



Google 



LACENr 



142 



lAculeje 



mo?tenitorilor D. 2j>tefanopolu ; 
are o intindere de 2852 hect. 



L&ceni, com. rur., la extremitatea 
de E. a plS^el Tirgulul, jud. Te- 
leorman, situate pe valea Te- 
leormanulut. 

Suprafafa el, dimpreunS cu 
mo?ia de pe dinsa, este de 3400 
hect. Locuitori improprietSriti 
sunt in numSr de 132, pe o 
intindere de 496 hect. 

Terenul este mal mult $es 51 
solul de buna calitate. Are ?i 
52 hect. vil. 

Populafiunea comunel este de 
275 familil, saa 102 1 suflete, 
dintre carl 203 contribuabiir. 

Vite: 591 vite man cornute, 
219 cal, 7 mSgarl, 2076 ol, 19 
capre ?i 322 porcl. 

Budgetul com. e de lei 2861 
la venituri $i de lei 2834, banl 
32 la cheltuell. 

Are o $coalS, condusS de un 
invSJStor $i frecjentatS de 49 
elevl; o btsericS cu dol preo^I 
§i dol cintSreJI. 

Pe apa Teleormanulul sunt 
douS morl de mScinat. 

CSile de comunica^iune sunt : 
$oseaua mixte spre com. TStS- 
re?ti $i spre Alexandria; $osea 
vecinalS spre com. MSgura, din 
jud. Vla$ca. 

Pe teritoriul acestei comune, 
in partea despre S., se varsS 
piriul Clani^a in riul Teleorman 
Aci, la impreunarea acestor cur 
surl de apS, s'a format o in 
tinsurS de lacurl §i de mlS^tinT 

Asupra originel acestei co 
mune se gSsesc documente din 
care rezultS cS aci a fost sat 
locuit prin secolul al XVI-lea. 
In secolul trecut fScea parte din 
judejul Vla?ca, pi. Cilni?tii. 

Lacovi^tea, v ft Ice a zmircoasS, re- 
zervatS ca loc de finefe, jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Pu- 
cheni-Marl, unde create papurS 



%\ {iperig, $i care se lSrge$te 
mult spre S.-E. 

Aproape de capStul el des- 
pre V. se aflS un plop foarte 
gros $i bStrin, pe care cite-va 
genera^ii de oamenl a$a Tau po- 
menit. Locul dinprejurul sSu, 
un mic platou frumos, se nu- 
me$te Locul-de-la-Plop. 

L&culete (Loculefe), sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Ialomita, com. 
Glodeni. In raionul acestul sat, 
pe malul sting al lalomi^eT, la 
10 kil. spre N. de Tirgovi?te, 
pe $oseaua nationals Tirgovi$te- 
Pucioasa, se aflS instalatS Pu- 
drSria statulu! cu acela^Inume. 
In virtutea unei legl din Aprilie 
1880, statul Romin a concedat 
la 7 Ianuarie 1881 societajel 
«Dallemagne et Miiller* drep- 
tul exclusiv al fabrica^iunel pul- 
berel in tot regatul. Durata con- 
cesiei era fixate la maximum 
1 5 anl, in care timp nicl o altS 
fabric^, fie private fie publics, 
nu putea funcfiona in {arS. 

Concesionaril erau indatoraflf 
a produce in timpurl normale 
o cantitate anualS de 150000 
de kiiogr. de diferite pulbere, 
iar in timp de rSzboiu 500000 
de kilograme. 

Statul pentru trebuinfele ar- 
matei se obliga a cumpSra 
1 00000 kiiogr. pe fie-care an, in 
condifiunile fixate printr'un caet 
de sarcinl. 

Pentru instalarea fabricel, sta- 
tul cedS gratuit un teren de 
300000 m. p., iar mal tirziu con- 
cesionaril cumpSrarS un alt te- 
ren alSturi de aceea^I intindere. 
Fabrica incepu a func^iona in 
luna lul Maiu, 1883 sub direc^ia 
mal lntiiti a d-lul Miiiler $i in 
urmS a d-lul Arendt, cSpitan in 
retragere al armatel belgiane, 
care a funcfionat pSnS la res- 
cumpSrarea fabricel de cStre 
stat in anul 1888. 



Fabricarea pulberel de cStre 
concesionari se urmS f&rS in- 
trerupere pSnS la 15 Noembrie 
1886, data ultimel ?i celel mal 
grave exploziunl din cele nouS 
ce s'au intimplat in 3 anl de 
exploatare. In urma acestei ex- 
plozil, fabricarea pulberel fiind 
intreruptS, statul rSscumpSrS 
fabrica care incepu sS func^io- 
neze la 21 Maiu 1888 sub ad- 
ministra^ia Ministerului de RSz- 
boiu. Aceaste rescumpSrare cos- 
ts pe stat suma de 2083301 
lei, 57 banl. 

Veniturile acestei fabricl, de 
la 1888 pSnS inprezent(i900), 
au fost in total de 824241 1 
lei, 80 banl, din care scSztndu-se 
chelt., in sumS de 5191470 lei, 
ban! 98, precum §i amortizarea 
in ace?tl 12 anl a capitalulul de 
rescumpSrare: 1499977 lei, 13 
banl, rSmine pentru ace^tf 12 
anl un beneficiti de 1550963 
lei, 69 banl, ceea ce dS anual 
un beneficiu net de 129246 
lei, 95 banl. 

Accidente. In eel trel anl de 
exploatare de cStre concesio- 
nari, de la 1883— 1886, s'au 
intimplat nouS explozil careau 
cauzat moartea a 14 lucrStorl 
$i rSnirea a 6 lucrStorl. Iar in eel 
12 anl de exploatare de cStre 
stat, de la 1886— 1898, nu s'au 
intimplat de cit 5 explozil care 
au omorit un lucrStor $i aG rS- 
nit dol. 

Actualmente pudrSria de LS- 
cule^e nu mal produce de cit 
pulbere de vinat $i de mine, de 
oare-ce statul a instalat o nouS 
fabrics de pulbere fSrS fum la 
Dude^ti HngS Bucure^ti. 

Lacule^e, stafie de dr.d.f.,}\id. 
Dimbovt^a, com. Doice?ti, cSt. 
Dolani, pe linia Tirgovi^te-Pu- 
cioasa, pusS in circulate la 1 
Ianuarie 1890. Se aflS intre sta- 
bile : Doice^ti (3.5 kil.) $i Pu- 



Digitized by LiOOQ IC 



LADE?TI 



14:J 



lAma?eni 



cioasa (7 kil.). Inalfimea d'asu- 
pranivelulul maril e de338 m ,67. 
Venitul acestei sta$il pe anul 
1896 a fost de 31389 lei. 

LSde§ti, sat, ftcind parte din com. 
rur. Maldare$ti, pi. Cerna d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
307 locuitorl. 

Laganului (Padurea-),/<™to/v, 
ftcind parte din padurile de pe 
mo$ia Belitori, jud. Teleorman, 
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr. 
Lahovari $i L. Paciurea. 

Laicai sau Cremenea, sat, fa- 
cind parte din com. nir. Lai- 
cai-Runceasa, pi. Arge$elul, jud. 
Muscel. 

Este sitnat pe ambele malurl 
ale riulul Dimbovifa ?i are o 
populate de 113 fam., sau 605 
suflete. Aci este re$edin{a com. 

LocuitoriJ acestul cat. s'au 
improprietarit la anul 1864. 

Are o biserica de zid, cia- 
dita la anul 1790, de Popa Ivan 
$i Ni^u Matasaru, deservita de 
unpreot^i un dascal; o $coa!a, 
frecuentata de 44 coph. 

In partea de V. a cat. Laicai 
este o mica mla$tin& cu api 
sArata. 

Laicai-Runceasa (Circiuma- 
de-Piatra), com. rur., in jud. 
Muscel, pi. Arge$elul, la S.-E. 
de Cimpulung, la 22 kil. de a- 
cest ora$. Este a§ezata pe am- 
bele malurl ale riulul Dimbovi^a 
$i a altor piraie §i va*. 

Se compune din doua cat. : 
Laicai $i Runceasa $i se mar- 
gined la N. cu com. Ceta{eni- 
din-Vale, la S. cu com. Gemenea 
(jud. Dimbovija), la E. cu com. 
Miclo?ani §i la V. cu com. Valeni. 

Are o populate de 190 fa- 
milil, sau 989 suflete, din carl 
183 contribuabili; locuesc in 244 
case. $tiu carte 129 persoane. 



Locuitorit pe linga agricul- 
tura, se ma! ocupa c 1 facerea 
scindurilor ?i transportul lor in 
fara pe la bilciurile anuale $i 
saptaminale. 

Are : 2 bisericl, la Laicai $i 
Runceasa, deservite de 2 preofl 
?i 2 dascali; o $coala, intr'un 
local spa^ios, construit in 1 867 
de D-l Didi^a Izba$escu §i lo- 
cuitorf. 

In com. nu sunt carierT de 
piatra, dar prin coaste $i ripl 
se gase^te piatra foarte buna 
de construcfie. 

Vite: 550 bol $i vacT, 540 
ol, 210 capre, 52 cai$i 450 porcT. 

H ldgetul com. e la veniturT 
de lei 1972,59 $i la cheltueli, de 
lei 1162,50. 

Riul Dimbovifa trece prin 
mijlocul com. ?i apot intra in 
jud. Diinbovifa pe la hotarul 
com. cu Miclo?ani $i Gemenea, 
din Dimbovi^a. 

Pe ri il Dimbovifa, in raionul 
com., sunt : 1 piua, 2 morl $i 
1 herastrati. 

In riul Dimbovtya, in cer- 
cul com., se varsa urmatoarele 
girle, pe dreapta: ValeaPodu- 
lui, Valea Ghermanel, Vaiean- 
ca, Rascaeasca ?iValea-TunuluI, 
iar pe malul sting : Valea-Mi^ol, 
Valea-Ursulul $i Valea-Minciu- 
ne^tilor. 

In com. sunt: multe livezl cu 
prunl; dealurile: Olarulul, O- 
gorulul $i Muchea Miclo$anilor ; 
padurl mar! compuse din fag 
$i pu^in carpen §i, mat in de- 
partare, mun^I, intre carl citam 
Marginea-Domneasca, unde se 
zice ca $edeau unit DomnI vara 
cite-va zile. 

Locuitoril din cat. Runceasa 
sunt mo§nenI ; ce! din cat. Lai- 
cai, in numar de 103, s'au im- 
proprietarit, dupa legea rurala 
din 1864, pe mo$ia Domni^ei 
Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie- 
tary marl in com. sunt : Dom- 



ni{a Filipescu, Izba^escu, Nita 
I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I. 
Bjrtea. 

Com. se intinde pe o supra- 
fa^a de 1150 hect. 

Prin com. trece ?oseaua ju- 
defeana care leaga ora$ul Tir- 
govi?tea cu ora^ul Cimpulung; 
$oseaua vecinala care leaga com. 
Laicai cu com. Ceta^eni-din- Vale, 
?i alte multe drumurl nepletrite. 

Legenda zice ca aci, pe Dealul- 
Olaruluf, la locul nimit Piscul,s'ar 
fi batut Radu-Negru cu Tataril. 

In urma tradareT, Tudor Vla- 
dimirescu, in drumul sati de la 
Cimpul ing la Tirgovi^te, pornit 
fiind sub escorta numeroasa 
peste muscele, a conScit la Cir- 
ciuma-de-Piatra. 

L&le§ti, com. rur. $i sat, in jud. 
Tutova, pi. Tutova, spre N.-V. 
de Birlad, pe piriul Tutova. Se 
imparte in 2 par^T, in Lale^ti- 
Boere^ti ?i Lale?ti-Raza^i. Are 
o populate de 1 5 14 suflete ; $tiu 
carte 126 persoane; locuesc in 
165 case. Formeaza o comuna 
(com. Lale^ti cu catunele : One§ti, 
Fulgul, Calimane^ti, Fintinele, 
Simzine^ti, Criste^ti §i Tupilati). 

Are 82 hect. vil, din carl 37 
nelucratoare $i 7,75 hect. livezl 
cu prunl. 

Areo ?coala primara de baep. 
In toata com. sunt 3 bisericl. 

Comerciul se face de 11 per- 
soane. $oseaua jud. Birlad-Ba- 
cau, trece prin aceasta com. 
(prin Fintinele). 

Lalci^ti, trup de mosie, in jud. 
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Girovul, situat pe linga mobile 
Avere^ti, Girovul, Bote^ti. 
Se mai nume^te $i Lele^ti. 

LamS^eni, sat, pe mo$ia cu a- 
cela^I nume, jud. Suceava, com. 
Rada?eni, la 8800 m. de Fal- 
ticeni. Partea E. a satulul, fiind 



Digitized by LiOOQ IC 



LAMA$EN1 



144 



LANGESTI 



pe mo$ia fostulul proprietar Ci- 
chirdic, poarta numele de L&- 
ma$eni-Cichirdic; iar cea de V., 
se nume§te Lama$eni - Secara, 
pentru acela$i cuvint. 

E a§ezat pe vaile ?i dealurile 
Copacelul, Prodana ?i al Izvo- 
rulul. Are 1 79 case, populate cu 
219 familil, sau 814 suflete, din 
carl 20D contribuabili. Vatra sa 
tulu! ocupa 84 falcl, Siprajini. 

Mo$ia e proprietatea d-lor G. 
Ciudin $i G. Vasescu ?i are 522 
fold, 16 prajinl. Improprietaritt 
de la 1864 sunt 19 palraa^T ?i 
149 coda§T, stSpinind 287 falcl ?i 
56 prajinl. Are doud bisericl, 
una in Lama$eni-Cichirdic, cu 
hramul sf. Constant! n $i Elena, 
zidita de Anastasia Cichirdiceasa 
in 1850, deservita de un preot 
$i 2 cintare^i $i a doUa, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, de lemn, de- 
servita de un preot ?i doi cinta- 
re{I; o $coala rurala mixta, cu 
un investor platit de stat, in- 
fiintata In 1864, frecuentata 
numa! de 19 elevl din 41 baetT 
§i 34 fete cu etatea de $coaia. 

Drumurile principale sunt: la 
R&da$eni (1 kil.); la Sasca (6 
kil.) ?i la RotopSne^ti (3 kil.). 

Intr'o mSrturie data de locui- 
toril din Bosancea §i Lama^eni 
egumenulul M-rel Slatina in 7231 
(1723), Iunie 20, se arata ca 
eel ce intemeiau livezl de poml 
pe mo$ie aveaii dreptul sa le 
treaca mo$tenire copiilor, nepo- 
{ilor $i stranepo^ilor, numal cit 
timp ace^tia locuiau in sat. Fe- 
tele miritate in alte sate n'aveau 
dreptul a mo^teni livezile pa- 
ri nte$tl. 

In 1803, L5m3$eni-RSza$e$tI 
se ocupau cu lucrul pSmintului, 
poarae $i aveau loc de mijloc; 
numSrati 100 HuzT, platind bir 
1490 lei anual. 

Lama^eni, pddurice, de diferite 
esenfe, pe mo?ia cu acela^I nurae. 



jud. S iceava. Prin aceasta pa- 
durice trecea drumul ce lega 
Suceava cu Baia. Se zice ca pe 
aci §i-a facut trecerea oastea lui 
§tefan-Voda 91 a altor Domnl. 

L£ma§eni-Cichirdic. VezT satul 
Lama^eni, jud. Suceava. 

Lama§eni-Sacara. VezI satul 
Lama^eni, jud. Suceava. 

Lamote§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. Lamote^ti Galbina§i 
pi. Negoe§ti, jud. Ilfov. Este 
situat la N. de Galbina$i, pe 
^armul sting al riulul Dimbo- 
vi{a. In mare parte locuitori! 
acestul sat sint V ! g an *' 

Se intinde pe o suprafa^a de 
559 hect., cu o populate de 
943 locuitori. 

Bisericel Sf. Vinerl din Bu- 
cure^ti apar^in 250 hect. $i lo- 
cuitorilor 309 hect. 

Epitropia bisericel cultiva prin 
arenda^ilsai 233 hect.; restul este 
izlaz. Locuitoril cultiva 297 hect., 
rezervind 12 hect. pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Impara^i, cu 1 preot ?i 1 
cintaref. Comerciul se face de 
7 persoane. 

Numarul vitelor marl e de 
491 $i al celormicl, de 457. 

Lamote§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Ora$ul, catunul comunel 
M?ndre$ti, a$ezat in partea de 
S. a comunel, la 2 kil. spre 
S. de catunul de re?edin$a, 
Mindre$ti-Vechl, pe malul sting 
al riulul Milcovul. Are o intin- 
dere de 38 hect, cu o popu- 
late de 102 familil, sau 419 
suflete, din carl 98 contribu- 
abili. $tiu carte 28 persoane. 
Are o biserica, cu 1 preot ?i 
1 cintare{; o §coala. 

L&mote§ti-Galbina§i, com. rur., 
pi. Negoe^ti, jud. Ilfov, situata 



la S.-E. de Bucure?ti, lingariul 
Dimbovifa, la 29 kil. de Bucu- 
re$ti. Sta in legatura cu com. 
Frumu?ani 9*1 Vasilaji prin ?o- 
sele vecinale. 

Se compune dinsatele: Gal- 
bina?i, Lamote§ti, Moara-Noua 
?i ^tefaneasca, cu o populate 
de 1434 suflete, din carl 275 
contribuabili; loeuese in 258 
case ?i 14 bordee. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2194 hect. 

Mo$t. d nel S. Rasti, biserica 
Sf. Vinerl din Bucure^ti, Sta- 
tul $i mo§t. I. Alexiu, au 1575 
hect. $i locuitoril 619 hect. Pro- 
prietarii cultiva 1395 hect. (67 
izlaz, 112 padure). Locuitoril 
cultiva 600 hect., iar 19 le re- 
zerva pentru izlaz. 

Budgetul comunel e de 3562 
le! la veniturl $i de 3177 lei 
la cheltueli. 

Are 2 bisericl (la Galbina$i 
?i Lamotesti); 1 $coala mixta; 

1 hele?teu ; 1 moara cu apa ; 

2 ma^inl de treerat. 

Aci se face in Septembrie, 
fie-care an, tirg de vite ?i alte. 

Vite: 283 cal ?i lepe, 2 arma- 
sarl, 282 boi, 288 vacl $i vi^el, 
47 taurl, 27 bivoli, 38 bivoli^e, 
16 capre, 1105 ol $i 453porcI. 

Locuitoril poseda: 126 plu- 
giiri: 69 cu boi, 57 cu caT, 185 
care $i caru^e: 100 cu boi, 57 
cu cal. 

Comerciul se face de 12 per- 
soane. 

Locuitori impreprietari^I sunt 
113 $i neimproprietarip, 261. 

Lanarici, balta, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. I^alnita, in S.-V. 
comunel. Are o suprafa^a de8 
pogoane^i oadincime de3V2 m. 

Lange§ti, sat, cu 80 familil, jud. 
Arge$,pl. Cotmeana, fecind parte 
din com. rur. Bumbueni; are 
o biserica, cu hramul Adormi- 



Digitized by LiOOQ IC 



LAPOSELUL 



145 



lArga§eni 



rea, deservita de un preot, un 
cint&ret $i un paracliser. 

L&po^elul, cdtun, al com. La- 
po$ul, jud. Buz3u cu 230 locui- 
tori §i 54 case. 

Lapticul, munte, jud. Dimbovifa, 
de la Moroeni in sus, in dreapta 
Ialomi^ef. Spre E. de Lapticul 
este muntele Furnica, ce serva 
de limit! intre jud. Dimbovi^a 
$i Prahova. 

Laptoacele, ramura de dealurl, 
jud. Neamfu, ce se deta$eaza 
aproape perpendicular spre V. 
din culmea TarcAuluT, p£n£ in 
piriul TarcSul, intre p?riia$ul 
Malae^tea la N. §i Liptoacele 
la S. 

LSptoacele, piriia§, ce izvore^te 
din culmea TarcauluT, comuna 
Pingara{i, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamju ?i se varsa pe dreapta 
piriulul TarcSul, intre Dealul- 
Butucilor $i Dealul-Laptoacele. 

Laptu^oaea, vechle numire asa- 
tulul Br&tia, com. Frumu^ica, 
pi. Cimpul, jud. Ialomi^a. 

Lapu^ani, sat, ftcind parte din 
com. rur. Leice^ti, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel. Cade intre 
muchea dealului Stroi^orul §i 
malul sting al riulul Doamna. 

Populafia lul e de 131 locui 
tori. Locuitoril acestul c&tun 
s'au improprietarit pe mo$ia 
d-lui C. Crasan. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 dascal. 

Lapu§ani, pddure, supusi regi- 
mului silvic, jud. Muscel, in in- 
tindere aproximativS de 500 
hect., cu un masiv des $i com- 
pus din fag, stejar $i mesteacan. 
Se invecine^te la N. cu pa- 
durea Retevoe$ti; la S., cu p£- 

€1275. Itertl§ IHcfi^tar CuoyraAc. VoL IV 



durea Corbul-Padure^; la V., cu 
Stroe?ti $i la E., cu Balile$ti-Go- 
le?ti. 

L&pu§ata, com. rur., pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea, compusS din 
4 catune : Zarne§ti, Sarule^ti, 
Bere$ti $i Mija^i. S'a infiinjat 
cam de vr'o 200 ani. 

Este situata pe dealurile : Zar- 
ne§ti, Sarule^ti $i Bere^ti §i pe 
vaile: f iganilor, Popeasa, Gea- 
mana, la 55 kil. de re$edin{a ju- 
de^ulul $i la 32 kil. de a pla$ef. 
Pe ambele malurl ale riului Cer- 
na, e o intinsa lunca care e 
eel mal productiv pamint al 
comunel. 

Intlnderea totala a comunel 
e de 328 hect. 

Are o populate de 1428 fa- 
miliT, sau 1853 suflete, din carl 
523 contribuabill ; loeuese in 
490 case $i 2 bordee. 

Are 4 bisericl: una in Zar- 
ne$ti, zidita la 1868; adouain 
Sarule^ti, zidita la 1841; a treia 
in Bere$ti , zidita la 1885 a 
patra la Mijatf, zidita la 1842. 

Scoala dateaza in comuna de 
30 ani. E frecuentata de 30 
copii. 

Stiu carte 215 persoane. 

Me$te$ugarl sunt: 20 dul- 
gherl, 15 rotarl, 2 cizmarT, 30 
croitorl ?i 5 cojocari. 

Vite sunt: 74 caT, 364 bol, 
292 vadf, 8 bivoll, 128 capre, 
456 of §i 497 porcT. 

Pe riul Cerna, in raionul co- 
munef, sunt 4 morf. 

Locuitoril sunt mo$neni, a- 
fara de 25, cari s'au improprie- 
tarit la 1864, pe mo$ia d-luf 
Lascu, carora li s'au dat 29 hec- 
tare. 

In com. se afla MSgura-luI- 
Mircea-Voda. 

Gindaci de matase se cultiva. 
Stupl cu albine sunt 134. 

In toata comuna sunt : 10320 
merf, 7539 P er *» 6564 nucT, 9672 



cire?!, 705 gutu! ; iar livezile daQ 
cam 12000 care fin. 

Budgetul comunel e de 6584 
lei la veniturf §i de 4703 lei 
la cheltuelf. 

Prin Lapu$ata trece $oseaua 
j lde^eana, care opuneincomu- 
nicajie cu Tirgul-Horezul ?i de 
aci spre V., prin Fomete^ti cu 
Tirgul-Jiul. Male o $oseavecinala 
care pune in comunica$iune co- 
muna Lapu^ata cu Romane^ti 
?i mal departe se une^te cu 
$oseaua dupa riul Olte^ul. 

Se margine$te la E. cu com. 
Roe^ti $i Modoia; laV., cu co- 
muna Ro$iile $i Romane?ti; la 
N., cu com. Bro^teni $i la S., 
cu com Maidare?ti. 

E brazdata de dealurile : Cio- 
cilteilor, Ro?iilor, Balanul, Be- 
re?ti, Slrule§ti, Lapu^oiul, Zar- 
ne$ti 91 udata de riul Cerna §i 
de vAile: Ruginoasa, Popeasa 
$i Valeaf iganilor. 

Lapu^ata, deal> in raionul com. 
Lapu?ata, pi. Cerna-d.-s., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 21 
hect. vie. 

Lapu^oiul, deal, jude^ul Vilcea. 
VezI Balanul. 

L&rg&§eni, sat, facind parte din 
comuna Negule^ti, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciti. E situat la S. co- 
munel, la 8 1 /* kil. de Negule^ti. 

Are o populafiune de 45 fa- 
milil, saQ 129 suflete; loeuese 
in 44 case. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicel-Domnuluf, ft- 
cuta de vornicul Costache Co- 
nache la 1785, dupa cum se 
vede dintr'un pomelnic. In clo- 
potni^a se afla o piatra frumoasa, 
pe mormintul lul Gavril Conache 
^i a familiel sale. 

Pe clopot se afla inscrip^ia : 

Auzl Doamne glasul robilor tal Ga- 
vriil >i soviet sale Maria. 



19 



Digitized by LiOOQ IC 



LARGEANCA 



UO 



LATAl 



L&rgeanca (Marincea), mo- 
fie, in jud. Buzau, com. Largul; 
are 1150 hect., araturl, stufis 
si nisipurT. 

Largeanca, mope, in jud. Bu- 
zau, com. Largul, cu 600 hect., 
maT toate arabile; ma! inainte 
forma un singur corp cu L&r- 
geanca-Marincea. 

Largu^a, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. S&nduleni, situat 
pe piriul cu acelasT nume. Are 
o populate de 29 familiT, sati 
114 suflete, UngurT; o biserica 
catolica, cladita de locuitorT in 
1889. 

Vite sunt: 3 caT, 84 vite cor- 
nute si 19 porci. 

L&rgu{a, piriti, jud. Putna, for- 
mat pe teritoriul comunet Cim- 
purile si care, dup& ce uda a- 
ceasta comuna, se varsa in pi- 
riul Cremine^ul. 

Largu^a, vale> continuare a vaii 
Larga, inraionul com. Gaiceana, 
jud. Tecuciu. Continue spre N. 
pan& in satul Ghilovesti ; aici 
se desparte in dou&: Valea-Ari- 
noasa, spre N.-V. si Valea-Ghi- 
lovestilor spre N., continuind in 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Casinul. 

Largu^a si Dalmaciul, padure, 
pe teritoriul comuneT Gura-VaiT, 
com. Cimpurile, jud. Putna, in 
intindere de 800 falcT, aparfi- 
nind locuitorilor raza^T din co- 
muna Cimpurile. 

L&scoi, mope nelocuita, jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Perie^i, proprietate a locuitori- 
lor mosnenT; are 200 hect., din 
can 8 hect. p&dure. 

Lascoi, pddure, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi; 



formeaza cu padureaPribegeanca 
un trup de 300 hect., avind ca 
esen^e : stejar, ulm, salcie, plop, 
anin si jugastru. 

Ldstarul, trup de pddure, a sta- 
tuluT (4 hect.), care impreuna 
cu trupul Durducul-Mare, Dur- 
ducul-Mic si Palanga, formeaza 
p&durea Aricesti, com. Aricesti, 
pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Lastarul (Mun^ii-Barbul), p.r- 
dure, a statuluT, j id. Buzau, 
pendinte de manastirea Vaca- 
resti, pe mosia B&deni-Milui{i ; 
are 752 hect. 

Lastoaia, deal, in jud. BacaTi, pi. 
Bistri^a-d.-j., pe teritoriul com. 
Faraoani. 

Lastuni, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, catunul com. Du- 
mitresti ; este resedin^a pi. ; si- 
tuat in partea de N. a com., 
la poalele dealuluT Lastuni, pe 
piriul Lastuni, la 5 kil. spre N. 
de c£t. de resedin^a, Dumitresti- 
d -j. ; are o intindere de 800 
hect, cu o populate de 72 fa- 
miliT, sau 3 1 1 suflete, din carl 
53 contribuabilT; are o bisericS; 
cste situat intr'una din cele mal 
frumoase pozijiunl din tot plaial 
Rimnicul. 

Lastuni, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Dumitresti, 
se desface din culmea dealulul 
Lupanul, merge printre piraiele 
Lastuni si Tinoasa, br&zdind 
partea de N. a com.; este aco- 
perit cu p&durT intinse. 

Lastuni, mope, a statuluT, in jud. 
R.-SSrat, pi. Rimnicul, com. Du- 
mitresti, acoperit5 cu padurT in- 
tinse. 

Lastuni, piriii, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Dumitresti ; 



izvoreste din dealul L&stuni, 
uda partea de N. a com., trece 
prin c2lt. Lastuni, si se varsa 
in piriul Tinoasa, maT sus de 
cat. Tinoasa. 

LSstunilor (Stlnca-), stincd, in 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
T.-Ocna ; face parte din mun- 
tele CSrbunari, de la poaJele ca- 
ruia incepe Podul - L&stunilor 
peste Trotus, pe unde se merge 
la Moinesti si Palanca. 

Lastunul, colind, intre comunele 
Breaza si Vispesti, jud. BuzSu, 
ramificafie in partea de N. a 
muuteluT Istrija ; pe coastele 
sale au inceput a se stabili ci^i- 
va locuitorl. 

Latai, com. rur., in partea de E. 
a pi. Cosula, jud. Botosani. Se 
intinde pe Valea-MiletinuluT si 
dealurile car! mSrginesc acest 
piriu de ambele p&rp. E for- 
ma ta din satele L&tSi si Pra- 
jeni. Are o intindere de 3789 
hect., din carl 3575 hect. pro- 
prietate mare si 215 hect. ale 
locuitorilor; o populate de 160 
familiT, sau 640 suflete, din can 
120 contribuabilT; locuesc in 150 
case. E udat& de piriul Mileti- 
nul si Prajanul si are si 3 iazuri. 

Are 2 bisericT, cu 1 preot si 
I cint&re^; o scoaUi mixta, con- 
dusS de 1 inva^£tor si frecuen- 
tata de 40 elevT. 

Vite: 735 bo! si vacl, 54 cal, 
6000 01 si 160 porcT. Sunt 80 
stupt cu albine. 

Budgetul com. e de 3140 lei 
la veniturT si de 3140 lei la 
cheltuelT. 

Latai, sat, in centrul com. Latai, 
jud. Botosani, asezat pe loc po- 
dis, cu o suprafa^a. de 967 hect. 
si o populate de 70 familiT, saQ 
280 suflete. 

Aci este resedin^a com. Li- 



Digitized by 



Google 



lAteni 



147 



LAUNELUl (DEALUL-) 



tSi. Are o biserica, zidita de 
Vasile Crupenschi, care se zice 
ca ar fi $i intemeietorul satulul 
Latai; biserica e deservita de 
I preot $i I cintaref. 

Vite : 288 vite marl cornute, 
24 cal, 330 01 $i 85 mascurf. 
Sunt 120 stupl cu albine. 

La ten i, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi{a Balta, pendinte de com. 
Bordu^eani, situat pe malul sting 
al BorceT, la 5 kil. spre N. de 
satul de re$edin{a, de care se 
desparte prin satul Bordu^eani- 
MicT. 

Numirea vechlea acestul sat a 
fost Bozeni. Are o ?coala mixta. 

Populafiunea satuluT este de 
30 familii. 

Vite sunt: 120 bol, 50 cal, 
200 ol, 25 bivolT, 5 asini §i I OO 
porcl. 

Laturoasa, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Clo^ani, com. rur. 
Bala-d.-s.; are 71 case. 

Laturoasa, deal, in com. rur. 
Bala-d.-s , pi. Clo$ani, jud. Me- 
hedin^i. 

L&{e$ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Schineni, pe Pi- 
riul - Sarat, spre S. de satul 
Schineni. Are 388 locuitorl $i 
114 case. 

Ld{imea, grind sau loc ridicat 
de asupra stufi?ulul inconju- 
rator, in jud. Tulcea, pi. Macin, 
pe teritoriul comunel Pisica %\ 
anume pe acela al catunulul 
Azacltul, situat Jn partea N. a 
pla§el ?i V. a comunel; pleaca 
de pe malul Dunarei, unde e 
a?ezat satul Azacliul ; se intinde 
spre E. fiind o continua^iune 
E. a grindurilor Zatoaca $i Vil- 
canul ; comunica cu Grindul-Oa- 
lelor, trece pe linga bal^ile Ba- 
la$e$ti $i Plosca, ?i se termina 



pe malul sting al gtrlel Lafimea, 
de unde se desface Girla-Mare; 
are o forma neregulata, cu o 
intindere de 200 hect, acoperita 
numal cu nisip; de-alungul $i 
prin mijlocul luf merge drumul 
comunal Garvan-Azacliul. 

L&{imea, girld, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
Vacareni, ?i anume pe acela al 
catunulul Garvan; se desface din 
balta Jijila, din partea N.; se 
indreapta mat intiiu spre N., se 
indoaie apol in forma de pot- 
coava ?i se indreapta spre S. 
pana linga satul Garvan pe care-1 
uda, $i unde se varsa dupa 7 
kil. de curs in Girla - Mare, 
pe dreapta; in ea se varsa $i 
balta La^imea; intre doua ra- 
murl ale sale se afla $i ruinele 
cetafel Bisericu^a; in indoitura 
sa se intinda dealul Bugeacul, la 
picioarele caruia se afla un mo- 
nument comemorativ al debar- 
carel trupelor ruse in Dobrogea, 
in razboiul de la 1877—78. 

L&unele, sat, face parte din com. 
rur. Simbure$ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Are o popula^iune de 
140 locuitorl. 

L&unele, girld, izvore$te din jud. 
Arge?, strabate com. Cioma- 
ge$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 
intra in com. Simbure^ti $i se 
varsa in Cungrea-Mare. 

LSunele- de-Jos, com. rur,, jud. 
Arge?, pi. Oltul, la 34 kil. de 
com. rur. Tigreni, re^edinfa 
subprefecturel, ?i la 20 kil. de 
Pite$ti. Se compune din 6 sate: 
Albene^ti, Dealul • Scoru^ulul, 
Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra- 
deni §i Surdeni, avind peste tot 
198 familii, sau 889 suflete. Are: 
2 biserict in Launeled. j. $i Ra- 
deni, din care una zidita la 1830 
de proprietarul Mihalache La- 



hovari $i a doua mal noua, zi- 
dita de Grigore Furduescu ; o 
$coala primara rurala. 

Budgetul com. e de 2892 lei 
la veniturl $i de 35 19 lei la chel- 
tuell. 

Vite: 600 bol $i vaci, 24 
cal, 1200 ol, 70 capre ?i 100 
rimatorl. 

Launele-de-Jos, sat, cu 100 fam., 
jud. Arge$, pi. Oltul, pendinte 
de com. rur. cu acela^I nume. 
Are o biserica $i case marl 
boere?ti, zidite la 1830 de pro- 
prietarul Mihalache Lahovari. 
Biserica, cu hramul S-{iI Voe- 
vozl, are un preot §i un cintare{. 

Ldunele-de-Sus, com. rur., pe 
apa Congrea, jud. Arge?, pi. 
Oltul, la 27 kil. de com. rur. 
Tigveni, re^edinfa subprefectu- 
rel, $i la 17 kil. de Pite§ti. Se 
compune din satele: Barbaleni, 
Launele-d.-s., Linia-Dobre^ti $i 
Coteni, avind peste tot 160 
familii, sati 870 suflete, din carl 
181 contribuabill. Are: 2 bise- 
ricl, in Barbaleni ?i in Lau- 
nele-d.-s. ; o $coala primara ru- 
rala. 

Budgetul com. e de 1872 lei 
la venitun §i de 2391 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt: 400 bol ?i vaci, 
18 cal, 310 ol, 30 capre ?i 300 
rimatorl. 

L&unele-de-Sus, sat, cu 100 fa- 
milii, jud. Arge?, pi. Oltul, pen- 
dinte de com. rur. cu acela^i 
nume; are o biserica, cu hra- 
mul Inlrarea in Biserica, deser- 
vita de dol preoflf ?i dol cin- 
tare^i. 

Launelui (Dealul-), deal, la V. 
de com. Ciomage$ti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. Direcfia lul e de 
la N. spre S. $i are o lungime 
de 5 kil. 



Digitized by 



Google 



lAzareasca 



148 



I.EAOTA 



Serve^te parte pentru culturS, 
parte pentru pa^unarea vitelor. 

L&z&reasca, sub-divizie a com, 
rur, Balta, plaiul Cerna, jud. 
Mehedin^i. 

Lazarescu, iaz, pe mo$ia Zaho- 
reni, com. AvrSmeni, pi. Ba$eul, 
jud. Dorohoiu. 

Ldz&reni (Cilibiul), sat, jud. 
Ia$l, pi. Brani?tea, com. Golae^ti, 
situat pe malul drept al Jijiel 
$i pe coasta dealulul Gol£e$ti. 
Are o populate de 53 fam., sau 
267 suflete; o bisericS, fecuti 
de boerul Cilibiu, cam pe la 
1700, cind s'a infiinfat $i satul, 
cu un preot ?i un cintire^ ; ca- 
sele proprieta^e! ; o moarS pe 
apa Jijiel. 

Vite : 248 vite mart cornute, 
160 oT, 47 cai $i 44 rim&- 
tori. 

L&z&re$ti, sat, jud. Arge$, pi. 
Pitepti, ftcind parte din com. 
rur. Mo^oaia. 

Lazare$ti, catun, jud. Gorj, plaiul 
Novaci, com. Tetila, situat la 
E. comunel de re$edin{a\ 

Are o Jntindere de 269 hect. 
din carl: 100 hect. arabile, 90 
hect. fine^e, 75 hect. pomet, 4 
hect. vie, 90 hect. p&dure $i 8 
hect. vatra satuluT. 

Are o populate de 58 fam., 
sau 116 sufl., din carl 40 contri* 
buabill. 

Are 1 bisericS, deservit£ de 
preotul $i cintare^ul citunulul 
de re§edin{a\ 

Locuitoril posedi: 15 plu 
gurl, 30 care cu bol; 239 vite 
mar! cornute, 115 ol, 20 cai, 
34 capre ?i 250 rimStorl. 

Comunica^ia catunulul cu co- 
muna sa de re$edin{£ §i cu ce- 
le-l'alte c&tune, se face prin dru- 
murl ordinare. 



In catun se gSsesc: 2 pufurf 
§i 3 fintinf. 

Lazare^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Schitul - Gole^ti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. Aci este 
re$edin{a comunel. Are o popu- 
late de 144 familil, sau 605 
suflete ; o biserici. Calea ferat«l 
Gole^ti - Cimpulung trece prin 
mijlocul satuluT. Pe la V., trece 
apa Bughea, care se varsS in 
riul Tirgul la S. de acest cat. 
Se desparte de c&tunul Bur- 
ne$ti, prin Riul-Tirgulul. 

Lazare^ti, sat, fecind parte din 
com. rur. B£r&?ti-de-Cepturi, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat 
pe dealul Ceptura. Are o bise- 
rica fondata la anul 1743, de 
un oare-care Andreiu Ionescu. 

Laze! (Dealul-), deal, jud. BacSQ, 
pi. Trotu^ul, de peteritoriul com. 
Bogdane^ti, care formeazi va- 
lea Varnifa. 

Lazure§ti, sub-divizie a satulul 
Poiana, com. cu acela^f nume, 
pi. Nicore?ti, jud. Tecuciu. 

Leadova, piriii, ce ud& com. 
Spine^ti, plasa Vrancea, jud. 
Putna, ?i se varsa in Zabala, de 
a stinga el. 

Leahul, lac, format din piriul 
Neaunul $i din izvoarele luT pro- 
prit, jud. Boto^ani, situat in par- 
tea de E. a com. Feredieni, pi. 
Copula. Are o suprafa^ de 74 
hect. ComunicS cu iazul Nacul 
prin piriul Nacul, $i se scurge 
in Miletin, prin piriul Leahul. 
E bogat in pe$te $i stuh. 

Leahul, piriii , incepator de pe 
mo$ia Zvori$tea, comuna Zvo- 
ri^tea, plasa Berhometele, ju- 
defiil Dorohoiu, de la ripa Pir- 
litura, din p&durea de linga sa- 



tul Buda; se vars& in riul Si- 
retul. 

Leamna sau Cerul, tnoste a 
statului, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Mijloc, com. BucovS^ul, arendatS 
cu 3700 lei anual. 

Leamna, rin, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s. Izvore$te din dealul 
Guardini^a-Radovan, trece pe la 
Bucov&t $i se varsa pe dreapta 
riuluT Jiul, pi. Jiul de-MijIoc, in 
fa^a ora^ulul Craiova. 

Leamna-de-Jos,^/,jud.Dolj,pl. 
Jiul de-Mijloc, com. Bucov^ul, 
cu 341 suflete: 158 barbaflf ?i 
183 femel. Locuesc in 90 case 
$i 2 bordee. Copiif din sat ur- 
meaza la $coala mixta din satul 
BucovS^ul, ce este la 2 kil. de- 
p&rtare. 

Leamna-de-Jos, pndure a sta- 
tuluT, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, 
com. Bucov&tul. Impreuni cu Bu- 
covi^ul $i Leamna-d.-s., are 7000 
hect. Este amenajata\ Esen^e: 
cert, stejari $i girni^e. 

Leamna-de-§us, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Buco- 
va>l. 

Leamna-de-Sus, psdure a sta. 
tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, 
com. Bucova^ul. Impreunacu cea 
din Leainna-d. j., 51 cea din Bu- 
cova^, are o intindere de 7000 
hect. Este amenajata\ Esen^e : 
ceri, stejari §i girni^e. 

Leani-Patac, piriias, jud. Ba- 
c^u, pi. Trotu?ul, com. MSnas- 
tirea-Ca?inul, de pe grants, care 
se scurge d'a stinga Ca^inulul. 

Leaota, munte, intre jud. Dim- 
bovi^a $i jude^ul Muscel. Acest 
munte inclini spre RucSruI, din 
jud. Muscel $i spre riul Ialomi^a, 



Digitized by 



Google 



LEAOTUL 



H9 



LEFE?TI 



din jud. Dimbovtya. Predomina 
mal pe to$I mun$il din apropiere. 

Leaotul sau Iazul-Moruzzi, 
canal, jud. Prahova, ce se des- 
parte de riul Prahova, dela coin. 
Nedelea, pi. Filipe$ti; intra in 
pi. Tirg$orul, pe la cat. Tig&- 
nia, trece prin centrul acestul 
catun, la V. de penitenciarul 
Tirg$orul $i de manSstirea Tirg- 
$orul; face mal multe zigzagurlla 
V. §i E., intrS pe teritoriul com. 
Tirg^orul - Vechiu ; trece spre 
E. de aceasta comuna, la V. de 
Negoe$ti $i Pope^ti ; intra in 
pi. Crivina, trece pe la com. 
Brazi, Bate^ti, Pucheni-Marl $i 
Petro^ani, $i, intrind in plasa 
Cimpul, se varsa iara^T in riul 
Prahova, intre comunele Buda- 
Palanca $i Olari. 

Leb&da, deal, de natura pie- 
troasa, in partea de E. a com. 
Slobozia - Sec&tura, pi. Copula, 
jud. Boto§ani. 

Leb&doiul, lac, la E. com. Stan- 
cu{a, jud. BrSila, aproape de 
Dunarea-Vechle. Comunica la S. 
cu lacul Zatna $i la N. cu far- 
muroiul, prin privalul Vidroiul. 

Leb&dul, lac, in padurea satulul 
Cirjoaia, com. Baiceni, pi. Bah- 
luiul, jud. Ia?i. 

Lebedea, ctltun, situat intre sa- 
tele Oglinzi $i Brusturi, din jud. 
Suceava $i com. Rauce$ti, pi. de 
Sus-Mijlocul, jud. Neamju; are 
vr'o 8 case, cu 28 locuitorl, 
{iganl lingurari. 

Se mat nurae^te $i Lingurari. 

Lebedea, deal, jud. Suceava, co- 
muna Dragane^ti, parte acope- 
rit de padurl, parte de tufari?, 
poiene $i tufi§. 

Lebediul, lac, in lunca dintre 



cat. Podul-Pitarulul §i Cucuefi, 
pi. Dirabovifa, jud. Ilfov ; con- 
fine mult pe$te. 

Leca, com. rur., pi. Siretul-d.-j., 
jud. Bacati, situata in valea pi- 
riulul Racataul. Este alcatuita 
din 7 catune: Ungureni sau 
Leca, re$edin{a, Bibire^ti, To- 
ciloasa, Slobozia, Zlatari, Var- 
nifa ?i Bota. 

In vremurl, Ziatari-Raze$i de 
aci faceau parte din jud. Te- 
cuciu, ocolul Polocinulul. 

Catunul Tociloasa se chiema 
mat inainte Doro^anul; iar cat. 
Varntya este de curind alipit. 

Aceasta comuna a purtat nu- 
mele de Bibire$ti pana la 1887 
cind, dupa moartea luf G. Leca, 
$i-a schimbat numele in Leca. 

Teritoriul comunei se margi- 
ned la E. cu comunele Obir^ia 
$i Mara^ti (pi. Bistrtya-d.-s.), la 
V. $i N. cu com. Bote^ti $i la 
S. cu comunele Mile$ii $i Pa- 
rincea. O scalda pirial Racataul, 
^ care, pe la V. comuneT, se in- 
carca cu ptriia^ele Recea ?i Var- 
ni{a pe dreapta $i cu piriia^ul 
Ungureni, marit de Bala?ul, pe 
stinga. 

Are o populafiu.ie de 432 
familil, sau 1823 suflete : 1761 
RominI, 27 Izraeli{r, 31 Un- 
gurl, 3 Italicnl $i 1 Bulgar; 
1489 agricultorl, 5 meseria?!, 2 
industrial, 7 comercianp, 8 pro- 
fesiunT libere, 30 muncitorl $i 
40 servitorl. $tiu carte 139 bftr- 
bajl $i 29 femeT. Contribuabill 
sunt 324. 

Are o $coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1889 in satul Un- 
gureni, intre^inuta de stat $i 
frecuentata de 25 copil; 2 bi- 
sericl, una in Bibire$ti $i aita in 
Ungureni, deservite de 1 preot 
$i 3 cintare^i. 

Sunt 4 circiumT. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 166 locuitorl, 



carora li s'aii dat §i 40 prajinl 
pamint in farina. 

Budgetul comunei e la veniturl 
de lei 3316, banl 50 ?i la chel- 
tuell de lei 191 1, banl 84. 

Intinderea totals a teritoriului 
comunei este de 3873 hect. 

Proprietar mare este Ion G. 
Leca, cu o mo$ie de 2857 hect., 
dind un venit anual de 40000 
lei. Restul pamintulul este im- 
pact intre vechil raze^I $i fo?tiI 
claca§I. Padurile ocupa 800 hect. 
In comuna sunt 2 morl. 

Vite sunt: 118 cal, 1007 vite 
marl cornute, 313 porcl, 12 ca- 
pre $i 438 ol. Stupi cu albine 
sunt 87. 

Comuna este strabatuta pe de 
o parte de calea vecinala Leca- 
Parincea-Nane$ti-Pince$ti; iar pe 
de alta de calea judefeana Va- 
lea-Racataul-Bote?ti, care trece 
prin satul Bibire?ti. 

Distantele: la Bacao, capitala 
districtulul, 22 kil. ; la com. Pa- 
rincea, re$edin$a pla§el, 5 kil.; 
la com. Bote?ti, 7 kil.; la com. 
Mile?ti, 8 kil. ; la com. Obir$ia, 
20 kil. ; la com. Mara^ti, 16 kil. 

Leca. VezI Ungureni, sat, jud. 
Bacau. 

Lecani, tnahala. VezI Falciul, 
comuna, jud. Faiciulul. 

Leceni, sat, in jud. Mehedlnfi, 
pi. Dumbrava, com. rur. Bai- 
fafi-d.-j.; actualminte poarta nu- 
mele de Ursoaia. 

Lee^ti, sat, in jud. R Sarat, pi. 
Marginea-d.-s., com. Slobozia, 
a$ezat in partea de V. a co- 
muneT, pe malul sting al pi- 
riulul Izba§a. 

Lefe§ti, catun, pendinte de com. 
Talpa-Ograzile, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla$ca, proprietate manas- 
tireasca. 



Digitized by 



Google 



LEFTER 



150 



LEHNE?TI-MAGH1STAN 



Lefter, sat, in jud. Ialomtya, pi. 
Borcea, pendinte de com. Rasa, 
situat spre N. - V. de satul 
de re$edin{a. MaT poart& nu- 
mirea ?i de Piscul-Peri?eani. In 
1887 se g&seau aci numai 9 
familil rominl. 

Lefteriul, suburbie, in Foc§ani, 
capitala jud. Putna. 

Leghiul, piriu, in jud. Neamfu, 
com. Vinatori-Neamfu, pi. de- 
Sus-Mijlocul ; izvore^te din rami- 
ficafia despre S.-E. a muntelui 
Procovul; strabate ?oseaua Vi- 
n£tori-Pipirig, intre kil. 13 — 14 
?i se varsape stinga pir. Ozana. 

Lehacea, sat, ftcind parte din 
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. Situat pe ambele 
latuii ale v&il cu acela§i nume. 
AicT este re§edin^acom., la 6 kil. 
spre S. de Podul-Turculul. 

Are o populate de 127 fa- 
milil, sau 431 suflete. 

Copiif merg la ?coaladinBa- 
lane§ti. 

Are o biserica, cu hramul Sfin- 
{il Voevozl, deservita de un 
preot $i 2 cintarep. Este facuta 
de birne in 1806, cu spesele 
ob?tie! satulul. S'a reparat la 
1848 $i 1 89 1. Se intre^ine de 
locuitorl. 

Teritoriul satulul este de 244 
hect. 

Locuitoril sunt vechl raze$i. 

Lehacea, vale cu pirtU, jud Te- 
cuciu, strabate satul cu acela^I 
nume, de la E. la V., ?i se varsa 
pe stinga BerheciuluT, la V. de 
satul Lehacea. 

Lehliul, com, rur., in jud. Ialo- 
mija, plasa Cimpulul, situata 
in partea cea mai de S. a pla$el, 
in apropiere de pi. Borca. 

Teritcriul, comunef are o su- 
prafa^a de 6320 hect, din cari 



200 hect. p&dure $i coprinde 
doua mo$if: Sapunari sau O- 
daia-PotropopuluT, cu 3500 hect. 
este proprietate a statulut ; in- 
ainte de secularizare depindea 
de manastirea Radu-VodS din 
Bucure?ti ; $i a fost arendata 
pe periodul 1883 — 93 cu 27650 
let: Lehliul, CU4300 hect., pro- 
prietate particular^. 

Dupe legca rurala din 1864, 
sunt improprietariflf pe mo$ie 
147 locuitorl; in 1878 s'au mat 
improprietarit 17 locuitorl, ne- 
improprietariti mai sunt 139. 

Teritoriul coraunel este braz- 
dat de valea Sapunari, pe mar- 
ginea de E. a satului Lehliul 
$i pe care este lacul, ce poarta 
numele satulul. 

Se compune din satele: Le- 
hliul ?i Sapunari, cu re$edin$a 
primariel $i a judecatorieT co- 
munale in Lehliul. 

Populafiunea comuneT este de 
668 familil, sau 2100 suflete: 
1058 barbap$i 1042 femel; 2045 
Romini, 30 Grecl, 10 Bulgarl 
^i 15 Unguri; 697 agricultori, 
15 meseria?!, 28 comercianfT, 
10 cu profesiunl libere, 20 mun- 
citori $i 65 servitorl. Stiu carte 
171 persoane. 

Are: 3 ?colI, una de baeji, 
una de fete §i o $coala mixta; 
2 biserict, cu 3 preoflf §i 4 dascall. 

Vite: 900 cai, 809 bol, 3100 
01, 30 capre, 105 bivoll, 4asinl 
?i 575 porci. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 8949 lei anual. 

Pe partea de S. a teritoriu- 
lul comunei trece calea ferata 
Bucure$ti-Fete$ti, avind stasia 
Lehliul. 

Lehliul, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpulul, com. cu acela?! nume, 
situat pe partea de V. a vaiT 
Sapunari ?i a laculul Lehliul. 

Aici este re?edin{a primariei 
$i a judecatorieT comunale. 



Are o populate de 193 fa- 
milil rominlf; o $coala de b^efl 
?i una de fete; o biseric&, de- 
servita de dol preo^T §i dol da- 
scallf. 

Aid este o mare fabrica" de 
mScinat. 

In sat se fine un tirg s&pt&- 
minal, Dumineca. 

Vite sunt : 500 caT, 500 bol 
1800 of, 20 capre, 40 bivoll, 
4 asini §i 470 porci. 

Lehliul, stafie de dr.-d.-f. pe linia 
Bucure$ti-Ciulni{a, pusa in cir- 
culate la 17 Noembrie 1886. 
Este situata la S kil. spre S.-E. 
de satul Lehliul, jud. Ialomifa, 
pi. Cimpul, intre stabile Saru- 
le$ti (16 kil.) $i Dilga (14 kil.). 
Ling& aceasta stafie este o p&- 
dure de stejar, cu numele Leh- 
liul. InalVmiea d'asupra nivelului 
marii de 47 m 37- 

Venitul pe 1896 : 352435 
lei, 90 banl. 

Lehliul, laCy in jud. Ialomtya, pi. 
Cimpulul, pe valea Sapunari $i 
linga satul Lehliul. 

Lehliul, pltdure, in jud. Ialoinija, 
pi. Cimpulul, com. Lehliul; are 
o suprafa^a de 200 hect., popu- 
late cu stejarl. 

Lehne§ti - Maghistan, sat, in 
partea de S.-E. a com. Movila- 
Rupta, pi. §tefane$ti, jud. Bo- 
to?ani, pe ^rmul drept al Pru- 
tului, cu o suprafata de 687 
hect., ?i o populate de 90 fa- 
milil, sau 412 suflete, din cari 
94 contribuabili. 

Locuitoril sunt improprieta- 
rip la 1864. 

Are : 1 biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^i; 1 moara de apa 
pe Prut ; 1 cariera dc var. 

Vite sunt: 40 cai, 240 01 ^i 
47 porci. 

Sunt 40 stupi cu albine. 



Digitized by LiOOQ IC 



LEHNE$TI-RAZE?I 



101 



LE1CULE$TI 



Lehne§ti-Raze$i, sat, pe {annul 
PrutuluI,com.Movila Rupta,jud. 
Boto$ani, pe mo$ia raza?easca; 
formeaza o continuare cu satul 
Lehne$ti-Maghistan, in parteasa 
de N„ iar in partea de S. se 
prelunge$te Lehne$ti-Ri$ca. 

Satul Lehne$ti-Raze$i e foarte 
vechiQ $i numele sati l'a impru- 
mutat §i celor 1'alte sate, Lehne- 
$ti-Ri$ca $i Lehne^ti-Maghistan. 

Suprafafa mo^iel e de 558 
hect. Are o populate de 48 
familil, sail 218 suflete, din carl 
70 contribuabill. Pe mo$ie se 
afla cite va vil ale locuitorilor 
raza$I in intindere de 8 hect. 

Are o §coal£, condusa de I 
invajator, platit de jude{ $i fre- 
cuentata de 48 copil. 

Vite: 160 vite marlcornute 
30 cal, 220 of, $i 37 porcl. Sunt 
45 stupT. 

Lehne§ti-RI§ca, sat, in margi- 
nea de S. E. a com. Movila- 
Rupta, jud. Boto$ani, situat pe 
t&rmul Prutulul $i formind o 
continuare cu satele Lehne^ti- 
Maghistan §i Lehne$ti-Raza§i. 
Mo§ia a fost proprietate a sta- 
tulul, asta-zl e instrainata. Are o 
suprafafa de 529 hect. $i o po- 
pulate de 75 familif, sau 316 
suflete. 

Vite: 204 vite cornute, 64 
caT, 300 01 $i 50 mascurl. 

Are o mica rachita la Prut 
$i 2 mori de ap3. 

Lehni^a, vale, in jud. Ilfov, intre 
cat. Gruiul $i Hanul-Mihaiu-Vi- 
teazul. Este acoperita cu se- 
manaturf. Se plerde intre riul 
Dimbovi{a $i riul Arge$ul. 

Leica, vechiU picket ', cu No. 69, 
catre Moldova, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., com. Maluri ; 
azl e locuint& izolata. 

Leica, baltd, in jud. R.-Sarat, pi. 



Marginea-d.-j., com. Hingule§ti 
$i Maluri ?i jud. Putna, pi. Bi- 
lie$ti, com. Calieni ; este for- 
mats de piriul Leica ; are o in- 
tindere de 100 pogoane ; con- 
fine §tiuc&, crap, caracuda, lin, 
somn, racl, biban $i scoici, care 
se vind $i se consuma in co- 
mune ?i in localitajile vecine. 

Leica, ptrtU, ce se formeaza din 
vine ?i plot, pe teritoriul com. 
Hingule^ti, jud. R.-Sarat, pi. 
Marginea; trece prin catunul 
Hing ile^ti, unde formeaz? balta 
Leica, apot prin comuna Maluri ; 
lese din acest judef $i merge 
de se varsa in riul Putna, linga 
comuna Maluri, jud. Putna. 

Leice^ti (Pacioiul), com. rur. 
jud. Muscel, plaiul Nuc^oara, la 
S.-V. de Cimpulung §i la 29 kil. 
de acest ora$. Se compune din 
4 catune: Leice$ti, Corbul, La- 
pu^ani §i Priseaca $i se margi- 
ne$te: la N., cu comuna Rete- 
voe$ti ; la S., cu comuna Co- 
$e$ti ; la E., cu comuna Vlade^ti 
$i Gole^ti ?i la V., cu judeful 
Arge$. 

Are o populate de 253 fa- 
milif, sau 979 suflete, din carl 
168 contribuabilf; locuesc in 220 
case. 

Are 2 bisericl (in catunul Lei- 
ce§ti ?i Lapu^ani); o $coalaru- 
rala mixta. 

Locuitorii, pe lingi agriculture 
se ocupa cu rotaria $i olaria. 

Vite sunt: 398 bol §i vacl, 317 
porcl, 259 cap re, 108 cal $i Tepe, 
162 ol. 

In jurul comunel sunt gr&dini 
cu prunl ?i atyl poml, pufina 
cimpie cu finefe $i cereale ?i 
dealurl cu p&durl, compuse din 
stejar,fag, anin, mesteac&n, plop 
$i alun. 

Riul Doamna uda aceasta co- 
muna dela N. spre S. ; pe el 
se afla, in cercul comunel, o 



moara $i un herastrau cu 2 
pinze. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1367 lef ?i la cheltueli 
de 1324 lei. 

Locuitorii aQ pamint, parte 
prin mo^teniredela paring, parte 
s'au improprietarit pe mobile 
d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan 
?i pe mo$ia statulul Corbul-Pa- 
dure^. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a aproximativa de 1375 
hect, din carl 375 hect. aratura 
§i fine^e, iar 1000 hect. padure 
cu izlaz. 

Leice§ti, sat t facind parte din co- 
muna rurala cu acela§I nume, 
jud. Muscel. Este situat intre 
dealul numit Muchea-Satulul $i 
^armul sting al riulul Doamna. 

Aci este re^edin^a comuneT. 
Are o populate de 637 lo- 
cuitorl. 

Biserica din Leice?ti, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 dascal, s'a 
zidit la anul 1868, cu ajutorul 
d-nilor: I. C. Paltineanu, Pr. Nico- 
lae, Stoica Popescu. 

$coala, care dateaza din anul 
1869, se frecuenta regulat de 
22 elevl. Cu intrefinerea el statul 
cheltue^te anual 1296 lei. 

Locuitorii satulul au pamint, 
parte din mo^tenire, parte s'au 
improprietarit pe mo$ia d-lui I. 
C. Paltineanu. 

Pe riul Doamna, in dreptul sa- 
tulul e o moara. Dela E. spre 
V. este strabatut de 4 vilcele 
carl se varsa in riul Doamna 
pe {annul sting. 

Leicule$ti ( Stupina - Barbu), 

cdtun, al comunel Tisaul, jud. 
Buzati, cu 25olocuitorI §i 57 case. 

Leicule^ti, mo§ie> in jud. Buzaa, 
catunul Tis3ul, com. Leicule?ti, 
proprietate a mo^nenilor Lei- 
cule^ti; are 180 hect., din carl 



Digitized by 



Google 



LE1NE$TI 



152 



LELOITA 



23 arabile, 15 HvezT, restul pa- 
dure, cring $i rip! goale. 

Leine§ti, cimpie, numita $i Cim- 
pia-Leine$tilor, in com rur. Pru- 
ni$orul, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- 
hedinji. 

Lela, trup de sat, in jud. Neanifu, 
pi. de-Sus-Mijlocul, com. Uscafi. 

Leleasca, sat, face parte din 
com. rur. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Oit. Areopopulatfune 
de 450 locuitorl. Cade in partea 
de E. a comunei. Are o biserica, 
zidita la anul 1870; o ?coala. 

Leleasca, deal, brazdeaza com. 
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud- 
Olt, de la N. la S. ?i are o 
lungime de 4 kil. Pe o parte 
din acest deal se cultiva griu 
$i porumb, iar parte este acope- 
rita cu padure. 

Leleasca, vale, uda partea de 
E. a com. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. In ea se varsa 
vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cup- 
torul-Mic ?i Frasinul. Aceasta 
vale, impreunindu se cu valea 
Cerbul, la hotarul com. Ote$ti- 
d.-s., pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 
formeaza girla Cungrea-Mica. 

Lelei (Girla-), girla, cu apa 
formata de apa Jijiei, pe §esul 
Jijiel, com. Bohotinul, pi. Podo 
leni, jud. Falciu. 

Lele$ti, com. rur., jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan, spre N. de com. Slo- 
bozia §i la 1 1 kil. de T.-Jiul, 
capitala districtulul. Se compune 
din catunele: Lele^ti, Frate^ti- 
d.-s. $i Frate$ti-d.-j. 

E situata pe o mica culme, 
avind o suprafafa de 532 hect., 
din carl: 360 hect. arabile, 42 
hect. padure, 121 hect. flnefe 
$i livezl cu prunT. 



Are o populate de 466 fa- 
milil, sau 1350 suflete, din can 
428 contribuabill. 

Are : o $coala, frecuentata de 
52 elevl; 4biserici, cu 2 preo$I 
$i 4 cintare{I; 6 morl; 1 joa- 
gar; 85 fintinl. 

Locuitoril, pe linga agricultura 
se ocupa $i cu lemnaria, iar 
cei din catunul Lele$ti lucreaza 
mult cojocaria. 

El poseda: 160 pluguri, 65 
care cu bol, 7 car^e cu cal ; 
404 vite marl cornute, 700 01, 
103 capre, 40 cat $i 1 86 rimatorl. 

Venitul comunei este de lei 
1 190, iar cheltuelile sunt de lei 
1 184, ban! 92. 

Comuna este udata, de Piriul- 
Satulul, care trece prin catunul 
Lele^ti $i de riul $u$i{a-Seaca 
care il uda hotarul in partea 
de V. 

E pusa in comunicafie la N. 
cu comuna Dobri^a, iar la S., 
cu comuna Slobozia prin Urse^ei. 

Lele§ti, cdtun de re$edin{a al co- 
munei cu acela?! nume, plaiul 
Vulcanul, jud. Gorj. E situat 
pe o mica culme, pe o intin- 
dere de 192 hect., din carl: 
118 hect. arabile, 42 hect. pa 
dure, 28 hect. fine^e ?i prunl 
$i 4 hect. vie. 

Are o populate de 320 fa- 
milii, sau 680 suflete ; 1 ?coala, 
frecuentata de 52 elevi; 2 bise- 
ricl, 1 de lemn facuta la 1847 
$i alta de zid, facuta la 1875, 
cu 2 preop $i 4 cintaefl. 

Locuitoril poseda: 55 plu- 
gurl, 25 care cu boi, 3 caru^e 
cu cal; 146 vite marl cornute, 
240 ol, 35 capre, 14 cat §i 62 
porcl. 

In catun se ma! afla : 2 morl, 
1 joagar pe apa Piriul-Satulul, 
57 fintinl. 

Lele§ti. VezI Lale?ti, trup de 
mo$ie, jud. Neamju. 



Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Le- 
le§ti, situat in partea de E. 

Lelia, sursd de apa minerald, in 
jud. Vilcea, Valea-Tisel, basinur 
Olane^tilor, in care predomina 
ca substance fixe : lodur de 
magneziu ?i de sodiu, (con- 
centrate 0,050), bromur de so- 
diu §i de magnesiu, bicarbo- 
nat de calce 51 de magneziu, 
hiposulfit de soda (slab), sul- 
fat de calce ?i de magneziu, 
aluminiu oxid $i siliciu. 

Aceasta sursa da in 24 ore 
pana la 2500 vedre. 

Mai toate sursele minerale de 
la Olane$ti con^in iodure, insa 
cea mal principals este sursa 
Lelia, cacl confine cantita^I con- 
centrate de iodur de sodiu §i 
de magneziii. 

Leloaia, sat, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Comane$ti, si- 
tuat pe malul drept al Trotu- 
?ulul, la 2 kil. 380 m. desatul 
Comane^ti. Are o populate de 
190 familil, sau 682 suflete; o 
biserica, cladita de locuitorl pe 
la 1750, reparata mal in urma 
$i acum deservita de 1 preot 
$i 1 cintaref; 9 circiuml. 

Vite : 33 cal, 605 vite marl 
cornute, 173 porcl ?i 84 capre. 

Pe teritoriul comunei se afla 
2 morl ?i 5 herestrae de apa. 

Leloaia, virf de munte, jude^ul 
Bacau, pi. Muntelul, com. Co- 
mane?ti, de pe teritoriul satulul 
Leloaia. 

Leloaia, piriii, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Comane^ti, care 
izvore^te din Fundul-Leloi^el ?i 
?i se varsa in Trotu$, pe ma- 
lul sati drept, la V. de satul 
Leloaia, dupa ce face hotarul 
mo^iel Comane$ti, la N. 

Leloi^a, virf de munte, jud. Ba- 



Digitized by 



Google 



LEMNARIJA 



153 



LEORDA 



c&u, pi. Muntelul, com. Coma- 
ne$ti, din $ira Lapo^ului. 

Lemnari^a, prival, jud. Braila, 
com. Berte$ti-d.-s., intre canalu- 
rile Munu^oaia $i Vilciul; une^te 
privalul Balcul cu Vijiiala. 

Lencule§ti, sat, jud. Arge$ul, 
pi. Pite$ti, facind parte din com. 
rur. Gala$e$ti. 

Lentea, piriU, izvore^te din ju- 
deful Dimbovtya, §i servc^te de 
hotar intre comuna Birze?ti, 
pi. Argeselul, jud. Muscel?i com. 
Bofe$ti, din jud. Dimbovi^a. 
In el se varsa piriul Uliul, §i 
valcelele Radacina-Mica, Rada- 
cina-Mare ?i Catrina. 

Lentul, movild, jud. Br£'Ia, nu- 
mita §i Hotarul-^utuluT, pe ve- 
chiul drum Braila -$u{e$ti, la 9 
kil. spre E. de satul $u{e$ti; 
serva de hotar intre com. Dom- 
ni{a ?i com. Su$e$ti. 

Leonte (Plrlul-lui-), pirin, jud. 
Suceava; izvore^te din Bitca- 
f ibilicului $i se varsa in Bis- 
trija (2 kil.). 

