Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 4"

See other formats

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



Digitized by VjOOQ IC 



'23* 



c 



H 



MARELE 



DICflONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 





? 



' .. . -^ • 



f) 



61*75. Mortl* MctUmar (itogrnflc. Vol. IV. 



* 



Digitized by VjOOQ IC 



Digitized by VjOOQ IC 



M 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUND ATA LA 15 IUNIE 1875 
RECUNUSCUTA DREPT INSTITL'TIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUAR1E 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



alcAtuit $i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete 



DE 



GEORGE I0AN LAHOVARI 

PRE$EDINTE AL INALTEI CUKJI DE COMPTURI, 

PRE^EIMNTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVA'fATURA POPORULUI ROM1n, 

SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFICE ROMlNE 



V 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUIMAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE, 

PROKESOR UNIVERSITAR. 

DIRECTOR AL MUZEULU1 NATIONAL DE ANT1CH1TATI 



VOLUMUL IV. 






BUCURE§TI 
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZE1, 59 

1901 



Digitized by VjOOQ IC 



.LIS 



Digitized by VjOOQ IC 



T^-^V- To 
(9L - Sra ^^ 



&-S-& 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMINIE1 



I 



Iablani^a, com. rur. $i sat, in 
jud. Mehedin{i, pi. Dumbrava, 
la 35 kil. de ora^ul T.-Severin, 
situata pe dou& dealurl §i o 
vale ?i m&rginindu-se la E. 
cu com. Podul-Grosulul, la S. ; 
cu com. Padina-Mare $i Padina- 
Mic&; la V., cu com. Paroina- 
Mare $i la N., cu comuna Stig- 
ni{a. 

Satul forraeaza comuna cu 
mahalalele: Dose$ti $i fa^a, a- 
vind 1600 locuitorl, locuind in 
300 case. 

Locuitorii poseda : 70 plugurl, 
165 care cu bol, 26 caru^e cu 
cal ; 70 stupl cu albine. 

Are : o $osea comunala care 
o leag& de com. Orevija $i Pa- 
roina-Mare ; o biserici, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, deservit&de 
2 preop $i 3 cintcirep ; o $coal&, 
condusS de un inva^&tor, fre- 
cuentata de 26 elevl $i 3 eleve. 
Budgetul com. e de 3736 lei 
la venituii ?i de 2936 lei la 
cheltuell. 

Contribuabili sunt 246. 

Vite : 690 vite marl cornutc, 
330 bol, 60 cal, 700 01 ?i 600 
rimatorl. 

Cimpiile mai principale din j 



com. sunt: Balauru), Iepurele, 
Vulturul, Batovul, Sculele $i 
Geanta. 

Dealurl mai insemnate sunt: 
Cuca-luI-R&doI, Dealul-Malinu- 
lul, Boca $i Sculele. 

V&i : Iablani{a $i Boca, pe care 
curge piriul Iablani^a $i care 
se une?te cu apa Podul Gro- 
sulul, la locul numit Podul- 
Iablani{el. La V. com., la o de- 
pirtare de 1 kil., se afla fin- 
tina numita Po$ta, pe unde se 
cunoa?te olacul vechiu. 

Iacob (Dealul-lui-), deal, in jud. 
Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul 
com. rur. Turcoaia; este deal 
fara legftturl cu vre-un alt deal, 
a?ezat in partea de V. a pi. ?i 
a com. care seintindela poalele 
sale de V. ; e denature stincoas&, 
acoperit pe alocurea cu fine^e ; are 
o inal^ime de 336 m., care poarti 
numele de Turcoaia, dominind 
asupra satulu! Turcoaia , asupra 
Dunarel $i asupra drumululju- 
defean Macin-Satul-Nou-Ostrov ; 
are ca prelungirl dealurile : Igli- 
$oara Mare, Igli?oara-Mica\ Ma- 
nole $i Gorgova; este acoperit 
cu fine^e $i pa$unl. 



Iacob-Mog, movil&y jud. Tul- 
cea, situate in partea centrala 
a plS?ei Tulcea, §i cea dc S. 
a com. rur. Malcoci ; a$ezat£ 
pe muchea Dealulul-Mare, arc 
o inal^ime de 148 m., domi- 
nind asupra vailor Sari-Ghiol $i 
Valea-Mare, asupra satulul Mal- 
coci ?i drumulul comunal Mal- 
coci- Agi-Ghiol; este naturala $i 
acoperita cu verdea^a. 

Iacob (Piscul-lul-), pise, in com. 
rur. Govodarva, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedinji. Aci se afla ur- 
mele unel vechi ceta^I romane. 
Se afla pe partea dreapta a pi- 
riulul Govodarva ?i in apropi- 
ere de $osea. 

Iacob-Suhat, girla, in jud. Tul- 
cea, in partea de N. a pla$ei 
Tulcea $i a com. rur. Mal- 
coci, $i in partea de S.-V. a 
placet Sulina $i a com. urb. Chi- 
lia-Veche ; se desface din lacul 
Costin ; curge spre E. d'alungul 
malului nordic al grindulul Sti- 
pocul; trece pe ling& lacurile 
Costinciuc ?i Buciul, care se 
scurge in el, $i, dup& un curs 
de 12 kil., se plerde in intin- 



Digitized by LiOOQ IC 



IACOBENI 



IAILA-DERE 



sele stufaril de linga lacul Pe- 
purnicul. 

Iacobeni, sat, in partea de E. 
a com. $ipotele, pi. Bahluiul, 
jud. Ia?i, situat pe malul drept 
al Jijiei, format din 2 catune : 
Iacobeni ?i Tomulejul, carl fac 
un trup, avind o populate de 
87 familii, sau 335 locuitorl. 

Locuitoril din Tomuleful sunt 
statornici^I in anul 1880. Iaco- 
beni este sat vechiu. 

Are o biserica zidita de un 
preot, Andrei. 

Vite sunt : 239 vite marl cor- 
nute, 30 cal, 723 01, 9 capre ?i 
75 rimatorf. 

Iacobeni, deal, linga satul cu a- 
cela$I nume, com. §ipotele, pi. 
Bahluiul, jud. Ia?i. 

Iacobeni-Noi, sat, in partea de 
N.-V. a com. Dingeni, pi. Jijia, 
jud. Boto^ani, pe coasta de deal, 
in dreapta Jijiet. S'a infiin^at la 
1879 cu noil improprietari^r pe 
mo?ia statulul Iacobeni. Are o 
suprafa^a de 436 hect. ale lo- 
cuitorilor $i o populate de 70 
familii, sau 264 suflete. 

Numarui vitelor e de 1240: 
422 bol ?i vacl, 81 cal, 702 01, 35 
porcl. 

In sat se afla : 1 circiuma, 2 
comercian^i $i 2 meseria^I. 

Iacobeni-Vechi, sat, in centrul 
com. Dingeni, pi. Jijia, jud. Bo- 
to§ani, pe partea dreapta a Ji- 
jiei, cu o suprafa^a de 993 hect. 
§i cu o populate de 50 fami- 
lii, sau 250 suflete. Mo?ia este 
proprietatea Statulul. 

Are o biserica facuta de lo- 
cuitorl $i deservitade 2 cintare^T. 

Iacoboaia, piidure, in jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- 
ma^i, cu o intindere de 28 hec- 
tare. 



Iacovile, sat, facind parte din com. 
rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 202 locuitorl (102 barbaflf ?i 
1090 femei). 

Iadul, vale, izvore^te de la E. 
de com. Mioveni, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscei $i se varsa in 
riul Arge^elul, pe malul sting. 

Iadulul (Gura-), toe izolat, in 
jud. Buzau, com. Nehoia?ul, pe 
mo$ia Jari$tea, in poalele mun- 
telul Cumpenile, unde se afla 
o mul^ime de izvoare cu ape 
minerale, exalind un miros sul- 
furos, ce f-a determinat numirea. 

Iaga, toe, in jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Buc$e$ti, situat 
la confluen^a piriulul Cernui cu 
Tazlaul-Mare. 

Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rurale Almaliul ; se 
desface din poalele de E. ale 
dealulul Sari-Me?ea-Bair ; se in- 
dreaptaspre E., intr'o direcjiune 
generala de la S.-V. spre N.E., 
mergind printre doua prelun- 
girl ale dealulul Sari-Me?ea-Bair, 
carl poarta acela$I nume ; braz- 
deaza partea de N.-V. a pla^el 
$i pe cea de S.-E. a com. ; taie 
drumul judefean $i eel comunal 
ce duce de la Almaliul la Ese- 
Chioi, $i, dupa un mers de 6 
kil., se deschide in valea piriu- 
lul Almaliul, numita BeilicCeair, 
ceva mal jos de locul numit Ci$- 
meaua-Ostrovenilor ; malul sau 
sting este acoperit cu vil. 

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pi. Nia- 
cin, catunul com. Cirjelarl, a- 
$ezat in partea centrala a plfi^el 
$i cea de N. a com., la 12 kil. 
spre N. de re$edin{a, pe am- 
bele malurT ale vail Iaila-Dere. 
Intinderea sa este de 45 hect., 



iar populafia, compusa din Bul- 
garl ?i RominI, este de 57 fa- 
milii, sati 215 suflete. Prin el 
trece drumul comunal Hasanlar- 
Orta-Chioi. 

Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
urb. Babadag; se desface din 
dealul Asmilar-Bair ; se intinde 
spre E., avind o directiune ge- 
nerala de la S.-E. spre N.-E., 
brazdind partea de N. a pla?el 
?i a com. ; lasa spre S. dea- 
lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de 
E. merge drumul judejean Ba- 
badag- Alibei-Chioi ; este de na- 
tura stincoasa; se ridica la 138 
m., dominind satul Satul-Nou, 
balta Topra-Chiopru ?i drumul 
judejean ; este acoperit cu pa- 
durl ?i fine^e. 

Iaila-Dere, piria, in jud. Tulcea 
pi. Macin. Izvore^te din poalele 
de V. ale dealulul Qubucluc-Bair 
$i Orta-Bair, $i se indreapta mal 
fntuu spre N.-V. ?i apol spre V., 
avind o directiune de la E. 
spre V. ; trece prin partea de 
N. a satulul Iaila, de unde ?i-a 
luat numeie; curge de la poa- 
lele de N. ale dealulul Ortabui- 
rac $i Hasanlarulul, ?i, dupa un 
curs de 12 km., se varsa in 
piriul Cerna, pe partea stin- 
ga, linga satul Satul-Nou, pe 
care-1 uda prin mijloc. Braz- 
deaza partea de S. a pla^el, ?i 
pe cea de N. a comunel Satul- 
Nou. Basinul sau, cu o intindere 
de 2400 hect, coprinde cite o 
parte din teritoriul comunelor 
Satul-Noti $i Cirjelari, $i este 
cuprins intre dealurile : Hasanlar, 
Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or- 
ta-ChioI, de-oparte, Carapcea ?i 
Ac-Punar, de alta parte. Ca a- 
fluen^i are pc dreapta: Derea- 
Ac-Punar, $i pe stinga Domus- 
Culac. Maluriie sale sunt in ge- 
neral ripoase, pana la conflu- 



Digitized by 



Google 



IALOJITA 



IALOMIfA QUDEJ) 



en{a cu piriul Domus-Culac. 
Pe valea luT merg drumurile co- 
munale: Iaila-Satul-Nou, Ac-Pu- 
nar, Satul-Nou, Homurlar-faila. 

Ialoji^a, piruly in jud. Suceava, 
com. Sarul-Dornet ; afluent al pi- 
riului Calimanelul. 

Ialoji^ei (Virful-), piscul mun- 
telul cu acest nume, intre com. 
$arul-Dorne!siBrosteni,jud. Su- 
ceava, avind 1616 m. altitudine. 

Ialomicioara, sat, jud. Dimbo- 
vifa, plaiul DimbovHa-Ialomita, 
cat. com. Mo^aeni. 

Ialomicioara, piria, jud. Dimbo- 
vi^a, care izvoreste aproape de 
muntele Leoata, si primeste in 
sine piraiele: Ialomicioara Fru- 
moasS, Ialomicioara-VaeT sati 
Valea Vacel, Silistea, Lili, Giur 
cule^ul, Chincioaca, Tan{ea si 
altele, apot trece prin raionul 
com. Runcul, si, aproape de com. 
Mot&eni, se varsa in partea 
dreapti a Ialomi^eT, sub numele 
de Ialomicioara-Mare. Tot in 
Ialomicioara se mat varsa si 
Valea-Jtya, din sus de Mo^aeni. 

Ialomicioara-Micd, sau RSsS- 
riteana, piriu, jud. Dimbovifa, 
ce izvoreste de sub muntele Pa- 
duchiosul, despre Prahova si se 
varsa \\\ partea stinga a lalomi- 
{eT, din sus de Moroeni, in drep- 
tul Glavel, care este o poeana 
frumoasa. 

Ialomi^a, judef, numit ast fel 
dupa* riul Ialomi^a, ce-1 uda 
de la V. spre E. Este situat 
pe {annul sting al DunSrel, in 
unghiul ce formeaza acest flu- 
viu in curgerea sa despre N\, 
udind partea de V. a Dobrogel. 
Limite. Spre N., judejul se mar- 
gineste cu judefele Buzau si Bra- 
ila. Linia desp3r^itoare incepe 



despre N . de com. Jilavele, mer- 
ge spre E., trece prin valea piriu- 
lul Sarata si pe la N. satulul Gir- 
bovi, apol satul Grindul, de 
unde se coboara spre N.E., des- 
parfindu-se de judeful Braila pa- 
na in dreptul satulul Murgeanca, 
unde teritoriul comuneT Cioara- 
Doicesti din jude^ul Braila, se 
coboara spre S. pSna in lacul 
Strachina, formind un cot in 
judeful Ialomi^a in forma de 
dreptunghiu, de unde iaras! ia 
direc^iunea spre E. pana in Du- 
nare. 

Limita jude^ulul spre S. o 
formeaza Dunarea, ce desparte 
jude^ul de Bulgaria din drep- 
tul satului Vara?ti, pi. Borcea, 
pana in dreptul pichetulul Chi- 
ciul, sau panS la un kil. spre 
E. de Silistra; de aci, Dunarea 
desparte jude^ul Ialomi^a de ju- 
de^ul Constanta, formind si li- 
mita despre E., pana intra in 
jude^ul Braila. 

Marginea de E. este o linie 
conventionale, care incepe din 
limita jude^ulul de N., desparte 
acest judet de judeful Prahova, 
mergind spre S. p&na* in riul 
Ialomi^a si de aci merge spre 
S.E., taind d'a curmezisul vaile 
Ileana, Hie si Bulumezi si trecind 
pe la Moara Saraca, prin Valea- 
ArgoveT, prin lacul Mostistea, 
pana in DunSre, in dreptul sa- 
tulut Varasti. 

Suprafafa jude{ului, cu o in- 
tindere de 805529 hect., este 
o cimpic vasta, taiati in doua 
parp de riul Ialomi^a, presarata 
de o mul^ime de movile si cres- 
tata in partea de N. si de S. 
de mat multe vaT. Din riul la 
lomifa, spre S., in lafime ca de 
35 kil. si din Borcea, spre V., 
in lungime ca de 75 kil., se in- 
tinde cimpul Baraganul, a Cclrui 
suprafafa prezinta niste ondu- 
la{iun! largl, nesimfite in urcare 
si coborire. Trel marl coaste 



marginesc acest cimp in p&rfile 
de N.-S. si E., iar partea de 
V. formeaza o continuare a cim- 
piilor din pi. CimpuluT si din ju- 
de^ul Ilfov. Coasta de N. poarta 
numirea de coasta Ialomi^ef, iar 
cele despre E. si S., numat sim- 
pla numire de coasta. 

Sunt in jude^, si cu deose- 
bire pe cimpul B^ragan, multe 
movile, artificial. Modul cum 
sunt aranjate nu pare a fi ceva 
intimplator ; asa, in partea de 
E. a Baraganuluf, unde sunt ma! 
bine conservate, se poate obser- 
va c£ moviiele sunt ast-fel dis- 
puse, ci formeaza patrulatere, 
dintr'un centru, format dintr'o 
movila mat mare, se intind mat 
multe raze in diferite directum. 
Nu se cunoastede unde s'aluat 
pamint pentru a se ridica aceste 
movile, cacl prin prejurul lor, 
nu se vad gropl. Sapindu-se 
unele movile, nu s'au gSsit intr'u- 
nele nimic, iar intr'altele numat 
carbunl. Cele mal principale 
movile sunt : Movila- VoevoduluT, 
Movila-luT-David, Dragaica, Ca- 
comeanca, Baurul, Ciunga, Pa- 
una, Copuzul, Gemenile, a-Neac- 
suluT, etc. 

Ape. Dunarea curge spre S., 
apol spre E., formind mal multe 
bra{e, din carl cele mal marl 
sunt: Borcea si Gura-BaliT. Ia- 
lomi^a strabate jude^ul despre 
V. spre E., unde se varsa in 
Dun&re. Sarata, piriu, curge 
din jude^ui BuzaU, spre S., 
si se varsa in riul Ialomifa. Ghi- 
ghiul, un mic piriu, vine din jud. 
Prahova si se varsa in piriul 
Sarata. Lacuri principale sunt: 
Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca- 
bilul, Strachina, etc. 

Dunarea, in curgerea sa, for- 
meaza mai multe insule, din 
carl cele mal marl sunt: Balta,Tul- 
chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba- 
laban, Aleonte, Atirna^i si Vaca. 

Clhna. In timpul lernel, clima 



Digitized by 



Google 



IALOM1JA (JUDEJ) 



lALOMIJA (JUDEJ) 



este aspra, din cauza vinturilor 
ce sufla despre N. $i carl, ne- 
gasind nicl un obstacol, produc 
viscole ce pun adesea in pri- 
mejdie d'a se name^i turme in- 
tregl de vite. Primaverile sunt 
adesea umede $i reel ?i din 
cauza ploilor $i a topirii zape- 
zilor. Dunarea ese din albia sa 
$i inundeaza pa^iunile ?i padu- 
rile de pe ^armurile sale. Verile 
sunt calduroase, ploile adesea 
inceteaza, Dunarea scade ?i cu 
dtnsa, bra^ele $i lacurile ce for- 
meaza mla^tine. 

Toamna, cind nu cad plot 
?i zapezile nu vin de timpuriu, 
este timpul eel mal frumos. 

Propriet&ft. Sunt tret seriT de 
propriety in acest judet: pri- 
ma serie incepe din Dunare pana 
in mijlocul Baraganului; adoua 
serie incepe din riul Ialomi^a 
spre S., pana in mijlocul Ba- 
raganului ; a treia serie, din riul 
Ialomi{a, spre N., pana in jude- 
{ele Braila $i Buzau. 

Statul poseda 59 propriety! 
$i anume: Carareni sau Hagieni, 
Cune$ti sau Bizeanca, Fundul- 
Crasanijegalia, Strachina, Bro$- 
teni-Vechi, Rogozul, Bue^ti, Fe- 
te$ti, Faurei, Gauno^i, Vara?ti, 
Vladeni, Blagodeasca, Pfersica 
sau Bordu?elele, Piscul-Carapa- 
nuluT, Ciocanesti -Mihaiu-Voda, 
Dichiseni, Trimseanca, Sapu- 
nari sau Odaia - Protopopulul, 
Berbeci - Pope$ti, Cocora, Mi- 
leasca, Slobozia, Ciocane^ti-Mar- 
gineni, Bogata, Ceacul sau Valea- 
PlopuluT, Iazul sau Lata-Sanata, 
Lup$ani, Ulmul, Copuzul sau 
Odaia- Calugarulul, Gaifa, Sapu- 
nari, Calara$i-Vechl, Coslogeni, 
BuculMatuse$ti, Cure$ti, Cotul- 
luI-Epure, Stelnica-Pir^ani, Re- 
viga, Cazane$ti, CalSra?i, Ora?ul 
sau Piua-Petrel, Cotorca, Grin- 
dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, 
Cune^ti, Petroiul, Baraganul, 
Buciumeni cu Fr&tile$ti, Buc$a, 



Culcatf (Nucet), Culcafi (Raz- 
van), Fratiie?ti, Motilva, Sforile, 
Piscule^ti, Pisculeasa, compusa 
din Cotul-lui-Coco? $i Cotul-luT- 
Dragan, Bobul sau Corneanca, 
Surdeasca - Gloganeasca §i Ar- 
ma$e$ti. 

Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
cure$ti, poseda opt proprietor, $i 
anume: Calara$i-Lichire?ti, Cir- 
nulisa, Crasani-d.-j., Dude$ti, Lu- 
ciul cu Giurgeni ?i Gura-Ialomi^eT, 
Popeni, Piersica-Mlerlani $i Stel- 
ciul. 

Producfiunea. Pamintul jude- 
{ulul, propriti zis pentru cultura, 
formeaza un strat argilo-nisipos 
amestecat cu substance orga- 
nice ?i produce o mare canti- 
tate de cereale, plante alimen- 
tare. Cultura tutunului se face 
in pi. Cimpulul. 

Pe insulele ce Dunarea for- 
meaza in curgerea sa, se afla 
multe padur! cu lemne de salcie 
?i plop, iar pe amindoua ma- 
lurile riulut Ialomi^a, se afla 
padurl, carl, pe linga salcie $i 
plop, mal con^in $i stejar, anin, 
carpen, frasin, etc. 

Suprafata jude$ului, fiind o in- 
tinsa cimpie producatoare, este 
favorabila cre^terel animalelor. 
Vite in jud. Ialomifa sunt: 490x^9 
cal, 92932 boT, 257737 ol, i960 
capre, 49578 porcl, 147 asint. 
Este cunoscut ca numarul vi- 
telor era in secolele trecute $i 
chiar pana pe la jumatatea a- 
cestuT secol ma! mare ?i ca vi- 
tele erau de o mal buna rasa; 
a?a ca guvernul turcesc cum- 
para de aici ca! pentru armata 
$i alte vite, din hergheliile $i tur. 
mele ce populau cimpiile jude- 
^ulul Ialomi^a ; acum insa" trans- 
formarea suhatelor in locuri de 
cultura, a facut ca numarul vi- 
telor sa se inpu^ineze. 

Dintre animalele salbatice se 
gasesc: lupul, mistre^ul, vulpea, 
iepurele, vidra, viezurele, etc. 



Dintre pasari se afla vulturul, 
dropia, cocorul, lebada, pelica- 
nul, beca^a, gisca ?i ra^a sal- 
batica, etc. Din cultivarea albi- 
nelor se produc anual pana la 
20000 kilog. miere $i 6800 ki- 
log. cear5. 

Din Dunare, Borcea $i de prin 
lacurl, se pescuesc: crap, somn, 
morun, cega, ?alau, §tiuc3, etc. 

De ?i agricultura este spe- 
ciala ocupatiune a locuitorilor, 
totu$i ^i industria a luat avint; 
a?a, in fabrica din satul Bro?- 
teni-NoI se fabrica mult alcool. 
Macinatul cerealelor se face in 
maf multe mori de vint, de ap& 
?i cu aburi, din carl cele mal 
sistematice ?i carl dau zilnic o 
mal mare cantitate, sunt cele 
din Bro§teni - Not, Lehliul §i 
Caline^ti. Fabricarea brinzeturi- 
lor, a pastramel, a pe?telul sarat, 
apol a caramidet, a obiectelor 
de lemn $i de fier, precum ^i 
^esaturile de lin&, de cinepi, de 
bumbac §i de mitase, etc., for- 
meaza una din principalele ocu- 
pa^iuni ale locuitorilor. 

ComerciuL In judef , comerciul 
se face cu cereale, animale, plei 
nelucrate, lin&, alcooluri, seu, 
pe?te sarat $i proaspat. Comer- 
ciul cu cereale, care formeaza 
primul izvor de bogafie al lo- 
cuitorilor jud., se face in fie-care 
com., dar mal mult in porturile 
Cal5ra?i ?i Gura-Ialomi^eL Co- 
merciul de vite $i de manufac- 
ture se face in fie-care comuna 
?i cu deosebire in bilciurile ce 
se ^in peste an in urm&toarele 
locaiita^- in Calara?i, de la 1 — 10 
Septembrie ?i la 9 Martie; in Slo- 
bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie 
?i la Inil^are ; in Urziceni, unde, 
in deosebl de tirgul saptaminal, e 
tirg la Duminica Floriilor $i la 14 
Octombrie; in Lehliu se face 
tirg saptaminal ; in Giurgeni, la 
14 ?i 26 Octombrie; in Ciochina, 
la 8 Septembrie $i Duminica- 



Digitized by 



Google 



IALOM1TA (JL T DET) 



IALOMITA (JUDEX) 



Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie 
91 la Pogorirea Sf. Duh; in 
Brosteni No!, la 25 Martie, 29 
Iunie, 27 Iulie, Duminica To- 
met si 14 Octombrie; in Grin- 
dul, la 9 Martie, 15 August, 26 
Octombrie si la Pogorirea Sf. 
Duh. 

Cfil de comunicafie. Jud. Ialo- 
mi^a e strabdtut de cei ferate, 
sosele si ca! navigabile. CSile fe- 
rate strabat jude^ul in lungul 
si latul s3u, avind o lungime de 
167 kil., din carl linia Bu cures ti- 
Fetesti, cu jy kil., avind sta- 
bile: Lehliul, Dllga-Mare, Ghim- 
pa(i, Guinea, Marculesti, Elena 
si Fetesti; linia Slobozia Cele- 
rasi-Port, cu 47 kil., cu stasia 
Silistea; linia Fetesti-Feurei, cu 
43 kil., avind stabile Hagieni, 
Jindarei si Murgeanca. 

Sosele acoperite cu pleatra 
sunt pe o intindere de 15 kil., 
iar neimpletrite sunt foarte nu- 
meroase pe o mare intindere. 

Cei navigabile sunt: Dunarea, 
cu bra^ele sale Borcea si Gura- 
Bali!. 

In strucfiunea, I n st r uc^i u n ea 
se prede in jude{ in 124 scoll 
primare rurale si 4 scoll pri- 
mare urbane, din carl 22 de 
baejT, 24 de fete si 82 mixte ; 
iar din acestea, 62 sunt intre- 
{inute de stat si comune, 10 
de jude{ si comune si 56 numaT 
de comune. Urmeaze cursurile 
in scoalele rurale 4000 elevl 
si 800 eleve, iar in cele urbane 
600 elevi si 300 eleve. Per- 
sonalul didactic se compune 
din 104 investor!, 8 institu- 
torl, 24 inve^etoare si 5 insti- 
tutoare, ceea ce formeaze un 
total de 141 membri a! inv&- 
temintului primar. Cu intre^i- 
nerea acestor scoli s'au chel- 
tuit de stat, jude{ .si com., ?n- 
tr'un singuran suma de 200367 
lei, 10 bant, din care pcntru 
$coalele rurale 152972 let, 50 

6117*. Mmrgl* DUfionar Qtogr+He. Vol. TV. 



banl si pentru scoalele urbane 
47394 let, 60 bant. 

Pentru inva{amintul secundar 
se afle un gimnaziu real in o- 
rasul CalSrasi, cu 9 profesorf. 

In satul Armasesti este o 
scoale mixte de meserii si agri- 
culture practice, in care se afle 
interna^! 40 elevi si 40 eleve, 
avind 14 profesorl, profesoare, 
maestri si maestre. 

Personalul sanitar al jude^u- 
lui se compune dintr'un medic 
primar, patru medic! de pies!, 
un medic al orasului Calirasi, 
do! medic! la spitaiele din Ca- 
larasi si Urziceni, precum si un 
medic la spitalul Armasesti. Se 
ma! afla patru vaccinator! si 
patru moase. Un medic vete- 
rinar ingrijeste de starea sa- 
nitary a vitelor in caz de epi- 
zootil. Sunt trelfarmaci!, din car! 
doua* in Calirasi si I in Urzi- 
ceni, cari procure medicamente 
bolnavilor dinspitalesi particu- 
larilor. 

Justijia. Se afla in jude$ un 
tribunal, care depinde de curtca 
de apel din B icuresti ; o curte 
cu jura^I, care funcfioneaze la 
inceputul fie-cSru! trimestru, tre! 
judccetorii de ocol cu resedin^ele 
\\\ Cal&rasi, Slobozia si Urziceni 
si in fie-care comune cite o jude* 
cetorie comunale. 

Admipiistrafia. Se afle o pre 
fectura, tre! subprefecturl si in 
fie-care comuna ci:e o primerie. 
Siguranfa publica \\\ orasul Cale- 
rasi este pusa sub privigherea 
une! poli^il. Rescdin^a s ib pre- 
fecturilor este in : Calarasi, Slo- 
bozia si Urziceni. 

Armata, Este in jude{ un re- 
giment de infanterie, care poarte 
denumirea de al 5 -lea, lalomi^a 
No. 23, si depinde de corpul III 
de armata cu resedin^a in Galafi. 
Regimentul are tre! batalioane, 
din car! unul permanent si doua 
teritoriale, avind si 1 2 companil. 



Doue escadroane de c&l5ras! 
fac parte din regimentul 5 de 
calSras! cu resedin^a in Ploesti. 
In Slobozia se afle un regiment 
de cavalerie permanent. 

CultuL Se afla 140 biserici, 
cu 181 preojl, divizate in patru 
subprotoierif: subprotoieria Bor- 
cea coprinde 3 circomscripyi! ; 
subprotoieria Cimpulu! coprinde 

4 circomscripyi ; subprotoieria Ia- 
lomi^e! coprinde 5 circomscripyi! 
si subprotoieria Bal{il coprinde 

5 circomscriptii. Peste aceste 
subprotoieri! este o protoierie cu 
resedinta in Calirasi, si care 
depinde de Eparhia Mitropo- 
liei din Buciresti. 

Populafiunva. Dupa statistica 
oficiale din 1887, se afla in ju- 
de{ 132936 locuitori, cu 29134 
cap! de familie, din carl 15092 
persoane stiu carte si 1 17844 
nu stiii. 

Dupft recensSmintul fecut in 
1 894, popiilafiunea jude^ulu! con- 
ste din 146630 locuitori, cu 
33962 cap! de familie, si 1 12668 
membri de familie, sau 75679 
barbatf si 7095 1 feme!. Dupi 
profesiun! se afle : 38487 agri- 
cultorl, 1 185 meseriasl, 85 in- 
dustrial!, 1273 comercian^I, 800 
cu profesiun! libere, 6080 munci- 
tor! si 3231 servitor!. 

Budgetul pe 1898 — 99 : Ze- 
cim! : veniturl, le! 540710, ban! 
70; cheltuell, le! 537428, ban! 
95. Drumur! si presta^il: veni- 
turl, le! 283302, ban! 19; chel- 
tuell le! 280313, ban! 60. Spi- 
talul rural findarel, la veniturl 
ca si la cheltuell, le! 32189, 
ban! 54. 

Istoric* Pe timpul domnie! lui 
Alexandrulpsilante(i778),jude- 
tul avea alta forme si aite ?m- 
parfire ; asa in partea de N. se 
limita cu raiaua Breile! si jude- 
^ele : Slam-Rimnic, Buzeu, Sa- 
cueni si Prahova ; spre S. si E., 
cu DunSrea si spre V., cu Ilfovul. 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMIfA QUDEJ) 



1ALOMIJA (PLASA) 



Coprindea 127 sate impar{itein 
7 pla?I: Lichiresti, Stelnica, O- 
ra$ul, Slobozia, Girbovi, Jilavele 
$iDridul. Pl^ile : Girbovi Jilavele 
?i Dridul coprindeau sate, can 
azt sunt in jude^ele : Buz^u, Pra- 
hova ?i Ilfov. Plasa Ora^uIuT co- 
prindea sate din jude^ul Slam- 
Rimnic; iar satele din V. pla- 
cet Borcea formau plasa sepa- 
rata, numita a CiocSne?tilor, ce 
depindea de judeful Ilfov. Din 
punct de vedere militar, jude- 
\u\ era impact in 7 capetenii 
militare: a-ScaunuluI, a-Lichi- 
re?tilor, a-StelniciT, a-Ora$ului, 
a Sloboziet, a - Grindului - F&g&- 
ra$eanuluT $i a-Fundul-Danciului, 
peste care era ?i o polcovnicie. 
Scheie principale erau : Ora?ut- 
de-FlocI, Berle?ti, Plopi, Stel- 
nica, Timbure?ti ?i Calara§i. Ca- 
pitala jude^ilui era Urziceni. 

Aceasta imparfire a durat pa- 
na in anul 1832, cind jude^ul 
a fost divizat in patru pla^I : 
Borcea, Balta, Ialoraija §i Cim- 
pul, stramutindu-se capitala ju- 
detulul la Calara$i. Pla?ile Ia- 
lomi{a ?i Balta s'au unit in 1882, 
formind o singura plasa cu nu- 
mele Ialomifa-Balta. 

La 335, inainte de era cre- 
?tina, locuiau pe aid $i in res- 
tul {aril, Ge^il, car! aveau o 
cetate de lemn, in dreptul Si- 
listret, la tret sferturi de ora 
departe de Dunare. Acea ce- 
tate a fost pradata $i arsa de 
Macedoneni, carl trecuscra Dn- 
narea intr'o noapte, sub co 
manda lui Alexandru-celMare, 
regele MacedonieT. 

Pe la jumatatea secolului al 
§aselea, {ara fu invadata de 
Slavl ?i parole cele ma! popu- 
late de acel neam erau laturile 
riului Ialomifa $i cu deosebire 
locurile de pe linga gura riu- 
lui Ialomifa. 

Ca locurl istorice injude^sunt: 
Rovine, unde Mircea eel Mare 



batu in anul 1398 pe Turci; 
Neni$ori, numit azl Armase$ti, 
unde Mateiu-Basarab batu in a- 
nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O- 
ra$ul-de-Floci, unde Mihaiu-Vi- 
teazul batu la 1595 pe Turci. 
Urme de ceta^T sail intarirl mi- 
litare, despre carl istoria nu 
spune nimic, mat sunt la Ceta 
tea-FeteT, Crasani, Iazul, Ulmul, 
etc. 

Ialomi^a, plasa, in jud. Dimbo- 
vi^a, care ?T-a luat numele de 
la riul Ialomi^a. Aceasta plasa 
octipa partea de S.-E. a jud. 
Dimbovita, fund situata numal 
pe loc $es $i cimpii intinse, a- 
vind numal cite-va delule^e in 
raionul com. Baleni-RominT $i 
cite-va valcele, precum $i cite o 
movila artificiala facuta in tim- 
pul rezbelelor vechT la Finta, 
Corne?ti ?i Frasinul. Aceasta 
plasa se invecine^te: la E. ?i la 
N.-E. cu jud. Prahova, pi. Tirg- 
$orul, de care se desparte prin 
riul Cricovul-Dulce, afl lent al 
Ialomi^el; la N.-E., ca pi. Dea- 
lul-Dimbovi^eT, j id. Dimbovi^a; 
la V. ?i S.-V., ci pi. Bolintinul 
$i la S. ?i S.-E., cu jud. Ilfovul. 
Clima acestel pla?T este dulce 
$i sanatoasa, pamintul este fer- 
til $i este udat de riurile ur- 
matoare: Ialomi^a, cu afluen^il 
sat Piscovul, Crivatul $i Crico- 
vul, cart cite-trele se varsa in 
partea sti iga a Ialorai^eT; Co- 
lin tina, Ilfovul $i in partea de 
V. riul Dimbovi^a, care serva 
de limita intre pi. lalomi^a $i 
pi. Bolintinul. PI. Ialomi^a ca ?i 
pi. Bolintinul $i Cobia, fiind si- 
tuata pe cimpii intinse, este una 
din cele ma? productive in ce- 
reale, griu, porumb, orz, ovaz 
$i meiii ; mat produce cinepa, 
fine^url intinse, legume ?i in 
cite-va locurl e acoperita cu pa- 
duri. 

An i male in aceasta pi., sunt 



mal ales of $i vite mar! cor- 
nute. 

Padurl sunt: 105000 aril la 
Bolovani, 5000 aril la Podul- 
Barbierul, 5000 arii la Corna- 
{el, 25000 aril la Frasinul-Pir- 
lita, 5250aritlaGhergani, 80000 
aril la Marce^ti, 10000 aril la 
Mavrodinul, 57000 ariT la Vi- 
zuresti-Pirlita, 11750 la Boanga, 
etc. 

In pi. Ialomi^a, afara de riurl 
5i pirate, sunt $i cite-va lacurl 
si hele?tae, precum : doua he- 
le^tae $i un mare lac la Baleni, 
un hele§teu la Corn&tel, unul 
la Ghergani, unul la Podul-Bar- 
bierul, etc. 

Ca industrie aceasta pi. are : 
o fabrica de spirt %\ o fabrica 
de faina la com. Baleni-RominT, 
o fabrica de spirt la com. Ghe- 
boaia, o moara de apa la Ba- 
leni-Romini, o moara cu aburl 
$i trel brutadl la Bilciure$ti, o 
moara de apa $i o brutarie la 
com. Catunul, o moara de apa 
la Corne^ti, o brutarie la Con- 
te^ti, o moara de aburl la Cor- 
natel, o moara de apa la Fra- 
sinul, o moara de aburl la Gher- 
gani, o moara de apa $i o piua 
la Tatarai $\ o moara de ap£ 
la Vizure^ti. 

Comerciul este activ ^i ca 
centre de desfacere a diferite 
obiecte peste an sunt: Corna- 
{elul, un mare tirg anual, care 
se face toamna, la 8 Septembrie, 
unde se aduna lume ?i comer- 
cianp din diferite par^I ale ^a- 
rel ; apol Baleni, unde se face 
tirg la Dragaica, adica la 24 
Iunie. Cu toate acestea, produc- 
^iunea acestel pla^I se vinde ?i 
se exporta §i in alte par^i de- 
partate : a?a spirtul din Baleni 
s'a exportat anil trecu^I tocmal 
pe pie^ele Ispaniel in Barcelona 
$i alte par(T ; faina, de asemenea, 
fiind de o prea buna calitate, 
se trimite in multe pftr^T ale \£- 



Digitized by 



Google f 



IALOMITA (PLASA) 



11 



IALOMITA (PLAlC) 



rel; un depou insemnat este si 
in Tirgoviste. 

Pentru inlesnirea comunicafiel 
sunt: soseaua na^ionala Tirgo- 
viste • Fundata - Bucuresti, care 
trece prin comunele : Bildana, 
Podul-Barbierul, Ghergani, Con- 
{esti, Bolovani si intri in pi. 
Dealul, mergind la Tirgoviste; 
soseaua jude{eanaTirgovisteBu- 
timanul, care trece prin catunele 
si comunele : Butimanul, Finti- 
nelele, Bujoreanca, Catunul, O- 
chiul-BouluT, apoi prin Cojasca, 
Bilciuresti, Dobra, Baleni, dupa 
care intra in pi. Dealul, mer- 
gind iarasi la Tirgoviste; so- 
seaua vecino-comunala care trece 
prin comunele: Bolovani, Cor- 
nctyelul, Dobra, Gheboaia, Finta 
si Frasinul ; soseaua vecino-co- 
munala Ghergani-Colacul-Cojo- 
sea. Peste riurile pe unde tree 
aceste sosele se afla : doua po 
durl pe Ilfov si unul pe Co- 
lintina in raionul com. Balteni, 
un mare pi d peste Dimbovifa 
si doua peste Ilfov in raionul 
com. Bolovani, un pod pelalomifa 
si unul pe Crivat la com. Ca- 
tunul, doua podurl pe r. Criva^ul 
la Cornesti, patru podurl la Con 
festi peste riurile Ilfovul, Colin - 
tina si Dimbovifa, un pod la 
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul 
la MSrcesti tot pe Piscov, si 
unul in centrul com. Vizuresti, 
peste riul Colintina. 

PL Ialomi{a se compune din 
19 com. rur. si anume: Baleni - 
Romini, Baleni-Sirbl, Balteni, Bo- 
lovani, Bilciuresti, Cojasca, Ca- 
tunul, Cornesti, Con^esti, Cor- 
na^elul, Dobra, Frasinul, Finta, 
Gheboaia, Ghergani, Marasti, 
Podul-Barbierul, Tatarai si Vizu- 
resti, avind peste tot o populate 
de 26069 locuitorl Romini si 
ci{I-va Bulgarl in com. Baleni- 
Sirbl. 

Resedinfa subprefecturel a- 
cestel pl&sl este in com. Bilciu- 



resti. Aci este si resedinfa ju- 
decatoriei de ocol a plasel. 

$colI sunt in toate comunele 
acestei plasl. La cat. Cocosul 
din com. Corna^elul este un 
mare spitai, intre^inut de Efo- 
ria Spitalelor Civile. 

La catunele Stanesti, Boanga 
si Mavrodinul au fost lupte in- 
tre Romini si Turci sub Mihaiu- 
Viteazul (1585 — 1599). Finta e- 
ste loc memorabil pentru lupta, 
dintre Mateiu Basarab si Vasile- 
Lupu, la 1653. 

Ialomita, plaiil, jud. Dimbovifa, 
care sl-a luat numele de la riul 
Ialomi^a si care pana la 1883 
coprindea toata partea de N. 
a jude^ulul, spre E. de riul 
Ialomifa; caci spre V. de Ia- 
lomi^a era plaiul Dimbovi^a. 
De la numita data, aceste doua 
plaiur! s'au unit si asta-zl este 
unul cu numele Plaiul Ialomi^a 
Dimbovi^a cu resedin^a in com. 
$erbanesti-Podurile, unde se afla 
si Baile-Pucioasa. Acest plaiu 
unit este situat numal pe mun{I, 
dealurl, vat si valcele si co- 
prinde toata partea de N. a 
jude^ulul. Se margine$te la E. 
cu Prahova, de care se des- 
parte prin mun{il Furnica, Pa- 
duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur- 
guiatul, Secatura, Poiana-Lupu- 
lui, Magura, Sultanul si alfil; la 
V., cu jud. Muscel, de care se 
desparteprin mun^il: Meterezul, 
Muchia-Leoatel, Marginea-Dom- 
neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT 
si al^il ; la N. cu Transilvania, 
de care se desparte prin culmea 
Carpafilor cu piscurile sale Omul, 
Caraimanul, Batrinasi altele; iar 
la S., cu plasa unita Dealul-Dim- 
bovi^a. Clima acestor plaiurl unite 
este foarte duice si sanatoasa, de 
aceea in toate veriie mul^ime 
de vizitatori din Bucuresti, Giur- 
giu, Pioesti, Tirgoviste, etc., 
cutreera aceste iocurl pline de 



florl si impodobite cu toate 
podoabele naturel. Pamintul a- 
cestor plaiuri este fertil si in 
sinul sSu confine multe metale 
si minerale de mare valoare. 
Munfil mai insemna^T, cari braz- 
deaza aceste plaiuri sunt: Mun- 
{il despre E. de partea dreapta 
a Ialomi^ei, cum mergi de la 
Moroeni in sus: Plaiul-Domnesc, 
Priporul, Gilma-Ialomi^el, Brin- 
dusi, Orzea, Marginea-Cirligului, 
Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O- 
boarele, care se numeste si 
muntele Pietrosija, Nucetul, Bla- 
na, LSpticul, Cocora, Furnica 
si Obirsia. In virful Obirsiel 
este Piscul-Omul, linga Bucegi, 
Mun^il pe partea stinga a Ialo- 
mi^el, de la Moroeni in sus 
sunt : Gilgoiul, Piscul-cu-Brazi, 
Mdgurile, Raciul, Cufuritul, RSte- 
iul, Lespezi, Zanoaga, LucScila, 
Deleanul, Plaiul-MirceT, Tatarul, 
Padina, Col^i, Batrina si Doam- 
nele. Mun^il despre V. si apro- 
pia^I de Muscel : Orlea, Vaca, 
Ratuneiul, Marginea-Domneas- 
ca, Leaota, care este eel mai 
inalt munte din Dimbovifa dupa 
Omul, Mitarcea, §utila, Dudele- 
Marl si Dudele Mid. Mun^il des- 
pre E. de Moroeni : In vecina- 
tatea Runculul : Podul-Frumos, 
Ton^ea, Piscul-VulturuluT, Piscul- 
Lacului, Fa{a, Citinele, Gilma 
si muntele Orlea zis mai sus ; 
in vecinatatea Moroenilor si 
Pietrosi^el: Suhatul-Maliu , Pla- 
iul - Plopilor, Dealul - Porumbel, 
etc.; in vecinatatea Bezdeadulul: 
Virful-Maguril-Morii, Virful-Run- 
culul, Virful-Gruiulul, Virful-Ur- 
seiulut, Virful- Voi net, si alfn. 

Plaiul Ialomija Dimbovi^a este 
udat de o mulfime de cursurl 
de apa, dintre cari mai insem- 
nate sunt: Ialomi^a ce izvo- 
reste din muntele Obirsia, 
curge spre S. printre plaiurile 
unite si primeste in sine : in 
partea de E. : Ialomicioara-Mica, 



Digitized by 



Google 



IALOMIJA (PLAlO) 



12 



IALOMIJA (PLAIU) 



care lzvore^te despre Prahova 
din muntele Paduchiosul $i de 
sub virful Pietricica, ?i vine de 
se varsa din sus de Moroeni; 
piriul Ruseful, care se varsa tot in 
apropiere de Moroeni ; Valea* 
Lupului, care se varsa in Ialomi{a 
intre Moroeni ?i Pietro$i£a; Biz- 
dideiul, care prime^te in sine 
Valea - Coporodulul $i Valea- 
Leurdel, ?i se varsa in Ialomi^a 
in dreptul Brane$tilor, intre ca- 
tunul Podurile $i Pudr&ria sau 
fabrica de praf de pu$ca. In 
partea de N., Ialomi^a prime?te 
Valea - f l^el, Ialomicioara - Mare, 
Vilcana, etc. 

Afara de Ialomi^a $i afluen^ii 
sai, plaiuriie unite ma« sunt u- 
date: spre E., de riul Crico- 
vul-Dulce, care curge prin ra- 
ionul comunelor : Urseiul, Vi$i- 
ne$ti, Valea-Lunga $i Coliba^i, ?i 
prime^te in sine afluen^i!: Ur- 
seiul, Valea - Lacurilor, Valea- 
Traistei, Puturosul, Valea - lui- 
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea- 
Rea, Cordunul, Valea-Lunga ?i 
apol intra in jud. Prahova. Spre 
V., plaiul Ialomi£a-Dimbovi$a mai 
este udat o mica parte de riul 
Dimbovifa, in care se varsa Riul- 
Alb aproape de comuna Izvoa- 
rele $i prime$te in sine afluen^ii : 
Valea-Barbuleful, Valea-Runcul, 
$i al^il. 

In plaiul Ialomi^a-Dimbovita 
se afla tot felul de animale, 
vegetale §i minerale, carl pot 
exista in Rominia. Ca animale 
sunt : bol, cai, vacl, $i mai cu 
seam& porcl ?i capre multe. Se 
cresc turme marl de porct, pe 
can alta-data le desfacea pe 
pie^ele Austro-Ungare : Bra$ov, 
Sibiu, Pesta §i altele. Asemenea 
$i turme marl de capre. Pasari 
inca se cresc in aceste plaiurl, 
precum: gaini, curd, ra^e, gi$te, 
bibilici, ra{e le$e$tl, etc. Riurile 
confin pe?tt gusto?!. Albina $i 
gindacul de matase se cultiva. 



Preste 9680 hect., 50 aril padure 
sunt in mun^rT Blana, Piscul-Bra- 
zi,Magurile, Brindu$ile, Cocora, 
Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom- 
nesc, Lapticul, Lucau^ul, Plaiul- 
MirceT, Nucetul, Oboarele, Sur- 
lea, Vinturi?ai $i Zanoaga ; pe- 
ste 200000 aril la Valea-Lunga, 
77000 aril la Glodeni, 25000 
aril pe mun^il Mitarcea ?i Pietrele- 
Albe, 29500 aril pe muntele Cor- 
na^elui, 175000 aril la Izvoare, 
35000 aril la Runcul, 7 5000 
aril la Vilcana-d.-j., 145000 aril 
la Vilcana-d.-s., $i prin alte lo- 
curi. Plaiul Ialomita-Dimbovi^a 
mai produce porumb, cinepa, 
in, tot felul de poame?i mai ales 
prune multe, din care se fabrica 
{uica aproape prin toate comu- 
nele $i catunele acestor plaiurl. 
Ca minerale terenul sail con- 
fine: sare, la Bezdeadul, Bra- 
ne$ti $i Glodeni ; pucioasa, la 
Bezdeadul, Glodeni, Pietro^i^a, 
Virfuriie, Vi?ine$ti, ?i mai cu 
seama la bai la Pucioasa, com. 
$erbane$ti-Podurile ; pacura in 
exploatare, la Glodeni, Coliba^i, 
Cucuteni, cat. Valcana-d.-j., un- 
cle sunt $i baile iodo-salifere, 
Vi$ine$ti; carbuni de pamint, 
in exploatare : la $otinga doua 
mine, una a statulul $i una, a 
proprietaruiul Dobrogeanu, in 
ne exploatare : la Glodeni, la Mo- 
reni, pe mun^il $i in padurile 
mun^ilor Brindu^ile $i Priporul ; 
pletre de moara in exploatare, la 
Pietrari ; var, iaBrane?ti, Izvoare, 
Runcul, f i{a, Vi?ine$ti, Vilcana- 
Pandeli, etc. 

Se afla : o mare fabric^ de praf 
de pu$ca, singura din f ara-Romi- 
neasca, in cat. Lacule^ele, com. 
Glodeni, pe malul sting al Ia- 
lomi^el $i pe $oseaua Tirgovi^te- J 
Pucioasa ; un herestrau de taiat \ 
scindurt in com. Brane^ti, cincT 
herestrae in Moroeni, cite-va in 
Runcul, cite-va pe piraele Cu- 
furitul, Valea-RaciuluT^iBrateiul, 



etc. ; o piva $i o dirsta pentru 
fabricarea fesaturilor de lina in 
Moroeni, unde locuitorii se o- 
cup& cu tot felul de {esaturi 
?i inpletiturl de Una; o piva 
in comuna Izvoarele, doua pive 
in Pietro^a, cite-va in com. 
Runcul, etc. ; apol : 3 mori de 
apa in Bezdeadul, 1 in Bela, 1 
in Barbulef, 3 in Brane^ti, 7 
in Gemenea, 5 in Izvoarele, 1 
in Cucateni, I in Coliba$i, 1 
in Moroeni, 3 in Mo^aeni, 3 
in Pietro^a, 6 in Poduri, 3 in 
Riul- A lb, cite-va in Rune, 4 in 
f i^a, 4 in Urseiul, 2 in Vi$ine$ti, 
6 in Valea-Lunga, 1 in Vilcana- 
Pandeli ?i 2 in Voine^ti. Afara 
de acestea, la com. Pietrari, Pie- 
tro^i^a $i mai ales la com. Riul- 
Alb, se lucreaza costume na^io- 
nale cu fluturi §i cu fir de aur, 
argint, sau bronz, sau numai 
cu linuri multicolore, de o fru- 
muse^e rara, precum : ile, cama^T, 
fote sau catrin^e, sor^url, bete, 
^tergare, etc., carl se vind in 
diferite par{i ale {arei. 

Comerciul este foarte viu in a- 
cesteplaiuri j^i ca centre de desfa- 
cere a diferitelor produc^iuni 
sunt : Pietrari!, unde se face 
bilciu la 29 Iulie ?i la 17 Ianuarie ; 
Voine^ti la 8 Noembrie $i la Flo- 
ril; Brane^ti, la 20 Iulie; Poduri- 
le, la 27 Iulie $t la 6 August. Pe 
linga acestea se exporta din a- 
ceste plaiurl in diferite par^i 
ale ^arei tot felul de produc^iuni 
mai importante, precum : praf 
de pu$ca, var, pacura §i gaz, 
^uica, scindurl, lemne de foe ?i 
de cherestea, fructe, ^esaturide 
lina, etc. Cai de comunica^ie prin 
pi. Ialomi^a-Dimbovi^a, sunt: so- 
seaua na^ionala Tirgovi?te-Tran- 
silvania, care pleaca din Tirgo- 
vi^te spre N., trece prin Lacu- 
le^e, (Pudraria), Gura-Bezdede- 
lului, Podurile, Mo^aeni, fi^a, 
Pietro?i^a, Moroeni ^i apol spre 
Sinaia, trecind pe linga mun- 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMIJA (RlC) 



13 



IALOMIJA (RlO) 



tele Paduchiosul ; §oseaua jude- 
feana Tirgovi?te - Cimpul-Lung, 
care dupa ce lese din plasa 
Dealul - Dimbovija, apuca spre 
N.-V. §i trece prin coraunele 
Izvoarele, Voine$ti ?i Gemenea 
$i apol intra in Muscel; $osea- 
ua vecino-comunala Izvoarele- 
Pietrari-Barbuletul $i altcle. Pla- 
iul IalomHa-Dimbovi^a se com- 
pune din 23 comune rurale $i 
anume: Bezdeadul, Beta, B&r- 
bule^ul, Brine^ti, Gemenea, Glo- 
deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli- 
ba$i, Moroeni, Modern, Pietro 
$i{a, Pietrari, Riul-Alb, Runcul, 
$erbane$ti - Podurile, Ti^a, Ur- 
seiul, Vi$ine$ti, Virfurile, Valea- 
Lunga, Vileana-Pandelil $i Voi- 
ne$ti, avind peste tot o popu- 
lajiune de 34867 locuitori Ro- 
mini. Re$edin{a sub-prefecture! 
acestor plaiuri unite este in com. 
$erbane$ti-Podurile, unde este 
$i re$edin{a judecatorieideocol. 
La Pietro$i{a este osucursaladc 
vama. 

$colf sunt 22, adica prin 
toate comunele sus numite cite 
una, afara de Vi$inc$ti. In Ser- 
b&ne$ti este un local mare de 
$coala facut din fondurile ju- 
dejene, precum $1 la Pietrari. 

Man&stM sunt trei : Bunea, 
Fusea $i Pe^tera. 

Ialomi{a, riil, jud. Dimbovija, 
Prahova, Ilfov ?i Ialomtya, izvo 
re?te de sub coama munfilor 
Carpafi, care desparte in jud. 
Dimbovifa, Rominia de Tran 
silvania, de sub muntele Obir- 
$ia, din apropiere de manasti 
rea Pe$tera-Obir$iei care se nu- 
rae$te ^ilzvorul-Ialomitet. Curge 
in jud. Dimbovi^a spre S. pan a 
aproape de Tiigovi^te, la com. 
$otinga; de aci se indrepteaza 
spre S.-E., facind diferite coturi, 
mal cu seama in apropiere de 
Finta §i Bilciure$ti; apol, printre 
com. Catunul $i Tatari, intra in 



tre jud. Prahova §i Ilfov. Spre 
N. de com. Butimanul, din pi. 
Znagovul, intra in jud. Ilfov. De 
la cat. Turbafi, o ia spre S., uda 
un col{ al jud. Prahova. Apol 
de la com. Mic?une§ti curge 
spre E. $i intra in jud. lalo- 
mi{a linga satul Pan^oiul, com. 
Moldoveni, unde prime^te pe 
partea stinga riul Prahova. De 
aci are cursul sau spre E., 
primind iari^I pe partea stinga 
piriul S&rata, linga satul Ale- 
xeni $i dupa ce face mal multe 
coturi, din carl cele mal mari 
sunt la satul Malul, la Caz£ne$ti 
§i la Bucul, se une^te cu Du- 
narea la capatul de N. al satu- 
lui Piua-PetreT. 

Unirea la acest punct cu Du- 
narea, dateaza de pe la anul 
i860, cind malul care despar^ea 
cele doua ape, a fost rupt de 
Dunare $i ast-fel s'a format un 
nou punct pentru debarcare, 
numit, dupa vechea schela, tot 
Gura-Ialomi^ef. 

De aci, apa Ialomifel ameste- 
cata cu a Dunarel, curge spre 
N., pe vechea albie a riulul $i 
la 6 kil. spre N". de Piua-Petrei 
se varsa in Dunare. 

Riul Ialomija, incepind de la 
N. spre S.-E., are pe malurile 
sale comunele : Moroeni, Petro- 
$i{a, $erbane$ti-Podurile cu ba- 
ile Pucioasa, Lacule^ele cu fa- 
brica de praf de pu$ca, Doi- 
ce$ti, Razvadul, Sacueni, Buc- 
$iani, Marce^ti, Gheboaia, Finta, 
Catunul $i cu cat. sau Ochiul- 
Boulul, TU a » Mo^aeni, Brane^ti, 
Vilcana-Pandeli, $ottnga, Tir- 
govi^te, Comi^ani, Habeni, Ba- 
leni, Dobra, Bilciure^ti, Cojasca, 
Tatari, Crivina, Slobozia, l^m- 
darei, etc. etc. 

In tot cursul sau, Ialomi^a are 
o mul^ime de afluenti atit in 
dreapta cit $i in stinga. Cel 
din dreapta sunt: Ialomicioara- 
Marecuafluen^ilsallalomicloara- 



Frumoasft, Valea-Vacet, Sili?- 
tea, Valea-Lilel, Giurcule^ul, Va- 
lea-J ifei ^i al^il ; piriul Valeana 
care izvore^te de sub dealurilc 
de E. ale com. Pietrari $i pri- 
me^te afluen^il Valea-Cheil, Val- 
c^ni^a, Valea-SticlirieT cu Va- 
lea-Baciului, Valea Glodulul cu 
Valea-Popit $i apol se varsa in 
riul Ialomifa intre Vilcana-Pan- 
delci ?i ^otinga. In stinga Ia- 
lomi^el se varsS: Ialomicioara- 
Micd care vine despre N.-E. $i 
se varsa din sus de Moroeni ; 
Valea-Lupulul, intre Moroeni §\ 
Pietro§i^a; Bezdedelul cu afluen- 
\\i sal Valea -LeurdeT ; Valea- 
Coporodulul se varscl in Ialo- 
mi^a intre Poduri $i Lacule^e; 
RSzvedeanca ; Sl£nicul, care se 
varsa din jos de Sftcueni ; Pis- 
covul care vine din p&durile ?i 
vaile com. Adinca, trece pe 
linga Buc?iani, Marce^ti $i se 
varsS in Ialomija lingi Ghe- 
boaia ; Criva^ul, care vine tot 
din apropiere de Adinca, trece 
printre Finta $i Frasinul $i se 
varsa in Ialomi^a din jos de com. 
Catunul. Cricovul-Dulce, care, 
dupa ce prime^te afluen^il: Ur- 
seiul, Valea - Lacurilor, Valea- 
Tnustel, Puturosul, Valea-lul- 
Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea- 
Lunga ^i altele in jud. Dim- 
bovi^a, in jud. Prahova piriul 
Provija $i un Iaz-de-Mori rupt 
din Prahova, se varsa in Ialo- 
mija in fa^a com. Tatftrai din 
jud. Dimbovija ^i in apropiere 
de com. Poenari-Burchil din jud. 
Prahova. In Ialomi^a se mai 
varsS §i alte riurt carl uda jud. 
Prahova, precum: Prahova cu 
trei marl afluen^I at sar, adica: 
Doftana, care se \arsa in Pra- 
Uova din jos de Cimpina, Telea- 
jenul, care se varsS la com. Pa- 
lanca ?i Cricovul-Sarat la com. 
Adincata, dupa care apol Pra 
hova se varsa in Ialomi^a la com, 
Dridul. In jud. Ialomtya, la A- 



Digitized by 



Google 



IALOMIJA-BALTA 



14 



IALOMIJA-BALTA 



lexeni, Ialomi{a prim e ?*e piriul 
Strata. 

Malul drept al riulul Ialo- 
mi^a este cind inalt format de 
coasta riuluT, cind jos, marginit 
de luncile can sunt formate ln- 
tre coasta §i albia riuluT. Malul 
sting este mat in toata lungi- 
mea riulul o lunca supusa la 
dese inunda^iuni. 

Cursul Ialomi^el este lini^tit 
dar repede §i din dreptul sa- 
tulul Hagieni §i pana se varsa 
in Dunare are aspectul unet ape 
statatoare. La^imea riulul ajunge 
la 6b metrl. 

Peste riul Ialomi^a sunt con- 
struite tret podurt cu picioa- 
rele de platra $i supra-structura 
de fter, unul pe c. f. Bucure^ti- 
Ploe^ti, linga stasia Crivina, altul 
linga satul Slobozia $i altul lin- 
ga Jindarei. 

Ialomifa a purtat $i numirea 
de Galbenul §i Galbeni{a, din 
cauza apet sale, care mat in 
tot timpul este turbure galbi- 
nicioasa; iar in timpurile maT 
vecht s'a numit Naparis. 

Dupa etimologia d-lut B. P. 
Hasdeu, numele de Ialomija ar 
veni de la termenul slav ialov, 
care inseamna pustiu, desert, 
precum era $i este inca in parte 
cimpia Baraganuiut. 

lalomi^a-Balta, plasd, situata 
in partea de N.-E. a judefulul 
Ialomija. $I-a luat numirea dupa 
riul Ialomija, de care este udata 
$i dupa mulfimea balfilor ce 
are. 

Pana la 1832, jude^ul Ialomi^a 
fusese impar^it in 7 pla?I $i 
aceasta plasa coprindea tret 
pl&$I: Stelnica, Ora$ul $i Slo- 
bozia. De la acea data, jude^ul 
a fost divizat in patru pla$i $i 
din cele tret pla$l, arState maT 
sus, s'au format numal doua: 
Ialomija $i Balta. In anul 18S2 
aceste doua pla?t s'au unit, for- 



mind o singura subprefectura 
cu re$edin{a in Slobozia. 

Se margine^te la N. cu jud. 
Buzau ?i Braila; la S., cu pi. 
Borcea; la E., cu Dunarea $i 
la V., cu pi. Cimpulul. Limita 
pla$it despre N., de care se 
desparte de judefele Braila $i 
Buzau, o formeaza capatul mo- 
$iilor din ambele judefe, care 
formeaza o linie neregulata. 

Terenul placet este pu^in ac- 
cidentat $i coprinde tret parflf: 
partea baltoasa formata de lun- 
cile Dunarit, BorciT §i a riulul la- 
lomita; partea despre N. de rt il 
Ialomi^a $i brazdata de vaile Stra- 
china §i Fleanca ?i in fine, par- 
tea despre S., de riul Ialomtya, 
care coprinde cea mat mare 
parte a cimpulul Baraga a. 

Prin aceasta plasa curge : Du- 
narea, care o uda despre S- 
spre N., din dreptul satulut Du- 
de$ti pana intra in jud. Braila; 
Borcea, care curge aproape 
paralel cu Dunarea riul Ialo- 
mtya, care uda plasa prin mijloc, 
curgind despre V. spre E. La- 
curt mat insemnate sunt: Co?- 
covata, Strachina, Bucul, Amara 
§i Fundata. Aceste doua din 
urma lacur! confin ape mine- 
rale. 

In plasa Ialomtya-Balta sunt 
48 comune, formate din 107 sate 
sau catune : 

1. Dudefti, formata di;itr'un 
singur sat. 

2. Fetefti, formats dintr'un 
singur sat. 

3. Stelnica, formata din sa- 
tele: Maltezi $i Stelnica. 

4. Cegani, formata din sa- 
tele: Pirtani $i Cegani. 

5. Bordufani, formats din 
satele: Bordufani Mart, Bordu- 
$ani-Mict $i Lateni. 

6. Fdcdeni, formats dintr'un 
singur sat. 

7. Gfiifa, formata dintr'un 
singur sat. 



8. Vlddeni, formata dintr'un 
singur sat. 

9. Ckioara, formata din sa- 
tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile 
$i Chioara. 

10. Piua- Petrel, cu satele: 
Brailija §i Piua-Petrei. 

1 1 . Hagieni, cu satele : Ha- 
gieni $i Gura-Jigaliet. 

12. Frdfi/efti, cu satele: Ghiz- 
dare?ti ?i Fra{ile$ti. 

13. Mdrcule§ti, cu satele: Mo- 
rile, Cealic §i Marcule^ti. 

14. Sudifi, cu satele: Sara- 
gea, Masali, Caraman §i Su- 
diti. 

15. Ograda, cu satele: O- 
grada $i Dimieni. 

16. findarei, cu satele: fin- 
darei, Cotul-EpureluT, Strachina, 
Nicole^ti, Caineasca §i Valea- 
Tronit. 

1 7 . Murgeanca, cu satele : Du- 
mitre^ti, Pribegi ?i Murgeanca. 

18. Iazul, formata dintr'un 
singur sat. 

19. Zmirna, formata din sa- 
tele: Grivi^a ?i Zmirna. 

20. Giurgeni, formata din- 
tr'un singur sat. 

2 1 . Gura - lalomifet, formata 
dintr'un singur sat. 

22. Luciul, formata dintr'un 
singur sat. 

23. Slobozia, cu satele: Slo- 
bozia, Amara ?i Slobozia-Noua. 

24. Bucul, cu satele: Gheor- 
ghe-Lazar, Sara^eni §i Bucul. 

25. Pribegi, cu satele: Lata 
$i Pribegi. 

26. Periefi, cu satele: Perie^i, 
Bordea, Botarul, Bratescul $i 
Lata. 

27. Andrdsefti, cu satele : 
Andrase^ti $i Orboe^ti. 

28. Ciochina, formats dintr'un 
singur sat. 

29. Cdzdnefti, formata din- 
tr'un singur sat. 

30. Sdrdfeni, formata dintr'un 
singur sat. 

31. Fundul-Crdsani, cu sa- 



Digitized by LiOOQ IC 



IALOMITA-BALTA 



IANCA 



tele: Vadul-Pletros, Sudtyi ?i Fun- 
dul-Crasani. 

32. Balaciuly cu satele: Bala- 
ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. $i Cran- 
{o$ul. 

33. Cnmfi, format dintr'un 
singur sat. 

34. Reviga, cu satele: Re- 
viga §i Munteni-Buzau. 

35. Cocora, formata dintr'un 
singur sat. 

36. Cole Ha > formata dintr'un 
singur sat. 

37. Ml lose fit, cu satele : Nico- 
le$ti, Pastrama $i Milose$ti. 

38. Cosimbefti, cu satele: Gim- 
ba$ani, Pope$ti §i Cosimbe$ti. 

39. Zfora, formata dintr'un 
singur sat. 

40. Ciulni[a, cu satele : Gui- 
nea $i Livedea. 

41. Poiana, cu satele: Ghim- 
pafi $i Poiana. 

42. Larga, cu satele: I^arga 
$i Ivane§ti. 

43. Albtfti, cu satele: Bu 
e?ti, Socoale, Batalul $i Albe§ti 

44. Marsileni, cu satele : Mar 
sileni sau Dilga-Mare, Dilga 
Mica $i Neamfu. 

4J. Bordufelul, cu satele 
Bordu$eIuI, Orezul $i Persica. 

46. Dormdrwit, cu satele 
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul 
$i Grindul-Pfetre!. 

47. ^^/, cu satele: Ra$i $i 
Carau^i. 

48. Copusul, cu salele: Cra- 
sani $i Copuzul. 

Dupa recensamintul din 1894, 
populafiunea consta din 15020 
famili!, sau 69196 suflete: 36000 
barbafi $i 33196 feme!; 18036 
agricultorf, 502 meseria?!, 9 in- 
dustrial!, 490 comercian^I, 298 
cu profesiun! libere, 4347 mun- 
citorl $i 1 58 1 servitor!. 

$tiQ carte 11749 persoane. 

Pamlntul pla?il, propria zis 
pentru cultura, este format ca 
§i al intregulu! judej, de un strat 
negru argilo-nisipos ?i produce 



in mar! cantita{!: porumb, fa- 
sole, orz, ovaz, griti, secara, 
meiu, etc. Prin insula Balta ?i 
pe amindoua farmurile riulu! la 
lomi^a sunt padur! de diferite 
esen^e. Pa^unile, care alta data 
erau atit de intinse, acum sunt 
reduse aproape cu totul din 
cauza intinderel ce se da agri- 
culturi!; totu$I in 1887 au fost 
266639 capete de vite §i in a- 
nul 1888 aQ fost 275780. 

Produc^iunea pla§e! fiind ce- 
realele $i vitele, comerciul con- 
sta esclusiv numal din aceste 
doua articole, care se desfac 
in portul Gura-Ialomifa, in sche- 
lele de pe Borcea $i in fie-care 
comuna. Micul comerciu se face 
cu bauturf, man u fact url in fie- 
care comuna §i cu deosebire in 
Slobozia, unde se fac trei tir- 
gur! anuale: la 23 Aprilie, la 
Inalfare §i la 24 lunie. Tirgur! 
anuale se ma! fac in Giurgeni, 
la 14 $i 26 Octombrie ?i in 
Ciochina, la Duminica Floriilor 
$i la 8 Septembrie. 

Linia Bucure$ti-Fete$ti, intra 
in plasa in dreptul satulu! Dor- 
marunt §i are stabile: Dilga- 
Mare, Ghimpafi, Guinea, Mar- 
cule?ti, Elena $i Fete^ti; linia 
Guinea -Slobozia $i linia Fe- 
te$ti-Faurei cu stabile: Hagieni, 
findarei $i Murgeanca. 

Re§edin{a placet e in Slo- 
bozia. 

Are: 75 $col!primare rurale, 
frecuentate de 2174 elev! $i 71 1 
eleve, conduse de 80 invafator! 
$i inva^atoare, din car! 28 re- 
tribui{! de stat $i 45 de comune 
$i judef ; 67 bisericf, cu 202 de- 
servenflf. 

Statu! poseda in aceasta pi. 
urmatoarele propriety!: Cara- 
reni sau Hagieni, Fundul-Cra- 
sani, Strachina, Bue$ti, Fete$ti, 
Vladeni, Persica cu Piscul-Ca- 
rapanulu!, Berle^ti $i Pope^ti, 
Cocora $i Mileasca, Slobozia, 



Iazul sau Lata $i Sarata, Co- 
puzul sau Odaia - Calugarului, 
Gatya, Bucul-Matase^ti, Cotul-lul- 
Iepure, Stelnica ?i Parfani, Ca- 
zane^ti $i Reviga, Blagodeasca, 
Piua-Pietre! sau Ora$ul, Buciu- 
meni §i Frafile$ti, Buc$ea, Fra- 
tile^ti, Motilva, Sforile-Pisculea- 
sa, compusa din Cotul-lu!-Coco- 
lo^ ^i Cotul-lu!-Dragan ^i Bobul 
sau Corneanca. 

Ialomita-de-Jos, fosta plasa, 
a jude^ulu! Ialomi^a, formata 
conf. lege! organizari! admi- 
nistrative, votata de Corpurile 
Legiui toare, in 1 892 . Aceasta pla- 
sa are re$edin{a in Slobozia §i co- 
prinde comunele : Poeana, Lar- 
ga, Ciulni^a, Bora, Cosimbe^ti, 
Marcule^ti, Suditf, Fra^le^ti, O- 
grada, Bucul, Iazul, Smirna §i 
Pribegi!. 

Ialomita-de - Sus, fosta plasa, 
a jud. Ialomi{a, formata conf. 
lege! organizari! administrative 
votata de Corpurile Legiuitoare! 
in 1892. Aceasta plasa are re- 
^edin^a in Ciochina $i coprinde 
comunele: Perie^i, Andrase^ti, 
Albe$ti, Crun^i, Reviga, Milo- 
se$ti, Cocora, Colelia, Cazane^ti, 
Bordu§elul ^i Marsilieni. 

Iamandinul, c&tun, in jud. Te- 
leorman, com. Baneasa, pi. Cal- 
mafuiul, format din insura^ei! im- 
proprietarif! in anul 1880 pe 
mo§ia Statulu! $ipotelc Badu- 
leasa. 

Pe locul unde se gase^te 
acest catun a fost de 11 or! 
sat ; dar locuitori! erau sili{! a'l 
parasi de frica $i de jafurile 
Turcilor. Sili^tea satulu! vechiu 
se vede §i astaz!. 

Ianca, plasd, jud. Braila, situata 
in partea de S. V.ajude^ulu!. Se 
margine^te laN. cu pi. Vadeni, 
la S. cu pi. Calmafuiulu!, la E. 



Digitized by 



Google 



IANCA 



10 



IANCA 



cu pi. Balta si la V. cu judeful 
Buzau si Rimnicul - Sarat, de 
cart se desparte prin riul Bu- 
zaul. 

Aceasta plasa poarta numele 
comunei de resedin^a, Ianca, situ- 
ata aproape in centrul plasei si 
in apropierea laculuf cu acelasi 
nume. 

Coprinde 13 com. rur. si 
47 de sate si anume : 

1 . Batogul, cu satele : Batogul, 
Mocani, Cojica, Ghionesti si 
Mangiuresti, 

2. Dedule§ti, cu satele: De 
dulesti, Bagdat, Visineni, Gher- 
ghisani si Vladulesti. 

3. Filipefti, cu satul Filipesti. 

4. Ianca, cu satele Ianca si 
Niculesti. 

5. lone§ti-Berle§ti, cu satul 
Ionesti-Berlesti. 

6. Movila-Miresel, cu satul 
Movila-Miresel. 

7. Periforu/yCu satele : Periso- 
rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. 

8. Slobozia-Cire§ul, cu satele: 
Slobozia-Ciresul si Cirjani. 

9. Strimbul, cu satul Strim- 
bul. 

10. Surdila-Gaiscanca, cu sa- 
tele : Surdila-Gaiseanca, Bratesul, 
Mare?, Stravolca, Mortul si Das- 
calesti. 

11. Surdila- Greet, cu satele: 
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, 
si Gura-Faurei. 

12. Sute§ti, cii satele : Sute?ti 
Constantinesti, Oncea, Sasul, 
Gagulesti, Grigorestisi Irimesti. 

13. Urleasca, cu satele: Ur- 
leasca, Caldarusa, Eznea, Bur- 
dusani, Ciscanesti, Burta-Tencel 
si Balanesti. 

Suprafa^a pi. este de 65400 
hect., din carl 56400 hect. ara- 
bile si 9000 islaz. Calitatea pa- 
ratntului esce mal buna in aceas- 
ta plasa de cit in pi. Balta si 
Calm&fuiul. 

Aceasta pi. este strabatuta 
prin mijlocul eT de la E. spre 



V., dc mucheanumita Baldovi- 
nesti, ce vine prin pi. Vadeni, 
intra in aceasta pi. pe la N. 
satului Nazirul, de unde ia direc- 
fiunea spre S.-V., pana la com. 
Romanulundesepferde ; aparind 
din nou pe teritoriul com. Gur- 
gue^i, dupa care se intrerupe si 
apare pe teritoriul com. Scortarul- 
Nou, de unde trece pe teritoriul 
com. Domni{a,din jud. Rimnicul- 
Saratslpeurmaprin com. Sutesti 
urmind {annul drept al riu- 
luT Buzaul, pana la Piscul-Negru 
din com. Dedulesti, de unde se 
fine de {annul Buzauluf-Sec, 
trece in pi. Calma^uiul pe la 
satul Vizireni si apoi se conti- 
nua in jud. Buzau. Acest pla 
tou este in trerupt prin mijloc 
de Valea-Ianca, care strabate 
com. Scortarul-Vechiu si Urleas- 
ca; de dealurile sarate: Ianca, 
Coada-Encei, Iazul, Lutul-Alb, 
Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul. 

Buzaul curge pe hotarul de 
V. al plaseT, de la V. spre N. 
si se varsa in Siret pe teritoriul 
com. Cotul-Lung. 

Comunica{ia in plasa se face 
pe calea ferata Braila-Buzau ce 
trece prin S. plaseT, intrind pe 
teritoriul comunei Tudor- Vladi- 
mirescu si trecind pe linga sa- 
tele: Traian, Ianca, Perisorul 
si Faurei, apoi in jude$ul Bu- 
zau ; pe soseaua jude^eana Bra- 
ila -Rimnieul - Sarat, cc pleaca 
din orasul Braila, continua spre 
S.-V. prin satul Cazasul, intra 
pe teritoriul plaseT Ianca pe la 
N. com. Tudor- Vladimirescu si 
Scortarul-Vechiu, pe la S. com. 
Movila - MireseT pana la satul 
Sutesti si de aci peste podul 
de la Gradistea intra in jud. 
R.-Sarat. 

Paduri in aceasta plasa nu 
sunt de cit prin coturile riului 
Buzau si sunt numai de salcie, 
rachita si plop. Tarmurile si 
luncile BuzauluT sunt acoperite 



cu pasunl si fine^uri intinse pen- 
tru cresterea vitelor. 

Pamintul produce tot felul 
de cereale. 

Populafiunea totala a acesteT 
plasT este de 3550 familil, sau 
14340 sufl. din cart 2590 contrib. 
$tiu carte 1750 persoane. 

LocuitorT improprietari^T in a- 
ceasta plasa, dupa legea din 
1864 sunt 1720; dupa cea din 
1878, sunt 203; neimproprieta- 
ri^T sunt 500. 

Prin comunele de plasa sunt 
125 licence de bauturl spirtoase 
si 50 debite de tutun. 

Are : 12 bisericl, cu 20 pre- 
o^i, 18 paracliserl si 17 cinta- 
re{T; 18 scoale, din carl 7 scoale 
de baep, cu 380 de elevi; 6 
scoale de fete, cu 175 eleve si 
5 scoale mixte, cu 190 de elevi 
si eleve. 

Sunt 17570 vite cornute (din 
cart 9862 boT, 5986 vacT, 265 
taurf, 2340 vi^el, 58 bivoli), 6520 
caT, 11 magarT, 35560 01, 3890 
rimatort si 30 capre. 

Este fabrica de spirt in sa- 
tul Ianca; 3 mon de aburi si 
13 mori de vint. 

Ianca, com. ;v/r., in jud. Braila, 
resedin^a plasel cu acelasi nume, 
asezata pe ses, la V. de lacul 
cu acelasi nume si la I l h kil. 
departare. Se invecineste la E. 
cu com. Perisorul, la V. cu De- 
dulesti, la N. cu Su^esti si la 
S. cu Urleasca. Suprafaja com. 
este de 6250 hect. Popula^iu- 
nea este de320 familil, sati 1483 
suflete, 730 barba^T si 753 fe- 
mel. ^tiu carte 347 persoane. 
Sunt 231 contribuabill. 

Venitul com. e de 16080 lei, 
iar cheltuelile sunt insuma 15958 
lei anual. 

Sunt 12 debite si 20 circiuml. 

Vite sunt: 673 boi, 457 vacT, 
2 tauri, 216 vi^ei, 28 bivoli, 
510 caT, 1498 of, 202 rimaton. 



Digitized by LiOOQ IC 



IANCA 



17 



IANCA 



Loc. posedi 20 stupl cu albine. 
Suhatul vitelor e dc 750 hect. 

Are: 2 bisericT, una cu hra- 
mul Sf. Treime, zidita, la 1834, 
de C. Draganescu, cu 1 preot 
1 cintaret, $i 2 paracliseri ; a 
doua, cu hramul Sf. Ion Bote- 
z&torul, zidita la 1885 de locui- 
torl, cu 1 preot, 2 cintare^T $i 
3 paracliseri ; 2 $coli, una de 
bae{T infiin^ata la 1863 ?i fre- 
cuentati de 69 elevT, a doua 
de fete, infiinjata la 1877, fre- 
cuentata de 42 eleve. 

In com. se afla : 1 fabrica 
de spirt, infiin^ata la 1878; 1 
moara de aburf ; 1 2 morl de 
vint. 

Drumurl: la gara Ianca spre 
N.E., pe lingi lacul Ianca (2 
kil.); la Br&ila, spre N.E., (40 
kil.) ; la Movila-MireseT, spre N.- 
E., prin cat. Gola?ei, (14 kil.): 
la Su{e$ti, spre N.-V., (9 kil.); 
la Dedule?ti, spre V., (7 kil.) ; 
la Filipe?ti, spre S.-V., prin c&t 
Bagdatul, (11 kil.); la Surdila- 
Greci, prin Filipe$ti, spre S., 
(20 kil.) ; la Ione<ti-Berle$ti, spre 
S., traversind c. f. Braila-Bu- 
cure^ti, pe la Cantonul 117 (17 
kil.) ; la Peri$orul, spre S., taind 
c. f. Br&ila-Bucure$ti, (5 kil.) ; 
la Urleasca, spre E., prin tir- 
lele Opri$ene$ti $i Jipe$ti, (14 
kil.) ; $i la Silistrarul prin Ur- 
leasca, spre E. 

In com. e o singur& strada 
dreapti, lata de 50 metri $i i- 
luminata $i 12 strade mal mid. 
Aci se face tirg in toate Du- 
minicile. In partea de N.-V. a 
com. era stasia po?teI vechT 
Braila-Bucure$ti. 

Com. s'a infiin^at la 1834 $i 
$T-a luat numele de la lacul 
Ianca, situat in apropiere. 

Ianca, com. rur., la S. pla^el 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
formata din Ianca-Vechle(i264 
locuit.) unde se afla primaria $i 



din Ianca-Noua (950 locuitorl), 
situata pe o apa mica, care se 
varsa in apropiere in balta Po- 
telul. Se invecine$te cu com. 
Dabuleni $i Potelul, la 25 kil. 
de Corabia, iar de Caracal de 
37 kil. Altitudinea terenulul d'a- 
supra nivelului maril este de 
62 m. 

Are o populate de 516 fam., 
sau 2214 suflete: 1121 barba^i 
$i 1093 feme!; 947 casatoripf 
$i 1266 necasatori^I. 

$tiu carte j6 persoane. Sunt 
379 contribuabili. 

Budgetul com. de 5358 lei 
la veniturl $i de 5167 lei la 
cheltuell. 

Sunt 2449 vite marl, 7543 
vite mid $\ 200 pore!. 

Are : o $coala primary mixta 
gradul II, cu I investor, fre- 
cuentatA de 41 baetl; 2 bise- 
ridf: Sf. loan (1842) $i Sf. Ni- 
colae (1843), cu 2 preo^I $i 4 
cintaretf. 

La aceasta comunS, situata pe 
o coasta de deal, se observa 111 
partea de N. ni$te grop! in pa- 
mint, unde se zice ca a fost 
$eli$te pe vremea Tatarilor. Se 
mal vad un $ir de magurl carl 
tree peste toate mo$iele din 
apropiere; intre aceste magurl 
este §i Jidova. 

Ianca, sat, infi'm^at la 1834, in 
jud. Braila, la S. E. com. cu 
acela^I nume, pe malul de V. al 
laculul Ianca, linga drumul de fer 
Braila-Buzau, ca la 40 kil. spre 
V. de ora$ul Braila. Numit ast- 
fel dupa numele laculul. 

Suprafaja satulul este de 400 
hect., avind 820 case ; 20 pra- 
valii cu diferite manufacturl $i 
bauturl spirtoase ; 8 morl de 
vint; 2 morl de aburl; o fabrica 
mare dc spirt; 2 bacanil ?i ma- 
nufacturl, 

Are o populate de 328 fa- 
milil, sau 1347 suflete: 658 bar- 



bae ?i 690 feme!; 547 casato- 
rip, 800 necasatori^I. $tiu carte 
347 persoane. 

Sunt 1200 vite marl cornute, 
460 caT, 1400 ol, 170 rimatorl, 
$i 2 capre. Sunt 15 stupl cu 
albine. 

In timpul verel se face tirg 
in fie-care Duminec£. 

Are o $coala de bSef!, infiin- 
{ata la 1863, cu 69 elevl, $i o 
scoala. de fete, infiin{at£ la 1877, 
cu 46 eleve, intrefinuta de com. 
Anibele $colI au un bun local 
de zid. $coala are o intinsa $i 
frumoasa gradina. 

Sunt 2 bisericl, una zidita de 
locuitorl, la 1834 $i a doua, la 
1872, cu 2 preo^i, 2 cintare^T $i 
2 paracliseri. 

Ianca, s/afie de dr.-d.-f., j'id. 
Braila, pi. Vadeni, com. Peri$o- 
rul, pe linia Faurei-Braila, pusa 
in circulate la 13 Sept. 1872. Se 
afla intre stabile Dedule^ti (10.2 
kil.), $i Urleasca (8.5 kil.)- Inal- 
Jimea d'asupra nivelului maril: 
26 m. 69. Venitul acestel stafil 
pe anul 1896 a fost de I S575S 
lei, 57 bani. 

Ianca, lac sarat, jud. Braila, avind 
aproape aceea$Icompozi{ie ca la- 
cul Sarat de linga Braila. La N.- 
V. g&rel Ianca, prin mijlocul lul 
trece hotarul intre com. Ianca 
?i Peri§orul. Rare-orl seaca in 
timpul verel. Are doua insule 
mid: una in partea de N. ?i a 
doua in partea de S. In mar- 
ginea de V. a laculul se afla 
un izvor, care curge in lac. 

Ianca, mope, particular^, in jud. 
Braila, pendinte de com. cu 
acela$l nume, in suprafafa de 
6000 hect., dind un venit de 
52000 lei. 

Ianca, vale, jud. Braila, care 
pleaca de la S. com. Roman ?i 



6/275. i/nrtle IHetionar Orogrnfic. T- /. IV. 



Digitized by VjOOQ IC 



IANCA-DIN-DEAL 



18 



1APA 



Gurgue{i, pe o lSrgime de 2 1 /* 
kil., merge spre S., strimtorin- 
du-se $i trecind pe ling& satul 
Comaneasca, peste c. f. Br&ila- 
BuzSu, pe lingS satele Traian 
?i Burdujeni, Coada-Ience! ?i 
B^lcine^ti ; de aci se ingusteaza 
ma! mult, trece pe lingS. satele 
Morote^ti, Vamer $i Burta-Ien- 
ceT, de unde ia direc^ia spre 
N. $i continue p&na in dreptul 
satulu! Cald&ru$a unde se pTerde. 
In c&patiiul de N. al vae! este 
lacul Coada-Ience!, care nu seaca 
ma! nicl o data, iar primavara, in 
toata intinderea aceste! va!, se 
formeaza multe lacun car! scad 
vara. 

Ianca- din -Deal (Ianca -Ve- 
chie), sat, in pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i, in care se afla 
primaria com. Ianca, la 25 kil. 
de Corabia. Se invecine$te cu 
com. Dabuleni §i Potelul. Are 
1264 locuitorl. 

Ianca-Noua, c&tun, al comune! 
Ianca, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i, situat spre N. de 
Ianca-de-Deal. Se Invecine^te la 
N.-V. cu mo$ia domeniala Sa- 
dova $i cu alte cimpi! intinse. 
Are 950 locuitor!. 

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. urbana 
Babadag; se desface din dea- 
lul Iaila-Bair; se intinde spre 
S. in o direc^ie de la N. la S., 
br&zdind partea de N. a pla^e! 
?i a comune!; pe clini merge 
drumul jude^ean Babadag-Ali- 
bei-Chio! ; din el izvore$te valea 
Doruchi-Dere ; are 112 m., do- 
minind asupra ora^ulu! ; este a- 
coperit cu padur! §i pa$un!. 

Iancina, cap, in iezerul Razelm, 
situat in partea de E. a pla^ei 
Babadag ?i ajude^ulu! Tulcea; 
se afla pe ultima prelungire E. 



a dealulu! Chizil- Suhat, linga 
digul Chizil -Cum. 

Iancu- Caramel, vechin picket, 
cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasului, com. Virte$coi, la ho- 
tarul spre Moldova; az! e loc 
izolat. 

lane, braf (prival), in insula 
Balta, teritoriui comune! Cocar- 
gea, pi. Borcea, jud. Ialomifa. 

Ianoli, deal cu pfidure, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Slo- 
bozia-Luncani, situat pe limit a 
satelor Duba^ul $i $3rpeni. 

Iapa. Vez! Calul Iapa, com. rur., 
in pi. Piatra Muntele, judeful 
Neam^u. 

Iapa, sat, in jud. Neam^u, plasa 
Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, 
situat pe valea piriulu! cu ace- 
la^! nume, la 21 kil. de ora?ul 
Piatra. 

Are o populate de 495 su- 
flete: 251 barba^i ?i 244 feme!, 
car! se indeletnicesc cu indus- 
tria, agricultura, exploatarea te- 
renurilor ?i a pSdurilor. 

Are : 1 bisericS, cu 1 preot 
$i 2 dascal!; 18 pive pentru fa- 
cutul sucmanelor ; 9 mor! de 
apa; 2 cariere de p!eatra va- 
rarie; depozitul unei fabric! de 
cherestea. 

Iapa, satisor, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Bote?ti, situat 
la 2400 m. de satul Bote?ti. 
Are 8 familii, sau 34 suflete. 

Iapa, tirld. Vez! Gulieni $i Nesi- 
purile, din com. Cioara-Doice$ti, 
jud. Braila. 

Iapa, tirle, situate pe partea 
stinga a Vilciuiu!, in Balta, pcn- 
dinte de com. Berte$ti-d.-j., jud. 
Braila; au 20 case. 



Iapa, movila, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, linga satul Mihaiu 
Viteazul. In ce prive^te aceasta 
movila este o legends poporanS : 
Mihaiti-Viteazul ar fi avut o prin- 
soare cu proprietarul mo$iei, ca 
mosia sa fie a lu! Mihaiu, daca 
in timpul cit va oficia preotul 
leturghia in biserica, va putea 
Mihaiu s& ocoleasca cu iapa lu! 
mo§ia, iar de nu va putea, iapa 
s& fie a proprietarului. Mihaiu 
primi prinsoarea, dar ma! ina- 
inte de ajunge la locul de unde 
plecase, iapa a cazut $i a murit, 
iar Mihaiu alergS. pe jos si ci$- 
tig& mo$ia. 

In locul unde a cazut iapa, 
s'a ridicat aceasta movila. 

Iapa, ostrov, jud. Braila, coprins 
intre: Vilciul, laE.; CoitSneasa, 
viroaga, la N.; Cremenea $i M£- 
nu$oaia, la V. Este situat la S. 
de ostrovul Popa. 

Iapa, ostrov, intre Dunarea-Ve- 
chie ?i Vilciul, pe teritoriui co- 
munelor Berte$ti-d. s., ?i Luciul, 
din Ialomi^a, jud. Br&ila. 

Iapa, picket de frojitierti, pe Du- 
nare, in pi. Borcea, jud. Ialomi^a. 

Iapa, padure, situate in judeful 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Calul -Iapa, cu o intin- 
dere de 2946 pog. (socotindu-se 
$i acele de pe mo^ia Calul). 

Iapa, izvor at apa miner a Id, in 
j id. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Calul-Iapa, situat pe Va- 
lea-Iepe!, la 3 ore departare 
de ora?ul Piatra, in apropiere 
de gara Roznov ; apa ferugi- 
noasa-sulfuroasa. 

Iapa, mosie. Vez! Calul, mo$ie, 
jud. Neam^u. 

Iapa, j apse, jud. Braila, incepe 



Digitized by 



Google 



IAPA 



19 



IARtM-ME?ELIC 



de la coada privalului luT Mos- 
Stanciu si da in partea stinga 
a Vilciului, la N. de cat. Iapa. 

Iapa, prival, care uneste tezerul 
Iapa cu privalul Baicul, jude^ul 
Braiia. 

Iapa, piriii, jud. Neamju, ce iz- 
vore?te dintre ramurile Tarcaul 
si Doselul, curge in direc^iune 
V.-S.-E., pe teritoriul comunei 
Calul-Iapa, strins in ingusta vale 
numita alepel, formata de mun^ii 
Doselul si IepeT (in partea stinga 
a piriului) ?i culmile Tarcaul, 
Porfirul, Nechitul, Alunisul si 
Negulesti (in partea dreapta a 
piriulul), varsmdu-se pe dreapta 
riului Bistrija in fa^a satuluT 
Roznovul, dupa un curs apro- 
ximativ de 12 kil. 

Afluen^iT din stinga sunt : pi- 
riul Catargul, Chiliile, Tochilele 
(care se varsa la marginea sa- 
tuhii Iapa). 

Afluen^if din dreapta sunt : 
piriul Minza, care izvoreste din 
ramura Tarcaul, piraiele Pecela, 
Jabolanul, Malina, carl les din 
ramura Porfirul, pi. Negulesti, 
din ramura cu acelasi nume. 

Iapa, vale, situata de-a lungul pi- 
riulul Iapa, com. Calul-Iapa, pi. 
Piatra - Muntele, jud. Neam^u, 
cunoscuta pentru multele pive, 
mori, cariere de piatra, vararii, 
depozite si fabrice de cheres- 
tea. Dealungul piriului Iapa se 
intinde un canal foarte lung, 
care serveste pentru transpor- 
tarea dulapilor (lemnelor) de la 
fabricl la depozite prin ajutorul 
apel. 

Iapa-Alba, deal, jud. Muscel, pi. 
Podgoria, com. Valeni. 

Iapce-Bair, culme de deal, jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. urb. Ostrovul, 



in partea de N. V. a plasei si 
cea de V. a comunei; se des- 
face din dealul Ieral Ceea-Bair, 
se intinde spre E , avind o di- 
rec^ie generala de la N.-V. spre 
S.E., printre fluviul Dunarea si 
valea Trincovi^a, afluent al pi- 
riulul Almaliul; lasa spre E, 
ca prelungirl, dealul Bugeacul, 
iar spre S., Dealul-Caramizei ; 
este acoperit cu semanatur!, 
purine pa^unl, iar la poalele de 
N. si N.-V. se gasesc asezate 
viile orasulul Ostrovul ; insu-si 
orasul este situat la poalele sale 
nordice ; inal^imea cea mal mare 
o atinge in virful Ostrovul (102 
m.), fost punct trigonometric 
de rangul i-iu; din cauza ca 
el se termina brusc linga Du- 
nare, malurile flaviuluT sunt in- 
nalte si ripoase ; este taiat de o 
mul^ime dedrumuri: spre Silis- 
tra, spre Cuzgun, si apoi de 
drumuri comunale spre satele 
Almaliul, Bugeacul, etc., si care 
se intretaie in diferite senzurT. 

IarbS-Dulce, tirld, jud. Braiia, 
pe teritorul com. Filiul, la 9V2 
kil. spre N. de satul Filiul sau 
Budisteanca, pe drumul de la 
Filiul la Pernor. Are o intinderc 
de 13 hectare, cu o populate 
de 24 familit, sau 97 suflete. 

Vite sunt: 65 cal, 230 vite 
cornute, 300 ol si 25 porcl. 

Iarb&-Ro§ie, lac, in insula Balta, 
pe teritoriul comunei Bordusani, 
pi. Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa. 

Iarca, cot pronun{at, al Calma^u- 
iulul, la N. de satul Insura$ei, 
jud. Braiia, unde a fost podul 
peste Calmatuiu, pe vechiul 
drum al BraileT. 

Iarca, wovila, juil. Braiia, m mar- 
ginea de V. a satulul Vizirul. 
Aci se intilnesc mobile: Gro- 
zesti, Vizirul si Domeniul Brailei. 



Iarim-Ba§a, virf de deal, in 
jud. Constanta, plasa Silistra- 
Nouji, comuna Hairan-Chioi, ca- 
tunul Sevendic, pe muchea dea- 
luluT Ghiol-Punar; are 196 m. 
inaltfme; prin el trece hotarul 
Dobrogel in spre Bulgaria. 

Iarim-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, com. 
Hairan-Chioi, catunul Sevendic, 
jud. Constanta; pleaca din dea- 
lul Iarim-Basa si se coboara in 
valea Sevendic ; malurile sale 
sunt acoperite cu padurl. 

Iarim-Iuc, deal, in jud. Tulcea, 
plasa IstruluT, pe teritoriul co- 
munei Cogelac, si anume pe 
acela al catunulul sau Inan-Ces- 
me ; se desface din dealul Rim- 
nic-Bair, se intinde spre N., 
intr'o direc^ie generala de la S.-V. 
spre N.-E., brazdind partea cen- 
trala a plasei si de N. a co- 
munei; are o inalfime de 206 
m., punct trigonometric de ran- 
gul al 3-lea, dominind satul 
Inan Cesme ; acoperit cu fine^e. 

Iarim-Iuc, movila, in jud. si pi. 
Constanta, com. Techir-Ghiol, 
catunul Hazi-Diuliuc; situata pe 
muchea dealulul Hazi Diuliuc ; 
are o inal^ime de 44 m., domi- 
nind satul Hazi-Diuliuc. 

Iarim-Iuc, movila, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, co- 
muna Hazarlic, catunul Ghiol- 
Punar; are 105 m. inaljime ; 
este acoperita cu verdea^a, iar 
la poale sunt padun. 

Iarim-Iuiuc, movih, in jud. si 
plasa Constanta, comuna Cara- 
Harman, catunul Peletlia; are 
73 m. inal^ime; e acoperita cu 
verdea^a; este asezata pe dealul 
Peletlia. 

Iarim-Me§elic,/>/tf/tf/7, pe dealul 



Digitized by LiOOQ IC 



A 



TARlM-TABIA 



20 



IA?1 (JUDEJ) 



Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa 
IstruluT, pe teritoriul comunelor 
rurale Beidant $i CogelaCj situat 
in partea centrala a pla?il ?i 
de N. a comunelor ; este aco- 
perit jumatate cu tufari§url, ju- 
matate cu fine^e. 

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcT, 
ruinelor unul tnic castru roman, 
jud. Constanta aflator linga va- 
lul roman de pamint, linga mo- 
vila Avreliuc, la 3 kil. spre N. 
de ora$ul Constanta. 

Iarmac, insula, in bra^ul Chilia, 
jud. Tulcea, coprinsa intre bra- 
\w\ principal §i cele secundare, 
Solomonof $i Vilcov, pe teri- 
toriul comuneT urbane Vilcov, 
din Basarabia-Ruseasca ; are o 
lungime de 8 kil. $i o intindere 
de 480 hect. este neproductiva, 
fiind acoperita cu stuf. 

Iarul, piriU, pi. Siretul-de-Sus, 
com.Berbenceni, jud. Bacau, care 
curge prin satele Chiticeni $i 
Berbenceni, in direcjie S.-N. 
?i apol intra in jude^ul Roman, 
prin com. Poiana-Iura?cu, spre 
a se scurge in Siret, d'a stinga, 
dimpreuna cu Piriul-Odobulul. 

Ia§anca, deal, pe mo?ia Dara- 
bani, com. cu aceea?! numire, 
pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
in hotar cu satul Grivi^a, din 
com. Paltini$ul. 

Ia^anca, piriil, izvore^te dintr'o 
flntina, de sub dealul Bulean- 
dra, com. Darabani, plasa Pru- 
tul-de-Jos, jud. Dorohoiu, cur- 
ge spre S., ?i dupa ce formeaza 
iazurile: Ia^anca, Ieparia ?i al- 
Turcului, se varsa in piriul Po- 
driga. 

Ia§anca (Valea-), vale, formats 
linga dealul cu acela?! nume, pe 
mo?ia Darabani, com. Darabani, 



pi. Prutul-de-jos, jud. Dorohoiu, 
pe care se afla vechea seli$te, 
Ia^anca, unde se spune ca odi- 
nioara a locuit o colonie venita 
de la Ia$i. 

Ia§anul, deal, pe mo?ia Pu^u- 
reni, com. Co{u$ca, pi. Prutul- 
de-Jos, jud. Dorohoiu. 

Ia§i, judef, numit ast-fel de la 
capitala sa. Formeaza o parte 
din hotarul fare! la E. spre 
Rusia, in partea de sus a Mol - 
dovel. E a$ezat pe valea $i po- 
di$ul dintre riurile Prutul $i 
Jijia, incepind din hotarul de 
S. al jud. Boto^ani ; pe valea 
§i podi?ele dintre riurile Jijia 
§i Bahluiui ; pe valea Bahluiului 
$i pe §irul de dealurl, care se 
prelungesc de la N.V., de-a 
dreapta riulul Bahluiui, din mar- 
ginea de S. a jud. Boto?ani ?i 
Suceava, lasindu-se spre S.E., 
pan& in marginea de N. a jud. 
Vasluiu $i Falciu. 

Limitele. — Se margined te la 
N. cu jud. Boto?ani, linia de 
hotar incepind din malul drept 
al riulul Prutul, de la satul Bada- 
rai (com. Bivolari, pi. Turia) $i 
inclinindu-se spre S.-V., pe mar- 
ginea pi. Turia, pana in ma- 
lul sting al riului Jijia, din sus 
de satul Andrie?eni, (com. Epu- 
reni, pi. Turia) ; de aci se in- 
dreapta pe marginea pi. Bahluiui, 
prin punctele : One$ti (com. $i- 
potele), Luparia (com. Badeni), 
Hirlaul (jud. Boto^ani) $i Zaga- 
via, pana in dreptul satului Sti- 
claria (com. Badeni). La V. se 
margine$te cu jud. Suceava, din 
dreptul satului Sticlaria, prin 
punctele: Virtyi (com. Ceple- 
ni^a), ZbTereni (com. Cotnari), 
Valea-Racului, Cirjoaia, Baiceni, 
Cucuteni, Secare^ti $i Dade^ti 
(com. Baiceni), pana in margi- 
nea TirguluT-Frumos; de acolo 
cu jud. Roman, pe marginea de 



S. a pi. Cirligatura, prin punc- 
tele: Buznea, Gane?ti $i Bra- 
ne$ti. La S. se magine$te cu jud. 
Roman, linia hotaruluT conti- 
nued pe marginea de S. a co- 
munelor: Goe$ti, Sine?ti, Po- 
pe$ti ?i Pau§e$ti, iar de la satul 
Bojila, lasindu-se pe marginea 
pi. Stavnicul pana in $oseaua ju- 
de^eana; inaT in jos incepe li- 
mita cu jud. Vasluiu, prin punc- 
tele : J ibana $i Mironeasa, ?i 
din $oseaua judefeana de pe dea- 
lul Border, de la satul Sperie^i 
pe marginea pi. Codrul, mer- 
gind hotarul prin punctele: Po- 
iana-cu - Cetatea, Slobozia-Do- 
brovatului, Tirgu$orul - Poenel 
?i de la satul Comarna, tre- 
cind pe marginea pi. Brani$- 
tea. Din $oseaua judejeana, din 
jos de Costuleni, incepe mar- 
ginea jud. Falciu, avind hotar 
apa Jijiei, pana din jos de sa- 
tul Macare$ti, la satul Col^ul- 
CorneT (jud. Falciu). La E. se 
margine^te cu Basarabia, de 
care se desparte prin riul Prut, 
hotarul incepind de la satul Ba- 
darai (com. Bivolari), din mar- 
ginea de S. a jud. Boto^ani $i 
mergind pana din jos de satul 
Macare^ti, in marginea satuluT 
Cohjul-Cornei, din jud. Falciu, 
udind de-a lungul marginele de- 
spre E. ale pla?ilor Turia $iBra- 
ni^tea. 

Forma. — Forma teritoriulul 
jude^ulul este aceea a unui romb 
neregulat. Aspectul sau topo- 
grafic ni se infa{i$eaza printre! 
^irurl de dealurl longitudinale, 
cu diferite ramificari, ridicindu- 
se de la N.-V. $i inclinind spre 
S.E., cu trei vai mail, prin 
care curg tret riurl. In doua 
puncte, la intrarea riurilor: Jijia 
$i Bahluiui in $esul Prutului, se 
termina doua din aceste ^iruri, 
iar al treilea, care incinge jude- 
^ul pe toata partea de S.-V. in 
forma de semicerc, se lasa prin 



Digitized by 



Google 



IA$I (JUDEJ) 



21 



IA?I (JUDEJ) 



diferite ramificarl in jud. Vas- 
luiii si FalciQ. 

Regiunl* — Teritoriul jude^u- 
lui este ma! tot deluros, si face 
parte din sistemul dealurilor cu- 
prinse Jntre Siret si Prut, for- 
mind doua" regiunl : una se in- 
tinde de-a dreapta Bahluiulul, 
ale carul dealurl mart, formate 
• din straturi de piatra, sunt a- 
coperite cu padurl, vilsilivezl; 
iar alta de-a stinga riului Bah- 
luiul, numita zona cimpeana, 
formata din dealurl mal mid, 
podisurl si sesurl, acoperite cu 
fine^e, imase si semanaturl. 

Intinderea. — Suprafa^a teri- 
toriulul este de 291 137 hect., 
sau de 291 1 kil. p., dupa ca- 
dastrul publicat de catre Di- 
recjia Statisticei din Moldova, 
la anul i860, calculate. 

C/ima. — Clima in general 
este sanatoasa si dulce; partea 
Prutului este ma! umeda prima- 
vara si toamna, partea padurilor 
mat racoroasa in timp il verel. 

Calitatea solulul in genere e 
buna si productive. 

Pentru inalfimea tercnuluide i 
la nivelul maril, se poate lua ca 
punct de plecare orasul Iasi, 
care este la o in atyime de 318 
metri; cu cit insa ne vom sui 
spre N., nivelul va fi mal ri- 
dicat. 

Orografia. — Dealurile carl 
se prelungesc de la N.-V. la 
S.-E. a judejulul, nu sunt de 
cit ramificarl din lan^ul nepre- 
curmat al dealurilor carl sein- 
tind din Carpafi, intre Siret si 
Prut, pe toata linia Siretului. 
Din acest lan{ se desface o ra- 
mura, care pleaca printre riurile 
Prutul si Jijia, din sus de Do 
rohoiu, trece prin jud. Boto?ani 
si apol intra in acest jude{, ter- 
minindu-se in sesul Prutului, la 
satul Carniceni, pi. Turia, unde 
si riul Jijia intra in acest ses. 
Partea acestul deal, de la intrarea 



sa pe teritoriul jude^ulul, ianu- 
mele de Podisul-Turiel, care 
formeaza pe dreapta culmea 
despre V. a sesulul Jijiel, iar 
pe stinga culmea despre E. a 
sesulul Prutului. Din acest podis 
(pe intinderea caruia se afla un 
drum vechiu, numit al Furilor), 
se desfac alte ramuri, formind 
diferite val, culml si dimburl, 
carl se sfirsesc in marile vat 
aflate la dreapta si stinga lui. 

Tot din lan^ul eel mare de 
dealurl din linia Siretului, se 
desfac alte doua ramuri, din sus 
de satul Deleni, din jud. Boto- 
sani, aproape de I Iirlau ; una 
pleaca pe dreapta si alta pe 
stinga riului Bahluiul. 

Ramura care intra in judej, 
printre riul Jijia si stinga riului 
Bahluiul, ocupa cea mal mare par 
te a terenulul pi. Bahluiul, pre- 
cum si tot terenul pi. Copoul,ter- 
minindu-se in sesul Prutului, 
pe toata hitinderea de la intra- 
rea in acest ses a riurilor Ji- 
jia si Bahluiul. 

Aceasta ramura, fiind intre- j 
taiata, in diferite direc^iunl, de ' 
un numar de val, formate de 
piraie, prezinta mat multe culml. 
Ast-fel este culmea dintre rial 
Jijia si piriul Miletinul, care se 
prelungeste din jud. Botosani, 
com. $ipotele, pana din jos de ( 
satul Vladeni, unde Miletinul, | 
se varsa in Jijia. Alta culme 
se intinde printre piraiele: Mi- 
letinul si Jijioara, care cuprinde 
o parte a pi. Copoul, trece 
prin com. Gropnifa, terminin- 
du-se in marginea de S. a com. 
Movileni, unde piriul se varsa 
in Jijia. O culme pleaca intre 
piraiele : Jijioara si Hucul si 
continua pana in sesul Prutu- 
lui, intretaiata de alte mict val 
?i piraie, iar alta culme se in- 
tinde intre piriul Hucul si Ba- 
hluiul, trece prin com. Bel- 
cesti $i se sfirseste la satul Spi- 



noasa, com. Birlesti, la conflu- 
enfa piriulul cu riul Bahluiul. 

Ramura din dreapta riului 
Bahluiul incinge toata partea de 
V. si de S. a jud., fiind cea 
mal ridicata si acoperita cu pa- 
durl, din care o culme, cu di- 
ferite ramificarl, se intinde in- 
tre riul Bahluiul si piriul Bah- 
lue^ul, incepind din satul Zaga- 
via (com. Badeni). Aceasta cul- 
me se intinde prin comunele : 
Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos 
si se termina in tirgusorul Po- 
dul-Iloael, la confluen^a piriulul 
Bahlue^ul cu riul Bahluiul. Alta 
ramura incepe din com. Buz- 
nea, din capatul de V. al pla- 
sei Cirligatura, desfacindu-se din 
ramura cea mare de dealurl din 
jud. Roman si anume de la satul 
Poenele-Oancei ; aceasta culme 
cu variatele sale ramificarl, se 
intinde sub numele de Dealul- 
Mare, de alungul plasei Cirliga- 
tura, intre piraele Bahlue^ul pe 
stinga, pana la Podul-Iloael, iar 
de acolo intre riul Bahluiul si pe 
dreapta piriulul §acova^ul,de la 
padurcaBoghicea(jud. Roman), 
ce face mal in jos hotarul jud. 
Vasluiu ; apoi din com. Pausesti 
trece in pi. Stavnicul, prin doua 
culml, din care una pleaca prin- 
tre piraiele Stavnicul si $aco- 
vaful, trecind prin com. Miro- 
neasa, in jud. Vasluiu, iar par- 
tea din stinga Stavniculul, se 
prelungeste intre riul Bahluiul, 
pana la varsarea lul in Jijia, 
si de acolo pe linga riul Jijia, 
pana in dreptul satulul Maca- 
resti, din marginea jud., de unde 
trece in jud. Falciu. 

ldrografia. — Apele ce curg 
pe teritoriul jud. in direc^iune 
de la N.-V. la S.-E. sunt: 

Riul Prut, care uda toata par- 
tea de E., de la satul Badarai, 
pe marginile plasilor Turia si 
Branistea, pana la satul Maca- 
resti, facind hotarul cu Basa- 



Digitized by LiOOQ IC 



IA?I (JUDEJ) 



22 



IA$I (JUDEX) 



rabia. Este eel mal mare riu 
$i eel mal folositor pentru jud. ; 
caci, pe toata intinderea sa, a- 
limenteaza cu apa necesara, atit 
satele, cit $i intinsul §es, pe 
care se prelunge^te, facindu-1 
fertil in producjiunea erbel. Prin 
debordSrile sale intre^ine apele 
girlelor $i ale bailor, ce pro- 
duc stuharii, papura, pe$tT $i 
ract, servind tot odata $i pen- 
tru adapatul vitelor, carl se cresc 
pe intinsele ima?e aflate pe $e- 
sul lut. 

Jijia curge de la N. spre 
S.-E. printre pla§ile : Bahluiul, 
Copoul $i Turia (hotar natural 
intre ele), formind intinsul ?es 
al JijieT, bogat in fine^e $i ima$e, 
carl inlesnesc cre$terea vitelor. 
Acest riu, de la trecerea sa in 
?esul Prutulul, din pi. Brani?tea, 
pe care-1 uda in toata lungimea, 
pe dreapta, devine mal mult pa- 
gubitor, atit pentru agricultura, 
cit ?i pentru clima, cart prin 
multa sa apropiere cu riul Prut, 
curgind paralel pe acela?i .ses, 
m&re?te indoit volumul apelor 
in timpurile zlotoase, can e^ind 
din matca lor, acopar in cea 
mal mare parte $esul, producind 
inunda^iunT foarte marl, carl cite- 
o-data ineaca iarba §i semana- 
turile. 

Bahluiul curge de la N. spre 
S.-E., prin mijlocul placet Bah- 
luiul, printre pla$ile : Cirligatura, 
Stavnicul, Codrul, Copoul ?i 
Brani^tea, (hotar natural in unele 
parp) ; formeaza o vale intinsa, 
bogata in ima§e $i finale; ali- 
menteaza cu apa necesara toate 
satele de pe ambele maluri, pre- 
cum $i tirgurile : Podul IloaeT $i 
ora$ul Ia$i. 

Afara de aceste tret riuri, 
sunt un numar mare de pirale 
$i piriia?e, care curg in difcrite 
direc^iunT, varsindu-se unele la 
dreapta $i altele la stinga aces- 
tor riurT, ast-fel sunt: Bahlue^ul, 



Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalni^a, 
Cirjoaia, Miletinul, etc. 

Producfiunea. — Din 29 1 1 3 7 
hect., intinderea teritoriulu! jud., 
73354 hect. se cultiva pentru 
cereale, legume, tubercule ?i 
plante oleioase ; 41 51 hect. este 
paramt, pe care se aria* vi! ; 44834 
hect., pamint acoperit cu pa 
durl, din carl : 31426 hect. sunt 
particulare $i 13408 a Statului ; 
iar 178798 hect. se afla ocu- 
pate de ora?e ?i sate $i acope- 
rite de ape, ima?e, livezi $i rip\. 

Cultura cerealelor e foari:e in- 
tinsa. Aproximativ cultura po- 
rumbului se face pe o intindere 
de 4 1 1 08 hect. a griului pe 2493 1 
hect., a orzulul pe 5 181 hect., 
aovazulul pe 1799 hect., a se- 
carel pe 229 hect., a hri?tet pe 
70 hect. 

Dintre legume : fasolea pe 416 
hect., mazarea, pe 44 hect., lin- 
tea pe 27 hect. 

Tubercule : cartofele pe 482 
hect. 

Plante oleioase : rapifa pe 1 1 1 
hect., cinepa pe 134 hect. ?i 
inul pe 3 hect. 

Producfiunea cerealelorintr'un 
an bun se poate socoti in ter- 
men mijlociu urmatoarea: 463000 
hectolitri porumb, 252000 hec- 
tolitri griu, 65000 hectolitri orz, 
26000 hectolitri ovaz, igoohecto- 
litri secara, 500 hectolitri hri$ca. 

Producfiunea cartofelor este 
aproximativ de 2500000 kilogr. 

Produc^ia planteior oleioase: 
rapi^a 1000 hectolitri, cinepa 
1200 hectolitri. 

Viile produc in termen mij- 
lociu 1 00000 hectolitri vin. 

Pe linga agricultura, cultura 
vitelor face bogata jud. Numa- 
rul capetelor de vite ce se cresc 
pe intinsele ima$e $i finale este 
de 240000, din car! : 84424 vite 
marl cornute, 120457 °*> ll 77 
capre, 48 bivoli, 10207 ca * ?' 
24023 rimatorl. 



Cultura livezilor produce foar- 
te multe fructe alese $i frumoase, 
car! pe linga ca se consuma in 
{ara, se exporta $i in straina- 
tate. 

Cultura albinelor, estemaTpu- 
{inintinsil; din 1 2400 stupT, se 
scoate : 30000 kilogr. miere ?i 
IOOO kilogr. ceara. 

Cultura vlermilor de matasa 
se face numaT in cite-va sate. 

Padurile, sunt intinse $i satis- 
fac trebuin^elor locuitorilor din 
judej; din ele se scot tot felul 
de lemne pentru construc^iunt 
$i foe, lemne care se transports 
§i afara din judef. 

In padurl se gasesc urmStoa- 
rele animate salbatice: capri- 
oare, porci, lupi, vulpt, jderl, 
epurl, etc. 

Din dealuri $i pirate se scoate: 
pleatri varoasa, pieatra pentru 
zidirl $i ?osele, nasip ?i prundi?. 

Apele ce se intind pe teri- 
toriul judefuluT, pe linga ca ali- 
menteaza satele, $esurile §i cim- 
piile cu apa necesara, inlesnind 
vegeta^iunea planteior §i cre$te- 
rea vitelor, con^in $i pe^tT, racl ?i 
scoicl pentru hrana ; stuh pen- 
tru foe, acoperitul caselor §i a 
ocoalelor; papura, din care se 
fac rogojini, etc. 

Industrie*. — Sunt in jude^ul 
Ia?i (afara de ora§ul la si), 3 vel- 
nite, in carese fabrica rachiu, 38 
mort de aburl pentru macinat 
faina, 88 morl de apa, 8 de vint 
§i 3 cu animale, 1 fabrica de le- 
racota in satul Scobityeni, 2 de 
luminarl, una de scrobeala, in 
com. Buciumi, ?i una de duba- 
lirie, in com. Galata. 

Caiabrica^iunl primitive sunt: 
olaria in com. Poeni, rotaria 
in com. Voine^ti, butnaria in 
com. Buciumi ($coala de meseril). 

Industria manuala: impietirea 
de pallrii de paie $i impietirea lo- 
ziilor, din carl se fac: panere, 
co$uri, sca'ine, a inceput prin 



Digitized by 



Google 



IA§I (JUDEX) 



23 



fASI rj^ Tl) ET) 



?coalele rurale acum de ciflf-va 
anl. 

RogojinI §i co^ciuge, imple- 
tite din papura, precum §i ma 
tun se fac prin satele: Bosia, 
Prisacani, Vorove$ti $i Uricani. 

Industria casnica se inseamna 
prin lucrul bumbacul if, cinepel, 
inuluT $i a li.iel, din carl se 
fac: pinze, foale, sumanl. 

In raport cu industria rurala, 
cea urbana a luat insa o des 
vol tare maT intinsa. In ora?ul 
Ia$i, mai cu seama, pe linga d ; - 
feritele meserii ce se exerciteaza, 
pentru trebuin{ele orasenilor si 
chiar ale locuitorilor din judef, 
se mal inseamna: cite-va $co!i 
de meserie, ateliere de stolerie, 
fierarie, tinichigerie, fabrica dc 
cartonaj, cortele, fabric! de bere, 
soda, etc. 

Comer ciul. — Se face in aces: 
judej un intins comerciu, cu to* 
soiul de cereale, dar maT cu 
seama cu grid, porumb, seca 
ra, orz $i ovaz; cu vite: boT, 
vacl, ol %\ rimatori; cu piet, 
Una §i brinza ; cu lemnarii de 
tot felul, afara debrad; cu vi 
nurl de cele mal bune calitati, 
din podgoriile: Cotnari §i Ia$i, 
precum $i cu fructe. 

Desfacerea acestor producte 
pentru strainatate se face mat 
ales in pieafa ora?ulu! Ia$i. 
Pentru comerciul intern sunt 
tirgurile : Podul-IloaeT $i Tirgul 
Frumos, precum $i 12 iarma 
roace anual in ora?ul Ia$i, pe 
§esul Frumoasel; patru iarma- 
roace la Podul - Iloaei $i unul, 
mare la Tirgul-Frumos. 

Calea-Feratd. O ramura plea- 
ca din ora§ul Ia$i spre V. §i tre- 
ce prin tirgurile: Podul-IloaeT 
$i Tirgul-Frumos, de unde e?ind 
din jude{ pleaca spre Pa§cani 
(Suceava), legtnd judejul cu toa- 
te ora$ele ?i localita^ile ce au 
re^ele ferate. Pe aceasta cale 
sunt patru garl: Ia$i, Cucu- 



teni, Podul-Iloaei $i Tirgul-Fru- 
mos, prin carl se face comu- 
nicafie $i transportul prod icte- 
lor de prin jude{. Alta ramura 
pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, 
prin Criste$ti; aceasta cale co- 
munica cu Rusia, iegindu-se cu 
re^eaua ferata ruseasca prin un 
pod mare deffer construit peste 
riul Prut. Com micafia $i tran- 
sport ll grinelor se fac pe acea- 
la linie prin stabile: Criste§ti $i 
Ungheni. O a treia linie ferata 
duce le Vasluiu $i de acolo la 
Birlad $i Mara$e$ti unde se 
leaga cu intinsa re^ea care stra 
bate centrul Moldovet Aceasta 
linie are in jud. Ia$i srafiile la 
Iasi, Ciurea $i Birnova. 

CaleaXafionald. Ramura de 
$osea pletruita ce se prelun- 
ge$:e de a lungul {arel dela S. 
la N., trece prin jud. Roman 
in jud. Ia^i, pe la Tirgul-Fru 
mos, vine spre E., paralel cu 
calea ferata prin tirgu^orul Po- 
dul Iloaei, pana in ora?ul Ia?i, 
de unde se ramifica, o parte 
spre Vasluiu, iar alta pana in 
marginea Prutului, la satul fu- 
fora. 

Calea Mixta, Dela Tirgul-Fru- 
mos, din $oseaua nationals, plea- 
ca o ramura de $osea pletruita 
spre N.V., prin mijlocul pi. 
Bahluiul, pana in marginea tir- 
guluT Hirlau, din j id. Boto§ani, 
pe o intindere de 33 kil. 

Cdl ' judefene. Din ora? u 1 Ia?i , 
pleaca trel ramurl de $osele : 
una spre N. prin pi. Copoul $i 
Turia, pana in marginea jud. 
Boto^ani, la Badarai din com. 
Bivolari ; aceasta $osea este ple- 
truita, avind o lungime de 53 
kil. Adouape olungimede 65 kil. 
pleaca de la Ia$i, spre N.V., dea- 
lungul pla§ilor Copoul $i Bah 
luiul, $i, dincolo de satul One$ti, 
com. $ipotele, se leaga cu ju- 
dejul Boto$ani. O a treia pleaca 
spre S., de la ora$ul Ia$i, prin 



mijlocul pi. Codrul $i prin mar- 
ginea de N. a pi. Stavnic, le- 
gindu-se cu jud. Vasluiu dea- 
supra dealuluT Bordea, la satul 
Grajduri ; e pietruita §i are o 
lungime de 18 kil. 

De la tirgu§orul Nicolina, 
din marginea de S. a ora^ulul 
Ia§i %\ din dreapta $oseleT 
Ia^i-Vasluiu, pleaca alta ramura 
spre S.V., pe partea de N. a 
placet Codrul t prin tirgu^orul $i 
podgoria Galata, apol trece prin 
mijlocul pi. Stavnicul, trece 
de-a curmezi^ul Dealului-Mare, 
prin localita^'ile : Sacaturile, Boji- 
la, Lingurari ?i Ghideni, la margi- 
nea de N. a jud Roman, pe o 
lungime in total de 50 kil. 

Din ?oseaua nafionala Ia$i- 
fujora, f ]e la satul Tome^ti, 
pleaca pe dreapta o alta ramu- 
ra de $osea, pe partea de N. a 
pldsel Codrul, $>, din jos de sa- 
tul Comarna, trece pe partea 
de S. a placet Brani^tea, pana 
dincolo de satul Costuleni, de 
unde se leaga cu jud. Vasluiu. 

Cdl lateral V. Drumul numit 
al Brani§teL format din cal co- 
munale, pleaca de la N. din 
$oseaua jude^eanS Ia$i- Boto^ani, 
anume de la satul Trife^ti, com. 
Hermeziul, pi. Turia $i se pre- 
lunge^te pe $esul Prutulul, de- 
a lungul pla^el Brani^tea spre 
S., pana in marginea satului 
Macare^ti, com. Costuleni, unde 
se leaga cu jud. Falciu. 

Drumul ce pleaca de la tir- 
gu$orul Podul-IloaeT, spreN.-V., 
prin pi. Bahluiul, prin Belce§ti, 
Hodura, Cepleni^a, dincolo de 
Badeni se leaga cu $oseaua 
mixta, aproape de Hirlau. 

Impdrfirea administrative. — 
Judeful Ia$i se imparte in 7 pi. 
^i anume: 

1. Bahluiul, cu 8 com., 1 
tirgu$. ?i 57 sate. 

2. Branistea, cu 8 com., I 
tirgu$. $i 38 sate. 



Digitized by LiOOQ IC 



IA$l (JUDET) 



24 



lA^I (JUDEj) 



3. Cirligdtura, cu 7 com. 1 
tirg. urb. ?i 40 sate. 

4. Codrul, cu 5 com. 3 tir- 
gu?oare ?i 23 sate. 

5. Copoiiy cu 6 com., 2 tirguri 
?i 30 sate. 

6. Stavnicul, cu 5 com., 1 tir- 
gu§or $i 36 sate. 

7. Turin, cu 5 com., 3 tir- 
gu?. ?i 37 sate. 

Sunt in total 44 com., 10 tir 
gu?oare 2 ora?e ?i 261 sate. 

Populafia. — Sunt in jud. Ia?i 
32975 familit, sau 172935 sufle- 
te, din car!: 27520 famili! sau 
105400 suflete, tralesc in sate 
?i tirgu?oare, iar restul in ora 
sele : Ia?i ?i Tirgul-Frumos. 

Sunt: 70435 cSsStori^i, restul 
nec&s&tori^i, v&duv! ?i divor- 
ta^i; 1 19532 ortodoxl, 36425 
evrei, 4524 catolicl, 399 protes- 
tanflf, 232 gregorienl, 520 lipo- 
venT, etc., etc. 

Cu ?tiint& de carte sunt 45290 
loc. 

Administrafia. — Puterea ese- 
cutivS a jud. este incredin^atS 
unui Prefect, care are in ajutor 
la administrarea pl&?ilor, 5 sub- 
prefecp ?i 44 prim an cu aju- 
toarele lor, pentru administrarea 
comunelor; poli^ia ora?ulu! Ia?i 
este incredin^ati unuT Prefect, 
ajutat de 6 comisar!, ma! mul£! 
sub-comisar! ?i epistap. 

Budgetul judejulu! in ce pri- 
ve?te fondul zecimilor este de 
620670 le!, 95 ban! la venitur! 
?i de 261437 le!, 73 ban! la 
cheltuel!, iar in ce prive?te fon- 
dul pentru drumur!, este de 
202109 le!, 7 ban!, la venitur! 
?i 1 9679 1 le!, 20 ban!, la chel- 
tuel!. 

Servichil sanitar. — Acest ser- 
viciu se face in jude{ de c£tre 
un medic primar, ajutat de 5 
medic! de pl&?I §i unul de ora? 
in Tirgul-Frumos ?i de 42 moa?e 
comunale, avind sub ingrijirea 
lor 4 spitale in : Tirgul Frumos, 



Podul-Iloae!, Bivolari ?i Voine?ti. 
Medicamentele pentru popula- 
tiunea rural£ se dau gratuit de 
c&tre jude^ ?i comune. Pe linga* 
micile farmaci! din fie-care spi- 
tal, se mat afli una in Tirgul- 
Frumos ?i alta in Podul-Iloae!. 

Pentru cautarea vitelor bol- 
nave sunt do! veterinarl: unul 
de judet ?i altul pentru ora?ul 
Ia?i. 

AfarS de medicul de jude$, 
se afl& un Medic-Primar al ora- 
§ului Ia?i, 5 medic! si 5 moa?c 
ale despar^irilor, pu?I la servi- 
ciul populate! s&race; osebit de 
ace?tia ma! sunt medicil spita 
lelor din ora$, precum ?i aceT 
particular!. 

Sunt dou& consili! de higienS : 
unul al jude^ului si altil pentru 
ora?. 

Justifta. — In jude^ul Ia?i 
se afl& 6 judec&tori! de ocol: 
una in Tirgul-Frumos, pentru 
pl&?ile Bahluiul ?i Cirlig&tura; 
una in t?rgu?orul f ig&na?i, pen- 
tru pl3$ile Copoul ?i Turia; una 
in tirgu?orul Socola, pentru pl&- 
§ile Stavnic, Codrul ?i parte 
din Brani?tea, iar 3 in ora?ul 
Ia?i. In ora?ul Ia?i este un tri- 
bunal divizat in patru sec^iun!, 
cu patru pre?edin$!, din car! 
unul prim-pre?edinte, opt jude- 
c&torl, patru supleanp. 

Pe lingii acest tribunal, se 
afl& poltyia judiciara\ formats 
din Primul-Procuror ?i patru pro- 
curori de sec{il, do! dintre ju- 
decStori! tribunalulu! fiind in- 
sarcina$I ?i cu instruc^ia crime- 
lor ?i delictelor. 

Se aflS o Curte de Apel, 
cu douS sec^iunl, cu un prim- 
pre?edinte, un pre?edinte, opt 
membri ?i do! supleaaj!, ?i avind 
sub jurisdictia sa tribunalele din 
jude^ele: Dorohoiu, Boto?ani, 
Suceava, Neam^u, Roman, Ba- 
ca\u, Vasluiu ?i Falciii. 

Parchetul Cur^e! este compus 



din Procurorul- General ?i do! 
procuror! de sec^i!, care exer- 
cita* puterea judiciarS asupra 
intrege! jurisdicfil a Curfel de 
Apel. 

IatS statistica judeciarS din 
1892: 41 indiviz! preveniJI la 
curtea cu jurap; 1423 la corec- 
^ional; 3200 c&rflf de jud. por- 
nite; 259 procese civile termi- 
nate; 242 procese com. ; 74 
electorate. 

CultuL — Locuitoril jude^u- 
lui, sunt ma! tot! de religia 
ortodoxS, avind bisericile lor 
prin sate ?i tirguri, in num3r 
de 188, afarS de 9 capele (pa- 
radise), cu 593 deserven^f ?i a- 
nume: 223 preo^!, 24 diaconl, 
23 1 cintSrep ?i 115 eclesiarcl. 

Afarii de acestea ma! sunt: 
patru biseric! catolice; una lu- 
terana, una armeanS ?i douS li- 
povene. Evrei!, car! dintre strain! 
sunt ma! numero?! in jude{, au 
ma! muite sinagoge. 

Bisericile ortodoxe, cu deser- 
ven^i! {in de Mitropolia Mol- 
dove! ?i a Suceavei. Pentru ju- 
decarea clerulu! ?i administrarea 
bisericilor se afli un conzistoriu 
la Mitropolia de Ia?i, do! pro- 
toerei, unul pentru jude^, altul 
pentru ora?, ?i 2 sub-protoerel. 

Bisericile se intretin : parte 
de Stat, numite m&n&stir! ; cele 
mat multe de comune ?i foarte 
pufme de epitropit ?i particular!. 

ManSstirile din jude^; sunt: 
Galata, Hlincea, CetS^uia, So- 
cola, Birnova, Hadimbul ?i Aro- 
neanul. 

Instrucfiunea. — Sunt in jude{ 
144 de ?coale, afarS de acele 
private, care sunt in numar de 
peste 20. 

Dintre ?coalele publice pri- 
mare, 87 sunt rurale, cu 90 in- 
vS^Stor!, 6 invS^Stoare ?i cu o 
populate ?colarSde 3105 b£e{!, 
724 fete. 

Po$t& §i Telegraf. — In jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



IA?I (ORA?) 



25 



IA?I (ORA$) 



Ia$i sunt oficil telegrafo-telefono- 
po$talein urmatoarele locality: 
ora^ul Ia$i, 3 oficil, cu un ve- 
nit de pesle 350 mil lei; Po- 
dul-Iloael, cu venit 10000 lei; 
Tirgul-Frumos, cu un venit de 
1 5000 lei §i Bivolari (pi. Turia), 
cu un venit de peste 4000 lei 
anual. 

Ia^i, ora§, capitala jude^ulul Ia$i 
$i re^edin^a Inalt-Prea- Sfin^i- 
tului Mitropolit al Moldovei $i 
al Sucevel ?i vechia capitala 
a Moldovei. Se afla situat pe 
capetele de S. ale dealurilor: 
Copoul $i $orogari; pe valea 
dintre aceste doua dealurl, prin 
care trece piriul Cacaina $i pe 
§esul Bahluiul, pe care trece 
riul Bahluiul, o parte se pre- 
lunge$te peste piriul Nicolina, 
pe podi^ul sudic al comunel 
Galata. Se afla intre pla$ile: 
Copoul la N., Brani$tea la K., 
Codrul la S. ?i Stavnicul, cu o 
parte din Copoul, la V. 

Pozifiunea acestul ora$ este 
frumoasa, fiind inconjurata mal 
din toate parole de dealurl a- 
coperite cu vil $i livezl. 

Inaljimea orasulul de la nive- 
lul marei e de 318 m. 

Parole cele mal principale 
din carl e format Ia$i sunt: 
Tatara^i, partea de pe dealul 
$orogari ; Copoul, Jicaul (Sara- 
ria) §i Pacurari, partea a$ezata 
pe dealul Copoul; Podul-Lung, 
Frumoasa §i Broscaria, partea 
a^ezata pe Bahluiul; Tirgu- 
?orul Nicolina, partea de pe 
platoul Ga)a{ei. 

Osebit mal sunt un numar 
mare de alte numiri de maha- 
lale $i strade. 

Intinderea ora§uluI este de 
16235740 metri patra^I— 1 182 
falcl, 27 prajinl $i 13 stinjenl 
patrafl sau 1623 hectare ?i 5740 
metri patra^I. 

Are o populate de 11049 



familil, sau 59427 suflete : 26698 
barbaff $i 32729 femel; 21203 
casatori^I, 3 1 8 1 4 necasatortyl, 
6170 vaduvl ?i 240 divor^I; 
24087 ortodoxl, 33141 mozaici, 
1709 catolicl, 113 grigorienl, 
350 protestan^i, 18 lipovenl $i 
9 de deosebite religiuni ; 24780 
Romini, 31829 IzraeliJI, 188 
PolonI, 728 Ru?T, 1533 Ger- 
manI, in Grecl, 33 Lipoveni, 
77 Francezi, 1 Belgian, 8 Olan- 
dezl, 9 Bulgarl, 50 Ungurl, 6 
Americanl, 10 Turd $i 1 Spa- 
niol. 

$tiu carte 16276 persoane. 
O parte din ace^tl locuitorl 
se ocupa cu agricultura, iar a- 
proape trei par^i cu comercitil 
91 industria. 

Comerciul consta in cump3ra- 
re de producte $i vite ; in vinde- 
rea lor in par{I mid prin locality 
$i in cantitatl marl in strainatate; 
in cumparare de marfurl straine: 
lipscanil, bacanil §i fteraril, care 
se desfac pentru trebutnfele o- 
ra^enilor $i a locuitorilor din 
jude{, iar in cantitatl marl, ora- 
§elor din jude^ele vecine. 

Sunt trei pieje: una numita 
medeanul Sf. Spiridon, in par- 
tea de sus a orasulul, alta la 
centru, unde este o hala mare 
frumoasa, $i a treia, medena^ul 
din Tirgu§or. 

Pentru lemne de foe sunt de- 
pozite pe uli{a garel, iar pentru 
lemne de construe^!, doua me- 
deanurl, unul la bariera Sara- 
riei 91 altul linga Bahluiu, la 
Podul-Ipsilante. 

Pentru inlesnirea nego^ulul 
de vite, sunt statornicite 1 2 iar- 
maroace anuale, carl au loc pe 
$esul Frumoasel, (situat in par- 
tea dreapta a riulul Bahluiul $i 
de a stinga piriuluf Nicolina); 
osebit in toate Joile, la locul 
numit: Movila-lui-Cuza, in par- 
tea orasulul ce poarta numele 
Tatara^i. 



Industria manuala ce se prac- 
tice in ora? este : croitoria, ciz- 
maria, zidaria, lemnaria $iferaria. 
Industria mare e reprezentata 
prin cite-va fabricl, precum : o 
fabrica de cortele, una de car- 
tonaj, doua de soda, una de 
scaune; mal multe fabricl de 
luminari $i sapun, o fabrica de 
bere ; doua mori mari de aburl 
pentru faina si mai multe mori 
de cal. 

Acest ora$ este legat, cu ju- 
de^ele limitrofe, prin trei linil 
de cale-ferata : Pa?cani-Ia$i, Un- 
gheni (cu Rusia) §i Ia$i-Vas- 
luiu ; prin calea najionala, cu 
Romanul $i Vasluiu; prin $0- 
sele judejene cu Boto?ani, Fal- 
ciu, VasluiQ, Roman. 

Are o sta^iune mare de cale 
ferata. 

Se afla in ora^ sucursala Ban- 
cel-Na^ionale ?i a Creditulul-A- 
gricol, institu^iunl publice ?i mal 
multe case de economil pri- 
vate. 

In privinfa administrative o- 
ra^ul este divizat in 5 despar- 
^irl. Pentru paza $i men^inerea 
ordinel publice se afla: un Pre- 
fect de Police cu 6 comisarl, 
mai mul{I sub-comisari, epista^I, 
un capitan de sergenJI $i ser- 
gen^I de ora§. 

Pentru paza de foe sunt pa- 
tru pompierii pendinte de co- 
mandamentul corpulul IV de 
armata din Ia^i. 

Comuna se administreaza de 
catre un Primar cu trei ajutoare 
$i Consiliul Comunal. 

Venitul com. e de 2086963 
lei, I9banl; iar cheltuelile, de 
1846034 lei, 76 banl. 

Serviciul sanitar al orasulul 
se face de catre un medic-pri- 
mar, 5 medic! de despar^iri, 5 
moa§e, 1 medic-veterinar $i 1 
vaccinator. 

In Ia$i sunt 45 biserici ortodo- 
xe §i 8 capele, cu 81 preofl, 18 



S197B. Marth ZHefionar GecgraAc. Vol. IV. 



Digitized by 



Google 



IA?I (ORAS) 



26 



IA?I (ORAS) 



diaconl, 96 cint&ref! $i 51 pa- 
racliserl. 

Se mat afla 1 biserica cato- 
lica, 1 luterana, 1 armeanS, 1 
lipovana. 

Numarul ^coalelor publice pri- 
mare de baeflf e de 10, cu 30 
institutor! $i cu o populafiune 
$colar& de 1400 elevi ; 8 §col! pri- 
mare de fete, cu 30institutoare 
§i 883 eleve; 2 gimnazit, 2 
licee, 1 universitate, cu 4 fa- 
culty!, avind un cabinet de fi- 
zica $i chimie $i o biblioteca; Se 
minarul Veniamin, $coala Nor- 
mals SuperioarS, $coala Norma- 
ls Vasile-Lupul, pentru inva{a- 
ton, $coala Comerciala, $coala 
Tehnica, $coala Fiilor-de-Mili- 
tarl, cu un cabinet de fizica $i 
chimie, $coala Copiilor-de-Tru- 
pa, $coala Normala de Fete, Ex- 
ternatul Secundar de fete, $coala 
Profesionala de fete, $coala de 
Meseri! a comunel, $coala de 
MeseriT a Reuniunei - Femeilor, 
Conservatorul, $coala dePictu- 
ra, 2 $col! Frobeliane, (una a So- 
cieta^e! pentru InvaJ&tura Popo- 
ruluT Romin) $i un Muzeu pen- 
tru ^tun^ele-Naturale. 

$col! private ma! de seama. 
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, 
pentru domni§oare, Liceul Nor- 
mal Humpel. Osebit inc£ se ma! 
afla un num&r de institute cu 
elevi intern! ?i extern! de am- 
beie sexe. 

Pentru procurarea $i tipSritul 
carfilor sunt: iolibrarii, 10 tipo 
grafii §i 2 litografii. 

Institute de bine-facere sunt: 
spitalul Siintul Spiridon, eel inai 
mare §i mai avut din $ar£, ad- 
ministrat de catre o Epitropie ; 
Spitalul Pa?canul, Spitalul Mili- 
tar, Spitalul-Evreesc, Institutul- 
Gregorian, pentru cre^terea co- 
piilor gasiflf, $i Institutul pentru 
feme! nebune. 

Sunt 17 farmaci!, ?i mai multe 
drogueril. 



Intre zidirile publice se in- 
seamna : Palatul-Administrativ 
sau Curtea-Domneasca, in care 
se afla instalate : Prefectura ju- 
de^ulut, Comitetul - Permanent, 
Tribunalul cu 4 sec^iunl, Par- 
chetul tribunatuluT, do! judeca- 
tori de Instrucfie, Curtea de 
Apel cu 2 secfiuni, Parchetul 
Cvir^eT, Camera Depunerei $i de 
Acuza^ie, Curtea cu Jura^I, Cor- '' 
pul Portareilor, Percepfia Statu- | 
lu!, Medicul-Primar al judeJuluT, 
Avoca^ii-Statulul, Casieria, Te- 
legraful ?i Po$ta, Arhiva Statu - 
lu!. 

In fa^a palatulul se afla sta- 
tuia lu! ^tefan-cel-Mare, Dom 
nul Moldove!. In centrul ora^ulin 
se ridic& Marea^a Catedrala a 
Mitropolie! $i biserica TreMe- 
rarhi, apoT biserica Sf. Spiridon, 
cu m&reata zidire a spitalulu!. 

Palatul Universita^ei, palatul 
$coale! militare, Liceele, Banca 
Nationals, Prim&ria $i Gara dru- 
mului de fer. Cazarmele de pe 
platoul Copoului unde se aflS ?i 
cimitirul militar. 

Printre caseleparticulare se ga- 
sesc zidirl mar! $i frumoase. 

Gradin! publice sunt : Copoul, 
Ghica-Voda, In marginea de N. 
a ora^ulul. Cimitire sunt douS, 
unul Eternitatea in partea de 
E. a ora$'iluI, $i altul afara de 
raza ora^ulul, in com. Galata. 

Intrarea 51 e$irea din ora? se 
face prin §apte barier! ?i anume: 
Copoul, Sfiraria, Hotinul, Moara- i 
de-Vint, Sahana, f u^ora, Socola, 
Nicolina, Trel-Calici $i Pacurari. 

Nofinnl istorice, — Nu mirea o- 
ra?utu! se crede de uni!, insa fara 
nici-un temeiu,caarfi fost din ve- 
chime cMunicipium Iassiorum» 
^i ca pe atunci sta^iona in el 
Legiunea a XIII Romana. Un 
atare municipiu n'a existat, de 
cit numa! in fantazia interpre- 
tatorulu! une! inscrip^iunl, iar 
legiunea XIII gemina a stajio- 



nat la Alba-Julia, inTransilvania. 
Un val numit al - lu! Traian, 
care trece din jud. Boto§ani in 
acest jude{, vine prin apropie- 
re de Ia$i, pe sub dealul Po- 
canilor, pe ^esul PrutuluT, tre- 
cind riul pe la satul $endreni 
?i merge pana la Nistru. Daca 
ar trebui si d&m crezSmint une! 
cronice slavone, apo! pe la in- 
ceputul secolulu! al XIV exista 
un principat al Ia^ilor, care 
traia in legatun de priete^ug 
cu domnul farilRominestI(To- 
cilescu, Istoria RominS, 1886, 
p. 120). 

Dela formarea Principatului 
Moldovel, ?i ma! cu seama de 
cind Ia?i deveni capitala prin 
stramutarea scaunulu! Domnie! 
de la Suceava, de catre Ale- 
xandru-Vodi Lupu^neanu in 
1565, el are o important isto- 
rica foarte mare. 

Inainte de a fi capitala a fost 
ars de Betgherel, fiul Hanulu! 
Tat&resc, cind a pr&dat ?i fi- 
nutul Cirligature!, la 15 13. 

La 1600, suferi jafur! din 
cauza rSzboiului dintre Simeon- 
Movila cu frat'n Buze?tl. 

La 162 1, Libozmischi, Hatma- 
nul, cu 4000 Le?I, a jefuit ?i 
Ta ars in timpul lu! Alexan- 
dru-VodS, fiul lui Hie?. 

La 1624, a ars palatul Dom- 
nesc $i Radu-Mihnea a stra- 
mutat re$edin$a la Hirlau. 

La 1650, Hmil-Hatmanul, cu 
Tatarii, a ars ora§ul cu curtea 
Domneasca §i biserica TreMe- 
rarhl, in timpul lu! Vasile-Lupu. 

La 1672, Sultan ul Mehmet, 
in timpul trecere! sale la ceta- 
tea Cameni^el, s'a preumblat 
prin ora?ul Ia§i §i pe dealul 
Cet&tuia, dupS care a mazilit 
pe Duca-Voda, punindu-1 in 
flare. 

La 1687, armatele lu! So- 
bieschi, Craiul Le^esc, care in- 
trase in fara, a ars manistirea 



Digitized by 



Google 



IA?l (ORA?) 



27 



IA?I 



Trisfetitele, Mitropolia vechle, 
Golia $i Feredeul-Turcesc. 

Tot atuncT, Dosoteiu, Mitro- 
politul, a dat moa?tele Sf. loan 
Novi, pe care Alexandru-Voda 
le cumparase de la paginl la 
141 5 $i care ati stat in far& 
300 de anl. AtuncI s'a dus $i 
Mitropolitul in f ara Le$easca 
cu toate odoarele scumpe ale 
Mitropoliei $i ale SfintuluT, in 
timpul lul Cantemir-Voda. 

La 1 7 1 1 , Petru-cel-Mare, care 
a venit cu oastea in f ara, a vi- 
zitat Ia$ul cu Imp&r£teas&, inchi- 
ninduse pe la toate bisericile. 

La 1723, ati ars Curdle Dom- 
ne$tf, cu mal multe case §i bi- 
serica Sf. Dimitrie, in Domnia 
lui Mihail Racovija. 

La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, 
Sararia ?i manastirea Golia, in 
timpul lul Constantin - Mavro- 
cordat. 

La 1740, ocupara Ru$il f ara 
sub Generalul Minih, $i in ura pe 
care o avea pentru Ghica-Voda, 
stricara Curple Domne^ti de la 
Frumoasa. 

La 1753, au ars, impreuna cu 
Curtea-Domneasca, biserica ca- 
tolica $1 cea luterana. 

La 1769, Ru$iT au ocupat iar 
cit-va timp ora$ul. 

La 1821, Domnitorul §u\u, 
in unire cu Ipsilante, instrumen- 
tui Rusief, au ucis pe toff Turcil 
din ora$. 

La 1828, au ocupat Ru^il 
ora^ul in r&zboiul cu Turcii. 

La 1848, Ru$il din nou au 
ocupat Ia$il in razboiul ce au 
avut cu Unguril. 

La 1849, fu ocupat de TurcT. 

La 1853—1855, fu ocupat 
de Austriaci. 

La 1859, s'a f&cut Unirea- 
Principateior. 

La 1862, s'a stramutat de 
aid capitala {arei in Bucure§ti, 
rimSnind ora$ul Ia$i numal capi- 
tals a jude^uluT. 



La 1878, in rSzboiul cu TurciT, 
f ami, Imparatul Rusiel, a tre- 
cut prin Ia$i cu Maril Duel. 

In Ia$i se mat afla un numir 
de monumente religioase, de o 
important mare istorica, pre- 
cum : 

Sfintui Nicolae sau biserica 
Domneasca, zidita de Domnul 
Stefan eel-Mare, la anui 1491 — 
1493. La 1676, a fost reparata 
$i reformats de Antonie-Ruset- 
Voevod. Dup& strSrautarea ca- 
pitale! de la Suceava, aceasta 
bisericS a servit de Mitropolie, 
pinS in timpul lul Duca-Voda, | 
cind Doamna sa Anasrasia, a 
zidit Mitropolia vechTe, pe a 
cireia ruine, s'a ridicat mirea^a 
Catedraia a Mitropoliei, ince- 
puta a se zidi prin staruinfa Mi- 
tropolitulul Veniamin -Costache, 
restaurata $i terminata in anul 
1887, sub Domnia Regelul Ca- 
rol I. 

Manastirea Dancul, zidita de 
Jurie-Dancul, in anul 1541, pe 
timpul lui Petru-Rare$; a fost 
inchinata la o manastire din 
Rumelia, de catre Duca-Voda, 
in a doua Domnie. 

Manastirea Barboiul s'a zidit 
pe la inceputul secolulul al XVII 
de Marcle-Vornic Barboiul, $i a 
fost inchinata Manastirel Vato- 
pedul, in timpul Domniel lul 
Duca-Voevod. La 1837, calugaril 
greel aii daramat-o, $i pe urmele 
el, aQ zidit actuala manastire, 
foarte frumoasa, in stil Byzan- 
tin. 

Manastirea Sf. Sava, zidita 
in intiia jumatate a secolulul 
XVII, s'a reitioit de boerul Jora 
Postelnicul la anul 1625. In a 
doua Domnie a luT Nicolae- 
Mavrocordat s'a infiin^at aci o 
^coala $i o tipografie, sub epi- 
tropia Patriarchulul de Icru- 
salim (17 14). Aceasta manas- 
tire a fost inchinata Sft. Mor- 
mint. 



Manastirea Barnovschi, zidita 
la anul 1627, de Miron-Bar- 
novschi-Voevod. 

Biserica Sf. loan Botezatorul 
s'a inceput a se zidi de Miron- 
Barnovschi-Voevod, $i s'a ispra- 
vit de Vasile-Voda la 1635. 

Manastirea Sfin^ilor TreMe- 
rarhT, zidita la 1639 de Vasile- 
Voda-Lupul, cu turnul de la poar- 
ta, zidit in 1638, care turn fund 
daramat s'a refacut in 1804 — 
1806. 

Manastirea s'a restaurat de 
catre Stat, fund una din cele 
mai frumoase monumente din 
tara. In ea se afla moa^tele Sfin- 
tel Mucenice Paraschiva. 

Manastirea Sf. loan Gura-de- 
Aur (Beilic), zidita de Duca- 
Voda la 1683, pe locul unel 
biseric! de lemn, ce a existat 
din timpul lui Tom?a-Voevod. 
Aceasta biserica a fost inchi- 
nata manastirel Cetajuia din 
com. Galata. 

Manastirea Golia, zidita la 
1640 de Vasile-LupulVoda. In 
ograda se afla institutul de ne- 
bunl; la poarta este un turn, 
linga care se afla ?i casa apelor 
de unde apa se imparte in tot 
ora§ul. 

Manastirea Sf. Spiridon, foarte 
vechle $i cea mal bogata, din 
a careia avere se intre^in spi- 
talele $i ospiciile din Moldova. 
In curtea bisericel se afla zidi- 
rea mareaja a Spitalului Central, 
unde este §i re$edin{a Admini- 
strate! Epitropiel. 

Manastirea Frumoasa, zidita 
de Grigore-Ghica-Voda, unde a 
fost un palat Domnesc ?i o 
grading foarte frumoasa. 

Ia§i, com. rur., in partea stinga 
a Jiulul $i la S. com. Romane^ti, 
pi. Ocolul, jud. Gorj. Se com- 
pune din catunele Ia^i si Dra- 
gute?ti. 

Situata pe $es, are o supra- 



Digitized by 



Google 



1A?I 



28 



IAZUL 



fa^S de 2910 hect., din carl 
1700 hect. arabile, 810 hect. 
pSdure, 400 hect. fine^e, izlaz 
$i livezi cu prunl. 

Are o populate de 200 fa- 
miltf, sau 725 suflete, din carl 
171 contribuabill. 

LocuitoriTposedS : 90 pluguri, 
120 care cu bol, 4 carufe cu 
cat; 820 vite marl cornute, 120 
of, 44 caf $i 120 porcl. 

Venitul com. e de 1225 lei, 
iar cheltuelile de 10 16 let. 

Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Jiul, Amaradia, ce izvo- 
re?te din plaiul Novaci $i Sla$ 
tiul. 

Comunica^ia in aceasta com. 
se face prin $oseaua nationals 
Filia?i-Pietro$ani ?i prin $oseaua 
comunala care o pune in corau- 
nicafie cu Ureche§ti la S.-E. 

Are : 1 $coala, frecuentata de 
35 elevi, $i 5 eleve ; 3 bisericT, 
facute in anil 1839, 1842 §i 
1868, de locuiiorl, deservite de 
1 preot §i I cintSre{; 1 moara 
pe apa JiuluT ; 4 pu{ in, 26 fin- 
tinf; 1 circiuma. 

Ia§i, cdtun de re$edin{S al com. 
cu acela?! nume, pi. Ocolul, jud. 
Gorj. Situat pe partea stingS 
a JiuluT, are o suprafaJS de 1460 
hect., din can 900 hect. arabile, 
360 hect. pSdure, 200 hect. fi- 
ne{e ?i livezi cu prunl. 

Are o populate de 150 fa- 
miliT, sau 525 suflete, din carl 
132 contribuabill. 

LocuitoriT poseda : 60 plu- 
guri, 80 care cu boT, 3 cSru{e 
cu cat ; 600 vite mar! cornute, 
80 01, 30 cal $i 70 porci. 

Ia§i, stafie de dr.-de.-f.^ in jud. 
Ia§i, pi. Ia$i (despar^irea I), com. 
Ia?i, pe linia Pa$cani-Ia$i, pusa 
in circulate la 1 Iunie 1870. 
Se aflS intre stabile Ciurea 8.6 
kil.) ?i Cucuteni (14.2 kil.). Inal- 
{imea d'asupra nivelului mSril 



de 36 m .89, Venitul acestel sta- 
tu peanul 1896 a fost de 1368279 
lei, 65 banl. 

Ia§i, trup de mofie, neiocuit, din 
jos de valea CSlni$tea, pendinte 
de com. Stnmba-Mare, pi. Cal- 
ni$tea, jud. Via$ca, proprieta- 
tea d-lut Em. Gradi?teanu, in 
suprafa^S de 2025 hect. 

Ia§i, padure de stejar, situata pe 
ambele coaste ale vaif Ia$i, pe 
proprietatea Strimba-d.-j., pi. 
Calni?tea, jud. Via^ca ; are o 
suprafafa de 150 hect. 

Ia§i, vale, in jud. Vla?ca, pro- 
prietatea Strimba-d.-s., ce ese 
din cimpul Ia?i ?i se scurge in 
Calni?tea in jos de satul Stoe- 
ne§ti. 

Iazil-Iuiuc, movilli, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Hazaplar ?i a- 
nume pe acela al catunului Cara- 
Chioi ; e a?ezata la sudui aces- 
tut catun, la 1 V* kil. ; face parte 
din deaiul Cara-Chioi, pe a ca- 
ruT culme se afla $i este punc- 
tul culminant al acestut deal; 
are o inal^ime de 117 metri, 
dominind prin inalfimea sa sa- 
tul Cara-Chioi in intregime, par- 
tea de N. a catunului Hazaplar 
$i vaile Arta, Burunul $i Dere- 
Alceac; este situata in partea 
centrals a plS?e! $i a com. 

Iazil-Iuiuc, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Gherengic, la ho- 
tarul acestet com. cu com. Ha- 
zaplar ; este a^ezata pe culmea 
dealulut Cogea-Sirt-Bair ; are o 
inal^ime de 102 m. 9*1 este punc- 
tul eel mai inalt al acestuTdeal; 
este situata in partea centrals 
$i pu{in estica a plS$ei $i in par- 
tea de V. a placet ; este artifi- 
cials $i acoperita cu verdea^a 



domina prin inStyimea sa dru- 
murile Hazaplar - Gherengic ?i 
Cara-Chioi-Copucci. 

Iazi-Orman, deal, in judeful 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. rur. Atmagea $i Ba$- 
Chioi, taiat fund de hotarul lor ; 
se desface din deaiul Canara- 
Ceiu; se indreapta spre E., in- 
tr'o direc^ie generals de la V. 
la E., brSzdind partea centrals 
a plS§eI $i cea vesticS a comu- 
nei Ba^-Chioi, $i cea nord-estica 
a comunel Atmagea; se pre- 
lunge?te cu deaiul Echili-Orman ; 
are 276 m, dominind valea Mu- 
safir-Culac $i drumui Atmagea- 
Ba$-Chioi ; e acoperit cu pS- 
durl. 

lazi-Orman,f>a'dure, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, com. 
Garvan, cSt. Veii-Chioi, a^ezatS 
pe ramificafiiie estice ale dea- 
luluf Ciriagi-Orman ; formeazS, 
cu padurea Cara-Ali-Corusu, pS- 
durea numitS Veli-Chioi ; are o 
intindere de 80 hect. ; esen^e 
principale : fag $i mesteacan ; e 
tSiatS de drumui Veli-Chioi-Cra- 
nova. 

Iazi-Orman, padure, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Enige, 
cSt. Polucci ; a^ezatS pe ramifi- 
ca^iile ?i poalele orientale ale 
dealulul Uzun-Culac-Bair, linga 
satul Polucci, la E. de el; are 
o intindere cam de 110 pog., 
esen^e principale: stejar $i fag. 

Iazo§ti, vale, in com. rur. BS- 
se^ti, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
din^i. 

Iazul, com. rur. in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, situatS in par- 
tea de N. a pi., la hotarul spre 
jud. BrSila. 

Teritoriul com. are o suprafa^S 
de 11500 hect. ?i se intinde 



Digitized by LiOOQ IC 



IAZUL 



29 



IAZUL-FETEI 



intre comunele: Murgeanca, Mi- 
lose$ti, Slobozia $i Cioara, din 
judeful Braila. Mo$ia este pro- 
prietate a statulul, cunoscuta 
sub numele de Iazul $i Lata- 
Sarata. tnainte de seculariza- 
rea m£nastirilor inchinate apar- 
finea manastirel Slobozia din 
acest jude{ $i a fost arendata 
pe anil 1885 — 95 cu 127700 lei. 
Pe aceasta mo$ie, deosebit de 
com. Iazul, se mal afla ?i com. 
Smirna. 

Dupa legea rur. din 1864, 
s'au improprietarit pe mosie 
229 locuitorl, iar dupa legea 
din 1878 s'au mal improprieta- 
rit 113; neimproprietariti se 
mai gasesc 201 locuitorl. Acest 
numar de locuitorl impropricta- 
riflf se gasesc pe intreaga mo- 
$ie Lata-Sarata, adica in doua 
comune, iar in com. Iazul se 
afla improprietartyT 141 locuitorT 
$i neimproprietartyl 1 14. 

Teritoriul com. este brazdat 
de valea Strachina, numita $i 
Lata-Sarata, pe care se afla la 
curile: Feroiul, U?urelul, Lacul 
Tatarulul $i Ma^e-Arse. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe partea de N. a 
coast el vael Lata Sarata. 

Are : o §coala de baetl, cu 30 
elevl, condusa de un invatator 
salariat de stat $i comuna ; o 
$coala de fete, cu 14 eleve, o 
invafatoare salariata de com. 

Localul $coalef este cladit de 
comuna. 

Este o biserica, deservita de 
2 preotf ?i 2 dascall. 

Populajia com. este de 243 
familil, saii 1046 suflete : 564 
barbafl §i 482 feme!; 1035 Ro- 
minl, 2 Grecl ?i 9 de alte natio- 
nality!; 1037 cre?tini ortodoxl 
§i 9 mozaicl; 258 agricultorl ; 
6 meseria^I, 6 comerciantl; S 
profesiunT libere ; 50 muncitorl 
$i 16 servitorT. $tiu carte 169 
persoane. 



ContribuabilT sunt 135. 

Vite: 470 cal, 776 bol, 843 
ol, 5 bivoll $i 300 rimatorl. 

Venitul comunel e de 4193 
lei $i cheltuelile, de 5444 lei. 

Iazul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j , com. Dealul-Nou, si- 
tuat linga Petricica ?i in valea 
piriului Rachiti^ul. Are o po- 
pulate de 64 familil, sau 259 
suflete. 

Vite sunt: 4 cal, 122 vite 
cornute 91 46 porcl. 

Sili^tea satulul se afla laRa- 
diul-lazulul. 

Iazul, numirc data pfirfil din 
lacul Bilhacul, ce strabate com. 
Cilibia, jud. Buzau. 

Iazul, lac, jud. Braila, situat la 
V. de lacul Coada En eel $i la 
N.-V. de Lutul-Alb. Are o su- 
prafaja de 45 hect. Apa sa 
confine substance minerale. 

Iazul, ostrov, jud. Braila, coprins 
la S. intre Vilciul $i Brezoiasa, 
la E. $i V. intre privalul Ulmul 
$i Gingara^oaia §i la N. intre 
iezerele $erban $i Lunguleful. 

Iazul, girlll, abatuta din riul Te- 
leajenul, trece prin mijlocul co- 
muneT Bucovul, pi. Cricovul, 
jud. Prahova, ?i se varsa iara^I 
in Teleajenul. 

Iazul, piriil, jud. Tecuciu, format 
din izvoare, curge printre sa- 
tele Barna $i Poiana, comuna 
Godine§ti. Confine pe$te $i con- 
duce o moara. 

Iazul-de-la-Rediu, iaz, pe mo 
.sia Hapil, com. Virful-Cimpu- 
ltn, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu, in suprafafa de 50 hect. 

Iazul-Domnesc, iaz, pe mo$ia 
Dimacheni, comuna cu acela§I 



nume, pi. Co§ula, jud. Dorohoiu, 
din care a ramas numal vatra 
$i lezetura ce se intinde in cur- 
mezi$ul sesulul Jijief, din dealul 
Dimachenilor in dealul Corla- 
tenilor. Are o singura deschi- 
dere pe unde curge riul Jijia. 
Tradtyia spune ca acest iaz ar fi 
fost facut din ordinul lul $te- 
fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo- 
$ia era Domneasca. Mo$ia mal 
tirziu devenind in proprietatea 
boeruluT Hatmanul Balica, el ar 
fi reparat iezetura ce se stricase. 

Iazul-Domnesc, iaz, numit $i 
Cebalaul, pe mo$ia Vacule$ti, 
com. cu acela^I nume, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiu. Este foarte 
vechiu $i afost renumit odinioara. 
A fost daruit manastirel Molda- 
via din Bucovina, de catre Bog- 
dan $tefan-Voda, prin uricul 
din 20 Maiu 1570. Manastirea 
l'a stapinit pana la 1785, cind 
se vindu mo$ia. 

Iazul - Dracului (Lingurari), 

sat, jud.^VasluiUjCom. Poene^ti, 
pi. Racova, pe valea piriului 
Racova. 

Se zice ca $I'a luat aceasta 
numire de la un iaz, unde in 
fie-care an se inecau cite un 
numar oare-care de oamenl, $i 
pentru aceea l'au botezat Iazul- 
Draculul. 

Are o populate de 20 fami- 
lil, sau 100 suflete, locuitorl \\- 
ganl lingurari nelmproprietarifT, 
locuind pe mo?ia numita Slobo- 
zia- Strajescu. 

Locuitoril poseda: 10 01, 3 
capre ?i 1 cal. 

Iazul-Fetei, girld/]\\d. Prahova, 
191 ia inceputul din riul Teleaje- 
nul, mal jos de satul Plopeni, 
face mal multe zigzagurf, stra- 
bate comunele: Bolde?ti, Sca- 
eni, Plea?a ?i Bucovelul, din 
josul careia se varsa iara^I in 



Digitized by LiOOQ IC 



vm im i 



30 



lBANEfTI 



Teleajenul. Pe acestrlu, in ra- 
ionul com. Scaeni, sunt insta- 
late : 2 pive ; 3 morl ; 1 fabrica 
de faina ?i o fabrica de hirtie. 
La doua morl se macina $i 
coaje de copacl pentru tabaca- 
rie. 

Iazul Mare, pise de deal, pe 
mo^ia Brosc&u^i, com. cu ace- 
la$I nume, pi. Copula, jud. Do- 
rohoiu. 

Iazul-Mare, iaz, in jud. Boto- 
?ani, com. Dobirceni, pi. Jijia. 

Iazul-Mare, iaz, jud. Boto?ani, 
format de piriul Corogea, in 
partea de V. a com. Bodule^ti. 

Iazul-Mare, iaz, la intilnirea 
vailor Blage^ti ?i Guge?ti, pe 
teritoriul com. Guge?ti, plasa 
Crasna, jud. Falciu. 

Iazul-Morii, iaz, format din pi- 
riul Hliboci ?i piriul Brosca- 
ria $i Seli^tea, linga moara de 
aburt din Raiu, pe teritoriul sa- 
tului Ora$eni, com. Curte^ti, jud. 
Boto$ani. 

Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si- 
retulul, mo§ia Virful-CimpuluT, 
comuna cu acela§i nume, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu, in 
suprafafa de 15 hectare. 

Iazul-Nou (§ipotele-de-Sus), 

sat, in centrul com. $ipotele, 
pi. Bahluiul, jud. Ia§i, pe unpo- 
di$, intre piraiele : Meletinul la 
dreapta §i Sterileuca la stinga; 
infiinfat in 1879, cu no! impro- 
prietaripf. 

Ibana, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Minzatf, spre N r . 
de satul Minza{i-Raza$i. 

Ibaneasa, sat, pe mo$ia cu a- 
cela§! nume, comuna $tiubeeni, 



pi. Ba?eul, jud. Dorohoiu, infi- 
in^at cu vre-o 30 anl in urma 
de proprietarul Vasile Drosu. 
Are o suprafa^a cam de 1072 
hect. $i o populate de 22 fa- 
milii, sau 92 suflete. 

Ibaneasa, piriil, tzvore^te din 
padurea de pe Ibane$ti, mat 
din sus de sat, com. Ib£ne$ti, 
pi. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu; 
curge in jos pe la Leveni, Cor- 
dareni $i Vorniceni, §i se varsa 
in riul Jijia, la Iepureni, jud. 
Boto?ani. 

Ibane§ti, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. Este situata pe valea 
riulu! Cungrea-Mica, la 25 kil. 
de capitala jude^ulu! $i la 20 
kil. de a pla?el. 

Comuna de la inceput a fost 
a?ezata tot pe aceasta vale, insa 
nu in linie dreapta, ci cu locum- 
tele raspindite pe coastele vael, 
pana la alinierea satelor, cind 
s'au adunat toflf, facindu-?! lo- 
cuin^e unit linga al^ii. 

Are o populafiune de 80 
familii, sau 383 suflete, din can 
74 contribuabiltjlocuesc in 105 
case. 

Are: o biserica, fondata la 
• anul 1786 de locuitorul Ion 
Negreanu, din comuna Vaf-de- 
Ei, zugravita al doilea la 1833, 
cind s'a reparat din nou, $i acum 
deservita de un preot ; o ?coala, 
cu intre^inereacareia statul chel- 
tue?te anual 1242 lei, §i carefre- 
cuentata de 29 copif (26 baeflf, 3 
fete), din num&rul de 57 copii 
in virsta de ?coalS. Stiu carte 
39 persoane. 

Locuitorit in maioritate sunt 
mo$nenf ; numaf 1 1 s'au im- 
proprietarit la 1864, pe mo?ia 
statuluT «Secu{a», azt prin vin- 
zare a D-luI D. Birsescu, din- 
du-H-se 50 hect. Vite sunt: 20 
cat ?i iepe, 140 boT, 32 vac!, 
530 ol $i 64 porcl. 



In raionul comunei e o moar& 
cu aburl a D-lui I. Dulujan din 
Slatina. 

Toata comuna se intinde pe o 
suprafa^a de 412 hect. 

Se fabrica in termen mijlociu 
2CXX) decal. vin ?i 800 decal. 
{uica din drojdi! ?i tescovina. 

Comerciul se exercita de 3 
persoane. 

Venituriie $i cheltielile com. 
se urea la 1 8 20 lei, 1 4 bant, anual. 

$oseaua jude^eana atinge co- 
muna pe la capul de N., inles- 
nind comunica^ia intre Ibane^ti 
cu Urluiasca, ?i Ibane?ti cu Ra- 
de^ti ?i Oporelul, la S.-E. 

E brazdata de dealurile: Vief 
$i Ursulut ?i udata de girla 
Cungrea-Mica ?i vilcelele : Micul, 
Mirioara, Nanui ?i Ursul, car! 
se varsa in Cungrea-Mica, in ra- 
ionul comunet Ibane^ti. 

Se margine^te cu comunele: 
Urluiasca, la N. ; Cucue^i, la S. ; 
Rade^ti, la E. ; $i mo?ia Iba- 
ne$ti, la V. 

Ibane§ti, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-s., formata 
din satele: Cristine§ti, Danileni 
51 Ibane?ti, cu re§edin^a prima- 
riel in Ib5ne?ti. Are: 1690 fa- 
milif, sau 41 17 suflete; 5 bise- 
rici, cu 4 preo^f, 8 cintareflf ?i 
4 palamarl; 2 $colT, conduse 
de 2 inva^atorl $i frecuentate 
de 140 elevl; 3134 hect. 36 ar. 
pamint satesc; 7779 hect. 69 
ar. cimp $i 1900 hect. 96padure, 
ale proprietarilor; 8 iazurl ?i 
8 l 2 pogoane de vie. 

Budgetul comunei e de lei 
10283, bant 86, la veniturT, ?i 
de lei 965 I, ban! 20, la cheltuelf. 

Vite marl cornute 1445, 01 
5800, capre 16, cat 320, porcl 
715; stupT cu albine no. 

Ibane§ti, sat, pe mo^ia cu ace- 
la?! nume, com. Ibane$ti, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu; are 



Digitized by LiOOQ IC 



IBANE$TI 



31 



ICHIMENl 



800 familiT, saQ 2019 suflete. 
Asezarile satenilor in mare parte 
sunt bune, cu livezT ?i gradinl. 

Proprietatea mo$ielor Ibane^ti 
$i Cristine^ti, acum unite, in 
vechime era a Manastirel Su- 
cevi^a din Bucovina, pana cind 
s'au vindutla 1785; iar acuma 
este a D nel Euia de Bouillot, 
nascuta N. R. Roznovanu. 

Sunt in sat 3 bisericT, cu 2 
preofT, 4 cintare{T $i 2 paliraarl, 
din carl: una mare de zid, cu 
hramul Sf. Mihail $i Gavriil, fa 
cuta la i860, cu cheltuiala repos 
Marele VisternicN. Rosetti-Roz 
novanu ; a doua cu hramul Sf. 
Nicolae, este mica, de lemn, fa 
cuta din vechime de ni§te ca 
lugarl ; a treia, tot de lemn, 
mica, cu hramul Inaltarea Dom- 
nuluT, ftcuta la 1789, de catre 
satenl. Are o §coala primara, con 
dusa de un invajator $i frecuen- 
tata de 80 elevi. 

Satenif improprietaritT au : 
2003 hect. 64 aril pamint, iar 
proprietarul mo$ieT are: 6261 
hect. 55 aril cimp §i 142 1 hect. 
20 aril padure, cu diferite esen^e 
de arborT. Ingrijirea §i esploa- 
tarea padurel se face dupa re- 
gulele silvice. Aceasta este una 
din padurele insemnate din plasa, 
limitrofa cu padurele: Pomirla, 
Tirnauca, Her^a, Damileni $i 
Orofteana. 

Pe mo§ie sunt: un rate?, co 
$ere $i hambare de strins $i 
pastrat productele; magaziT de 
pastrat uneltele plugariel ; vel- 
ni{a cu toate dependence ei 
§i grajdurT de ernat vitele. 

Sunt 6 iazurl, din carl mal 
marT sunt : Dragulea, de 2 1 hect. 
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect. 
60 aril $i Cristescu, de 6 hect. ; 
toate produc pe?te §i racl. 

Este o vie in suprafa^a de 
6 l l% pogoane. 

Piralele principale sunt : Iba- 
neasa, Hlibocul $i Pietrosul. 



PTeatra calcarica ?i grasa se 
gase$te in multa cantitate, $i 
se estrage de satenl de pe lo- 
curile lor cind este cautata de 
tirgove^il de Dorohoiu. 

Drumurile principale : acel de 
la Her{a la Dorohoiu ?i acel de 
la Her^a la Saveni. 

Hotarele mo$iei sunt cu : Po- 
mirla, Tirnauca, He: {a, Dami- 
leni, Liveni $i Trestiana. 
I Localitati insemnate : Mor- 

j mintul-Urie§uluT, Magura, Mo- 
I vila - Mare, Seli^tea - VechTe, $i 
I Straja. 

Ca fapt istoric este : Retra- 
1 gerea de la satul Tatara$ani 
I aicea, a lui $tefan Petriceico- 
Voda, cu oastea ce avea, pen- 
tru a mal aduna din nou o$tT 
$i provizil, a?teptind pe PolonT 
ca sa vina. Aceasta a urmat 
dupa razboiul din 1673 cu Tur- 
cil, carl fusese batu{T la cetatea 
HotinuluT. Boeril in frunte cu 
Miron Costin, cariT inso^iau pe 
Petricetco, s'au desbinat de el 
§i s'au retras in jos la satul Ci- 
caeni, astazi numit Dimacheni. 

Ib&ne§ti, com. rur. $\ sat, injud. 
Tutova, pi. Simila, pe piriul 
Minza^i, spre N. de Birlad. Are 
614 locuitorT $i 158 case. Satul 
formeaza o com. (com. Ibane^ti) 
cu catunele : Puful-Olarulul, Cor- 
neiul §i Ghicani. In toata com. 
sunt : 900 loc, din can 128 
$ttu carte; 175 contribuabilF ; 
231 case. Se cultiva viermiT de 
matase. Are 52 hect. viT, din 
carl 2,25 nelucratoare $i 14 hect. 
livezT cu prunT. 

Comerciul se face de !6per- 
soane. 

Are o $coaia primara de bae^T; 
2 bisericT. 

Veniturile com. sunt de 5375 
lei, 14 ban!. 

Ib&ne§ti, mope, a statuluT, jud. 
Olt, fosta pendinte de schitul 



Brincoveni, care, pe periodul 
1886 — 96, s'a arendat cu 570 
let anual. 

Ib&ne§ti -de - Seaca, padure, a 
j statuluT, in intindere de 150 
hect., pendinte de com. Ibane- 
I $ti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

I bra, insula, in Dunare, compusa 
din 2 trupurT. Are 100 pog. pa- 
dure §i depinde de com. Ianca, 
se afla in dreptul pichetulul A- 
mara^ti §i com. Potelul,in fafasa- 
tuluT Ostrov din Bulgaria, in 
jud. Romana^i. 

Ibrianul, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Ialomi^a, cat. com. Frasinul. 

Ibrianul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Ialomifa, cat. com. Finta. 

Ibrianul, tnofie particulara, cu 2 
trupurT, unul de 429 hect. ?i 
altul de 250, in com. Tuluce$ti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu. 

Ibri§orul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
Slava-Rusa ; se desface din dea- 
1 j1 Ciucurova ; se intinde spre 
N., printre piraiele Slava-Ru- 
seasca $i ceaCerchezeasca, intr'o 
direc^ie generala de la N. la S., 
brazdind partea centrala a pi. 
?i a com. ; pe muchea lui mer- 
ge hotarul dintre catunele Sla- 
va-Rusa $i Ba?Punar; la poa- 
lele de S. se afla frumoasa ma- 
nastire Uspinia ; are 241 m. ; 
este acoperit cu padurT, tuftri- 
§uri §i pa^unT. 

Ichim, pddure> pe mo$ia Cuco- 
reni, com. Cucoreni, pi. Tirgul, 
jud. Boto$ani; are o intindere 
de 386 hect., populate mai mult 
cu stejar. 

Ichimeni, sat, in jud. Dorohoiu, 
pi. Ba^eul, com. Dragu^eni, for- 



Digitized by LiOOQ IC 



ICHIMENI-PISOSCHI 



32 



ICOANA 



mat din dou& catune : Ichimeni- 
Pisoschi ?i Ichimeni-Softa, cu 81 
familii, sau 344 suflete. 

Proprietatea mo?ie! este parte 
a D-luI Todirel Pisoschi, iar par- 
te a ereziior defunctulul Softa. 

S&tenil inproprietilri^T au 185 
hect 60 aril pSmint; iar pro- 
prietaril mo^iei partea Softa, 
1466 hect. 56 aril $i partea 
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril. 

Are o biserica\ cu hramul 
Sf. Vasile, mic&, de lemn,fecu- 
t& de sStenl. 

Sunt 4 iazurl pe mo$ie, din 
carl eel mai mare este acel numit 
al-Volov^ulut. 

Pirate sunt : VolovS^ul, ce tre- 
ce pe hotarul despre Ad&$ani, 
$i Bodeasa peste mo$ie. 

Drumurile principale: acel de 
la Darabani ce duce la $tef&- 
ne$ti ?i acel de la Co{u$ca la 
S£veni. 

Hotarele mo§ie! sunt cu: A- 
vr&meni, Dr&gu§&ni, AdS^ani, 
Nichiteni $i Bodron. 

Ichimeni-Pisoschi. VezI Ichi- 
meni, sat. 

Ichimeni-Softa. VezT Ichimeni, 
sat. 

Ichime^ti (Minzale^ti), c&tun, 
de re^edin^a, al com. Minzale§ti, 
jud. Buz&ti, cu 220 locuitor! $i 
40 case. E locuit din vechime 
de familia MinzalS, care a dat 
numele nu numal acestut c&tun, 
dar chiar intregel comune. 

Icleanul, deal, apar^ine comunei 
Vier^ani, jud. Gorj. Are o direc- 
{ie N.-S. E o prelungire a dealu- 
rilor ce vin pe la Licurici, in- 
tra in hotarul Muscule?ti, intre 
Valceaua-De^ului la V. $i Hu- 
rezani-d.-s. la V. ?i se termini 
in valeajiulul, intinzindu-se spre 
S. p&n£ la I$alni{a din Dolj, 
sub numire de Dealul-Chiciora- 



luluT, retezindu-se de Amara- 
dia. 

Icleanul, deal, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Poiana-Flore?ti, 
ramificafiune a dealului Chicioa- 
rei (Gorj). Are o tnal^ime de a- 
proape 400 m. §i prezintS pis- 
curile: Bobicinului ?i Coco?a- 
tulul. Este acoperit cu pSdurl 
?i purine vif. 

Icoana, com. rur., in jud. Olt, 
pi. Mijlocul, situata in lunc£, pe 
malul drept al riulul Vedea, la 
30 kil. de capitala judefulul ?i 
la 5 kil. de re$edin^a pl&$ei. 

Se compune din 2 c&tune : 
Icoana ?i Calug&reasca, cu o 
popula^iune de 140 familii, sau 
702 suflete (395 bSrbati ?i 312 
femei), din carl 135 contribiabilT; 
loeuese in 120 case §i 21 bor- 
deie. 

Se zice c£ in aceste locurt 
au fost pSduri mart, seculare, 
in care oamenii bajentyl gaseau 
locurT de ascuns. Aci aflarS. el 
un copac mare ?i foarte batrin 
in care se afla o sfinta* icoanS 
aproape acoperita de coaja lul, 
care crescuse peste dinsa. Oa- 
menii adapostiflf aci formari cu 
timpul un sat, numit Icoana. 
Mult timp s'a numit ?i Dum- 
br&vioara, sau Dumbr&vi{a. 

C&tunul C&lug&reasca s'a in- 
fiintat cu mult mai tirziu. 

Dintre locuitorT, sunt 2 cro- 
itorl, 2 fierarl, 2 viori?ti $i un 
dulgher. Mo$ia e proprietate 
particular^. Proprietarii ce! mai 
insemna^I sunt mo$tenitoriI lul 
C. Plopeanu, carl posedi 1290 
hect. arabile j?i 150 hect. p&- 
dure. Locuitoril impropnet^ri^I 
dup& legea rural& din 1864 
sunt: 55, in Icoana, cu 280 po- 
goane sau 140 hect. ?i 35 in 
Calugareasca, cu 340 pogoane 
sau 170 hect. 

Vite sunt; 80 boT, 30 vacl, 



60 vifel ?i minza^I, 30 cai, 1 200 
ol, 100 porci. 

Tot teritoriul comunet ocupa" 
o suprafafa de 1698 hect. 

Are o biserica\ deservitS de 
un preot $i un cintSre^, plati^i 
din budgetul comunei. 

$coala s'a renfiin^at la 1 Sep- 
tembrie 1896. Este frecuentatS 
de 29 b5etf. Stat ll cheltue$te 
cu ea 756 lei. 

Comerciul se esercita de 2 
persoane. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi $i cheltueli de 226olei, 19 
banl. 

Se leag&printr'o $osea vecinala. 
la N. cu com. Buze?ti; la S. cu 
com. Florul; la N.-V. cu com. 
Ursoaia. 

Teritoriul comunei se limiteazS 
la E. cu riul Vedea, la V. cu 
com. Timpeni, la N.-V. cu com. 
Ursoaia $i la N.-E. cu com. 
Buze$ti. Paralel cu riul Vedea 
se intinde, de la N. la S. Dealul- 
Vedel, care are o ina1$ime de 
vre-o sutS. metri, acoperit cu 
verdea^a 51 p5durl. 

Icoana (Palanga-Obedeanu- 
lui), sat, face parte din com. 
rur. Stoene^ti-Palanga, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. Cade spre E. 
de Stoene$ti. Are locurl smir- 
coase; iar la N. de aceste lo- 
curl se intinde o culme de deal 
care se termini ling& riul Cio- 
rogirla, spre E. de Bolintinul- 
din-Deal. 

Se intinde pe o suprafa{£ de 
196 hect., pe carl le cultivS lo- 
cuitoril, afar^ de 61 hect. carl 
nimin sterpe. Populafia satulul 
e de 294 suflete. 

Are o bisericl, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservit& de un 
preot ?i un cintare^. 

Comerciul se -face de 1 cir- 
ciumar. 

NumSrul vitelor marl e de 
287 $i al celor mid de 302. 



Digitized by 



Google 



ICOANA 



33 



1DRIS-CUIUS 



Icoana, sat, face parte din com. 
rur. cu acelas! nume,pl. Mijlocul, 
jud. Olt, situat pe lunci si malul 
drept al Vedei. Are o popula- 
{iune de 304 locuitorl, din carl 
35 sunt improprietiri^T dup& 
legea ruralS, cu 140 hect. Are 
o biseric£, deservita de 1 preot 
si I cint5re^. 

Icoana, numirea unul sat vechiii, 
pe valea Nanovului, ceva maT 
sus de com. Nanovul, jud. Te- 
leorman. Acest sat era locuit 
numai de Bulgari si a fost 
str&mutat pe Valea- Vedei, la 4 
kil. Satul a p&strat numele tot 
de Icoana, p&n£acum vre-o 20 
de anT, cind i s'a redat numirea 
de Nanovul-d.-j. Locuitorif insi 
11 p&streazei si ast&zl numirea cea 
vechle de Icoana. 

Icoana, mosie particular^, pe 
care la 1 864 s'au improprietcirit 
83 locuitorl din com. Salcia, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. 

Icoana, munte, in partea de N. 
a com. Star-Chiojdul, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, acoperit 
cu p&dure si izlaz. 

Icoanei (Piciorul - ), munte, VezT 
Piciorul-Icoanel, jud. Neamju. 

Icoanei (Vlrfiil-), munte M com. 
P£n3t&ul, jud.BuzSu; arep&dure, 
finea^ si mult pietris. 

Iconi^ei (Vlrful-), deal, in partea 
de N. a com. Bordeni, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, acoperit cu 
p^dure. S'a numit ast-fel de la 
o icoana, ce se aflii si azi intr'un 
copaciu b&trin. 

Icule^ti, fiume, ce purta in vechi- 
me satul DrSgoaia, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d. j., com. Tinc&n&ul. 

Icu^eni, sat, situat pe deal, in 



partea de S. a comuneT Poeana- 
Lung&, pi. Siretul, jud. Botosani, 
cu o suprafa^i de 760 hect. si 
o popula^iune de 50 familii sau 
3 1 5 suflete, din cart 1 1 1 contri- 
buabill. 

Sunt 3 iazurl si 2 morlde apa. 

NumSrul vitelor e de 442 bol. 
160 vaci, 52 caT, 195 01 si 35 
porcl. Sunt 20 stupl cu albine. 

Icu^eni, sat t jud. Iasi, pi. Branistea, 
com. Stinca, pe malul sting al 
JijieT, mat in jos de satul Lu- 
ceni, cu o populate de 46 fa- 
milii, sau 202 locuitorl. 

Are o bisericS; o scoal&, in- 
fiin^ata la 1865, frecuentatS de 
29 elevl, cu local propriu, facut 
de Stat. 

Vite: 237 vite mart cornute, 
92 oT, 30 cai si 136 rimatori. 

Idegla, balta, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Ciuperceni, spre S 
decomuni, cu ointindereaproxi- 
mativS de 80 hect. Contine peste. 
Se scurge in Dun&re prin Riio- 
sul. De Idegla fin: Topilele-Mari 
si Topilele MicT. 

Idriciul, com, rur., in partea de 
S.-K. a pi. Crasna, jud. Falciu, 
asezata pe v&ile si dealurile Dol- 
heni si Albesti, m&rginit&: la N., 
cu satul Vladnicul ; la S., cu co- 
muna Rosesti; la E., cu comuna 
Vutcani si la V., cu comuna Al- 
besti. Este formats din satele: 
Dolheni, Idriciul, Radiul si Til- 
haresti, pe o suprafa^a cam de 
1 702 hect. si cu o populate de 
300 familii, sau 750 suflete, din 
can 200 contribuabili. 

Locuitorif parte sunt rSzesT, 
iar& parte cl&casi, inproprietari^f 
prin legea din 1864. Unil sunt 
cobori^i din partea muntcluT, ca: 
Muntenit, Focs&neniT, Balaur, 
etc., alfri din Muntenia si de 
peste DunSrea, ca : Vcllenit, 
$erban, Muruz, Dragoslav, etc. 



Teritoriul comunel e udat de 
piriul Idriciul. 

B idgetul com. e de lei 3900, 
banl 40, la veniturl si de lei 
3570, bani 75, la cheltuell. 

Vite mart cornute 500, 01 
200, cal 130 si porcl 150. 

Idriciul, sat, in centrul com. I- 
driciul, pi. Crasna, jud. F&lciu, 
spre partea de S.-V., asezat in 
partea dreapti a piriului Idri- 
ciul, pe o suprafa^a de 858 hect. 
si cu o populate de 80 familii, 
sau 300 suflete. Locuitoril sunt 
razesi. 

Aid este resedin^a com. Are 
o scoal& infiin^ata in 1869, fre- 
cuentata. de 40 elevl; o bise- 
ric3, facut& de locuitorl in i860, 
cu 1 preot si 1 dasc&l. 

Spre S. de sat, este o mo- 
vili innalti, pe care se zice dk 
a fost din vechime un schit. 

Idriciul, piriu, izvoreste din Re- 
diul-Vladnic, com. Corni, pi. 
Crasna, jud. F&lciCi, curge in 
lungul comunelor : Idriciul si 
Rosesti ; udS satele Tilh&resti 
si Idriciul, unde primeste pt- 
raele : Raroaea si Girne^oaea ; 
apoT trece prin satele : Rosiesti, 
Bogheni, si de la Gura-Idriciul, 
se las£ spre V. si se vars& in 
stinga riulul Birladul. 

Idriciul, ses, dup& numele piriu- 
lui Idriciul, se intinde pe o su- 
prafa^a de 2 kil., in partea de 
S. a com. cu acelasl nume, pi. 
Crasna, jud. F&lciii, infundin- 
du-se sub Dealul-Rosiestilor. 

Idris-Cuius, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, c5t. com. 
Mamut-Cuius ; situat in partea 
centrals a pl&sel si cea vesticfi 
a com., la 2 kil., spre N.-V. de 
resedin^S, pe valea cu acelast 
nume ; are o intindere de 1829 
hect., din carl 15 hect. ocupate 



61273. iior$l$ Dicfionar Geografle. Vol. IV. 



Digitized by VjOOQ IC 



IDRIJA 



34 



IEPEI (VALEA-) 



de vatra satuluT, cu 64 case ; 
popula^ia sa, in maioritate Turd 
si BulgarT, este de 69 familii, 
sau 291 suflete, ocupindu-se cu 
pastoritul si agricultura. 

Idri{a, movild, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, la hotarul dintre 
comunele rur. Mamut-Cuius si 
Cocargea, pe culmea dealulul 
Cara-Iuiuc; are o inal^ime de 
147 metri si este acoperit cu 
verdeafa ; fost punct trigono- 
metric de observa^iune de ran- 
gul al II-lea ; este situata in par- 
tea estica a plasei si a com. Co- 
cargea si cca vestica a com. 
Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S. 
de cat. Idris-Cuius ; domina prin 
inatyimea sa satele Idris-Cuius, 
Mamut-Cuius, precum si ruinele 
satului Spapinar. 

Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, com. Ceamurli-d.-j., 
cat. Caugagi ; este o ramifica^ie 
orientals a dealulul Chiuciuc- 
Chioi-Bair ; se indreapta spre E., 
avind o direcfiune general^ de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea sudica a plaseT si vestica 
a com. ; lasa spre S.-E. dealul 
Cara-Burun ; ramifica^iile sale 
estice se termini pe malul pi- 
riului Slava, si pe sub poalele 
lor trece soseaua na^ionala Ba- 
badag-Constan{a, iar cele ves- 
tice se termina in malul sting 
al piriulul Valea-SatuluT; pe sub 
poale merge drumul comunal 
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua natio- 
nals Tulcea - Constanta; are 
147 m., dominind asupra satelor 
Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vailor 
Slava si Satului; punct trigo- 
nometric de observable derangul 
al 3 -lea; este acoperit cu fine^e 
si semanaturi. 

Ieno§e§ti sati Ienu§e§ti, com. 
rur., in partea de E. a plasei 
Oltetul-Oltui-d.-s., jud. Roma- 



na{i. Se compune din satele Ie- 
nusesti (300 iocuit.), Criva (200 
locuit.), Gabera (182 Iocuit.) 
si Spurca^i (200 Iocuit.). E ase- 
zata pe malul drept al Oltului, 
pe dealul la poalele cSruia in- 
cepe valea acestul riu, la N. 
de com. Piatra si mat jos de 
Slatina, pe ^armurile riului Cor- 
nesul. Ocupa por^iunea de teren 
coprinsa intre soseaua, linia 
ferata Corabia-R.-Vilcea si linia 
ferata Slatina - Craiova si riul 
Cornesul. Se afla la 14 kil. de 
Bals si la 28 kil. de Caracal. 
Altitudineaterenulul d'as-jpra ni- 
velul 11 marii este de 145 m. 

Are o populate de 242 fa- 
milii, sau 882 suflete, din can 
190 de contrib. 

Badgetul com. e de 2808 lei 
la veniturl si de 2765 lei la chel- 
tueli. 

Satenii se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. Vite 
marlcornute 675, vite mici 1300. 
Are: 7 stabilimente comerciale; 
o scoala, condusa de un inva- 
{ator si frecuentata de 40 elevi, 
din 7icopii in virsta de scoala. 

Are 3 biserici: Sf. Hie (1819) 
in Enesti, Sf. Nicolae (1840) 
si Sf. Nicolae (1875) in Criva, 
cu 2 preo^T si 4 cintareflf. In 
centrul com. se afla un zid gros 
de 3 palme, care inchide un 
spajiu de 100 m. patra^T, si in 
coasta dealuluT pe unde trece 
calea ferata s'a dat de zidurl 
de piatra mica si caramida mare 
ceea-ce probeaza un asezamint 
roman ; in adevar in coasta dea- 
luluT taiat s'a destainuit lucra- 
torilor si azt e vizibila o sec- 
^iune a cail romane, construita 
cu pietris si cu intariturl si par- 
doseala de caramizl late, care 
este acea insemnala pe Tabla 
lu! Peutinger cu direc^ia de la 
Romula la Apulum. La Ieno- 
sesti, d. profesor Tocilescu a- 
seaza pe baza distan^ei indicate 



in aceasta Tabla, cetatea romana 
Acidava. 

Ieparia, deal, in jud. Iasi, pi. 
Turia, com. Bivolari, pe care se 
afla o padure de stejari, plopi 
si ulmT. 

Ieparia, iaz, pe teritoriul satului 
Onesti, com. $ipotele, pi. Bah- 
luiul, jud. Iasi, numit ast-fel de 
la hergheliile de iepe ce se cres- 
teaii prin imprejurimile acestut 
iaz. 

Iepei (Dealul-), mope, in jud. 
Buzau, com. Minzalesti ; cat. 
Gura-Badicului, are 100 hect, 
din care 5 hect. padure, rcstul 
curaturl si fineata. 

Iepei (Mun^ii-), ramura de 
munft, situata in prelungirea ra- 
murei Doselul, com. Calul-Iapa, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu. 
Se intinde in direcfia V.-E., 
pana la izvorul piriiasulu! Sta- 
hie, iar de acolo, spreE.-N., catre 
satul Calul, apot spre S.-E. pana 
in drumul care uneste satul Calul 
cu drumul ce duce la satul 
Iapa, formind ast-fel aproape 
doua unghiarf drepte, eel in- 
tiiu deschis spre N., iar eel de- 
al doilea, spre S. 

Iepei (Valea-), (Cozieni), c&tun % 
al comunei BalSnesti, jude^ul 
Buzau, cu 180 locuitorl si 50 
case. 

Iepei (Valea-), vale, pe terito- 
riul com. Cudalbi, pi. Zimbrul, 
jud. Covurluiti, in partea despre 
E. a com. ; incepe de la hota- 
rul mosiei Maciseni si se termina 
in Valea-Gerulul, pe mosia Ciu- 
bucciul. 

Iepei (Valea-), izvor, in jud. 
Buzau, com. Balanesti; incepe 
parte din muntele Virful-Jun- 



Digitized by LiOOQ IC 



IEPEI (VALEA-) 



35 



IEPUKENI 



culul, parte din Virful-Predea- 
lulul, amindouS ramurile se lm- 
preunS in c&tunul Valea-Iepet ; 
se scurge in riul SSr&telul-Ba- 
UUiestilor. 

Iepel (Valea-), p&dure, in jud. 
Buz&u, com. B&l&nesti, c5t Ber- 
cesti; face un corp cu Teisul 
si Tisa, a mosnenilor B&l&nesti. 

Iepel (Virful-) munte, in jud. 
Buz&u, com. B&lSnesti, cStunele 
Bercesti si Valea-Iepet, acoperit 
cu p&durt si izlaz. 

Iepel (Virful-), culviinafie a mun- 
teluT Blidiselul, in jud. Buz3u, 
com. Cotyi, cat. Muscelul-C&r&i- 
m&nesc. 

Iepura§ul, movild, in jud. Con- 
stanta pi. Silistra-NouS, peter ito- 
riul com. rur. Oltina, si anume 
pe acela al c&tunului s£u Cisla ; 
este situate in partea de N. a 
pl&set si cea cental* a comunet, 
pe una din ramifica^iile de S 
ale dealulul de la Merchez 
la un kil. spre E. de balta OI 
tina; are o in-line de 143 m. 
fost punct trigonometric de ob 
serva^ie rangul 3-lea, dominind 
iezerul Oltina si drumul comu- 
nal ce duce dela Ghiuvegea 
la Oltina si un altul ce duce 
de la Cisla la Caranlic; este 
naturals si acoperite cu verdea{&. 

Iepura^ul, riusor, care impreun& 
cu piriul Stanca se vars& in riul 
Teleajenul, jud. Prahova, la poa- 
lele m&n2stirei Sinaia. 

Iepureasca, mosie nelocuita, in 
jud. Ialomija, pi. Cimpulut, pe 
teritoriul com. Condeesti. 

Iepureasca, mosie, situate la N. 
de satul Matca, pi. Nicoresti, 
jud. Tecuciu, pe partea stinga 
a piriulut Corozelul. 



Iepureasca, plidure, in jid. Ia- 
lomija, pi. Cimpulul, pe lunca 
riulul Ialomifa si pe teritoriul 
com. Condeesti. 

Iepureasca, vale, in jud Tele- 
orman, incepe din cimpia mosiei 
orasulul Rosiori, despre N.-V., 
se coboar& la vale t&ind Dru- 
mul-Iui-Traian si soseaua jude- 
{ean& Turnul-Rosiori, in apro- 
piere de acest din urm5 oras. 
Guraacestet v&i este in Valea- 
Urluiului, aproape de comuna 
Belitori. 

Iepurele (Iezerul-), lac, in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, in 
insula Balta, pe teritoriul comu- 
nel Stelnica. 

Iepurele, vale, izvoreste din mun- 
tele Cl&bucet si se vars& in 
riul Teleajen, pe malul sting, 
in raionul com. Maneciul-Ungu- 
reni, plaiul Teleajen, jud. Pra- 
hova. 

Iepureni, com. rur., in cap&tul 
deN. alpl&selPrutul, jud. F&lciu. 
Se intinde din apa PrutuluT spre 
V.-S.,pan&in hotarul pi. Crasna, 
partea de E. asezata. pe ses, iar 
cea de V. pe dealurl. MarginitS 
la N. cu pi. Podoleni, la S. cu 
orasul Husi si com. St&nilesti; 
la E., cu apa Prutulut si la V. 
cu pi. Crasna. Este formats din 
satele: Bobesti, Corni-Unguri, 
Iepureni si Voloseni. Se intinde 
pe o supra fa^S cam de 14,325 
hect. si cu o populate de: 594 
familii, sau 2095 suflete, din carl 
584contribuabilf. Locuitorii sunt 
parte Romini, parte Unguri. 

In comuni sunt dou& marl 
proprietor : una a Statulut, nu- 
mita mosia Episcopiel dc Husi, 
pe care se afla satele : Bobesti, 
Corni-Ungurt si Voloseni ; iar 
a doua a D-lui Colonel Iamandi 
pe care se afl& satul Iepureni. 



Apele ce ud& teritoriul co- 
munel sunt: riul Prutul, girla 
Prute^ului si piratele Lohanul si 
Valea-Greculul. 

Sunt : 2 bisericl, din carl una 
catolica; o scoaliL 

Budgetul comunel e de le! 
5733, bant 27, la veniturl si de 
3551, banl 93, la cheltueli. 

Vite mart cornute 1587, 01 
2195, cal 158 si porct 296. 

Iepureni, com. rur., in partea de 
N. a pi. Turia, jud. Iasi, for- 
mind si limita despre jud. Bo- 
tosani. Se prelungeste de la N. 
la S., pe partea sting* a riu- 
lul Jijia. Teritoriul s&u e acci- 
dentat si face parte din podi- 
sul dealulul Turia. Este acoperit 
de finale, imase si locurt de cul- 
ture; are purine radiuri si vit. 
Se compune din satele: Iepu- 
reni, GlaveLnesti, Brosteni, Stol- 
niceni, Viisoara, Andrieseni, Fin- 
tinelele sau Spineni-Nol si Spi- 
neni-Vecht. Are o suprafa^ 
cam de 8336 hect., cu o popu- 
late de 636 familii, sau 2503 
suflete. 

Are: 4 biserict, cu 4 preoflf, 
6 cintare^I si 2 eclesiarci; 2 
scolt, conduse de 2 inva^atori si 
frecuentate de 70 b&e{t si 4 
fete. Sunt 2 niort de api. 

Budgetul com. e de 19480 
leT, 64 bant, la veniturl si de 
19436 let, 63 bant, la cheltueli. 

Vite: 6928, din cart: 2219 
vite mart cornute, 3785 oi, 343 
cat si 581 rim&tort. 

Iepureni, sat, situat pe dreapta 
Jijiet, in partea de S. a com. 
Ungureni, pi. Jijia, jud. Botosani, 
cu o suprafa^ de 17 16 hect. 
si o populate de 122 familii, 
sad 436 suflete, din cart 92 
contribuabilt. 

Are: I biserica f£cut& de lo- 
cuiton, cu 1 dascal; 2circiumt; 
I moarS de aburt. 



Digitized by 



Google 



IEPURENI 



IEPURE^TI-StRBl 



Vite : 298 vite marl cornute. 
112 cal, 1420 ol, 6 capre, 2 bi- 
voll, 32 mascurl. Locuitoril po- 
seda 26 stupl cu albine. 

Iepureni, sat, in centrul com. 
Iepureni, pi. Prutuljud. Falciu, 
la 4 kil. de ora?ul Hu$i, a$ezat 
pe valea piriulul Cir^a. Suprafafc 
vetrei satulul e de 18 hect., 64 
aril, iar a mo^iel, de 3625 hect. 
Are o populate de 256 familil, 
sau 940 suflete, din carl 256 
contribuabilT. 

Este re?edin{a com. Are o 
§coala, infiin^ata in anul 1868, 
frecuentata de 45 copil; o bi- 
serica, facuta de proprietar in 
1830, deservita de 1 preot $i 
2 dascall. 

Spre S. de sat sunt 2 iazurl ; 
spre E. e locul numit Ben^a, 
unde se zice ca a fost tirg se- 
cuesc, iar alaturea un pise de 
deal, numit Piscul-lui-Voda. 

Aid a avut loc una din lup- 
tele rascula^ilor, car! aveau in 
cap pe Hince?til, ce se rasvra- 
tise asupra lul loan Duca Voda 
?i a grecilor luT, carM conduceau 
in administra^ia f arel. Duca- 
Voda, pentru ca sa inlature 
rascoala ce izbucnise de la 
Orhel $i Lapu^na, a adus in 
f ara Tataril, carl, trecind prin 
Hu?i in sus, s'au incaerat la 
Iepureni cu insurgen$il. 

Iepureni, sat, din com. Iepureni, 
pi. Turia, jud. Ia§i, situat pe 
$esul $i malui sting al riulul 
Jijiel, pe o suprafa^a de 17 16 
hect. $i cu o populate de 68 
familil, sau 268 suflete, romint 
raze?I. Are o biserica de lemn, 
facuta la 1837, deservita de 1 
preot §i I cintare^. 

Vite: 3 10 vite marl cornute, 
42 01, 35 cal ?i 63 rimatori. 

Iepureni, sat, in partea de V. 
a com. Radiul-Mitropoliel, pi. 



Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta 
dealulul cu acela$I nume, pe o 
intindere de 2897 hect. $i o 
populate de 152 familil, sau 
692 suflete. Are o biserica, zi- 
dita la 1802, cu 1 preot, 1 cin- 
tare{ $i un eclesiarc ; o $coala 
intrejinuta de comuna, infiinfata 
la 1880, frecuentata de 36 elevl. 
Vite marl cornute 604, 01 
407, cat 49 $i rimatori 112. 

Iepureni, com. rur. $i sat, in jud. 
Tutova, pi. Tirgul, spre E. de 
Birlad. Are 707 locuitorl, din 
carl 134 $tiu carte; locnesc in 
109 case. Satul formeaza o co- 
muna, com. Iepureni, cu catu- 
nele : Barlale?ti, Bursuci ?i Hor- 
ga. In toata com. sunt 1853 
locuitorl, din carl 69 §tiu carte; 
318 contribuabilT; 394 case. 
Se cultiva via pe o suprafaja 
de 88 hect., 50 aril. 

Comerciul se face de 1 5 per- 
soane. Are o §coala primara de 
bae{I; 4 bisericl; o fabrica de 
spirt. Prin acest sat trece $oseaua 
jude^eana Birlad-Falciu. Venitul 
com. e de 13903 lei, 51 ban!. 

Iepureni,/#afa/v, in jud. Tutova, 
com. cu acela^I nume. 

Iepure^ti, com. r//r.,jud. Vla^ca, 
pi. Cilni^tea, compusa din ca- 
tunele: Iepure$ti-Sirbl, Iepure?ti- 
Romint $i Matel-Basarab, ce-I 
zice $i Walter-Maracineanu. Este 
situata pe coasta dreapta a Neaj- 
lovului, la 58 kil. de Giurgiu, 
la 10 kil., de Ghimpa^i, re$e- 
din^a placet, $i la 30 kil., de Bu- 
cure$ti, la N.-E. jude^ulut, de- 
parte de limitajude^ulul despre 
Ilfov la Copaceni, de 9 kil. 

Are ?osea comunala ce duce 
la Bucure?ti prin satul Stilpul. 

La 1864, conform lege! ru- 
rale, statul a dat la 2 1 2 locuitorl 
1884 hect., iar la 1882 s'a dat, 
la 50 insura^eT, 250 hect. 



Are o populate de 325 fa- 
miliT, sau 1674 suflete. din carl 
290 contribuabill. 

Budgetul com. e de 6530 lei 
la veniturl ?i de 3809 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt : bivolt $i bof 640, 
vacl 45, of 1700, rimatori 30, 
asinl 3 $i capre 10. 

Are o ?coala mixta, cu 4 clase, 
in buna stare, facuta de Chris- 
todor Stravolca, condusa de I 
inva^ator $i frecuentata de 57 
copil. 

Constitue parohia Iepure^ti, 
avind o biserica in catunul Iepu- 
re$ti-SirbI, zidita la 1866, cu 
hramul Sf. Nicolae, cu 3 preop 
$i 2 cintare^i. 

Sunt 1 1 circiumT. Case $i pa- 
tule bune pentru arenda?!. 

Mai toate casele locuitorilor 
sunt invelite cu tinichea. 

Comunele cu toate catunele 
et constitue proprietatea Iepu- 
re?ti-Curute$ti ?i Fintina-Popil, 
ce apar^ine statului. Aceasta 
mo?ie depindea, inainte de se- 
cularizare,deMitropolie. Arenda 
anuala este de lei 31000. 

Pe aceasta proprietate este o 
padure de stejar de 228 hect. 
dependinte de ocolul silvic Ghiui- 
pafi. 

Aci este §i o moara de apa 
pe riul Neajlovul cu 2 pletre; 
doua podurl. 

Pe aceasta proprietate sunt 
vaile Balaria ?i Balaria-Seaca. 

Iepure§ti-Rom!ni, catun, cu 120 
contribuabill, pendinte de com. 
Iepure?ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla- 
$ca. Se nume^te ast-fel pentru 
ca sa se deosebeasca de catunul 
vecin Iepure^tiSirbi ce ^ine tot 
de aceeasl comuna. Ambele ca- 
tune sunt apropiate intre ele $i 
se pot considera ca mahalale, 
despatite de apa Neajlovulul. 

Iepure§ti-Sirbi, cdtun, sau ma 



Digitized by LiOOQ IC 



IERAL-CEA-BAIR 



1ERUGA 



hala, cu 1 10 contribuabill, com. 
Iepure$ti, pi. Cilni§tea, jud. Via- 
sea; s'a numit a§a dup& na^iona- 
litatea locuitorilor SirbT, ce-$I 
p&streaz& inc£ portul $i obice- 
iurile. E situat ca $i Iepure§ti- 
Rominl pe proprietatea statu- 
lul Iepure$ti-Curute$ti §i Finti- 
na-Popil. 

Ieral-Cea-Bair, culme de dea- 
lurt, situate in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noui, pe teritoriul 
com. rur. Almaliul §i al celel 
urbane Ostrov, jud. Constanta, 
in partea de N.-V. a pl&^et $i 
cea de S. a comunelor. Se des- 
face din dealurile Silistrd, de 
pe teritoriul bulgSresc ai Do 
brogel. Intri in jud. Constanta, 
pe la locul numit Top?ii-01u $i 
se intinde spre E., avind o di- 
rec^iune generals de la S.-V. 
spre N.-E. $i ultimele sale on- 
dula{iuni de N. se sfir^esc pe 
malurile fluviuluf DunSrea, fe- 
cindu-i-le inalte ?i ripoase. Din 
el se desfac spre E. dealu- 
rile Iapce-Bair ?i Trincovi^a. Din 
poalele sale de E. pleach valea 
Almaliul $i adiacenta sa valea 
Trincovi^a, iar din spre V. valea 
Rege-Deresi Ceair $i alte dou& 
pu{in insemnate. Are o in&l{imc 
cu 135 m. la virful Silistra. 
Este acoperit cu izlazuri, sem£- 
n&turl $i pe clinele de N. se 
g&sesc o parte din viile ora- 
§uluf Ostrov. A jucat un rol in- 
semnat in r&zboaele Ru§ilor cu 
Turcii, pe muchia sa se g&- 
sesc $i azl ruinele int&rituri- 
lor turce^tl, ca ArabTabia, A- 
media-Tabia, etc., $i vre-o cite 
va pichete militare. Este t&iat 
de drumurile Silistra-Ostrov $i 
Silistra-Almaliu. 

Ierbiceni, sat, cam in centrul com. 
Birle?ti, pi. Bahluiul, jud. Ia$i, 
pe malul sting al riulut Bahluiul, 
situat parte pe coasta unui po- 



di$, iar parte pe $es. $I-a luat 
numirea dela abundenja erbd, 
ce se afla pe $esul Bahluiului, 
pe timpul infiin^&rd satulul, cu 
vr'o 120 anf in urm&, cind un 
num&r de locuitorf se a§ezase 
acoio, venial din p&r{ile de jos 
ale Moldovef, pribegi{Tdin cauza 
invaziunilor turce§ti. Teritoriul 
acestul sat are o intindere cam 
de 4000 hect., din carl 800 
sunt ale locuitorilor, iar restul 
proprietatea Doamnel Lucia 
Cantacuzino. Are o populate 
de 231 familil, sau 1098 suflete 
rominl $i cite-va familil V l R anI » 
dintre fo$tii robt, carl seocup& 
cu lucrarea p&mintulul. Viticul- 
tura e foarte rispindita. Se 
face mare comerciu de vin, in 
{ar& $i chiar in afard. Boii cei 
ma! frumo^I $i oile ceie maf de 
rasa sunt produc^iunile acestel 
locality . 

Aid este re$edin{a comunel. 
Are o $coal& infiin^ata la anul 
1865, frecuentata de 59 elevf. In 
partea de N. a satulul, pe o ridi- 
c&turi de deal, sunt situate ca- 
sele proprieti^el, zidire mare 
?i frumoasi, proprietatea familiei 
Pi^canu; in curte este o bise- 
rica ziditS la 1848, iar pe poa- 
lele dealulul se intinde un pare 
de arbori si poml roditori, pe o 
suprafa^a. de 69 hect., care face 
podoaba satulul. 

Vite: 1343 vite marfcornute, 
118 ca!, 5262 of ?i 279 rim&- 
tort. 

Tot aid se afla o moari de ap&. 

Ierburoaia, vale, in jud. F&lciu, 
in suprafa{& de 215 hect. Se 
intinde la N. de Valea-Mfina, 
in ramificarea dealulul Birladul, 
pe partea de E., spre valea 
Crasna, com. TirziT, pi. Crasna. 
Aici se g&sesc urme de sat $i 
de biseric<1. 

Iericiul, deal, in partea de S. a 



com. Ohaba, P'. Jiulul, jud. Gorj, 
formind in acea parte Valea- 
Ohabei, pe coasta despre com. ; 
e acoperit cu prunl ?i vil, iar 
pe creasta cu p&dure ; vine din 
spre V., din jud. Mehedin^i, de 
la com. Costeni, la extremitatea 
com. Ohaba; in partea despre 
Jil^ul-Mare se resfringe spre S. 
$i urmeazi spre com. Bor&scu, 
unindu-se cu dealul Carpenul 
al acestel com. 

Iermolia, piriii, 11 kil., afluent 
al SiretuluT, in jud. Suceava. 
com. Pa$cani;invirte$tetre!morI. 

lernatica, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Rimnicul-d.-s., c&t. de rese- 
din^a al com. Pardo$i, a§ezat 
in partea de mijioc a com., la 
poalele dealulul lernatica, pe 
piriul lernatica ; are o intindere 
de 32 hect, cu o populate de 
70 familil, sau 340 suflete, din 
carl 62 contribuabill. §tiu carte 
21 persoane. Are o $coal& $i o 
bisericS. 

lernatica, deal, in jud. R.-S^rat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Pardo^i, 
pe care o str&bate prin mijlocul 
ef, pe ling£ cit. lernatica ; e a- 
coperitcu finete $i pi^unl; pro- 
prietate a com. 

lernatica, piriU, in jud. R.-S^rat, 
pi. Rimnicul-d.-s. Izvore^te din 
dealul lernatica, trece prin mij 
locul com. Pardo^i, uda cat. 
lernatica, $i, dupa un mic curs, 
se varsS pe partea stingS a riulul 
Cilnaul. 

Ieroslove§ti, trup de mope, ft- 
cind parte din mo$ia Tirnava- 
d.-s., pi. Cilni^tea, jud. VIa$ca. 

Ieruga, girla, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Caraula $i 
pi. B&ile$ti, com. Galicea-Mare. 
Izvore?te in com. Caraula, curge 



Digitized by 



Google 



IESLELE 



38 



1EZERUL SAO LACUL-DOROHOIU 



de la V.-E.si dupa ce iese din sat 
se impreuna cu micul pinu Cio- 
canari. Patrunde in com. Rudari 
si de aci in pi. Bailesti, com. 
Galicea-Mare, curgind pe la poa- 
lele dealulul Smirdacefiul. Se 
pierde pe mosia Galicea-Mare, 
aproape de Fintana-Ni{a. Are 
un pod pe dinsul in com. Ca- 
raula. 

Ieslele, localitate, pe piriul Suha- 
Mare, jud. Suceava, aproape de 
poalele muntelul Stmisoara. Are 
ctyi-va iocuitorT (6 7 case). Pe 
aci trece soseaua Falticeni-Bros- 
teni - Dorna. Act se afla o fa- 
brica sistematica de scinduri, 
una dintre frumoasele instala- 
^iuni ale DomeniuluT Coroanei, 
avind 3 jugurt cu mai multe 
pinze (15 — 20), un circular si 
un alt herastrau pentru retezat 
capatiele butucilor. E luminata 
cu lumina electrica. 

Ie§iti-din-Orofteana. VezI O- 
rofteana-Frunzete, sat, jud. Do- 
rohoiu. 

Ie§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci ; face parte din com. A- 
ninisul ; este situat intre mun^il : 
Coasta - Pietroasa, Setea - Mica, 
Picleasa si Rosiile, ale Austro- 
Ungarief. 

lezareni, sat, in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, si- 
tuat pe dealul lezareni, cu o 
populate de 12 familil, sau 51 
suflete. Are o biserica. 

Vite sunt : 36 vite marl cor- 
nute, 8 caf si 9 rimaton. 

In acest sat, pe deal, in par- 
tea dcspre E., pe uncle trece 
drumul dela Vasluiu spre Iasi, 
au esit boerii intru intimpina- 
rea lut Antioh-Voda, fiul luf 
Cantemir-Voda, in anul 7213, 
luna Maiu 2i,pornind cu mare 
alaiu spre Iasi. 



lezareni, mosie, in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, pe 
care se afla satele : lezareni, 
Gaureni, Dancas, Balciul si Va- 
lea-LupuluT ; fosta pendinte de 
manastirea Socola, apoT deve- 
nita proprietatea statuluT, iar 
acum a com. urbel Iasi, cedatfi 
de Stat pentru plata datoriei 
de zece milioane. 

Iezeni, sat, face parte din com. 
rur. Dirmane^ti, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Iezercanul, lac, in jud. Ialomtya, 
pi. Ialomi^a-Balta, in insula Balta, 
teritoriul com. Borduseani. 

Iezercanul, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, in insula Bal- 
ta, teritoriul comuneT Chioara. 

Iezerelul, sat, jud. Vasluiu, pi. 
Racova, com. Cosesti, asezat 
pe o curba, formata de dealul 
Buscata. 

Are o suprafa^a de 50 hect., 
din care 28 hect. padure, si o 
populate de 20 familil, sau 101 
suflete. 

Vite: 43 vite mart cornutc 
IOO oT, 3 cai si 15 rimaton. 

Locuitorif poseda: 5 pluguri 
si 10 care cu bo!. 

Iezerul, sat, spre S.-V. com. 
Dumesti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu. $i-a luat numele de la lacul 
Iezerul. E situat intre dealul 
Chetrosul si Malinesti, pe o 
suprafa^a de 157 hect. Are o 
populate de 28 familil, sau 159 
suflete. 

Vite marl cornute 106, 01 

IOO. 



o populate de 25 familil, sau 
107 suflete, {igani. 

Vite mar! cornute 18, cat 8 
si rimatorl 8. 

Iezerul, sat, in partea de N. 
a com. Borasti, pi. Funduri, jud. 
Vasluid, asezat pe dealul Iezerul 
si udat de piraiele Panoasa si 
Saul. 

Are o suprafajade 275 hect. 
$i o populate de 1 1 familiT, sau 
36 suflete. 

Iezerul, catun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Bucul. 

Iezerul, schit, {ine de com. Cheia, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, linga 
riul Cheia, la 6 kil. de vatra satu- 
lut, in mijlocul padureT. 

Dupa cum se constata din 
urmatoarea inscriptie, s'a zidit 
de Mircea-Voda Ciobanul si 
so^ia sa Chiajna, la anul 7061. 

Accasta sinta biserica si manastire, 
unde se praznueste hramul Intrarci in 
biserica sau Ovedenia, facutu-s'au dintru 
tnttiu de raposatul Mircea Voevod cu 
Duamna sa Chiajna, la leatul 7061 si 
prin trecerca timpurilor, din nccautare 
s'aii surpat, iar mat pe urma s'a prefa- 
cut de iubitorul dc D-zeii Kir Ilarion 
EpiscopulRtmniculuT: biserica, clopotnifa 
chiliile tmprcjur si zidul, iar ma! in 
urma in zilelc Episcopulut Damaschin 
al Rimnicului s'a zugravit si s'a itifru- 
mu>c£at pe dinlauntru, ch 722S (1720). 

Petre $chiopul darui, la anul 
1562, mai multe mosii Episco- 
piet de Rimnic, pentru a intre- 
{ine acest schit ce servea ca 
loc de sihastrie. 

Asta-zi se intretfne de stat, 
care inscrie anual in bugetul 
sau 1070 lei. 



Iezerul, sat, la S.-V. de satul Iezerul, sau Lacul- Dorohoiu, 



Huseni, com. Ivanesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu, situat la 
S. de padurea IezeruluT, pe o 
intindere de 429 hect., avind 



lac, eel mai intins din judejul 
Dorohoiu si al doilea in Mol- 
dova dupa lacul Brates de linga 
Gala^i. Dupa tradi^ie el este 



Digitized by LiOOQ IC 



IEZERUL 



39 



IEZERUL 



format prin iezarirea pamintulul, 
in locul caruia s'a ivit aceasta 
balta mare. 

Se afla la mica distant de 
tirgul Dorohoiu, in partea de 
N.-V. 

Suprafa^a apet are o intinde- 
re de 430 hect, iar adincimea 
la mijloc este de 12 — 14 m. 
Incepind de la mal treptat, se 
tot spore?te inainttnd in luciul 
apel, pana ce deodata se da de 
cea maf mare adincime. 

Apa estelimpede $i faravre 
un gust deosebit ; dupa observa- 
ble chimice, s'a gasit ca confine 
elemente de: pucioasa, ffer $i 
iod. Despre acestea se spune 
ca: parole sulfuroase in mare 
parte provin de la descompu- 
nerea plantelor acuatice; feru- 
ginoasele provin de la izvoa 
rele ce sunt la poalele dea- 
lurilor de linga maluri, unde 
se vad marl depozite de oxid- 
feruginos, iar iodoratele provin 
de la izvoarele $i vijele de apa 
din fundul laculuT, ca proveni- 
ence marine, carl probeaza ca 
lacul este format prin iezarire. 

Apa acestuf lac provine nu 
numal din propriele izvoare, ploi 
$i omete, dar $i din curentele 
piriuluT Buhaiul $i al riuluT Jijia. 
Cel d'intaiu intra m iezer la par 
tea S.-E., de la un timp de cind 
vechia lul matca fu parasit 
?i eel de al doilea intra prin 
partea N.-V. Buhaiul prin mi 
lul ce neincetat aduce, dimi 
nuaza treptat adincimea basinu 
lul; Jijia trece prin lac $i e^ind 
i$I urmeaza curgerea in jos sub 
propria sa numire. Curentul fi 
jiei se observa pe luciul balfn 
cind este lin, avind un alt color 
Buhaiul prin sporirea depozite 
lor de mil, mic?urind adincimea 
spore^te reducerea laculuT, $i 
Jijia prin scurgerea sa, neavind 
vr'o stavila, sal domoale furia, 
in timpurile de suvoaie, face 



man mincaturi in laturl §i in 
adincimea canaluluf sau. 

Propietatea lacuiui ce din ve- 
chirae era a M-rel Sucevifa, a 
fost luata in schimb de la M-rea 
Moldovifa, ambeledin Bucovina, 
dupa cum rezilta din hrisovul 
lul Radu-cel-Mare-Voda, din 15 
Ianuarie, 1617, prin care res- 
pingind preten^iile facute de 
Grigore Curlic $i loan Meschi- 
nescu cu Mihalcea, men^ine sta- 
pinirea M-rel Moldavia. Acum 
partea de linga maluri este apro- 
prietafilor limitrofe : $endriceni, 
Buhaiul, Hili$aul, Pomirla, Tre- 
stiana $i tirgul Dorohoiu; iar 
luciul din centru, a erezilor de- 
functulu! magistru de farmacie 
din Boto$ani, ramas luldelapa- 
rintele sa<i Panaite Duca, cum- 
parat de la administrafia fon- 
duluT religional romin din Bu- 
covina la 1875, cind s'au vindut 
toate mobile manastirilor Buco- 
vinene ce erau in Moldova, 
cum rezulta din jurnalul tribu- 
naluluT de Dorohoiu No. 3023 
de la 28 Oct. 1843; d' in ispi- 
socul lul Alexandra Ilia§ -Voda 
de la 12 Maiu 1632 (7140) §i 
din ispisocul lul Moise Movila 
$i Barn ovschi- Voda, de la 23 
Aug., 1739 (7138). 

Legenda populara spune : 

«Pc timpurile seninc si line, pe la 
miezul nop^ii, s'aud une-ori din adlncul 
lacuiui esind resunetul dc glasurl fe- 
meesti si o cruce se poate zari, cind apa 
e.ste bine scazuta. Multa vreme nu s'a 
stint de la ce provine aceasta, pana 
cind indrazne^ul boer Condea, s'a pus 
cu hotarire, sa patrunda ascunsa taina. 
Porunci oamcnilor sai a gati navoade 
mart si tart ; apot Intr'o diminca^a, dupa 
ce mat In tit a dat sarindare pe la multe 
biserici, si a pus pre^ii sa faca sfin{irea 
ape!, a lasat sa se bage navoadele In 
apa. OameniT, ale>i putcrnic! si zdra- 
vcni, erau la trasul navoadelor, cind 
>im{ira si greutatc, de abia putura a 
le mat urni, parlndu-le ca cc-va greii s'a 
prins ; cu multe ostcnele si npintclc, sl$- 
ruind a scoatc plasele, vad ca fafa ape! 
tneepe a fierbe s'a bolborosi ; un mugct 



infiorator s'audc din adincime ; privitorii 
adunafi pe dtrmuri, fug speriaf! de a- 
cestea, tara Condea sta" nemiscat, Indem- 
nind si priveghind pe pescaril sal de a 
lupta cu greutatea si a nu se lasa. In 
fine iata ca o fecioara tinara si frumoasa, cu 
parulnegru si umed, cufafa searbada dar 
senina, se ivi pe luciul ape!, si cu ochi! 
la Condea, IT zicc : «mare noroc avut-a! 
Conde, de nu te-a inghipt iezerul, ca pe 
to\i ceT ce s'a ispitit a-! afla taina. No- 
rocul tau vine : pentru ca a! invocat 
ajutorul lu! D-zeu, Incepind aceasta cer- 
cetare, si pentru ca in trupul tau curge 
stnge de al stramosilor nostri. Acuma 
dar asculta povestea laculu!, dupa care 
umblind, p'-a! pus cu viafa in primej- 
die. Iat-o : «Pe locul ande se afla 
acum iezerul, era In vechime un schit 
de calugari^e, fondat de fiica unu! mare 
si putcrnic Domnitor, care parasind fa- 
milia si lumea, cu toate dcsertaciunile et, 
adunind si ma! multe fecioare, se asczi 
la schit si cu toate jurara de a nu-1 pa- 
rasi vre-o data. Imprejurul schitulu! erau 
p3dur! intinse si dese, pe unde picior 
de barbat nu calcase. Intr'o diminea^a nc 
pomeniram cu clte-va fete tremurlnd de 
groaza, cautindu-s! adapost in schitul 
nostru ; ele nc spuneau ca in ^ara au 
navalit dusmanii ; ca prefac orasele si 
saielc in cenusa: oameniT, parte au sea- 
pat la mun|i, iar parie aii devenit rob!. 
Auzind no! acestea ingrijat, si in data, cu 
toatele nc-am strins la ragaciune; abia 
bine incepusem ruga noastra, ca iata 
auzim tropote de ca! si sunete de arme, 
Indreptindu-se spre schit Ne am inspJti- 
mintat dar ne-am pus toatJl nadej- 
dea in D-zeu, urmindu-ne cu rugaciu- 
nea. Ce si cum, sau intlmplat nu stim, 
destul ca a doua zi de diminea^a ra- 
zele soarelu! ne-au luminat fa^a, dar 
ochit nostri in loc de pamint vedeau 
numa! apa in toate parole. Vi! suntem 
no! de atuncT si vi! ne pastreaza D-zeu, 
pana la invierca de apoY. Ceca ce auzi{T 
vo! in nop^ile seniue si line sunt ruga- 
ciunilc noastre, ce lc facem la razele 
duioase ale lune!». Acestea zicind, se 
afunda in unde iar apa bolborosi, si spu- 
mega in urmae!». 

Iezerul, munte t \n]\id. Gorj, plaiui 
Novaci, la N. com. Novact. E 
situat tntre mun^i!: Mohorul, 
Carbunele $i Calcescu. Face 
parte din com. Pociovali^tea. 

Iezerul, mope, a statulul, fosta 



Digitized by LiOOQ IC 



1EZERUL 



40 



IGLICIOARA-MARE 



pendinte de Episcopia Rimnicul, 
situata in com. Cheia, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea, care s'a a- 
rendat, afara de parole vindute 
de veci, cu 2000 lei anual. 

Iezerul, pddure, in marginea ca- 
reia e situat satul Iezerul din 
com. Ivane^ti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. Se intinde pe dealurile 
Mangalaria ?i Butucaria. 

Iezerul, piriii, in jud. ?i pi. Tu- 
tova; izvore^te de pe teritoriul 
com. Obir$eni, lutndu-$i na^tere 
din 6 izvoare, carl curg mal 
intiiu separat cit-va loc, pe urma 
sereunesc toate pe teritoriul com. 
Obir^eni, luindu-?! numele de 
Iezerul. Curge de la N. spre S., 
uda teritoriile com. Obir$eni, Voi- 
ne?ti, Lale?ti $i Puie^i ?t se 
varsa in piriul Tutova, de-a stin- 
ga, in dreptul satulul Gura-Ieze- 
rulul. 

Iezerul, piriii, izvore?te din dea- 
lui Maline?ti, com. Dume§ti, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu, uda te- 
ritoriul acestei comune, curgind 
de la S. spre N. ?i se varsa 
in riul Birladul, la locul numit 
Moara-Gindulesel, in apropiere 
de piriul Pietrosul. 

Iezerul-Grecilor. Vezf Greaca, 
lac, jud. Ilfov. 

Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul 
satului Hodora, com. Cotnari, 
pi. Bahluiul, jud. Ia?i, in partea 
de V. a dealulul Breazul ; ala- 
turea cu acest Iezer e un altul, 
numit Iezerul-Mic; se despart 
unul de altul prin un delu?or. 
Apa din aceste doua iezere e- 
ste acoperita cu stub, afara de 
centrul IezeruluT-Mare, unde in 
forma unei circonferin^e se vede 
apa limpede $i curata, numit 
Ochiul-Iezerului ?i care se zice 
ca este foarte adinc. Pe?tele ce 



se g?se?te in el, se prinde cu 
anevoia din cauza stuhariet. 

Iezerul-Mare, munte, in jud. 
Muscel, plaiul Nuc^oara, cu 
2470,6 m. d'asupra nivelului Ma- 
ril Negre. In acest munte, la o 
inal^ime de 2129,2 m. d'asupra 
nivelului marif este un lac, nu- 
mit Lacul-Iezerulul. 

Masivui este compus din $is- 
turile cristaline metamorfice, care 
formeaza cea mat veche grupa 
geologica. 

Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus- 
cel, plaiul Nuc^oara, Are 2393,3 
m. d'asupra nivelului Maril-Ne- 
gre. 

Iezerul §i Bradul, pddurl, ale 
statulul, in intindere de 2000 
hect., pending de com. Olane- 
$ti, pi. Cozia, jud. Vilcea. 

Iezerului (Lacul-), lac, in jud. 
Muscel, plaiul Nuc^oara, pe 
muntele Iezerul-Mare, la o inal- 
t"ime de 2129,2 m. d'asupra Ma- 
rii-Negre. 

Suprafafa acestui lac e de 4 
pog. p. 

Iezureni, cdtun, al com. Curti- 
$oara, pi. Ocolul, jud. Gorj, si- 
tuat in partea de V. a catunului 
Curti?oara, pe loc $es. 

Are o suprafa^a de 300 hect., 
din care 100 hect. arabile, 130 
hect. fine^e, 50 hect. izlaz, 13 
hect. padure $i 7 hect. vatra 
satulul. 

Are o populate de 32 familil, 
sau 137 suflete, din can 25 con- 
tribuabill. 

Locuitorii poseda: 10 piu- 
gurl, 18 care cu bol ; 150 vite 
marl cornute, 10 caT, 130 oT, 
40 capre, 62 rimatorf; 10 stupT. 

Are 1 pu{ $i 4 fintinT. 

Ifime^ti, sau Ifimeasca, nu~ 



mire vechia ce purta parte din 
mosia ^lgSnestl - Calomfire?ti, 
jud. Teleorman. 

Ifute^ti, fosta numire a satului 
Chiriac, jud. Vla^ca, pi. Mar- 
ginea. Numele de Chiriac l'a 
luat in urma, dupa numele ve- 
chiului proprietar Ba?a Chiriac. 

Ige§ti, cdtun, in jud. Putna, pi. 
$u$i{a, com. Batine§ti. Este si- 
tuat in cimpia ce purcede din 
vale de la ^ife^ti ?i merge pana 
in Siret. 

Are o popula^iune de 148 
suflete, carl locuesc in 37 case. 
Copiif urmeaza la scoala din Ba- 
tine$ti. 

De aci se trag ramure din 
familiile raza?e?tt Catargi $i 
Sturdza. 

Ige§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 

Tirgul, com. Blage^ti, spre N. 

de satul Blage^ti. Are 510 lo- 
cuitori $i 117 case. 

Igiroasa, com. rur. §i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j., la 33 
kil. de ora^ul Turnul-Severin, 
situata mal mult pe deal. For- 
meaza com. cu satele : Arva- 
te$ti $i Baltanele, avind o po- 
pulate de 1216 suflete, din can 
194 contribuabill ; locuesc in 
250 case. 

Locuitorii poseda: 41 plugurl, 
84 care cu boT, 5 caru^e cu cat; 
112 stupi. 

Este in apropiere de ?oseaua 
na^ionala Virciorova-Bucure^ti, 
de care este legata prin o $osea 
comunala. Are 2 bisericl, cu 1 
preot $i 2 cintare^I. 

Budgetul com. e de 1802 lei 
la venitun, iar la cheltuell, de 
1574 lei. 

Sunt 670 vite marl cornute, 13 
cat, 700 ol $i 500 rimatori. 

Iglicioara-Mare, deal, in jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



IGLICIOARA-MICA 



41 



IGONI 



Tulcea, pi. MScinul, pe terito- 
riul com. rur. Turcoaia; se des- 
face din dealul izolat Iacob ; se 
intinde spre S., avind o direcfie 
generals de la N. la S., brSz- 
dind partea vestica a pl£$el $i 
a com. ; se intinde de-alungul 
iezerulul Turcoaia; las£ spre 
E. prelungirea numitS Dealul- 
Iglicioara-MicS ?i stS in legS- 
turS cu dealul Manole ; natura 
luT e stincoasS pe alocurea; la 
poalele nordice sunt 91 cite-va 
vil; iar pe la poalele estice 
merge drumul comunal Turcoaia- 
Picineaga ; este acoperit in cea 
mat mare parte cu fine^e $i 
pS$unT. 

Iglicioara-Mica, deal, in jud. 
Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul 
com. rurale Turcoaia; este o 
prelungire S.-V. a dealulul Igli- 
cioara-Mare ; are o direcfie gene- 
rals de la V. la E., brSzdind 
partea V. a plS^el §i cea centrals 
a comuneT, stS in legSturS cu 
dealurile: Manole §i Gorgova; 
pe la poalele-I E. trece dru- 
mul vecinal Turcoaia-Igli^a $i 
eel comunal Turcoaia-Picineaga ; 
este acoperit cu fine^e. 

Igli{a, sat, !n jud. Tulcea, pi. 
MScin, cSt. com. Turcoaia, situat 
in partea V. a pi. §1 cea N.-V. 
a com., pe malul drept al bra- 
{ului MScin sau DunSrea-Vechie. 
E format din vre-o 25 case. 
Areo intindere de 40 hect. ?i 
o populate de 32 familit sau 
115 suflete, cart se ocupS cu 
agricultura §i cu pescSria. Acest 
sat este a?ezat pe o parte din 
ruinele vechii cetS^T romane Tro- 
esmis, cu ale cSrel sf&rimStun 
locuitoril $I-ati fecut casele. Aci 
s'au g3sit o mul^imede inscrip- 
{iunl vechl romane. 

Igli^a, ostrov, format de DunS- 
rea-Vechie $i canalul IgltyeT, jud. 



BrSila, com. Chiscani, lung ca 
de 5 kil. $i lat ca de 500 m. 
Acest ostrov este format de 
un munte de piatrS. Aci sunt 
cariere insemnate de pieatrS 
brutS pentru pavagie, §osele $i 
construc^iunl. 

Igli^a, lac, in jud. Tulcea, pi. 
MScin, pe teritoriul com. rur. 
Turcoaia <u anume pe acel al 
c&tunelor Turcoaia $i Igli^a. Are 
formaadouSdreptunghiurt unite 
la capetele lor; este format de o 
revSrsare anterioarSa Dun&reT; 
are o intindere de 250 hect., 
aparfinind ambelor cStune ; intre 
ea §i DanSre se intinde mla$- 
tine, iar pe malul E. sunt cite- 
va vil ; in partea S. se aflS a?ezat 
satul Igli^a; iar in cea N., pe 
malul drept al privalului Car- 
caliul, prin care balta Tgli^a se 
varsS m DunSre, se aflS a§ezat3 
comuna Carcaliul; pe malul E. 
se terminS ultimele ondula^iunl 
ale dealulul Carcaliul, $i drumul 
judefean MScin-Satul-Nou. Pro- 
duce pe$te abindent ce se con- 
sume .in comuiele: M^cin, Car- 
caliul $i Turcoaia. 

Igli^a , punct trigonometric de 
observa^iune, de rangul I-iu, in 
jud. Tulcea, pi. M&cin, pe teri- 
toriul com. rur. Turcoaia (§i 
anume al cStunuluT Iglita), situat 
nu departe de ruinele vechiT ce- 
tS^t romane Troesmis; are 36 m. 
9*1 dominS satul Iglita, DunSrea, 
drumul jude^ean Mkcin - Satul- 
Nou, $i pe cele comunale Igli^a- 
Carcaliul $i Igli^a-Turcoaia. 

Iglita, padure de salcie, in supra- 
fa{& de 75 hect, jud. BrSila, pi. 
Balta. Se mSrgine^te la N. $i 
E. cu DunSrea-MScinului, la S. 
$i V. cu veriga Igli^el. 

Iglita $i Catargeaua, padure, 
de salcie, in suprafa^S de 8 hect., 



situatS in jud. BrSila, pi. VSdeni. 
Se mSrgine?te la E. cu DunSrea- 
MScinuluI, la V. cu cimpul bStyeT. 

Ignat, pirin, izvore$te de la E. 
com. Mereni, pi. Vedea-de-Sus, 
jud. Ol t, $i se varsS in girla 
Eiul, pe {Srmul sting, tot in 
raionul com. Mereni. 

Ignat, piriii, in jud. R.-SSrat, pi. 
Rimnicul-d.-s., format pe terito- 
riul com. Racovi^eni, pe care o 
udS prin mijloc; se varsS in 
riul CilnSul, pe partea dreaptS 
a lui, mai sus de cStunul Nisipeni. 

I gnat-Carni, /////£/ trigonometric 
de rangul al 3 -lea, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Sf. Gheorghe, in partea 
S. a pi. §i V. a com. pe malul 
M&riT, dominind grindul Cra- 
sowski pe o mare intindere. 

Igoiul, saty face parte din com. 
rur. Alunul, pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vla?ca. Are o populate de 
532 locuitorl: 269 bSrba^t §i 
263 femei. 

Are 2 biserict: una numitS 
In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, fondatS la 18 13 de 
enoria^t ^i a doua a Igoiulul-din- 
Deal, cu hramul Sf. Dumitru, 
fondatS la 1838 de I. Bu$e ^i 
altil. 

CStunul Igoiul forma in ve- 
chime o singurS com., apol s'a 
unit cu cStunele Alunul $i Bo- 
de^ti ?i astS-zi formeazS comunS 
cu Alunul. Aci sunt mai multe 
carieri de pleatrS. 

Igoiul, mosie, cu padure, a sta- 
tuluT, pendinte de mSnSstirea 
Horezul, situatS in com. Alunul, 
c£t. Igoiul, pi. Olte^ul-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Igoni, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, in sus de com. Baia- 



eiS7X. MariU DiefUmar Geograile. VoL IV. 



6 



Digitized by 



Google 



1TD1LEKI 



42 



ILEANA-PAPADOPOLU 



de-Fier, in direct'iunea N., linga 
muntele Balescul. 

Ijdileni, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Frumu$i{a, cu 
77 fatniii!, sau 351 suflete; are 
vi! fruraoase cu pom! fructifen, 
in special! nuci; prin sat trece 
$oseaua judefeana. 

Ijdileni, mosie particular;!, de 
vr'o 3000 hect., in com. Fru- 
rau§i{a, jud. Covurluiu. 

Ijdilenilor (Valea ?i Dealul-), 
vale ?i deal, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Frumu$i{a. 

Ilaciul, sat, face parte din com. 
rur. Colte§ti, pi. 01te{ul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are : o populate 
de 390 suflete: 200 barbaJT $i 
190 feme!; o biserica, fondata 
la 1 79 1 ?i reparata la anul 1851. 
Ctitori sunt locuitori! satuluT. 

Ilanlic, saty in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. com. Sari 
Ghiol, a$ezat in partea S. a pi 
§i cea V. a com., la 12 kil 
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol 
re$edin{a com., pe malul Maril 
la 6 kil. spre S. de ora?ul Man- 
galia; este inchis la V. de dea- 
lurile Ilanlic ?i Acangi; vaiea 
Ilanlic trece prin el ; este punct 
important, pentru ca la 6 kil. 
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se 
termina hotarul Dobroge! spre 
Bulgaria. Intinderea lul este de 
1470 hect., din car! 45 hect. 
ocupate de vatra $i gradinile 
satuluT. Popula^iunea totals e de 
42 famili!, sau 124 suflete, care 
se ocupa cu pescuitul. 

Ilanlic, deal, ce face parte din 
culmea Uanliculu!, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, com. Sari- 
Ghiol, catunul Ilanlic; se desface 
din culmea de la virful Tasli- 
Iuc; seindreapU* spre E., avind 



direcfie generala de la N.-V. 
spre S.-E. printre vaile Mamut- 
Lusta $i Ilanlic, brazdeaza partea 
S. a pi. $i cea S.-E. a com., 
trece prin satul Ilanlic ?i ondu- 
la^iunile sale se sfir§esc pe ma- 
lul Marii; are 66 m. inaJtime; 
este pres&rat cu vre-o 14 movile; 
e taiat de drumul comunal Acan- 
gi-Mangalia; acoperit cu sema- 
natur! $i fine^e. 

Ilcova^ul, deal, la V. de satul 
Falcoianca, pi. Sabarul, jud. Ilfov, 
2 kil. departe de el. Este lung 
cam de 60 kil. Incepe deia 
Crevedia-Mare, jud. Vla^ca, trece 
pe la catunul Podi$orul, face o 
curba mare spre E., trece pe 
la cat. Hobaia, pe la V. de 
satul Falcoieni, intra iara$i in 
jud. Vla$ca, raspunde in riul 
Neajlovul ?i se une$te cu Dealul- 
Bulbucate!. 

Pe coasta acestu! deal se cul- 
tiva griu, porumb $i tutun. 

Ilcova^ul, piriU, jud. Ilfov, spre 
V. de satul Falcoianca $i la 2 
kil. Are o lungime de 6 kil. 
Pe valea acestu! piriti nu sunt 
de cit salci!, trestie $i rogoz. 
Se varsain riul Neajlovul. Curge 
incet. 

Ileana, vale, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpului, pe teritoriul com. Fru- 
mu$ica; are direc^ia spre S.-V. 
?i se intinde in jud. Ilfov. Acea- 
sta vale confine in unele par{! 
apa $i stuf. 

Ileana (Broboji^i), sat, face 
parte din com. rur. Pope^ti- 
Bicu,pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este 
situat la S.-E. de Joifa, pe malul 
drept al riulu! Dimbovi^a. Locul 
in partea de E. e smircos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
602 hect., cu o populate de 92 
locuitorl. 

D 1 D. I. Apostolescu are 557 



hect. ?i locuitoril 45 hect. Pro- 
prietarul cultiva 7$ hect.; 5 sunt 
sterpe, 10 izlaz, I vie ?i 466 
padure. Locuitoril cultiva tot 
terenul. 

Numarul vitelor marl e de 
63 ?i al celor mici de 23. 

Ileana-Ghermani,^/, face parte 
din com. rur. Iieana-Suliman, 
pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. Este 
situat la E. de Bucure?ti, la 
extremitatea jude^ulu! despre 
jud. lalomi^a. Aci este re$edin$a 
primariei. 

Se intinde pe o suprafaja de 
2324 hect. cu o populate dc 
243 locuitori. 

D ni! fra{i Ghermani au 2157 
hect. $i loc'iitori! 167 hect. Pro- 
prietarii cultiva 1452 hect. (75 
sterpe, 130 izlaz, 500 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de I preot 
§i 1 cintare^; 1 moara cuaburt; 
1 marinade treerat; 1 hele?teu; 
1 pod ; 1 $coal3. mixta, frecuen- 
tata de 21 elevl $i 3 eleve, cu 
intre^inerea careia statul $i co- 
muna cheltue^te anual 2100 le!. 
Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
356 $i al celor micf de 1220. 

Ileana-Ghermani, padure, de 
500 hect., pi. Mosti§tea, jud. 
Ilfov, proprietatea frafilor Gher- 
mani. 

Ileana-Papadopolu, sat, face 
parte din com. rur. Ileana-Su- 
liman, pi. Mosti?tea, jud. Ilfov. 
Se intinde pe o suprafa^a de 
844 hect., cu o populate de 
270 locuitori. 

D-l I. C. Papadopolu are 710 
hect. ?i locuitoril 1 34 hect. Pro- 
prietarul cultiva 5 10 hect. (125 
izlaz, 75 padure). Locuitoril cul- 
tiva. tot terenul. 

Are o biserica, cj hramul Sf. 



Digitized by LiOOQ IC 



1LEANA-SULIMAN 



43 



ILFOVUL QUDET) 



Nicolae, deservita de I preot 

si i cintarej; I helesteu; I pod 
statator. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar si I hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
318 si al celor mici de 630. 

Ileana-Suliman, com, r*r.,jud. 
Ilfov, pi. Mostistea, situata la 
E. de Bucuresti, la 46 kii. 

Se compune din satele: Bor- 
deele, Ileana-Ghermani, Ileana- 
Papadopolu, Odaile-Podarl si 
Sulimanul, cu o populatie de 
1 1 1 1 suflete, carl iocuesc in 
253 case. 

Sunt 259 contribuabill. 

Se intinde pe o suprafaja de 
6353 hect. D-nil I. C. Papado- 
polu, D-nil fra^i Ghermani si mo§- 
tenitorif lul C. Blaremberg, aQ 
5650 hect. si iocuitoril 703 hect. 

Proprietarif cultiva 3995 hect. 
(150 sterpe, 930 izlaz, 575 pa- 
dure). Locuitoril cultiva tot te- 
renul. 

Budgetul com. e de 4270 
lei la veniturl si de 4228 lei 
la cheltuelf. 

Are: 3 bisericT, la lleana- 
Papadopoiu si Odaile-Podarl ; 1 
scoala mixta ; 2 mori cu aburl ; 
2 masinl de treerat cu aburl ; 
6 helesteie;6podurf statatoare. 

Numarul vitelor marl e de 
'638 (558 cal si epe, 3 arma- 
sarT, 411 bol, 628 vacl si vi^el, 
16 taurT, 22 bivoli si bivoli^e) 
si al celor mici de 3644 (9 capre, 
297 porcl, 3338 ol). 

Locuitoril poseda: 83 piugurl 
cu bol si 90 cu cal; 212 care 
si caru^e: 91 cu boi si [21 cu 
cal. 

Locuitorl improprietari^i sunt 
106 si neimproprietari^u 189. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 2 hangil. 

Ilfovd^ul sau Coteni, catun, pe 
proprietateaGistesti, jud. Vlasca. 



Ilfova^ul sau Coteni, vale, pe 
proprietatea Gistesti ; da in Va- 
lea-Gistei, pi. Neajlovul, jud. 
Vlasca. 

Ilfovul, judef, de cimp, cam in 
centrul Rominiel Muntene. $f-a 
luat numeie de la apa Ilfovu- 
lul, care se varsa in riul Dim 
bovi^a. 

Pamintul sau se inclina ince- 
pind dela N. si N.-V. pdna in 
Dunare, unde se preface intr'o 
cimpie orizontala numita terasa 
dunareana. 

Forma fi limitele judtfulul. 
Forma judefulul Ilfov e a unel 
patru-later drept-unghiular, a- 
plecat spre stinga. 

Se margineste la N. cu jud. 
Dimbovi^a si Prahova, la E. cu 
jud. Ialomifa, la S. cu fluviul 
Dunarea, la V. cu jud. Vlasca 
si Dimbovi^a. 

Latura de N.-V. are forma 
unul arc si se intinde intre 
judetele Dimbovifa si Prahova. 

Dela riul Arges(V.) si pana 
la riul Ialomita (N.), adica dela 
com. Stoenesti si pana la satul 
Valeni (com. Cociocul) se mar- 
gineste cu jud. Dimbovi^a, com. 
Floresti, Brezoaia si Butimanul, 
servind de limita. 

Dela riul Ialomita (N.) .si pana 
la riul Prahova (N.), adica dela 
cat. Valeni (com. Cociocul) si 
pana la Maia, se margineste cu 
jud. Prahova, (satele Herasca, 
Piscurile, Turba^i, Gruiui, Lipia- 
Bojdani, Radulesti si Maia, ser- 
vind de limita). 

Dela riul Prahova (N.) si pana 
in Dunare (S.), adica de la com. 
Dridul si pana la com. Mana- 
stirea, se margineste cu jud. 
Ialomita, com. Rostori, Dra- 
goesti, Ileana, Obilcsti si Mana- 
stirea, servind de limita. 

De la S. com. Manastirea si 
pana la V. de insula Lunga, 
se limiteaza cu Bulgaria printr'o 



linie de demarcate, care imparte 
Dunarea in lung si care trece 
pe la S. de insulele: Albina, 
Ostrovul-Mare, Ostrovul-Frumos 
si insula Lunga. 

De la V. insulel Lunga si pana 
la riul Arges, de unde am pie- 
cat, se margineste cujud. Vlasca, 
com. Prundul, Colibasi, Copa- 
ceni, Darasti, Cornetul, Bala- 
soieni, Malul-Spart, servind de 
limita. 

Latura de E. a jude^ulul, a- 
dica linia de demarcate intre 
jud. Ilfov si Ialomita, este para- 
lela cu cea de V., adica cu linia 
de demarcate intre jud. Ilfov 
si Vlasca. 

Linia pe care o face fluviul 
Dunarea, cu linia de demarcare 
intre jud. Dimbovi^a si jud. 
Prahova, par asemenea para- 
lele. 

Intindere* Suprafaja totala a 
solulut e de 446609 hect., din 
cari s'a cultivat in anul agricol 
1899, o intindere de 263506; 
restul raminind necultivate, o- 
cupate de padurT, izlazurl, balpf, 
etc. 

Orografie. Teritoriul judetuluf 
prezinta aproape un ses intins, 
intrerupt numal de vaile apelor, 
afara de partea de S. si E. unde 
pamintul este mal accidentat. 

Partea coprinsa intre ^armul 
drept al riulul Argesul si lacul 
Greaca are un aspect frumos si 
e toata inconjurata de dealurl. 

Principala culme vine dela S., 
din jud. Vlasca, intra in jud. 
Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe 
la S. de Ciuma^i, Ciurari, Iz- 
voarele, Fatoaia, Herasti, CrivS- 
^ul si Radovanul, trece pe la 
V. de cat. Coadele, Clatesti, 
Stupheie si Chirnogi, coteste 
spre V., pe la N. bal^ii Greaca, 
si dupS ce atinge in partea de 
S. satele : Cascioarele, Greaca 
si Flaminda, intrS iar in jud. 
Vlasca, pe laS. de com. Prundul 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEf) 



44 



ILFOVUL (JUDEJ) 



AceastS culme este mult pro- 
ductive in vin $i formeazS mai 
multe vSI, intre carl valea Burazi 
$i Valea-Zboiei sunt cele mat 
principale. 

O altS culme de deal se in- 
tinde dela N. Olteni^el ?i se 
desparte in douS: o parte prin- 
cipals apucS spre V., pe lingS 
Ulmeni, Span^ov, Surlari, Chi- 
selet, MSnSstirea, Cocani, merge 
spre N. pe la CurSte^ti, TSriceni, 
Ciofliceni, GurbSne?ti, Preasna- 
NouS, Pirlita, Dirvari, DrSgoe?ti 
$i se plerde in jud. Ialomi^a; 
iar adouaculme principals apucS 
spre N. de Olteni^a $i dupS ce 
trece pe lingS satele: Mitreni, 
Bude?ti, Vasila^i, Lamote?ti, 
Frunzine^ti, BrSne^ti, PasSrea, 
Afuma^i, $tefSne$ti, se plerde 
in pi. Dimbovtya, jud. Ilfov. 

Prima culme principals, la V. 
de GurbSne^ti, se ramificS ?i se 
plerde in pi. Mosti^tea, dupS ce 
trece pe lingS satele: Codreni, 
Sulacul, Manciul $i PlStSre^ti. 

ToatS aceastS cuime, de la 
Dirvari, se ramificS $i se plerde 
in pi. Dimbovija, dupS ce atinge 
satele : MSriu^a, Piscurile, CrStu- 
ne$ti, Stoene§ti, Surlari, Crea^a, 
Le^ile, Gagul §i DascSlul. 

A doua culme principals se 
plerde spre S.-E. de Bucure$ti, 
dupS ce trece pe lingS satele : 
Buciumeni, Frumu?ani, OrS?ti 
§i Pope^ti. 

Ca culmi secundare avem : 

1. Acea dela N. judetuluT, 
care vine din jud. Dimbovi^a 
$i trece pe lingS satele : Poenari, 
Butimanui, TincSbe$ti, Izvorani 
$i Ciofliceni (pi. Dimbovi^a) ?i 
se terminS in balta Znagovului, 
la satul GhermSne?ti. 

2. Acea care se intinde in 
jurul vSel Pociovali§tea $i trece 
pe lingS satele: Corbeanca, Ba- 
lote?ti, RSdule^ti, CSldSru^ani, 
MSxineni, Flerbinfi, SSrindarul 
?i se plerde in jud. Ialomi^a. 



3. Acea care vine din jud. 
Dimbovi^a, taie pi. Dimbovtya, 
de la N.-V. spre S.-E. $i trece 
pe lingS satele : CiocSne$ti, 
Bucoveni, Buciumeni, Mogo$oaia 
Colin tina, Pantelimon, Cernica 
?i Frunzine$ti. 

4. O culme paralelS cu cea 
de sus, care intrS in jude£ pe la 
com. Brezoaia, trece pe lingS 
satele: Cosoba, Arcuda, Drago- 
mire?ti, Chiajna, Ro?ul, Cotro- 
ceni, intrS in Bucure$ti, formind 
Dealul-Spirei, al-Mitropoliel, Ra- 
du-VodS §i VacSre^ti ?i ese afarS 
pe la Vitan, §i dupS ce atinge 
comunele: Leurdeni ?i Bobe^ti, 
se plerde spre PlStSre$ti. 

Idrografie. Teritoriul jude^ulul 
Ilfov este udat de mai multe 
riuri man ?i micf, cari-1 strSbat 
mai in toate direcfiunile. 

El este coprins intre basinul 
riurilor Arge?ul ?i Ialomi^a. 

La S. fluviul DunSrea udS 
judeful Ilfov, dela insula Lunga 
$i pSnS la com. MSnSstirea. 
Intre Severin $i Marea-NeagrS, 
DunSrea curge de la inSl^ime 
de 38 m. pe o distan^S de 780 
kil. 

Cursurl de ape principale in 
jud. Ilfovul sunt: 

1. Riul Arge§, care izvore?te 
din Muntele Negoiul, jud. Arge$, 
intrS in jud. Ilfovul pe la satul 
Stoene?ti, udS pi. Sabarul, ser- 
ve$te de limits intre pi. 01- 
teni^a §i pi. Negoe$ti, apucS 
spre S. de satul Bude$ti ?i se 
varsS in fluviul DunSrea la V. 
de Olteni^a. 

El prime?te pe stinga, in 
jud. Ilfov, riul Dimbovi^a $i Sa- 
barul. 

Pe {Srmul sting al riulul Ar- 
ge?ul sunt a^ezate urmStoarele 
sate: Crivina, feghe?ul, Ordo- 
reni, Buda, Cornetul, DSra?ti, 
CopSceni-Carada, CopSceni-Mo- 
go$e§ti, Colibri^i, Gostinari (din 
pi. Sabarul) ; Ghimpa^i, HerS^ti, 



Bude^ti $i Negoe^ti (din pi. 
Negoe^ti) ; Curcani, Mitreni, Ol- 
teni^a-RuralS §i Olteni^a-UrbanS 
(din pi. Oltenija.) 

Pe {Srmul drept al riulul Ar- 
ge$ul sunt a?ezate urmStoarele 
sate : 

Malul-Spart, Ogrezeni, BSIS- 
§oeni, Hobaia, Ciocanul, GrSdi- 
nari, FSlcoianca, Plopi, Prisi- 
ceni, Buturugeni, DrSgane§ti(din 
pi. Sabarul); Coeni, Ciuma^i, 
Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri 
ve{ile, Radovanul, Coadele, ClS- 
te?ti, Chirnogi (din plasa Olte- 
ni^a). 

2. Riul Dimbovifa, izvore§te 
din muntele Oticul, jud. Muscel, 
udS pi. Znagovul, trece prin 
Bucure$ti, strSbate partea din 
pi. Dimbovi^a ?i Olteni^a, $i se 
varsS in riul Arge^ul lingS satul 
Bude?ti. In el se varsS piraiele 
Ilfovul, PasSrea ?i Colin tina. 

3. Riul lalomifa izvore^te de 
sub coama mun^ilor Carpafi, jud. 
Dimbovi^a, intrSin jud. Ilfovul, 
udS pi. Znagovul, o parte din 
jud. Prahova $i in apropiere de 
com. Dridul prime^te riul Pra- 
hova §i Pociovali^tea, la E. de 

Fierbinti. 

4. Riul Prahova, care vine 
din jud. Prahova, udS partea 
de N. a judejului Ilfov, trece 
pe lingS satele: RSdule^ti $i 
Maia ?i in apropiere de com. 
Dridul se varsS in riul lalomifa. 

5. Riul Sabarul format din 
piraiele: Ciorogirla $i RSstoaca, 
se varsS in riul Arge^ul, in- 
tre cSt. Ghimpa^i ?i Izvoarele, 
dupS ce udS satele: Sinte$ti, 
Cre^e^ti, Vidra, StrSini-Dobrenl, 
VSrS^ti $i Obedeni. 

6. Piriul Rastoaca i$i ia na§- 
tere din dealurile com. Boga^i, 
pi. $i jud. Dimbovi^a, unde 
poartS numele de Valea-SeacS. 
La com. Virtejul, jud. Ilfov, se 
impreunS cu piriul Ciorogirla 
$i formeazS riul Sabarul. 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEf) 



45 



ILFOVUL QVDEJ) 



7. Piriul Ciorogirla in trecut 
era o mic& viroag£ care §I-a luat 
na§tere de lingi com. Lungu- 
le{ul, jud. Dlmbovi^a. Dela cana- 
lizare a devenit un bra$ al riulul 
Dirabovi^a, ?i-?I impreuna. apele 
cu piriul R&stoaca, la com. 
Virtejul, dind na?tere riulul 
Sabarul. 

8. Piriul I If ovu I, izvore^te de 
ling& Tirgovi^te, curge p£n& in 
apropiere de com. Bolovani, 
jud. Dimbovija, de unde se 
desparte in dou£ p£r$I : o parte 
curge la vale sub numele de 
Colintina $i intra in jud. Iifov, 
prin plasa Znagov, formeazS la- 
cul Cioc5ne?ti $i Colintina $i se 
vars& in balta Cernica $i d'aci 
in riul Dimbovi^a. 

Cea -l'alt& apuc& partea dreap- 
tS, sub numele de Ilfov&tul, in 
jud. Ilfov filings com.Dragomi- 
re?ti-din-Vale se vars& in riul 
Dimbovi^a. 

9. Piriul Colintina, VezT pi- 
riul Ilfovul. 

10. Pasiirea, piriu, izvore^te 
din pi. Znagovul ?i se varsft in 
riul Dimbovija ling£ satul Pi{i- 
gaia, pi. Dimbovi^a. 

11. Mosti^tea, girl&, izvore^te 
de lingS satul Vir&sti, pi. Dim- 
bovi^a, comunici cu Valea-Pa- 
s&rea $i se vars& in balta Mos- 
ti$tea, lingi com. T&riceni, pi. 
Olteni^a. 

12. Pociovaliftea, girli^S, for- 
meaz& balta C&ld&ru$ani $i se 
scurge in riul Ialomi^a, la E. de 
com. Flerbint'i. 

Afara. de acestea mat sunt 
mul^ime de vSi §i vilcele (tre- 
cute la literile respective), lipsite 
in cea mal mare parte de timp 
de apa $i can au ap£ pe elc 
numai in timpurl ploioase, sau 
in timpul topirel zSpezel $i c&rora 
cu drept cuvint le putem zice 
periodice. 

Producfiunea. PSmintul jude 
{ului Ilfov este cit se poate de 



productiv, mat ales pe luncile 
SabaruluT, Dimbovi^ei 5*1 Arge- 
§ulul, carl produc 4 — 5 chile po- 
rumb de pogon. 

P&mintul se imparte in arabil, 
de fine^e, b&ltos ?i p&duros. 
Cimpiile depe lingS Dun&re dau 
cea ma! bun& p&?une pentru 
vite. Viile, mat ales cele de lingS 
Bucure$ti §i balta Greaca, dau 
strugurf bun! $i gusto$I. Vinul 
este bun, dar nu $ine mult. 

Bftltfle, mal cu seam& celede 
lingi Dunare, dau mult pe$te. 
Din Dunaxe se pescuesc: morun, 
nisetru ?i cegS. Tot din b&l£I 
se mal scoate trestie ?i papura\ 
Pe lingS. Dunare $i pe lingi 
cele-ralteriuri siintlocurl intinse 
de richita, care serv£ mult in 
industrie. 

Padurile, in intindere de peste 
60000 hect, dau tot felul de 
lemne de foe $i de construc^il. 
Insulele Dun&ril sunt acoperite 
cu p&duri de plut& ?i salcie. In 
judeful Iifov, statul are 47 mo$iI, 
cart ii aduc un venit anual de 
1204522 lei. 

In anul agricol 1898 — 99 s'au 
sem&nat in tot jude^ul 263506 
hect., din carl 1 1 1496 hect. griu, 
166 hect. secaia, 94034 hect. 
porumb, 7945 hect. orz, 131 10 
hect. ov&z, 1 2 1 86 hect.meiCi, 4643 
hect. rapi{&, 746 hect. cinep&, 
549 hect. in, 185 1 hect. tutun, 
14030 hect. cartoft, fasole, linte, 
$i maz&re, 2750 hect. livezi arti- 
ficiale (lucerne, trifoiu, etc.). 

Alapnl agricole. Pentru diver- 
sele trebui;i{e ale agricultorilor 
g&simin judef urm&toarele ma- 
$ini agricole 135 de seminat ; 
40 de secerat ; 140 de treerat 
cu aburi; 140 de vinturat; 69 
de bAtut porumbul, cu aburl ; 70 
de batut porumb cu maniveliJ 
19712 plugurl; 426 grape de 
fier ; 38 tav&lugurl ; 11 grape 
de strins finul, mi?cate cu vite ; 
140 trioare sau ma$ini de ales 



s&min$a; 560 mo^oroitoare de 
fier ?i de lemn (rarh)e) siste- 
matice ?i peste 5000 in stare 
primitive. 

30 morl cu aburT, 70 cu apa\ 

1 de vint$i 16 diferite fabricl (3 
de spirt, 1 de ofet, 1 dedrojdil de 
bere, 3 de brinzeturJ, 1 de rahat 
$i halva, 1 de luminarl de cear&, 

2 de sipun, 4 sistematice de 
cSr^mid^ ?i mal multe in stare 
primitive). 

Popula(ia. Populatfa jude^ului 
Ilfov e de 545.766 locuitorl. In 
1859 era de 277407 loc; in 1884, 
de 35 1 57 1 loc; in 1894, de 
477598 loc. 

Ocupafia locuitorilor. Ocupafia 
de cSpetenie a locuitorilor este 
agricultura $i cre^terea vitelor. 
O buni parte din populate se 
ocupii cu pescuitul §i cultura 
vi^ef. 

Dintre locuitorl, 45713 sunt 
plugarl, 1 2 10 circiuraarl ?i han- 
gii, 843 industrial propriu zis 
(rotarl, dogarl, olarl, rogojinarT, 
duigherl, zidari, etc.) cScI,dealt- 
fel, mal fie-care locuitor pentru 
trebuin^a lui casnicS, lucreaza 
lemn^ria, zidSria, etc. ^i 5960 
au diferite profesiunl (pescarl, 
morarl, servitor!, ingrijitorl pe 
la diferite autorita^T, etc.). 

Instrucfiunea publico*. Func- 
^ioneazS in jud. Ilfov 173 $coale 
rurale: no platite de stat (7 
de b^e^T, 7 de fete, 96 mixte), 
$i 63 pl&tite de jude^ ^i de co- 
mune (2 de bSef!, 2 de fete ^i 
59 mixte). 

Numarul elevilor carl urmeazS 
^coalele rurale din jude^ se ri- 
dicS la aproape 6000 b&eflf ?i 
2000 fete. 

Acest num&r represinti 59°/o 
bae^I $i 7% fete din numSrul 
total al copiilor in virsta de 
$coala\. 

Cu instrucfiunea public^ ru- 
ralS din jude^ statul cheltue§te 
1 12592 lei, jude^ui 37000 lei 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDET) 



46 



ILFOVUL (JUDEJ) 



si comunele 99312 lei, ceea ce 
inseamna ca instruc^ia din jude{, 
afara de Bucuresti si Oltentya, 
a costat anual 248904 lei. 

Daca la aceasta suma ma! 
adaugam banil datf de judejsi 
comunele pentru construirea de 
localuri, repararea scoalelor, pla- 
ta de chirii, mobilier, ajutor la 
cladirl din nou, cuinparare de 
carfi si alte obiecte pentru pre- 
mii, burse, etc., vedem ca cu 
instrucfia publica primara Jn ju- 
de^ul Ilfov (afara de capitals si 
com. urb. Oltenifa) se cheltu- 
este anual peste 260000 lei. 

In anul i860 personalul di- 
dactic rural in jude^ era com- 
pus din 160 invafatorl, cu 3502 
elevl si 41 eleve. 

In ce priveste instruc^ia in 
Bucuresti, vezi Bucuresti. 

Serviciul medical. Injudetul 
Ilfov, afara de spitalele din Bu- 
curesti si de eel de la Colintina, 
Pantelimon si Ospiciul de la 
Marcufa, mai sunt 4 spitale 
rurale : 

1. Cel din Oltenija, cu 18 
paturI,numit«ReginaElisabeta», 
intre^inut de jude{, cu care chel- 
tueste anual 22132 lei. Acest 
spital s'a construit in anul trecut 
5*1 se afla in bune condi^iunl 
higienice ; 

2. Spitalul de la Fferbin^i cu 
14 paturl si inca 4 de rezerva, 
pentru boalelecontagioase, intre- 
Vinut de jude^cu care cheltueste 
anual 31 241 let. Acest spital 
s'a inaugurat la 2 Septembrie 
1890; 

3. Spitalul de la Budesti, cu 
14 paturf si inca 4 de rezerva 
pentru boalele contagioase, care 
s'a inaigurat in Octombre 1890, 
cu intre\inerea caruia jude^ul 
cheltueste anual 31,241 lei ; 

4. Spitalul de la Cocioc, pen- 
tru care statul da o subven^i- 
une anuala de 30000 lei. 

Personalul medical se com- 



pune din: medicul primar al 
judefului, medicil de spitale, 
medicil de arondismente, carl 
au resedinfele la Buciumeni, 
Domnesti, Budesti, Olteni^a si 
Pantelimon, din 7 vaccinator! 
si 13 moase, insarcinate a asista 
la facerl prin comunele rurale. 

Cat de comunicafie. Terito- 
riul jude^ulul Ilfov este stra- 
batut de cai ferate in patru di- 
ferite direcfiunl. Aceste cai 
pleaca din Bucuresti si au mai 
multe sta^iunl unde se incarca 
si se descarca tot felul de mar- 
furl si se transports calatorii. 

O linie ferata pleaca din Bu 
curesti (gara Filaret) la Giurgiu, 
spre S., si se opreste in garile 
Jilava si Vidra. 

A doua linie pleaca din Bu- 
curesti (gara de Nord) la Pitesti, 
Slatina, Craiova, etc., si se o- 
preste in jud. Ilfov la Chitila 
si Ciocanesti. 

De la Chitila o alta linie a- 
puca spre N. prin garile Buftea 
si Perisul, la Ploesti, Buzau, etc. 

A patra linie, plecind tot din 
Bucuresti (gara de Nord), trece 
pe la N. de oras, apuca spre E., 
la Calarasi, si se opreste la Mo- 
gosoaia, Pantelimon, Baneasa, 
Branesti, Fundulea. 

Bucuresti de jur imprejur este 
inconjurat de cale ferata. 

Transporturile se mat fac si i 
prin cai na^ionale, judefene si I 
vecinale. Caile carl leaga orasul 
Bucuresti cu capitalele jude^elor 
sunt: 

1. Calea nafionala Bucuresti- 
Ploesti, care apuca spre N. de 
Bucuresti, trece peste girla Co- 
lintina, pe lingS Baneasa, O- 
topeni si Saftica, spre V. de 
Tincabesti, dupa ce intre Saf- 
tica si Tincabesti taie girla Po- 
ciovalistea si valea Znagovulul, 
trece pe la E. de com. Ciol- 
panul, pe linga manastirea f i- 
ganesti si intra in jud. Prahova 



pe la satul Luparia (Prahova). 
Aceasta cale strabate la S. pi. 
Dimbovtya si la N. pi. Znagovul. 

2. Calea nationals Bucuresti- 
Pitesti, care apuca spre N.-V. 
de Bucuresti, trece pe linga 
com. Chitila, Hanul-de-lamint, 
Tartasesti, Bujoreanca, Pajera 
si pe la cat. Baleanu intra in 
jud. Dimbovi^a, pe unde isi 
continua drumul pana la Pitesti. 
Aceasta cale strabate pi. Zna- 
govul dela N.-V. spre S.-E. 

3. Calea nationals Bucuresti- 
Giurgiu, care apuca spre S. de 
Bucuresti, trece prin com. Jilava, 
peste girla Sabarul, si prin com. 
Copaceni-Carada. Corpurile Le- 
giuitoare au votat in anul 1890, 
lei 870,000 pentru construcfia 
unui pod peste riul Arges, in- 
tre Copaceni-Carada si Aduna^i- 
Copaceni (Vlasca). Aceasta cale 
strabate pi. Sabarul de la N. 
spre S. 

4. Calea mixta Bucuresti-A- 
lexandria care apuca spre S.-V. 
de Bucuresti si trece prin com. 
Bragadiru si Cornetul. 

Corpurile Legiuitoare au votat 
1680000 lei in anul 1890 pen- 
tru construct acestei sosele ; 
iar pentru construc^ia podulul 
peste riul Arges intre Cornetul 
si Mihailesri (Vlasca) au alocat 
in budget 870000 lei. 

Aceasta cale strabate pi. Sa- 
barul de la N. spre S.-V. 

5. Calea jude^eana Bucuresti- 
Tirgoviste apuca spre N.-V., tre- 
ce pe linga satele : Mogosoaia- 
Bufcea, Atirnafi, Rebegesti, Cre- 
vedia-d.-j., Crevedia-d.-s., Bar- 
bateasca, Luceanca, Bucimanul 
si apoi intra in jud. Dimbovifa. 

Lungtmea acestei sosele este 
de 28 kil. si costa anual pe 
jud. (personal si material) 36000 
lei. 

6. Calea jude^eana Bucuresti- 
Olteni^a apuca spre S.-E., trece 
pe linga satele : Vacaresti, Po- 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDE'V) 



47 



ILFOVUL QUDET) 



pe?ti-Conduratul, Ora^ti, Gruiul, 
Bude^ti, Negoe$ti, Curcani, 01- 
teni^a-Rurala $i Olteni^a-Urbana. 
Lungimea acestel §osele e de 
58 kil. $i costa anual pe jud. 
(personal $i material) 61600 lei. 

7. Calea jude^eana Bucu- 
re$ti-Braila apuca spre E. de 
Bucure^ti, treceprin satele : Pan- 
telimon, Tamadaul, Cal&re{i $i 
Ileana. 

Lungimea $oseleI e de 2 1 kil. 
$i costa anual pe jud. (material 
$i personal) 45000 lei. 

8. Calea jude^eana Bucu 
re?ti-Pite$ti apuca spre V. de 
Bucure?ti, trece pe Hnga satele : 
Cotroceni, Militari, Ciorogirla 
Bolintinul-din-Deal, Bolintinul- ! 
din- Vale, Drugane$ti. 

Lungimea $cselei este de 33 
kil. $i costa anual pe jud. (ma- 
terial ?i personal) 36000 let. 

9. Calea jude^eana Bucu- 
re§ti - Craiova, care trece prin 
satul Clinceni §i Prisiceni §i in- 
tra in jud. Vla$ca. 

Comunele rurale sunt legate 
intre ele prin ca! vecinale, parte 
bine §oseluite, parte netermi- 
nate, parte numal in proec^ie. 

Cultttl. Locuitoril jude^ulu! 
sunt aproape to{i crestinl-orto- 
doxl, avind bisericile lor prin 
sate $i tirgurl in numar de 
294, dintre carl func^ioneaza 
numal 282 ; iar cele 1'alte sunt 
parte in constructfe, parte rui- 
nate. 

Laacestebisericldeservesc 3 1 3 
preo^T, din carl 2 sunt diaconi. 

Cit pentru bisericile carl n'au 
preojl din cauza miculul numar 
de locuitorl, ele s'au ata^at la 
bisericile vecine, carf sunt maT 
in apropiere, obligindu-se preo^tl 
respectivl cu ingrijirea lor. 

Jude^ul Ilfov face parte din 
eparhia Mitropoliel cu re^edin^a 
scaunulu! in Bucure$ti, capitala 
Regatulul, §i are de cap pe Mi- 
tropolitul Primat al Rominiel. 



In afacerile biserice§tl, jud. 
Ilfov este administrat de un 
protoereu cu re$edin{a in Bu 
cure?ti, ajutat de ma! mulflf pro- 
esto$i de pla?I 

Bisericile sunt lasate in sar 
cina comunelor. Statul intre{ine i 
numal urmatoarele biserici : (ex- 
ceptind pe cele din Bucure^ti) 
V&care$ti, Marcu^a - Balamuci, 
Znagovul, Codreni, Plumbuita, 
Platare$ti ?i Sine^ti, cu carl chel- 
tue$te anual 21024 ' e '- 

Manastirile din jud. sunt : CSl- 
daru$ani, Cernica, Pasarea, Sa 
murca$e$ti $i f igane$ti, cu carl 
statul cheltue^te anual 142908 
lei, avind 594 calugari $i calu 
gari^e. 

Pofta ft telcgraful. Po^ta da 
teaz& de la Alex. Ipsilante. In 
jud. Ilfov sunt 4 biurourl tele- 
grafice: la Fierbin^i, Domne$ti 
$i Bude?ti platite de jud. ?i la 
Olteni^a platite de stat. Acestea 
fac $i serviciul po^tel rurale. Pe 
Hnga ga^a Buftea $i gara Pan- 
telimon sunt biurourl po$tale 
rurale platite de jud. Ilfov. 

Afara de acestea, la fie- care 
gara sunt biurourl telegrafice ale 
cailor ferate : la Chitila, Cioci- 
ne$ti, Buftea, Peri^ul, Mogo$oaia, 
Pantelimon,Luceanca,Fundulea, 
S&rule$ti, Jilava $i Vidra. 

Vitele de muncd. Este de 
observat ca in jud. Ilfov vitele 
sunt cu mult mal marl, mal 
puternice $i mat bine ingrijite 
ca in multe alte jude^e ale {arel. 

Vitele marl ating num&rul 
de 337266; cele mid (capre ?i 
ol) 264817 $i porcT 35645. 

Imparfire administraliva. Bu- 
getul judefuluf. Jude^ul Ilfov 
pana la 1 Aprilie 1882 se im- 
parjea in ?ase pla$l. De la acea- 
sta data s'a alipit pi. Mosti^tea 
la pi. Dimbovifa $i se adminis 
treaza de sub-prefectul acesteT 
pla$i, iar circumscripta poarti 
numirea de pla$ile-unite Dim- 



bovifa-Mostiftea sau mat obici- 
nuit pi. Dimbovi^a-Mosti^tea. 
Cele 5 pia?I sunt: 

1 . Plasa Dimbovifa-Mostiftea 
coprinde 153 sate, carf formeaza 
37 com. rur. ?i una urb., Bu- 
curefti. (Plasa Dimbovita are 83 
sate si Mosti?tea 70) ; 

2. Plasa Negoefti, coprinde 
53 sate, care formeaza 16 com. 
rur. ; 

3. Plasa 01 tent fa, coprinde 
34 sate, care formeaza 17 com. 
rur. $i una urb., Oltenifa. 

4. Plasa Sab ami y coprinde 

98 sate, care formeaza 32 com 
rur. ; ?i 

5. Plasa Znagov, coprinde 

99 sate, care formeaza 20 co- 
mune rurale. In total jude^ul 
Ilfov are 437 sate, carl formeaza 
122 comune rurale $i 2 urbane. 

Puterea administrative a jude- 
tuluT este incredin^ata unul pre- 
fect, ajutat de 5 subprefecflf $i 
122 primari. 

Consiliul jude^ean, ales de 
locuitoril judejului, reprezintat 
prin comitetul permanent, ingri- 
je?te de starea jude^ului. 

Dupa noua lege pentru fi- 
xarea circumscrip^iilor admini- 
strative promulgate ?i pusa in 
aplicare la 1 Noembrie 1892, 
jude^ul Ilfov s'a imparfit in 10 
pla^I : 

Plasa Afuma^i, cu re^edin^a 
pla?e! in com. Belciugatele ; pi. 
Arge^ul, cu re§edinta placet in 
com. Bolintinul -din -Vale; pi. 
Dimbovita, cu re^edin^a placet 
in com. Tinganul; pi. Ilfovul 
cu re§edin^a placet in com. Bu- 
coveni; pi. Mosti^tea, cu re$e- 
din^a placet in com. Fierbin^i ; 
pi. Negoe§ti, cu re$edin{a placet 
in com. Bude$ti; pi. Obile?ti, cu 
re^edin^apla^elin com. Obile?ti- 
NoT; pi. Olteni^a, cu re?edin{a 
pla$el in com. Olteni^a; pi. Sa- 
barul, cu re§edin{a pla?el in 
com. Jilava; pi. Znagovul, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



ILFOVUL (JUDEX) 



48 



ILFOVUL (JUDEf) 



resedinta plasei in com. Co- 
cioc. 

Fie-care din aceste plasl co 
prinde urmatoarele comune: 

l.PlasaAfumafi, cu resedin$a 
plasei in comuna Belciugatele, 
catunul Belciugatul-de-Jos. 

I. Com. Afumafi, cu catunele : 
Afuma^i si Boltasi. 

2. Com. Belciugatele- Coje^ti, 
cu catunele: Belciugatul-de-Jos, 
Belciugatul-de-Sus, Candeasca si 
Cojesti. 

3. Com. Calarefi-^einoiul, cu 
catunele: Bratasani, Caiare^i, Pi- 
tisteanca-Polcesti si $einoiul. 

4. Com. Cringul-Fundulele,cu 
catunele: Cringul, Fundulele si 
Gostilele. 

5. Com. Hagiesti-Mariuja, cu 
catunele :Boteni $ Hagiesti, Mari- 
u{a si Mataraua. 

6. Com. Ileana-Sulimanul, cu 
catunele: Bordeele, Ileana-Gher- 
man, Ileana-Papadopolu, Odaile- 
Podari si Sulimanul. 

7. Com. Moara-Domneasca, 
cu catunele: Ganeasa, Moara- 
Domneasca si $indrili{a. 

8. Com. Piteasca-Pasarea, cu 
catunele: Cozieni, Manastirea 
Pasarea, Pasarea si Piteasca. 

9. Com. $tefanesti-Lipova{ul, 
cu catunele: Boldul, Cre^uleasca- 
Lipova^ul, $tefanesti-de-Jos, $te- 
fanesti-Pasarea si $tefanesti-de- 
Sus. 

10. Com. Tamadaul Dirvari, 
cu catunele: Dirvari, Tamadaul- 
de-Jos si Tamadaul-de-Sus. 

11. Plasa Argesul, resedin^a 
placet: comuna Bolintinul-din- 
Vale, catunul Bolintinul - Mos- 
teni : 

1. Com. Bolintinul-din-Dealcu 
catunele: Berceni si Bolintinul- 
Baleanu. 

2. Com. Bolintinul-din-Vale 
cu catunele: Bolintinul-Druga 
neasca, Bolintinul-Mosteni, Bo 
iintinul-Baleanu si Malul-Spart 

3. Com. Balasoeni, cu catu 



nele : Balasoeni, Bolovani si 
Hobaia. 

4. Com. Buturugeni-Prisiceni, 
cu catunele: Buturugeni, Plopi, 
Prisiceni si Sacsoni. 

5. Com. Ciorogirla-Dirvari, cu 
catunele : Ca^ichea, Ciorogirla, 
Dirvari si Manastirea - Cioro- 
girla. 

6. Com. Domne^ti-de-Sus, cu 
catunele: Domnesti-de-Sus si fe- 
ghesiul. 

7. Com. Domnesti-Cal{una,cu 
catunele: Ciutafi, Domnesti-Cal- 
{una, Domnesti-de-Jos, Dom- 
nesti-Sirbi, Olteni si Vatra-Ma- 
nastirel-Cotroceui. 

8. Com. Floresti, cu catunele: 
Floresti-de-Jossi Floresti-de-Sus 

9. Com. Gr&dinari-F£lcoianca, ! 
cu catunele: Ciocanul, Falcoian- ' 
ca si Gradinari. 

10. Com. Ogrezeni, cu catu- 
nul Ogrezeni. 

11. Com. Poenari, cu catunele: 
Bolintinul-Spiridon, Poenari- E- 
nu$a, Poenari-Florescul, Poenari- 
Mosteni si Ulmi-Ornesti. 

12. Com. Popesti-Bicul, cu c£- 
tunele : Arcuda,Gheonea,Ileana, 
Popesti-Bicul si Zoi^a, 

13. Com. Slobozia-Clinceni, cu 
catunele : Clinceni, Olteni, Ordo- 
reanul si Slobozia. 

14. Com. Stoenesti-Palanga, 
cu catunele: Deleni, Druganesti, 
Gogora, Icoana, Palanga, Palan- 
gu^a si Stoenesti. 

iS.Com.Tintava, cu catunele : 
Tintava-BanuluT si Tintava-Bala- 
soaia. 

16. Com. f igania-Crivina, cu 
catunele: Crivina si figania. 

III. Plasa Dimbavi(a y rese- 
dinta plasei : comuna Tinganul, 
catunul Tinganul : 

1. Com. Baneasa-Herastraul, 
cu catunele : Baneasa, Dama- 
roaia, Floreasca, Grefoaicele, He- 
r&straul si Pipera. 

2. Com. Bobesti-Balaceanca, 
cu catunele : Balaceanca, Berceni, 



Bobesti, Glina Gherman, Glina- 
Macri, Manolache, Potoceanca si 
$erbanica. 

3. Com. Branesti, cu catunele : 
. Branestisi Vadul-Anil. 

4. Com. Bucuresti (comuna 
urbana). 

5. Com. Cernica-Caldararul 
cu catunele: Cald&rarul, Cernica 
si Manastirea Cernica. 

6. Com. Colintina-Fundeni, 
cu catunele : Colintina, Catunul - 
Nou, Fundeni, Plumbuita, Teiul 
si Viile-Colintina. 

7. Com. Cucuefi-Plataresti 
cu catunele: Cucue^i-Moara, Cu- 
cue^i-Suditi, Plataresti, Podul- 
PitaruluT,Progresul si Renasterea. 

8. Com. Dudesti-Ciopiea, cu 
catunele: Barzesti, Catelul, Cio- 
plea, Dudesti, Progresul, Vaca- 
resti si Vitanul. 

9. Com. Frunzinesti, cu catune- 
le Frunzinesti,Lilieci si Orasca. 

10. Com. Otopeni, cu catu- 
nele : Otopeni-de-Jos si Otopeni- 
de-Sus. 

I ( . Com. Popesti-Dragomi- 
resti, cu catunele : Dragomiresti- 
din-Deai, Dragomiresti-din-Vale, 
Gulia, Popesti-Manuc, Popesti- 
Manastirea, Sabareni si Zurbaua. 

12. Com. Rosiul, cu catunele: 
Bojea, Catanele, Cringasi, Fun- 
dul-Cringasi, Giulestif ig&nia si 
Rosiul. 

13. Com. Tartasesti, cu ca- 
tunele: Bujoreanca, Calugarul, 
Hanul-de-Pamint si Pajerea. 

14. Com. Tunari-Dimieni, cu 
catunele: Dimieni si Tunari. 

IV. Plasa Mostistea, resedinfa 
plasei: comuna Flerbin^i, cat. 
Fferbin^i-Tirgu : 

1. Com. Catrunesti-Mai neasca, 
cu catunele: Catrunesti, Closca, 
Lilieci, Maineasca, Sinesti-No! 
si Sinesti-Vechl. 

2. Com. Crea^a-Lesilor, cu 
catunele : Crea^a - PatrSchioaia, 
Gagul, Lesile, Meriseasca, Stoi- 
noaia, Surlari si Vinatori. 



Digitized by 



Google 



1LFOVUL OUOET) 



40 



1LFOVUL (jrDET) 



3. Com. Dragoe$ti-Bi{inile, cu 
c&tunele : Bit'ina-Paminteni, Bi- 
{ina-Ungureni, Chiroiul-Pamin- 
teni, Chiroiul-Ungureni, Drago- 
e$ti-de-Jos, Dragoe?ti-Znagov ?i 
Dragoe^ti de Sus. 

4. Com. Dridui S&rindarele, 
cu catunele: Dridul-Movila, Dri- 
dul-Znagov, Moviltya, Sarindarul- 
de-Jos, Sarindarul-de-Sus. 

5. Com. Fferbin{i-Stroe$ti, cu 
catunele : Fferbin^i-de-Jos, Ffer- 
binfi-de-Sus, Flerbin^i Tirgul $i 
Stroe^ti. 

6. Com. Greci Gradistea, cu 
catunele: Gradi$tea, Greci-de- 
Sus §i Maxtneni. 

7. Com. Maia, cu catunul 
Maia. 

8. Com. Meri-Petchi-Neteze$ti, 
cu catunele: Meri-Petchi, Nete- 
ze$ti, Nuci $i Sudifi. 

9. Com. Mic$une$ti-Greci, cu 
catunele: Balamuci, Balta-Nea- 
gra, Fundul-Danciului, Greci- 
de-Jos, Greci-de-Mijloc, Mic$u- 
ne$ti-Mari, Mic$une$ti -Moara. 

10. Com. Fundeni-Gherasi, cu 
cStunele B&duleasa, Fundeni, 
Peri^orul ?i Zoicarul. 

11. Com. Leurdeni, cu c&tu- 
tunul: Leurdeni. 

12. Com. Pantelimonul-Do- 
broe$ti, cu c&tunele: Ale$i-Pa 
s&rea, Dobroe$ti, Marcu^a ?i 
Pantelimonul. 

13. Com. Pope$ti-Conduratul, 
cu catunele: Pope$ti-Pavlicheni 
(Catolici) $i Pope^ti-Romini. 

14. Com. $tiubeiul-Or&$ti, cu 
catunele: Canela, Filastache, O- 
rS^ti, Orasca, Piroaia, Pifigaia, 
Postovari $i Po$ta. 

15. Com. Tinganul, cu catu- 
nele: Tinganul $i Tinganul- 
Moara. 

V. Plasa Ilfov, re?edin^a pkV 
$ei : comuna Bucoveni, catu- 
nul Buftea: 

1. Com. Brezoaia, cu c&tu- 
nele: Brezoaia, Camara^iul, Cas- 
cioarele §i Draganeasca. 



2. Com. Bucoveni, ca* catu- 
nele : Atirna{i,Buciumeni, Bufta, 
Chitila, Fl&minzeni, Mogo?oaia 
?i Odaile. 

3. Com. Chiajna, cu catunele: 
Chiajna, Dudul, Giule$ti-Sirbi 
?i Rudeni. 

4. Com. Cioc&ne$ti, cu catu- 
nele : Ale$i Cioc&ne$ti, Cioca- 
ne$ti, Cre^ul ?i Urziceanca. 

5. Com. Corbeanca, cu catu- 
nele : Corbeanca, Mecheaua, Os- 
tratul, Oracul, Sarindareanca, 
Tama^i $1 Tama?i-Orascul. 

6. Com. Cosoba-Trestieni, cu 
catunele : Cosoba-Golescul, Co- 
soba-Hristi ?i Trestieni. 

7. Com. Cre^ule^ti, cu catu- 
nele : Cre{ule§ti-Dtrzea, Crefu- 
ie?ti- Falcoianul, Cretule?ti - Ma- 
nastirea $i Cre^ule?ti-Samurca?i. 

8. Com. Crevedia, cu catu- 
nele: Cocani, Crevedia de-Jos, 
Crevedia-de-Sus $i Dirzea. 

9. Com. Militari, cu catunele: 
Caraca?, Ciurelul, Grivi{a ?i 
Militari. 

10. Com. Ridule^ti-Resimni- 
cea, cu catunele : Caldaru^ani, 
Movileanca, Rad ile$ti-Caldaru- 
$ani, Radule^ti-Filitis, Resim- 
nicea. 

11. Com. Ro^iori, cu catunul 
Ro^iori. 

VI. Plasa Xvgoestiy re§edin{a 
placet comuna Bude$ti, catunul 
Bude§ti : 

1. Com. Aprozi-Negoe?ti, cu 
catunele : Aprozi, Frecafi, Lacul- 
Cocorulul $i Negoe$ti. 

2. Com. Bude$ti, cu catunele 
Bude$ti $i Negoe$ti-Po?ta. 

3. Com. Curcani, cu catunul 
Curcani. 

4. Com. Frumu?ani Cu$tureni, 
cu catunele: Cu^tureni, Frumu- 
sani, PasSrea $i Petrichioaia. 

5. Com. Hera^ti-Buciumeni, cu 
catunele : Buciumeni, Gruiul $i 
llera\sti. 

6. Com. Luica, cu catunul 
Luica. 



7. Com. Lamote$ti-Galbina$i, 
cu catunele: Galbina^i, Lamo- 
te§ti, Moara-Noua, $tefaneasca. 

8. Com. Nana, cu catunul 
Nana. 

9. Com. Sohatul, cu catunele 
' Dona, MScelarul $i Sohatul. 

10. Com. Vasila$i-Pope$ti, cu 
catunele: Pirlita, Pope^ti, Sta- 
ne^ti, Te^gheaua ?i Vasila^i. 

11. Com. Valea-DraguluT, cu 
catunele : Ciocoveni, Ghimpa^i 
^i Valea-Dragulul. 

VII. Plasa Obilesti, re§edin{a 
placet: comuna Obile?ti-NoT, ca- 
tunul Obile^ti-Nol : 

1. Com. Chiseletul, cu catu- 
nele : Chiseletul, §i Surlari. 

2. Com. PVasinetul, cu ciltu- 
nele: Cioru^el, Frasinetul, Ma- 
vrodinoaia ^i Noua-Vacareasca. 

3. Com. Gurbane^ti-Co^ofan- 
ca, cu catunele: Balanul, Bel- 
ciugul, Cofofanca, Gurbane^ti, 
Paicul, Preasna-VecMe, Silives- 
trul $i Valea-PresneT. 

4. Com. Manastirea, cu ca- 
tunele: Coconi $i Manastirea. 

5. Com. Obile?ti-VechI, cu 
catunul Obile$ti-VechI. 

6. Com. Obile$ti-Nof, cu ca- 
tunele : Buzoeni, Obile^ti - N01, 
Ora^ani ?i Pirliteni. 

7. Com. Pirlita-Sarule^ti, cu 
catunele : Albeanul-Manciule^ti, 
Chircu^a, Gologanul, Manciul, 
Pirlita, Sarule^ti $i Solacolul. 

8. Com. Preasna Noua, cu 
catunele : Codreni §i Preasna - 
Noua. 

9. Com. Tariceni, cu catunele: 
Curate^ti, Luptatori, Odaia-Vla- 
dichiT, Tariceni ?i Valea-Capi- 
tanulul. 

VIII. Plasa Oltenifa, re?e- 
din{a pla?eI;com. urb. Olteni^a: 

1. Com. Cascioarele, cu ca- 
tunele: Cascioarele ^i Talaba. 

2. Com. Chirnogi, cu catunul 
Chirnogi. 

3. Com. Greaca, cu catunul 
Greaca. 



92276. JfariU Dicflonar Geogratle. Vol. IV 



Digitized by 



Google 



ILFOVUR 0^ DE T) 



50 



1LFOVUL (rlktui 



4. Com. Criv^ul, cu catunul 
Criv^ul. 

5. Com. Hotarul, cu catunele: 
Hotarul si Zboiul. 

6. Com. Izvoarele, cu catu- 
nele : Ciumati, Ciurari, Coe \\ 
si Izvoarele. 

7. Com. Mitreni Clatesti, cu 
catunele: Clatesti, jaianul, Luica, 
Mitreni si Valea-Rosie. 

8. Com. Oltenija (comuna 
urbana), cu Oltenifa Tirgul. 

9. Com. Olteni^a-Rurala, cu 
catunele: Atirnafi si Oltenita- 
Rurala. 

10. Com. Prundul, cu catu 
nul Prundul. 

11. Com. Radovanul, cu ca- 
tunul Radovanul. 

12. Com. Span^ovul, cu ca- 
tunele : Clinciul, Spanjovul, Ta- 
tina si Valea-luI-Soare. 

13. Com. Ulmeni, cu catu- 
nele: Tausanca, Ulmeni-Pamtn- 
teni si Ulmeni-Ungureni. 

IX. Plasa Sabarul, re^edinfa 
plaseT : comuna Jilava, catunul 
Jilava : 

1. Com. Berceni-Dobreni, cu 
catunul Berceni-Dobreni. 

2. Com. Bragadirul Bulgarul, 
cu catunele : Bragadirul, Bul- 
garul si Cornetul-Glogoveanul. 

3. Com. Buda-Prisiceni, cu 
catunele: Buda, Dragane^ti si 
Posta. 

4. Com. Colibasi, cu catunul 
Colibasi. 

5. Com. Copaceni-deSus, cu 
catunul Copaceni-de-Sus. 

6. Com. Copaceni-Mogosesti, 
cu catunele: Cop&ceni-de-Jos, 
Mogosesti, Manastirea si Var- 
lam. 

7. Com. Cornetul-din-Vale, cu 
catunul Cornetul-din-Vale. 

8. Com. Cre^esti-Sintesti cu 
catunele: CopSceni-Sf. loan, Cre- 
{esti si Sintesti. 

9. Com. Darasti, cu catunele: 
Asan, Filipesti ?i Mitropolia. 

10. Com.Dobreni-Cimpurelul, 



cu catunele : Cimpurelul si Do- 
breni. 

11. Com. Gostinari, cu catu- 
nele : Gostinari-Belu si Gosti- 
nari -Vacaresti. 

12. Com.Jilava-Merlari,cu ca- 
tunele: Jilava si Odaile Merlari. 

13. Com. Magurelele, cu ca- 
tunele : Dumitrana, Filipescu, 
Ghermani si Otetelesanul. 

14. Com. Straini-Dobreni, cu 
catunele: Bragadirul si Vidra 
(Straini-Dobreni). 

15. Com. Varasti-Obedeni, cu 
catunele : Obedeni si Varasti. 

16. Com. Virtcjiul-Nefliul, cu 
catunele : Chirca, Nefliul, Pruni 
si Virtejiul. 

X. Plasa Znagov, resedin^a 
plaseT : comuna Cocioc ll, cat. 
Bratulesti : 

1. Com. Balotesti, cu catu- 
nele : Balotesti, Cacaleti, Petresti, 
Preotesti si Saftica. 

2. Com. Butimanul-Lucianca, 
cu catunele : Butimanul, Linia- 
Lucianca, Lucianca, Pascanean- 
ca, Sterianul-de-Jos, Sterianul- 
de-Mijloc si Sterianul-de Sus. 

3. Com. Caciula^i, cu catunele: 
Caciula^i, Canela, Moara-Saraca, 
Pirlita si Pascani. 

4. Com. Cociocul, cu catu- 
nele : Balteni, Bratulesti, Co- 
ciocul, Perisul, Piscul, Piscul-He- 
reasca si Valeni-Buriasi. 

5. Com. Dascalul-Crea^a, cu 
catunele: Crea^a, Dascalul, Run- 
cul, Varasti - de -Jos, Varasti - 
de-Sus. 

6. Com. Lipia-Bojdani, cu ca- 
tunele : Bira, Bojdani, Coadele, 
Dobrosesti, Fundul, Gherma 
nesti, Gruiul, Lipia, Manastirea 
Caldarusani, $an{ul - Florescu, 
Turbat'i, Viasia. 

7. Com. Poenari-Vulpesti, cu 
catunele : Ciocanari, Movila, Poe- 
nari-Niculescu, Poenari-Polizu si 
Poenari-Vulpesti. 

8. Com. Tincanesti, cu catu- 
nele: Ciofliceni, Izvorani, Tinca- 



besti - Filitis, Tincabesti - Mitro- 
polia. 

9. Com. f iganesti, cu catu- 
nele Ciolpani, Luparia-Saraci- 
neasca, Manastirea figanesti si 
f iganesti. 

In 1893 sa revenit la ira- 
par^ire de 5 plasT. 

Budgetul]\i<\. Ilfov (1 898 — 99) 
prezinta la veniturl suma de 
lei 1934472 ban! 17 si la chel- 
tuell suma de lei 1 7 13 102 b. 45. 

Marca judcpilul. Marca ju- 
de^ulul e o biserica cu Sfin^ii 
lmpara^T Constantin si Elena, 
semn ca in capitala jude^uluT 
se afla Mitropolia a! careia pa- 
tron! sunt Sfin^il Impfira^f. 

Pe la anul 1602 acestuT jud. 
i se zicea : jude^ul IlhovuluT, iar 
la anil 1654 si 1694 gasim : ju- 
de^ul Elhovulul. (Papiu, vol. I). 

Ilfovul, pi rift, izvoreste spre N.- 
V. de Tirgoviste, jud. Dimbo- 
vi^a, din dealurile si padurile 
catunulut Teisul ce face parte 
din com. $otinga, curge pe linga 
Tirgoviste in partea de V., la 
o mica distant de bariera Cim- 
pul-Lung si de bariera Ciocir- 
lanul, trece pe linga catunele 
Priseaca si Dumbrava, prin com. 
Colanul, pe linga com. Vacaresti 
prin catunele Bungetul si Bra- 
testi-d.-s., pe linga com. Cazaci 
si merge inainte spre S.-E. pana 
la com. Bolovani. Aci se des- 
parte in doua: un bra{ apuca 
prin catunele Calugareni, Sta- 
nesti, Colacul si prin com. Vi- 
zuresti si purtind numele de 
Colintina, intra in jud. Ilfovul, 
pe la N. de satul Creful, pi. 
Znagovul, formeaza lacul Cio- 
canesti, merge spre S. de Buf- 
tea si Buciumeni, trece pe la 
N. de Bucuresti, formeaza lacul 
Colintina si se varsa in balta 
Cernica si de aci in riul Dim- 
bovi^a. Alt bra{ su ^ numele de 
Ilfovelul sau Ilfovaful trece prin 



Digitized by LiOOQ IC 



IUE 



51 



ILMICIORUL 



Con^esti, pe linga Balteni, prin- 
tre com. Slobozia-Moara si Po- 
dul-BarbieruluT sub numele de 
Ilfovul, pe linga Baldana si a- 
pol intra in jud. Ilfov, cSruia 
it da numele siu, varsindu se 
apof in riul Dimbovita intrecom. 
Dragomiresti-din-Vale si Ileana. 

Hie, padure, la Lacul-Iul Hie, si- 
tuat pe proprietatea Blejesti a 
fra{ilor C. si Gr. Olanescu, pi. 
Glavaciocul, jud. Vlasca, in su- 
prafa^a de 50 hect. 

Hie, piriil, jud. Ilfov, spre E.; 
izvoreste din jud. Ialomi{a, de la 
V. de com. Satul-Nou, trece pe 
linga Movila-IleneT, pi. Nego- 
esti, si se varsa in Piriul-Vinat 
La unirea cu acest piriti for- 
meaza o mid balta cu ^rmi 
mocirlosf. 

Hie, vale, jud. Muscel, izvoreste 
dupa proprietatea satuluf numita 
Deal, curge prin com. Dom- 
nesti, plaiul Nucsoara, dela V. 
spre E. si fiind furioasS in timpil 
ploiosl, face mart stricaciunl. 

Ilie§ti, sat, jud. Bacau, pi. Taz 
lciul-d.-s., com. Ardeoani, situat j 
in valea TazlauluT-Sarat, la 1 V-» \ 
kil. de satul Ardeoani. Are o : 
biserica, cladita de Gr. Busuioc ' 
pe la 1840, cu 1 cintaret; I 
circiumd. Are 91 familil, sau 1 
257 suflete. ! 

Vite : 31 caT, 185 vite cornute j 
si 30 porcl. ! 

Ilie^ti, ciitun, al com. Tureen i-d.- 
j., pi. JiuluF, jud. Gorj, situat 
in partea de S. a com. si la \ 
poalele culmei JiuluTdin dreapta j 
si cam pe coasta dealului numit 
Dealul-Rosiul. 

Areo suprafa{ade 1250 hect., 
din care 600 hect. padure, 593 
hect. arabile, fme(e si pasune, ' 
27 hect. viF si 30 hect. prunF, [ 



parte e a statuluT si parte a 
locuitorilor. 

Are o populate de 130 fam., 
sau 586 sufl., din carl 106 contrib. 

LocuitoriF poseda: 19 plu- 
gun, 30 care cu boF, 2 caru^e 
cu caF, 292 vite marl cornute, 
17 caF, 505 ol, 19 capre si 92 
rimatori; 100 stupT cu albine. 

Comunica^iunea in acest ca- 
tun se face prin soseaua co- 
munala care trece prin partea 
de E. si care-1 pune in lega- 1 
tura la N. cu comuna sa, iar 
la S. cu com. Ionesti. 

In catun sunt 4 pu^url si 2 
fintinF. 

Are I biserica de zid, facuta 
de locuitorF pe la anui 1870, 
cu 1 preot si I cintare{. 

Ilie§ti, ma/ia/a, Jine de com. rur. 
Grozesti, jud. Mehedint'i, pi. 
Motrul-d.-j. 

Ilie^ti, moviili, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. s., com. Ardeoani, si- 
tuata pe deaiul Hemeieni, care 
movila se zice a fi ridicata de 
^tefan-cel-Mare, spre a^inemal 
cu usurin^l piept Maghiarilor. I 
Acum vre-o 40 — 50 anT, s'aii 
gisit aid o mul^ime de arme ; 
vechf, sage^i, lanci, sabiF. Pe 
unele din ele se vede urmatoa- 
rea inscrip^ie : $tefan - Voda - 
Mare, Moldova. Cuvintul Mol- 
dova era scris cu litere mai marl. 



I 



Ilie§ti,/tf<////Y, foioasa, jud. Bacao, 
pi. Tazkiul-d.-s., com. Ardeoani ; 
are o intindere de 85 hect. si 
este supusa regiinuluF silvic. 

Ilie§ul,sau Hia§ul,^i?/,jud. Bacao, 
pi. Bistri^a d. s., com. Ciumasi, 
situat da stinga BistrifeF, cu ; 
case dese si cu o biserica, zi- ! 
dita la 1S91 si clcservita de 
preotul din com. vecina, Racova. 
Are 39 familil, sau 156 suflete. 
Vite : 2 caF, j6 vite marl cor- 



nute si 24 porcT. Distan{a la 
resedinfa cu scoala este de 7 
kil. 

Ilie§ul, mosie, jud. Bacati, pi. 
Bistrifa-d.-s., pe teritoriul com. 
Ciumasi. 

Ilie§ul, piriil, jud. Bacati, pi. Bis- 
tri^ad. s., com. Racova, ce tra- 
verseaza satul Gura-Vail sj se 
scurge d'a stinga Bistri^eF. 

Iliseni, sat, in partea de N. a 
com. Ringhilesti, pi. $tefanesti, 
jud. Botosani, situat pe coasta 
de S.-E. a dealuluF dintre Co- 
rogea si Prut, linga iazul Iliseni, 
pe mosia Ringhilesti; are o 
suprafaja de 33 hect. ale locu- 
itorilor si o popula^iune de 35 
familil, sau 164 suflete, din carl 
41 contribuabill. 

Vite: 50 bol si vacT, 14 caF, 
172 oF si 30 pore!; 38 stupF 
cu albine. 

Ili§eni. Vezi satul $tirba{ul, jud. 
Suceava. 

Iliseni, iaz, linga satul Iliseni, 
jud. Botosani, are o suprafa^a 
de 5 hect., e bogat in peste ; 
are 1 moara de apa si I de aburl. 

Iliu{a, ptidure, jud. Bacao, pi. 
Trotus, com. Hirja, de pe mun- 
tele cu acelasT nume. 

Iliu^a, virf de munte, jud. Bacau, 
pi. Trotus, de pe teritoriul com. 
Hirja, situat linga muntele Pal- 
tinisul. 

Iliu^a, trup de padure, al statulul, 
in intindere de 40 hect., care, 
impre ma ca trupul Busducul, 
13 hect., formcaza padurea Cer- 
nelele, situata in com. Surpatele, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ilmiciorul, picket si poteal de 



Digitized by LiOOQ IC 



ILOVAjUL 



52 



IMAIL-IUC 



trecere in Transilvania, care 
merge pe linga mun^ii Surlele 
$i Cirligatul, jud. Dimbovifa. 

llova\ul y com. r#r.,jud.Mehedin{i, 
in plaiul Cerna, la distan^a de 
27 kil. de ora?ul Turnul-Severin. 
Are o pozhVie deluroasa, flind 
situata pe vale. Se margine$te : 
spre E. cu com. $ovarna-d.-s. 
$i.$ovarna-d.-j.; la S. cu com. 
Sise$ti $i Crague$ti ; la V. cu 
com. Base^ti $i spre N. cu com. 
Balta, de care se desparte prin 
mun^il Navaful. 

Formeaza comuna cu satele : 
Borcane$ti, Firizul ?i Racova, 
avind re^edin^a in satul Ilova^ul. 

Are 3000 suflete, din can 466 
contribuabilJ ; locuesc in 570 
case. 

Locuitoril poseda: 124 plu- 
guri, 269 care cu boi, 1 1 ca- 
ru$e cu cai; 3 stupi. 

Prin aceasta com. trece §0- 
seaua vecinala Crague^ti - Ilo- 
va^ul-Rudina. Are 2 bisericl cu 
2 preoflf $i 4cintareflf; o ?coala 
cu 1 inva^ator, frecuentata de 
70 elevl $i 2 eleve; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3560, iar la cheltueli de 3000 
lei. 

Vite : 1 160 vite mar! cornute, 
1200 ol, 31 cat, 700 capre, 3 
bivoll §i 780 rimaton. 

Se zice ca com. Ilovaful este 
foarte vechie, $i ca proprietatea 
acestei com. a fost a uneT ma- 
nastiri cu calugari. Pe urma 
a trecut in posesiunea unul Bra- 
descu care a vindut-o proprie- 
tarului Glogoveanu. Acesta a 
dat-o zestre unei Mice a sa, 
cSsatorita cu Fili$anul, at carul 
mo^tenitorl o stapinesc asta-zl. 

In com. Ilova^ul se afla o 
iocalitate ce poarta numele de 
Schitul, povestindu-se debatrini 
ca aci a fost o biserica cu calu- 

Iii catuna Firizul pe apa Co- 



?u$teT, pe o pozhiune ridicata, 
sunt ni?te rama$i{e de zidarie 
vechie ce se presupune a fi ale 
unei manastirl, caci oga$ul dim- 
prejur poarta numele de Oga^ul- 
ManastireT §i batrinil afirma ca 
dateaza din timpul luT Nicodim. 

La o departare cam de 300 
de m. de ruinele acestea, se 
vad ni$te morminte inconjurate 
de jur imprejur cu lespezl de 
piatra ?i la capa-ul despre V. 
de fie-care mormint este cite un 
bolovai mare. Asemenea la ripa 
inalta se gasesc oseminte ome- 
ne?tl despre care se spune ca 
ar fi din timpul Dacilor. Aci se 
vftd $i urmele unuT vechiii drum. 
Dealurile mal principale din 
aceasta comuna sunt : Dealul- 
Pogari, Borcane?ti, Vinogradul, 
unde Tudor Vladimirescu a ucis, 
la 1 82 1, pe un Trocan, a canri 
cruce se vede, iar locul a luat 
numele de Crucea-luT- Trocan, 
dealul Nicoglava, Racova $i dea- 
lul Buliga. 

VaT principale sunt : Valea- 
Babelor, Valea Creie^ilor, Nico- 
glava, Caieriul, Grubef, BraduluT 
?i Topolova^ul. 

CimpiT sunt: Racovi^a, Cu 
matra, Ulmatul, Mohorna $i Sla- 
tininul. 

Munjii principal! sunt: Neva- 
{ul, Ople$ata, Cioara, Obleagul, 
Cracul-Scurt, Plo$tinu{a ?i Tut- 
manul cu padurl seculare. 

Ape mat principale sunt : Co- 
su^tea, Piriul-Schitulul si Piriul- 
Racovel ; iar platourl cu pozifie 
frumoasasunt: Poiana-Popil, Po- 
iana - lui - Mircea, Poiana - Nico- 
glavel si Poiana-Crucei. In par- 
tea de N. a com. intre hota- 
rele comunelor Ilova^ul, Balta 
si Basesti, se afla o cruce pe 
locul unde a fost circiuma lui 
Tudor Vladimirescu 

La E. de comuna Ilova^ul, 
in Dealul-Cajmet, se vad urmele 
unei sosele ca .si la locul numit 



Gruba, care ?osea trece la lo- 
cul numit Berindeiul, de aci la 
Craguesti si se spune ca a mers 
la Cerne^i, cacl la Pu^inei, ca- 
tunul de MalovaJ, se vede peatra 
si zidarii si de aci trecind riul 
Plesova, se indreapta spre Pfea- 
traAlba. 

Ilova^ul, deal, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, com. rur. Ilova^ul. 

Ilovi^a, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Vir- 
ciorova. 

Ilovi^a, trecatoare in Banatul-Te- 
mi?oareJ, jud. Mehedin^i, prac- 
ticabila pentru trasurL 

Ilovi^a, piriii, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s.; curge prin satul 
cu acela?! nume. 

Ilovul, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-s., com. rur. Ciovir- 
na§ani. 

Ilovul, vale, in jud. Mehedin^i, 
pi. Motrui-d.-s., com. rur. Ca- 
zane?ti. 

Ilu^a, iaz, format de piriul Te- 
ioasa, pe pamintul locuitorilor, 
din satul Paltini^ul, com. cu a- 
cela?I nume, pi. Prutul-d.-j., jud. 
Dorohoiu. 

Imail-Iuc, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. urb. Cuzgun, §i a- 
nume pe acela al catunului sau 
Cherim-Cuius, situata pe una 
din ramifica^iile nord-vestice ale 
dealului Mulver-Acceuci, in par- 
tea esticS a plasei $i a com., la 
2 kil. spre V. de satul Cherim- 
Cuius ; are o inaltime de 184 m., 
dominind prin aceasta inalfime 
satul Cherim Cuius, vaileCuciuc- 
Culac ?i Diudiutliuc-Cucuciuc-Al- 
ceac $i drumurile comunale Ca- 



Digitized by LiOOQ IC 



IMALACUL 



53 



1MOASA 



ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara- 
Araat-Ghiol-Punar ; este acope- 
rita cu verdea^a. 

Imalacul, deal, in jud. si pi. Tul- 
cea, pe teritoriul com. rur. Agi- 
Ghiol; se desface din Dealul- 
Mare, se intinde spre S. intr'o 
direc^iune generate de laN.-V. 
spre S.-E. printre v&ile Tulcea 
si Sari-Ghiol, brazdind partea 
centrala a pl&sel si cea nordica 
a com. Se prelungeste spre S - 
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are 
118 m. lnal^tme, dominind ccle 
dou& val si drumurile comunale 
Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi- 
Ghiol, care se intretaie la poa- 
lele sale ; este acoperit cu li- 
vezl. 

Imbinata (Movila-), tnovild, in 
jud. si pi. Constanta, pe tcri- 
toriul com. rur. Cicricci si a- 
nume pe acela al catunulul sau 
Cogea-Ali, situata pe culmea 
dealulul Tepe-Bair, aproape de 
extremitatea sa de N., in par- 
tea centrala si pu^in sudica a 
plasel si cea sud-vestica a com., 
la 2 l ,t kil. spre N.-V. satulul 
Cogea-Ali ; are o inal^ime de 
83 m. si domina prin aceasta 
inal^ime satul Cogea-Ali si so- 
selele jude^ene Canara-Cara-Mu- 
rat si Canara-Cogea- Ali-CicrJcci ; 
este artificiala si acoperita cu 
pasunl. 

Imbra, insula, in Dunare, com- 
pusa din 3 buca^I, mai sus de 
com. Celeiul, pl.Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanafi. 

Imbrului (Valea-), vale, in par- 
tea nord vestica a com. Pechca, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu ; pc 
aceasta vale sunt vii numeroase. 

Imina, tirld, in hotarul de S. al 
com. Osman, la 7 kil. spre S.- 
V. de satul Osman, pe mosia 



Hoinari, jud. Braila, infan^ata. 
la 1854, pe lacul unde a fost 
vechia circiuma Imina de pe 
timpul Turcilor. 

Vatra satulul este de 1 8 hect. 
avind 23 case si o circiumS. 

Populafia este de 36 familil, 
sau 160 suflete: 78 barbaflf si 
82 femel, 93 casatori^t si 6j 
necasatorip. 

Vite: 104 cat, 250 vite marl 
cornute, 560 oi si 80 rim&tori. 

Iminogul, girld, se formeaz& pe 
teritortul com. Balteni, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, in partea de N. 
ApoT marindu -si din ce in ce 
matca, cu alte vilcele, strabate 
teritoriul comunelor : Balteni, 
Perie{i, Mierlesti, Izvoarele, A- 
limanesti si Viisoara, unde da 
in Olt. Cursul sau e periodic. 
Parcurge o distanja de aproape 
45 kil. 

Toate comunele din pi. Siul- 
d.-s., afara de Coteana, sunt si- 
tuate pe valea sau pe linga dea- 
lurile vecine ale acestel girle. 

Imoasa, com. rur. f in jud. Mehe 
dinti, pi. Motrul-d.-s., la 45 kil. 
de orasul Turnul-Severin. Este 
situata pe vat, nu departe de 
valea Motrului. Se margineste: 
la E. cu com. Vagiulesti, de 
care se desparte prin riul Motrul ; 
la S. cu com. Corcova; spre 
V. cu com. Girbova^ul; spre 
N. cu com. Sauiarinesti si com. 
Lupsa. Formeaza comuni cu 
satul Berzesti, avind 650 locui- 
tori, din carl 1 12 contribuabili; 
locuesc in 156 case. 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
59 care cu boi, 3 caru^e cu cat. 
Prin hotarul acestel comune 
trece soseaua Strehaia Imoasa- 
Brosteni Baia-de-Aramfi. Are o 
biscrica, cu 1 preot si 2 cinta- 
re{i; o scoala, condusa de 1 
invatator, frecuentata. de 34 
elevi si 2 eleve ; o circiuma. 



Vite : 360 vite marl cornute, 
20 cat, 416 oi si 450 rimatori. 

Sunt 40 stupl cu albine. 

Dealurile ma! principale din 
aceasta com. sunt: dealul Vin- 
turisul; dealul Poeni^a; dealul 
cu poiaria Parincis ; Dealul-Sama- 
rinestilor, ce are ridiciturile : 
Coasta-Boereasca si Glameia, 
care se termini la Teiul-Pucios, 
unde formeaza Dealul - Batrin ; 
dealul Vaiel-Albe, unde se afla 
o cimpie numita Poiana-Solzel, 
pe care sunt ridicaturile Como- 
rastia si Dealul-Cerului. 

Val ma! principale sunt : Vaiea- 
Corbului, Valea-Casel, Valea-luT- 
Neagoe, pe care se afla satul 
Birzesti, Valea - Lazului, valea 
satulul Imoasa $i Valea-Albei; 
iar piraie mai principale sunt: 
Matca-CorbuluT cu Izvorul-din- 
SacI, Izvorul-luI-Neagoe, Izvorul- 
Laculu! ?i Izvorul-de-la-Fintina- 
Benghil; piriul numit Matca- 
Vail Caselor, care primeste in- 
trinsul izvorul Fintinef-din- AninI, 
izvorul Fintinel-Popil ?i izvorul 
Fintinelcu-Rugina; piriul Valea- 
lui Neagoe, cese varsa in Motru 
la locul numit Selistea, care 
primeste intr'insul piriul iMnti- 
nele-Marl, in care au fost ascunsl 
eel 2 tinerT din legenda; Piriul- 
Rosu ce uda Valea-Lazulul si 
Valea-Rosie, vSrsindu-se in Mo- 
tru la locul numit Biltanul; pi- 
riul Matca-Imoasel ce primeste 
izvoarele din Saardan si piriul 
VaiT-Albe. 

In aceasta com. se afla un 
lac numit Dosul-LaculuT, avind 
o suprafa^a de peste 2 ariT, care 
nu seaca nicl odata si 23 izvoare 
din care 2 cu apa feruginoasa: 
ecl de la Fintina-cu-Rugina si 
Fintina-Popif Comuna Imoasa, 
acum 300 an!, purta numele de 
Salistiu^a si era situata in valea 
MotruluT, pe locul ce si asta-zi 
se numeste Salistiu^a. 

Urmatoarea intimplare insa 



Digitized by 



Google 



INAN-BAIR 



54 



INDEPENDENT 



ilschiraba numele din Salistiu^a 
in Imoasa : 

Se spune cam 1700, in ziua 
de Sf. Pastl, cind locuitoril se 
aflau esiflf la petrecere, a nava- 
lit o ceatS de Turd, taindu 1 
pe to{I si dind foe satulul. Din 
intimplare scapa un tinar si cu 
o tinara, care de fric& s'au as- 
cuns in o finttna mare, de unde 
n'au esit de cit dupa 3 zile, plini 
de norol (imosl) si s'au asezat 
in locul unde asta zl este com. 
[moasa. Locuitoril acum vaztn- 
du-i imosf, le zicea in gluma : 
Hal pe la imosi, si de aci ar fi 
ramas numele satulul Imosi sau 
Imoasa de asta-zi. 

Locul unde esisera la petre- 
cere se ntimeste Magura, unde 
se g£sesc si ast&zi multe ose- 
minte de oamenl. 

Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
rur. Cogelac, sianumepe acela 
al catunului sau Inan-Cesme, de 
la care si-a luat si numele; se 
desface din dealul Rimnicul- 
Bair, se intinde spre E. intr'o 
direcfie de la N.-V. spre S.-E. 
brazdind partea centrala a pi. 
si V. a com. ; are o inal^ime de 
184 m., dominind satul Inan- 
Cesme, asezat la poalele E. ale 
lul; e acoperit cu semanaturi 
si fine^e. 

lnan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea, 
partea de S. a plasel Istrul si 
in cea de N. a com. rur. Co- 
gelac, pe ambele maluri ale 
piriulul Duimgi, zis pe aci si 
Inan-Dere, la poalele de S. ale 
dealulul Haidin. Are o intin- 
dere de 4626 hect. din can 1 10 
hect. ocupate de vatra satuluT, 
688 hect. izlaz, 3086 hect. pa- 
mint parcelat, 650 hect. tapiT, 
101 hect. plan ta(il; popula^iunea 
amestecata, este de 138 familil 
sail 739 suflete : 719 Bulgari, 



elementul predominator, ocupin- 
du-se cu gradinaritul; ioRominT, 
10 Tatarl. Are o scoala ; bise- 
rica. E legat prin o mutyime 
de drumurl vecinale cu comu- 
nele si catunele din apropiere. 

Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des- 
face din poalele de E. ale dea- 
lulul Sarim-Iuc ; se intinde pe la 
poalele dealulul Inan-Bair ; trece 
prin Inan-Cesme, de unde ia nu- 
mele de piriul Duimgi ; sub in- 
tiiul mime brazdeazS partea cen- 
trals a plasei si de N. a co- 
munei. 

Inate^ti, catun, jud. Vilcea, fine 
de orasul Rimnicul-Vilcea. 

Inate^ti, schit, jud. Vilcea, in mar- 
ginea orasulul Rimnic, pe malul 
drept al riulul morilor. fine de 
manastirea Cozia. Proprietatea 
s'a vindut de stat, si schitul, azl 
biserica de mir, a devenit pro- 
prietate particular^, la care ofi- 
ciaza un preot platit din fon- 
durile proprietarulul. 

Chiliile schitului au servi t multa 
vreme de arest preventiv. 

Imprejurul schitului a fost o 
padure de vre-o 40 hect. 

Independent, com. rur., in pi. 
Siretul, jud. Covurluiu, la 24kil. 
pe soseaua na^ionala ce merge 
de la Galafi in susul Moldovef ; 
se margineste la N. cu com. Sl.- 
Conachi si cat. com. Negri, la 
E. Branistea si la S.-V. riul 
Siret. Afara de Siret, uda aceasta 
comunS si piraiele Gerul si Su- 
haiul. 

Independent este infiin^ata 
in anul 1879, pe mosia statu- 
luf Maxineni, in amintirea raz- 
boiuluT pentru independent 
(1877/78) si e formata din in- 
sured im proprietary! in acel 



an, in numarde26i, precum $i 
din fost!ciacasI(i3S) al vechiior 
sate Maxineni si Peneu, desfiin- 
tate din cauza inunda^iilor Si- 
retuluT, in apropierea caruia se 
gaseau. 

E formata din trel catune: 
Independent (resedinfa), Va- 
sile Alexandri (formata tot din 
insuia^el ia 1879) si Braina (sat 
mai vechiu). Are o populate 
de 534 familii, sau 2 124 suflete: 
1089 barbae 1037 fern ei, 11 70 
necasatoritl, 870 casatorip, 8^ 
vaduvi, 1 divor^at. Sunt 323 
contribuabili. §tiucarte255 per- 
soane. 

Suprafa^a teritoriulul com. e de 
6844 hect., din cart: 3576 hect. 
8 aril arabile, 2391 hect. 26 
aril imas, 720 hect. 45 aril fi- 
ne^e, 69 hect. padurl, 24 hect. 
34 aril vif, 12 hect. 88 aril gra- 
dinl de zarzavaturi, osebit de 
vetrele satelor. Statul poseda 
mosiiie Viorica si Maxineni. 

Vite sunt 2851 capete. 

In com. sunt: 13 circiume ; 
o moara de aburi. In 1889 s'a 
infiin^at un iarmaroc (bilciu) a- 
nual, care tine de la 8 Septembrie 
(Sf. Maria Mica) pana la 14 a 
aceleas! lunT (Ziua Crucel). Pe 
linga resedin^a comunei trece 
drumul de fier, ce merge in su- 
sul Moldovei, fiind linga sat gara 
Independenta. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 7470 leT, si la cheltuell 
de 7258 lei 90 banl. 

Biserici sunt 3 : Sf. Impara^I 
in Independent (zidita de la 
24 Ianuarie 1886 si sfin^ittl la 
17 Septembrie 1889), Pr. Cuv. 
Paraschiva in Braina (vechia) si 
Sf. Treime in V. Alexandri ; bise- 
rica din Independent are 17 
falcT pamint, cea din Braina 
8 l /2 ; intreaga comuna consti- 
tue o parohie, cu catedrala Sf. 
VoevozT, un preot paroh, un 
preot ajutor si 5 cintare{I. 



Digitized by LiOOQ IC 



INDEPENDENJA 



INUSORUL 



Sunt 2 scoll: una de baie^I 
si alta de fete ; cea de bae{T e 
frecuentata de 66 elevl, cea de 
fete e frecuentata de 27 eleve ; 
scoala de bae^I are 6 falcl pa- 
mint. 

Independent, sat si resedinfa 
comunel cu acelasl nurae, pi. 
Siretul, jud. Covurluiii, are 451 
familiT, saD 1787 suflete ; e for- 
mat in 1879 pe un plan fru- 
mos, cu strade largl si drepte, 
case aliniate si sistematic con- 
struite ; are o biserica si o scoala. 
Suprafa^a teritoriuliu e de 4S26 
hect. 92 aril. 

Independents, sat, face parte 
din com. rur. Gherghi{a, pi. 
Cimpul, jud. Prahova. Are o 
populate de 68 locuitort (32 
barba^I 51 36 femei). Acest sat s'a 
infimtat la anul 1877, cu oca 
ziunea improprietarirel locuito- 
rilor si se mat numeste si Bo 
rusul dela numele loc lluT pe care 
s'a format catunul. 

Independent, stafiede dr.d.f., 
jud. Covurluiii, pi. Siretul, com 
Independent, pe iinia Tecuciu- 
Barbosi, pusa In circulate la 
13 Septembrie 1872. Se aria 
intre stabile $erbesti (7,5 kil.) 
si Vames (9,7 kil.). Inal^imea 
d'asupra niveluluT marii e de 
24.50 m. Venitul acestei sta^K pe 
anul 1896 a fost de 27155 
lei 15 banT. 

Independent, picket, pe Du- 
nare, No. 9, la N. de Ostrovul- 
Mare, jud. Ilfov. 

Ingare^ti, sat. VezT Sileni, jud. 
Olt. 

Ingi-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Coium-Punar ; se desface 
din poalele de S. ale dealulul 



Ghium-Ghirmes; se indreapta 
spre S., intr'o direcfie generala 
de la N. spre S., brazdind par- 
tea de V. a pi. si cea N.-V. a 
comunei ; merge pe la poalele 
dealulul Baba-Bair, si dupa 5 
kil. prin padurl se deschide in 
valea piriulut Coium-Punar pe 
dreapta, pe limita celor doua 
judefe. 

Inivelul, vilcea, jud. Olt, se for- 
meaza pe teritoriul com. Balteni, 
pe care il strabate de la N. ca- 
tre S., pe aceeasT vale, curgind 
paralel cu Iminogul, in sttnga 
luT. Strabate com. Perie^i si apo! 
se varsa in Iminogul. 

Inote§ti, com. rur., in jud. Pra- 
hova, pi. Cricovul. Se zice ca 
s'a infiin^at pe la anul 1684. 

Este situata la 26 kil. de ca- 
pitala jud. si la 10 kil. de a 
plasel. 

Are o populate de 236 fa- 
milif, sau 1000 suflete, din can 
4 familif de 'pganl. Locuesc in 
267 case. Sunt 187 contribua- 
bilf. Stiu carte 58 persoane. 

Are o biserica fondatala 1818, 
deservita de un preot; o scoala, 
frecuentata de 64 copit. 

Locuitorii in numar de 135, 
s'aii tmproprietarit la 1864, pe 
mosia Inotesti, dindu-li-se 548 
hectare din mosia D-luI Nae 
Burchi. 

Vite sunt: 68 cat si iepe, 
156 vac!, 439 boi, 1033 °* ?* 
148 porcl. 

Com. se intinde pe o supra- 
fata de 980 hect. 

Comerciul se exercita in com. 
de 3 circiumarf. 

Budgetul com. e la venitur! de 
lei 5013,63 si la cheltuell de 
3357.36 lei. 

La 2 kil. departe de com. 
trece soseaua najionala Ploesti- 
Mizil si la 1 kil. Iinia C. F. R. 
Ploesti-Mizil, avind stasia Ino- 



testi. $osele vecinale o leaga 
cu comunele : Ceptura, Rotari, 
Catunul, Colceagul, Degerafi si 
Parepa. 

E strabatuta d'a curmezisul 
de Izvorul-Inotestilor, ce izvo- 
re^te de la N. com. si trece pe 
teritoriul com. Colceagul. 

Inote§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Ino- 
testi, pe Iinia Ploesti-Buzau, pusa 
in circulate la 13 Sept. 1872. 
Se afla intre stabile Albesti 
(9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.;. Inal- 
{imea d'asupra nivelulul maril 
de 123 m. 60. Venitul acestel 
stafn pe anul 1896 a fost de 
28905 lei si 30 b. 

Insula-Noua, insula, pe Dunare, 
in dreptul orasulu! Calarasi, spre 
N. si linga Insula- Vechle. 

Insula-Vechie, insula, pe Duna- 
re, in dreptul orasului Calarasi ; 
se maf numeste si Tulchea- Ve- 
chle si are o lungtme de 4 kil. 

Inului (Dealul-), deal, la S. de 
com. Birzesti, pi. Argeselul, jud. 
Muscel. Pe acest deal se cultiva 
o data mult in, de unde 'i a ra- 
mas si numele. 

Inului (Dealul-), vilcea, izvore- 
ste din raionul com. Birzesti, pi. 
Argeselul, jud. Muscel, uda coa- 
stele de E. ale dealulul cu ace- 
lasl nume si trece in com. Vo- 
roveni. 

Inuri (La-), muncel, in jud. Bu- 
zaii, com. Sibiciul-d.s., acope- 
rit de padure; face hotar de- 
spre com. Panataul. 

Inurile, sat, face parte din com. 
rur. Topoloveni, pi. Podgoria, 
jud. Muscel. 

Inu^orul, cdtun, al com. Ungu- 



Digitized by LiOOQ IC 



IOAN (SF.-) 



56 



IONASCU 



rent, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romanaft, situat la N. de satul 
Ungureni, pe valea Baleasa. AI- 
titudinea terenulul d'astipra ni- 
velulul mari! este de 185 m. 
Are 98 de locuitort. 

loan (Sf.-), schit, in jud. Putna, 
pe teritoriul com. Panciii, la ci- 
te-va minute din sus de schitul 
Brazi, care e situat pe coasta 
dreapta a ripe! Haulita. Acest 
schit, pus sub ingrijirea a ca- 
tor-va maicf batrine, este infiin- 
fat de un calug&r, numit Dumi- 
tru, in 1812. Acest schit este 
inzestrat cu cite-va pogoane de 
vil. 

Ioanel (Piriul-), piriu, in jud. 
Botosani, izvoreste din padurea 
Stince?ti, trece prin satul Stin- 
cesti, com. Curtesti si se varsa 
in piriul Dresleuca. 

Ioane^ti (Ivane^ti), cdtun, al 
com. Gura-Teghii, jud. Buzau, 
cu 100 locuitorl si 15 case. 

Ioane^ti, padure, in jud. Buzau, 
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti, 
are 90 hect., proprietate mos- 
neneasca. 

Ioco§e§ti. Vezi Iucsesti-d.-j., sat 
in pi. Fundul, jud. Roman. 

Iocuj-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidta, com. Ra- 
sova, cu 140 m. inal^ime, de 
natura stincoasS ; e acoperit cu 
finefe si izlaz. 

Iol-Cari-Dere, piriu, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. rur. Slava-Ruseasca (si a- 
nume pe acela al catunuluf sau 
Slava-Cercheza) ; brazdeaza par- 
tea vestica a plasel si pe cea 
sud-estica a com. ; izvoreste din 
o prelungire nordica a dealului 
Carada-Bair ; se indreapta spre 



S., avind o direc^ie generala de 
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe 
la poalele dealului Uzum-Bair, 
si dupa un curs de 4 kil., merge 
prin padun de se varsa in va- 
lea Slava-Cerchezeasca, intre 
cele doua Slave: Slava rusa si 
cercheza. 

Iolgan, sat, in jud. si pi. Tulcea, 
catunul com. Malcoci, situat in 
partea N. a plasiT si a com., 
la 10 kil. spre N.-E. de catunul 
de resedin^a, Malcoci, pe malul 
sting al bra^uluf Sulina, linga 
mila No. 41, si in apropiere de 
punctul trigonometric Papadia 
(3 m. 6). Este un mic sat de 
pescarl, a carut intindere este 
cuprinsa in aceea a catunuluf 
Prislava; este format din 14 
familtf, sau 59 suflete, r js!. Pe$- 
tele abundent ce-1 scot din Du- 
nare si din lacurile apropiate se 
transports la Tulcea. 

Iolganul, ostrov din Delta, jud. 
Tulcea, facind parte din ostrovul 
mal mare Ciatal, cuprins intre 
bra^ul Sulina la S. si Girla-Cio- 
banulul la N., inchizind intre 
ele ostrovul Iolganul. Este situat 
in partea N. a pi. Tulcea si a 
com. rur. Malcoci ; are o forma 
lunguia^a, 700 hect. intindere, 
si e acoperit cu verdeafa. 

Iolganul, grind, d'asupra stufulu! 
inconjurator, jud. Tulcea, situat 
pe malul sting al bra^ului Sulina, 
in partea N. a pi. Tulcea si a 
com. rur. Malcoci, si-a luat nu- 
mele de la satul Iolganul, asezat 
spre V. ; este acoperit cu pasuni 
si purine locurl arabile. 

Iomer-Bei-Iutluc, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunelor rurale Chio- 
seler si Carabagi, se intinde 
de la virful Copadin pana 
la valea Buiuceral-Ceair drept 



in dreptul movilel CherneT mer- 
gind paralel cu dealul Siri-Iuc- 
Bair, care este la N. sau; are 
o direc^ie de la E. catre V. 
Este situata in partea S. a pi. 
si in partea E. a com. Chioseler 
si cea V. a com. Carabaci ; este 
taiata de drumurile comunale 
Chioseler-Ciflicul-Ali-Bei, Chio- 
seler-Copadin si multe altele. 

Ion (Poiana Sf.-), vechin picket 
spre grani^a Moldovel, cu No. 
32, in pi. Ora?ul, com. Virte?- 
coiu, jud.R.-Sarat, azl loc izolat. 

Ion (Terche§ti-Sflntuiui-), pd- 

dure a StatuluT, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-s. 

Ion (Barbu), vdlcea^ ese din dea- 
lul despre E. al com. Mierlesti, 
pi. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea 
de N.-E. a catunuluf Magura, 
pe care'l traverseaza prin mijloc, 
si apoT da in Iminog, pe {ar- 
mul sting. 

Ion-P!rcalabul, f?ra{ (prival), al 
Dunarei, in dreptul satului Giur- 
geni, pi. Ialomi^aBalta, jud. 
Ialomija 

lon-Savoiu, loc cu izvoare, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Sanduleni, de unde obirseste 
piriul Tisa. 

lonat, piriii, jud. Bacau, pi. Trotus, 
com. Tirgul-Trotus, care izvo- 
reste din muntele Secatura si 
se varsa in Slanic, d'a stinga, 
ma! jos de piriul Martin. 

Iona§, vilcea, incepe din hotarul 
mo$ieI Preotesti, com. Oporelul, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge 
spre S. si se varsa in valea 
Oporelul. 

Iona§CU, munte, al statuluT, com. 
Cheia, plaiul Cozia,jud. Vilcea. 



Digitized by LiOOQ IC 



IONA?CULUl (DEALUL-) 



57 



IONA$E?TI-DE-PE-DEAL 



Iona^culul (Dealul-), deal, in 
partea de E. a satulu! Boro- 
sa?ti, com. Bode^ti, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu. 

Iona§eni, sat, in partea de S.-E. 
a com. §oldane?ti, pi. Miletin, 
jud. Boto$ani, a?ezat pe un po- 
di? inalt $i paduros, in dreapta 
Jijiel, cu o suprafafa de 4290 
hect., din carl 1 140 hect. padure, 
care se exploateaza regulat $i 
cu o populate de 164 fam., sau 
744 sufl., din car! 210 contrib. 

Are 3 bisericl, deservite de 
1 preot ?i 2 cintare^l; 1 $coala 
mixtS, condusa de 1 invaj&tor. 
platit de stat §i frecuentata de 
60 elevi; 1 moara de aburf. 

Vite sunt: 438 bot ?i vacT, 
168 cal, 2682 of $i 202 pore!. 
Loc. au 70 stup! cu albine. 

Sunt 5 circiumT; 3 comer- 
cian{!; 10 meseria^!. 

Iona^eni, sat, pe mo$ia cu a- 
cela?! nume, com. Virful-Cimpu- 
lul, pi. Berhometele, jud. Doro- 
hoiu, format din catunele: Bertea, 
Bohoghina §i Bogzini; cu o 
populate de 184 famili!, sau 
695 suflete. 

Proprietatea mo$ie! este : a 
Princese! Elena D. Moruzzi, a 
D-lu! Teodor Bal$, Lascar Ia- 
mandi, afrafilor Saint-Georges. 
Colonel C. fintila, erezil def. ma- 
jor Boureanu, D-l Florescu, $i 
alflf raze§i mat mic!. 

Bisericl sunt 3, cu 1 preot, 
2 cintare|I§i 1 pal&mar; una pe 
partea de mo$ie a d-lu! Iamandi, 
este mica, facuta de zid, in 1859, 
de Gh. Bogza Caraiman ; a 
doua, pe partea mo§ie! d-lui A. 
Saint-Georges, cu hramul Sf. Ni- 
cola!, facuta in 1864, de G. 
Saint-Georges §i a treia, pe par 
tea mo$iei D-lui G. Saint-Geor- 
ges, este de lemn, facuta in a- 
nul 1853, de Iordache Nacu, cu 
hramul Sf. Gheorghe. 

91975. Jfertfe Dicfionar Gtogra&c. Vol. IV. 



Satenii improprietarit! aQ 264 
hect. 61 aril pamint; iar pro- 
prietari! r&ze§!: 1362 hect. 02 
ari! cimp §i 219 hect, 13 arif 
padure. 

Se afla ma! multe livezT ?i 
6 pogoane de vie. 

Siretul trece pe mo$ie. 

Drum principal este calea 
nafionala Mihaileni-Boto?ani. 

Hotarele mo^iei suntcu : Virful- 
Cimpulu!, Bucecea $i cu Brae^ti. 

Insemnata aic! este localitatea 
Locul-Razboiului. 

Iona§eni, padure, in partea de 
S.-V. a com. $oldane$ti, pi. 
Miletin, jud. Boto^ani, cu o 
suprafa^a de 11 40 hect. 

Ion&§e$ti, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Nicore^ti. Se afla impartita 
de Siret in 3 : Iona$e§ti din-Deal, 
Iona?e?ti-de-pe-Vale, Iona?e?ti- 
dincolo de-Siret. 

Este situata pe malul sting al 
Siretulu!, la 15 kil. de capitala 
jud., spre V. $i 6 kil. de a 
pla$el. 

Are o populate de 130 fa- 
raili!, sau 469 suflete, din car! 
i28contrib.;locuescin 1 30 case. 

Are o biserica, cu hramul S-^iT 
Voevoz!, care s'a zidit la 1870 
de locuitori, de car! se §i ingri- 
je$te, avind ?i n hect. $i 44 
ari! pamint cultivabil ; o ?coala, 
care dateazade la 1865, frecu- 
entata de 51 copi! (38 baefl ?i 
13 fete), din numarul de 60 (42 
baeji $i 18 fete), in virsta de 
$coaia. 

Suprafa^a intrege! com. este 
de 17970 hect., 121 hect. vii 
?i pom!, 91 hect. sunt acope- 
rite cu padur! de stejari, iar 
restul este ocupat de vatra 
satulu!, raminind ?i cite-va locur! 
mla§tinoase. 

Vite: 283, din car!: 162 bo!, 
1 05 vac!, 11 ca!, 5 !epe ?i 1 1 1 
()1 * Loc. poseda 85 stupi. 



E! ma! au: 13 plugur! de 
fier » 35 plugur! de lemn ; 5 
cazane de preparat rachiu. Tot 
aci se afla o mica fabrica de 
coniac, proprietatea d-lu! Ne- 
groponte, care stapinc^te 592 
hect. pamint arabil. 

Veniturile §i cheltuelile co- 
mune! sunt de 1606 le! anual. 

Prin com. trece $oseaua na* 
Jionala Tecuciu-Mara^e^ti pe un 
pod de lemn. Inainte aic! era 
un pod mare de f!er, care a fost 
stricat de revarsarea Siretulu!. 

Are $i o ?osea comunala Io- 
na$e§ti-Coasta-Lupe!, com. Ni- 
core$ti, spre E. 

Locuitorii aceste! com. pana 
la 1864 eraQ ponta§! la d. Co- 
stin Catargiu. Lai864s'au im- 
proprietarit. 

Se margine^te la N. cu cat. 
Piscul-Corbulu! (com. Nicore$ti), 
la E. cu com. Nicore^ti, la S. 
cu com. Cozme$ti ?i la V. cu 
riul Siret, care desparte intreaga 
com. de jud. Putna. 

Iona§e§ti, suburbie, in Foc$ani, 
despar^irea III a, jud. Putna. 

Iona§e$ti, deal, jud. Tecuciu, are 
forma unu! platou, spre E. Pe 
acest deal este situat satul cu 
acela$i nume, iar o parte este 
acoperit cu vi!, padure de ste- 
jar $i parte cu semanatur! ; are 
o inai^ime de 60 m. 

IonS§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud. 
Tecuciu, situat in marginea Si- 
retulu!. Are o populate de 23 
famili!, sau 74 suflete ; locuesc 
in 21 case. 

Aci a fost satul vechiu, dar 
din cauza inunda^iilor Siretulu!, 
satul a inceput sa se despopu- 
leze, a§ezindu-se pe deal. 

Iona§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud. 
Tecuciu. Aci se afla re$edin{a 
com. Are o populate de 99 fa- 



Digitized by V^OOQlC 



ionAsesti-dincolo-de-siret 



58 



IONE?TI 



milil, sau 369 suflete; o scoala. 
Acest sat s'a format din loc. 
stramuta^T din satul de la vale, 
din cauza revarsarilor Siretulut. 

Iona§e$ti - dincolo -de - Siret, 

sat, jud. Tecuciu, situ at intr'o 
insula, inconjurata de toate par- 
ole de Siret. Are o populate 
de 8 familiT, sati 25 suflete; lo- 
cuesc in 7 case. 

Partea aceasta de sat a fost 
unita cu cea de pe vale. Siretul 
insa abatindu-sT cursul a separat 
satul de comuna. 

Locuitoril ca sa vina la rese- 
dinja com. trebue sa faca o di- 
stant de 1 kil., trecind mai 
intiiii Siretul cu barca; in caz 
de revarsare a apel, el se due 
pe la podul de la Cosmesti, fa- 
cind o distant de 16 kil. pana 
la resedin^a comuneT. 

Locuitoril de aici se inde- 
letnicesc mult cu pescuitul. 

In vechime, pe lunca Siretu- 
luT, unde se afla astazl satul Iona- 
sesti-din-Vale, au fost 2 catune : 
Sclipotesti la N. si Tomuleasca 
la S. Din cauza deselor revar- 
sart ale Siretulul, s'au distrus, 
formindu-se in urma tot in a- 
ceasta lunca, mai spre E. 

Ioneasa, sat, numit in vechime 
si Ionesti, pe mosia cu acelasl 
nume, com. Ciumulesti, jud. Su- 
ceava. Asezat pe coasta dea- 
lurilor Gavan si Ioneasa. Are 80 
familiT, sau 338 suflete : 1 7 1 bar- 
ba^Tsi 167 femei. Sunt 102 con- 
tribuabill. Vatra satului ocupa 
aproape 8 falci. 

Mosia e proprietatea D-luI G. 
Softa si are o intindere de 193 
falci, din carl 126 cultivabill, 
26 padure si 41 fina^. 

Improprietari^i in 1864 sunt 
15 fruntasi, 33 palma^I si 49 
codast, carora li s'a dat 150 
falci si 13 prajini. 

Are o biserica, cu hramul 



Sf. Nicolae, cladita din lemn, 
de un fost proprietary Iordache 
Cristea, in 1805, improprieta- 
rita cu 8 falci, 40 prajini si de- 
servita de preotul din Negotesti 
si 2 cintaretl. $coala din Ne- 
gotesti serveste si acestul sat. 

Drumuri principale sunt : la 
Ciumulesti (2 kil.) si la Nego- 
testi (1 kil.). 

In 1803, Ioneasa, a paharni- 
cului loan Cristea, avea 28 liuzi, 
platind 500 lei bir anual. 

Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa- 
sta caruia sta parte din satul 
cu acest nume, jud. Suceava. 

Ioneasca, trup de mosie, care 
este incorporat cu Calugareni, 
proprietate a fra^ilor Wartiadi, 
situata in com. Uzunul, pi. Cal- 
nistea, jud. Vlasca. 

Ionelele, sat, in jud. Dolj, pi. 
Bailesti, com. Urzicu^a, asezat 
spre S.-E. de Urzicufa, satul de 
resedin^a, la 850 m. Are 236 
suflete, 125 barba^i si 1 1 1 femei. 
Locuesc in 34 case si 20 bor- 
dee. Copiil din sat, in numar de 
10, urmeaza la scoala mixta din 
satul Urzicufa, ce este la 890 
m. departare. 

$tiu carte 34 barbap si 8 fe- 
me!. 

Ionelele, balta, in jud. Dolj, pi. 
B&ilesti, com. Urzicu^a, in intin- 
dere de aproape 18 pogoane 
si cu o adincime de 1,50 m. 

Ionesti, com. rur., in jud. Arges, 
pi. Cotmeana, la 22 kil. de com. 
rur. Costesti, resedinja subpre- 
fecturei, si la 27 kil. de Pitesti. 
Se compune din Ionesti-din-Deal, 
Ionesti-din-Vale si Tomsanca, 
avind peste tot 150 familiT, sau 
765 suflete. Este traversata de 
riul Teleorman, care desparte 
cele doua sate Ionesti. 



Are: doua bisericT, una in Io- 
nesti-din-Deal si a doua in Io- 
nesti-din-Vale, avind fie-care bi 
serica cite un preot, un cintaref 
si un paracliser; o scoala pri- 
mara rurala. 

Budgetul com. e de 2695 let, 
22 banT, la veniturl si de 262 1 
leT la cheltuelT. 

Sunt 140 contribuabill. 

Vite sunt: 586 (540 bot si 
vacT, 46 cat) si 2623 vite ma- 
runte (2500 oT, 33 capre si 90 
rimatorl). 

Ionesti, com. rur., in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, situata in cim- 
pie, pe malul drept al Argesu- 
luT, la ci^T-va kil. spre S. de 
Gaesti. Aceasta com. se com- 
pune din treT catune : Ionesti, 
Palade si Gherghesti, cu o po- 
pulate de 720 suflete. 

Are o biserica. Se invecine- 
ste : la E. cu com. Greci, la V. 
cu PStroaia, la N. cu Gaesti si 
la S. cu Morteni. De Gaesti se 
desparte prin Arges ; de Greci, 
si Patroaia prin cimpil; de 
Morteni, prin p&dure. Cu Ga- 
esti se leaga prin soseaua ju- 
de{eana, iar cu cele -Palte prin 
sosele comunale. 

Ionesti, com. rur., in jud. Gorj, 
pi. JiuluT, in partea de S. a com. 
Turceni-d.-j., situata linga lan^ul 
de inal^imT din dreapta JiuluT. 

Se compune din catunele 
Ionesti si $usi{a. 

Are o suprafa^a de 2486 hect., 
din care 1 000 hect. padure mare 
si 350 hect. loc de culture, fi- 
ne^e si pasune, proprietatea sta- 
tuluT; iar 1034 hect. ale locui- 
torilor, cu 62 hect. vil si 40 
hect. prunT. 

Are o populate de 357 fa- 
miliT, sau 1554 suflete, din carl 
340 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 62 plugurT, 
146 care cu boT, 8 caru^e cu 



Digitized by LiOOQ IC 



IONE?TI 



59 



IONK?TI-rHN-DEAL 



ca! ; 35 stupl; 892 vite marl cor- 
nute, S3 cat, 1223 ol, 31 capre 
$i 428 rimatori. 

Venitul com. e de 2996 lei, 
bant 28 $i cheltuelile de 2965, 
bant 20. 

Com. este udata in partea 
de E. de riul Jiul. 

Comunicatia se face prin $0- 
seaua comunala, care o leagS la 
N. cu com. Turceni-d.-j. $i la 
S. cu cSt. Piscul al com. f in- 
t&reni din jud. Dolj. 

Are o $coala in cat. Ione?ti ; 
o biserica, cu 2 preoflf $i 1 cin. 
taref. 

In com. se ma! g&sesc : 2 
pu{url, 2 fintini ?i o circiuma. 

Ione§ti, sat, in jud. Arge$, pi. 
Topologul, pendinte de com. 
rur. Alimane?ti-Poenari. Are 298 
familii §i o biserica vechle, cu 
hramul Sf. Nicolae, cu un preot 
$i un cintAre^. In acest sat este 
re$edin{a Priuiariel §i o ?coala 
primary rurala. 

Ionegti, sat, in jud. BrSila, in 
partea de S. a com. Ione?ti- 
Berle^ti, pe valceaua de pe lunca 
Caimafuiulul, la 10 kil. spre S. 
de satul Berle^ti. Numit ast-fel 
dupa numele proprietarului mo- 
$iel. Vatra satului e de 1 5 hect. 
cu 40 case, 2 circiume §i o moara 
de vint. Popula^ia e de 59 fa- 
mttil, sau 193 suflete, din carl 
59 casatori{I 91 134 necasatorifl, 
25 $tiind carte $i 169 ne §tiind. 
Vite: 120 cal, 290 vite cor- 
nute, 300 of $i 70 rimatori. 

Ione^ti, cdtun de re$edin$a, al 
com. Ione^ti, pi. Jiul, jud. Gorj. 

Are o suprafa^ade 1952 hect., 
din care parte e proprietate a 
statuluT, parte a locuitorilor. 

Are o populate de 286 fa- 
milii, sau 1 1 66 suflete, din car! 
280 contribuabill. 

Locuitorii poseda : 49 plugurl, 



107 care cu boT, 8 ciru^e cu 
caT ; 672 vite marl cornute, 40 
cat, 918 ol, 13 capre, 321 ri- 
matori. 

Sunt 30 stupl cu albine. 

Are: 1 $coala, infiin^ata la 
anul 1838 si frecuentata de 48 
elevl ?i 6 fete; 1 biserica de 
zid, facuta de locuitorl, la anul 
1827, deservita de 2 preofi $i 
I cantare^. 

In catun se gasesc : 2 pu- 
{url, 2 fintini $i o circiuma. 

IOne§ti, cdtun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. IalomifaBalta, pen- 
dinte de com. Bucul. 

Ione§ti, nutnire ce se mal da unel 
pdrfl din com. Dumitre^ti, pi. 
Oltul-d.-j. 

Ione^ti, stafie de dr.-d.-f., jud. Vil- 
cea, pi. Otasaul, com. Mincul, 
pe liniaDraga?ani-R.-VilceI, pusa 
in circulate la 20 Iunie 1887. 
Se afla intre stafiile Orle$ti (8.4 
kil.) $i Slavite?ti (6.4 kil.) Inai- 
{imea d'asupra nivelulul marii 
de 178 m. Venitul acestel stafil 
pe anul 1896 a fost de 32553 
lei. 

IOne^ti, ma /i a la, in com. rur. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

Ione§ti, viosie, a statului, fosta 
pendinte de manastirea Govora, 
situata in com. Ione?ti-Marcea, 
pi. Ocolul-Otasau, jud. Vilcea; 
s'a arendatpe periodul 1888 — 93 
cu 2810 lei anual. 

Ione^ti, pise de deal, jud. Vla$ca, 
pe proprietateaCringurile, pen- 
dinte de com. Strimba, in coasta 
vael Neajlovului, din sus de 
moara $indrili{a. 

Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pi. 
Ianca, jud. Braila, situata pe 



?es. Se margine^te: la S.-E. 
cu com. Filiul, la S. cu Slujitori- 
Albote$ti $i Dudescul ; la V., cu 
com. Batogul; laN., cu Peri$orul 
$i la N.-E., cu com Bordeiul- 
Verde. Suprafa^a comunei este 
de 1570 hect. Are o populate 
de 144 familii, sau 242 suflete, 
din carl 104 contribuabill. $tiu 
carte 53 persoane. 

LocuitorTimproprietaritJdupa 
legea din 1864, sunt 63; neim- 
proprietarip 40. 

Vite sunt : 98 1 bol $i vael, 
1440 ol, 207 rimatori. 

Are o scoala mixta, infiin^ata 
la 1862, frecuentata de 14 elevi 
$i 2 eleve. Veniturilesicheltuelile 
com. sunt de 2677 lei, 85 banl. 

In com. este I debit $i 3 
circiuml. 

Drumurile din com. sunt: la 
Bordeiul- Verde spre E., prin 
hotarul proprieta^il locuitorilor, 
10 kil. La gara Ianca, spre N., 
pe linga movila Edul, la Perisorul 
si d'aci la gara. La Su^esti, spre 
N. pe linga movila Edul la Ianca 
§i apol la Su{e$ti, 26 kil. La Ba- 
togul direct spre V., 3 kil.; la 
Filiul drept spre E., 3 kil. ; la 
Vizirul spre E., trecind prin cat. 
Li?coteanca?i d'aci la Vizirul, 17 
kil. ; distanja din com. la Braila 
50 kil. 

Re$edin$a comunei pe la 1 840 
era in Ione$ti. La 1879, prima- 
ria ?i a mutat re$edin{a din com. 
Ione?ti in Berlesti. 

Ione§ti-Dane§ti, mosie, jud. Bra- 
ila, pendinte de com. Ione?ti- 
Berle^ti, proprietatea mo^tenito- 
rilor G. T. Petcu. Are o supra- 
fa^a de 520 hect., cu un venit 
de 12000 lei. 

Ione§ti-din-Deal, sat, face parte 
din com. rur. Ione^ti, pi. Cotmea- 
na, jud. Arge$, pe malul sting 
al riului Teleorman, cu 60 familii, 
sau 3 50 suflete. Are o biserica, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



ION£?TI-DIN-VALE 



60 



IORDACHIANUL 



hramul Cuvioasa Paraschiva, cu 
i preot, i cintare^ si I paracliser. 

Ione§ti-din-Vale, sat, face parte 
din com. rur. Ionesti, pi. Cot- 
meana, jud. Arges, pe malul 
drept al riului Teleorman, cu 
SO familiT, sau 250 suflete. Are 
o biserica, cu hramul Adormirea, 
deservita de 1 preot, 1 cintaref 
si 1 paracliser. 

Ione^ti-Govorei, sat, face parte 
din com. rur. Marcea, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul 
1885 com. Marcea purta numele 
de Ionesti-Govorel. 

Are o populate de 459 su- 
flete: 232 barbaflf si 227 feme!; 
o scoala, frecuentata de 35 copil. 

Are o biserica, fondata de lo- 
cuitorT, la anul 1836. 

Aci a fost cetatea Rusidava, 
fondata de RomanT. 

Ione^ti-Govorei, ptldure, a statu- 
lul in intindere de 1 195 hect, 
pendinte de com. Ionesti-Govo- 
rel, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ione§ti-Mincului, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Oltul-d.-s., compusa 
din 4 Ccitune: Obeni, Bocsani, 
Fotesti si Guguiasca. Este situate 
pe malul drept al riului Oltul, 
la 29 kil.de resedin^ajudetulul 
si la 23 kil. de Ocnele-MarT, 
resedinja piaseT. 

Suprafafa com. ede675 hect. 
Se margineste la E. cu riul 
Oltul, la V. cu com. Scundul, 
la N. cu mosia statulul Ionesti- 
Govoret si la S. cu Fisc&Ha. 

Are o populate de 216 fa- 
milil, sau 778 suflete, din carl 
17 familiT de ft gam. Sunt 192 
contribuabill. Locuesc in 206 
case. $titi carte 27 persoane. 
Are: 2 bisericl, una la Obeni, 
zidita la anul 1842, de Du^u 
ComSnoiu si a doua in Bocsani, 
zidita la anul 1743, de Mincu 



si Udrea Paharnicul in timpul 
domniei lul Ion Mihail Canta- 
cuzino Voevod; o scoala, fondata 
la 1857, frecuentata de 54 copii. 
Cu intre^inerea scoalel statul 
cheltueste anual 1188 let. 

Mai to{I locuitoril sunt dul- 
gherl si parte dogarl. CeT mai 
mulp sunt mosnenl. Vr'o 80 
s'au improprietarit la anul 1864 
pe mosiile: Bucsenescu, Roma- 
nescu, Vladimirescu, Tranca, 
etc., c&rorali s'au dat 160 hect. 
p&mint. 

Vite sunt: 16 cal, 430 bol 
si vacl, 45 capre si 416 ol. 

Veniturile com. e de 2500 lei. 

Legenda spune c& intinsele 
paduri ce existau aci serveau 
de adapost pandurilor lul Tudor 
Vladimirescu. 

Prin com. trece calea ferata 
Piatra - Rimnic ; sos. nationals 
Corabia-Rimnic-Riul-Vadulul si 
soseaua com. Ionesti-Scundul. 

E br&zdat& de dealurile Fo- 
testi si Oltulul si udata de vSile : 
Dracului, Miclisoaia, Guguianca 
si Cirstea. 

Ione§ti-Mincului, deal, in ra- 
ionul comunel cu acelasl nume, 
pi. Oltul d.-s.,jud. Vilcea, pe care 
se cultiva 23 hect. si 50 aril vie. 

Ione§ti-Tom§anca, com. rur, 
VezI Ionesti, jud. Arges. 

Ionesti, numire ce se mai da 
catunulul Cungrea, com. Simbu- 
resti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Iorcani, fost sat, pe teritoriul co- 
munel Tatarusi, jud. Suceava. 
Aci se afla si o stafie de posta, 
pe cind exista acest serviciu. 

Iorcanilor (Dealul-), deal, pe 
care seafla asezat desfiin^atulsat 
cu acelasl nume, jud. Suceava. 

Iordache (Piscul-lul-), pise 



inalt, in com. Bajesti, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Iordana, piriias, jud. Bac£u, pi. 
Muntelul, com. Moinesti, care 
se varsa in Urminisul-Mare. 

Iordanul, piriias, ce curge prin 
orasul Piatra, jud. Neam^u, se 
varsa pe stinga riului Bistri^a. 

Iordachianul, com. rur., pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. Este situ- 
ate lingS riul Cricovul-Sarat si 
pe dealul despre V. de vatra 
schitulul Iordachianul, la 30 kil. 
de capitala jude^ulul si la 4 
kil. de resedin^a plasel. 

Se compune din 3 catune: 
Iordachianul, Plavia si Mocesti, 
avind o populate de 290 fa- 
milil, sau 1 141 suflete, din carl 
223 contribuabill. Locuesc in 
287 case. $tiu carte 64 persoane. 

Sunt 3 biserici, in fie-care 
catun cite una. Cea din Iorda- 
chianul s'a fondat la 1858; cea 
din Plavia la 181 4 si cea din 
Mocesti la 1694. Sunt deservite 
de 3 preo$i. 

Parte din locuitorl sunt mos- 
nenl, 136 locuitorl s'au impro- 
prietarit la 1864, pe mosiile 
D-lor Mihule^, Iordache Ruse- 
scu, I. Uria^eanu si ah;il, cind 
li s'au dat 220 hect. pamint. 
Vite : 7 cat, 2 lepe, 46 vacl, 23 
capre, 422 ol si 175 porcl. 

Copiil in virsta de scoala ur- 
meaza la scoala din com. Urlaji, 
si cat. Valea-Boulul din com. 
Cornetul-Cricov. 

Toatacomuna are osuprafa^a 
de 510 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 2 circiumarl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 3546 lei si la cheltuell 
de 3208 lei, 80 banl. 

Prin comuna trece o sosea, 
iulesnind comunica^ia spre co- 
munele Apostolache si Urla^Ii 



Digitized by 



Google 



iordAchianul 



61 



lOSUPENI 



E brazdata de dealurile: Ca- 
limanul, Teiul-Mare, Maicile ?i 
Merezul, carl servesc de pa$une 
pentru vite. 

E strabatuta de mal raulte 
val $i valcele $i de riul Cri- 
covul Sarat. 

Se margine^te cu comunele: 
Cornetul-Cricov(N.) ; Urlafi (S.) ; 
com. Ceptura (E.) ?i Hirsa (V.) 

Iordachianul, sat, face parte 
din com. rur. cu acela^I nume, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. Aci 
e resedinta comunel. Are o 
biserica fondata la 1858. 

Iordachianul, padure, a statulul, 
in intindere de 175 hect., pen- 
dinte de com. Iordachianul, pi. 
Cricovul, jud. Prahova. 

Iordachita,£Y7//*//,in jud. Ialomifa, 
pi. Cimpului, pendinte de com. 
Grindul. Este situat spre S.-E. 
%\ in apropiere de satul Grinda^i. 

Iord&chi{a, mofie, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomija-Balta, pe te- 
ritoriul com. Fundul-Crasani ; are 
o suprafafa de 1250 hect. 

Iordocatul, localitate, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Groze^ti, unde 
s'a instalat o fabrica de var 
hidraulic, fondata de O. Negro- 
ponte, proprietar, la 1887. 

Proprietarul a facut proiectul 
de a stabili o cale ferata, de aci 
la One§ti. 

Iordocatul, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Groze$ti, de 
unde izvore$tepiriia$ul cu acela$I 
nume. 

Iordocatul, piria, jud. Bacau, 
pi. Trotu^ul, com. Groze?ti, care 
izvore^te in muntele Muncei $i 
se varsa d'a stinga Oituzulul, 
mat in jos deconfluentapiriulul 
Chivei cu Oituzul. 



Iorga, lac, in insula Balta, teri- 
toriul com. Bordu^ani, jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomija- Balta. 

Iorgovan, drum rowan, cunoscut 
sub acest nume in jude^ul Me- 
hedinfi, in plaiul Clo$ani $i pla- 
sa Dumbrava. 

Iorguleasa, iezer, jud. Braila, 
intre Dunarea-Vapoarelor §i ca- 
nalul Vilciul, prin care trece hota- 
rul dintrecom. Ciacirul 91 Vizirul. 

Iorguleasca, numire vechle, a 
mofiel Banceasca $i a comunel 
Simileasca, jud. Buzau. 

Iorgule§ti, catun at com. Calvini 
jud. Buzau, cu 90 locuitori $i 
18 case; e alipit de cat. Bi- 
sceni-d.-s. 

Iort-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Eni$enlia, catunul CaraAmat; 
se desface din dealul Buiuc 
se intinde spre N., intr'o direcfie 
de la S. spre N.-V., brazdind 
partea E. a pla§ei $i cea N. a 
com.; trece pelingS satul Cara- 
Amat, $i, dupa un drum de 2V2 
kil., facut parte prin pSLdurif, se 
deschide in valea Ceair-Orman, 
pe dreapta, maf jos de satul 
Cara-Amat. 

Iort-Mac,*W/tf,in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. $i cat. Lipnifa, este pre- 
lungirea ballet Ciamurlia, care 
la rindul el nu este de cit 
prelungirea TezeruluT Oltina; 
este inconjurata la E. de pS- 
durea Duanchioi-Orman ; in a- 
ceasta balta se deschid vaile 
Ghiuvenli-Ceair $i Dermen Ceair; 
este acoperita cu stuf $i con 
fine pe$te; are o intindere de 
aproape 100 hect. 

Iort-Mac, balta, in jud. Constan- 



ta, pi. Silistra-Noua, pe terito- 
riul com. rur. Ghiuvegea, situata 
in partea centrala a pla§ei §i 
cea N.-V. a comunel; este mat 
mult o prelungire a insenrnatu- 
lul Tezer Oltina ; are o lungime 
de 1300 m., o la^ime de 800 
m. ?i o intindere generala de 
1 1 5 hect. ; e acoperita in cea maf 
mare parte cu stuf, care nu se 
poate distruge de cit cu foarte 
mare greutate; pe linga dinsa 
merge drumul jude^ean Ostrov- 
Cuzgun ; la E. se afla padurea 
Duan-Chioi-Orman ; sta in Jega- 
tura cu lezerul Oltina prin girla 
Ciamurlia; confine pe$te ce se 
consume in localitate. 

Iort-Mac, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Oltina, catunul Ci$la. E a?ezata 
pe muchia dealului de deasupra 
Ci^leT, in partea N. a pla?et $i 
cea de S. a comunel, la I kil. 
de balta Iort-Mac; este incon* 
jurata numat de padurif; are o 
inal^ime de 140 .m.; fost punct 
trigonometric de observa^ie, ran- 
gul al 3-lea, dominind prin in- 
naltimea sa balta Iort-Mac, satul 
Ci^la, a?ezat la 1 kil. spre N.-V. 
de ea, satul Curu-Orman, a$ezat 
la 2 kil. spre S.-E. de ea, $i dru- 
mul comunal Ghiuvegea-OItina, 
ce trece pe la E. de ea, decT 
e punct strategic insemnat. 

Iosef (Pester a-luU), stivcd, jud. 
Buzau, ramificata din muntele 
Crucea-Spatarulul ; are in virful 
sau o grota, unde se zice ca a 
locuit un pusnic, Iosef; e situata 
in apropiere de Pe?tera-luT-Dio- 
nisie-Torcatorul $i de schitul 
Sf. Gheorghe, in com. Boziorul. 

Iosupeni, sat, com. Cotnari, pi. 
Bahluiul, jud. Ia$i, 'I situat pe o 
mica inal^atura de pamint, in 
fa^a ?esulu! Bahluiulul, $i a! caruia 
locuitort in numar de 16 familiT, 



Digitized by 



Google 



IOTE$TI 



62 



lPOTE?TI 



sau 46 suflete sunt raze??, avind 
parole lor de paminturf capatate, 
dupa cum spun batrinif, din 
timpul luf §tefan-Voda-cel-Mare; 
sunt de origina Ungurl $i de 
religiune catolica mergind la 
biserica catolica din Cotnari. 

Vite: 77 vite marl cornute, 
17 caf, 95 01 $i 31 rim&torf. 

Iote§ti, sat, jud. ?i pi. Arge$u- 
lut, pendinte de com. rur. Zar- 
ne?ti-Cacale$i; are 17 familif. 

Iovul, padure, jud. BacSu, pi. 
Bistri^a-d.-j.,de peteritoriul com. 
Bere$ti. 

Ipatele, com. rur., in partea de 
N.-E. a pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiu, la 36 kil. de ora$ul Vasluiu 
$i la 8 kil. de Negre^ti, re^edinta 
pla?ef, situata Jntre pirafele Stav- 
nicul §i Gelna $i intre comunele: 
$cheia, Dragu^eni, Bora^ti, Tin- 
gujef $i Parpanija. Este formata 
din satele: Ipatele, Bicul ($en- 
dreni), Slobozia, Cioca-Boca ?i 
Hali^a, pe o suprafata de 2814 
hect., din care 2074 hect. padure 
?i 28 hect., vie $i cu o populate 
de 327 familii, sau 1463 suflete. 

Teritoriulacestei comune este 
strabatut de un deal mare, aco- 
perit cu padure, afara de partea 
S.E., care are loc ?es. Dealul 
se intinde de la N. spre S., 
formind, in partea de N.-E., un 
podi? intins numit Poeana, nume 
luat dupa poiana ce este in 
padurea de pe el. 

In partea despre S., dealul 
se desparte in maf multe rami- 
ficarf, purtind nume deosebite, 
a?a, partea ce se inlinde spre 
E., are 2 numirf: una se nu- 
me?te DeaJul-Mare, dupa inal^i- 
mea ce prezinta ?i alta HolciuL 
Ramificarea despre V. a dealu- 
lul poarta numele de Osoiul; 
o alta ramificare a dealulul vine 
intre DealuiMare ?i Osoiul, pur- 



tind numele de Mijloace, dupa 
pozi^iunea ce ocupa, fund a?ezat 
intre cele 2 ramificarf; partea 
despre N. a dealuluf are iara?f 
doua numiri: Ripa-Galbena 9*1 
Humaria, numiri luate de la in- 
su?f calitatea pamintuluf din 
aceste doua ramurT, cacf una 
confine pamint galben $i alta 
pamint humos. 

Are: 2 bisericl, cu 2 preo^i 
?i 4 cintarep; o $coala; 10 cir- 
ciumf. 

Vite: 730 vite marl cornute, 
580 of, 5 capre, 96 cat $i 92 
nma"torf. 

BudgetuI com. e de: 3049 
lef, 54 b. laveniturf §i de 3014 
lef 77 b. la cheltuelf. 

Locuitoriiposeda: I32plugurf 
$i 150 care cu bol; 21 pluguri 
?i 23 caru^e cu cat; 120 stupi 
cu albine. 

Ipatele, sat, in central com. Ipa- 
tele, pi. Funduri, jud. Vasluiu, 
situat intre dealurile: Mijloace 
la V. ?i Dealul-Mare la E., can, 
impreunindu-se in partea de 
N., formeaza un podi? numit 
Poiana, pe care sunt cite-va 
case din acest sat. 

Se intinde pe o suprafata de 
429 hect., din care 19 hect. pa- 
dure ?i 18 hect. vif ?i livezf;cu 

populate de 150 familiT, sau 
500 suflete, locuitorf raze?f. 

Este re$edin{a com. Are: o 
scoala, infiin^ata in anul 1870, 
frecuentata de 31 copif; o bi- 
serica de lemn, facuta de raze?i 
la 1804 $i reparata la 1882, cu 

1 preot ?i 2 cintareflf ; 3 ctrciumf. 

Spun batrinil ca, mat inainte 
de formarea satuluf, pe aceste 
locurf erau padurf marf, dar in- 
mul^indu-se locuitorii, satul s'a 
intins ?i padurile s'au taiat, re- 
minind numai pe ici-colea, cite 
un arbore mare. 

In partea de N. a satuluf 
inca este o padure mare in 



care se gasesc arborf de o gro- 
sime insemnata. 

Vite: 300 vite marf cornute, 
200 of, 35 caf §i 90 rimatorf. 

Ipatele, piriU, izvore?te de sub 
dealul numit Poiana, trece cam 
prin mijlocul com. $i satul Ipa- 
tele, pi. Funduri, jud. Vasluiti, 
curge de la N. spre S. $i, in 
dreptul satuluf Hali^a, se varsa 
in piriul Gelna. 

Ipote^ti, sat, in partea de S.-V. 
a comunef Cucoreni,pl. Tirgul, 
jud. Boto§ani ; are o populate 
de 75 familii, sau 300 suflete; 
mo$ia e impar^ita in tref parflf : 
Ipote$ti Statuluf, cu 64 hect; 
Ipote$ti fra^if Iscace?tf, cu 64 
hect. $i Ipote$ti Marinovicf, cu 
458 hect. 

Are I biserica, cu 1 preot 
$i 2 cintareti. 

Vite: 130 bof $i vacf , 21 caf, 
795 01 $i 56 porcf. 

Ipote§ti, cdtun, pendinte de com. 
Coteana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
situat pe valea Oltuluf, unde se 
varsa vilceaua Oboga ; la 5 kil. 
de re?edin^a com. spre V. Are 
o populate de 646 locuitorf, 
din carf 121 sunt improprietaritf 
dupa legea rurala, cu 409 hect. 
din mo^iaPrintulut Brincoveanu. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita din nou la anul 
1882, de preotul Grigore Co- 
teanu ?i cu ajutorul celor l'altf 
locuitorf din catunul Ipote^ti. 

Vite sunt: 64 boT, 200 vacf, 
22 bivolf, 35 caf, 486 of ?i 238 
porcf. 

Catunul e legat cu satul de 
re^edin^a printr'o ?osea comu- 
nala. Locuitorif maf to{i sunt 
Rominf. 

Ipote§ti, piriU,]\id. Tecuciu, ce-^I 
ia na^tere din cite-va izvoare 
de pe valea cu acela?f nume; 



Digitized by 



Google 



IPSILANTE 



63 



iRitffcfn 



curge spre E. de com. T e P u ' 
si se varsa in dreapta Berheciu- 
luf, in fa{a satului fepul. 

Ipsilante, vechic numire a mo- 
st el Cotorca, com. Cotorca, jud. 
Buzciu. 

Irasli-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua\ pe te- 
ritoriul comunet Dobromir, si 
anume pe acela al catunului Do- 
bromirul-din - Deal ; este conti- 
nuarea dealulut Teche • Chioi- 
Bair ; se indrepteaza spre S., 
avind o direc{iune de la N. c&- 
tre S.; merge printre valea Med- 
medi-Culac, care este la E. si 
printre dealul Dermen-Sirti, care 
este la V., si trece fn Bulgaria; 
are o inal$ime maxima de 196 
m. si este acoperit numa! cu stu- 
fisur!; este situat in partea de 
S. a plase! si cea de S.-E. a co- 
munef, la I kil. spre E. de c£- 
tunul Dobromirul-din-Deal; pa- 
ralel cu acest deal merge dru- 
mul comunal de la Dobromirul- 
din-Deal in Bulgaria. 

Ireasca, sat, facind parte din com. 
Gohorul, pi. Zeletinul, jud. Te- 
cuciu. Situat pe Valea-L'jpulul, 
in partea de E., la 2 kil. 200 
m. de resedin^a comunei care 
e in Gohorul. 

Are o populate de 384 su- 
flete: 90 barbaf! si 85 feme!; 
locuesc in 84 case. Teritoriul 
satulu! e de 438 hect. si 79 a. 
E udat in partea de E. de riul 
Birlad care intra in jud. Te- 
cuciu in raionul acestui sat, la 
punctul numit Gura-Ireascdl. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Niculae. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Locuitori! sunt improprieta- 
ri{! la anul 1864. 

Ireasca, deal, jud. Tecuciu, con- 



tinuare a dealului Gohorul; pe 
dinsul se afla asezat satul cu 
acelasl nume. 

lre§ti, com. rur. t in jud. Putna, 
pi. Girlele. Se compune din ur- 
matoarele cat: Cucuefi, Iresti 
(unde e si primaria comunei) 
si $erbanesti. Satul Iresti este 
asezat pe podisul dintre malul 
Putnel si Dealul-Mare, iar sa- 
tele $erbestisi Cucuefi suntchiar 
pe malul Putnel. Satul Iresti se 
afla la 19 kil. de sub-prefectura 
plase! , si la 25 kil. de capitala 
jude^uluT. 

Afari de riul Putna mal este 
udata si de piriiasele: Saca si 
Zlota. 

Are o populate de 437 fa- 
mili! sau 1543 suflete (770 bar- 
bae, 773 femei): 740 neinsurafl 
(368 barba^I, 372 feme!), 746 
insurap, 55 vaduv! (27 barba{i, 
28 feme!, 2 divorjat! (barba{!) ; 
1537 RominT, 1 Grec si 5 de 
diferite nationality! ; 1538 or- 
todox! si 5 Izraeliflf; 222 agri- 
cultorl, 10 meseriasi, 100 indus- 
trial, 22 comercianp, 36av?nd 
profesiun! liberale, 150 munci- 
torl si 50 servitor!. 

Locuesc in 400 case. 

Sunt 364 contribuabill. 

$tiu carte 113 persoane. 

Are 2 bisericl parohiale, una 
cu hramul Adormirea si a doua 
cu hramul Sf. Voevozl, ambele 
in catunul Iresti ; o scoaia mixta, 
construita de particular! si fre- 
cuentata de 24 copil. Comuna 
vine in ajutorul scoale! cu 314 
lei anual. 

Budgetul com. e de 4370,96 
lei la venitur! si de 4252,05 lei 
la cheltuell. 

Locuitori poseda : 29 plugurl 
de lemn, 18 de fier; 2 mori de 
apa. 

Vite sunt: 392 bo!, 230 vaci, 
76 ca!, 543 ol, 48 capre si 215 
porci. 



In comuna sunt: 12 circiu- 
marl, 20 fabrican^i de rachiu ; 
2 bacan! ; 1 brinzar ; 10 fabri- 
canf! de oale ; 1 cizmar. 

Ire§ti, catun, in com. cu acelasl 
nume, pi. Girlele, jud. Putna. 
Este asezat pe podisul dintre 
malul Putnel si Dealul-Mare. 

Ire§ti, parohie, in com. cu acelasl 
nume, pi. Girlele, jud. Putna. 

Ire§ti (Raza§il-), pddure, jud. 
Putna, pe teritoriul com. Iresti, 
in intindere de 305 hect., pro- 
prietatea razasilor din Iresti. 

Irima^ulu! (Girla-), girto, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Macesul- 
d.-s., prin care balfile Dracoaica, 
Oaiel, Saiciel, Terpezija, Putu- 
roasa-Mare si Puturoasa-Mica, 
comunica cu Dunarea. Are un 
pod pe dinsa. 

Irime^ti, trup de p&dure, al sta- 
tulul, in intindere de 260 hect., 
pendinte de com. Prahovtya, 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
care, impreuna cu trupurile : Ma- 
gura (35 hect.) si Ge^ele-Griu- 
lul (175 hect), formeaza pa- 
durea Valea-Pletrel. 

Irimia, deal cu pddure, jud. Ba- 
cati, pi. Siretul-d.-j., com. Bo- 
testi, situat d'a dreapta piri- 
ulul Turbata. 

Irine§ti, sat, jud. Braila, la 6 kil. 
spre S.-E. de satul Su^esti si la 
hotarul de E. al com. Sufesti. 
Vatra satulu! e de 5 hect. cu 
20 case. 

Are o populate de 12 fa- 
mili!, sau 77 suflete: 37 bar- 
bae si 40 feme!. 

Vite : 114 vite mar! cornute, 
40 cal, 440 oT si 30 rimatorl. 
Acest sat se ma! numeste si 
Friguroasa, dup3 numele mosiet. 



Digitized by LiOOQ IC 



IR1?TEA 



64 



ISACCEA 



Iri§tea, mahala, facind parte din 
com. rur. Turce$ti, pi. Olte^ul- 
d.-s., jud. Vilcea. Cade la E. 
com. $i este udata. de piriul 
Lespedea. 

Irmul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- 
I5.ul-d.-j., situat in partea de E. 
a com. Bere^ti, pe coasta de 
peste riul Tazlaul, in intindere 
de 2 fillet, ?i unde se v&d urme 
de morminte foarte vecht. In 
timpurile din urm3. locuitorit 
au gSsit in acest loc hirburt de 
oale, pietre, arme, ce au fost 
puse la capetele mor^ilor. 

Iroftie (Valea-lui-), vale, jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Satui-Nou ; 
se desface din poalele estice 
ale dealulut Co^lugea; se in- 
dreapta spre E., pe la poalele 
meridionale ale dealulut Ciatal- 
Orraan, avind o direcjiune ge- 
nerate de la N,-V. spre S.-E., 
brSzdind partea de N. a placet 
$i pe cea de S. a com. Satul- 
Nou, fecindu-I pu^in chiar ho- 
tarul c&tre com. Lipni^a ; se u- 
ne?te cu viile Micul-Orman $i 
Tana-Saia pentru a forma im- 
preuni valea Co^lugea; are o 
lungime de 2 Va kil. ; malurile-I 
sunt joase; printr'insa merge 
drumul com. Pirjoaea-Co^lugea. 

Ironi, deal, jud. Gorj, situat la 
N.-V. com. Tope^ti, plaiul Vul- 
can, $i spre V. de dealul Ve- 
cinit-Ptetreni, in fa^a manastiret 
Tismana. 

Are osuprafaj&de 170 hect., 
proprietatea statulut. 

Pe acest deal se afla padure 
de fag! ?i castani, precum ?i lo- 
curt cultivabile. 

Isac (Dealul-lui-), deal, in jud. 
Ia?i, pi. Codrul, com. Tome^ti, 
o ramificare a dealul ul Pfiun ; 
se intinde de la S. spre N., apot 



catre E., §i descriind o linie pa- 
ralela cu dealul Paun, se sfir- 
?e?te lingS piriul Chicerea, for- 
mind Valea-IuMsac ; coastele lul 
sunt acoperite cu vii $i livezt. 

Isac (Muchea-lul-), colina, in 
jud. BuzSu, com. CSrpini§tea; 
face hotar despre mo$ia Cloci^i. 

Isaccea, plasa, in jud. Tulcea, 
a^ezata in partea nordica a lui. 

Se margine^te la N. cu Du- 
narea, care o desparte de Basa- 
rabia ; la E. cu pi. Tulcea ; la 
S. cu pi. Babadagulul ?i la V. 
cu pi. Macinulul. 

Relieful sau coprinde doua 
regiunl : $esul de la N., ling&Du- 
nare, Va din intinderea placet, 
semanat cu baijt, girle $i stu- 
furl ; dealurile ocupind partea de 
S., intre care distingem culmea 
Isaccea (340 m.), continuata cu 
culmea Nicoltyelul $i alte dea- 
lurt acoperite in cea mat mare 
parte cu padurl. 

E udata. de Dunare, pe o in- 
tindere de 55 kil., udindu-I $i 
re^edin^a. Riul Taifa o uda la 
S. cu afluentul sati Acadin; 
riul Teli^a o uda la E.; riurile: 
Ciuline^ul %\ Luncavifa, la N. 

Bah;T sunt numeroase, $i a$e- 
zate linga Dunare. Principalele 
sunt : Crapina, Popina, Capaclia, 
Rotunda, Piatra-Cacata $i So- 
mova ; ele con^in pe?te ?i stuf. 

Clima este in general sana- 
toasa, mat cu seami in regiu- 
nea deaiurilor, unde sunt multe 
padurl. 

Intinderea placet este aproape 
de 1 00000 hect., cea mat mica 
din cele 6 pla$! ale jude{ulut; 
din acestea, 3000 hect. sunt o- 
cupate de vetrele satelor, 57000 
hect. ocupate de pamint produc- 
tiv $i restul de 40000 hect. ocu- 
pate de bal^t, stuf 51 loc nepro- 
ductiv. 

Are o populate de 4200 fa- 



milit, sau 1 5000 suflete, din cart : 
1 0000 Romint, 1800 Bulgart, 
2240 Ru§t ?i Lipovent, 1500 
Turct ?i Tatarl, iar restul de alte 
nationality. 

Comunele cart compun a- 
ceasta, plasa. sunt: Isaccea, o- 
ra$, la N., re?edin^a $i port la 
Dunare; Alibei-Chioi, la S. pe 
riul Tatya cu catunele Alibei- 
Chioi §i Acadin ; Balabancea, 
la S.-V., pe riul Tai^a $i f i- 
ganca; Freca^ei, la E., pe riul 
Teli^a ; Luncavi^a, la N.-V., pe 
riul Luncavifa cu catunele : Lun- 
cavi^a, Tichile§ti ?i Rachel ; Mei- 
dan-Chioi, la mijloc, pe piriul 
Acadin; Nicoli^el, la mijloc, la 
poalele dealulut Nicoli^el, cu ca- 
tunele: Nicolijel ?i Manastirea- 
Saon; Parche?, la N., lang£ 
girla Somova; Somova, la N.- 
E., tot pe girla Somova ; Telifa, 
la E., cu catunele : Teli^a, Po§ta 
$i Manastirea-Ciliculut, pe piriul 
Telifa; in total aceasta plasa 
are 1 com. urb. $i 10 com. rur., 
care coprind 20 sate. 

Caile de comunica^ie sunt: 
$oseaua nafionaia Tulcea-Isac- 
cea-M&cin, ?i multe drumuri co- 
munale ce unesc comunele in- 
tre ele. 

Aceasta plasa s'a format in 
anul 1892 din 3 comune luate 
de la plasa Macin, 5 de la plasa 
Tulcea ?i 3 din plasa Babadag. 

Isaccea, com. urb., in plasa Isac- 
cea, judeful Tulcea, situate in 
partea nordica a jude^ulut, la 
35 kil. spre N.-V. de ora$ul 
Tulcea, capitala districtulut, §i 
in partea de N. a placet, ac&- 
rei re?edin^a este. 

La inceput purta numele de 
Obluci^a, ceea ce arati ca a 
fost fundata de Romini uni^t 
cu Slavt. Numele s&u este tur- 
cesc, de la Isac-Chioi : satul lut 
Isac, adica al lui Isac-Pa?a, din 
secolul al XVI-lea. 



Digitized by 



Google 



1SACCEA 



f>.-) 



1SACCEA 



Hotarul teritoriuluf, plecind 
dupa malul drept al Dunarel, 
din dreptul pietret miliare cu No. 
7 1, de la gura girleTCiulinetul, se 
indreapta spre S. prin stuf, taie 
lacul Piatra Cacata, intra in pa- 
mintul fermpe linga Valea-Rece, 
?i pe la poalele dealulul Gil- 
mele-In^irate, se urea pe Dealul- 
Cadiulul; de aci, pe muchea lul 
prin Padurea Mare, se indreapta 
spre E., urea $i coboara Dealul- 
Breazulul, pe linga manastirea 
Coco?ul, pana intre dealurile 
f ugulea $i Piatra-Ro$ie ; de aci 
o ia spre N.-E , pe linga viile 
Badila, pe valea Capaclia, panS 
da de balta Capaclia ; urmeaza 
pu^in malul acesteia $i apol il 
parase^te trecind pe linga la- 
cul Rotunda, ?i se opreste in 
Dunare, in dreptul mileT No. 65 ; 
de aci, o ia spre N.-V.-V. pe 
lingS Isaccea, $i se opre?te la 
gura CiulinefuluT, de unde am 
plecat. Forma lul este aceea a 
unul trapez neregulat, lungimea 
perimetrulut fund de 70 kil., iar 
intinderea totala a teritoriulul 
cuprins in el fiind de 12000 hec- 
tare. 

Se invecine^te la N. cu Basa- 
rabia, de care se desparte prin 
fluviul Dunirea; la S., cucom. 
Balabancea, despartit prin cul- 
mea Isaccel ; la V., cu comuna 
Luncavi^a ?i la E., cu comuna 
Nicolifel. 

Relieful sau aparfine mai 
mult regiunel dealurilor, afara 
de partea nord-estica, care apar- 
{ine $esului, acoperita cu stuf 
$i batyl. Dealurile cart o braz- 
deaza sunt: Muntele-luMIasan, 
cu virful Isaccea (197 m.) $i 
Acic-Tepe (201 m.) laV.; Dea- 
lul-Coco§ul laS.-V.; Dealul-Brea 
zulul la S., la ale carul poale 
se afla viile Badila; dealul Jugu- 
lea la S.-E. (242 m.); toate sunt 
acoperite cu padurl; la E. sunt 
dealurilor Vizir- Tepe ?i Eschi- 



Cale, renumite prin ruinele lor, 
de la lagare $i zidurl vechl ro- 
mane. 

Apele, cart brazdeaza teri- 
toriul sau sunt : Dunarea la N., 
pe o distant de 6 mile (11 
kil.), formind braful Isaccea $i 
coprinzind intre ele insula Isac- 
cea acoperita cu saicil. In Du- 
nare se varsa girlele : Girla-Noufi 
(scurgere a laculul Piatra-Ca- 
cata in Dunare), Girla-Cazacu- 
lul, o legatura intre lacul Piatra- 
Cacata $\ lacul Iapsia-Rahova, 
care sevarsSprin Girla-Hamba- 
rului in Dunare, udind-o la N.- 
E.; Valea-Rece. la V.; valea Acic- 
Tepe, unita cu valea Capaclia, 
prin mijloc $i E., varsindu-se 
in balta Capaclia. Baltile de pe 
teritoriul et sunt: Piatra Cacata, 
la N.-V. (180 hect.), din care 
jumatate apartfne comuneT; Iap- 
sia-Rahova la N., balta Capa- 
clia la S.; con^in pe$te ?i stuf. 

Clima este sanatoasa, din cau 
za vecinata^el munfilor ?i a pa- 
durilor. 

Ora$ul este a$ezat intr'o po- 
zi^iune placuta, la poalele unor 
dealurl $i pe malul unul bra{ al 
DunareT, numit Isaccea. Are mat 
mult aparenfa unuT sat mare, de 
cat aceea a unul ora$. Are viitor 
comercial, mai cu seama fiind sin- 
gurul debu^eu pentru exportul 
lemnelor din intinsele padurT ale 
plaset §i al vinulul renumit din 
Sarica. Manastirea Coco$uI, care 
depinde de aceasta com., $i este a- 
?ezata mai la S., are o pozi^ie 
minunata, inconjurata cu pom! 
roditorl. 

Populafiunea ora^ulul este a- 
mestecata, elementul predomi- 
nant fiind RominiT. 

Are 620 fam. sau 3094 suflete 
din carl: 1020 Rominl, 248 Bul- 
garl, 1000 Turci, 40 Tatar!, 575 
Ru$i, 130 Greet, 40 German!, 60 
EvreT; 2000 OrtodoxT, 30 Ar- 
menT, 7 Lipoveni, 1040 Maho- 



medani, 60 MozaicI, 40 de alte 
religiuni. 

Sunt doua $co!i primare : una 
de bae^T, cu 3 institutorl $i a 
douade fete, cu 2 institutoare, 
ambele fundate in anul 1881 §i 
frecuentate de 180 copit. Turcii 
au o ?coaia alipita de geamia 
lor. Sunt 2 bisericl, una cu hra- 
mul Sf. Gheorghe $i a doua cu 
hramul Sf. Voevozl, cu 2 preo^I 
$i 3 cintare^T. Pe linga acestea 
mai este $i manastirea Coco^ul 
cu calugarl rominl. Turcit au o 
geamie, cu 1 hoge. 

Intinderea comunel e de 1086 
hect.: 300 hect. acoperite cu 
pa$iuni $i livezT, 120 h^ct aco- 
perite cu stuf, iar restul aco- 
perit cu intinse padurl, in care 
predomne^te teiul. 

Locuitoril poseda 450 plu- 
gurt. Comerciul se exercita de 
6 persoane. Mi$carea navilor in 
1894 a fost : 894 vase intrate 
?i e$ite cu 32928 tone (din a- 
cestea: 429 romine, 2 italiene, 
2 engleze, 87 austriace, 146 
turce, 11 ruse$tl, 135 eline, 
75 bulgare^tl). Comerciul consta 
in export de cereale, lina, vin, 
tutun $i in import de coloniale, 
zahar, {esaturT, etc. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 23884 lei ?i la cheltueli 
de 23467 let. 

Caile de comunica^ie sunt : 
$oseaua jude^eana Tulcea-Ma- 
cin, care trece prin Isaccea, apot 
drumurl comunale ce due la : 
manastirea Coco^ul, Tatya, Te- 
li^a, Nicolifel, viile Sarica, Ba- 
labancea. 

Este a^ezata pe ruinele ve- 
chiulul ora§ roman Noviodunem, 
ale carul ruine se afla ^i azlla 
E. Pe la 5 1 3 a. C. a trecut pe 
aci Dariu contra Scyfilor pe un 
pod de vase. In secolul al XV- 
lea fu fundata de Rominl, care'f 
au dat numele de Oblucita, dar, 
dupa ce Turcii in secolul al XVI- 



61378. MmrtU Dicfionmr diografie. Vol. IV. 



9 



Digitized by 



Google 



ISACCEA 



66 



ISNOVAJUL 



lea s'ati stabilit definitiv in Do- 
brogea, 1-aQ dat numele de Isac- 
Chioi, dup& numele unui pa$&. 

Isaccea, ostrov, in jud. Tulcea, 
pi. Isaceea, pe teritoriul com. 
urbane Isaccea, in partea de N. a 
pl£$eT $i a comunel, situate in 
DunSre intre bra^ul Isaceea $i 
cell'alt bra{ principal ; are o 
lungime de 2 kil., o lelrgime de 
400 m., o formi triunghiularS, 
cu cotyul spre Isaccea; o in- 
tindere de 100 hect. ; malurile 
it sunt pres&rate cu sSlcii $i rS- 
chite, iar in interior sunt lo- 
curi de pS?une. 

Isaccea, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. urbane Isaccea, situat in 
partea de N. a pl&$ei §i cea de 
V. a com. ; este unul din virfurile 
DealuluMuT-Asan(i97 m.), punct 
trigonometric de rangul I-iu, do- 
minind asupra drumuluT jude^ean 
M&cin -Isaccea; acoperit cu p&- 
durl. 

Isaccea (Bra{ul-), braf al Du- 
n&rel, in jud. Tulcea, pi. Isaccea, 
pe teritoriul comunel urb. Isac- 
cea, in partea de N. a pl5$ei $i a 
comunef; sedesface dindreptul 
mileT 68 ?i se termini in drep- 
tul milel 66; este cuprins in- 
tre ostrovul Isaccea §i malul 
drept al Dunarel ; este destul 
de adinc, pentru ca vapoarele 
si poatS trece prin el; in el se 
deschid dou& girlie: Girla-Ham- 
barulul $i Girla-NouS. 

Isaci, sat, face parte din com. 
rur. F&gefelul, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. Are o populafiune de 
60 locuitori. Cade in centrul 
comunel $i este situat pe dealul 
Boba. Are o bisericS ridicat<i 
din temelie la anul 1852. 

Isacovul, lac y in jud. Tulcea, pi. 



Sulina, pe teritoriul com. rur. 
Cara-Orman, situat in partea de 
S.-V. a placet ?iacomuneJ ?i for- 
mat de o rev&rsare anterioara a 
brafuluf Sf. Gheorghe, de care 
acum e independent; se scurge 
prin dou& girli^e in girla Litcov ; 
. are 7 insule micT; o intindere 
de 300 hect.; confine pe?te in 
mare cantitate; venitul e al sta- 
tuluT. 

Isaia, com. rur., in partea de 
N. a pi. Podoleni, jud. F&lciu, 
intinzindu-se: spre N.-V. p£na 
in hotarnl comunel Bohotinul; 
spre S.-E., p&n3 in hotarul co- 
munel Gura-Bohotinul; iar spre 
E., p&n& in apa riuluT Jijia, ce 
o desparte de comuna Zberoaia. 
Suprafa^a teritoriulul com. e 
de 858 hect., cu o popula- 
te de 109 familiF, sau 301 su- 
flete, din car! 61 contribuabilf. 
Este formats numal din satul 
Isaia, situat parte pe coasta dea- 
luluT, parte pe valea piriuluJ 
Bohotinul. Vatra satulul e de 
26 hect. 

Are dou5. bisericT, una vechle 
de birne, ruinate $i una nou£, 
cu I preot $i 2 dasc£ll. 

Vite marl cornute 200, ot 
120, ca! 15 ?i porci 40. 

Isaia, sat. VezT Isaia, comuna, 
pi. Podoleni, jud. Fcllciu. 

Isaia, girla, ce-$i ia na^tere 
din riul Prutul, de pe teritoriul 
com. Rt$e$ti, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, la N. de com. Pogane?ti; 
udS marginea satulul cu acela§T 
nume $i se varsa* in b&l$ile nu- 
mite Grosul-Mare ?i Grosul-Mic, 
care sunt situate in partea de 
S.-E. a comuneT Pog&ne?ti. 

Isaia, piritt, jud. Suceava, numit 
la obir$ie ?i Pietrosul; izvore?te 
din p&durea Ar$i$a, com. Dol- 
hasca $i, dup5. un curs de 3600 



m., se pierde pe $esul Sire- 
tuluJ. 

Isaia, fas, in partea de S.-E. a 
com. Isaia, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, format din piriul Bo- 
hotinul; are o moara' cu 2 pietre. 

Isara^ti, sat, face parte din com. 
rur. T&tarei, pi. Vedea d.-j., jud. 
Olt. 

Isba§a,Isba§ul, Isbase§ti, Isbi- 
ceni. VezI Izba?a, Izba^ul, etc. 

Isgonul, mosic particulara, de 
600 hect., in com. Brani?tea, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu, re- 
numita prin finul ce produce. 

Islazul. Pentru cuvintele cu acest 
nume §i compusele lui, vezi Izla- 
zul, etc. 

Isniange. VezT Tirgul-Neam^uluT, 
tirg, jud. Neam^u. 

Isnovatul, sat, pe mo?ia cu a- 
cela$i nume, com. Rad&ufi, pi. 
Prutul-d.-j , jud. Dorohoiu, cu 
221 familii, sau 1012 suflete. 

Are o biserici, cu hramul Sf. 
Gheorghe, cu 1 preot, 2 cintare^i 
$i 1 p&l&mar; este de zid,spa{ioasa 
?i frumoasS, fecut& in 1857, dupk 
dispozi^iunile testamentare ale 
defunctului Hatman, Iordache 
La^escu-Boldur, fost proprietar. 

S&tenil improprietSrip ati 66j 
hect. 30. ar. p&mint; iar pro- 
prietatea mo?iei, 1088 hect., 47 
ar., cimp, ?i 17 hect., 19 ariT, 
p&dure. 

Pe teritoriul satuluise afl& un 
iaz mic ?i dou& bSlp ; o mici liva- 
da cu pomlfructileri ?i6pog. vie. 

Piriul mai mare ce curge 
pe mo^ie este Isnov^ul, iar pe 
hotar trece riul Prutul. 

Drumuri principale sunt: calea 
judejeana R&d£u{i-Darabani §i 
acel ducStor la Bivolul. 



Digitized by 



Google 



isnovAtul 



67 



ISTKUL 



Hotarele mosie! sunt cu: Pru- 
tul, Rad3u{i, Bivolul si Craini- 
ceni. 

Numirea sat llul si a mosiel 
vine de la piriul Isnovaful ce 
trece prin sat. De unil se mai 
numeste si Radiul, pentru ca 
la departare de l li ora sprc S. 
de sat se afla un radiu, unde, 
pana la 1796, era un sat cu 
aceasta numire, de la care data 
proprietarul mosiel de atuncl 
Pa stramutat in localitatea unde 
se afla acum piriul Isnova^ul. 

Loc insemnat este Trecatoa- 
reaOstilor. 

Isnova{uI, piri/7, incepe din Fi- 
natul-luT-Mateiu, de pe mosia 
Paltinisul, com. Paltinisul, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu ; trecc 
pe mosiele : Horodistea, Crai- 
niceni, Radiul, Radauji si se 
varsa in riul Prutul, formind 
in cursul sau pe mosia Ivan- 
caufi iazurile : Popei si Vasiliu. 

Istaul, vechie numire a catunti- 
lul Baba-Ana-d.-j., jud. Buzau. 

Istaul, mosie, in jud. Buzau, com. 
Mizil; are 1000 hect. mai toate 
arabile. 

Ist&ul, piriii, in jud. Buzau, com. 
Mizil, format din Valea-Schei- 
lor si Valea Tohaneanca, cu a- 
fluenfif lor, carl, dupa ce se 
unescd'asupracatunululFefelei, 
iau numele de Istaul. Curge 
spre S., udind partea de E. a 
com. Mizil ; de aci inainte, cur- 
sul sau devine incet, luind for- 
ma de viroage si se ramifica, 
parte prin jud. Piahova (mosia 
Fulga), parte prin teritoriul com. 
Baba-Ana, sub numele de Cal- 
ma^uiul-Nou. Mai in jos se u 
neste cu alta viroaga, Calma- 
{uiul-Vechiu. Toate aceste rami- 
fica^iT vin apol de se varsa in 
lacul Boldesti. 



Istrate, piriil, pe mosia Mitocul, 
com. Mitocul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu. 

Istrateni. VezI Bisceni, sat, com. 
Ostopceni, jud. Botosani. 

Istr&teni, pirin, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul 
Iapa ; izvoreste dintre ramurile 
muntelul Malaesti si Murgociul, 
varsindu se pe sttnga piriuluf 
Calul. 

Istrate^ti, fost sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Floresti. 

Istrate^ti, mahala, com. rur. Pie 
soiul, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

lstr<kte§ti, mahala, com. rur. Pa- 
ra isani, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Istri^a, munte, in jud. Buzau, com. 
Pietroasa-d.-j., cu o inalfime de 
744 m. Ramificat'iile sale se in- 
tind in comunele: Pietroasa-d. 
s., Breaza si Vispesti. Culmi- 
neaza in trel piscurl : Surla-Nem- 
{ilor (punct trigonometric), Cur- 
matura-CaluluT si Crucea Proto- 
populul. In partea com. Breaza, 
termina printr'un precipi{iu, din 
care se ridica o gilma, Movila 
Calulul. Istri^a, fiind muntele 
eel mai inaintat in cimpie, per 
mite ochilor a vedea, din vir- 
ful sail, cea mai frumoasa pri- 
veliste : la N., toate piscurile 
munjilor din jude^ele : Prahova, 
Buzau, Rimnicul-Sarat si Putna; 
la S. Balcani, Dunarea, Braila, 
Galatf si Bucuresti. Ma! impor- 
tanta insa e vederea sirurilor de 
| movile, cart, plecind din poalele 
I sale, ca niste raze, merg de- 
i parte spre cimp, tree Dunarea 
pe la Hirsova si dau in Marea- 
Neagra. Se poate dar deduce 
ca pe aci a fost drumul vechi- 
lor popoare : ScirJ, GetJ, Dad 
! si Go^T. In coastele sale a as- 



cuns Atanaric prefiosul tezaur 
de la Pletroasa: Closca-cu-Pui. 
In poalele sale se vad inca rui- 
nele vechei cetaflf dacice Co- 
midava, utilizata apol de Ro- 
manl si Go{I. Masivul sau e o 
imensa cariera de pTatra de con- 
strucfiunl, care se intrebuin- 
feaza nu numai in jude{, dar 
si in {ara, iar piscul e acoperit 
cu pasunt, unde se stabileste 
vara cite o stina. Urcarea pe 
dinsa, plecind din comuna Ple- 
troasa-d.-j , se face in 1 l /a or *» 
iar urcarea prin com. Breaza 
e indelungata, de si malfacila. 

Istri^a-cu-Viea, mosie, a statuluT, 
pendinte de Episcopie, jud. Bu- 
zau, com. Vispesti. 

Istri^a-de-Jos. vechie numire a 
cat until ul Greceanca, jud. Bu- 
zau, com. Breaza. 

Istrita-de-Jos (Sf. Gheorghe- 
Nou), mosie, a statu lul, pen- 
dinte de Sf. Gheorghe-Nou, jud. 
Buzau, com. Breaza; are 3000 
hect, din carl 1250 arabile, 
1150 padure, 350 izlaz, 24011- 
nea{& si restul vil cu embatic ; 
758 hect. dintr'insa s'au dat im- 
proprietari^ilor din 1864. 

Istri^a - de- Sus (Miguleasa), 

mosie, a statulul, jud. Buzau, 
com. Argesanul. 

Istropolis, mine. VezI partea is- 
torica a jud. Constanta. 

Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a- 
sezata in partea de S. a lul ; 
st-a luat numele de la ruinele 
vechei ceta^I Istropolis. 

Se margineste la N. cu pi. 
Babadagul, la E. cu aceeasl plasa 
si Marea; la S. si V. cu jud. 
Constanta. 

Relieful sau are doua regiunl : 
sesul, la E., a 4-a parte din in 



Digitized by 



Google 



1SVARNA 



68 



1SVERNEA 



tinderea el", compus in mare 
parte din b&l{T §i pu{in loc ara- 
bil. Dealurile in general mid, 
netrecind in&tyimea de 250 m. 
$i cea medie de 80 m. Princi- 
palele sunt : Haidinul, Ciamurli, 
Rimnicul, Ca$calac-Bair, Inan 
Bair, Topologul $i Ba^-Punar; ele 
sunt acoperite cu purine p&dun, 
dar livezile abund&. 

Riul Slava o ud& pur/m la E. 
cu afluentul sSu piriul Camena; 
riul Beidant, cu afluenftf Cia- 
murli $i Hagiavat, prin mijloc; 
rtul Casimcea sau Ta?&ul, cu 
afluentul s£u piriul Rimnicul, la 
V. ; piriul Duimgi la S. 

B£tyr sunt : lacul Golovi^a, 
iezerul Golovi^a, balta Sinoe 51 
lacul Duimgi la E. ?i S. ; con^in 
sare ?i pe§te de bun& calitate. 

Clima sa este san&toas& ; b&l- 
\\\e cont/inind sare, materiile or- 
ganice nu cad in putrefacyie, spre 
a vSt&ma aerul. 

Intinderea acestef pl£$I este 
de 12000 hect., din care 2500 
hect. ocupate de vetrele sate- 
lor, 45000 hect. ocupate de 
bil^i ?i locurT neproductive; res- 
tul de 73000, ocupate de p& 
mint arabil, livezl $i fine^e. 

Popula^iunea, amestecata, insa 
mai pu^in ca in cele l'alte pl£?T, 
se compune din : BulgarT in ma- 
ioritate, RominT $i Turci T&tarf. 
Sunt 4500 familil sau 17000 
suflete, din can : 1 1000 BulgarT, 
3000 Romini, 2500 Turcl-T&- 
tarl; restul de atte nationality!: 
Greet, Armeni $i EvreL 

Comunele, caricompun plasa, 
sunt 8, $i anume : Cogelac, re- 
$edin^a, la S., pe piriul cu ace- 
la?! nume, cu c&tunele Cogelac, 
Tari-Verdi $i Inan-Ce^ure; Bei- 
dant, cu c&tunele Beidant, Cail- 
Dere $i Sari-Ghiol, in mijloc, 
pe piriul cu acela?i nume; Ca- 
ra-Nasuf, cu c^tunul Cara-Nasuf 
$i Duimgi, la S.-E., linga balta 
Sinoe; Casap-Chioi, la E., pe 



malul lacului Sinoe, cu c5t. Ca- 
sap-Chioi §i Sari-Iurt; Casimcea, 
la S.-V., pe piriul Casimcea, 
cu cat. Casimcea, Alifac, Ciau?- 
Chioi, Ciuciuc Chioi, Caciamac; 
Ciamurli-d.-s., cu c&t. Ciamurli- 
d.-s., Camena, Eschi-Baba, Hagi- 
Omer ?i Testemel, pe piriul 
Ciamurli, la N. ; Potur, cu c&t. 
Potur ?i Hamamgi, la E , pe 
piriul Beidant sau Potur; Tos- 
cof, cu cit. Toscof, Chiri§lic, 
Rimnicul-d.-j. $i Rimnicul-d.-s., 
la S., pe piriul Casimcea; in 
total 8 com. rur., carl cuprind 
25 sate. 

Comerciul constS in import dc 
coloniate, vin $i manufacture, $i in 
export de sare, cereale, vite $i 
Una ?i se face cu ora?ele Ba- 
badag $i Constanta. 

CSi de comunicat/iune sunt: 
$oseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag-Constan^a ?i alte drumur! 
comunale, ce unesc comunele 
intre ele. 

Aceast& plas3 s'a format in 
anul 1892, din 8 comune lu- 
ate din pi. Babadag, care era 
prea intins& ; cuprinde partea 
de S. a vechiului mutesariflic 
de Babadag. 

Isvarna, c&tun, al com. Pocruia, 
pi. Vulcanul, jud. Gorj. 

E situat in partea de V. a 
com. $i sub dealul cu acela^i 
nume. Are o s iiprafa^ de 643 
hect., din can: 250 hect. p&- 
dure, 1 80 hect. arabile, 140 hect. 
fine^e, 60 hect. izlaz, 5 hect. 
vil ?i 8 hect. livezi de pruni. 

Are o populate de JJ fam., 
sati 384 sufl., din carl 60 contrib. 

Locuitoril sunt mo^neni. Ei 
posed&: 15 plugurl, 25 care cu 
bol; 225 vite marl cornute, 40 
cal, 197 01, 60 capre $i uori- 
matorl. 

Are o biserica de lemn, cu 
11 n cint&ref ?i deservitS de preo- 
tui de la com. Pocruia. 



Numele de Isvarna se zice 
c& $i l'a luat de la multele iz- 
voare ce nasc de sub dealul 
Piatra-Cir§ana. 

Apa care ud& acest c&tun 
este piriul Isvarna. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua comunale ce vine de la 
S.-V. din com. Costeni $i se 
leaga cu $oseaua comunale a 
c&tunuluf vecin Pocruia $i trece 
riule^ul Pocruia, care curge de 
la N.-V. spre S , pe pod de lemn. 

In c£tun se g&sesc 2 pu^uri 
$i I fintinS. 

Isvarna, piriti, in jud. Gorj, iz- 
vore^te de sub coasta dealulul 
Piatra-Cir^ana $i curge de la 
N.-V. spre S.; se vars& in Or- 
lea, in dreptul CeleiuluT. 

Isvernea, com. rur. ?i sat, in 
jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la 
53 kil. de ora?ul Turnu-Severin, 
situata la poalele muntetui, nu- 
mit Piatra - lul - Stan, pe albia 
riulul Co?u$tea, ce se formeazS 
de aci, ?i din piriul ce vine de 
la muntele Secul, din hotarul 
Prejna prin Canicea in Izvoarele. 
Se mcirgine^te: la E. cu com. Si- 
li$tea ; la N. cu com. Gorno- 
vi^a ; la V. cu com. Preja ?i 
la S. cu apa Cerna. Satui for- 
meaz& comun^ cu satul C&nicea, 
avind peste tot 1500 suflete, 
din carl 172 contribuabilf ; lo. 
cuesc in 283 case. 

Locuitoril posedS: 36 plu- 
gurl, 88 care cu bol, 5 c&ru$e 
cu cat ; 200 stupf. 

Este legata prin ?osea comu- 
naU cu ^oseaua Turnul-Seve- 
rin-Balta-Baia de-Aram^. 

Are 2 biserici, cu 2 preo^T ^i 
4 cintare{i ; o ?coalS, cu I in- 
vat^tor, frecuentat^ de 40 elevl; 
o circiumS. 

Budgetul comunele la venituri 
de 1047 lei ?i ^ a cheltuelT, de 
1045 lei. 



Digitized by 



Google 



ISVERNEA 



69 



I$ALNIJA 



Vite : 700 vite mar! cornute, 
54 cat, 790 oT, 482 rimatorT $i 
1206 capre. 

In comuna se afla o pe^tera 
frumoasa. 

In apropierea muntelui Piatra- 
lui-Stan §i linga trccatoarea ce 
scoboara in apa Cerna, se afla 
un meterez vechiu in forma de 
zigzag, formind trel unghiurl 
?i se afla situat pe marginea 
poenei Beletinul, despre apa 
Cerna. 

Tot in Cerna coboara in a- 
propiere de aceasta $i treca 
toarea Ar§easca, care este cea 
mal mare trecatoare prin mun{I ; 
aparfine hotarelor Sali$tea, pc 
al carei piriu merge $i hotarul 
com. Obir^ia, din plaiul Clo^ani. 

Isvernea, piriil, in jud. Mehe 
dinfi, plaiul Cerna, izvore§te din 
pe?tera Isvernea $i contribue 
la formarea riului Co$u$tea. 

Isvernea, picket de gran i fa, la 
munte, in jud. Mehedin{i, plaiul 
Cerna. 

Isvernea, trecatoare, in Austria, 
pe la muntele Nanos, jud. Me- 
hedin^i. 

Isvoarele, Isvorul. A se cauta 
cuvintele cu aceste numirl $i 
derivatele lor, la silaba /s. 

I§alni{a, com. rut., jud. Dolj, pi. 
Ocolul, la 10 kil. de Craiova. 

Situata pe malul sting al riu- 
rilor Amaradia $i Jiul. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Almajul, pi. Jiul-d.-s. ; la S. cu 
com. Cernelile; la E. cu com. 
$imnicul $i la V. cu com. Mi 
haifa, pi. Jiul-d.-s., de care se 
desparte prin riul Jiul. 

Este compusa din 2 sate : 
I$alni{a, cu re$edin$a primfiriel 
$i Romine?ti, despar{it& intre 
dinsele prin riul Jiu. 



Satul de re$edin{a I$alni{ase 
invecine^te : la E. cu satul Ro- 
mine§ti, cu care impreuna for- 
meaza com. I$alni{a $i de care se 
desparte prin riul Amaradia ; la 
V., cu com. Almajul ; la N., cu sa- 
tul $itoaia$i la S.,cu com. Cerne- 
lile. Satul Romine$tiseinvecine$ 
te : la V. cu satul I$alni$a, de care 
se desparte prin riul Amaradia; 
la E., cu com. $imnicul ; la N., 
cu com. Izvorul $i la S., cu sa 
tul Dudurice^ti, com. $imnicul. 

Terenul com. este aproape 
$es $i baltos. 

Este udata in partea de V. 
de riul Jiul, ce curge cu direcjia 
de la N.-V.-S.-E. $i in partea 
de E. $i de centru este udata 
de riul Amaradia, pe care este 
I pod statator de lemn pe $0- 
seaua nafionala Bucure$ti-Cra- 
iova-T.-Severin. Intre com.I^al- 
ni{a §i Mihaifa este un pod urn- 
blator pe riul Jiul. 

La V. comunel este balta, nu- 
mita Garvanija, cu o suprafa^a 
de 5 pog. $i o adincimede i l ! % 
m. ; la S.-V com. este balta LinS- 
riei cu o suprafa^a de 8 pog. 
$i o adincime de 3V2 m. 

Are : 2 bisericl, una in satul 
I$alnh;a, facuta din zid la 1 7 1 3 dc 
defunctul Obedeanu $i reparata 
la 1885 de defunctul Opran, cu 
hramul Adormirea-Maicel Dom 
nuluT, $i a doua in satul Romi- 
ne$ti fondata la i8oode Dincu 
Mica $i reparata de Opran la 
1856, cu hramul Na§terea-Mai- 
cei-Domnului; sunt deservite de 
1 preot ?i 2 cintare^T. Sunt 2 
$colI primary, una de bae{i $i 
alta de fete. $coala de bae{T a 
funcfionat ca mixta de la 1830, 
iar de la anul 1893, s'au des- 
parfit $i s'a facut o $coala se- 
parata de fete, condusa de o in- 
vatatoare. Scoala de bae^i are 1 
invatator. Au frecuentat ^coala, 
in 1896, 81 bae*r $i 57 fete, 
to^i din Isalni^a. 



$riti carte 100 persoane din 
I$alni$a $i 10 din Romine^ti. 
Sunt 410 contribuabill. 

Case sunt 454 $i bordee 58. 

Saprafa^a comunel este de 
5886 pog., din can: 3003 pog. 
arabile, ?i 500 pog. fanea^a, 350 
pog. izlaz §i 50 pog. loc sterp. 

Mo$ii se gasesc in amindoua 
satele. Mo$ia Isalnija apar^ine 
d-nei Euf. Opran $i mo$ia Ro- 
mine^ti apar^ine satenilor. 

Se gasesc cite-va zavoaie pe 
marginea JiuluT compuse din sal- 
cie, care predomina, apol din 
piopi, aninl. 

Vii sunt in intindere aproape 
de 243 pog., aparfinind locuito- 
rilor. 

Pe mo$ia I$alni{a este o moara 
de aburf, cu doua pietre de 
moara. 

CirciumT sunt 10, din carl : 
8 in satul I$alni{a $i 2 in Ro- 
mine^ti. 

Prin comuna trece calea fe- 
rata Bucure^ti - Craiova - Filia^i. 
Aci este stasia I^alni^a, la 500 
m. de comuna. ^oseaua na^io- 
naia Craiova - Filia^i strabate 
comuna pe o lungimede 8 kil.; 
iar $oseaua comunaia vecinala 
I^alni^a- Almajul, pe o lungime 
de 3 kil. 

Veniturile comunel sunt de 
5878,98 $icheltuelile,de 5690,43 
lei. 

I^alni^a, sa/, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. I^alni^a, cu 2201 su- 
flete: 11 13 barba^f $i 1088 fe- 
me!. Locuesc in 417 case $i 
55 bordee. Este re^edin^a pri- 
mariet. 

I§alni{a, stafie de dr.d.-f., ju- 
dc^ul Dolj, plasa Ocolul, co- 
muna Isalni^a, pe linia Craiova* 
T. -Severin, pusa in circula^ie 
la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre 
Craiova (10.4 kil.) $i Co^ofeni 
(7.5 kil.). Inai^imea d'asupra ni- 



Digitized by LiOOQ IC 



l^ALNIJA 



70 



IUCSE?TI-DE-JOS 



veluluf marif, de 89.14 ra. Ve- 
nitul acestef sta^if pe anul 1896 
a fost de 30005 I. 54 ban!. 

I§alni^a, mope particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Isalnifa, 
aparjinind d-nef Euf. Opran. 

I$i\a, />iria, jud. Dorohoiu, ia nas- 
tere din iazul Cernaloasa, trece 
prin satul Molni^a, com. Pill 
piu^i si se varsa in riul Prut'il 

Itesti, sat, jud. Bac&u, pi. Bis 
trifa-d.-s., com. Ciumasi, rese 
dinfa comunef, situat pe deal 
Are o populate de 1 34 familif 
sati 542 suflete; o scoaia; o bi 
series, zidita la 1875 de locui 
torf ?i deservita de I preot si 
2 dascali; 2 circiuml. 

Vite sunt: 17 ca T , 228 vite 
marl cornute si 122 porcl. 

Itrime§ti, mahala, com. rur. Ri 
mesti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Itrime^ti, sat, in jud. Neam^u, pi. 
de Sus-Mijlocul, com. M&rgineni, 
situat pe valea dealurilor Mar- 
gineni, aproape de piriiasul Ta 
tomiresti. 

Are o intindere cam de 572 
hect, cu o populate de 64 fa- 
milif, sau 310 suflete, din carl 
64 contribuabili. 

Are I biserica, cu 1 preot si 
1 clascSl. 

Vite: 76 boi, 58 vacT, 160 
of, 8 caf, 60 rim&tori si 82 juncf. 

Itul, mosie, in jud. Buz&u, com 
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; 
are 300 hect., din care 17 ara 
bile, 260 finea(a, 30 stuf si so 
var si 3 vie. 

Itul, mosie, in jud. BuzSu, com. 
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; 
are 400 hect., din care 250 a- 
rabile si 150 finea^a. 



I^cani, sat, in jud. si pi. Tutova, 
com. Plopana, pe piriul Tutova, 
spre S.-E. de tirgusorul Plopana. 
Are 318 locuitorif si 83 case. 

Iuc, virf de deal, situat in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul comunel rurale Enisala, 
in partea de E. a plasel si a 
comunet; este unul din virfurile 
sudice ale pietrosuluf deal Tas- 
Burun ; este punct trigonome- 
tric de rangul al 3-lea; se ri- 
dica pani la o inal^ime de 84 
m., dominind asupra satuluT 
Caraman-Chioi si asupra drumu- 
luT Enisala-Caraman-Chioi, ce 
trece, impreuna cu valea Cesme 
Culac, pe la poalele vestice ale 
luf; acoperit cu pasunf si tufa 
risurf. 

Iuc-MezarH, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Silistra Noua, 
pe teritoriul comunel rurale Gar- 
van, situat in partea de S. a 
plasel si cea sud-vestica a comu 
nei ; este punctul culminant al 
dealuluf Cara-Burun -Bair ; are 
168 m. inal{ime; fost punct tri- 
gonometric de observa^ie rangul 
al 3-lea, dominind prin inal^i 
mea sa satul Garvanul-Mic, ase- 
zat la poalele sale estice, valea 
Garvan la E., valea Demecican- 
Cula-Ceair la S.-V., si doua dru- 
muri comunale ce due la Chiu- 
ciuc-Cainargi si la Garvan; e un 
punct strategic important la ho- 
tarul spre Bulgaria, fund la un 
kil. departe de el ; este acope- 
rit numal cu paduri. 

Iuci-Tepe-Bair, deal, injude{ul 
Tulcea, pi. Istruluf, pe tento- 
rial comunel rurale Tocsof, si 
anume pe acela al catunulul sati 
Rimnicul d.-s.; se desface din 
dealul Chiuciuc Chioi-Bair, de la 
virful Apti-Iuc ; se intinde spre 
N., intr'o direcfie generala de 
la S.-V. spre N.-E., brazdind 



partea S. a plasel si cea de N.- 
V. a com.; se intinde printre 
vaile Dichili-Tas-Alciac si piriul 
Rimnic ; taiat de drumul comu- 
nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are 
oinal^ime de 185 m.; punct tri- 
gonometric de rangul al 3-lea, 
dominind asupra riuluf si sa- 
tulul Rimnic jI; este acoperit cu 
semanaturi si fine^e. 

Iuc§a, sat, in jud. Roman, plasa 
Fundul, com. Bozieni, spre N.- 
V. de satul Bozieni. Are o po- 
pulate de 60 familif, sati 256 
suflete, din cart 61 contribua- 
bili. Locuesc in 62 case. Se lu- 
creaza aci olaria. 

Sunt 55 vite mart cornute. 

Iuc§e§ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, spre S. de 
orasul Roman, la 19 kil. de el 
si la 12 kil. de resedinfa pi., pe 
malul sting a riulul Siretul. E for- 
mata din satele: Cotul-luf-Ba- 
lan, Iucsesti-d.-j., Iucsestid.-s., 
Muncelul Duref si Recea, cu re- 
sedin^a comunel in satul Iuc- 
sesti-d.-j. Are 190 familif, sati 
747 suflete, din carf 218 con- 
tribuabili ; locuesc in 209 case. 

Are 2 bisericf, una de lemn 
si alta de vaiatucf. 

Venit'irile si cheltuelile com. 
sunt de 2987 lef. 

Iuc§e§ti, piriias, ce curge prin 
pi. Fundul, judejul Roman, pe 
linga satul Iucsesti-d.-s., si se 
varsa in riul Siretul de a stinga. 

Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Iucsesti, 
spre S. de orasul Roman, la 19 
kil. de el si de 12 kil. de re- 
sedin^a plasef, pe malul sting 
al riuluf Siretul. Este resedin^a 
com. Iucsesti. Are 106 familif, 
sau 387 suflete, din carf 120 
contribuabilf. Locuesc in 115 
case. 



Digitized by LiOOQ IC 



IUCSE?TI-DE-SUS 



71 



1UPCA 



Are o biserici de vSl&tuci. 
Se mat numea Jnainte $i Ico- 
se?ti $i Iucse?tid.-j., a Pahar- 
nicului Hirjescu. 

Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus nu- 
mal din cite-va case, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Iuc$e$ti, 
spre N. de satul iuc$e$ti-d.-j., 
la I kil. 500 m. de el. Este situat 
pe dealul Iuc$e$tilor, pe malul 
sting al riulu! Siretul. Se ma? 
nume^te fi Goroveiul. 

Iuda, pise, jud. Muscel, plaiul 
Dimbovifa, com. Dragoslavele. 

Iuda, deal, la E. de com. Boteni, 
pi. Arge$elul, jud. Muscel, din 
care izvore^te piriul cu acela^T 
nume. 

Iuda, mo$ie, a statulul, jud. Mus- 
cel, vinduta, de vecT. (VezT Pri 
boaia). 

Iuda, pddure, jud. Dimbovita, 
com. Hibeni, pe mo$ia Raco- 
vifa ; are peste 50000 arif. 

Iuda, piriU, izvore$te din dealul 
cu acela?! nume $t se varsi in 
nul Arge$elul, in raionul com. 
Boteni, pi. Arge^elul, jude^ul 
Muscel. 

Iuda-Mica, vale, izvorc$te din 
p^durea Iuda-Mic3, com. Pra- 
hovi^a-d j., pi. Prahova, jud. 
Prahova, $i se varsS in piriul 
Prahovi^a, tot in raionul com. 
Prahovifa d.-j. 

Iuda-MicS, plain, spre V. de 
com. Prahovi^a-d.-j., pi. Prahova, 
jud. Prahova, acoperit cu pd- 
dure mare. 

Iudeca, trup de mope, nelocuit, 
care este incorporat cu Pietro- 
$ani a Principelul Dem. B. $tir- 
beiti, pi. Marginea, jud. Vla$ca. 



AceastS mo$ie pftnS. la 1856 
aparfinea familiel Lapatijdea- 
tuncl a intrat in posesia pro- 
prietarulul mo^iel Pietro§ani, 
care a incorporat-o cj acea 
mo$ie. 

Iuga, vechie numire a cdtunnlul 
Piatra-Alba, com. Od&ile, j id. 
Buz&u. 

Iuga, virf de deal, pi. Tazl&ul- 
d.-s.,com.Schitul-Frumoasa,jud. 
Bac&ii, situat de-a dreapta Co- 
manului, facind parte din $ira 
Holmul-GeamSna. 

Iugani, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Mirce$ti, situat 
spre S. V. de satul Mirce^ti, pe 
platoul care separ& basinul Mol- 
dovef de al Siretulul. Are 144 
familif, sau 582 suflete, din carl 
400 suflete Ungurl ; loeuese in 
138 case. Sunt 109 contribua- 
bili. 

Se face aci iarmaroc la 14 
Septembrie 

Are o biserici catolicS. Un- 
gurtf din acest sat {in de pa- 
rohia catolicS Ghir&e?ti. 

Este legat cu ora§ul Roman 
prin $osea. 

AcesL sat s'a numit in ve- 
chime Cosme^ti, sub care nume 
se g3se$te trecut in urice, $i 
mal in urm& Iugani-din-Deal, 
spre deosebire de un alt sat, 
care purta numele de lugani- 
d in -Vale $i care ast&zl se nu- 
meric Urs1re$ti. 

Iugani, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Pris&cani, spre 
V. de satul Pris&cani, la mar- 
ginea de V. a jude^uluT. Are 
298 suflete ; loeuese in 73 case. 

Iugani. Vezf Deleni, sat, com. 
Deleni, jud. Boto^ani. 

Iugani-din-Deal. Vezr Iugani, 



sat, in jud. Roman, pi. Mol- 
dova, com. Mirce^ti. 

Iugani -din -Vale. Vezl Urs£- 
re$ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. R&chtteni. 

Iuiuc-Bair, deal, in jud. Cons- 
tai^a, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer $i a- 
nume pe acela al c&t. Dere- 
Chioi ; se intinde de la dealul 
Cara-Omer §i p£n& la dealul 
Dere-Chioi, avind o direcfie de 
la S.-E. c&treN.-V.; este situat 
in partea de S.-V. a pi. $i a 
com. $i la E. de satul Dere- 
Chioi, la 3 kil.; in partea sa de 
N. se intinde valea Dere-Chioi $i 
de-alungul s&fi, tot pe la N., tre- 
ce drumul comunal Dere-Chioi- 
Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece 
drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are 
o inal^ime de 160 m.; este a- 
coperit cu p&$une, fine^url §i 
prea purine semauaturl. 

Iupca, com. rur. si sat, in pi. Clo- 
$ani, jud. Mehedin^i, la 46 kil. de 
Turnul-Severin ; este situata pe 
valea riuluf Iupca, care este 
destul de fertile. Satul formeaza 
comun&cu satele: Cimpul-Mare, 
Chi^imii, S&rd&ne$ti $i c&t. An- 
ghelesti. Are 700 suflete, din 
carl 1 10 contribuabill ; loeuese 
in 160 case. 

LocuitoriIposed&: 26 plugurT, 
43 care cu boi, 6 carafe cu cal ; 
60 stupf. 

Prin com. trece $oseaua Bre- 
binari-Baia-de-arama. Are §i o 
^osea comunala care duce la 
Baia d.-j. Sunt 2 bisericl, deser- 
vite de 1 preot $i 2 cintSre^T. 

Budgetul com. e de 651 lei 
la veniturl ?i de 427 lei la chel- 
tuelr. 

Vite : 340 vite mari cornute, 
IS cal, 300 01 $i 350 rimStorr. 

Iupca, piriti, in jud. Mehedin^i, 



Digitized by LiOOQ IC 



TURCA 



1UURUC-DERE 



plaiul Closani; se formeazS din 
piriul Comanestilor, ud& com. 
rur. Crainici, de aci se indrep- 
teaza spre com. Iupca, unde 
se impreunS, cu pinul ce vine 
de la Bala-d.s. si Bala-d. j.; curge 
sub numele de Iupca, formind 
frumoasa si fertila lunca a Iup- 
cei; la com. rur. Catunele se 
varsa id Motru. 

Iurca, ramurd de munff, in jud. 
Neam^u, pl.Piatra-Muntele, com. 
ITangul; face parte din grupa 
mun{ilor Hangul si al Bistri^el- 
Moldovet ; se intinde intre piriul 
Hangul, Audea, Brade^ul ?i 
Schitul-Buhalni^ei, facind lega- 
tura cu Mun^il-Doamnel. 

Iurcani, sat. Vezi Polobocul, sat, 
jud. Neam^u. 

Iurcani, ramurd de dealurl/)\id. 
Neam^u, ce se detaseaza din 
raraura Dragva, spre K., printre 
satele Polobocul, Mirau^eni, din 
com. Radiul, pi. Bistrifa, si piri- 
iasul Dragva, formind hotarul, in 
parte, al com. Radiul de com. 
Socea. 

Iurcani, mosie,)ud. Neam{u. Vezi 
Polobocul, sau Giurcani, mosie. 

Iure§ti, sat, jud. Botosani, in par- 
tea de S.-E. a com. Zlatunoaia, 
pe valea piriulul Enoaia. Are 
o intindere de 1508 hect, din 
carl: 1251 hect. proprietatea 
mare si 257 hect. ale s&tenilor. 
Popula^iunea este de 90 familiT, 
sau 347 suflete. Pe mosie se 
afla si 45 hect. p&dure. 

Are 1 bisericS; o circiumi. 

Vite: 340 bol si vacT, 36 cat, 
1000 01, 60 porcT. Sunt 30 stupl 
cu albine. 

Iurtla, vale, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, pe teritoriul com. rur. 
Beidaut; se desface din poalele 



S. ale dealulul Sari-Ghiol, de 
linga satul Sari-Ghiol; seindreap- 
ta spre E. printre dealurile 
Peclic si Hagi-Avat-Bair, avind 
o direc^ie generala de la N.-V. 
spre S.-E., brazdind partea cen- 
trals a plSsel si S. a comunei; 
taie drumul comunal Beidaut- 
Rimnic, si, sub numele de piriul 
Hagi-Avat, se deschide in valea 
piriulul Beidaut, pe dreapta. 

Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea 
pi. IstruluT, pe teritoriul com. 
rur. Ciamurli-d.-s., si anumc pe 
acela alcatunululsau Eschi-Baba; 
se intinde spre S., avind o di- 
rec^iune generala de la N.-V. 
spre S., brazdind partea N. a 
plasel si V. a comunei; printre 
vaile Cavaclac-Cairac si Dolo- 
jan; se ridicS pan §. la o inal^ime 
de 274 m., dominind asupra 
satului Testemel; las& spre S. 
prelungirile Dolojan, Dalicla; 
este acoperit cu tufarisurl si 
fine^e. 

Iuslina Mare, lae y in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Cara-Orman, si anume pe 
acela al catunuluT sau Uzlina, 
format prin o revarsare anteri- 
oara a bra^ului Sf. Gheorghe, 
de care e alimentat prin o gir- 
li^cl; comunica cu lacul Isacov; 
are o intindere de 180 hect.; e 
inconjurat cu stuf si confine peste. 

Iuslina-Mica, lac t jud. Tulcea, 
maT mic de cit eel precedent si 
format tot de el, in partea V. 
a placet si S.-V. acomuneT, chiar 
linga satul Uslina; are 105 hect.; 
comunica cu Dunarea. 

Iusufunar, sau Iusufanar, sat, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
catunul comunei Enige, situat 
in partea S. a pi. si cea V. a 
com., pe valea Urluia, la 6 kil. 
spre N.-V. de resedin^a; are o 



intindere de 959 hect , din car! 
1 2 hect. ocupate de vatra satului 
cu 15 case; popula^ia sa este 
de 26 familiT, sau 102 suflete, 
in maioritate Bulgari. 

Iusufunar-Bair, deal, \w jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Enige, si anume 
pe acela al c&tunulul s&u Iusu- 
funar; se intinde de la V. spre 
E., avind o direc^iune generala 
de la S.-V. spre N.E., brazdind 
partea V. a plasel si pe cea 
N. a comunei; are o inal^ime 
de 156 m., dominind vaile Iusu- 
funar-Ceair. BaldionacCeair, sa- 
tele Tala^man si Iusufu lar, dru- 
mul comunal ce le unesc si 
drumul jude^ean Ostrov-Cuzgun; 
este acoperit in mare parte cu 
fine^e si cite-va p&durl. 

Iusufunar-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe teri 
toriul com. rur. Enige, si anume 
pe acela al cStunulu! s&u Iusu- 
funar; se desface din dealul Iusu- 
funar-Bair ; se indreapta spre S., 
in o directiune generals de la 
S.-E. spre N.-V.; trece prin satul 
Iusufunar, si dup& ce a brazdat 
partea V. a placet si cea N.-V. 
a comunei se deschide in valea 
Urluia, pe dreapta, pe unde trece 
drumuljude^ean Ostrov-Cuzgun, 
dupS. un drum de 3 hil. 

Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. rur. Ivranes; se desface 
din dealul Perdea-Bair, merge 
printre dealul Perdea-Culac-Bair 
si Ghenis-Bairspre N. si Perdea- 
Bair si Pestera-Bair spre S. si, 
dupa ce a primit pe valea Ca 
zalgic-Dere, din spre S., se des- 
chide in valea Pestera-Ceair; 
dealungul acestel v&I merge so- 
seaua judeteana Malciov Med- 
jidia; este situata la V. plSsei 
si la S.-E. comunei. 



Digitized by LiOOQ IC 



1VANBAIR 



73 



1VANESTI 



Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Caraman-Chioi; se desface 
din dealul Caraman-Chioi ; se In- 
tinde spre S. intr'o direc^e ge- 
nerals de la N.-V. spre S.-E., 
br&zdind partea de E. a pla$el §i 
cea deS. acomuneljse intinde 
de-alungul malulul V. al ieze- 
rului Razelm; se prelunge^te 
spre S.-E. cu dealirile Suhat^i 
Dolojan; la poalele S.-V. este 
a$ezat satul Jurilofca, care e 
dominat de virful siu inalt de 
67 m. ; este t&iat de drumul co- 
munal Caraman-Chioi-Jurilofca; 
este acoperit cu livezl $i semi- 
naturi. 

Ivancea, grind, in partea de S. a 
pla$el Sulina ?i a com. rur. 
Cara-Orman ?i cea N. a com. 
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea; 
pleach depe malul sting albra- 
{ului Sf. Gheorghe; se intinde 
spre E. cu o direc^ie generals 
de la S.-V. spre N.E.; e format 
din 2 trupuri, din carl unul 
ajunge la malul Marii la mila 
No. 8; este strabatut de un 
drum coraunal Cara-Orman-Su- 
Hna; in partea de S. seg&se?te 
pescSria Ivancea; are o lungime 
de 18 kil. $i o intindere de 
115 hect.; e neproductiv. 

Ivancea I, punct trigonometric, 
de rangul I, jud. Tulcea, pe 
grindul cu acela§i nume, in par- 
tea de S. a pia§ei Sulina $i cea 
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, 
dominind prin inatyimea sa de 
2 m. 5, drumul comunal Cara- 
Orman-Sulina $i lacul Soloni^a. 

Ivancea II, punct trigonometric, 
judetul Tulcea, mal sus de eel 
d'intiiu $i maf pu{in insemnat, 
tot in partea sudica a placet 
Sulina §i cea nordica a comu- 
nel Sf. Gheorghe, pe grindul 
Ivancea $i pe drumul comunal 

0J275. jlorele Dictionar Geografic. Vol. IV. 



Cara-Orman-Sulina ; are 1 m. 4 
in&ltime. 

Ivano§, fnunte, jud. Neam^u, pe 
hotarul despre Transilvania, si- 
tuat intre sorgintea piriia^ulul 
Tico? (Tikos-Patak), $i muntele 
Floarea. 

Ivanul, munte, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Clo^ani. 

Ivanul, piritt, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani; izvore$te din 
muntele Ivanul %\ se varsa in 
apa Cerna. 

Iva§CU, vale, in com. rur. Obir- 
$ia, pi. Cimpul, jude^ul Mehe- 
din^l. 

Ivache^ti, sat, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul, 
are o populate de I53suflete: 
93 barba^T $i 60 feme!. Locuesc 
in 65 case. CopiiT din sat ur- 
meazS la ?coala mixta din sa- 
tul Caciulatul, ce este la 500 m. 

Inv&ncau{ana, padure, pe mo- 
§ia InvSncSu^i, comuna Palti- 
ni$ul, pi. Prutul-de-Jos, judejul 
Dorohoiu. 

Ivancau^i, sat, pe mo$ia cu ace- 
la$! nume, com. Paltini$ul, pi. 
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
cu o populate de 194 familii, 
sau 756 suflete. 

Proprietatea mo^iel este a e- 
rezilor def. N. V. Pilat, cum- 
parata de la stat, $i fosta mai 
inainte a Mitropoliel. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicei-DomnuluI, cu I 
preot, 2 cintare^ ?i 1 palamar; 
este mica, de lemn $i tencuita, 
facuta in anul 1803, de mona- 
hul Isaiea. 

Satenil improprietari^I au 544 
hect., 23 aril pamint; iar pro- 
prietatea mo$ieT: 873 hect., 64 



aril cimp ?i 68 hect. 74 aril 
pidure. 

Piriul principal ce trece pe 
mo$ie este Isnova^ul. 

Piatra gresa $i gipsoasa se 
afla multa, dar se estrage pu- 
fina. 

Drumurl principale sunt: ca- 
lea jude^eana Radau^i-Darabani 
?i drumul ce duce la Bivolul. 

Loc insemnat este Pietraria. 

Ivance^ti, c&tun, in jud. Putna, 
pi. Girlele, com. Bolote^ti, a- 
$ezat pe malul Putnei, intre Ma- 
gura $i Putna. 

Are o populate de 168 su- 
flete, can locuesc in 50 case ; 
o biserica filiaia, cu hramul Sf. 
Gheorghe. 

Ivaneasca, padure, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com 
Larga, cu o suprafaja de 100 
hect. cu urmatoarele esen^e : 
stejar, salcie $i plop. 

Ivaneasca, piriil, izvore^te din 
padurea f ibane^tilor, trece prin- 
tre satele: f ibane$ti $i Jigorani, 
din com. ^ibane^tt, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu, ?i se varsa in $a- 
cova^ul, aproape de satul Coti- 
cul, din com. Todire^ti. 

Ivaneasca, vale, se formeaza pe 
teritoriul comune! Ursoaia, pi. 
Mijlocul, jude^ul Olt; strabate 
de la N. la S. teritoriul com. 
Timpeni, spre E., paralel cu Do- 
rofeiul, $i, dupa ce trece pe te- 
ritoriul com. $erbane$ti d.-s., se 
varsa in Dorofeiu. 

Ivane§ti, com. rur,, in centrul 
pi. Prutul, jud. Falciu, intre co- 
munele: Rusca, la N.; Berezeni 
$i Lunca, la S.; Stanile$ti $i 
parte din Lunca, la E. ?i com. 
Huduji, la V. Este formata din 
satul Ivane$ti, divizat in Arghi- 
reni $i Vladiceni ?i satele Ca- 



10 



Digitized by 



Google 



lvAnesti 



74 



lVANEfUL-MIC 



potest! si Todireni, pe o supra- 
fa{a cam de 3035 hect. si cu 
o populate de 253 familii, sau 
595 suflete, din carl 169 con- 
tribuabill. Are o scoala si o bi- 
serica. 

Prin centrul comunei trece 
soseaua de la Hu$i la Falciu. 

Este udata de piriul Chetro- 
sul, ce formeaza i:n iaz. 

Viea se cultiva pe intindere 
de 40 hect. 

Budgetul comunei e de 4184 
lei la venituri si de 3468 lei la 
cheltueli. 

Vite marl cornute 447, oi 
485, cal 26 si porci 106. 

Ivanesti (Hu§eni), com. rur., 
in partea de S. a plasel Ra- 
cova, jud. Vasluiu, la 24 kil. 
de orasul Vasluiu $i la 1 1 kil. 
de Pungesti, resedin^a placet. 

E formata din satele: Iva- 
nesti (Huseni), Golgofta, Valea- 
Cinepei, Valea-Mare, Bro^teni, 
Buscata, Iezerui §i Chiiia, pe o 
supraia^a de 2832 hect. si cu 
o populate de 248 familii, sau 
1252 suflete, din carl 31 strainl. 

Sunt 271 contribuabili. 

Are o §coala; 3 biserici, cu 
2 preo^i si 2 eclesiarci ; 1 nioa- 
ra ; 1 iaz ; 8 circiume. 

Comerciul se face de 20 per- 
soane. 

Vite: 911 vite marl cornute, 
2 bivoli, 780 01, 20 capre, 99 
cai $i 162 rimatori. 

Budgetul comunei e de: 4410 
lei la venituri $i de 4360 lei 
24 ban! la cheltueli. 

Locuitorii poseda : 69 pluguri 
$i 112 care cu boi, 11 pluguri 
cu cai; 307 stupi. 

Ivane§ti, sat, numit din vechime 
si Buburuzui, in centrul comu- 
nei Ivanesti, pi. Prutui, jude^ul 
Falciu, asezat pe valea piriului 
Chetrosul, ce curge de la N. 
la S., prin mijiocul satuluT. Par- 



tea satulul din dreapta piriului 
se numeste Arghiroaia, formind 
un trup de mosie a parte, fosta 
odata proprietatea unel Doamne 
numita Arghiroaia, de la care 
a ramas si numirea mosiel cu 
jum^tate din satul Ivanesti ; iara 
partea satuluT din stinga piri- 
ului se numeste Vladiceni, for- 
mind un alt trup de mosie, 
fosta a Episcopiei de Husi, ce o 
capatase prin daniele facute 
manastirel de catre unil crestinl, 
piosl razesi, si prin cumparatu- 
rele facute de Episcopie de pe 
la locuitorii razesi carl au voit 
sa vinda p&r{ile lor de pamin- 
turl. Aceasta parte a satulul 
este infiin^ata de Inocentie E- 
piscopul de Husi cu strainl a- 
du$I din alte par{I intre anil 
1752—1782. 

Suprafa^a teritoriului satulul 
este cam de 1832 hect, cu o 
populate de 162 familii, sau 
369 suflete, din carl 102 con- 
tribuabili. Aid este resedinja 
comunei. Are o scoala, infiin- 
{ata in 1883, frecuentata de 43 
elevl; o biserica, facuta in 1862, 
cu 1 preot si 1 dascal ; un iaz, 
format de piriul Chetrosul. 

Prin mijiocul satului, de a 
dreapta piriului Chetrosul si 
paralel cu el, trece soseaua ju- 
de^eana Husi-Falciu. 

Ivanesti, sat, jud. Ialomi{a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
Larga. Este situat pe partea 
dreapta a riuiul Ialomi^a, spre 
V., la 2 kil. de satul de resedin^a. 
O parte a satulul este pe o 
mica lunca, sub coasta Bara- 
ganulul si o parte deasupra 
coastei, pe cimpul Baraganul. 

Are o populate de 89 fa- 
milii ; o biserica ziclita la 1844, 
deservita de un preot; o scoala 
mixta, condusa de un inva^ator. 

Vite: 300 cai, 750 boi, 15 
bivoli, 200 01 si T20 porci. 



Ivanesti, vechia nut/tire a ciitu- 
nulnl Ioanesti, com. Gura-Teghil, 
jud. Buzau. 

Ivane§ti. (Vezl Huseni, sat, jud. 
Vasluiu). 

Ivane§ti, deal, situat la V. pe 
teritoriul com. $erbanesti-d.-j., 
pi. §erbanesti, jud. Olt. Are 
direc^iunea N.-V. catre S.-E. 
Se naste din Boianul, sub nu- 
mele de Dealul-Cojocarilor, si, 
la extremitatea sa de E., linga* 
Dorofeiul, in centrul comunei, 
ia numele de Ivanesti, dupa nu- 
mele mahalalel situate pe cul- 
mea lul. 

Ivane§tilor (Dealul) sattDum- 
brava, deal, care se intinde 
spre S. - V. de satul Huseni, 
com. Ivanesti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

IvSne^ul, catun de resedin^a al 
com. Goide^ti ; are 380 loc. si 
78 case. 

Ivane^ul, izvor, in jude^ul Buzau, 
ese din muntele Virful-Seciulu! 
com. Goidesti, cat. Fundata ; se 
scurge in piriul Fundata, pe teri- 
toriul cat. Budesti, com. Tresti- 
oara. 

Ivane{ul-Mare, munte> in jud. 
Buzau, com. Goidesti, cat. Bra- 
tilesti; are 1176 m. inatyime; 
pasuni si padure de brad. 

Ivane^ul-Mare, mosie, in jud. 
Buzau, com. Goidesti, facind im- 
preuna cu muntele Razboiul un 
corp ca de 7000 hect., din care: 
4500 padurl seculare de brad 
si fag ; restul izlaz, finea^a, cu- 
raturl si sterp. Poarta in genere 
numirea de Goidesti-Carp. 

Ivane^ul-Mic, munte, in jud. Bu- 
zau, com. Goidesti, unit cu Iva- 



Digitized by LiOOQ IC 



ivAnetul-mic 



IVESTl 



ne{ul - Mare printr'un fruraos 
plaiu ce se fntindc spre N. ; 
are izlaz si padure. 

Ivanetul-Mic, munte, in jud. Bu- 
zati, com. Goidesti, avind ca iooo 
hect. din carl 20 hect. arabile, 
50 hect. finea^a, restul pasune 
si padurl seculare de brad si 
foarte mult fag. Face parte din 
mosia Penteleul. 

Ive^ti, com. rur., pi. BirladuluT, jud. 
Tecuciu, situat intre riul Birladul 
spre V. si calea ferata la E. ; 
la 19 kil. in partea de S. deca- 
pitala jude^uluT. 

Are o populate de 360 fa- 
miliT sau 1498 suflete, din carl 
168 familiT sunt Evrei si de alte 
nationality^. 

LocuitoriTplatescbezman pro- 
prietaruluT. 

Are o biserica, cu hramul Sf 
Gheorghe, deservita de 2 preofT 
si 2 cintare$T. Biserica a purtat 
si poarta si asta-zl numele de 
Biserica FloareT, dupa numele 
primuluf locuitor care s'a ase- 
zat aci. 

Pe la 1700, Florea face o bi- 
serica de gard mal spre N. de 
actuala, careia i se cunoaste 
si asta-zT locul, insa aceasta la 
18 1 2 s'a ruinat. La 181 2 s'a 
facut alta, care a fost in locul 
celei de asta-zT, aceasta n 'a durat 
decit pana la 1828 cind Turcii in 
trecerea lor pe aid i-au dat foe. 
Cu mult mal pe urma s'a facut 
actuala, cu sprijinul d-lu! Panaite 
Ciuca. 

S'a reparat de locuitorT in 
1883 si se ingrijeste de obstia 
tirgulul, ajutlndu-se si de pro- 
prietarul mosieT, D-l M. Bals. 

Sunt 2 scolT : una de bae^T 
si alta de fete ; cea dintiT da- 
teaza de la 1865, cea de a 
doua de la 1870. Decurinds'a 
zidit o $coala frumoasa cu 4 
§alL 



$coala de baeflf e frecuentata 
de 116 copii, iar cea de fete e 
frecuentata de 81 fete. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 16470 lei. 

LocuitoriT poseda: 25 plugurT 
de fer ; 60 cai, 85 bot, 1 14 vacT, 
2 taurl, 18 capre si 105 porcT. 

Afara de bilciurT din fie care 
Duminica, se mat fac si 4 iar- 
maroace (bilciurT) anuale : la 23 
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20 
Iulie (Sf. Hie), la 15 August 
''(Sf. Maria) si la 14 Septembrie 
(Inal^area Sf. CrucT). 

Ivesti este un punct remar- 
cabil pentru corner^, pozifiunea 
sa frumoasa, situajia sa avind 
calea ferata Tecuciu-Gala^i, la 
E., soseaua naftonala care trece 
prin mijlocul tirguluT, toate a- 
cestea contribue la ridicarea si 
infrumuse^arealuT. In partea de 
N. se aria si spitalul jude^ean. 1 

AicT se afla resedinfa sub- 
prefectureT plaseT Birlad, rese- 
din{a primarieT, in localurile \ 
lor propril ; o cazarma a com- i 
paniel I-iu, reg. 6, No. 24, Te- 
cuciu ; oficiul telegrafo-postal, o 
farmacie, iar spre N., pe un fru- 
mos platou, se afla gara I- 
vesti. 

Se mal afla aci 2 sinagoge; 
o scoala ; 2 cimitire: unul or- 
todox si altul ebraic. 

Tirgul Ivesti este infiinfat la 
1 85 5 — 5^ de proprietarul mosieT, 
Panait Bals, tatal d-luf Mihail 
Bals ; aceasta infiin^are este in- 
tarita prin hrisovul Domnesc 
ce se afla depus la primarie si 
publicat, in anul 1856, in «Bu- 
letinul MoldoveT», No. 52. 

Ivesti mat inatnte nu avea 
de cit cite-va case situate pe 
coasta BirladuluT, si carl {ineau 
de Blajeri-d.-j. ; tot de acest 
sat {inea si biserica facuta de 
Florea, iar locul acesta se numea 
tirgul Florei. LocuitoriT si astazT 
il^zic «Tirgul-Biserica-FloareT» si 



aceasta denumire a pastrat'o 
pana la anul 1875. 

Se margineste la N. cu com. 
Torcesti ; la S. cu com. Buce.sti, 
de care se desparte prin un 
drum ; la E. cu com. Torcesti 
(cat. Blajeri-d.-s.) si la V. cu 
riul Birladul. 

Proprietarul tirgulul si a mo- 
sieT este familia Bals. 

Familia Balsestilor e una din 
cele mal vechi care au avut un 
rol istoric in Moldova. D-l B. 
P. Hasdeu in «Magnum Etimo- 
logicum» ne da o frumoasa 
descriere genealogica a aces- 
tel familii, genealogie bazata 
pe documente si acte auten- 
tice. 

Tot ast-felsiprincipele Gh. Bi- 
bescu, in opera sa intitulata 
«I)omnia lul Bibescu», la pag. 
715, vol. II, are o tabela aratind 
genealogia familiel Balsilor. 

Ive^ti, com. r'ur. si sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, spreV. 
de oras, pe piriul Tutova. 

Are 826 locuitorT, din can 
209 contribuabili ; loeuese in 
227 case. $titi carte 53 per- 
soane. Are o scoala primara de 
bae^T ; o biserica. 

Comerciul se exercita de 9 
persoane. Are 1 1 hect. viT. Aci, 
pe un platou, in marginea pi- 
riuluT Tutova, in vara anului 
1885, s'au gasit resturi de ani- 
male anti-deluviane. 

Prin aceasta com. trece dru- 
mul care vine din soseaua Bir- 
lad-Bacau si urmeaza Valea-Tu- 
toveT, ducind spre S. in pi. Co- 
rodul. 

Mai inainte se numea Mar- 
giucani. 

Ive§ti, stable de dr.-d.-f., jud. Te- 
cuciu, pi. BirladuluT, com. Tor- 
cesti, pe linia Barbosi-Tecuciu, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Ha- 



Digitized by LiOOQ IC 



IVRINEZ 



76 



1ZE$TI-SURAN1 



nul-Conachi (13.6 kil.) $i Bare- 
ca (9.5 kil.). Inalfimea d'asu- 
pra nivelulm marii de 3 i m .6i. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1896 a fost de 3262 11 let ?i 
30 banf. 

Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, catu- 
nul com. Cochirleni, situat in 
partea de V. a pi. $i cea de E. 
a com., pe dealul Ivrinez, linga 
un stuf al balte! Cochirleni, la 
5 kil. spre E. de re?edin{a. Ina- 
inte era a?ezat ceva maT spre 
V., unde se vad ?i ruinele ve- 
chiuluT sat distrus de marl in- 
cendiT provocate in timpul raz- 
boiululdin 1877 — 78.1ntinderea 
sa totala este de 2743 hect., din 
car! 14 hect. ocupate de vatra 
satuluT cu 231 case. Populajiu- 
nea sa, in maioritate Romim, 
este de 85 familif, sau 428 su- 
flete. 

Izba§a, piritl, in jud. R.-Sarat 
pi. Marginea-d.-s., com. Slobo 
zia; izvore$te din dealul Jinurul 
uda comuna in partea de V. 
trece pe d'asupra cat. Coroten 
$i se varsa in ptriul Coroteni, 
mat jos de cat. Coroteni. 

Izba§ul sau Crucea-lui-Izba§, 

picket de granita, pe margin ea 
DunareT, jud. Mehedtn^i. 

Izba§e§ti, sat, cu 86 familit, in 
jud. Arge$ul, pi. Topologul, fa- 
cind parte din com. rur. Milcoiul- 
Izba§e$ti. Aci este re$edin{a pri- 
maries Are 2 biserici: una ve- 
chie, cu hramul Adormirea ?i 
a doua, cu hramul Sf. loan, 
deservite de cite un preot ?i 
un cintaref. 

Izba§e§ti, sat, in jud. Arge?, pi. 
Cotmeana, facind parte din com. 
rur. Stolnici-Izbase$ti. Are o bi- 
serica vechle facuta de un oare- 



care Vladu Povarnagiul, cu hra- 
mul Sfinf il VoevozT, deservita de 
un preot $i un cintarej. 

Izbiceni, com, rur,, la E. plase! 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanafi, 
formata din satele Izbiceni (1 500 
locuitorf) $i Donca (1058 locu- 
itori) $i situata linga Olt, pe ?o- 
seaua IzlazulStoiene?ti, la 38 
kil. de Caracal fi la 14 kil. de 
Corabia. 

Are o popula^iune de 2558 
locuiton, din carl 1298 barbafl 
?i 1260 feme!; 1182 casatori^T 
?i 1376 necasatorip; 79 $tiind 
carte ; 478 contrib. 

Budgetul com. este de 6484 
lei la venituri $i de 6368 lei 
la cheltueli. Locuitoril se ocupa 
cu agricultura, industria domes- 
tica ?i cre?terea vitelor. Vite 
marl 1917, vite mid 6219 $i ri- 
matori 300. Are vre-o 1000 duzl 
cu carl cultivindu-se gindacl de 
matase, se otyine anual cam 45 
oca gogo^I, 4 borangic ?i V2 
oca samin^a. 

In com. sunt 7 circiumT $i 
se fac 3 bilciurl pe an: 1. 
la Dumineca Floriilor, {inind 5 
zile; 2. la 24 Iuliu, {inind 3 
zile $i 3. la 11 Octombrie, {i- 
nind 3 zile, sunt infiinfate la 
1832. Corner^ se face cu vite 
marl $i micT, cu stamburT, arti- 
cole de bra§ovenie $i producte 
ale industrieT domestice. 

Are : o §coala primara mixta 
de gradul II, condusa de un 
Inva^ator, frecuentata de 62 
elevl; 2 biserici: Sf. Nicolae 
(1846), cladita de proprietarul 
Rio^eanu in Izbiceni §i a doua 
Sf. Nicolae in Donca, deservite 
de 2 preofl $i 4 cintarefi. 

Izbiceni, trup de mosie, jud. Te- 
leorman, al carel corp principal 
este in jud. Romanafi $i care 
trece peste riul Oltulul, in lunca, 
in dreptul comunelor Riioasa, 



Plea^ovul $i Saelele. Este pro- 
prietatea d-lul M. Rio?eanu. 

Izbramul, numire ce dau locu- 
itoril unel insule din dreptul 
comunel Cioara, jud. Teleorman, 
proprietatea statuluT, pe care 
este un zavoiu, care se da pe- 
riodic in exploatare. 

Ize§ti, sat, face parte din com. 
rur. Podeni-Vechl, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. Are o biserica, 
construc^ie vechie, zidita de loc. 

Ize§ti, numire ce se ma! da co- 
munel Pacurefi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 

Ize§ti, mosie a statulul, fosta pen- 
dinte de Episcopia BuzauluT, 
jud. Prahova. 

Un hrisov al lul Mihail Con- 
stantin $u{u Voevod, din 1 De- 
cembrie 1784, porunce$te ca 
mo?neni Ize^ti sa raspunda obi$- 
nuita dijma a pacurel catre 
sfinta manastire Sinaia, din Pra- 
hova, pana ce se va hotarnici 
mo§ia. $i flind-ca nu se $tia 
cul vor ramine acelepu^url cu 
pacura, s'a hotarit ca pacura 
sa se stringa de mo^neni Ize§ti 
?i vinzind-o sa duca banit sa-I 
dea intru pastrarea Ispravnicilor 
pana la Sf. Gheorghe, cind se 
pusese soroc ca hotarnicia sa 
ia sfir$it, ?i atuncl la orl-ce 
parte se va cuveni se vor da 
ace! ban!. 

lze§ti, trup de padure a statulul, 
in intindere de 25 hect., pen- 
dinte de com. Podeni-VechT, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupul Surani (415 
hect.), formeaza padurea Podeni- 
Vechl. 

Ize§ti-Surani, mosie a statulul, 
com. Podeni-Vechi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 



Digitized by 



Google 



IZIM$A 



77 



IZLAZUL 



Izim§a, com. rur., in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Cimpul, la 62 kil. de 
ora?ul Turnul-Severin, situate 
la poalele dealulul $i pe matca 
ape! Drincea. Are o populate 
de 1 109 loc, din carl 178 con- 
tribuabilf; locuesc in 200 case. 

Este cuprinsS intre comunele 
Cujmirul, DSrvari, Obir$ia $i 
Salcea, §i udatSdeapa Drincea. 

LocuitoriT posedS : 73 plugurT, 
120 care cu boT, 16 cSrute cu cal. 

Prin aceastS comunS trece 
$oseaua Recia-Cujmir-Izim?a-Ca- 
lafat. 

Are: o bisericS, cu 1 preot 
$i 2 cintSretl; o $coalS, con- 
dus&de un investor, frecuentatS 
de 20 elevl $i 3 eleve; 4 cir- 
ciumf. 

Budgetul com. e de 6420 let 
la veniturl, iar la cheltuell, de 
2519 lei. 

Vite: 840 vite marl cornute, 
46 caT, 680 01 $i 600 rimStori. 

Izlazul, com. rur., jud. Br&ila, 
pi. VSdeni, situatS pe §es. Se 
mSrgine$te la E. cu com. urb. 
BrSila, laN. cu VSdeni; la V. cu 
Cazasul; la S. cu Chiscani §i La- 
cul-SSrat.Suprafatacomuneteste 
de 3000 hect, cu o populate de 
I322familif, sau 5i62suflete, din 
carl 792 contribuabilT. $tiu carte 
624 persoane. 

Are o $coal5 de baieflf, in- 
fiinfatS in 1840, frecuentatA de 
62 elevl $i una de fete,infiin^ata 
la 1880, frecuentatS de 46 eleve. 
Sunt 17 circiumT. 

Sunt 2324 vite marl cornute, 
852 cat, 613 of, 641 rimStori, 7 
capre. Peteritoriul com. se aflS : 
gara BrSila, 1 fabrics de ciment 
a D-luI Cantacuzino; 1 fabrics 
de spirt $i cherestea; 1 fabrics 
de sobe de por^elan ; r fabrics 
de cue de cizmSrie; 4cimitire, 
oborul de producte; 2 grSdinf 
de zarzavat, mal multe cSrS- 
uiidSril §i abatoriul. 



Budgetul com. e de 16828 
lei la veniturl $i de 12380 lei 
la cheltuell. 

Drumuri:la Lacul-SSrat, spre 
S., 5 kil. ; la Traian, paralel cu 
C. F. BrSila-BuzSu, spre S., 8 
kil. ; la Tudor Vladimirescu, 
pe lingS Lacul Dulce, 11 kil.; 
la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la 
Cimpulung, spre N.-V., 17 kil., 
la VSdeni, spre N., prin Satul- 
Nemtesc, 40 kil. ; la BrSila, spre 
E., 1 kil. 

Comuna $I-a luat numele de 
la mo$ie. La 1828, Ru$il luind 
BrSila au dSruit partea din ra- 
iaua sa bisericel Sf. Mihail $i Mo- 
numentulut pentru lntrefmerea 
lor. Secularizind ise venitul mS- 
nSstirilor la 1864, Izlazul a de- 
venit propr. Statulul. PSnS la 
1865 fecea parte din ora$ul 
BrSila, mahalaua Belvedere. 

Izlazul, com. rur., in partea de 
S.-E. a plS$eI Oltul-d.j.-Balta, 
jud. Romanatf, situatS lingS Du- 
nSre, pe malul drept al Oltulul 
$i foarte aproape de vSrsarea 
sa in DunSre, pe $oseaua ce 
merge din Corabia spre T.-MS- 
gurele, la 21 kil. de Corabia $i 
la 52 kil. de Caracal. Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelului MS- 
ril pe mSgura Strimba, spre V. 
de comunS, este de 58 m. In 
fa{a satulul se aflS In DunSre 
o insulS mare ?i un pichet de 
grants cu acela$i nume. 

Are o populate de 1132 fa- 
milil, sau 4588 suflete, din cari 
741 contribuabili. 

Are o $coalS primarS de 
bSetl ?i una de fete cu 3 invS- 
{Stori, frecuentate de 70 bSe$I 
$i 17 fete; 2 bisericl: Sf. TreT 
IerarchI (1852) $i Sf. Nicolae 
cu 3 preoflf 91 4 cintSre^I ; 19 
stabilimente comerciale. 

Budgetul comunet e la veni- 
tur! de 10739 ' e * $i la cheltuell 
de 10297 lei. 



Izlazul este un tirg insemnat ; 
mal inainte a fost port; este re$e- 
dinfa subprefecturel plS^el Oltul- 
d.-j., $i are un biuroQ telegrafo- 
po$tal. 

Important ce are Izlazul in 
istorie se explicS prin pozi^iu- 
nea $i mSrimea el comparatS cu 
a satelor din prejur. Izlazul a 
jucat rol in epoca romanS, in 
faptele desf&surate la 1848 $i 
in ultimul rSzboiu din 1877. 

C. Boleac trece Izlazul intre 
sta^iunile din epoca prehistoric^, 
sau eel pu^in daca, $i spune cS 
a gSsit 3 obiecte, carl indicS 
civilizafia dacS : o oalS de lut 
negru, marginea unul vas de 
bronz §i 3 pSrp a unel trlmbite 
deargint. Incontestable aci a fost 
o cetate cu o deosebitS tnsem- 
nState in epoca romanS, fiind 
capul unel cSI. In cuprinsul com. 
se aflS 2 cetS^i de p&mint, una 
in mahalaua Racovi^a $i alta in 
mahalaua Verde, imprejmuite 
c 1 un ?an^ intreit. Drumul care 
in epoca romanS unea Izlazul 
cu Romula nu figureazS in ta- 
bla lul Peutinger. Judecind, in 
fine, dupS faptul cS este capul 
unel cSI, care unea Dacia cu 
Moesia, dupS ^an^urile ce se 
vSd, dupS ruinele dupS t&rmul 
drept al DunSrei, dupS ni?te 
sarcofage descoperite ?i dupS 
monedele romane mid a impS- 
rafilor de la Adrian pSni la Ca- 
racala ce s'a gSsit aci, putem 
crede cS aci a fost o cetate im- 
portantS a primelor colonii ro- 
mane, care a comunicat cu Mo- 
esia prin un pod de care nu 
$tim nimic. 

In istoria jSrel, Izlazul e mal 
bine cunoscut prin revolufia de 
la 1848 $i prin cele petrecute 
aci la inceputul campaniel din 

1877-78. 

La 9 Iunie 1848, se strinserS 
aci : Heliade, Popa $apc£, Go- 
lescu, Tell, Ple^oeanu, Magheru, 



Digitized by LiOOQ IC 



1ZLAZUL 



78 



IZLAZUL 



Serurie, etc., $i in cimpia Izla- 
zuluf, numita a lul Traian sau a 
regeneratfunei, ridicara drapelul 
rena$terel §i se citi proclamarea 
guvernulul provizoriu. El pro- 
clamara constitu^ia de la 1848, 
ale care! marl principil trebuia 
sa maT ridice Rominia inge- 
nunchiata strainilor, Aceasta e 
unul din cele mat memorabile 
fapte ale vie{ei noastre politice, 
prognosticul independence! $i 
formarel regatulul Romin. He- 
liade zice: «Pia{a satulu? Izlazul 
era plina de faranT, o companie 
de soldafT, dorobanflf, o muhYi- 
me de negustori, arenda§T, etc. 
Se ridica o masa in forma de 
altar $i pe ea stralucea evan- 
gelia, crucea $i 20 lumlnarT a- 
prinse, ?i preotul $apca cu alt! 
preofl, savir?ind serviciul divin, 
tot poporul ingenunchia. AtuncT 
pr. Radu $apca, inspirindu-sedin 
un paragraf al ResurecfiuneT lul 
Ezechiel, ridica ochil la cer $i 
pronun^a o rugaciune catre A- 
tot-puternicul pentru a-I sprijini 
in calea dreptafei. Intre altele: 
«Ridica $i reinviaza, Doamne, a- 
cest popor care se omoara pen- 
tru a face sa* traiasca opresorii 
saf. Scute$te-l de abuzuri, de 
claca $i iobagta necunoscuta pa- 
rin^ilor no$tri, de roboate, de 
aste lucrari ale faraonilor, de 
persecute, de toata jefuirea ?i 
nedreptatea*. 

Inspirarea de care era lnsu- 
flat preotul, razele de diminea^a 
ale soarelul ce-I inunda fruntea 
sa apostolica '1 facea divin ?i 
vocea lul vibra puternic in ini- 
ma auditorilor. To{T se ridicara 
$i intonaraimnul: «Doamne min- 
tue$te poporul t5u » .Tunurile bas- 
timentelor respunsera prin salve 
repetate. Apolcele 2 stindarde 
fura botezate cu apa sfintita; unul 
fu luat de Eliade care-1 incre- 
din^a poporuluT $i altul de Tell 
care vorbi §i'l incredinfa o^tirel. 



Se ceti apol proclamafia 91 
Heliade explica ma! multe pa- 
ragrafe din Constitute. Ea tn- 
cepea a$a: «Frat?RominT, timpul 
mintuirel a sosit Poporul nos- 
tru se de$teapta la sunetul trom- 
peteT ingerului mintuirel $i recu- 
noa$te dreptul sau de suveran. 
Poporul romin se ridica a-$T a- 
para drepturile sale. La arme, 
RominT ! la armele mintuirel*. 
To{I jurara pe constitute, pe E- 
vangelie §i steagin, $i in entu- 
ziasm mil de glasuri repetara : 
«Traiasca Rominia ! traiasca 
Constitufia, traiasca poporul !» 
Din cimpul lu! Traian, poporul 
inarmat porni spre Caracal §i 
de aci spre Craiova avind de 
cap pe Magheru; apoTdupa ce 
toata Oltenia fu ridicata, capiT 
revolufiunei se indrumara spre 
Bucure?ti, unde s'a $i prezentat 
lul Bibescu constitu^ia cea noua. 

La 1877, abia sosesc la Izlaz 
I-iul bat. din reg. 7 de linie, 
escadronul de Teleorman $i ba- 
teria 4-a din reg. II de arti" 
lerie, ?i TurciT carl erau 1000 
in Nicopole, cu 2 vase cuirasate 
Scadra $i Podgorita, iT saluta cu 
obuze. La 4 Maiu 1877, moni- 
torul turcesc deschide foe asu- 
pra Izlazului si bateriilor romine 
asezate pe inaltimile maluluT 
sting al DunareT. Comandantul 
artilerieT noastre scoate tunurile 
din ambrasurl in cimp deschis 
spre a putea urmari miscarile 
vaporulul turcesc ?i raspunde 
provocareT. Bombardarea tine 
3 ore §i vaporul turc avu ca- 
tarcul rupt ?i co$uI sfarimat. 
Obuzurile turce$tl ati ranit insa 
posturile de infanterie din piq. 
No. 10. Bombardarea continua 
in 5, 8 §i 14 Maiu. Pe la Izlaz 
trecu Dunarea divizia alV-a in 
noaptea lui 25 Iulie, $i reg. 5 
de linie fu prima trupa romina 
ce ocupa Nicopolea, spre a for- 
ma garnizona ceta^ei. 



Izlazul, sat, jud. Braila, care se 
in tinde in forma de semi-cere 
pe linga $an^ul ora$uluI Braila. 
Casele sunt neregulat a$ezate §i 
se intind de la cimitirul Sf. 
Constantin pe ambele par^T ale 
drumulul de fer, pana aproa- 
pe de bariera Galafi. Acest sat 
pina la 1864 f&cea parte din 
ora$ul Braila ?i ^inea de maha- 
laua Belvedere; de atunci insa 
a ramas comuna independenta. 
In acest sat se afla gara Brai- 
lel a C. F. Buzau-Barbo^i. Intre 
gara $i bariera Sf. Gheorghe 
se afla cazarma regim. Ill d'ar- 
tilerie, o cladire mare. Iar in 
partea de S. linga bariera Bu- 
cure$ti se afla pia^a numita 
oborul. Suprafa^a satulu! e de 
1080 hect, cu o populate de 
4034 suflete. §tiu carte 639 per- 
soane. Locuesc in 910 case. 

Pe teritoriul satului sunt : 8 
circiuml ; o moara de vint ?i 
una de aburi ; o fabrica de por- 
telan ; unde se fabrica sobe, or- 
namente §i obiecte de arta ; o 
fabrica de sapun ; 3 cazane de 
rachiu; ocherestea; un depozit 
de lemne pentru foe; 5 depozite 
de gaz ; 6 depozite de vinurY §i 
de spirt. 

Are o $coala de baeflf $i una 
de fete, intre^inute de stat, fre- 
cuentate de 105 elevl $i 65 
eleve. Ambele ?colJ au un bun 
local propriti. 

Vite sunt: 850 cai, 2324 
vite marl cornute, 600 01 ?i 630 
rimatorl. 

Izlazul (Renea), insula, in Du- 
nare in dreptul com. Izlazul, din 
jud. Romana^i. 

Izlazul, balta, jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Seicuiul. 

Izlazul, balta, in pi. Balta-Oltul- 
d.-j.,jud. Romana^i, linga com, 
cu acela$i nume. 



Digitized by LiOOQ IC 



IZLAZUL 



79 



1ZV0ARELE 



Izlazul, mo fie, pendinte de com. 
cu acela$I nume, proprietatea 
com. Braila, jud. Braila; are o 
suprafaja de 2000 hect.,aducmd 
un venit de 79000 lei. 

Izlazul, padure, supusa regimului 
silvic, pe mo?ia Poiana-Fetei, 
com. Lere^ti, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Mu§cel, in intindere apro- 
ximativa de 70 hect., populate 
cu fag, mesteacan $i anin. 

Se margine$te la N. cu Izla- 
zul-Balota ; la S., cu Izlazul-Le- 
re$ti ; la E., cu corauna Nama- 
e$ti $i la V., cu com. Lere^ti. 

Izlazul, padure, pe mo§ia Plaiul- 
MarichiT, com. Lere$ti, plaiul 
Dimbovita, in intindere apro- 
ximativa de 50 hect., populate 
cu : fag, mesteacan %\ anin. 

Se invecine^te la X. cu Iz- 
lazul-NegulicI; laS., cu Izlazul- 
Lere^ti : la E., cu com. Namae^ti 
$i la V. cu com. Lere^ti. 

Izlazul, pftdure, supusa regimului 
silvic, pe mo$ia Bughea, com. 
Lere§ti, plaiul Dimbovita, jud. 
Muscel, in intindere aproxima- 
tiva de 600 hect. 

Masivul e intrerupt de mul- 
tele taeri ce s'au urmat fara nici 
o regula.Esen^e: fag, mesteacan, 
plop §i anin. 

Se invecine^te la N. cu Lalu ; 
la S., cu Bojorita; la E., cu com. 
Lere^ti ?i la V., cu apa Bu- 
ghea. 

Izlazul, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe mo$ia Izlazul-Ba- 
rafiel, com. Lere$ti, plaiul Dim- 
bovita, jud. Muscel, in intindere 
de 100 hect. avind o vegeta^iune 
destul de activa. 

Se invecine^te la N. cu Iz- 
lazul comunei Lere$ti ; la S., cu 
Izlazul comunei Vione^ti; la E., 
cu Namae^ti $i la V., cu co- 
muna Lere§ti. 



Izlazul, padure, jud. Muscel, co- 
muna Lere?ti, plaiul Dimbovita, 
in intindere de 100 hect. Se 
margine^te la N. cu Strimtul: 
la S., cu Izlazul-Balota; la E., 
cu Namae?ti $i la V., cu Lere^ti. 
E supusa regimului silvic; 
are o vegetafiune destul de ac- 
tiva. Esen^e: fag, anin §i mes- 
teacan. 

Izlazul, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe mo$ia Voine^ti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel, 
in intindere de 150 hect. cu 
un masiv rar $i compus din fag 
§i mesteacan. 

Se invecine^te la N. cu Iz- 
Iazul-Bara{iel; la S., cu comuna 
Voine$ti; la E., cu comuna Na- 
mae$ti $i la V., cu Riul-Tir- 
gtilul. 

Izlazul, piidure, a statului, in in- 
tindere de 82 hect. ; {ine de 
comuna Gole$ti-BadiI, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel. 

Izlazul, pod % jud. Romana^i, in 
dreptul comunei Izlazul, pe $0- 
seaua Corabia-T.-Magurele. Aci 
Oltul are 145 m. largime a al- 
biel, $i 1 m. 80 adincime $i 
2 m. iu^eala de curent pe se- 
cunda. Podul e construit pe 23 
de luntre. 

Izlazul-Circiumei, izlaz, traver- 
sat de calea ferata Gole^ti-Cim- 
pulung, situat in com. Schit il- 
Gole§ti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, fost pendinte de manastirea 
Cimpulungulul. Acest izlazs'are- 
zervat de stat in delimitarea de 
la 1864. 

Izlazul- Comunei, pddure, pe 
proprietatea Izlazul-Rucarul, co- 
muna Rucarul, jud. Muscel, su- 
pusa regimului silvic, in intindere 
de 500 hect., avind esen^a do- 
minanta fas:. 



Izlazurile-din - Glod, izlazurl, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,' com. 
Rozi§tea, pe hotarul mo$ieI d-nel 
Maria N. Paianu, despre mo$ia 
bisericel Maica-Domnulul-Dudu. 

Izvoare (§apte-), loc izolat, 
in jud. Buzau, com. Goide$ti, 
numit ast-fel dupa cele 7 izvoare, 
ce ies din coastelede E. ale mun- 
telul Penteleul, carlreunindu-se, 
merg de se varsa in riul Bisca- 
Mica. Pe aci e o deschidere fa- 
ciladin virful Penteleulul, pen- 
tru cei ce voesc a merge la Lo- 
patari. Pozi^ia e frumoasa. 

Izvoarele, com. rur., jud. Dimbo- 
vita, plaiul Dimbovtya-Ialomita la 
24kil.spreN.-V.deTirgovi?te, pe 
$oseaua Tirgoviste-Cimpulung, 
pe cimpie, dealurl ?i val $i in a- 
propiere de malul sting al riulul 
Dimbovita. Dealurile din raionul 
acestel comune sunt: Minjina, 
Lapodo^ti, Baltaci-Izvoarele $i 
Ripa. Prin raionul com. curg 
piraele urmatoare care sunt a- 
fluen^I al Dimbovi^el: Minjina, 
Izvoarele $i Riul-Alb. In apro- 
piere este un izvor cu apa sa- 
rata. 

Comuna se compune din doua 
sate : Suduleni ?i Izvoarele cu o 
populate de 1063 locuitorl. 

Are: doua bisericl; o $coala; 
5 mori de apa; o piua. Produce 
prune multe, din care se fabrica 
{uica. Are padure de peste 1750 
hect. 

Se invecine^te: laE. cu com. 
Cucuteni $i VilcanaPandeli ; la 
V., cu Pribotul;laN".,cu Pietrari 
91 Voine^ti $i la S., cu Mane^ti. 

De com. Cucuteni $i Vilcana- 
Pandeli se desparte prin dealurl 
acoperite cu padurl, de Priboiul, 
prin riul Dimbovita^ iar de cele- 
l'alte, prin vat, dealurl $i loc 
$es. Se leaga cu Voine^ti, Ma- 
ne?ti ^i Pietrari prin §osele ju- 
de^ene ?i comunale, iar cu cele- 



Digitized by 



Google 



IZVOARELE 



80 



IZVOARELE 



l'alte prin potecf $i drumuri ne- 
?oseluite. 

Izvoarele, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Jiul, situat pe loc $es, in 
partea de N. a comunel Bro$- 
tenl $i linga lanful de Jnal^tml 
din stinga JiuluT. 

Are o suprafaja de 976 hect., 
din cari 62 hect. padure, 50 
hect. loc de cultura §i pa$une, 
proprietate a statulul, 100 hect. 
padure marunta a proprietarilor 
648 hect. loc de cultura ale 
proprietarilor $i locuitorilor, cu 
14 hect. vil ?i 102 hect. prunl. 

Are o populate de 80 fami- 
HT, sau 876 suflete, din carl 11 
familii Jiganl. 

Sunt 170 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 33 plugurl, 
97 care cu boT, 6 caru^e cu caT; 
19 stupT; 396 vite marl cornute, 
1 3 caT, 680 01, 5 1 capre §i 113 
rimatorl. 

Venitul com. este de let 820, 
ban! 10, iar cheltuelile de le! 
802, ban! 15. 

Se compune din 2 catune: 
Izvoarele $i Valeni. 

Este udata de apa JiuluT. 

Comunica^ia se face prin ca- 
lea nafionala Filia$i-Pietro$ani, 
care o pune in legatura la N. 
cu comuna Plop?orul prin Pis- 
curile; iar la S. cu comuna 
Bro$teni. 

Are: 1 biserica de lemn, in 
catunul Izvoarele, cu 1 preot $i 
2 cintare{i; 1 pu$; 10 fin tint; 
2 circiuml. 

Izvoarele, com. rur., jud. Ilfov, 
pi. 01teni{a, situata la 42 kil., 
S.-E. de Bucure^ti, pe malul 
drept al riulul Arge?. Sta in 
legatura cu com. Hotarele prin 
o ?osea vecinala. 

Se compune din satele:Ciu- 
rari, Ciuma^i, Coeni $i Izvoarele, 
cu o populate de 2134 suflete; 
locuesc in 492 case $i iobordee. 



Sunt 442 contribuabill. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
5681 hect. Statul, D-na Elena 
$tefanescu, D. H. Vasile $i A. 
Stolojan, au 4196 hect. $i lo- 
cuitoril 1485 hect. Proprietaril 
cultiva 2730 hect. (404 sterpe, 
773 izlaz, 250 padure $i 39 vie). 
Locuitoril cultiva 1290 hect. 
(90 sterpe, 25 izlaz, 80 vie). 

Budgetul com. e de 6080 lei la 
veniturT ?i de 562 1 lei lacheltuell. 

Are: 2 bisericl (la Izvoarele 
$i Coeni); 2 $coale; 2 hele^taie; 
1 pod statator. 

Numarul vitelor marl e de 
1243 (444 cal $i epe, 438 boT, 
288 vact ?i vi^el, 8 tauri, 41 
bivoll, 14 bivoli^e) $i al celor 
mid de 1234 (238 capre, 324 
porcl ?i 672 01). 

Dintre locuitorl, 755 sunt plu- 
garl, 8 au diferite profesiunl. 

Locuitorl poseda: 210 plu- 
gurl: 103 cu bol, 107 cu cal; 
21 1 care ?i caru^e : 103 cu boi, 
108 cu cal. 

Locuitorl improprietariti 352 
$i neimproprietari^i 424. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciumarl. 

In parcea de S. a com. se 
afla un mare deal, ce se intinde 
in direcfia E. pe o lungime de 
9 kil., cit coprinde comuna Iz- 
voarele. Pe el se cultiva: po- 
rumb, griu, orz, ovaz, met, etc., 
iar pe coastele sale vil ?i pomi 
roditorl. Tot spre S. este Va- 
lea-Seaca, coprinsa intre doua 
dealuri §i ale caror coaste sunt 
sadite cu vif sau cultivate cu 
cereale. 

Izvoarele, com. rur., in jude^ul 
Mehedin{i, plasa Blahni^a, si- 
tuata pe cimpia Deciului, in a- 
propiere de Dunare, la 47 kil. 
de orasul Turnul-Severin. Are 
o populate de 980 suflete, din 
carl 150 contribuabill; locuesc 
in 200 case. 



Locuitoril poseda: 30 plu- 
gurl, 50 care cu bol, 6 carufe 
cu cal; 40 stupl. 

Comuna are o §osea care o 
ieaga de $oseaua Turnul-Severin- 
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia. 

Are o biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^I; 2 circiuml. 

Budgetul comunel ela venituri 
de 2134 lei, iar lacheltuell, de 
1098 lei. 

Vite: 500 vite marl cornute, 
23 cal, 600 01 §i 440 rimatorl. 

Ca loc istoric in aceasta co- 
muna este de notat : Cimpia-De- 
ciulul, in care se vad urmele 
unel tabere dace. In acest loc 
s'a gasit o piatra in forma de 
gresa, pe capatul careia exista 
o inscripfiune romana. 

Izvoarele, com. rur., in jud. Ol- 
tul, pi Siul-d.-s., situata pe va- 
lea $i amindoua malurile Imi- 
nogulul, la 24 kil. de Slatina, 
capitala jude^ulul, ?i la 3 kil. 
de Barcane^ti, re$edin{a pla^el. 

Se compune din 3 catune : 
Izvoarele, Gugu^a $i Zidari, cu 
o populate de 290 familii, sau 
1700 suflete, din carl 321 con- 
tribuabill. Locuesc in 60 case 
$i 240 bordee. 

Comuna e vechie. Primil sal 
locuitorl, sunt unil venial din 
munte, iar al{ii bajeni^i de la 
alte comune distruse in timpul 
razmiri^elor $i carora boerii Iz- 
voranl le-au dat adapost $i locuri 
de hrana. Se zice ca 91-a luat 
numele de la multele izvoare, 
carl curgeau pe aci, in vechime, 
inaintea cutremurulul celul mare. 

In com. sunt : 3 cojocarf, 4 
cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgheri^i 
zidari. 

Mo$ia e proprietatea fra^ilor 
Teodor §i Mihaiu Izvoranu ; are o 
intindere de aproape 2000 hect., 
din cari 100 hect. padure, a- 
fara de delimitare, pe care sunt 
improprietartyT 216 locuitorl, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



1ZV0ARELE 



81 



IZVOARELE 



625 hect. Viile sunt situate pe 
Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de 
com., pe o suprafa^a de 75 
hect. 

Are: doua biserici, din cari 
una s'a recladit din nou in 
anul 1872, de fra^ii Izvoranu 
si cu alte mid ajutoare, din- 
du-I pe linga vechiul hram al 
Sf. Troite si acel al Sf. Voe- 
vozl; o scoala, frecuentata de 
15 copii, intr'un local in bune 
condemn!, proprietatea comu- 
nel. 

$tiu carte 1 1 3 barba^I si 1 2 
femel. 

Vite: 160 cal, 100 epe, 500 
bol, 125 vacl, 3000 ol si 600 
porcl. 

Comerciul se exercita de 5 
circiumarl. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 4269 lei 80 bant a 
nual. 

Comuna e strabatuta de ma! 
multe re^ele de sosele comu- 
nale si anume: 1. Barcanesti- 
Balanesti, care o strabate prin 
centru, de la N.-E. catre V.; 
2. trei linil laterale, can dau in 
cea principals : una catre E., 
la cat. Zidari, a doua tot spre 
E. la com. Alimanesti ; a treia 
catre N.-V., spre com. Coteana. 

Dealurile, carl brazdeaza te- 
ritoriul com. sunt: Dealul-Iz- 
voarelor, la N.-V. pe dreapta 
Iminogului ; Parvaneasca la S., 
pe stinga Iminogului si se con- 
tinue catre N.-E. sub numele 
Dealul-Alimanestilor si Badiel, 
dincolo de care incepe Cimpia- 
Boianulul. In aceste dealurl sunt 
urmatoarele surpaturi: Cesmeaua 
si Iordache, in Dealul-Izvoare- 
lor; Zidari, in dealul Badia. 

In Dealul-Izvoarelor, la V., se 
aria si piscul Comoara-Pelcil. Pe 
toate aceste dealurl sunt vil, 
locurl arabile, livezl si padurl, 
ca Badia, de pe dealul cu ace- 
lasi nume. 

61273. llartle Diet I nar Oeoffraflc. Vol. IV. 



Un singur piriu, Iminogul, 
uda comuna, pe care o tra- 
verseaza de-alungul de la N.- 
E. catre V. De-alungul vael 
Iminogului sunt mal multe pu- 
{url sau fintinl : Molnoveanu, 
Dinu-Vierul, Radujei, Izvorani, 
Gugusani si Badia. 

Se margineste la N.-V. cu 
Coteana; la N., cu Barcanesti ; 
la E., cu Boianul si Alimanesti ; 
la S., cu Comani si Marun^ei; 
la V. cu Balanesti. 

Izvoarele, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul Teleajenul. Se presupune 
a fi infiin^ata cam de 200 anl. 

Este situata intre girla Cras- 
na la S. si Valea-Mare la N., 
la 39 kil. de capitala jude^ulul 
si la 12 kil. de resedin^a plaiulul. 

Se compune din doua cStune: 
Izvoarele si Costeni cu o popu- 
latfune de 320 familil, sau 1475 
suflete, din carl 250 contribu- 
abill. Locuesc in 319 case. 

Are doua biserici si o mana- 
stire. Manastirea s'a fondat la 
anul 18 1 2. 

Biserica din catunul Izvoa- 
rele are urmatoarea inscrip^te: 

Cu ajutorul lui Dumnczeu, tatal, fiul 
si sfintul Duh, s'a ridicat aceasta sfinta 
biserica, a doua oara, In zilele si cu 
blagoslovcnia Prea Sf. Episcop Parintele 
Filoftciu al BuzSuluT, prin ostrdia si chel- 
tuiala ctitorilor poporeni si locuitori 
din acest sat, ctt si a altora de afara 
can au bine-voit de a ajvta pe acest 
sfint lacas, la anul 1854, preo^T fiind 
Preotul Nicolae si Preotul $tefan. 

Inscriptfa dela usa bisericel 
Costeni este urmaloarea: 

Cu ajutorul lui Dumnezeii, al fiului 
si al sflntuluT Duh, s'a ridicat aceasta 
biserica In zilele bine-credinciosului Bar- 
bu Dimitrie StirbeT Voevod, cu bine- 
cuvintarea Prea sfin^itului iubitor de 
Christos si Episcop al sfintei Episcopit 
Buzau D. D. Filoftciu si oslrdia popo- 
renilor catunuluT Costeni si a altor fa- 
•catori de bine. Acest sflnt lacas s'a 
ridicat la anul 1856, Maiu 15. 



Parte din locuitori sunt mos- 
nenl. 70 s'au improprietarit la 
1864, cind li s'ati dat 125 
hect. Vite sunt: 69 cal si lepe, 
208 vacl, 210 capre, 564 ol si 

433 P orcr - 

Sunt 100 stupi cu albine. 

In raionul comunel sunt 6 
morl si 2 pive: S morl si o 
piva pe girla Crasna, 1 moarS 
si 1 piva pe riul Teleajenul. 

^coalafunc^ioneazadela 1875; 
si e frecuentata de 68 b&ep si 
10 fete. 

$tiu carte 150 barbaflf si 50 
femel. 

Comuna, cu izlaz, pamint de 
munca si padurl, are 1500 hect. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5685,15 lei si la cheltuell 
de 4647,40 lei anual. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 9 circiumari. 

$oseaua jude^eana Ploesti- 
Bratocea, ce trece prin aceasta 
comuna, dela S. la N., inles- 
neste comunicajia intre comu- 
nele Homoriciul la S. si Mine- 
ciurile la N. 

E brazdata de dealurile: In- 
carcatoarea, Caseria si Virful-Te- 
isulul, toate cu direc^ia dela V. 
spre E. si carlservapentrupasu- 
natul vitelor. 

PoenI sunt: Poeana-Marichil, 
Poeana Burchi, Poeana-Mare 
si Poiana-Stinel ; iar in partea 
de V. a comunel este surpatura 
Rupturile. 

E udata de girlele: Crasna, 
Valea-Mare si Teleajenul si de 
vilcelul Purceaua. 

Piscul Gogosarul, care cade 
cam in centrul comunel, s'a 
numit ast-fel de la forma sa, ce 
se aseamana cu a unel gogosl 
de matase. 

Izvoarele, sat, jud. Bacaii, pi. 
Bistri^a-d.-j., com. Rusi, situat 
pe malul drept al Bistri^el, in 
vale, si pu^in mal in jos de 



11 



Digitized by LiOOQ IC 



IZVOARELE 



82 



IZVOARELE 



satul Domni^a-Maria, la 1 2 kil. 
de satul Ru$i. Are o popu- 
late de 56 familil, sau 187 su- 
flete; 2 bisericl, una ortodoxS, 
cl&dit£ la 1 802 de Pavel Christea, 
la care sluje$te un preot din 
Bac&u, iar a doua catolicS, cl&- 
dita in 1886 de locuitorl; 1 
circiumS. 

Vite: 13 cal, 178 vite mar! 
cornute §i 25 pore!. 

Izvoarele, clftun de re^edin^a 
al coraunel Izvoarele, plaiul Jiul, 
jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de aproape 
996 hect, din carl: 62 hect. 
p&dure, 8 hect. vil, 78 hect. li- 
vez! de prunT, iar restul loc de 
culture, fine^e §i pS$une, pro- 
prietate parte a statu luT, parte 
a D-lut C. Pirieanu §i a locuito- 
rilor. 

Are o populate de 140 fa- 
miliT, sau 716 suflete, din carl 
135 contribuabill. 

Locuitoril posedS: 21 plugurl, 
72 care cu boT, 4 c&ru{e cu cal; 
1 1 stupl; 209 vite marl cornute, 
13 cal, 397 ol, 15 capre $i 64 
rim&tori. 

Are 1 bisericl de lemn, fecuta 
de locuitorl pe la anul 1800, 
cu 1 preot §i 2 cintSretT ; 4 fin- 
tlnl; 1 circiuma. 

Izvoarele, sat, jud. Ia$i, pi. Co- 
poul, com. R&diul-Mitropoliel, 
spre S. de satul Iepureni, situat 
pe un podi?. In vechime se nu- 
mea CiorS?ti. E format din cite- 
va case. 

Izvoarele, sat, face parte din 
com. rur. cu acela^I nume, pi. 
Oltentya, jud. Ufov. Este situat 
la S.-E. de Bucure?ti, intre Va- 
lea-SeacS $i malul drept al riu- 
lul Arge^ul. Aci riul Sabarul 
se vars& in riul Arge^ul. Se im- 
parte in 2 trupurt purtind nu- 
mirea de Izvoarele-d.-s. 51 Iz- 



voarele-d.-j. Aci este re$edin{a 
prim&riel. 

Are o bisericl, cu hramul Sf. 
VoevozT, deservita de 2 preoflf 
$i 2 cint&refl; o $coaia mixta, 
frecuentati de 31 elevl ?i 5 e- 
leve, cu intre^inerea c&reia sta- 
tul $i comuna cheltuesc anual 
2184 lei. Localul s'a construit 
de jude{ in anul 1883. 

Se intinde pe o suprafa$& de 
1925 hect., cu o populate de 
806 locuitorl. 

Statul §i d. A. Stolojan au 
1267 hect. ?i locuitoril 658 hect. 
Proprietarul cultivS 797 hect. 
(44 sterpe, 426 izlaz). Locui- 
toril cultiva 578 hect. (50 sterpe, 
30 vie). 

Are 1 pod; 1 hele?teu. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
560 ?i al celor mict de 325. 

Izvoarele, sat, face parte din 
com. rur. cu acela^T nume, pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt, §i e situat in 
partea de V. a comunel. Are o 
populaftune de 842 locuitorl. 
E re?edin{a comunel. Are o 
§coald; o biserica, cldditS. de 
d-nil proprietarl frazil Teodor 
$i Mihail Izvoranu, in stil mo- 
dern. 

Izvoarele, sat, face parte din co- 
muna rur. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. 

Izvoarele, loc, jud. Bac&u, plasa 
Trotu^ul, com. Groze^ti, situat 
nu departe de BogdSne?ti, unde 
se v&d urmele unor ziduri marl 
numite Zidurile-de-la-Izvoare, 
care, se zice, ar fi ingr&dit o 
vechie m£nastire, unde se in- 
chideau locuitoril de frica T&- 
tarilor. Atyil spun, c& ar fi 
fost acolo biserica catolici, $i 
ca la 1 82 1, atit satul cit ?i bi- 
serica aQ fost arse de Turd. 



Izvoarele, altd numire a mduds- 
tiref Crasna, jud. Prahova. 

Izvoarele, deal, in partea de N.- 
V. a comunel cu acela§Inume, 
pi. Siul-d.-s., jud. Olt, situat in 
dreapta Iminogulu!, pe care se 
cultiva 62 hect. 50 aril vie. 

Izvoarele, mosie, in jud. Neam{u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Vin&- 
tori - Dumbrava - Ro§ie, proprie- 
tatea d-lul A. Blancfort. 

Izvoarele, trup de mosie, in jud. 
Neam{u, plasa Piatra-Muntele, 
com. Doamna. 

Izvoarele, pddure a statulul in 
intindere de 950 hect., pendinte 
de com. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, formate 
din trupurile: Ursoaia (150 
hect.), Pl&e{ul sati Teleajenul 
(750 hect.) ?i Vatra-Manastiret- 
Crasna (50 hect.) 

Izvoarele, /&/# tv particular^, su- 
pus£ regimulul silvic, pe mo§ia 
Izvoarele, com. Gradi^tea, pi. 
Olteful-d.-s., jud. Vilcea. 

Izvoarele, picket de granifd, pe 
marginea DunSreT, pi. Blahnifa, 
jud. Mehedin^i. 

Izvoarele, pirin, jud. Boto$ani; 
izvore?te din OrS$eni, curge pe 
teritoriul satulul Balceni, com. 
Curte^ti, se une$te cu piriul f ur- 
cani $i se vars& in Hliboci. 

Izvoarele, pirin, izvore^te de la 
lacul numit Izvoarele, de pe te- 
ritoriul mo^iel Izvoarele, com. 
R&diul-Mitropoliei, pi. Copoul, 
jud. Ia?i; curge de la N. spre 
S., trece prin satul Zahorna, 
com. T&ute?ti §i, la Capul-Dea- 
lulul, se une?te cu piraiele : Ro- 
tundul ?i Moime^ti, ?i apol se 
varsa in iazul Cirligul din com. 



Digitized by 



Google 



IZVOARELE 



83 



izvorAlul 



Copoul, pi. Copoul, iar de a- 
colo, curge sub numirea de pi- 
riul C&caina, $i trecind prin o- 
ra?ul Ia§i, se varsd. in stinga 
riulu! Bahluiul. 

Izvoarele. Vezl Corbiia, piriil, 
com. Br&e$ti, plasa Cirlig&tura, 
jud. Ia$i. 

Izvoarele, piriia§, jud. Neam{u, 
izvore$te din dealurile Ciritci, 
teritoriul com. Gircina, curge 
spre S.-E., unindu-se pe dreapta 
cu piriia?ul Fr&sinelul ; intr& pe 
teritoriul com. Vin&tori*Dum- 
brava-Ro$ie, traversind, aproape 
de v&rsarea lui, pe partea dreap- 
ta a piriulul CracSul, $oseaua 
jude(ean& Dobreni-Roznovul, in- 
tre Idl. 18—19. 

Izvoarele, vale cu piria, jud. 
Tecuciti; trece prin satul Ger- 
dana 31 se scurge in ValeaPo- 
locinului. 

Izvoarele, vale cu pirin, jud. 
Tecuciti ; vine din Valea-MSlu- 
renilor §i se varsd. in Birlad. 

Izvoarele, trecdtoare, in Transil- 
vania, pe la N. de m&n&stirea 
Crasna, jud. Prahova. 

Izvoarelor (Dealul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- 
ritoriul com. rur. Niculi$elul ?i 
Meidan-Chioi ; se desface din 
dealul Pirlita; se intinde spre 
S., intr'o direc^ie generals de 
la N.-V. spre S.-E., brSzdind 
partea de V. a comunelor $i 
cea centrals a pl£?el ; se intinde 
printre piriul Boclogea §i Te- 
li{a ; e t&iat de drumul comunal 
Hancearca-Niculi^el; este aco- 
perit pe toat& intinderea cu pS- 
durl de stejar. 

Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pi. 
Znagovul, f&cind parte din com. 



rur. Tinc&be$ti. Este situat la 
N.-E. de Tinc&be$ti, la intilni- 
rea V&eUuT-Baron cu balta Zna- 
govul. Are o bisericcl lipove- 
neasci. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
1020 hect., coprinzind $i o balta 
$i are o populate de 251 loc. 

Statu) are 865 hect. ?i cul- 
tiv& prin arenda?if s£I 265 hect. 
(10 fine^e, 590 p&dure). Locui- 
toril cultivi tot terenul. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
130 $i al celor mid de 193. 

Izvorani, sat, renumit pentru vi- 
nurile sale cele bune. Face parte 
din com. rur. §tef&ne?ti, pi. 
Riul-DoamneT, jud. Muscel. 

Este situat pe Valea-Izvora- 
nilor, care str&bate citunul de 
la N. spre E. §i care se varsd 
in riul Arge$ul. 

Are o populate de 432 lo- 
cuitorT; o biseric&, deserviti de 
1 preot ?i 1 dascSl. 

Se desparte de c&t. $tefe- 
ne$ti printr'un deal mare, pe 
care sunt plantate numal vil ?i 
diferip arbor! fructiferl. 

O $osea, care pleacS din calea 
nationals Bucure$ti-Pite§ti, strd- 
bate satul in tot lungul luT. 

O parte din satul Izvorani 
a fost cump&rat de Mateiu Ba- 
sarab impreunSL cu viile, cu piv- 
ni{a, cu. hele§teul §i cu casele 
lui Mu?at Vistierul §i d&ruite de 
el m&n&stirel din Cimpulung. 

Izvorani, deal, in raionul com. 
$tefane$ti, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel, pe care se cultiv& vie. 

Izvorani, girld, ce-$T ia na?tere 
din maf multe izvoare $i dup& 
ce uda com. $tefane$ti, pi. Riul- 
DoamneT, jud. Muscel, dealun- 
gul s&Q, de la N. la S., se varsa 
in riul Arge?ul. 



Izvorani, mope a statuluT, jud. 
Muscel, pi. Riul-DoamneT, com. 
Valea-Mare, pendinte de Mitro- 
polie ; arendata cu 240 lei anual. 

Izvorani, proprietate a statului, 
jud. Muscel, pendinte de Mi- 
tropolia din Bucure§ti ; produce 
anual vr'o 240 leT. 

Izvorani, piriU, izvore$te din 
Dealul-Flore^tilor, in jud. Te- 
cuciu, com. Condr£che$ti, se 
une§te cu Iartaganul la Capul- 
PisculuT, avind un podej, $i ast- 
fel tree in com. Hurue?ti §i se 
vars& in Polocin, in partea sting&. 

Izvoranul (Predeleanul), cd- 
tun al com. Gr&jdana, jud. Bu- 
z&ii, cu 240 locuitorT ?i 56 case. 

Izvoranul, schit, in jud. BuzSu, 
com. Grftjdana, c£t. Izvoranul ; 
a finut de m&n&stirea Mihaiu- 
Vod& $i impreunS cu aceasta 
de m&ncistirea Simonoptera; as- 
t£zT e biseric& de mir. 

Izvoranul (Predeleni), mofie, 
2l mo^nenilor Predeleni, jud. 
Buz&ti, de la care s'a r&pit de 
c&lug&ril grecT carl aQ alipit-o de 
schit ul Izvoranul. AstSzI e pro- 
prietatea statului in com. Gr&j- 
dana, pe care s'aii improprie- 
tirit locuitorii in anul 1864; a 
mal r&mas inci vre-o 22 hect. 
fine^e, afarS de p&durea Izvo- 
ranul. 

Izvoranul, pddure a statuluT, pen- 
dinte de m&n&stirea MihaiQ- 
Vod5, jud. Buz5u, com. Gr3j- 
dana, cat. Izvoranul; are 964 
hect.; mare parte secular^. 

Izvoralul, com . rur. ?i sat, in jud. 
Mehedin^i, plasa Ccolul-d.-j-, la 
30 kil. de ora^ul T.-Severin, si- 
tuate pe dealul §i pe valea care 
duce la apa Pesceana. 



Digitized by 



Google 



IZVORUL 



84 



IZVORUL 



Satul formeaza comuna cu sa- 
tele Boceni $i Manul, avJnd peste 
tot 2000 suflete, din carl 320 
contribuabill. Locuesc in 450 
case. 

Locuitorilposeda: 52 plugurl, 
129 care cu bol, 14 c2ru$e cu 
cal; 105 stupl cu albine. 

Are 2 bisericl, deservite de 
I preot $i 3 cintare^T; 2 cir- 
ciuml. 

Budgetul com. e de 2782 lei 
la veniturt $i de 1400 lei la 
cheltuell. 

Vite: 900 vite marlcornute, 
46 cat, 950 ol ?i 800 rimatorl. 

Prin comuni trece ?oseaua 
jude^eana T.-Severin-Dumbrava- 
Dolj. 

Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pi. 
Ocolul. Situata pe malul sting 
al riulul Amaradia, la 11 kil. 
de Craiova. Se Jnvecine^te la 
N. cu com. Malae$ti ; la E., cu 
com. Vulpeni $i Motoci ; la S. 
cu com. JjJimnicul $ilaV., cu com. 
Almajul. Se desparte de aceste 
comune prin semne conventio- 
nale. Linia de N. merge de 
la com. Almajul p£na la com. 
Vulpeni, strabatind riurile Ama- 
radia §i Tesluiul pe ambele lor 
malurl. Linia de S. merge de 
la com. Motoci §i pana la Al- 
majul, spre V., strabatind riul 
Amaradia. 

La E., limita incepe din com. 
Vulpeni (Romana^i), cu direc- 
{iunea spre V., trece prin riul 
Tesluiul $i se termina la com. 
§imnicul. Linia de V. incepe 
de la com. Almajul $i merge 
drept spre N. pana la com. 
Maiae?ti. 

Are o populate de 1566 su- 
flete, din carl 293 contribuabill- 
Locuesc in 390 case. $tiu carte 
243 persoane. 

Se compune din 3 catune : 
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul. 
Izvorul e catunul de re$edin$a. 



Cioroia$ul e la mijloc, Izvo- 
rul la S. ?i Cornetul la N. 

Are 2 bisericl $i o capelaia 
cimitir. Una in Izvorul, s'a fon- 
dat la 1 820 de Cucoana Catinca 
Crasnareasa, a doua in Corne- 
tul s'a fondat in 1869 de catre 
Constantin Dosa iar capela de 
la cimitir din 1891 e datorita 
preotului Ion Preda. 

La fie-care biserica se afla 
cite un preot ?i un cintare^. 
Ambele biserici au cite 17 pog. 
date dupa legea ruraia. 

Este o $coaia mixta care func- 
^ioneazadin anul 1834. Localul 
este zidit de stat $i intrejinut 
de comuna. E frecuentata de 
60 ?colarI: 16 din Izvorul, 20 
din Cioroiul ?i 24 din Cornetul. 

Inpaminteni^f dupa legea ru- 
raia din 1864 sunt 286 loc. 

Este situata pe un deal cu 
fa^a expusa la V., strabatuta 
de mal multe vilcele cu direc- 
{iunea de la E. la V. Pamintul 
este compus de terenuri nisipo- 
agiloase. Este strabatut de dealul 
Amaradia, ce se intinde pe am- 
bele maluri ale riulul cu ace- 
la?! nume, de dealul Tesluiul 
din dreapta Tesluiulul $i din 
Dealul-Muerel din stinga lul. 

Vai sunt 3 : Valea-Viel, Valea- 
Pope$tilor $i Valea-UnghiuluT. 

Dealurile sunt acoperite cu 
vil. 

Esta udata de riul Amara- 
dia, care izvore$te din Gorj $i 
care se varsa in JiQ la catunul 
Troaca, din com. Cernelele. Tes- 
luiul izvore^te din dealul Cru- 
cile, com. Balota, $i strabate o 
parte din aceasta com. la E. 
$i are direc^ia de la N. la S. 

Pe Amaradia se afla un pod. 

Spre V. in catunul Cornetul 
se afla 2 bal^i cu pe?te, ambele 
pe mobile particularilor. Fie- 
care are o suprafa^a de 3 /* de 
hect. 

Suprafa^a intreguluT teritoriu 



comunal e de 1371 hect., din 
care: 1008 pamint arabil, 38 
finea^a $i 25 izlaz. 

Mo?iI sunt 6 $i apar^in parti- 
cularilor. Intinderea lor e 1240 
pog. arabile, dind un venit de 
14600 lei. 

Paduri sunt: Izvorul, Cioroiul 
$i Cornetul cu o intindere de 
400 pog. ; esenje : cornl, alunl, 
frasini, gtrni^e 91 cer. 

In comuna sunt 5 circiuml ; 
I moara cu aburi. 

Cai comunale pe o lungime de 
6 kil. unesc comuna cu veci- 
nele sale. Un drum vechiu, nu- 
mit Drumul-MuereT, incepe din 
ora^ul Craiova, se termina in 
cre?tetul Carpa^ilor, trecind prin 
aceasta comuna. 

Budgetul com. e de 3546 lei 
la veniturl ?i de 3297 lei 12 
banl la cheltuell. 

Izvorul, com. rur., jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., compusa din 4 ca- 
tune: Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j., 
Blejani $i Rajoi. Este situata 
pe Dealul-Izvora?ului ?i Blejani, 
la 65 kil. de capitala jude^ului 
$i la 4 kil. de a pia?ei. 

In vechime catunele Izvorul- 
d.-s., $oldea ?i Pir^ogi, formau 
o comuna sub numele de Izvorul- 
d. s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble- 
jani ?i Ra^oi formaii o alta co- 
muna, sub numele de lzvorul- 
d.-j. Dela 1864 s'au unit aceste 
comune cu comuna Fata, ?i 
au format impreuna comuna 
Fata, $i ast-fel unite au durat 
pana la 1884, Aprilie, cind des- 
lipindu-se de comuna Fata, aii 
format o comuna noua, sub nu- 
mele de Izvorul. 

Are o popula^iune de 270 
familil, sau 973 suflete, din carl 
308 contribuabill. Locuesc in 
212 case. 

$tiu carte 159 persoane. 

Sunt : 3 bisericl, deservite de 
3 preo^I; o §coala, care dateaza 



Digitized by 



Google 



IZVORUL 



85 



IZVORUL 



de la 1880. Cladirea e buna, 
proprietatea comunei, prin do- 
nate ftcuta de d. C. Pir^oaga 
in anul 1885. Efrecuentata de 
16 copil. 

Locuitoril sunt mo^nenl. El 
posed*: 240a! $i lepe, 188 boT, 
250 oi §i 230 porcl. 

Comunase intinde pe o supra- 
faja de 1175 hect. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Veniturile comunel se urea 
la suma de 1947 lei ?i cheltu- 
elile, la 181 3 lei. 

O $osea une$te comuna la 
N. cu com. Cucu-Pope?ti ; la S. 
cu com. Gura-Boulul. O alta 
$osea o une?te cu com. Cru- 
ci^oara, la E. $i alta, cu com. 
Fata, la V. 

E br&zdat& de dealurile : $ol- 
dea, Izvorul, DirmSnoaia, Ble- 
jani §i de piscurile: Caciorul, 
Malaia, Zgheboasa $i Raicul. 
Pe toate se cultivft vil, prunT, 
sunt locurl arabile, pa$unl de 
vite $i padure. 

E udata la E. de girla Mat- 
cave^a $i la V. de Girla-Boulul, 
afara de v&ile care poarta numele 
dealurilor $i piscurilor numite 
mat sus. 

Se margine$te la N. $i E. cu 
jud. Arge$ ; la S., cu com. Gura- 
Boulul $i la V., cu riul Vedea. 

Izvorul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-j., compusa din 2 
catune: Izvorul $i Pope^ti. 

Este situata pe valea Pes 
ceana, la 51 kil. de capitala 
jude^ulul §i la 8 kil. de a pla$el. 

Are o populate de 82 fa- 
milil, sau 506 suflete. 

Locuesc in 97 case. 

$tiu carte 32 persoane. 

Sunt 2 bisericl, una la Pope$ti 
51 a doua la Izvorul. 

Locuitoril sunt mo$nem. ET 
poseda*. 73 bol, 38 vacl, 6 cal 
- ?i 208 oi. 



Vatra satulul, cu vil ?i izlaz, 
are 135 hect. 

$oseaua comunala inlesne^te 
comunica^ia comunel Izvorul cu 
comunele: Glavile la N. $i Cre- 
{uni la S. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munel se urea la 800 lei a- 
nual. 

E udata de vaile Pesceana 
$i Navrapi^a, ?i strinsa intre dea- 
lurile Verdea §i Dealul-Dosului. 

Izvorul, cdtun, al com. Trestia, 
jud. Buzau, cu 190 loc. $i 35 
case. 

Izvorul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, cat. com. Greci. 

Izvorul, sat, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com Izvorul, cu re^edinfa 
primariel. Are 418 suflete: 217 
barba^i $i 201 femel. Locuesc 
in 10 1 case. 

$tiu carte 62 persoane. 

Copiii din sat urmeaza la $coa- 
la mixta din satul Cioroiul, ce 
este la 280 m. Are o biserica 
de zid, fondata la 1820 de co- 
coana Catinca Crasnareasa, cu 
hramul Adormirea Maicel Dom- 
nulul $i acum, deservita de I 
preot?i 1 cintare^. Are 17 pogoa- 
ne proprietate. CirciumI sunt 2. 

Izvorul, cdtun, in jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor; {ine de com. rur. 
Dragote^ti. 

J Izvorul, sat, face parte din com. 

I rur. Sinaia, pi. Pele^ul, jud. Pra- 
hova. Are o populate de 370 
suflete. 

Locuitoril acestut catun s'au 
improprietarit la 1864, parte 
pe mo$ia D-nel Zoe Brinco- 
veanu, parte pe poalele munte- 
lul Cotyii-lui-Babe?, proprietate 
a Eforiei Spitalelor Civile din 
Bucure^ti, $i o mica parte pe 
mo$ia manastirel Sinaia. 



Izvorul, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Brate^ti, spre E. 
de satul Brate$ti, la 3 kilom. 
de el. Este a$ezat pe o mica 
panta, ce private spre S.-V. 
Are 64 familii, sau 284 suflete, 
din carl 68 contribuabill. Lo- 
cuesc in 73 case. 

Se lucreaza mult olaria, a$a 
ca este in aceasta privin^a in- 
tiiul sat din jude{. 

Are o biserica de lemn. 

Sunt 480 vite marl cornute. 

Este legat cu ora?ul Roman 
prin $osea. 

Izvorul, cdtun, al com. Drano- 
vajul, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romanaji, situat la V. de tra- 
seul liniel ferate $i al $oseleI 
Corabia-R. -Vilcea, 2 kil. spre 
S.-V. de Dranova^ul. Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelulul ma- 
rii este de 190 m. 

Are 225 locuitorl ; o biserica, 
cu hramul Sf. Grigore, cu un 
preot $i 2 cintare{I. 

Izvorul, sat, face parte din com. 
rur. cu acela§i nume, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Izvorul, vechie numire a satulul 
Simione^ti, jud. Roman, plasa 
Moldova, com. Cordunul. 

Izvorul, mahala, in com. rur. 
Lup$a, pi. Motrul-d.-s., jude^ul 
Mehedinji. 

Izvorul, mahala, in com. rur. 
Dragote^ti, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Izvorul, mosie cu padure particu- 
lar, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Izvorul. Padurea se compune 
din cer, girni^a, corn, alun ?i ste- 
jar, care predomina. Pe mo?ie 
se afla o moara de aburl. 

Izvorul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul- 



Digitized by LiOOQ IC 



IZVORUL 



86 



IZVORUL-BlRSEl 



d.-s., com. Filia§i, la S. comu- 
nel se scurge in lacul Vladul. 
Are o intindere de V* hectar $i 
confine pe$te. Intr'insulsescurg: 
Finttna-Mare $i Fintinile-de-la- 
Capela. 

Izvorul, piriU, jud. Boto$ani, iz- 
vore^te dintr'un mal din tirgul 
Bucecea; trece prin satul Bu- 
cecea; curge spre N., se une$te 
cu plriul Vasilincea §i apol trece 
in com. Costine?ti $i se varsft 
in Siena. 

Izvorul, piriU, ia na§tere din ia- 
zul Costanul, de pe Invancau^i, 
com. Paitini$ul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu, $i se varsa in 
riul Prutul. 

Izvorul, piriti, jud. Falciti, izvo- 
re?te de sub Dealul-Circiumel- 
Barbo^i, trece prin §esul ?i com. 
Barbo§i $i se varsa in balta 
Posta-Elanul. 

Izvorul, piriit, izvore^te din cat. 
Turcule?ti, com. Caiine^ti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, curge 
spre E. $i se varsa in riul Ar- 
ge?ul, la com. Gole$ti-BadiI, pi. 
Podgoria. 

Izvorul, piriU, izvore?te de la 
limitajud. Gorj $i se varsa in riul 
Tirlia, in raionul com. Milostea, 
pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Izvorul, izvor de apit minerald, 
jud. Prahova, com. Sinaia, pla- 
iul Pele^ul, confinind pucioasa 
$i iod, pe proprietatea statu lul 
?i a easel Brincovene$tI, situat 
pe regiunea mun^ilor, in apro- 
piere de gara Sinaia. 

Izvorul-CU-Trestie, vechie nu- 
mire a catunului Trestia, com. 
Trestia, jud. Buzati. 

Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, 



pi. Piatra-Muntele, com. Buhal- 
ni{a, situat la 37 kil. de ora§ul 
Piatra, pe malul drept alriulul 
Bistrija ?i pe eel sting al piri- 
ia^ului cu acela$I nume. 

Are o populate de 148 fa- 
milil, sad 202 suflete: 104 b£r- 
ba{I $i 98 feme!. 

$tiii carte 20 persoane. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura §i plutaria. 

Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Hangul. 
Are o populate de 57 familif, 
sati 243 suflete. 

Izvorul-Alb, trup de mosie, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a. 

Izvorul-Alb, ramura de munfi, 
ce se deta$eaz& din masivul Ceah- 
laului, intre piriul cu acela^l nume 
$i Piriul-Secului, jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele. 

Izvorul-Alb, piriias, in jude^ul 
Neamfu, plasa Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a; izvore^te din 
stinca Dochiel $i se varsa pe 
partea dreapta a riulul Bistrija, 
intre kil. 94— 95 al $oseleI mixte 
Piatra-Prisacani. 

Izvorul-Ane§tilor, com. rur. t $i 
sat, in jud. Mehedin^i, plasa Oco- 
lul-d.-j. la 20 kil. de ora?ul Tur- 
nul-Severin ; s'a numit $i Izvo- 
rul-Alce^tilor. 

Este situata pe valea ce duce 
la Broscari, coprinsS intre dea- 
lurile Poroina $i Stirmina, care 
incepe din locul numit Plaiul- 
Bistri^a. Satul formeaza comuna 
cu satele: Petri?ul $i Valea-Ho- 
tulul, avind peste tot 1821 su- 
flete, din carl 285 contribuabill. 
Locuesc in 300 case. 

Locuitoril poseda: 51 plugurT, 
118 care cu boT, 19 cat ; 870 
01 ; 102 stupT. 



Are : 3 bisericl cu 2 preoflf 
?i 5 cintare{I; o $coala, con- 
dusa de 1 inva^itor, frecuentata. 
de 30 elevl ; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1708 lei, iarla cheltuell, de 
1034 lei. 

Vite : 640 vite marl cornute, 
19 cai, 870 ol §i 749 rimatorf. 

Prin comuna trece $oseaua 
Turnul-Severin - Bistri^a- Izvorul- 
Ane§tilor-Broscari. 

Se margine^te: laE. cu com. 
Broscari ; la S. cu com. Hinova ; 
la V. cu com. Bistri^a §i la N. 
cu Fintina-Domneasca. Dealuri 
sunt: BasescuI,Plugarul, al-Gar- 
dulul, al-Cacamului, Dragoteasa, 
Suverni^ul, Miclaul, Du^escul, 
Pere^ul, Buda§ca $i Tabane^ti, 
parte acoperite cu vil §i semana- 
turi $i parte cu padure. 

Vai mat principale sunt : va- 
lea Izvorul-Ane$tilor, pe care 
este a^ezata comuna ce incepe 
din plaiul Bistrtya ^i se termini 
intr'o frumoasa cimpie la Ro- 
gova. Mai e ?i cimpia Boeni^ca 
la E. 

Ca loc istoric in aceasta co- 
muna sunt de notat urmele 
unul vechiu drum Roman, ce 
s'a descoperit pe linga casa 
preotulul Gheorghe Lazano §i 
care era a?ternut cu caramida 
^t piatra. 

Tot in aceasta comuna, in 
catunul PIetri$ul, se afla lignite. 

Izvorul Btrsei, com. rur. ^i sat, in 
jud. Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s., 
la 10 kil. de ora^ul T.-Severin. 
Este situata pe Valea-Topolni^el, 
mSrginindu-se : la E. cu com. 
Molova^ul ; la S. cu com. Bres- 
ni^a ; la V. cu com. Balote$ti, 
care o desparte de Schitul To- 
polnija. 

Satul formeaza com. cu catu- 
nele : Halinga, Rascole?ti, Schin- 
tee?ti, Schitul, Topolni^a, Cu- 
recea $i Petole?ti, avind peste 



Digitized by LiOOQ IC 



*4 



IZVORUL-CEL-MARE 



87 



1ZVORUL-FRUMOS 



tot 191 1 suflete, din car! 350 
contribuabiU. Locuesc in 350 
case. 

Locuitori! posed& : 70 plu- 
gurl, 194 care cu bol, 12 cd- 
m\e cu ca! ; 369 stupl. 

Prin comun& trece ?oseaua 
Turnul-Severin-Balta-Baia-de- A- 
ram&, pe malul sting al riulu! 
Topolnifa; iar pe malul drept 
o ?osea duce de la Halinga 
la Schintee$ti. 

Are 4 bisericl, cu 3 preop 
$i 7 cint&ref!; o $coaU, con- 
dus* de 1 investor, frecuentatS 
de 30 elev!; 3 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5578 lei, iar la cheltuel!, de 
2283 le!. 

Vite: 783 vite mar! cornute, 
27 ca!, 706 capre, 890 ol §i 
900 rtmatorf. 

Dealur! ma! principale in 
comun£ sunt : Dealul Curecea, 
acoperit cu vi!, Zmeura,] Bobo- 
ce$ti, Dealul-Fete! $i Dealul-Br£- 
defulul, cu o pozifiune frumoasS, 
acoperit cu p&duri seculare. 

Cimpi! sunt : Cimpia-Curecel, 
farov^ulu!, Peru^ulu! ?iCra$ca. 

V&I principale sunt: Valea- 
Birzel, care este foarte pr&- 
p£stioas&, valea Curecea, f Sro- 
v^ul, Crasna §i valea Topol- 
nifa. Iar ape sunt: Topolnifa, 
ce udS prin mijloc, Piriul - Fint£- 
nelor, Clev^ce^ul ce izvore^te 
din p&durea statulu!, Supadina 
91 Piriul-Co$urilor. 

In partea de V. a aceste! co- 
mune, In vecin&tatea satulu! Ba- 
lote$ti, se cunosc urmele une! 
bisericufe, in stincile de sub 
Dealul-Sfirleaculu! in apropiere 
de malul drept al riulu! To- 
polnifa. Asemenea se poateve- 
dea $i o mic£ schela. de piatr& 
care cote$te in linie curba. $i 
care di a se infelege dk aci era 
sf. Proscomidie, unde preo^i! 
s2vir§eaQ serviciul divin. De aci, 
mergind pe malul drept al To- 



pointer, spre E., la o mic& dis- 
tant, se g&sesc locur! adincite, 
unde, se zice, a fost un cimi- 
tir roman al satulu! Martalogi. 
Bisericufa ar fi fost a satulu! 
Martalogi care a fost stricat 
de ni?te Tatar! ce, aQ n&v&lit 
asupra locuitorilor. Locul pe 
unde aQ trecut T£tari! apa To- 
polntya se nume^te §i az! Vadul- 
TStaruluI. Vechimea acestu! sat 
se da a fi cam pe la 1 200 dup& 
Chr. Morminte aflate aci poar- 
ta numele de mormintele Uria- 
$ilor sad Jidovilor de la Marta- 
logi. (V. Schitul Topolnifa $i 
Schintee§ti). 

Izvorul - eel - Mare, pirin, jud. 
Vasluiti, com. Scheia ; izvore§te 
de sub ni§te stinc! de piatri, 
in partea de S. a dealulu! Mun- 
celul; curge pe marginea de 
E. a satulu! C&pote?ti ; prime?te 
in dreapta sa piriia$ul Ignat, $i 
care trecind pe teritoriul com. 
DrSgu$eni se vars£ in Stavni- 
cul-Sec. 

Izvorul-de-Jos, com. rur. §i sat, 
in jud. Arge$, pi. G&l£$e§ti, pe 
apa Teleormanulu!, la 16 kil. 
de com. rur. Coste^ti (re?edin^a 
subprefecture!), $i la 61 kil. de 
Pite^ti. Are o populate de 100 
familil, sati 600 suflete, din car! 
1 10 contribuabiU ; o bisericS 
cu hramul Adormirea, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 cintarej; 
o $coal& primary rurala. 

Budgetul com. e de 19 16 le! 

la venit. $i de 1968 le! la chelt. 

Vite: 350 bo! §i vac!, 75 ca!, 

4 asin!, 1 1 5 1 ol, 2 capre §i 115 

rimdtort. 

Izvorul-de-Jos, sat, face parte 
din com. rur. Izvorul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulafiune de 266 locuitor!. E 
situat in partea de S. a co- 
munel. 



Izvorul-de-Sus, com. rur. $i sat, 
in apropiere de rlul Teleormanu- 
lu!, jud. Arge?ul, pi. Gal5$e$tl, 
la 13 kil. de com. rur. Coste^ti 
(re$edin$a subprefecture!) $i la 
58 kil. de Pite§ti. Are o popu- 
late de 972 suflete, din car! 
198 contribuabil!; o bisericS 
vech!e, cu hramul Sf. Nicolae, 
fondata in anul 1 701 de pro- 
prietary de pe acele vremurl, 
Paharnicul Iordache Colfescu §i 
restaurati ma! in urm£ de pro- 
prietari!, familia Perticari ; bi- 
serica se intrejine de proprietar 
$i e deservita de un preot, un 
cintSre$ $i un paracliser. Se vSd 
?i ruinele caselor boere?t! zi- 
dite tot in anul 1701 de Pa- 
harnicul I. Colfescu. 

§coala primary din com. da- 
teaz* de la 1849. 

Budgetul com. e de 3340 
lei la venitur! ?i de 3473 le! la 
cheltuel!. 

Vite: 680 bo! $i vac!, 142 
ca!, 9 bivol!, 12 asin!, 19000!, 
18 capre $i 825 rimatorf. 

Izvorul-de-Sus, sat, ftcind parte 
din com. rur. Izvorul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popula- 
^iune de469 locuitor!. Se ma! nu- 
me§te de locuitor! $oldea ?i Pir. 
?ogi. E situat in partea de N. a 
comunel. Aci e re$edin{a com. 
Are 2 biseric!, una fondat& 
pe la anul 1801, de un oare- 
care Radu; s'a reparat la 1837 
?i la 1 88 1, surpindu-se, s'a ftcut 
din temelie de Costache Pir- 
?oag5 ; a doua s'a zidit din te- 
melie de. loan Plr§oag£, la anul 
1827, dar surpindu-se s'a rezi- 
dit de C. Pir^oagi. 

Izvorul-Dulce, trup de mo§ie, 
situate in preajma m&n&stire! 
Secul, com. Vinatori-Neam^ul, 
pi. de-Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 

Izvorul-Frumos, sat, al com. 



Digitized by 



Google 



IZVORUL-LU I-DRAGOM IR 



88 



IZVORULUI (VALEA-) 



rur. Burila-Mare, pi. Blahni^a, 
jud. Mehedin^i. 

Izvorul-lui-Dragomir, munte, 
in jud. Mehedinfi, plaiul Clo- 
$ani. 

Izvorul-Muntelui, sat, in jud. 
Neam{u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Blahnifa. 

Are o populate de 20 fa- 
milit, sau 84 suflete : 39 b&rba$T 
$i 45 femei. 

Izvorul-Muntelui, trup de sat, 
in jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele, com. Bicazul. 

Izvorul-Muntelui, padure, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Buhalni^a; areo intindere 
de 1050 pog. 

Izvorul-Muntelui, piriia§, ce iz- 
vore^te din masivul Ceahlaulul, 
curge pe teritoriul com. Bu- 
halni^a, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, virsindu-se pe partea 
dreapta a riulul Bistrifa, dupS 
ce, aproape de vSrsarea sa, tra- 
verseazS. $oseaua mixta Piatra- 
Pris&cani, intre kil. 84 — 85. 

Izvorul-Puturos, izvoare mine- 
rale, in jud. Neam^u, com. 



Tasl&ul, pi. Bistri^a, situate pe 
dreapta piriului Tasl&ul, in p&- 
dure, spre V. satuluf TaslSul ; 
con^in in disolujiune mult sul- 
fure. 

Izvorul-Rece, plain, in jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Salcia, 
acoperit cu p&dure. 

Izvorul-Rece, piriia$, vine din 
plaiul Buz&ul, jud. BuzSti, ud& 
partea de S. a com. Salcia, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, $i se 
vars& in girla Salcia, la S. de 
com. Salcia. 

Izvorul-Rati, piritl, afluent al 
Bistri^eT, in jud. Suceava, com. 
Bro^teni. 

Izvorului (Dealul-), deal, in 
jud. Vasluiu, pi. Crasna, com. 
Sole?ti. Se intinde de la N. spre 
S., pre lingS $oseaua nationals 
Vasluiti-Ia$i. Se nume^te ast-fel 
pentru c& din coasta sa despre 
V. Tese un izvor mare. 

Izvorului (Girla-), girla, iz 
vore^te din dreptul com. Mir- 
ce?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, 
curge spre S. paralel cu com. 
Vlaici, p&n& la locul numit Cra- 
cul-Pu{uluI; acolo prime^te pe 



dreapta Izvora§ul, i?I schimbi 
direc^ia spre S.-E. $i se varsS 
in riul Vedi^a, intre c&tunele 
Vlaici ?i Criste^ti, pi. Vedea-d.-j. 

Izvorului (Gura-), mo fie, in jud. 
Buz&ti, com. Gura-Ni$covuluI; 
are 202 hect. araturl, vil cu 
embatic, livezi $i 2 morl. 

Izvorului (Valea-), padure par- 
ticular&, supus5 regimulul sil- 
vic inc& din anul 1883, pe mo$ia 
Comarnicul, com. Comarnicul, 
pi. Pele?ul, jud. Prahova. 

Izvorului (Valea-), pirin, In 
jud. Tulcea, pi. Babadag, pe 
teritoriulcomuneirurale Congaz, 
ftcind limita intre c&tunele Con- 
gaz §i Hagilar; \%\ ia na^tere 
dintr'un mic lac, la 1 x \% kil. 
spre N.-E. de satul Hagilar; se 
indreapta spre S., avind o di- 
recfie generals de la N. la S., 
taie §oseaua nationals, Tulcea- 
Babadag-Constan^a, pe la kil. 
23, unde prime^te pe dreapta 
valea Hagilar, ?i, dup& ce a br&z- 
dat partea N. a placet $i cea 
central* a comunel, dupS 11 
kil. de curs, se arunrii in piriul 
Telifa, pe dreapta, aproape de 
vSrsarea acesteia, in Coada-B&l{iT 
(lacul Babadag). 



Digitized by 



Google 



A. 

I 



Imparatulul (Magura-), sau 
Magura-de-la-Groapa-Viei, 

mdgurd, situate d'asupra com. 
Magurele,dinpl. Calmatuiuljud. 
Teleorman. I s'a dat aceasta 
numire de la anul 1877, cind 
imparatul Rusiel Alexandria II 
s'a urcat in mai multe rindurl pe 
dinsa pentru a observa bombar- 
darea Nicopolel $i mersul opera- 
{iunilor de razboiti. 

Imparatului (Valea-), vale,pe 
teritoriul comunel Cocargea, pi. 
Borcea, jud. Ialomifa. 

Imp&r&teasa, localitate, in par- 
tea de N.-E. a com. Stanile?ti, 
pi. Prutul, jud. Falciu, pe §esul 
dintre apa Prutefulul $i riul 
Prut, pe mo§ia statulul dintre 
satele Stanile^ti $i Voinescu. Se 
zlce ca pe acest loc a stat in cort 
Imparateasa Ecaterina, in timpul 
razboiulu! dintre Ru$i $i Turd 
la 1711, pentru care aceasta 
localitate s'a numit Imparateasa. 

Impistritul, munte, in jud. Buzau, 
com. Nehoia$ul, cu 108 1 m.inal- 
$ime ?i acoperit de padurl §i izlaz. 



han situat la rascrucirea mai 
multor drumuri. 

Impu^ita, piriU, izvore^te din 
dealul cu acela?! nume, com. 
Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu, $i, dupa ce se une$te cu 
piriul Valea-Mare, la locul nu- 
mit Gura-Vaiel, curge de la S. 
spre N. ?i se varsa in Birlad, 
spre E. de satul Dume^ti. 

lmpu{it& (Gfrla-), girld, jud. 
Tulcea, in partea E. a placet Su- 
lina, $i ceaN. a comunei rurale 
Sf. Gheorghe, servindde ho tar 
intre ea $i comuna urbana Su- 
lina; se formeaza in stuf; se 
indreapta spre S., intr'o direc- 
Jiune generala de la N.-V. spre 
S.-E. ; prime^te apele lacurilor: 
Porculul, Ro$ul ?i Ro$ule{ul, 
girla Bivolul, $i dupa 1 1 kil. de 
drum se sfir$e$te in mare, intre 
milele marine No. 7 $i 8. 