Leonte (Seciul-lul-), loc izolat, 
in jud. Buz^u, com. Goide?ti, 
cit. Poeana-cu-Rugl, pe malul 
sting al riulul Bisca-Mare, in 
poalele muntelul Cursele, intre 
Lespezi ?i izvorul Gura-Milel. 
Pe aci e drumul la muntele Pen- 
teleul. Are o frumoasa pozifie. 

Leontine§ti, com. rur., judeful 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., a^ezata 
in valea Tazlaulul-Sarat $1 pe 
podi^ele dealurilor. Este alc&- 
tuita din 4 cStune : Leontine$ti, 
primarie, §esurile, Poarta sau 
Poarta-Leontine$ti $i Dianca sau 
Dealul-Dianca. 

Mai inainte (1873) era com. 
pus& numal din 2 c&tune : Le 

olj;t. Mara* JJictionar (reograftc. Vol. IV. 



ontine§ti $i $esurile. Aceasta 
din urma are o biserica foarte 
vechie. Inscripfia slavona dupa 
o piatra mormintala de aci, tra- 
dusa, suni ast-fel: 

c Aceasta piatra o facu si ?nfrumusc(a 
Kncaghina Tofana panulul, sau Euthimic 
fost marc Caminariu. A reposat 1n zilele 
Euseviosului Domnitor Ion Antonin Voc- 
vod in anul 7183 Sept. 5 (1675)*. 

Populafiunea com. e de 237 
farailil, saQ 805 suflete: 783 
RominI, I Bulgar, 5 Ungurl $i 16 
Izraeli^I; 90 agricultorl, 9 me- 
serial, 6 comercian{I, 19 pro- 
fesiunl libere, 50 muncitorl $i 
10 servitorl. Locuesc in 229 
case. $titi carte 75 persoane. 
Sunt 186 contrib. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de aproape 1000 hec- 
tare. Padurile (Podurile, Schitul- 
Vechiu, Raze§i de Leontine^ti) 
ocupa o suprafafa de 360 hect. 

Are o ?coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1886, in satul Le- 
ontine$ti,frecuentatade35 copil; 
3 bisericl, cite una in satele Le- 
ontine^ti, $esurile ?i Dealul-Di- 
anca, deservite de 3 preoflf $i 
6 cintare{I. 

Se mirgine?te la N. cu com. 
Solon^ul, la E. cu com. Ar- 
deoani, la S. cu com. Bucse^ti 
§i la V. cu com. MSgtre?ti. 

Dealurile care br&zdeaz& co- 
muna sunt: Leontine^ti $i Di- 
anca, din care izvore?te piriia$ul 
cu acela$T nume, care se scurge 
in Tazl&ul-S&rat, pe dreapta. 

Vite sunt: 66 cal, 496 vite 
marl cornute, 172 porcl, 27 ca- 
pre §i 328 ol. 

Stupi de albine sunt 60. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de lei 6213, ban! 32 $i la 
cheltuelT de lei 3726, banT 41. 

Teritoriul comunel este str&- 
batut de $oseaua nationals Ba- 
c&u-Moine$ti ?i de c3I vecinale 
spre comunele vecine. 

Distance : la BacSu, capitala 



districtulul, 42 kil. ; la com. Moi- 
ne^ti, 8 kil. ; la com. Ardeoani, 
5 kil. ; la com. Mftgire^ti, 5 kil. ; 
la com. Buc$e§ti, 3 kil.; la com. 
Solon^ul, 10 kil. ?i la com. Scor- 
^eni, re?edin^a pl5$eT, 14 kil. 

Leontine^ti, sat, jud. Bac&u, pi. 
TazUul-d.-s. $i re^edin^a com. 
cu acela^I nume, situat pe un 
podi§ format de dealul cu ace- 
la^I nume. Are o populate de 
121 familiT, sau 473 suflete; 

$coal& mixta, frecuentata de 
16 copiT; o biserica, cladita in 
1840 de locuitorl, cu ajutorul 
preotulu! Constantin Scor^eanu, 
deservita de I preot ?i 2 cin- 
tareti; 2 circiumi. 

Vite sunt: 18 cal, 250 vite 
mart cornute $i 45 porcl. 

Leontine§ti, deal, jud. Bacati,pl. 
Tazlaul-d.-s., com. Leontine?ti, 
facind parte din §ira dealurilor 
ce despart riul Tazlaul-Mare de 
riul Trotu^ul. 

Leorda, com. rur. §i sat, jud. Me- 
hedinfi, pi. Vailor, la 49 kil. de 
ora^ulT.-Severin. Satul formeaza 
com. singur. Are o populate de 
600 locuitorl, din carl 84 con- 
tribuabill; locuesc in 128 case. 
Are o biserica, cu 1 preot $i 

1 cintare^ ; o ^coala, deschisa in 
1892, condusa de 1 inva^ator, 
frecuentata de 40 elevl. 

Locuitorilposeda: i6plugurT, 
26 care cu bol, 5 carufe cu cal; 
26 stupi. 

Aceasta comuna se leaga cu 
$oseaua jude^eana Turnul-Seve- 
rin-Tirgul-JiuluT printr'o ?osea 
comunala. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 98 1 let ; iar la cheltuelT, de 
552 lei. 

Vite : 200 vite marl cornute, 
19 cal ?i 2iorimatorT. 

Leorda, sat, jud. Bacau, pi. Mun- 

20 



Digitized by LiOOQ IC 



LEORDA 



lot 



LEOSTl 



teluf, com. Vasie^ti, situat pe 
dealul cu acela$T nume, d'astinga 
Trotu$ului, la I kil. de satul 
Vaste^ti (scoala). Are o popu- 
late de 105 familil, sau 492 
suflete ; o biserica, ziditS de 
locuitorl la 1807, cu I preot 
.si 1 cintaref ; 3 circiumT. 

Vite sunt: 13 cai, 253 vite 
cornute, 43 pore! ?i 56 capre. 

Leorda, sat, in centrul comunel 
Costine?ti, pi. Tirgul, jud. Boto- 
$ani, pe valea Leorda §i piriul 
Bucecea, cu o suprafa^a de 1697 
hect., $i o populate de 178 fa- 
milil, sau 503 suflete, din carT 
192 contribuabilT. Locuitorii 
sunt Romini', ventyT, se zice, din 
Austro-Ungaria, $i se numeau 
Leordeni, de unde a ramas ?i 
numele satulul. 

Aid e re?edin{a primariei. Are 
2 bisericf, cu 1 preot ?i 2 cin- 
tSrep; o ?coala mixta, condusa 
de 1 Inva^ator platit de Stat $i 
frecuentata de 45 baep ?i 27 
fete. 

Vite: 490 vite cornute, 70 
ca!, 1838 ol, 23 capre, 14 bi- 
voll ?i 220 porcl. 

In partea de E. a satulu! se 
afla o static a cael ferate Bo- 
to$ani-Dorohoiu. Are 5 morl de 
apa pe piriul Bucecea. 

In com. se afla 5 circiume, 
8 comercianp $i 18 meseria?T. 

Leorda, stafie de dr.-d.-f„ jud. 
Boto?ani, pi. Tirgul, cat. Cos- 
tine^ti, pe linia Vere$tt-Boto- 
§ani, pusa in circulate la 1 
Noembrie, 1871. Se afla intre 
stabile Bucecea (9 kil.) $i Bo- 
to^ani (15 kil.). Inatyimea d'asu- 
pra nivelulul maril de I46 m ,33. 
Venitul acestef stafil pe 1896 
a fost de 38284 lei, 81 bani. 

Leorda, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. B£rsane?ti, care 
formeazS valea Horoza. 



Leorda, deal, jud. Bac&u, plasa 
MunteluT, la V. com. Vasie?ti, 
cu urme de intariturT. 

Leorda, piriii, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Vasie^ti, care 
iese de sub dealul cu acela?! 
nume, de la localitatea numita 
Panteliraon §i se varsa in piriul 
Urmini^ul. 

Leordel (Valea-), vale, prin care 
curge piriul Bucecea, in satul 
Leorda, com. Costine^ti, pi. Tir- 
gul, jud. Boto?ani. 

Leordeni, com. rur. $i stafie de 
cale ferata, jud. Muscel, pi. 
Podgoria. Vezt Leurdeni. 

Leorde^ul,/mX in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora?ul, com. Bude^ti, izvo- 
r5$te din dealul Cornijelor, uda 
partea V. a com., %\ se varsa 
in piriul Circeiul, lingS c&tunul 
Circeiul, al comunel Bude$ti. 

Leordi§ul,/)^^r<f,foioas5, supusa 
regimulul silvic, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul d.-s., com. Buc?e$ti, a 
raze?ilor din comun5. Are o in- 
tindere de aproape 75 hect. 

Leordi§ul, pirin, judeful Ba- 
cau, pi. Tazlail d.-s., com. Buc- 
$e?ti, care se varsa in piriul 
Cernul. 

Leordi§ului (Piriul-), piria, iz- 
vore?te din Radiu, com. TSta- 
ru$i, jud. Suceava. Purtind la in- 
ceput numele de Piriul-Racilor, 
trece in comuna Dragu?eni §i 
dupa un curs de 3 kil. 600 m. 
se intoarce din nou in com. Ta- 
t5ru?i, luind numele de Leordi- 
?ul $i CSpriana $i se varsa in 
piriul MStioafe. Are de tribu- 
tari: Mangal&ria $i Oi$a. 

Leo^ti, sat, in partea de S. a 
comunel Rusca, pi. Prutul, jud. 



Falciu, situat pe valea piriulul 
Nem^eni, pe o suprafa$£ cam 
de 80 hect. 51 cu o populate 
de 55 familil, sau 243 suflete, 
din carl 54 contribuabilT. Lo- 
cuitorii sunt vechl raze?I. Nu- 
mirea satulu! vine de la ve- 
chi-.il proprietar Leoa, care a 
cump&rat de la Nastea, nepoata 
lut Mih. Buza $i de la Marina, 
fata Husulul, o bucat& de pa- 
mint pe Strata, partea ce este 
despre Elan, acest loc numin- 
du-se Leo^ti. (Uricul lui Ste- 
fan -eel -Mare din 1502). Are 

biserica facuta la 1640 de 
preotul Gavril Cre^u. In privinja 
fundSrel acestel bisericl se zice 
ca preotul Creju poscda 1 1 5 
stinjenl de mo§ie §i a avut 5*1 
trel fete: Solonia. Agripina $i 
Ioana, pe carl maritindu-le, li-a 
impar{it mo?ia. Preotul supra- 
ve^uind, dupa moartea fiicelor 
sale, cart n'au lasat copil, s'a 
retras in codru la distant de 

1 kil. de sat, spre N. $i a facut 
biserica cu hramul Sf. Dumitru, 
dindu -I numirea de schit, iar 
mo?ia a donat-o neamurilor : Ca- 
?escu, Buznescu $i Darascu, din 
carT se trSgeau so^il fiicelor lui, 
cu indatorire de a purta de 
grija schitulul. 

Pamintul se afla ?i astizl sta- 
pinit de urma^il acestor trel 
familii, iar actul de danie, scris 
in limba slavon^, se pastreaza 
de r3ze$I. 

Leo§ti, sat, in partea de S. a 
comunel Crasna, plasa Crasna, 
jud. Falciu, lipit de satul Cra$- 
na?eni, de care se desparte 
printr'un drum; situat pe coasta 
colinel Lohan -Crasna, intr'o vale 
deschis£ spre V., numita valea 
Leo?ti, pe o suprafa^ cam de 
2 1 29 hect. $i cu o populate de 
108 familil, sau 380 suflete, din 
carl 59 contribuabill. Are o bi- 
serica, facuta la 1807. Prin sat 



Digitized by 



Google 



LEOTA 



155 



LERESCU (HOTAKUL-) 



trece piriul Leo$ti. Locuitoril 
sunt rSze^I vechl. 

Leota, tnunte, plaiul Dimbovifa, 
jud. Muscel, spre E. de com. 
Rucarul§i Dragoslavele, $i injud. 
Dimbovija, situat la hotarul spre 
Transilvania. VezI Leaota. 

Leoteasca, piria, judejul Buzaa, 
incepe din lacul Stilpul, com. 
Stilpul §i din viroagele ce se 
formeaza in jurul $oselei, uda 
com. Cioranca $i se scurge in 
piriul Sarata sub numelede Apa- 
Pifigoiul, pu^in mal la N. de 
cit. Movila-Banulul, pe mo$ia 
Bughianca. 

Leote§ti, com. rur., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romanafi. Se 
compune din: Leote^ti (368 loc), 
unde e $i primaxia; Belgunul 
(248 loc), Mirila (238 loc.) $i 
Tei?ul(375 loc). E situate in Va- 
lea-OltefuluI, pe riurile Burluiul 
$i Genge, unde trece linia ferata 
$i $oseaua Slatina- Craiova, la 5 
kil. de Bal$ $i la 31 kil. de 
Caracal. 

Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelului mari! este de 160 m. 
Comuna vine in apropiere de 
Dealul-Sarulul $i mat e straba- 
tuta $i de ?oseaua despre malul 
sting al Oltefulul. 

Are o populate de 306 fa- 
miiil, saii 1228 suflete: 594 bar- 
bafl ?i 636 femel; 569 c£s£to- 
rtyi $i 659 necasatorifT. $tiu carte 
85 persoane. 

Sunt 236 contribuabili. 

Are : o ?coaia primary mixta, 
cu un investor, frecuentata de 
73 elevi; 2 bisericl, Sf. Dimitrie 
(1862) in Leote$ti $i Cuvioasa 
Paraschiva in Tei^ul (1882), de- 
servite de 2 preo{i $i 4 cinta- 
reflf; lostabilimente comerciale. 

Vite marl sunt 842, vite mici 
1313 §i rimatorl 317. 



lei la venituri $i de 4097 lei la 
cheltuell. 

Lep§a, cdtun, in jud. Putna, com. 
Tulnici, din pi. Vrancea. Pe teri- 
toriul acestul catun se afla mun- 
tele Bode?ti, la poalele carina 
se afla stratur* de sare. 

Are o popula{iune de 86 su- 
flete; locuesc in 13 case. 

In sat sunt fabric! de cheres- 
tele de calitate superioara $i 
mal ales a$a numifil dulapT de 
Lep§a. 

Lep$a, picket, la grantya Tran- 
silvaniel, jud. Putna. 

Lep$a-Mare, piria, pe teritoriul 
comunel Tulnici, jud. Putna. 
Izvore?te din Poiana-Vrancel, de 
sub Stini§oara, se intilne^te cu 
Lep^a Mica, care izvore$te de 
sub Piscul-Paltinulul §i vine la 
vale de se varsa in Putna, sub 
numele Macradiul. 

Lep$ei (Fundul-). Vezf Fundul- 
Lep?el, jud. Putna. 

Lep?ii (Piscul-), mtinte, al sa- 
tulul Tulnici, jud. Putna. 

Lep§ule{ul, piria, format pe te- 
riul com. Tulnici, jud. Putna. 
Izvore^te din Lacul- Vulturulul, 
de sub muntele Zboina-Neagra 
§i se varsa in Lep?a, la deal 
de schitul Lep$a. Se gase^te in 
el, la o adincime mica, pacura. 

Lera, cdtun, al com. Catina, jud. 
Buzati, cu 480 locuitorl ?i 123 
case. 

Lera, mope, jud. Buzau, comuna 
Catina, cat. Lera, proprietatea 
mo§nenilor Lcreni; are35ohect., 
din care 89 hect. padurea numita 
Manta $i Fundul-Leril. 



Budgetul comunel e de 41 16 , Lera, piriias, injud. Buzau, com. 



Catina, incepe de la muntele 
Virful-Mantelf $i se scurge in 
riul Bisca-ChiojduluT, in catunul 
Lera. 

Lereasca, mofie, in jud. Buzau, 
com. *Miajetul, cat. Valea-Lu- 
puluT, proprietate in mare parte 
a mo?nenilor Lupe?ti sau Le- 
reni, avind 580 hect., din care 
52 araturi, 1 00 padure, 50 fi- 
nea^a, 230 izlaz, 10 livezT ?i res- 
tul sterp. 

Lerel (Fundul-), pddure mo§- 
neneasca, pe mo$ia Lera, com. 
Catina, jud. Buzau. 

Lerel (Virful-), munte, in jud. 
Buzaa, com. Catina, cat. Lera, 
acoperit cu padure. 

Lereni, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Buc?e$ti, situat 
pe costi$a dealulul Turluianul. 

Lereni, cdtun, injud. Teleorman, 
pi. Teleorman, com. Urlueni. 
Aci sunt stabiltyl o parte din 
mo^nenif din comuna Urlueni. 
Acest catun a fost sat mare $i 
populat, de oare-ce il gasim tre- 
cut in nomenclaturile din seco- 
lul trecut printre comunele in- 
semnate ale judefului, ftcind 
parte din pi. Cotmenel, judeful 
Teleorman. 

Lereni, mahala, 111 com. rur. $0- 
varna-d.-j., plaiul Clo^ani, jud. 
Mehedin^i. 

Lerescu (Hotarul - ), numire 
data sforilor de mosii, dinjud. 
Buzau, coprinse pe teritoriul ce 
incepe in com. Patariagi, din riul 
BuzSul, trece peste valea Balo- 
sinul $i urea in Virful-luT-Baian, 
se dirige spre E., pe slemnea 
Patirlagei, p3na in Virful-Man- 
te!, de unde se lasa pe Valea- 
Rea, pana da in riul Buzdul. 



Digitized by 



Google 



LERE?TI 



156 



LESPKZILE 



Proprietate mosneneasca Jn de- 
valmasie a mosnenilor din com. 
Patarlagi si Valea - Muscelulul. 
Are cam 1250 hect. araturl, fi- 
nea{a, livezl, izlaz si pad urea 
Balosinul. 

Leresti, com. rur., in jud. Mus- 
cel, plaiul Dimbovifa, la N. de 
Cimpulung, la 5 kil. de acest 
oras, situat pe $armul sting al 
riulul Tirgul. 

Se imparte in Leresti si Le- 
resti-d.-s., avind o populate de 
137 fam. sau 1284 suflete : 641 
barbaflf si 642 femei, din carl 
300 contrib. ; locuesc in 285 case. 

Are : o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintarej, zidita la 
anul i860 de locuitoril com.; 
o scoala, frecuentata de 3 1 copii. 

Vite sunt: 56 cat, 175 boT, 
280 vad, 160 porcl, 12600 ol. 

Se margineste la N. cu cul- 
mea-Carpa^ilor, pe care sunt mun- 
fil : Iezerul - Mic, Iezerul - Mare, 
Piscanul, Batrina, Plaiul-lui-Patru 
si Fricea ; la S., cu com. Voine- 
sti, Valea-Foil; la V., cu Bughea 
si la E., cu com. Namaesti, si 
mun^il Ruc£rulul, intre can sunt 
mun^ii : Papusa, Gradisteanu, 
Gaina^ul-Mare, Gainaful-MicPis- 
cul-CaluluI, Mosoroaele-MarT, Mo- 
soroaele-MicT, Dobriasul-Mic si 
Strimtul. 

InparteadeN.-V. suntmun^iT: 
Tartyoasa, Catunul, Nanul, Va- 
carea, Baratul, Portareasa, Za- 
noaga, Hujuba si Pojorita. Sunt 
acoperi^T cu paduri de fag, brad, 
mesteacan, etc. Pe fie-care din 
acestf munflf se gasesc stine, 
unde se fabrica brinza, unt si 
urda. 

Locuitoril com. se ocupa mal 
mult cu fabricarea cherestelel 
si cresterea vitelor. 

In com., care a fost proprie- 
tatea Basarabilor, se vad rui- 
nele unel vechl citadele, pe care 
poporul o numeste Cetatea- 



Tatareasc£. Aci se vad mine 
dinpalaturile Basarabilor, zidite, 
se crede, din secolul XIII. 

Riul Tirgul, care izvoreste 
chiar din raionul aceste! com., 
din mun tele Batrina, strabate 
com. de la N. spre S. si in el 
se varsa pe partea dreapta riul 
Riusorul si riul Cuca, izvorind 
amindol acestt afluen^I tot din 
cercul com. Pe acest riu func- 
{ioneaz£ 25 herastrae, carT pro- 
duc anual 250000 capete tini- 
chele si ca la 8000 laturol. In 
interiorul com. riul pune in mis- 
care 2 morl si 1 piua. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2089 lei si la cheltuelT, de 
2041 lei. 

Locuitoril sunt improprieta- 
ri{i la 1864. 

Proprietari marl in com. sunt : 
frazil Leresti, frazil NegulicT, 
Grigore Balota si comunitatea 
catolica din Cimpulung. 

O sosea comunala traverseaza 
com. de la S. la N., iar prin 
partea de S. trece soseaua na- 
tionals Cimpulung-Frontiera. 

Lere§ti-de-Jos. VezI Leresti, jud. 
Muscel. 

Lere^ti-Pelcani,^/, facind parte 
din com. rur. Chilia, pi. Ve- 
dea-d. s., jud. Olt. Are o popu- 
lafiune de 251 locuitori. 

Leri§ani, sat, jud. si pi. Arge- 
sulul; face parte din com. rur. 
Valea-Danulul ; are 73 fam., sau 
147 suflete. 

Lerul, piriias, in partea de N.-E. 
a com. Urlueni, jud. Teleorman. 
Se varsa in riul Cotmeana, in 
dreptul com. Malul. 

Lesele, deal, in partea de N. a 
com. Bodesti, pi. Mijlocul, jud. 
Vasluiti, pe care e asezat satul 
Borosasti. 



Lespedea, mahala, face parte 
din com. rur. Turcesti, pi. Ol- 
te^ul-d.-s., jud. Valcea. Cade la 
E. comunel si este udata, de 
piriul cu acelast nume. La E. 
are dealurT, prin centru pome- 
turi si la S. locurl arabile. Are 
o biserica, cu hramul Sf. Voc- 
vozl, care a fost cladita mat in 
vale, dar la 1878 s'a stramu- 
tat aci. 

Lespedea, girld, jud. Prahova, 
com. Vilcanesti, plaiul Varbilaul. 
Izvoreste din raionul com. Vil- 
canesti, de la iocul numit Vir- 
ful-Gligorile, se intilnestecu gir- 
lele Cozmina si Sarata, si im- 
preuna se varsa in riul Mislea. 

Lespedea, vale, izvoreste din 
spre comuna Ciresiul, trece prin 
mahalaua Lespedea si se varsa 
in riul Tiriia, in raionul com. 
Turcesti, pi. Olte^ul-d. s., jud. 
Vilcea. 

Lespezile, com. rur., situata in 
centrul plasel Siretul-d.-s., jud. 
Suceava, spre E. si la 36 kil. 
de Falticeni. Se margineste la 
E. cu jud. Iasi ; la V., cu com. 
Tatarusi; la S., cu com. P&scani 
si la N., cu com. Dolhasca. 

E formata din satele: Tirgul 
Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bi- 
dili^a, Stolniceni, Slobozia, Si- 
refelul, BerezlogU-Cornul si Bra- 
teni, cu resedinfa in Tirg. 

Are o populate de 1870 fa- 
milii, sau 6015 suflete: 2995 
barba^i si 3020 femei (451 iz- 
raeli^i). Sunt 1407 contribuabili. 

Are: 7 biserici, deservite de 
7 preoflf si 8 cintarep; 1 scoala 
rurala de baeft, una de fete si 
5 mixte, frecuentate de 254 
elevl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 37691 lei, 67 bani, iar la 
cheltuelT de 37552 lei, 38 banf. 

Vite sunt: 193 cal, 838 bof, 



Digitized by 



Google 



LESPEZILE 



157 



LESPEZILE 



784 vadf, 4394 ol, 70 capre §i 
1038 porcl. 

Altitudinea com. de la nive- 
lul m&ril variaza Intre 339 — 340 
m. E udata de piralele Heciul, 
Probota, Sirefelul, Bode$ti, Gher- 
ghina, Bidiltya $i de riul Siretul. 
Suprafa{a teritoriului com. e de 
7938 ftlcl, din cart: 4269 cul- 
tivabile, 1972 pidure $i restul 
ima$, ape $i locurl neproduc- 
tive. 

Improprietarip dupa legea din 
1864, sunt 26 frunta^I, 272 pal- 
ma$i §i 292 coda$I, stapinind 
2009 ftlcl $i 26 prajinl. 

Lespezile, tirgusor, pe mo^ia Si- 
refelul, com. Lespezi, jud. Su- 
ceava, numit ast-fel de la les- 
pezile mail de piatra ce se 
gSsesc in malul ?i in albia Si- 
retulut, ce trece pe linga par. 
tea dreapta a tirgului. Are o po- 
pulate de 441 familii, sau 1357 
suflete: 742 barbatf $i 795 fe- 
mel (300 izraeltyl); locuesc in 
323 case. 

Sunt 311 contribuabill. 
Vatra tirgului ocupa 44 ftlcl. 
Mo$ia are o intindere de 224 
ftlcl, din carl 180 ftlcl sunt 
ima$ §i padure §i restul cultiva- 
ble. E re$edin{a pi. Siretul d.-s. 
Are o biserica ; o $coala ru- 
rala de baejl $i una de fete; o 
fabric^ de sticlarie. 

Drumuri principale sunt: la 
Heciul (stasia C. F. Pa$cani- 
Ia$i, 1500 m.), la Sire^elul (2 
kil.), la Dolhasca (10 kil.) ?i la 
Stolniceni (4 kil.). 

Lespezile saQ Lespezi, sat> in 
jud. BacSu, pi. Bistri{a-d. -s.» 
com. Girleni, a$ezat aproape de 
Fintinelele, pe Bistricioara, nu 
departe de Podul-Lespezilor de 
pe Bistrifa, la I kil. de com., 
unde e prim aria ?i ?coala. Act 
se afla limirasuperioara a Cian- 
giilor de pe $esul Siretulul. 



Populafia sa este de 228 fa- 
milii, sau 881 suflete: 137 Ro- 
minl, 79 Ungurf, 6 GermanI, 
16 Tig an * ?* 3 Evrel. Locuesc 
in 215 case. 

Are o biserica, construita in 
1884 de locuitorl, deservita de 
preotul din Racila §i de I cin- 
taref. Unguril au zidit in 1886 
o biserica catolica, in care ser- 
viciul divin se face de c&tre 1 
preot catolic din BacSu. 

Vite sunt: 31 cal, 507 vite 
cornute, 177 or $i 133 porcl. 

Sunt 40 stupl cu albine. 

Lespezile, sat, ftcind parte din 
com. Ilomocea, pi. Berheciu. 
jud. Tecuciu, situat spre N., la 
3 kil. 9*1 380 m. de re§edin{a 
com. $i la 43 kil. de Tecuciu. 

Are o populate de 137 fa- 
milii, sau 669 suflete, din cari 
114 contribuabili; locuesc in 
132 case. 

Are o $coala mixta, infiin^ata 
la 1879, frecuentata de 44 e- 
levi (34 baefl ?i 10 fete) ; o bi- 
serica, cu hramul Na^terea Mai- 
cel-Domnului. Linga biserica ac- 
tuals, tot pe deal, in partea de 
E., a fost un schit de caiugarl, 
ale CcLruI urme se vSd ?i azl. 

In sat se face un bilciQ la 8 
Septembrie, pentru cump&r&rl, 
schimburl de vite $i alte unelte 
de gospodarie. La acest bilciu 
vin ?i locuitorl din jud. Putna. 

Locuitoril sunt improprieta- 
ritl de la 1864. 

Satul i$I trage numele de la 
lespezile de piatra ce se gasesc 
pe deal, in partea de E. $i in 
albia unet rip! sect care strd- 
bate satul. 

Lespezile, cdtun, cu 88 loc, jud. 
Arge$, plasa Topologul, ftcind 
parte din com. rur. Fedele?oiul. 

Lespezile, mosic, proprietaceasta- 
tulul, in jud. Tecuciu, com. Ho- 



mocea. Are o intindere de 392 
hect., pdmint arabil. 

Lespezile, padure, proprietatea 
statulul, in jud. Tecucirt, com. 
Homocea. Are o suprafa{& de 
300 ftlcl, cu trupurile Dealul- 
Cioara (200 ftlcl) ?i Lunca Chio- 
sul (100 ftlcl). 

Lespezile, vir/de munte, in stinga 
riulul Arge§, spre frontieraTran- 
silvaniel, jud. Arge§, plaiul Lo- 
vi^tea. 

Lespezile, munte, in jud. Dimbo- 
vi{a, plaiul Dimbovifa-Ialomifa, 
de la Moroeni in sus, in stinga. 
Intre Lespezile $i muntele Rate- 
iul se afla apa Drateiul, pe care 
sunt herestrae de taiat scinduri. 

Lespezile, munte, la N. de com. 
Nuc$oara, plaiul Nuc$oara, jud. 
Muscel. VezI Galbina. 

Lespezile, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. Hirja, din cul- 
mea Oituzulul, situat linga mun- 
tele Piciorul-Borvizulul, despSr- 
{ind com. Hirja de com. Tir- 
gul-Trotu^ul. 

Lespezile, munfl, al statulul, co- 
muna Cheia, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, forma^I numal din les- 
pezi de piatra. 

Lespezile, numire, ce se mal da 
tnosiei Ciura, din com. Amarul, 
jud. Buzati; mal inainte ^inea 
de schitul Lespezile. 

Lespezile, trup de mosie, jud. 
Vilcea, in intindere de 65 hect. 
4697 m. p., vindut de vecl lo- 
cuitorilor. VezI Dosul-cu-Morile. 

Lespezile, ripa* insemnata, in jud. 
Buz^u, com. Breaza, formata de 
stincl, in apropiere de izvorul 
Stircul, servind de hotar. 



Digitized by LiOOQ IC 



LESPEZILE 



158 



LETCA-NOUA 



Lespezile, loc izolat fi stincos, 
in jud. Buz&u, com. Goide^ti, 
pe malul riulul Bisca-Mare, in 
drumul Penteleului, sub muntele 
Cursele ?i Jn apropiere de Ghe- 
nunea-DraculuI. 

Lespezile, localitate, in jud. Pra- 
hova, c&t. Podul-Neagulul, com. 
Comarnicul, plaiul Pele^ul, unde 
este schitul Lespezile, fondat la 
anul 1661 de juptn Pirvu Can- 
tacuzino, vel Logo&t cu tatal 
s5u Dr&ghiciu, vel Sp&tar. S'a 
reparat la anul 1862. 

Lespezile, vale, izvore^te din 
raionul com. Valea- LungS, plaiul 
Prahova, judeful Prahova $i se 
varsS in Valea-luI-Dan, tot in 
com. Valea-LungS. 

Lespezile, loc izolat, in apropiere 
de com. Govora, plasa Ocolul, 
jud. Vilcea,unde legendazice dk 
ar fi fost un r&zboiu intre Dad 
?i RomanT, ?i unde se v&d chiar 
ruiae Romane. 

Lespezile, v alee a, izvore$te din 
malul numit Ghermani, comuna 
V&leni, pi. Arge?elul, jud. Mus- 
cel; seimpreunS. in centrul com. 
cu valcelele: S&roaea, Musce- 
lul ?i Br&dule{ul $i se vars& in riul 
Dimbovifa laE., de com. LSic&i. 
SeacS, in timpurl secetoase. 

Lespezile (Valea-), localitate, 
in jud. Prahova, com. Cera^ul, 
pi. Teleajenul, unde se gSsesc 
izvoare cu ap& ce confin pu- 
cioas& in mare cantitate. 

Lespezilor (Dealul-), deal, in 
jud. Vilcea, com. Titireciul, pi. 
Ocolul, numit ast-fel fiind c£ e 
ripos §i pe unele locuri format 
din lespezl de piatrS; la 2V2 
kil. spre E. de vatra satulul. 

Lespezilor (Podul - ), pod, pe 



Bistri^a, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Girleni, jud. Bac&u, care duce 
la com. Racova $i se gSse^te 
pe calea nationals Bac&u-Piatra- 
Neam^u. 

Le^culeasa, vechea numire a c&- 
tunulul Agudul §i a mo^ielf Li- 
se?ti, din comuna Verne^ti, jud. 
Buz&u. 

Le§ile, sat, facind parte din com. 
rur. Creaja Le^ile, pi. Mosti^tea, 
jud. Ilfov. Este situat la V. de 
Crea^a, pe valea Mosti?tea. 

Se intinde pe o supraf. de 568 
hect., cu o populate de 272 loc. 

D-l V. Gugiu are 425 hect. 
$i locuitorii 143 hect. Proprte- 
tarul $i locuitorif cultivS tot re- 
renul. Are o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Imp&ra{I, deservita de 
1 preot 51 2 cint&rep; 1 he- 
le$teu ; 1 ma§in£ de treerat cu 
aburl; 1 circiumS. 

Num&rul vitelor marl e de 
265 $i al celor micT, de 768. 

Acest sat, se zice, s'a infiin- 
{at pe la anul 1843, de Pahar- 
nicul Petrache Caribolu, fost 
proprietar pe acel timp. 

Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat, 
jud. Arge§, pi. Cotmeana, pen- 
dinte de com. rur. B&rlogul ; 
are 41 case ?i 200 locuitori. 

Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul 
Le?ile, jud. Arge$. 

Le^ile (Magura - cu-), munte, 
in jud. R.Sirat, plaiul Rimnicul, 
com. Bisoca. 

Le^ilor (Piriu]-),//V/;7, jud. Ba- 
c&u, pi. Bistri^a-d.-s., com. Fin- 
tinelele, care $erpue$te la poa- 
lele PisculuMuT-Stan $i in apro- 
piere de care se aflS ape mi- 
ll erale parasite. 

Letca-Noua, coin, rur., pi. Neaj- 



lovulut, jud. Vla?ca, situate in 
valea dintre Glavaciocul §i C&l- 
ni^tea, unde ceadintiiu d& in cea 
de a doua, pe un loc ?es, la 40 
kil. de Giurgiu, $i la 15 kil. de 
com. rur. Obedeni. 

Aceasta proprietate aparfine 
Seminarului Nifon, f&cuta. dar, 
cu alte mo^if, de r&posatul Nifon, 
Mitropolit Primat al Romlniel. 

De la 1856, de cind a cum- 
pSrat-o P. S. S. Mitropolitul Ni- 
fon, i s'a dat numirea de Letca- 
Nou&; se numea p£n& la 1831, 
cind aparfmea baronulul Mei- 
tani, $&ine$ti. 

Suprafafa totals a mo§iei, a- 
far& de ce s'a dat locuitorilor, 
este de 3000 hect. 

S'a dat la 1864, la 250 lo- 
cuitori fo$ti cl&ca$I, suprafafa 
de 750 hect. 

Aci este un petic de pldure, 
in lunca Glavaciocului, de 850 
hectare. 

Arenda anualS a mo?iei este 
de 32000 lei. 

Are o populate de 1259 su- 
flete, din carl 227 contribuabill ; 
o bisericS. de zid, facuti la anul 
i860 de Mitropolitul Nifon, de- 
servitl de 1 preot §i 2 dasc&lf 
$i care fine de parohia Ru$i- 
lut-Asan; o §coal& mixta, cu 
un investor ?i frecuentat& de 
43 b&e{T §i 2 fete. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 5277 lei, iar la cheltu- 
elT, de 3890 lei. 

Aci este un han mare de zid, 
case, p&tule $i magazil bane 
.^i indestulitoare. Locuitorii au 
case bune. 

Prin aceasta com inS trece ^o- 
seaua jude{ean& ce vine din jud. 
Arge$, trece pe la Ru§il-lul- 
Asan ^i apol prin com. duce la 
C&mineasca ?i de aci la Giurgiu. 

Act este valea Buzelina sau 
Mice?iul, care desparte com. de 
Du^ani al EforieT Spitalelor Ci- 
vile din Bucure^ti. 



Digitized by 



Google 



LETCA-VECH1K 



150 



LETEA 



Trece pe aci si valea Milcova- 
ful, care da in Calnistea. 

Letca-Vechie, com. rur., jud. 
Vlasca, pi. Calnistea, situata pe 
coasta dreapta a vSel Glavacio- 
cul pe piscul dealulul. Apar^ine 
familiel Filipescu (Vulpache). 
Este situate in raijlocul jude- 
{ulul Vlasca, in marginea de 
N. a pl&sel, la extrema el, la 
42 kil. de Bucuresti, la 38 kil. 
de Giurgiu si la 7 kil. de 
Ghimpa{i. 

Are o suprafaja de 3255 hect. 

S'a dat la 1864, la 230)0011- 
tori, fost cl&casl, o suprafa^a de 
461 hect. 

Are o populate de 1268 su- 
flete, din carT 287 contribuabilf ; 
o biserica, cu hramul Sf. Impa- 
rl Constantin si Elena, con- 
stituind singura o parohie, cu un 
preot si 2 dascall; o scoala 
mixta, condusa de un inves- 
tor si frecuentata de 19 copit. 

Vite sunt multe, in special 
bol si caT, ol, capre si rimatorl 
si pu^inl bivoll. 

In aceasta comuna sunt mutyl 
figani carl vin iarna acasa, iar 
vara o petrec in orase, de or- 
dinar in Bucuresti, ca salahorl 
la case sau pe la sosele ca lu- 
cr&torf. 

Locuitoril de aci, ca si eel din 
Letca-Noua, se ocupa m'llt cu 
transportul de lemne, din p&- 
durile ce se exploteaza in ve- 
cindtate : Dusani,RusiMui-Asan, 
Babel e si Letca. 

Se afla aci : o moara de foe cu 
doua pietre, situate in vale ; case 
bune si gr£din& pentru aren- 
das care servS si proprieta^i! ; 
magaziT, patule bune si indes- 
tulatoare; un han mare de zid 
la marginea satulul ce este pe 
drumul Bucuresti-Alexandria. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3768 lei, iar la chel- 
tueJl, de 2754 lei. 



Are p&dure de cer si girntya, 
in suprafa{& de 806 hect., rami- 
nind p&mintcultivabil, 2055 hect. 

In josul satulul trece apa Gla- 
vaciocul, care o desparte de 
Dusanil Eforiel Spitalelor Civile 
din Bucuresti. 

Letea, com. rur., in jud. BacSu, 
pi. Bistri^a-d. j., situate in regiu- 
nea sesurilor Bistri^el si Sire- 
tului, la S.-E. si la 5 kil. de o- 
rasul Bacao. Este alcatuita de 8 
cStune : Letea, resedin{a, Ara- 
mesti, $erbanesti, Radomiresti- 
d.-s. (Doctoral) Radomiresti-d.-j. 
(Alcaz) Domnita-Maria, Cremina 
si Chisata sau Chisata. 

Domnifa-Maria este un sat 
nou, format de insured la 1880 ; 
iar in vechime mai erau Ose- 
bi^i-Floci, Ciineni si Bunesti. 

Mosia Letea cu Silistile era 
stapinita de manastirea Precista 
din Bac&D, coprinzind si cotyul 
Sud-Estic al orasulul; acum este 
domeniu al Statului. 

Se mirgineste la N. cu com. 
ScLuce^ti ; la S., cu comunele 
Rusi si Dealul-Nou ; la V., cu 
orasul Bac&u ; la E., cu com. 
R isi, dincolo de apa Bistri^el 
si cu com. Buhociul, de care 
se desparte prin riul Siretul. 

In com., la locul numit Matca- 
Vechie, se v&rsa Bistrija in Si- 
ret ; cu vremea sl-a schimbat cur- 
sul tocmai la Galbeni, 18 kit. 
mai jos. 

Popula^iunea com. e de 415 
familil, sati 1561 suflete : 1507 
RominI, 37 Ungurl si 17 Izrae- 
Ityl, top de protecfiune romina ; 
1008 agricultorl, 3 comercian{I, 
4 cu profesiunl libere, 160 mun- 
citori si 26 servitor!. 

Sunt 382 contribuabill. 

Are doua scoll, una in satul 
Letea, care func$ioneaz& din 
1 866, si a doua in Chisata, care 
func$ioneaz& din 1890. Sunt in- 
trefinute de Stat si frecuentate 



de 63 copil. Are o biserica, in 
satul Letea, cu un preot si un 
cintaref ; 14 circiuml. 

Dup& legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 211 locuiton, 
cu 832 falcl pimint in farina. 
In 1879 s'au dat, la 141 insu- 
ra^el, 213,67 hect. pimint in 
improprietarire. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de 4100 hect. Proprietarl 
sunt: Iunius I. Lecca, cu o mo- 
sie (Radomiresti) de 798 hect. ; 
Smaranda I. Ventura, cu o mo- 
sie (^erbanesti) de aproximativ 
500 hect. ; mostenitoril lul Go- 
rovei, cu o parte de mosie ; 
• Nic. Bibire, cu o mo§ie de 41,62 
hect., pamint productiv ; apoi 
tot Iunius Lecca, cu o parte 
de mosie de 46.93 hect. 

Viile ocupa 23 hect., in to- 
talul paminturilor de cultura, 
1264 hect. 

In com. se afla o fabrica de 
hirtie, infiinfata de o Societate 
Romina, la 17 Ianuarie 1881 
(vezl Letea, sat). 

Vite sunt: 83 cal, 1290 vite 
marl cornute, 422 porcl, 2 ca- 
pre si 1164 of. Sunt 173 stupl 
de albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 15367, banl 17 si la chel- 
tuell, de lei 5342, banl 65. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea judejeana Bacau-Pa- 
rincea, pe stinga Bistrtyel, iar 
pe dreapta, de calea nafionala 
Focsani-Bacao si de calea ferata 
cu aceeasl destina^ie. 

Distance : la Bacau capitala 
districtulul, 5 kil. ; la Parincea, 
20 kil. ; la Valea-Seaca, rese- 
din^a plasel, 19 kil.; la com. 
Buhociul, 6 kil. ; la com. Sau- 
cesti, 5 kil. ; la com. Dealul- 
Nou, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil. 

Letea, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j. si resedin{a com. cu a- 
celasl nume, situat pe malul sting 



Digitized by 



Google 



LETEA 



160 



LE'l'CANI 



al riuluT Bistri{a, in fa{a satuluT 
Cremenea din aceeasl comunS. 
Are o populate de 132 familiT, 
sau 568 suflete; o scoala mixta; 
o biserica, cl&dtt& in 1867 de 
locuitorT; 3 circiumT. 

Vite sunt: 12 cal, 400 vite 
marl cornute si 117 porcl. 

Prin legeadin 18 Martie 1883, 
s'a acordat prime! societal pen- 
tru fabricarea hirtieT, 150 hect. 
p&dure anual, in curs de 40 
anT, din p&durile statuluT, Va- 
durile si TarcSul, jud. Neamfu 
spre a extrage din ele materialul 
trebuincios la fabricarea hirtieT. 
S'a dat un teren de 10 hect. 
de pe mosia statuluT, Letea, pc 
care s'a construit fabrica. Fabrica 
de hirtie se g£seste d'a dreapta 
riuluT, ling& satul Cremenea, la 
2 1 /* kil. de orasul Bac5u. S'a dat 
fi concesiuneade 12 anl pentru 
furnitura cu hirtie autorita^ilor 
statuluT 51 scutirea de impozite 
directe c&tre stat pe timp de 
12 anT. Prin jurnatal consiliuluT 
de Ministri No. 52, de la 26 
Iulie 1889, s'a accordat avan- 
tagiile legel industriale, scutirea 
de vam& pentru masinT, pentru 
materiT prime si reducerea taxe- 
lor de transport pe c&ile ferate. 
Cind s'a infiinjat fabrica, sta- 
tul a garantat un imprumut de 
600CXX) lei la Casa-de-Depuneri, 
care si serveascS drept capital 
de exploatare. La 1889, cind i 
s'a acordat avantagiile legeT in- 
dustriale, fabrica avea un ca- 
pital de 2400000 leT ?i intre- 
buinfa 150 lucr&torl pe zi. 

Letea, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, cStunul comuneT Satul- 
Nou, asezat in partea centrala" 
a plSsel si la S.-V. comunel, pe 
grindul si in insula cu acelasT 
nume, la 3 Vakil, spre S.-V. de 
resedin{a\ Intinderea sa este de 
120 hect. Popula^ia este de 89 
familiT, sau 334 suflete, to^TRusT 



LipovenT, carT se ocupS cu pes- 
caria in ba^ile r&spindite pe te- 
ritoriul satuluT. In apropiere se 
afl& si pSdarea Letea, care, im- 
preuna* cu p&durea de la Cara- 
Orman, constitue una din curio 
zit^ile DelteT Dun&rene. P&du- 
rea aparjine StatuluT, folosin- 
du-se si locuitoriT de ea. 

Letea, insula, jud. Tulcea, cu- 
prinsa" intre braful Sulina, braful 
Chilia si Marea-Neagra. Este im- 
p&rtita" in doua" p&r{T neegale, 
cea maT micS, de la V., apar^inind 
plfisei Tulcea, iar cea maT mare, 
E., aparjinind pl&sel Sulina. Are 
o intindere de 1500 kil. pStra^I 
(150000 hect.) si este semanatS 
cu o mulfime de lacurT, a cSror 
intindere este de 40000 hect., 
de grindurl (p&mint ferm), cc 
ocupS 1 0000 hect. Restul este 
acoperit cu stuf Pe ea sunt 
situate: comuna urbana Chilia- 
VechTe si satele Satul-Nou, Sfis- 
tovca, Periprava, Letea, Pardina, 
Satul-Nou si Ciatal-Chioi. 

Letea, grind, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comuneT 
rurale Satul-Nou, situat in par 
tea V. a comuneT si in cea E. 
a pl&sel; are o intindere de 
450 hect.; las& spre E. maT 
multe fes'iT de uscat sau grin- 
durT, ca: Farul, Sulina, Arini, 
etc. ; pe el se afl& situat satul 
Letea ; este in mare parte aco- 
perit cu sern&n&turT, iar parte 
este neproductiv. 

Letea, punct trigonometric de 
observafiune, in insula Letea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Satul-Nou, linga* c£tunul 
Letea; are 12 m. tnal^ime, este 
artificial, si doming asupra satu- 
luT Letea. 

Letea-CU-Sili§tele, mope, a sta- 
tuluT, jud. BacSti, pi. Bistrija-d.-j., 



com. Letea; are o intindere de 
500 hect., dind un venit de 
8330 lei. 

Lete^ti, sat, in jud. Neamfu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Hangul, cu 
o populate de 36 familiT, sau 
125 suflete. 

LocuitoriT se ocupa* parte cu 
plut&ria si parte cu agricultura. 

Le{ (Piscul-lui-), unul dint re 
piscurile muntelul Bourul, jud. 
Suceava. 

Le(a, pirifi, jud. Iasi, curgind 
pe teritoriul satuluT Aroneanu 
si, care unindu-se cu pir. Bur- 
sucaria, ce izvoreste dintre dea- 
lurile satuluT Cotul-luMvan, co 
muna Stinca, se varsa" in iazul 
numit Gura-FrineuluT. 

Le^cana sau Le^cani, sat, jud. 
Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Racova, asezat pe piriul cu a- 
celasi nume, ceva maT la N. de 
satul Racova. 

Are o populate de 50 fa- 
milil, sau 260 suflete ; o biserica, 
cu un preot si un cint&re{. 

Vite sunt: 4 cal, no vite 
marl cornute, 1 17 oT si 51 porcT. 

Acest sat inainte facea parte 
din ocolul Bistri^a, al jude^uluT 
Neam^u. 

Le^cana, pi rift, care vine din 
jude^ul Roman si se varsa* in 
Bistrija d'a stinga, dup& ce a 
udat com. Racova, pi. Bistrija" 
d.-s., jud. BacSu. 

Le{cani, sat, in partea de S.-V. 
a com. T&utesti, pi. Copoul, jud. 
Iasi, situat pe un podis, in par- 
tea stingS a riuluT Bahluiul, podis 
prin mijlocul caYuiatrece soseaua 
nationals lasi-Podul-Iloael. Este 
izolat cu totul de comuna* si se 
afl& la o depaYtare de 10 kil. 
de orasul Iasi. 



Digitized by 



Google 



LEJCANI 



161 



LEUL 



Are o populate de 66 fami- 
lil, sau 150 suflete. 

Vite: 130 vite marl cornute, 
248 ol, 24 cat §i 50 rim&tori. 

Le^cani, fost sat r3za$esc, jud. 
Suceava, intre com. Criste$ti $i 
Dr&gu$eni, desfiinfat, ca ?i altele, 
de VodS Mihaiu Sturza, care cu 
forfa a ra^luit %\ razayiile mS- 
rindu-$I trupul mo$ieI lul, Cris- 
te$ti. RdzaYirle ar fi fost capi- 
tate de la $tefan-cel-Mare, j n 
urma lupte! de la R&zboeni. Bi- 
serica din Lefcani este ?i acum 
}n satul Homifa. 

Le{cani, deal, jud. Suceava, pe 
coastele caruia a fost mat ina- 
inte satul cu acela$I nume. 

Le^cani-Vechi sau Bogonos, 
sat, In partea de N.-E. a com. 
Cucuteni, pi. Stavnicul, judeful 
Ia$i, a$ezat pe partea sting& a 
§esulul Bahluiulul, linga calea 
na^ionala la^i-Podul IloaeF, pe o 
intindere de 638 hect., cu o 
populate de 34 familir sau 188 
suflete. 

Vite: 442 vite mar! cornute, 
1204 ol, 30 capre, 30 cai ?i 72 
rim ft tori. 

Leuca, vale, izvore^te de la N. 
muntelul Cl&bucetul-BaiuluT, jud. 
Prahova. Are o direcfie de la 
S.-V. spre N.-E. $i se varsa in 
Prahovi^a, aproape de Valea- 
Ri^noaveT. 

Leucefti, sat, jud. Arge?, pi. To- 
pologul, f&cind parte din com. 
rur. Urlue$ti-B&beni. 

Leucu§ani, numire ce se da in 
vechime satulul Leucu^eni, din 
Moldova, com. Gher&e?ti, jud. 
Roman. 

Leucu§eni, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com, Gherfte?ti, 



spre S.-E. de satul Gher&e^ti, 
la 2 kil. de el ?i alSturea de 
satul Sftb&oani. Este a?ezat pe 
platoul ce separS basinul Mol- 
dovel de al Siretulul. Are 84 
familil, sau 295 suflete, din carl 
64 contribuabili ; locuesc in 7 1 
case. Sunt 150 vite mart cor- 
nute. Se cultiva" aci mult car- 
tofil. 

Acest sat dat'eazft din secolul 
al XIV-lea, c&ci un document de 
la $tefan-Voda\ fiul lut Bogdan $i 
nepotul lul Alexandru-cel-Bun, 
din 12 Aprilie 1458, ne arata eft 
a fost facut danie de mo$ul siu 
Alexandru-cel-Bun, impreunft cu 
un alt sat, Dragomire$ti, din 
jos de Roman, Mitropolief de 
la tirgul Romanulut. AceastS 
danie este reint&ritcl din nou, 
mal tirziu, Mitropoliei de Ro- 
man, de c&tre $tefan-cel-Mare, 
la 20 Aprilie 1488, la care data 
se numea Leucu^ani. Pe la 1400 
se numea Leucu$ou{i. 

Leucu^eni-Dimitriu sau Leu- 
CU^ti-lui-LinS, sat, pe mo- 
$ia cu acela$T nume, com. Ciu- 
mule$ti, jud. Suceava. A$ezat 
pe coasta N. a dealulul Anti- 
le§ti, are o populate de 83 
familii, sau 289 suflete, din carT 
50 contribjabill; locuesc in 74 
case. 

Vatra satulut ocupS. 5 falcl, 
25 prajim. Mo$ia, proprietatea 
mo^tenit. deced. A. Dimitriu, 
e in intindere de 190 falcl, din 
cari 130 falcl cultivabile, 22 
falci pSdure, 35 falcl fina$ $i 
restul sterp. 

Improprietari^T in 1864 sunt 
14 frunta^i, 12 palraa^i $i 34 
coda$I, st&pinind 91 falcl, 25 
pr&jini. 

Are o bisericaV cu hramul 
Adormirea Maicef Domnulul, 
ziditft in 1844, de Vasile Dimi- 
triu, ajutat de ob?tea s&tenilor, 
deservita de preotul din Ciumu- 



le?ti §i de 2 cintcLre^T. Scoala din 

Ciumule^ti servi $i acestul sat. 

Drumurl principale sunt : la 

F&lticeni (10 kil.) $i la Cimirzani 

(3 kil.). 

In 1830, Leucu$e$ti-luI-Lin& 
aveau 25 liuzl, pl&tind 304 leT bir 
anual, la cari se ad&ugeau bres- 
la^iT ot tarn, 2 liuzl, pfatind 24 
lei. 

Leucu§e§ti-Softa, sau Leucu- 
§e§ti-Pisoschi, sat, pe mo$ia 
cu acela$T nume, com. Ciumu- 
le?ti, jud. Suceava. A$ezat pe 
coastele dealurilor farina-Mare 
$i Horai^a, are 48 case, populate 
cu 49 familiT, sau 201 suflete, 
din carf 50 contribuabili. 

Vatra satulul ocupS, 4 falcT, 
55 prajinl. Parte din mo$ie e a 
d-lui Emanuel Morfun ?i parte 
a familiel Softa. Are o intindere 
de 207 falcT, din carl : 76 falci 
cultivabile, 24 falcT p&dure, 68 
falcl finat $i restul ima§, mla?- 
tine ?i locurf neproductive. 

Improprietari^i in 1864 sunt 
8 frunta^T, 10 p&lma$I ?i 30 co- 
da§i, stSpinind 61 ftlcl, 55 prS- 
jinl. Acelea$I drumurl sunt ca 
$i la Leucu?e§ti-Dimitriu. 

In 1803, Leucu?e$ti-Pisoschi 
num^ra 20 liuzl, pldtind 236 le! 
bir anual. 

Leucugou^i, numire, ce se da, 
pe la 1400, satulul Leucu?eni, 
din Moldova, comuna Gheri- 
e^ti, jud. Roman. 

Leul, com. rur., intinsi la V. pi. 
Ocolul, jud. Romanafi, formats 
din Leul-Mared.-s., (2000 lo- 
cuitorl) §i Leul-Mic-d.-j. (1400 
locuitori), situata pe ^oseaua 
Caracal-Craiova, la 29 kil. de 
Caracal, $i ling& hotarul jud. 
Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelulul mSrilf este de 178 m. 
Un grup de magure inconjoara 
satul. 



*M8. Marti* DUftonmr GiOfrafic. Vol. IV. 



21 



Digitized by LiOOQ IC 



LEUL-MAKE-DE-SUS 



162 



LEURDENI 



Are o populate de 857 fa- 
milil, sau 3400 suflete, din carl 
667 contribuabiH. 

Are o ?coala primary, con- 
dusS de un invajator, $i fre- 
cuentata de 72 copii ; 4 bise- 
ricl, Sf. Nicolae (1820), Ador- 
mirea MaicelDomnulul (1785), 
Sf. Gheorghe (1820) ?i Sf. Dumi- 
tru (1872), cu 7 preo^I ?i 8 
cint5re{T. 

Vite marl sunt 2602, vite 
mid, 899 §i rimatorl, 914. 

Comuna Leul este vestita in 
judef prin mirimea ?i vechi- 
roea sa. 

Leul-Mare-de-Sus, sat, in care 
se afla primaria com. Leul, jud. 
Romana^i; are 2000 locuitorl. 

Leul-Mare §i Leul-Mic, val- 
cele, com. Cucuefi, pi. Oltul-de- 
jos, jud. Olt. 

Leul-Mic-de-Jos, cdtun, al com. 
Leul, pi. Ocolul, jud. Romana^i, 
spre V. ?i cam la 2 kil. de 
Leul-Mare; are 1400 locuitorl. 

Leule§ti, cdtun, al com. Birzeiul- 
de-Gilort, pi. Amaradia, jud. 
Gorj, situat pe v&I §i dealurl. 

Are o suprafa^a cam de 500 
hect, din car! 82 hect. culture, 
2 hect. vie, 4 hect. prunet, iar 
restul de 412 hect., p&dure, fi- 
ne^e $i tuferi? $i cea mat mare 
parte npos ?i plin de arbu$ti. 

Are 1 biserica cu 1 cintaref; 
serviciul se face de preotul de 
la comuna. 

Locuitoril sunt mo?nenI; sunt 
49 familiT, saii 240 suflete, din 
carl 40 contribuabili. 

Ei poseda: 10 plugurl, 25 
care cu boT; 11 caT, 82 rim3- 
tori, 161 vite marl cornute, 45 
ol §i 75 capre. 

Comunica^ia in c&tun se face 
prin $oseaua comunala care o 
leaga la N. cu comuna sa Bir- 



zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Bir- 
zeiul de-Padure. 

In catun se g£sesc 2 pujurl 
§i 6 izvoare. 

Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul, la 
N. -V. comuneT. Se lasa din 
dealul Ceratul $i desparte cursul 
superior al piriulul Leului de 
apa Nistoiul. E inalt de aproape 
50 stinjeni ?i acoperit cu vil ?i 
fine^e. Formeazi pu^in din li- 
mita d~ V. a com. catre com. 
B&ce$ti, din jud. Gorj. 

Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Siavu^a, din 
care izvore^te piriul Sl&vufa. 

Leului (Stinca-), codru, proprie- 
tatea statuluT, pendinte de m&- 
nistirea Sf. Gheorghe, com. Bo- 
ziorul, jud. BuzSu; are 43 hect., 
mal toate paxlure; in localitate 
se nume$te §i Stina-Leulul. 

Leului (Valea-), vale, spre S.- 
V., de com. Scari$oara, pi. O- 
colul, jud. Romana^i ; se termini 
in Valea-Oltulul. 

Leurda, plain, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, c&t. Cacova. 

Leurda, vale, care uda partea de 
S. a com. Ur$i, pi. Olcul-d.-s., jud. 
Olt, ?i se varsd. in girla Cun- 
gri?oara, tot in raionul com. Ur?i. 

Leurda, vale, la N. de com. Bor- 
deni, plaiul Prahova, jud. Pra- 
hova. 

Leurdeanca, pddure, supusa re- 
gimulul silvic, com. Topoloveni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel, in 
intindere de 100 hect. Esenje: 
stejar, fag, carpen, jugastru, plop 
§i anin. 

Leurdeanca, pltdure, supusa rc- 



gimulul silvic, pendinte de com. 
Leurdeni, pi. Podgoria, jud. 
Muscel. 

Leurdeanul, deal, jud. Muscel, 
com. Leurdeni, pi. Podgoria. 

Leurdeanul, munte, jud. Buziu, 
com. Miajetul, cat. Stinila, aco- 
perit de p&dure $i ftnea{&. 

Leurdeanul, deal, in raionul com. 
Ogretinul, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova, acoperit cu padure. 

Leurdeanul, pise, jud. Prahova, 
com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaje- 
nul, pe culmea de deal ce selasa 
din creasta Carpafilor, printre 
Drajna $i Ogretinul. Serva de 
pi?une pentru vite. 

Leurdeanul, pise inalt, in partea 
de S.-E. a com. Cera?ul, pi. 
Teleajcanul, jud. Prahova. Serva 
pentru pa^une in timpul verel, 
fiind impropriu orl-cirel culturl. 

Leurdei (Izvorul-), izvor, in jud. 
Buz&u, com. Nehoia^ul, care in- 
cepedinvirful muntelulStanila?i 
se scurge in riul Bisca-Rozilel, 
in fa{a c&tunulul Bisceni. 

Leurdeni, com. rur., jud. IHbv, 
pi. Dimbovi^a, situata la E. de 
Bucure^ti, intre ora$ $i forturif, 
la 9 kil. de Bucure$ti. Se im- 
parte in 2 trupuri: Leurdeni- 
Rominl §i Leurdeni-Sirbl. 

Sta in legatura cu Pope$ti- 
Conduratu ?i Glina prin ?osele 
vecinale. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1875 hect., impreuna cu mo$ia 
Cula, populata de 486 suflete, 
din car! 96 contribuabili; loeuese 
in 103 case. 

Familia Efr. Germani are, 
afara de mo$ia Cula, 800 hect ?i 
locuitoril, 275 hect. Proprietara 
cultiva 640 hect. (105 sterpe, 



Digitized by 



Google 



LEURDENI 



163 



LEURDI?UL 



35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cul- 
tivi 225 hcct. (10 stcrpe, 20 
izlaz, 20 vie). 

Impropriet&ri{I sunt 65 locui- 
tori §i neimproprietari^I, 25. 

In com. e o biseric&, cu hra- 
mul Sf. Voevozl; 1 $coal& mixta, 
frecuentata de 5 elev! $i 3 ele- 
ve ; 1 ma§in& de treerat cu aburl ; 
2 circiumf. 

Vite sunt: 102 cat $i lepe, 
174 bol, 99 vaci $i vitel, 12 
tauri, 8 bivoll §i bivolife, 20 ca- 
pre, 79 pore! $i 633 of. 

Locuitoril poseda : 84 pluguri: 
82 cu bol ?i 2 cu cai ; 107 care 
§i'c&rufe: 78 cu bol, 20 cal. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1946 le! $i la cheltuell de 
1886 le!. 

Leurdeni, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, la 70 kil. spre 
S. de Cimpulung, situate intre 
dealuri $i vi! ?i pe malul sting 
al riulu! Arge$, la 16 kil. de 
re$edin{a subprefecturel. 

Se compune din 4 citune: 
Circium&re?ti, Leurdeni • d. • s., 
Leurdeni-d.-j. $i Moara-Moca- 
nuluT, $i se m&rgine^te la N. cu 
com. Glimbocelul; la S., cu com. 
R&te$ti, jud. Arge$, de care se 
desparte prin riul Arge$ ; la E., 
cu com. Guinea §i la V., cu 
com. Gole$ti*BadiI. 

Are o populate de 304 fa- 
milil, sad 1272 sufl., din car! 250 
contrib. ; loeuese In 287 case. 

Are 2 biseric!, la Leurdeni- 
d.-s. $i Leurdeni-d.-j., deservite 
de 2 preo^I 91 4 dasc&ll; 1 $coala, 
infiintata la 1837. 

Locuitoril s'ati improprietclrit 
la 1864 pe mo^iile N. Crefu- 
lescu, Catinca $i Alexandru Go- 
lescu, in 4 categoril. Proprietari 
mar! in comuni sunt : Nic. Crc- 
{ulescu §i N. Gussi. 

Vite sunt: 51 cal, 300 bol, 
200 vaci, 934 ol, 293 porcl, 5 
bivoll $i 8 capre. 



Budgetul com. e la veniturl 
de 4430 lei §i la cheltuell de 

3893 lei. 

Spre N. este inconjurat de 
dealuri cu vi! ?i de p&duri cu 
stejar, fag ?i girnit&; iar cele- 
Talte pcU-p sunt acoperite de 
livez! de pruni, merl, nuc! ?i 
cire$I. 

Riul Arge? ud& partea de S. 
a comunel. 

§oseaua nafionala Bucure^ti- 
Pite$ti $i calea feratt, mergind 
aproape paralel, tree prin co- 
muni de la V. spre E. Alte 3 
§osele comunale pleac& din $0- 
seaua nationals, tree prin co- 
muni, spre riul Arge$, peste 
care este un pod de lemn, le- 
gind com. Leurdeni cu com. 
Cateasca-Pope$ti, din jud. Arge$. 

La anul 1712, Carol XII, re- 
gele Suediel, a trecut prin Le- 
urdeni, in drumul s£u spre Pi 
te§ti. 

Leurdeni, stafie de dr.-d.-f., 
jud. Muscel, pi. Podgoria, cat. 
Leurdeni, pe linia Chitila-Pi- 
te$ti, pusi in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Gae^ti (16.3 kil.) $i Go- 
le?ti (14. 1 kil.) Inal^imea d'a- 
supra nivelulu! m&ril de 2 I7 m ,04. 
Venitul acestei sta^ii pe anul 
1896 a fost de 150670 lei, 05 
bani. 

Leurdeni, fort, in jurul Bucu- 
re^tilor, jud. Ilfov. 

Leurdeni, deal, in raionul co 
mune! cu acela§I nume, plasa 
Podgoria, jud. Muscel, pe care 
se cultivi 40 hect. vie. 

Leurdeni -de - Jos, sat, fecind 
parte din com. rur. Leurdeni.pl. 
Podgoria, jud. Muscel. Este si- 
tuat in partea de E. a comunel, 
pe malul sting al riulu! Arge$. 
Are o populate de 98 familii, 



sau 39s suflete: 201 barbaflf ?i 
194 feme!. 

La nordul satulul sunt dea- 
luri marl acoperite cu vii $i p&- 
durl. Are o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, claditi la anul 
1 86 1 de N. Crefulescu $i Alecu 
Pitaru. 

In raionul acestui c&tun este 
$i stasia c&el ferate, Leurdeni. 

Leurdeni -de - Sus, sat, fecind 
parte din com. rur. Leurdeni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. Aci 
este re$edin{a comunel. 

Are o populate de 124 fa- 
milii, sau 502 suflete: 255 bar- 
batf, 247 femel. 

E situat in centrul comunel 
pe malul sting al riulul Arge$. 
In partea de N. a satulul sunt 
dealuri acoperite cu p&durl $i 
vii. 

Are o biseric&, cu hramul A- 
dormirea Maicel-Domnulul, fon- 
data la 1835 de riposatul Ior- 
dache Golescu. La 1887, focul 
a distrus o §i s'a rezidit de lo- 
cuitoril comunel. 

Are o $coal& de b&e{I §i fete, 
condusi de un investor $i o 
inv^^toare, cu intre^inerca c&- 
rora statul cheltue^te 2484 lei 
anual; e frecuentata de 120 
copil. 

$tiu carte 176 bSrba^I $i 72 
femel. 

Pe la N. satulul trece §oseaua 
na{ional£ Bucure$ti-Pite$ti $i ca- 
lea ferata, carl merg aproape 
paralel prin cStun. 

Leurdeni-Sfrbl. Vezi Leurdeni, 
jud. Iifov. 

Leurde^ul, padure, in jud. Bu- 
zSu, com. Goide^ti, c&tunele 
Fundata $i Plaiul-Nuculul, a mo$- 
nenilor in dev&lmaYie. 

Leurdi^ul, izvor, in jud. BuzaTi, 
com. Valea-Muscelului ; izvore^te 



Digitized by 



Google 



LEURDOASA 



164 



L1COI 



din Virful-P&tirlagil ; se une?te 
cu izvorul Bradulejul ?i amin- 
dou& unite dau na$tere piriului 
Valea-Muscelulul. 

Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o 
populate de 381 suflete : 184 
b&rbaflf ?i 197 feme!. Locuesc 
in 58 case ?i 22 bordee. Copiii 
din sat urmeazi la ?colile din 
satul Argetoaia -d.-s., ce este 
la 4 kil. 200 m. 

Leurdoasa, deal (400 m.), jud. 
Dolj, pi. Jiul d.-s., com. Arge- 
toaia, din care izvore^te piriul 
Leurdoasa. 

Leurdoasa, piriit ?i vale, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Arge- 
toaia, ce curge prin satul Le- 
urdoasa. Izvore^te din dealul 
Leurdoasa. 

Leurii (Dealul-), tnunte, in co- 
muna M&deiul, jud. Suceava. 

Lezunful-Mare sau Le§un{ul, 
piriU, jud. Bac&u, pi. Trotu§ul, 
com. Groze§ti; izvore?tedin mun- 
tele M&gura-Ca?inulur, se {near- 
er d'a stinga cu piriul Lezun- 
{ul-Mic, ud& localitatea Huta^i 
se vars& d'a dreapta Oituzulul 
la satul FerSstr&ul. 

Lezun^ul-Mare, munte, jude^ul 
Bac£u, pi. Trotu?ul, com. Gro- 
ze$ti. 