Inalta (Muchea - ), colind $i 
punct de hotar, al com. Cane?ti, 
despre com. Grabicina, jude^ul 
Buzau ; e ramificafie din mun- 
tele Bocul. 



impu^cata (Crucea-), movild, Inalta (Muchea-), munte, punct 
in jud. R.-Sarat, pi. Marginea- trigonometric, in com. Ru?ia- 

d.-j., com. Gulianca, in partea j vaful, catunul Muscelul-f iganul, 
de E., linga riul Buzaul; are un | jud. Buzau. 



Incarcatoarea, deal, jud. Pra- 
hova, com. Izvoarele, plaiul Te- 
leajenul. Serva pentru pa?una- 
tul vitelor. 

Incaul, pddure, de stejar, in intin- 
dere de 85 hect., pe mo§ia Din- 
geni, jud. Boto?ani. 

ln-Chimni{I, pise $i poiand, in 
partea de V. a com. Cera$ul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, 
unde, ia timpurile vechT, satenii, 
carl mereu erau suparaflf de in- 
vaziile streine, i^Tfacusera gropf, 
in cari-§i ascundeati avutul. 

inconjuratoarea, mofie, propri- 
etatea statulul, in jud. Tecuciu, 
com. Rachitoasa. Se ma! nu- 
me?te Inconjuratoarea - Manas- 
tircl. Parte din aceasta mo$ie 
este acoperita cu padurl. 

Inconjuratoarea -M&n&stirei- 
Berzunful, mope a statulul, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., 
com. Berzunful, in intindere de 
4000 hectare §i arendata cu 
1 1000 lei. 

Inconjuratoarea - M^nastirei- 
Bistri{a, trup de mofie, situat 
in com. Doamna, plasa Piatra- 
Muntele, jud. Neamfu, arendata 
anual cu 6266 lei, afara de trupul 



9MB. Jf#r#l# IHcfionar Geo^r***. Vol. IV. 



12 



Digitized by 



Google 



Inconjuratoarea-mAnXstirei-bIrnova 



90 



1n?iratele 



vindut dintr'insa, numit Izvoa- 
rele. 

Inconjuratoarea- Manastirel- 
Blrnova, mope, jud. Ia?i, pe 
care se afl& noua sate ?i anume : 
Ciurbe^ti din com. Miroslava, 
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul, 
Todirel, Piciorul-Lupuluf ?i Cu- 
raturile, din com. Ciurea; Bir- 
nova §i Pfetraria din com. Bu- 
ciumi. A aparfinut manSstireT 
Birnova, iar dup? secularizare 
a devenit proprietatea statuluT. 

Inconjuratoarea - Manastirei- 
Bogdana, mosie a statuluT, 
jud. BacSu, pi. Trotu^ul, com. 
Bogdana, care if aduce un ve- 
nit de 5000 let anual. 

Inconjuratoarea -Manastirei- 
Ca§inul, mosie, jud. Bac&u, pi. 
Trotu?ul, com. Manastirea-Ca- 
$inul, fosta proprietate a m&- 
n&stirel, (cit-va timp inchinata 
sfintelor locurf). Asta-zf este pro- 
prietatea statulul. Are o intin 
dere de 5561 hect. ?i este a- 
rendata cu 23200 lei anual. 

inconjuratoarea - Manastirei- 
Neam^ului, mosie. (VezT Neam- 
\\i\, mo?ie). 

Inconjuratoarea- Manastirei- 
Taslaul, mope, pendinte de 
man&stireaTazl&ul, jud. Neamju, 
pi. Bistrifa, com. TaslSul, aren- 
data anual cu suma de 16000 
lei. 

In-Izlaz, deal, jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Seimeni ?i anume pe acela 
al c&tunului Seimeni-Micf ; este 
continuarea dealuluf Carapat- 
Daga $i se intinde de la acest 
deal pana la DunSre, trecind 
prin satul Seimeni-MicI ?i mer- 
gind printre vaile : Tibrinul ?i 
Ili^tea ?i pe la S. lacurilor Dom- 



neasca-Mare 51 Domneasca-MicS; 
are o direcfiune de la E. spre 
V. §i o in&l{ime medie de 90 
m., incepind de la 102 m. §i 
scSzind cu cit se apropie de 
DunSre ; este situat in partea 
nord-vestica a pla^ef $i cea cen- 
trals a comunei ; este acoperit 
cu verdeaja. 

In-Poiana, ctltun, al com. Col^i, 
jud. Buzau, cu 120 locuitorl $i 
35 case. 

Insurajei ( Pirladeni ) , com. 
rur., jud. Braila, pi. Balta, a?e- 
zata pe muchia dreapta a pirmluT 
Calma^uiul, ce curge spre N. 
E. com., la 4 kil. de viroaga 
Puturosul, peste ale carei ape se 
afia un pod. Se ma>gine$te la 
E. cu Lacul-Rezif; la V., cu Slu- 
jitori-Albote^ti ; la N., cu Vi- 
zirul $i la S., cu Cioara-Doice?ti. 
Suprafafa com. ede69io hect. 
$i are o forma" dreptunghiulara. 

Are o populate de 427 fa- 
milil, sau 1822 suflete, din carl 
283 contribuabilf. 

Are 1 $coala de baeff, Jnfi- 
infata la '1880, frecuentata de 
90 elevf; 1 §coala de fete, Jn- 
fiinfata la 1888, frecuentata dc 
28 fete; o moara de vaporl. 

Drumurl : La Braila, spre N.- 
E., pe ?oseaua jude^eana Braila- 
Calara$i, 47 kil. ; la Lacul-Rezil 
drept spre E., 6 kil ; la cat. 
Padina, spre S.E., prin propri- 
etatea locuitorilor ; la Cioara- 
Doice?ti, spre S., pe §oseaua 
jude^eanSBraila-Calara^i, 14 kil.; 
la Tatarul, pe linga Movila-PS- 
duchiosuluT, spreS.-V., 16 kil.; 
la Slujitori-Albote^ti, spre V., 
prin cit. Caragica ?i Coco$a{i, 
11 kil. 

In comuna sunt 3 pie^e §i 
17 strazl aliniate. Prin comuna 
trece ?oseaua judefeana Braila- 
Caiara^i. 

S'a infiinfat la 1882, prin 



improprietarirea fnsura^eilor din 
1878. Mai nainte se afla aci 
cat. Pirladeni. 

Insurafei, sat, jud. Braila, pe 
muchia platouluf in marginea 
de E. a com. cu acela^f nume, 
la 47 kil. spre S. de ora?ul 
Braila. Pe la 1854 cite-va fa- 
milif din Lacul-Rezil s'au sta- 
bilit pe mo?ia statulul Mu?e- 
teanca, intemeind aci catunul 
numit Pirladeni, pendinte de 
comuna Lacul - Rezif ; pana la 
1879 s'au improprietarit 5°^ lo- 
cuitorf ?i la 1882 s'a format 
satul $i com. Insura^ei. Locu- 
itoriT cunosc inca acest sat sub 
numele de Pirladeni. Are o 
$coaladebae{I, infiin^ata la 1880, 
intre^inuta de stat, frecuentata 
de 87 baep; o $coala de fete, 
intre^inuta de comuna, infiin^ata 
la 1 888, frecuentata de 34 eleve. 

Suprafafa satului e de 262 
hect., cu o populate de 340 fa- 
milif, sau 1 526 suflete; 367 case; 
9 circiumi; 1 moara de abun. 

Vite sunt: 820 cat, 5 asini, 
1 600 of, 6 capre §i 1 1 30 rima- 
torl. 

Sunt 50 stupf cu albine. 

Insura^ei, mahala, in com. rur. 
Pristolul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

InsurS^ei-Noi, mahala, in com. 
rur. Stingacea«ia, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

ln§elata, catun, al com. Neho- 
ia?ul, jud. Buzau, cu 40 locuitorl 
$i 10 case. 

ln§ela{il (Piatra-), munte stin- 
cos, in jud. Buzau, com. Neho- 
ia?ul, catunul Prundul. 

In^iratele, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova $i Constanta; 
ramifica^iunile sale se intind 



Digitized by 



Google 



lN?IRATELE 



91 



lNTORSURA 



printre afluen{i! de pe stinga 
a! piriulu! Sarai, ?i ce! de pe 
dreapta al piriulul Casimcea; 
se ridica pana la 305 m. ; este 
acoperit cu finefe ?i semanaturi. 

In§iratele, tret movile, situate 
in apropiere una de alta, spre 
N. de satul T^ard, pi. Ialo- 
mi^a Balta, jud. Ialomi^a. 

Intorsura, com. rur. t pi. Jiul-d.- 
mj., jud. Dolj. Re^edinfa la Se- 
gircea. A^ezata pe coasta dea- 
lului intorsura $i aproape de 
malul drept al riulut Dasna^uiul. 

Se invecine$te la E. cu com. 
Lipovul ; la V. cu comunele Si- 
li$tea-Cruce! §i Cioroia$ul ; la 
S., cu com. Urzicuja $i la N., cu 
com. Virvorul-Fintinelele. 

Limita linie! de N. incepe de 
la dealul Caprioarele, trece peste 
riul Banagiul $i Valea - Slodo- 
nuluT. Linia limit el de S. in- 
cepe de la Magurelele-cele-Dou* 
$i apoi trece peste Dealul- Va- 
lor. Limita liniel de E. incepe 
de la Brani$tea-ReoduluI $i trece 
pe la dealul intorsura. Limita 
linie! de V. incepe de la Ma- 
gura cu-Sipica $i trece Piriul- 
Jivanulu!. 

Terenul com. este acciden- 
tat in partea de V. de dealul 
Radovanul, inalt de aproape 
300 m., acoperit cu vi! $i pa- 
duri, $i care este §erpuit de 
ValeaRea $i Dasnafuiul. Al 
doilea deal este Dealul- Viilor, 
care are direc^iunea de la N. 
la S. §i este inalt cam de 1 50 m. 

Este udata de riul Dasna- 
{uiul cu aflaen^ii sat, pe dreapta 
Jivanul $i pe stinga Banagiul 
$i Valea-Rea, carl se varsa in 
Dasna^uiul, in dreptul cat. Ra- 
dovanul. 

Inainte, comuna era situata 
pe locul unde este azi bise- 
rica, insa din cauza invaziunilor 
turce$ti, s'a mutat spre S.-E. 



de biserica, unde se gase?te 
asta-zT. 

Se compune din doua c&t.: 
intorsura, catun de re§edint&, 
pe dreapta riulu! Dasna^uiul, $i 
Radovanul spre N.-E., pe stinga 
riulul Dasna^uiul, cu o popula- 
fiune de 1928 suflete; locuesc 
in 130 case $i 275 bordee. Sunt 
340 contribuabili. 

Are doua biserici: una in 
intorsura, fondata la 1780 de 
Constantin Sari Ene $i termi- 
nate la 1783, lucrata de zid $i 
avind hramul Sf. Imparaf! Con- 
stantin §i Elena; a doua este 
in cat Radovanul, cu hramul In- 
trarea in Biserica a Maicel- 
Domnulul, zidita de locuitor! la 
anul 1 867 $i terminate la 1870; 
sunt deservite de 2 preofi §i 3 
cintaretf. Are douS $col! mixte, 
una in intorsura §i a doua in 
Radovanul; cea din intorsura 
funcfioneaza din 1880 $i cea din 
Radovanul din 1889. Amindoua 
sunt intre^inute de comuna %\ 
frecuentate de 6i copil. 

JjJtiQ carte 31 persoane. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 228 locuitor! 
?i insured, iar dupa cea din 
1875 s'au improprietarit 25 lo- 
cuitor!. 

Teritoriul com. este de 12078 
pog., dintre car!: 9280 pamint 
arabil, 100 pog. fine^e, 600 pog. 
izlaz $i 2098 pog. padure. 

Mobile se numesc intorsura 
$i Radovanul. Cea d'intiiu, in in- 
tindere de 6645 pog. pamint 
arabil, cu venit de 90000 lei, 
aparfme Eforiei Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti, fosta a m&- 
nastirel Fedele?oiul ; a doua 
este a statului, in intindere de 
300 pog., cu venit de 10000 
lei, fiind data in loturi. 

Padurile: intorsura, in catu- 
nul $i pe mo§ia cu acela^i nume, 
in intindere de 300 hect., apar- 
{ine Eforie! Spitalelor Civile din 



Bucure?ti, fosta a manistire! 
Fedele$oiul; Radovanul, in ca- 
tun ul $i pe mo§ia cu acela?T 
nume, in intindere de 550 hect., 
apar^ine statulu!. Lemnul care 
predomina este stejarul ?i gir- 
ni$a; se gase^te ?i cer. 

Viile de pe mo§ia intorsura 
aparfin locuitorilor, iar cele de 
pe mo§ia Radovanul apar^in 
statului, fiind in intindere de 
224 pog., $i producind vin bun. 
Pe mo$ia Radovanul se afl& ca- 
riere de piatra. 

Se fabric^ rachiu in canti- 
tate de 1500 vedre anual. Este 
o moari cu abur! pe mo$ia in- 
torsura. 

Pe mo?ia intorsura sunt stine, 
unde se face brinzS. 

Transportul se face cu carele 
$i caru^ele pe calea judefean* 
spre Craiova, care strabate co- 
muna pe o lungime de 6 kil. 
§i pe alta comunala-vicinalS in in- 
tindere de S kil. 

Circiumi sunt 7 in Radova- 
nul $i 4 in intorsura. 

Intorsura, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. intorsura, 
resedin^a primariei. Are o po- 
pulate de 1478 suflete; locuesc 
in 100 case $i 180 de bor- 
dee. 

Intorsura, deal, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura, 
pe care este a^ezata comuna 
?i prin care trece limita de E. 
catre com. Lipovul. 

Intorsura, mosie, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura, 
in intindere de 6645 pog., cu 
venit anual de 90000 lei. Apar- 
{ine Eforie! Spitalelor Civile din 
Bucure?ti. 

Intorsura, padure, jude^ul Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Intor. 
sura, pe mo$ia intorsura. 



Digitized by LiOOQ IC 



tNTRE-BORCE 



92 



In-vIrf-la-pietricica 



Intre-Borce, munte, jud. Su- 
ceava, ce ocupa al doilea loc 
in inatyime din judef, avind 
1834.6 m. altitudine; aflator in 
com. Borcea. 

Intre-Dealuri, munte, in com. 
Malini, jud. Suceava. 

Intre-Poduri, padure a statulul 
in intindere de 770 hect., ju- 
de^ulllfov. VezI Caldaru^ani, pa- 
dure. 

Intre-Prahove, vechie numire, 
pana la anul 1881, a satulul 
Azuga de azl, sau a localita^el 
unde apele Azuga $i Prahovi^a 
se intilnesc spre a forma valea 
Prahovei, jud. Prahova. 



O data cu deschiderea ga f ef 
s'a dat acestel locality numi- 
rea de Azuga, dupa valea ce 
din timpurl indepartate poarta 
acest nume. 

intre-Raze§I-§i-Poduri, padure 
foioasa, jud. Bacau, pi. Munte- 
lul, com. Podurile; are o intin- 
dere de 600 hect. ?i este su- 
pusa regimulul silvic. 

Intre - Rlmnice, numire vechie 
a comunel $i cdtunului Jitia, 
plaiul Rimnicul, de la situafia 
sa la confluenja riulul Rimni- 
celul, socotit ca un izvor al riu- 
lul Rimnicul $i Rimnicul-Sarat; 
asta-zl se da aceasta numire 
unul catuna$, ce se afla la con 



fluen^a lor, situat la apus de 
catunul de re$edin{a, Jitia. 

Intre-Sibicee, cdtun, al comunel 
Mlajetul, jud. Buzau, cu 90 lo- 
cuitori $i 20 case, situat pe Va- 
lea SibiciuluT. 

Intunecatei, pise, in com. Go- 
le$ti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Invaluitele, lac, injud.Ialomi^a, 
insula Balta, teritoriul comunel 
Dichiseni, pi. Borcea. 

in-virf-la-PIetricica, numire ce 
se ma! da virfulul Surde^ti din 
com. Breaza-d.-s., plaiul Pra- 
hova, jud. Prahova. 



Digitized by LiOOQ IC 



Jacota, sat, pe mo$ia cu acela?! 
nume, jud. Suceava, com. Ple- 
$e$ti. A$ezat pe un podi$ co- 
prins intre Dealul-Cioatelor ?i 
Dealul-Mare. Are o populate 
de 38 familif, saQ 158 suflete, 
din carl 78 contribuabil!. Lo- 
cuesc Jn 45 case. 

Vatra satulul ocupa 4 falcl 
$i 5 prajini. Mo$ia e proprieta- 
tea d-luf Iordache Iura?cu, §i 
are 630 faldf, din carl: nofalcl 
cultivabile, 200 falcl padure, 
130 falcl fina$, restul calamine 
$i locurl prea pu{in productive. 

Improprietari^I in 1864 sunt: 
9 frunta§I, 7 palma$T §i 10 co- 
da?!, stapinind 57 ftlcl, 45 prj. 

Are o biserici de lemn, a- 
dusi din Leucu$e?ti de fra^ii 
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria 
Mare. 

§coala din Ple$e$ti serv& $i 
acestul sat. 

Jahalea, sat, jud. Suceava, com. 
Bogdane^ti, pe mo§ia Baia, a- 
§ezat pe piriul cu acela^i nume. 
Are o populate de 49 familil, 
sau 191 suflete, din can 33 con- 
tribuabil!. 

Vatra satulul ocupa 22 ftlcl. 
Improprietari^f in 1864 sunt: 
14 palma$I §i 12 coda$T, stapi- 
nind 30 falcl. 

Biserica §i $coala din Risca 



servesc $i acestul sat. Un drum 
principal duce la Bogd£ne$ti 
(2 kil.). 

Jahalea, padure, de diverse e- 
sen{e, jud. Suceava, com. Bog- 
d&ne$ti. 

Jale^ul, riU, izvore^te de sub poa- 
lele mun^ilor com. Runcul, pla- 
iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-I 
sunt formate dintr'un singur iz- 
vor; ia direcfia de la N. spre 
S., la com. Balace^ti se impre- 
un& cu riul Bistrifa; se varsa in 
Tismana, in dreptul c&t. Rogo- 
jelul ; comunica^ia pe acest riu 
se face pe 2 podurl de lemn, 
unul a§ezat in dreptul malului 
Grosul, com. Balace^ti, iar cel- 
l'alt in dreptul c£t. Varjul, pen- 
dinte tot de Bal&ce$ti. 

Jap^a-lnfundata, viroagtt, jud. 
Braila, pe teritoriul com. Va- 
deni ; incepe din dreptul hal- 
tel V£deni ; curge spre S.-E. ?i 
se impreunS cu viroaga Zagna, 
la 800 m. de satul V&deni. 

Jap§ea, vale, jud. Buzau, com. 
Gavane$ti ; serva ca suhat. 

Jarcale^i, at tun, pendintede com. 
Florul, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe dealul $i valea Rogo- 



jineT, la 4 kil. spre S.-V. de 
re$edin{a comunei. Are o po- 
pulafiune de 120 locuitorl, din 
carl 20 impropriety^! dupa le- 
gea rurala\ pe proprietatea d-lul 
H. Caracostea. 

Jarcaleji sau Meletia, cdtun, 
pendinte de com. Pfetrele, pi. 
Marginea, jud. Vla$ca. 

Jarcale^i, numire ce mal poarta 
cdtunul $tefane$ti, jud. Teleor- 
man, pi. Tirgulul, com. Anto- 
ne$ti. 

Jari^tea, com. rur,, in jud. Putna, 
pi. Girlele, situata mal la vale 
de Padureni, de care este des- 
pairs prin piriul Vars&tura- 
Mare, la S kil.de re$edin{a sub- 
prefecturel $i la 17 kil. de ca- 
pitala judefului. 

Este udata, afar* de piriia^ul 
V&rsStura-Mare, ?i de Cacaina 
(canalul tras din Putna). 

Are o populajiune de 466 fa- 
milil, sau 1880 suflete, din cari 
395 contribuabill. Locuesc in 
491 case. 

$tiu carte 501 persoane. 

Are : doua biseridf parohiale, 
una cu hramul Adormirea ?i a 
doua cu hramul Duminica-Tu- 
tulor-Sfinfilor; doua. $coale, una 
de b&e{T, construita de comuna 



Digitized by 



Google 



JARl^TEA 



94 



JAVRENI 



?i frecuentata de 76 elevl ?i a 
doua de fete, frecuentat& de 26 
eleve. 

Budgetul com. e de 14904,05 
lei la veniturl ?i de 14681,83 
lei la cheltuell. 

Locuitoril posedS : 60 pluguri 
de lemn $i 42 de fier, 1 ma- 
rina de bStut porumb (cu ma- 
nivel£), 3 grape de fier. 

Vite sunt: 338 bol, in vacl, 
56 cal ?i 77 porcl. 

Comerciul se exerciti in com. 
de 8 persoane. 

Jari^tea, deal, in raionul com. 
Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, pe care se cultiva vie §i 
sunt livezl de prunl. 

Jari^tea, deal, cu direcfia de la 
N. la S., jud. Prahova, plaiul 
Teleajenul, com. Star-Chiojdul; 
cade in partea de N. a com. 

Jari§tea, munte, in jud. Buz&u, 
com. Nehoiul, intre Impistritul, 
Cumpenile ?i riul Buz£ul. ServS 
ca izlaz. 

Jari^tea, mosie, in jud. Buz£u, 
com.Nehoia^ul, c&tunele : Broas- 
ca, Bonful $i Gura-Siriulul, care 
se intinde intre piriul Nehoiul, 
riul Buz&ul, pir. Siriul §i mun- 
tele Monteorul, format din tru- 
purile : Bonful, Malul - Capril, 
Spedi§ul-NehoiuluI, Impistrita, 
Gherghel&ul, Virful-Jari^tel ?i 
parte din muntele Monteorul. 
Are 3200 hect., din carl: 52 
hect. curaturl, 270 finea{&, 3 
hect. livezT, 140 hect. izlaz ?i 
restul padure. Pe aceasta mo?ie 
se afla apele minerale Gura-Ia- 
dulul ?i alte sorgin^i mal mid. 

Jari^tea, pfidnre, in jud. Buz&u, 
com. CaTina, c&t. Piatra-Corbu- 
lui ; face un corp cu padurea 
Virful-Corbului de pe mo?ia Cor- 
bul (Floreasca); are 230 hect. 



Jari§tea, numele a doud parohii, 
in jud. Putna, pi. Girlele, com. 
Jari?tea, avind dou& bisericl pa- 
rohiale, una cu hramul Ador- 
mirea §i a doua cu hramul Du- 
mineca-Tutulor-Sfin^ilor, ambele 
in Jari?tea. 

Jarostea, sat, facind parte din 
com. rur. Z&voeni, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, situat la N. 
com., la 3 kil. de satul Zavoeni, 
urde este re?edin{a comunei. 
Are o populate de 137 suflete; 
o bisericS, fondata la 1885. 

Jarostea-Fagilor, padure par- 
ticulars, supusi regimulul silvic, 
in raionul com. Recea, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. 

J agar a, fezer, jud. BrSila, situat 
in ostrovul Iapa, la S.-V. de 
lezerul Balaia; se impreunei cu 
Dobrele; in el d& jap$a Larga. 

Jaghioara, canal, jud. Br&ila, in- 
cepe din Jaghia; se indreapta 
c&tre S.-E., dup& ce ocole^te 
Li$i{arul; spre S. da" in Otmocul. 

Jalaboiul, suburbie, in Foc^ani, 
desp&rjirea I, jud. Putna. 

J^n^a§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Fige^elul, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. Cade la V. de 
comunS, intre girlele : Faurul $i 
Plapcica. Are o populate de 60 
locuitori. 

Jarlaul, viroaga, jud. Braila, plea- 
ch din viroaga Zagna, aproape 
de hotarul desp£r{itor intre Do- 
meniul Brailel §i mo§ia Cimpi- 
neanca. Seaflclpe teritoriul com. 
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de 
satul Vadeni. Parcurge o dis- 
tant de 1 kil. de unde se bi- 
furca: o parte mergind spre V. 
pe mo$ia Cimpineanca, unde 
se plerde, iar alta" parte mergind 



sP r e S.-E, p£n£ pe mo?ia Izlazul, 
pe o distant de 4V2 kil. 

J&vreni, com. rur., jud. Bac&u, 
pi. Trotu^ul, situate pe malul 
sting al Trotu^ulul, la limita 
judefulul Putna. Este alc&tuit& 
din 6 c£tune : Javreni, re?edin{a, 
pe piriia^ul Chilia, d'a stinga 
Trotu^ulul; Floce^ti, mal spre 
N.-E. ; Heltiul, mal la S., (intre 
acesta ?i J&vreni se afla* satele 
Corbul ?i Vrinceni ale comunei 
Bogdana), Boi$tea - BoiereascS, 
Boi§tea-Raze$asc& 51 Boi^tea- Ga- 
lin, pe valea Trotu^ulul. 

Are o populate de 297 fa- 
milil, sau 1007 suflete: 461 
bSrbap $i 546 femel; 984 Ro- 
minl, 14 Unguri, 4 FrancezI $i 
5 Izraelifl; 989 de protecjiune 
romina\ 14 ungara. %\ 4 francezS, 
810 agriculton, 2 meseria§I, 5 
industrial, 4 comercianfl, 4 pro- 
fesiunl libere, 25 muncitorl $i 
7 servitorl. Locuesc in 583 case. 
Sunt 246 contribuabill. 

Are 4 bisericl: dou& in Ja*- 
vreni, a treia in Heltiul $i a 
patra in Boi$tea-Boiereasc£, de- 
servite de 2 preojl ^i 5 cinta- 
re{I; 5 circiuml;3 mori de apa. 

Dup& legea ruralS din 1864, 
s'au dat, la 47 locuitori, 156 
falci $i 40 prajini p&mint in 
improprietarire. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de peste 3500 hect. 

P£durile ocupa mal mult de 
2000 hect. din care a statulul, 
Heltiul, este de 1424 hect., iar 
a d-lui A. Jura^cu, de 37ohect. 

Proprietarl marl sunt: Statul, 
cu mo?ia Heltiul §\ d. Al. Ju- 
ra§cu, cu mo^ia Floce^ti. 

Viile a caror culture este in- 
semnatS, au o intindere de 
91.53 hect. 

Vite sunt: 48 cal, 581 vite 
marl cornute, 168 porcl, 49 ca- 
pre $i 1298 ol. 

Budgetul comunei e la ve- 



Digitized by 



Google 



jAVRENI 



95 



jepi-mar! 



nitur! de let 7092, ban! 29 $i 
la cheltuel! de lei 2460, bam 55. 

Comuna este strabatuta de 
ca! vecinale-comunale, care o 
Ieaga cu Ripile $i cu cele -l'alte 
comune invecinate. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulu!, 60 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, re$edin{a pla$ei, 23 kil. ; 
la com. Bogdana 7 kil. ; la 
Caiuful, unde este stajiune de 
drum de fer, distanja este de 
7 kil. 

J&vreni, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$ $i re?edin^a comune! cu 
acela^I nume, situat pe Dealul- 
Javrenilor $i pe $esul Trotu- 
$ulu!, d'a stinga. Are o popu- 
late de 108 famili!, sau 401 
suflete; 2 biseric!, cladite de 
locuitor!, din can una vechie 
de peste 150 de an!$i ambele 
deservitede 1 preot?i 2cintare{l; 
2 circium!. 

Vite: 15 cal, 167 vite mar! 
cornute, 99 pore! $i 37 capre. 

Javreni, secfte, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, satul Hirja, com. cu 
acela$! nume. 

J&vreni, deal, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$ul,' com. Javreni, pe care se 
afla situat satul Javreni. 

Javreni, pddure foioasa, jud. Ba- 
cau, pi. Trotu$ul, com. cu ace- 
ia$! nume; are o intindere de 
715 hect. ?i e supusa regimulu! 
silvic. 

Jdera, braf, (prival), in insula 
Balta, teritoriul com. Cocargea, 
pi. Borcea, jud. Ialomtya. 

Jegalia, com. rur.> in jud. Ialo- 
mtya, pi. Borcea, situara intre 
com. $ocariciul $i Gildaul. 

Se compune din satele Jegalia 
§i Beilicul. 

Teritoriul comune! se intinde 



din Dunare, spre N., pe cimpia 
Baraganul, in apropiere de calea 
ferata Bucure$ti-Fete$ti. Mo§ia e 
proprietatea statului, numita Je- 
galia $i Deleanca, iar inainte 
Brinzeni $i are o suprafafa de 
23000 hect., din car! : 7000 hect. 
balti$, 100 hect. izlaz $i 15000 
hect. pamint de cultura. Mo?ia 
finea inainte de secularizare de 
Manastirea - Dealulu!. Pe terito- 
riul com. e! se ma! afla, afara 
de com. Jegalia $i com. §oca- 
riciul $i Gildaul. 

Se arendeaza cu 148000 le! 
anual. 

Are o popula^iune de 378 
familii, sau 17 1 3 suBete ; o $coa- 
la mixta, frecuentata de 90 elevi, 
cu local propria cladit de co- 
muna ; doua biseric!, deservite 
2 preoflf $i 4 dascal!. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 328 locuitor!; 
in anul 1878, s'au mal impro- 
proprietarit 9 locuitor!; se ma! 
gasesc neimproprietarit! 60. 

Teritoriul comunel este udat 
de Dunare, Borcea $i de lacu- 
rile : Jegalia, Pucioasa, Vlas- 
ceana, Matasea, Stinghea, Cur- 
tinescu, Strimba ?i Mistrea^a. 
Bra^e, carl pun in comunicafie 
Dunarea §i Borcea cu lacurile, 
sunt: Nestea, Beilicul, Calfunul, 
Nemo^tiul §i Posmocul. Vaile, 
ce brazdeaza teritoriul comune! 
sunt : Jegalia, Rusul, Pu^ul-lu!- 
$erban, Sacaua, Cangea $i Puful- 
Calugarulul. 

Veniturile $i cheltuelile sunt 
de peste 6000 le!. 

Jegalia, sat, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, pendinte de com. cu 
acela$! nume, situat pe malul 
de E. al laculu! Jegalia §i pe 
{annul sting al Borci!. 

Aic! este re$edin{a primarie! 
$i a judecatoriei comunale. 

Are o populate de 1042 su- 
flete ; o ?coala primara mixta, 



frecuentata de 90 elev!; o bi- 
serica, zidita la 1840, deservita 
de 1 preot ?i 2 dascal!. 

Linga sat, peste lacul Jega- 
lia, este un pod de lemn, ce 
pune in comunica^ie satul Bei- 
licul cu Jegalia. 

Jegalia, lac, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, pe {annul sting al bra- 
{ulu! Borcea ?i la sudul vai! Je- 
galia; are forma unul semi-cere 
deschis spre E. in care se afla 
satul tot cu acela$! nume. A- 
cest lac comunica cu Borcea 
prin tre! braje. Bratul (privalul)- 
cel Mic, Bra^ul-cel-Mare $i Bra- 
{ul-Gildaului. 

Jegalia, vale, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, ce se intinde de linga 
satul Jegalia spre N., brazdind 
cimpia Baraganulul. Este singura 
vale care intrerupe suprafafa 
plana a Baraganulu!. Aceasta 
vale, care are o Intindere de 35 
kil. $i o adincime de aproape 10 
m., a fost albia unu! riu, ce i?i lua 
na^tere din partea de N. a Ba- 
raganulul ?i se varsa in Borcea. 
In partea de S. a vai! este la- 
cul cu acela?! nume. 

Pe malurile vai!, linga satul 
Jegalia, se afla ma! multe sa- 
paturi, ce ati servit pe timpul 
razboaelor intre Ru$I $i Turc!, 
a apara intrarea pe bratul Gura- 
Bali!. 

Jepi, riU, izvore^te de sub pis- 
cul cu acela?! nume, com. Pre- 
dealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra- 
hova. Curge de la V. spre E. 
$i se varsa in riul Prahova, pe 
{armul drept, la S. de cat. Bu$- 
teni. Valea pe care curge acest 
riu se nume^te de locuitor! Va- 
lea-Jepi!. 

Jepi-Marl, pise, jud. Prahova, 
inalt de 2195 m. d'asupra ni- 
velulu! Mari!-Negre, alatur! cu 



Digitized by 



Google 



JEPI-MICl 



96 



JIBLEA 



Piatra-ArsS, jud. Prahova. A- 
cest pise e colfat $i pr&p&stios. 
Despre riul Ialomifa clina e 
dulce ?i pe ea cresc o mul^ime 
de jnepf sau jepl, de unde i 
s'a §i dat numele. 

Intre Jepi §i Piatra-Ars£ sunt 
ni$te ml&$tinl, carl poarti nu- 
mele deLaculRo^u. 

Acest munte, impreunS cu 
Jepi-MicT, cu Ri^nova, Sorica, 
Dutca $i Cump&tul, se stipine^te 
de la 15 August 1882 de M. 
S. Regele Carol I, prin cum- 
p&r&toare f£cut& de la d-1 N. 
Crefulescu. 

Jepi-Mici, pise, jud. Prahova, in 
masivul Bucegilor, alatur! cu 
Piatra-Ars&. 

La anul 1846, ambil Jepi aii 
fost m&sura{I de Inginerul Geor- 
ge Fischtum, trimis de marele 
Postelnic loan Al. Filipescu. 

Jerava^ul, piriu, ce curge prin 
pi. Tirgul $i Corodul, jud. Tu- 
tova. Izvore?te din com. Obir- 
?eni, curge de la E. spre V. $i 
?i se vars& in stinga riului Bir- 
ladul, dup£ ce formeazS pu{in 
marginea despaj-fitoare intre pi. 
Tirgul ?i plasa Corodul. Pri" 
me?te pe dreapta piraiele : Ri- 
pa - $earpelul, BalSne^ti, Finti- 
nele ?i Docani ?i pe stinga pi- 
raiele : Vinderei, Miroasa, Birzo- 
e$ti, Lunge^ti $i B5l&b&ne$ti. 

Jercalai, catun, faxind parte din 
com. urb. Urla^i, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Are o bisericS, fondatS la 
1 804, cu urm&toarea inscrip^ie : 

In numele Domnului nostni Iisus 
Christos, biserica ridicatS. de robul lui 
Dumnczeu Gheorghi^a Urla^eanu, la anul 
1S04, lulie 10. S'a rcparat la anul 1840. 

Jercova^ul, deal cu vil, in com. 
rur. Bresni^a, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedinfi. 



Jerdaul, deal, in jud. Gorj, com. 
Anini^ul, plaiul Novaci. Se in- 
tinde de d'asupra satului Ani- 
ni$iul-din-DeaI, spre N., termi- 
nindu-se in Plaiul-Mare al c&t. 
Heri$e$ti, com. Novaci. 

Jereapanului (Piciorul-), mun- 
te, in com. Bro$teni, jud. Su- 
ceava. 

Je^ul, catun al com. Nehoia?ul, 
jud. Buz&u, cu 220 locuitort ?i 
40 case. 

Jghiabul, piriias, jud. Bac&u, pi. 
Tazl&ul-d.-s., com. B3s&$ti, care 
izvore?te din Stinca-Cr&p&turel 
?i se vars& in Lunda$. 

Jghiabul, virf de deal, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazl&ul-d.-s., situat la 
E. comunel B£s£?ti, ?i imbr&cat 
cu p&durl. Face parte din $ira 
dealurilor ce despart Tazl&ul- 
Mare de Bistrija. 

Jghiaburile,</^/,in jud.Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa, situat ling& satul Calul. 

Jiana-Mare, com. rur., ?i sat in 
jud. Mehedin^i, pi. Blahnija, la 37 
kil. de ora?ul Turnul-Severin ; 
este situate peloc polejnic. Sa- 
tul formeazci comunS cu satul 
Jiana-VechTe, avind 1200 locui- 
roril ; 1 89 contribuabilT ; loeuese 
in 250 case. 

Locuitortf posedS : 60 plugurT, 
no care cu bof, 14 c&ru{e cu 
cal ; 116 stupl. 

Prin com. trece ?oseaua FIS- 
minda-Jiana-Mare-Balta- Verde. 

Are 2 bisericl, deservite de 
2 preoflf $i 4 cintarep ; o $coal& 
condusS de I inva^&tor, frecu- 
entata de 30 elevf. 

Budgetul comunel e: la ve- 
niturl de 3936 lei, iar la chel- 
tuelT, de 1523 lei. 

Vite: 760 vite marl cornute, 



48 cal, 1000 ol $i 700 rimS- 
tori. 

Jiana-Mare, baltd, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Blahnifa, com. rur. 
Jiana-Mare. 

Jiana-Vechie, sat, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Blahnifa, com. rur. 
Jiana-Mare. 

Jianca, lac> jud. Vla$ca, din 
josul satului Malul, pe propri- 
etatea Paraipani, in valea Du- 
n&ref. 

Jianca, sau Jianul, proprietate 
nelocuitS, ce aparfine d-lul Dr. 
I. Niculescu, pendinte de com. 
Bulbucata, jud. Vla?ca ; are o 
suprafa^S de 100 hect. 

Jianca, pddure, supusi regimulu! 
silvic, com. B&lile$ti, pi. Riurile, 
jud. Muscel, in intindere de 
290 hect., avind ca esenfe : stejar, 
fag, carpen, jugastru ?i paltin. 

Jianul, catun, jud. Arge?, pi. Pi- 
te?ti; face parte din com. rur. 
G&vanul-Valea-Rea. 

Jianul, petic de pddure, de ste- 
jar, in supra ta^a de 72 hect., 
72 aril, situat pe proprietatea 
statulul Gi§te?ti, jud. Vla$ca, 
pi. Neajlovul, com. Gi$te?ti-Ro- 
minl, situat la col^ul mo^iel lingS 
citunul Coteni sau Ilfovaful. 

Jianul, pddure a statulut in in- 
tindere de 75 hect., pendinte de 
com. Fundeni-Mitreni, pi. Olte- 
ni{a, jud. Ilfov. 

Jianul, vale, la N., decom. Ur^i, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se vars* 
in girla Cungri^oara, tot in 
raionul com. Ur?i. 

Jiblea, com. rur., pe malul sting 
al Oltulul, jud. Arge^, pi. Lo- 



Digitized by 



Google 



JIBLEA 



97 



JIDAVA 



vi$tea, la 17 kii. de com. rur. 
$uict, re^edin^a subprefecturel, 
$i la 59 kii. de Pite^ti. Se com- 
pune din 2 sate: Jiblea $i Pa- 
u$a, avind peste tot 911 locui- 
torl, din carl 165 contribuabill. 
Are 2 biseric!; 2 $colI primare 
rurale, una de b&eflf $i alta de 
fete. 

Budgelul com. e de 2230 lei 
la veniturl $i de 1488 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt: 467 bol $i vacT, 
39 caT, 622 ol, 36 capre $i 197 
rimatorl. 

Pe teritoriul acestelcom., pe 
marginea Oltulut, se ma! recu- 
nosc r£m£$itele unel cetajl §i 
ma! multe movile, probabil in- 
tariturf din timpul razboaelor 
cu Turcil de la sftr§itul veacu- 
luT trecut. 

Jiblea, sat, pe malul sting al 01- 
tuluT, jud. Arge§, pi. Lovi?tea, 
cam in dreptul bailor Calima- 
ne$ti din jud. Vilcea. Are 1825 
locuitor! ; o bisericd, cu hramul 
Adormirea, cu 2 preoflf 51 1 
cintaref, o $coala primari ru- 
rala de bae{I $i de fete. Aid 
este re$edin{a com. rur. cu a- 
cela§I nume. 

Jiblea, stafie de drum-defer, }ud. 
Arge?, 16 kii. depart e de Rim- 
nicul-Vilcei, pe linia R.-Vilcil- 
Riul-Vadulu!,granita spre Tran- 
silvaaia. Serve$te de stafie pen- 
tru baile Calimane?ti, care sunt 
peste Olt, in Vilcea. 

Jiblea, mo fie a statuluT, cu intin- 
dere de 10250 pog., din carl 
8000 pog. padure, jud. Arge$, 
pi. Lovi§tea, arendata anual cu 
19050 lei. Pe mo$ie sunt: 8 
morl §i pive ; case de arenda? ; 
raagazil; povarnS, etc. 

Jicnifa, sat, jud. Mehedinti, pi. 
Motrul-d.-s., com. rur. CazSne^ti. 



Jidanul, iaz, linga satul Podul- 
Jijiel, com. Goiae^ti, pi. Brani§tea 
jud. Ia$i; se scurge in apa 
Dobravatul. 

Jidanul, iaz, format din piriul 
Hucul, in fa^a hanulul de la 
Petro^ita, com. Badeni, pi. Bah- 
luiul, jud. Ia$i. 

Jidanului (Girla-), girlifd, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul comunel urbane Chilia- 
Vechle, in partea N. a pla?el 
§i centrala a comunel; are o 
directfune generala de la N.-V. 
spre S.-E. ; pune in comunica^ie 
grindul Chiliel cu balta Saon 
sail Babina ; este inconjurata cu 
stuf; 2 l !i kii. lungime. 

Jidanului (Piriul-), piriti, in jud. 
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Bistricioara; izvore$te din partea 
N., a ramurei munfilor Magura- 
Heghe^ul, din grupa Ceahlaului ; 
se varsa pe partea dreapta a 
riulul Bistricioara, aproape de 
gura piriia^ulul Grin{ie$ul-Mare. 

Jidava. La o jumatate ora de- 
parte de Cimpulung, jud. Mus- 
cel, spre $., pe o cimpie intinsa 
$i frumoasa, inchisa intre dealurl, 
se afla ruinele lagarulul roman 
de la Jidava, cunoscute de popor 
sub numcle de Jtdova, Gradi$tea, 
Uria$a, pe mo$ia Gradi^tea. 

Este intcrcsanta aceasta stafiune ro- 
maua — scrie d. Gr. G. Tocilescu — !n- 
tr'u regiune undc nu se banuia a fi pa- 
truns si stapinit RomaniT si care nc re- 
vela, in acelasY timp existenja unut drum 
roman, care pornca de la Dunare (linga 
Mamlnda) jud. Teleorman, trccea pe 
linga KuMi-de-Vf de, Pitc^ti, Cimpulung, 
Inainta pe la Cetatea-lui-Ncgru-Voda, de 
pe Dlmbovija tn sus, pana in Transil- 
vania. 

Ill urma sftpaturilor ftcute 
acum 10 anl, d. Butculescu a 
gasit in intericrul lagarulul mal 
multe obiecte romane : arme, 



monede, unelte casnice, precum 
$i caramizl cu inscripfiunl la- 
tine. 

Pe una din caramizl, d. Gr. 
G. Tocilescu a citit urmatoarele 
mime de soldaflf: Georgius, Ci- 
nedus, Candidus; apoi indica- 
^ia : Castr(is) N(umerum) XVI. 

Cu o mica cheltuiala s'ar putea ex- 
plora tot lagarul si regasi — zice d. To- 
cilescu — inscripfiunl de la poarta Cas- 
trului al carul nume poate sta ascuns 
acolo sub gramezile de pietre si moloz, — 
si apoi adaoga: Aflarca Cimpulungulul 
in preajma chiar a lagarulul roman, ne 
face a banui existen^a unut municipiu 
sau colonie, din care s'a nascut si pre- 
facut orasul de asta-zt. 

Ruinele Jidavel, a^ezate in 
marginea drumulul, formeaza un 
drept-unghiti, avind latura de 
N. de aproape 120 pa$I; iar cea 
despre E. cam de 160 pa$I. 

Zidul Jidavel este de acela$I 
ciment ca al ce tailor de pe 
linga Dunare $i din Oltenia. 

In centrul citadelel se vad 
ruine carl arata mal multe des- 
par^irl de camere: aci, cum se 
vede, locuiau aparatorit muni- 
cipiulul. Locul unut pu{ mare 
se vede alaturea cu aceste ru- 
ine : rezervor de apa in timpul 
blocarel fortare^el. Tradi^ia zice 
ca erau doua in carl Dacil au 
aruncat averile lor. Sub aceste 
ruine se crede a fi apeduce ?i 
suterane, zice Bolliac, in «Itine- 
rariul» sSu. 

Fortarea^a era inconjurata cu 
$an{url foarte adinci. Aceste 
$an{uri formau in jurul et un 
semi-cere ale carut capete da- 
deau in albia riulul. 

Din construcfia ^antulul ur- 
meaza ca capatilele lui au avut 
doua marl stavilare pe unde se 
umplea §i se de§erta $an{ul for- 
tare^el la nevoie. 

De la Jidava, spre E., merge 
cine-va la Tirgovi^te; iar spre 
V. la Curtea de-Arge$. Pe aci, 



CMS. Uar*U Diefivw G^ogr^U. Yd. IJ 



13 



Digitized by LiOOQ IC 



JIDENI 



98 



JIDENI 



zice C. D. Aricescu, de la 
care imprumutam acestea, sub 
ductl Rominl $i DomniT Ba- 
sarabT, a existat un drum mare 
$i frutnos, care unea resedinfa 
lu! Negru cu a luT Mircea, Cur- 
tea-de-Arge? cu Tirgovi^tea. 

C. D. Aricescu susjine ca 
Jidava este cetate daca ?i i$i 
bazeaza aceasta credinja pe mul- 
tele monede dace ce s'au aflat 
in ruinele Jidavei (ale Citade- 
lel) $i apol se intreaba: Ce 
cauta aceste monede dace aci, 
daca, inainte de Traian, n'a fost 
o cetate daca, sau macar lo- 
cuin^e de Daci? 

Luptele de sub zidurile Jida- 
vei. Negru- Voda, dupa ce-$I ca- 
patui oastea trebuincioasa, se 
puse in fruntea el %\ pleca, zice 
tradifia. In oastea lul erati tot 
felul de oamenl: Sa?T, Ungurl, 
Nemp ?i RomtnP, insa Rominif 
trei par{! ?i Papi^tii o parte. 

Si ort pe unde trecea Ncgru-Voda, 
Romlnit 11 Intlmpinau cu ramurt vcrzt, 
si in urart de bucurie 11 inso^cau multa 
calc, striglnd : Osana celut ce vine Intru 
numele Domnulul, cu Libertatea si Bu- 
curia. 

Ast-fel veni NegTu pana la Zarnesti, 
unde se porni cu toata curtea si ostasit, 
si trimise pe Dan, fiul s2.fi. eel mat mare, 
cu alpt, din familia lut, si cu cl^Y-va 
flacat, pana la ColrJ si pana la Ora^iT, 
ca sa opreasca in loc pe tofj calatorit, 
can se urcau din {ara, on coborau din 
munte, si sa-Y ia cu dinsit, ca sa nu 
dea de stire Tatarilor, vrlnd sa-t apuce 
fara veste (Tatarit ocupasera cetatea JU 
dova). 

§i iata ca si toate satele de sub mun- 
jii nostri luasera de stire, si eseaii de prin 
toate gaurile plaiurilor sa vie Intra in- 
tlmpinarea vecbiului lor staptn si parinte 
si sa dea mina de ajutor Mlntuitorulut 
mosiet stramosestt. 

Negru Impana toate potecile plaiuri- 
lor si ale muscelelor cu nil codrilor ca 
sa privigheze toate miscarile Tatarilor 

si sa le taic drumurile. 

» 

$i dupa ce se mat opri pu^in la Na- 
maesti ca sa rasulle caiT, si sa 'sY mat 
ascur,a sabiile si lancile si securile, apoT, 
cind era soarele la chindie : «Cu Dum- 
nezcu inainte !» striga Negru. 



Iar Negru se opreste cu calul sau 
drcpt pe locul pe care sta astazt sfintul 
Altar al manastiret din Cimpulung, (aci 
era poiana lucie) si cere o lancie de la 
un ostean, si, de calare, o tnfige In pa- 
mint, in cit a intrat d'o palma dom- 
neasca. 

A pot descSlica Negru si toata oastea 
sa si inghenuchie Negru linga lancea 
infipta in pamint, si-si scoate caciula 
{urcaneasca si toata oastea face ce face 
el. $i se ruga Negru si zice : Maica 
Domuulut, tu care at nascut pe mlntui- 
torul lumct, ce por^ile Iadului le-at sfa- 
timat si pe Adam eel cazut 1'aT ridicat 
din groapa, roaga-1 fierbinte, cum te 
roaga acum toata* oastea mea si toata 
romlnimea, prin mine, roaga-1 sa-mt a- 
jute ca s& cura^ de spurcteiuni Mosia 
parin^ilor. Pentru crucc ma lupt eu si 
'rj voiu face {ie iocuin^a sfinta in nu- 
mele tau. 

$i st-a facut semnul crucet de trei 
ort si toata oastea asemenea. 

§i a nipt Negru lancea din fa^a pa- 
mlntulut ca sX se stie locul undo era 
sa se inal^e biserica NascStoarci de Dum- 
nezeu. 

^i a zis Negru oastet sa imbucc ceva 
si sa aromezc pu^in, pana la cintatul 
cocosulut. 

Si iaca ca clnta cocosul pentru intiia 
oara si Ncgru-Vocvod detc semnalul de 
plecare; si tojt incalicara, iar pedestrii 
apucara inainte, cact sunt trupul oastet, 
iar calarepi, aripele. 

§i la Apa-Sarata, dupa ce urcara d'a- 
supra, iuccpura" to^ii buciumii mari si 
mici (cct mart de alama si cet mict de 
lemn), inccpura a trlmbi^a de te lua fiort 
din crestet pana in talpi, par'ca ar fi 
fost trlmbi^ele Arhangelilor la a doua 
tnviere. 

^i la sunetul buciumilor respunsera 
vaile si dealurile ecle gaunoase si au- 
zira cet din Romula si in^elesera ca se 
apropie Mesia-Negru. 

^i esira batrinit si mucrile si copit 
cu lumint de seu si de mesteacan pen- 
tru intimpinarea Domnulut, bucurlndu-se 
si striglnd: Osana celut ce vine tntru 
numele Domnulul. Binc-cuvlntat fie nu- 
mele hit Negru ce vine cu pacca si bu- 
curia. 

$i a zis Radu-Negru sa treaca mue- 
rile cu batrinit si cu copiit pe dealul de 
d'asupra bisericet de la Apa-Sarata, (unde 
a fost ocna de sare) ca sa fie la adapost 
si asigurare in timpul luptet. 

Si Rominii la vuetul malurilor ce 
rasunaii de sunetul buciumilor si al stri- 
gatelor, apucara, unit sacurea, aljit coa- 



sa, al^t toroipanul, alr^t chiar armele pa- 
glnilor, care se trezira, unit in slngele 
lor, al(iY In urletul clopotelor si alrpt in 
(ipetele ucisilor si uclfatorilor. Paglnit 
pterdura mingle, s'amerln^ara si Incepura 
a se omori et intre el. 

Retevciii de teiu,~~fttrfga ostoanul de 
cite ort ridica sacura, ort parol, ort lan- 
cea, ca sa dea. 

Miriste de meiii, — raspundea Romlnul, 
oprind lovirea si trccthd In partea Ro- 
mlnflor 

§i nu (inu mult lupta, ca Kominit 
batura pe Tatar! si acel cart scapara aler- 
gara sa dea de stire fcelor d'o lege si 
d'un singe cu eY, U Curtea-de-Arges ; 
pe Bughea, pe Bratla, pe rlul Doamna 
si Vllsanul. Mat marele tittaresc, spaimln- 
tat, si pi in de jafuri, se ridica iute si 
se trase la vale, spre Dunire, cu avu- 
\iile lut. ^i tn^elegtnd si Rominii de 
pestc Olt cele ce se lntimplasera, le esi 
inaititea si mult omor facura pagtnilor. 
§i Rominif curgeatl din toate parole, 
adunindu-se ca puit de gSir.a sub ari- 
pile closciT si s'au flCUt cete mart de 
Romlnt, si laslndu-so ca siroaelc mun^i- 
lor din virful plaiurilor in jos, pe albia 
glrleior, luara la goani neamul tataresc, 
si pe cet imbuibaft pfiti sate si ceta^t 
It scoaserS la cimp luClfi, ca b£t£iasit pe 
lup si pe urs la poianll lins&. 

$i asa, ca sa inchelfi, zice raposatul 
Aninosanu, cind rSsafca soarele dupa 
muscele, steagul rorfltuesc fllfiia pe 
creasta Jidavet si pe ferestrele biseri- 
cilor. 

Jideni, com.rur.M jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., pe malul sting 
al riului Rtmnicul-S&rat. 

Este a^ezata la V. judefulu!, 
la 5 kil. spre N.-V. de ora?ul 
Rtmnicul-Sarat, ?i In partea de 
E. a placer, la 6 kil. spre N. de 
Zgircift re$edin{a placet. 

Se margine?te la N. cu Slo- 
bozia; la S.E., cu Mo?ia-Dom- 
neasca (a ora^ulul Rimnicul-Sa- 
rat); la V., cu Babeni ^i Zgir- 
ci^i,despar^ita prin riul RJmnicul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor, fiind brazdata prin 
mijloc de Dealul-Co^atculul §i 
la E. de Dealul Jinurul. 

Riul Rimnicul-Sarat o uda la 
V., Iazul - Morilor %\ Co^atcul, 
la E. 



Digitized by 



Google 



JIDESfl 



90 



JID05TIJA 



Cfttunele car! o compun sunt : 
Orgtia, resedinfa, la mijloc, Ti- 
gotul 91 Cofatcul la N., Jideni 
si Fldminda la S. 

Suprafafa sa ede 2500 hect, 
din car! 62 hect. vatra com., 
636 hect. ale locuitorilor, 1802 
hect. ale proprieta^el private. 

Are o populate de 575 fa- 
milil, sau 2251 suflete, din car! 
580 contribuabill; 4 biseric! : 
una in catunul Oratia, cu hra. 
mul Sfin{i! Voevoz!, zidita in 
1859; a douain catunul Jideni, 
cu hramul Adormlrea - Maicei- 
Domnulu!, zidita in 1 8 17 ; a 
treia in Cofatcul, cu hramul Sf. 
Voevoz!, zidita in 1843 ; Jigoiul, 
cu hramul Sf. Constantin si E- 
lena zidita in 1857; fundatori! 
sunt locuitori! ; sunt deservite 
de cite 1 preot 9! de 1 cinta- 
re{ (in Oratia sunt 2 cintaret!). 
Are o scoala mixta, fundata in 
1863 de stat, condusa de 1 invi 
$ator si frecuentata de 69 elev!. 

Calitateapamintululeste buna; 
sunt' 1452 hect. arabile, 308 hect. 
padure, 627 hect. vi!, 51 hect. 
neproductive. 

Locuitori! poseda: 10 1 plu- 
gur! ; 7 mor! pe apa ; o masina 
de secerat si 1 detreerat: 536 
bo!, 22 vac!, 103 ca!, 21 !epe, 
714 o! t 70 capre si 181 rima- 
tor!. 

Comerciul se exercita in com. 
de 25 persoane. 

Ca! de comunicafie sunt : so- 
seaua jude{ean& de la Rimnicul 
la Jitia, ce trece prin com. ; 
spre Slobozia ; spreZgirctyi-Gre- 
banul. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 7077 le!, iar la cheltuel!, de 
5136 le!. 

Jideni, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul d.-s. catunul comune! 
Jideni, asezat spre S., pe girla 
Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu 
o populafiune de 107 familil, 



sau 374 suflete, din car! 106 
contribuabill; o biserica. 
$tiQ carte 54 persoane. 

Jide§ti. Vez! Zidesti, tnofie, jud. 
Nearafu. 

Jide^ti. Vez! Zidesti, sat, jud. 
Neam{u. 

Jidini, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul comune! 
rurale Ciucurova, situat in partea 
V. a plase! si central3-N. a 
comune!; are o direcfiune ge- 
nerate de la S.-V. spre N.-E. ; 
se intinde printre piraiele: Valea- 
Jidini, afluent al vai! Bas-Chioi 
si piriul Slava-Cercheza cu a- 
fluen^i! sa! Valea-Calugarului si 
Jidini; las* spre N. prelun- 
girea numita Dealul-Pelitul ; sa- 
tul Ciucurova, este asezat la 
poalele sale S. ; din poalele sale 
S.-E. is! iau nastere piraiele 
Valea-Jidinil si Valea-Calugaru- 
lu!, din cele V., piriul Jidini; 
are 4 virfur!, care tree peste 
300 m. : unul de 350 m. al 2-lea 
de 341 m., al 3-lea de 311 m. 
si al 4-lea de 301 m., toate 
puncte trigonometrice de obser- 
vable de rangul i-iu si al 3-lea; 
pe la poalele lul tree drumurile 
comunale Ciucurova-Bas-Chioi si 
Ciucurova- Armutli; este acope- 
rit cu padur! in cea ma! mare 
parte. 

Jidini piriU, in jud. Tulcea, pi, 
Babadag, pe teritoriul comu 
nelor Ciucurova si Bas-Chioi 
izvoreste din poalele de V 
ale dealulu! Jidini; uda pi 
cioarele virfului stincos Jidini ; 
se indreapta spre E., avind o 
direcfiune generala de la N.- 
V. spre S.-E., avind un curs 
paralel cu Valea-Calugarulu!, si, 
dupa un curs de 5 kil. numa! 
prin padur!, dupa ce a brizdat 
partea V. a plase! si a comu- 



ne! Slava-Rusa si pe cea E. a 
comune! Ciucurova, se varsa In 
piriul Slava-Cercheza, pe stinga 
in dreptulsatulul Slava-Cercheza. 

Jidinii (Valea-), piriil, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul comunelor rurale Ciucu- 
rova si Bas-Chioi, izvoreste din 
poalele S.-E. ale dealulu! Jidini 
ma! sus de satul Ciucurova ; se 
indreapta spre N., avind o di- 
recjiune generala de la S.-V. 
spre N.-E. ; curge printre dea- 
lurile Jidini, Bac-Ciaus, si, dupa 
ce brazdeaza partea V. a pla- 
se!, pe cea V. a comune! Ciu- 
curova, si pe cea S.-V. a co- 
mune! Bas-Chioi, se uneste la 
poalele dealulu! Sivri-Tepe cu 
piriul Bac-Ciaus, spre a fcrma 
impreuna piriul Bas-Chioi, ce este 
un afluent al piriulu! Tai{a; are 
o lungime de 4 kil. ; cursul sau 
este repede ; malurile sale sunt 
frumoase pe ele trece drumul 
comu nal Ciucurova-Bas-Chioi. 

Jidinii (VIrful-),z//V/* de deal, in 
jud. Tulcea, pi. Babadag, pe 
teritoriul comune! Ciucurova ; 
este punctul culminant al dea- 
lulu! Jidini; are 341 m. inalfime, 
punct trigonometric de obser- 
vafie de rangul I-iti, dominind 
asuprasatelor Ciucurova si Slava- 
Cercheza; este acoperit cu pa- 
dur! intinse si bogate; pe la 
poalele lu! trece drumul co- 
munal Ciucurova- Armutli ; este 
punct strategic important. 

Jido§ti{a, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinji, pi. Ocolul-d.s. la 13 
kil. de orasul Turnul-Severin; 
teritoriul sati apar^ineaodinioara 
manastire! Vodtya si se margi- 
neste: la E. cu hotarul comune! 
Izvorul-Birze!, catunul Schintesti; 
la V. cu proprietatea satulu! 
Bresni^a, peste care sunt comu- 
nele : Marga, Virciorova si catu- 



Digitized by 



Google 



JIDOSTIJA 



100 



JIDOVILOR (MOV1LA-) 



nul Bahna; la N., cu Schitul- 
Topolnifa precum $i cu comuna 
Balote$ti, 51 spre S., cu comu- 
na rurala Bresni^a $i catunul 
Gura VSil de Schela-CladoveT. 

Satul formeaza comuna cu 
satul $u$i$a, avind peste tot 1200 
locuitorl, din carl 185 contri- 
buabill; locuesc in 208 case. 

Locuitoril poseda : 23 plugurl, 
51 care cu bol, 2 c&rufe cu 
cat; 312 stupl. 

Are: 2 bisericT, cu 1 preot 
?i 4 cintcireff;o $coaia, condusa 
de 1 invajator, frecuentata de 
26 elevl ?i 2 eleve. 

Budgetul comunel e la veni- 
turT de 1446 lei, iar la cheltuelT, 
de 719 lei. 

Vite: 690 vite marl cornute, 
16 cai, 650 ol, 729 capre $i 
660 rimatorl. 

Comuna este a$ezata parte pe 
deal, parte pe vale, $i are mal 
multe dealuri, dintre carl ma! 
principale sunt: Petri?ul-Cracul- 
Tabartoanel, Cioaca-FloresculuT, 
Cioaca-Ilenei, Bucina-VarvSria, 
docile - Goale, Finti na-luI-Fum 
$i Ciulpani. Vai sunt: Valea- 
Mare, Valea-Jido$ti{eI, Valea- 
MihutesculuT, Ca?caiacul $i Oga- 
$ul-cu-PerI. Cimp este Cimpul- 
Mare, cu o intindere aproape 
de 200 pogoane cultivabile. 

Prin comuna trece $oseaua 
Turnul- Severin- Magheru - Bres- 
ni^a-Jido^ti^a-Marga Cire^ul. 

Ape mal principale in comuna 
sunt: piriul Jido$ti{a, care se 
formeaza din izvoarele acestel 
comune, trece pe linga ?coaia 
$i se varsa in Dunare, linga 
satul Gura- Vail, Su$i{a, care se 
formeaza din izvoarele satului 
Su?i^a, uda catunul Su$i{a §ise 
varsa in riul Topolni^a, spre 
N. de catunul Scintee?ti. 

Jido^ti^a, piriil ?i vale, in jud. 
Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s., com. 
rur. Jido^tifa. 



Jidova, vechie numire data vir- 
fulul Ceta^uia, jud. Buzau, com. 
Tisaul, unde se vad §i resturf 
de oare-care fortifica{iI. 

Jidovi, sau $i Ripa-§oimului, 
deal, in com, rur. Dragote^ti, 
pi. Vailor, jud. Mehedinji. 

Jidovile, deal, jud. Gorj, cat. 
Vacarea, com. Dane^ti, spre S. 
de catun. 

Jidovilor (Movila-), movild, 
spre N.-E. de com. Ianca, pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
cu 4 stinjeni inaifime, §i un 
diametru de 4 stinjeni. Se ter- 
mina cu un con trunchiat. Linga 
ea se afla ni$te gropl. Face 
parte din un ?ir de magurece 
tree peste toate mobile dim- 
prejur. 

Este invederat ca * jidov* in in- 
{elesde *uria§» nu are nimic co- 
mun cu omonimul sati, careinsem- 
neaza ebreu; constatam in acela^I 
timp ca in unele limbl slavice ace- 
la?! cuvint desemna pe EvreQ ?i 
pe uria$. Prin reminiscence bibli- 
ce cu greu s'ar putea explicaa- 
ceasta asociafiune logica in gra- 
iul poporuluT ; cu greu adica am 
admite ca se atribue cladirile 
uria^e, jidovilor, pentru ca eT 
dupa tradi^ia biblica aii fost in 
stare sa tortureze chiar pe Christ 
?i ca a$a sunt privtyl ca ni$te 
fiin^e extraordinare ce lupta cu 
insa§I divinitatea ca $i titanil. 
Firul intermediar ?i tot de- 
odata nodul cestiunei este « ta- 
tar*, al treilea termen a! aso- 
cia^iunel, care singur poate ex- 
plica intr'un mod satisfacator 
tranztyiunea dintre ceM'alff 2 
termenl: *jidov» ?i «uriaft». 

Tatarul prin statura-i ercu- 
leana ?i infa^i§area-i spaiminta- 
toare, putea u§or lasa in amin- 
tirea poporulul, impresiunea de 
colos sau novae, ale carei urme 



localizate, le gasim In diferite 
puncte ale farel. Ramfne inca 
a se lamuri relafiunea dintre 
jidov ?i tatar ; saG sa vedem a 
fost in trecut un popor despre 
care sa se poata sus^ine cu si- 
guran^a ca a fost tatar §i jidov 
in acelasl timp? Un asemenea 
popor a existat §i este cunoscut 
in istorie sub numele de Caizarl. 
Cazaril, neam de origina fino- 
tatara (ca Hunil $i Avaril) carl 
ocupa mal toata Rusia meridio- 
nala, adoptara judaizmul in se- 
colul VIIMea ?i subs is tar a ca 
stat judaic peste 3 secole( 10 16). 
In secolul al VIMea imperiul 
lor se intindea de la Don pana 
in Panonia. Bulgaril $i alte po- 
pula^iunl slave, chiar Ungurii au 
stat sub stapinirea lor, iar im- 
peratorii BizantinI le plateau 
tribut. 

Cu stingerea puterel lor $i 
contopirea in alte neamurl ta- 
tare, el nu disparura din me- 
moria oamenilor. Amintirea po- 
porulul devenea din ce in ce 
mal vaga despre ni$te Tatarl 
fo?tI odinioara jidovi, carl ade- 
sea aft insuflat spaima locuito- 
rilor, prin marimea sad puterea 
lor neobi^nuita ?i prin nesabui- 
tele lor ispravl. O parte din 
ace?tl Cazarl vor fi cautat de 
timpuriQ un adapost in judejul 
Romanafi ?i Muscel, unde pare 
a se fi concentrat amintirile tra- 
difionale relative la din?il. Aci 
el vor fi savir$it acea cladire 
cu aspect ciclopic, Jidova, des- 
pre care singur numal numele 
mai pova^ue^te de acele timpurl 
departate. A?ezamintele §i lo- 
cuin^ele lor au lasat urme in- 
semnate, carl luara in inchipui- 
rea poporulul propor^iunt colo- 
sale. Oameni de-o mSrime su- 
pra-naturala vor fi trait dupa 
gura veaculuT, intr'o vreme stra- 
veche, despre care cei mal ba- 
trinl abia i?I mal aduc aminte, 



Digitized by 



Google 



JIDOVILOR (MOVILA) 



101 



jigAile 



$i acel oamenf uria§I poporul it 
nume$te Jidovl sati Tatarl. Decl 
jidov in sens de uria? e un re- 
flex vag de la primele invaziuni 
tatare Jn aceste flirT. 

EI concentreaza in sine amin- 
tirea unul popor tiranic judai- 
zat, disparut mal ttrziQ ca na- 
{iune cu desavir^ire, care s'a 
strecurat asemenea prin valea 
Dun&rel, $i dintre carl o parte 
va fi st&ruit in aceste locurT, 
unde gasim numaf urme, carl 
sa mal povesteasc& viitorimcl 
de fiin^a sa in aceste locurT. 

Jidovilor (Movila-), movild, la 
S. de com. Cacalefi, pi. Ocolul, 
jud. Romanafi, inalta de 5 stin- 
jenl $i lunga, adica cu un ocol 
la poale de 27 stinjenl. Virful 
il este trunchiat, $i cind dau 
plol se v&d oase uria$e §1 o- 
lane de lut pe care curge apa. 
Poporul, fie prin reminiscence 
biblice, fie prin impresia fngro- 
zitoare produsa asuprai de po- 
porul jidovit (religios) al Caza- 
rilor atribue aceste in&tyimlcu- 
rioase, jidovilor. Probabil, la 
Cacalefi, sunt din epoca romani 
a Daciel, cici pe aci ar trece, 
dupi restituirile ultime (Goos) 
calea roraana de la Drubetis la 
Romula $i in ruinele ce se g£- 
sesc aci trebue a se a$eza Cas- 
tra-Noua, stafiune la acea cale. 
La N. de Cacalefi mal sunt 
vre-o 10 magurl: unele ar fi ser- 
vit de morminte, altele depuncte 
de observa{ie. 

Jidovina, nume ce poarta doud 
dealurf, in jud. Mehedin^i, pi. 
Cerna, com. rur. DUma. 

Jidovina, vale, formate de dea- 
lul cu acela§I nume, com. Ar- 
maseni, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Jidovului (Piatra-), munte, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. 



Jitia, in partea de N. ; acoperit 
cu padurT $i purine pa?unl. 

Jidovului (V&lceaua-), vdlcea, 
in jud. Teleorman, pi. Teleor- 
man, pe mo§ia Doagele. Se im- 
preuna cu Valea- Vircanulul, a 
carel gura este in Valea-Tecu- 
ciulu!. 

Jidul, deal, care se formeaza pe 
toritoriul com. Balteni, jud. Olt; 
brizdeaza partea de N.-E. a 
com. Coteana, pi. Shil-d.-s., in- 
tre valea DirjovuluT, vilceaua 
cu acela§I nume $i Valea-Bre- 
beneluluf, care se une§te cu a 
Dirjovulul la S. de cat. Bre- 
beni-Romini; se intinde pe o 
distant de 3 kil. 

Jieni, mahala, in com. rur. Sa- 
marine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinji. 

Jienii (Cotul-), com. rur., in N.- 
E. pla^el Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romanafi, linga Olt, pe $oseaua 
Izlazul-Stoiene?ti, la 26 kil. de 
Caracal $i la 20 kil. de Cora- 
bia, formata din satele Jieni 
$i Piaviceanca. Altitudinea te- 
renulul d'asupra nivelulul marii 
e de 87 m. 

Are o populat'tunede 164 fa- 
milil, sau 750 suflete, din carl 
133 contribuabill; o biserica, cu 
hramul Sf. loan (1854), deser- 
vite de 1 preot §i 2 cintare^I; 
o §coala primara de gradulll; 
5 stabiliraente comerciale. 

Vite mari sunt 845 ; vite mid, 
1332 $i porcf, 330. 

Budgetul com. e de 2663 lei 
la veniturl $i de 2649 lei la 
cheltuell. 

Jietul, baltd, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Rozi§tea, a$ezata 
pemo^ia bisericelMadona-Dudu. 
Se scurge in balta Ochiul. Este 
formata din revarsarile riululjiul. 



Jietul, pirin, in jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Caciulate§ti, curgind 
pe lunca Jiuluf, cu direc^iunea 
de la N. la S. Se incarca pe 
stinga cu piraiele Sartalui §i Pie- 
tri$ul ?i dupa confluen^a aces- 
tor ape se varsa in balta Pie- 
tri^ul, din padurea Sadova. 

Jigalia, com. rur., in partea de 
S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
marginita la N. cu com. ^iM, 
la E. cu Urde$ti $i la V. cu 
jud. Tutova. 

Este formata din satele: Ji- 
galia ?i Ri?cani, cu o populate 
de 210 familiT, saO 697 suflete, 
din car! 145 contribuabill. 

Locuitoril sunt r3ze$i §i se 
ocupa pe linga agricultura $i 
cu cultura viilor $i a livezilor. 

Are o biserica ?i o $coala. 

Este udata de piraiele : Jiga- 
lia, Dode^ti §i $ipotul. 

Vite: 2189 vite mar! cornute, 
2I7S oT, 50 cai ?i 167 pordf. 

Jigalia, sat, in partea de S. a 
com. Jigalia, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, a^ezata pe $es $i parte 
pe coasta dealulul despre V., 
prin care trece piriul Jigalia. 
Are o populafiune de 89 fa- 
milii, sati 423 suflete, din carl 
89 contribuabill. Locuitoril sunt 
r3ze$I $i se ocupa cu cultura 
viilor ?i a livezilor. 

Are : o §coala, infiinfata in 
1886, frecuentata de 12 elevl; 
o biserica vechte, cu un preot. 

Jigalia, piriil, izvore^te din com. 
cu acela?I nume, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu, trece pe teritoriul 
com. Gage$ti, unde spre S. de sa- 
tul Jurcani §i se varsa in dreapta 
Elanulul. 

JigSile, pddure particulara, su- 
pusa regimulu! silvic, in jud. 
Vilcea, pi. 01te{ul-d.-s., com. 
Slave?ti. 



Digitized by 



Google 



JIGORANCEl (PlRtUL-) 



102 



JIJTA (PLASA) 



Jigorancel (Pirlul-), piria. Vezi 
GaurenceJ (Piriul-), plrtu, com. 
Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu. 

Jigoreni, sat, in partea de V. a 
com. f ib£ne$ti, pi. Funduri, jud. 
VasluiG, situat pe coasta dca- 
lului Jigorini, format din des- 
fiin^atul sat Glodeni, mat la S. 
de Jigorini. Are osuprafa^a de 
21 hect. $i o populate de 55 
fam. saG 266 suflete. 

Are o biserica de lemn, re- 
construita de loan Carp la 18 13. 
Catapetezma bisericel dateaza 
de la 1 695, zugravita de un 
pictor Mihail Zugravul, scris 
cu litere eline : « Mixccil Z(oyQcc<fog 
1695*. 

Vite: 220 vite mar! cornute, 
37 caT, 326 of, 7 capre ?i 102 
rimfitort. 

Jigorenilor (Dealul-), ramifi- 
care din $irul de dealurl ce 
vin de la N. spre S. din jud. 
Ia$i ?i se Intind ?i in com. Ji- 
bane?ti, jud. VasluiQ ; pe coasta 
acestul deal e a$ezat satul Ji 
gorftni, iar pe culme are padure. 

Jijia, plas& y in jud. Boto$ani, asta-zi 
unita cu plasa §teftne§ti, nu- 
mita dupa rtul Jijia care o stra- 
bate dealungul. Se intinde la 
V. de pi. $tefane$ti, pe valea 
Jijia $i dealurile ce o marginesc 
de ambele parp. Se margine$te 
la N. cu jud. Dorohoiu ; la E., 
cu plasa §tefane$ti; la S., cu 
jud. Ia$i, $i la V., cu pi. Tirgul 
$i Miletinul. 

Se compune din 6 comune: 

1. Cominddrefti, cu sat el e : 
Comindare?ti, Pogore$ti,Radeni, 
$i Rauseni, in partea de S. a 
pia$el. 

2. Buimaceni, cu satele : Al- 
be$ti, Buimaceni, Capul-Padurel, 
Craciuneni, Petre^ti $i $atrareni, 
in centrul pla?ei. 



3. Dingeni, cu satele:. Bivo- 
lari, Buhaceni, Buneni - Florif, 
Buneni - StihiJ, Dingeni, Iaco- 
beni-VechT, Iacobeni-No! $i Stra- 
hotinul, in partea de N. a placet. 

4. Todireni, cu satele : Cobi- 
ceni, Hlipiceni §i Todireni, la N. 
de Comindare§ti. 

5. Trufefti, cu satele: Ma- 
?cateni, Hulubul-Vechiu, Hulu- 
bul-Nou $i Tru$e$ti, la N. de 
Buimaceni, in centrul pla?el. 

6. Ungureni, cu satele : Dur- 
ne?ti, Iepureni, Sapiveni, Ungu- 
reni-Jianul $i Vicoleni, la N.-V. 
de Dingeni. 

Pamintul este de calitatebuna, 
prielnic pentru agricultura. 

Dealurl. De ambele par^Tale 
Jijiei se intind coline $i dealurl 
intretaiate de vai §i piriia^e; 
ele au direcfia de la N. la S., 
ma! cu seami cele din stinga. 
$i se termina in apropiere de 
Jijia. 

In dreapta JijieT avem urma- 
toarele dealurl : Dealul - de-la- 
Lutarie, Dealul-de - la - Steag §i 
Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu- 
reni; Dealul - Strahotinuluf, in 
com. Dingeni; Dealul-Frasinei- 
lor, al HulubuluT, al-Morif, al- 
Prisecil sati Cotyu§oruluI, al-Ra- 
diului §i al-VieT, in com. Tru- 
$e$ti ; al-Rausenilor, al-Viei, al- 
Comindare?tilor, Topala $i Pun- 
geni, in com. Comindare^ti. 

In stinga sunt: 

Holmul - de - la - Vie, in com. 
Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in 
com. Tru$e$ti ; Holmul, Hin- 
giraul ?i al-Bucelor in com. Bui- 
maceni ; Misir, Geamaiaul, in 
com. Todireni ; Ciurgaul, Miha- 
iasa, ai-Pogore^tilor, Cracalia, in 
com. Comindare^ti. 

Vdile. Cea ma! mare vale este 
a JijieT, care strabate plasa in 
tot lungul sao, apoi Valea-Dri- 
sleT, Siena, etc. 

Riurl. Jijia e eel mal insem- 
nat riu ; uda toate comunele a- 



cestei pla$T: Ungureni, Dingeni, 
Tru$e$ti, Buimaceni, Todireni, §i 
Comindare^ti. 

Primeste in dreapta : Piriul- 
CiobanuluJ, in com. Dingeni ; 
Drislea, in com. Tru$e$ti ; Plriul- 
Cociugenilor, in com. Buima- 
ceni ; Siena, la Todireni §i Pi- 
riul-Livezilor, in com. Comin- 
dare$ti. 

In stinga: Piriul-Banulu!, al- 
Hrifculul $i Moroaica, in com. 
Dingeni ; piriul Albe^ti, in com. 
Buimaceni ; al-Ru?ilor, Durducul 
$i Hulturul, in com. Comindare?ti. 

Sunt 40 iazurl. 

Suprafafa pla$e! e de 399SO 
hect. 

Producfiunl. Cerealele, fine- 
fele $i ima$ele, ocupa cea mat 
mare parte din teritoriul pla.se! ; 
padurf $i vii sunt purine. Din 
39950 hect. intinderea placet, 
20000 hect. o ocupa sem&n3- 
turile, 1948 hect. padurile, din 
cari 409 hect. ale Statulul, iar 
restul de 17593 hect. il ocupa 
flne^ele, ima^ele §i locurile sa- 
telor. 

Sunt 1086 stupl cu albine. 

Padurile se exploateaza §i 
produc lemne pentru construc- 
{ie ^i pentru foe. 

Sunt 7 morf de apa ^i 8 de 
aburl. 

Comerciul se face cu cereale, 
vite, bautur! $i lemne; pie^ele 
de desfacere sunt : Boto$ani, Su- 
\\\3l ?i $tefane$ti. 

Drumurl. Are cite-va $osele 
care o intretae de-a curmezi$ul, 
precum $oseaua Boto^ani-^te- 
fene?ti care trece prin Tru^e^ti, 
apo! Boto^aniSaveni prin Din- 
geni. Calea ferata Dorohoi-Ia^i 
trece prin Jijia. 

Populafiunea. Numirul fami- 
liilor ede2525. Sunt 10035 su- 
flete, din carl 2268 contribua- 
bill. 

Administrafia. Plasa Jijia e 
unita in administrate cu pl$sa 



Digitized by LiOOQ IC 



JIJIA (RlC) 



103 



JIJIA (RtC) 



$tefane$ti. Are 6 comune cu 6 
primari $i ajutoarele lor. 

In privin^a sanitara $i judi- 
ciary, e reunite tot cu plasa $te- 
fane§tL 

Are: I9bisericf,cu 12 preoflf 
$i 27 cintaretl ; 7 $coale mixte, 
conduse de 6 invafatorl $i fre- 
cucntate de 285 baeflf §i 10 fete. 

Jijia, ria, izvore$te din flntina 
Balaaeasa, din padurea de pe mo- 
$ia Hili$eul-Curt, com. Hili$eul, 
pi. Copula, jud. Dorohoiu. Acest 
rhi plcaca in forma de mic 
piriia?, a carul volum de apa 
se tot mare?te treptat in cursul 
sau prin alte piriia$e ce pri- 
me$te pe dreapta 91 stinga 
sa; aceasta forma mica o pas- 
treaza pana la intrarea sa in 
IezersaaLacul-Dorohoiului, prin 
care trece de alungul ?i prin 
mijlocul lul, formind un curent 
ce se poate observa destul de 
bine ctnd timpul e linijtit $i 
apa IezeruluT e Una. La e$irea 
din Iezer, volumul apel fiind mal 
marit, incepe a se insemna ma! 
mult in forma de riu$or. Pentru 
aceasta unit geograff, if dau 
obir^ia de la Lacul-Dorohoiuluf. 
E§ind din lac, trece pe alaturea 
cu ora$ul Dorohoiul, prin partea 
de E. t 91 se lasa in jos spre 
S., prin mijlocul judefulul udind 
satul Hili?eul-Curt : atinge in 
Valea-pganulul o mica partea 
satulul Hili^eul Gafencu ?i partea 
S. a satulul Hili$eul-Virnav, de 
unde indreptindu-se ma! spre 
S. traverseazalacul Dorohoiul $i 
partea de N.-E. a ora$uluI Do- 
rohoiul ; distanta de la obir^ia Ji- 
jielpanala ora$ul Dorohoiul este 
aproximativ de 20 kil. De aid 
indreptindu-se cam spre E. tra- 
verseaza partea de N. a satulul 
Broscaufi $i partea de V. a sa- 
telor Carasa $i Miclau$eni, de 
unde luind direc^iunea spre E. 
uda pe o distanta de 20 kil. 



satele Corlateni, Vladeni (Fan- 
dolica), Taute$ti (Podul-luI-Sta- 
mate), Barze§ti $i Plopeni-MicI 
situate pe malul drept al rlulul, 
$i satele: Dimacheni, Mateeni, 
?i Mindre$ti, situate pe malul 
drept. Strabate catunele sa- 
tulul Plopeni-Marf, apol, conti- 
nued a curge in direcfiunea 
S.-E., uda satele Vicoleni-MicT, 
Vicoleni-Mart, Dingeni, de unde 
schimba direc^iunea cam spre 
S., Guhaceni $i Cruce^ti situate 
pe malul sting §i satele Sapi- 
reni, Iepureni, Iacobeni, Stra- 
hotin §i Hulubul situate pe ma- 
lul drept. La satul Iacobeni 
Jijia trece in jud. Boto§ani, apol 
de la satul Tru$e$ti, continua 
cam spre S.-E., trece aproape 
de satul Ma$cateni (malul drept) 
Albe§ti $i Buimaceni, malul sting 
$etrareni, Craciuneni, Jumatafeni 
$i Todireni (malul drept). La 
Todireni prime?te pe malul drept 
riul Siena. Continua in aceea$l 
direcfie (S.-E.), udind satele Hi- 
pliceni, Cobiceni, Rauseni, Co- 
mindare§ti , Radeni lul - Buzila, 
Ghi{e$ti, Buhaeni, $o!dani $i 
Vladeni (malul drept) $i satele 
Pogore^ti, Stolniceni, Glavane$ti, 
Andree^eni, Spineni, Epureni $i 
Iacobeni (malul sting.) La S. 
satulul Vladeni prime^te riul 
Miietinul. De la Comindare^ti 
pana la Andree§eni riul Jijia 
formeaza hotar intre judejul 
Boto^ani $i Ia$i, iar de la Andre- 
e$eni spre S. curge in judeful 
Ia$i. 

De la Comindare$ti-Stolniceni 
pana la Vladeni Gura-Miletinu- 
luf, largimea vaef variaza intre 
I kil. ?i 2 kil. $i jumatate, con- 
tinuind aceasta largime pana in 
dreptul satelor f igane^ti, malul 
sting §i Radiul-Mitropoliel malul 
drept, unde se une$te cu ?esul 
PrutuluT. De la gura Miletinulul 
pana in $esul Prutulul uda satul 
l^igana^i, pe malul sting ?i trece 



in apropierea satelor: Movileni, 
Larga, Epureni, ^ipile^ti, Radiul 
Mitropoliel, pe malul drept. De 
aci riul Jijia continua a $erpui 
in ?esul PrutuluT pe sub malul 
drept, formind mal multe cotiturl 
printre satele: Cirpi(i,Sculeni,Lu- 
ceni, Ici^eni, Cotul-luMvan, Chi- 
sarai, Medeleni, Lazareni, Gola- 
e?ti,podulJijief, Bosia, de la Min- 
zate^ti, malul Prutulul, Coada- 
StinceT, Ungheni, Criste^ti, Ju- 
^ora ?i Chipure^ti, la N.-V. ca- 
ruia se intrune^te cu riul Bahluiul. 
Continua a curge, cindprin mijlo- 
cul ^esululcind pe sub malul drept 
printre satele : Osoiul, Moreni, 
Prisecani, Costuleni ?i Macare^ti, 
de unde trece in judeful Falciu. 
De la E. satulul Costuleni $i 
pana in dreptul satulul Ma- 
car e^ti, riul Jijia formeaza hotar 
intre jude^ul Ia?i $i FalciQ, apol 
continuind in direc^ia spre S.-E. 
formeaza mal multe coturl in 
?esul Prutulul, lasind in stinga 
la o departare de la 1 pana la 
2 kil. satele: Cotyul-Cernel, Sa- 
lageni, Cotul-Bucure$ti,Groze§ti, 
Copaceni, Zberoaia $i Scoposeni, 
situate pe malul drept al Prutu- 
lul; iar pe dreapta lasa la 1 
kil. satul Bohotin, in dreptul 
caruia prime$te riul Bohotinul; 
apol se varsa in riul Prut, la 
N.-E. de pichetul No. 8 intre 
coturile Popina §i Paisa. 

In cursul saQ Jijia prime$te 
mal multe piraie, dintre care 
cele mal principale le prime?te 
in jud.Ia^i, ?i anume: Miietinul, 
Jijioara, Larga, Puturoasa, Ra- 
chita, Radiul, Tatarca, Mocra, 
Covasna $i r. Bahluiul in dreapta 
sa; iara in stinga: Ciocanul, 
Puturosul, Capul-Dealulul, Cara- 
Gheorghe, Suricea, Turcul, Bo- 
seni, Puturosul, Uluci, ^ipotile 
$i Fundoaea. 

Apa Jijel e mal mult de o 
coloare galbuie turbure, din 
cauza straturilor de pamint hle- 



Digitized by 



Google 



JIJIA (RlU) 



104 



JIJ1LA 



ios ce-I formeazS. albia ; In unele 
p&rp se g&sesc ?i straturf ni- 
sipoase; are mult£ compozifie 
vegetalS din cauza arborilor $i 
a plantelor acuatice ce cresc 
pe marginele apel $i prin mla- 
?tinele permanente formate prin 
v£rs2rile lul ; ceea-ce dS apel 
coloarea cam verzle in timpul 
secetos. 

Apa acestui riu e foarte sc&- 
zuta in vremurl de secetS, iar 
in timp zlotos are a$a aboh- 
den{& de apfi in cit lese din 
matcS. $i acopere $esurile din 
valea sa, avind aspect u I unul 
fluviu $i producind in acel timp 
mar! pagube recoltef s&miln&- 
turilor §i fina^elor. Aceasta pro- 
vine din cauza. c& pe toatS 
lungimea v&el pe unde curge 
riul, atit pe dreapta cit $i pe 
stinga se afl& nenum&rate vSI 
$i piriia^e carl due apele lor 
ce curg de pe dealuri prin 
topirea omStuluf^i prin cSderea 
ploilor, in valea riuluT. Aceasta 
vale fiind mult mat plan& n'are 
scurgerea repede, in cit apele 
se string in volum mare §i de 
aice revSrsSturile se produc ade- 
sea-orl. 

In general malurile riulul sunt 
mici, fiind c& cea ma! mare 
parte a cursuluT s&Q este pe 
loc $es ; unde curentul apel este 
mal repede, ?i panta $esulul 
mal ridicata, malurile sunt la 
in&tyime de 2 — 3 m., formate 
prin rainc&turile de ap£ ; in uneie 
locurl pe unde terenul este mal 
ridicat, pe acolo inalfimea ma- 
lurilor se ridic& de la 4—6 m. 

Jijia este de mare folos po- 
pulatiuneT, eftel procure ap& ani- 
malelor domestice, pune in mis- 
care mori pentru mftcinat $i 
produce pe$te pentru hran£. 

Produc^iunele acestui riu sunt: 
pe?tf, racl $i chi?carl; scoicl 
sunt atit de multe, in cit se 
poate zice cd. este hrana zilnicS. 



a locuitorilor ce tr&esc prin 
satele de pe valea Jijiel. Mal 
produce prin unele locality p&- 
durl intregT de stuh, care se 
intrebuinteazi pentru acoperitul 
caselor §i la diferite trebuinp 
de ale gospod&riei rustice. 

Valea intinsS $i frumoasS prin 
care curge riul Jijia, este lo- 
cuit&; pe intinsele sale ?esurl 
se afl&: sate, locurl de culture 
intinsS, finale §i ima§urt pe 
carl se cresc cu mult& inlesnire 
cirdurf de vite marl cornute, oi 
?i caT. 

La^imea v&el in toati intinde- 
reael variazi intre 5 $i 10 kil., 
iar a riulul de la 2 la 4 $i chiar 
8 m. spre gura ei. 

Jijia, vale, VezI Jijia, riu. 

Jijila, com. rur., in jud. Tulcea, 
plasa MScin, situate in partea 
vestici a jude{uluT, la 90 kil. 
spre V. de ora§ul Tulcea, ca- 
pitala jude^uluT, $i in partea N. 
a pli$el, la 6 kil. spre N. de 
ora?ul M&cin, re?edin{a pl&$ef. 

Are o populate de 310 fa- 
milii, sau 1005 suflete; o $coal& 
mixta, fondati in 1880 de lo- 
cuitorl, frecuentatS de 95 elevl; 
o bisericS, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe $i Sf. Dumitru, zidita, la 
1859 de Maiestrul Alexie cu 
p&rintele Mihaf ?i cu locuitoril, 
cu un preot $i un cintclre^. 

Calitatea p&mintulu? e bun£. 

Se m&rgine$te la N. cu com. 
V&c&reni ; la S. $i S.-V., cu o- 
ra$ul Macin, desp&rfindu-se prin 
dealurile Cheia ?i al-PricopanuluT; 
la S.E., cu com. Greci; la E., 
cu comuna Balabancea, de care 
se desparte prin dealul Piscul- 
Inalt-?i-^utuiat $i cu com. Lun- 
cavifa, desparfindu-se prin dea- 
lul Pietrosul. 

Dealurile car! br&zdeaz& co- 
muna sunt : Cheea, cu virful S&- 
r£ria (109 m.), la S.; Culmea- 



Pricopanulul, cu virful Sulucul 
(364 m.), la S.E. ; dealul Pis- 
cul-Inalt-si-^utuiat, la E., pre- 
cum $i Pietrosul, cu Virful-Chi- 
tlis (97 m.); Sevastin, Dealul- 
MilcovuluT, Dealul-Car&rilor, la 
N.; Dealul - $tubeiulul, Piscul- 
Dascalului, prin interior, spre 
S-E.; Orliga (no m.), Aga- 
nim, Baranga (20 m.), la S.-V. 
Movilele sunt naturale ca Mo- 
vila-lui-Mo$Staicu (30 m.), La- 
zSr Nadoleanu, (45 in.), la V. 

Apele care o udS. sunt: va- 
lea Jijila, prin mijloc, trecind 
§i prin sat; afluen^il sftl sunt: 
ValeaPopei, Valea-LargI, Va- 
silica, Valea - Bostanelor, Va- 
lea- Grecilor, la S.; Valea-lul- 
Bran ?i Valea-Nucarilor, la N.; 
Girli^a-Coticerulul la S.-V.; Pri- 
valul-Coticeruluf, la V., care str&- 
bate grindul Zgamira-Mare ?i 
al-Coticerului. Balp sunt : Balta- 
Ilenilor, Somora, Rotunda, Ti- 
nosul, Baghia, Spin&ul, Zme- 
oaica, Opinca, toate la V., avind 
o intindere de 500 hect.; balta 
Jijila, de peste 600 kil., la N.; 
confine pe^te, al c&rul venit e 
al statuluf. 

Suprafafa comunel e de 1854 
hect, din carl no hect. ocu- 
pate de vatra satuluT, restul al 
locuitorilor; numai b&l^ile sunt 
ale statu I ui. 

Locuitoril posedS : 112 plu- 
gurl; 898 bol $i vacl, 296 cal, 
17 1 1 of, 41 capre, 292 rimfitorf. 

In com. sunt 6 comercian^T. 

Veniturile §i cheltuelile com. 
sunt de 3000 lei anual. 

C&f de comunica^ie : §oseaua 
na^ionala Tulcea-Isaccea-MScin, 
ce trece prin sat, drumuri co- 
munale laVSc&reni, Mftcin, Greci 
?i Luncavi^a. 

Se zice c& acest sat a fost 
fondat de Tettarl, acum vre-o 
200 de anf, cind au fostgoni^f 
de Ru^I din Crimeea. Rominil, 
carl au venit aci, se numeau 



Digitized by 



Google 



J1JILA 



105 



JILAVA 



Dicieni din Dicia sau Dacia, 
dupa cum arata ?i un dicton 
al lor : Dician cu coporan (suc- 
man), « coporan cu chiotirl*. 
Ru§ii in razboaiele lor cu Turcil, 
luau pe RominI $i-I duceau in 
Basarabia; insa pe la 1817 ne 
mal putind suferi domina{iunea 
lor, el fugira unul cite unul, 
venira in Dobrogea, fundara sate 
intre care $i Jijila, de unde au 
filcut pe Tatarf si piece in alta 
parte. 

Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul comunelor 
rurale Vacareni $i Jijila (acesteia 
aparr,inindu-I pur/in) ; mal poarta 
$i numele de balta G&rvan, de 
la satul Gar van, care este a$e- 
zat nu departe de dinsa; este 
situata in partea N.-V. a pla$el, 
in cea vestica a comunel Va- 
careni $i cea nordica a comunel 
Jijila; este formata de o mare 
varsare anterioara a Dunarel, 
cu care comunica direct prin 
Girla-luI-Coea $i a-Combrel §i 
indirect prin alte mal multe 
bra{e ; in partea nordica se des- 
face Balta La^imel, care devine 
apoi Girla-La^imei; se ridica 
spre N. $i apoi se incovoae ca 
o potcoava, spre a se devarsa 
in Girla-Mare, §i prin aceasta 
in girla Luncavifa; prin Girla- 
La^imei, prime^te apele bailor 
Stanimirul, Mocanul, Combra $i 
Plosca; in partea de E., Dea- 
lul-cu-MonumentuI, Bugeacul $i 
al-Cararilor, i$I trimet ultimele 
lor ondulafiunl ; tot pe malul 
estic, care este uscat pe cind 
eel vestic este marginit de stuf 
baltos, se afla ruinele ceta^uel 
Gherma, satul Jijila; in Jijila se 
varsa piriul Jijila; are o for- 
ma dreptunghiulara, cu o intin- 
dere de aproape 10 kil. patrajl, 
(sau 1000 hect.), din carl 150 
hect. numal apar^in coraunei 
Jijila; confine pe$te bun $i in 



mare cantitate, care se exporta 
prin comunele Vacareni, Jijila, 
in Macin, Braila $i Galafi; pe 
malul sau de E., merge drumul 
comunal Macin-Jijila-Azacliul. 

Jijila, piritly in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul comunelor 
rurale Vacareni $i Jijila; i$I ia na- 
$tere din poalele de N.-V. ale 
dealului Piscul Inalt §i-f ufuiat ; 
se indreapta spre N., avind o 
direcfie generaia de la S.-E. 
spre N.-V., §i, dupa un curs 
de 12 kil., se varsa in balta 
Jijila, in partea despre E., 
linga satul Jijila, pe care il 
uda spre N. ; cursul sati este re- 
pede cit-va timp ?i apoi se in- 
cetine$te ; o mica distanta de 
la izvorul sau curge prin pa- 
durl, ?i apoi printre numeroa- 
se dealurl, ca : Pietrosul, Piscul- 
Ro$u, Milcovul, Sevastinul, Pis- 
cul - Dascalulul, $tubeiul, etc.; 
brazdeaza partea N.-V. a placet, 
pe cea S.-V. a comunel Vaca- 
reni ?i pe cea N. a comunel 
Jijila; basinul acestul piriu este 
destul de insemnat, avind o in- 
tindere 14 kil. patra^I (sau 1400 
hect ), coprinzind cite o insem- 
nata parte din teritoriul comu- 
nelor Jijila ?i Vacareni ; acest 
basin este cuprins intre dealu- 
rile Pricopanulul, Cheea, Sara- 
ria, Aganim $i Orliga la S., $i 
intre dealurile Cararilor, Milco- 
vulul, Sevastin, Pietrosul $i Chi- 
tlis la N; afluen{ii sal cei mal 
insemnat,! sunt: Valea-luI-Bran, 
pe dreapta §i Valea Popel, Va- 
lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor 
$i al-Grecilor pe stinga; de alun- 
gul riulul Jijila merge drumul 
comunal Jijila Greci; este taiat 
de drumul judefean Macin-Isac- 
cea, $i de drumurile comunale 
Jijila -Vacareni, Jijila -Macin $i 
Jijila-Luncavifa. 

Jijioara, piriR, izvore^te din mar- 



ginea de S. a jud. Boto^ani, 
trece in jud. Ia$i prin par- 
tea N. a pia^ef Bahluiul, prin- 
tre riul Bahluiul $i piriul Mile- 
tinul ; uda o parte din teritoriul 
comunelor : Ceplenija §i $ipo- 
tele; trece in plasa Copoul $i 
formeaza iazurl in com. Grop- 
ni{a; se varsa apoi in riul Jijia 
linga Movileni, aproape de sa- 
tul Larga, dupa ce prime^te 
mal multl afluenp. 

Jijioara, iaz, format de piriul Ji- 
jioara, pe teritoriul satulul Po- 
tingeni, com. Movileni, pi. Co- 
poul, jud. Ia?i ; e bogat in stuh 
$i papura. 

Jilava, sat> face parte din com. 
Jilava-Merlari, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. Este situat pe un deal la 
S. de Bucure?ti, intre Filare- 
tul $i riul Sabarul. Prin mij- 
locul satulul trece $oseaua na- 
r/ionala Bucure^ti-Giurgiu. Aci 
este re$edin$a primariel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2268 hect., cu o populate de 
1 1 95 locuitorl. 

D-l Petrovici-Armis are 1596 
hect. $i locuitorii 672 hectare 
Proprietarul cultiva 1096 hect. 
(500 hect. padure). Locuitorii 
cultiva 495 hect. (26 sterpe, 1 5 1 
izlaz). 

Aci se fac anual 2 tirguri: unul 
la Dumineca-Mare $i altul la 
21 Iulie. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. ImparatJ, deservita de 2 
preo^I §i 2 cintare{I ; 1 ?coala de 
bae{I ?i de fete, frecuentate de 
23 elevi §i eleve ?i cu intre^i- 
nerea carora statul $i comuna 
cheltuesc anual 2113 lei. Loca- 
lul ^coalel s'a construit de ju- 
de^. 

Mai are 1 moara cu apa si 1 
pod statator. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl $i 2 hangil. 



€1273. Morris Plcfionar QtograAc. VoL IV. 



U 



Digitized by 



Google 



JILAVA 



106 



JILAVELE 



Numarul vitelor mart e de 
755 $i al celor mid de 759. 

Locuitorit in mare parte sunt 
Sirbl §i se ocupa in special 
cu cultura legumelor. 

Jilava, sfituc, jud. Braila, la 8 
kil. de satul Nazirul, aproape de 
hotarul despre com. Tudor-Vla- 
dimirescu. Vatra satulul este de 
9 hect., cu 20 case. Populafia 
este de 18 fam. saQ 120 sufl. 
dintre carl 61 barbaft $'150 femet. 
Vite sunt: 40 cat, 140 vite 
marl cornute, 6 01 $i 42 rimatort. 

Jilava, s&tuc, la S.-E. de com. 
Hurguefi, pe mo$ia Ciorani,jud. 
Braila, la 8 kil. spre E. de sa- 
tul Gurguefi, pe ramifica^ia vil- 
celet Jilava din com. Romanul. 
Vatra satulul este de 1 hect., 
cu 3 case ?i 18 suflete. 

Vite sunt: 30 vite marl cor- 
nute, 10 cat ?i 4 rimatorl. 

Jilava, cimpie, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe 
care se face bilciu. 

Jilava, mope, in jud. Braila, pen- 
dinte de com. Gurguetf. Are 
o suprafafS de 1800 hect., dind 
un venit de 20000 lei. 

Jilava, padure, in jud. Ilfov, pi. 
Sabarul, in mtindere de 500 
hect., proprietatead-nulutPetro- 
vict-Armis. 

Jilava, vale cu ptrift, in jud. Te- 
cuciu, pi. Nicore^ti, com. Jepul, 
continuare a vaei Ma^uluiul ; 
curge spre S.-E., ?i se varsa 
in Berheciu, in partea de S.-E. 
a comunel. 

Jilava, vilcea ingusta, jud. Braila, 
strabate com. Romanul, de la 
N. spre S., adincindu-se $i la- 
^indu-se spre S., mat cu seama 
unde da in Valea-Ianca, la V. 



de movila Dudaul. Aceasta vil- 
cea trece pe linga satul Roma- 
nul prin partea de V. Are o 
ramifica^ie care trece spre V. 
de com. Gurguefi, pe linga tirla 
Jilava din acea comuna. 

Jilava, statie de dr.-d.-f., jad. Il- 
fov, pi. Sabarul, com. Jilava, 
pe Hnia Bucure§ti-Giurgiu, pus& 
in circulate la I Noembrie 1869. 
Se afla intre stabile Filaret 
(8.6 kil.) ?i Sinte?ti (4.1 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelului ma- 
ril, de 67 ,n .3i. Venitul acestet 
staftt pe anul 1896 a fost de 
57389 let $i 80 bant. 

Jilava, fort, in jurul Bucure^tilor. 
Vezi cuvintul Bucure?ti, § For- 
tifica^iile. 

Jilava-Merlari, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Sabarul, situate la N. 
de Bucure^ti, intre Viile-Filare- 
tulul $i riul Sabarul, la 10 kil. 
de Bucure^ti. Sta in legatura cu 
cat. Cre{e$ti $i Virtejul prin $0- 
sele vecinale. 

Se compune din satele: Ji- 
lava, Merlari $i Od&ile, cu o 
populate de 1807 suflete, din 
cart 354 contribuabilt ; locuesc 
in 457 case. 

Se intinde pe o suprafaja de 
3178 hect. D-nul Petrovict-Ar- 
mis ?i d. G. Diamandi au 2096 
hect. $i locuitorit 1082 hect. 

Proprietarit cultiv& 137 1 hect. 
(75 izlaz, 650 padure). Locui- 
torit cultiva 790 hect. (42 sterpe, 
250 izlaz). 

Budgetul com. e de 75 12 let 
la venituri $i de 7445 let la 
cheltuell. 

Are : 2 biserict (la Jilava $i 
Merlari) ; 2 ?coale, 1 de baep 
$i 1 de fete; 1 moara de ap&; 
I pod statator. 

Num&rul vitelor mart e de 
947 (270 cat $i tepe, 2 arm£- 
sart, 443 bot, 150 vact $ivi{el, 



29 bivolt, 53 bivoli^e) $i al ce- 
lor mict, de 2137 (193 pore! §i 
1944 ot). 

Locuitorit posedS; 247 plu- 
gurt, 194 care cu bot, 53 ca- 
ru{e cu cat ; 263 care ?i carufe. 

Locuitort improprietarip 149 ; 
neimproprietartyt 287. 

Comerciul se exercitci de 8 
circiumart $i 2 hangil. 

Jilavele, com. rur., in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Cimpului, situata in 
partea despre N.-V. a placet. 

Teritoriul acestet comune se 
intinde, din riul Ialomi^a, spre 
N., intre comunele: Arma$e§ti, 
Birbule$ti §i com. Salciile, din 
jud. Prahova, pe o suprafaja 
de 5640 hect., din cart 400 
hect. padure $i 750 hect. loc 
baltos. Se compune din 2 mo- 
?it: Jilavele, cu 4990 hect., pe 
care se afla $i satul Moldoveni, 
$i mo$ia SlStioarele, ambele pro- 
prietap particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 442 locui- 
tort; neimproprietarip sunt 84. 

Teritoriul com. este udat de 
riul Ialomi^a $i de piratele Sarata 
$i Ghighiul $i are lacurile: Ji- 
lavele, SIStioarele, Ochiul-Bou- 
lut, Rodeanul, Ratca, Cricovelul, 
Jiganca ?i Brotecei. 

Se compune din satele : Jila- 
vele, Slatioarele, cu re^edinfa 
primariet ?i a judecStoriet co- 
munale in Jilavele. 

Are o populafiune de 770 
familit, sau 2694 suflete: 1345 
barbaft ?i 1349 femet; 2670 Ro- 
mint, 3 Greet, 12 Bulgart, 6 
German! ?i 3 Turct; 2685 cre?- 
tint ortodoxt, 6 catolict $i 3 ma- 
homedani; 793 agricultori, 6 
meseria$I, 18 comercianft, 8 cu 
profesiunt libere, 45 muncitort $i 
28 servitori. §tiu carte 242 per- 
soane. 

Are : 2 $colT, una de bae{t, 
condusS de un invS^ator retri- 



Digitized by 



Google 



JILAVELE 



107 



JIROVUL 



buit de stat §i comuna $i una 
de fete, condusa de o inva$a- 
toare, §i ambelefrecuentate de63 
elevl $i eleve; 2 bisericl, deser- 
vite de 2 preoji §i 4 dascall. 

Vite: 372 cat, 2383 bol, 3949 
01, 7 capre, 17 bivoll $i 392 porcl. 

Budgetul com. e de 8630 lei, 
la veniturl §i de 8920 lei, la 
cheltuell. 

Jilavele, sat, in judejul Ialomifa, 
pi. Cimpulul, pendinte de com. 
cu acela§I nume, situat in par- 
tea de N.-V. a pia$el $i d'alun- 
gul malulul de V. al laculul 
Jilavelor. 

Este format din doua sate: 
Jilavele-d.-s. $i Jilavele-d.-j., carl 
s'au unit prin inmulfirea numi- 
rulul locuitorilor. 

Aci este re§edin{a primarief 
$i a judecatoriel comunale. 

Are o §coala primara de ba- 
eflf, cu un invajator $i o $coala 
de fete, cu o inva^atoare ; o bi- 
serica, deservita de 2 preop $i 
2 dascail. 

Vite : 316 cal, 1800 bol, 3093 
ol, 3 capre, 10 bivoll $i 285 
porcl. 

In acest sat se fac doua tir- 
gurl anuale, unul la Sf. Hie 
(20 Iulie) $i altul la Pogorirea 
Sf. Duh. 

Jilavelor (Hele^teul-), lac, in 
jud. Ialomi{a, pi. Cimpulul, pe te- 
ritoriul comunel Jilavele, situat 
in partea de E. a satulul cu 
acela$I nume. 

JilSvi, vechie plasd a judefulul 
Ialomi^a, care avea 11 sate. 

Jilful, vale, in jud. Gorj, pi. Jiul, 
cat. Orzul, com. Urdari-d.-s.; 
in aceasta vale curge piriuljil- 
ful, al carul \jkxm sting este 
format de Dealul-Caselor. 

Jilful-Mare, piria, in jud. Gorj, 



pi. Jiul, curge despre N. din sus 
de com. Balbo^i, de la N.-V. 
la S.-E., trece pe raarginea des- 
pre E. a comunel Ohaba, ur- 
meaza cursul in jos, spre com. 
Calaparul-d.-j., ?i se varsa in 
Jid la com Bro^teni. 

Jil^ul-Mic, piriia$, curgind des- 
pre N. decom. Ursoaiadinjud. 
Mehedin^i intra in Gorj prin 
dreptul cat. Artanul al com. Raci; 
trece pe marginea despre E. a 
acestul catun; strabate corau- 
na Raci, spre S.; trece pe mar- 
ginea despre V. a catunului 
Baniul ?i se une§te, din sus de 
com. Borascu, cu Jityul-Mare. 

Acest piriia? curge in tot tim- 
pul anulul. 

Jingule§ti, lac, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Buda, in 
spre V., pe o frumoasa poiana; 
confine caracuda marunta, ce se 
consuma de locuitorl. 

Jinurul, vtuttte, in jud. R. Sarat, 
pi. Ora$uluI, com. Andrea?i ; se 
desface din Virful-Alunulul, in 
partea de S.; e acoperit cu pa- 
duri. 

Jinurul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s.; se desface 
din dealul Magura - Capa^inil ; 
brazdeaza partea de V. a co- 
munel Slobozia, intinzindu-se 
printre piraele Cofatcul $i Va- 
Iea-Cire?ulul ; e acoperit cu pa- 
$unl $i padurl. 

Jipa, tirld, jud. Braila, la S. sa- 
tulul Nazirul, care unita cu tirla 
Alexe formeaza tirla Patrana. 

Jipe§ti, sat, jud. Braila, linga 
hotarul de E. al com. Peri?orul 
despre comuna Urleasca, la 7 
kil. spre N.-E. de satul Periso- 
rul; infiinjat la 1850 de familia 
Jipa; are 10 case, cu 12 familil, 



safl 62 suflete; vite: 33 cal, 
159 vite mar! cornute, 200 01 
?i 54 rimatorl. 

Jir&ul-de-la-Olt, insult, in Olt, 
jud. Romanafi, cu o padure de 
30 hect., aparjinind com. Izlazul. 

Jirlaul, braf % in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, in insula Balta, peterito- 
riul comunel Tonea. 

Jirlaul, braf sau canal, in jud. 
Ialomifa, pi. Borcea, situat spre 
S. $i linga ora$ul Calara^i. Se 
mal nume^te $i Gitul-Iezerulul. 
Prin acest braf lacul Caiara$i 
comunica cu Borcea. Cind a- 
pele Borcel cresc, curg in lacul 
Calara?i ?i cind descresc, apa 
se reintoarce in Borcea. 

Peste acest bra{ este un pod 
statator. 

Jirnovul, piriil, ce vine de aproa- 
pe de Glavacioc, jud. Vla?ca, 
$i da in Drimbovnicul aproape 
de comuna Gratia; trece prin 
satul Sirbeni. 

Jirovul, com. rut. $i sat, in jud. 
Mehedint'i, pi. Motrul-d.-j., la 40 
kil. de ora$ul Turnul-Severin. Sa- 
tul formeaza comuna cu catune- 
le: Croicea, Marul-Ro^u, Pu$ca§ul 
$i Valea-luI-Udri$tea, avind peste 
tot 1 500 locuitorl, din carl 221 
contribuabill; locuesc in 300 case. 

Locuitoril poseda : 60 plugurl, 
114 care cu bol, 6 caruje cu 
cal; 120 stupl. 

Are: 2 bisericl, cu 1 preot 
$i 2 cintare^I; o ?coaia, condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 
22 elevl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1265 lei, iar la cheltu- 
ell, de 980 lei. 

Vite: 800 vite marl cornute, 
21 cal, 760 ol $i 650 rimatorl. 

Este situata pe vai ?i in a- 
propiere deapa Motrulul, pana 



Digitized by 



Google 



JIROVUL 



108 



JITIANUL 



In care hotarul e! se intinde. 
Prin comuna trece §oseaua Stre- 
haia-Bro$teni-Baia de-Arama. 

Jirovul. Vez! Girovul, sat, jud. 
Neam^u. 

Jirului (Dealul-), vale, incepe 
de laGola^e!, com. Bujorul, jud. 
Covurluiu, pi. Prutul, trece prin 
com. B&neasa $j se fine^te la 
Cruceanca, in jud. Tutova. 

Jit&riei (Dealul-), deal, jud. Su- 
ceava, pe care sta parte din 
satul Topile. 

Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, pe malul sting al 
riulu! R.-Sarat. 

E situata in partea de V. a 
judefulu!, la 43 kil. spre N.-V. 
de ora?ul R.-Sarat, $i in partea 
de mijloc a plaiulu!, la 16 kil. 
spre S.-V. de com. Dumitre?ti, 
re^edinja pi. Comune mvecinate 
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chioj- 
deni, la 12 kil. $i Danule^ti, la 
22 kil. 

Se margine?te la N. cu com. 
Nerejul, din jud. Putna, de care 
se desparte prin mun^i! Orul $i 
Stejicul; la S., cu Chiojdeni; la 
V., cu Bisoca, de care se des- 
parte prin Dealul-M&gureT. 

E br5zdata la E. de mun^ii: Dea- 
lul-Chiojdenilor, $elariile, Sco- 
rnful, Magadanul, Budaia $i Pia- 
tra-Jidovulu! ; la N.,deMagura, 
Virful-Magure!, Furul-Mare, Fu- 
rul-Mic, $tejicul, Monteorul, Ne- 
culele, Pietrile-Fete! ; la V. de 
Dealul-Ro$u, Purcelul, Topora- 
$ul, Omul, Schitul, Piatra-Mi$e!, 
Crucea-Ho^uluT, Pucioasele-Marl, 
Pucioasele-MicT, Feticiul; la S., 
de Ulmu$orul, SaYile $i Dinul. 

Riurile principale sunt: R.- 
Sarat, curgind de la V. la E., ?i 
afluen{iis5I: Rimnicelul, Corbul, 
Saritoarea, A?i{a, Tocitoarea, 
Furul, Purcelul, Apa-Ro^ie, $te- 



jicul, Pucioasele, Pacurele, la 
N. ; Saratul, Pardo?ul, Sarafelul, 
la S. Lacurl: Lacul-din-Plaiu, 
Lacul-din-Dealul-Sare!, Busuio- 
cul ?i Li^oiul. 

Catunele carl compun comuna 
sunt : Jitia-din-Deal, re§edin{a, 
in mijlocul com.; Jitia-din-Vale, 
laE.; Dealul-Sare!, laV.; Magura, 
Vintileasca ?i Neculele, la N. 

Suprafafa com. este de 13230 
pog., din car! 2030 hect. ale 
locuitorilor (800 hect. vatra sa- 
telor) §i 1 1200 hect. ale parti- 
cularilor. 

Are o populate de 420 fa- 
mili!, sau 1869 suflete, din carl 
476 contribuabil!; 2 bisericl, 
una, in com. Jitia, cu hramul 
Sf. Dumitru, zidita in 1783 de 
locuitorT ?i deservita de I preot, 
1 cintaret ?i 1 paracliser; a 
doua, in cat. Neculele, cu hra- 
mul Sf. VoevozT, zidita in 1863, 
se zice, de arhiereul Filofteiu, 
deservita de I preot, 1 cinta- 
re{ $i I paracliser ; 2 §colT, una 
in catunul de re?edin$5, fondata 
in 1878 de comuna ; a doua in 
cit. Neculele, cedata comune! 
de proprietarul Menelas Ger- 
man*, ambele conduse de 2 ?nva% 
{atorl $i frecuentate de 61 elevl. 

Comuna are: 550 hect. ara- 
bile, 450 hect. ima§, 6000 hect. 
padure, 500 hect. finefe ?i 200 
hect. neproductive. 

Locuitorilposeda: 48 plugurT; 
4 mori de apa; 284 bo!, 395 
vacT, 20 cat, no !epe, 5 ma- 
garl, 3800 o!, 2600 capre $i 89 
rimatorl. 

Sunt in comuna: 1 cojocar, 
1 potcovar, 9 cherestegiT, 8 
herastrae. 

Comerciul e activ ?i consta 
in importul colonialelor, spir- 
toaselor, instrumentelor agri- 
cole, ?i in exportul vitelor $i al 
lemnelor. Transportul se face 
prin gara Sihlea, la 24 kil. spre 
E. Sunt 15 comercianp. 



Caile de comunica^ie sunt : 
calea judejeana Rimnicul - Ba- 
beni - Dumitresti -Jitia ; drumul 
spre Bisoca ; spre Andrea$i, pe 
culm! ; spre Valea - Salcie! $i 
Buda. 

Budgetul com. e de 2682 let, 
43 banT, la venitur! $i de 2602 
le!, SS ban!, la cheltuell. 

Jitia, mosie, in jud. R.-Sarat pla- 
iul Rimnic, com. Jitia, pe care 
se afla intinsa padurea Jitia-Po- 
iana-Marulu!. 

Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, catunul de 
re$edin$a al com. Jitia, a?ezat 
spre E., pe malul drept al riulul 
Rimnicul-Sarat; areo intindere 
de 120 hect., cu o populate de 
82 familiT, sati 375 suflete, din 
car! 71 contribuabil!; are o bi- 
serica ?i o $coala. 

Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul, catunul 
com. Jitia, a?ezat pe malul drept 
al riulu! Rimnicul-Sarat, la 300 
m. spre E. de catunul de re?e- 
din^L; are 100 hect. intindere, 
cu o populate de JJ famili!, 
sau 320 suflete. 

Jitia-Poiana - M&rului, pit dure, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Jitia; fine de circumscrip- 
ta VII silvica, ocolul Babeni; 
are o intindere de 7000 hect., 
din car! 3000 hect. ale Statulul, 
4000 ale particularilor; esen{e: 
4500 hect. aleStatulu! $i 13000 
brad, molift, fag, paltin, ulm $i 
frasin. 

Jitiana, nume ce purta ma! nainte 
banatul Craiovel, (Oltenia). 

Jitianul, pod de fier, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Balta-Verde, 
peste riul Jiul, in dreptul satulu! 
Brani^tea, linga Craiova. 



Digitized by 



Google 



JIUL (PL AS A) 



109 



JTUL (RlO) 



Jiul, plasd, situate in partea S.- 
V. a judejulu! Gorj. $!-a luat 
numirea de la riul Jiul care o str&- 
bate in toata lungimea sa. Se 
margine$te: la N. cu pi. Oco- 
lul; la V. cu judeful Mehedinti, 
la S. cu jud. Dolj ; la E. cu pi. 
Gilortul cu care se atinge prin 
comunele: Valea lu!-C?ine, Gro- 
$erea, Bibe^ti, Saule$ti $i Pe- 
tre$ti-d.-j. 

Solul pla$e!, destul de pro- 
ductiv, este mal mult$es,incins 
la V. §i E. de ni?te lanfur! de 
dealurl, dintre carl, eel din 
stinga Jiuluf este ramura din 
DealuMuT-Bran, iar cele din 
dreapta sunt ramifica{iialedea- 
luluT Bujoriscu. 

In plasa Jiuluf sunt 20083 
hect. padure. 

Este udata de la N. la S. de 
riul Jiul, care o desparte in doua 
party cu 13 comune in stinga 
91 19 comune in dreapta. 

Afara de riul Jiul, teritoriul 
aceste! pla§! ma! este udat de 
urm&toarele riurl: 

Tismana, Jityul-Mare, $u$i$a, 
Dimbova, Cioiana $i Gilortul, 
in partea cea ma! de jos a pla- 
cet ?i pe intinderea care for- 
meaz& limita intre Gorj §i Dolj. 

$osele : $oseaua nationals Fi- 
lial - Petro$ani, intra i.i acea- 
sta plasa ma! la S. de comuna 
Br&ne§ti, trece prin comunele : 
BrSne§ti, Izvoarele, Plop$orul, 
Pe5teanad.-s., Rovinari $i Po- 
iana, de unde intra in plasa 
Ocolul. 

$oseaua vecinala care pleaca 
din jud. Dolj, intra in aceasta pi. 
la cat. Gura-$U£i{a $i trece prin 
urmatoarele localita^!: Ione^ti, 
Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j. 
§i de Mijloc, Murge^ti, Girbovul, 
de unde se desparte in doua, o ra- 
mura apucind spre Borascu, iar 
alta continuind a merge catre N. 
trecind prin: Strimba, Stejarul, 
Urdari-d.-j. §i de Sus, Pe^teana- 



d.j., Valeacu Apa, Farca?e?ti, 
Zatreni, Zatreni-Birnic!, Ro$ia, 
de unde, ma! la N., intra pu{in 
in plasa Ocolul. §oseaua veci- 
nala care pleaca din com. Pe$- 
teana-d.-s., trece prin: Ra- 
$ina, ^icleni, Tun$i, apoi merge 
catre N.-E. $i intra in plasa 
Amaradia. 

$osele comunale sunt: §0- 
seaua com. care pleaca din co- 
muna Temi$ani, trece prin Ro- 
$ia $i se termina la Rovinari ; 
?oseaua comunaia care pleaca 
din com. Borascu $i trece prin 
Domne?ti, unde se desparte in 
doua : o ramura merge la Raci, 
alta trece prin Ohaba $i se ter- 
mina la Bolbo$i ; ?oseaua comu- 
naia care pleaca din com. Plop- 
$orul $i trece prin piscurile 
Daia, Coste$ti $i, la Gro$erea, 
intra in pi. Gilortul ; $oseaua co- 
munaia care pleaca din comuna 
Brane§ti, intra in plasa Gilortul 
mergind spre Valea-lu!-Ciine. 

In plasa este o judecatorie 
de ocol cu re$edin{a in com. 
Pe?teana-d.-s. 

Spre E. de com. Borascu in 
valea zisa a Sili?tei, se vad la 
suprafafa pamintulu! ruine, te- 
meliele une! cladirf (zid de ca- 
ramida). Se zice ca a fost aci 
beciul lu! Dosofteiu, ma! spre 
E. locul viilor sale $i pu^in spre 
S. se vad adincaturi in pamint, 
unde a avut hele^tae. Pe o alta 
vale numita a Domnestilor, e- 
xista urmele une! alte cladirl 
ma! mica, de piatra, despre care 
se zice ca ar fi fost locuita de 
o Doamna (de aci numele lo- 
calita^e! de Domne$ti) fugita 
din cauza razboaelor. 

La gura aceste! va!, pu^in 
ma! spre N., unde este acum 
cat. Baniul (ce apar^ine comu- 
ne! Calaparuld.-s.)i se zice ca 
a locuit Banul aceste! Doamne, 
de la care ar fi ramas ?i numi- 
rea localita^e! de Baniul. 



Tot la E., in sapaturile $0- 
sele! ce are direc^iunea spre com. 
Girbovul, s'aG gasit 30 monede 
de argint, avind in relief efigiile 
$i inscriptiile, unele ale Impera- 
torulu! Optim Traian, iaraltele 
pe ale lul : Romulus, Remus $i 
Faustina- Augusta. 

Tot pe locul unde s'au gasit 
monedele, se vedeau carbun! $i 
pamint ars, care atesta urme 
de foe, iar alaturi s'a descope- 
rit doua schelete omene^t!, nu- 
ma! atinse se prefaceati in pul- 
bere. 

Asemenea monede, s'au ma! 
gasit $i prin brazdele plugarilor 
in diferite locur!, insa risipite. 

Asemenea locur! istorice ma! 
sunt in comunele: Strimba, Ur- 
dari-d.-s. ?i Valea cu-Apa. 

Aceasta plasa are 32 comune 
$i anume: Rovinari, Moi, Vla- 
duleni, Baifeni, Pe§teana-d.-s., 
Ra^ina, Plop^orul, Jicleni, Pis- 
curile, Izvoarele, Coste$ti, Bro$- 
teni, Brane^ti, toate pe partea 
stinga a Jiulu! ; iar : Ro$ia, Ti- 
mpani, Farca$e?ti, Valea - cu- 
Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j., 
Strimba, Girbovul, Murge§ti, 
Turceni-d.-s., Turceni-d.-j., Io- 
ne?ti, Raci, Bolbo?i, Ohaba, Bo- 
rascu, Calaparul-d.-s., Calapa- 
rul-d.-j. ?i Stolojani, toate pe 
partea dreapta a riuluf Jiul. 

Este populata de 7 1 54 familii, 
saii 29031 suflete, din car! 65 36 
contribuabilf. 

Are 24 $coale, frecuentate de 
847 copi!. 

Jiul, riit, jud. Gorj $i Dolj. Ba- 
sinul acestu! riU coprinde ba- 
sinurile Motrulu!, Gilortulu! §i 
Amaradie!, adica tot teritoriul 
coprins intre: Dunare, Mun^ii- 
Vulcanilor $i ?ira Paringulu!, 
cac! toate izvoarele acestor munp 
intrunindu-se in pirae $i girle, 
se varsa in Jiti, pe ambele par^!. 
Izvore^te prin doua ramur! in 



Digitized by 



Google 



JIUL (RlU) 



110 



JIUL fRtC) 



mun$il Transilvanief. Una din ra- 
murl iese din muntele Oslea $i 
din muntele Sturul (piscurl ale 
munfilor Mehedinfilor). Alta ra- 
mura, numita Jiul curge in di- 
recjie contrarie cu cea d'intiiu 
ramura. Patrunde in Rominia 
pe la pasul Lainici, printre mun- 
$it Cerde^ul ?iArdicul, formind 
prea frumosul defileu al Laini- 
cilor, lung de 29 kil. 

Curge mal fntiiu catre S., 
trece pe la schitul Lainidf, apol 
ia dirqcfiune S.-V. de la Bum- 
be$ti-de-Jii pin5 la confluen^a 
sa cuTismana, unde schimbind 
brusc direcjia, se indreaptaca- 
tre S.-E., pana la v5rsarea sa 
in Dunare. 

De la frontiers pana la Bum- 
be?ti, curge in regiunea mun^ilor. 
La origins, albia sa variazS intre 
35 ^i 70 m. Pe alocurea numai 
trece peste aceste mftriml, albia 
este stincoasa, iar repeziciunea 
curentului, in unele localitap 
din mun$T, atinge chiar 5 m. 
pe secunda. 

De la Bumbe^ti intra in re- 
giunea dealurilor, albia i-se 13r- 
ge?te ast-fel c&, pana la e?irea 
din jude{, largimea albiel se 
men^ine intre 3 ?i 8 kil.; de 
la Vadeni la 4 kil. La N. de 
Tirgul-Jiulul, spre comuna Ro- 
mane?ti, aceasta l&rgime are 
aproape 10 kil. Albia este pie- 
troasa ?i r&mine astfei pana a- 
proape de esirea din judef. Pe 
la Pe^teana ?i Bro?teni, fundul 
incepe a deveni nisipos. LSr- 
gimea medie a rtululin aceasta 
regiune atinge 100 m„ adincimea 
1 m., 50 — 2 m.; iar vitesa pana 
la 1 m. pe secunda. 

Comunele ?i catunele ce uda 
in regiunea dealurilor, dupS e$i- 
rea sa din defileul de la Bum- 
be? ti-de-Jif, sunt pe dreapta: Por- 
ceni, Simbotinul, Turcine?ti, Ro- 
$ia, Ciaurul, Birnici, Pe^teana- 
d.-j., Docoreni, Girbovul, Mur- 



ge$ti, Turceni-d.-j. ; pe stinga: 
Bumbe?ti-de-JiT, Ciineni, Vadeni, 
Tirgul-Jiul, Romane^ti, Ia$i, Po- 
iana, Rovinari, Moi, Baiteni, 
Pe?teanad.-s., Plop?orul, Izvoa- 
rele, Bro?teni $i BrSne^ti, unde 
p5rSse?te judeful Gorj, spre a 
intra in judeful Dolj. 

Mijloacele de trecere in jud. 
Gorj sunt: 

In regiunea mun^ilor: 2 po- 
duri de lemn, unul in jos de 
mSnSstirea Lainici, lung de vre-o 
40 de m., intre kil. 98— 99, cel- 
l'alt in sus de m&n&stire, intre 
kil. 100 — 10 1, lung de vre-o 
55 m. 

In regiunea dealurilor gSsim 
podur! de lemn in urmitoarele lo- 
calita^I: Turcine$ti- Vadeni, Tir- 
gul-Jiul-Slobozia, Ia$i-Ciaurul, Po- 
iana-Ro$ia, Rovinari-Ro^ia §iPi- 
noasa, Balteni §i Poenele; un 
pod umblator in dreptul citu- 
nulul Cocoreni, pendinte de 
Pe?teana-d.-s. ; la Girbovul-Va- 
leni, pod de lemn, la Turceni- 
d.-j.-Bro$teni, pod umblator, la 
Ione?ti-Brclne?ti, pod de lemn. 

Afluen^it Jiulul in jud. Gorj 
sunt pe stinga: Gioiana, Ama- 
radia $i Sadul ; iar pe dreapta : 
Jil^ul-Mare, Su?i$a, Cartiul, Sim- 
botinul ?i Porceni. 

Jiul intr& injudefulDolj pe la 
Tinfareni (in pi. Jiul-d.-s.). For- 
meaza pu^in limita de E. a pi. 
Dumbrava-d.-s., ?i pi. Ocolul. In- 
tra in pi. Jiul-de-Mijloc curgind 
pe limita desparfitoaredeE. a a- 
cestei pia?i din spre pi. Ocolul 
pSna in dreptul com. Secuiul. 
De aci se indrepteaza direct 
spre S. formind limita despar- 
{itoare in partea de E. a pla$ei 
Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j., 
pana in apropiere de com. Murta. 
De la aceasta com. formeaza 
limita de E. a pla?ef Balta cu 
plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe ma- 
lul sting al fluviulul Dunarea in 
fa{a insulei Copani^a. 



Pana la anul 1879, Jiul, din 
dreptul com. Como$teni se in- 
drepta spre S.-E., trecind prin 
comuna Bechet in fa{a careia 
se $i varsa. Aceasta schimbare 
a cursuluT Jiulul a provenit din 
cauza nisipurilor tirite de dinsul 
precum $i de vinturile cele mar! 
can determinau stabilirea du- 
nelor. In dreptul com. Zavalul, 
formeaza o cascada inalta de 
2 m. La vSrsarea sa in Dunare 
se afla o mica delta in forma- 
{iune. Toata aceasta regiune 
este presarata de dune, cari nu 
au putut fi stabilite de cit prin 
plantafiune de dafinl ?i salciml. 

AfluentI pe dreapta prime?te 
din pi. Jiul-d.-s.: riul Motrul, 
piriul Racovi^a $i Almajelul ; din 
com. Filia§i: Piriul-Berbe^ulul ; 
din com. Argetoaia, piraele Fra- 
to^tita ?i Salcia. In plasa Dum- 
brava-d.-s., in fa^a com. Breasta, 
prime^te pe malul drept riul O- 
bedeanca. 

Apol intra in plasa Jiul-de- 
Mijloc, de unde se incarca pe 
dreapta cu piraele Valea-Ho^u- 
lut $i Prodila, ce-I vin din com. 
Podari. Piriul Dranicul il vine 
din com. Dranicul. 

Patrunde in pi. Balta, pe care 
o uda prin partea de E. Are in 
fa{a comunel Gingiova un vad 
de trecere pentru luntre. In com. 
Como^teni are peste dinsul un 
pod statator. 

In pi. Jiul-d.-s. prime^te la 
com. Jin^areni riul Gilortul. Din 
com. Tatomire^ti se incarca pe 
stinga cu Valea-Birlogulul, cu 
Piriul-BirloguluT format din iz- 
voare ?i cu Valea-Rea ce se 
varsa intr'insul la comuna Bra- 
de§ti. Din comuna Brade^ti pri- 
me§te piriul Almajelul. In a- 
ceasta comuna este un pod 
umblator peste riul Jiul. Din 
com. Almajul prime§te piriul 
Almajul. 

La e$irea din plasa Jiul-d.-s. 



Digitized by LiOOQ IC 



JIUL-BATRlN 



111 



JIUL-DE-JOS 



patninde in plasa Ocolul, de 
unde se incarc&, in comuna Cer- 
nelele (satul Troaca), cu riul 
Amaradia. 

Din com. Balta-Verde pri- 
me$te lacul Bizdina, ce-T aduce 
apele piriia?elor Circea, unitcu 
Fic&ile. Balta Jitia se scurge 
in Jiul, aducindu-T apele piriu- 
lul $erca. BaltaPopel se scurge 
in riul Jiul, pe la V. satulu! 
Popoveni. PJriul-Popovenilor se 
scurge in riul Jiul, trecind prin 
V. satulu! Popoveni. 

Ud£ com. Preajba ?i comuna 
Malul-Mare, de unde se incarci 
cu piriul Lamu^ul §i cu apele 
b&lfilor : Giltaele, Balta-Bisericel 
§i Balta-Nicola ce I aduce apele 
piriulul B&nesele. 

Intri prin partea de V. a 
com. Ghindeni $i Secuiul, de 
undese incarc^cu piriul Sili$tea. 
La e^irea din com. Secuiul 
p^trunde pe teritoriul pl&$ef Jiul- 
d.-j., pe care o udfi cu directfa 
de la N.-S. prin partea de V. 
Intr^L in comuna Adunafi-de- 
Giormane, din care se Jncarci 
cu Pirlul-GioroculuT. Piriul Jieful 
se varsi in Jiul, tot pe terito- 
riul acestel comune. 

Ud& comuna Rozi^tea, de 

unde prime$te apele b&tyeT O- 

chiul,lncftrcata cu apele bailor: 

Strimba, Metita-Lung&,Trestina, 
Jie^ul ?i Ochiul. Ud£ com. Murta, 

de unde se incarc& cu balta 

Brebenilor. 

Ud£ com. C&ciulate$ti, de 

unde se Jncarci cu piriul Prede^ti. 
Ud£ com. Sadova, de unde 

prime^te piriul Sadova. 

Trece prin com. Grindeni, de 

unde se incarci cu apele lacu- 

rilor : Siratele, R&scruciul $iLun- 

gile. 

De la Craiova ?i p£n& la Lai- 

nicl, o $osea jude{ean& ?i o 

alta comunala, urmeazS fiecare 

mal al riulul. 

Intre Craiova ?i Filial ?o- 



seaua judefeanft este insofiUi de 
o portfune din calea feratS. Cra- 
iova-Severin, care are un pod 
de fier peste acest riu intre 
stabile Filial $i Butoe$ti. 

La com. Balta-Verde, pu^in 
mat la S. de Craiova, este un 
pod de ffer peste Jiu, in drep- 
tul satulu! Brani^tea, al $oselei 
natfonale $i al liniel ferate Cra- 
iova-Calafat. Tot in aceia^I com. 
se afl& podul liniel ferate nu 
mit Bucova^ul, in marginea c&- 
tunuluT Mofleni. 

Valea rhluT Jiul este foarte 
productive ?i populate. Ea este 
coprinsa intre dou& maluri inalte 
din care eel ma! inalt este \&r- 
mul sting. 

Jiul-BStrin, balta, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de Jos, com. Grindeni. 

Jiul-de-Jos, //#.*?, situate in S.-E. 
jud. Dolj, pe malul sting al 
Dun£rel %\ de-alungul malulul 
sting al Jiulul. 

Forma sa se poate asem&na 
cu un dreptunghiu foarte alun- 
git de la N. la S. 

Se m&rgine$te la N. cu o 
parte din jud. Romanafi $i cu 
pi. Ocolul, incepind din drep- 
tul com. Leul (Romana^i), p&nS 
in dreptul com. Giormanele. La 
S., se mSrgine$te cu DunSrea 
de la jud. Romanafi p&n& in 
Jiul. La E. se m£rgine$te cu 
jud. Romanafi, din com. Leul, 
p£n«i in Dun£re, iar la V. cu 
pi. Jiul-d.-mj., de la com. Adu- 
na{i-de-Giormane, p2n£ in drep- 
tul com. Padea, iar de aci cu 
pi. Balta pSn& in DunSre, des- 
pfirVindu-se prin riul Jiul. 

Terenul acestel pla$I este ac- 
cidentat de prelungirile dea- 
lulul Prisaca, din pi. Ocolul. Pe 
malul drept al Jiulul se g&sesc 
in aceasta pi. cite-va ondula- 
t'mnl, prelungiri ale dealulut Ra 
dovan. Aci, ca in ma! toate 



plS§ile, se g&sesc numeroase mo- 
vile, ridicate de oamenl, din tim- 
purile vechl $i moderne. 

Aceasti pi. este udati de 
DunSre la S. %\ de Jiul pe li- 
mita de V. Inainte, Jiul se vSrsa 
la Bechet, iar acum se varsa 
intre pi. Jiul-de-Jos $i Balta, in 
dreptul insulel Copanifa. 

In aceasta pi. se g&sesc nu- 
meroase bStyl, intre carl se nu- 
m£r£: Giormanele, legate intre 
ele printr'un mic piriti $i comu- 
nicind cu Jiul ; Balta-LuminoasS, 
formats prin rev&rs&rile JiuluT; 
lacul R&danul, format din rev&r- 
s&rile DunSrel ; lacurile : Mir- 
$olea $i Stegiroaia, Lacul-Lung, 
Predu^ul, Lacul-Gale?ulul, Balta- 
Bretenilor, Logofi^ul ^i Trestina. 
Plasa e formats din 13 co- 
mune $i anume : Adunafi-de- 
Giormane, Bechetul,Ciciulate$ti, 
CMSra?ul, Damian, Giorocul- 
Mare, Grindeni-Locusteni, Mir- 
?ani, Murta, Piscul, Rozi^tea $i 
Sadova. 

Re?edin$a pla^el este in com. 
C&ciul&te$ti, cit. Dobre^ti. 

Popula^iunea plS^et e de 5236 
familif, sau 22339 suflete: 11870 
b&rbaflf ^i 10469 femel; loeuese 
in 5462 case $i bordee. 

Intinderea totals a pl&§e? este 
de 78435 hectare. 

Are: 33 bisericl, deservite 
de 27 preo^T; 16 ?coale, din 
cart: 10 mixte, 3 de b&e{I $i 
3 de fete, conduse de 12 inv&- 
\$X.ox\ $i S invft^toare ?i frecuen- 
tate de 545 baep ?i 144 fete. 
Locurl insemnate in pi. sunt: 
Bechetul, tirgu?or, re$edin$a sub- 
prefecture! pi. Jiul-de-Jos. Este 
port comercial; aci se luptarS 
Turcil cu Ru?ii la 1828. Ling* 
com. C&ciul&te^ti, de-a stinga 
Jiulul, se afli Casa-Alba, loc in- 
semnat prin multe mSgurl $i 
risipiturl de cetate. Sadova, m&- 
nistire ; Sadova, sat, unde s'a 
dat o lupta. insemnata, intrd 



Digitized by 



Google 



JIUL-DE-MIJLOC 



112 



J1UL-DE-SUS 



Turd $i AustriacI, la anul 1784 ; 
se vad aci ruine antice. La 
confluen^a Jiulul cu Dunarea se 
vede vechea cetate Acridava. 

Jiul-de-Mijloc, plasa, situata in 
centrul jude^ulul Dolj, pe malul 
drept al Jiulul. 

Se margine^te la N.-V. cu pi. 
Dumbrava-d.-s., de la comuna 
Breasta pana la Ciutura; laS., 
cu plasa Balta, de la comuna 
Ceratul pana la comuna Padea ; 
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j., 
de la comuna Ciutura pana la 
com. Perioral, iar de la aceasta 
com. pana la com. Ceratul, se 
margine?te cu plasa Baile^ti 
spre S.-V. ; la E. se margine?te 
cu plasa Ocolul, de la comuna 
Breasta pana la com. Secul, iar 
de aci cu plasa Jiul.d.-j. 

Cam prin centrul sau, aceasta 
plasa este accidental de dea- 
lul Radovan, cu prelungirile 
sale : Dealul-Gabrulul, Rupturi, 
Palilula, Virvorul, Scumpe?ti, 
Lipovul, Dealul-Robulul, etc. 

Este udata de riul Jiul, ce 
face limita de E. de la com. 
Padea pana la com. Breasta (S.- 
V.), trece pe linga comunele: Bu- 
cova^ul, Podari, Livezile, Glodul, 
Foi$orul, Dranicul $i Padea $i pri- 
me?te pe teritoriul pla$el pi- 
riul Leamna (dreapta) ce trece 
prin satul Leamna. Mai este u- 
data de riul Dasna^uiul, cu a- 
fljentele sau din stinga, Das- 
na^uiul-Mic. Dasnafuiul curge de 
la N. spre S., facind limita catre 
plasa Baile^ti, de la com. Intor- 
sura pana la com. Ceratul. 

Este formata din 14 comune 
$i anume : Bucova^ul, Caloparul, 
Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi- 
$orul, Glodul, Intorsura, Lipo- 
vul, Livezile, Padea, Podari, Se- 
garcea $i Virvorul. 

Re$edin{a pla^el este in com. 
Segarcea. 

Intinderea totala a pla^el e 



de 69542 hect, cu o populate 
de 5762 familif, sau ,23045 su- 
flete: 11870 barbap $i 1 1 175 
femel; locuesc in 6104 case ?i 
bordee. 

Are : 21 bisericl, deservite de 
21 preo{T ; 17 ?coale, din carl 
15 mixte, I de baeflf ?i 1 de 
fete, conduse de 15 inva^atorl 
$i 2 inva^atoare. 

Locurl insemnate in aceasta 
plasa sunt : Segarcea, in care se 
afla re^edin^a sub-prefectureljiul- 
de-Mijloc. In aceasta comuna a 
avut loc o lupta intre RominI 
?i Tatar!, pe Dealul-Robulul. 

Cetatea, urma de cetate de 
pamint, facuta de RomanI $i in- 
conjurata de $an{uri. La Lipovul 
se vad urmele unel cetaflf de 
pamint, precum ?i a unuf drum 
vechiu ce duce de aci la Ceta- 
{uia din com. Ceratul. 

Bucovaful, sat pe malul drept 
al Jiulul, are o manastire fon- 
data de Pirvul Clucerul din Cra- 
iova ; in casele manastire! este 
o inchisoare publica $i un sta- 
biliment de tabacarie al statulul, 
unde lucreaza condamnafil $i 
lucratorl angajafl. 

Linga Leamna, com. Buco- 
vaful, pe marginea riulul, se ga- 
sesc trel izvoare cu ape mine- 
rale, numite La-Trel-Fintim. 

Caile de comunicatie in acea- 
sta plasa sunt : calea ferata Cra- 
iova- Calafat ; ?oseaua judejeana 
Craiova - Podari - Radovan - Ca- 
lafat ; $oseaua judejeana Craio- 
va-PodarI-Segarcea-Bistre{. 

Jiul-de-Sus, plasa, jud. Dolj, nu- 
mita ast-fel de la cursjl su- 
perior din acest jude$ al riulul 
Jiul, care uda aceasta plasa. 

Forma acestei pla?I se poate 
asemana cu un trapez, ale ca- 
rul laturl paralele sunt indrep- 
tate de la N.-E. spre S.-V. $i 
ale carui laturl neparalele sunt 
indreptate de la N.-V. spre S.-E. 



Se invecine^te la E. cu pi. 
Amaradia, incepind din dreptul 
com. Capreni §i pana in drep- 
tul com. Malae^ti, din pi. Ocolul ; 
iar de la com. Malae^ti $i pana 
in dreptul com. Izvorul, limita 
catre aceasta plasa este formata 
de riul Amaradia. 

Din dreptul com. Izvorul §i 
pana m dreptul com. I?alni{a, 
hotarul catre pi. Ocolul este 
format de o linie conventionale. 
Limita de N.-V. este formata 
de o linie conventionale, care 
incepind din dreptul com. Ca- 
preni ?i pana la com. Poiana, 
desparte aceasta plasa de jud. 
Gorj. De la com. Poiana $i p3na 
la com. f in^areni, hotarul catre 
jjd. Gorj este format de riul 
Gilortul. De la com. Jin^areni 
?i pana la com. Jiul, limita de 
V. catre jud. Mehedin^i este 
formata de o linie conventionale. 

Limita de S. catre pi. Dum- 
brava-d.-s., este formata de o 
linie conventionale cu direcfiu- 
nea de la V. spre E. pana la 
com. Raznicul, iar de aci se lasa 
spre S.-E. pana la com. Pre- 
de§ti, unde ia direcfia spre N.-E. 
pana la com. I$alni{a. 

In privin^a reliefulul, terenul 
pi. se poate imparfi in 2 re- 
giuni : regiunea Vael-Jiulul, in 
partea de V. ?i regiunea dea- 
lurilor, in partea de E., intin- 
zindu-se cu direcfiunea de la 
N.-V. spre S.-E. In regiunea de 
E., dealul eel mal insemnat este 
Icleanul, care merge pe limita 
desparfitoare intre aceasta plasa 
?i pi. Amaradia §i care se con- 
tinue prin Dealul - Chicioarel, 
care desparte afluenfu din dreap- 
ta riulul Amaradia de eel din 
dreapta riulul Jiul. Apol, de-a 
dreapta $i de-a stinga riulul 
Jiul, sunt o mutyime de dealurl, 
precum: Almajelul, Brade^ti, Ar- 
getoaia, Teascul, Racovi^a, Ma- 
crea ?i alte dealurl mal mid. 



Digitized by 



Google 



JIULUl (VALEA-) 



113 



jIrlAul 



Plasa este udatS de riul Jiul 
$i de afluentul sau de pe stinga, 
Gilortul 

Inainte de toamna anulul 1 892, 
ciad s'a facut noua irapaYfire 
administrative, pi. Jiul-d.-s. era 
unita cu pi. Dumbrava-d.-s. ?i 
coprindea 33 comune. 

Asta-zT e despar^ita de aceasta 
plasa $i coprinde singura 16 
com. : Almajul, Argetoaia, Bra 
de$ti, Bralo$ti{a, Frato$ti{a, Mi- 
haifa, Poiana, Racari, Salcea, 
Scae^ti, Tatomire$ti §i f infa- 
reni. 

Re$edin{a pla?el este in com. 
Filia$i. 

Caile de comunica{ie ale a- 
cestel pla$I sunt : calea ferata 
Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe- 
rata Filia$i-T. Jiu ; $oseaua na- 
{ionala Craiova-Severin ; $oseaua 
comunalS Filia$i-Bodae$ti $i alte 
$osele comunale carl leaga co- 
munele intre ele. 

Intinderea totals a placet e 
de 67423 hect., cu o populate 
de 5893 familiT, sau 24580 su- 
flete; locuesc in 61 11 case $i 
bordee. 

Are: 31 biserici, deservite 
de 22 preoflf; 19 $co!l, din carl 
1 3 mixte, 3 de bae{T, 3 de fete, 
conduse de 15 inva^&torT §i 5 
inva^atoare $i frecuentate de 
935 copil (794bae^I$i 141 fete). 

Vite sunt: 1575 1 vite marl 
cornute, 1366 cat, 3 magarf, 
27836 of, 1665 capre ?i 15 18 
porci. 

Jiului (Valea-), vale, trece pe 
la S. de com. Obir?ia, pi. 01- 
tul-d.-j.-Balta, jud. Romana^i, cu 
direc^ia paralelft cu Dunarea. 
Vinedin spreJiu,cont.inindo mica 
apa, pe care, la Obir^ia, se afla 
o moara, iar la Vidastra, insula 
exploratS de Bolliac, §i recu- 
noscutA ca locuinfa a oamenilor 
din epoca de pfeatra, carl ca $i 
semintiile lacustre ale Elve{iel, 



au trSit in timpuri foarte intu- 
necatepentru istorie, ?i-$I cautau 
adapost in insule inconj urate 
cu apa mocirloasS. Pufinele date 
ce avem de aceste populafiunl 
ni le ofera uneltele ramase de 
la ele, carl sunt az! in Muzeul 
National. 

Jivanului (Piriul-), piriil, in jud. 
Dolj, pl.Jiul-de-Mijloc, com. In- 
torsura, ce se varsa pe malul 
drept al riulut Jiul $i peste care 
trece limita de E. catre com. 
Lipovul. 

J Jivului (Valea-), vale, in jud. 
Vilcea, pi. Olte^ul d.-j., com. Be- 
ne$ti, spre N.-V. com., la 700 
m. Se varsa in riul Pe?teana pe 
tentorial com. $tirbe§ti. 

J&cnei (Piscul-), pise, de-asupra 
dealulul cu acela^T nurae, pe 
mo$ia Zamostia, com. Zamos- 
tia, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu. 

Jidovina, deal, pe mo$ia Cris- 
tine$ti, com. Ibane^ti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

Jidovina, //*/// de pad are, in jud. 
Neam{u,pl. Piatra Muntele, com. 
Vinatori Dumbrava Ro$ie, situ- 
atain partea padurel Savine^ti, pe 
proprietatea statuluT, $i in le- 
gatura cu trupul numit Lutaria. 

Jidovinei (Piriul-), pi tin, izvore- 
$te de pe dealul cu acela^I nurae, 
de pe mo$ia Suharaul, com. 
cu acela$i nume, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Jlmbe^ti. VezT Zembre?ti, sat, 
jud. Neamfu. 

Jirlaul, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j., pe lacul 
cu acela^T nume. Este a$ezata 
in partea de S. a jude^uluT, la 



28 kil. spre S.-E. de ora?ul 
Rimnicul-Sarat, $i in partea de 
S. a placet, la 1 1 kil. spre S.-E. 
de com. Balaceanu, re^edin^a 
pla?el.'Comunele invecinatesunt : 
Slobozia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi- 
?ani, Nisipuri, Galbenul, la 7 
kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni, 
la 11 kil. 

Se margine§te la N. cu Dro- 
gul ?i Galbenul, desparfit prin 
lacul Jirlaul ; la E. cu Vi?ani ; 
la S., cu Nisipuri ; la V., cu 
Pirli^i (jud. BuzaO). 

N'are dealurl, ci numal icl- 
colca cite-va movile. 

Are 89 pufurT. La E. e u- 
data de riul Buzaul. 

Piriul Galbenul, o parte din 
piriul Valea-Boulul, o ud& la N., 
varsindu-se in intinsul lac Jir- 
laul, care ocupS N. comuneT. 
Suprafafa com. e de 3000 
hect., din carl 105 hect. vatra 
com., 2476 hect. ale locuitorilor 
?i 275 hect. ale particularilor. 
Popula^ia com. e de 393 fa- 
miliT, sau 1452 suflete: 752 bar- 
ba^I %\ 700 feme!; 590 cSsato- 
ri^I, 788 necasatorip, 74 vaduvf. 
Sunt 467 contribuabill. $ti£i 
carte 156 persoane. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. Ierarch Nicolae $i Intrarea 
in biserica, ziditS in 1864 de 
ob$tea locuitorilor, deservita de 
2 preo^f $i 2 cintareflf ; o ?coal5 
mixta, fondata in 1 874 de Stat 
condusS de 1 invajator ?i fre- 
cuentate de 120 elevT. 

Are o suprafa^a de 3000 hect., 
din carl: 2000 hect. arabile, 
400 hect. ima$, 200 hect. p&- 
dure, 400 hect. neproductiv 
(balta). 

LocuitoriT poseda : 295 plu- 
guri, 4 ma?in! de semanat, 1 
de treerat; 539 boi, 253 vacl, 
334 cal, 204 Tepe, 847 01, 163 
rimatorT. 

Comerciul se face de 20 per- 
soane. 



61973. Uarel* Dtepionar Qeog rifle. Vol. IV 



15 



Digitized by 



Google 



jIrlAul 



114 



JORA 



Caile de comunica^ie sunt : 
drumul Rimnicul-Sarat-Faurei, 
trecind prin Balaceanu Galbenul- 
Jirlaul-Nisipuri; spre Vi?ani-Cii- 
neni ; spre Drogul ; spre Pirli^i 
(jud. Buzau). 

Budgetul com. e la veniturl 
de 6240 leT, iar la cheltuelT, de 
6234 lei, 40 bam. 

Jirlaul, lac, \n jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-j , com. Jirlaul, in- 
tinzindu-se $i in com. Galbenul 
§i Drog; are o intindere de 750 
hect., ale statuluT ; confine pe$te 
ce se vinde in Rimnicul-Sarat 
$i in Buzau. 

Jirlaul, padure, jud. R.-Sarat. 
VezI Bradeanca. 

Jlenilor (Balta-), lac, in jud. 
Tulcea, plasa Macin, pe teriro- 
riul comunelor urbane Macin $i 
Jijila, situat in partea N.-V. a 
jude^ulul, a pla?ei §i a ora$uluT 
Macin $i cea V. a comunei Ji- 
jila; printr'o girli^a comunica 
cu Dunarea, iar prin altacu balta 
Jij/la : are o intindere de 120 
hect.; este Inconjurata cu stuf de 
toate parole ; confine pe§te. 

Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comunei 
urbane Chilia-VechTe, a$ezat in 
partea N.-V. a placet $i in cea 
V. a comunei; are 20 hect. in- 
tindere, $i este inconjurat de 
toate parole cu stuf; este for- 
mat de girla Pardin, cu care 
comunica prin o girlifa. 

Joi^a, sat, face parte din com. 
rur. Pope^ti-Bicul, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Este situat la V. de 
Bucure?ti, intre riurile Dimbovi^a 
?i Ciorogirla. Sta in legatura cu 
cat. Cosoba prin o $osea veci- 
nala. Aci e re$edin{a prima- 
ries. 

Se intinde pe o suprafafa de 



1950 hect., cu o populate de 
826 locuitori. 

D-l Gr. Cerchez are 1275 
hect. $i locuitori! 675 hect. Pro- 
prietarul cultiva 830 hect. (18 
sterpe, 77 izlaz, 350 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul, 
afara de 8 hect. carl sunt re- 
zervate pentru izlaz. 

Are : o $coala mixta, frecuen- 
tata de 1 3 elevi $i 7 eleve ; o 
biserica, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de 1 preot $i 2 cin- 
tare^I; 1 moara cu apa; 3 po- 
duri statatoare. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumari $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
658 $i al celor mid de 448. 

Joi^a, virf de munte, din Culmea 
Joi^eT, plaiul Lovi?tea, jud. Ar 
ge$; are o inalfune de i960 m 
d'as'jpra niveluluT MariJ-Negre 

Joi^a, mine de araiua, numite $i 
Ocnele, jud. Mehedin^i. (Vezi 
Baia de-Arama, mina). 

Joi^a, vale, izvore^te din mun^ii 
de sub Ceta^uie, com. Predealul, 
pi. Pele§ul, jud. Prahova §i se 
varsa in riul Prahovi^a, pe malul 
sting. 

Joi^a, valcea, intre comunele Ca- 
lirie^ti ?i Mavrodinul, pi. Tir- 
gulul, jud. Teleorman ; prin a- 
ceasta vale trece $oseaua veci- 
nala Mavrodinul-Caline$ti. 

Joi{a (Valea-), izvor de apa 
minerala, in cat. Predealul, com. 
Predealul, pi. Predealul, jud. 
Prahova, in apropiere de gara 
Predealul, pe proprietatea M. S. 
Regelui ?i a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure$ti. 

Aceasta apa este clara, sa- 
rata la gust §i degaja acid carbo- 
nic. Ea are o densitate de 1,0298 
la 200 Celsius $i coprinde 45 



gr. 040 materii solide in litru. 
Materiile solide se compun din 
clorure, iodure $i carbonate. 
Substanta dominanta este clo- 
rura de sodiu, iar cea caracte- 
ristica iodura de sodiu. Sarurile 
magneziane sunt in mai mare 
cantitate de cit cele calcare. Au 
fost analizate la anul 1871. 

Jolde^ti, sat, in partea de E. a 
comunei Fintinele, pi. Siretul, 
jud. Boto^ani, pe §esul din stinga 
SiretuluT, udat de pirlul Voro- 
na-Mare, care formeazS iazul 
Jolde?ti, in sat. Mo?ia are o su- 
prafafa de 899 hect. Satul este 
locuit de 180 familif, sau 822 su- 
flete. 

Are: 1 biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^T; o $coala, con- 
dusa de 1 inva^ator $i frecuen- 
tata de 55 $colari. 

Prin acest sat trece $oseaua 
ce vine pe stinga Siretulul ?i 
se une$te cu $oseaua judejeana 
Boto?ani-Falticeni. 

Vite: 197 vite marl cornute, 
37 caT, 190 of $i 44 porcl. Sunt 
241 stupi cu albine. 

In satul Jolde§ti, au fost raz- 
boiu intre $tefan - eel - Mare $i 
Petru-Aron pentru domnia Mol- 
doveT, in ziua de Joia-Mare, la 
12 Aprilie 1457, invingind $te- 
fan pe Aron. 

Joldesjti, iaz, in jud. Boto^ani, 
satul Jolde^ti, com. Fintinele, 
pi. Siretul, format din piriul Vo- 
rona-Mare, ce vine din Poiana- 
Lunga; are moara de apa. 

Jora, sat, in partea de N.-V. 
a com. Buznea, pi. Cirligatura, 
jud. Ia$i, situat intre dealurile: 
Gavanul §i Dealul-Viel, in mar- 
ginea pinulul Bahlue^ul, linga 
Tirgul-Frumos. 

Are o populate de 31 fa- 
milii, sau 178 suflete ; doua morl 
de apa. 



Digitized by 



Google 



joRAyn 



115 



JOROVLEA 



Vite: 57 vite marl cornute, 
IS cal, 212 ol $i 22 rimatori. 

Jora^ti, com. rur., in jud. Covur- 
luiu, pi. Prutul, la 65 kil. de 
Galafi, pe valea Covurluiului- 
cu-Apa sau a Jora^tilor $i pe 
dealurl. Se limiteazft la N. cu 
jud. Tutova; la E. cu Balinte$ti 
§i Baneasa; la S.-E. cu Bujor 
$i la V. cu Virlezi $i Crae?ti. 
Apa ce o uda e Covurluiul cu- 
Apa. E formats din trel catune: 
Lunca, Jora$ti $i Zirne$ti, cu 
o populate de 451 familil, sau 
1769 suflete, din carl 325 con- 
tribuabill. §tiu carte 214 per- 
soane. 

Satenil din Jora^ti sunt raza§I, 
iar eel din cele 1'alte catune, fo§ti 
cl&ca$I improprietaritt. 

Pamintul e nisipos. Pe Valea- 
JorS^tilor sunt $i bai{I cu s&l- 
cif numeroase. Suprafa^a totals 
a teritoriulul este de 6274 hect., 
din can: 4389arabile, 264 sterpe 
ripoase, 138 V* viT, 46 flne^e, 
394 ima$, 962 p&duri 9*1 restul 
vetrele satelor. 

Proprieta^I marr sunt: Lunca, 
Hule?ti $i Ro$ia. Statul poseda 
mobile: Zirne$ti, Peri$eni $\ 
Chi§teala. 

Are 3 bisericl : una in Jor&$ti, 
cu hramul Sfin^il ImparatT, zi- 
ditS. in 1840 — 41 de ob$tea sa- 
tulul; a doua, cu hramul Sf-^ii 
TreHerarhT, tot in Jora$ti, con- 
struiti in 1816 prin stSruin^a 
cSminarulu! V. Cernat; a treia 
cu hramul Sf. Nicolae, in Lunca, 
zidita in 1 88 1 de proprietarul 
loan Plesnila. Intreaga comuna 
formeazS o parohie, cu catedrala 
Sf. imp&raflf, 1 preot paroh, un 
preot-ajutor §i 4 cintare^T. Bi- 
sericile din Jora$ti sc bucura 
de pamintul rural din Zirne$ti, 
unde au fost doua m&n&stirl, 
azl desfinfate. 

Este o ?coaia mixta, frecuen- 
tata de 37 elevi. 



Locuitoril poseda 5059 ca- 
pete de vite. 

Budgetul com. e de 5040 lei 
la veniturT, iar la cheltuelf, de 
4878 lei. 

JorS^ti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Bilie?ti. 

Este situate pe malul PutneT, 
in cimpia Foc?anilor, spre E. 
$i la 5 kil. de acest tirg, $i la 
6 kil. de re$edin{a sub-prefec- 
turel. 

Se compune din tre! catune: 
Jora^ti, unde e primaria comu- 
nei, Mindre^ti $i Radule^ti, cu 

populate de 264 familil, sau 
980 suflete, din carl 191 con- 
tribuabili ; loeuese in 210 case. 
$tiu carte 137 persoane. 

Are: 3 bisericT, una paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae in 
Jora^ti ; a doua filiate, cu hra- 
mul S -^ii VoevozT, in Vin&tori 
$i a treia, cu hramul S-^ii Im- 
p&rat'i, in Mindre^ti ; o ?coaia 
mixta, frecuentata de 47 copil. 

Vite: 426 bol, 384 vacl, 96 
cal, 2 capre $i 206 porcT. 

Budgetul comune! e la ve- 
nituri de 5452 lei, 55 banl $i la 
cheltuelf, de 5413 leT, 52 bani. 

Locuitorii poseda : 91 plugurl 
de lemn §i o moara de apa. 

In comunasunt: 5 circiumarl; 

1 bacan. 

Mo$ia pe care sa afla satul a 
fost data zestre impreuna cu 
altele din {inutul PutneT, hatma- 
nulu! Alexandru - Mavrocordat, 
de catre socrul sau, Domnul 
Alexandru Moruzzi al Moldo- 
veT. 

JorS^ti, sal, re^edin^a com. cu 
acela^l nume, jud. Covurluiu, 
pi. Prutul. Are: 308 familiT, sau 
143 1 suflete; 2 bisericl; o $coaia. 

Jora^ti, sat, in jud. Putna, com. 
cu acela$I nume, pi. Biliesti. Este 
situat pe malul Putnel, in cim- 



pia ce se intinde de la Foc^ani, 
spre E. 

Are : 1 biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Nicolae; o $coala 
mixta, frecuentata de 29 copiT. 

Jora^ti, parohie, in jud. Putna, 
pi. Bilie?ti, comuna cu acela$T 
nume, formata din catunele : Jo- 
ra?ti, Vinatori $i Mindre^ti. 

Jor&§tilor (Valea-), vale, pe 
teritoriul com. cu acela$f nume, 
pi. Prutul, jud. Covurluiu ; tncepe 
de aproape de Bujor $i e stra- 
batuta de piriul Covurluiul-cu- 
Apa. 

Jori^tea, piriil, in jud. R -Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Valea- 
Salciel; izvore^te dinculmeaCim- 
pulungeanca, din Virful-Cume- 
trel; uda V. comuneT, $i se varsa, 
dupa un curs repede de 4 kil., 
pe partea dreapta a riulul Cil- 
naul. 

Jorovlea, poianft, \\\ padureajo- 
rovlea, com. Copaiaul, jud. Bo- 
to§ani. 

In aceasta poiana a existat 
pana la anul 1870 satul Joro- 
vlea, af careia locuitorl se ocu- 
pau mult cu cultura viilor $i 
pomi roditorl. Arenda^ul mo 
$iei de pe atuncl, reu?i sa a- 
lunge de aid pe locuitorl, sub 
cuvint ca fiind in mijlocul pa- 
duril ar strica padurea; le lua 
locurile carf erau date la 1864 
?i le dete altele in satul Copalaul. 

La anul 1873, risipi $i bise- 
rica cu invoirea proprietarulul, 
Principele Gr. M. Sturdza, $i o 
vindu locuitorilor din Cerne^ti, 
com. Zlatunoaia. Se zice ca a- 
ceasta biserica ar fi fost schit 
dc Ctllugarl in vechime. 

Jorovlea, deal cu padure, in par- 
tea de S.-V. a comunel Copa- 
laul, pi. Siretul, jud. Boto,sani. 



Digitized by 



Google 



JOSENI 



116 



TUGUREANUL 



Joseni, sat vechitt, desfiin^at, pe 
valea piriuluT Joseni, com. De- 
leni, pi. Copula, jud. Botosani. 

Joseni, c&tun al comunel Piclele, 
jud. Buzau, cu 680 locuitorl si 
161 case. 

Joseni, sat, in jud. Neamtu, pi. 
de Sus-Mijlocul, situat pe va- 
lea piriuluT Topolifa. 

Are o intindere de 400 hect., 
cu o populafiune de 60 familiT, 
sau 246suflete, din carl 41 con- 
tribuabilL 

Vite: 30 boT, 26 vaci, 39 
juncl, 200 of, 8 cal si 20 rima 
tori. 

Joseni (Qioseni), fost schit de 
calugari, in jud. Tecuciu, satul 
Corni-d.-j., com. Corni. 

Joseni, mofte, in jude^ul Buzau, 
com. Piclele, cat. Joseni, pro- 
prietate mosneneasca cu 150 
hect, din care: 50 arabile, 50 
padure, 30 izlaz si 20 vil si li- 
vezT. 

Joseni, mo§ie, in jude^ul Buzau, 
com. Piclele, cat. Joseni, numita 
si Joseni-Monteorul ; are afara 
de pamintul dat improprietari- 
{ilor, 800 hect. araturl, viT, li- 
vezl, izlaz si padurea Florica. 

Joseni, numire ce se mal d$ pi- 
riulul Sara$elul-Berctf, sau Sa- 
ra^elul-Joseni, jud. Buzau. 

Joseni, piria, format din Piriul- 
Doamnel si Piriul-Curtei, jud. 
Botosani, pi. Cosula, com. De- 
leni ; uda partea de E. a satu- 
lul Deleni, trece prin Valea-Tul- 
burel si se varsa in iazul Gur- 
gueta. 

Joseni 9 vd/cea, injud. Tecuciu, sa- 
tul Corni-d.-j., unde a fost odini- 
oara manastirea cu acelasl nume. 



Judele, vdlcea, jud. Olt, pe care 
curge piriul cu acelasl nume ; 
lese din dealul Vedei", curge 
catre E., taie cat. Jugarul si 
da in Vedea, pe dreapta el. 

Jugarul, cdtun, pendinte de co- 
muna Optasi, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, situat pe riul Vedea, in 
centrui comuneT. Are o popu- 
la^iune de 500 locuitorl; o bi- 
serica, zidita la 1832, cu hra- 
mul TofI-Sfmr/11. Aci se afla lo- 
cal ul de pri marie si scoala. 

Jugastrul, sat, in jud. Mehedinji, 
pi. Motrul-d.-j., com. rur. Gura- 
Motrului. 

Jugastrului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Doljul-d.-j., com. Vir- 
topul, inalt de aproape 100 m., 
si acoperit cu fine^e. 

Jugalia, deal, situat pe teritoriul 
com. Comani, pi. Siul-d.-j., jud. 
Olt. Are direc^iunea N.-S. si 
o lungime de 1 kil. Pe el se cul- 
tiva cereale. 

Jugalia, vale, jud. Romanafi,spre 
E. de Dealul-SavuluT; trece pe 
la S. de com. Enosesti si Piatra 
si se termina in Olt. Soselele si 
liaiile ferate au 4 podurl peste 
dinsa. 

Jugalioara, vale, jud. Romana{i, 
spre E. de Dealul-SaruluT. Cur- 
ge in direc^ie paralela cu valea 
Jugalia si se termina in valea 
Oltului. In aceasta vale sunt 2 
podurl: al liniei ferate si also- 
selei Corabia-Piatra (Olt). 

Jugravi, sat, face parte din co- 
muna rurala Dozesti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Are o popula^iune dc 269 lo- 
cuitorl. Cade cam in centrui 
comunel, linga riul Gcamana. 
Are o biserica de zid, fondata 



la 1828 de enoriasT, cu indem- 
nul Diaconulul Anghel Zugravul. 

Jugureanul, com. rur., pi. Cal- 
ma^uiului, jud. Braila, asezata 
pe malul drept al Calma^uiuluT, 
la o departare de 68 kil. de ca- 
pitala jude^ului. Se margineste 
la E. cu com. Ulmul ; la V., 
cu com. Ruse^ul ; la N., cu 
Surdila-Gaiseanca si la S., cu 
com. Ciociie. Suprafafa com. e 
de 2700 hect., cu o populate 
de 164 familiT, sau 745 sufletc; 
din carl 103 contribuabili. 

Are o biserica in buna stare, 
zidita la 1843 de reposa^il fra\i! 
Chiriacescu ; 1 scoala mixta fre- 
cuentata de 24 bae^f si o fata, 
infiin(ata la 1865. 

Sateni impropriety (T din 1 864 
sunt 83 si neimproprietari^T 60. 

Sunt 2 debite; 3 circiumljo 
moara. 

Locuitoril poseda 995 vite 
marl cornute, 439 boT, 373 vacT, 
42 taurT, 134 vi^ei, 7 bivoli si 
bivoli^e, 324 cal, 1396 01 si 378 
rimatorT. 

Drumurile carif pornesc din 
com. sunt : la Vizirul, spre E., 
trecind prin com. Ulmul si Fleas- 
ca (34 kil.); la Ciociie, spre S. 
(14 kil.); la Rusetul, spre V., 
pe la Caramizi (5 kil.); spre 
gara Faurel, la N.; la Braila, spre 
N.-E. 

Jugureanul, sat, jud. Braila, pc 
muchea platoului de S. a jud., 
la 68 kil. spre S.-V. de orasul 
Braila. 

Suprafa^a satului e de 45 hect., 
cu o populate de 164 familii; 
sau 745 suflete; locuesc in 183 
case. 

Vezi Jugureanul, com. rur. 

Jugureanul, mope, pendinte dc 
com. Jugureanul, jud. Braila; 
are o suprafa^a de 2700 hect., 
di:id un venit de 34600 lei. 



Digitized by 



Google 



JUGURENI 



117 



JUGURUL 



Jugureni, com. rur., in jud. Bu- 
zau, pi. Tohani, intre riul Ni?- 
covul §i valea Finjeasca, la 
47540 m. de ora$ul Mizil. Li- 
mitele sale sunt : la N. incepind 
de la cat. Glodul, com. TisSul, 
merge pe albia riului Niscovul, 
pana la c&tunul Valea-Unghiulul, 
de unde urea in piscul Pietrosul 
pe hotarul jude^ulul Prahova ; 
la V., se lasa pe hotarul Pra- 
hovei pe Valea-Rasni^el pan a la 
biserica Zidului ; la S., din Valea- 
Rasni^el o ia pe drumul ce des- 
parte mo$ia Datcoiul-Marghilo- 
mandeDatcoiul-Baligel, apolpe 
valea Boboci urea pu^in in sis 
§i apuca pe valea Basinesti pSna 
in muntele Zivoiul; la E., incepe 
din muntele Zavoiul, urea in pa- 
durea Arhimandrita si pe Valea- 
Sarilda in riul Niscovul indrep- 
tul catunulut Glodul. Suprafaja 
sae de 1850 hect., din care 340 
arabile, 760 padure, 140 finea^a, 
75 izlaz, 76 livezl, 210 vie si 
249 sterp. Propriety mai in- 
semnate sunt: Archimandrite, 
Cirnul, Lunceni (statulul) siju- 
gureni a mosnenilor Jugureni, 
impar^i^I in sapte cete : Butoiul, 
Ciocirdie, Ciupelol, Gavrilol, Ju- 
gureni, Luscanesti si Pietrari. 
Terenul este accidentat, avind 
mai multe dealuri acoperite cu 
vil si paduri. Din minerale are 
sare si fier. 

Cal de comunicajie are: Ju- 
gureni-Tohani-Mizil, soseauaju- 
gureni-Fin{esti si vechiul drum 
al Bucovului, care lega plaiul 
Buzau cu capital a jud. Sacueni ; 
Jugureni-Cislaul prin Lapos. 

Comuna e formata din 2 cat.: 
Jugureni si Marginea - Paduri! 
(Nuci Ghidiel) cu o populate de 
1 160 sufi\, din carl 228 contrib. 
Are o scoala, frecuentata de 
52 elevl si ioeleve; 2 biserici, 
cu 2 preo^I, 2 cintare^T si 1 
paracliser. Catedrala e cea cu 
hramul Sf. Niculae. 



Sunt S circiuml. 

Vite sunt: 324 boT, 52 vacT, 
25 vi^el, 22 cal, 14 Tepe, 38 
minji, 320 01, 20 capre §i 149 
porcT. 

Jugureni, catun de resedin^a al 
com. Jugureni, jud. Buzau, cu 
730 loc. si 189 case. 

Jugureni, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Cobia, cat. si com. Uliesti. 

Jugureni, mofie, in jud. Buzau, 
com. Laposul, cat. Valea-Unghiu 
luT, proprietatea mo^nenitor Jugu- 
reni ; arc 200 hect., din care 1 50 
hect., padurea Podiacul, iar 48 
hect., livezl, curaturf si fineaja. 

Jugureni, mo$ie a mosnenilor, in 
jud. Buzftu, com. Jugureni; are 
660 hect., din care 370 hect., 
padure, iar 290 hect, araturi, 
vit, finea^a si izlaz. 

Jugureni (Dealul-), deal, in 
jud. Buziu, com Jugureni, aco- 
perit cu viile mosnenilor, ince- 
pind din Deatul-Dragaicef si 
continuind pana in muchea MS- 
linul. 

Jugureni-Clineasca, mofte, in 
jud. Buzau, com. Jugureni, fosta 
proprietate a statuluT, pendinte 
de Sfin{ii-ApostolI ; are 46 hect. 
aratura, vil si livezl. 

Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. 
Buzau, com. Jugureni, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de schi- 
tul Cirnul; are 34 hect. finea^a, 
vil si padurea Cirnul, de 23 hec- 
tare. 

Jugureni si CaldSru^a, mope 
a statuluT, jud. Buzau, pendinte 
de S-tif Apostoll, constind din 
doua trupurl : Jugureni-Ciineas- 
ca, din comuna Jugureni si Cal- 
darusa, din com. Cilibia. 



Jugurul, com. rur. t jud. Muscel, 
pi. Argeselul, la S. de Cimpu- 
lung, la 10 kil. de acest oras, 
situata pe valea Jugurul. 

Se compune din 3 catune : 
Jugurul, Valea-din-Darat si Va- 
lea-ltulul. Se margineste la N. 
cu com. Ma^aul; la S., cu com. 
Draghiciul; la E., cu com. Bo- 
teni si la V., cu com. Schitul- 
Golesti si Poenari. 

Are o populate de 2iofam., 
sau 885 suflete, din carl 175 
contribuabill. Locuesc in 175 
case. 

In comuna sunt livezl intinse 
de prunt si paduri de fag si 
stejar. 

Locuitoril sunt parte mosnenl, 
iar parte s'au improprietarit dupa 
legea din 1864, pe mosia d-lor 
C. Morait si N. Fotino. Pro- 
prietarl in comuna sunt : Ma- 
nastirea Catolica, Al. Mano- 
lescu, M. Ferechidi, N. Fotino 
si frattf $tefanescu. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a cam de 2100 hect. 

Are doua biserici: una vechie, 
ruinata, si alta de zid, invelita 
cu si^a, fondata de locuitoril 
comunel si deservita de 2 preo^i 
si 1 dascal ; o jcoaia, frecuentata 
de 44 elevl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1687 lei si la cheltuell, de 
1616 lei. 

O sosea vecinala leaga co- 
muna de com. Ma^ul ?i Boteni. 

Locuitoril se ocupa mult cu 
fabricarea varului. 

In Jugurul se afla in dealuri 
carbunl de pamint si un izvor 
de apa feruginoasa. 

Jugurul, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasi nume, jud. Mus- 
cel. Are o populate de 135 
familii, sau 745 suflete; 418 
barbatf si 327 femel. 

Aci sunt: resedinja comunel, 
scoala si biserica. 



Digitized by 



Google 



JUGURUL 



118 



jup!ne$ti 



Jugurul, pltdure, jud. Muscel, 
com. Jugurul, pi. Argeselul, in 
intindere aproximativa de 1500 
hect. Se invecineste la N. cu 
Valea luf-Bad ; la S., cu comuna 
Draghiciul; la V., cu comuna 
Poenari si la E., cu livezile din 
valea Jugurul. 

Jugurul, vale, pe care se aria 
situata comuna Jugurul, pi. Ar- 
geselul, jud. Muscel. Izvoreste 
din coastele dealuluf Picora, 
comuna Ma^aul; uda comunele 
Jugurul si Draghiciul si se varsa 
in Riul-Tirguluf la comuna Mi- 
Mesti. Aceasta vale in timpul 
veref, maf ales cind este lipsa 
de ploaie, seaca. 

Jule§ti-din-Deal. VezT Giulesti- 
din-Deal sat, jud. Roman. 

Jule§ti-din-Vale. Vezf Giulesti- 
din-Vale, sat, jud. Roman. 

Julfeni, trup de sat, in jude^ul 
Neam^u, com. Petricani (vechea 
comuna Petricani-d.-j.), pi. de 
Sus-Mijlocul ; se maf numeste 
si Liesti. 

Jumatatea, picket vechitl de fron- 
tier^, pe Dunare, in pi. Borcea 
jud. Ialomi{a. 

Jumatateni, sat, in partea de S. 
a com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Botosani, pe {annul drcpt al Ji- 
jief, cu o suprafa^a de 350 hect. 
si o populate de 25 familif, sau 
112 suflete. din carl 20 contri- 
buabilf. 

Vite sunt: 16 boi si vacT, 10 
cai, 28 01, 8 porcf. Locuirorif 
posedS 10 stupl cu albine. 

JuncuJui (Vlrful-), munte inait, 
jud. BuzaTi, facind hotar intre 
com. Balanesti, Boziorul, Col^i 
si Sibiciul-d.-s. ; are padure si 
finea^a. 



Juncului (Vlrful-), numire data 
unel par{I din padurea statuluT 
Ulmetul, jud. Buzau, com. Bo 
ziorul, avind ca 210 hect. si si- 
tuata pe Virful-Junculuf. 

Junghe^i, trup, din mosiile mos- 
nenilor, jud. Teleorman, com. 
Malul, pi. TeleormanuluT, lipit 
cu un alt trup, numit Gir^ama- 
nesti. 

Jupineasa, munte, jud. Muscel, 
proprietate a mosnenilor Sla- 
niceni. In acest munte este o 
stina unde se fabric^ brinza. 
Numele sau vine, se zice, de la 
o jupineasa din comuna Jupi- 
nesti (Muscel), cacf in vechime 
aveati si mosnenif Jupinesti parte 
in acest munte. 

Jupineasa, vale, la Vestul com. 
Poiana-Seciurile, pi. Amaradia, 
jud. Gorj. 

Jupinesti, com. rur. y jud. Gorj, 
pi. Gilortul, la N. com. Viersani, 
E situata pe ses, coasta si val- 
cele, pe malul sting al riului 
Gilortul, sub dealul CulmeaGi- 
lortuluf in partea despre V. Se 
compune din 2 catune: Cula 
si Jupinesti. 

Are o suprafa^a de 1456 hect., 
din carl, 456 hect. padure, 400 
hect. arabile, 450 hect. fine^e, 
20 hect. vie, 2 1 hect. livezl de 
pruni si 9 hect. izlaz; o po- 
pulate de 158 familif, sau 1085 
suflete, din carf 130 contribua- 
bilf. 

Locuitorif sunt parte mosnenf 
si parte improprietaritf dupa 
legea rurala. Et poseda: 21 de 
pluguri, 4 caru^e cu cai, 95 care 
cu boi; 320 vite marl cornute, 
8 caf, 376 01, 18 capre, 58 rima- 
tori; 32 stupi. 

Budgetul com. e de 1416 lei 
la veniturf, iar la cheltuelf, de lei 

1394- 



Comunicafia in aceasta com. 
se face prin soseaua jude^eanS. 
care trece in partea ef de V. 
printre apa Gilortul si Dealul- 
Boia si prin alta comunalS, care 
o pune in comunica^ie cu c&tunul 
s&u Piriul-Boia, iar la S. cu co- 
muna Viersani. 

In comuna sunt: 9 pu^urf si 
3 fintinf. 

Are: 1 scoala de bae^i, in- 
fiinjata la 1842 si frecuentata 
de 36 elevf si 3 eleve ; 2 bise- 
ricT de lemn, una fScuta de locui- 
torf la 1796, iar a doua la 1818; 
ambele sunt deservite de 1 preot 
si 2 cintaretf. 

Jupinesti, com. rur., pi. Riul- 
Doamnef, jud. Muscel, la S.-V. 
de Cimpulung, la 32 kil. de 
acest oras. Este situate pe 
tarmul drept al riului Doamna. 

Se compune din 2 c&tune: 
Jupinesti si Mesteceni. Se m&r- 
gineste la N. cu com. Lei- 
cesti ; la S., cu com. Dirmo- 
nesti; la E., cu com. Cosesti, 
de care se desparte prin riul 
Doamna si la V., cu jud. Ar- 
ges, de care se desparte prin 
Valea - fincef si Muchea - Pau- 
lestei. 

Are o populate de 197 fa- 
milif, sau 882 suflete: 457 bar- 
ba^f si 426 feme!, din car! 1 90 
contrib. Locuesc in 192 case. 

Vite sunt: 30 caf, 400 vacf. 
100 of, 600 capre si 800 porcf. 

In jurul vetref comunef, atit 
spre N. cit si spre S. sunt o- 
grazf cu pruni. In partea de- 
spre V. sunt dealurf si vaf cu 
livezf si cu padurf de stejarf, 
fagT, plopf si tufarisurf de alunf. 

In jurul si prin centrul com. 
sunt urmatoarele dealurf: Bo- 
boci, Zapodiele, Deatul-Crucei, 
Dealul - cu-Livezile, Bustenetul, 
Ripa-HotuluT, Tramiselul, Fla- 
moaia, Tufele, Dadul, TeapSnul 
si altele. 



Digitized by LiOOQ IC 



JUPlNE^TI 



119 



JUR1LOVCA 



Riul Doamna uda partea de 
E. a com. Jupine$ti, pe toata 
laturea §i in el se varsa vil- 
celele: Tirgulul, FintineT, Tur- 
buri, Bisericel, BirzoteT, Nanul, 
Caiugarul $i Dadul. 

In partea de V., o uda Valea- 
Aninoasa, in care se varsa vaile : 
Meri^ulul, Capanulul $i Epu- 
relul, Valea-Purcarea$a $i Valea- 
^TinceT, care desparte com. Jupi- 
ne§ti de jud. Arge?. Toate aceste 
v&I izvoresc din raionul comunel 
$i n'ati apa pe ele de cit primS- 
vara ?i in timpurl ploioase. In 
centrul comunel sunt lacurile: 
Lacul-feraFund $i Dasc&lul. 

Pe riul Doamna sunt 2 mon ! 
$i 3 herSstrae. Intre comunele 
Jupine$ti $i Co§e$ti este un pod 
de lemn, peste riul Doamna, 
construit in anul 1890. 

Locuitoril sunt ino$neni, afara 
de eel din cat. Mesteceni, carl 
sunt numai cfimina$i pe mobile 
mo^nenilor. Intreaga comuna' 
are cam vr'o 325 hect. arabile, 
250 hect. livezl pe dealurl §i 
vai, vr'o 1600 hect. padure, tu- 
fi$url, ripl $i locur! neproduc- 
tive $i cam vr'o 130 hect. z5- 
voaie §i prundur! pe linga riul 
Doamna. 

Are 2 ?osele : una comunala, 
care trece prin centrul comunel 
de la N. la S. $i se leaga spre 
N. cu com. Leice§ti $i la S. cu 
cat. Valea-Nandrel (com. Dir- 
mone^ti) $i alta vecinala ce 
merge din centrul comunel la 
pod ?i se leaga la E. cu com. 
Co$e$ti. 

In partea despre V. a co- 
munel este un troian de piatra 
cam neagrS zgurita ce se nu- 
me§te Pietrile-de-JidovI. 

Are: 2 bisericl, una de zid, 
fondata la anul 1 844 de Postelni- 
cul Ioni^a BSrbuceanu $i cu aju- 
torul comunel, $i a doua, vechle, 
de lemn, fondata la 1742 de ju- 
pin Nicolae Grecul $i Nicolae 



Ceau?ul, dupa cum se vede scris 
pe pisanie ; sunt deservite de 2 
preo^I $i 2 dasc&li. $coala exists 
aci din vechime $i chiar in tim- 
pul fanario^ilor seinvatacu plata 
intr'un bordeiu. Mai tofl locui- 
toril batrini $tiu carte veche. 
In timpul luf Alexandru Ghica 
s'a construit local de ^coala de 
gard, care a servit pana la anul 
1873, cind s'a construit localul 
actual de zid de catre locuitorl 
prin contribute. Este condusa 
de un inva^ator $i o invajatoare 
?i frecuentata de 40 elevi $i 22 
eleve. 

Jupine§ti, catun de re^edin^a al 
com. cu acela^T nume, pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj. 

Are o suprafaja de 1336 hect., 
din carl 411 hect. padure, 465 
hect. arabile, 420 hect. fine^e, 
15 hect. vie, 16 hect. livez! de 
prunl $i 2 hect. izlaz. Are o po- 
pulate de 136 familiT, sau 956 
suflete, din carl 112 contribua- 
bili. 

Locuitoril posedcL : i6plugurT, 
64 care cu boT, 4 c&ru^e cu cat, 
265 vite marl cornute, 8 cal, 
376 of, iScapre$i 58rimatori; 
32 stupl. 

In catun se g^sesc 9 pu^url. 

Are: 1 $coala de baejl infiin- 
{ata la 1842 ?i frecuentata de 
39 elevl; 2 bisericl, una fondata 
la 1796, $i a doua la 18 18. 

Jupine§ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; 
are 32 case. 

Juplne§ti, sat, fScind parte din 
com. rur cu acela^I nume, jud. 
Muscel. Are o populate de 
177 familil, sau 178 suflete: 402 
barba^i $i 382 femei. 

Este a^ezat pe malul drept 
al riulu! Doamna. Prin sat tree 
toren^il : Fintinel, Turburel, Bi- 
sericel ?i Birzotei, carl toate 



se varsa in iazul ce-1 formea- 
za riul Doamna pe tarmul drept. 

Aci sunt: re$edin{a comunei, 
§coala $i doua bisericl. 

Este legat de cel-1'alt catun, 
Mesteceni, prin o $osea. 

Jurcani (Brai(eni, sau Gro- 
ze$t\),sat, in partea de S. acorn. 
Gage^ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
a^ezat pe $es, in dreapta pi- 
riulul Elanul, pe o suprafa^a 
de 2752 hect., din carl 584 
hect. proprietatea locuitorilor. 
Are o populate de 94 fami- 
Itf, saQ 439 suflete, din cari 94 
contribuabili ; o biserica, zidita 
in anul 1823, deservita de 1 
preot ?i 2 dascalf; o manastire, 
construita din nou de catre d-na 
Zoe M. Botez, proprietara unel 
par^! din mo$ie. Parte din lo- 
cuitorl sunt raze§I. 

Jurcani. Vez! Iurcani, mo§ie, jud. 
Neam^u. 

Jurilovca, com. rur. y jud. Tulcea, 
in partea de S.-E. a jud. $i pi. 
Babadag, pe malul vestic al la- 
culul Razelm. 

Se margined te la N. cu com. 
Eni^ala, Caraman-Chioi %\ lacul 
Razelm; la V., cu com. Calni- 
Bugeac ; la S., cu iezerul Golo- 
vi^a §i la E., cu Marea-Neagra. 

Solul este §es ; cea mal mare 
parte e acoperita de balta ?i 
stuf. In partea de N. sunt dea- 
lurile : Buiuc, Orman-Bair ^i 
Caraman-Chioi-Bair, al carulvirf, 
Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco- 
perite cu padurl, parte cu li- 
vezl $i pa^unl. 

Sunt numeroase movile artifi- 
ciale, intre 8 — 10 m., carl au 
servit ca puncte de orientare. 

E brazdata la V. de valea 
Milcel-Alceac. 

Bal^T sunt : lacul Razelm, la 
E., cu malurile inalte §i stin- 
coase; Golovi^a, la S., cu ma- 



Digitized by V^OOQlC 



JURILOVCA 



120 



JUV1TUL 



lurile joase. Venitul lor apar- 
tine Statului. 

Este formata dintr'un singur 
sat, Jurilovca, a$ezat pe malul 
de N. al lacului Golovi^a. 

Intinderea com. afarS de b&\\i t 
e de 1300 hect., din car! 150 
hcct. vatra satulul; restul e al 
locuitorilor. Statul are numal 
bal^le. Populajia, formats de 
lipoveni $i evrei, este de 476 
familiT, sail 2372 suflete, din 
carl 438 contribuabiil. 

Are: o bisericS, zidita, in 1881, 
de comunitatea lipoveneasca, 
care apar^ine secteT, cu 2 preop, 
1 diacon $i 2 cintarep; trel 
$colf, una fondata de stat in 
1890, condusa de 1 invafator, 
frecuentatS de 62 elevi ; lipovenit 
aii 2 $coli ale lor. 



Locuitorii posedi: 39 plugurT; 
53 cat ?iiepe, 14 bof, i86vacT. 

Comerciul e activ $i consta. 
in export de pe$te $i in import 
de coloniale, mai cu seama b&- 
uturt spirtoase pentru lipovent; 
sunt 1 1 bScanT, 3 circiumari, 
12 pesccirii. 

Budgetul com. e la venitun 
de 4750 lei, iar la cheltuelT, de 
4624 lef. 

Sunt drumurl comunale la 
Caraman-Chioi $i la Pa^a-Cisla 
spre Canli Bugeac, $i o $osea 
jude^eani : Babadag-Jurilovca. 

Jurilovca, virf de deal, in jude- 
{ul Tulcea, plasa Babadag, pe 
teritoriul comunei Jurilovca; este 
un punct culminant $i inaintat 
spre S. al dealulul Caraman- 



Chioi-Bair, situat in partea E. 
a pla^el $i N. a comunei, la 3 
kil. spre N. de Jurilovca %\ la 
2V2 kil. spre N.-V. de Cara- 
man-Chioi, trecind pe culinea 
lui §i hotarul lor; are 84 m. 
inal^ime, punct trigonometric de 
observable de rangul I-iti, do- 
minind asupra satelor Caraman- 
Chioi $i Jurilovca, precum $i a- 
supra drumurilor ce le une?re; 
este acoperit numal cu verdea^a 
?i finefe. 

Jurube^ti, catun, al com. Lopa- 
tari, jud. Buz&u, cu 290 locui- 
ton ?i 68 case. 

Juvitul, iaz, in partea de E. a 
satului Schinetea, com. Dume^ti, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu. 



Digitized by LiOOQ IC 



K 

A se cauta toate cuvintele incepind cu aceasta litera, la lit. C (Ch). 



61273. MimrtU ZHcfionar GeograAc. Fol IV. \Q 



Digitized by LiOOQ IC 



Digitized by 



Google 



La-Cetate, mine, dintr'o vechie 
cetate, in ocolul comunei Gra- 
di$tea, pi. Olte^ul-d.-s., judejui 
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost 
o cetate Daca. 

La-Cruce, pise, pe culmea de 
deal ce se lasa din creasta Car- 
pallor, printre girlele Drajna 
$i Teleajenul, com. Drajnad.-s., 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. 

La-FlntlnS, izvor de apd fern- 
ginoasd, indestul de concen- 
trate, pe valea Teleajenulut, jud. 
Prahova, la poalele manastirel 
Suzana. 

La-Glod, izvor de apd mi?ierald, 
situat pe deal, linga gara Cim- 
pina, com. Poiana, plaiul Pra- 
hova, judeful Prahova. A pal 
este sarata. Se viziteaza de bol- 
navt. 

La-Gropi, deal, in jud. Vasluiti, 
pi. Crasna, com. Micle$ti, numit 
astfel pentru-ca acolo se afla 
doua gropt artificiale, una mat 
mare, avind un diametru cam 
de 8 m., iar alta mat mica ca 
de 4 m. cu o adincime de 5 — 6 
metri. 

Despre aceste gropt, se zice 
ca sunt ftcute de pe timpul na- 
valirilor Turcilor §i Tatarilor, ?i 



ca intr'insele oamenit i$! asigurau 
productele pentru hrana, fiind 
pe atuncl codril mart in aceasta 
localitate. 

La-GropI, pddure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Racaciuni, proprietatea mo^teni- 
torilor colonelulul Pisoski, cu o 
intindere de aproape 140 hect. 
$i supusa regimulul silvic. 

La-Ilie§ti, localitate, in jud. Pra- 
hova, pi. Teleajenul, comuna 
Drajna-d.-j., ceva mal la vale 
de Valea-Stane$tilor, unde se 
gasesc stincl de sare, acoperite 
cu un mic strat de pamint. 

La-Livadd, pddure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Tazlaui-d.-s., com. 
Nadi$a, cu o intindere de 623 
hect. $i supusa regimulul sil- 
vic. 

La- Mori, izvor de apd sdratd 
$i iod, situata in com. Cornul, 
pi. Prahova, jud. Prahova, pe 
proprietatea principelut N. G. 
Bibescu. Acest izvor este pe 
munte, in centrul comunei, a- 
proape de calea ferata. 

Tot in com. Cornul, pe lo- 
cul mo?nenilor, pe munte, mat 
este $i un izvor de apa sulfu- 
roasa, care a fost analizata. 



La-Morminte, pise inalt, in ju- 
de^ul Prahova, in partea de E. 
a comunel Cera$ul, plasa Telea- 
jenul. 

La-Numdratoare, platoil, ridi- 
cat in spre S.-V. de com. Ho- 
rezul, jud. Vilcea, parte loc de 
pa?une ?i parte acoperit cu pa- 
durt de diferite esenfe. 

Acest platoQ face parte din 
mo$ia Romani. 

La - Lacuri, pddure, in judeful 
Buzau, com. Mlajetul, cat. Va- 
lea-Lupulut; are 140 hect. ale 
mo$nenilor d'avalma^t; face un 
corp cu padurea Mardale. 

La-Martin, piriias, ce izvore$te 
din muntele Ceahlaul, judeful 
Neamtu; este situat in drumul 
pe unde calatorit se urea pe 
munte, spre S.-V. de locul nu- 
mit Fundul-Schitulut; prime?- 
te ca afluent piriia$ul Serafim, 
drept in locul unde drumul ce 
vine de la schitul Duraul, ur- 
mind curgerea piriia^ulut La- 
Martin in sus, parase^te valea 
acestui piriu pentru a se in- 
drepta spre stinga, unde sunt 
stincele Gardurile. 

La-Piatra, carierd de piatrd re- 
numita, com. Poiana, pi. Pra- 



Digitized by 



Google 



LA-PREDA 



124 



LACUL 



hova, jud. Prahova. Piatra din 
aceasta cariera a servit la ca- 
nalizarea riulul Dimbovi^a in 
Bucure^ti. 

La-Preda, izvor ct4 apd miner aid 
(pucioasa), com. Muereasca-d.-j., 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

La-Ripa, loc, pe lunca Cricovu- 
luT, unde a fost cat. Brani^tea, 
din com. Haimanalele, pi. Fili- 
pe?ti, jud. Prahova. Aci piriul 
Neagra se varsS in riul Crico- 
vul-Dulce. 

La-Sarata, localitate, in jud. Vil- 
cea, pi. Horezul, com. Ote§ani, 
unde sunt mine de sare, ne- 
exploatate, recunoscute- de stat 
?i puse sub paz&. 

La-Saratura, loc, in centrul com. 
Arice^ti, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, linga prim&rie, unde se 
presupune a fi sare, $i pe care loc 
nu create nicl un fel de plants. 

La-Saraturi, localitate, in jud. 
Prahova, pi. Podgoria, com. A- 
posrolache, unde sunt mine de 
sare inca neesploatate §i pazite 
de oameni pu§I inadins de gu- 
vern. In timpul verel oamenil 
intrebuin{eaz& apa la facerea 
bailor. 

La-Schit, pesterd, jud. Vilcea, 
com. Cheia, plaiul Cozia. 

La-Schit, locuinfd izolatd, jud. 
Vilcea, la I kil. mal sus de Cozia, 
unde se v&d ruinele unel bise- 
rici, zidita se zice, de Radu- 
Negru. Aci, se crede, a fi fost 
un schit de calugarife. 

La-Stfna, pise, pe muntele cu 
acela^T nume, com. Filipe$ti-de- 
Padure, pi. Filipe^ti, jud. Pra- 
hova, la poalele cSruia e padu- 
rea proprietarului. 



La-Strimtoare, localitate, pe 
riul Telejenelul, com. Mineciul- 
Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova, unde se g&se$te c&r- 
buni de pSmint. 

Laba, pddure, numita $i Padurea- 
LabeT, in com. rur. Secul, pi. 
Dumbrava, jud. Mehedin{i. 

Labu^tea, deal, pe mo$ia Ca- 
line^ti, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Labu§teana, vale, pe mo§ia Ca- 
line^ti, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Laceni sati Maracineni, sat, 
cu 40 familii, sau 240 suflete, 
jud. Arge$, pi. Cotmeana; face 
parte din com. rur. Bro?teni- 
Ro$ani. Are o biserica cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, avind 
un preot $i un cintare{. 

Lacovi§tea, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, lingS satul 
Slobozia. 

Lacri^a-de-Jos, fost sat, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, comuna Pie- 
le?ti. 

Lacri{a-de-Sus, fost sat, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Piele^ti. 

Lacri{a-Mare, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Piele?ti, cu o po- 
pulate de 529 suflete: 237 bar- 
baflf ?i 292 feme!. Locuesc in 
56 case de zid $i 58 bordee. 

Este situat spre S.-E. de satul 
Piele^ti ?i se invecine^te la E. 
cu com. Golfinul (Romanafi); 
la V. cu urbea Craiova; la N. 
cu com. Rob&ne?ti ?i la S. cu 
Co§oveni-d.-s. 

§tiu carte 52 persoane. 

Are o $coaia mixta, cefunc- 
{ioneaza din 1888, intretinuta 
de comuna $i frecucntata dc 38 



copiT; o biserica de zid, in tinda 
careia se gase^te urmatoarea 
inscripfiune: 

Aceasta* sflnta biserica a fost ridicata 
de obstea locuitorilor si marclc Paharnic, 
proprictarul mosiet Lacrifa, Nic:lae O- 
teteleseanu, la anul 1S4S, Maiu 17. 

Are hramul Sf. Nicolae, §i e 
deservita de un preot $i uncin- 
tare^. 

In sat sunt: 3 cizmarl; 2 
dulgherl; 2 tinichigii; 3 cir- 
ciumt. 

Lacrija - Mica, sat impra?tiat, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Pie- 
le$ti, cu 386 suflete : 199 bar- 
bap $i 187 femei. Locuesc in 
29 case $i 36 bordee. Copiit din 
sat urmeaza la §coala mixta 
din satul Lacri^a-Mare, ce este 
la 2 1 /* kil. 

Lacul, sat, jud. Arge$, pi. Ga- 
lase?ti, face parte din com. rur. 
Stanislave^ti. 

Lacul, cdtun, al com. Odailejud. 
Buzau, cu 170 loc. $i 34 case. 

Lacul, sat, in jud. Mehediruri, pi. 
Motrul-d.j., com. rur. Voloiac; 
are 99 case. 

Lacul, numire vechie a comunei 
si catunului Margarite^ti, jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul d.-s. 

Lacul, balta, pe teritoriul com. 
Vlade§ti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, din care izvore^te Valea- 
Laculuf, care strabate catunul 
Vlade^ti-d.-s. §i se varsa in riul 
Bratia. 

Lacul, balta, pe teritoriul com. 
Nane§ti, jud. Putna, in intindere 
de 30 hect. ; confine pe$te mult. 

Lacul, deal, in partea de N. a 
com. Micle?ti, pi. Crasna, jud. 

Vasluiti. 



Digitized by 



Google 



LACUL 



1L>5 



LACUL-LUl-BABAN 



Pe podi§ul luT se afla un lac 
format din apa omatulul $i a 
ploilor. 

Lacul, /;>/#, jud. Bacaii, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Solonful, care 
iese din balta cu acela§! nume 
$i se varsa in piriul Solonfului. 

Lacul, pirin, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu$, com. Groze$ti, care se varsa 
in Piriul-Sarat. 

Lacul, piria, izvore$te de sub 
Dealul-Mare, din padurea Goe$« 
tilor, com. Sirca, pi. Cirligatura, 
jud. Ia$i, curge dealungul satului 
Goe^ti, §i, dupa ce prime$te in 
dreaptaafluen^il: Captarilor, R3- 
diul, Brezila, Gorganul, $epte- 
Cenil, Vatroaea $i Ulucilor, iar 
pe stinga Sneamanul, Ima$ul, 
Budancea, Lupul, Peri, Bosta 
nul ?i $ipotele, car! toate iz 
voresc de pe Valea Goe^tilor, 
com. Sirca, se varsa in iazul 
Lunganilor, pe care-1 ?i formeaza. 

Lacul, pirifl, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ului, com. Andrea^i ; 
izvore^te din culmca Lacului; 
udacom. in partea de S. ; se 
varsa dupa un curs repede $i 
spimos in Valea-Neagra, mai 
jos de catunul Rimna, al com. 
Andrea^i. 

Lacul, vale, uda paitea de S. a 
com. Simbure^ti, pi. Oltut-d.-s., 
jud. Olt, ?i se varsa in piriul 
Branila. 

Lacul-Bu^ilor, lac, in jud. Ilfov, 
padurea Vlasici. P'aci era in 
vechime drumul pe care sc 
transporta vinul dela Dcalul- 
Mare (jud. Prahova) la Bucu- 
re?ti. 

Lacul - Cocorului (RStoiul), 
sat, face parte din com. rur. 
Aprozi-Negoe^ti, jud. Ilfov. Se 



intinde pe o suprafa{a de 750 
hect., proprietatea D-ne! Elena 
C. Cornescu, cu o populate de 
45 locuitorl. 

Numarul vitelor marl e de 
57 $i al celor mici de 470. 

Lacul-cu-Butuci (Meledicul), 
lac, jud. Buzau, com. Minzale§ti, 
cat. Bisceni, pe mo$ia Mele- 
dicul. 

Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Me 
hedin^i, pi. Clo^ani, com. Po- 
noarele; in hrisoave e capunct 
intre hotarele: Baraiacul, Po- 
noarele $i Mara^esti. 

Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud. 
Mehedint/i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Strehaia, situat pe virful 
unul deal. 

Lacul-de-la-Poiana-din-Deal, 

lac, in jud. R.-Sarat, pi. Rirri- 
nicul, com. Bisoca, cat. Dealul- 
Sarel ; are apa limpede §i cu- 
rata; confine mult.1 pastravl. 

Lacul-din-Poiana, lac, in jud. 
Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- 
ceni, dasupra lacului Meledicul, 
desparjite prin drumul de la 
catunul Trestioara la catunul 
Grunjul. 

Lacul-din-Poiand, lac, in jud. 
Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- 
ceni, intre Balta-Trestioarel %\ 
Lacut-din-Poiana; dintr'insul se 
formeaza izvorul Saratul, care 
se scurge in piriul St jrdza, in 
fa(a dealulul Corbul. 

Lacul -Doamnei, lac, in jud. 
Vilcea, situat in Dealul-OcneT, 
spre S. 

In lac se afla. un fel de pa- 
niint moale, care se crede a fi 
provenit de la un vulcan. De 
jur imprcjur e inconjurat cu dea- 
lurt. Se zice ca ar fi fost aci o 



biserica ce s'ar fi scufundat in 
pamint. 

Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de 
com., situat pe stinga $oseleI 
Braila-Rimnicul, jud. Braila. E 
format din apele carl se scurg 
din ora^ul Braila. Pe {annul la- 
cului se afla abatorul ora$uluI. 

Lacul-fara-Fund, lac, in mij- 
locul com. rur. Buse^ti, pi. 
Cerna, jud. Mehedin^i. 

Lacul-Ho^ilor, lac, la N.-N.-V. 
de mo$ia Rateasca, jud. Tele- 
orman; formeaza hotarul des- 
parfitor al proprieta^ilor rurale 
ale locuitorilor in direcjiunea 
dintre mobile Sfin^ti ?i Dra- 
gane$ti. 

Lacul-lui-B&ban, com. rur., in 
pi. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat, 
pe riul Rimna. 

Este a^ezata in partea de N. 
$i V. a jude^ulul, la 35 kil. spre 
N.-V. de ora^ul Rimnicul-Sarat, 
$i in partea de V. a pla$el Mar- 
ginead.-s., la 15 kil. spre N.- 
V. de com. Plaine^ti, re^edin^a 
pla$el. Comunele cele mai apro- 
piate de dinsa sunt: Dealul- 
Lung, la 3 kil.; Odobasca, la 
7 kil.; Borde?ti, la 8 kil.; Du- 
mitre§ti, la 10 kil.; Pope^ti, la 
11 kil.; Dragosloveni, la 12 kil.; 
Cote?ti, la 12 kil., ?i Ureche^ti, 
la 13 kil. 

Se margine^te la N. cu co- 
munele: Dealul-Lung §i Odo- 
basca, de carl se desparte prin 
Dealul-Plopulul $i piriul Peleti- 
cul ; la E. cu comunele : Ure- 
che^ti $i Dragosloveni, de care 
se desparte prin Dealul-Magura ; 
la S. cu com. Borde^ti, de care 
se desparte prin dealul Cos- 
tandoiul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor ^i vecina cu aceea a 
munfilor. Este brazdata de ur- 



Digitized by 



Google 



LACUL-LUI-BABAN 



126 



LACUL-REZLI 



matoareleculmi : Dealui-Magura, 
in partea despre E.; Dealul- 
Stincil, care se intinde prin mij- 
locul comunel ; Dealul-Constan- 
doiul, in partea despre S.; Dea- 
lul Cali^a, ce se desface din 
Dealul-Constandoiul, spre E. 

Vaile principale, carl strabat 
comuna sunt: Valea-Rimna, ce 
se intinde de la V. la E.; Va- 
lea-Pelelicul, la V.; Valea-Cali- 
tel, la S. 

Principalele riurl sunt: riul 
Rimna, care o uda prin raijloc 
de laN.-V. la S.-E.; Cali^a, care o 
uda in partea de S. $i se var- 
sain Rimna; Peleticul, care o uda 
in partea de N.; Stoichija, for- 
mat din plol, care o uda prin mij- 
loc ; Balane^ti, in partea de V., 
Petre, in spre S.; Constandoiul, 
la E.; Groapa-Tufil, la E.; Chi- 
vul, la N.; Petroasa, la N. In 
com. sunt $i 38 pu^uri. 

Se compuue din urmatoarele 
catune: Lacul-luI-Baban, catu- 
nul de re^edin^a, numit $i Con- 
standoiul, a$ezat in partea de 
N. a comunel, pe riul Rimna ; 
Gura-Cali^ii, in partea de E. a 
comunel, la 5 kil. 240 m., la 
confluen^a piriulul Cali^a cu riul 
Rimna; Groapa-Tufil, spre N., 
la 2 kil. §i 860 m., la poalele 
dealulu! Constandoiul ; Poenele, 
in partea de N. a comunel, la 
2480 m. spre N. de c&tunul 
de re?edin{a ; Balane^ti, in par- 
tea de V. a comunel, la 1280 
m. spre V. de cat. de re^edin^a, 
pe piriul Baiane^ti ; Coco^ari, in 
partea de S. ?i V., la 200 m. 
spre V. de cat. de re$edin{a, 
pe piriul Baiane$ti. 

Suprafa^a comunei este cam 
de 6026 hect., din car! 130 
hect. ocupate de vatra comu- 
nei, 939 hect. ale locuitorilor, 
2750 ale proprieta^eT particulare 
$i restul, de 2207 hect., ale sta- 
tului (padunf). 

Are o populate dc 437 fa- 



milil, sau 16 17 suflete: 801 bar- 
bap $i 816 femef; 654 casato- 
rip, 859 necasatorip, 104 va- 
duvl. 

Sunt 437 contribuabili. 

Are : 3 bisericl, intiia, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, a doua, cu hra- 
mul Sf. Archangell Mihail $i 
Gavriil, §i a treia, c j hramul A- 
dormirea-Maicel-DomnuluI, de- 
servite de 2 preoflf $i 3 cinta- 
re^f; o $coala mixta, condusa 
de 1 inva^ator ?i frecuentata de 
150 elevl. 

Locuitoril poseda*. 69 plu- 
gurl; 180 bol, 235 vacl, 20cal, 
20 lepe, 1722 oi, 25 capre $i 
300 rimatorl. 

Comerciul se face de 1 8 per- 
soane. 

Caile de comunicape sunt 
ni$te simple drumurl: spre O- 
dobasca $i Dealul-Lung; spre 
Dragosloveni-Plaine^ti-Rimnicu- 
Sarat; spreBorde?ti-Dumitre?ti; 
spre Co$e?ti ?i spre Ureche^ti. 

Budgetul com. e de 63 1 5 lei, 
91 banl la veniturl iar la chel- 
tuell, de 6235 lei, 21 bani. 

Lacul-lui-B&ban, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., ca- 
tunul de re^edin^a al com. La- 
cul-luI-Baban. 

Lacul-lui-Baban, lac, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. 
Lacul - lul - Baban, cat. Costan- 
doiul. 

Confine pe$te care se vinde 
$i se consuma in localitate. 

Lacul-luI-Dragne,5r/«/j dehotar, 
pe mo§ia Neaga, com. Socetul, 
jud. Teleorman, in partea de 
S.-E., spre riul Vedea; des- 
parte aceasta mo?ie de Vatra- 
Schitutui- Dode?ti. 

Lacul-lui-Vintila-Voda, lac, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, co- 
muna Bisoca; s'a format, se zice, 



in tirapul Domnitorului Vintila- 
Voevod, printr'o scufundatura; 
pelac se afla mu?chi cu brazl, car! 
plutesc ; are o intindere de 2 
hect.; confine $tiuca, care se 
consuma in com. 

Lacul-lui-Vintila-Voda,^^/^, 

in jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, 
com. Bisoca; fine de circum- 
scripta Babeni, a ocolulul sil- 
vic Babeni ; esenfe principale : 
stejar ?i brad. 

Lacul- Lung, baltd, formata din 
revarsarile Prutulul, jud. Co- 
vurluiu, pi. Prutul, com. Fol- 
te?ti. 

Lacul-Mare ( Valea-Porcului), 

lac, in jud. Buzau, com. $icat. 
Paitineni; incepe de sub virful 
muntelul Catia?ul ?i se scurge 
in piriul Nehoiul. 

Lacul-Mare, ias, pe Valea-Co- 
vurluiuluI-Sec, intre com. Vir- 
lezi ?i Bujorul, jud. Covurluiu, 
servind de ho tar al ambelor 
comune. 

Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca, 
cat. Podul-Laculul, numit $i Ure- 
che?ti-d.s.; are o intindere de 
1 72 hect.; confine crap, $tiuca 
$i caracuda, care se vinde §i se 
consuma in com. §i in localita- 
{ile vecine; este situat pe un 
platou sau podi?. 

Lacul - Popil, numire a unel 
pftrfl din comuna Maracineni, 
pi. Riul-Doamnel, jud. Muscei. 

Lacul-Ra{ei, ptldure, situata in 
raionul com. Boghe$ti, pi. Ze- 
letinut, jud. Tecuciu. 

Lacul-Rezii, com. rur., situata 
in pi. Balta, jud. Braila, pe ma- 
lul drept al luncel Caima^uiulul, 



Digitized by LiOOQ IC 



LACUL-REZll 



127 



lacul-sArat 



la o in-line de 15 — 18 m. $ila 
S. de Lacul-ReziT. Se invecine^te 
la N.-E. cu Pirlita; la V., cu 
InsurS^ei; la N., cu Vizirul; la 
S., cu Berte$ti-d.-j. $i MihaiQ- 
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi- 
ce$ti. Suprafafa com. este de 
5900 hect. $i are forma unui 
trapez regulat. Are o populate 
de 222 familtf, saQ 886 suflete, 
din carl 176 contribuabilL 

Are: 2 biseridf, construite de 
locuitorf la 1740, cu 2 preoflf, 
2 cintaretf $i 2 paracliserl; 1 
$coala de baeflf, infiinfata la 
1859, frecuentata de 60 elevl; 
I $coala de fete, infiinfata la 
1877, frecuentata de 5 fete; 1 
moara de aburl. 

Vite: 472 bol, 455 vacl, 20 
taurl, 188 vi{eT, 705 cal, 11 mk- 
garl, 4455 or, 281 rimatori ?i 
45 capre. 

Drumuri: la Pirlita, spreN.-E., 
pe sub deal 91 peste viroaga $i 
pinO, (S kil.); la Berte$ti d.-j., 
spre S.-E., pe deal, pe linga 
Movila-Lunga (9 kil.); la Mi- 
haiti-Bravul, spre S.E., pe linga 
punctul Capr£ria (13 kil.); la 
Cioara-Doice$ti, spre S.-V. pe 
la cat. Padina $i Corcanul (17 
kil.); la Insurafei, S pre V., dru- 
mul drept (6 kil.); la Vizirul, 
spre N., pe linga punctul Rubla 
$i apoi pe $osea, In care drum 
se afla un pod judefean, (13 
kil.); la Braila, spre N.-V. (49 
kil.) 

Lacul-Rezil, sat, pe muchea pla- 
toulul, in partea de N. a com. 
cu acela?! nume, jud. Braila, pe 
hotarul de E. al com., la 49 kil. 
spre S. de ora$ul Braila. 

Suprafafa vetrel satulul e de 
38 hect., cu o populate de 1 1 1 
familir, sau 395 suflete ; locuesc 
In 75 case. 

Are: o $coala mixta, infiin- 
tata la 1876, Intrefinuta de stat, 
frecuentata de 26 elevl $1 eleve, 



cu un bun local propriu de zid ; 
o biserica, cu un preot, un cin- 
tare^ ?i un paracliser. 

Vite sunt: 150 cat, 3 asinf, 
280 vite cornute, 100 of, 10 
capre $i no rimatori. 

Lacul-Rezil, lac t jud. Braila, si 
tuat la N. de com. cu acela§f 
nume, in Valea-Calmafuiulul, la 
S. de viroaga Puturosul. 

Lacul - Rezil, mosie particulara, 
jud. Braila, pendinte de com. 
cu acela$I nume; are o supra- 
fa^a de 7800 hect., dind un ve- 
nit de 44000 lei. 

Lacul-Ro§u, lac, in com. rur. 
Baiaci^a, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Lacul-Ro$u, lac, intre mun^il 
Retivoiul $i Turcul, com. Pre- 
dealul, plasa Pele$ul, jud. Pra- 
hova. 

Lacul-Ro§u, munte la E. de com. 
Predealul, pi. Pele$ul, jud. Pra- 
hova. Acest munte, impreuna 
cu muntii Susaiul, Retivoiul, 
Co^tila, Unghia-Mica, Jumatate 
din LaculRo$u, Fa^a-GavaneT, 
Virfullul-Dragan, aparfinea din 
timpurile cele maf vechl fami- 
liel Dudescu. 

AstazI se stapineste de M. 
S. Regele Carol I, §i a fost 
cumparat impreuna cu to{f mun- 
fil de ma! sus, in Maiu 1892, 
de la Manuk-Bey. 

Jumatate - din - Lacul -Ro$u a- 
par^ine d-luT G. G. Cantacu- 
zino. 

La 1794, Medelnicerul Con- 
stantin Filtpescu, vinde varulu! 
sau Dinu Cantacuzino Paharni- 
cul, trel mun{T adica partea luf 
de mo^tenire de la 6 mun^i 
Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi- 
raele, Sorica, Virful-luI-Gavan, 
Lacul-Ro^u ?i Luncile din Pra- 



hova, carl, dupa cum spun do- 
cumented, se vor impar^i fra- 
{e?te cu copiil fratelul sau, Stol- 
nicul Raducanu Filipescu. 

Lacul-Ro§U, virf de deal, jud. 
Prahova, pi. Prahova, com. Va- 
lea Lunga. 

Lacul-Ro§u, ml as tin? i intre pis- 
curile Jepi ?i Piatra-Arsa, jud. 
Prahova. Alaturl cu acest lac 
se afla ci{I va bolovanl simetric 
dispu?! avind sapat pe el: cruel, 
cifre ?i diferite semne. Se zice 
ca acolo, in vremurile de de- 
mult, i§I ascundeau haiducil co- 
morile. 

Lacul Ro§u (Muntele), pddure, 
particulara supusa regimulul sil- 
vic inca din anul 1883, pe mo- 
§ia Lacul-Ro?u, pendinte de com. 
Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Lacul-S&rat, sat, pe malul de 
S.-V. al Lacului-Sarat, comuna 
Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre 
N.-V. de Chiscani, infiin^at la 
1 879 cu ocazia improprietarirel. 
Suprafaja satulul e de6s hect., 
cu o populate de 61 familir, 
sau 300 suflete ; locuesc in 59 
case. 

$tiQ carte 84 persoane. 

Are o ?coaia mixta, infiinfata 
la 1882 de com. $i frecuentata 
de 18 elevl ?i 8 eleve. 

Vite: 32 vite marl cornute, 
150 cal, 530 of $i 10 rimatori. 

Lacul-S&rat, stafiune babiearH, 
jud. Braila, la 5 1 /* kil. la S.-V. 
de ora$ul Braila ?i la 5 kil. la 
N. de Dunare. Localitatea #ne 
de com. Chiscani ?i e legata 
de ora$ul Braila prin o ?osea 
buna. Vara, in timpul sezonulul, 
transportul vizitatorilor se face 
cu tramvaiul electric sau cu 
trasuri. 



Digitized by 



Google 



lacul-sArat 



128 



lacul-sArat 



Longitudine E. Gr. de27°,58'. 
Latitudine N., de 45°,i6\ Al- 
titudinea e de 25 m. 

Localitatea prezinta un $es 
lin intre doua dealuri §i de 
ciji-va anl s'ati facut frumoase 
plantafiunl. 

Lacul-Sarat e format din 2 
basinurl, din care unul mat 
mare, cu o forma aproape pa- 
trata, legat printr'un git cu unul 
mat mic oval. Intinderea totala 
alacului e de 2 kil. Caadincime, 
apa lacutu! atinge in ani! ploio$i 
1, 20m., iar in ani! seceto^inuma! 
20 — SO c. m. adincime. 

IstoricuL — La 1 86 1 , Ministe- 
rul de finance insarcineaza pe 
Inginerul G. Budeanu ca s& 
faca un studiu asupra acestel 
stafiuni, unde se duceau oame- 
nii $i faceati ba!, fara nicT o 
indicate sau ordonanfa. 

Primele ba! date de medic! 
incep a se face prin 1870 ?i 
urmara pana in 1872 cind, zice- 
se, lacul a secat. 

In 1878, Lacul-Sarat ia loc 
printre sta^iunile balneare ?i 
incepe a fi vizi tat de numero$i 
bolnavi, care se gramadesc vara 
cu toata lipsa de localur!, ?i 
stau ce! ma! mul$I in Braila, 
de unde vin sa faca cura. 

Lacul-Sarat, trecut sub Mi- 
nisterul Domeniilor, in 1879, co- 
mitetul permanent al judefuluf, 
cere autoriza^ie de la acest Mi- 
nister ca sa invoiasca constru- 
irea locuin^elor pentru bolnavl, 
de catre particular!, insarcinind 
in acela?! timp pe d-1 dr. Bernard 
cu facerea une! complecte ana- 
lize. 

Numele Lacului-Sarat insa ras- 
pindindu-seca fund eficace pen- 
tru ma! multe bol!, Ministerul 
Domeniilor insarcina in 1883 
pe d-rul Sergiu §i pe d-ni! d-r! 
Felix $i Bernard, sa faca ana- 
liza ape! $i namolulul, ceea ce 
se ?i facu, cit ?i sa studieze 



$i sa avizeze asupra modulu! de 
organizare a une! sta^iuni bai* 
neare in acea localitate. 

In urma studiilor facute §i a 
rapoartelor depuse, de doctor! 
?i inginer!, Ministerul Dome- 
niilor apreciind insemnatatea 
Laculu!-Sarat, construe^te in 
1886 un stabiliment pentru 
ba!, ?i un cazino; ambele con- 
strue^! se fac in lemn. Stabi- 
limentul are 32 cabin e pentru 
ba! calde, iar cazinul are un 
salon mare §i e compus din 2 
etaje. Toate aceste construc^if 
au necesitatea de a fi rcfacute. 
In 1888 se construe?te un pa- 
vilion pentru muzica. Pentru a 
incheia cu descrierea acestu! 
lac, vom adauga ca s'a intim- 
plat in 1872 §i in 1887, ca din 
cauza secete! man, sa sece. Dar 
secarea uu a fost totala, $i nici 
nu poate fi vr'o data temere 
de a?a ceva. D-1 Gr. $tefanescu, 
directorul Biuroulu! Geologic, 
insarcinat in acet an de Mini- 
sterul Domeniilor, face un mi- 
nu^ios studiu asupra aceste! 
cestiun! $i conchide ca, gra^ie 
mul^ime! $i situate! izvoarelor 
din malurile $i matca Laculul- 
Sarat, acesta nu poate seca nic! 
odata definitiv. 

Clima. — Observa^iunile s'au 
inceput a se face de d-1 St. C. 
Hepites inca de la 1879, iar 
de la 1881 se fac de dirigintele 
Stajiune! meteorologice de la 
Braila. 

In Februarie 1900, d-1 St. C. 
Hepites a dat la lumina o lu- 
crare foarte complecta $i de 
valoare, asupra Climei Braile!. 
Aceasta lucrare e rezultatul tu- 
tulor observafiunilor meteoro- 
logice de la 1879 pana la 1898. 
Observajiun! regulate s'au facut 
numa! de la 1879 — 1881 $i de 
la 1888 — 1898. 

Temperatura anuala mijlocie 
e de io°5. Anii 1897 ?i 1898 



au fost ce! ma! calduro^I; Tem- 
peratura mijlocie in timpul ve- 
re! e de 22 . Vara este a- 
notimpul eel maipu^in variabil. 
Temperaturile mijlocii extreme 
-in timpul vere! au fost 21° in 
1893 $i 23 °a in 1890. 

Sunt in mijlociu 98 zile de 
vara; prima zi e la 1 1 Maiu, iar 
ultima la 7 Octombre. 

Umezeala relativa a aerului 
anuala e de 72%, iar vara este 
de 63%. 

Mijtocia in tot timpul vere! a 
zilelor de ploaie e de 16 zile. 

Mijlocia anuala a presiune; 
atmosferice : 759,^ mm; iar mij- 
locia in tot timpul vere! e de 
757a mm. 

Direcfiuniledominanteale vin- 
tulu! sunt N.-E. $1 S.-E., cu o 
frecuen^a mijlocie in timpul vere! 
pentru direc^iunea S.-E., de 18. 
VintuI predominant e eel de 
NN.-E., care e criva^ul. 

Reparti^ia vinturilor, in tim- 
pul vere! in mijlociu N=H, 
NE=io, E = 8, SE=i8, S 
= 12, SW=io,W = 6,NW = 
12 $i Calm= 13. 

Cerul este in mare parte se- 
nin. Nebulozitatea mijlocie in 
timpul verei e de 3.9; in timpul 
vere!, in termen mijlociu, avem 
48 zile senine, 32 zile noroase 
?i 12 zile acoperite. 

Geo login, — Facind parte din 
basenul Dunarel, regiunea La- 
culu!-Sarat e formata din alu- 
viuni moderne, constituind un 
platou intins, pe o depresiune 
a solulu! quaternar, format el 
insu§! din loess, argil galben, ma! 
mult sau ma! pu^in nisipos, cu 
sau fara concre^iuni. La son- 
dagiile facute s'a vazut ca te- 
renul e compus din stratur! de 
nisip alternindu-se cu argile, 
ceea-ce explica $i faptul ca in 
1878, vara, fiind plo! multe, 
in casele locuitorilor chiar, din 
comunele Slujitori-Albote?ti ?i 



Digitized by LiOOQ IC 



LACUL-SARAT 



129 



lacul-sArat 



Filiul, din apropiere, izvora apa 
dulce ?i Lacul-Sarat crescuse 
foarte mult. 

Dupa d nil Gr. $tefanescu ?i 
inginerul Bochet, apele Laculul 
vin din regiunea nuntoasS sa- 
liferS, din spre N., prin diferite 
crSpiturl ale rocelor acestor 
regiuni, cum $i din apele ploi- 
lor sau z&pezei care nu con- 
tribesc in a altera citu?f de pu^in 
calitatea apel, ci din potriva 
inca, diluaza prea marea con- 
centrare a mineralelor. Caproba 
ca apele vin din spre N. e fap- 
tul ca toate pujurile sSpate la 
S. au o apa dulce, buna chiar 
de bSut, iar cele sSpate la N. 
au apa amara $i sSrata. Apele 
lacutuT nu vin in pinza, ci vin 
in fe$il ma! mult sau mat pu- 
^in late, $i la diferite nivele. 

Fauna. — Fauna Laculul-Sa- 
rat se compune din ni$te insecte 
micT, foarte numeroase, care la 
anumite epoce se observfi in 
numSr de milioane, — mid gin- 
dacei car! apar $i dispar, in- 
rnuh;indu-se cu multa u$urin{a 
§i carl probabil sunt crustaceT. 

Flora din prejurul laculul 
s'a studiat de Prof. dr. Brindza 
$i de Prof. dr. Grecescu, car! 
au determinat mai multe specil, 
precum : Salicornia, Herbacea 
L. Chenopodium Glaucum, L. 
Lepigonum Marginatum Koch. 
Constituirea namoluluT ar fi da- 
torita putrefac^iuneT acestor a- 
nimale $i plante, dupa cum vom 
vedea la descrierea n&molului. 
Plantele propriu zise ale La- 
culuT-S&rat sunt plante aquatice 
§i produc namolul. D-l dr. Ber- 
nard lea determinat ast-fel : Ru- 
pia rostelata, Spirogra elonga- 
tum, Furfula Latifolia. 

Propriet&fi fizice. — Apa La- 
culut-Sarat este limpede, cu un 
gust amar, grefos ?i foarte sarat. 
Concentra^iunea variaza, cind 
e scazuta; are o consistent 



siropoasa, iar in anil ploio^T 
este mai diluata de cit pan£ la 
saturate; aceasta denota mi- 
neralizafiunea mare a acestei 
ape; pusa pe piele, apa pro- 
duce o irita^ie care merge p&na 
la usturime $i inflama^ie. At- 
mosfera e incarcata cu gazurl 
?i sarurT, iar apa degajeaza un 
miros de oua clocite, care e al 
hidrogenuluT sulfurat. 

Temperatura apel variaza, iar 
acea a nimolulul este mai sca- 
zuta ca a apeT. 

Densitatea este mare. D-l dr. 
Apostoleanu observe cu drept 
cuvint ca densitatea apeT joaca 
un rol foarte important, de oare- 
ce in diferitele lunl din sezon 
variaza, a?a in anul 1888, in 
Maiu, densitatea a fostde 3°— 5° 
B, in Iunie de 5 — 8° B, in 
Iuliede8°— io° B. ?i In August 
de 7 — ii° B. 

Analiza himica. —lata rezul- 
tatul analizeT facuta de d-l dr. 
Bernard in 1885 : 

Clorura de sodiu, IodurS de 
sodiu, Sulfat de sodiu, Hipo- 
sulfit de sodiu, Carbonat de 
sodiu, Iodurade magneziu, Clo- 
rura de calciu, Clorura de ma- 
gneziu, Sulfat de calce, Fosfat 
de calce, Fosfat de soda, Fos- 
fat de alumina, Azotate alcaline, 
Crenat de fter, Apocrenate, For- 
miate, Acetone, Malatede sodiu. 

In 1888, d-l Carnot, directorul 
LaboratoruluTdehimie al $coale! 
de Mine din Paris, a gasit: 
Clorur de sodiu . . 26,600 

» de calciu . . 0,317 
Sulfat de sodiu. . . 24,404 
Sulfat de magneziu . 6,225 
Bicarbonat de calciu . 0,461 
Peroxid de fter . . . 0,010 

Silice 0,020 

Total .... 58,037 

Nfimol. — Namolul de la La 
cul-Sarat e bogat in substance 
minerale ?i in principiT orga- 
nice diferite, avind o grosime de 



20—40 c. m. $i a?ezat pe un 
strat de nisip fin, sub care se 
afla un alt strat de argila. 

Coloarea namolulul e neagra 
$i e format din argila ameste- 
cata cu nisip, precum ?i din 
plantele aquatice $i insectele ce 
viefuiesc, dupa cum am vazut, 
in apa laculul $i imprejurul lui 
$i care se descompun. 

Namolul analizat confine 41 °/o 
principil minerale, $i 39°/o m. 
organice ; este unsuros la pipait. 

Cataplasmele cu namol puse 
pe parole bolnave in timpul 
zilel §i noptet, dupa ce bolnavul 
a facut baia, activeaza foarte 
mult efectele terapeutice. 

D-l dr. Bernard analizind na- 
molul a gasit: 

Acid formilic, Acid glutanic, 
Acid oleic, Acid geinic, Cloro- 
fila, Resorcina, Pirocatechina, 
Cerina, Acid butiric, Acid pro- 
pilic, Acid apocrenic, Sulfat de 
sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat 
de protoxid de fter, Fosfor de 
aluminiu, Fosfat de calciu, Sul- 
fur de potasiu, Sulfur de sodiu, 
Bisulfurde fter, Clorur de sodiu, 
Hiposulfitde sodiu, Hidrogen sul- 
furat, Hidrocarbo-sulfurat, Fos- 
fat de sodiu, Carbonat de sodiu, 
Carbonat de calciu, Sulfat de 
Magneziu, Sulf inca necombinat, 
Azotite, Amoniacale, Acetat de 
sodiu. 

Acest namol se prezinta in- 
comparabil superior ca consti- 
tu^iune §i ca aplica^iune, sub 
punctul de vedere terapeutic, in 
fa$a namolurilor a?a zise mine- 
ralice, atit feruginoase cit $i fos- 
fatice, sau partial organice ?i 
mineralice, precum $i superior 
namolurilor de pe continent, ex- 
ploatate prin multe stafiuni prin 
ajutorul terenurilor deturba fer- 
mentate artificial, in prezenfa 
apelor minerale de diferite com- 
pozifiunT. 

Phytoplasraa Lacului - Sarat 



61278. Utrclt Dlcficnar Geoprajte. Vol. 17 



17 



Digitized by 



Google 



lacul-sAkat 



lm 



LACUL-TIGANCLUl 



(namolul) de consistent untu- 
lul, este compusa din proteina 
$i proteide dedublate pana la 
formarea hydrogenulul sulfurat, 
carbo-oxy-sulfidulul $i a tio ami- 
nelor, pe lingS a\\X compu?T zymo- 
genatici formal, carl impreuna 
caracterizeaza destul de vadit 
aceasta aflare sui-generis, dupa 
cum ne demonstreaza studiul 
asupra phytoplasmel lacurilor 
din regiunea Valea-D jnarei. 

lata care sunt similarele La- 
culuI-S&rat: Nauheim, Franzens- 
bad, Saint-Aman, Pystian, Dax, 
Acqui, Limanul de la Odessa, 
Treuczin, Teplitz, Lippick, ?. a. 

Comparind limanul Odesei 
cu Lacul-Sarat avem: 

S&rur? to/ale S.irurf solubile 

Hadjibcy Liman 42°/,! 2,856, din care 

2,492 cl. de s. 
Koujalnik Liman 50% 3,584, dia care 

2,980 cl. sodiu 
Lacul-Sarat 42°/o, din care 26,600 

cl. de sodiu. 

Aplicafimil terapeutice. — Apa 
$i namolul se pot aplica la ur- 
matoarele afec$iuni: 

I. Scrofuloza cu toate varia- 
tele el forme, manifesta^iuni $i 
complicafiuni, cum e : 

a) Limfatisraul ; b) StSri scro 
fuloase; c) Star! scrofuloase 
grave; d) Morbul lul Pott; e) 
Tumori albe. 

Tuberculoasele osoase se vin- 
deca radical. 

II. Reumatizm. Dup& scrofula, 
contingentuJ eel mal mare il dau 
reumatizmele, a$a: a) Reuma- 
tismul nodos cu forme foarte 
grave ; b) Reumatizmul muscu- 
lar in toate regiunile ; c) Reu- 
matizmul poli-articular chronic. 

III. Sifilisul. 

IV. Boalele sistemulul nervos. 

V. Boalele uteruluf, anexelor 
$i tumori intra-abdominale. 

VI. Boalele de piele. 
Contra - indicafinnl. — Star! 

febrile, procesele inflamatoril 
acute $i sub-acute, tuberculoza 



pulmonara, cardiopathy diabet, 
nefrite, guta propriu zisa\ gu$a 
esoftalmica %\ nevrose. 

Boale de piele cu dispoztyiunl 
la inflama{iunl. 

Modul intrebuijifdrel apei si 
nfimolulul. — 1. In bai reel 
luate in lac, inso^ite de unger! 
cu nSmol %\ uscare la soare. 

2. In baf calde, luate in cazf 
simple, cu apa, sau amestecate 
cu namol in diferite proporfiT. 

3. In du$unf reel sau de apa 
calda minerala. 

4. In aplicafiunl topice de 
namol pe parole bolnave. 

5. In ap£ minerala luata intern. 
Temperatura bailor calde va- 

riaza foarte mult, a$a e intre 
2O -32°, dupa diferitele afec- 
tiunT $i constitufia bolnavuluT. 

Durata bael asemenea varia- 
zi foarte mult dupa etatea $i 
natura boalei ; in genere, cu cit 
se sta maT pu^in m baie, cu 
atit ea e mat eficace. 

Durata tratamentulul : 25 — 30 
baf, dupa indicajiile medicale. 

EscursiunT. — ln apropiere se 
afla o imensa $i frumoasa gra- 
ding, numita la «Monument», 
unde se fac plimban; de ase- 
menea, malul Dunarei §i ora?ul 
Braila atrag zilnic pe vizitatorl. 

Sezonul incepe la 1 Maiu $i 
{ine pana la I Septembrie. 

Statistica de miscarea bolna- 
vilor : 

In 1885 au fost 688 vizitatorT. 
» 1886 » » 627 » 

» 1887 » » 855 » 

» 1888 » » 937, plus 150 
ce veneau din Braila pentru a 
face bSI, plus 1 19 solda^T trimi^i 
de Ministeriul Domeniilor ?i 51 
eleve din Azilul « Elena Doam- 
na», in total 1277 vizitatorl. 
In 1895 au fost 2699 vizitatorl. 
» 1896 » » 1586 » 
> 1897 » » 2082 vizitatorl. 
» 1898 » » 3703 > 

Se afla aci unAzil pentru bol- 



navil saracT, format din 2 barace, 
intrejinute de caritatea public! 
Minist. Domeniilor arendeaza 
stafiunea cu 57000 lei anual. 

Lacul-Sarat, lac, la 1 kil. spre 
N. de Batogul, jud. Braila, peo 
vale lungS de aproape 3 kil., ce se 
intinde de la E. spre V. Lacul 
este situat in partea de E. a 
vaef, avind o lungime ca de 2 
kil. §i o l&time de 500 m. Apa 
din el $i namolul au cam aceea§I 
compozi^ie ca a LaculuT-S&rat de 
lingS Braila. Multf sStenlbolnavI, 
carl nu au mijloace a se duce 
la Lacul-Sarat de lingS Braila, 
fac bai reel aci $i se vindeca. 

Lacul-Sarat, lac, jud. Braila, 
pendinte de com. Movila-Mire 
sel, situat spre E. de com.; areo 
suprafa^a de 50 hect. $i confine in 
disolu^iune substance minerale. 

Lacul-Sec, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. MunteluT, com. A- 
ga?ul, din ^ira Runcul Stinelor, 
situat lingS satul Goioasa ?i d'a 
dreapta AsSului. 

Lacul-Trestiatul, trup de pa- 
dure, a statuluf, in intindere de 
35 hect., pendinte de com. A- 
postolache, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, care, impreurr£ cu tru- 
purile: Ursoaia (41 hect.), Vir- 
ful-Pietref (12 hect.), Valea-Pa- 
curei (150 hect.) $i RScorelele 
(17 hect.), formeaza pSdurea A- 
postolache. 

Lacul-Turculul, sat, facind parte 
din com. rur. Balta-Doamnel, 
pi. Cimpul, jud. Prahova. Are 
o biserica, cu hramul Sf. Ni- 
colae ?i Sf. Filofteia, ftcutade 
locuitori la anul 1871. 

Lacul-figanului, lac, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Clo^ani, satul 
Pade?ul; $ine de com. rur. Ne- 



Digitized by 



Google 



LACUL-VERDE 



131 



LACURILE 



goe$ti ; este situat intre hotarul 
jud. Mehedinfi despre Gorj. 

Lacul- Verde, pddure foioasa, 
jud. Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Buc$e$ti; are o intindere 
de 600 hect. $i este supusa re- 
gimului silvic. 

Lacul- Verde, padur* foioasajud. 
Bac^u, pi. MunteluT, com. Podu- 
rile ; are o intindere de 320 hect. 
$i este supusa regimuluf silvic. 

Lacul- Verde, padure, in jude^ul 
Mehedin^i, pi. Clo^ani, com. rur. 
Iupca. 

Lacul - Vlrful - Mantei, lac, in 
jud. Buz&u, com.Catina, cat. Le- 
ra, situat in virful muntelul Man- 
ta ; are o frumoasci pozi^iune. 

Lacului (Culmea-), sirde munp, 
in jud. R.-S&rat, pi. Ora^ulul, 
com. Andrea?i, pe care o braz- 
deaz& in partea de mijloc; se 
intinde printre afluen^il riurilor 
Milcovul $i Rimna ; virful prin- 
cipal este Piscul-Laculul, inalt 
de 820 m. §i acoperit cu padurl. 

Lacului (Groapa-), deal, in jud. 
R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. An- 
drea^i; brazdeaza comunain par- 
tea deS. $idesfScindu-se dinCul- 
mea-LaculuT, se intinde printre 
piriul Valea- Neagra §i afluentul 
sau piriul Lacul ; este acoperit 
cu fine^e $i p&duri. 

Lacului (Piriul-), piriias, in 
com. $erbe$ti, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neamju ; izvore^te din 
culmile despre E. a dealurilor 
Stinca $i$erbe§ti; curgespre S.- 
E., traversind §oseaua jude^eana 
Piatra-Bozieni intre Veil. 15 — 16; 
apoT se indreapta mat mult c&tre 
E., trecind pe la locurile izo- 
late Ele$e$ti, in josul cSrora se 
une?te pe dreapta cu piriul 



Bro^teni, dind na?tere unul piriu, 
numit OUui?ul. 

Lacului (Piriul-), pirin, jud. 
Vilcea, com. Al-inul, pi. Olteful- 
d.-s. Dupa ce uda central co- 
muneT, avind direc^ia de la V. 
spre E., se varsS in riul Olte^ul, 
pu^in mal sus de $coala. 

Lacului (Podul-), sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$ul, cat. com. 
Odobasca. Este a?ezat in partea 
de E. a comuneT, pe malul drept 
al riulut Oreavul, la 587 m. spre 
E. de cit. de re?edinta, Odo- 
basca. Are o intindere de peste 
200 hect., cu o populate de 45 
fam., saii 207 sufl. ; o biserica. 

Lacului (Podul-), lac, jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca. 

Lacului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Cernate^ti, formind 
un mic basin al izvoarelor: Cir- 
stianul, Ionica $i Nucul, care, 
dupa ce se reunesc aci, merg sa 
se scurga in Valea-MoroianuluT, 
sub numele de Valea-Lacului. 

Lacului (Valea-), vale, in jud. 
BuzSu, com. VintilaVodd, cat. 
Sirbe^ti, acoperita de padure. 

Lacului (Valea-), vale, izvore^te 
din lacul cu acela$I nurae, com. 
Vlade^ti, jud. Muscel $i se varsa 
in riul Bratia, linga moara d lul 
I. Arsenescu. 

Lacului (Valea-), sau Lacul- 
Dracului, vale, jud. Vilcea, 
unde sunt mutyime de bal^T, si- 
tuate intr'un cring des $i stufos. 

Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan, 
in partea de N.-V., \w CodriT-De- 
lcnilor, com. Deleni, j. Boto^ani. 
Este infiin^at de Iordache 
Cantacuzino, vel Visternic, la anul 
1724, dupa cum se constata din 



inscript'ia sapata in piatra dea- 
supra u§el pridvorului : 

• Aceasta sfinta biserica au iacut-o 
si !nfnimuse^at-o Iordache Cantacuzino 
vel Visternic Intr'o slava cu hramul sfin- 
tulul si de minunt facatorul Neculai, la 
anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29*. 

Calugarii acestul schit se zice 
ca aveau stapinire peste o parte 
de loc numita asta-zi Valea-Mi- 
toculul $i Gainaria, precum $i pe 
o parte de padure pe linga Bah- 
luiu unde aveau $i o moara de 
apa pe Bahluiu, careia i-a ramas 
numele $i asta-zi de Moara-Ca- 
lugarulul. 

In urmS li s'au luat locurile de 
proprietaii ?i el au parasit schitul. 

Lacurile, sat, jud. Arge$, pi. To- 
pologul, pendinte de com. rur. 
AHmane^ti-Ciofringeni. Are 215 
familiT; o biserica cu hramul 
Sf. Dumitru, cu un preot §i un 
cintare^; o ?coata prim. rur. 

Lacurile. Vezi Deleni, sat, com. 
Deleni, pi. Copula, jud. Boto^ani. 

Lacurile, numire vechie a com. 
si c&tunulul Gologanul, pi. Mar- 
ginea d.-j., jud. R.-Sarat. 

Lacurile, munte, in jud. Neam^u, 
com. Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat intre mo§ia Alma^ul 
§i manastirea Horai^a. 

Lacurile, munte, in partea dc V. 
a com. Te$ila, plaiul Pele$ul, 
jud. Prahova, ce serve$te de 
pa?une vitelor. 

Lacurile, pise, in partea de N. 
a com. Star-Chiojdul, pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Se intinde dela N. la E. §i 
serveste pentru cultura. 

Lacurile, munte, in jud. R.-S5rat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
in partea de V. a com., virf al 



Digitized by 



Google 



LACURILE 



132 



LAINICILOR (DEFILEUL-) 



culmet Razboiulut; are o inal- 
{ime cam de 892 m.; este inalt 
si ascufit, ca o piramida, avind 
o poiana intinsa pe care se afla 
3 mict lacurt; e gol. 

Lacurile, vale, in jud. Buzaii, 
cat. Beceni ; incepe din mosia 
Drac$eneasa si se scurge in 
piriul Ocea. 

Lacurile-cu-Rusul, trup de pit- 
dure, a statului, pendinte de 
coni. Tesila, plaiul Pelesul, jud. 
Prahova, care impreuna cu tru- 
purile : Gilma, Carabanul - cu- 
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Po- 
durile si Virful-Negrasului, for- 
meaza padurea Tesila, care are 
o intindere de 5000 hect. 

Lada, com. rur.> in jud. Teleor- 
man, pi. Teleormanulut, situata 
la E. plaset, pe partea stinga 
a riulu! Teleormanul. Se inveci- 
ne$te la N. cu mobile din com. 
Deparafi-Hirlesti ; la V., cu ho- 
tarul mosiet Statului Capul-Lun- 
cit si la E., cu hotarul Catalina, 
din jud. Vla^ca. 

Are un catun, numit Obirtul, 
situat in partea de V. a riuluT 
Teleormanul, desparjit numat 
printr'un mic san$, la o distan^a 
de 100 metrisi care nu figureaza 
in nicT o nomenclature. 

Intinderea comunet, cu mo- 
bile situate pe dinsa, este cam 
de 789 hect. 145 hect. pamint 
$i 1 2 hect. padure apar^in mo?- 
nenilor din aceasta comuna ; 31 
locuitorl se gasesc improprie- 
tari$I dupa legea rurala pe o 
intindere de 120 hect. 

Populafiunea comunel este de 
137 familit, sau 324 suflete, din 
can 142 contribuabilt. 

Terenul com. este parte ses, 
parte mlastinos. 

Are o scoala, frecuentata de 
1 1 elevt; o biserica vechte, cu 
1 preot, I cintare^ $i 1 eclcsiarh. 



Vite sunt: 1229 01, 98 cat, 
476 vite mart cornute, 181 porct 
$i 36 capre. 

Drumurile de comunicaftune 
sunt : soseaua mixta Laceni- 
Tataresti ; la E., soseaua ve- 
cinala la catunul Scurtul-Mare 
din jude^ul Vla§ca; la V., so- 
seaua vecinala la Ciolanesti- 
din-Vale. Pe aci era vechiul 
drum numit al-OIaculut, care 
prin unele locurl a disparut fiind 
cotropit de araturi. 

Comuna Lada este una din 
cele mat vech! din {ara. Din 
hrisoave §i alte acte se poate 
vedea ca are o vechime de a- 
proape 400 de ant. 

In secolul trecut facea parte 
din pi. Cilnistei, jud. Vla$ca. 

Lada, mosie> in jud. Teleorman, 
pi. Teleorman, apar^inind mat 
multor proprietarl, precum si 
mosteniior din comuna. Are 
mat multe trupurt, dintre cart 
Brume$ti-d.-j. si Brumesti-d.-s., 
sunt cele mat principale. 

Lacci, virf de munte, al Vran- 
cet, jud. Putna. 

Lagarul (Ciupa-), sat, cu 158 
suflete, jud. Arges, pi. Gala§esti, 
com. rur. Teiul. 

Lagarul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Barsanesti, situat 
la gura piriulut Caraclaul, unde 
se zice ca ar fi esistat un sat 
numit Mogose^ti, ale carut urme 
d'abea se mat vad. 

Lagul, deal) in com. rur. Basesti, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin{i, 
numit $i Dealul-Lagulut. 

Lahani, mosie, particular^, in 
com. Zmuh;i,pl. ZimbruIJud.Co- 
vurluiu. Din partea de N. aaces- 
tet mosit, izvore^te piriul Suhu- 
iuiuI-Sec. 



Laia, plidure, pe mosia Dracsani, 
a decedatului maior I. Vladoianu, 
jud. Teleorman, donata Eforiet 
Spitalelor Civile din Bucure$ti. 

Lainici, schit, jud. Gorj, pi. No- 
vaci, la 14 kil. de Bumbesti, in 
Defileul-Lainicilor, in mijlocul 
unei frumoase poenl. A fost zi- 
dit de Cocoana Paianca din ca- 
tunul Porceni. Are 1 stari{, 7 
calugan, 1 diacon fi 1 para- 
cliser. Statul inscric in budget* 
pentru intre^inerea aces tut schit, 
1325 let anual. 

Lainici, picket cu No. 8, jud. Gorj, 
situat pe malul sting al Jiulul. 

Lainicilor (Defileul - ), treed- 
toare, in mun{it Carpa^t, judeful 
Gorj, prin care riul Jiul deschide 
o linie de comunica^ie cu cen- 
trul Olteniei. La ctyi-va kil. la 
V., vechiul drum al pasulul Vul- 
can uneste,pesteplaiu (1628 m.), 
Transilvaniacu Oltenia. Defileul- 
Lainicilor infa^iseaza poate cra- 
patura cea mat strimta si cea 
mat salbateca din cite poseda 
mun^ii nostri. Fractura prin care 
riul 'si duce apele prezinta 
variata succesiune de sinuozi- 
ta^t care *t turmenteaza cursul 
si schimba, la fie care pas, ta- 
bloul oferit ochiului. Acest fe- 
nomen se produce neincetat in 
tot drumul de 29 kil. dintre 
Fruntarie si Bumbesti, cit \ine 
defileul. Cei dot parent, care 
inchid lateral valea, sunt atit 
de incatusa{T, in cit, rare-ori, se 
gase§te spa^iul suficient intre 
picioarele lor, pentru cursul riu- 
lut si largimea soselei, asa cS 
aceastil largime a trebuit sase 
cucereascS mecaniceste asupra 
stincilor. Coastele defileulut sunt 
in general pietroase cu col^i 
stinco^t; ictcolo, formele sero- 
tunjesc ?i se acopar cu pa^une 
?i padure. In doua locuri: la 



Digitized by LiOOQ IC 



LAINICUL 



133 



LAMBA 



Lainici $i la Meri, sttncele dispar 
$i valea se deschide. $oseaua 
trece de doua orf Jiul pe pod 
in susul §i in josul Lainicilor. 

Lainicul, pirin $i vale,]\id. Dolj, 
plasa Jiul-d.s., comuna Poiana ; 
se varsa pe dreapta riulul Co- 
corova. 

Lai^a, p&dure de stejar, pe mo$ia 
Stroe§ti, jud. Suceava. 

Laiul, sau B&iceni-de-Sus, sat, 
jud. Suceava, a?ezat pe ^rmu- 
rile pinulul Recea. 

Vatra satulul ocupa 60 falcT, 
cu o populate de 105 familif, 
sau 275 suflete, din carl 107 
contribuabilf. Mo$ia e proprie- 
tatea ob$tef locuitorilor din Stro 
e?ti $i Laiul, cSrora a fost la- 
sata danie prin testament de 
de fun eta proprietary Smaranda 
Costin. 

Padurile apar^in $coalelor din 
Tirgul-Frumos (160 falcf); iar 
40 faicf cultivable, 2 carciume 
$i 14 pogoane vie, sunt ale $coa- 
lcf $i bisericef din Stroe§ti. In- 
tinderea nio^ief, afar a de pad u re, 
locurile bisericel $i $coalef, e de 
300 hect, din carf 100 cultiva- 
ble, 100 finat $i restul ima$ $i 
teren neproductiv. $coala $i bi- 
serica din Stroe^ti servesc ?i 
acestut sat. Druraurile princi- 
pale sunt: la Hr&m&ne$ti(8kil.), 
la Todire$ti (3 kil.), §i la Cucu- 
teni (6 kil.). 

Lala, mahala, in pi. Motrul-d.-s., 
com. rur. Bro$teni, jud. Mehe- 
dinfi. 

Lalo^elul, piria, care se varsa 
in riul Lalo^ul, la E. com. Fau- 
re$ti,pl. Oltejul-d.-j., jud. Vilcea. 

Lalo^ul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 4 
cat. : Lalo^jl, Dobriceni, Porta- 



re§ti ?i Mologe^ti. $I-a luatnu- 
mele de la piriul Lalo§ul ce 
curge prin ea. S'a infin^at pe 
la 1848 de proprietarul mo^ief, 
marele clucer St. Ganescu. 

Este situate pe valea Olte- 
{ulul $i pe vilceaua Lalo$ul, la 
70 kil. de Rimnic $i la 20 kil. 
de re$edin{a placet. 

Are o populate de 434 fa- 
milil, saO 1800 suflete, din carl 
317 contrib.; loeuese in 4 1 2 case. 

Are 2 biserici, una in cat. 
Lalo?ul, ftcuta de proprietar 
in unire cu preotul Patru Io- 
nijescu, la 1858 ?i a doua in 
cat. Mologe^ti, ftcuta de Pro- 
topopul $tefan, la anul 1828. 

$coala dateaza in com. dela 
1868. Cladirea e buna, proprie- 
tatea doamnei Ecaterina Gri 
gorie Lahovari. E frecuentata 
de 8 copii (6 baeji, 2 fete). 

In com. sunt: 2 olarf, 5 dul- 
ghert $i 2 rotarf. 

Vite sunt : 27 cai, 297 boK, 
73 vacJ, 1 2 17 of §i 213 capre. 

Locuilorif, in numar de 197, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mobile D lor $tefan Ganescu, 
C. I. Dobriceanu, C. G. Babeanu, 
Petre Obogeanu $i Principeluf G. 
B. $tirbeiu, dindu-li se 623 hect. 

In com. e o moara cu aburf. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 350 hect. 

Are o singura $osea care tre- 
ce de la N. spre S. $i intra in 
jud. Romana^i, inlesnind comu- 
nicafia cu com. Faure?ti spre N. 
$i $tirbeiul de Romanafi, spre S. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la suma de 1 900 lef anual. 

E brazdata de Dealul lui-Bu- 
cica $i udata de Valca-Plopeasa, 
Mo$ia e proprietatea D-nei E- 
caterina Gr. Lahovari, nascuta 
Vacarescu. Locurile din jurul 
comunef sunt: Dobriceni, $tir- 
beiul, Faure?ti ?i Rimne^ti. 

Lalo§ul, sat, facind parte din 



com. rur. cu acela$f nume, pi. 
Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o 
popula^iune de 6jS locuitorf; 
o $coala, frecuentata de 6 elevf ; 
o biserica, zidita la 1858. Esi- 
tuat in centrul com. ?i este udat 
la V. de riul Olte^ul. Aci e re- 
$edin{a com. 

Lalo^ul, deal, la S. de com. Fau- 
re$ti, pi. Olteful-d.-j., jud. Vilcea. 

Lalo^ul, deal, in raionul com. 
Lalo§ul, pi. Oltejul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 33 
hect., 50 aril vie. 

Lalo^ul, pirtU, jud. Vilcea, izvo- 
re^te din dealul Comarnicele, uda 
com. Lalo^ul la N., $i la cat. 
Dobriceni se varsain riul Olte^ul. 

Lalo^ul. Goni{a, Portare^tl- 
Dobriceni, padurl particulare, 
supuse regimuluf silvic, pendin- 
te de com. Lalo^ul, jud. Vilcea. 

Lalu (Valea-lui-), sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., ca- 
tunul com. Pardo$i, in partea 
de N. a com., pe ambele ma- 
lurf ale piriuluf Valea-luf Lalu, 
la 1 kil. spre N.-V. de cat. Er- 
natica, re$edin{a com., $i la 
poalele dealuluf Ernatica. Are 

intindere de 27 hect., cu o 
populafiune de 41 familif, sau 
174 suflete, din carl 34 con- 
tribuabill ; o biserica, cu 1 preot, 

1 cintare{ $i I diacon. 

Lalu (VIrful - lut ) ?nunte, in 
jud. Buzau, Cl!u VsA\ ;ia$ul, cat. 
Badirlegiul, ramifica^ie din mun- 
tele Stanila. 

Lalul, Muntc, jud. Muscel, la N. 
de Cimpulung, intre mun^if Po- 
jorita $i Drago^, aproape de sor- 
gintea riuluf Bughea. 

Lamba, deal, cu direcfia de S.E., 



Digitized by 



Google 



LAMBA 



134 



LAPO?UL 



jud. Prahova, pi. Filipe$ti, com. 
Di{e$ti. Pe el sunt plantate vil, 
prunl, nuci §i merl. Parte serva 
de pa§une pentru vitele loc. 

Lamba, pttdure, pe mo$ia Cerve- 
nia, pi. Marginea, jud. Teleor- 
man. 

Lambe§ti, sat, in jud. Arge$, pi. 
Oltul, facind parte din com. 
rur. Stoiceni-Ple^oiul. 

Lamburlu-Culac, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Girltya ; se 
desface din poalele de S.-E. ale 
dealului Girli^a; se indreapta 
spre N., avind o direc^iune ge- 
nerate de la S. spre N., mer- 
gind pe la poalele orientale ale 
dealului Girli^a $i brazdind par- 
tea de V. a pi. $i cea centrala 
a com. ; taie drumul comunal 
Girlifa - Cuiugiuc, $i, dupa un 
drum de 2V2 kil., se deschide 
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa, 
ceva mat sus de deschiderea a- 
cesteia in Tezerul Girli^a; malu- 
rile sale sunt in general acope- 
ritecu tufari$, iar pe malul sting 
se gase^te $i o mica padurice. 

Langa, sat, in jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Piele$ti, cu 245 lo- 
cuitorl $i 42 case, construite 
mal toate din zid $i avind fie- 
care gradina el. Copiil din sat 
urmeaza la $coala mixta din sa- 
tul Piele$ti, care este la 3 kil. 
Are o biserica de zid, in ruina, 
cu hramul Sf. Dumitru, in tinda 
careia se gase^te inscripjia ce 
arata ca a fost fondata la 1 844 
de proprietarul satuluT, Dumi- 
tru Geanoglu. 

Satul este a§ezat pe Valea- 
Lunga, de unde ?i numele lul. 
Se invecine?te la E. cu com. Cim- 
peni; la V., cu com. Ungureni; 
la N., cu com. Boleasa, din jud. 
Romanati $i la S. cu Piele^ti. 



Langa, mo$ie, in jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Piele$ti. 

Langa, piriU, izvore^te de pe 
mo^ia Concetti, com. Hude?ti, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, 
$i se varsa in piriul Conceasca, 
pe mo$ia Concetti. 

Langa, vale y in jud. Buzau, com. 
VintilaVoda, cat. Bodine?ti ; in- 
cepe din Dealul-Cocii $i da in 
riul Slanicul, servind cit-va ?i ca 
limita a mo^iel VintilaVoda. 

Lapo^ul, com. rur., in jud. Bu- 
zau, plaiul Buzau, situata intre 
muntele Fintina - Ho^ilor, riul 
Cricovul §i riul Ni^covul, la 38 
kil. decapitalajud. Limite : laN., 
incepind din muntele Fintina-Ho- 
{ilor, hotarul trece prin padurea 
Piscupeasca, pe culmea muntelul 
Stina - Batrina 5*1, prin padurea 
Butuceanca (din com. Stngerul, 
jud. Prahova) ajunge la izvorul 
Calugarul; la V., se lasa pe va- 
lea Calugarul pana la circiuma 
Sofronia, unde da in riul Cri- 
covul, merge pu^in pe Cricovul 
la vale, pana in hotarul Mire^ti, 
in Drumul-Plaiulul; la S., din 
Drumul-Plaiulul, se indrepteaza 
spre Podul-$tefuluI, trece prin 
Marginea-Padurel (mo^ia Run- 
ceni), ajunge in virful dealului 
din padurea mo^nenilor Jugu- 
reni ?i de aci in padurea Ar- 
himandrita; la E., din padurea 
Arhimandrita, trece riul Ni$co- 
vul pe la Glodul, apoi prin 
muntele Virful-GloduluT merge 
pe linga partea de E. a com. 
Pietricica, de aci in Dealul-Chi- 
riaculul, la Mesteceni, apoi con- 
tinue drept spre N. pe plaiu $i 
urea in muntele Fintina-Ho^ilor. 
Suprafa^a comunel e de 1380 
hect., din care 300 arabile, 620 
padure, 152 finea^a, 75 izlaz, 
141 livezT, 1 vie ?i 91 sterp. 
Propriety! ma! insemnate sunt: 



Lapo$ul, Jugureni - Mo^nenilor, 
Jugureni, un codru infundat al 
mo$nenilorFinte$ti$iVatra-Schi- 
tulul-Pietricica. 

Terenul este accidental com. 
fiind a^ezata intr'o pozi^iune 
frumoasS. 

Comuna e formata din cat. : 
Pietricica, Lapo^ul, Lapo^elul $i 
Valea-UnghiuluT, cu o populate 
de 1 2 10 locuitorl, locuind in 
284 case. Sunt 227 contribuabilT. 

Meseria^I sunt: 3 lemnarT, 3 
rotart, 6 butnari, 1 cizmar, 2 
fierari $i 1 pietrar. 

Are o ?coala in cat. Lapo^ul, 
frecuentata de 37 copiT; 3 bi- 
sericf, cu 3 preoji, 3 cintare{i ?i 

I paracliser. Catedrala e cea cu 
hramul Sf. Gheorghe. Comerciul 
se face in com. de 19 persoane. 

Vite: 390 boi, 207 vacl, 62 
vi^ei, 3 bivoli^e, 9 caT, 27 tepe, 

II minji, 580 01, 130 capre ?i 
450 porci. Sunt 100 stupi. 

Cai de comunicajie are: ve- 
chiul drum al plaiulul Buzau : 
Cizlaul - Buda - Lapo^elul - Jugu- 
reni; Lapo?ul-Cizlaul peste mun- 
tele Stina-Batrina ?i Plaiul-Un- 
gurulul ?i drumul Tisaul-Lapo- 
?ul pe valea riuluT Ni?covul, 
peste muntele Glodul. 

Comuna Lapo?ul prezinta un 
deosebit interes prin diferitele 
legende ce se pastreaza aci, 
relative la Doamna Neaga $i 
prin mul^imea localita^ilor care 
poarta numele el. Acestea sunt: 
Biserica Doamnei Neaga, cazuta 
in mine; Pu^ul Doamnei Neaga, 
acum parasit, pastrindu-se inca 
colacul; Aleea Doamnet Neaga, 
pe care se plimba de la Cetatea 
de la Buda pana pe dealul Chiria- 
cul, vazindu-se insa oare-care ur- 
me de nivel ?i ?oseluire; Poiana 
Doamnei Neaga cu frumoasa sa 
pozijie ; Teiul - Ciobanulul, etc. 
Afara de acestea maT e de va- 
zut schitul Pietricica. Comuna e 
vechie ; inainte de anul 1560 



Digitized by LiOOQ IC 



LAPO?UL SAU PORCAkE'JTL 



Kr> 



LARGA 



se g£sesc hrisoave, care o men- 
{ioneaza. Catunul Lapo^elul se 
spune c£ s'a fondat pe la 1750 
de unul De§liu, proprietarul a- 
cestel mo$iI, cu colonil ad use. 
Cat. Bradeanul e fondat de trel 
familil din Laposi, insarcinate 
cu paza padurel, carl ma! in 
urma s'au srabilit aci; iar cat. 
Valea-Unghiulul de cifi-va mo$- 
nenl din com. Jugureni, cart s'au 
mutat pe partea de mo$ie ce 
li s'au cuvenit $i s'a alipit in 
urma de com. Lapo?ul. 

Lapo§ul, sau Porcaretul, sat, 
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. 
Darmane$ti, situat nu departe 
de malul drept al riulul Tro- 
tu?ul, la o departare de 3 kil. 
de satul Darmane^ti. Are o 
populate de 80 familil, sau 
305 suflete; o biserica, cladita 
la 1 82 1 de locuitori, cu 2 can- 
tareflf. Tot aci se afla ruinele 
schitului Lapo$ul. 

Vite: 29 cal, 355 vite cor- 
nute, 16 capre ?i 100 porcl. 

Lapo§ul, cdtun de resedinfti, al 
com. Lapo^ul, jud. Buz&u, cu 
630 loc. $i 150 case. E despa>- 
tit in doua prin Izvorul Sarat, 
avind sub-diviziunea Bradeanul. 

Lapo^ul, schit, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. DarmSne^ti, pe 
teritoriul satululLapo^ul. Schitul 
era de catagarl ?i biserica de 
lemn. Mai tirziu, pe la 1823, a 
fost cladita, in locul celel de 
lemn, o biserica de zid ce servea 
ca biserici de mir, care in urma 
unul incendiu a ramas in ruina. 

Lapo^ul, plaiU % in munfi! Vran- 
cel, jud. Putna, intinzindu-se din 
Sboina pana la Mu$a. 

Lapo^ul, sau Lapu^ul, sirtl de 
munfi, jud. Bacau, pi. Muntelul, 
de prin comunele : Brusturoasa, 



Aga$ul, Comane^ti §i Darma- 
ne$ti, care incepe in Carpajil 
MoldovenI la piciorul de munte 
al Obrejesculul, ramificindu-se 
in tret plaiurl, dintre care unul 
merge spre satul Lapo?ul, al 
doilea spre Darmane^ti 51 al 
treilea spre Leloaia. Pla'urile 
au direcjia de E. $i brazdeaza 
tarimul dintre Ciob3nu?ul $i 
Uzul, prezintind virfurile : Chi- 
nul, Lapo§ul, Leloifa, Chiricelul, 
Bocna-Mare, Bocna-Mica\ Goan- 
^a $i Ta^buga. 

Lapo^ul, virf dt munte, jud. Ba- 
cau, pi. Muntelul, com. Darma- 
ne$ti, din $ira cu acela$I nume, im- 
bracat cu padurl de fagl $i brazT. 

Lapo^ul, ramificafie de munfl, 
in com. Nerejul, jud. Putna, 
facind parte din mun^il propriu 
zis VrancenI $i confmind sare la 
poale. Pe acest munte se afla 
padurea loc. din com. Nerejul, 
in intindere de 500 de hectare. 

Lapo§ul, mosie, a statuluT, jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Dar- 
mane^ti. r finea mai inainte de 
Episcopia din Roman. Este si- 
tuata intre mobile Comane§ti 
$i Darmane^ti, pe ambele maluri 
ale Trotu^ulul. 

Lapo§ul, mosie, in jud. Buz&u, 
com. Lapo§ul, in intindere de 
1260 hect., din care 360 hect. 
s'au dat locuitorilor improprie- 
tariflf din com. Lapo?ul ?i Lapo- 
?elul; restul de 900 consta din 
araturi, (230 hect), padure (500), 
apol livezl, izlaz ?i finea^S. 