Lezun^ul-Mic, munte, jud. Ba- 
c&u, pi. Trotu^ul, com. Gro- 
ze?ti, de lingS muntele Lezun^ul- 
Mare. 

Lia, pise, intre com. Birze^ti ?i 
Vulture^ti, pi. Arge^elul, jud. 
Muscel. 

Libice§ti, mahala, injud.Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j., com. Pluta. 



Lichire§ti, vechie plasd, in jud. 
Ialomija, cu 16 sate. Aceasta 
plasa, impreunS cu pi. Cioca- 
ne?ti, a format, in 1832, pi. 
Borcea. 

Lichire^ti, vechie nutnire a ora- 
sului C&l5ra?i, jud. Ialomi^a. 

Lichire§ti, mosie nelocuitS, a E- 
foriel Spitalelor Civile din Bu- 
cure?ti, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, spre V. de ora$ul Ca- 
15ra$i. Teritoriul ora^ului a fa- 
cut parte p£n& la 1852 din 
aceast£ mo?ie, cind s'a cumpa- 
rat i7i4pog. de la Eforie, din 
carl 1357 pog. formeazi do- 
meniul ora?ului ; pe 357 pog. 
se afl& vatra ora^ului C&lara$i. 

Lichiti^teni, sat, facind parte din 
com. Vultureni, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu. Este situat la N.- 
E. de com., la 4V2 kil. Prin sat 
curg piraiele: Sarica, la S. ?i 
Lichi?teni, la N. 

Are o populate de 52 fa- 
milif, sau 210 suflete, carl lo- 
cuesc in 50 case. Copiii din sat 
merg la $coala din satul Vul- 
tureni. 

Teritoriul satulul este de 724 
hect. Locuitoril, fo§ti cl5ca$I ?i 
impaminteni{I la 1864, stSpinesc 
124 hect., iar proprietarii 600 
hect. 

Locuitoril cultivS. 555 hect., 
iar satul ocupS 9 hect. 

Vite sunt: 95 bof, 75 vaci, 
4 taurt, 22 cal, 6 bivolT, 156 
01 ?i 14 capre. Sunt 200 stupi 
cu albine. 

Locuilorif posedS : 20 plugurl 
de fler $i 22 de lemn. 

In sat se afl£ o bisericS, 
cu hramul Sf. Voevozl, delemn. 
Materialul de lemn&rie a fost 
d&ruit de Alexandru Sturdza 
de la vechla biserica din tir- 
gul GSiceana, care era in lo- 
cul celei actuale. Pe icoane 



?i pe strain se g&sesc datele 
de 1774 $i 1778, carl arata 
data cind s'a ftcut biserica din 
tirgul G&iceana. 

Lichi§teni, piriu, curgind pe teri- 
toriul com. Vultureni, pi. Ber- 
heciul, jud. Tecuciu, de la N. 
spre V.; se vars£ in partea 
sting& a Berheciulul, dupa ce 
a udat satul cu acela^T nume. 

Licina, vale, in jud. Constanta, 
pi. Silistra, pe teritoriul com. 
rur. Cilnia, jud. Constanta ; se 
desface din poaiele de N.-V. 
ale dealului Canli-Dere; se in- 
dreapti spre N., avind o direc- 
Jiune de la S.-E. spre N.-V., 
mergind printre dealul Darna 
?i o prelungire a dealuluY Canli- 
Dere, brSzdind partea de N. a 
pi. $i cea de V. a com.; dup& 
un drum de 4 kil., trecind prin 
p&duri ?i tufari^url, se deschide 
pe malui dobrogean al Duna- 
ref, la 800 m. mal sus de des- 
chiderea vael Cilnia in Dunare ; 
malurile sale sunt inalte §i ri- 
poase din pricina dealurilor carl 
o string de aproape ; taie 2 
drumurl comunale: Bugeac-Cil- 
nia ?i Galtya-Cilnia. 

Licoi, fost sat, pe mo$ia Virbo- 
ceni-Blestematele, in jud. Buz&Ci, 
com. C&rpini$tea, spart in tim- 
pul ciumel luf Caragea ; urmele 
se v&d inca. 

Licoi, sat, in jud. R.-SSrat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Margari- 
te§ti, la poaiele dealului Licoi, 
pe piriul Hirboca. 

Licoi, deal, in jud. R.-S&rat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Racovifenh 
situat in partea de V. a com., 
la hotarul jude^ului, cStre Bu- 
z&u; este acoperit cu p&durl. 

Licoi, mosie, in jud. Buz£u, com. 



Digitized by 



Google 



LICTJRA 



165 



LICURIC1UL 



Carpini$tea, cat. Valea-Hotaru- 
luT; are 500 hect, din care 36 
padure. 

Licura, deal, la N. de com. Oc- 
nele-Marl, pi. Ocolul, jud. VU- 
cea, unde a fost un r^zboiu, nu- 
mit Cirjalia, cu Turcil, carl ati 
dat foe bisericel de la Capatfna, 
de pe acest deal, laanul 1802. 

Licurei(Culmea-),£*/»*s</f deal, 
in jud. Vilcea, pi. Ocolul, com.Oc- 
nele-Marf, pe care se afla ocnele 
vechi, parasite, carl dateaza din 
timpul luT Adrian $i car! ati 
fost mal in urma cautate de 
impanel pentru a scoate sare 
ca s& alimenteze pe locuitoril 
din Moesia inferioara $i Dacia 
rasariteana. Originea lor se sue 
mal sus de Adrian. 

Licuriciul, com. rur. $i sat, in par- 
tea de E. a com. Carbune^ti, pi. 
Gilortul, jud. Gorj. 

Este situat pe valea Licuri- 
ciul. Are o suprafa^a de 1000 
hect, din cari 200 hect. ara- 
bile, 20 hect. prunet, 15 hect. 
vie, iar 765 hect. padure, tufa- 
ri? ?i ripe. 

Are o populate de 240 fa- 
milil, sau 1222 suflete, din cari 
200 contribuabili. 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
40 care cu bol; 210 vite marl 
cornute, 10 cai, 150 of, 45 ca- 
pre $i 100 rimatorl. Sunt 43 
stupl cu albine. 

Are: 2 bisericl, una facuta in 
1790, iar adouain 1 820; sunt de- 
servite de 1 preot^i 2 cintareflf. 

Budgetul com. este de 1 1 8 1 
lei la veniturl $i de 1 1 1 7 lei, 
81 banl, la cheltuell. 

Este udata de apa Negreana, 
peste care, in partea despre N., 
pe$oseaua vecinalacare traver- 
seaza satul, este un pod de lemn 
pe pilotf* iar altul, in partea de 
S. in marginea satulul. 



Comunicafia in com. se face 
prin $oseaua vicinala care o 
leaga la N. cu Carbune$ti ?i la 
S. cu Negreni ; cu Frumu- 
$ei, Serada, Piriul-Boia $i Jupi- 
ne$ti, e legata prin drum de 
care. 

In com. se gasesc 4 puturl 
$i 15 izvoare. 

Licuriciul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulul, situata 
pe partea stinga a vail Tinoasa. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Antone§ti; laS., cu valea $ipi- 
riul Tinoasa ; la E., cu valea ?i 
cu Piriul-Ciinelul, care o des- 
parte de com. Caline$ti, iar la 
V. cu teritoriul com. Dulceanca. 

Popula^ia com. este de 215 
familil, sati 986 suflete, din carl 
163 contribuabili. 

Are : o $coaia, condusS de un 
invatator ?i frecuentata de 46 
elevl; o biserica cu un preot, 
1 clntaret $i 1 paracliser. 

Vite : 282 vite marl cornute, 
51 cai, 1935 oi $i 160 porci. 

Budgetul com. este de lei 
2852,20, la veniturl $i de lei 
2849,52, la cheltuell. 

Solul este mal mult humos 
§i put'm accidentat, priincios 
pentru orf-ce cultura. 

Suprafata com., c 1 a monitor 
?i a padurilor aflate pe dinsa, 
este de aproape 4000 hect. Pro- 
prietar principal este Eforia Spi- 
talelor Civile din Bucure?ti, care 
poseda trupurile de mo$ie nu- 
mite Zbirglezele ?i Lixandra. 
Din aceste mo$iI, 2040 hect. 
sunt pamint arabil, 1650 hect. 
acoperite cu padure, iar restul 
de 253 hect. izlaz $i fine^e. E- 
foria poseda ?i vil pe o intin- 
dere de 23 hect. Ambele padurl 
s'aii dat acum citf-va anl in ex- 
ploatare. Intr'insele se gaseau 
arborl gro$I, cu osebire stejar 
91 alte esen^e, in grosime p3na 
la 60 cm. ; parte din padure e- 



ste lastar. Proprietatile locuito- 
rilor, [date dupa legea rurala, 
ocupa 450 hect., impartite intre 
88 locuitort, carl mal poseda 
$i 61 Va hect. vil. 

Locuitoril aQ multe cazane 
pentru fabricarea rachiulul de 
pra?tina. 

Cat de comunicatiune suntspre 
com. Antone?ti la N., spre com. 
Dulceanca la V. $i la com. Ca- 
linesti, la E., dincolo de Valea- 
Ciinelul, pe $osele vecinale. 

In partea de S. a com., peste 
piriul Tinoasa, se afla o ma- 
gura, careia locuitoril 11 zic Ma- 
gura • Cimitirulul ?i care serva 
ca semn de hotar al paminturilor 
delimitate locuitorilor ; o a doua 
magura sc gase?te la E. com. 
$i poarta numele de Magura- 
Zamfirel. 

Magura-Cimitirulul are o inai- 
timede 5 m., iar baza el are 125 
m. in periferie. Magura Zamfirei 
este de 6 m. inatyime $i are o 
periferie de 120 m. 

Cea mal mare parte din lo- 
cuitorl sunt bulgari, stabilt^T 
aci de pe timpul razmeritelor 
%\ pribegiilor. EI i§I pastreaza 
inca limba, portul §i obiceiurile. 
De ci^I-va ani insa asimilarea 
cu elementul romin a inceput 
sa fie mal vadita. 

Licuriciul-Zbtrglezele, padure, 
in jud. Teleorman, pe mo?ia Li- 
curiciul, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure^ti. 

Licuriciul, vale, com. Licuri- 
ciul, jud Gorj. Are direcfiunea 
N.-S.-E. ?i este coprinsa intre 
dealul Serada la E. $i dealul 
Negrenilor la V. \$X are ori- 
ginea mal sus de com. Licu- 
riciul §i da in valea Gilortulul 
mat jos de Negreni. Pe aceasta 
vale curge piriul Negreana ce 
urmeaza direc^ia dealulul, avin- 
du-?I obir?ia mal sus de Lieu- 



Digitized by 



Google 



LlDlt (VALEA-) 



166 



LIE?TI 



riciul ; trece pe lingS satul cu 
acela?! nume $i se varsa in 
Amaradia, la Hurezani-de-Sus. 
In timp de seceta este seaca; 
in timpurl ploioase devine mare. 

Lidii (Valea-), pirin, uda com. 
Tatarul, trece in raionul com. 
Gornetul-Cricovul, pi. Cricovul, 
jud. Prahova, unde se varsa in 
riul Cricovul- SSrat. 

Lidvul, pise de munte, jud. Su- 
ceava, acoperit parte de p&- 
dure de fag §i parte de fine^, 
intre Ri^ca-Mare $i Slatioara, 
com. Bogd£ne$ti. 

Lie^ti, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Birlad, formats din 2 c£- 
tune: Lie$ti $i $erbane?ti, si- 
tuate pe ambele p&rp ale $o- 
selel na^ionale Tecuciu-Galafi, 
pe o intindere de 4 kil., cu re§e- 
dinja com. in satul Lie$ti. 

Intreaga comuna este situate 
pe un frumos platou, avind 
o inal^ime de 16 m. deasupra 
nivelului Birladulul, in partea de 
S. a jud., la 27 kil. de Te- 
cuciu %\ la 7 kil. de Ive^ti, 
re?edin{a sub-prefecturel. 

Hotarul comunei este: la N., 
o linie conventionale ce pleach 
din malul Siretului, merge spre 
E. pe linga mo?ia d-lul Nico- 
lescu, di in girla Birlovi^a, p&n£ 
face o cotitura spre S., se ri- 
dica pe deal pe $oseaua co- 
munala, trece prin sat, se ri- 
dica tot spre E., trecind Nisi- 
purile, Dumbrava, Calmafuiiil, 
pana ajunge in matca Gerulul ; 
spre E., piriul Gerul, in linie 
aproape dreapta, de la N. spre 
S., pana in mo?ia d-lul Verone; 
la S., o linie de invoeaia incepe 
din matca GeruluT, trece pe 
mo$ia d lul Gheorghiadi, merge 
prin pSdurea HanulConachi, 
p£na ajunge in malul Siretului, 
la locul numit Chitaroaia; la 



V., riul Siretulj care intra in ra- 
ionul comunei la punctul nu- 
mit « la Morel >v merge spre S. 
panila Odafa;-Popei, apuca spre 
E. pana la Coardele, iar de aid 
spre S.-V. pana la Calieni (jud. 
Putna) ?i Chitaroaia, unde trece 
in com. Fundeni, facind o curba 
spre V. 

Raze^il satului Lie?ti tree 
peste hotarul natural, care e 
Siretul in partea de V., avind 
proprieta^T $i dincolo de Siret 
pana in riul Putna (jud. Putna), 
care in vechlle hotamicil se 
identiflca cu numirea Ruginosul, 
dupa cum se aude $i astazl 
intre locuitorl. 

Terenul e aproape §es. In par- 
tea de E, se ridica vre-o cite- 
va dealurl, care o brazdeaza 
de la N. spre S. Cel mal in- 
semnat este Dealul-Caima^uiu- 
lul. 

Apele care uda comuna sunt : 
Siretul, in partea de V., formind 
$i limita intre jud. Tecuciu 
$i Putna. Girla-Birlovija, care 
pleaca din Siret, curge in di- 
recjia N.-S.-E., ?erpue$te prin 
vechiul sat Lie^ti $i se varsa 
in Birlad, in raionul satului. 
Birladul, in partea de V. curge 
in direcfia N.-S. $i se varsa in 
Siret in raionul acestel com. 
Calmajuiul in partea de E. a 
com., curge de la N. spre S., 
avind o albie adinca. Gerul, 
care formeaza limita de ra- 
sarit a com., curge in direcfia 
N.-S. ?i formeaza o vale fru- 
moasa, acoperita cu finea^a. 

Popula^ia com. este de 934 
familil, sau 3763 suflete, din 
carl 843 contribuabili; loeuese 
in 885 case. $tiu carte 450 
barba^I $i 120 femel. 

Teritoriul com. este de7Si2 
hect., §i 62 aril. Locuitoril din 
Lie§ti, carl sunt vechl raze§I, 
stapinesc 1646 hect. ; vechil t 
ciaca^i din $erbane$ti ?i o parte 



din Lie^ti stapinesc 1194 hect., 
iar proprietarul 7672.. 

Vite sunt: 263 cal, 7 tauri, 
125 epe, 1768 bol, 1328 vadf, 
4 catiri, 7. bivolf, 4103 ol §i 
43 capre. 

Locuitoril poseda 558 plu- 
gurl de fer, 14 de lemn, 14 
cazane de f&cut rachiti ; iar pro- 
prietary an: 4 ma§inl de se- 
cerat, 2 ma§ini de batut po- 
rumb, 4 ma$inl de sem&n£t, 
cum $i 2 morl de foe, una in 
Lie?ti §i cea-1'alta in fj>erba- 
ne§ti. 

Sunt 3 bisericl, una in Lie^ti 
$i doua in §erbane$ti, deser- 
vite de 4 preo^f ?i 4 cintarep; 
3 ?colI, 2 in Lie^ti, una de ba- 
efl $i una de fete, $i o a 3, mixta 
in §erbane$ti. $coala de bae{i 
din Lie?ti s'a inninfat, la 1 865 
§i e frecuentata de 96 copii. 
§coala de. fete s'a infiin^at la 
1 88 1 $i se frecuenta de 29 eleve. 
$coala din §erbane?0 s'a In- 
fiintat la 1881, ?i e frecuentata 
de 42 elevl. 

Veniturile ca §i cheltuelile 
com. suntde99S3leI, 29 banl. 

Comerciulse face de 18 per- 
soane. 

Pe teritorul comunei, in partea 
de E., se afla o fi§ie de pa- 
mint nisipos care incepe din 
corauna Torce^ti §i continua 
pana in padurea Hanul-Cona- 
chi, in direc^ie N.-S. ; d-I Gr. 
^tefanescu, in cartea-I de geo- 
logie, zice ca aid a fost apa; 
locuitoril aQ ficut planta^iuni 
de plopl ?i salcil. 

Locuitoril din Lie$tisunt vechl 
raze^I; iar eel din $erbane$ti 
sunt parte raze$I, parte impro- 
prietari^I la 1864. 

Caile de comunica^ie sunt: 
$oseaua na^ionaia TecuciG-Ga- 
la^i, care trece prin mijlocul sa- 
telor Lie?ti ?i § er bane§ti; calea 
ferata Ive$ti-Hanul-Conachi,care 
formeaza limita de E. asatelor; 



Digitized by 



Google 



LIE?TI 



1157 



LlESTl-MlCLKSCULUl 



^oseaua jude{eana Lie§ti-Lun- 
gociul §i Calieni (jud. Putna)care 
une^te satul $erbane?ti cu Ca- 
lieni prin un pod de vase urn- 
blator. Aic! se afla prima baterie 
a forturilor Namoloasa-Foc§ani. 

Intreaga com., la 1881, se 
afla situate pe deal in urma 
inundafiilor Siretului ?i Birla- 
duluT. Ea prezinta. un aspect 
pl&cut, avlnd straz! drepte $i 
largf, case ma! igienice $i bine 
fccute, in mare parte Jnvelite cu 
tabla $i $indrila. 

Locuitori! desfac produsul 
muncel lor la tirgul Ive$ti, iar 
toamna la Galafi ; transportul se 
face pe ?oseaua nationals, cu ca 
rele cu bo! saQ cu ciru^e cu cal. 

Se m£rgine?te la N. cu com. 
Buce$ti, de care se desparte 
printr'o strada larga numita Ha- 
tful ; la S., cu com. Fundeni ; la 
V. cu rlul Siret $i laE.cujud. 
Covurluia, de care se desparte 
prin rlul Gerul. 

Lie§ti, sat, fn jud. Neam{u,com. 
Petricani. Vez! Julfeni. 

Lie§ti, sat, fecind parte din com. 
cu acela§! nume, jud. Tecuciu. 
E situat pe un platoti, intre riul 
Birlad, la V. $i calea ferata, la 
E., avind o pozi^iune frumoasa. 
Aic! este re^edinfa coraunel. 
Satul actual dateazi de la 1881, 
strSmutat din vale. 

Are o populate de 590 fa- 
milil, sati 2355 suflete, car! lo- 
cuesc In 569 case. 

Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, fecuta de 
ob$tia satulu! la 1886, sub in- 
grijirea preofilor Vasile $1 Ste- 
fan Ciuntu, car! aft condus lu- 
crarea pSni la sflr§it. Biserica 
este mare, incapatoare, avind 
o catapeteazma de un aspect 
frumos, lucrata cu arta. Este 
deservita de 2 preoflf $i 2 
dntfirep. 



Sunt 2 $colI, una de baef!, 
$i a doua de fete, intre^inute 
de stat. $coala de b&eflf se fre- 
cuenta de 96 elevl, iar cea de 
fete de 29 eleve. 

Satul dateaz& din secolul ai 
XV-lea. 

In vechime era situat tot pe 
deal, inlocul unde se afla ast&zi; 
aceasta se dovede?te prin urmele 
biserice! ce se vede ?i astazi 
la cVadul-Pau§e$tiior», spre S. 

Din cauza deselor invaziun! 
Tatare$t! $i Turce^t!, fiind-ca 
pe aid era drumul spre Mol- 
dova, locuitoril s'aQ strSmutat 
pe vale in unghiul ce-1 face 
Siretul cu Birladul. 

Aic! aft stat p&n& la anul 
1 88 1. El s'aQ intins din malul 
Birladulu! pSni in al Siretului 
pe ambele latur! ale girle! Bir- 
lovifa. Aid $i-aQ fecut o biserica 
pe malul Siretulu!, biserica care 
era aproape s& fie darimata de 
Siret; locuitori! vazind ca bise- 
rica vacadeade pe malul Sire- 
tului aQ luat o parte din lemniria 
ace$tia ?i au dus-o la satul 
Negrea, care pe la 1866 de- 
pindea de com. Lie$ti. 

Ma! inainte elfacusera oalta 
biserica, in mijlocul satulu!, pe 
malul girle! Birlovtya. Construc- 
{ia de gard, are o vechime, se 
zice, de 100 anf. Cu stramutarea 
satulu! la i88i,ea a fost para- 
sita, §i astaz! e ruinata. Satul 
de pe vale ni se infe{i$eaza 
ca o gradina frumoasa, avind 
diferifl pom! fructifer! $i vi! ?i 
strabatuta de $os. comunala care 
duce la Siret. 

La anul 188 1 o revarsare mare 
a Siretulu!, unita cu Birladul, 
a facut ca nu numat satul Lie$ti, 
dar $i Buce$ti, Vultureni, Blajeri- 
d.-j. $i $erbane$ti sa se ridice 
pe deal, unindu-se aproape toate. 

Lie^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, spreS.-V. de Birlad. 



Formeaza o comuna (com. Li- 
e?ti) cu catunele : Hu?tiul §i 
Ciora?ti, avind o populate de 
1 106 suflete, din carl 190 con- 
tribuabill; locuesc in 242 case. 

Teritcriul com. este foarte 
deluros. Se cultiva viea pe o 
suprafa^a de 367 hect, 50 ari!, 
livezile cu prun! pe o intindere 
de 50 ari!. 

Are o $coala primara de ba- 
ef! ; 2 biseric!. Comerciul se face 
de 5 persoane. 

Bud. com. e de 7973 1., 63 b. 

Lie^ti, deal, pe a caruia coasta 
de V. se afla satul $tioborani, 
iar pe cea de E. satul Bal^i, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. Se 
intinde de la N. din dealul Po- 
pe?tilor, continua spre S., stra- 
bate teritoriul com. $tioborani, 
$i apo! se termina in Valea-Cras- 
ne!, pe teritoriul com. Vinefe^ti, 
din jud. Falciu. 

Lie§ti, lac, spre V. de satul Gu- 
ge?ti, pi. Crasna, jud. Falcia, 
unde odinioara a fost sat, din 
a caru! urme se vad §i astaz! 
ruinele biserice!. Vechi! locui- 
tori a! acelu! sat s'au stramutat 
in satul Guge^ti de astaz!. 

Lie^ti, trup de mope particulara, 
in raionul satulu! Tatare?ti, com. 
Corni, jud. Tecucifl. 

Lie§ti, piriii, izvore?te de sub 
dealul Lie^ti ^i al Ri^cane!, uda 
valea dintre aceste doua dea- 
lur!, trece prin satul Bal{a{i, 
com. ^tioborani, pi. Crasna, jud. 
Vasluiti ?i se varsa in piriul Vi- 
ne^e^ti, com. cu acela^i nume. 

Lie§ti-Miclesculul, ma ha la, (3- 
cind parte din com. Lie$ti, jud. 
Tecuciu, situata intre $oseaua 
na^ionala ^i riul Birlad, despar- 
^ind satul Lie?ti, de $erbane$ti, 
prin o ?osea. 



Digitized by 



Google 



LIGUKESTI 



168 



LIMPEDEA 



Locuitoril Ji mal zice §i Pau- 

Ligure§ti, cdtun, al com. Cofi, 
jud. BuzSu, cu 90 locuitorT %\ 
24 case. 

Liiceni, cdtun, al com. DrSghi- 
ceni, pi. Ocolul, jud. Romanaji, 
a$ezat pe coasta unul deal, la 
5 kil. spre E. de Caracal §i a- 
proape de ^oseaua Caracal-Cra- 
iova. Altitudinea terenulul d'a- 
supra nivelului maril este de 
140 m. Are 60 familil, sau 262 
suflete; o biserica, Adormirea- 
Maicef DomnuluT (1852), cu un 
preot $i dol cintare{T. 

Liliacul.VezI Ar&me$ti-Boere$ti, 
sat, jud. Roman. 

Liliaculul (Muchia - ), colind, 
in jud. Buz&u, com. Ctnde§ti, 
cat. Satucul, ramificafie din mo- 
vila Cerbul, acoperita cu izlaz. E 
punct trigonometric. 

Lilieci, sat, fecind parte din com. 
rur. Catrune^ti-Miineasca, plasa 
Mosti§tea, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la S. de Catrune$ti. 

Se intinde pe o suprafaja de 
824 hect., cu o populate de 
385 locuitori. 

Frazil Dumba au 586 hect. 
$i locuitortf 238 hect. Proprie- 
tari! cultiva 500 hect. (30 izlaz, 
56 p&dure). Locuitoril cultiva 
228 hect. (10 izlaz). 

Comerciul se face de 3 per- 
soane. Are 1 hele?teu. 

Numeral vitelor marl e de 
337 $i al celor mid de 941. 

Satul s'a infiinfat laanul 1795 
de Nedelcu Logofttul. 

Lilieci, sat, facind parte din com. 
rur. Frunzine?ti, pi. Dimbovtya, 
jud. Ilfov. Cade spre E. de 
Frunzine^ti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 



2094 hect. (impreun& cu Frun- 
zine?ti, Orasca §i Pifigaia), din 
carl D-l N. D. Amira are 1850 
hect. $i locuitoril (impreuna cu 
eel din Frunzine^ti, Orasca §i 
Ptyigaia), au 244 hect. 

Proprietarul cultiva 1372 hect. 
(100 stcrpe, 35 izlaz $i 343 pi- 
dure). Locuitori! cultiva tot te- 
renul. 

Popula^ia satului e de 104 
suflete. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar. 

Num^rul vitelor marl e de 96 
?i al celor mid de 371. 

Lilieci, (Sili^tea - Satului sau 
LiUecii/pganimei), loc, jud. 
BacSu, pi. Siretui-d.-j., com. Gio- 
seni, unde in vechime era un 
sat, care avea curte boTereasca 
%\ o biserica. Acum 100 de an J 
satul Gioseni era pe acest loc, 
de unde a trebuit s£ se mute 
din cauza stric&ciunilor facute 
prin r^vSrsarile Siretulul. 

Lilieci, deal, in jud. Prahova, com. 
Ceptura, pi. Cricovul, pe vlrful 
caruia e un platou, care a apar- 
{inut unel Doamne Neaga. Do- 
vada c3. acolo a fost o cas£, un 
palat domnesc, o ceta^uie saQ alt- 
ceva, este ca se vede ?i pana 
azl o aleie de lilieci, din gradina 
acelul palat. 

Liliecilor (Dealul-), colind, in 
jud. BuzaQ, com. Nicule^ti, cat. 
Merei, pe malul drept al riulu! 
Sianicul ; face hotar despre com. 
Vintiia-Voda; e acoperita depi- 
dure marunta. 

Lilie^ti, sat, facind parte din com. 
rur. Jintea, pi. Filipe?ti, jud. 
Prahova. Are o biserica, fondata 
la anul 1848. 

Limba - Caprei, iezer, in jud. 
Braila, com. Ciacirul, la N. de 



privalul Mucuroaea, intre Teze- 
rele Pe$tii-Romine$ti ?i Pe$ttf. 
Turce§tl, 

Limba-Gogii, deal, acoperitcu 
vil 91 livezT, in partea de V. a 
satului Cost\ileni, com. Costu- 
leni, pi. Brani^tea, jud. Ia$i. 

LimbarJL, pddure>)\id. Bacati, pi. 
Bistrija-d.-j., com. Funcjul-Raca- 
ciuni, de pe la izvoarelepirlulul 
R£c&ciuni. 

Limba^elul, vale, jud. Prahova, 
formats din diferite mici viicele, 
carT-§T iafi na?tere din apropie- 
rea girel Predealul $i muntelul 
Susaiul; curge de la N. spre 
S. ?i se varsS in piriul Azuga, 
pe {annul drept, tot in raionul 
com. Predealul. 

Limbi (La-Trei-), pescdrie, in- 
semnata, in jud. Tulcea, pi. Su- 
lina, com. rur. Sf. Gheorghe (sau 
Chidrilez=Catirlez), se aflaa?e- 
zata pe o ridicatura tmpartita in 
alte 3 micT, care aQ forma unor 
limb! ; aceasta ridicatura se afla in 
grindul Zaton-Vech'rti, coprihs 
intre girla Zaton-Vechifi, $i Ma- 
rea-Neagra; este formata din 
mal multe colibe unde stau pes- 
carii. 

Limboe^ti, sat, jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Vlade^ti pe piriul 
Horoeta, spre N. de satul Via- 
de?ti. Are 195 locuitori $i SS 
case. 

Limpede (Lacul-), lac, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi- 
soca, situat in partea de V. a 
com., pe muntele Magura-cu- 
Le§ile ; are o intindere de l \% 
hect. $i confine pastravT $i ca- 
racuda, ce se consuma in lo- 
calitate. 

Limpedea, tuned, jud. Bacao, 



Digitized by 



Google 



LIMPEDEA 



100 



LINIA 



pi. Bistrita-d.-j., com. Osebiti- 
Margineni, din dreapta Bistri- 
{el ?i in dreptul satuluf Ghe- 
rae§ti. 

Limpedea, girta, jud. Bacaa,pl. 
Bistrtya-d.-j., com. Osebi{i-Mar- 
gineni, care este un bra{ al 
Bistritel, depe malulsafidrept ; 
ia na$tere mal sus de satul Ghe- 
rae$ti, unindu-se iar cu Bistrifa 
mal jos de acest sat. 

Limpegiorul,^mtf, in jud. Neam- 
{u, pi. Bistri{a, com. Tazlaul ; se 
varsa in stinga piriulul Tazlaul; 
apa sa este minerala 91 serve$te 
pentru bai. 

Limpezelul, izvor, udlnd com. 
Carbune$ti, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, se varsa in girla Lo- 
patna. 

Limpezi§ul, c&tun, al comunel 
Cioranca, jud. Buzau, cu 240 
locuitorl 91 65 case; e format 
din insurant. 

Limpezi§ul, numire ce se mal 
da unel p&rfl din mosia Glave- 
?ul, din corpul Badeni-Milui{i, 
jud. Buzau. 

Limpezi§ul, balta, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. rur. Rasova, §i anumepe 
acelaal catunulul sau VlahChioi ; 
este maT mult o prelungire 
sudica a baltfl Vederoasa, §i se 
continua spre S. cu stufaroasa 
balta Sarpul ; este a^ezara intre 
dealurile: AHmanul la V. ?i 
Vlah-Bair la E.; pe malul sau 
V. este a$ezat satul Aliman, iar 
pe eel E, satul Vlah-Chioi ; are o 
intindere de 250 hect, acoperita 
in cea mal mare parte cu stuf ; 
confine pe$te ce se consuma 
in localitate. 

Line$ti, sat, facind'parte din com. 



rur. Vulture$ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. 

Linieri, mahala, com. rur. Sal- 
cia, pi. Podgoria, jude^ul Pra- 
hova. 

Lingura, piriu, in jud. Neamfu, 
pi. Bistri^a, com. Cinde§ti ; izvo- 
re$te dinramuradealurilorDrag- 
va, $i se varsa pe partea dreapta 
a piriia$ulul Dragva. 

Lingurari, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Luncani, si- 
tuat la 2 kil. de satul Luncani. 
Are o populate de 23 familil, 
sad 77 suflete. 

Lingurari, sat, in partea de S. 
a com. Laza, pi. Racova, jud. 
VasluiQ, situat pe coasta dea- 
lulul Izvorul, pe o suprafafa de 
137 hect. ?i cu o populate de 
40 familil, sau 248 suflete, \\- 
ganl lingurari. 

Lingurari, sat nou, in partea de 
N. a comunel Jibane^ti, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. 

Are o suprafa^a de 19 hect. 
$i o populate de 65 familil, sau 
337 suflete. 

Vite: 260 vite marl cornute, 
14 caf, 44 capre $i 54 rt- 
m&tori. 

Lingurari. Vezf Bartalu?ul, sat, 
com. Puie$ti, jud. Tutova. 

Lingurari, loc, pe dealul cu ace- 
laal nume, com. Valea-GloduluT, 
jud. Suceava, populat cu vre-o 
40 de bordeie de Ti& an * no " 
mazl. 

Lingurari, ramura de dealurl, 
ce se deta$eaza de la hotarul 
com. Tazlaul, jud. Neamfu (in- 
tre piriia$ele Piriul - Raduluf $i 
Carpenul), pe teritoriul com. Cin- 
de^ti, formind in parte, cu cul- 



mile despre E.S., hotarul des- 
pre jud. Bacau. 

Lingurari, deal, ramificare a $i- 
rulul de deal, ce se intinde din 
jud. Ia$i, in jud. Vasluiu, pi. Fun- 
duri, com. f ibane^ti. Pe culmea 
lui e padure. 

Lingurari, deal, in jud. Suceava, 
com. Valea-Gloduluf, prelungire 
a Dealulul-Rotariel, parte arabil, 
parte imbracat in padure. 

Lingurari sau Bulgaria, iaz, 
spre S. de satul $etrareni, com. 
Cirniceni, pi. Turia, jud. Ia$i ; 
pe linga malurile lui sunt gra- 
dinariT de zarzavaturl, de unde 
%\ numele lui de Bulgaria. 

Lingurari, pi tin, ce curge prin 
com. Brate^ti, pi. Fundul, jud. 
Roman. Izvore$te din marginea 
de N. a pla^eT, curge de la N. 
la S., trece printre satele Ave- 
re?ti-d.-s. $i Izvorul §i la S. de 
acest din urma se varsa in 
piriul Brateasca, pe dreapta. 

Lingurari, piriti, jud. Suceava; 
izvore^te din Balta-cu-Arinf, de 
pe Dealul Rotariel, ud& terito- 
riul com. Valea-Glodulul %\ Si- 
li$tea, pe o lungime de 3 kil. $i 
se varsa in $omuzul-Mic. 

Linia, .ftf/,cu 57 fam.,peapa$imni- 
culul, jud. Arge?,pl.Topologul; 
face parte din com. rur. Bude?ti. 

Linia, sat, facind parte din com. 
rur. Boteni, pi. Arge$elul, jud. 
Muscel. Este situat pe malul 
sting al riulul Arge$elul, avind 
o populate de 102 locuitorl. 

Linia, sat, facind parte din com. 
rur. Poiana, jud. ?i pi. Prahova. 

Linia, sat, com. rur. Obislavul, 
pi. Oltetul-d.-s.,jud. Vilcea. 



§1975. Mortis IHtfionmr QtoyraAc Vol. IV. 



22 



Digitized by 



Google 



LINIA 



170 



LINIA-J1GANI 



Are o populate de 386 lo- 
cuitori. 

Linia, mahala, in com. rur. Drago- 
testi, pi. Vailor, jud. Mehedinji. 

Linia, deal, acoperit cu padure, 
in jud. Roman, pi. MoldoveT, 
com. Halaucesti, spre N. de 
satul Halaucesti. 

Linia, pftdure, a statuluT, in in- 
tindere de 12 hect., pe malul 
Prutulul, com. Costuleni, pi. Bra- 
nistea, jud. Iasi. 

Linia- Bisericei, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, com. rur. Cremenari- 
Mosneni. 

Linia -Boereasca, mahala, in 
com. rur. Degerafi, pi. Ocolul- 
d.-j., jud. Mehedinji. 

Linia-Costei, mahala sau c&tun, 
jud. Vlasca, com. Talpa-Bafco- 
veni, din pi. Glavaciocul. 

Linia-Cuca, sat. VezI Cuca, jud. 
Arges. 

Linia-Danicei, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. Danicei. 

Linia-de-Jos, mahala, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Retezul. 

Linia-de-la - Deal, sat, judeful 
Arges, pi. Cotmeana, com. rur. 
Gaujani. 

Linia-de-peste-Vale, sat, jud. 
Arges, pi. Oltul, com. rur. Da- 
nicei. 

Linia -de-Sus, mahala, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Retezul, 
plaiul Closani. 

Linia-Dealului, sat,]\id. Arges, 



pi. Oltuluf, pendinte de com- 
rur. Barsoiul ; are o biserica. 

Linia-din-Deal, sat. VezI Cur- 
teanca, jud. Arges. 

Linia-din-Deal, sat, facind parte 
din com. rur. Virleni, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
la^iune de 354 locuitori; o bi- 
serica, fondata la anul 1882. 

Linia-din-Vale, sat, facind parte 
din com. rur. Dobrotinetul, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po- 
pula^iune de 295 locuitori. Este 
situat pe vaiea OltuluT. Are o 
biserica reparata la 1857 de 
raposatul dr. Ernest de la Po- 
meray. 

Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 fa- 
miltf, jud. Arges, pi. Oltul, pen- 
dinte de com. rur. Launele-d.-s. 

Linia-Hanului, sat, cu 302 loc. 
jud. Arges, pi. Oltulul; face 
parte din com. rur. Balcesti. 

Linia-lui-Ciuculete, satt Linia 
Podului, sat, jud. Arges, pi. 
Oltulul, com. rur. Cremenari- 
Flaminda. Aict este o treca- 
toare cu pod plutitor peste 
riul Oltul. 

Linia- Mare, sat, jud. Arges, pi. 
Oltul, pendinte de com. rur. 
Uda-d.-s. 

Linia-Mare sau Cre^ule^ti, sat, 
cu 359 suflete, jud. Arges, pi. 
Pitesti, com. rur. Crucisoara. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Theodor, deservita de un preot 
si un cintare$. 

Linia-Mare, sat, com. rur. Rij- 
le^ul-Vieros, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt. Are o popula^iune de 564 
locuitori. La S. catunelor Linia- 
Mare si Baranesti este o biserica 



zidita pe la 1800 de Di{a Mo{, 
cu locuitori! din comuna, si 
reparata la 1879, de preotul 
Dimitrie Mojescu si enoriasT. 

Linia-Mare, sat, com. rur. Al- 
besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

Linia-Mare, deal, lung de 3 kil. 
com. Rijleful-Vieros, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt, cu direc{iunea de 
la N. la S. 

Linia-Mote§ti, sal, jud. Arges, 
pi. Oltul, com. rur. Dobresti. 

Linia-Paltineanu, sat, facind par- 
te din com. rur. Butimanul, pi. 
Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiinjat 
la anul 1852 decatre fostul pro- 
prietaralmosieTLuceanca, Const. 
Paltineanu. Locuitoril sunt to{I 
din catunul Butimanul. 

Este asezat pe loc ses, d'a- 
supra vael Luicaneasca si udat 
de la V. spre E. de apa Coadele- 
Znagovulu!. 

Are o populate de 225 su- 
flete. 

Locuitori! s'au improprietarit 
la anul 1864, pe mosia d-Iu! A. 
Vanicu, dindu-li-se 112 hec- 
tare. 

Numarul vitelor mar! e de 
14S si alcelor mici, tot de 145. 

In sat sunt 6 flntin!, afara de 
fintina Izvorul-Tamaduirei. 

Linia-Podului. Vezi Linia-lu!- 
Ciuculete, jud. Arges. 

Linia-Surpatelor, sat, jud. Ar- 
ges, pi. Oltul, facind parte din 
com. rur. Olanul. 

Linia-Tome§ti, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. Dobresti. 

Linia-Tigani, sat, jud. Arges, 
pi. Oltulul, pendinte de com. 
rur. Barbatesti ; are 44 familil. 



Digitized by 



Google 



lihia-jigAnia 



171 



L1P1A 



Linia-f ig^nia, sat, jud. Arge$, 
pi. Oltul, com. rur. Dragufe^ti- 
Sapunarl. 

Linse§ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Oniceni, spre V. 
de satul Oniceni, la 2 kil. de 
el. Este asezat pe deal §i in 
apropiere de pirtul Sacalu$ul. 
Are 41 familil, saO 182 suflete, 
din carl 43 contribuabil! ; lo- 
cuesc in 45 case. Are o bise. 
ric& de lemn. Se lucreaza olaria. 
Sunt 296 vite marl cornute. 

Lintea, cdtun, alcom. Copacioasa, 
pi. Amaradia, jud. Gorj, la E. 
com. de re$edin$a $i situat pe 
o colina. 

Are o intindere de 3 1 5 hect., 
din cari: 60 hect arabile, 105 
hect. finefe, 104 hect. vie, 23 
hect. izlaz ?i vatra satulul. 

Are o populate de 104 fa 
milil, sau 409 suflete, din car! 
102 contrib. ; 1 biserica, deser 
vita de 1 preot $i un cintaref, 

Locuitori! poseda : 18 plugurl, 
30 care cu bol; 80 vite marl 
cornute, 259 ol $i 140 rim&tori 
20 stupl. 

In catun se gdsesc: 4 fintin! 
3 teascur! de vin. 

Linte^ti sau Bascovele, sat, 
cu 40 familii, satt 180 suflete 
jud. $i pi. Arge$ul, com. rur. 
Bascovele. Aid este m&n&stirea 
Bascovele sau Bascovul, interne 
iata de $erban-Voda-Cantacu- 
zlno $i redus& acum la biserica 
de mir. Afara de schit ma! este 
aid §i o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, cu un 
preot $i un cintaref. 

Linte^ti, deal, spre E. de com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Olt, cu direcfia spre S., avind 
o lungime de 400 m. 

Lintel (Vlriul-), deal, in jud. 



BuzaQ, com. Sibiciul-d.-s., rami- 
ficafie din muntde Panataul ; 
serva de hotar despre com. Pa- 
nataul, intre comunele Begul $i 
Valea-Fintind. 

Lip&nescu. Vez! Meteleul-Lipa 
nescu. 

Lip&ne§ti, sat, com. rur. Bolde§ti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. Are 
o biserica, fondata din temelic 
la 1 8 10, cu cheltuiala D-lor Cos 
tache Ion §i Sultana Lipane- 
scu, fo$t! proprietarl. 
Aci e re$edin{a com. 

Lipcdneasa, numire ce purta in 
vechime parte din mofia Vii- 
$oara, jud. Teleorman, ce i! ma! 
zicea $i Vlanicu^eanca. Cu ace- 
ste doua numir! se gase?te tre- 
cuta in actele de hotarnicie. 

Lipcdni{ei (Dealul-), deal, pe 
mo$ia Darabani, com. Darabani, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Lipia, com. rur., in jud. Buzao, 
pi. Sara^el, situata la V. ora- 
?ului BuzaQ, la 8 1 /* kil. Limita 
la N., incepe de la Lacul-cu-Za- 
log! (Virful-Balo^i), de unde se 
lasa in Valea-Ciobanoaia, intil- 
ne$te hotarul mo§ie! Ilieasca, pe 
care merge pana da in hotarul 
mo?ie! Banceasca ; la E., din 
hotarul mo$ie! Banceasca, con- 
tinua pe hotarul mo$ie! Similea- 
sca, pina in padurea Cringul (o- 
ra?ul BuzaQ); la S., incepe de 
la Cringul $i, pe hotarul mo$ie! 
Stilpul, merge pSna in marginea 
cat. Odaile (com. Mere!), apoi, 
pe hotarul mo$nenilor Mereeni, 
printre diverse sfor! de mo?!! 
si vil, ajunge la cat. Valea-Pu- 
{ulu! ; la V., continua pe slem- 
nea dealulu! Chilmiziul, care o 
desparte de proprietatea mo$ne- 
nilor Grajdaneni $i urea in vir- 
ful Balo? la Lacul-cu-Zalog!. 



Suprafafa sa e de 2241 hect., 
din care 1 1 35 arabile, 204 pa- 
dure, 16 flnea^a, 143 izlaz, 104 
livede, 523 vie$i u6 1ocsterp. 
Afara de o mica sfoara de mo- 
§ie a statulu!, tot teritoriul este 
ai mo^nenilor, desparjit in tre! 
par^I : Mirce?ti, Noce^ti ?i Ban- 
ce?ti. Fie-care din aceste tru- 
pur! s'a sub-divizat in nenuma- 
rate sforl, dupa cetele de mo$- 
nen! formate ma! in urma, a$a 
ca mai la fie-care pas e$t! in- 
tr'o noua proprietate. Pamintul 
e ?es $i fertil ; in partea de N. 
are dealur! acoperite de vi!, li- 
vezi §i padure. E pusa in con- 
tact cu comunele: BuzSul, Me- 
rei, Gura SSra^eT, Valea-Teancu- 
lul, prin drumur! naturale ; iar 
cu $oseaua nationals, prin calea 
comunala Lipia-Cracanata, prin 
cat. Odaile. 

Com. e formata din catunele : 
Ciobanoaia, Lipia, cusub-diviziu- 
nile: Hoizanul $i Saragelele, 
Nenciul cu sub-diviziunile: Ceau§- 
Tatu $i Valea Pufulu!, avind o 
populate de 2310 locuitor!, din 
care 429 contribuabil! ; loeuese 
in 496 case. 

Vite sunt : 696 bo!, 219 vac!, 
144 vi^e!, 183 cal, 59 !epe, 7 
capre <?i 665 porcl. Stupi sunt 30. 
Meseria^i sunt : 7 lemnarl, 68 
butnarl, 4 croitor!, 6 cizmarl, 
8 fierarl, 2 cojocari. 

Are o $coala de baeflf, fre- 
cuentata de 66 elev! ?i una de 
fete, cu 44 eleve. Biseric! sunt 
4, cu 3 preo^i, 4 cintarep $i 
2 paracliserl. Catedrala e cea 
cu hramul Sf. Nicolae. Circium! 
10. Casele sunt confortabile $i 
curate. 

Com. e foarte vechie $i in se- 
colul XVI exista. Pe la 1590 
era locuita de cetele de mo?- 
nen! din Sili§te : Dragoste^ti, 
Mirce?tl, Zmede^t! ?i Arcane^ti. 
In timp de invazii a fost pus- 
tiits, dar locuitorii, care se re- 



Digitized by V^OOQlC 



LIPIA (MO?E?TI) 



172 



LIPNIJA 



trageau in padurile de pe mun- 
tele Capreanu, reveneati indata 
ce se stabilea ordinea. De la 
1 812, a fost ferita de intimplari 
nenorocoase $i a$a a putut pros- 
pera. 

Se vede ca locuitoril de pe aci 
n'au avut tot-dea-una buna re- 
putable. Cuvintul «lipian» serva 
in jud. Buzau, pentru a inchipui 
pe omul: ?iret, minciunos, in- 
$elator, fara scrupule. 

Lipia (Mo§e§ti), cdtun de re$e- 
din$a al com. Lipia, jud. Bu- 
z.\u, cu 1780 locuitorl §i 371 
case. De dinsul se alipesc ca- 
tana$ele Hoizanul §i Sarage- 
lele. 

Lipia, sat, in jud. Ilfov, pi. Zna- 
govul, facind parte din com. 
mr. Lipia-Bojdani. E situat la 
S. de Gruiul, pe malul drept al 
riuluT Ialomi^a. Locul coprins 
intre sat $i riul Ialomija este 
zmircos. La S. se margine§te 
cu padurea Balta-Neagra. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 1507 hect., cu o populate 
de 752 locuitorl. 

Statul are 1177 hect. ?i lo- 
cuitoril 330 hect. Statul cultiva 
prin arendav I sai 660 hect. (7 
sterne, io izlaz, 450 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 cintare^. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Numarul vitelor mar! e de 
335 §i al celor mid de 592. 

Lipia (Poporul), mope, in jud. 
Buzau, com. Merei, proprietate 
a mo^nenilor din com. Merei. 
Are 764 hect., din can 200 ara- 
bile, 52 izlaz, 43 padure, des- 
par^ita in sforile: Scoarfa, Ni- 
sipoasa, Lespezile $i Chilmiziul, 
345 vie, 26 livezl, restul sfoara 
Barbuleanca $i locurl sterpe. 



Mpia (Marcu{a), sfoara de mo- 
pe, in jud. Buzau, com. Lipia. 

Lipia-Bojdani, com. rur., pi. 
Znagovul, jud. Ilfov, situata la 
marginea de N. a jude^uluT, la 
N. §i la 46 kil. de Bucure^ti, 
linga riul Ialomija. 

Se compune din satele: Boj- 
dani, Bira, Coadele, Dobrose§ti, 
Fundul, Ghermane^ti, Gruiul, 
Lipia, $an{ul ?i Turba^i, cu o 
populatiune de 5242 locuitorl 
(impreuna cu calugaril de la 
manSstireaCaldaru^ani), din carl 
870 contribuabill; locuesc in 
1 2 1 1 case §i 9 bordee. 

Suprafa^a totala a com. e de 
1 2948 hect. Proprietatea e a sta- 
tulul, care poseda 9970 hect. ?i 
locuitoril, carl au 2979 hect. 
Statul cultiva prin arenda$il 
sal 5957 hect. (423 hect. izlaz, 
3540 padure §i 50 sterpe). Lo- 
cuitoril cultivft tot terenul. 

Are 8 bisericl: la Bojdani, 
Coadele, Dobrose?ti, GhermS- 
ne$ti, Gruiul, Lipia, Turbaji $i 
manastireaCaldaru?ani. AceastS 
comuna, cu pamint fertil, cum 
e acela de pe malurile Ialomi- 
fel, e una din comunele rurale 
din jude{ din cele mal imbel- 
$ugate. 

Vite sunt : 745 cal $i lepe, 6 
armasari, 1447 boT, 719 vacl, 
116 vifel, 9 bivolT, 62 capre, 
3620 ol $i 374 rimatorl. 

Locuitoril poseda: 386 plu- 
guri ; 281 cu bol ?i 105 cucal; 
660 care $i caru{e: 437 cu bol 
?i 223 cu caT. 

Comerciul se face de 33 cir- 
ciumari ?i I hangiu. 

Improprietari^I sunt 874 lo- 
cuitorl §i neimproprietari$T, 521 
locuitorl. 

Budgetui com. e de 12858 
lei la venituri $i de 11674 leT 
la cheltuell. 

Lipia-Bojdani, mofie, a stituluf, 



pendinte de manastfrea Calda- 
ru?ani, jud. Ilfov, arendatS. cu 
14100 lei anual, impreuna" cu 
trupul Brinzeasca, afara de Sur- 
lari $i Hele^teul, lasate in folo- 
sinja manastirel. 

Lipianca, numire, care se mal 
da mopet Balaia, din jud. Bu- 
zau, com. Gheraseni. 

Lipianca, sfoara de mofie, in 
jud. Buzau, com. Tabara^ti, cSt. 
Galbina?ul ; are o intindere de 
130 hect. 

Lipicul, sat, cu 50 familil, sau 
120 suflete, jud. Arge?, pi. Pi- 
te$ti, facind parte dincom.rur. 
Sapata-d.-s.; are o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita 
de un preot. 

Lipieni (Sforile-Mo§nenilor-), 

mofie, in jud. Buzau, cat. Taba- 
ra?ti; are 450 hect. posedate 
in devalma^ie de Mo?neniI Li- 
pieni, din cat. Lipia $i Valea- 
Teanculul. 

Lipitoarea, virf de munte, din 
culmea Joi^el, in plaiul Lovi^tea, 
jud. Arge$, cu o inal{ime de 
1964 m. d'asupra nivelulul Mi- 
ril-Negre. 

Lipitorilor (Lacul-), lac, in jud. 
Buzau, com. MSgura, cat. Un- 
guriul, con^inind pe^tl §i Hpitoii. 

Lipni^a, com. rur., pi. Silistra- 
Noua, jud. Constanta. 

Este situata in partea de V. 
a jude^ulul, la 101 kil., spre V., 
de ora^ul Constant, capitala 
districtulul ?i in cea de N. a 
pla?el, la 20 kil. spre N.-E. de 
ora$ul Ostrov, re?edin{a oco- 
lulul. Comunele invecinate sunt 
Cilnia, la 5 kil., spre N.-V. 
Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.; 
Satul-Mare, la 8 kil., spre N 



Digitized by 



Google 



LIPNIJA 



173 



LIPOVA 



Oltina, la 8 kil., spre N.E.; 
Garvan, la 7 kil., spre S.-V.; 
Girlifa, la 10 kil., spre V. 

Se m&rgine§te la N. cu com. 
rur. Satul-NoQ, de care se des- 
parte prin valea Co§lugea ?i 
adiacenta el, valea Iroftie; la 
E., cu comunele: Oltina, Ca- 
ranlic §i Ghiuvegea, despar{in- 
du-se de cea d'intiiu prin lacul 
Oltina, bal^Ie Ciamurlia $i Iort- 
mac, de cea d'a doua, prin 
valea Ghiuvagea, iar de cea d'a 
treia prin valea Dermen-Ceair ; 
la S., cu com. rur. Garvan, de 
care se desparte prin dealurile 
Sirt-Iol-Bair $i Curdeli ; la V., 
cu comunele Girlifa $i Cilnia, 
sep&rindu-se de cea d'intiiu prin 
dealul Scorci, de cea de a doua 
prin culmea Co§lugea. 

Relieful solulul este acci- 
dentat de culmea Co^lugea, cu 
ramifica^iunile sale. Movilele 
sunt numeroase artificiale, ?i 
ad servit odinioarft ca locurl de 
inmormintare, ca puncte de ob- 
servare §i orientare ; toate sunt 
acoperite cu iarba. 

Vai sunt numeroase; insa 
prea purine au apa §i aceasta 
numai in timpul ploilor, toamna 
$i primavara, ?i dup& topirea 
zapezilor. 

Pe teritoriul comunel se afla 
iezerul Oltina, la N.-E., a carel 
parte meridionals, care acoperite 
in buni parte cu stuf $i insule 
plutitoare, formate de iarba ?i 
plante acuatice, apartine comu- 
nei ; confine pe$te ce se consume 
in localitate; este prelungit la 
S. cu doufi balflf: Ciamurlia $i 
Iortmac ce au malurile ridicate 
$i sunt acoperite in toata intin- 
derea lor cu stuf. 

Se compune din doua catune: 
Lipnifa, re$edinta, a$ezata in 
partea S., pe valea Lipnifa, in- 
chisa $i dominata la S. ?i E. 
de dealul Sirt-Iol-Bair, iar la V., 
de movilele Caragia ?i Almali 



Cula; sat strins, cu un aspect 
placut. Co^Iugea, in partea N. a 
comunel, pe valea Ghiol-Ceair, 
la 3 kil., spre N.-V. de re$e- 
dinfa, dominat la V. de dealul 
Co^lugea, la E. de dealul Curt- 
Orman, are un aspect mal fru- 
mos ca precedentul, avind case 
bine zidite §i inconjurate cu gra- 
dinl §i livezl. Suprafafa totaia a 
comunel este de 5073 hect., din 
carT 329 hect. vetrele celor 2 
sate, iar restul imp&r^i t intre stat 
cu proprietaril, car J poseda 728 
hect. $i loc. carl au 4016 hect. 

Populafiunea este de 302 fa- 
miliT, sati 1272 suflete: 677 bar- 
baflf, §i 595 femei: 614 necasa- 
tortyl, 552 casatori^T, 24 vaduvl, 
2 divor^I; 1272 cetajenl ro- 
minl: 1268 ortodoxT, 3 protes- 
tan^I, 1 mahomedan ; 68 1 agri- 
cultorl $i meseria$I, 2 comer- 
cian^f. 

Sunt 468 contribuabill. 

Are doua bisericl, una in ca- 
tunul Lipni^a, cu hramul SfinfiT 
Impara^I, §i a doua in catunul 
Co^lugea, cu hramul Sflnta Trei 
me ; sunt deservite de 2 preo^I 
$i 2 cintarefl. Este $i o geamie, 

$coli sunt doua, rurale mixte, 
cite una in fie-care catun, con 
duse de 2 inva^atori $i 2 invaja 
toare §i frecuentate de 96 elevT, 

Locuitoril poseda: 127 plu 
gurl, 234 care $i carute, 127 
grape de fier ; 1 moara cu aburl 
$i 5 morT de vint. 

Sunt peste 3400 capete de 
vite, mal cu osebire 01. 

Budgetul comunel e de 5673 
lei la veniturl ?i 4484 lei la 
cheltuell. 

Caile de comunicafie sunt: 
calea judefeana Ostrov-Medjidia, 
care trece prin sat ; apol dru- 
murl vecinale si comunale, care 
unesc citunele intre ele §i cu 
satele invecinate ca: Oltina, 
Ci?la, Garvan, Cuingiuc, Girlifa, 
etc. 



Lipni^a, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. de re§e- 
din^a al com. Lipnifa, a§ezat in 
partea de N. a pia?el $i cea 
centrala a comunel, pe valea 
Almaltcul sau Lipni^a; are o 
intindere de 2103 hect, din care 
1 2 1 hect. ocupate de vatra sa- 
tulul, cu o populate de 237 
familil, 675 suflete, in maioritate 
RominI, care locuesc in 125 
case. 

Lipova, com. rur., jud. Vasluiu, 
la 43 kil. de ora?ul Vasluiu $i 
la 7 kil. de Punge^ti, re$edin{a 
pla^el. Are forma uuul drept- 
unghiu, fiind inconjurata de mal 
multe dealurl, carl in parole de 
S., V. $i N., formeaza hotarele 
sale, iar in partea despre E., se 
prelunge$te un §es, care la sa- 
tul ?i com. Dragomire?ti din 
jud. Tutova, se une$te cu $e- 
sul Tutovel. 

Comuna se compune din ur- 
matoarele sate : 

Lipova-Raze?i, de care fin 
micele catune: Petra$cani, Valea- 
SatuluY, Henfe?ti, Popusocul $i 
Pope^ti ; 

Valea-Caselor, de care \m ca- 
tunele: Valea-Marulul, Costi^a 
$i Dracoaia; 

Valea-Mo^neagulul ; 

Mijlocul. 

Toate aQ o intindere de 3088 
hect., din care 499 hect. pa- 
dure $i 1360 loc de cultura, 
finaf, ima$, ale proprietafel, iar 
1299 hect, ale locuitorilor, ^i 
43 hect. vil §i livezl. 

Are o populate de 355 fa- 
milil, sau 1209 suflete; are 2 
bisericl, cu 1 preot $i 1 cinta- 
re{; un schit lipovenesc; o 
$coala ; o moara de apa ; 1 iaz ; 
1 circi ima. 

Vite : 298 vite marl cornute, 
7 bivoll, 710 ol, 25 capre, 95 
cai §i 136 rimatorl. 

Budgetul comunei e la veni- 



Digitized by LiOOQ IC 



LIPOVA 



174 



lipovAtul 



turf de 2172 lei, 87 banl, iarla 
cheltuell, de 2089 lei, 86 bant. 

Locuitoril poseda : 37 plugurl 
?i 36 care cu boT, 10 plugurl 
§i 22 carafe cu cal. 

Sunt 90 stupl cu albine. 

Lipova, piriU, ce vine din jud. 
Vasluiu, intra in jud. §i plasa 
Tutova, pe la com. Dragomi- 
re?ti ; uda aceasta com. $i se 
varsa in piriul Tutova, de a 
stinga, din jos de satulDrago- 
mire?ti. 

Lipova - Manastirei (Valea - 
Hogei), sat, in partea de N. 
a com. Doagele, plasa Racova, 
jud. Vasluiu, situat parte pe 
coasta dealulul cu acela^I nume, 
iar parte pe ?es. Are o suprafa^a 
de 1 1 66 hect, din care 429 
hect. p&dure §i 278 loc de cul- 
ture, fmaf ?i ima$, ale locuito- 
rilor. 

Are o populate de 125 fa- 
milii, sau 561 suflete. 

In Lipova este o bisericS, cu 
1 preot $i un eclesiarc. Aceasta 
biserica s'a zidit la 1 840 de cS- 
tre Toma Cozma $i pSni la 
secularizare a fost schit in care 
locuiati 60 c&lug&rl, cu 1 egu- 
men $i cind era pendinte de m&- 
nSstirea Neamfului. Dupa secu- 
larizare, acest schit a fost pre- 
fecut in ospiciu pentru s&raci 
$i de la 1 871 str&mutindu-se 
ospiciul la Radiitoasa, in jud. 
Tecuciu, a rimas ca simple bi- 
serica de mir. Dependin^ele, 
zidul $i clopotnifa, sunt aproape 
in ruine. 

Este o §coala, infiinfata in 
1882, intre^inuta de comuna $i 
frecuentata de 20 elevT. 

Vite: 281 vite marl cornute, 
769 01, 5 capre, 36 cal ?i 32 
rimatorl. 

Locuitoril poseda: 8 plugurl 
$i 46 care cu boT, T2c&ru^ecu 
caT; 97 stupl. 



Lipova-Raze§i, sat, in partea 
de E. a com. Lipova, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiii, situat pe un 
platou ce se prelunge$te spre 
N., pana aproape de culmea 
dealulul Racova, ce desparte 
com. Lipova de Girceni. 

De acest sat {in ?i micele c&- 
tune : Patra$cani, Valea-Satulul, 
Henfi$ti, Popusocul $i Pope^ti. 
Se intinde pe o suprafa^a de 
886 hect., din care 71 hect. p&- 
dure §i 1 00 hect. loc de culture, 
finat, ima?, ale proprieta^el, iar 
715 hect. ale locuitorilor rize^T 
carl poseda $i 40 hect. vil §i 
livezl. 

Are o populate de 233 fa- 
milii, sau 689 suflete. 

Este re?edin$acomunei; $iare 
o ?coala, infiinfata in anul 1869, 
frecuentata de 32 elevl; o bi- 
serica, facuta de lemn de stejar 
la 1834, deservita de I preot 
?i 2 cintarefl; o circiuma. 

In partea de E. a satulul, 
este un platou, numit Patra?- 
cani, ce, se zice $I-a luat nu- 
mele de la Patra?cu, un logofat 
al lul Stefan-cel-Mare. 

Spre S. de sat, aproape de 
piriul Lipova, este ?i astazi o 
fintinS, numitaFintina-DoamneT, 
iar spre V. de fintina este 
locul numit Beciul-DoamneT, se 
zice c& atit fintina cit $i beciul, 
sunt f&cute de pe timpul lul 
$te fan -eel-Mare. In locul acestul 
beciu, pe la 1883, ni$te locu- 
itorT, sapind, la o adincime cam 
de V2 stinjen, n'au dat de 
cit de nasip ; batrinii insa spun 
c3 daca s'ar sipa mal adinc, 
s'ar da de urmele beciulul. 

Vite: 164 vite marl cornute, 
7 bivoll, 390 ol, 38 cal ?i 36 
I rimatorl. 

Locuitoril poseda : 1 8 plu- 
gurf ?i 25 care cu boi, 6 plu- 
gurl ?i 1 2 c&rufe cu caT ; 66 stupl. 

Lipovanul, iaz, pe mo$ia Cos- 



te$ti, com. Coste?ti, pi. Tirgul, 
jud. Boto^ani. 

Lipovanulul (Iazul-), iaz, in 
suprafaja de 12 hect, pe mo- 
?ia Hatcaufi, com. Mitocul, pi. 
Prutul-<±-j., jud. Dorohoiti. 

Lipovanul, com. rur., in partea 
de S. a pla?el Crasna, judeful 
VasluiQ, la 19 kil. de ora^ul 
Vasluiu $i de 42 kil. de Coda- 
e$ti, re?edin$a pla$el, situate pe 
dealurf, vai $i ?esurf, fntre co- 
munele : Deleni, Mijnteni-d.-j., 
ora?ul VasluiQ §i com. Orgoe^ti 
din jud. Tutova. 

E formats din satele: Lipo- 
v^ul, Corbul, Bolboca ^i Zi- 
zinca, pe o intindere de 6916 
hect., din care 1876 hect, aco- 
perite de pidurl ?i 3106 hect 
p£mint de culture, fine^, ima§, 
apar^in statulul, iar 1935 hect. 
sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 569 familii, 
sau 1 741 suflete, din care 73 
familii Ru?I romanizap ?i 4 fa- 
milii Evrel; 3 bisericl, deservite 
de 3 preo{I $i 3 cint&rep; o 
?coali; o moari; 4 circiuml. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Vite : 707 vite marl cornute, 
304 ol, 77 cal ?i 285 rimaton. 

Budgetul com. e de 2320 lei 
la veniturf $i de 2275 lei, 23 
banl la cheltuell. 

Locuitoril posed&: 117 plu- 
gurl cu boi $i 1 cu cal; 260 
care cu boi $i 19 ciru^e cu 
cat; 180 stupl. 

Lipov&{ul, sat, in centrul com. 
Lipoid* pi. Crasna, judeful 
Vasluid, situat pe coasta dea- 
lulul Fagid&ul, spre S.E., pe 
coasta dealulul Suceveni, spre 
S.-V. ?i pe coasta dealulul Li- 
pov&Jul, spre N.-V.; pe o su- 
prafa^a de 3126 hect, din care 
673 hect. loc de cultura, Rna^, 



Digitized by 



Google 



LIPOVA'fUL 



175 



LIPOVUL 



ima$ ?i 1393 hect. padure, pro- 
prietatea statulu!, iar 1060 hect. 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 292 familil, 
safi 1234 suflete. 

Este re$edin{a comunel ; are 
o §coala, infiin^ata in 1868, fre- 
cuentata de 45 elev! ; 2 bisericl, 
deservite de 2 preoflf §i 2 cin- 
tare^f, din care una e zidita 
de calugari! grecl, pe la i860, 
iar a doua este de lemn, avind 
o vechime de peste 400 an!, $i 
despre care se zice ca a fost 
constrain de un cioban. 

Sunt 2 circiume. 

Mo$ia este proprietatea sta- 
tulul. 

Vite: 385 vite man cornute, 
250 ol, 40 cal §i 150 rimator!. 

Locuitoril poseda : 64 plugur! 
§i 100 care cu bo!, 1 plug ?i 
10 c£ru{e cu cal; 120 stup!. 

In acest sat s'a a§ezat Bog- 
dan-VodS, cu o parte de oaste 
moldoveneasca, in razboiul ce a 
avut cu Alexandru-Voda, fiul 
lul Ilia$, care era ajutat de Le$!, 
pentru a relua scaunul domnie!. 

De aicea Bogdan, a purtat 
prin codri din loc in loc oastea 
le$eascd, pana in apa Birladu- 
lul; apol lasinduse in jos, in 
Valea-Crasnef, de-a stinga riu- 
lul Birlad §i acolo dindu-se ba- 
talia, Bogdan a fost invins. 

Lipovatul, deal, se intinde de 
la V. la N., intre satele Lipo- 
vajul $i Corbul, com. Lipov&tul, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Lipov&ful, vale, se intinde de 
la S.-V. spre N.-E., printre dea- 
lurile: Suceveni, Fundoaia, Fa- 
gadaul $i Zizinca, com. Lipo- 
va^ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; 
are o lungime cam de 9 — 10 
kil. ; prin ea trece piriul But- 
nariul. 

Lipoveni, sat, in jud. Neam{u, 



com. Sili$tea, pi. Bistrifa, numit 
ast-fel din cauza populafiune! 
sale primitive, carl era com- 
pusa din Lipovenf adu$! ?i a- 
§eza{! aci de catre $tcfan-cel- 
Mare. 

Lipoveni, fost sat, in jud. Ialo- 
mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Bordu^ani. Ur- 
mele acestu! sat se ma! vad 
intre satele Lateni $i Bordu^ani- 
Micl. 

Lipoveni. Vez!Criste$ti, sat, com. 
Criste^ti, jud. Boto^ani. 

Lipovenilor (Glrla-), girlifff, in 
jud. $i pi. Tulcea, pe teritoriul 
com. Moru-Ghiol, $i aaume pe 
acela alcat. Dunavaful-d.-s.; se 
desface din bra^ul Sf. Gheorghe, 
ceva mat spre E. de satul Moru- 
Ghiol; se indreapta spre E., avind 
o direc^iune generate de la E.- 
V. la S.-E., br&zdind partea de 
E. a pi. §i a com. ; se varsa in 
girla Dunavajul, ceva ma! sus 
de satul Dunavajul-d.-s.; are o 
lungime de 3 V* kil. ; e pu{in a- 
dincS$i curge numa! prin stuf. 

Lipovul, com. r«r.,jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Cra- 
iova $i la 9 kil. de re$edin$a 
pla$e!, Segircea. 

Este a$ezata pe $esul Das- 
na^uiuluT, pe ambele malur! ale 
riulu! D&sn&$uiul $i in apropiere 
de DealulRobulu!, renumit pen- 
tru vi!, de pe lunca Dasna^u- 
iului. 

Se invecine$te la E. cu com. 
Cerdtul, desparfita prin linia de 
hotar; la V., cu com. Intorsa- 
tura, desp&r{ita prin pSdurea 
Domeniulul Coroanei, numita 
Radulea; laN., cu catunul Sal- 
cu{a, din com. Calopirul, des- 
pir^ita prin linii de hotar. 

Limitalinief de N. incepe de la 
E. proprietafe! Statulu!, Rado- 



vanul, merge spre E. prin ca- 
pital de N. al proprieta^e! d lui 
Nicolae Romanescu, al mo^iilor 
d-lul $tefan Vladoianu $i Do- 
meniulu! Coroane! prin Valea- 
Rea, pana in drumul Craiovei. 

Limita linie! de S. incepe de 
la E. proprietaje! Eforie! Spi- 
talelor Civile ?i, merge in linia 
dreapta pana in proprietatea 
d-lul Virvoreanu. 

Limita linie! de E. merge pe 
linga proprietatea d-lu! Geblescu, 
a statulu! Malaica, pe dru- 
mul Craiovei, pana in Valea- 
Rea. 

Limita linie! de V. incepe 
din proprietatea d-lu! Amza Pro- 
topopescu, merge pe linga pro- 
prietatea Eforie! Spitalelor Ci- 
vile $i pe linga a statuiul Ra- 
dovanul, pana ajunge in Valea- 
Rea. 

Se margine^te la N. cu Dea- 
lul-Robulu!, acoperit cu vii, pa- 
dur! de girntya $i cer, cu iziaz 
pentru pa§unatul vitelor. Inal- 
fimea dealulu! este de 70 m. 

Com. este udata de riul Das- 
na^uiul, care izvore^te din Pis- 
cul-Negru, din jud. Mehedinfi, 
atinge teritoriul com. la E. ca- 
tunul Radovanul, merge drept 
spre E. pana in Malaica, pen- 
dinte de com. Ceratul, apo! se 
indrepteaza spre S. $i se varsa 
in Balta-Popel, intre comunele 
Cirna §i Plosca. In drumul sati 
prin com., desparte catunele 
Lipovul-d.-s. de catunele Lipo- 
povul ?i Calomfire?ti. In dreptul 
celor doua d'intiiu catune se 
afla cite un pod. 

Se compune din trei catune : 
Lipovul, in centru, care este $i 
catunul de re^edin^a; Lipovul- 
d.-s., la 2 kil. 260 m. de cat. 
de re^edinja, a$ezat pe Valea- 
Dasna^uiuiu!; Calomfire?ti, la N. 
de Lipovul, $i chiaralatur!de el. 

In vechime com. se numea 
Lipovul - Unguresc; s'a fondat 



Digitized by 



Google 



LIPOVUL 



176 



LIPOVUL 



de ni$te romini ArdelenI din 
Lipova, la anul 1815, de unde 
?i numele com. de Lipovul, iar 
pentru ca emigran^i! erau nu- 
mitt de satenf Ungurenl, com. a 
primit numele de Unguri. Mai 
pe urm& s'a fondat catunul Li- 
povul-Rominesc, care inainte se 
numea ^u^uroaele ?i era a^ezat 
pu{in malla V. de actuala vatra. 
Calomfire^ti a fost fondat la 
anul 1880 de insura^el. Re?e- 
din^aa fost atit in Lipovul-Un- 
gureni, cit $i Lipovul-Rominesc 
$i in Intorsura, cind aceasta 
f&cea parte ca catun din com. 
Lipovul. 

In cat. Lipovul-Rominesc se 
vSd sili?tele catunulul fuf-iroa- 
ele, ce faceau parte din acea- 
sta com. In apropiere de aceste 
sili§te se afla migura, numita 
Magura-Baidaluiulul. 

Spre E. ape! Dasnafuiululse 
afla un $an{ ce duce la Ceta- 
{uia, din com. Ceratul. 

Popula^ia comunel este de 
1644 suflete, carl locuesc in 
173 case ?i 196 bordee. 

Dup& legea rurala din 1864 
sunt 168 imp&mintentyl, iar dupS 
legea din 1879 sunt *35 iosu- 
rStel. 

In cat. Lipovul de-Sus se vad 
urmele unel cetap de pamint; 
de asemenea se gSsesc in toata 
com. urme de cetap, movile, 
gropl adincl, etc. 

In cat. Lipovul se afla o 
biserica de caramida, douS schi- 
turl, din carl unul de caramida, 
despre care se zice ca este 
f&cut de haiducl $i care azl 
este ruinat cu totul ?i un alt 
schit de lemn f&cut de locui- 
torf. In Lipovul-de-Sus, lingS 
schit, se afla cimitirul satuluT. 

Este o ?coala mixta in Li- 
povul, ce funcjioneaza din 1883, 
condusa de un inva^ator §i 
intre^inuta de com. $i de admi- 
nistrajia Domeniulul Coroanel. 



Are 8V2 hect. farina. Localul 
e construit cu cheltueala Do- 
meniulul Coroanel. 

Suprafa^a comunel este de 
1 1783 pog., din care 9731 pog. 
arabile, 60 fine^e, 640 izlaz, 30 
loc sterp §i 601 padure. 

Mobile de pe teritoriul co- 
munef sunt: 

1. Parte din domeniul Segir- 
cea al Coroanel, cu o suprafafa 
de 5600 pog. pamint arabil §i 
cu un venit de 90000 lei. Ina- 
inte apar^inea statuluT, iar acum 
Coroanel. 

2. Proprietatea statulul Ra- 
dovan, numita $i Caluiul, aren- 
data anual cu 9950 let. 

3. Proprietatea d-lul N. P. 
Romanescu, care are 450 pog. 
arabile §i aduce arenda anuala 
de 6000 lei. 

4. Proprietatea d-lul §tefan 
Vladoianu cu o arenda anuala 
de 8000 lei $i o suprafa^a de 
45° P°g- arabile. 

5. Delimitarea locuitoriior din 
Lipovul, cu o suprafaja de 
1278 pog. 

6. Delimitarea locuitoriior din 
Lipovul-de-Sus, cu 398 pog. 

7. Delimitarea locuitoriior din 
Calomfire^ti, cu 1485 de pog. 
In total, un venit de 94830 lei, 
dau pentru cele 3 delimitarl, 
carl apar^in locuitoriior. 

Paduri : Radulea, in com. 
Lipovul, proprietatea Dome- 
niulul Coroanel, are o supra- 
fafa de 108 hect; Lunca-din- 
Vaie, tot pe Domeniul CoroaneT, 
de 37 hect.; Radovan, padurea 
statulul, de 75 hect.; Lipovul- 
de-Sus, cu 15 hect., se gase?te 
in cat. cu acela§I nume ?i apar- 
{ine d-lul Romanescu. Padurea 
d-lui Vladoianu are o suprafa^a 
de 1 5 hect. Aceste padurl sunt 
compuse mat ales din: girntya, 
cer, stejar, ulm, corn, frasin, 
jugastru ; predomina stejarul $i 
girni^a. 



Viile aQ o intindere de 183 
hect. §i daii vin ro$u; se g&sesc 
pe mo$ia Domeniulul Coroanel 
?i pe aceea a d-lul N. P. Roma- 
nescu. 

In §coala comunel se lucreaza 
lina, in, cinepa, in atelierul de 
funil; tot in §coala se afla un 
atelier de lemnarie ?i unul de 
fierarie. 

Sunt 2 morl pe riul D£sna- 
{uiul, una a d-lul Alexie Ursu 
§i una a d-lul P. I. Olteanu. 

In comuna se afla o stinS la 
care se adun3 oile locuitoriior 
din Lipov. 

In Calomfire$ti se afla un ciz- 
mar §i un fierar. In Lipovul, un 
zidar, I cizmar $i 4 fierarl. 

Comerciul se face in com. 
de 8 persoane. 

Venitul anual al com. e de 
lei 3271, banl 72; iar chel- 
tuelile, de 2468 lei. 

Lipovul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Lipovul, cu re- 
$edin{a primariel. Are 758 su- 
flete: 394 barba{i $i 364 femel. 
Locuesc in 91 case $i 8r bor 
dee. $tiu carte 33 persoane. 
Are o §coala mixta, ce func^io- 
neazadin 1883 $i este intre^inuta 
de comuna $i de administrajia 
Domeniulul Coroanel, care a 
cheltuit 12000 lei cu construirea 
localulul. E condusa de un in- 
va^ator §i frecuentata de 29 bae$I 
?i S fete din Lipovul, 19 bae{I 
$i 8 fete din Calomfire^ti $i n 
din Lipovul-d.-s. 

Are o biserica de zid, cu hra- 
mul Sf. Dumitru; trel ateliere, 
tfnul de fierarie, altul de lem- 
narie $i unul de fringhierie. 

Meseria$I sunt: 4 cizmari, 4 
fierarl $i 1 zidar. 

Sunt 3 circiumi. 

Lipovul, mofie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Li- 
povul, cu o suprafa^a de 450 pog. 



Digitized by 



Google 



LIPOVUt-DE-SUS 



L1SCOTEANCA 



$i cu venitul anual de 8000 let, 
aparjinind d lut $tefan Vlado- 
ianu. Pe diusa se gase$te ?i 
p^d u re de vr'o 15 hect. 

Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc com. Lipovul, 
cu 244suflete: 124 barbajl, 120 
feme!. Locuesc in 37 case con- 
struite din caramida $i din pa- 
iente $i 33 bordee. 

Aci se afla un schit ruinat, o 
cet&^ue de pamint, sili$tea nu- 
mita fu^uroaele, precum §i Ma- 
gura - Baldaluiulul $i M&gura- 
Iepel. 

Circiuml sunt 2. 

Lipovul - Radovanu, mo$ie, a 
StatuluT, situate pe teritoriul 
comune! Intorsura, plasa Balta, 
jud. Dolj. Pana la secularizarea 
averilor manastire^tT, mo?ia a- 
partinea manastirei Caluiul, din 
jud. Romanati. Se arendeaza 
cu 9950 lei anual. 

Lipovul - Romlnesc, fost sat, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, 
jud. Dolj, situat ceva mai spre 
V. de actuala vatra. Se maf 
numea f ufuroaele. 

Lipovul- Ungureni, nume ce 
purta mai nainte com. Lipovul, 
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc. 

Lip§ea, pirin, izvore^te din mun- 
tele Clabucul, jud. Bacau, plasa 
Trotu?uI, com. ManSstirea-Ca- 
?inul, curge spre S. ?i intra in 
jud. Putna. In cursul sau supe- 
rior face hotar intre Transil- 
vania §i jud. Bacau, in colful 
de S.-V. al jude^ulul. 

Lisa, com. rur. 9 in jud. Teleor- 
man, pi. Margin ea, la extremi- 
tatea de V., intre valea Du 
n&rel $i gura vail Duhna, la 
punctulunde aceasta da in Va- 
lea-Calm^uiuluT. 

*nm MfmnU DUjUmmr 0#*frtfe. Vol IV. 



Se invecine$te la N. cu ,Pia- 
tra, la S. cu com. Vinatori, la 
E. cu com. Vii^oara ?i la V. 
cu valea Duhna. 

Dindealurile din partea dreap- 
ta a vaii Duhna curg abundente 
izvoare de apa, cari daii na$tere 
unul piriia$ cu numele Duhna, 
din a carul apa cultivatoril de 
zarzavaturl se servesc pentru 
irigafiunea pamintuluT. 

Piriul Calma^uiui uda partea 
despre N. a comunei, formind 
limita despre comunele Piatra, 
Vii^oara $i Vinatori. 

Pimintul este de o fertilitate 
excep^ionala. Din balta se scoate 
o cantitate insemnata de pe$te. 
Numeroase turme de ol vin aci 
la iernatic. Balta confine multa 
papura $i trestie, iar viile dau 
vin mult $i bun. 

Pe teritoriul acestei com. se 
gasesc bogate cariere de pietri?. 
Cea mai importanta este cea 
de pe valea Duhna, pe coasta 
dealulul din stinga. De aci se 
scoate pietri$ pentru $osele. Lo- 
cuitori! numesc aceasta vale 
Stringea. 

Suprafafa comunei este de 
5315 hect, dintre carl proprie- 
tatea d-nel Zoe Slatineanu ocu- 
pa o intindere de 4480 hect. 
pamint arabil, iar restul de 400 
hect. este balta, stufi?, izlaz $ifi- 
nete. 

Locuitorl improprietaritl sunt 
in numar de 145, posedind o in- 
tindere de 350 hect. Pe dealul 
numit Geroasa locuitoril au 98 V2 
hect. vii, carl produc vin foarte 
bun. 

PopuIa{ia comundf este de 
276 familil, sau 1025 suflete, 
din carl 159 contribuabilT. 

Are: o $coaia, condusa de un 
inva^ator $i frecuentata de 44 
elevl; o biserica, cu 2 preo{f 
$i 2 cintare^T; o moara cu a- 
burl. 

Vite sunt: 258 cat, 587 vite 



cornute marl, 2265 vite mict 
?i 153 porcl. 

Budgetul comunei e de lei 
3565, ban!88, la veniturl ?i de 
lei 2922, banl 49, la cheltuell. 

Cai de comunicafiune sunt: 
la S. spre com. Vinatori, spre 
Vii$oara la E. $i spre Piatra la 
N.;pe?oseIevecinale $i pe calea 
mixtaTurnu-Magurele-Zimnicea. 

La S., pe partea dreapta a 
$oseleI, se afla magura Buga- 
Brincoveanul precum $i restu- 
rile unel intariturl de pamint. 

Magura Buga are o inaijime 
de peste 10 m.,iar ocolul el la 
baza este cam de 300 m. 

In partea de V., la depar- 
tare de ci{I va kil., se afla ve- 
chiul drum al Alexandriel, nu- 
mit $i DrumuI-Po?teI, pe care 
se comunica $i astazl. 

Lisa, mo§ie, in jud. Teleorman, 
pi. Marginea, proprietatea d-nel 
Zoe Slatineanu. La fixarea gra- 
ntor romine^tl, se gase?te 
citata aceasta mo$ie de Dio- 
nisie Fotino, ca hotar despre 
Dunare. Pe la 1741 era tot pro- 
prietatea familiel Slatinenilor. 

Li§te§ti, vechie numire a cd- 
tunulut Agudul, com. Verne^ti, 
jud. Buzau. 

Li§te§ti-Agudul (Le§culeasa- 
Voineasca), mo fie % in jud. Bu- 
zau, cat. Verne$ti, com. Agudul, 
zisa $i Pastoaica; are 230 hect., 
mare parte arabile. 

Li§COteanca, vio§ie, jud. Braila, 
pendinte de com. Filiul; e tm- 
par^ita in trel. Proprietatea D-luI 
Al. Len^-Filipescu, cu o supra- 
fa^a de 1 1 50 de hect. ?i 12000 
lei venit; a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure?ti, 2000 hect, 
cu 21000 lei venit; a mo?teni- 
torilor Satnoeni, 90 hect. $i 
1800 lei venit. 



23 



Digitized by LiOOQ IC 



liscoteanca-cArAmidari 



178 



UTCOVUL 



Li§coteanca - Caramidari, tir- 
ld, jud. Br&ila, la 3 kil. spre 
N.-E. de satul Filiul, in partea 
de E. a com. Filiul, situate pe 
muchea platouluT de N. a ju- 
de^ului. Vatra sa e de 8 hect., 
cu 38 case, populate de 138 
suflete. 

Vite: 220 vite cornute, 90 
cat, 630 01 $i 25 porcl. 

Li^coteanca-Satnoeni, sat, jud. 
Braila, la 4 kil. spre N.-E. de 
satul Filiul ?i la 1 kil. spre E. 
de Lt$coteanca-C&ramidari, tot 
pe muchea platouluT de N. 

Are o populate de 27 fa- 
mill!, sati 105 suflete. Vatra 
satulul e de 12 hect. 

Vite : 649 vite marl cornute, 
140 cat, 626 ol, §i 60 rimS- 
torl. 

Litcovul, piriit, izvoreste din 
com. Schineni, jud. Tutova, 
curge de la N.-V. spre S.-E., 
ud& teritoriul com. Schineni ?i 
Blage^tl ?i se varsS in piriul 
Elanul, de a dreapta, pe teri- 
toriul jud. Covurluiu. 

Li$i{arul, Uzer, jud. Braila, si- 
tuat la S.-E. de lezerul $er- 
banul ?i curgind in Titcovul. 

Li§na-cu-Sfircau{i, sat, pe mo- 
$ia cu aceea$I numire, com. 
Suharaul, pi. Prutul-de-Sus, jud. 
Dorohoiu, cu 172 familtf sau 
611 suflete. 

Proprietatea este a erezilor 
defunctulul Anastase Ba$ot5 ?i 
Institutului Ba?ota de la Po- 
mirla. 

Are o bisericS, cu hramul 
Sf. Mihail ?i Gavril, cu 1 preot, 
2 cintareflf ?i 1 paracliser; este 
de zid, facuta de sitenf in 18 10, 
§i refacuti in 1843 de Ba$ot&, 
proprietarul mo^iel, dindu-i $i 
al doilea hram, Sf. Anastase. 

Satenil impropriet£ri$T au 386 



hect. 69 arif p&mint, iar pro- 
prietatea mo$ieI 1446 hect. 52 
aril cimp §i 143 hect. 22 ariT 
p&dure. 

Iazurl sunt 2, intre carl acel 
numit al-R5chi$ilor, in suprafa^S 
de 11 hect. 46 aril, cu pe$te 
$i raci. 

Sunt 4 pog. de vie. 

Drumurl principale: acel de 
la Dorohoiu la Darabani $i 
acel de la Herja la S&veni. 

Hotarele mo?iei sunt: Su- 
hSrSul, Mlen£u{i $i Havirna. 

Li§teava, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Grindeni, cu 871 
suflete: 412 b^rbap ?i 459 fe- 
me!. Locuesc in 86 case §i 74 
bordee. Copiif din sat urmeaz&la 
?coala mixta, din satul Grindeni, 
ce este la 2 kil. 

Acest sat are sili^tea Vi?a, 
care este pe mo$ia Sadova. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, care areintindS urm&- 
toarea inscripfiune : 

Aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi- 
serica ce sc praznucste cu hramul Sf. 
Erarch Nicolae Sf. M. M. Dumitru ^i 
M. M. Gheorghe, s'ainceput la 23 Maiu 
1883 si s'a termiuat la 27 Aprilie, 1885 
tn zilele M. S. Regelui Carol I, si a 
Reginei Elizabeta a Romtnilor si tn zilele 
I. I\ S. S. Mitropolitulut Primat Calinic 
Miclescu, P. S. S. Episcopului de Rlmnic 
Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul ju- 
de^ulut Dolj, $tefan Amzulescu. Ma- 
jestatea Sa Regele Carol I dintr'un sen- 
timent de Inalta generozitate a bine-voit 
a contribui la aceasta clad ire cu mijloacele 
banesti si a daruit mat multe odoare si 
un clopot, interestndu-se mult la acest 
act de bine-facere administratorul Do- 
mcnului CoroaneY, loan Kalinderu. Au 
ma! contribuit la aceasta Sfinta clad ire 
to{i locuitoriT din Listeava, precum si 
alte persoane din satele vecine, incredin- 
{indu-se supravegherea lucrarilor de con- 
struct S. S. Preotului D. Iliescu. 
Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazar, Marin 
Negrila si Stoian Radu Lazar sunt ln- 
tlitorii si oslrduitorit acestui sfint locas. 

La E. de satul Li$teava se 
v&d ruinele unui sat numit Ogrin, 



ling£ care este o frumoasa* An- 
ting 

In sat sunt 2 fier&ril. 

Listeava, lac, jud. Teleorman, 
la N. com. Traian, format din 
apele Dun£rel, cind se revarsi. 
Pe timp de seceti seac£ cu de- 
s£vir$ire. 

Listeava, vilcea, jud. Teleorman, 
com. Traian, lungi de aproape 
2 kil. Se intinde de la N.-E. 
spre S.-E., laDun&re, din dreptul 
com. p£n£ la muchea dealulul 
din dreptul comunei Ciuperceni. 

Li§teghia, lac, jud. Braila, pe 
hotarul de S. al com. Vizirul, 
aproape deDun£rea-Vechie; co- 
munica cu lezerul Lupoiul prin 
privalul Ozinca. 

Litcovul, catun, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, catunul comunei Cara- 
Orman, situat in partea V. a 
pla^el $i S.-V. a comunei, la 8 
kil. spre S.-V. de c&tunul de 
re$edin{a\ Este mal mult o adu- 
n&tur& de 7 — 8 colibe de pescari 
ru§f, in care locuesc 8 familil cu 
42 suflete. Este situat in parte 
S.-V. a grindulul Cara-Orman, in 
marginea intinsel p&durl cu a- 
cela?I nume, la 300 m. departare 
de malul sting al girlel Litcovul. 
Un drum comunal il une§te cu 
cat. de re?edin{a\ Cara-Orman. 

Litcovul, punct trigonometric de 
observafie de rangul al 3 -lea, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul com. rur. Cara-Orman, 
situat in partea apusana* a pl&- 
?ef $i a comunei, ling^l girla Lit- 
covul ; are o in&lfime de 1.80 m. 

Litcovul, grind sau loc ridicat 
deasupra stufulul inconjur&tor, 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul com. rur. Cara-Orman; 
este mal rrult o prelungire S«-E. 



Digitized by 



Google 



L1TC0VUL 



179 



LITA 



a marelul grind Cara-Orman, 
pe care e a§ezat satul cu ace- 
la$i nume; Jn partea de N. are 
pufinA p&dure de stejar, o con- 
tinua{ie a in tinsel padurl Cara- 
Orman; restul e acoperit cu 
nisip, pres&rat cu vre-o 6 la- 
curi; este i neon jurat numal 
cu stuf; are o intindere de 
80 hectare. 

Litcovul, girla, jud. Tulcea, in 
Delta Dun&rei, ?i anume in os- 
trovul Sf. Gheorghe, cuprins in- 
tre brafele Sulina $i Sf. Gheor- 
ghe; se desface din lacul Gor- 
gova;se indreapta spre E., apol 
spre S., face hotarul intre pi. 
Sulina §i Tulcea ; uda teritoriile 
comunelor Cara-Orman §i Mom- 
Ghiol ; prime§te lacul Litcovul ; 
are o lungime de 25 kil. 

Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul com. Cara- 
Orman, situat in partea V. a 
pla$el $i a comunel; are o intin- 
dere de 30 hect. $i confine 
pe$te; sescurge in girla Litcovul. 

Litcovul, lac y in jud. 91 pi. Tulcea, 
pe teritoriul com. rur. Be?-Tepe, 
situat in partea centrals a pla§ei 
$i cea nordica a comunel; a fost 
&cut de o rev&rsare a apelor din 
lacul Cara-Suhat, la nordul ca- 
ruia se afla; este inconjurat 
numal cu stuf; are o intindere 
de 15 hect. §i confine pe?te 
care se consume in localitate. 

Liteni, com. rur., jud. Suceava, 
situate laN.-E. pla$ei $omuzul, 
la 27 kil. de Falticeni. Se m&rgi- 
ne$te la E. cu com. Flntinele 
(jud. Boto^ani), de care se des- 
parte prin Suceava $i riul Sire- 
tul; la V., cu com. Dolhe$ti; la 
S., cu com. Dolhe^ti §i Tudora 
din jud. Boto^ani, de care se 
desparte prinSiretul; la N., cu 
com. Sili$tea. Are forma un*il 



poligon neregulat inclinat spre 
albia SiretuluT. 

Se compunedin satele: Liteni. 
Rotunda ?i Corni, cu re§edin{a 
in satul Liteni. Are o populate 
de 652 familtf, sad 2870 suflete, 
din car! 598 contribuabilf ; 3 
bisericT, deservite de 3 preoflf 
§i 5 cintirefT; 2 §coale rurale 
mixte, frecuentate de 89 elevf. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 7021,90 lei $i la cheltuelf de 
701 5,30 le!. 

Vite sunt: 188 caT, 650 boT, 
604 vacl, 193 1 ol, 14 capre §i 
279 porcl. 

Altitudinea com. de la nivelul 
m&riT variazi intre 335 — 345 m. 

E udata de riul Siretul §i de 
piraele : HumSria, Liteni, Buc§a, 
Ciobanifa, $omuzul-Mic, Ghi- 
dale,Tulburea, Humaria, Recea, 
Pietrosul $i al-Maftiesef. 

Mo$ia e proprietatea d-lor Gh. 
$i Al. Virnav Liteanu §i are o 
suprafafa de 3777 folcf, din carT 
2390 cultivabile, 1020 pad u re, 
159 finaf §i restul prundi? $i loc 
neproductiv. 

Improprietaritf la 1864 sunt: 
73 frunta^I, 242 paima^I ?i 68 
coda??, st&pinind 921 fllcf. 

In comunSsunt: 2 mori de 
ap£, una cu vapor! ; o c&sdpie ; 
o fabric^ de spirt ; un pod de 
fier al C. F. peste Suceava ?i altul 
de lemn statator peste Siretul. 

Locur! mai insemnate in co- 
muni sunt: Vercicani, unde 
sunt urmele unul pod de piatra 
9*1 o fintina despre care se zice 
c& ar fi facutede$tefan-cel-Mare. 

Liteni, sat. VezI Ulmeni-VechI, 
sat, com. Belce?ti, pi. Bahluiul, 
jud Ia§i. 

Liteni, sat, pe mo$ia §i in com. 
cu acela§l nume, jud. Suceava. 
A$ezat pe spinarile 91 coastele 
dealurilor Liteni, Buc§a $i Hu- 
maria ?i pe $esul drept al Sire- 



tuluT, are 386 case, cu 414 fa- 
miltf, din carf 369 contribuabill. 

Vatra satului ocupa 152 falcl, 
64 prj. 

Improprietari$T la 1864 sunt 
38 frunta§i, 152 p&lma?I $i 43 
coda§T, stSpinind 565 folcf, 60 
prajinl. 

Are: o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita de Teodor V. 
Liteanu, in 1782, deservita de 
2 preoflf $i 3 dascdlT; o ?coala 
rurala mixta, infiinjata in 1865, 
condusa de un inva^ator piatit 
destat, ?i frecuentata de 50 elevl. 

Drumurl principale sunt: la 
Valea-Glodulur (8 ki!.); la Ro- 
tunda (3 kil.); la Corni (6 kil.) 
§i la Vorona (8 kil.) 

In 1803, Liteni, a banului 
Iordache Virnav, avea 74 liuzi, 
piatind 1 1 24 lei bir anual, fiind 
$i 18 liuzi de ceT fara bir. 

Liteni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Suceava, pi. $omuzul, com. Li- 
teni, pe linia Pa^cani - Burdu- 
jeni, pusa in circulate la 15 
Decembrie 1869. Se afla intre 
stabile Dolhasca (11.6 kil.) ?i 
Vere^ti (12.9 kil.) Inaitimea d'a- 
supra nivelulufmarif ede 225 m 40. 
Venitul acesteT statu pe 1896 
a fost de 67S66 lei, 88 bani. 

Li{a, com. rur., la extremitatea- 
de S.-V. a pla?el Caimatuiul, 
jud. Teleorman, pe partea stinga 
a riuluf Oltul, intre comunele 
Odaia ?i Segarcea-din-Vale, la 
6 kil. de capitala judejulul. 

Piriul Siul care vine din jud. 
Olt, se varsa in riul Oltul, in 
dreptul com. Lija. 

Suprafa^a com. este de 5580 
hect., din carl: 4500 hect. ara- 
bile, 30 hect. padure $i 180 
hect. izlaz, fineje $i nisipi?te, 
proprietatea fra^ilor Nic. ?i C. 
Dumba. 

Locuitorl improprietarip sunt 
280, pe 950 hect. 



Digitized by 



Google 



LIJA 



180 



liuzi-cALugAra 



Viile locuitorilor s/i ale pro- 
prietarilor mosiel ocupa o in- 
tindere de 197 hect. 

Paminturile de munca, atit 
ale mosiel cit si ale locuitorilor, 
sunt situate parte pe loc ses, 
parte pe valcele si dealurT. 

Pe teritoriul com., la S.-E., se 
afla gara Li{a, intiia stajiune 
de la Turnu-Magurele a liniei 
ferate Costesti-Magurele. 

Populatyunea com. este de 
2329 suflete, din carl 361 con- 
tribuabili. 

Are: o scoala, intre^inuta de 
stat, frecuentata de 25 elevl; 
o biserica, construita de pro- 
prietarl, deservita de 3 preo^I 
si 2 cintare^T. 

Vite sunt: 517 cai, 23 ma- 
garl, 1 126 vite marl cornute, 
41 17 vite mici si 378 porcl. 

Budgetul com. edegou lei, 
25 ban!, la venituri si de 6019 
lei, 67 banl, la cheltuell. 

Satul unde se afla acum co- 
muna este de mult timp inte- 
meiat. In timpul ocupajiunei 
turcestl, acest sat se numea 
Piscul si intra in zona cetajil 
turcestl a Turnului (Turkissi- 
Kule), daca vom {ine seama de 
modul cum s'ati regulat hota- 
rele {aril la 1741. 

Dupa Dionisie Fotino acest 
ho tar cmergea de la apa Hirla- 
ulul (numit asta-zl Siul) spre 
Dunare pana la moara Pasel, 
ce este la satul Piscul si tot pe 
apa Hirlaulul pana unde se var- 
sa in Olt; de aci trece din- 
colo de riul Oltul, din jos de 
Romanaji, pana la girla ce se 
desparte din Olt sub numele 
de Oltisor si se varsa in Du- 
nare, iar din jos de Izlaz se 
face DunSrea hotar». 

Satul Pisculul, despre care 
se men^ioneaza aci, facea parte 
din jud. Olt si se intindea pana 
aproape de Dunare. 

Pe parte din teritoriul com. 



Li^a, spre N.-E., pana in hota- 
rul mosiel Dracea, trece Dru- 
mul luI-Traian care este bine 
conservat pe aci. 

Calea jude^eana Turnul-Sla- 
tina strabate comuna in toata 
lungimea, punind-o in legatura 
cu com. Segarcea-din-Vale. Cu 
com. Segarcea-din Deal , com. 
Li$a se uneste prin sosea ve- 
cinala. 

Li{a, mo§ie t in jud. Teleorman, 
pi. Calma^uiuluT, proprietatea 
frafilor Dumba. 

Li{a, stafie de dr.-d.~}^ jud. Te- 
leorman, pi. Calma^uiui, com. 
Li$a (Segarcea-din-Deal), pe linia 
Rosiori-T. - Magurele, pusa in 
circulate la 12 Sept. 1887. Se 
afla intre stabile Salcea (16.7 
kil.) si T.-Magurele (7.6 kil.) 
Inatyimea d'asupra nivelulul ma- 
ril e de 89 m 04. Venitul acestel 
stafil pe anul 1896 a fost de 
4093 lei, 80 b. Aceasta sta^iune 
a purtat mal inttiu numirea de 
Segarcea pana in anul 1889; 
dar fund ca era situata pe pro- 
prietatea Li{a, i s'a dat numele 
de Li{a, dupa cererea proprie- 
tarilor mosiel. Incarcarl nu se 
fac mal de loc in aceasta sta- 
{iune, fund foarte apropiata de 
staftunea T.-Magurele si de port. 

Li^ca, sat, in jud. Roman, pi. Si- 
retul-d.-s., com. Miclauseni, spre 
S.-S.-E. de satul Miclauseni, la 
5 kil. de el. Este asezat pe deal 
si alaturea cu satul Doljesti, asa 
ca pare a forma un sat cu ace- 
sta. Dinpreuna cu satul Butea, 
are 380 familii, sau 1744 su- 
flete, din can 391 contribuabili; 
locuesc in 420 case. 

Liuzi, sat, in jud. Bacau, pi. Bis- 
trtya-d.-j. si resedinfa com. Liu- 
zi-Calugaria. Are 232 familii, 
sau 94S suflete, mal t«^i U.i- 



gurl ; o scoala mixta ; 2 biserict 
de ritul catolic; 3 circiumT. 

Vite sunt: 36 cai, 494 vite 
marl cornute si 221 porcT. 

Liuzi- Cdlug&ra, torn, rur., in 
jud. Bacau, pi. Bistrlta-d.-j., si- 
tuata pe dealurile din dreapta 
Bistrijel si alcatuita din 4 cat. : 
Liuzi, resedinfa, Corhana, Ose- 
bi{i si Negelul. 

Pe teritoriul com. se afla o- 
bfrsia piriulul Negel, linga sa- 
tul cu acelasi nume, si un podis 
format de dealurile Hedesca 
si Sanislaul. 

Se margineste la E. cu sec^ia 
Domni{a-Maria din com. Letea; 
la S., cu com. Dealul-Nou si la 
V. si N., cu com. Calugara- 
Mare. 

Liuzi se numeau strainil, in 
genere de rit catolic, adusl de 
peste hotar de catre proprie- 
taril de mosii si de administra- 
toril manastirilor inchinate, care 
se foloseau de munca lor pe un 
timp oare-care. EI erau scutip 
de darl. 

Popula^iunea com. e de 492 
familii, sau 1878 suflete, din 
carl 76 RominI si 1802 Ungurl, 
top de protecpune romina ; lo- 
cuesc in 502 case. 

Sunt 405 contribuabili ; 7 cir- 
ciuml. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'ati improprietarit 386 locuitori, 
cu 1275 falcl si 11 prajinl de 
pamint. 

Are: o scoala mixta care func- 
poneaza din 1886, intrepnuta 
de Stat, si frecuentata de 13 
baep; 2 bisericl de rit catolic, 
una in satul Liuzi, cladita la 
1 85 1 de locuitori, si a doua pe 
un deal, in afara de teritoriul 
com., zidita tot de locuitori in 
1698; amindoua sunt deservite 
de un preot. 

Vite sunt: 48 cai, 681 vite 
man cornute si 246 porci. 



Digitized by 



Google 



LIVADA 



181 



LIVENI 



Budgetul com. e la veniturl 
de 6327 lei, 43 ban! §i la chel- 
tuell de 2736 lei, 25 ban!. 

Intinderea com. e de 1805 
hect. Padurea Gauriciul ocupa 
1002 hect., iar viile, 67.17 hect. 
Totalul p&minturilor de culture 
este de 627.77 hect. 

Se g&sesc cariere de pieatri 
in valea Negelului. 

Este legate cu comunele ve- 
cine prin c&Y comunale. Distanja 
la BacaQ, capitala districtuluf, 
este de 8 kil iar la Valea-Seaca, 
re$edin{a pla^el, de 22 kil. 

Liuzi-C&lugara este asta-zi tSl- 
mas& la o parte de c&ile prin- 
cipale de comunicajie ; inainte 
§leahul eel mare, drumul Petri- 
cical, care unea Jara de sus cu 
fara de jos, trecea pe teritoriul 
acestef com. 

Livada, stituc, jud. Bacau, pi. 
Trotu$ul, com. Bogdana, situ at 
pe valea piriuluf Bogdana. 

Livada-S&cuenilor, vatra desfi- 
infatulut sat r&za>esc Sicueni, 
jud. Suceava. 

Livada- de-la- V&rbil&u, mope 
a statuluT. VezI Gura-Vitioarel. 

Livada - Doamnei, Hvadit cu 
pom! fructiferf, jud. BacSD, pi. 
Trotu§ul, situate la V. de cur- 
tea manastirel Ca?inulul. Numele 
s&tt vine probabil de la faptul 
c£ Stefan Gheorghi^ avea aid la 
m&nastire loc de re$edin(&. Do- 
vada despre aceasta este g&z- 
duirea ce a dat Patriarchulul de 
la Constantinopole, Macarie. 

Livad& (La-). VezI satul Dol- 
hasca, jud. Suceava. 

Livadea, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul V&rbildul. Este situate 
pe ambele maluri ale riulul Var- 
bil&ul, la 38 kil. de Ploe?ti. 



Se compune din dou& c3- 
tune: Livadea §i Podul-Ursulul, 
cu o populate de 126 familil, 
sad 749 suflete, din carl 105 
contrib.; loeuese in 138 case. 

Are o biserici, cu hramul A- 
dormirea-Maicel-Domnuluf, fon- 
dat& in anul 1867, cu cheltu- 
iala Preotulul Marin $i a altor 
enoria^I; e deservita de 1 preot. 

Locuitoril sunt parte mo$- 
nenl, parte s'ati improprietSrit 
la 1864, pe mo§U particulare $i 
pe ale statulul, din care li s'ati 
dat 147 hect. 

Vite sunt: 7 cal, 175 vacl, 
108 boT, 201 ol 9*1 116 porcl. 

Pe riul Varbil&ul, in raionul 
com. sunt 8 morT. 

Stupl cu albine sunt 37. 

Comerciul se exercita. in co- 
muni de 3 persoane. 

Veniturile $i cheltuelile co- 
munel sunt de 1800 lei anuai. 

Sta in legfttura piintr'o $osea 
cu comunele: Bertea, Stefe?ti 
$i Strimbeni. 

E br&zdati de dealurile: Vir- 
ful Gure?ului, VirfulFoi?oruluI 
$i ViaCa^aonuluI, toate acope- 
rite cu padure. 

E strabatuta de riul Varbi- 
l&ul $i de mal multe izvoare 
mid. 

Livadea, p&dure a statuluT, in 
intindere de 100 hect, pen- 
dinte de com. Gura-VitioareT, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova, 
care, impreunfi cu trupul Mis- 
leanca (250 hect), formeaza 
pfidurea Gura-Vitioarel. 

Livedea-Domneascd, loc izo- 
lat, intre com. Bolde.sti $i Scaeni, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, ser- 
vind de ho tar intre aceste com. 

Livadea, sat, fiacind parte din 
com. rur. OlSne^ti, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
1 14 locuitorT. 



Livedea, sat, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomifa-Balta, face parte 
din com. Ciulnifa $i este situ at 
pe muchea coaste! Baraganulul, 
pe {annul drept al riulul Ialomi{a, 
in dreptul satulul Slobozia. 

Livedea-din-Pietrari, Valea- 
Orbului, Albe^ti $i Grin- 
deanul, mo§il ale statulul, foste 
pendinte de Schitul - Dintr'un 
Lemn, situate in com. Pietrari- 
d.-s., pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
se arcndeazS. cu 560 lei anual. 

Livedea-din-V&lsan, jud. Ar 
ge$, pi. Topologul, com. Ur- 
lue$ti, proprietatea Eforiel Spi- 
taleior Civile din Bucure?ti, 
pendinte de schitul Fedele^oiul. 

Livegioara, picket de granifH, 
pe marginea Dunarel, jud. Me- 
hedin^i. 

Liveni, sat, pe mo$ia cu acela?! 
nume, com. Cord&reni, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, format 
di.i doua c&tune: Liveni-Sofian, 
cu 31 familil $i Liveni-Virnav, 
cu 54 familii. 

Proprietatea mo$iilor este a 
Domnilor N. Sofian $i Scarlat 
Virnav. 

Are doua* bisericl: una pe 
partea Sofian, cu hramul Sf. 
Nicolae, ftLcuti de zid in 1834 
de actualul proprietar §i a doua 
pe partea Virnav, cu hramul 
Sf. TreMerarhT, de lemn $i 
lipita, ficuta de catre sitenT 
in 1754; sunt deservite de 1 
preot, 2 cintare{I ?i 2 palamarT. 

SateniT inproprietaritt au: pe 
partea Sofian 23 hect., 63 aril, 
p&mint, iar proprietarul 581 hect., 
47 aril cimp; pe partea Virnav 
75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor 
$i 148 hect., 95 aril, ale propri- 
et^el. 

Intre acaretele de pe mo$ie 
pe partea Sofian sunt dou& ra- 



Digitized by 



Google 



LIVENI-MlTROPOLIEl 



182 



LIVEZILE 



to?e marl de zid, unul la drumul 
Radau^i-Dorohoiu ?i altul la dru- 
mul Saveni-Her{a. 

Piriul ce trece pe mo$ie este 
Ibaneasa, ce formeaza $i iazul 
cu acela^I nume. 

Drumuri principale: acel de 
la Radauji la Dorohoiu $i acel 
de la Saveni la Herja. 

Hotarele mo$ief sunt cu : Cris- 
tine?ti, Damileni, Suharul $opo- 
teni, Cracalia, Trestiana $i Po- 
peni-Ba$ota. 

De Jnseranat aci este familia 
Virnav, distinsa in vechime. 

La 1746, Iunie in 8, loan 
Virnav, Capitan de DorohoiQ, in 
unire cu Demetrie Sberea, CSpi- 
tanul-Mare, fac hotarnicia mo$iei 
VScule§ti, dupa ordinul lu! I. N. 
Mavrocordat-Voda. 

La 1782, Iunie 9, Dimitrie 
Virnav- VelClucer, formeaza hri. 
sovul prin care C. D. Moruzzi- 
Voda har3ze$te Episcopiel de 
Hu$i, toata vatra tirgulul Hu?i, 
cu locul din prejur, proprietate 
Domneasca. 

Liveni-Mitropoliei, sat vechiQ, 
pe mo$ia cu acela^f nume, jud. 
Dorohoiu, pi. Ba?eul, com. Ma- 
noleasa cu 52 familtf, sail 200 
suflete. Pe aceasta mo?ie s'a fa- 
cut noua improprietarire in 1878, 
formindu-se satul Stinca-lui-U- 
reche, sau Liveni-NoT, cu 105 
familif, sau 408 suflete pe malul 
Prutului. 

Proprietatea e a statulul, iar 
inainte de secularizare a fost a 
Mitropoliel din Ia$i, daruita de 
Antonie Mitropolitul. 

Satenii improprietarip au 600 
hect. 09 aril pamint; iar s'atul 
are: 421 hect., 07 artf cimp, 
93 hect., 09 arir p5dure de ste- 
jar $i 5 hect., 73 arif lunca de 
lozie, pe malul Prutului. 

Se mal afla pe mo$ie o li- 
vada mica cu fructiferl $i '/* 
pogon de vie. 



Ape principale sunt doua: 
Novacul ?i riul Prutul, ce curge 
pe hotar. 

Drumul mare este acel de la 
Radule§ti spre $tefane$ti. 

Hotarele mo?iei cu : Prutul, 
$erpeni{a, Flondora, Avrameni 
?i Mitocul. 

Liveni-Noi. Vezi Liveni-Mitro- 
poliel, sat, jud. Dorohoiu. 

Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat, 
jud. Dorohoiu. 

Liveni - Virnav. Vezi Liveni, 
sat, jud. Dorohoiu. 

Livezeni, numire data unei pa rji 
din catuntil Chiojdul-din-Bisca, 
jud. Buzau. 

Livezeni, com. rur. t in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, la S. de Cim- 
pulung, situata pe {annul sting 
al riulu! Tirgul. De la Livezeni 
la Cimpulung sunt 25 kil. Dru- 
mul e $oseluit. 

Se compune din 2 catune: 
Livezeni §i Hirtie^ti §i se mar- 
gined la N. cu comunele : Ba- 
lile^ti ?i Stilpeni ; la S., cu com. 
Ji^e^ti ; la E. cu com. Voroveni 
$i la V., cu Baje$ti. 

Are o populate de 124 fa- 
miliT, saCi 700 suflete, din carl 
123 contribuabili ; 2 bisericl, una 
fondata de Postelnicul Lazar, la 
anul 1813, $i adoua fondata la 
1534. In apropierea acestei bi- 
sericf se vad ruinele unei case 
care, se zice, a fost ale acelel fa- 
milif ce a fticut biserica. De a- 
semenea se vad ni$te lovituri 
prin zidul bisericeT ca de ghiu- 
lele de tun, despre care se zice 
ca sunt din timpul Turcilor ?i 
ca ar fi fost chiar cal inchi$T 
in biserica pe timpul unui raz- 
boiu. Aceste bisericl sunt de- 
servite de 1 preot $i 1 dascal. 

$coala, cu intrefinerea careia 



statul cheltue^te 1242 lei anual, 
se frecuenta de 45 — 48 elevi. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 1490,34 ?i la cheltueii 
de 1 32 1 lei. 

Vite sunt: 186 bof, 126 vacl, 
93 vi^el, 4 cal, 96 porci $i 10 ol. 

Locuitorii sunt improprieta- 
riflf, dupa legea din 1864, pe 
mo$ia statulul, Rade^ti. 

Intreaga com. are 323 hect. 

Livezeni, sat, ftcind [parte din 
com. cuacela^I nume, jud.Muscel. 

Livezeni (Po§ta-), fosta stafie 
de posta, cea din urma p&n& la 
Cimpulung, acum loc izolat, jud. 
Muscel, pi. Riul-Doamnel, com. 
Hirtie?ti. 

Li vezeni-Bulea ?i Letre§ul, p&- 
durX particulare, supuse regi- 
mulul silvic, pe mo$ia M&lda- 
re$ti-d.-s., pendinte de comuna 
Maldare?ti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Livezile, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cos- 
ti?a dealuluf-Viilor §i pe malul 
drept al riului Jiul, la 10 kil. 
de Craiova. Se invecine?te la N. 
cu com. Podari; la S., cu com. 
Glodul; la E., cu com. Malul- 
Mare ?i la V., cu com. Vir- 
vorul. Limita de N. incepe 
din punctul numit Purceaua, cu 
direcfia la V.-E., taie valceaua 
numita Gaina, se indrepteaza 
spre E. pana la punctul numit 
1"apa. De aci, farind o curba 
spre N., trece apa Jiulul inve- 
cinindu-secu mo§iacom.Preajba, 
de unde incepe limita liniei de 
V. cu direc^ia de la N.-S., tre- 
cind inapoi apa Jiulul §i ft chid 
o curba spre E., pana la punc- 
tul numit Magare^i. Din acest 
punct face o curba spre S., pana 
la punctul numit Balta-Iepura 
(mo$ia Malul-Mare). De laBalta- 



Digitized by 



Google 



LIVEZILE 



18;i 



LIVEZILE-DE-SUS 



Iepura incepe limita linielde S., 
facind o curb* spre V., trece 
piriul §uvi{a pSna la punctul nu- 
mit Peret, de unde, in linie 
dreapta, spre V., taie $oseaua 
jude{iana Craiova-Bistre^, trece 
Dealul-Bisericef, Valea-Giamba 
$uluf, §oseauajude{eana Craiova- 
Calafat p&n& la punctul movila 
Conacul-luf-Cioc, unde incepe 
linia de V. cu direc^ia de la 
S.-N., pana la punctul Purceaua, 
de unde am plecat. 

Comuna Livezile cuprinde 
catunele : Livezile, Gura-Vaei 
?i Viri^i. Catunul Livezile este 
a$ezat in centru. La S. vine ca- 
tunul Gura-Vaei; iarspre E.N.- 
E. citunul Viri{i, in care se ga 
se$te un fel de pamint numit 
Glod. Inainte cuprindea $i ca- 
tunul Mag£re{i, care azf este 
coprins in catunul de re$edin{a 
Livezile. 

Popula{iacom. se urea la 105 1 
suflete. 

Are o biserica in catunul Vi- 
ri^i, o §coala mixta, in cat. de 
re$edin{a Livezile, ^coala care 
func^ioneaza din i860, fiind m- 
tre^inuta de comuna §i de 
stat, condusa de un inva^ator 
$i frecuentata de 54 baeJJ §16 
fete. 

Vite mar! cornute 2 1 8, ol 1 70, 
capre 40, cal 36 ?i pore! 84. 

Dupa legea din 1864, sunt 
121 locuitorf improprietari^ $i 
dupa cea din 1878, sunt 18 in- 
sure!. 

Intreg teritoriul comunef este 
de 5200 pog., dintre carl: 2600 
pog. pamint arabil, 500 pog. pa- 
mint fineafa, 100 pog. izlaz, 200 
pog. lac $i teren sterp $i 180 
pog. padure. 

Mo§ia se nume§te Livezile, 
apar^inind d lul D. P. Arsenie, 
iar restul pamintulul arabil este 
al locuitorilor. 

PadurT sunt: pe mo§ia Live- 
zile, in intindere de 400 hect. 



$i in cat. Gura-VaeT, in intin- 
dere de 500 hect. 

Viilein intindere de 41 hect, 
se gasesc pe mosia locuitorilor, 
producind vin negru. 

Transportul productelor se 
face cu carele pe $oseaua jude- 
{eana Craiova-Bistre^u. Prin com. 
trece §i calea ferata Craiova-Ca- 
lafat. Calea naturala Glodul-Live- 
zile-Viri{i are 3 kil. $i calea na- 
turala Livezile-Virvorul, 5 kil. 

Budgetul com e la veniturl 
de 3631,59 let, §i la cheltuelT 
de 2475 lei. 

Terenul comunel este acci- 
dentat in partea de V. de dea- 
lurile: Dealul-Viilor $i Dealul-Ur- 
saT, de 40 m. inaltime, acoperite 
cu vit, de Dealul-Bisericel, cu o 
inatyime de 80 m., de Dealul-Nu 
cilor, de6o m.,toate acoperite cu 
paduri. 

Piscurl sunt: Piscul-luI-Dracu?, 
Piscul-Ursai, Piscul-Sloveanului, 
Piscul-Chirca $i Piscul-Lozanul. 

Pe teritoriul comunef se afla: 
Platoul $tefane?tilor ; Ripa-Ro- 
$ie, Ripa-CucoaneI$i Ripa- Viilor. 
In partea de E. leritoriul este 
$es. 

Comuna este udata de apa 
Jiulul §i de lacurile : ViteanuluT, 
Lacul-FeteT, Lacul-luI-Botin, La- 
cul-Porcului $i Lacul - Logofa- 
tulul, car! nu ad scurgerl $i se 
formeaza din plol. 

Bal^T : Balta-ViriteT, Balta-Ma- 
re, in intindere de 15 hect., 
confind §i pe$te. Spre N. de cat. 
Virifi este Balta - Bisericef - cu- 
Trestie, Balta - OchiuluT. 

Izlazurl : Glodul-Mare §i GIo- 
dul-Mic. Poiene: Poiana-Loza- 
nului^i Poiana-Brumar. FintinI: 
Valea-BisericeT, Sirboaica, Fin- 
tan a Rezb el el or $i Crovi$tea. 

Livezile, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu re- 
sedinfa primariel. Are 400 su- 
flete: 213 barbajl ?i 187 feme!. 



Locuesc in in case $i 1 5 bor- 
dee. -Are o $coala mixta, care 
funcfioneaza din i860, fiind in- 
trefinuta de stat §i com., $i fre- 
cuentata de 54 baep $i 6 fete : 
25 baetf ?i 3 fete din Gura-Vaei 
$i 29 baeji $i 3 fete din Live- 
zile. 

Livezile, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dolj, pi. Ocolul, cat. Podari, 
pe linia Craiova- Calafat, pusa 
in circulate la 1 Decembrie, 
1895. Se afla intre stabile Cra- 
iova (1 1.6 kil.) §i Salcu{a(i3.8 
kil.) Inal^imea d'asupra nive- 
lulul maril e de yi m 62. Venitul 
acestel sta$if pe anul 1896 a 
fost de 26899 ' e *> 85 bam. 

Livezile, deal, acoperit cu livezl, 
in com. Jupine?ti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel, intre valea 
Purcareafa 91 jud Arge$. 

Livezile, iaz, jud. Boto$ani, la 
SO metri deasupra ?esulu! JijieT, 
spre V. de satul Rauseni, in 
valea Livezilor, pe coasta de E. 
a dealului Rauseni, com. Comin- 
dare^ti; areo suprafa^a de 150 
hect., confine pe$te ^i stuh. 

Livezile, mo fie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Live- 
zile, in intindere de 2000 pog., 
cu venitul anual de 40000 lei. 
Aparjine d-lut D. P. Arsenie. 
Are pe dinsa padure §i stine 
de ol. 

Livezile, padure particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul d.-mj., com. Live- 
zile, cu o intindere de 400 hec- 
tare. 

Livezile-de-Sus, mosie particu- 
lara, cu padure, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Podari, in 
intindere de 1300 pog. arabile, 
aducind un venit anual de 27000 
let, d-lul $tefan Filipescu. 



Digitized by 



Google 



LIVEZILE-DE-SUS 



184 



LOCUSTENI 



Livezile-de-Sus, pddure parti- 
cular^, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Podari, pe mo?ia Livezile- 
d.-s. Are o intindere de 225 
hect. Aparfine d-lu! $tefan Fi- 
lipescu. Este compusa din: car- 
pent, jugastrf, ulmi, plopf, cerf 
§i girni{e. 

Livezile-de-Sus, mahala, in jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com Podari. 

Livezilor (Dealul-), deal, in 
partea de E. a satulul Sole?ti, 
com. Sole?ti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu ; se intinde de la dealul 
R&diul p&n£ ce se intilne$te cu 
Dealul-Man&stirel ?i Dealul-Pie- 
trariel. 

Livezilor (Dealul-), deal, se 
intinde spre E. de satul Hu- 
$eni, com. Iv&ne?ti, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. 

Pe sub poalele acestut deal 
trece Piriul-Balicai. 

Livrintul, pddure, in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, com. Viade?ti, 
in intindere de 400 hect, avind 
o vegetajiune activS, un masiv 
destul de des §i compus din 
fag, stejar, anin ?i mesteac&n. 

Livrintul, virf de deal, in jud. 
Muscel, pi. Riurile, com. Capul- 
Pisculul. 

Lixandra, pddure, jud. Teleor- 
man, pe mo$ia Licuriciul, pro- 
prietatea Eforief Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti. 

Lisa-Balca, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
Slava-Ruseasca ; se deschide din 
culmea deaiurilor Babadaguiuf 
Carada-Bair ; se lunge?te spre 
S., avind o direc^iune generals 
de la N.-E. spre S.-V. ; br£z- 
deaza partea estica a pla§e! $i 
a com. ; se intinde printre dea- 



lurile LlsaHara ?i HribescoT- 
Hara §i se termini in valea riulul 
Slava-Rusa ; printr'insa merge 
drumul judejean Babadag-Slava. 

Llsa-Hara, culme de deal, in 
jud. Tulcea, pi. BabadaguluT, 
pe teritoriul com. Slava-Rusea- 
sca ; se desface dintr'un virf al 
dealululOrman-Bair(250 metri); 
se intinde spre S., avind o di- 
recjia generate de la N.-E. spre 
S.-V. ; brazdeaza partea estica 
a pl£$el ?i pe cea nordica a 
com. ; ramifica^iunile lul sudice 
se termini in valea riulul Slava- 
Ruseasca ; la poalele lui se afla 
situat $i satul Slava-Ruseasca ; 
se afla situat printre vaile Hri- 
be§coi-Balca $i LisaBalca ; pe la 
poalele sale estice trece dru- 
mul judejean Babadag-Slava ; 
are o in&tyime de 212 m. $i este 
acoperit cu paduri §i pa§unT. 

Loche§ti, fost picket degrani(d, 
plaiul Clo?ani, jud. Mehedin^i. 

Locul-Frumos, munte, pe teri- 
toriul mo$ie? Borca, com. Ma- 
deiul, jud. Suceava. 

Locul-Frumos, virf, al muntelul 
Olane?ti (757 m.), jud. Vilcea. 

Locul-Razboiului, loc, pe mo$ia 
Iona?eni, catre satul Virful-Cim- 
pulul, com. Virful-CimpuluT, pi. 
Berhometele, judeful Dorohoiti, 
unde a urmat lupta intre Mol- 
dovenT ?i Le$T, in 1499. 

Locusteni, com. rur., pl.Jiul-d.-j., 
jud Dolj, la 45 kil. de Cra- 
iova §i la 52 kil. de re$edin{a 
pla$eT, Caciulate$ti, situate pe 
loc ?es. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Dobre^ti, din jud. Romanafi ; la 
V., cu com. Murta; la N., cu 
com. M&r^ani $i la S M cu com. 
Damiau. 



Se compune din patru cit. : 
Brabefi, Brani$tea, Danefi, care 
este cat. de re$edin{& ?i Locus- 
teni. Catunul de re?edin^ este 
eel mai despre E.; la V. de acesta 
se afla catunul Brani§tea, la o 
depSrtare de i 1 /* kil. 

La S.-E. de Brani$tea este 
cat. Locusteni, la 5 kil. de cat. 
Dane^i; iar la S.-E. de cat. 
Locusteni se afla cat. Brabeji, 
la 3 kil. de catunul Dane^i. 

Sunt in comuna cincl bisericT. 
Doua sunt in cat. Danefi: una 
fondata de Fiorea Popa Nicolae 
cu alpsatenl $i terminata la anul 
1835, cu hramul Sf. Ion; cea- 
lalta biserica, fondata la anul 
1832 de catre Tu^aDurau ?i al{I 
locuitorl, cu hramul Sf. Nicolae. 
Biserica din cat. Brani^tea, cu 
hramul Sf. Nicolae, s'a ziditde 
Stavarache Cojocaru din Cra- 
iova, impreuna cu al{I satenl. 
Cea din. cat. Locusteni, cu hra- 
mul Adormirea-Maictf-Domnului 
este fticuta de paharnicul Radu 
Locusteanu, Hagi Stoian $i cfyl-va 
satenT, la anul 17 10. Biserica 
din catunul Brabeji, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, este ftcuta 
de preotul Constantin Sachelarie 
?i de al{I locuitorl, la anul 1845. 

Sunt doua ?coli mixte: una 
in cat. Daneji $i a doua in cat. 
Brabeji. Cea din catunul Danefi 
cuprinde doua sec{if: una de 
baejl ?i a doua de fete. Este 
tntrefinuta de stat $i de com., 
func^ioneaza din anul 1838 $i 
e frecuentata de 75 elevl din 
Danetf, 21 din Brani§tea ?i 5 
din Locusteni. E condusa de 
un inva^ator. Localul e construit 
de catre com. 

^coala din Brabe^i func^io- 
neaza din 1 890 ; este intrefinuta 
de com. §i frecuentata de 65 
copif. 

Popula^ia com. este de 2655 
suflete; loeuese in 68 case ?i 
812 bordee. 



Digitized by 



Google 



LOCUSTENT 



186 



LOGRE$Tl-M0$NEtfI 



Dupa legea ruraia din 1864 
sunt 3 1 locuitor! impamintenit!. 

Suprafa^a com. este de 7158 
pog., din care 6848 pog. arabile 
sunt impir^ite intre module : 
Dane^i, Brabe{i, Branistea si Lo- 
custeni, apartinind locuitorilor. 

Viile de pe mobile raai sus- 
nuroite, produc vin alb. 

Sunt 8 circium! in Danefi, 2 
in Brabefi si 2 in Locusteni. 

Comerciul se exercita in com. 
de 23 persoane. 

Budgetul com. e de 5954^9 
lei la venitur! si de 5 707, 34 la 
cheltuelT. 

Vite mar! cornute 318, ol 
460, ca! 18, capre 6 si pore! 71. 

Locusteni, com. rur., pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea, compusa din tret 
cStune: Locusteni, Contea si Ri- 
sipi{i. 

Este situati pe riul Olte^ui 
si pe valea Risipifit la 100 kil. 
de capitala judefulu! si la 70 
kil. de resedin^a pl&sei. 

Are o populate de 807 su- 
flete, care locuesc in 193 case. 

In fie-care cStun este cite o bi- 
serica. 

Vite sunt: 20 ca!, 80 boT, 150 
vac!, 60 capre, 250 ol si 200 
pore!. 

Sunt 30 stupi cu albine. 

Pe riul Oltetul, in raionul co- 
munel, este o moara de m^cinat. 

Locuitoril din Locusteni si 
Contea sunt mosnen!; ce! din 
Risipitf s'au improprietarit in 
1864 (in num&r de 56), cind 
li s'au dat 140 hect. in mo$ia 
Risipiti, fosti a Episcopiei de 
Rimnic si in alte mosi! partico- 
lare. 

Pe Valea-MinSstire! se vad 
ruinele unel vech! m&n&stirl. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 1200 le! anual. 

Este strabatuta de soseaua 
jude^eana, care merge la Craiova. 

E br&zdata de dealurile : Ru- 

H1275. Hard* ]>ic(ionnr Gmgralic. Vvl. IV. 



\ sulesti, Contea, Risipiti, Peste- 
ni{a, Strimba si Artanul si udata 
de vaile: Strimba, Artanul, Pes- 
tentya, Maiuroasa, Manastirea, 
car! curg in timpur! ploioase si 
se varsa in Olte^ul. 

Locusteni, sat, com. Locusteni, 
pi. Jiul-d.-j.,jud. Dolj, spreS.de 
satui Branistea, la 3 kil. de satul 
de resedin^a, D&nesti. 

Are o bisericade zid, fondata 

1 la 17 10 de Paharnicul Radu 

Locusteanu, Hagi Stoian si de 

ci^i-va sdten!, cu hramul Ador- 

mirea Maicei-Domnulu!. 

I 

I Locusteni, sat, face parte din 
; com. rur. Locusteni, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popula- 
te de 170 locuitori. Este situat 
pe dealul Locusteni. Are o bise- 
ric5, cu hramul Sf. Nlcolae, avind 
de ctitor familia Locusteanu. Lo- 
cuitori! sunt mosneni. 

Locusteni, deal, in raionul com. 
Locusteni, pi. Mijlocul, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 53 hect. 
vie. 

Locusteni, mosie particular^, co- 
muna Locusteni, pi. Jinl d.-j., 
jud. Dolj. 

Loghinul, virf de deaf, jud. Ba- 
cau, pi. Tazl&ul-d.-j., de pe teri- 
toriul com. Dr&gugesti. 

Logofatul-Mateiu, focafitate, in 
com. Margineni-d.-j.« pi. Filipe- 
sti, jud. Prahova. 

Logre§ti-Birnici, com. rur.,jud. 
Gorj, pi. Gilortul, la N. com. 
Tindalesti, situata pe ses si pe 
coastacu acelas! nume, in partea 
stinga a riulu! Amaradia. Lo 
gre^ti-Birnici e formata dintr'un 
singur sat. 

Areo suprafa^ide 1500 hect., 
din carl: 490 hect. p&dure, 500 



hect. arabile, 408 hect. faneje, 
28 hect. vie, 20 hect. livez! 
de prun! si 54 hect. izlaz. 

Are o populate de 170 fa- 
mili!, saQ 628 suflete, din car! 
160 contribuabil!. 

Locuitoril sunt improprieta- 
rit! dupa legea rur. din 1864. 

Sunt aci 2 biseric! de zid, una 
facuta de Anghel Logrescu, in 
anul 1822, si a doua, facuta de 
popalondin Tindalesti, la 1843 '» 
deservite de 1 preot si 2 cintSre^!. 

Locuitori! poseda: soplugur!, 
100 care cu boi, 2 c&ru{e cu 
ca!; 395 vite marl cornute, 235 
o!, 21 ca! si 113 rimator!. 

Budgetul com. e de le! 1276, 
ban! 6j, la venituri, si de le! 
1 06 1, ban! 69, la cheltuell. 

Comunica^ia in com. se face 
prin soseaua vecinala ce vine 
de la S., din com. Tindalesti, si 
duce spre Logresti-Mosneni. 

In comuna se ma! afia: 1 
moara de abur!, 7 pu{ur! 5*1 3 
fintin!. 

Logre§ti-Mo§neni, com. rur., 
jud. Gorj, pi. Gilortulu!, la N. 
com. Logresti-Birnici, compusa 
din catunele: Logresti-Mosneni 
si Tirgujani. 

Situata pe ses si coasta cu ace- 
la?! nume, si pe ambele Jftrraurf 
ale riulu! Amaradia, are o su- 
prafa^a de 500 hect, din car!: 
100 hect. padure, 250 hect. 
arabile, 100 hect. finefe, 10 
hect. vie, 25 hect. livezi de 
prun! si 15 hect. izlaz. 

Are o populate de 159 fa- 
mi li!, sau 697 suflete, din car! 
154 contribuabili; 4 biserici de 
lemn, deservite de 2 preo{! si 
4 cintarep ; I scoala frecuentata 
de 21 elev!. 

Locuitori! sunt mosnen! si se 
ocupa in general cu agricultura 
si cresterea vitelor. E! poseda: 
62 plugur!, 82 care cu bo!, 3 
caruje cu ca!; 255 vite mar! 

24 



Digitized by LiOOQ IC 



LOGRE?TI-MOSNENf 



186 



LOPATNA 



cornute, 26 cat, 345 of, 33 capre 
$i 184 rimatori. 

Budgetul com. e de lef ion, 
la veniturf, §i de lef 920, ban! 
30, la cheltuelf. 

Comunicafiunea in comuna se 
face prin ?oseaua vecinaia ce 
vine de la Logre?ti-Birnici, stra- 
bate comuna, puind-o in comu- 
nicafie cu Strimba §i Pojarul. 

In comunS se g&sesc: 6 pu- 
pirX $i 8 fintinf. 

Logre§ti-Mo§neni, sau Cioba- 
ne§ti, catun de re$edinja al co- 
munef cu acela?f nume, jud. Gorj, 
pi. Gilortului. 

Are osuprafaja de300hect., 
din carf: 80 hect. p&dure, 150 
hect. arabile, 60 hect. fineje, 2 
hect. vie, 4 hect. livezf de pruni 
§i 4 hect. izlaz; o popula^iune 
de 90 familif, sau 417 suflete, 
din carf 78 contribuabilf ; 2 bi- 
sericf de lemn, ftlcute de locui- 
torf la 1739, din carl una re- 
facuta la 1823; bisericf deser- 
vite de I preot §i 2 cintare^f. 

Locuitorif sunt mo?nenf. ET 
poseda: 38 plugurf, 50 care cu 
boi, 2 c&ru{e cu caf, 155 vite 
marf cornute, 16 caf, 200 of, 
20 capre §i 98 rimatori. 

In c&tun se maf g&sesc: 2 
pujurf $i 5 fintinf. 

Lohanul, deal, jud. Falciu. Se 
intinde de la N. prin centrul 
jude^uluf ?i se lasa spre S. prin- 
tre piraiele Crasna §i Loha- 
nul. In partea de V. a ora§u. 
luf Hu$i formeaza o ridicatura 
inalta, pe unde se crede c& a 
fost stapinirea veche a Hanilor 
tatare^tf. In mare parte este aco- 
perit cu p&durf. Se spune ca 
acest deal se afla din vechime 
in posesiunea unuf Han tataresc 
care exploata silitra cese gasea pe 
coastele ?i vaile dealuluf §i pen- 
tru care lucrare se intrebuin$au 
pSn& la 1000 de oamenf. Acest 



produs care se transporta in 
Constanttnopolesatisf&cea cu a- 
bonden^a trebuin(ele Imperiuluf 
Otoman. De la Hanul tataresc, 
locul trecu in posesiunea negu- 
tatorilor turci carf plateau o a- 
renda Impir^ief; maf tirziu pa- 
rasindu-se lucrarea minef de sili- 
tra, stapinirea loculuf deveni fara 
a jarif ?i de atuncf incetara cu 
totul exploatareaminelor de si- 
litra. 