Lapo^ul, numire, data uneT par ft 
din padurea statuluT Bradul-cu- 
Sforile, ce se intinde in teri- 
toriul com. Lapo^ul, jud. Buzau. 

Lapo§ul, sau Darmaneasca, 
//V/Xjud. Bacau, pi. Muntelul, 



com. Darm&ne$ti, care curge 
pe teritoriul satului cu acela$I 
nume. I$I are obir^ia in mun 
tele Lapo§ul $i se varsS in 
Trotu^ul d'a dreapta. 

Lapo§ul, piria, ce curge pe teri- 
toriul com. Nerejul, jud. Putna; 
izvoresce din muntele cu acest 
nume, curge de la N.-V. $i se 
varsa in Zabala, formind ho- 
tarul despartftor intre muntele 
Narujenilor ?i com. Nerejul. 

Lapo§ul-de-Jos, munte, aparji- 
nind de la 1814 incoace sa- 
telor: Nerejul, Spulberul $i Pal- 
tinul, jud. Putna. 

Lapo§ul-de-Sus, munte, al sa- 
telor Naruja ?i Nistore?ti, jud. 
Putna. 

Lapo^ul-Mare, pise, pe mun. 
tele Lapo^ul, jud. Putna. 

Lapo^ul-Mic, pise, pe muntele 
Lapo^ul, jud. Putna. 

Larga, com. rur ty in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomifa-Balta, situata 
pe partea dreapti a riulul Ialo- 
mi^a, intre comunele Ciulntya ^i 
Poiana, intinzindu-se din riul 
Ialomi^a spre S., pe cimpul Ba- 
riganulul. 

Teritoriul com., cu o suprafa^a 
de 8975 hect., din car! 92 hect. 
padure pe lunca riulul Ialomi{a, 
coprinde patru mo§tf; Crufeasca- 
d.-s., de 745 hect., proprietate 
a mai multor locuitori mo^nenl ; 
Cru^easca-d.-j., de 11 10 hect., 
proprietate tot a mai multor lo- 
cuitori mo§neni; Iv&ne?ti,de 1 120 
hect. $i Larga de 6000 hect., am- 
bele proprieta^I particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^I pe mo?ie 
82 locuitori ; neimpropriet5ri^I 
se mai gSsesc 43. 

Se compune din satele : Larga 



Digitized by 



Google 



LARGA 



136 



LARGA 



$i Ivane$ti ?i din catunele (tir- 
lele): Pu^ul-din-Grind, Saclele, 
Arpagiul, Capul-Mo$ief (mo$ia 
Ivane?ti), Drumul-OlaculuT, Pir- 
loagele, f en^ul, Dropioiul, Bir- 
javoaia, Pu^ul-NoQ, Taraboanca 
$i Capul-Mo^iel (mo$ia Larga). 
Re$edinfa primarieT $i a jude- 
catoriel com. estein satul Larga. 

Popula^iunea com. este de 
217 familtf, sau 988 suflete, din 
carl: 232 agricultorl, 5 mese- 
ria$I, 6 comercian^T, 6 profesiunl 
libere, 176 muncitorT §i 5 ser- 
vitor!. $tiu carte 293 persoane. 

Are : doua ?colT primare rurale 
mixte, conduse de 2 inva^atorT, 
frecuentate de 58 elevi $i 14 
eleve ; doua bisericl, una in sa- 
tul Ivane^ti, cu un preot $i do! 
dascali, $i a doua in Larga. 

Vite : 500 caT, 1500 boT, 45 
bivolf, 700 of $i 248 porcl. 

In partea de S. a teritoriulul 
com. trece calea ferata Bucu- 
re$ti-Fete$ti. 

Larga, sat, in jud. Bacau, pi. 
Trotu§ul, com. Dofteana, situat 
pe un §es larg, ce se Intinde 
d'a stinga Trotu^ulul $i pe pi- 
riul cu acela$I nume, la 3 kil. 
de satul Dofteana. Are o po- 
pulate de 115 familn, sau 502 
suflete; o casa boiereasca; o 
biserica, cladita in 1790 de Cos- 
tache $i Maria Ghica, in unire 
cu preotul Bartolomeiu, deser- 
vita de 1 preot ?i 2 cintarep; 
3 circiuml. 

Vite : 8 cat, 3 1 2 vite cornute 
49 pore! ?i 48 capre. 

Pe teritoriul catunulul se ga- 
sesc 3 herestrae de apa. 

Larga. VezI Sanduleni, sat, jud. 
Bacau, 

Larga, satuc, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Mile^ti, situat la 
3 kil. de satul Mile^ti-d.-s. Are 
9 familil, sau 38 suflete. 



Larga, catun, al com. Mu$ete?ti, 
plaiul Novaci, jud. Gorj, situat 
la N. Mu$ete$tilor, pe o culme 
de deal, numita Culmea-LargeT. 

Are o intindere de 350 hect., 
din carl: 40 hect. arabile, 70 
hect. fine{e, 2 hect. vie, 3 hect, 
pomet, 228 hect, izlaz $i pa 
dure $i 7 hect. vatra satulut, 
cu o populate de 50 familil sau 
150 sufl., dintre cart 39 contrib. 

Are I biserica cu 1 cintare^ 
?i slujita de preotul de la Mu- 
?ete?ti. 

LocuitoriT poseda: 10 plu- 
guri, 25 care cu boi; 100 vite 
marl cornute, 10 cat, 500 oT, 
113 capre si 60 rimatorl. 

Catunul e udat in partea de 
V. de piriul Amaradia. 

Comunica^ia cu catdere?edin- 
fa se face prin drumurl ordinare. 

Larga, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de co- 
muna cu acela^T nume, situat pe 
{annul drept al riuluf Ialomi^a 
$i pe muchea coastel de N. a 
cimpului Baraganul. 

Aid este re$edin{a primariel 
$i a judecatorieT comunale. 

Popula^iunea satului este de 
108 familif. Are o $coala mixta; 
o biserica. 

Vite: 200 caT, 810 boi, 30 
bivoli, 500 ol ?i 128 porcl. 

Larga, sat, jud. Ia$i, com. Mo- 
vileni, pi. Copoul. Are o intin- 
dere de 2148 hect, cu o po- 
pulate de 102 familil, sau 468 
suflete; o biserica, zidita la 1861, 
cu un preot ?i un cintare^. In 
vechime a fost o alta bisericu^a 
de lemn in partea de N. a sa- 
tului, unde $i pana asta-zT se 
vede o movili^a, inal^ata pe lo- 
cul unde a existat Sfinta-Masa. 
Vite: 925 vite marl cornute, 
353 01, 43 cal ?i 48 rimatorT. 

Larga, sat, in jud. Mehedinfi, 



pi. Vailor, com. rur. Strimtul, 
cu 50 case. 

Larga, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Ia?i, pi. Copoul, com. Movileni, 
pe linia Ia$i-Dorohoiu, pusa in 
circulate la 1 lunie 1896. 

Se afla intre stabile Movileni 
(S.6 kil.) §i Viadeni (10.6 kil.). 
Inaljimea d'asupra nivelului ma- 
ril, de 39 m. 24. Venitul acestel 
stafil pe anul 1896 a fost de 
16592 lei, 41 bant. 

Larga, iaz, jud. Ia§i, com. Mo- 
vileni, pi. Copoul; are o intin- 
dere mare §i e bogat in pe$te. 

Larga, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Sanduleni. 

Larga, deal> in partea de V. a 
com. Stanile?ti, pi. Prutul, jud. 
Falciu, situat intre dealurile Mi- 
clea ?i Redul. 

Larga, inunte, in jude^ul Gorj, 
plaiul Novaci, situat in direc^ie 
N. de la com. Novaci, intre 
mun^it: Timpele, Salanele $i 
piriul Frumusei de la frontiera. 

Larga, deal, in judejul R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Buda; se 
desface din dealul Poiana-Paru- 
lut ; brazdeaza partea de V. a 
comunel, intinzindu -se printre 
pir. Valea-Larga ^i afluentul sau 
pir. Buda ; este acoperit cu finefe. 

Larga, japse, jud. Braila situata 
in ostrovul Iapa; incepe din ie- 
zerul Begul ?i da in lezerul Iagara. 

Larga, mosie, jud. Bacau, plasa 
Trotu^uluT, com. Doftana, pro- 
prietatea lu! G. Ghica - Comana?- 
teanul; facea trup din mo?ia 
Comane?ti. 

Larga, pftdure, jud. Bac&u, pi. 



Digitized by LiOOQ IC 



LARGA 



137 



LARGl (VIrFUL-VAe!-) 



Trotu$uluT, com. Doftana, pro- 
prietatea d-lul G. Ghica. Are o 
intindere de aproapc 7500 hect. 
Intr'insa doming bradul. Kste 
supusa regimului si 1 vie. Vre-o 
50 hect. din aceasta* pidure sunt 
proprietatea claca^ilor. 

Larga, piria, jud. Bacaii, plasa 
Trotu$ul, com. Doftana, care 
curge din muntele Ursoaia, uda 
satul Larga $i se varsa in Tro- 
tu?ul, d'a stinga. 

Larga, piriiaf t jud. BacSu, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Sa*nduleni, 
care curge prin vaiea cu ace- 
la$I nume. I?T are obir^ia la lo- 
calitatea numita a-Fundulut $i 
se varsa in piriul Turluiul. 

Larga, piriii, izvore$te de sub 
dealul Larga, de pe mo$ia Iepu- 
reni, com. Radiul-Mitropoliel, pi. 
Copoul, jud. Ia?i; curge de la 
V. spre E. ; intra pe mo^ia Larga, 
com. Movileni,din aceasta plasa, 
§i dupS ce se une?te cu Piriul 
Plochilor ?i Piriul-Bahnel, for 
meaza iazul din vatra satulu? 
Larga, de unde apol trece in $e 
sul JijteT, varsindu-se in piriul Ji 
jioara, la locul numit $an{ul-Mic 

Larga, piria, care uda teritoriu 
com. Tacuta, pi. Mijlocul, jud 
Vasluiu; izvore^tedin fundulpa 
dure! Foc$asca, curge de la V 
spre S.$i sevarsain iazul Sturdza 

Larga, vale, intre dealurile Dum 
nezeul $i Dealul-Cailor, com. Mo 
vileni, pi. Copoul, jud. Ia?i; este 
intinsa $i bogata in pa$unT. 

Larga, vale, jud. Tecuciu, in- 
cepe din satul Hujul, merge 
spre N., avind de o parte $i 
de alta o padure seculara, pro- 
prietatea d-luf Dimitrie Sturdza. 
Pe dinsa se afla drumul ce 
duce din Huful la Ghiiave?ti. Cu 

62275. ilarel§ Dlcfionar G tog r a fie. Vol. Jr. 



cit merge spre N. se ingusteaza 
mal mult, numindu-se Largufa. 

Larga (Valea-), catun, al com. 
Sarule^ti, jud. Buzau, cu 250 
locuitorl §\ 60 case, sub-divi- 
zat in doua: Valea-Largad.-j. 
$i Valea Larga-d.-s. 

Larg& (Valea-), sub-divizie a 
cfitunulul Vipere?ti, din com. 
Vipere^ti, jud. Buzau. 

Larg& (Valea-), sat, in judejul 
R.-Sarat, pi. Ora?ul, cat. com, 
Bro^teni, a^ezat in mijlocul co- 
munef, pe piriul Valea-Larga, la 
7 kil. spre V. de cat. de re$e- 
din^a, Bro^teni. 

Larg& (Valea-), lac, jud. Bu- 
zau, comuna Vipere$ti, padurea 
Valea-Larga. 

Larg& (Valea-), sfoarli de mo- 
fie> a mo§nenilor Col^eni, pe 
izvorul Valea-Larga, jud. Bu- 
zau, avind cam 12 hect. finea^a 
§i padure. Pe aci e poeticul 
drum de la Bisca, peste muntele 
Hinsarul, la Sf. Gheorghe. 

Larga (Valea-), padure, in jud. 
Buzati, com. Vipere?ti, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de E- 
piscopie; are 1050 hect. din 
care 1002 padure mare; incepe 
din hotarul Ciutel ?i merge pana 
in TisaQ. 

LargS (Valea-), piria, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Buda ; izvore^te din culmea Cil- 
nauluT, piscul Spidele ; are o di- 
recjie de la V. la E.; uda com. 
in partea de mijloc ; prime$te 
pe stinga piriul Spidele, iar pe 
dreapta piraiele Titila ?i Buda ; 
trece prin catunul de re$edin^a 
$i se varsa in riul Rimnicul- 
Sarat, in sus de com. Dedu- 
le$ti; are pe dinsa 4 morf. 



Larga (Valea-), piria, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$uluT, comuna 
Bro^teni ; izvore^te din culmea- 
Scoru^ului, dealul Poarta-Sco- 
ru$ulul; curge de la S.-V. la 
N.-E.; uda com. in partea de 
V.; prime?te pe stinga piriul 
Ciocanelul, iar pe dreapta, pi- 
riul Grozoaia; trece prin cat. 
Valea-Larga, ?i se varsa in riul 
Milcovul, ceva mal sus de cat. 
Priveghiul, ?i in fa{a catunului 
Manastirea Mira (jud. Putna). 

LargS (Valea-), piria, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
comunel rurale Jijila; izvore$te 
din poalele nordice ale dealu- 
lul Cheea; se indreapta spre 
N., avind o direcfiune generala 
de la S. spre N., brazdind par- 
tea nordica a pla?ei ?i pe cea 
vestica a comunel; curge pe 
la poalele dealulut Sararia, §i, 
dupa un curs de 2 kil., se des- 
chide in valea piriulut Jijila, in 
fa{a dealulul Milcovul, nu de- 
parte de satul Jijila ; malurile sale 
sunt joase $i acoperite cu florT. 

Largi (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, comuna Vipere?ti, cat. 
Ghiocul ; izvore^te din Piatra- 
Cizlaului $i se scurge in riul 
Buzaul, in fa{a munteluT Sarea- 
luT-BuzaQ. 

Larg& (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Maracineni, cat. 
Capa{ine§ti ; incepe din Mo$ia- 
Calugareasca ?i da in riul Buzaul. 

LargS (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova ; izvore^te de la N.-V. de 
com. Comarnicul, pi. Pele^ul, 
curge de la V. spre S. Serve^tc 
in parte de limita intre com. 
Comarnicul $i Sinaia §i se varsa 
in riul Prahova, pe malul drept, 
tot in raionul com. Comarnicul. 

LargI (Vlrful-V&el-), munte, in 



18 



Digitized by 



Google 



LARGUL 



i:J8 



LATA 



jud. Buzau, com. cat. Col^i, pie- 
tri$ $i sterp. 

Largul, com. rur., in jucj. Buzau, 
pi. CimpuluT, situate pe ambele 
malurT ale riulut Calma^uiul, la 
41,5 kil. de Buzau. Limitele sale 
sunt: la N., apa Strimba, care 
o desparte de mo$ia Ciorani ; 
la V., hotarul mo?ieI Margi- 
neanca; la S., hotarul mo$iei 
Macoveiul §i la E., hotarele 
mo?ielor Ru?e$ul $i Vizireanul, 
din jud. Braila. Suprafafa sa 
este de 4250 hect., din care 
3127 arabile, 673 finefe, 100 
izlaz $i 350 loc sterp. 

Comuna e formata din cat. 
Largul, Satuceni $i Scarlate^ti, 
cu o populate de 810 locuitorT, 
locuind in 162 case. 

Propriety! mal insemnate are: 
B&rbuleasca, Largul - BanuluT, 
Largeanca, Largul, Ru?e{ul §i 
Satuceanca. Terenul e §es, a- 
vind oare-care ondula^iunlfacute 
de malurile riului Calmatuiul, de 
cite-va movile, pres&rate pe su- 
prafafa sa $i de alveolele vi- 
roagelor, ce stagneaza in partea 
de N. Fertilitatea sa e mijlocie, 
avlnd multe zmircun §i pamint 
nisipos, mai ales intre padurea 
Macoveiul $i riul Calmatuiul. 
Cultura principals e porumbul 
$i orzul. Are o ca?erie $i 2 stine. 
Comer^ul consta in desfacerea 
cerealelor, pe care le transports 
la gara Cilibia, pe drumul Lar- 
gul-Caragele-Cilibia. Mai are $i 
un alt drum ce o pune in co- 
municafie cu com. Padina, pe 
ltnga padurea Macoveiul. 

Bud. com. e de 3432 lei, 80 b. 

Are o $coala in cat. Largul, 
frecuentata de 27 elevl; o bi- 
serica, S -\\\ VoevozT, deservita 
de 1 preot $i 2 cintareflf. 

Vite sunt: 480 boi, 415 vacl, 
244 vi^ei, 2 bivolT, 152 caT, 164 
lepe, 71 minji, 2820 oT, 7 asinl 
?i 197 porcl. 



Largul, co tun de re$edin{a al 
com. Largul, jud. Buzau, cu 
710 locuitorl $i 140 case. 

Largul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Largul, avind 580 hect. 
Posesorul el a daruit jumatate 
manastirei Banul $i jumatate 
manastirei Margineanul, de unde 
s'au nascut doua mo$iI: Lar- 
gul-Banulu! $i Largul-Marginea- 
nulul sau Miirgineanca. 

Largul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Largul, proprietate a sta- 
tuluT, pendinte de manastirea 
Banul ; are 300 hect., din care 
250 arabile $i 50 hect. loc 
sterp, nisip, balti?, etc. 

Largul, mo fie, in jud. Buzau, com. 
Largul, proprietate a statului, 
pendinte de manastirea Margi- 
neanu ; are 280 hect. ; se aren- 
deaza impreuna cu mo$ia Ru- 
eful din jud. Braila, cu care for- 
meaza un corp de 1370 hect. 

Largului (Gura-), sat, in jud. 
Neam^u, pl.Piatra-Munteie,com. 
Calugareni, situat pe stinga pi- 
riului cu acela?! nume. 

Are o populate de 132 fa- 
milii, sau 420 suflete. 

Comis. Mihalic de Hodociu 
zice ca in apropierea acestui 
sat §i a riuluT Bistrifa, din sus de 
Piriul-VirlanuluT, pe mo$ia Han- 
gul, se gase^te carbune de pa- 
mint ri$inos, de forma^ia cea 
maTvechfe (Houille Coal, Fasrig 
Harzige-Steinkohle), de o cali- 
tate mult mal buna de cit acea 
ce se gase$te la Comane^ti, Baia, 
Casca $i Joldane^ti. 

Largului (Pirlul sau Gura-), 
sat, in jud. Neam^u, pi. Piatra- 
Muntele, com. Calugareni, si- 
tuat la gura piriulul cu acela?! 
nume; are o popula^iune de 78 
familil, sau 308 suflete. 



Largului (Pirlul-), piriit, in jud. 
Neam^u, format catre obir^ia 
sa din piriia$ele Bulatan, Bar- 
gilele §i Coroi. Curge in spre 
S. prin o vale frumoasa, pe cu- 
prinsulcom. Calugareni, pi. Pia- 
tra-Mtintele, udind satele : Co- 
roi, Galbazeni, Brlnzeni 9*1 var- 
sindu-se pe stinga riului Bistrifa, 
intre satul Poiana-LarguluT $i 
Gura-Largulul. In tot cursul s5u 
parcurge ni?te terenuri vrednice 
de studiat, pentru c& din ma- 
lurile sale, pe alocurea inalte, 
se scot lespe/T de piatr&, in a 
carora straturi se afla tablS, ce 
sc intrebuin{eaz5. la scris ?i la 
acoperitul caselor. 

Afluen^il ce prime^te acest 
piriu, sunt : Piriul-Dritului, Mo- 
gorogea, Ar$i$a, Tane. 

Se ma! nume^te §i Gara Lar- 
gului. 

Lasca, piriias, ce izvore§te din 
muntele Cealilaul, jud. Neam^u. 
Se afla situat, in trecerea de la 
Poiana-sub-Ponoara, spre S., la 
40 minute pe jos de schitul Ceri- 
buc, intr'o afundaturi de codru 
intunecos, ce n'are alta curare 
de cit ha{ia$ul turmelor, printre 
colnice %\ stincl poncie. 

Lata, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomtta-Balta, pendinte de com. 
Pribegi, situat la 15 kil. de 
satul de re$edin{£, la capul de 
N. al mo$ie! Pribegi. 

Numirea vechle a satulul a 
fost Sarata ?i apol Dimbovi- 
ceanul. 

Vite sunt: 100 bof, 400 01 
?i 50 cal. 

Lata, canal, in jud. Braila, care 
se desparte din Dunarea-Va- 
poarelor, din dreptul satuluT Gro- 
peni, curge in jos pe ling& satul 
Tichile?ti, printre canalul Mi- 
noaie ?i Dunarea-Vapoarelor, cu 
care se une$te la Piscul-LupuluT, 



Digitized by 



Google 



LATA-SARAT& 



139 



LAZA 



dc unde se desparte de DunS- 
rea-Vapoarelor, curge pe linga 
satul Chiscani §i, mat jos de cft- 
tunul Varsatura, se une^te iar£$T 
cu Dun&rea-Vapoarelor. 

Lata-SaratS, vale, care se ?n- 
tinde din jud. BuzSu spre S., 
p£na la satul Milose§ti, jud. la 
lomi^a, pi. Ialomi{a-Balta, apol 
se curbeaza spre E. ?i din dreptul 
satului Murgeanca, merge iara$I 
spre S. p£r»& in riul Ialomi{a. 

Lungimea acestel vai este de 
30 kil. $i adincimea de 7 metri. 

Aceasta vale a fost albia unul 
afluente al riului Ialomifa, care 
a dispirut. 

Pe aceasta vale este lacul 
Strachina, dupa numirea ciruia 
se ma! nume$te $i valea. 

Lata (Piatra-), pise, al muntelui 
Istri^a, com. Pletroasa-d. s., jud. 
Buzdil. 

Latinislav, japse, in jud. Braila, 
situata in Ostrovul-Popel, la S. 
de Topora$ul ; incepe din partea 
stinga a Vilciulul. 

Latinul, com. rur., in jud. Braila, 
pi. Vadeni, situate pe malul 
drept al riului Buz&ul. Se m&r- 
gine^te la V. cu Buz&ul ; la S., 
cu Gurgue^i ; la N., cu Maxineni 
(R.-Sarat) §i la E., cu Cotul- 
Lung. Suprafaja sa este de 3800 
hect.,cu o populate de I57fam., 
sau 601 sufl., din carl 97 contrib. 

S'au improprietarit 74 loc. 
in 1864 $i 100 in 1878; 46 
sunt neimproprietSri^L 

Are 1 biserica zidita la 1865, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
taret; 1 cimitir in centrul com.; 
1 ^coala mixta, in cimp, la 1 kil. 
de sat, frecuentata de 26 elevl. 

Budgetul com. e de 2980 lei, 
40 banl $i cheltuelile de 2935 
lei, 75 banl. 

Prin com. trece ^oseauajude- 



{eana Braila-Foc$ani, in lungime 
de 5 kil. Peste apa Buzaului, 
in dreptul satuluf, e un pod con- 
Scruit de jud. Braila ?i R.-Sarat. 
Drumurl : la Cotul-Lung, tra- 
versind §oseaua Braila-Foc$ani 
spre N.E. (10 kil.) ; la Nazirul, 
pe $oseaua Braila-Foc^ani, spre 
E. (14 kil.); la Roman, spre S. 
(12 kil.); la Gurguefi, spre S. 
(4 kil.) ; la Braila, spre E. (26 
kil.). Com. e impar^ita in doua : 
Latinul-Vechiu,?nfiin^at la 1836, 
a! carui Jocuitorl din cauza revar- 
s&rii Buzaului s'au mutat mat 
spre E., formind com. Latinul- 
Nou la 1 86 1 ?i Latinul-Nou. 

Latinul, sat, in jud. Braila, com- 
pus din 2 sate, ambele in par- 
tea de N.-V. a com. Latinul, 
pe malul drept al riului Buzau. 
Latinul- Vechiu, este a$ezat de- 
alungul jarmulul drept al riului 
Buzaul, iar Latinul-Nou, la 3 
kil. spre S. de Latinul- Vechiu. 
Este a?ezat pe $oseaua Braila- 
Foc^ani, unde se afla un pod, 
peste riul Buz&ul, la 26 kil. 
spre V. de ora?ul Braila. Are 
o biserica, construita la 1865, 
deservita de 1 preot, 1 ctntaref 
$i 2 paracliserl ; o ?coala mixta, 
infiin^ata la 1865, intrefinuta de 
stat, frecuentata de 26 elevl. 

Suprafaja satului vechiu este 
de 30 hect., iar a celul noti de 
68 hect. Populafia ambelor sate 
este de 157 familil, sau 601 su- 
flete; 315 barbajl $i 286 femef. 
Vite sunt: 120 cal, 530 vite 
cornute, 1430 ol $i 17 rimatorl. 

Latinul, mosie, proprietate a sta- 
tulul, jud. Braila, pendinte de 
com. cu acela^I nume, pe care 
se afla com. Romanul $i numal 
partea de S. a com. Latinul ; 
are o intindere de 2500 hect., 
dind un venit de 40000 lei. 

Latinul, ptidure y pendinte de com. 



cj acela$I nume, pi. Vadeni, 
jud. Braila, situata pe malul 
sting al Buzaului ; are o intin- 
dere de 15 hect. ; esen^a: salcie. 

Latoca, insula, in brajul Sf. 
Gheorghe, jud. $i pi. Tulcea, 
pe teritoriul com. Be§-Tepe, si- 
tuata in partea centrala a pi. 
$i nordica a comunel ; este for- 
mata de braful Sf. Gheorghe §i 
de un alt braf mal mic, numit 
Dirnoiul ; are o lungime de 2 V* 
kil. ?i o la^ime medie de 1 kil.; 
intinderea totala e de 300 hect.; 
este acoperita numal cu stuf, 
care serva locuitorilor pentru 
invelitul caselor. 

Latorita sau Lotrita, ria, in 
jud. ViIcea.Izvore$tedintremun- 
\\l Paringul $i Bora, de la lo- 
cul numit Benga, vecin cujud. 
Gorj. Curge printr'o vale in- 
gusta $i adinca, de la V. la E. 
§i se varsa in Olt, mal sus de 
Malaia. Largimea medie a al- 
biel sale este de 10 m., iar a 
apel, de 3 m. Fundul confine 
bolovanl. Are ca afluenp: va- 
lea Rudareasa, pe stinga ?i va- 
lea Repedea, pe dreapta. 

Latorita, pirin, in jud. Gorj, pi. 
Novaci. Curge din partea de 
E. a muntelui Urda $i se varsa 
in Lotru, la Malaia; prime?te 
pe dreapta izvoarele : Cioara, 
Balescul, Galbenul, Sgoiul ?i 
Curmatura; iar pe stinga iz- 
voarele: Coasta Be;ighel, Zene- 
gu{a, Purul $\ Pietrimanul. 

Laza, com. rur., in partea de 
S. a pla^el Racova, jud. Vas- 
luiti, la 12 kil. de ora?ul Vas- 
luiu $i la 2 1 kil. de Punge^ti, 
re$edin{a pla$el; si tuat pe valea 
Racovel, $i pe dealurile din dreap- 
ta §i din stinga piriului Racova. 
Este formata din satele : Laza, 
Sauca, Opri$i{a, Polincu, Lin- 



Digitized by 



Google 



LAZA 



140 



LAZUL 



gurari, Poeana-Ri?ni^a ?i Beje- 
ne$ti, pe o suprafaja de 6481 
hect., din care: 4498 hect. ale 
Statulul, cu 1 1 14 hect. padure, 
iar 1983 hect. ale locuitorilor, 
carl poseda 148 hect. vie. Are 
o populate de 830 familil, sau 
2397 suflete. 

Prin mijlocul comunei trece 
piriul Racova $i calea jude^eana 
Vasluiu-Punge^ti. 

Are: 3 biseric! cu 4 preo^J 
$i 6 eclesiarct;o §coala; o moara 
cu vapon; 4 circiuml. 

Comerciul se face de 7 per- 
soane. 

Vite: 1 501 vite marlcornute, 
1 1 14 boi, 50 capre, 97 cat ?i 
609 rimatori. 

Budgetul comunei e de 3588 
lei la veniturl $i de 3367 lei la 
cheltueli. 

Locuitorii poseda: 64plugurl 
$i 120 care cu boi, 10 plugurl 
$i 12 caru^e cu cal. 

Sunt 340 stupi cu albine. 

Laza, sat, in centrul com. Laza, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, situat 
intre dealurile : Hir^ova spre V. $i 
Mijlocul, spre E„ pe o suprafa^a 
de2749 hect., din care 656 hect. 
sunt ale locuitorilor, cu 1 14 hect. 
p£dure, iar restul e proprietatea 
Statului, c&ruia aparjine mo$ia. 
Are o populate de 209 fam., sau 
840 sufl. o ^coala, Jnfiin^ata in 
anul 1868, frecuentata de 50 
elevl; o biserica, ftcuta de lo- 
cuitorl la 1760, cu 1 preot §i 
2 eclesiarcl. 

Vite: 256 vite marl cornute, 
500 ol, 12 capre, 57 cal ?i 190 
rimatori. 

Locuitorii poseda : 26 plugurl 
$i 56 care cu boi, 5 plugurl $i 
4 caru{e cu cal; 80 stupi. 

Statul a infiinjat aci o ferma 
model. 

Laza, deal, spre E. de com. 
Laza, pi. Racova, jud. Vasluiu. 



Laza, ptriU, jud. Vasluiu, izvo- 
re$te din dealul Fundul-Lazel, 
curge de la N. spre S., trece 
prin satul Laza ?i se varsa in 
stinga piriului Racova. 

Lazana, baltd, pe mo$ia Ghi- 
reni-Tautul, com. Co^u?ca, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu; con- 
fine pe?te. 

Lazaroi, picket, jud. Neam^u, pe 
granifa TransilvanieT, situat pe 
pir. Bolohani$, intre pichetele 
Brate? la N.-V., $i Bolohani? la 
S.-E. 

Lazar, pise, jud. Vilcea, com. 
Mitrofani, din pi. Oltul-de-Jos. 

Lazmahale, sat, jud. $i pi. Con- 
stanta, cSt. com. rur. Techir- 
Ghiol. Este situat in partea de S. 
a pi. $i cea de N. a com., la 
5 kil. spre N.-V. de cat. de 
re$edin$a, TechirGhiol, in valea 
Carsi-dere sau Hazi-diuliuc. Este 
inchis la N.-V. de dealul Laz- 
mahale cu movila Cemenli-Iiul 
(S3 m.), la S.-V. de dealul 
Orta-Burum-Bair $i la E. de 
dealul Denis-Islasl-Bair, cu mo- 
vilele Sara-iuc (49 m.) §i Lazma- 
hale (41 m). Suprafa^a sa este 
de 2693 hect., din can 61 hect. 
ocupate de vatra satului $i gra- 
dinl. Populajia este de 48 fa- 
milil, sau 168 suflete. Prin sat 
tree drumurile : eel judejean 
Constan^a-Mangalia, pe la 1 kil. 
spre E. de sat precum $i altele 
mai mici spre Anadol-Chioi, 
Hagidiuliuc $i Agigea. 

Lazmahale, deal, in jud. §i pi. 
Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Techir-Ghiol ?i anume pe 
acela al cat. sau Lazmahale. Se 
intinde de la virful Cioinac-Iuc 
pana la Valurile-luI-Traian ?i 
calea ferata Constanta Cerna- 
voda, cu o direcjiune gencrala 



de la S.-V. catre N.-E. Are o 
inalfime medie de 50 m. 51 este 
situat in partea de N. a pi. ?i 
cea de S. a com. Este aco- 
perit cu pa?unl. 

Lazul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-de-Sus, com. Terpezifa, 
cu 472 locuitorl, 90 case 9*1 36 
bordee. Copiii din sat urmeaza 
la ?coala mixta din satul Ter- 
pezi^a, ce este la 3 kil. 

Lazul, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Ocol.il, com. rur. Valea-Boe- 
reasca. Are 95 case ; o $coala, 
daruitadeD-na Sevasti^a Garda- 
reanu §i care poarta numele ta- 
taiul d-sale, Pantele Coliba^eanu. 

Lazul, numire, ce se mai da sa- 
tului Once?ti-NoI, comuna On- 
ce$ti, pi. Siani$e$ti, jud. Tecuciti. 

Lazul, munte, in jud. Buzau, com. 
Balane^ti, cat. Cocirceni ?i Va- 
lea-Iepei, ramifica^ie din Mun- 
tele Panataul, parte arabil, parte 
fin ea^ a. 

Lazul, munte, in jud. Buzau, 
com. §i cat. Nehoia§ul, avind 
ramificajia Dealul-Lazulul. 

Lazul, colind, in jud. Buz.lu, com. 
Blajani, avind culminajia Vir- 
ful-LazuluI, cu o inaltime de 
498 metri. Face hotar despre 
com. Vadul-Sore?tilor. Are ve- 
deri intinse, frumoase ?i va- 
riate. 

Lazul, deal, jud. Gorj, pi. Gilor- 
tuluT, in partea de V. a com. 
Pegeni. Are directia N.-S. din 
dreptul com. Horezani d.-s. ; se 
terminala com. Capreni-de Dolj 
printr'o poiana ce se nume?te 
Buda. Este acoperit de padure 
mare ?i mica. 

Din acest deal se desparte 
un crac in partea dreapta a pi- 



Digitized by 



Google 



LAZUL 



141 



l.Al'EANCA 



riulul Lazul, care este acoperit 
de vie, livezl de pruni $i p&dure. 
Intre aceste dou& dealuri, 
curge piriul Lazul, care se varsi 
in piriul Plopul, in com. C£- 
preni-de-Dolj, luindu-$i na?tere 
dintr'o mic& intindere de loc $es 
ce se nume^te Poenile-luf-Dobre. 

Lazul, deal, in jud. Gorj, pi. 
JiuluT, com. Urdari-d.-s., spre S. 
de comun& ; incepe din Valea- 
lui-Dan, merge paralel cu vatra 
satuluf, in direc^iune S.-V. p&n& 
in cStunul Artanul. 

Lazul, tnunte, jud. Prahova, pi. 
Prahova, com. Breaza-d.-s., din 
care iau na^tere v&ile : Lazului, 
Caruntel §i Racheri^a. Cade in 
partea de N. ac&t. Breaza-d. s. 

Lazul, piriii, izvore$te din par- 
tea de V. a satului Pihne^ti, 
pi. Podoleni, jud. F&Iciu, trece 
prin sat §i, in partea de S , se 
vars& in piriul Fund&tura. 

Lazul, piriU, in com. rur. Sma- 
dovi^a, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Lazul, vale, in jud. Gorj, pi. O 
colul, com. Ureche$ti,spreN.-E. 
de c&tunul Tilve?ti, al com. Cir- 
be$ti ; incepe din dealul Viilor- 
Vechi (Dealul Bran) ; se intinde 
d'alungul satulut $i se termini 
la extremitatea satului spre N. in 
Valea-Amaradiel; este formate 
de dealurile $tefan ?i al-SuIi^ei. 

Lazul -Cheei-dintre-Izvoare, 

mosie, in jud. Buz&Ci, com. Va- 
lea-Muscelulu! ; are 50 hect., din 
care 14 arabile, restul p^dure; 
e proprietatea mo^nenilor Sibi- 
cenl. 

Lazul-Mare, deal> in com. rur. 
$ovarna-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. 
Mehedin^i. 



Lazul-Mic, deal, in com. rur. 
$ovama-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. 
Mehedin^i. 

Lazul $i Cri§ani, mope a statului, 
pi. Dumbrava-d.-s., com. Ter- 
peztya, jud. Dolj, arendatt a- 
nual cu 6200 lei. 

Lazului (Dealul-), deal, jud. 
Buz&u, ce incepe de la c&tunul 
Benga, com. MSrun^ul $i se in- 
tinde p2n& in Valea- Viel, com. 
Patarlagi, pe malul drept al 
riulul Buz&ul. 

Lazului (Dealul-), deal, in jud. 
Buz&u, com. M&run$i$ul, c3t. 
Z&h&re§ti, pe malul sting al 
riuluT Buz&ul. 

Lazului (Muchia-), colind, in 
jud. Buz&u, com. P&n&t&ul, c&t. 
Pl£i§orul, culminate a dealulul 
Lazul ; servi ca hotar. 

Lazului (Valea-), vale, in jud. 
Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- 
ceni-d.-j. ; incepe din muntele 
Lazul $i da in riul Bisca-Chioj- 
dului. 

Lazului (Valea-), vale, izvo- 
re$te din muntele Lazul, plaiul 
Breaza, comuna Breaza-d.-s., 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
curge de la V. spre E. $i se 
varsa* in riul Prahova, tot in ra- 
ionul com. Breaza-d.-s 

Lazului (Virful-), tnunte, in jud. 
Buz&u, com. P&ltineni, ramifica^ie 
din muntele C&tia$ul, in c&tunele 
Curm&tura, Nehoiul $i P&ltincni ; 
are p^duie ?i fine^e. 

Lazului (Virful-), munte, in jud. 
Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- 
cesii d.-j. 

Lazurile, com. rur., plasa Dea- 
lul-DimboviJa, jud. Dimbovtya, si- 



tuate pe cimpie, la 8 kil. spre 
S -E. de Tirgovi?te, pe §oseaua 
jude{ean& Tirgovi$te-Bilciure$ti- 
Butimanu. In raionul aceste! co- 
mune sunt cincl movile istorice 
din timpul vechilor r&zboaie. Are 
o populate de 740 locuitorl; 
o bisericS; o $coaia. Spre V. 
$i S. de Lazuri se intinde p&- 
durea V&c&reasca. 

Lazurile, deal, in jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan, jud. Gorj, situat la 
E. §i in marginea comunel Go- 
dine$ti; se prelunge?te de la E. 
la V., pe o intindere aproxi- 
mativa de 2 1 /* kil.; este acope- 
rit cu vil §i prunl; e proprie- 
tatea locuitorilor. 

Lazurile, pit dure, supusi regi- 
mulul silvic, pendinte de com. 
Rucirul, plaiul Dimbovija, jud. 
Muscel; are o intindere de 100 
hectare. 

Lazurile, deal, jud. Muscel, co- 
muna Dragoslavele, plaiul Dim- 
bovija. 

Lazurile, pise, pe creasta §iru- 
lut de dealuri ce br&zdeaz& in 
lung $i lat com. Coste?ti, pi. 
Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir 
de dealuri se prelunge?te pe 
toata partea de E. a comunel, 
in stinga riulul Coste^ti. 

Lacatu§ul, piriii, ce izvore$te 
din ramurile munfilor H&lauca, 
com. Pipirigul, pi. de Sus-Mun- 
tele, jud. Neam^u ; se varsi pe 
stinga piriulul Pipirigul, pu^in 
c&tre V. satului Pipirigul. 

Lac&tu§ului (Izvorul-), izvor, 
in jad. Buz&u, com. Ru^iav^ul; 
incepe din Muscelul-Jigan ?i di 
na^tere Veie! Ru$iav&tul. 

Laceanca, mosie, in jud. Teleor- 
man, pi. TirguluT, proprietatea 



Digitized by 



Google 



LACENr 



142 



lAculeje 



mo?tenitorilor D. 2j>tefanopolu ; 
are o intindere de 2852 hect. 



L&ceni, com. rur., la extremitatea 
de E. a plS^el Tirgulul, jud. Te- 
leorman, situate pe valea Te- 
leormanulut. 

Suprafafa el, dimpreunS cu 
mo?ia de pe dinsa, este de 3400 
hect. Locuitori improprietSriti 
sunt in numSr de 132, pe o 
intindere de 496 hect. 

Terenul este mal mult $es 51 
solul de buna calitate. Are ?i 
52 hect. vil. 

Populafiunea comunel este de 
275 familil, saa 102 1 suflete, 
dintre carl 203 contribuabiir. 

Vite: 591 vite man cornute, 
219 cal, 7 mSgarl, 2076 ol, 19 
capre ?i 322 porcl. 

Budgetul com. e de lei 2861 
la venituri $i de lei 2834, banl 
32 la cheltuell. 

Are o $coalS, condusS de un 
invSJStor $i frecjentatS de 49 
elevl; o btsericS cu dol preo^I 
§i dol cintSreJI. 

Pe apa Teleormanulul sunt 
douS morl de mScinat. 

CSile de comunica^iune sunt : 
$oseaua mixte spre com. TStS- 
re?ti $i spre Alexandria; $osea 
vecinalS spre com. MSgura, din 
jud. Vla$ca. 

Pe teritoriul acestei comune, 
in partea despre S., se varsS 
piriul Clani^a in riul Teleorman 
Aci, la impreunarea acestor cur 
surl de apS, s'a format o in 
tinsurS de lacurl §i de mlS^tinT 

Asupra originel acestei co 
mune se gSsesc documente din 
care rezultS cS aci a fost sat 
locuit prin secolul al XVI-lea. 
In secolul trecut fScea parte din 
judejul Vla?ca, pi. Cilni?tii. 

Lacovi^tea, v ft Ice a zmircoasS, re- 
zervatS ca loc de finefe, jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Pu- 
cheni-Marl, unde create papurS 



%\ {iperig, $i care se lSrge$te 
mult spre S.-E. 

Aproape de capStul el des- 
pre V. se aflS un plop foarte 
gros $i bStrin, pe care cite-va 
genera^ii de oamenl a$a Tau po- 
menit. Locul dinprejurul sSu, 
un mic platou frumos, se nu- 
me$te Locul-de-la-Plop. 

L&culete (Loculefe), sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Ialomita, com. 
Glodeni. In raionul acestul sat, 
pe malul sting al lalomi^eT, la 
10 kil. spre N. de Tirgovi?te, 
pe $oseaua nationals Tirgovi$te- 
Pucioasa, se aflS instalatS Pu- 
drSria statulu! cu acela^Inume. 
In virtutea unei legl din Aprilie 
1880, statul Romin a concedat 
la 7 Ianuarie 1881 societajel 
«Dallemagne et Miiller* drep- 
tul exclusiv al fabrica^iunel pul- 
berel in tot regatul. Durata con- 
cesiei era fixate la maximum 
1 5 anl, in care timp nicl o altS 
fabric^, fie private fie publics, 
nu putea funcfiona in {arS. 

Concesionaril erau indatoraflf 
a produce in timpurl normale 
o cantitate anualS de 150000 
de kiiogr. de diferite pulbere, 
iar in timp de rSzboiu 500000 
de kilograme. 

Statul pentru trebuinfele ar- 
matei se obliga a cumpSra 
1 00000 kiiogr. pe fie-care an, in 
condifiunile fixate printr'un caet 
de sarcinl. 

Pentru instalarea fabricel, sta- 
tul cedS gratuit un teren de 
300000 m. p., iar mal tirziu con- 
cesionaril cumpSrarS un alt te- 
ren alSturi de aceea^I intindere. 
Fabrica incepu a func^iona in 
luna lul Maiu, 1883 sub direc^ia 
mal lntiiti a d-lul Miiiler $i in 
urmS a d-lul Arendt, cSpitan in 
retragere al armatel belgiane, 
care a funcfionat pSnS la res- 
cumpSrarea fabricel de cStre 
stat in anul 1888. 



Fabricarea pulberel de cStre 
concesionari se urmS f&rS in- 
trerupere pSnS la 15 Noembrie 
1886, data ultimel ?i celel mal 
grave exploziunl din cele nouS 
ce s'au intimplat in 3 anl de 
exploatare. In urma acestei ex- 
plozil, fabricarea pulberel fiind 
intreruptS, statul rSscumpSrS 
fabrica care incepu sS func^io- 
neze la 21 Maiu 1888 sub ad- 
ministra^ia Ministerului de RSz- 
boiu. Aceaste rescumpSrare cos- 
ts pe stat suma de 2083301 
lei, 57 banl. 

Veniturile acestei fabricl, de 
la 1888 pSnS inprezent(i900), 
au fost in total de 824241 1 
lei, 80 banl, din care scSztndu-se 
chelt., in sumS de 5191470 lei, 
ban! 98, precum §i amortizarea 
in ace?tl 12 anl a capitalulul de 
rescumpSrare: 1499977 lei, 13 
banl, rSmine pentru ace^tf 12 
anl un beneficiti de 1550963 
lei, 69 banl, ceea ce dS anual 
un beneficiu net de 129246 
lei, 95 banl. 

Accidente. In eel trel anl de 
exploatare de cStre concesio- 
nari, de la 1883— 1886, s'au 
intimplat nouS explozil careau 
cauzat moartea a 14 lucrStorl 
$i rSnirea a 6 lucrStorl. Iar in eel 
12 anl de exploatare de cStre 
stat, de la 1886— 1898, nu s'au 
intimplat de cit 5 explozil care 
au omorit un lucrStor $i aG rS- 
nit dol. 

Actualmente pudrSria de LS- 
cule^e nu mal produce de cit 
pulbere de vinat $i de mine, de 
oare-ce statul a instalat o nouS 
fabrics de pulbere fSrS fum la 
Dude^ti HngS Bucure^ti. 

Lacule^e, stafie de dr.d.f.,}\id. 
Dimbovt^a, com. Doice?ti, cSt. 
Dolani, pe linia Tirgovi^te-Pu- 
cioasa, pusS in circulate la 1 
Ianuarie 1890. Se aflS intre sta- 
bile : Doice^ti (3.5 kil.) $i Pu- 



Digitized by LiOOQ IC 



LADE?TI 



14:J 



lAma?eni 



cioasa (7 kil.). Inalfimea d'asu- 
pranivelulul maril e de338 m ,67. 
Venitul acestei sta$il pe anul 
1896 a fost de 31389 lei. 

LSde§ti, sat, ftcind parte din com. 
rur. Maldare$ti, pi. Cerna d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
307 locuitorl. 

Laganului (Padurea-),/<™to/v, 
ftcind parte din padurile de pe 
mo$ia Belitori, jud. Teleorman, 
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr. 
Lahovari $i L. Paciurea. 

Laicai sau Cremenea, sat, fa- 
cind parte din com. nir. Lai- 
cai-Runceasa, pi. Arge$elul, jud. 
Muscel. 

Este sitnat pe ambele malurl 
ale riulul Dimbovifa ?i are o 
populate de 113 fam., sau 605 
suflete. Aci este re$edin{a com. 

LocuitoriJ acestul cat. s'au 
improprietarit la anul 1864. 

Are o biserica de zid, cia- 
dita la anul 1790, de Popa Ivan 
$i Ni^u Matasaru, deservita de 
unpreot^i un dascal; o $coa!a, 
frecuentata de 44 coph. 

In partea de V. a cat. Laicai 
este o mica mla$tin& cu api 
sArata. 

Laicai-Runceasa (Circiuma- 
de-Piatra), com. rur., in jud. 
Muscel, pi. Arge$elul, la S.-E. 
de Cimpulung, la 22 kil. de a- 
cest ora$. Este a§ezata pe am- 
bele malurl ale riulul Dimbovi^a 
$i a altor piraie §i va*. 

Se compune din doua cat. : 
Laicai $i Runceasa $i se mar- 
gined la N. cu com. Ceta{eni- 
din-Vale, la S. cu com. Gemenea 
(jud. Dimbovija), la E. cu com. 
Miclo?ani §i la V. cu com. Valeni. 

Are o populate de 190 fa- 
milil, sau 989 suflete, din carl 
183 contribuabili; locuesc in 244 
case. $tiu carte 129 persoane. 



Locuitorit pe linga agricul- 
tura, se ma! ocupa c 1 facerea 
scindurilor ?i transportul lor in 
fara pe la bilciurile anuale $i 
saptaminale. 

Are : 2 bisericl, la Laicai $i 
Runceasa, deservite de 2 preofl 
?i 2 dascali; o $coala, intr'un 
local spa^ios, construit in 1 867 
de D-l Didi^a Izba$escu §i lo- 
cuitorf. 

In com. nu sunt carierT de 
piatra, dar prin coaste $i ripl 
se gase^te piatra foarte buna 
de construcfie. 

Vite: 550 bol $i vacT, 540 
ol, 210 capre, 52 cai$i 450 porcT. 

H ldgetul com. e la veniturT 
de lei 1972,59 $i la cheltueli, de 
lei 1162,50. 

Riul Dimbovifa trece prin 
mijlocul com. ?i apot intra in 
jud. Diinbovifa pe la hotarul 
com. cu Miclo?ani $i Gemenea, 
din Dimbovi^a. 

Pe ri il Dimbovifa, in raionul 
com., sunt : 1 piua, 2 morl $i 
1 herastrati. 

In riul Dimbovtya, in cer- 
cul com., se varsa urmatoarele 
girle, pe dreapta: ValeaPodu- 
lui, Valea Ghermanel, Vaiean- 
ca, Rascaeasca ?iValea-TunuluI, 
iar pe malul sting : Valea-Mi^ol, 
Valea-Ursulul $i Valea-Minciu- 
ne^tilor. 

In com. sunt: multe livezl cu 
prunl; dealurile: Olarulul, O- 
gorulul $i Muchea Miclo$anilor ; 
padurl mar! compuse din fag 
$i pu^in carpen §i, mat in de- 
partare, mun^I, intre carl citam 
Marginea-Domneasca, unde se 
zice ca $edeau unit DomnI vara 
cite-va zile. 

Locuitoril din cat. Runceasa 
sunt mo§nenI ; ce! din cat. Lai- 
cai, in numar de 103, s'au im- 
proprietarit, dupa legea rurala 
din 1864, pe mo$ia Domni^ei 
Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie- 
tary marl in com. sunt : Dom- 



ni{a Filipescu, Izba^escu, Nita 
I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I. 
Bjrtea. 

Com. se intinde pe o supra- 
fa^a de 1150 hect. 

Prin com. trece ?oseaua ju- 
defeana care leaga ora$ul Tir- 
govi?tea cu ora^ul Cimpulung; 
$oseaua vecinala care leaga com. 
Laicai cu com. Ceta^eni-din- Vale, 
?i alte multe drumurl nepletrite. 

Legenda zice ca aci, pe Dealul- 
Olaruluf, la locul nimit Piscul,s'ar 
fi batut Radu-Negru cu Tataril. 

In urma tradareT, Tudor Vla- 
dimirescu, in drumul sati de la 
Cimpul ing la Tirgovi^te, pornit 
fiind sub escorta numeroasa 
peste muscele, a conScit la Cir- 
ciuma-de-Piatra. 

L&le§ti, com. rur. $i sat, in jud. 
Tutova, pi. Tutova, spre N.-V. 
de Birlad, pe piriul Tutova. Se 
imparte in 2 par^T, in Lale^ti- 
Boere^ti ?i Lale?ti-Raza^i. Are 
o populate de 1 5 14 suflete ; $tiu 
carte 126 persoane; locuesc in 
165 case. Formeaza o comuna 
(com. Lale^ti cu catunele : One§ti, 
Fulgul, Calimane^ti, Fintinele, 
Simzine^ti, Criste^ti §i Tupilati). 

Are 82 hect. vil, din carl 37 
nelucratoare $i 7,75 hect. livezl 
cu prunl. 

Areo ?coala primara de baep. 
In toata com. sunt 3 bisericl. 

Comerciul se face de 11 per- 
soane. $oseaua jud. Birlad-Ba- 
cau, trece prin aceasta com. 
(prin Fintinele). 

Lalci^ti, trup de mosie, in jud. 
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Girovul, situat pe linga mobile 
Avere^ti, Girovul, Bote^ti. 
Se mai nume^te $i Lele^ti. 

LamS^eni, sat, pe mo$ia cu a- 
cela^I nume, jud. Suceava, com. 
Rada?eni, la 8800 m. de Fal- 
ticeni. Partea E. a satulul, fiind 



Digitized by LiOOQ IC 



LAMA$EN1 



144 



LANGESTI 



pe mo$ia fostulul proprietar Ci- 
chirdic, poarta numele de L&- 
ma$eni-Cichirdic; iar cea de V., 
se nume§te Lama$eni - Secara, 
pentru acela$i cuvint. 

E a§ezat pe vaile ?i dealurile 
Copacelul, Prodana ?i al Izvo- 
rulul. Are 1 79 case, populate cu 
219 familil, sau 814 suflete, din 
carl 20D contribuabili. Vatra sa 
tulu! ocupa 84 falcl, Siprajini. 

Mo$ia e proprietatea d-lor G. 
Ciudin $i G. Vasescu ?i are 522 
fold, 16 prajinl. Improprietaritt 
de la 1864 sunt 19 palraa^T ?i 
149 coda§T, stSpinind 287 falcl ?i 
56 prajinl. Are doud bisericl, 
una in Lama$eni-Cichirdic, cu 
hramul sf. Constant! n $i Elena, 
zidita de Anastasia Cichirdiceasa 
in 1850, deservita de un preot 
$i 2 cintare^i $i a doUa, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, de lemn, de- 
servita de un preot ?i doi cinta- 
re{I; o $coala rurala mixta, cu 
un investor platit de stat, in- 
fiintata In 1864, frecuentata 
numa! de 19 elevl din 41 baetT 
§i 34 fete cu etatea de $coaia. 

Drumurile principale sunt: la 
R&da$eni (1 kil.); la Sasca (6 
kil.) ?i la RotopSne^ti (3 kil.). 

Intr'o mSrturie data de locui- 
toril din Bosancea §i Lama^eni 
egumenulul M-rel Slatina in 7231 
(1723), Iunie 20, se arata ca 
eel ce intemeiau livezl de poml 
pe mo$ie aveaii dreptul sa le 
treaca mo$tenire copiilor, nepo- 
{ilor $i stranepo^ilor, numal cit 
timp ace^tia locuiau in sat. Fe- 
tele miritate in alte sate n'aveau 
dreptul a mo^teni livezile pa- 
ri nte$tl. 

In 1803, L5m3$eni-RSza$e$tI 
se ocupau cu lucrul pSmintului, 
poarae $i aveau loc de mijloc; 
numSrati 100 HuzT, platind bir 
1490 lei anual. 

Lama^eni, pddurice, de diferite 
esenfe, pe mo?ia cu acela^I nurae. 



jud. S iceava. Prin aceasta pa- 
durice trecea drumul ce lega 
Suceava cu Baia. Se zice ca pe 
aci §i-a facut trecerea oastea lui 
§tefan-Voda 91 a altor Domnl. 

L£ma§eni-Cichirdic. VezT satul 
Lama^eni, jud. Suceava. 

Lama§eni-Sacara. VezI satul 
Lama^eni, jud. Suceava. 

Lamote§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. Lamote^ti Galbina§i 
pi. Negoe§ti, jud. Ilfov. Este 
situat la N. de Galbina$i, pe 
^armul sting al riulul Dimbo- 
vi{a. In mare parte locuitori! 
acestul sat sint V ! g an *' 

Se intinde pe o suprafa^a de 
559 hect., cu o populate de 
943 locuitori. 

Bisericel Sf. Vinerl din Bu- 
cure^ti apar^in 250 hect. $i lo- 
cuitorilor 309 hect. 

Epitropia bisericel cultiva prin 
arenda^ilsai 233 hect.; restul este 
izlaz. Locuitoril cultiva 297 hect., 
rezervind 12 hect. pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Impara^i, cu 1 preot ?i 1 
cintaref. Comerciul se face de 
7 persoane. 

Numarul vitelor marl e de 
491 $i al celormicl, de 457. 

Lamote§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Ora$ul, catunul comunel 
M?ndre$ti, a$ezat in partea de 
S. a comunel, la 2 kil. spre 
S. de catunul de re?edin$a, 
Mindre$ti-Vechl, pe malul sting 
al riulul Milcovul. Are o intin- 
dere de 38 hect, cu o popu- 
late de 102 familil, sau 419 
suflete, din carl 98 contribu- 
abili. $tiu carte 28 persoane. 
Are o biserica, cu 1 preot ?i 
1 cintare{; o §coala. 

L&mote§ti-Galbina§i, com. rur., 
pi. Negoe^ti, jud. Ilfov, situata 



la S.-E. de Bucure?ti, lingariul 
Dimbovifa, la 29 kil. de Bucu- 
re$ti. Sta in legatura cu com. 
Frumu?ani 9*1 Vasilaji prin ?o- 
sele vecinale. 

Se compune dinsatele: Gal- 
bina?i, Lamote§ti, Moara-Noua 
?i ^tefaneasca, cu o populate 
de 1434 suflete, din carl 275 
contribuabili; loeuese in 258 
case ?i 14 bordee. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2194 hect. 

Mo$t. d nel S. Rasti, biserica 
Sf. Vinerl din Bucure^ti, Sta- 
tul $i mo§t. I. Alexiu, au 1575 
hect. $i locuitoril 619 hect. Pro- 
prietarii cultiva 1395 hect. (67 
izlaz, 112 padure). Locuitoril 
cultiva 600 hect., iar 19 le re- 
zerva pentru izlaz. 

Budgetul comunel e de 3562 
le! la veniturl $i de 3177 lei 
la cheltueli. 

Are 2 bisericl (la Galbina$i 
?i Lamotesti); 1 $coala mixta; 

1 hele?teu ; 1 moara cu apa ; 

2 ma^inl de treerat. 

Aci se face in Septembrie, 
fie-care an, tirg de vite ?i alte. 

Vite: 283 cal ?i lepe, 2 arma- 
sarl, 282 boi, 288 vacl $i vi^el, 
47 taurl, 27 bivoli, 38 bivoli^e, 
16 capre, 1105 ol $i 453porcI. 

Locuitoril poseda: 126 plu- 
giiri: 69 cu boi, 57 cu caT, 185 
care $i caru^e: 100 cu boi, 57 
cu cal. 

Comerciul se face de 12 per- 
soane. 

Locuitori impreprietari^I sunt 
113 $i neimproprietarip, 261. 

Lanarici, balta, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. I^alnita, in S.-V. 
comunel. Are o suprafa^a de8 
pogoane^i oadincime de3V2 m. 

Lange§ti, sat, cu 80 familil, jud. 
Arge$,pl. Cotmeana, fecind parte 
din com. rur. Bumbueni; are 
o biserica, cu hramul Adormi- 



Digitized by LiOOQ IC 



LAPOSELUL 



145 



lArga§eni 



rea, deservita de un preot, un 
cint&ret $i un paracliser. 

L&po^elul, cdtun, al com. La- 
po$ul, jud. Buz3u cu 230 locui- 
tori §i 54 case. 

Lapticul, munte, jud. Dimbovifa, 
de la Moroeni in sus, in dreapta 
Ialomi^ef. Spre E. de Lapticul 
este muntele Furnica, ce serva 
de limit! intre jud. Dimbovi^a 
$i Prahova. 

Laptoacele, ramura de dealurl, 
jud. Neamfu, ce se deta$eaza 
aproape perpendicular spre V. 
din culmea TarcAuluT, p£n£ in 
piriul TarcSul, intre p?riia$ul 
Malae^tea la N. §i Liptoacele 
la S. 

LSptoacele, piriia§, ce izvore^te 
din culmea TarcauluT, comuna 
Pingara{i, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamju ?i se varsa pe dreapta 
piriulul TarcSul, intre Dealul- 
Butucilor $i Dealul-Laptoacele. 

Laptu^oaea, vechle numire asa- 
tulul Br&tia, com. Frumu^ica, 
pi. Cimpul, jud. Ialomi^a. 

Lapu^ani, sat, ftcind parte din 
com. rur. Leice^ti, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel. Cade intre 
muchea dealului Stroi^orul §i 
malul sting al riulul Doamna. 

Populafia lul e de 131 locui 
tori. Locuitoril acestul c&tun 
s'au improprietarit pe mo$ia 
d-lui C. Crasan. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 dascal. 

Lapu§ani, pddure, supusi regi- 
mului silvic, jud. Muscel, in in- 
tindere aproximativS de 500 
hect., cu un masiv des $i com- 
pus din fag, stejar $i mesteacan. 
Se invecine^te la N. cu pa- 
durea Retevoe$ti; la S., cu p£- 

€1275. Itertl§ IHcfi^tar CuoyraAc. VoL IV 



durea Corbul-Padure^; la V., cu 
Stroe?ti $i la E., cu Balile$ti-Go- 
le?ti. 

L&pu§ata, com. rur., pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea, compusS din 
4 catune : Zarne§ti, Sarule^ti, 
Bere$ti $i Mija^i. S'a infiinjat 
cam de vr'o 200 ani. 

Este situata pe dealurile : Zar- 
ne§ti, Sarule^ti $i Bere^ti §i pe 
vaile: f iganilor, Popeasa, Gea- 
mana, la 55 kil. de re$edin{a ju- 
de^ulul $i la 32 kil. de a pla$ef. 
Pe ambele malurl ale riului Cer- 
na, e o intinsa lunca care e 
eel mal productiv pamint al 
comunel. 

Intlnderea totala a comunel 
e de 328 hect. 

Are o populate de 1428 fa- 
miliT, sau 1853 suflete, din carl 
523 contribuabill ; loeuese in 
490 case $i 2 bordee. 

Are 4 bisericl: una in Zar- 
ne$ti, zidita la 1868; adouain 
Sarule^ti, zidita la 1841; a treia 
in Bere$ti , zidita la 1885 a 
patra la Mijatf, zidita la 1842. 

Scoala dateaza in comuna de 
30 ani. E frecuentata de 30 
copii. 

Stiu carte 215 persoane. 

Me$te$ugarl sunt: 20 dul- 
gherl, 15 rotarl, 2 cizmarT, 30 
croitorl ?i 5 cojocari. 

Vite sunt: 74 caT, 364 bol, 
292 vadf, 8 bivoll, 128 capre, 
456 of §i 497 porcT. 

Pe riul Cerna, in raionul co- 
munef, sunt 4 morf. 

Locuitoril sunt mo$neni, a- 
fara de 25, cari s'au improprie- 
tarit la 1864, pe mo$ia d-luf 
Lascu, carora li s'au dat 29 hec- 
tare. 

In com. se afla MSgura-luI- 
Mircea-Voda. 

Gindaci de matase se cultiva. 
Stupl cu albine sunt 134. 

In toata comuna sunt : 10320 
merf, 7539 P er *» 6564 nucT, 9672 



cire?!, 705 gutu! ; iar livezile daQ 
cam 12000 care fin. 

Budgetul comunel e de 6584 
lei la veniturf §i de 4703 lei 
la cheltuelf. 

Prin Lapu$ata trece $oseaua 
j lde^eana, care opuneincomu- 
nicajie cu Tirgul-Horezul ?i de 
aci spre V., prin Fomete^ti cu 
Tirgul-Jiul. Male o $oseavecinala 
care pune in comunica$iune co- 
muna Lapu^ata cu Romane^ti 
?i mal departe se une^te cu 
$oseaua dupa riul Olte^ul. 

Se margine$te la E. cu com. 
Roe^ti $i Modoia; laV., cu co- 
muna Ro$iile $i Romane?ti; la 
N., cu com. Bro^teni $i la S., 
cu com Maidare?ti. 

E brazdata de dealurile : Cio- 
cilteilor, Ro?iilor, Balanul, Be- 
re?ti, Slrule§ti, Lapu^oiul, Zar- 
ne$ti 91 udata de riul Cerna §i 
de vAile: Ruginoasa, Popeasa 
$i Valeaf iganilor. 

Lapu^ata, deal> in raionul com. 
Lapu?ata, pi. Cerna-d.-s., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 21 
hect. vie. 

Lapu^oiul, deal, jude^ul Vilcea. 
VezI Balanul. 

L&rg&§eni, sat, facind parte din 
comuna Negule^ti, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciti. E situat la S. co- 
munel, la 8 1 /* kil. de Negule^ti. 

Are o populafiune de 45 fa- 
milil, saQ 129 suflete; loeuese 
in 44 case. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicel-Domnuluf, ft- 
cuta de vornicul Costache Co- 
nache la 1785, dupa cum se 
vede dintr'un pomelnic. In clo- 
potni^a se afla o piatra frumoasa, 
pe mormintul lul Gavril Conache 
^i a familiel sale. 

Pe clopot se afla inscrip^ia : 

Auzl Doamne glasul robilor tal Ga- 
vriil >i soviet sale Maria. 



19 



Digitized by LiOOQ IC 



LARGEANCA 



UO 



LATAl 



L&rgeanca (Marincea), mo- 
fie, in jud. Buzau, com. Largul; 
are 1150 hect., araturl, stufis 
si nisipurT. 

Largeanca, mope, in jud. Bu- 
zau, com. Largul, cu 600 hect., 
maT toate arabile; ma! inainte 
forma un singur corp cu L&r- 
geanca-Marincea. 

Largu^a, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. S&nduleni, situat 
pe piriul cu acelasT nume. Are 
o populate de 29 familiT, sati 
114 suflete, UngurT; o biserica 
catolica, cladita de locuitorT in 
1889. 

Vite sunt: 3 caT, 84 vite cor- 
nute si 19 porci. 

L&rgu{a, piriti, jud. Putna, for- 
mat pe teritoriul comunet Cim- 
purile si care, dup& ce uda a- 
ceasta comuna, se varsa in pi- 
riul Cremine^ul. 

Largu^a, vale> continuare a vaii 
Larga, inraionul com. Gaiceana, 
jud. Tecuciu. Continue spre N. 
pan& in satul Ghilovesti ; aici 
se desparte in dou&: Valea-Ari- 
noasa, spre N.-V. si Valea-Ghi- 
lovestilor spre N., continuind in 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Casinul. 

Largu^a si Dalmaciul, padure, 
pe teritoriul comuneT Gura-VaiT, 
com. Cimpurile, jud. Putna, in 
intindere de 800 falcT, aparfi- 
nind locuitorilor raza^T din co- 
muna Cimpurile. 

L&scoi, mope nelocuita, jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Perie^i, proprietate a locuitori- 
lor mosnenT; are 200 hect., din 
can 8 hect. p&dure. 

Lascoi, pddure, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi; 



formeaza cu padureaPribegeanca 
un trup de 300 hect., avind ca 
esen^e : stejar, ulm, salcie, plop, 
anin si jugastru. 

Ldstarul, trup de pddure, a sta- 
tuluT (4 hect.), care impreuna 
cu trupul Durducul-Mare, Dur- 
ducul-Mic si Palanga, formeaza 
p&durea Aricesti, com. Aricesti, 
pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Lastarul (Mun^ii-Barbul), p.r- 
dure, a statuluT, j id. Buzau, 
pendinte de manastirea Vaca- 
resti, pe mosia B&deni-Milui{i ; 
are 752 hect. 

Lastoaia, deal, in jud. BacaTi, pi. 
Bistri^a-d.-j., pe teritoriul com. 
Faraoani. 

Lastuni, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, catunul com. Du- 
mitresti ; este resedin^a pi. ; si- 
tuat in partea de N. a com., 
la poalele dealuluT Lastuni, pe 
piriul Lastuni, la 5 kil. spre N. 
de c£t. de resedin^a, Dumitresti- 
d -j. ; are o intindere de 800 
hect, cu o populate de 72 fa- 
miliT, sau 3 1 1 suflete, din carl 
53 contribuabilT; are o bisericS; 
cste situat intr'una din cele mal 
frumoase pozijiunl din tot plaial 
Rimnicul. 

Lastuni, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Dumitresti, 
se desface din culmea dealulul 
Lupanul, merge printre piraiele 
Lastuni si Tinoasa, br&zdind 
partea de N. a com.; este aco- 
perit cu p&durT intinse. 

Lastuni, mope, a statuluT, in jud. 
R.-SSrat, pi. Rimnicul, com. Du- 
mitresti, acoperit5 cu padurT in- 
tinse. 

Lastuni, piriii, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Dumitresti ; 



izvoreste din dealul L&stuni, 
uda partea de N. a com., trece 
prin c2lt. Lastuni, si se varsa 
in piriul Tinoasa, maT sus de 
cat. Tinoasa. 

LSstunilor (Stlnca-), stincd, in 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
T.-Ocna ; face parte din mun- 
tele CSrbunari, de la poaJele ca- 
ruia incepe Podul - L&stunilor 
peste Trotus, pe unde se merge 
la Moinesti si Palanca. 

Lastunul, colind, intre comunele 
Breaza si Vispesti, jud. BuzSu, 
ramificafie in partea de N. a 
muuteluT Istrija ; pe coastele 
sale au inceput a se stabili ci^i- 
va locuitorl. 

Latai, com. rur., in partea de E. 
a pi. Cosula, jud. Botosani. Se 
intinde pe Valea-MiletinuluT si 
dealurile car! mSrginesc acest 
piriu de ambele p&rp. E for- 
ma ta din satele L&tSi si Pra- 
jeni. Are o intindere de 3789 
hect., din carl 3575 hect. pro- 
prietate mare si 215 hect. ale 
locuitorilor; o populate de 160 
familiT, sau 640 suflete, din can 
120 contribuabilT; locuesc in 150 
case. E udat& de piriul Mileti- 
nul si Prajanul si are si 3 iazuri. 

Are 2 bisericT, cu 1 preot si 
I cint&re^; o scoaUi mixta, con- 
dusS de 1 inva^£tor si frecuen- 
tata de 40 elevT. 

Vite: 735 bo! si vacl, 54 cal, 
6000 01 si 160 porcT. Sunt 80 
stupt cu albine. 

Budgetul com. e de 3140 lei 
la veniturT si de 3140 lei la 
cheltuelT. 

Latai, sat, in centrul com. Latai, 
jud. Botosani, asezat pe loc po- 
dis, cu o suprafa^a. de 967 hect. 
si o populate de 70 familiT, saQ 
280 suflete. 

Aci este resedin^a com. Li- 



Digitized by 



Google 



lAteni 



147 



LAUNELUl (DEALUL-) 



tSi. Are o biserica, zidita de 
Vasile Crupenschi, care se zice 
ca ar fi $i intemeietorul satulul 
Latai; biserica e deservita de 
I preot $i I cintaref. 

Vite : 288 vite marl cornute, 
24 cal, 330 01 $i 85 mascurf. 
Sunt 120 stupl cu albine. 

La ten i, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi{a Balta, pendinte de com. 
Bordu^eani, situat pe malul sting 
al BorceT, la 5 kil. spre N. de 
satul de re$edin{a, de care se 
desparte prin satul Bordu^eani- 
MicT. 

Numirea vechlea acestul sat a 
fost Bozeni. Are o ?coala mixta. 

Populafiunea satuluT este de 
30 familii. 

Vite sunt: 120 bol, 50 cal, 
200 ol, 25 bivolT, 5 asini §i I OO 
porcl. 

Laturoasa, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Clo^ani, com. rur. 
Bala-d.-s.; are 71 case. 

Laturoasa, deal, in com. rur. 
Bala-d.-s , pi. Clo$ani, jud. Me- 
hedin^i. 

L&{e$ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Schineni, pe Pi- 
riul - Sarat, spre S. de satul 
Schineni. Are 388 locuitorl $i 
114 case. 

Ld{imea, grind sau loc ridicat 
de asupra stufi?ulul inconju- 
rator, in jud. Tulcea, pi. Macin, 
pe teritoriul comunel Pisica %\ 
anume pe acela al catunulul 
Azacltul, situat Jn partea N. a 
pla§el ?i V. a comunel; pleaca 
de pe malul Dunarei, unde e 
a?ezat satul Azacliul ; se intinde 
spre E. fiind o continua^iune 
E. a grindurilor Zatoaca $i Vil- 
canul ; comunica cu Grindul-Oa- 
lelor, trece pe linga bal^ile Ba- 
la$e$ti $i Plosca, ?i se termina 



pe malul sting al gtrlel Lafimea, 
de unde se desface Girla-Mare; 
are o forma neregulata, cu o 
intindere de 200 hect, acoperita 
numal cu nisip; de-alungul $i 
prin mijlocul luf merge drumul 
comunal Garvan-Azacliul. 

L&{imea, girld, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
Vacareni, ?i anume pe acela al 
catunulul Garvan; se desface din 
balta Jijila, din partea N.; se 
indreapta mat intiiu spre N., se 
indoaie apol in forma de pot- 
coava ?i se indreapta spre S. 
pana linga satul Garvan pe care-1 
uda, $i unde se varsa dupa 7 
kil. de curs in Girla - Mare, 
pe dreapta; in ea se varsa $i 
balta La^imea; intre doua ra- 
murl ale sale se afla $i ruinele 
cetafel Bisericu^a; in indoitura 
sa se intinda dealul Bugeacul, la 
picioarele caruia se afla un mo- 
nument comemorativ al debar- 
carel trupelor ruse in Dobrogea, 
in razboiul de la 1877—78. 

L&unele, sat, face parte din com. 
rur. Simbure$ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Are o popula^iune de 
140 locuitorl. 

L&unele, girld, izvore$te din jud. 
Arge?, strabate com. Cioma- 
ge$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 
intra in com. Simbure^ti $i se 
varsa in Cungrea-Mare. 

LSunele- de-Jos, com. rur,, jud. 
Arge?, pi. Oltul, la 34 kil. de 
com. rur. Tigreni, re^edinfa 
subprefecturel, ?i la 20 kil. de 
Pite$ti. Se compune din 6 sate: 
Albene^ti, Dealul • Scoru^ulul, 
Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra- 
deni §i Surdeni, avind peste tot 
198 familii, sau 889 suflete. Are: 
2 biserict in Launeled. j. $i Ra- 
deni, din care una zidita la 1830 
de proprietarul Mihalache La- 



hovari $i a doua mal noua, zi- 
dita de Grigore Furduescu ; o 
$coala primara rurala. 

Budgetul com. e de 2892 lei 
la veniturl $i de 35 19 lei la chel- 
tuell. 

Vite: 600 bol $i vaci, 24 
cal, 1200 ol, 70 capre ?i 100 
rimatorl. 

Launele-de-Jos, sat, cu 100 fam., 
jud. Arge$, pi. Oltul, pendinte 
de com. rur. cu acela^I nume. 
Are o biserica $i case marl 
boere?ti, zidite la 1830 de pro- 
prietarul Mihalache Lahovari. 
Biserica, cu hramul S-{iI Voe- 
vozl, are un preot §i un cintare{. 

Ldunele-de-Sus, com. rur., pe 
apa Congrea, jud. Arge?, pi. 
Oltul, la 27 kil. de com. rur. 
Tigveni, re^edinfa subprefectu- 
rel, $i la 17 kil. de Pite§ti. Se 
compune din satele: Barbaleni, 
Launele-d.-s., Linia-Dobre^ti $i 
Coteni, avind peste tot 160 
familii, sati 870 suflete, din carl 
181 contribuabill. Are: 2 bise- 
ricl, in Barbaleni ?i in Lau- 
nele-d.-s. ; o $coala primara ru- 
rala. 

Budgetul com. e de 1872 lei 
la venitun §i de 2391 lei la 
cheltuell. 

Vite sunt: 400 bol ?i vaci, 
18 cal, 310 ol, 30 capre ?i 300 
rimatorl. 

L&unele-de-Sus, sat, cu 100 fa- 
milii, jud. Arge?, pi. Oltul, pen- 
dinte de com. rur. cu acela^i 
nume; are o biserica, cu hra- 
mul Inlrarea in Biserica, deser- 
vita de dol preoflf ?i dol cin- 
tare^i. 

Launelui (Dealul-), deal, la V. 
de com. Ciomage$ti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. Direcfia lul e de 
la N. spre S. $i are o lungime 
de 5 kil. 



Digitized by 



Google 



lAzareasca 



148 



I.EAOTA 



Serve^te parte pentru culturS, 
parte pentru pa^unarea vitelor. 

L&z&reasca, sub-divizie a com, 
rur, Balta, plaiul Cerna, jud. 
Mehedin^i. 

Lazarescu, iaz, pe mo$ia Zaho- 
reni, com. AvrSmeni, pi. Ba$eul, 
jud. Dorohoiu. 

Ldz&reni (Cilibiul), sat, jud. 
Ia$l, pi. Brani?tea, com. Golae^ti, 
situat pe malul drept al Jijiel 
$i pe coasta dealulul Gol£e$ti. 
Are o populate de 53 fam., sau 
267 suflete; o bisericS, fecuti 
de boerul Cilibiu, cam pe la 
1700, cind s'a infiinfat $i satul, 
cu un preot ?i un cintire^ ; ca- 
sele proprieta^e! ; o moarS pe 
apa Jijiel. 

Vite : 248 vite mart cornute, 
160 oT, 47 cai $i 44 rim&- 
tori. 

L&z&re$ti, sat, jud. Arge$, pi. 
Pitepti, ftcind parte din com. 
rur. Mo^oaia. 

Lazare$ti, catun, jud. Gorj, plaiul 
Novaci, com. Tetila, situat la 
E. comunel de re$edin{a\ 

Are o Jntindere de 269 hect. 
din carl: 100 hect. arabile, 90 
hect. fine^e, 75 hect. pomet, 4 
hect. vie, 90 hect. p&dure $i 8 
hect. vatra satuluT. 

Are o populate de 58 fam., 
sau 116 sufl., din carl 40 contri* 
buabill. 

Are 1 bisericS, deservit£ de 
preotul $i cintare^ul citunulul 
de re§edin{a\ 

Locuitoril posedi: 15 plu 
gurl, 30 care cu bol; 239 vite 
mar! cornute, 115 ol, 20 cai, 
34 capre ?i 250 rimStorl. 

Comunica^ia catunulul cu co- 
muna sa de re$edin{£ §i cu ce- 
le-l'alte c&tune, se face prin dru- 
murl ordinare. 



In catun se gSsesc: 2 pufurf 
§i 3 fintinf. 

Lazare^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Schitul - Gole^ti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. Aci este 
re$edin{a comunel. Are o popu- 
late de 144 familil, sau 605 
suflete ; o biserici. Calea ferat«l 
Gole^ti - Cimpulung trece prin 
mijlocul satuluT. Pe la V., trece 
apa Bughea, care se varsS in 
riul Tirgul la S. de acest cat. 
Se desparte de c&tunul Bur- 
ne$ti, prin Riul-Tirgulul. 

Lazare^ti, sat, fecind parte din 
com. rur. B£r&?ti-de-Cepturi, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat 
pe dealul Ceptura. Are o bise- 
rica fondata la anul 1743, de 
un oare-care Andreiu Ionescu. 

Laze! (Dealul-), deal, jud. BacSQ, 
pi. Trotu^ul, de peteritoriul com. 
Bogdane^ti, care formeazi va- 
lea Varnifa. 

Lazure§ti, sub-divizie a satulul 
Poiana, com. cu acela^f nume, 
pi. Nicore?ti, jud. Tecuciu. 

Leadova, piriii, ce ud& com. 
Spine^ti, plasa Vrancea, jud. 
Putna, ?i se varsa in Zabala, de 
a stinga el. 

Leahul, lac, format din piriul 
Neaunul $i din izvoarele luT pro- 
prit, jud. Boto^ani, situat in par- 
tea de E. a com. Feredieni, pi. 
Copula. Are o suprafa^ de 74 
hect. ComunicS cu iazul Nacul 
prin piriul Nacul, $i se scurge 
in Miletin, prin piriul Leahul. 
E bogat in pe$te $i stuh. 

Leahul, piriii , incepator de pe 
mo$ia Zvori$tea, comuna Zvo- 
ri^tea, plasa Berhometele, ju- 
defiil Dorohoiu, de la ripa Pir- 
litura, din p&durea de linga sa- 



tul Buda; se vars& in riul Si- 
retul. 

Leamna sau Cerul, tnoste a 
statului, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Mijloc, com. BucovS^ul, arendatS 
cu 3700 lei anual. 

Leamna, rin, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s. Izvore$te din dealul 
Guardini^a-Radovan, trece pe la 
Bucov&t $i se varsa pe dreapta 
riuluT Jiul, pi. Jiul de-MijIoc, in 
fa^a ora^ulul Craiova. 

Leamna-de-Jos,^/,jud.Dolj,pl. 
Jiul de-Mijloc, com. Bucov^ul, 
cu 341 suflete: 158 barbaflf ?i 
183 femel. Locuesc in 90 case 
$i 2 bordee. Copiif din sat ur- 
meaza la $coala mixta din satul 
BucovS^ul, ce este la 2 kil. de- 
p&rtare. 

Leamna-de-Jos, pndure a sta- 
tuluT, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, 
com. Bucov&tul. Impreuni cu Bu- 
covi^ul $i Leamna-d.-s., are 7000 
hect. Este amenajata\ Esen^e: 
cert, stejari $i girni^e. 

Leamna-de-§us, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Buco- 
va>l. 

Leamna-de-Sus, psdure a sta. 
tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, 
com. Bucova^ul. Impreunacu cea 
din Leainna-d. j., 51 cea din Bu- 
cova^, are o intindere de 7000 
hect. Este amenajata\ Esen^e : 
ceri, stejari §i girni^e. 

Leani-Patac, piriias, jud. Ba- 
c^u, pi. Trotu?ul, com. MSnas- 
tirea-Ca?inul, de pe grants, care 
se scurge d'a stinga Ca^inulul. 

Leaota, munte, intre jud. Dim- 
bovi^a $i jude^ul Muscel. Acest 
munte inclini spre RucSruI, din 
jud. Muscel $i spre riul Ialomi^a, 



Digitized by 



Google 



LEAOTUL 



H9 



LEFE?TI 



din jud. Dimbovtya. Predomina 
mal pe to$I mun$il din apropiere. 

Leaotul sau Iazul-Moruzzi, 
canal, jud. Prahova, ce se des- 
parte de riul Prahova, dela coin. 
Nedelea, pi. Filipe$ti; intra in 
pi. Tirg$orul, pe la cat. Tig&- 
nia, trece prin centrul acestul 
catun, la V. de penitenciarul 
Tirg$orul $i de manSstirea Tirg- 
$orul; face mal multe zigzagurlla 
V. §i E., intrS pe teritoriul com. 
Tirg^orul - Vechiu ; trece spre 
E. de aceasta comuna, la V. de 
Negoe$ti $i Pope^ti ; intra in 
pi. Crivina, trece pe la com. 
Brazi, Bate^ti, Pucheni-Marl $i 
Petro^ani, $i, intrind in plasa 
Cimpul, se varsa iara^T in riul 
Prahova, intre comunele Buda- 
Palanca $i Olari. 

Leb&da, deal, de natura pie- 
troasa, in partea de E. a com. 
Slobozia - Sec&tura, pi. Copula, 
jud. Boto§ani. 

Leb&doiul, lac, la E. com. Stan- 
cu{a, jud. BrSila, aproape de 
Dunarea-Vechle. Comunica la S. 
cu lacul Zatna $i la N. cu far- 
muroiul, prin privalul Vidroiul. 

Leb&dul, lac, in padurea satulul 
Cirjoaia, com. Baiceni, pi. Bah- 
luiul, jud. Ia?i. 

Lebedea, ctltun, situat intre sa- 
tele Oglinzi $i Brusturi, din jud. 
Suceava $i com. Rauce$ti, pi. de 
Sus-Mijlocul, jud. Neamju; are 
vr'o 8 case, cu 28 locuitorl, 
{iganl lingurari. 

Se mat nurae^te $i Lingurari. 

Lebedea, deal, jud. Suceava, co- 
muna Dragane^ti, parte acope- 
rit de padurl, parte de tufari?, 
poiene $i tufi§. 

Lebediul, lac, in lunca dintre 



cat. Podul-Pitarulul §i Cucuefi, 
pi. Dirabovifa, jud. Ilfov ; con- 
fine mult pe$te. 

Leca, com. rur., pi. Siretul-d.-j., 
jud. Bacati, situata in valea pi- 
riulul Racataul. Este alcatuita 
din 7 catune: Ungureni sau 
Leca, re$edin{a, Bibire^ti, To- 
ciloasa, Slobozia, Zlatari, Var- 
nifa ?i Bota. 

In vremurl, Ziatari-Raze$i de 
aci faceau parte din jud. Te- 
cuciu, ocolul Polocinulul. 

Catunul Tociloasa se chiema 
mat inainte Doro^anul; iar cat. 
Varntya este de curind alipit. 

Aceasta comuna a purtat nu- 
mele de Bibire$ti pana la 1887 
cind, dupa moartea luf G. Leca, 
$i-a schimbat numele in Leca. 

Teritoriul comunei se margi- 
ned la E. cu comunele Obir^ia 
$i Mara^ti (pi. Bistrtya-d.-s.), la 
V. $i N. cu com. Bote^ti $i la 
S. cu comunele Mile$ii $i Pa- 
rincea. O scalda pirial Racataul, 
^ care, pe la V. comuneT, se in- 
carca cu ptriia^ele Recea ?i Var- 
ni{a pe dreapta $i cu piriia^ul 
Ungureni, marit de Bala?ul, pe 
stinga. 

Are o populafiu.ie de 432 
familil, sau 1823 suflete : 1761 
RominI, 27 Izraeli{r, 31 Un- 
gurl, 3 Italicnl $i 1 Bulgar; 
1489 agricultorl, 5 meseria?!, 2 
industrial, 7 comercianp, 8 pro- 
fesiunT libere, 30 muncitorl $i 
40 servitorl. $tiu carte 139 bftr- 
bajl $i 29 femeT. Contribuabill 
sunt 324. 

Are o $coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1889 in satul Un- 
gureni, intre^inuta de stat $i 
frecuentata de 25 copil; 2 bi- 
sericl, una in Bibire$ti $i aita in 
Ungureni, deservite de 1 preot 
$i 3 cintare^i. 

Sunt 4 circiumT. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 166 locuitorl, 



carora li s'aii dat §i 40 prajinl 
pamint in farina. 

Budgetul comunei e la veniturl 
de lei 3316, banl 50 ?i la chel- 
tuell de lei 191 1, banl 84. 

Intinderea totals a teritoriului 
comunei este de 3873 hect. 

Proprietar mare este Ion G. 
Leca, cu o mo$ie de 2857 hect., 
dind un venit anual de 40000 
lei. Restul pamintulul este im- 
pact intre vechil raze^I $i fo?tiI 
claca§I. Padurile ocupa 800 hect. 
In comuna sunt 2 morl. 

Vite sunt: 118 cal, 1007 vite 
marl cornute, 313 porcl, 12 ca- 
pre $i 438 ol. Stupi cu albine 
sunt 87. 

Comuna este strabatuta pe de 
o parte de calea vecinala Leca- 
Parincea-Nane$ti-Pince$ti; iar pe 
de alta de calea judefeana Va- 
lea-Racataul-Bote?ti, care trece 
prin satul Bibire?ti. 

Distantele: la Bacao, capitala 
districtulul, 22 kil. ; la com. Pa- 
rincea, re$edin$a pla§el, 5 kil.; 
la com. Bote?ti, 7 kil.; la com. 
Mile?ti, 8 kil. ; la com. Obir$ia, 
20 kil. ; la com. Mara^ti, 16 kil. 

Leca. VezI Ungureni, sat, jud. 
Bacau. 

Lecani, tnahala. VezI Falciul, 
comuna, jud. Faiciulul. 

Leceni, sat, in jud. Mehedlnfi, 
pi. Dumbrava, com. rur. Bai- 
fafi-d.-j.; actualminte poarta nu- 
mele de Ursoaia. 

Lee^ti, sat, in jud. R Sarat, pi. 
Marginea-d.-s., com. Slobozia, 
a$ezat in partea de V. a co- 
muneT, pe malul sting al pi- 
riulul Izba§a. 

Lefe§ti, catun, pendinte de com. 
Talpa-Ograzile, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla$ca, proprietate manas- 
tireasca. 



Digitized by 



Google 



LEFTER 



150 



LEHNE?TI-MAGH1STAN 



Lefter, sat, in jud. Ialomtya, pi. 
Borcea, pendinte de com. Rasa, 
situat spre N. - V. de satul 
de re$edin{a. MaT poart& nu- 
mirea ?i de Piscul-Peri?eani. In 
1887 se g&seau aci numai 9 
familil rominl. 

Lefteriul, suburbie, in Foc§ani, 
capitala jud. Putna. 

Leghiul, piriu, in jud. Neamfu, 
com. Vinatori-Neamfu, pi. de- 
Sus-Mijlocul ; izvore^te din rami- 
ficafia despre S.-E. a muntelui 
Procovul; strabate ?oseaua Vi- 
n£tori-Pipirig, intre kil. 13 — 14 
?i se varsape stinga pir. Ozana. 

Lehacea, sat, ftcind parte din 
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. Situat pe ambele 
latuii ale v&il cu acela§i nume. 
AicT este re§edin^acom., la 6 kil. 
spre S. de Podul-Turculul. 

Are o populate de 127 fa- 
milil, sau 431 suflete. 

Copiif merg la ?coaladinBa- 
lane§ti. 

Are o biserica, cu hramul Sfin- 
{il Voevozl, deservita de un 
preot $i 2 cintarep. Este facuta 
de birne in 1806, cu spesele 
ob?tie! satulul. S'a reparat la 
1848 $i 1 89 1. Se intre^ine de 
locuitorl. 

Teritoriul satulul este de 244 
hect. 

Locuitoril sunt vechl raze$i. 

Lehacea, vale cu pirtU, jud Te- 
cuciu, strabate satul cu acela^I 
nume, de la E. la V., ?i se varsa 
pe stinga BerheciuluT, la V. de 
satul Lehacea. 

Lehliul, com, rur., in jud. Ialo- 
mija, plasa Cimpulul, situata 
in partea cea mai de S. a pla$el, 
in apropiere de pi. Borca. 

Teritcriul, comunef are o su- 
prafa^a de 6320 hect, din cari 



200 hect. p&dure $i coprinde 
doua mo$if: Sapunari sau O- 
daia-PotropopuluT, cu 3500 hect. 
este proprietate a statulut ; in- 
ainte de secularizare depindea 
de manastirea Radu-VodS din 
Bucure?ti ; $i a fost arendata 
pe periodul 1883 — 93 cu 27650 
let: Lehliul, CU4300 hect., pro- 
prietate particular^. 

Dupe legca rurala din 1864, 
sunt improprietariflf pe mo$ie 
147 locuitorl; in 1878 s'au mat 
improprietarit 17 locuitorl, ne- 
improprietariti mai sunt 139. 

Teritoriul coraunel este braz- 
dat de valea Sapunari, pe mar- 
ginea de E. a satului Lehliul 
$i pe care este lacul, ce poarta 
numele satulul. 

Se compune din satele: Le- 
hliul ?i Sapunari, cu re$edin$a 
primariel $i a judecatorieT co- 
munale in Lehliul. 

Populafiunea comuneT este de 
668 familil, sau 2100 suflete: 
1058 barbap$i 1042 femel; 2045 
Romini, 30 Grecl, 10 Bulgarl 
^i 15 Unguri; 697 agricultori, 
15 meseria?!, 28 comercianfT, 
10 cu profesiunl libere, 20 mun- 
citori $i 65 servitorl. Stiu carte 
171 persoane. 

Are: 3 ?colI, una de baeji, 
una de fete §i o $coala mixta; 
2 biserict, cu 3 preoflf §i 4 dascall. 

Vite: 900 cai, 809 bol, 3100 
01, 30 capre, 105 bivoll, 4asinl 
?i 575 porci. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 8949 lei anual. 

Pe partea de S. a teritoriu- 
lul comunei trece calea ferata 
Bucure$ti-Fete$ti, avind stasia 
Lehliul. 

Lehliul, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpulul, com. cu acela?! nume, 
situat pe partea de V. a vaiT 
Sapunari ?i a laculul Lehliul. 

Aici este re?edin{a primariei 
$i a judecatorieT comunale. 



Are o populate de 193 fa- 
milil rominlf; o $coala de b^efl 
?i una de fete; o biseric&, de- 
servita de dol preo^T §i dol da- 
scallf. 

Aid este o mare fabrica" de 
mScinat. 

In sat se fine un tirg s&pt&- 
minal, Dumineca. 

Vite sunt : 500 caT, 500 bol 
1800 of, 20 capre, 40 bivoll, 
4 asini §i 470 porci. 

Lehliul, stafie de dr.-d.-f. pe linia 
Bucure$ti-Ciulni{a, pusa in cir- 
culate la 17 Noembrie 1886. 
Este situata la S kil. spre S.-E. 
de satul Lehliul, jud. Ialomifa, 
pi. Cimpul, intre stabile Saru- 
le$ti (16 kil.) $i Dilga (14 kil.). 
Ling& aceasta stafie este o p&- 
dure de stejar, cu numele Leh- 
liul. InalVmiea d'asupra nivelului 
marii de 47 m 37- 

Venitul pe 1896 : 352435 
lei, 90 banl. 

Lehliul, laCy in jud. Ialomtya, pi. 
Cimpulul, pe valea Sapunari $i 
linga satul Lehliul. 

Lehliul, pltdure, in jud. Ialoinija, 
pi. Cimpulul, com. Lehliul; are 
o suprafa^a de 200 hect., popu- 
late cu stejarl. 

Lehne§ti - Maghistan, sat, in 
partea de S.-E. a com. Movila- 
Rupta, pi. §tefane$ti, jud. Bo- 
to?ani, pe ^rmul drept al Pru- 
tului, cu o suprafata de 687 
hect., ?i o populate de 90 fa- 
milil, sau 412 suflete, din cari 
94 contribuabili. 

Locuitoril sunt improprieta- 
rip la 1864. 

Are : 1 biserica, cu 1 preot 
?i 2 cintare^i; 1 moara de apa 
pe Prut ; 1 cariera dc var. 

Vite sunt: 40 cai, 240 01 ^i 
47 porci. 

Sunt 40 stupi cu albine. 



Digitized by LiOOQ IC 



LEHNE$TI-RAZE?I 



101 



LE1CULE$TI 



Lehne§ti-Raze$i, sat, pe {annul 
PrutuluI,com.Movila Rupta,jud. 
Boto$ani, pe mo$ia raza?easca; 
formeaza o continuare cu satul 
Lehne$ti-Maghistan, in parteasa 
de N„ iar in partea de S. se 
prelunge$te Lehne$ti-Ri$ca. 

Satul Lehne$ti-Raze$i e foarte 
vechiQ $i numele sati l'a impru- 
mutat §i celor 1'alte sate, Lehne- 
$ti-Ri$ca $i Lehne^ti-Maghistan. 

Suprafafa mo^iel e de 558 
hect. Are o populate de 48 
familil, sail 218 suflete, din carl 
70 contribuabill. Pe mo$ie se 
afla cite va vil ale locuitorilor 
raza$I in intindere de 8 hect. 

Are o §coal£, condusa de I 
invajator, platit de jude{ $i fre- 
cuentata de 48 copil. 

Vite: 160 vite marlcornute 
30 cal, 220 of, $i 37 porcl. Sunt 
45 stupT. 

Lehne§ti-RI§ca, sat, in margi- 
nea de S. E. a com. Movila- 
Rupta, jud. Boto$ani, situat pe 
t&rmul Prutulul $i formind o 
continuare cu satele Lehne^ti- 
Maghistan §i Lehne$ti-Raza§i. 
Mo§ia a fost proprietate a sta- 
tulul, asta-zl e instrainata. Are o 
suprafafa de 529 hect. $i o po- 
pulate de 75 familif, sau 316 
suflete. 

Vite: 204 vite cornute, 64 
caT, 300 01 $i 50 mascurl. 

Are o mica rachita la Prut 
$i 2 mori de ap3. 

Lehni^a, vale, in jud. Ilfov, intre 
cat. Gruiul $i Hanul-Mihaiu-Vi- 
teazul. Este acoperita cu se- 
manaturf. Se plerde intre riul 
Dimbovi{a $i riul Arge$ul. 

Leica, vechiU picket ', cu No. 69, 
catre Moldova, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., com. Maluri ; 
azl e locuint& izolata. 

Leica, baltd, in jud. R.-Sarat, pi. 



Marginea-d.-j., com. Hingule§ti 
$i Maluri ?i jud. Putna, pi. Bi- 
lie$ti, com. Calieni ; este for- 
mats de piriul Leica ; are o in- 
tindere de 100 pogoane ; con- 
fine §tiuc&, crap, caracuda, lin, 
somn, racl, biban $i scoici, care 
se vind $i se consuma in co- 
mune ?i in localitajile vecine. 

Leica, ptrtU, ce se formeaza din 
vine ?i plot, pe teritoriul com. 
Hingule^ti, jud. R.-Sarat, pi. 
Marginea; trece prin catunul 
Hing ile^ti, unde formeaz? balta 
Leica, apot prin comuna Maluri ; 
lese din acest judef $i merge 
de se varsa in riul Putna, linga 
comuna Maluri, jud. Putna. 

Leice^ti (Pacioiul), com. rur. 
jud. Muscel, plaiul Nuc^oara, la 
S.-V. de Cimpulung §i la 29 kil. 
de acest ora$. Se compune din 
4 catune: Leice$ti, Corbul, La- 
pu^ani §i Priseaca $i se margi- 
ne$te: la N., cu comuna Rete- 
voe$ti ; la S., cu comuna Co- 
$e$ti ; la E., cu comuna Vlade^ti 
$i Gole^ti ?i la V., cu judeful 
Arge$. 

Are o populate de 253 fa- 
milif, sau 979 suflete, din carl 
168 contribuabilf; locuesc in 220 
case. 

Are 2 bisericl (in catunul Lei- 
ce§ti ?i Lapu^ani); o $coalaru- 
rala mixta. 

Locuitorii, pe lingi agriculture 
se ocupa cu rotaria $i olaria. 

Vite sunt: 398 bol §i vacl, 317 
porcl, 259 cap re, 108 cal $i Tepe, 
162 ol. 

In jurul comunel sunt gr&dini 
cu prunl ?i atyl poml, pufina 
cimpie cu finefe $i cereale ?i 
dealurl cu p&durl, compuse din 
stejar,fag, anin, mesteac&n, plop 
$i alun. 

Riul Doamna uda aceasta co- 
muna dela N. spre S. ; pe el 
se afla, in cercul comunel, o 



moara $i un herastrau cu 2 
pinze. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1367 lef ?i la cheltueli 
de 1324 lei. 

Locuitorii aQ pamint, parte 
prin mo^teniredela paring, parte 
s'au improprietarit pe mobile 
d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan 
?i pe mo$ia statulul Corbul-Pa- 
dure^. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a aproximativa de 1375 
hect, din carl 375 hect. aratura 
§i fine^e, iar 1000 hect. padure 
cu izlaz. 

Leice§ti, sat t facind parte din co- 
muna rurala cu acela§I nume, 
jud. Muscel. Este situat intre 
dealul numit Muchea-Satulul $i 
^armul sting al riulul Doamna. 

Aci este re^edin^a comuneT. 
Are o populate de 637 lo- 
cuitorl. 

Biserica din Leice?ti, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 dascal, s'a 
zidit la anul 1868, cu ajutorul 
d-nilor: I. C. Paltineanu, Pr. Nico- 
lae, Stoica Popescu. 

$coala, care dateaza din anul 
1869, se frecuenta regulat de 
22 elevl. Cu intrefinerea el statul 
cheltue^te anual 1296 lei. 

Locuitorii satulul au pamint, 
parte din mo^tenire, parte s'au 
improprietarit pe mo$ia d-lui I. 
C. Paltineanu. 

Pe riul Doamna, in dreptul sa- 
tulul e o moara. Dela E. spre 
V. este strabatut de 4 vilcele 
carl se varsa in riul Doamna 
pe {annul sting. 

Leicule$ti ( Stupina - Barbu), 

cdtun, al comunel Tisaul, jud. 
Buzati, cu 25olocuitorI §i 57 case. 

Leicule^ti, mo§ie> in jud. Buzaa, 
catunul Tis3ul, com. Leicule?ti, 
proprietate a mo^nenilor Lei- 
cule^ti; are 180 hect., din carl 



Digitized by 



Google 



LE1NE$TI 



152 



LELOITA 



23 arabile, 15 HvezT, restul pa- 
dure, cring $i rip! goale. 

Leine§ti, cimpie, numita $i Cim- 
pia-Leine$tilor, in com rur. Pru- 
ni$orul, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- 
hedinji. 

Lela, trup de sat, in jud. Neanifu, 
pi. de-Sus-Mijlocul, com. Uscafi. 

Leleasca, sat, face parte din 
com. rur. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Oit. Areopopulatfune 
de 450 locuitorl. Cade in partea 
de E. a comunei. Are o biserica, 
zidita la anul 1870; o ?coala. 

Leleasca, deal, brazdeaza com. 
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud- 
Olt, de la N. la S. ?i are o 
lungime de 4 kil. Pe o parte 
din acest deal se cultiva griu 
$i porumb, iar parte este acope- 
rita cu padure. 

Leleasca, vale, uda partea de 
E. a com. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. In ea se varsa 
vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cup- 
torul-Mic ?i Frasinul. Aceasta 
vale, impreunindu se cu valea 
Cerbul, la hotarul com. Ote$ti- 
d.-s., pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 
formeaza girla Cungrea-Mica. 

Lelei (Girla-), girla, cu apa 
formata de apa Jijiei, pe §esul 
Jijiel, com. Bohotinul, pi. Podo 
leni, jud. Falciu. 

Lele$ti, com. rur., jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan, spre N. de com. Slo- 
bozia §i la 1 1 kil. de T.-Jiul, 
capitala districtulul. Se compune 
din catunele: Lele^ti, Frate^ti- 
d.-s. $i Frate$ti-d.-j. 

E situata pe o mica culme, 
avind o suprafafa de 532 hect., 
din carl: 360 hect. arabile, 42 
hect. padure, 121 hect. flnefe 
$i livezl cu prunT. 



Are o populate de 466 fa- 
milil, sau 1350 suflete, din can 
428 contribuabill. 

Are : o $coala, frecuentata de 
52 elevl; 4biserici, cu 2 preo$I 
$i 4 cintare{I; 6 morl; 1 joa- 
gar; 85 fintinl. 

Locuitoril, pe linga agricultura 
se ocupa $i cu lemnaria, iar 
cei din catunul Lele$ti lucreaza 
mult cojocaria. 

El poseda: 160 pluguri, 65 
care cu bol, 7 car^e cu cal ; 
404 vite marl cornute, 700 01, 
103 capre, 40 cat $i 1 86 rimatorl. 

Venitul comunei este de lei 
1 190, iar cheltuelile sunt de lei 
1 184, ban! 92. 

Comuna este udata, de Piriul- 
Satulul, care trece prin catunul 
Lele^ti $i de riul $u$i{a-Seaca 
care il uda hotarul in partea 
de V. 

E pusa in comunicafie la N. 
cu comuna Dobri^a, iar la S., 
cu comuna Slobozia prin Urse^ei. 

Lele§ti, cdtun de re$edin{a al co- 
munei cu acela?! nume, plaiul 
Vulcanul, jud. Gorj. E situat 
pe o mica culme, pe o intin- 
dere de 192 hect., din carl: 
118 hect. arabile, 42 hect. pa 
dure, 28 hect. fine^e ?i prunl 
$i 4 hect. vie. 

Are o populate de 320 fa- 
milii, sau 680 suflete ; 1 ?coala, 
frecuentata de 52 elevi; 2 bise- 
ricl, 1 de lemn facuta la 1847 
$i alta de zid, facuta la 1875, 
cu 2 preop $i 4 cintaefl. 

Locuitoril poseda: 55 plu- 
gurl, 25 care cu boi, 3 caru^e 
cu cal; 146 vite marl cornute, 
240 ol, 35 capre, 14 cat §i 62 
porcl. 

In catun se ma! afla : 2 morl, 
1 joagar pe apa Piriul-Satulul, 
57 fintinl. 

Lele§ti. VezI Lale?ti, trup de 
mo$ie, jud. Neamju. 



Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Le- 
le§ti, situat in partea de E. 

Lelia, sursd de apa minerald, in 
jud. Vilcea, Valea-Tisel, basinur 
Olane^tilor, in care predomina 
ca substance fixe : lodur de 
magneziu ?i de sodiu, (con- 
centrate 0,050), bromur de so- 
diu §i de magnesiu, bicarbo- 
nat de calce 51 de magneziu, 
hiposulfit de soda (slab), sul- 
fat de calce ?i de magneziu, 
aluminiu oxid $i siliciu. 

Aceasta sursa da in 24 ore 
pana la 2500 vedre. 

Mai toate sursele minerale de 
la Olane$ti con^in iodure, insa 
cea mal principals este sursa 
Lelia, cacl confine cantita^I con- 
centrate de iodur de sodiu §i 
de magneziii. 

Leloaia, sat, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Comane$ti, si- 
tuat pe malul drept al Trotu- 
?ulul, la 2 kil. 380 m. desatul 
Comane^ti. Are o populate de 
190 familil, sau 682 suflete; o 
biserica, cladita de locuitorl pe 
la 1750, reparata mal in urma 
$i acum deservita de 1 preot 
$i 1 cintaref; 9 circiuml. 

Vite : 33 cal, 605 vite marl 
cornute, 173 porcl ?i 84 capre. 

Pe teritoriul comunei se afla 
2 morl ?i 5 herestrae de apa. 

Leloaia, virf de munte, jude^ul 
Bacau, pi. Muntelul, com. Co- 
mane?ti, de pe teritoriul satulul 
Leloaia. 

Leloaia, piriii, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Comane^ti, care 
izvore^te din Fundul-Leloi^el ?i 
?i se varsa in Trotu$, pe ma- 
lul sati drept, la V. de satul 
Leloaia, dupa ce face hotarul 
mo^iel Comane$ti, la N. 

Leloi^a, virf de munte, jud. Ba- 



Digitized by 



Google 



LEMNARIJA 



153 



LEORDA 



c&u, pi. Muntelul, com. Coma- 
ne$ti, din $ira Lapo^ului. 

Lemnari^a, prival, jud. Braila, 
com. Berte$ti-d.-s., intre canalu- 
rile Munu^oaia $i Vilciul; une^te 
privalul Balcul cu Vijiiala. 

Lencule§ti, sat, jud. Arge$ul, 
pi. Pite$ti, facind parte din com. 
rur. Gala$e$ti. 

Lentea, piriU, izvore^te din ju- 
deful Dimbovtya, §i servc^te de 
hotar intre comuna Birze?ti, 
pi. Argeselul, jud. Muscel?i com. 
Bofe$ti, din jud. Dimbovi^a. 
In el se varsa piriul Uliul, §i 
valcelele Radacina-Mica, Rada- 
cina-Mare ?i Catrina. 

Lentul, movild, jud. Br£'Ia, nu- 
mita §i Hotarul-^utuluT, pe ve- 
chiul drum Braila -$u{e$ti, la 9 
kil. spre E. de satul $u{e$ti; 
serva de hotar intre com. Dom- 
ni{a ?i com. Su$e$ti. 

Leonte (Plrlul-lui-), pirin, jud. 
Suceava; izvore^te din Bitca- 
f ibilicului $i se varsa in Bis- 
trija (2 kil.). 

Leonte (Seciul-lul-), loc izolat, 
in jud. Buz^u, com. Goide?ti, 
cit. Poeana-cu-Rugl, pe malul 
sting al riulul Bisca-Mare, in 
poalele muntelul Cursele, intre 
Lespezi ?i izvorul Gura-Milel. 
Pe aci e drumul la muntele Pen- 
teleul. Are o frumoasa pozifie. 

Leontine§ti, com. rur., judeful 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., a^ezata 
in valea Tazlaulul-Sarat $1 pe 
podi^ele dealurilor. Este alc&- 
tuita din 4 cStune : Leontine$ti, 
primarie, §esurile, Poarta sau 
Poarta-Leontine$ti $i Dianca sau 
Dealul-Dianca. 

Mai inainte (1873) era com. 
pus& numal din 2 c&tune : Le 

olj;t. Mara* JJictionar (reograftc. Vol. IV. 



ontine§ti $i $esurile. Aceasta 
din urma are o biserica foarte 
vechie. Inscripfia slavona dupa 
o piatra mormintala de aci, tra- 
dusa, suni ast-fel: 

c Aceasta piatra o facu si ?nfrumusc(a 
Kncaghina Tofana panulul, sau Euthimic 
fost marc Caminariu. A reposat 1n zilele 
Euseviosului Domnitor Ion Antonin Voc- 
vod in anul 7183 Sept. 5 (1675)*. 

Populafiunea com. e de 237 
farailil, saQ 805 suflete: 783 
RominI, I Bulgar, 5 Ungurl $i 16 
Izraeli^I; 90 agricultorl, 9 me- 
serial, 6 comercian{I, 19 pro- 
fesiunl libere, 50 muncitorl $i 
10 servitorl. Locuesc in 229 
case. $titi carte 75 persoane. 
Sunt 186 contrib. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de aproape 1000 hec- 
tare. Padurile (Podurile, Schitul- 
Vechiu, Raze§i de Leontine^ti) 
ocupa o suprafafa de 360 hect. 

Are o ?coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1886, in satul Le- 
ontine$ti,frecuentatade35 copil; 
3 bisericl, cite una in satele Le- 
ontine^ti, $esurile ?i Dealul-Di- 
anca, deservite de 3 preoflf $i 
6 cintare{I. 

Se mirgine?te la N. cu com. 
Solon^ul, la E. cu com. Ar- 
deoani, la S. cu com. Bucse^ti 
§i la V. cu com. MSgtre?ti. 

Dealurile care br&zdeaz& co- 
muna sunt: Leontine^ti $i Di- 
anca, din care izvore?te piriia$ul 
cu acela$T nume, care se scurge 
in Tazl&ul-S&rat, pe dreapta. 

Vite sunt: 66 cal, 496 vite 
marl cornute, 172 porcl, 27 ca- 
pre §i 328 ol. 

Stupi de albine sunt 60. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de lei 6213, ban! 32 $i la 
cheltuelT de lei 3726, banT 41. 

Teritoriul comunel este str&- 
batut de $oseaua nationals Ba- 
c&u-Moine$ti ?i de c3I vecinale 
spre comunele vecine. 

Distance : la BacSu, capitala 



districtulul, 42 kil. ; la com. Moi- 
ne^ti, 8 kil. ; la com. Ardeoani, 
5 kil. ; la com. Mftgire^ti, 5 kil. ; 
la com. Buc$e§ti, 3 kil.; la com. 
Solon^ul, 10 kil. ?i la com. Scor- 
^eni, re?edin^a pl5$eT, 14 kil. 

Leontine^ti, sat, jud. Bac&u, pi. 
TazUul-d.-s. $i re^edin^a com. 
cu acela^I nume, situat pe un 
podi§ format de dealul cu ace- 
la^I nume. Are o populate de 
121 familiT, sau 473 suflete; 

$coal& mixta, frecuentata de 
16 copiT; o biserica, cladita in 
1840 de locuitorl, cu ajutorul 
preotulu! Constantin Scor^eanu, 
deservita de I preot ?i 2 cin- 
tareti; 2 circiumi. 

Vite sunt: 18 cal, 250 vite 
mart cornute $i 45 porcl. 

Leontine§ti, deal, jud. Bacati,pl. 
Tazlaul-d.-s., com. Leontine?ti, 
facind parte din §ira dealurilor 
ce despart riul Tazlaul-Mare de 
riul Trotu^ul. 

Leorda, com. rur. §i sat, jud. Me- 
hedinfi, pi. Vailor, la 49 kil. de 
ora^ulT.-Severin. Satul formeaza 
com. singur. Are o populate de 
600 locuitorl, din carl 84 con- 
tribuabill; locuesc in 128 case. 
Are o biserica, cu 1 preot $i 

1 cintare^ ; o ^coala, deschisa in 
1892, condusa de 1 inva^ator, 
frecuentata de 40 elevl. 

Locuitorilposeda: i6plugurT, 
26 care cu bol, 5 carufe cu cal; 
26 stupi. 

Aceasta comuna se leaga cu 
$oseaua jude^eana Turnul-Seve- 
rin-Tirgul-JiuluT printr'o ?osea 
comunala. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 98 1 let ; iar la cheltuelT, de 
552 lei. 

Vite : 200 vite marl cornute, 
19 cal ?i 2iorimatorT. 

Leorda, sat, jud. Bacau, pi. Mun- 

20 



Digitized by LiOOQ IC 



LEORDA 



lot 



LEOSTl 



teluf, com. Vasie^ti, situat pe 
dealul cu acela$T nume, d'astinga 
Trotu$ului, la I kil. de satul 
Vaste^ti (scoala). Are o popu- 
late de 105 familil, sau 492 
suflete ; o biserica, ziditS de 
locuitorl la 1807, cu I preot 
.si 1 cintaref ; 3 circiumT. 

Vite sunt: 13 cai, 253 vite 
cornute, 43 pore! ?i 56 capre. 

Leorda, sat, in centrul comunel 
Costine?ti, pi. Tirgul, jud. Boto- 
$ani, pe valea Leorda §i piriul 
Bucecea, cu o suprafa^a de 1697 
hect., $i o populate de 178 fa- 
milil, sau 503 suflete, din carT 
192 contribuabilT. Locuitorii 
sunt Romini', ventyT, se zice, din 
Austro-Ungaria, $i se numeau 
Leordeni, de unde a ramas ?i 
numele satulul. 

Aid e re?edin{a primariei. Are 
2 bisericf, cu 1 preot ?i 2 cin- 
tSrep; o ?coala mixta, condusa 
de 1 Inva^ator platit de Stat $i 
frecuentata de 45 baep ?i 27 
fete. 

Vite: 490 vite cornute, 70 
ca!, 1838 ol, 23 capre, 14 bi- 
voll ?i 220 porcl. 

In partea de E. a satulu! se 
afla o static a cael ferate Bo- 
to$ani-Dorohoiu. Are 5 morl de 
apa pe piriul Bucecea. 

In com. se afla 5 circiume, 
8 comercianp $i 18 meseria?T. 

Leorda, stafie de dr.-d.-f„ jud. 
Boto?ani, pi. Tirgul, cat. Cos- 
tine^ti, pe linia Vere$tt-Boto- 
§ani, pusa in circulate la 1 
Noembrie, 1871. Se afla intre 
stabile Bucecea (9 kil.) $i Bo- 
to^ani (15 kil.). Inatyimea d'asu- 
pra nivelulul maril de I46 m ,33. 
Venitul acestef stafil pe 1896 
a fost de 38284 lei, 81 bani. 

Leorda, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. B£rsane?ti, care 
formeazS valea Horoza. 



Leorda, deal, jud. Bac&u, plasa 
MunteluT, la V. com. Vasie?ti, 
cu urme de intariturT. 

Leorda, piriii, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, com. Vasie^ti, care 
iese de sub dealul cu acela?! 
nume, de la localitatea numita 
Panteliraon §i se varsa in piriul 
Urmini^ul. 

Leordel (Valea-), vale, prin care 
curge piriul Bucecea, in satul 
Leorda, com. Costine^ti, pi. Tir- 
gul, jud. Boto?ani. 

Leordeni, com. rur. $i stafie de 
cale ferata, jud. Muscel, pi. 
Podgoria. Vezt Leurdeni. 

Leorde^ul,/mX in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora?ul, com. Bude^ti, izvo- 
r5$te din dealul Cornijelor, uda 
partea V. a com., %\ se varsa 
in piriul Circeiul, lingS c&tunul 
Circeiul, al comunel Bude$ti. 

Leordi§ul,/)^^r<f,foioas5, supusa 
regimulul silvic, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul d.-s., com. Buc?e$ti, a 
raze?ilor din comun5. Are o in- 
tindere de aproape 75 hect. 

Leordi§ul, pirin, judeful Ba- 
cau, pi. Tazlail d.-s., com. Buc- 
$e?ti, care se varsa in piriul 
Cernul. 

Leordi§ului (Piriul-), piria, iz- 
vore?te din Radiu, com. TSta- 
ru$i, jud. Suceava. Purtind la in- 
ceput numele de Piriul-Racilor, 
trece in comuna Dragu?eni §i 
dupa un curs de 3 kil. 600 m. 
se intoarce din nou in com. Ta- 
t5ru?i, luind numele de Leordi- 
?ul $i CSpriana $i se varsa in 
piriul MStioafe. Are de tribu- 
tari: Mangal&ria $i Oi$a. 

Leo^ti, sat, in partea de S. a 
comunel Rusca, pi. Prutul, jud. 



Falciu, situat pe valea piriulul 
Nem^eni, pe o suprafa$£ cam 
de 80 hect. 51 cu o populate 
de 55 familil, sau 243 suflete, 
din carl 54 contribuabilT. Lo- 
cuitorii sunt vechl raze?I. Nu- 
mirea satulu! vine de la ve- 
chi-.il proprietar Leoa, care a 
cump&rat de la Nastea, nepoata 
lut Mih. Buza $i de la Marina, 
fata Husulul, o bucat& de pa- 
mint pe Strata, partea ce este 
despre Elan, acest loc numin- 
du-se Leo^ti. (Uricul lui Ste- 
fan -eel -Mare din 1502). Are 

biserica facuta la 1640 de 
preotul Gavril Cre^u. In privinja 
fundSrel acestel bisericl se zice 
ca preotul Creju poscda 1 1 5 
stinjenl de mo§ie §i a avut 5*1 
trel fete: Solonia. Agripina $i 
Ioana, pe carl maritindu-le, li-a 
impar{it mo?ia. Preotul supra- 
ve^uind, dupa moartea fiicelor 
sale, cart n'au lasat copil, s'a 
retras in codru la distant de 

1 kil. de sat, spre N. $i a facut 
biserica cu hramul Sf. Dumitru, 
dindu -I numirea de schit, iar 
mo?ia a donat-o neamurilor : Ca- 
?escu, Buznescu $i Darascu, din 
carT se trSgeau so^il fiicelor lui, 
cu indatorire de a purta de 
grija schitulul. 

Pamintul se afla ?i astizl sta- 
pinit de urma^il acestor trel 
familii, iar actul de danie, scris 
in limba slavon^, se pastreaza 
de r3ze$I. 

Leo§ti, sat, in partea de S. a 
comunel Crasna, plasa Crasna, 
jud. Falciu, lipit de satul Cra$- 
na?eni, de care se desparte 
printr'un drum; situat pe coasta 
colinel Lohan -Crasna, intr'o vale 
deschis£ spre V., numita valea 
Leo?ti, pe o suprafa^ cam de 
2 1 29 hect. $i cu o populate de 
108 familil, sau 380 suflete, din 
carl 59 contribuabill. Are o bi- 
serica, facuta la 1807. Prin sat 



Digitized by 



Google 



LEOTA 



155 



LERESCU (HOTAKUL-) 



trece piriul Leo$ti. Locuitoril 
sunt rSze^I vechl. 

Leota, tnunte, plaiul Dimbovifa, 
jud. Muscel, spre E. de com. 
Rucarul§i Dragoslavele, $i injud. 
Dimbovija, situat la hotarul spre 
Transilvania. VezI Leaota. 

Leoteasca, piria, judejul Buzaa, 
incepe din lacul Stilpul, com. 
Stilpul §i din viroagele ce se 
formeaza in jurul $oselei, uda 
com. Cioranca $i se scurge in 
piriul Sarata sub numelede Apa- 
Pifigoiul, pu^in mal la N. de 
cit. Movila-Banulul, pe mo$ia 
Bughianca. 

Leote§ti, com. rur., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romanafi. Se 
compune din: Leote^ti (368 loc), 
unde e $i primaxia; Belgunul 
(248 loc), Mirila (238 loc.) $i 
Tei?ul(375 loc). E situate in Va- 
lea-OltefuluI, pe riurile Burluiul 
$i Genge, unde trece linia ferata 
$i $oseaua Slatina- Craiova, la 5 
kil. de Bal$ $i la 31 kil. de 
Caracal. 

Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelului mari! este de 160 m. 
Comuna vine in apropiere de 
Dealul-Sarulul $i mat e straba- 
tuta $i de ?oseaua despre malul 
sting al Oltefulul. 

Are o populate de 306 fa- 
miiil, saii 1228 suflete: 594 bar- 
bafl ?i 636 femel; 569 c£s£to- 
rtyi $i 659 necasatorifT. $tiu carte 
85 persoane. 

Sunt 236 contribuabili. 

Are : o ?coaia primary mixta, 
cu un investor, frecuentata de 
73 elevi; 2 bisericl, Sf. Dimitrie 
(1862) in Leote$ti $i Cuvioasa 
Paraschiva in Tei^ul (1882), de- 
servite de 2 preo{i $i 4 cinta- 
reflf; lostabilimente comerciale. 

Vite marl sunt 842, vite mici 
1313 §i rimatorl 317. 



lei la venituri $i de 4097 lei la 
cheltuell. 

Lep§a, cdtun, in jud. Putna, com. 
Tulnici, din pi. Vrancea. Pe teri- 
toriul acestul catun se afla mun- 
tele Bode?ti, la poalele carina 
se afla stratur* de sare. 

Are o popula{iune de 86 su- 
flete; locuesc in 13 case. 

In sat sunt fabric! de cheres- 
tele de calitate superioara $i 
mal ales a$a numifil dulapT de 
Lep§a. 

Lep$a, picket, la grantya Tran- 
silvaniel, jud. Putna. 

Lep$a-Mare, piria, pe teritoriul 
comunel Tulnici, jud. Putna. 
Izvore?te din Poiana-Vrancel, de 
sub Stini§oara, se intilne^te cu 
Lep^a Mica, care izvore$te de 
sub Piscul-Paltinulul §i vine la 
vale de se varsa in Putna, sub 
numele Macradiul. 

Lep$ei (Fundul-). Vezf Fundul- 
Lep?el, jud. Putna. 

Lep?ii (Piscul-), mtinte, al sa- 
tulul Tulnici, jud. Putna. 

Lep§ule{ul, piria, format pe te- 
riul com. Tulnici, jud. Putna. 
Izvore^te din Lacul- Vulturulul, 
de sub muntele Zboina-Neagra 
§i se varsa in Lep?a, la deal 
de schitul Lep$a. Se gase^te in 
el, la o adincime mica, pacura. 

Lera, cdtun, al com. Catina, jud. 
Buzati, cu 480 locuitorl ?i 123 
case. 

Lera, mope, jud. Buzau, comuna 
Catina, cat. Lera, proprietatea 
mo§nenilor Lcreni; are35ohect., 
din care 89 hect. padurea numita 
Manta $i Fundul-Leril. 



Budgetul comunel e de 41 16 , Lera, piriias, injud. Buzau, com. 



Catina, incepe de la muntele 
Virful-Mantelf $i se scurge in 
riul Bisca-ChiojduluT, in catunul 
Lera. 

Lereasca, mofie, in jud. Buzau, 
com. *Miajetul, cat. Valea-Lu- 
puluT, proprietate in mare parte 
a mo?nenilor Lupe?ti sau Le- 
reni, avind 580 hect., din care 
52 araturi, 1 00 padure, 50 fi- 
nea^a, 230 izlaz, 10 livezT ?i res- 
tul sterp. 

Lerel (Fundul-), pddure mo§- 
neneasca, pe mo$ia Lera, com. 
Catina, jud. Buzau. 

Lerel (Virful-), munte, in jud. 
Buzaa, com. Catina, cat. Lera, 
acoperit cu padure. 

Lereni, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., com. Buc?e$ti, situat 
pe costi$a dealulul Turluianul. 

Lereni, cdtun, injud. Teleorman, 
pi. Teleorman, com. Urlueni. 
Aci sunt stabiltyl o parte din 
mo^nenif din comuna Urlueni. 
Acest catun a fost sat mare $i 
populat, de oare-ce il gasim tre- 
cut in nomenclaturile din seco- 
lul trecut printre comunele in- 
semnate ale judefului, ftcind 
parte din pi. Cotmenel, judeful 
Teleorman. 

Lereni, mahala, 111 com. rur. $0- 
varna-d.-j., plaiul Clo^ani, jud. 
Mehedin^i. 

Lerescu (Hotarul - ), numire 
data sforilor de mosii, dinjud. 
Buzau, coprinse pe teritoriul ce 
incepe in com. Patariagi, din riul 
BuzSul, trece peste valea Balo- 
sinul $i urea in Virful-luT-Baian, 
se dirige spre E., pe slemnea 
Patirlagei, p3na in Virful-Man- 
te!, de unde se lasa pe Valea- 
Rea, pana da in riul Buzdul. 



Digitized by 



Google 



LERE?TI 



156 



LESPKZILE 



Proprietate mosneneasca Jn de- 
valmasie a mosnenilor din com. 
Patarlagi si Valea - Muscelulul. 
Are cam 1250 hect. araturl, fi- 
nea{a, livezl, izlaz si pad urea 
Balosinul. 

Leresti, com. rur., in jud. Mus- 
cel, plaiul Dimbovifa, la N. de 
Cimpulung, la 5 kil. de acest 
oras, situat pe $armul sting al 
riulul Tirgul. 

Se imparte in Leresti si Le- 
resti-d.-s., avind o populate de 
137 fam. sau 1284 suflete : 641 
barbaflf si 642 femei, din carl 
300 contrib. ; locuesc in 285 case. 

Are : o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintarej, zidita la 
anul i860 de locuitoril com.; 
o scoala, frecuentata de 3 1 copii. 

Vite sunt: 56 cat, 175 boT, 
280 vad, 160 porcl, 12600 ol. 

Se margineste la N. cu cul- 
mea-Carpa^ilor, pe care sunt mun- 
fil : Iezerul - Mic, Iezerul - Mare, 
Piscanul, Batrina, Plaiul-lui-Patru 
si Fricea ; la S., cu com. Voine- 
sti, Valea-Foil; la V., cu Bughea 
si la E., cu com. Namaesti, si 
mun^il Ruc£rulul, intre can sunt 
mun^ii : Papusa, Gradisteanu, 
Gaina^ul-Mare, Gainaful-MicPis- 
cul-CaluluI, Mosoroaele-MarT, Mo- 
soroaele-MicT, Dobriasul-Mic si 
Strimtul. 

InparteadeN.-V. suntmun^iT: 
Tartyoasa, Catunul, Nanul, Va- 
carea, Baratul, Portareasa, Za- 
noaga, Hujuba si Pojorita. Sunt 
acoperi^T cu paduri de fag, brad, 
mesteacan, etc. Pe fie-care din 
acestf munflf se gasesc stine, 
unde se fabrica brinza, unt si 
urda. 

Locuitoril com. se ocupa mal 
mult cu fabricarea cherestelel 
si cresterea vitelor. 

In com., care a fost proprie- 
tatea Basarabilor, se vad rui- 
nele unel vechl citadele, pe care 
poporul o numeste Cetatea- 



Tatareasc£. Aci se vad mine 
dinpalaturile Basarabilor, zidite, 
se crede, din secolul XIII. 

Riul Tirgul, care izvoreste 
chiar din raionul aceste! com., 
din mun tele Batrina, strabate 
com. de la N. spre S. si in el 
se varsa pe partea dreapta riul 
Riusorul si riul Cuca, izvorind 
amindol acestt afluen^I tot din 
cercul com. Pe acest riu func- 
{ioneaz£ 25 herastrae, carT pro- 
duc anual 250000 capete tini- 
chele si ca la 8000 laturol. In 
interiorul com. riul pune in mis- 
care 2 morl si 1 piua. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2089 lei si la cheltuelT, de 
2041 lei. 

Locuitoril sunt improprieta- 
ri{i la 1864. 

Proprietari marl in com. sunt : 
frazil Leresti, frazil NegulicT, 
Grigore Balota si comunitatea 
catolica din Cimpulung. 

O sosea comunala traverseaza 
com. de la S. la N., iar prin 
partea de S. trece soseaua na- 
tionals Cimpulung-Frontiera. 

Lere§ti-de-Jos. VezI Leresti, jud. 
Muscel. 

Lere^ti-Pelcani,^/, facind parte 
din com. rur. Chilia, pi. Ve- 
dea-d. s., jud. Olt. Are o popu- 
lafiune de 251 locuitori. 

Leri§ani, sat, jud. si pi. Arge- 
sulul; face parte din com. rur. 
Valea-Danulul ; are 73 fam., sau 
147 suflete. 

Lerul, piriias, in partea de N.-E. 
a com. Urlueni, jud. Teleorman. 
Se varsa in riul Cotmeana, in 
dreptul com. Malul. 

Lesele, deal, in partea de N. a 
com. Bodesti, pi. Mijlocul, jud. 
Vasluiti, pe care e asezat satul 
Borosasti. 



Lespedea, mahala, face parte 
din com. rur. Turcesti, pi. Ol- 
te^ul-d.-s., jud. Valcea. Cade la 
E. comunel si este udata, de 
piriul cu acelast nume. La E. 
are dealurT, prin centru pome- 
turi si la S. locurl arabile. Are 
o biserica, cu hramul Sf. Voc- 
vozl, care a fost cladita mat in 
vale, dar la 1878 s'a stramu- 
tat aci. 

Lespedea, girld, jud. Prahova, 
com. Vilcanesti, plaiul Varbilaul. 
Izvoreste din raionul com. Vil- 
canesti, de la iocul numit Vir- 
ful-Gligorile, se intilnestecu gir- 
lele Cozmina si Sarata, si im- 
preuna se varsa in riul Mislea. 

Lespedea, vale, izvoreste din 
spre comuna Ciresiul, trece prin 
mahalaua Lespedea si se varsa 
in riul Tiriia, in raionul com. 
Turcesti, pi. Olte^ul-d. s., jud. 
Vilcea. 

Lespezile, com. rur., situata in 
centrul plasel Siretul-d.-s., jud. 
Suceava, spre E. si la 36 kil. 
de Falticeni. Se margineste la 
E. cu jud. Iasi ; la V., cu com. 
Tatarusi; la S., cu com. P&scani 
si la N., cu com. Dolhasca. 

E formata din satele: Tirgul 
Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bi- 
dili^a, Stolniceni, Slobozia, Si- 
refelul, BerezlogU-Cornul si Bra- 
teni, cu resedinfa in Tirg. 

Are o populate de 1870 fa- 
milii, sau 6015 suflete: 2995 
barba^i si 3020 femei (451 iz- 
raeli^i). Sunt 1407 contribuabili. 

Are: 7 biserici, deservite de 
7 preoflf si 8 cintarep; 1 scoala 
rurala de baeft, una de fete si 
5 mixte, frecuentate de 254 
elevl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 37691 lei, 67 bani, iar la 
cheltuelT de 37552 lei, 38 banf. 

Vite sunt: 193 cal, 838 bof, 



Digitized by 



Google 



LESPEZILE 



157 



LESPEZILE 



784 vadf, 4394 ol, 70 capre §i 
1038 porcl. 

Altitudinea com. de la nive- 
lul m&ril variaza Intre 339 — 340 
m. E udata de piralele Heciul, 
Probota, Sirefelul, Bode$ti, Gher- 
ghina, Bidiltya $i de riul Siretul. 
Suprafa{a teritoriului com. e de 
7938 ftlcl, din cart: 4269 cul- 
tivabile, 1972 pidure $i restul 
ima$, ape $i locurl neproduc- 
tive. 

Improprietarip dupa legea din 
1864, sunt 26 frunta^I, 272 pal- 
ma$i §i 292 coda$I, stapinind 
2009 ftlcl $i 26 prajinl. 

Lespezile, tirgusor, pe mo^ia Si- 
refelul, com. Lespezi, jud. Su- 
ceava, numit ast-fel de la les- 
pezile mail de piatra ce se 
gSsesc in malul ?i in albia Si- 
retulut, ce trece pe linga par. 
tea dreapta a tirgului. Are o po- 
pulate de 441 familii, sau 1357 
suflete: 742 barbatf $i 795 fe- 
mel (300 izraeltyl); locuesc in 
323 case. 

Sunt 311 contribuabill. 
Vatra tirgului ocupa 44 ftlcl. 
Mo$ia are o intindere de 224 
ftlcl, din carl 180 ftlcl sunt 
ima$ §i padure §i restul cultiva- 
ble. E re$edin{a pi. Siretul d.-s. 
Are o biserica ; o $coala ru- 
rala de baejl $i una de fete; o 
fabric^ de sticlarie. 

Drumuri principale sunt: la 
Heciul (stasia C. F. Pa$cani- 
Ia$i, 1500 m.), la Sire^elul (2 
kil.), la Dolhasca (10 kil.) ?i la 
Stolniceni (4 kil.). 

Lespezile saQ Lespezi, sat> in 
jud. BacSu, pi. Bistri{a-d. -s.» 
com. Girleni, a$ezat aproape de 
Fintinelele, pe Bistricioara, nu 
departe de Podul-Lespezilor de 
pe Bistrifa, la I kil. de com., 
unde e prim aria ?i ?coala. Act 
se afla limirasuperioara a Cian- 
giilor de pe $esul Siretulul. 



Populafia sa este de 228 fa- 
milii, sau 881 suflete: 137 Ro- 
minl, 79 Ungurf, 6 GermanI, 
16 Tig an * ?* 3 Evrel. Locuesc 
in 215 case. 

Are o biserica, construita in 
1884 de locuitorl, deservita de 
preotul din Racila §i de I cin- 
taref. Unguril au zidit in 1886 
o biserica catolica, in care ser- 
viciul divin se face de c&tre 1 
preot catolic din BacSu. 

Vite sunt: 31 cal, 507 vite 
cornute, 177 or $i 133 porcl. 

Sunt 40 stupl cu albine. 

Lespezile, sat, ftcind parte din 
com. Ilomocea, pi. Berheciu. 
jud. Tecuciu, situat spre N., la 
3 kil. 9*1 380 m. de re§edin{a 
com. $i la 43 kil. de Tecuciu. 

Are o populate de 137 fa- 
milii, sau 669 suflete, din cari 
114 contribuabili; locuesc in 
132 case. 

Are o $coala mixta, infiin^ata 
la 1879, frecuentata de 44 e- 
levi (34 baefl ?i 10 fete) ; o bi- 
serica, cu hramul Na^terea Mai- 
cel-Domnului. Linga biserica ac- 
tuals, tot pe deal, in partea de 
E., a fost un schit de caiugarl, 
ale CcLruI urme se vSd ?i azl. 

In sat se face un bilciQ la 8 
Septembrie, pentru cump&r&rl, 
schimburl de vite $i alte unelte 
de gospodarie. La acest bilciu 
vin ?i locuitorl din jud. Putna. 

Locuitoril sunt improprieta- 
ritl de la 1864. 

Satul i$I trage numele de la 
lespezile de piatra ce se gasesc 
pe deal, in partea de E. $i in 
albia unet rip! sect care strd- 
bate satul. 

Lespezile, cdtun, cu 88 loc, jud. 
Arge$, plasa Topologul, ftcind 
parte din com. rur. Fedele?oiul. 

Lespezile, mosic, proprietaceasta- 
tulul, in jud. Tecuciu, com. Ho- 



mocea. Are o intindere de 392 
hect., pdmint arabil. 

Lespezile, padure, proprietatea 
statulul, in jud. Tecucirt, com. 
Homocea. Are o suprafa{& de 
300 ftlcl, cu trupurile Dealul- 
Cioara (200 ftlcl) ?i Lunca Chio- 
sul (100 ftlcl). 

Lespezile, vir/de munte, in stinga 
riulul Arge§, spre frontieraTran- 
silvaniel, jud. Arge§, plaiul Lo- 
vi^tea. 

Lespezile, munte, in jud. Dimbo- 
vi{a, plaiul Dimbovifa-Ialomifa, 
de la Moroeni in sus, in stinga. 
Intre Lespezile $i muntele Rate- 
iul se afla apa Drateiul, pe care 
sunt herestrae de taiat scinduri. 

Lespezile, munte, la N. de com. 
Nuc$oara, plaiul Nuc$oara, jud. 
Muscel. VezI Galbina. 

Lespezile, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. Hirja, din cul- 
mea Oituzulul, situat linga mun- 
tele Piciorul-Borvizulul, despSr- 
{ind com. Hirja de com. Tir- 
gul-Trotu^ul. 

Lespezile, munfl, al statulul, co- 
muna Cheia, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, forma^I numal din les- 
pezi de piatra. 

Lespezile, numire, ce se mal da 
tnosiei Ciura, din com. Amarul, 
jud. Buzati; mal inainte ^inea 
de schitul Lespezile. 

Lespezile, trup de mosie, jud. 
Vilcea, in intindere de 65 hect. 
4697 m. p., vindut de vecl lo- 
cuitorilor. VezI Dosul-cu-Morile. 

Lespezile, ripa* insemnata, in jud. 
Buz^u, com. Breaza, formata de 
stincl, in apropiere de izvorul 
Stircul, servind de hotar. 



Digitized by LiOOQ IC 



LESPEZILE 



158 



LETCA-NOUA 



Lespezile, loc izolat fi stincos, 
in jud. Buz&u, com. Goide^ti, 
pe malul riulul Bisca-Mare, in 
drumul Penteleului, sub muntele 
Cursele ?i Jn apropiere de Ghe- 
nunea-DraculuI. 

Lespezile, localitate, in jud. Pra- 
hova, c&t. Podul-Neagulul, com. 
Comarnicul, plaiul Pele^ul, unde 
este schitul Lespezile, fondat la 
anul 1661 de juptn Pirvu Can- 
tacuzino, vel Logo&t cu tatal 
s5u Dr&ghiciu, vel Sp&tar. S'a 
reparat la anul 1862. 

Lespezile, vale, izvore^te din 
raionul com. Valea- LungS, plaiul 
Prahova, judeful Prahova $i se 
varsS in Valea-luI-Dan, tot in 
com. Valea-LungS. 

Lespezile, loc izolat, in apropiere 
de com. Govora, plasa Ocolul, 
jud. Vilcea,unde legendazice dk 
ar fi fost un r&zboiu intre Dad 
?i RomanT, ?i unde se v&d chiar 
ruiae Romane. 

Lespezile, v alee a, izvore$te din 
malul numit Ghermani, comuna 
V&leni, pi. Arge?elul, jud. Mus- 
cel; seimpreunS. in centrul com. 
cu valcelele: S&roaea, Musce- 
lul ?i Br&dule{ul $i se vars& in riul 
Dimbovifa laE., de com. LSic&i. 
SeacS, in timpurl secetoase. 

Lespezile (Valea-), localitate, 
in jud. Prahova, com. Cera^ul, 
pi. Teleajenul, unde se gSsesc 
izvoare cu ap& ce confin pu- 
cioas& in mare cantitate. 

Lespezilor (Dealul-), deal, in 
jud. Vilcea, com. Titireciul, pi. 
Ocolul, numit ast-fel fiind c£ e 
ripos §i pe unele locuri format 
din lespezl de piatrS; la 2V2 
kil. spre E. de vatra satulul. 

Lespezilor (Podul - ), pod, pe 



Bistri^a, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Girleni, jud. Bac&u, care duce 
la com. Racova $i se gSse^te 
pe calea nationals Bac&u-Piatra- 
Neam^u. 

Le^culeasa, vechea numire a c&- 
tunulul Agudul §i a mo^ielf Li- 
se?ti, din comuna Verne^ti, jud. 
Buz&u. 

Le§ile, sat, facind parte din com. 
rur. Creaja Le^ile, pi. Mosti^tea, 
jud. Ilfov. Este situat la V. de 
Crea^a, pe valea Mosti?tea. 

Se intinde pe o supraf. de 568 
hect., cu o populate de 272 loc. 

D-l V. Gugiu are 425 hect. 
$i locuitorii 143 hect. Proprte- 
tarul $i locuitorif cultivS tot re- 
renul. Are o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Imp&ra{I, deservita de 
1 preot 51 2 cint&rep; 1 he- 
le$teu ; 1 ma§in£ de treerat cu 
aburl; 1 circiumS. 

Num&rul vitelor marl e de 
265 $i al celor micT, de 768. 

Acest sat, se zice, s'a infiin- 
{at pe la anul 1843, de Pahar- 
nicul Petrache Caribolu, fost 
proprietar pe acel timp. 

Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat, 
jud. Arge§, pi. Cotmeana, pen- 
dinte de com. rur. B&rlogul ; 
are 41 case ?i 200 locuitori. 

Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul 
Le?ile, jud. Arge$. 

Le^ile (Magura - cu-), munte, 
in jud. R.Sirat, plaiul Rimnicul, 
com. Bisoca. 

Le^ilor (Piriu]-),//V/;7, jud. Ba- 
c&u, pi. Bistri^a-d.-s., com. Fin- 
tinelele, care $erpue$te la poa- 
lele PisculuMuT-Stan $i in apro- 
piere de care se aflS ape mi- 
ll erale parasite. 

Letca-Noua, coin, rur., pi. Neaj- 



lovulut, jud. Vla?ca, situate in 
valea dintre Glavaciocul §i C&l- 
ni^tea, unde ceadintiiu d& in cea 
de a doua, pe un loc ?es, la 40 
kil. de Giurgiu, $i la 15 kil. de 
com. rur. Obedeni. 

Aceasta proprietate aparfine 
Seminarului Nifon, f&cuta. dar, 
cu alte mo^if, de r&posatul Nifon, 
Mitropolit Primat al Romlniel. 

De la 1856, de cind a cum- 
pSrat-o P. S. S. Mitropolitul Ni- 
fon, i s'a dat numirea de Letca- 
Nou&; se numea p£n& la 1831, 
cind aparfmea baronulul Mei- 
tani, $&ine$ti. 

Suprafafa totals a mo§iei, a- 
far& de ce s'a dat locuitorilor, 
este de 3000 hect. 

S'a dat la 1864, la 250 lo- 
cuitori fo$ti cl&ca$I, suprafafa 
de 750 hect. 

Aci este un petic de pldure, 
in lunca Glavaciocului, de 850 
hectare. 

Arenda anualS a mo?iei este 
de 32000 lei. 

Are o populate de 1259 su- 
flete, din carl 227 contribuabill ; 
o bisericS. de zid, facuti la anul 
i860 de Mitropolitul Nifon, de- 
servitl de 1 preot §i 2 dasc&lf 
$i care fine de parohia Ru$i- 
lut-Asan; o §coal& mixta, cu 
un investor ?i frecuentat& de 
43 b&e{T §i 2 fete. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 5277 lei, iar la cheltu- 
elT, de 3890 lei. 

Aci este un han mare de zid, 
case, p&tule $i magazil bane 
.^i indestulitoare. Locuitorii au 
case bune. 

Prin aceasta com inS trece ^o- 
seaua jude{ean& ce vine din jud. 
Arge$, trece pe la Ru§il-lul- 
Asan ^i apol prin com. duce la 
C&mineasca ?i de aci la Giurgiu. 

Act este valea Buzelina sau 
Mice?iul, care desparte com. de 
Du^ani al EforieT Spitalelor Ci- 
vile din Bucure^ti. 



Digitized by 



Google 



LETCA-VECH1K 



150 



LETEA 



Trece pe aci si valea Milcova- 
ful, care da in Calnistea. 

Letca-Vechie, com. rur., jud. 
Vlasca, pi. Calnistea, situata pe 
coasta dreapta a vSel Glavacio- 
cul pe piscul dealulul. Apar^ine 
familiel Filipescu (Vulpache). 
Este situate in raijlocul jude- 
{ulul Vlasca, in marginea de 
N. a pl&sel, la extrema el, la 
42 kil. de Bucuresti, la 38 kil. 
de Giurgiu si la 7 kil. de 
Ghimpa{i. 

Are o suprafaja de 3255 hect. 

S'a dat la 1864, la 230)0011- 
tori, fost cl&casl, o suprafa^a de 
461 hect. 

Are o populate de 1268 su- 
flete, din carT 287 contribuabilf ; 
o biserica, cu hramul Sf. Impa- 
rl Constantin si Elena, con- 
stituind singura o parohie, cu un 
preot si 2 dascall; o scoala 
mixta, condusa de un inves- 
tor si frecuentata de 19 copit. 

Vite sunt multe, in special 
bol si caT, ol, capre si rimatorl 
si pu^inl bivoll. 

In aceasta comuna sunt mutyl 
figani carl vin iarna acasa, iar 
vara o petrec in orase, de or- 
dinar in Bucuresti, ca salahorl 
la case sau pe la sosele ca lu- 
cr&torf. 

Locuitoril de aci, ca si eel din 
Letca-Noua, se ocupa m'llt cu 
transportul de lemne, din p&- 
durile ce se exploteaza in ve- 
cindtate : Dusani,RusiMui-Asan, 
Babel e si Letca. 

Se afla aci : o moara de foe cu 
doua pietre, situate in vale ; case 
bune si gr£din& pentru aren- 
das care servS si proprieta^i! ; 
magaziT, patule bune si indes- 
tulatoare; un han mare de zid 
la marginea satulul ce este pe 
drumul Bucuresti-Alexandria. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3768 lei, iar la chel- 
tueJl, de 2754 lei. 



Are p&dure de cer si girntya, 
in suprafa{& de 806 hect., rami- 
nind p&mintcultivabil, 2055 hect. 

In josul satulul trece apa Gla- 
vaciocul, care o desparte de 
Dusanil Eforiel Spitalelor Civile 
din Bucuresti. 

Letea, com. rur., in jud. BacSu, 
pi. Bistri^a-d. j., situate in regiu- 
nea sesurilor Bistri^el si Sire- 
tului, la S.-E. si la 5 kil. de o- 
rasul Bacao. Este alcatuita de 8 
cStune : Letea, resedin{a, Ara- 
mesti, $erbanesti, Radomiresti- 
d.-s. (Doctoral) Radomiresti-d.-j. 
(Alcaz) Domnita-Maria, Cremina 
si Chisata sau Chisata. 

Domnifa-Maria este un sat 
nou, format de insured la 1880 ; 
iar in vechime mai erau Ose- 
bi^i-Floci, Ciineni si Bunesti. 

Mosia Letea cu Silistile era 
stapinita de manastirea Precista 
din Bac&D, coprinzind si cotyul 
Sud-Estic al orasulul; acum este 
domeniu al Statului. 

Se mirgineste la N. cu com. 
ScLuce^ti ; la S., cu comunele 
Rusi si Dealul-Nou ; la V., cu 
orasul Bac&u ; la E., cu com. 
R isi, dincolo de apa Bistri^el 
si cu com. Buhociul, de care 
se desparte prin riul Siretul. 

In com., la locul numit Matca- 
Vechie, se v&rsa Bistrija in Si- 
ret ; cu vremea sl-a schimbat cur- 
sul tocmai la Galbeni, 18 kit. 
mai jos. 

Popula^iunea com. e de 415 
familil, sati 1561 suflete : 1507 
RominI, 37 Ungurl si 17 Izrae- 
Ityl, top de protecfiune romina ; 
1008 agricultorl, 3 comercian{I, 
4 cu profesiunl libere, 160 mun- 
citori si 26 servitor!. 

Sunt 382 contribuabill. 

Are doua scoll, una in satul 
Letea, care func$ioneaz& din 
1 866, si a doua in Chisata, care 
func$ioneaz& din 1890. Sunt in- 
trefinute de Stat si frecuentate 



de 63 copil. Are o biserica, in 
satul Letea, cu un preot si un 
cintaref ; 14 circiuml. 

Dup& legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 211 locuiton, 
cu 832 falcl pimint in farina. 
In 1879 s'au dat, la 141 insu- 
ra^el, 213,67 hect. pimint in 
improprietarire. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de 4100 hect. Proprietarl 
sunt: Iunius I. Lecca, cu o mo- 
sie (Radomiresti) de 798 hect. ; 
Smaranda I. Ventura, cu o mo- 
sie (^erbanesti) de aproximativ 
500 hect. ; mostenitoril lul Go- 
rovei, cu o parte de mosie ; 
• Nic. Bibire, cu o mo§ie de 41,62 
hect., pamint productiv ; apoi 
tot Iunius Lecca, cu o parte 
de mosie de 46.93 hect. 

Viile ocupa 23 hect., in to- 
talul paminturilor de cultura, 
1264 hect. 

In com. se afla o fabrica de 
hirtie, infiinfata de o Societate 
Romina, la 17 Ianuarie 1881 
(vezl Letea, sat). 

Vite sunt: 83 cal, 1290 vite 
marl cornute, 422 porcl, 2 ca- 
pre si 1164 of. Sunt 173 stupl 
de albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 15367, banl 17 si la chel- 
tuell, de lei 5342, banl 65. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea judejeana Bacau-Pa- 
rincea, pe stinga Bistrtyel, iar 
pe dreapta, de calea nafionala 
Focsani-Bacao si de calea ferata 
cu aceeasl destina^ie. 

Distance : la Bacau capitala 
districtulul, 5 kil. ; la Parincea, 
20 kil. ; la Valea-Seaca, rese- 
din^a plasel, 19 kil.; la com. 
Buhociul, 6 kil. ; la com. Sau- 
cesti, 5 kil. ; la com. Dealul- 
Nou, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil. 

Letea, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j. si resedin{a com. cu a- 
celasl nume, situat pe malul sting 



Digitized by 



Google 



LETEA 



160 



LE'l'CANI 



al riuluT Bistri{a, in fa{a satuluT 
Cremenea din aceeasl comunS. 
Are o populate de 132 familiT, 
sau 568 suflete; o scoala mixta; 
o biserica, cl&dtt& in 1867 de 
locuitorT; 3 circiumT. 

Vite sunt: 12 cal, 400 vite 
marl cornute si 117 porcl. 

Prin legeadin 18 Martie 1883, 
s'a acordat prime! societal pen- 
tru fabricarea hirtieT, 150 hect. 
p&dure anual, in curs de 40 
anT, din p&durile statuluT, Va- 
durile si TarcSul, jud. Neamfu 
spre a extrage din ele materialul 
trebuincios la fabricarea hirtieT. 
S'a dat un teren de 10 hect. 
de pe mosia statuluT, Letea, pc 
care s'a construit fabrica. Fabrica 
de hirtie se g£seste d'a dreapta 
riuluT, ling& satul Cremenea, la 
2 1 /* kil. de orasul Bac5u. S'a dat 
fi concesiuneade 12 anl pentru 
furnitura cu hirtie autorita^ilor 
statuluT 51 scutirea de impozite 
directe c&tre stat pe timp de 
12 anT. Prin jurnatal consiliuluT 
de Ministri No. 52, de la 26 
Iulie 1889, s'a accordat avan- 
tagiile legel industriale, scutirea 
de vam& pentru masinT, pentru 
materiT prime si reducerea taxe- 
lor de transport pe c&ile ferate. 
Cind s'a infiinjat fabrica, sta- 
tul a garantat un imprumut de 
600CXX) lei la Casa-de-Depuneri, 
care si serveascS drept capital 
de exploatare. La 1889, cind i 
s'a acordat avantagiile legeT in- 
dustriale, fabrica avea un ca- 
pital de 2400000 leT ?i intre- 
buinfa 150 lucr&torl pe zi. 

Letea, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, cStunul comuneT Satul- 
Nou, asezat in partea centrala" 
a plSsel si la S.-V. comunel, pe 
grindul si in insula cu acelasT 
nume, la 3 Vakil, spre S.-V. de 
resedin{a\ Intinderea sa este de 
120 hect. Popula^ia este de 89 
familiT, sau 334 suflete, to^TRusT 



LipovenT, carT se ocupS cu pes- 
caria in ba^ile r&spindite pe te- 
ritoriul satuluT. In apropiere se 
afl& si pSdarea Letea, care, im- 
preuna* cu p&durea de la Cara- 
Orman, constitue una din curio 
zit^ile DelteT Dun&rene. P&du- 
rea aparjine StatuluT, folosin- 
du-se si locuitoriT de ea. 

Letea, insula, jud. Tulcea, cu- 
prinsa" intre braful Sulina, braful 
Chilia si Marea-Neagra. Este im- 
p&rtita" in doua" p&r{T neegale, 
cea maT micS, de la V., apar^inind 
plfisei Tulcea, iar cea maT mare, 
E., aparjinind pl&sel Sulina. Are 
o intindere de 1500 kil. pStra^I 
(150000 hect.) si este semanatS 
cu o mulfime de lacurT, a cSror 
intindere este de 40000 hect., 
de grindurl (p&mint ferm), cc 
ocupS 1 0000 hect. Restul este 
acoperit cu stuf Pe ea sunt 
situate: comuna urbana Chilia- 
VechTe si satele Satul-Nou, Sfis- 
tovca, Periprava, Letea, Pardina, 
Satul-Nou si Ciatal-Chioi. 

Letea, grind, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comuneT 
rurale Satul-Nou, situat in par 
tea V. a comuneT si in cea E. 
a pl&sel; are o intindere de 
450 hect.; las& spre E. maT 
multe fes'iT de uscat sau grin- 
durT, ca: Farul, Sulina, Arini, 
etc. ; pe el se afl& situat satul 
Letea ; este in mare parte aco- 
perit cu sern&n&turT, iar parte 
este neproductiv. 

Letea, punct trigonometric de 
observafiune, in insula Letea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Satul-Nou, linga* c£tunul 
Letea; are 12 m. tnal^ime, este 
artificial, si doming asupra satu- 
luT Letea. 

Letea-CU-Sili§tele, mope, a sta- 
tuluT, jud. BacSti, pi. Bistrija-d.-j., 



com. Letea; are o intindere de 
500 hect., dind un venit de 
8330 lei. 

Lete^ti, sat, in jud. Neamfu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Hangul, cu 
o populate de 36 familiT, sau 
125 suflete. 

LocuitoriT se ocupa* parte cu 
plut&ria si parte cu agricultura. 

Le{ (Piscul-lui-), unul dint re 
piscurile muntelul Bourul, jud. 
Suceava. 

Le(a, pirifi, jud. Iasi, curgind 
pe teritoriul satuluT Aroneanu 
si, care unindu-se cu pir. Bur- 
sucaria, ce izvoreste dintre dea- 
lurile satuluT Cotul-luMvan, co 
muna Stinca, se varsa" in iazul 
numit Gura-FrineuluT. 

Le^cana sau Le^cani, sat, jud. 
Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Racova, asezat pe piriul cu a- 
celasi nume, ceva maT la N. de 
satul Racova. 

Are o populate de 50 fa- 
milil, sau 260 suflete ; o biserica, 
cu un preot si un cint&re{. 

Vite sunt: 4 cal, no vite 
marl cornute, 1 17 oT si 51 porcT. 

Acest sat inainte facea parte 
din ocolul Bistri^a, al jude^uluT 
Neam^u. 

Le^cana, pi rift, care vine din 
jude^ul Roman si se varsa* in 
Bistrija d'a stinga, dup& ce a 
udat com. Racova, pi. Bistrija" 
d.-s., jud. BacSu. 

Le{cani, sat, in partea de S.-V. 
a com. T&utesti, pi. Copoul, jud. 
Iasi, situat pe un podis, in par- 
tea stingS a riuluT Bahluiul, podis 
prin mijlocul caYuiatrece soseaua 
nationals lasi-Podul-Iloael. Este 
izolat cu totul de comuna* si se 
afl& la o depaYtare de 10 kil. 
de orasul Iasi. 



Digitized by 



Google 



LEJCANI 



161 



LEUL 



Are o populate de 66 fami- 
lil, sau 150 suflete. 

Vite: 130 vite marl cornute, 
248 ol, 24 cat §i 50 rim&tori. 

Le^cani, fost sat r3za$esc, jud. 
Suceava, intre com. Criste$ti $i 
Dr&gu$eni, desfiinfat, ca ?i altele, 
de VodS Mihaiu Sturza, care cu 
forfa a ra^luit %\ razayiile mS- 
rindu-$I trupul mo$ieI lul, Cris- 
te$ti. RdzaYirle ar fi fost capi- 
tate de la $tefan-cel-Mare, j n 
urma lupte! de la R&zboeni. Bi- 
serica din Lefcani este ?i acum 
}n satul Homifa. 

Le{cani, deal, jud. Suceava, pe 
coastele caruia a fost mat ina- 
inte satul cu acela$I nume. 

Le^cani-Vechi sau Bogonos, 
sat, In partea de N.-E. a com. 
Cucuteni, pi. Stavnicul, judeful 
Ia$i, a$ezat pe partea sting& a 
§esulul Bahluiulul, linga calea 
na^ionala la^i-Podul IloaeF, pe o 
intindere de 638 hect., cu o 
populate de 34 familir sau 188 
suflete. 

Vite: 442 vite mar! cornute, 
1204 ol, 30 capre, 30 cai ?i 72 
rim ft tori. 

Leuca, vale, izvore^te de la N. 
muntelul Cl&bucetul-BaiuluT, jud. 
Prahova. Are o direcfie de la 
S.-V. spre N.-E. $i se varsa in 
Prahovi^a, aproape de Valea- 
Ri^noaveT. 

Leucefti, sat, jud. Arge?, pi. To- 
pologul, f&cind parte din com. 
rur. Urlue$ti-B&beni. 

Leucu§ani, numire ce se da in 
vechime satulul Leucu^eni, din 
Moldova, com. Gher&e?ti, jud. 
Roman. 

Leucu§eni, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com, Gherfte?ti, 



spre S.-E. de satul Gher&e^ti, 
la 2 kil. de el ?i alSturea de 
satul Sftb&oani. Este a?ezat pe 
platoul ce separS basinul Mol- 
dovel de al Siretulul. Are 84 
familil, sau 295 suflete, din carl 
64 contribuabili ; locuesc in 7 1 
case. Sunt 150 vite mart cor- 
nute. Se cultiva" aci mult car- 
tofil. 

Acest sat dat'eazft din secolul 
al XIV-lea, c&ci un document de 
la $tefan-Voda\ fiul lut Bogdan $i 
nepotul lul Alexandru-cel-Bun, 
din 12 Aprilie 1458, ne arata eft 
a fost facut danie de mo$ul siu 
Alexandru-cel-Bun, impreunft cu 
un alt sat, Dragomire$ti, din 
jos de Roman, Mitropolief de 
la tirgul Romanulut. AceastS 
danie este reint&ritcl din nou, 
mal tirziu, Mitropoliei de Ro- 
man, de c&tre $tefan-cel-Mare, 
la 20 Aprilie 1488, la care data 
se numea Leucu^ani. Pe la 1400 
se numea Leucu$ou{i. 

Leucu^eni-Dimitriu sau Leu- 
CU^ti-lui-LinS, sat, pe mo- 
$ia cu acela$T nume, com. Ciu- 
mule$ti, jud. Suceava. A$ezat 
pe coasta N. a dealulul Anti- 
le§ti, are o populate de 83 
familii, sau 289 suflete, din carT 
50 contribjabill; locuesc in 74 
case. 

Vatra satulut ocupS. 5 falcl, 
25 prajim. Mo$ia, proprietatea 
mo^tenit. deced. A. Dimitriu, 
e in intindere de 190 falcl, din 
cari 130 falcl cultivabile, 22 
falci pSdure, 35 falcl fina$ $i 
restul sterp. 

Improprietari^T in 1864 sunt 
14 frunta^i, 12 palraa^i $i 34 
coda$I, st&pinind 91 falcl, 25 
pr&jini. 

Are o bisericaV cu hramul 
Adormirea Maicef Domnulul, 
ziditft in 1844, de Vasile Dimi- 
triu, ajutat de ob?tea s&tenilor, 
deservita de preotul din Ciumu- 



le?ti §i de 2 cintcLre^T. Scoala din 

Ciumule^ti servi $i acestul sat. 

Drumurl principale sunt : la 

F&lticeni (10 kil.) $i la Cimirzani 

(3 kil.). 

In 1830, Leucu$e$ti-luI-Lin& 
aveau 25 liuzl, pl&tind 304 leT bir 
anual, la cari se ad&ugeau bres- 
la^iT ot tarn, 2 liuzl, pfatind 24 
lei. 

Leucu§e§ti-Softa, sau Leucu- 
§e§ti-Pisoschi, sat, pe mo$ia 
cu acela$T nume, com. Ciumu- 
le?ti, jud. Suceava. A$ezat pe 
coastele dealurilor farina-Mare 
$i Horai^a, are 48 case, populate 
cu 49 familiT, sau 201 suflete, 
din carf 50 contribuabili. 

Vatra satulul ocupS, 4 falcT, 
55 prajinl. Parte din mo$ie e a 
d-lui Emanuel Morfun ?i parte 
a familiel Softa. Are o intindere 
de 207 falcT, din carl : 76 falci 
cultivabile, 24 falcT p&dure, 68 
falcl finat $i restul ima§, mla?- 
tine ?i locurf neproductive. 

Improprietari^i in 1864 sunt 
8 frunta^T, 10 p&lma$I ?i 30 co- 
da§i, stSpinind 61 ftlcl, 55 prS- 
jinl. Acelea$I drumurl sunt ca 
$i la Leucu?e§ti-Dimitriu. 

In 1803, Leucu?e$ti-Pisoschi 
num^ra 20 liuzl, pldtind 236 le! 
bir anual. 

Leucugou^i, numire, ce se da, 
pe la 1400, satulul Leucu?eni, 
din Moldova, comuna Gheri- 
e^ti, jud. Roman. 

Leul, com. rur., intinsi la V. pi. 
Ocolul, jud. Romanafi, formats 
din Leul-Mared.-s., (2000 lo- 
cuitorl) §i Leul-Mic-d.-j. (1400 
locuitori), situata pe ^oseaua 
Caracal-Craiova, la 29 kil. de 
Caracal, $i ling& hotarul jud. 
Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelulul mSrilf este de 178 m. 
Un grup de magure inconjoara 
satul. 



*M8. Marti* DUftonmr GiOfrafic. Vol. IV. 



21 



Digitized by LiOOQ IC 



LEUL-MAKE-DE-SUS 



162 



LEURDENI 



Are o populate de 857 fa- 
milil, sau 3400 suflete, din carl 
667 contribuabiH. 

Are o ?coala primary, con- 
dusS de un invajator, $i fre- 
cuentata de 72 copii ; 4 bise- 
ricl, Sf. Nicolae (1820), Ador- 
mirea MaicelDomnulul (1785), 
Sf. Gheorghe (1820) ?i Sf. Dumi- 
tru (1872), cu 7 preo^I ?i 8 
cint5re{T. 

Vite marl sunt 2602, vite 
mid, 899 §i rimatorl, 914. 

Comuna Leul este vestita in 
judef prin mirimea ?i vechi- 
roea sa. 

Leul-Mare-de-Sus, sat, in care 
se afla primaria com. Leul, jud. 
Romana^i; are 2000 locuitorl. 

Leul-Mare §i Leul-Mic, val- 
cele, com. Cucuefi, pi. Oltul-de- 
jos, jud. Olt. 

Leul-Mic-de-Jos, cdtun, al com. 
Leul, pi. Ocolul, jud. Romana^i, 
spre V. ?i cam la 2 kil. de 
Leul-Mare; are 1400 locuitorl. 

Leule§ti, cdtun, al com. Birzeiul- 
de-Gilort, pi. Amaradia, jud. 
Gorj, situat pe v&I §i dealurl. 

Are o suprafa^a cam de 500 
hect, din car! 82 hect. culture, 
2 hect. vie, 4 hect. prunet, iar 
restul de 412 hect., p&dure, fi- 
ne^e $i tuferi? $i cea mat mare 
parte npos ?i plin de arbu$ti. 

Are 1 biserica cu 1 cintaref; 
serviciul se face de preotul de 
la comuna. 

Locuitoril sunt mo?nenI; sunt 
49 familiT, saii 240 suflete, din 
carl 40 contribuabili. 

Ei poseda: 10 plugurl, 25 
care cu boT; 11 caT, 82 rim3- 
tori, 161 vite marl cornute, 45 
ol §i 75 capre. 

Comunica^ia in c&tun se face 
prin $oseaua comunala care o 
leaga la N. cu comuna sa Bir- 



zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Bir- 
zeiul de-Padure. 

In catun se g£sesc 2 pujurl 
§i 6 izvoare. 

Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul, la 
N. -V. comuneT. Se lasa din 
dealul Ceratul $i desparte cursul 
superior al piriulul Leului de 
apa Nistoiul. E inalt de aproape 
50 stinjeni ?i acoperit cu vil ?i 
fine^e. Formeazi pu^in din li- 
mita d~ V. a com. catre com. 
B&ce$ti, din jud. Gorj. 

Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Siavu^a, din 
care izvore^te piriul Sl&vufa. 

Leului (Stinca-), codru, proprie- 
tatea statuluT, pendinte de m&- 
nistirea Sf. Gheorghe, com. Bo- 
ziorul, jud. BuzSu; are 43 hect., 
mal toate paxlure; in localitate 
se nume$te §i Stina-Leulul. 

Leului (Valea-), vale, spre S.- 
V., de com. Scari$oara, pi. O- 
colul, jud. Romana^i ; se termini 
in Valea-Oltulul. 

Leurda, plain, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, c&t. Cacova. 

Leurda, vale, care uda partea de 
S. a com. Ur$i, pi. Olcul-d.-s., jud. 
Olt, ?i se varsd. in girla Cun- 
gri?oara, tot in raionul com. Ur?i. 

Leurda, vale, la N. de com. Bor- 
deni, plaiul Prahova, jud. Pra- 
hova. 

Leurdeanca, pddure, supusa re- 
gimulul silvic, com. Topoloveni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel, in 
intindere de 100 hect. Esenje: 
stejar, fag, carpen, jugastru, plop 
§i anin. 

Leurdeanca, pltdure, supusa rc- 



gimulul silvic, pendinte de com. 
Leurdeni, pi. Podgoria, jud. 
Muscel. 

Leurdeanul, deal, jud. Muscel, 
com. Leurdeni, pi. Podgoria. 

Leurdeanul, munte, jud. Buziu, 
com. Miajetul, cat. Stinila, aco- 
perit de p&dure $i ftnea{&. 

Leurdeanul, deal, in raionul com. 
Ogretinul, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova, acoperit cu padure. 

Leurdeanul, pise, jud. Prahova, 
com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaje- 
nul, pe culmea de deal ce selasa 
din creasta Carpafilor, printre 
Drajna $i Ogretinul. Serva de 
pi?une pentru vite. 

Leurdeanul, pise inalt, in partea 
de S.-E. a com. Cera?ul, pi. 
Teleajcanul, jud. Prahova. Serva 
pentru pa^une in timpul verel, 
fiind impropriu orl-cirel culturl. 

Leurdei (Izvorul-), izvor, in jud. 
Buz&u, com. Nehoia^ul, care in- 
cepedinvirful muntelulStanila?i 
se scurge in riul Bisca-Rozilel, 
in fa{a c&tunulul Bisceni. 

Leurdeni, com. rur., jud. IHbv, 
pi. Dimbovi^a, situata la E. de 
Bucure^ti, intre ora$ $i forturif, 
la 9 kil. de Bucure$ti. Se im- 
parte in 2 trupuri: Leurdeni- 
Rominl §i Leurdeni-Sirbl. 

Sta in legatura cu Pope$ti- 
Conduratu ?i Glina prin ?osele 
vecinale. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1875 hect., impreuna cu mo$ia 
Cula, populata de 486 suflete, 
din car! 96 contribuabili; loeuese 
in 103 case. 

Familia Efr. Germani are, 
afara de mo$ia Cula, 800 hect ?i 
locuitoril, 275 hect. Proprietara 
cultiva 640 hect. (105 sterpe, 



Digitized by 



Google 



LEURDENI 



163 



LEURDI?UL 



35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cul- 
tivi 225 hcct. (10 stcrpe, 20 
izlaz, 20 vie). 

Impropriet&ri{I sunt 65 locui- 
tori §i neimproprietari^I, 25. 

In com. e o biseric&, cu hra- 
mul Sf. Voevozl; 1 $coal& mixta, 
frecuentata de 5 elev! $i 3 ele- 
ve ; 1 ma§in& de treerat cu aburl ; 
2 circiumf. 

Vite sunt: 102 cat $i lepe, 
174 bol, 99 vaci $i vitel, 12 
tauri, 8 bivoll §i bivolife, 20 ca- 
pre, 79 pore! $i 633 of. 

Locuitoril poseda : 84 pluguri: 
82 cu bol ?i 2 cu cai ; 107 care 
§i'c&rufe: 78 cu bol, 20 cal. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1946 le! $i la cheltuell de 
1886 le!. 

Leurdeni, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, la 70 kil. spre 
S. de Cimpulung, situate intre 
dealuri $i vi! ?i pe malul sting 
al riulu! Arge$, la 16 kil. de 
re$edin{a subprefecturel. 

Se compune din 4 citune: 
Circium&re?ti, Leurdeni • d. • s., 
Leurdeni-d.-j. $i Moara-Moca- 
nuluT, $i se m&rgine^te la N. cu 
com. Glimbocelul; la S., cu com. 
R&te$ti, jud. Arge$, de care se 
desparte prin riul Arge$ ; la E., 
cu com. Guinea §i la V., cu 
com. Gole$ti*BadiI. 

Are o populate de 304 fa- 
milil, sad 1272 sufl., din car! 250 
contrib. ; loeuese In 287 case. 

Are 2 biseric!, la Leurdeni- 
d.-s. $i Leurdeni-d.-j., deservite 
de 2 preo^I 91 4 dasc&ll; 1 $coala, 
infiintata la 1837. 

Locuitoril s'ati improprietclrit 
la 1864 pe mo^iile N. Crefu- 
lescu, Catinca $i Alexandru Go- 
lescu, in 4 categoril. Proprietari 
mar! in comuni sunt : Nic. Crc- 
{ulescu §i N. Gussi. 

Vite sunt: 51 cal, 300 bol, 
200 vaci, 934 ol, 293 porcl, 5 
bivoll $i 8 capre. 



Budgetul com. e la veniturl 
de 4430 lei §i la cheltuell de 

3893 lei. 

Spre N. este inconjurat de 
dealuri cu vi! ?i de p&duri cu 
stejar, fag ?i girnit&; iar cele- 
Talte pcU-p sunt acoperite de 
livez! de pruni, merl, nuc! ?i 
cire$I. 

Riul Arge? ud& partea de S. 
a comunel. 

§oseaua nafionala Bucure^ti- 
Pite$ti $i calea feratt, mergind 
aproape paralel, tree prin co- 
muni de la V. spre E. Alte 3 
§osele comunale pleac& din $0- 
seaua nationals, tree prin co- 
muni, spre riul Arge$, peste 
care este un pod de lemn, le- 
gind com. Leurdeni cu com. 
Cateasca-Pope$ti, din jud. Arge$. 

La anul 1712, Carol XII, re- 
gele Suediel, a trecut prin Le- 
urdeni, in drumul s£u spre Pi 
te§ti. 

Leurdeni, stafie de dr.-d.-f., 
jud. Muscel, pi. Podgoria, cat. 
Leurdeni, pe linia Chitila-Pi- 
te$ti, pusi in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Gae^ti (16.3 kil.) $i Go- 
le?ti (14. 1 kil.) Inal^imea d'a- 
supra nivelulu! m&ril de 2 I7 m ,04. 
Venitul acestei sta^ii pe anul 
1896 a fost de 150670 lei, 05 
bani. 

Leurdeni, fort, in jurul Bucu- 
re^tilor, jud. Ilfov. 

Leurdeni, deal, in raionul co 
mune! cu acela§I nume, plasa 
Podgoria, jud. Muscel, pe care 
se cultivi 40 hect. vie. 

Leurdeni -de - Jos, sat, fecind 
parte din com. rur. Leurdeni.pl. 
Podgoria, jud. Muscel. Este si- 
tuat in partea de E. a comunel, 
pe malul sting al riulu! Arge$. 
Are o populate de 98 familii, 



sau 39s suflete: 201 barbaflf ?i 
194 feme!. 

La nordul satulul sunt dea- 
luri marl acoperite cu vii $i p&- 
durl. Are o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, claditi la anul 
1 86 1 de N. Crefulescu $i Alecu 
Pitaru. 

In raionul acestui c&tun este 
$i stasia c&el ferate, Leurdeni. 

Leurdeni -de - Sus, sat, fecind 
parte din com. rur. Leurdeni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. Aci 
este re$edin{a comunel. 

Are o populate de 124 fa- 
milii, sau 502 suflete: 255 bar- 
batf, 247 femel. 

E situat in centrul comunel 
pe malul sting al riulul Arge$. 
In partea de N. a satulul sunt 
dealuri acoperite cu p&durl $i 
vii. 

Are o biseric&, cu hramul A- 
dormirea Maicel-Domnulul, fon- 
data la 1835 de riposatul Ior- 
dache Golescu. La 1887, focul 
a distrus o §i s'a rezidit de lo- 
cuitoril comunel. 

Are o $coal& de b&e{I §i fete, 
condusi de un investor $i o 
inv^^toare, cu intre^inerca c&- 
rora statul cheltue^te 2484 lei 
anual; e frecuentata de 120 
copil. 

$tiu carte 176 bSrba^I $i 72 
femel. 

Pe la N. satulul trece §oseaua 
na{ional£ Bucure$ti-Pite$ti $i ca- 
lea ferata, carl merg aproape 
paralel prin cStun. 

Leurdeni-Sfrbl. Vezi Leurdeni, 
jud. Iifov. 

Leurde^ul, padure, in jud. Bu- 
zSu, com. Goide^ti, c&tunele 
Fundata $i Plaiul-Nuculul, a mo$- 
nenilor in dev&lmaYie. 

Leurdi^ul, izvor, in jud. BuzaTi, 
com. Valea-Muscelului ; izvore^te 



Digitized by 



Google 



LEURDOASA 



164 



L1COI 



din Virful-P&tirlagil ; se une?te 
cu izvorul Bradulejul ?i amin- 
dou& unite dau na$tere piriului 
Valea-Muscelulul. 

Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o 
populate de 381 suflete : 184 
b&rbaflf ?i 197 feme!. Locuesc 
in 58 case ?i 22 bordee. Copiii 
din sat urmeazi la ?colile din 
satul Argetoaia -d.-s., ce este 
la 4 kil. 200 m. 

Leurdoasa, deal (400 m.), jud. 
Dolj, pi. Jiul d.-s., com. Arge- 
toaia, din care izvore^te piriul 
Leurdoasa. 

Leurdoasa, piriit ?i vale, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Arge- 
toaia, ce curge prin satul Le- 
urdoasa. Izvore^te din dealul 
Leurdoasa. 

Leurii (Dealul-), tnunte, in co- 
muna M&deiul, jud. Suceava. 

Lezunful-Mare sau Le§un{ul, 
piriU, jud. Bac&u, pi. Trotu§ul, 
com. Groze§ti; izvore?tedin mun- 
tele M&gura-Ca?inulur, se {near- 
er d'a stinga cu piriul Lezun- 
{ul-Mic, ud& localitatea Huta^i 
se vars& d'a dreapta Oituzulul 
la satul FerSstr&ul. 

Lezun^ul-Mare, munte, jude^ul 
Bac£u, pi. Trotu?ul, com. Gro- 
ze$ti. 

Lezun^ul-Mic, munte, jud. Ba- 
c&u, pi. Trotu^ul, com. Gro- 
ze?ti, de lingS muntele Lezun^ul- 
Mare. 

Lia, pise, intre com. Birze^ti ?i 
Vulture^ti, pi. Arge^elul, jud. 
Muscel. 

Libice§ti, mahala, injud.Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j., com. Pluta. 



Lichire§ti, vechie plasd, in jud. 
Ialomija, cu 16 sate. Aceasta 
plasa, impreunS cu pi. Cioca- 
ne?ti, a format, in 1832, pi. 
Borcea. 

Lichire^ti, vechie nutnire a ora- 
sului C&l5ra?i, jud. Ialomi^a. 

Lichire§ti, mosie nelocuitS, a E- 
foriel Spitalelor Civile din Bu- 
cure?ti, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, spre V. de ora$ul Ca- 
15ra$i. Teritoriul ora^ului a fa- 
cut parte p£n& la 1852 din 
aceast£ mo?ie, cind s'a cumpa- 
rat i7i4pog. de la Eforie, din 
carl 1357 pog. formeazi do- 
meniul ora?ului ; pe 357 pog. 
se afl& vatra ora^ului C&lara$i. 

Lichiti^teni, sat, facind parte din 
com. Vultureni, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu. Este situat la N.- 
E. de com., la 4V2 kil. Prin sat 
curg piraiele: Sarica, la S. ?i 
Lichi?teni, la N. 

Are o populate de 52 fa- 
milif, sau 210 suflete, carl lo- 
cuesc in 50 case. Copiii din sat 
merg la $coala din satul Vul- 
tureni. 

Teritoriul satulul este de 724 
hect. Locuitoril, fo§ti cl5ca$I ?i 
impaminteni{I la 1864, stSpinesc 
124 hect., iar proprietarii 600 
hect. 

Locuitoril cultivS. 555 hect., 
iar satul ocupS 9 hect. 

Vite sunt: 95 bof, 75 vaci, 
4 taurt, 22 cal, 6 bivolT, 156 
01 ?i 14 capre. Sunt 200 stupi 
cu albine. 

Locuilorif posedS : 20 plugurl 
de fler $i 22 de lemn. 

In sat se afl£ o bisericS, 
cu hramul Sf. Voevozl, delemn. 
Materialul de lemn&rie a fost 
d&ruit de Alexandru Sturdza 
de la vechla biserica din tir- 
gul GSiceana, care era in lo- 
cul celei actuale. Pe icoane 



?i pe strain se g&sesc datele 
de 1774 $i 1778, carl arata 
data cind s'a ftcut biserica din 
tirgul G&iceana. 

Lichi§teni, piriu, curgind pe teri- 
toriul com. Vultureni, pi. Ber- 
heciul, jud. Tecuciu, de la N. 
spre V.; se vars£ in partea 
sting& a Berheciulul, dupa ce 
a udat satul cu acela^T nume. 

Licina, vale, in jud. Constanta, 
pi. Silistra, pe teritoriul com. 
rur. Cilnia, jud. Constanta ; se 
desface din poaiele de N.-V. 
ale dealului Canli-Dere; se in- 
dreapti spre N., avind o direc- 
Jiune de la S.-E. spre N.-V., 
mergind printre dealul Darna 
?i o prelungire a dealuluY Canli- 
Dere, brSzdind partea de N. a 
pi. $i cea de V. a com.; dup& 
un drum de 4 kil., trecind prin 
p&duri ?i tufari^url, se deschide 
pe malui dobrogean al Duna- 
ref, la 800 m. mal sus de des- 
chiderea vael Cilnia in Dunare ; 
malurile sale sunt inalte §i ri- 
poase din pricina dealurilor carl 
o string de aproape ; taie 2 
drumurl comunale: Bugeac-Cil- 
nia ?i Galtya-Cilnia. 

Licoi, fost sat, pe mo$ia Virbo- 
ceni-Blestematele, in jud. Buz&Ci, 
com. C&rpini$tea, spart in tim- 
pul ciumel luf Caragea ; urmele 
se v&d inca. 

Licoi, sat, in jud. R.-SSrat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Margari- 
te§ti, la poaiele dealului Licoi, 
pe piriul Hirboca. 

Licoi, deal, in jud. R.-S&rat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Racovifenh 
situat in partea de V. a com., 
la hotarul jude^ului, cStre Bu- 
z&u; este acoperit cu p&durl. 

Licoi, mosie, in jud. Buz£u, com. 



Digitized by 



Google 



LICTJRA 



165 



LICURIC1UL 



Carpini$tea, cat. Valea-Hotaru- 
luT; are 500 hect, din care 36 
padure. 

Licura, deal, la N. de com. Oc- 
nele-Marl, pi. Ocolul, jud. VU- 
cea, unde a fost un r^zboiu, nu- 
mit Cirjalia, cu Turcil, carl ati 
dat foe bisericel de la Capatfna, 
de pe acest deal, laanul 1802. 

Licurei(Culmea-),£*/»*s</f deal, 
in jud. Vilcea, pi. Ocolul, com.Oc- 
nele-Marf, pe care se afla ocnele 
vechi, parasite, carl dateaza din 
timpul luT Adrian $i car! ati 
fost mal in urma cautate de 
impanel pentru a scoate sare 
ca s& alimenteze pe locuitoril 
din Moesia inferioara $i Dacia 
rasariteana. Originea lor se sue 
mal sus de Adrian. 

Licuriciul, com. rur. $i sat, in par- 
tea de E. a com. Carbune^ti, pi. 
Gilortul, jud. Gorj. 

Este situat pe valea Licuri- 
ciul. Are o suprafa^a de 1000 
hect, din cari 200 hect. ara- 
bile, 20 hect. prunet, 15 hect. 
vie, iar 765 hect. padure, tufa- 
ri? ?i ripe. 

Are o populate de 240 fa- 
milil, sau 1222 suflete, din cari 
200 contribuabili. 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
40 care cu bol; 210 vite marl 
cornute, 10 cai, 150 of, 45 ca- 
pre $i 100 rimatorl. Sunt 43 
stupl cu albine. 

Are: 2 bisericl, una facuta in 
1790, iar adouain 1 820; sunt de- 
servite de 1 preot^i 2 cintareflf. 

Budgetul com. este de 1 1 8 1 
lei la veniturl $i de 1 1 1 7 lei, 
81 banl, la cheltuell. 

Este udata de apa Negreana, 
peste care, in partea despre N., 
pe$oseaua vecinalacare traver- 
seaza satul, este un pod de lemn 
pe pilotf* iar altul, in partea de 
S. in marginea satulul. 



Comunicafia in com. se face 
prin $oseaua vicinala care o 
leaga la N. cu Carbune$ti ?i la 
S. cu Negreni ; cu Frumu- 
$ei, Serada, Piriul-Boia $i Jupi- 
ne$ti, e legata prin drum de 
care. 

In com. se gasesc 4 puturl 
$i 15 izvoare. 

Licuriciul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulul, situata 
pe partea stinga a vail Tinoasa. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Antone§ti; laS., cu valea $ipi- 
riul Tinoasa ; la E., cu valea ?i 
cu Piriul-Ciinelul, care o des- 
parte de com. Caline$ti, iar la 
V. cu teritoriul com. Dulceanca. 

Popula^ia com. este de 215 
familil, sati 986 suflete, din carl 
163 contribuabili. 

Are : o $coaia, condusS de un 
invatator ?i frecuentata de 46 
elevl; o biserica cu un preot, 
1 clntaret $i 1 paracliser. 

Vite : 282 vite marl cornute, 
51 cai, 1935 oi $i 160 porci. 

Budgetul com. este de lei 
2852,20, la veniturl $i de lei 
2849,52, la cheltuell. 

Solul este mal mult humos 
§i put'm accidentat, priincios 
pentru orf-ce cultura. 

Suprafata com., c 1 a monitor 
?i a padurilor aflate pe dinsa, 
este de aproape 4000 hect. Pro- 
prietar principal este Eforia Spi- 
talelor Civile din Bucure?ti, care 
poseda trupurile de mo$ie nu- 
mite Zbirglezele ?i Lixandra. 
Din aceste mo$iI, 2040 hect. 
sunt pamint arabil, 1650 hect. 
acoperite cu padure, iar restul 
de 253 hect. izlaz $i fine^e. E- 
foria poseda ?i vil pe o intin- 
dere de 23 hect. Ambele padurl 
s'aii dat acum citf-va anl in ex- 
ploatare. Intr'insele se gaseau 
arborl gro$I, cu osebire stejar 
91 alte esen^e, in grosime p3na 
la 60 cm. ; parte din padure e- 



ste lastar. Proprietatile locuito- 
rilor, [date dupa legea rurala, 
ocupa 450 hect., impartite intre 
88 locuitort, carl mal poseda 
$i 61 Va hect. vil. 

Locuitoril aQ multe cazane 
pentru fabricarea rachiulul de 
pra?tina. 

Cat de comunicatiune suntspre 
com. Antone?ti la N., spre com. 
Dulceanca la V. $i la com. Ca- 
linesti, la E., dincolo de Valea- 
Ciinelul, pe $osele vecinale. 

In partea de S. a com., peste 
piriul Tinoasa, se afla o ma- 
gura, careia locuitoril 11 zic Ma- 
gura • Cimitirulul ?i care serva 
ca semn de hotar al paminturilor 
delimitate locuitorilor ; o a doua 
magura sc gase?te la E. com. 
$i poarta numele de Magura- 
Zamfirel. 

Magura-Cimitirulul are o inai- 
timede 5 m., iar baza el are 125 
m. in periferie. Magura Zamfirei 
este de 6 m. inatyime $i are o 
periferie de 120 m. 

Cea mal mare parte din lo- 
cuitorl sunt bulgari, stabilt^T 
aci de pe timpul razmeritelor 
%\ pribegiilor. EI i§I pastreaza 
inca limba, portul §i obiceiurile. 
De ci^I-va ani insa asimilarea 
cu elementul romin a inceput 
sa fie mal vadita. 

Licuriciul-Zbtrglezele, padure, 
in jud. Teleorman, pe mo?ia Li- 
curiciul, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure^ti. 

Licuriciul, vale, com. Licuri- 
ciul, jud Gorj. Are direcfiunea 
N.-S.-E. ?i este coprinsa intre 
dealul Serada la E. $i dealul 
Negrenilor la V. \$X are ori- 
ginea mal sus de com. Licu- 
riciul §i da in valea Gilortulul 
mat jos de Negreni. Pe aceasta 
vale curge piriul Negreana ce 
urmeaza direc^ia dealulul, avin- 
du-?I obir?ia mal sus de Lieu- 



Digitized by 



Google 



LlDlt (VALEA-) 



166 



LIE?TI 



riciul ; trece pe lingS satul cu 
acela?! nume $i se varsa in 
Amaradia, la Hurezani-de-Sus. 
In timp de seceta este seaca; 
in timpurl ploioase devine mare. 

Lidii (Valea-), pirin, uda com. 
Tatarul, trece in raionul com. 
Gornetul-Cricovul, pi. Cricovul, 
jud. Prahova, unde se varsa in 
riul Cricovul- SSrat. 

Lidvul, pise de munte, jud. Su- 
ceava, acoperit parte de p&- 
dure de fag §i parte de fine^, 
intre Ri^ca-Mare $i Slatioara, 
com. Bogd£ne$ti. 

Lie^ti, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Birlad, formats din 2 c£- 
tune: Lie$ti $i $erbane?ti, si- 
tuate pe ambele p&rp ale $o- 
selel na^ionale Tecuciu-Galafi, 
pe o intindere de 4 kil., cu re§e- 
dinja com. in satul Lie$ti. 

Intreaga comuna este situate 
pe un frumos platou, avind 
o inal^ime de 16 m. deasupra 
nivelului Birladulul, in partea de 
S. a jud., la 27 kil. de Te- 
cuciu %\ la 7 kil. de Ive^ti, 
re?edin{a sub-prefecturel. 

Hotarul comunei este: la N., 
o linie conventionale ce pleach 
din malul Siretului, merge spre 
E. pe linga mo?ia d-lul Nico- 
lescu, di in girla Birlovi^a, p&n£ 
face o cotitura spre S., se ri- 
dica pe deal pe $oseaua co- 
munala, trece prin sat, se ri- 
dica tot spre E., trecind Nisi- 
purile, Dumbrava, Calmafuiiil, 
pana ajunge in matca Gerulul ; 
spre E., piriul Gerul, in linie 
aproape dreapta, de la N. spre 
S., pana in mo?ia d-lul Verone; 
la S., o linie de invoeaia incepe 
din matca GeruluT, trece pe 
mo$ia d lul Gheorghiadi, merge 
prin pSdurea HanulConachi, 
p£na ajunge in malul Siretului, 
la locul numit Chitaroaia; la 



V., riul Siretulj care intra in ra- 
ionul comunei la punctul nu- 
mit « la Morel >v merge spre S. 
panila Odafa;-Popei, apuca spre 
E. pana la Coardele, iar de aid 
spre S.-V. pana la Calieni (jud. 
Putna) ?i Chitaroaia, unde trece 
in com. Fundeni, facind o curba 
spre V. 

Raze^il satului Lie?ti tree 
peste hotarul natural, care e 
Siretul in partea de V., avind 
proprieta^T $i dincolo de Siret 
pana in riul Putna (jud. Putna), 
care in vechlle hotamicil se 
identiflca cu numirea Ruginosul, 
dupa cum se aude $i astazl 
intre locuitorl. 

Terenul e aproape §es. In par- 
tea de E, se ridica vre-o cite- 
va dealurl, care o brazdeaza 
de la N. spre S. Cel mal in- 
semnat este Dealul-Caima^uiu- 
lul. 

Apele care uda comuna sunt : 
Siretul, in partea de V., formind 
$i limita intre jud. Tecuciu 
$i Putna. Girla-Birlovija, care 
pleaca din Siret, curge in di- 
recjia N.-S.-E., ?erpue$te prin 
vechiul sat Lie^ti $i se varsa 
in Birlad, in raionul satului. 
Birladul, in partea de V. curge 
in direcfia N.-S. $i se varsa in 
Siret in raionul acestel com. 
Calmajuiul in partea de E. a 
com., curge de la N. spre S., 
avind o albie adinca. Gerul, 
care formeaza limita de ra- 
sarit a com., curge in direcfia 
N.-S. ?i formeaza o vale fru- 
moasa, acoperita cu finea^a. 

Popula^ia com. este de 934 
familil, sau 3763 suflete, din 
carl 843 contribuabili; loeuese 
in 885 case. $tiu carte 450 
barba^I $i 120 femel. 

Teritoriul com. este de7Si2 
hect., §i 62 aril. Locuitoril din 
Lie§ti, carl sunt vechl raze§I, 
stapinesc 1646 hect. ; vechil t 
ciaca^i din $erbane$ti ?i o parte 



din Lie^ti stapinesc 1194 hect., 
iar proprietarul 7672.. 

Vite sunt: 263 cal, 7 tauri, 
125 epe, 1768 bol, 1328 vadf, 
4 catiri, 7. bivolf, 4103 ol §i 
43 capre. 

Locuitoril poseda 558 plu- 
gurl de fer, 14 de lemn, 14 
cazane de f&cut rachiti ; iar pro- 
prietary an: 4 ma§inl de se- 
cerat, 2 ma§ini de batut po- 
rumb, 4 ma$inl de sem&n£t, 
cum $i 2 morl de foe, una in 
Lie?ti §i cea-1'alta in fj>erba- 
ne§ti. 

Sunt 3 bisericl, una in Lie^ti 
$i doua in §erbane$ti, deser- 
vite de 4 preo^f ?i 4 cintarep; 
3 ?colI, 2 in Lie^ti, una de ba- 
efl $i una de fete, $i o a 3, mixta 
in §erbane$ti. $coala de bae{i 
din Lie?ti s'a inninfat, la 1 865 
§i e frecuentata de 96 copii. 
§coala de. fete s'a infiin^at la 
1 88 1 $i se frecuenta de 29 eleve. 
$coala din §erbane?0 s'a In- 
fiintat la 1881, ?i e frecuentata 
de 42 elevl. 

Veniturile ca §i cheltuelile 
com. suntde99S3leI, 29 banl. 

Comerciulse face de 18 per- 
soane. 

Pe teritorul comunei, in partea 
de E., se afla o fi§ie de pa- 
mint nisipos care incepe din 
corauna Torce^ti §i continua 
pana in padurea Hanul-Cona- 
chi, in direc^ie N.-S. ; d-I Gr. 
^tefanescu, in cartea-I de geo- 
logie, zice ca aid a fost apa; 
locuitoril aQ ficut planta^iuni 
de plopl ?i salcil. 

Locuitoril din Lie$tisunt vechl 
raze^I; iar eel din $erbane$ti 
sunt parte raze$I, parte impro- 
prietari^I la 1864. 

Caile de comunica^ie sunt: 
$oseaua na^ionaia TecuciG-Ga- 
la^i, care trece prin mijlocul sa- 
telor Lie?ti ?i § er bane§ti; calea 
ferata Ive$ti-Hanul-Conachi,care 
formeaza limita de E. asatelor; 



Digitized by 



Google 



LIE?TI 



1157 



LlESTl-MlCLKSCULUl 



^oseaua jude{eana Lie§ti-Lun- 
gociul §i Calieni (jud. Putna)care 
une^te satul $erbane?ti cu Ca- 
lieni prin un pod de vase urn- 
blator. Aic! se afla prima baterie 
a forturilor Namoloasa-Foc§ani. 

Intreaga com., la 1881, se 
afla situate pe deal in urma 
inundafiilor Siretului ?i Birla- 
duluT. Ea prezinta. un aspect 
pl&cut, avlnd straz! drepte $i 
largf, case ma! igienice $i bine 
fccute, in mare parte Jnvelite cu 
tabla $i $indrila. 

Locuitori! desfac produsul 
muncel lor la tirgul Ive$ti, iar 
toamna la Galafi ; transportul se 
face pe ?oseaua nationals, cu ca 
rele cu bo! saQ cu ciru^e cu cal. 

Se m£rgine?te la N. cu com. 
Buce$ti, de care se desparte 
printr'o strada larga numita Ha- 
tful ; la S., cu com. Fundeni ; la 
V. cu rlul Siret $i laE.cujud. 
Covurluia, de care se desparte 
prin rlul Gerul. 

Lie§ti, sat, fn jud. Neam{u,com. 
Petricani. Vez! Julfeni. 

Lie§ti, sat, fecind parte din com. 
cu acela§! nume, jud. Tecuciu. 
E situat pe un platoti, intre riul 
Birlad, la V. $i calea ferata, la 
E., avind o pozi^iune frumoasa. 
Aic! este re^edinfa coraunel. 
Satul actual dateazi de la 1881, 
strSmutat din vale. 

Are o populate de 590 fa- 
milil, sati 2355 suflete, car! lo- 
cuesc In 569 case. 

Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, fecuta de 
ob$tia satulu! la 1886, sub in- 
grijirea preofilor Vasile $1 Ste- 
fan Ciuntu, car! aft condus lu- 
crarea pSni la sflr§it. Biserica 
este mare, incapatoare, avind 
o catapeteazma de un aspect 
frumos, lucrata cu arta. Este 
deservita de 2 preoflf $i 2 
dntfirep. 



Sunt 2 $colI, una de baef!, 
$i a doua de fete, intre^inute 
de stat. $coala de b&eflf se fre- 
cuenta de 96 elevl, iar cea de 
fete de 29 eleve. 

Satul dateaz& din secolul ai 
XV-lea. 

In vechime era situat tot pe 
deal, inlocul unde se afla ast&zi; 
aceasta se dovede?te prin urmele 
biserice! ce se vede ?i astazi 
la cVadul-Pau§e$tiior», spre S. 

Din cauza deselor invaziun! 
Tatare$t! $i Turce^t!, fiind-ca 
pe aid era drumul spre Mol- 
dova, locuitoril s'aQ strSmutat 
pe vale in unghiul ce-1 face 
Siretul cu Birladul. 

Aic! aft stat p&n& la anul 
1 88 1. El s'aQ intins din malul 
Birladulu! pSni in al Siretului 
pe ambele latur! ale girle! Bir- 
lovifa. Aid $i-aQ fecut o biserica 
pe malul Siretulu!, biserica care 
era aproape s& fie darimata de 
Siret; locuitori! vazind ca bise- 
rica vacadeade pe malul Sire- 
tului aQ luat o parte din lemniria 
ace$tia ?i au dus-o la satul 
Negrea, care pe la 1866 de- 
pindea de com. Lie$ti. 

Ma! inainte elfacusera oalta 
biserica, in mijlocul satulu!, pe 
malul girle! Birlovtya. Construc- 
{ia de gard, are o vechime, se 
zice, de 100 anf. Cu stramutarea 
satulu! la i88i,ea a fost para- 
sita, §i astaz! e ruinata. Satul 
de pe vale ni se infe{i$eaza 
ca o gradina frumoasa, avind 
diferifl pom! fructifer! $i vi! ?i 
strabatuta de $os. comunala care 
duce la Siret. 

La anul 188 1 o revarsare mare 
a Siretulu!, unita cu Birladul, 
a facut ca nu numat satul Lie$ti, 
dar $i Buce$ti, Vultureni, Blajeri- 
d.-j. $i $erbane$ti sa se ridice 
pe deal, unindu-se aproape toate. 

Lie^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, spreS.-V. de Birlad. 



Formeaza o comuna (com. Li- 
e?ti) cu catunele : Hu?tiul §i 
Ciora?ti, avind o populate de 
1 106 suflete, din carl 190 con- 
tribuabill; locuesc in 242 case. 

Teritcriul com. este foarte 
deluros. Se cultiva viea pe o 
suprafa^a de 367 hect, 50 ari!, 
livezile cu prun! pe o intindere 
de 50 ari!. 

Are o $coala primara de ba- 
ef! ; 2 biseric!. Comerciul se face 
de 5 persoane. 

Bud. com. e de 7973 1., 63 b. 

Lie^ti, deal, pe a caruia coasta 
de V. se afla satul $tioborani, 
iar pe cea de E. satul Bal^i, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. Se 
intinde de la N. din dealul Po- 
pe?tilor, continua spre S., stra- 
bate teritoriul com. $tioborani, 
$i apo! se termina in Valea-Cras- 
ne!, pe teritoriul com. Vinefe^ti, 
din jud. Falciu. 

Lie§ti, lac, spre V. de satul Gu- 
ge?ti, pi. Crasna, jud. Falcia, 
unde odinioara a fost sat, din 
a caru! urme se vad §i astaz! 
ruinele biserice!. Vechi! locui- 
tori a! acelu! sat s'au stramutat 
in satul Guge^ti de astaz!. 

Lie^ti, trup de mope particulara, 
in raionul satulu! Tatare?ti, com. 
Corni, jud. Tecucifl. 

Lie§ti, piriii, izvore?te de sub 
dealul Lie^ti ^i al Ri^cane!, uda 
valea dintre aceste doua dea- 
lur!, trece prin satul Bal{a{i, 
com. ^tioborani, pi. Crasna, jud. 
Vasluiti ?i se varsa in piriul Vi- 
ne^e^ti, com. cu acela^i nume. 

Lie§ti-Miclesculul, ma ha la, (3- 
cind parte din com. Lie$ti, jud. 
Tecuciu, situata intre $oseaua 
na^ionala ^i riul Birlad, despar- 
^ind satul Lie?ti, de $erbane$ti, 
prin o ?osea. 



Digitized by 



Google 



LIGUKESTI 



168 



LIMPEDEA 



Locuitoril Ji mal zice §i Pau- 

Ligure§ti, cdtun, al com. Cofi, 
jud. BuzSu, cu 90 locuitorT %\ 
24 case. 

Liiceni, cdtun, al com. DrSghi- 
ceni, pi. Ocolul, jud. Romanaji, 
a$ezat pe coasta unul deal, la 
5 kil. spre E. de Caracal §i a- 
proape de ^oseaua Caracal-Cra- 
iova. Altitudinea terenulul d'a- 
supra nivelului maril este de 
140 m. Are 60 familil, sau 262 
suflete; o biserica, Adormirea- 
Maicef DomnuluT (1852), cu un 
preot $i dol cintare{T. 

Liliacul.VezI Ar&me$ti-Boere$ti, 
sat, jud. Roman. 

Liliaculul (Muchia - ), colind, 
in jud. Buz&u, com. Ctnde§ti, 
cat. Satucul, ramificafie din mo- 
vila Cerbul, acoperita cu izlaz. E 
punct trigonometric. 

Lilieci, sat, fecind parte din com. 
rur. Catrune^ti-Miineasca, plasa 
Mosti§tea, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la S. de Catrune$ti. 

Se intinde pe o suprafaja de 
824 hect., cu o populate de 
385 locuitori. 

Frazil Dumba au 586 hect. 
$i locuitortf 238 hect. Proprie- 
tari! cultiva 500 hect. (30 izlaz, 
56 p&dure). Locuitoril cultiva 
228 hect. (10 izlaz). 

Comerciul se face de 3 per- 
soane. Are 1 hele?teu. 

Numeral vitelor marl e de 
337 $i al celor mid de 941. 

Satul s'a infiinfat laanul 1795 
de Nedelcu Logofttul. 

Lilieci, sat, facind parte din com. 
rur. Frunzine?ti, pi. Dimbovtya, 
jud. Ilfov. Cade spre E. de 
Frunzine^ti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 



2094 hect. (impreun& cu Frun- 
zine?ti, Orasca §i Pifigaia), din 
carl D-l N. D. Amira are 1850 
hect. $i locuitoril (impreuna cu 
eel din Frunzine^ti, Orasca §i 
Ptyigaia), au 244 hect. 

Proprietarul cultiva 1372 hect. 
(100 stcrpe, 35 izlaz $i 343 pi- 
dure). Locuitori! cultiva tot te- 
renul. 

Popula^ia satului e de 104 
suflete. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar. 

Num^rul vitelor marl e de 96 
?i al celor mid de 371. 

Lilieci, (Sili^tea - Satului sau 
LiUecii/pganimei), loc, jud. 
BacSu, pi. Siretui-d.-j., com. Gio- 
seni, unde in vechime era un 
sat, care avea curte boTereasca 
%\ o biserica. Acum 100 de an J 
satul Gioseni era pe acest loc, 
de unde a trebuit s£ se mute 
din cauza stric&ciunilor facute 
prin r^vSrsarile Siretulul. 

Lilieci, deal, in jud. Prahova, com. 
Ceptura, pi. Cricovul, pe vlrful 
caruia e un platou, care a apar- 
{inut unel Doamne Neaga. Do- 
vada c3. acolo a fost o cas£, un 
palat domnesc, o ceta^uie saQ alt- 
ceva, este ca se vede ?i pana 
azl o aleie de lilieci, din gradina 
acelul palat. 

Liliecilor (Dealul-), colind, in 
jud. BuzaQ, com. Nicule^ti, cat. 
Merei, pe malul drept al riulu! 
Sianicul ; face hotar despre com. 
Vintiia-Voda; e acoperita depi- 
dure marunta. 

Lilie^ti, sat, facind parte din com. 
rur. Jintea, pi. Filipe?ti, jud. 
Prahova. Are o biserica, fondata 
la anul 1848. 

Limba - Caprei, iezer, in jud. 
Braila, com. Ciacirul, la N. de 



privalul Mucuroaea, intre Teze- 
rele Pe$tii-Romine$ti ?i Pe$ttf. 
Turce§tl, 

Limba-Gogii, deal, acoperitcu 
vil 91 livezT, in partea de V. a 
satului Cost\ileni, com. Costu- 
leni, pi. Brani^tea, jud. Ia$i. 

LimbarJL, pddure>)\id. Bacati, pi. 
Bistrija-d.-j., com. Funcjul-Raca- 
ciuni, de pe la izvoarelepirlulul 
R£c&ciuni. 

Limba^elul, vale, jud. Prahova, 
formats din diferite mici viicele, 
carT-§T iafi na?tere din apropie- 
rea girel Predealul $i muntelul 
Susaiul; curge de la N. spre 
S. ?i se varsS in piriul Azuga, 
pe {annul drept, tot in raionul 
com. Predealul. 

Limbi (La-Trei-), pescdrie, in- 
semnata, in jud. Tulcea, pi. Su- 
lina, com. rur. Sf. Gheorghe (sau 
Chidrilez=Catirlez), se aflaa?e- 
zata pe o ridicatura tmpartita in 
alte 3 micT, care aQ forma unor 
limb! ; aceasta ridicatura se afla in 
grindul Zaton-Vech'rti, coprihs 
intre girla Zaton-Vechifi, $i Ma- 
rea-Neagra; este formata din 
mal multe colibe unde stau pes- 
carii. 

Limboe^ti, sat, jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Vlade^ti pe piriul 
Horoeta, spre N. de satul Via- 
de?ti. Are 195 locuitori $i SS 
case. 

Limpede (Lacul-), lac, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi- 
soca, situat in partea de V. a 
com., pe muntele Magura-cu- 
Le§ile ; are o intindere de l \% 
hect. $i confine pastravT $i ca- 
racuda, ce se consuma in lo- 
calitate. 

Limpedea, tuned, jud. Bacao, 



Digitized by 



Google 



LIMPEDEA 



100 



LINIA 



pi. Bistrita-d.-j., com. Osebiti- 
Margineni, din dreapta Bistri- 
{el ?i in dreptul satuluf Ghe- 
rae§ti. 

Limpedea, girta, jud. Bacaa,pl. 
Bistrtya-d.-j., com. Osebi{i-Mar- 
gineni, care este un bra{ al 
Bistritel, depe malulsafidrept ; 
ia na$tere mal sus de satul Ghe- 
rae$ti, unindu-se iar cu Bistrifa 
mal jos de acest sat. 

Limpegiorul,^mtf, in jud. Neam- 
{u, pi. Bistri{a, com. Tazlaul ; se 
varsa in stinga piriulul Tazlaul; 
apa sa este minerala 91 serve$te 
pentru bai. 

Limpezelul, izvor, udlnd com. 
Carbune$ti, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, se varsa in girla Lo- 
patna. 

Limpezi§ul, c&tun, al comunel 
Cioranca, jud. Buzau, cu 240 
locuitorl 91 65 case; e format 
din insurant. 

Limpezi§ul, numire ce se mal 
da unel p&rfl din mosia Glave- 
?ul, din corpul Badeni-Milui{i, 
jud. Buzau. 

Limpezi§ul, balta, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. rur. Rasova, §i anumepe 
acelaal catunulul sau VlahChioi ; 
este maT mult o prelungire 
sudica a baltfl Vederoasa, §i se 
continua spre S. cu stufaroasa 
balta Sarpul ; este a^ezara intre 
dealurile: AHmanul la V. ?i 
Vlah-Bair la E.; pe malul sau 
V. este a$ezat satul Aliman, iar 
pe eel E, satul Vlah-Chioi ; are o 
intindere de 250 hect, acoperita 
in cea mal mare parte cu stuf ; 
confine pe$te ce se consuma 
in localitate. 

Line$ti, sat, facind'parte din com. 



rur. Vulture$ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. 

Linieri, mahala, com. rur. Sal- 
cia, pi. Podgoria, jude^ul Pra- 
hova. 

Lingura, piriu, in jud. Neamfu, 
pi. Bistri^a, com. Cinde§ti ; izvo- 
re$te dinramuradealurilorDrag- 
va, $i se varsa pe partea dreapta 
a piriia$ulul Dragva. 

Lingurari, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Luncani, si- 
tuat la 2 kil. de satul Luncani. 
Are o populate de 23 familil, 
sad 77 suflete. 

Lingurari, sat, in partea de S. 
a com. Laza, pi. Racova, jud. 
VasluiQ, situat pe coasta dea- 
lulul Izvorul, pe o suprafafa de 
137 hect. ?i cu o populate de 
40 familil, sau 248 suflete, \\- 
ganl lingurari. 

Lingurari, sat nou, in partea de 
N. a comunel Jibane^ti, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. 

Are o suprafa^a de 19 hect. 
$i o populate de 65 familil, sau 
337 suflete. 

Vite: 260 vite marl cornute, 
14 caf, 44 capre $i 54 rt- 
m&tori. 

Lingurari. Vezf Bartalu?ul, sat, 
com. Puie$ti, jud. Tutova. 

Lingurari, loc, pe dealul cu ace- 
laal nume, com. Valea-GloduluT, 
jud. Suceava, populat cu vre-o 
40 de bordeie de Ti& an * no " 
mazl. 

Lingurari, ramura de dealurl, 
ce se deta$eaza de la hotarul 
com. Tazlaul, jud. Neamfu (in- 
tre piriia$ele Piriul - Raduluf $i 
Carpenul), pe teritoriul com. Cin- 
de^ti, formind in parte, cu cul- 



mile despre E.S., hotarul des- 
pre jud. Bacau. 

Lingurari, deal, ramificare a $i- 
rulul de deal, ce se intinde din 
jud. Ia$i, in jud. Vasluiu, pi. Fun- 
duri, com. f ibane^ti. Pe culmea 
lui e padure. 

Lingurari, deal, in jud. Suceava, 
com. Valea-Gloduluf, prelungire 
a Dealulul-Rotariel, parte arabil, 
parte imbracat in padure. 

Lingurari sau Bulgaria, iaz, 
spre S. de satul $etrareni, com. 
Cirniceni, pi. Turia, jud. Ia$i ; 
pe linga malurile lui sunt gra- 
dinariT de zarzavaturl, de unde 
%\ numele lui de Bulgaria. 

Lingurari, pi tin, ce curge prin 
com. Brate^ti, pi. Fundul, jud. 
Roman. Izvore$te din marginea 
de N. a pla^eT, curge de la N. 
la S., trece printre satele Ave- 
re?ti-d.-s. $i Izvorul §i la S. de 
acest din urma se varsa in 
piriul Brateasca, pe dreapta. 

Lingurari, piriti, jud. Suceava; 
izvore^te din Balta-cu-Arinf, de 
pe Dealul Rotariel, ud& terito- 
riul com. Valea-Glodulul %\ Si- 
li$tea, pe o lungime de 3 kil. $i 
se varsa in $omuzul-Mic. 

Linia, .ftf/,cu 57 fam.,peapa$imni- 
culul, jud. Arge?,pl.Topologul; 
face parte din com. rur. Bude?ti. 

Linia, sat, facind parte din com. 
rur. Boteni, pi. Arge$elul, jud. 
Muscel. Este situat pe malul 
sting al riulul Arge$elul, avind 
o populate de 102 locuitorl. 

Linia, sat, facind parte din com. 
rur. Poiana, jud. ?i pi. Prahova. 

Linia, sat, com. rur. Obislavul, 
pi. Oltetul-d.-s.,jud. Vilcea. 



§1975. Mortis IHtfionmr QtoyraAc Vol. IV. 



22 



Digitized by 



Google 



LINIA 



170 



LINIA-J1GANI 



Are o populate de 386 lo- 
cuitori. 

Linia, mahala, in com. rur. Drago- 
testi, pi. Vailor, jud. Mehedinji. 

Linia, deal, acoperit cu padure, 
in jud. Roman, pi. MoldoveT, 
com. Halaucesti, spre N. de 
satul Halaucesti. 

Linia, pftdure, a statuluT, in in- 
tindere de 12 hect., pe malul 
Prutulul, com. Costuleni, pi. Bra- 
nistea, jud. Iasi. 

Linia- Bisericei, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, com. rur. Cremenari- 
Mosneni. 

Linia -Boereasca, mahala, in 
com. rur. Degerafi, pi. Ocolul- 
d.-j., jud. Mehedinji. 

Linia-Costei, mahala sau c&tun, 
jud. Vlasca, com. Talpa-Bafco- 
veni, din pi. Glavaciocul. 

Linia-Cuca, sat. VezI Cuca, jud. 
Arges. 

Linia-Danicei, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. Danicei. 

Linia-de-Jos, mahala, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Retezul. 

Linia-de-la - Deal, sat, judeful 
Arges, pi. Cotmeana, com. rur. 
Gaujani. 

Linia-de-peste-Vale, sat, jud. 
Arges, pi. Oltul, com. rur. Da- 
nicei. 

Linia -de-Sus, mahala, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Retezul, 
plaiul Closani. 

Linia-Dealului, sat,]\id. Arges, 



pi. Oltuluf, pendinte de com- 
rur. Barsoiul ; are o biserica. 

Linia-din-Deal, sat. VezI Cur- 
teanca, jud. Arges. 

Linia-din-Deal, sat, facind parte 
din com. rur. Virleni, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
la^iune de 354 locuitori; o bi- 
serica, fondata la anul 1882. 

Linia-din-Vale, sat, facind parte 
din com. rur. Dobrotinetul, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po- 
pula^iune de 295 locuitori. Este 
situat pe vaiea OltuluT. Are o 
biserica reparata la 1857 de 
raposatul dr. Ernest de la Po- 
meray. 

Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 fa- 
miltf, jud. Arges, pi. Oltul, pen- 
dinte de com. rur. Launele-d.-s. 

Linia-Hanului, sat, cu 302 loc. 
jud. Arges, pi. Oltulul; face 
parte din com. rur. Balcesti. 

Linia-lui-Ciuculete, satt Linia 
Podului, sat, jud. Arges, pi. 
Oltulul, com. rur. Cremenari- 
Flaminda. Aict este o treca- 
toare cu pod plutitor peste 
riul Oltul. 

Linia- Mare, sat, jud. Arges, pi. 
Oltul, pendinte de com. rur. 
Uda-d.-s. 

Linia-Mare sau Cre^ule^ti, sat, 
cu 359 suflete, jud. Arges, pi. 
Pitesti, com. rur. Crucisoara. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Theodor, deservita de un preot 
si un cintare$. 

Linia-Mare, sat, com. rur. Rij- 
le^ul-Vieros, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt. Are o popula^iune de 564 
locuitori. La S. catunelor Linia- 
Mare si Baranesti este o biserica 



zidita pe la 1800 de Di{a Mo{, 
cu locuitori! din comuna, si 
reparata la 1879, de preotul 
Dimitrie Mojescu si enoriasT. 

Linia-Mare, sat, com. rur. Al- 
besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

Linia-Mare, deal, lung de 3 kil. 
com. Rijleful-Vieros, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt, cu direc{iunea de 
la N. la S. 

Linia-Mote§ti, sal, jud. Arges, 
pi. Oltul, com. rur. Dobresti. 

Linia-Paltineanu, sat, facind par- 
te din com. rur. Butimanul, pi. 
Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiinjat 
la anul 1852 decatre fostul pro- 
prietaralmosieTLuceanca, Const. 
Paltineanu. Locuitoril sunt to{I 
din catunul Butimanul. 

Este asezat pe loc ses, d'a- 
supra vael Luicaneasca si udat 
de la V. spre E. de apa Coadele- 
Znagovulu!. 

Are o populate de 225 su- 
flete. 

Locuitori! s'au improprietarit 
la anul 1864, pe mosia d-Iu! A. 
Vanicu, dindu-li-se 112 hec- 
tare. 

Numarul vitelor mar! e de 
14S si alcelor mici, tot de 145. 

In sat sunt 6 flntin!, afara de 
fintina Izvorul-Tamaduirei. 

Linia-Podului. Vezi Linia-lu!- 
Ciuculete, jud. Arges. 

Linia-Surpatelor, sat, jud. Ar- 
ges, pi. Oltul, facind parte din 
com. rur. Olanul. 

Linia-Tome§ti, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. Dobresti. 

Linia-Tigani, sat, jud. Arges, 
pi. Oltulul, pendinte de com. 
rur. Barbatesti ; are 44 familil. 



Digitized by 



Google 



lihia-jigAnia 



171 



L1P1A 



Linia-f ig^nia, sat, jud. Arge$, 
pi. Oltul, com. rur. Dragufe^ti- 
Sapunarl. 

Linse§ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Oniceni, spre V. 
de satul Oniceni, la 2 kil. de 
el. Este asezat pe deal §i in 
apropiere de pirtul Sacalu$ul. 
Are 41 familil, saO 182 suflete, 
din carl 43 contribuabil! ; lo- 
cuesc in 45 case. Are o bise. 
ric& de lemn. Se lucreaza olaria. 
Sunt 296 vite marl cornute. 

Lintea, cdtun, alcom. Copacioasa, 
pi. Amaradia, jud. Gorj, la E. 
com. de re$edin$a $i situat pe 
o colina. 

Are o intindere de 3 1 5 hect., 
din cari: 60 hect arabile, 105 
hect. finefe, 104 hect. vie, 23 
hect. izlaz ?i vatra satulul. 

Are o populate de 104 fa 
milil, sau 409 suflete, din car! 
102 contrib. ; 1 biserica, deser 
vita de 1 preot $i un cintaref, 

Locuitori! poseda : 18 plugurl, 
30 care cu bol; 80 vite marl 
cornute, 259 ol $i 140 rim&tori 
20 stupl. 

In catun se gdsesc: 4 fintin! 
3 teascur! de vin. 

Linte^ti sau Bascovele, sat, 
cu 40 familii, satt 180 suflete 
jud. $i pi. Arge$ul, com. rur. 
Bascovele. Aid este m&n&stirea 
Bascovele sau Bascovul, interne 
iata de $erban-Voda-Cantacu- 
zlno $i redus& acum la biserica 
de mir. Afara de schit ma! este 
aid §i o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, cu un 
preot $i un cintaref. 

Linte^ti, deal, spre E. de com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Olt, cu direcfia spre S., avind 
o lungime de 400 m. 

Lintel (Vlriul-), deal, in jud. 



BuzaQ, com. Sibiciul-d.-s., rami- 
ficafie din muntde Panataul ; 
serva de hotar despre com. Pa- 
nataul, intre comunele Begul $i 
Valea-Fintind. 

Lip&nescu. Vez! Meteleul-Lipa 
nescu. 

Lip&ne§ti, sat, com. rur. Bolde§ti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. Are 
o biserica, fondata din temelic 
la 1 8 10, cu cheltuiala D-lor Cos 
tache Ion §i Sultana Lipane- 
scu, fo$t! proprietarl. 
Aci e re$edin{a com. 

Lipcdneasa, numire ce purta in 
vechime parte din mofia Vii- 
$oara, jud. Teleorman, ce i! ma! 
zicea $i Vlanicu^eanca. Cu ace- 
ste doua numir! se gase?te tre- 
cuta in actele de hotarnicie. 

Lipcdni{ei (Dealul-), deal, pe 
mo$ia Darabani, com. Darabani, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Lipia, com. rur., in jud. Buzao, 
pi. Sara^el, situata la V. ora- 
?ului BuzaQ, la 8 1 /* kil. Limita 
la N., incepe de la Lacul-cu-Za- 
log! (Virful-Balo^i), de unde se 
lasa in Valea-Ciobanoaia, intil- 
ne$te hotarul mo§ie! Ilieasca, pe 
care merge pana da in hotarul 
mo?ie! Banceasca ; la E., din 
hotarul mo$ie! Banceasca, con- 
tinua pe hotarul mo$ie! Similea- 
sca, pina in padurea Cringul (o- 
ra?ul BuzaQ); la S., incepe de 
la Cringul $i, pe hotarul mo$ie! 
Stilpul, merge pSna in marginea 
cat. Odaile (com. Mere!), apoi, 
pe hotarul mo$nenilor Mereeni, 
printre diverse sfor! de mo?!! 
si vil, ajunge la cat. Valea-Pu- 
{ulu! ; la V., continua pe slem- 
nea dealulu! Chilmiziul, care o 
desparte de proprietatea mo$ne- 
nilor Grajdaneni $i urea in vir- 
ful Balo? la Lacul-cu-Zalog!. 



Suprafafa sa e de 2241 hect., 
din care 1 1 35 arabile, 204 pa- 
dure, 16 flnea^a, 143 izlaz, 104 
livede, 523 vie$i u6 1ocsterp. 
Afara de o mica sfoara de mo- 
§ie a statulu!, tot teritoriul este 
ai mo^nenilor, desparjit in tre! 
par^I : Mirce?ti, Noce^ti ?i Ban- 
ce?ti. Fie-care din aceste tru- 
pur! s'a sub-divizat in nenuma- 
rate sforl, dupa cetele de mo$- 
nen! formate ma! in urma, a$a 
ca mai la fie-care pas e$t! in- 
tr'o noua proprietate. Pamintul 
e ?es $i fertil ; in partea de N. 
are dealur! acoperite de vi!, li- 
vezi §i padure. E pusa in con- 
tact cu comunele: BuzSul, Me- 
rei, Gura SSra^eT, Valea-Teancu- 
lul, prin drumur! naturale ; iar 
cu $oseaua nationals, prin calea 
comunala Lipia-Cracanata, prin 
cat. Odaile. 

Com. e formata din catunele : 
Ciobanoaia, Lipia, cusub-diviziu- 
nile: Hoizanul $i Saragelele, 
Nenciul cu sub-diviziunile: Ceau§- 
Tatu $i Valea Pufulu!, avind o 
populate de 2310 locuitor!, din 
care 429 contribuabil! ; loeuese 
in 496 case. 

Vite sunt : 696 bo!, 219 vac!, 
144 vi^e!, 183 cal, 59 !epe, 7 
capre <?i 665 porcl. Stupi sunt 30. 
Meseria^i sunt : 7 lemnarl, 68 
butnarl, 4 croitor!, 6 cizmarl, 
8 fierarl, 2 cojocari. 

Are o $coala de baeflf, fre- 
cuentata de 66 elev! ?i una de 
fete, cu 44 eleve. Biseric! sunt 
4, cu 3 preo^i, 4 cintarep $i 
2 paracliserl. Catedrala e cea 
cu hramul Sf. Nicolae. Circium! 
10. Casele sunt confortabile $i 
curate. 

Com. e foarte vechie $i in se- 
colul XVI exista. Pe la 1590 
era locuita de cetele de mo?- 
nen! din Sili§te : Dragoste^ti, 
Mirce?tl, Zmede^t! ?i Arcane^ti. 
In timp de invazii a fost pus- 
tiits, dar locuitorii, care se re- 



Digitized by V^OOQlC 



LIPIA (MO?E?TI) 



172 



LIPNIJA 



trageau in padurile de pe mun- 
tele Capreanu, reveneati indata 
ce se stabilea ordinea. De la 
1 812, a fost ferita de intimplari 
nenorocoase $i a$a a putut pros- 
pera. 

Se vede ca locuitoril de pe aci 
n'au avut tot-dea-una buna re- 
putable. Cuvintul «lipian» serva 
in jud. Buzau, pentru a inchipui 
pe omul: ?iret, minciunos, in- 
$elator, fara scrupule. 

Lipia (Mo§e§ti), cdtun de re$e- 
din$a al com. Lipia, jud. Bu- 
z.\u, cu 1780 locuitorl §i 371 
case. De dinsul se alipesc ca- 
tana$ele Hoizanul §i Sarage- 
lele. 

Lipia, sat, in jud. Ilfov, pi. Zna- 
govul, facind parte din com. 
mr. Lipia-Bojdani. E situat la 
S. de Gruiul, pe malul drept al 
riuluT Ialomi^a. Locul coprins 
intre sat $i riul Ialomija este 
zmircos. La S. se margine§te 
cu padurea Balta-Neagra. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 1507 hect., cu o populate 
de 752 locuitorl. 

Statul are 1177 hect. ?i lo- 
cuitoril 330 hect. Statul cultiva 
prin arendav I sai 660 hect. (7 
sterne, io izlaz, 450 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 cintare^. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Numarul vitelor mar! e de 
335 §i al celor mid de 592. 

Lipia (Poporul), mope, in jud. 
Buzau, com. Merei, proprietate 
a mo^nenilor din com. Merei. 
Are 764 hect., din can 200 ara- 
bile, 52 izlaz, 43 padure, des- 
par^ita in sforile: Scoarfa, Ni- 
sipoasa, Lespezile $i Chilmiziul, 
345 vie, 26 livezl, restul sfoara 
Barbuleanca $i locurl sterpe. 



Mpia (Marcu{a), sfoara de mo- 
pe, in jud. Buzau, com. Lipia. 

Lipia-Bojdani, com. rur., pi. 
Znagovul, jud. Ilfov, situata la 
marginea de N. a jude^uluT, la 
N. §i la 46 kil. de Bucure^ti, 
linga riul Ialomija. 

Se compune din satele: Boj- 
dani, Bira, Coadele, Dobrose§ti, 
Fundul, Ghermane^ti, Gruiul, 
Lipia, $an{ul ?i Turba^i, cu o 
populatiune de 5242 locuitorl 
(impreuna cu calugaril de la 
manSstireaCaldaru^ani), din carl 
870 contribuabill; locuesc in 
1 2 1 1 case §i 9 bordee. 

Suprafa^a totala a com. e de 
1 2948 hect. Proprietatea e a sta- 
tulul, care poseda 9970 hect. ?i 
locuitoril, carl au 2979 hect. 
Statul cultiva prin arenda$il 
sal 5957 hect. (423 hect. izlaz, 
3540 padure §i 50 sterpe). Lo- 
cuitoril cultivft tot terenul. 

Are 8 bisericl: la Bojdani, 
Coadele, Dobrose?ti, GhermS- 
ne$ti, Gruiul, Lipia, Turbaji $i 
manastireaCaldaru?ani. AceastS 
comuna, cu pamint fertil, cum 
e acela de pe malurile Ialomi- 
fel, e una din comunele rurale 
din jude{ din cele mal imbel- 
$ugate. 

Vite sunt : 745 cal $i lepe, 6 
armasari, 1447 boT, 719 vacl, 
116 vifel, 9 bivolT, 62 capre, 
3620 ol $i 374 rimatorl. 

Locuitoril poseda: 386 plu- 
guri ; 281 cu bol ?i 105 cucal; 
660 care $i caru{e: 437 cu bol 
?i 223 cu caT. 

Comerciul se face de 33 cir- 
ciumari ?i I hangiu. 

Improprietari^I sunt 874 lo- 
cuitorl §i neimproprietari$T, 521 
locuitorl. 

Budgetui com. e de 12858 
lei la venituri $i de 11674 leT 
la cheltuell. 

Lipia-Bojdani, mofie, a stituluf, 



pendinte de manastfrea Calda- 
ru?ani, jud. Ilfov, arendatS. cu 
14100 lei anual, impreuna" cu 
trupul Brinzeasca, afara de Sur- 
lari $i Hele^teul, lasate in folo- 
sinja manastirel. 

Lipianca, numire, care se mal 
da mopet Balaia, din jud. Bu- 
zau, com. Gheraseni. 

Lipianca, sfoara de mofie, in 
jud. Buzau, com. Tabara^ti, cSt. 
Galbina?ul ; are o intindere de 
130 hect. 

Lipicul, sat, cu 50 familil, sau 
120 suflete, jud. Arge?, pi. Pi- 
te$ti, facind parte dincom.rur. 
Sapata-d.-s.; are o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita 
de un preot. 

Lipieni (Sforile-Mo§nenilor-), 

mofie, in jud. Buzau, cat. Taba- 
ra?ti; are 450 hect. posedate 
in devalma^ie de Mo?neniI Li- 
pieni, din cat. Lipia $i Valea- 
Teanculul. 

Lipitoarea, virf de munte, din 
culmea Joi^el, in plaiul Lovi^tea, 
jud. Arge$, cu o inal{ime de 
1964 m. d'asupra nivelulul Mi- 
ril-Negre. 

Lipitorilor (Lacul-), lac, in jud. 
Buzau, com. MSgura, cat. Un- 
guriul, con^inind pe^tl §i Hpitoii. 

Lipni^a, com. rur., pi. Silistra- 
Noua, jud. Constanta. 

Este situata in partea de V. 
a jude^ulul, la 101 kil., spre V., 
de ora^ul Constant, capitala 
districtulul ?i in cea de N. a 
pla?el, la 20 kil. spre N.-E. de 
ora$ul Ostrov, re?edin{a oco- 
lulul. Comunele invecinate sunt 
Cilnia, la 5 kil., spre N.-V. 
Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.; 
Satul-Mare, la 8 kil., spre N 



Digitized by 



Google 



LIPNIJA 



173 



LIPOVA 



Oltina, la 8 kil., spre N.E.; 
Garvan, la 7 kil., spre S.-V.; 
Girlifa, la 10 kil., spre V. 

Se m&rgine§te la N. cu com. 
rur. Satul-NoQ, de care se des- 
parte prin valea Co§lugea ?i 
adiacenta el, valea Iroftie; la 
E., cu comunele: Oltina, Ca- 
ranlic §i Ghiuvegea, despar{in- 
du-se de cea d'intiiu prin lacul 
Oltina, bal^Ie Ciamurlia $i Iort- 
mac, de cea d'a doua, prin 
valea Ghiuvagea, iar de cea d'a 
treia prin valea Dermen-Ceair ; 
la S., cu com. rur. Garvan, de 
care se desparte prin dealurile 
Sirt-Iol-Bair $i Curdeli ; la V., 
cu comunele Girlifa $i Cilnia, 
sep&rindu-se de cea d'intiiu prin 
dealul Scorci, de cea de a doua 
prin culmea Co§lugea. 

Relieful solulul este acci- 
dentat de culmea Co^lugea, cu 
ramifica^iunile sale. Movilele 
sunt numeroase artificiale, ?i 
ad servit odinioarft ca locurl de 
inmormintare, ca puncte de ob- 
servare §i orientare ; toate sunt 
acoperite cu iarba. 

Vai sunt numeroase; insa 
prea purine au apa §i aceasta 
numai in timpul ploilor, toamna 
$i primavara, ?i dup& topirea 
zapezilor. 

Pe teritoriul comunel se afla 
iezerul Oltina, la N.-E., a carel 
parte meridionals, care acoperite 
in buni parte cu stuf $i insule 
plutitoare, formate de iarba ?i 
plante acuatice, apartine comu- 
nei ; confine pe$te ce se consume 
in localitate; este prelungit la 
S. cu doufi balflf: Ciamurlia $i 
Iortmac ce au malurile ridicate 
$i sunt acoperite in toata intin- 
derea lor cu stuf. 

Se compune din doua catune: 
Lipnifa, re$edinta, a$ezata in 
partea S., pe valea Lipnifa, in- 
chisa $i dominata la S. ?i E. 
de dealul Sirt-Iol-Bair, iar la V., 
de movilele Caragia ?i Almali 



Cula; sat strins, cu un aspect 
placut. Co^Iugea, in partea N. a 
comunel, pe valea Ghiol-Ceair, 
la 3 kil., spre N.-V. de re$e- 
dinfa, dominat la V. de dealul 
Co^lugea, la E. de dealul Curt- 
Orman, are un aspect mal fru- 
mos ca precedentul, avind case 
bine zidite §i inconjurate cu gra- 
dinl §i livezl. Suprafafa totaia a 
comunel este de 5073 hect., din 
carT 329 hect. vetrele celor 2 
sate, iar restul imp&r^i t intre stat 
cu proprietaril, car J poseda 728 
hect. $i loc. carl au 4016 hect. 

Populafiunea este de 302 fa- 
miliT, sati 1272 suflete: 677 bar- 
baflf, §i 595 femei: 614 necasa- 
tortyl, 552 casatori^T, 24 vaduvl, 
2 divor^I; 1272 cetajenl ro- 
minl: 1268 ortodoxT, 3 protes- 
tan^I, 1 mahomedan ; 68 1 agri- 
cultorl $i meseria$I, 2 comer- 
cian^f. 

Sunt 468 contribuabill. 

Are doua bisericl, una in ca- 
tunul Lipni^a, cu hramul SfinfiT 
Impara^I, §i a doua in catunul 
Co^lugea, cu hramul Sflnta Trei 
me ; sunt deservite de 2 preo^I 
$i 2 cintarefl. Este $i o geamie, 

$coli sunt doua, rurale mixte, 
cite una in fie-care catun, con 
duse de 2 inva^atori $i 2 invaja 
toare §i frecuentate de 96 elevT, 

Locuitoril poseda: 127 plu 
gurl, 234 care $i carute, 127 
grape de fier ; 1 moara cu aburl 
$i 5 morT de vint. 

Sunt peste 3400 capete de 
vite, mal cu osebire 01. 

Budgetul comunel e de 5673 
lei la veniturl ?i 4484 lei la 
cheltuell. 

Caile de comunicafie sunt: 
calea judefeana Ostrov-Medjidia, 
care trece prin sat ; apol dru- 
murl vecinale si comunale, care 
unesc citunele intre ele §i cu 
satele invecinate ca: Oltina, 
Ci?la, Garvan, Cuingiuc, Girlifa, 
etc. 



Lipni^a, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. de re§e- 
din^a al com. Lipnifa, a§ezat in 
partea de N. a pia?el $i cea 
centrala a comunel, pe valea 
Almaltcul sau Lipni^a; are o 
intindere de 2103 hect, din care 
1 2 1 hect. ocupate de vatra sa- 
tulul, cu o populate de 237 
familil, 675 suflete, in maioritate 
RominI, care locuesc in 125 
case. 

Lipova, com. rur., jud. Vasluiu, 
la 43 kil. de ora?ul Vasluiu $i 
la 7 kil. de Punge^ti, re$edin{a 
pla^el. Are forma uuul drept- 
unghiu, fiind inconjurata de mal 
multe dealurl, carl in parole de 
S., V. $i N., formeaza hotarele 
sale, iar in partea despre E., se 
prelunge$te un §es, care la sa- 
tul ?i com. Dragomire?ti din 
jud. Tutova, se une$te cu $e- 
sul Tutovel. 

Comuna se compune din ur- 
matoarele sate : 

Lipova-Raze?i, de care fin 
micele catune: Petra$cani, Valea- 
SatuluY, Henfe?ti, Popusocul $i 
Pope^ti ; 

Valea-Caselor, de care \m ca- 
tunele: Valea-Marulul, Costi^a 
$i Dracoaia; 

Valea-Mo^neagulul ; 

Mijlocul. 

Toate aQ o intindere de 3088 
hect., din care 499 hect. pa- 
dure $i 1360 loc de cultura, 
finaf, ima$, ale proprietafel, iar 
1299 hect, ale locuitorilor, ^i 
43 hect. vil §i livezl. 

Are o populate de 355 fa- 
milil, sau 1209 suflete; are 2 
bisericl, cu 1 preot $i 1 cinta- 
re{; un schit lipovenesc; o 
$coala ; o moara de apa ; 1 iaz ; 
1 circi ima. 

Vite : 298 vite marl cornute, 
7 bivoll, 710 ol, 25 capre, 95 
cai §i 136 rimatorl. 

Budgetul comunei e la veni- 



Digitized by LiOOQ IC 



LIPOVA 



174 



lipovAtul 



turf de 2172 lei, 87 banl, iarla 
cheltuell, de 2089 lei, 86 bant. 

Locuitoril poseda : 37 plugurl 
?i 36 care cu boT, 10 plugurl 
§i 22 carafe cu cal. 

Sunt 90 stupl cu albine. 

Lipova, piriU, ce vine din jud. 
Vasluiu, intra in jud. §i plasa 
Tutova, pe la com. Dragomi- 
re?ti ; uda aceasta com. $i se 
varsa in piriul Tutova, de a 
stinga, din jos de satulDrago- 
mire?ti. 

Lipova - Manastirei (Valea - 
Hogei), sat, in partea de N. 
a com. Doagele, plasa Racova, 
jud. Vasluiu, situat parte pe 
coasta dealulul cu acela^I nume, 
iar parte pe ?es. Are o suprafa^a 
de 1 1 66 hect, din care 429 
hect. p&dure §i 278 loc de cul- 
ture, fmaf ?i ima$, ale locuito- 
rilor. 

Are o populate de 125 fa- 
milii, sau 561 suflete. 

In Lipova este o bisericS, cu 
1 preot $i un eclesiarc. Aceasta 
biserica s'a zidit la 1 840 de cS- 
tre Toma Cozma $i pSni la 
secularizare a fost schit in care 
locuiati 60 c&lug&rl, cu 1 egu- 
men $i cind era pendinte de m&- 
nSstirea Neamfului. Dupa secu- 
larizare, acest schit a fost pre- 
fecut in ospiciu pentru s&raci 
$i de la 1 871 str&mutindu-se 
ospiciul la Radiitoasa, in jud. 
Tecuciu, a rimas ca simple bi- 
serica de mir. Dependin^ele, 
zidul $i clopotnifa, sunt aproape 
in ruine. 

Este o §coala, infiinfata in 
1882, intre^inuta de comuna $i 
frecuentata de 20 elevT. 

Vite: 281 vite marl cornute, 
769 01, 5 capre, 36 cal ?i 32 
rimatorl. 

Locuitoril poseda: 8 plugurl 
$i 46 care cu boT, T2c&ru^ecu 
caT; 97 stupl. 



Lipova-Raze§i, sat, in partea 
de E. a com. Lipova, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiii, situat pe un 
platou ce se prelunge$te spre 
N., pana aproape de culmea 
dealulul Racova, ce desparte 
com. Lipova de Girceni. 

De acest sat {in ?i micele c&- 
tune : Patra$cani, Valea-Satulul, 
Henfi$ti, Popusocul $i Pope^ti. 
Se intinde pe o suprafa^a de 
886 hect., din care 71 hect. p&- 
dure §i 1 00 hect. loc de culture, 
finat, ima?, ale proprieta^el, iar 
715 hect. ale locuitorilor rize^T 
carl poseda $i 40 hect. vil §i 
livezl. 

Are o populate de 233 fa- 
milii, sau 689 suflete. 

Este re?edin$acomunei; $iare 
o ?coala, infiinfata in anul 1869, 
frecuentata de 32 elevl; o bi- 
serica, facuta de lemn de stejar 
la 1834, deservita de I preot 
?i 2 cintarefl; o circiuma. 

In partea de E. a satulul, 
este un platou, numit Patra?- 
cani, ce, se zice $I-a luat nu- 
mele de la Patra?cu, un logofat 
al lul Stefan-cel-Mare. 

Spre S. de sat, aproape de 
piriul Lipova, este ?i astazi o 
fintinS, numitaFintina-DoamneT, 
iar spre V. de fintina este 
locul numit Beciul-DoamneT, se 
zice c& atit fintina cit $i beciul, 
sunt f&cute de pe timpul lul 
$te fan -eel-Mare. In locul acestul 
beciu, pe la 1883, ni$te locu- 
itorT, sapind, la o adincime cam 
de V2 stinjen, n'au dat de 
cit de nasip ; batrinii insa spun 
c3 daca s'ar sipa mal adinc, 
s'ar da de urmele beciulul. 

Vite: 164 vite marl cornute, 
7 bivoll, 390 ol, 38 cal ?i 36 
I rimatorl. 

Locuitoril poseda : 1 8 plu- 
gurf ?i 25 care cu boi, 6 plu- 
gurl ?i 1 2 c&rufe cu caT ; 66 stupl. 

Lipovanul, iaz, pe mo$ia Cos- 



te$ti, com. Coste?ti, pi. Tirgul, 
jud. Boto^ani. 

Lipovanulul (Iazul-), iaz, in 
suprafaja de 12 hect, pe mo- 
?ia Hatcaufi, com. Mitocul, pi. 
Prutul-<±-j., jud. Dorohoiti. 

Lipovanul, com. rur., in partea 
de S. a pla?el Crasna, judeful 
VasluiQ, la 19 kil. de ora^ul 
Vasluiu $i de 42 kil. de Coda- 
e$ti, re?edin$a pla$el, situate pe 
dealurf, vai $i ?esurf, fntre co- 
munele : Deleni, Mijnteni-d.-j., 
ora?ul VasluiQ §i com. Orgoe^ti 
din jud. Tutova. 

E formats din satele: Lipo- 
v^ul, Corbul, Bolboca ^i Zi- 
zinca, pe o intindere de 6916 
hect., din care 1876 hect, aco- 
perite de pidurl ?i 3106 hect 
p£mint de culture, fine^, ima§, 
apar^in statulul, iar 1935 hect. 
sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 569 familii, 
sau 1 741 suflete, din care 73 
familii Ru?I romanizap ?i 4 fa- 
milii Evrel; 3 bisericl, deservite 
de 3 preo{I $i 3 cint&rep; o 
?coali; o moari; 4 circiuml. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Vite : 707 vite marl cornute, 
304 ol, 77 cal ?i 285 rimaton. 

Budgetul com. e de 2320 lei 
la veniturf $i de 2275 lei, 23 
banl la cheltuell. 

Locuitoril posed&: 117 plu- 
gurl cu boi $i 1 cu cal; 260 
care cu boi $i 19 ciru^e cu 
cat; 180 stupl. 

Lipov&{ul, sat, in centrul com. 
Lipoid* pi. Crasna, judeful 
Vasluid, situat pe coasta dea- 
lulul Fagid&ul, spre S.E., pe 
coasta dealulul Suceveni, spre 
S.-V. ?i pe coasta dealulul Li- 
pov&Jul, spre N.-V.; pe o su- 
prafa^a de 3126 hect, din care 
673 hect. loc de cultura, Rna^, 



Digitized by 



Google 



LIPOVA'fUL 



175 



LIPOVUL 



ima$ ?i 1393 hect. padure, pro- 
prietatea statulu!, iar 1060 hect. 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 292 familil, 
safi 1234 suflete. 

Este re$edin{a comunel ; are 
o §coala, infiin^ata in 1868, fre- 
cuentata de 45 elev! ; 2 bisericl, 
deservite de 2 preoflf §i 2 cin- 
tare^f, din care una e zidita 
de calugari! grecl, pe la i860, 
iar a doua este de lemn, avind 
o vechime de peste 400 an!, $i 
despre care se zice ca a fost 
constrain de un cioban. 

Sunt 2 circiume. 

Mo$ia este proprietatea sta- 
tulul. 

Vite: 385 vite man cornute, 
250 ol, 40 cal §i 150 rimator!. 

Locuitoril poseda : 64 plugur! 
§i 100 care cu bo!, 1 plug ?i 
10 c£ru{e cu cal; 120 stup!. 

In acest sat s'a a§ezat Bog- 
dan-VodS, cu o parte de oaste 
moldoveneasca, in razboiul ce a 
avut cu Alexandru-Voda, fiul 
lul Ilia$, care era ajutat de Le$!, 
pentru a relua scaunul domnie!. 

De aicea Bogdan, a purtat 
prin codri din loc in loc oastea 
le$eascd, pana in apa Birladu- 
lul; apol lasinduse in jos, in 
Valea-Crasnef, de-a stinga riu- 
lul Birlad §i acolo dindu-se ba- 
talia, Bogdan a fost invins. 

Lipovatul, deal, se intinde de 
la V. la N., intre satele Lipo- 
vajul $i Corbul, com. Lipov&tul, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Lipov&ful, vale, se intinde de 
la S.-V. spre N.-E., printre dea- 
lurile: Suceveni, Fundoaia, Fa- 
gadaul $i Zizinca, com. Lipo- 
va^ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; 
are o lungime cam de 9 — 10 
kil. ; prin ea trece piriul But- 
nariul. 

Lipoveni, sat, in jud. Neam{u, 



com. Sili$tea, pi. Bistrifa, numit 
ast-fel din cauza populafiune! 
sale primitive, carl era com- 
pusa din Lipovenf adu$! ?i a- 
§eza{! aci de catre $tcfan-cel- 
Mare. 

Lipoveni, fost sat, in jud. Ialo- 
mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Bordu^ani. Ur- 
mele acestu! sat se ma! vad 
intre satele Lateni $i Bordu^ani- 
Micl. 

Lipoveni. Vez!Criste$ti, sat, com. 
Criste^ti, jud. Boto^ani. 

Lipovenilor (Glrla-), girlifff, in 
jud. $i pi. Tulcea, pe teritoriul 
com. Moru-Ghiol, $i aaume pe 
acela alcat. Dunavaful-d.-s.; se 
desface din bra^ul Sf. Gheorghe, 
ceva mat spre E. de satul Moru- 
Ghiol; se indreapta spre E., avind 
o direc^iune generate de la E.- 
V. la S.-E., br&zdind partea de 
E. a pi. §i a com. ; se varsa in 
girla Dunavajul, ceva ma! sus 
de satul Dunavajul-d.-s.; are o 
lungime de 3 V* kil. ; e pu{in a- 
dincS$i curge numa! prin stuf. 

Lipovul, com. r«r.,jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Cra- 
iova $i la 9 kil. de re$edin$a 
pla$e!, Segircea. 

Este a$ezata pe $esul Das- 
na^uiuluT, pe ambele malur! ale 
riulu! D&sn&$uiul $i in apropiere 
de DealulRobulu!, renumit pen- 
tru vi!, de pe lunca Dasna^u- 
iului. 

Se invecine$te la E. cu com. 
Cerdtul, desparfita prin linia de 
hotar; la V., cu com. Intorsa- 
tura, desp&r{ita prin pSdurea 
Domeniulul Coroanei, numita 
Radulea; laN., cu catunul Sal- 
cu{a, din com. Calopirul, des- 
pir^ita prin linii de hotar. 

Limitalinief de N. incepe de la 
E. proprietafe! Statulu!, Rado- 



vanul, merge spre E. prin ca- 
pital de N. al proprieta^e! d lui 
Nicolae Romanescu, al mo^iilor 
d-lul $tefan Vladoianu $i Do- 
meniulu! Coroane! prin Valea- 
Rea, pana in drumul Craiovei. 

Limita linie! de S. incepe de 
la E. proprietaje! Eforie! Spi- 
talelor Civile ?i, merge in linia 
dreapta pana in proprietatea 
d-lul Virvoreanu. 

Limita linie! de E. merge pe 
linga proprietatea d-lu! Geblescu, 
a statulu! Malaica, pe dru- 
mul Craiovei, pana in Valea- 
Rea. 

Limita linie! de V. incepe 
din proprietatea d-lu! Amza Pro- 
topopescu, merge pe linga pro- 
prietatea Eforie! Spitalelor Ci- 
vile $i pe linga a statuiul Ra- 
dovanul, pana ajunge in Valea- 
Rea. 

Se margine^te la N. cu Dea- 
lul-Robulu!, acoperit cu vii, pa- 
dur! de girntya $i cer, cu iziaz 
pentru pa§unatul vitelor. Inal- 
fimea dealulu! este de 70 m. 

Com. este udata de riul Das- 
na^uiul, care izvore^te din Pis- 
cul-Negru, din jud. Mehedinfi, 
atinge teritoriul com. la E. ca- 
tunul Radovanul, merge drept 
spre E. pana in Malaica, pen- 
dinte de com. Ceratul, apo! se 
indrepteaza spre S. $i se varsa 
in Balta-Popel, intre comunele 
Cirna §i Plosca. In drumul sati 
prin com., desparte catunele 
Lipovul-d.-s. de catunele Lipo- 
povul ?i Calomfire?ti. In dreptul 
celor doua d'intiiu catune se 
afla cite un pod. 

Se compune din trei catune : 
Lipovul, in centru, care este $i 
catunul de re^edin^a; Lipovul- 
d.-s., la 2 kil. 260 m. de cat. 
de re^edinja, a$ezat pe Valea- 
Dasna^uiuiu!; Calomfire?ti, la N. 
de Lipovul, $i chiaralatur!de el. 

In vechime com. se numea 
Lipovul - Unguresc; s'a fondat 



Digitized by 



Google 



LIPOVUL 



176 



LIPOVUL 



de ni$te romini ArdelenI din 
Lipova, la anul 1815, de unde 
?i numele com. de Lipovul, iar 
pentru ca emigran^i! erau nu- 
mitt de satenf Ungurenl, com. a 
primit numele de Unguri. Mai 
pe urm& s'a fondat catunul Li- 
povul-Rominesc, care inainte se 
numea ^u^uroaele ?i era a^ezat 
pu{in malla V. de actuala vatra. 
Calomfire^ti a fost fondat la 
anul 1880 de insura^el. Re?e- 
din^aa fost atit in Lipovul-Un- 
gureni, cit $i Lipovul-Rominesc 
$i in Intorsura, cind aceasta 
f&cea parte ca catun din com. 
Lipovul. 

In cat. Lipovul-Rominesc se 
vSd sili?tele catunulul fuf-iroa- 
ele, ce faceau parte din acea- 
sta com. In apropiere de aceste 
sili§te se afla migura, numita 
Magura-Baidaluiulul. 

Spre E. ape! Dasnafuiululse 
afla un $an{ ce duce la Ceta- 
{uia, din com. Ceratul. 

Popula^ia comunel este de 
1644 suflete, carl locuesc in 
173 case ?i 196 bordee. 

Dup& legea rurala din 1864 
sunt 168 imp&mintentyl, iar dupS 
legea din 1879 sunt *35 iosu- 
rStel. 

In cat. Lipovul de-Sus se vad 
urmele unel cetap de pamint; 
de asemenea se gSsesc in toata 
com. urme de cetap, movile, 
gropl adincl, etc. 

In cat. Lipovul se afla o 
biserica de caramida, douS schi- 
turl, din carl unul de caramida, 
despre care se zice ca este 
f&cut de haiducl $i care azl 
este ruinat cu totul ?i un alt 
schit de lemn f&cut de locui- 
torf. In Lipovul-de-Sus, lingS 
schit, se afla cimitirul satuluT. 

Este o ?coala mixta in Li- 
povul, ce funcjioneaza din 1883, 
condusa de un inva^ator §i 
intre^inuta de com. $i de admi- 
nistrajia Domeniulul Coroanel. 



Are 8V2 hect. farina. Localul 
e construit cu cheltueala Do- 
meniulul Coroanel. 

Suprafa^a comunel este de 
1 1783 pog., din care 9731 pog. 
arabile, 60 fine^e, 640 izlaz, 30 
loc sterp §i 601 padure. 

Mobile de pe teritoriul co- 
munef sunt: 

1. Parte din domeniul Segir- 
cea al Coroanel, cu o suprafafa 
de 5600 pog. pamint arabil §i 
cu un venit de 90000 lei. Ina- 
inte apar^inea statuluT, iar acum 
Coroanel. 

2. Proprietatea statulul Ra- 
dovan, numita $i Caluiul, aren- 
data anual cu 9950 let. 

3. Proprietatea d-lul N. P. 
Romanescu, care are 450 pog. 
arabile §i aduce arenda anuala 
de 6000 lei. 

4. Proprietatea d-lul §tefan 
Vladoianu cu o arenda anuala 
de 8000 lei $i o suprafa^a de 
45° P°g- arabile. 

5. Delimitarea locuitoriior din 
Lipovul, cu o suprafaja de 
1278 pog. 

6. Delimitarea locuitoriior din 
Lipovul-de-Sus, cu 398 pog. 

7. Delimitarea locuitoriior din 
Calomfire^ti, cu 1485 de pog. 
In total, un venit de 94830 lei, 
dau pentru cele 3 delimitarl, 
carl apar^in locuitoriior. 

Paduri : Radulea, in com. 
Lipovul, proprietatea Dome- 
niulul Coroanel, are o supra- 
fafa de 108 hect; Lunca-din- 
Vaie, tot pe Domeniul CoroaneT, 
de 37 hect.; Radovan, padurea 
statulul, de 75 hect.; Lipovul- 
de-Sus, cu 15 hect., se gase?te 
in cat. cu acela§I nume ?i apar- 
{ine d-lul Romanescu. Padurea 
d-lui Vladoianu are o suprafa^a 
de 1 5 hect. Aceste padurl sunt 
compuse mat ales din: girntya, 
cer, stejar, ulm, corn, frasin, 
jugastru ; predomina stejarul $i 
girni^a. 



Viile aQ o intindere de 183 
hect. §i daii vin ro$u; se g&sesc 
pe mo$ia Domeniulul Coroanel 
?i pe aceea a d-lul N. P. Roma- 
nescu. 

In §coala comunel se lucreaza 
lina, in, cinepa, in atelierul de 
funil; tot in §coala se afla un 
atelier de lemnarie ?i unul de 
fierarie. 

Sunt 2 morl pe riul D£sna- 
{uiul, una a d-lul Alexie Ursu 
§i una a d-lul P. I. Olteanu. 

In comuna se afla o stinS la 
care se adun3 oile locuitoriior 
din Lipov. 

In Calomfire$ti se afla un ciz- 
mar §i un fierar. In Lipovul, un 
zidar, I cizmar $i 4 fierarl. 

Comerciul se face in com. 
de 8 persoane. 

Venitul anual al com. e de 
lei 3271, banl 72; iar chel- 
tuelile, de 2468 lei. 

Lipovul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Lipovul, cu re- 
$edin{a primariel. Are 758 su- 
flete: 394 barba{i $i 364 femel. 
Locuesc in 91 case $i 8r bor 
dee. $tiu carte 33 persoane. 
Are o §coala mixta, ce func^io- 
neazadin 1883 $i este intre^inuta 
de comuna $i de administrajia 
Domeniulul Coroanel, care a 
cheltuit 12000 lei cu construirea 
localulul. E condusa de un in- 
va^ator §i frecuentata de 29 bae$I 
?i S fete din Lipovul, 19 bae{I 
$i 8 fete din Calomfire^ti $i n 
din Lipovul-d.-s. 

Are o biserica de zid, cu hra- 
mul Sf. Dumitru; trel ateliere, 
tfnul de fierarie, altul de lem- 
narie $i unul de fringhierie. 

Meseria$I sunt: 4 cizmari, 4 
fierarl $i 1 zidar. 

Sunt 3 circiumi. 

Lipovul, mofie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Li- 
povul, cu o suprafa^a de 450 pog. 



Digitized by 



Google 



LIPOVUt-DE-SUS 



L1SCOTEANCA 



$i cu venitul anual de 8000 let, 
aparjinind d lut $tefan Vlado- 
ianu. Pe diusa se gase$te ?i 
p^d u re de vr'o 15 hect. 

Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc com. Lipovul, 
cu 244suflete: 124 barbajl, 120 
feme!. Locuesc in 37 case con- 
struite din caramida $i din pa- 
iente $i 33 bordee. 

Aci se afla un schit ruinat, o 
cet&^ue de pamint, sili$tea nu- 
mita fu^uroaele, precum §i Ma- 
gura - Baldaluiulul $i M&gura- 
Iepel. 

Circiuml sunt 2. 

Lipovul - Radovanu, mo$ie, a 
StatuluT, situate pe teritoriul 
comune! Intorsura, plasa Balta, 
jud. Dolj. Pana la secularizarea 
averilor manastire^tT, mo?ia a- 
partinea manastirei Caluiul, din 
jud. Romanati. Se arendeaza 
cu 9950 lei anual. 

Lipovul - Romlnesc, fost sat, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, 
jud. Dolj, situat ceva mai spre 
V. de actuala vatra. Se maf 
numea f ufuroaele. 

Lipovul- Ungureni, nume ce 
purta mai nainte com. Lipovul, 
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc. 

Lip§ea, pirin, izvore^te din mun- 
tele Clabucul, jud. Bacau, plasa 
Trotu?uI, com. ManSstirea-Ca- 
?inul, curge spre S. ?i intra in 
jud. Putna. In cursul sau supe- 
rior face hotar intre Transil- 
vania §i jud. Bacau, in colful 
de S.-V. al jude^ulul. 

Lisa, com. rur. 9 in jud. Teleor- 
man, pi. Margin ea, la extremi- 
tatea de V., intre valea Du 
n&rel $i gura vail Duhna, la 
punctulunde aceasta da in Va- 
lea-Calm^uiuluT. 

*nm MfmnU DUjUmmr 0#*frtfe. Vol IV. 



Se invecine$te la N. cu ,Pia- 
tra, la S. cu com. Vinatori, la 
E. cu com. Vii^oara ?i la V. 
cu valea Duhna. 

Dindealurile din partea dreap- 
ta a vaii Duhna curg abundente 
izvoare de apa, cari daii na$tere 
unul piriia$ cu numele Duhna, 
din a carul apa cultivatoril de 
zarzavaturl se servesc pentru 
irigafiunea pamintuluT. 

Piriul Calma^uiui uda partea 
despre N. a comunei, formind 
limita despre comunele Piatra, 
Vii^oara $i Vinatori. 

Pimintul este de o fertilitate 
excep^ionala. Din balta se scoate 
o cantitate insemnata de pe$te. 
Numeroase turme de ol vin aci 
la iernatic. Balta confine multa 
papura $i trestie, iar viile dau 
vin mult $i bun. 

Pe teritoriul acestei com. se 
gasesc bogate cariere de pietri?. 
Cea mai importanta este cea 
de pe valea Duhna, pe coasta 
dealulul din stinga. De aci se 
scoate pietri$ pentru $osele. Lo- 
cuitori! numesc aceasta vale 
Stringea. 

Suprafafa comunei este de 
5315 hect, dintre carl proprie- 
tatea d-nel Zoe Slatineanu ocu- 
pa o intindere de 4480 hect. 
pamint arabil, iar restul de 400 
hect. este balta, stufi?, izlaz $ifi- 
nete. 

Locuitorl improprietaritl sunt 
in numar de 145, posedind o in- 
tindere de 350 hect. Pe dealul 
numit Geroasa locuitoril au 98 V2 
hect. vii, carl produc vin foarte 
bun. 

PopuIa{ia comundf este de 
276 familil, sau 1025 suflete, 
din carl 159 contribuabilT. 

Are: o $coaia, condusa de un 
inva^ator $i frecuentata de 44 
elevl; o biserica, cu 2 preo{f 
$i 2 cintare^T; o moara cu a- 
burl. 

Vite sunt: 258 cat, 587 vite 



cornute marl, 2265 vite mict 
?i 153 porcl. 

Budgetul comunei e de lei 
3565, ban!88, la veniturl ?i de 
lei 2922, banl 49, la cheltuell. 

Cai de comunicafiune sunt: 
la S. spre com. Vinatori, spre 
Vii$oara la E. $i spre Piatra la 
N.;pe?oseIevecinale $i pe calea 
mixtaTurnu-Magurele-Zimnicea. 

La S., pe partea dreapta a 
$oseleI, se afla magura Buga- 
Brincoveanul precum $i restu- 
rile unel intariturl de pamint. 

Magura Buga are o inaijime 
de peste 10 m.,iar ocolul el la 
baza este cam de 300 m. 

In partea de V., la depar- 
tare de ci{I va kil., se afla ve- 
chiul drum al Alexandriel, nu- 
mit $i DrumuI-Po?teI, pe care 
se comunica $i astazl. 

Lisa, mo§ie, in jud. Teleorman, 
pi. Marginea, proprietatea d-nel 
Zoe Slatineanu. La fixarea gra- 
ntor romine^tl, se gase?te 
citata aceasta mo$ie de Dio- 
nisie Fotino, ca hotar despre 
Dunare. Pe la 1741 era tot pro- 
prietatea familiel Slatinenilor. 

Li§te§ti, vechie numire a cd- 
tunulut Agudul, com. Verne^ti, 
jud. Buzau. 

Li§te§ti-Agudul (Le§culeasa- 
Voineasca), mo fie % in jud. Bu- 
zau, cat. Verne$ti, com. Agudul, 
zisa $i Pastoaica; are 230 hect., 
mare parte arabile. 

Li§COteanca, vio§ie, jud. Braila, 
pendinte de com. Filiul; e tm- 
par^ita in trel. Proprietatea D-luI 
Al. Len^-Filipescu, cu o supra- 
fa^a de 1 1 50 de hect. ?i 12000 
lei venit; a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure?ti, 2000 hect, 
cu 21000 lei venit; a mo?teni- 
torilor Satnoeni, 90 hect. $i 
1800 lei venit. 



23 



Digitized by LiOOQ IC 



liscoteanca-cArAmidari 



178 



UTCOVUL 



Li§coteanca - Caramidari, tir- 
ld, jud. Br&ila, la 3 kil. spre 
N.-E. de satul Filiul, in partea 
de E. a com. Filiul, situate pe 
muchea platouluT de N. a ju- 
de^ului. Vatra sa e de 8 hect., 
cu 38 case, populate de 138 
suflete. 

Vite: 220 vite cornute, 90 
cat, 630 01 $i 25 porcl. 

Li^coteanca-Satnoeni, sat, jud. 
Braila, la 4 kil. spre N.-E. de 
satul Filiul ?i la 1 kil. spre E. 
de Lt$coteanca-C&ramidari, tot 
pe muchea platouluT de N. 

Are o populate de 27 fa- 
mill!, sati 105 suflete. Vatra 
satulul e de 12 hect. 

Vite : 649 vite marl cornute, 
140 cat, 626 ol, §i 60 rimS- 
torl. 

Litcovul, piriit, izvoreste din 
com. Schineni, jud. Tutova, 
curge de la N.-V. spre S.-E., 
ud& teritoriul com. Schineni ?i 
Blage^tl ?i se varsS in piriul 
Elanul, de a dreapta, pe teri- 
toriul jud. Covurluiu. 

Li$i{arul, Uzer, jud. Braila, si- 
tuat la S.-E. de lezerul $er- 
banul ?i curgind in Titcovul. 

Li§na-cu-Sfircau{i, sat, pe mo- 
$ia cu aceea$I numire, com. 
Suharaul, pi. Prutul-de-Sus, jud. 
Dorohoiu, cu 172 familtf sau 
611 suflete. 

Proprietatea este a erezilor 
defunctulul Anastase Ba$ot5 ?i 
Institutului Ba?ota de la Po- 
mirla. 

Are o bisericS, cu hramul 
Sf. Mihail ?i Gavril, cu 1 preot, 
2 cintareflf ?i 1 paracliser; este 
de zid, facuta de sitenf in 18 10, 
§i refacuti in 1843 de Ba$ot&, 
proprietarul mo^iel, dindu-i $i 
al doilea hram, Sf. Anastase. 

Satenil impropriet£ri$T au 386 



hect. 69 arif p&mint, iar pro- 
prietatea mo$ieI 1446 hect. 52 
aril cimp §i 143 hect. 22 ariT 
p&dure. 

Iazurl sunt 2, intre carl acel 
numit al-R5chi$ilor, in suprafa^S 
de 11 hect. 46 aril, cu pe$te 
$i raci. 

Sunt 4 pog. de vie. 

Drumurl principale: acel de 
la Dorohoiu la Darabani $i 
acel de la Herja la S&veni. 

Hotarele mo?iei sunt: Su- 
hSrSul, Mlen£u{i $i Havirna. 

Li§teava, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Grindeni, cu 871 
suflete: 412 b^rbap ?i 459 fe- 
me!. Locuesc in 86 case §i 74 
bordee. Copiif din sat urmeaz&la 
?coala mixta, din satul Grindeni, 
ce este la 2 kil. 

Acest sat are sili^tea Vi?a, 
care este pe mo$ia Sadova. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, care areintindS urm&- 
toarea inscripfiune : 

Aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi- 
serica ce sc praznucste cu hramul Sf. 
Erarch Nicolae Sf. M. M. Dumitru ^i 
M. M. Gheorghe, s'ainceput la 23 Maiu 
1883 si s'a termiuat la 27 Aprilie, 1885 
tn zilele M. S. Regelui Carol I, si a 
Reginei Elizabeta a Romtnilor si tn zilele 
I. I\ S. S. Mitropolitulut Primat Calinic 
Miclescu, P. S. S. Episcopului de Rlmnic 
Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul ju- 
de^ulut Dolj, $tefan Amzulescu. Ma- 
jestatea Sa Regele Carol I dintr'un sen- 
timent de Inalta generozitate a bine-voit 
a contribui la aceasta clad ire cu mijloacele 
banesti si a daruit mat multe odoare si 
un clopot, interestndu-se mult la acest 
act de bine-facere administratorul Do- 
mcnului CoroaneY, loan Kalinderu. Au 
ma! contribuit la aceasta Sfinta clad ire 
to{i locuitoriT din Listeava, precum si 
alte persoane din satele vecine, incredin- 
{indu-se supravegherea lucrarilor de con- 
struct S. S. Preotului D. Iliescu. 
Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazar, Marin 
Negrila si Stoian Radu Lazar sunt ln- 
tlitorii si oslrduitorit acestui sfint locas. 

La E. de satul Li$teava se 
v&d ruinele unui sat numit Ogrin, 



ling£ care este o frumoasa* An- 
ting 

In sat sunt 2 fier&ril. 

Listeava, lac, jud. Teleorman, 
la N. com. Traian, format din 
apele Dun£rel, cind se revarsi. 
Pe timp de seceti seac£ cu de- 
s£vir$ire. 

Listeava, vilcea, jud. Teleorman, 
com. Traian, lungi de aproape 
2 kil. Se intinde de la N.-E. 
spre S.-E., laDun&re, din dreptul 
com. p£n£ la muchea dealulul 
din dreptul comunei Ciuperceni. 

Li§teghia, lac, jud. Braila, pe 
hotarul de S. al com. Vizirul, 
aproape deDun£rea-Vechie; co- 
munica cu lezerul Lupoiul prin 
privalul Ozinca. 

Litcovul, catun, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, catunul comunei Cara- 
Orman, situat in partea V. a 
pla^el $i S.-V. a comunei, la 8 
kil. spre S.-V. de c&tunul de 
re$edin{a\ Este mal mult o adu- 
n&tur& de 7 — 8 colibe de pescari 
ru§f, in care locuesc 8 familil cu 
42 suflete. Este situat in parte 
S.-V. a grindulul Cara-Orman, in 
marginea intinsel p&durl cu a- 
cela?I nume, la 300 m. departare 
de malul sting al girlel Litcovul. 
Un drum comunal il une§te cu 
cat. de re?edin{a\ Cara-Orman. 

Litcovul, punct trigonometric de 
observafie de rangul al 3 -lea, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul com. rur. Cara-Orman, 
situat in partea apusana* a pl&- 
?ef $i a comunei, ling^l girla Lit- 
covul ; are o in&lfime de 1.80 m. 

Litcovul, grind sau loc ridicat 
deasupra stufulul inconjur&tor, 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul com. rur. Cara-Orman; 
este mal rrult o prelungire S«-E. 