In tot timpul stSpliiiref strai- 
nilor, locuitorii numeati partea 
de loc a dealuluf din care se 
scotea silitra, Locul-Hanuluf,sau 
Loctirile-Hanuiuf. 

Lohanul, ias, in suprafajade 10 
hect., format de vaiea pirului cu 
acela?f nume, pe teritoriul com. 
Tirzii, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Lohanul, ses, in suprafa^a de 
128 hect., intinzindu-se de la N 
la S., intre dealul Lohanul §i sa 
tele Petirle^ti, Tirzii ?i Pihna 
pe teritoriul com. Tirzii, pi 
Crasna, jud. Falciu. Se ter 
mina la confluenja piriuluf Lo 
hanul cu piriul Crasna, din sus 
de satul Sodolul. 

Lohanul, piriit, jud. Falciu, iz- 
vorind din dealul cu acela§f 
nume; curge printre dealurile 
Lohanul ?i Crasna, spre V. de 
ora$ul Hu?i ?i paralel cu piriul 
Crasna, cu care unindu-se la 
Gura-Vaef-Crasna, se varsa in 
riul Btrladul. 

Lohanulul (Valea-), vale, in- 
tinzindu-se intre dealurile Loha- 
nul $i Crasna, din sus de ora?ul 
Hu?i $i terminindu-se in $esul Bir- 
laduluf, jud. Falciu. Este udata 
de piriul Lohanul. Pe aceasta in- 
tinsa vale se afla a^ezate maf 
multe sate. 

Loizoaia, sat, comuna Popoufi, 



jude^ul Boto^ani, la N. de ora- 
?ul Boto?ani, pe valea piriuluf 
Siena, cu o suprafa^a de 410 
hect., din carf 72 ale satenilor, $i 
cu o populate de 22 familif, 
sau 81 suflete, din carf 15 con- 
tribuabilf. 

Are 1 iaz pe Siena §i 1 moara 
de apa. 

Pe mo$ia Loizoaia se afla o 
fabrica de spodiu, care produce 
pana la 700000 kgr. ftina de cio- 
lane, care se expediaza in Ger- 
mania pentru fabricarea zaha- 
ruluf. 

Vite: 58 vite marf cornute, 
200 of ?i 14 porcf. 

Loloe^ti, sau Bdbeni, catun, al 
com. Popindele^ti, pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romanatf, si- 
tuat linga riule^ul Tesluiul, la 
2 kil. spre S. de satul Popin- 
dele?ti, aproape de unde Teslu- 
iul intra in pi. Ocolul, §i spre 
V. de Dealul-Muerif. Altitudinea 
terenuluf este de 180 m. d'asu- 
pra nivelului marii. Are 162 lo- 
cuitorf ; o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicef-Domnuluf. 

Loloiasca, sat, facind parte din 
com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Lomul, insula, in fa{a ora^ulul 
bulgar Lom-Palanca, pi. Cimpul, 
jud. Dolj. 

Lomul, vale, formata din Lomul- 
Mare $i Lomul-Mic, uda partea 
de E. a com. Paro^i, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt ?i se varsa in 
riul Plapcea-Mare. 

Lopatna, lac, pe teritoriul com. 
urb. Chilia-Vechie, pi. Sulina, 
jud. Tulcea; se desface din bra- 
{ul Sulina, in dreptul milef No. 
24; se indreapta spre N., avind 
o direcfiune generala de la S.- 
V. spre N.-E. ; brazdeaza par- 



Digitized by 



Google 



LOPATNA 



187 



LOR1NCA 



tea V. a pia$e! $i cea S. a com.; 
are o lungime de 14 km. ; pri- 
me$te scurgerea lacurilor Tri- 
ozone $i Calelovata §i se varsa 
in canalul prin care comunica 
lacurile Matita $i Babina; e in 
conjuratacu stuf $i confine pe$te. 

Lopatna, ostrov, jud. Braila; se 
margin e^te la E. cu Dun&rea- 
Macinului, $iin cele -l'alte parpcu 
Balta; se afla pe teritoriul com. 
Chischani; are o suprafa^a de 
36 hect., acoperita cu padure 
de salcie. 

Lopatari, com. rur., jud. Buzau, 
plaiul Slaniculu!, pe ambele ma- 
luri ale riulu! Slanicul, la 59 
kit. de ora§ul Buzaul. Limite : 
la N., hotarul incepe de la mun- 
tele Piatra-Secuiulu!, urea pe 
coastele muntelul Neharni{a, prin 
muntele Chilmiziul $i coboara 
in izvorul Oprii, urea pe la ca- 
p£tul de N. al lunce! Odoboaia, 
in muntele Mace$ul §i de aci pe 
plaiu in sus, ajunge in Virful- 
Maiu^elulul, la punctul Bahna- 
Malu§elulu!, de unde incepe a 
se indrepta in muchia Urzica- 
rile ; la E., din UrzicariT, se 
coboari in piriul Sturdza (Jghia- 
bul), pe care merge pana in 
gura vaei Ha^a^ul-Oilor, apoi o 
ia pe vale urcind in muchia 
Podul-Calulu!, apoi pe la N. de 
cat. Bu$tea (com. Minzale^ti), con- 
tinuind in jos plaiul, se lasa pe 
izvorul Rugina, pe care merge 
cit-va ?i urea in muchia Tres- 
tioara, de unde coboara in 
Balta-Trestioarei, $i pe izvorul 
Sarata in jos, pana in riul 
Slanic, lasind la stinga mosia 
Meledicul ; trece riul Slanicul $i 
urea in muntele Cerchezul, zisa 
$i Dealul-Petricael ; la S., din 
muntele CerchezuluT, continuind 
plaiul, urea in muntele Mocia- 
rul; la V., din muntele Moci- 
arul, trece pela Piscul-cu Qu- 



ale $i se dirige spre Bolova- 
nul-Greulu!, de unde urmind al- 
bia riulul Slanicul, trece pe la 
MaIul-Ro§u, Plo$tina $i ajunge 
la Piatra-Mortatulu!, unde para- 
se$te albia riulul Slanic; apo! 
trece pe la Maciuca-Mare, $i ajun- 
ge in valea izvorulu! Secuiul. 

Suprafaja comune! e de 91 45 
hect., din cari: 64 curaturl, 6220 
padure, 647 finea^a, 1185 iz 
laz, 12 livezT, $i 1 107 sterp. 
Toata comuna formeaza o sin- 
gura proprietate : Lopatareasca, 
a cetelor de mo^nenl: Labe?ti- 
Berhule§ti, Vilcani, Burduce^ti, 
Cirlige^ti, Popa-al-Mare ?i Popa- 
al-Mic. Terenul e foarte mun- 
tos, acoperit de vaste §i secu- 
lare padurl, in care sunt 22 
herastrae pe apa Slanicul, unde 
se tae scindurl, ma! cu seama 
la Terca, Runcul $i Clajna. 

Pamintul este bogat in mine- 
rale precum : sare, gips, fier $i 
ape sulfuroase. Se face aci un acti v 
comer^cu objectele de lemnarie, 
care se transporta in ora$uI 
Buzau $i chiar in parole de 
cimp ale fare!; ma! renumite 
sunt grinzile de Lopatari. 

Comuna e formata din catu- 
nele : Brebul, Chiora$ti, Clajna 
Jurube$ti-Lopatari, cu sub divi- 
zia Carpini^ul $i Luncile, cu 
sub-diviziile : Runcuri ?i Terca, 
cu o populate de I250suflete, 
din car! 212 contribuabil!; lo- 
cuesc in 309 case. 

Are o $coala frecuentata de 
37 copi!; o biserica, cu I preot, 
I cintaret $i un paracliser. 

Meseria^t sunt: 5 lemnarl, 7 
butifari, 1 cizmar ?i tre! fierarl. 

Vite sunt : 357 bo!, 83 vac!, 
25 vi$e!, 56 ca!, 122 !epe, 30 
minj!, 1400 o!, 568 capre 3*1 57 
pore!. Stupf sunt 48. 

In comuna se afla: 13 mori, 
4 pive $i 1 dirsta. 

Budgetul com. e de 1850,45 
le!. 



Comuna e vechle. Din actele 
de proprietate rezulta ca are o 
vechime de peste 400 an!. Dupa 
tradijie ar fi intemeiata de-o- 
data cu Negru Voda. Catunele, 
car! o compun, existati in 1800; 
eel ma! nou e Luncile, inceput 
de Radu Ro^iorul, la 18 10. 

Lopatari, cdtun de re$edin{a, al 
com. Lopatari, jud. Buzati, cu 
350 locuitori $i 87 case. Are 
sub-divizia Carpini§ul. 

Lopatari, ape miner ale > in jud. 
Buzau, com. §i cat. Lopatari, 
pe malul drept al riulu! Slanicul ; 
confin in abunden^a: pucioasa, 
fier $i sare amara. 

Lop&t&reasca, mofie, in jud. 
Buzat), com. Lopatari, a mo§ne- 
nilor in devalma$ie, formata din 
intregul teritoriti al com. Lo- 
patari. 

Lopatareasca - §el&ril, sat, in 
jud. R.Sarat, plaiul Rimnicul, 
cat. com. Bisoca. Se nume$te 
Lopatareasca, pentru ca pana in 
1864 apar^inea com. Lopatari, 
plaiul Slanicul, jud. Buzati. Are 
una din cele ma! frutnoase pozifi! 
din plaiul intreg. Este a^ecjat 
intre mun{! inal{! ca Plaie$ul 91 
Carimbul, pe valea limpedelu! 
piriu Recea-Moldovanul, pe o 
intindere de 170 hect, cu o 
populaftune de 38 famili!, sau 
186 suflete, din car! 41 contri- 
buabil!. Seafla la 4 kil. 136 m. 
spre V. de Bisoca. 

Lopcea, si/ifte, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul. 



Lorinca, piriu > izvore^te din poa 
lele muntelul Lep?a, com. Tul 
nici, jud. Putna, da in Piriul 
Stogulul saQ Mu^ata, se impre 
una cu piriul Poiana-Marulu!, 
trece prin Valea • Marulu! $i 



Digitized by 



Google 



LOSTUNULUl (PIATRA-) 



1SS 



L0V1STKANCA 



se varsa in Putna, sub Dealul- 
Mesteacanulul. 

Lostunului (Piatra-), munte, in 
jud. BuzSu, com. Colfi, pe malul 
drept al v^ei Colfilor, format 
din plad orizontale, pu^in indi- 
cate spre S.-E., prezintind aspec 
tul eel mafpitoresc. 

Lostu^a, piriti, afluent al Bistritei, 
in jud. Suceava, com. M&deiul. 

Lo§nita, plrin, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rtmnicul, com. Chiojdeni, 
izvore^te din Dealul-Ro^u, uda 
parteade N. a com., treceprintre 
Dealul-Ro$u ?i Culmea-Lupan, ?i 
se varsa in riul Turburea, dupa 
un curs cam de 8 kil.; este 
repede, §i primavara devine to- 
rent periculos. 

Lo§ni{a, vale, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, m partea de 
N. a com. Chiojdeni; mun^i 
inalfi o inchid, iar in fundul ei 
urla zgomotos piriul Lo$ni{a. 

Lotri^orul, riulef y izvore^te din 
muntele Priporul, com. Caline?ti, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece 
prin com., prin locuri nepopulate 
§i se varsa in valea Caline$ti, tot 
in raionul com. Acest riiile^ i?I 
schimba matca dintr'un loc 
intr'altul. Are de afluent Piriul 
CulmeT. 

Lotri^a, riil. Vezi Latori{a, jud. 
Vilcea. 

Lotrul, rift, jud. Vilcea, eel mai 
insemnat dintre riurile ce se 
varsa in Ok. Izvore?te din mun^i! 
Mindrul ?i Slavoiul (culmea Pa- 
ringul); curge mai intiiu catre 
N. pana la poalele munteluT 
Timpa, de unde se indrepteaza 
catre E. $i apoi catre N.E., 
formind frontiera intre Austria 
$i Rominia ; in urma se indreapta 



catre S.-E. pana la com. Malaia, 
dupa care ia direcjia catre E. 
$i se varsa in Olt, linga satul Go- 
lotreni, pendinte de com. Cali- 
ne$ti, plaiul Cozia. 

Lungimea totala a Lotrulul 
e aproape de 80 kil., iar di- 
recjia generala a cursului sau 
este indreptata in genere de la 
V. spre E. Largimea medie a 
apei este de 20 m.; adincimea 
variaza de la o m -'75 la i m 5o ; iar 
iu^eala curentulul este de 2 ,u 50 
pe secunda. 

Largimea albiei de la origina 
$\ pana la Malaia este de 30 m., 
iar de aci pana la varsarea sa 
in Ok este de la 70-100 m. 
Fundul albiei confine pletri$. 
Valea LotruluT e pufin populata, 
productiva $i viabila. 

Uda com: Voineasa, Malaia, 
Sili^tea, Brezoiul $i Lotreni. 
De la podul stabil de la Lotreni 
(Golotreni) pana la Brezoiul, se 
afla o $osea comunala, iar de 
aci in sus drum de care. Peste 
Lotru e un pod de lemn lung 
de uom. care stabile?te co- 
municafia intre Rimnic ?i Sibiu. 

Lotrul prime^te o mulfime de 
afluenf I, dintre cancel mai prin- 
cipal! sunt: Lotrifa, Voineasa $i 
Pu$coiul sau Pascoaia. 

Lovi^tea, plain, jud. Arge?, for 
mat din vechiul $i desfiinfatul 
plaiu Ariful §i din plaiul Lovi?tea. 
Este eel mai septentrional plaiu 
din tot judeful ?i se raargine^te 
la N. cu Culmea-Fagara?ulul, 
care desparte acest plaiu ?i fara- 
Romineasca de Transilvania ; la 
V., cu riul Oltul, care il des- 
parte de jud. Vilcea; Ia E., cu 
riul Valsanul, care il desparte 
de jud. Muscel ?i la S. cu o 
linie conventional care pleaca 
de la satul Jiblea pe Olt ?i merge 
pana la satul Bradetul pe Vai- 
san, desparfindu-1 de pla^ile To- 
pologul $i Arge?ul. 



Acest plaiu, afara de mici pi- 
rale ?i vai, este udat in tot lun- 
gul sail de la N. la S. de riu- 
rile Oltul, Topologul, Arge^ul 
?i Valsanul, care curg aproape 
paralel $i despart platul in pro- 
porfiuni aproape egale. 

In plaiul Lovi^tea se afla ce!e 
mai inalte virfur! din jude{, for- 
mate de culmele Fagara^ulul 
ComarniculuT, Joi^il, etc. 

Intinderea totala a plaiului 
este de 282546 pog., din cart: 
63033 pog. cultivable, 178449 
pog. padure ?i 4 1 044 pog. ne- 
productive. 

Coprinde 17 com. rur., formate 
din 55 sate §t cat., avind : 3994 
case populate cu 18642 suflete, 
din carl 3073 contribuabilf ; 52 
de bisericl. 

Resedinfa plaiului Lovi?tea 
este in com. rur. §uicl. 

Are ma! multe manastiri $i 
schiturf, intre care cele mai ?n- 
semnate sunt: Berislave$ti, Bra- 
detul, Ostrovul, Roboia, Scau- 
eni, Stani$oara, Turnul, VSleni 
$i altele. 

Locuri istorice sunt: Cetatea 
lul Viad-fepe^ de la satul Capa- 
Jineni, Cetatea-lui-Radu-Negru 
de la satul Ariful, izvoarele ter- 
male $i recentele descoperirl 
de ruine de bai romane de la 
Bivolari. 

BudgetuI pia^el e de 48679 lei, 
la veniturl $i de 40215 lei, la 
cheltueli. 

Plaiul Lovi?tea produce multa 
cherestea de brad $i de stejar, 
taiate in mulfimele de herestrae 
hidraulice dupa riurile Topolo- 
gul, Arge^ul $i Valsanul. 

Statul poseda in acest plaiu 
7 mo$ii, avind un venit anual 
de 42696 lei, precum $i 90812 
pog. padure. 

Lovi§teanca, Nemoiul ?i Se- 
ciul, padurt particulare, supuse 
regimuluT silvic, finind de com. 



Digitized by LiOOQ IC 



LOZANEt (VALKA-) 



189 



I.UCAYITA 



Nislpi, plasa Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Lozanei (Valea-), vale, care 
se intinde de la N.-V. spre 
S.E., printre Dealul-M&n&stirel 
si Dealul-Pietr&riel, com. Solesti, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Lozia, balta, formata din virsa 
rea Prutulul si a JijieT, la K. de 
satul si com. Costuleni, pi. Bra 
nistea, jud. Iasi. 

Lozinca, sat, facind parte din 
com. Oncesti, pi St&nisesti, jud. 
Tecuciu. Are o populate de 28 
familii, sau 100 suflete ; locuesc 
in 26 case. 

Este situat la N. comunel. 

Lozna, com, rur., in partea de 
E. a placet Berhometele, jud. 
Dorohoiu, formats din satele: 
CaTmesti, Lozna cu Rusi-Stnl- 
teni si Talpa, cu resedinja pri- 
mariel in satul Lozna. Are: 41 1 
familii, sau 161 8 suflete; 2 bi- 
sericl, cu I preot, 2 cintdre^T 
si 2 palamarl; 1243 hect. 90 ar. 
pamint satesc ; 1647 hect. 02 
ar. cimp si in 1 hect. 38 ar. 
p^dure, proprietciresc ; 3 iazurl 
si 4V2 pogoane de vie. 

Budgetul com. e de lei 3962 
la veniturl si de 3823 lei lachel- 
tueli. 

Vite marlcornute 744, o! 1 300, 
capre 6, cat 113, porci 380. 
Stupl sunt 280. 

Lozna, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu, la care 
se afl& alipit si s&tucul Rusi- 
Str&teni. Are o popula^iune de 
347 famili! sau 1322 suflete. 

Proprietatea mosiel este a d- 
lor Hie C. Ciolac si Grig. M. 
Holban. 

Biserica, cu hramul Adormi 
rea-Maicel-DomnuluI, cu 1 preot, 



2 cint&reti si I p&lamar, este 
de zid fecutii in 1864, de Sp&- 
tarul M. Holban. 

SateniT inproprietari^i au 732 
hect. 39 ar. p&mint ; iar propric- 
taiif, 925 hect. 20 ar. cimp si 
1002 hect. 54 ar. pftdure, in 
care doming fagul si stejarul. 

Sunt 3 iazurl; eel mat mare, 
numit 1 lolban are o intindere de 
1 V* hectar. 

Piralele principale ce tree pe 
mosie sunt : Bahna si Ghilia. 

Drumurile cele mai ir.semnate 
sunt : acela de la Mihaileni la Do- 
rohoiu, acel de la Calinesti la Do- 
rohoiu si calea nationals, Mihai- 
leni-Botosani. 

Hotarele mosiel cu : $endri- 
ceni, Cobila, Hanii, Talpa, Ca- 
linesti, Buhaiul, Dersca si Vi{- 
cani. 

Lozova, sat, in jud. Covurluiu, pi. 
Siretul, com. Branistea, format 
de insured la 1879. Mai ina- 
inte a existat aid acelasi sat 
cu acela?! nume, dar, din cauza 
asupririlor, locuitorii au emigrat 
la Calami, formind mahalaua nord- 
vestica* a acestul oras, numit& 
Lozoveni. 

Suprafa^a teritoriulul satulul 
e de 89 hect., cu o populate 
de 25 familii, sau 89 suflete, lo- 
cuind in 21 case. 

Lozova, balta, formats de piriul 
cu acelasi nume, la N.-V. de com. 
Branistea, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu, lungS de 4 kil. si latade 
1 kil. ; confine peste de diferite 
specil, stuf si papurS. 

Lozova, pi rift si vale, jud. Co- 
vurluiu ; are ap& numai pe tim- 
puri ploioase; se varsa in girla 
Birlazelul, apoi in Siret la V. 
de ^erbesti. 

Lozova, piriil, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul com. rur. 



Balabancea ; izvoreste din dealul 
Pirlita ; se indreaptS spre S., 
avind o directiune generate de la 
N.-E. la S.-V., udind partea cen- 
trals a pl&sei si nordica" a com., 
si, dup& un curs de 5 kil., nu 
mai prin p&durl, se varsa in 
riul Taija. 

Lozova -fipe^ti, mosie a statu 
lui, in jud. Covurluiu, com. Bra 
nistea, pi. Siretul, fosta pen din te 
de Episcopia Romanulul, impre- 
una" cu mosia Branistea, de 5698 
hect. 7850 m. p. (din carl 486 
p&dure); se arendeazS cu 75000 
lei anual. 

Lozovi^a, vale, pe care e ase- 
zat satul Costache-Negri, com. 
Tulucesti, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu. 

Luca, /*>///, jud. Vilcea, pi. Cerna- 
d. s., com. Ulmetul. Se varsS in 
riul Cerna. 

Lucaci, eel mai inalt pise al 
munjilor $arbel (1777.6 m.), din 
com. Neagra-$arulul, jud. Su- 
ceava. 

Lucau^ul, munte, jud. Dimbovi^a, 
plaiul Ialomi^a. Vezi Brindusele. 

Lucavi^a, sat, in partea de S. 
a com. Maraorni^a, pi. Her$a, 
jud. Dorohoiu, asezat pe malul 
drept al piriului Mamorni^a, pe 
loc ponoros, limitrof cu Buco- 
vina. In partea de E. a satulul 
se intinde o catena de marl 
dealurl. Are o populate de 84 
familii, sau 224 suflete. 

Proprietatea mosiel este a mai 
multor locuitori. 

BisericT sunt doua, una pe 
deal, cu hramul Sf. Gheorghe, 
ftcuti in 1 86 1, de Gh. Mano- 
varde, este de lemn si tencuitS ; a 
doua, in Valea-Satulul, cu hramul 
Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din 



Digitized by LiOOQ IC 



LUCACESTI 



190 



LUCIENI 



lemn in 1 794, de Iordachi Chi- 
riac. 

Satenil inproprieta{I au 93 
hect. 09 ar. pamint ; iar proprie- 
tary: 578 hect. 61 ar. cimp si 
100 hect. 25 ar. padure, ma! 
mult tufis. 

Piriul principal ce curge pe 
mosie este Ruginosul, numit 
ast-fel pentru ca, a tit pe malu- 
rile lul cit si pe mlastinele ce 
formeaza, se vede o patura de 
coloare rosier uginoasa. Pehotar 
curge piriul Molni^a. 

Hotarele mosiel sunt cu : Bu- 
covina, Mamornita, Slobozia si 
Pasatul. 

Lucace§ti, sau Tite§ti, sat, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, resedin^a 
com. Valea-Arinilor, situat d'a 
dreapta piriulul Tazlaul-Sarat, 
pe deal si aproape de drumul 
ce duce de la Bacau la Moi- 
nesti. Are o populate de 160 
familii, sau 636 suflete ; o scoala 
mixta, frecuentata de 14 copil; 
o biserica, cladita in anul 1857 
de locuitorl,' cu 1 preot si 2 
cintare^I; 6 circiumT. 

Vite sunt: 15 cal, 343 vite 
man cornute, 113 capre si 18 
porcl. 

Linga acest sat se afla un schit, 
numit Lucacesti sau Tazlaul. 

Lucace§ti, mosie, a statulul, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Valea- 
Arinilor, in intindere de 12000 
hect., arendata anual cu 4000 
lei. Apar^inea ma! inainte ma- 
nastirel Bistrija (Neam^u). 

Lucacesti, padure, a statului 
jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 
Valea-Arinilor, cu o suprafa^a 
de 1 1944 hect. Mai inainte ti- 
nea de manastirea Bistri^a (jud. 
Neam^u). O parte dintr'insa are 
plan de exploatare; regimul 
adoptat e codrul regulat. Arbo- 
ril sunt eel mat mul^i resinosi. 



Lucacila, munte, in sus de Mo- 
roeni, jud. Dimbovi^a, in partea 
stinga a riului Ialomi^i. 

Luceanca, sat, facind parte din 
com. rur. Butimanul-Luceanca, 
plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade 
spre S. de Butimanul, pe calea 
jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre 
padurile Desloaicasi Paduroaica, 

S'a infiin^at la anul 1840, 
dupa cum spun locuitorii, de 
catre fostul proprietar D. C. 
Faca. Locuitorii din acest sat 
sunt adusl de acest proprietar 
parte din Butimanul si parte din 
satul Lucieni, jud. Dimbovi^a. 

Are o biserica, cladita in anul 
1844, de catre fostul proprietar 
Const. Faca. Serviciul divin se 
face de preotul din Butimanul. 
Se intinde pe o suprafafa de 
383 hect., cu o populatie de 187 
locuitorl. 

Dl. A. Vanicu are 277 hect. 
si locuitorii 106 hect. In cor- 
pul mosiel sunt 125 hect. padure. 
Pentru izlaz s'au rezervat peste 
20 hect. Locuitorii cultiva 100 
hect. (6 sterpe). 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 159 
si al celor micT de 143. 

Luceni, sat, jud. Iasi, pi. Brani- 
stea, pe malul sting al riului 
Jijia, la 2 kil. de satul Cirpi^i, 
din com. Stinca, asezat pe ses, 
avind spre E. o padure. Are o 
populate de 59 familii, sail 274 
suflete ; o biserica, cu 1 preot, 1 
cintarej si 1 eclesiarh. 

Vite: 239 vite marl cornute, 
225 01, 50 cat si 146 rimatorl. 

Luceni-Bacaloael, sat, in jud. 
Iasi, pi. Branistea, com. Stinca, 
pe malul sting al Jijiel, cu o 
populate de 16 fam., sau 90 sufl. 
Vite : 79 vite marl cornute, 
16 ol, 7 cal si 32 rimatorl. 



Luceni-Sturzoaei, sat, jud. Iasi, 
pi. Branistea, com. Stinca, pe 
malul sting al Jijief, in jos de 
satul Luceni-Bacaloaei ; cu o po- 
pulate de 9 familii, sau 60 su- 
flete. 

Vite marl cornute 47, ol 189, 
cal 9 si rimatorl 38. 

Luchie, cdtun (tirla), pe cimpul 
Baraganul, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, com. Calarasi-Vechl. 

Lucia, sau Saratul-Secii, lac, 
in jud. Teleorman, com. Seaca. 

Lucia, prival, jud. Braila, incepind 
din DunaYea-Vechle si curgind 
la V. privalulul Brisceata. 

Lucieni, com, rur,, jud. Dimbovi{a, 
pi. Dealul - Dimbovita, situata 
pe malul Dimbovi^el, spre S. de 
Tirgoviste, pe soseaua judefeana 
Tirgoviste- Gaesti, jud. Vlasca. 
Este asezata pe loc ses. In raio- 
nul sau se gases te Malul-Obreja. 
Peste Dimbovita este un mare 
pod de lemn, facut si intre^inut 
de judef. Se compune din sapte 
catune: Luceni - Ungureni, Mis- 
lea, Rincaciovul, Geangoesti, Mo- 
goesti, Cotul-Moril si Lucieni- 
Pamintenl, cu o populate de 
2222 locuitorl. 

Are cincl biserici ; o scoala, 
cu dolinvajatori, platip de stat. 

Se margineste la E. cu com. 
Vacaresti si Colanul ; la V., cu Lu- 
desti si Butoiul ; la N., cu Dra- 
gomiresti si Colanul si laS. cu 
$u$a-Seaca si Cobia. Se des- 
parte mal de toate comunele prin 
padure. Se leaga cu Colanul 
si $u{a-Seaca prin sosea jude- 
{eana, iar cu cele-1'alte prin sosele 
vecino-comunale si drumurl prac- 
tice. 

Lucieni (Udatii-Mici), cdtun, 
al com. Albesti, jud. Buzau, cu 
240 loc. si 42 case. 



Digitized by 



Google 



LUCIENl 



1<H 



l.UCIUL 



Lucieni, sat, ftcind parte din com. 
rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pi. 
Arge^elul. Mat inainte se numea 
Valea-Vacii. 

Locuitoril sal s'aD impropie- 
tarit pe mobile proprietarilor, 
carl au posedat pSmintul din 
vechime. 

Lucieni, numire ce se mat da 
most el Valeanca, sau Tufele-Co- 
tuneT, din jud. Buzau, com. Al- 
besti. 

Lucieni, padure, supusa regimu- 
lui silvic, jud. Muscel, pi. Ar- 
ge$elul, com. Hirtie§ti, cat. Lu- 
cieni, in inttndere aproximativa 
de 150 hect, proprietatea d-luT 
Anton Viadescu. Este situate 
pe coasta dreapta a riulul Ar- 
ge$elul $i e populate cu fagl, §i 
pufinl paltinf, aninl $i mestea- 
canT. 

Lucieni - Ungureni, sat, jud. 
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovi- 
$a, com. Lucieni. 

Luciul, com. rur., in jud. Buzau, 
pi. CimpuluT, situata pe ambele 
maluri ale riulur Caima^uiul, la 
36 kil. de Buzau. Hotarul, la 
N., incepe din hotarul mosiel 
Movila-OH, pecare merge pana 
da. in hotarul mo$ieI Bilhacul; 
la E., se lasa din hotarul Bilha- 
cul peste apa Strimba, inveci- 
nindu se cu hotarul mo^iel Mar- 
gineanca-Ru^etul (com. Largul) 
p&na da in hotarul mo$ieI Ma- 
coveiul ; la S., se invecine^te cu 
hotarul mo§ieTMacoveiuI $i parte 
din mo$ia Caldare^ti ; la V., din 
hotarul Caldare$ti, ia pe hotarul 
mo^iel Caragelele, pe care urea, 
trecind riul Calma^uiul, pana in 
hotarul mo?ieT Movila-Oil. 

Suprafa{a sa este de 4552 
hect. f din carl: 3772 hect. ara- 
bile, 27 hect. padure, 83 hect. 
finea^a, 510 hect. izlaz $i 160 



sterp. Are o singura mo$ie, Lu- 
ciul ?i pamintul locuitorilor. 

Terenul e $es, pu{in baltos, pe 
alocurea cu saraturl $i multe ni- 
sipurT. 

Comuna e forraata dintr'un 
singur cat., Luciul, avind o po- 
pulate de 910 suflete, din carl 
15 contribuabilf ; loeuese in 145 
case. 

Are : o $coala frecuentata de 
20 elevi $i 4 eleve; o biserica, 
cu hramul Sf. Nicoiae, deservita 
de I preot, 1 cintare$ ?i 1 pa- 
racliser; 4 circiuml; o moara 
cu aburl; o ca$arie $i 2 stine. 

Comer^ul consta in desface- 
rea cerealelor, care se transpor- 
ta la gara Cilibia. Cat de co- 
munica^ie n'are, afara de drumul 
natural Albe$ti-Largul, prin Lu- 
ciul. 

Vite sunt: 321 boT, 576 vacT, 
168 vtyeT, 4 bivolT, 4 bivoltye, 
329 caf, 281 lepe, 62 minjl, 3400 
of, 9 asinl $i 273 porci. 

Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4 
fierarl, I ma§inist ?i 1 brutar. 

Comuna e vechie. Dionisie 
Fotino o men^ioneaza. Numirea 
el vine din faptul, ca pe teri- 
toriul saQ este o balta, ale carel 
marginl sunt acoperite de stuf, 
iar al carel mijloc e curat. Mij- 
locul poarta numele de Luciul- 
Bal{el$i de Lumina Luciulul. Lo- 
curile din apropiere s'au numit: 
Locul de la Luciu $i de aci 
intreaga comuna a primit acest 
nume. 

Luciul, #?///. rur., in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomija-Balta, situata la 
extremitatea de N. a pla$ef, 
limitindu-se cu jude^ul Braila. 
Teritoriul comunei are supra- 
fa^a de 10560 hect., din car! 
3000 hect. balti? $i se intinde 
spre V., din Dunare pana in 
teritoriul comuneT findarel $1 
spre N., din teritoriul comunel 
Gura-Ialomifel pana in judejul 



Braila, unde se limiteaza cu 
comuna Mthaiu-Bravul. 

Mo§ia aparfine Eforiei Spita- 
lelor Civile din Bucure?ti $i 
unul proprietar particular, cu 
care stapine?te in deva)ma$ie. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietartyl pe mo§ie 
166 locuitorl; neimproprieta- 
ri^I se maT afla 98. 

Comuna este udata de Du- 
nare, de riul Ialomifa, de la- 
curile : Co$covata, Torna, Cui- 
burile, Plaviile $i de braful Filip. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe coasta de V. 
a laculuT Co$covata. Numirea 
veche a acestul sat a fost Zmeul, 
sat care era situat maT spre S. de 
actualul pe locul numit Bise- 
rica-Vechle. 

AicT este re$edin$a primarie! 
?i a judecatorieT comunale. 

Are o populate de 210 fa- 
milil, sau 1007 suflete: 502 bar- 
bae $i 505 femel; ioo4RominT, 
1 Grec, 2 Bulgarf; 238 agricul- 
torT, 6 meseria?!, 6 comercian^I, 
5 cu profesiunl libere, 38 mun- 
citori $i 1 1 servitorT. $tiu carte 
108 persoane. 

Sunt 132 contribuabill. 

Are: o $coaia mixta, frecu- 
entata de 37 elevi §i condusa 
de un invajator, retribuit de 
jude{ §i comuna; o biserica, 
deservita de 1 preot $i 2 das- 

cair. 

Vechiul drum, ce duce din 
Calara$i la Braila, trece prin 
Luciul. 

Luciul, battel, in com. Luciul, 
jud. Buziu, avind marginile aco- 
perite cu stuf, $i mijlocul cu- 
rat (luciu) ; confine pe$te. 

Luciul, movila, inalta, in jud. Bu- 
zau, com. Luciul. 

Luciul, mosie, in jud. Buzau, com. 
Luciul, cu 4280 hect., mare parte 



Digitized by LiOOQ IC 



LUCIUL 



192 



LUDESTI-BUDAIUL 



arabile, 12 hect. padure, restul 
izlaz, finea^a, balti?, saratur! ?i 
sterp. 

Luciul, apU t jud. Tlfov, pi. Zna- 
govul, com. Butimanul. Se for- 
meaza din plo! §i mid izvoare, 
?i uda partea de N. a cat. Lu- 
ceanca. Se intilne^te la cat. Ul- 
meni, com. Poenari, cu apa nu- 
mitaCoadele-Znagovului. In dru- 
mul sau formeaza doua mic! 
hele§tae: unul in mo^iaLuceanca, 
avind o suprafaja de 50 aril $i 
al doilea in mo?ia Pa?caneanca, 
avind aceea?! intindere. 

Luciul, piriU, izvore§te din balta 
Luciului, pe mo$ia Hirlaul, jud. 
Boto^ani, trece in comuna Ba- 
deni, jud. Ia$i, unde se varsa 
in stinga riulu! Bahluiul, in drep- 
tul Dealulm-Biserice!. 

Luciului (Balta-), balta, pe mo- 
$ia Hirlaul, jud. Boto^ani, din 
care izvore$te piriul Luciul. 

Luda§i, sau Luda^ul, sat, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- 
sa?ti, situat in valea Tazlaulul- 
Mare, la I 1 /* kil. de satul cu 
?coala Basa^ti. Are 135 famili!, 
sau 525 suflete ; o biserica, cla- 
dita de Iocuitori, cu 2 cinta- 
re$! ?i deservita de preotul din 
satul Basa^ti ; 3 circiurai. 

Vite sunt: 13 ca!, 279 vite 
cornute, 26 porcl ?i 6 capre. 

Luda§i, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s , com. Basa?ti, in in- 
tindere de 292 hect., proprie- 
tatea Episcopulu! de Buzau, Cli- 
mescu, dind un venit de 3465 
let anual. 

Luda$i sau Luda^ul, pirin, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- 
sa?ti, de pe teritoriul mo$iei 
Luda^ul. Este format din doua 
pir?ia$e : Jghiabul ?i Vararia, se 



incarca cu Dracoaia $i se varsa 
d'a stinga Tazlaului Mare. 

Ludaneasca, ciftun, pendinte de 
comuna Prestnicul-d.-s. sau Raz- 
mire^ti, plasa Marginea, jud. 
Vla?ca, proprietate a d-lul V. 
Cristopolu. 

Mo$ia se intinde pe o supra- 
fa{a de 890 hect. Este estimata 
de Creditul Fonciar Rural din Bu- 
ure?ti la suma de 180000 leT. 

Venitul anual este de 10600. 

S'au improprietarit la 1864, 
54 locuitor!, pe o suprafa^a de 
162 hect. 

Are o biserica, cu 1 preot 
$i 2 dascali. 

Ludeasa, tnunte, la N. com. Ri- 
me?ti, plaiul Horezul, jud. Vil- 
cea, intre mun^ii Piscul-Lung $i 
Bolca. 

Ludeasa, Romani, Bolca §i 
Bradule^ul, paduri particu- 
lare, supuse regimului silvic, pe 
mo$ia Romani, com. Rime$ti, 
pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Ludeasca, piriti, jud. Vasluiii, 
pi. Stemnicul, izvore$te din com. 
Buhae$ti, intra in com. Birze?ti, 
formeaza mal multe girle sub 
ramifica^iunea dealulu! Lude^ti- 
Budaiu; apoi in dreptul satuluT 
Birze^ti, tae oblic $esul Birladu- 
luT, facind mal multe cotituri $i 
se varsa in riulBirladul, aproape 
de podul peste apa Birladulul, 
ce leaga. calea Birze?ti cu calea 
Vasluiti-Roman. 

Lude^ti, com. rur., jud Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul-Dimbovi^a, spre 
S.-V. de Tirgovi?te, situata 
pe loc ?es, intre vaile $i dealu- 
rile: Valea-PotopuluT, Piscul-Ma- 
tu$ei-Cali, Piscul-Milos, Piscul 
Cenu$aru],Piscul-OstreT$i Piscul 
Tilma?. Prin raionul com. curg 
piriul Potopul ?i piriia?ul Po 



tocelul. Are $i un lac numit 
Lacul-Barbatescu. 

Se compune din trel catune : 
Scheiul, Tele^ti ?i Lude^ti, cu o 
populate de 2370 Iocuitori. Pe 
teritoriul ei se afla padure multa, 
§i arborl fructiferi mai cu seama 
prunl. 

Are: treT bisericT; o ?coala, 
condusa de un invajator, pla 
tit de judet ; cine! rnorT de apa; 
14 velni^e cu cazane pentru fa- 
bricat Juica. 

Se invecine?te: la E. cu Bu- 
toiul ?i Dragomire$ti; la V., cu 
Bogafi ; la N , cu Bo^ti ?i la 
S., cu Hulube?ti. De Bogafi 
se desparte prin deal $i Valea- 
StrimbuluT, precum $i prin pa- 
dure; de Hulube^ti, prin cim- 
pie; de Butoiul, prin Valea-Pu- 
turoasel ?i Valea-Butoiulul, pre- 
cum $i prin padure, ?i de Bo- 
^e?ti, tot prin padure. Numalcu 
Hulube?ti se leaga prin $osea 
vecinala, iar cu cele-1'alte prin 
poteci $i drumuri practice. 

Are trel marl paduri : una de 
167500 aril, a doua de 105000 
aril ?t a treia de 100000 aril. 

Lude^ti-Budaiul, deal, ramifi- 
care a dealuiul ce strabate com. 
Birze?ti, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luT. Se Intinde de-a dreapta riu- 
luT Birlad. Ramificarea Morel se 
intinde de-a stinga acelul riu. 
Aceste ramificari poarta deose- 
bite numirl: la satul Muntene?ti 
poarta numele de Ruginoasa §i 
Mere! ; la Birze?ti: Radiul-Lude- 
$ti, Preda ?i Birze^ti; la satul Tac- 
mane^ti : Tacmane^ti, Dele^ti; 
Morel ?i Arvinte; la sat. Bra- 
ha^oaia: Floroaia ?i Arvinte, 
Buciuna (acoperit cu paduri de 
fag!) $i Bobilca; la sat. Canja- 
lare?ti : Dealul - Plopului ?i la 
Dobroslove?ti : Ciu^melei- Fau- 
noaia, Zamfirel^i More!; in fine la 
satul Lude?ti-Budaiul, ramifica- 
rea poarta numirea de ma! sus. 



Digitized by LiOOQ IC 



lude$ti-bjdAiul 



193 



LUMINA 



Lude?ti-Bud&iul, cu parte din 
Codrul, sat, jud. Vasluifl, in 
partea de N.-E. a comunet Bir- 
ze$ti, situat pe coasta de E. a 
ramifica^iunel dealulul cu acela§I 
nume. 

Are o suprafa^a de 700 hect. 
$i o populate de 30 farailif, 
sau 150 suflete. 

Vite: 120 vite marl cornute, 
26 cal, 70 ol, 15 capre ?i 39 
rimatorl. 

Ludi§orul, pfidure, a statulut in 
intindere de 25 hect., jud. Mus- 
cel, plaiul Nuc$oara ; fine de 
mun{il inanastirel Cimpulung, 
care fac parte din comunele Cor- 
bi$ori $i Berevoe^ti. 

Ludul, catun> in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani, com rur. Com&- 
ne$ti. 

Ludul, ma/tala, com. rar. Cr&- 
gue^ti, pi. Motrul-de-sus, jud. 
Mehedin^i. 

Luica (Luica-Cotroceni), com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Negoe^ti, 
situata la N. de lacul Luica, 
inconjurat de dealurl frumoase, 
la 44 kil. de Bucure$ti. Sta in 
legatura cu com. Nana, prin o 
$osea vecinala. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2628 hect., cu o populate de 
975 suflete, din carl 176 con- 
tribuabilT; locuesc in 103 case 
$i 23 bordee. 

Statul are 2000 hect. ?i locu- 
itorii 628 hect. Statul cultivSprin 
arenda?ii sal 1700 hec. (100 ster- 
pe, 20 izlaz). Locuitorii cultiva 
588 hect. (30 izlaz $i 10 vie). 

Budgetul com. e de 2413 lei la 
veniturl $i 2298 lei la cheltuelf. 

Are o biserici, cu hramul 
Sf. Gheorghe, deservita de 3 
preofl §i 2 cintare^I; o $coala 
mixta, frecuentata de 19 elevl 
$i 8 eleve. 



Vite sunt : 600 cal $i lepe, 200 
bol, 332 vacl $i vi^el, 30 bivoll, 
40 bivoli^e, 15 capre, 300 porcl 
$i 800 01. 

Dintre locuitorl, 193 sunt plu- 
garl. 

Locuitorii poseda: 92 plu- 
gurl, 42 ca bol, 50 cu cal; 100 
care §i caru^e : 35 cu bol, 65 
cu cal. 

Improprietari^I sunt 159 locu- 
itorl ?i neimproprietaritl, 41. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Luica (Luica-Mihaiu Voda), 
sat, facind parte din com. rur. 
Mitreni-Clate^ti, jud. Ilfov, pi. 
Olteni^a, situat la extremitatea 
pla§el, spre pi. Negoe$ti. 

Se intinde pe o suprafafa de 
3599 hect. (impreuna cu satul 
Mitreni), cu o populate de 126 
locuitorf. Statul are 3000 hect. 
$i locuitorii (impreuna cj cei 
din Mitreni) au 599 hect. Statal 
cultiva prin arenda?il sat 2610 
hect. (90 hect sterpe, 100 hect. 
izlaz, 200 hect. padure). Locui- 
torii au 100 hect. izlaz. 

Numarul vitelor marl e de 
164 ?i al celor mid, de 35. 

Luica, balttt, jud. Ilfov, cu o 
forma triunghiulara. \§X ia na$- 
tere din locurile baltoase, nu- 
mite la TufaniMuI-State §i se 
varsa in riul Arge§, spre N. de 
com. Curcani. Litre balta Luica 
$i riul Arge$ este un pod de 
lemn, pe $oseaua judejeana Bu- 
cure$ti-Olteni{a. 

Luica, mope a statulul, pendiiite 
de manastirea Cotroceni, jud. Il- 
fov, care se arcndeaza cu 27350 
lei anual. 

Luica-Cotroceni. Vezi Luica, 
jud. Ilfov, pi. Negoc§ti. 

Luica-Mihaiu-VodS. Vczi Lui- 



ca, jud. Ilfov, pi. Oltenifa, com. 
Mitreni. 

Luica-Mitreni, mope, a statulul, 
jud. Ilfov, pendinte de mana- 
stirea Mihaiu-Voda, care, impre- 
una cu Potcoava a manastirel 
Negoe$ti, se arendeaza cu 55200 
lei anual. 

Luicaneasca, vale, pe care se 
afla com. Butimanul, jud. Ilfov, 
pi. Znagovul. 

Luma^ul, deal, jud. Dolj, pi. O- 
colul,com. Co$oveni-d.-j., pe cos- 
ti$a caruia este a^ezata com. 

Luma^ul, mope, a statulul, si- 
tuata pe teritoriul comunel Co- 
?oveni-d.-j., jud. Dolj, pi. Oco- 
lul. Pana la secularizarea ave- 
rilor manastire^ti, mo$ia apar- 
{inea manastirel Sadova. 

Se arendeaza cu 11350 lei 
anual. 

Luma^ul, padure, a statulul, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Co§o- 
veni-d.-j. Are o intindere de 150 
hect. $i este compusa din: gir- 
nita, arjar, stejar $i lemn ciinesc. 

Luma^ul, />/>/# $i vale, jud. Dolj, 
pi. Ocolul. Izvore§te din fintina 
Calugara, din dreptul §coaleI 
com.Co$oveni-d.-j. Uda comuna 
prin partea de V. $i apol patrunde 
in com. Malul-Mare, pe teritoriul 
careia se $i varsa in riul Jiul. 

Lumina, grind, sau loc ridicat 
de asipra stufului inconjurator, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul comunel Cara-Orman, 
situat in partea centrala a pla$ei 
$i de E. a comunel ; se desface 
din grindul Cara-Orman ; se in- 
tinde spre N., avind o direc^iune 
generala de la S. spre N. ; spre 
V. de el este lacul Puiule^ul, iar 
spre E., lacul Puiul; in capatul 



•117*. MmrtU IHcfionar GtograAc. Vol. IV 



25 



Digitized by 



Google 



LUMINA 



194 



LUNCA 



de N. se afla punctul trigono- 
metric cu acela?! nume ; partea 
de S. poarta numele de Grin- 
dul-Lurul, care e taiatde drumul 
comunal Cara-Orman - Ivancea, 
numit $i Drumullui-Mamut ; are 
o intindere de ioo hect. ; aco- 
perit cu nisip. 

Lumina, punct trigonometric de 
observafie de rangul al 3 -lea, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul com. rur. Cara-Orman, 
in partea centrals a placet §i cea 
de E. a comunel, situat la ex- 
tremitatea de N. a grinduhri 
cu acela?! nume ; are o inal- 
{ime de 17 m. §i doming a- 
supra grindulu! Lumina, $i a 
lacurilor Puiul $i Puiule^ul. 

Luminele, saQ Dealul-Lumi- 
nelor, sat, cu 526 locuitorl, 
jud. Arge?, pi. Topologul, facind 
parte din com. rur. Dedule$ti- 
Varzari ; are o biserica, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, cu 2 
preop, 1 cintaref ?i 1 paracliser. 

Luminele, coastd, jud. Buzaa, 
com. Breaza, ramificafie dinmun- 
tele Istrifa, in fa{a cat. Pisculeni, 
com. TisSul ; serva ca hotar de- 
spre com. Pietroasa-d.-s. 

Luminoasa, deal ?i baltd, in jud. 
Mehedinji, pi. Blahni$a, com. 
rur. Gogosi. 

Luminoasa, lac, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se 
formeazS din revSrsSrile riulul 
Jiul. Se afla la V. comuneT, a- 
vind o suprafa^a de 30000 m. p. 
Lungimea LaculuT, de la N. la 
S., este de 300 m. $i lafimea 
de la V. spre E., de 100 m. 

Luminosul, lac, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, com. VSr^ti. 

Lumnicul, com. rur., jud. Me- 



hedinfi, pi. Ocolul-d.-j., la 32 
kil. de ora§ul Turnul - Severin, 
situata pe valea piriulul Cerve- 
nija, in stinga, la poalele dea- 
lulul Lumnicul. Se margine^te : 
la E. §i N., cu com. Ruptura; 
la S. cu com. Cremenea §i la 
V., cu com. Degera^i. 

Formeazcl com. cu Lumnicul- 
d.-s., avind peste tot 500 lo- 
cuitorl, din carl 86 contribuabill ; 
locuesc in 100 case. 

Locuitoril poseda : 16 pluguri, 
27 care cu boi, 3 c5ru$ecu cat; 
60 stupl. 

Prin comuna trece o §osea, 
care incepe din §oseaua na^io- 
nala de la Pruni§ori §i duce la 
Degera^i-Lumnicul-Ruptura. 

Are o biserica, cu 1 preot 
$i 1 cintaxe^. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 848 let, iar la cheltuell 
de 384 lei. 

Vite : 400 vite marl cornute, 
12 cal, 300 01 $i 340 rim&torl. 

Pirate mal principale in com. 
sunt : Cernevija, Ciurila, Dese- 
ragi, Lumnicul. Are o fintina' 
numitaFintina-TurculuI, in apro- 
pierea cireia seafla a^anumitul 
Bordeiul-Turculul. 

Lumnicul, deal, com. rur. De- 
geraji, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- 
hedinfi. 

Lumnicul-de-Sus, sat, in jud. 
Mehedinji, pi. Ocolul-d.-j., fine 
de com. rur. Lumnicul. 

Lunca, sau Mo^nenii-din-Deal, 

sat, cu 60 familii, jud. Arge$, 
pi. Cotmeana, face parte din 
com. rur. MSrghia ; are o bise- 
rica, cu hramul Na?terea-Maicel- 
Domnulul, deservita de 1 preot, 
1 cintare$ $i 1 paracliser. 

Lunca, sau Lunca-Asaul, sat, 
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. 
Comane§ti, situat pe malul sting 



al Trotu$uluI, ma! jos de con- 
fluenfa acestul riQ cu piriul A- 
saul, la 720 m. de satul Asaul. 
Are o biserica, cu 2 cintareflf, 
cladita la 1 81 S, fost schit. 

Lunca, sau Lunca - Moine$ti, 
sat* jud. Bacau, pi. Muntelul, 
com. Moine$ti, situat pe dealul 
Osoiui $i Lunca §i in valea 
piriulul Moine$ti. Are 33 familii, 
sati 142 suflete; 2 circiumi. 

Vite sunt: 9 caT, 66 vite marl 
cornute, 25 porcl $i 96 ol. 

Lunca, sat, jud. Bacau, pi. Siretul- 
d.-s., re$edin{a com. Filipeni, 
situat pe piriia$ul Dunava^ul, la 
poalele dealulul Dobrianu. Este 
locuit de ni$te emigrajl din Bu- 
covina, veniff in farape la 1820 
§i carl au fost improprietaritT 
pe mo§ia lul Aga Grigorie Ro- 
setti. Pe cind com. Filipeni se 
afla alipita de jud. Tecuciu, satul 
era situat pe dealul Dobrianul, 
al carul nume il purta. 

Are o populate de 246 fa- 
milii, sau 1032 suflete; o $coaia 
rurala; o biserica cu hramul 
Schimbarea la-Faja, cladita de 
locuitori la 1848, cu 1 preot 
$i 1 cintaret ; 4 circiumi, o moara 
condusa de aburl $i una de apa, 
o flerarie $i trel timplaril. 

Vite sunt: 44 cal, 566 vite 
marl cornute, 68 porcl §i 5 1 
capre. 

Lunca, sau Filipea, sat, jud. 
Bacad, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Tirgul - Valea - Rea, situat d'a 
dreapta Tazlaulul-Mare, la 1 i i 
kil. de ?coala din satul de re- 
^edin^a. Are 27 familii, sau 95 
suflete. Vite marl cornute sunt 
36 $i porcl, 10. 

Lunca, sat, in centrul com. Zia- 
tunoaia, pi. Miletin-Tirgul, jud. 
Boto^ani, a^ezat in stinga pi- 
riulul Siena, la poale de deal. 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



195 



LUNCA 



Are o suprafaja de 147 hect. 
al locuitorilor $i o populate de 
45 famiiil, safl 215 suflete, din 
carf 50 contribuabilT. 

Vite: 85 vite marl cornute, 
\2 cai, 4CX) ol, 30 mascurl; 30 
stupT. 

In vechime satul se mal nu- 
mea $i Codrovtya. 

Lunca, cdtuti, al com. Vintili- 
Vodi, jud. BuziO, cu 400 locui- 
tori 91 98 case. Are sub-divizia 
Reghinarl. 

Lunca, sat, in jud. Covurluiu, pi. 
Prut, com. Iori$ti ; are 61 famiiil, 
sau 236 suflete; o biserici. 

Lunca, c&tun, care impreuni cu 
Satul-Mare, formeazi satul Do- 
briniu{i sau Hapii, com. Virful- 
Cimpulul, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiti. 

Lunca, ctitun, alipit la satul Mo- 
go$esti,comuna Buda,pl. Herja, 
jud. Dorohoia 

Lunca, c8t., care, impreuni cu 
c&tunul Satul-Mare, formeazi sa- 
tul PilipSu^i, com. Pilipiufi, pi. 
Herja, jud. Dorohoiu. 

Lunca, sau Lunca - Banului, 
sat, in centrul com. Lunca-Ba 
nuluT, pi. Prutul, jud. FilciG.Este 
situat pe coasta de E. a dea- 
luluT Prutul, ridicat cam la 10 m. 
de la nivelul rlulul $i pe o su- 
prafa{& neregulati, prezintind 
diferite ridic&turl. 

Se zice, ci satul, din ve- 
chime, a fost a$ezat pe vale 
in §esul Prutulul, lingi lunc5, 
care se st&pinea de un boer, 
numit Banul, de unde i s'a zis 
si Lunca - Banului. Din cauza 
inundafiilor, locuitoril s'aO ridi- 
cat in anul 1840 din acest sat 
?i au infiinfat satul de astizl, pe 
costisa dealulul. | 



Are o populate de 46 familif, 
sati 160 suflete, din car! 35 
contribuabill $i se intinde pe o 
suprafa{£ cam de 1000 hect. 

Locuitori! din vechime au fost 
proprietarl rizesl; azlinsi mo- 
$ia nu ma! e a lor. 

Aid este: resedinfa primi- 
riel ; o biserici care a fost ftcuti 
in 1840, odati cu infiin^area 
satulul eel nou. 

Aceasti localitate care se afli 
la 10 — 12 kil. in jos de satul 
Stinilesti, are si ea o mare in- 
semn&tate in rizboiul urmat 
intre RusI si Turdf la 171 1. 

lata privitor la aceasta o des- 
criere a cronicarulul Ion Necul- 
cea : 

«Iara imp&ratul (Petru)era in 
Gura Prutefulul, la casele Ba- 
nului. Dec! au socotit si au scris 
lul Ianos general (care se afla 
jos in Gura-S£ratei) si se ridice 
la noapte s3 vie inapol la o- 
buzul lu!. Decl Ianos general, 
cum a v&zut scrisorile Imp&ra- 
tulul, c£-I scrie si se intoarcS 
inapol, cum au inoptat, la trel 
ceasurl de noapte au $i purees 
inapol ; Tar Turcil auzind huetul 
carelor sl-au fScut spaimi si aQ 
inceput si fug&; iarS un pasi 
a zis vizirulul cS vuetul se pare 
c& se duce, iar nu vine. Dec! 
fiind un Bulucbasi, de neamul 
s&ti Sirb, turcit de la Bosna, 
anume Colceag, si-1 trim&sese 
s& mearga. si vad&, si cum s'au 
dus au si luat limb& ci fuge o- 
buzul ; si asa au incetat Turcil 
de a fugi si virtos au inceput a 
trecere Prutul toati noaptea. 

«DecI obuzul lul Ianos gene- 
ral, intru acea noapte aft mers 
cu pace si au sosit pini in ziui 
la obuzul imp&ratulul in Gura- 
Prute^ului la casele Banului. 
Iar JTurcil a doua zi, Dumi- 
nic& diminea^a in luna lul lulie 
7 zile veneau carl cum puteau, 
in puterea cailor ; atuncl au scos 



Moscalil afard, din obuz, vr'o 
patru mil de Moscall, ma! in 
jos pe ling* balta Prutefulul, 
ca trel patru pistrele de sdgeatS. 
si ati esit si Moldovenil in po- 
triva celor patru mil de Mos- 
call, alaturea mal despre cimp 
si cu Dumitrasco - Voda, $i cu 
puftntel Donflsi CazacI, al&turea 
cu Moscalii. Decl Turcil aQ si 
inceput intiiu cu Moldovenil a-sl 
da palme si ad se h&r&ti ; iar& 
p&n& au inceput Turcil a se 
ingloti, stau oare-ce bine si bie£i 
Moldovenl. 

«Iar& apol glotindu-se Turcil 
mult'ime, nu mal puteau si \\e 
r&zboiul, cSl Turcil aveati tot foe 
si cai bunl. 

c Atuncl TurcilVizind ci Mol- 
dovenil au dosit la obuz, au in- 
ceput a dare nivaliasupra ce- 
lor 4000 de Moscall, ce erau a- 
farS din obuz, ^i a Don£lor; 
decl asa le dad nivali cit se 
pireatt c3 or trece Turcil cu 
cail peste din^il : iari Moscalil 
il sprijineau tare din foe. 

cDec! pSni in sari intru acea 
zi Duminici tot veneau Turcil 
virtos din jos ?i se asezase pe 
coasts la deal, iari Tit^rimea 
tot trecea in sus spre Husi 
drept prada pre la Bejenil, ca 
lupil ; cum ar trece ni^te lacuste 
asa treceau de mulp. 

cEarS, obuzul eel mare Mos- 
chicesc aO tot venit la un loc 
si se impreune cu obuzul Im- 
piratulu! si n'au putut intr'acea 
zi si ajungi ce numal pini la 
Stinilesti, au venit. Eari Impi- 
ratul vizind ci nu mal vine obu- 
zul eel mare, pedestrimea tare 
s'a ingrijat. 

Ǥi indati s'a ridicat Impi- 
ratul cu obuzul lul de acolo, de 
lingi casele Banului §i au pur- 
ees noaptea in sus prin intu- 
neric de nu se vede mina si ad 
mers toati noaptea si pini in 
ziui au ajuns la Stinile^ti sub 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



196 



LUNCA 



deal. Iara de focurile Turcilor 
$i a Tatarilor era cuprinsa toata 
costi§a p£na pe sub padure, 
tot cimpul acela pana inHu?i; 
iar Turcil ?i Tataril de la focurl, 
auzeau hreamatul obuzulul $i 
niminea nu se clinteau de la 
focurl ca cum ar fi ni$te oamenl 
mor{I pSna in revirsatul zorilor, 
de incepuse a se lumina de ziua, 
Luni, atunci s'a intimpinat Im- 
p&ratul cu toata greimea pedes- 
trimel ce era la obuzul lui Rep- 
nin general in sat in StSnile?ti.» 
Din descrierea cronicarulul 
loan Neculcea rezulta* foarte la- 
murit Cei pe teritoriul satuluT 
Lunca-Banului s'aQ inceput pri- 
ma har^a a razboiulul $i, dupa 
retragerea Imparatulul din a- 
ceasta localitate, cimpul luptel 
s'a schimbat in satul Stanile?ti, 
in sus de acolea, unde s'au 
strins la un loc cele trel obu- 
zurl ale armatel Ruse^tl. (VezI 
Gura-Sar^el, sat, jud. Falciu). 

Lunca (Pojarul), sat, facind 
parte din comuna rtir. Valeni, 
pi. Arge$elul,jud. Muscel. Este 
situat la vestul comunel. 

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. 
de Sus Mijlocul, com. Vinatori- 
Neam^ul, situat spre V. de Ce- 
tatea-Neam^ului, pe valeapiriulul 
Nem$i?orul. 

Are ointindere de 518 hect., 
cu o populajiune de 91 familil, 
sau 376 suflete; 1 biserica, cu 
1 preot $i 2 dasc&H; 2 morl 
de apa. 

Sunt 91 contribuabill. 

Vite: 283 vite marl cornute, 
17 cat, 20 porci. 

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Ping&ra{i, 
situat pe valea riulul Bistrifa, 
in dreptul kil. 69 al $oselei Pia- 
tra-PrisScani, la 4 kil. de ora$ul 
Piatra. 



Este re?edin{a com. Se ma! 
nume^te Lunca-Strimbulul. 

Lunca, catun, in jud. Putna, pi. 
Vrancea, com. N&ruja. Este si- 
tuat pe piriul Zabala, linga Po- 
ienifa. 

Are o popula^iune de 118 
suflete, locuind in 20 case. 

Lunca, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com Oniceni, pe malul 
drept al riulut Birladul §i aproape 
de Vcirsarea piriulu! $ipotul in 
Birlad. Este a$ezat pe vale, in- 
tr'un loc jos ?i la 3 kil. de sa- 
tul Oniceni. Are 58 familil, sau 
226 suflete, din cart 51 contri- 
buabill; locuesc in 60 case. 

Sunt 290 vite marl cornute. 

Se lucreaza aci rotaria. 

Lunca, nutnire, ce se da in a. 
inte satului Muntenil-Valeni, din 
jud. Roman, pi. Moldova, com. 
Valeni. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
G&iceana, jud. Tecuciu. E situat 
in partea de S. a com., pe lunca 
dealulul Pletroasa. 

Are o populate de 41 fami- 
lil, sau 162 suflete, locuind in 
58 case. 

Lunca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Hal&resci. Are 
240 loc. ?i 58 case. 

Lunca, Codrul, sauValea-Apei, 

sat, pe mo$ia $i in com. Dr&- 
gu^eni, jud. Suceava. E legat 
de satul de re$edin$a cu care 
formeaza aproape un singur sat. 

Are o populate de 153 fa- 
milil, sau 602 suflete, din carl 
100 contribuabilT; locuesc in 
143 case. 

Vatra satului ocupi 65 faici. 
$coala ?i biserica din DrSgu- 
$eni serva $i acestul sat. 

Pe timpul lui Mihail Sturdza, 



satul Lunca era mal la deal $i 
se nuraea Codrul. 

Lunca, BItca, sau Plopi, sat t 
pe mo§ia $i in com. Pa$cani, 
jud. Suceava. A?ezat pe {annul 
drept al SiretuluT, la 7V2 kil. 
de tirgul de re$edin{&, e stra- 
batut de bal^ile: $arlaul, Balta- 
Domneasca, Taoanca, Rusoaia 
?i Balta. 

Are o populate de 260 fa- 
milil, sau 991 suflete, din cari 
232 contribuabilT; locuesc in 
250 case. Vatra satului ocupa 
94 ftlcl, 67 prj. 

Improprietarift la 1864 sint 
90 palma§i $i 57 coda?!, stapi- 
nind 582 falct, 52 prj. 

Are o $coala rurala mixt&i 
infiin^ata in 1886, condusa de 
un investor platit de stat, $i 
frecuentata de 36 elevl; o bi- 
serica, cu hramul Sf. Gheorghe, 
adusa de la Gulia, fund daru- 
ita satului Lunca de un egumen 
al Manastirel Probota, pe la 
1788, Maiu (data s'a gSsit sa- 
pata pe o u$e de stejar de la 
biserica vechle ce se pastreaza 
inca). Intre 1870— 1880 s'a zi- 
dit actuala biserica de N. R. 
Roznovanu, ajutat de satenl. E 
deservita de un preot §i 2 cin- 
tareflf ?i improprietarita cu 17 
felcl. 

Lunca, cd/un. VezI Ciocirle$ti, 
sat, com. Valea-Satulul, pi. Fun- 
duri, jud. VasluiQ. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
run $erb&ne§ti, pi. Milcovul, jud. 
Vilcea. Are o populafiune de 
141 loc. : 72 barbaflf $i 69 femei. 

In catun, pe proprietatea lo- 
cuitorilor, se afl& un izvor cu 
apa sulfuro-feruginoasa. 

Are o ^coala, frecuentata de 
21 copil. 

Lunca, sat, com. Ocnele-Marl, pi. 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



197 



LUNCA-CETATUEI 



Ocolul, jud. Vilcea. E situate la 
N.-V. comunef intre com. Titi- 
reciul $i Vlade^ti. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
rur. Bujoreni, pi. Cozia, jud- 
Vilcea. Are o populafiune de 
205 locuitorl : 105 barbaff $i 
100 femel. Cade la N. comunef, 
la 2 kil. de satul Olteni, cat. 
de re$edin{&. 

Lunca- As&ul, sau As&ul, schit, 
jud. Bacau, pi. Muntelul, com. 
Com&ne$ti de pe teritoriul satu- 
luf Lunca, care avea o biseri- 
cufa de lemn, cladite la 1750 
de Monahul Vasile Ban{u, cu 
vre-o 10 calugarl,prin anul 1863. 

Lunca, makala, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti. 

Lunca, makala, facind parte din 
com. rur. Te$ila, plaiul Pele$uK 
jud. Prahova. 

Lunca, mo$ie, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Jora^ti. 

Lunca, padure de rachite $i de 
lozie, pe malul SiretuluT, mo$ia 
Gr&me$ti, com. Grame$ti, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu, in 
suprafa^a de 22 hect. 

Lunca, pddure, In intindere de 
60 hect., proprietatea statuluf, 
jud. Muscel, pe proprietatea Cil- 
ce$ti, com. Mih£e$ti, pi. Riurile, 
pendinte de manastirea Cimpu- 
lung. 

Lunca, pifdure, situate in partea 
de S. a satulu! Torce$ti, com. 
cu acela$I nume, jud. TecuciQ. 
Are o suprafafa de 1266 hect. 
$i apar^ine d-lul Mihail Bal$. 

In partea de S. a padurel, 
pe riul Birlad, se afla un iaz, 
avind o moara sistematica cu 
apa $i vapori. 



Lunca, padure, situate la E. de 
satul Blajeri-d.-s., jud. Tecuciti, 
com. Torcesti. Are o suprafaja 
de 450 hect. §i apar^ine d-lul 
Mihail Bal?. 

Lunca, pUdure, a statulul, In jud. 
TecuciQ, com. Barcea, linga riul 
Birladul. 

Lunca, pddure de stejar ?i ulm, 
in jud. Suceava, com. Stolniceni. 

Lunca, piriiaf, in jud. Neamfu, 
com. Vinatori-Neamtul, pi. de 
Sus-Mijlocul; izvore^te din ra- 
mura munjilor Oglinzi §i se varsa 
linga satul cu acela$I nume, pe 
stinga piriulul Nem{i?orul. 

Lunca, tuf&rie, in suprafafa de 
1 19 hect., pe $esul BirladuluT, 
teritoriul com. Tirzif, jud. Falciti, 
pi. Crasna. 

Lunc& (La-), vechiu picket, cu 
No. 59, spre hotarul MoldoveT, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., 
com. Maluri; han destul de vi- 
zitat pe drumul Foc^ani spre 
comunele Maluri, Maicane$ti,Ma- 
xineni-Braila. 

Lunca-Banulul, com. rur.,)\i&. 
Falciu, in partea de E. a pla^el 
Prutul, situate pe $esul dintre 
Prut §i Prutef $i pe dealul ce 
se ridica in partea de V. Se 
margine^te la N. cu com. Ste- 
nile^ti; laV., cucom. Vetri^oaea; 
la E., cu riul Prutul $i la V., cu 
Ivane$ti §i Todireni. Este for- 
mate din 7 sate : Bumbata, Con- 
drea $i Foc$a, care sunt a?ezate 
pe $es, $iBalteni, Pojorani, Lunca 
?i Hirtopul, care sunt a§ezate pe 
coasta dealulul Prutul, pe pro- 
prietatl boere^tf. Are o suprafa^a 
cam de 3392 hect, din carl: 310 
hect. sunt ale locuitorilor, iar 
3082 hect. ale proprietarilor de 
mosil. Populajia com. e de 181 



familif, saQ 665 suflete, din car! 
136 contribuabilT. 

Partea com. despre E., pe 
?es este acoperite mal mult cu 
batyl $i luncl, producind mult er- 
barit ; in partea de V. este tra- 
versate deDealul-Prutulul, care 
ia diferite numirl, dupa localite- 
file pe unde trece; pe else afla 
Jarinele satenilor. Viea se cultiva 
numal pe 5 hect. Pe deal, pe 
partea sudica, se afla 2 movile. 

Vite: 600 vite marl cornute, 
60 caT, 100 porcl $i 6000 ol. 
Budgetul com. e la venituri de 
2010 1., $i la cheltuell, de 2000 1. 

Lunca-Balteni, padure, cu o 
intindere cam de 320 hect., 
proprietatea statulul. Se afla 
intre satele : Balteni-Ripi $i Bro- 
docul, din com. Brodocul, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu. Prin ea 
trece $oseaua comunala Brodo- 
cul-Balteni. 

Lunca-BIrcul, padure parti- 
colara, supusa regimulul silvic, 
pe mo$ia Ulmetul, com. Ulmetul, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Lunca-BIrnovel, sat, jud. Ia§i, 
com. Ciurea, pi. Codrul, spre 
N. de satul Ciurea, situat pe 
costi^a estica a DealuluMuI-Voda 
^i pe cea de la V. a dealulul Lunca, 
precum $i in valea formate de 
aceste doua dealurf. 

Are o populate de 71 fam. 
saQ 357 suflete. 

Vite: 553 vite marl cornute, 
232 capre, 21 cat ?i 1 i9rimaton. 

Lunca-Cet&tuel cu Zane, sat, 
jud. Ia§i,pl. Codrul, com. Galata, 
situat pe platoul dealuluT Cete- 
^uia $i care, impreunS cu satul 
Zane, are o popula^iune de 59 
fam., saQ 185 suflete 

Numarul vitelor e de239 cap., 
din can: 196 vite marl cornute, 
7 cal $i 36 rimatorl. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCA-CORBULUl 



198 



LUNCA-PODULUf 



Lunca-Corbului, com. rur., jud. 
Arge?, pi. Cotmeana, la 27 kil. 
de com. rur. Coste^ti, re$edin{a 
subprefecturel, $i la 26 kil. de 
Pite$ti. Secompune din satele: 
C&ule$ti, Corbe^ti $i Crestuse^ti. 
avind peste tot 135 familil, sau 
674 suflete, din cart 120 contrib. 

Are o biserica ; o $coala pri- 
mary rurala ; 4 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 920 leT $i la cheltueW, de 873 
lei. 

Vite sunt : 420 bo! $i vacl, 
70 cal, 1235 01, 16 capre ?i 
230 rimatorl. 

Prin comuna curge apa Cot- 
meana. 

Lunca-din-Vale, padure, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. 
Lipovul, in intinderede 37 hect., 
pe Domeniul Coroanel. Compusa 
din girntye, care predomina, apo! 
cerT, stejarl $i jugastri. 

Lunca-f&r&-Z&pada, loc izolat, 
in jud. Buz5Q, cat. Nehoia?ul, 
com. Gura-Siriulul, la poalele 
dealulul Piciorul-Baltf, pe malul 
drept al riulul BuzSul, numit 
ast-fel, CclcT pe aci se scurge 
izvorul termal de la Poiana- 
Berbeculul, care nu permite z&- 
pezil a se prinde. 

Lunca -Frasinuluf, tuned fru- 
moasa §i fertile, situata pe albia 
riulul Cerna, jud. Mehedin^i; se 
cultiva de locuitoril Clo§ani §i 
Orze^ti, carl au intemeiat aci 
aproape un sat, avind §i mori 
de mScinat pe apa Cerna. 

Lunca - FrumoasS, cdtun, al 
com. Pirscovul, jud. Buzati, cu 
r 200 locuitori ?i 210 case. Are 
sub-diviziile CurcSne?ti, Pirjoleni 
$i Taciuleni. 

Lunca-Frumoasa, mo fie, in jud. 
Buzati, com. Pirscovul. 



Lunca-Glrtil, sat, fecind parte 
din com. rur. Badeni-Ungureni, 
jud. Muscel, plaiul Dimbovija. 

Are o populate de 54 locui- 
tori. 

Locuitoril s&! au fost claca?! 
?i s'au improprietarit pe mo$ia 
Costea Ion. 

Lunca-Hufanilor, padure, pe 
mo?ia ?i com. Pomirla, jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-s. 

Lunca -Mare, cittun, {inind de 
com. Vladimirul, jud. Gorj, pi. 
Gilortul, situat parte pe §es, parte 
pe coasta $i ambele par^f ale 
piriulul De?ul. 

Are o suprafa^a de 763 hect., 
din car! : 200 hect. padure, 300 
hect. arabile, 240 hect. fine^e, 
10 hect. vie, 10 hect. livezl de 
prunl $i 3 hect. izlaz. 

Are o populate de 200 fa- 
miliT, sau 300 suflete, din carl 
169 contribuabill; I biserica de 
lemn, f&cuta de locuitori la anul 
1802. 

Locuitoril sunt mo^nenl. El 
poseda: 40 pluguri, 60 care cu 
bol, 2 canine cu cal ; 220 vite 
marl cornute, 13 cal, 861 of, 
100 capre $i 124 rimatori. 

Comunicafia in acest cat. se 
face printr'o ?osea comunala, 
care il pune in legatura cu com. 
sa Vladimirul. 

In catun se gasesc 9 pu^uri 
$i 2 fintinT. 

Lunca-Mare, sat, facind parte 
din com. rur. $otrile, pi. Prahova, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 204 suflete; o biserica, fon- 
data la anul 1845, de Sardarul 
Grigorie Negru. 

Lunca-Mare, mosie, in jud. Bu- 
zaci, com. Nehoia?ul, cat. Badir- 
legiul, de vr'o 200 hect., din care 
1 S arabile, 26 finea^a, 100 padure 
$i 60 izlaz. 



Lunca-Mare, pifdure, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Mischil, satul 
Mlecane§ti, in intindere de 89 
hect. Apar^ine bisericel S-tel 
TreimI din Craiova. E populata 
cu cerT, stejari, aiunf $i girni^e. 

Lunca-Mlndri§cai, numire ve- 
chYe a satulul Mindri^ca, jud. 
Putna. 

Lunca-Molni^a, platoU, jud. Do- 
rohoiQ, pi. Herfa, com. Pilipauji, 
incepind de la hotarul drumulul 
comunal Lunca-Herja $i intin- 
zindu-se pana la vatra satulul 
Molnija. 

Lunca-Pescarului, munte, jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Hirja, 
situat la E. de muntele Cer- 
nica. 

Lunca -Plopilor, piria, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Greci; izvore§te din 
poalele sudice ale dealulul Se- 
carul (303 m.), se indreapta spre 
apus, printre dealurile Secarul, 
Piatra-Mariei $i Piatra-Ascu^ita ; 
uda partea rasariteana a placet 
?i pe cea S.-E. a comunei ; trece 
prin padurea satulul Greci, $i, 
in dreptul satulul Greci prime- 
?te pe dreapta Valea-Grecilor; 
amindoua unite poarta numele 
de apa Calistriei ; pana la unirea 
cu Valea-Grecilor, are o lun- 
gime de 7 kil. ; prime$te pe 
dreapta vaile : Crucile, Dictovul 
$i Rahova. 

Lunca-Plopulul,/^/) de padure, 
a statuluT, pe mo^ia Savine^ti, 
jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, 
com. Calul-Iapa, cu o intindere 
de 26 hect. 

Lunca- Podulul, ses, care se in- 
tinde in partea de E. a satulul ?i 
comunei Ra$e$ti, pi. Podoleni, 
jud. Falciti, numit ast-fel de la 



Digitized by 



Google 



LUNCA-SACULUI 



199 



LUNCANI 



podul ce din vechime seafla peste 
Prut. 

Lunca-Saculul, fltdure, a sta- 
tuluT, in jud. Ia$i, pi. Stavnic, 
com. Mogo$e§ti. 

Lunca-Stane§tilor, trup de pit- 
dure a statulul, in intindere de 
440 hect., jud. Vilcea, care, 
impreuna cu trupurile Girbovul 
(350 hect)., Stupina (380 hect), 
$iCerni$orul(35ohect)., formeaza 
padurea Rime$ti-Stane$ti, situata 
in comunele §u?ani $i Lunge^ti, 
pi. Oltul-d.-j., 

Lunca-Strimbului. VezI Lunca, 
sat, in jud. Neamtu,com. Pinga- 
ra£. 

Lunca -Juguiatilor, /uncX, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., 
com. Hingule^ti, numita a$a de 
la o ridicatura de p&mint nu- 
mita fuguia sau Juguiata, pe 
care $I-au zidit la inceput casele 
locuitoril din comuna Maluri, 
de frica revarsaril piriulul Leica. 
Chiar comunel Maia i s'a dat 
intil numireade'fuguia^ijnumele 
de Maluri i s'a dat mai in urm5, 
de la situata et pe malurile 
riulul $i a balfel Leica. 

Luncani, com. rur., jud, Bacau 
pi. Tazl&ul-d.-s., situata pe pi- 
riul Trebi$ul. Se compune din 
4 c&tune: Luncani, re$edin{a, 
cu secfia Piriul-GloduluT, Tocila, 
Lingurari $i Chetrosul sau Ple- 
trosul. 

Se'* lnvecine§te: la E. cu 
com. Margineni-Munteni; la S., 
cu com. Nadi§a ; la V., cu com. 
Slobozia-Luncani $i la N., cu 
sec(ia Paiade§ti, din com. Gir- 
leni. 

Teritoriul com. este straba- 
tut in lungul sati, de la V. spre 
E., de piriul Trebi§ul $i udat, 
in diferite directfunl, de piriia- 



?ele: Tocila, Dracosul, Slatina, 
$i Chetrosul. 

Dealurile care onduleaza ta« 
rimul sunt: Chicerea $i Capa- 
Jina, acoperite cu padurl, apol, 
Tocila §i Ple$a $i in fine Piscul- 
Stinel §i Dealul-Manastirel, aco- 
perite cu vii. 

In Condica Liuzilor g5sim a- 
ceasta com. cu numele de Lun- 
cani-Raze$i, ?i facind parte din 
ocolul Bistrija-d.-j. ; iar dupa 
impar^irea administrative facuta 
in urma Regulamentulul Orga- 
nic se afla in ocolul Bistrifa. 

Populajiunea se compune din 
257 familiT, sau 1007 suflete : 
994 RominT, 7 Ungurf §i 6 Izrai- 
lifl ; 290 agricultorl, 3 meseria^I, 
8 comercianti, 1 5 cu profesiunl 
libere, 10 muncitorl $i 13 servi- 
tor!. Locuesc in 254 case. Sunt 
225 contribuabil;. 

Are o $coala mixta care func- 
{ioneaza de la 1857 in satul 
Luncani, frecuentata de 20 copif ; 
o biserica, cu un preot & 2 
cintare{i ; 7 circiuml. 

Dupa legea rural a din 1864, 
s'au improprietatit 47 locuitori 
cu 128 fSlcl pamint in farina. 
In 1879, s'au dat ' a 3 1 insura- 
{el, pamint in improprietarire 
din secfiile Luncani-Piriul Glo- 
dulul. 

Intinderea teritoriulul com. 
este de 2644 hectare, §i tota- 
lul paminturilor de cultura de 
531,96 hect. Mobile sunt: Pi- 
riul-GloduluT, Luncani, in parte 
a Statulul, §i Chetrosul, a spi- 
taiulul din Bacau ; restul pamin- 
turilor aparjin locuitorilor ra- 
ze$I §i fo$tI claca^T. Padurl 
particulare supuse regimulul sil- 
vic, sunt Tocila $i Chicera, am- 
bele ocupind 167 hectare; ?i 
padurea Statulul de 1083 hec- 
tare. 

Pe teritoriul acestel com. se 
gasesc : iazurl cu pe$tl $i racl ; 
izvoare cu apa sulfuroasa $i 



izvoare cu apa sarata, din care 
in vechime se extragea sare 
prin evaporate. 

Vii sunt pe o intindere de 
37.98 hectare, care in 1890 au 
dat 30.40 hectolitri vin negru 
$i 1124.80 hectolitri vin alb. 

Vite sunt: 43 cal, 602 vite 
marl cornute, 171 porcl^i 45 oT. 

Sunt 40 de stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 4773, ban! 51 $i la chel- 
tuell, de lei 2394, bant 25. 

Comuna este strabatuta de 
$oseaua Bacau-Moine$ti. 

Distance : la Bac&u, capi- 
tala districtuiuT, 14 kil. ; la com. 
Margineni-Munteni, 9 kil. ; la 
com. Fintinele, 8 kil.; la com. 
Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com. 
Scor^eni, re^edinta pl&§i!, 14 kil. 

Luncani, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j. $i re$edin{a comunel 
cu acela?i nume, situat d'a stinga 
riulul Trebi^ul, intre dealurile: 
Tocilel, Ple$a §i Chicerea. Cu- 
prinde o sec^ie, Piriul-Glodulul, 
spre satul Tocila. Are o popu- 
late de 149 familii, sau 565 
suflete; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 19 copil; o biserica, 
deservita de 1 preot ?i 2 cin- 
tarep, care pana la secularizarea 
manastiril a fost schit de calu- 
garl. 

Vite sunt : 33 cal, 103 vite 
marl cornute §i 123 porcl. 

Satul este format din case 
dese, frumoase $i bine intre^i- 
nute. Pe teritoriul satulul sunt: 
iazurl cu pe$tl §i racl $i o moara 
de apa. 

Luncani, sat, facind parte din 
com. rur. Boteni, jud. Muscel, pi. 
Arge^elul. Este situat pe malul 
drept al riulul Arge^elul, in fa{a 
satulul Linia. Are o populate 
de 139 locuitori. 

Luncani, mosie a statulul, jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCANI 



200 



LUNCAVlfA 



Rac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Luncani. 

Luncani, padure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., coin. 
Luncani, care aparfinea manas- 
tiril Pingaraji, jud. Neam^u, pi. 
Piatra, com. Ping5ra{i, $i care az! 
este a StatuluT. Intinderea-I este 
de 1083 hect; este atnenajata $i 
s'a adoptat ca regim cringul 
compus. 

Luncani, cfi/un, al com. Zarne$ti- 
de-Calnau, jud. BuzSu, cu 100 
locuitorl $i 22 case. 

Luncani, numire, ce se d&pdrfel 
de N. a satulul Haiauce?ti, jud. 
Roman. 

Luncani - de-la-Pu{ul-lui-Par- 
lat, catun, al com. Cernate$ti, a- 
lipit de cat. Cemate^tt, jud. 
Buzati. 

Lunca§ilor (Valea-), vale, iz- 
vore^te din raionul c° mun el Pau- 
$e§ti-Magla§i, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, ?i se varsa in rlul Rimrric, 
tot in raionul acestel comune. 

Luncavaciorul, riu, jud. Vil- 
cea. Izvore$te, din Plaiul Ur^a- 
nilor, din 2 sorgin{T, Finttna- 
Pirvulul de sub Jarostea, ?i Fur- 
citura; uda partea de N.-E. a 
com. Horezul, se imbuca cu riul 
Rime^tilor sau Balane^tilor, in 
capul unel mid peninsule ?i, in 
unire cu acesta, se varsa in 
riul Luncava^ul, la locul numit 
Traistari. 

Luncava{ul, riu, jud. Vilcea. Iz- 
vore?te din mun^il Vaideenilor 
§i anume din Capajina, Ursul §i 
Balota ; curge de la N. catre 
S. pana la com. Vaideeni, iar 
de aci la vale se indrepteaza 
catre S.-E., apol catre E., pana 
in dreptul comunel Horezul, de 



unde apuca spre S.S.-E. ?i in 
fine catre S.-E.; se varsa in Olt, 
intre comuna Marcea $i satul 
SUvite^ti, pendinte de com. $i 
rineasa. 

Cursul sau are o intindere 
de 60 kil. 

De la origina ?i pana la Vai- 
deeni, Valea-Luncavajului este 
strimta ?i adinca, iar de aci in- 
nainte se large$te treptat $i are 
pana la 1 kil. largime. Este po- 
pulata, productiva ?i viabila nu- 
mal de la Horez in jos, fiind-ca 
de aci incepe $oseaua comunala, 
care duce de la Horez la Dae?ti 
$t la Slavite?ti,in Valea-Oltului. 

Largimea albiel Luncava^ulul 
variaza de la 8 — 12m.; iar iu^eala 
curentuluT, e, in medie, 1.50 
m. pe secunda. farmurile au 
o ina^ime de la 1,50—2 m., iar 
fundul confine pletri? pe toata 
intinderea cursuluT. 

PesteLuncava^ sunt 3 podurl 
de lemn: la Maldare^ti (12 m. 
lungime), la Dae$ti (16 m.) ?i 
la Slavite?ti (20 m.). 

Acest riu trece prin corau- 
nele: Vaideeni, Maidare^ti, O- 
te^ani, Carstane$ti, Ur$i, Pope- 
?ti, Dae?ti ^i $irineasa. 

Se incarca pe stinga, in josul 
Tirgulul-Horezul, cu Valea-Ur- 
sanilor $i Valea - Rime$tilor. 

Luncavi^a, com. rur.> in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, situata in 
partea de V. a judejulul, la 55 
kil. spre V. de ora?ul Tulcea, 
capitala jud §i in partea de N.- 
V. a pi., la 18 kil., spre V. de 
ora?ul Isaccea, re?edin{a pla§ei. 
Se margine^te : la N., cu Ba- 
sarabia, de care se desparte 
prin Dunare ; la S., cu com. Ba- 
labancea, de care se desparte 
prin valea Luncavita-Mare, dea- 
lui Gogoncea ?i com. Grecii; 
la V., cu com. Vacareni ; la N.- 
V., cu com. Pisica §i la E. cu 
Isaccea. 



Dealurile carl o brazdeaza 
sunt numeroase $i in general 
acoperite cu padurl. De asemenl 
sunt pe teritoriul com., mal 
multe movile, dintre carl: Mo- 
vila-Mare (82 m.) a fost ocupata 
de TurcT in razboTul de la 
1877—78; Milanul, la N.-V., 
linga girla Ciuline^ul, pastreaza 
urmele unel vechl ceta^T, nu- 
mite a Milanulul ; se gasesc aci 
banl din timpul Romanilor. 

Apele carl uda comuna sunt 
abundente $i marl. Avem: Du- 
narea, la N. $i N.-E., pe o in- 
tindere de 10 kil.; girla Ciuli- 
netul cu afluen^il sal Catana $i 
Nevestelni^a, la V. ; Valea-Cia- 
rulul, Valea-Plopilor, Valea-Tu- 
rianulul, la E. ; Valea-Draghi- 
culuT; riul Luncavi^a. 

Bal^ile sunt semanate pe te- 
ritoriul sau, in partea de N.; 
sunt marl $i abunda in pe$te. 

Cat u nele, carl formeaza co- 
muna, sunt doua: Luncavifa, 
catunul de re$edin$a, a$ezat pe 
malul sting al piriului Lunca- 
vita, aproape de confluen^a lul 
cu riul Ciulinetul ; Rachel, a?ezat 
la 3 kil. spre E. de piriul Va- 
lea-BozuluT. 

Intinderea com. este de 3 118 
hect, din carl: 58 hect. ocu- 
pate de vetrele satelor (42 hect. 
Luncavi^a, 16 hect. Rachel); 
1958 hect. ale locuitorilor (1747 
hect. in Luncavija, 211 hect. 
in cat. Rachel); 1100 hect. ale 
Statului (800 hect. in Lunca- 
vi$a $i 300 hect. in Rachel). 

Din acesteasunt: iooohect. o- 
cupate cu padurl ale statului, 690 
hect. izlazurl (din carl 400 ale 
statului ?i 290 hect. ale locui- 
torilor), 1 01 7 hect. neproduc- 
tive (bal^T, stuf, etc. ale statului). 

Popula^ia in ambele catune 
este de 380 familil, sau 1780 
suflete, RominI, din carl 380 
contribuabill. 

Are: 2 bisericl, una in cat. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCAVITA 



201 



LUNCENI-NISIPOASA 



Luncavi^a, cu hramul Sf. Du- 
mitru, zidita de locuitorl la 1827, 
cu 1 preot $t 2 cint&reJT; a 
doua, in cat. Rachel, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot 
de locuitorl, cu un preot $i un 
cint£re$; 2 §coli, una, in cat. 
Luncavija, fondata la 1 880 de 
locuitorl, frecuentata de 1 10 co- 
pil, a doua, in cat. Rachel, fon- 
data la 1885, tot de locuitorl, 
$i frecuentata de 34 copil. 

Locuitorif poseda: 8oplugurT, 
2 ma§inl de secerat §i una de 
vinturat; 1000 bol $i vacl, 600 
capre ?i 01, 500 cat 91 500 ri- 
matori. 

Comerciul este activ ?i consta 
in export de co$urf, cereale, 
tutun, pe$te, porct, lin&, lemne, 
vin §i in import de coloniale, 
masline, orez, lipscanii, etc. 

Budgetul com. e de 5540 lei, 
68 ban! la venituri $i de 5412 
leT la cheltuelT. 

Cat de comunicatie sunt: $0- 
seaua jude^ean^i Tulcea- Isaccea- 
Macin, care trece prin com. ?i e 
intrefinuta de stat; apol 5 dru- 
murl comunale, cart merg la ; 
Macin, Galafi, Greci, f iganca 
?i Teh>. 

Luncavita, sat, jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, cat. de re?edin{a al 
com. Luncavi{a, situat in par- 
tea de N.-V. a pi. ?i a com., 
pe malul drept al piriulul Lun- 
cavita, aproape de confluen^a 
sa cu piriul Ciuline^ul. 

Se margine^te la N. cu fluviul 
Dunarea;la S.,cu com. Greci ; la 
V., cu com. Vacareni ?i Pisica ; la 
E.,cu cat. Rachel. E brazdat de 
dealurile Piscul-Ro$u, Oltoiul, 
Chitiaul, Piscul-Inalt-^i-Ju^uiat. 
Girla Ciuline^ul la N., cu afluen- 
\\i sal: Valea-Nevestelnijel, riul 
Luncavita, unit cu vSile Pu^ul- 
PopeT, Valea- CodruluT, Vaiea- 
Ascunsa, Valea-Stupinel $i Lun- 
cavicioara, uda satul. Bal{ile Cra- 



pina, Milanul, etc., confm mult 
pe?te. 

Intinderea satulul este de 
2588 hectare, din can 142 hec- 
tare ocupate de vatra satuluT, 
1747 hect. ale locuitorilor, 800 
hect. ale StatuluT. Are o popu- 
late de 280 familil sau 1340 
suflete ; o $coala, condusS de 1 
investor ?i frecuentata de 103 
elevt; o biseric&, fondata in 1827, 
cu 1 preot $i 2 cintare{T. 

Luncavita, pirin, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
Luncavita. Izvore^te sub forma 
a doua micT pirale: Luncauja- 
Mare, care i$T ia na^tere din 
Dealul - CaduluT (poalele apu- 
sane), se indreapta la apus ; Lun- 
cavita-MicS, care izvore$te din 
Dealul-Teilor, se indreapta spre 
N.-E., $i se intilne^te cu eel 
d'intiiu la locul numit Podul- 
iuI-Trandafir, de unde o ia 
spre N. sub numele de Izvorul- 
Morilor, (din cauza numeroa- 
selor morl ce le pune in mi$- 
care), trece prin satil Lunca 
vi{a $i prin stuf, merge de se 
varsa in girla Ciuline{ul,pe drea- 
pta, nu departe de satul Lun- 
cavita. Malurile sale sunt in- 
nalte in general. Pana aproape 
de satul Luncavita, pozijiunile 
ce el strabate sunt foarte fru 
moase. Basinul s5u are 15000 
hectare intindere. 

Afluentii ceT mat insemna{i 
sunt tofi pe stinga : Luncavi- 
cioara, Valea-Ascunsft, Valea- 
CodruluT, Valea-CorbuluT, Pu^ul- 
Popef. Fiind-cS confine tot-d'a- 
una ap&, pune in mi$care peste 
15 morl $i fertilizeaza cirapiile 
pe unde trece. 

Luncavi^a-Mare, pirin, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca- 
vita, piriu. 

Luncavi^a-Mica, piriti, in jud. 



Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca- 
vita, piriu. 

Luncavicioara, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavita; se desface 
din dealul Piscul-Inalt-$i-Ju$u- 
iat ; se indreapta spre N., a- 
vind o direcfiune generals de 
la N. spre S., brazdind partea 
N.-V. a pl&$ef $i cea sudica a 
com.; curge prin dealurile Go- 
goncea §i Piscul-Inalt, numal 
prin padurl $i pozifiunl din cele 
mal fru moase ; cursul sau face 
o mulfime de cotiturl, $i,dupa 
un drum de 5 kil., dupa" ce s'a 
unit pe dreapta cu Valea-As- 
cunsa, merge de se deschide 
in riul Luncavita (sau Izvorul- 
Morilor) mal jos de Moara-lul- 
Trandafir. 

Luncei (Dealul-), deal, jud. Ia?i, 
care se intinde din §esul unel 
micT luncT, in partea de E. a dea- 
lulu! Chiscovul, luind direcfia de 
la S. spre N., pana in com. Ce 
pleni^a, unde se $i sfir$e$te. 
Pe podi^ul $i coastele despre 
V. ale acestul deal, sunt o- 
goarele de culture ale locui- 
torilor Cotnarenf, iar poalele 
despre E , cese lasa in $esul Bah- 
luiulut, servesc pentru finaturi. 

Luncelor (Dealul-), piriias, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Bistricioara; izvore§te din 
ramura mun^ilor Magura-Heghe- 
?ulul, ^i se varsa pe dreapta pir. 
Bistricioara, in apropierea po- 
dului ce este peste acest piriu, 
in dreptul kil. 119 al §osele! 
Bistricioara-PrisScani. 

Lunceni (Gr5jdna - Panteli- 
mon), catun, al com. Grajdana, 
jud. Buzau, cu 250 locuitorl ?i 
58 case. 

Lunceni-Nisipoasa, mosie, in 



€1275. ManU DiefUmmr (?«ogrmAc. VoL If. 



26 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCETUL 



202 



LUNGANI 



jud. Buz&u, com. GrSjdana, cu 
1037 hect, din care 984 p&dure, 
restul cur&turi $i livezT. 

Luncetul, munte, in jud. Arge?, 
plaiul Lovi^tea, in dreapta riu- 
lu! Arge?ul. 

Luncile, ctitun, al com. Lop&tari, 
jud. BuzSu, cu 270 locuitorl 
$i 69 case ; are sub-divizia Run- 
cur i. 

Luncile, sat, in jud. R.-S&rat, 
plaiul Rimnicul, cit. com. Jitia. 
Este situat in partea de E. a 
com., pe riul Rimnicul, la poa- 
lele Dealulul-Vacii, $i la con- 
fluenja piriulut SSritoarea cu 
Rimnicul, la 2 kil. de cSt. de 
re$edin$5, Jitia. 

Luncile - D'intre - Prahove, 

munte, in jud. Prahova, com. 
Predealul, pi. Pele?ul, pe care 
medelnicerul Constantin Filipe- 
scu, la 1794 l'a vlndut v&rului 
siu, Dinu Cantacuzino Paharni- 
cul. 

Luncoasa, vale, in jud. Buz&u, 
com. Meteleul, c&t. Arcani, pe 
care sunt intinse p£$unT de of. 

Lunga, sat, pe mo§ia §i in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. In^irat 
pe {annul sting al BistriteT, are 
18 case, populate cu 71 suflete. 

ImproprietSri^ in 1864 sunt 
I frunta?, 6 p&lma?i $i 9 co- 
da§T, st£pinind 51 ftlci, afar& 
de eel cu cite 10 prcijinl. 

Biserica §i ?coala din Crucea 
servesc §i acestui sat. Un singur 
drum ingust il leagS cu Crucea 
?i Cojoci. 

Lunga, baltd, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Ciuperceni, la S. de 
Balta - Pa?el. Are o intindere 
aproximativS de 15 hect. $i 
confine pe?te. Se scurge in Du- 



n&re numal cind sunt apele 
marl. 

Lunga, insula, in Dun&re, jud. 
Ilfov. S'a numit ast-fel de la 
forma el lung&reafcL Se intinde 
de la E. spre V. 

Lunga, prival, in jud. Br£ila, 
unind Filipoiul cu partea de 
S.-E. a lezerulul Pa^iul. 

Lunga, prival, in jud. Briiila, u- 
nind privalul Dimuleasa cu Du- 
nSrea, la N. de Tezerul Misaila. 

Lunga, iezer, in jud. Br£ila, si- 
tuat in partea de N.-E. a os- 
trovulul Coroji^ca, unde se u- 
ne§te Filipoiul cu privalul Lunga. 

Lunga, iezer, in jud. Br&ila, si- 
tuat in ostrovul Iazul, la S.-E. 
de fezerul Somnorosul, intre Vil- 
ciul $i Bindoiul. 

Lunga, movila, in jud. R.-S&rat, 
pi. Gradi^tea, com. Salcioara, 
situate in cimp, pe malul drept 
al plriuiul Valea-de-la-Hum& ; 
are formS lung&rea{&, o inSl^ime 
de 18 metri ?i a servit ca punct 
trigonometric Statulut major au- 
striac, la ridicarea h^r^eT Va- 
lahieT, precum ?i Statulul ma- 
jor romin ; este acoperita. cu 
verdeafS. 

Lunga, vale, in jud. Tecuciu, in- 
tinzindu-se din satul Slobozia- 
BlSneasa spre S.-E., p&n& la 
com. Negrile^ti. 

Lunga, vale, in jud. Tecuciu; 
incepe din satul f epul, continue 
spre S. pSncl in partea de S. 
a satulul f ig&ne?ti, com. cu a- 
cela?I nume. 

Lungana, vale, in jud. Via^ca, 
proprietatea St&ne$ti, pi. Mar- 
ginea, incepe din fundul aceleT 



propriety ?i se vars& in sili§- 
tea satuluT, la locul numit Pir- 
jolea ; din aceasta se ramified 
alte dou5 v&I : Valea-f iganului 
$i Valea-lui-B&lan. 

Lungani, sat, in partea de N. 
a com. Voine^ti, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i, situat pe valea for- 
mats de dealurile Lungani %\ 
Hrin^oaia. Are o populate de 
72 familiT, sau 341 suflete ; o 
biserica ftcuti la 1 8 14, cu un 
cintSre^. 

Se imparte in dou& : partea 
de S. se nume^te Lungani-d.-j. 
$i are o suprafafa de 506 hect., 
proprietatea Epitropiel Sf. Spi- 
ridon din Ia?i ; iar partea de N., 
se nume^te Lungani-d.-s., ?i are 
o intindere de 456 hect. In sat 
se fabric^ ol&ria brut£. 

Vite sunt: 307 vite marl cor- 
nute, 212 01, 14 cal ?i 22 ri- 
matori. 

Lungani, sat, in centrul com. 
Sirca, pi. CirligStura, jud. Ia§i, 
situat la imbuc&tura piriului La- 
cul in piriul Ciorbolea. Are o 
intindere de 900 hect., cu o 
populate de 103 familii, sau 
422 suflete. Este re?edin{a com. 
?i are : o bisericS ziditi in 
1826, cu un preot ?i 2 cinti- 
re$I ; casa comunaUi ; casele pro 
prieta^ei ; o moarS de ap£ ?i 
una de aburl. 

Vite; 577 vite marl cornute, 
51 cal, 962 of ?i 211 porcl. 

Lungani, sat, ftcind parte din 
com. rur. Gura-Boulul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pula^iune de 200 locuitorl. 

Lungani, deal, la poalele c&ruia 
e situat satul Lungani, com. 
Voine?ti, pi. Stavnicul, jud. 
Ia?i. 

Lungani, piriil, izvore^te din 



Digitized by 



Google 



LUNGAST 



k jo:j 



LUNGOCIUI, 



partea de S. V. a satuluT Lun- 
gani, com. Voine$ti, pi. Stav- 
nicul, jud. Ia$i, trece prin mij- 
locul satulul ?i se une$te cu pi- 
riul Bahna, la Lunca-Paladoael. 

Lunga^i, fost sat, intre satele 
Cre{e$tt $i Buze?ti, pe Lohan, 
pi. Crasna, jud. Falciu. Mo$ia, 
care face parte astazt din trupul 
mo$ieI Cre^e?ti, a fost a Epis- 
copiel de Hu$i, agonisita de E« 
piscopul Inocentie. 

Lunga$ul, feser, in jud. Braila, 
intre canalul Pa?ca $i Lacul- 
Popei, la N. com. Stancufa. 

Lungei (Plrtul-), piriu, in jud. 
Ia$i, pi. Bahluiul, com. Birle$ti, 
izvore?te de sub dealurile : No- 
rocelul $i Radiul, prin doua iz- 
voare, cart, impreunindu-se for- 
meaza iazurile : Norocelul-Po?teI 
$i Lungei ; se varsa in stinga 
Bahluiulul. 

Lungei (Podi§ul-), podif, in jud. 
Ia$i, com. Belce$ti, pi. Bahluiul ; 
incepe din hotarul despre com. 
Ceplenija $i se intinde spre S, 
pana aproape de satul Spinoasa, 
com. Birle$ti, pe o intindere de 
aproape 5 kil. 

Lungeni (Piscul-Lungeni), sat, 
cu 19 loc, jud. Arge$, pi. Pite^ti, 
com. rur. Slatioarele. 

Lungeni, sau Bro§teni-de-Jos, 

sat, pe mo$ia §1 in comuna 
Bro?teni, jud. Suceava. A$ezat 
pe {annul sting al Bistritel ?i 
udat de piralele: Case* §i al- 
lul-Sfirbie, are 35 case, populate 
cu 35 familil, sau 150 suflete, 
din carl 30 contribuabilt. 

Improprietarifl in 1864 sunt: 
2 frunta?!, 13 palma$i ?i 6 co- 
da$i, stapinind 788 faldf, afara 
de cei cu cite 10 prj. 

Drumul jude^ean de la Fal- 



ticeni la Bro$teni trece pe aci. 
Biserica $i $coalele din Bro$- 
teni servesc ?i acestul sat. 

Lungeni. VezI satul Bro$teni, jud. 
Suceava, com. Bro^teni. 

Lunge^ti, com. rur., in jud. Vil- 
cea, pi. Oltul-d.-j., infiin^ata, 
se zice, pe la anul 1697, cind 
Const. Brincoveanu a zidit schi- 
tul Mamul. 

Este situata pe valea riulul 
Mamul, la 60 kil. de capitala 
jud. $i la 10 kil. de a pi. Se 
mai nume$te $i Mamul, dupa 
numele riulul. 

Are o populate de 221 fa- 
milil, sau 1025 suflete, din carl 
40 familil de JiganI ; locuesc 
in 210 case. Sunt 185 contrib. 

Are : 2biserici, Schitul-Mamul 
$i a doua de lemn, fondata de 
starija schitulu!, pe la anul 1 700, 
$i de al{I ctitorl; o scoala, in- 
fiin^at^ la 1864, instalataintr'una 
din camerile schitulul, frecuen- 
tata de 17 copii. 

Vite sunt: 33 cal, 232 boi, 

99 vacl, 15 capre, 643 o! §i 
560 pore!. 

La 1864, s'au improprietarit 

100 locuitorr cu 550 hect. $i 7 
ca insura{el, cu 26 hect., pe pro- 
prietatea statulul. 

In coprinsul com. Stane^ti, 
limitrofa cu Lunge?ti §i in a- 
propiere, se afla ma! multe $an- 
\\xt\ in forma de redute. In zi- 
lele lul Mihaiu-Viteazul, s'a batut 
aci, cu Turcil, Stroe Buzescu, al 
carul corp se afla inmormintat 
in manastirea Stane?ti. 

Teritoriul com. este de 550 
hectare. 

$oseaua comunala, care por- 
ne?te din marginea com. Sta- 
ne$ti, trece prin aceasta comuna 
§i prin com. Fumureni. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1987 lei §i la cheltuell, de 
1237 lei. 



E brazdatade : Dealul-Seciulul, 
Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dea- 
iul-MijlociQ $i udata de vaile : 
Seciulul, Cerni^orul, Mursa, Bal- 
$oara, Sila $i Valea Rea, 51 de 
riul Mamul, care trece prin cen- 
trul comunel. 

Lunge§ti, catun, al com. Trestia, 
jud. Buzau, cu 20 locuitorl ?i 
6 case. 

Lunge§ti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, linga piriul Jera- 
vajul, spre S.-E. de Birlad. For- 
meazS comuna Lunge^ti, cu cat. 
Miroasa. 

In toata comuna este o po- 
pulate de 650 suflete, din carl 
123 contribuabili; 150 case; o 
§coala primara de baeflf; 3 bi- 
sericl. 

Este compus din 3 mahalale : 
Lunge$ti-Vechf spre V., Bra- 
de?ti, in centru ?i Birzoe$tJ, 
spre E. 

Lunge§ti, deal, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-j., in raionul com. Lun- 
ge^ti, pe care se cultiva 119 
hect. vie. 

Lunge§ti, vilcea, formata pe te- 
ritoriul cat. Ungurei, com. Ti- 
tule?ti, pi. ^erbane^ti, jud. Olt, 
cu direc{ia de la V. la E.; 
se varsa in Dorofteiu. 

Lunge§ti-Vechl, partea stingo* 
dm satul Lunge?ti, jud. Tu- 
tova. 

Lungociul, sat, pendinte de com. 
Fundeni, jud. TecuciQ, situat pe 
valea Siretulul, la N. de Fundeni 
$i la 2 l /« kil. de re$edintacom. 

Are o populate de 100 familil, 
saii 338 suflete, locuind in 94 
case. 

Satul este adese-orl expus 
inundat'rilor Siretulul, mai cu 
seama ca riul Putna se varsa 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNGUL 



204 



LUPA 



in Siret, in partea de V. a 
satulul. 

In partea de S. a satulul, 
i?ng£ bisericS, se afl£ un pod de 
fier peste Siret, avind S picioa- 
re. Podul s'a ftcut de Ministe- 
rul de razboiQ in folosul fortifica- 
{iilor Namaloasa-Foc^ani. Une 
?te satul Lungociul cu N&ne§:.i 
(jud. Putna), fiindpe o?oseacarc 
vine din pSdurea Hanul-Conachi 
In sat este o biseric&, cu hramul 
Adormirea - Maicel - Doinnului, 
zidita la 1846 de Logofetul 
Costache Conachi, dupa* cum ne 
arata inscriptfa ce se afla de-asu 
pra u§er. Se intrefine de locuitori, 
avind §i 8 faldf de parnint arabil. 

Locuitori! sunt impropriet&ritT 
la 1864. 

Satul se mai numea in ve 
chime $i Calienii-Ghic&T. 

Vechiul sat a fost mai spre 
N. 51 s'a mutat la locul unde 
se afla azl, din cauza deselor 
inunda^iunT. 

Lungul, prival, jud. Bralla, care 
pleacS din privalul Dimuleasa, 
din dreptul tirlel Braga-Buna\ 
spre N. se une^te cu canalul 
Stupari^a, la hotarul dintre com. 
Chiscani $i Tichile^ti. 

Lungul, ostrov, in valea Duna- 
rei, in dreptul satului Pueni, pi. 
Marginel, jud. Vla^ca. 

Lungulani, mahala, in com. rur. 
Su$i{a, p|. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Lungulani, mahala^ in com. rur. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

Lungule^ti, sat, cu 100 fam., 
jud. Arge?, pi. Oltul, ftcind 
parte din com. rur. Uda-d.-j., are 
o bisericS cu hramul Sf. Ni- 
colae, cu Un preot $i un cin- 
t£re{. , 



Lungulefi, com. rur., jud. Dim 
bovtya, pi. Bolintinul, situate pe 
cimpie, pe malul drept al rfului 
Dimbovi^a, peste care sunt $i 
douS podurT in raionul comuneT. 
Se aflal la o mic& distant spre 
S.-V. de gara Ghergani. Mo?ia 
Lungulefi ($an{urile) a fost lSsata 
de mitropolitul Dositeiu Filitis 
ca din venitul ei si se trimea^S 
tinerl Romini la inva^&turi in 
str&in&tate. Veniturile aceste) 
mo$ii se administreazS de o 
epitropie compusS din descen- 
den^ii familiet Filitis. 

De la Lungule^i, Dimbovi{a 
incepe a avea doua m&tci sau 
albii : matca vechie $i matca 
noiirl. Din Matca-NouS se des- 
part dou& bra^e: Dimbovifa, care 
trece canalizata* prin Bucure?tt, 
$i Ciorogirla, care, tot a$a de 
canalizata $i mare ca Dimbo- 
vija, merge de se vars& in Sa- 
barul, sail R&stoaca. Pe Matca- 

# Vechie nu mai este ap2. Aci la 
Lungule^i, sunt $an{urile saii 
st&vilarele Dimbovi^eT, unde, in 
caz de inunda^iunl, se abate 
apa Dimbovifef, ca sfi nu curga 
toata prin Bucure?ti spre a face 
tnec&ciunl. 

Are o populafiune de 2760 
suflete; 5 ulip; 3 biseridf; 1 
$coal& ; 1 moarS de aburt. Se 
invecine$te: la E. cu Slobozia 
Moara ; la V., cu S&rdanul ; la 
N., cu Con{e?ti $i la S. cu Po- 
iana-LungS-de-Sus. DeSlobozia- 
Moara §i Con$e$ti se desparte 
prin Dimbovi^a, iar de S&rdanul 
$i Poiana-Lung& prin cimpie. Cu 
Siobozia-Moara $i Sardanul se 
leag& prin 90s. na^ionala Bucu- 
re$ti-Titu-Pite?ti,iar cu cele-l'alte 
com., prin drumurl simple, parte 
?oseluite 91 parte ne§oseluite. 

Lungule^ul, lezer, jud. Braila, si- 
tuat m ostrovul Bregoloiul, la 
E. de lezerul Maioasa, cu care j 
comunic& prin privalul s&u. | 



Lungule^ul, iezer> jud. Br&ila, si- 
tuat in partea S. a ostrovulul 
Franca; comunicS. laV. cu feze- 
rul Prav&tul ?i la E. cu Tezerul 
§erban prin Visiul. 

Lunguli^a, baltd, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciuperceni, spre 
S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere 
aproximativfi de 35 hect. ; con- 
fine pe^te; scurgere nu are. 

Lungu^a, baltd, pe ?esui dintre 
Prute^ ?i Prut, in partea de S.- 
V. a com. St£nile$ti, pi. Prutul, 
jud. Falciu, linga satul Radu- 
cani, ?i intre bilfile Riducosul, 
Albul ?i Ulmul. 

Lupa, deal, jud. Tecuciu, situat 
la E. de p&durea Dorasca, ?i in- 
tinzindu-se spre S., pSni in valea 
cuacela§I nume; la impreunarea 
drumului ce vine din Tecuciu 
cu eel ce vine din Dr&g&ne$ti, 
se afla* unhan. 

Lupa, trup de mosie, fostS pro- 
prietate a statului, situat in ra- 
ionul com. Barcea, pi. Birladul, 
jud. Tecuciu. 

Lupa, trup de pddure, a statului, 
in intindere de 60 hect., pen- 
dinte de com. Bilteni, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, care, impreuna* 
cu trupurile Coscova $i Vedi^a, 
formeazS pidurea Recea. 

Lupa, piriily izvore§te din partea 
de N.-E. a com. Brebul, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, §i se varsi 
in rtul Doftana, la S. de com. 
Brebul. Serve?te de limits na- 
turala intre comunele Telega ?i 
Brebul. 

Lupa, vilcea, care str^bate partea 
de N.-E. a com. Coteana, pi. 
Siui-d.-s., jud. Olt; seimpreuna* 
cujidul ^i formeazS piriul Brebe- 
nelul, care da in Dirjov. 



Digitized by 



Google 



LUPA 



205 



LUPENI 



Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim- 
pul-Mare al com. Albeni. I$T are 
origina in proprietatea Benge$ti 
$i se termini in Gilort; pe 
dinsa curge un torent care se 
varsa" in Gilort, in dreptul co- 
muneT Birzeiul-de-Gilort. 

Lupanului (Culmea-), sir de 
munfi §i dealurl, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul ; se des 
face din Culmea-Alunulul $i a 
nume din Virful-Alunului ; brSz- 
deaza partea E. a plaiulu! $i te 
ritoriile comunelor Dealul-Lung, 
Andrea§i, Jitia §i Dumitre$ti ; 
se intinde printre riul Rimni- 
celul, afluent al riulur Rimnicul 
SSrat, d'alungul lui $i printre 
afluenfii riuluT Rimna, despar- 
{ind ast-fel basinurile lor; are 
ca virfurT principale: Dealul- Fu- 
rulul, Lastuni $i Turculeful; din 
el se desfac urmitoarele culml: 
Dealul-Lungdin Dealul-Furulul, 
printre piraiele Valea Neagra $i 
Peleticul, dealul-Peleticul, prin 
tre piratele Peleticul $i Tinosul, 
dealul Tinosul, printre piriul 
Tinosul $i afluentul saii piriul 
Lastuni, dealul Lastuni ; se o- 
pre^te in dealul Turculeful ; este 
acoperit cu padurl intinse ^i 
fine^e bogate. 

Lupa§cul, piriias, format pe te- 
ritoriul comunel Cimpurile, jud. 
Putna ; se varsa in $u$i{a. 

Lupa^cului (Tufele-), pddure, a 
statului, in jud. Buzau, com. Cili- 
bia, care face un corp cu pilcul 
Cotul-Caldaru^ei, de 48 hect. 

; 

Lupanece^ti, cdtun, al com. ' 
Ghizdave?ti, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanafi, situat pe un te I 
ren $es $i nisipos, intre Ghizda- 
ve$ti $i Loreni. Este unul din 
satele cele mal invadate de ni- 
sip, care spre S. se intinde in 
marl coline. Prin plantafiunT ; 



intinse de salciml abia s a pu- 
tut reu$i s£ se pun& o stavUS 
acestut aprig devastator. Are 
o populate de 30 familii, sau 
109 suflete. Altitudinea terenu- 
luT d'asupra nivelulul maril este 
de 140 m. 

Lup&ria, sau Tr&isteni, sat, in 
partea de N.-E. a com. Badeni, 
pi. Bahluiul, jud. Ia$i, pe o su- 
prafa^a de 466 hect., cu o po- 
pulate de 98 familif, sau 387 
suflete. 

E proprietatea case! Spitale- 1 
lor Sf. Spiridoi din Ia?i. 

Vite : 701 vite mart cornute, 
44 caT, 1551 01 $i 114 rima- ( 
ton. 

I 
Luparia, pddure de fag (80—100 i 

falcl), in jud. Suceava, intre 

dealurile Pietri^ul $i Osoiul, 

com. Valea-GloduluT. 

Luparia, deal $i vale, in partea 
de N. a mo^ieT Deleni, com. 
Deleni, jud. Boto$ani. 

Luparia, deal $i vale, pe mo$ia 
Calinesti, com. Lozna, pi. Ber 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Luparia-SSracineasca, sat, fa 
cind parte din com. rur. TigS 
ne$ti, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
Este situat spre N. de Ciolpani, 
pe malul sting al riulul Ialo 
mtya format ?i din doua trupurl: 
Luparia §i Saracineasca. Intre 
Luparia ?i Ciolpani e un pod 
de lemn peste riul Ialomifa. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
364 hect., avind ?i o populate 
de 128 locuitorl. 

D-nil A. Penescu $i A. Si 
monide au 278 hect. $i iocui- 
toriT, 86 hect. 

Proprietaril cultiva 140 hect. 
(138 p&dure). 

Numarul vitelor marT e de 
57 ?i al celor micT de 164. 



Lupeasca, v&leea, ce se formeaza 
in partea de N. a com. Valea- 
Merilor, pi. Mijlocul, jud. Olt ; 
curge catre S.-V. prin cat. Po- 
pe?ti ?i dupa ce prime?te val- 
ceaua $oimul, pe stinga, taie 
Dealul -Sting $i se varsa in 
Plapcea. 

Lupeni, sdtuc, in jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. Manastirea-Ca- 
?inul. 

Lupeni, sat, pe mo?ia Hudesti, 
com. Hudesti-Marl, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu, cu 259 
familif, sau 1026 suflete. 

Proprietatea mo^iel este as- 
ta-zf a frajilor Gheorghe, Hie 
$i Ion Ciolac, cumparata de 
la Capitanul Iancu La^escu-Bol- 
dur.eredeledefunctului Hatman 
Costache La^escu-Boldur. 

Biserica, cu hramul Sf. Mi- 
hail ?i Gavril, cu 2 preoji, 2 
cintare^i ?i 2 palimart ; este zi- 
dita in 1800, apot reparata in 
multe rindun; in ea este mor- 
mintul defunctulul Iordache C. 
La^escu Boldur, fost general in 
armata moldoveneasca. 

Scoala primara, la care este ^i 
un curs de muzica vocaia ecle- 
ziasLica, e condusa de 2 inva^a- 
tori ?i frecuentata de 80 elevt. 
Localul este mare, de zid, cu 
2 rindun, avind de-asupra u?ei 
tabla titulars de metal, cu in- 
scrip^ia urmatoare: 

* Scoala l '(>^tachcasca l tnfiin^ata la I SO I , 
de frazil : Teodor, Torgu si loan Costa- 
che La^escu-Holdur, dupa dispozipile tes- 
tiraentalo a raposatuluT Hatman, parin- 
tele doronielor-salo. 

Pentru intre^inerea $coaleT 
este lasat un legat de 300 gal- 
benl pe an, care se da din ve- 
nitul mo^ieT, dupa testamentul 
din 27 Ianuarie 1857. 

Satenil improprietari^ au 452 
hect, 57 aril pamint ; iar pro- 
prietatea mo^ieT, 5699 hect., 16 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPENI 



201) 



LUPOAIA 



ariT cimp $i 2005 hect. 67 ariT 
padure. 

Tntre acaretele mo$ieT, afara 
de co^erele ?i hambarele de 
pastrat p rod -jc tele agricole, ma! 
sunt: rato§e, velnija mare, graj- 
durT de vite, iazurl formate pe 
cursul Ba^euluT, in numar de 
3, numite: Calul-Alb, in supra - 
tafa de 45 hect. ; Iazul-Asti- 
noael, de 28 hect. ?i Iazul-Vel- 
ni^eT, de 32 hect. 

Vie se aflape o intindere de 
18 pog. 

Piraiele mal mart cari tree 
pe mo$ie sunt : Ba$eul, Ras- 
toaca ?i furcani. 

In padure se gase^te mult 
vinat ca: caprioare, porcT sal- 
baticT, vulpT, lepuri, etc. 

Piatra calcarica bulgaroasa se 
afla pe Valea-furcanilor $i se 
estrage pentru trebuintele lo- 
cale. 

Drumurile principale: Doro- 
hoiu-Li$na, care trece prin Lu- 
peni $1 duce la Darabani-Ra- 
daufi; acel de la Darabani, care 
trece prin Baranca ?i pe malul 
Prutului ?i duce la Oroftiana, 
Her$a $i Mamornifa $i acel de 
la Comane^ti, care duce la Sa- 
veni. 

Mo?ia se margine^te cu: Da- 
rabani, Concetti, Girbe^ti, Ha- 
virna, Mlinau^i, Suharaul; Coma- 
ne?ti, Oroftiana ?i riul Prutul. 

Lupeni, mahala, in com. rur. 
Menti-din-Fa{a, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Lupeni, pirifl^ izvo»-e?te din po- 
norul de sub Padurea Lupenilor, 
curge prin satul Lupeni, jud. 
Dorohoiu, pi. Prutul-d.-s., com. 
Hude^ti-MarT, $i se varsa in 
stinga piriulut Ba§eul. 

Lupe^ti, com. rur. , in jud. Co- 
vurluiii, pi. Horincea, la 100 
kil. de Galafi, com. cea maT 



extrema a jud. Covurluiii. Se 
limiteaza la N.-V. cu com. Epu- 
reni §i Obir^eni (jud. Tutova) ; 
la S., cu cat. $ipotele (com. 
Bere$ti) ?i la E. cu Maiu?teni. 
La Lupe$ti e fundul HorinceT. 
Comuna e udata de piriul Ho- 
rincea cu afluen^il saT, piriia^ele 
Recea 91 Minzate^ti. Trel catune 
fac parte din ea : Minzate?ti, 
Lupe^tt (re?edin^a) §i Ghereasca. 
De la Mmzate?ti la Lupe?ti, sunt 
4 kil.; de laLupe?ti la Gherasca, 
S kil.; de la Minz£te$ti la Ghe^ 
rasca, 7 kil. Se zice ca satele Lu- 
pe?ti ?i Mtnzate^ti dateaza de 
peste 200 anT; Ghereasca, fund 
schit calugaresc, in urma secula- 
rizareT, a devenit proprietatea 
statulul. 

Are o populate de 425 fa- 
milif, sau 1496 suflete, din can 
259 contribuabilf ; 3 bisericT, una 
cu hramul Adormirea MaiceT 
DomnuluT, in Lupe$ti, care da- 
teaza de v'o 160 am ; a doua, cu 
hramul Sf. Nicolae, in M?nzate$ti 
de 152 anT; $i a treia, cu hra 
mul Sf. Gheorghe, in Gherasca, 
infiinjata de vr'o 83 anT. Co 
muna Lupe?ti, irapreuna cu cat 
$ipotele din com. Bere?ti, for 
meaza o parohie, cu catedrala 
Adormirea, avind 1 preot paroh, 
1 preot ajutor $i 5 cintare^T. 
Este o $coala mixta, in re$e- 
dinja comuneT, frecuentata de 
15 elevl. 

§tiu carte 1 1 5 persoane. 

Vite sunt: 356 boi, 198 vacT, 
67 juncT, 7 junce, 44 gonitori, 
31 gonitoare, 78 minzT, 74 min- 
zate, 62 vifeT, 608 oT, 46 capre, 
31 berbecT ?i 25 caT. 

Natura terenului e argiloasa- 
calcaroasa, humoasa ?i nisipoasa. 
Suprafa^a intregulu! teritoriti al 
comunel este de 1950 hect., 
din carl : arabile 1022 hect. 
21 ar. ; padure, 472 hect. ; ima$, 
60 hect. 50 ar.; fineaja, 77 hect. ; 
viT, 140; livezi, gradinl de zar- 



zavaturT, vetrele satelor $i pa- 
mint sterp, 1 70. Din acestea : 
715 hect. apar^in proprieta^eT 
marl §i 1235 hect. 75 aril pro- 
prieta^el micT. 

Budgetul com. e la venitur! de 
4310 lei §i lacheltuelT, de4i52 
let. 

In cuprinsul comunel sunt 
numal cat comunale §i vecino- 
comunale, dintre car! cele mal 
insemnate sunt cele ce due 
spre Malu$teni, spre cat. Ple$ea 
(jud. Tutova), spre Prodane^ti, 
Birlad $i Gherasca. 

Lupe§ti, sat, jud. Arge?, pi. Pi- 
te§ti, facind parte din com. rur. 
Hinte$ti-Zmeura. 

Lupe^ti, sat, §i re?edin^a com. 
cu acela?! nume, pi. Horincea, 
jud. Covurluiii. Are 160 familtf, 
sau 640 suflete; o biserica; o 
$coala. 

Lupe§ti T catun, al com. Bumbe^ti- 
Pi^icul, jud. Gorj, la V. com. ?i 
linga apele Cernadia ?i Baia-de- 
Fier. 

Are o populate de 18 familif, 
sau 44 suflete, din cari 12 contri- 
buabilf. 

Locuitoril poseda : 4 pluguri; 
10 care cu boi; 122 vite marl 
cornute, 35 caT, 154 ot, 15 capre, 
$i 27 rimatorf. 

Comunica^ia in catun se face 
prin $oseaua jude^eana T.-Jiul- 
Rimnicul-Vilcea. 

Lupe^ti, deal, in com. rur. Bar- 
boiul, pi. Dumbrava, jud. Mehe- 
din^i, pe care este a^ezat satul 
Barboiul. 

Lupoaia, com. rur. $i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrui-d.-s., la 45 
kil. de ora$ul Turnu-Severin. 
Situat pe doua val : pe valea pi- 
riulul Lupoaia $i pe a piriu- 
lut Radovani, satul formeaza 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPOAIA 



com. cu satele RJpa $i Valea-Ma- 
n&stirei de pe Valea-Motrulul. 

In intreaga com. sunt 1200 
loc, din carl 180 contribuabilt ; 
locuesc in 260 case. 

LocuitorilposedS: 5iplugurl, 
82 care cu boi, 8 caru^e cu cai ; 
60 stupl. 

Sunt 2 biserict, cu 1 preot $i 
4 cintare^i ; o ?coalS, condusa de 

1 Inva^ator, frecuentata. de 22 
elevi $i 4 eleve. 

Vite : 600 vite marf cornute, 

2 1 cat, 50 ol $i 400 rimatori. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 23 1 1 lei, iar la chel- 
tueli de 1395 lei. 

Prin comunS trece §oseaua 
Negoe^ti-Glogova-Lupoaia Pio$ 
tin a. 

Dealuri malprincipale in co 
muni sunt: Dealul-Radovanulul, 
Cervenia ?i Dealul-Becherilor. 
Apele care uda aceasta co- 
munS sunt: riul Motrul $i pi- 
ralele Lupoaia §i Radovanul, carl 
unite se varsa in Motru. Tot 
de aceasta comuna {in $i ma- 
halalele Udrariul $i Lupoija. 

Lupoaia, cahtn, al com. Colji, jud. 
Buzau, cu 40 locuitorl $i 14 
case. 

Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, cat. al com. 
Dumitre^ti, a$ezat pe partea de 
N. a comunel, la poalele dea- 
lulul Lupanul. 

Lupoaia, munte, la E. de com. 
Batrini, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Lupoaia, lac, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, com. Dichiseni, in 
insula Balta. 

Lupoaia, locuinfd izolatd, linga 
com. Cru^ovul, pl.Balta-Oltul-d.- 
j., jud. Romana^i, unde se face 
bilciti la 26 Octombrie. 



__207 

Lupoaia, pddure, in jud. Buzau, 
com. Lapa^ul, situate pe dealul 
Corduna (500 hect.). 

Lupoaia, plldure, situate pe deal 
?i v&I, la S. de com. Ciuper- 
ceni, pi. Ocolul, jud. Gorj. Are 
o suprafaja de 170 hect., pro- 
prietatea comi nei Ciuperceni. 

Lupoaia, vale, in jud. Covarluiu, 
pi. Zimbrul, com. Bursucani, in- 
fundati spre E. §i deschisi spre 
V., in apropiere de satul Bur- 
sucani. Din fundul acestei val 
ia na^tere o apa mica in forma 
unul pirila$, care contribuie^i ea 
la formarea Suhuluiulul-Sec. Va- 
lea, mal inainte acoperita cu 
p&dure, e azi loc de ima?. 

Lupoaia, vale, jud. Gorj.Se in tin - 
de din partea despre S. a com. 
Ciuperceni, din §oseaua jude- 
{eanS. T.-Jiul - Severin, pi. O- 
colul spre S., pe o intindere 
de 3 kil., p&n& in hotarul jud. 
Mehedinfi, com.Br2de^ul, lasind 
spre E. dealul Lupoaia $i spre 
V. dealul Bujorescu. 

Lupoaia, vftlcea, situata pe terito- 
riul com. Corbul, pi. Mijlocul, 
jud. Olt. Se formeaza din dea- 
lul Muchia-OsiccI, curge catre 
S., paralel cu Osica $i se varsa 
in Vedea, pe dreapta el. 

Lupoaica-Stavropoleos, p<) du- 
re, a statului, in intindere de 
650 hect., pendintede com. Mo- 
reni, pi. Filipe^ti, judejul Pra- 
hova. 

Lupoaiele, trel movile, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta, spre 
N. de satul Pribegi. 

Lupoaiele, vdlcea, izvore^te de la 
N. din mo$ia d-lui Kalinderu, 
com. Colone^ti, pi. Vedea-d.-j., 
curge spre S., apo! se indrep- 



LUPSA 



teaz£ spre E., formind piscul 
de la Gura-Lupoaiel ; se varsa in 
riul Vedija. 

Lupoi{a, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. V&ilor, com. rur. Ro$iu{a. 

Lupoiul, cdtnna§, al com. P£n&- 
tSul, jud. Buz^u, cu 20 locui- 
torl §i 7 case. 

Lup$a, com, rur. $i sat, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Motrul-d.-s., la 30 kil. 
de ora$ul Turnul-Severin, si- 
tuate pe vale ?i deal. Se margi- 
ne$te: la E. cu com. Sama- 
rine?ti §i Imoasa; spre S., cu 
comunele Severine^ti $i Caza- 
ne?ti ; spre V., cu com. Ciovir- 
na?ani, iar spre N., cu com. 
Fiorcsti §i Bro^teni. Satul Lup$a 
formeaza com. cu Lup$a-d.-s. $i 
mahalalele Seli^tea $i Izvorul. 
In intreaga com. sunt 1400 su- 
flete, din carl 223 contribua- 
bill; locuesc in 285 case. 

Locuitorif poseda: 75 plu- 
gurl, 120 care cu boi, 10 c&- 
ru{e cu cai. 

Are 2 biserici, cu 3 preo^I 
?i 4 cint&rejl; o $coala\ con- 
dusa de 1 invajator, frecuen- 
tata de 24 elevi. 

Vite : 600 vite marl cornute, 
30 cai, 600 ol $i 500 rimatori. 

Budgetul com. este la veni- 
turl in suma de 1 167 lei, iar 
la cheltuell in suma de 764 lei. 

Are o $osea comunali ce o 
lcaga cu comunele vecine. 

Dealurile mal principale din 
com. sunt : Dealul-Batrin, Dea- 
lul-Boeresc, Dealul-Tinar, Dealul- 
Floarel, Piscul-figanulul, Cau- 
cele $i Bro^teni. 

Val mal principale sunt : Va- 
1ca-Seli$teI, Valea-Mare, Valea- 
Floarei, Valea-Izvorulul ?i Valea- 
Lup^ei. Piriul Lup$a curge prin 
comuni. 

Lup^a, deal, in com. rur. Clo?ani. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPSA 



208 



LUPULUI (DRUMUL-) 



plaiul Clo?ani, jud. Mehedinji, 
parte loc de munca, parte aco- 
perit cu paduri. 

Lup§a, sau Valea-Ro§ie, vale 
in com. rur. Lup?a, pi. Motrul- 
de-Sus. 

Lup§a-de-Jos,^/, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Lup$a, cu 76 case. 

Lup§a-de-Sus, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Lup?a, cu 182 case. 

Lup§ani, com. rur., jud. Ialomi^a, 
situata in partea cea ma! de 
N.-V. a pla?e! Borcea, avind la 
N. pi. CimpuluT, la S., comuna 
Ulmul, la E., com. Plevna 51 la 
V., jud. Ilfov. 

Teritoriulcomunelare o supra- 
fa^a de 10,850 hect. $i coprinde 
9 mo§if, din can 5 sunt proprie- 
tap particulare, iar 4 sunt ale 
statulul $i anume: Valea-Seaca 
sau Culcaji-Nucet, cu 1600 hect., 
din carl 1500 hect. loc de cul- 
ture ?i 100 hect. izlaz, foasta a 
m&nastirel Nucetul ; Culcafi-Ra- 
zvan, cu 1000 hect., din car! 
50 hect. izlaz $i 950 pamint de 
culture, foasta a bisericel RS- 
zvan din Bucure^ti ; Lup?ani, cu 
3500 hect., din carl 400 hect. 
izlaz, 100 hect. balti? $i 3000 
hect. loc de cultura, foasta a 
Mitropoliel din Bucure^ti ; Ba- 
raganul, cu 900 hect., din carl 
20 hect. padure, foasta a ma- 
nastire! Cernica. 

Dupa legea rur. din 1864, 
sunt itnproprietarip 102 locui- 
tori; in i878,s'au maiimproprie- 
tarit 30; neimproprietartyl se 
ma! afla 325 locuitori. 

Se compune din satele: Lup- 
?ani, Valea-Seaca ?i Hoinari ?i 
din catunul Tirla - Martoiul, cu 
re?edin{a primariel ?i a jude- 
catoriel comunale in Lup$ani. 



Panaia 1 Aprilie i89i,deaceasta 
comuna, finea ?i satul Valea- 
RusuluT, care, de atundf, impre- 
una cu satul Valea-Mare, a for- 
mat com. Plevna. 

Are o populate de 427 fa- 
milil, sau 2261 suflete;o $coala 
mixta, frecuentata de 50 elevi 
?i 1 2 eleve ; 2 bisericT, cu 3 
preop §i 4 cintarep. 

Vite sunt: 1742 boT, 850 cat, 
3380 ol ?i 62 bivoli. 

Budgetul com. e de 8101 lei 
la veniturl ?i de 1 1 804 le! la chel- 
tueli. 

Lup^ani, sat, in jud. Ialomtya, 
pi. Borcea, pendinte de com. 
cu acela$f nurae, situat pe coa- 
sta de V. a Vaii-Capitanulu! $i 
pe {annul laculul Lup?ani. 

Aid este re?edinta primarieT 
?i a judecatoriel comunale. 

Are o populate de 213 fa- 
milif, sau 932 locukort; o $coala 
mixta, frecuentatade 50 elevi $i 
12 eleve; o biserica, construita 
la 1843, deservita de 2 preo^T ?i 
2 cintare^i. 

Spre N. de sat, la 3 kil., trece 
calea ferata Bucure?ti Fete?ti. 

Luptatori, sat, facind parte din 
com. rur. Tariceni, pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov. Este situat la N. de 
Taricei, pe malul drept al girlel 
Mosti^tea. Se intinde pe o su- 
prafa^a de 1628 hect. proprie- 
tatea insurateilor, din carl 165 
ramin sterpe, 

Are o populate de 203 suflete. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
153 ^i al celor micf, de 270. 

Luptelor (Movilele-), trei mo- 
vile, pe ?esul Siretului, mo?ia 
Virful-Cimpului, com. cu acela^I 
nume, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu,ramase se vede pe urma 
vre-unui razboiu. 



Lupueni, sat, cu 23 famiHI, in 
jud. Arge$, pi. Pite$ti, facind 
parte din com. rur. Gro$i. 

Lupue§ti, mahala, din com. rur. 
Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea. Are o populate de 253 
locuitori; o biserica, facuta de 
I. Catalistru ?i reparata de D. 
M. Ro?ianu, in anul 1875. 

Lupul, ostrav, in jud. Braila, lung 
de la N. spre S. de 8 kil. $i 
lat de 800 m., format de ca- 
nalul Lata ?i de Dunarea-Va- 
poarelor. Strabate com. Gropeni 
$i Tichile^ti. Se mat nume?te 
si Calia sau Coada-LupuluT. 