Digitized by 



Google 



L1TC0VUL 



179 



LITA 



a marelul grind Cara-Orman, 
pe care e a§ezat satul cu ace- 
la$i nume; Jn partea de N. are 
pufinA p&dure de stejar, o con- 
tinua{ie a in tinsel padurl Cara- 
Orman; restul e acoperit cu 
nisip, pres&rat cu vre-o 6 la- 
curi; este i neon jurat numal 
cu stuf; are o intindere de 
80 hectare. 

Litcovul, girla, jud. Tulcea, in 
Delta Dun&rei, ?i anume in os- 
trovul Sf. Gheorghe, cuprins in- 
tre brafele Sulina $i Sf. Gheor- 
ghe; se desface din lacul Gor- 
gova;se indreapta spre E., apol 
spre S., face hotarul intre pi. 
Sulina §i Tulcea ; uda teritoriile 
comunelor Cara-Orman §i Mom- 
Ghiol ; prime§te lacul Litcovul ; 
are o lungime de 25 kil. 

Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul com. Cara- 
Orman, situat in partea V. a 
pla$el $i a comunel; are o intin- 
dere de 30 hect. $i confine 
pe$te; sescurge in girla Litcovul. 

Litcovul, lac y in jud. 91 pi. Tulcea, 
pe teritoriul com. rur. Be?-Tepe, 
situat in partea centrals a pla§ei 
$i cea nordica a comunel; a fost 
&cut de o rev&rsare a apelor din 
lacul Cara-Suhat, la nordul ca- 
ruia se afla; este inconjurat 
numal cu stuf; are o intindere 
de 15 hect. §i confine pe?te 
care se consume in localitate. 

Liteni, com. rur., jud. Suceava, 
situate laN.-E. pla$ei $omuzul, 
la 27 kil. de Falticeni. Se m&rgi- 
ne$te la E. cu com. Flntinele 
(jud. Boto^ani), de care se des- 
parte prin Suceava $i riul Sire- 
tul; la V., cu com. Dolhe$ti; la 
S., cu com. Dolhe^ti §i Tudora 
din jud. Boto^ani, de care se 
desparte prinSiretul; la N., cu 
com. Sili$tea. Are forma un*il 



poligon neregulat inclinat spre 
albia SiretuluT. 

Se compunedin satele: Liteni. 
Rotunda ?i Corni, cu re§edin{a 
in satul Liteni. Are o populate 
de 652 familtf, sad 2870 suflete, 
din car! 598 contribuabilf ; 3 
bisericT, deservite de 3 preoflf 
§i 5 cintirefT; 2 §coale rurale 
mixte, frecuentate de 89 elevf. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 7021,90 lei $i la cheltuelf de 
701 5,30 le!. 

Vite sunt: 188 caT, 650 boT, 
604 vacl, 193 1 ol, 14 capre §i 
279 porcl. 

Altitudinea com. de la nivelul 
m&riT variazi intre 335 — 345 m. 

E udata de riul Siretul §i de 
piraele : HumSria, Liteni, Buc§a, 
Ciobanifa, $omuzul-Mic, Ghi- 
dale,Tulburea, Humaria, Recea, 
Pietrosul $i al-Maftiesef. 

Mo$ia e proprietatea d-lor Gh. 
$i Al. Virnav Liteanu §i are o 
suprafafa de 3777 folcf, din carT 
2390 cultivabile, 1020 pad u re, 
159 finaf §i restul prundi? $i loc 
neproductiv. 

Improprietaritf la 1864 sunt: 
73 frunta^I, 242 paima^I ?i 68 
coda??, st&pinind 921 fllcf. 

In comunSsunt: 2 mori de 
ap£, una cu vapor! ; o c&sdpie ; 
o fabric^ de spirt ; un pod de 
fier al C. F. peste Suceava ?i altul 
de lemn statator peste Siretul. 

Locur! mai insemnate in co- 
muni sunt: Vercicani, unde 
sunt urmele unul pod de piatra 
9*1 o fintina despre care se zice 
c& ar fi facutede$tefan-cel-Mare. 

Liteni, sat. VezI Ulmeni-VechI, 
sat, com. Belce?ti, pi. Bahluiul, 
jud Ia§i. 

Liteni, sat, pe mo$ia §i in com. 
cu acela§l nume, jud. Suceava. 
A$ezat pe spinarile 91 coastele 
dealurilor Liteni, Buc§a $i Hu- 
maria ?i pe $esul drept al Sire- 



tuluT, are 386 case, cu 414 fa- 
miltf, din carf 369 contribuabill. 

Vatra satului ocupa 152 falcl, 
64 prj. 

Improprietari$T la 1864 sunt 
38 frunta§i, 152 p&lma?I $i 43 
coda§T, stSpinind 565 folcf, 60 
prajinl. 

Are: o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita de Teodor V. 
Liteanu, in 1782, deservita de 
2 preoflf $i 3 dascdlT; o ?coala 
rurala mixta, infiinjata in 1865, 
condusa de un inva^ator piatit 
destat, ?i frecuentata de 50 elevl. 

Drumurl principale sunt: la 
Valea-Glodulur (8 ki!.); la Ro- 
tunda (3 kil.); la Corni (6 kil.) 
§i la Vorona (8 kil.) 

In 1803, Liteni, a banului 
Iordache Virnav, avea 74 liuzi, 
piatind 1 1 24 lei bir anual, fiind 
$i 18 liuzi de ceT fara bir. 

Liteni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Suceava, pi. $omuzul, com. Li- 
teni, pe linia Pa^cani - Burdu- 
jeni, pusa in circulate la 15 
Decembrie 1869. Se afla intre 
stabile Dolhasca (11.6 kil.) ?i 
Vere^ti (12.9 kil.) Inaitimea d'a- 
supra nivelulufmarif ede 225 m 40. 
Venitul acesteT statu pe 1896 
a fost de 67S66 lei, 88 bani. 

Li{a, com. rur., la extremitatea- 
de S.-V. a pla?el Caimatuiul, 
jud. Teleorman, pe partea stinga 
a riuluf Oltul, intre comunele 
Odaia ?i Segarcea-din-Vale, la 
6 kil. de capitala judejulul. 

Piriul Siul care vine din jud. 
Olt, se varsa in riul Oltul, in 
dreptul com. Lija. 

Suprafa^a com. este de 5580 
hect., din carl: 4500 hect. ara- 
bile, 30 hect. padure $i 180 
hect. izlaz, fineje $i nisipi?te, 
proprietatea fra^ilor Nic. ?i C. 
Dumba. 

Locuitorl improprietarip sunt 
280, pe 950 hect. 



Digitized by 



Google 



LIJA 



180 



liuzi-cALugAra 



Viile locuitorilor s/i ale pro- 
prietarilor mosiel ocupa o in- 
tindere de 197 hect. 

Paminturile de munca, atit 
ale mosiel cit si ale locuitorilor, 
sunt situate parte pe loc ses, 
parte pe valcele si dealurT. 

Pe teritoriul com., la S.-E., se 
afla gara Li{a, intiia stajiune 
de la Turnu-Magurele a liniei 
ferate Costesti-Magurele. 

Populatyunea com. este de 
2329 suflete, din carl 361 con- 
tribuabili. 

Are: o scoala, intre^inuta de 
stat, frecuentata de 25 elevl; 
o biserica, construita de pro- 
prietarl, deservita de 3 preo^I 
si 2 cintare^T. 

Vite sunt: 517 cai, 23 ma- 
garl, 1 126 vite marl cornute, 
41 17 vite mici si 378 porcl. 

Budgetul com. edegou lei, 
25 ban!, la venituri si de 6019 
lei, 67 banl, la cheltuell. 

Satul unde se afla acum co- 
muna este de mult timp inte- 
meiat. In timpul ocupajiunei 
turcestl, acest sat se numea 
Piscul si intra in zona cetajil 
turcestl a Turnului (Turkissi- 
Kule), daca vom {ine seama de 
modul cum s'ati regulat hota- 
rele {aril la 1741. 

Dupa Dionisie Fotino acest 
ho tar cmergea de la apa Hirla- 
ulul (numit asta-zl Siul) spre 
Dunare pana la moara Pasel, 
ce este la satul Piscul si tot pe 
apa Hirlaulul pana unde se var- 
sa in Olt; de aci trece din- 
colo de riul Oltul, din jos de 
Romanaji, pana la girla ce se 
desparte din Olt sub numele 
de Oltisor si se varsa in Du- 
nare, iar din jos de Izlaz se 
face DunSrea hotar». 

Satul Pisculul, despre care 
se men^ioneaza aci, facea parte 
din jud. Olt si se intindea pana 
aproape de Dunare. 

Pe parte din teritoriul com. 



Li^a, spre N.-E., pana in hota- 
rul mosiel Dracea, trece Dru- 
mul luI-Traian care este bine 
conservat pe aci. 

Calea jude^eana Turnul-Sla- 
tina strabate comuna in toata 
lungimea, punind-o in legatura 
cu com. Segarcea-din-Vale. Cu 
com. Segarcea-din Deal , com. 
Li$a se uneste prin sosea ve- 
cinala. 

Li{a, mo§ie t in jud. Teleorman, 
pi. Calma^uiuluT, proprietatea 
frafilor Dumba. 

Li{a, stafie de dr.-d.~}^ jud. Te- 
leorman, pi. Calma^uiui, com. 
Li$a (Segarcea-din-Deal), pe linia 
Rosiori-T. - Magurele, pusa in 
circulate la 12 Sept. 1887. Se 
afla intre stabile Salcea (16.7 
kil.) si T.-Magurele (7.6 kil.) 
Inatyimea d'asupra nivelulul ma- 
ril e de 89 m 04. Venitul acestel 
stafil pe anul 1896 a fost de 
4093 lei, 80 b. Aceasta sta^iune 
a purtat mal inttiu numirea de 
Segarcea pana in anul 1889; 
dar fund ca era situata pe pro- 
prietatea Li{a, i s'a dat numele 
de Li{a, dupa cererea proprie- 
tarilor mosiel. Incarcarl nu se 
fac mal de loc in aceasta sta- 
{iune, fund foarte apropiata de 
staftunea T.-Magurele si de port. 

Li^ca, sat, in jud. Roman, pi. Si- 
retul-d.-s., com. Miclauseni, spre 
S.-S.-E. de satul Miclauseni, la 
5 kil. de el. Este asezat pe deal 
si alaturea cu satul Doljesti, asa 
ca pare a forma un sat cu ace- 
sta. Dinpreuna cu satul Butea, 
are 380 familii, sau 1744 su- 
flete, din can 391 contribuabili; 
locuesc in 420 case. 

Liuzi, sat, in jud. Bacau, pi. Bis- 
trtya-d.-j. si resedinfa com. Liu- 
zi-Calugaria. Are 232 familii, 
sau 94S suflete, mal t«^i U.i- 



gurl ; o scoala mixta ; 2 biserict 
de ritul catolic; 3 circiumT. 

Vite sunt: 36 cai, 494 vite 
marl cornute si 221 porcT. 

Liuzi- Cdlug&ra, torn, rur., in 
jud. Bacau, pi. Bistrlta-d.-j., si- 
tuata pe dealurile din dreapta 
Bistrijel si alcatuita din 4 cat. : 
Liuzi, resedinfa, Corhana, Ose- 
bi{i si Negelul. 

Pe teritoriul com. se afla o- 
bfrsia piriulul Negel, linga sa- 
tul cu acelasi nume, si un podis 
format de dealurile Hedesca 
si Sanislaul. 

Se margineste la E. cu sec^ia 
Domni{a-Maria din com. Letea; 
la S., cu com. Dealul-Nou si la 
V. si N., cu com. Calugara- 
Mare. 

Liuzi se numeau strainil, in 
genere de rit catolic, adusl de 
peste hotar de catre proprie- 
taril de mosii si de administra- 
toril manastirilor inchinate, care 
se foloseau de munca lor pe un 
timp oare-care. EI erau scutip 
de darl. 

Popula^iunea com. e de 492 
familii, sau 1878 suflete, din 
carl 76 RominI si 1802 Ungurl, 
top de protecpune romina ; lo- 
cuesc in 502 case. 

Sunt 405 contribuabili ; 7 cir- 
ciuml. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'ati improprietarit 386 locuitori, 
cu 1275 falcl si 11 prajinl de 
pamint. 

Are: o scoala mixta care func- 
poneaza din 1886, intrepnuta 
de Stat, si frecuentata de 13 
baep; 2 bisericl de rit catolic, 
una in satul Liuzi, cladita la 
1 85 1 de locuitori, si a doua pe 
un deal, in afara de teritoriul 
com., zidita tot de locuitori in 
1698; amindoua sunt deservite 
de un preot. 

Vite sunt: 48 cai, 681 vite 
man cornute si 246 porci. 



Digitized by 



Google 



LIVADA 



181 



LIVENI 



Budgetul com. e la veniturl 
de 6327 lei, 43 ban! §i la chel- 
tuell de 2736 lei, 25 ban!. 

Intinderea com. e de 1805 
hect. Padurea Gauriciul ocupa 
1002 hect., iar viile, 67.17 hect. 
Totalul p&minturilor de culture 
este de 627.77 hect. 

Se g&sesc cariere de pieatri 
in valea Negelului. 

Este legate cu comunele ve- 
cine prin c&Y comunale. Distanja 
la BacaQ, capitala districtuluf, 
este de 8 kil iar la Valea-Seaca, 
re$edin{a pla^el, de 22 kil. 

Liuzi-C&lugara este asta-zi tSl- 
mas& la o parte de c&ile prin- 
cipale de comunicajie ; inainte 
§leahul eel mare, drumul Petri- 
cical, care unea Jara de sus cu 
fara de jos, trecea pe teritoriul 
acestef com. 

Livada, stituc, jud. Bacau, pi. 
Trotu$ul, com. Bogdana, situ at 
pe valea piriuluf Bogdana. 

Livada-S&cuenilor, vatra desfi- 
infatulut sat r&za>esc Sicueni, 
jud. Suceava. 

Livada- de-la- V&rbil&u, mope 
a statuluT. VezI Gura-Vitioarel. 

Livada - Doamnei, Hvadit cu 
pom! fructiferf, jud. BacSD, pi. 
Trotu§ul, situate la V. de cur- 
tea manastirel Ca?inulul. Numele 
s&tt vine probabil de la faptul 
c£ Stefan Gheorghi^ avea aid la 
m&nastire loc de re$edin(&. Do- 
vada despre aceasta este g&z- 
duirea ce a dat Patriarchulul de 
la Constantinopole, Macarie. 

Livad& (La-). VezI satul Dol- 
hasca, jud. Suceava. 

Livadea, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul V&rbildul. Este situate 
pe ambele maluri ale riulul Var- 
bil&ul, la 38 kil. de Ploe?ti. 



Se compune din dou& c3- 
tune: Livadea §i Podul-Ursulul, 
cu o populate de 126 familil, 
sad 749 suflete, din carl 105 
contrib.; loeuese in 138 case. 

Are o biserici, cu hramul A- 
dormirea-Maicel-Domnuluf, fon- 
dat& in anul 1867, cu cheltu- 
iala Preotulul Marin $i a altor 
enoria^I; e deservita de 1 preot. 

Locuitoril sunt parte mo$- 
nenl, parte s'ati improprietSrit 
la 1864, pe mo§U particulare $i 
pe ale statulul, din care li s'ati 
dat 147 hect. 

Vite sunt: 7 cal, 175 vacl, 
108 boT, 201 ol 9*1 116 porcl. 

Pe riul Varbil&ul, in raionul 
com. sunt 8 morT. 

Stupl cu albine sunt 37. 

Comerciul se exercita. in co- 
muni de 3 persoane. 

Veniturile $i cheltuelile co- 
munel sunt de 1800 lei anuai. 

Sta in legfttura piintr'o $osea 
cu comunele: Bertea, Stefe?ti 
$i Strimbeni. 

E br&zdati de dealurile: Vir- 
ful Gure?ului, VirfulFoi?oruluI 
$i ViaCa^aonuluI, toate acope- 
rite cu padure. 

E strabatuta de riul Varbi- 
l&ul $i de mal multe izvoare 
mid. 

Livadea, p&dure a statuluT, in 
intindere de 100 hect, pen- 
dinte de com. Gura-VitioareT, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova, 
care, impreunfi cu trupul Mis- 
leanca (250 hect), formeaza 
pfidurea Gura-Vitioarel. 

Livedea-Domneascd, loc izo- 
lat, intre com. Bolde.sti $i Scaeni, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, ser- 
vind de ho tar intre aceste com. 

Livadea, sat, fiacind parte din 
com. rur. OlSne^ti, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
1 14 locuitorT. 



Livedea, sat, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomifa-Balta, face parte 
din com. Ciulnifa $i este situ at 
pe muchea coaste! Baraganulul, 
pe {annul drept al riulul Ialomi{a, 
in dreptul satulul Slobozia. 

Livedea-din-Pietrari, Valea- 
Orbului, Albe^ti $i Grin- 
deanul, mo§il ale statulul, foste 
pendinte de Schitul - Dintr'un 
Lemn, situate in com. Pietrari- 
d.-s., pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
se arcndeazS. cu 560 lei anual. 

Livedea-din-V&lsan, jud. Ar 
ge$, pi. Topologul, com. Ur- 
lue$ti, proprietatea Eforiel Spi- 
taleior Civile din Bucure?ti, 
pendinte de schitul Fedele^oiul. 

Livegioara, picket de granifH, 
pe marginea Dunarel, jud. Me- 
hedin^i. 

Liveni, sat, pe mo$ia cu acela?! 
nume, com. Cord&reni, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, format 
di.i doua c&tune: Liveni-Sofian, 
cu 31 familil $i Liveni-Virnav, 
cu 54 familii. 

Proprietatea mo$iilor este a 
Domnilor N. Sofian $i Scarlat 
Virnav. 

Are doua* bisericl: una pe 
partea Sofian, cu hramul Sf. 
Nicolae, ftLcuti de zid in 1834 
de actualul proprietar §i a doua 
pe partea Virnav, cu hramul 
Sf. TreMerarhT, de lemn $i 
lipita, ficuta de catre sitenT 
in 1754; sunt deservite de 1 
preot, 2 cintare{I ?i 2 palamarT. 

SateniT inproprietaritt au: pe 
partea Sofian 23 hect., 63 aril, 
p&mint, iar proprietarul 581 hect., 
47 aril cimp; pe partea Virnav 
75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor 
$i 148 hect., 95 aril, ale propri- 
et^el. 

Intre acaretele de pe mo$ie 
pe partea Sofian sunt dou& ra- 



Digitized by 



Google 



LIVENI-MlTROPOLIEl 



182 



LIVEZILE 



to?e marl de zid, unul la drumul 
Radau^i-Dorohoiu ?i altul la dru- 
mul Saveni-Her{a. 

Piriul ce trece pe mo$ie este 
Ibaneasa, ce formeaza $i iazul 
cu acela^I nume. 

Drumuri principale: acel de 
la Radauji la Dorohoiu $i acel 
de la Saveni la Herja. 

Hotarele mo$ief sunt cu : Cris- 
tine?ti, Damileni, Suharul $opo- 
teni, Cracalia, Trestiana $i Po- 
peni-Ba$ota. 

De Jnseranat aci este familia 
Virnav, distinsa in vechime. 

La 1746, Iunie in 8, loan 
Virnav, Capitan de DorohoiQ, in 
unire cu Demetrie Sberea, CSpi- 
tanul-Mare, fac hotarnicia mo$iei 
VScule§ti, dupa ordinul lu! I. N. 
Mavrocordat-Voda. 

La 1782, Iunie 9, Dimitrie 
Virnav- VelClucer, formeaza hri. 
sovul prin care C. D. Moruzzi- 
Voda har3ze$te Episcopiel de 
Hu$i, toata vatra tirgulul Hu?i, 
cu locul din prejur, proprietate 
Domneasca. 

Liveni-Mitropoliei, sat vechiQ, 
pe mo$ia cu acela^f nume, jud. 
Dorohoiu, pi. Ba?eul, com. Ma- 
noleasa cu 52 familtf, sail 200 
suflete. Pe aceasta mo?ie s'a fa- 
cut noua improprietarire in 1878, 
formindu-se satul Stinca-lui-U- 
reche, sau Liveni-NoT, cu 105 
familif, sau 408 suflete pe malul 
Prutului. 

Proprietatea e a statulul, iar 
inainte de secularizare a fost a 
Mitropoliel din Ia$i, daruita de 
Antonie Mitropolitul. 

Satenii improprietarip au 600 
hect. 09 aril pamint; iar s'atul 
are: 421 hect., 07 artf cimp, 
93 hect., 09 arir p5dure de ste- 
jar $i 5 hect., 73 arif lunca de 
lozie, pe malul Prutului. 

Se mal afla pe mo$ie o li- 
vada mica cu fructiferl $i '/* 
pogon de vie. 



Ape principale sunt doua: 
Novacul ?i riul Prutul, ce curge 
pe hotar. 

Drumul mare este acel de la 
Radule§ti spre $tefane$ti. 

Hotarele mo?iei cu : Prutul, 
$erpeni{a, Flondora, Avrameni 
?i Mitocul. 

Liveni-Noi. Vezi Liveni-Mitro- 
poliel, sat, jud. Dorohoiu. 

Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat, 
jud. Dorohoiu. 

Liveni - Virnav. Vezi Liveni, 
sat, jud. Dorohoiu. 

Livezeni, numire data unei pa rji 
din catuntil Chiojdul-din-Bisca, 
jud. Buzau. 

Livezeni, com. rur. t in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, la S. de Cim- 
pulung, situata pe {annul sting 
al riulu! Tirgul. De la Livezeni 
la Cimpulung sunt 25 kil. Dru- 
mul e $oseluit. 

Se compune din 2 catune: 
Livezeni §i Hirtie^ti §i se mar- 
gined la N. cu comunele : Ba- 
lile^ti ?i Stilpeni ; la S., cu com. 
Ji^e^ti ; la E. cu com. Voroveni 
$i la V., cu Baje$ti. 

Are o populate de 124 fa- 
miliT, saCi 700 suflete, din carl 
123 contribuabili ; 2 bisericl, una 
fondata de Postelnicul Lazar, la 
anul 1813, $i adoua fondata la 
1534. In apropierea acestei bi- 
sericf se vad ruinele unei case 
care, se zice, a fost ale acelel fa- 
milif ce a fticut biserica. De a- 
semenea se vad ni$te lovituri 
prin zidul bisericeT ca de ghiu- 
lele de tun, despre care se zice 
ca sunt din timpul Turcilor ?i 
ca ar fi fost chiar cal inchi$T 
in biserica pe timpul unui raz- 
boiu. Aceste bisericl sunt de- 
servite de 1 preot $i 1 dascal. 

$coala, cu intrefinerea careia 



statul cheltue^te 1242 lei anual, 
se frecuenta de 45 — 48 elevi. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 1490,34 ?i la cheltueii 
de 1 32 1 lei. 

Vite sunt: 186 bof, 126 vacl, 
93 vi^el, 4 cal, 96 porci $i 10 ol. 

Locuitorii sunt improprieta- 
riflf, dupa legea din 1864, pe 
mo$ia statulul, Rade^ti. 

Intreaga com. are 323 hect. 

Livezeni, sat, ftcind [parte din 
com. cuacela^I nume, jud.Muscel. 

Livezeni (Po§ta-), fosta stafie 
de posta, cea din urma p&n& la 
Cimpulung, acum loc izolat, jud. 
Muscel, pi. Riul-Doamnel, com. 
Hirtie?ti. 

Li vezeni-Bulea ?i Letre§ul, p&- 
durX particulare, supuse regi- 
mulul silvic, pe mo$ia M&lda- 
re$ti-d.-s., pendinte de comuna 
Maldare?ti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Livezile, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cos- 
ti?a dealuluf-Viilor §i pe malul 
drept al riului Jiul, la 10 kil. 
de Craiova. Se invecine?te la N. 
cu com. Podari; la S., cu com. 
Glodul; la E., cu com. Malul- 
Mare ?i la V., cu com. Vir- 
vorul. Limita de N. incepe 
din punctul numit Purceaua, cu 
direcfia la V.-E., taie valceaua 
numita Gaina, se indrepteaza 
spre E. pana la punctul numit 
1"apa. De aci, farind o curba 
spre N., trece apa Jiulul inve- 
cinindu-secu mo§iacom.Preajba, 
de unde incepe limita liniei de 
V. cu direc^ia de la N.-S., tre- 
cind inapoi apa Jiulul §i ft chid 
o curba spre E., pana la punc- 
tul numit Magare^i. Din acest 
punct face o curba spre S., pana 
la punctul numit Balta-Iepura 
(mo$ia Malul-Mare). De laBalta- 



Digitized by 



Google 



LIVEZILE 



18;i 



LIVEZILE-DE-SUS 



Iepura incepe limita linielde S., 
facind o curb* spre V., trece 
piriul §uvi{a pSna la punctul nu- 
mit Peret, de unde, in linie 
dreapta, spre V., taie $oseaua 
jude{iana Craiova-Bistre^, trece 
Dealul-Bisericef, Valea-Giamba 
$uluf, §oseauajude{eana Craiova- 
Calafat p&n& la punctul movila 
Conacul-luf-Cioc, unde incepe 
linia de V. cu direc^ia de la 
S.-N., pana la punctul Purceaua, 
de unde am plecat. 

Comuna Livezile cuprinde 
catunele : Livezile, Gura-Vaei 
?i Viri^i. Catunul Livezile este 
a$ezat in centru. La S. vine ca- 
tunul Gura-Vaei; iarspre E.N.- 
E. citunul Viri{i, in care se ga 
se$te un fel de pamint numit 
Glod. Inainte cuprindea $i ca- 
tunul Mag£re{i, care azf este 
coprins in catunul de re$edin{a 
Livezile. 

Popula{iacom. se urea la 105 1 
suflete. 

Are o biserica in catunul Vi- 
ri^i, o §coala mixta, in cat. de 
re$edin{a Livezile, ^coala care 
func^ioneaza din i860, fiind m- 
tre^inuta de comuna §i de 
stat, condusa de un inva^ator 
$i frecuentata de 54 baeJJ §16 
fete. 

Vite mar! cornute 2 1 8, ol 1 70, 
capre 40, cal 36 ?i pore! 84. 

Dupa legea din 1864, sunt 
121 locuitorf improprietari^ $i 
dupa cea din 1878, sunt 18 in- 
sure!. 

Intreg teritoriul comunef este 
de 5200 pog., dintre carl: 2600 
pog. pamint arabil, 500 pog. pa- 
mint fineafa, 100 pog. izlaz, 200 
pog. lac $i teren sterp $i 180 
pog. padure. 

Mo§ia se nume§te Livezile, 
apar^inind d lul D. P. Arsenie, 
iar restul pamintulul arabil este 
al locuitorilor. 

PadurT sunt: pe mo§ia Live- 
zile, in intindere de 400 hect. 



$i in cat. Gura-VaeT, in intin- 
dere de 500 hect. 

Viilein intindere de 41 hect, 
se gasesc pe mosia locuitorilor, 
producind vin negru. 

Transportul productelor se 
face cu carele pe $oseaua jude- 
{eana Craiova-Bistre^u. Prin com. 
trece §i calea ferata Craiova-Ca- 
lafat. Calea naturala Glodul-Live- 
zile-Viri{i are 3 kil. $i calea na- 
turala Livezile-Virvorul, 5 kil. 

Budgetul com e la veniturl 
de 3631,59 let, §i la cheltuelT 
de 2475 lei. 

Terenul comunel este acci- 
dentat in partea de V. de dea- 
lurile: Dealul-Viilor $i Dealul-Ur- 
saT, de 40 m. inaltime, acoperite 
cu vit, de Dealul-Bisericel, cu o 
inatyime de 80 m., de Dealul-Nu 
cilor, de6o m.,toate acoperite cu 
paduri. 

Piscurl sunt: Piscul-luI-Dracu?, 
Piscul-Ursai, Piscul-Sloveanului, 
Piscul-Chirca $i Piscul-Lozanul. 

Pe teritoriul comunef se afla: 
Platoul $tefane?tilor ; Ripa-Ro- 
$ie, Ripa-CucoaneI$i Ripa- Viilor. 
In partea de E. leritoriul este 
$es. 

Comuna este udata de apa 
Jiulul §i de lacurile : ViteanuluT, 
Lacul-FeteT, Lacul-luI-Botin, La- 
cul-Porcului $i Lacul - Logofa- 
tulul, car! nu ad scurgerl $i se 
formeaza din plol. 

Bal^T : Balta-ViriteT, Balta-Ma- 
re, in intindere de 15 hect., 
confind §i pe$te. Spre N. de cat. 
Virifi este Balta - Bisericef - cu- 
Trestie, Balta - OchiuluT. 

Izlazurl : Glodul-Mare §i GIo- 
dul-Mic. Poiene: Poiana-Loza- 
nului^i Poiana-Brumar. FintinI: 
Valea-BisericeT, Sirboaica, Fin- 
tan a Rezb el el or $i Crovi$tea. 

Livezile, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu re- 
sedinfa primariel. Are 400 su- 
flete: 213 barbajl ?i 187 feme!. 



Locuesc in in case $i 1 5 bor- 
dee. -Are o $coala mixta, care 
funcfioneaza din i860, fiind in- 
trefinuta de stat §i com., $i fre- 
cuentata de 54 baep $i 6 fete : 
25 baetf ?i 3 fete din Gura-Vaei 
$i 29 baeji $i 3 fete din Live- 
zile. 

Livezile, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dolj, pi. Ocolul, cat. Podari, 
pe linia Craiova- Calafat, pusa 
in circulate la 1 Decembrie, 
1895. Se afla intre stabile Cra- 
iova (1 1.6 kil.) §i Salcu{a(i3.8 
kil.) Inal^imea d'asupra nive- 
lulul maril e de yi m 62. Venitul 
acestel sta$if pe anul 1896 a 
fost de 26899 ' e *> 85 bam. 

Livezile, deal, acoperit cu livezl, 
in com. Jupine?ti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel, intre valea 
Purcareafa 91 jud Arge$. 

Livezile, iaz, jud. Boto$ani, la 
SO metri deasupra ?esulu! JijieT, 
spre V. de satul Rauseni, in 
valea Livezilor, pe coasta de E. 
a dealului Rauseni, com. Comin- 
dare^ti; areo suprafa^a de 150 
hect., confine pe$te ^i stuh. 

Livezile, mo fie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Live- 
zile, in intindere de 2000 pog., 
cu venitul anual de 40000 lei. 
Aparjine d-lut D. P. Arsenie. 
Are pe dinsa padure §i stine 
de ol. 

Livezile, padure particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul d.-mj., com. Live- 
zile, cu o intindere de 400 hec- 
tare. 

Livezile-de-Sus, mosie particu- 
lara, cu padure, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Podari, in 
intindere de 1300 pog. arabile, 
aducind un venit anual de 27000 
let, d-lul $tefan Filipescu. 



Digitized by 



Google 



LIVEZILE-DE-SUS 



184 



LOCUSTENI 



Livezile-de-Sus, pddure parti- 
cular^, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Podari, pe mo?ia Livezile- 
d.-s. Are o intindere de 225 
hect. Aparfine d-lu! $tefan Fi- 
lipescu. Este compusa din: car- 
pent, jugastrf, ulmi, plopf, cerf 
§i girni{e. 

Livezile-de-Sus, mahala, in jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com Podari. 

Livezilor (Dealul-), deal, in 
partea de E. a satulul Sole?ti, 
com. Sole?ti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu ; se intinde de la dealul 
R&diul p&n£ ce se intilne$te cu 
Dealul-Man&stirel ?i Dealul-Pie- 
trariel. 

Livezilor (Dealul-), deal, se 
intinde spre E. de satul Hu- 
$eni, com. Iv&ne?ti, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. 

Pe sub poalele acestut deal 
trece Piriul-Balicai. 

Livrintul, pddure, in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, com. Viade?ti, 
in intindere de 400 hect, avind 
o vegetajiune activS, un masiv 
destul de des §i compus din 
fag, stejar, anin ?i mesteac&n. 

Livrintul, virf de deal, in jud. 
Muscel, pi. Riurile, com. Capul- 
Pisculul. 

Lixandra, pddure, jud. Teleor- 
man, pe mo$ia Licuriciul, pro- 
prietatea Eforief Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti. 

Lisa-Balca, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
Slava-Ruseasca ; se deschide din 
culmea deaiurilor Babadaguiuf 
Carada-Bair ; se lunge?te spre 
S., avind o direc^iune generals 
de la N.-E. spre S.-V. ; br£z- 
deaza partea estica a pla§e! $i 
a com. ; se intinde printre dea- 



lurile LlsaHara ?i HribescoT- 
Hara §i se termini in valea riulul 
Slava-Rusa ; printr'insa merge 
drumul judejean Babadag-Slava. 

Llsa-Hara, culme de deal, in 
jud. Tulcea, pi. BabadaguluT, 
pe teritoriul com. Slava-Rusea- 
sca ; se desface dintr'un virf al 
dealululOrman-Bair(250 metri); 
se intinde spre S., avind o di- 
recjia generate de la N.-E. spre 
S.-V. ; brazdeaza partea estica 
a pl£$el ?i pe cea nordica a 
com. ; ramifica^iunile lul sudice 
se termini in valea riulul Slava- 
Ruseasca ; la poalele lui se afla 
situat $i satul Slava-Ruseasca ; 
se afla situat printre vaile Hri- 
be§coi-Balca $i LisaBalca ; pe la 
poalele sale estice trece dru- 
mul judejean Babadag-Slava ; 
are o in&tyime de 212 m. $i este 
acoperit cu paduri §i pa§unT. 

Loche§ti, fost picket degrani(d, 
plaiul Clo?ani, jud. Mehedin^i. 

Locul-Frumos, munte, pe teri- 
toriul mo$ie? Borca, com. Ma- 
deiul, jud. Suceava. 

Locul-Frumos, virf, al muntelul 
Olane?ti (757 m.), jud. Vilcea. 

Locul-Razboiului, loc, pe mo$ia 
Iona?eni, catre satul Virful-Cim- 
pulul, com. Virful-CimpuluT, pi. 
Berhometele, judeful Dorohoiti, 
unde a urmat lupta intre Mol- 
dovenT ?i Le$T, in 1499. 

Locusteni, com. rur., pl.Jiul-d.-j., 
jud Dolj, la 45 kil. de Cra- 
iova §i la 52 kil. de re$edin{a 
pla$eT, Caciulate$ti, situate pe 
loc ?es. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Dobre^ti, din jud. Romanafi ; la 
V., cu com. Murta; la N., cu 
com. M&r^ani $i la S M cu com. 
Damiau. 



Se compune din patru cit. : 
Brabefi, Brani$tea, Danefi, care 
este cat. de re$edin{& ?i Locus- 
teni. Catunul de re?edin^ este 
eel mai despre E.; la V. de acesta 
se afla catunul Brani§tea, la o 
depSrtare de i 1 /* kil. 

La S.-E. de Brani$tea este 
cat. Locusteni, la 5 kil. de cat. 
Dane^i; iar la S.-E. de cat. 
Locusteni se afla cat. Brabeji, 
la 3 kil. de catunul Dane^i. 

Sunt in comuna cincl bisericT. 
Doua sunt in cat. Danefi: una 
fondata de Fiorea Popa Nicolae 
cu alpsatenl $i terminata la anul 
1835, cu hramul Sf. Ion; cea- 
lalta biserica, fondata la anul 
1832 de catre Tu^aDurau ?i al{I 
locuitorl, cu hramul Sf. Nicolae. 
Biserica din cat. Brani^tea, cu 
hramul Sf. Nicolae, s'a ziditde 
Stavarache Cojocaru din Cra- 
iova, impreuna cu al{I satenl. 
Cea din. cat. Locusteni, cu hra- 
mul Adormirea-Maictf-Domnului 
este fticuta de paharnicul Radu 
Locusteanu, Hagi Stoian $i cfyl-va 
satenT, la anul 17 10. Biserica 
din catunul Brabeji, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, este ftcuta 
de preotul Constantin Sachelarie 
?i de al{I locuitorl, la anul 1845. 

Sunt doua ?coli mixte: una 
in cat. Daneji $i a doua in cat. 
Brabeji. Cea din catunul Danefi 
cuprinde doua sec{if: una de 
baejl ?i a doua de fete. Este 
tntrefinuta de stat $i de com., 
func^ioneaza din anul 1838 $i 
e frecuentata de 75 elevl din 
Danetf, 21 din Brani§tea ?i 5 
din Locusteni. E condusa de 
un inva^ator. Localul e construit 
de catre com. 

^coala din Brabe^i func^io- 
neaza din 1 890 ; este intrefinuta 
de com. §i frecuentata de 65 
copif. 

Popula^ia com. este de 2655 
suflete; loeuese in 68 case ?i 
812 bordee. 



Digitized by 



Google 



LOCUSTENT 



186 



LOGRE$Tl-M0$NEtfI 



Dupa legea ruraia din 1864 
sunt 3 1 locuitor! impamintenit!. 

Suprafa^a com. este de 7158 
pog., din care 6848 pog. arabile 
sunt impir^ite intre module : 
Dane^i, Brabe{i, Branistea si Lo- 
custeni, apartinind locuitorilor. 

Viile de pe mobile raai sus- 
nuroite, produc vin alb. 

Sunt 8 circium! in Danefi, 2 
in Brabefi si 2 in Locusteni. 

Comerciul se exercita in com. 
de 23 persoane. 

Budgetul com. e de 5954^9 
lei la venitur! si de 5 707, 34 la 
cheltuelT. 

Vite mar! cornute 318, ol 
460, ca! 18, capre 6 si pore! 71. 

Locusteni, com. rur., pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea, compusa din tret 
cStune: Locusteni, Contea si Ri- 
sipi{i. 

Este situati pe riul Olte^ui 
si pe valea Risipifit la 100 kil. 
de capitala judefulu! si la 70 
kil. de resedin^a pl&sei. 

Are o populate de 807 su- 
flete, care locuesc in 193 case. 

In fie-care cStun este cite o bi- 
serica. 

Vite sunt: 20 ca!, 80 boT, 150 
vac!, 60 capre, 250 ol si 200 
pore!. 

Sunt 30 stupi cu albine. 

Pe riul Oltetul, in raionul co- 
munel, este o moara de m^cinat. 

Locuitoril din Locusteni si 
Contea sunt mosnen!; ce! din 
Risipitf s'au improprietarit in 
1864 (in num&r de 56), cind 
li s'au dat 140 hect. in mo$ia 
Risipiti, fosti a Episcopiei de 
Rimnic si in alte mosi! partico- 
lare. 

Pe Valea-MinSstire! se vad 
ruinele unel vech! m&n&stirl. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 1200 le! anual. 

Este strabatuta de soseaua 
jude^eana, care merge la Craiova. 

E br&zdata de dealurile : Ru- 

H1275. Hard* ]>ic(ionnr Gmgralic. Vvl. IV. 



\ sulesti, Contea, Risipiti, Peste- 
ni{a, Strimba si Artanul si udata 
de vaile: Strimba, Artanul, Pes- 
tentya, Maiuroasa, Manastirea, 
car! curg in timpur! ploioase si 
se varsa in Olte^ul. 

Locusteni, sat, com. Locusteni, 
pi. Jiul-d.-j.,jud. Dolj, spreS.de 
satui Branistea, la 3 kil. de satul 
de resedin^a, D&nesti. 

Are o bisericade zid, fondata 

1 la 17 10 de Paharnicul Radu 

Locusteanu, Hagi Stoian si de 

ci^i-va sdten!, cu hramul Ador- 

mirea Maicei-Domnulu!. 

I 

I Locusteni, sat, face parte din 
; com. rur. Locusteni, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popula- 
te de 170 locuitori. Este situat 
pe dealul Locusteni. Are o bise- 
ric5, cu hramul Sf. Nlcolae, avind 
de ctitor familia Locusteanu. Lo- 
cuitori! sunt mosneni. 

Locusteni, deal, in raionul com. 
Locusteni, pi. Mijlocul, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 53 hect. 
vie. 

Locusteni, mosie particular^, co- 
muna Locusteni, pi. Jinl d.-j., 
jud. Dolj. 

Loghinul, virf de deaf, jud. Ba- 
cau, pi. Tazl&ul-d.-j., de pe teri- 
toriul com. Dr&gugesti. 

Logofatul-Mateiu, focafitate, in 
com. Margineni-d.-j.« pi. Filipe- 
sti, jud. Prahova. 

Logre§ti-Birnici, com. rur.,jud. 
Gorj, pi. Gilortul, la N. com. 
Tindalesti, situata pe ses si pe 
coastacu acelas! nume, in partea 
stinga a riulu! Amaradia. Lo 
gre^ti-Birnici e formata dintr'un 
singur sat. 

Areo suprafa^ide 1500 hect., 
din carl: 490 hect. p&dure, 500 



hect. arabile, 408 hect. faneje, 
28 hect. vie, 20 hect. livez! 
de prun! si 54 hect. izlaz. 

Are o populate de 170 fa- 
mili!, saQ 628 suflete, din car! 
160 contribuabil!. 

Locuitoril sunt improprieta- 
rit! dupa legea rur. din 1864. 

Sunt aci 2 biseric! de zid, una 
facuta de Anghel Logrescu, in 
anul 1822, si a doua, facuta de 
popalondin Tindalesti, la 1843 '» 
deservite de 1 preot si 2 cintSre^!. 

Locuitori! poseda: soplugur!, 
100 care cu boi, 2 c&ru{e cu 
ca!; 395 vite marl cornute, 235 
o!, 21 ca! si 113 rimator!. 

Budgetul com. e de le! 1276, 
ban! 6j, la venituri, si de le! 
1 06 1, ban! 69, la cheltuell. 

Comunica^ia in com. se face 
prin soseaua vecinala ce vine 
de la S., din com. Tindalesti, si 
duce spre Logresti-Mosneni. 

In comuna se ma! afia: 1 
moara de abur!, 7 pu{ur! 5*1 3 
fintin!. 

Logre§ti-Mo§neni, com. rur., 
jud. Gorj, pi. Gilortulu!, la N. 
com. Logresti-Birnici, compusa 
din catunele: Logresti-Mosneni 
si Tirgujani. 

Situata pe ses si coasta cu ace- 
la?! nume, si pe ambele Jftrraurf 
ale riulu! Amaradia, are o su- 
prafa^a de 500 hect, din car!: 
100 hect. padure, 250 hect. 
arabile, 100 hect. finefe, 10 
hect. vie, 25 hect. livezi de 
prun! si 15 hect. izlaz. 

Are o populate de 159 fa- 
mi li!, sau 697 suflete, din car! 
154 contribuabili; 4 biserici de 
lemn, deservite de 2 preo{! si 
4 cintarep ; I scoala frecuentata 
de 21 elev!. 

Locuitori! sunt mosnen! si se 
ocupa in general cu agricultura 
si cresterea vitelor. E! poseda: 
62 plugur!, 82 care cu bo!, 3 
caruje cu ca!; 255 vite mar! 

24 



Digitized by LiOOQ IC 



LOGRE?TI-MOSNENf 



186 



LOPATNA 



cornute, 26 cat, 345 of, 33 capre 
$i 184 rimatori. 

Budgetul com. e de lef ion, 
la veniturf, §i de lef 920, ban! 
30, la cheltuelf. 

Comunicafiunea in comuna se 
face prin ?oseaua vecinaia ce 
vine de la Logre?ti-Birnici, stra- 
bate comuna, puind-o in comu- 
nicafie cu Strimba §i Pojarul. 

In comunS se g&sesc: 6 pu- 
pirX $i 8 fintinf. 

Logre§ti-Mo§neni, sau Cioba- 
ne§ti, catun de re$edinja al co- 
munef cu acela?f nume, jud. Gorj, 
pi. Gilortului. 

Are osuprafaja de300hect., 
din carf: 80 hect. p&dure, 150 
hect. arabile, 60 hect. fineje, 2 
hect. vie, 4 hect. livezf de pruni 
§i 4 hect. izlaz; o popula^iune 
de 90 familif, sau 417 suflete, 
din carf 78 contribuabilf ; 2 bi- 
sericf de lemn, ftlcute de locui- 
torf la 1739, din carl una re- 
facuta la 1823; bisericf deser- 
vite de I preot §i 2 cintare^f. 

Locuitorif sunt mo?nenf. ET 
poseda: 38 plugurf, 50 care cu 
boi, 2 c&ru{e cu caf, 155 vite 
marf cornute, 16 caf, 200 of, 
20 capre §i 98 rimatori. 

In c&tun se maf g&sesc: 2 
pujurf $i 5 fintinf. 

Lohanul, deal, jud. Falciu. Se 
intinde de la N. prin centrul 
jude^uluf ?i se lasa spre S. prin- 
tre piraiele Crasna §i Loha- 
nul. In partea de V. a ora§u. 
luf Hu$i formeaza o ridicatura 
inalta, pe unde se crede c& a 
fost stapinirea veche a Hanilor 
tatare^tf. In mare parte este aco- 
perit cu p&durf. Se spune ca 
acest deal se afla din vechime 
in posesiunea unuf Han tataresc 
care exploata silitra cese gasea pe 
coastele ?i vaile dealuluf §i pen- 
tru care lucrare se intrebuin$au 
pSn& la 1000 de oamenf. Acest 



produs care se transporta in 
Constanttnopolesatisf&cea cu a- 
bonden^a trebuin(ele Imperiuluf 
Otoman. De la Hanul tataresc, 
locul trecu in posesiunea negu- 
tatorilor turci carf plateau o a- 
renda Impir^ief; maf tirziu pa- 
rasindu-se lucrarea minef de sili- 
tra, stapinirea loculuf deveni fara 
a jarif ?i de atuncf incetara cu 
totul exploatareaminelor de si- 
litra. 

In tot timpul stSpliiiref strai- 
nilor, locuitorii numeati partea 
de loc a dealuluf din care se 
scotea silitra, Locul-Hanuluf,sau 
Loctirile-Hanuiuf. 

Lohanul, ias, in suprafajade 10 
hect., format de vaiea pirului cu 
acela?f nume, pe teritoriul com. 
Tirzii, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Lohanul, ses, in suprafa^a de 
128 hect., intinzindu-se de la N 
la S., intre dealul Lohanul §i sa 
tele Petirle^ti, Tirzii ?i Pihna 
pe teritoriul com. Tirzii, pi 
Crasna, jud. Falciu. Se ter 
mina la confluenja piriuluf Lo 
hanul cu piriul Crasna, din sus 
de satul Sodolul. 

Lohanul, piriit, jud. Falciu, iz- 
vorind din dealul cu acela§f 
nume; curge printre dealurile 
Lohanul ?i Crasna, spre V. de 
ora$ul Hu?i ?i paralel cu piriul 
Crasna, cu care unindu-se la 
Gura-Vaef-Crasna, se varsa in 
riul Btrladul. 

Lohanulul (Valea-), vale, in- 
tinzindu-se intre dealurile Loha- 
nul $i Crasna, din sus de ora?ul 
Hu?i $i terminindu-se in $esul Bir- 
laduluf, jud. Falciu. Este udata 
de piriul Lohanul. Pe aceasta in- 
tinsa vale se afla a^ezate maf 
multe sate. 

Loizoaia, sat, comuna Popoufi, 



jude^ul Boto^ani, la N. de ora- 
?ul Boto?ani, pe valea piriuluf 
Siena, cu o suprafa^a de 410 
hect., din carf 72 ale satenilor, $i 
cu o populate de 22 familif, 
sau 81 suflete, din carf 15 con- 
tribuabilf. 

Are 1 iaz pe Siena §i 1 moara 
de apa. 

Pe mo$ia Loizoaia se afla o 
fabrica de spodiu, care produce 
pana la 700000 kgr. ftina de cio- 
lane, care se expediaza in Ger- 
mania pentru fabricarea zaha- 
ruluf. 

Vite: 58 vite marf cornute, 
200 of ?i 14 porcf. 

Loloe^ti, sau Bdbeni, catun, al 
com. Popindele^ti, pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romanatf, si- 
tuat linga riule^ul Tesluiul, la 
2 kil. spre S. de satul Popin- 
dele?ti, aproape de unde Teslu- 
iul intra in pi. Ocolul, §i spre 
V. de Dealul-Muerif. Altitudinea 
terenuluf este de 180 m. d'asu- 
pra nivelului marii. Are 162 lo- 
cuitorf ; o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicef-Domnuluf. 

Loloiasca, sat, facind parte din 
com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Lomul, insula, in fa{a ora^ulul 
bulgar Lom-Palanca, pi. Cimpul, 
jud. Dolj. 

Lomul, vale, formata din Lomul- 
Mare $i Lomul-Mic, uda partea 
de E. a com. Paro^i, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt ?i se varsa in 
riul Plapcea-Mare. 

Lopatna, lac, pe teritoriul com. 
urb. Chilia-Vechie, pi. Sulina, 
jud. Tulcea; se desface din bra- 
{ul Sulina, in dreptul milef No. 
24; se indreapta spre N., avind 
o direcfiune generala de la S.- 
V. spre N.-E. ; brazdeaza par- 



Digitized by 



Google 



LOPATNA 



187 



LOR1NCA 



tea V. a pia$e! $i cea S. a com.; 
are o lungime de 14 km. ; pri- 
me$te scurgerea lacurilor Tri- 
ozone $i Calelovata §i se varsa 
in canalul prin care comunica 
lacurile Matita $i Babina; e in 
conjuratacu stuf $i confine pe$te. 

Lopatna, ostrov, jud. Braila; se 
margin e^te la E. cu Dun&rea- 
Macinului, $iin cele -l'alte parpcu 
Balta; se afla pe teritoriul com. 
Chischani; are o suprafa^a de 
36 hect., acoperita cu padure 
de salcie. 

Lopatari, com. rur., jud. Buzau, 
plaiul Slaniculu!, pe ambele ma- 
luri ale riulu! Slanicul, la 59 
kit. de ora§ul Buzaul. Limite : 
la N., hotarul incepe de la mun- 
tele Piatra-Secuiulu!, urea pe 
coastele muntelul Neharni{a, prin 
muntele Chilmiziul $i coboara 
in izvorul Oprii, urea pe la ca- 
p£tul de N. al lunce! Odoboaia, 
in muntele Mace$ul §i de aci pe 
plaiu in sus, ajunge in Virful- 
Maiu^elulul, la punctul Bahna- 
Malu§elulu!, de unde incepe a 
se indrepta in muchia Urzica- 
rile ; la E., din UrzicariT, se 
coboari in piriul Sturdza (Jghia- 
bul), pe care merge pana in 
gura vaei Ha^a^ul-Oilor, apoi o 
ia pe vale urcind in muchia 
Podul-Calulu!, apoi pe la N. de 
cat. Bu$tea (com. Minzale^ti), con- 
tinuind in jos plaiul, se lasa pe 
izvorul Rugina, pe care merge 
cit-va ?i urea in muchia Tres- 
tioara, de unde coboara in 
Balta-Trestioarei, $i pe izvorul 
Sarata in jos, pana in riul 
Slanic, lasind la stinga mosia 
Meledicul ; trece riul Slanicul $i 
urea in muntele Cerchezul, zisa 
$i Dealul-Petricael ; la S., din 
muntele CerchezuluT, continuind 
plaiul, urea in muntele Mocia- 
rul; la V., din muntele Moci- 
arul, trece pela Piscul-cu Qu- 



ale $i se dirige spre Bolova- 
nul-Greulu!, de unde urmind al- 
bia riulul Slanicul, trece pe la 
MaIul-Ro§u, Plo$tina $i ajunge 
la Piatra-Mortatulu!, unde para- 
se$te albia riulul Slanic; apo! 
trece pe la Maciuca-Mare, $i ajun- 
ge in valea izvorulu! Secuiul. 

Suprafaja comune! e de 91 45 
hect., din cari: 64 curaturl, 6220 
padure, 647 finea^a, 1185 iz 
laz, 12 livezT, $i 1 107 sterp. 
Toata comuna formeaza o sin- 
gura proprietate : Lopatareasca, 
a cetelor de mo^nenl: Labe?ti- 
Berhule§ti, Vilcani, Burduce^ti, 
Cirlige^ti, Popa-al-Mare ?i Popa- 
al-Mic. Terenul e foarte mun- 
tos, acoperit de vaste §i secu- 
lare padurl, in care sunt 22 
herastrae pe apa Slanicul, unde 
se tae scindurl, ma! cu seama 
la Terca, Runcul $i Clajna. 

Pamintul este bogat in mine- 
rale precum : sare, gips, fier $i 
ape sulfuroase. Se face aci un acti v 
comer^cu objectele de lemnarie, 
care se transporta in ora$uI 
Buzau $i chiar in parole de 
cimp ale fare!; ma! renumite 
sunt grinzile de Lopatari. 

Comuna e formata din catu- 
nele : Brebul, Chiora$ti, Clajna 
Jurube$ti-Lopatari, cu sub divi- 
zia Carpini^ul $i Luncile, cu 
sub-diviziile : Runcuri ?i Terca, 
cu o populate de I250suflete, 
din car! 212 contribuabil!; lo- 
cuesc in 309 case. 

Are o $coala frecuentata de 
37 copi!; o biserica, cu I preot, 
I cintaret $i un paracliser. 

Meseria^t sunt: 5 lemnarl, 7 
butifari, 1 cizmar ?i tre! fierarl. 

Vite sunt : 357 bo!, 83 vac!, 
25 vi$e!, 56 ca!, 122 !epe, 30 
minj!, 1400 o!, 568 capre 3*1 57 
pore!. Stupf sunt 48. 

In comuna se afla: 13 mori, 
4 pive $i 1 dirsta. 

Budgetul com. e de 1850,45 
le!. 



Comuna e vechle. Din actele 
de proprietate rezulta ca are o 
vechime de peste 400 an!. Dupa 
tradijie ar fi intemeiata de-o- 
data cu Negru Voda. Catunele, 
car! o compun, existati in 1800; 
eel ma! nou e Luncile, inceput 
de Radu Ro^iorul, la 18 10. 

Lopatari, cdtun de re$edin{a, al 
com. Lopatari, jud. Buzati, cu 
350 locuitori $i 87 case. Are 
sub-divizia Carpini§ul. 

Lopatari, ape miner ale > in jud. 
Buzau, com. §i cat. Lopatari, 
pe malul drept al riulu! Slanicul ; 
confin in abunden^a: pucioasa, 
fier $i sare amara. 

Lop&t&reasca, mofie, in jud. 
Buzat), com. Lopatari, a mo§ne- 
nilor in devalma$ie, formata din 
intregul teritoriti al com. Lo- 
patari. 

Lopatareasca - §el&ril, sat, in 
jud. R.Sarat, plaiul Rimnicul, 
cat. com. Bisoca. Se nume$te 
Lopatareasca, pentru ca pana in 
1864 apar^inea com. Lopatari, 
plaiul Slanicul, jud. Buzati. Are 
una din cele ma! frutnoase pozifi! 
din plaiul intreg. Este a^ecjat 
intre mun{! inal{! ca Plaie$ul 91 
Carimbul, pe valea limpedelu! 
piriu Recea-Moldovanul, pe o 
intindere de 170 hect, cu o 
populaftune de 38 famili!, sau 
186 suflete, din car! 41 contri- 
buabil!. Seafla la 4 kil. 136 m. 
spre V. de Bisoca. 

Lopcea, si/ifte, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul. 



Lorinca, piriu > izvore^te din poa 
lele muntelul Lep?a, com. Tul 
nici, jud. Putna, da in Piriul 
Stogulul saQ Mu^ata, se impre 
una cu piriul Poiana-Marulu!, 
trece prin Valea • Marulu! $i 



Digitized by 



Google 



LOSTUNULUl (PIATRA-) 



1SS 



L0V1STKANCA 



se varsa in Putna, sub Dealul- 
Mesteacanulul. 

Lostunului (Piatra-), munte, in 
jud. BuzSu, com. Colfi, pe malul 
drept al v^ei Colfilor, format 
din plad orizontale, pu^in indi- 
cate spre S.-E., prezintind aspec 
tul eel mafpitoresc. 

Lostu^a, piriti, afluent al Bistritei, 
in jud. Suceava, com. M&deiul. 

Lo§nita, plrin, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rtmnicul, com. Chiojdeni, 
izvore^te din Dealul-Ro^u, uda 
parteade N. a com., treceprintre 
Dealul-Ro$u ?i Culmea-Lupan, ?i 
se varsa in riul Turburea, dupa 
un curs cam de 8 kil.; este 
repede, §i primavara devine to- 
rent periculos. 

Lo§ni{a, vale, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, m partea de 
N. a com. Chiojdeni; mun^i 
inalfi o inchid, iar in fundul ei 
urla zgomotos piriul Lo$ni{a. 

Lotri^orul, riulef y izvore^te din 
muntele Priporul, com. Caline?ti, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece 
prin com., prin locuri nepopulate 
§i se varsa in valea Caline$ti, tot 
in raionul com. Acest riiile^ i?I 
schimba matca dintr'un loc 
intr'altul. Are de afluent Piriul 
CulmeT. 

Lotri^a, riil. Vezi Latori{a, jud. 
Vilcea. 

Lotrul, rift, jud. Vilcea, eel mai 
insemnat dintre riurile ce se 
varsa in Ok. Izvore?te din mun^i! 
Mindrul ?i Slavoiul (culmea Pa- 
ringul); curge mai intiiu catre 
N. pana la poalele munteluT 
Timpa, de unde se indrepteaza 
catre E. $i apoi catre N.E., 
formind frontiera intre Austria 
$i Rominia ; in urma se indreapta 



catre S.-E. pana la com. Malaia, 
dupa care ia direcjia catre E. 
$i se varsa in Olt, linga satul Go- 
lotreni, pendinte de com. Cali- 
ne$ti, plaiul Cozia. 

Lungimea totala a Lotrulul 
e aproape de 80 kil., iar di- 
recjia generala a cursului sau 
este indreptata in genere de la 
V. spre E. Largimea medie a 
apei este de 20 m.; adincimea 
variaza de la o m -'75 la i m 5o ; iar 
iu^eala curentulul este de 2 ,u 50 
pe secunda. 

Largimea albiei de la origina 
$\ pana la Malaia este de 30 m., 
iar de aci pana la varsarea sa 
in Ok este de la 70-100 m. 
Fundul albiei confine pletri$. 
Valea LotruluT e pufin populata, 
productiva $i viabila. 

Uda com: Voineasa, Malaia, 
Sili^tea, Brezoiul $i Lotreni. 
De la podul stabil de la Lotreni 
(Golotreni) pana la Brezoiul, se 
afla o $osea comunala, iar de 
aci in sus drum de care. Peste 
Lotru e un pod de lemn lung 
de uom. care stabile?te co- 
municafia intre Rimnic ?i Sibiu. 

Lotrul prime^te o mulfime de 
afluenf I, dintre cancel mai prin- 
cipal! sunt: Lotrifa, Voineasa $i 
Pu$coiul sau Pascoaia. 

Lovi^tea, plain, jud. Arge?, for 
mat din vechiul $i desfiinfatul 
plaiu Ariful §i din plaiul Lovi?tea. 
Este eel mai septentrional plaiu 
din tot judeful ?i se raargine^te 
la N. cu Culmea-Fagara?ulul, 
care desparte acest plaiu ?i fara- 
Romineasca de Transilvania ; la 
V., cu riul Oltul, care il des- 
parte de jud. Vilcea; Ia E., cu 
riul Valsanul, care il desparte 
de jud. Muscel ?i la S. cu o 
linie conventional care pleaca 
de la satul Jiblea pe Olt ?i merge 
pana la satul Bradetul pe Vai- 
san, desparfindu-1 de pla^ile To- 
pologul $i Arge?ul. 



Acest plaiu, afara de mici pi- 
rale ?i vai, este udat in tot lun- 
gul sail de la N. la S. de riu- 
rile Oltul, Topologul, Arge^ul 
?i Valsanul, care curg aproape 
paralel $i despart platul in pro- 
porfiuni aproape egale. 

In plaiul Lovi^tea se afla ce!e 
mai inalte virfur! din jude{, for- 
mate de culmele Fagara^ulul 
ComarniculuT, Joi^il, etc. 

Intinderea totala a plaiului 
este de 282546 pog., din cart: 
63033 pog. cultivable, 178449 
pog. padure ?i 4 1 044 pog. ne- 
productive. 

Coprinde 17 com. rur., formate 
din 55 sate §t cat., avind : 3994 
case populate cu 18642 suflete, 
din carl 3073 contribuabilf ; 52 
de bisericl. 

Resedinfa plaiului Lovi?tea 
este in com. rur. §uicl. 

Are ma! multe manastiri $i 
schiturf, intre care cele mai ?n- 
semnate sunt: Berislave$ti, Bra- 
detul, Ostrovul, Roboia, Scau- 
eni, Stani$oara, Turnul, VSleni 
$i altele. 

Locuri istorice sunt: Cetatea 
lul Viad-fepe^ de la satul Capa- 
Jineni, Cetatea-lui-Radu-Negru 
de la satul Ariful, izvoarele ter- 
male $i recentele descoperirl 
de ruine de bai romane de la 
Bivolari. 

BudgetuI pia^el e de 48679 lei, 
la veniturl $i de 40215 lei, la 
cheltueli. 

Plaiul Lovi?tea produce multa 
cherestea de brad $i de stejar, 
taiate in mulfimele de herestrae 
hidraulice dupa riurile Topolo- 
gul, Arge^ul $i Valsanul. 

Statul poseda in acest plaiu 
7 mo$ii, avind un venit anual 
de 42696 lei, precum $i 90812 
pog. padure. 

Lovi§teanca, Nemoiul ?i Se- 
ciul, padurt particulare, supuse 
regimuluT silvic, finind de com. 



Digitized by LiOOQ IC 



LOZANEt (VALKA-) 



189 



I.UCAYITA 



Nislpi, plasa Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Lozanei (Valea-), vale, care 
se intinde de la N.-V. spre 
S.E., printre Dealul-M&n&stirel 
si Dealul-Pietr&riel, com. Solesti, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Lozia, balta, formata din virsa 
rea Prutulul si a JijieT, la K. de 
satul si com. Costuleni, pi. Bra 
nistea, jud. Iasi. 

Lozinca, sat, facind parte din 
com. Oncesti, pi St&nisesti, jud. 
Tecuciu. Are o populate de 28 
familii, sau 100 suflete ; locuesc 
in 26 case. 

Este situat la N. comunel. 

Lozna, com, rur., in partea de 
E. a placet Berhometele, jud. 
Dorohoiu, formats din satele: 
CaTmesti, Lozna cu Rusi-Stnl- 
teni si Talpa, cu resedinja pri- 
mariel in satul Lozna. Are: 41 1 
familii, sau 161 8 suflete; 2 bi- 
sericl, cu I preot, 2 cintdre^T 
si 2 palamarl; 1243 hect. 90 ar. 
pamint satesc ; 1647 hect. 02 
ar. cimp si in 1 hect. 38 ar. 
p^dure, proprietciresc ; 3 iazurl 
si 4V2 pogoane de vie. 

Budgetul com. e de lei 3962 
la veniturl si de 3823 lei lachel- 
tueli. 

Vite marlcornute 744, o! 1 300, 
capre 6, cat 113, porci 380. 
Stupl sunt 280. 

Lozna, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, com. Lozna, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu, la care 
se afl& alipit si s&tucul Rusi- 
Str&teni. Are o popula^iune de 
347 famili! sau 1322 suflete. 

Proprietatea mosiel este a d- 
lor Hie C. Ciolac si Grig. M. 
Holban. 

Biserica, cu hramul Adormi 
rea-Maicel-DomnuluI, cu 1 preot, 



2 cint&reti si I p&lamar, este 
de zid fecutii in 1864, de Sp&- 
tarul M. Holban. 

SateniT inproprietari^i au 732 
hect. 39 ar. p&mint ; iar propric- 
taiif, 925 hect. 20 ar. cimp si 
1002 hect. 54 ar. pftdure, in 
care doming fagul si stejarul. 

Sunt 3 iazurl; eel mat mare, 
numit 1 lolban are o intindere de 
1 V* hectar. 

Piralele principale ce tree pe 
mosie sunt : Bahna si Ghilia. 

Drumurile cele mai ir.semnate 
sunt : acela de la Mihaileni la Do- 
rohoiu, acel de la Calinesti la Do- 
rohoiu si calea nationals, Mihai- 
leni-Botosani. 

Hotarele mosiel cu : $endri- 
ceni, Cobila, Hanii, Talpa, Ca- 
linesti, Buhaiul, Dersca si Vi{- 
cani. 

Lozova, sat, in jud. Covurluiu, pi. 
Siretul, com. Branistea, format 
de insured la 1879. Mai ina- 
inte a existat aid acelasi sat 
cu acela?! nume, dar, din cauza 
asupririlor, locuitorii au emigrat 
la Calami, formind mahalaua nord- 
vestica* a acestul oras, numit& 
Lozoveni. 

Suprafa^a teritoriulul satulul 
e de 89 hect., cu o populate 
de 25 familii, sau 89 suflete, lo- 
cuind in 21 case. 

Lozova, balta, formats de piriul 
cu acelasi nume, la N.-V. de com. 
Branistea, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu, lungS de 4 kil. si latade 
1 kil. ; confine peste de diferite 
specil, stuf si papurS. 

Lozova, pi rift si vale, jud. Co- 
vurluiu ; are ap& numai pe tim- 
puri ploioase; se varsa in girla 
Birlazelul, apoi in Siret la V. 
de ^erbesti. 

Lozova, piriil, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul com. rur. 



Balabancea ; izvoreste din dealul 
Pirlita ; se indreaptS spre S., 
avind o directiune generate de la 
N.-E. la S.-V., udind partea cen- 
trals a pl&sei si nordica" a com., 
si, dup& un curs de 5 kil., nu 
mai prin p&durl, se varsa in 
riul Taija. 

Lozova -fipe^ti, mosie a statu 
lui, in jud. Covurluiu, com. Bra 
nistea, pi. Siretul, fosta pen din te 
de Episcopia Romanulul, impre- 
una" cu mosia Branistea, de 5698 
hect. 7850 m. p. (din carl 486 
p&dure); se arendeazS cu 75000 
lei anual. 

Lozovi^a, vale, pe care e ase- 
zat satul Costache-Negri, com. 
Tulucesti, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu. 

Luca, /*>///, jud. Vilcea, pi. Cerna- 
d. s., com. Ulmetul. Se varsS in 
riul Cerna. 

Lucaci, eel mai inalt pise al 
munjilor $arbel (1777.6 m.), din 
com. Neagra-$arulul, jud. Su- 
ceava. 

Lucau^ul, munte, jud. Dimbovi^a, 
plaiul Ialomi^a. Vezi Brindusele. 

Lucavi^a, sat, in partea de S. 
a com. Maraorni^a, pi. Her$a, 
jud. Dorohoiu, asezat pe malul 
drept al piriului Mamorni^a, pe 
loc ponoros, limitrof cu Buco- 
vina. In partea de E. a satulul 
se intinde o catena de marl 
dealurl. Are o populate de 84 
familii, sau 224 suflete. 

Proprietatea mosiel este a mai 
multor locuitori. 

BisericT sunt doua, una pe 
deal, cu hramul Sf. Gheorghe, 
ftcuti in 1 86 1, de Gh. Mano- 
varde, este de lemn si tencuitS ; a 
doua, in Valea-Satulul, cu hramul 
Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din 



Digitized by LiOOQ IC 



LUCACESTI 



190 



LUCIENI 



lemn in 1 794, de Iordachi Chi- 
riac. 

Satenil inproprieta{I au 93 
hect. 09 ar. pamint ; iar proprie- 
tary: 578 hect. 61 ar. cimp si 
100 hect. 25 ar. padure, ma! 
mult tufis. 

Piriul principal ce curge pe 
mosie este Ruginosul, numit 
ast-fel pentru ca, a tit pe malu- 
rile lul cit si pe mlastinele ce 
formeaza, se vede o patura de 
coloare rosier uginoasa. Pehotar 
curge piriul Molni^a. 

Hotarele mosiel sunt cu : Bu- 
covina, Mamornita, Slobozia si 
Pasatul. 

Lucace§ti, sau Tite§ti, sat, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, resedin^a 
com. Valea-Arinilor, situat d'a 
dreapta piriulul Tazlaul-Sarat, 
pe deal si aproape de drumul 
ce duce de la Bacau la Moi- 
nesti. Are o populate de 160 
familii, sau 636 suflete ; o scoala 
mixta, frecuentata de 14 copil; 
o biserica, cladita in anul 1857 
de locuitorl,' cu 1 preot si 2 
cintare^I; 6 circiumT. 

Vite sunt: 15 cal, 343 vite 
man cornute, 113 capre si 18 
porcl. 

Linga acest sat se afla un schit, 
numit Lucacesti sau Tazlaul. 

Lucace§ti, mosie, a statulul, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Valea- 
Arinilor, in intindere de 12000 
hect., arendata anual cu 4000 
lei. Apar^inea ma! inainte ma- 
nastirel Bistrija (Neam^u). 

Lucacesti, padure, a statului 
jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 
Valea-Arinilor, cu o suprafa^a 
de 1 1944 hect. Mai inainte ti- 
nea de manastirea Bistri^a (jud. 
Neam^u). O parte dintr'insa are 
plan de exploatare; regimul 
adoptat e codrul regulat. Arbo- 
ril sunt eel mat mul^i resinosi. 



Lucacila, munte, in sus de Mo- 
roeni, jud. Dimbovi^a, in partea 
stinga a riului Ialomi^i. 

Luceanca, sat, facind parte din 
com. rur. Butimanul-Luceanca, 
plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade 
spre S. de Butimanul, pe calea 
jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre 
padurile Desloaicasi Paduroaica, 

S'a infiin^at la anul 1840, 
dupa cum spun locuitorii, de 
catre fostul proprietar D. C. 
Faca. Locuitorii din acest sat 
sunt adusl de acest proprietar 
parte din Butimanul si parte din 
satul Lucieni, jud. Dimbovi^a. 

Are o biserica, cladita in anul 
1844, de catre fostul proprietar 
Const. Faca. Serviciul divin se 
face de preotul din Butimanul. 
Se intinde pe o suprafafa de 
383 hect., cu o populatie de 187 
locuitorl. 

Dl. A. Vanicu are 277 hect. 
si locuitorii 106 hect. In cor- 
pul mosiel sunt 125 hect. padure. 
Pentru izlaz s'au rezervat peste 
20 hect. Locuitorii cultiva 100 
hect. (6 sterpe). 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 159 
si al celor micT de 143. 

Luceni, sat, jud. Iasi, pi. Brani- 
stea, pe malul sting al riului 
Jijia, la 2 kil. de satul Cirpi^i, 
din com. Stinca, asezat pe ses, 
avind spre E. o padure. Are o 
populate de 59 familii, sail 274 
suflete ; o biserica, cu 1 preot, 1 
cintarej si 1 eclesiarh. 

Vite: 239 vite marl cornute, 
225 01, 50 cat si 146 rimatorl. 

Luceni-Bacaloael, sat, in jud. 
Iasi, pi. Branistea, com. Stinca, 
pe malul sting al Jijiel, cu o 
populate de 16 fam., sau 90 sufl. 
Vite : 79 vite marl cornute, 
16 ol, 7 cal si 32 rimatorl. 



Luceni-Sturzoaei, sat, jud. Iasi, 
pi. Branistea, com. Stinca, pe 
malul sting al Jijief, in jos de 
satul Luceni-Bacaloaei ; cu o po- 
pulate de 9 familii, sau 60 su- 
flete. 

Vite marl cornute 47, ol 189, 
cal 9 si rimatorl 38. 

Luchie, cdtun (tirla), pe cimpul 
Baraganul, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, com. Calarasi-Vechl. 

Lucia, sau Saratul-Secii, lac, 
in jud. Teleorman, com. Seaca. 

Lucia, prival, jud. Braila, incepind 
din DunaYea-Vechle si curgind 
la V. privalulul Brisceata. 

Lucieni, com, rur,, jud. Dimbovi{a, 
pi. Dealul - Dimbovita, situata 
pe malul Dimbovi^el, spre S. de 
Tirgoviste, pe soseaua judefeana 
Tirgoviste- Gaesti, jud. Vlasca. 
Este asezata pe loc ses. In raio- 
nul sau se gases te Malul-Obreja. 
Peste Dimbovita este un mare 
pod de lemn, facut si intre^inut 
de judef. Se compune din sapte 
catune: Luceni - Ungureni, Mis- 
lea, Rincaciovul, Geangoesti, Mo- 
goesti, Cotul-Moril si Lucieni- 
Pamintenl, cu o populate de 
2222 locuitorl. 

Are cincl biserici ; o scoala, 
cu dolinvajatori, platip de stat. 

Se margineste la E. cu com. 
Vacaresti si Colanul ; la V., cu Lu- 
desti si Butoiul ; la N., cu Dra- 
gomiresti si Colanul si laS. cu 
$u$a-Seaca si Cobia. Se des- 
parte mal de toate comunele prin 
padure. Se leaga cu Colanul 
si $u{a-Seaca prin sosea jude- 
{eana, iar cu cele-1'alte prin sosele 
vecino-comunale si drumurl prac- 
tice. 

Lucieni (Udatii-Mici), cdtun, 
al com. Albesti, jud. Buzau, cu 
240 loc. si 42 case. 



Digitized by 



Google 



LUCIENl 



1<H 



l.UCIUL 



Lucieni, sat, ftcind parte din com. 
rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pi. 
Arge^elul. Mat inainte se numea 
Valea-Vacii. 

Locuitoril sal s'aD impropie- 
tarit pe mobile proprietarilor, 
carl au posedat pSmintul din 
vechime. 

Lucieni, numire ce se mat da 
most el Valeanca, sau Tufele-Co- 
tuneT, din jud. Buzau, com. Al- 
besti. 

Lucieni, padure, supusa regimu- 
lui silvic, jud. Muscel, pi. Ar- 
ge$elul, com. Hirtie§ti, cat. Lu- 
cieni, in inttndere aproximativa 
de 150 hect, proprietatea d-luT 
Anton Viadescu. Este situate 
pe coasta dreapta a riulul Ar- 
ge$elul $i e populate cu fagl, §i 
pufinl paltinf, aninl $i mestea- 
canT. 

Lucieni - Ungureni, sat, jud. 
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovi- 
$a, com. Lucieni. 

Luciul, com. rur., in jud. Buzau, 
pi. CimpuluT, situata pe ambele 
maluri ale riulur Caima^uiul, la 
36 kil. de Buzau. Hotarul, la 
N., incepe din hotarul mosiel 
Movila-OH, pecare merge pana 
da. in hotarul mo$ieI Bilhacul; 
la E., se lasa din hotarul Bilha- 
cul peste apa Strimba, inveci- 
nindu se cu hotarul mo^iel Mar- 
gineanca-Ru^etul (com. Largul) 
p&na da in hotarul mo$ieI Ma- 
coveiul ; la S., se invecine^te cu 
hotarul mo§ieTMacoveiuI $i parte 
din mo$ia Caldare^ti ; la V., din 
hotarul Caldare$ti, ia pe hotarul 
mo^iel Caragelele, pe care urea, 
trecind riul Calma^uiul, pana in 
hotarul mo?ieT Movila-Oil. 

Suprafa{a sa este de 4552 
hect. f din carl: 3772 hect. ara- 
bile, 27 hect. padure, 83 hect. 
finea^a, 510 hect. izlaz $i 160 



sterp. Are o singura mo$ie, Lu- 
ciul ?i pamintul locuitorilor. 

Terenul e $es, pu{in baltos, pe 
alocurea cu saraturl $i multe ni- 
sipurT. 

Comuna e forraata dintr'un 
singur cat., Luciul, avind o po- 
pulate de 910 suflete, din carl 
15 contribuabilf ; loeuese in 145 
case. 

Are : o $coala frecuentata de 
20 elevi $i 4 eleve; o biserica, 
cu hramul Sf. Nicoiae, deservita 
de I preot, 1 cintare$ ?i 1 pa- 
racliser; 4 circiuml; o moara 
cu aburl; o ca$arie $i 2 stine. 

Comer^ul consta in desface- 
rea cerealelor, care se transpor- 
ta la gara Cilibia. Cat de co- 
munica^ie n'are, afara de drumul 
natural Albe$ti-Largul, prin Lu- 
ciul. 

Vite sunt: 321 boT, 576 vacT, 
168 vtyeT, 4 bivolT, 4 bivoltye, 
329 caf, 281 lepe, 62 minjl, 3400 
of, 9 asinl $i 273 porci. 

Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4 
fierarl, I ma§inist ?i 1 brutar. 

Comuna e vechie. Dionisie 
Fotino o men^ioneaza. Numirea 
el vine din faptul, ca pe teri- 
toriul saQ este o balta, ale carel 
marginl sunt acoperite de stuf, 
iar al carel mijloc e curat. Mij- 
locul poarta numele de Luciul- 
Bal{el$i de Lumina Luciulul. Lo- 
curile din apropiere s'au numit: 
Locul de la Luciu $i de aci 
intreaga comuna a primit acest 
nume. 

Luciul, #?///. rur., in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomija-Balta, situata la 
extremitatea de N. a pla$ef, 
limitindu-se cu jude^ul Braila. 
Teritoriul comunei are supra- 
fa^a de 10560 hect., din car! 
3000 hect. balti? $i se intinde 
spre V., din Dunare pana in 
teritoriul comuneT findarel $1 
spre N., din teritoriul comunel 
Gura-Ialomifel pana in judejul 



Braila, unde se limiteaza cu 
comuna Mthaiu-Bravul. 

Mo§ia aparfine Eforiei Spita- 
lelor Civile din Bucure?ti $i 
unul proprietar particular, cu 
care stapine?te in deva)ma$ie. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietartyl pe mo§ie 
166 locuitorl; neimproprieta- 
ri^I se maT afla 98. 

Comuna este udata de Du- 
nare, de riul Ialomifa, de la- 
curile : Co$covata, Torna, Cui- 
burile, Plaviile $i de braful Filip. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe coasta de V. 
a laculuT Co$covata. Numirea 
veche a acestul sat a fost Zmeul, 
sat care era situat maT spre S. de 
actualul pe locul numit Bise- 
rica-Vechle. 

AicT este re$edin$a primarie! 
?i a judecatorieT comunale. 

Are o populate de 210 fa- 
milil, sau 1007 suflete: 502 bar- 
bae $i 505 femel; ioo4RominT, 
1 Grec, 2 Bulgarf; 238 agricul- 
torT, 6 meseria?!, 6 comercian^I, 
5 cu profesiunl libere, 38 mun- 
citori $i 1 1 servitorT. $tiu carte 
108 persoane. 

Sunt 132 contribuabill. 

Are: o $coaia mixta, frecu- 
entata de 37 elevi §i condusa 
de un invajator, retribuit de 
jude{ §i comuna; o biserica, 
deservita de 1 preot $i 2 das- 

cair. 

Vechiul drum, ce duce din 
Calara$i la Braila, trece prin 
Luciul. 

Luciul, battel, in com. Luciul, 
jud. Buziu, avind marginile aco- 
perite cu stuf, $i mijlocul cu- 
rat (luciu) ; confine pe$te. 

Luciul, movila, inalta, in jud. Bu- 
zau, com. Luciul. 

Luciul, mosie, in jud. Buzau, com. 
Luciul, cu 4280 hect., mare parte 



Digitized by LiOOQ IC 



LUCIUL 



192 



LUDESTI-BUDAIUL 



arabile, 12 hect. padure, restul 
izlaz, finea^a, balti?, saratur! ?i 
sterp. 

Luciul, apU t jud. Tlfov, pi. Zna- 
govul, com. Butimanul. Se for- 
meaza din plo! §i mid izvoare, 
?i uda partea de N. a cat. Lu- 
ceanca. Se intilne^te la cat. Ul- 
meni, com. Poenari, cu apa nu- 
mitaCoadele-Znagovului. In dru- 
mul sau formeaza doua mic! 
hele§tae: unul in mo^iaLuceanca, 
avind o suprafaja de 50 aril $i 
al doilea in mo?ia Pa?caneanca, 
avind aceea?! intindere. 

Luciul, piriU, izvore§te din balta 
Luciului, pe mo$ia Hirlaul, jud. 
Boto^ani, trece in comuna Ba- 
deni, jud. Ia$i, unde se varsa 
in stinga riulu! Bahluiul, in drep- 
tul Dealulm-Biserice!. 

Luciului (Balta-), balta, pe mo- 
$ia Hirlaul, jud. Boto^ani, din 
care izvore$te piriul Luciul. 

Luda§i, sau Luda^ul, sat, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- 
sa?ti, situat in valea Tazlaulul- 
Mare, la I 1 /* kil. de satul cu 
?coala Basa^ti. Are 135 famili!, 
sau 525 suflete ; o biserica, cla- 
dita de Iocuitori, cu 2 cinta- 
re$! ?i deservita de preotul din 
satul Basa^ti ; 3 circiurai. 

Vite sunt: 13 ca!, 279 vite 
cornute, 26 porcl ?i 6 capre. 

Luda§i, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s , com. Basa?ti, in in- 
tindere de 292 hect., proprie- 
tatea Episcopulu! de Buzau, Cli- 
mescu, dind un venit de 3465 
let anual. 

Luda$i sau Luda^ul, pirin, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- 
sa?ti, de pe teritoriul mo$iei 
Luda^ul. Este format din doua 
pir?ia$e : Jghiabul ?i Vararia, se 



incarca cu Dracoaia $i se varsa 
d'a stinga Tazlaului Mare. 

Ludaneasca, ciftun, pendinte de 
comuna Prestnicul-d.-s. sau Raz- 
mire^ti, plasa Marginea, jud. 
Vla?ca, proprietate a d-lul V. 
Cristopolu. 

Mo$ia se intinde pe o supra- 
fa{a de 890 hect. Este estimata 
de Creditul Fonciar Rural din Bu- 
ure?ti la suma de 180000 leT. 

Venitul anual este de 10600. 

S'au improprietarit la 1864, 
54 locuitor!, pe o suprafa^a de 
162 hect. 

Are o biserica, cu 1 preot 
$i 2 dascali. 

Ludeasa, tnunte, la N. com. Ri- 
me?ti, plaiul Horezul, jud. Vil- 
cea, intre mun^ii Piscul-Lung $i 
Bolca. 

Ludeasa, Romani, Bolca §i 
Bradule^ul, paduri particu- 
lare, supuse regimului silvic, pe 
mo$ia Romani, com. Rime$ti, 
pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Ludeasca, piriti, jud. Vasluiii, 
pi. Stemnicul, izvore$te din com. 
Buhae$ti, intra in com. Birze?ti, 
formeaza mal multe girle sub 
ramifica^iunea dealulu! Lude^ti- 
Budaiu; apoi in dreptul satuluT 
Birze^ti, tae oblic $esul Birladu- 
luT, facind mal multe cotituri $i 
se varsa in riulBirladul, aproape 
de podul peste apa Birladulul, 
ce leaga. calea Birze?ti cu calea 
Vasluiti-Roman. 

Lude^ti, com. rur., jud Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul-Dimbovi^a, spre 
S.-V. de Tirgovi?te, situata 
pe loc ?es, intre vaile $i dealu- 
rile: Valea-PotopuluT, Piscul-Ma- 
tu$ei-Cali, Piscul-Milos, Piscul 
Cenu$aru],Piscul-OstreT$i Piscul 
Tilma?. Prin raionul com. curg 
piriul Potopul ?i piriia?ul Po 



tocelul. Are $i un lac numit 
Lacul-Barbatescu. 

Se compune din trel catune : 
Scheiul, Tele^ti ?i Lude^ti, cu o 
populate de 2370 Iocuitori. Pe 
teritoriul ei se afla padure multa, 
§i arborl fructiferi mai cu seama 
prunl. 

Are: treT bisericT; o ?coala, 
condusa de un invajator, pla 
tit de judet ; cine! rnorT de apa; 
14 velni^e cu cazane pentru fa- 
bricat Juica. 

Se invecine?te: la E. cu Bu- 
toiul ?i Dragomire$ti; la V., cu 
Bogafi ; la N , cu Bo^ti ?i la 
S., cu Hulube?ti. De Bogafi 
se desparte prin deal $i Valea- 
StrimbuluT, precum $i prin pa- 
dure; de Hulube^ti, prin cim- 
pie; de Butoiul, prin Valea-Pu- 
turoasel ?i Valea-Butoiulul, pre- 
cum $i prin padure, ?i de Bo- 
^e?ti, tot prin padure. Numalcu 
Hulube?ti se leaga prin $osea 
vecinala, iar cu cele-1'alte prin 
poteci $i drumuri practice. 

Are trel marl paduri : una de 
167500 aril, a doua de 105000 
aril ?t a treia de 100000 aril. 

Lude^ti-Budaiul, deal, ramifi- 
care a dealuiul ce strabate com. 
Birze?ti, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luT. Se Intinde de-a dreapta riu- 
luT Birlad. Ramificarea Morel se 
intinde de-a stinga acelul riu. 
Aceste ramificari poarta deose- 
bite numirl: la satul Muntene?ti 
poarta numele de Ruginoasa §i 
Mere! ; la Birze?ti: Radiul-Lude- 
$ti, Preda ?i Birze^ti; la satul Tac- 
mane^ti : Tacmane^ti, Dele^ti; 
Morel ?i Arvinte; la sat. Bra- 
ha^oaia: Floroaia ?i Arvinte, 
Buciuna (acoperit cu paduri de 
fag!) $i Bobilca; la sat. Canja- 
lare?ti : Dealul - Plopului ?i la 
Dobroslove?ti : Ciu^melei- Fau- 
noaia, Zamfirel^i More!; in fine la 
satul Lude?ti-Budaiul, ramifica- 
rea poarta numirea de ma! sus. 



Digitized by LiOOQ IC 



lude$ti-bjdAiul 



193 



LUMINA 



Lude?ti-Bud&iul, cu parte din 
Codrul, sat, jud. Vasluifl, in 
partea de N.-E. a comunet Bir- 
ze$ti, situat pe coasta de E. a 
ramifica^iunel dealulul cu acela§I 
nume. 

Are o suprafa^a de 700 hect. 
$i o populate de 30 farailif, 
sau 150 suflete. 

Vite: 120 vite marl cornute, 
26 cal, 70 ol, 15 capre ?i 39 
rimatorl. 

Ludi§orul, pfidure, a statulut in 
intindere de 25 hect., jud. Mus- 
cel, plaiul Nuc$oara ; fine de 
mun{il inanastirel Cimpulung, 
care fac parte din comunele Cor- 
bi$ori $i Berevoe^ti. 

Ludul, catun> in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani, com rur. Com&- 
ne$ti. 

Ludul, ma/tala, com. rar. Cr&- 
gue^ti, pi. Motrul-de-sus, jud. 
Mehedin^i. 

Luica (Luica-Cotroceni), com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Negoe^ti, 
situata la N. de lacul Luica, 
inconjurat de dealurl frumoase, 
la 44 kil. de Bucure$ti. Sta in 
legatura cu com. Nana, prin o 
$osea vecinala. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2628 hect., cu o populate de 
975 suflete, din carl 176 con- 
tribuabilT; locuesc in 103 case 
$i 23 bordee. 

Statul are 2000 hect. ?i locu- 
itorii 628 hect. Statul cultivSprin 
arenda?ii sal 1700 hec. (100 ster- 
pe, 20 izlaz). Locuitorii cultiva 
588 hect. (30 izlaz $i 10 vie). 

Budgetul com. e de 2413 lei la 
veniturl $i 2298 lei la cheltuelf. 

Are o biserici, cu hramul 
Sf. Gheorghe, deservita de 3 
preofl §i 2 cintare^I; o $coala 
mixta, frecuentata de 19 elevl 
$i 8 eleve. 



Vite sunt : 600 cal $i lepe, 200 
bol, 332 vacl $i vi^el, 30 bivoll, 
40 bivoli^e, 15 capre, 300 porcl 
$i 800 01. 

Dintre locuitorl, 193 sunt plu- 
garl. 

Locuitorii poseda: 92 plu- 
gurl, 42 ca bol, 50 cu cal; 100 
care §i caru^e : 35 cu bol, 65 
cu cal. 

Improprietari^I sunt 159 locu- 
itorl ?i neimproprietaritl, 41. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Luica (Luica-Mihaiu Voda), 
sat, facind parte din com. rur. 
Mitreni-Clate^ti, jud. Ilfov, pi. 
Olteni^a, situat la extremitatea 
pla§el, spre pi. Negoe$ti. 

Se intinde pe o suprafafa de 
3599 hect. (impreuna cu satul 
Mitreni), cu o populate de 126 
locuitorf. Statul are 3000 hect. 
$i locuitorii (impreuna cj cei 
din Mitreni) au 599 hect. Statal 
cultiva prin arenda?il sat 2610 
hect. (90 hect sterpe, 100 hect. 
izlaz, 200 hect. padure). Locui- 
torii au 100 hect. izlaz. 

Numarul vitelor marl e de 
164 ?i al celor mid, de 35. 

Luica, balttt, jud. Ilfov, cu o 
forma triunghiulara. \§X ia na$- 
tere din locurile baltoase, nu- 
mite la TufaniMuI-State §i se 
varsa in riul Arge§, spre N. de 
com. Curcani. Litre balta Luica 
$i riul Arge$ este un pod de 
lemn, pe $oseaua judejeana Bu- 
cure$ti-Olteni{a. 

Luica, mope a statulul, pendiiite 
de manastirea Cotroceni, jud. Il- 
fov, care se arcndeaza cu 27350 
lei anual. 

Luica-Cotroceni. Vezi Luica, 
jud. Ilfov, pi. Negoc§ti. 

Luica-Mihaiu-VodS. Vczi Lui- 



ca, jud. Ilfov, pi. Oltenifa, com. 
Mitreni. 

Luica-Mitreni, mope, a statulul, 
jud. Ilfov, pendinte de mana- 
stirea Mihaiu-Voda, care, impre- 
una cu Potcoava a manastirel 
Negoe$ti, se arendeaza cu 55200 
lei anual. 

Luicaneasca, vale, pe care se 
afla com. Butimanul, jud. Ilfov, 
pi. Znagovul. 

Luma^ul, deal, jud. Dolj, pi. O- 
colul,com. Co$oveni-d.-j., pe cos- 
ti$a caruia este a^ezata com. 

Luma^ul, mope, a statulul, si- 
tuata pe teritoriul comunel Co- 
?oveni-d.-j., jud. Dolj, pi. Oco- 
lul. Pana la secularizarea ave- 
rilor manastire^ti, mo$ia apar- 
{inea manastirel Sadova. 

Se arendeaza cu 11350 lei 
anual. 

Luma^ul, padure, a statulul, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Co§o- 
veni-d.-j. Are o intindere de 150 
hect. $i este compusa din: gir- 
nita, arjar, stejar $i lemn ciinesc. 

Luma^ul, />/>/# $i vale, jud. Dolj, 
pi. Ocolul. Izvore§te din fintina 
Calugara, din dreptul §coaleI 
com.Co$oveni-d.-j. Uda comuna 
prin partea de V. $i apol patrunde 
in com. Malul-Mare, pe teritoriul 
careia se $i varsa in riul Jiul. 

Lumina, grind, sau loc ridicat 
de asipra stufului inconjurator, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul comunel Cara-Orman, 
situat in partea centrala a pla$ei 
$i de E. a comunel ; se desface 
din grindul Cara-Orman ; se in- 
tinde spre N., avind o direc^iune 
generala de la S. spre N. ; spre 
V. de el este lacul Puiule^ul, iar 
spre E., lacul Puiul; in capatul 



•117*. MmrtU IHcfionar GtograAc. Vol. IV 



25 



Digitized by 



Google 



LUMINA 



194 



LUNCA 



de N. se afla punctul trigono- 
metric cu acela?! nume ; partea 
de S. poarta numele de Grin- 
dul-Lurul, care e taiatde drumul 
comunal Cara-Orman - Ivancea, 
numit $i Drumullui-Mamut ; are 
o intindere de ioo hect. ; aco- 
perit cu nisip. 

Lumina, punct trigonometric de 
observafie de rangul al 3 -lea, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- 
ritoriul com. rur. Cara-Orman, 
in partea centrals a placet §i cea 
de E. a comunel, situat la ex- 
tremitatea de N. a grinduhri 
cu acela?! nume ; are o inal- 
{ime de 17 m. §i doming a- 
supra grindulu! Lumina, $i a 
lacurilor Puiul $i Puiule^ul. 

Luminele, saQ Dealul-Lumi- 
nelor, sat, cu 526 locuitorl, 
jud. Arge?, pi. Topologul, facind 
parte din com. rur. Dedule$ti- 
Varzari ; are o biserica, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, cu 2 
preop, 1 cintaref ?i 1 paracliser. 

Luminele, coastd, jud. Buzaa, 
com. Breaza, ramificafie dinmun- 
tele Istrifa, in fa{a cat. Pisculeni, 
com. TisSul ; serva ca hotar de- 
spre com. Pietroasa-d.-s. 

Luminoasa, deal ?i baltd, in jud. 
Mehedinji, pi. Blahni$a, com. 
rur. Gogosi. 

Luminoasa, lac, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se 
formeazS din revSrsSrile riulul 
Jiul. Se afla la V. comuneT, a- 
vind o suprafa^a de 30000 m. p. 
Lungimea LaculuT, de la N. la 
S., este de 300 m. $i lafimea 
de la V. spre E., de 100 m. 

Luminosul, lac, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, com. VSr^ti. 

Lumnicul, com. rur., jud. Me- 



hedinfi, pi. Ocolul-d.-j., la 32 
kil. de ora§ul Turnul - Severin, 
situata pe valea piriulul Cerve- 
nija, in stinga, la poalele dea- 
lulul Lumnicul. Se margine^te : 
la E. §i N., cu com. Ruptura; 
la S. cu com. Cremenea §i la 
V., cu com. Degera^i. 

Formeazcl com. cu Lumnicul- 
d.-s., avind peste tot 500 lo- 
cuitorl, din carl 86 contribuabill ; 
locuesc in 100 case. 

Locuitoril poseda : 16 pluguri, 
27 care cu boi, 3 c5ru$ecu cat; 
60 stupl. 

Prin comuna trece o §osea, 
care incepe din §oseaua na^io- 
nala de la Pruni§ori §i duce la 
Degera^i-Lumnicul-Ruptura. 

Are o biserica, cu 1 preot 
$i 1 cintaxe^. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 848 let, iar la cheltuell 
de 384 lei. 

Vite : 400 vite marl cornute, 
12 cal, 300 01 $i 340 rim&torl. 

Pirate mal principale in com. 
sunt : Cernevija, Ciurila, Dese- 
ragi, Lumnicul. Are o fintina' 
numitaFintina-TurculuI, in apro- 
pierea cireia seafla a^anumitul 
Bordeiul-Turculul. 

Lumnicul, deal, com. rur. De- 
geraji, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- 
hedinfi. 

Lumnicul-de-Sus, sat, in jud. 
Mehedinji, pi. Ocolul-d.-j., fine 
de com. rur. Lumnicul. 

Lunca, sau Mo^nenii-din-Deal, 

sat, cu 60 familii, jud. Arge$, 
pi. Cotmeana, face parte din 
com. rur. MSrghia ; are o bise- 
rica, cu hramul Na?terea-Maicel- 
Domnulul, deservita de 1 preot, 
1 cintare$ $i 1 paracliser. 

Lunca, sau Lunca-Asaul, sat, 
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. 
Comane§ti, situat pe malul sting 



al Trotu$uluI, ma! jos de con- 
fluenfa acestul riQ cu piriul A- 
saul, la 720 m. de satul Asaul. 
Are o biserica, cu 2 cintareflf, 
cladita la 1 81 S, fost schit. 

Lunca, sau Lunca - Moine$ti, 
sat* jud. Bacau, pi. Muntelul, 
com. Moine$ti, situat pe dealul 
Osoiui $i Lunca §i in valea 
piriulul Moine$ti. Are 33 familii, 
sati 142 suflete; 2 circiumi. 

Vite sunt: 9 caT, 66 vite marl 
cornute, 25 porcl $i 96 ol. 

Lunca, sat, jud. Bacau, pi. Siretul- 
d.-s., re$edin{a com. Filipeni, 
situat pe piriia$ul Dunava^ul, la 
poalele dealulul Dobrianu. Este 
locuit de ni$te emigrajl din Bu- 
covina, veniff in farape la 1820 
§i carl au fost improprietaritT 
pe mo§ia lul Aga Grigorie Ro- 
setti. Pe cind com. Filipeni se 
afla alipita de jud. Tecuciu, satul 
era situat pe dealul Dobrianul, 
al carul nume il purta. 

Are o populate de 246 fa- 
milii, sau 1032 suflete; o $coaia 
rurala; o biserica cu hramul 
Schimbarea la-Faja, cladita de 
locuitori la 1848, cu 1 preot 
$i 1 cintaret ; 4 circiumi, o moara 
condusa de aburl $i una de apa, 
o flerarie $i trel timplaril. 

Vite sunt: 44 cal, 566 vite 
marl cornute, 68 porcl §i 5 1 
capre. 

Lunca, sau Filipea, sat, jud. 
Bacad, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Tirgul - Valea - Rea, situat d'a 
dreapta Tazlaulul-Mare, la 1 i i 
kil. de ?coala din satul de re- 
^edin^a. Are 27 familii, sau 95 
suflete. Vite marl cornute sunt 
36 $i porcl, 10. 

Lunca, sat, in centrul com. Zia- 
tunoaia, pi. Miletin-Tirgul, jud. 
Boto^ani, a^ezat in stinga pi- 
riulul Siena, la poale de deal. 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



195 



LUNCA 



Are o suprafaja de 147 hect. 
al locuitorilor $i o populate de 
45 famiiil, safl 215 suflete, din 
carf 50 contribuabilT. 

Vite: 85 vite marl cornute, 
\2 cai, 4CX) ol, 30 mascurl; 30 
stupT. 

In vechime satul se mal nu- 
mea $i Codrovtya. 

Lunca, cdtuti, al com. Vintili- 
Vodi, jud. BuziO, cu 400 locui- 
tori 91 98 case. Are sub-divizia 
Reghinarl. 

Lunca, sat, in jud. Covurluiu, pi. 
Prut, com. Iori$ti ; are 61 famiiil, 
sau 236 suflete; o biserici. 

Lunca, c&tun, care impreuni cu 
Satul-Mare, formeazi satul Do- 
briniu{i sau Hapii, com. Virful- 
Cimpulul, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiti. 

Lunca, ctitun, alipit la satul Mo- 
go$esti,comuna Buda,pl. Herja, 
jud. Dorohoia 

Lunca, c8t., care, impreuni cu 
c&tunul Satul-Mare, formeazi sa- 
tul PilipSu^i, com. Pilipiufi, pi. 
Herja, jud. Dorohoiu. 

Lunca, sau Lunca - Banului, 
sat, in centrul com. Lunca-Ba 
nuluT, pi. Prutul, jud. FilciG.Este 
situat pe coasta de E. a dea- 
luluT Prutul, ridicat cam la 10 m. 
de la nivelul rlulul $i pe o su- 
prafa{& neregulati, prezintind 
diferite ridic&turl. 

Se zice, ci satul, din ve- 
chime, a fost a$ezat pe vale 
in §esul Prutulul, lingi lunc5, 
care se st&pinea de un boer, 
numit Banul, de unde i s'a zis 
si Lunca - Banului. Din cauza 
inundafiilor, locuitoril s'aO ridi- 
cat in anul 1840 din acest sat 
?i au infiinfat satul de astizl, pe 
costisa dealulul. | 



Are o populate de 46 familif, 
sati 160 suflete, din car! 35 
contribuabill $i se intinde pe o 
suprafa{£ cam de 1000 hect. 

Locuitori! din vechime au fost 
proprietarl rizesl; azlinsi mo- 
$ia nu ma! e a lor. 

Aid este: resedinfa primi- 
riel ; o biserici care a fost ftcuti 
in 1840, odati cu infiin^area 
satulul eel nou. 

Aceasti localitate care se afli 
la 10 — 12 kil. in jos de satul 
Stinilesti, are si ea o mare in- 
semn&tate in rizboiul urmat 
intre RusI si Turdf la 171 1. 

lata privitor la aceasta o des- 
criere a cronicarulul Ion Necul- 
cea : 

«Iara imp&ratul (Petru)era in 
Gura Prutefulul, la casele Ba- 
nului. Dec! au socotit si au scris 
lul Ianos general (care se afla 
jos in Gura-S£ratei) si se ridice 
la noapte s3 vie inapol la o- 
buzul lu!. Decl Ianos general, 
cum a v&zut scrisorile Imp&ra- 
tulul, c£-I scrie si se intoarcS 
inapol, cum au inoptat, la trel 
ceasurl de noapte au $i purees 
inapol ; Tar Turcil auzind huetul 
carelor sl-au fScut spaimi si aQ 
inceput si fug&; iarS un pasi 
a zis vizirulul cS vuetul se pare 
c& se duce, iar nu vine. Dec! 
fiind un Bulucbasi, de neamul 
s&ti Sirb, turcit de la Bosna, 
anume Colceag, si-1 trim&sese 
s& mearga. si vad&, si cum s'au 
dus au si luat limb& ci fuge o- 
buzul ; si asa au incetat Turcil 
de a fugi si virtos au inceput a 
trecere Prutul toati noaptea. 

«DecI obuzul lul Ianos gene- 
ral, intru acea noapte aft mers 
cu pace si au sosit pini in ziui 
la obuzul imp&ratulul in Gura- 
Prute^ului la casele Banului. 
Iar JTurcil a doua zi, Dumi- 
nic& diminea^a in luna lul lulie 
7 zile veneau carl cum puteau, 
in puterea cailor ; atuncl au scos 



Moscalil afard, din obuz, vr'o 
patru mil de Moscall, ma! in 
jos pe ling* balta Prutefulul, 
ca trel patru pistrele de sdgeatS. 
si ati esit si Moldovenil in po- 
triva celor patru mil de Mos- 
call, alaturea mal despre cimp 
si cu Dumitrasco - Voda, $i cu 
puftntel Donflsi CazacI, al&turea 
cu Moscalii. Decl Turcil aQ si 
inceput intiiu cu Moldovenil a-sl 
da palme si ad se h&r&ti ; iar& 
p&n& au inceput Turcil a se 
ingloti, stau oare-ce bine si bie£i 
Moldovenl. 

«Iar& apol glotindu-se Turcil 
mult'ime, nu mal puteau si \\e 
r&zboiul, cSl Turcil aveati tot foe 
si cai bunl. 

c Atuncl TurcilVizind ci Mol- 
dovenil au dosit la obuz, au in- 
ceput a dare nivaliasupra ce- 
lor 4000 de Moscall, ce erau a- 
farS din obuz, ^i a Don£lor; 
decl asa le dad nivali cit se 
pireatt c3 or trece Turcil cu 
cail peste din^il : iari Moscalil 
il sprijineau tare din foe. 

cDec! pSni in sari intru acea 
zi Duminici tot veneau Turcil 
virtos din jos ?i se asezase pe 
coasts la deal, iari Tit^rimea 
tot trecea in sus spre Husi 
drept prada pre la Bejenil, ca 
lupil ; cum ar trece ni^te lacuste 
asa treceau de mulp. 

cEarS, obuzul eel mare Mos- 
chicesc aO tot venit la un loc 
si se impreune cu obuzul Im- 
piratulu! si n'au putut intr'acea 
zi si ajungi ce numal pini la 
Stinilesti, au venit. Eari Impi- 
ratul vizind ci nu mal vine obu- 
zul eel mare, pedestrimea tare 
s'a ingrijat. 

«§i indati s'a ridicat Impi- 
ratul cu obuzul lul de acolo, de 
lingi casele Banului §i au pur- 
ees noaptea in sus prin intu- 
neric de nu se vede mina si ad 
mers toati noaptea si pini in 
ziui au ajuns la Stinile^ti sub 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



196 



LUNCA 



deal. Iara de focurile Turcilor 
$i a Tatarilor era cuprinsa toata 
costi§a p£na pe sub padure, 
tot cimpul acela pana inHu?i; 
iar Turcil ?i Tataril de la focurl, 
auzeau hreamatul obuzulul $i 
niminea nu se clinteau de la 
focurl ca cum ar fi ni$te oamenl 
mor{I pSna in revirsatul zorilor, 
de incepuse a se lumina de ziua, 
Luni, atunci s'a intimpinat Im- 
p&ratul cu toata greimea pedes- 
trimel ce era la obuzul lui Rep- 
nin general in sat in StSnile?ti.» 
Din descrierea cronicarulul 
loan Neculcea rezulta* foarte la- 
murit Cei pe teritoriul satuluT 
Lunca-Banului s'aQ inceput pri- 
ma har^a a razboiulul $i, dupa 
retragerea Imparatulul din a- 
ceasta localitate, cimpul luptel 
s'a schimbat in satul Stanile?ti, 
in sus de acolea, unde s'au 
strins la un loc cele trel obu- 
zurl ale armatel Ruse^tl. (VezI 
Gura-Sar^el, sat, jud. Falciu). 

Lunca (Pojarul), sat, facind 
parte din comuna rtir. Valeni, 
pi. Arge$elul,jud. Muscel. Este 
situat la vestul comunel. 

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. 
de Sus Mijlocul, com. Vinatori- 
Neam^ul, situat spre V. de Ce- 
tatea-Neam^ului, pe valeapiriulul 
Nem$i?orul. 

Are ointindere de 518 hect., 
cu o populajiune de 91 familil, 
sau 376 suflete; 1 biserica, cu 
1 preot $i 2 dasc&H; 2 morl 
de apa. 

Sunt 91 contribuabill. 

Vite: 283 vite marl cornute, 
17 cat, 20 porci. 

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Ping&ra{i, 
situat pe valea riulul Bistrifa, 
in dreptul kil. 69 al $oselei Pia- 
tra-PrisScani, la 4 kil. de ora$ul 
Piatra. 



Este re?edin{a com. Se ma! 
nume^te Lunca-Strimbulul. 

Lunca, catun, in jud. Putna, pi. 
Vrancea, com. N&ruja. Este si- 
tuat pe piriul Zabala, linga Po- 
ienifa. 

Are o popula^iune de 118 
suflete, locuind in 20 case. 

Lunca, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com Oniceni, pe malul 
drept al riulut Birladul §i aproape 
de Vcirsarea piriulu! $ipotul in 
Birlad. Este a$ezat pe vale, in- 
tr'un loc jos ?i la 3 kil. de sa- 
tul Oniceni. Are 58 familil, sau 
226 suflete, din cart 51 contri- 
buabill; locuesc in 60 case. 

Sunt 290 vite marl cornute. 

Se lucreaza aci rotaria. 

Lunca, nutnire, ce se da in a. 
inte satului Muntenil-Valeni, din 
jud. Roman, pi. Moldova, com. 
Valeni. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
G&iceana, jud. Tecuciu. E situat 
in partea de S. a com., pe lunca 
dealulul Pletroasa. 

Are o populate de 41 fami- 
lil, sau 162 suflete, locuind in 
58 case. 

Lunca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Hal&resci. Are 
240 loc. ?i 58 case. 

Lunca, Codrul, sauValea-Apei, 

sat, pe mo$ia $i in com. Dr&- 
gu^eni, jud. Suceava. E legat 
de satul de re$edin$a cu care 
formeaza aproape un singur sat. 

Are o populate de 153 fa- 
milil, sau 602 suflete, din carl 
100 contribuabilT; locuesc in 
143 case. 

Vatra satului ocupi 65 faici. 
$coala ?i biserica din DrSgu- 
$eni serva $i acestul sat. 

Pe timpul lui Mihail Sturdza, 



satul Lunca era mal la deal $i 
se nuraea Codrul. 

Lunca, BItca, sau Plopi, sat t 
pe mo§ia $i in com. Pa$cani, 
jud. Suceava. A?ezat pe {annul 
drept al SiretuluT, la 7V2 kil. 
de tirgul de re$edin{&, e stra- 
batut de bal^ile: $arlaul, Balta- 
Domneasca, Taoanca, Rusoaia 
?i Balta. 

Are o populate de 260 fa- 
milil, sau 991 suflete, din cari 
232 contribuabilT; locuesc in 
250 case. Vatra satului ocupa 
94 ftlcl, 67 prj. 

Improprietarift la 1864 sint 
90 palma§i $i 57 coda?!, stapi- 
nind 582 falct, 52 prj. 

Are o $coala rurala mixt&i 
infiin^ata in 1886, condusa de 
un investor platit de stat, $i 
frecuentata de 36 elevl; o bi- 
serica, cu hramul Sf. Gheorghe, 
adusa de la Gulia, fund daru- 
ita satului Lunca de un egumen 
al Manastirel Probota, pe la 
1788, Maiu (data s'a gSsit sa- 
pata pe o u$e de stejar de la 
biserica vechle ce se pastreaza 
inca). Intre 1870— 1880 s'a zi- 
dit actuala biserica de N. R. 
Roznovanu, ajutat de satenl. E 
deservita de un preot §i 2 cin- 
tareflf ?i improprietarita cu 17 
felcl. 

Lunca, cd/un. VezI Ciocirle$ti, 
sat, com. Valea-Satulul, pi. Fun- 
duri, jud. VasluiQ. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
run $erb&ne§ti, pi. Milcovul, jud. 
Vilcea. Are o populafiune de 
141 loc. : 72 barbaflf $i 69 femei. 

In catun, pe proprietatea lo- 
cuitorilor, se afl& un izvor cu 
apa sulfuro-feruginoasa. 

Are o ^coala, frecuentata de 
21 copil. 

Lunca, sat, com. Ocnele-Marl, pi. 



Digitized by 



Google 



LUNCA 



197 



LUNCA-CETATUEI 



Ocolul, jud. Vilcea. E situate la 
N.-V. comunef intre com. Titi- 
reciul $i Vlade^ti. 

Lunca, sat, facind parte din com. 
rur. Bujoreni, pi. Cozia, jud- 
Vilcea. Are o populafiune de 
205 locuitorl : 105 barbaff $i 
100 femel. Cade la N. comunef, 
la 2 kil. de satul Olteni, cat. 
de re$edin{&. 

Lunca- As&ul, sau As&ul, schit, 
jud. Bacau, pi. Muntelul, com. 
Com&ne$ti de pe teritoriul satu- 
luf Lunca, care avea o biseri- 
cufa de lemn, cladite la 1750 
de Monahul Vasile Ban{u, cu 
vre-o 10 calugarl,prin anul 1863. 

Lunca, makala, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti. 

Lunca, makala, facind parte din 
com. rur. Te$ila, plaiul Pele$uK 
jud. Prahova. 

Lunca, mo$ie, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Jora^ti. 

Lunca, padure de rachite $i de 
lozie, pe malul SiretuluT, mo$ia 
Gr&me$ti, com. Grame$ti, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu, in 
suprafa^a de 22 hect. 

Lunca, pddure, In intindere de 
60 hect., proprietatea statuluf, 
jud. Muscel, pe proprietatea Cil- 
ce$ti, com. Mih£e$ti, pi. Riurile, 
pendinte de manastirea Cimpu- 
lung. 

Lunca, pifdure, situate in partea 
de S. a satulu! Torce$ti, com. 
cu acela$I nume, jud. TecuciQ. 
Are o suprafafa de 1266 hect. 
$i apar^ine d-lul Mihail Bal$. 

In partea de S. a padurel, 
pe riul Birlad, se afla un iaz, 
avind o moara sistematica cu 
apa $i vapori. 



Lunca, padure, situate la E. de 
satul Blajeri-d.-s., jud. Tecuciti, 
com. Torcesti. Are o suprafaja 
de 450 hect. §i apar^ine d-lul 
Mihail Bal?. 

Lunca, pUdure, a statulul, In jud. 
TecuciQ, com. Barcea, linga riul 
Birladul. 

Lunca, pddure de stejar ?i ulm, 
in jud. Suceava, com. Stolniceni. 

Lunca, piriiaf, in jud. Neamfu, 
com. Vinatori-Neamtul, pi. de 
Sus-Mijlocul; izvore^te din ra- 
mura munjilor Oglinzi §i se varsa 
linga satul cu acela$I nume, pe 
stinga piriulul Nem{i?orul. 

Lunca, tuf&rie, in suprafafa de 
1 19 hect., pe $esul BirladuluT, 
teritoriul com. Tirzif, jud. Falciti, 
pi. Crasna. 

Lunc& (La-), vechiu picket, cu 
No. 59, spre hotarul MoldoveT, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., 
com. Maluri; han destul de vi- 
zitat pe drumul Foc^ani spre 
comunele Maluri, Maicane$ti,Ma- 
xineni-Braila. 

Lunca-Banulul, com. rur.,)\i&. 
Falciu, in partea de E. a pla^el 
Prutul, situate pe $esul dintre 
Prut §i Prutef $i pe dealul ce 
se ridica in partea de V. Se 
margine^te la N. cu com. Ste- 
nile^ti; laV., cucom. Vetri^oaea; 
la E., cu riul Prutul $i la V., cu 
Ivane$ti §i Todireni. Este for- 
mate din 7 sate : Bumbata, Con- 
drea $i Foc$a, care sunt a?ezate 
pe $es, $iBalteni, Pojorani, Lunca 
?i Hirtopul, care sunt a§ezate pe 
coasta dealulul Prutul, pe pro- 
prietatl boere^tf. Are o suprafa^a 
cam de 3392 hect, din carl: 310 
hect. sunt ale locuitorilor, iar 
3082 hect. ale proprietarilor de 
mosil. Populajia com. e de 181 



familif, saQ 665 suflete, din car! 
136 contribuabilT. 

Partea com. despre E., pe 
?es este acoperite mal mult cu 
batyl $i luncl, producind mult er- 
barit ; in partea de V. este tra- 
versate deDealul-Prutulul, care 
ia diferite numirl, dupa localite- 
file pe unde trece; pe else afla 
Jarinele satenilor. Viea se cultiva 
numal pe 5 hect. Pe deal, pe 
partea sudica, se afla 2 movile. 

Vite: 600 vite marl cornute, 
60 caT, 100 porcl $i 6000 ol. 
Budgetul com. e la venituri de 
2010 1., $i la cheltuell, de 2000 1. 

Lunca-Balteni, padure, cu o 
intindere cam de 320 hect., 
proprietatea statulul. Se afla 
intre satele : Balteni-Ripi $i Bro- 
docul, din com. Brodocul, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu. Prin ea 
trece $oseaua comunala Brodo- 
cul-Balteni. 

Lunca-BIrcul, padure parti- 
colara, supusa regimulul silvic, 
pe mo$ia Ulmetul, com. Ulmetul, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Lunca-BIrnovel, sat, jud. Ia§i, 
com. Ciurea, pi. Codrul, spre 
N. de satul Ciurea, situat pe 
costi^a estica a DealuluMuI-Voda 
^i pe cea de la V. a dealulul Lunca, 
precum $i in valea formate de 
aceste doua dealurf. 

Are o populate de 71 fam. 
saQ 357 suflete. 

Vite: 553 vite marl cornute, 
232 capre, 21 cat ?i 1 i9rimaton. 

Lunca-Cet&tuel cu Zane, sat, 
jud. Ia§i,pl. Codrul, com. Galata, 
situat pe platoul dealuluT Cete- 
^uia $i care, impreunS cu satul 
Zane, are o popula^iune de 59 
fam., saQ 185 suflete 

Numarul vitelor e de239 cap., 
din can: 196 vite marl cornute, 
7 cal $i 36 rimatorl. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCA-CORBULUl 



198 



LUNCA-PODULUf 



Lunca-Corbului, com. rur., jud. 
Arge?, pi. Cotmeana, la 27 kil. 
de com. rur. Coste^ti, re$edin{a 
subprefecturel, $i la 26 kil. de 
Pite$ti. Secompune din satele: 
C&ule$ti, Corbe^ti $i Crestuse^ti. 
avind peste tot 135 familil, sau 
674 suflete, din cart 120 contrib. 

Are o biserica ; o $coala pri- 
mary rurala ; 4 circiuml. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 920 leT $i la cheltueW, de 873 
lei. 

Vite sunt : 420 bo! $i vacl, 
70 cal, 1235 01, 16 capre ?i 
230 rimatorl. 

Prin comuna curge apa Cot- 
meana. 

Lunca-din-Vale, padure, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. 
Lipovul, in intinderede 37 hect., 
pe Domeniul Coroanel. Compusa 
din girntye, care predomina, apo! 
cerT, stejarl $i jugastri. 

Lunca-f&r&-Z&pada, loc izolat, 
in jud. Buz5Q, cat. Nehoia?ul, 
com. Gura-Siriulul, la poalele 
dealulul Piciorul-Baltf, pe malul 
drept al riulul BuzSul, numit 
ast-fel, CclcT pe aci se scurge 
izvorul termal de la Poiana- 
Berbeculul, care nu permite z&- 
pezil a se prinde. 

Lunca -Frasinuluf, tuned fru- 
moasa §i fertile, situata pe albia 
riulul Cerna, jud. Mehedin^i; se 
cultiva de locuitoril Clo§ani §i 
Orze^ti, carl au intemeiat aci 
aproape un sat, avind §i mori 
de mScinat pe apa Cerna. 

Lunca - FrumoasS, cdtun, al 
com. Pirscovul, jud. Buzati, cu 
r 200 locuitori ?i 210 case. Are 
sub-diviziile CurcSne?ti, Pirjoleni 
$i Taciuleni. 

Lunca-Frumoasa, mo fie, in jud. 
Buzati, com. Pirscovul. 



Lunca-Glrtil, sat, fecind parte 
din com. rur. Badeni-Ungureni, 
jud. Muscel, plaiul Dimbovija. 

Are o populate de 54 locui- 
tori. 

Locuitoril s&! au fost claca?! 
?i s'au improprietarit pe mo$ia 
Costea Ion. 

Lunca-Hufanilor, padure, pe 
mo?ia ?i com. Pomirla, jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-s. 

Lunca -Mare, cittun, {inind de 
com. Vladimirul, jud. Gorj, pi. 
Gilortul, situat parte pe §es, parte 
pe coasta $i ambele par^f ale 
piriulul De?ul. 

Are o suprafa^a de 763 hect., 
din car! : 200 hect. padure, 300 
hect. arabile, 240 hect. fine^e, 
10 hect. vie, 10 hect. livezl de 
prunl $i 3 hect. izlaz. 

Are o populate de 200 fa- 
miliT, sau 300 suflete, din carl 
169 contribuabill; I biserica de 
lemn, f&cuta de locuitori la anul 
1802. 

Locuitoril sunt mo^nenl. El 
poseda: 40 pluguri, 60 care cu 
bol, 2 canine cu cal ; 220 vite 
marl cornute, 13 cal, 861 of, 
100 capre $i 124 rimatori. 

Comunicafia in acest cat. se 
face printr'o ?osea comunala, 
care il pune in legatura cu com. 
sa Vladimirul. 

In catun se gasesc 9 pu^uri 
$i 2 fintinT. 

Lunca-Mare, sat, facind parte 
din com. rur. $otrile, pi. Prahova, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 204 suflete; o biserica, fon- 
data la anul 1845, de Sardarul 
Grigorie Negru. 

Lunca-Mare, mosie, in jud. Bu- 
zaci, com. Nehoia?ul, cat. Badir- 
legiul, de vr'o 200 hect., din care 
1 S arabile, 26 finea^a, 100 padure 
$i 60 izlaz. 



Lunca-Mare, pifdure, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Mischil, satul 
Mlecane§ti, in intindere de 89 
hect. Apar^ine bisericel S-tel 
TreimI din Craiova. E populata 
cu cerT, stejari, aiunf $i girni^e. 

Lunca-Mlndri§cai, numire ve- 
chYe a satulul Mindri^ca, jud. 
Putna. 

Lunca-Molni^a, platoU, jud. Do- 
rohoiQ, pi. Herfa, com. Pilipauji, 
incepind de la hotarul drumulul 
comunal Lunca-Herja $i intin- 
zindu-se pana la vatra satulul 
Molnija. 

Lunca-Pescarului, munte, jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Hirja, 
situat la E. de muntele Cer- 
nica. 

Lunca -Plopilor, piria, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Greci; izvore§te din 
poalele sudice ale dealulul Se- 
carul (303 m.), se indreapta spre 
apus, printre dealurile Secarul, 
Piatra-Mariei $i Piatra-Ascu^ita ; 
uda partea rasariteana a placet 
?i pe cea S.-E. a comunei ; trece 
prin padurea satulul Greci, $i, 
in dreptul satulul Greci prime- 
?te pe dreapta Valea-Grecilor; 
amindoua unite poarta numele 
de apa Calistriei ; pana la unirea 
cu Valea-Grecilor, are o lun- 
gime de 7 kil. ; prime$te pe 
dreapta vaile : Crucile, Dictovul 
$i Rahova. 

Lunca-Plopulul,/^/) de padure, 
a statuluT, pe mo^ia Savine^ti, 
jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, 
com. Calul-Iapa, cu o intindere 
de 26 hect. 

Lunca- Podulul, ses, care se in- 
tinde in partea de E. a satulul ?i 
comunei Ra$e$ti, pi. Podoleni, 
jud. Falciti, numit ast-fel de la 



Digitized by 



Google 



LUNCA-SACULUI 



199 



LUNCANI 



podul ce din vechime seafla peste 
Prut. 

Lunca-Saculul, fltdure, a sta- 
tuluT, in jud. Ia$i, pi. Stavnic, 
com. Mogo$e§ti. 

Lunca-Stane§tilor, trup de pit- 
dure a statulul, in intindere de 
440 hect., jud. Vilcea, care, 
impreuna cu trupurile Girbovul 
(350 hect)., Stupina (380 hect), 
$iCerni$orul(35ohect)., formeaza 
padurea Rime$ti-Stane$ti, situata 
in comunele §u?ani $i Lunge^ti, 
pi. Oltul-d.-j., 

Lunca-Strimbului. VezI Lunca, 
sat, in jud. Neamtu,com. Pinga- 
ra£. 

Lunca -Juguiatilor, /uncX, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., 
com. Hingule^ti, numita a$a de 
la o ridicatura de p&mint nu- 
mita fuguia sau Juguiata, pe 
care $I-au zidit la inceput casele 
locuitoril din comuna Maluri, 
de frica revarsaril piriulul Leica. 
Chiar comunel Maia i s'a dat 
intil numireade'fuguia^ijnumele 
de Maluri i s'a dat mai in urm5, 
de la situata et pe malurile 
riulul $i a balfel Leica. 

Luncani, com. rur., jud, Bacau 
pi. Tazl&ul-d.-s., situata pe pi- 
riul Trebi$ul. Se compune din 
4 c&tune: Luncani, re$edin{a, 
cu secfia Piriul-GloduluT, Tocila, 
Lingurari $i Chetrosul sau Ple- 
trosul. 

Se'* lnvecine§te: la E. cu 
com. Margineni-Munteni; la S., 
cu com. Nadi§a ; la V., cu com. 
Slobozia-Luncani $i la N., cu 
sec(ia Paiade§ti, din com. Gir- 
leni. 

Teritoriul com. este straba- 
tut in lungul sati, de la V. spre 
E., de piriul Trebi§ul $i udat, 
in diferite directfunl, de piriia- 



?ele: Tocila, Dracosul, Slatina, 
$i Chetrosul. 

Dealurile care onduleaza ta« 
rimul sunt: Chicerea $i Capa- 
Jina, acoperite cu padurl, apol, 
Tocila §i Ple$a $i in fine Piscul- 
Stinel §i Dealul-Manastirel, aco- 
perite cu vii. 

In Condica Liuzilor g5sim a- 
ceasta com. cu numele de Lun- 
cani-Raze$i, ?i facind parte din 
ocolul Bistrija-d.-j. ; iar dupa 
impar^irea administrative facuta 
in urma Regulamentulul Orga- 
nic se afla in ocolul Bistrifa. 

Populajiunea se compune din 
257 familiT, sau 1007 suflete : 
994 RominT, 7 Ungurf §i 6 Izrai- 
lifl ; 290 agricultorl, 3 meseria^I, 
8 comercianti, 1 5 cu profesiunl 
libere, 10 muncitorl $i 13 servi- 
tor!. Locuesc in 254 case. Sunt 
225 contribuabil;. 

Are o $coala mixta care func- 
{ioneaza de la 1857 in satul 
Luncani, frecuentata de 20 copif ; 
o biserica, cu un preot & 2 
cintare{i ; 7 circiuml. 

Dupa legea rural a din 1864, 
s'au improprietatit 47 locuitori 
cu 128 fSlcl pamint in farina. 
In 1879, s'au dat ' a 3 1 insura- 
{el, pamint in improprietarire 
din secfiile Luncani-Piriul Glo- 
dulul. 

Intinderea teritoriulul com. 
este de 2644 hectare, §i tota- 
lul paminturilor de cultura de 
531,96 hect. Mobile sunt: Pi- 
riul-GloduluT, Luncani, in parte 
a Statulul, §i Chetrosul, a spi- 
taiulul din Bacau ; restul pamin- 
turilor aparjin locuitorilor ra- 
ze$I §i fo$tI claca^T. Padurl 
particulare supuse regimulul sil- 
vic, sunt Tocila $i Chicera, am- 
bele ocupind 167 hectare; ?i 
padurea Statulul de 1083 hec- 
tare. 

Pe teritoriul acestel com. se 
gasesc : iazurl cu pe$tl $i racl ; 
izvoare cu apa sulfuroasa $i 



izvoare cu apa sarata, din care 
in vechime se extragea sare 
prin evaporate. 

Vii sunt pe o intindere de 
37.98 hectare, care in 1890 au 
dat 30.40 hectolitri vin negru 
$i 1124.80 hectolitri vin alb. 

Vite sunt: 43 cal, 602 vite 
marl cornute, 171 porcl^i 45 oT. 

Sunt 40 de stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 4773, ban! 51 $i la chel- 
tuell, de lei 2394, bant 25. 

Comuna este strabatuta de 
$oseaua Bacau-Moine$ti. 

Distance : la Bac&u, capi- 
tala districtuiuT, 14 kil. ; la com. 
Margineni-Munteni, 9 kil. ; la 
com. Fintinele, 8 kil.; la com. 
Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com. 
Scor^eni, re^edinta pl&§i!, 14 kil. 

Luncani, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j. $i re$edin{a comunel 
cu acela?i nume, situat d'a stinga 
riulul Trebi^ul, intre dealurile: 
Tocilel, Ple$a §i Chicerea. Cu- 
prinde o sec^ie, Piriul-Glodulul, 
spre satul Tocila. Are o popu- 
late de 149 familii, sau 565 
suflete; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 19 copil; o biserica, 
deservita de 1 preot ?i 2 cin- 
tarep, care pana la secularizarea 
manastiril a fost schit de calu- 
garl. 

Vite sunt : 33 cal, 103 vite 
marl cornute §i 123 porcl. 

Satul este format din case 
dese, frumoase $i bine intre^i- 
nute. Pe teritoriul satulul sunt: 
iazurl cu pe$tl §i racl $i o moara 
de apa. 

Luncani, sat, facind parte din 
com. rur. Boteni, jud. Muscel, pi. 
Arge^elul. Este situat pe malul 
drept al riulul Arge^elul, in fa{a 
satulul Linia. Are o populate 
de 139 locuitori. 

Luncani, mosie a statulul, jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCANI 



200 



LUNCAVlfA 



Rac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Luncani. 

Luncani, padure foioasa, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., coin. 
Luncani, care aparfinea manas- 
tiril Pingaraji, jud. Neam^u, pi. 
Piatra, com. Ping5ra{i, $i care az! 
este a StatuluT. Intinderea-I este 
de 1083 hect; este atnenajata $i 
s'a adoptat ca regim cringul 
compus. 

Luncani, cfi/un, al com. Zarne$ti- 
de-Calnau, jud. BuzSu, cu 100 
locuitorl $i 22 case. 

Luncani, numire, ce se d&pdrfel 
de N. a satulul Haiauce?ti, jud. 
Roman. 

Luncani - de-la-Pu{ul-lui-Par- 
lat, catun, al com. Cernate$ti, a- 
lipit de cat. Cemate^tt, jud. 
Buzati. 

Lunca§ilor (Valea-), vale, iz- 
vore^te din raionul c° mun el Pau- 
$e§ti-Magla§i, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, ?i se varsa in rlul Rimrric, 
tot in raionul acestel comune. 

Luncavaciorul, riu, jud. Vil- 
cea. Izvore$te, din Plaiul Ur^a- 
nilor, din 2 sorgin{T, Finttna- 
Pirvulul de sub Jarostea, ?i Fur- 
citura; uda partea de N.-E. a 
com. Horezul, se imbuca cu riul 
Rime^tilor sau Balane^tilor, in 
capul unel mid peninsule ?i, in 
unire cu acesta, se varsa in 
riul Luncava^ul, la locul numit 
Traistari. 

Luncava{ul, riu, jud. Vilcea. Iz- 
vore?te din mun^il Vaideenilor 
§i anume din Capajina, Ursul §i 
Balota ; curge de la N. catre 
S. pana la com. Vaideeni, iar 
de aci la vale se indrepteaza 
catre S.-E., apol catre E., pana 
in dreptul comunel Horezul, de 



unde apuca spre S.S.-E. ?i in 
fine catre S.-E.; se varsa in Olt, 
intre comuna Marcea $i satul 
SUvite^ti, pendinte de com. $i 
rineasa. 

Cursul sau are o intindere 
de 60 kil. 

De la origina ?i pana la Vai- 
deeni, Valea-Luncavajului este 
strimta ?i adinca, iar de aci in- 
nainte se large$te treptat $i are 
pana la 1 kil. largime. Este po- 
pulata, productiva ?i viabila nu- 
mal de la Horez in jos, fiind-ca 
de aci incepe $oseaua comunala, 
care duce de la Horez la Dae?ti 
$t la Slavite?ti,in Valea-Oltului. 

Largimea albiel Luncava^ulul 
variaza de la 8 — 12m.; iar iu^eala 
curentuluT, e, in medie, 1.50 
m. pe secunda. farmurile au 
o ina^ime de la 1,50—2 m., iar 
fundul confine pletri? pe toata 
intinderea cursuluT. 

PesteLuncava^ sunt 3 podurl 
de lemn: la Maldare^ti (12 m. 
lungime), la Dae$ti (16 m.) ?i 
la Slavite?ti (20 m.). 

Acest riu trece prin corau- 
nele: Vaideeni, Maidare^ti, O- 
te^ani, Carstane$ti, Ur$i, Pope- 
?ti, Dae?ti ^i $irineasa. 

Se incarca pe stinga, in josul 
Tirgulul-Horezul, cu Valea-Ur- 
sanilor $i Valea - Rime$tilor. 

Luncavi^a, com. rur.> in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, situata in 
partea de V. a judejulul, la 55 
kil. spre V. de ora?ul Tulcea, 
capitala jud §i in partea de N.- 
V. a pi., la 18 kil., spre V. de 
ora?ul Isaccea, re?edin{a pla§ei. 
Se margine^te : la N., cu Ba- 
sarabia, de care se desparte 
prin Dunare ; la S., cu com. Ba- 
labancea, de care se desparte 
prin valea Luncavita-Mare, dea- 
lui Gogoncea ?i com. Grecii; 
la V., cu com. Vacareni ; la N.- 
V., cu com. Pisica §i la E. cu 
Isaccea. 



Dealurile carl o brazdeaza 
sunt numeroase $i in general 
acoperite cu padurl. De asemenl 
sunt pe teritoriul com., mal 
multe movile, dintre carl: Mo- 
vila-Mare (82 m.) a fost ocupata 
de TurcT in razboTul de la 
1877—78; Milanul, la N.-V., 
linga girla Ciuline^ul, pastreaza 
urmele unel vechl ceta^T, nu- 
mite a Milanulul ; se gasesc aci 
banl din timpul Romanilor. 

Apele carl uda comuna sunt 
abundente $i marl. Avem: Du- 
narea, la N. $i N.-E., pe o in- 
tindere de 10 kil.; girla Ciuli- 
netul cu afluen^il sal Catana $i 
Nevestelni^a, la V. ; Valea-Cia- 
rulul, Valea-Plopilor, Valea-Tu- 
rianulul, la E. ; Valea-Draghi- 
culuT; riul Luncavi^a. 

Bal^ile sunt semanate pe te- 
ritoriul sau, in partea de N.; 
sunt marl $i abunda in pe$te. 

Cat u nele, carl formeaza co- 
muna, sunt doua: Luncavifa, 
catunul de re$edin$a, a$ezat pe 
malul sting al piriului Lunca- 
vita, aproape de confluen^a lul 
cu riul Ciulinetul ; Rachel, a?ezat 
la 3 kil. spre E. de piriul Va- 
lea-BozuluT. 

Intinderea com. este de 3 118 
hect, din carl: 58 hect. ocu- 
pate de vetrele satelor (42 hect. 
Luncavi^a, 16 hect. Rachel); 
1958 hect. ale locuitorilor (1747 
hect. in Luncavija, 211 hect. 
in cat. Rachel); 1100 hect. ale 
Statului (800 hect. in Lunca- 
vi$a $i 300 hect. in Rachel). 

Din acesteasunt: iooohect. o- 
cupate cu padurl ale statului, 690 
hect. izlazurl (din carl 400 ale 
statului ?i 290 hect. ale locui- 
torilor), 1 01 7 hect. neproduc- 
tive (bal^T, stuf, etc. ale statului). 

Popula^ia in ambele catune 
este de 380 familil, sau 1780 
suflete, RominI, din carl 380 
contribuabill. 

Are: 2 bisericl, una in cat. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCAVITA 



201 



LUNCENI-NISIPOASA 



Luncavi^a, cu hramul Sf. Du- 
mitru, zidita de locuitorl la 1827, 
cu 1 preot $t 2 cint&reJT; a 
doua, in cat. Rachel, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot 
de locuitorl, cu un preot $i un 
cint£re$; 2 §coli, una, in cat. 
Luncavija, fondata la 1 880 de 
locuitorl, frecuentata de 1 10 co- 
pil, a doua, in cat. Rachel, fon- 
data la 1885, tot de locuitorl, 
$i frecuentata de 34 copil. 

Locuitorif poseda: 8oplugurT, 
2 ma§inl de secerat §i una de 
vinturat; 1000 bol $i vacl, 600 
capre ?i 01, 500 cat 91 500 ri- 
matori. 

Comerciul este activ ?i consta 
in export de co$urf, cereale, 
tutun, pe$te, porct, lin&, lemne, 
vin §i in import de coloniale, 
masline, orez, lipscanii, etc. 

Budgetul com. e de 5540 lei, 
68 ban! la venituri $i de 5412 
leT la cheltuelT. 

Cat de comunicatie sunt: $0- 
seaua jude^ean^i Tulcea- Isaccea- 
Macin, care trece prin com. ?i e 
intrefinuta de stat; apol 5 dru- 
murl comunale, cart merg la ; 
Macin, Galafi, Greci, f iganca 
?i Teh>. 

Luncavita, sat, jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, cat. de re?edin{a al 
com. Luncavi{a, situat in par- 
tea de N.-V. a pi. ?i a com., 
pe malul drept al piriulul Lun- 
cavita, aproape de confluen^a 
sa cu piriul Ciuline^ul. 

Se margine^te la N. cu fluviul 
Dunarea;la S.,cu com. Greci ; la 
V., cu com. Vacareni ?i Pisica ; la 
E.,cu cat. Rachel. E brazdat de 
dealurile Piscul-Ro$u, Oltoiul, 
Chitiaul, Piscul-Inalt-^i-Ju^uiat. 
Girla Ciuline^ul la N., cu afluen- 
\\i sal: Valea-Nevestelnijel, riul 
Luncavita, unit cu vSile Pu^ul- 
PopeT, Valea- CodruluT, Vaiea- 
Ascunsa, Valea-Stupinel $i Lun- 
cavicioara, uda satul. Bal{ile Cra- 



pina, Milanul, etc., confm mult 
pe?te. 

Intinderea satulul este de 
2588 hectare, din can 142 hec- 
tare ocupate de vatra satuluT, 
1747 hect. ale locuitorilor, 800 
hect. ale StatuluT. Are o popu- 
late de 280 familil sau 1340 
suflete ; o $coala, condusS de 1 
investor ?i frecuentata de 103 
elevt; o biseric&, fondata in 1827, 
cu 1 preot $i 2 cintare{T. 

Luncavita, pirin, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
Luncavita. Izvore^te sub forma 
a doua micT pirale: Luncauja- 
Mare, care i$T ia na^tere din 
Dealul - CaduluT (poalele apu- 
sane), se indreapta la apus ; Lun- 
cavita-MicS, care izvore$te din 
Dealul-Teilor, se indreapta spre 
N.-E., $i se intilne^te cu eel 
d'intiiu la locul numit Podul- 
iuI-Trandafir, de unde o ia 
spre N. sub numele de Izvorul- 
Morilor, (din cauza numeroa- 
selor morl ce le pune in mi$- 
care), trece prin satil Lunca 
vi{a $i prin stuf, merge de se 
varsa in girla Ciuline{ul,pe drea- 
pta, nu departe de satul Lun- 
cavita. Malurile sale sunt in- 
nalte in general. Pana aproape 
de satul Luncavita, pozijiunile 
ce el strabate sunt foarte fru 
moase. Basinul s5u are 15000 
hectare intindere. 

Afluentii ceT mat insemna{i 
sunt tofi pe stinga : Luncavi- 
cioara, Valea-Ascunsft, Valea- 
CodruluT, Valea-CorbuluT, Pu^ul- 
Popef. Fiind-cS confine tot-d'a- 
una ap&, pune in mi$care peste 
15 morl $i fertilizeaza cirapiile 
pe unde trece. 

Luncavi^a-Mare, pirin, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca- 
vita, piriu. 

Luncavi^a-Mica, piriti, in jud. 



Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca- 
vita, piriu. 

Luncavicioara, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavita; se desface 
din dealul Piscul-Inalt-$i-Ju$u- 
iat ; se indreapta spre N., a- 
vind o direcfiune generals de 
la N. spre S., brazdind partea 
N.-V. a pl&$ef $i cea sudica a 
com.; curge prin dealurile Go- 
goncea §i Piscul-Inalt, numal 
prin padurl $i pozifiunl din cele 
mal fru moase ; cursul sau face 
o mulfime de cotiturl, $i,dupa 
un drum de 5 kil., dupa" ce s'a 
unit pe dreapta cu Valea-As- 
cunsa, merge de se deschide 
in riul Luncavita (sau Izvorul- 
Morilor) mal jos de Moara-lul- 
Trandafir. 

Luncei (Dealul-), deal, jud. Ia?i, 
care se intinde din §esul unel 
micT luncT, in partea de E. a dea- 
lulu! Chiscovul, luind direcfia de 
la S. spre N., pana in com. Ce 
pleni^a, unde se $i sfir$e$te. 
Pe podi^ul $i coastele despre 
V. ale acestul deal, sunt o- 
goarele de culture ale locui- 
torilor Cotnarenf, iar poalele 
despre E , cese lasa in $esul Bah- 
luiulut, servesc pentru finaturi. 

Luncelor (Dealul-), piriias, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Bistricioara; izvore§te din 
ramura mun^ilor Magura-Heghe- 
?ulul, ^i se varsa pe dreapta pir. 
Bistricioara, in apropierea po- 
dului ce este peste acest piriu, 
in dreptul kil. 119 al §osele! 
Bistricioara-PrisScani. 

Lunceni (Gr5jdna - Panteli- 
mon), catun, al com. Grajdana, 
jud. Buzau, cu 250 locuitorl ?i 
58 case. 

Lunceni-Nisipoasa, mosie, in 



€1275. ManU DiefUmmr (?«ogrmAc. VoL If. 



26 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNCETUL 



202 



LUNGANI 



jud. Buz&u, com. GrSjdana, cu 
1037 hect, din care 984 p&dure, 
restul cur&turi $i livezT. 

Luncetul, munte, in jud. Arge?, 
plaiul Lovi^tea, in dreapta riu- 
lu! Arge?ul. 

Luncile, ctitun, al com. Lop&tari, 
jud. BuzSu, cu 270 locuitorl 
$i 69 case ; are sub-divizia Run- 
cur i. 

Luncile, sat, in jud. R.-S&rat, 
plaiul Rimnicul, cit. com. Jitia. 
Este situat in partea de E. a 
com., pe riul Rimnicul, la poa- 
lele Dealulul-Vacii, $i la con- 
fluenja piriulut SSritoarea cu 
Rimnicul, la 2 kil. de cSt. de 
re$edin$5, Jitia. 

Luncile - D'intre - Prahove, 

munte, in jud. Prahova, com. 
Predealul, pi. Pele?ul, pe care 
medelnicerul Constantin Filipe- 
scu, la 1794 l'a vlndut v&rului 
siu, Dinu Cantacuzino Paharni- 
cul. 

Luncoasa, vale, in jud. Buz&u, 
com. Meteleul, c&t. Arcani, pe 
care sunt intinse p£$unT de of. 

Lunga, sat, pe mo§ia §i in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. In^irat 
pe {annul sting al BistriteT, are 
18 case, populate cu 71 suflete. 

ImproprietSri^ in 1864 sunt 
I frunta?, 6 p&lma?i $i 9 co- 
da§T, st£pinind 51 ftlci, afar& 
de eel cu cite 10 prcijinl. 

Biserica §i ?coala din Crucea 
servesc §i acestui sat. Un singur 
drum ingust il leagS cu Crucea 
?i Cojoci. 

Lunga, baltd, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Ciuperceni, la S. de 
Balta - Pa?el. Are o intindere 
aproximativS de 15 hect. $i 
confine pe?te. Se scurge in Du- 



n&re numal cind sunt apele 
marl. 

Lunga, insula, in Dun&re, jud. 
Ilfov. S'a numit ast-fel de la 
forma el lung&reafcL Se intinde 
de la E. spre V. 

Lunga, prival, in jud. Br£ila, 
unind Filipoiul cu partea de 
S.-E. a lezerulul Pa^iul. 

Lunga, prival, in jud. Briiila, u- 
nind privalul Dimuleasa cu Du- 
nSrea, la N. de Tezerul Misaila. 

Lunga, iezer, in jud. Br£ila, si- 
tuat in partea de N.-E. a os- 
trovulul Coroji^ca, unde se u- 
ne§te Filipoiul cu privalul Lunga. 

Lunga, iezer, in jud. Br&ila, si- 
tuat in ostrovul Iazul, la S.-E. 
de fezerul Somnorosul, intre Vil- 
ciul $i Bindoiul. 

Lunga, movila, in jud. R.-S&rat, 
pi. Gradi^tea, com. Salcioara, 
situate in cimp, pe malul drept 
al plriuiul Valea-de-la-Hum& ; 
are formS lung&rea{&, o inSl^ime 
de 18 metri ?i a servit ca punct 
trigonometric Statulut major au- 
striac, la ridicarea h^r^eT Va- 
lahieT, precum ?i Statulul ma- 
jor romin ; este acoperita. cu 
verdeafS. 

Lunga, vale, in jud. Tecuciu, in- 
tinzindu-se din satul Slobozia- 
BlSneasa spre S.-E., p&n& la 
com. Negrile^ti. 

Lunga, vale, in jud. Tecuciu; 
incepe din satul f epul, continue 
spre S. pSncl in partea de S. 
a satulul f ig&ne?ti, com. cu a- 
cela?I nume. 

Lungana, vale, in jud. Via^ca, 
proprietatea St&ne$ti, pi. Mar- 
ginea, incepe din fundul aceleT 



propriety ?i se vars& in sili§- 
tea satuluT, la locul numit Pir- 
jolea ; din aceasta se ramified 
alte dou5 v&I : Valea-f iganului 
$i Valea-lui-B&lan. 

Lungani, sat, in partea de N. 
a com. Voine^ti, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i, situat pe valea for- 
mats de dealurile Lungani %\ 
Hrin^oaia. Are o populate de 
72 familiT, sau 341 suflete ; o 
biserica ftcuti la 1 8 14, cu un 
cintSre^. 

Se imparte in dou& : partea 
de S. se nume^te Lungani-d.-j. 
$i are o suprafafa de 506 hect., 
proprietatea Epitropiel Sf. Spi- 
ridon din Ia?i ; iar partea de N., 
se nume^te Lungani-d.-s., ?i are 
o intindere de 456 hect. In sat 
se fabric^ ol&ria brut£. 

Vite sunt: 307 vite marl cor- 
nute, 212 01, 14 cal ?i 22 ri- 
matori. 

Lungani, sat, in centrul com. 
Sirca, pi. CirligStura, jud. Ia§i, 
situat la imbuc&tura piriului La- 
cul in piriul Ciorbolea. Are o 
intindere de 900 hect., cu o 
populate de 103 familii, sau 
422 suflete. Este re?edin{a com. 
?i are : o bisericS ziditi in 
1826, cu un preot ?i 2 cinti- 
re$I ; casa comunaUi ; casele pro 
prieta^ei ; o moarS de ap£ ?i 
una de aburl. 

Vite; 577 vite marl cornute, 
51 cal, 962 of ?i 211 porcl. 

Lungani, sat, ftcind parte din 
com. rur. Gura-Boulul, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pula^iune de 200 locuitorl. 

Lungani, deal, la poalele c&ruia 
e situat satul Lungani, com. 
Voine?ti, pi. Stavnicul, jud. 
Ia?i. 

Lungani, piriil, izvore^te din 



Digitized by 



Google 



LUNGAST 



k jo:j 



LUNGOCIUI, 



partea de S. V. a satuluT Lun- 
gani, com. Voine$ti, pi. Stav- 
nicul, jud. Ia$i, trece prin mij- 
locul satulul ?i se une$te cu pi- 
riul Bahna, la Lunca-Paladoael. 

Lunga^i, fost sat, intre satele 
Cre{e$tt $i Buze?ti, pe Lohan, 
pi. Crasna, jud. Falciu. Mo$ia, 
care face parte astazt din trupul 
mo$ieI Cre^e?ti, a fost a Epis- 
copiel de Hu$i, agonisita de E« 
piscopul Inocentie. 

Lunga$ul, feser, in jud. Braila, 
intre canalul Pa?ca $i Lacul- 
Popei, la N. com. Stancufa. 

Lungei (Plrtul-), piriu, in jud. 
Ia$i, pi. Bahluiul, com. Birle$ti, 
izvore?te de sub dealurile : No- 
rocelul $i Radiul, prin doua iz- 
voare, cart, impreunindu-se for- 
meaza iazurile : Norocelul-Po?teI 
$i Lungei ; se varsa in stinga 
Bahluiulul. 

Lungei (Podi§ul-), podif, in jud. 
Ia$i, com. Belce$ti, pi. Bahluiul ; 
incepe din hotarul despre com. 
Ceplenija $i se intinde spre S, 
pana aproape de satul Spinoasa, 
com. Birle$ti, pe o intindere de 
aproape 5 kil. 

Lungeni (Piscul-Lungeni), sat, 
cu 19 loc, jud. Arge$, pi. Pite^ti, 
com. rur. Slatioarele. 

Lungeni, sau Bro§teni-de-Jos, 

sat, pe mo$ia §1 in comuna 
Bro?teni, jud. Suceava. A$ezat 
pe {annul sting al Bistritel ?i 
udat de piralele: Case* §i al- 
lul-Sfirbie, are 35 case, populate 
cu 35 familil, sau 150 suflete, 
din carl 30 contribuabilt. 

Improprietarifl in 1864 sunt: 
2 frunta?!, 13 palma$i ?i 6 co- 
da$i, stapinind 788 faldf, afara 
de cei cu cite 10 prj. 

Drumul jude^ean de la Fal- 



ticeni la Bro$teni trece pe aci. 
Biserica $i $coalele din Bro$- 
teni servesc ?i acestul sat. 

Lungeni. VezI satul Bro$teni, jud. 
Suceava, com. Bro^teni. 

Lunge^ti, com. rur., in jud. Vil- 
cea, pi. Oltul-d.-j., infiin^ata, 
se zice, pe la anul 1697, cind 
Const. Brincoveanu a zidit schi- 
tul Mamul. 

Este situata pe valea riulul 
Mamul, la 60 kil. de capitala 
jud. $i la 10 kil. de a pi. Se 
mai nume$te $i Mamul, dupa 
numele riulul. 

Are o populate de 221 fa- 
milil, sau 1025 suflete, din carl 
40 familil de JiganI ; locuesc 
in 210 case. Sunt 185 contrib. 

Are : 2biserici, Schitul-Mamul 
$i a doua de lemn, fondata de 
starija schitulu!, pe la anul 1 700, 
$i de al{I ctitorl; o scoala, in- 
fiin^at^ la 1864, instalataintr'una 
din camerile schitulul, frecuen- 
tata de 17 copii. 

Vite sunt: 33 cal, 232 boi, 

99 vacl, 15 capre, 643 o! §i 
560 pore!. 

La 1864, s'au improprietarit 

100 locuitorr cu 550 hect. $i 7 
ca insura{el, cu 26 hect., pe pro- 
prietatea statulul. 

In coprinsul com. Stane^ti, 
limitrofa cu Lunge?ti §i in a- 
propiere, se afla ma! multe $an- 
\\xt\ in forma de redute. In zi- 
lele lul Mihaiu-Viteazul, s'a batut 
aci, cu Turcil, Stroe Buzescu, al 
carul corp se afla inmormintat 
in manastirea Stane?ti. 

Teritoriul com. este de 550 
hectare. 

$oseaua comunala, care por- 
ne?te din marginea com. Sta- 
ne$ti, trece prin aceasta comuna 
§i prin com. Fumureni. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1987 lei §i la cheltuell, de 
1237 lei. 



E brazdatade : Dealul-Seciulul, 
Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dea- 
iul-MijlociQ $i udata de vaile : 
Seciulul, Cerni^orul, Mursa, Bal- 
$oara, Sila $i Valea Rea, 51 de 
riul Mamul, care trece prin cen- 
trul comunel. 

Lunge§ti, catun, al com. Trestia, 
jud. Buzau, cu 20 locuitorl ?i 
6 case. 

Lunge§ti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, linga piriul Jera- 
vajul, spre S.-E. de Birlad. For- 
meazS comuna Lunge^ti, cu cat. 
Miroasa. 

In toata comuna este o po- 
pulate de 650 suflete, din carl 
123 contribuabili; 150 case; o 
§coala primara de baeflf; 3 bi- 
sericl. 

Este compus din 3 mahalale : 
Lunge$ti-Vechf spre V., Bra- 
de?ti, in centru ?i Birzoe$tJ, 
spre E. 

Lunge§ti, deal, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-j., in raionul com. Lun- 
ge^ti, pe care se cultiva 119 
hect. vie. 

Lunge§ti, vilcea, formata pe te- 
ritoriul cat. Ungurei, com. Ti- 
tule?ti, pi. ^erbane^ti, jud. Olt, 
cu direc{ia de la V. la E.; 
se varsa in Dorofteiu. 

Lunge§ti-Vechl, partea stingo* 
dm satul Lunge?ti, jud. Tu- 
tova. 

Lungociul, sat, pendinte de com. 
Fundeni, jud. TecuciQ, situat pe 
valea Siretulul, la N. de Fundeni 
$i la 2 l /« kil. de re$edintacom. 

Are o populate de 100 familil, 
saii 338 suflete, locuind in 94 
case. 

Satul este adese-orl expus 
inundat'rilor Siretulul, mai cu 
seama ca riul Putna se varsa 



Digitized by LiOOQ IC 



LUNGUL 



204 



LUPA 



in Siret, in partea de V. a 
satulul. 

In partea de S. a satulul, 
i?ng£ bisericS, se afl£ un pod de 
fier peste Siret, avind S picioa- 
re. Podul s'a ftcut de Ministe- 
rul de razboiQ in folosul fortifica- 
{iilor Namaloasa-Foc^ani. Une 
?te satul Lungociul cu N&ne§:.i 
(jud. Putna), fiindpe o?oseacarc 
vine din pSdurea Hanul-Conachi 
In sat este o biseric&, cu hramul 
Adormirea - Maicel - Doinnului, 
zidita la 1846 de Logofetul 
Costache Conachi, dupa* cum ne 
arata inscriptfa ce se afla de-asu 
pra u§er. Se intrefine de locuitori, 
avind §i 8 faldf de parnint arabil. 

Locuitori! sunt impropriet&ritT 
la 1864. 

Satul se mai numea in ve 
chime $i Calienii-Ghic&T. 

Vechiul sat a fost mai spre 
N. 51 s'a mutat la locul unde 
se afla azl, din cauza deselor 
inunda^iunT. 

Lungul, prival, jud. Bralla, care 
pleacS din privalul Dimuleasa, 
din dreptul tirlel Braga-Buna\ 
spre N. se une^te cu canalul 
Stupari^a, la hotarul dintre com. 
Chiscani $i Tichile^ti. 

Lungul, ostrov, in valea Duna- 
rei, in dreptul satului Pueni, pi. 
Marginel, jud. Vla^ca. 

Lungulani, mahala, in com. rur. 
Su$i{a, p|. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Lungulani, mahala^ in com. rur. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i. 

Lungule^ti, sat, cu 100 fam., 
jud. Arge?, pi. Oltul, ftcind 
parte din com. rur. Uda-d.-j., are 
o bisericS cu hramul Sf. Ni- 
colae, cu Un preot $i un cin- 
t£re{. , 



Lungulefi, com. rur., jud. Dim 
bovtya, pi. Bolintinul, situate pe 
cimpie, pe malul drept al rfului 
Dimbovi^a, peste care sunt $i 
douS podurT in raionul comuneT. 
Se aflal la o mic& distant spre 
S.-V. de gara Ghergani. Mo?ia 
Lungulefi ($an{urile) a fost lSsata 
de mitropolitul Dositeiu Filitis 
ca din venitul ei si se trimea^S 
tinerl Romini la inva^&turi in 
str&in&tate. Veniturile aceste) 
mo$ii se administreazS de o 
epitropie compusS din descen- 
den^ii familiet Filitis. 

De la Lungule^i, Dimbovi{a 
incepe a avea doua m&tci sau 
albii : matca vechie $i matca 
noiirl. Din Matca-NouS se des- 
part dou& bra^e: Dimbovifa, care 
trece canalizata* prin Bucure?tt, 
$i Ciorogirla, care, tot a$a de 
canalizata $i mare ca Dimbo- 
vija, merge de se vars& in Sa- 
barul, sail R&stoaca. Pe Matca- 

# Vechie nu mai este ap2. Aci la 
Lungule^i, sunt $an{urile saii 
st&vilarele Dimbovi^eT, unde, in 
caz de inunda^iunl, se abate 
apa Dimbovifef, ca sfi nu curga 
toata prin Bucure?ti spre a face 
tnec&ciunl. 

Are o populafiune de 2760 
suflete; 5 ulip; 3 biseridf; 1 
$coal& ; 1 moarS de aburt. Se 
invecine$te: la E. cu Slobozia 
Moara ; la V., cu S&rdanul ; la 
N., cu Con{e?ti $i la S. cu Po- 
iana-LungS-de-Sus. DeSlobozia- 
Moara §i Con$e$ti se desparte 
prin Dimbovi^a, iar de S&rdanul 
$i Poiana-Lung& prin cimpie. Cu 
Siobozia-Moara $i Sardanul se 
leag& prin 90s. na^ionala Bucu- 
re$ti-Titu-Pite?ti,iar cu cele-l'alte 
com., prin drumurl simple, parte 
?oseluite 91 parte ne§oseluite. 

Lungule^ul, lezer, jud. Braila, si- 
tuat m ostrovul Bregoloiul, la 
E. de lezerul Maioasa, cu care j 
comunic& prin privalul s&u. | 



Lungule^ul, iezer> jud. Br&ila, si- 
tuat in partea S. a ostrovulul 
Franca; comunicS. laV. cu feze- 
rul Prav&tul ?i la E. cu Tezerul 
§erban prin Visiul. 

Lunguli^a, baltd, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciuperceni, spre 
S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere 
aproximativfi de 35 hect. ; con- 
fine pe^te; scurgere nu are. 

Lungu^a, baltd, pe ?esui dintre 
Prute^ ?i Prut, in partea de S.- 
V. a com. St£nile$ti, pi. Prutul, 
jud. Falciu, linga satul Radu- 
cani, ?i intre bilfile Riducosul, 
Albul ?i Ulmul. 

Lupa, deal, jud. Tecuciu, situat 
la E. de p&durea Dorasca, ?i in- 
tinzindu-se spre S., pSni in valea 
cuacela§I nume; la impreunarea 
drumului ce vine din Tecuciu 
cu eel ce vine din Dr&g&ne$ti, 
se afla* unhan. 

Lupa, trup de mosie, fostS pro- 
prietate a statului, situat in ra- 
ionul com. Barcea, pi. Birladul, 
jud. Tecuciu. 

Lupa, trup de pddure, a statului, 
in intindere de 60 hect., pen- 
dinte de com. Bilteni, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, care, impreuna* 
cu trupurile Coscova $i Vedi^a, 
formeazS pidurea Recea. 

Lupa, piriily izvore§te din partea 
de N.-E. a com. Brebul, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, §i se varsi 
in rtul Doftana, la S. de com. 
Brebul. Serve?te de limits na- 
turala intre comunele Telega ?i 
Brebul. 

Lupa, vilcea, care str^bate partea 
de N.-E. a com. Coteana, pi. 
Siui-d.-s., jud. Olt; seimpreuna* 
cujidul ^i formeazS piriul Brebe- 
nelul, care da in Dirjov. 



Digitized by 



Google 



LUPA 



205 



LUPENI 



Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim- 
pul-Mare al com. Albeni. I$T are 
origina in proprietatea Benge$ti 
$i se termini in Gilort; pe 
dinsa curge un torent care se 
varsa" in Gilort, in dreptul co- 
muneT Birzeiul-de-Gilort. 

Lupanului (Culmea-), sir de 
munfi §i dealurl, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul ; se des 
face din Culmea-Alunulul $i a 
nume din Virful-Alunului ; brSz- 
deaza partea E. a plaiulu! $i te 
ritoriile comunelor Dealul-Lung, 
Andrea§i, Jitia §i Dumitre$ti ; 
se intinde printre riul Rimni- 
celul, afluent al riulur Rimnicul 
SSrat, d'alungul lui $i printre 
afluenfii riuluT Rimna, despar- 
{ind ast-fel basinurile lor; are 
ca virfurT principale: Dealul- Fu- 
rulul, Lastuni $i Turculeful; din 
el se desfac urmitoarele culml: 
Dealul-Lungdin Dealul-Furulul, 
printre piraiele Valea Neagra $i 
Peleticul, dealul-Peleticul, prin 
tre piratele Peleticul $i Tinosul, 
dealul Tinosul, printre piriul 
Tinosul $i afluentul saii piriul 
Lastuni, dealul Lastuni ; se o- 
pre^te in dealul Turculeful ; este 
acoperit cu padurl intinse ^i 
fine^e bogate. 

Lupa§cul, piriias, format pe te- 
ritoriul comunel Cimpurile, jud. 
Putna ; se varsa in $u$i{a. 

Lupa^cului (Tufele-), pddure, a 
statului, in jud. Buzau, com. Cili- 
bia, care face un corp cu pilcul 
Cotul-Caldaru^ei, de 48 hect. 

; 

Lupanece^ti, cdtun, al com. ' 
Ghizdave?ti, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanafi, situat pe un te I 
ren $es $i nisipos, intre Ghizda- 
ve$ti $i Loreni. Este unul din 
satele cele mal invadate de ni- 
sip, care spre S. se intinde in 
marl coline. Prin plantafiunT ; 



intinse de salciml abia s a pu- 
tut reu$i s£ se pun& o stavUS 
acestut aprig devastator. Are 
o populate de 30 familii, sau 
109 suflete. Altitudinea terenu- 
luT d'asupra nivelulul maril este 
de 140 m. 

Lup&ria, sau Tr&isteni, sat, in 
partea de N.-E. a com. Badeni, 
pi. Bahluiul, jud. Ia$i, pe o su- 
prafa^a de 466 hect., cu o po- 
pulate de 98 familif, sau 387 
suflete. 

E proprietatea case! Spitale- 1 
lor Sf. Spiridoi din Ia?i. 

Vite : 701 vite mart cornute, 
44 caT, 1551 01 $i 114 rima- ( 
ton. 

I 
Luparia, pddure de fag (80—100 i 

falcl), in jud. Suceava, intre 

dealurile Pietri^ul $i Osoiul, 

com. Valea-GloduluT. 

Luparia, deal $i vale, in partea 
de N. a mo^ieT Deleni, com. 
Deleni, jud. Boto$ani. 

Luparia, deal $i vale, pe mo$ia 
Calinesti, com. Lozna, pi. Ber 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Luparia-SSracineasca, sat, fa 
cind parte din com. rur. TigS 
ne$ti, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
Este situat spre N. de Ciolpani, 
pe malul sting al riulul Ialo 
mtya format ?i din doua trupurl: 
Luparia §i Saracineasca. Intre 
Luparia ?i Ciolpani e un pod 
de lemn peste riul Ialomifa. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
364 hect., avind ?i o populate 
de 128 locuitorl. 

D-nil A. Penescu $i A. Si 
monide au 278 hect. $i iocui- 
toriT, 86 hect. 

Proprietaril cultiva 140 hect. 
(138 p&dure). 

Numarul vitelor marT e de 
57 ?i al celor micT de 164. 



Lupeasca, v&leea, ce se formeaza 
in partea de N. a com. Valea- 
Merilor, pi. Mijlocul, jud. Olt ; 
curge catre S.-V. prin cat. Po- 
pe?ti ?i dupa ce prime?te val- 
ceaua $oimul, pe stinga, taie 
Dealul -Sting $i se varsa in 
Plapcea. 

Lupeni, sdtuc, in jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. Manastirea-Ca- 
?inul. 

Lupeni, sat, pe mo?ia Hudesti, 
com. Hudesti-Marl, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu, cu 259 
familif, sau 1026 suflete. 

Proprietatea mo^iel este as- 
ta-zf a frajilor Gheorghe, Hie 
$i Ion Ciolac, cumparata de 
la Capitanul Iancu La^escu-Bol- 
dur.eredeledefunctului Hatman 
Costache La^escu-Boldur. 

Biserica, cu hramul Sf. Mi- 
hail ?i Gavril, cu 2 preoji, 2 
cintare^i ?i 2 palimart ; este zi- 
dita in 1800, apot reparata in 
multe rindun; in ea este mor- 
mintul defunctulul Iordache C. 
La^escu Boldur, fost general in 
armata moldoveneasca. 

Scoala primara, la care este ^i 
un curs de muzica vocaia ecle- 
ziasLica, e condusa de 2 inva^a- 
tori ?i frecuentata de 80 elevt. 
Localul este mare, de zid, cu 
2 rindun, avind de-asupra u?ei 
tabla titulars de metal, cu in- 
scrip^ia urmatoare: 

* Scoala l '(>^tachcasca l tnfiin^ata la I SO I , 
de frazil : Teodor, Torgu si loan Costa- 
che La^escu-Holdur, dupa dispozipile tes- 
tiraentalo a raposatuluT Hatman, parin- 
tele doronielor-salo. 

Pentru intre^inerea $coaleT 
este lasat un legat de 300 gal- 
benl pe an, care se da din ve- 
nitul mo^ieT, dupa testamentul 
din 27 Ianuarie 1857. 

Satenil improprietari^ au 452 
hect, 57 aril pamint ; iar pro- 
prietatea mo^ieT, 5699 hect., 16 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPENI 



201) 



LUPOAIA 



ariT cimp $i 2005 hect. 67 ariT 
padure. 

Tntre acaretele mo$ieT, afara 
de co^erele ?i hambarele de 
pastrat p rod -jc tele agricole, ma! 
sunt: rato§e, velnija mare, graj- 
durT de vite, iazurl formate pe 
cursul Ba^euluT, in numar de 
3, numite: Calul-Alb, in supra - 
tafa de 45 hect. ; Iazul-Asti- 
noael, de 28 hect. ?i Iazul-Vel- 
ni^eT, de 32 hect. 

Vie se aflape o intindere de 
18 pog. 

Piraiele mal mart cari tree 
pe mo$ie sunt : Ba$eul, Ras- 
toaca ?i furcani. 

In padure se gase^te mult 
vinat ca: caprioare, porcT sal- 
baticT, vulpT, lepuri, etc. 

Piatra calcarica bulgaroasa se 
afla pe Valea-furcanilor $i se 
estrage pentru trebuintele lo- 
cale. 

Drumurile principale: Doro- 
hoiu-Li$na, care trece prin Lu- 
peni $1 duce la Darabani-Ra- 
daufi; acel de la Darabani, care 
trece prin Baranca ?i pe malul 
Prutului ?i duce la Oroftiana, 
Her$a $i Mamornifa $i acel de 
la Comane^ti, care duce la Sa- 
veni. 

Mo?ia se margine^te cu: Da- 
rabani, Concetti, Girbe^ti, Ha- 
virna, Mlinau^i, Suharaul; Coma- 
ne?ti, Oroftiana ?i riul Prutul. 

Lupeni, mahala, in com. rur. 
Menti-din-Fa{a, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Lupeni, pirifl^ izvo»-e?te din po- 
norul de sub Padurea Lupenilor, 
curge prin satul Lupeni, jud. 
Dorohoiu, pi. Prutul-d.-s., com. 
Hude^ti-MarT, $i se varsa in 
stinga piriulut Ba§eul. 

Lupe^ti, com. rur. , in jud. Co- 
vurluiii, pi. Horincea, la 100 
kil. de Galafi, com. cea maT 



extrema a jud. Covurluiii. Se 
limiteaza la N.-V. cu com. Epu- 
reni §i Obir^eni (jud. Tutova) ; 
la S., cu cat. $ipotele (com. 
Bere$ti) ?i la E. cu Maiu?teni. 
La Lupe$ti e fundul HorinceT. 
Comuna e udata de piriul Ho- 
rincea cu afluen^il saT, piriia^ele 
Recea 91 Minzate^ti. Trel catune 
fac parte din ea : Minzate?ti, 
Lupe^tt (re?edin^a) §i Ghereasca. 
De la Mmzate?ti la Lupe?ti, sunt 
4 kil.; de laLupe?ti la Gherasca, 
S kil.; de la Minz£te$ti la Ghe^ 
rasca, 7 kil. Se zice ca satele Lu- 
pe?ti ?i Mtnzate^ti dateaza de 
peste 200 anT; Ghereasca, fund 
schit calugaresc, in urma secula- 
rizareT, a devenit proprietatea 
statulul. 

Are o populate de 425 fa- 
milif, sau 1496 suflete, din can 
259 contribuabilf ; 3 bisericT, una 
cu hramul Adormirea MaiceT 
DomnuluT, in Lupe$ti, care da- 
teaza de v'o 160 am ; a doua, cu 
hramul Sf. Nicolae, in M?nzate$ti 
de 152 anT; $i a treia, cu hra 
mul Sf. Gheorghe, in Gherasca, 
infiinjata de vr'o 83 anT. Co 
muna Lupe?ti, irapreuna cu cat 
$ipotele din com. Bere?ti, for 
meaza o parohie, cu catedrala 
Adormirea, avind 1 preot paroh, 
1 preot ajutor $i 5 cintare^T. 
Este o $coala mixta, in re$e- 
dinja comuneT, frecuentata de 
15 elevl. 

§tiu carte 1 1 5 persoane. 

Vite sunt: 356 boi, 198 vacT, 
67 juncT, 7 junce, 44 gonitori, 
31 gonitoare, 78 minzT, 74 min- 
zate, 62 vifeT, 608 oT, 46 capre, 
31 berbecT ?i 25 caT. 

Natura terenului e argiloasa- 
calcaroasa, humoasa ?i nisipoasa. 
Suprafa^a intregulu! teritoriti al 
comunel este de 1950 hect., 
din carl : arabile 1022 hect. 
21 ar. ; padure, 472 hect. ; ima$, 
60 hect. 50 ar.; fineaja, 77 hect. ; 
viT, 140; livezi, gradinl de zar- 



zavaturT, vetrele satelor $i pa- 
mint sterp, 1 70. Din acestea : 
715 hect. apar^in proprieta^eT 
marl §i 1235 hect. 75 aril pro- 
prieta^el micT. 

Budgetul com. e la venitur! de 
4310 lei §i lacheltuelT, de4i52 
let. 

In cuprinsul comunel sunt 
numal cat comunale §i vecino- 
comunale, dintre car! cele mal 
insemnate sunt cele ce due 
spre Malu$teni, spre cat. Ple$ea 
(jud. Tutova), spre Prodane^ti, 
Birlad $i Gherasca. 

Lupe§ti, sat, jud. Arge?, pi. Pi- 
te§ti, facind parte din com. rur. 
Hinte$ti-Zmeura. 

Lupe^ti, sat, §i re?edin^a com. 
cu acela?! nume, pi. Horincea, 
jud. Covurluiii. Are 160 familtf, 
sau 640 suflete; o biserica; o 
$coala. 

Lupe§ti T catun, al com. Bumbe^ti- 
Pi^icul, jud. Gorj, la V. com. ?i 
linga apele Cernadia ?i Baia-de- 
Fier. 

Are o populate de 18 familif, 
sau 44 suflete, din cari 12 contri- 
buabilf. 

Locuitoril poseda : 4 pluguri; 
10 care cu boi; 122 vite marl 
cornute, 35 caT, 154 ot, 15 capre, 
$i 27 rimatorf. 

Comunica^ia in catun se face 
prin $oseaua jude^eana T.-Jiul- 
Rimnicul-Vilcea. 

Lupe^ti, deal, in com. rur. Bar- 
boiul, pi. Dumbrava, jud. Mehe- 
din^i, pe care este a^ezat satul 
Barboiul. 

Lupoaia, com. rur. $i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrui-d.-s., la 45 
kil. de ora$ul Turnu-Severin. 
Situat pe doua val : pe valea pi- 
riulul Lupoaia $i pe a piriu- 
lut Radovani, satul formeaza 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPOAIA 



com. cu satele RJpa $i Valea-Ma- 
n&stirei de pe Valea-Motrulul. 

In intreaga com. sunt 1200 
loc, din carl 180 contribuabilt ; 
locuesc in 260 case. 

LocuitorilposedS: 5iplugurl, 
82 care cu boi, 8 caru^e cu cai ; 
60 stupl. 

Sunt 2 biserict, cu 1 preot $i 
4 cintare^i ; o ?coalS, condusa de 

1 Inva^ator, frecuentata. de 22 
elevi $i 4 eleve. 

Vite : 600 vite marf cornute, 

2 1 cat, 50 ol $i 400 rimatori. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 23 1 1 lei, iar la chel- 
tueli de 1395 lei. 

Prin comunS trece §oseaua 
Negoe^ti-Glogova-Lupoaia Pio$ 
tin a. 

Dealuri malprincipale in co 
muni sunt: Dealul-Radovanulul, 
Cervenia ?i Dealul-Becherilor. 
Apele care uda aceasta co- 
munS sunt: riul Motrul $i pi- 
ralele Lupoaia §i Radovanul, carl 
unite se varsa in Motru. Tot 
de aceasta comuna {in $i ma- 
halalele Udrariul $i Lupoija. 

Lupoaia, cahtn, al com. Colji, jud. 
Buzau, cu 40 locuitorl $i 14 
case. 

Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, cat. al com. 
Dumitre^ti, a$ezat pe partea de 
N. a comunel, la poalele dea- 
lulul Lupanul. 

Lupoaia, munte, la E. de com. 
Batrini, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Lupoaia, lac, in jud. Ialomija, 
pi. Borcea, com. Dichiseni, in 
insula Balta. 

Lupoaia, locuinfd izolatd, linga 
com. Cru^ovul, pl.Balta-Oltul-d.- 
j., jud. Romana^i, unde se face 
bilciti la 26 Octombrie. 



__207 

Lupoaia, pddure, in jud. Buzau, 
com. Lapa^ul, situate pe dealul 
Corduna (500 hect.). 

Lupoaia, plldure, situate pe deal 
?i v&I, la S. de com. Ciuper- 
ceni, pi. Ocolul, jud. Gorj. Are 
o suprafaja de 170 hect., pro- 
prietatea comi nei Ciuperceni. 

Lupoaia, vale, in jud. Covarluiu, 
pi. Zimbrul, com. Bursucani, in- 
fundati spre E. §i deschisi spre 
V., in apropiere de satul Bur- 
sucani. Din fundul acestei val 
ia na^tere o apa mica in forma 
unul pirila$, care contribuie^i ea 
la formarea Suhuluiulul-Sec. Va- 
lea, mal inainte acoperita cu 
p&dure, e azi loc de ima?. 

Lupoaia, vale, jud. Gorj.Se in tin - 
de din partea despre S. a com. 
Ciuperceni, din §oseaua jude- 
{eanS. T.-Jiul - Severin, pi. O- 
colul spre S., pe o intindere 
de 3 kil., p&n& in hotarul jud. 
Mehedinfi, com.Br2de^ul, lasind 
spre E. dealul Lupoaia $i spre 
V. dealul Bujorescu. 

Lupoaia, vftlcea, situata pe terito- 
riul com. Corbul, pi. Mijlocul, 
jud. Olt. Se formeaza din dea- 
lul Muchia-OsiccI, curge catre 
S., paralel cu Osica $i se varsa 
in Vedea, pe dreapta el. 

Lupoaica-Stavropoleos, p<) du- 
re, a statului, in intindere de 
650 hect., pendintede com. Mo- 
reni, pi. Filipe^ti, judejul Pra- 
hova. 

Lupoaiele, trel movile, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta, spre 
N. de satul Pribegi. 

Lupoaiele, vdlcea, izvore^te de la 
N. din mo$ia d-lui Kalinderu, 
com. Colone^ti, pi. Vedea-d.-j., 
curge spre S., apo! se indrep- 



LUPSA 



teaz£ spre E., formind piscul 
de la Gura-Lupoaiel ; se varsa in 
riul Vedija. 

Lupoi{a, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. V&ilor, com. rur. Ro$iu{a. 

Lupoiul, cdtnna§, al com. P£n&- 
tSul, jud. Buz^u, cu 20 locui- 
torl §i 7 case. 

Lup$a, com, rur. $i sat, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Motrul-d.-s., la 30 kil. 
de ora$ul Turnul-Severin, si- 
tuate pe vale ?i deal. Se margi- 
ne$te: la E. cu com. Sama- 
rine?ti §i Imoasa; spre S., cu 
comunele Severine^ti $i Caza- 
ne?ti ; spre V., cu com. Ciovir- 
na?ani, iar spre N., cu com. 
Fiorcsti §i Bro^teni. Satul Lup$a 
formeaza com. cu Lup$a-d.-s. $i 
mahalalele Seli^tea $i Izvorul. 
In intreaga com. sunt 1400 su- 
flete, din carl 223 contribua- 
bill; locuesc in 285 case. 

Locuitorif poseda: 75 plu- 
gurl, 120 care cu boi, 10 c&- 
ru{e cu cai. 

Are 2 biserici, cu 3 preo^I 
?i 4 cint&rejl; o $coala\ con- 
dusa de 1 invajator, frecuen- 
tata de 24 elevi. 

Vite : 600 vite marl cornute, 
30 cai, 600 ol $i 500 rimatori. 

Budgetul com. este la veni- 
turl in suma de 1 167 lei, iar 
la cheltuell in suma de 764 lei. 

Are o $osea comunali ce o 
lcaga cu comunele vecine. 

Dealurile mal principale din 
com. sunt : Dealul-Batrin, Dea- 
lul-Boeresc, Dealul-Tinar, Dealul- 
Floarel, Piscul-figanulul, Cau- 
cele $i Bro^teni. 

Val mal principale sunt : Va- 
1ca-Seli$teI, Valea-Mare, Valea- 
Floarei, Valea-Izvorulul ?i Valea- 
Lup^ei. Piriul Lup$a curge prin 
comuni. 

Lup^a, deal, in com. rur. Clo?ani. 



Digitized by LiOOQ IC 



LUPSA 



208 



LUPULUI (DRUMUL-) 



plaiul Clo?ani, jud. Mehedinji, 
parte loc de munca, parte aco- 
perit cu paduri. 

Lup§a, sau Valea-Ro§ie, vale 
in com. rur. Lup?a, pi. Motrul- 
de-Sus. 

Lup§a-de-Jos,^/, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Lup$a, cu 76 case. 

Lup§a-de-Sus, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Lup?a, cu 182 case. 

Lup§ani, com. rur., jud. Ialomi^a, 
situata in partea cea ma! de 
N.-V. a pla?e! Borcea, avind la 
N. pi. CimpuluT, la S., comuna 
Ulmul, la E., com. Plevna 51 la 
V., jud. Ilfov. 

Teritoriulcomunelare o supra- 
fa^a de 10,850 hect. $i coprinde 
9 mo§if, din can 5 sunt proprie- 
tap particulare, iar 4 sunt ale 
statulul $i anume: Valea-Seaca 
sau Culcaji-Nucet, cu 1600 hect., 
din carl 1500 hect. loc de cul- 
ture ?i 100 hect. izlaz, foasta a 
m&nastirel Nucetul ; Culcafi-Ra- 
zvan, cu 1000 hect., din car! 
50 hect. izlaz $i 950 pamint de 
culture, foasta a bisericel RS- 
zvan din Bucure^ti ; Lup?ani, cu 
3500 hect., din carl 400 hect. 
izlaz, 100 hect. balti? $i 3000 
hect. loc de cultura, foasta a 
Mitropoliel din Bucure^ti ; Ba- 
raganul, cu 900 hect., din carl 
20 hect. padure, foasta a ma- 
nastire! Cernica. 

Dupa legea rur. din 1864, 
sunt itnproprietarip 102 locui- 
tori; in i878,s'au maiimproprie- 
tarit 30; neimproprietartyl se 
ma! afla 325 locuitori. 

Se compune din satele: Lup- 
?ani, Valea-Seaca ?i Hoinari ?i 
din catunul Tirla - Martoiul, cu 
re?edin{a primariel ?i a jude- 
catoriel comunale in Lup$ani. 



Panaia 1 Aprilie i89i,deaceasta 
comuna, finea ?i satul Valea- 
RusuluT, care, de atundf, impre- 
una cu satul Valea-Mare, a for- 
mat com. Plevna. 

Are o populate de 427 fa- 
milil, sau 2261 suflete;o $coala 
mixta, frecuentata de 50 elevi 
?i 1 2 eleve ; 2 bisericT, cu 3 
preop §i 4 cintarep. 

Vite sunt: 1742 boT, 850 cat, 
3380 ol ?i 62 bivoli. 

Budgetul com. e de 8101 lei 
la veniturl ?i de 1 1 804 le! la chel- 
tueli. 

Lup^ani, sat, in jud. Ialomtya, 
pi. Borcea, pendinte de com. 
cu acela$f nurae, situat pe coa- 
sta de V. a Vaii-Capitanulu! $i 
pe {annul laculul Lup?ani. 

Aid este re?edinta primarieT 
?i a judecatoriel comunale. 

Are o populate de 213 fa- 
milif, sau 932 locukort; o $coala 
mixta, frecuentatade 50 elevi $i 
12 eleve; o biserica, construita 
la 1843, deservita de 2 preo^T ?i 
2 cintare^i. 

Spre N. de sat, la 3 kil., trece 
calea ferata Bucure?ti Fete?ti. 

Luptatori, sat, facind parte din 
com. rur. Tariceni, pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov. Este situat la N. de 
Taricei, pe malul drept al girlel 
Mosti^tea. Se intinde pe o su- 
prafa^a de 1628 hect. proprie- 
tatea insurateilor, din carl 165 
ramin sterpe, 

Are o populate de 203 suflete. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
153 ^i al celor micf, de 270. 

Luptelor (Movilele-), trei mo- 
vile, pe ?esul Siretului, mo?ia 
Virful-Cimpului, com. cu acela^I 
nume, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu,ramase se vede pe urma 
vre-unui razboiu. 



Lupueni, sat, cu 23 famiHI, in 
jud. Arge$, pi. Pite$ti, facind 
parte din com. rur. Gro$i. 

Lupue§ti, mahala, din com. rur. 
Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea. Are o populate de 253 
locuitori; o biserica, facuta de 
I. Catalistru ?i reparata de D. 
M. Ro?ianu, in anul 1875. 

Lupul, ostrav, in jud. Braila, lung 
de la N. spre S. de 8 kil. $i 
lat de 800 m., format de ca- 
nalul Lata ?i de Dunarea-Va- 
poarelor. Strabate com. Gropeni 
$i Tichile^ti. Se mat nume?te 
si Calia sau Coada-LupuluT. 

Lupul, lac, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, insula Balta ; se intinde 
pe teritoriul comunelor Tonea 
$i Rose{i-Volna$i. 

Lupul, /^/«;v particulara, situata 
pe mosia Mogo^oia, com. Bu- 
coveni, pi. Znagovul, jud. Ilfov, 
supusa regimulul silvic ; cade 
in linia de Centura a forturilor 
din jurul capitalei. 

Lupului (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, numit $i al Bogdane?- 
tilor, de-a stinga piriulul Seaca, 
intre comunele Boroaia ?i Bog- 
dane§ti. 

Lupului (Drumul-), drum, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, intre 
comunele rurale Cataloi ?i Bes- 
Tepe ; porne?te din Cataloi, se 
indreapta mal intil spre N.-E., 
taie ?oseaua na^ionala Tulcea- 
Babadag-Constan^a, pe la kil. 
1 1 ; lasa la stinga Valea Can- 
donului, urea Valea- Puturosului 
paaa la poalele Dealulul-Redii ; 
de aci o ia spre E. pe la poa- 
lele sudice ale Dealulul-Mare 
?i ale virfulul saQ, Tulcea ; taie 
vaile Tulcea ?i Valea-Mare, lasa 
la stinga mo vila Iacob Mogh,taie 



Digitized by 



Google 



LUPULUl (GROAPA-) 



200 



LUTA-MICA 



valea Sari-Ghiol, pe la S. de 
satul Malcoci ?i da in ?oseaua 
jude{eana Tulcea-Mahmudia, la 
3 kil. spre S.-E. de Malcoci ; 
taie apof o mul^ime de c£i co- 
munale, ce unesc Tulcea §i Mal- 
coci, cu comunele Sari-Ghiol, 
Agi-Ghiol ?i Sari-Chioi. 

Lupului (Groapa-), vale, in jud. 
Buz5u, com. Monteorul, incepind 
de sub plaiul Chilmiziulul ?i scur- 
gindu-se in valea Pacurei, lin- 
gS §oseaua de la mina de p&- 
curS. 

Lupului (Piscul-), pise, in jud. 
Muscel, pi. Podgoria, com. VrS- 
ne$ti. 

Lupului (Piriul-), piriil, in jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Brus- 
turoasa, ce curge prin Transil- 
vania avind insa confluenfa sa, 
cu piriul Ag&pioasa, pe granifa 
romina. 

Lupului (Piriul-), ptria, in ra- 
ionul com. Gohorul, jud. Tecuciu. 
Curge in direcfia N.S., stri- 
bate $oseaua nationals. §i calea 
ferata $i se varsa in girla Pa 
tr3§eana, o formatiune a Birla- 
dulul. Acest piriu, in timpul ve- 
rel, seaci. 

Lupului (Poiana-), ramificafie 
din muntele Predealul-Buz&uluf, 
jud. Buzau, ce se lasa parte 
spre Vipere?ti, parte spre com. 
Tis&ul, cat. Hale$ul. 

Lupului (Valea - ) (Harha- 
daul), cdtun, al com. Miajetul, 
jud. Buz&u, cu 340 locuitori $i 
60 case. 

Lupului (Valea-), sub-divide a 
c&tumdul Berca, din com. Pi- 
clele, jud. Buz&u. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 

67275. iiarel§ Oicfionar (itografic. Vol. IV. 



Buziu, com. M&runti$ul, cat. Po 
ciele Tzvore^tedin colinaPoenele 
$i se scurge in riul Bisca-Chioj 
dului, iutre catunele Poenele $i 
Joca. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
R-iz&u, com. Miajetul, cat. Va- 
lea LupuluT; incepe de la Mar- 
dale ?i se varsa in riul BuzAul ; 
albia sa e mare, ?i humoasa, 
anevoiasil de umblat. 

Lupului (Valea-), vale, pleacd 
din com. Cilce$ti, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj, de la N. la S., pe o 
intindere de I '/* kil.,lasind spre 
V. Dealul-Plaiului ?i spre E., 
Dcalul-Petri$ul. 

Lupului (Valea-), vale, intre 
dealurile Rccea, din com. Boz- 
nea, pi. Cirligatura, din jud. 
Ia?i $i com. Strunga, din jud. 
Roman. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Muscel, ce ia acest nume dupa 
ce pri incite ca afluenJT Valea-Rea, 
ValeaFundaturilor, Valea-luI-E- 
pure, ce izvore?te dintredealul 
Repegu^ulut $i Dealul-cu-Dru- 
inurile, com. Rade^ti, pi. Riu- 
rile. Curge de la E. spre V. §i 
se varsa in RiulTirguluT. 

Lupului (Valea-), vale, izvo 
re$te din padurea Corbi, trece 
pe la N.-E. de com. Stane^ti, 
plaiul Nuc$oara, jud. Muscel ?i 
se varsa in rial Doamna, pe 
malul sting. 

Pe aceasta vale a fost in ve- 
chime situata comuna Stane^ti 
unde se vad $i azT ruinele ca- 
selor. 

Lupului (Valea-), vale, izvore- 
$te din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra- 
hova $i se varsa in Valea-lui- 
Dan, tot in com. Valea-Lunga. 



Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Tecuciu, com. Gohorul. Cuprinsa 
intre dealurile : Chetroiul, Gera 
$i Patra^cana, la E. ?i Gohorul §i 
Ireasca, la V. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe tentorial 
com. rurale Balabancea $i a- 
nume pe acela al cattinului sail 
Jiganca; se desface din Dealul- 
Grecilor, din dreptul izvorului 
Valea-Crucelar; seindreapta spre 
E., avind o direcjiune generala 
de la V. spre E., brazdind par- 
tea vestica a pla$el 91 a com.; 
e coprinsa intre DealulTeilor $i 
Dealul -^tubeiulul, facindu-$T dru- 
mul prin paduri seculare de tel ; 
se une$te, dupa o lungime de 3 
kil., cu Valea-Lunga ; amindoua 
se deschid in Valea-f iganceT. 

Lupului (Valea-), vale, in jud. 
Vilcea, pi. Cerna d.-s., com. 
Bro^teni. Izvore^te de la N. co- 
muneT, trece pe la N. catu- 
nului Vitelul $i se varsa in riul 
Cerna, tot in raionul com. Bro$- 
teni. Curge in timpur! ploioase. 

Luruiul, grind sau loc ridicat 
d'asupra stufulul inconjurator, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul com. rur. Cara-Orman, 
skuat in partea de V. a pla$ei 
$i in cea S.-E. a comunei; 
el este o prelungire sudica a 
grindulul Lumina, prin care co- 
munica cu Grindul - Ro$u; are 
o intindere de 5 hect, acoperite 
cu nisip ; comunica cu grindul 
Cara - Orman; este strabatut 
de un drum comnnal, numit 
Drumul-lui-Mamut. 

Luta-Mare, insuld in Dunare, 
jud. Teleorman, in dreptul co 
munelor Vii$oara ?i Suhaia, mat 
jos de pichetul militar Maria^ul. 

Luta-Mica , insuld, jud. Teleor- 



27 



Digitized by 



Google 



LUTELE-MARI $1 LUTELE-MICl 



210 



LUTOAIA 



man, pu{in mal in josul Duna- 
ret de cit Luta-Mare. Pe ^rm este 
pichetul No. 2. 

Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, 
munfl, la nordul jud. Muscel, 
intre riul Dimbovifa ?i frontier^. 

Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, 

pddurf, ale statulul, in intindere 
de 1308 hect., {'mind de mun^il 
manSstirel Cimpulung, cart fac 
parte din com. Corbi?ori $i Bere- 
voe?ti,pl. Nuc§oara, jud. Muscel. 

Lutul-Alb, ccttun, jud. Braila, 
pendinte de com. Scor^arul-Ve- 
chiti,lingalacul cu acela§I nume, 
situat la V., la 10 kil. de co- 
muna. Popula^ia sa e de 181 su- 
flete. 

Lutul-Alb, lac, jud. Braila, situat 
la S. V. de com. Scor^arul-Ve- 
chiu, cu o suprafaja de 30 hect. 
Apa sa confine substance mi- 
nerale. Numele sau vine de la 
pftmintul albicios al fundulul. 

Lutul-Alb, mosie, jud. Braila, 
pendinte de com. Scor^arul-Ve- 
chiu, proprietatea d lul C. D. 
Suju (1600 hect.). 

Lutul-Ro§u, virf de munte, in 



mun^ii proprii, zi?I aJ Vrancei, 
pe teritoriul catunulul Tulnici, 
jud. Putna. 

Lutului-Alb (Valea-), vale, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe terito- 
riul com. rur. Be?-Tepe; incepe 
din poalele nordice ale dealulul 
Cairaci ; se indreaptS spre N., a- 
vind o direc^ie generala de la 
S. spre N. ; are ni$te malun 
inalte, formate din huma ameste- 
cata cu creta; strabate partea 
rasariteana a pla$el $i cea cen- 
trals a comunei; taie in douS, 
de la S. la N., satul Be?-Tepe 
in mijlocul caruia se une?te pe 
stinga cu v&ile Chiorculac $i 
Turia, §i cite-$i trele unite, oco- 
lesc spre apus virful eel inalt 
(242 metri) al dealulul Be$-Tepe, 
strabat viile satulul Be$-Tepe ?i 
o micS uila^tina, ?i se terming 
cu girla Dirnoiul, pe dreapta. 

Lu{ca, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Carol I-iu, spre 
N. de satul Carol I-iu §i spre 
N.-E., la 7 kil. de ora^ul Roman. 
Este a^ezat pe girla Lujca | 
?i pemaluldrept al riulul Siretul. 
Are o populate de 106 familil, 
sau 237 suflete, din carl 109 
contribuabili; locuescin 82 case. 
Sunt 180 vite marl cornute. 



Are un pod umblator pe riul 
Siretul, peste care trece ?oseaua 
judejeana, ce duce de la Roman 
la tirgu^orul Bira. Este legat cu 
ora?ul Roman prin §osea. 

Lu{ca, girld, curge prin pi. Mol- 
dova, comunele Halauce^ti, Mir- 
ce?ti, R^chiteii, Agiudeni, Ta- 
ndem, $i Carol I-iu, jud. Roman, 
la na?tere de la N.-E de satul 
Hal&uce?ti. Curge de la N. 
spre S. trece pe la V. de satul 
Radiiteni, udind satele Agiudeni, 
Tama§eni $i Lu{ca ?i la S. de acest 
sat se varsa in riul Siretul de-a 
dreapta. Cursul acestei girle este 
aproape paralel cu acel al riului 
Siretul $i albia sa nu este sepa- 
rata de albia Siretului prin nicl 
o ridicatura, a$a ci apele lor, 
in timpurile ploioase, se impre- 
un3, dind na^tere la inunda- 
tiunT. AceastS giila prime^tepe 
dreapta, la Agiudeni, pir. Cior- 
gul ?i la Tama^eni, piriul Be- 
rendisul. FormeazS in cursul sau 
multe bal^J. 

Lu^oaia, c&tunas izolat, pe mo$ia 
Ipote$ti, com. Cucoreni, pi. Tir- 
gul, jud. Boto?ani. 

Lufoaia, /*/>£, la E. com. Matee$ti, 
plaiul Oltejul-d.-s., jud. Vilcea. 



Digitized by 



Google 



M 



Maadem-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
com. rur. Potur $i anume pe 
acelaal catunuluisau Hamamgi ; 
este o prelungire orientals a 
dealuluf Haidin ; are o direc- 
tfune de la S. la N., brizdind 
partea centrals a pia$ei 51 cea 
s jd-estici a com. ; virful prin- 
cipal, movila Hamamgi, are 127 
m. $i e punct trigonometric de 
observable de rangul al 2-lea; pe 
la poalele sale rasSritene merge 
soseaua nationals Tulcea Baba- 
dag-Constanfa, iar cele nordice 
se termini in piriul Beidaut ; 
este acoperit cu finefe ?i pa?unl. 

Macaria, munte, la N com. Ra- 
do§i, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
situat intremuntii: Florile-Albe, 
Tart&r&ul, Tauzul, Setea-Mare, 
Coasta - Crainiculul, in partea 
dreapU a ape! Gilortulul. 

Macmora - Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe , 
teritoriul com. rur. Para-Chioi i 
?i anume pe acela al c&tunului 
s&u Calaigi ; se desface din ra- 
mifica^iile orientale ale dealulul 
Siran-Culac-Bair ; se indreapta 
spre E., avind o direcfie gene- 
rals de la S.-V. spre N.E., ? i , 
brazdind partea de S. a placer \ 
%\ cea , centrala a com. ; sa- | 

$M6SQ. MmrtU Dicfion+r G*>grt*c Vol. IV. 



I tul Para-Chioi e asezat la poa- 
lele sale N.E., iar satul Ca- 
laigi la cele E. ; are o inalt'ime 
de 168 m. $i doming satele de 

j maf sus, valea Ghiuvenli-Ceair, 
ce merge pe la poalele sale E., 
?i drumul comunal Calaigi-Para- 
Chioi ; este acoperit cu pi^ine 
padurl ce sunt resturt din in- 
tin sele padurT de odinioara §i cu 
tufari^urf $i sem&nSturt. 

' MaCOVeanca, vechie numire a 

I cfitunulul ft mofiel Arcani, din 

jud. Buzao, com. Meteleul. 

j ^flacoveanca, numire data une! 
sforl de mo fie, din com. Mla- 
jetul, jid. BuzAti, situate pe 
lunca Cin^aruluT; are 39 hect., 
finea^a. $i padure. 

Macoveiul, vechie numire a com. 
Padina, jud. Buzau. 

Macoveiul (Macoveanca, Pa- 
dina), mo fie, in jud. Buzau, 
com. Padina, cu 15350 hect., 
din care 1335 s'au dat impro- 
prietaritilor in 1864; e cea mai 
mare proprietate din jud. Bu- 
zau. 

Macoveiul, doud trupurl de pel- 
dure, pe mo$ia Macoveiul, jud. 
Buzau, avind una (Padurea-Mica) 



340 hect. ?i a doua (Padurea- 
Mare), 410 hect. 

Macradiul, virf de munte, pe 
teritoriul com. T llnici, pi. Vran- 
cea, jud. Putna. 

Macuc, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. rur. Oltina ; se desface 
din dealul Ciacal ; se intinde 
spre E., avind o directiune ge- 
nerate de la S.-V. spre N. E., 
dealungul maluluT drept al Du- 
narel, brazdind partea de N. a 
pia$ei ?i cea N.-E. a com. ; lasa 
spre E. prelungirile numite Col- 
burgina $i Tuna-Orman ; este 
presarat cu cire-va movile ; prin- 
tre virfurile sale, eel maf inalt 
este Oltina, care are o inaltime 
de 140 m. ; este acoperit cu 
f inete, $i la poale cu tuftri$uri ; pe 
muchia sa merg drumurile co- 
munale Oltina - Beilicul $i Mir- 
leanul-Oltina. 

Madona-Dudu, mofie, in jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit, 
apar^inind bisericef din Craiova, 
Madona-Dudu, de la care $I-a 
luat numele. Are padurT pe dinsa. 
Pamintul acestel mo?iI precum 
$i acela al locuitorilor era a- 
menintat de nisipul ce-l aducea 
vintul de la Dunare. Epitropia 

28 



Digitized by 



Google 



MADONA-DUDU 



MAGHERE?TI-DIN-DEAL 



bisericei a luat masurl de ap3- 
rare prin planta^iuni ?i ast-fel 
s'a reu$it a se opri intinderea 
nisipulul pe pamintul arabil.Pe 
mo§ie se gasesc stine. 

Madona-Dudu, pddure, in jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit, 
pe mo§ia Madona-Dudu. Este 
compusa din plopl ?i salciml. 

Madved, picket de grani^d, in 
jud. Mehedinr/i, plaiul Clo$ani. 

Maganului (Dealul-), munte, in 
jud. Suceava, com. Neagra-$a- 
rulul, avind 1201.7 m. altitudine. 

Magarul, schit de calugari, in 
jud. Tutova, pi. Tirgul, com. 
Zorleni, la cipf-va kil. de cat. 
Bujoreni, a^ezat pe virful unuT 
deal, in mijlocul padurel la o 
jumatate ora departe de catu- 
nul Bujoreni. Legenda acestei 
manastiri este urmatoarea: Un 
mocan care pa?tea oile pe locul 
unde este astazi manastirea, a- 
vea printre 01 ca de obiceiu $i 
cir,T-va magari. El observa ca 
unul dintre magari parasea in 
fie-care zi turma $i mergea sub 
umbra unui mare stejar ce era 
in virful dealiluT, facind cu ca- 
put semnul cruc'u. In urma a 
cestei imprejurar! mocanul vinde 
oile $i cu banii ce primise pe 
ele, zide?te manastirea pe locul 
unde era batrinul stejar, din 
care facu icoane Maicii Dora 
nulul, iar manastirei i dede nu- 
mele de manastirea Magarul. 

Magazia, sat, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com. Craca- 
oani, situat pe valea piriului 
Cracaul, intr'o pozi^iune pito- 
reasca. 

Are o popula^iune de 45 fa- 
miliT, sau 213 suflete : 114 bar- 
bae $i 99 feme!. 

Locuitorii se ocupa cu agricul- 



tura 91 exploatarea terenurilor 
(vararil, cariere, exploatarea pa- 
durilor). 

Magazia, sat, facind parte din 
com. Buda, jud. Tecuciu, la 2 
kil. de re$ed. com. 

Are o suprafa^a de 137 hect., 
SO aril, $i o populate de 18 
famiHI, sau 70 suflete ; locuesc 
in 20 case. 

Locuitorii, fo$ti claca^T, poarta 
acest nume de la magaziile ce 
le aveau arenda$il statulul aici, 
inainte de impar^irea pamintulul. 
Satul s'a infiintat la 1878. 

Magazia, Cetatea-Vechie sail 
Tatareasca, urmele unel ce- 
tdfi vechty situata pe culmea 
unul deal loarte inalt, Ja E. de 
com. Crimpoaia, pi. $erbane$ti, 
jud. Olt, linga apa Vedea. 

Au o suprafa^a de 600 m. p. 

Imprejurul ruinelor, locuitorii, 
arind, au gasit fragmente de arme 
$i instrumente vechT, de o marime 
cu totul neobi$nuita azl : sagefl, 
pinteni de o marime colosala 
$i altele. 

D-l D. Ghioceanu, afirma ca 
sapind in malul Vedel, a gasit, 
intre altele, fosile, un craniu 
uman de o marime extraordi- 
nary ^i o masea, care are o ma- 
rime de 20 c. m. in lungime $i 
un diametru de 8 c. m. in gro- 
sime. 

Maghera, sdtuc. VezI Virful-Cim- 
puluT, sat, jud. Dorohoiu. 

Maghera, piriu, izvore^te din 
dealul Goroveiul, trece prin sa- 
ti$orul Maghera, com. Virful- 
Cimpulul, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu, $i se varsa in Siret. 

Maghere^ti, com. rur., in partea 
de N. a pla?ei Amaradia, jud. 
Gorj, la V. com. Secelul, a?e- 
zata pe coasta $i pe ambele 



^armurl ale piriului Sanatorea, 
la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capi- 
tala jude^ulul. E formata din 
2 catune : Maghere?ti-din-Deal 
?i Maghere$ti-din-Vale. 

Are o suprafa^a de 1200 hect. 
din carl : 340 hect. arabile, 625 
hect. fine^e, 88 hect. vie, 41 
hect. pomet, 90 hect. izlaz $i 
padure, 16 hect. vatra satulul. 

Are o populate de 243 fa- 
milii sau 867 suflete, din cari 
225 contribuabilT; o $cola, in- 
fiin^ata la anul 1888, frecuentata 
de 25 elevl; 2 bisericl, una fon- 
data la anul 1843, S 1 adouala 
1 820, de catre locuitorl §i ambele 
deservite de 1 preot, 2 cinta- 
rer,I $i 2 paracliserl. 

Locuitorii poseda: 22 plugurl, 
39 care cu bol; 520 vite marl 
cornute, n 14 ol, 199 rimatorl; 
36 stupi cu albine. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 1624, banl 49, iar la 
cheltuell, de lei 1227, banl 80. 

Apele ce uda aceasta comuna 
sunt : Sanatoarea ?i Blahni^a. 

Comunicar,ia se facepe $oseaua 
comunala, care strabate comuna 
$i care o pune in comunicafle 
la N. cu Turbafi $i la S., cu 
Bobi, printr'un drum ordinar, 
care pleaca din Maghere$ti-din- 
Vale, trece prin Maghere$ti-din- 
Deal ?i intra in Turba^i. 

In comuna sunt : 3 pufuri §i 
1 1 fintinT. 

Maghere§ti-din-Deal, c&tun de 

re^edint^a al comunei Maghe- 
re?ti, jiid. Gorj, pi. Amaradia. 

Are o suprafafa de: 700 hect., 
din cari: 180 hect. arabile, 3 1 5 
hect. fine^e, 45 hect. vil, 21 
hect. pomet, 90 hect. izlaz $i 
padure ?i 9 hect. vatra satulul. 

Are o populate de: 125 fa- 
milii, sau 444 suflete, din care 
1 1 5 contribuabilT ; o biserica, 
deservita de 1 preot, 1 cintare^ 
§i 1 paracliser. 



Digitized by LiOOQ IC 



MAGHERE$TI-D1N-VALE 



2J 3 



MAGLAV1TUL 



Locuitorif posed& : 1 2 plugurT, 
20 care cu boT; 260 vite marl 
cornute, 5 caf, 557 01, 74 rim£- 
torl; 16 stupl cu albine. 

Maghere§ti-din-Vale, ctoun, al 
comunel Maghere^ti, jud. Gorj, 
situat la N. citunului de re§e- 
din^a $i pe costive. Are o su- 
prafafi de 500 hect., din cart: 
160 hect. arabile, 270 hect. 
finete, 43 hect. vil, 20 hect. cu 
pomet, 7 hect. vatra satulul, §i 
o populate de 1 1 8 famil'ri, sau 
423 suflete, din carl no co:i- 
tribuabilT. Are I biserici, cu 2 
cirjt&reflf $i 1 paracliser, deser- 
vit& de preotul de la catunul ; 
de re$edin{a\ I 

Locuitorii poseda" : 10 plugurF, 
19 care cu bol; 260 vite marl 
cornute, 7 cal, 557 ol ?i 75 rim&- 
torf; 20 stupl. 

In c&tun se mal gSsesc : 5 
fintinl $i 5 teascurl de vin. 

Magherni{a, piriia§ } in judeful 
Neamfu, com. Vinatori-Neam- 
ful, pi. de Sus-Mijlocul. Izvo- 
re$te din muntele Procovul, 
linga schitul cu acela^i nume, 
curge pe la E. de m&n3stirea 
Neam^ul, traversind, aproape de 
varsarea sa, pe partea dreapta 
apiriulul Nem^i^orul, ?oseaua Vi- 
nStori - Manastirea -Neamtul, in- 
tre kil. 13- 14. 

Magivia, pddure, supusa regimu- 
lul silvic, pe mo$ia Magivia din 
Cimpulung, plaiul Nuc$oara, jud. 
Muscel, in intindere aproxima- 
tiva de 400 hect., populata cu 
mesteacan, fag, anin $i plop. 

Aceasta padure se afla la 
marginea ora^uluT Cimpulung, 
situate pe coaste repezT, parte 
desvelite de stratul vegetal, in 
cit amenities localitafile din a- 
propiere, din cauza piraielor, 
cad, pe timpurl ploioase cara 
nisip, pietri$ $i bolovanl. 



Se invecine^te la N. cu pro- 
prietatea d-lor Lerescu; la S., 
cu Gruiul; la E., cu RiulTirgu- 
luf $i la V. cu riul Bughea. 

Maglavitul, com. rur. t pi. Cim- 
pul, jud. Dolj, ,1a 76 kil. de 
Craiova, $i la 14 kil. de re$e- 
dinja pla?el, ora?ul Calafat. 

Se afla situat pe loc $es, in- 
conjurata de planta^iile bisericel 
Madona-Dudu, din Craiova. 

Se m&rgine^te la N. cu com. 
Hunia; la S., cu com. Poiana; 
la V., cu Dun&rea ?i la E., cu 
com. Mo^ei. Se desparte de 
aceste comune prin planta^if $i 
locurl agricole. 

La N. se afla dealul Golenfi. 
Tot aicT, nu departe de DunSre, 
se g&seste Magura-Popel. 

Catre DunSre se gSsesc cite- 
va mict indl^ml, numite hotarc, 
ftcute de locuitori ; intre aces- 
tea sunt : Hotarul PopeT, Hota- 
rul Voinel, Hotarul-Listor, Ho- 
tarul-SirbuluI, Hotarul-Porculul, 
Hotarul-din-Sud ?i Hotarul-Cai- 
lor. 

In corauna sunt doua bal^T, 
in apropiere de DunSre : una 
numita Maglavitul, cu o supra- 
faja de 400 m. p., este ingustd, 
avind o lungime cam de 300 
m., $i-?T are scurgerea in Du- 
nare ; a doua, numita Golcnfi, 
pu^in mal mica de cit prece- 
denta, se scurge tot in Dunare. 
Ambele bfil{T con^in pe$te. 

Pe limita sa de V. curge flu- 
viul DunArea, cu indreptarea N.- 
E. spre S.-V. Pe Dunare, in E. 
comuneT, se g^sesc cite-va os- 
troave. 

Midf riuri intermitente izvo- 
resc din dealul ce desparte co- 
muna Maglavitul de Dunare $i se 
varsa in balta Maglavitul. 

Se zice c3, pSna la 18 19, co- 
muna se gAscapelocul, pe care 
seafla; la anul 1821 s'a mutat 
sub dealul despre V., iar la 



1828, din nou s'a zidit pe locul 
unde se gftse^te azl. 

Se compune din cStunele: 
Maglavitul, Golen^i ?i Comani. 
Catunul de re^edin^ este Ma- 
glavitul. inainte cuprindea $i 
catunul Hunia, azl com. rur. 
deosebita. 

Are o populate de 3938 su- 
flete; 2 biserici de cSrSmida 
f^cute de locuitori, una in c5t. 
Maglavitul ?i a doua in c&l. Go- 
lcn^i, ambele avind cite 1 preot 
?i 1 cint&rej ; trel $colI, dou5 
in c«1tunul Maglavitul, din carl 
una de baeJT $i una de fete, ?i 
a treia in Golen^i, mixta. $coala 
de bac^f din Maglavitul func^io- 
neazS din anul 1 833, iar cea de 
fete, din anul 1880. $coala mixta 
din Golenfi func^ioneaza din 
anul 1885. 

Suprafa^a teritoriululcomunel 
este de aproape 6500 pog., din 
carl: 3896 pog. arabile, in c£* 
tunul Maglavitul ?i 2332 in Go- 
len{i. 

Una din mobile de pe teri- 
toriul comunel este proprietatea 
de 20223 pog., din carl vr'o 
3000 pog. nisipurt, a bisericel 
Madona-Dudu din Craiova, care 
se compune din 3 trupun: Ma- 
glavitul, Hunia ?i Golenji. 

O alta mo?ie e Poeni, ce 
apar^ine azl locuitorilor din co- 
mur.a Maglavitul. 

In com. sunt plantafiT de sal- 
ciml ?i de plopl, pe o intindere 
cam de 2000 pog., proprieta- 
tea bisericel Madona - Dudu. 
Toate planta^'tile sunt amena- 
jate. 

Viile au o intindere de 206 
hect., apartin locuitorilor ?i se 
g.lsesc pe pSminturile date in 
anul 1864. 

In com. Maglavitul segSsesc 
morl de apS $i de vint, unele 
pe proprietatea Madona-Dudu, 
iar altele pe delimitarile locu- 
itorilor din 1864. 



Digitized by LiOOQ IC 



MAGLAV1TUL 



214 



MAHMUDIA 



Comerciul se exercita in co- 
mun5 de 30 persoane. 

Budgetul comunel e la veni- 
turf de 11718,26 lei ?i la chel- 
tuell, de 11490,45 lei. 

Afari de calea jude^eana Cra- 
iova-Calafat,com.Maglavitul mat 
este strabatuta de calea veci- 
nala Maglavitul- Cetatea, lunga de 
6 kil. $i de calea vecinala Ma- 
glavitul-Calafat, trecindprin c&- 
tunul Golenfi, com. Basarabi, 
pinS la schela Calafat. 

In comuna se gase$te sili^tea 
numite Lopcea. 

Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul, re?e- 
din{a primariei. Are o populate 
de 3136 suflete: 1572 barbatf 
$i 1564 feme!. Locuesc in 530 
case $i 50 bordee. 

Sunt doua $coli primare : una 
de baep, care func^ioneaza din 
1853, $i a doua de fete, ce func- 
{ioneaza din 1880. Ambele $coli 
sunt intretfnute de com., ?i fre- 
cuentate de 160 baefi §i de 32 
fete. 

Are o biserica de caramida, 
fondata de locuitorl, cu hramul 
Sf. Nicolae gi deservita de I 
preot ?i 1 ctntare$. 

In sat sunt : 30 meseria?! : 
cizmarf, timplanf, dulgheri; 2 
b&Cclnii; 17 circiuml. 

Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Maglavitul, cu o 
suprafa^a de 30000 m. p, lung 
de 100 m. ?i lat de 300 m. 
Se varsa in Dunire. In lac se 
scurg o mul^ime de pirate in- 
tcrmitente. Confine pe§te. 

Magula, saty facind parte din 
com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Mahala, sat, in jud. Dimbovi^a, 
pi. Dealul-Dimbovita, com. Vi- 
forita. Este situat lingS ora?ul 



Tirgovi?te, desparjit prin apa 
Ialomi^el. 

Mahala, sat, in jud. Dorohoiu, 
pi. Her^a, pe mo^ia Herfa, com. 
Movila. 

Are 80 familil, sau 400 su- 
flete. 

Proprietatea mo?ieI este ad-lul 
Panaite Cazimir, avind p&r{i §i 
d-nele Maria Bu^ila $i Patica 
Bordeanu. 

Satenil improprieter^! au 105 
hect., 27 arii p&mint; iar pro- 
prietary mo?ieI: 832 hect., 16 
aril cimp, 37 hect., 24 aril p&- 
dure ?i 12 pogoane de vie. 

Piriul ce trece pe mo$ie este 
Izvoreiul. 

Hotarele mo^iel sunt cu : Tir- 
neiuca, Hcrta, Pilipautj $i Iba- 
ne$ti. 

Mahalaua (Biserica-de-Zid), 
mahala, in ^entrul com. Tur- 
ce$ti, pi. Oltet.ul-d.-s., jud. Vil- 
cea. Aci e §coala com. Are o 
biserica de zid, facuta in zi- 
lele imparatulul Nicolae Pavlo- 
vicl $i cu blagoslovenia Prea 
S. S. paxtntele Episcop Neofit, 
§i cu cheltuiala preotului Popa 
Negotya. 

Mahalaua - Mare, ?nahala, in 
jud. Vhcea, pi. Ocolul, com. 
Govora. 

Mahalaua-Po§tei, sat, pe riul 
Arge$, jud. $i pi. Arge§ul, fa- 
cind parte din com. urb. Curtea- 
de-Arge$. 

Mahale-Orman-Bair, deal, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; 
se desface din dealurile Bulga- 
riet; se indreapta spre E, intr ! o 
direc^iune generals de la S.-V. 
spre N.-E. ; strabate teritoriul 
neutru, coprins intre hotarul po- 
litic $i drumul Silistra- Varna ; 



intra in jud. Constanta pe la 
pichetul No. 9 ; brizdeazS par- 
tea de V. a pla?ef %\ pe cea 
de S.-E. a com. ; lasa spre E. 
dealul Saban-Bair; pe la poalele 
sale de S. merge drumul Silis- 
tra- Varna; are 166 m. in&lt'ime; 
este acoperit ma! tot cu finefe 
?i in unele iocuri cu padurT. 

Mahale-Orman-Ceair, pMa, 
in jud. Constanta, pi. Silistra 
Noua, pe teritoriul com. rur. 
Ese-Chioi ; izvore?te din poa- 
lele de N.-E. ale dealuluT Ma 
hale-Orman-Bair, brazdind par 
tea de V. a pla§el ?i a com 
se indreapta spre V., cu o di 
rectfune generals de la V. spre 
E. ; intra in teritoriul bulgaresc 
al com. Ese-Chioi, $i, dupi un 
curs de 5 kil., facut numal prin 
piduri, se varsa in piriul Ha- 
mazli Ceair, pe dreapta, ceva 
mal spre V. de pichetul No. 
7, numit Grivi^a. 

Mahlrul, balta, azl potmolite, jud. 
Vla$ca, com. Arsache ; produce 
finete ?i pa$une ; este situate in 
albia DunSreT, in dreptul sa- 
tulul Slobozia, pe proprietatea 
Paraipanul. 

Mahmudia, comuna urband, in 
jud. $i pi. Tulcea, situat! in 
partea de E. a jude{uluT, intre 
dealul Be?-Tepe $i Dunare, la 
29 kil. spre S.-E. de ora$ul 
Tulcea, capitala districtului, ?i 
in parte E. a pla?el, a cSreT 
re^edin^a este. 

I s'a dat acest nume dupa sul- 
tanui turcesc Mahmud V, care 
a facut aci o geamie ; numele eel 
1 vechiu eraBe?-Tepe-Romineasca 
spre deosebire de Be^-Tepe- 
Turceasca, care astezT poarta 
numal numele de Be?-Tepe. 

Numai partea S., adica pamin- 
tul ferm, prezinta accidente de 
teren; incolo, restul e un ?es in- 



Digitized by V^OOQlC 



MAIIMUD1A 



215 



MAHMUDIA 



tins, acoperit cu stuf si intre- 
taiat de girle si batyl. 

Dealurf sunt: Bes-Tepe, de 
242 m., unul din eel mat inatyi 
din plasa, la V., pietros si acope- 
rit cu verdea^a ; dealul Cairacile, 
de 1 18 m., la S., pietros si aco- 
perit cupasunl; Hirtopul,laS.-E., 
88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la 
S.E., lutos si acoperit cu pa- 
sunl. In stuful eel intins sunt 
ridicaturl artificiale, dupa care 
ochiul planeaza pe o mare in- 
tindere; asa avem punctele tri- 
gonometrke : Marchel, linga bra- 
ful Sf. Gheorghe, 2 m. inal- 
time; $ondul No. 1, pe bra^ul 
Sulina, la N.-E., 3 m, 7 ; $ondul 
No. 2, pe girla $ondul, la N.-V., 
2 m. 5; ele au servit statulul 
major romin pentru ridicarea pla- 
nurilor marel har^I a Dobrogel. 

Ape sunt : Braful Sulina, care 
uda comuna la N., pe o intindere 
de 10 mile (18 kil. de la mila 
21 — 31); braful Sf. Gheorghe, 
la S., pe o intindere de 12 kil. 
Intre ele se afla o mulfime de 
girle, can stabilesc comunicarea 
intre ele si balflf ; asa avem : 
girla Marchel, linga bratul Sf. 
Gheorghe, unind lacurile Cara- 
Suhat si Uzlina; girla $ondul 
la N., care stabileste o legatura 
intre bratul Chilia si Sf. Gheor- 
ghe. Cele mai insemnate bal{i 
sunt : Gorgova, eel mat mare lac 
dinintreaga deltaaDunare!(5oo 
hect.), la mijlocul comunei, a- 
limentat de bratul Sulina, si 
scurgindu-se in bratul Sf. Gheor- 
ghe prin girla. Litcovul; in el se 
ma! scurg si lacusoarele Popar- 
nicul, Cutineful-Mare, Cutinetul- 
Mic (90 hect. impreunaj; lacul 
Fortuna (400 hect.), la N.V., 
se scurge in girla $ondul; lacul 
Cara-Suhat (100 hect.), la V., 
se scurge in girla Marchel, 
ca si lacul Marchel (50 hect.); 
lacul Pestri^elesi Ghiotal-Petrel, 
la E. (80 hect); Crnglicul (40 



hect.), la N., se scurge in girla 
$ondul; Mazilul (30 hect.), la 
N.-E., izolat; lacul Obretinul 
(450 hect.), la E., (apar^inind 
comunei Cara-Orman). Lacurile 
ocupa o intindere de 920 hect. 
si dinpreuna cu girlele 1500 
hect. ; ele con^in peste bun 
si cautat. 

Comuna are resedin^a in orasul 
Mahmudia, asezata pe malul 
drept al brajulul Sf. Gheorghe, 
si la poalele dealulul Bes-Tepe. 
Mai are catunele : Cara-Suhat, 
la V., pe malul sting ai bra- 
fulul Sf. Gheorghe, la 3 kil. 
spre N.-V. de resedin^a. Gor- 
gova, pe malul drept al bra^u 
luT Sulina, intre milele 29 — 30, 
la 12 kil. spre N.-E. de rese- 
din^a, in apropiere de lacul 
Gorgova, de la care sl-a luat 
numele. 

Intinderea totala a comunei 
este de 25000 hect., din carl 
numal 3818 hect. pamint so- 
lid, restul stuf si apa. Din 
eel ferm, 231 hect. sunt ocupate 
de vatra orasului Mahmudia, 20 
hect., de vetrele satelor Cara- 
Suhat si Gorgova, 1815 hect. 
ale locuitorilor cu drepturl (de 
sub Turd); 473 hect. date 
de stat locuitorilor, 1300 hect. 
ale statulul, 60 hect. acoperite 
cu vii. 

Populafiunea orasului Mahmu- 
dia, in maioritate compusa din 
RusI, este de 245 familil, sau 
121 5 suflete, din cari : Rusi-Li- 
povenl, 1 12 familil, cu 553 sufl.; 
RominI,7i familil, cu 378 suflete; 
Turcl-Tatarl, 34 familil, cu 146 
suflete; Hvrel, 18 familil, cu 89 
suflete ; Bulgarl, 7 familil, cu 
47 suflete ; Armeni, 2. Popula^ia 
catunelor Cara-Suhat si Gorgova 
este de 58 familil, sau 240 
suflete, din carl: RusI-LipovenI, 
56 familii, sau 235 suflete; Ro- 
minl, 2 familil, sau 5 suflete. 
In total, comuna Mahmudia are 



301 familil, cu 1455 suflete, din 
carl: 955 ortodoxl, 5 catolici, 
340 lipovenl, 170 mahomedanl 
si 90 mozaicl. 

Sunt 310 contribuabill. 

Locuitorii poseda2i5 plugurl 
de fier, un numar insemnat de 
vite, mai cu seama ol; mul^i 
din el sunt pescarl; 38 sunt 
cultivatorl de vii. 

Are: o scoala mixta, fondata 
de stat in 1879, cu 10 hect. 
pamint, condusft de 2 invatatorl 
si frecuentata de 109 copil; o 
biserica, cu hramul Aducerea 
moastelor Sf. Nicolae, cu filiala 
Gorgova si Cara-Suhat, cu 1 
preot si I cintaret, fondata de 
locuitorl in 1864; o geamie, 
fondata in 1853 de sultanul 
Mahmud, cu 3 hogl, o bi- 
serica a lipovenilor bespopof^I; 
una lipovenilor namolecilor; o 
sinagoga; un oficiu telegrafo- 
postal, fondat 1,1 1878 si al 
carul venit pe 1896—97 a fost 
de lei 1581,46. 

In com. sunt: 10 bacanil, 5 
circiuml si 2 cafenele. 

Budgetul comunei e la ve 
niturl de lei 10702, 36 banl, 
si la cheltuell, de 10680 lei, 30 
banl. 

Caile de comunicajie sunt: 
soseaua jude^eana Tulcea-Mah- 
mudia, apoi drumurl comunale 
ce due la comunele si satele 
apropiate, Moru-Ghiol — Duna- 
va( — Sf. Gheorghe (Cadirlez), 
Bes-Tepe — Malcoei — Prislava ; 
la Sari-Nasuf; la Sari-Ghiol — 
Agi-Ghiol — Congaz — Babadag. 

Comuna Mahmudia este foarte 
vechie. In epoca romana, se 
numea Cetatea Crucil. Chiar si 
azl se gasesc ruine din vechea ce- 
tate, asezate pe un virf al dealulul 
Bes-Tepe, d'asupraDunarel. Lo- 
cuitorii, carl ati facut sapaturl, au 
gasit oale marl de pamint, in care 
sepastrau prodncte; s'a mai gasit 
si o mitra de arhiereu si un po- 



Digitized by LiOOQ IC 



MAHOMETCEA 



216 



MAICA?! 



licandru de aur. In timpul do- 
mina^iunel turce$tl s'a numit 
Be§-Tepe-Romineasca spre deo- 
sebire de cea turceasca, ce exista 
$i azl la poalele V. ale dealu- 
lul Be?-Tepe. Din cauza nesi- 
gurantel ?i naval iri lor turce^tl 
$i cazace^tT, satul, eradese-orl 
parasit, de locuitori, cari numal 
dupa plecarea Turcilor se in- 
torceau inapoi. Lucrurile au 
mers a$a pana in anul 1854, 
cind Sultanul Mahmud V, zidind 
o biserica, i-a dat numele sau, 
$i l'a ridicat la rangul de tirg. 
De atuncl a devenit un ora$el 
prosper, pe care, la 1877, chiar 
Turcii I'au respectat. 

Mahometcea, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova, cat. com. 
Calfa, situat in partea E. a pla- 
cet ?i cea meridionals a comu- 
nel, la 8 kil. spre S.-V. de cat. 
de re$edinja, Calfa. Se intinde 
in valea Mahometcea, pe malul 
drept al piriulul Mahometcea, 
fiind inchis la N. de dealul Ma- 
hometcea-Bair, cu virful sau Ma- 
hometcea-Iuc, care are 212 m. 
inal^ime. Suprafaja sa este de 
1856 hect., dintre care 4 hect. 
sunt ocupate numai de vatra 
satuluT ?i de gradinl. Popula^ia 
sa, in maioritate TurcT, este de 
64 familii, sau 260 suflete. Din 
partea S.-E. a satuluf pleaca un 
drum comunal spre Cundjea; 
din partea N.-E. pleaca un altul 
spre Calfa; din partea N.-V. 
pleaca unul Haidar, iar din par- 
tea V. pleaca un drum, care 
se bifurca in doua ramurT, una 
ducind la Cara-Pelit §i alta la 
Dulgherul. 

Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^uluf, cat. comunel Odo- 
basca, a§ezat in partea de N. 
a comunel, la poalele dealulul 
Mahriul ?i pe piriul Mahriul, 
la 438 m. spre N. de catunulde 



re$edin{a, Odobasca. Are o in- 
tindere cam de 200 hect., cu o 
populate de 45 familii, sau 240 
suflete, din carl 50 contribuabili. 

Mahriul, .deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora$uluI, com. Odobasca; 
se desface din Dealul-NuculuT ; 
se intinde d'alungul piriulu! Ma- 
hriul, desparjind acest piriti de 
riul Rimna; brazdeaza partea 
de V. a comunei ; e acoperit 
cu pa?unf $i paduri ce sunt ex- 
ploatate in mare parte. 

Mahriul, piriil, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ulul, com. Odobasca ; 
izvore?te din Dealul -Nucului; 
curge dealungul dealulul Ma- 
hriul; uda partea de N. a co- 
munel, trecind prin cat. Ma- 
hriul, $i, dupa un curs cam de 
8 kil., se varsa in riul Rimna, 
pe dreapta lut, mai sus de ca- 
tunul Odobasca; valea sa e fru- 
moasa, malurile-i inalte, dindu-I 
un aspect pitoresc. 

Maia (Maia-Catargiului), com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Mosti^tea, 
situata la N.-E. de Bucure$ti, pe 
{annul drept al riului Prahova, 
unde acest riu formeaza marl 
zigzagurl, la 52 kil. de Bucu- 
re$ti. Este a^ezata la extremi- 
tatea judejuluf Ilfov, intre ju- 
de^ele Ialomifa $i Prahova. In 
partea de N.-E. are deal urT fru- 
moase. Sta in legatura cu com. 
Flerbin^i ?i Radule?ti prin $0- 
sele vecinale. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2102 hect., cu o populate de 
1 175 suflete, din carl 219 con- 
tribuabili; locuesc in 267 case. 

D-na Ecat. B. Catargiu $i 
Principele G. Bibescu au 1295 
hect. $i locuitorii 807 hect. Pro- 
prietarii cultiva. 955 hect. (150 
izlaz, 2 vie, 188 padure). 

Locuitorii rezerva pentru iz- 
laz 102 hect. 



Aci se face tirg in fie-care 
an, la 15 August. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 4828 lei, iar la cheltuell, 
de 4801 lei. 

Are: 2 bisericT, una cu hra- 
mul Adormirea $i a doua cu 
hramul Sf. Treime, deservite 
de 2 preo^i; 2 ?coale, una de 
bae{I ?i alta de fete, frecuentate 
de 22 elevT $i 10 eieve. 

La Maia este un institut de 
fete, fondajiune a D-nei Barbu 
Catargiu. 

In raionul comune! sunt: 2 he- 
le?teie. 

Vite sunt: 152 cai $i Tepe, 
415 bol, 378 vaci ?i vi{el, 4 
taurl, 72 bivolT $i bivoltye, 168 
porcl ?i 904 01. 

Dintre locuitorl, 275 sunt plu- 
garJ, 52 au diferite profesiunl. 

Locuitorii poseda: 105 plu- 
gun: 85 cu boi, 20cucai; 194 
care $i canine : 147 cu boT, 47 
cu caT. 

Improprietari^T sunt 194 lo- 
cuitorl §i neimproprietari^f, 91. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarl $i 1 hangiu. 

Maia-Catargiului. VezT Maia. 

Maican (Valea-lui-), vale, tre- 
cind prin mobile Ciolane§ti-Bal- 
dovine^ti ?i Beuca ?i pierzindu- 
se in valea Beuca. Este aproape 
paralela, pana la jumatate, cu 
valea numita a Pietri^ulul. 

Maica^i, baltft, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Oancea $i Vla- 
de?ti, formata de varsaturile 
Prutuluf; avind o intindere de 
vr'o 600 falci $i con^inind stuf, 
fin ?i pu^in pe^te. 

Multe din bal^ile aceste nu 
se formeaza direct din Prut, ci 
una din alta. Cind apa e mare, 
formeaza aproape o singura 
masa de apa, con^inind pe§te; 
in timp de seceta seaca cele 



Digitized by LiOOQ IC 



MAICILE 



217 



MALCEANUL 



mal multe din ele ?i servesc de 
pa$une vitelor. 

Maicile. VezI Schitul - Orient, 
com. Criste^ti, pi. Copula, jud. 
Boto$ani. 

Maicilor (Suhatul-), loc izolat, 
in jud. Buzau, com. Glodeanul- 
Sarat, unde s'a format acum 
cat. Florica. 

Maioreasca, Ferburia, Tur- 
nelul, Biserica-Mavrodolul, 
Bulija, Jianca ?i Tabacul, 
trupuri mid de padurl, toate 
in intindere de 25 hect, situate 
in comuna Valea-Mare, pi. Riul- 
Doamnel, jud. Muscel. 

Malacul, catun, (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte 
de com. Rasa. 

Malagenilor (Dealul-), deal, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. rur. Rasova; se 
desfacedin virful numit Movila- 
Am&utulu!; se indreapta spre 
N., avind o direc{iune generals 
de la S. spreN., brlzdind partea 
de V. a comunel $i a placet; 
are o inatyime de 33 m., dotni- 
nind prin inatyimea sa satul 
Rasova, valea Ciairul din-MijIoc, 
Dunarea (braful Veriga) $i un 
drum comunal ce dace de la 
Rasova la Ivrinezul-Nou; ma- 
lurile Dunirel, lingS care se 
sfir$e$te, sunt inalte §i ripoase; 
pe muchia lu! merge drumul 
comunal Rasova-Tala$ina»i. 

Malaia, com. rur., jud. Vilcea, 
plaiul Cozia, compusa din 4 
c&tune: Malaia, Voineasa, Ciun- 
getul ?i Seli?tea, cu re$edin{a 
in c&tunul Malaia. Afara de 
cfitunul Ciungetul, care e si- 
tuat pe apa Latori{a, cele l'alte 
catune sunt situate pe albia 
riului Lotrul, la 60 kil. de ca- 



pitala judejulut 91 la 58 kil. de 
a plaiuluf. 

De aceasta comuna tin muntil: 
Gerea, Briota, SmeurStu^Cocora, 
Groapa, Malaia, Tirnovul, Repe- 
zile, Frato$i{eanul, Plaiul-Poeni 
lor, Maileasa, Runcule^ul, Gal- 
bina, Voine$i£a ?i Dealul-Ne- 
gru. 

Lotrul, cu afluen^ir saT: Va- 
lea-Pascoaia, Malaia, Latori{a, 
Repedea, M&ileasa, Voine$i{a, 
Vataful, Rudarul, Ursul $i Run- 
cul, uda com. Malaia. 

Are o populate de 276 fa- 
miliT, sau 790 suflete : 400 bar- 
bae ?i 399 feme!, in care intra 
§i 5 familil de 'pg an i« Locuesc 
in 295 case. 

Sunt 215 contribuabill. 

Are 4 biserict, in fie-care ca- 
tun cite una. 

$coala dateaza in Malaia de 
la 1890; mal 'nainte a fost la 
Voineasa. Cladirea e noua, pro- 
prietatea comuneT. E frecuentata 
de 12 copiiT. 

Locuitorit se ocup& cu agri- 
cultura $i ma! mult cu p&storia 
$i sunt mo$nenI. 

Vite sunt: 75 cat, 46 bol, 
57 vacT, 564 capre §i 2756 ot. 

Sunt 103 stupT cu albine. 

In raionul comune: e o piva ; 
1 f Terastrau ; 6 mon. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1554 lei $i la cheltuelf, de 
1409 let. 

Malaia, sat, facind parte din 
com. rur. Malaia, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
280 suflete ?i o biserica cl5- 
ditS de mo^nenj. 

Malaia, culme de munte, jud. 
Vilcea, care porne$te din Culmea- 
PlStane^tilor ?i de care se de- 
ta$eaza aproape de muntcle 
Virful Marc (1095 m.). Seindrca- 
pta catre S., desparfind piriul 
Voineasa, afluent din stinga al 



LotruluT superior, de riul Pu$- 
coiul. Piscurile sale cele inalte 
sunt: Virful-Vatafului, Moldo- 
vi$ul (859 m.), Virful-Ursului, 
muntele Malaia (996 m.) §i Ar- 
meanul. 

Malaia, munte, al culmel cu a- 
cela$I nume (996 m.), jud. Vilcea. 
Cade la S. de Piscul-Ursulul ?i 
e udat de riul Lotru, in partea 
de S. 

Malaia, trecatoare cu piciorul, 
in Transilvania, jud. Vilcea, pi. 
Cozia. 

Malaica, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186 
suflete : 92 barbap $i 94 femef. 
Locuesc in 12 case $i 28 bor- 
dee. CopiiT din sat urmeaza la 
$coala mixta din satul CerStul, 
ce este la 1 V* kil. dep&rtare. 

Malaica-Slatioarele $i Cera- 
tul, mosie a statulul, jud. Dolj, 
plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ce- 
r£tul, in intindere de 214 hect., 
aducind un venit anual de6i50 
lei. 

Malamucul, sat, facind parte 
din com. rur. HatcSraul, plasa 
Cimpul, jud. Prahova. Are o 
populate de 438 suflete $i o 
biserica, fondata la 1870. 

Malcave^i, numire ce se mal dS 
de locuitorl cdtunulul Saltane?ti, 
com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Malceanul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Jurilofca, situat in partea 
E. a pla^el §i a comunel, lingS 
malul maril, de care e despar- 
{it prin o band£ de nisip, ?i 
aproape de lezerul Bazelur, cu 
care comunica; are 300 hect. 
intindere ?i confine sare. 



Digitized by 



Google 



MALCOCI 



218 



MALCOCI 



Malcoci, com. rur., in jude^ul $i 
pi. Tulcea, situate in parteaE. 
a jude{ulul, la 7 kil. spre E. 
de ora?ul Tulcea, capitala ju- 
de^ului, ?i in partea N.-E. a pi., 
la 18 kil. spre V. de or&?elul 
Mahmudia, re$edin{a placet. 

Trel p5r^T din cincT, a teri- 
toriulul com. sunt $esurl acope- 
rite cu stuf ; partea ridicata d'a- 
supra nivelulul Dunarel este for- 
mats din mid dealuri 9*1 v&T, 
parte acoperite cu tufari$, parte 
servind de izlaz sau pa$une ; 
cea mal mare parte este arata sau 
cultivate, iar o parte este acope- 
rita cu padure. In partea de N., 
numtta Balta, se g&sesc p^unT 
intinse. Dealurile sunt intinse, 
mtci, variind intre 115 - 150 m.; 
mal insemnate sunt : Jacob - 
Mogh (148 m.), la V.; Derven- 
Tepe (116 m.), la E. 

Apele, care ud&comuna sunt: 
Dunirea $i anume br^ul Tul- 
cea, care la mila No. 45 se des- 
parte in cele 2 bra^e: Sulina 
$i Sf. Gheorghe, cari o uda la 
N.; Valea-Mare, care se varsa in 
balta Malcoci, o uda la V. ; 
valea Sari-Ghiol, la S. $i valea 
Sofulac la E. 

Balflf sunt 1 1, din can 2 sunt 
mal principale : T&t&reni, la N.; 
Malcoci, la V., cu 150 hect. in- 
tindere; confine stuf, papura^i 
pe$te, al cSror venit apar^ine 
statulul. 

Catunele cart formeaza com. 1 
sunt: Malcoci, cat. de re^edin- 
{&, la V., linga balta Malcoci; 
Prislava, la N.-E., pe malul drept 
al bra^ulul Sf. Gheorghe, la 3 
kil. de catunul de re$edin^; 
Iolganul, cu 1 2 case, pe brajul 
Sulina, la 10 kil. spre N.-E. de 
cat. Malcoci. 

Intinderea comuneT este de 
3970 hect, din carl 51 hect. 
ocupate de vetrele satelor (Mal- 
coci $i Prislava); 700 hect. ale 
statulul (anume p&durile ?i bai- 



lie), iar restul de 3719 hect., 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 237 fa- 
miiii, sau 1269 suflete din cari : 
Romini, 100 famiiii, cu 496 su- 
flete ; Bulgarl, 3 famiiii, cu 5 
suflete ; Ru?i-Lipoveni, 28 fa- 
miiii, cu 148 suflete; German! ?i 
AustriacI, 105 famiiii, cu 617 su- 
flete; Ovrel, 1 familie, cu 3 sufl. 

Are: 2 $colT, una private, a 
comunit&til germane, fondata in 

1879 de locuitoril germanl, fre- 
cuentata de 60 elevT ; a doua 
mixta, fondata in 1879 de stat, 
frecuentata de 40 elevT; doua 
biserici, una catolica, fondata in 

1880 de Germanil catolici din 
catunul Malcoci, cu 1 preot; 
a doua ortodoxa, in cat. Pris- 
lava, ziditain 1859 de locuitori, 
§i deservita de un preot $i un 
cintaref 

Locuitorii poseda : 70 plu- 
guri; 2 ma?ini de secerat, 389 
boi, 612 vacl ?i 286 cat. 

Comer^ul e destul de activ, 
constind in importul de colo- 
niale, cafea, zahar, etc. $i in 
export de cereale $i pe$te. 

Sunt 2 circiumf; 6 morT de 
apa. 

Budgetul comunel e de 4809 
lei la veniiun $i de 4643 lei la 
cheltuell. 

Caile de comunica^ie sunt : 
$oseaua jude^eana Tulcea Mah- 
mudia, ce trece prin cat. Mal- 
coci; drumurl comunale spre 
cat. Prislava ?i Iolganul; spre 
Sari-Ghiol, Agi-Ghiol $i Moru- 
Ghiol. 

Satul Malcoci e fondat in 
1845 de coloni$tiI germanl ve- 
nial din Rusia. Catunul Prislava 
este vechiu ; a fost ruinat de 
arderl $i navaliri ale Cerchezi- 
lor$i Turcilor; s'a reinfiin^at in 
1884. Se mal vad inca $i urme 
vechT de un pod ce se zice ca 
ar ft fost aruncat peste bra^ul 
Sf. Gheorghe, linga Prislava. 



Malcoci, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. com. Ha- 
ram-Chioi, situat in partea de 
S.-E. a pia$el $i in cea de N.-E. 
a com., la 5 kil. spre N.-E. de 
catunul de re$edin$a, Hairam- 
Chioi $i la un kil. spre E. de 
satul Sarapcea-Caraici. Este a- 
$ezat pe valea Cricic-Ceair, la 
extremitatea sa de N., fiind in- 
chis la S. de catre dealul Ciali- 
Perde, cu virful sau Ciali-Perde, 
care are 176 metri inal^ime. Su- 
prafa^a sa este de 2557 hect., 
dintre care 13 hect. sunt ocu- 
pate de gradinl $i de vatra sa- 
tului. 

Popula^iunea sa, compusa a- 
proape numal din Romini §i Bul- 
garl, este de 10 fam., sau 88 sufl. 

DrumurT comunale pleaca la 
satele invecinate: la N.-E. spre 
Becter; la E., spre Ba^Punar; 
la S., drumul se desparte in 
doua, unul apucind la S.-E. §i 
ducind la Bairam-Dede ?i cel- 
I'alt, apucind la S.-V. $i ducind 
la Demircea ; catre S.-V. un 
drum duce la Schender. 

Malcoci, sat, in jud. $i pi. Tul- 
cea, cat. de re$edin{a al com. 
Malcoci, situat in partea de 
N.-E. a pla$el, $i in cea de N.-V. 
a com., intr'o vale, nu departe 
de balta Malcoci, la poalele 
dealului Derven-Tepe. Se mar- 
gined la N. cu cat. Pardina; 
la E., cu cat. Prislava; la V., 
cu ora^ul Tulcea; la S., cu com. 
Agi-Ghiol ?i Sari-Ghiol. E udat 
la V. de Valea-Mare. Intinderea 
sa este de 203 1 hect., din cari 2 1 
hect. ocupate de vatra satulul, 
120 hect., gradinele locuitorilor, 
700 hect. de padurl ale statu- 
lul; restul apar^in locuitorilor. 
Populajia sa este de 1 1 5 fami- 
iii, sau 652 suflete, compusa din 
GermanI in maioritate, din Bul- 
gari, Ru$I ?i Romini. Formeaza 
com. cu cat. Prislava $i Iolganul. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALCOCI 



J19 



MALTEZI 



Malcoci, punct trigonometric, de 
rangul al 2-lea, pe malul drept 
al riului Chilia, jud. Tulcea, si- 
tuat ii partea de N. a plasei 
Tulcea si a com. Malcoci ; are 
o mainline de 6 m., dominind 
bra^ul Chilia si druraul Satul- 
NbO Pardina. 

Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si 
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
Malcoci, in partea de N. a pla- 
sei si a com., nu departe de 
sat ; are o forma dreptunghiu- 
lara si o intindere de 1 15 hect. ; 
e inconjural cu stuf si confine 
peste. 

Malcoci-Mezarlic, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe I 
teritoriul com. rur. Hairam-Chioi, 
si anume pe acela al satulul 
Demircea ; este indrcptat de la 
N. catre S.-E si se intinde de 
!a*Sudul satul 11 Demircea, tre- 
cmd pe la l ,* kil., pe laV. de 
satul Cial Margea, pana in drep 
tul si la V. satuluT Calfa-Chioi; 
se intinde paralei la V. vael 
Docuzaci ; este stincos, ceea-ce 
face ca si malul vSeT pe in tin 
derea acestui deal sa fie mai 
mult sau inal pu^in stincos ; are 
170 metri inal{ime si este situat 
in partea de S. a placet si cea 
de S.-V. a com. ; este acoperit 
cu pasunT. 

Mald&rul, com. rur., in jud. 01 1, 
pi. Vedea-d.-j., compusS din 4 
catune: Bara>ti, Batareni, Ma- 
runnel si Guesti. Toata com. se 
intinde pe o suprafa^i de 885 
hect. 

Are o populajiune de 260 fa 
milil, saQ 15/osuflete, din carl 
195 contribuabilI;locuescin 310 
case. $thl carte 123 persoane. 

Este situata pe Valea- Vedi^el, 
la 25 kil. de capitala judejului 
si la 8 kil. de rescdinja plasei. 

Are 3 bisericl, una in Barasti, 



ruinata ; a doua in M&run{ei, 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 
1833 de preotul Stan Marun- 
felu si Diaconul Radu, si repa- 
rata la 1849 $ l a treia in cat. 
Guesti, cu hramul Sf. VoevozT, 
zidita la 1865 de preotul Cons- 
tantin Duhovnicul si so^ia sa 
Maria. Aceste bisericl sunt de- 
servite de 2 preofl. 

$coala exista in com. de la 
1883 si e frecuentata de 29 copil. 

Locuitoril sunt mosnenl, afara 
de 2, carl s'au improprietarit 
la 1864 cu cite 4 hect. pe mo 
sia d-lul Constantin Pantazi. Din- 
tre el, 20 se ocupi cu brutaria, 
rotaria si dulgheria. 

Vite sunt: 42 cal si iepe, 275 
bol, 90 vael, 38 capre, 2500 01 
si 150 porcl. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumari. 

Budgetul com. e la veniturl I 
de 1650 lei si la cheltueli, de 
12 10 lei. 

O sosea inlesncste comuni 
catia acestel com., la N. cu com. 
Colonesti si laS., cu coin. Cor- 
bul. 

La V. e brazdata de dealurile : 
J undroaiel, pe care se afla Ma- 
gura-Nemtilor si Dealul-Risulul, 
iar la E., de dealul Teiul. Locuri 
sese iire: Poiana Lunga si Ca- 
valul. 

E udata de Valea- Vedi{el si 
de Teiul la E.; de Valea-Ul- 
mulul, la V. si de Valea-Risulul, 
care serveste de hotar intre co- 
munele Maldarul si Optasi. 

Se margineste la N. cu com. 
Colonesti ; la S., cu com. Cor- 
bul; la E., cu jud. Arges si la 
V., cu com. Optasi. 

Malicia, trup de sat, in jud. 
Neam{ 1, pi. Piatra-Muntele, com. 
Vadurile, situat pe dreapta riului 
Bistrifa. 

Malinul, vale, ce trece prin com. 



Crnsovul si Brastavatul, pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i. Se 
termina in valea Oltulul, unde 
se mai numeste si Valea-Dra- 
culul. La Crusov se afla peste 
ea 2 podurl. 

Mali{a, munte, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel, pe linia granitel. 
Muchiile sale se contopesc cu 
muntele Valea-Lunga si Movrea 
si 'formeaza un singur sir ce se 
continuasub numele de muntele 
Basa. 

Malomnicul-Canton, padure a 
statulul, cu 2000 pogoane, in 
com. rur. Piria, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedinfi. 

Malova{ul, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedinti, pi. Ocolul d.-s.,la 
12 kil. de orasilTurnul-Severin, 
situata pe valea apel Plesuva. 
Satul formeaza comunacu satul 
Putinei, avind o p >pulatie de 
1245 suflete, dri cari 187 con- 
tribuab»li ; lociesc in 260 case. 

Locuitoril poseda : 66 plugurl, 
107 care cu boi, 4 caru{e cu 
cal; 165 stupl cu albine. 

Prin aceasta com una trece 
soseaua judeteauS Turnul Seve- 
rin-Bujorescul-Tirgil-Ji llul. 

Are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservita de 1 
preot si 2 cintare^i; 4 circiuml. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1659 l e, » * ar ' a cheltueli, de 
882 lei. 

Vite : 497 vite marl cornute, 
16 cat, 598 ol si 697 rimatorl. 

In comuna se afla o fabrica 
de caramida si ^igla. 

Este udata de piraiele Plesuva 
si Topolni^a, la a caror intilnire, 
la satul Putinei, se afla un pa- 
mint fertil ce serveste numal 
pentru gradinaril. 

Maltezi, sat, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 



62630. Mnrelt JHcfionar r,ro,jr u llc. VoL IV. 



29 



Digitized by VjOOQ IC 



MALUL 



2-JO 



MALUI, 



com. Stelnica, situat pe malul 
sting al bra^ulu! Borcea, parte 
pe coasta, parte pe lunca ?i la 
600 m. "spre N. de satul de 
re§edin$a. 

Are o biserica, zidita la 1872, 
deservita de 1 preot §i 2 dascall. 

Malul, com. rut., in jud. Ialomija, 
pi. Cimpulu!, situata pe partea 
stinga a riulut Ialomtya $i la 
extremitatea de E. a placet, la 
97 kil. de Calara^i, capitalaju- 
de^ulu!. 

Se compunedinsatele: Malul, 
Cioara $i Bro$teni-VechT, avind 
re$edin{a primarie! $i a judeca 
toriei comunale in satul Malul. 

Teritoriul coinunei, cu o su- 
prafa^a de 10450 hect., din 
carl 70 hect. padure, se intinde 
din riul Ialomi^a, spre N., intre 
comunele : Fundul-Crasani, Grin 
dul §i Bro$teni-No!. Cuprinde 
tret mo$i!: Bro$teni-NoT $i Ro 
gozul, de4350 hect., proprietate 
a statulu!, $i care a fost, inainte de 
secularizarea m&n&stirilor, a bi- 
serice! Sf. Gheorghe-Nou din Bu- 
curesti ?i este arendatS cu 93000 
lei; Malul, de 4000 hect., ?i 
Cioara, de 2000 hect., proprie- 
ty! particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 222 locui- 
tori; dupa legea din 1878 s'au 
mat improprietarit 6 locuitorl; 
neimpropriet&riflf ma! sunt 91 
locuitor!. 

Are: trel ?col! primare mixte, 
in fie-care sat cite una; treT 
biseric!, in fie-care sat cite una, 
deservite de 2 preo{! $i 4 dascal!. 

Populaftunea comune! 7 este 
de 370 familii, sau 1092 suflete, 
din carl: 391 agricultor!, 3 me- 
seria^I, 1 1 comercianp, cu 6 pro- 
fesiun! libere, 13 muncitor! $i 
26 servitor!. $tiii carte 177 
persoane. 

Vite: 530 caf, 320 bo!, 3200 
o!, 14 capre $i 630 porcT. 



Budgetul com. e la veniturl 
de 5026 lei ?i la cheltuel!, de 
5087 lei. 

Malul, com. rur., in jud. Teleor- 
man, pi. TeleormanuluT. Este 
situata in partea de N.-V. a 
pl^el ?i judejulu!, la 90 kil. de 
capitala judejului, pe Valea-Cot- 
mene! $i e compusa din 4 ca- 
tune: Malul sau Malureni, Bra- 
be^i, Zuvelcaji $i Afrime§ti. 

Piriul Cotmeana uda toata 
laturea de E. a acestel com., 
avind de afluent un ptriia$, cu 
numele Lerul, care izvore$te din 
jud. Olt, mat sus de com. Ur- 
lueni. 

Catunul de re$edin{a, Malul, 
este situat pe coasta Vael Cot- 
men eT, in partea de E. ; Brabefi 
in Valea-Cotmene!, ma! spreV. 
de cat. de re?edin{a, la 200 m.; 
Zuvelcatf, tot pe deal, mal spre 
V. de Brabeft, la 500 metri; iar 
Afrime^ti, pe Valea-Cotmenei', 
ma! spre N.-V. de cat. Malul, 
la 600 metri. 

Comuna Malul se invecine$te 
la E. cu $oseaua jude^eanS Ro 
$iori-Urlueni $i cu cimpia nu- 
mita Burdea; la V., cu com. 
Buze§ti din jud. Olt, de care e 
desp&r$it& prin piriul $i Valea- 
Cotmenei ; la S., ca com. Go 
ce?ti Mindra ?i la N., cu com. 
Urlueni. 

Se intinde cu proprieta^ile $i 
in jud. Olt. Dinpreuna cu mo- 
§iile aflate pe dinsa, are o su- 
prafaja de 820 hect., din car! 
500 hect. p&mint arabil $i 50 
hect. padure apar^in d-lor I. Cru- 
{escu ?i capitan T. Alexandrescu, 
iar restul este al difertyilor mo?- 
nenl. 

Sunt 33 locuitorl improprie- 
tari{i dupi legea rurala, pe o 
intiadere de 120 hect. 

Are o populate de 156 fa- 
milii, sau 820 suflete, din carl 
172 contribuabilr ; o §coala fre- 



cuentata de 15 elev!; o biserica, 
in catunul Malul, deservita de 
un preot $i do! cintare^I ; o piua 
de batut abale. 

Aci se {in patru bilciur! anuale, 
la 1 5 August, la 8 Septembrie, 
la Inatyare 5*1 la Pantelimon. 

NumSrul vitelor din com. este 
de 1976 capete : 323 vite mari 
cornute, 62 cal, 1425 o! $i 166 
pore!. 

Terenul este mediocru, mare 
parte fiind nisipos. Cultura or- 
zului $i ovclzuluf reu§e$te cu de- 
osebire. Sunt 2 hect. livezl de 
prun! 

Budgetul com. e de 4138 lei, 
36 ban!, la venitur! §i de 3985 
le!, 37 ban!, la cheltueli. 

$oseaua jude^eana Ro?iori 
Urlueni une$te com. Malul cu 
comunele Urlueni ?i Cioce§ti- 
Mindra, printr'o ramura de ?o- 
sea vecinala cam de 800 metri. 

Satul Malul $i citunele lui 
s ant foarte vech! ; faceati parte 
din pi. Cotmene! $i erau incon- 
j urate de satele Lereni $i To 
me?ti p£n& la 1836. Ma! in urma 
com. Malul a fost intrunita cu 
com. Urlueni, pdna la 1876. 

Pe locul numit La-Bordee, 
din aceasta com., se Veid ur 
mele unui altar, care probeaza 
ci acolo a fost biserici ?i, pro- 
babil, sat. 

Malul, com. rur. } compusS din 
catunele Malul-d.-s. ?i Malul-d.-j., 
jud. Vla?ca, pi. Marginea, situata 
pe malul Dun&rel, spre V. de 
Giurgiu, la 14 kil. de acest ora$, 
§i la 12 kil. de Stane^ti, re^e- 
din^a pla?ei. 

Are o bisericS, ftcind parte 
din parohia Arsache, cladita 
la 1847 de stat, deservita de 
1 preot ?i 2 dasc^H; o $coala 
mixta frecuentata de 83 copil. 

Budgetul com. e de 6605 le! 
la veniturl $i de 4094 le! la 
cheltuel!. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALUL 



221 



MALUL-MARE 



S'a improprietarit, in 1864, 
dupa legea rurala, un numarde 
2 1 5 locuitorT, pe o suprafa{a de 
675 hect. 

Vite sunt: 860 boT $i vacl, 
200 bivoli $i bivoltye, 180 cal, 
750 ol §i 450 rimatorl. 

Prin acest sat trece $oseaua 
GiurgiG-Zimnicea. 

E udata de Girla-Mare, In jo- 
sul satulul $i la lacul Jianca, care 
se-afla in valea Dunarei; ambele 
se pescuesc. 

Ele$teul din mijlocul satulul 
serva de adapatoare vitelor. 

Sunt 6 circiumT; 3 cazane 
de facut rachiu din pra$tina de 
vin. 

In aceasta comuna, atit in 
1854 cit ?i in 1878, in timpul 
razboaelor dintre Ru$I $i Turd, 
au fost aci bateril care se in- 
tindeau pan a la Slobozia. 

Malul, sat> j id. Ialomifa, situat 
in partea de E. a pla?el Cim- 
puluT, pendinte de comuna cu 
acela$i nume. Se afla pe {annul 
sting al riuluY Ialomi{a, pe coas 
ta mal ilul, dupa care ?Ia luat 
numele. Vechea numire insa este 
Podul-luT-Dragan. 

Are o populate de 94 fa- 
milil ; o $coala mixta, frecuentata 
de 53 elevl; o biserica, deser- 
vita d^ 1 preot §i 2 dascalf. 

Vite sunt: 150 cai, 100 boT, 
S capre, 700 ol §i 200 porcl. 

Pe partea de N. a satulul, 
d'as'jpra coastel, trece calea | 
judefeana Slobozia-Urziceni. 

Aid este re$edin{a primaries j 
$i a judecatoriel comunale. 1 

Malul, tr up de sat, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com.Dobreni, 
situat aproape de gura piriia- 
$ului Alma$ul, in dreapta $oselef 
judefene Dobreni-Moine^ti. i 

Malul, suburbie, a ora$uluT Cimpu- j 
lung, jud. Muscel. Dela 1844 j 



coprinde ?i vechile suburbiT: 
Curelari $i Oche$ti. 

Malul, pddure* in jud. Talomi^a, 
pi. Cimpului, pe teritoriul com. 
Malul; formeaza. un trup de 
60 hect. cu padurea Grindul, 
$i e populate cu stejarl, salcil 
?i plopl. 

Malul-Alb, sat, facind parte din 
com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
75 suflete: 40 barbap, 35 feme! 
Cade la S.-E. comunel pe malul 
Oltulul. Este situat la \ l /« kil. 
de catunul Olteni, re§edin{a co- 
muncl, unde e $coala. 

Malul-Alb, deal, pe stinga riulul 
Birlad, la N. de satul Draga- 
ne§ti, com. Barcea, jud. Tecu- 
ciQ. Aci a fost satul Rastoaca. 
Dupa distrugerea acestuia, s'a 
infiinfat satul Dragane^ti, mal 
spre S. 

Malul- Battel, munfl, la V. de 
com. Maneciul-Ungureni, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, co- 
prin$I intre piraiele : Brusturei- 
lor (N.) ? i Oracle (S.). 

Malul-Cerbului, deal, jud. Mus- 
cel, com. Dragoslavele, plaiul 
Dimbovi^a. 

Malul-cu-Gaura, colind, in jud. 
Buzau, com. Balace$ti, cat. Fa{a- 
luf-Nan. Aci, in 1821, §T-au gasit 
azilul mulflf refugiafl. 

Malul-cu-Sare, colind, in jud. 
Buzau, com. Goide§U, catunul 
Fundata; confine multa sare; 
face hotar despre com. Tresti- 
oara. 

Malul-de-Jos, cdtun, jud. Vla?ca, 
pendinte de com. Malul, pe 
proprietatea domeniululGiurgiu, 
d'asupra balfif cu acela?! nume. 



In 1878, cu ocazia razboiulul 
RusoRomino-Turc, in fafa a- 
cestul sat, o §alupa'rusa care 
voia sa impedice un vapor tur- 
cesc fu lovita de un obuz tur- 
cesc, $i locotenentul rus care 

conducea fu ranit §i abia putu 
scapa in not. 

Aci, la 1882, s'a datdestat, 
pentru 28 locuitorT tasurafeY $i 

1 biserica,^ suprafafa de 164 
hect. pamint. 

Malul-de-Jos, baltd, pe proprie- 
tatea domeniuluT Giurgiu, jud. 
Vla?ca. 

Malul-de-R&suna, pise inalt, pe 
dealul Ciocracul, jud. Prahova, 
com. Drajna-d.-s., plaiul Telea- 
jenul. 

Malul-de-Sus, cdtun, jud. Vla$- 
ca, pendinte de com. Malul, pe 
proprietatea Paraipanul, d'asu- 
pra batyii cu acela^Y nume. 

Malul-de-Sus, baltd, jud. Vla$ca, 
pe proprietatea Paraipanul ; con- 
fine pe$tY $i racY. 

Malul-Lupului, numire, ce se 
ma! da cdtunulul Brebul-Mana- 
stireY, jud. Prahova, plaiul Pra- 
hova, com. Brebul. 

Malul-Mare, com. rur., in jud. 
Dolj, pi. Ocolul, la 11 kil. de 
Craiova. 

Este a^ezata pe un mic $es, 
pe stinga riulul Jiul. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Preajba, de care se desparte 
prin mo§ia Chintescul; la S., 
cu com. Secuiul, de care se 
desparte .prin mo§ia Cetelor- 
de-Mo§nenI; la V., cu Livezile, 
pi. Jiul-d.-j., de care se desparte 
prin riul Jiul $i la E. cu com. 
Co^oveni-d.-s. $i Co^oveni-d.j. 

Teritoriul com. este acciden- 
tat in partea de V. de malurile 



Digitized by 



Google 



MALUI,-MARE 



222 



MALUL-RO?U 



si ripele riulul Jiul, ce sunt ia- 
nalte de 30 m. aproximativ si 
carl sunt acoperite cu iarbade 
pasunat. In partea de E. a co- 
munel este Valea-Lumasului. 

Este udata de riul Jiul ce 
trece prin V. el, cu direcfiunea 
N.-S. si de piriul Lumasulul, ce 
curge prin Valea-Lumasului, cu 
direc^iunea E.V., venind din 
com. Cosoveni-d.-j., si se varsa 
pe malul sting al riulul Jiul. 
Jiul se revarsa primavara si 
toamna. Piriul Banesele izvo 
reste pe tericoriul com. Coso- 
veni-d.-j., trece in com. Malul- 
Mare si se varsa in balta Nicola. 

Lacurl sunt: Gildaele, Balta- 
Bisericel, ce comunica cu Gil- 
daele, si balta Nicola, in care 
se varsa piriul Banesele. Toate 
se scurg in riul Jiul. 

Se compune din 2 sate : Malul- 
Mare, resedinja, si Malal-Mic. 

Satul Malul-Mare era mal ina- 
inte a^ezat pe malul drept al 
riulul Jiul si se numta Ciulni^a. 
De la 1845, in urma staruiu^el 
proprietarululde peacuncl Diaca 
Zatreanu, din ca iza revarsarii 
riulul care -I pricinuia marl stri- 
caciunl, s'a stramutat pe malul 
sting. Malul-Mic se numea in- 
nainte Flaminda. 

Are : o biserica, deservita de 
preotul din com. Preajba; o 
scoala mixta, ce funcfioneaza 
din 1890 si e intrefinuta de stat, 
si frecuentata de 53 copil. 

Populatfa comunei este de 
699 suflete: 358 barbatf si 341 
femel. Locuesc in 62 case si 
100 bordee. 

DupS legea rurala din 1864, 
sunt 149 locuitorlimproprietaritl. 

Suprafa^a comunei este de 
2805 hect., din care: 2635 pa- 
mint arabil, 20 hect. izlaz, 50 
hect. fineata si 80 hect. padure. 
Mosil se gasesc in satele : Malul- 
Mare, apar^inind d-lulN. Cincea 
si locuitorilor si Malul- Mic apar- 



{infnd d-lor C. si G. Dabuleanu 
si locuitorilor. 

Padurea Opritura, de pe mo- 
sia Malul-Mare, are o intindere 
aproximativa de 60 hect. si 
apartfne d-lul N. Cincea. 

Padurea Opritura, depe mo- 
sia Malul-Mic, in intindere apro- 
ximativa de 20 hect., apar^ine 
d-lul C. Dabuleanu. Se compune 
din: cert, ar^arl, jugastri, padu- 
ceT, frasinl, plopi si ulml. 

Viile, in intindere de 400 
hect, apartfn locuitorilor din 
satul Malul-Mare, din comunele 
Cosoveni-d.-j. si Cosovenid.-s., 
din Preajba si din Craiova. Se 
gasesc cite-va hect. si pe mo- 
dule d-lor Cincea, C. Dabuleanu 
si locuitorilor. 

CirciumI sunt 4. 

T ansportul seface cu carele 
pe soseaua jude^eana Craiova- 
Bechet, ce trece prin centrul 
comunei, pe o lungime de 7 
kil. Este legaca cu sa.ele Preajba, 
Livezile si Ghindeni, printr'o 
poteca de car. 

Buugetul com. ela veniturlde 
2151 1. si la cheltueli, de 1800 I. 

Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Malul-Mare, gra- 
mada, cu resedin^a primariel. 
Acest sat inainte se gasea pe 
malul drept al riului Jiul ; azl se 
afla situat pe malul sting al a- 
cestul riu, unde s'a mutat — de 
la 1845 — P rm staruinta rapo- 
satuiul proprietar Dinca Zatreanu 
— din cauza revarsarilor JiuluT, 
cind sufereamarlstricaciunT. Cind 
acest sat se afla pe malul drept 
al riului Jiul, se numea Ci llni^a; 
de la stramutare (1845) s'a nu- 
mit Malul-Mare, de la malul 
sting al riului Jiul, care esteinalt. 

Populafia comunei se urea la 
509 suflete, din carl: 257 bar- 
batl si 252 feme!. 

Locuesc in 44 case si 73 
bordee. 



In sat este o scoala mixta, 
ce func^ioneaza din 1890, Oc- 
tombrie, si e intrefinuta de 
stat. 

Malul-Mare, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma- 
lul Mare, pe care se gasestc 
padure. Apar^ine d-hu N. Cincea. 

Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Malaesti, cu 190 
suflete, locuind in 19 case si 
27 bordee. Copiii urmeaza la 
scoala mixta din satul Malul- 
Mare, care se afla la V* kil. 

Malul-Mic, mo§ie particular*, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma- 
lul-Mare, satul Malul-Mic, pe 
care se gaseste padure. Apar- 
{ine d-lor G. si C. Dabuleanu. 

Malul-Podurilor, deal, in raio 
nul comunei Ceta^eni-din-Deal, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Malul-Ro§u, sat, facind parte 
din com. rur. Balanesti, jud. 
Olt, pi. Siul d.-s. Are o popu- 
latfune de 170 suflete. E situat 
in partea de V. a comunei, linga 
malul Oltuiul. S'a numit ast-fel 
pentru ca in apropiere e un 
deal al carul pamint e ses. 

Malul-Ro^u, sat, face parte din 
com. rurala Ceptura, jud. Pra- 
hova, pi. Cricovul. Are o popu- 
la^iune de 220 suflete. 

In c&tun se gasesc foarte multi 
carbunl de pamint, carl au in- 
ceput a fi exploatatf de locuitorT. 

Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe te- 
ritoriul com. Balanesti, linga Olt, 
pi. Siul-d.-s., jud. Olt. 

Malul-Ro§u, tereti neproductiv, 
jud. Teieorman, pe mosia Be- 
litori, unde este si o rusca foarte 
repede pe care se comunica dc 



Digitized by LiOOQ IC 



MALUL-ROSU 



223 



MALUR1LE 



la c&tunul Dulceni la corauna 
Belitori, si din druraul despre 
corauna Pirlita pe linga elesteul 
format din apele pirhluT Urluiu- 
luT si din izvoarele Malului-Rosu. 

Malul-Ro^U, pise de deal, situat 
pedomeniul Giurofiu, jud. Vlasca, 
in dreptul stafieT vapoarelorde 
la Smirda. Aci se face cSramidS 
buna, terenul fiindargilo-nisipos. 

Malul-Spart, sat, facind parte 
din com. rur. Bolintinul-din-Vale, 
jud. Iifov, pi. Sabarul. Este situ- 
at la V. de Bolintinul, pe malul 
drept al riulul Argesul. 