Lupul, lac, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, insula Balta ; se intinde 
pe teritoriul comunelor Tonea 
$i Rose{i-Volna$i. 

Lupul, /^/«;v particulara, situata 
pe mosia Mogo^oia, com. Bu- 
coveni, pi. Znagovul, jud. Ilfov, 
supusa regimulul silvic ; cade 
in linia de Centura a forturilor 
din jurul capitalei. 

Lupului (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, numit $i al Bogdane?- 
tilor, de-a stinga piriulul Seaca, 
intre comunele Boroaia ?i Bog- 
dane§ti. 

Lupului (Drumul-), drum, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, intre 
comunele rurale Cataloi ?i Bes- 
Tepe ; porne?te din Cataloi, se 
indreapta mal intil spre N.-E., 
taie ?oseaua na^ionala Tulcea- 
Babadag-Constan^a, pe la kil. 
1 1 ; lasa la stinga Valea Can- 
donului, urea Valea- Puturosului 
paaa la poalele Dealulul-Redii ; 
de aci o ia spre E. pe la poa- 
lele sudice ale Dealulul-Mare 
?i ale virfulul saQ, Tulcea ; taie 
vaile Tulcea ?i Valea-Mare, lasa 
la stinga mo vila Iacob Mogh,taie 



Digitized by 



Google 



LUPULUl (GROAPA-) 



200 



LUTA-MICA 



valea Sari-Ghiol, pe la S. de 
satul Malcoci ?i da in ?oseaua 
jude{eana Tulcea-Mahmudia, la 
3 kil. spre S.-E. de Malcoci ; 
taie apof o mul^ime de c£i co- 
munale, ce unesc Tulcea §i Mal- 
coci, cu comunele Sari-Ghiol, 
Agi-Ghiol ?i Sari-Chioi. 

Lupului (Groapa-), vale, in jud. 
Buz5u, com. Monteorul, incepind 
de sub plaiul Chilmiziulul ?i scur- 
gindu-se in valea Pacurei, lin- 
gS §oseaua de la mina de p&- 
curS. 

Lupului (Piscul-), pise, in jud. 
Muscel, pi. Podgoria, com. VrS- 
ne$ti. 

Lupului (Piriul-), piriil, in jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Brus- 
turoasa, ce curge prin Transil- 
vania avind insa confluenfa sa, 
cu piriul Ag&pioasa, pe granifa 
romina. 

Lupului (Piriul-), ptria, in ra- 
ionul com. Gohorul, jud. Tecuciu. 
Curge in direcfia N.S., stri- 
bate $oseaua nationals. §i calea 
ferata $i se varsa in girla Pa 
tr3§eana, o formatiune a Birla- 
dulul. Acest piriu, in timpul ve- 
rel, seaci. 

Lupului (Poiana-), ramificafie 
din muntele Predealul-Buz&uluf, 
jud. Buzau, ce se lasa parte 
spre Vipere?ti, parte spre com. 
Tis&ul, cat. Hale$ul. 

Lupului (Valea - ) (Harha- 
daul), cdtun, al com. Miajetul, 
jud. Buz&u, cu 340 locuitori $i 
60 case. 

Lupului (Valea-), sub-divide a 
c&tumdul Berca, din com. Pi- 
clele, jud. Buz&u. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 

67275. iiarel§ Oicfionar (itografic. Vol. IV. 



Buziu, com. M&runti$ul, cat. Po 
ciele Tzvore^tedin colinaPoenele 
$i se scurge in riul Bisca-Chioj 
dului, iutre catunele Poenele $i 
Joca. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
R-iz&u, com. Miajetul, cat. Va- 
lea LupuluT; incepe de la Mar- 
dale ?i se varsa in riul BuzAul ; 
albia sa e mare, ?i humoasa, 
anevoiasil de umblat. 

Lupului (Valea-), vale, pleacd 
din com. Cilce$ti, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj, de la N. la S., pe o 
intindere de I '/* kil.,lasind spre 
V. Dealul-Plaiului ?i spre E., 
Dcalul-Petri$ul. 

Lupului (Valea-), vale, intre 
dealurile Rccea, din com. Boz- 
nea, pi. Cirligatura, din jud. 
Ia?i $i com. Strunga, din jud. 
Roman. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Muscel, ce ia acest nume dupa 
ce pri incite ca afluenJT Valea-Rea, 
ValeaFundaturilor, Valea-luI-E- 
pure, ce izvore?te dintredealul 
Repegu^ulut $i Dealul-cu-Dru- 
inurile, com. Rade^ti, pi. Riu- 
rile. Curge de la E. spre V. §i 
se varsa in RiulTirguluT. 

Lupului (Valea-), vale, izvo 
re$te din padurea Corbi, trece 
pe la N.-E. de com. Stane^ti, 
plaiul Nuc$oara, jud. Muscel ?i 
se varsa in rial Doamna, pe 
malul sting. 

Pe aceasta vale a fost in ve- 
chime situata comuna Stane^ti 
unde se vad $i azT ruinele ca- 
selor. 

Lupului (Valea-), vale, izvore- 
$te din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra- 
hova $i se varsa in Valea-lui- 
Dan, tot in com. Valea-Lunga. 



Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Tecuciu, com. Gohorul. Cuprinsa 
intre dealurile : Chetroiul, Gera 
$i Patra^cana, la E. ?i Gohorul §i 
Ireasca, la V. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe tentorial 
com. rurale Balabancea $i a- 
nume pe acela al cattinului sail 
Jiganca; se desface din Dealul- 
Grecilor, din dreptul izvorului 
Valea-Crucelar; seindreapta spre 
E., avind o direcjiune generala 
de la V. spre E., brazdind par- 
tea vestica a pla$el 91 a com.; 
e coprinsa intre DealulTeilor $i 
Dealul -^tubeiulul, facindu-$T dru- 
mul prin paduri seculare de tel ; 
se une$te, dupa o lungime de 3 
kil., cu Valea-Lunga ; amindoua 
se deschid in Valea-f iganceT. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Vilcea, pi. Cerna d.-s., com. 
Bro^teni. Izvore^te de la N. co- 
muneT, trece pe la N. catu- 
nului Vitelul $i se varsa in riul 
Cerna, tot in raionul com. Bro$- 
teni. Curge in timpur! ploioase. 

Luruiul, grind sau loc ridicat 
d'asupra stufulul inconjurator, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul com. rur. Cara-Orman, 
skuat in partea de V. a pla$ei 
$i in cea S.-E. a comunei; 
el este o prelungire sudica a 
grindulul Lumina, prin care co- 
munica cu Grindul - Ro$u; are 
o intindere de 5 hect, acoperite 
cu nisip ; comunica cu grindul 
Cara - Orman; este strabatut 
de un drum comnnal, numit 
Drumul-lui-Mamut. 

Luta-Mare, insuld in Dunare, 
jud. Teleorman, in dreptul co 
munelor Vii$oara ?i Suhaia, mat 
jos de pichetul militar Maria^ul. 

Luta-Mica , insuld, jud. Teleor- 



27 



Digitized by 



Google 



LUTELE-MARI $1 LUTELE-MICl 



210 



LUTOAIA 



man, pu{in mal in josul Duna- 
ret de cit Luta-Mare. Pe ^rm este 
pichetul No. 2. 

Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, 
munfl, la nordul jud. Muscel, 
intre riul Dimbovifa ?i frontier^. 

Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, 

pddurf, ale statulul, in intindere 
de 1308 hect., {'mind de mun^il 
manSstirel Cimpulung, cart fac 
parte din com. Corbi?ori $i Bere- 
voe?ti,pl. Nuc§oara, jud. Muscel. 

Lutul-Alb, ccttun, jud. Braila, 
pendinte de com. Scor^arul-Ve- 
chiti,lingalacul cu acela§I nume, 
situat la V., la 10 kil. de co- 
muna. Popula^ia sa e de 181 su- 
flete. 

Lutul-Alb, lac, jud. Braila, situat 
la S. V. de com. Scor^arul-Ve- 
chiu, cu o suprafaja de 30 hect. 
Apa sa confine substance mi- 
nerale. Numele sau vine de la 
pftmintul albicios al fundulul. 

Lutul-Alb, mosie, jud. Braila, 
pendinte de com. Scor^arul-Ve- 
chiu, proprietatea d lul C. D. 
Suju (1600 hect.). 

Lutul-Ro§u, virf de munte, in 



mun^ii proprii, zi?I aJ Vrancei, 
pe teritoriul catunulul Tulnici, 
jud. Putna. 

Lutului-Alb (Valea-), vale, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe terito- 
riul com. rur. Be?-Tepe; incepe 
din poalele nordice ale dealulul 
Cairaci ; se indreaptS spre N., a- 
vind o direc^ie generala de la 
S. spre N. ; are ni$te malun 
inalte, formate din huma ameste- 
cata cu creta; strabate partea 
rasariteana a pla$el $i cea cen- 
trals a comunei; taie in douS, 
de la S. la N., satul Be?-Tepe 
in mijlocul caruia se une?te pe 
stinga cu v&ile Chiorculac $i 
Turia, §i cite-$i trele unite, oco- 
lesc spre apus virful eel inalt 
(242 metri) al dealulul Be$-Tepe, 
strabat viile satulul Be$-Tepe ?i 
o micS uila^tina, ?i se terming 
cu girla Dirnoiul, pe dreapta. 

Lu{ca, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Carol I-iu, spre 
N. de satul Carol I-iu §i spre 
N.-E., la 7 kil. de ora^ul Roman. 
Este a^ezat pe girla Lujca | 
?i pemaluldrept al riulul Siretul. 
Are o populate de 106 familil, 
sau 237 suflete, din carl 109 
contribuabili; locuescin 82 case. 
Sunt 180 vite marl cornute. 



Are un pod umblator pe riul 
Siretul, peste care trece ?oseaua 
judejeana, ce duce de la Roman 
la tirgu^orul Bira. Este legat cu 
ora?ul Roman prin §osea. 

Lu{ca, girld, curge prin pi. Mol- 
dova, comunele Halauce^ti, Mir- 
ce?ti, R^chiteii, Agiudeni, Ta- 
ndem, $i Carol I-iu, jud. Roman, 
la na?tere de la N.-E de satul 
Hal&uce?ti. Curge de la N. 
spre S. trece pe la V. de satul 
Radiiteni, udind satele Agiudeni, 
Tama§eni $i Lu{ca ?i la S. de acest 
sat se varsa in riul Siretul de-a 
dreapta. Cursul acestei girle este 
aproape paralel cu acel al riului 
Siretul $i albia sa nu este sepa- 
rata de albia Siretului prin nicl 
o ridicatura, a$a ci apele lor, 
in timpurile ploioase, se impre- 
un3, dind na^tere la inunda- 
tiunT. AceastS giila prime^tepe 
dreapta, la Agiudeni, pir. Cior- 
gul ?i la Tama^eni, piriul Be- 
rendisul. FormeazS in cursul sau 
multe bal^J. 

Lu^oaia, c&tunas izolat, pe mo$ia 
Ipote$ti, com. Cucoreni, pi. Tir- 
gul, jud. Boto?ani. 

Lufoaia, /*/>£, la E. com. Matee$ti, 
plaiul Oltejul-d.-s., jud. Vilcea. 



Digitized by 



Google 



M 



Maadem-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
com. rur. Potur $i anume pe 
acelaal catunuluisau Hamamgi ; 
este o prelungire orientals a 
dealuluf Haidin ; are o direc- 
tfune de la S. la N., brizdind 
partea centrals a pia$ei 51 cea 
s jd-estici a com. ; virful prin- 
cipal, movila Hamamgi, are 127 
m. $i e punct trigonometric de 
observable de rangul al 2-lea; pe 
la poalele sale rasSritene merge 
soseaua nationals Tulcea Baba- 
dag-Constanfa, iar cele nordice 
se termini in piriul Beidaut ; 
este acoperit cu finefe ?i pa?unl. 

Macaria, munte, la N com. Ra- 
do§i, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
situat intremuntii: Florile-Albe, 
Tart&r&ul, Tauzul, Setea-Mare, 
Coasta - Crainiculul, in partea 
dreapU a ape! Gilortulul. 

Macmora - Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe , 
teritoriul com. rur. Para-Chioi i 
?i anume pe acela al c&tunului 
s&u Calaigi ; se desface din ra- 
mifica^iile orientale ale dealulul 
Siran-Culac-Bair ; se indreapta 
spre E., avind o direcfie gene- 
rals de la S.-V. spre N.E., ? i , 
brazdind partea de S. a placer \ 
%\ cea , centrala a com. ; sa- | 

$M6SQ. MmrtU Dicfion+r G*>grt*c Vol. IV. 



I tul Para-Chioi e asezat la poa- 
lele sale N.E., iar satul Ca- 
laigi la cele E. ; are o inalt'ime 
de 168 m. $i doming satele de 

j maf sus, valea Ghiuvenli-Ceair, 
ce merge pe la poalele sale E., 
?i drumul comunal Calaigi-Para- 
Chioi ; este acoperit cu pi^ine 
padurl ce sunt resturt din in- 
tin sele padurT de odinioara §i cu 
tufari^urf $i sem&nSturt. 

' MaCOVeanca, vechie numire a 

I cfitunulul ft mofiel Arcani, din 

jud. Buzao, com. Meteleul. 

j ^flacoveanca, numire data une! 
sforl de mo fie, din com. Mla- 
jetul, jid. BuzAti, situate pe 
lunca Cin^aruluT; are 39 hect., 
finea^a. $i padure. 

Macoveiul, vechie numire a com. 
Padina, jud. Buzau. 

Macoveiul (Macoveanca, Pa- 
dina), mo fie, in jud. Buzau, 
com. Padina, cu 15350 hect., 
din care 1335 s'au dat impro- 
prietaritilor in 1864; e cea mai 
mare proprietate din jud. Bu- 
zau. 

Macoveiul, doud trupurl de pel- 
dure, pe mo$ia Macoveiul, jud. 
Buzau, avind una (Padurea-Mica) 



340 hect. ?i a doua (Padurea- 
Mare), 410 hect. 

Macradiul, virf de munte, pe 
teritoriul com. T llnici, pi. Vran- 
cea, jud. Putna. 

Macuc, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. rur. Oltina ; se desface 
din dealul Ciacal ; se intinde 
spre E., avind o directiune ge- 
nerate de la S.-V. spre N. E., 
dealungul maluluT drept al Du- 
narel, brazdind partea de N. a 
pia$ei ?i cea N.-E. a com. ; lasa 
spre E. prelungirile numite Col- 
burgina $i Tuna-Orman ; este 
presarat cu cire-va movile ; prin- 
tre virfurile sale, eel maf inalt 
este Oltina, care are o inaltime 
de 140 m. ; este acoperit cu 
f inete, $i la poale cu tuftri$uri ; pe 
muchia sa merg drumurile co- 
munale Oltina - Beilicul $i Mir- 
leanul-Oltina. 

Madona-Dudu, mofie, in jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit, 
apar^inind bisericef din Craiova, 
Madona-Dudu, de la care $I-a 
luat numele. Are padurT pe dinsa. 
Pamintul acestel mo?iI precum 
$i acela al locuitorilor era a- 
menintat de nisipul ce-l aducea 
vintul de la Dunare. Epitropia 

28 



Digitized by 



Google 



MADONA-DUDU 



MAGHERE?TI-DIN-DEAL 



bisericei a luat masurl de ap3- 
rare prin planta^iuni ?i ast-fel 
s'a reu$it a se opri intinderea 
nisipulul pe pamintul arabil.Pe 
mo§ie se gasesc stine. 

Madona-Dudu, pddure, in jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit, 
pe mo§ia Madona-Dudu. Este 
compusa din plopl ?i salciml. 

Madved, picket de grani^d, in 
jud. Mehedinr/i, plaiul Clo$ani. 

Maganului (Dealul-), munte, in 
jud. Suceava, com. Neagra-$a- 
rulul, avind 1201.7 m. altitudine. 

Magarul, schit de calugari, in 
jud. Tutova, pi. Tirgul, com. 
Zorleni, la cipf-va kil. de cat. 
Bujoreni, a^ezat pe virful unuT 
deal, in mijlocul padurel la o 
jumatate ora departe de catu- 
nul Bujoreni. Legenda acestei 
manastiri este urmatoarea: Un 
mocan care pa?tea oile pe locul 
unde este astazi manastirea, a- 
vea printre 01 ca de obiceiu $i 
cir,T-va magari. El observa ca 
unul dintre magari parasea in 
fie-care zi turma $i mergea sub 
umbra unui mare stejar ce era 
in virful dealiluT, facind cu ca- 
put semnul cruc'u. In urma a 
cestei imprejurar! mocanul vinde 
oile $i cu banii ce primise pe 
ele, zide?te manastirea pe locul 
unde era batrinul stejar, din 
care facu icoane Maicii Dora 
nulul, iar manastirei i dede nu- 
mele de manastirea Magarul. 

Magazia, sat, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com. Craca- 
oani, situat pe valea piriului 
Cracaul, intr'o pozi^iune pito- 
reasca. 

Are o popula^iune de 45 fa- 
miliT, sau 213 suflete : 114 bar- 
bae $i 99 feme!. 

Locuitorii se ocupa cu agricul- 



tura 91 exploatarea terenurilor 
(vararil, cariere, exploatarea pa- 
durilor). 

Magazia, sat, facind parte din 
com. Buda, jud. Tecuciu, la 2 
kil. de re$ed. com. 

Are o suprafa^a de 137 hect., 
SO aril, $i o populate de 18 
famiHI, sau 70 suflete ; locuesc 
in 20 case. 

Locuitorii, fo$ti claca^T, poarta 
acest nume de la magaziile ce 
le aveau arenda$il statulul aici, 
inainte de impar^irea pamintulul. 
Satul s'a infiintat la 1878. 

Magazia, Cetatea-Vechie sail 
Tatareasca, urmele unel ce- 
tdfi vechty situata pe culmea 
unul deal loarte inalt, Ja E. de 
com. Crimpoaia, pi. $erbane$ti, 
jud. Olt, linga apa Vedea. 

Au o suprafa^a de 600 m. p. 

Imprejurul ruinelor, locuitorii, 
arind, au gasit fragmente de arme 
$i instrumente vechT, de o marime 
cu totul neobi$nuita azl : sagefl, 
pinteni de o marime colosala 
$i altele. 

D-l D. Ghioceanu, afirma ca 
sapind in malul Vedel, a gasit, 
intre altele, fosile, un craniu 
uman de o marime extraordi- 
nary ^i o masea, care are o ma- 
rime de 20 c. m. in lungime $i 
un diametru de 8 c. m. in gro- 
sime. 

Maghera, sdtuc. VezI Virful-Cim- 
puluT, sat, jud. Dorohoiu. 

Maghera, piriu, izvore^te din 
dealul Goroveiul, trece prin sa- 
ti$orul Maghera, com. Virful- 
Cimpulul, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu, $i se varsa in Siret. 

Maghere^ti, com. rur., in partea 
de N. a pla?ei Amaradia, jud. 
Gorj, la V. com. Secelul, a?e- 
zata pe coasta $i pe ambele 



^armurl ale piriului Sanatorea, 
la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capi- 
tala jude^ulul. E formata din 
2 catune : Maghere?ti-din-Deal 
?i Maghere$ti-din-Vale. 

Are o suprafa^a de 1200 hect. 
din carl : 340 hect. arabile, 625 
hect. fine^e, 88 hect. vie, 41 
hect. pomet, 90 hect. izlaz $i 
padure, 16 hect. vatra satulul. 

Are o populate de 243 fa- 
milii sau 867 suflete, din cari 
225 contribuabilT; o $cola, in- 
fiin^ata la anul 1888, frecuentata 
de 25 elevl; 2 bisericl, una fon- 
data la anul 1843, S 1 adouala 
1 820, de catre locuitorl §i ambele 
deservite de 1 preot, 2 cinta- 
rer,I $i 2 paracliserl. 

Locuitorii poseda: 22 plugurl, 
39 care cu bol; 520 vite marl 
cornute, n 14 ol, 199 rimatorl; 
36 stupi cu albine. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 1624, banl 49, iar la 
cheltuell, de lei 1227, banl 80. 

Apele ce uda aceasta comuna 
sunt : Sanatoarea ?i Blahni^a. 

Comunicar,ia se facepe $oseaua 
comunala, care strabate comuna 
$i care o pune in comunicafle 
la N. cu Turbafi $i la S., cu 
Bobi, printr'un drum ordinar, 
care pleaca din Maghere$ti-din- 
Vale, trece prin Maghere$ti-din- 
Deal ?i intra in Turba^i. 

In comuna sunt : 3 pufuri §i 
1 1 fintinT. 

Maghere§ti-din-Deal, c&tun de 

re^edint^a al comunei Maghe- 
re?ti, jiid. Gorj, pi. Amaradia. 

Are o suprafafa de: 700 hect., 
din cari: 180 hect. arabile, 3 1 5 
hect. fine^e, 45 hect. vil, 21 
hect. pomet, 90 hect. izlaz $i 
padure ?i 9 hect. vatra satulul. 

Are o populate de: 125 fa- 
milii, sau 444 suflete, din care 
1 1 5 contribuabilT ; o biserica, 
deservita de 1 preot, 1 cintare^ 
§i 1 paracliser. 



Digitized by LiOOQ IC 



MAGHERE$TI-D1N-VALE 



2J 3 



MAGLAV1TUL 



Locuitorif posed& : 1 2 plugurT, 
20 care cu boT; 260 vite marl 
cornute, 5 caf, 557 01, 74 rim£- 
torl; 16 stupl cu albine. 

Maghere§ti-din-Vale, ctoun, al 
comunel Maghere^ti, jud. Gorj, 
situat la N. citunului de re§e- 
din^a $i pe costive. Are o su- 
prafafi de 500 hect., din cart: 
160 hect. arabile, 270 hect. 
finete, 43 hect. vil, 20 hect. cu 
pomet, 7 hect. vatra satulul, §i 
o populate de 1 1 8 famil'ri, sau 
423 suflete, din carl no co:i- 
tribuabilT. Are I biserici, cu 2 
cirjt&reflf $i 1 paracliser, deser- 
vit& de preotul de la catunul ; 
de re$edin{a\ I 

Locuitorii poseda" : 10 plugurF, 
19 care cu bol; 260 vite marl 
cornute, 7 cal, 557 ol ?i 75 rim&- 
torf; 20 stupl. 

In c&tun se mal gSsesc : 5 
fintinl $i 5 teascurl de vin. 

Magherni{a, piriia§ } in judeful 
Neamfu, com. Vinatori-Neam- 
ful, pi. de Sus-Mijlocul. Izvo- 
re$te din muntele Procovul, 
linga schitul cu acela^i nume, 
curge pe la E. de m&n3stirea 
Neam^ul, traversind, aproape de 
varsarea sa, pe partea dreapta 
apiriulul Nem^i^orul, ?oseaua Vi- 
nStori - Manastirea -Neamtul, in- 
tre kil. 13- 14. 

Magivia, pddure, supusa regimu- 
lul silvic, pe mo$ia Magivia din 
Cimpulung, plaiul Nuc$oara, jud. 
Muscel, in intindere aproxima- 
tiva de 400 hect., populata cu 
mesteacan, fag, anin $i plop. 

Aceasta padure se afla la 
marginea ora^uluT Cimpulung, 
situate pe coaste repezT, parte 
desvelite de stratul vegetal, in 
cit amenities localitafile din a- 
propiere, din cauza piraielor, 
cad, pe timpurl ploioase cara 
nisip, pietri$ $i bolovanl. 



Se invecine^te la N. cu pro- 
prietatea d-lor Lerescu; la S., 
cu Gruiul; la E., cu RiulTirgu- 
luf $i la V. cu riul Bughea. 

Maglavitul, com. rur. t pi. Cim- 
pul, jud. Dolj, ,1a 76 kil. de 
Craiova, $i la 14 kil. de re$e- 
dinja pla?el, ora?ul Calafat. 

Se afla situat pe loc $es, in- 
conjurata de planta^iile bisericel 
Madona-Dudu, din Craiova. 

Se m&rgine^te la N. cu com. 
Hunia; la S., cu com. Poiana; 
la V., cu Dun&rea ?i la E., cu 
com. Mo^ei. Se desparte de 
aceste comune prin planta^if $i 
locurl agricole. 

La N. se afla dealul Golenfi. 
Tot aicT, nu departe de DunSre, 
se g&seste Magura-Popel. 

Catre DunSre se gSsesc cite- 
va mict indl^ml, numite hotarc, 
ftcute de locuitori ; intre aces- 
tea sunt : Hotarul PopeT, Hota- 
rul Voinel, Hotarul-Listor, Ho- 
tarul-SirbuluI, Hotarul-Porculul, 
Hotarul-din-Sud ?i Hotarul-Cai- 
lor. 

In corauna sunt doua bal^T, 
in apropiere de DunSre : una 
numita Maglavitul, cu o supra- 
faja de 400 m. p., este ingustd, 
avind o lungime cam de 300 
m., $i-?T are scurgerea in Du- 
nare ; a doua, numita Golcnfi, 
pu^in mal mica de cit prece- 
denta, se scurge tot in Dunare. 
Ambele bfil{T con^in pe$te. 

Pe limita sa de V. curge flu- 
viul DunArea, cu indreptarea N.- 
E. spre S.-V. Pe Dunare, in E. 
comuneT, se g^sesc cite-va os- 
troave. 

Midf riuri intermitente izvo- 
resc din dealul ce desparte co- 
muna Maglavitul de Dunare $i se 
varsa in balta Maglavitul. 

Se zice c3, pSna la 18 19, co- 
muna se gAscapelocul, pe care 
seafla; la anul 1821 s'a mutat 
sub dealul despre V., iar la 



1828, din nou s'a zidit pe locul 
unde se gftse^te azl. 

Se compune din cStunele: 
Maglavitul, Golen^i ?i Comani. 
Catunul de re^edin^ este Ma- 
glavitul. inainte cuprindea $i 
catunul Hunia, azl com. rur. 
deosebita. 

Are o populate de 3938 su- 
flete; 2 biserici de cSrSmida 
f^cute de locuitori, una in c5t. 
Maglavitul ?i a doua in c&l. Go- 
lcn^i, ambele avind cite 1 preot 
?i 1 cint&rej ; trel $colI, dou5 
in c«1tunul Maglavitul, din carl 
una de baeJT $i una de fete, ?i 
a treia in Golen^i, mixta. $coala 
de bac^f din Maglavitul func^io- 
neazS din anul 1 833, iar cea de 
fete, din anul 1880. $coala mixta 
din Golenfi func^ioneaza din 
anul 1885. 

Suprafa^a teritoriululcomunel 
este de aproape 6500 pog., din 
carl: 3896 pog. arabile, in c£* 
tunul Maglavitul ?i 2332 in Go- 
len{i. 

Una din mobile de pe teri- 
toriul comunel este proprietatea 
de 20223 pog., din carl vr'o 
3000 pog. nisipurt, a bisericel 
Madona-Dudu din Craiova, care 
se compune din 3 trupun: Ma- 
glavitul, Hunia ?i Golenji. 

O alta mo?ie e Poeni, ce 
apar^ine azl locuitorilor din co- 
mur.a Maglavitul. 

In com. sunt plantafiT de sal- 
ciml ?i de plopl, pe o intindere 
cam de 2000 pog., proprieta- 
tea bisericel Madona - Dudu. 
Toate planta^'tile sunt amena- 
jate. 

Viile au o intindere de 206 
hect., apartin locuitorilor ?i se 
g.lsesc pe pSminturile date in 
anul 1864. 

In com. Maglavitul segSsesc 
morl de apS $i de vint, unele 
pe proprietatea Madona-Dudu, 
iar altele pe delimitarile locu- 
itorilor din 1864. 



Digitized by LiOOQ IC 



MAGLAV1TUL 



214 



MAHMUDIA 



Comerciul se exercita in co- 
mun5 de 30 persoane. 

Budgetul comunel e la veni- 
turf de 11718,26 lei ?i la chel- 
tuell, de 11490,45 lei. 

Afari de calea jude^eana Cra- 
iova-Calafat,com.Maglavitul mat 
este strabatuta de calea veci- 
nala Maglavitul- Cetatea, lunga de 
6 kil. $i de calea vecinala Ma- 
glavitul-Calafat, trecindprin c&- 
tunul Golenfi, com. Basarabi, 
pinS la schela Calafat. 

In comuna se gase$te sili^tea 
numite Lopcea. 

Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul, re?e- 
din{a primariei. Are o populate 
de 3136 suflete: 1572 barbatf 
$i 1564 feme!. Locuesc in 530 
case $i 50 bordee. 

Sunt doua $coli primare : una 
de baep, care func^ioneaza din 
1853, $i a doua de fete, ce func- 
{ioneaza din 1880. Ambele $coli 
sunt intretfnute de com., ?i fre- 
cuentate de 160 baefi §i de 32 
fete. 

Are o biserica de caramida, 
fondata de locuitorl, cu hramul 
Sf. Nicolae gi deservita de I 
preot ?i 1 ctntare$. 

In sat sunt : 30 meseria?! : 
cizmarf, timplanf, dulgheri; 2 
b&Cclnii; 17 circiuml. 

Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul, cu o 
suprafa^a de 30000 m. p, lung 
de 100 m. ?i lat de 300 m. 
Se varsa in Dunire. In lac se 
scurg o mul^ime de pirate in- 
tcrmitente. Confine pe§te. 

Magula, saty facind parte din 
com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Mahala, sat, in jud. Dimbovi^a, 
pi. Dealul-Dimbovita, com. Vi- 
forita. Este situat lingS ora?ul 



Tirgovi?te, desparjit prin apa 
Ialomi^el. 

Mahala, sat, in jud. Dorohoiu, 
pi. Her^a, pe mo^ia Herfa, com. 
Movila. 

Are 80 familil, sau 400 su- 
flete. 

Proprietatea mo?ieI este ad-lul 
Panaite Cazimir, avind p&r{i §i 
d-nele Maria Bu^ila $i Patica 
Bordeanu. 

Satenil improprieter^! au 105 
hect., 27 arii p&mint; iar pro- 
prietary mo?ieI: 832 hect., 16 
aril cimp, 37 hect., 24 aril p&- 
dure ?i 12 pogoane de vie. 

Piriul ce trece pe mo$ie este 
Izvoreiul. 

Hotarele mo^iel sunt cu : Tir- 
neiuca, Hcrta, Pilipautj $i Iba- 
ne$ti. 

Mahalaua (Biserica-de-Zid), 
mahala, in ^entrul com. Tur- 
ce$ti, pi. Oltet.ul-d.-s., jud. Vil- 
cea. Aci e §coala com. Are o 
biserica de zid, facuta in zi- 
lele imparatulul Nicolae Pavlo- 
vicl $i cu blagoslovenia Prea 
S. S. paxtntele Episcop Neofit, 
§i cu cheltuiala preotului Popa 
Negotya. 

Mahalaua - Mare, ?nahala, in 
jud. Vhcea, pi. Ocolul, com. 
Govora. 

Mahalaua-Po§tei, sat, pe riul 
Arge$, jud. $i pi. Arge§ul, fa- 
cind parte din com. urb. Curtea- 
de-Arge$. 

Mahale-Orman-Bair, deal, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; 
se desface din dealurile Bulga- 
riet; se indreapta spre E, intr ! o 
direc^iune generals de la S.-V. 
spre N.-E. ; strabate teritoriul 
neutru, coprins intre hotarul po- 
litic $i drumul Silistra- Varna ; 



intra in jud. Constanta pe la 
pichetul No. 9 ; brizdeazS par- 
tea de V. a pla?ef %\ pe cea 
de S.-E. a com. ; lasa spre E. 
dealul Saban-Bair; pe la poalele 
sale de S. merge drumul Silis- 
tra- Varna; are 166 m. in&lt'ime; 
este acoperit ma! tot cu finefe 
?i in unele iocuri cu padurT. 

Mahale-Orman-Ceair, pMa, 
in jud. Constanta, pi. Silistra 
Noua, pe teritoriul com. rur. 
Ese-Chioi ; izvore?te din poa- 
lele de N.-E. ale dealuluT Ma 
hale-Orman-Bair, brazdind par 
tea de V. a pla§el ?i a com 
se indreapta spre V., cu o di 
rectfune generals de la V. spre 
E. ; intra in teritoriul bulgaresc 
al com. Ese-Chioi, $i, dupi un 
curs de 5 kil., facut numal prin 
piduri, se varsa in piriul Ha- 
mazli Ceair, pe dreapta, ceva 
mal spre V. de pichetul No. 
7, numit Grivi^a. 

Mahlrul, balta, azl potmolite, jud. 
Vla$ca, com. Arsache ; produce 
finete ?i pa$une ; este situate in 
albia DunSreT, in dreptul sa- 
tulul Slobozia, pe proprietatea 
Paraipanul. 

Mahmudia, comuna urband, in 
jud. $i pi. Tulcea, situat! in 
partea de E. a jude{uluT, intre 
dealul Be?-Tepe $i Dunare, la 
29 kil. spre S.-E. de ora$ul 
Tulcea, capitala districtului, ?i 
in parte E. a pla?el, a cSreT 
re^edin^a este. 

I s'a dat acest nume dupa sul- 
tanui turcesc Mahmud V, care 
a facut aci o geamie ; numele eel 
1 vechiu eraBe?-Tepe-Romineasca 
spre deosebire de Be^-Tepe- 
Turceasca, care astezT poarta 
numal numele de Be?-Tepe. 

Numai partea S., adica pamin- 
tul ferm, prezinta accidente de 
teren; incolo, restul e un ?es in- 



Digitized by V^OOQlC 



MAIIMUD1A 



215 



MAHMUDIA 



tins, acoperit cu stuf si intre- 
taiat de girle si batyl. 

Dealurf sunt: Bes-Tepe, de 
242 m., unul din eel mat inatyi 
din plasa, la V., pietros si acope- 
rit cu verdea^a ; dealul Cairacile, 
de 1 18 m., la S., pietros si aco- 
perit cupasunl; Hirtopul,laS.-E., 
88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la 
S.E., lutos si acoperit cu pa- 
sunl. In stuful eel intins sunt 
ridicaturl artificiale, dupa care 
ochiul planeaza pe o mare in- 
tindere; asa avem punctele tri- 
gonometrke : Marchel, linga bra- 
ful Sf. Gheorghe, 2 m. inal- 
time; $ondul No. 1, pe bra^ul 
Sulina, la N.-E., 3 m, 7 ; $ondul 
No. 2, pe girla $ondul, la N.-V., 
2 m. 5; ele au servit statulul 
major romin pentru ridicarea pla- 
nurilor marel har^I a Dobrogel. 

Ape sunt : Braful Sulina, care 
uda comuna la N., pe o intindere 
de 10 mile (18 kil. de la mila 
21 — 31); braful Sf. Gheorghe, 
la S., pe o intindere de 12 kil. 
Intre ele se afla o mulfime de 
girle, can stabilesc comunicarea 
intre ele si balflf ; asa avem : 
girla Marchel, linga bratul Sf. 
Gheorghe, unind lacurile Cara- 
Suhat si Uzlina; girla $ondul 
la N., care stabileste o legatura 
intre bratul Chilia si Sf. Gheor- 
ghe. Cele mai insemnate bal{i 
sunt : Gorgova, eel mat mare lac 
dinintreaga deltaaDunare!(5oo 
hect.), la mijlocul comunei, a- 
limentat de bratul Sulina, si 
scurgindu-se in bratul Sf. Gheor- 
ghe prin girla. Litcovul; in el se 
ma! scurg si lacusoarele Popar- 
nicul, Cutineful-Mare, Cutinetul- 
Mic (90 hect. impreunaj; lacul 
Fortuna (400 hect.), la N.V., 
se scurge in girla $ondul; lacul 
Cara-Suhat (100 hect.), la V., 
se scurge in girla Marchel, 
ca si lacul Marchel (50 hect.); 
lacul Pestri^elesi Ghiotal-Petrel, 
la E. (80 hect); Crnglicul (40 



hect.), la N., se scurge in girla 
$ondul; Mazilul (30 hect.), la 
N.-E., izolat; lacul Obretinul 
(450 hect.), la E., (apar^inind 
comunei Cara-Orman). Lacurile 
ocupa o intindere de 920 hect. 
si dinpreuna cu girlele 1500 
hect. ; ele con^in peste bun 
si cautat. 

Comuna are resedin^a in orasul 
Mahmudia, asezata pe malul 
drept al brajulul Sf. Gheorghe, 
si la poalele dealulul Bes-Tepe. 
Mai are catunele : Cara-Suhat, 
la V., pe malul sting ai bra- 
fulul Sf. Gheorghe, la 3 kil. 
spre N.-V. de resedin^a. Gor- 
gova, pe malul drept al bra^u 
luT Sulina, intre milele 29 — 30, 
la 12 kil. spre N.-E. de rese- 
din^a, in apropiere de lacul 
Gorgova, de la care sl-a luat 
numele. 

Intinderea totala a comunei 
este de 25000 hect., din carl 
numal 3818 hect. pamint so- 
lid, restul stuf si apa. Din 
eel ferm, 231 hect. sunt ocupate 
de vatra orasului Mahmudia, 20 
hect., de vetrele satelor Cara- 
Suhat si Gorgova, 1815 hect. 
ale locuitorilor cu drepturl (de 
sub Turd); 473 hect. date 
de stat locuitorilor, 1300 hect. 
ale statulul, 60 hect. acoperite 
cu vii. 

Populafiunea orasului Mahmu- 
dia, in maioritate compusa din 
RusI, este de 245 familil, sau 
121 5 suflete, din cari : Rusi-Li- 
povenl, 1 12 familil, cu 553 sufl.; 
RominI,7i familil, cu 378 suflete; 
Turcl-Tatarl, 34 familil, cu 146 
suflete; Hvrel, 18 familil, cu 89 
suflete ; Bulgarl, 7 familil, cu 
47 suflete ; Armeni, 2. Popula^ia 
catunelor Cara-Suhat si Gorgova 
este de 58 familil, sau 240 
suflete, din carl: RusI-LipovenI, 
56 familii, sau 235 suflete; Ro- 
minl, 2 familil, sau 5 suflete. 
In total, comuna Mahmudia are 



301 familil, cu 1455 suflete, din 
carl: 955 ortodoxl, 5 catolici, 
340 lipovenl, 170 mahomedanl 
si 90 mozaicl. 

Sunt 310 contribuabill. 

Locuitorii poseda2i5 plugurl 
de fier, un numar insemnat de 
vite, mai cu seama ol; mul^i 
din el sunt pescarl; 38 sunt 
cultivatorl de vii. 

Are: o scoala mixta, fondata 
de stat in 1879, cu 10 hect. 
pamint, condusft de 2 invatatorl 
si frecuentata de 109 copil; o 
biserica, cu hramul Aducerea 
moastelor Sf. Nicolae, cu filiala 
Gorgova si Cara-Suhat, cu 1 
preot si I cintaret, fondata de 
locuitorl in 1864; o geamie, 
fondata in 1853 de sultanul 
Mahmud, cu 3 hogl, o bi- 
serica a lipovenilor bespopof^I; 
una lipovenilor namolecilor; o 
sinagoga; un oficiu telegrafo- 
postal, fondat 1,1 1878 si al 
carul venit pe 1896—97 a fost 
de lei 1581,46. 

In com. sunt: 10 bacanil, 5 
circiuml si 2 cafenele. 

Budgetul comunei e la ve 
niturl de lei 10702, 36 banl, 
si la cheltuell, de 10680 lei, 30 
banl. 

Caile de comunicajie sunt: 
soseaua jude^eana Tulcea-Mah- 
mudia, apoi drumurl comunale 
ce due la comunele si satele 
apropiate, Moru-Ghiol — Duna- 
va( — Sf. Gheorghe (Cadirlez), 
Bes-Tepe — Malcoei — Prislava ; 
la Sari-Nasuf; la Sari-Ghiol — 
Agi-Ghiol — Congaz — Babadag. 

Comuna Mahmudia este foarte 
vechie. In epoca romana, se 
numea Cetatea Crucil. Chiar si 
azl se gasesc ruine din vechea ce- 
tate, asezate pe un virf al dealulul 
Bes-Tepe, d'asupraDunarel. Lo- 
cuitorii, carl ati facut sapaturl, au 
gasit oale marl de pamint, in care 
sepastrau prodncte; s'a mai gasit 
si o mitra de arhiereu si un po- 



Digitized by LiOOQ IC 



MAHOMETCEA 



216 



MAICA?! 



licandru de aur. In timpul do- 
mina^iunel turce$tl s'a numit 
Be§-Tepe-Romineasca spre deo- 
sebire de cea turceasca, ce exista 
$i azl la poalele V. ale dealu- 
lul Be?-Tepe. Din cauza nesi- 
gurantel ?i naval iri lor turce^tl 
$i cazace^tT, satul, eradese-orl 
parasit, de locuitori, cari numal 
dupa plecarea Turcilor se in- 
torceau inapoi. Lucrurile au 
mers a$a pana in anul 1854, 
cind Sultanul Mahmud V, zidind 
o biserica, i-a dat numele sau, 
$i l'a ridicat la rangul de tirg. 
De atuncl a devenit un ora$el 
prosper, pe care, la 1877, chiar 
Turcii I'au respectat. 

Mahometcea, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova, cat. com. 
Calfa, situat in partea E. a pla- 
cet ?i cea meridionals a comu- 
nel, la 8 kil. spre S.-V. de cat. 
de re$edinja, Calfa. Se intinde 
in valea Mahometcea, pe malul 
drept al piriulul Mahometcea, 
fiind inchis la N. de dealul Ma- 
hometcea-Bair, cu virful sau Ma- 
hometcea-Iuc, care are 212 m. 
inal^ime. Suprafaja sa este de 
1856 hect., dintre care 4 hect. 
sunt ocupate numai de vatra 
satuluT ?i de gradinl. Popula^ia 
sa, in maioritate TurcT, este de 
64 familii, sau 260 suflete. Din 
partea S.-E. a satuluf pleaca un 
drum comunal spre Cundjea; 
din partea N.-E. pleaca un altul 
spre Calfa; din partea N.-V. 
pleaca unul Haidar, iar din par- 
tea V. pleaca un drum, care 
se bifurca in doua ramurT, una 
ducind la Cara-Pelit §i alta la 
Dulgherul. 

Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^uluf, cat. comunel Odo- 
basca, a§ezat in partea de N. 
a comunel, la poalele dealulul 
Mahriul ?i pe piriul Mahriul, 
la 438 m. spre N. de catunulde 



re$edin{a, Odobasca. Are o in- 
tindere cam de 200 hect., cu o 
populate de 45 familii, sau 240 
suflete, din carl 50 contribuabili. 

Mahriul, .deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora$uluI, com. Odobasca; 
se desface din Dealul-NuculuT ; 
se intinde d'alungul piriulu! Ma- 
hriul, desparjind acest piriti de 
riul Rimna; brazdeaza partea 
de V. a comunei ; e acoperit 
cu pa?unf $i paduri ce sunt ex- 
ploatate in mare parte. 

Mahriul, piriil, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ulul, com. Odobasca ; 
izvore?te din Dealul -Nucului; 
curge dealungul dealulul Ma- 
hriul; uda partea de N. a co- 
munel, trecind prin cat. Ma- 
hriul, $i, dupa un curs cam de 
8 kil., se varsa in riul Rimna, 
pe dreapta lut, mai sus de ca- 
tunul Odobasca; valea sa e fru- 
moasa, malurile-i inalte, dindu-I 
un aspect pitoresc. 

Maia (Maia-Catargiului), com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Mosti^tea, 
situata la N.-E. de Bucure$ti, pe 
{annul drept al riului Prahova, 
unde acest riu formeaza marl 
zigzagurl, la 52 kil. de Bucu- 
re$ti. Este a^ezata la extremi- 
tatea judejuluf Ilfov, intre ju- 
de^ele Ialomifa $i Prahova. In 
partea de N.-E. are deal urT fru- 
moase. Sta in legatura cu com. 
Flerbin^i ?i Radule?ti prin $0- 
sele vecinale. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2102 hect., cu o populate de 
1 175 suflete, din carl 219 con- 
tribuabili; locuesc in 267 case. 

D-na Ecat. B. Catargiu $i 
Principele G. Bibescu au 1295 
hect. $i locuitorii 807 hect. Pro- 
prietarii cultiva. 955 hect. (150 
izlaz, 2 vie, 188 padure). 

Locuitorii rezerva pentru iz- 
laz 102 hect. 



Aci se face tirg in fie-care 
an, la 15 August. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 4828 lei, iar la cheltuell, 
de 4801 lei. 

Are: 2 bisericT, una cu hra- 
mul Adormirea $i a doua cu 
hramul Sf. Treime, deservite 
de 2 preo^i; 2 ?coale, una de 
bae{I ?i alta de fete, frecuentate 
de 22 elevT $i 10 eieve. 

La Maia este un institut de 
fete, fondajiune a D-nei Barbu 
Catargiu. 

In raionul comune! sunt: 2 he- 
le?teie. 

Vite sunt: 152 cai $i Tepe, 
415 bol, 378 vaci ?i vi{el, 4 
taurl, 72 bivolT $i bivoltye, 168 
porcl ?i 904 01. 

Dintre locuitorl, 275 sunt plu- 
garJ, 52 au diferite profesiunl. 

Locuitorii poseda: 105 plu- 
gun: 85 cu boi, 20cucai; 194 
care $i canine : 147 cu boT, 47 
cu caT. 

Improprietari^T sunt 194 lo- 
cuitorl §i neimproprietari^f, 91. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarl $i 1 hangiu. 

Maia-Catargiului. VezT Maia. 

Maican (Valea-lui-), vale, tre- 
cind prin mobile Ciolane§ti-Bal- 
dovine^ti ?i Beuca ?i pierzindu- 
se in valea Beuca. Este aproape 
paralela, pana la jumatate, cu 
valea numita a Pietri^ulul. 

Maica^i, baltft, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Oancea $i Vla- 
de?ti, formata de varsaturile 
Prutuluf; avind o intindere de 
vr'o 600 falci $i con^inind stuf, 
fin ?i pu^in pe^te. 

Multe din bal^ile aceste nu 
se formeaza direct din Prut, ci 
una din alta. Cind apa e mare, 
formeaza aproape o singura 
masa de apa, con^inind pe§te; 
in timp de seceta seaca cele 



Digitized by LiOOQ IC 



MAICILE 



217 



MALCEANUL 



mal multe din ele ?i servesc de 
pa$une vitelor. 

Maicile. VezI Schitul - Orient, 
com. Criste^ti, pi. Copula, jud. 
Boto$ani. 

Maicilor (Suhatul-), loc izolat, 
in jud. Buzau, com. Glodeanul- 
Sarat, unde s'a format acum 
cat. Florica. 

Maioreasca, Ferburia, Tur- 
nelul, Biserica-Mavrodolul, 
Bulija, Jianca ?i Tabacul, 
trupuri mid de padurl, toate 
in intindere de 25 hect, situate 
in comuna Valea-Mare, pi. Riul- 
Doamnel, jud. Muscel. 

Malacul, catun, (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte 
de com. Rasa. 

Malagenilor (Dealul-), deal, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. rur. Rasova; se 
desfacedin virful numit Movila- 
Am&utulu!; se indreapta spre 
N., avind o direc{iune generals 
de la S. spreN., brlzdind partea 
de V. a comunel $i a placet; 
are o inatyime de 33 m., dotni- 
nind prin inatyimea sa satul 
Rasova, valea Ciairul din-MijIoc, 
Dunarea (braful Veriga) $i un 
drum comunal ce dace de la 
Rasova la Ivrinezul-Nou; ma- 
lurile Dunirel, lingS care se 
sfir$e$te, sunt inalte §i ripoase; 
pe muchia lu! merge drumul 
comunal Rasova-Tala$ina»i. 

Malaia, com. rur., jud. Vilcea, 
plaiul Cozia, compusa din 4 
c&tune: Malaia, Voineasa, Ciun- 
getul ?i Seli?tea, cu re$edin{a 
in c&tunul Malaia. Afara de 
cfitunul Ciungetul, care e si- 
tuat pe apa Latori{a, cele l'alte 
catune sunt situate pe albia 
riului Lotrul, la 60 kil. de ca- 



pitala judejulut 91 la 58 kil. de 
a plaiuluf. 

De aceasta comuna tin muntil: 
Gerea, Briota, SmeurStu^Cocora, 
Groapa, Malaia, Tirnovul, Repe- 
zile, Frato$i{eanul, Plaiul-Poeni 
lor, Maileasa, Runcule^ul, Gal- 
bina, Voine$i£a ?i Dealul-Ne- 
gru. 

Lotrul, cu afluen^ir saT: Va- 
lea-Pascoaia, Malaia, Latori{a, 
Repedea, M&ileasa, Voine$i{a, 
Vataful, Rudarul, Ursul $i Run- 
cul, uda com. Malaia. 

Are o populate de 276 fa- 
miliT, sau 790 suflete : 400 bar- 
bae ?i 399 feme!, in care intra 
§i 5 familil de 'pg an i« Locuesc 
in 295 case. 

Sunt 215 contribuabill. 

Are 4 biserict, in fie-care ca- 
tun cite una. 

$coala dateaza in Malaia de 
la 1890; mal 'nainte a fost la 
Voineasa. Cladirea e noua, pro- 
prietatea comuneT. E frecuentata 
de 12 copiiT. 

Locuitorit se ocup& cu agri- 
cultura $i ma! mult cu p&storia 
$i sunt mo$nenI. 

Vite sunt: 75 cat, 46 bol, 
57 vacT, 564 capre §i 2756 ot. 

Sunt 103 stupT cu albine. 

In raionul comune: e o piva ; 
1 f Terastrau ; 6 mon. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1554 lei $i la cheltuelf, de 
1409 let. 

Malaia, sat, facind parte din 
com. rur. Malaia, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
280 suflete ?i o biserica cl5- 
ditS de mo^nenj. 

Malaia, culme de munte, jud. 
Vilcea, care porne$te din Culmea- 
PlStane^tilor ?i de care se de- 
ta$eaza aproape de muntcle 
Virful Marc (1095 m.). Seindrca- 
pta catre S., desparfind piriul 
Voineasa, afluent din stinga al 



LotruluT superior, de riul Pu$- 
coiul. Piscurile sale cele inalte 
sunt: Virful-Vatafului, Moldo- 
vi$ul (859 m.), Virful-Ursului, 
muntele Malaia (996 m.) §i Ar- 
meanul. 

Malaia, munte, al culmel cu a- 
cela$I nume (996 m.), jud. Vilcea. 
Cade la S. de Piscul-Ursulul ?i 
e udat de riul Lotru, in partea 
de S. 

Malaia, trecatoare cu piciorul, 
in Transilvania, jud. Vilcea, pi. 
Cozia. 

Malaica, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186 
suflete : 92 barbap $i 94 femef. 
Locuesc in 12 case $i 28 bor- 
dee. CopiiT din sat urmeaza la 
$coala mixta din satul CerStul, 
ce este la 1 V* kil. dep&rtare. 

Malaica-Slatioarele $i Cera- 
tul, mosie a statulul, jud. Dolj, 
plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ce- 
r£tul, in intindere de 214 hect., 
aducind un venit anual de6i50 
lei. 

Malamucul, sat, facind parte 
din com. rur. HatcSraul, plasa 
Cimpul, jud. Prahova. Are o 
populate de 438 suflete $i o 
biserica, fondata la 1870. 

Malcave^i, numire ce se mal dS 
de locuitorl cdtunulul Saltane?ti, 
com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Malceanul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Jurilofca, situat in partea 
E. a pla^el §i a comunel, lingS 
malul maril, de care e despar- 
{it prin o band£ de nisip, ?i 
aproape de lezerul Bazelur, cu 
care comunica; are 300 hect. 
intindere ?i confine sare. 



Digitized by 



Google 



MALCOCI 



218 



MALCOCI 



Malcoci, com. rur., in jude^ul $i 
pi. Tulcea, situate in parteaE. 
a jude{ulul, la 7 kil. spre E. 
de ora?ul Tulcea, capitala ju- 
de^ului, ?i in partea N.-E. a pi., 
la 18 kil. spre V. de or&?elul 
Mahmudia, re$edin{a placet. 

Trel p5r^T din cincT, a teri- 
toriulul com. sunt $esurl acope- 
rite cu stuf ; partea ridicata d'a- 
supra nivelulul Dunarel este for- 
mats din mid dealuri 9*1 v&T, 
parte acoperite cu tufari$, parte 
servind de izlaz sau pa$une ; 
cea mal mare parte este arata sau 
cultivate, iar o parte este acope- 
rita cu padure. In partea de N., 
numtta Balta, se g&sesc p^unT 
intinse. Dealurile sunt intinse, 
mtci, variind intre 115 - 150 m.; 
mal insemnate sunt : Jacob - 
Mogh (148 m.), la V.; Derven- 
Tepe (116 m.), la E. 

Apele, care ud&comuna sunt: 
Dunirea $i anume br^ul Tul- 
cea, care la mila No. 45 se des- 
parte in cele 2 bra^e: Sulina 
$i Sf. Gheorghe, cari o uda la 
N.; Valea-Mare, care se varsa in 
balta Malcoci, o uda la V. ; 
valea Sari-Ghiol, la S. $i valea 
Sofulac la E. 

Balflf sunt 1 1, din can 2 sunt 
mal principale : T&t&reni, la N.; 
Malcoci, la V., cu 150 hect. in- 
tindere; confine stuf, papura^i 
pe$te, al cSror venit apar^ine 
statulul. 

Catunele cart formeaza com. 1 
sunt: Malcoci, cat. de re^edin- 
{&, la V., linga balta Malcoci; 
Prislava, la N.-E., pe malul drept 
al bra^ulul Sf. Gheorghe, la 3 
kil. de catunul de re$edin^; 
Iolganul, cu 1 2 case, pe brajul 
Sulina, la 10 kil. spre N.-E. de 
cat. Malcoci. 

Intinderea comuneT este de 
3970 hect, din carl 51 hect. 
ocupate de vetrele satelor (Mal- 
coci $i Prislava); 700 hect. ale 
statulul (anume p&durile ?i bai- 



lie), iar restul de 3719 hect., 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 237 fa- 
miiii, sau 1269 suflete din cari : 
Romini, 100 famiiii, cu 496 su- 
flete ; Bulgarl, 3 famiiii, cu 5 
suflete ; Ru?i-Lipoveni, 28 fa- 
miiii, cu 148 suflete; German! ?i 
AustriacI, 105 famiiii, cu 617 su- 
flete; Ovrel, 1 familie, cu 3 sufl. 

Are: 2 $colT, una private, a 
comunit&til germane, fondata in 

1879 de locuitoril germanl, fre- 
cuentata de 60 elevT ; a doua 
mixta, fondata in 1879 de stat, 
frecuentata de 40 elevT; doua 
biserici, una catolica, fondata in 

1880 de Germanil catolici din 
catunul Malcoci, cu 1 preot; 
a doua ortodoxa, in cat. Pris- 
lava, ziditain 1859 de locuitori, 
§i deservita de un preot $i un 
cintaref 

Locuitorii poseda : 70 plu- 
guri; 2 ma?ini de secerat, 389 
boi, 612 vacl ?i 286 cat. 

Comer^ul e destul de activ, 
constind in importul de colo- 
niale, cafea, zahar, etc. $i in 
export de cereale $i pe$te. 

Sunt 2 circiumf; 6 morT de 
apa. 

Budgetul comunel e de 4809 
lei la veniiun $i de 4643 lei la 
cheltuell. 

Caile de comunica^ie sunt : 
$oseaua jude^eana Tulcea Mah- 
mudia, ce trece prin cat. Mal- 
coci; drumurl comunale spre 
cat. Prislava ?i Iolganul; spre 
Sari-Ghiol, Agi-Ghiol $i Moru- 
Ghiol. 

Satul Malcoci e fondat in 
1845 de coloni$tiI germanl ve- 
nial din Rusia. Catunul Prislava 
este vechiu ; a fost ruinat de 
arderl $i navaliri ale Cerchezi- 
lor$i Turcilor; s'a reinfiin^at in 
1884. Se mal vad inca $i urme 
vechT de un pod ce se zice ca 
ar ft fost aruncat peste bra^ul 
Sf. Gheorghe, linga Prislava. 



Malcoci, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. com. Ha- 
ram-Chioi, situat in partea de 
S.-E. a pia$el $i in cea de N.-E. 
a com., la 5 kil. spre N.-E. de 
catunul de re$edin$a, Hairam- 
Chioi $i la un kil. spre E. de 
satul Sarapcea-Caraici. Este a- 
$ezat pe valea Cricic-Ceair, la 
extremitatea sa de N., fiind in- 
chis la S. de catre dealul Ciali- 
Perde, cu virful sau Ciali-Perde, 
care are 176 metri inal^ime. Su- 
prafa^a sa este de 2557 hect., 
dintre care 13 hect. sunt ocu- 
pate de gradinl $i de vatra sa- 
tului. 

Popula^iunea sa, compusa a- 
proape numal din Romini §i Bul- 
garl, este de 10 fam., sau 88 sufl. 

DrumurT comunale pleaca la 
satele invecinate: la N.-E. spre 
Becter; la E., spre Ba^Punar; 
la S., drumul se desparte in 
doua, unul apucind la S.-E. §i 
ducind la Bairam-Dede ?i cel- 
I'alt, apucind la S.-V. $i ducind 
la Demircea ; catre S.-V. un 
drum duce la Schender. 

Malcoci, sat, in jud. $i pi. Tul- 
cea, cat. de re$edin{a al com. 
Malcoci, situat in partea de 
N.-E. a pla$el, $i in cea de N.-V. 
a com., intr'o vale, nu departe 
de balta Malcoci, la poalele 
dealului Derven-Tepe. Se mar- 
gined la N. cu cat. Pardina; 
la E., cu cat. Prislava; la V., 
cu ora^ul Tulcea; la S., cu com. 
Agi-Ghiol ?i Sari-Ghiol. E udat 
la V. de Valea-Mare. Intinderea 
sa este de 203 1 hect., din cari 2 1 
hect. ocupate de vatra satulul, 
120 hect., gradinele locuitorilor, 
700 hect. de padurl ale statu- 
lul; restul apar^in locuitorilor. 
Populajia sa este de 1 1 5 fami- 
iii, sau 652 suflete, compusa din 
GermanI in maioritate, din Bul- 
gari, Ru$I ?i Romini. Formeaza 
com. cu cat. Prislava $i Iolganul. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALCOCI 



J19 



MALTEZI 



Malcoci, punct trigonometric, de 
rangul al 2-lea, pe malul drept 
al riului Chilia, jud. Tulcea, si- 
tuat ii partea de N. a plasei 
Tulcea si a com. Malcoci ; are 
o mainline de 6 m., dominind 
bra^ul Chilia si druraul Satul- 
NbO Pardina. 

Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si 
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
Malcoci, in partea de N. a pla- 
sei si a com., nu departe de 
sat ; are o forma dreptunghiu- 
lara si o intindere de 1 15 hect. ; 
e inconjural cu stuf si confine 
peste. 

Malcoci-Mezarlic, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe I 
teritoriul com. rur. Hairam-Chioi, 
si anume pe acela al satulul 
Demircea ; este indrcptat de la 
N. catre S.-E si se intinde de 
!a*Sudul satul 11 Demircea, tre- 
cmd pe la l ,* kil., pe laV. de 
satul Cial Margea, pana in drep 
tul si la V. satuluT Calfa-Chioi; 
se intinde paralei la V. vael 
Docuzaci ; este stincos, ceea-ce 
face ca si malul vSeT pe in tin 
derea acestui deal sa fie mai 
mult sau inal pu^in stincos ; are 
170 metri inal{ime si este situat 
in partea de S. a placet si cea 
de S.-V. a com. ; este acoperit 
cu pasunT. 

Mald&rul, com. rur., in jud. 01 1, 
pi. Vedea-d.-j., compusS din 4 
catune: Bara>ti, Batareni, Ma- 
runnel si Guesti. Toata com. se 
intinde pe o suprafa^i de 885 
hect. 

Are o populajiune de 260 fa 
milil, saQ 15/osuflete, din carl 
195 contribuabilI;locuescin 310 
case. $thl carte 123 persoane. 

Este situata pe Valea- Vedi^el, 
la 25 kil. de capitala judejului 
si la 8 kil. de rescdinja plasei. 

Are 3 bisericl, una in Barasti, 



ruinata ; a doua in M&run{ei, 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 
1833 de preotul Stan Marun- 
felu si Diaconul Radu, si repa- 
rata la 1849 $ l a treia in cat. 
Guesti, cu hramul Sf. VoevozT, 
zidita la 1865 de preotul Cons- 
tantin Duhovnicul si so^ia sa 
Maria. Aceste bisericl sunt de- 
servite de 2 preofl. 

$coala exista in com. de la 
1883 si e frecuentata de 29 copil. 

Locuitoril sunt mosnenl, afara 
de 2, carl s'au improprietarit 
la 1864 cu cite 4 hect. pe mo 
sia d-lul Constantin Pantazi. Din- 
tre el, 20 se ocupi cu brutaria, 
rotaria si dulgheria. 

Vite sunt: 42 cal si iepe, 275 
bol, 90 vael, 38 capre, 2500 01 
si 150 porcl. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumari. 

Budgetul com. e la veniturl I 
de 1650 lei si la cheltueli, de 
12 10 lei. 

O sosea inlesncste comuni 
catia acestel com., la N. cu com. 
Colonesti si laS., cu coin. Cor- 
bul. 

La V. e brazdata de dealurile : 
J undroaiel, pe care se afla Ma- 
gura-Nemtilor si Dealul-Risulul, 
iar la E., de dealul Teiul. Locuri 
sese iire: Poiana Lunga si Ca- 
valul. 

E udata de Valea- Vedi{el si 
de Teiul la E.; de Valea-Ul- 
mulul, la V. si de Valea-Risulul, 
care serveste de hotar intre co- 
munele Maldarul si Optasi. 

Se margineste la N. cu com. 
Colonesti ; la S., cu com. Cor- 
bul; la E., cu jud. Arges si la 
V., cu com. Optasi. 

Malicia, trup de sat, in jud. 
Neam{ 1, pi. Piatra-Muntele, com. 
Vadurile, situat pe dreapta riului 
Bistrifa. 

Malinul, vale, ce trece prin com. 



Crnsovul si Brastavatul, pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i. Se 
termina in valea Oltulul, unde 
se mai numeste si Valea-Dra- 
culul. La Crusov se afla peste 
ea 2 podurl. 

Mali{a, munte, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel, pe linia granitel. 
Muchiile sale se contopesc cu 
muntele Valea-Lunga si Movrea 
si 'formeaza un singur sir ce se 
continuasub numele de muntele 
Basa. 

Malomnicul-Canton, padure a 
statulul, cu 2000 pogoane, in 
com. rur. Piria, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedinfi. 

Malova{ul, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedinti, pi. Ocolul d.-s.,la 
12 kil. de orasilTurnul-Severin, 
situata pe valea apel Plesuva. 
Satul formeaza comunacu satul 
Putinei, avind o p >pulatie de 
1245 suflete, dri cari 187 con- 
tribuab»li ; lociesc in 260 case. 

Locuitoril poseda : 66 plugurl, 
107 care cu boi, 4 caru{e cu 
cal; 165 stupl cu albine. 

Prin aceasta com una trece 
soseaua judeteauS Turnul Seve- 
rin-Bujorescul-Tirgil-Ji llul. 

Are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservita de 1 
preot si 2 cintare^i; 4 circiuml. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1659 l e, » * ar ' a cheltueli, de 
882 lei. 

Vite : 497 vite marl cornute, 
16 cat, 598 ol si 697 rimatorl. 

In comuna se afla o fabrica 
de caramida si ^igla. 

Este udata de piraiele Plesuva 
si Topolni^a, la a caror intilnire, 
la satul Putinei, se afla un pa- 
mint fertil ce serveste numal 
pentru gradinaril. 

Maltezi, sat, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 



62630. Mnrelt JHcfionar r,ro,jr u llc. VoL IV. 



29 



Digitized by VjOOQ IC 



MALUL 



2-JO 



MALUI, 



com. Stelnica, situat pe malul 
sting al bra^ulu! Borcea, parte 
pe coasta, parte pe lunca ?i la 
600 m. "spre N. de satul de 
re§edin$a. 

Are o biserica, zidita la 1872, 
deservita de 1 preot §i 2 dascall. 

Malul, com. rut., in jud. Ialomija, 
pi. Cimpulu!, situata pe partea 
stinga a riulut Ialomtya $i la 
extremitatea de E. a placet, la 
97 kil. de Calara^i, capitalaju- 
de^ulu!. 

Se compunedinsatele: Malul, 
Cioara $i Bro$teni-VechT, avind 
re$edin{a primarie! $i a judeca 
toriei comunale in satul Malul. 

Teritoriul coinunei, cu o su- 
prafa^a de 10450 hect., din 
carl 70 hect. padure, se intinde 
din riul Ialomi^a, spre N., intre 
comunele : Fundul-Crasani, Grin 
dul §i Bro$teni-No!. Cuprinde 
tret mo$i!: Bro$teni-NoT $i Ro 
gozul, de4350 hect., proprietate 
a statulu!, $i care a fost, inainte de 
secularizarea m&n&stirilor, a bi- 
serice! Sf. Gheorghe-Nou din Bu- 
curesti ?i este arendatS cu 93000 
lei; Malul, de 4000 hect., ?i 
Cioara, de 2000 hect., proprie- 
ty! particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 222 locui- 
tori; dupa legea din 1878 s'au 
mat improprietarit 6 locuitorl; 
neimpropriet&riflf ma! sunt 91 
locuitor!. 

Are: trel ?col! primare mixte, 
in fie-care sat cite una; treT 
biseric!, in fie-care sat cite una, 
deservite de 2 preo{! $i 4 dascal!. 

Populaftunea comune! 7 este 
de 370 familii, sau 1092 suflete, 
din carl: 391 agricultor!, 3 me- 
seria^I, 1 1 comercianp, cu 6 pro- 
fesiun! libere, 13 muncitor! $i 
26 servitor!. $tiii carte 177 
persoane. 

Vite: 530 caf, 320 bo!, 3200 
o!, 14 capre $i 630 porcT. 



Budgetul com. e la veniturl 
de 5026 lei ?i la cheltuel!, de 
5087 lei. 

Malul, com. rur., in jud. Teleor- 
man, pi. TeleormanuluT. Este 
situata in partea de N.-V. a 
pl^el ?i judejulu!, la 90 kil. de 
capitala judejului, pe Valea-Cot- 
mene! $i e compusa din 4 ca- 
tune: Malul sau Malureni, Bra- 
be^i, Zuvelcaji $i Afrime§ti. 

Piriul Cotmeana uda toata 
laturea de E. a acestel com., 
avind de afluent un ptriia$, cu 
numele Lerul, care izvore$te din 
jud. Olt, mat sus de com. Ur- 
lueni. 

Catunul de re$edin{a, Malul, 
este situat pe coasta Vael Cot- 
men eT, in partea de E. ; Brabefi 
in Valea-Cotmene!, ma! spreV. 
de cat. de re?edin{a, la 200 m.; 
Zuvelcatf, tot pe deal, mal spre 
V. de Brabeft, la 500 metri; iar 
Afrime^ti, pe Valea-Cotmenei', 
ma! spre N.-V. de cat. Malul, 
la 600 metri. 

Comuna Malul se invecine$te 
la E. cu $oseaua jude^eanS Ro 
$iori-Urlueni $i cu cimpia nu- 
mita Burdea; la V., cu com. 
Buze§ti din jud. Olt, de care e 
desp&r$it& prin piriul $i Valea- 
Cotmenei ; la S., ca com. Go 
ce?ti Mindra ?i la N., cu com. 
Urlueni. 