Se intinde pe o suprafaja de 
750 hect., cu o populate de 
1033 suflete. 

Statul poseda 3 1 2 hect. si lo- 
cuitoril 438 hect. Statul si locui 
tori! cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicil-DomnuluT, de- 
servita de 2 preoflf si 2 cinta- 
re^f; o scoala mixta, frecuentata 
de 18 elevl si 4 eleve, intret/i- 
nuta de judejul si comuua. 

Comerciul se face de 2 cir 
ciumarT. 

Num&rul vitelor man e de 
680 si al celor micT, de 250. 

In dreptul cfitunulul Malul- 
Spart este un pod statator peste 
riul Argesul. 

Malul-figlaului, deal, in jud. 
Suceava, com. Giurgesti. 

Malul-Ursului, munte, jud. Pra- 
hova, pi. Pelesul, com. Predealul, 
acoperit cj padurT de brad si 
molift. Aci s'a infi'm^at la anul 
1888 o fabrica de cherestea, 
de catre raposatul N. Schendcr. 

Malul -Ursului, loe izolat, in 
jud. Prahova, plaiul Pelesul, intre 
Poiana - Ho{uluT, muntele Cla- 
bucetil TauruluT, Valea lut-Vlad 
si riul Prahovita. 



Malul Viei, locuinfd isolato, h 
cercul comunel Berevoesti, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. 

Legenda spune ca pe Ripile 
TurnuluT, Negru-Voda sT-a asezat 
ostirea si s'a batut cu TS- 
tariT, carT erau aseza^T la Malul- 
Viei, spre N., unde voiau sft zi- 
deascS cetate (se v&d acolo grS- 
mezi de ziduri). Negru-Voda nc- 
vrind S&-I lase, Tataril au asezat 
ostirea lor in localitatea numita 
si astSz! Bataia si d'acolo (dis- 
tant cam de 1 kil.) au inceput 
batalia. 

Malul-Vfnat, sat, cu 40 familil, 
jud. Arges, pi. Pitesti, focind 
parte din com. rur. Merisani. 

Malul-Vinat, sat, facind parte 
din com. rurala Homoriciurile, 
pi Teleajenul, jud. Prahova. 

Malului (Fata-), mesie, in jud. 
Buz&ti, com. Goidesti, cStunul 
Plostina. Are 1 100 hect., din 
care 500 padurea Plostina, restul 
izlaz, finea^a si sterp. 

Malului (Piriul-), />/;///, izvo 
reste din partea de N.-V. a 
satului Godinesti, jud. Tecuciu, 
desparte Godinesti d.-s. de Go- 
dinesti-d.-j. si se varsa in Re- 
priva^, in raionul acestet comune. 

Malului (Valea-), vale, izvo 
reste dela E. de com. Corbsori, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, 
formeaza Valea-luT-Visan, impre 
una cu Valea Meilor si Izvorul- 
Puturos, carl se varsa in riul 
Doamnel, la coruuna Corbsori. 

Malurile, eom. rur., in jud. R. 
Sirat, pi. Marginea d.-j., pe pi- 
riul Leica. 

Este asezata in partea de N. 
a jude{ului, la 43 kil. spre N.-E. 
de or as 11I Rimnicul Sarat, si in 
par tea de V. a plasei, la <S kil. 



spre N.-V. de comuna Maica- 
nesti, resedinfa piaseT. Comunele 
invecinate sunt: Hingulesti, la 
5 kil.; Rimniceni, la 6 kil., si 
Obilesti, la 15 kil. 

Se margineste la N. cu Ma 
lurile, desparjita prin piriul Lei- 
ca; la S., cu Rimniceni ; la V., cu 
Obilesti; la E. cu N&nesti, din 
jud. Putna. 

Riul Leica o uda la N., unde 
formeaza balta Leica. 

Se compune din catunele : Ma- 
luri, resedin^a, la N. ; Botesti, 
la S.-E. 

Suprafaja comuneT e de 1500 
hect., din care 54 hect. vatra 
comuneT, 290 hect. ale loc. si 
1 1 56 hect. ale particularilor. 

Are o populate de 143 fa- 
milil, sau 605 suflete ; o biserica 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita 
de biv-vel serdar Costache Ro- 
bescu si so^ia sa, sub domnia 
lul Su^u si so^iei sale Eufrosina, 
si cu blagoslovenia lui kir Cos- 
tandie, Episcopde BuzSQ, avind 
17 poofoane p^mint, si 250 lei 
subven^ie si fiind deservita de 1 
preot si 2 cintSre^I; o scoalci 
mixta, fondata* in anul 1866 de 
comuna, condusa de 1 invS^tor 
si frecuentata de 52 elevl si la 
care urmeazSsi copiildin catunul 
Malurile, al comuneT Calieni (jud. 
Putna). 

Locuitoril poseda : 71 plugurT, 
331 boT, 202 vacT, 80 cal, 1 27 
Tepe, 13 18 of si 168 rimatori. 

Comer^ul e activ si consta 
in importul de coloniale, in- 
strumente agricole si spirtoase, 
si in exportul de cercale si vite. 
Transportul productelor se face 
prin stafia Gu^esti, la 26 kil. 
spre V. 

Caile de comunica^ie sunt : 
calea jude^eana Focsani-Braila, 
trecind prin Hingulesti si Mai- 
canesti; calea spre Rimniceni, 
si calea Obilesti-Bo^/a-Voetin- 
R. Sarat. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALURILE 



224 



MAMORNIJA 



Budgetul com. e de 2028 let, 
31 bam, laveniturl $i de 2026 
lei, 88 banl, la cheltueli. 

Malurile. VezI Racataul, sat, jud. 
BacSu. 

Malurile, sat, jud. Dimbovi{a, 
plaiul Ialomita-Dimbovifa, com. 
$erbane$ti-Podurile. 

Malurile, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Marginea-d.-j., c&tunul de 
re$edin$a al comunel Malurile, 
a^ezat in partea de N. a comu- 
nel, pe malul drept al piriulul 
Leica, pe o intindere de 40 
hect. Are o populafiune de 108 
familii, sau 45 1 suflete ; o bi- 
serica; o $coala. 

Malva $i Malvensis, (Colonia et 
Dacia) : Colonia Maluese (Malva, 
Malvensis). Se poate identifica 
geografice$te cu Celeiul de azi, 
pi. Balta-Oltul-d. j., jud. Roma- 
nafi, unde $i sunt urmele unel 
cetaflf intarite. 

Malva a fost re?edin{a pro- 
curatorulul $i prin urmare capi- 
tala Daciei Malvensis, una din 
cele tre! diviziuni financiare ale 
provincieT romane Dacia de la 
Marcu - Aureliu incoace. (VezI 
Gr. Tocilescu, Dacia inainte de 
Roman! , pag. 243, 244). 

Mamaia, sat, in jud. §i pi. Con- 
stanza, catunul comunel Cicracci, 
situat in partea E. a pla?ei $i 
cea S.-E. a comunel, la 8 kil. 
spre S.-E. de catunul de re$e- 
dinta Cicracci, in apropierea 
M&ril ii pe margin ea N. a la- 
culul SirtGhiol $i a laculul Ma- 
maia/ fiind dominat ', de movila 
Mamaia, la N., $i de movila Co- 
gea-Ali, la V. Suprafa^a sa 
este de 11 12 hect., din care 
35 hect. sunt ocupate numai 
de vatra satului $i de gr&din!. 
Are o populate de 26 fa- 



milii, sau 114 suflete, compusa 
din : Turd, Bulgari, Germant, 
?i Romini. Casele sunt marl, fru- 
moase, bine ingrijite $i a^ezate 
regulat pe ambele par^I ale dru- 
murilor comunale ce tree prin 
sat ?i care sunt: un drum co- 
munal de la Anadol-Chioi la 
• Cara-Coium, care strabate satul 
in intregime de la S. spre N. $i un 
alt drum care vine de la satul 
Cogea-Ali, intra prin partea S.-V. 
a satului $i se ?ntilne§te cu cel- 
l'alt drum. 

Mamaia, moirilfi, in jud. $i pi. 
Constanta, com. Cicracci, la ho- 
tarul catunelor Mamaia $i Cara- 
Coium. Are 34 m. $i este aco- 
perita cu verdea^a. 

Mamaia, lac, in jud. §i pi. Con- 
stanta, com. Cicracci, situat 
intre Mare, lacul SirtGhiol $i 
satul Mamaia. Mat inainte f&cea 
parte din marele lac SirtGhiol, 
de care este desp&r{it printr'o 
limba de p&mint ingusta. In 
mijlocul acestul lac este un mic 
ostrov, cu o intindere de 8 hect. 

Mamele, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. $iriul, ?i anume pe acela 
al catunulul Arabagi ; se intinde 
printre Valea-Ciocanului, care 
este la V. §i printre dealul 
Jocus-Bair care este la E. $i 
fine de la movila Groapa-Sapata 
pina la movila Saazli-Iuiuc; are 
o in&l{ime de 155 m., indrep- 
tindu se de la N.-V. cStre S.- 
E.; e situat in partea centrala 
a placet $i cea de N. a co- 
munel; este acoperit cu p3?uni 
$i verdea^a in partea S.-V. $i 
cu p&durT in partea N.-E. 

Mametcea sau Mahometcea, 1 

sat t in jud. $i pi. Constanta, ! 
cStunul com. Hasancea, situat 
in partea N. ?i pu{in V. a pla?el, 



?i cea S. a comunel, la 5 kil. 
mal spre S. de catunul de re- 
$edin{a Hasancea. Este a?ezat 
la unirea vael Abdulah-Derasi 
cu valea Cuan-Dere, fiind inchis : 
la N., de dealul Mametcea; 
la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi 
$i laS.-E., de dealul Cuan-Derasi- 
Bair, $i fiind dominat de virful 
Mahometcea-Iol-Tepe, care are 
82 de m. $i este situat la N. 
satului. Suprafafa sa este de 
2456 hect, dintre car! 81 hect. 
sunt ocupate de vatra satului 
$i de gradinl. Popula^iunea sa- 
tului, in maioritate compusa din 
Turcl §i Tatarl, este de 6j fa- 
milii, sau 317 suflete. 

Drumuri comunale pleaca spre 
Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre 
Hasancea. 

Mamina, helesteu, in jud. Ilfov, 
com. Berceni-Dobreni, pi. Sa- 
barul, care-$T ia cursul chiar 
din localitate, udind o parte din 
mo$ie ?i o parte din comuna 
Dobreni-Cimpurelul, varsinduse 
in riul Sabarul. 

Curge in zigzagurl, avind p'a- 
locurl o largime de 3 m. Con- 
fine pe$te. 

Mamorni^a, com. rur., in jud. 
Dorohoiu, pi. Herja, formata din 
tirgu^orul Mamorntya $i satele : 
Banceni, Cotul-Boianului, CotuI- 
Hotinulul Horbova, Lucavtya, 
Mamomi^a, $i Streanga, cu re- 
$edin{a primariei in tirgu?orul 
Mamornita. 

Are o populate de 547 fa- 
milii, sau 2158 suflete; 4 bi- 
serici, deservite de 1 preot, 5 
cintaretl $i 3 palamarl ; 1 $coala, 
condusa de I invajator $i fre- 
cuentata de 65 elevl; 1 159 hect. 
pamint satesc; 2978 hect. 96 
aril ctmp ?i 465 hect. 46 aril pa- 
dure, ale proprietarilor de mo$H, 
§i 4 x \t pogoane de vie. 

Budgetul comunel e de 5080 



Digitized by 



Google 



MAMOKNLTA 



MAMl I. 



lei la veniturl si de 5072 lei, 
la cheltuelT. 

Locuitoril poseda: 1157 vite 
marl cornute, 400 ol, 50 cat, 700 
porcl; 73 stupl cu albine. 

Mamorni{a, tirgusor, in jude^ul 
Dorohoiu, com. Mamornita, pi. 
Her^a, asezat la poalele unor 
inalfaturi de dealurt, pe podi- 
sul incHnat usor catra sesul Pru- 
tuluT. 

Dupa trecerea Bucovinel la 
Austria, stabilindu-se hotarul, 
se infiinta aicea trecatoarea si 
se stabili autoritafile adminis 
trative din partea am be lor ^irT 
limltrofe. 

Prin neincetata adundtura de 
locuitorl si negufatorl, provo- 
cate de specule si cistigurile ce 
se faceau cu trecerea in Buco- 
vina a vitelor, cerealelor si al 
altor obiecte, precum si cu a- 
ducerea de acolo a articolelor 
manufacturiere necesare Romi- 
niel, se facu inceputul infiinfarel 
tirgulul. 

Proprietarul mosiel de atuncl 
vazind folosul ce ar putea trage 
proprietatea prin infiin^area unui 
tirg, starui de scoase hrisovul de 
la Constantin D. Moruzzi-Voda, 
pentru recunoasterea tirgului ; 
si dupa sporirea locuitorilor tir- 
gove{i se facu inscrisul de in- 
voiala intre proprietar si el, si 
se srabilira drepturile si inda- 
toririle de bezmanarl intre am- 
bele par^I. Acest inscris a fost 
reinoit Ia~i856. 

Popula^ia tirgului in care in- 
tra si a satulu! Mamomifa, se 
ridica la 99 familil, sau 497 su 
flete, intre care sunt vre-o 50 
familil de Evrel. 

Casele tirgove{ilor sunt toate 
numal cu un rind; purine din 
ele sunt % de zid, cele -I'alte facute 
de valatuci. 

Are: o biserica si o scoala 
in satul Mamorni^a: 2 sinagoge, 



3 belferil; birou telegrafo-pos 
tal; birou vamal ; cazarma pen- 
tru o companie de doroban^i; 
cite-va ateliere de: ciubotarie, 
croitorie, cojocarie si lemnarie. 

Tirgul are 3 strade: a Va 
mel, a Feredeulul si a Hahamu- 
luT; pe cea dintif trece soseaua 
jude^eana Hei{a-Mamorni$a si 
duce la frontiers, la 1 1 >* ora de 
aicT. 

Piriul Mamorni{a curge pe 
laturea tirgului despre Bucovina 
(Austria). 

In fie-care Duminica este zi 
de tirg, unde se aduna* locui- 
torii de prin satele vecine chlar 
si din Bucovina, pentru vinzari 
si cumparatur! de diferite ar- 
ticole. 

Locul ocupat de vatra tirgu- 
sorulul este in suprafa^a de 28 
hect. si 64 aril. 

Mamorni^a, sat, in jud. Doro- 
hoiu, pi. Her{a, in partea de 
N.-V. a com. Mamornifa, situat 
pe malul drept al piriulul Ma- 
mornija, limitrof cu Bucovina, 
pe unde se afla si trecatoare in 
Austria. 

Proprietatea mosiel este a 
mal multor persoane ce o sta- 
pinesc in par^I osebite. 

Biserica, cu hramul Sf. Ni 
colae, cu 1 cintare{ si 1 pala- 
mar, este de lemn, lacuta din 
vechime de familia StroicI, si 
reparat? in 1857. $coala con- 
dusa de 1 invafator este fre- 
cuentata de 65 elevl. 

Satenil im proprietarul au 28 
hect., 64 arii pamint, iar pro- 
prietary mosiel 229 hect. 15 
aril cimp, si 4V2 pog. vie. 

Piriul ce curge pe hotar este 
Mamornija. 

Drum principal, eel ce merge 
la Godinesti si Lucavifa. 

Hotarele mosiel suntcu: Bu- 
cuvina, Lucavi^a, Horbova si 
tirgusorul Mamornifa. 



Tradifia populara e ca nu- 
mirea satulul si a mosiel vine de 
la o jupineasa, vestita prin bine- 
facerile sale ; se nuraea Ornita, 
si fiind batrina respectata, i se 
zicea mama. Lumea nevoiasa 
alerga la Mama-Orni^a, de unde 
apol prin lepadarea lul a, a ra- 
mas Mamorni^a. 

Satul si niosia 1 din vechime 
att fost mult mat intinse. Prin 
luarea Bucovinel partea cea mal 
mare a raraas in Austria ; iar 
pe partea ramasa in Rominia 
s'a infiin^at acest mic sat. 

Mamorni^a, trecatoare spre Bu- 
covina (Austria), si biuroil va- 
mal, in jud. Dorohoiu, pi. Her^a, 
com. Mamorni^a. De acest biu- 
rou {in si sucursalele: Radau^i 
si Molni^a. 

Produsul vamal de la acest 
punct a fost in 1889 — 90, de 
lei 23780, banl 35 si in 1896 
—-97, de lei 25311, banl 25. 

Mamorni^a, pitiu, izvorind din 
padurea de pe mosia Lucavi^a, 
com. Mamorni{a, pi. Her^a, jud. 
Dorohoiu, si varsindu-se in Prut, 
la Sanihad, dupa ce formeaza 
o parte a hotarulul despre Bu- 
covina. 

Mamul, sat, facind parte din 
com. rur. Madulari, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 260 suflete: 136 bar- 
ba^I, 124 feme!. 

Mamul, schit, situat la N. de 
com. Strejesti-d.-s., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i. 

Mamul, manastire, asezata in 
mijlocul unui loc larg din Va- 
lea-MamuluI, jud. Vilcea, pe Olt, 
cale de 3 ore de Dragasani. 
Valea, atit in sus si in jos de 
manastire, este bine populata. 
Manastirea la inceput a fost 



Digitized by LiOOQ IC 



MAMUL 



k 22t) 



MAMUT-CU1US 



facuta delemn. Actuala biserica 
s'a infi'm^at de Constantin Brin 
coveanu-Voevod, in al optulea 
an al domniet sale, dupa cum 
se vede din urmatoarea pisanie, 
de d'asupra useT bisericel: 

Aceasta sfinta ^i Dumnezeea^ca bise- 
rica ce se chiama Maraul, undc se pra/.- 
nue^te hramul sfintului >i facatoruliri de 
minum Nicolae, Archiepiscopul de la 
Mira-Lichia, care mai inainte pe alp 
ctiton fiind facuta de lumn ; iar dupa 
ce Dumnczeu a miluit cu domuia ftrcx 
Komtnesti a scaunului stramosesc pre 
bunul, credinciosul si iubitorul de Chris- 
tos Dumniturul Coustantin liasarab \'o 
evod ; si dintre Duranezecasca rivna in- 
timplindu-se cu treccrea a veni si la a- 
ceasta manastire ; pu^'a in gind sa zi- 
deasca >i aceasta manastire si la al 7 -lea 
an din Dorania Mariei-Sale a luat tntru 
ajutor pe Dumnczeu si sfintul Nicol.ie 
Inceput a a zidi din temelic pana in 
desavirsit cu toate cele din launtru po- 
doabe ale eT, precum se vede : Intru 
slava lui Dumnczeu si intru laud a Pa- 
ri ntelui nostru si de minum facatorul 
Archiepiscop Nicolae, spre vectnica po 
met lire a Mariei-Sale si a parintilor. Care 
*'a savirsit la al S-lea an al domnieV 
Mariei-Sale. 

Leat 7204 (1696). 

Se crede ca primil ctitori ai 
schituluT Mamui sunt boerii Bu 
zesti, generalil lui Mihaiu si pro- 
prietary acestel mosii. Constan- 
tin Brincoveanu, cumparind mo 
siaMamul-Fumureni,au daruit'o, 
impreuna cu Mirila si parte din 
Dranovefi, schituluT Mamul. 

AzI manastirea este redusa 
la biserica de mir si se admi 
nistreaza de un preot ingrijitor. 

La 1821, in urma luptei de 
la Zavideni, Turcii se retra- 
sera in aceasta manastire, cu 
scop de a taia drumul eteri- 
stilor, condusT de N. Ipsilanti si 
Caravia. 

Mamul, riU, izvoreste dintre dea 
lurile Draganul si Gusoeni, com. 
Madulari, pi. Cerna, jud. Vilcea, 
si, dupa ce uda comunele : Fu- 
mureni, Lungesti si Stanesti, 



intra in jud. Romanafi, varsin- 
du-se in Olt, aproape de com. 
Colibasi. Curge de la N. catrc 
S.-E. 

Mamul-Fumureni, mosie a sta- 
tuluf, situata in comunele Lun- 
gesti si Fumureni, pi. Olt, jud. 
Vilcea, fosta pendinte de ma 
nastirea Mamul; se arendeaza 
cu 5030 let anual. 

Mamul - Fumureni, padnre a 
statului, in intindere de 2022 
hect., situata in com. Lungesti, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si 
formata din padurile : Fumureni 
(1322 hect.) si Mamule^ul, Silea, 
Valea-Rea (700 hect.). 

Mamura, cdtun,a\ com. Strejesti- 
d.-j., pi. Oltetul-Oltul-d.-j., jud. 
Romanati, situat spre V. de 
Strejesti d.-j., la 4 kil., linga 
Olt, unde se intinde si o pa 
dure mare numita Mamura. 

Are o populate de 25 familiT, 
sau 90 suflete; o biserica, cu 
hramul S\u Apostoli (1852;, cu 
un preot si 2 cintare^f. 

Mamuslu, ruinele unul sat, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cara-Omer, la 1 kil. mat 
spre S.-E. de cat. Calfa-Chioi. 

! Mamuslu - Bair, deal, in jud. 

I Constanta, pi. Mangalia, com. 
Cara-Omer si catunele Calfa- 
Chioi si Cerchez-Chioi ; se des- 
face din dealul Mezarlic-Bair, in- 
dreptindu-se spre S. si avind o 
direcfie de la N.-V. catre S.-E. ; 
se intinde in apropierea satulut 
Calfa-Chioi si pe la ruinele Ma- 
muzli, pe la E. de satul Cer- 
chez-Chioi sisecontinua cu dea- 
lul luiuc-Bair; are 180 metri inal- 
fime si este situat in partea de 
S.-V. a plasel si a com. 

Mamut(Drumul-lui-),rtV7/w, si 



tuat in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
pe teritoriul com. rur. Cara- 
Orman, in partea de V. a plasel 
si cea de S. a comunel ; duce 
de la Cara-Orman la malul sting 
ai bra^ulul Sf. Gheorghe, dea- 
iungul grindului Cara-Orman. 

Mamut-Cuius, com. rur., jud. 
Constanta, pi. Medjidia, situata 
in partea centrala a judetului, 
la 47 kil. spre V. de orasul 
Constanta, capitala districtului, 
si in partea centrala a plasel, 
la 14 kil. spre S. dc oraselul 
Medjidia, resedinta el, pe valea 
Chioi-Deresi sau Cesme-Cuiac. 

Se margineste la X. cu com. 
urb. Medjidia si Cernavoda si 
com. rur. Tortoman ; la E. cu 
com. Biulbiul; la S. cu com. 
Carataci si Chioseler ; iar laV. 
cu com. Cocargea, Enige si 
Cochirleni. 

Solul e destul de accidentat, 
priii numeroase dealurT si prin 
movile artificiale. Prin unele 
par^T sunt pozi^iuni frumoase, 
mal cu seama pe drumul de la 
Medjidia la Adam-Clissi. 

Vaile, numeroase, sunt mal 
toate secf, si n'au apa de cit 
numat primavara si toamna in 
timpul ploilor. Balta Cara-Su- 
san-Medjidia se afla la N. co- 
munel. 

Este formata din sapte ca- 
tune: Mamut (Mahmut)- Cuius, 
resedinta, in partea centrala, in 
valea Cesme-Culac ; Idis-Ciunes, 
spre V., la 2^2 kil. spre V. 
de resedinta, pe valea Idris- 
Culac ; Caciamac, spre S., la 7 
kil. spre S. de resedinta, pe 
valea Caciamac-Dere ; Pestera, 
in partea centrala, la 5 kil. spre 
N.-V. de resedinta, in valea 
Pestera; Mircea-Voda, spre N., 
la 13 kil. spre N. de resedinta, 
linga balra Cava-Dere ; Amzali- 
Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre 
N.-V. de resedin{a, pe valea 



Digitized by LiOOQ IC 



MAML T-CUIL'S 



227 



MANASIA 



Ghiaur-Amzalf ; Saida, spre E., 
la 6 kil. spre N.-E. de resedinta, 
in valea Acargea-Dere. 

Suprafata totala a com., una 
din cele mai marl a judetulul, 
este de 26263 hcct, din carl 
1 14 hect.ocupate deve.relecelor 
7 sate cu gradinile si 514 case 
ale lor; restul se imparte intre 
locuitorl, carl au 1643 1 hect, 
si statul, cu proprietart, carl 
au 9718 hect. 

Populafiunea, compusa din 
Romini, Turn, Tatar! si Bul- 
garT, este de 453 farailii, sau 
2103 suflete, din cari 435 con- 
tribuabili. 

Are : o biserica ; 4 geamil, 

2 in cat. de resedinta si cite 
una in catunele Azamli si Ca- 
ciamac, cu 4 hogT; 2 scoale 
rurale mixte, una in catunul 
de resedinta, infiintata de stat 
in 1884, frecuentata de 24 elevl, 
a doua in cat. Pestera, infiin- 
tata de proprietar, d 1 Remus 
Opranu, fostul prefect al jude- 
tulul Constanta; 4 scoll musul- 
mane. 

Locuitorii poseda : 307 plu- 
guri (299 cu bol, 8 cu caij ; 
335 care si caru^e (32 cu boT, 
si 303 cu cat) ; 4 masini de tre- 
erat cu abur ; 2 masini de se- 
manat ; 22 masini de secerat; 

3 masini de batut porumbul; 
1 3 grape de fier ; 3 trioare ; 
1 128 cal, 2777 bol, 42 bivoll, 
23 asinl, 430 rimatorl, 24061 
o! si 60 capre. 

Cornered este foarte activ; 
se face prin gara Medjidia, la 
16 kil. spre N.-V., si consta in 
import de manufacture, colo- 
niale, instrumente agricole, si 
in export de cereale si vite cu 
produsele lor. 

Budgetul com. e la venitun 
de 1337 1 let, si la cheltuell, de 
7863 lei. 

Cal de comunica{ie: calea 
jude^eana Medjidia-Cuzgun, ce 



trece prin satul Pestera, apol 
nenumarate druinjrl comunale 
ce unesc catunele intre ele si 
satele vecine: Cocargea, Adam- 
Clissi, Enige, Copadia, Cochir- 
leni, Biulbiul, Emdec Cara Chioi, 
etc. 

Satele Mircea-Voda, Pestera, 
Saidice, Amzali, sunt infiintate 
in urma razboiulul ; populate 
mai cu osebire de Romini colo- 
nist!, prospera necontenit. 

In comuna, pe muchiile dealu- 
rilor Perdea-Culac-Bair si Amzali- 
Bair, se gasesc urmele valulul 
mic de pamint, anterior celul 
numit al-lui-Traian. 

Mamut-Cuius, sat, in jud. Con- 
stanta, pi, Medjiflia, catun de 
resedinta al com. Mamut-Cuius, 
situat in partea de S. a pi. si 
cea de E. a com., pe valea cu 
acelasl nume; are o intindere 
de 4939 hect., din carl 15 hect. 
ocupate de vatra satulul, cu 
128 case; populat'ia, in maio- 
ritate turco-tatara, este de 139 
familii, sau 611 suflete. 

Mamuzli, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul com. Cara 
Omcr, situat in partea de S. V. 
a com., la 10 kil. spre V. de 
cat. de restdi ita t ara-Omer si 
la I kil. spre S. de satul Calfa- 
Chioi. Este asezat i 1 valea Calfa- 
Chioi si inrhis in partea de N- 
E. de dealul Mezarlic-Bair, in 
partea de E. de dealul Albi- 
Chioi si in partea de S. de 
dealul Manuslu Bair. Suprafata 
sa este de 115 hect., dintre 
carl 4 hect. ocupate de gra- 
dinl si de vatra satulul. Popu- 
latiunea satulul, in maioritate 
compusa din Turd, este de 24 
familii, sau 124 suflete. 

Drumul comunal Dere-Chioi 
Bairam-Dede trece prin mijlo- 
c:il satulul, de la S. spre N. ; 
eel de la Docuzaci la Cara- 



Omer trece tot prin mijlocul sa 
tulul, aproape perpendicular pe 
eel d'intiiu ; de aci mai pleaca 
un drum comunal spre Calfa- 
Chioi. 

Mamuzli-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer si 
anume pe acela al catunulul 
sau Mamuzli; se intinde de la 
N.-V. catre S.-E. printre valea 
Calfa-Chioi si dealurile Mezar- 
Hc-Bair la N., Albi-Chioi la E. 
si Mezarlic-Bair la S. ; este si- 
tuat in partea de S.-V. a pla- 
sei si a comunel. 

Manaful, dUun 9 jud. Vlasca, for- 
mat de 80 locuitorl insuratel, 
improprietaritl la 1882, carora 
li s'au dat, lipit cu Tangirut, o 
suprafata de 464 hect., in care 
se cuprinde si 10 hect. pentru 
scoala si biserica. 

Manaful, pddure, pe proprieta- 
tea statulul Manaful, pendinte 
de com. Tangirul, pi. Cilnistea, 
jud. Vla^ca, !n suprafata de 
300 hect.; t'ne de ocolul silvic 
Ghimpati. 

Manasia, com. rur si sat, in jud. 
Ialomita, pi. Cimpulul. sit"ata 
spre E **• ii a >mpVre de Ur 
zicmi. 

Teritori il com., in suprafaft 
de 2288 hect., din carl 355 
hect. padure, se intinde din 
riul Ialomita spre N., intre co- 
munele Alexeni, Girbovi si Ur- 
ziceni, si cuprinde doua mosil 
particulare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietaritl" 19 1 locui- 
torl ; neimproprietariti se mai 
afl;! 52 locuitorl. 

Pe teritoriul com. cirge riil 
Ialomita si piriul Sarata. 

Com. secomp'inedintr'un sin- 
gur sat, situat pe malul sting al 



2r.zn Mnrth Pief ion ar fi'0*rnfie. Vol. TV 



30 



Digitized by LiOOQ IC 



MANASIA 



4 J*J8 



MANEA 



piriulul Strata, la 2 kil. spre E. 
de Urziceni, de care se des- 
parte prin Valea-PlopuluT. Spre 
E. de satul Manasia se aflaii, 
mal inainte, doua sate: Uluirj 
si R&coresti, carl, din cauza ca 
eraii supuse la dese inunda^iunT, 
au fost stramutate in satul Ma- 
nasia, care are o posifiune mat 
ridicata si mal ap^rata de iaun- 
da^iuni. 

Are o populate de 309 fa- 
milii, sau 108 1 suflete, din carl 
243 contribuabill. $tiu carte 541 
persoane. 

Sunt doua bisericT, deservite 
de 2 preoji si 2 dascali ; o 
scoala primara mixta, frecuen- 
tata de 43 elevl si 7 eleve. 

Vite sunt: 314 cai, 800 bof, 
2300 01, 15 bivoli si 755 ri- 
maton. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 4541 lei si la cheltueli, de 
4218 lei. 

Prin com. trece calea jude- 
{eana Slobozia-Urziceni. 

Se cultiva aci mult tutun de 
calitate buna. 

Manasia, ctttun, al com. Aldeni, 
jud. Buzau, cu 180 locuitori si 
38 case. 

Manasia, mosie, in jud. Buzau, 
com. Aldeni, formats din doua 
sforl: Manasia si Caldarusea, 
foste proprietatl a statulul, acum 
particulare; are 260 hect., din 
can 40 hect. padure, apol ar&- 
turT, HvezT, vie si izlaz. 

Manasia, pifdure, in jud. Ialo- 
mtya, pi. Cimpul, pe teritoriul 
com. Manasia, in suprafa{a de 
200 hect. si cu urmatoarele e 
sen^e : uim, arjar, salcie si plop. 

Manasie§ti, mahala, facind parte 
din com. rur. Si&tioara, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Este situata 
cam in centrul com., la poalele 



de N. ale dealului Magura si 
e udata de Valea-Putineiulul. 

Manasul, maha/a, facind parte 
din com. rur. Roesti, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Manca-Tepe-Dermen, virf de 
deal, in jud. Tulcea, pi. Is 
trului, pe teritoriul com. rur. 
Casimcea, si anume pe acela 
al catunulul sau Cuciuc-Chioi ; 
este virful eel mat inalt al dea 
lulul Arman-Tepe, situat in par- 
tea V. a plfi^el si in cea S.-V. 
a comunef; prin el trece hotarul 
celor doua jude{e; are 137 m., 
dominind piriul Casimcea si 
valea Terzi-Chioi (din jud. Con- 
stanta); pe lapoale trece dru- 
mul coniunal Cuciue-Satis-Chioi; 
este acoperit cu verdea^a. 

Mancinija, baitit, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciuperceni, la S.- 
E. de comuna si la E. de balta 
Lunga, in intindere aproximativa 
de 250 hect. Confine pe$te. 

Cind sunt apele mart, comu- 
nicel cu Lunga si prin accasta 
cj Dunarea. 

De Mancini^a {in : Lacul-lui- 
Guta, spre V. ; balta Oproaica, 
Lacul-lui-Dumitru-Stoian si La- ! 
cul-Ienil, spre S. si alte vars&- 1 
turl, cu o intindere aproximativa | 
de 90 hect. 

Manciucul, padure, jud. Bacati, 
pi. Trotusul, care se intinde prin 
comunele Bogdanesti si Gro- 
zesti. 

Manciul, sat, facind parte din 
com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat 
spre S. de Pirlita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
de 675 hect., coprinzind un he- 
lesteu, si are o populate de 108 
locuitori. 

FamiliaPlesoianuare6o5 hect. 



si locuitori! 70 hect. Proprietaril 
cultiva 417 hect. (114 sterpe, 
24 izlaz, 50 padure). Locuitoril 
cultiva tot terenul. 

Comer^ul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor marl e de 
143 si al celor mid de 475. 

Manciului (Movila-), movila, in 
jud. Buzau, com. Glodeanul- 
Cirlig, servind ca hotar al mai 
multor mosit si tot de o data 
al comunelor: Glodeanul-Sarat, 
Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Si- 
listea, Bradeanul si Zmeeni; de 
la dinsa se incruciseaza inai 
multe drumurl in parole de cimp 
ale jude^ului. 

Manciului (Movila-), (Ghighi- 
anca), mosie, in jud. Buzau, com. 
Bradeanul, fosta proprietate a 
statului, pendinte de manastirea 
Ghighiul, acum particulars ; are 
225 hect., mai toate arabile. 

Mandachie, cdtun, (tirla), in jud. 
Ialomija, pi. Borcea, pendinte 
de comuna Dichiseni. 

Mandoce^ti, sat, facind parte 
din com. rur. Tetoiul, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 138 suflete. 

Mandrea, padure, de 1000 po- 
goane, dinpreuna cu celedepe 
Dealul-Muertf, jud. Romanafi, 
pi. Ocolul. 

Mandrea, ses mare, intre apa 
TesluiuluT si a Oltefulu!, spre 
V. de satul Polopinul, jud. Ro- 
mana^i, pi. Ocolul. 

Manea, sau Cracul-Dealul-Ma- 

nea, he, in jud Mehedin{i, 
plaiul Closani, com. rur. Mari- 
sesti, renumit pentru minelede 
arama ce poseda, numite Ba- 
roaia, formate din galerii, ale 



Digitized by LiOOQ IC 



MANEA 



229 



MANGALIA 



caror rasuflatori sunt esite pe 
suprafa^a craculut Manea. 

Aceste mine au fost redes- 
chise de AustriacI in 1 710, apol 
la 1830 de catre Hagi-Moscu. 
In urma parasindu-se, au fost 
redeschise la 1885 de catre prin- 
cipele Nicolae Bibescu, in aso- 
ciatiune cu o societate franceza. 

Manea, vdlcea, care se formeaza 
spre E., pe teritoriul com. Mier- 
lesti, pi. Siul-d. s., jud. Olt, taie 
dealul si da in Iminog, pe stinga 
lul, in catunul Mosteni. 

Maneasa, rifl, jud. Mehedinfi; 
izvoreste din muntele Maneasa 
si se varsa in Cerna; confine 
pastravl. 

Manei (Virful-), deal, in partea 
de X. a com. Bordeni, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, acoperit cu 
padure. 

Manga, sat, jud. Dimbovi{a, plaiul 
Dimbovi{a-Ialomi^a, catun al co- 
munef Pietrari. 

Mangaci, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comunel 
Cavaclar, situat in partea V. a 
plasei §i cea N. a comunel, la 
3 kil. spre N. de catunul de 
resedinta, pe ambele malurl ale 
vaiT Mangaci sau Cavaclar ; are 
o intindere de 3523 hect., din 
carl 32 hect. ocupate de vatra 
sat iluf, cu o populate de 45 
familii, sau 200 suflete compusa 
in maioritate de Btilgan si Ta- 
tari. 

Mangalia, plasa, jud. Constanta. 
$i-a luat nuinele de la resedinfa 
sa, oraselul Mangalia. 

Este situata in partea de S. 
$i de E. a judetuluf. Diagona- 
lele cele mal marl sunt: de la 
S.-V. la X. E., adica de la virful 
Musait-Bei pana la raalul Marii 



linga lacul Techtr-Ghiol, masu- 
rind 112 kil.; si de la N.-V. la 
S.-E., adica de la virful Chioseler 
pina la movila Ilanlic-Tepe, pe 
malul Marei, linga hotarul Bul- 
gariel, masurind 98 kil. Largi- 
mea medie, de la S. de satul 
Abdulah la movila Buiuc-Tepe- 

] Hoscadin, e de 54 kil. 

i Se margineste la N. cu pla- 

sile Co»istan^a si Medjidia; la 
V., cu plasa Silistra-Noua; la 
E., cu Marea-Neagra; iar la S. 
cu Bulgaria. 

Solul este in general pu^in 
accidentat; dealurile au ondu- 
lafiunl marl, vaile sunt largl si 
pufin adincT, iar succesiunea 
di ntre dealurT si val se face 
incet, prelungindu-se in pante 
spre Mare. Face parte din te- 
ra{a danubiana-balcanica si te- 
ra{a marina, mat mult din cea 
d'intiiu de cit din cea d'adoua. 
Dealurile lipsiflf de arborl sau 
padurT, presarafi cu movile, nu 
mal in partea S. si S.-E., for- 
meaza val prapastioase cu po- 
si^iuni frumoase. Principalele cul- 
ml sau sisteme de dealuri ce o 
brazdeazasunt: Docuzaci, la S.- 
V., intre vaile Docuzaci si Afi- 
ghiuca, cu virful Movila Mare 
(200 m.); Ghiuvenli-Bair, la X.- 
V., intre vaile Afighiuca §i Man- 
gaci, cu virful Ghiuvenli (155 
m.); Enghez, cu virful Eriduler 
(145 m.), la X., intre vaile Man- 
gaci si Edil-Chioi; Taprai Sari, 
cu virful Edil-Chioi (103 m.), la 
N., intre vaile Elibe-Chioi si 
Musurat ; Cara-Omer, cu virful 
Cara Omer (158 m.), prin partea 
centrala, intre vaile Afighica si 
Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho- 
siuc (102 m.), tot in partea cen- 
trala, intre vaile Edil-Chioi si 
Chiragi ; Muraci Bair, cu virful 
Cara -Omer II (153 m.), in par- 
tea S , intre vaile Afighiuca si j 
Chiragi; Tatligeac, cu virfulTasli- j 
Iuc (90 m.), la X. intre Mare, | 



lacurile Tatligeac si Tuzla si intre 
vaile Musurat si Ascilar; Cul- 
mea Mangaliel, cu virful Copucci- 
(82 m.), intre lacurile Tatligeac 
si Mangalia, Mare si intre vaile 
Gheringec siCheragi; Ilanlic, in 
partea E., ca si precedenta, cu 
virful Hagilar (101 m.) t intre 
Mare, lacul Mangalia, valea Che- 
ragi si valea Ilanlic. 

Dealurile din culmile de mal 
sus sunt acoperite cu semana- 
turl intinse si fine^e bogate. 
Movilele sunt mal numeroase 
de cit in orl-ce plasa a judetu- 
lul, grupate in mare numar in 
partea S.-E. si mal cu osebire in 
jurul Mangaliel si satulul Hagilar; 
ele au servit fie ca iocurl de 
inmormintare, fie ca puncte de 
observare sau de orientarl. 

Marea-Xeagra o uda la E., 
pe o lungime de 35 kil., de la 
lacul Tuzla pana la movila Ilan- 
lic; malul sau este lu general 
inalt si ripos si pe alocurea cam 
stincos, linga Mangalia si satul 
Tuzla. 

Lacurile sunt: Tuzla, la N. 
(aproape 1200 hect.) de forma 
lunguia^a, primind piriul Musu- 
rat ; lacul Tatligeac (300 hect.j 
spre E., primind piriul Gherin- 
gec ; lacul Cumarova (300 hect.j, 
tot spre E., si lacul Mangalia 
(900 hect.) spre S.-E. Aceste 
lacuri sunt formate de Mare, 
pe cind odinioara {annul Martf 
se intindea mal spre V. de cit 
eel actual. Nivelul lor e maf sus 
de cit acela al Marii, insa felul 
apef, felul pestilor, molustelor 
si plantelor ce cresc in ele sunt 
identice ; actualmente ele ocupa 
fundul unor val ale caror maluri 
suntinalte in general si stincoa- 
se, mal cu seama ale laculuT 
Mangalia carl sunt foarte inalt e 
si con^in intr'insele grote si 
pestere cu stalactite si stalag- 
mite. Lacurile produc peste, al 
carui venit apar^ine statuluf. 



Digitized by LiOOQ IC 



MANGALIA 



230 



MANGALIA 



Vaiie nu sunt tocmal nurae- 
roase, dar sunt marl si largl; 
nu confin apa de cit toarte rar 
si aceasta din cauza lipsel de 
padurl si a terenulul calcaros 
care absoarbe si pufina canti- 
tate de apa ce cade toamna pre- 
cum si acea provenita din topi- 
rea zapezilor. Principalele sunt : 
valea Cheragi sail Man gal ia, cu 
malurl inalte si stincoase, des- 
chizindu se in lacul Mangalia, in 
partea S. ; valea Ilanlic la S., des- 
chizindu se in Mare ; valea Man- 
galia, deschizindu-se in Mare, 
la S.-E. ; valea Tatligeac, termi- 
nindu-se in lac :1 Tatligeac, la 
E. ; vaiie Doruzaei si Afighiuca 
la S V., cu mal rf inalte, pe 
aloe Tea ^tincase. va lr Man- 
gaci .^atu.ar la N.; vaiie Os 
mancca >i Omurcea, cu malurl 
i laid §i npoase, la N. E. Piraie 
avem doua: Musurat, la N. var- 
si.idu-se in lacul T izla si Gherin- 
gec, la E. care se varsa in la- 
cul Tatligeac. 

Plasa Mangalia este formata 
dintr'o comuna urbana, Manga- 
lia, resedin^i, port la Mare, la S.- 
E. si din 16 comune ruralc : 
Agemler, la N., pe valea Agem- 
ler, cu catunele Agemler, Cio- 
nairisa si Sofular; Azaplar in 
centru, pe valea Azaplar, cu ca- 
tunele: Azaplar, Cara-Chioi,Ere- 
biler, Musta-Faci; Cara-Omer la 
S.-V., pe valea Cara-Omer cu 
catunele Cara-Omer-Calfa-Chioi, 
Caulicicur, Cerchez-Chioi, Danlu- 
Chioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Ma- 
muslu, Cavaclar; la N.-V., cu 
catunele Cavaclar si Mangaci; 
Cazil-Murat la V., pe valea Bo- 
rungea, cu catunele Cazil-Mu- 
rad, Bechter, Merdivenii-Punar 
si Terzivedi; Chiragi, la S.-E., 
pe valea Chiragi-Cu, cu catunele 
Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Ca- 
simcea, Deliuruci, Hoscadin, 
Nalbant si Popucci-Valali ; Edil- 
Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi, 



cu catunele: Edil-Chioi, Am 
zacea, Enge-Mahale si Uzunlar ; 
Enghez, la N.-V., pe valea So- 
fular, cu catunele Biiuc- En- 
ghez, Cuciuc-Enghez si Casicci; 
Gheringec, la E., pe piriul cu 
acelasi nume, cu catunele: Ghe- 
ringec, Ascilar, Bas punar, Co- 
pucci si Haidar Chioi; Musurat, 
pe piriul Musurat, la N.-E., cu 
catunele: Musurat, Buiuc Mura- 
tan, Charli-Chioi, Cuciuc Mura 
tan, Ciat -Malar si Urlu-Chioi; Os- 
mancea, la N., pe valea Osman- 
cea; Osman-Faci, tot la N., pe 
valea Elibe-Chioi, cu catunele 
Osman Faci, Abdulah si Ebe- 
Chioi; Sari-Ghiol, la S. E., pe 
valea Chiragi-Cu, cat mele Sari- 
Ghiol, Acbasi, Agilar, Caraci- 
c ula, Cerige, Ilanlic, Mustegep; 
Tatligeac, la E., linga lacul 
Tatligeac, cu catunele Tatligea- 
cul-Mare si Tatligeacul - Mic ; 
Topraisar, in p <rtea centrala, pe 
valea Topraisar; Tuzla, la N.-E., 
pe malul S. al laculuT Tuzla, 
cu catunele Tuzla, Perveli si 
Mangea-Punar. 

Suprafa^a pi. este de 1 30342 
hect., din care :308s hect. ocu- 
pate de teren neproductiv; 2519 
hect. vetrele satelor carl au 3445 
case, 569 hectare baltf, mla- 
stinl si drumuri si 127254 hect. 
locproductiv; din acestea 55523 
hect. apar^m statulul si propri- 
etarilor, iar 7 173 1 hect. apar- 
^in lociitorilor impaminteni^i. 

Popula^iunea plasel Mangalia 
este de 3872 familii, sau 16581 
suflete: 8842 barba^T, 7739 fe 
mel; 9i3onecasatorHI, 6958 ca 
saton^T,482 vacluvi, n divor^atl; 
cetajenl rominl 14701, supusl 
strainl 1839, nesupusi nicl unci 
protec{il4i ; ortodox! 4781, ca- 
toHcT, etc., 1553, mahomedanl 
10219, mozaici 2, de alte religii 
26; agricultorl, meseriasl, etc. 
3745, industrial! 30, cu profesil 
libere 409, comercian^i 1 10. 



Are: 5 bisericT, deservite de 
5 preo^t, 5 dascali si 4 cinta- 
re^f; 42 moschee si geamii; 23 
case de rugaciunl pentru cele- 
l'alte religiunl; 6 scoale mixte, 
frecuentatc de 261 elevl. 

Plasa Mangalia este bogata 
in teren arabil, cultivabil, in pa- 
§unT ^i izlazuri. 

Locuitorii posecld: i486 plu- 
guri cu bof si 456 plugurl cu 
cat; 929 care cu bol si 1326 
caru^e cu cat; 5 masinl de tre- 
erat cu aburT, 23 masini de 
semanat, 186 masinl de sece- 
rat, 47 masinl de batut porum- 
bul, 1 trior, 262 grape de fier, 
36 masinT de vinturat; 3 mori 
cu aburi si 81 de vint. 

Vite: 222 armasari, 3951 cal, 
3581 lepe, 1 105 minzT, 153 taurl, 
8322 boi, 9943 vac! si viteT, 77 
bivoli, 104 bivcli^e, 81 malaci; 
142 asini, 5 catirl, 8230 ber- 
bect, 8627901, 35982 mieT, 127 
{api, 343 capre, 168 iezi, 1076 
porci, 961 scroafe. 

Sunt 30 industriasT: lemnari, 
fterarl, timplarl, etc; 1 10 comer- 
san^i ; 41 circiumarl. 

Comerciul consta in importul 
manufacturilor, colonialelor, ^e- 
saturilor, etc. si \n exportul vite- 
lor, linei si orzulul. El se face 
numai prin Constanta si Medji 
dia. 

Budgetul comunelor e la veni- 
turl de 72436 lei, iar la chel- 
tueli de 28894 lei. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea jude^eana Constanta Man 
galia; apoldrumurile marl: Man- 
galia-Tuzla ; Mangalia Medjidia; 
Mangalia Cuzgun ; Mangalia Bai 
ram-Dede; Mangalia-Cara-Omer; 
diferite drumuri vecinale si co- 
munale, care unesc toatesatele 
intre ele. 

Mangalia, com. urb., jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia. 

ICste situatd in partea de S. 



Digitized by LiOOQ IC 



MANGAL1A 



281 



MANGALIA 



a judejulul, la 43 kit. de ora- 
sul Constanta, capitala distric- 
tuluT, si in partea de E. a pla- 
sel, a carel resedinja cste. Sa- 
tele invecinate cu ea sunt: Bu 
iuc-Tatligeac, la 9 kil.; Cuciuc- 
Tatligeac, la 10 kil. (ambele 
ale comunei Tatligeac) spre N.; 
Ascilar, la 7 kil.; Gheringec, 
la 9 kil.; Copucci, la 9 kil. 
(toate ale comunei Gheringec), 
spre N.V.; Cara-Aci-Culac, la 4 
kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi, 
la 19 kil.; Sari-Ghiol, la 1 1 kil., 
spre V., §i satul Ilanlic, la 7 
kil., spre S. 

Forma teritoriulul estc accea 
a unul trapez neregulat cu baza 
spre Mare; lungimea lui e de 
33 kil., iar intinderea totals e 
de 5080 hect., sail 50 kil. p. 

Se margineste la N. cu com. 
rur. Tatligeac; la V., cu satclc 
Ascilar, Haidar Chioi si Copucci 
(catune ale comunei Gheringec), 
desparfindu • se prii dealurilc 
Ascilar si Bas-Punar; la E., cu 
Marea Neagra si la S. cu cat. 
Cara-Aci-Culac si Hagilar (ale 
com. Sari-Ghiol), desp^r^indu se 
r>rin lacul Mangaiia. 

Solul e in general pufm acci- 
dentat; ramificatjunile si or.du- 
la^iunile estice ale culmcT Man- 
gaiia ii brazdeaza teritoriul. Dea- 
lurile principale sunt: Bas-Pu- 
nar (82 m.), la V.; Ascilar (64 
m.) f la N.V., cu virfurile Sirt- 
Iuiuc (63 m.) si Coiu - Iuiuc 
(64 m.), dominind valca Man- 
gaiia si drumul Mangaiia Con- 
stanta; Mangaiia, cu virful Man- 
gaiia (32 m.j, prin intcriorul co- 
munei, dominind lac ii Mangaiia, 
orasul Mangaiia si drumurile ce 
'due de la Mangaiia la Constanta, 
la Medjidia si la Cara Omer. 
La E. si la N. comunei, intre 
Mare si soseaua judeteana Con 
stanza -Mangaiia, se intinde un 
ses numit Cumarova, continuat 
spre S. cu sesul Mangaliei, 



ambele pu{in ridicate de la 
nivelul Maril, presarate cu mo- 
vile si avind 2 iezere; ele se 
Jntind si la V. soselei de mal 
sus. Dealuriie sunt acoperite 
cu fine^e si semanaturl, iar se- 
surile cu iaiba pentru pasunat, 
avind pe malul Marii si largi 
bande de nisip. 

Movile sunt numeroase, mat 
mult de cit in orl-ce parte a 
jude^ului, cacT pe un spafiu re- 
lativ mic (cam dc 500 hect.) se 
gasesc peste 150 movile, grama- 
dite in doua marl grupurl, unul 
la N., si altul la X.-V. orasulul, 
eel d'intiiu avind 45 movile, 
cel-l'alt 38 movile; cele-Falte 
sunt raspindite in diferite di- 
rec^iunl ma! cu osebire in par- 
tea de V.; printre ele sunt 
Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de 
ora> ; Badalar (6j m ), la N.-V., 
Miustegep (59 m.), la V., Siri- 
Iuc (63 m.) si Coim Iuc (64 
m.), la N.-V., pe hotar; sunt 
artificiale ?i au servit probabil 
de loc pentru inmormintare. 

Vai sunt purine si neinsem- 
nate, avind apa numal in tim- 
pul ploilor si primaverel. Prin- 
cipalele sunt: valea Mangaiia, 
prin interiorul comunei, des- 
chizindu-se in ses il Mangaiia; 
printr'insa tree drimurile carl 
due la Constanta si Medjidia; 
valea Bas-Punar, la V., pe ho- 
tar taiata de drum irile ce due 
de la Mangaiia la Cuzgun si la 
Cara - Omer, deschizindu-se in 
lacul Mangaiia. Bal{T sunt nu- 
meroase, din carl mai princi- 
pale sunt: Lacul Mangaiia, la 
S., pe hotar, avind malurile 
inalte si stincoase ; intinderea 
sa totala este de peste 300 
hect.; este acoperit cu stuf in 
partea de V. de baile sulfuroa- 
se ; forma lui este lungurea^ 
si cu multe intors.lturi ; odini- 
oara 1 a comunicat cu Marca si 
forma uu port si adapost de 



corabil (al orasuluT vechiu Ca- 
latis) mal bun de cit Constanta 
chiar. Iezerul Mangaiia (120 
hect.), la 2 kil. spre N. de oras, 
este acoperit tot cu stuf; Cu- 
marova (68 hect.), iarasl acope 
rit cu stuf, la 7 kil., spre N.-E.; 
alte patru mat mid formate de 
Mare, care cu timpul s'a retras 
lasind urme si pe aid. 

Marea-Neagra, pe o distanja 
de 10 kil., uda teritoriul sau in 
partea de V.; malul s3ii este 
halt de la Mangaiia si pana la 
Iezerul Mangaiia, ripos si stin- 
cos; ii cele-ralte par^i, la S., 
panA la lacul Mangaiia, iar la 
N., pana dincolo de lacul Cu- 
marova, este jos si acoperit cu 
largl bande de nisip. In drcp- 
tul Mangaliei, acces ii corabiilor 
cste impledicat de ruinele unai 
dig sau zid al Genovezilor carl 
formasera aci un fel de port, 
distrus cu timpul fund lasat in 
parasire. 

La un sfert de ora spre S. 
de oras, intilnim baile sulfuroase 
de pe malul laculul Mangaiia, 
pufin apreciate hca, din cauza 
lipsel de confort, stabiliment 
balnear, etc. 

Comuna Mangaiia este for- 
mats din orasul Mangaiia si 
doua catune: Cumarova la N., 
linga lacul cu acelasl nume, la 
4 kil. spre N. de oras; Doua- 
Maiu, sat de curind format, pe 
malul laculul Mangaiia, linga 
baile sulfuroase, la 2 kil. spre 
V. de oras. 

Suprafata comunei este de 
5080 hect., din can 1223 hect. 
ale locuitorilor, 3857 hect. ale 
statulil si proprietarilor. 

Populafiunea comunei este de 
320 familii, sau 1304 suflete, 
din carl 342 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 46 plu- 
guri; 98 care si caru^e ; 9 ma- 
sini de socerat ; 25 grape dc 
fier; 5 masini de vintura ; 5 



Digitized by LiOOQ IC 



MANGEA-PUNAR 



232 



MANOLEA 



morT de vint; 413 caT, 401 boT, 
6 bivoll, 7065 oT, 14 capre, 38 
porcl. 

Sunt in Mangalia 19 indus- 
trial (fierarf, lemnarT etc.); 31 
comercian{T. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turi de 31 291 lei, iar la chel. 
tuell, de 26948 lei. 

Are: 2 bisericT, cu hramul 
Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, cu 
2 preoflf, 2 paracliserT ?i 2 cin- 
tare{T; 3 geamiT, cu 3 hogi; o 
$coala ruraia mixta, condusa 
de 2 invi^torl ?i frecuentata 
de 95 elevT ; un birou telegrafo- 
po^tal, fondat in 1878 $i alca- 
rui venit pe 1896-97 a fost de 
lei 6618, cat 28. 

Portul pe Mare este pu^in vi- 
sitat de oare-ce nu oferS ada- 
post vaselor $i nu este situat 
intr'o regiune tocmai bogata. 
Sunt cSI jude^ene la Constanta, 
Medjidia, Cuzgun, Cara-Omer; 
drumuri vecinale la satele in- 
vecinate. 

Ora^ul Mangalia este a^ezat 
pe ruinele vechiuluT port Cala 
tis al Grecilor; a avut mare 
inflorire in timpul Grecilor ?i al 
Genovezilor, mat tirziu. 

Mangea-Punar, sat, in judeful 
Constanta, pi. Mangalia, cat. 
com. Tuzla, situat in partea de 
E. a placet ?i cea de N. a co- 
munei, la 12 kil. spre N.-V. de 
c^t. de re^edin^a, linga lacul 
Mangea-Punar. Are o intindere 
de 3020 hect., din carl 29 hect. 
ocupate de vatra satuluT. Po- 
pula^ia, in maioritate compusa 
din Tatar!, este de 15 familii, 
sau 75 suflete, cart locuesc in 
15 case 

Mangiure^ti, tirln, jud. Braila, 
la 7 kil. spre N. de satul Ba- 
togul, linga hotarul com. Bato 
gul despre Ione$ti-Berle§ti, in 
fa{a satuluT Berle^ti. Are o su- 



prafa{a de 5 hect., cu o popu 
la^ie de 12 familii, sau 53 su- 
flete. 

Vite sunt: 15 cat, 75 vite 
mar! cornute, 260 oT $i 30 ri- 
matori. 

Mangul, trap de padure, al sta- 
tuluT, situat in comuna Barba 
te$ti, pi. Horezul, jud. Vilcea, 
in intindere de 390 hect., for- 
mind, impreuna cu trupul De- 
lu^elul, padurea Dobriceni. 

Manii (Valea-), vale, in jud. Bu 
zau, com. Chiojdul-din-Bisca, in- 
cepind din muntele Stevia $i 
varsindu-se in piriul Siriul, in- 
tre Valea-Coco^ulu! $i Valea- 
CarpeluT. 

Manolache, sat, jud. llfov, pi. 
Dimbovija, situatpe {annul sting 
al riului Dimbovi^a. Face parte 
din com. rur. Bobe^ti-Balacean- 
ca. Pamintui sau e baitos. 

Suprafa^a satuluT e de 431 
hect., cu o populajiune de 165 

I locuitorT. 

Epitropia bisericeT Doamna- 
Baia$a are 300 hect. $1 locui- 
toril, 131 hect. 

I Comerciui se face de [ cir- 

ciumar. 

! Numarul vitelor man e de 

137 $i al celor micT, de 469. 

] Manolache, vale, se formeaza 

! pe teritoriul com. Mierlc$ti, pi. 

Siul d.-s., jud. Olt, taie dealul, 

uda cat. Catanele $i apoT, unin- 

du-se cu Popa Florea, da in Imi- 

[ nog, pe stinga iul. 

i Manole, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul com. rur. 
Turcoaia ; se desface din dea 
lul Sacole ; se intinde spre S., 
avind o direc^iune generala de 
la N. spre S., brazdind partea 
de V. a pla$ei $i cea de S. a 
comunet ; este despar^it de dea 



lurile: Iglicioara-Mare, Iglicioara- 
Mica $i Gorgorul printr'o vale 
prin care trece drumul comunal 
Turcoaia-Satul-Nou ; are 179 m. 
$i este acoperit cu fine^e. 

Manole, pi rift, izvore^te din dea- 
lul Podi^ul ; curge prin satul 
Base$ti, pi. Mijlocul, jud. Fal- 
ci u ; trece in com. Urde^ti §\ 
se varsa in piriul Elanul, a- 
proape de satul Giurcani. 

Manolea, sau Platone^ti, sat, 
pe mo$ia cu acela$T nume, jud. 
Suceava, com. Uide^ti. A§ezat 
de-a lungul piriuluT Platonifa, 
are o populate, in maioritate 
compusa din Lipoveni, de 146 
familii, sau 763 suflete, din cari 
173 contribuabill. Locuesc in 
200 case. 

Vatra satuluT ocupa 24 falcT. 

Are : o $coala rurala mixta, 
infiin^ata in 1 89 1, condusa de 
un inva^ator §i frecuentata de 
45 elevT ; o biserica lipoveneasca 
de lemn, cu hramul la Procove 
(1 Octombrie) $i 2 schiturT, u- 
nul de calugarT, cu hramul Sf. 
Nicolae, cu 33 calugarT $i altul 
de calugari^e, cu hramul Sf. Vi 
sarion (6 Iunie), cu 44 caluga- 
ri{e. Schitul de calugarT are in 
juru-I o gradina de legume $1 
pomT roditorT de 9 falcT $i 51 
prj., un iaz $i o mori?ca, iar 
eel de calugarije, 3 falci gra- 
dina $i vre-o 30 chiliT. 

Mo$ia e proprietatea statului, 
fosta a manastireT Probota. Are 
o suprafa^a de 800 falcT, din 
can 360 falcT cultivable, 400 
falcT padure, 30 falci fina{ $i 
restul neproductiv. 

ImproprietaritT in 1864, sunt 
27 frunta^T, 23 palma^T, 25 co- 
da§T ^i 16 cu cite 10 prj , sta- 
pinind to^T 316 falcT. In 1878 
s'au mai improprietarit 16 in- 
sura^eT cu cite 3 falcT. 

Drumuri principale sunt : la 



Digitized by LiOOQ IC 



MA NO LEA 



y:w 



MANOLKA 



UidestI (2 kil.), !a Tole?ti (3 
kil.), la Dolhe$ti (6 kil.), $i la 
Falticeni (14 kil.). 

Satul Manolea $I-a luat nu- 
mele, se zice, de la postelnicul 
Sandu Manole, care s'a calug£- 
rit sub numele de Sava Mo- 
nahul. El a daruit satul Plato- 
ne$*i mftn^stireT Probota, la 25 
Maiu, 7251 (1743)- 

Locuitoril LipovenI din Ma- 
nolea ?i din cele l'alte sate li- 
povenestl din jude$ sunt, se 
zice, descenden^T din eel 1 00000 
rob! descSlica^T de §tcfan-cel- 
Mare dup& pr&d&ciunile facute 
in Polonia, in 1498, in urma 
luptel din Codrii-Cozminulul. 

lata ce scria d-1 Xadejdin in 
raportul s£u, din 1846, c&tre 
guvernul rusesc, privitor la li- 
poveni! din aceasta localitate : 

Cea mat vechia dintrc toate coloiiicle 
rascolnicilor din Moldo>a ^c >ocoteste 
aeca de la Manole ( Manoibnca). I'm >at 
marc compus din lipjveni popi-tl, situat 
cam la 12 kil. de ora\elul Falticeni. re- 
sedin^a pnutulut Sucevei. Aici rascolnicii 
au o biserica, construita in onoarea a- 
coperamintulut Nascatoarcl - dc - 1 )umnc- 
zeti, si afara de ea mat sunt inc;! tret 
schituri caltigarestT, doua do barbatt si 
unul de femei. In timpul actual la bise- 
rica este un popa rus fugar, anume A- 
lexie, in virsta de pe=»te 50 am, cu fe- 
mcie si cu copii vrisnicl ; iar in schi- 
turi igumene^te staripil Joilu, originar se 
pare dintre lipovenii indigent. Alta bi- 
serica rascoluica este in last in subur- 
bia de peste Bahluiii. Acolo de a seme- 
nea inainte eraii pop! deosebip, fugi^t 
din Rusia, dar acum nu sunt. In cclc- 
I'alte localitatt de lipovenT sunt numai 
rogatorie, dintre carl cele mat inscmnate 
sunt In orasele : Tirgul-Frumos, Hirlaii, 
Vasluiu, in satul Lipoveni, linga uracil 
Boto-ani, si in satul Bratloti (Bratesti), 
intre Tirgul-Frumos si Manole, cam la 
2$ kil. de amindoua. Asa dar in timpul 
actual in toata Moldova predomina popa 
Alcxie de la Manole ; de acec-a este ^i 
fr>arte bogat, are o casa frumoasa, umbla 
intr'o caleasca de Viena cu 4 cat, iar pe 
fiii lui adu^i vrisnicl din Ru^ia, 'i-a in- 
surat aic! ^i 'i-a introdus in negu^t<>rie 
cu propriile luY capitaluri. 

Eii am vizitat in persoana principalelc 



tfrupe ale Lipovenilor de aieT, si in Ma- 
nole, care .se poate iiumi centrul si Mi- 
tropolia rascoinicizmuhu in Moldo\a, am 
gazduit destul de indelung. Dupa p<>zi- 
punea loculuT m!u ea este o adevarata 
caverna, ascunsa Intr'uu codru des, in 
fundul unci vat rip<>a>e. Pamintul pe 
care se atla. satul cu toate apartamentele 
lui, este proprietatea mana>tireT Probata, 
iuchinata, cum sc zice aci, adica data 
cu toate averile in propiietatca Sfiniului 
Mormint, in lerusalim, de undo se m ad- 
ministrea/.a, adica se da in arendi in 
proutul Patriarhiei, prin un monah tri- 
mis de patriarhul cu titlul de exarh. Lo- 
cuitoril din sat se socotc-.c mat mult de 
o suta de familit, carl tr«le-»c in case dco- 
sebite, construite dupa manicra ru«ea>ca, 
cu toata fiMonomia izhelor (ca^elor ^ara- 
noci) din satele Velico-Ruse. 

Biserica se inal^a in mijlocul satului, 
ea cxista din vechime, dar mi de mult 
o an construit-o mare{ si infrumuse^at 
cu baniT trimist din Moscova, fiind-ca 
bogatasit de aci, dupa a^igurarea tnsiisY 
a Lipovenilor, sunt catrc credin^a si ser- 
vesc Mamonel. iar nu lut D-zcii. Insa 
ultima imputare nu cade as*>pra Mano- 
lenil<»r, caci intre diiiMi nu este nici un 
b >^at. Sunt numat gospodari mat mult 
sau mal pu\in cuprinst, in numarul ca- 
mra primul loc se cuvinc batrinulut 
Athanasie Zaharov, care mt-a dat osp : - 
talitatea in casa sa. 

Acest Athanasie, prin figura sa cea 
impo»anta, prin mintea naturala si prin 
influenza m(^rala asupra corcligionarilor 
sat, mi-a amintit pe Mi hail Teodorovul 
din Bucovina. Kl, ca si acela, este un 
carturar mare, si citcste nu numat car- 
n'le veeht biserice^tt, ci si cele noua lu- 
mesti, se in^elege ruse>tt, de cuprinde- 
rea morala si istorica ; eii am vazut la 
dinsul multe car^t de aceste si insumt 
am fost martor, cum el le cetea, iara 
rascolniciT adunatt, in numarul lor si 
starerul Joilu, egumenul schiturilor Ma- 
nole, il a>cultati cu o respectoa->a aten- 
tiune, mat ales cind el, oprindu-sc, le 
explica verbal despre patriarchit, mitro- 
polipl f^rit si chiar despre marit knezT 
ru>e>ti. Cu toate acestea, poate chiar din 
cauza ca el era asa dc familiar cu car- 
rile preset lumc^tt civile, nu am observat 
la el vre-o particular^ afecpunc pentru 
higoltzmul ra>colnic. Despre obiectele re- 
ligioasc el a vorbit cu mine foarte pu- 
\\n si cu marc moderapune ; despre popa 
Alexeiu s'a exprimat foarte defavorabil, 
numindu-1 interesat ; Inca si catre egu- 
menul schiturilor se arata fara nicT o 
stima, ba inca cu un fel de disprcf. Insa 



trebue sa adaog si aceea, ca monachii 
de aci, pe cit se vede, toft sunt dintre 
indigenif localt, si nu merita mat mult. 
Kt sunt ni>te oament simpli, grosolant, 
inculff, chiar arare on ceva carturari, si 
pe linga aceea traesc intr'o mizerie ex- 
trcma. Doua din schiturile lor, unul de 
barbap si altul de femet, desparpte unul 
de altul prin un gard invechit, se afla 
linga sat, iar al treilea este izolat in pa- 
dure, in departarc ca la 3 kil., ele nu 
sunt de cit niste grupe de vizuint, mat 
de tot in pamint, intunecoase si mur- 
dare, in care sunt cuibaritY cite ctp-va 
b^rba^t sau muierT. Intr'o vizuina de 
aceste eu am gasit pe insust superiorul, 
care sc oc.ipa cu me>tesugul lacatuserieT, 
care este meseria luT, desculf si numaY 
in camasa. Si pentru dreptul de a vie^ui 
in aceste vizuint si a se folosi cu niste 
mici particele de pamint prin prejurul 
lor, unde i>t pun cite-va straturt de le- 
gume, atit monachii cit si monaehiele, 
sunt impust cu dajdile in profitul pro- 
prietatet ; impozitul acesta este asta-zt de 
3 carboave de individ. Extrema lor mi- 
zerie nu le permite a se ridica nict in- 
telectualmentc, nict moralmente. 

Dc nccaz et nu se feresc de bautura, 
unde o gasesc si de aceea foarte adese- 
ort it intilnesti zbuciumlndu-se public 
intr'o stare cu totul neconvenabila vo- 
cafieT monahale. Aceasta s'a inttmplat 
chiar cu staripil Joliu, carele de fafa cu 
mine abia s'a tirlt de la Athanasie la 
vizuina sihastrica. Ce se atinge dc Popa 
Alexiu, el de-si are conduita buna, adica 
nu este bepv, dar la carft este tot asa 
de ignorant, ca si Joliu, Intru aceasta 
m'am convins din conversar,ia ce am 
avut cu dinsul. De aicea se injelegc 
nestima catre dinsul a unut carturar ca 
batrinul Athanasie ; si din ast-fel dc 
sim{ catre persoancle, care dupa che- 
marca lor, trebue sa fie conducatort at 
credinfe'i, fireste se explica si acca ra- 
ccala catre credinfa, pc care am obser- 
vat-o la batrin, si care in generafiunca 
juna se manifesta inca mat putcrnic si 
mat clar. 

De cxemplu, fiul lut Athanasie, nu- 
mit Malafet, junc foarte destept, carele 
de si abea it Infircaza mustefile, este 
deja vataf la Manole, s'a aratat inaintea 
mea ca un perfect liberton, mat, mat 
ateu. 

Episcopul Melchisedec scrie 
in 1870: 

In comuna Manole sunt 120 de fa- 
milit lipovencsti, care compun in total 
66S indivicfi : au btscrica lor si un 



Digitized by LiOOQ IC 



MANOLEA (MUNTELK- 



•J:J4 



MARALOIUL 



popa ; se credo cl acesti Lipoven! sunt 
dintrc ceT mat vechT cc s'aii stabililt in 
Moldova, pc la mijlocul veaculuT al 
lS-lea. Protoercul jude^ului Succava, 
spune despre Lipovcnii din jude^ul sail 
numal atita in genere. ca ci sunt staro- 
vcn dupa propriele lor aratart. Nu p*i- 
tem dar decide cu exactitate, ce anume 
secte lipovenesti sunt in Manole. In 
apropiere de Manole sunt trei schitun, 
unde petrec calugarii si calugariple lor. 
Cel mat insemnat estc schitul sau chi- 
novia Lipovenilor popisti de aici, care 
numara 67 indivizt, din care 46 calugar! 
si 21 calugari^e. Chinovia are doua bl- 
sericT, una dedicata* sfintului Nicolae, 
iar a doua Infarct cinstitct cruet. Secp'a 
femeiasca se desparte de cea barbateascri 
prin un gard; calugari^ele frecuenteaza 
acclcast biserict. Accasta manastire arc 
un rol insemnat in afacerile lipovencstY 
din Rominia ; prin ea se intre^ine co- 
munica^iunca afaceriior lipovenesti din 
Rominia, Turcia si Rusia cu ierarchia 
lipovano-austriaca de la Fintina-Albl. 
Stare^it acestet manastiri poarta titlul de 
archimandri^t. Unul anume Varsanufiu, 
fost archimandrit la Manole pe la anul 
1S61, si zelos apara'tor al pseudo-ic- 
rarchicTf austriacc, In anul 1870, s'a unit 
cu ortodoxia in Rusia si se alia acum 
petrecator la manSstirea omopista Fo- 
crovsky, din gubernia Cernigovulut. De 
si majoritatea estc popista, nu lipseste 
in Manole nict partidul nepopist; el are 
un schit al sail propriii, situat in mar- 
ginea unet padurt nu departe dc Manole. 
Acolo traesc vre-o 7 calugan care nu 
an nicT o rela^iune biscriceasca cu bi- 
sericeie si popii, ntct cu calugarii ce! 
l'alp, de la Manole. 

In 1803, «Lipovenif ot Ma- 
nole, a M-rei Probota, avea 40 
HuzT, platind bir 1 172 lei anual; 
lucrau p&mintul, oare-sl care ne- 
gustorie si aveau loc in destul». 

Manolea (Muntele-), padure 
particular^, supusa. regimulu! sil- 
vic inc& din anul 1883, pemo- 
sia Muntele-Manolea, pendinte 
de com. Comarnicul, plaiul Pe- 
lesul, jud. Prahova. 

Manoleasa, com. rur. f in partea 
de S.-E. a pl&sei Baseul, jud. 
Dorohoiu, la 65 kil. de orasul 
Dorohoiu, formats din satele: 



Boldul-Razesti, Domosani (Hri- 
{eni si Manoleasa), Flondora, 
Hrifeni (Pancul .si Stroici), Li- 
veni - Metropoliel (Stinca-Liveni- 
X01), Stroicul, $erpeni^a, Tescu- 
reni (Bajura-Timus) si Volova^ul 
(Iacovachi si Stroici), cu rese- 
din{a primaYiei in Flondora. Are 
o populate de 566 familii, sau 
2155 suflete; 4 biserict, deser- 
vite de 4 preo^T, 5 cintSre^I si 
4 p&UimarT; o scoala, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 62 elevt; 1404 hect. 6\ ariT 
pamint satesc; 8634 hect. oS 
aril cijnp si 266 hect., 39 ariT, 
padure, proprietaresti ; 14 lazurl 
si 15 pogoane vie. 

Budgetil com. e de lei 8569, 
ban! 95, la venitun, si de lei 
6280, ban! 57, la cheltuelT. 

Vite marl cornute 2133, 01 
5104, capre 6, cal 764, catirl 
12, porci 1044; stupl cu albine 
250. 

Manoleasa-Prut. VezT Domo- 
seni, s#t, com. Manoleasa, jud. 
Dorohoiu. 

Manoie§ti, sat, cu 24 familii mos- 
neni, jud. Arges, pi. Pitesti, fa- 
cind parte din com. rur. Grosi. 

Manole§ti, sat, in partea de N.-E. 
a com. Curtesti, pi. Tirgul, jud. 
Botosani, si spre V. de orasul j 
Botosani, cu o suprafatS de 194 1 
hect. si o populate de 28 fa- 
milii, sau no suflete. 

Vite: 59 bof, 34 vacT, 18 cal , 
si 13 porci. 

Manole§ti (Muscelul,Catunul- 
de-la-Biserica), catun, al com. 
Valea-Muscelulul, jud. Buz&u, cu 
1 20 locuiton si 3 1 case ; are 
snb-divizia Dr&gulincsti 

Manovarda, deal, pe mosia Bu- 
da, com. Buda, pi. Her^a, jud. 
Dorohoiu. 



Manta, munte, in jud. Buzau, 
com. Catina, cat. Lera, intre 
Piatra-Romel, Virful-Lerel si Ma- 
gura; are finefe intinse. 

Manta, pddure\ in jud. Buzau, 
com. Catina, c&t. Lera; face un 
corp cu Fundul-Lerel, de 80 
hect., pe mosia Lera. 

Manta, vale, in jud. Valcea, uda 
partea de S. a com. Pletrari d.-s., 
serveste de limits intre aceasta. 
com. si Pfetrari-d.-j., si se varsa 
in riul OtSsaul. 

Manta-cu-magura, numire ce 
se mat d& tnuntthu Manta, in 
jud. Buzau, com. Chiojdul din- 
Bisca. 

Manta-Ro§ie, vale, intre dea- 
lurile CetStuia si Visanul, din 
com. Galata, jud. Iasi ; incepe 
de la podgoria DoT-Perl si se 
termina in sesul Frumoasel, de 
pe teritoriul orasulul Iasi. 

Mantel (Lacul - din- Virful-), 

lac, in jud. Buzau, com CaYma, 
cat. Lera, situat pe virful mun- 
telui Manta. 

Manful, sat, in partea de N.-V. 
a com. TabalSesti, pi. Crasna, 
jud. F&lciu, situat pe valea cu 
acelasi nume ; are o populate 
de 4 familii, cu 12 suflete. 

Manul, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-j., com. rur. Izvo- 
relul. 

Prin acest sat trece soseaua 
comunali care pune in legatura 
soseaua Dumbravii cu calea fe- 
ratS prin gara Timna. 

Maraloiul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, c5t. com. Ciineni, 
asezat in partea de N. a com., 
pe malul sting al riului Buz&ul, 
la 7V2 kil. spre N.-E. de cStunul 



Digitized by LiOOQ IC 



MAKCADEUL 



235 



MARCUL 



de resedinta, St&vSresti. Are o 
intinderede 13 hect, cu o po- 
pula^iune de 60 famtlil, sau 266 
suflete, din cart 58 contribua- 
bilT. P&nS in anul 1865, cind s'a 
alipit la Ciineni, tinea de com. 
Amara. 

Marcadeul, munte al satuluT Tul- 
nici, pi. Vrancea, jud. Putna. 

Marcadeul, p&dure, in intindere 
de 4000 falcT, situate pe teri 
toriul com. Tulnici, pi. Vrancea, 
jud. Putna, aparfmind locuito 
rilor din com. Tulnici, care o 
exploateazd, in devalm£sie. 

Marcanul, piriu, izvoreste din 
fintina Marcanul, de pe mosia 
Grivita, com. Paltinisul, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiti ; curge 
prin valea cu acelasT nume ; for- 
meaza fazul Odaia de pe Pal- 
tinis; trece pe teritoriul com. 
BivoJul, si spre S., se varsa in 
piriul Volovajul. 

Marcea, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul d.-s., compusS din 3 
catune : Marcea, Ionesti-GovoriT 
si Prod&nesti. Este situata la 
25 kil. de capitala judetulul si la 
23 kil. de a placet. 

P&na la 1885, comuna s'a nu 
mit Ionesti-GovoriT, dar fiind ca 
se faceau multe greselT in co 
respondenta oficiala a com. s'a 
schimbat numirea, prin decret 
regal, din Ionesti-GovoriT in Mar- 
cea. 

Are o populate de 262 fa- 
milil, sau 965 suflete, din carl 
350 contribuabil! ; locuesc in 
271 case. 

Sunt 2 bisericT: una in c&t. 
Marcea, a doua in cat. Ionesti 
GovoriT, reparatS la 1836 de lo 
cuitorT; o scoalS, infiintata. la 
i860, si frecuentata de 39 baeti 
si 28 fete, din 95 copil in virsta 
de scoala. 



S'au improprietarit la 1864, 
pe mosiile statuluT Marcea si 
Ionesti Govoril, 167 locuitorT, 
cArora li s'au dat 550 hect. pa 
mint. 

Veniturile si cheltuelile comu 
nel sunt de 2485 lei anual. 

E brazdatS de dealurile : Mar- 
cea, Corbeanca, Guguianca, in 
partea de E. Scundul si udata 
de vaile cu acelasT nume, si de 
riul Oltul. 

Se m&rgineste cu comjnele: 
Babeni, (la N.) ; Ionesti-Mincu- 
luT, (la S.); Scundul, (la V.) si 
cu judetele : Oltul si Argesul, de 
care se desparte prin riul Ol- 
tul, care, in dreptul com. Mar 
cea, formeazS dou& insule marl. 

Marcea, sat, facind parte din 
com. rur. Marcea, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Marcea, tnosie a statuluT, jud. 
Vilcea, fosta pendinte de ma 
nSstirea Cozia. 

Marcea, pddure .a statuluT, in in 
tindere de 850 hect., situata in 
com. Ionesti-Govorii, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Marchel, girla, in jid. Tulcea, 
pi. Tulcea, pe teritoriul com'inel 
urbane Mahmudia; ese din la- 
cul Cara-Suhat, din partea de N. 
a luT; se indreapta spre E., a- 
vind o directfe generals de la 
V. spre E. ; face mal multe co 
titurT, mergind numaT prin stuf; 
primeste apele laciluT Marchel ; 
trece nu departe de bratul Sf. 
Gheorghe, se incruciseazS cu 
alta girla, si, dupa -in c irs de 
II kil , se varsa intr'un lac ve- 
cin de lacul Isacovul, pe teri- 
toriul comunel rurale Cara-Or 
man (Sulina), brazdind ast-fel 
partea de N. a plasel si a co- 
munel; are malurl joase, e putin 
adinca si con^ne pu^n peste. 



Marchel, punct trigonometric, 
situat in partea de N. a judetului, 
a plaseT Tulcea si a comunel ur- 
bane Mahmidia. pe malul sting al 
bratului Sf. Gheorghe si lingS 
girla Marchel ; are 2 m. in&lt'me, 
dominind bratul si niste mici 
cherhanale de linga el. 

Marcociul, deal, acoperit cu vii, 
livezT si ogoare, in partea de 
S. a satnlui Costuleni, pi. Bra- 
nistea, jud. Iasi, si pe coasta 
caruia se afla si o parte di 1 sat. 

MarcO^ul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Calvini, cat. Bisceni-d. s. ; 
are 750 hect., mare parte pa 
dure. 

Marco§ul, vale, in j'id. BtizSu, 
com, Calvini, cat. Bisceni-d.-s.; 
incepe de sub Virful Miului si se 
scurge in riul Bisca-ChiojduluT. 

MarCDtetul, culme de dt-alurl. 
jud. Bacau, plasa Bistrita-d j., 
care se int'mde intrc ronrn ele 
Fundul-Raeaciuni si Racarhmi, 
pe la Vestul lor si in spre com 
Gropile. Este acoperita ci pa 
durT si are cariere de piatra. 

Marcul, deal, se prelungr te di ' 
com. Bereze 1 , de a I m^ul tc- 
ritori 1I1T comundf Bozia, plasa 
Prutul, jud. Falciu, printre dea- 
lurile : Copaceana si Belciugul, 
termintndu-se la S., pe terito- 
riul satuluf Bogdanesti, in sesul 
Prutilul. 

Marcul, iaz, pe valea cu acelasT 
nume, format din piriul Marcul, 
pe teritoriul satuluT Bozia, com. 
Bozia, pi. Pr itul, jud. Falciu. 

Marcul, piriU, cnrge prin Valea 
Marc iluT, pi. Prutul, j-id. Falciu, 
formeazS iazul cu acelasi nnme, 
pe mosia Bozia, com. Bozia, 
iazul de linga satul Odaea-Bog- 



€2630. Mar*U Diofionar Geogretfc Vol 1 V 



81 



Digitized by 



Google 



MARCUL 



MARE (VALEA-) 



dana $i iazul de linga satul 
Bogdane?ti ?i apol trece in jud. 
Tutova. 

Marcul, vale, carese intinde de la 
N. la S., intre dealurile: Marcul 
$i Copaceana, pe teritoriul sa 
tulul Bozia, pi. Prutul, jude^ul 
Falciu $i pe care se afla 3 iazuri : 
Marcul, Odaea-Bogdana, de linga 
sat, $i Bogdane^ti. 

Marcului (Movila - ), movila, 
jud. Braila, la 3 kil. spre E. de 
satul Chioiba$e$ti, servind deho 

'./ tar intre com. Chichtne^ul $i 
Iazul, din jud. Ialomifa. 

Marcului (Movila-), moviin y \\ 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 
formind hotarul dintre mo^ia 
Iazul $i Chichine^ul, din jud. 
Braila. 

Mardalele, catun, al com. Grop- 
?ani, pi. Olte^ul-Oltul-d. s., jud. 
Romana^i, situat aproape dc 
varsareaapel Fratfa in riul Gea- 
martaluiul. Coprinde $i satul Dra 
go^inul (36 ioc). Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelulul marii 
este de 190 m. 

Mardalele, padure, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea, 
facind un corp cu padurea La- 
LacurT. 

Mare (Dealul-), deal, ce se in- 
tinde prin com. Richitoasa, jud. 
Tecuciu, strabate raionul comu- 
ne! Burdusaci, paralel cu piriul 
Zeletinui $i se termina la satul 
Opri?e$ti §i la satele din prejur. 
In fa{a Opri$e$tilor, pe acest 
deal, se afla biserica ?i cimitirul. 

Mare (Dealul-), deal, in jud.?i 
pi. Tulcea, pe teritoriul comu- 
nel urbane Tulcea ; formeaza un 
sistem aparte in legatura ne- 
departata cu Culmea - Isaccel ; 



brazdeaza partea de N. a pi. $1 
cea de S. a ora^ulul ; are direc^ia 
V. - E. ; lasa spre N. Dealul 
Carieril $i spre S. dealurile Cai- 
ra-De$li, Redi, Imalac, Ciatai 
Tepe ; ora?ui Tulcea e a$ezat 
pe ultimele sale ondulajiuni 
catre Dunare; virful sau, Tulcea, 
are 204 m., dominind ora$ul 
Tulcea; este traversat de dm 
muri comunale, ce due din Tul- 
cea spre Agi-Ghiol, Sabangea, 
San-Ghiol $i in lung de Dru- 
mul-LupuluI; este acoperit cu 
fine^e $i semanatun. 

Mare (Dealul-), deal mare, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe terito- 
riul com. rur. Nicoli^elul ; se des- 
face din dealul Nico{elul ; se in- 
tinde spre E. in direc^ia S. V. 
spre N.E., dealungul vae! pi- 
riulu! Telifa ; la poalele lui de N.- 
V. este a?ezat satul Nicoltyehil ; 
la cele de N. ?i de N.-E. se ga- 
sesc viile Ochea§e $iSarica; are 
un virf de 259 m., dominind 
Nicoli^elul ; este taiat de Valul 
luI-Traian $i de drumul comunal 
Nicolitelul-Teltya; e acoperit cu 
paduri. 

Mare (Fa{a-), munte, in jud. 
Buzaii, com. Gura-Teghil, intre 
muntele Tega $i muntele Podul- 
Calulul. La E., se lasa pe sub 
muntele Podul-Grecilor, pana in 
riul Bisca-Mare. Are mai mul 
te culmina^T, dintre cart mat 
insemnata este Virful-Monteo- 
ruluT. E acoperit de padure de 
brad $i fag, avind $i pu^in izlaz. 

Mare (Groapa-), sat, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Dumitre$ti; este a?ezat in partea 
de V., a comuneT, pe lacul Groa- 
pa-Mare, de la care ?I-a luat 
$i numele. 

Mare (Movila-), colinii, in jud. 
Buzau, com. Carpini?tea, cat. 



Izvorul-Dulce ; aci sunt ruinelc 
unel bisericT, care, se zice, a fost 
arsa de Turci, impreuna cu toji 
oamenil ce se aflau inauntru in 
timpul serviciulul divin. 

Mare (Movila-), movila mare, in 
jud. Buzau, com. Luciul, care, 
impreuna cu movila Popina din 
sat, formeaza baza triunghiului 
de movile ale caror unghiu il 
face Movilele - cu - Cruce (trei 
in rind) de linga moara; e 
mica abatere din seria movile- 
lor ce incepe din muntele Is- 
trifa $i formeaza apoi o noua 
serie, care ese din com. Luciul 
pe la Movila-Grecilor %\ trece 
prin cat. Scarlate^ti, mo$ia Ru- 
?e$ul $i con tin 1a. pana in Braila. 

Mare (Ostrovul-), insula, in Du 
nare, cu 1 1 5 hect. padure, {"mind 
de com. Celeiul, din jud. Ro- 
mana^i. 

Mare (Ostrovul-), insula, in Du 
nare, cu 100 pog. padure, ^inind 
de com. Izlazul, din jud. Ko 
mana^i. 

Mare (Valea-), vale, judetul 
Gorj, comuna Birzeiul-de - Pa- 
dure, avind direcfie N.-S., co- 
prinsa intre dealul Licuriciul, 
la V. $i dealul Pojarul, la E. 
I?I ia na^tere mai sus de Bir- 
zeiul-de-Padure, §i se termina 
mai jos de Gilce?ti. Prin ea 
curge piriul cu acela^T nume, 
urmind direcjia vaeT, care n'are 
apa de cit numat in timpurl 
ploioase, ^i care da in Amara- 
dia, aproape de Col{e$ti. Pe 
aceasta vale trece $oseaua co- 
munala, care pune in legatura 
Birzeiul de-Padure, Scrada, Gil- 
ce?ti, legindu-se cu $oseauave- 
cinala de pe valea AmaradieT. 

Mare (Valea-), vale, jud. Mus- 
cel, plaiul Dimbovifa, izvore?te 



Digitized by 



Google 



MARE (VALEA-) 



237 



MARGINEA 



din dealul Poiana - de - Hotorl, 
uda comuna Valea-Mare, si se 
varsa in Riul-Tirgulu!, de la 
vale de Calea-Pietroasa. 

Mare (Valea-), vale, jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, com. Vladesti ; 
izvoreste de sub piscul numit f i- 
fla-Corbului si se varsa in Valea- 
Mica, la locul zis Intilniturile. 

Mare (Valea-), vale, ia nastere 
din com. Prahovi^a-d.-j.,pl. Pra- 
hova, jud. Prahova, si se varsa 
in riul Prahovifa, tot in com. 
Prahovtya d.-j. 

Mare (Valea-), vale, in jud. si 
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Malcoci, servind de hotar 
intre com. si orasul Tulcea; se 
desface din poalele nordice ale 
Dealulul-Mare ; o ia spre N., 
trece pe la V. de satul Malcoci, 
si dupa 7 kil. de drum se des- 
chide in balta Malcoci; pevale 
merge drumul comunal Malcoci 
Agi-Ghiol. 

Marele, piriU, vine din Buco- 
vina si trece pe mosia Gramesti, 
jud. Dorohoiu, pi. Berhometele, 
com. Gramesti. 

Mare^oaia, padure, in jud. Bu- 
zau, com. Tisaul, cat. Valea- 
CapreT; se intinde intrePiatra- 
Cizlaului si Naeni-Prosca; are 
30 hect. 

Mare§ul, com. rur., jud. Arges, 
pi. Pitesti, la 13 kil. de com. 
rur. Bascovul-Flesti, resedint,a 
sub-prefecture!, si la 18 de Pi- 
testi. Se compune din 3 sate: 
Fratesti, Gradistea si Maresul. 
Are o populate de 922 suflete; 
2 bisericT, una de zid in Gra- 
distea, si a doua de lemn in 
Maresul, deservite de 3 preotj, 
2 cintare}! si 2 paracliserT; o 
scoala primara rurala. 



Budgetul com. e de 2398 leT 
la veniturt si de 1720 let la 
cheltuelt. 

Vite sunt: 153 bo! si vacT, 
20 cat, 2 bivol!, 240 ot, 35 ca- 
pre si 32 rimator!. 

Maresul, sat, cu 450 suflete, jud. 
Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. cu acelasl nume. 
Aici este resedint^a primarieT. 
Are o biserica de lemn, cu hra- 
mul Adormirea, deservita de 1 
preot, 1 cintarer, si 1 paracliser. 

Mare§ul, catun, jud. Braila, linga 
gara Faurei, in hotarul despre 
com. Surdilele, in suprafat,a de 
7 hect. Are o populate de 15 
familil, sau 75 suflete; o baca- 
nie ; o brut&rie ; o macelarie. 

Parte din acest sat este pe 
teritoriul com. Surdila-Greci, iar 
parte pe Surdila-Gaiseanca. 

Vite sunt: 25 caT, 30 vite 
marl cornute, 30 01 si 20 rima- 
torl. 

Maresul, tirld, jud. Braila, la 4 
kil. spre N.-V. satulu! Vadeni, 
pe canalul viroaget Sirefelul, de 
pe mosia Zlatia, aproape de 
ruptura Hogioaia. Aci este ar- 
manul arendasulu!, avind 2 case. 

Maresul, braf (prival), in jud. 
Ialomita, insula Balta, pi. Ialo- 
mi^a Balta, com. Dudesti. 

Marga, com. rur. si sat, jud. Me- 
hedin^i, plaiul Cerna, la 32 kil. 
de orasul T.-Severin, situate pe 
valea Topolni^a. Satul Marga 
formeaza comuna cu satele Cali- 
nesti si Soroca. 

Comuna toata are o popu- 
late de 916 suflete, din car! 
1 54 contribuabilf. Locuesc in 
260 case. 

Are o biserica, deservita de 
I preot si 3 cintaref!. 

LocuitoriT poseda : 20 plu- 



gur!, 2 carufe cu ca!, 20 care 
cu boT; 202 stup! cu albine. 

O sosea comunala o leaga 
prin satul $oroca cu soseaua 
Severi n - Balta - Baia - de - Arama. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 972 leT, iar la cheltuel!, de 
729 let. 

Vite : 460 vite mart cornute, 
20 cal, 400 ot, 400 capre si 
500 rimatorl. 

Marga, mahala, in jud. Mehe- 
dinfi, plaiul Cerna, com. rur. Ba- 
sesti. 

Margarita, vale, izvoreste din 
dealurile de E. ale com. Ursi, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se 
varsa in girla Cungrisoara, tot 
in raionul com. Ursi. 

Marghia, com. rur., pe piriul cu 
acelasl nume, jud. Arges, pi. 
Cotmeana, la 14 kil. de com. 
rur. Costesti, resedin^a sub-pre- 
fecturel, si la 49 kil. de Pitesti. 
Se compune din 2 sate: Lunca 
si Marghia, cu o populate de 
160 familiT, sau 846 suflete. 

Are : 3 biseric!, una in sa- 
tul Lunca si doua in satul Mar- 
ghia, deservite de 3 preot,!, 3 
cintare^I si 2 paracliser! ; o scoala 
primara rurala. 

Vite sunt : 462 bo! si vac!, 
42 ca!, 6 bivol!, 2200 01, 43 
capre si 397 rimStor!. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 1670 lei, iar la cheltuell, de 
1 66 1 le!. 

Marginea, plasti, situata in par- 
tea de S. a jud. Vlasca. Se pare 
ca's!-aluat aceasta numire fiind- 
ca este in marginea judefulu! 
Vlasca. Inainte de 1828, adic& 
atunc! cind Giurgiu era raia 
turceasca, aceasta plasS era 
impar^ita in doua si anume : 
Balta, cu 15 sate si Slobozia, 
cu 10 sate. 



Digitized by LiOOQ IC 



MARGINKA 



238 



MARG1NEA 



La 1 83 1, cind s'a facut harta 
fare!, chpaordinul Generalulul 
Kiseleff, s'a introdus $i aceste 
doua pla$I cu alte sate in un 
singur raion al pla?el cum se 
afla astazi, avind ca re$edin{aa 
subprefecturel, satul Hodivoaia. 
DeatuncI ast-fel constituita, poar- 
ta numele de plasa Marginea. 

Se margine^te spre E. cuju- 
detul Ilfov, incepind din mar- 
gin ea comuneT Gostinari $i pana 
in marginea padure!Pruntul,unde 
incepe Comana, ce fine de plasa 
Cilni§tea. Spre S. se invecine$te 
cu Bulgaria, avind de limita na- 
turala vieml ape! Dunarea, con- 
form tratatululde la Adrianopo- 
le, incepind din dreptul G »stina- 
rului >' pai a la I 'c ire am Hotai ul 
a ^ .i }> ' ?: e ^raiihen 

n.i,. ,j..| hai \\. ran au 16 punte 
k sUiUune sail pichete. Se in- 
veri.u:$te la V. cu j idetul Te- 
leorman, incepind de la gura 
riului Vedea in sus pana laco- 
muna Grosul. Spre N., se mar- 
gined cu plasa Cilii$tea, ince 
pind din cotnuna Gr sul, $i tre- 
cind prin Cucuruzi, Ciolanul $i 
pe la Rasuceni, pe din sus de 
Frate^ti, Daia, Frasinul, Banea- 
sa, Petro$ani, Pueni $i Pruntul. 

Suprafafa acestef pla§i este 
de 137370 hect., cu o popu- 
lajiune de 54000 locuitorl. 

Se compune din 29 comune 
cu 52 catune $i anume: 

1. Arsacke, cu catunele: Ar- 
sache (Paraipani) $i Babaifa. 

2. Baltinoaia, cu catunele : 
Balanoaia, Co^oveni, Nazirul, 
Once§ti, Turbatul §i Cantemir. 

3. Bilneasa-Sf. Gheorghe y cu 
cat.: Baneasa $i Sf.-Gheorghe. 

4. Brani§tea, cu catunul Bra- 
ni?tea. 

5. Bujorul, cu catunul Bu- 
jorul. 

6. Cacalefi, cu catunul Ca- 
calefi. 

7. Chiriacul, cu catunele: 



Beiul, Chiriacul $i Mo$teni-Ca- 
laraseni. 

8. Ciotanul-Pangal, cu catu- 
nul Ciolanul-Pangal. 

9. Cucuruzui \ cu catunul Cu- 
curuzul. 

10. Ddifa, cu catunul Daita. 

1 1. Frasinul, cu catunul Fra- 
sinul. 

12. Friitefti, cu catunele : Daia 
$i Frate§ti. 

13. G<iojani,cu catunele: Ga- 
ojani $i Petri$ul. 

14. Gogosari, cu catunele: Go- 
go?ari-NoI §i Gogo^ari - Vechl. 

15. Gostinul, cu catunele: 
Gostinul-Hagiul $i Gostinul-Ma- 
nastirea. 

16 Grosul, c\x catunele: Gro- 
sul $i Poenari-Gros'il. 

17. Hodivoaia, cu catunele: 
Hodivoaia ?i Vieri. 

18. Malul, cu catunele Ma- 
lul-d.-s. $i Malul-d.-j. 

19. Oinacui, cu catunul: Oi- 
nacul. 

20. Pietrele, cu catunele: Me- 
letia §i Pietrele. 

21. Pttrosani, cu catunul Pe- 
tro^ani. 

22. Pueni, cu catunele: Prun- 
tul-Comenel $i Pueni. 

23. Putineiul, cu catunul Pu- 
tineiul. 

24. Riisuceni, cu catunele: 
Gostieni safl Asan-Aga, Rasu- 
ceni-d.-j. §i Rasuceni-d.-s. 

25. Slobozia, cu catunul Slo- 
bozia. 

26. Stdnesti, cu catunele : Ghiz- 
darul §i Stane^ti. 

27. Toporul, cu calunul To- 
porul. 

28. Trestenicul'd.-s.y cu ca- 
tunele: Trestenicul-d.-s. $i Lu- 
daneasca. 

29. Trestenicul-Popesti, cu ca- 
tunele : Trestenicul-Grajdane$ti, 
Trestenicul- Pope?ti ?i Treste- 
nicul-Tomule^ti. 

Plasa Marginea este compusa 
din doua marl platoun, unul 



care incepe din malul Dunarei 
5*1 merge pana sub coastele dea- 
lulul Dunarei, plecind de la 
Frasinul, pelaDaia, Frate$ti,On- 
ce$ti, Stane^ti, $i mergind pana 
in dreptul Hodivoaiel, unde in- 
cepe a se pierde $i al doilea 
platou, care pleaca din Petro- 
?ani, sue pe la Gogo$ari $i co- 
prinde in el ?i cimpul Burna- 
zuluTpana la Gros ll §i Chiriacul. 

Aceste doua platourl sunt 
strabatute de val §i girle §i de 
Dunare, la S. Dunarea, care 
face lim ta (arel, a jude^ulul $i 
a placet, ?i care are o multime 
de varsaturt $i bal^I in platourl, 
din carl cele mat principale 
sunt: Comasca, Cama, Canalul 
Sf. Gheorghe, Veriga fi altele 
mat mid. Apa Vedea o limi- 
teaza la V. Cite-va vilcele cari 
se varsa in Vedea o strabat, 
din care mat principals este Va- 
lea-Moriior, ce se gase§te cu 
sfircul in cimpia Burnazul $i se 
varsa in Dunare, intre Malul $i 
Slobozia. O mica vilcea i$i are 
scurgerea in Teleorman dupa 
ce §!-a luat na?tere din sus de 
Grosul, acesteia i-se zice: Va- 
lea-pe-Balta. 

In Cilni^tea daQ apele vailor: 
Ciolanul, Cablanul, Scumpia, 
Urde?iul §i Lazul. Apol ma! 
sunt vaile Fiasinetul, Daia, On- 
ceasca, Valea-Miulul, care toate 
se scurg in platoul Dunarei. 

BatyT principale avem, ince- 
pind de la V. spre E. : Petro- 
$ani, Gaojani-Petri^ul, Paraipani, 
Malul-de-Sus, Malulde-Jos, Ma- 
hirul, Cioroiul, Frasinul, Ba- 
neasa, Gostinul $i Pietrele. Cele 
mat intinse sunt: Pietrele, Pe- 
tro^ani, Baneasa §i Gostinul. 
Din aceste balflf se scoate can 
tit^p marl de pe$te $i racl. 

In aceasta plasa sunt o mul- 
time de insule sau ostroave, 
din care mare parte sunt aco- 
perite cu paduri de salcic; 



Digitized by 



Google 



MARGINEA 



MARGINEA 



cele mal mart sunt : Marotinul, 
in dreptul Branistel; Ostrovul- 
Lung, in dreptul Gostinulul-d.-j.; 
Cioroiul, in dreptul Giurgiulul; 
PirgosulDinul si Chilbotinul pe 
domeniul Giurgiulul, in dreptul 
Malului, Batinul, in dreptul Pe- 
trosanilor; Regalul si Mocanul, 
in dreptul Smirdei; Lungul, in 
dreptul Puenilor; Coria, in drep- 
tul Pruntulul; Insula Sf. Gheor- 
ghe, in fa{a carantinel Giurgiulul. 
Cele cu padurl sunt: Balanul- 
Gu^iul, Turbatul, Grindul-Pen- 
ciului, Basicujele, Magura-de- 
Nisip, Zotunul sau Cama, Ra- 
madanul. Borunul, Stircea, Mo- 
canul, Regalul, Dinul, Batinul, 
Grindul, Comasca, Zlotunul, Ie- 
nechtoiul, Pueni sau Caluga 
reasca si Pruntul-Comanel. 

Dealurl principale sunt: Sti 
ne^ti Onceasca, Daia Fratesti, 
Frasinul, Baneasa si Pietrele. 
Mai sunt inca cite-va m&gurl 
insemnate ca : Magura-de-Nisip, 
din jos de Lacul-Mahirulul si 
magura Gogosari, pe proprie- 
tatea Toporul. 

Un vast ses se prezinta in 
aceasta plasa pe partea de V. 
a ei; incepe despre Stanesti 
si Chiriacul la E., duce spre V., 
p&nS. in hotarul piasei si se in- 
tinde din marginea pi. Cilnistea 
p&n& in coastele Dunarel spre 
Paraipani. Aceasta cimpie arc 
numirea de Burnazul. 

In plasa Marginel sunt cele 
ma! intinse pasuni din tot jud. 
Vlasca, cele mal multe si mal 
bune vite: bol, bivoli, caT, oi 
^i rimatorl pasuneaza in cim- 
piile Burnazului sau in os- 
troavele DunSref. Cimpii de 
culture cu pimint fertil face ca 
pi. Marginea sa fie cea ma! 
productive din jude{. Se pro- 
duce fin cu prtsos pentru nu- 
trirea pe iarnS a vitelor din 
aceasta plasa. 

Din num&rul de 29 comune 



ce constitue aceasta plasa, 24 
din ele cultiveaza vil si au po- 
meturi indestulate. Suprafafa 
viilor este de 1956 hect, in 
care intra si 585 hect. de vie 
ce sunt pe proprietatea orasulul 
Giurgiu. Ceea ce face aproape 
jum&tate din intinderea de 4042 
hect. de vil, ce sunt in intregul 
judef. 

In aceasta plasa se cultiva: 
in, cinepa si gogosl de matase 
cu abunden^a. In special in sa- 
tele din spre E. de plasa, cum: 
Frasinul, Gostinul, Baneasa, 
Pruntul, Pietrele si Pueni se fac 
rogojinl din papura de balta, 
care se vind la Giurgiu, Bu- 
curesti, Olteni^a si la Alexan- 
dria, din jud. Teleorman. 

Statul poseda 20 paduri de 
salcif in suprafa^a de 3588 hect.; 
5 paduri de stejar si de alte 
esen^e foioase, i 1 suprafa^a de 
5266 hect. 

Statul poseda 8 proprieta^I, 
aducind un venit anual de let 
364600; Eforia Spitalelor Civile, 
5 proprieta^T, producind un ve- 
nit anual de lei 189000. 

Particularil poseda un numar 
de 12 paduri in suprafa^a de 
13600 hect, aducind un venit 
anual de 80000 let. 

Casele publice, ca: Eforia Spi- 
talelor, Doamna Bala^a, poseda 
800 hect. 

Numai in 2 comune din plasa 
Marginea — exceptind orasul 
Giurgiu (vezi acest cuvint) — 
se face bilciu in fie care an, 
adica: la com. Arsache, la 26 
Iulie, bilciu fari obor, si la com. 
Fratesti, bilciu cu obor de vite, 
la 9 Martie si 23 Aprilie. Apro- 
pierea satelor acestei plasT de 
orasul Giurgiu a facut sa nu fie 
trebuin^a de mal multe bil- 
ciurt. 

Sunt multe mori cu abun; 
afara de cele 4 morT din Giur- 
£iu, mat sunt alte mori: la Pe- 



trosani, Vieri, Paraipani, Slo- 
bozia, RSsuceni si Chiriac. 

Cat de comunica^ie sunt: 

Dunarea, care serva la trans- 
portarea bucatelor din intregul 
judej, avind doua punflf de in- 
carcare, la Petrosani si Giurgiu 
(Smirda). 

Linia ferata Bucuresti-Giur- 
giu, care in aceasta plasa are 
gara Giurgiu, stabile Smirda, 
Fratesti si Baneasa, are un par- 
curs de 28 kil. in aceasta plasa 
pana la marginea el la hotarul 
Comanef despre Baneasa, unde 
incepe padurea; 

$oseaua na^ionala, care duce 
la Bucuresti prin Daia si trece 
in pi. Cilnistea la Crucea-de- 
Piatra, cu o lungime de 23 kil.; 

$oseaua, ce duce la Zimnicea, 
prin Slobozia, Malul, Paraipani 
si Petrosani, cu o lungime de 
32 kil.; 

Soseaua jude^eana, care duce 
la Alexandria prin Putinei, si 
are o lungime de 32 kil.; 

$oseaua jude^eana, care duce 
la Pitesti, trecjnd prin Ghizdarul 
si Toporul. In fine soseaua, 
care duce prin mijlocul jude- 
^ulut spre Tirgoviste si care 
trece prin Baianoaia $i Cio- 
lanul. 

S'au improprietarit 283 in- 
sura^el, luind o suprafa^a de 
1628 hect. 

Resedin^a subprefecturci c in 
Giurgiu. 

Are o judecatorie de ocol care 
are sub juridic^iunea sa, afara 
de satele acestei piast, orasul 
Giurgiu si comunele: Comana, 
Dadile, Gradistea si Branisteni, 
din plasa vecina. 

In plasa Marginea sunt : 34 de 
scoll, din cart 4 de fete, iar ce 
le I'alte 30 sunt mixte, conduse 
de 10 inva^atoare si 24 inva- 
^atorT; 21 parohil, cu 47 bi- 
sericl, 30 preo^T «;i 80 cinta- 
reti. 



Digitized by LiOOQ IC 



MARGINEA 



240 



MARGINEA 



Marginea, plasd, jud. Teleorman, 
compusi din 25 comune rurale 
?i 2 urbane. La E., incepind 
de la Dun&re, se limiteaza. cu 
jud. Vla$ca, urmind o linie 
curbs pe cimpia BurnazuluT, 
p&na in hotarul com. Cacaler,i 
(Vla?ca), peunde se intind multe 
' din mobile jud. Teleorman. De 
la Cacale^i limita pla^e! ia di- 
recfiunea spre N,-V. c&tre com. 
Pielea, de unde apoT apuca pe 
cursul riulul Teleorman p&na 
la com. Laceni, din pi. TirguluT. 
Hotarele comunelor Laceni, 
C&line$ti, Mavrodinul ?i Bogdana 
formeaz& limita de la N. $i N.- 
V. a pla>ei; de aci limita ur- 
meazcl cursul piraielor Urluiul 
$i CSlma^uiul p&n& la com. Vt>i- 
voda, de unde merge in linie 
dreapti p&n& la Dunare, intre 
hotarele comunelor Cioara $i 
Vin&tori. La S., DunSrea for- 
meaza limita pla$cT ca ?i a ju- 
de^ulul. 

Afara de laturea de N., toata 
plasa este udat& de ape. La S., 
Dunareacubalfile eT. Riurile Te- 
leorman $i Vedea ud3 toate co- 
munele in pirate pe partea des- 
pre E. ; piraiele Urluiul $i C&l- 
ma^uiul, comunele despre V. 
?i N. 

Pozifiunea acestel pla$i este 
numai de cirap, intretalata* de ' 
diferite v&T, vilcele ?i cursurT 
de ap& care-i dau aspectul eel 
mai pl&cut. Cimpiile mai intinse 
sunt: a-BurnazuluT, care tncepe 
dintre comunele Beiul, Con$e$ti 
$i Bragadirul $i merge p&n& in 
Vla§ca; Cimpia-G^uriciului, Bra- 
gadirul $i altele mai micT. Prin ' 
cultura intinsft ce se face in I 
aceastS plas& ?i prin frumoasele 
el pozifiunT, merits numele ce 
i s'a dat de Gradina-Teleor- 
manuluT. 

Comunele rurale ale acestel 
pla^T sunt: Adame$ti, Atirna^i* 
Beiul, Bragadirul, Brinceni, Cer- 



venia, Confetti, Fintinele, Fur- 
cule$ti, Frumoasa, GSuriciul, 
Lisa, Nanovul, N&sturelul, Pia- 
tra, Pielea, Poroschia, Zmir- 
dioasa, SpStarei, Suhaia, Storo- 
baneasa, fig3ne§ti, Vin^tori, 
Vii§oara $i Voivoda, cu o po- 
pularuune de 38891 locuitorT, 
din carl 8254 contribuabilT. 

Comune urbane sunt dou&: 
Alexandria, cu o popula^iune 
de 1 1 503 suflete, din can 4543 
contribuabilT; Zimnicea, cu o po- 
pula^iune de 4961 suflete, din 
car! 1 193 contribuabilT. 

Aceasta plasa. este intrunita. 
cu pi. C^lma^uiuluT, avind un 
singur sub -prefect. Re?edin{a 
este la Alexandria. 

Vite sunt: 12263 ca *> 34 1 
m&garT $i catirT, 21662 vite 
mar! cornute, 70462 vite mici 
5*1 8224 porcT. 

Plasa MargineT a purtat ?i in 
vechime acela^T nume. In cata- 
grafia DomnitoruluT C. Mavro- 
gheni, in secolul trecut, o g&- 
sim compusS din satele Ulmeni, 
Piacra, Voivoda, Lisa, Vii^oara, 
Str^ini, Fintinelele, Zimnicele, 
Malul-Ro^u, (Herasca sau Nas- 
turelul de aztSzi), Gorganul, 
Bragadirul, Catuneasca, Scae^ti, 
$oimul, Brinceni, figSne^ti, 
Zmirdioasa ?i Bujoreni. 

Marginea, sat, jud. Bac&u, pi. 
Trotu.sul, com. Groze^ti, situat 
pe malul sting al OituzuluT $i 
la poalele munteluT Co?na. 

Marginea, satuc, in jud. Neamt^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i. 

Marginea, trup de sat, in jud. 
Neam^u, pi. Bistri{a, com. Mes- 
teaciinul. 

Marginea, trup de sat, in jud. 
Neamtu, pi. Bistri^a, com. Buhu^i, 
renumit pentru caramidariile ce 
se fabrica in localitate ; cu mar- 



ginile sale formeazS hotarul com. 
$i al jud. despre jud. Roman. 

Marginea, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-de-Sus, com. Hele$- 
tieni, spre S.-V. de satul He- 
le?tieni, la 500 m. de el. Este 
a$ezat pe deal. 

Are o populate de 89 familiT, 
sail 418 suflete. 

Se lucreazS ol&ria. Sunt 161 
vite marT cornute. 

Marginea, sal, ftcind parte din 
com. G&iceana, jud. Tecuciu, si- 
tuat la V. comuneT. 

Are o populate de 36 fa- 
miliT, sau 144 suflete, carl lo- 
cuesc in 34 case. 

Satul este intemeiat o data 
cu satul PTetroasa. 

Marginea, numire, ce se mai 
dS cfitunulul Bordeni-MicT, din 
com. Bordeni, plaiul Prahova, 
jud. Prahova. 

Marginea, munte, la N. de com. 
Rime?ti, pi. Oltul-de-Jos, jud. 
Vilcea, intre muntele Ursul $i 
Petriceaua. Serve^te de suhat 
pentru vitele man. 

Marginea, deal, intinzindu-se, de 
la N. laS., intre satele Tingujei 
?i Grie^ti, com. Tingujei, pi. 
Fundeni, jud. Vasluiii. 

Marginea, p&dure particulara, 
supusa regimului silvic, in intin- 
dere de 160 hect, pe mo?ia 
Muntele- Marginea, com. Rirae$ti, 
jud. Vilcea. 

Marginea, piriti, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Us- 
ca^i ; izvore^te din dealul Munce- 
lul (ramura R^denilor); curge 
pe la satul cu acelasT nume; 
se vars& pe stinga piriului Va- 
lea-Alb^, traversind so^eaua Gi- 
rovul-Tupila^i, intre kil. 28—29. 



Digitized by LiOOQ IC 



MARGINEA-ClRLIGUU'I 



iMI 



MARIAN 



Marginea - Cirligului, munte, 
jud. Dfmbovi^a, in sus de Mo- 
roeni, pe dreapta Ialomi^eT. 

Marginea-de-Jos, plasa, in jud. 
Rimnicul-SSrat, in partea de N. 
E. a jude^ulul. 

Se m&rgine$te la N. cu ju 
de^ele Putna, Tecuciu $i Co- 
vurluiul, de care se desparte 
prin nul Siretul; la E., cu jud. 
Br&ila, de care se desparte prin 
riul Buz&ul; la S., cu pi. Gra 
di$tea %\ la V., cu pi. Marginea- 
d.-s. Este o plasa de cimp ; n are 
alte locurT ridicate de cit malul 
riuluT Rimnicul $i cite-va mo 
vile risipite ic* $i colo. 

Riul Rimnicul o ud& la V., 
trectnd prin comunele Ciora^ti, 
Slobozia, Mih&lceni, M&rtine$ti, 
Rimniceni $i M&ic&ne^ti. Riul Si 
retul o ud& la E., trecind prin 
comunele Corbul $i Mixineni. 
La S. e piriul Buz&elul. Laciri 
sunt : Leica, la N. ; Puturosul 
§i MSxineni, la E. 

Este formats din urm&toarele 
comune rurale : Hingule$ti $i Ma 
luri, la N.-V. ; Martine$ti, Cio- 
rci^ti $i Slobozia-Mih&lceni, la V.; 
Rimniceni $i Gulianca, in cen- 
tru ; Corbul $i M^xineni, la E. ; 
Maic&ne^ti, la N. Re$edin{a pla- 
cet este in com. M&ic&ne§ti. 

Are o suprafat& de 67315 
hect., cu o populate de 4200 
familiT, sau 20055 suflete. 

Comerciul const& in importul 
de coloniale, spirtoase, instru- 
mente agricole $i in export u I 
de cercale %\ vite. Transportu 
rile se fac prin g&rile liniei fe- 
rate Rimnicul-Foc$ani $i prin 
acelea ale liniei Tecuciu-Gala^i, 
car! se afla. in apropiere. 

C&ile de comunicafie sunt : 
calea jude{ean& Virte$coiul-Foc- 
$ani-Br&ila; apol calea jude$ean& 
Rimnicul - M&ic&ne$ti §i nume- 
roase drumurf vecinale intre 
comune. 



Marginea-de-Sus, plasa, in ju- 
de{ul Rimnicul-S&rat, in partea 
de mijloc a judefuluT. S'a numit 
ast-fel, c&ci mal inainte se afla 
a^ezatS la marginea jude^ului 
spre jud. Putna. Se m<irgine$te 
la N. cu pi. Ora?uluI $i judejul 
Putna; la V., cu plaiul Rimnicul; 
la S., cu pl&$ile Rimnic il-d.-s. 
$i Gradi^tea; la E., cu pi. Mar 
ginea-d.-j. Face parte din re- 
giunea dealurilor $i din regiunea 
cimpulul. Este br&zdat& in par- 
tea de V. de dealurile : Turcu- 
le{ul, M&gura Glp&tinif, Jinurul, 
Co^atcul, Tr&isceni, Peleticul, 
Costandoiul $i M&gura; in par- 
tea de E. e §es intins, presilrat 
de cite-va movile. La S. este 
baltaRobescu sau Voetinul. Face 
parte din basinul RimneT $i al 
SlimniculuT. Rimna intra in plasa 
pe la com. Lacul-luf - Baban ; 
ud& comunele Borde?ti, Dragos- 
loveni, Plaine?ti, Slobozia-Cio- 
ra^ti, Gologanul, $i prime$te ca 
afluen^T: Oreavul unit cu Cir- 
ceiul $i Cali{a. Slimnicul o uda 
prin mijloc, trecind prin comu- 
nele Slobozia, Sihlele $i Bogza; 
are ca afluen^T piriul Co^atcul 
$i Dulcea, unit cu Slobozia. 

Plasa Marginea-de-Sus este 
formats din urmStoarele comune : 
Lacul-luf-Baban, Ureche?ti, Po- 
pe$ti la N.; Slobozia $i Voeti- 
nul, la S. ; Bogza, Gologanul 
$i Slobozia-Ciora^ti, la E. ; Bor- 
de§ti, Dragosloveni, Pl&ine$ti, 
Sihlele, la mijloc. Re?edin^a este 
in com. Pl£ine$ti. 

Suprafa^a sa este de 60529 
hect., cu o popula^iune de 4440 
familii, sau 24400 suflete. Pro. 
ducfiunile placet sunt: la V. pa- 
durile $i viile ; la E., cerealele. 
Comerciul consti in importul 
de coloniale, instrumente agri- 
cole $i in export de vite, ce- 
reale $i vin. 

C&ile de comunicafie sunt : 
Calea ferat& ?i ?oseaua natio- 



nals Rimnicul-Foc^ani, calea ju- 
deteanS Pl&ine$ti-Dumitre$ti, $i 
c&I vecinale intre comune. 

Marginea-DomneascS, munte, 
in raionul com. Pucheni, pi. Ar- 
ge^elul, jud. Muscel. Este si- 
tuat in partea de N. a com., 
intre mun^il Orlea ?i Vaca $i spre 
jud. Dimbovita. Aci este o stinS 
in care se fabric^ diferite brin- 
zeturi. 

Marginea-Domneasca, munte, 
la N. de com. L&ical-Runceasa, 
pi. Arge^elul, jud. Muscel. Le- 
genda spune c& era obiceiu ca 
aci in to^I anil s^ ?eaz& unii 
din domnil ^rei cite-va zile, in 
timpul vereT. 

Marhonda, sat, spre E. de sa- 
tul Bosia, com. Bosia, pi. Bra- 
ni^tea, jud. Ia$i, situat pe $esul 
dintre Jijia $i Prutul. Are o su- 
prafa^a de 98 hect. ^i o popu- 
late de 14 familit, sau 80 su- 
flete. 

In mijlocul satului se afla o 
balt& mare, formats din v&r- 
sarea Prutulul, numitS Mar- 
1 honda. 

Vite: 70 vite mari cornute, 
j 275 of, 16 cal $i 23 rimStori. 

I 

j Maria, sursii de apa mmerala, 

in Valea-Tisel, jud. Vilcea, ba- 
sinul 01&ne$ti, in care predo- 
mini ca substance fixe : Iodur 
I de Magneziu (foarte senzibil) ; 
Bromur de Magneziu (urme) ; 
Clorur de sodiu ; Bicarbonat 
de calce; Bicarbonat de Mag- 
| neziu ; Hiposulfit de soda ; Hi- 
! posulfit de k Magneziu ; Clorur 
de Magneziu; Oxyd d'Alumi- 
niu; Silicic 

Acest izvor di p^ni la 300 
vedre in 20 ore. 

Marian, vale, la S.-V. de satul 
Ciocile, jud. Br&ila. Aci se zice 



Digitized by 



Google 



MARIANCA 



242 



MARMURA 



ca a fost mat inainte satul Cio- 
cile, care s'a retras unde este as 
t&zt, din cauza zmircurilor de 
pe acele locuri. 

Marianca sau Balomireasca, 

mosie, in jud. Arges, pi. Gala- 
sesti, com. Teiul, proprietatea 
EforieT Spitalelor Civile din Bu- 
curesti ; se arendeaza anual cu 
800 leT. 

Maria§ul, picket militar, pentru 
paza frontierel, pe marginea Du- 
naret, in dreptul com. Vinatori, 
jud. Teleorman. 

Marin (Valea-lui-), vale, izvo 
reste din padurea statului Va- 
lea-CaidareT, strabate partea dc 
N. a cat. VlSdesti-d.-s., pi. Riu- 
rile, jud. Muscel, si se vars& in 
riul Bratia, intre hanul si moara 
dluT D. Micescu. 

Marina, sat, in jud. si pi. Arge- 
sul, ftcind parte din com. rur. 
Flaminzesti. 

Marinache, c&tun (tirla), pe cim- 
pul Bar&ganul, jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomifa-Balta, pendinte de com. 
Fra^ilesti. 

Marincioaica, insula in Dunare, 
de 80 pog.; {ine de com. Ho- 
tarul, jud. Romana^i. 

Marine§ti, vechfe numire a cdt. 
Muscelul-pganul, din com. Ru 
sava^ul, jud. Buzau. 

Marine§ti, sat, pendinte de com. 
rur. Slavuja, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, la 5 kil. spre S.-E. de 
Slavu^a, catunul de resedin^a 
al com., de care se desparte 
printr'un deal. 

Are o populate de 47 fa- 
miliT, sau 193 suflete, can lo- 
cuesc in 48 case; o biserica, 
construitS din lemn, cu hramul 



Sf. Nicolae, deservita de preo- 
tul si de cintare^ul bisericei pa- 
rohiale din Sl&vu{a. 

Marine^ti, mosie particulars, in 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Slavu{a. Aparfine locuitorilor. 
Pe dinsa se afla padure. 

Marine^ti, pftdure particular^, in 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Slavu^a, in intindere de 190 
hect. Apar^ine locuitorilor. Se 
compune din girnifa si cer, care 
predomina, apoi din ar{arl si 
frasinT. 

Marina, catun, in jud. Teleorman, 
pi. TirguluT, ^inind de com. Bi- 
voli^a. Are o populate de 1 1 5 
suflete. Se mat numeste si A 
fuma^i. 

Marina, sat, facind parte din com. 
rur. Recea, pi. Horezul, jud. 
Vilcea. Are o populate de 301 
suflete; 2 bisericT. Se zice ca 
un oarecare Ion Ursanul, v&taf 
de plaiu, a Tertat pe locuitort 
de bir ca sa-sT fac& biserica. 
Acest Ion Ursanul se zice ca 
a ftcut in acest chip vr'o 40 
de biserici, pe la anul 17 14. 

E udat de riurite Marita si 
Maricioara si de Piriul-Popilor. 

Marina, trap de p&dure, a sta- 
tului, in intindere de 10 hect., 
situat pe domeniul scoalel de 
agricultura de la Strihare^i, din- 
colo de Valea-Muerel, com. Ci- 
reasovul, jud. Olt; loc placut 
de petrecere al or£senilor Sla- 
tinenl, in zilele de sarbStori, 
mat ales la Past!. 

Marina, riu, izvoreste de sub 
muntele Piatra-Alba, trece prin 
centrul cat. Marina, com. Recea, 
pi. Horezul, jud. Vilcea, se une- 
ste cu riul Maricioara, care iz- 
voreste de la Piscul-f iganului 



si se varsa in riul Cerna, la 
com. Fometesti. 

Marine! (Dealul-), deal, in par- 
tea de S.-E. a com. Covasna, 
pi. Podoleni, jud. Falciu. La 
poalele acestul deal a fost din 
vechime satul Varna, in fun- 
dul VaeT Marturiel. Tot aci se 
afla localitatea numita Biserica- 
VechTe. 

Mariu^a, sat, ftcind parte din 
1 com. rur. Hagiesti-Mariu{a, pi. 
Mostistea, jud. Ufov. Este situat 
la E. de Hagiesti, pe valea Mos- 
tistea. 

Se intinde pe o suprafajade 
2279 hect., cu o populate de 
617 locuitorl. 

D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti, 
d-na Alex. Brezoianu au 1882 
hect. si locuitoriT, 397 hect. Pro- 
prietary cultiv& 1440 hect. (200 
sterpe, 90 izlaz, 152 padure). 
Locuitorii cultiva 350 hect. (15 
hect. sterpe, 32 izlaz). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de2preo{i 
si 2 cintare^T; 2 helestaie; 2 
podurl. Comerciul se face de 4 
circiumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
808 si al celor mici, de 1200. 

Markka sau Chirculescu, ca- 
tun, pendinte de com. Rusi-lui- 
Asan, jud. Vlasca. Are o su- 
prafafa de 500 hect., din care 
60 locuitorl, improprietarhu la 
1864, au luat 145 hect. Este si 
o braniste de 1 hect. si jum. 
situate pe loc ses. Venitul a- 
nual al mosiet e de 12000 lei. 

Marmura, nume ce purta in ve- 
chime comuna Nedeia, pi. Balta, 
jud. Dolj. 

Marmura, deal, in partea de N.- 
E. a satuluT si com. Pohotinul, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, din 



Digitized by LiOOQ IC 



MARMUR1LE 



243 



MARTALOGI-CIOBANt 



care se scoate peatra. O parte 

este acoperit cu vil si padure, I 

iar pe poale se face cultura de ! 

cereale. , 

Marmurile, balta, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Nedeia. 

Marotinul, ostrov, in Dunare, in 
jos de satul Branistea, jude$ul , 
Vlasca. 

Marotinul, vtile, jud. Ilfov, pi. I 
Oltenifa, prin care balta Mos- 
tistea comunica cu Dunarea. i 

Marotinul-de-Jos sau Ghim- ! 
pa{i, com. rur., pi. Balta-OItul- 
d.-j., jud. Roraana^i. formata 
numai din satul cu acelasl nume. 
E situata pe un teren ses, in 
dreptul dunelor ce face nisipul 
in col^ul de N.-V. al plasei, la 
1 8 kil. de Caracal si la 38 kil. 
de Corabia. Inalfimea solulul 
d'asupra nivelulul inarii este 
de 138 m. 

Are o popilatfe de 147 fa- 
milil, sau 705 suflete, din car! 
121 contribuabill; o scoala pri- 
raara, cu 1 inva^ator, frecuentata 
de 34 elevl ; o biserica, cu hra 
mul S -{il Voevozl, cladita la 1795 
de Stoica Boruzescu ; 2 circiuml. 

Budgetul comunef e la veni- 
turi de 193 1 lei, iar la cheltueli, 
de 1854 let. 

Vite marl cornute 279, vite 
micl 900 si rimatorl 140. 

Marotinul-de-Sus, sau Gale^ul, 
com. rur., pi. Balta-Oltul-d.j., 
jud. Romanafi, formata numai 
din satul cu acelasl nume, si- 
tuata aproape de hotarul jud. 
Dolj, pe un teren ses si nisi- 
pos, fiind-ca imprejuml comunel 
vin dunele ce nisipul formeazS 
aci. Se afla la 25 kil. de Cara 
cal si la 41 kil. de Corabia. 
Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelulul maril este de 138 m. 



Are o populate de 250 fa- 
milil, sau 1013 suflete, din carl 
186 contribuabill; o scoala pri- 
mara, frecuentata de 34 elevl; 
o biserica, cu hramul Cuv. Pa- 
raschiva (1864), cu I preot si 2 
cintaretl; 2 circiuml. 

Vite marl cornute 6j6 y vite 
mid 695 si rimatorl 425. 

Budgetul comunef e de 177! 
lei la venituri si de 1650 lei la 
cheltueli. 

In spre E. de sat este cona- 
cul unul mare proprietary St. 
Geblescu, a carul mosie se in- 
tinde spre S. 

Se mal afla spre N. magura 
Gunoiul - Badisel, intr'o vale 
unde afost siliste de sat, Ma 
gura-Turcului si Teiul Mofil ; la 
S., Grindul-Tursanului si lacul 
Galesul, intre hotarul comunel 
si al mosiel Mirsanilor (com.). 

Marsilieni, com. rur., in judeful 
Ialomifa, pi. Ialomija-Balta, este 
situata pe partea dreapta a riu- 
lul Ialomita, intre comunele Al- 
besti si Bordusele. 

Teritoriul comunel, cu supra- 
fa{a de 5700 hect., din can 125 
hect. padure, se intinde din riul 
Ialomi^a, spre S., pe cimpia Ba- 
raganul si coprindedoua mosii: 
Dilga-Mica, de 600 hect., pro- 
prietate a sapte satenl mo?- 
nenl, si Dilga-Mare, de 5100 
hect., proprietate particular*. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariti pe mosie 
48 locuitori ; neimproprietarifl 
mal sunt 140. 

Se compune din satele: Mar- 
silieni, Dilga-Mica si Neamful 
si din cat. Grumuzea, cu rese- 
din^a priraariel si a judecatoriel 
comunale in Marsilieni. 

Are o populate de 206 fa- 
milil, sau 1 108 suflete; o scoala 
mixta, frecuentata de 51 elevl 
si 20 eleve; o biserica, cu un 
preot si dol dascall. 



Vite : 949 bol, 567 cal, 4468 
ol, 50 capre, 32 bivoll, 15 a- 
sinl si 459 porci. 

Budgetul com. e de 41 10 lei 
la venituri, iar la cheltueli, de 
6461 lei. 

Pe partea de S. a comunel, 
trece calea ferata Bucuresti Fe- 
testi, care are pe teritoriul co- 
munel stasia Dilga-Mare. 

Marsilieni, sat> in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. cu acelasl nume, situat la 
3V2 kil. de riul Ialomita, pe 
lunca riulul si coasta Baraga- 
nulul. 

Vechea numire a satului este 
Dilga Mare. 

Populafiunea comunel este de 
136 familil. 

Are o scoala mixta, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 51 elevl si 20 eleve; o bi- 
serica, deservita de un preot si 
dol dascall. 

Vite sunt: 589 bol, 289 cal, 
3349 oI » 35 capre, 32 bivoll, 
15 asinl si 228 porci. 

Martalogi, sau Urzice^ti, sat, 
jud. Arges, pi. Cotmeana, facind 
parte din com. rur. Martalogi- 
Ciobani. Are o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de un 
preot si un cintare{. 

Numirea acestul sat probabil 
ca vine de la vechiile mili^iiju- 
defene ce existau in veacul 
al XViMea, sub numele de Mar- 
talogi si care ati existat pana la 
1 7 1 6, cind lea desfiiintat Nicolae 
Mavrocordat, ca o masura mat 
multfiscala, de oare-ce Martalogi 
erau scutiflf de orl-ce darf catre 
stat. 

Martalogi -Ciobani, com. rur., 
pe riul Cotmeana, jud. Arges, 
pi. Cotmea, la extremitatea de 
S. a judefulul, despre judefele 
Oltul si Teleorman, la 21 kil. 



63oJ0. M*r*U DicfUmar Ctograjlc. Vol IV. 



82 



Digitized by 



Google 



MARTEI (DEALUL-) 



2U 



MASTACANUL 



de com. rur. Cotesti, resedinfa 
subprefectureT, si la 30 kil. de 
Pitesti. Se compune din 2 sate: 
Ciobani si Martalogi, avind im- 
preun<i 180 fam., cu 730 sufl. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cu un preot si un cin 
tare{; o scoala primara rurala. 

Budgetul com. e de 1 397 lei 
la veniturT si de 1 266 lei la chel- 
tuell. 

Vite sunt: 960 boT si vacl, 
58 caT, 9 bivolT, 1885 oT, 6 capre 
si 320 rimatorl. 

Martei (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, com. Plesesti, parte 
cultivabil, parte padure. 

Martine^ti, numire ce se maT da 
c&t. $urpanul, com. Mircesti, pi. 
Vedea-d.-j., jud. Olt. 

Martinul, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul, si- 
tuat pe dealul cu acelasi nume, 
nu departe de piriul Berzun^ul. 
Are o populate de 37 familii, 
sau 188 suflete; o biserica; 2 
circiumT. Vite sunt: 13 cal, 113 
vite marl cornute, 10 porcl si 
13 capre. 

Martinul, mu?ite, jud. Bacau, pi. 
Trotusul? com. Hirja, situat spre 
V. de satul Hirja si acoperit 
cu padure. 

Martinul, munte, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti, intre munfiT 
Furul-Mare si Muscelusea ; face 
hotar despre com. Lopatari ; 
are padure si finea^a. 

Martinul, munte, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Bisoca, numit 
si $elariile-Martin, in parteade 
S. a comuneT; este acoperit cu 
padurT si cu pasunT intinse ; 
vara se fac aci stine de oT. 

Martinul, piritt, in jud R.-Sarat, 



plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
considerat ca unul din izvoa- 
rele riuluT R.-Sarat; izvoreste 
din muntele Martinul, uda N. 
comuneT, si se varsa in Rimnic, 
pe stinga lut. 

Martiria, numire, data de call 
gari{ele schituluT Sf. Gheorghe 
inaltelor si stincoaselor pis curl 
din com. Boziorul, cat. Nucul, 
jud. Buzau, situate pu^in maT 
la S. de schit. Muntele Martiria, 
serva ca hotar despre comuna 
Col^i ; e acoperit de padure. 

Martoiul, cdtun (tirla), 111 j id. 
Ialomtya, pi. Borcea, pendinte 
de comuna Lupsani. 

I Martologul, pise si vale, com. 
j Baesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil- 
1 cea. Valea izvoreste dela X.-E. 

comuneT Ble^ti, si se varsa in 

piriul Dobricea. 

Marvila, sat, facind parte din 

com. Corbasca, pi. Berheciu, jud. 

I Tecuciu. Este situat pe un deal, 

pe malul sting al SiretuluT, la 

6 kil. de resedinfa comuneT. 

Are o populate de 68 fa- 
mil T, sati 246 suflete, locuind 
in 64 case; o biserica, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, care 
s'a facut la 1863 de monahul 
Lavrentie din schitul Pogle^ul, 
dupacumse adevereste prin in- 
scripfia ce se afla deasupra usei. 
Satul a fost situat mal pe vale, 
unde se vad si astazi cite-va ri- 
dicaturi de pamint; maTpe urma 
s'a ridicat pe deal. 

AicT intra Siretul in jud. Te- 
cuciu. Piriul Pogleful, care curge 
la N. de sat, formeaza hotarul 
intre jud. Tecuciu si Bacati. 

Masa-de-Piatra, localitate, in 
partea de N.-E. a com. Star- 
Chiojdul, pl.Teleajenul, jud. Pra- 
hova, unde se afla o mica vina 



cu apa de pucioasa\ pe valea 
Bisca-cu-Cale. 

Masa-Domneasca, stincti, jud 
Bacau, pi. Trotusul, com. Mana- 
stirea-Casinul, inalta de 2 m., 
pe care se zice ca ar ft mincat 
Stefan Gh. Voevod, dupa in- 
toarcerea sa din Ardeal, unde 
se dusese fugarit de TurcT, tre- 
cind cu ci^T-va oamenl prin Be 
ciurile-Domnesti. 

Masa-lui-Traian, sau Masa- 
lui-Mihaiu-Viteazul, lespede 
de piatrd, in forma unei mese ro- 
tunde, ce se afla pe marginea 
OltuluT, jud. Vilcea, din jos dc 
manastirea Turnul, care t'mede 
jude^ul Arges. Legenda popu- 
lara zice ca la aceasta masa 
s'ar fi asezatMihaifl-Viteazul in 
mijlocul capitanilor sal, inainte 
d'a intra cu ostile sale in Tran- 
silvania. Aceasta legenda a in- 
spirat poetuluT Bolintineanu una 
din cele mat frumoase balade 
ale sale: 

Ca un glob de aur luna stralucca, 
Si pe-o vale verde, ostile dormea. 
Dar p'un vtrf de muntc sta Mihaiu la masa 
$i pe d'alba'i mina fruntea lui se lasa. 

Asemenea si raposatul T. 
A man a fost inspirat de acea- 
sta legenda in cunoscutul sail 
tablou, cu acelasi subiect ca ba- 
lada poetuluT. 

Mascul, nume de sat vecliiii, des- 
fiin{at. VezT Pausesti, sat, pi. 
Cirligatura, jud. Iasi. 

Maslo§ul, deal, situat la E. co- 
muneT Godinesti, jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan ; se prelunge^te de 
la E. spre V. pe o intindere 
de 5 kil.; e proprietary a lo- 
cuitorilor comuneT Godinesti; e 
acoperit de vil si prunet. 

Mastacanul, com. rur., situata 



Digitized by LiOOQ IC 



MASTACANUL 



245 



MATARAUA 



in partea despre N. a plS$e! 
Bistr^a, jud. Neamfu, intre riul 
Bistrita ?i ramurile Carpa^ilor 
de pe hotarul Transilvaniel. 

Terenurile sale sunt acciden- 
tate, prezintind dealurl mSrete §i 
vST profunde, printre cart doming 
culmea formats de mun^if Go$- 
manul, TarcSuI, Vi^ioana-Mare, 
Porfirul, Nechitul ?i Negule$ti. 

AceastS comunS este formats 
din catunele: MastacSnul, Ne- 
gule$ti, BSlanul, Smirea, Mar- 
gina, PortSre$ti, Schitul-Nechi- 
tul $i $ovoaia, cu o populate 
de 1559 fam., sau 2951 sufl. 

Dintre locuitoril improprietS- 
ri^T in 1864 sunt: 39, carl trS- 
esc $i-$I stSpinesc singuri locu- 
rile lor; 55 stSpinesc locurile 
ca urma?i ai celor improprietS- 
ri^T ; 1 loc a fost pSrSsit de cS- 
tre un improprietSrit $i se stS- 
pine^te de cStre comunS. 

Agriculture se face pe o in- 
tin dere de 463 hect. 

Ima^ul (suhatul) are o intin- 
dere de 1400 hect. $i nutre^te 
un numSr de 2849 vite. 

In MastacSnul sunt 3 bise- 
rici, cu 8 deserventi ; o scoalS. 

Budgetul comunei e de 5322 
lei, 14 ban!, la veniturf $i de 
4896 leT, 85 ban!, la cheltuell. 

Comunicafia cu satele vecine 
se face: prin un drum care duce 
din satul MastacSnul in satul Bor- 
le$ti, fecind legSturS cu $oseaua 
judeteanS Roznovul TazlSul (in- 
tre kil. 30 — 31); prin undrum de 
la satul MastacSnul, trecind prin 
satul $ovoaia la satul Gura-Mas- 
tacSnuluf, ftcind legSturS cu 
soseaua Roznovul-Borle$ti (intre 
kil. 25 — 26); prin un drum 
de la Negulesti la Borlesti (si 
la satul Iapa prin alt drum); 
prin un drum de la satul Mas- 
tacSnul, ce trece prin satul PortS- 
re$ti $i BSlanul, si se uneste cu 
soseaua Roznovul -Borlesti, in 
dreptul kil. 24. 



MastacSnul, sat, in jud. Neam^u, 
com. MastacSnul, pi. Bistrita, 
situat pe valea piriului MSstS- 
cSnoasa, la 25 kil. de orasul 
Piatra. 

Are o populate de 190 fa- 
milif; I bisericS, cu 1 preot $i 
2 dascSlI ; o $coala, frecuentatS 
de 37 elevl. 

In apropiere de acest sat se 
aflS izvoare cu apS minerals 
(borviz). 

Mastacanul, sat, in jud. Neamtu, 
com. Dragomire^ti, pi. de Sus- 
Mijlocul, situat in drumul care 
pleacS dintre kil. 17 — 18 al 
$ose!eI Girovul-Tupila^i $i duce 
prin satul Borni^ul $i HlSpe$ti, 
la Talpa. 

Mastacdnul, ramurd de dcalurt, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, 
ce se intinde despre E. satului 
Du§e$ti, com. Serbe^ti, din drep 
tul kil. 19 al $oseleI Girovul- j 
Tupilati, prin comuna Drago- 
mire$ti, formind in mare parte 
hotarul dintre aceastS com. ?i 1 
com. $erbe$ti $i BirgSoani. La 
E. de satul MastacSnul se rami- 
fies : o culme apucS in spre N. 
fScind legSturS cu ram. Usca- , 
tilor ?i alta in spre S.-E. se 
intinde pe cuprinsul com. Bir- | 
gSoani. 

Mastacanul, mosie, in judejul 
Neamtu, com. Dragomire?ti, pi. , 
de S'.is-Mijlocul, formind cu I 

j marginile sale limita comunei 
despre com. Serbe§ti $i BirgS- 
oani. 1 

, Este proprietatea d-lul A. ! 

I CrivSt, cSruia if aduce un venit , 

, anual de 6500 lei. 
I 

! 
, Mastacanul, mosie, in judeful 

j Neamtu, com. MastacSnul, pi. I 

Bistrita. 

j 

1 Mastacanul,//r//7,injud.Neamtu, | 



com. MastacSnul, pi. Bistrita; 
izvore^te din ramurile despre 
N. de schitul Nechidul, dintre 
mun^il numi^I Aluni$ul $i Ne- 
chitul, prin valea cSrora curge 
pSnS aproape de satul Masta- 
cSnul ; trece apol printre satele 
$ovoaia (in dreapta) $i PortS- 
re$ti (in stinga), strSbStind, in 
dreptul satuluf Gura-MastacS- 
nulut, $oseaua judeteanS Roz- 
novuITazlSul, intre kil. 25 — 26, 
dupS care se varsS pe dreapta 
riulul Bistrita. 

Mastac&nului (Gura-), sXtuc, 
in jud. Neamtu, pi. Bistrita, com. 
MastacSnul, situat pe valea riu- 
lul Bistrita, sub $ira dealurilor 
ce se intind paralel cu acest 
riu, in drumul $oseleI jud. Do- 
breni-Moine?ti, la al 26-lea kil. 

Mata, deal, pe care se aflS a$ezat 
satul $elari, CO m. Valea-Mare, 
plaiul Dimbovita, judetul Mus- 
cel. 

Matac, fost picket de grant fit, in 
jud. Mehedinti, plaiul Clo^ani. 

Mataraua, sat, fScind parte din 
com. rur. Hagie?ti-MSriuta, jud. 
Ilfov, pi. Mosti^tea. Este situat 
la N. de Hagie^ti, lingS valea 
Mosti?tea, pe locurl smircoase. 

Se intinde pe o suprafatS de 
788 hect., cu o populate de 
296 locuitori. 

D-l C. Athanasiu are 625 
hect. $i locuitoril 163 hect. Pro- 
prietarul cultivS 450 hect. (50 
sterpe, 125 pSJure). Locuitoril 
rezervS pentru izlaz 14 hect. 

Are o bisericS, cu hraraul In- 
timpinarea Domnulul; 1 moarS 
cu apS; 1 ma^inS de treerat; 
1 hele^teQ; 1 pod. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar ?i 1 hangiu. 

NumSrul vitelor marl e de 
243 ?i al celor micT, de 548. 



Digitized by 



Google 



MATCA 



246 



MATEIENI 



Matca, com. rur. t in jud. Tecuciu, 
pi. Nicore$ti, situate pe ambele 
malurl ale riulul Corozelul, la 
6 kil. de capitala judefulul si la 
21 kil. spre E. de a pla?eT. 

Are o populate de 510 fa- 
milii, sau 2260 suflete ; locuesc 
in 594 case. 

Sunt trei bisericl, doua de 
zid si una de gard. Cea de zid 
cu hramul Sf. Nicolae, s'a facut 
lainceput de gard, pe mo§ia O- 
daia, fosta razasia locuitorilor; 
in 1830 s'a reparat si in 1872 
s'a facut de zid ; a doua, tot de 
zid, cu hramul Cuvioasa Paras- 
chiva, s'a facut la 1833, cu spe- 
sele ob^testf, din lemn $i la 1837 
s'a refacut de zid; a treia, cu hra- 
mul S-^it Voevozl, s'a facut de 
gard, in 1825 cu ajutorui locui- 
torilor $i la i860 s'a reparat; 
sunt deservite de 3 preo^I si 5 
cintare^T. $coala, care dateaza 
din anul 1864, e frecuentata de 
65 elevi. 

Vite sunt : 620 bol, 489 vacT, 
360 cai, 1016 oT, 15 capre, 3 
taurl, 890 pore!. 

Sunt 420 stupl cu albine. 

Intinderea terenulul cultivabil 
e de 6124 hect. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la suma de 5350 lei. 

E brazdata in partea de E. 
de dealurile: Gavanul, Iepureasa, 
Gityul, Cierul-luI-Goroveiu, Dea- 
lul-lui-Vede, Stan, Cuichila, Croi- 
torul, Manaila si Chicerea. 

E iidata de riul Corozelul, care 
trece prin centru, de la N. la S. 

Mai sunt $i cite-va lacurl: La- 
cul-TroianuluI, al-Porcului $i al- 
Ferastraului, care in timpul verel 
seaca. In partea de V. se aria 
valea Rariul. 

$oseaua jude^eana inlesne§te 
comunicafia cu orasul Tecuciu. 

Locuitoril sunt vechl razesi. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl. 

Se raargineste la N. cu com. 



figanesti si Corodul; la S., cu 
com. Pufeni ; la E., cu jud. Covur- 
luiu si la V., cu ora$ul Tecuciu. 

Matca, cimpie, pe care este a- 
sezat satul Balasoeni, pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov. Numele-T vine 
de acolo ca matca riulul Arge- 
sul, in timpii vechl a fost pe 
aci, dovada cantitatea mare de 
nisip ce se afla pe aceasta cim- 
pie. 

Matca, piriU, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Danule?ti, 
izvorind din dealul Plese$ti ; 
uda partea de N. a com. $i se 
varsa in riul Rimnicul-Sarat, pe 
dreapta. 

Matca, piritt, ce trece prin co- 
munele : Biclesul, Albule$ti, Va- 
lea-MorculuT, Piria, pi. Dum- 
brava, jud. Mehedin^i, ?i trece 
in jud. Dolj, pe la com. rur. Ar- 
getoaia, varsindu-se in riul Jiul. 

Matei, sat, in jud. Arges. VezT 
Schitul-Matei. 

Matei - Basarab sau Valter- 
Maracineanu, c&tun, pendinte 
de com. Iepure^ti, proprietate 
a statulut, situata in pi. Cil- 
nistei, jud. Vlasca. S'a infiinfat 
cu ocazia improprietarirei insu- 
rajeilor la 1882. 

Aid s'a dat pentru 50 locui- 
torf, doua scoll si o biserica, 
suprafa^a de 281 hect. 

Mateia§ul, munte de piatra, cal- 
caroasa, cu virful Sturul sau 
Piatra-Namae$tilor, in fata Na- 
maestilor, jud. Muscel. Un kil. 
aproape intre virful Sturului $i 
vaile vecine. In apropiere de el 
este Pestera-Mateia$uluf, a care! 
adincime neobiclnuita nu e cer- 
cetata de cit de indrazne^ii vul- 
tun. 

Virful SturuluT, cu infa^isarea 



lul marea^a, ridica frumuse^ea 
pozi^iunei Namaestilor. 

Pe lunca Argesului, la locul 
numit Valea-lul Braga ?i pe Ma- 
teiasul s'ati gasit numeroase do- 
vezl de razboaie ale trecutulul: 
ghiulele, oase de oamenl, co§- 
ciuge de piatra. Acestea sunt 
probe neindoelnice ca pe aceste 
locuri s'a varsat singe in mal 
multe rindurT. Legenda spune 
ca numele muntelul se trage 
de la Matei Corvin, care ar fi 
dat p'aci batalil. Poate ca in 
framintarile urraate intre f e P e $ 
$i Turd, sa fi trecut si Mateias 
Corvin prin aceste locurT, desi 
istoria nu pomeneste de cit nu- 
mal de trecerea peste pasul Bran 
a lul Ion Corvin, vrajmasul lui 
Vlad Dracul. 

Mateia^ul, munte, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Craca- 
oani, situat linga Cracaul-Negru, 
in legatura cu muntele Rotunda. 

Mateia§ul, pddure supusa regi- 
muluf silvic, com. Dragoslavele, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel, 
in intindere aproximativa de 150 
hect. cu un masiv rar. Se in- 
vecine?te la N. cu Pravaful ; la 
S., cu Lunca-Girtii ; la E., cu riul 
Dimbovifa ?i la V., cu Namae?ti. 

Mateia^ului (Pe§tera-),/^/-^. 
in jud. Muscel. Vezi Mateia^ul, 
munte. 

Mateia^ului (Piriul-), piria, se 
varsa in riul Dimbovifa, pe par- 
tea dreapta, in raionul com. 
Badeni - Ungureni, plaiul Dim- 
bovi^a, jud. Muscel. 

Mateieni, sat, in jud. Dorohoiu, 
pi. Copula, com. Dimacheni, cu 
74 familif, sau 165 suflete. 

Proprietatea mo$ief este a ra- 
posatulul loan Docan, luata prin 
cumparatura, iar din vechime a 



Digitized by 



Google 



MATE1E?TI 



247 



MATIEVA-HARA 



fost a minastirel Dragomirna 
din Bucovina, pana in anul 1785, 
cind s'a vmdut. 

Biserica, cu hramul S-^il Tref- 
Ierarhf, deservita de 1 cintarej 
si 1 palamar, este mic&de lemn 
si tencuitS; ftcuta in 1828, de 
spatarul Grigore Manole Varlam, 
fost proprietar. 

Satenil Jmproprietariji au 157 
hect, 54 arii; iar proprietarul 
mosiel, 1095 hect, 99 aril, cimp 
si 71 hect., 61 aril, padure. 

In sat sunt: 5 iazurT; o li- 
vad&; 4 pogoane de vie. 

Riul Jijia curge pe hotar. 
Drumurl principale sunt: acel 
ce duce prin Vladeni in jos pe 
Jijia si acel ce duce la Boto- 
sani ^i la Dorohoiu prin Dima- 
cheni. 

Hotarele mosiel sunt cu: I)i- 
m&cheni, Vladeni, Corlateni si 
Nic$eni. 

Mateie^ti, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Olteful-d.-s. Numele sati vine 
de la un Mateiu, primul locui- 
tor ce s'a stabilit aci si care a 
avut 3 feciorl: Anghel, Barbu 
si Modre, cum si un ginere, I. 
Calarasu, dupa numele carora 
sau numit uli^ele : Calarasesti, 
Modresti, Barbulesti si Anghe- 
lesti. 

Formats numaT din satul cu a- 
cest nume, este situata pe valea 
riuluT Tiriia, intre dealurile Ma. 
gura si Ciresiul, la 56 kil. de 
Rimnic si la 18 kil. de Hore 
zul. 

Are o populate de 230 fa- 
miliT, sau 855 suflete, mosncni, 
din carl 189 contribuabill. Lo- 
cuesc in 240 case. 

Are 4 biserict: Cuvioasa-Pa- 
raschiva, reparata la anul 1859 
si in urma la 1869, de Costache 
Dumitru ; a doua, Sf. Impa>a{I, 
reparata la 1868 de ctitorH D. 
Codreanu, P. Ienciu, Al. Popa 
Vladu^u, M. Modrescu si alt^iT ; 



a treia, Sf. Mihail si Gavriil, fon- 
dati la anul 1836 de Siinion 
D. Popa Hie si al^il si a patra, 
Nasterea-Sf.-Ion-Botezatorul, zi- 
dita la anul 1862 de D-lor Ioni^a 
Diaconescu, Preotul T. Neamfu 
si al^il. 

$coala dateazS in comuna de 
la 1890. Cladirea e buna, pro- 
prietate a comunel. E frecuen- 
tati de 12 copil. 

Vite sunt: 6 caT, 35 fepe, 230 
bof, 62 vacl, 100 ol, 30 ber- 
becl, 52 porci si 25 scroafe. 

Loc. desfac vitele la tirgurile 
din Riureni si Gingulesti; ce- 
realele, la Tirgul-Horezul si la 
Craiova. 

Pe riul Tiriia, in raionul co- 
munei, sunt 4 morl. 

In partea de V. a comunei 
este Piscul-Turcilor, unde se zice 
c.l ar fi locuit de demult Turci, 
fund in pamint si ramasi{e de 
zidurT, iar pu^in mai S[>re V. se 
ridica inal^imea numita Magura; 
de unde se vede, la E., juma- 
tatc pi. Horezul, la S. jtimatate 
pi. Oltc^ul si la V. jumatate 
pi. Novaci, din jud. Gorj. 

Suprafa^a comunei e de 1050 
hect, din carl 350 hect. vatra 
satului. 

Veniturile si cheltuclile co- 
munei se urea la 1200 lei anual. 

$oseaua judefeana, ce trece 
prin mijlocul Mateiestilor pe Va- 
lea Tiriiel, inlesneste comunica- 
{ia la N. cu com. Greci si la S. 
cu com. Turcesti. 

Comuna este brazdata de 
dealurile : Carantina, Magura si 
Corna^elul (la V), Filipul, Co- 
moara si Seaca (la E.). Cele 
d'intiiu trei formeaza un lan{ ce 
se prelungeste din hotarul co- 
munei Greci (la N.), pana in 
hotarul comunef Turcesti (la S.); 
iar cele tret din urma formeaza 
un sir paralel cu eel d'intiiu, in- 
tinzindu se in aceeasi direc^iune, 
spre E. 



E udata de valcelele : Ursoaia, 
Odailor, Baldovinul si Seaca, 
si de riul Tiriia, care trece prin 
centru. 

Se margineste cu com. Tur- 
cesti, Alunul, Corsorul (jud. 
Gorj), Greci si Ciresul. 

Calugdrii Macarie, Tudosie, 
Nectarie, Ieromonahul Iosif $i 
Banul Manolache, carora apar- 
^inea mo^ia ?i satul Mateie^ti, 
au daruit parole lor manastirei 
Horezul, la anul 7208 (1700). 

Mateie§ti, sau Lunca, sat, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Sandileni, situat d'a dreapta 
TazlauluT-Mare, mai jos de sa- 
tul Tisa. Are o populate de 
15 familil, sau 67 suflete. 
Vite marl cornute 20 si 01 34. 

Mateie§ti, numirc, ce se da unel 
pftr(I din comuna Stilpeni, jud. 
Muscel. 

Mateie^ti, wchie numire a cd- 
tunulul Mierea, jud. Buzati, com. 
Gura-NiscovuluT. 

Mateie§ti, deal, in raionul com. 
Mateiesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 30 
hect., 50 arii, vie. 

Mateie§ul, munte, jud. Bacaii, 
pi. Trotu^ul, situat spre S.-V. 
com. Caiu^ul; este acoperit cu 
padure. 

Matieva-Hara, deal, injud.Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. SlavaRusa ; se desface 
din dealul Carada-Bair ; se In- 
tinde spre S., intr'o direc^ie ge- 
nerala de la N.-E. spre S.-V., 
brazdind partea centraia a pla- 
sei si a comunei; are o inal^ime 
de 264 m.; pe partea nordica 
este acoperit cu paduri, iar pe 
poalele sudice cu finete si sa- 
manatun. 



Digitized by LiOOQ IC 



MATIOAIA 



24S 



MAVRODINUL 



Matioaia, fost sat, pe piriul cu 
acelasT nume, jud. Suceava, des- 
fiin{at de Mihaiu Sturdza-Voda, 
care a streimutat pe locuiton 
in Homi^a. 

Matioaia, pddure, de diverse e- 
serine, jud. Suceava, com. Cris- 
testi. 

Matioaia, piriU, jud. Suceava, 
numit la obirsie Homifa, de la 
satul din care -si incepe cursul. 
Indata ce trece in com. Tata- 
rusi, primeste numele de Ma- 
tioaia. Dupa un curs de 4 kil., 
200 m., in dreptul satului Uda, 
primeste pe Leurdisul si Calu- 
gara si-si schimba numele in 
Piriul-Mare. Curge inca 3 kil., 
si, trecind pe mosia Heciul, ia 
numele de Conjasca. Dupa un 
curs de inca 6 kil., udind com. 
Lespezi si Pascani, se varsa in 
Siret, din sus de satul Lunca. 
Apa sa invirteste4 morT in com. 
Tatarusi, 2 in com. Lespezi, 4 
morT si 2 piue in com. Pascani. 
Are de tributan din stinga pi 
raiele : Posta, Satului si Calu- 
gara, iar din dreapta piriul Bo- 
desti. 

Matifa, sat, facind parte din com. 
rur. Pacure^i, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. Are o populate de 
723suflete; obiserica, fondatala 
1800 si reparatala 1886 de loc. 
Catunul se mal numeste de 
iocuitorl si Ochisorul. 

Mati{a, lac, jud. Tulcea, in par- 
tea N. a pi. Sulina, si cea E. 
a com. urb. Chilia-Vechie ; este 
format de girla Lopatna, ce-i a- 
duce apa din bra^ul Sulina ; 
comunica cu bal^ile : Babina, 
Rosea si Mehei ; e inconjurat 
cu stuf; are 300 hect. intindere 
si confine pestc in abundenja. 

Mati^a, mo fie, pe care s'au im- 



proprietarit, la 1864, parte din 
locuitoriT com. Pacure^i, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 

Matrja, rift, format din girlele : 
Turburea si Apa-Dulce, ce iz- 
voresc: prima din dealul Zim- 
broaia si a doua din dealurile 
comunel Drajna-d.-j., pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. Ambele se 
impreuna din jos de cat. S&- 
rari, com. Predealul. Matifa cur- 
ge prin com. Surani, de la N. 
la S., si se varsa in girla Lo- 
patna, intre comunele Podeni-NoT 
si Pacureji din pi. Podgoria. 

Pe o parte din girla Matija 
este situata com. Pacurefi. 

Matora^ul, cut me, jud. Mehe- 
din^i, lingS T.-Severin, numita 
si Culmea-MatorajuluT, ce se ter- 
mini de o datS la Dun&re, lSsind 
loc de trecere numaipentru ca- 
lea ferata si soseaua na^ionala. 

Matraca, sat, jud. Dimbovi^a, 
# pl. Dealul-Dimbovifa, cat. com. 
Colanul, situat lingaTirgoviste, 
la 2 kil. de bariera Bucuresti, 
linga suburbia Sirbi si aproape 
de soseaua jude^eana Tirgoviste- 
Lazuri-Bilciuresti-Butimanul. 

Matruca, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Bolintinul, cat. com. MSrun^isul. 

Ma{a, balttt, in jud. Covurluiii, 
pi. Horincea, com. Rogojeni, 
aproape de R&dianul, de care 
se desparte prin stufarie. Ma^a 
se afla in spre com. Cirja, iar 
Radianul, spre Blagesti (jud. 
Tutova), si amindouA aproape 
de Vadeni. 

Ma^ul, numire ce se da cfttunu- ! 
//// Ghi^easca, com. Negreni, ■ 
j pi. Vedea d.-j., jud. Olt. 

i Mavra, mosie, jud. Buzfiti, com. 
I Manesti, cat. Reghinesti; are 



400 hect., din carl 100 hect. 
padure, apol livezT, izlaz, cura- 
turT si locurT sterpe. Numita ast- 
fel dupa numele fostulul proprie- 
tor generalul Mavru. Localniciio 
numesc Mamvra si Reghinesti. 

Mavrodinul, com. rur., in jud. 
Teleorman, pi. TirguluT, situata 
pe Valea- Vede, la punctul unde 
se impreuna piraiele Tinoasa si 
Ciineasca, si la con flu en {a lor in 
riul Vedea. Este pusa intre doui 
dealuri, Dealul-GaneT, la V. sj 
Dealul- Viilor, la N. 

Se margineste la N. cu co- 
munele Alexandria si Calinesti; 
la N.E., cu Valea-Zbirglezei; la 
S., cu hotarele mo?iilor Plosca- 
d.-j. si Spatarei; la S., cu com. 
Adamesti si cu mosia SovS- 
rasti. 

Terenul comuneT este acci- 
dental Dealurile din spre vaile 
VedeT, Tinoasei si CiineluT do- 
mina comuna; iar la S. sunt 
dealurile acoperite de paduri 
spre com. Nanovul ; incolo tot 
pamintul este ses. 

Teritoriul comuneT este stri- 
batut de ma! multe vai si valcele: 
Valea -TirnaveT, ce-sT are ince- 
putul pe mosia Mavrodinulul ; 
Valea-Calului impreunata cu Va- 
lea-Crucilor ; Valea - Zbirglezei, 
a-StupiniT si a-luT-Hasan-Aga, la 
N.-E. spre mosia Bleoturile; Va 
leaf iganceT, la N., intre mosiile 
Alexandria si Calinesti; Valea 
FrinculuT, Valea-luT-Lazar si alte 
valcele. 

Sunt si cite-va lacuri de puyinS 
important : Lacul - Bal^atului, 
la N. spre Alexandria, al-Ca- 
zacilor, al-Berze! si Stejarului, 
la N.-E. comunei si al-Lixan- 
dreT, la V. 

Maguri sunt multe pe terito- 
riul comuneT; Magura-Chiala, a 
MireT, a-SanduluT, a-Vizuinelor, 
a - CiocaneluluT, a-luT-Stoica ?i 
a-luT-Stoian sunt insirate, cu 



Digitized by LiOOQ IC 



MAVROD1NUL 



LMi» 



MAVRODINUL 



magurile : Flocosaica - Mare si 
Flocosanca-MicS si Tirnava, in 
partea despre Valea - Nanovu- 
lui; mSgura Cioaca, la S.-V. ; 
Sapata si Micul, spre Valea- Zbir- 
glezel; Maguracu-^tubeiul, tot 
spre Valea-Nanovulul si hotarul 
mosie! Mavrodinul; Migura-Ur- 
sariior, la N.-E. ; Migura Rosie, 
si a Matusef, la E. si in fine 
Magura-cu-Pietris, la V. 

Popula^iunea comunel este de 
283 familif, sati 971 suflete, din 
can 249 contribuabill. 

Are o scoala, condusa de un 
inva^ator si frecuentata de 19 
elevf; o biserica, deservita de 
2 preo{I, 1 cintaret si I para 
cliser. 

Vite sunt 4154 capete, din 
can 722 vite mart cornute, 399 
cal, 7 m^gan, 2423 oT, 42 ea- 
pre si 561 porcT. 

Budgetul comunel e de lei 
6169, banl 23, la venitur! si de 
let 5856, ban* 74, la cheltueli 

Locuitor! tmproprietari^ in 
1864, aQ fost 140, pe o in tin 
dere de 970 pogoane. 

Mosia Mavrodinul formeazS. 
corpul principal din intinsul do- 
meniil al baronulu! TheodorNi- 
colic! de Rudna, senator in Ca 
mera raagna^ilor din Ungaria, 
consilier aulic si fost atasat pe 
linga guvernamintul Bosniel si 
Herzegovinel. 

Acest domeniu are mat mnlte 
corpurl. In comunS sunt ca- 
sele proprietaYu, precum si in- 
treaga instalafiune a economa- 
tulul mosiel. Cultura pamin- 
tulu! se face sistematic; cre^ 
terea vitelor este foarte ingri- 
jitii, ast-fel c& serveste de mo- 
del multor agricultorf. 

Munca agricola se face parte 
in invoel! cu locuitorif din Ma 
vrodinul si din comunele inve 
cinate, parte cu vitele si unci 
tele proprieta^iT. 

Cat de comunica^ie are: spre 



com. Buzescul, peste Vedea, in 
calea judefeana Rosiori-Alexan- 
dria; spre com. Nenciulesti si 
spre com. Calinesti, peste valea 
Joi^ei. Pe aci era maT de demult 
drumul Pitestilor, pe valea Te 
leormanuluT. 

La marginea satulal spre N.- 
V., se vad ruinele uneT biseric!, 
zidita de Domnitorul Nicolae 
Mavrogheni, in secolul trecut. 

Satul Mavrodinul avea in se- 
colul trecut numirea de Repezi 
91 facea parte din plasa Tele 
ormanuluT-d.-j. Numirea de Ma- 
vrodinul i s'a dat in a doua dece 
nie a secoluluT al XMea, de cind 
dateazi si renumitul tirg care 
a {inut pan& la anul 1879. Pe 
ling& dinsul mat erau doua* sate, 
Saelele si Fundatura, cart s'aii 
desfiin^at. 

Tirgul MavrodinuluT s'a for- 
mat parte din locuitori! basti- 
tinas! al celor dou& sate, parte 
din Bulgaria carl au pSrasit $is- 
tovul, pe timpul r&zboiului de 
la 18 1 2. Dupa arderea acestul 
oras, BulgariT mat avu{! s'au 
stramutat pe la Viena, Bucu 
re^ti si in alte orase mart; eel 
mai saracl au trecut la Zimni- 
cea, unde nu au putut sta mult, 
din cauza persecu^iunil Turci- 
lor. 

Pe atunct parte din mosia de 
azT a MavrodinuluT era proprie- 
tatea baronuluT de Sachelarie. 
Emigrant bulgarf din Zimnicea 
au trecit la Mavrodinul, unde 
plateau 6 lei claci si dijmi ! 2o 
si au contribuit mult la pros- 
perarea tirg ilu! ce se infiin^ase 
acolo. 

Tirgul Mavrodinului era re- 
numit in toat& {ara. El se \\- 
nea la Rusalil, odata cu tirgul 
Mosilor din Bucuresti. Aci ve- 
neau negu^torl din toate par- 
ole {ari! si din strain&tate, c;i 
felurite marfurf pentru aprovi- 
zio:iarea locuitorilor din jud. 



Teleorman si din jude^ele inve- 
cinate. 

Nemulfumh;! d e condifiunile 
ce le impunea proprietarul mo- 
siei, colonistiT Bulgarl, ma! ales 
la punerea in aplica^iune a Re- 
gulamentulu! Organic, se plin- 
sera generalulu! KiselefF. Acesta 
nu le lua in considerate plin- 
gerea si le propuse s& mearga 
ca colonist!, in condemn! avan- 
tagioase, in Basarabia. 

Bulgari! nu primirS sS parS- 
seasc& ^ara si .atunc! interveni 
combinafiunea ca sa cumpere 
mosia Biciieni a Mitropolie!, 
unde se stabilira\ dimpreuna cu 
al^f locuitor! din Zimnicea si 
din alte pSr^T si formara orasul 
Alexandria. 

Vechiul tirg al Mavrodinulu! 
a mers apo! degenerind din ce 
in ce, mai ales cu inmutyirea 
mijloacelor de comunica^iune, 
iar in anul 1879, se desfiin^ 
aproape cu totul, trecind la 
Alexandria. 

Comuna Mavrodinul a fost 
intrunita, p&ni la 1876, cu com. 
Nenciule^ti. 

Mavrodinul, sat, jud. Dimbovija, 
pi. Ialomi^a, cat. com. Gher- 
gani. La acest sat, precum si 
la altele vecine, Boangasi Sta- 
nesti, au fost lupte intre Ro- 
min! si Turc! pc timpul lu! Mi 
haiu-Viteazul (1595 — 1599). In 
apropiere este o pSdure cam 
de 10,000 arif. 

Mavrodinul, tirlti, la 1 kil. spre 
S.-E. de satul Ulmul, jud. Bra- 
ila, aproape de hotarul despre 
com. Fleasca, pe muchia pla- 
toulu! de pe {annul drept al 
Calma^uiulu!. Vatra tirlel e de 
7 hect., cu 6 case si 28 loc. 

Vite sunt: 10 cat, 70 vite 
cornute si 70 rim&tor!. 

Mavrodinul, intins domeniu, jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



MAVROMOLUL 



250 



MAXUTUL 



Teleorman, proprietate a baro- 
nuluf Theodor Nicolicfde Rudna. 
Este compus din niaf multe cor- 
purf : Bleoturile, Mavrodinul, Re- 
pezi, Comane$ti, Barbate?ti $i 
Ad&me$ti. 

Intinderea lui este de peste 
12000 hect., din carl aproape 
1600 hect. p&durT. 

Acest domeniu se intinde la 
N. spre mobile Caline^ti $i A- 
lexandria, p&na aproape de jud. 
Vla^ca; la N.E., pana la trupul 
de mo$ie Zbirgleaza-Licuriciul a 
Eforief Spitalelor; la V., pana 
la mo$iaViesparulsau P&rul-Ro- 
tund a statuluf; la S.-V., p2na 
la mobile Plosca Castri?oaeT a 
statului $i la Spatarei; la S. pana 
la mo?ia $ovSre$ti sau Ada- 
me?ti ?i la S.-E. pana la mo- 
§iile Nanovul (ce -T mai zice $i 
Tirnava), Laceni $i Magura, a- 
proape iara^i de jud. Vla^ca, 
de unde am plecat. 

Pe la inceputul secolulul al 
XlX-lea, mo$ia Mavrodinul era 
proprietatea baronuluf de Sache- 
larie; dup& acea a trecut in pose- 
siunea principeluf Serbief, Mihail 
ObrenovicT, de la care s'a trans- 
mis rude! sale, actualul pro- 
prietar, baronul Nicolici de 
Rudna. 

Pe acest vast domeniu, care 
la 1885 s'a maf marit $i cu tru- 
pul Bleoturile, sunt trel sate 
marl : Mavrodinul, Nenciule?ti 
sau Vatican i ?i Buzescul. 

Mavromolul, sat, in jud. Covur- 
luiu, pi. Siretul, com. Cuca, cu 
25 familii, saii 118 suflete. 

Mavromolul, sau Cuca-Mica, I 
mosie a statului de 60 hect, ! 
in com. Cuca, pi. Siretul, jud. | 
Covurluiu. 

Mavromolul, mosie, a statului, 
de 160 hect. (osebit de padurea, 
de 357 1 /2 hect.), in com. Firja- 



ne?ti, pi. Prutul, jud. Covurluiu, 
arendata anual cu 3000 leT. 

Maxenul, com. rur. y in jude^ul 
BuzyQ, pi. Cimpului, situata in- 
tre piriia$ele Negreasca §i Ru- \ 
$iava$ul la 12 kil. de Buzau. Li- 
mita, la N., incepe din mo$ia j 
Mu^eteasca, de la Iazul-Rasucit, I 
trece apa Strimba-Maneasca, $i 
pe hotarul mo$ieT Negreasca, | 
merge in apa Viforita; la V., 
din apa Viforita o Ta pe hotarul 
mo?iiior Ghera^eni $i Sudi^i ; la 
Sud, continuind inca pu{in pe 
apa Viforitef. Se m&rgine$te cu 
hotarul mo$iilor Trestianca, Li- 
pianca (Balaia), Cata-Cal, Zme- 
eni, Salcioara, Barbuleanca si 
Moisica-Banul, pana in riul Ru- 
?iava{ul, merge cit-va pe riu in 
jos, apol pe hotarul mosiei Al- 
be$ti, pana la movila Ciovlicul; 
la E., incepind din movila Ciov- 
licul, se urea pe hotarul mo$iilor 
Bentul, Uiasca (Poenareasa), Gal- 
binasul $i Mu$eteasca, unde da 
in apa Strimba, la Iazul-Ra- 
sucit. 

Suprafafa sa este de 2492 
hect., din care 1475 arabile, 189 
padure, 260 fiuea^, 510 izlaz 
?i 58 loc sterp. 

Propriety sunt: Maxenul- Vir- 
toapele, Virtoapele-Banuluf $i 
padurea Maxenul - $tuculeasa, 
toate ale statului. 

Terenul e $es, dar nu toc- 
maf fertil, din cauza multor ape, 
viroage, smircurf $i sar&turl, de 
care e acoperit. 

Comuna e formats dintr'un 
singur c&tun, Maxenul. Are o 
populate de 900 suflete; o 
$coala frecuentata de 57 elevT; 
o biserica, cu I preot, I cin- 
tare^si 1 paracliser; 6 circiuml; 
o moara cu abun; 2 stine. Co- 
muna Maxenul e formats djpa 
1 8 12, din oamenii stabili^T de 
Episcopie pe mo$ia sa Maxenul- 
Virtoapele. Episcopia, in 18 17, 



le-a zidit biserica, ce s'a reinoit 
in 1855 tot cu spesele el. 

Vite sunt: 432 boT, 312 vaci, 
102 vifef, 123 cai, 220 lepe, 63 
minzf, 1 100 01 $1 450 porcT. 

C&! de comunica{iune are: 
§oseaua Maxenul -Buz&u prin 
Jinte^ti $1 ?oseaua Maxenul- 
Zmeeni. 

Maxenul (§tuculeasa-), padu- 
re a statulul, pendinte de Epis- 
copie, jud. Buzau, com. Maxe- 
nul; are 135 hect. 

Maxenul-Virtoapele, mosie a 
statuluf, pendinte de Episcopie, 
in jud. Buzau, com. Maxenul; 
are 760 hect. aratun, izlaz, smir- 
curl si saraturf, afar& pe padu 
rea Maxenul. 

Maxime^ti, sat, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Birga- 
oani, formind marginile sale ho- 
tarul despre com. Margineni. 

Are o intindere de 105 hect. 
7 aril, cu o populate de 67 
suflete. Vite: 32 capete. 

Maxinca, lac, jud. Tulcea, situat 
in partea N.-V. a pi. Sulina, 
?i cea de V. a comunef urbane 
Chilia-Vechfe, format de braful 
TStarul, cu care comunica prin 
2 girli^e ; e inconjurat cu stuf; 
are 20 hect. ; confine pe?te. 

Maxutul, sat, in partea de S.-E. 
a com. Deleni, pi. Copula, jud. 
Boto$ani, situat pe partea de 
E. a dealulul Pietr&ria ?i in par- 
tea de N. a ora^ulul HirUul. 

Are o populate de 92 fa- 
milii, sau 460 suflete, din carl 
143 contribuabilf ; 1 biserica, 
zidita la 1842 de catre Pul- 
heria si Iorgu Ghica, proprietari. 

Vite sunt: 300 bof si vaci, 
10 cat, no of, 38 porcf. 

Mosia Maxutul este o parte 
din Deleni $i are o intindere 



Digitized by LiOOQ IC 



MAZALE (LA-) 



M.\CE$UL-DE-JOS 



de 5562 hect, din car! 5367 
hect. a proprietaruluT, cu 4296 
hect. p&dure, ?i 195 hect. ale 
locuitorilor. Sunt 20 hect. vil. 

Mazale (La-), he, jud. Tele- 
orman, la S.-V. ora^ulul Zimni- 
cea, unde era alt&-dat& vama ?i 
carantina. 

Mazanaia, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Bro^teni, avind 
1339.9 m. altitudine. 

Mazanariul, pi rift, in jud. Te- 
cuciu, com. Buda, izvore$te din 
dealul cu acela§I nume, ia di- 
recti'inea spre E. ?i se varsd in 
Zeletin, mat jos de piriul Sa- 
lahorul. 

Mazalul, lac, situat in partea de 
N.-E. a jud. $i pi. Tulcea, com. 
urb. Mahmudia ; este izolat, fund 
inconjurat numaT cu stuf; are 
cam 80 hect., $i confine pe§te. 

Mazgava, virf de munte, din 
Culmea-Coziel, jud. Arge§, pi. 
Lovi^tea, cu o in£tyime de 2156 
m. d'asupra nivelulul M&ril 
Negre. 

Mazlli, sat, f&cind parte din com. 
rur. Fintinelele, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. Are o bisericS, 
fondata in anul 1786 de frazil 
Bozieni ?i reparatS la anul 1866. 

Macai, com. rur., pe apa Topo 
loguluT, jud. Arge$, pi. Oltul, 
la 24 kil. de com. rur. Tigveni, 
re$edinfa subprefecturel, $i la 
19 kil. de Pite$ti. Se compune 
din satele: Curue^ti, M&c&i, Si- 
ne$ti $i StSnicei, avind peste 
tot 140 familif, sau 666 suflete. 

Are 2 bisericl vechl ?i o 
§coal& primary ruralS. 

Vite: 190 bol $i vacl, 9 cai, 
159 01, 28 capre ?i 305 rim&- 
torl. 



Budgetul com. e de 2720 lei 
la veniturf, $i de 3583 lei, la 
cheltuell. 

Mdcai, sat, cu 261 suflete, jud. 
Arge?ul, pi. Oltul, ftcind parte 
din com. rur. cu acela§I nume. 
Aci este $i re^edin^a primariel. 

Macar&ul, trup de mofie, nelo- 
cuit, in suprafa^a de 457 hect., 
ocupat mal mult de p&dure, pen- 
dinte de com. Chiriacul, pi. 
Marginea, jud. Vla$ca, a§ezat 
in coasta despre E. a satulul 
Chiriacul. 

Se arendeazS odata. cu Gu 
bavia; ambele aQ fost, inainte 
de secularizare, ale Mitropoliel, 
?i acum aparjin statului. Arenda 
anualS pentru amindoud este 
de 8900 lei. 

P&durea de tufan este in su 
prafa{& de 400 hect., $i {ine de 
ocolul silvic Giurgiu. 

M&care$ti, sat, in jud. Ia$i, for- 
mind marginea de S. a com. 
Costuleni §i a pi. Brani^tea, si 
tuat pe $esul dintre Prut ?i Ji- 
jia, cu o populate de 190 fa 
milil, sau 763 suflete. Are o bi- 
sericS; o $coal£, infiin^ata la 
i860, frecuentata de 31 elevl. 
Vite: 866 vite marl cornute, 
851 oT, 103 cai $i 199 rtmatorl 

Mdcelarul, sat, ftcind parte din 
com. rur. Suhatul, pi. Negoe$ti, 
jud. Ilfov. Situat la E. de Su- 
hatul ?i inconjurat de p&durl 
marl. Se intinde pe o suprafa{& 
de 850 hect., cu o populate de 
77 locuitori. 

Tot pSmintuI apar^ine statu- 
lui, care cultivi prin arenda$il 
s&I 400 hect.; restul de 450 
hect. este p&dure. 

NumSrul vitelor marl e de 
129 $i al celor mid, de 443. 

M&celarul, c&tun, apar{inind co- 



munel urbane Cimpina, pi. ?i 
jud. Prahova. Are o popula- 
Jiune de 133 locuitori (64 b&r- 
ba{I $i 69 femel). 

Macelarul (Malul), izvor de 
apa minerald, jud. Prahova, si- 
tuat pe coasts, in apropiere de 
centrul ora^ulul Cimpina, pe iz- 
lazul locuitorilor. Apa sa confine 
pucioasS $i e buni pentru reu- 
matizm, scrofula, etc. 

M&celarul, pddure a statului, in 
intindere de 325 hect., judeful 
Ilfov, pi. Negoe$ti, com. rur. 
Suhatul. 

Mace^ul, cdtun, al com. Valca- 
Muscelulul, jud. BuzSu, cu 120 
locuitori $i 33 case. 

Mace$ul, munte, in jud. Buzau, 
com. LopStari, cu 1355 m. inal- 
{ime; are p&$unl bune $i o 
stin^l. 

M&ce§ul, pirifi, jud. Gorj. Izvo 
re$te din muntele Pietrile $i- 
potulul $i se varscl in Gilort, in 
mijlocul c&tunulul Novaci-Ro- 
minl, din com. Novaci. 

Mace§ul-de-Jos, com. rur., jud. 
Dolj, pi. Balta, la 54 kil. de 
Craiova $i la 5 kil. de re$e- 
dinja plS?eI, M<Lce§ul-de-Sus. 

Situate pe marginea de N. a 
b&l{el numitS Balta-Mace§ulul. 

Se invecine^te la N. cu o 
curea de mo$ie, numiti Masa- 
Liz&re?tilor ; la E., cu o curea 
numiti Codrul, cu com. Gin- 
giova ?i Nedeia; la V., cu M&- 
ce?ul-de-Sus §i cu com. Cirna ; 
la S., cu Bulgaria, de care se 
desparte prin Dun&re. 

Limita liniel de N. incepe de 
la o movilS mare, numiti Ciuta, 
despre V., merge drept spre 
E., p&n£ in drumul Nedeel, ce 
duce la Craiova ; de aci incepe 



t.-:r. T) Mar fie Diefionnr (.ronraffe. Vol. IV 



Digitized by VjOOQ lC 



mAcksul-de-jos 



MACKSUL-DK-SUS 



limita de E., care merge tot pe 
drumul Nedeel, indreptindu-se 
cam spre S.-E. p&n& la movila 
de la Grind ul-CaluluT, de unde 
apuca spre S. p&n& la Movila- 
VaceT ce este in marginea $o 
selel ce duce la Nedeia; apoT, 
spre S.-V., intra in terenul bal 
tos, trece pe la movila Piscul 
Cucului, Magura-cu-Dor, Tu- 
fanii, Gagiulul, de unde se in 
drepteaza spre S. pana la Du 
nire. 

Limita liniel de S. este for 
mata de DunSre. 

Limita liniel de V. incepe 
de la N., din mSgura Ciuta, 
merge spre S. p£n& da in de- 
limitarile locuitorilor din com. 
M&ce$ul-de-Sus; de aci apuca 
spre E. ?i iar spre S., pana 
in $oseaua ce duce la com. 
Goicea-Mare; apol spre V. $i 
spre S. intra in terenul bal- 
tos, trecind pe la StupSrie, Grin- 
dul-RosteT, al-Bercenilor, al-luT 
Petru-Vacarul, al-lui CeoacS $i 
Girla-Tornei, pana la Dunare. 

Suprafa^a teritoriului comunei 
este de 6600 pog., din carl 
4100 pog. arabile, 300 pog. 
finea^a, 1790 pog, izlaz, p^puri?, 
trestie $i teren sterp, 350 balta 
§i lac, 60 pog. padure. 

Mo?ia se nume$te Mace$urile, 
?i are 2130 pog. pamint arabil, 
afara de eel dat clcica$ilor la 
1 864, care este aproape de 2000 
pog. Aduce un venit de 85000 
leT ?i apar^ine A$ezSmintelor 
Brincovene^ti. 

Padurea Zavoiul, de 30 hect, 
situata la S. de com. pe mar- 
ginea Dun&rel, este compusa 
iiumat din salcie $i aparjine 
A^ezamintelor Brincovene$tT. 

Viile aparfin locuitorilor, ?i se 
gSsesc pe delimitarile lor de 
la 1864; ati o intindere de 218 
pog. $i produc vin ro$u de 
buna calitate. 

Se afla $i o cariera de piatra 



in Dealul-Viilor, ce este intre- 
buinfata la impTetritul ^oselelor. 

Terenul com. este $es. La N. 
de com. (2 kil.) se ridica un ?es 
inalt, formind o coasta cam de 
10 m., numita Valea-Mare, $i 
pe care sunt s&dite vif, carl 
se intind pana la Jiu. 

Spre S., de com., cam la 500 
m., se aria Balta-Mare, cu o 
suprafa^a de peste 70 pog., care 
comunica cu Nedeia, spre E., 
prin balta numita Cravi$a $i 
se intinde spre V. in com. 
Cirna, luind numele de Balta- 
Ctrnei. Ma! spre S. se afia 
balta Zglavociul, care comu- 
nica cu balta Nedeia prin Girla- 
TorneT, peste care se afla un 
pod statator 5*1 cu Balta-Cir- 
nei prin girla Tigleanul. Spre 
S. de Zglavociul sunt bal^ile : 
Dobroaica, SalceT, OaieT, Ter- 
pezi^a, Puturoasa-Mare ?i Pu- 
turoasa-Mica, cart comunica cu 
Dunarea prin girla Inura^iuluT, 
peste care se aria un pod. 
Toate aceste bal$J sunt alimen- 
tate de Dunare prin girla Ne- 
deia, care alimenteaza balta Ne- 
deia $i aceasta pe cele-1'alte. 
Toate conjin pe$ti §i scoicl. 

Aceasta comuna la inceput 
s'a numit Mace^ul-Sirbesc, pen- 
tru ca era locuita de SirbT. 
ApoT s'a numit Mace§ul de Jos, 
pentru ca este situate pe un 
$es $i pentru a se deosebi 
de Mace^ul de-Sus, care este 
situat pe un loc mal inalt. 

Se compune dintr'un singur 
catun, numit Mace$ul-d.-j. 

Are o populate de 1693 
suflete ; o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, ftcuta din zid $i 
acoperita cu tinichea; o $coala 
mixta, ce func^ioneaza din 1852, 
este intrefinuta de stat $i fre- 
cuentata de 45 bae^T $i 1 1 fete. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 233 impaminteni^I. 

Insurant de pe mo?ia statului 



Goicea-Mare $i car! loeuese in 
aceasta com., sunt in numarde6. 

Case sunt 285, iar bordee, 59. 

Se aria in com. un atelier de 
timplarie $i 3 ateliere de fie- 
rarie. Meseria^I sunt 21, din 
carl: 10 cojocarl, 5 cizmarl, 3 
fierari, 2 lemnari ?i 1 dogar. 

Se fac funii, saci $i co?uri, 
precum ?i rogojini; locuitoril 
avind papura in apropiere. 

Locuitoril desfac cerealelc 
la schela Copanifa (Gighera). 
Vitele ?i producfiunea indus- 
triel lor le desfac la ora§ul 
Craiova, precum $i la bilciurile 
din Segircea, Gingiova $i Bai 
le$ti. 

Tran sport ul se face cu carele 
pana la schela ; de la schela lc 
incarca pe vase plutitoare, mal 
ales pe $lepurl $i ^eicl. Panel 
la schela merg pe $oseaua ve- 
cinaia Mace^ul-Gighera. 

O cale comunala une^te com. 
cu com. Goicea-Mare, avind 
lungime de 12 kil. O alta cale 
o une?te cu Nedeia, avind 
lungime de 5 kil. O cale co 
munaia o une$te cu com. M5- 
ce^ul-d -s., avind o intindere de 
4 kil. 

Circiumi sunt 7, in care se 
vind §i obiecte de bacanie. 

Budgetul com. e la venitun 
de lei 3243,31 ?i la cheitueli, 
de lei 3013,24. 

Mace§ul-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
pi. Balta, formind com. Mace- 
?ul-d.-j. 

Mace^ul-de-Mijloc, parte din 
satul Mace$ul-d.-s., jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Mace§ul-d.-s. A 
fost sat deosebit in vechime, 
cind comuna era mal mica. 

Mace§ul-de-Sus, com. rur., jud. 
Dolj, pi. Balta, la 51 kil. de 
Craiova. Aci se afla re$edin{a 
pia$el. 



Digitized by 



Google 



mAce$ul-de-sus 



258 



MACIN (PLASX) 



E situate pe loc $es, avind 
o mici vSlcea spre S. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Gingiova; la V., cu com. Goicea- 
Mare; la N., cu com. Segircea, 
pi. Dumbrava-d. j ; la S., cu co- 
muna Macesul-d.-j. 

Populafiunea comunel este de 
2279 suflete, din carl 198 bar- 
bae si 1 08 1 femei. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 295 impamintentyl, iar dupa 
cea din 1879 sunt I4insuratel. 

Locuitoril poseda 360 vite 
cornute, 500 oT, 50 capre, 25 
porcl, 30 cal. 

Are o biserica, fondata de 
Neagoe Ciobanu si Ndstase Chin- 
tescu, la anul 1825, reparata la 
anul 1882 de ma! rautyl locuitori. 
In tinda bisericel se vede urma- 
toarea inscrip^iune : 

Aceasta .^finta m Dumne/eiasca. bi- 
serica ce sa praznucstc hramul Sf. Xjco- 
lae, Sf. Paraschiva si Sf-pi Voevo/i, >'a 
zidit din tcmclie prin ostenclilc d-luT 
Ncagoc Ciobanu si s'a ispravit prin chel- 
tuelile d-lui Nastase Chintcscu, din zilclc 
prca liialfatulu! no»tru Uomn Ion Gri- 
gurc Dumitrie Ghica Vocvud, cu *fuir.cnia 
proa Sf. S. Epi>cop Xcolit Klmnicul 
Nuului-Scverin si s'a savtrMt la lcatul 
dc la Chri>t<>«> 1S25, Xocmbric I, iar la 
lcatul 1S83 >'au facut rcparape, s'aii 
facut picioartlo si s'ati /.ugra\ it din 11011 
prin iudcmnul m >taruin{a a mai multt 
lucuiturT. 

Are o scoala mixta, ce func$i- 
oneaza din anul 1882, si estein- 
tre^inuta de stat. 

Pe teritoriul comunel se gasesc 
doua movile numite: Joimarifa 
si Ciuta 

Suprafa^a teritoriulul comunei 
este de 2489 pogoane, din cari : 
256 pogoane ocupate de vatra 
satulul 9*1 2233 pogoane pamint 
arabil. 

Mosii sunt Macesurile si Cir- 
na. Mace^urile au o intindere 
de 2 1 30 pogoane arabile, si aduc 
un venit de 85000 let. Aparjin 
spitalulul Brincovenesc. 



Mo$ia Ctrna de 2700 pogoane 
arendata cu 81350 let, s'a dat 
in loturl. 

Fineaja se afla pe mo$ia Cirna 
pe o indindere de 500 pogoane si 
pe Macesurile, pe 200 pogoane. 

Viile de pe mobile locuitori- 
lor, ocupa o suprafa^a de 314 
pogoane. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 3751,18 lei, si la chel- 
tueli de 3462,38 lei. 

O cale comunala strabate co- 
muna de la V. spre E., unind-o cu 
Gingiova (10 kil.), si spre V. 
cu Goicea (9 kil.); o cale co- 
munala vecinaia strabate comu- 
na de alungul sati, unind-o spre 
N. cu Segircea (18 kil.); ocale 
comunala vecinaia, ce duce spre 
S., la Macesul-d.-j., elunga de4 
kil. 

Mace§ul-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Macesul-d.-s., 
resedin^a primariel si a sub-pre- 
fectureT. 

Mace§ul-SIrbesc, nume, ce pur- 
ta in vechime ipmt. Macesul-d.-j., 
jud. Dolj, pi. Balta, cind era 
locuita de Sirbl. Mai tirziii i s'a 
zis Macesul-d.-j., fiind ca este 
asezata pe un ses jos si ca sa 
se deosebeasca de Macesul-d.-s., 
ce este asezat pe un ses inalt. 

Mdce§urile, mosic particulara, 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Mace 
sul d.-j., in intindere de 2 1 30 po- 
goane. Aparfine spitalulul Brin- 
covenesc, aducind un venit anu- 
al de 85000 lei. Are 200 po- 
, goane finea{a. 

I Macie^ului (Culmea-), munte, 
I in jud. Suceava, intre com. 
Baia si Sasra, imbracat in pa- 
| dure de brazl. 

Macin, plasd, in jud. Tulcea, ocu- 
pind partea de V. a lul. 



$f-a luat numele de la orasul 
Macin, resedinfa sa. 

Se margineste la N. cu jud. 
Covurluiu si cu Basarabia, de 
care se desparte prin Dunare ; 
la E. cu pi. Isaccea ; la S., 
cu pi. Hirsova (jud. Constanta) ; 
la V., cu jud. Braila, despar- 
Jita tot prin Dunare. 

La E. e regiunea dealurilor, 
cu culmile Pricopanul (320 m.) 
sau Dealul - Macinului, Piscul- 
Inalt -si- r |\i{ulat, Greci (420 m.), 
eel mai inalt din judef, Pietrosul, 
Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt 
numeroase, unele naturale, al- 
tele artificiale. 

Dunarea o uda la V., pe o 
lungime de 80 kil. dinpreuna cu 
afluent'ii sai, Picineaga sau Ai-Or- 
man; Apa-Calistriel, Cerna, laS., 
?i apol girlele formate de Dunare, 
precum $i bal^ile: Jijila, Cra- 
pina, Popina, La^imea, Mocanul 
la N., Igli^a ?i Carcaliul, la 
V.; ele con^in pe^te 9*1 mult stuf. 

Intinderea pla^ei este cam de 
110000 hect., din carl 2500 
ocupate de vetrele comunelor 
sale, 28000 hect. ocupate de 
bal^I $i stuf, 40000 hect. ocu- 
pate de teren arabil, si restul 
de dealuri, padurl, izlazurl, etc. 

Are o populate de 6000 fa- 
milil, sau 18000 suflete, din 
carl: 10500 RominI, 2400 Bul- 
garl, 2500 Turd, 2800 Rusl- 
lipovenl; restul de alte na^io- 
nalita^I (Greci, ArmenI, etc.) 

Este formata din 12 comune 
rurale ?i anume : 

1. Macinul, comuna urbana, 
resedinfa plasel, pe Dunare, a- 
vind si cAt. Ghecetul. 

2. Carcaliul, linga Dunare, 
la V. 

3. Cirjelari, cu catunele: Cir- 
jelari, Iaila, Sopunar, Ilazanlar 
si Homurlar, la S., pe riul Pici- 
neaga. 

4. Cerna, la E. 

5. Coium-Punar, cu catunele : 



Digitized by LiOOQ IC 



MACIN (ORA?) 



254 



MACIN (ORA?) 



Coium-Punar, Ai-Orman §i Ca- 
nat-Calfa, la S., pe riul Ai-Or- 
man $i la poalele dealului Ghiun- 
Ghiurme^. 

6. Greet, la E. 

7. Jijila, la N.-V., linga balta 
Jijila. 

8. Picineaga, la S.-V., linga 
Dunare. 

9. Pisiea, cu catunele : Pisica 
$i Azacliul, pe Dunare, la N. 

10. Satul-Noil, la S.-E., pe 
piriul Cerna. 

1 1 . Tureoaia, cu catunele : 
Turcoaia ?i Igli^a, la V., pe Du- 
nare. 

12. Vdcdreni, cu catunele : Va- 
careni $i Garvanul, la N., linga 
baljile Jijila ?i Lajimea. 

In 1895 s'a cultivat in total 
28767 hect., din care 911 hect. 
vil, care au dat 465 1 hectol. vin. 

Drumurl sunt : $oseaua jude- 
{eana Tulcea - Isaccea - Macinul, 
drumul judefean Macin -Baba- 
dag, Macin - Satul - Nou - Ostrov, 
$i multe drumurl comunale ce 
unesc comunele intre ele. 

Aceasta plasa era mal inainte 
mal mare, cacl cuprindea ora?ul 
Isaccea, comunele rurale Lun- 
cavija $i Balabancea, ce s'au 
dat pla?el Isaccea. Plasa Maci- 
nul e formata din vechiul {inut 
cu acela?! nume. 

Macin, com. urb. t in jud. Tul- 
cea, plasa Macin, situata in 
partea V. a jude^ului, la 60 
kil. spre V. de ora?ul Tulcea, 
capitala districtuluT, §i in par- 
tea V. a placet, a carel re?e- 
din$a este. 

Se margine$te la N. cu cat. 
Azacliul (al comunei Pisica) $i 
com. Jijila; la S., cu com. Car- 
caliul ; la S.-E., cu coin. Satul- 
Nou, Greci $i Jijila, despar^ita 
prin Dealul Grecilor $i al-Maci- 
nulul ; la V., cu jude^ul Braila, de 
care se desparte prin Dunare ?i 
canalul Macin ulul. 



Relieful sau apar^ine mal mult 
regiunel ?esulul, afara de par- 
tea E., care aparjine regiunel 
dealurilor, $i unde se gasesc 
dealurile : Culmea-Macinului sau 
Pricopanul, cu virful Sulucul (364 
m.), unul din cele malinalte 
din plasa $i din judef; dealul 
Cheea, cu virfurile Sararia (109 
m.) §i Dealul-Vijelarului (99 m.), 
acoperit cu fine^e, laN. ; dealul 
Aganim, la N.-V., acoperit cu ver- 
dea{a; dealul Carcaliul (90 m.), 
la S., cu fine^e; Dealul-Grecilor, 
la S.-E., cu pa?uni. 

Partea V. ?i N. aparfine re- 
giunet $esuluT, care este acope- 
rita cu balfi $i stuf, ?i din care 
se ridica grindurile cu pa?un! 
sau nisip : Combra, Coia, Ghe- 
cetul, Spinaul, Coada-SpinauluT, 
Baghia, Pietrosul, Grindul-Oael, 
Clecea-Mare, Otlogul §i Son: ova, 
eel mal insemnat; toate sunt si- 
tuate in partea N.-V. a jude- 
{ului §i a ora?ulu!, avind o su- 
prafaja totala de 700 hect. 

Apele sunt: CanalulMacinu- 
lul sau Dunarea- Vechle, care o 
uda in partea de V. $i S.-V. ; 
Dunarea, care o uda la N.-V. 

Va!: Valea-Valeanulul la E. 
de ora$, se deschide in balta 
Carcaliul ; ValeaSulucul la E. 
Afara de acestea mai sunt un 
mare numar de girle ce braz- 
deaza partea N.-V. ?i carf pun 
in legatura lacurile cele abun- 
dente cu Dunarea ?i Canalul- 
Macinulul; acestea sunt: Priva- 
lul-MacinuIuI, la S., Girli^a-Co- 
ticerulul, Somova, Piatra-FeteT, 
la V. $i S.-V., Gtrla-Combrei 
5*1 Coia la N. 

Bal{I sunt numeroase, mat 
toate situate in partea N.-V. 51 
inconjurate cu stuh: Coia, Sta- 
nimirul, Balta - OaeT, Porcilor, 
Ilenilor ?i Somova; au o in- 
tindere de 350 hect., $i confine 
pe?te ce seconsuma in localitate. 
La S. se aria balta Carcaliul. 



Ora?ul are o poztyiune fru- 
moasa $i strategics, pe platoul 
unui mic deal, pe care s'a con- 
struit o fortarea^a, ca sa apere 
acest mult incercat ora? ; strade 
inguste dar curate se intretaie 
in toate sensurile, case mic! cu 
aspect vesel, zidite in stil ori- 
ental, se prelungesc pana pe 
malul Dunarel. Ghecetul, un mic 
catun, situat in partea de V., 
la unirea Dunarei-Vechf cu cea 
noua, in fa^a Brailel, este punct 
de trecere in {ara. 

Ora$ul are o intindere de 250 
hect. Popula^iunea este de 900 
familii, sau 3360 suflete: 2192 
Rominl, 391 Bulgarl, 540 Turci, 
18 Ru$I, 99 Greci, i6Armeni, 
102 dc alte nationality!. 

Are : doua $colT primare, una 
de baeflf ?i una de fete, con- 
duse de 2 institutorl ^i 2 insti- 
tutoare; o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae $i alte 2 micT, de- 
servite de 3 preo^I ^i 3 cinta- 
reti; un birou telegrafo-po^tal, 
infiin^at in 1878 $i al caruive 
nit pe 1896-97 a fost de lei 
"10171, bant 20. 

Comerciul e activ. Mi$carea 
navilor: 894 vase cu 32928 tone 
(429 romine, restul straine). Im- 
porta coloniale ?i manufacturale, 
exporta cereale, vin, pe^te ?i 
vite. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 48339 lei $i la cheltueli 
de 48334 let. 

Drumurl: Caile jude^ene Ma- 
cin-Isaccea, Macin-Ostrov, Ma- 
cin-Babadag ?i alte drumuri co- 
munale. 

Este format pe ruinele vechiu 
lul ora$ roman Arubium sau 
Axiopolis. A suferit soarta co- 
muna a Dobrogel: cind lini^tit, 
cind asediat sau jefuit de bar- 
bar! $i Turci. Are un viitor co- 
mercial, fiind a^ezat pe Dunare, 
exportind produsele cele bo 
gate ale parcel V. ale Dobrogei. 



Digitized by LiOOQ IC 



mAci?eni 



255 



mAclanul 



A fost aci un biurou vamal 
care s'a desfiin^at la I Aprilie 
1886. 

Maci§eni, cam rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Zimbrul, la 65 kil. 
de Galafi. Se margin e$te la N. 
cu Smulfi ; la E., cu Baleni ; 
la S.V., cu Cudalbi. Are trel 
catune : Maci$eni (re^edin^a), 
Corni $i Urle?ti. Maci^eni e a 
?ezat pe valea cu acela$! nutne 
pe care curge o ramurS a pi- 
riulu! Gerul (ce incepe chiar din 
acest sat) ; Corni se gase$te pe 
Valea-Smutyilor, pe unde curge 
Suhuluiul; iar Urle§ti ceva mar 
sus de Corni. 

Locuitori!, to^i fo$t! claca^I, 
sunt in num&r de 418 famili!, 
sau 1523 suflete. 

Suprafaja teritoriululcom. Ma- 
ci§eni este de 7220 hect., din 
car! 4504 hect. ale proprietary! 
mar! $i restul al sStenilor. 

Propriety! marl sunt treT, carl 
au acelea^i numir! ca ?i catu- 
nele comunel. Pamintul e mat 
mult arabil $i de pa?une; padurl 
sunt vr'o 357 l /^ hect. la Maci- 
$eni $i 286 la Corni ; vii sunt 
$6 u t hect. 

Vite sunt: 6 taurl, 901 bo!, 
372 vacf, 24 junc!, 2 junce, 6 
gonitori, 1 gonitoare, 12 min- 
zaflf, 19 ruinzate §i 6 vit,e!, 3 
arm&sar!, 74 lepe, 79 ca!, 18 
berbec!, 582 o!, 42 capre. 

Sunt 6 circiuml, 2 pravalii cu 
manufacture, 2 morl cu aburi, 
16 ma$in! agricole. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5620 le!, iar la cheltueli de 
5489 le!, 18 ban!. 

Are 2 biseric!, una cu hra- 
mul Sf. Voevozi in Corni, zidita 
in 1844 de s2ten!, impreuna cu 
arenda?ulde peatunc!, Iordache 
Balaban ; a doua, cu hramul Sf. 
Nicolae, in Urle?ti; ambele bi- 
seric! au pamint rural ; intreaga 
comuna formeaza o parohie, cu 



1 preot paroh, 1 preot ajutor 
$i 4 cintarer,!. 

Maci§eni, sat $i re?edin{a co- 
mune! cu acela$I nume, pi. Zim- 
brul, jud. Covurluiu, a^ezat pe 
Valea-M&ci$enilor, pe care cur- 
ge o ramura a piriului Gerul. 
Intinderea teritoriulu! este de 
3028 hect., din carl 454 ale 
proprieta^e! mic! $i restul ale 
proprieta^e! mari. 

Maci^eni, mofie particulars, de 
2574 hect, in com. cu acela$i 
nume, jud. Covurluiu. 

Maci§enilor (Valea-), vale, pe 
care e situat satul cu acela$! 
nume, jud. Covurluiu. 

Maciuca, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusa din 6 
catune: Maciuceni, Oveselul, Po- 
pes ti, Botorani, Ciocanari §i 
Boc?ea. f 

E situata pe malul sling al 
riulu! Cerna, la 64 kil. de ca- 
pitala jude^ulu! $i la 22 kil. de 
a plaseT. La inceput, aceasta 
comuna se afla situata pe Valea- 
Navrapese! $i cutimpuls'a mu- 
tat pe ramifica^iunile DealuluT- 
Car&mizi!. 

Are o populate de 505 fa- 
mili!, sau 2189 suflete, din car! 
372 contrib.; locuesc in 5 30 case. 

Sint 4 biseric! la Maciuceni, 
Bocsa, Botorani $i Pope$ti. 

Scoala dateaza in comuna de 
la 1834. 

Locuitoril se ocup&, pe linga 
munca cimpulu!, cu rotaria, tim- 
plaria $i coraert.ul vinului. Pro- 
dusul munce! lor il transports la 
Dragasani, Craiova, Caracal, etc. 

Vite sunt: 25 ca!, 570 boT, 
800 vacT, 100 capre, 1200 oT, 
5 bivolt. 

Locuitoril to^i sunt mo$nen!. 

Comuna, cu izlaz cu tct, are 
1900 hect. 



Budg e tul comune! e la veni- 
tur! de 8524 le!, ?i la cheltuelf, 
de 8334 lei. 

Se margine§te la N. cu co- 
muna Zavideni ; la S., cu comu- 
na Dr&ganul; la E., cu comuna 
Gu^oeni ?i la V., cu riul Cerna. 

Sta in comunicat/ie cu comu- 
nele din plasa Olteful-d.-j., prin 
?oseaua juder,ean& ce duce la 
Dragasani. 

Dealur! sunt : Maciuca, Boc$a, 
Ciocanul, Botorani, Ivane^tilor, 
Varaticilor, $i vai: Navrapese!, 
Beica, Valea-luI-Stinga; piscuri : 
Suli^a, Lunga $i Viilor ; fintin! : 
Coman, Piciora, Lupului. 

Maciuca, sau Dealul-lui-Stin- 
gk,dea/ f pi. Cerna d.-j., jud. Vil- 
cea. Cade in partea de N. a co- 
mune! cu acela?! nume. Poalele 
sale de S. sunt udate de Valea- 
lu!-Stinga. 

Maciuca, padure particulars, su- 
pus& rcgimulu! silvic, pendinte 
de com. Maciuca, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Maciucajjul, virf demunte, jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, de pe teri- 
toriil com. Hirja. 

Maciuca^ul, pirla, jud. Bac&ii, 
pi. Trotu^ul, com. Hirja, care 
izvore^te din Runcul-Alb, eel 
mal de aproape de trecatoarca 
Oituzul, ?i se varsa in Oituzul, 
d'a dreapta. 

Maciuceni, sat, facind parte din 
com. rur. Maciuca, pi. Cerna- 
d. j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 447 locuitor!. Este la 
distan{a de 1 l li kil. de catunul 
Oveselul, rcsedin^a comune!. 

Maclanul, vlrful dealulu! Bobi- 
ce^ti, com.OpaYi^i, jud. Prahova. 
Din coastelc acestu! deal iz- 
v<jreste piriul Valea Stupine!. 



Digitized by LiOOQ IC 



MACI?ENILOK (DEALUL-) 



25(5 



MADE1UL 



Maci§enilor (Dealul-), deal, in 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., 
com. Bira, la V. de tirgusorul 
Bira. 

Macre^ti, sat, jud. Vasluiu, pi. 
Stemnicul, com. Buhaesti, in 
partea de E., situat pe valea 
cu aceeasf numire. 

Are o suprafa^a de 540 hect. 
si o populate de 52 familii, sau 
156 suflete; o biserica, facuta 
la 1833 de d. Gr. Crupenski ; 
26 vite man cornute. 120 of, 
15 caf si 10 rimatorT. 

Macre§ti, catun. Vezf Tatomi- 
resti, sat. 

Macrina, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. Gradistea, pe malul 
drept al riuluf R.-Sarat. 

Este situata in partea de 
mijloc a jude^uluf, la 13 kil. 
spre E. de orasul R.-Sarat, si 
in partea N. a plasef, la 25 kil. 
spre N. de comuna Gradistea- 
d.-s., resedin^a plasef. Se in- 
vecineste cu comunele : Puesti, 
la 3 kil.; Nicolesti, la 3 kil.; 
Stubeiul, la 5 kil., si Boldul, la 
11 kil. 

Se margineste la N. cu co- 
muna Puesti, desparfita prin 
riul Rimnicul; la E., cu comuna 
Ciorasti; la S., cu comuna Bol- 
dul si la V., cu $tubeiul. 

Este o comuna de cimp, te- 
renul flind accidentat numai de 
maluriie Rimniculuf si de cite-va 
movile. 

Riul R.-Sarat o uda in partea 
de S., curgind de la V. la E. 

Mai sunt si 26 pu{urf. 

Catunele carf o cornpun sunt: 
Macrina, resedinfa, la E., Plopi, 
in spre V., si Hoinari, la S.-V. 

Suprafa^a comunef e de 2000 
hect., din carf 50 hect. vatra 
comunef, 550 hect. ale locuito 
rilor, si 1400 hect. ale parti - 
cularilor. 



Are o populate de 180 fa- 
milii, sau 8 17 suflete; o biserica, 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita 
de obstia locuitorilor in 1869, | 
deservita de 1 preot si 1 cinta- 
re{; o scoala de baefT, fondata 
in 1876 de locuitorT, condusa 
de 1 invafator si frecuentata de 
38 elevi. 

Locuitorii poseda: 150 plu- 
gurf; 180 bof, 60 vacf, 167 caf, 
10 1 fepe, 404 of, 106 rimatorf. 

Comer^ul consta in importul 
de coloniale, instrumente agri- 
cole si ^esaturf, si in exportul 
de cereale. Transportul se face 
prin gara orasului R.-Sarat. 

Sunt 3 circiumf. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea jude^eana Rimntcul-Maica- 
nesti (Bolboaca), ce trece prin 
Obidi^i - Macrina - Ciorasti ; spre 
Vilcele; spre Boldul Balta-Alba; 
spre Puesti-Balesti; la catunul 
Foteul, al comunef $tubeiul. 

Budgetul comunef. e la veni- 
turf de 2821 lef, 58 bani, iar 
la cheltuelf, de 2625 lef, 25 banf. 

Macrina, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, c&tunul de rese- 
din^a al comunef Macrina, ase- 
zat in partea de E. a comu- 
nef, pe malul drept al riului 
R.-Sarat. Are o intindere de 
30 hect.; o populate de 120 
familii, sau 567 suflete, din carf 
118 contribuabilf ; o biserica, 
cu 1 preot si 1 cintare^; o scoala. 

Macrijjul, cdtun (tirla), pe cim- 
pul Barclganul teritoriul comu- 
nef Guinea, pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomi^a. 

Macri§ul, loc izolat, in jud. Bu- 
zati, com. Zmeeni, face hotar 
intre mosiile : Zmeeni, Brebeanca 
si Glodemul-Cirlig. 

Macri^ul, munte, jud. Gorj,plaiul 
Vulcan, com. Valari, spre N.- 



V. de comun&, populat cu pa- 
dure de fag. 

Madeiul, com. rur., in jud. Su- 
ceava, pi. Muntele, situata la 
V. si la 66kil.de Falticeni. Se 
margineste laE. cu com.Malini 
si Sabasa, de carf se desparte 
prin Preluca-luf-Rares, Culmea- 
Migovanuluf, Gemeni, si culmea 
Gherghea; la N.-V., cu comuna 
Brosteni, hotarnicindu-se prin 
Bistri^a, piriul Ca^elusa, Maguri- 
cea, Culmea-Hiciugosuluf si pi- 
riul Neagra Bros ten ilor ; la S., 
cu comuna Borca si Transilvania, 
hotarnicindu-se prin Bistrija, pi- 
riul Chiriacul, Virful-Seculuf, Vir- 
ful-Giinef si Culmea-Slopa^ului. 

Se compune din satele: Ma- 
deiul, Piriul-Cirjef, Frasini, Ha- 
leasa si Neagra-Madeiului, cu 
resedin^a in Madeiul. 

Are o populate de 317 fa- 
milif, sau 11 80 suflete, din cari 
376 contribuabili; 2 bisericT, de- 
servite de 1 preot ?i4cintarep; 
o scoala rurala mixta. 6 circiumi. 

Vite sunt: 21 caf, 176 boi, 
574 vacf, 3988 of, 6 capre si 
196 porct. 

Budgetul zecimelor comunei 
are la veniturf 7390 lef si la 
cheltudf 7360 lef, iar al dru- 
murilor 1160 lei la veniturf si 
1060 lef, la cheltuelf. 

In comuna se afla o scheia 
pe Bistri^a, numita Balta-Popii. 

E udata de Bistri^a si de pira- 
iele: Neagra, Haleasa, Lostu^a, 
Madeiul, Chiriacul, Piriul-Cirjei, 
Puciosul, Pietroasa si Ca^elusa. 

Munjif principalf sunt: Bitca- 
Comorif, Gemeni, Maguricea si 
Arsi^a-Rea. 

Mosia face parte din Dome- 
niul Coroanei si anume din Oco- 
lul I silvic Malini, fosta a ma- 
nastirel Slatina. 

Intinderea tentorial;! a comu- 
nef e de 2562 falcf si 76 pr£- 
jinf, din carf numaf 109 falcl 



Digitized by LiOOQ IC 



MADEIUL 



MADUI.AKI 



cultivabile, iar restul mun^I a- 
coperi^I de paduri, pa$unl §i 
stincl sterpe. 

ImproprietSrUT in 1864 sunt 
59 frunta?!, 78 palma$I $i 55 
coda$i, stapinind 426 falcl $i 
12 prajini; 13 insured poseda 
39 falcT. 

Singura cale de comunicafie 
din corauna e ?oseaua Falticeni- 
Dorna, ce strabate comuna in 
tot lungul el. 

In Madeiul se afla izvorul cu 
api minerala : Pucioasa, de pe 
malul drept al piriulul Ncagra- 
Bro^tenilor, intre piraiele Or 
toaia $i Ortoifa, la 20 ra. de 
$oseaua judefeana. Izvore^te pe 
o suprafa{a de 30 — 40 ra. pa 
tra^I. Apa e ctirata §i foarte 
abundenta, a?a ca formeaza un 
piriu. Mirosul e foarte tare $i 
se simte de departe. Pucioasa 
se depune pe pietre, lemne $i 
pe suprafa{a apel in forma de 1 
fulgl galbul. Se mal nume?te §i 
Pucioasa de-la- Vacarie, fiind-ca | 
la cipf-va pa?i se afla fabrica rc- 
numitel brinza de Bro§teni. La J 
vre-o 3 kil. dead, mal in sus pe 
Neagra, se afla fintina cu bur- 
cut (apaferuginoasa, borviz) nu- 
mit& Burcutul-luI-Mirca. 

La gura piriuluT Puciosul se 
mal afla un alt izvor de apa 
pucioasa. I 

Prin padurile $i riurile Ma- I 
deiulu! sunt tot felul de vina- | 
turl de munte. 

Madeiul, sat, pe mo^ia Borca, 
com. Madeiul, jud. Suceava. 
A§ezat pe {armul drept al Bis- 
tri^el, are o populate de 127 
familil, sau 500 suflete, din cart 
127 contribuabill; o biserica cu 
hramul Sf. Arhangheli, zidita j 
in 1858, deservita de un preot I 
?i 2 cintarefl, linga care mai 
este o alta de lemn vechie, in 
care nu se oficiaza; o $coala | 
rurala mixta, infiin^ata in 1865, 1 



condusa de un tnva^ator platit 
de stat, frecuentata de 30—35 
elevl ?i avind un local pro 
priii, frumos $i incapStor cladit 
?i inzestrat cu atenan^e $i toate 
cele necesare pentru invafamint 
de Adrainistra^ia DomeniuluT 
Coroanei. 

Vatra satulul ocupa 1 26 falcl 
$i 15 prj. Improprietari^I in 
1864 sunt 24 frunta$I, 25 pal- 
ma?i isi 20 coda$T, stapinind 282 
falci. 

Tradi^ia arata ca priml des 
calicatorl al satuluT Madeiul pe 
doi calugarl Mateiu $i Chiriac, 
de la care $i-a luat numele sa- 
tul ?i piriul Chiriac. Biserica sa- 
tului ar fi facuta pe locul schi- 
tulul ce dinsif aveau de gind 
sa intemeleze aci. Nu departe 
dinsif pusesera inceputui chilii- 
lor. 

In anul 1803, Pinul-Cirjel-Ma- 
deiul a man£stirel Slatina avea 
65 liuzT, carT plateau bir 1308 
lei anual, locuitoril avind aceea?! 
ocupa{ie ca $i astazT. 

Madeiului (Piriul-), piriu, jud. 
Suceava, izvore?te de sub Bitca- 
Gainel $i se varsa in Bistrija, 
udind com. Madeiul pe o lun- 
gime de 7 kil. Are de tribu- 
tarl din stinga Piriul-Chiliel ?i 
Piriul-Malului, iar din dreapta 
Piriul-Strajel, marit cu Strasoci. 

Madirjac, sat, jud. Ia?i, pi. Cir- 
ligatura, com. Pope^ti, pe par- 
tea de S. a Dealulul-Mare, in 
marginea jude{ului spre Vasluiu, 
linga piriul $acova$ul $i incon 
jurat de paduri. Are o populate 
de 68 familil, sau 240 suflete; 
o biserica. 

Satul se afla pe mo$ia Po- 
pe§ti. 

Vite : 213 vite marl cornute, 
18 caT, 3 ol $i 88 rimatori. 

Madirje^ii, sat, in marginea des 



pre N.-P2. a comunel Sirca, pi. 
Cirligatura, jud. Ia$i, situat o 
parte la imbucatura piriulul 
Ciorbolea ^i o parte linga iz- 
vorul Madirje^ti. Prin partea de 
S. a satulul, $i paralel cu riul 
Bahluiul, trece ^oseaua na^io- 
nala ^i calea ferata Tirgul-Fru- 
mos-Podul-Iloael. 

Are o intindere de i2(X)hect.; 
o popula^ie de 41 familil, sau 
145 suflete; o biseric&; o moa- 
ra de apa. 

Proprietatea apar^ine Epitro- 
piei Spitalulul Sf. Spiridon din 
Ia^i. 

Vite: 186 vite man cornute, 
20 cat, 493 01 $i 91 rimatori. 

Madirz&ul, sat, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. Magire^ti, situat 
pe coasta podi§uluI cu acela$l 
nume, la o departare de I kil. 
$i 750 m. de satul Magire^ti 
(^coala). 

Are o populate de 9 familil, 
sau 39 suflete, dintre care ma- 
ioritatea lucreaza la exploatarea 
pacurel. In catun se g5se$te o- 
zocherita (ceara de pamint) $i 
izvoare sarate. 

Madirzaul, piriias, jud. Bacau, 
pi. Muntelul, de pe teritoriul 
comunelor Magire^ti $i Solon^ul, 
care izvore^te din lacul cu ace- 
la?! nume $i se varsa in piriul 
Solon^ulul. 

Madulari, com. rur., jud. Vflcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusa din 6 
catune: Hale^ti, Dimule?ti, Ban- 
te?ti, Iacovile, Mamul ?i Bal^oara. 
Este situata pe dealurile: Bal- 
lon, Iacovile ?i Hale^ti ?i pe 
vaile Mamul ?i Beica, la 90 
kil. de capitala jude^ulul $i la 
30 kil. de a pla$el. 

Are o populate de 438 fa- 
milil, sau 1857 suflete, din carl 
348 contribuabill; locuesc in 
429 case. 



Digitized by LiOOQ IC 



MADULAKI 



208 



mAglresti 



LocuitoriT to^i sunt mo^nenl. 

Pe linga agriculture, locuitorii 
se mai ocupa cu butnSria. Ei 
desfac produsul muncei lor la 
Draga^ani, Slatina, Craiova, Ca 
racal, Uda, Dragane^ti. 

Sunt dou& biserici, una in ca- 
tunul Mamul $i a doua in cat. 
Dimule?ti, fondate cam pe la 
anul I74f. S'au reparat pe la 
anul 1850 de ob?tea comunei. 
Ambele sunt de lemn. 

$coala dateaza in comuna de 
20 anl. Localul e bun, proprie- 
tatea comunei. E frecuentata 
de 28 cop'ri. 

Vite sunt: 35 cal, 250 boT, 
205 vaci, 104 capre $i 1590 01. 

Stupi cu albine sunt 155. 

O $osea comunala 11 inlesne^te 
comunica^ia spre N. cu com. 
Macica $i spre S. cu com. U$u- 
rei, $u$ani $i Rime^ti, spre Ro- 
mana^i. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 3140 lei ?i la cheltuelT, 
de 2609 lei. 

E brazdata dedealurile: Bal 
?ori, Nuculul, Corendi, Gliga- 
nulul, Icovile, Hale?ti, Scoru^ul 
$i Rogojini ?i udata de vaile : 
Mamul $i Beica, Valceaua-Iul 
Du{a $i Sataroaia. Locurile din 
jurul comunei sunt: la E., valea 
Bal^ori ; la V. Valea-Rogojinel ; 
la N., pad urea statulul Draga- 
nul, zisa §i Episcopia; la S., pa- 
durea Oteteli^anu ?i $u?ani. 

Se margine$te cu com. Dra 
ganul, Gu^oeni, Bate?ani, U$u 
rei, Fumureni §i Cre^eni. 

Madulari, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna d.-s., compusa din 4 
mahalale: Valea-Orlii, Obir$ia, 
$coala ?i Gan$ule$ti. Este si 
tuata pe ambele malurl ale riu- 
lul Cerni^oara, la 60 kil. de 
capitala jude^ulul ?i la 12 kil. 
de a plS^el. 

Are o populate de 246 fa- 
milil, saQ 813 suflete, din carl 



235 contribuabill; locuesc in 246 
case. 

Sunt 4 biserici: 2 in Valea- 
Orlil, fondate,unala I774?ialta 
la 1829; a treia in Obir^ia, fon- 
data la anul 1802 91 a patra in 
mahalaua $coaleI, fondata in 
anul 1830. 

$coala dateaza in comuna de 
mai bine de 40 de anl. 

Locuitorii to^i sunt mo^nenl, 
agricultorl, desfacind produsul 
muncel lor parte la Craiova, 
parte la Rimnic. 

Vite sunt: 21 cat, 270 boT, 
292 vaci, 166 01, 33 capre. 

O $osea comunala 'I inles- 
ne$te comunica^ia spre N. cu 
com. Ote^ani $i spre S., cu co- 
muna Arma$e?ti. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la 103 1 lei anual. 

Se m&rgine?te la E. cu com. 
Cirst5ne$ti ; la V., ci com. Bal- 
teni ; la N., cu Ote?ani, Malda- 
re?ti ?i Pojogi $i la S., cu com. 
Ulmetul ?t Arma?e?ti. De la N. 
la S. este udatS de riul Cerni- 
$oara, in care se varsa piraiele : 
Staicule^ti, Racovi^a, Ursul $i 
Pana. De jur imprejur este in- 
conjurata de dealurl, vai, poenl 
iiicintatoare, precum : Fagul-cu- 
Ghiare, Priporul-Ro?u, Dealul- 
Dogarul, Virful-cu-Dor, Bogdan, 
Dumbrava, Valea- Pil?ulul, Bu- 
tila, Valea -Nisipurilor, dealul 
Ro^a, Romani, etc. 

Madulari, deal, in raionul com. 
Madulari, pi. Cerna, jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 168 hect. vie. 

Magarulul (Valea - ), padure 
particulars, supusa regimulul sil- 
vic inca din 1883, jud. Prahova, 
pi. Pele?ul, com. Comarnicul, pe 
mo$ia Comarnicul. 

Magarului (Valea-), vale, izvo- 
re§te de la limita de E. a jud. 
Dimbovi^a, curge de la V. spre 



E. ?i se varsa in riul Prahova, 
pe malul drept, in raionul com. 
Comarnicul, pi. Pele^ul, jud. 
Prahova. 

Magadani, cdtun al com. Cotyi, 
jud. Buzau, cu 50 locuitorl $i 
16 case. 

M&g&danului (Virful-), munte, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimmcul, 
com. Jitia, a$ezat in partea de 
E. a com., pe culmea LupanuluT; 
are o inahVime de 870 metri; e 
acoperit cu padurl ?i p£?unl. 

Magare^ul, fost sat deosebit, in 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Li- 
vezile, acum unit cu satul de re- 
$edin{a Livezile. 

Magioara, pin U, izvore^te din 
mla^tinele sau baltagele din par- 
tea de N. a desfiinfatulul sat 
Lacurile, din com. Deleni, jud. 
Boto$ani, ?i se varsa in stinga 
Bahluiulul. 

Magire§ti, com. rur., in jud. Ba 
cau, pi. Muntelui, situata parte 
pe ?esul Taziaului-Sirat in lo- 
cul unde riul cote§te spre E. 
?i parte pe costi^ele dealurilor 
dintre cele doua Tazlaurl. 

Se compune din 7 catune: 
Magire?ti, primSrie, Stane?ti, 
Praje?ti, ^esurile, Tazlaul ?i Ma- 
darzaul. 

In Condica Liuzilor (1803), 
gaYim Magire?ti apar^inind ra- 
ze^ilor, $i in Statistica din 1873, 
com. este trecuta numal cu cele 
dintiiu trel catune: Magire?ti, 
Stane^ti ?i PrSje^ti. 

Pe teritoriul comunei, la V. 
satulul Magire?U, sunt ni$te ?an- 
^uri ?i ni?te gramezl de bolo- 
vanl, a^ezate in fa^a unul punct 
de apSrare. Se crede ca acestea 
s'au facut de c^tre Ru§I la 1848 
§i cS armata rus& ar fi sta^ionat 
cit-va aci. 



Digitized by 



Google 



MAGIRE$TI 



'250 



MAGURA 



Se margineste : la N. cu com. 
Solontul; la S., cu comunele: 
Podurile si Valea-Arinilor ; la V., 
cu com. Valea-Arinilor si la E., 
cu com. Leontinesti. 

Piriul Ruja incSrcat cu piri- 
fesul Staneasa, serpueste printre 
dealurile Madarzaul, Chimnetele, 
Frasinul, al-Viel, Piatra Crapata, 
Stane$ti, Chiscul - lul - Iordache, 
Prajesti, si uda satele Stanesti, 
Magiresti si $esurile. 

Are o populate de 416 fa- 
milil, sau 2079 suflete, din carl 
379contribuabilI; o scoala mixta, 
care funcfioneaza din 1865 in 
satul Magiresti, intrefinuta de 
stat si frecuentata de 20 elevf; 
3 biseric!, cite una in satele : 
Magiresti, Stanesti si Prajesti, 
deservite de 3 preo^i si 5 cin- 
tare{i. 

In com. sunt: 316 agricultor!, 
5 meserias!, 2 industrial, 7 co- 
merciantl, 27 cu profesiun! li- 
bere, 118 muncitorf si 20 ser- 
vitor!. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 78 locuitorl, 
cu 213 falc! si 33 prajin! pa- 
mint 

Teritoriul com. are o intindere 
de 2400 hect. Proprietarl mar! 
sunt mostenitorii defunctulu! E- 
manuel Crupenschi, posedind o 
mosie de 1300 hect; Const 
Mafteiu, avind 40 hect. si So- 
cietatea romina pentru exploa- 
tarea p&cure!, posedind 45 hect. 

Padurile (Stknesti si Razesi- 
de-MSgiresti) ocupa o suprafaja 
de 1840 hect. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 799 hect. 

Ma! sunt pe teritoriul com.: 
2 izvoare de apa minerala, din 
carl unul confine multa pucioasa ; 
izvoare sarate in catunul Ma- 
darzaul ; pacura care se exploa- 
teaza de catre Societatea Ro- 
mina; ozocherita; chihlibar pe 
teritoriul catunulu! Stanesti ; 2 



fabric! de petroled ; 3 mori de 
apa; 1 piua de batut sucmane. 

Vite sunt: 131 ca!, 1049 v * te 
cornute, 87 capre, 546 o! si 
305 pore!. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 6332 le!, 13 bani, si la chel- 
tuel!, de 4858 le!, 6 ban!. 

Teritoriul com. este strabatut 
pe la S. de soseaua judefeana 
BacaoMoinesti-Ocna si de cai 
vecinale si comunale spre: So- 
lontul, Valea-Arinilor si Leon- 
tinesti. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulu!, 43 kil. ; la com. Moi- 
nesti, resedin^a pla^el, 8 kil. ; 
la com. Leontinesti, 5 kil. ; la 
com. Podurile, 7 kil.; la com. 
Solontul, 4 kil. ; la C3m. Valea- 
Arinilor, 4 kil. 

Magireijti, sat, in jud. BacaQ, pi. 
MunteluT, resedinja com. cu a- 
celas! nume, situat pe piriul 
Ruja. Are o populate de 200 
famili!, sau 898 suflete ; o scoala 
mixta, frecuentata de 10 elevi; 
o biserica, cladita de locuitor! 
la 1822, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^! ; 5 circium! ; o fa- 
brica de petroleu. 

Vite sunt: 67 ca!, 536 vite I 
cornute, 8 capre si 133 pore!. ! 

M&guleasca, p&dure a statulu!, 
in jud. Buzati, com. Vispesti ; 
face un corp cu Bordusesti. 

Magura, com, rur. y in jud. Bu- 
zau, pi. Pirscovul, situata pe ma- 
lul drept al riului Buzaul, la 
26 kil. de orasul Buzaul. 

Limitele sale sunt: la N., riul 
Buzaul, coprinzind por^iunea de 
la gura izvorulu! Puturosul, com. 
Viperesti, si pana la podul de 
Palanca (Izvorul-Palanca) ; la E., 
in suspeizvorsi pe hotarul des- 
parfitor al mosiilor: Palanca si 
Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind 
in piscul Virful • Cerbulu! ; la 



S., din Piscul-Cerbulu!, slemnea 
munfilor Ciolanul, trecind la Cru- 
cea-Ciobanulu! si Crucea-lu!-Pa- 
vel, pana in virful Ceta^uea ; 
la V., din virful Ceta^ueia, pe 
hotarul padurei statulu! Valea- 
Larga, apo! pe hotarul mosie! 
Picleanca, intilnind izvorul Pu- 
turosul, al caru! curs formeaza 
hotar pana la varsarea sa in riul 
Buzaul. 

Suprafafa comune! e de 5936 
hect., din car! 695 locur! ara- 
bile, 3218 padure, 327 fmeafa, 
751 izlaz, 148 livezl, 10 vie si 
787 sterp. 

Proprieta^i insemnate sunt : 
Ciuta-Vernescu, Ciuta-Mosneni- 
lor-Ciuteni, Ciuta-Fintesti, Pa- 
lanca, Picleanca si proprietajile 
statulu!: Magura si Unguriul. 

Terenul este accidentat de 
multe dealur! si coline ce se 
ridica pe malul drept al riulu! 
Buzaul si care culmineaza in 
Muntele-Ciolan ilul. 

E avuta in substance mine- 
rale si ma! cu seama in ape, 
din care ma! insemnate sunt : 
apele sulfuroase de la Nifon si 
Ciuta, apo! Ciuciurele de la Un- 
guriul, cu apa potabila, cea ma! 
renumita din judef, Fintina-de 
la-Elizeu, etc. De deosebita im- 
portanta este carierade la Ciuta, 
unde se gaseste, in imense de- 
pozite, piatra de construc^iun! 
de o calitate superioara ; apo! 
ma! sunt gismente de gips, urme 
de sare, lignita, etc. 

Se compune din 3 catune: 
Ciuta, Magura si Unguriul, a- 
vind fie-care ma! multe catunase 
cu sub-diviziun!. 

Are o populate de 2270 su- 
flete ; o scoala in com. Magura, 
frecuentata de 45 elevi si2eleve; 
3 bisericl, in catunele Magura, 
Unguriul si Ciuta, deservite de 
3 preo{!, 3 cintarep si 3 para- 
cliserl. Catedrala e cea cu hra- 
mul Sf. Nicolae, pe linga care 



626*0. MaHU JHcfionar GtograAc. Vol. IV. 



34 



Digitized by 



Google 



mAgura 



260 



MAGURA 



se mai adaug& schitul Nifon, 
unde s'a instalat un spital ru- 
ral. Tot aci se afl& ?i b&ile sul- 
furoase Nifon, acum p£r5site. 

Circiumi sunt 14. 

Comuna e vechie; se g&sesc | 
hrisoave din 1558, care men- I 
{ioneaz& de satele M£gura ?i ; 
Unguriul. 

Vite: 422 boi, 148 vacf, 100 ' 
vi^el, 2 bivoll, 3 bivoli^e, 17 i 
cai, 9 lepe, 6 minzf, 1270 oT, 
76 capre $i 150 porcl. 

StupT sunt 36. 

Se fac 3 tirguri : douS in comu- 
n& MSgura, la 29 Iulie ?i la 6 
August ?i unul in c&t. Ciuta, la 
21 Noembrie. 

C&I de comunica^ie : $oseaua 
jude$ean& Buz&u-Frontiera ; un 
important vad peste riul Bu- 
z&ti, unde se afl& un pod umbl&- 1 
tor ?i luntre, in cazul cind riul j 
vine mare, vad prin care se pune ! 
in comunica^ie cucom. Pirscovul 
?i cu $oseaua jude^ean& Ru$ia- 
va^ul-Buz&ti; ?oseaua M&gura- , 
Nifon $i alte drumurl naturale. 

Magura, com. rur., jud. VIa§ca, 
compusS din cktunele: Magura- j 
L&ceanca Gurueni, M3gura-Bu- 
dueasca, Vitane?ti, $iG&v&ne$ti; 1 
situate in extrema V. ajudefulul 1 
$i a pl^el Cilni^tea, pe v&ile 
Cleni^a $i Teleorman, la unirea j 
lor, la 65 kil. de Bucure^ti, la | 
47 kil. de Giurgiu ?i la 36 kil. 
de Ghimpa^i, re?edin$a pl5?ei. 

Are o populate de 2860 su- 
flete, din carl 638 contribuabill. 

Sunt: 2?coli, una in c£t. Ma- 
gura, de bfieflf, zidit& la 1861 de 
r&posata Safta Catri?oaia, fosta 
proprietary, $i frecuentata. de 3 1 
elevf ?i a doaa, de fete, in com. 
Budueasca, frecuentatS de 8 
eleve. 

$ase bisericl : la Magura-Bu- 
duiasca, M&gura-L&ceanca, Gu- 
rueni, Brani^tea, Vitane$ti §i G&- 
v&ne§ti, constitue parohia M&- 



gura-L&ceanca. Sunt deservite 
de 3 preoflf $i 9 cint&re{I. 

Mai are 9 circiumi, o moar& 
pe apa. 

Budgetjl comunei e la veni- 
tun de 6084 lei ?i la cheltuelT, 
de 4758 lei. 

Teritoriul comunei este udat 
de riul Cleni^a ce vine din Ne- 
greni $i se varsS in Teleorman 
la LSceanca. 

Magura, ctitun, jud. Arge?, pi. 
Topologul, f&cind parte din com. 
rur. Bleici. 

Magura, catim de re?edin^a al 
com. Magura, jud. Buzau, cu 
950 locuitorl $i 226 case. Are 
sub-diviziile : Bradul (Pa^e^ti), 
Schitul-Nifon $i BSile. 

Magura, sat, fecind parte din 
com. rur. Mierle?ti, pi. Siul d.- 
s., jud. Olt, situat la N. comu- 
nel, pe ambele malurl ale riu- 
lul Iminogul. 

Are o populate de 400 lo- 
cuitorl, din carl 60 improprie- 
tari^r dupa* legea ruralS ; o bi- 
sericl, zidit& la 1783 $i repa- 
ratfi la 1880 si avind de ctitorl 
pe prcotul Drilgoi, Maria preo- 
teasa $i Stoian diaconul. 

Vite: 150 boT, 80 vact, 57 
cat ?i Tepe, 250 o! ?i 47 rim&- 
tori. 

Magura, sat, fecind parte din 
com. rur. MihSe§ti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 509 locuitorl. 

In sat este o bisericS cu ur- 
mStoarea inscrip^ie : 

Acest sfint Amvon la care se praz- 
nueste hramul Sf. loan Botezatorul, din 
temelie s'a zidit^i clupotnijala Icat 1844, 
in zilele Domnului nostru Ghcorghe Bi- 
bescu-Voevod si s'au tufnimuse^at cu zu- 
gravcala, de ctitorit Gheorghe loan, loan 
Ereii, etc. 

Copiil din sat urmeazS la 



$coala din cat. Mih&e$ti, care 
este la 1 kil. dep&rtare. 

Prin mijlocul satulul trece ca- 
lea ferat& Dr&g&$ani-Rimn:cul si 
$oseaua nationals Rimnicul-Riul 
VaduluT. 

Magura, sau Buduiasca, cdtun, 
jud. Vlasca VezI Bud&iasca. 

Magura, mahala, fecind parte 
din com. rur. Cire§ul, pi. Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea. 

Magura, mahala, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s., com. rur. Greci. 

Magura, schit, jud. BacSu, pi. 
Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna, 
pe un podi$ al muntelui cu a- 
cela?I nume, cu un loc de ar£- 
tura, fine^e, o livada $i un Jaz. 
Biserica ?i chiliile sunt de zid, 
toate in partea despre Tirgul- 
Ocna, cu o vedere frumoasS in 
spre ora? $i spre intreaga vale 
a Trotu?uluI. Se zice c& bise- 
rica ar fi clSditS de Constantin 
Racovi^-Voevod, la 1756. Pe 
clopotul eel mic se afla insem- 
nat anul 1757. Acest schit 
este intrefinut de Epitropia spi- 
talului Sf. Spiridon din Ia$i. 
Se administreazS de un supe- 
rior ?i este locuit de 3 calu- 
g^r!. Inscrip^ia care este pe 
frontonul bisericei a fost facuti 
de egumenul Grigore, care s'a 
intemeiat mat mult pe tradtyil, 
de cit pe documente sigure. 
Din aceasta inscripfie reiese c5 
s'ar fi cl&dit aci 2 bisericl ina- 
inte de sfir^itul sec. al X VIMea, 
din care s'au constatat urme 
in poiana de ling& actuala bi- 
sericl ?i intr'un loc alSturat cu 
aceasta. Printre ctitorl se ci- 
teaza un anume Cantemir ?i pe 
Mihaiu Racovi^ci. 

Magura, virf de munte, jud. Ba- 
c^u, pi. Tazl£ul-d.-j\, com. Ber- 



Digitized by LiOOQ IC 



mAgura 



261 



mAgura 



zunful, din sira Magura Berzun- 
(ului. 

Magura, munte, jud. Bac5Q, pi. 
MunteluT, com. Moinesti, cu iz- 
voare de ape sarate. 

Magura, munte, in jud. Buzau, 
com. MlajetuI, cat. Valea-Rea, 
acoperit de padure si finea{a\ 

Magura, munte, In jud. Buzau, 
com. BrSesti, format din stincl 
acoperite de pini si mesteacanT. 

Magura, munte, la N. de orasul 
Cimpulung, jud. Muscel, din 
poalele c^ruia izvoreste canalul 
ce strSbate orasul. 

Magura, ramurd de munfl, ce se 
detaseaz& din piscul Ceahlau- 
lul, spre hotarul Transilvaniel, 
jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, 
com. Hangul. Formeaza lega- 
tura cu dealul Arsifa-ZableT. Se 
mal numeste si Heghesul. 

Magura, ramurii de munfl, jud. 
Neamju, plasa de Sus-Mijlocul, 
com. Filioara, situata in veci- 
natatea manastirilor Varaticul 
$i Agapia. 

Are piscurile cele mat insem- 
nate: Ciungi, Dealul-Mare, Po- 
iana-pg&nceT, Piatra-luI-Mos-A- 
ron si Ciardacul. 

Magura, munte, jud. Putna, si- 
tuat intre riurile Putna si Mil- 
covul, din sus de orasul Odo- 
besti. La poalele munteluT sunt 
asezate renumitele podgoril de 
la Odobesti. Virful eel mal inalt 
este la Titila, d'asupra schitu- 
lul Taroi. 

Magura, munte, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; 
se desface din culmea Lupan ; 
brazdeaza partea de N. a co 
munei, intinzindu-se printre pi- 



riul Necule si Rimnicelul; este 
acoperit cu padurl seculare ; in 
timpul verel se fac act stine de 
ol, unde se fabrica cascaval. 

Magura, culme de munfl, jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Jitia; se desface din Dealul Ro 
su ; se intinde in partea de V. 
a comunel, printre piraiele Rim- 
nicelul si afluentul sati Cerbul. 
Virful principal este MSgura- 
Ganea, inalt de 900 m. si a 
coperit cu pasunl si padurl. 

M&gura, fir de dealurl, in jud. 
R.-Sarat ; brazdeaza partea de 
E. a com. Odobasca din plasa 
Orasulu! ; intra in pi. Marginea- 
d.-s., intinzindu-si ramifica^iu- 
nile prin comunele Urechesti si 
Popesti ; se intinde pe o lun- 
gime de 18 kil.; inal^imea va- 
riaza intre 650—320 m. ; este | 
acoperit cu pasunl la N. si mij- j 
loc, cu vil si sem&naturl, la S. 

Magura, until dintre piscurile 
muntelul La-Coarne, jud. Su- 
ceava, com. Bogdanesti. | 

Magura, deal, jud. Bacau, pi. ] 
Tazlaul-d.-s., com. Scorteni, de 
pe teritoriul satulul Pustiana. 
De aci s'a scos ma! inainte 
p&cura. 

M&gura, deal, pe mosia Iba- 
nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul- 
cl.-s., jud. Dorohoiu, pe muchia 
caruia, in partea de S.-V. a sa- 
tulut, se ridica eel mat inalt pise 
din tot jude{ul. 

Acest deal are circumferinja 

de 4460 m. Terenul este compus 

din nisip, lut si piatra. Supra- 

fata cam trunchiata* are 1115m. 

I imprejur. Aid se vad urmele 

I bine cunoscute ale unel cetatui 

j in forma rond-ovalci, cam de 

I 90 m. lungime, lar san^ul din- 

1 prejur are o adincime de 3 m. 



in partea S.-E. Intrarea in ce- 
ta^ue se presupune a fi fost des- 
pre S.E., pe unde se cunoaste 
ca incepe urma de drum la vale 
catre sat. 

MaT spre N. de cet&$ue, la o 
mica departare, se vede o alta 
ridicatura de p&mint, ce poarti 
numirea de Straja, despre care 
tradijia spune ca ar fi servit ca 
sta^ie de veghere pentru ce- 
tate. 

Tot pe muchia dealulul, cam 
la 800 m. de cetate, este o alta 
ridicatura de p£mint, numit& 
Movila Mare, in circumferin^ la 
baza del 11 m., cuoinal^imede 
9 m., de pe care se vede toata 
suprafafa din circumferinja ce- 
tafuei. Legenda zice ca pe acest 
loc ar fi fost din vechime o mS- 
nastire, de aceea si dealul in 
partea aceasta se numeste Dea- 
lul-M&nlstirei. 

Sub Dealul-Magurel, in par- 
tea S.-E. de satul de ast&zl 
Ibaneasa, se afla localitatea nu- 
mita Selistea-Veche, unde se zice 
ca a fost satul vechiu, pe care 
loc se v3d urmele bisericel ; se 
gasesc resturl de hirburl, cara* 
mizl si fter5riT. 

M&gura, movila, jud % Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Baiceni,pe coasta 
careia e situat satul Coasta-Ma- 
guret. 

M&gura, deal mare si punct de 
observafiune, in jud. Mehedin^i, 
com. Negoesti, catunul Padesul, 
plaiul Closani. 

Magura, deal mare, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Maresti, plaiul 
Closani. 

Magura, deal, cu direcfia S.E., 
jud. Prahova, pi. Filipesti, com. 
Di^esti. 

Pe deal sunt plantate viT, prunl, 
nuc; si men ; parte din ele, fiind 



Digitized by 



Google 



MAGURA 



262 



MAGURA 



distruse de filoxerS, servS de 
pS?une. 

Magura, deal, la V. com. Poiana, 
pi. Prahova, jud. Prahova. Are 
o pozifiune frumoasS §i este 
acoperit cu cring, pSdure $i li 
vezT pentru pS?unatul vitelor. 

Magura, deal, se desface de la 
N. din dealul FSstici, com. Coz- 
me$ti, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luiu, se intinde prin com. Co- 
$e?ti, pi. Racova, unde prin m- 
Styimea lul predominS toate lo- 
curile din imprejuriml; din el se 
desfac culmile: Dealul Mare ?i 
Co?ca. 

Magura, deal, in partea de V. 
a com. Girbe§ti, pi. Fundurile, 
jud. Vasluiu. ^ine de comuna 
f ibSne$ti. Are direcfiunea dela 
N. la S. $i inSlfimea cea ma! 
mare o atinge la locul numit 
Cetatea. Acest deal, privit din 
valeadespre E., areaspectul unuT 
munte. La partea de S. a lul 
are un pise in forma unef mo- 
vile. Este acoperit cu pSdurl. 

Magura, deal, in partea de N.- 
V. a com. Hir^ova, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, acoperit cu pS- 
dure; are o inStyime mare; de 
pe virful lul se vede toate lo- 
calitStile dimprejur. 

Tradi^iunea zice cS, in timpul 
rSzboiuluI din Valea-RacoveT, 
Stefan - eel - Mare alesese acest 
loc ca punct de observafie, unde 
se vSd §i pSnS astSzf urmele 
unor ?an{url §i a unel subterane, 
numitS de popor Beciul -luT-$te- 
fan-VodS. 

Magura, deal, in jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d. s., com. MihSe^ti, care, 
impreunS cu Carantina ?i Cor- 
nS^elul, formeazS un lan{ ce se 
prelunge$te din hotarul com. 
Greci la N., pSnS la hotarul 



com. Turce^ti la S. Coama a- 
cestul lan{ serve^te de limits 
intre com. Matee^ti, jud. Gorj, 
$i com. Alunul. 

Magura, deal, la N. com. Stro- 
e?ti, plaiul Horezul, jud. Vilcea, 
care o desparte de com. SlS- 
tioara. Partea de S. a dealulu! 
este prevSzutS de o mul^ime de 
ripi. Pe coasta deS.se gSse§te 
multS peatrS de var. 

Magura, deal, in jud. Vilcea 
plaiul Horezul. BrSzdeazS com 
SlStioara, de la E. la V. In ri 
pile $i in partea de S. a Ml 
gurei se gSse^te piatrS de var, 
In partea de N.-V. a MSgurei 
sunt 2 izvoare cu apS sulf lroa- 
sS, pe carl locuitoril le numesc 
Glod. 



Magura, baltil mare, in centrul 
cStunuluI MSgura, com. MihS- 
e$ti, pi. Oltul-d. -s., jud. Vilcea, 
formats de yalea Boalca, care 
strSbate com. MihSe?ti dela V. 
spre S.-E. ?i se varsS in Olt. 
Malurile sale, aproape de con- 
fluents, sunt mlS^tinoase. 

Magura, izvoare cu apd mine- | 
raid, in jud. R.-SSrat, plaiul I 
Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2 | 
izvoare a cSror apS confine 
urmStoarele substance: sare a- 
marS $i pucioasS in mare can- 
ditate, apS, magnezie carbonicS, 
gips, magnezie cu mici depozite 
de sare, etc. 

Magura, localitate, in jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Po- 
deni-Noi, numitS $i Bordeiul-de- 
Sare, unde se gSse^te sare in 
mare cantitate. 

Magura, mope, in jud. BuzSu, 
com. MSgura, fostS in vechime 
a lul Radu Desculful, daruitS 
lul de Basarab-Voevod, insS gre- 



$ind Domnulut, $i-a rSscumpSrat 
caput cu aceastS mo$ie. Mircea- 
Voevod, fiul lut Radu, printr'un 
hrisov din 1558, Iunie, o di- 
rue?te Episcopief, fixindu i ho- 
tarele din apa BuzSul pe Toci- 
leasa in sus pSnS in Predeal, 
pSnS la CetSJue $i pSnS in Toci- 
leasa. MSgura, ca proprietate a 
EpiscopieT, avea 2260 hect , din 
care 280 arabile, 150 fineaja, 
170 izlaz, 74 livezl $i pSdure; 
trecind la Stat, dupS ce s'a dat 
improprietSritilor din 1864 cam 
483 hect., restul s'a incorporat 
cu mo$ia Unguriul, dind na$- 
tere mo$iet MSgura Unguriul. 

Magura, pddure particulars, in 
jud. BacSu, pi. Trotu?ul, com. 
BogdSne$ti. Este populatS cu 
stejarl, fagl, carpeni ?i brazl. 
Are o intindere de 715 hect. 
$i este supusS reginrilul silvic. 

Magura, pddure foioasS, in jud. 
BacSu, pi. MunteluT, com. Moi- 
ne?ti, cu o intindere de 220 
hect. ?i supusS regimulu! sil- 
vic. 

Magura, pddure, jud. BuzSu, com. 
MlSjetul, cSt. Valea-Rea ; facecu 
Dosul-VSel-Rele un corp de 400 
hect. ; proprietarf : mo$neniI V3- 
lirenT, apot TSnSse^tft $i JitieniT. 

M&gura, pddure a statuluT, in 
intindere de 550 hect., jud. II- 
fov. Vezt Hotarele. 

Magura, pddure, supusS regimu 
lui silvic, proprietatea mo$neni 
lor DragoslovenI, pendinte de 
com. Dragoslavele, plaiul Dira- 
bovi^a, jud. Muscel, in intindere 
de 100 hect. 

Magura, pddure, pe Domeniul 
CoroaneT,com. Bicazul, mo§ia cu 
acela$T nume, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu ; se une§te cu pi- 



Digitized by 



Google 



MAGURA 



263 



MAGURA-NEAGRA 



durea Smida ; se arendeaza cu 
30000 lei anual. 

Pecoprinsulacestel mo^iis-int 
16 herastrae. 

Magura, trup de pddure, a sta- 
tuluT, in intindere de 35 hect., 
pendinte de com. Prahovtya, pi. 
Prahova, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu trupurile: Fe^ele-Griu- 
lul (175 hect.) §i Irmane$ti (200 
hect.), formeazS p&durea Valea- 
Pietrei. 

Magura, podif, jud. Bacau, pi. 
Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna, for- 
mat de muntele Magura-OcneT, 
avind inalfimea de peste 500 
metri. 

M&gura-Alba, trup de pddure ! 
a statuluf, jud. Vilcea, plaiul 
Horezul, care, impreuna cu mun- 
tele Netedul $i Dosrjl, are 1625 
hect. $i formeaza padurea Cos 
testi, de care mal aparfm tru- 
purile Padina-Seaca, Alunul $i 
Piraiele. 

M&gura-Berzun{ului, firit de 
munfiy jud. Bacau, pi. Tazlaul 
d.-j., com. Berzun^ul, a carei zare 
hot^reste com. Berzunful spre 
com. Doftana. 

Magura-Br&te§tilor, munte, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Birsane?ti, in care se afla un 
loc numit Piatra GalbenS. 

Mdgura - Budoiasca, trup de 
mo§ie, fost alstatului, in judejul 
Teleorman. A fost vindut, in 
1889, citor-va locuitorl din ora- 
$ul Alexandria. 

Magura Ca^inului. Vez! Magu- 
risul, virf de munte, jud. Bacau. 

M&gura-cu-C!ntarul, picket de 
granifd, pe marginea Dunarei, 
jud. Mehedin^i. 



Magura - cu - Le§ile, munte, in 
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Jitia ; se desface din mun- 
tele Stepcul-Mare ; se inttnde 
printre riul Rimnicelul $i aflu- 
entul sauPiriul-Necule; brazdea- 
za partea de N. a comuneT; 
e acoperit cu padurl ?i pa?unf ; 
vara se fac aci stine cu ol. 

Magura-Dornesnicului, ramu- 
r& de mun(i t ]\xd. Neam{u. VezI 
Domesnicul. 

Mcigura-Laceanca, ctitun, jud. 
Vla§ca, pi. Cilni§tea, com. Ma- 
gura, situat la varsatura Cleni^el 
in Teleorman. 

Este proprietatea statuluf, ra- 
masa de la V. Paapa. Supra- 
fafa mo^iei, impreuna cu trupu- 
rile, este dc 6350 hect., din cari 
450 hect. padure, compusa din 
trupurile Taioasa, de 300 hect., 
$i Caraghiozul, de 150 hect. Se 
arendeaza anual, impreuna cu 
trupurile, cu 65000 leT. 

Are : o $coala ziditd de V. 
Paapa, frecuentata de 3 1 clevl; 
o biserica, c 1 hramul Sf. Ion 
Botezatorul. 

S'au improprietarit in 1864, 
in toate catunele de pe aceasta 
proprietate, 402 locuitor! : ca- 
rora 11 s'au dat 1 206 hect. pa- 
mint. (Vezi com. Magura). 

Magura-Laceni sau Lacean- 

ca, trup de mofie, jud. Tele- 
orman, pe piriul Teleorman. 
Facea parte pana la 1875 din 
com. Magura care e in judetul 
Vla$ca §i care pe atundf figura 
ca com. in pi. Tirgulul din ju- 
de^ul Teleorman. Se invecine§te 
la E. cu riul Teleorman ; la V., 
cu mo$ia Magura Buduiasca, 
fosta proprietate a statuluT. O 
mica parte se intlnde $i in ' 
jud. Teleorman. 



ghel, urtne de cetate, jud. Dolj, 
pi. Baile$ti, com. Cioroia^ul, in 
N.-E. com., in plaiul de vif, nu- 
mit Brani^tea. Pe acolo se g5- 
sesc pietre marl, car&mizT car!, 
se zice, dateaza din timpurl 
vechT. 

Magura-Mare, magura, situata 
in partea de N. a com. Seaca- 
Belciugatele, pi. $erbane$ti, jud. 
Olt; e acoperita cu semanatun. 

Magura-Mare, mttgurfi, in jud. 
Teleorman, com. Belitori, la V.; 
are 14 m. inatyime $i 60 m.ocol 
la baza. 

Magura-Mare, m&gurd, judetul 
Olt, pi. $erbane$ti, com. Miha- 
esti-d.-j., situata la I kil. spre 
E Are o inal^ime cam de 6 
m., \t o circonferin{& la baza 
de 45 m. Din virful el se poate 
vedea toata comuna. 

Magura- Mare, mBgurit, judetul 
Olt, pi. Siul-d.-j., pe teritoriul 
com. Balane§ti, la 600 m. spre 
S. Are o circon fieri n{a la baza 
de 235 m. ?i o inatyime cam de 
12 m. Imprejurul e! s'au gasit 
diferite scule: sulip, sage^T, pin- 
teni 91 alte obiecte de fier. Se 
zice ca ar fi ftcuta de TatarT, 
dar mat probabil e ca s'a ridi- 
cat de Ge{I sad DacT. 

Magura-Micfi (Movili^a), nu- 
mire, datS unei pir^i din mofia 
Gavane^ti, jud. Buzau, pe care 
s'au improprietarit insura^eif in 
1 88 1, dindu-li-se cam 150 hect., 
pe malul sting al riuluT Buz&u, 
din care 10 pentru $coala ?i 
cimitir. 

Magura-Micd, vechie numire a 
cfttuHulnl Movili^a, din comuna 
Gavanesti, jud. Buzau. 



Magura-lui-Mo§-Mihaiu-An- MSgura-Neagra, munte, intre 



Digitized by LiOOQ IC 



mAgura-ocnei 



264 



mAgurelele 



Mideiul $i Bro$teni, judejul Su- 
ceava. 

Magura-Ocnei, munte, judeful 
BacSu, pi. Trotu?ul, com. Tirgul- 
Trotu?, care are forma unel pot- 
coave §i are un podi? in partea 
sa culminant^. Este situat d'a 
dreapta^Trotu^ului, acolo unde 
acesta se une$te cu Slanicul. 
Din partea despre N., pe coasta 
sa, se afl& cariere de piatr5, 
iar pe virf, in spre Tirgul-Ocna, 
se aflS. schitul M^gura. 

Magura-Ocnelor, pxdure, jud. 
BacaQ, pi. Trotu^ul, com. Tir- 
gul-Trotu$, compusi din 4 tru- 
purl: Schitul, Stina, Aurul $i 
C&priorul, proprietatea Case! Sf. 
Spiridondin Ia$i. Are o intindere 
de 146 hect. ?i este amenajata. 

Magura-§omuzului. VezI §0 
muzul, ramura de mun^I, jud. 
Neam{u. 

MSgura-Unguriul, mope asta- 
tulul, pendinte de Episcopie, in 
jud. Buz&u, com. M&gura. Are 
cam 2050 hect., din carl 1062 
padure, apol fine^e, livezl, z£- 
voaie cu c&tin£, locurl sterpe 
$i cam 200 hect. arabile, cari 
s'au dat in loturl locuitorilor. 

Magura-Urzicari,/<fc/a/v a sta- 
tulul, in intindere de 300 hect., 
pendinte de com. V&rbil&ul, pi. 
V&rbil£ul, jud. Prahova, care, im- 
preunS cu trupul Valea-Biseri- 
cel (200 hect.), formeazS p&du- 
rea V&rbilSul. 

M&gurei (Vlrfiil-), deal, in par- 
tea de V. a com. VarbilSul, pi. 
V&rbil&ul, jud. Prahova, acoperit 
cu p&dure, printre care se afl& 
?i petice de poenl. 

Magurei(Virful-),w/////^(i2oS.3 

m. alt.), jud.Suceava, com. M&lini. 



M&gurelele, com, rur., jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, situate lingi 
riul Teleajenul, pe ?oseaua Plo- 
e$ti-Bratocea. 

Se compune din 4 c&tune : 
Coada-Malulul, M£gurelele, Pro- 
tosinghelul ?i Zamfira. 

Areo$coal£,infiintat&la 1858. 
Localul e proprietatea comuneT. 

Magurelele, com. rur., pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov, situate pe deal, 
la S. de Bucure^ti, lingS riul 
Sabarul, la 10 kil. de Bucure?ti. 

Se compune din satele : Du- 
mitrana, Filipescu, Ghermani §i 
Oteteli$anu, cu o populate de 
1 35 1 locuitorl, can tr&iesc in 
285 case. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
2095 hect. 

Institutul Oteteli^anu, Fra^ii 
Ghermani $i statu!, aQ 1400 hect. 
$i locuitoril 695 hect. Proprie- 
taril cultivS 1008 hect. (73 ster- 
pe, 166 izlaz, restul vie ?i p&du- 
re). Locuitoril cultivS, 579 hect. 
(38 sterpe, 62 izlaz, restul vie). 

Comuna are 279 contribuabili 
cu un budget de 4839 lei la 
veniturl ?i 4810 lei la cheltueli. 

In comuna sunt 3 bisericT, 
la Dumitrana, Ghermani $i Ote- 
teli?anu; 2 $coale mixte; 1 he- 
le$teG; 1 moarS cu ap5; 7 po- 
durl. 

Num&rul vitelor marl e de 
856 (189 cal ?i epe, 16 armS- 
sarl, 304 boi, 176 vacl $i vi^el, 
11 taurl, 11 bivoli ?i i49bivo- 
\\\t) ?i al celor mid de 3869 
(4 capre, 69 porcf, 3796 ol). 

Dintre locuitorl 310 sunt plu- 
gari, 15 au diferite profesiuni. 

Ar&tura se face cu 194 plu- 
gurl: 140 cu boi, 54 cu cal. 
Locuitoril aCi 170 care 91 c&rufe : 
142 cu boi, 28 cu cal. 

Improprietari^f 166 locuitorl, 
$i neimproprietari^I, 168. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumarl $i 1 hangiii. 



RSposatul boer I. Oteteli$anu 
a l&sat, prin testamentul din 
1876, ca, dupS. incetarea din 
vlea^a a $o{ie! sale, mo$ia sa M&- 
gurele, castelul s3Q de aci ?i 
prea frumosul pare ce-1 incon- 
joarft, s5 serveasci unul insti- 
tut de fete Romince «c&rora li 
se va da o cre^tere $i educate 
de bune mume de familie, fera 
pretence sau lux ; prisosul ce va 
r&minea dupi budgetul anulul 
se va capitaliza spre a da zes- 
tre acelor fete, care nu va fi 
nici mal mult nicl mal pu^in de 
200 galbenl uneia*. AceastS a- 
vere o administreazi acum Aca- 
demia Rominft ?i in acest scop 
s'a transformat frumosul castel 
din Magurele intr'un local pen- 
tru institut de fete, care s'a inau- 
gurat la deschiderea anulul $co- 
lar 1894 — 95, cind a inceput 
s& funcjioneze prima clasS cu 
15 eleve. UrmStoril patru ani 
au mat fost primite cite 15 ele- 
ve, ast-fel ca Organizarea Insti- 
tutulul s'a sSvir^it abia in anul 
$colar 1898—99, cind erau cinci 
clase secundare cu cite 15 eleve, 
cu totul 75 eleve. De aici ina- 
inte s'au primit cite 16 eleve 
de fie-care clasa, decISoincele 
cinci clase. 

$coala e de caracter special. 
Elevele primesc preg^tirea ce 
se d& in $colile secundare de 
fete ?i fac in acela-$I timp prac- 
tice in toate ramurile gospod£- 
riel casnice, precum $i in croi- 
torie, atit in cea de albiturl, cit 
$i in cea de haine. Cheltuelile 
Institutulul au fost prev£zute in 
budgetul anulul 1900 — 901 in 
suma de 77614 lei, 80 b. P£na 
acum au ie?it din Institut 30 
de absolvente, prima serie de 
15 in Iulie 1899, iar a ^ oua 
serie in Iulie 1900. 

Dup& ni?te documente p3s- 
trate parte in Archivele statu- 
lui, parte la Episcopia de Rim- 



Digitized by V^OOQlC 



mAgurelele 



UOf, 



MAGUKEN! 



nic, Magurele au fost mo$ia de 
zestre a Doamnel StanchiT ?i 
au trecut in urma la Domntya 
Ilinca, fiica lul Nicolae- Voda Pe- 
tra$cu $i nepoata lu! Mihaiti- 
Voda* Viteazul, care lea lasat 
fiiului sSQ $erban-Voda Canta- 
cuzino. 

Aici, la mo$ia sa MAgurelele, 
a finut Mihaiu-Voda Viteazul 
consiliu de rSsboiu mal 'nainte 
de a fi luat hot&rirea sa dea 
pept cu Sinan-Pa$a la Caluga- 
reni. 

Magurelele, com. rur., jud. Te 
leorman, pi. Calm^uiul, situatA 
la extremitatea de S.-V. a pla- 
§ei, pe malul sting al Dunarel, 
lingcl ora?ul de re$edin^a, T.-M&- 
gurele. Are un mic catun, Bul- 
garul, format din prisosul de in- 
surStel. 

Satul MAgurelele se afla pe 
$esul dintre ora§, gar a $i viile 
din dealul Suroaia. Catunul e si- 
tuat pe o limba de pAmlnt ce 
inainteazS spre lunca DunAret, 
la o mica dep&rtare de comuna, 
in partea de S. 

Dun&rea, cu insulele §i lunca 
et, com. Fiaminda, ora^ul de re- 
§edin{a T. -Magurele $i mo$ia 
pinS in riul Oltul, formeaza li- 
mitele comunet, care se"g5se$te 
pe domeniul statuluT Turnul. 

Locuitorl improprietariti sunt 
247,carorali s'au dat 1067 hect. 

Sunt 292 hect. vif, situate, cea 
maf mare parte, in valea Tur- 
nulul, la 3 kil.; o parte pe dea- 
lul Suroaia $i o parte, in vale, la 
N. comunel. 

Partea de S. a comunet este 
udata de DunAre, incepind din 
dreptul pichetulut de frontier^ 
Xo. 3 $i Balta-Berceluiulul. 

Are o populate de 395 fam., 
sau 1840 sufl., din car! 340 con- 
tribuabili. 

LocuitoriT, pe linga agricul- 
ture, se raaT ocupa cu transpor- 



tul cerealelor dc la magazii, la 
portul Turnul-Magurele. 

Cultura viilor se face pe o 
scar a intinsa, iar din Balta-Ber- 
celuiulul se recolteaza mult stuf 
§i papura. 

Are: doua §colf, una de ba- 
eflf, frecuentata de 37 elevl ?i 
a doua de fete, frecuentata de 
15 eleve; o biserica, deservita 
de 3 preo^i $i 3 cintaretf; o 
moara cu aburl; doua instala^i- 
unf mici de sApunArie ?i de ta- 
bacarie. 

Vite sunt: 205 caT, 655 vite 
marl cornute, 1030 vite micT 
cornute $i 83 porcl. 