Se intinde cu proprieta^ile $i 
in jud. Olt. Dinpreuna cu mo- 
§iile aflate pe dinsa, are o su- 
prafaja de 820 hect., din car! 
500 hect. p&mint arabil $i 50 
hect. padure apar^in d-lor I. Cru- 
{escu ?i capitan T. Alexandrescu, 
iar restul este al difertyilor mo?- 
nenl. 

Sunt 33 locuitorl improprie- 
tari{i dupi legea rurala, pe o 
intiadere de 120 hect. 

Are o populate de 156 fa- 
milii, sau 820 suflete, din carl 
172 contribuabilr ; o §coala fre- 



cuentata de 15 elev!; o biserica, 
in catunul Malul, deservita de 
un preot $i do! cintare^I ; o piua 
de batut abale. 

Aci se {in patru bilciur! anuale, 
la 1 5 August, la 8 Septembrie, 
la Inatyare 5*1 la Pantelimon. 

NumSrul vitelor din com. este 
de 1976 capete : 323 vite mari 
cornute, 62 cal, 1425 o! $i 166 
pore!. 

Terenul este mediocru, mare 
parte fiind nisipos. Cultura or- 
zului $i ovclzuluf reu§e$te cu de- 
osebire. Sunt 2 hect. livezl de 
prun! 

Budgetul com. e de 4138 lei, 
36 ban!, la venitur! §i de 3985 
le!, 37 ban!, la cheltueli. 

$oseaua jude^eana Ro?iori 
Urlueni une$te com. Malul cu 
comunele Urlueni ?i Cioce§ti- 
Mindra, printr'o ramura de ?o- 
sea vecinala cam de 800 metri. 

Satul Malul $i citunele lui 
s ant foarte vech! ; faceati parte 
din pi. Cotmene! $i erau incon- 
j urate de satele Lereni $i To 
me?ti p£n& la 1836. Ma! in urma 
com. Malul a fost intrunita cu 
com. Urlueni, pdna la 1876. 

Pe locul numit La-Bordee, 
din aceasta com., se Veid ur 
mele unui altar, care probeaza 
ci acolo a fost biserici ?i, pro- 
babil, sat. 

Malul, com. rur. } compusS din 
catunele Malul-d.-s. ?i Malul-d.-j., 
jud. Vla?ca, pi. Marginea, situata 
pe malul Dun&rel, spre V. de 
Giurgiu, la 14 kil. de acest ora$, 
§i la 12 kil. de Stane^ti, re^e- 
din^a pla?ei. 

Are o bisericS, ftcind parte 
din parohia Arsache, cladita 
la 1847 de stat, deservita de 
1 preot ?i 2 dasc^H; o $coala 
mixta frecuentata de 83 copil. 

Budgetul com. e de 6605 le! 
la veniturl $i de 4094 le! la 
cheltuel!. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALUL 



221 



MALUL-MARE 



S'a improprietarit, in 1864, 
dupa legea rurala, un numarde 
2 1 5 locuitorT, pe o suprafa{a de 
675 hect. 

Vite sunt: 860 boT $i vacl, 
200 bivoli $i bivoltye, 180 cal, 
750 ol §i 450 rimatorl. 

Prin acest sat trece $oseaua 
GiurgiG-Zimnicea. 

E udata de Girla-Mare, In jo- 
sul satulul $i la lacul Jianca, care 
se-afla in valea Dunarei; ambele 
se pescuesc. 

Ele$teul din mijlocul satulul 
serva de adapatoare vitelor. 

Sunt 6 circiumT; 3 cazane 
de facut rachiu din pra$tina de 
vin. 

In aceasta comuna, atit in 
1854 cit ?i in 1878, in timpul 
razboaelor dintre Ru$I $i Turd, 
au fost aci bateril care se in- 
tindeau pan a la Slobozia. 

Malul, sat> j id. Ialomifa, situat 
in partea de E. a pla?el Cim- 
puluT, pendinte de comuna cu 
acela$i nume. Se afla pe {annul 
sting al riuluY Ialomi{a, pe coas 
ta mal ilul, dupa care ?Ia luat 
numele. Vechea numire insa este 
Podul-luT-Dragan. 

Are o populate de 94 fa- 
milil ; o $coala mixta, frecuentata 
de 53 elevl; o biserica, deser- 
vita d^ 1 preot §i 2 dascalf. 

Vite sunt: 150 cai, 100 boT, 
S capre, 700 ol §i 200 porcl. 

Pe partea de N. a satulul, 
d'as'jpra coastel, trece calea | 
judefeana Slobozia-Urziceni. 

Aid este re$edin{a primaries j 
$i a judecatoriel comunale. 1 

Malul, tr up de sat, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com.Dobreni, 
situat aproape de gura piriia- 
$ului Alma$ul, in dreapta $oselef 
judefene Dobreni-Moine^ti. i 

Malul, suburbie, a ora$uluT Cimpu- j 
lung, jud. Muscel. Dela 1844 j 



coprinde ?i vechile suburbiT: 
Curelari $i Oche$ti. 

Malul, pddure* in jud. Talomi^a, 
pi. Cimpului, pe teritoriul com. 
Malul; formeaza. un trup de 
60 hect. cu padurea Grindul, 
$i e populate cu stejarl, salcil 
?i plopl. 

Malul-Alb, sat, facind parte din 
com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
75 suflete: 40 barbap, 35 feme! 
Cade la S.-E. comunel pe malul 
Oltulul. Este situat la \ l /« kil. 
de catunul Olteni, re§edin{a co- 
muncl, unde e $coala. 

Malul-Alb, deal, pe stinga riulul 
Birlad, la N. de satul Draga- 
ne§ti, com. Barcea, jud. Tecu- 
ciQ. Aci a fost satul Rastoaca. 
Dupa distrugerea acestuia, s'a 
infiinfat satul Dragane^ti, mal 
spre S. 

Malul- Battel, munfl, la V. de 
com. Maneciul-Ungureni, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, co- 
prin$I intre piraiele : Brusturei- 
lor (N.) ? i Oracle (S.). 

Malul-Cerbului, deal, jud. Mus- 
cel, com. Dragoslavele, plaiul 
Dimbovi^a. 

Malul-cu-Gaura, colind, in jud. 
Buzau, com. Balace$ti, cat. Fa{a- 
luf-Nan. Aci, in 1821, §T-au gasit 
azilul mulflf refugiafl. 

Malul-cu-Sare, colind, in jud. 
Buzau, com. Goide§U, catunul 
Fundata; confine multa sare; 
face hotar despre com. Tresti- 
oara. 

Malul-de-Jos, cdtun, jud. Vla?ca, 
pendinte de com. Malul, pe 
proprietatea domeniululGiurgiu, 
d'asupra balfif cu acela?! nume. 



In 1878, cu ocazia razboiulul 
RusoRomino-Turc, in fafa a- 
cestul sat, o §alupa'rusa care 
voia sa impedice un vapor tur- 
cesc fu lovita de un obuz tur- 
cesc, $i locotenentul rus care 

conducea fu ranit §i abia putu 
scapa in not. 

Aci, la 1882, s'a datdestat, 
pentru 28 locuitorT tasurafeY $i 

1 biserica,^ suprafafa de 164 
hect. pamint. 

Malul-de-Jos, baltd, pe proprie- 
tatea domeniuluT Giurgiu, jud. 
Vla?ca. 

Malul-de-R&suna, pise inalt, pe 
dealul Ciocracul, jud. Prahova, 
com. Drajna-d.-s., plaiul Telea- 
jenul. 

Malul-de-Sus, cdtun, jud. Vla$- 
ca, pendinte de com. Malul, pe 
proprietatea Paraipanul, d'asu- 
pra batyii cu acela^Y nume. 

Malul-de-Sus, baltd, jud. Vla$ca, 
pe proprietatea Paraipanul ; con- 
fine pe$tY $i racY. 

Malul-Lupului, numire, ce se 
ma! da cdtunulul Brebul-Mana- 
stireY, jud. Prahova, plaiul Pra- 
hova, com. Brebul. 

Malul-Mare, com. rur., in jud. 
Dolj, pi. Ocolul, la 11 kil. de 
Craiova. 

Este a^ezata pe un mic $es, 
pe stinga riulul Jiul. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Preajba, de care se desparte 
prin mo§ia Chintescul; la S., 
cu com. Secuiul, de care se 
desparte .prin mo§ia Cetelor- 
de-Mo§nenI; la V., cu Livezile, 
pi. Jiul-d.-j., de care se desparte 
prin riul Jiul $i la E. cu com. 
Co^oveni-d.-s. $i Co^oveni-d.j. 

Teritoriul com. este acciden- 
tat in partea de V. de malurile 



Digitized by 



Google 



MALUI,-MARE 



222 



MALUL-RO?U 



si ripele riulul Jiul, ce sunt ia- 
nalte de 30 m. aproximativ si 
carl sunt acoperite cu iarbade 
pasunat. In partea de E. a co- 
munel este Valea-Lumasului. 

Este udata de riul Jiul ce 
trece prin V. el, cu direcfiunea 
N.-S. si de piriul Lumasulul, ce 
curge prin Valea-Lumasului, cu 
direc^iunea E.V., venind din 
com. Cosoveni-d.-j., si se varsa 
pe malul sting al riulul Jiul. 
Jiul se revarsa primavara si 
toamna. Piriul Banesele izvo 
reste pe tericoriul com. Coso- 
veni-d.-j., trece in com. Malul- 
Mare si se varsa in balta Nicola. 

Lacurl sunt: Gildaele, Balta- 
Bisericel, ce comunica cu Gil- 
daele, si balta Nicola, in care 
se varsa piriul Banesele. Toate 
se scurg in riul Jiul. 

Se compune din 2 sate : Malul- 
Mare, resedinja, si Malal-Mic. 

Satul Malul-Mare era mal ina- 
inte a^ezat pe malul drept al 
riulul Jiul si se numta Ciulni^a. 
De la 1845, in urma staruiu^el 
proprietarululde peacuncl Diaca 
Zatreanu, din ca iza revarsarii 
riulul care -I pricinuia marl stri- 
caciunl, s'a stramutat pe malul 
sting. Malul-Mic se numea in- 
nainte Flaminda. 

Are : o biserica, deservita de 
preotul din com. Preajba; o 
scoala mixta, ce funcfioneaza 
din 1890 si e intrefinuta de stat, 
si frecuentata de 53 copil. 

Populatfa comunei este de 
699 suflete: 358 barbatf si 341 
femel. Locuesc in 62 case si 
100 bordee. 

DupS legea rurala din 1864, 
sunt 149 locuitorlimproprietaritl. 

Suprafa^a comunei este de 
2805 hect., din care: 2635 pa- 
mint arabil, 20 hect. izlaz, 50 
hect. fineata si 80 hect. padure. 
Mosil se gasesc in satele : Malul- 
Mare, apar^inind d-lulN. Cincea 
si locuitorilor si Malul- Mic apar- 



{infnd d-lor C. si G. Dabuleanu 
si locuitorilor. 

Padurea Opritura, de pe mo- 
sia Malul-Mare, are o intindere 
aproximativa de 60 hect. si 
apartfne d-lul N. Cincea. 

Padurea Opritura, depe mo- 
sia Malul-Mic, in intindere apro- 
ximativa de 20 hect., apar^ine 
d-lul C. Dabuleanu. Se compune 
din: cert, ar^arl, jugastri, padu- 
ceT, frasinl, plopi si ulml. 

Viile, in intindere de 400 
hect, apartfn locuitorilor din 
satul Malul-Mare, din comunele 
Cosoveni-d.-j. si Cosovenid.-s., 
din Preajba si din Craiova. Se 
gasesc cite-va hect. si pe mo- 
dule d-lor Cincea, C. Dabuleanu 
si locuitorilor. 

CirciumI sunt 4. 

T ansportul seface cu carele 
pe soseaua jude^eana Craiova- 
Bechet, ce trece prin centrul 
comunei, pe o lungime de 7 
kil. Este legaca cu sa.ele Preajba, 
Livezile si Ghindeni, printr'o 
poteca de car. 

Buugetul com. ela veniturlde 
2151 1. si la cheltueli, de 1800 I. 

Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Malul-Mare, gra- 
mada, cu resedin^a primariel. 
Acest sat inainte se gasea pe 
malul drept al riului Jiul ; azl se 
afla situat pe malul sting al a- 
cestul riu, unde s'a mutat — de 
la 1845 — P rm staruinta rapo- 
satuiul proprietar Dinca Zatreanu 
— din cauza revarsarilor JiuluT, 
cind sufereamarlstricaciunT. Cind 
acest sat se afla pe malul drept 
al riului Jiul, se numea Ci llni^a; 
de la stramutare (1845) s'a nu- 
mit Malul-Mare, de la malul 
sting al riului Jiul, care esteinalt. 

Populafia comunei se urea la 
509 suflete, din carl: 257 bar- 
batl si 252 feme!. 

Locuesc in 44 case si 73 
bordee. 



In sat este o scoala mixta, 
ce func^ioneaza din 1890, Oc- 
tombrie, si e intrefinuta de 
stat. 

Malul-Mare, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma- 
lul Mare, pe care se gasestc 
padure. Apar^ine d-hu N. Cincea. 

Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Malaesti, cu 190 
suflete, locuind in 19 case si 
27 bordee. Copiii urmeaza la 
scoala mixta din satul Malul- 
Mare, care se afla la V* kil. 

Malul-Mic, mo§ie particular*, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma- 
lul-Mare, satul Malul-Mic, pe 
care se gaseste padure. Apar- 
{ine d-lor G. si C. Dabuleanu. 

Malul-Podurilor, deal, in raio 
nul comunei Ceta^eni-din-Deal, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Malul-Ro§u, sat, facind parte 
din com. rur. Balanesti, jud. 
Olt, pi. Siul d.-s. Are o popu- 
latfune de 170 suflete. E situat 
in partea de V. a comunei, linga 
malul Oltuiul. S'a numit ast-fel 
pentru ca in apropiere e un 
deal al carul pamint e ses. 

Malul-Ro^u, sat, face parte din 
com. rurala Ceptura, jud. Pra- 
hova, pi. Cricovul. Are o popu- 
la^iune de 220 suflete. 

In c&tun se gasesc foarte multi 
carbunl de pamint, carl au in- 
ceput a fi exploatatf de locuitorT. 

Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe te- 
ritoriul com. Balanesti, linga Olt, 
pi. Siul-d.-s., jud. Olt. 

Malul-Ro§u, tereti neproductiv, 
jud. Teieorman, pe mosia Be- 
litori, unde este si o rusca foarte 
repede pe care se comunica dc 



Digitized by LiOOQ IC 



MALUL-ROSU 



223 



MALUR1LE 



la c&tunul Dulceni la corauna 
Belitori, si din druraul despre 
corauna Pirlita pe linga elesteul 
format din apele pirhluT Urluiu- 
luT si din izvoarele Malului-Rosu. 

Malul-Ro^U, pise de deal, situat 
pedomeniul Giurofiu, jud. Vlasca, 
in dreptul stafieT vapoarelorde 
la Smirda. Aci se face cSramidS 
buna, terenul fiindargilo-nisipos. 

Malul-Spart, sat, facind parte 
din com. rur. Bolintinul-din-Vale, 
jud. Iifov, pi. Sabarul. Este situ- 
at la V. de Bolintinul, pe malul 
drept al riulul Argesul. 

Se intinde pe o suprafaja de 
750 hect., cu o populate de 
1033 suflete. 

Statul poseda 3 1 2 hect. si lo- 
cuitoril 438 hect. Statul si locui 
tori! cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicil-DomnuluT, de- 
servita de 2 preoflf si 2 cinta- 
re^f; o scoala mixta, frecuentata 
de 18 elevl si 4 eleve, intret/i- 
nuta de judejul si comuua. 

Comerciul se face de 2 cir 
ciumarT. 

Num&rul vitelor man e de 
680 si al celor micT, de 250. 

In dreptul cfitunulul Malul- 
Spart este un pod statator peste 
riul Argesul. 

Malul-figlaului, deal, in jud. 
Suceava, com. Giurgesti. 

Malul-Ursului, munte, jud. Pra- 
hova, pi. Pelesul, com. Predealul, 
acoperit cj padurT de brad si 
molift. Aci s'a infi'm^at la anul 
1888 o fabrica de cherestea, 
de catre raposatul N. Schendcr. 

Malul -Ursului, loe izolat, in 
jud. Prahova, plaiul Pelesul, intre 
Poiana - Ho{uluT, muntele Cla- 
bucetil TauruluT, Valea lut-Vlad 
si riul Prahovita. 



Malul Viei, locuinfd isolato, h 
cercul comunel Berevoesti, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. 

Legenda spune ca pe Ripile 
TurnuluT, Negru-Voda sT-a asezat 
ostirea si s'a batut cu TS- 
tariT, carT erau aseza^T la Malul- 
Viei, spre N., unde voiau sft zi- 
deascS cetate (se v&d acolo grS- 
mezi de ziduri). Negru-Voda nc- 
vrind S&-I lase, Tataril au asezat 
ostirea lor in localitatea numita 
si astSz! Bataia si d'acolo (dis- 
tant cam de 1 kil.) au inceput 
batalia. 

Malul-Vfnat, sat, cu 40 familil, 
jud. Arges, pi. Pitesti, focind 
parte din com. rur. Merisani. 

Malul-Vinat, sat, facind parte 
din com. rurala Homoriciurile, 
pi Teleajenul, jud. Prahova. 

Malului (Fata-), mesie, in jud. 
Buz&ti, com. Goidesti, cStunul 
Plostina. Are 1 100 hect., din 
care 500 padurea Plostina, restul 
izlaz, finea^a si sterp. 

Malului (Piriul-), />/;///, izvo 
reste din partea de N.-V. a 
satului Godinesti, jud. Tecuciu, 
desparte Godinesti d.-s. de Go- 
dinesti-d.-j. si se varsa in Re- 
priva^, in raionul acestet comune. 

Malului (Valea-), vale, izvo 
reste dela E. de com. Corbsori, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, 
formeaza Valea-luT-Visan, impre 
una cu Valea Meilor si Izvorul- 
Puturos, carl se varsa in riul 
Doamnel, la coruuna Corbsori. 

Malurile, eom. rur., in jud. R. 
Sirat, pi. Marginea d.-j., pe pi- 
riul Leica. 

Este asezata in partea de N. 
a jude{ului, la 43 kil. spre N.-E. 
de or as 11I Rimnicul Sarat, si in 
par tea de V. a plasei, la <S kil. 



spre N.-V. de comuna Maica- 
nesti, resedinfa piaseT. Comunele 
invecinate sunt: Hingulesti, la 
5 kil.; Rimniceni, la 6 kil., si 
Obilesti, la 15 kil. 

Se margineste la N. cu Ma 
lurile, desparjita prin piriul Lei- 
ca; la S., cu Rimniceni ; la V., cu 
Obilesti; la E. cu N&nesti, din 
jud. Putna. 

Riul Leica o uda la N., unde 
formeaza balta Leica. 

Se compune din catunele : Ma- 
luri, resedin^a, la N. ; Botesti, 
la S.-E. 

Suprafaja comuneT e de 1500 
hect., din care 54 hect. vatra 
comuneT, 290 hect. ale loc. si 
1 1 56 hect. ale particularilor. 

Are o populate de 143 fa- 
milil, sau 605 suflete ; o biserica 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita 
de biv-vel serdar Costache Ro- 
bescu si so^ia sa, sub domnia 
lul Su^u si so^iei sale Eufrosina, 
si cu blagoslovenia lui kir Cos- 
tandie, Episcopde BuzSQ, avind 
17 poofoane p^mint, si 250 lei 
subven^ie si fiind deservita de 1 
preot si 2 cintSre^I; o scoalci 
mixta, fondata* in anul 1866 de 
comuna, condusa de 1 invS^tor 
si frecuentata de 52 elevl si la 
care urmeazSsi copiildin catunul 
Malurile, al comuneT Calieni (jud. 
Putna). 

Locuitoril poseda : 71 plugurT, 
331 boT, 202 vacT, 80 cal, 1 27 
Tepe, 13 18 of si 168 rimatori. 

Comer^ul e activ si consta 
in importul de coloniale, in- 
strumente agricole si spirtoase, 
si in exportul de cercale si vite. 
Transportul productelor se face 
prin stafia Gu^esti, la 26 kil. 
spre V. 

Caile de comunica^ie sunt : 
calea jude^eana Focsani-Braila, 
trecind prin Hingulesti si Mai- 
canesti; calea spre Rimniceni, 
si calea Obilesti-Bo^/a-Voetin- 
R. Sarat. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALURILE 



224 



MAMORNIJA 



Budgetul com. e de 2028 let, 
31 bam, laveniturl $i de 2026 
lei, 88 banl, la cheltueli. 

Malurile. VezI Racataul, sat, jud. 
BacSu. 

Malurile, sat, jud. Dimbovi{a, 
plaiul Ialomita-Dimbovifa, com. 
$erbane$ti-Podurile. 

Malurile, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Marginea-d.-j., c&tunul de 
re$edin$a al comunel Malurile, 
a^ezat in partea de N. a comu- 
nel, pe malul drept al piriulul 
Leica, pe o intindere de 40 
hect. Are o populafiune de 108 
familii, sau 45 1 suflete ; o bi- 
serica; o $coala. 

Malva $i Malvensis, (Colonia et 
Dacia) : Colonia Maluese (Malva, 
Malvensis). Se poate identifica 
geografice$te cu Celeiul de azi, 
pi. Balta-Oltul-d. j., jud. Roma- 
nafi, unde $i sunt urmele unel 
cetaflf intarite. 

Malva a fost re?edin{a pro- 
curatorulul $i prin urmare capi- 
tala Daciei Malvensis, una din 
cele tre! diviziuni financiare ale 
provincieT romane Dacia de la 
Marcu - Aureliu incoace. (VezI 
Gr. Tocilescu, Dacia inainte de 
Roman! , pag. 243, 244). 

Mamaia, sat, in jud. §i pi. Con- 
stanza, catunul comunel Cicracci, 
situat in partea E. a pla?ei $i 
cea S.-E. a comunel, la 8 kil. 
spre S.-E. de catunul de re$e- 
dinta Cicracci, in apropierea 
M&ril ii pe margin ea N. a la- 
culul SirtGhiol $i a laculul Ma- 
maia/ fiind dominat ', de movila 
Mamaia, la N., $i de movila Co- 
gea-Ali, la V. Suprafa^a sa 
este de 11 12 hect., din care 
35 hect. sunt ocupate numai 
de vatra satului $i de gr&din!. 
Are o populate de 26 fa- 



milii, sau 114 suflete, compusa 
din : Turd, Bulgari, Germant, 
?i Romini. Casele sunt marl, fru- 
moase, bine ingrijite $i a^ezate 
regulat pe ambele par^I ale dru- 
murilor comunale ce tree prin 
sat ?i care sunt: un drum co- 
munal de la Anadol-Chioi la 
• Cara-Coium, care strabate satul 
in intregime de la S. spre N. $i un 
alt drum care vine de la satul 
Cogea-Ali, intra prin partea S.-V. 
a satului $i se ?ntilne§te cu cel- 
l'alt drum. 

Mamaia, moirilfi, in jud. $i pi. 
Constanta, com. Cicracci, la ho- 
tarul catunelor Mamaia $i Cara- 
Coium. Are 34 m. $i este aco- 
perita cu verdea^a. 

Mamaia, lac, in jud. §i pi. Con- 
stanta, com. Cicracci, situat 
intre Mare, lacul SirtGhiol $i 
satul Mamaia. Mat inainte f&cea 
parte din marele lac SirtGhiol, 
de care este desp&r{it printr'o 
limba de p&mint ingusta. In 
mijlocul acestul lac este un mic 
ostrov, cu o intindere de 8 hect. 

Mamele, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. $iriul, ?i anume pe acela 
al catunulul Arabagi ; se intinde 
printre Valea-Ciocanului, care 
este la V. §i printre dealul 
Jocus-Bair care este la E. $i 
fine de la movila Groapa-Sapata 
pina la movila Saazli-Iuiuc; are 
o in&l{ime de 155 m., indrep- 
tindu se de la N.-V. cStre S.- 
E.; e situat in partea centrala 
a placet $i cea de N. a co- 
munel; este acoperit cu p3?uni 
$i verdea^a in partea S.-V. $i 
cu p&durT in partea N.-E. 

Mametcea sau Mahometcea, 1 

sat t in jud. $i pi. Constanta, ! 
cStunul com. Hasancea, situat 
in partea N. ?i pu{in V. a pla?el, 



?i cea S. a comunel, la 5 kil. 
mal spre S. de catunul de re- 
$edin{a Hasancea. Este a?ezat 
la unirea vael Abdulah-Derasi 
cu valea Cuan-Dere, fiind inchis : 
la N., de dealul Mametcea; 
la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi 
$i laS.-E., de dealul Cuan-Derasi- 
Bair, $i fiind dominat de virful 
Mahometcea-Iol-Tepe, care are 
82 de m. $i este situat la N. 
satului. Suprafafa sa este de 
2456 hect, dintre car! 81 hect. 
sunt ocupate de vatra satului 
$i de gradinl. Popula^iunea sa- 
tului, in maioritate compusa din 
Turcl §i Tatarl, este de 6j fa- 
milii, sau 317 suflete. 

Drumuri comunale pleaca spre 
Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre 
Hasancea. 

Mamina, helesteu, in jud. Ilfov, 
com. Berceni-Dobreni, pi. Sa- 
barul, care-$T ia cursul chiar 
din localitate, udind o parte din 
mo$ie ?i o parte din comuna 
Dobreni-Cimpurelul, varsinduse 
in riul Sabarul. 

Curge in zigzagurl, avind p'a- 
locurl o largime de 3 m. Con- 
fine pe$te. 

Mamorni^a, com. rur., in jud. 
Dorohoiu, pi. Herja, formata din 
tirgu^orul Mamorntya $i satele : 
Banceni, Cotul-Boianului, CotuI- 
Hotinulul Horbova, Lucavtya, 
Mamomi^a, $i Streanga, cu re- 
$edin{a primariei in tirgu?orul 
Mamornita. 

Are o populate de 547 fa- 
milii, sau 2158 suflete; 4 bi- 
serici, deservite de 1 preot, 5 
cintaretl $i 3 palamarl ; 1 $coala, 
condusa de I invajator $i fre- 
cuentata de 65 elevl; 1 159 hect. 
pamint satesc; 2978 hect. 96 
aril ctmp ?i 465 hect. 46 aril pa- 
dure, ale proprietarilor de mo$H, 
§i 4 x \t pogoane de vie. 

Budgetul comunel e de 5080 



Digitized by 



Google 



MAMOKNLTA 



MAMl I. 



lei la veniturl si de 5072 lei, 
la cheltuelT. 

Locuitoril poseda: 1157 vite 
marl cornute, 400 ol, 50 cat, 700 
porcl; 73 stupl cu albine. 

Mamorni{a, tirgusor, in jude^ul 
Dorohoiu, com. Mamornita, pi. 
Her^a, asezat la poalele unor 
inalfaturi de dealurt, pe podi- 
sul incHnat usor catra sesul Pru- 
tuluT. 

Dupa trecerea Bucovinel la 
Austria, stabilindu-se hotarul, 
se infiinta aicea trecatoarea si 
se stabili autoritafile adminis 
trative din partea am be lor ^irT 
limltrofe. 

Prin neincetata adundtura de 
locuitorl si negufatorl, provo- 
cate de specule si cistigurile ce 
se faceau cu trecerea in Buco- 
vina a vitelor, cerealelor si al 
altor obiecte, precum si cu a- 
ducerea de acolo a articolelor 
manufacturiere necesare Romi- 
niel, se facu inceputul infiinfarel 
tirgulul. 

Proprietarul mosiel de atuncl 
vazind folosul ce ar putea trage 
proprietatea prin infiin^area unui 
tirg, starui de scoase hrisovul de 
la Constantin D. Moruzzi-Voda, 
pentru recunoasterea tirgului ; 
si dupa sporirea locuitorilor tir- 
gove{i se facu inscrisul de in- 
voiala intre proprietar si el, si 
se srabilira drepturile si inda- 
toririle de bezmanarl intre am- 
bele par^I. Acest inscris a fost 
reinoit Ia~i856. 

Popula^ia tirgului in care in- 
tra si a satulu! Mamomifa, se 
ridica la 99 familil, sau 497 su 
flete, intre care sunt vre-o 50 
familil de Evrel. 

Casele tirgove{ilor sunt toate 
numal cu un rind; purine din 
ele sunt % de zid, cele -I'alte facute 
de valatuci. 

Are: o biserica si o scoala 
in satul Mamorni^a: 2 sinagoge, 



3 belferil; birou telegrafo-pos 
tal; birou vamal ; cazarma pen- 
tru o companie de doroban^i; 
cite-va ateliere de: ciubotarie, 
croitorie, cojocarie si lemnarie. 

Tirgul are 3 strade: a Va 
mel, a Feredeulul si a Hahamu- 
luT; pe cea dintif trece soseaua 
jude^eana Hei{a-Mamorni$a si 
duce la frontiers, la 1 1 >* ora de 
aicT. 

Piriul Mamorni{a curge pe 
laturea tirgului despre Bucovina 
(Austria). 

In fie-care Duminica este zi 
de tirg, unde se aduna* locui- 
torii de prin satele vecine chlar 
si din Bucovina, pentru vinzari 
si cumparatur! de diferite ar- 
ticole. 

Locul ocupat de vatra tirgu- 
sorulul este in suprafa^a de 28 
hect. si 64 aril. 

Mamorni^a, sat, in jud. Doro- 
hoiu, pi. Her{a, in partea de 
N.-V. a com. Mamornifa, situat 
pe malul drept al piriulul Ma- 
mornija, limitrof cu Bucovina, 
pe unde se afla si trecatoare in 
Austria. 

Proprietatea mosiel este a 
mal multor persoane ce o sta- 
pinesc in par^I osebite. 

Biserica, cu hramul Sf. Ni 
colae, cu 1 cintare{ si 1 pala- 
mar, este de lemn, lacuta din 
vechime de familia StroicI, si 
reparat? in 1857. $coala con- 
dusa de 1 invafator este fre- 
cuentata de 65 elevl. 

Satenil im proprietarul au 28 
hect., 64 arii pamint, iar pro- 
prietary mosiel 229 hect. 15 
aril cimp, si 4V2 pog. vie. 

Piriul ce curge pe hotar este 
Mamornija. 

Drum principal, eel ce merge 
la Godinesti si Lucavifa. 

Hotarele mosiel suntcu: Bu- 
cuvina, Lucavi^a, Horbova si 
tirgusorul Mamornifa. 



Tradifia populara e ca nu- 
mirea satulul si a mosiel vine de 
la o jupineasa, vestita prin bine- 
facerile sale ; se nuraea Ornita, 
si fiind batrina respectata, i se 
zicea mama. Lumea nevoiasa 
alerga la Mama-Orni^a, de unde 
apol prin lepadarea lul a, a ra- 
mas Mamorni^a. 

Satul si niosia 1 din vechime 
att fost mult mat intinse. Prin 
luarea Bucovinel partea cea mal 
mare a raraas in Austria ; iar 
pe partea ramasa in Rominia 
s'a infiin^at acest mic sat. 

Mamorni^a, trecatoare spre Bu- 
covina (Austria), si biuroil va- 
mal, in jud. Dorohoiu, pi. Her^a, 
com. Mamorni^a. De acest biu- 
rou {in si sucursalele: Radau^i 
si Molni^a. 

Produsul vamal de la acest 
punct a fost in 1889 — 90, de 
lei 23780, banl 35 si in 1896 
—-97, de lei 25311, banl 25. 

Mamorni^a, pitiu, izvorind din 
padurea de pe mosia Lucavi^a, 
com. Mamorni{a, pi. Her^a, jud. 
Dorohoiu, si varsindu-se in Prut, 
la Sanihad, dupa ce formeaza 
o parte a hotarulul despre Bu- 
covina. 

Mamul, sat, facind parte din 
com. rur. Madulari, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 260 suflete: 136 bar- 
ba^I, 124 feme!. 

Mamul, schit, situat la N. de 
com. Strejesti-d.-s., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i. 

Mamul, manastire, asezata in 
mijlocul unui loc larg din Va- 
lea-MamuluI, jud. Vilcea, pe Olt, 
cale de 3 ore de Dragasani. 
Valea, atit in sus si in jos de 
manastire, este bine populata. 
Manastirea la inceput a fost 



Digitized by LiOOQ IC 



MAMUL 



k 22t) 



MAMUT-CU1US 



facuta delemn. Actuala biserica 
s'a infi'm^at de Constantin Brin 
coveanu-Voevod, in al optulea 
an al domniet sale, dupa cum 
se vede din urmatoarea pisanie, 
de d'asupra useT bisericel: 

Aceasta sfinta ^i Dumnezeea^ca bise- 
rica ce se chiama Maraul, undc se pra/.- 
nue^te hramul sfintului >i facatoruliri de 
minum Nicolae, Archiepiscopul de la 
Mira-Lichia, care mai inainte pe alp 
ctiton fiind facuta de lumn ; iar dupa 
ce Dumnczeu a miluit cu domuia ftrcx 
Komtnesti a scaunului stramosesc pre 
bunul, credinciosul si iubitorul de Chris- 
tos Dumniturul Coustantin liasarab \'o 
evod ; si dintre Duranezecasca rivna in- 
timplindu-se cu treccrea a veni si la a- 
ceasta manastire ; pu^'a in gind sa zi- 
deasca >i aceasta manastire si la al 7 -lea 
an din Dorania Mariei-Sale a luat tntru 
ajutor pe Dumnczeu si sfintul Nicol.ie 
Inceput a a zidi din temelic pana in 
desavirsit cu toate cele din launtru po- 
doabe ale eT, precum se vede : Intru 
slava lui Dumnczeu si intru laud a Pa- 
ri ntelui nostru si de minum facatorul 
Archiepiscop Nicolae, spre vectnica po 
met lire a Mariei-Sale si a parintilor. Care 
*'a savirsit la al S-lea an al domnieV 
Mariei-Sale. 

Leat 7204 (1696). 

Se crede ca primil ctitori ai 
schituluT Mamui sunt boerii Bu 
zesti, generalil lui Mihaiu si pro- 
prietary acestel mosii. Constan- 
tin Brincoveanu, cumparind mo 
siaMamul-Fumureni,au daruit'o, 
impreuna cu Mirila si parte din 
Dranovefi, schituluT Mamul. 

AzI manastirea este redusa 
la biserica de mir si se admi 
nistreaza de un preot ingrijitor. 

La 1821, in urma luptei de 
la Zavideni, Turcii se retra- 
sera in aceasta manastire, cu 
scop de a taia drumul eteri- 
stilor, condusT de N. Ipsilanti si 
Caravia. 

Mamul, riU, izvoreste dintre dea 
lurile Draganul si Gusoeni, com. 
Madulari, pi. Cerna, jud. Vilcea, 
si, dupa ce uda comunele : Fu- 
mureni, Lungesti si Stanesti, 



intra in jud. Romanafi, varsin- 
du-se in Olt, aproape de com. 
Colibasi. Curge de la N. catrc 
S.-E. 

Mamul-Fumureni, mosie a sta- 
tuluf, situata in comunele Lun- 
gesti si Fumureni, pi. Olt, jud. 
Vilcea, fosta pendinte de ma 
nastirea Mamul; se arendeaza 
cu 5030 let anual. 

Mamul - Fumureni, padnre a 
statului, in intindere de 2022 
hect., situata in com. Lungesti, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si 
formata din padurile : Fumureni 
(1322 hect.) si Mamule^ul, Silea, 
Valea-Rea (700 hect.). 

Mamura, cdtun,a\ com. Strejesti- 
d.-j., pi. Oltetul-Oltul-d.-j., jud. 
Romanati, situat spre V. de 
Strejesti d.-j., la 4 kil., linga 
Olt, unde se intinde si o pa 
dure mare numita Mamura. 

Are o populate de 25 familiT, 
sau 90 suflete; o biserica, cu 
hramul S\u Apostoli (1852;, cu 
un preot si 2 cintare^f. 

Mamuslu, ruinele unul sat, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cara-Omer, la 1 kil. mat 
spre S.-E. de cat. Calfa-Chioi. 

! Mamuslu - Bair, deal, in jud. 

I Constanta, pi. Mangalia, com. 
Cara-Omer si catunele Calfa- 
Chioi si Cerchez-Chioi ; se des- 
face din dealul Mezarlic-Bair, in- 
dreptindu-se spre S. si avind o 
direcfie de la N.-V. catre S.-E. ; 
se intinde in apropierea satulut 
Calfa-Chioi si pe la ruinele Ma- 
muzli, pe la E. de satul Cer- 
chez-Chioi sisecontinua cu dea- 
lul luiuc-Bair; are 180 metri inal- 
fime si este situat in partea de 
S.-V. a plasel si a com. 

Mamut(Drumul-lui-),rtV7/w, si 



tuat in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
pe teritoriul com. rur. Cara- 
Orman, in partea de V. a plasel 
si cea de S. a comunel ; duce 
de la Cara-Orman la malul sting 
ai bra^ulul Sf. Gheorghe, dea- 
iungul grindului Cara-Orman. 

Mamut-Cuius, com. rur., jud. 
Constanta, pi. Medjidia, situata 
in partea centrala a judetului, 
la 47 kil. spre V. de orasul 
Constanta, capitala districtului, 
si in partea centrala a plasel, 
la 14 kil. spre S. dc oraselul 
Medjidia, resedinta el, pe valea 
Chioi-Deresi sau Cesme-Cuiac. 

Se margineste la X. cu com. 
urb. Medjidia si Cernavoda si 
com. rur. Tortoman ; la E. cu 
com. Biulbiul; la S. cu com. 
Carataci si Chioseler ; iar laV. 
cu com. Cocargea, Enige si 
Cochirleni. 

Solul e destul de accidentat, 
priii numeroase dealurT si prin 
movile artificiale. Prin unele 
par^T sunt pozi^iuni frumoase, 
mal cu seama pe drumul de la 
Medjidia la Adam-Clissi. 

Vaile, numeroase, sunt mal 
toate secf, si n'au apa de cit 
numat primavara si toamna in 
timpul ploilor. Balta Cara-Su- 
san-Medjidia se afla la N. co- 
munel. 

Este formata din sapte ca- 
tune: Mamut (Mahmut)- Cuius, 
resedinta, in partea centrala, in 
valea Cesme-Culac ; Idis-Ciunes, 
spre V., la 2^2 kil. spre V. 
de resedinta, pe valea Idris- 
Culac ; Caciamac, spre S., la 7 
kil. spre S. de resedinta, pe 
valea Caciamac-Dere ; Pestera, 
in partea centrala, la 5 kil. spre 
N.-V. de resedinta, in valea 
Pestera; Mircea-Voda, spre N., 
la 13 kil. spre N. de resedinta, 
linga balra Cava-Dere ; Amzali- 
Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre 
N.-V. de resedin{a, pe valea 



Digitized by LiOOQ IC 



MAML T-CUIL'S 



227 



MANASIA 



Ghiaur-Amzalf ; Saida, spre E., 
la 6 kil. spre N.-E. de resedinta, 
in valea Acargea-Dere. 

Suprafata totala a com., una 
din cele mai marl a judetulul, 
este de 26263 hcct, din carl 
1 14 hect.ocupate deve.relecelor 
7 sate cu gradinile si 514 case 
ale lor; restul se imparte intre 
locuitorl, carl au 1643 1 hect, 
si statul, cu proprietart, carl 
au 9718 hect. 

Populafiunea, compusa din 
Romini, Turn, Tatar! si Bul- 
garT, este de 453 farailii, sau 
2103 suflete, din cari 435 con- 
tribuabili. 

Are : o biserica ; 4 geamil, 

2 in cat. de resedinta si cite 
una in catunele Azamli si Ca- 
ciamac, cu 4 hogT; 2 scoale 
rurale mixte, una in catunul 
de resedinta, infiintata de stat 
in 1884, frecuentata de 24 elevl, 
a doua in cat. Pestera, infiin- 
tata de proprietar, d 1 Remus 
Opranu, fostul prefect al jude- 
tulul Constanta; 4 scoll musul- 
mane. 

Locuitorii poseda : 307 plu- 
guri (299 cu bol, 8 cu caij ; 
335 care si caru^e (32 cu boT, 
si 303 cu cat) ; 4 masini de tre- 
erat cu abur ; 2 masini de se- 
manat ; 22 masini de secerat; 

3 masini de batut porumbul; 
1 3 grape de fier ; 3 trioare ; 
1 128 cal, 2777 bol, 42 bivoll, 
23 asinl, 430 rimatorl, 24061 
o! si 60 capre. 

Cornered este foarte activ; 
se face prin gara Medjidia, la 
16 kil. spre N.-V., si consta in 
import de manufacture, colo- 
niale, instrumente agricole, si 
in export de cereale si vite cu 
produsele lor. 

Budgetul com. e la venitun 
de 1337 1 let, si la cheltuell, de 
7863 lei. 

Cal de comunica{ie: calea 
jude^eana Medjidia-Cuzgun, ce 



trece prin satul Pestera, apol 
nenumarate druinjrl comunale 
ce unesc catunele intre ele si 
satele vecine: Cocargea, Adam- 
Clissi, Enige, Copadia, Cochir- 
leni, Biulbiul, Emdec Cara Chioi, 
etc. 

Satele Mircea-Voda, Pestera, 
Saidice, Amzali, sunt infiintate 
in urma razboiulul ; populate 
mai cu osebire de Romini colo- 
nist!, prospera necontenit. 

In comuna, pe muchiile dealu- 
rilor Perdea-Culac-Bair si Amzali- 
Bair, se gasesc urmele valulul 
mic de pamint, anterior celul 
numit al-lui-Traian. 

Mamut-Cuius, sat, in jud. Con- 
stanta, pi, Medjiflia, catun de 
resedinta al com. Mamut-Cuius, 
situat in partea de S. a pi. si 
cea de E. a com., pe valea cu 
acelasl nume; are o intindere 
de 4939 hect., din carl 15 hect. 
ocupate de vatra satulul, cu 
128 case; populat'ia, in maio- 
ritate turco-tatara, este de 139 
familii, sau 611 suflete. 

Mamuzli, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul com. Cara 
Omcr, situat in partea de S. V. 
a com., la 10 kil. spre V. de 
cat. de restdi ita t ara-Omer si 
la I kil. spre S. de satul Calfa- 
Chioi. Este asezat i 1 valea Calfa- 
Chioi si inrhis in partea de N- 
E. de dealul Mezarlic-Bair, in 
partea de E. de dealul Albi- 
Chioi si in partea de S. de 
dealul Manuslu Bair. Suprafata 
sa este de 115 hect., dintre 
carl 4 hect. ocupate de gra- 
dinl si de vatra satulul. Popu- 
latiunea satulul, in maioritate 
compusa din Turd, este de 24 
familii, sau 124 suflete. 

Drumul comunal Dere-Chioi 
Bairam-Dede trece prin mijlo- 
c:il satulul, de la S. spre N. ; 
eel de la Docuzaci la Cara- 



Omer trece tot prin mijlocul sa 
tulul, aproape perpendicular pe 
eel d'intiiu ; de aci mai pleaca 
un drum comunal spre Calfa- 
Chioi. 

Mamuzli-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer si 
anume pe acela al catunulul 
sau Mamuzli; se intinde de la 
N.-V. catre S.-E. printre valea 
Calfa-Chioi si dealurile Mezar- 
Hc-Bair la N., Albi-Chioi la E. 
si Mezarlic-Bair la S. ; este si- 
tuat in partea de S.-V. a pla- 
sei si a comunel. 

Manaful, dUun 9 jud. Vlasca, for- 
mat de 80 locuitorl insuratel, 
improprietaritl la 1882, carora 
li s'au dat, lipit cu Tangirut, o 
suprafata de 464 hect., in care 
se cuprinde si 10 hect. pentru 
scoala si biserica. 

Manaful, pddure, pe proprieta- 
tea statulul Manaful, pendinte 
de com. Tangirul, pi. Cilnistea, 
jud. Vla^ca, !n suprafata de 
300 hect.; t'ne de ocolul silvic 
Ghimpati. 

Manasia, com. rur si sat, in jud. 
Ialomita, pi. Cimpulul. sit"ata 
spre E **• ii a >mpVre de Ur 
zicmi. 

Teritori il com., in suprafaft 
de 2288 hect., din carl 355 
hect. padure, se intinde din 
riul Ialomita spre N., intre co- 
munele Alexeni, Girbovi si Ur- 
ziceni, si cuprinde doua mosil 
particulare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietaritl" 19 1 locui- 
torl ; neimproprietariti se mai 
afl;! 52 locuitorl. 

Pe teritoriul com. cirge riil 
Ialomita si piriul Sarata. 

Com. secomp'inedintr'un sin- 
gur sat, situat pe malul sting al 



2r.zn Mnrth Pief ion ar fi'0*rnfie. Vol. TV 



30 



Digitized by LiOOQ IC 



MANASIA 



4 J*J8 



MANEA 



piriulul Strata, la 2 kil. spre E. 
de Urziceni, de care se des- 
parte prin Valea-PlopuluT. Spre 
E. de satul Manasia se aflaii, 
mal inainte, doua sate: Uluirj 
si R&coresti, carl, din cauza ca 
eraii supuse la dese inunda^iunT, 
au fost stramutate in satul Ma- 
nasia, care are o posifiune mat 
ridicata si mal ap^rata de iaun- 
da^iuni. 

Are o populate de 309 fa- 
milii, sau 108 1 suflete, din carl 
243 contribuabill. $tiu carte 541 
persoane. 

Sunt doua bisericT, deservite 
de 2 preoji si 2 dascali ; o 
scoala primara mixta, frecuen- 
tata de 43 elevl si 7 eleve. 

Vite sunt: 314 cai, 800 bof, 
2300 01, 15 bivoli si 755 ri- 
maton. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 4541 lei si la cheltueli, de 
4218 lei. 

Prin com. trece calea jude- 
{eana Slobozia-Urziceni. 

Se cultiva aci mult tutun de 
calitate buna. 

Manasia, ctttun, al com. Aldeni, 
jud. Buzau, cu 180 locuitori si 
38 case. 

Manasia, mosie, in jud. Buzau, 
com. Aldeni, formats din doua 
sforl: Manasia si Caldarusea, 
foste proprietatl a statulul, acum 
particulare; are 260 hect., din 
can 40 hect. padure, apol ar&- 
turT, HvezT, vie si izlaz. 

Manasia, pifdure, in jud. Ialo- 
mtya, pi. Cimpul, pe teritoriul 
com. Manasia, in suprafa{a de 
200 hect. si cu urmatoarele e 
sen^e : uim, arjar, salcie si plop. 

Manasie§ti, mahala, facind parte 
din com. rur. Si&tioara, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Este situata 
cam in centrul com., la poalele 



de N. ale dealului Magura si 
e udata de Valea-Putineiulul. 

Manasul, maha/a, facind parte 
din com. rur. Roesti, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Manca-Tepe-Dermen, virf de 
deal, in jud. Tulcea, pi. Is 
trului, pe teritoriul com. rur. 
Casimcea, si anume pe acela 
al catunulul sau Cuciuc-Chioi ; 
este virful eel mat inalt al dea 
lulul Arman-Tepe, situat in par- 
tea V. a plfi^el si in cea S.-V. 
a comunef; prin el trece hotarul 
celor doua jude{e; are 137 m., 
dominind piriul Casimcea si 
valea Terzi-Chioi (din jud. Con- 
stanta); pe lapoale trece dru- 
mul coniunal Cuciue-Satis-Chioi; 
este acoperit cu verdea^a. 

Mancinija, baitit, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciuperceni, la S.- 
E. de comuna si la E. de balta 
Lunga, in intindere aproximativa 
de 250 hect. Confine pe$te. 

Cind sunt apele mart, comu- 
nicel cu Lunga si prin accasta 
cj Dunarea. 

De Mancini^a {in : Lacul-lui- 
Guta, spre V. ; balta Oproaica, 
Lacul-lui-Dumitru-Stoian si La- ! 
cul-Ienil, spre S. si alte vars&- 1 
turl, cu o intindere aproximativa | 
de 90 hect. 

Manciucul, padure, jud. Bacati, 
pi. Trotusul, care se intinde prin 
comunele Bogdanesti si Gro- 
zesti. 

Manciul, sat, facind parte din 
com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat 
spre S. de Pirlita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
de 675 hect., coprinzind un he- 
lesteu, si are o populate de 108 
locuitori. 

FamiliaPlesoianuare6o5 hect. 



si locuitori! 70 hect. Proprietaril 
cultiva 417 hect. (114 sterpe, 
24 izlaz, 50 padure). Locuitoril 
cultiva tot terenul. 

Comer^ul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor marl e de 
143 si al celor mid de 475. 

Manciului (Movila-), movila, in 
jud. Buzau, com. Glodeanul- 
Cirlig, servind ca hotar al mai 
multor mosit si tot de o data 
al comunelor: Glodeanul-Sarat, 
Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Si- 
listea, Bradeanul si Zmeeni; de 
la dinsa se incruciseaza inai 
multe drumurl in parole de cimp 
ale jude^ului. 

Manciului (Movila-), (Ghighi- 
anca), mosie, in jud. Buzau, com. 
Bradeanul, fosta proprietate a 
statului, pendinte de manastirea 
Ghighiul, acum particulars ; are 
225 hect., mai toate arabile. 

Mandachie, cdtun, (tirla), in jud. 
Ialomija, pi. Borcea, pendinte 
de comuna Dichiseni. 

Mandoce^ti, sat, facind parte 
din com. rur. Tetoiul, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 138 suflete. 

Mandrea, padure, de 1000 po- 
goane, dinpreuna cu celedepe 
Dealul-Muertf, jud. Romanafi, 
pi. Ocolul. 

Mandrea, ses mare, intre apa 
TesluiuluT si a Oltefulu!, spre 
V. de satul Polopinul, jud. Ro- 
mana^i, pi. Ocolul. 

Manea, sau Cracul-Dealul-Ma- 

nea, he, in jud Mehedin{i, 
plaiul Closani, com. rur. Mari- 
sesti, renumit pentru minelede 
arama ce poseda, numite Ba- 
roaia, formate din galerii, ale 



Digitized by LiOOQ IC 



MANEA 



229 



MANGALIA 



caror rasuflatori sunt esite pe 
suprafa^a craculut Manea. 

Aceste mine au fost redes- 
chise de AustriacI in 1 710, apol 
la 1830 de catre Hagi-Moscu. 
In urma parasindu-se, au fost 
redeschise la 1885 de catre prin- 
cipele Nicolae Bibescu, in aso- 
ciatiune cu o societate franceza. 

Manea, vdlcea, care se formeaza 
spre E., pe teritoriul com. Mier- 
lesti, pi. Siul-d. s., jud. Olt, taie 
dealul si da in Iminog, pe stinga 
lul, in catunul Mosteni. 

Maneasa, rifl, jud. Mehedinfi; 
izvoreste din muntele Maneasa 
si se varsa in Cerna; confine 
pastravl. 

Manei (Virful-), deal, in partea 
de X. a com. Bordeni, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, acoperit cu 
padure. 

Manga, sat, jud. Dimbovi{a, plaiul 
Dimbovi{a-Ialomi^a, catun al co- 
munef Pietrari. 

Mangaci, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comunel 
Cavaclar, situat in partea V. a 
plasei §i cea N. a comunel, la 
3 kil. spre N. de catunul de 
resedinta, pe ambele malurl ale 
vaiT Mangaci sau Cavaclar ; are 
o intindere de 3523 hect., din 
carl 32 hect. ocupate de vatra 
sat iluf, cu o populate de 45 
familii, sau 200 suflete compusa 
in maioritate de Btilgan si Ta- 
tari. 

Mangalia, plasa, jud. Constanta. 
$i-a luat nuinele de la resedinfa 
sa, oraselul Mangalia. 

Este situata in partea de S. 
$i de E. a judetuluf. Diagona- 
lele cele mal marl sunt: de la 
S.-V. la X. E., adica de la virful 
Musait-Bei pana la raalul Marii 



linga lacul Techtr-Ghiol, masu- 
rind 112 kil.; si de la N.-V. la 
S.-E., adica de la virful Chioseler 
pina la movila Ilanlic-Tepe, pe 
malul Marei, linga hotarul Bul- 
gariel, masurind 98 kil. Largi- 
mea medie, de la S. de satul 
Abdulah la movila Buiuc-Tepe- 

] Hoscadin, e de 54 kil. 

i Se margineste la N. cu pla- 

sile Co»istan^a si Medjidia; la 
V., cu plasa Silistra-Noua; la 
E., cu Marea-Neagra; iar la S. 
cu Bulgaria. 

Solul este in general pu^in 
accidentat; dealurile au ondu- 
lafiunl marl, vaile sunt largl si 
pufin adincT, iar succesiunea 
di ntre dealurT si val se face 
incet, prelungindu-se in pante 
spre Mare. Face parte din te- 
ra{a danubiana-balcanica si te- 
ra{a marina, mat mult din cea 
d'intiiu de cit din cea d'adoua. 
Dealurile lipsiflf de arborl sau 
padurT, presarafi cu movile, nu 
mal in partea S. si S.-E., for- 
meaza val prapastioase cu po- 
si^iuni frumoase. Principalele cul- 
ml sau sisteme de dealuri ce o 
brazdeazasunt: Docuzaci, la S.- 
V., intre vaile Docuzaci si Afi- 
ghiuca, cu virful Movila Mare 
(200 m.); Ghiuvenli-Bair, la X.- 
V., intre vaile Afighiuca §i Man- 
gaci, cu virful Ghiuvenli (155 
m.); Enghez, cu virful Eriduler 
(145 m.), la X., intre vaile Man- 
gaci si Edil-Chioi; Taprai Sari, 
cu virful Edil-Chioi (103 m.), la 
N., intre vaile Elibe-Chioi si 
Musurat ; Cara-Omer, cu virful 
Cara Omer (158 m.), prin partea 
centrala, intre vaile Afighica si 
Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho- 
siuc (102 m.), tot in partea cen- 
trala, intre vaile Edil-Chioi si 
Chiragi ; Muraci Bair, cu virful 
Cara -Omer II (153 m.), in par- 
tea S , intre vaile Afighiuca si j 
Chiragi; Tatligeac, cu virfulTasli- j 
Iuc (90 m.), la X. intre Mare, | 



lacurile Tatligeac si Tuzla si intre 
vaile Musurat si Ascilar; Cul- 
mea Mangaliel, cu virful Copucci- 
(82 m.), intre lacurile Tatligeac 
si Mangalia, Mare si intre vaile 
Gheringec siCheragi; Ilanlic, in 
partea E., ca si precedenta, cu 
virful Hagilar (101 m.) t intre 
Mare, lacul Mangalia, valea Che- 
ragi si valea Ilanlic. 

Dealurile din culmile de mal 
sus sunt acoperite cu semana- 
turl intinse si fine^e bogate. 
Movilele sunt mal numeroase 
de cit in orl-ce plasa a judetu- 
lul, grupate in mare numar in 
partea S.-E. si mal cu osebire in 
jurul Mangaliel si satulul Hagilar; 
ele au servit fie ca iocurl de 
inmormintare, fie ca puncte de 
observare sau de orientarl. 

Marea-Xeagra o uda la E., 
pe o lungime de 35 kil., de la 
lacul Tuzla pana la movila Ilan- 
lic; malul sau este lu general 
inalt si ripos si pe alocurea cam 
stincos, linga Mangalia si satul 
Tuzla. 

Lacurile sunt: Tuzla, la N. 
(aproape 1200 hect.) de forma 
lunguia^a, primind piriul Musu- 
rat ; lacul Tatligeac (300 hect.j 
spre E., primind piriul Gherin- 
gec ; lacul Cumarova (300 hect.j, 
tot spre E., si lacul Mangalia 
(900 hect.) spre S.-E. Aceste 
lacuri sunt formate de Mare, 
pe cind odinioara {annul Martf 
se intindea mal spre V. de cit 
eel actual. Nivelul lor e maf sus 
de cit acela al Marii, insa felul 
apef, felul pestilor, molustelor 
si plantelor ce cresc in ele sunt 
identice ; actualmente ele ocupa 
fundul unor val ale caror maluri 
suntinalte in general si stincoa- 
se, mal cu seama ale laculuT 
Mangalia carl sunt foarte inalt e 
si con^in intr'insele grote si 
pestere cu stalactite si stalag- 
mite. Lacurile produc peste, al 
carui venit apar^ine statuluf. 



Digitized by LiOOQ IC 



MANGALIA 



230 



MANGALIA 



Vaiie nu sunt tocmal nurae- 
roase, dar sunt marl si largl; 
nu confin apa de cit toarte rar 
si aceasta din cauza lipsel de 
padurl si a terenulul calcaros 
care absoarbe si pufina canti- 
tate de apa ce cade toamna pre- 
cum si acea provenita din topi- 
rea zapezilor. Principalele sunt : 
valea Cheragi sail Man gal ia, cu 
malurl inalte si stincoase, des- 
chizindu se in lacul Mangalia, in 
partea S. ; valea Ilanlic la S., des- 
chizindu se in Mare ; valea Man- 
galia, deschizindu-se in Mare, 
la S.-E. ; valea Tatligeac, termi- 
nindu-se in lac :1 Tatligeac, la 
E. ; vaiie Doruzaei si Afighiuca 
la S V., cu mal rf inalte, pe 
aloe Tea ^tincase. va lr Man- 
gaci .^atu.ar la N.; vaiie Os 
mancca >i Omurcea, cu malurl 
i laid §i npoase, la N. E. Piraie 
avem doua: Musurat, la N. var- 
si.idu-se in lacul T izla si Gherin- 
gec, la E. care se varsa in la- 
cul Tatligeac. 

Plasa Mangalia este formata 
dintr'o comuna urbana, Manga- 
lia, resedin^i, port la Mare, la S.- 
E. si din 16 comune ruralc : 
Agemler, la N., pe valea Agem- 
ler, cu catunele Agemler, Cio- 
nairisa si Sofular; Azaplar in 
centru, pe valea Azaplar, cu ca- 
tunele: Azaplar, Cara-Chioi,Ere- 
biler, Musta-Faci; Cara-Omer la 
S.-V., pe valea Cara-Omer cu 
catunele Cara-Omer-Calfa-Chioi, 
Caulicicur, Cerchez-Chioi, Danlu- 
Chioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Ma- 
muslu, Cavaclar; la N.-V., cu 
catunele Cavaclar si Mangaci; 
Cazil-Murat la V., pe valea Bo- 
rungea, cu catunele Cazil-Mu- 
rad, Bechter, Merdivenii-Punar 
si Terzivedi; Chiragi, la S.-E., 
pe valea Chiragi-Cu, cu catunele 
Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Ca- 
simcea, Deliuruci, Hoscadin, 
Nalbant si Popucci-Valali ; Edil- 
Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi, 



cu catunele: Edil-Chioi, Am 
zacea, Enge-Mahale si Uzunlar ; 
Enghez, la N.-V., pe valea So- 
fular, cu catunele Biiuc- En- 
ghez, Cuciuc-Enghez si Casicci; 
Gheringec, la E., pe piriul cu 
acelasi nume, cu catunele: Ghe- 
ringec, Ascilar, Bas punar, Co- 
pucci si Haidar Chioi; Musurat, 
pe piriul Musurat, la N.-E., cu 
catunele: Musurat, Buiuc Mura- 
tan, Charli-Chioi, Cuciuc Mura 
tan, Ciat -Malar si Urlu-Chioi; Os- 
mancea, la N., pe valea Osman- 
cea; Osman-Faci, tot la N., pe 
valea Elibe-Chioi, cu catunele 
Osman Faci, Abdulah si Ebe- 
Chioi; Sari-Ghiol, la S. E., pe 
valea Chiragi-Cu, cat mele Sari- 
Ghiol, Acbasi, Agilar, Caraci- 
c ula, Cerige, Ilanlic, Mustegep; 
Tatligeac, la E., linga lacul 
Tatligeac, cu catunele Tatligea- 
cul-Mare si Tatligeacul - Mic ; 
Topraisar, in p <rtea centrala, pe 
valea Topraisar; Tuzla, la N.-E., 
pe malul S. al laculuT Tuzla, 
cu catunele Tuzla, Perveli si 
Mangea-Punar. 

Suprafa^a pi. este de 1 30342 
hect., din care :308s hect. ocu- 
pate de teren neproductiv; 2519 
hect. vetrele satelor carl au 3445 
case, 569 hectare baltf, mla- 
stinl si drumuri si 127254 hect. 
locproductiv; din acestea 55523 
hect. apar^m statulul si propri- 
etarilor, iar 7 173 1 hect. apar- 
^in lociitorilor impaminteni^i. 

Popula^iunea plasel Mangalia 
este de 3872 familii, sau 16581 
suflete: 8842 barba^T, 7739 fe 
mel; 9i3onecasatorHI, 6958 ca 
saton^T,482 vacluvi, n divor^atl; 
cetajenl rominl 14701, supusl 
strainl 1839, nesupusi nicl unci 
protec{il4i ; ortodox! 4781, ca- 
toHcT, etc., 1553, mahomedanl 
10219, mozaici 2, de alte religii 
26; agricultorl, meseriasl, etc. 
3745, industrial! 30, cu profesil 
libere 409, comercian^i 1 10. 



Are: 5 bisericT, deservite de 
5 preo^t, 5 dascali si 4 cinta- 
re^f; 42 moschee si geamii; 23 
case de rugaciunl pentru cele- 
l'alte religiunl; 6 scoale mixte, 
frecuentatc de 261 elevl. 

Plasa Mangalia este bogata 
in teren arabil, cultivabil, in pa- 
§unT ^i izlazuri. 

Locuitorii posecld: i486 plu- 
guri cu bof si 456 plugurl cu 
cat; 929 care cu bol si 1326 
caru^e cu cat; 5 masinl de tre- 
erat cu aburT, 23 masini de 
semanat, 186 masinl de sece- 
rat, 47 masinl de batut porum- 
bul, 1 trior, 262 grape de fier, 
36 masinT de vinturat; 3 mori 
cu aburi si 81 de vint. 

Vite: 222 armasari, 3951 cal, 
3581 lepe, 1 105 minzT, 153 taurl, 
8322 boi, 9943 vac! si viteT, 77 
bivoli, 104 bivcli^e, 81 malaci; 
142 asini, 5 catirl, 8230 ber- 
bect, 8627901, 35982 mieT, 127 
{api, 343 capre, 168 iezi, 1076 
porci, 961 scroafe. 

Sunt 30 industriasT: lemnari, 
fterarl, timplarl, etc; 1 10 comer- 
san^i ; 41 circiumarl. 

Comerciul consta in importul 
manufacturilor, colonialelor, ^e- 
saturilor, etc. si \n exportul vite- 
lor, linei si orzulul. El se face 
numai prin Constanta si Medji 
dia. 

Budgetul comunelor e la veni- 
turl de 72436 lei, iar la chel- 
tueli de 28894 lei. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea jude^eana Constanta Man 
galia; apoldrumurile marl: Man- 
galia-Tuzla ; Mangalia Medjidia; 
Mangalia Cuzgun ; Mangalia Bai 
ram-Dede; Mangalia-Cara-Omer; 
diferite drumuri vecinale si co- 
munale, care unesc toatesatele 
intre ele. 

Mangalia, com. urb., jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia. 

ICste situatd in partea de S. 



Digitized by LiOOQ IC 



MANGAL1A 



281 



MANGALIA 



a judejulul, la 43 kit. de ora- 
sul Constanta, capitala distric- 
tuluT, si in partea de E. a pla- 
sel, a carel resedinja cste. Sa- 
tele invecinate cu ea sunt: Bu 
iuc-Tatligeac, la 9 kil.; Cuciuc- 
Tatligeac, la 10 kil. (ambele 
ale comunei Tatligeac) spre N.; 
Ascilar, la 7 kil.; Gheringec, 
la 9 kil.; Copucci, la 9 kil. 
(toate ale comunei Gheringec), 
spre N.V.; Cara-Aci-Culac, la 4 
kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi, 
la 19 kil.; Sari-Ghiol, la 1 1 kil., 
spre V., §i satul Ilanlic, la 7 
kil., spre S. 

Forma teritoriulul estc accea 
a unul trapez neregulat cu baza 
spre Mare; lungimea lui e de 
33 kil., iar intinderea totals e 
de 5080 hect., sail 50 kil. p. 

Se margineste la N. cu com. 
rur. Tatligeac; la V., cu satclc 
Ascilar, Haidar Chioi si Copucci 
(catune ale comunei Gheringec), 
desparfindu • se prii dealurilc 
Ascilar si Bas-Punar; la E., cu 
Marea Neagra si la S. cu cat. 
Cara-Aci-Culac si Hagilar (ale 
com. Sari-Ghiol), desp^r^indu se 
r>rin lacul Mangaiia. 

Solul e in general pufm acci- 
dentat; ramificatjunile si or.du- 
la^iunile estice ale culmcT Man- 
gaiia ii brazdeaza teritoriul. Dea- 
lurile principale sunt: Bas-Pu- 
nar (82 m.), la V.; Ascilar (64 
m.) f la N.V., cu virfurile Sirt- 
Iuiuc (63 m.) si Coiu - Iuiuc 
(64 m.), dominind valca Man- 
gaiia si drumul Mangaiia Con- 
stanta; Mangaiia, cu virful Man- 
gaiia (32 m.j, prin intcriorul co- 
munei, dominind lac ii Mangaiia, 
orasul Mangaiia si drumurile ce 
'due de la Mangaiia la Constanta, 
la Medjidia si la Cara Omer. 
La E. si la N. comunei, intre 
Mare si soseaua judeteana Con 
stanza -Mangaiia, se intinde un 
ses numit Cumarova, continuat 
spre S. cu sesul Mangaliei, 



ambele pu{in ridicate de la 
nivelul Maril, presarate cu mo- 
vile si avind 2 iezere; ele se 
Jntind si la V. soselei de mal 
sus. Dealuriie sunt acoperite 
cu fine^e si semanaturl, iar se- 
surile cu iaiba pentru pasunat, 
avind pe malul Marii si largi 
bande de nisip. 

Movile sunt numeroase, mat 
mult de cit in orl-ce parte a 
jude^ului, cacT pe un spafiu re- 
lativ mic (cam dc 500 hect.) se 
gasesc peste 150 movile, grama- 
dite in doua marl grupurl, unul 
la N., si altul la X.-V. orasulul, 
eel d'intiiu avind 45 movile, 
cel-l'alt 38 movile; cele-Falte 
sunt raspindite in diferite di- 
rec^iunl ma! cu osebire in par- 
tea de V.; printre ele sunt 
Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de 
ora> ; Badalar (6j m ), la N.-V., 
Miustegep (59 m.), la V., Siri- 
Iuc (63 m.) si Coim Iuc (64 
m.), la N.-V., pe hotar; sunt 
artificiale ?i au servit probabil 
de loc pentru inmormintare. 

Vai sunt purine si neinsem- 
nate, avind apa numal in tim- 
pul ploilor si primaverel. Prin- 
cipalele sunt: valea Mangaiia, 
prin interiorul comunei, des- 
chizindu-se in ses il Mangaiia; 
printr'insa tree drimurile carl 
due la Constanta si Medjidia; 
valea Bas-Punar, la V., pe ho- 
tar taiata de drum irile ce due 
de la Mangaiia la