Budgetul comuneT e de 5699 
lei, 48 banT, la venituri $i de 
5687 lei, 55 bam, la cheltuell. 

Caile de comunicafiune sunt: 
$oseaua jude^eana Turnul-Zimni- 
cea care str&bate comuna $i ia 
direcfiunea pe sub Dealul-Viilor 
$i de acolo la catunul Ciuperce- 
ni $i la com. Traian. Din aceasta 
?osea, despre ora$ul Turnul, se 
ramified o linie la magazia de 
marfurf de la gar& $i o alta 
spre ora$ul Turnul. 

Pe teritoriul comunel trece 
jpi parte din $oseaua najionala 
Turnul- Alexandria, $oseaua Tur- 
nul Port §i calea ferata. 

Tot din raza comunel por- 
nesc la N. mal multe drumuri 
care se unesc cu $oseaua na^io- 
naia Turnul Alexandria %\ cea 
jude^eana Turnul-Ro$iori. 

Incepind din malul bal{ilBer- 
celuiulul spre V., pararel cu \&x- 
mul Du.iArel $i pAnA in Olt, s'a 
construit un dig pentru ap&rarea 
ora^ulul Turnul-Magurele §i a 
unel pAr^l din comuna de inun- 
datiunile DunArel. 

In catunul Bulgarul, pe o in- 
nalfime, se vad incaintAriturile 
unde se afla a$ezata una din 
bateriile ruse^tl care bombardau 
Nicopoli in razboiul din anul 
1877. 



M&gurelele, sat, ficind parte 
din com. rur. MSgurelele, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Mfigurelele, fort, in jurul Bucu- 
re^tilor, jud. Ilfov. 

M&gurelele-Filipescu,.™/, jud. 
Ilfov, pi. Sabarul. VezT Filipescu. 

M&gurelele-lui-Asan, sat, jud. 
Ilfov. VezT Ghermani. 

MSgurelele - lul - Oteteli^anul, 

sat, jud. Ilfov. Vezf Otetele- 
$anu. 

Magureni, com. rur., jud. Pra- 
hova, pi. Filipe§ti, situate pe 
malul sting al piriului Prahovita 
?i pe malul drept al riulul Pra- 
hova, la 20 kil. de Ploe$ti, ca- 
pitala jude^uluT, $\ la 6 kil. de 
Kilipe^ti, re$edin^a pla?el. 

Se compune din 4 citune : 
Magureni, Cocora^ti-Caplil, Pa- 
roasa $i Navace^ti, pe o in- 
tiudere de 2050 hect. $i cu o po- 
pula^ie de 574 familiT, sau 2590 
suflete, din cart: 473 contri- 
buabilf. Locuesc in 560 case. 
Sunt doua biserici, din careuna 
in catunul Magureni, cu hramul 
Sf. Treime, avind ca ctitor pe 
Pauna Spatareasa, fondata in 
anul 7179, dupa cum se vede 
din urmatoarea inscrip^iune: 

• Accasta sfinta ?i Dumnezeia»ca bisc- 
rica ridicatu-s'au din temelie ttitru lauda 
sfintet si dc vieafa facatoare nedespar- 
ptc Troi^e adev&ratei Dumnczeiri, de 
robii lul Dumnezcu Fauna Spatareasa a 
raposatulut Draghiciu Cantacuzino biv- 
vel Spalar si feciorit ei: Ptrvu, Con- 
stantin, ^Jcrban, Grigorascu Cantacuzi- 
ncsci; domnind Crestinul lo Antonie Vo- 
evod, mesi\a August in 20, 7179(1671). 

A doua biserica e in catunul 
Cocora^ti, fondata la anul 1826 
de Grigore Caribolu. Ambele 
biserici sunt deservite de 4 preo^T. 

^coala exista in comuna de 



Digitized by LiOOQ IC 



MAGURENI 



l 26r> 



mAguricea 



vre-o 40 anl ?i este frecuentata 
de 65 b&e{I $i 30 fete. 

Ling! biserica din cStunul 
Cocora^ti sunt ni§te ruine vechl 
ale unei biserici, ce ar fi existat 
zice-se, pe timpul lul Negru- 
Voda. 

Locuitorii, in num&r de 398, 
s'au improprietclrit la 1864, pe 
mobile proprietarilor Costache 
Cantacuzino §i Constantin Ca- 
ribolu, din care li s'au dat 1624 
hect. 

Vite sunt: 231 cai, 20 lepe, 
634 bol ?i vaci, 5 bivoll, 16 
capre, 1089 ol $i 721 porcl. 

Comerciul se exercita. in co- 
muna de 12 circiumarl. 

Budgetul e laveniturlde 7439 
lei ?i la cheltueli, de 6278,88 lei. 

Prin M&gureni, trece caleafe- 
rat& §i calea nationals Ploe^ti- 
Predeal ?i dou& $osele: una 
care traverseazS cStunul MSgu- 
reni, legind comunele: C&line$ti, 
Edera ?i Provi^a $i a doua, care 
traverseazS c£tunul Cocor£$ti, 
legindu-1 de comuna C&line§ti $i 
de ora?ul Cimpina. 

Aceste dou£ din urmS $osele 
sunt plantate cu tel inci de pe 
la anul 1830 de c&tre Caima- 
camul Const. Cantacuzino, fos- 
tul proprietar al mo?ii M&gu- 
reni, care aparfine astSzi D-luI 
George Gr. Cantacuzino. 

E br&zdat& de dealurile Ghi- 
melia ?i Mateiasca, care apar^in 
proprietaruluT,avindpamint bun, 
$i servind de livezl. 

Afar& de riul Prahova $i pi- 
riul Prahovifa, comuna MSgu- 
reni este str&b£tut& de v&ile: 
BouluT, Murelor, Rudel, PurcS- 
reaja, Seaca $i PlopuluT. 

Se m5rgine$te la N. cu co- 
munele Cimpina ?i Prahovi^a, la 
S. ca comuna C&line§ti, la E. 
cu comuna Flore^ti ?i la V. cu 
comuna Iederile. 

Locuitorii se ocupS pe lingS 
agriculture cu fabricarea varului 



?i a c£r&midef. Sunt: 13 fabri- 
canfl de var §i 25 fabricanp de 
cHramidS. Se fabric^ in comunS 
multS fuic& §i vin. Sunt foarte 
mulfl poml roditorl. 

M&gureni, com. rur., la extre- 
mitatea de V. a pl&$el Tirgulul, 
jud. Teleorman, limotrofa cu 
jud. Olt, situata pe valea Brat- 
covulul, ?i str&batuta in toatH 
lungimeadepir. cu acela^inume. 

Se invecine§te la S.-E. cu com. 
MaldSeni, de care nu e dep&r- 
tata de cit numaicu vre o 500 
m. ; la E. cu comuna Scrioa§tea; 
la N. cu comuna B&l{a$i ; la V. 
cu comunele MihSe$ti-d.-s. §i 
MimVie$ti d.-j., din judejul Olt. 
Comuna M&gureni poart& $i nu- 
mirea de Ciocanul. 

Din piriul Bratcov §i din iz- 
voare s'a format un ele$teu care 
se nume^te Moru?ul. 

Intinderea comunel, cu mo$ia 
aflat& pe dinsa e de aproape 
2500 hect., dimpreuni cu locu- 
rile improprietari^ilor de la anul 
1864. Din acestea d-nul N. But- 
culescu posed& 1183 hect. ara- 
bile. Locuitorii impropriet&riflf 
sunt in num&r de 267, pe o in- 
tindere de 1 108 hect. Pe por- 
{iunea delimitate locuitorilor se 
g£se?te ?i 93 x /a hect. de vii, iar 
pe a propriet&tel 5 hect. 

Popula^iunea comunel este de 
432 familii, sau 1507 suflete, din 
carl 326 contribuabill. 

Vite : 869 vite marl cornute, 
156 cai, 16 magari, 1808 ol, 
15 capre ?i 353 porcl. 

Budgetul comunel e de lei 
4423, banl 5 la veniturl $i de 
lei 4147, banl 79, la cheltuell. 

Are o $coal&, cu un local pro- 
pria, frecuentata de 24 elevi ; o 
biserica, deservita de 3 preo^i 
$i 2 cintSre^I. 

Drumurile sunt: spre Mi- 
hae$ti-d.-j. din jud. Olt, spre 
comuna Batya^i, prin Maldaeni, 



?i spre ora?ul Ro^iori-de-Vede, 
prin $ose!e vecinale. 

Magureni, sat, in jud. Ialomifa, 
pi. Borcea, situat pe $armul sting 
al brafulul Borcea ?i spre E. 
in apropiere de ora§ul Cilara^i. 
A purtat inainte numele de Cre- 
{eni. 

FormeazS astizl o parte a 
ora?uluI C3iera§i, purtind nu- 
mirea de mahalaua MSgureni. 

Magureni, sat, jud. Ilfov, pi. Sa- 
barul. Vezi Flore^ti-d.-s. 

Magureni, sat, facind parte din 
com. rur. M&gureni, pi. Filipe^ti, 
jud. Prahova, cu o populate 
de 1 761 locuitorl. 

Magureni, sat, fecind parte din 
com. rur. Crefeni, pi. Oltul-d.- 
s., jud. Vilcea. E coprins intre 
piriul Negropi^a $i dealul Co- 
troceni. Are o populate de 185 
locuitorl ; o bisericS, reparatS la 
1888 de Firtat Di^a ?i fiil sal. 
Locuitorii acestul c£tun s'au 
improprietarit la 1864. 

Magureni, cure a de mosie, in 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Gre- 
ce^ti, apartinind mo^nenilor Ma- 
gureni. 

Magureni (Muntele-), padure 
particular^, supusS regimulul sil- 
vic inci din 1883, pe mo?ia 
Muntele-Milgureni, pendinte de 
com. Provifa d.-j., jud. Prahova. 

Maguricea ( Virful-Maguricei), 

c tit un, in jud. Buzfiu, com. MS- 
run^i^ul, cu 140 locuitorl §i 31 
case. 

Maguricea, munte, in jud. Su- 
ceava, intre MSdeiul «;i Bro?- 
teni, avind 1235 m. alt. 

Mdguricea, munte, in jud. Su- 



Digitized by 



Google 



MAGURICEA 



267 



MAlCANE?TI 



ceava, comuna Malini, 981 m. 
altitudine. 

Maguricea, deal, in jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Bogdanesti, 
ce se inalfa la dreapta Trotu- 
sulut $i pe coasta careia se afla 
Satul-Nou. 

Maguricea, deal, care trece prin 
mijlocul com. Slatioara, plaiul 
Horezul, jud. VJlcea, avind di- 
recfia de la E. la V. Din par- 
tea de S. a Maguricef, izvoresc 
ape s&rate pe carl locuitorif le 
numesc Glod sau Moarea. 

Maguricea, podi§, in jud. Bacau, 
pi. Muntelul, com. Darmanesti, 
care este format de dealul Ca- 
puteanul §i de virful Maguricea; 
arelocurl arabile in intindere de 
120 hect. 

Maguricea - Petroiul, mofie a 
statului, jud. Muscel ; acum vin- 
duta de vecl. VezI Gradistea. 

Magurile, munte, in jud. Dim- 
bovifa, de la Moroeni in sus in 
stinga, pe matca Ialomitel. Intre 
Magurile si muntele Raciul curge 
riule^ul Valea-Raciulul, pe care 
sunt herastrae de taiat scindurf. 

Magurile, deal, pe teritoriul com. 
Draganesti, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, situat pe raalul sting al 
OltuluT, in partea de S.-E. a 
com. S'a numit ast-fel, fiind-ca 
pe cimpia ce se intinde spre E. 
de acest deal, pe Boianul, sunt 
situate 5 magurt. 

Magurile, vale, izvoreste din pa- 
durea Carbunarul sail Magura, 
plaiul Dimbovifa, jud. Muscel, 
si se vars& in riul Dimbovija, 
pe malul sting, in raionul com. 
Ceta^eni-din-Vale. 

MSgurilor (Dealul-), deal, in 



jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Zaicoiul, ce se lasa din- dealul 
Radinesti (jud. Gorj),se continue 
prin Dealul- Viilor. In tot lungul 
lor aceste doua dealuri despart 
valea riului Plosca de a afluentu- 
lul sau Ploscufa. Tot din acest 
deal se lasa Piscul-Scroafel. 

Maguri§ul sau Magura-Ca^i- 
nului, virf de tnunte, in jud. 
Bacati, pi. Trotusul, 600 m. inal- 
{ime, situat pe limita comunelor 
Hirja si Manastirea-Casinulul $i 
la E. de muntele Runcul-Alb. 

Mdguri{a, virf de munte, in jud. 
Bacau, pi. Muntelul, de pe te- 
ritoriul com. Moine$ti. 

MSgurtya, vale, in jud. Vlasca, 
situata in pi. Marginea, pe pro- 
prietatea Onceasca-Cosoveni a 
Eforiel Spitalelor Civile. 

Maicane^ti, com. rur. t in jud. 
R.-SSrat, plasa Marginea d.-j., 
pe ambele malurl ale riului 
Rimna. 

Si-a luat numele de la mo$ia 
Maicane$ti ; locuitoril \\ zice $i 
acum ca inainte si Bolboaca, 
de la o balta, — bolboaca, — 
facuta de Rimna. 

Este asezata in partea de N. 
a jud., la 40 kil. spre N.-E. de 
orasul Rimnicul-Sarat, si in par- 
tea de N. a pla^el, a carel re- 
sedin^cl este. Comunele inveci- 
nate sunt: Gulianca, la 10 kil.; 
Hingulesti, la 13 kil.; Maxineni 
si Ciore$ti, la 15 kil. 

Se margine?te la N. cu com. 
Nane^ti (jud. Putna), la E. cu 
Corbul, la V. cu Rimniceni si 
la S. cu Gulianca. 

Este o com. de cimp, ne avind 
alt accident de teren de cit ma- 
lurile Rimniculul. 

Riul Rimnicul-Sarat o uda prin 
mijloc, de la S.-V. la N.-E., for- 
mind la Estul com. niste mlas- 



tinl; mai sunt si 10 pu^ur! (5 — 10 
metri adincime). 

Catunele can compun com. 
sunt: Maic&uesti sau Bolboaca, 
resedinta, in mijloc, Tatarul la 
V., Belciugul la N., Gradinile- 
Girlesti si Cringeni la E. 

Suprafa^a com. este de 7920 
hect., din car! 155 hect. vatra 
com., 378 hect. ale locuitorilor, 
7345 hect. ale particularilor. 

Are o populate de 490 fa- 
milil, sau 2050 suflete. 

Sunt aci: 2 biserict: una in c&t. 
Bolboaca, de scindurf, fondata 
de locuitorf, cu hramul Adormi- 
rea Maicif DomnuluT, deservita. 
de 2 preo(f §i 2 cintaretf ; a doua 
in catunul Tatarul cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, zidita. la 1 842 
de Ioni£& Tat&ranu, deservitS 
de 2 preojf si 2 cint&retf; 2 
scolf: una de b^eff, fondata in 
1885 de com., condusS de 1 
invat&tor si frecuentata de 97 
elevl ; a doua, de fete, fondata 
tot de com. in 1885, condusa 
de o invat&toare, si frecuentata 
de 38 eleve; 10 bac&nii, 17 clr- 
ciumf, o marchid&nie, 2 cafe- 
nele. 

Comuna are : 5488 hect. a- 
rabile, 2200 hect. padure, 42 
hect. vii, 10 hect. fineje, 25 
hect. neproductiv. 

Locuitoril poseda : 220 plu- 
gurl; o moara cu aburf; o ma- 
sina de semanat; o masina de 
secerat. 

Vite sunt: 933 bof, 625 vacl, 
297 cai, 357 iepe, 3 magarf, 
3621 ot, 3 capre si 246 rimatori. 

In com. sunt : 4 cojocarT, 2 
potcovarl, 3 timplarf, 5 boga- 
sierl, 2 brutarf, 2 cizmarT, I croi- 
tor, 2 dogarf, 2 fterarl, 1 rotar. 

Comerciul e activ si consta 
in importul de coloniale, haine 
gata, vinurt si in exportul de 
cereale si vite. Transportul se 
face prin stasia Hanul-Conachi 
(jud. Tecuciu), la 11 kil. spre E. 



63630. Manic JHcfionar (ItograAc. Vol. IV. 



35 



Digitized by LiOOQ IC 



maicAne^ti 



268 



MALAE^Tf 



C&ile de comunica^ie sunt : 
i . calea jude^eana Rimnicul-Mai- 
cane$ti ; 2. calea judejeana Foe 
?ani-Maicane$ti-Braila; 3. spre 
Gulianca; 4. Ciora?ti ; 5. Obi- 
le$ti ; 6. Corbul ; 7. Maxineni. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2 141 7 lei, 54 ban!, $i la chel- 
tueli, de 20957 lei, 54 bam. 

Maicane§ti sau Bolboaca, sat, 
in jud. R.-Sarat, pi. Marginea- 
d.-s., catunuluT de re$edin{a al 
comunet Maicane§ti, a$ezat in 
mijlocul comunel, pe malul drept 
al riulul Rimnicul-Sarat. 

Are o intindere de 75 hect., 
cu o populate de 276 familil, 
sau 1205 suflete, din can 222 
contribuabili ; o biseric&; o 
$coala de bae^i $i una de fete. 

Maicane§ti, pftdure particular^, 
situata pe mo$ia Baneasa, com. 
Baneasa, jud. Ilfov, supusa re- 
gimulu! silvic ; cade in linia de 
Centura a forturilor din jurul 
capitalel. 

Maine§ti, catun, al com. Bal?, 
pi. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i, situat pe valea $i tar- 
mul drept al Olte^ulul, la 4 kil. 
spre S. de Bal$ $i aproape 
de gara cu acela?! nume. Alti- 
tudinea terenuluT d'asupra nive 
lulu! Maril este de 180 m. 

Are o populate de 28 familil, 
sau 121 locuitorl; o biserica, cu 
hramul Intrarea in Biserica, zi- 
dita in anul 1 8 10, $i acum de- 
servita de 1 preot?i 2 cintare^T. 

Malaele, vale, in judeful BuzaTi, 
com. Gura-TeghiT, incepe din 
dealul cu Malaele, uda partea 
de N. a cat. Tega ?i da in 
Bisca-RozileT, lingS chio^cul lul 
Persescu. 

M&laiului (Valea-), vale mare, 
jud. BuzSCi, com. ?i cat. Piclele. 



Malae^tea, pirhas, pe mo$ia 
Tarcaul, jud. Neam^u, pi. Piatra- 
Muntele, com. Pingara^i ; izvo- 
re$te dintre culmea Tarcaului 
$i ramura Laptoacele, varsindu- 
se pe partea dreapta a piriului 
Tarcaul, fa{a in fa{a cu Piri il- 
Pietrii, afluent din stinga al a- 
celuia^i piriu. 

Malae^tea, culme de deal, pe 
mo§ia Tarcaul, pi. Piatra-Mun- 
tele, jude^ul Neam^u. Se des- 
face din nodul format de ra- 
murile Harmanul, Tarcaul $i 
Murgociul, in direc^iune V.-E., 
legindu-se cu ramura Cernegura 
(Mun^ii-Doamnei), spre partea 
despre S. 

Malae§ti, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 13 kil. de Craiova. 

Situata pe ambele maluri ale 
riulut Amaradia, intre Dealul- 
Muerel ?i Dealul-Mare. 

Limitele comunel sunt: la E. 
com. Murga$iul ?i Vulpeni, jud. 
Romana^i; la V. I^alnifa ?i 
Almajul ; la N. Goe§ti $i la S. 
Izvorul. 

Terenul comunei este acci- 
dentat in partea de E. de Dea- 
lul-Mueref, iar in partea de V. 
de Dealul Mare, amindoua aco- 
perite cu semanSturT. In&l$imea 
lor nu trece de 200 m. 

Este udat& de riul Amaradia, 
ce curge printre catunele Mi- 
le$ti-d.-j., Mile^ti-d.-s., Fintinele, 
la E.; iar Mal&e$ti, la V. Are 
un pod pe dinsul intre satele 
Malae?ti ?i Fintinele. 

Inainte de imparjirea ad- 
ministrative din 1892, comuna 
Malae^ti facea partea din pi. 
Amaradia si coprindea 6 sate : 
Malae?ti-d.-j., Malae$ti-d. s., ce 
s'au unit azi §i compun satul 
Malae^ti, Mile$ti-d.-j. sau Du$u- 
le$ti, Mile$ti-d.-s., Mogo^e^ti $i 
Zlatarul. 

Azi comuna coprinde 4 sate : 



Mile$ti-d.-j., Mile$ti-d.-s., sat, cu 
re§edin{a primariei, Fintinelele §i 
Malae§ti. 

Satele Mile$ti-d.-j. ?i Fintine- 
lele sunt a?ezate spre N. de satul 
de re§edin{S, iar satul Malae?ti 
spre V. 

Populajia comunel este de 
221 1 suflete, din carl 1015 bar- 
bae, ?i 996 femel. 

Djpa legea rurala din 1894, 
s'au impSmintenit 417 locuitori. 

Are 2 bisericl: una in satul 
Mile?ti-d.-j., fondata. de Matel 
Milescu ?i reparata din temelie 
de George Diculescu la 1852; 
a doua in satul Malae§ti, fon- 
datci de George Rozoiu ?i Ioa- 
chim Monacul la 1822 ?i repa- 
rata de $tefan Romaneanu, de 
la care are ?i un venit anual de 
60 lei. 

Ambele sunt de zid ?i sunt 
deservite de 1 preot $i 2 cin- 
tareti. 

Sunt 2 ?colI mixte, una in 
satul Mal5e?ti $i a doua in sa- 
tul Mile?ti-de-Jos. Sunt in- 
tre^inute de stat. Functioneaza 
din 1834. Inv£tatorul din MS- 
lae^ti este retribuit de comunS, 
iar eel din Mile^ti d.-j., de stat. 

Localurile $coalelor sunt de 
zid, in buna stare $i construite 
de comuna. Sunt frecuentate: 
?coala din cat. Malaesti de 23 
elevT, iar cea din Mile$tt-d.-j., 
de 43 elevl. 

Suprafa^a comunel este de: 
7379 P°£- arabile, 1466 po£. 
finea^a, 986 pog. izlaz, 208 te- 
ren sterp ^i 797 padure. 

Mo^iile se numesc: 

1. Mile?ti-d.-s., apar^inind bi- 
sericel Sfintel TreimT din Cra- 
iova. 

2. Mile^ti - d. - j., apar^inind 
d-lui LazSr Dumitriu. 

3. Malaesti, apar^inind d-nei 
Alexandrina Nicolau, c^reia i-a 
ramas mo^tenire de la $tefan 
Rom&neanu. 



Digitized by 



Google 



mAlAe?ti 



209 



mAlAe$ti 



4. Fintinelele,apar{inind d lu! 
N. Popp. 

In fie-care mo§ie aQ parte §i 
locuitoril. 

Padurl sunt: pe rao$ia bise- 
ricel Sfintel Treiml, in intin- 
dcre de 76 hect.; pe mo$ia Mi I 
le$ti-d.-j., in intindere de 95 V* | 
hect.,apar^inind d-lul LazSr Du | 
mitriu; pemo$ia Fintinelele, 123 
hect.; aparfinind d-lul N. Popp; I 
pe rao$ia Malae$ti, 103 \'s hect. | 
aparjinind d-nel NicolaO. ' 

Restul de padure apar^ine 
satenilor. 

Sunt 6 circiuml. 

§oseaua judejeana C&preni- 
Craiova, trece prin centrul co- 
muner, pe o lungime de 3500 m. 

Budgetul comuner e la veni 
turl de 4369,27 lei $i la chel- 
tuell, de 4120,77 lei. 

Malae^ti, com. rur., in partea de 
N.-V. a pi. Mijlocul, jud. Falciu. 

Se intinde pe o suprafa^a de j 
4582 hect., cu o populate dc ' 
200 familii, sau 763 suflete, din 
carf: 200 contribuabill. 

Este formaia din 3 sate: Ma- 
Ue$ti, Po$ta Elanul $i Tupila^i. 

Are : o $coaia ; 3 bisericl ; 24 
hect. de vie ; 143 hect. padure 
$i 2 lazuri. 

Vite marl cornute 774, cai 
60, of 770 $i porci 41. 

Malae§ti, com. rur., in jud. Pra- 
hova, plaiul Varbilaul. Este si 
tuata pe valea riuluT Varbilaul, 
la 20 kil. de capitala jud. §i la 
26 kil. de re$edin{a plaiuluf. 

Se compune din 7 catune: 
Co^ofene^ti, Malae$ti d.-s., Ma- 
lae$ti-d.-j., Dumbrave$ti, Plopeni, 
Jipire^ti $i Sfirlaneanca. 

Are o populate de 614 fa- 
milii, sau 2900 suflete, din carl 
449 contribuabill. Locuesc in 
730 case. 

Sunt 7 bisericl, in fie-care cat. 
Ccite una, dintre carl cea mai 



vechle e cea din cat. Malae$ti- 
d.-j., fondata la 1 8 16 de locui- 
toril satulul; 3 $coale: una, in 
cat. Co{ofene$ti, ce dateaza din 
1882 ; a doua, in cat. Dumbra- 
ve$ti, funcfionind din 1888 §i 
a treia, in cat. Plopeni, infiin 
{ata la 1864, §i frecuentata de 
1 1 1 bae^I $i 9 fete. 

Vite sunt: 57 cal, 38 lepe, 
624 bol, 271 vacl, 92 vifel, 116 
capre, 754 01 $i 311 porci. 

In raionul com. sunt 8 mori 
pentru m?cinat ; 3 pe apa Te 
leajenulul $i S pe apa VArbi- 
laul. 

Locuitoril, in maioritate, suit 
mo^nenl; 41 s'au improprietarit 
la 1864, pe mo$ia mo§nenilor, 
clrora li s'au dat 82 hect. 

Tuata com. are o suprafaja 
de 2882 hect. 

In anil productivl se fabrica 
in com. pana la 12000 deca- 
litri Juica. 

Sunt doua cariere de piatrS: 
una in Malae$ti-d.-s., numita Col 
{ul-Pietrel $i a doua in cat. Ma 
lae$ti d.-j., numita Pe-Valea-Va 
rului. 

Comerciul se exercita in com. 
de 10 circiumari. 

Budgetul e la veniturl de 
6804,37 lei $i la cheltuelf de 
5105,42 lei. 

$oseaua Ploe^ti-Sianic stra- 
bate com. in lungui eY. 

E brazdata la N.-V. de dea 
lul Maiae^ti. E udata de la N. 
spre S. de riul Varbilaul ; iar 
de la N.-V. spre S.E. de girla 
Cozmina. 

Malae§ti, catun, al com. Cerna 
te^ti, jud. Buzau, cu 310I0CU1- 
torl $i 64 case ; are sub-diviziile : 
Ungureni $i Viadeni. 

Malae§ti, sat, in jud. Dolj, pi. 
Ocolul,com. Malae^ti, situatspre 
E. de satul de re§edin{a, Mile^ti- 
d.-s. Are o populate de 759 



suflete; o ?coala mixta, ce func 
fioneazadin 1834 ?i e frecuentata 
de 23 bae{i ; o biserica de zid, 
fondata la 1822 de George Ro- 
zoiu 91 Ioachim Monacul, de- 
servita de 1 preot 51 2 cintare^I 
$i avind un venit de 60 lei a 
nual, lasat de $tefanRomaneanu, 
care a reparat-o; 2 circiuml. 

Mdl&e§ti, sat, in partea de N. a 
com. Malae^ti, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, situat pe valea piriuiul 
cu acela$I nume, pe o suprafa^a 
de 1 145 hect., cu o populate 
de 120 familii, sau 380 suflete, 
din carl 120 contribuabill. Este 
re$edin{a com. Are o $coala, 
infiin^ata in 1880, frecuentata 
de 20 elevi ; 2 bisericl, una ve- 
chle, a locuitorilor, facutaia 1790 
§i a doua, de curind tacuta de 
proprietar, deservite de 1 preot 
$i 2 cintare^I. 

Pe teritoriul satulul sunt 2 
lazuri. 

Mdlde^ti, sat, in partea de E. a 
com. Gropni$a, pi. Copoul, jud. 
Ia§i. 

Are o populate de 87 familii, 
sau 348 suflete, in care intra $i 
locuitoril din vechiul sat Mise§ti ; 
o biserica, zidita la 1857 de 
proprietar. 

In fa{a satulul se afla Iazul 
Maiae^ti, format din piriul Jiji- 
oara, la e$irea lul din Iazul Bul- 
bucani §i Gropni^a. 

Vite sunt: 214 vite marl cor- 
nute, 1419 ol, 57 cal $i 145 ri- 
matorl. 

Mo^ia e proprietatea d-lul V. 
Pogor. 

La 7 1 16 (1608), fugind din 
Ia$i, Constantin, fiul lul Irimia- 
Voda, dimpreuna cu o parte 
din boeril f are!, aQ fost fuga- 
ri^i pina in acest sat, de catre 
oastea lut Mihalu$, fiul lut Si 
meon-Voda, unde prinzindu !e 
carele cu bagaje, le-au jefuit. 



Digitized by LiOOQ IC 



mAlAe^ti 



270 



MALDA1ENI 



Malae^ti, sat, ficind parte din 
com. rur. Rifovul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 326 Iocuitori; o biserica, cu 
hramul In trarea-in -Biserica. 

Malae^ti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malae^ti, 
apar^inind d-nel Alexandrina Ni- 
colatt. Are p&dure pe dinsa. 

Malae§ti, padure particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malae$ti, 
in intindere de 103 l /* hect. A- 
parfine d-net Alexandrina Nico- 
lau. E populate cu cerl ?i girni^a. 

Malae§ti-de-Jos,/^/ satdeosebit, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mal&- 
e?ti, cind com. Mal£e$ti facea 
parte din pi. Amaradia. AzI este 
unit cuvechiulsat Malae^ti-d. s., 
cu care impreuna compune ac- 
tualul sat Malae?ti. 

Malae§ti-de-Jos, sat, facind par- 
te din com. rur. Malae^ti, pla- 
hil V^rbilaul, jud. Prahova. Are 
o populafiune de 601 locuitorT. 
Aci e re^edin^a comunel. Are 
o biserica, fondata la anul 18 16 
de locuitorii catunulul. La anul 
1892 s'a reparat de preotul 
Sava Eremia, parohul respectiv. 

Malae§ti-de-Sus, fost sat deose- 
bit, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Malae§ti. AstazI este unit cu ve- 
chiul sat Malae?ti-d.-j., cu care 
impreunS compune satul Mal£- 
e$ti. 

Mal&e§ti-de-Sus, sat t facind par- 
te din com. rur. Mal&e?ti, plaiul 
Varbilaul, jud. Trahova. Are o 
populate de 345 Iocuitori. Acest 
catun se mal nume$te $i Dru- 
mulcel-Mare. Are o biserica, fon- 
data la anul 1865 de ob$tca 
locuitorilor, din ban! adunatl 
§i dupa indemnul preotululGri- 
gt>re Oprescu. 



Mcdae^ul, sat, facind parte din 
com. rur. Frince^ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 251 Iocuitori. Cade la N.- 
V. comunel $i este situat sub 
coasta dealulul cu acela$I nume. 
Este la 1 l l* kilm. de satul Frin- 
ce$ti, re$edin{a comunel. Are o 
biserica zidita la anul 1806, 
avind de ctitor pe jupin Radu 
Simionescu. 

Malae^ul, deal, la V. com. Frin- 
ce$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 
La poalele acestuT deal este 
situat cStunul Malae^ul. 

Malai§teanul, pise de deal, pe 
mo$ia Probote^ti, jud. Dorohoiu, 
pi. Her^a, com. Tirnauca. 

Malari§ca, sat, in jud. Mehe- 
dinfi, plaiul Cerna, com. rur. 
Gornen^i. 

Maldaieni, com. rur,, la extre- 
mitatea de V. a pi. Tirgul il, 
jud. Teleorman, situate pe valea 
Bratcovulul, la 4 kil. de Ro^iori 
91 la 46 kil. de Turnul-Magurele. 

Se invecine^te la N. cu co- 
muna Magureni sau Ciocanul, 
de care este in apropiere. La 
S., se invecine$te cu ora^ul Ro- 
§iori-de-Vede; la E., cu com. 
Scrioa?tea ?i laV., cu comuna 
Mihae^ti-d.-j., din judejul Olt. 

Este situate intreambele coas- 
te ale vail Bratcovulul; prin 
mijlocul el curge piriul cu acela§i 
nume. Are o pozi^iune pitoreas- 
c3, dominind de pe inaltimile 
el toate comunele de pe Valea- 
Vezil, precum $i ora$ul Ro§iori. 

Teritoriul comunel Maldaieni 
coprinde cam 3253 hect. Din 
acesta, 1886 hect. pamint ara- 
bil apar^in proprietaruluT, d. ge- 
neral George Manu, iar pe res- 
tul de 1367 hect. sunt impro- 
prietarip 343 Iocuitori din aceas- 
ta comuna. 



Afara de terenul pentru cul- 
tura, care e foarte productiv, 
mal sunt $i vil (60 hect.) pe lo- 
curile proprieta^i!, cit §i pe ale 
satenilor. 

Are o populate de 649 fa 
miltl, sau 2582 suflete, din cari 
446 contribuabili ; o ?coala, la 
un loc cu primaria, frecuentata 
de 31 elevi; o biserica, deser 
vita de 2 preo^T, 2 cintarep $i 
1 eclesiarh, 9 mori de mici- 
nat, mi$cate de vite. 

Sunt 1089 vite mart cornute, 
427 caf, 35 magari, 4684 ol, 6 
capre $i 300 porci. 

Budgetul com mel este dc 
lei 6099, ban! 14 la veniturl $i 
lei 5528, banl7i la cheltuell. 

Caile de comunica^iune ale 
comunel sunt: spre E. §oseaua 
vecinala la Ro^iori; la N.V., 
ci^I-va metri de $osea la Magu- 
reni §i in fine, $oseaua vecinala 
la hotarul jude^ulul spre co- 
muna Mihae$ti-d.-j., din judejul 
Olt. 

Pe la N.-E. comunel trece 
Drumul-lulTraian, caruia locui- 
torii ii zic Troianul ?i ale carul 
urme se disting bine in aceasta 
parte. 

In vechi me, comuna purtanu- 
mirea de Moldoveni. 

Maldaieni, mosie, jud. Teleorman, 
proprietate a d-lul general Geor- 
ge Manu. Se margine$te la N. 
cu ino§ia Ciocanul sau Magu- 
reni; la V., cu mo?ia Ra{a sau 
Tolceasca, a locuitorilor din co- 
muna Base$ti ?i cu mo?ia Ba- 
se$ti astatului;la S., cu sfoara 
de mo^ie zisa Mitropolia ?i la 
E., cu mo?ia Scrioa?tea, tot a 
d-lul general Manu. 

Are o intindere de 2253 hect, 
can se cultiva de proprietar. 
Pamintul dat locuitorilor dupi 
legea ruraia ocupa o intindere 
de 1367 hect., avind pe dinsul 
343 Iocuitori improprietariti. 



Digitized by 



Google 



mAldAre^ti 



27 i 



mAldAke^ti 



Mdlddre§ti, com. rur., pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea, compusa din 
2 catune: Maldare$ti $i Lade^ti. 
E situate pe dealul Maldare^ti 
$\ pe Valea-Cernel, la 50 kil. 
de capitala jude{ulul $i la 42 
kil. de a pla^el. 

Are o populate de 178 fa- 
milil, sau 715 suflete, din carl 
228 contribuabilT. 

Sunt in comuna 2 bisericl, 
in fie-care catun cite una. Des 
pre cea din Mald*re$ti, repa 
rata la 1882, se zice ca a fost 
zidita. de un ho{, Dragu, cu 
enoria^il. 

$coala dateaza aci de la 1880. 
Cladirea e proprietatea comu 
nei. Se frecuenteaza de 24 copil. 

Locuitoril, mo^nenT, se ocupa 
cu agricultura $i cre^terea vi 
celor. El aQ 23 cat, 87 boT, 85 
vac!, 2 capre, 108 of, 172 porci. 

In timp! prielnicl se fabrica 
aci pini la 2500 decal. tuica. 

Teritoriul comunel e de 800 
hect. 

$oseaua Oteteli$uI - Sl&vitc?u 
pune in comunicafie aceasta co 
muna cu comunele Lapu§ata, 
Roe^ti $i Ciumagi. 

Veniturile 91 cheltuelile com. 
se urea la 1870 lei anual. 

E brizdata dedealurile: Dinul, 
Dealul-Mare, Roe$ti, Maldare^ti, 
Lase^ti $i Groapa-cu-C&rbunl, 
unde se spune ca a fost o co 
moar&, $i udata de vaile: Gea 
mana, Pletroasa $i Ruginoasa. 

Se margine$te la E. cu com. 
Cermege?ti, Coeni ?i Roe$ti ; la 
V., cu comuna Ro$iile ; la N., 
cu Lapu^ata $1 la S. cu Ciu 
magi. 

O parte din mo$ia Maldare§ti 
a aparjinut lut Macarie Ieromo- 
nahul, ce se numea $i Mihalcea 
Maldarescu; acesta a daruit -0 
manastirei Horezul, la anul 7224 
(1716). 

Maldfire§ti, com, rur.. jud. Vil 



cea, pi. Horezul, compus din 2 
catune : Maldare?ti-d. s. $i Mal- 
dare?ti-d.-j. Este situata pe valea 
riulul Luncava^ul, la 48 kil. de 
capitala jude^ului $i la 3 kil. de 
a pla§ef. 

Are o populate de 280 fa- 
milif sau 1350 suflete, din cart 
202 contribuabilT. Locuesc in 
280 case. 

Sunt 2 bisericl: 1 in catunul 
Maldare$ti-d.-s., foarte vechie ; a 
doua in catunul Maldare?ti d. j., 
cu urmatoarea inscripfie : 

Aceasta sf. biserica, cu hramul Sf. Ma- 
rcle Mucenic Dimitric, fund fondata din 
vechimc de catre pitarul Dumitrache Mal- 
darescu, de sunt acum 3 sccole de am; 
care devenind in ruina s'a prenoit in 
acest an, 188S, dupa cum se vede, atit 
prin staruinfa cit ^i spesele d-luT G. Ra- 
dulescu zis si Hojete ; cu osebirc ca au 
mat ajutat si parte din eimriaM si al^T 
piosY crestint, cu binc-cuvintarca prca 
Sf. Episcop al Kparhici Kimnicul-Noul- 
Severin, I). D. (Jhcnadic, in zilelc Altcfel 
Sale Carol I. 

Locuitoril desfac produsul 
muncel lor (agricultura $i trans 
portul varulul) la Tirgul-Hore 
zul $i in judefele Dolj $i Ro 
mana^i. 

In termen mijlociti se fabrica 
cam 2000 decalitri {uica anual. 

Pe riul Luncav&tul, in raionul 
comuneT, sunt 7 morl. 

Vite sunt : 40 cal, 250 bol, 
320 vacl, 16 bivoll, 45 caprc, 
65 01 51 200 porci. 

Parte din locuitori sunt mo? 
nenl. 130 din locuitori s'au im 
proprietarit la anul i864pemo- 
$ia altor mo^nenl, cu 369 hect. 

$coala dateaza in comuna de 
1842. Cladirea e bjna, proprie- 
tatea comunel. Se frecuenteaza 
de 10 copii. 

Vatra satuluT are 98 hect. ; 
iar cu izlaz cu tot 2002 hect. 
pamint. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munei se urea la 1900 lei anual. 

E brazdata de dealurile ; Ma 



gura $i Brostinul, $i udata de 
piraiele : Cupa, Cringul Orlil ?i 
Cirstiani. In tot raionul comu- 
nei sunt 50 de fintinl cu apa 
de baut. 

Se margine?te cu com. Tom- 
$ani, la E. ; Stroe$ti §i Slatioara, 
la V.; proprieta^ile manastirei 
Horezul, la N., $i Ote^ani la S. 

Mdldare§ti, sat, facind parte din 
com. Negule$ti, pi. Berheciului, 
jud. Tecuciu, situat pe coast a 
dealului cu acela^lnume, la S., $i 
de 4 kil. de re?edin^a comunei 

Are o populate de 50 fa 
milil, sau 177 suflete. 

In acest sat este o biseri- 
ca cu hramul Adormirea Maicil 
Domnulul, facuta la anul 1800, 
Maiu 9. Aceasta data o intim- 
pinam in Penticostariu; tot aci 
ni se arati ca satul pe la 1800 
se numea Bejanartya 91 mal in 
urma a luat numele Maldare?ti. 
Biserica se intre^ine de locui- 
tori avind §i 87 stinjenl de pa 
mint darui^I de loan Iconomu 
la 1802. 

In biserica se gSsesc multe 
car^I grece$tl ?i slavone, pe care 
se vad datele de 1803^*1 1807. 

Maldare§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Zavoeni,pl. Cerna-d. j , 
jud. Vilcea. Are o populate de 
175 locuitori. E situat la E. co- 
munei, la 1 kil. de satul Za- 
voeni, unde este re$edin{a co- 
munei. 

E udat de Valea-$neafulul $i 
de riul Cerna. 

Are o biserica, reparata la 
1869. 

Mald&re§ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. Maldare^ti, pi. Cer- 
na d.-s., jud. Vilcea. 

Maldare§ti, deal, jud. Vilcea, la 
S. E. de muntele Slatioara, pre- 
lungire a culmel Gurguiata. Din 



Digitized by LiOOQ IC 



mAldAre§ti-de-jos 



272 



mAlini 



tre acest deal $i Dealul-Stroe^ti- 
lor ia na^tere riul Cerni$oara. 
Din Dealul-Maldare$tilor se pre- 
lunge^te Dealul-Caramizii. 

Maldare§ti-de-Jos, sat, facind 
parte din com. rur. Maldare^ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are 
o populate de 784 locuitorl. 

Maldare§ti-de-Sus, sat, facind 
parte din com. rur. Maldare$ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are 
o populatiune de 288 loc. Aci 
e re§edin{a comunel §i $CQala. 

Maleanca, vechie numire a mo- 
siel Clinciul-Jitianul, jud. Buzau, 
com. Verne^ti. 

Malina, pddure, supusa regimu- 
lul silvic, jud. Muscel, com. Gor- 
ganul, pi. Podgoria, avind 225 
hect. impreuna cu trupurile : 
Urlucea, Dealul Saracilor $iGor- 
ganul. Esente dominante: ste- 
jarul, fagul $i carpenul. 

Malina, pirttas, ce strabate va- 
lea cu acela$i nume, trece pe 
la E. de $endreni (Serdarul), 
com Fie$ti, jud. Covurluiu, $i, 
dupa ce formeaza balta Molina, 
se varsa in Siret. 

Maline§ti, schit. VezlGirceni,sat, 
jud. Vasluiu. 

Malini, com. rur., jud. Suceava, 
pi. Moldovad.-s., situata in par- 
tea V. a pl&?eT, la 17 kil. de 
Faiticeni. 

Se mSrgine?te la E. cu com. 
Br£da{elul ; la V. cu comunele 
Bro^teni $i Sabasa; la S., cu 
jud. Neam^u $i com. Boroaia, 
BogSne?ti, Baia $i Sasca $i la 
N., cu Bucovina. 

Forma-T tentorial^ este aceea 
a unul poligon nereg ilat, incli- 
nat spre albiile Moldovel $i Bis- 
tri^el. 



E compusS. din satele: Ma- 
lini, Piraia, Suha, Vaieni, Dolia, 
Dr&ceni $i Gaine$ti, cu re$e- 
din^a in satul de la care $I-a 
luat numele. 

Popula^ia com. e de 1462 fa- 
milii, sau 5572 suflete, din cari 
1094 contribuabill. 

In comuna sunt: 28 stolen, 
6 dulghen, 6 rotan, 3 dogarf, 
6 fierarT, 5 zidari (pietrarl), 4 
cojocarl $i 26 sumSnarl (abagii). 

Are 4 bisericl, deservite de 
4 preo^i §i 7 cintare$T; o m&- 
nSstire, Slatina; o $coala rurala 
de bae(T, una de fete $i doua 
mixte. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 24560,10 let $i la chel- 
tueli de 24536,10 lei. 

Vite sunt: 348 caT, uoobol, 
1 1 17 vacT, 3321 ol $i 790 porcT. 

Altitudinea comunei de la 
nivelul Marilatinge, in virful mun- 
teluT Bivolul-Dolia, 1534.3 m. 

E udata d° riul Moldova §i de 
piraiele: Suha-Mare, Suha-Mica 
?i afluentii lor: Nem^i?orul, Siga, 
Ar$ita-Nem{i§oruluI, Valea - Co- 
libel, Hartoneasa, Piriul Ro$u, 
TabSra, Pojorita, Primatarul, 
Bursunarul, Chetroasa, Malaiul, 
Butnarul, Pietroni, Ionel, Do- 
hotariul, Frasinul, Celariul, etc. 

Mun{ii principall din comuna 
sunt: Bivolul-Dolia (1534.3 m.), 
Bai$escul (1346 m.), Poiana- 
Lunga (1340. 1 m.), Muncelul, 
(1308.4 m.), Virful-Goil (1298.4 
m.), Obcina-Rea (1295.7 m.), 
Virful-Magurii (1208.3 m.), CIS 
dita-Mare (107 3. m ), Obcina- 
Ciumernii (1060.7 m.), Ar^a-Bai- 
?escu (1042.9m.), Rangul(ioi9.2 
in.), Cucui^ul (1017.1 m.), Pie- 
tri§ul-Mare (1000.5 m.), Magu- 
ricea (981 m.), Calul (976.9 m.), 
Virful-Pojoritei (975 m.), Ar.<?i^a- 
Popil (969 m.), Plaiul -Batrin 
(921.8 m.), Pahomie (888.2 m.), 
Crucea-Tomil (862.5 m.) $i Bit- 
ca-Popil (608.2 m.). 



Mo$ia face parte din Dome- 
niul Coroanel (Ocol. I silvic), 
fosta a m&nSstirel Slatina. 

Suprafa^a tentorial^ a comu- 
nei e de 20948 ftlcl, din carl 
1 5 156 padure, 300 cultivable, 
4992 fina$ §i restul sterp. 

Improprietarip in 1864 $i 
1881 sunt: 78 frunta^I, 550pal- 
ma§i ?i 439 coda?i, stapinind 
3496 falci. 

Localita^I maY insemnate in 
comuna sunt: Manastirea Sla- 
tina, Tabara, Poiana-Doamnei, 
Ieslele $i instala^iile forestiere 
din Gaine^ti $i Ieslele. 

Afara de fabricele din Gai- 
ne$ti $i Iesle mal sunt in com. 
3 herastrae (2 pe Suha-Mare $i 
una pe cea Mica) ; 8 mori§te; 
2 pive; 11 carciuml 51 10 du- 
ghene. 

Mai 'nainte, satele Draceni $i 
Gaine?ti formau o comuna a 
parte, numita Gaine^ti. 

Alexandru Lapu§neanu in- 
zestra manastirea Slatina, zidita 
de el, cu rao$ia sa Malini, mo- 
$ia pe care manastirea o stapini 
pana la secularizarea averilor 
manastiresti. 

Malini, sat, pe mo^ia §i in com. 
cu acela^T nume, jud. Suceava, 
a?ezat pe un frumo$ podi^ din- 
tre pir. Suha-Mare $i Suha-Mica. 

Are o populate de 181 fa- 
milii, sau 733 suflete, din care 
126 contribuabilf. 

Vatra satulut ocupa 2 1 1 falci. 

Improprietari^T in anul 1864 
^i 1 88 1 sunt 9 fruntasT, 123 
palma?T 91 53 coda?T, stapinind 
633 felci. 

Are o biserica, zidita in 1858 
cu cheltueala statuluT, §i staru- 
inta Arh. Calinic Miclescu, cu 
hramul Sf. Voevozl, improprie- 
tarita cu 25V2 falcT $i inzestrata 
de Administra^ia Domeniului 
CoroaneT. E deservita de doi 
preo^I ?i 2 cintare^I. 



Digitized by LiOOQ IC 



MALINUL 



278 



mXlu?teni 



Sunt 2 scolT, una de b&ejT 
infiintata in 1865, condusi de 
un inv£{£tor pl&tit de stat, e 
frecuentati de 65 — 70 scolarT; 
a doua de fete, infiintata. in 
1889, cu ° inv&t&toare pl&tit& 
de stat, e frecuentatS. de 35 — 
40 eleve. 

Ambele scoale aQ localurl 
proprif, in cele mal bune con- 
dijiunl igienice si didactice, con- 
struite de Administrajia Dome- 
niului Coroanel, care lea inzes- 
trat cu atenanfe, ateliere, gim- 
nasticd, mobilier, aparate didac- 
tice, bibliotedf, in sfirsit cu tot 
ce are nevoe o scoala. 

Drumuri principale sunt: la 
Filticeni (17 kil.), la Brosteni 
(54 kil.) si la DrSceni (6500 m). 

Nu se stie data infiintarii sa- 
tulu! ; tradi^ia insel spune ca 
exista si inaintea lul Lapus- 
neanu si c& purta numele de 
St2nilesti. Se mal spune ca de 
teritoriul comunel Malini finea 
si satul Valea-Seaca din Buco- 
vina. 

In 1803, «Suha-MaYmi, a m£- 
n&stirel Slatina, numara 170 
liuzl, platind bir 2668 lelanual; 
locuitoril lucrau pamintul avind 
loc in destul ; e! f&ceau si dra- 
ni$a». 

Malinul, deal, in jud. Buz^u, com. 
si cSt. Jugureni, cu poalele stin- 
coase, iar culmea arabila. Este 
o continuare a dealulu? Jugu- 
reni si face ca satul asezat pe 
panta sa s& aiba* aspectul unui 
frumos amfiteatru. 

M&llia, munte, in jud. Buz&u, com. 
Chiojdul - din - Bisca, ramificat'ie 
din munteleFe^eie-Siriului, intre 
T&tirutul.Curul-MunteluTsiCras 
na, acoperit de padure si izlaz, 
proprietate a mosnenilor Chioj- 
deni. 

M&losul, sat, jud. Vasluiu, pi. 



Racova, com. Lipova, spre V. 
de satul Valea Caselor, situat 
parte pe sesul Lipovef, parte 
pe coastele dealurilor despre S. 
si N., pe o intindere de 1229 
hect, din carl 45 hect. p&dure 
si 813 hect. loc de culture, fi- 
na(, imas, ale proprieta^el, iar 
371 hect. sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 99 fami- 
lii, sau 322 suflete. 

Locuitoril posedi : 6 plugurT 
si 4 care cu boT, I plug si 2 
c&ru^e cu cal ; 60 vite marl cor- 
nute, 180 ol, 15 capie, 19 cal, 
30 rimStori; 58 stupT cu albine. 

Malureanul, munte mare, la N. 
com. Nucsoara, jud. Muscel. 

Malureni, sat, cu 560 loc, facind 
parte din com. rur. M&lureni- 
Badiceni, jud. si pi. Argesul. 

M&lureni, mahala, ftlcind parte 
din orasul Tecuchl, jud. Tecuciu, 
situate pe malul sting al Birla- 
dului, la E. orasuluT. 

M&lureni, numire data unel /£/"/? 
din cdtunul Ciocirlia, jud. Bu- 
zaii, com. Scurtesti. 

M&lureni, loc izolat, jud. Te- 
cuciu, pe malul BirladuluT, la 
N. de Tecuciu, intre riul Bir- 
ladul si soseaua ce dice la o- 
rasul Birlad. Aicf a fost sat, al 
c&rui locuitorl s'au mutat in Ma- 
halaua-Peril, din orasul Tecuciu. 

M£lureni-Badiceni, com. rur., 
pe apa V&lsanuluf, jud. Arges, 
pi. Argesulul, la I4kil. de Curtea 
de Arges, resedinja subprefec- 
turel, si la 25 kil. de Pitesti. 
Se compune din 4 sate: Badi- 
ceni, Bohari, M&lureni si To- 
plifa, avind peste tot 504 familiT, 
sau 2055 suflete. 

Are 4 bisericl si 2 scoll pri- 
mare rurale. 



Budgetul comunel e de 4032 
lei la vcniturl %\ de 407 1 lei 
la cheltuelT. 

Vite sunt: 1405 bof %\ vacT, 
30 caT, 160 ol, 500 capre si 
520 rimaton. 

Malurile, catun, jud. Putna, com. 
Cilieni, cu 182 locuitorl si 32 
case. Numit astfel de la pozifia 
sa pe malurile b&tyei Leica. 

Maluroasa, vale, izvoreste dupi 
teritoriul comunel Benesti, ?i se 
varsi in riul Pesceana pe teri- 
toriul comunel Stirbesti, pi. Ol- 
te(ul d.-j., jud. Vilcea. 

Malu^elul, munte, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti, intre mun^il 
Martinul si Curcubeta-Mare, ser- 
vind ca hotar despre jud. R.- 
Sarat. 

M&lu§ellll, piriil, in jud. R.-Sft- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
considerat ca unul din izvoarele 
riulu! R.-SSrat; izvoreste din 
muntele Omul, ud£ partea N. 
a comuneT, si se varsi in riul 
R.-Sa>at. 

Mdlu^teni, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Horincea, la 98 
kil. de Galaji. Una dintre co- 
munele extreme N. ale jud. Co- 
vurluiu. Se m^rgineste la N. 
cu judeful Tutova; la V., cu 
comuna f u^cani; la S., cu Pro- 
dinesti si Beresti si la V., cu 
Lupesti. 

Un singur sat rizSsesc for- 
meazS aceastd comuna, care e 
cea mal mic& din jude{. 

Are o populate de 215 fa- 
miliT, sau 900 suflete, din carl 
151 ^ontribuabilJ. 

Terenul M&lustenilor e ridicat, 
aproape rauntos si impodobit 
cu arborl fructiferi. Natura so- 
luluT e mal mult nisipoasa si 
chiar pe virful dealulul dintre 



Digitized by LiOOQ IC 



mAlustejul 



274 



mAnAstioara-doamnei 



Malusteni si Ju^cani, nisipul e 
foarte mare. 

Vilsunt in intindere de 128V2 
hect. 

Vite sunt 585 capete. 

Veniturile com. se urea la 
2186 lei, cheltuielile la 2 134 lei. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita in 18 14 de 
vornicul Iordache Liga. Parohia 
Malusteni are 1 preot si 2 cin- 
tare{I. 

Este o scoala mixta, frecuen- 
tata de 52 elevl. 

Drumurle vecinale sunt cele 
ce due la Lupesti, fu^cani si 
Rinzesti. 

Malustencile se ocupa mult 
cu cultura gindacilor de matase 
si lucreaza inul si cinepa. 

Malu§te{ul, ramura de munfl, 
ce face parte din Grupa Grin- 
{iesulul, situat pe teritoriul com. 
Calugareni, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu, intre Piriiasul-Ro- 
senilor si piriul Calugareni. 

Mamaru^a, deal, in partea de 
S. a satulul Munteni-d.-s., com. 
Munteni-d. s., pi. Crasna, jud. 
Vasluiu ; pe coasta lul e ase- 
zata o parte a satuluT. 

Mamule{ul, Silea §i Valea- 
Rea, trupurl de pftdure ale sta- 
tuluT, situate in comunaLungesti, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, in in- 
tindere de 700 hect., formind, 
impreuna cu trupul Fumureni, 
de 1322 hect., padurea Malul- 
Fumureni. 

Manaileasa, mope a statului, cu 
o padure pe 160 pog., pendinte 
de manastireaBistri^a,com. Gr&- 
dinele, pi. Balta-Oltul-d.j. 

Are o populate de 50 fa- 
milii, sati 236 suflete. Mosia are 
1111 venit anual de 13000- lei. 

Manaileasa, piriii* izvoreste din 



munfil com. Malaia, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea, si se varsa in riul 
Lotrul. 

Manailesele, munte, jud. Gorj, 
la N.-E. de Bora, linga Lotrul ; 
face parte din comuna Cernadia. 

Manaile§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Genuneni, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 483 locuitorl ; o bise- 
rica, zidita la anul 1776, care 
are urmatoarea inscrip^ie: 

•j* Aceasta sflnta biserica unde sc 
praznueste hramul Sf. Nicolae s'a zidit 
din temelia la leatu 1776... icoanele 
de robul lut l)-zeu, Gheorghe Dumi- 
trascu, Barbu, etc. 

Se crede insa, dupa inscrip- 
$ia de pe clopot, care este : «Ra- 
du Venea l'au facut de pomana 
l 797*> ca aceasta biserica s'a 
facut de Radu, zis si Radu Un- 
gureanul. 

LocuitoriT satulul sunt mos- 
nenl. 

M&naile§ti, padurea statului, in 
intindere de 480 hect., situata in 
pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Manastioara, com. rur., in jud. 
Putna, pi. Zabrauful. 

Este situata pe Dealul-luI-Cio- 
lan, ce face parte din Dealul- 
Mare, pe ambele maluri ale pi- 
riulul Zabraujul, la 4 kil. de 
sub-prefectura plasejf si la 32 
kil. de capitala jude^ulul. 

Se compune din urmatoarele 
catune : Ciolanesti, Ghimicesti 
si Manastioara (unde e si prima- 
ria comunei). 

Are o populate de 276 fa- 
milil, sau 1029 suflete, locuind 
in 872 case. 

Are o biserica filiala, cu hra- 
mul Adormirea in Manasti- 
oara si una filiala cu hramul 
S-Vil-Voevozi in Ghimicesti; 2 
comercian^I; 3 fierarl; 7 ro- 



tarl; 13 fabrican^I de rachiu 
de prune. 

Budgetui comunei e la veni- 
turl de 343748 lei si la chel- 
tuell, de 3429.89 lei. 

Vite sunt: 180 bol, 182 vacf, 
79 cat, 186 01, 6 capre si 161 
porcl. 

Manastioara, sat, jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Cobia, catunul comunei 
Uliesti. 

Manastioara, catun, in jud. Put- 
na, com. cu acelasl nume, pi. 
Zabraufi, situat in fa{a ca- 
tunulul Ghimicesti, pe piriul 
Zubrauful si mat jos de Fitio- 
nesti. 

Are 1 biserica parohiala, cu 
hramul Adormirea. 

Manastioara, deal, jud. Suceava, 
com. Valea - Glodulul. Se zice 
ca aci ar fi fost o mSnastire 
de calugarl, ale carui ultime 
urme au fost stersepe la 1876 
de catre proprietarul mosiel, 
spre a face loc de cultura. As- 
tazl se vad inca ci$I-va arbor! 
roditon, o fintina si ramasije 
de zidiri. 

Manastioara. VezI schitul Brana, 
jud. Suceava. 

Manastioara. VezI satul Ada- 
moaia, jud. Suceava. 

Manastioara Doamnei, sat, in 
centrul com. Curtesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, cu o populate 
de 119 familil, sau 477 suflete, 
din carl 83 contribuabill. 

Are o suprafafa de 401 hect., 
din carl: 131 aratura, 93 hect. 
fine^e, 82 hect. imas si 94 hect. 
padure. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
ture, se mal ocupa cu facerea 
odgoanelor de teiu, pentru cari 
acestl meseriasl loeuese mai 



Digitized by 



Google 



MANASTIOARE! (DEAIUL-) 



mAnAstirea ca$inul 



multa vreme in padure prin co- 
libl; sunt ?i 4 comercian^i. 

Are o biserica de lemn, fa- 
cuta se zice de calugarl si de- 
servita de 1 preot$i 2 cintare{I; 
1 §coala, condusa de 1 investor 
platit de judet si frecuentata de 
25 bae{i §i 2 fete. 

Vite : 200 boi $i vact, 1 5 cal 
§i 26 porcl. 

Aid se zice cS in vechime 
era manastire de calugarl, $i ca 
pe locul satulut de asta-zl erau 
padjrl. Manastirea ar fi fostin- 
trefmuta de o Doamna, de unde 
§i numele manastirei de Manasti- 
rea-Doamnei, de unde in urma 
$i satul a luat numele mariastirel. 

Se §tie cum ora$ul Boto$ani 
era apanagiul Doamnel, impre- 
una cu toate veniturile tirgulul 
?i decl e de crezit ca manasti 
rea a fost infiin^ata ?i intrefi- 
nuta de o Doamna. 

Legenda atribue intemeerea 
el Domnitel Maria, fiica orl ne- 
poata a lul $tefan - eel - Mare, 
care a harazit $i Ioc manas- 
tirei, care a existat pan a la a- 
nul 1789, cind calugaril s'au 
impia§tiat in diferite par^I, iar 
locul ce aparfmea manastirei a 
trecut la manastirea Agafton $i 
biserica in urma se transforms 
in biserica de rair, fiind $i lo- 
cuitori mal mulfl carl venise si 
se a?ezase pe linga servitoril 
manastirei. 

Manastioarel (Dealul-), pre- 
lungire a dealulul Poduri, din 
jud. Suceava, com. $oldane$ti. 
E in apropiere de Ciorsaci. Aci 
se spune ca ar fi fost o data 
un schit, pendinte de manastirea 
Solca. Locul Sf. mese se cu- 
no§tea pana acum cit-va timp. 
Vezl in «Uricariul» deTeodor 
Codrescu, vol. XVI, pag. 48, 
hrisovul de la Antioh Constan- 
ts Voevod 7213 (1705), Iunie 
9, prin care se darue§te satul 



Ciorsaci cu a zecea parte din 
tot venitul lul, etc., etc., mana- 
stirei Solca. 

Mdndstirea, com. rur., jud. Ilfov, 
pi. Oltenita, situata la S.-E. de 
B ucure$ti, linga balta Mos».i$tea, 
la 87 kil. de Bucure$ti. Sta 
in legatura cu com. Chiseletul 
prin o sosea vecinala. 

Se c >mpune din satele : Ma- 
nastirea si Coeni, cu o popu- 
late de 1974 locuitorl, din carl 
349 contribuabilf, locuind in 355 
case $i 2 bordee. 

• Are o biserica $i 2 $coale 
mixte. 

Improprietari^i sunt 253 lo- 
cuitorl si neimproprietari^I mai 
sunt 169. 

Suprafata totala a comunel 
e de 7291 hect. 

Familia Efrem Germani are 
6 1 00 hect. $i locuitoril 1 1 9 1 hect. 
Proprietarul cultiva 1750 hect. 
(300 izlaz, 150 padure, 3900 
necultivate din cauza bal^lor, 
vailor, viroagelor, etc.). Locuitoril 
cultiva tot terenul (317 izlaz). 

Budgetul com. e de 6376 lei 
la venituri ?i de 6050 la chel- 
tuell. 

Dintre locuitorl, 399 sunt plu- 
garl, 8 industrial, 4 au diferite 
profesiuni. 

Locuitoril poseda: 282 plu- 
gurl: 23 cu boi, 259 cu cal; 
277 care §i carufe: 25 cu boi, 
252 cu cal. 

Vite sunt: 896 cal $i lepe, 3 
armasarl, 196 boi, 573 vacl si 
vitel, 19 bivoll, 70 bivolite, 215 
capre, 734 porcl $i 3276 ol. 
I Coirerciul se face de 10 cir- 

ciumarl si I hangiu. 

MSnSstirea, ( Verbila - Ungu- 
reni), c&tun, in jude^ul Buzau, 
com. Maruntfsul, cu 160 locui- 
torl si 51 case. 

MSnSstirea (Cornd{elul), sat, 



in jud. Ilfov, pi. Oltenita, facind 
parte din com. rur. cu acelasl 
nume. Este situat la S.-E. de 
Bucuresti, linga balta Mostistea. 
Serveste de limita intre jud. Il- 
fov si jud. Ialomifa. Este rese- 
dinfa primariel. 

Se intinde pe o suprafata de 
6761 hect. si cu o populate de 
1204 locuitorl. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preoflf 
si 1 cintaret; o moara cu aburl; 
o scoala, frecuentata de 2 1 elevl 
si 4 eleve. 

Casa raposatulul Efrem Ger- 
mani are 6100 hect. s,i locuitoril 
661 hect , din can rezerva pen 
tru izlaz 175 hect. 

Aci se vad niste ruine vechi. 

Manastirea, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Dagita, 
spre N. de satul Dagita. Are 
o populate de 92 familil, sau 
476 s iflere, din carl 92 contri- 
buabill, locuind in 108 case; o 
biserica de lemn; 120 vice marl 
cornute. 

Se mai numea §i Ruc?eni. 

Manastirea, vechie numire a c&- 
tunului Odaile, jud. Buzau, com. 
Oddile, dupa un schit ce a fost 
mai inainte aci, transformat a- 
cum in biserica de mir. 

Manastirea, schit, pe capul dea- 
lulul- Manastirei, hi partea de N. 
a com. Grumazoaia, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. Vezi Grumazoaia, 
com. 

Manastirea, vale, jud. Vilcea, 
pi. Mijlocul, com. Locusteni. O 
urma de manastire se vede pe 
valea cu acest nume. 

M£nastirea-Ca§inul, com. rur., 
jud. Bacau, pi. Trotu$ul, a^ezata 
in valea piriulul Ca$inul. Este 
compusa din 7 catune, situate 



i$6S0. MwfU Victionmr 0#Ofr%l* Vol. IV. 



Digitized by LiOOQ IC 



manAstirea-casin t l t l 



276 



MANASTIRE! (DEALUL-) 



de-a lungul riului $i anume : 
Dezrobifi, Manastirea-Ca§inulul 
cu sec^iile: Sara^elul, Vrancea, 
Herastraul $i Pirvule^ti, apol Su- 
seni §i Lupeni. 

Si-a hat numele de la Ma- 
nastirea-Ca$inului, zidita aci de 
Stefan Gheorghi{a Voevod. 

In «Statistica» din 1874, com. 
se gase^te alcatuita din secfiile: 
Blegani, Cotul-Ferastraul, Halo- 
§ul, Manastirea-Ca^inulul, Podul- 
Vrancel $i Suseni. 

Se margine?te la V. cu Tran- 
silvania; la N., cu comunele 
Groze^ti $i Bogdane^ti ; la E., 
cu com. Ca^inulu! ?i la S. cu 
comunele Cimpurile $i Sovtja, 
din jud. Putna. 

Teritoriul sati se intinde pe 
valea riului Ca§inulul, incarcat 
cu afluen{il Cuciurul, Halo$urile 
s si Calasaurile $i este strabatut 
de $irele Ca?inulul, d'a stinga 
riului $i de ale Zabraufilor d'a 
dreapta luT, cu virfurile : Cla- 
bucul, Runcul, Zboina-Mare ?i 
Zboina Neagra, Magura, Ursoiul, 
C3rpini$ul $i Cuciurul. 

Are o populate de 687 fa- 
milii, sau 2509 suflete, din carl: 
1645 agricultori, 105 meseria^T, 
4 industrial, 12 comercian$I, 4 
avind profesiunl libere, 20 mun- 
citori $i 4 servitorl. 

Sunt 549 contribuabilT. 

Are : o $coala mixta care func- 
tioneaza din 1865, instalata in 
casele manSstireT, frecuentata 
de 29 copil; o biserica, fosta 
manastirea Ca§inulul, deservita 
de 2 preo$I, 2 cintare^I ?i un 
eclesiarh; 9 circiuml; 1 fabrica 
de petrol; 2 piue pentru suc- 
mane. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 538 locuitori, 
carora li s'au dat 1672 falcl §i 
40 prajinl pamint In farina. In 
1879 sau dat, l a 3°7 insured, 
445 falcl pamint in improprietS- 
rire. 



Teritoriul com. are o intin- 
dere de peste 20000 hect. Pro- 
prietar mare este statul cu o 
mo^ie, Inconjuratoarea-Manasti- 
rel, de 5561 hect., care 1 aduce 
un venit anuai de 23500 lei. 
Statul mai are padurile : Lar- 
gu$a, Sahostrul, Chiva $i a Ca- 
§inulul, care singura este de 
17700 hect., intinzindu se ?i in 
com. Ca?inul. Totalul paminturi- 
lordecultura este de 1937 hect. 

Pamintul com. este bogat in 
pacura ; poseda izvoare cu apa 
sulfuroasa, 5 izvoare cu apa sa- 
rata, piatra de construcjie ?i 
piatra de var. 

Vii sunt pe o intindere de 
662 hect. 

Vite sunt : 176 cai, 17 12 vite 
cornute, 47 capre, 1 147 01 ?i 
437 porcl. 

StupT de albine sunt 160. 

Budge tul com. e la veniturl 
de lei 12893, Dan * 67 ?i * a c ^ e ^' 
tuelf de 5835, bani 6. 

Comuna este strabatuta de o 
cale vecinala care duce la Ca- 
$inul $i la One$ti. 

Distance: la Bacau, capi- 
tala districtulul, 65 kil. ; la Tlr- 
gul-Ocna, re$edin{a pla$el, 29 
kil. ; la com. Ca?inul, 8 kil. ; la 
com. Groze$ti, 30 kil. ; la com. 
Bogdane^ti, 23 kil. 

M&n&stirea-Ca$inul, sat, in jud. 
Bacau, pi. Trotu§ul, ?i re$edin{a 
com. cu acela$I nume, situat pe 
ambele maluri ale riului Ca^inul 
$i intre munt'il Ursoiul ?i Zboina. 

Are o populate de 687 fa- 
milil, sau 2509 suflete; o bise- 
rica, in locui Manastirel-Ca^inul; 
o $coala mixta. 

Vite: 171 1 vite marl cornute, 
179 cai, 47 capre $i 437 porcl. 

Trel secjil din acest sat se 
numesc Herastraul, Sare^elul- 
Vrancea $i Pirvule$ti. 

Manastirea-Doamnei,/<?.r/£/*<*- 



ndstire. VezI Manastirea-Doam- 
nel, sat, in com. Curte$ti, pi. 
Tirgul, jud. Boto^ani. 

MSnastirea-lui-Balu^. VezI Ba- 
Ju$ul, schit, com. Radeni, jud. 
Boto$ani. 

Manastirea - Neam^ului. VezI 
Neam^ul, mdndstire. 

Manastirea-Predealul, izvor de 
apii miuerald, linga manastirea 
Predealul, pe muntele Clabu 
cetui-TauruluI, pendinte de com 
Predealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra 
hova, apar^inind Domeniulul Co 
roanel. Se afla pe un loc mun 
tos, in apropiere de gara Pre 
dealul, $i confine iod §i fier. 

Apa sa a fost analizata in 
anul 1 87 1 de un medic al ba- 
talionulul I de geniu ?i este 
buna pentru combaterea reuma- 
tizmulul. 

Manastireanul, iaz, in suprafa^ 
de 315 hect., pe cursul piriului 
Ba?eul, pe mo^ia $tubeieni, com 
cu acela^i nume, jud. Dorohoiu, 
pi. Ba?eul. 

Manfistirei (Codrul-), pa dure, 
de stejar, fag $i mesteacan, la 
N. satului Negotc^ti, jud. Su- 
ceava. Intr'o poiana din aceasta 
padure ar fi fost mai inainte 
un schit, al carul calugari au 
facut biserica din Negote§ti. 

Manastirei (Dealul-), deal, la 
E. de com. Sdlpeni, pi. Riurile, 
jud. Muscel. Se desparte de dea- 
lul Valea-Popel, din aceea$I co- 
muna, prin Riul-Tirgulul. Este 
acoperit cu padurl populate cu 
stejarl, fagl, plopl, carpeni, ulmi, 
frasinl, aninl §i alte esen^e. Coas- 
tele lui sunt acoperite cu intinse 
livezl de prunl. 

M&nastirel (Dealul-), aim nu- 



Digitized by 



Google 



MANASTlREl (DEALU1-) 



277 



mAnAstireni 



mire a dealulul Lazul din com. 
Marun{i?ul, jud. Buz&u; o rami- 
fica^ie a sa trece prin c£tunul 
Benga $i culmineaz& intr'un fru- 
mos platou. 

MSn&stirel (Dealul-), deal, se 
intinde la E. satulul Sole$ti, 
com. Sole^ti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu. $ia luat numele de la 
o m&n&stire ce se afla pe coasta 
estic£ a lul, unde se zice cil 
ar fi fost $i satul Sole^ti, strS- 
mutat de proprietar in locul 
unde este acum. 

Mdndstirei (Dealul-), deal, la 
V. de satul Deleni, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, acoperit cu vil $i 
livezi. 

M&n&stirei (Iazurile-), iazuri, 
situate in partea de E. a com. 
Poiaiia-LungS, pi. Siretul, jid. 
Boto§ani. 

! 

Man&stirei (Piscul-), loc izolat, \ 
in jud. BuzSu, com. Magura, 
catunul Unguriul, unde se zice 
cS ar fi fost ?n vechime schitul 
Unguriul. 

Manfistirel (Pirlul-), sau Ripa- | 
GalbenS, piriM, izvore^te din 
partea nordica a satulul Deleni, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu; ia di- i 
recfiunea spre S., prime§te pi- 
raiele:Giurgea $iBilahoiul, dupa ' 
care se indreapta in direcfiunea 
de S.-E. ?i se vars& in riul 
Birladul. ' 

ManSstirel (Valea-), localitate, 
in jud. Prahova, pi. Cricovul, I 
com. Ceptura, unde se zice ca 
a fost o mSn^stlre, ale c3rel I 

urme se vad p£n& azi. 

I 

Mdn&stireni, com. rur., situate 
in partea de N. a pi. Tirgul, ! 
jud. Boto^ani, compusa din sa- 
tele: Calug3reni, Manastireni, I 



Mindre?ti, On{eni $i Valea-Graj- 
dulul. 

Are o suprafa^a de 8720 
hect., din carl 7416 proprietor 
mart $i 1 306 ale locuitorilor, §i 
o populate de 512 familif, sau 
1983 suflete, din carl 568 con- 
tribuabill, locuind in 519 case. 

Teritoriul com. este deluros 
$i udat de Jijia in partea de N. 
§i de mai multe iazuri $i pi- 
raie. PamintuI este negru-argilos 
$i productiv in cereale, care 
se cultiva pe o intindere do 
3435 hect. 

Are 3 biserici, deservite de 
2 preo{I $i 6 cint&reji; 4 $coli 
raixte, conduse de 4 inv&t&torl 
$i frecuentate de 92 elevl; 10 
circiumi ; 1 3 meseria^I ; 1 moara 
de ap3. 

Vite sunt: 1936 bol $i vacl, 
300 cal, 6 bivoli, 3922 ol, 7 
capre $i 340 rim&tori. 

Prin aceasta comuna trece 
$oseaua judefeana Boto$ani-Sa- 
veni. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 10365 lei, 60 banl $i la chel 
tueli, de 9852 lei, 90 bant. 

Mdn&stireni, com, rur., judeful 
Vilcea, pi. Oltul d.-s., compusa 
din 3 catune : Co$ani, Dezrobiji 
$i Rudari. $1 a luat numele dc 
la Manastirea - dintr'un - Lemn, 
infiinfata, dupa cum se vede, 
din hrisoave, la anul 1633. 

Este situate pe valea riulul j 
Otas&ul, intre doua dealurl: Ar- 
sanca §i Mateiu-Petcu, la 10 kil. 
de re$edin{a judetulul $i la 15 
de a pia$el. 

Are o populate de 238 fa- I 
miliT, sau 1025 suflete, din carl \ 
247 contribuabili, locuind in I 
260 case $i 13 bordeie. ' 

Sunt 3 biserici: 2 in Manas I 
tirea-dintr'un-Lemn $i 1 in ca- 1 
tunul Dezrobtyi. I 

Vite sunt: 9 cai, 193 bol, 176 
vacl, 76 capre. 



Pe riul Ot&saul, in raionul 
comunef, sunt 2 mod. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la anul 1864, P e 6°* hect. pa- 
mint. 

Vatra satulul are 250 hect., 
iar toata com., impreuna cu iz- 
lazul, 601 hect. 

$oseaua care incepe din §0- 
seaua Bistrifa • Horezul, trece 
prin centrul comunel $i cea dupa 
apa Ot&s<iul it inlesne^te comu- 
nicafia cu com. Surpatele. 

Veniturile §i cheltuelile comu- 
nel se urea la 1500 lei anual. 
Mo$ia statulul s'a vindut in lo 
turl la 69 locuitort. 

E brSzdata dedealurile: Ar- 
sanca §i Petcul $i udati de v^ile: 
cu - Nisip, Tabacia, afari de 
OtSsSul, care o udS de la N. 
spre S. 

Se mcirgine$te la E. cu com. 
Mih&e$ti, la V. cu com. Frin- 
ce$ti, la N. cu Surpatele $i la 
S. cu B&beni. 

MSndstireni, sat, in centrul com. 
MSnSstireni, pi. Tirgul, jud. Bo- 
to^ani, pe Valea-Grajdulul, cu 

populate de 91 familii, sau 
196 suflete, din carl 91 contri- 
buabili. 

Este re^edin^a prim^riel co- 
munel ManSstireni. 

Are o bisericS, deservite de 

1 preot ^i 2 cintare^T ; o $coala\ 
condusa de un investor ^i fre- 
cuentate de 27 elevl; 2 circiumi 
$i 3 meseria?!. 

Vite: 388 vite marl cornute, 
78 cal, 1591 ol $i 90 rimStori. 
Sunt 40 stupl cu albine. 

MSnSstireni, sau MSnSstirea- 
'Pu^cani, sat, in jud. Covur- 
luiu, pi. Horincea, com. fut 
cani, la I x \% kil. de re^edinta 
comunel. 

Are 305 suflete ?i o biscrica. 

In privin^a infiin^rel acestui 
sat, legenda zice c& un anume 



Digitized by LiOOQ IC 



mAnXstireni 



278 



mAneciul-pAmInteni 



'I'u^cu, intemeetorul satulul fu(- 
cani, a casatorit pesora sa Chin- 
dia cu un grec Polihronie $i, fiind- 
ca din aceasta cas^torie nu s'a 
nascut nicl un copil, Chindia a 
ftcut o manSstire mica de maici, 
pe locul care vine pe coasta 
vael despre Li$covul, d&ruind 
partea sa de mo?ie calugarije- 
lor. AcestuT a$ez3mint la r&mas 
numele de Man^stireaf u^cani. 
Cu timpul, manastirea s'a des- 
fiintat ?i fiind-ca mat mul^I ra 
z5$I au luat pamint acolo, s'a 
infiintat satul cu acela?i nume. Se 
zice ca in mijlocul manastirel este 
o piatra, pe care sta scris tot 
istoricul accstor imprejurarl, dar 
e cufundata adinc in pamint, 
din cauza ca biserica a fost 
prefacuta de trel orl. 

Man&stireni, catun (tirla), in 
jud. lalomifa, pi. Borcea, com. 
Ciocaue^ti-Margineni . 

ManSstireni-Frince^ti, padurc 
a statulul, jud. Vilcea, pi. 01- 
tul-d.-s., com. Surpatele, in in- 
tindere de 1872 hect, formata 
din trupurile : Melcera (601 
hect.), Muchia Caprare^il (450 
hect.) $i Culmea Dealuluf-Steje- 
retul sau Mitul (821 hect.). 

Manastiricea, sat, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. $opotul, 
gr^mada, cu 292 suflete, 150 
barba^i, 142 femel. Locuesc in 
63 case. Copiii din sat urmeaza 
la $coala mixta din satul $0- 
potul, ce este la 3500 m. 

Are o biserica de zid, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondata in 1828 
de locuitorl, deservita de 1 preot 
$i 1 cintaref. 

Acest sat, inainte de anul 
1882, facea parte din com. Go- 
go$ul. 

Manastirioara, numire vechle 
data pddurei Scari^oara, de pe 



iro?ia Badila-Carp, jud. Buzati, 
com. Pirscovui, cat. Badila. 

Mancoi, sat, facind parte din 
com. rur. Dedule?ti-Varzari, pi. 
Topologul, jud. Arge$. 

Mandica, piriU §i vale. Izvore$te 
din jud. Ialomi^a $i se varsa 
in Valea Bulumezi, jud. Iifov, 
spre E. 

Maneasa, sat, facind parte din 
com. rur. Cr&paturile, pi. Cerna 
d.-j., jud. Vilcea, situat la 2 kii. 
de cit. Jepe?ti, unde e ?coala. 
Are o biserica, care s'a reparat 
la anul 1885. 

Maneasa, munte, situat la V. de 
muntele Oslea, pi. Vulcanul, 
jud. Gorj. Este acoperit de 
iarba, pe care o pasc vitele locui- 
torilor com. Pocruia, a care! 
proprietate este. Pe dinsul se 
afla $i 2 stine. 

Maneciul-Pamlnteni, com. rur., 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. 

Se zice ca s'a infiintat pe la 
1632 de catre Postelnicul Manica, 
care locuia aci, pe aceavreme. 
Din acte vech! se constata ca 
locuitoril acestei comune au fost 
mo^nenl $i ca ?I-au vindut mo- 
$ia azl a Eforiel Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti, Spatarulul 
Mihaiu Cantacuzino. 

Este situata linga riul Telea- 
jenul, la 40 kil. de Ploe^ti $i 
la 10 kil. de re$edin$a pla- 
iuluT. 

Are o populate de 370 fa- 
milil, sau 1777 suflete, din carl 
260 contribuabill; locuesc in 
370 case. 

Meseria$I sunt: 13 dulgherl, 
16 ?indrilarl, 2 cojocarl, 2 ro 
tart, 3 zidarl $i I croitor. Pro 
dusul muncel il desfac in co 
muna $i prin coraunele vecine 

Este o biserica, fondata la 



anul 1 841, cu urmatoarea in- 
scripfie : 

In zilcle Prea Inal^atuluT Domn al 
I'arel-Romiiicsti, Alexandra Ghica, la anul 
1841, s'a construit aceasta sfinta bise- 
rica, cu hramul Adormirea MaTcel-Pom- 
nuluT, prin ajutorui manastiret Sinaia, a 
Egumenului Paisie, a D-luT Manta Ion 
si a enoriasilor satcnt. 

Biserica e deservita de un 
preot. 

$coala functioneaza in com. 
de la 1889. Localul e proprie- 
tatea coiuuneT. Este frecuentata 
de 28 baefl $i 2 fete. 

S'au improprietarit la 1864, 
207 locuitorl, carora li s'au dat 
822 hect. 

Vite sunt: 63 cal, 359 bol, 
118 vacl, 113 vijel, 130001,20 
capre $i 677 porcf. 

In raionul com., pe riul Te- 
leajenul, sunt: 2 morl; 2pive; 
un herastrau. 

Toata comuna are o supra- 
fa^a de 1422 hect. 

Stupl cu aibine sunt 71. 

Pamintul nu prea prie$te cul- 
turel. Dintre poml roditorl sunt 
88 merl, 72 perT, 132 cire§I, 
176 nucl. Livezile daQ p£n2 
la 136000 kgr. fin. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiuman. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3884 lei, 43 banl, §i la chel- 
tuelt, de 3236 lei, 96 banl. 

Prin com. trece §oseaua ju- 
de^eana Ploe?ti-Bratocea, care 
if inlesne$te comunicafia cuco- 
munele: Izvoarele $i Maneciul- 
Ungureni. 

E brazdata dedealurile: Gilma 
§i Tei^ul $i de piscurile : Piscul- 
Caluiul, Piatra-Vladef ?i Muchia- 
Mare, acoperite cu padure ma- 
runta de stejar. Mai sunt po- 
ienl de finea^a pe Valea-Mare 
?i Cacicea. 

E udata de girlele: Seci- 
ianca, Valea-Mare, Cacicea ?i 
Vaiuga. 



Digitized by LiOOQ IC 



mAneciul-ungureni 



279 



MANE^TI 



Maneciul-Ungureni, com. rur. t 
jud. Prahova, plaiul Teleajenul. 
Este cea mal din spre N. din 
plaiul Teleajenul. Populafiunea 
dintru inceput s'a alc&tuit din 
oamenl venip din Sacelele Tran- 
silvaniel. Inmul^indu-se popula- 
tia, com. s'a separat in Maneciul- 
Ungureni, la N., formats excluziv 
din locuitori mocanT din Tran- 
silvania §i Maneciul-Patninteni, 
la S. 

Se compune din 6 catune: 
Gheaba, Fac&eni $i Valea-Lar- 
gS, a$ezate pe loc $es; Chi- 
cioreni, situat pe Dealul-Chi 
ciorenilor; Plie^ul, la poalele 
muntelul Clabucetul, coprins in 
tre Teleajenul $i Telejenelul $i 
satul Teleajenul, situat spre N., 
aproape de vama Bratocea, pe 
valea riulul Teleajenul. 

Are o populafiune de 473 
familil, sad 2022 suflete, din 
carl 370 contribuabill. Locuesc 
in 473 case. 

Sunt 2 bisericf : una in calu- 
nul Gheaba, fondata in anul 
1882, §i a doua in Valea-Larga 
(de lemn), fondati in anul 1829, 
§i reparata in 1890. Tot de co- 
muna Maneciul-Ungureni tin ma- 
nastirile Susana $1 Cheia. Susana 
ea§ezata la poalele muntelul Bo- 
bul-Mare, aproape de varsarea 
piriia$ului Stanca in Teleajen, 
$i Cheia a§ezata pe malul drept 
al piriia§ulul Timpa, la poalele 
muntelul Zaganul. Ambele sc 
in tre tin de stat. 

§coala este frecuentata de 46 
bae{i $i 5 fete. 

Locuitoril, can au vite, se 
ocupa cu scoatereabutucilor de 
fag $i brad de prin padurilc 
vecine, din carf se fac $indrilA 
$i tinichele; iar palma§if se o 
cup 5 cu munca cimpulul. 

Meseria?! sunt: 10 dulgherl, 
3 zidari, 3 rotari, 1 cizmar, 1 
brutar $i 6 croitorT. 

Produsul munceT il desfac la 



tirgul sapt&minal de Duminica, 
ce se ^ne in comuni $i ma! 
cu osebire la oamenil din sat. 

Comerciul se exercita* in co- 
muna de 6 circiumari. 

Locuitoril s'au impropriet&rit 
la anul 1864 pe mo$ia EforieT 
$i a statuluT. 

Vite sunt: 40 caT, 8 iepe, 328 
bol, 346 vaci, 34 capre, 2220 
01 $i 410 porcl. 

In raionul comune! sunt 36 
mori §i pive situate pe girlele: 
Telejenelul, Teleajenul, Stancea, 
Mogo^ul, Rudele, Piatra-Dudu 
lul, Valea-BereT, etc. 

Ap& minerals este la manSs 
tirea Cheia, intre piriul Bratocea 
$i Valea-BereT. Ea nu coprinde 
de cit 149 miligrame de sub 
stante solide in litru. Aceste 
substante se compun din car- 
bonate alcaline $i carbonate de 
calce §i magneziu. Nu contine 
nicl sulfate, nicl azotate, nici 
materit organice. 

Un litru de ap& contine a- 
proximativ: 
Carbonate alcaline 0,068 | 

» de calciu 0,040,0,149 
» magneziu 0,041] 

Din localitat'ile numite La 
Moara-de-la-Podeci in drept ul 
Giure^tilor, $i de la Piatra-Micft 
mat sjs de Podul- Gioar§teT, 
se scoate piatr& pentru con- 
strue^ $i podurl. La loeurile 
numire Strimtoare $i La-Cheia- 
in-Ripa, pe valea Teleajenului, 
sunt cSrbunt de pammt. 

Budgetul comunci e la veni 
turf de let 6551,19 $i la cheltu- 

ell, de 3934.34 leT. 

$oseauajudeteana Ploe$ti Bra 
tocea inlesne?te comunicatia in- 
tre comuna Maneciul-P&minteni 
$i vama Bratocea. 

E brizdata de dealurile: Do 
sul-Facaenilor, Groapa-Izvorani- 
lor $i Dealul-Chiciurenilor. PoienT 
sunt: BouletuluT, Molivi$uluI, O- 
rat'iele, Merilor, Pope!, Poiana 



HotuluT, De-la -Varnite, Cotul- 
luMepure,RogozuluT,CruceI,Mo- 
go?ul, ArdeleT, Rudile, Ciuraer- 
nicul, Schitul-Cheia, Pridvala, 
Buzoianul, Rotunda, Lungi ?i 
De-la-Frasin. 

In partea de E. e udati de 
riul Teleajenul, in care se vars& 
v&ile : Telejenelul, S2cuianca, 
Seaca, Japul, Molivi^ul, Ora- 
t'tele, Brustureilor, PopeT, Car- 
penul, Bobul, Stancea, Mogo?ul, 
Ciumernicul, Valea-Neagra, Ba 
be$ il, Bratocea, Berea, Timpa, 
R idele, Pridvala, Bradetul, Iepu- 
rele, Pele^ul, Monteorul, Alticioa- 
rele, Rea $i Dumitru. 

Se ma>gine$te la N. cu mun- 
fiT Clabucetul; la S., cu com. 
MSneciul-Paminteni ; la E., cu 
muntil Poiana-Lungi ?i Poiana- 
Mare. 

In comuna trecea o vechle 
?osea, numiti ^oseaua-TdtSras- 
ca, din care se vad urme pe Pi- 
riul Gilmel, apol pe valea piriu- 
luf Telejenelul, unde se cunoas- 
te foarte bine, avind pietroaie 
aranjate cu o dib&cie admira- 
bila. Mai 11 sus se cuno$tca 
inci urme din ea, dar s'a aco- 
perit de copaci secolarl. 

Maneciul-Ungureni, sat, jud. 
Prahova, com. M&neciul Ungu 
reni, pi. Teleajenul. 

MSneciurile, proprieiate a Efo 
riel Spitalelor Civile din Bucu- 
re^ti, fosta pendinte de mSnSs- 
tirea Sinaia, jud. Prahova, in in- 
tindere de 1 1 141 hect, din cart 
10258 hect. suprafat& imp^du- 
ritd §i 883 heel, p&mint arabil 
^i finete. 

Mo$ia are un venit anual dc 
9042 lei. 

Mane§ti, com. rur., in jud. Bu- 
zSu, plaiul Slanic, situate pe 
ambele malurl ale riulut Slani- 
cul, la 50' v kil. de Buzaii. 



Digitized by 



Google 



mAne$ti 



280 



mAne$ti 



Limitele sale sunt: la N., 
din Dealul - X^ nte ^ 9* P e no " 
tarul judejulul despre Rimnic, 
prin plaiuriJe rauntelul Bisoca, 
se intinde spre Muchia - Badi- 
culul $i de aci in Dealul-Ciu 
culul; la V., se lasadin Ciucul 
pe Valea Ciomegelor, pana la 
v&rs&tura el in Slanic, trece Sla- 
nicul $i suie pe Izvorul-Porcului, 
pana in Dealul-Bumbarulul, con- 
tinue plaiul spre Poiana- Ascunsa, 
p&na ese la dealul BercioT, se 
intinde spre Altoaia, apol tot 
pe plaiu ajunge in hotarul CociT, 
atinge Muchia-Bulercii $i se lasa 
in riul Slanic, in fa{a movilei din 
com. S?rbe$ti; la E. , trece Sl&nicul 
?i de la movila urea pe Muchia- 
Funduluf, se lasa pe valea des- 
pre Bisocufa pana da in izvo- 
zul Bisoca, urea in Ripa-Alba 
$i de aci la Dealul-fintel. 

Suprafa^a com. este de2i86 
hect., din care: 236 arabile, 520 
padure, 381 iinea^a, 236 izlaz, 
18 livezt, 1 vie $i 749 sterpe. 

Propriety! maT insemnate 
sunt: Mavra, Reghine?ti, apoi 
MSne?ti, a cetelor de mo§nen! : 
Be^lif, Apostaril $i Ciomagif. 

Terenul e accidental avind 
numal coline, dealurl $i vai, $i 
pu^in fertil ; totu^I e avut in 
substance minerale, precura : sfe- 
roxiderit, sare, lignita, urme 
de p&cura, apol straturl cu psi- 
lodoni, etc. 

Comuna e formats din catu- 
ncle: Apostari, Be?lil, Reghi- 
ne$ti, Valea-Ciomegef ?i Valea- 
CotoreT, cu o populate de 900 
locuitorl, din carl 143 contri- 
buabili. 

Are doua bisericl, in catunele 
Be?lii $i Valea-Ciomagel, cu 2 
preo$I, 2 cint&ret* $i 2 paracli- 
serl; catedrala e cea cu hra- 
mul Sf. Mihail $i Gavril. 

Vite: 100 bot, 80 vacT, 30 
viteT, 6 cal, 7 lepe, 3 minzT, Soo 
ol, 101 capre, 75 porct. 



Meseria$T sunt: 2 lemnarT, 3 
rotarT, 2 butnarl, 2 caru{a$i, 1 
cizmar, 2 fierarl $i 2 cojocarl. 

Cai de coraunica^ie n'are de 
cit soseaua Lopatari - Sapoca, 
dar $i aceasta se intrerupe prin 
multele cotiturl ale riuluT Slanic. 

Istoricul acestei comune e de 
o deosebita important prin tra 
di^ia locals, ce se p&streaza 
identic $i in comunele Lopatari 
$i Minzalesti $i care poate a- 
duce un nou element in injele- 
gerea etimologiel cuvintulul Be$- 
liul. Reproducem tradifia: 

In timpif vechl locuiau aci 
Tataril. Negru-Voda cu trei c£- 
pitanl: Be?liu (?), Goidea ?i Lo- 
pitarea i au alungat $i au im- 
plicit pSmintul luat de la din$ii 
ast-fel: CSpitanuluT Be$liu s'a 
dat teritoriul comunelor Minza- 
lesti ?i Mane§ti, luT Goidea, te- 
ritoriul com. Goide$ti, iar lui Lo- 
patSrea teritoriul com. Lopatari. 
Be$liu s'a stabilit in com. Ma- 
ne$ti, in cat, care iT poarta nu- 
mele pana astazl, unde a zi 
dit o biserica ?i o cetate, pe 
care VintilaVoda numal lea 
repara f . Ultima parte a tradi 
{iel pare probabila, cad a fost 
imposibil lui Vintila, in scurta 
sa domnie, s& faca acele con- 
struc^iuni colosale, s5 fortifice 
piscurile a patru mun^T, etc. 
(VezI Vintila- Voda). Dintre bS- 
trinii Be$liF, a fost bine cunos- 
cut pe la inceputul secoluluT 
loan Be?liu. Fiif sat aft" inceput 
sa se impra^tie, din carl cauza 
se gSsesc azl mal multe loca- 
lity cu numele de Be$lil. DacS 
se admite opiniunea cS Be?liT 
au fost un corp de armata, e 
probabil c& la licen^ierea el, oa- 
menil carl o compuneaO, sSL se 
fi retras ?i stabilit in aceste 
locun. 

Mane^ti, cotn. rur., in j id. Dim- 
bovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, si- 



tuate spre N.-V. de Tirgovi§te, 
pe ambele malurl ale Dimbo- 
vi$eT $i in apropiere de ?oseaua 
Tirgovi^te-Cimpulung. 

Se compune din patru catune: 
Mane?ti, DrigSe^ti - PSminteni, 
Dr3geie?ti-Ungureni ^i Gheboeni, 
avind peste tot o populate de 
2500 locuitorT. 

Aceste catune sunt situate 
intre dealurl ^i vSl, carl se nu 
mesc: Dealul-Ciutel, Piscul-luJ- 
Paun, Chiliile, Dumbrava, Tu- 
dora $i Timpa; iar v^ile sunt: 
Valea-Dimbovtyel, Valea-Mica ?i 
Valea-Iano^ita. Ri'jl Dimbovtya 
trece prin centrul com., avind 
de afluen^T piraiele : Iano^i^a, Tisa 
$i Vilcelul. 

La DrSg5e$ti cea ma! mare 
parte din locuitorl se ocupS cu 
ol&ria. 

Are : 5 bisericl ; o $coa!5 ; 5 
morT de ap&; I herestr^u de 
t&iat scindurT. 

Prin citunul Gheboeni trece 
$oseaua jude^eana Tirgovi^te- 
Cimpulung. 

Se invecine?te: la E. cu ^0- 
tinga, la V. cu Bo{e$ti, la N. 
cu Titarani $i Izvoarele $i la 
S. cu Dragomire^ti. De ^otin^a 
se desparte prin Dealul-Ciutel, 
acoperit cu padure ; de Bote^ti, 
prin dealul Timpa, imbracat tot 
cu padure ; de Tatarani, Izvoa 
rele ?i Dragomire*)ti, prin o mica 
cimpie. Se leaga cu Izvoarele §i 
Dragomire^ti prin ^oseaua jude 
^eana, iar cu cele-Palte comune 
prin drumurl aproape imprac- 
ticabile. 

Are doua padurl marl: una 
de 86650 arijf ?i alta de 16000 
arif. 

MSne§ti, com. rur., in jud. Pra- 
hova, pi. Fiiipe«;ti. Data infiin- 
jarel sale nu se poate preciza 
cu siguran^a. D-l Thcodor V&- 
carescu, proprietarul mo$iei, po- 
seda ni^jte vechl documentede 



Digitized by LiOOQ IC 



mAne^ti 



281 



MANEJjiTI 



pe la 1500, ale mo$iet Mane^ti, 
§i se crede ca dateaza cu mult 
inainte de acest an. 

La anul 1624, a avut loc aci 
o lupti intre calara?il de la 
Ploe$ti, Mane^ti $i Gherghifa, 
r&scula{i in contra lul Alexan- 
dru Coconul, fiul lul Radu-Mih- 
nea. 

In jud. Prahova, afara de slu- 
jitorii polcovnice$tI al jud., la 
Mane$ti era o c&petenie cu 20 
slujitorT. 

La ni$te sapaturl pe car! le-a 
facut d. T. Vacarescu l\ 1880, 
la temeliile vechilor case boe- 
re$tT, spre a le preface, a g&sit 
ingropate in pimmt bombe pline 
$i spirturl marl de granate cum 
se intrebuintau de artilerie din 
secolele al X VMea $i al XVII-lea. 

D'asupra satuluT, la V., exists 
o movila inalta, in suprafa^a ca 
de 8 hect, dar pe care depre- 
siunea soluluT rezultata cu tim- 
pul, o arata a ft fost $i mai In- 
tinsa, $i prin forina $i situafiu- 
nea el, a excitat in diferite rin- 
durl curiozitatea geologulul $i 
arheologulul. 

Aceasta destul de insemnata 
ridicatura de p&mint, izolata in 
mijlocul cimpulul plan $i egal, 
inconjurata, despre E., catre 
Tirg$orul-Vechiti $i Ploe^ti, de 
un $an{ prin care se scurg iz- 
voare de apa, nu pare a fi for- 
mats acolo de natural, ci de 
mini de om §i aceasta banuTala 
ar putea fi intarita de obiectele 
gasite la diferite cercetarf ?i s&- 
paturi intreprinse succesiv de 
d-nil Cezar Boliac, A. Odo- 
bescu, Gr. Tocilescu, precum : 
hirburf, monede vechi $i chiar 
unelte preistorice de si lex, din 
carl unele se afla in posesiunea 
d-lui T. Vacaresc 1. 

Incontestabil ca avem a face 
cu una din numeroasele statfunl 
preistorice de care Jara este 
plina. Cloburile de vase, cum 



?i idola?iI de lut, virfurile de 
sagefT de silex, ne due in epoca 
neolitica sau a pletrel lustruite. 

Comuna este situate la 16 
kil. de capitala judefulul ?t la 8 
kil. de re§edin{a pla$el, pe malul 
drept al iazulul luat din riul 
Prahova, care incepe din com. 
M&gureni ?i se varsa in Cricovul- 
Dulce, la com. Cocor&$ti. 

Se compune din 4 catune : 
Mane$ti, Coada-Izvorulul, Gura- 
Criva$ulul §i Comrfnacul, avind 
o populafiune de 247 familii, 
sau 1028 suflete, din carl 1 81 
contribuabilf. Locuesc in 246 
case. 

Sunt 3 bisericl: doua in Ma- 
ne$ti $i una in Coada-Izvorulul. 

Aceste bisericl sunt deser- 
vite de 2 preo^I. 

Biserica din central com. M&- 
ne$ti s'a construit prin cheltu- 
iala d lor Theodor $i Radu T. 
Vacarescu, in stil bizantin, dupa 
planul arhitectulur Gottereau a- 
probat de d-1 Lecomte de Nouy. 
Picturile raurale sunt de picto- 
rul N. Vermont. A doua bise- 
rica, de lemn, se afla la cimi- 
tirul com. A treia biserica din 
cat. Coada-Izvorulul, cu hramul 
Adormirea Maicil Domnulul, s'a 
co.istruit din temelie, la 1828, 
de d I Doctor Siiivestru $i preo- 
tul Popa Andronache $i s'a re- 
parat la 1845 de coconul Dem. 
Manescu. 

E vrednic de insemnat in cat. 
Mane$ti, minunatul castel al d-lul 
T. Vacarescu, una din con- 
strucfiunile cele mai frumoase 
de acest fel, din Jara ; in inte- 
rioriul castelulul pe linga pre- 
{ioase obiecte de arta, sunt pic- 
turT murale interesante cu re- 
ferin^a la scene din viafa stra- 
bunilor Vacare$tl din timpil eel 
mai vechi pana azT. 

Tot pe teritoriul acestei com. 
spre V., in direct a Tirgovi^tet, 
pe muchia dealurilor cari des- 



part Valea-Cricovului-Dulce de 
Valea-Ialomi^et, la un punct pe 
care taranii il numesc, din vechi- 
me, Ceta^uia-luTMihnea-Voda, 
d. profesor Tocilescu a desco- 
perit tirmele unef ceta^ul inta- 
rite, de categoria celora pe carl 
poporul le numeste: Jidovil, ?i 
carl, d ipa t >ata probabilitatea, 
trebuesc sa fie atribuite locui- 
torilor anterior! domina^iunei ro- 
mane, de sigur Dacilor. Ceta(uia 
ocupa un loc foarte bine ales 
din punctul de vedere militaresc; 
cioburl de vase, instrumente de 
silcx, cum $i pufine obiecte de 
metal dovedesc ca stajiunea a 
fost lung tinip ocupata. 

Intre movila de mat sus $i 
ceta^uie, trece limesul roman, cu- 
noscut de popor sub numele 
de Brazda lui-Novac. Acest li- 
mes, care a fost cercetat cu de- 
amanuntul de d. profesor Gr. 
Tocilescu, pleaca de la Hinova 
(linga Dunare, la S. de Turnul- 
Severin), trece prin Craiova, pe 
la Puntea-de- Greci, prin Ma- 
ne^ti, pe linga gara Pioe^ti, §i 
se fine$ te 'a eel l'alt cap al Du- 
nard, la Tufe^ti, 20 kil. spre 
S. de Braila. Acest limes ro- 
man dateaza, dupa pSrerea d-lui 
Tocilescu, din epoca domina- 
tiunei romane asupra cimpiilor 
f areT-Romine^tl, anterioara cu- 
ceririlor luf Trajan, intre Ves- 
pasian $i Trajan, (a se vedea : 
Gr. G. Tocilesco, Fouilles et 
recherches archeologiques, Bu- 
carest, 1 900). 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura, afara de eel din Coada- 
Izvorulul, carl fabrica var alb, 
pe care-1 desfac la ora$ul Ploe$ti. 

In raionul com. sunt 2 morl 
de macinat, pe lazul ce trece 
pe linga com. 

Locuitorii, in numar de 166, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mo§ia d-lor Theodor Vacarescu, 
N. I. Niculescu $i a statulul, 



Digitized by LiOOQ IC 



mAne$ti 



282 



mAnice?ti 



numite Mane$ti, Comanacul $i 
Balti{a-Stari{a, din care li s'au 
dat 692 hcct. 

Vite sunt: 56 cat $i lepe, 
210 vacT, 370 bol, 20 capre, 
1250 ol $i 250 porct. 

$coala, intr'un local, care e 
proprietatea com., e frecuentata 
de 65 baefi $i 9 fete. 

Toata com. se intinde pe o 
suprafafa de 1454 hect. 

Comerciul se exercita in com. 
de 6 circiumarl. 

Budgetul com. e la venitun 
de 4868.67 lef ?i la cheltueli, 
de 4856.94 lei. 

In raionul acesteT com. sunt 
4 $osele : una in direc$iunea tir- 
gulul Filipe?ti; una in direc^iunea 
com. Vladeni; a treia spre cSt. 
Coada-IzvoruliT ; $i a patra spre 
cat. Gura-Criva{ului. 

Pe teritoriul com. este movila 
de care s'a vorbit mat sus, in 
suprafa^a de 8 hect., care a fost 
in parte plantata cu vh;a pe 
care a distrus o filoxera $i s'a 
replantat cu vi{a americana al- 
toita. 

Afara de girla Cricovul-Dulce, 
com. mal e udatS de valea nu- 
mit& Criv&tul. 

Se margine$te cu comunele: 
Vladeni, Tirg$orul-Nou, Tirg- 
§orul-Vechiu, Cocora^ti §i Ghe- 
boaia. 

M&ne§ti, sat, jud. $i pi. Arge?ul, 
cu 50 familii, facind parte din 
com. rur. Zai"ne$ti-Cacale{i. 

Mane§ti, sat, cu 100 suflete, fa- 
cind parte din com. rur. Cuca, 
jud. Arge?, pi. Oltul. Are o 
biserica, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, cu 2 preo^T ?i un cin- 
taref. 

Mane§ti, sat, cu 41 famiiil, facind 
parte din com. rur. Dr&ganul- 
Bascovel, jude^ul Arge$, plasa 
Pite^ti. 



Mane§ti, numire, ce se mal da 
catunulut de re$edin{a Be^lii, 
jud. BuzaQ, com. Mane?ti. 

Mane^ti, sat, ftcind parte din 
com. Berevoe^ti-Ungureni, plaiul 
Nuc?oara, jud. Mu?cel. Este si- 
tuat pe malul sting al riulut 
Bratia. 

Are o populate de 26 familii 
sau 1 1 1 suflete. 

Locuitorii s'au improprietarit 
pe mo?ia statulul Cimp.ilun- 
geanca din care li s'au dat 103 
hect. pamint pentru cultura. 

Mane§ti, sat, in jud. Neamju, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Petri- 
cani. A facut parte mal inainte 
din desfiin^ata com. Boi^tea. 

Mane^ti, sat, f&cind parte din 
com. rur. M&ne$ti, pi. Filipe$ti, 
jud. Prahova. 

Mane§ti, mosu, in jud. Buzau, 
com. Mane§ti, c&t. Be^iil $i A- 
postari, proprietate mo$neneas- 
ca; are 300 hect. din carl 100 
padurea Be^loaica, restul arabil, 
finea{& $i izlaz. 

Mane§ti, mosie, situatS pe lin- 
ga mo$ia Bal^eni (Gra$i), jud. 
Neam^u, com. Petncani, pi. de 
Sus-Mijlocul. 

Mane§ti, ptidure, in jud. Neamju, 
pi. de Sus-Mijlocul, are o intin- 
dere de 5325 pogoane, cuprin- 
zindu-se ?i acele de pe mobile: 
Nem{i$orul, Secul ?i Vinatori. 

Mane^ti, piriu, jud. Prahova, pla- 
iul Teleajenul; ud& com. Po- 
se$ti $i se varsa in girla Zele- 
tinul. 

Mane^ti, ses, jud. Bacaii, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Bratila, pe care 
se zice c& ar fi fost in vechime 
un tirgu?or avind $i biserica. 



Mane§ti (Schitul-), numire ve- 
chie de sat, data satulul Blebea 
din com. Petricani, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Manetul, piriu, jud. Muscel, pi. 
Riurile, com. Mihae$ti, format 
din 2 izvoare : unul izvore§te 
dintre Plaiul-luMvan $i Dealul- 
VladeanuluT $i aitul dintre Pla- 
iul lul- Ivan $i Dealul - Vacilor. 
Ambele se impreunS la capul 
Plaiul ailuMvan $i forraeaza pi- 
riul Manetul, care se varsa in 
girlifa Priboaia. 

Mangalaria, deal, intre satele 
Golgofta $i Iezerul, jud. Vas- 
luiu, pi. Rahova, comuna Iva- 
ne$ti. 

Mangalaria, piriu, jud. Falciu, 
pi. Podoleni. Izvore^te din pa- 
durea cu acela$i nume, curge 
prin satul R&ducaneni $i mar- 
ginea de V. a tirgu^orulul, cu 
acela$I nume ?i se varsa in pi- 
riul Bohotinul. 

MangalSria, vale, formata din 
prelungirea dealul ui Mangalaria, 
com. Iv£ne§ti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

Manicea, sat, facind parte din 
com. rur. Zatreni, pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 157 locuitorl. 

Manicea, vdlcea, spre 5. com. 
Zatreni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea, 
intre piscul Gane?ti (litnita) $i 
Manicea. 

Manice^ti, sat, cu 49 locuitorl, 
jud. Arge§, pi. Oltulul, facind 
parte din com. rur. Scheiul. Are 
o biserica, cu hramul Sfinttf Voe- 
vozl, cu 1 preot $i 1 cintaref. 

Manice^ti, sat, CU381 locuitori, 
pe riul Arge$, jud. ?i pi. Arge?, 



Digitized by LiOOQ IC 



mAnice$ti 



283 



mAracineni 



facind parte din com. rur. Bai- 
cule$ti. A icT era mal inainte stafie 
de cai de po$ta intre Pite^ti ?i 
Curtea-de Arge$. 

Are o hiserica, cu hramul A- 
dormirea, c 1 I preot si i cinta>e{. 

Manic e§ti, mosie y jud $i pi. Ar- 
ge$, cu o intindere de 1181 po- 
goane, din care 940 pogoane 
padure, proprietatea statulul, 
fosta pendinte de Episcopia de 
Arge$, $i aducind o arenda anu- 
ala de 2910 let. 

Pe mo$ie se afla: o moara, 
case, han, magaziT, povarna, etc. 

Manioaia, sat, in jud. Neamju, 
pi. Bistrifa, com. Costi?a, situat 
pe valea riuluT Bistri^a. Se maf 
nume^te Marienesti. 

MSnte§ti, sub-divisie a catunu- 
lul Ruginoasa din jud. Buzau, 
com. Brae$ti. 

Manucul, cdtun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte 
de com. Tonea. 

Manucul, numire, ce se mal da ; 
satului Cacomeanca, pi. Borcea, | 
jud. Ialomi^a. i 



Manule§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Simbure$ti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Manule§ti, deal, pe care este 
situat catunul Manule^ti, jud. 
Olt, com. Simbure$ti, pi. Oltul- 
d.s. Are direcfia de la E. spre 
V. §i este acoperit cu vil $i 
padure. Printre acest deal §i 
Tone?ti, curge riul Cungrea- 
Mare. 

Manu^oaia, ramijicafiune a Du- 
nareT, coprinsa intre ostrovul 
Iapa $i Maracine, jud. Braila. 

Mara, munte, jud. Muscel, plaiul 



Dimbovi^a, formind linia de des- 
parfire intre riurile Dimbovifa 
$i Arge§elul, irapreuna cu mun- 
{iT: Draxinul, Jefeleica, Preajma, 
Miint^orul, Capitanul, Plai?orul, 
Pravajul, Altamu$ul $i Mateia^ul. 

M5ra§ul, tirle, jud. Braila, situate 
la E. com. Stancu^a, pe malul 
drept al VilciuluT, intre viroaga 
Coitaneasa $i privalul Zatna. 
AD 166 locuitorl. 

Maracineanca, vcciiie numire a 
.atulul Barbatescul, com. Ale- 
xeni, pi. Cimpul, jud. Ialomifa. 

MSrScineanul, partea de S a 
satului Osman, jud. Braila, unde 
s'au a$ezat lmproprietari^if de la 
1879. 

M&racinele, sat, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava d. j., com. Tincanaul. 
Are o populate de 433 suflete: 
233 barba^T $i 200 feme!. Lo 
cuesc in 79 case §i 19 bordee. 

Copiildin sat urraeaza la $coa- 
la mixta din satul Tincanaul, 
ce este la 2 kil. 

Are o biserica de zid, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondata in 1869 
de ChireaBu$u, Lepadatu Petcu, 
Sanda Berceanu $i loan Ciliciu, 
deservita de 1 preot $i 1 cinta- 
ret. 

Sunt 2 circiuarf. 

Mar&cinele, fost sat, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.j., com. Salcufa. 

MSr&cinele, ostrov, jud. Braila, 
coprins intre Dunare la V. $i 
intre Manu$oaia la E. $i situat 
la S. de ostrovul Cracanelul $i 
la N. de ostrovul Vaca. 

M&r&cinele, mosie particulars, 

jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.j., 

com. Tincanaul, satul Maracinele. 

Are un venit anul de 31966 

lei. Aparjine bisericel din Cra- 



iova Madona-Dudu. Are padure 
pe dinsa. 

Maracinele, padure particulars, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.j., 
com Tincanaul, satul Maracinele. 
Are intindere de 965 hect. ?i 
e compusa din girnija. Este ame- 
najata. 

MSracinelui (Valea-), vale, in 
raionul com. Dobre$ti, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel, care, dupa 
ce uda partea de N. a comunei, 
se varsa in apa Circinovul. 

MSr&cineni, com. rur., in jud. 
Buzau, pi. Sarata, situata pe 
ambele maluri ale riului Buzaul, 
la 4V2 kil. de ora^ul Buzaul. 

Limita la N., incepe din riul 
Buzaul putin mal jos de Mo- 
rile-Calugare§tT, trece pe la Na- 
tima $i Valea - Calului, urea 
pe colina Grindul, trece Valea- 
Blajanilor, urea pe Movila-Sa- 
pata, apoT pe la capul mo$ii- 
lor Capafmesti, Cirlovoaia $i 
Maracineni, da in albia riului 
Cilnaul, in dreptul cat. Girbovi; 
la E., merge pe Cilnau in jos 
pana in riul Buzaul, trece Bu- 
zaul $i o ia pe apa Arete! (ho- 
tar despre Vatra - Episcopiei), 
apoi pe hotarul mo?iet Simi- 
leascaBanul; la S., continua pe 
hotarul com. Simileasca, pe mar- 
ginea proprieta^ilor Binceasca 
?i Clinciurile, pana in Moara- 
Nemteasca; la V., trece iazul, 
apoi prin Crivina trece riul Bu- 
zaul, urea pufin pe Crivina pe 
linga mo$ia Sapoca §i ajunge 
la Morile-Calugare$ti, com. Cin- 
de?ti. 

Comuna e formats din catu- 
nele: Capa^ine?ti, Cirlovoaia, Ma- 
racineni, Mate?ti, Potoceni-d.-j. 
?i Potoceni-d.-s., avind o popu- 
late de 2150 locuitorl, din carl 
358 contribuabili. Locuesc in 
447 case. 



£- >30. Marele Picfi mar Cenfjra/lc Vol. IV 



37 



Digitized by LiOOQ IC 



MARACINENI 



L>84 



makAcineni 



Are : 2 $coale, una in cat. 
Maracineni $i a doua mixta, in 
cat. Mate$ti, frecuentate de 89 
elevl §i 6 eleve; 3 biserici, in 
cat. Maracineni, Mate^ti si Po- 
troceni, deservite de 3 preo{I, 
3 cintarepf §i 2 paracliserl. Ca- 
tedrala e cea cu hramul Sf. Ni- 
colae. Circiumt sunt 13. 

Suprafafa com. este de 5438 
hect. din carl: 3760 hect. ara- 
bile, 305 hect. padure, 96 hect. 
finea^a, 302 hect. izlaz, 1 hect. 
livezl, 14 hect. vie ?i 960 hect. 
sterp, constind din prundul riu 
lui Buzaul, Iazul-Morilor, etc. 

Proprieta^ile maT insemnate 
sunt: Capa{ine$ti, Ciriovoaia, 
Maracineni, Mate^ti, Potroceni- 
d.-s. §i Potroceni-d.-j. 

Terenul e §es, accidentat pu- 
{in in partea de N. prin maT 
multe dealurT §i cite-va movile ; 
e priincios agriculturel, care se 
face pe o mare intindere. 

Afara de piatra pentru fabri- 
carea varulul, in com. mal sunt: 
1 5 morl pe apa Buzau, 1 moara 
de aburi, o stina pe mo$ia Ma- 
racineni $i o fabrica de petrol 
unde se destileaza pacura ce 
se extrage din com. Piclele. 

Comerciul consta in desface- 
rea cerealelor, in transporturi 
$i in procurare de alimente ora- 
?uluf Buzaul. Nu maT pu^in in- 
semnat e ?i comerciul facut de 
gradinarl, mal cu seama eel din 
Potoceni, carl cultiva peste 150 
hect. zarzavat, pe care il des- 
fac parte in Buzau, parte in 
Braila, Galaji, etc. 

Cal de comunicafie : $oseaua 
na^ionala Buzau-Foc$aii, ?o$eaua 
judejeana Maracineni-Ru$avatul, 
$oseaua comunala Maracineni- 
Sore^ti (com. Blajani) ?i alte 
drumuri naturale. Pana a nu se 
face podul de fier peste riul 
Buzau (anul 1866), unul din cele 
mai insemnate ale f arei, avind 
536 m. lungime, locuitoril erau 



nevoid a trece cu podul sau 
cu luntrile pe calaton, din care 
cauz& erau scutiflf de dart. Mul^I 
din ace$ti podart se ocupa azT 
cu pescuitul. 

Vite: 632 bol, 160 vacl, 80 
vi^el, 6 bivolT, 65 cal, 74 lepe, 
12 minjl, 2080 ol, 122 capre, 

I asin $i 386 porcT. 
Locuitoril poseda 46 stupi 

cu albine. 

Meseria$I sunt: 7 lemnarl, 2 
croitorl, 3 cizmarl, 4 fierarl, 3 
ma$ini$ti, 3 cojocarl $i 3 vararl. 

Budgetul com. e de 8213 lei. 

Pe la inceputul secoluluT al 
XlX-lea, com. Maracineni avea 
pe teritoriul sau satele: Capa^i- 
ne?ti, Maracineni I, Maracineni 

II $i Greci de-Buzati ; cele l'alte 
s'au format dupa 1828, mal cu 
seama din Bulgarif ce au fugit 
impreuna cu armatele ruse^ti. 
Pe timpul lui Mateiu Basarab, 
Maracineni era un sat insem- 
nat, de oare-ce intr'un proces 
al manastirei Vintila-Voda, s'au 
luat de aci 12 boeri martori: 
Mihaiu Cir$otea, Necula Boto- 
$anul, Sava lui Avram, Vasila- 
che Nedelcu, Manea Bondrea, 
Mircan Ceau§ul ; apol Lup?ea 
Dvornicui, Azmega, Vetrea $i 
Dragota. Satul Greci de la Bu- 
zau se men{ioneaza inca din se- 
colul al XVI-lea. Din documen- 
tele aflate in familia Greceanu, 
rezulta ca ar fi fost patria lui 
Radu-de-la-Greci. In scurt timp 
el s'a subdivizat in trel: Poto- 
ceni, Pufintei $i Greci-de-la-Bu- 
zau. Numirea de Greci e uitata 
azl cu desavir^ire, fiind inlocu- 
ita cu Potoceni-d.-j. In 1806, 
Maracineni a fost fortificat de 
generalul rus Camensky, care 
se retrasese cu trupele aci, con- 
tra caruia a venit $apan-Oglu 
cu Turcil, cu care ocaziune a 
ars pana in pamint ora$ul Buzau. 

Maracineni, com. rur., judeful 



Muscel, pi. Riul-Doamnel, si- 
tuata la S.-V. de Cimpulung, 
la 46 kil. de acest ora? si la 22 
kil. de resedinfa judecatoriel de 
ocol si a subprefecturei. 

Este situata pe un deal fru- 
mos, care predornina Valea-Ar- 
gesulul, pe malul drept al riului 
Doamna, unit cu riul Tirgulul, 
si se margineste la N. cucom. 
Ciumesti, la S. cu orasul Pitesti, 
la E. cu pi. Podgoria si la V. 
cu jud. Arge$. 

Se compune din 2 catune: 
Maracineni ?i Gropeni. 

Are : o biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 dascal; o scoala, 
frecuentata de 37 bae{I %\ 19 
fete. 

Budgetul comuuel e la veni 
tun de 2705 lei $i la cheltueli 
de 1726 lei. 

Locuitoril au primit pamint 
prin improprietarire la 1864. 

In comuna se afla locul numit 
Caramidaria pentru-ca aci se 
fabrica pe an 3 — 6milioanec5- 
ramizl. 

Prin partea de E. a comunei, 
trece calea na^ionala Pite?ti- 
Frontiera $i calea ferata Gole^ti- 
Cimpulung, avind pe teritoriul 
com. Halta- Gropeni. 

La 3 kil. mal spre S. deMa 
racineni, riul Doamna se varsS 
in riul Arge§, pe malul sting. 

Maracineni, sat, jude^ul Arge?. 
Vezi Laceni. 

Maracineni, catun de re§edint3, 
al com. Maracineni, jud. Buz^u, 
cu 520 locuitorl $i 108 case. 

Maracineni, sat, ficind parte 
din com. rur. cu acela$I nume, 
jud. Muscel, plasa Arge^elul. 

Maracineni, sdti$or,\n jud. R.-S2 
rat, pi. Marginea-d.-s., comuna 
Timboe^ti ; e mal mult o sub-di 
vizie a catunulul Mar acini. 



Digitized by LiOOQ IC 



MARACINENI 



285 



mArA?e$ti 



M&r&cineni, mo$ie, in jud. Bu- 
zati, com. Maracineni, de 1200 
hect., din carl 800 hect. arabile, 
120 hect. crivinS, 35 hect. gri- 
dini de zarzavat §i restul prund. 

Maracineni ?i Coliba§i, proprie- 
td(l ale statuluf, pending de Va- 
tra-Man&stireT, pi. Riurile, jud. 
Muscel, au 407 hect. loc arabil 
$1 1734 hect pidure. Se aren- 
deaza cu 10450 lei anual. 

Maracini, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., cat. comunel 
Timboe$ti. Este a$ezat in par 
tea de E., pe un deal, la 1 l j* 
kil. spre E. de c&t. de re$e- | 
din^a, Timboe^ti. Are o lntin- 
dere de 277 hect. $i o popu- , 
la^ie de 171 familif, sau 534 i 
suflete, din car! 190 contribua- j 
bill. 

Maracini, catun, al com. Mizil, j 
jud. Buz&u, cu 90 locuitorl $i j 

22 case ; are subdivizia Tei^anul. 

1 

Mardcini, sub-divizie a c&tunu- 
lul Bote^ti, jud. Buzau, com. ' 

Panataul. j 

i 

Maracini (Tei§anul), mo fie, in , 
jud. Buzau, com. Mizil, avind 41 2 | 
hect., mai toate arabile $i pu- \ 
tine innec&turf facute de apa ' 
Naeanca. 

I 

Maracini, piria, in jud. R.-Sarat, j 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ; ! 
izvore§te din Dealul-Chiojdenilor; I 
ud5 partea de V. a comunel, I 
$i se varsa* in riul Motnaul, pe ' 
dreapta lui. j 

Maracini, vale insemnata, in ju- I 
deful Constanta, pi. Hir^ova, pe ; 
teritoriul comunel rurale Gor- | 
leci; incepe de la punctul nu 
mit Ci^la-laf irca, indreptindu-se 
catre V.; se intinde printre dea- 
lul la f irea (spre N.) $i ?esul 



Porumbi^tea $i Dealul-Cilibiulu! 
(spre S.); dupS un drum de 
3 kil. se deschide in Valea Pie- 
tri^ulul, pu^in mal spre N. de 
Movila-Cinstitulul; este situate 
in partea N.-V. a pi. $i de cea 
de E. a com.; este str<Lb<Ltuta 
in lungime de drumul comunal 
Groapa-CiobanuluT-Haidar $i in 
cruci? de drumul Girleci-Bal- 
giul. 

Mdrascu. VezI Mara^ti, sat, ju- 
de^ul Bacau. 

M&rdscu, mofie, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Nane$ti, pro- 
prietatea d lui Caton Lecca. 

M&ra§eni, sat, in partea de N.- 
E. a com. Brodocul, pi. Stem- 
nicul, jude^ul Vasluiu, pe malul 
sting al riuluf Birlad, pe o su- 
prafa^a de 800 hect., din care 
102 hect. p&dure, proprietatea 
statulul. 

Are o populate de 62 familii, 
sau 286 suflete; o biserica de- I 
servita de 1 preot $i 1 cintare{, 
zidita la 1832 de catre locuitorul j 
loan More?anu, de la care sezicc 
ca ar fi luat numele $i satul. 1 

Vite: 120 vite marl cornute, ! 
549 ol, 8 cal, 29 rimatorl. j 

Locuitoril posedS. 120 stupi 
cu albine. 

Mara§e§ti, com. rur. §i sat, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Clo^ani, la 68 
kil. de ora$ul Turnul-Severin, 
situata pe valea apei Brebina. ] 
Satul M&ra$e$ti formeaza co- 1 
munacusatele:Bratilovul $iSta. t 
ne$ti, avind o populate de 900 j 
suflete, din carl 124 contribu- j 
abilT. Locuesc in 258 case. 1 

Locuitoril, pe lingft agricul- 
tural se ocupa $i cu facerea $in- 
drileT. 

Prin aceasti comun& trece 
$oseaua Baia-de-AramaBrebina- 
M&r&se$ti-Obir$ia 



Are : o bisericS, deservita de 
1 preot ?i 2 cintare^T ; o $coal&, 
condusa de 1 inva^tor, ?i fre- 
cuentata de 28 elevl. 

Locuitoril poseda: 9 pluguri, 
4 care cu bol, 3 caru^e cu cat ; 
600 vite marl cornute, 5023 of, 
1757 capre, 201 cal, 36b rim&- 
tori; 360 stupi. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 665 lef, iar la cheltueli, 
de 664 lei. 

DealurT ma! insemnate in a- 
ceasta comuni sunt: Mfigura, 
Ocheanul, Maci§ul, Biriiacul, Re- 
chichi^ul, M5gura-IcorbieI, Dea- 
lul-Ocnelor, Fruntea-Mar&$e$ti- 
lor ?i Rugetul. Din acestea, M&- 
gura ?i Ocheanul intra in regi- 
unea mun^ilor, avind inal{iml 
predominante. 

VSile poarta tot acelea$I nu- 
mirl ca ?i dealurile, iar piraie 
sunt : apa Brebina, ce vine de 
la Obir^ia, $i piraiele ce prime$- 
te: Biroaia, MSgura, Valea-IepeT, 
Valea - Scroafel, Valea - Sa t ulul, 
Richichisul, Valea-Hoter §i Va- 
lea-IbrateJ. 

In partea de V., sunt mine- 
le Baroaia $i localitatea Buri- 
ceni, unde se v^d gramezl de 
piatrS, de zgurS de aram& $i 
ni?te ?an^url facute in p&mint. 

Mar&§e§ti, com. rur., in jud. Put- 
na, pi. $u?i{a. Este situate pe 
malul Siretulul, la o jumitate 
ceas in jos de Huipe^ti ?i la 
19 kil. de capitala jude^ului. 

Inal^imea comunel d'asupra 
nivelulul M^ril-Negre e de 70 
metri. 

Are o populate de 500 fa- 
milil, sau 17 17 suflete, din cart: 
418 agricultorl, 12 meseria^T, 
8 industrial, 59 comercian{I, 
10 avind profesiunT libere, 98 
muncitorT ^i 46 servitori. Lo- 
cuesc in 321 case. 

$tiu carte 295 persoane (213 
barbafr 82 femei). 



Digitized by LiOOQ IC 



MARASE$Tl 



286 



mArAsti 



Sunt 380 contribuabill. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Adormirea; o $coala de 
b^etf §i una de fete, frecuentate 
de SS bSe^I §i 13 fete; un biu- 
rou telegrafo-po$tal, infiin{at la 
1895 $i al ca>ul venit pe anul 
1896—97 a fost de lei 5886, b. 
90; o sta^ie de cale ferata. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 15582.59 lei ?i la chel- 
tueli, de 15550.55 lei. 

Locuitorii posed£: 1 marina 
de semanat, 2 de secerat, 3 de 
treerat cu aburl, 1 de batut po- 
rumb, 50 pluguri de lemn, 40 
de fier $i 2 mi^cate de abur, 

1 scarificator, 1 1 grape de fier, 
6 tavalugurl, 9 rari^e, 2 tri- 
oare, I moara de abur $i 2 de 
apa; 504 bot, 367 vacl, 54 
cat, 3645 ol, 10 capre ?i 130 
porcl; 190 stupl. 

In cornuna sunt: 13 circiu- 
marl, 5 bacani, 1 bufegiu, 1 
brutar, 2 comercian{I de cereale, 
6 cizmarl, 3 croitori, 3 fierarl, 

2 rotarl, 1 hotelier $i 1 restau- 
rator. 

Mara§e§ti, stafie de-dr.-d.-f., jud. 
Putna, pi. §u$i{a, com. Mara- 
$e?ti, pe linia Foc§ani-Mara>e$ti- 
Bacau, din care s'a pus in cir- 
culate linia Mara$e$ti-Bacau la 
13 Septembre 1872, ?i la 13 
Iunie 1881, linia Foc$ani-Mara- 
$e$ti. Este ?i sta^ie finala a li- 
niei Mara?e?ti-Tecuciu-Gala^i. Se 
afla pe linia Foc§ani-Bacau, intre 
stabile Putna-Seaca (7.8 kil.) ?i 
Pufe^ti (14.7 kil.) ?i la 1 1.5 kii. de 
Cozme^ti, stasia vecina de pe 
linia Mara$e$ti-Tecuciu. Inal{i- 
mea d'asupra nivelului Maril de 
66 m. 84. Venitul acestel sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 503812 
lei, 80 banl. 

Mar&§e§ti, mope, jud. Putna, a- 
par^inind d-lul Ulysse Negropon- 
te, care in exploatarea eT intre- 



buinfeaza pluguri cu aburl $i 
ma$inele cele mal nol $i mal 
sistematice, posedind ?i i" ate- 
lier de fierSrie ?i 1 de lemna- 
rie, pentru unelte agricole. 

Aceasta mo$ie apar^inea in 
1827 logofatulul Iordache Ca- 
targiu. 

Mara§e§ti, trecfitoare, peste gra- 
ni$a, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Clo?ani, com. rur. Mara$e$ti, ce 
duce, peste apa Cerna $i muntele 
Cupanul,inBanat, la satul Ru$ca. 1 

Mara§e§ti, sat, in jud. Tutova, 
pl.Tutova, com. Avrame$ti, spre 
S. de satul Avrame?ti. 

Este compus din doua p&r{I: 
Mara$e$ti-Boere$ti $i Mara$e$ti- 
Raza?i, avind o popula^iune de 
367 locuitorl $i 107 case. 

Are o fabrica de spirt. 

Mara^ti, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., situata intre pi- 
riul Berheci, la E. $i afluentele 
s&u Dunava^ul, la V. 

Teritoriul sau este brazdat 
de dealurile: Palanca $i Magura 
la E., Runcul, Blidariul, Bobei- 
ca, Bitca ?t Viea-Popel la V., 
zarea Glodi^oarele la N., dealul 
Clenciul la S. 

Se compune din 3 c&tune: 
Mara?ti-d.-s. sau Valea, re$e- 
din^a, M&ra>ti-d.-j. sau Satul-d.-j. 
$i Balaia. 

Pe la i803,Mara?ti raza$e?ti 
se giseau in jude^ul Tecuci, 
ocolul Berheci. 

In Statistica din 1 874, se ga- 
se?te compusi din 5 c&tune : 
Balaia, Godovani, Mara$ti, Sa- 
tul-d.-j. ?i Valea. 

Se margine?te la E. cu com. 
Glodurile, la S. cu com. Fi- 
lipeni, la V. cu com. Bote^ti 
$i la N. cu secfia Glodi?oarele, 
com. Odobe^ti, ?i cu com. O- 
bir$ia. 

Teritoriul comunel are o in- 



tindere de 1002 hect., imparls 
in proprietajl mici ale r&ze?ilor. 
Are o $coala mixta in satul 
Mara?ti-d.-s., fondata" in 1861 
$i frecuentata de 27 copil; 2 
bisericl, una in M&ra$ti-d.-s. §i 
a doua in Mara$ti-d.-j.,deservite 
de 1 preot $i 2 cintareti; 4 
circiuml. 

Are o populate de 343 fa 
miliT, sau 1399 suflete, din cari 
522 agricultorl, 11 meseria$i, 3 
comercian}!, cu JO profesiuni li 
bere, 18 muncitorl $i 6 servi- 
tor!. 

Sunt 328 contribuabill. 
Vite sunt: 84 caT, 838 vite 
cornute, 215 porcl, 77 capre 
$i 399 01. 

Stupl cu albine sunt 60. 
Bidgetul comunel e la veni- 
tur! de lei 4208, banl 76 $i la 
cheltuelT, de lei 1894, ban! 23. 
Proprietarlsunt: D. Hertanu, 
cu 52,30 hect., Spiridon Her- 
tanu, cu 78,28 hect. ; En. Her- 
$anu, cu 60,87 hect.; Sp. Di 
mitriu, cu 74 hect. ; P. Herfanu, 
cu 56,55 hect.; N. Roman, cu 
56,55 hect. 

Totalul paminturilor de cul 
tura este de 707.85 hect. 

Viile au o intindere de 24.07 
hect. 

Teritoriul comunel este stii 
batut de calea vicinala Obir$ia- 
Mara^ti-Lunca, lungS de 8 kil. 
Distance : la Bacau, capitala 
districtulul, 30 kil. ; la com. Fi 
lipeni, 6 kil.; la com. Bote$ti, 
23 kil.; la com. Gloduri, 3 kil.; 
la com. Obir$ia, 4 kil.; la com. 
Odobe$ti, 8 kil. $i la Secueni, 
re$edin$a pla$ei, 12 kil. 

Mara§ti sau M&rascui; sat, in 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Nane^ti, situat intre piraiele Cor 
ni^elul $i Diene^ul, la 2 ! /i kil - 
de Nane$ti. In vechime se nu 
mea Slobozia-Mara$ti. 

Are 15 familil, sau 65 suflete. 



Digitized by LiOOQ IC 



mArA?ti 



287 



mArcule$ti 



Vite: 9 cal, 28 vite cornute 
si 1 1 porcT. 

Mara§ti, cittun, in jud. Putna, pi. 
Z&braufi, com. RScoasa, situat 
lingi piriul RScoasa, la locul 
unde dS in $usi{a. 

Are o popula^iune de 425 
suflete, car! locuesc in 125 case; 
o biserici filiate, cu hramul Sf. 
Nicolae. 

Mara$ti-de-Jos, sail SatuKde- 
Jos, sat, in jud. Bac&u, pi. St- 
retul-d.-s., com. Ma>&sti, asezat 
in valea piriuluT Duniva^ul, la 
i 1 /* kil. de satul Mar&sti-d. s. 

Are o populate de 114 fa 
mili!, sau 430 suflete; o bise- 
ric£, ftcuta de locuitor! la 1 868 ; 
o circiumfi. 

Vite : 27 cal, 264 vite marl 
cornute si 32 pore!. 

Mdr&§ti-de-Sus, sau Valea, sat, 
in jud. Bac&u, pi. Siretul-d.-s., 
si resedin^a com. M&rasti, situat 
pe scinga pirtulu! DunavS{>il. 

Are o populate de 143 fa- 
milii, sau 573 suflete; o scoala 
mixta; o biserica\ cl&dit& de T. 
Sturdza in 1848; 3 circiuml. 

Vite : 40 cat, 386 vite mari 
cornute, 64 capre si 102 pore!. 

Mdra{ei, trup (mahala), din orasul 
Piatra, jud. Neam^u, situat intre 
muntele Petricica si riul Bistri^a. 

Mat inainte a fost sat in pro- 
prietatea familie! L&tescu, 

Are : o biserica\ deservita de 
2 preo{! si 3 eclesiarhi ; 2 scol!, 
una de bae{!, si a doua de fete; 
2 fabric! de befe de chibritur! 
dintre car! una face si cue pen- 
tru cizm&rie ; 2 fabric! de suc- 
mane ; 2 dubSl£ri!; o fabrica dc 
turn&torie ; o fabrica de sapun ; 
o fabric^ de pantofarie; o fa- 
brics, de postav. 

Mara{ei, trup de sat, in jude^ul 



Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Doamna, situat la bariera de- 
spre S. a orasulu! Piatra. 

Are o populate de 13 fa- I 
mili!, sau 51 suflete: 34 bar- 
bae si 17 femei. 

1 
Marceni, sat, in jud. Mehedinfi, : 

pi. Dumbrava, com. rur. Albu- ' 

lesti. I 

M&rceni, trup de sat, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bicazul, situat intre malul drept 
al piriuluT Bicazul si ramura 
muntelui Piciorul Fr&sinei. 

M&rce§ti, com. rur., in jud. Dim- 
bo vi^a, pi. Ialomija, situate la 
S.-E. de Tirgoviste, pe malul 
sting al IalomifeT, pe loc ses si 
aproape de vars&tura piriuluT 
Piscovul in Ialomija. 

Se compune din 2 cStune : 
M&rcesti si Pislari, cu o popu- 
late de 1 23 1 locuitori. 

Are: 4 ulite; o bisericS; o 
scoala\ 

Teritoriul com. produce ce 
reale multe. Locuitori! posedS, 
multe vite. 

M&rcesti se invecineste : la K. 
cu Gheboaia, de care se des- 
parte prin Piscovul ; la V., cu 
B&leni-Romini, de care se des 
parte prin riul Ialomi^a; la N., 
cu Ra^oaia c&t. com. H&beni si 
la S., cu Corna^elul si Dobra, 
despSr^indu-se tot prin Ialo- 
mi{a. 

Are o p&dure de peste 80000 
ari!. 

Marce§ti, trup de sat, in jud. 
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. 
Grum&zesti. Vez! Mircesti. 

Marce§ti sau Mircesti, jude{ul 
1 BacaTi. 

Marculeasa, padure, in jud. Bu 
zaii, com. Catina, pe hotarul 



Prahove!; are 125 hect., pro- 
j prietatea mosnenilor CStineni si 
Chiojden!. 



M&rculeasca, trup din mosia 
Sfin^esti, jud. Teleorman, pro- 
prietate a principese! Elena Ma- 
salsky. 

Are o intindere de 950 hect. 

Marcule^ti, com. rur., in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, si- 
tuate pe partea dreaptS a riu- 
lu! Ialomi^a, intre comunele Su- 
difi si Cosimbesti. 

Teritoriul comunel, cu o su- 
prafa{& de 6650 hect., din car! 
450 hect. p&dure, se intinde 
din riul Ialomi^a, spre S., pe 
cimpul BSr&gan si coprinde dou& 
mosi! : Mirculesti-Pisculesti si 
M&rculesti-Tutungiul. 

Dup& legea ruralS din 1864, 
sunt inpropriet&rit! pe mosie 
99 locuitori, c&rora li s'au dat 
7 7 3 3 4 pogoane; neimproprietS 
ri{! se ma! afU 124 locuitori. 

Se compune din satele: M&r- 
culesti si Morile si din c&tu- 
nele (tirlele) : Tutungiul, Scorduf, 
Ccalicul si Movila-Popii. 

Resedinfa primSrie! si a ju- 
dec&torie! comunale este in sa 
tul Marculesti. 

Are o populate de 230 fa- 
mili!, sau 1087 suflete, din car! 
313 agricultor!, 4 meserias!, 4 
comercian^!, 7 cu profesiun! libe 
re, 99 muncitori si 40 servitor!; 
o scoal& primary mixta, frecuen- 
tat& de 42 elev! si 13 eleve; 
o biseric^, deservita de I preot 
si 2 dascHli. 

Stiu carte 158 persoane. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3645 lei si la cheltuel!, de 
4084 le!. 

Vite: 311 cal, 633 boi, 620 
pore!, 7 bivoli, 2850 o!, 14 a- 
sin! si 16 capre. 

Pe partea de S. a teritoriuluT 
comunc!, trece calea feratft Bu 



Digitized by 



Google 



mArcule^ti 



288 



mArgarite^ti 



cure$ti-Fete$ti, cu stasia Mar- 
cule?ti. 

Marcule§ti, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomija-Balta, pendinte de 
com. cu acela^I nume, situat 
pe {annul drept al riului Ialo- 
mi{a. Spre S., se inal^a coasta 
Baraganulul. 

Se invecine^te spre E. cu sa- 
tul Sudiji $i spre V. cu satul 
Gimba$eni. 

MaT inainte satul apurtat nu- 
mirea de Piscule^ti. 

Aicf este re$edin{a primariel 
$i a judecatoriel comunale. 

Are o populate de 115 fa- 
milif; o $coala primara mixta, 
frecuentata de 42 elevi $i 13 
eleve; o biserica, construita la 
1844, deservita de 1 preot ?i 
2 dascall. 

Vitc: 211 cat, 341 boi, 70 
porcT, 750 ol $i 10 capre. 

Marcule§ti, static de dr.-d.-f., 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 
cat. Marcule?ti, pe linia Ciulnija- 
Fete^ti, pusa in circulate la 1 
Iulie 1887. Se afla intre stabile 
Guinea (12.2 kil.) $i Elena (15.2 
kil.). Inatyimea d'asupra nive 
lulu! Marii de 33 59 m. Venitul 
acestei sta{ii pe anul 1896 a 
fost de 57790 let, 10 banl. 

Marcule§ti (Bragoiul), clitutt, al 
com. Balane^ti, jud. Buzau, cu 
200 locuitori ?i 50 case. 

Marcule^ti, mosie y in jud. Buzau, 
com. Balane?ti, cat. Marcule^ti 
$i Cozieni, proprietatea mo$- 
nenilor Marcule^ti ; are o intin- 
dere de 320 hect, din care 92 
hect. padure, formata din doua 
sforl : Binza $i Turburea ; res- 
turi cu araturf, izlaz, fine^c, li- 
vezi $i loc sterp. 

MSrcule^ti, padure, in jud. la 
lomija, pi. Ialomi^a-Balta, pe te- 



ritoriul com. Marcule^ti ; are 
o suprafa^a de 550 hect. popu- 
late cu stejar, ulm, plop, salcie, 
anin $i jugastru. 

Marcu^ul, cdtun, al com. Dobri- 
ceni, pi. Olte^ul-Oltul-d. s., jud. 
Romanafi, situat la 4 kil. spre 
N., pe malul sting al Olte^ului. 
Este punctul eel mat de N. §i 
eel care ne prezinta cea mai 
mare altitudine d'asupra nive 
lulu! Marii (347 m.) din tot ju- 
dejul. 

Are o populate de 100 fa- 
milit, saii 400 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul Intrarea in Bi 
serica, deservita de 1 preot $i 
2 cintare^i. 

Marcu§ul, suburbie, a ora?uluT 
Cimpulung, jud. Muscel; co- 
prinde Barbuda $i se intinde spre 
Apa-Sarata ?i Vi^oiul, $i toata 
partea de sub Ma^aul ?i Fla- 
minda, dincolo de riu. 

Marcu^a (Balamucul), sat, in 
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, facind 
parte din com. rur. Pantelimo- 
nul-Dobre$ti. E situat spre S.-V. 
de Pantelimonul, pe malul drept 
al riului Colintina. In partea de 
N. este inconjurat de dealurt 
frumoase. 

Are o populate de 86 suflete. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 58 hect., carl s'au cumpa- 
rat de locuitorT in 44 loturl. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Voevozl, fosta manastire de ca- 
lugarl, zidita la anul 1587 de 
Jupin Dan-vel-Logofat. 

La anul 1668, Jupineasa Vi- 
$ana, nepoata luT Dan, a inchi- 
nat-o metoch sfinte! MitropoliT 
(Mitropolit era chir Tudosie), 
care a invelit o $i i-a facut ca- 
sele. 

La 1733, in zilele lui Grigore 
Ghica Voevod, s'a reparat $i i 
s'a facut clopotni^a, u$i §i fe 



restre, zugravind-o pe din na- 
untru $i pe din afara. 

Din zidul care inconjoara a- 
ceasta manastire, abia se mai 
vad urme. Are aspectul unel 
cetafl. Odinioara" aceasta ma- 
nastire era punct intarit $1 in 
legatura cu Curtea-Vechle din 
Bucure$ti. 

La 1821, Sava aflind despre 
venirea Turcilor s'a intarit pro- 
vizoriu in manastirea Marcu{a. 
Pana mai acum vre-o ciJI-va an! 
se vedeau la por{I ni?te gauri 
sistematice, probabil pentru a- 
runcat cu arme. 

AstazT, fosta manastire este 
redusa la biserica de mir $i sa- 
tul cheltue?te cu intre^inerea ei 
1742 lei anual, administrindu- 
se de un preot ingrijitor. 

Aci se afla ?i institutul de 
aliena^T, intre^inut de Eforia Spi- 
talelor Civile din Bucure?ti, cu 
190 paturT. 

Comerciul in sat se face de 
8 circiuman. 

M&rcu{a, lac, in jud. Ilfov, for- 
mat de girla Colintina, pe mo- 
$ia Marcu^a, comuna Panteli- 
monul. 

Marcuja, piidure particulara, in 
jud. Ilfov, situata pe mo^ia 
Marcu^a, com. Pantelimonul, pi. 
Dimbovi^a. E supusa regimului 
silvic pentru-ca cade in linia de 
Centura a forturilor din jurul 
Capitalei. 

Margaritare^ti, alt nume al coin. 
Margarite$ti, jud. R.-Sarat. 

Margarite^ti, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe 
piriul Hirboca. 

Este a^ezata in partea de V. 
a jude^ulul, la 22 kil. spre N.- 
V. de ora^ul R.-Sarat, ?i in par- 
tea de V. a pi., la 21 kil. de 
com. Zgircifi, re$edin{a pla^ei. 



Digitized by 



Google 



MARGARITESTl 



lN.i 



MAKGINKANCA 



Este o comun& din regiunea 
dealurilor. E brazdatS la V. de 
culmea Cimpulungeanca, dealul 
Carpine$ti $i Homocioaia, la E. 
de prelungirile dealuluf Carpi- 
ni$ul. 

Rtul Hirboca o ud£ prin mij- 
loc, de la N. spre S. La E. trece 
piriul Carpini^ul; la V., se afla 
lacul Marg&rite$ti, cam in mijlo- 
cul com. Mai sunt 4 pu^url $i 
30 fintinl. 

Se margine?te la V., cu Cim- 
pulungeanca; la E., cu Pardo$i; 
la S., cu Valea-Rajel; la V., cu 
Dimiana (jud. Buz&u), de care 
se desparte prin dealul Cimpu- 
lungeanca. 

Catunele carlo formeazasunt: 
Margarite^ti, re§edin{a, la N. ; 
$chiopeni, la S. 

Are o populate de 151 fa- 
milil, sau 648 suflete; 2 bise- 
ricl, una cu hramul S -{il trei 
Ierarchi, zidit& in i84ideMar- 
garitescu $i locuitorl $i a doua, 
cu hramul S-{iI Voevozl, zidita 
in 1878 de preot $i locuitorl, ?i 
ambele deservite de 1 preot $i 2 
cintarefi ; o $coal& mixta, fon- 
data in 1888 de comuna, con- 
dus& de un inv^ator $i frecu- 
entata de 30 elevl. 

Suprafaja com. este de 2215 
hect, din carl: 1 14 hect. vatra 
comunel, 1305 hect. ale locui- 
torilor $i 800 ale particular] lor. 
Din acestea, sunt: 1 105 hect. 
arabile, 500 hect. ima$, 350 hect. 
padure, 6 hect. vil, 25 hect. fi- 
ne^e $i 10 hect. neproductive. 

Locuitoril poseda: 40 plu- 
gurl ; 213 bol, 1 34 vacl, 8 cai, 
15 lepe, 1655 01, 6 capre $i 
141 rimatori. 

Comerciul consta in importul 
de coloniale, {esaturl, $i in ex- 
portul de cereale $i lemne ; trans- 
ports se face prin gar a R.- 
Sarat. 

Cal de comunicafie sunt dru 
murile vecinale : spre Cimpu- 



lungeanca - Valea - S&lcicl ; spre 
Valea-Ra^ei; spre Pardo$i-Gre- 
b&nul-Zgirciti-R.-S&rat. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 11 85 lei $i 24 banl. 

Margarite§ti, com. rur., judeful 
Roraana^i, pi. Oltetul-Oltul-d.-s., 
situate pe malul drept al 01- 
tejului, la 6 kil. spre S. de 
Bal? ?i la 25 kil. de Caracal. 
Se compune numal din satul 
cu acela^I nume, care se mal 
nume$te $i Marg5ritare$ti. 

Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelulul M3ril este de 160 m. 

Are o populate de 183 fa- 
milil, sau 783 suflete, din cari 
143 contribuabilT; o bisericS, cu 
hramul Sf. Voevozl (1829), cu 
1 preot $i 2 cintarep; 3 cir- 
ciuml. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1 7 1 1 lei ; iar la cheltuell, 
de 1667 lei. 

Vite marl 371, vite micI8i2 
$i rimatori 150. 

MargSrite§ti, sat, in jud. R. Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., cit. de 
re$edin$a al comunel MargSri- 
te$ti. 

Are o intindere de 1 100 hect., 
$i o populate de 69 familil, sau 
292 suflete, din carl 70 contri- 
buabill; o biserica; o $coala. 

Margari{i, cdtuti, al com. Beceni, 
jud. Buzau, cu 170 locuitorl §i 
39 case. 

Margari^i, mosie, in jud. Buzau, 
com. Beceni, avind cam 500 
hect, din care 107 p&durea 
Bodea §i Valea-Cringulul; restul 
e araturS, fina^a, livezl §i pu^in 
loc sterp. 

M&rgeni, cdtun, al com. Brin- 
coveni, jud. Romana^i, pi. Ol- 
teful-Oltul-d.-s., sicuat spre E , 
la 5 kil. de Brincoveni, lingS 



Olt, unde se afla ?i un pod 
volant peste acest rid, ?i unde 
albia Oltulul are o altitudine de 
113 m. 80 d'asupra nivelulul 
Maril. Are o populate de 70 
familil, sau 270 suflete; o bi- 
sericS, cu hramul Sf. Gheorghe 
(1866), cu 1 preot $i 2 cintare^i. 

M&rghia, sat, jud. Arge$, plasa 
Cotmeana, cu o populate de 
100 familil, ficind parte din co- 
muna rural& cu acela?! nume. 
Are doufi bisericl, una cu hra- 
mul Adormirea $i a doua cu 
hramul Sf. Nicolae, deservite de 
2 preo^I, 2 cintare^i $i 1 para- 
cliser. 

MSrghia, mosie, jud. Arge?, pi. 
Cotmeana, com. Marghia, pro- 
prietatea Eforiel Spitalelor Ci- 
vile din Bucure$ti, pendinte de 
schitul Titiriciul din jud. Vilcea. 
Are o intindere de 2756 pog., 
din care 500 pog. padure $i o 
arenda anuala de 3100 lei. 

Marghia, piriil, in jud. Arge?, 
pi. Cotmeana, care, dupS ce uda 
satul cu acela^T nume, se varsa 
in riul Cotmeana, aproape de 
satul Lunca-Corbulul. 

Mcirgineanca, nume ce se da 
mosiei pe care este a§ezata o 
parte din com. Ro^iori, jude^ul 
Braila. 

Margineanca sau Piscul-Li- 
liecii, colind, jud. Muscel, com. 
Racovifa, pi. Riul-Doamnel. Pe 
colina se vid ni$te ruine. La 
poalele sale sunt trei marl fin- 
tinl, un vast hele?teu de pe^te, 
mai mulp arborl de grading $i 
liliecl, precum ^i salcil vechl 
?i marl, dispuse in forma de 
gr&dinl patru-latere. 

Margineanca (M&rgineanul- 
Sarata, V^leanca), mosie, 



Digitized by LiOOQ IC 



MARGINEANCA 



liun 



MARGINENI 



jud. Buzau, parte in com. Al- 
be?ti, parte in com. Mih&ile$ti, 
proprietate a statuluT, pendinte 
de m&n&stirea Cotroceni. Are 
470 hect., din care 2 hect. pa- 
dure, restul maT tot arabil. 

Margineanca, (Margineanul- 
Sarata), mosie, in jud. Buz&u, 
com. Mih&ile$ti, c&t. M&rgineanu, 
fost& proprietate a statuluT, pen- 
dinte deman&stireaMargineanu, 
azl particular^. Are 1820 hect., 
maT toate arabile. 

Margineanca (Misleanca), mo- 
sie, in jud. Buz&u, com. Mihai- 
le$ti, proprietate a statuluT pen- 
dinte de man&stirea Mislea. Are 
cam 700 hect., maT toate ara- 
bile. Se ma! nume$te ?i Cufu- 
ritul -M&n&stire! - Mislea, Col{&- 
neni, Cotyica, etc. La inceput 
facea un singur corp cu Meir- 
gineanca-S&rata, care a fost d&- 
ruita" m&n&stireT M&rgineanul. 

Margineanca, mope, in jude^ul 
Buz&u, com. Largul. Vezi Lar- 
gul mSnSstiret M&rgineanul. 

Margineanca, sau Tintea, P&' 
dure a statuluT, in intindere de 
900 hect., pendinte de comuna 
Tintea, pi. Filipe$ti, jud. Pra- 
hova. 

Margineanul, lac, in jud. Bu- 
zSu, com. Mih5ile?ti, c&t. M&r- 
gineni. Se formeazS in localitate 
$i se scurge in lacul Col^neni. 
Confine mult pe?te. 

Margineanul, piriu, jud. Ia?i, 
pi. Cirlig&tura, com. Sine^ti, iz- 
vore^te de sub Dealul-Mare, din 
Fintinele-StcivSr&che$tilor, trece 
prin vatra desfiin^atuluT iaz Sig- 
neanul, p&nfi la Fintina-Vatafu- 
luT, unde maT prime^te piriul 
Ion-NichitS; apoT se indreapta 
spre N., pe ling& satul nou Boc- 



ni{a $i se varsci in piriul Obii 
janca, la Podul-luT-Cristea. 

Margineni, com. rur.,]\xd. Neam- 
(u, situate in col^ul despre S.- 
E. al pl&?eT de Sus-Mijlocul, pe 
v&ile $i podi$ele ce se intind 
intre stinga riuluT Bistri^a $i 
hotarul jud. Roman. 

Teritoriul acesteT comune este 
strSbatut in direc^iune N.-S. de 
o intinsa" ramura" de dealurT nu- 
mita" tot MSrgineni, din care 
se deta$eaz& alte delu$oare pre- 
cum: Movila, ^intila. 

Comuna este formats din sa- 
tele: M&rgineni, Hoise?ti, Istri- 
ne$ti ?i Hir^e$ti. 

Are o populate de 657 fa- 
miliT, sau 2756 suflete : 1382 
b&rba{i ?i 1374 femei, din carT 
607 contribuabilT. 

Dintre locuitorii improprietS- 
ri{T in 1864 sunt: 194 carT inc& 
trSesc ?i-$T stapinesc singurT 
locurile lor; 159 carT st&pinesc 
locurile ca urma$T; 6 st&pinesc 
locurile altora; 98 indivizT sunt, 
cari de $i insura^T $i cultivaton 
de pSmint n'au nicT un fel 
de improprietarire precum nicT 
putin^a de a mo^teni ceva pe 
urma pSrin^ilor lor legiuifT. 

Din 557 1 hect, intinderea to- 
tals a comuneT, 2272 hect. sunt 
ocupate de agriculture. 

Ima?ul are o intindere de 
271 hect., nutrind un numSr de 
494S capete de vite. 

Sunt 4 bisericT, deservite de 
4 preo^T $i 7 dasc&lT; 4 morT 
de apS, 3 fterSriT. 

Budgetul com. e de 8044 lei 
la venitun ?i de 7901 leT, 29 banT, 
la cheltueli. 

Comunica^iunea cu sateleve- 
cine se face prin o re^ea de 
drumurT, din care : $oseaua MSr- 
gineni, Bahna, Izvoarele ; MSrgi- 
neni-Jide?ti-Dochia ; MSrgineni- 
Hoise^ti; Hir^e?ti-MSrgineni-BS- 
lu$e?ti ; Hir^e?ti-Bircul. 



Margineni, com. rur., jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-d.-j., situatS pe 
marginea riuluT Cerna ?i dealul 
Papa, la 80 kil. de capitalaju- 
detuluT $i la 20 kil. de a pla>eT. 

Se compune din 3 cStune: 
Gluge?ti, BlSjani $i Pue?ti. 

Are o populate de 348 fa- 
milii, sau 954 suflete, din cari 
160 contribuabili; locuesc in 
348 case. 

Sunt aci: 2 bisericT una in 
cSt. Gluge§ti $i a doua in cat, 
Blajani ; o §coalS. 

LocuitoriT sunt mo?neni $i se 
ocupS pe lingS agriculture $i 
cu rotdria. Ef desfac produsul 
muncel lor la Craiova. 

Vite sunt: 13 caT, 146 boT, 
60 vacT, 1 S capre, 1 50 porci ?i 
305 oT. 

Toata comuna, cu izlaz cti 
tot, are 150 hect. 

Veniturile $i cheltuelile co- 
muneT se urcS la 887 leT anual. 

Se invecine?te la N. cu com. 
DrSganul ; la S., cu BStS§ani; la E. 
?i N., cu Valea-Rogojina; la V., 
cu riul Cerna; la E., cu Piscul- 
LunguluT $i vilcelele : Papa, Ro- 
gojina, CSlina, etc. 

Margineni, catun al com. Mihai- 
le$ti, jud. BuzSu. Se imparte in 
doucl: MSrgineni-d.s., ^i M5rgi- 
neni-d.-j., avind 520 locuitori ?i 
120 case. 

Margineni, sat, in jud. Neamtu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. MSr- 
gineni, situat pe valea piriia^u 
luT cu acela?T nume, la \V t 
kil. de ora?ul Piatra. 

Are o intindere de 2802 hect. 
80 ariT, $i o populate de 350 
familiT, sau 1558 suflete, din 
carT 350 contribuabili. 

In sat se aflS: re^edinfa co- 
muneT; o ^coalS, frecuentatS de 
69 elevi; o biserica, deservitS 
de 1 preot ?i % 2 eclesiarhf; 2 
morT de apa; o fferSrie. 



Digitized by LiOOQ IC 



MARGINENI 



291 



mArgineni-de-jos 



Vite sunt: 480 bof, 270vaci, 
1180 de oT, no cal, 300 rima- 
tori, 300 juncl. 

M&rgineni, sat, pendinte de com. 
Bal^i* pl- Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe girla Plapcea ?i Valea- 
Popii, in partea de N. $i in a- 
propiere de cat. Slobozia. 

Are 3 bisericl: una zidita la 
1876 de Ion Diaconul, cu hra- 
mul Sf. Voevozl; a doua, cu hra- 
mul Sf. Ion Botezatorul, ciadita 
la 1854, de mal mulf! ctitor!; 
$i a treia, cu hramul Intrarea- 
in-Biserica, zidita la 1821, de 
mal mutyf preoff ?i reparata la 
1883. 

M&rgineni, mdn&stire, in judeful 
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Hai- 
manalele, fundafiune a familiel 
Cantacuzine^ti, devenita apot 
manastire inchinata caiugarilor 
din muntele Sinai. Constantin 
Cantacuzino, prin casatoria sa 
cu domni^a Ilina $i Pana Fili- 
pescu cu domnifa Ancu^a, amin- 
doua fiice ale lul $erban Basa 
rab Voevod devenind §i el mem- 
brii al acestel familil, au pre- 
facut-o $i infrumusetat-o. 

Zestrea ei s'a mat adaogat 
atit de urma^il $i rudele Basa- 
rabiior cit $i de al^i particular!, 
precum $i din cump&raturile fa- 
cute de unil dintre egumenT, 
iar mai virtos de Arhimandritul 
Corniiie, eel din urm£ egumen 
romin. Toate acestea se dove- 
desc mal mult din actele m&- 
nastirel, cu anil 7062, 7151 $i 
7166. 

In toamna anului 1727, Ni- 
colae Mavrocordat inchina, prin 
hrisovul s&ii, din anul 7235, a- 
ceasta manastire domneasca, la 
muntele Sinai. 

Dup& trecere de 4 ani, te- 
mindu se poate cfi Domnil ur- 
miUorl vor desfiinta aceasta in- 
chinare, calugarii strain! rnai 

'.J6S0. Marti* tHttionnr <;>otrofic. Vol. TV 



luara inca o carte din partea 
unora dintre rude (Ion Rosetti, 
C. Brezoianu, C. Dudescu, Pir- 
vu Cantacuzino, etc.) $i ace^tia 
dau cartea cu anul 7239, in 
miinile egumenului Cozma, cu 
care inching $i el atit manas- 
tirea Margineni, cit $i schitul 
Varbila. 

ManSstirea Margineni avea 
la secularizare 22 mo§iT, cu un 
venit de 874200 lei vechf a- 
nual. 

E vrednic de vazut clopot- 
ntya, timpla altarulul, pavimentul 
$i ornamentele dinauntru $i din 
afara, toate demarmora, $i ciJI-va 
sfinflf ?i domnl zugravty inaun- 
trul bisericel. 

Aceasta manastire servea $i 
ca loc de inchisoare pentru con- 
damna^! politic*. 

Istoricul Nicolae Baicescu, 
fiind $i el incurcat in conspirajia 
colonelulul Cimpineanu, fu in- 
chis in manastirea Margineni, 
din ordinul DomnitoruluT Ale- 
xandru-Voda Ghica. Peste pu{in 
venind la tron Voda Bibescu, 
fu scos din inchisoare $i incepu, 
impreuna cu profesorul A. Treb. 
Laurian, publicarea cunoscutului 
«Magazin Istoric pentru Dacia* 
care urmi regulat in aniT 1845, 
1846 $i 1847. 

M&rgineni, peniienciar, jud. Pra- 
hova. Vezi corauna Haimana- 
lele. 

Margineni, munte, in jud. Arge?, 
pl. Lovi?tea. 

Margineni, ramurd de dealurl, 
ce se intinde in ?ira bifurcata, 
de la satul Hoise^ti $i Margi- 
neni, jud. Olt, spre N., printre 
satele Jide§ti, Dochia, Balu$e§ti, 
Itrinc^ti, formind un semicerc 
incovdiat spre K. 

Margineni, deal in raionul com. 



Margineni, pl. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 66 
hect. vie. 

Margineni, ptriia^ in jud. Neam- 
{u, izvore^te din ni$te dealurT si- 
tuate pe mo$ia Zide$ti ; pl. Pia- 
tra-Muntele, com. Girovul, pe 
linga satul cu acela^i nume, in 
josul caruiase une?te pe stinga 
cu piriia?ul Hoise^ti, dupa care 
apoi formeaza iazul de la Plo- 
pe§ti, pe teritoriul com. Mar- 
gineni, pl. de Sus-Mijlocul ; de 
ia acest laz, pirila?ul Margineni 
se nume^te Plope^ti, ?i sub a- 
cest nume curge pe linga satul 
Podoleni, traversind aproape de 
varsarea lui pe stinga piriuluf 
Caluiu$ul §oseaua cael ferate Bu- 
hu$-Piatra. 

Margineni -de -Jos, com. rur. t 
in jud. Prahova, pl. Filipe$ti. 
Este situat linga riul Prahovifa, 
la 20 kil. de capitala jude^ului 
§i la 4 kil. de a placet. 

Are o populafiune de 325 
familil, sau 1808 suflete, din 
car! 215 contribuabill, locuind 
in 332 case; o biserica, fon- 
data la anul 1857 de Dimitrie 
Doroban^ul, deservita de un 
preot ; o ?coala, frecuentata de 
38 bae^I 91 2 fete. 

Pe linga agricultura, peste 
210 locuitorT mal sunt lucratorf 
de $osele, 30 albierl $i 20 ju- 
garT. Produsul muncel ?1 desfac 
la ora?ul Ploe^ti. 

S'au improprietarit la 1864, 
pe mo$ia Margineni-d.-j., 133 lo- 
cuitori, carora li s'au dat 348 
hect. 

Vite sunt: 43 cal $i lepe, 
137 vacl, 205 bol, 459 ol N si 257 
porcT. 

Toata com. se intinde pe o 
suprafa{a de 11 13 hect., cu iz- 
laz, loc arabil ^i p^dure. 

In termen mediii, viile dau 
anual 1500 decal. 



38 



Digitized by LiOOQ IC 



mArgineni-de-jos 



292 



mArgineni-munteni 



Comerciulse exercita in com. 
de 6 circiumart. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 3850 lei $i la cheltuelt, de 
3700 lei. 

O §osea comunalS inlesne?te 
comunica^iaintreTirgul-Filipe?ti 
$i M&rgineni-d.-s. 

In partea de S.-V. e br&zdat& 
de dealuri acoperite cu vii. 

Afari de riul Prahovi^a, care 
udcl partea de V. a com., mai 
sunt vilcelele: Cioc&neasa, Go- 
moiul, Valea LungS, B&ncila .91 
Logofetul. 

Se mSrgine^te cu comunele : 
M&rgineni-d.-s., Filipe$ti-de-Tirg 
$i Dije^ti. 

M&rgineni-de-Jos sau Olari $i 
Br&t&§anca, trupurl de mosii 
ale statulut, judejul Prahova, 
pending de mSn&stirea M&rgi- 
neni. 

De la 1 891 s'au vindut de 
vect locuitorilor. 

M&rgineni-de-Sus, com. rur., 
in jud. Prahova, pi. Filipe$ti. 
Este situate pe loc ?es, pe ma- 
lul sting al piriulul Prahovija, 
la 19 kil. de capitala judejulut 
$i la 3 kil. de re$edin{a pl&$et. 

La inceput com. a fost si- 
tuate pe malul drept al Praho- 
vi^el, dar in urma inundate! 
de la 1864, distruginduse mat 
multe case, locuitoril s'au strfi- 
mutat pe stinga Prahovi^et, pe 
un loc mat ridicat. 

Se compune din 3 c&tune: 
M£rgineni-d.-s., Br&ta$anca-Un- 
gureni ?i Olari, avind o popu- 
la^iune de 187 familit, sau 800 
suflete. 

Biserica, fondati la 1 86 1 , are 
urm&toarea inscrip^ie : 

Acest sfint loca<» s'au ridicat din nou 
la anul 186 1 cu osirdia ?i chcltuiala Dum- 
nealor: ParinteluT Arhimandrit Macarie, 
egumenul manastireT, Apostol Asachi, 
Const. Anagnostiadc, Costachc Petre si 



Anghelichi Duca, si cu ajutorul de munca 
al locuitorilor satenl, sprc eterna pomc- 
nire a tutulor. 

Biserica e deservita de un 
preot, pl&tit de stat $i de eno- 
ria§t. 

Are o $coaU frecuentatSL de 
44 b&e{t §i 6 fete. 

Locuitoril s'au impropriet&rit 
la 1864 ?i 1879, cm< J u sau 
dat 147 hect. din mo$ia statulut, 
acum vindutS in loturt. 

Vite sunt: 78 cat $i tepe, 221 
hot, 70 vact, 21 capre, 778 ol 
$i 145 porct. 

Toat& com. are o suprafa{& 
de 799 hect. 

Locuitoril, pe iingft agricul- 
ture, se mat ocup& $i cu olSria, 
pe care o desfac la ora$ele Plo- 
e$ti, Cimpina $i Tirgovi§tc. 

Se cultivi gindact de mStase. 
Stupt cu albine sunt 20. 

P&mintul e prielnic culturel. 
Pomi roditori sunt foarte muh;t. 

Comerciul se exercitS in co- 
munS. de 4 circiumart. 

Budgetul comunei e la veni- 
turt de 5326 let $i la cheltuelt, 
de 4201 let anual. 

In partea de V., comuna e 
br&zdat£ de dou& dealurt: Bog- 
dan $i Duchi, pe malul drept 
al piriului Prahovija, mat inainte 
plantate cu vit; acum filoxerate, 
servesc de p&$une pentru vite. 

Afari de riul Prahovtya, care 
uda partea de V. a comunei, 
mat e str&batut& de v&ile: Sta- 
ura, Valea lut-Dan, Valea cu-Lun- 
trea, Valea-Turculut, Jiparulut, 
Cacova, Cesc&neasa ?i Despina. 

Se m&rgine$te cu comunele: 
Haimanalele, Dirmone$ti $i M&r- 
gineni-d.-j. 

DouS. $osele comunale o leag& 
cu comunele Dirmone^ti $i Mar- 
gin eni-d.-j. 

La anul 1821, Duca, coman- 
dantul corpului de o$tire din 
Ploe$ti, primind porunc& de la 
Ipsilante s& piece cu o^tirea 



spre Tirgovi^te $i s& ingrijeascS 
de proviziunl pentru 1500 c&la- 
re^t, pomi, poposind la B&icoiu 
$i punind strejt la M^rgineni, 
spre a-I da de veste de cele ce 
s'ar putea intimpla in urma 
plec5ret lul. 

Sava, unul din c&pitanit 0? 
tiret grece§ti, se int£ri in mi 
n&stirea M&rgineni, deja ocu 
pata de Arnault lul Farmache, 
sub cuvint c& acea m£n2stire ii 
putea servi ca cetate de ap&rare 
scriind lui Duca s£ vinS cu 0$ 
tenit lui pe la M&rgineni, ca s& 
meargS impreunS la Tirgovi^te. 

Duca, care-l b&nuia, refuzl 

Margineni-de-Sus, sat, ftcind 
parte din com. rur. Margineni- 
d.-s., pi. Filipe?ti, jud. Prahova. 

Margineni-de-Sus, deal, jud. 
Prahova, pi. Filipe?ti, com. MSr- 
gineni, pe care se cultivS 38^ 
hect. vie. 

Margineni-Luncani, sat, jud. 
Bacdu, pi. Tazl£ul-d.-s., com. 
Slobozia-Luncani, situat pe Dea- 
lul-Grigorenilor. 

Areo populate de 74 suflete; 
o circiumi; 5 cat, 30 vile raari 
cornute $i 9 porct. 



Margineni-Munteni, com. rur., 
jud. Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s., a- 
^ezata. in valea riulut Bistri{a 
?i a piriului Trebi$ul. 

Se compune din 4 c&tune: 
M^rgineni - Munteni, re^edin^a, 
Margineni-Unguri, Valea-Budu- 
lui, in stinga Trebi^ulut, $i Ghe- 
rSe^ti, in dreapta Bistri^et. 

DupS Statistica din 1875, se 
g&sea in coraunft, un c&tun cu 
nnmele Negreni. 

Se invecine^te la N. ^i N.-V. 
cu sec^iile Fintinelele ?i Trebi^ul, 
pendinte de com. Fintinelele, de 
care se desparte prin piriul 
Cirligata, ?i cu teritoriulcomunet 



Digitized by 



Google 



mXrgineni-munten I 



293 



mArtine$ti 



Luncani, de care se desparte 
prin piriul Frumosul; la S.V., cu 
satul B&r&ti, pendinte de co- 
muna ruraia Osebiti-Margineni; 
la S., cu teritoriul ora$ulu! Ba- 
c&u,pe unde curge piriul Negelul; 
la E., se intinde p&n& in malul 
drept al Bistritel, care o des- 
parte de com. Sauce$ti. 

Are o populate de 385 fa- 
milil, saii 1498 suflete, din carl 
558 agricultorl, 12 meseria$I, 
2 industrial, 16 comercianflf, 10 
avind profesiunl libere, 25 mun- 
citorl ?i 64 servitorl. 
Sunt 332 contribuabill. 
Sunt doua bisericl: una orto- 
dox&, in secfia Margineni-Mun- 
teni, de lemn,$i care are o icoana 
adus2 din Trapezunda la 161 5, 
dup& cum aratainscripfia el, $i 
a doua, catolica, in secfia M&r- 
gineni-Unguri, ambele deservite 
de 2 preoflf ?i 2 cintare^i ; o $coala 
mixta, infiin^atain 1868, §i fre- 
cuentata de 55 copil; 9 cir- 
ciuml. 

Vite sunt: 27 cai, 535 vite 
cornute, 266 porcl $i 826 ol. 

Viea lucratoare ocupa. o in- 
tindere de 62 V* hect. ?i cea 
nelucratoare, 3 hect. 

Teritoriul comunel este de 
407 falcl. 

Jn 1865, s'au iraproprietarit 
no locuitorl, cSrora li s'au dat 
312 falcl $i 22 prajini. 

Mo$ia, in afara de teritoriul 
comunel, este proprietatea Co- 
loneluluT Sandu Crupensky §i 
fra^ilor Br&escu, cu o intindere 
de 760 hect. $i cu venit apro- 
ximativ de 22000 lei anual ?i 
a luT D. Frunza, care are 71,50 
hect. pamint productiv, cu un 
venit de 2200 lei anual. 

Pad urea din aceasta comuna 
se nume$te Piriul-Adinc $i o- 
cupa o intindere de 103 hect. 

Budgetul comunel e la veni- 
turf de lei 11965, banl 47 $! 
la cheltuell de lei 6758, banl 61. 



Distance : la ora$ul Bac&Q, 
5 kil. ; spre Fintinelele, 5 kil. ; 
spre Luncani, 9 kil.; spre Gir- 
leni, re$edin{a pla§el, 10 kil. §i 
spre Osebi^i MSrgineni, 2 kil. 

Pe laM&rgineni-Munteni trece 
calea jude^eana Bacau-Moine$ti- 
Ocna $i o cale comunala care 
o leaga cu Osebi{i-Margineni. 

M&rgineni-Munteni, sat, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a, com. cu ace- 
la$T mime, a^ezata pe stinga 
piriului Trebi$ul. 

Are o populate de 150 fa- 
milil, sail 5 80 suflete, locuind in 
140 case. 

Are o biserica vechie, zidita 
la 1432, in care se gSsesc 2 
pietre de marmurS cu o in- 
scriptfe in versurl grece?ti tri- 
metre iambice, $i cu m&rcile 
ambelor Jftrl - Romine. In tra- 
ducere suna ast-fel : 

Pamintul Moldavilor ascundc corpul 
Smaragdei Doamna si s<^ia principelui 
MateT, tiul lui Gligore Ghica ; s'a facut 
catapiteazma si s'a inmormintat la 1776 
111 biserica, Smaragda, so^ia luT Male! 
Ghica care a domnit in Muntcnia la 1752 
si s'a stramutnt in Moldavia unde a 
domr.it pana la 1756. In acelasT mor- 
mint mat tar/.iu (1795) s'a inmormintat 
Maria, nora menrjonatei Doamnc, iarapol 
barb.tul cl Grigore, tot aci sunt tngro- 
pate doua ncpoate ale OoamncI Sma- 
ragda, fiica luT Grigore si Maria 

Biserica este deservit.1 de 1 
preot <?i 2 cintaretl. In sat se 
mat afla primSria ; o scoali mix- 
ta ; 4 cireiumi. 

Vite: 15 cai, 315 vite marl 
cornute, 432 ol ?i 117 porcl. 

M^rgineni-PIrli^i, numirca ve- 
chie a cfttunulul M&rgineni-d.-j., 
pi. Filipesti, jud. Prahova. 

MSrgineni - Unguri, sat, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Margineni-Munteni, a$ezat linga 
satul Secatura, din com. Fintine- 
lele, pe piriul Trebi^ul. 



Are o populate de 631 locui- 
torl, to{I UngurenI; o biserica 
catolica, zidita de comuna la 
1889; 3 cireiumi. 

Vite sunt: 9 cai, 188 vite 
marl cornute, 116 ol $i 101 
porcl. 

Distanja la c&tunul cu $coala 
$i primaria este de 150 m. 

MSrice^ti, sat, ficind parte din 
com. rur. Rus&ne$ti, pi. Cerna 
d.j., jud. Vilcea, la 1 1 \% kil. 
de cat. Afinata, re^edin^a co- 
munel. 

Are o populate de 237 lo- 
cuitorl, 102 barba^f, 135 femel. 

Cade in partea de V. a co- 
munel. E inconjurat de dealurl 
§i udat de piriul Omoricea. 

M&rinesii (Piriul-), pirin, in jud. 
Neam$u,pl. Piatra Muntele, com, 
Dobreni, izvore?te din pad urea 
Brinzel, curge in direcjiune N.- 
S. pe mo^ia Alma^ulul %\ se 
varsa mal la E. de schitul Al- 
ma?ul in piriu! Alma^ul. 

Mcirine§ti, numire vechie a sa- 
tului Manioaia, jud. Neam^u, 
din com. Costi^a, pi. Bistri^a. 

Marmureni, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Oniceni, pe 
piriul Marmureni, spre V. de 
satul Oniceni %\ in apropiere 
de el. 

Are o populate de 56 fa- 
milil, sau 242 suflete; o bise- 
rica de zid; 450 vite. 

Locuitoril se ocupa cu facerea 
de fringhil, roate ?i oale. 

Marmureni, piriii, ce uda com. 
Oniceni, pi. Fundul, jud. Ro- 
man ; curge de la N. la S. ; trece 
prin satul Marmureni ?i la S. 
de acest sat se varsa in riul 
Birlad, pe stinga. 

MSrtine§ti, com. rur., in pi. Mar- 



Digitized by V^OOQlC 



MARTINE?TI 



294 



MARULUl (DEALUL-) 



ginea-d.-j., jud. R.-S&rat, pe riul 
R.-SSrat. 

Este asezatii in partea de mij- 
loc a jude^uluT, la 28 kil. spre 
N. E. de orasul R.-S&rat, si in 
partea de V. a pi., la 16 kil. spre 
S.-V. de com. Maic&nesti, rese- 
dinfa pl£sel. 

Se invecineste cu comunele : 
Obilesti, la 7 kil. ; Slobozia-Mi- 
hclileni, la 8 kil.; Cior&sti, la 10 
kil. si B£lesti, la 11 kil. 

Se m&rgineste: la N. cu com. 
Obilesti; la V., cu Bogza ; la 
S„ cu Slobozia-Mih&lceni ; la 
E., cu Rimniceni si Gulianca. 
Este o comunei de cimp, ne- 
avind alt accident de teren de 
cit malurile riuluT R.-Scirat, si 
icT-colea cite-va movile. 

Riul R.-S&rat o udft prin mij- 
loc, de la S. la N., si afluentul 
sSu ViroagaVijiitoare, la S. ; La- 
cul-Negru se afl& la V. comuneT. 
Se compune din c&tunele : 
M&rtinesti, resedinfa, in mijloc; 
Tat&ranul, la E.; Vijiitoarea, la S. 
Suprafa^a com. e de 4932 
hect, din can 100 hect. vatra 
comuneT, 728 hect. ale locuito- 
rilor si 4104 hect. ale particu- 
larilor. Dinacestea: 3712 hect. 
arabil, 952 hect. imas, 108 hect. 
p&durl, 40 hect. fine^e, 20 hect. 
neproductiv. 

Are o populate de 314 fa- 
miltf, sau 1247 suflete; 2 bise- 
ricT, una in c&t. M&rtinesti, cu 
hramul Adormirea MaiceT Dom- 
nuluT, ziditS in 1875 de enoriasl 
prin staruin^a preotuluT Nicolae 
Pamfilie, deservite de 1 preot, 
1 cint&rej si 1 paracliser si a 
doua, in cit. T5tSranul, cu hra- 
mul sf. Nicolae, zidit£ in 1859 
de T&nase PanS, Costache T£- 
tSranul si locuitori, deservita. de 
1 preot, 1 cint<tre{ si 1 para- 
cliser; o scoal&, fondat&in 1878 
de comunS, condusci de 1 in- 
vestor si frecuentata de 103 
elevT. 



Locuitori! posedS: 175 plu- 
gurl; 1 1 20 bol, 720 vacT, 196 
cai, 244 Jepe, 3709 01, 6 capre, 
2 mSgarT si 428 rimSton. 

Comerciul constS. in importul 
de coloniale, instrumente agri- 
cole, spirtoase, haine gata si 
export de cereale si vite. Trans- 
portul se face prin gara Sihlea, 
la 22 kil. spre V. 

CcLile de comunica^ie sunt c&I 
vecinale : spre Cucul ; spre* Na- 
moloasa (Putna) ; spre B&lesti- 
Voetinul-R.-Scirat ; spre Cioresti ; 
spre MlicSnesti si spre Obilesti. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5525. lei, 64 ban!, si la chel- 
tuel! de 3647 lei, 92 bani. 

In aceastS comunei, alaturl 
de c&t. M3rtinesti, se zice c& 
s'a intimplat o ciocnire intre 
Rusi si Turd intre anii 1785 — 
1790. Rusii, venind din p&durea 
Cringul-MeiuluT (com. Bogza), 
au scos pe Turci din int&riturT, 
I-au b&tut, T-au gonit peste La- 
cul Negru si spre riul R.-Sarat; 
o parte din Turci s'au inecat 
cu cat cu tot. 

Martine^ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., catunul de 
resedinta al com. MSrtinesti, pe 
riul R.-S&rat. Are 20 hect. si o 
populate de 103 familiT, sau 
428 suflete, din carl 119 con- 
tribuabili. Are o biserica si o 
scoala. 

Martine^ti, numirea vechie a sa- 
tulul Giurgioana, com. Giurgi- 
oana, jud. Tecuciu. 

Martine§ti, mosie, proprietatea 
locuitorilor rctz&sl din satul Giur- 
gioana, jud. Tecuciu. 

Marturia, vale si pirin, jud. Fal- 
ciu, pi. Podoleni, com. Covas- 
na. Valea se intinde de la Dea- 
lul-Mari^e! si p&na la confluen^a 
piriuluT cu piriul Covasna. In 



fundul acestei Vctf se zice c2 ar 
fi existat din vechime satul Co- 
vasna. 

Mar{e§ti, sat, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, ftcind parte din comuna 
rurala S&pata-d.-j. 

Marul, cdtun al comunei Saca, 
jud. Gorj, pi. Gilortul, la N.-K. 
comunei Logresti-Birnici, situat 
pe ondulafiunea si v&lceaua cu 
acelasi nume. 

Are osuprafa^ade 241 hect., 
dintre car! 109 hect. pSdure, 
70 hect. arabile, 45 hect. fineje, 
10 vii, 4 hect. livezl de pruni 
si 3 hect. izlaz. 

Populafia satulul este de 64 
familil, sau 249 suflete, din cari 
59 contribuabilf, ocupindu-se cu 
agriculture si cresterea vitelor. 

Locuitori! sunt mosnenl, $i 
posedS: 20 pluguri, 35 care cu 
boT; 200 vite mar!" cornute, 16 
cat, 86 01, 36 capre si 121 ri- 
mStorl. 

Este udat de piriul M£rul. 

Comunica^ia, p&n& la re§e- 
din^a com. se face printr'un 
drum ordinar, iar de aci prin 
soseaua comunala care di in 
soseaua vecinala la Logresti Mo$- 
neni. 

In ditun suit: 1 pu^ ?i 7 
fintinT. 

Marul, ftiria, jud. Gorj, ia na§- 
tere din Dealul-Muerel si for- 
meazS valea cu acelasi nume in 
tre Dealul-Muerei si Dealul-Ma- 
rul; curge spre S. p&n& la com. 
Logresti -Mosneni, unde dS in 
Amaradia. 

Marul-Ro§u, cdtun, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Girovul ; are 80 case. 

Marului (Dealul-), deal, pe 
coasta caruia e asezatS parte 
a satulul- DrSgesti, com. Bo 



Digitized by LiOOQ IC 



MARULUl (POIANA-) 



205 



mAruntei 



ra^ti, pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiu. 

Marului (Poiana-), sat, In jud. 
R.-Sarat, plaiul Kimnicul, c&t. 
com. Jitia, la S.V., pe poalele 
muntelui Ulmu$orul. 

Marului (Poiana-), schit, in 
plaiul Rimnicul, com. Jitia,jud. 
R.-Sirat, este a$ezat pe un deal 
inconjurat de o frumoasa pa- 
dure seculara, cale de o zi de 
ora^ul Buzau $i Rimnicul-SSrat; 
drumul e foarte greu, de la 
schltul Vintila-Voda (in judeful 
Buzau), nu se poate merge de 
cit Cctlare sau cu carul cu bol. 
Schitul se afla la hotarul dintre 
jud. Buzau $i Rimnicul- S&rat, 
cu o pozifie din cele ma! pli- 
cute. Manastirea a fost fundata 
in timpul lut Aiexandru Pavlo- 
vict I, imparatul Rusiet (timpul 
ocupSre! principatelor de Ru$I). 
Inscripfiunea parind interesanta, 
o dim aci : 

Cu buna vuiiifa a TataluT, si cu aju- 
torul Fiului si cu lucrarca Sf. Duh, »'a 
urzit biserica aceasta Iutru slava a tu- 
tulor sfinfilor la 1810, Maiu 17, in zi- 
lele PravoslavniculuT Iraparat Aiexandru 
Pavlovici al Kusici, cu blagoslovenia 
cpiscopulut Constandie de Huzau, cu 
staruin^a stare^u.uT Theodosic II, cu aju- 
torul pravoslavnicilor crestinT, s'a ispra- 
vit si s'a sfin{it la 1 8 1 1 , Septembrie 8 /He. 

In curte este o bisericfi mat 
vechle, cum arat& inscripfia: 

Cu buna voin^a a TataluT si cu aju- 
torul Fiului si cu lucrarea Sf. Duh, s'a 
ispravit biserica aceasta Inlru slava a 
tutulor sfinfilor la 1781 de stareful Ma- 
te! si cu ajutorul pravoslavnicilor cres- 
linY. 

InsS biserica aceasta nu este 
zidita din temelie, ci numai re- 
parajia unel alteia, fundata in 
1464 de stare^ul Vasile, care 
se zice ca este intiiul intemeie- 
tor al schitulut Poiana-Marulut, 
in care dupi vremt au fost ?i 
monahl §i feraeilor nu le era 



permisi intrarea, pana acum 
vre-o 25 ani, ca $i in schiturile 
din muntele Athos. Manastirea 
se administreaza de un staref, 
ajutat de un consiliu economic 
$i altul duhovnicesc; monahl 
sunt 16; mat toft batrini ?i in- 
firml. 

A fost un loc de exil pentru 
afacerl politice pe timpul Re- 
gulamentului Organic. Cezar 
Boleac a fost aci inchis mat 
mult timp. 

Mdrului (Valea-), vale, situata 
in raionul com. Hurucsti, jud. 
Tecuciu. 

M&runta sau MSriu^a, ruinele 
unci cetafl vechl, jud. Olt, plasa 
Siul d.-s., com. MaYun{ei, situata 
pe valea Oltului, la V. comunel. 
Se vad $i azT urme de zidarie 
de la cetate, cum $i ni$te olane 
de pamint ars, in forma uleiu- 
lut, de 1 m. lungime $i 0,30 
m. in diametru, carl au servit 
la apeductele cetatet. Aceste 
apeducte au avut mal multe di- 
rectiunl. Unele au pornit des- 
pre N. de la o ci$mea vechle, 
ce se afla in com. Vii$oara, la 
V., linga curtea defunctuluT 
Evloghie Gheorghief, unde se 
g&sesc $i azT fa>cim5turl de a- 
cele olane $i pietre de forma 
cubici. Altele au plecat despre 
E., de la c&t. Gildaele, de sub 
deal, unde azl seaflS lacul S1&- 
tinile. Aci s'au g&sit asemenea 
tuburt, la fel cu cele din ce- 
tate $i cu cele de la Vii$oara, 
avind tot direcfiunea catre V. 
la cetatea Marunta. Nu se $tie 
sigur, daca aceasta cetate e de 
origin^ geta, daca sau romana. 
Pare a fi contimporana cu cele 
de la Gilmee, Magazia-de-la- 
Crimpoaia $i Cetatea-de-la-Ro- 
$iori, cu carl pare a fi format 
un cadrilater intre Olt, Dun&re 
?i Vede. Vezt Piscul-lut-$arpe. 



Marunta, padure, a statulut, jud. 
Ilfov, pi. Oltentya, in intindere 
de 35 hect., care, impreunS cu 
trupurile : Tufele-Grecului $i Co- 
troceanca de-Balta, formeaza pa- 
durea Cascioarele. 

] Marun^ei, com. rur., jud. Olt, 
1 pi. Siul-d.-s., situata pe Valea- 
i Iminogulul ?i dealul Oltulul, la 
! 28 kil. de Slatina, capitala ju- 
I detului ^i la 12 de re^edin^a 
1 placet. 

1 Se compune din 2 catune: 

1 Marun^ei, re^edin^a comunel ?i 
I Gildaele, cu o populate de 149 
familif, sau 577 suflete, din carl 
i 1 40 contribuabili ; locuesc in 1 50 
i case. 

Meseria^T sunt: 4 zidari s 
dulgherl, 2 cizmar! ?i 1 cojocar. 
Ei desfac produsul muncel lor 
in comunel $i pe pie^ele de la 
Caracal, sau g&rile cele mat a- 
propiate ale cael ferate. 

Are o biserica, Comani-NoT, 
zidita la 1859 §i reparata de 
locuitorl in 1892, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
1 preot, I cinta>e{ §i 1 para- 
cliser. 

Copiil frecuenta ?coala din 
com. Vii$oara. 

Mo§ia e parte a statuluT ?i 
parte a d-lul M. Dumitrescu, 
care are cam 175 hect. arabile 
?i 10 hect. vie. Statul are peste 
1000 hect., din cart 759 hect. 
arabile $i 250 hect. lunca: sal- 
cit ^i plopt. 

S'ati improprietarit la 1864, 
pe proprietatea statulut, 1 19 loc, 
c&rora li s'au dat 349 hect. 

Viile ocupa o suprafa{& de 
63 hect. 

Intindeiea com. este de 1737 
hect. 

Locuitorit posedS : 100 bol, 
40 vaci, 40 cat $i tepe, 1065 
01 $i 118 porct. 

Comerciul se exercita in com. 
de 3 circiumart. 



Digitized by LiOOQ IC 



mArunjei 



296 



MARUNJI?UL 



Budgetul com. e la veniturt 
de 2448 lei ?i la cheltuell, de 
2340 let. 

O $osea comunala leaga ca- 
tuncle intre ele $i com. cu $0- 
seaua judejeana Slatina-Turnul- 
Magurele. 

Teritoriul com. e brazdat de 
un singur deal, din malul 01- 
tulul, numit Coasta-Viilor, pen- 
tru-ca ma! inainte era acoperit 
cu viT. Sunt 3 valcele, carl 
vin numai din plot ?i din topi- 
rea zapezilor. 

In partea de N., linga §0- 
seaua jude^eana, se afla un lac, 
numit Slatinele, $i la E. de cat. 
Gildaele sunt 3 magurT: Gura- 
BouluT, linga lacul Dragomir, §i 
altele 2 mat mid, fara numiri 
speciale. La V. de Marunfei, 
se afla ruinele ceta^el cu ace- 
la$f nume. 

Pamintul e maf mult ?es ?i 
pu^in nisipos ; parte deluros, 
negru ?i productiv. 

Com. se fnvecine^te : la N.-V. 
cu Vii$oara; la E., cu Boianul; 
la S„ cu com. Comani, $i laV. 
cu riul Oltul. 

Marun^ei, sat, facind parte din 
com. rur. Maldarul, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. 

Are o populafiune de 65 fa- 
milil; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae ?i loan Botezatorul, zi- 
dita «in zilelePrea LuminatuluT 
Domn Alex. Ghica, mitropolit 
fund parintele Grigorie, la anul 
1833, de popa Stan Marun^elu 
§i diaconul Radu,>. 

Marun^ei, sat, re^edinja com. 
rur. Marun^et, pi. Siul d.-s., jud. 
Olt, situat pe valea OltuluT, la 
I kil. de catunul Gildaele. 

Are o popula^iune de 334 
locuitorl. 

Vite sunt: 42 bol $i vaci, 
10 bivoll, 23 cat $i Tepe, 685 
ol, 60 porcl. 



Mo$ia e proprietatea statulut, 
pe care o arendeaza anual cu 
40000 leT. 

Marun^ei, sat, facind parte din 
com. rur.Bara$ti-de-Cepturi, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat 
pe valea riulul Eiul. 

Marun{i§ul, com. rur., in jud. 
Buzau, plaiul Buzau, situat pe 
ambele malurl ale riului Buzaul, 
la 51V2 kil. de ora^ul Buzaul. 

Limita, la N., incepe din Dea- 
lul-de-la-Valea-VieT, com. Patir- 
lagi, pe care coboara pana in 
riul Buzaul ; la Crucea din lun- 
ca Patirlagi (moara Butoe$ti- 
lor), trece riul, urea pe malul 
DirsteT, pana ajunge in muntele 
Podul-Ro^u; la E., incepe din Pia 
tra muntelut Podul-Ro$u, hotar 
despre mo?ia mo^nenilor Sibi- 
ceni, o ia pe scursura ape!, prin 
padure pana la malul Chilielor, 
apoi, continuind slemnea malu- 
lul, ajunge in muchia Gogo§u- 
luT, de unde se dirige spre ma- 
nastirea Cirnul; la S., incepind 
de la Cirnul, se lasa pe piriul 
Tega, printre catunele Cucule?ti 
$i Tega pana in riul Buzaul, ur- 
meaza pu^in in jos albia Bu- 
zauluT pana la gura riulu! Bisca- 
ChiojduluT, trece Buzaul ?i o 
ia pe Bisca-Chiojdulul in sus, 
pana la gura insuletBraduletul; 
la V., apuca pe insula Bradu- 
le^ulpanainvirfulPiscul-Strimpt, 
urcape muntele Poenari, atinge 
pu{in mo$ia Bisceni ?i continua 
pe plaiu pana in Dealul de-la- 
Valea-Viel. 

Suprafafa saede3278 hect, 
din care 1025 hect. arabile, 1 156 
hect. padure, 265 hect. fineata, 
413 hect. izlaz, 198 hect. livezl, 
2 hect. vie $i 2 1 9 hect. loc sterp. 

Proprietary ma! insemnate, a- 
fara de pamintul locuitorilor, 
sunt: Marun^ul, Valea-Seaca 
$i Benga, ale statulul, Marun- 



t"i$ul-Jitianul ?i Poenele, parti- 
culare, apoi Marun^i§ul-Sibiesc, 
al cetelor de mo^nenl: Sibie?ti, 
RipenT 51 Poenarf. 

Terenul e muntos, totu$Iare 
par^t accesibile culturel, in spe- 
cial porumbuluT. 

Din minerale, are pacura in 
abonden^a in catunul Cucule$ti, 
care se exploateaza sistematic 
din 1882, apoi urme de sare, 
gips $i fier in forma de pirita. 

Locuitoril se ocupa, pe linga 
agricultura, ?i cu rotaria, facerea 
de sanil, caru^e, etc. 

Comerciul consta in desfacerea 
acestor producfiuni ?i a ^uiceT. 

Tirgurl anuale are : Duminica 
Floriilor, Duminica tuturor sfin- 
^ilor, 6 August (la Marum;i$ul), 
14 Septembre (Poeni) $i 21 No- 
embre (Zahare$ti). 

Cai de comunica^ie: ^oseaua 
Buzaul- Frontiera, Cizlaul- Chioj- 
dul, prin Gura-BisceT ?i alte dru- 
murf naturale. 

Vite sunt: 609 bof, 198 vadf, 
88 vi^eT, 1 9 cai , 1 2 lepe, 5 minjT, 
1300 ol, 181 capre §i 546pord. 
Stupl sunt 55. 

Comunaeformatadin catunele 
Benga, Cucule$ti, Gura-Biscif, 
Maguricea, Manastirea, Marun- 
Vi?ul, Poenele, Valea- Seaca ?i 
Zahare^ti, cu o populate de 
2120 locuitorl, din care 403 
contribuabilT, locuind in 515 
case. 

Meseria^T sunt : 5 lemnarf, 34 
rotari, 1 croitor, 2 cizmarf, 2 
fierari, 1 cojocar, 2 boeangif ?i 
2 brutar!. 

Budgetul com. e de 3196.56 
lei anual. 

Are o ?coala, in catunul Ma- 
run^i?ul, frecuentata de 91 elevi 
$i 2 eleve; 4 bisericl, una in 
Marunti?ul, doua in Poene ?i 
una in Zahare?ti, deservite de 
5 preotf, 3 cintare{I ?i 4 para- 
cliserl; 7 circiuml. 

Corauna e noua; la inceputul 



Digitized by 



Google 



mArunti?ul 



297 



mAstAcani 



secolulul nu exista de cit cS- 
tunul Poenele §i ci$i-va pganl, 
in catunul Benga, al manastire! 
Verbila. Cele-l'alte sate s'att for- 
mat Jntre 1 830 — 1 86o, iar Benga, 
din insurStei! impropietaritt pe 
mo?ia Benga sau Verbila. 

Marun^i^ul, com. rur., jud. Dim- 
bovifa, pi. Bolintinul, situata pe 
cimpie, la o mica, distant spre 
S.-V. de com. Titul. Prin raionul 
comunel trece piriul Rastoaca, 
peste care sunt doua podurl. 

Se compune din 4 catune: 
Tom^ani, Marun{i$ul, Po$ta ?i 
Matracaua, cu o populate de 
900 locuitorl $i 2 bisericl. 

Se invecine$te: cu Titul spre 
N.-E.; Coste^ti, spre N.-V. ; cu 
Crovul, spre S.-E. $i Arge§ul 
spre S.-V., desparfindu-se prin 
cimpil §i unindu-se cu Titul $i 
Cojte$ti prin $osele comunale, 
iar cu Crovul prin drumurl prac- 
tice ne$oseluite. 

In apropiere de Marun{i$ul 
este $i o micapadure de 3 500 aril. 

Aid a fost mat nainte vreme 
sta^ie de cal de po?ta pe dru- 
mul Bucure$tiPite§ti. 

Marun{i§ul, c&tun de re$edin{a 
al com. Marun{i§ul, jud. Bu- 
z£u, cu 160 locuitorl $i 51 case. 

Marunti§ul, numire ce se maf 
da*r£/w«#/«7Prahovi$a-d.-j., com. 
cu acela$I nume, jud. $i plaiul 
Prahova. 

Marunti^ul, fost tnetoh al Epis- 
copiei Buzau, jud. Buzau, com. 
Mfrunfi^ul, azf bisericT de mir. 

M4run{i§ul (Cre{uleasca, Stur- 
zea), mofie, in jud. Buzau, com. 
Marun{i$ul, catunele M&run^ul, 
Maguricea $i Cucule^ti. Are 850 
hect., din carl 420 hect. p&- 
dure, restul araturl, livezi $i fi- 
neaja. 



M&run{i§ul, mofie, in jud. Bu 
z£u\ com. Marun{i$ul, in intin 
dere cam de 830 hect, arftturl 
livezi, fineatd, izlaz $i sterp 
Proprietate in devalma§ie a mo? 
nenilor Sibie^t! ?i Poenarl. 

M^run^i^ul-Valea-Seaca, mo- 
fif, in jud. Buzau, com. Marun- 
Ji$ul, proprietate a statulul, pen- 
dinte de Episcopia Buzau ; are 
o intindere cam de 470 hect., 
din carl 95 hect. loc arabil, 
crivinS, pietri? $i izlaz, iar 374 
hect. padure. 

Masalii, c&tun (tirla), in jud. la- 
lomHa, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Sudi^i. 

Mdscuri, sat, in jud. ?i pi. Tu- 
tova, spre N. N.-V. de Birlad. 
FormeazSsinguro comuna(com. 
Mascuri). Are o populate de 
358 locuitorT, din cari 78 con- 
tribuabill, locuind in 95 case; 
o bisericcl; 2 circiumL 

Se cultiva viea pe o supra- 
faja de 42,50 hect., din carl 
15,50 nelucr&toare, iar prunii, 
pe o suprafafa de 50 arif. 

Budgetul com. e de 1388 lei, 
41 banf. 

Maseaua, munte, in jud. Buzau, 
com. Minzale$ti, imprejurul schi- 
tulut Gavanul, gol $i stincos. 

Mdstacanul, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Balu$e$ti, spre 
N.-E. de satul Balu$e?ti $i la 3 
kil. de el. 

Are o populate de 34 fami- 
lii, sau 179 suflete, din carf 37 
contribuabill, locuind in 39 case. 
Sunt 61 vite marl cornute. 

Mastacani, com. rur. % in jud. 
Covurluiu, pi. Prutul, in partea 
N. a laculul Covurluiu, fa^a in 
fa^a cu Folte^ti $i la 40 kil. 
de la Galafi. 



Se m&rgine?te : la E. cu Pru- 
tul, avind in fa{& satul basara- 
bean numit Vadul-luMsac §i cu 
catunul Brane$ti, com. Vlade?ti ; 
la V., cu Cuca; la S., cu Fol-* 
te§ti ; $i la N. cu catunul Ro$- 
cani, com. Vl«£de?ti. 

Apele ce uda comuna sunt: 
lacul Covurluiu, in parfile de 
N. §i S.; balfile Pestritele, Pir- 
liturile, Carusul $i Vla?ca, situate 
pe $es'il Prutulu! $i formate prin 
vSrsaturile sale ; piriul Covur- 
luiu §ipiriia$ui P&rul sau Valea- 
Pirulut. 

Este formats din treic&tune: 
Mastacani, re^edin^a, Chiraftei, ?i 
Dr^gule^ti sau ^olica, dep£r- 
tate de re^edin^a com., a doua 
ca vre-o 300 m. $i a treia cu 
2 kil. 

LocuitoriT se impart ast-fel : 
la Mastacani, r&ze§I; la Chiraftei, 
fo§tI cl&ca$i improprietari^T; la 
Dr&cule$ti, simpli servitorl ai 
proprietate! mari. 

Are o populate de 545 fa- 
milii, sau 2225 suflete, din carl 
378 contrib., locuind in 5 18 case. 

Sunt 2 bisericl: in Mastacani 
$i Chiraftei, ambele cu hramul 
Sf. VoevozT. Cea din Mastacani 
zidita din 1802— 1805 de catre 
raza^ii locall; cea din Chiraftei 
construita in 1822 de fa mi Ha 
A. Codreanu, proprietarul mo- 
§iel ; dupa noua a^ezare a parohii- 
lor, com. Mastacani, formind o 
parohie, cu catedralaSf. VoevozT 
din re$edin$a, i s'afixat un preot 
paroh, un preot ajutor $i 4 cin- 

tare^r. 

Sunt 2 $colf, una de bae^i $i 
a doua de fete, ambele in re- 
^edin^a comunel; $coalade bae^I 
e frecuentata de 80 — 85 elevT ; 
$coala de fete de 20 — 25 eleve. 

Teritoriul comunel este: la 
Mastacani, §es $i vale; la Chi- 
raftei mai mult dealurl ^i la Dra- 
cule^ti, platou ridicat §i ?es al 
PrutuluL 



Digitized by 



Google 



mastAcani 



298 



mAtAsari-de-sus 



Solul, afarS de sesul Prutului, 
unde e negru-baltos, e incolo 
nisipo - argilos, si pe alocurea 
amestecSturS de prundis mic. 

Suprafafa com. e de 5005 
hect , din carl: arabile 2582, vil 
194, fineafa 225, balpf ?i stufarie 
129, imas 385, vetrele satelor 
243, pftdure 991, tufaris 257. 
Din acestea: 3735 hect. aparfin 
proprieta^e! marl si 1260 pro- 
priet^el'mict. Proprietatea mare 
e reprezintata prin inosiile Chi- 
raftei si Draculesti. 

Pe linga plugSrie, cre$terea 
vitelor sj cultura viilor, locui- 
tori! se mai ocupa si cu pes- 
caria, facerea rogojinelor, co- 
sirea stufulul si carausia. 

Clrciuml sunt 4. Meseriasl se 
afla: 2 croitort, 2 cojocarT, 4 
dogarl, 2 timplarl si mai mul$! 
flerarl. Purine feme! lucreaza 
inul, mat multe cinepa. Locui- 
toril poseda 150 plugurl, din 
carl 16 sistematice. 

Budgetul comunal e la veni- 
turl de 13489 let, 94 banl, si 
la cheltuelT de 1325 1 lei, 89 banl. 

Comuna este strabatuta de : 
calea jude^eana Gala^i-Bujor-Bir- 
lad, care trece pe mosia Chi- 
raftei, pe o lungime de vr'o 3 
kil. ; de calea Gala^i-Falciu, prin 
mosja Draculesti, tot pe o lun- 
gime de vr'o 3 kil. 

Mastacani, sat, rSz^esc sj rese- 
dinfa comunei cu acelasl nume, 
jud. Covurluiu. Intinderea mo- 
siel e de 859 hect. Are o po- 
pulate de 368 familil, sau 1558 
suflete, locuind in 341 case; o 
biserici; doua scoli. Vezl co- 
muna M&st&cani. 

Mastacanoasa, numire vechie 
ce se da $i azl de catre loc. 
bastinasl, piriulul Mastacinul. 

Mdstane^ti, mo§ie, pe care pe 
la 1600 s'a infiin^at satul Apos 



tolache, din pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Mastane§ti, deal, jud. Prahova, 
pi. Podgoria, situat la N. de 
com. Apostolache. Are direc^ia 
de la V. spre E. Pe el se 
cultiva vie. 

Ma§ca§ul, piriit, jud. Bacau, pi. 
Muntelui, care curge de la V. 
spre E. pe limita teritoriilor co- 
munelor Darmanesti ?i Doftana 
$i se varsS pe dreapta Trotu- 
$ului. 

Ma§cateni, sat, pe sesul din 
dreapta JijieT, in partea de S. 
a comunei Tru$esti, plasa Jijia, 
jud. Boto$ani, cu o suprafa^a 
de 1363 hect., din can 570 
hect. p&dure, in partea de S.- 
V., $i cu o populate de 6j fa- 
milil, sau 266 suflete, din carl 
50 contribuabill. 

Are o biserica, cu 2 preo^l si 
3 cintare^I; 2 circiuml; 3 co- 
mercianjl si 4 meseriasl. 

Vite: 255 vite mar! cornute, 
67 cat, 1125 ol si 25 porcl. 

Ma§cate§ti, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, comuna Do- 
breni, situat in valea formats 
de dealul cu acelasl nume, din 
ramura Balaurulul, despre E. 

Are o populate de 5 familil, 
sau 15 suflete; o biserica, fon- 
data de $tefan-Voda; 28 vite. 

Satul formeaza un trup cu 
satul Ca^aria. 

Ma§cdte§ti, piriias, ce izvoreste 
din dealul cu acelasl nume, ra- 
mura despre E. a Balaurulul, 
jud. Neamfu, curge prin satul 
Caciule?ti, com. Caciulesti, pi. 
Piatra-Muntele, si se varsa pe 
dreapta piriului Cracftul. 

Matasea, lac, in jud. lalomifa, 
insula Balta, pi. Borcea, pe teri- 



toriul comunelor: Socariciul si 
Jegalia. 

M&tacina, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Valea-Sirei. 
Are o populate de 100 su- 
flete, carl locuesc in 22 case. 

Matasari, com. rur. $i sat, in jud. 
Mehedinfi, pi. V&ilor, la 57 kil. 
de orasul Turnul-Severin. Este 
situata pe vale si se margineste : 
la N. cu com. Bradeful; la E., 
cu cit. Buhorelul de com. Dra- 
gote?ti ; spre S., cu com. Dra- 
gotesti $i Cozmanesti; iar spre 
V., cu comunele : Tehomirul, Mi- 
cule$ti si Runcurelul. 

Satul MatSsari formeaza com. 
cu satele: Croici si MatSsari- 
d.-s., avind peste tot 1300 Io- 
cuitorl, din carl 200 contribua- 
bili, locuind in 260 case. 

Locuitoril poseda : 28 pluguri, 
46 care cu bo!, 6 caruje cu 
cal; 80 stupl. 

Prin comuna trece soseaua 
Plostina-Niculesti-Matasari. 

Are 2 bisericT, deservite de 
2 preofi si 4 cintare^l; scoalS, 
condusa de 1 inva^ator si 1 fre- 
cuentata de 35 elevl. 

Vite : 640 vite marl cornute, 
22 cal, 400 ol si 465 rimatori. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 1 304 lei, iar la cheltueli, 
de 790 lei. 

Dealurl mai principale inco 
muna sunt : Dealul-Sterpel, Bo- 
horelul, Croici, Dealul-Mic i\ 
Dealul-Calugarulul. 

Piriia^ este : Jil{ul, ce se var 
sa in Jiul, iar vai sunt: Valea 
Mare si Valea-Arsi^el. 

MatSsari-de-Jos, sat, cu 82 case, 
in jud. Mehedinfi, pi. Viilor, 
este re^edinfa com. Matasari. 

Matasari-de-Sus, sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Vailor, com. rur. 
Matdsari, cu 94 case. 



Digitized by LiOOQ IC 



mAtAsarul 



299 



mAjAul 



Matasarul, com. rur., in jud. 
Dimbovtya, pi. Cobia, situata 
parte pe cimpie $i parte pe deal, 
la cnji-va kil. spre E. de Gae$ti. 

Prin raionul comunei curge 
riul Rastoaca peste care este 
un pod. 

Se compune din 4 catune: 
Matasarul, Odaia-Turculul, Cre- 
fule$ti $i Pane^ti, cu o popu- 
late de 1425 locuitori. 

Are 2 biserid; o §coala; o 
moara de abur! $i una de apa. 

Cimpia din apropierea com. 
poarta numele de Lunca-Mata- 
sarulul. 

Se invecine^te: la E., cu com. 
Podule$ti; la V., cu Cojocarul; 
la N., cu com. Speriefeni $i la 
S. cu Mogo$ani, despar^indu-se 
de toate aceste comune prin 
cimpil §i prin padurl §i unindu- 
se prin $osele vecino-comunale. 

Matasarul, stafie de dr.-d.-f., in 
jud. Dimbovita, pi. Cobia, cat. 
Mogo^ani, pe linia Chitila-Pi- 
te$ti, pusa in circulate la 13 
Sept., 1872. Se afla intre stabile 
Titu (10.4 kil.) §i Gae$ti (11.3 
kil.). Inalfimea d'asupra nivelu- 
lui Marei de i63 m .c>9. Venitul 
aceste! sta{il pe anul 1896 a 
fost de 34279 lei 70 ban!. 

Mate§ti, cdtun, al com. Maraci- 
neni, jud. Buzau, cu 520 locui- 
tori §i 108 case; are sub-divi- 
zia Ungureni. 

M&te§ti, mosie, in jud. Buzau, 
com. Maracineni, cat. Mate^ti. 
Are cam 11 20 hect., din carl 
800 hect. arabile, 14 gradinl de 
zarzavat, apol prund %\ izlaz. 

Mati^a, mope, a statulul, jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Pacu- 
refi, fosta pendinte de Episco- 
pia Buzaul. 

Aduce un venit anual de 
3400 lei. 



Mfttora^ul, deal, in jud. Mehe- 
dintf, pi. Ocolul-d.-s., $inind de 
com. rur. Bresntya. Pe aci, se 
zice, ca ar fi fost un drum ro- 
man ce ducea peste munp in 
Austria. 

Mdtule§ti, mahala, in com. rur. 
Balaci{a, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin{i. 

Md{ara, cdtun, al com. Colfi, jud. 
Buzau, cu 120 locuitori $i 24 
case. Se ia adesea impreuna cu 
Muscelul-Caraimanesc. 

M&t&rel (VIrful-), tnunte, stin- 
cos, acoperit de pufina padure, 
in jud. Buzau, com. Cotyi ; serva 
ca punct de hotar intre plaiu- 
rile Buzaul $i Pirscovul. 

Md{aul, com. rur,, in jud. Mus- 
cel, pi. Dimbovita, la S.-E. ?i la 
5 kil. de Cimpulung, situat pe 
un deal inalt ?i frumos, care 
predomina ora$ul Cimpulung. 

Se compune din 5 catune: 
Majaul, Calule?ti, Chiliile, Co- 
cene?ti §i Suslane?ti, cu o po- 
pulate de 1 194 locuitori, din 
carl 199 contribuabill. 

Radu-Basarab, a fondat la 
Mafaul un ospiciO de neno- 
roctyl, pentru adapostirea orbi- 
lor, $chiopilor, girbovilor, oio- 
gilor, etc., inzestrindu-1 tnsu^I 
cu mo?ia Ma^aul §i scutind po- 
pulafia acestor nenorocifl de orl- 
ce dajdil de peste an. 

Se mai spune ca Ma^aul era 
locul de pedeapsa al celor ral. 
Cel vinovaflf aci se expatriau $i 
se executau din ordinul Dom- 
nilor. 

Are o $coala mixta, frecuen- 
tata de 60 copil ; 4 biserici, de- 
servite de 2 preo^t $i 4 dascall. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2296 lei ?i la cheltuell, de 
2265 lei. 

O $osea, care se bifurca din 



$oseaua judefeana Tirgovi^tea- 
Rucar, pleaca de la com. Va- 
leni, pi. Dimbovita, trece prin 
Ma^aul $i coboara in ora^ul 
Cimpulung. 

Este cam izolata de alte 
comune vecine. D'aci scoborl 
spre N. la Cimpulung, spre 
S. la Jugurul $i Poenari, spre 
V. la Godeni ?i spre E. in apa 
Arge^elul. 

La 1 83 1, ivindu-se in fara 
boale epidemice, Ma^aul servi 
de carantina pentru ora^ul Cim- 
pulung, a$ezindu-se aci custozl 
chiar dintre ora^anl. 

M&t&ul, sat, faclnd parte din 
com. rur. cu acela?! nume, pi. 
Dlrabovija, jud. Muscel. 

M&t&ul, pise, (1050 m.), in jud. 
Muscel, la S.-E. de Cimpulung, 
pe un masiv ingust, intre Riul- 
Tlrgulul ?i riul Arge?elul. Acest 
masiv se termina aproape de 
confluen^a riulul Arge^elul cu 
Riul-Tirgulul $i prezinta o ?ea 
larga la S. de Namae$ti, prin 
care trece $oseaua Clmpulung- 
Rucar-Frontiera. 

Piscul Mafaul este situat pe 
culmea dintre Arge^elul ?i Riul- 
Tirgulul ?i este legat cu Cim- 
pulung printr'o $osea care se 
prelunge?te prin valea piriulul 
Jugurul spre Mihae?ti, iar cu 
valea Arge?elulul comunica prin 
drumurl de care. 

Ma^ul, deal, pe care se aria si- 
tuata com. cu acela^I nume, jud. 
Muscel, intre riul Arge?elul $i 
Riul-Tirgulul. 

Acest deal predomina toata 
partea de S. a ora?uluI Cimpu- 
lung. 

MS^Sul, viosie, in jud. Buzau, 
com. Tohani, cat. Gura-Vadului; 
are cam 400 hect., din care 40 
arabile, 36 izlaz, restul vie. 



**o4Q. Mmrtl9 Dtyimar U«*grajU>. Vol. I V 



39 



Digitized by 



Google 



mXtcant 



300 



mAxineni 



Ma{cani, ptidure, in jud. BacSu $i 
Tecuciu, intinzindu-se spre S., 
pe ling& sacul Corbasca p&n& 
la Gherdana. 

In dreptul satulul Gherdana, 
sub r&d&cinele arborilor secu- 
lar!, s'au g&sit resturi de animale, 
de arme $i ciir&mizT. P^durea, 
impreunci cu mo$ia, a fost a lu! 
Duca-Voda. De la el a trecut 
la vistiernicul Hie Catargiti ?i 
ma! pe urin& la Constantin Bal? 
care a fSLcut $i schitul Pogleful. 

Ma{iona, vale, in jud. Buzati, 
com. Breaza, c5t. Bcideni. In- 
cepe din muntele Istri^ia, de 
la Fintina GheroiuluT $i se vars& 
in piriul Pietroasa in capul vii- 
lor, la Pu^ul-cu-Salcie, din com. 
Pietroasa-d.-s. In timp de ploae 
e foarte violent^, aduce stincl 
intregi $i cauzeazi multe pierderT 
m&lurenilor. 

Maxineni, com. rur., in jude^ul 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., pe 
malul drept al riuluT Siretul. 

Este a^ezata in partea de E. 
a jud., la 50 kil. spre N.-E. de 
ora^ul R.-Sarat, $i in partea de 
E. a plS?eI, la 15 kil. spre E. 
de com. Maic&ne?ti, re$edin{a 
pla^el. 

Comunele mal apropiate sunt: 
Gulianca, la 10 kil. $i Corbul, 
la 10 kil. 

Se m&rgine?te: la N., cu com. 
Corbul ; la E., cu M&xineni (jud. 
Covurluiu); la S., cu Gurgue?ti 
(jud. Br&ila), ?i la V., cu Guli- 
anca. 

Este o com. de cimp. 

Riul Siretul o ud& la E., de 
la N.-V. la S.-E., formind Balta- 
Mixinenilor; riul Buz&ul la S., 
de la S.-V. la N.-E.; piriul Bu- 
z&elul, la V. Are ?i 24 pufurl. 

Cite-va case sunt a§ezate la 
gura Buz&ulul $i poarta numele 
de Sirbe?ti. 

Suprafa^a com. este de 7073 



hect., din carl 73 hect. vatra 
com., 1000 hect. ale locuitorilor 
?i 6000 hect. ale particularilor. 

Are o populate de 362 fa- 
milii, sau 1393 suflete; o bise- 
ric&, numitS Schirul-M£xineni, 
cu hramul Na$terea Sf. loan 
Botez&torul, zidit& in 1638 de 
Mateiu-Basarab, intre$inut& de 
Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
cure?ti, deservitS de I preot §i 
3 cintare^I; o $coal2. mixta, fon- 
data in 1878 de com., condusS 
de 1 inv^ator $i frecuentata de 
90 elevT. 

Calitatea pamlntului este me- 
diocrcl, terenul fiind acoperit cu 
mla^tinl intinse. Com. are: 2250 
hect. arabile, 900 hect. ima?, 25 
hect. p&durl, 42 hect. vii, 3303 
hect. neproductiv (mla§tinT). 

Locuitoril posedS: 260 plu- 
gurl, 2 ma^inl de seinSnat; 1 
de treerat, 1 de secerat, 1 moarci 
cu aburf; 305 boT, 426 vaci, 
243 cal, 227 lepe, 2491 01, 291 
rimatori. 

Meseria^i sunt: 1 potcovar, 
2 timplari, 2 geamgil. 

Comerciul constS in importul 
colonialelor, instrumentelor agri- 
cole $i in exportul cerealelor $i 
vitelor. Transportul se face prin 
stasia Independent (jud. Co- 
vurluiu), la 8 kil. spre E. Sunt 
14 comercian^I. 

C£ile de comunica^ie: calea 
jude^eana Virte$coi-Foc$ani-M£- 
xineni-Br&ila ; la Corbul; spre 
GuKanca-Ciora?ti-R.-S&rat. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 4420 let, iar la cheltuell, de 
43 1 1 lei. 

Maxineni, fost sat, $i comund, in 
jud. Covurluiu, pi. Siretul, lingi 
Piscul, desfiinfat de ci^I-va ani, 
din cauza inundatiilor Siretulul 
(vezi Independent, com.). Se 
compunea din c&tunele Maxi- 
neni, Br&ina $i Viorica. 

Din acest sat a fost originar 



r&posatul loan Maxim, n&cut 
la 1825, mort la Bucure$ti, la 
2 Iunie 1877, fost profesor di- 
stins de limba latin&la liceul Sf. 
Sava din Bucure^ti §i membru 
al Academiet Romine. Era fiul 
preotulul C. Maxim. 

Maxineni, (Maxinul), sat, fccind 
parte din com. rur. Greci-Gri- 
di?tea, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. 
Este situat la E. de Gr2di$tea, 
intre valea Pociovali?tea §i p$- 
durea Gradi^tea. 

Se intinde pe o suprafa{5 de 
535 hect., coprinzind ?i unhe- 
le§teu, ?i are o populate de 
234 locuitori. 

Mo$tenitoriI defunctulul G. 
H. Tudorache au 435 hect. $i 
locuitorif, 100 hect. Proprietary 
cultivS 210 hect., (40 sterpe, 50 
izlaz, 135 p&dure). Locuitorif cul- 
tiv& tot terenul, afar£ de 10 hect, 
carl r&min sterpe. 

Are o bisericS, cu hramul A- 
dormirea, deservitS. de 1 preot 
§i 2 cintare^i; o $coaia mixta, 
frecuentata de 17 elevi §i 4 
eleve. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numirul vitelor mar! e de 
133 ?i al celor mid, de 263. 

Maxineni, schit, in jud. R.-S2rat, 
pi. Marginea-d.-j., com. MSxineni, 
fondat in 1638 de MateT-Basa- 
rab. Este intre^inut de Eforia 
Spitalelor Civile ?i a r£mas nu- 
mal biserici de mir. 

Maxineni, mosie a statului, in 
jud. Covurluiu, pi. Siretul, com. 
Independent, fosta pendinte de 
mSnastirea Bistri^a. Are 35 62 
hect., din cari 37 hect. padure ?i 
37*/2 vii. Se arendeazScu 50000 
lei anual. 

Maxineni, mosie, de 1300 hect., 
jud. Braila, proprietatea Eforiel 



Digitized by 



Google 



MXXINENILOR (COTUL-) 



301 



MEDJIDIA (PLASA) 



Spitalelor Civile, ocupind partea 
de V. a com. Cotul-Lung. 

Maxinenilor (Cotul-), veckitt pi- 
cket, cu No. 95, la hotarul c&tre 
Moldova, in jud. R.-Sarat, pi. 
Marginea-d.-j., com. Maxineni; 
azl e han pe drumul spre Corbul. 

Maz&nae§ti, loc, jud. Bacau, pi. 
MunteluT, comuna Podurile, pe 
care se afl& satui Valea-SoaseT, 
coprinzind $i sili^tea satuluT Po- 
durile. 

Mazararul, sat, cu 47 locuitorT, 
jud. Arges, pi. OltuluY, facind 
parte din com. rur. Balce^ti. 

Mecea, sat, facind parte din co- 
muna rurali Ciorte?ti, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea. 

Are o populate de 519 lo- 
cuitorT, 257 barbaflf $i 262 fe- 
mel. 

Este situat pe valea $i dealul 
cu acela?! nume. 

Are o bisericS, fondata la 
anul 1809 ?i reparata la anul 
1855. 

Mechiaua (Hiotul), sat, ftctnd 
parte din com. rur. Corbeanca, 
pi. Znagovul, jud. Ilfov. Este 
situat la N. de Tama?i, intre 
Valea - C&lugarulul $i p&durea 
VlasieT. 

Se intinde pe o suprafafa de 
768 hect. cu o populate de 
168 locuitori. 

D-l A. Vasiliu ?i Gr. Cire?anu 
au 670 hect. ?i locuitoriT, 98 
hect. Proprietarii cultiva. 250 
hect. (20 hect. izlaz, 400 hect. 
padure). LocuitoriT cultiva tot 
terenul. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marl e de 
104 ?i al celor mid, de 274. 

Mecica, ostrav pe Dunare, jud. 



VIa$ca, pi. Marginea, pendinte 
de com. Arsache, pe proprie- 
tatea Paraipani. 

Mecule§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Gavana- Valea -Rea, 
jud. Arge?, pi. Pite?ti. 

Are o populate de 30 familiT, 
sau 136 suflete; o biserica, cu 
hramul Sf. VoevozT, cu 1 preot 
$\ 1 cintaref. 

Medeleni, sat, jud. Ia$i, pi. Bra- 
ni$tea, com. Golae§ti, situat pe 
malul PrutuluT $i inconjurat de 
padurT. 

Are o populate de 41 familiT, 
sau 139 suflete; o bisericS, ft- 
cutS la 1798, de ob$tia locui- 
torilor, avind un eclesiarc. 

Vite: 164 vite marT cornute, 
22 oT, 30 cal $i 37 rimatorl. 

Medeleni, sat, facind parte din 
com. Godine?ti, jud. Tecuciu. 
Situat la N. comuneT, la 3 kil. 
de re?edin{a. 

Are o populate de 48 fa- 
miliT, sau 195 suflete, locuind 
in 47 case; o biserica, cu hra- 
mul Sf. VoevozT, zidita de Stol- 
nicul loan Tacu, la 1820. 

Locuitoril s'au improprietarit 
la 1864. 

Media, padure a statuluT, in in- 
tindere de 250 hect, {mind de 
munfiT manastireT Cimpulung, 
carl fac parte din com. Corb- 
$ori ?i Berevoe^ti, plaiul Nuc- 
$oara, jud. Muscel. 

Mediasca, piriil, jud. Suceava. 
Izvore$te din padurea Huhure- 
zul, sub numele de piriul Sub- 
{irelul, trece prin satele: Mes- 
teceni, Movileni §i Negote^ti, 
de unde ia numele de Piriul- 
Mare, 1^1 continua cursul prin 
satul Ru$i, de unde i se zice 
Mediasca $i se varsS in Mol- 
dova. Lungimea sa e de 6 kil. 



Are de tributarT din stinga pi 
raiele: Movileni, Cuco?eni, T&- 
tareni, StineY $i Gavanul, iar din 
dreapta piraiele: Ru$i $iFoc$a. 

Medjidia, p/asd, ocupind partea 
de V. $i centrala a jud. Con- 
stanta. 

$I-a luat numele de la re$e- 
dinja sa, ora?elul Medjidia sau 
Mejidie. 

Diagonalele sale cele maT marl 
sunt de la N. la S., de la virful Er- 
chesec, la virful Cangagi, §i de 
la V. laE., de la virful Cuzgun 
la movila IslamTepe 

Se margine?te la N. cu pla- 
sa Hir^ova, iar la E. cu plasa 
Constanta, la S. cu plasa Man- 
galia, iar la V. cu jud. Ialomi^a, 
desp&r$indu-se din fluviul Du- 
narea. 

Relieful solulut e in general 
accidentat. Mai cu osebire in 
partea de V., pe malul DunSrel, 
dealurile $i v£ile se succed. Dea- 
lurile in general stincoase $i pie- 
troase, nu numal c& impiedidi 
batrinul fluviu de a se indrepta 
spre Mare, dar il imping spre 
N. ?i chiar spre N.-V., lungin- 
du-T cursul cu vre-o sut& kil. panS 
ce se varsi in Mare. 

Plasa Medjidia fine de te- 
rasa dunareana, §i este des- 
parfita in doua jumitap prin 
depresiunea Cara-Su, ce merge 
de la Cernavoda, prin Medji- 
dia, la Constanta. Dealurile, can 
brazdeaza plasa, formeaza maT 
multe sisteme, carl, de ?i stau 
in legatura unele cu altele, p&s- 
treaza insa fie-care caracterul 
sau deosebit. Acestea sunt : in 
comuna Vlah-Bair, la V., intre 
batyile Vederoasa $i Baciul, cu 
virful Vlah-Chioi (155 kil.); in 
comuna Rasova, coprins^ intre 
Dunare, balfile Vederoasa §i 
Cochirleni $i valle Ghiordungi 
?i Pe^tera, cu virful Mulciova 
(158 kil.), la V.; in Cochirleni, 



Digitized by 



Google 



MEDJIDIA (PLASA) 



302 



MEDJIDIA (PLASA) 



cu virful Ho?u-Iuc (127 m.), la 
V., intre DunSre lacurile Co- 
chirleni, Caru-Su §i valea Pe$- 
tera; in comuna Cernavoda, cu 
virful Defcea (126 m.) la V., 
intre DunSre, lacurile PurcSrefi 
Ramadan, Cara-Su $i valea Ti- 
leriun ; in Tortoman, la N., intre 
DunSre, lacurile Domneasca ?i 
Ramadan (cu PurcSre^i $i Ti- 
leriun) $i intre vSile Tileriun $i 
Sili^tea, cu virful Tortoman (166 
m.) ; in comuna Ta?-Punar, intre 
DunSre ?i vSile Boazgic ?i Si- 
li$te, cu virful Alah-Bair (204 
m.), la N. ; in Docuzol, la N.- 
E., intre vSile Cara - Su, Do- 
cuzol §i Chiostel, cu virful Do- 
cuzol (109 m.), prin partea cen- 
trals a plS^eT; in comuna Hagi- 
Cabul, cu virful Caratai (100 m.), 
intre vSile Chiostel, Cara-Su ?i 
Ciobanul, in spre E. ; in comuna 
Medjidia, in partea centrals, cu 
virful Idris-Cirnos (127 m.), intre 
vSile Cara-Su si Acangia-Dere; 
in Biulbiul, cu virful Cuciuc- 
Biulbiul - Sud (131 m.), la S.- 
E. intre vSile AcSngia ?i Ghior- 
dungi-Orman; in comuna Omer- 
Bei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147 
m.) la S., intre vSile Ghiordungi 
$i Enige ; in Enige, cu virful Bo- 
rungea (162 m.) $i Adam-Clissi 
(158 m) pe care se aflS mo- 
numental de la Adam-Clissi, 
intre vSile Urluia, Ghiordungi 
$i Enige, in partea S.-V. a co- 
munel. 

Toate dealurile carl compun 
aceste sisteme sunt de naturS 
pietroasS, ma! cu seamS cele de 
lingS DunSre, ridicindu-se in 
formS de zid de asupra el. Sunt 
acoperite cu finefe $i pS^unT, 
semSnSturi, ?i lipsite de pS- 
durT, din care cauzS domne^te 
o mare uscSciune. 

DunSrea udS plasa la V., de 
la Rasova $i pSnS aproape de 
satul Boazgic, din plasa Hir?ova, 
pe o lungime de 30 kil. ; di- 



recfiunea cursului sSti este de 
la S.-V. spre N.-E. ; lSrgimea 
sa nu intrece nicSiri 1 500 m. ; 
adincimea variazS intre 12 — 14 
m. ; malul sSu drept, dobrogean, 
este inalt, stincos, ajungind la 
100 m. aproape de Cernavoda. 
Un pod de fier al cSel ferate Bu- 
cure§ti - Constanta leagS cele 
douS malurl ale sale, lingS Cer- 
navoda. (VezI Podul Carol I.) 
FormeazS mal multe insule, unele 
acoperite cu nisip, altele cu pS- 
dun de sSlcil; principale sunt, 
incepind de la S.-V. spre N.- 
E. : Ostrovul - Lung, Hinogul, 
Troina, Seimeni, Cernavoda $i 
Seimeni-MicT. Piriul care servSde 
scurgere ?i in acela$T timp de 
alimenta^iuuea laculu! Cara-Su, 
cind apele DunSreTvin marf, o 
udS la V. 

VSile carl o brSzdeazS sunt : 
Ghiordungi, units cu valea Enige 
$i Iusu-Funar, la V., deschizindu- 
se in lacul Baciul; valea Ur- 
luia, la V., deschizindu-se in 
balta Vederoasa; Rasova $i Ca- 
ramancea, deschizindu-se in Du- 
nSre, la V. ; Valea-Pe?terel units 
cu Acangi-Dere §i Ichingi-Dere, 
prin partea centrals ; valea Cara- 
Su, prin mijlocul plS?ef, trecind 
prin Medjidia, ?i deschizindu-se in 
balta Cara-Su si care forma odini- 
oarS drumul DunSrel cStre Mare ; 
valea Tibrinul, formats din vSile 
Tortoman $i Dere-Chioi, ?i des- 
chizindu-se in lacul Tibrinul, brSz- 
dind partea de N. a plS$eI;Si- 
li$tea sau Ta?-Punar, in parteade 
N , deschizindu-se in lacul Dom- 
neasca; Boazgic, care confine 
apS, in parteade N., formind un 
piriu, care o udS in partea de 
N., ?i se varsS in DunSre; 
vSile : Docuzol, Chiostel-Hagi- 
Cabul, Ciobanul ?i Medjidia, a- 
diacente ale vSeT Cara-Su, care 
o brSzdeazS in partea centrals 
?i cea esticS. 

Plasa Medjidia e formats din 



douS comune urbane $i 13 ru- 
rale. Cele urbane sunt: 

Medjidia, re$edin{a el, in par- 
tea centrals, in valea Cara-Su; 
Cernavoda, pe malul drept al 
DunSre!, la locul de unde in- 
cepe valea Cara-Su, la V. Ea 
este capul lime! ferate Cerna- 
voda-Constanfa. 

Comunele rurale sunt: 

1. Alacapi, la E., pe valea 
Cara-Su, cu cStunele: Alacapi, 
Chiostel §i Docuzol; 

2. Biulbiul, la S.-E., pe va- 
lea Biulbiul, cu cStunele: Bu- 
iuc-Biulbiul, Cuciuc-Biulbiul, En- 
de-Cara-Chioi $i Turc-Murfat; 

3. Cara-Baci, la S., pe valea 
Borungea, c 1 cStunele : Cara 
Bad, Cangagi-Be?oul $i Can- 
gag* ; 

4. Caratai, la E., pe valea 
Caratai, cu cStunele : Caratai ?i 
Agi-Cabul ; 

5. Chioseler, la S.-V., pe va- 
lea Borungea, cu cStunele : Chio- 
seler ?i Borungea; 

6. Cocargea, in partea cen- 
trals, pe valea Cocargea, cu ca- 
tunele: Cocargea ?i Susus-Ali- 
bei-Ceair ; 

7. Cochirleni, la V., pe ma- 
lul nordic al laculuf Cochirleni, 
cu cStunele : Cochirleni $i Ivri 
nez; 

8. Enigea, la S.-V., pe valea 
Enigea, cu cStunele: Enigea, 
Adam-Clisi, Arabagi, Ius-Fanar, 
Mulciova, Polucci ?i Tala$man ; 

9. Mamut - Cuius, in partea 
centrals, pe valea Pe?tera, cu 
cStunele: Mamut-Cuius, Caci 
Amac, Idris-Cuius, Mircea-VodJ, 
Pe? tera, Saidia $i Turc-Amazli; 

10. Rasova, la S.-V, pe ma- 
lul drept al DunSrel, cu citu. 
nele: Rasova si Vlah-Chioi; 

1 1 . Seimeni, la N.-V., pe ma- 
lul drept al DunSreT, cu cStu- 
nele : Seimeni-Marl si Seimeni- 
Mict; 

12. TasPunar, la N., peva- 



Digitized by 



Google 



MEDJIDIA rORA?) 



803 



MEDJIDIA (ORAS) 



JeaTa$-Punar, cu citunele: Bal- 
t2ge$ti, Chtor - Ce«?me - Romin, 
Chior Ce?meT&tar $i Saragea; 

13. Tor!oma?i, la N.-E , pe 
va!ea Tortoman, cu c&tunele: 
Tortoman, Azizie, Celebi-Chioi, 
Deocea, Derin - Chioi, Facria, 
Geabacul $i Satul-NoQ. 

Are o populate de 4258 fa- 
mili!, saQ 18499 suflete. 

Intinderea totals a plS$eT este 
de 143200 hect., din carl 141 1 
hect. ocupate de vetrele satelor, 
71486 hect. cultivabile, 61522 
hect. necultivate, 4225 hect. 
izlaz, 97 hect. vie, 3500 hect. 
p&dur! $i tuftri^urT. 

Locuitoril posedS : 2455 plu- 
gurl cu boT, 70 plugurf cu cat ; 
767 care cu bol, 2478 cftru{e 
cu bol; 8 ma$inl de treeratcu 
aburl, 4 ma$inl de sem&nat, 148 
ma§inl de secerat, 66 ma?inT de 
batut porumbul, 473 grape de 
fier, 33 ma$inl de vinturat, 23 
diferite alte ma$inT agricole ; 6 
morl cu aburl, 1 cu ap&, 32 de 
vfnt ; 1 fabric^ de ap& gazoasS 
§i 2 de d&r&cit lin& ; 150 ar- 
m&sarT, 3620 lepe, 3402 cal, 
1046 minzt; 107 taurT, 8936 boT, 
7634 vacl, 3013 viteY; 93 bivolr, 
141 bivolite, 38 malacT; 167 
tn&garT ; 7246 berbecT, 98950 oT, 
41358 miel; 101 tapT, 804 ca- 
pre, 301 lezT; 1345 porcT, 1484 
scroafe ; 69 stupl cu albine. 

Sunt 12 biseridf, deservitede 
13 preotf, 8 dasc&H §i 16 para- 
cliserl; 22 geamil cu 18 hogT 
$i vre-o 4 — 5 case de rug&ciunT 
ale locuitorilor protestantf; 19 
scoale, din carl 2 de bSe^T, 2 
de fete, cite una in Medjidia 
$i Cernavoda, $i 18 $coale mixte, 
frecuentate de 611 b&e\i $i 254 
fete. 

Sunt 854 pufurl In cStune 
?i 11 pe cimp. 

Comerciul consta. in importul 
de manufacture instrumente a- 
gricole, etc. $i fn export de ce- 



reale, finefe, animale $i lin5; 
sunt 344 comercian^T, din car? 
120 circiumarT. Comerciul se 
face pe DunSre, prin ora?ul Cer- 
navoda $i satul Rasova, iar in 
interior, pe calea ferata. Cerna- 
voda - Medjidia - Constanta. In 
Medjidia se mat fac $i doua 
tirgurl de vite. 

Cattle de comunicatie sunt: 
plutirea pe DunSre cu porturile 
Cernavoda, Rasova 91 oprirea 
la Seimeni; pe lacarT, cu lun 
trele; calea feratS. Cernavoda- 
Mircea-Voda-Medjidia -Constan- 
ta; drumurile mar! sau j'lde- 
tene: de la Medjidia la Mul- 
ciova ; la Boazgic ; la Cernavoda 
?i Rasova; la Cara-Murat; la 
Biulbiul ; la Alacapl ; de la Biul- 
biul la Mulciova; in fine, dru- 
murile comunale §i vecinale carl 
br&zdeaza. in diferite direcfiunT 
teritoriul pl&$eT. 

In plasa s'au gaVit nenumS- 
rate valurl romane (Traian) ; 
sunt urme de cetatf romane 
(Tropaeum, Axiopolis), de mo- 
numente (eel de la Adam Clissi), 
etc. 

Medjidia, com. urfi., in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia. 

Este situate fn partea centrals 
a judejulu?, spre V. de ora$ul 
Constanta, si in cea centrals a 
pl&$eT Medjidia. 

Se invecine^te cu comunele: 
Caratai, la 10 kil. spre N.E.; 
Alacapi, la 1 1 kil., spre S.-E.; 
Mamut-Cuius, la 12 kil., spre S.; 
Tortomanul, sat, la 12 kil., spre 
N.-V.; Murfatlar, la 15 kil., spre 
S. - E.; Cernavoda, la 25 kil., 
spre V. 

Se mcLrgine^te la N. $i N.-V. 
cu com. Tortomanul, desp&rfin- 
du-se prin dealurile: Docuzol- 
Bair, Panaghir §i valea Cilibi- 
Chioi ; la S., cu com. Biulbiul $i 
Mamut-Cuius, despar^indu-se de 
cea d'JntiiCi prin dealurile Vai- 



vasin-Bair ?i Tabia-Fran{uzeasca\ 
de cea d'a doua prin valea Ca- 
ralic-Ceair ?i dealul Congaz-Bair ; 
la V., cu catunul Alibei-Ceair 
(al comunel Cogarcea), despSr- 
t'mdu-se prin dealul Docuzol- 
Bair $i Medjidia Bair. 

Relieful solulul e pu^in acci- 
dentat de dealurile: Docuzol- 
Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghi- 
rul cu virful Panaghirul (97 m.), 
la N.-V.; Ali-Bei-Ciair Bair (85 
in.), la V., intinzindu-se p2n& 
linga Medjidia ; Tabia-Fran^u- 
zeasca\ cu virful Medjidia sau 
Caiacic (ill m.), la S. $1 in 
partea centrals ; Vai-Vasin-Bair 
(117 m.), la S.V.; Cara Chioi- 
Bair(i2om.), la S.-E.; Endec- 
Cara-Chioi, cu virful Endec-Cara- 
Chioi (112 m.), la E.; Docuzol- 
Bair cu virful Chiostel (58 in.), la 
N.E.; Medjidia prin centrul com., 
pe ling^ valea, balta $i or^elul 
Medjidia (91 m.). Toate aceste 
dealurl sunt in general acope- 
rite cu verdea^, semftnaturl ?i 
fine^e ; odinioarei erau acoperite 
?i cu pSduri frumoase. Printre 
movile pu^in numeroase (12) in- 
semnSm Panaghir-Iuc (97 m.) la 
N.-V. §i Ali-Bei Ceair Iuc (121 
m.) la S.V., artificiale; azt aco- 
perite cu verdea^i, ati servit o- 
dinioara ca puncte de orientare. 

Comuna este udatS de piriul 
Docuzol in partea de E., care 
se varsa in balta Cara-Su, de lingS 
Medjidia, pe drcapta ; apoi bal- 
ta Cara Su sau Medjidia, care 
incepe de la Cernavoda $i se 
sfir?e?te dincolode satul Chiostel 
printr'o mla^tina; §i a servit 
ca loc de scurgere al apelor 
Dunarel. 

VaT sunt : Cilibi-Chioi la V.; 
Docuzol Ciair, la N.E.; Biringi- 
Medjidia Dere, prin partea cen- 
trals ; Ichiugi - Medjidia - Dere, 
continual spre V. cu valea Ca- 
zalic-Dere, prin partea S.; Vai- 
vasin-Dere, pe la S.-E. comunei. 



Digitized by 



Google 



MEDJ1D1A (ORAS) 



304 



ME11ED1NTI QUDE'f) 



Este asezatS pe panta dea- 
luluT cu acelasT nume, de o parte 
si de alta a valurilorluT Traian, 
in mijlocul unuT cimp latins, pe 
care vara pasc numeroase turme 
de oT si vite cornute. In inte- 
riorul sSu, orasul prezintS strade 
regulate, bine pavate. 

Comuna are o suprafafS de 
4266 hect. si o populate de 
645 familiT, saii 2449 suflete. 

Contribuabill : 736. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
ApostolT Petru si Pavel, inte- 
meiatS de locuitorT in 1872, de- 
servitS de 1 preot, I cint&ref, 
1 paracliser; 6 geamiT, cu 6 
hog!; 2 scolT, una de bSefT si 
a doua de fete, frecuentate de 
128 elevT. 

LocuitoriT posedS: 6 masinT 
de secerat, 5 morl de bStut po- 
rutnbul, 34 grape de fier, 2 de- 
cosiT, 48 plugurT, 124 care si 
cSrufe. 

Vite sunt: 305 cat, 804 boT, 
45 bivolY, 4 asiiT, 5450 ol, 62 
porcT. 

AfarS de industria domestic^ 
nu avem in com. de eft douS 
mori de aburT, 1 fabrics de apS 
gSzoasS si 2 fabricT de dSrScit 
Una. 

Comerciul este activ, cScT o- 
ra$ul se gSseste in centrul uneT 
regiunT bogate in semSnSturi$i 
finefe. Calea ferarS Cernavoda- 
Medjidia-Constanfa si o mulfime 
de drumuri o deservesc. Se fac 
douft bilciurl anuale, carTincep 
de la I S Iunie si 1 5 Octombre si 
fin cite 10 zile, in ele se fac 
schimbul de cereale, vite, etc. 
cu coloniale, manufacturT, ma- 
sinT de tot felul, etc. 

Sunt 125 comercianfi, dintre 
carl 6 hangil si 26 circiumari. 

Budgetul com. e la venitun 
de 71200 let, iar la cheltueli, de 
53636 lei. 

Caile de comunicafie sunt nu- 
meroase; fund centrul geografic 



si agricol al judefuluT, pleacS 
dintr'insa numeroase drumurT 
in diferite direcfiT: calea ferata 
Cernavoda-Medjidia- Constanfa, 
cu stasia Mircea-VodS; cST ju- 
defene la: Hirsova, Cara-Murat, 
Constanta, Mangalia, Cuzgun- 
Ostrov, Cernavoda; cST comu- 
nale si veciriale la satele si cS- 
tunele mal apropiate. 

Orasul Medjidia e fundat de 
cStre sultanul Abdul-Medjid, al 
cSrui nume il poartS. 

Prin ea tree valurile de pS- 
mint ale lui Traian. 

A fost mult incercatS in tim- 
pul rSzboaielor de la 1829, 
1853 ?'» 1877. 

Medjidia, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
Medjidia, pe linia Cernavoda- 
Constan^a, pusa in circulate la 
4 Octombrie 1 860. Se aflS intre 
stabile Mircea-VodS(io kil.) si 
Murfatlar (18 kil.). Inalfimea d'a- 
supra niveluluT mSril de 11,28 
m. Venitul acesteT statfl pe anul 
1896 a fost de 151375 lei, 55 
bant. 

Meeni, sat $ fScind parte din com. 
rur. Popesti, pi. Cerna-d.s., jud. 
Vilcea. Are o populatfune de 
479 locuitort, 214 bSrbatf si 
265 femeT. Este situat la S.-V. 
comuneT, la poalele dealuluT Mo- 
doaia si udat de riul LuncavSful 
si de Valea-PopeT. Are o scoalS, 
frecuentatS de 10 copii; o bi- 
sericS, fondatSla 1835 si repa- 
ratS de locuitort la anul 1863. 

Megina, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Macinul, pe teritoriul com. 
rur. Cerna, prelungire vesticS 
a dealuluT Daiman-Bair; se in- 
dreapta spre V., avind o direc- 
fiune generals de la N.-E. spre 
S.-V. si brSzdeazS partea cen- 
trals a plSseT si pe cea N.-V. a 
comuneT; poalele sale orientale 



se sflrsesc pe malul drept al 
vSeT Megina; se ridicS pSnS la 
o inSl^ime de 250 m. ; este a- 
coperit in cea mat mare parte 
cupadurl, iar pepoale cu pSsunT 
si HvezT; pe la poale trece si dru- 
mul comunal Cerna-Greci. 

Megina, piriii, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul com. rur. 
Cerna; isTia nastere din poalele 
V. ale dealuluT Daiaman-Bair ; 
curge mat inttl spre S., apot 
spre S.-V., avind o direc^ie ge- 
nerals de la N.-V. spre S.E.; 
brSzdeazS partea E. a plSseT si 
pe cea V. a comuneT; udS poa- 
lele meridionale ale dealulu! Me- 
gina, de la care sT-a luat numele 
si dupS un curs de 4 kil., se 
varsSin piriul Cerna, pe dreapta, 
lingS satul Cerna, pe care il 
udS; pe valea-T merge drumul 
comunal Cerna-Greci. 

Mehedia. VezT Chicerea, deal, 
com. ZSpodeni, pi. Mijlocul, jud. 
Vasluiu. 

Mehedia, numele unuT sat vechin, 
jud. Vasluiu. VezT ZSpodeni, sat. 

Mehedin^i, judef, la extremita- 
tea V. a fSreT, in spre Austro- 
Ungaria. 

Judeful Mehedin^i este eel mal 
despre V. judef al regatulu! 
RominieT, si se mSrgineste: la 
N., cu Transilvania de care se 
desparte prin munfiT Carpaji; 
la E., cu judefele Gorj si Dolj; 
la S.-V., cu Serbia, despSrJitS 
prin fluviul DunSrea, si intru cit- 
va si cu Bulgaria ; iar la V., cu 
Banatul TemisioareT, despSrfit 
prin munfiT Carpafi si apa Cer- 
nei. 

Marca judetuluT este o albinS, 
pentru cS odinioarS se producea 
multS miere si cearS in acest 
judef. 

Se imparte in treT regiunT: re- 



Digitized by 



Google 



MEHEDINTI (JUDEX) 



305 



MEHEDINJI (JUDEf) 



giunea muntoasa; regiunea delu- 
roasa $i regiunea $easa sau 
cimpoasa. 

Munfil jude^ulul apar^in sis- 
temulul de mun{! mijlocil, cad 
cea mai mare inalfime a lor nu 
trece peste 2000 de m. El au 
urcu?url foarte repezl, ?i pere^i! 
prea ripo$I. Culmea lor nu este 
abondenta in vegetafiune;cu toa- 
te aceasta, in ace$t! munflf pa- 
$uneaza vara o mul^ime de vite 
mar! $i mid. 

Cel trial insemnafl mun^I at 
jude^ulul Mehedinfi sunt: To- 
toaia, inalt de 1993 m., deasupra 
nivelululMarel, Virful Dobrel, de 
1923 m., Cracul-luI-Mihoc, Ple- 
trele- Albe, Olanul - Mare, Ola- 
nelul, Oslea, Groapele, Stina- 
Mare, Girdomanul, Micu?a, Ra- 
doteasa, Bulzul, Scari$oara, Mo- 
cirliul, Balmajul, Vlasia, Cracul- 
Scurt, Frumosul, Maneasa, etc., 
din care izvoresc o multime de 
piraie $i rlurl. Dintre dealurile 
acestu! judef putem cita: Cra- 
cul-lui-Draghicean, cunoscut in 
studiul geologic al judefulul Me- 
hedin^i, Bujorescul, Brazi^ori, 
Ciovirna^ani, Gradejul, Culmea- 
Frumoasa $i Culmea-Dumbravil, 
cu dealul Poroina, etc. 

Cimpii mai intlnse sunt: a 
P£tulelor, a Cujmiruluf, a Sal- 
ceT, a Scapaulul, etc. 

Apele mai insemnate ale ju- 
defulu! sunt: Cerna, Motrul, 
Bahna, Jido$tifa, Topolnifa, Co- 
?u$tea, Hu$ni{a, Blahnifa, Drin- 
cea, Iupca, Bulba, Brebina, Pes- 
ceana, Cervenifa, Jilful, Su$i{a, 
etc. 

Balflf mai principale sunt: Jiana- 
Mare, Via$ul, Girla-Mare, Ba- 
to$i, Patulele, Gruia, Pistolul, 
Salcea, Ascunsa, Zatonul. 

Insule pe Dunare, intre carl 
mai marl : sunt Insula-Golulu! nu- 
mita ?i Insula-Banulul, in drep- 
tul satulul Gura-Vael; insula $i- 
mianul, drept comuna $imianul; 



Ostrovul-CorbuluT, intre Hinova 
$i Bato^i, cu o suprafa^a de 1200 
hect. $i cu o populafiune de 
60 familil, $inind de com. rur 
Batofi ;f igana$i; Ostrovul-Mare 
cu o suprafa^a de 2200 hect 
$i cu 120 familil, $inind de com 
rur. Gogo^i ; insulele Girla,Flo 
rentinul, Gomotarni^a ?i altele 

Jude^ul Mehedin^i are o su 
prafa^a de 1099000 pogoane 
sau 5420 kil. patra^I, dintre care 
270000 pogoane sunt acoperite 
cu diferite semanaturl, 36000 
cu padur! cart au inceput sa se 
tae in mod systematic, iar restul 
acoperit de ora$e, sate, drumurl, 
riurl, balfl ?i alte locur! neculti- 
vabile. 

Are o populafiune de 247223 
locuitorl. 

Judeful Mehedinfi se impar^ea 
in vechime in 6 pla$I $i 1 plaiu, 
$i anume : plaiul Clo§ani, cu re- 
?edin^a in comuna urbana Baia- 
de-Arama; plasa Motrul-d.-s., cu 
re$edin{a in com. rur. Stroe^ti; 
plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a 
in com. rur. Strehaia, plasa 
Dumbrava, cu re?edin{a in com. 
rur. Bicle^ul ; plasa Blahni{a, cu 
re?edin{a in com. rur. Vinjul- 
Mare; plasa Cimpul, cu re$edin{a 
in com. rur. Cujmirul $i plasa 
Ocolul, cu re$edin{a in T.-Seve- 
rin. In 1888, Mehedin^i se im- 
par^ea in 4 pla$I $i un plaiu 
$i anume : plasa Motrul-d.-s., cu 
re$edin{a la Stroe?ti ; plasa O- 
colul, cu re^edin^a in T.-Severin; 
plasa Motrul-d.-j. -Dumbrava, cu 
re?edin{a la Strehaia; plasa Blah- 
nita Cimpul, cu re?edinfa in Vin- 
jul-Mare ?i plaiul Clo^ani cu 
re?edin^a in Baia-de-Arama. A- 
cum jude^ul Mehedinfi se im- 
parte in 8 pla?I §i 2 plaiurt : 
plaiul Clo^ani, cu re?edin^a in 
Baia-de-Arama ; plaiul Cerna, 
cu re$edin{a in com. rur. Balta; 
plasa Cimpul, cu re^edin^a in 
com. rur. Vinatori; plasa Blah- 



ni^a, cu re^edin^a in com. rur. 
Flaminda; plasa Dumbrava, cu 
re^edinfa in com. rur. Bicle§ul ; 
plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a 
in com. rur. Strehaia ; plasa Mo- 
trul-d.-s., cu re?edinfa in com. 
rur. Bro^teni ; plasa Ocolul-d. j., 
cu re?edin{a in com. rur. Pru- 
ni^ori; plasa Ocolul-d. -s.,cure$e- 
din^a in com. urb. T.-Severin 
?i plasa Vailor, cu re$edin{a in 
com. rur. Slivile^ti. 

Jude^ul Mehedin^i are 2 co- 
mune urbane : Turnu-Severin ?i 
Baia-de-Arama, ^i 20 comune 
rurale. 

In regiunea muntoasa se pro- 
duce porumb, griu, orz, secara, 
etc., insa in cantitate pu^ina. 

Regiunea dealurilor este aco- 
perita cu vil, dind un vin de 
o calitate mat superioaxa, ma! 
ales pe dealul Orevi^a $i pe Go- 
lul-Drincei. 

Regiunea cimpoasa este cea 
ma! productive in cereale din- 
tre cele 3 regiun! ale jude^ulul. 

In jud. Mehedin^i se afla o 
mulfime de animate, atit salba- 
tice cit $i domestice, ma! cu 
seama in regiunea muntoasa. 
Printre animalele domestice pu- 
tem cita : bol, cat, ol, capre, bi- 
voli, rimatorl, etc. ; printre ani- 
malele salbatice: ur?!, lup!, mis- 
tre^I, cerbi, caprioare, capre sal- 
batice, etc. 

In sinul pamintulul se ga- 
sesc diferite minerale, precum: 
aur, argint, arama, fier, carbunl, 
lignita, etc., dar ma! cu seama 
piatra care se intrebuin^eaza la 
construc^iuni, la facerea pietre- 
lor de moara, precum ?i la fa- 
bricarea varulul. 

Se gasesc ape minerale in 
mai multe locurl, dintre car! cele 
mai insemnate sunt: Circiul, 
Baia-de-Arama, Balta, etc., carl 
confin fier, pucioasa $i alte mi- 
nerale. 

Se afla in jude$ : 2 fabric! de 



Digitized by 



Google 



MEHEDINJ I (JUDEX) 



306 



MEIDAN-CHIOI 



caramida $i {igla, I de bere ?i 
spirt, i de conserve, instalata 
linga oboarele de rimatorl din 
ora?ul T.-Severin, mai multe 
mori de macinat, cu aburl $i 
pe diferite ape. 

Locuitoril de la munte se o- 
cupa cu facerea ?indrilel, care 
se vinde in judetele Mehedin^i, 
Gorj §i Dolj. La Glogova $i Si- 
se?ti se fabrica oale ?i la T.- 
Severin se afla o fabrica de oale. 

Femeile, pe linga industria 
domestica, se mai ocupa $i 
cu cre^terea gindacilor de ma- 
tase, $i fac diferite pinzeturi 
$i marame de o rara frumuseje. 
La Baia-de-Arama se fac stofe 
de o calitate buna. Pe linga a- 
ceasta, locuitoril de la munte se 
ocupa cu dogaria, dulgheria, 
etc. Cel din com. $i?manul, in 
timpul iernel, se ocupa cu fa- 
cerea rogojinelor. 

Comerciul este activ, $i consta 
in import de fier, arama, bum- 
bac, zahar, ceal, diferite stofe 
$i coloniale, ?i in export de 
griu, secara, porumb, orz, ovaz, 
meiu, rapi{a, fasole, etc., animate, 
precum : vac!, ol $i mai cu seama 
rimatorl din ocoalele ora?u!ui 
T.-Severin. 

Toate acestea au fost ex- 
portate in Austria, Germania, 
Franfa, Elvefia etc., fiind incar- 
cate prin vamile: Severin, Vir- 
ciorova ?i Gruia. Comerciul mai 
este activat $i de bilciurile ce 
se fac in diferite locality! ale 
jude^ulul, printre carl: Balaci^a, 
Borlafelul, Cleanovul, Corcova, 
Ciovirna?ani, Jegujani, Lupoaia, 
Patulele, Plo?tina, Pruni§orul, 
Obir^ia, Strehaia §i bilciurile Se- 
verinulul. 

Budgetul jud. Mehedinfi e la 
venituri de 6408679 lei $i 73 
banl. 

Jude^ul Mehedinfi are 2 li- 
nn ferate, una venind din Aus- 
tria, trece pe la Virciorova- 



Turnul-Severin-Balota-Pruni$ori- 
Timna-Strehaia-Butoe^ti, ie^ind 
din jud. Mehedin{i pe la Gura- 
Motrului, se indrepteaza spre 
Craiova-Bucuresti, parcurgind in 
jud. Mehedinfi o distan^a de 
peste 78 kil. A doua linie este 
aceea care leaga Virciorova cu 
minele de carbuni ale Bahnelfiind 
cale ingusta. Are o $osea natio- 
nals, aceea care merge paralel cu 
calea ferata Virciorova • Bucu- 
re$ti. $osele judefene sunt : T.- 
Severin - Bujorescu - T.-Jiul ; T.- 
Severin-$imianul - Hinova - Cala- 
fat; iposeaua-Dumbravil care 
incepe din dealul Balota $i duce 
pe Culmea-DumbraviT, pana in 
satul Cernate^ti, jude^ul Dolj, 
unde se leaga cu $oselele acestul 
jude{. 

Pe linga acestea jude^ul este 
strabatut de o mul^ime de ?o- 
sele comunale-vecinale ?i comu- 
nale. 

Cale de comunica^ie este $i 
Dunarea, pe care circula va- 
poarele, importind diferite mar- 
furl ?i exportind productele ju- 
de^ulul, mai cu seama din por- 
turile Severin, Virciorova §i 
Gruia, precum §i din alte Scheie 
de pe marginea Dunarel. 

In judeful Mehedin^i sunt: 
1 liceu real, 4 ?coale urbane 
de bae{I ?i 4 de fete; 152 
§coale primare rurale, dintre carl 
5 de fete. $colI private sunt 6. 

Sunt 325 bisericl $i 4 ma- 
nastirl (Strehaia, Gura-Motrulul, 
Topolnifa $i Baia-de-Arama) 
precum $i ruinele Vodi^el. 

Locurl istorice sunt : T.-Seve- 
rin, Grade^ul, Strehaia, Gura-Mo- 
trulul, Straja, Calugareni, Clo- 
$ani,Pade?ul, Cetatea,Oreava,Iz- 
vorul - Birzel, Govodarva, etc. 
(VezI aceste numirl). 

Printre persoanele istorice a- 
par^inind acestui jude{ citam pe: 
Mihaiu-Viteazul, despre care se 
poveste$tedelocuitoriIpla?elMo- 



trul-d.-j., ca este nascut in cas- 
telul ale carul u r me se vad ?i 
acum in curtea manastirel Stre- 
haia, in care castel ar fi locuit 
tatal sau $i unde Mihaiu-Vitea- 
zul a ridicat manastirea Stre- 
haia, care a fost terminate de 
Mateiu-Basarab. Tudor Vladi- 
mirescu, crescut in com. Glo- 
gova, a funcfionat ca vataf de 
plaiu la Clo^ani. Stindardul re- 
volutfel din 1821 I'a ridicat in 
Pade?ul. Lupu Mehedinfeanul, 
din com. rur. Negomirul, vor- 
nicul Socol din Socole^ti, pos- 
telnicul Udri^ti, Mircea-Ciobanul 
din Podoleni $i atyil. 

Mehedin^i, sat, facind parte din 
com. rur. Podeni-Nol, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Are o bi- 
serica, fondata la 186 1 de pro- 
topopul Nicolae Protopopescu. 

Mehedinului (Valea-), valeM 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 
com. Slobozia, cu o lungime de 
4<X) m. $i cu direc^iunea N.-S. 

Mei, lac, jud. Vla§ca, pi. Margi- 
nea, com. Arsache, pe proprie- 
tatea Paraipani. 

Meia, mahala, facind parte din 
com. rur. Turce^ti, pi. Oltejul- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o pozi- 
^ie frumoasa, inconjurata de dea- 
lurl, locurl de finefe, locurl a- 
rabile $i vil. 

Meidan-Chioi, com. rur., jud. 
Tulcea, pi. lsaccea, situata in 
par tea V. a jude^ulul, la 90 kil. 
spre S. -V. de ora^ul Tulcea, 
re?edinfa districtulul, ^i in par- 
tea S.-E. apla?el, la 35 kil. spre 
S. de ora$ul lsaccea, re?edin{a 
pla?el. 

Forma sa este acea a unul 
romb neregulat; lungimea sa e 
de 38 kil. ?i intinderea, de 951 
hect. 



Digitized by LiOOQ IC 



MEILA 



307 



MELEDICUL 



Se m&rgine?te la N. cu com. 
rur. Nicolifelul, de care se des- 
parte prin dealurile Girli^a ?i 
Izvorul; la E., cu com. Teli^a; 
la S., cu com. Alibei-Chioi $i 
cat. Islam- Geaferca; iar la V., 
cu com. Balabancea, desp&r^itcl 
prin dealul Boclogea. 

Este formate dintr'un singur 
citun, a?ezat spre S.-E., pe am- 
bele maluri ale piriulu! Burtea. 

Intinderea comunel este de 
951 hect., din carl 43 hect. o- 
cupate de vatra satulul, 747 
hect. ale locuitorilor §i 161 hect. 
p&durl $i izlazurf, ce aparfin 
statulul $i locuitorilor. 

Populafia comunef, in maio- 
ritate compus& din RominT, este 
de 208 familtf, sau 1 1 14 suflete. 

Are o $coala, fondatala 1879 
de locuitori, condusi de un in- 
vi^tor $i frecuentata de 67 e- 
levl ; o bisericcL, cu hramul Sf. 
Voevozl, zidita la 1844 de c&tre 
locuitori, deservitS de I preot 
§i 1 cint&re$; 5 meseria^I; 5 
mor! de ap& ; 2 circiumi. 

Dealurile ce br&zdeaz£ teri- 
toriul comunel sunt: Dealul-lui- 
Salciu, la S., piduros $i pietros ; 
Muchia-Babel-Rada, la V. (250 
m.), acoperit cu p£$uni; Piscul- 
Pirulul, la N. (190 m.), aco- 
perit cu vil §i pS$unI; Dealul- 
Iul-Putin& (160 m.), la V., aco- 
perit cu p&duri ; f uguiata, la 
V. (404 m.), din virful c£ruia 
se poate vedea Br&ila, Tulcea $i 
Dun&rea, pietros ?i acoperit cu 
piduri ; Fundul-Bur^il (263 m.), 
la N.E., p&duros in parte; Eni- 
Ormange-Tepe (259 m.), la S.-E. ; 
Dealul - BosUn&riilor (271 m.), 
la E. ; Mucliia-Boclogea, la V. ; 
Dealul-Izvorulul $i Dealul-Gir- 
li^eila X., acoperite cu p&duri. 

Apeie care o ud& sunt: va- 
iea Boclogea, ce izvore?te din 
loculnumit Podul-Inalt,$io uda 
la V.; afluentul sati valea Bur- 
tea ce trece prin sat, cu maluri 



pufin ridicate prin mijloc; Va- 
Iea-Ci$melil, afluent al piriulu! 
Accadin la S.; valea Stupari, 
afluent al vSil Boclogea la V. 

Locuitoril posedcl: 5 mori 
de ap& ; 200 plugur! ; 650 boi, 
250 vacl, 400 cal, 600 ol ?i 
100 rimStorf. Sunt 5 meseria$i 
(dogari, rotarl $i fierarif). 

Comerciul e pu{in activ $i 
consti in import de coloniale, 
lipscSniI,instrumente de fier,etc, 
?i in export de cereale $i vite. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2806 lei $i la cheltuell, de 
2799 lei, 36 banl. 

C&ile de comunicafie sunt : 
drumurif comunale ce due la 
Nicoli^elul-Isaccea, la Balaban- 
cea, Acadin $i Alibei -Chioi, 
Posta-Tulcea. 

Comuna este fondati cam pe 
la 1823 de cfitre familiile ro- 
mine^tl Tusl£re§tii, Butuce^til, 
Sendre$til §i Mutile^tii, ce au ve- 
nit din satul Simcilieni, din plasa 
Hir$ova, fugind de persecu^ia 
Turcilor. 

Meila,//r*£, jud. Muscel, se vars& 
in riul Bratia, pe teritoriul c&- 
tunulul Bratia, comuna Berevo- 
e$ti-P&minteni, din care $i izvo- 
re^te. 

Meile§ti, ma/ia/a, jud. Vilcea, 
pi. Olteful-d.-j., com. Vasila{i. 
Aci e o fintinS, care, se zice, 
dateazS din timpul lui Mircea- 
Vod*. 

Meilor (Valea-), vale, se une^te 
cu Izvorul-Puturos la N. de 
de com. Corb$ori, plaiul Nuc- 
?oara, jud. Muscel, §i, dup& ce 
se impreuncl cu Valea-luI-Vi^an, 
se vars& in riul Doamna, in 
raionul comunel Corb?ori. 

Mei§oarele, sat, facind parte din 
com. rur. Miclo?ani, pi. Arge- 
$elul, jud. Muscel. 



Mei{a, nutnire ce se mal da ca- 
tunuluf Coada-Izvorulut, com. 
M&ne?ti, pi. Tirg?orul, jud. Pra- 
hova. 

Meiului (Crtngul-), p&durice, in 
jud. R.-S&rat, pi. Marginea-d.-s., 
com. Bogza, in partea de E., 
situate pe mo$ia Bogza. Are o 
intindere de 165 hect, popu- 
late cu stejar, ulm, jugastru 
?i frasin. A fost teatrul rSzbo- 
iulul dintre Ru$I uni^f cu Aus- 
triacil contra Turcilor, la anul 
1789. 

Melcera, trup de p&dure, al statu- 
iul, situat in com. Surpatele, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, in intin- 
dere de 601 hect., formind, im- 
preuni cu trupurile Muchia- 
C&prfire{ul (450 hect.) $i culmea 
dealuluT Stejeratul sau Mitul(82i 
hect.), p&dureaM&n&stireni-Friin- 
ce?ti. 

Melcioaia, mahala, in com. rur. 
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Melea, deal, in jud. Gorj, pi. 
Jiul, com. Urdari-d.-s., incepind 
din ?oseaua vecinali de la N. 
comunel ?i terminindu-se la S., 
in hotarul comunel ; este acope- 
rit cu pSdure. 

Meledicul, localitate, cu isvoare 
de apd minerals, in com. Lo- 
p&tari, pe Valea-Sl^niculul, pla- 
iul Pirscovul, in partea muntoasS 
a jud. BuzSu. 

Sunt la Meledic mal multe 
sorgin^i §i pu^url cu ape mine- 
rale foarte insemnate. Se afl& 
la 620 m. altitudine, avtnd o 
longitudine E. Gr. de 26°.2o' $i 
o latitudine N. de 45°. 10'. 

Localitatea are o poztyiune 
foarte frumoasa ?i higienica; e 
inconjurata de vit, pidurl tinere, 
arbor! fructiferl ?i de o bogata 



62>,30. Morels Dtcfionar Q«ograHc Vol IV. 



40 



Digitized by 



Google 



MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCl) 



MELETIE 



vegetate, si va ajunge sa ocupe 
un loc de frunte printre stafi- 
unile farel. 

Numele Meledic, ma! inainte 
Menedic, un cuvint slav, a carul 
insemnare este: loc de repaos, 
este vechiu si e probabil ca 
aceasta localitate e de mult 
cunoscuta, de oare-ce s'au aflat 
multe urme de monede romane. 

AstazI Meledicul este pro- 
prietatea d-lul $tefanescu-Sa- 
vigny, iar mal inainte facea parte 
din bunurile manastirei Vintila- 
Voda, pana la secularizare. §tim 
ca s'a proectat o linie ferata 
Mizil-Boboci-Meledic. Apele au 
un debit foarte mare si au fost 
analizatein 1872 de dr. Trausch, 
apol in 1895 de D-l dr. Bernard. 

Apele apar^in sistemulul eo- 
cenic si miocenic, formate din 
marne, argile, marne argiloase 
si nisipoase, calcarurl si gipsuri. 

Apele din grupa a sunt ge- 
netice din masivulsarei miniere, 
pe cind cele-1'alte au ca geneza 
sarea gema. 

Apele aceste ca si similarile 
lor din diferitele locality din 
Tara, regiunile S.-E. si N.-E. a 
Carpa^ilor nostri, apare aproape 
exclusiv si tot-dea-una inso^ite 
de petroleu si dupa extragerea 
petroleulul, in localita^ile unde 
se afla in cantita{I de a fi ex- 
ploatabil, apar apele iodo-cloro- 
alcaline. 

Apele din grupa d si e au 
de origina straturl masive si 
abundente limonitice, sferosi- 
derite, siderite, carbonate, fos- 
fatice si arsenicale. 

Clasificarea Izvoarelor. La 
Meledic sunt 32 izvoare si 4 
pu^uri. D-l dr. Bernard care a 
facut un studiu complect asu- 
pra acestor ape la i895,lecla- 
seaza in 5 grupe ast-fel : 

Grupa a) 5 izvoare cloruro- 
sodice simple, care izvoresc di- 
rect din sarea gema, din care: 



1. 2 izvoare la Podul-lui-Ro- 
bin, cu un debit de IOO litruri 
pe minut; 

2. 3 izvoare la N. platouluT 
Meledic, cu un debit de 30 li- 
truri pe minut. 

Grupa b) 1 2 izvoare cioruro- 
sodice iodurate, ce izvoresc din 
greziile petrolifere si argilurile 
sali fere cenusif, din care : 

1. 6 sunt la N. Muntelul Pa- 
tule, din care 3 au fost anali- 
zate si numite Maria, Constantin 
si Mi^a. Au un debit total de 
40 litruri pe minut; 

2. 4 pufurl de petrol para- 
site sunt analizate; 

3. 2 izvoare la Trestioara; 
toate cu apa iodata cu un de- 
bit de 25 litruri pe minut. 

Grupa c) 7 izvoare cloruro- 
sodice slab sulfuroase, ce izvo- 
resc din argile sulfuroase piri- 
toase, din care : 

1. 1 izvor la Alalul-BabeT, cu 
25 litruri pe minut: 

2. 4 izvoare, cu un debit de 35 
litruri pe minut, au fost analizate ; 

3. 2 izvoare numite Richard 
de la Poiana-Vilcului, cu 18 li- 
truri pe minut, au fost analizate. 

Grupa d) 2 izvoare sulfuroase 
simple hepatice, ce izvoresc din 
calcarurile argiloase verzil, din 
care: 

1. Un izvor numit Tinea, are 
un debit de 15 litruri pe minut, 
a fost analizat; 1 alt izvor cu 
un debit tot de 15 litruri; 

Grupa e) 10 izvoare ferugi- 
noase alcaline cloro-sodice, ce 
izvoresc de la piciorul munte- 
lul Podul Calului si provin din 
un conglomerat format de cuar- 
Jite. Din aceste izvoare au fost 
analizate : 

1. I la localitatea numita Lu- 
turile-Rosil. 

2. I la localitatea numita Ari- 
nul-luI-Stan-Cincu. 

3. 1 la localitatea numita Ulu- 
cul-din-Sat. 



4. 1 la localitatea numitl 
Scrofusul-Brezeu. 

Toate dau un debit de 300 
litruri pe minut. Apele nu sunt 
captate. 

Apele iodo-cloro-sodice se 
afla in 2 izvoare si 3 pufurl ar 
tificiale, sondate si captate pe 
locul numit Piscul-Pacurilor. 

Meledicul (Lacul-cu-Butuci), 
lac, in jud. Buzau, com. Min- 
zalesti, catunul Basceni ; confine 
peste. 

Meledicul ( Ot - Menedicul ) , 

mo fie, in jud. Buzau, com. Min- 
zalesti, catunul Bisceni, fosti 
a statulul, formeaza un corp cu 
mosia Dosul-Salcieide 280 hect., 
din care 54 hect. sforile de pi- 
dure : Padina si Patulul, 40 hect. 
arabile, 130 hect. finea^a, 6 
hect. livede, restul izlaz si mun^I 
de sare in formatiune. 

Meleg-Hava§, munte, situat pe 
hotarul Transilvaniel, intre mun- 
tele Bitca-de-Piatra, de care se 
desparte prin piriul Brato§ §i 
muntele Curmatura-Lazaroi; face 
parte din grupa mun{ilor Cicul- 
Tarcaul. 

Mele^cani, sat, facind parte din 
com. Vultureni, jud. TecuciO, si- 
tuat pe vale la N.-E. coraunei, 
la 4 kil. si 250 m.de Vultureni. 
Aid se afla o biserica, cu 
hramul Intrarea in Biserici, fe 
cuta de fostul proprietar Stefe- 
nache Abaza. 

Meletie, sau Jarcaleti, cXtun, 
pendinte de com. Pletrele, pe 
proprietatea statulul Pletrele, 
pi. Marginea, jud. Vlasca, situ 
ata la E. liniel ferate Giurgiu- 
Bucuresti, in dreptul sta{ielBa- 
neasa. Satul s'a fondat la 1852, 
de Arhimandritul Meletie, fost 
curator al mosiilor ce aparfineau 



Digitized by LiOOQ IC 



MELICIOAIA 



300 



MENJI-DIN-DOS 



m£nastireT C5scioarele. Acesta 
a facut la 1864 o biserica de 
zid, care e acum deservita de 1 
preot si 1 dascal. Depinde de 
parohia Pfetrele. 

Aci s'aQ improprietarit, in 
1864, 'OS locuitorl, carorali s'ati 
dat o suprafata de 315 hect. 
(VezT com. Pfetrele). 

Melicioaia (Ion Melic), mo^ie, 
in jud. Buzau, com. Tisaul, c£t. 
Sfintul-Gheorghe-NoQ ; are 430 
hect., din care 310 hect. pa- 
dure, 40 hect. arabile, 30 hect. 
finea^a, 4 livede, restul izlaz si 
sterp. 

Meline§ti, com. rur. t In jud. Dolj, 
pi. Amaradia, situata in partea 
de V., la 29 kil. de Craiova, pe 
loc ses si pe malul riuluT Ama- 
radia, la poalele dealurilor Valea- 
Muerel si Odoleni. $esul se nu- 
meste Drumul-Mare $iMueri?ul. 

Se margineste la N. cu com. 
Bodaesti, la S. E. cu com. A- 
mar&sti ?i Godeni, de care se 
desparte prin riul Amaradia, iar 
la V. cu com. Br£de$ti. 

Limita Iiniel de N. incepe din 
valea Boia, merge spre E. tre- 
cind prin hotarul com. Bodae?ti. 
Limita liniilor de S. si V. merge 
din dealul $ertul spre E. pe 
nul Amaradia. 

Terenul com. este acci den tat 
de dealul Valea-Muerei si de 
dealul Odoleni. 

E udata de nul Amaradia, ce 
merge de la N. spre S., avind 
un pod la Gura-PlosteT si la 
punctul Muerisul. Pe teritoriul 
com. prime$te pe stinga riul 
Plosca ce se varsa ?n Amaradia 
la GuraPlosteT, avind vad in 
acest punct. Pe dreapta, Ama- 
radia primeste piriul Boul, ce 
se varsa in Amaradia, la punctul 
numit Spineni. Piriul Muerisul 
se varsa in Amaradia la punctul 
numit Dosul-Mare. 



Comuna se compune din 7 
catune: Almajelul, Drumul Mare, 
Muerisul, Odoleni, Popesti-Me- 
line$ti, Valea-MuereT, Valea-Mu- 
erel-d.-j. 

Populatfunea com. este de 
1527 suflete. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 17 impamintenitT. 

Sunt 4 bisericl: una in cat. 
Odoleni, fondata ?i reedificata 
de locuitori la 1880, cu hramul 
Sf. Voevozl ; a doua. in cat. Va- 
lea-Muerel, cu hramul Adormi- 
rea-Maicel-Domnulu?, fondata la 
1883 ; a treia biserica in cat. 
Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae, 
fondata si reedificata la 1872 
de catre locuitori; iar a patra 
in cat. Valea-Muerel-d.-j. fon- 
data si reedificata la 1858 tot 
de locuitorl, cu hramul Ador- 
mirea-Maicel DomnuluT. 

Are o $coala mixta, condusa 
de o inva^atoare si funcfionind 
de la 1869, este intrejinuta de 
stat si de com. 

Suprafata comuneT este de 
1500 hect., din cari: 737 hect. 
pamint arabil, 196 hect. finea^a, 
250 hect. izlaz, 67 hect. lac si 
teren sterp, 250 hect. padure. 

Mobile de pe teritoriul com. 
se numesce : Muere$ul, Odo- 
leni $i Valea-MuereT. Intinderea 
lor este de 737 hect. Venitul 
lor este de 9000 lei. Aparfm 
mo$nenilor $i proprietarilor par- 
ticular!. 

Viile, in intindere de 50 hect., 
aparfm locuitorilor. 

Peste Ru?etul, in catunul Al- 
majelul al mo$nenilor, se afla pa- 
durea Ru$etul, cu o intindere de 
247 hect. 

In cat. Odoleni se afla o pa- 
dure, tot a mosnenilor, de 3 hect. 

Pe linga agricultura, parte din | 
locuitorf se mai ocupa si cu ; 
cizmaria, dulgheria, rotaria, zi- . 
daria $i cojocaria. 

Afara de calea ju demean a, , 



com. Melinesti mat este stra 
batutade o cale comunala, lunga 
de 1 l /* kil. si de o sosea vecinala, 
lunga in com. de 600 m. ce duce 
la Amara$ti. 

PotecT unesc cat. Drumul- 
Mare cu Odoleni, $i cat. Mue- 
risul cu Valea-MuereT-d.-j. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 3 Il )S'9 8 W $* ' a cheltuelf, 
de 2573,27 lei. 

Vite : 635 vite marl cornute, 
52 cat, 1239 of, 3i5porcT, 157 
capre. 

Meme$ul, foe, in jud. Covurluiu, 
com. Pechea, pi. SiretuI, nu de- 
parte de cat. Oasele (com. Cu- 
ca), unde se zicea ca ar fi 
fost un razboiti intre Unguri si 
TurcT. 

Menedicul, vcchia numircz. md- 
ndstirel Vintila-Voda, j. Buzau. 

Men{i-din-Dos, com. rur., in ju- 
deful Mehedinfi, pi. Motrul-d.-j., 
la 66 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin. Este formata dintr'un sin- 
gur sat, situat pe valea ape! 
Jiltul. 

Are o populate de 600 lo- 
cuitorT, din carl 104 contribua- 
bili, locuind in 130 case; o bi- 
serica deservita de 1 preot si 
2 cintaretl; o scoala, condusa 
de I invafator, frecuentata de 
30 elevT. 

Locuitoril poseda: 22 plu- 
gurT, 50 care cu bol, 4 caruje 
cu cai; 70 stupl cu albine. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 1 178 let, iar lacheltuelT, 
de 691 lei. 

Vite sunt : 500 vite marl cor- 
nute, 13 cat, 400 ol si 500 ri- 
matori. 

Are o sosea care o leaga cu 
soseaua Strehael, prin Menti-din- 
Fa^a. 

Dealurile mat principale din 
comuna sunt: Ohaba, Dealul- 



Digitized by LiOOQ IC 



MENTI-DIN-FAjA 



310 



MERA 



Motrulul, Dealul-Circenilor,Dea- 
lul-Cioculanilor, numit ?i Dea- 
Iul-Gaine?tilor, al-Pope?tilor, al- 
Caciule^tilor ?i al-Ghergule$tilor. 

Val mat principale sunt: Va- 
lea-Men^ilor, a-Scurtuluf, Valea- 
Cioclovinel, a-Bisericei, a-Su$i{eT 
sau Circeni-cel-MicT, Valea-La- 
culul ?i Valea-luI-Nat. 

la comunS sunt : Platoul-Ara- 
turilor, Platoul-Caciule?tilor $i 
Platoul-din-Deal de Fintina-Ghir- 
gule$tilor, unde se afl& cimitirul. 
Multe izvoare cu apa, dintre 
carl: Izvorul Ghergule$tilor, Iz- 
vorul-luI-Badea-Marculescu, Iz- 
vorul CioclovineT $i Izvorul-Gai- 
ne?tilor. Toate aceste izvoare 
formeaza piraie, carl se varsa 
in apa Jilfului, ce vine de la 
com. Miluta, uda partea de N. 
a comuneT, trecind in com. Bo- 
rascul din jude^ul Gorj, unde 
se varsa in Jiu. In partea de 
S. com. este udata de riul Mo- 
trul. 

Se margine$te: la E., cu com. 
Borascul-de Mehedinfi ; la S., cu 
com. Strehaia ; la V., cu Men^i- 
din-Fata §i Miluta; iar la N., cu 
Ohaba, de judeful Gorj. 

LocuitoriT din aceasta com. 
aft ?i cite-va hele?tae cu pe$te. 

In partea de S., pe Valea-Cio- 
clovineT, intr'un pisculet, se afla 
ruineleunor zid&rii vechT. Legen 
da e ca in acest loc a fost as- 
cunsa o familie de domn ce 
venise din Valea - DomneascS 
care se afla spre N. de com., 
situata in jud. Gorj. In apro- 
piere de acest castel s'ati g&- 
sit oseminte de animate ?i de oa- 
menT, foarte mart, pe carl oa- 
menil le numeau oseminte ale 
uria^ilor. In partea de N.-V. a 
comuneT, linga hotarul Ohaba, 
facindu-se sapaturl de locuitorl, 
s'a g&sit farimaturi de vase 
vechl ?i ni^te pietre sculptate. 

Men^i-din-Fata, com. rur., in jud. 



Mehedinfi, pi. Motrul-d.-j., la 
55 kil. deora?ulTurnu-Severin. 
Se margine^te: la E., ca catu- 
nul Sttnce$ti, pendinte de co- 
muna Strehaia; la S., cu satul 
Comanda, pendinte de com. rur. 
Strehaia ?i cu comuna Cernaia; 
la N., cu comunele Miluta ?i 
Men^i-din-Dos ; la V., cu com. 
Valea-Rea, desparfita prin pa- 
durea statulul Miluta. 

Este situata pe deal, ?i se 
compune din catunele Bade$ti 
$i Robesti. Catunul Bade?ti are 
2 mahalale : Bade?ti $i Lupe?ti ; 
iar c&tunul Robe?ti are 5 ma- 
halale : Ciocheni, Robe§ti, Po- 
pe$ti, Pagube?ti $i Sucalani. 

Are o populate de 780 locui- 
torl, din carl 117 contribuabilT, 
locuind in 145 case; o biserica, 
deservita de 1 preot ?i 2 cin- 
tarefl; o ?coal&, condusS de 1 
invafator §i frecuentata de 24 
elevl. 

LocuitoriT poseda : 24plugurT, 

55 care cu boT, 5 c^rufe cu caT; 
49 stupT cu albine. Are o ?o- 

sea comunala ce da la Comanda 

in $oseaua Streh&iT. 

Budgetul comuneT e la veni- 

turl de 863 leT, iar la cheltuell, 

de 602 lei. 

Vite: 540 vite marl cornute, 

16 ca!, 460 oT $i 500 rimator!. 
Deal maT principal in aceasta 

comuna este Dealul-Motrulul. 

Vai maT principale sunt : Va- 
lea - MotruluT, renumitS pentru 

pSmintul sau productiv, Valea 

Lupilor, a-Revenicelor $i a Bo- 

be$tilor. 

Cimpil sunt : Cimpia-MierleT, 

a Budariel, a-Ple?coteT $i Stinga- 

celul. 

Ape maT principale sunt: Mo- 

trul, care o uda in partea de S., 

Piriul-Lupenilor, Revenicelor ?i 

Piriul-Robe$tilor. 

Mera, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Girlele, la 6 kil. de subpre- 



fectura pla$el $i la 18 kil. de 
capitala judefulul. 

Se compune din urmatoarele 
catune: Andreia$ul, Capatanul, 
Mera, unde se afla $i primaria 
comuneT, $indrilari-d.-j. $i $in- 
drilari-Reghiul, situate pe cur 
sul MilcovuluT, de la Odobe?ti 
in sus $i pan£ la Monteorul. 

Are o populate de 920 fa- 
miliT, sau 3 116 suflete din car! : 
619 agricultorl, 28 meseria?!, 
150 industrial, 34 comercianp, 
16 cu profesiunT libere, 492 mun- 
citori $i 47 servitorl, locuind in 
646 case. 

$tiu carte 237 persoane. 
Sunt 903 contribuabiH. 
Sunt 4 biserici parohiale: una 
in catunul Mera, cu hramul Sf. 
Impara^T; a doua in Capata- 
nul, cu hramul Sf. Nicolae; a 
treiain ^'mdrilari-d.-j., cu hramul 
Sf. Gheorghe ; $i a patra in An- 
dreia^ul, cu hramul Sf. Apostoli. 
MaT sunt 2 biserici filiate: una 
in Cap&tanul, cu hramul Sf. Bo- 
tezatorul $i a doua in $indri- 
lari Reghiul, cu hramul Sf. Ni- 
colae. $coala, mixta, este fre- 
cuentata de 53 copif. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turT de 8491,12 leT, §i la chel- 
tuelT de 8484,45 leT. 

LocuitoriT poseda: 200 plu- 
gurT de lemn, 9 de fier, 14 
morT de ap5; 495 boT, 450 vaci, 
220 caT, i960 oT, 217 capre, 320 
porcT; 205 stupT cu albine. 

Via se cultiva pe o intindere 
de 188,50 hect. 

Industria $i comerciul se prac- 
tice de catre 12 circiumari, 10 
rotarl, 7 fierarl, 8 dulgherT, 15 
fabrican^T de rachiu $i 250 do- 
garT. 

Pe teritoriul comuneT $i anu- 
me, in catunele Reghiul $i An- 
dreia^ul, sunt locality! sarate$i 
micT izvoare de ape minerale. 

Mera, c&tun, in jud. Putna, pi. 



Digitized by 



Google 



MERA 



311 



MERA 



Girlele, com. Mera, a$ezat pe 
cursul Milcovuluf ca toate sa- 
tele ce formeazi comuna, ?i 
sunt in$irate pe tot cursul luT, de 
la Odobe^ti pana la Monteorul. 
Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf, Impdra^T ; o ?coala 
mixta. 

Mera sau Mira, m&ntlstire, in 
jud. Putna, pi. Girlele, cornuna 
Mera, a§ezata pe malul Milco- 
vulul, pe un tapsan inalt, la 
care sue un pripor destul de 
mare, de la Valea-Milcovulul. 
Este inconjurata cu zid. 
Manastirea Mira a fost ince- 
puta inainte de anul 1686 de 
un anume Motoc, din Odobe?ti, 
impreuna cu Ion Episcopul de 
Roman, dupa cum se dovede^te 
dintr'un zapis al femeel lui Mo- 
toc, cu data de 1686, Apri- 
lie 25, prin care aceasta daru- 
e§te m5nSstireI Mira, ocina sa 
in hotarul Virte?coilor si toate 
mo§iele de pe Milcov. Murind 
acest Motoc, precum ?i pSrin- 
tele Ion Episcopul de Roman 
§i venind la scaunul Moldovel 
Constantin Cantemir, acesta se 
apuca sa ispraveasca manasti- 
rea, c ca s'o faca Maria Sa ma- 
nastire mare, ce se zice Ma- 
nastirea-Domneasca». 

Zidirea manastire! Mira de 
catre Constantin Cantemir e po- 
menita de mal top cronicaril, 
fera insa a se indica de vre-unul 
anul clSdirel. A§aDem. Cantemir 
in a sa «Descriptio Moldavian 
zice: «In radicibus roontium 
Vrancziae, non procul a Mira, mo- 
nasterio pictatis b. m. principis 
Constantini Cantemirii raonu- 
mento...» (VezI: Nee. Costin, 
Letopiset, IP, 39 $i 52; Nic. 
Mustea, Letopiset, III 2 , 39 $i 
Amira, Letopiset, III 2 , no). 

Manastirea cu hramul Sf. Ni- 
colae, zidita dintr'intii delemn, 
(Cf. Mustea, Letopiset, III 2 , 



33), se imbogafi curind prin 
daniile ce cre$tinii pravoslav- 
nicl incepura sa i faca. A?a 
printr'un zapis datat de la 1688, 
Decembrie3, un preot, Iona^cu 
de la Odobe?ti, darue$te ma- 
nastireT Mira 50 falcl de finat, 
ca sa-1 inscrie la pomelnic pe 
el $i pe paring! sal. Un alt 
preot, printr'un zapis datat din 

1688, Decembrie 7, avind nu- 
mele Ion Ciochina, precum ?i 
nepotul sau, Postelnicul Nicolae 
Murgulet, daruesc o ocina ma- 
nastire! Mira. Un alt zapis din 

1689, August 22, certifica cum- 
paratura de ocina 91 mo$iI fa- 
cuta de Serafim Episcopul de 
Radau^i, pentru manastirea Mira. 

Constantin Cantemir inzes- 
tra $i el in 1689 manastirea 
Mira cu ocinele cumparate de 
la satenil din Odobe^ti. A- 
ceste ocinl fura piatite de din- 
sul cu cite un zlot de pa- 
mint, dupa cum se dovede$te 
din cartea acestu! Domn din 
1689, Maiu 3: «Top locuitoril 
de pe Milcov, carl aQ mo?iI prin 
prejurul sfinteT manastirl Mirel, 
care o am ftcut Domnia-mea. 
Daca vep vedea cartea Dom- 
niei-mele; iar voi sa cautaf! sa 
va luap banil pe mo$iT, cine cit 
i se va veni, precum s'aG so- 
cotit d'aicea. lata ca v'am tri- 
mes ?i bani!. Dec! numai sai 
luap sa nu mal umblatT ftra de 
isprave, de cum s'au vindut lo- 
curile $i mobile alta data, cite 
2 ortf, Domnia-mea am mal dat 
cite 2 potronict, care fac cite 
un zlot de pamint. Dedf nu mal 
umblaf! fira isprava, ci va luat» 
banil, sa nu fie in alt chip. A- 
ceasta va scriem, Ia$i, 7 197 (1689) 
Maia 3». 

Manastirea ramase in aceasta 
stare, adica construita din lemn, 
pana la a doua domnie a lul 
Antioh Cantemir, care, in anul 
T706, reconstrui biserica, ftl- 



cind-o de piatra $i inconjurind-o 
cu un zid inalt. Cronicaril sunt 
totT de acord in aceasta privinta. 

Nicolae Costin, Letopiset, II 2 , 
pag. 52: tlntr'acelasTan (7214) 
s'au apucat Antioh-Voda de aCi 
zidit manastirea de piatra din 
temelie la Milcov, ce se chiama 
Mira, cu zid de piatra prin pre- 
jur, unde este manastirea de 
lemn, facuta de tata-sati Can- 
temir- Voda $i au fost ispravnic 
Cirstea- VornicuU . 

Nicolae Mustea, Letopiset, 
IT*, pag. 33: « Antioh-Voda in - 
tru aceasta a doua domnie a 
zidit manastirea Mira, pe Mil- 
cov in munte, care IntiT era 
de lemn durata de tata-s5ti Can- 
temir-Voda $i -T puse numele 
de Mira, iar el o au zidit de 
piatra frumoasa §i cu zid inalt 
imprejur». 

Dupa reconstruirea man3sti- 
reT, Antioh Cantemir puse sa 
se transporte rama$i{ele tataluT 
sati Constantin de la biserica 
Sf. Nicolae din Ia$i la manas- 
tirea Mira (Cf. Nic. Costin, Le- 
topiset, II 2 , pag. 39 §i Amira, 
Letopiset, pag. no). 

Se pare ca nicT Antioh Can- 
temir n'a ispravit cu totul bi- 
serica ?i ca ea ar fi fost abia 
terminata de un arhimandrit 
grec Calerghi, dupa cum mar- 
turise§te ifiscriptia pusa d'asu- 
pra u$et la intrarea din pridvor 
in biserica. Inscriptia este in 
doua limbl, greaca ?i romina, 
alaturea. lata cea romineasca: 

Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise- 
rica Intru numele sfin^ilor Impara(T si 
tntocmai cu apostolii Constantin si Elena, 
este zidita de Maria-Sa rap^satul loan 
Antioh Constantin Cantemir Voevod la 
leat 7214 si nesavtrsind-o, s'a tnoit, pre- 
cum se vedc de intru tot cuviosul 
sfintfa sa Arhimandritul Kir Mitrofan 
Calergi, fiind egumen acestuY sfint lo- 
cas, cu chekutala si osteneala sfin^iei 
sale, pentru mtntuirea sufletului. Leat 
7244 (I73 6 )- 



Digitized by LiOOQ IC 



MERA 



312 



MERA 



Spre a explica prezenja a- 
cestul egumen grec, trebue si 
insemnim ci Constantin Can- 
temir, indati dupi fondarea mi- 
nistiret sale Mira in anul 1686, 
spre a asigura triinicia el $i 
pomenirea sa pe tot-d'a-una, 
a inchinat-o ministireT de la Va- 
topedi din muntele Athos. In 
actul siu de inchinare se zice, 
ci 1"ara ajungind la mare ci 
dere intre altele, nu se gisese 
nicT preotf vrednicT, cart si in- 
tretfni cuvenita rinduiali bise- 
riceasci 51 ministireasci, in cit 
se temea, ca nu cum-vacu ti in- 
put si nu se zidirniceasci po- 
menirea luT; ci din acest mo- 
tiv $i altf-va DomnT maT inainte 
de dinsul st-au asigurat durata 
pomenireT prin inchinarea mi- 
nistirilor lor, prin care mijloc 
in acele ministin se pistreazi 
buna rinduiali doriti. De aceea 
si el inching ministirea sa 
la Vatopedi si nume?te ingri- 
grijitor la Mira pe un mitropolit 
titular alLaodichieT, anumeGri- 
gorie ; iar dupi moartea aceluia, 
ministirea Vatopedi va orindui 
egumen pre cine vor voi dintre 
monahif de acolo, cu condifie 
insi, ca egumenul o datirinduit, 
ministirea si nu-l poati schim- 
baf5ri consimtimintul etitorilor, 
«cic! desele schimburl ale egu- 
menilor pustiesc ministirile, ciu- 
tind care de care si apuce $i 
si se duci». La fie-care 3 anT 
ctitoriT si iasocoteala egumenu- 
lul de averea m.ln.lstireT si daci 
se va gisi ci el administreazi 
riii, sS-I destitue, aritind mi- 
nistirel patroane cauzele si si 
ceari alt egumen mat vrednic. 
Din veniturile ministireT inchi- 
nate, si se dea ajutor si patroa- 
nei. CtitoriT clironomi si nu-sT 
apropieze nict un lucru din ale 
ministirei, ci inci si mal adaoge 
din averea lor. 

In anul 17 16, ministirea avu 



mult si sufere din partea osti- 
rilor nem{e$tl de sub conducerea 
lit Fren^a (Ferent) ?i din partea 
Titarilor, chema$T de Domnul 
Mihail Racovifi, spre a-1 apira 
de AustriacT. 

Dupi impristterea ostirilor 
nem{estl din Odobesti, parte 
din ele se refugiari la ministirea 
Mira, de unde ati esit cu to{iT, 
gata de r^boiu, cu tobe si 
cu steagurf. AjunsT de Titan, 
el rezistari cit-va timp, dar in 
cele din urmi furi bitutf si 
silitTsi ia fuga: «Dupi risipaci- 
tanelor si a Recufelor, scrie Ni- 
culae Muste, au mers si Mihai- 
Vodi la ministirea Mira si au 
stricat zidul ministirei, de po- 
runca Tmpiri^ieT ce era facut 
de Antioh Cantemir-Vodi. A 
prins-au si chiliele si o biserici 
de lemn, ce era ficuti de Can- 
temir-Vodi eel bitrtn ; si cio- 
hodarul Vizirultil era tot impre- 
uni cu Mihaiu-Vodi, ci avea 
porunci si vadi cum s'or strica 
acele ministirT.» (Letop., Ill 2 , p. 
64 $i 65). 

In ministirea Mira, scrie E- 
nache Kogilniceanu, a fost ln- 
chis starostele Focsanilor, Cos- 
tache Purice, dupi mazilirea luT 
loan Mavrocordat. Aflind boeriT 
ci mazilul Ion-Vodi stirueste 
pe lingi Capegi-Basa si trimiti 
oameni de at luT pentru a'l scoate 
pe Purice de la Mira « indati au 
ripezit pe ascuns de l'au luat 
si Taii adus la Neamtu, la mi- 
nistirea SeculuT, {iindu-l acolo 
pina au trecut Ion-Vodi Duni- 
rea.» (Letop., Ill*, pag. 212). 

Biserica este o imitate a ar- 
hitecturel bisericilor domnesti 
vechf. Are un pridvor, care 
la inceput a fost deschis for- 
mat din stilpii cu arcade; dar 
in urmi un egumen grec a 
umplut de$erturile printre stilpl, 
formind piretiT obli, ca la mi 
nistirea Probota. Biserica de- 



asupra are o cupoli scurti §i 
groasi. Interiorul bisericel este 
zugrivit ; catepeteazma este mo- 
derni. 

La mijloc biserica este des- 
pirjiti printr^un perete deschis 
in laturea de jos, a^ezat pe co- 
loane. Pe peretele din urm5 
sunt zugrivi^ ctitoriT $i dona- 
toril ministirei; la dreapta un 
arhiereu, care ^ine biserica §i 
lingi dinsul un cilugir. Acesta 
trebue si fie Arhimandritul Mi- 
trofan, devenit in urmi ArhiereQ 
titular; din stinga: Domnitorif 
Constantin $i Antioh-Cantemir, 
apoT boierul Mofoc ?i so^ia sa 
Ursa. D'asupra inscrip^iei de la 
intrare este o inchipuire prea 
naivi, o mini, care {ine o in- 
vilitoare sub^ire plini cu ca- 
pete micT de om, care repre- 
zinti sufletele drep^ilor §i dea- 
supra el scrise in semicerc cuvin- 
tele Scripture!: «sufletele drep- 
^ilor sunt in mtna luT Dumne- 
zeu». 

Deasupra por^ei a fost o clo- 
potnitide lemn, care aputrezit 
si a cizut in anul 1882. Clo- 
potul eel mal mare a cizut de- 
asupra por{eT, unde sti ?i acum; 
iar eel mic s'a atirnat la cer- 
dacul de la ci?mea. 

Acest cerdac se afli in partea 
despre N. a bisericel §i formeazi 
o sali mare pentru trapezi la 
ocazii insemnate. Sub dinsul are 
o adincime in pimint, unde te 
scoborl pe mat multe scirl de 
piatri. Acolo este o cismea, cu 
o tabli de marmuri, pe care 
este o inscrip^ie, ce aratS data 
cind s'a filcut, 1800, $i pe egu- 
menul, care a ftcut-o, Arhiman- 
dritul Arsenie. Inscripfia este 
sculptati pe un scut sipat In 
marmori, ornat cu florl, cu sem- 
nui cruceT §i cu doui pisiri 
ieroglife deasupra. E scrisi in 
greceste. Iati traducerea e! in 
romine$te : 



Digitized by 



Google 



MERA 



313 



MEREDEUL 



(Ju cheltuiala cgumenulu! de acum 
Arhimandritul Arsenic Pe linga alti'lc 
izvorul dc baut pcntru pomcnirea lul 
fund, eel ce vor lua din apa aceasta sa 
zica cu top! din toata, inima : Divinita- 
tea sa numcre cu drep^il pre ecl ce a- 
dapa pre mul^ cu apa dulcc. S'a »a- 
vlrsit tn anul 1800, lulic 10. 

Din ograda bisericel, pe o 
porti^a in zid, patrunzl intr'un 
loc spafios, unde a fost livada 
m&n&stire! si viea, care astazi 
pastreaza numai urmele vechel 
sale culturl. Arendasul parte a 
preficut acest loc in ceair de 
caf, parte in ardturS. 

Mera, sckit, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasulul, com. Bonjesti, asezat 
in partea de N. pe piriul Valea- 
Merel; la inceput a fost schit 
de maid; la anul 1800 s'a stri- 
cat, iar maicile au trecut la schi- 
tul Cotesti, din com. Cotesti. 

Mera, parohie, jud. Putna, in co- 
rauna cu acelasl nume, pi. Gir 
lele, format^ din catunele Mera 
si Milcovelul, avind 1 biserica 
parohiala, cu hramul Sf. Impa 
ratf. 

Mera, piriU, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasul, com. Blidare, izvoreste 
din Dealul-Perisorulul; uda co- 
muna prin mijloc; trece prin 
com. Cirligele, si se varsa in riul 
Milcovul, pe teritoriul comunei 
Cimpineanca. 

Mera (Inconjuratoarea-Ma- 
nastirei-), mosie, a statulul, 
jud. Putna, fosta pendinte de 
mSnastirea Mera, arendata cu 
1 1750 lei anual. 

Mera (Inconjur&toarea - Ma- 
n&stirei-), mosie situata in co- 
muna cu acelasl nume, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, in intindere de 
4600 falcl si arendata locuito- 
rilor comunei. Este proprietatea 
comunei Mera. 



Merchez (Dealul- de-la-), deal, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, comuna Oitina, cat. de 
resedin^a Oitina; se desface din 
dealul Ciacal; se intinde spre 
S., avind o direc^iune generals 
de la N.-E. spre S.V., brazdind 
partea de N. a plasel si cea 
E. a comunei; lasS spre S.-V. 
o prelungire care poarta numele 
de Dealul-de • deasupra - Cislil ; 
pe la poalele sale E. merge 
valea Beilic - Ceair ; se ridica 
pana la o inatyime de 130 m.; 
la poalele ramifica^iilor sale V. 
este asezat satul Oitina; malu- 
rile ezerulul Oitina sunt inalte 
si ripoase din cauza lul; este 
acopertt cu tufarisurl si finefe. 

Merdevenli-Punar, sat, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, c&tunul 
com. Cazil, situat in partea V. 
a plasel si cea N. a comunei, 
la 2\* kil. spre N.-V. de cat. 
de resedin^a, Cazil-Murad. Este 
asezat pe valea Mangaci-Ceair, 
inchis la N. decatre dealul Ca- 
bula-Bair si dominat despre S. 
de virful Merdevenli-Punar (141 
metri). 

Suprafaja sa este de 1540 
hect., dintre care 5 hect. sunt 
ocupate de vatra satului si de 
gradini. 

Popula^iunea sa, compusa din 
Turct $i Bulgari, este de 45 fa 
miliT, sau 106 suflete. 

Drumuri comunale pleaca:la 
N. spre Besoul, la S -V. spre 
Cazil-Murad, la S.-E. spre Cava- 
clar, la S. spre Sofular si la 
N.-E. spre Copadin. 

Merdevenli-Punar, movila ar- 
tijiciala', in jude^ul Constanta, 
plasa Mangalia, pe teritoriul 
comunei rurale Cazil Murad si 
anume pe acela al catunului 

1 sati Merdevenli-Punar. Are 141 
ra. inal^ime si domina satele 

I Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar 



si Merdevenli-Punar. Este aeo- 
perita cu verdea^a. 

Merdevenli-Punar-Ceair, sau 
Merneven-Ceair, vale insem- 
nata, in jud. Constanta, pi. Man- 
galia, pe teritoriul com. rur. Cazil- 
Murad si Cavaclar. Este con- 
tinuarea vael Caula-Ceair care 
se indrepteaza spre X., avind 
direcjiune S.-E. catre N.-V.; 
trece prin satul Cazil-Murad 
unde primeste din spre V. va- 
lea Ghioghetin-Punar-Ceair, si 
se intinde pana la dealul Bairam- 
Dede-Bair; este situata in par- 
tea de V. a plasel si comunei 
Cavaclar si in cea centraia a 
comunei Cazil-Murad. 

Merea, sat, in jud. Covurluiti, com. 
Beresti, pi. Horincea, spre E. 
de resedin^a com. 

Are o populate de 70 fami- 
lii, sau 327 suflete, din carl 61 
contribuabill, locuind in 72 case; 
o biserica si o scoala. 

Merea, piriia$ y ce izvoreste din 
padurea Bazanulul, jud. Covur- 
luiu, com. Beresti, si se varsa in 
Chineja, ceva mai sus de pun- 
ctul numit Branistea, spre S. 
de Tirgul-Berc^ti. Satul Beresti 
e asezat de o parte si de alta 
a vael acestuT piriu. 

Mereasca (Coca-) (Merei), mo- 

sit\ in jud. Buzau, com. Niculesti, 
com. Podul- Muncii, are 260 
hect., din care 20 hect. pa- 
durea Fundui-Cocil, restul ara- 
tura, livezT, finea^a si izlaz. 

Mereasca (Coca-), sfoarti de 
mosie, in jud. Buzau, com. Ni- 
culesti, com. Podul-Muncil, pro- 
prietate a statulul, pendinte de 
schitul Poiana-Marulul ; are cam 
32 hect. finea^l si izlaz. 

Meredeul, pirift, numit si Piriul- 



Digitized by LiOOQ IC 



MEREI 



314 



MERENI 



Bahnei, jud. Dorohoiu, com. Vir- 
ful-CimpuluI, pi. Berhometele ; 
incepe despre P&durea-Loznei, 
trece pe mo$ia Dobron&u^i, $i 
se vars& in Siret. 

Merei, com. rur., in jud. Buz&u, 
pi. Sarata, la poale de deal, 
la 12 kil.de Buz&a. 

Limita la N., incepe din Po- 
iana - ChilratziuluT, limitindu-se 
cu p&dureaBradul-cu-Sforiledin 
com. Tis£ul $i merge "pe margi- 
nea p&durei, pana in com. Va- 
lea-Pu^uluT, care, parte {ine de 
la Lipia, parte de Merei ; la 
E., incepe din com. Valea-Pu- 
{uluT $i merge pe hotarul pus 
intre mobile Poporul - Lipia 
(Merei) $i Poporul-Moce$ti (Li- 
pia), atinge pu^in hotarul com. 
Simileasca ?i de aci d& in ?o- 
seaua nationals, la hanul de la 
CrSc&nata ; la S., trece pe ?osea- 
ua nationals de la Cracanata, tre- 
ce pSna iing& gara Monteorul 
prin mo?oroaiele puse de Alecu 
Ghica, proprietarul mo?iei Stil- 
pui; la V., incepind din gara 
Monteorul urc& pe $oseaua co- 
munala p&n& in viea Brinco- 
veanulul, apo! o ia pe la Dru- 
mul-Ro$u, prin Piatra-lui-Chica- 
Mereu $i de aci, prin dealul 
Pragul, la Poiana-Chilmiziulul. 

Comuna e formats din c&tu- 
nele : Merei, Odaile $i Valea- 
Pu^uluT, avind o populate de 
1 300 locuitori, dincari270 con- 
tribuabili, locuind in 288 case. 

Suprafajacom.e de 1954 hect., 
din care 1050 arabile, 137 p&- 
dure, 315 izlaz, 25 livezT, 340 
vil §i 87 sterp. 

ProprietaJI mai insemnate 
sunt: Barbuleanca, sau Lipia 
(a Statului), Nucui, Poporul-Li- 
pia $i Tufele-MereT. 

Terenul e $es, accidentat in 
partea de N.-V. de ma! multe 
dealurT, acoperite cu vii $i pa- 
dun. 



C&I de comunica^ie are: ?o- 
seaua nationals Buzau-Ploe$ti $i 
$oselele vecinale ce cad per- 
pendicular pe dinsa, precum $i 
vechiul drum al dealului : Mizil- 
Sarata- Gura -Ni§covului prin 
Merei. 

Vite sunt : 300 bol, 90 vacl, 
32 vi^ef, 35 cat, 17 Tepe, 11 
minji, 650 oi $i 140 porcT. 

Are : 2 $coale de bae^i $i 1 
de fete in cat. Merei, frecuen- 
tate de 56 eievl $i 44 eleve; 
2 biseridf, una in Merei ?i a 
doua in Valea-Pu^ului, deser- 
vite de 2 preofi, 2 cintareflf §i 
1 paracliser; catedrala e cea cu 
hramul Na§terea Maicel Dom- 
nulul. 

Sunt pe teritoriul com : 3 
mori de aburi; 1 fabrica de 
petroleu; 9 circiumi. 

E comuna nouS, formata dupa 
1820, de catre proprietarii de 
vii care s'au stabilit aci §i in 
jurul c&rora s'au mai adunat 
?i al{T locuitori. Pe la 1864 se 
considera inca ca sat anexat 
Lipiel. 

Merei, cdtun, al com. Nicule^ti, 
jud. Buz&u, cu 40 locuitori ?i 
10 case ; e alipit de c&t. Po- 
dul-Muncei. 

Merei (Tufele- Merei), catun 
de re$edin{a, al com. Merei, ju- 
de^ul Buzau, cu 780 locuitori 
$i 174 case. 

Merei (Gura-), deal, in jude^ul 
R.-Sarat, pi. Ora^ului, comuna 
Bonte^ti; se desface din dealul 
Peri^orul ; brazdeaz& partea de 
V. a com., din el izvore^te piriul 
Mera; e acoperit cu seman&turi. 

Merei (Tufele-), vechie numire 
a cfttunului Merei, jud. BuzSu, 
com. Merei. 

Mereilor (Dealul-), deal, in par- 



tea de N.-V. a pla^ei SSrata, 
jud. Buz&u ; incepe din comuna 
Gura-S&r&til §i continue pana 
in com. Valea-Teancului ; e renu- 
mit prin intinsa culture a viel. 

Merelor (Dealul-), deal, jud. 
BacSti, pi. Tazlaul-d.-s., comuna 
Te^cani, situat la V. comunei. 
$i-a luat numele de la nume- 
ro$ii meri, cu care coastele sale 
erau imbricate. 

Mereni, com. rur., jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., situata pe lunca 
girlel Eiul $i intre girlele Eiul 
$i Turcul, la 40 kil. de capitala 
jude^ului ?i la 7 kil. de re$e- 
din^a pl£§el. 

Se compune din 3 c&tune: 
Valea-Mereni, Richicioara §i De- 
lureni, cu o populate de 170 
familii, sau 785 suflete, din carl 
148 contribuabili, locuind in 180 
case. 

Comuna cu izlaz, p&dure §i 
p 3 mint arabil, are peste 500 
hect. 

Are 3 biserici: una in cat. 
Mereni, fondata in 1887, a doua 
in riitunul Richicioara, zidita la 
1848 $i a treia in cSX. Delu- 
reni, vechie de aproape 100 
ani, tus-trele deservite de trei 
preo^i; o $coal3, frecuentata de 
31 copil. 

In comunS sunt: 4 brutarl, 10 
duigheri $i 4 cojocarl. El des- 
fac produsul muncel lor mat 
cu preferin^a la ora?ul Pite^ti. 

Maioritatea locuitorilor din 
comuna Mereni sunt mo^neni, 
25 s'au improprietarit dup& le- 
gea din 1864, cu 92 hect. din 
mo$ia statului Ciorica-Profa. 

Vite sunt: 15 cai, 120 boi, 
90 vacl, 1000 ol §i 400 porci. 

Comerciul se exercitS in co- 
muna de 2 circiumari. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
Mereni, se ridic& la suma de 
2185 lei. 



Digitized by 



Google 



MERENT 



315 



MEREJELUL 



O $osea inlesne^te comuni- 
ca{ia cu com. Profa, $i o so- 
sea comunala, prin interiorul 
comunel. 

E brazdatade dealul sau Coas- 
ta-Popil, cu direc^ia de la S. 
spre N. ?i in virful caruia e un 
platou pe care se cultiv£ cereale. 

De la N. spre S., o uda riul 
Eiul, iar la V., girli^a Turcul. 

Se margine$te cu comunele : 
Bara>ti-de-CepturI, Spineni, Pro- 
fa $i Gura-Boulul. 

Mereni, sat, in preajma comunel 
Burdujeni, pi. Siretul, jud. Bo- 
to§ani, cu o populate de 76 
familil, sau 108 suflete, din car! 
68 contribuabilT. 

Locuitoril poseda: 28 vite 
mar! cornute, 2 cal §i 5 mascurl. 

Mereni-Ceoani, cdtun, pendinte 
de com. Mereni-d. j., pi. Glava- 
ciocul, jud. Vla$ca. Situat in su- 
sul comunel. Este proprietatea 
fraplor Dristorian. Are o su- 
prafa^a de 13 10 hect. S'a dat 
la 1864, la 1 10 locuitorl, supra- 
fa{a de 227 hect. Locuitoril au 
un petic de padure de 60 hec- 
tare. 

Mo§ia are un venit anual de 
24000 lei. 

Pe marginea despre Cirtojani, 
curge apa Milcovulul, ce vine 
din Cirtojani. 

Mereni-de-Jos, com. rur., com- 
pusa din satele Mereni d.j. sau 
Stefeni $i Ceoani, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla$ca, situata pe albia riulu! 
Glavaciocul, la 40kil.de Bucu- 
re$ti, la 32 kil. de Alexandria, 
la 45 de Giurgiti, $i de Obe- 
deni, re$edin{a placet Glavacioc- 
Neajlov, la 13 kil. 

Are o populate de 1872 lo- 
cuitori, din cari 355 contribu- 
abill; 1 biserica, deserviti de 
1 preot ?i 2 dascall; 2 ?colI: 
una de fete, frecuentata de 



38 fete, $i a doua de baeflf, fre- 
cuentata de 59 bSe^T. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 7487 lei ?i la cheltuelT, 
de 6725 lei. 

In comuna, pe proprietatea 
statuluTMereni-Stefeni, sunt 910 
hect. p£dure, care depind de 
ocolul silvic Ghimpaji, $i 60 
hect. ale frafilor Dristorian, pe 
teritoriul catunulul Ceoani. 

Prin sat trece o $osea care 
merge la Ru$i-luI-Asan ?i de aci 
la Giurgiu prin Letca-Noua ?i 
Camineasca. 

Mereni-§tefeni sau de-Jos, cii- 
tun, pendinte de com. Mereni- 
d.-j., pi. Glavaciocul, jud. Vla?ca, 
situat pe valea Glavaciocul, din 
josul satulul Ceoani, proprietate 
a statuluf, fost£ inainte de secu- 
larizare a Mitropoliel. 

Are o biserica; 2 $coale co- 
rn unale; o moara de aburi. 

Mo^ia are o suprafafa de 3600 
hect. ?i se arendeaza, impreuna 
cu Tirnava, cu 59000 lei anual. 
S'au improprietarit la 1865, 162 
locuitorl, carora li s'au dat 486 
hect. In 1882, s'a dat la 97 in- 
sured §i pentru 2 $coale, o 
suprafa^a de 557 hect. 12 aril. 

Aci sunt 3 petece de p£dure : 
$tefeni (450 hect)., Lacul-Bebu- 
lul (435 hect.) ?i Patara?cul (25 
hect), care se exploateaza in 
parchete. 

Mereni-de-Sus, com, rur,, jud. 
VIa?ca, pi. Glavaciocul, in sus 
de Mereni-Ceoani, proprietate 
a doamnelSmarandaCristopolu, 
situata pe valea Glavaciocul, la 
45 kil. de Giurgiu ; la 14 kil. de 
Obedeni, re^edinja pla?el Gla- 
vacioc-Neajlov ; la 40 kil. de 
Bucure§ti; $i la 32 kil. de A- 
lexandria. 

Are o populate de 1222 lo- 
cuitorl, din carl 226 contribu- 
abill ; o biserica de zid, pen- 



dinte de parohia Mereni-d.-j., 
deservita de 1 preot $i 2 das- 
calT; o $coalS mixta, condusS 
de 1 inva^ator ?i frecuentata de 
21 copiI;3 circiuml; case pen- 
tru arenda? ?i p£tule indestu- 
latoare. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3719 lei $i la cheltuell, 
de 3414 lei. 

Suprafa^a comunel e de 1100 
hect. S'a dat la 150 locuitorl 
improprietaritl, 450 hect. 

Mo§ia are venit anual de 15609 
lei. 

Pe aci trece ?oseaua ce duce 
la Letca-Noua. 

Mere§e§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. Nemoiul, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 73 familil; o biserica, 
reparata la 1865. 

Mere^ti, sat, pe mo$ia cu acela$I 
numejud. Suceava, com. Giur- 
ge$ti. A^ezat pe frontiera Buco- 
vinel. 

Are o populate de 77 fami- 
lil, sau 367 suflete, din carl 77 
contribuabill. 

Vatra satulul ocupa 14 falcl. 
Mo^iae proprietatea d-nel Maria 
G. Ghi^escu 91 are o intindere 
de 340 falcl, din care 26b falcl 
cultivabile, 60 falci padure, 10 
falcl fina$ $i restul neproductiv. 

Improprietari^I in 1864, sunt 
50 frunta?!, 20 palma^I ?i 12 
coda$I, stapinind 180 falcl. 

Un singur drum principal duce 
la Giurge$ti (6 kil). 

Biserica $i $coala din Giur 
ge$ti servesc $i acestui sat. 

In 1 803 , t Mere$ti a Saftil Ur 
saschioae, avea 29 liuzl, carl 
plateau 328 lei bir anual ». 

Mere^elul, piriU y curgind cu di- 
rec^iunea de la V. spre E., din 
jud. Mehedin^i, in jud. Dolj. Pe 
malul sau drept este a$ezata 



$$*$. Mmrrtt JHcfion*r OtogrtJU. Tot, I V 



41 



Digitized by 



Google 



MERE2UL 



316 



MERI-PETCHl-NETEZE§TI 



comuna Predele^ti, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.s. Se vars& pe 
malul drept al riulul Obedeanca. 
Are un pod peste dinsul la 
comuna Prede?ti. 

Merezul, deal, inalt, in forma unui 
trunchiu de con, jud. Prahova, 
pi. Cricovul, com. Ceptura, in vir- 
ful c&ruia e un platou, pe care 
se g&sesc multe hirburl $i mici 
buc&{! de c£r&mida, ceea ce pro- 
beazd c& aci orl a fost vr'un 
lag&r roman sau dac, orl vr'un 
sat vechiu. 

Merhei (Malul-), lac, in jud. 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
com. rur. Satul-Nou, siLuat in 
partea de N. a pl&$el $i S.-V. 
a comuneT; comunic& prin baita 
Duroga cu Velichi Merhei; e 
inconjuratcu stut; are 100 hect. 
intindere $i confine pe?te. 

Merhei (Velichi-), lac insem- 
nat, in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
pe teritoriul comunei urbane 
Satul-Nou $i anume pe acela ale 
c&tunulul Letea ; are o formS 
decimpoiu lunguie^, presSrat cu 
15 mici insule^e; are 400 hect. 
intindere $i comunicS cu baty'ile 
Malul-Merhel, Matija $i Ro^cata ; 
e inconjurat de stuf $i confine 
pe$te bun $i in abunden{&. 

Meri, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, cit. com. Dragodana. 

Meri, sat, facind parte din com. 
rur. Dragfine?ti, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. 

Meri, mosie, in jud. Teleorman, 
pi. TirguluT, com. Meri-Goala. 

Meri-Goala, com. rur., in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, in par- 
tea despre centru, situate pe 
dealurile din Valea-Vedel. 
Se compune din douS c&tune: 



Meri, re$edin{a, parte pe deal 
$i parte in vale, despre V., §i 
c&tunul Goala; acest din urm& 
c&tun e a$ezat numaT pe deal, 
de-a dreapta riulul Vedea. De- 
p&rtarea intre aceste dou& c&- 
tune este de 1 V2 kil. Sunt puse 
intre dou& cursuri de ap&: la 
E., Zbirgleaza $i la S.-V., Vedea. 

Comuna ocup& o pozijie fru- 
moasi, pe dealurl, can doming 
toata lunca Vedel $i tot spa^iul 
despre Ro^iori, $oseaua jude- 
{ean& $i despre Alexandria. 

Limiteleacestelcomune sunt: 
la E. com., Dr&gune$ti §i De- 
leanca ; la V. riul Vedea, care 
o despartede Ro^iori; la N. c3- 
tunulf iginia, din comuna Dr&- 
g£ne$ti $i la V., cu Valea-Vedei. 

Teritoriul comunei, dimpreunS 
cu mobile aflate pe dinsa, are 
o intindere de peste 1500 hect. 
Proprietaril principal! sunt: mo$- 
tenitorii Anghel IvanovicI din 
T.-M&gurele, cu 565 hect. pa- 
mint arabil ^i 25 hect. p&dure, 
in c&tunul Meri ?i d. G. An- 
tonescu cu 400 hect. p&mint 
arabil $i 1 50 hect. p&dure, in 
c&tunul Goala. 

In catunui Meri sunt 69 lo- 
cuitori improprietari^I, pe 256 
hect. $i in cStunul Goala, 50 
locuitori, pe 194 hect. 

Vii se g&sesc sSdite numal 
pe proprietatea Meri, in intin- 
dere de 27 hect. 

Are: o populate de 142 fa- 
milil, sau 557 suflete, din carl 
125 contribuabili ; o $coal& in 
c&tunul de re^edin^ Meri, fre- 
cuentatci de 18 elevl $i o bise- 
ric&, deservita de un preot, un 
cintaref ?i un eclesiarc. 

Num&rul vitelor din comun& 
este de 2018 capete, dintrecarl 
328 vite marl cornute, 98 caf, 
1522 vite mici cornute ?i 70 
porci. 

Budgetul comunei este de 
lei 2228, banl 41, laveniturl^i 



de lei 2221, banl 18, la chel- 
tuell. 

Qtile de comunicajiune ale 
comunei sunt: o $osea vecinalS, 
care se impreunS in partea des- 
pre N. cu $oseaua Ro$iori-Cio- 
lSne?ti, prin comuna Dr&gdne§ti 
§i o alt£ ?osea, vecinalS spre 
com. Dulceanca. 

Meri-Petchi, sat, jud. Ilfov, pi. 
Mosti^tea, f&cind parte din com. 
rur. Meri-Petchi-Neteze$ti. Este 
situat la N. de Nuci. 

Se intinde pe o suprafa^L de 
446 hect., din carl d-1 C. Ban- 
ta§, proprietar, are 128 hect. 
$i locuitoril, 3 1 8 hect. Locuitoril 
cultivS, 228 hect., iargole rezerva 
pentru izlaz. 

Are o bisericS, cu hramul A- 
dormirea, deservita, de 1 preot. 

Num&rul vitelor man e de 
577 §i al celor mici, de 1210. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Meri - Petchi - Neteze^ti, com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Mosti§tea, 
situate la N. de Bucure$ti, pe 
malul sting al riului Ialomifa, la 
S3 kil. de Bucure^ti. 

Se compune din satele: Meri- 
Petchi, Nuci, Neteze^ti $i Su- 
diji, cu o populate de 1921 
locuitori, carl tr&escin 420 case. 

Suprafa^a comunei e de 2026 
hect., din carl d-nil C. Banta$, 
C. De$liu, familia Serghiescu, 
M. Protopopescu, Zinca Bu- 
neasca $i Domeniul Coroanel, 
au 741 hect. $i locuitoril, 1285 
hect. Proprietarii rezerva* 86 hect. 
$i locuitoril 180 hect. pentru 
finefe. 

Are : 4bisericl; 1 §coaia tnixti; 
I ma^inS de treerat cu aburf. 

Dintre locuitori, 462 sunt plu- 
garl, 3 sunt industrial. 

Budgetul comunei ede 557° 
lei la venituri $i de 5359 lei 
la cheltuell. 



Digitized by LiOOQ IC 



MERIA 



317 



MERI^ANI 



Locuitori! posedS: 220 plu- 
gurT: 189 cu bol §i 31 cu cai; 
305 care $i caru{e: 249 cu bo!, 
56 cu caT. 

Comerciul se face de 7 ctr- 
ciumar! ?i 2 hangi!. 

Vite sunt: 229 cat §i !epe, 
15 armSsarT, 901 bol, 570 vacT 
$i vi{e!, 68 tairt, 24 bivol! $i 
btvoltye, 6 capre, 615 pore! $i 
2566 ol. 

Meria, foe, pe care s'a construit 
m£n&stirea Ghighiul, jud. Pra- 
hova, fostal cucoane! Uta Can- 
tacuzino-Comaneanca , (caluga- 
rit& maf tirziQ sub numele de 
Anastasia ?i tnmormintata in 
aceasta m&n&stire), dSruit m5n5- 
stirel Ghighiul, impreunS cu mo- 
51a Vatra-M5nastire!-Ghighiul. 

Merica sati MSgura-Merichel, 
mltgurd $i punct trigonometric 
de observafie, la S.-E. de Ma- 
glavitul, plasa Cimpul, judeful 
Dolj. 

Merieni, deal, spre E. de satul 
Bahnari, com. Munteni d.-j., pi. 
Crasna, jud. VasluiQ. Pe coasta 
lul e asezata o parte a satulu! 
Bahnari. 

Merieni, deal, fn partea despre 
V. a com. Tanacul, pi. Crasna, 
jud. Vasluiti. Se tntinde spre S. 
de Grum3zesti, pe d'asupra co- 
mune! Munteni-d.-s., pan5 aproa- 
pe de Cordeni, jud. FalciQ. Pe 
coasta sa despre E. e a$ezata 
o parte a satuluT Tanacul ?i 
ma! spre S. de acesta, e a$ezat 
intregul sat Burghelesti. 

Merii (Valea-), valc y izvore?te 
din coasta padure! Draghescu, 
com. Vlade$ti, pi. Riurile, jud. 
Muscel; strabate catunul Pris- 
lopul; trece pe lingS biserica 
acelul catun ?i se varsa in riul 
Bratia. 



Merina§i, sat, cu vre-o 10 case, 
in jud. Tutova, pi. Pereschivul, 
com. $endre$ti. 

Meri§ani, com. rur., pe riul Ar. 
ges, jud. Arge$, pi. Pite?ti, la 
8 kil. spre N. de ora$ul Pite^ti, 
$i la 1 2 kil. de com. rur. Bascovul- 
FlestiT, re^edinfa subprefectureT. 

Se compune din 4 sate: "p- 
ganca (Tig&ne^ti), Malul-Vlnat, 
Priba $i Valea-Boereasca. 

Are o populate de 158 fa- 
mili!, sau 640 suflete ; o biserica 
de zid, intemeiatft de raposatul 
Tache Zisu, fostul proprietar, 
deservita de un preot, un cin- 
t3ret $i un paracliser. 

Tot aic! sunt casele boe- 
re^tT, cu un frumos pare, facute 
de raposatul Alexandru Tache 
Zisu. 

In Meri?ani era prima po$ta 
de la Pitesti spre Curtea-de-Ar- 
ge? 9*1 Rtmntcul-Vilce!. 

Budgetul comune! e la veni- 
tur! de 2589 lei $i la cheltuelT, 
de 1783 let. 

Vite sunt: 531 bo! si vac!, 
9 bivol!, 36 cat, 284 oT, 95 ca- 
pre $i 255 porcT. 

AstazT mo?ia Meri$anilor a- 
partine doamne! Elena P. Gr&- 
di?teanu, n&scuta Otetele$anu. 

Meri§ani, com. rur., fn jud. Te- 
leorman, pi. TeleormanuluT, la 
E. placet, situate pe Valea-Te- 
cuciuluf, care o strabate in toata 
lungimea. Este a$ezata pe un 
teren ?es, pu{in variatprin val- 
ceaua piriuluf Tecuciul. 

Se ?nvecine?te: la N., cu co- 
muna Dobrote^tt (Doagele), de 
care se desparte prin semnul 
de hotar numit Ctlfea; la E M 
cu com. Beuca, de care se des- 
parte prin vilceaua numita a- 
Comoril; la S.,cucom. Dide^ti; 
la V., cu com. Valeni, de care 
este despaY{ita prin riul Vedea 
$i bran i? tea numit*'! Buzatul. 



Intinderea comunel, impreuna 
cu mosiile $i padurile de pe 
dinsa, este de peste 4100 hect. 
Din acestea, statulare 1 500 hect. 
pamint arabil §i 220 hect. pa- 
dure; d-1 C. Coliba?anu poseda 
pe mo^ia Ciuperceanca 2100 
hect. pamint arabi! ?i 10 hect. 
padure; 182 locuitori sunt im- 
proprietari^T dupa legea rurala 
pe o intindere cam de 700 hect. 
Terenul este fertil. Pe linga riu- 
rile Vedea ?i Tecuciul, sunt doua 
ele^taie, unul numit al-Georo- 
culut care vine din spre com. 
Ghimpeteni $i eel l'alt numit E- 
le^teul-luT Constantin-Craciun. 

Cea mat mare parte din mo 
?ia statulul, aproape 1200 hect., 
este vinduta locuitorilor in lo- 
turT. 

Populatia comuneT, cu a ca- 
tinulut et, este de 250 familit, 
saQ 968 suflete, din cart 217 
contribuabilT. 

Are o $coala, cu un local pro 
priu, frecuentata de 14 elevT; 
o biserica, deservita de un preot, 
un cintaref $i un eclesiarc, zi- 
dita de boerul Barbu Meri^anu, 
ale carul case in ruin a se vad 
?i astazt in mijlocul comuneT. 
Acel boer este inmormintat in 
tinda bisericet. Piatra cu inscrip- 
^iunea comemorativa a fost spar- 
ta pe la 1821 de Turd, carl 
credeau ca vor gasi acolo scule 
pre^ioase. 

Vite: 531 vite marT cornutei 
151 caT, 1768 oT ?i 187 porcl. 
Ocupafiunea locuitorilor este 
agricultura $i cre$terea vitelor, 
mat cu osebire a oilor. Mul^r 
din locuitori! vind lap tele oilor, 
cu brinza ?i mtel in ora^ele 
marl. 

Pe linga cultura plantelor fai- 
noase, locuitori! comunel se mal 
ocupa $i cu gr5dinaria, cu cul- 
tura cinepel, inului $i a plan- 
telor leguminoase. 

Pe teritoriul comunel sunt $ 



Digitized by 



Google 



MERI^ANI 



318 



mesteacAnul 



hect. vil ?i V* hect. livede de 
prunl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turf de 6255 let, '70 ban!, iar 
la cheltuell, de 5620 let, 39 ban*. 

Prin coinuna Meri$ani trecea 
vechiul drum al Ru^ilor, acum 
desfiin^at; astaz! com. se leaga 
prin cat vecinale cu comunele 
Beuca, Dobrote^ti, Dide§ti $i 
Valeni, din jud. Olt. 

La S. comunef, se afla o ma- 
gura care se crede ca a fost 
ridicata in timpul ocupa^iuneT 
armatelor austriace la 1853. O 
a doua magura se afla la V. co- 
munef. AmindouS ati inalfime de 
aproape 10 m. 

Satul Meri^ani este din cele 
mai vechl ale jude^ului; il ga- 
sim $i in nomenclatura comu- 
nelor din secolul XVIII, facind 
parte din plasa Mijlocul ?i for- 
mind un corp cu satul Bobo- 
ce?ti. La Salcia $i Cotorga erau 
sate populate, carl s'au desfii n {at ; 
sili$tea Salciel se vede inca. As- 
tazT, acolose afla numai conacul 
proprietaruluT, d-nul Coliba^anu. 

Meri§ani, mope, a statuluT, in 
jud. ?i plasa Teleorman ; facea 
parte din averile m&nastire?tT 
§i if zicea Meri^ani-Mitropoliel. 

Meri§ani, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Arge$, pi. Pite$ti, pe linia Pi- 
te$ti-Curtea-de-Arge$, pusa in 
circulate in anul 1899. Se afla 
intre stasia Bascovul (9.6 kil.) $i 
stasia Radu-Negru (11.2 kil.). 

Merisasca, sat, facind parte din 
com. rur. Crea{a-Le$ile, pi. Mos- 
ti?tea, jud. Ilfov. Se intinde pe 
o suprafaja de 254 hect., cu o 
populate de 47 locuitorl. 

D-l Anton Alexandrescu are 
225 hect. $i locuitortf 29 hect. 
Proprietarul cultiva 200 hect. 
(25 pidure). Locuitoril cultiva 
tot terenu). 



Numanil vitelor marl e de 34 
?i al celpr micT, de 31. 

Acest sat, se zlce, s'a in- 
fiinfat cam pe la anul 1832, de 
Petrache Meri^escu, fost pro- 
prietar. 

Meri§escu, deal % in raionul co- 
mune* Budi^teni, pi. Podgoria, 
jud. Muscel. Pe acest deal se 
afla Schitul-Cotroceni, zidit pe 
la anul 1823. Astazi nu se vad 
din el de cit ruine. 

Meri^orul, munte, situat pe ho- 
tarul despre jude^ul Bacau, in 
partea despre V. a jude^ulul. 
Face parte din grupa munfilor 
Cicul - Tarcau catre marginea 
despre N. a basinului Trotu- 
§uluY. 

Din acest munte izvore^te pi- 
riul Asaul ?i piriul Tazlaul-Sa- 
rat. 

Meri§ul, sat, in jud. Mehedinfi, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Plo?- 
tina, situat pe Valea-Motrulul. 
Are 106 case. 

Meri§ul, c&tun, aparjinind de 
com. Piriieni-d.-s., pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea, cu o populate de 
80 loc. (42 barbae ?i 38 femei). 

Merlari, sat, facind parte din 
com. rur. Jilava-Merlari, judejul 
Ilfov, pi. Sabarul. Este situat 
linga riul Sabarul. Pe aci trece 
$oseaua na^ionala Bucure^ti- 
Giurgiu. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
780 hect., cu o populate de 
300 locuitorf. 

D-i G. Diamandi are 500 
hect. $i locuitorif, 280 hect. Pro- 
prietarul cultiva 275 hect. (75 
hect. izlaz, 150 hect. padure). 
Locuitoril cultiva 202 hect. (10 
sterpe, 60 izlaz). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 



?i un cintaref; o ?coala, frecu- 
entata de 7 elev! ?i 3 eleve. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor marl e de 
198 $i al celor micT, de 229. 

Merlari, trup de mosie, in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a Balta, co 
muna Dormarunt, proprietatea 
Eforiei Spitalelor Civile, din Bu 
cure§ti, arendata, impreuna cu 
Persica, cu 61750 lei (1893—98). 

Merlice^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Val-de-El, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 250 locuitorl; o biserica de 
lemn, fondata la anul 181 1 de 
Nicolae Merlici. 

Meslinul, insuld insemnata, jud. 
Tulcea, din brajul Chilia, si- 
tuata in partea N. a pi. Sulina, 
$i cea E. a com. urb. Chilia- Ve- 
chie; este coprinsS intre bra- 
\v\ principal, Cernofca $i Ba- 
linof; are o lungime de 7 kil. 
$i o intindere totala de 600 
hect., neproductive, fiind acope- 
rite numaT cu stuf, $i supuse 
inundatfunilor. 

Mesteacanul, s&tuc. Vezi Do- 
bronaufi, sat, com. Virful-Cim- 
pulul, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 

Mesteacanul, sat, facind parte 
din com. rur. Ceta{eni-din-Deal, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Mesteacanul, virf de deal, jud. 
Bacau, pi. Trotu§ul, com. Hirja, 
din ?ira Ca?inuluf, situat la V. 
de muntele Staneica. 

Mesteacanul,/^///-^ particular^, 
jud. Putna, in intindere de $7 
hect., cu trupurile: Ciocirlia, Co- 
roiul, L'jngeasca, Fundul-Let- 
canilor ?i Crucea, 



Digitized by LiOOQ IC 



MESTEACANULUl (VtRFUI.-) 



319 



METELEUL 



Este situate pe teritoriul co- 
munel Clipice^ti, pi. Girlele. 

Mesteac&nului (Virful-), mtai- 
te, in jud. BuziCi, com. Bozio 
rul, catunul Nucul, in p&durea 
Hinsarul ; face hotar despre co- 
rauna Gura-TeghiT. 

Mestec&nari, deal, pe care sta 
satul Mesteceni, din com. Ciu- 
mule^ti, jud. Suceava. 

Mesteceni, sat, ftcind parte din 
com. rur. Jupinesti, pi. Riul- 
DoamneT, jud. Muscel. Cade in 
partea de N. a satuluf Jupi- 
nesti, cu care formeaza com. 
cu acela§? nume. 

Este strabatut de la V. spre 
E. de Riul - Tirgulul, care se 
vars& in riul Doamna, di|p& ce 
trece prin mijlocul satulul. 

Are o populate de 99 locui- 
torl. 

Este a$ezat pe malul drept 
al rtuluf Doamna $i legat cu 
cit. Jupine§ti prin o $osea co- 
munala. 

Mesteceni sau Movileni, sat, 
pe mo$ia cu acela$i nume, co- 
muna Ciumule$ti, jud. Suceava. 

E strabatut de piraiele Hu- 
hurezul $i Subjirelul. 

Are o populate de 38 fa- 
miliT, saO 158 suflete, din carT 
55 contribuabill, locuesc in 36 
case. 

Vatra satulul ocup& 3 fitfcl, $i 
60 prSjinl. 

Mo$ia care e proprietatea d-lul 
Emanuel Morjun, cumparata de 
la mo^tenitoril luT Constantin 
Htrlescu are o intindere de 
65 filet. 

Improprietarip in 1864, sunt 
8 frunta^T, 1 1 palma^I ?i 24 co 
da$I, stapinind 61 falrif $i 24 
prajint. 

Biserica $i $coala din Nego- 
te$ti servesc §i acestui sat. 



Drumurl principale sunt: la 
Negote$ti (1 kil.) $i la Camir- 
zani (3 kil.). 

Satul s'a infiin^at in urma im- 
proprietarireT sStenilor pe la 
1866, de catre locuitorii din 
Camirzani, cSrora li s'au dat 
pamint aci. 

Mesteceni, colind insemnata,jud. 
Buzati, a care! coama incepe 
in com. Tisaul $i se terminain 
com. Lapo$ul, catunul Pietricica. 
Se zice ca pe virful ei ar fi fost 
drumul DoamneT Neaga, de la 
cetatea Cheea (com. Tisaul) la 
gradina sa din Lapo§ul. 

Me$ine$ti, sat, pendinte de com. 
Potcoava, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe malul sting al girleT 
Plapcea. Are 380 locuitor! $i 
o biserica, zidita la anul 1822 
de preofrt loan $i Teodor. 

Met&va, grind sau loc ridicat 
deasupra stufuluT inconjurator, 
situat in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
pe teritoriul com. rur. Sf. Gheor- 
ghe saii Cadirlez; este situat 
linga malul Maril, in partea S.- 
E. a pla^e! $1 in cea de S.-V. 
a comunel; este maT mult o 
prelungire estica a grinduluf 
Peri$orul ; are o direcjie de la 
S.-V. spre N.E.; se prelunge$te 
spre E. cu alte doua grindurf 
mat micT, Grindul-CerbuluT $i 
Carasovschi; in partea S., ca- 
tre Mare este acoperit cu nisip; 
are o forma lung3ea{a %\ o intin- 
dere de 120 hect., neproductive, 
fiind acoperite cu nisip $i pie- 
tri$. 

Meteleul, com. rur., in jud. Bu- 
zati, pi. Cimpulul, la extremita- 
tea de S. a judefuluT §i la 59 
kil. de Buzdu. 

Limitele sale sunt: la N., 
hotarele deS. ale mo^iilor: Ro- 
tunda (com. Bradeanul), Calfuna, 



Uda£ (com. Albe^ti), Pogoanele 
?i Caldare?ti ; la E., tot Caida- 
re$ti $i mo?ia Balaciurile din 
jud. Ialomi^a; la S., hotarele 
mo?iei Groasa sau Rogoazele, 
Grindul, Grinda?ul §i Bro^teni- 
NoT (jud. Ialomi^a) ; la V., dru- 
mul Grinduluf, limitinduse cu 
capul mo$iilor: Cotorca $i Fre- 
ca^eanca (jud- Buzati), pe al 
cireia hotar merge, pana da in 
hotarul mo$iei Rotunda. 

Suprafata sa este de 5950 
hect., din carl 4983 arabile, 180 
padure, 700 izlaz $i 87 sterpe. 

Proprieta^Imalinsemnatesunt: 
Meteleul Scutelnici (satul), Mete- 
leul-Lipanesc, Arcani ?i Dobro- 
geancea. 

Terenul e un vast ?es, care 
aminte?te Baraganul Ialomi^eT. 
Totu^I cultura se face pe o 
scara intinsi, pamintul produ- 
cind mal cu seama porumb $i orz. 

Sunt 2 stine pe mobile Scu- 
telnici $i Arcani. 

Comerciul constaindesfacerea 
cerealelor, care se transporta la 
gara Cilibia. 

Cat de comunicafie sunt: $0- 
seaua Meteleul-Cilibia prin Po- 
goane; insemnatul drum natural 
Grindul Buzaul pe linga Meteleul, 
§i altele, carl o pun in legatura 
cu comunele vecine. 

Comuna e formata din catu- 
tunele : Arcani, Meteleul-Lipa- 
nesc §i Meteleul-Scutelnici, cu o 
populate de 1250 locuitorT, din 
carT 268 contribuabilT, locuind 
in 263 case. 

Meseria^I sunt: 1 lemnar, 3 
rotarT, 1 croitor, 2 fierarf $i 1 
cojocar. 

Vite sunt: 473 boi, 455 vacT, 
276 vt^et, 276 caf, 173 lepe, 54 
minjf, 3200 01, 18 capre, 4 a- 
sinl $i 361 porcl. 

Budgetul com. e de 4361,65 
leT. 

Are o $coaia, in catuiul Scu- 
telnici, frecuentata de 97 elevl 



Digitized by 



Google 



meteleul-lipAnusc 



320 



MEZARLtC-BAIR 



si 30 eleve; 2 bisericT, in catu- 
nele Scutelnici si Lipanesti, de- 
servite de 3 preoflf, 2 cintareti 
si 1 paracliser. Catedrala e cea 
cu hramulNasterea-Maicei-Dom- 
nuluT. 

CirciumT sunt 8. 

Catunul Meteleul - Scutelnici 
dateaza de pe la 1825. Primil 
locuitorT stabilitt au fost cef 
adusT de calugSriT manastirei 
Cald£rusani, ca sa aiba bra{e 
pentru cultura pamintuluT ; It s'au 
acordat atuncfmaT multe foloase, 
pe lingascutireade dart, deunde 
a si ramas numele de scutelnici. 
Cele 1'alte catune sunt mat nol. 

Meteleul-Lipanesc, cfitun al co m . 
Meteleul, jud. Buzau, cu 330 
locuiton si 62 case. 

Meteleul - Lipanesc ( Zapa ) , 

mosie, in jud. Buzau, com. Me- 
teleul; are cam 1870 hect, din 
care 1 70 hect. padure ; este pro- 
prietatea bisericeT Sf. Nicolae 
din Brasov. 

Meteleul-Scutelnici, c&tun de 
resedin^, al com. Meteleul, jud. 
Buz&u, cu 650 locuitorT si 140 
case. 

Meteleul-Scutelnici, mope, in 
com. Meteleul, jud. BuzSu, pro- 
prietate a statulul, pendinte de 
Caldarusani; are cam 2130 hect., 
mat toate arabile, din care 750 
s'au dat impropriet&ri{ilor. 

Meterez (La-), (Zidul-Doam- 
nei-Neaga), mine, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-Niscovuhn, ca- 
tunul Mierea, pe Poiana-UImea- 
sa, atribuite Doamnei Neaga, 
care ar fi facut aid un schit. 

Meterezele, urme de sftpaturi 
de sanfuri, in partea de E. a 
com. St^nilesti, pi. Prutul, jud. 
Falciu, pe sesul dintre apa Pru- 



tefulut si riul Prutul, spre V. de 
locali tattle Imp&rateasa si Cra- 
iasa. 

Urmele acestor san^urT, can 
merg paralel cu apa PrutuluT, 
sunt de diferite intinderi, unele 
avind lungimeade 300 — 500 m. 

Se crede ca aceste metereze 
au fost facute pentru ap&rarea 
cuartieruluT impSratesc, in tim- 
pul razboiuluf, urmat intre Rusi 
si TurcT, la 171 1. (VezT Stani- 
lesti, sat). 

Meterezele, deal, in com. rur. 
Degera^i, pi. Ocolul-d. j., jud. 
Mehedin^i ; aci se vad redute. 

Metericul, fost picket de grant fit, 
in plaiul Closani, jud. Mehe- 
dinft. 

Meterizul, picket de granifa, in 
plaiul Closani, jud. Mehedinji. 

Meterizul-luI-Tudor, munte, in 
jud. Mehedinji, plaiul Cerna, 
din care izvoreste piriul Cioro- 
vaful. Are o inal^ime de 730 m. 

Meterizul-Pade^ului, he si re- 
dute, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Closani, com. rur. Negoesti, sa- 
tul Padesul, de unde Tudor Vla- 
dimirescu a ridicat pentru prima 
data stindardul revolu$iuneT din 
1 82 1, plecind cu panduriT sal. 
Este situat pe cimpie in apro- 
piere de soseaua ce duce de la 
Negoesti spre Closani. 

Meteul, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Bradesti, cu 382 suflete si 105 
case. 

Copiil din sat urmeaza la 
scoala mixta din satul Bradesti- 
d.-s., care este la 4 kil. 

Metodica, munte, in jud. Neam^u, 
plasa Piatra-Muntele, in grupa 
munfilor Bistri^eT-Moldovei, si- 
tuat la N. man&stirel Bistrifa, 



pe hotarul dintre com. Doamna 
si Gircina. 

Metoful, sat, cu 200 locuitorf, 
jud Arges, pi. Pitesti, facind 
parte din com. rur. SlStioarele. 

Metohul-M£n§ile§ti, mosie, a 
statulul, jud. Vilcea, fosta pen- 
dinte de manfistirea Bistri^a. 

Meza, munte, jud. Muscel, intre 
riul Dimbovifa si riul Doamna, 
aproape de hotarul despreTran- 
silvania. 

Mezarllc, virf de deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Medjidia, com. 
Tas-Punar, cat. Chior-Ce^me, 
la 1 kil. spre E. de acest cat., 
pe culmea dealulut Mezarlic- 
Bair ; are 100 m. inal^ime si 
este acoperit cu verdeafa\ 

Mezarllc-Bair, deal, in judeful 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Tas-Punar si 
anume pe acela al catunuluf 
Chior-Cesme; se intinde spre 
V. cStunuluT, incepind de la 
virful Miulten-Tepe, indreptin- 
du-se catre N. si avind o direc- 
{iune de la S.-V. cStre N.-V. ; se 
intinde printre vaile Hagi-Sirt- 
Dere si Sali-Bei-Dere; este si- 
tuat in partea vestica a plaseF 
si cea centrals a comunel; are 
o inal^ime de 100 m. 

Mezarllc-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Ghiuvegea si Caranlic; se in- 
dreaptS spre E., avind di- 
recfte generala de la S.-V. spre 
N.-E. ; se intinde printre Beilic- 
Ceair si adiacenta saCisla-Punar; 
la poalele sale nordice se afl2 sa- 
tul Curu-Orman; se ridica lao 
inalfime de 142 m., dominind 
vaile de mat sus si satul Curu- 
Orman; e acoperit cu padurl 

£ k la V„ cu flne^e si semanSturf 



Digitized by LiOOQ IC 



MEZARLtC-IUC 



321 



MICE$TI 



la E. ; pe muchia lut se afla 
drumul comunal care duce de la 
Curu-Orman la Ghiuvegea. 

Mezarllc-Iuc, movila, in jud. si 
pi. Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Techir-Ghiol si anume pe 
acela al c&lunulirf sau Agigea ; 
este virful eel mal inalt al dea- 
lulul Agigea, avind 38 m. inal- 
{ime si dominind satul Agigea 
precum si Marea, care este la 
500 m. ; este situata in partea 
de S.-E. a plSsel si cea de E. 
a com. ; e acoperita cu p&sunT. 

Mezarllc-SirtI, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cheragi si anume 
pe acela al c&tunuluT sau Va 
lali; se desface din dealul Egi- 
Iuiuc; se indrepteaza spre S., 
avind o directfune de la N.-V. 
spre S.-E. si se intinde printre 
v&ile^Acagea si[Daulu-Chioi ; are 
o i rial time maxima de 103 m., pe 
care o atinge in virful Valali, 
dominind catunele Acargea, Va- 
lali si Daulu Chioi, carl 'sunt 
asezate la S. si V. de acest 
deal, la cite 1 kil. 

Este situat in partea de S. 
a plasel si cea de V. a com. 

Mezarllc-Tepe, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul com. rur. Congaz; este 
unul din virfurile cele malsud- 
estice ale pietrosulul deal Tas 
Bair, situat in partea de E. a 
pl&sei si cea de S. a com., la 
marginea nordestica a satulul 
Congaz, cu 48 m. inSl^ime, 
dominind satul Congaz, valea 
Telifa si drumurile comunale 
Eni- Chioi -Congaz si Congaz - 
Agi Ghiol ; e acoperit cu ver- 
de;ija; la poalele sale sudice 
se afla cimitirul musulman. 

Mezarllc-Tepe, virf, in jud. si 
pi. Constanta, pe teritoriul coin. 



rur. Pazarli si anume pe acela 
al catunulul sSu Ghelingec, care 
se afla cu 1 kil. ma! spre 
N. de acest virf; este asezat 
pe culmea V. a dealulul Ghe- 
lingec-Bair si are o inal{ime de 1 
165 m., dominind satul Ghe- 
lingec si drumurile Ghelingec- 
Pazarli si Ghelingec-Doroban^ul 
(Bilarlar); este situat in partea 
de N. a pl&seT si a comunei. 

Mezdroaia, nume ce a mal pur- 
tat com. Beloful, din jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d. s , com. Be- 
lo^ul. 

Mezinca (Fine\ul),virfde wuu- 
te y jud. Baca 11, pi. Trotusul, 
com. Tirgul-Trotus, din sira 
Sianiculul, situat pe stinga Sia- 
niculul. In sinulsSu se afla ceara 
de p&mint (ozocherita), care se 
intrebuin^a intr'o fabric^ ce era 
zidita anume chiar pe una din 
coastele sale. 

Mica, sat, cu 30 familil, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, facind parte din 
com. rur. Biscovul-Flestil. 

Micaia, munte, la N.-E. comunei 
Baia de-Fier, plaiul Novaci, jud. 
Gorj, despar^it de muntele Pis- 
cul, prin izvorul Ungurelul, care 
se varsa in 01te{. 

MicS (Valea-), vale, jud. Muscel, 
pi. Riurile; izvoreste din coasta 
p.ldurel Dela Cruce; strabate sa- 
tul Vladesti-d.-s., si se varsa in 
riul Bratia. 

MicS (Valea-) sau Vaiea-Lu- 
pului, vale, jud. Teleorman, 
ce-sl ianastere din apropierea de 
com. Ciol&nesti-din-Deal, des- 
pre partea dreapta a Vael-Cii- 
nelui ; trece pe linga com. Cio- 
lanesti -din- Vale, prin cimpul 
dintre com. Ciurari si Gradesti; 
prime r te in dreapta gura vilcelel 



Piuceasca de la comuna S&ceni, 
cu care formeaza o singura vale 
mal largft ; se infunda in va- 
lea Tinoasa spre S. de com. 
Sfintesti. P&n£ in dreptul comu- 
nei Butculesti, poarta numirea 
de Valea-Petrisulul, si numal de 
aci la vale se numeste Valea- 
Mica. 

Miceasca, pltdure, amenajata, 
compusa din trupurile : f uica 
si Malina, pendinte de comuna 
Micesti, pi. Riul-Doamnel, jud. 
Muscel, proprietatea d-nei Elena 
Gogulescu. 

Miceasca, vale, pe care se afla 
asezata com. Micesti, pi. Riul- 
DoaroneT, jud. Muscel. Izvoreste 
din dreptul comunei Jupinesti 
si, dupa ce se impreuna cu alte 
vilcele, se varsa in riul Doam- 
na, pe malul drept, in dreptul 
comunei Colibasi. 

Micesti, com. rur., jud. Muscel, pi. 
Riul-Doamnel, la S.-V. de Cim- 
pulung, la 42 kil. de acest oras 
si la 14 kil. de resedin^a sub- 
prefectureT. 

Este situate pe valea Mi- 
ceasca, intre dou£ dealurl. 

Se compune din 3 c&tune: 
Micesti, Pauleasa si Budeasca, si 
se margineste: la N., cu comu- 
na Jupinesti ; la S., cu comuna 
Ciumesti ; la E., cu comuna Pis- 
cani si la V., cu jud. Arges. 

Are o populate de 1205 fa- 
milil, sau 1064 suflete, din carl 
257 contribuabill, locuindin 264 
case ; o biserica, fondata la a- 
nul 1846 de locuitori, deservita 
de 1 preot si 2 dascali ; o scoala, 
fondata la 1840, pe proprietatea 
statulul Vacareasca, si frecuen- 
tata de 45 elevl. 

Vite: 170 bol, 90 vacl, 260 
ol, 209 porci, 19 cal si 180 
capre. 

Budgetul com. e la veniturl 



Digitized by LiOOQ IC 



MICE?TI 



322 



M1CLAU$ENI 



de 1934 lei $i la cheltuelt, de 
1 90 1 lei. 

In comuna sunt livezl, dealurl, 
padurl ?i zavoaie, compuse din 
salcii, plute ?i anint. 

Riul-DoamneT uda comuna in 
partea de E. Pe el se afla 2 
morl cu 5 roate. 

Parte din locuitori sunt mo$- 
nenl $i parte s'au improprietarit 
prin legea de la 1864, pe mo- 
$ia statuluT Vacareasca, astaz! 
a d-lui N. I. Micescu $i pe mo- 
bile d-lor Gogulescu, I. Micescu, 
I. B&jan, Al. Micescu, Orascu, 
Boranescu, a d-nel Badulescu 
§i pe a statulul Aninoasa-Buliga. 

Calea ferata trece prin partea 
de E. a comunei ?i un pod de 
fier, al caiel ferate, leaga com. 
Mice?ti $i Coliba^i. 

Calea nationals Pite$ti-Cim- 
pulung-Frontier& trece pe la E. 
de comuna, precum ?i §oseaua 
care o une^te cu comuna Pur- 
careni. 

In comuna Mice^ti s'au gasit 
silexurl cioplite, silexurl lus- 
truite, cujite sau razuitoare ?i 
alte obiecte de piatra $i de os, 
Industrie a omulul cuaternar. 

D'asupra dealurilor dela Mi- 
ce$ti, in partea de S.-V. a com., 
se vad ruine dintr'o vechie cetate 
a lui Mircea-Basarab. D'aci e o 
privire frumoasa pe Valea-Ar- 
ge$ulul. 

Mice^ti, sat, facind parte din com. 
rur. cu aceIa?Inume,jud.Musel. 

Mice^ti, com. rur. $i sat, in jud. 
?i pi. Tutova, spre N.-V. de 
Birlad, pe piriul Studine^ul, a 
$ezat la poalele unu! deal $i in 
jurul lui. 

Are 507 locuitori. 

Satul Mice$ti formeaza o co- 
muna (com. Mice?ti) cu catu- 
nele Gheorghe^ti, Manoiul, Fun- 
dul-Vael, Dragomane^ti, Burlaci 
si Valca-Lupulul. 



Areo ?coa!a primary de baeflf; 
2 bisericl; 8 circiuml. 

Budgetul com. e de 7848 lei, 
79 banl. 

Se cultiv3 pe linga cereale: 
93 hect. vie (din carl 27,50 ne- 
lucratoare) $i 21,50 hect. livezl 
cu prunl. 

Mice^ti, fladure, supusa regimulul 
silvic, jud. Muscel, plasa Riul- 
Doamnel, formata din doua tru- 
purl: unul in intindere de 2500 
hect. $i al doilea, de 75 hec- 
tare. 

Mice§tilor (Piriul-), girla, iz- 
vore$te din jud. Arge$, ?i se 
varsa in riul Doamna, jud. Mus- 
cel. Serve?te de limita, la N., 
intre com. Ciume^ti $i Mice^ti. 

Michia (Valeanca), mosie y in 
jud. Buzau, com. Trestia, cat. 
Tei§ul; are cam 240 hect., din 
care 80 hect. padurea Panataul, 
restul arabil, livezl §i izlaz. 

Miclau^eni, com. rur., in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre 
N.-E. de ora$ul Roman, la 22 
kil. de el pe $osea $i la 12 ! /« 
kil. de re$edin{a pla§el. 

Este formata din satele : Bu- 
tea, Hindre^ti, Li^ca ?i Miclau- 
?eni, cu re$edin{a com. in satul 
Butea. 

Popula^ia: 701 familil, sau 
3203 suflete, din carl 368 familil 
Ungurl 51 1 1 familil Evrel. 

Are : 3 biserici de zid, din 
carl 1 catolica ; 2 $coale, una 
de baejl, frecuentata de 1 1 e- 
levl $i a doua de fete, frecuen- 
tata de 14 el eve, case marl boe- 
re?tl $i un frumos $i intins pare. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 7553,36 $i la cheltuell de 
lei 6943. 

Mo$ia Miclau$eni apar^ine fra- 
tilor Dimitrie $i George A. Sturd- 
za Miclau?eanu. 



Miclau§eni sau Cenita, sat, pe 
mo?ia cu acela^I nume, comuna 
Corlateni, pi. Copula, jud. Do- 
rohoiu. 

Are o populate de 77 fa 
milil, sau 229 suflete; 2 bise- 
ricl, una cu hramul Sf. Dumitru, 
?i a doua, cu hramul Sf. Mihail 
?i Gavril, de lemn §i tencuitl 

Proprietatea mo?iei este a 
d-lor: Iorgu Hermeziu, D. Du- 
ber $i Hie Mo^oc. Din vechime 
toata mo?ia a fost a familiel 
Mo^oc. 

Satenil improprietari^I au 173 
hect., 22 aril patnint, iar pro- 
prietaril mo^iel, 720 hect, 39 
aril cimp $i 8 hect., 59 aril 
padure. 

Pe partea Hermeziu se mai 
afla: livada, 2 pogoane vie §i 
2 lazurl, din carl unul numit al- 
lui-Mo^oc, in suprafat^ de 20 
hect., 77 aril. 

Piraie principale ce curg pe 
mo$ie sunt : Bahna sau Putreda 
$i riul Jijia ce trece pe hotar. 

Drumurl: acel de la Doro 
hoiii, ce duce prin Corlateni la 
Podul-Stamatel $i acel de la Li- 
ven i ?i Dumeni, pe Valea-Putre- 
del, ce duce la Corlateni $i Vla- 
deni. 

Hotarele mo^iel cu : Carasa, 
Cordareni, Corlateni ^i Vacule?ti. 

Insemnat aici este localitatea 
Sili?tea-Vechle. 

Familia Mo^oc, din vechime a 
fost proprietary a intregei mo$ii. 
Intre vechil boerl aiMoldovetga- 
sim pe Marele Vornic Mofoc, in 
serviciul lui Alexandru Lapu?- 
neanu-Vod£; care fugarind pe 
Joldea logodnicul Domnifel Ru- 
xandra, fiica lui Petru Rare? ?i 
pretendent la Domnie, il prinse 
la $ipote pe Miletinul, in jud. 
Ia?i, in luna Septembrie, I5S 2 » 
?i ducindu-l inaintea lui Lapu§- 
neanu, acesta-1 judeca; dupa care 
insemnindu-1 la nas, il calug^ri 
$i-l inchise in mSnSstire. 



Digitized by 



Google 



miclAu?eni 



323 



MICLE^TI 



Alexandru Lapu^neanu ma! 
tirzia, dindu-se la rautap §i cru- 
zimf, ca ?i predecesorul sau Ste- 
fan Petru Rare$-Voda, care fu 
ucis de boeri, se forma contral o 
conspirajie pentru a-1 detrona $i 
a pune in locu-I pe $tefan Tom$a. 
Intre boeril conspiratorl se afla 
$i Vornicul Mojoc, care, impre- 
una cu al{ii, fugi in Polonia $i 
carl fund descoperi^i de Alexan- 
dru, n'au putut reu^i in planul 
lor de detronare. 

Lapu$neanu, cu concursul Tur- 
cilor, facu mijlocire la regele 
Poloniel pentru a extrada pe 
refugia^J. Dupa multe cererl, Hat- 
manul Cracinsky, primi ordinul 
regal de au mers la Liovul, 
unde a taiat capul luf Tom§a- 
Voda, a lul Mo^oc- Vornicul, a 
lut Veveri$a-Postelnicul $i a lul 
Spancioc-Spatarul ?i i-au ingro- 
pat afara din tirg, la manasti- 
rea Sf. Onofrel. 

Miclau§eni, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Miclau^eni, 
spre N.-N.-E. de ora?ul Roman, 
la 22 kil. de el §i la 12V2 kil. 
de re$edin{a pla$el. Este a§ezat 
pe un mic deal. Este re$edin{a 
com. Miclau^eni. 

Are o populate de 163 fa- 
milil, sau 706 suflete, din carl 163 
contribuabill; o biserica de zid ; 
2 $coale, una de bae{T, frecuen- 
tata de 1 1 elev! si a doua de I 

T ! 

fete, frecuentata de 14 eleve. 

Aid se gase?te parcul $i ca- 
sele farailiel Sturdza. 

Este legat cu ora$ul Roman 
prin $osea. In apropiere de a 
cest sat, intre el ?i satul Mir- 
ce$ti, pe teritoriul com. Scheea, 
este un pod de fter pe riul Si- 
retul, peste care trece $oseaua 
na^ionala Roman-Ia^i. 

Miclau^eni, pirin, ce curge prin 
pi. Siretul-d.-s., jud. Roman, com. 
Miclau§eni. Izvore^te la V. de 



satul Hindre$ti ; curge de la E. 
spre V. ; trece prin marginea 
de S. a satului Miclau^eni $i, la 
S.-E. de acest sat, se varsa in 
PiriulStincel, pe stinga. 

Micl&u$oaia, s&tuc, in jud. Ba- 
cati, pi. Tazlaul-d.-j., com. Gro- 
pile, satul Gropile. 

Micl&u§ul, munte, in jud. Buzau, 
com. Goide$ti, ramifica^ie din 
masivul muntelu! Penteleul, pu- 
ftn maT jos de muntele Zanoaga, 
acoperit cu padurl intinse de 
brad $i pa^unl. Aci pa?uneaza 
anual pana la 1800 of. Are o 
stina. Laptele se fabrica in ca- 
$eria de la muntele Mu$ea. 

Miclau§ul, pirin, jud. Vasluiu, 
pi. Stemnicul, Com. 0$e$ti ; iz- 
vore^te din dealul Miclau?ul; 
curge spre S.; trece prin satele 
0$e§ti $i Ruginoasa $i se varsa 
in riul Stemnicul, tot pe teri- 
toriul com. 0$e$ti, la locul nu- 
mit Capul-Dealulul. 

Miclau§ul, pirin, jud. Buzau, com. 
Goide$ti, la poalele muntelul 
Penteleul, format din izvoarele 
ce les din ramlfica^iile : Piscu- 
na$ul §i Miclau?ul; se scurge 
in riul Bisca-Mica, in dreptul 
BolovanuluT-Mortatul. 

Miclea, deal, in jud. Vasluiu; ia 
na?tere din coama dealulul Bor- 
dea ; formeaza valea pir. Cu^ig- 
na; se intinde de la N., paralel 
cu dealul Bursucul ?i strabate 
satul Mirce$ti, in partea de E., 
iar extremitatea de S., se pleaca 
treptat, pana ce se plerde in 
$esul-Mic. 

Micleasca, mofie, la N. de jud. 
Tecuciii, in partea de V. a sa- 
tulut f igfme$ti, pe linga dm- 
mul ce merge la gara Ber- 
heciu. 



| Micleasca, sau Pau^easca, sfoa- 
rit de mo fie, in jud. Tecuciu, 
proprietatea d-lul Anton Cincu, 
situata intre catunele Lie^ti ?i 
$erbane$ti ; se arendeaza locui- 
torilor din satul Lie$ti-Mtcles- 
culul. O parte din aceasta mo- 

i §ie, coprinsa intre Siret 91 Val- 
cica, a fost rescumparata de lo- 
cuitoriT din Lie?ti $i pe dinsa 

' s'a format satul cu acela^I nume. 

Micle^ti, com. rur., in partea de 

E. a pi. Crasna, jud. Vasluiu, 

I la 24 kil. de Vasluiu ?i la 12 kil. 

de Codae^ti, re$edin{a pi., a$e- 

I zata pe dealurl, vai §i podi^e, 

I pe stinga piriulul Vaslue^ul. 

E formata din satele: Mi- 
1 cle?ti, Chirce^ti ?i Pope?ti, pe 
o suprafaja de 4100 hect, din 
carl 615 hect. padure, 2445 
hect. loc de cultura, fina^ ^i 
ima? sunt ale proprieta^el, iar 
1039 hect. ale locuitorilor. 

Calitatea solulu! variaza dupa 
pozi^iunea sa, fiind mat pro- 
ductiv pe podi^un ?i vat, de 
cit pe costive $i dealur!. 

Are o populate de 379 fa- 
miliT, sau 1792 suflete; 4 bi- 
sericl, deservite de 2 preo^I ?i 
6 eclesiarhi; 1 $coala; 1 moara 
cu aburt; 10 iazuri; 6 cir- 
ciumt. 

Comerciul se exercita de 7 
persoane. 

Vite : 1 182 vite marl cornute, 
180 cat, 3694 ol, 12 capre, 5 
bivoll $i 364 rimatort. 

B idgetul com. e de 3147 leT, 
50 banT, la veniturT $i de 3041 
let, 87 banT, la cheltuell. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
ture, se mal ocupa ?i cu lem- 
naria ?i mat ales cu rotaria ru- 
dimentara. 

Prin marginea de V. a com., 
trece piriul Vaslueful $i ?oseaua 
na^onala Vasluiu-Ia^i. 

Locuitorii poseda: 166 plu- 
gurT ^i 188 care cu bot, i6plu- 



6$tU. UmrtU JHtiionar G engrave. Vol. IV. 



42 



Digitized by 



Google 



MICLE?TI 



324 



MIC$UNE$TI-GRECl 



guri §i 32 c&ru{e cu cal; 174 
stupl cu albine. 

Micle^ti, sat, in partea de S. al 
com. Ipful, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu. 

$I-a luat numele de la ve- 
chiul proprietar Miclescu, care 
se zice c& ar fi fost $i fonda- 
torul acestul s5tuc. Se afl& a§e- 
zat in aceea^I pozijiune ca $i 
satul fiful, re$edin{a com. $i la 
1 kil. de el. 

Are o suprafa{&de64i hect., 
din care 5 hect. vatra satului, 
?i o populate de 20 familii, sau 
90 suflete. 

Proprietatea mo^iel este a 
d-lul Racovi{a\ 

Spre V. satului se afla o pa- 
dure a propriet&tel, iar pe dea- 
lul numit al-Micle$tilor, o mo- 
Vila. 

Micle§ti, sat $i refedinfH, in cen- 
trul com. Micle^ti, pi. Crasna, 
jud. Vasluiii, situat de o parte 
$i de alta a PiriuluI-Chirce?tilor. 
Partea din dreapta piriulul este 
a?ezat& pe inclinarea E. a po- 
di?ulul dealului Vael-Secl, iar 
partea satului din stinga piriu- 
lul, e a?ezat£ pe $es $i coasta 
dealului Fundatura. 

Teritoriul satului are o su- 
prafa^a de 1458 hect., din carl 
214 hect. padure $i 849 hect. 
loc de culture, fina$ $i ima$ ale 
propriet&{eI, iar 395 hect. ale 
locuitorilor. 

Are o populate de 152 fa- 
milii, sau 759 suflete; o bise- 
ric£, facut& de vorniceasa Ra- 
luca Miclescu, deservita de 1 
preot §i 2 eciesiarhl; o $coala, 
infiin^ata la 1867, frecuentat& 
de 50 elevl ; o moarS cu aburl; 
4 iazurl; 2 circiume. 

Locuitoril poseda: 70pluguri 
$i 81 care cu bol, 16 plugurl 
$i 22 c2ru{e cu cal; 512 vite 
marl cornute, 1900 ol, 5 capre, 



115 cal, 168 rim&torl ; 77 stup* 
cu albine. 

Micli^oaia, vtilcea, izvore^te din 
proprietatea mo?nenilor comu- 
nel Ione^ti-Minculul, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea, curge in lun- 
gul proprieta^ilor lor prin co- 
muna, §i se varsa in Olt. 

Miclo^ani, com. rur., jud. Mus- 
cel, plasa Arge?elul, situata la 
extremitatea de S.-E. a jude- 
tulul Muscel, pe malul sting al 
riului Diinbovija, intr'o pozi- 
^iune frumoasa. 

Este coprinsa intre comunele: 
Valeni, Laicai ?i Pucheni. 

Se compune din 6 catune : 
Copaceni-Marl, Copaceni - Mid, 
Mei^oarele, Miclo?ani, Miclo^ani- 
Marl $i Nicolae^ti. Re^edin^a 
comunei este in c&t. Miclo^ani- 
Marl. 

Mai inainte, aceasta comuni 
apar^inea jude^ulul Dimbovi^a, 
de re?edin£a caruia vine mai 
aproape, locul fiind $i mai bun 
pentru transport. 

Este situata pe un deal inalt, 
care predominS toata valea Dim- 
bovi^a, pana aproape de Ruca- 
rul ?i Tirgovi^te. 

Are o populate de 1059 lo- 
cuitorl ; o $coala frecuentata de 
37 copii ; o biserica, construe^ e 
noua, a^ezata pe deal, deservita 
de 1 preot \i 1 dascal. 

O $osea comunala\carepleac5. 
din §oseaua jude^eana Tirgo- 
vi?te-Cimpulung $i care merge 
in zigzagurl, fiind $i forte re- 
pede, inlesne?te comunica^ia in- 
tre ora?ele Tirgovi^tea $i Cim- 
pulung $i comunele vecine. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 1604 lei $i la cheltuell, 
de 1203 lei. 

Locuitoril poseda: 1207 v ' te 
marl $i 2419 vite mid. 

I MiclO§ani, sat, facind parte din 



com. rur. cu acela?! nume, pi. 
Arge^elul, jud. Muscel. 

Miclo§ani, deal, inalt, pe care se 
afla situata comuna Miclo§ani. 
jud. Muscel, $i care predominS 
toata Valea-Dimbovitel, pana a- 
proape de Ruc&rul ?i Tirgovi§te. 

Miclo§ani-Mari, sat, facind parte 
din com. rur. Miclo^ani, plasa 
Arge^elul, jud. Muscel. 

Midori, vale, in jud. Gorj, pi. 
Jiul, com. Bolbo^i ; incepe din 
hotarul mo^iel d-lul Plop§oreanu; 
se intinde paralel cu vatra satului 
?i se termina in apa Jiltul-Mare. 
Este formatci de ramificafiile 
dealului Dimba ^i pe ea se aflS 
pSdure. 

Mic§une§ti, sat, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Bu- 
de?ti-Ghicai, situat pe valea pi- 
riulul Tatomire^ti, la N. dealului 
Hir{e?ti. Cu marginile sale de 
c&tre E.S., formeaza limita co- 
munei despre judejul Roman. 

Are o populate d a 179 &• 
milii, sau 396 suflete ; bise- 
rica, cu un preot. 

Vite: 69 bol, 56 vaci, 67 of, 
13 cal, 25 rimatorl, 32 juncl. 

Acest sat a fecut parte din 
com. Hoise^ti, apol, impreuni 
numal cu satul Hir^e§ti, a for- 
mat comuni a parte, $i astazi 
apar^ine com. Bude^ti-Ghicai. 

Mic§une§ti, baltit, jud. Ilfov, pi. 
Mosti^tea, la N. cu cat. Mic?u- 
ne?ti-Mari. Are scurgerea in riul 
Ialomija. Confine: lin, ro^ioara, 
caracuda, biban, $tiuca, crap §i 
ciortan. Create pe lac trestie 
$i papurcl. 

Mic§une§ti-Greci, com. rur.,p- 
detul Ilfov, pi. Mosti?tea, situ- 
ate la N. de Bucure§ti, pe ma- 
lul sting al riului Ialomi^a, HngS 



Digitized by 



Google 



MTC5UNE$TI-MARf 



325 



MICULE?TI 



balta Micsunesti, la 46 kil. de 
Bucuresti. 

Se compune din satele: Ba- 
lamuci, Balta - Neagra, Fundul- 
DanciuluT, Greci-de-Mijloc, Gre- 
ci-d.-j., Micsunesti-MarT si Mic- 
sunesti-Moara, cu o populate 
de 1879 suflete, din carl 394 
contribuabiir, Jocuind in 482 
case. 

Se intinde pe o suprafata de 
5225 hect. 

D-niT Gr. Pantely, N. I. Eliad, 
N. N. Lahovari, S. Mihalescu, 
D. V. Poltzu-Micsunesti si sta- 
tul, aQ 3613 hect. si locuitoriT 
161 2 hect. Proprietary cultiva 
2096 hect. (172 sterpe, 438 iz- 
laz, 3 vie, 903 padure). 

LocuitoriT cultiva totterenul, 
rezervtnd pentru izlaz 303 hect. 

Are 5 biseridf; 2 scoale mixte; 

1 moari cu apS; 1 masina de 
treerat cu aburT; 6 helestaie ; 

2 podurT st&tatoare. 

Dintre locuitorT, 421 sunt plu- 
garif, 45 ad diferite profesiunT. 

LocuitoriT poseda: 191 plu- 
gurf: 134 cu boT, 57 cu cat; 
310 care si cSrute: 2i9cuboT, 
91 cu caT; 420 cat sifepe, 698 
boT, 584 vadf si viteT, 10 bivo- 
lite, 8 capre, 462 porcT, 165 1 1 
of. I 

Comerciul se face de 5 cir- | 
ciuraarT si 5 hangiT. ! 

Budgetul comuneT e la veni- I 
turf de 6231 leT, iar la cheltu- . 
elT, de 6334 let. j 

In partea de N. a comunel I 
se afli o lunca, udata de mat j 
multe laculete, parte lasata pen- 
tru izlaz, parte pentru finefe . 
si parte pentru cultura zarza- | 
vatuluT. 

Mic§une$ti-Mari, sat, farind ' 
parte din com. rur. Micsunesti- 
Greci, pi. Mostistea, jud. Ilfov. | 
Este situat la N. de Bucuresti, 
pe malul sting al riuluT Ialo- 
mi{a. La N. e balta Micsunesti, I 



care are scurgere in riul Ialo- 
mita. 

Se intinde pe o suprafata de 
961 hect. si are o populate de 
484 locuitorT. 

Aci este resedinfa primarieT. 

D-l S. Mihalescu are 607 
hect., din cart cultiva 379 hect. 
(125 izlaz, 100 padure, 3 vie). 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de I preot 
si 2 cintaretf; 1 hele$teti ; *i 
masina de treerat cu aburT. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Num&rul vitelor mart e de 
412 si al celor micT, de 257. 

Mic^une^ti-Moara, sat, ftcind 
parte din com. rur. Micsunesti- 
Greet, pi. Mostistea, jud. Ilfov. 
Este situat spre V. de Micsu- 
nesti-MarT, pe t^rmul sting al 
riuluT Ialomita. 

Se intinde pe o suprafata de 
888 hect , cu o popu'atfe de 283 
locuitorT. 

Proprietarul, d-l D. V. Polizu- 
Micsunescu, are 722 hect., din 
carT cultiva 305 heet. (02 ster- 
pe, 70 izlaz, 255 padure). Lo- 
cuitoriT au 166 hect. si le cul 
tiva pe toate. 

Are o scoala mixa, frecuen- 
tata de 16 elevT si 2 eleve; o 
moara cu apa; I pod statator. 
Localul scoleT s'a oferit gratis 
de d-l Polizu-Mic$unescu. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si I hangiu. 

Numarul vitelor marT e de 
1334 si al celor micT, de 212 1. 

Micule§ti, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinfi, pi. Vailor. Este situ- 
ata intre doua dealurT, pe Valea- 
Miculestilor, marginindu-se : la 
N., cu comunele Matasari si Run- 
curelul, de care se leaga prin 
o sosea comunala; la V., cu co- 
munele Plostina si Rosiu^a; la 
E., cu com. Tehomirul si la S., 



cu com. J irioiul. Satul formeaza 
com una cu satele Ciorani si Ste- 
iani, avind o populate de 800 
suflete, din carT: f28 contribu- 
abilT, locuind in 180 case. 

LocuitoriT poseda: 32 plugurT, 
56 care cu boT, 7 caruje cucaT; 
400 vite marT cornute, 18 caT, 
400 oT, 300 rtmatorT, 30 capre ; 
60 stupT cu albine. 

Prin com. trece soseaua comu- 
nala Plostina-Miculesti- Matasari. 

Are 2 bisericT, deservite de 
1 preot si 2 cintaretf ; o scoala, 
condusa de 1 inva$ator, frecu- 
entata de 74 elevf. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turT de 1 1 54 let, iar la cheltuelT, 
de 1 134 leT. 

Dealurile maT principale din 
comuna sunt : Dealul-luT-Gaspar, 
pe care se afla Cioaca-Mica, 
Cioaca-Mare si Cioaca-TTigSnceT; 
Dealul - MaluluT, al - SgheabuluT, 
Culmea-Croicilor, Dealul-CaseT 
si al-GligoresculuT ; iar vaT prin- 
tre aceste dealurT sunt: Valea- 
MaluluT, a-SgheabuluT si a-CaseT. 
Alte dealurT sunt: Dealul-Plos- 
tineT, in partea de S., Dealul-Vii- 
lor, al-CasminegeT, piscul Cioa- 
ca-CalugaruluT, Dealul-luMvan, 
al-UrsuluT, al-CiocindieT, al-Piti- 
culuT si al-ZatreneT; iar vaTprin- 
tre aceste din urma dealurT sunt: 
Valea-BisericeT, Valea - luMvan, 
a-UrsuluT, a-ElesteuluT si a-Za- 
treneT. 

Ape sunt: Piriuljil^ul, in care 
se scurg toate piraiele comuneT, 
si anume : Matca-Vail-MaluluT, a- 
SghiabuluT si a-CaseT, care se 
scurg in Matca-Matasarilor; Mat- 
ca-ZatreneT si a-ElesteuluT carT 
se scurg in Matca-Miulestilor, 
carl formeaza piriul Jil^ul. 

In comuna se fac 2 tirgurT 
anuale: Una la 21 Maiu si a 
doua la 6 August, in ziua hra- 
muluT bisericeT. Pe teritoriul a- 
cesteT comune se gasesc car- 
bunT de pamint. 



Digitized by 



Google 



MICULINTI 



32ft 



MIEREA-BIRNiCI 



Miculin{i, sat. VezI Cotul-Micu- 
lin^i, com. Co{u$ca, pi. Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiti. 

Micului (Pirtul-), pin% in jud. 
Prahova, curge din muntele Ste- 
jeretul, com. Star-Chiojdul, pi. 
Teleajenul, ia direcfia S.-V. 91 
se varsa in girla Chiojdul, tot 
in raionul com. Star-Chiojdul. 

Mielce§ti, ciitun, jud. Arge?, pi. 
Oltul, fecind parte din com. 
rur. Stoile$ti. 

Mielu^ei, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Slavufa. Are o po- 
pulate de 359 suflete, din cart 
198 b&rbati $i 161 femeT; o 
biserica, de lemn, cu hramul 
Adormirea MaiceY Domnuluf. 

Copiildin sat urmeaza la $coa- 
la mixta din satul Socoteni, care 
este la 1 kil. departare. 

Mielu§ei, mosie particular^, jud. 
Dolj,pl. Amaradia, com. Slavuja. 

Mierea, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea- 
Birnici. Are pe dinsa $i padure. 

Mierea (Matee$ti),catun, al com. 
Gura-Ni$covuluT, jud. BuzSu, cu 
320 locuitori §i 75 case; are 
sub-diviziile: Adincata ?i Bal^i. 

Mierea, pi dure particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Mie- 
rea-Birnici, pe mo?ia Mierea. 
Are o intindere de 100 hect. 
$i e populate cu cer, corn ?i 
girnija, aceasta predominind. 

Mierea-Birnici, com. rur., in pi. 
Amaradia, jud. Dolj, a?ezata pe 
ambele maluri ale riului Ama- 
radia. 

Se m£rgine$te la N. cu com. 
SlSvu^a ?i Stoina; la S., cu Bo- 
dSe§ti; la E., cu Amaradia ?i 
la V., cu Valea-BouluT. 



Limita de N. incepe din E. 
dealuluT Golumbul, coboarS in 
Valea-Valufe!, urea dealul S1S- 
vu{a, coboarS in rtul Amaradia, 
urea dealul Cru^elul, da in 
Valea- Verde, urea dealul Urda, 
urmind direcjiunea de la E. 
la V. 

Limita liniei de S. incepe din 
Dealul-GolumbuluT, cu direc^iu- 
nea de la E. la V.,coboara in A- 
maradia $i urea Dealul-OsoiuluT. 
Limita liniei de E. incepe 
din Dealul-GolumbuluT, cu di- 
rec^iunea de la N. la S., $i merge 
p&iici la movila Tarni^a. 

Limita liniei de V. incepe 
din dealul Urda, de unde se 
termini linia de N., coboarS 
valea Miericeana pSnS la Ama- 
radia $i se intoarce in Dealul- 
Boulul, la S. 

In anul 1873, comuna se im- 
pSr^ea in 8 cStune ?i anume: 
Bojinul, Cru$e{elul, Marine§ti, 
Mierea-Birnici, Miericeana, S1&- 
nine^ti, care in vechime se nu- 
mea ?i Alumeni, Valuta-d.-j., 
care se mai numea 91 Dragul, 
$i Valuta. AstSzI tot 8 cStune 
compun comuna $i anume : Cru- 
$e^elul $i Miericeana, in dreapta ; 
iar in stinga: Bojinul, Valu{a- 
d. j., VSlu^ad.-s. ?i Putineiul, 
care este eel maT depSrtat $i unde 
e re$edi n {a primSriel. Cat. Mierea- 
Birnici ?i SlSnine?ti au casele 
de-o parte $i de alta a riuIuT. 
Terenul com. este acciden- 
tat de urmStoarele dealurl : Dea- 
lul-Golumbului, al-ButanuluT $i 
al-Cru^eteluluT, a cSror inSl^ime 
aproximativa e de 300 m. ?i carl 
sunt acoperite cu livezl deprunf, 
vil ?i padure mSruntS. 

Principalul curs de apS este 
Amaradia, care udS comuna in 
direc^iune de la N. la S., tre- 
cind prin mijlocul ef. Amaradia 
se revarsS primSvara §i toamna 
?i, cind plouS mult, chiar §i 
vara. Prime?te afluen^i in stinga 



pe : Valuta, care se varsa in Ama- 
radia, la satele Cru$e{elul, Va- 
lea-Mare §i Mierea. 

Peste Amaradia sunt 2 po- 
durl: unul la Cru$e$ti, §i al 
doilea la Mierea; este %\ un 
vad la SlSnineasa. 

La 1874, com. Mierea-Birnici, 
impreunScu Valea-BouluT, purta 
numele de comuna Cru$etul, cu 
re?edinta in c£t. Cru$e{ul. Ina- 
inte de 1875, cStunul de re§e- 
dintS aQ fost pe rind Mierea ?i 
VSluta-d.-s. 

Are : 4 bisericT, ftcute de lo- 
cuitori : una in Valu^a-d.-s., cu 
hramul Sf. Gheorghe; a doua 
in VSlu^a-d.-j., cu hramul In- 
trarea in Biserica; a treia in 
Mierea, cu hramul S -\\\ Tref 
Ierarhl §i a patra in SlSnine?ti, 
cu hramul sf. Ion; o $coal3 
mixta, care functioneaza" din 
1875, e frecuentatS de 63 copil, 
?i e intre^inut de stat; 4 cir- 
ciuml. 

Populafia com. e de 313 fa- 
milil, sad 1293 suflete. 

DupS legea din 1864, sunt 
ImpSminteni^I 183 locuitori. 

Suprafata teritoriulut comu- 
nel este de 1700 hect., din carl 
1000 hect. arabile, 75 hect. fi- 
nal ?1 *> 2 5 hect. pSdure. 

Mo$iI in com. sunt: Valuta- 
d.-j., Valuta-d.-s., Cru^etelul §i 
Putineiul, cu o intinderedeiooo 
hect. $i aducind un venit anual 
de 21606 lei; apartfn d-lor: A 
Teodorescu, Nae MurgS^ianu, 
G. BalScioiu $i mo§nenilor can 
se gftsesc in Valuta ?i Slini- 
ne^ti. 

Paduri sunt: Valu^a-d.-s., de 
500 hect., Mericeana, de 25 hect. 
?i Mierea-Birnici, de 100 hect. 
Viile, aparjinind d-Ior Teo- 
dorescu $i Nae MurgS^ianu, au 
o intindere de 25 hect. Sunt §i 
20 hect. livezl de pruni. 

Pe mo?ia d-lui Teodorescu 
se afla o moara de aburl. 



Digitized by 



Google 



MIEREA-B1RNICT 



327 



MtERLE?TT 



Comuna e strabatuta de ca- 
lea judeteana, care leagi Cra- 
iova cu N. judefuluT, $i de caile 
comunale. $oseaua comunaia 
leaga toate catunele cu catunul 
de resedinta. 

LocuitoriT poseda : 581 vite 
marl cornute, 56 cat, 576 of, 
70 capre si 100 rimatorT. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 2022 leT, 78 banl si la chel 
tuelf de 1559 lei, 68 ban*. 

Mierea-Birnici, sat, in jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Mierea-Bir- 
nici, ale cSruT case sunt a§e- 
zate de-o parte ?i de alta a 
rtuluT Amaradia. 

Are o populate de 83 fami- 
liT, sau 302 suflete; o biserica, 
cu hramul S-t'iT TreT-IerarhT; o 
circiuma. 

CopiiT din sat urmeaza la 
scoala mixta din satul Cru?e- 
tul, care este la 1 kil. 

Caile de comunicatfe sunt: 
soseaua judeteana care leaga 
Craiova cu N. judejuluf (Ca- 
preni) $i soselele vecinale car! 
U pun in legatura la N. cu sa- 
tul Miericeana si cu cele -l'alte 
sate ale com. Mierea-Birnici. 

Mierea-Mo^neni, sat, in jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Valea- 
Boului. 

Are o populate de 12 17 su- 
flete: 107 barbafT 5*1 no fe- 
me! ; o biserica. 

Copiii din sat urmeaza la 
Scoala mixta din satul Boul- ! 
d.-s., care este la 1 V* kil. I 

Satul se chema inainte Me- 1 

i 

riceana. j 

Mierea-Mo^neni, mo§ie parti- 
culara, jud. Dolj, pi. Amaradia, 1 
com. Valea-Boului, satul Mierea- 
Mo^neni. 

Miericeana, sat, jud. Dolj. VezI 
Miericica. I 



Miereanca, nume, ce purta ma! 
inainte tnofia Zaicoiul, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul. 

Miericeana. VezT Mierea-Mos- 
neni, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Valea-BouluT. 

Miericeana, mo$ie particulars, 
in satul cu acelasT nume, jud. 
Do'j, pi. Amaradia, com. Mie- 
rea-Birnici, pe care se afla pa- 
dure. 

Miericeana, p&dure particular*, 
in satul cu acelasT nume, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea 
Birnici, in Intindere de 25 hect., 
populata cu cer si gtrnita, a- 
ceasta predominind. 

Miericica, satt Miericeana, sat, 
pendinte de com. rur. Mierea- 
Birnici, pi. Amaradia, jud. Dolj, 
situat pe malul sting al Ama- 
radieT, la 3 kil. spre N.-E. de 
Cru$etelul, catunul de resedin^a 
al com. 

Are o populate de 30 fa- 
miliT, sati 140 suflete. 

Soseaua vecinala leaga catu- 
nul, la S., de Mierea Birnici, iar 
la N., de Valuta d. j. 

Mierlari, numire, ce se mat da 
unel pfirfT din mo$ia Urlatorile, 
jud. Buzau, com. Plescoi. 

Mierlari, numire, data ptfduref 
mosie! Clocitt, a EforieT Spita 
lelor, com Vadul-Sore$tilor,jud. 
Buzafl; se mat numeste $i Pan- 
telimonul. 

Mierlele (Muntele-),^<ft/ws par- 
ticulara, supusa regimuluf sil- 
vic Inca din anul 1883, pe mo 
?ia Muntele-Mierlele, pendinte 
de com. Comarnicul, pi. Pele- 
$ul, jud. Prahova. 

Mierle^ti, com. rur., jud. Olt, 



pi. Siul-d.-s., situata pe Valea- 
IminoguluT, pe amlndoua malu- 
rile ale acestu! riO, la 17 kil. 
de capitala judefulu! §i la 12 kil. 
de Barcane$ti, resedinta placet. 

Se compune din 4 catune : 
Madura, Catanele, Mosteni si 
Schitul-Greci. 

Re$edin{a comunet e in cat. 
Catanele. 

Are o populate de 1487 lo- 
cuitorT, din carT 302 contribua- 
bilf, locuind in 305 case si 12 
bordee ; 3 bisericT: una in Ma- 
dura, zidita la 1793, a doua in 
Mosteni, fondata la 185 1, si a 
treia in Schitul-Greci, fondata 
la 1830, deservite de 3 preoflf, 
3 cintaretT si 3 paracliserT; o 
scoala, in cat. Catanele, frecu- 
entata de 13 copif. 

LocuitoriT sunt parte mosnenf; 
iar 144 sunt improprietaritfdupa 
legea rurald, pe mo?ia statulut, 
din cart li s'au dat 540 hect. 75 
ariT si 69 sunt tm proprietary pe 
most! particulate. 

Teritoriul comunet se intinde 
pe o suprafata de 6000 hect. 

Afara de stat, care poseda 
mosia Schitul-Greci, cu 2500 
hect., din car! 2000 arabile si 
500 padure, proprietarT maTin- 
semnatT sunt : D-nul C. D. Ga- 
bunea (900 hect. din carT 650 
arabile si 250 padure); d-nit D. 
C. Dimitriu, Alex. N. Dumi- 
trescu si altiT, car! poseda $i 
cladirt in comuna. 

LocuitoriT poseda : 67 cat, 1 26 
lepe, 484 boT, 244 vacT, 25 ca- 
pre, 6674 oT si 138 pordf. 

Comerciul se face In comuna 
de 8 circiumarT. 

BudgetuI comune! e la veni- 
turl de 3218 lei, iar la cheltuell, 
de 3192 let. 

$oseaua comunala vecinala 
strabate com. de la N. la S. prin 
centrul sail, legmd-o la N. cu 
Periefi $i Baiteni, iar la S. cu 
Barcanesti $i Bilane$ti, unde da 



Digitized by LiOOQ IC 



M1ERLE?TI-DE-SUS 



328 



mihai-viteazul 



in ?oseaua jude^eana Slatina- 
Tu rn u 1-Magurele. 

La V. §i la E., raionul co- 
muneT e mchis Intre doua dea- 
lurl, care formeaza Valea-Imino- 
gulul. Aceste dealuri sunt in- 
trerupte de urm&toarele valcele, 
ce se varsi in Iminog: pe dreap- 
ta: Raduce^ti §i Ceroaica, iar 
pe stinga loan Barbul, a-Bise- 
ricei, Popa-Florea, Manolache 
$i Manca. 

La S., pe teritoriul comunel, 
trece Brazda-luT-Novac. 

Se invecine?te la N. cu Pe- 
rieti, la E. cu Timpeni, la S. 
cu Barc&ne$ti ?i la V. cu Co- 
teana. 

Mierle§ti-de-Sus, cfttun, facind 
parte din com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, situat la S. $i 
in apropiere cu cat. Perie^i-de- 
Mijloc, pe coasta $i malul sting 
al IminoguluT. 

Are o populate de 316 lo- 
cuitorl, din carl 44 sunt impro- 
prietaritf dupa legea ruralS, pe 
proprietatea, fosta a d-luT V. Pe- 
riejeanu ?i a altora, cu 174 hect. 

Aci se afla o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondata la anul 
1 8 10, $i avind urmatoarea in- 
scriptfe : 

Doamne, eel ce cu puterea Ta pro- 
slave>.ti pe cei ce iubesc podoaba caseT 
Tale si locul Mariei Sfin^icT Tale, pri- 
me^te si acest sfint locas al Tau, care 
intru cinstea si slava Sf. Erarh Nicolae 
s'a zidit din tcmelie de robit lut Dum- 
nezcu : Popa DraghicT, Constantin Opo- 
ranu, DraghicT Gabunea si Popa Barbu ; 
dindu-se gata de rosu, s'a sfin^it, avind 
numai sfintele icoane. Iar cu anul 185$ 
s'a tencuit si zugravit cu cheltueala prco- 
tulu! DraghicT Duhovnicul si a d-lui 
Draghici Gabunea, tn zilele prea In.11- 
{atului nostm Domn Barbu Dimitrie §tir- 
beT, fiind episcop prea Sfin^ia sa Parin- 
tele nostra Climent Argesiu, zugrav A- 
nastasie din Slatina. 

Locuitoril poseda: 132 bol, 
84 vacl, 44 cai $i Tepe, 983 01 
$i 97 porcT. 



Mierloiul, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu$ul, com. Hirja, din stinga 
Oiruzulul. 

Migovanul, munte, jud. Suceava, 
com. Borca, avind 1 499.1 m. 
altitudine. 

Mihai, pi rift, jud. Ia$i, izvore$te 
din mijlocul satuluT Mogo$e§ti- 
Frumoasel, com. Mogo$e?ti, pi. 
Stavnicul, ?i afara din sat se 
impreuna cu alt piriu, numit 
Rotariul. 

Mihai-Bravul, com. rur., jud. 
Braila, pi. Balta. a$ezata la V. 
$i la 3 kil., de Dunare pe malul 
sau sting. 

Se invecrne$te la N.-E. cu 
Berte$ti-d.-s. $i Berte$ti-d.-j. ; la 
V., cu Ciorile; IaN., cu Lacul 
RezHf ?i la S. cu Lucul (Ialomifa). 

Suprafa^a comuneT este de 
8800 hect., cu o populate de 
218 familif, sau 1138 suflete 
din carl 172 contribuabill. 

Are 2 $colf, una de baetf, 
lnfiinjatala 1884, frecuentata de 
41 elevi; a doua, de fete, in 
fiin^ata la 1889, $i frecuentata 
de 32 eleve; 3 debite ?i 4 cir- 
ciuml. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 5083 lei, 95 ban! §i la 
cheltueli de 5045 lei, 72 banl. 

Locuitori improprietari^I dupa 
legea din 1878, sunt 302, $i 
neimproprietaritT, 60. 

Drumurl: la Berte$ti-d.-s., spre 
N.-E., pe ltng£ Gradi$tea (5 
kil.); la Luciul (Ialomi^a) spre 
S.; la Cioara-Doice$ti, spre S.-V., 
printre pogoanele locuitorilor 
$i ale proprietarului (16 kil.); 
la Lacul-Rezil, spre N., pe la 
punctul Capraria (13 kil.); la 
Vizirul, drept la podul de la 
Cornul-Malulul, prin PirlitaVi- 
zirul (24 kil.); la balta, spre E., 
prin Gradi^tea $i Movila-Vie- 
zurilor ?i apol peste Dunare in 



balta la Berte$ti-d.-j. (7 kil.); 
la Braila (59 kil.). 

Comuna s'a lnfiinfat prin im- 
proprictarirea tnsura^eilor din 
1878 ?i 1883 §iare 6 strazfali- 
niate. 

Mihai-Bravul, sat, pe muchia 
platoulul, in partea de E. a 
com. cu acela?! nume, jud. Bra- 
ila, la 59 kil. spre S. de Braila, 
infiin^at la 1879 cu ocazia im- 
proprietarireT. 

Suprafafa satulul este de 192 
hect., cu o populate de 167 
familii, sau 1 007 suflete, din 
carl: 479 barbap §i 528 femei. 

Are 2 3C0IT: una de bac^i, in- 
fiin^ata la 1883, frecuentata de 
41 elevi; a doua, de fete, Jn- 
fiin{ata la 1889 ?i frecuentata 
de 32 eleve; 5 circiuml, 1 bru- 
tarie. 

Vite: 460 caf, 1040 vite cor- 
nute, 1470 ol ?i 230 rimaton. 

Mihai-Olteanul, prima gur& de 
ocn&y deschisa in jud. Prahova, 
com. Slanicul, plaiul Varbilaul. 
AzT se nume?te Baia-Baciul, 
cacl in locul acelor ocne, in 
adincatura de unde s'a scos sare, 
este ap£ sarata, ce servi pentru 
bal. D'asupra acestel ape, in 
partea despre V., unde se ln- 
nal{& muntele de sare, ameste- 
cata cu pamint, numit Sturil-de 
Sare, se vede pu{ul pe unde ?i 
din care se extragea sare mat 
inainte. 

Sarea de la aceasta ocna este 
foarte alba, de o granulare pro- 
nun^ata, dar n'are o fesatura 
densS §i deel nicT puterea de 
a coprinde intr'un mic volum 
o saraturS puternici. 

Mihai-Viteazul, com. rur. } in 
jud. Ialomifa, pi. Borcea, situatS 
spre N. de com. CiocSne?ti-Sirbi f 
pe cimpul Baraganul. 

Este a^ezata pe proprietatea 



Digitized by LiOOQ IC 



MIHAI-VITEAZUL 



329 



MIHAE§TI 



statulu! Ciocane$ti-Mihai-Voda 
avind osuprafaJS de 14900 hect., 
fosta pendinte de manastirea 
Mihai-Voda din Bucure$ti. In 
partea de S. a mo$ieT este co- 
muna Ciocane?ti-Sirbi §iin partea 
de N. comuna Mihai Viteazul. 

ImproprietSri^t dupa legea ru- 
rala. din 1864 sunt, 103 locui- 
tori. In 1878 s'aa mal impro- 
priet&rit 40. Neimproprietari^I 
mal sunt 137 locuitorl. 

Teritoriul comunel este brSz- 
dat de v&ile : Chioveanul, Tin- 
jala, Baba-Ana, Valea-Berzei $i 
Valea-Lupulul. 

Se compune din satul Mi- 
hai- Viteazul, in care este re- 
§edinta prim&riel $i a judeca- 
toriel comunale, $i din catunele: 
Valea-luI-Ichim, Furciturile $i 
Crucea-Giurchi, cu o populate 
de 326 familtf, sau 21 18 suflete, 
din carl : 517 agricultorf, 9 me- 
seria^I, 2 industrial, 10 comer- 
cian{T, 145 muncitorf $i 35 ser- 
vitorl. 

Are o ?coal& mixta, frecuen- 
tata. de 50 elevl §i 2 eleve; o 
biserici, deservita de 3 preofl 
?i 2 dascaif. 

Cu $tiin$a. de carte sunt 136 
persoane. 

Locuitoril poseda 1200 vite. 

Budgetul comunel e la veni 
turl de 5177 lei ?i la chekuelf, 
de 6348 leT. 

Mihai-Viteazul, sat, in jud. la- 
lomifa, pi. Borcea, pendinte de 
comuna cu acela?T nume, situat 
pe cimpul B?r£ganul, spre E. de 
satul Valea-Mare. 

Numirea Mihai-Viteazul i s'a 
dat dupa numele mo$ieT pe care 
este satul. Mal inainte purta 
numele de B&raganul. 

Aci este re$edin{a primariei 
$i a judecatoriel comunale. 

Are o §coala mixta, condusa 
de 1 lnvajator $i frecuentata 
de 50 elevl fi 2 eleve; o biserfca, 



deservita de 3 preoflf §i 2 das- 
call. 

Prin sat trece calea ce duce 
din Caiara^i la Lup^eani $i in 
plasa Cimpuluf. 

Mihai-Voda, padure a statulul, 
in jud. Ilfov, in intindere de 
1 50 hect. VezI Ogrezeni, padure. 

Mihai-Voda, mdgurd mare, pe 
teritoriul com. Crimpoaia, pi. 
Serbane^ti, jud. Olt, in partea 
de E., lingi riul Vedea, servind 
drept hotar intre mo$ia Ghioca, 
fosta a banuluf B&laceanu, ?i 
mo?ia Mihai-Voda, azl Ghimpe- 
{enl, situata pe malul sting al 
VedeJ, care a fost, dupa cum 
se constata din documentevechl, 
proprietatea viteazului Domn. 
O ocolitura a sa limiteaza toate 
mobile vecine. 

Legenda spune ca aceasta 
magura e ftcuca chiar de Mi- 
hai Voda, ca semn de hotar, in- 
tre mo$iI. Insa, dupa marimea 
sa, neobicinuita. la hotar $i, 
dupa cum imprejurul el, prin 
araturl, prin sapaturl §i in min- 
caturile apel, in malul VedeT, 
se gasesc diferite scule : cioburl 
de olarie veche, buca^I de aur, 
topoare $i ciocane de piatra, etc., 
se crede ca aceasta. magura are 
o vechime preistorica. 

D-l Hristide, de la $erbane?ti, 
conserva un frumos ciocan de 
piatra gasit aci. Mulp" alfl lo- 
cuitorl au avut ocaziunea sa ga- 
seasca in jurul el §i comori : 
oale cu ban! vechT, scule $i al- 
lele. 

Mihalache-Grecul, girld, jud. 
?i pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Moru Ghiol ?i anume pe 
acela al c&tunulul sau Dunava- 
{ul-d.-j. ; se desface din girla Du- 
nava^ul ; se intinde spre E., in- 
tr'o direcfie generala de la N.-V. 
la S.E., brazdind partea de E. 



a pl£$el $i S.-E. 3 com. ; ali- 
menteaza cu apa dulce girla 
Cerne^i care formeaza lacul Dra- 
novul; are 17 kil. lungime. 

Mihalea, sat, in jud. Braila, la 
3 kil. spre E. de satul Cotul- 
Lung, pe tarmul drept al riulul 
Buziul. 

Vatra satulul e de 7 hect., 
cu o populate de 63 familtf, 
sau 391 suflete, din care 233 
barbaff %\ 158 feme!, locuind in 
66 case. 

Sunt 3 circiumi. 

Vite : 1 30 car, 300 vite marl 
cornute, 880 of, 4 capre $i 9 
rimatorl. 

Mihalea, mosie particular, de 
900 hect., jud. Braila ; formeaza 
partea de E. a com. Cotul-Lung. 

Mihae^ti, com, rur., in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, situata la S. de 
Cimpulung, la 18 kil. de acest 
ora$, $i la 6 kil. de Stilpeni, re- 
?edin{a placet. Este a^ezata pe 
ambele ^rmurl ale Riului-Tir- 
gulul, intr'o lunca mare $i fru- 
moasa. 

Are o forma cam ovala $i se 
margine^te : la N., cu com. Schi- 
tul-Gole^»ti; la S., cu com. Va- 
lea-Popel; la E., cu com. Dra- 
ghiciul $i la V., cu com. B&li- 
le$ti. 

Se compune din 4 citune : 
Mihae^ti, Valea-Bradulul, Gea- 
belea ^i Furnico^i, cu re$edin(a 
in cat. Mihae^ti. 

Are o populate de 212 fa- 
milil, sau 780 suflete (399 bar- 
bae ?i 381 femel, din carl 360 
contribuabiil) ; o $coal& mixta, 
care dateaza din timpul lul A- 
lexandru-Ghica (1834); 3 bise- 
ricl (in catunele Mihae?ti, Va- 
lea-Bradulu! %\ Furnico^i). 

Locuitoril, pe linga agricul- 
tura, se mal ocupa cu fabricarea 
varului $1 cu rotaria. 



Digitized by 



Google 



MIHAE?TI 



330 



mihAe$ti 



Locuitoril posedS: 328 bol, 
190 vaci, 211 oi, 200capre, 9 
cal §i 203 porci. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafaja de 2000 hect., din can 
livezile ocupa 225 hect. Cele 
mai insemnate livezl sunt acelea 
dupa dealurile Dobraia $i Ruda. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2400 lei ?i la cheltueli, de 
1900 lei. 

Prin mijlocul com. trece ca- 
lea ferata $i calea na^ionaia Pi- 
te?ti-Cimpulung, carl merg a- 
proape paralel $i se intretaie 
intre girli^a Dr&ghiciul ?i Valea- 
Rudel. 

Este strabatuta, de la N. spre 
S. de Riul-Tirgulul, care are de 
afluen^I, pe partea dreapta, gir- 
lija Bughea $i pirtia^ul Valea- 
Bradulul, iar pe partea stinga, 
Valea-Dr&ghiciulul $i pirila^ele 
Ruda $i Vacarea. In partea de 
V. este girlifa Priboaia, care ser- 
ve$te de limits intre comunele 
Mihae$ti $i Balile§ti $i piriul Ma- 
netul, care izvore^te dintre Pla- 
iul-lullvan $i Dealul-Vacilor $i se 
varsa in girlija Priboaia. 

Pe cursulRiului-TirguluIsunt 
5 morl $i I herastrau. 

In com. sunt 4 poduri : 2 
mid peste Valea-Dr&ghiciului $i 
2 marl la satul Furnico$i, peste 
Riul-Tirgulul, peste care trece 
calea ferata $i ^oseaua natio- 
nals. Podurile c&el ferate sunt 
de fier, iar ale $oselei, de lemn. 

Pe malul drept al Riului-Tir- 
gului, sunt 3 dealurl marl aco- 
perite cu padurl: Dealul-Vaci- 
lor, Plaiul-luMvan $i Dealul-Via 
deanului. 

Toate padurile sunt compuse 
din fag $i stejar. Pomii roditorl, 
eel mai mutyl pruni, sunt in 
num&r de 12000. 

Dintre locuitorl, parte sunt 
mo^nenl, parte s'au improprie- 
tarit dupa legeade la 1864, pe 
o intindere de 338 hect., pe 



proprietS^ile statulul Cilceasca 
$i Geabelea ?i pe ale d-Ior C. 
Balota, Nae N&stSsoiu, Iorgu 
Arhtmandrescu, C. Popescu, N. 
Iorgulescu 51 frafil Rudeni. 

Calea ferata se opre^te in a- 
ceasta com. la cat. Furnico^i $i 
Mihac^ti. 

Prin Mih£e$ti sunt mat multe 
izvoare de api feruginoasa. 

Mihae^ti, com, rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-s., compusa din 8 
catune: Negreni, Mihae$ti, Ma- 
gura, Rugetul, Arsanca, StupS- 
rei, Tatarani §i Capul-Dealului. 

E situate pe Valea-Oltulul, 
intre riurile Govora $i Bistri^a, 
la 14 kil. de capitala jude^ulul 
$i la 10 kil. de a pla$el. 

Suprafaja com. e de 3253 
hect. 

Are o populate de 1804 lo- 
cuitorl (936 barba^I §i &68 fe- 
mel) ; 3 bisericl : la Mih&e§ti, Ma- 
gura $i Capul-DealuluT ;»o $coala. 

Vite: 240 cat, 359 bol, 393 
vaci, 4502 oT, 45 capre, 23 asinl 
?i 313 porci. 

Pe riul Bistrija, in raionul co- 
munel, sunt 2 morl $i o piua. 

Locuitoril s'au improprietarit 
la 1864, pe mo§ia rSposatului 
loan C. Br&tianu, $i pe mo§iile 
Episcopiel Rimnicul, m&n2stirei 
Cozia $i Dintr'un-Lemn. 

Veniturile com. se urea la 
3340 let $i cheltuelile, la 2134 
lei. 

E strabatuta de calea ferata 
Piatra-Rimnicul-Vilcea §i de §0- 
seaua nationals Riul-Vadulul. 

Se mSrgine^te la N. cu comuna 
Birse^ti, la S. cu Babeni, la E. 
cu jud. Arge$, de care se des- 
parte prin riul Oltul $i la V. 
cu comuna MSn&stireni. E br&z- 
data de dealurile : Petri$ul, al-Pi- 
riulul, Rogozul, Curmatura, Ar- 
sanca, Caprarea^a $i Valea-Nea- 
gr& §i e udati la E. de riul Oltul 
$i de vaile : Boalca $i Arsanca. 



MihSe^ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. cu acela?! nume, pi. 
Riurile, jud. Muscel, situat pe 
malul drept al Riulul-Tirgului. 

Aci este re^edin^a comunel. 

Are o populate de 200 lo- 
cuitorl; o biserica\ deserviti de 
1 preot $i 1 dasc&l ; o ?coala 
mixta, frecuentati de 44 elevl 
$i 2 eleve. 

In partea de V., are 3 rindurl 
de dealurl marl, acoperite cu 
p&durl. 

Mihae§ti, sat, fScind parte din 
com. rur. Albe?ti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. Are o populate de 
352 locuitorl. 

Mihae§ti, sat, pe mo$ta Rotopa- 
ne$ti, jud. Suceava, com. Br£- 
datelul. A^ezat parte pe $r- 
murile pirtulul Brada^elul, parte 
pe coasta dealului Radiul, are 
o populate de 117 familil, sau 
514 suflete: 263 barba£§i25i 
feme!, din carl 136 contrib. 

Vatra satulul ocupa 11 falcl 
§i 45 prj. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, cladita de frazil 
Mihail $i loan in 1785, formind 
o parohie cu satul Rotopane^ti, 
a caruia §coala serve^te $i Mi- 
hae$tilor. 

Improprietarip in 1864 sunt: 
37 frunta^I, 32 palma^I ?i 5 co- 
da^I (cu cite 12 prj.), stapinind 
239 falcl $i 45 prj. 

Drumurisunt: la Rotopane^ti 
(1200 m.) ?i la Burghine^ti (2 
kil.). 

Intr'un ispisoc, din 6973, A- 
prilie 11, de la Stefan Voevod 
se da Mitropoliel Moldovei satul 
Mihae?ti cu morl, iprocl, etc. In 
7011, Aug. 27, prin alt ispisoc, 
tot de la $tefan-Voda, se intl- 
re^te stapinirea Mitropoliei Mol- 
dovei pe satul Mihae?ti. Decl 
vechimeasatului Mihae^ti intrece 
epoca hi! $tefan-cel-Mare. 



Digitized by LiOOQ IC 



mihAe?ti 



321 



mihXe?ti-de sus 



Mih&e§ti, sat> facind parte din 
com. rur. Mihaesti, jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-s. Are o populate 
dc358 locuitorl si obisericacu 
urraatoarea inscrip^ie : 

cAceasta sfinta si Dumnezeeasca bi- 
serica ce »e praznueste hramul Sf. Ni- 
culae ce e pe mosia Sf. Episcopii, din 
temelie se cunoaste a ti dc D-lui . . . 
(lipse^tej si primind la darapSnare, din 
Dumnezceasca indemnare s'a sculat d-lui 
Barbu Plesoianu si cu d-lui Ion Postel- I 
uicu, cu toata chcltuiala d-lor de aii facut 
timpla de zid si au zugravit de tot bi- 
serica pe din nauntru, Impodobind-o cu 
toate odoarcle, \u zilele prca Inal^atuliu 
Domn loan Gheorghc Caragea Vocvod, | 
Bind Rimnicului EpUcop Prea O. Sf. 
Sa pari r i tele Galanteon, 1814, Maiu 29.* 

Aci e resedin{a primariel si 
scoala. Cade in partea de N.- 
V. a comunel. 

Mihaesti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Muscel, pi. Riurile, cat. Mi 
haesti, pe linia Golesti - Cim- 
pulung, pusa in circulate la I 
Iulie, 1887. Seafla intre stabile 
Stilpeni (6.8 kil.) si Furnicosi 
(5.3 kil.). Inai^imea d'asupra 
nivelulul Maril : 406.52 m. Ve- j 
nitul acestel stapi pe anul 1896 
a fost de 39878 lei, 20 banl. 

Mihaesti, mofie a statulul, situate 
in com. Mihaesti, pi. Oitul d.-s., j 
fosta pendinte de Hpiscopia Rim- I 
nicul; se arendeaza cu 190 12 | 
lei anual, afara de Reboca, care j 
s'a vindut de veci. 

Mih&e§ti, p&dure, in intindere 
de 240 hect., pe proprietatea 
statulul Cilceasca, jud. Muscel, 
com. Mihaesti, pi. Riurile,pendin- 
te de manastirea Cimpuiung. 



Mih&e§ti-de-Jos (Busca), com. 
rur., jud. Oit, pi. §erbanesti, 
situata pe piriul Calma^uiul (ra- 
mura a 2-a), la 53 kil. de capi- 
taia jude^ulul, si la 25 kil. de 
resedinfa plasei. 

C2C30. X*rcU JHc{,o»ar Crogratc. Vol. IV. 



Are o populate de 1270 lo- 
cuitorl, din carl 257 contribua- 
bill; 2 bisericl: una, cu hramul 
Sf. Nicolae, cladita de locuitorl 
la anii 1874 — 78, deservita de 2 
preofl si a doua la cimitirul 
comunel; o scoala, frecuentata 
de 19 copii. 

Se zice ca aceasta comuna 

s'a infiinfat pe proprietatea sa, 

I de Costache Camar&sescu, pe 

j la anul 1 800. In vechime s'a 

numit si Rusanesti. 
I S'au improprietarit dupa le- 

gea din 1864, 244 locuitorl, pe 
1200 hect. din proprietatea d-lui 
T. CamarS^escu. 

Vite sunt: 130 cai, 115 lepe, 
366 boi, 1 5 vacl, 20 capre, 2000 
ol si 600 porcl. 

Teritoriul comunei se intinde 
pe o suprafaja de 3100 hect., 
din cari 45,75 hect. vil. 

Comerciul se exercita de 6 
circiumarl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi dc lei 6200 si la cheltueli, 
de 4700 lei. 

Com. Mihaesti-d. j. se leaga: 
la N., printr'o sosea comunala 
cu Mihaesti-d. -s.; la S., cu Ba- 
sesti din jud. Teleorman; la V., 
cu Radomiresti, si la S.-E. cu 
Rosiori, prin soseaua judefeana 
Caracal-Rosiori. 

E strabatuta de la N. la S., 
de piriul Calma^uiul. Pe dealu- 
rile care se afla de o parte si 
de alta a Calma^uiulul sunt 
asezate viile locuitorilor si iz- 
lazul pentru vite. La E. de co- 
muna se afla o magura, numita 
Magura-Mare, pe linga care trece 
un drum, numit Drumul-Tata- 
rilor. 

i Din malul sting, s'a surpat 

in anul 1861, Dealul-Calmaju- 
iulul, pe o intindere insemnata, 
si de atuncl se numeste Malul- 
Surpat. Se invecineste la N. cu 
Mihaesti-d.-s., la E. cu Maldaeni 
si la S. cu Ra{a, amindoua in 



j jude^ul Teleorman, si la V. cu 
com. Poiana. 

Mih&e§ti-de-Sus, com. rur., jud. 
Olt, pi. $erbanesti, situata pe 
piriul Calma^uiul si pe dealurl, 
la 15 kil. de capitala jude^ului 
si la 24 kil. de resedin^a plasei. 

Se compune din 2 catune : 
Mihaesti-d. -s. si Conesti. 

Are.o populate de 1428 lo- 
cuitorl (794 barbaji si 634 fe- 
me!), din cari 265 contribua- 
bill ; o biserica, in cat. Conesti, 
deservita de 2 preoflf si 2 cin- 

tare^r. 

Copiil din sat urmeaza la scoa- 
lele din cat. Mihaesti-d.-j. si Ro- 
siori. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 108 locuitorl, 
carora li s'au dat 450 hect. La 
Conesti, mal to^I locuitorii sunt 
mosnenl, avind 850 hect. 

Vite sunt: 383 boi, 89 vacY, 
24 bivoll, 59 cai, 1455 °* $ 
260 rimatorl. 

Teritoriul com. se intinde pe 
o suprafaja de 1350 hect., din 
carl 35 hect. ocupate de vil. 

Pamintul de cultura e mal 
mult ses, prea pu^in ondulat de 
cite-va valceluse ; e mal mult ne- 
gru si bogat in vegetable. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Budgetul com. e la veniturl 
si la cheltueli de 10362,40 let. 

Este legata la N., printr'o so- 
sea vecinaia cu com. Seaca-Bel- 
ciugata, si la S., la l ]% kil., cu 
com. Mihaesti-d.-j. 

Piriul Caima^uiul strabate co- 
muna de la N.-V. la S.-E., iar 
de amtndoua parole se ridica 
malurile lui in forma de dea- 
lurl, unde sunt situate viile, {a- 
rinile si izlazul de vite. 

MihSe§ti-de-Sus, sat, facind par- 
te din com. rur. cu acelasl nume, 
jud. Olt, pi. $erbanesti, situat 



43 



Digitized by LiOOQ IC 



MIHAlASA 



332 



MlllAlLENI 



pe apa Calma^uiul ?i pe dealuri. 
E re?edin{a comune! ?i are o 
populate de 980 locuitorl, din 
carl 108 lmpropriet&ritl dupa 
legea rurala, cu 450 hect ara- 
bile. 

LocuitoriT poseda: 279 bot, 
50 vaci, 15 bivoll, 14 cat, 1274 
01, 22 capre ?i 165 rimatori. 

Mihaiasa, fost sat, desfiinjat de 
vr'o 20 de ani, jude^ul Boto- 
?ani, pi. $tefane?ti, com. Rin- 
ghile?ti, pe valea Mihaiasa, in 
partea de V. a mo?iei statului 
Ciornohalul. 

Mihaileanca, mos/'e, in jud. Bu- 
zau, com. Zili?teanca, cat. Slo- 
bozia ; are cam 42 hect., din 
carl: 22 hect. arabile ?i 12 hect. I 
padure §i vie, proprietate a mo?- 
nenilor Mihaile?tT. 

Mihaileni, or as el, al treilea in pri- 
virea vechimel, jude^ul Doro- 
hoiu. 

Fondafia lui dateaza dupa 
luarea BucovineT. S'a infiiii^at 
de proprietarul Mare?, sub Dom- 
nirea lut Alexandru C. Moruzzi 
Voda\ 

Numirea o are dupa numele 
organizatorulul ?i proprietarului 
sau Mihail GrigoreSturdza-Voda 
care, in urraa hotarirei ob?te?tet 
adun^rf, a dat hrisovul din 1837, 
prin care hotari a se parasi 
vechea numire ce-i se da; de 
unil Tirgul- Viadeni, de al^if Tir- 
gul-Nou, $i de a se numi in viitor 
Mihaileni. 

Sec^ionarea tirgulul este ft- 
cuta in mahalalelc: alba, al- 
bastra, galbena, neagra, ro$ie 
$i verde. Stradele traversind 
tirgul pe 5 locurf paralele in- 
tre ele, de la E. spre V., ?i 
pe alte 5 locurl tot paralele in- 
tre ele, de la N. spre S., in- 
tretaindu se intre dinsele §i for- 
mind marl patrate, sunt indes- 



tuiatoare circulate!. Toate sunt 
bine aliniate, ?i mare parte sunt 
$oseluite. Cea mal insemnata este 
Strada Principala, numita din 
vechime Strada-Domneasca in- 
trelae tirgul in lung, de la Ba- 
riera Boto$ani, la Bariera Treca- 
toare, $i face parte din calea 
nafionaia Boto^ani-Mihaileni. 

Popula^iaurgulul estede 1260 
locuitori, din carl 376 cre^tinf 
de diferite riturf $i na^iuni $i 
884 Evrel. 

Biserica, cu hrainul Sf. Nicolae, 
deservita de 2 preor,!, 1 diacon, 
2 cintare^I $i 2 palamarl, este 
de zid, spa^ioasa, facuta la 1842, 
cu cheltuiala proprietarului tir- 
gulul Mihaileni, Gr. Sturdza-Vo- 
da, sub direc^iunea BanuluT Mi- 
halache Mavrodin ; este cam in 
centrul tirgulul, inconjurata cu 
parapete de lemn $i planta^ie de 
arborf, facuta de ci^i-va notabilf 
ceta^eni localf, $i intre^inuta din 
veniturile case! comunale. Mai 
sunt in ora?el: 1 sinagogamare, 
in care se fac toate ceremoniile ; 
8 $col! de rugacium ; 4 belferil 
pentru copil maT mart $i 6 pen- 
tru eel mat mici. 

Este capitala placet Berhome- 
tele. Aci se afla: re?edin^a sub- 
prefectureT, a judecutorief, aper- 
ceptorief, biuroul vamal al tre- 
catoaref Mihaileni-binau^i ; un 
biurou telegrafo-po^tal, al carui 
venit pe anul fin. 1896 — 97 a 
fost de lei 8737,02; sediul me- 
dicului de plasa, $i un depozit 
al regiel tutunului 

Stabilimente culturale ?i sa- 
nitare sunt : I $coaia primara, cu 
4 clase pentru bae^I, cu 2 pro- 
fesori $i frecuentata de 1 30 elevf, 
fondata de N. Christescu ; 1 $coa- 
la primara cu 4 clase, pentru 
fete, cu 2 institutoare ?i frecu- 
entata de 90 eieve, la care se 
invata §i felurite cusaturi, inr 
pletiturl $i broderie. Intre^inerea 
acestora se face de stat, com. 



$i din venitul fondului Chris- 
tescu. Este un spitai cu 12 paturf 
pentru barbaflf §i femel, intie- 
{inut din spesele comunale ?i 
judefene. 

Stabilimente industriale $i co 
merciale sunt: 1 farmacie, 1 
moara de aburl cu 4 pletre ; 2 
valurl cu locomotiva ; 1 sapu- 
nirie, 1 dubalarie ; o luminarie; 
mal multe ateliere de: croitorie, 
ciobotarie, bianarie, cojocarie, 
stolerie, rotarie, butnarie, fle- 
rarie, ?. a. 

E$iiile $i intrarile tirgulul se 
fac pe la barierele : Boto^anilor, 
Viadenilor, Sinau^ulul $i a Tre- 
catoarel. 

Izlazul pentru pa^unatul vite- 
lor este de 286 hect., 44 aril. 

A$ezarile locuitorilor sunt fa- 
cute cu dreptul de bezmenan, 
in baza actulul din 1839, ce sti 
puleaza drepturile $i datoriile in- 
tre tirgove^I ?i proprietar. Aceste 
indatorirl reciproce s'au obser- 
vat pana la 22 Aprilie 1857, 
cind s'a renoit actul pentru 25 
ani. 

Infiintindu-se trecatoare aice 
^i a$ezk»du-se autorita^ile res- 
pective, se stramutara aci ci^i- 
va negu^aton $i locuitorl, al 
carora numar spori apol. In a?a 
iraprejurare, proprietarul de a- 
tunci. Mare?, in amintirea dis- 
trusuluT tirg Viadeni de mai na- 
inte, ce era pe mo$ia cu ace- 
la?! nume, care acum participi 
in mo?ia Piriul-Negru, scoase 
de la Alexandru Const. Moruzzi 
Voda, hrisovul din 30 Maiu 
1792, pentru infiinjarea ?i re- 
cunoa^terea tirgulul acesta, ce 
era in forma^iune, prin con- 
tinua adunatura de comercianti 
?i al^i locuitoii. 

Marele Logofat Teodor Bal$ 
care devenise proprietar aces- 
tor locurf, ne avind coboritori, 
a donat averea sa lui Mihail 
Gr. Sturdza-Voda, prin actul din 



Digitized by LiOOQ IC 



M1HA1LENI 



33° 



M!HATLE$TT-DE-SUS 



1840 §i pentru care ca recom- 
pense capita titlul de Ba?-Boer. 
Noul proprietar decise organi* 
zarea tirguluT acesta. A pot stra- 
muta in el resedinta acestui ju 
det, §i dupa alte dispozitfT ce a 
ma! luat, a trimes la 1842 pe 
inginerul Balberitz de a aliniat 
$i demarcat stradele, parcelind 
locurile ce s'au dat la tirgovet' ; 
iar irapartirea unor a^a locurl 
Si a$ezarea bezmenarilor s'a fa- 
cut prin Banul-Mihalache Ma- 
vrodin, persoana prudenta 91 de 
mare incredere, ca reprezentant 
al Domnitorului Proprietar, la 
care a dat mult concurs si pre- 
fectul de atuncT, Spatarul Nico- 
lal lord. Bucsenescu. 

Mih&ileni, trecdtoare, in Buco- 
vina (Austria), $i biurou vamal, 
jud. Dorohoiu ; se afla in mar- 
ginea tirgulu! Mihaileni, la fron- 
tiera dintre Rominia §i Austria ; 
a produs in anul 1896 — 97 un 
venit de 25249 leT, 65 banT. 

Mihailesti, com. rur.. in jude^ul 
Buzau, pi. Tohani, situata pe 
raalul sting al piriului Sarata, 
la 28 kil. de orasul Buzati. 

Limitelesale sunt: laN., hota- 
rele mosiilor din com. Cioranca: 
Movila-BanuluT $i Bugheni-Sa 
rata ; la E. hotarul mos'ieT $0- 
pirliga; la S., hotarul mo^iel 
Glodeanul - Sarat (CufurituI) si 
la V. cu hotarele mo$iilor Dul* 
banul si Miro?i, pana aproape 
de varsatura vaet Naeanca in 
Sarata. 

Suprafa^a sa este de 5214 
hect., din care 4037 arabile, 12 
padure, 98 fineata, 659 izlaz si 
408 sterpe. 

Proprieta^I mal insemnate 
sunt : Margineanul-Mislit (stat), 
Doamna-Bala§a, sau Rasturnafi- 
DoamneI-Bala§a (spitalul Brin- 
covenesc), Margineanul - Sarata, 
DoamnaParaschiva sau R&stur- 



nati-luI-Mi?u ?i Mihailesti (par- 
ticulare). 

Terenul e $es, intrerupt de 
multe lacuri §i bait?. 

Comma e formata din c3tu- 
nele: Coltaneni, Margineanul §i 
Mihailesti, cu o populatie de 
1400 locuiton, din cart 255 con- 
tribuabilT. 

Are o scoala in cat. Mihai- 
lesti, frecuentata de 73 elevT si 
IO eleve; doua bisericT, in ca- 
tunele Mihailesti $i Margineanul, 
deservite de 2 preott, 2 cinta- 
re{T si I paracliser. Catedrala 
e cea cu hramul S-^n Mihail si 
Gavril. 

CirciumarT sunt 6. 

Are o moara de abnrf si o 
stina pe mosia Margineanul-Sa- 
rata. 

Comerciulconstain desfacerea 
cerealelor, care se transporta, 
parte la gara Mizil, parte la Ci- 
libia. 

Cat de comunicatie are: so- 
seaua judeteana Buz.au-Urziceni 
Si alte drumur! naturale, care 
o pun in contact cu diferite co- 
raune $i mal cu seama cu so- 
seaua vecinala Mizil-Glodeanul. 

Vite sunt: 525 bot, 369 vacT, 
52 vi^eT, 155 caT, 246 Tepe, 20 
minzT, 2050 of, 28 canre si 453 
pore!. 

MeseriasI sunt: 2 lemnart, 1 
croitor si 1 cizmar. 

Inceputul com. nu se poate 
bine preciza; se stie insa ca ca- 
tunul Margineanul exista de a- 
proapc 300 anf, iar Mihailesti 
si Colfa ieni de pe la 1830. 

Mihailesti, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Cilnistea, compusa din ca- 
tunele : Mihailesti-d.-j., Mihai- 
lesti d.-s., Tufele, Baneasa si Cos- 
tieni; situata pe partea dreapta 
a riului Argesul, la extremita- 
tea de E. a jude^uluT, despre 
Ilfov. 

Se afla la 20 kil. de Bucu- 



resti, la 42 kil. de Giurgiu si la 
18 kil. de Ghimpatf, resedin^a 
pia$et. 

Comuna constitue singura o 
parohie cu numele de Miha»le$ti. 

Are o popilatie de 1892 su- 
flete, din carl 385 contrib iabilT; 
3 bisericT, deservite de 2 preoflf 
§i 5 cintarett; o scoala mixta, 
cu 4 clase, condusa de o inva- 
tatoare si frecuentata de 50 ba- 
e{! si 1 1 fete. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3951 let si la cheltuell, de 
3898 let. 

Mihailesti, cdtun, jid. Arges, pi. 
Oltul, facind parte din comuna 
ruraia Dobresti. 

Mih&ile$ti, cdtun, al comunei 
Valea-MusceluluT, jud. Buzau, 
cu 30 locuitorl si 7 case. 

Mihdile$ti, cdtun de resedinta, 
al comunei Mihailesti, jud. Bu- 
zau, cu 560 locuitorl $\ 124 
case. 

MihSile§ti-de-Jos, cdtun, pen- 
dinte de com. Mihailesti, plasa 
Cilnistea, jud. Vlasca, situata 
in josul catunulul Mihailesti d.s., 
care e a$ezat pe malul drept al 
Argesulul. 

Are: o scoala mixta ; o biserica 
de zid, deservita de 1 preot $i 
2 dascalT. 

Aci se afla un pod pe vase 
peste riul Argesiul. 

MihSile§ti-de-Sus, cdtun, pen- 
din te de com. Mihailesti, plasa 
Cilnistea, jud. Vlasca, situat 
pe partea dreapta a riului Ar- 
gesul, s #1 lipit cu cat. Mihai- 
lesti-d.-j. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Impara^I Constantin si Elena, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^T; o moara cu aburl; un han. 

Aci se afla primaria. 



Digitized by LiOOQ IC 



mihAilejul 



334 



MIHORENl-BAL? 



Mihaile^ul, munte, jud. Suceava, 
intre comunele $arul-DorneI si 
Dorna. Acoperit cu padure. 

Mihailejul, phiil, jud. Suceava, 
izvoreste de la Apa-Acra, de 
sub Piciorul-Scurt, si se varsa 
la Coverca, in Calimanelul. 

Mihaifa, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., la 14 kil. de Craiova 
si la 30 kil. de resedinfa plasei, 
Filiasi. 

Situata pe loc ses, pe malul 
drept aljiulut si la poalelc Dea- 
luIuI-Ro{eI. 

Se invecineste la N. cu com. 
Cotofeni-din-Dos ; la S., cu com. 
Breasta; la V., cu com. Pre- 
desti; iar la E., cu comunele 
Isalnifa si Almajelul. 

Terenul cotnunel este acci- 
dentat de dealul Poroina, avind 
in comuna o inalfime de 200 
m, si acoperit cu finea^a, padurl 
si viT. 

In comuna se gasesc cite-va 
batyl litre cart: Ochiul-lul Gal- 
ben, cu o suprafa^a de 35 m., 
Balta-Gildaea, Balta-Sfinta, Bir- 
varea^a si Marina. Balta Gildaea 
se scurge in Balta-Sfinta, a- 
ceasta in Ochiul-luI-Galben si 
impreuna in Jiul-Vechiu. 

Se zice ca la anul 1830 un 
oare-care Mihaija, ar fi cladit 
case pe acest loc, apol alfil l-au 
urmat si ast-fel se puse incepu- 
tul comunei Mihai^a. 

Se compune din doua cat. : 
Mihaifa, care este si catun de 
resedinfa, si Potmel{ul. 

Mult timp resedin^a comunei 
a fost in com. Co^ofeni-din-Dos, 
pana la anul 1874. 

Are o populate de 1036 su- 
flete; douS bisericT, unul in ca- 
tunul Mihaifa cu hramul Sf. Pa- 
raschiva, iar a doua in catunul 
Potmel^ul, deservite de 1 preot 
si 2 cintarep; o scoala mixta, 
ce func^ioneaza de la anul 1886, 



condusi de o inva^atoare si fre- 
cuentata de 44 baeflf si 3 1 fete ; 
3 circiumT; 1 moara cu aburl. 

Suprafa^a teritoriuluT comu- 
nei este de 4406 pog., din carl: 
pamint arabil 2272 pog., tinea^a 
251 pog; izlaz 262 pog.; lac si 
teren sterp 16 pog.; pSdure 
3017 pog. 

Mosia Mihai^a are o supra- 
fata de 1424 pog. pamint ara- 
bil si aduce un venit de 36000 
lei. Apar^ine d-luT D. A. Guran. 

Padurile : Potmelful, cu o su- 
prafaja de 179 hect, aparfinind 
d-net Eufrosina I. Suliotu, Mi- 
haifa, cu o suprafa^a de 625 
hect. aparfinind d-lul D. A. Gu- 
ran, sunt populate cu cer, ulm, 
frasin, jugastru si girntya, care 
predomina. 

Viile se gasesc pe mosia lo- 
cuitorilor si a proprietarilor ; 
produc vin rosu si alb. 

Transportul se face cu carele 
pe calea comunalS. 

Comuna este strabatuta de o 
cale comunala vecinala si de 
doua cat comunale. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2330,48 lei si la cheltuelT, 
de 2236,76 let. 

Locuitoril poseda : 1 34 vite 
marl cornute, 49 oT, 22 caf. 

Mihai^a, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. Mihai^a. Aci este rese- 
din^a primariel. E populat de 
831 suflete, din carl 431 bSrbati 
si400femel. Locuescin 174 case. 
Are o scoala mixta, ce func- 
{ioneaza din 1886; o bisericS, 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva. 

Mihai{a, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mihai^a; 
apar^ine d-lul D. A. Giran si 
are pe dinsa padure si o moara 
cu aburl. 

Mihai^a, ptidure particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. MihaHa, 



de 625 pog. Apartine d lut D. 
A. Guran, si e populate cu ceri, 
stejarl, ulmt, frasinl si girni^a, 
care predomina. 

Mihalaseni, sat, jud. Botosani, pe 
partea de S.-E. adealulul, cese 
prelungeste in stinga Ba^euluT, 
pana in valea Hodoroaia, in cen- 
trul com. Br&teni. 

Are o suprafafa" de 2341 hect. 
si o populate de 145 familil, 
sau 570 suflete, din carl 195 
contribuabilf. 

Aci este resedinfa primariei 
comunei Brateni. 

Are o biserica, cu 1 preot $i 
2 cintarefi ; o scoala\ condusa 
de 1 inva^ator si frecuentata de 
40 elevl; 1 circiumi; 2 morlde 
apa. 

Vite sunt : 200 boi si vacl, 
175 cal, 1420 01, 140 porcT. 

In apropiere de Mihalaseni 
a fost satul Serafinesti, care s'a 
desfiin^at, locuitoriT asezindu-se 
in Mihalaseni. 

Mihalceni, numire vechu a cd- 
tunulul Vijiitoarea, din com. 
Martinesti, jud. R.-Sirat, nuraita 
ast-fel pentru c<k maT inainte 
aparfinea comunei Slobozia-Mi- 
halceni. 

MihSlceni-Slobozia, com. rur., 
in jud. R. Sarat, pi. Marginea 
d.-j. VezI Slobozia - Mihalceni, 
com. si cSt. 

Mihoaia, piriii, ce curge prin 
pi. Tirgul, jud. Tutova ; izvo- 
reste din padurea Iepureni de 
linga cat. Bursuci, curge de la 
V. spre E. si se varsa in piriul 
Elanul, la E. de cat. HanSseni. 

Mihoreni-Bal§, sat, pe mosia 

cu acelasl nume, com. Tureatca, 

pi. Berhometele, jud. Dorohoiu, 

cu 71 familil, sau 282 suflete. 

Proprietatea acestel par{I din 



Digitized by 



Google 



M1H0RENI-STAVRAT 



835 



MIJLOCUL 



trupul intreg al mo$ieT Mihoreni, 
este a familieT Bal$ ; din vechime 
afosta M-rel Horceca, din Bu- 
covina, p&n£ la 1785, cind se | 
vindu intreg trupul mo^iel, di- 
vizata astSzi in Mihoreni-Bal$ §i 
Mihoreni-Stavrat, de pe com. 
Buda, pi. Her{a. 

Satenii improprietartyT au 199 
hcct. 48 aril pamint; proprie- ' 
tatea mo$ieT are 213 hect., 40 
aril, cimp $i 71 hect., 61 aril, pa- i 
. dure. 

Hotarele mo$ieTsunt cu : Bu- 
covina, Stoene$ti, Culiceni, Tu- 
reatca $i Mogo§e?ti. 

i 
Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo- 
$ia cu acela^T nume, com. Buda, 
pi. Herfa, jud. Dorohoiu, cu 75 
familii, saii 273 suflete. 

Proprietatea mo^iel este a 
d-lor C. Stavrat $i Nastase Bri- 
escu. 

Are o biserici, cu hramul Sf. 
Mihail $i Gavriil, de lemn,facuta 
in 1780 de Dim. Braescu $i Costa 
Volcinschi. 

Satenii improprietariti au 127 
hect. pamint. Tar proprietariT, 
415 hect, 34 aril ctmp, $i $7 
hect. 29 aril padure. 

Hotarele mo^iel sunt cu : Mo- 
go$e$ti, Bece^ti, Tureatca §i Bu- 
covina. 

Mihute§ti, mahala, in com. rur. 
Satrucul, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Mijarca, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-j. f com. rur. Fin- 
tina-Domneasca. 

Mija^i, sat, facind parte din com. 
rur. LSpu$ata, pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Are o populate de 243 lo- 
cuitorT; o bisericS, fondata la 
anul 1842. Este situat la 2 kil. 
de cat. Sarule^ti, re§edin{a cu 
$coala. 



Mijea, pddure astatulul, in intin- 
dere de 1 1 50 hect., pendinte de 
com. Morani, pi. Filipe§ti, jud. 
Prahova, care, Jmpreuna cu tru- 
purile Gruiul (750 hect.) ?i Ghir- 
doveni (650 hect.), formeaza pS- 
durea Moreni. 

Mijloceni, trup de mosic raz&- 
seasca, in jud. Covurluiu, pi. 
Prutul, com Oancea. 

Mijlocul, plasa, in partea de S. 
a jud. F&lciu, marginita la N. 
cu pla?ile : Crasna $i Prutul ; la 
S, cu jud. Tutova; la E., cu 
pi. Prutul ?i la V., cu jud. Tu- 
tova, de care se desparte prin 
apa BirladuluT. 

Este formata din urm&toarele 
22 comune: 

1. R&rbosi, cu satele: Bar- 
bo$i §i Taetura-B£rbo$i, in par- 
tea de N. 

2. B&sesti, cu satul Ba?e$ti, 
la mijlocul placet. 

3. Deleni, cu satele: Deleni, 
Gola^ei $i Talaba, in partea de 
Nord. 

4. Dodesti, cu satul Dode$ti, 
la mijloc. 

5. Gdgesti, cu satele: Ga- 
ge§ti, Giurcani, Groze§ti $i Pei- 
cani, in partea de jos a pl£?eL 

6. Grumdzoaia, cu satul Gru- 
mazoaia, la N. 

7. Gu§ifei f cu satul Gu§i{ei, ; 
la mijloc. I 

8. Hoceni, cu satele : Hoceni, I 
Hoceni-Tirgu?or, Tom$a $i $i$- | 
cani-Boere$ti, in partea de N. 

9. Hurduji, cu satele : Hur- j 
duji-Boere$ti $i Hurduji-Raze§i, | 
la mijloc. I 

10. Jigdlia, cu satele: Jiga- | 
lia $i Ra^cani, in partea de jos 

a pla$el. | 

1 1 . Mdl&esti, cu satele : Ma- 
lac?ti, Po$ta-Elanul $i Tupilafi, 
la mijloc. i 

12. Ofeleni, cu satele: 0{e- 

1 leni ?i Bagful, la N. | 



13. §chiopeni, cu satul $chio- 
peni, la N. 

14. Stoesesti, cu satul Stoe- 
$e$ti, in partea de jos. 

15. §iscani, cu satul $i?cani, 
la N. 

16. §uletea, cu satul §uletea, 
in partea de jos. 

17. Tdmdscni, cu satul Ta 
ma?eni, in partea de jos. 

18. fr/u/, cu satele: Micle^ti 
$i T^ u '» * a partea de jos. 

19. Urdesti, cu satele: Cir- 
pe?ti, Odaia-Sirbilor, Pogaceni, 
Popeni, Urdesti $i Urde$ti-Tir- 
gu$or, in partea de jos. 

20. Urlafi, cu satele : Ploto- 
ne$ti ^i Urlafi. 

21. Vittotesti, cu satele: Va- 
leni s 1 Viltote^ti, in partea de 
jos. 

22. Vutcani, cu satul Vut- 
cani, la mijlocul pla^el. 

Teritoriul pla?el este deluros 
§i in mare parte acoperit cu pa- 
durT. 

Este br&zdat de mat multe 
vaT, prin carl curg un numar 
de piraie, ce se vars£, unele spre 
V., in riul Birladul, $\ altele spre 
E., in piriul Elanul. 

Piriul Elanul face hotarul des- 
par^itor, de la N. la S., intre 
aceasta plasS §i pi. PrutuluT. 

Sunt multe livezT $i viT, mat 
cu seama prin satele raz&$e$tT. 

Padurile sunt abundente in 
lemnariT de tot felul. 

Plasa Mijlocul, unita cu pi. 
Prutul, se administreaza de ca- 
tra un sub-prefect. 

Re$edin^a ambelor pla$T este 
in tirgusorul Falciti. 

Mijlocul, plastf, in jude^ul Olt. 
Se margine$te la N. cu pi. Ve- 
dea-d.-j., printr'o linie cercuita, 
care incepe de la limita jud., 
trece pe linga com. Gue§ti, Op- 
ta§i, Negreni $i se termina la 
E. de pi. Oltul-d.-j. La S. se 
margine§te1 cu pi. Siul-d.-s. ?i 



Digitized by LiOOQ IC 



MIJLOCUL 



336 



MIJLOCUL 



$erb&nesti; la E , cu jud. Arges, 
de care se des parte prirt riul si 
dealurile riulut Vedea, iar la V., 
cu pi. Oltul-d.-j. 

AfarS de riul Vedea, care ud& 
partea de V. a pl3seT, maT este 
strSbatutS de riurile Plapcea si 
Negrisoara, care se vars& in riul 
Vedea, avind uri curs regular.. 

Terenul pl&seT Mijlocul este 
mat ridicat c&tre V. si merge 
fnclinindu-se in partea de E. 

Calea feratS Pite?ti • Slatina 
str£bate partea din centru a pli- 
sel Mijlocul. AfarS. de aceasta 
are numaT sosele comunale si ve- 
cinale, cart leag& comunele in- 
tre ele. 

Plasa Mijlocul cu resedinta in 
com. Buzesti coprinde 1 1 co- 
mune rurale: B&ltat'i, Birceul, 
Buzesti, Corbul, Florul, Icoana, 
Optasi, Potcoava, Siuesti, Ur- 
soaia si Valea-Merilor. 

Are 8 scoale. 

Mijlocul (De-Sus-), plasti, in 
partea despre N.-E. a judetuluT 
Neamtu, asezatS pe v3ile: Mol- 
doveT, NeamtuluT, TopoliteT, mal 
mult in regiunea cimpeneasc3, 
de cit in partea muntoasci a jn- 
detuluT. 

Se mSrgine^te la E. cu jud. 
Roman, de care in parte (pSn£ 
in dreptul com. Uscati), se des- 
parte prin riul Moldova, iar de 
aci prin limitele naturale ale 
satelor: Valea-Albft (c~>m. Us- 
ca{i), Chiliile, Talpa, Omiceni 
(com. Talpa), Ruginoasa (com. 
Bozieni), Climesti, Miesuncsti 
(com. Budesti GhidiT); la S., cu 
pi. Piatra-Muntele, trecind linia 
de hotar din S. de satele T&- 
rateni si Cujbeni (com. Pipiri- 
gul, marginea jud. Suceava), 
pe culmea muntelut Petru-Vod3, 
t&ind muntele Domesnicnl, ma! 
sus de izvorul piriului Cr&c5ul si 
prelungindu-se de-alungul cul- 
mei Magura-V&raticulul, printre 



satele Valea-Arinilor (com. BSl- 
t&testi) $i Cr&dioani, apoT pe 
culmea dealuluT Grind&ul, dintre 
satele Balt&testi si Grindaoani, 
scoborind spre S., intre satele 
GrindSoani si Grum&zesti, apoT 
pe la S. satulu! Poeni (com. Us- 
ca^i), Unghiil, Dragomire^ti, 
Mastac&nulfcom. Dragomiresti), 
pe la E. satelor Ghigoesti (com. 
Serbesti), la V. satulut Hirto- 
pul, Maximesti (com. Birg3oani), 
si limita com. MSrgineni. La S. se 
limiteaz& cu pi. Bistrita; la N., cu 
jud. Suceava. 

Este formats din pl&sile u- 
nite: Bistrita d.-s. si Mijlocul, 
cuprinzfnd la un loc 19 com. 
(18 rurale si 1 urban S) si anume: 

t. Pipirigul, cu cAt'inele: Pi- 
pirigul, Plutonul, Biboesti, Ag&- 
peni, Cuybeni, Dolhesti, PitilS- 
geni si T2nt{eni, in partea de 
N.-V. a plSseT, intre pi. Piatra- 
Muntele si jud. Suceava. 

2. Vina ton', cu ctttunele: Vi- 
n&tori, Neuitisorul, Condreni, 
Drebuta, Todiriteni, Lunca si 
comunitatile religioase: M&n&s- 
tirea-Neamtului, Secul, SchituI- 
Sihlea, SihSstria, Vovidenia si 
Procovul, in partea de N. a 
pl&set, intre pi. Piatra Muntele 
si jud. Suceava. 

3. Ncamful, com. urb., cu 
mahalalele: Beriiria, Boistea, Ha 
ralambie, Pirnil-UrsuluT, Pome- 
ten, Prundul si T u t uen, » ni cen- 
trul pi. si intre comunele Hu- 
mulesti, Vin&tori, Raucesti si 
Petricani 

4. Rtiuce§ti, cu c&tunele : RSu- 
cesti, Sirbi, Oglinzi, Ghebeni, 
Lebeda, Munteni, Redeni, Su- 
zeni, Trohinesti si Aprodul-Pu- 
rice, in partea de N. a pi., in 
tre com. Neamtul, Petricani, Ti- 
misesti si jud. Suceava. 

5. Petricani, cu cat un ele : Pe- 
tricani, TSrpesti, Petricani-d.s. 
(Petricani- AgapieT), Curechistea- 
d.-j., Slobozia, folicea, Boistea, 



Grasi, Blebea (SchitulM^nesti), 
Fabrica, Ingftresti (Sileni), Jul- 
feni (LiestfyMlnesti.Plopi, Schi- 
tul si Tirgil-Nou, in centrul pi., 
intre com. Humulesti, Neamtu, 
Raucesti, Timisesti, Uricheni, 
P&straveni, Grum&ze$ti si Fi- 
lioara. 

6. Timi§e§ti y cu c&tunele: Ti- 
misesti, Preutesti, Buzaft, Un- 
gheni si Dezrobiti, in partea de 
N.-E. a pi., intre com. Rau- 
cesti, Petricani, P5str2veni %\ 
jud. Suceava. 

7. Humule$ti, cu cStunele: 
H'imulesti, Ocea (GhermSnesti- 
OanceT), Topolita, Bejani, De- 
leni si X oncea » * n centrul pi., 
intre com. Neamtul, Vinitori, 
Filioara, GrumSzesti si Petri- 
cani. 

8. Filioara, cu c&tunele: Fi- 
lioara, A^apia, V^raticul, Ceh- 
liesti, Filorul, Gropile, Piriul- 
TirnoveT, Zembesti si comu- 
nit^ile religioase : manSstirea 
V^raticul, Agapia si Agapia- 
VechTe, in centrul pl&seT, intre 
com. VinStori, Bal^testi, Hu- 
mulesti si GrumSzesti. 

9. Bdl^te§ti f cu c&tunele: 
B^l^testi, MitocuMuT-Balan, Va- 
lea Arinilor si Valea-SeacS (Va- 
lea-Alba), in centru si partea 
sudicS a pliseT. intre com. Han- 
gul, VinStori, Filioara si Cr&- 
cSoani. 

10. Grumdze§ti t cucStunele: 
GrumSzestt, Arsinesti, Cure- 
chistea, Hotarul, Joseni, Ml- 
ce^ti, Ruseni, Ursi si Hiza, in- 
centrul pi., intre com. Petri- 
cani, Cr<lc£oani si PastrSveni. 

n. Uricheni, formats din 
singurfi cStun5, in partea de 
E. a pi., intre com. Petricani 
si P&str&vent. 

12. Pastr&veni, cu c&tunele: 
P^straveni, R&deni, Davideni, 
Spiesti, Fundatura, pbucani- 
d.-j. si Schitul-^ibucanilor, in 
partea de E. a pi., spre mar- 



Digitized by V^OOQlC 



MIJLOCUL 



:«7 



MIJLOCUL 



ginea despre jud. Roman si 
Suceava, intre com. Timisesti, 
Usca{i, Uricheni si Grumazesti. 

13. Uscafi, cu catunele: Us- 
ca^i, R^zboeni, Borsesti, Margi- 
nea, Poenile, Totoesti, Lela, 
Dramesti, in partea de E. si 
centru a pi., intre com. Talpa, 
Dragomiresti si PastrSveni. 

14. Talpa, cu catunele : Talpa 
($erbesti - lul - Talpa), Hlapesti, 
Negoesti, Taetura (Taetura-Bor- 
seni), Homiceni, Chilia si Cra- 
esti, in partea de E. a com., 
spre marginea jud. Roman, in- 
tre com. Uscaji, Birgaoani si 
Bozieni. 

15. Dragomiresti, cu catu- 
nele: Dragomiresti, Unghkil, 
Timpesti, Mastaranul, Bornisul 
(Aramoaia), Negoesti, in partea 
de S. a pi., intre com. Uscafi, 
Cirligi si Birgaoani. 

16. Birgaoani, cu catunele: 
Birgaoani, Ghilaesti, Balanesti, 
Breaza, Certieni, Dirloaga, Ma 
ximesti si Vladiceni, in partea 
de S. a plasel, intre com. $er- 
besti, Margineni, Bozieni si 
Talpa. 

17. Bozieni, cu catunele : Bo- 
zieni (tirg) si Ruginoasa, in 
partea de E. a pi., intre com. 
Talpa, Birgaoani si Budesti- 
Ghicai. 

18. Bude§ti-Ghic&l, cu catu- 
nele: Budesti - Ghicaf, Faurei, 
Ciimesti, Micsunesti si Tatomi- 
resti, in partea dc S. a piasef, 
spre hotarul jud. Roman, intre 
com. Bozieni, Margineni si Bir- 
gaoani. 

19. Mdrgineni, cu catunele: 
Margineni, Hoisesti, Itrinesti si 
Hirt,esti (Deleni si Virleni nu 
mai exista ca sate), in partea 
de S. a pi., intre pi. Piatra-Mun- 
tele, pi. Bistritsa, jud. Roman, 
com. Dochia. 

Teritoriul acestel plasl pre- 
zint& doua regiunl: muntoasa 
si deluroasi; linia despar^itoare 



intre ele ar fi aceea dusa de la 
satul Balt,atesti, spre V. de sa- 
tul Filioara, pe la manastirea 
Secul, Cetatea- Neamful, spre 
Baia (jud. Suceava). 

Piscurile de niunji din a- 
ceasta plasa sunt ma! put/in re- 
marcabile de cit acele din pi. 
Bistritsa si ramurile cele mai 
importante vin in zona cuprinsa 
la S. de cursul piriulul Ozana, 
pana spre hotarul pi. Piatra- 
Muntele, intre soseaua jud. Pia- 
tra-Roman si jud. Suceava, iar 
la N. de cursul acestui piriu 
sunt numal ramifica^iunile mun- 
telul Halauca. 

Cele maT principale piscurl 
sunt: Cotnarelul, Petru-Voda, 
l'lesa, Procovul, Domesnicul, 
Stinca-Caprioarelor, Bradit^elul, 
Osoml, Virful Fagilor, Sihlea, 
Ciungi, Uealul Mare, Ceardacul, 
Fundul - RomancseT, Corogeni, 
Grindaul, Palanca, Magura si 
Oglinzi. 

Dintre riuri: Moldova; dintre 
piraie, toate apele carl fonneaza 
inarelc basin al Moldovd si 
anunie: Risca (cu afl.), Neam- 
\\\\ (cu Nemfisorul, Ozana si 
sub-aflucnt,ii), Topolit,a si Va- 
lea Alba (cu afl.), Vladiceni, Ta 
tomiresti, Margineni (aceste din 
urma, impreuna, se vars& in 
riul Bistrita;. 

Este de obscrvat ca, in ge- 
neral, panta de ir.clinatiunc a 
apelor, ce uda aceasia pla^a, 
este de la V. la E. 

Agrieultura se face pe o in- 
tindere de 39004 hect., 39 aril. 

Iniasul vitelor are o intindere 
de 2589 hect. 10 aril. 

Industria e mult maT bine re- 
prczcntata In aceasti plasa de 
cit in pi. Bistritsa; numarul fa 
bricelor de }esut fac singurul 
renume orasului Neam^u, ma- 
nasurelor Vaiaiecul si Agapia. 

Are o populate de 9922 fa- 
milif, sau 43420 suflete. 



Ape minerale sunt la : Bal- 
Jatesti, Oglinzi (sta^iuni balne- 
ara) si Manastirea-Neamtul. 

Caile de comunicatie sunt: 
soseaua Balt,atesti - Neamfu - O- 
glinzi-Falticeni (continuarea so- 
selel Piatra-Xeam^u) ; soseaua 
Neamt,u-Mosca (jud. Suceava), 
mergind paralelcu piriul Neamt^u, 
pana la varsarea acestuia in 
riul Moldova; soseaua Piatra- 
Bozieni (continuare a soselel 
Piatra-Roman) ; soseaua Drago- 
miresti-TupilaVi (continuare a 
soselel Girovul • Tupilat/i ) ; so- 
seaua Humulesti - Manastirea- 
Neam^u si Pipirigul. 

Mijlocul, plasii, jud. Vasluiu, nu- 
mit& ast fel de la pozit^iunea ce 
ocupa in centrul judetulul. Se 
intinde de la N. spre S., din 
marginea jud. lasi, pana in mar- 
ginea orasului Vasluiu. Situata 
pe culmile dtalurilor si vaile 
ce se intind intre piraiele : Rebri- 
ceasi riul Birladul, ladreaptaDo- 
brova^ul si Vaslue^ul, ia stinga. 

Se niargineste la N. cu jud. 
Iasi ; la S., cu orasui Vasluiu ; 
la E., cu pi. Crasna si la V., cu 
plasile: P'undurile si Sttmnicul. 

Este formata din 11 comune : 

1. Boreasa, cu satele : Be- 
reasa, Bola{i, Bo^oaia, Cirlesti 
si Rascani. 

2. Bode§ti, cu satele : Bodesti, 
BorosAsti, Radiul, Damacusul, 
(PetrcsLi), Scinteia, Tirgusorul, 
Borosasti, Tufesti d.-j. si Tufes- 
ti-d.-s. 

3. Coddefti, cu satele: Co- 
diesti (sat si tirgnsor) si $er- 
botesti. 

4. Diine^ti, cu satele : Cio- 
ri^a, Ddiesti Goliel si Danesti- 
Ra/csi. 

5. Fcrcfti, cu satul Feresti. 

6. J/i/refti. cu satele: Mir- 
cesti si Radiul. 

7. ^uranepi, cu satele: Drac- 
sani, Ghergheleul si §uranesti. 



Digitized by LiOOQ IC 



MIJLOCUL 



3i38 



M1L-VEL-CULAC 



8. Tdcuta, cu satele : Cujba, 
Focsoaea, Pripoarele, Protopesti, 
Ruteni si Tacuta. 

9. Telejna, cu satele : Butu- 
caria, Ciofeni, Cbioaea, Tata- 
rani, Telejnad.-j. §i Telejna d.-s. 

10. Valea-Rea, cu satele: 
Moara-Domneasca, Rotaria d.-s. 
si Valea-Rea. 

1 1 . Zdpodeni, cu satele : Ro- 
tari-d.-j., Rotari-d.-mj. si Zapo- 
deni. 

Aceasta plasa este deluroasa 
pe toata intinderea el. Are mat 
multe culml, cart toate pleaca 
din dealul Bordea, ce face ho 
tarul intre jud. Iasi si Vasluiu. 
Ast-fel e culmea dintre piralele : 
Dobrova^ul si Cu^igua, care se 
termina din jos de Tacuta ; cul- 
mea dintre piriul Cu^igna $i 
Rebricea, care fiind intretaiata 
de alte pirate, formeaza diferite 
alte culm! $i val, carl toate se 
termina din jos de ora$ul Vas- 
luiu, la confluenja piriulul Vas- 
lue^ul cu riul Biriadul ; unele pe 
partea dreapta in $esul Birla- 
dului, altele pe stinga, in va- 
lea piriulul Vaslue^ul. 

Pozi^iunea deluroasa a plasei 
face ca terenul el sa fie udat 
de un numar mare de piraie $i 
piriiase ce se strecor printre 
vaile acestor dealurl ; osebit se 
gasesc iazuri marl si mid. 

Partea de N. a plasei este 
inal rece, fiind dealurile mal 
inalte $i acoperite cu padurl; 
partea de S. e mal cimpeana, 
avind si o cultura mal intinsa 
de cereale. 

Resedin^a plasei este in tir- 
gusorul Codaesti. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
tura se mai ocupa sj cu cul- 
tura viilor si a livezilor, ce sunt 
mal multe in partea de mijloc 
a plasei. 

Intinderea teritoriulul e de 
35865 hect. 

Are o populate de 3818 fa 



milii, sau 13973 suflete ; 28 bi- 
sericl, deservite de 20 preo^T 
$i 29 eclesiarhi ; 1 1 scoale, fre- 
cuentate de 393 elevt ?i 56 e- 
leve. 

Vite : 71 18 vite mart cor- 
nute, 14 bivoll, 1008 cal, 1435 I 
ot, 103 capre, 1526 rimatorl. 

Locuitorii poseda 1460 stupi 
cu albine. 

Mijlocul, sat, cu 82 locuitorl, jud. 
Arge?, pi. Oltul, facind parte 
din com. rur. Cremenari-Mos- 
neni. 

Mijlocul, sat, facind parte din 
com. rur. Paro$i, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt, cu o populate de 395 
locuitort. 

Are o biserica cu urmatoarea 
inscripjie : 

Zidita in zilclo In&l^atuluT imparat 
Alexandru Pavlovici, la leatul 1S07, prin 
ostencala si toata cheltuiala robilor luT 
D-zeu: Ereu George, Ereu Hadea, Eri^a 
Maria, Eri^a Stanca, si cu nil lor. Si 
s'aft infrumuse^at si cu zugraveala, ddpa 
cum se vede, ca sa tic spre pomenire 
vesnica la tot neamul lor, acum In zilele 
Luminatului Domn loan G. Caragea 
Voev«d, la leatul 1S17, cu blagoslovenia 
Sfin^itului Episcop si stapin al nostru, 
loan Argesianu. 

Mijlocul, cdtun, pendinte de com. 
Potcoava, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe malul sting al girlei 
Plapcea. Are 468 locuitorl si 
o biserica zidita la anul 1855, 
de Diaconul Tolos. 

Aci se afla localul de prima- 
riel $i $coala comunei. 

Mijlocul, sat, facind parte din 
com. rur. Nisipi, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
190 locuitorl $i o biserica, fon- 
data la anul 1861. 

K udat de riul Cerna la S.,de 
Lovisteanca $i Valea-Salcil dela 
N. la S. 

E brazdata de dealurile Cerna 
j?i Nisipi. 



Aci e resedinfa com. rur. Ni- 
sipi. Cade in centrul comunei. 

Mijlocul, sat, facind parte din 
com. rur. Stanesti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
259 locuitorl: 129 barbaft 130 
feme!. Cade in partea din mij- 
loc a comunei. 

Are o biserica si o scoall 

Mijlocul, mahala, facind parte 
din com. rur. Dejoiul, pi. Cer- 
na-d.-j., jud. Vilcea. Are po- 
pulate de 120 locuitorl. Aci e 
resedin{a primariei. In partea 
de V. a aeestel mahalale, e Dea- 
lul-Mare, care in toata intinderea 
lul s'a surpat la 1874. 

Mil-vel-Alciac, vale insemnati, 
in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe 
teritoriul comunei Enisala siju- 
rilovca ; izvore?te din poalele 
sudice ale dealului Orta-Bair; se 
indrepteaza spre S., avind 
direc^iune generala de la N.-V. 
la S.-E., brazdind partea estici 
a plasei si cea sudica a comunei 
Enisala, pe cea estica a comu- 
nei Caraman-Chioi si cea centrals 
a comunei Jurilovca ; curge prin 
paduroasele dealurl Caramantrivi 
si Biuiuc-Orman-Bair, si, dupi 
un curs de 10 kil., se deschide 
in ezerul Golovi^a, linga com. 
Jurilovca ; pe valea sa se intinde 
drumul comunal Vistema-Juri- 
lovca. 

Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
comunelor rurale Cauli-Bugeac 
$i Ciamurli-d.-j., servindu-le ?i 
ca hotar; se desface din dealul 
Visterna, din poalele lui sudice; 
se indreapta spre S., intr'o 
direcfiune generala de la X. 
spre S. ; merge printre satele 
Ciamurli si Cauli-Bugeac; taie 
cimpia Tatli-Suhat, si, dupS un 
drum de 6 kil., se deschide \w 



Digitized by LiOOQ IC 



MILANUL 



339 



MILCOVUL 



partea nordica a lezerului Golo- 
vita-cel-Mic. 

Milanul, deal insemnat, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavifa, situat in 
partea nordica a plasei si a co- 
munel, la 3 kil. spre N.-V. de 
satul Luncavita. Este de natura 
stincoasa ; si are o inalfime de 48 
m. Dupa el se zaresc Vaca- 
reni, Garvan, Galafi si Dunfirea, 
pe o mare intindere. S'a cre- 
zut c& pe el ar fi existat un 
lagar roman, insa sapaturile de 
pamint acum facute nu in acest 
scop, ci pentru a scoate piatra 
pentru case (o cariera), n'au dat 
peste nici o inscrip^ie. E maT 
probabil ca a fost aci un cor- 
don sau bechet (intaritura tur- 
ceasci). Pe la poalele sale nor- 
dice curge girla Ciulnetul. E a- 
coperit in partea de E. cu sema- 
naturl si in cele-1'alte, cu finefe. 

Milcoiul, sal, cu 280 suflele, jud. 
Arges, pi. Topologul, facind 
parte din com. rur. Milcoiul-Iz- 
basestt. Are o biserica, cu hia- 
mul Adormirea, deservita de 1 
preot si 1 cintaref. 

Milcoiul-Isb&se§ti, com. rur., 
pe apa Topologului, jud. Arges, 
pi. Topologul, la 17 kil. de 
com. rur. Tigveni, resedinfa sub- 
prefecture*, si la 22 kil. de Pi- 
testi. Se compune din 5 sate: 
Ginerica, Isbasesti, Milcoiul, Su- 
ricariul si Tepsinari, avind peste 
tot: 245 familil, sau 1202 su- 
flete, 5 bisericl si o scoala. 

Budgetul comunel e de 443 1 
lei la veniturT 91 de 5545 leT, 
la cheltuelf. 

Vite: 366 vite marl: 350 bol 
si vacT, 16 cal, si 245 vite ma- 
runte: 50 oT, 45 capre si 150 
rimatorl. 

Milcovelul, piriias, ce izvoreste 



din mun^il comunel Mera si se 
varsa in Milcov, jud. Putna. 

Milcoveni, sat, pendintede com. 
Buzesti, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe lunca, in stinga Vedel, 
la S. de comuna. Are 218 lo- 
cuitorl, eel mal mul{I mosnenT. 

Milcovul, com. rur., jud. Olt, pi. 
Siuld.-s., situata pe malul sting 
al OltuluT si pe valea lui, cum 
si pe valceaua Urlatoarea, la 4 
kil. dc Slatina, capitala jude- 
{uluT, si la 26 kil. de resedinfa 
plasei. 

Se compune din 4 catune: 
Milcovul-din-Deal, unde e si re- 
sedin^a comunel, Milcovul-din- 
Vale, Prooroci si Stejari, cu o 
popula^iune de 1061 locuitorl, 
din can 242 contribuabilT, lo- 
cuind in 212 case si 28 bordee. 

Se zice ca comuna dateaza 
de 400 anT. PrimiT sal locuitorl 
au fost proprietary : Mateiu si 
Dinu Milcoveanu ; iar dintre {a- 
ranl : Barbu si Radu Nedescu, 
Patrascu Nedescu si al{il. 

Locuitorif se ocupa cu agri- 
cultura, afara de 6 Bulgarl si 9 
familil de 'pgant, can se mat o- 
cupa si cu alte meserit. El des- 
fac productul muncel lor la tir- 
gul din Slatina. 

Mosia aparfine statuluT si alto- 
ra, ca d. Dem. A. Polihron, care 
poseda 400 hect. arabile si 70 
hect. padure, d. $tef. P. Can- 
targief, 500 hect. arabile si 90 
hect. padure, Biserica Sf. Trei- 
me din Slatina, etc. 

Statu! poseda trupurile Sfin- 
{esti si Baldeasca, de 325 hect., 
cu zavoaele lor: Chirdolul, Pir- 
loagele si Urz&resti. 

Dupa legea din 1864, s'au im- 
proprietarit 200 locuitorl, pe 
513 hect. din mosiile statulul, 
Sf. Treime si a d-nel Birjov. 

Viile ocupa o suprafafa de 40 
hect. 



Comuna se intinde pe o su- 
prafafa de 1900 hect. 

Are 3 bisericT: la Milcovul- 
din-Deal, la Milcovul-din-Vale 
si la Prooroci. Cea din Milco- 
vul-din-Deal nu functioneaza, 
fiind cam ruinata. Cele-1'alte 
sunt deservite de 2 preofT si 2 
paracliserT. 

LocuitoriT poseda: 220 cal 
si lepe, 200 bol, 160 vacl, 10 
bivoll, 1500 ol si 100 porcl. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munel sunt de 2600 lei. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 4 circiuman. 

O sosea comunala leaga co- 
muna la N. cu soseaua jude- 
^eana Slatina-Turnul - Magurele, 
iar la S., cu Ipotesti, Malul-Rosu 
si Viisoara. Tot pe aci trece 
Oltul si linia ferata Bucuresti- 
Virciorova. 

Un singur deal, din malul 
sting al OltuluT, numit Icoana, 
brazdeaza comuna, in partea de 
N.-E. 

VaT sunt: Valceaua-Bisericel, 
Urlatoarea, a-Boului, a Cacovel, 
Bancila, Trapila si Suhatul, toate 
dind in Olt. 

Se limiteaza la N. cu Slatina, 
la S. si E. cu com. Coteana si 
la V. cu riul Oltul. 

Pamintul, pe valea OltuluT, e 
nisipos, iar pe deal, argilos si 
in genere, pu^in fertil. 

Milcovul, ritt, izvoreste din mun- 
tele Fundul-Milcovulul, din Vir- 
ful-MonteoruiuI, jud. R.-Sarat. Se 
indreapta spre N. pana la com. 
$indrilari (jud. Putna), de aci 
spre E. pana la com. Virtescoi, 
desparjind pana aci jud. Rim- 
nicul-Sarat de Putna, iar de aci 
intra in jud. Rimnicul-Sarat. La 
com. Risiptyi Tese din acest ju- 
det, intri in jud. Putna si se 
varsa in riul Putna, la E. de 
com. Rastoaca. De la comuna 
Virtescoi, sl-a schimbat cursul ; 



$1630. Vm>0l, Ditfiommr 9~tr*JU. Vol. If. 



u 



Digitized by LiOOQ IC 



MILCOVUL-DIN-DEAL 



340 



MILCOVULUI (DEALUL-) 



unde pan& in sec. al XVIII-lea 
curgea prin ora$ul Foc^ani, a- 
cum il las& spre N. Uda in 
drumul s&ti pi. Ora$ul, trecind pe 
linga com. Andreia^i, Bro^teni, 
Virte$coi, Cimpineanca, Gole?ti, 
Mindre?ti ?i Risipifi, (R. - S&- 
rat); iar in judeful Putna, uda 
comunele: Odobe^ti, Mera, Pa- 
{e$ti, R&stoaca $i ocole?te ora- 
$ul Foc^ani. Are un izvor mare, 
de unde apa, bolborosind, lesein 
mare cantitate ca dintr'o cofa. 
Milcovul coprinde ap& dulce 
p&na* la Andreia?i, unde intrind 
in regiunea de sare, incepe $i 
el a fi s&rat. 

Basinul s5u este coprins (in 
jude^ul Rimnicul - S^rat) intre 
culmile Alunulul, Laculul, Sco- 
ru§ulul, Deleanul, despSrtindu 1 
de basinul RimneT; acest basin 
are o intindere de 15000 hect. 
sau 160 kil. patr., coprinzind 
intreaga plas& a Ora^ului, cu 
teritoriile comunelor de mal sus. 

Afluen^ilMilcovuluI sunt: Va- 
lea- Vulcaneasa, Larga, units cu 
Cioc&nelul $i Grozoaia, Valea- 
Rea, Pitulu?a, Badea, Dregi, Sea- 
ca, Pietroasa, Faraoanele, Dal- 
ha^ul, Mera, Diigovul, Reghiul, 
Milcovelul, Arva, etc. 

Milcovul, de la Foc§ani in 
jos nu aduce bolovanl^i pietre 
in cursul s^u, matca luf devine 
nisipoas&, malurile inguste ?i 
cursul apel sale Iini^tit $i atit 
de lin, pre cit este de furios in 
regiunea de munte. Inunda^iile 
au acoperit din vechime cu mal 
de lut $i nisip, p&minturile ve- 
getale ce ati format fa{a p&min- 
tulul cultivabil. 

Milcovul a jucat un mare rol 
din punctul de vedere istoric. 
Cele mal insemnate fapte isto- 
rice, carl s'au petrecut ling& Mil- 
cov, sau in carl acest riu se 
pomene^te, sunt urmatoarele: 

La 1473, are loc in apropiere 
de Milcov, b&taTia cunoscuta in 



istorie sub numele de batalia 
de la Cursul sau Izvorul-Apel, 
in care $tefan-cel-Mare a invins 
pe Radu-cel Frumos, Domnul 
Munteniel, fug&rindu 1 panS. la 
cetatea Dimbovifa. lata cum 
descrie Grigore Urechie, aceast& 
lupta : 

. . . daca au sosit Stefan-Voda la 
margin e, Noembrie In 8, au impar^it stea- 
gurile ostii sale, pre Milcov si de aici 
s'au impreunat cu Radu-Voda, Noembrie 
111 iS, Jot, la locul ce sc zice Cursul- 
Apei si dind razboiu vitejeste, de am- 
bele par^i, s'au batut acolo pana [scara, 
asisderea si Vincrt si Simbata pana in 
seara; iar noaptea spre Duminica, au 
lasat Radu-Voda toate ale sale in tabara 
si au fugit cu toata oastea la scaunul 
sau, la Dimbovi^a (Lctop., I s , p. 153 — 
156). 

$tefan-cel-Mare, dupa* ce in- 
vinge din noii pe Radu-cel-Fru- 
mos, ma! sus de Rimnic, trage 
din Milcov un canal care s& 
serve de hotar intre Moldova 
$i f ara-Romineasc£, adec& cum 
scrie Urechie : 

. . . ati despar^it din Milcovul eel 
mare o parte de piriu, ce vine pre linga 
Odobesti si trece de da in apa i'utnci 
si acela pana astazi este hotar f aret- 
Moldovei si J'arel-Ronunesti. (Let. 1*, 
p. 162, cf. Sincat, Cron. Rom., II*, 98). 

In 1564 (pineal pune anul 
1563. Chron. Rom., II 2 , 342), 
$tefan Tom$a, Domnul Moldo- 
vei, invinge la Milcov, pe Dom- 
nul Munteniel, Petre $chiopul. 
Urechie scrie c& aceasta lupta 
a avut loc intre Tom§a ?i Mir- 
cea (Ciobanul), Domnul Munte- 
niei: 

Asa Mircea-Voda, cu toata oastea sa, 
s'au pornit asupra Tomsit ; ce Tomsa 
prinzind de veste de sirg s'au gatit si 
i-aii esit inaintc la Milcov si dind raz- 
boiu, au batut pe Mircea-Voda si de aci 
s'au intors la lasi. (Let., I 2 , 219). 

Insa Mircea Ciobanul a dom- 
nit de la 1 546— 1552; dec! lupta 
n'a putut avea loc de cit cu 
fiul $i urmatorul s&u Petre $chio- 



pul, care a domnit de la 1560- 
1568. 

La 1600, a avut loc, linga" 
Milcov, lupta dintre Mihaiu-Vi- 
teazul $i Simion-MoviUl. 

Timp de 380 am, Milcovul a 
servit, in parte, ca linia de de- 
marcare intre cele dou* fan su 
rorl, p&na cind la 1 859, Domnito- 
nil Cuza a realizat visul tutulor 
Romlnilor,rupind pentru tot-d'a- 
una stavila care desparjea Mol- 
dova de Muntenia ?i formind 
singura 'Jar&, Rominia. 

Milcovul-din-Deal, sat, facind 
parte din com. rur. Milcovui, 
pi. Siuld.-s., jud. Olt, situat in 
partea de N.-E. a comunel, pe 
Dealul-Oltulut, numit Icoana. E 
re$edin{a comunel §i are po 
pula^ie de 300 locuitorl, din cari 
70 contribuabili. 

Are o biserica vechle, cu hra- 
mul Sf. Dumitru, al carel ctitor 
sunt : Comisul MateiQ ?i Ion Po - 
lihron. 

Vite sunt : 60 bol, 100 vaci, 
30 cal, 350 ol $i 37 porcf. 

Milcovul-din-Vale, sat, facind 
parte din com. rur. Milcovul, 
pi. Siul-d.s., jud. Olt, situat pe 
valea Oltulul, sub mal, $i cam 
la gura vilcelel Biserica, la 1 
kil. de re^edinta comunel. 

Are o populate de 275 lo- 
cuitori, din carl 65 contribuabili; 
o biserica cu hramul Sf. Nicolae, 
zidita la anul 1875 de catre 
ctitoriTD. A. Polihron 91 al^ii, §1 
deservitS de 1 preot ?i 1 dascal. 
Locuitoril posedS: 40 bol, 
55 vacT, 28 caf, 250 ol ?i 4° 
porcl. 

La N., pe valea Oltului, se 
afla o mSgurS aproape de vil- 
ceaua Bancila. 

Milcovului (Dealul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Macin, pe te- 
ritoriul com. rur. Vacareni 51 



Digitized by LiOOQ IC 



MILCOVULUl (FUNDUL-) 



341 



MILE?TI 



Jijila ; se desface din Dealul-Ca- 
rarilor $i anume din virful Mo- 
vila-Fusel; se indreapta spre 
S , avind o direc^iune generate 
de la N. E. la S.-V. ?i br*zdind 
partea de N. a comune! Jijila 
$i a pla?eT $i pe cea de S. a co- 
muneT Vacareni; seintinde prin- 
tre piriul Jijila $i afluentul sSlu 
Valea-luT-Bran ; din poalele de 
E. i$T la na§tere piriul Valea- 
GloduluT ; are o inaltime de 88 
m. ; punct trigonometric deran- 
gul al 3-iea ; pe poalele de N. 
trece §oseaua judefeana Isaccea- 
Macin, iar pe la cele de S. dru- 
mul comunal JijilaGreci; este 
acoperit cu finefe. 

Milcovului (Fundul-), munte, 
in jud. R.-Sarat, pi. Andreia$i, 
in partea de E. a sa de unde 
izvore^te rtul Milcovul ; e acope- 
rit cu p&duri. 

Milea, jnriH, in jud. Buzati, com. 
Goidesti; incepe de sub mun- 
tele Fa(a - Viforitel ; desparte 
muntele Penteleul de muntele 
Cursele §i da in piriul Bisca- 
Mare, la Gura-MileT. 

Mileanca, com. rur. t in partea 
de S.-V. a pi. Prutul-d.-j., jud. 
Dorohoiu, formats din satele: 
Codreni, GhitcSuti, Mileanca $i 
Tat&ra$eni, cu resedinfa prima- 
rieT in satul Mileanca. 

Are o populate de 575 fa- 
milil, sau 2353 suflete ; 2 bise 
rid, deservite de 2 preoflf, 4 
cintaretf $\ 2 palamarl; 1 §coaia 
condusa de 1 invS^tor §i fre- 
cuentata de 60 elevi ; 1309 hect., 
3 ariT, pamint satesc, 6536 hect., 
54 ariT, cimp proprietaresc, 10 
iazurl $i 2 pogoane vie. 

Budgetul com. e de 6523 1. la 
venit. §i de 4525 lei, la chelt. 

Vite marl cornutesunt 1686, 
ol 3855, capre 10, cat 331 §i 
pordf 206; stupl cualbine 222. 



Mileanca, sat, pe mo$ia cu a- 
cela^T nume, com. Mileanca, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 
362 familii, sau 18 12 suflete. 

Proprietatea mo^iel este a 
d-neT Catinca Mi^olu, nascuta 
Softa, so^ia defunctuluT Mano- 
lache Misolu. 

Are 2 bisericT, cu 1 preot, 2 
cintareflf $i ipaiaraar; unaeste 
mica de lemn $i tencuita $i s'a 
reparat in mod radical la 1857 
de defunctul Mi$olu ; a doua 
este noO zidita de defunctul 
Gh. Negru, unul din locuitoriT 
frunta$T al satuluT, care a oferit 
in acest scop 1000 de galbenT. 
$coala, condusa de 1 inv^ator, 
e frecuentata de 60 elevT. 

Calitatea pamintuluT este mat 
in totalitate buna. Satenil im« 
proprietari^f aQ 812 hect., 05 
aril, pamint, iar proprietatea mo- 
?ieT 2311 hect, 56 ariT, cimp. 

Are un iaz, numit al Mt$oluluT, 
in suprafata de 3V2 hect , pe cur- 
sul piriuluT Podriga, ce trece pe 
mo$ie. 

Drumurile principale stmt : 
acel de la Radaufi-Bivolul, ce 
duce prin Havirnala DorohoiQ; 
acel de la Darabani-Con^e$ti, ce 
duce pe deasupra Tatara^enilor 
la Slaveni, iar pe la Baling la 
Boto$ani, $i acel ce duce prin 
Putureni la Co{u?ca ?i Mitocul. 

Hotarele mo$ieT sunt cu: Dra- 
gu$eni, Codreni, Darabani, Ghit- 
caufi, Girbeni si Tatara?eni. 

La 1763, in Domnia lut Gri- 
gore loan Calimah-Voda, vedem 
ca intre boeriT grecT carl au 
fost ridicatf in flfeare §i du$T la 
Constantinopole, era $i Spatarul 
$tefan Mi$olu $i Aga Alexa Mi- 
$olu (Let., torn. II, pag. 249). 

In trecut, se facea pe aceasta 
mo$ie o cultura speciaia a rasel 
vitelor. Vitele albe $i cornute, 
oile §i caiT erau cautate pretu- 
tindene pentru frumuse^ea ?i ca- 
litatea lor. 



Tot aid se introdusese prin- 
tre femeile satenilor, {esatoria 
cea mai frumoasa a scoar^elor 
?i pinzaritulul. 

Mileasca, mosie, a statuluT, in 
jud. Ialomifa, pi. Ialomija-Balta ; 
formeaza cu Cocora un trup de 
4000 hect., purtind numirea Co- 
cora-Mileasca $i a fost pendinte 
de manastirea Margineni $i Sf. 
Gheorghe. 

Milei (Plaiul-), deal mare, in jud. 
BuzaQ, com. Gura-Teghil, intre 
mun^i! PodulGrecilor, Tega, Po- 
dul-CaluluT $i Cernatul, acoperit 
cu finea^a $i pu^in porumb. 

Milencanei (Piscul-), pise, pe 
dealul cu acela§f nume, pe mo- 
$ia ^tiubeeni, com. $tiubeeni, 
pi. Ba^eul, jud. Dorohoiu. 

Mileni, sat, in jud. Mehedinfi, pi. 
Blahnifa, com. rur. Burila-Mica. 
A mat purtat §i numele de 
Straini. 

Milescu, munte, situat la N. com. 
Racovi^a, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. Pe acest munte, in tim- 
pul verel, pa$uneaza vite marl 
?i mid. Aci se fabrica brinza, 
unt §i urda. In acest munte, pe 
valea riuluT Cerna, e o mare ca- 
verna. 

Mile^ti, com. rur. % in jud. BacaQ, 
pi. Siretul-d.-j., pe dreapta pi- 
riuluT Racataul. Este alcatuita 
din S catune : Mile§ti-d.-j., re§e- 
dinfa, Mile$ti-d.-s., Valeni, Va- 
lea - luT - Drag, sau Dragul $i 
Larga. 

Aceasta com., unita cu satele 
din com. Parincea, pnea ma! ina- 
inte de jud. TecuciQ. 

DupaStatisticadin 1874, com. 
se compunea din catunele: A- 
produl, Buzduganul (aztazi ala- 
turat de com. Parincea), Chif- 



Digitized by 



Google 



M1LE?T1 



342 



MILETINUL 



telnifa (din vechirae mosia Sturd- 
zeT), Milesti-d.-j., Milesti-d. -s., Va- 
lea-luT-Drag si Valeni. 

Se margineste la E. cu com. 
Parincea, la V. cu com. Tamasi, 
la S. cu satul Horgesti (com. 
Gioseni) si la N. cu com. Lecca. 

Pe teritoriul com. se gaseste 
Valea-Aprodulul, cu urme vechi, 
numite Cetafuia - BuzduganuluT, 
Balta-Aprodulul si altele. 

Dealurl mal insemnate sunt: 
spre V., dealul Porcariul, spre 
S. dealul Cucueful si spre N. 
si E. dealurile: Piscul-LaculuT, 
Stanistea, Trocinta si Dealul- 
Corbului. 

Piriul Racataul primeste in a- 
ceasta com., piniasele Babinilor 
si $ipotelor. 

Are o populate de 241 fa- 
milif, sati 968 suflete, din carl: 
643 Romini, 320 Ungurl si S 
EvreT, to^T de protecfiune ro- 
mina; 576 agricultorT, 4 mese- 
riast, 2 comercian^T, 9 cu pro- 
fesiunT libere, 192 muncitori si 
15 servitorl. 

Sunt 17 contribuabilf. 

Are o scoala mixta, care func- 
. {ioneaza din 1865 in cat. Mi- 
lesti-d.-s., frecuentata de 17 co- 
pii ; 2 bisericT : una ortodoxa in 
satul Mile$ti-d.-s. si una catolica 
in satul Valeni, deservite de 2 
preo{T si 2 cintare^T. Case de 
locuit sunt 238; circiumi 3. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere aproximativa de 1920 hect. 
Proprietar este C. Lecca, cu o 
mo$ie de 183 hect., aducind un 
venit de 5624 lei anual. 

Padurile ocupa 600 hect. Mai 
insemnata este padurea Milesti ; 
Jncolo padurea este marunta si 
cu tufaris. 

Viile ocupa 36,13 hect. 

Vite sunt : 90 cai, 449 vite 
marl cornute, 544 01 si 277 pore!. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 4459, ban! 9 $i la chel- 
tuelT, de lei T468, ban! 34. 



Teritoriul com. este straba- 
tut de calea jude^eana Bacau- 
Parincea. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtuluT, 22 kil.; la com. Pa- 
rincea, resedin^a plasel, 3 kil.; 
la com. Tamasi, 12 kil.; la com. 
Lecca, 8 kil. ; la com. Gioseni, 
18 kil. 

Milesti, sat, facind parte din com. 
rur. Fauresti, pi. Olte^ul-d.-j., 
jud. Valcea. Are o populate de 
116 locuitorl; o biserica, fon- 
data de Protopopul Ivan Fau- 
rescu, la anul 1828. 

Milesti, mosie, in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. Smul^i, fosta 
a manastirei Adam si a statuluT, 
acum cumparata de razasil Smul- 
{enT. Pe aceasta* mosie se afla 
o piatra de raarmura infipta in 
pamint de i m 50, unde a fost o 
biserica, Si. loan, si casele luT 
Fotache si Pauna, proprietarii 
primitivt a! mosieT, pe care o 
harazira apoi manastirei Adam. 

Mile§ti-de-Jos, sat, si resedinta 
com. Milesti, j'id. BacaQ, pi. Si- 
retul-d.-j., situat pe dreapta pi- 
riulul Racataul, la 670 m. de 
Milesti d.-s. Are o populate de 
70 familiV, sau 284 suflete. 

Vite: 23 caT, 144 vite marl 
cornute si 62 pore!. 

Mile$ti-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Malaesti, ase- 
zat spre N. de satul de rese- 
dinta Milesti-d -s. Are o popu- 
late de 321 suflete; 189 bar- 
bae si 132 femel, locuind in 63 
case; o ^coala mixta ce func- 
{ioneaza din 1834, frecuentata 
de 43 bae{T, din carl: 11 din 
Milesti d.-s., 20 din Milesti-d. -j. 
fi 12 din Fintinelele; o bise- 
rica, fondata de Mateiu Milescu, 
deservita de I preot si 2 cin- 
tare^T, si care in anul 1852 s'a 



reparat de raposatul George Di- 
culescu. 

Mile§ti-de-Jos, ptldure particu- 
lars, pi. Ocolul, com. Malaesti, 
situata pe mosia Milesti-d.-j. 
Are o intindere de 95 x \% hect. 
si e populata cu cer si girntya, 
care predomina. 

Mile§ti-de-Jos, mosie particular^, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma- 
laesti. Are pe dinsa padure. 

Mile§ti-de-Sus, sat, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Milesti, si- 
tuat pe dreapta piriuluT Raca- 
taul. Are o populate de 44 fa- 
milii, sati 172 suflete; o bise- 
rica, cladita de locuitorl $i de 
unul anume Toader Spoiala, la 

1843. 

Vite: 12 caT, 69 vite marl 
cornute si 56 pordf. 

Mile§ti-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Malaesti, rese- 
dinta primarieT. Are popu- 
late de 639 suflete: 307 bar- 
bae si 332 femeT. Locuesc in 
153 case. 

Copiii din sat urmeazS la 
scoala mixta din satul Milesti- 
d.-j., care este la 760 m. 

Mile§ti-de-Sus, mosie particu- 
lara, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Malaesti, satul Milesti-d.s , a- 
partfnind bisericei Sf. Treime 
din Craiova. Pe ea se gase?te 
padure. 

Mile§ti-de-Sus, padure particu- 
lara, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Malaesti, satul Milesti-d.-s.,apar- 
Vinind bisericei Sf. Treime din 
Craiova. Are o intindere de 76 
hect. Se gase^te pe mo?ia Mi- 
le^ti-d.-s. si e populata cu cer 
si girni^a. 

Miletinul, plasd, situata in partea 



Digitized by 



Google 



MILETINUL 



343 



MILETINUL 



de mijloc a jude^ulul Botosani. 
Se fntinde pe dealurile dintre 
Siena $i Jijia s'ipe vaile piraielor 
Dristea, Cozancea, Ursoaia, Va- 
lea-GrajduluT si Siena. 

Se margineste la N.-E. cu pi. 
Jijia; la V., cu plasa Tirgul; iar 
la S., cu plasa Cosula. 

Este formata din 5 comune: 

1. Dracsani cu satele: Cer- 
chejeni, Dracsani, Dracsini, Su- 
lifoaia 31 Zlatunoaia-Mica, in par- 
tea de S. a placet. 

2. Gorb&ne$ti) cu satele : Blin- 
desti (Gogeasa), Burla (Borcila), 
Gorb&nesti (Bozieni), Siliscani, 
Soroceni (Uriceni Herescul), Tal- 
pa (Tilharesti), Tomesti-Ciolacul 
(Tomesti-Fotea), Tomesti-VirnS- 
voaia, Urlati (Tomesti-Rusetul) 
si Vinatori la N. piaseT. 

3. Sulifa, tirg ?n centrul pla- 
se!, lingua lacul Dracsani. 

4. ^old&nesti, cu satele: B&- 
rtnesti, Borcileni, Tonaseni, So- 
crujeni, Starosilta-Stavri, Staro- 
silta-Radul, Soldanesti, Viforeni- 
Cerchezul, Viforeni-CuzeT, la E. 
de Dracsani. 

5. Zldtunoaia, cu satele: Biz- 
noasa, Cernesti, Cociugeni, Iu- 
re$ti, Stanesti si Stroesti, la S.- 
E. de Dracsani. 

Tntinderea piaseT e de 39240 
hect. 

Pamintul este maT mult argi- 
los f variind ingalben on negru. 

Teritoriul piaseT este mat mult 
deluros. Dealurile ce o strabat 
fac parte din grupele ce se in- 
tind intre Siena si Jijia si aQ 
in general directiunea N.-V. si 
S.-E. 

InSltimea cea mat mare o a- 
ting dealurile din centrul piaseT, 
numiteTugueta si al Babicenilor, 
in com. $oldanesti. 

Alte dealur! maf insemnate 
sunt: Dealul-Mare, Botoaia $i 
Dealul-TurculuT, in com. Gorba- 
ne?ti; Buda, Piciorul, Dracsini, 
Piscul Dracsani, Prihodul, Gor- 



nit, Lipoveni si Cerchejeni, in 
com. Dracsani; Benchiul, al-Bi- 
sericel, Badat, CornisuluT, Co- 
zancea, Cruce!, Dolina, LuchiT, 
Holmul, GroziT numit $i al-Ti- 
ganilor, TalpoaeY, Valea-Seac3, 
VieT si Zlatunoaia, zis si al-Bise- 
ricei, in com. Zlatunoaia. 

Dealurile Jn general sunt pla- 
tourT tntinse. 

Vai sunt putine si inguste. 
Mai intinsa este Valea-SicneT in 
partea de S. a piaseT. Alte vaT 
maT insemnate sunt: Dristea, 
Cozancea si Ursoaia, inguste si 
urmind directiunea dealurilor. 

Apele ce uda plasa sunt: La- 
cul Dracsani, in partea de S. 
a pla^eT, in comuna Dracsani, 
continind multa ap3, si bogat in 
pe$tT, racT si trestie, stare o su- 
prafata de 1360 hect.; apoT pi- 
raiele: Siena, careizvoreste din 
jud. Dorohoifl, uda plasa Tlr- 
guluT, formeaza maT raulte iazurT 
marT, uda partea de S. a piaseT 
Miletinul, intra in lacul Dracsani, 
Tese din lac prin valea intinsa 
numita Valea-SicneT si se varsft 
in Jijia la Todireni; Ursoaia, care 
izvorestedincom. Manastireni si 
se varsa" in Siena linga Sulita; 
Cozancea, care izvoreste din p5- 
durea Cozancea, com. $oldane- 
$ti, uda partea de S.-E. apl&se! 
$i se varsa in Siena la Cernesti ; 
Dristea, uda comuna Gorbanesti, 
in partea de N. a pla$eT si se var- 
sa in Jijia la Tonaseni. 

Pamintul piaseT e ocupat cu 
cultura cerealelor, finefe, imasurT 
Si parte cu padure. 

Din suprafata totaia de 39240 
hect., cerealele ocupa 22280 
hect.; pSdurile, 6574 hect.; fi- 
netele, 9200 hect.;imasele si lo- 
curile satelor 10500 hect. 

Are 22 bisericT, deservite de 
15 preop si 28 cintSre^; 9 
scoale mixte, 1 scoala* de baetl 
Si 1 de fete conduse de 10 in- 
va^&torT ?i 2 inva^3toare si fre- 



cuentate de 450 elevf $i 90 ele- 
ve ; 5 mori de ap£ $1 3 de aburf , 
1 fabric^ de spirt (velni^S). 

Are o populate de 3467 fa- 
railii, sau 15963 suflete, din carl 
3335 contribuabill. 

Locuitorii se ocup5 cu agri- 
cultura si cresterea vitelor, iar 
eel din tirgul Sulita, parte cu 
comertul si industrif manuale. 

Sunt vr'o 200 meseria^f. 

Vite: 8943 bo! si vac!, 1573 
caf, 1 0000 01, 300 capre, 13 bi- 
volT, 2097 porci. 

LocuitoriT poseda 788 stupl 
cu albine. 

Comerciul se face cu cereale, 
vite, lemne si ^ te obiecte de 
consumable, iar pietele de des- 
facere sunt Sulita si Boto?ani. 
In tirgul Sulita, in fie-care s5ptS- 
minS, Lunea, se face iarmaroc. 

E strab&tut& prin centru, de 
la V. spre E., de soseaua jude- 
teana* Botosani-$tefenesti, prin 
comunele Gorb^nesti si $old£- 
ne?ti ; apoT de caleaTalpa-Sulita, 
de calea judetean5 precum si 
maT multe c3T vecinale comu- 
nale. 

AceastiplasS e unita" cu plasa 
TirguluT in administrate, subpre- 
fectura fiind in Botosani. 

In privinta judiciarS formeazi 
un ocol cu plasa Cosula, jude- 
cStoria fiind in ora^ul Hirlau. 

Serviciul sanitar se face de 
1 medic de plasa, 1 vaccinator 
etc., carl fac serviciul si in plasa 
Tirgulut. 

Miletinul, piriU, izvoreste din p£- 
durea Balta-ArsS, in com. Cur- 
te^ti, jud. Botosani, curge in di- 
rectie de la N.-V. spre S.-E. si 
uda" satele OrSseni, Curtesti, Co- 
Sula, Copalaul, Chitoveni, Pri- 
secani si PrSjeni pe t^ rmu ^ 
sting si Latai pe dreapta. For- 
meaza ma! multe iazurl in cur- 
sul saci, intre carl: Lipoveni, Co- 
sula, etc. Intra in jud. Iasi prin 



Digitized by 



Google 



MILETINULUl (VALEA-) 



344 



M1L0?E?TI 



partea de N. a plase! Bahluiul, 
printre comunele : Badeni si $i- 
potele, pe la satul Luparia ; apol 
se lasa prin mijlocul comunel 
$ipotele, trece printre satele: 
Onesti, Plugari, Chiscareni, §i- 
potele, Hilceni sidinjos de satul 
Viadeni, se varsa in Jijia. 

Primeste ca afluen^i in jud. 
Botosani, in dreapta, piraiele : 
Unguroaia cu Alghia si Dum- 
brava, com. Cristesti ; Cornaciul 
cu piraiele Lingurarilor (Oniaga), 
Pal&ncufa ('pganilor) $i Piriul- 
Crucel, com. Slobozia-Secatura ; 
apol Piri'.il-Lupuluf, in com. Co- 
pula; Tulburea cu Stahna si 
Bahna, com. Flaminzi ; Piriul-Sa- 
tululcu Feti^a si Pletricelul, com. 
Storesti ; Piriul -Vladenilor cu pi- 
riul Radeni, com. Radeni; Scin- 
teia si Dodolea, in com. Latai 
si Deleni. Pe stinga primeste: pi- 
raiele Prajeni 91 Novaci. In jud. 
Iasi, dupa ce formeaz§ ma! mul- 
te iazuri primeste afluen^iT: Stir- 
leuca, Curca, Mitocul, Comana- 
cul si Prajeni. 

Acest piriu este de o mare 
insemn&tate economica, cad ali- 
menteaza cu apele sale un nu- 
mar de sate si cele mai intinse 
cimpii din plasa Bahluiul, car! 
alt-fel ar fi rSmas neproductive, 
din cauza lipseT de apa. 

Miletinului (Valea-), vale, jud. 
Botosani si Iasi, prin care cur- 
ge piriul Miletinul. E cea maT 
intinsa vale din plasa Copula, 
jud. Botosani, pe care o stra- 
bate in partea de N. 

Milice^ti, sat, facind parte din 
c. r. Telega, jud. si pi. Prahova. 

Militari, com. rur., jud. Ilfov, pi. 
Znagovui, situata la V. de Bu- 
curesti, la 7 kil., intre oras si 
forturl. Prin mijlocul comunel 
trece soseaua judejeana Bucu- 
resti-Oltenifa. 



Este in legatura cu comuna 
Rosul prin o sosea vecinala. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1 182 Tiect, din carl 889 hect. 
apart.in insurafeilor, 43 hect. 
d-lul I. I. Machedon, iar restul 
de 250 hect. s'a cumparat in 
loturi de mai mulp locuitorl. 

Are o populate de 584 lo- 
cuitorl; o scoala mixta, frecu- 
entata de 32 elevi si 9 eleve; 
o fabrica de cararaida ; o moara 
cu apa. 

Vite sunt : 69 cai si lepe, 87 
bol, 34 vacl si vifei, 3 taurl, 
14 bivoli si bivoli^e, 264 ol si 
56 porcl. 

Locuitorii poseda : 47 plugurl, 
40 cu bol si 7 cu caT; 65 care 
si canine, 42 cu bol si 23 cu cai. 

Locuitorl improprietari^Isunt 
138 si neimproprietSritT, 5. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumarf. 

Militarul, tirla, jud. Braila, la 3 
kil. spre S. de satul Ulmul, pe 
hotarul dintre com. Ulmul si 
Fleasca. 

Miloramul, trup de pddure, al 
statului, jud. Vilcea, pi. Oltul, 
com. $usani, in intindere de 
125 hect, formind, impreuna cu 
cu trupurile : Grauri (280 hect.) 
si Sirbi (275 hect.), padurea $u- 
sani-SirbT. 

Milostea, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-s., compusS din 2 
catune: Sacota si Guesti. E si- 
tuata pe valea riulul Tiriia, la 
58 kil. de capitala judefulul si 
la 18 kil. de a plaiuluT. 

Se margineste cu com. Sla- 
tioara, Greci si judejul Gorj. 

Are o populate de 378 lo- 
cuitorl; 2 bisericl; 2 morl pe 
apa Tiriia. 

Locuitorii poseda : 40 cai, 100 
bol, 200 01 ; 30 stupl cu albine. 

In comuna sunt 22 locuitorl 



mosnenl; restul s'aii improprie 
tarit la 1864, pe mosia statului 
Milostea, din care li s'au dat 400 
hect. pamint. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 1750 hect. 

Aci se gSsesc mulp merT, 
perl, nucl si cire?T; iar livezile 
daQ pan a la 1000 care de fin. 

Cind timpul e prielnic se fa- 
bric& in com. 3000 decal. fuica. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 1030 let anual. 

E brazdata de dealurile : Sa- 
coti, Piscuiata. Muncelul si u- 
dat& de v&ile : Bal^oiul, Trifon si 
Rastoaca. 

Milostea, mosie, a statului, si- 
tuata in com. Milostea, pi. 01- 
teful-d.-s., jud. Vilcea, fostapen- 
dinte de manastirea Bistrita. Se 
arendeaza cu 5610 lei anual. 

Milostea, padure, a statului, in 
intindere de 275 hect, situata 
in com. Milostea, pi. Olte^ul-d.s., 
jud. Vilcea, si formata din tru- 
purile: Bujora cu Taura (175 
hect.) §i Paduricea (100 hect.). 

Milo§e$ti, com. rur,, in jud. Ia- 
lomi^a, plasa Ialomi^a - Balta, 
situata spre V. de comuna 
Smirna si in partea de N. a 
plasel, la capatul de N. al mo- 
siel AndrSsesti, pe care seafla 
si com. AndrSsesti. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietari^f 48 locuitorl, 
neimproprietaritl mai sunt 140. 

Se compune din satele: Mi- 
losesti, Nicolesti si Pastrama, 
cu resedin^a primariel si a ju* 
decatoriel comunale in satul Mi' 
losesti. 

Are o populate de 1207 lo- 
cuitorl, din carl : 300 agricultorl, 
21 meseriasl, 3 industriasi, 8 
comercian^I, S avind profesiunl 
libere, 91 muncitorl si 69 ser- 
vitorl. 



Digitized by 



Google 



NfILO$E?TI 



245 



MINEASA 



Are doua $colf primare mixte, 
una in satul Milo$e§ti ?i a doua 
in Nicole$ti, frecuentate de 37 
elevl $i 15 eleve; o biserica, de- 
servita de un preot $i dot cin- 
tare{i. 

Vite 475 cal, 11 12 boi, 2136 
01 §i 731 porcl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 3362 lei ?i la cheltuelf, 
de 3236 lei. 

Milo§e§ti, sat, in jud. Ialomi{a, 
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de 
comuna cu acela?! nume, situat 
la N. pla^el, spre V. de satul 
Smirna. 

Vechea numire a satuluT este 
Ciln&eni. 

Aid este re$edin{a primariel 
§i a judecat oriel comunale. 

Populafia comunel este com- 
pus& din 145 familiT romine, 4 
familiT ungare, 1 familie greaca 
$i 3 familil de figanl. 

Are o §coala mixta, condusa 
de un investor; o biserica, de- 
serviti de un preot $i dol cin- 
tareti. 

Vite: 265 cal, 817 boi, 1294 
ol $i 512 porcf. 

Milotina, vale, jud. Ilfov ?i Ia- 
lomita, cu o lungime de 8 kil. 
Incepe din jud. Ialomita in di- 
recfiunea de la E. catre S. §i 
serva de pa$unat. Pe aceasta 
vale trece un mic piriu, ce poarta 
numele v&tf, $i care uda com. 
Obile?ti-VechI, plasa Negoe^ti, 
jud. Ilfov. 

Milovanul, sat, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Ple^oiul. 
Are o populate de 1200 su- 
flete : 650 baYbaJi §i 550 femel. 
Locuesc in 404 case. Copiii din 
sat urmeaza la $coala din satul 
Ple^oiul, ce este la 2 kil. de- 
partare. 

Are o biserica vechle, fondata 
de locuitorl. 



Milovanul, mosie particulars, ju- 
deful Dolj, pi. Dumbravad -s , 
com. Ple$oiul. 

Milui{i, cfitun, al com. Grajdana, 
jud. Buzau, cu 360 lociitorT $i 
8 1 case ; se subdivide in patru : 
Miluiti propriu zis, Milui^i-Bar- 
bu, Milui^i-Ciolanul ?i Milui{i- 
Mo$nenI. 

Miluiti, sub-divizie a cdtunulul 
Linia Ciolanul din com. Tis&ul, 
jud. Buzau. 

Miluiti I, mosie, in jud. Buzau, 
com. Grajdana, cSt. Miluiti, pro- 
prietate a statulul ; afarS de ce 
s'a dat locuitorilor, statul mal 
poseda inca 90 hect., din carl 
15 arabile $i 75 padure. 

Miluiti II, mosie, in jud. Buzau, 
com. Grajdana, cat. Miluiti ; are 
160 hect., din carl 9,50 hect. 
padurea rao$nenilor Sasenf. 

Milll^i III, mosie, in jud. Buzau, 
com. Grajdana, proprietate a 
statulul; are 86 hect., din carl 
74 hect. padure. 

Miluiti IV, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Grajdana, proprietate 
a statulul; are 240 hect., din 
care 220 hect. padure. P&du- 
rile de pe Miluiti I, III $i IV, 
statul le a grupat in doua : Mi- 
luifi I §i II, cu o suprafa^a de 
471 hect. 

Milutyi-Barbu, pddure, a statu- 
luT, pendinte de Vacare^ti, jud. 
Buzau, face un corp cu Lasta- 
rul, de752 hect., depe mo^iaBa- 
deni-Milui^i. 

Milui{i-B&deni, mosie. VezI Ba- 
deni-Milui^i. 

Miluta, com. rur., jud. Mehedin^i, 
pi. Motrul-d.-j., la 60 kil. de 



ora$ulTurnul-Severin. Eformata 
dintr'un singur sat, avind 560 
locuitorl, din carl 8ocontribua- 
bilf, locuind in 116 case. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^J ; o $coala\ 
condusa de 1 inv^ator $i fre- 
cuentatS de 20 elevl; o cir- 
ciuma. 

Locuitorii poseda: 16 plu- 
gurl, 30 care cu boi, 3 carufe 
cu cal; 36 stupf cu albine. 

Prin aceasta comuna trece $0- 
seaua V5giule$ti-Miluta-Men^i- 
din-Dos. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 750 lei $i la cheltuelf, 
de 493 lei. 

Vite sunt : 300 vite marl cor- 
nute, 8 cal, 345 01 ?i 200 ri- 
m&torl. 

Pe teritoriul acestel comune 
poseda statul mo$ia cu padure, 
cunoscuti sub numele de pro- 
prietatea statulul Miluta. Este 
arendata*. 

Miluta-de-Jos, pddure, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., fa- 
cind parte din com. rur. Mi- 
luta. Aceasta padure este pe 
proprietatea statulul Miluta. 

Minciune§ti, vechie numire a cd- 
tunulul Trestioara, com. Tres- 
tioara, jud. Buzati. 

Minciune^ti, numire ce se da 
unel par ft din comuna Laicai- 
Runceasa, pi. Arge^elul, jud. 
Muscel. 

Minea, cdtun, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de 
com. Dorm&runt, situat la 6 
kil. spre S.-E. de satul de re- 
$edin{a\ 

Mineasa, M&neasa sau §asa, 
rtU, jud. Vilcea, afluent al 01- 
te^ulul. Izvore^te din Dealul- 
Berbe^tilor, curge de la N. c£- 



Digitized by 



Google 



MINE^TI 



346 



mirAul 



tre S. ?i se varsi in Oltejul, la 
com. Testoiul, dupa ce a udat 
comunele: RomSne$ti, Ro^iile, 
Nenciule$ti, Cr&p£turile, M&- 
neasa $i $erb&ne$ti. Acest riu 
seacd. in timpurl secetoase. Fun- 
dul albiel e nisipos. 

| 
Mine^ti, ctitun, in jud. $i pi. Ar- i 
ge$, f&cind parte din com. rur. | 
MaMureni-Badice?ti. 

Mingardoaia , catun, pendinte 
de com. Buteascad.-j., pi. Gla- 
vaciocul, jud. Vla$ca, proprie- 
tatea d-lui Ap. Grajd&nescu. 

Minia-Mijlocului, sat, in jud. 
Arge?, pi. Oltulul, pendinte de 
com. rur. Barsoiul. 

Minoaia, ostrov, in jud. Bralla, 
coprins intre Lata, ramifica^ie 
a Dunarel, ?i Minoaia, in drep- 
tul com. Tichite$ti, dinpl.Balta. 

Minoaia, ramificafie a Dun&rel, 
jud. Br&ila, trece pe ling&com. 
Tichile?ti $i ud& partea de V. 
a ostrovulul Minoaia in toat& 
intinderea sa. 

Min^ichii (Pdurea-), padure, 
in jud. Ialomija, pi. Ialomi^a- 
Balta, la 3 kil. spre S. de sa- 
tul Sudifi, com. Fundul-Cr&sani. 

Minzinelele, izlaz intins, jud. 
Teleorman, prin mijiocul cSruia 
curge C&lm&tuiul. Incepe din 
apropierea com. Voivoda $i Pia- 
tra $i se intinde p3n& la punctul 
unde se vars& acest piriu in 
baltS, la com. Vii^oara. Loc bun 
de pa^unat, mal ales pentru 01. 

Miorcani, sau Hude§ti-Mici, 
sat, pe nio$ia cu acela?! nume, 
com. Hude$ti-Midf, pi. Prutul- 
d.-j,, jud. Dorohoiu, cu o po- 
pulate de 413 familtf, sau 1809 
suflete. 



Biserica, cu hramul Sf. Di- 
mitrie, desenita de 1 preot, 
2 cintSre^T §i 1 p&l&mar, este 
de zid, facutS m 1845 de 
d. Su^u, proprietarul mo$ieI. 
$coala primarS, condusi de 1 
inv&t&tor, e frecuentatS de 40 
elevl. 

Locuitoril improprietSri^i ati 
1200 hect. 18 ar. p&mint; iar 
proprietarul mo^iet 3723 hect. 
71 ar. cimp $i 3 iazuri, din carl 
unul numit al-Muscalului, in su- 
prafaja de 4 hect., 30 aril. 

Piriul principal ce trece pe 
mo$ie este Ghireni. 

PiatrS. calcaneal este multS 5*1 
la suprafafa pSmintuluT, dar se 
extrage numal pentru trebuin- 
{ele locale. 

Drumurile principale sunt : 
acel de la R&dftu{i la $tefe- 
ne$ti, numit din vechime Calea- 
HotinuluT, $i acel de la R&- 
dSu{i ce duce la Co^u^ca, Ni- 
chifeni §i Boto^ani. 

Hotarele mo^ielcu : riui PrutuI, 
com. Miculinfi, Ghireni-T&utuluJ, 
Co^u.sca, Bivolul $i R&d&u{i. 

Locality! de insemnat sunt : 
Zamca $i StSncu^a (v. a. n.). 

Mioveanca, pddttre, supus& re- 
gimulul silvic, com. Movileni, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel; 
are, impreunS cu trupul de pd- 
dure Ciumeasca, o intindere de 
750 hect. 

Mioveanca, ptidure de diferite 
esen{e, mal mult tufan, pe te- 
ritoriul com. Mioveni, jud. Mus- 
cel, in apropiere de gara Ciu- 
cereasa. Are o intindere de 
772 hect., impreunS. cu ScarlS- 
toaia $i Strimba. 

Este a$ezat& pe coaste cu 
pante pu^in accidentate $i cu 
teren neexpus surp&ref. 

Mioveni, com, rur., jud. Muscel, 
pi. Riul-DoamneT, la S. de Cim- 



pulung, situate pe {armul sting 
al riulut Arge$elul; la 37 kil. 
de Cimpulung, $i la 5 kil. de 
Stilpeni, re§edin{a pla^el. 

Se margine^te la N. cu co- 
muna Racovtya; la S., cu co- 
muna Coliba^i ; la E., cu padurea 
Mioveni $i la V., cu riul Arge- 
?elui. 

Biserica, cl&dit& la 1 840 de c£- 
tre raposatul Robea FocSnescu, 
pe ruinele unel vechl biserici, 
?i care la 1880 s'a mal reparat 
de so^ia sa Safta ; este deser- 
vit& de 1 preot $i 1 dascal. 

Are o scoal& frecuentati de 
38 elevl $i 2 eleve; 2 morl pe 
riul Arge^elul. 

Vite sunt: 140 boi, I20vacl, 
80 capre ?i 100 porcl. 

Injurul comunel sunt purine 
vii, livezi, dealuri ?i pidurl, com- 
puse din fagi, tufanl §i carpeni. 

Riul Arge^elul udi partea de 
V. a comunel $i in el se varsi, pe 
^armul sting, Valea - Bisericel, 
Valea-Stancului $i Valea-Iadului. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 892 let, iar la cheltueli, de 
844 lei. 

Parte din locuitorl sunt mo§- 
nenf ^i parte s'au impropriet&rit 
dupilegeadin 1864. Proprietar 
mare in comuni este d-1 Toma 
Buc$an. 

Comuna se intinde pe su- 
prafa^a cam de 1000 hect. 

Linia ferata Goie?ti-Cimpu- 
lung trece pe la V. comunel. 
Un pod de fier s'a construic pe 
riul Arge^elul in dreptui comu- 
nel, pe care trece linia ferati, 
$i unul de lemn pentru comu- 
nicatia locuitorilor, tot peste 
riul Arge?elul. 

Mirae^ti, mope/jwd. Tecuciu, si- 
tuate la S. com. Lie^ti, pro- 
prietatea d-lui Gheorghiade. 

Mir&ul, izvor mineral, in jud. 
BuzSu, com. Br5e$ti, pe mo$ia 



Digitized by LiOOQ IC 



M1RAUL 



347 



MIKCEA-VODA 



Arsenia; izvore^te din muntele 
Piatra-Miraulul, $i da in piriul 
Sara^elul-Balane^tilor. 

Miraul, c&tun, pendinte de com. 
Tangirul,pl. Calni?tea,jud. Vla$- 
ca, proprietatea statuluT, fosta 
inainte de secularizare a ma- 
nastirei Sarindarul. Aci s'a im- 
proprietarit la i860 un num&r 
de 74 locuitorl fo^tl claca?!, carl 
au luat 310 hect. 

Formeaza, impreuna cu Tan- 
girul, o comuna. 

Se arendeaza impreuna cu 
Tangirul $i Albale cu 14690 
lei. Are o suprafa{a ramasa sta 
tulul de 150 hect. 

Are o biserica, cu 1 preot $i 1 
dascal, $inind de parohia Stoe- 
ne§ti. 

Mirau^eni, sat, in jud. Neamju, 
pi. Bistri^a, com. Radiul, si- 
tuat la S.-V\ de satul Radiul §i 
la S. de satul Polobocul, pe va- 
lea a douaculm!e§ite din Dealul- 
Juncanilor. Este inconjurat cu 
padurl, $i udat prin mijloc de 
pirtia?ul cu acela$T nume. 

Are o intindere de 150 hect. 
$i o popula^iune de 175 familif, 
sau 428 suflete. 

Locuitoril poseda: 40 bof, 
12 vacl, 13 juncT, 11 gonitorl, 
20 minza^f, 3 cal $i 26 rimatorl. 

Mircea, deal, la V. comunel Bu- 
ne$ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Legenda spune ca Mircea-cel- 
Batrin a poposit aci, pe cind 
gonea pe inamici! {arel, $i ca 
chiar ar ft voit sa zideasca aci 
manastirea pe care a zidit-o la 
Cozia. 

Mircea (Movila-lui-), movild, 
pe teritoriul com. Coteana, pi. 
Siul-d. s., jud. Olt, situat pe 
platoul dintre valcelele Purcelul 
$i Fintineaua, la N.-E. de Co- 
teana, re$edin{a comunel. 

6*630. Uarele Dicfionar GtOQraAc. Vol. IV 



Mircea- Ciobanul, //jr, jud. Mus- 
cel, com. Priboeni, pi. Podgoria. 

Mircea-Vod&, com. rur., jud. 
Dimbovita, pi. Dealul -Dimbo- 
vtya, situatala22 kil. spre S.-E. 
de Tirgoviste. Pana la 1887 
era catun al comunel Cazaci. Este 
o com. noua, care se mal nu- 
me§te Satul-NoQ, facut din ti- 
nerl insured ?i oamenii carl 
n'ati avut pamint de cultura. 
Este situate pe $oseaua na- 
tionals Tirgovi$te-Bucure$ti. Se 
afla. aproape de gara Nucetul 
$i are o §coala condusa de un 
invajator platit de Stat. 

Mircea-VodS, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, cat. com. 
Mamut-Cuiusul. Este situat in 
partea de V. a pla?el 91 cea de 
N.-V. a com., la 12 kil. spre 
N.-V. de cat. de re$edin{a, Ma- 
mut-Cuiusu. Este un sat nou, 
in valea Bechiraga-Culac, intre 
cele 2 corpurl principale ale bal- 
let Cara-Su. 

Este inchis la N. de dealul 
Bechiraga-Bair, iar la S., de ca- 
tre dealul Cara-Durac-Bair, care 
are ni$te ramifica^iunl stincoase 
prin apropierea satulul. 

Suprafa^a sa este de 3612 
hect., din carl 5 hect. sunt o- 
cupate de vatra satulul. 

Popula^iunea sa, compusa nu- 
mal din Romint transilvanenl, 
numitl mocanl sau ciobanT, pen- 
tru ca se ocupa numal cu cre$- 
terea vitelor ?i in special a oilor, 
este de 14 familii, sau 60 su- 
flete. 

Singur drumul comunal Ce- 
lebi Chioi-Cernavoda trece prin 
sat. La S., se afla ruinele for- 
tului Acsan-Demir-Tabiasa, fort 
turcesc. 

Mircea- VodS, stafie de dr.-d.f., 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 
com. Tortomanul, pe linia Cer- 



navoda-Constanfa, pusa in cir- 
culate la 4 Octombrie i860. 
Se afla intre stabile Saligny (8.2 
kil.) §i Medjidia (10 kil.). Inal- 
Jimea d'asupra nivelulul Marii 
de 9 ra .70. Venitul acestei stafii 
pe anul 1896 a fost de 18523 
lei, 25 banl. 

Mircea-VodS, mdgurd, in jud. 
Vilcea, pi. Cerna-d.-s., com. La- 
pu$ata. 

Asupra acestei magurl, legen- 
da spune: Mircea- Voda, Dom- 
nul Jarei-Romine^tT, preftcut in 
pastor, s'a refugiat aci din cauza 
multelor razboale de petimpul 
acela. El §T-a ales acel loc, nu- 
mit 91 Dealul- Mararulul, fiind 
mal la adapost $i de vinturile 
furtunoase §i de vederea lumel. 
Acest Domn i?I pa$tea turmele 
pe micele poenJ de prin preju- 
rul dealulu! $i putea trece cu 
mare iujeala de aci, cind in par- 
tea de E. cind in cea de V. 
Ma! adesea or! sta in partea cea 
inalta a dealuluT, cu tovara^it 
sal, tot pastorT. 

Acestei inatyiml, care are o 
forma conica, inalta de 20 me- 
tri, i s'a dat numirea de Magura- 
luI-Mircea. 

In virful acestei magurl, acel 
Domn a ridicat o cula, in forma 
tripedica, facuta din 3 copacl 
in diametru de 2 metri ?i inalta 
de 40 palme. Acea cula servea 
lui Mircea de observator. De 
aci putea sa vada peste o in- 
tindere foarte mare de pamint. 
Craiova o vedea in toata intin- 
derea. 

AstazI, suindu-se cine-va pe 
acea magura, nu poate vedea de- 
cit peste Olt, la Cocorul, jud. 
Arge$, ca localitate ma! depSr- 
tatS, iar Craiova nu se mat vede, 
din cauza ca nu mal exista acea 
cula. 

Legenda mal spune ca acea 
cula s'a reinoit din cind in cind 

45 



Digitized by 



Google 



MIRCEASCA 



348 



MIRCE§TI 



$i ci acum 50 anl s'a reftcut 
de Lascu, un proprietar vestit. 
Locul de unde a venit Mir- 
cea nu se $tie, dar c& a fost, 
un Mircea insemnat prin aceste 
locurl, nu rimine indoiaia, cicf 
a r&mas chiar zicatoarea printre 
oamenil locall : «judeca drept I 
cum judeca Mircea oile». 

Mirceasca, mofe mo$neneasca, 
in jud. Buz&u, com. Lipia, sub- 
divizata in sforile : Antoneasca, 
Cocorasca, Colceagul,Danaile?ti, 
DrSgosteasca, Saragelele ?i S1&- 
tineanca, dupa cum s'a subdi- 
vizat $i fie-care ceata de mo?- 
nenl. Are cam 700 hect., mare 
parte vil, apol padure $i loc a- 
rabil. 

Mirceasca, hotar de mo fie, in 
jud. Mehedinfi, plaiul Cerna, 
com. Cire?ul. 

Acest hotar de mo?ie $1 a 
luat numele de la Mircea, Voe- 
vodul J arei-Romine$tT, §i se sta- 
pine?te de catre un neam de 
oament, numiflf BasarabT. 

Mircei (Izvorul-) (Saratelul- 
Mircii, Nego§ina), izvor, in 
jud. BuzSu, com. Cane?ti. Incepe 
din muntele Nego^ina, ?i se scur 
ge in S3r5telul-Bercir, in com. 
Policiori, cat. Scor^oasa. Con- 
fine multa sare in disolu^ie. 

Mirce§ti, com. rur., in jud. Olt, 
pi. Vedea-d.-j., compusa din 5 
c£tune : Mirce^ti, Sfirlogi, Boro- 
e?ti, Momaiul $i $urpanul, sau 
Martine^ti. 

Comuna cu izlaz cu tot are 
cam 685 hect. 

Are o populate de 151 fa- 
milii, sau 950 suflete, locuind in 
200 case. 

Este situate pe ling* riul Eiul 
9*1 pe dealul despre E. al riului 
Vedea, la 50 kil. de ora$ui Sla- 
tina, capitala jude{ului\ la 30 



kil. de gara Corbul ?i la S kil. 
de re$edin{a placet. 

Are 3 bisericl: una la Mir- 
ce§ti, cu hramul sf. Nicolae, fon- 
data de Nicolae Stoenescu $i 
Raducanu Martinescu; a doua, 
in cat. Boroe$ti, fondata la 1822 
de Ion Dragu^in $i fratele sau 
Voicu Dragu$in, $i a treia, in 
cat. Momaiul, vechle de lemn, 
sunt deservite de 2 preo^i; o 
$coala, infiin^ata la 1896, frecu- 
entata de 38 baepf. 

Meseria?! sunt : 10 dulgherT, 
3 rotarl ?i 3 cojocan. EI desfac 
produsul muncel lor la Slatina 
?i gara Corbul. 

Cea mal mare parte dintre 
locuiton sunt mo^nenl : 5 s'au 
improprietarit la 1864, pe 15 
hect. in rao$ia Buriceasca, vin- 
duta de vecT PreotuluT Dimitrie 
Sfirlogeanu $i altor locuitor! din 
Mirce$ti. 

Vite sunt : 60 cal, 70 lepe, 
200 boT, 230 vacT, 2500 of ?i 
340 porcT. 

$osele sunt : din com. Calu- 
gari prin Mirce$ti, catre Bara^ti- 
de-Cepturl, $i din Eiul, catre 
com. Vlaici, spre Pite^ti. 

Spre S., cam la 2 kil. de com. 
Mirce^ti, pe proprietatea locui- 
torilor com. Calugari, pe malul 
despre E. al riului Vedea, este 
dealul numit Ripa - Ro§ie, din 
cauza ca fa{a pamintulul sau e 
ro?ie, deal din care curge un 
mic izvor, ce se nume^te Fintina- 
de-Leac. 

Dealurile $i coastele serva mat 
mult pentru pa^une. 

Budgetul com. e la veniturl 
$i la cheltuell de 1665.17 lei. 

In centrul comunei se afla val- 
ceaua Jidova, unde s'a gasit un os 
de o marime neobicTnuita. 

Se margined te la E. cu com. 
Vlaici ; la V., cu com. Spineni ; 
la N., cu Bara$ti-de-Cepturf $i 
Mereni $i la S., cu com. Calu- 
gari $i Tatule$ti 



Mirce^ti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Bilie?ti. Se compune din c£- 
tunele: Mirce^ti, unde e ?i pri- 
maria comunei, Paraipani $i Ri- 
dule?ti. 

Catunul Mirce^ti este a$ezat 
pe malul Putnel, avind Radu 
le?ti la E. $i mat in apropiere de 
malul batyel. 

Distan^a comunei desubpre- 
fectura pla?el e de 6 kil., iar de 
capitala judejulul de 9 kil. 

Pe teritoriul acestel comune 
se afla o balta din care se for- 
meaza o girl a, care pune in 
mi^care mal multe morl $i care 
se varsa in Putna. 

Are o populate de 276 fa- 
milii, sau 1072 suflete: 570 b3r- 
ba$I ?i 502 femel; o biserici 
parohiala, cu hramul S-^il Voe- 
vozl in catunul Mirce$ti ?i una 
filiala in Radule^ti, tot cu hra- 
mul S-fil Voevozl; o $coal5, 
zidita de comuna $i frecuentati 
de 23 copil. 

Budgetul comunei e la ve- 
niturl de 3250,86 lei $i la chel- 
tuell, de 2940.50 lei. 

Vite sunt : 445 bol, 395 vaci, 
84 caT, 673 ol, 3 capre ?i 354 
porcl. 

Mo^ia Mirce^ti a fost date 
zestre, impreuna cu altele din 
Jinutul Putnel, hatmanulul Ale- 
xandru Mavrocordat, de catre 
socrul sau, Domnul Alexandru 
Moruzzi al Moldovei. 

Aceasta mo$ie apar^inea altS- 
data familiel Danu. 

Mirce§ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Moldova, spre N. de 
ora^ul Roman, la 20 kil. de el 
$i la 21 kil.de re^edinfa placet. 
Este a?ezata in mare parte pe 
platoul ce separa basenui Mol- 
dovei de al Siretulul. 

Se compune din satele: Iu- 
gani (Cozme^ti), Mirce?ti ?i Te(- 
cani (Ste^cani). 

Are o populafie de 385 fa- 



Digitized by V^OOQlC 



MiRCEyn 



349 



MIRCE$TI 



milil, saQ 1429 locuitorl, din 
car! 288 contribuabilr, locuind 
in 360 case; 3 biserict de lemn, 
din can 1 ortodoxi ?i 2 cato- 
lice ; o $coala mixta, frecuentata 
de 16 elevT. 

Budgetul comunet e la ve- 
niturf de 5607 lef $i la cheltu- 
elT, de 5301 let. 

Este legata cu ora$ul Roman 
prin drum de fer $i $osea. Pe 
teritoriul comunel este gara M fr- 
eest?. 

LocuitoriT poseda i486 vite 
marl cornute. 

Mirce§ti, com, rur,, in partea de 
N.-E. a pla$e! Mijlocul, jud. 
Vasluiu, la 35 kil. de ora$ul 
Vasluifl, $i la 9 kil. de Coda- 
e$ti, re$edin{a pla?eT, situata mat 
mult pe o vale, formata din 
doua dealur! paralele, care o 
stribat de la N. la S. 

Natura solulu! e de 3 calitatf, 
foarte bine deosebite; coastele 
dealurilor ce o strabat, prezin- 
tfnd oare-care povtrni$urT sunt 
de natura cleioasa, cu deosebire 
in partea de V., improprie pen- 
tru orT-ce cultura, producind 
ni?tearbu?ti salbaticT ; pe platoul 
de la N. si E. precum $i pe eel 
de V. f de natura humos, se 
cultiva orT-ce soiQ de cereale; 
dealul estic $i parte eel de N., 
e de natura calcaros, propria 
pentru cultura viilor ce sunt 
multe in localitate. 

Este formata din doua sate: 
Mirce$ti §i Radiul, pe o supra- 
fata camde 1859 hect., din carl: 
57 hect. padure $i 1092 hect. loc 
de cultura, flnat $i ima$ ale pro- 
prietateT, iar 770 hect. ale lo- 
cuitorilor, din care 18V2 hect. 
acoperite cu vif. 

Are o populate de 220 fa- 
miliT, saQ 673 suflete; 2 bisericT, 
deservite de 2 preop $i 2 cin- 
taretT; o $coala;2 morT, una cu 
apa$i alta cu vaporT; 3 circiuml. 



Vite: 491 vite marl cornute, 
79 cat, 1433 or, 16 capre $i 153 
rimatori. 

Budgetul com. e de 1358 lei, 
18 banr, laveniturr $i de 1349 
let, 21 bam, la cheltuelr. 

Locuitorir poseda : 51 plugurf 
Si 54 care cu bor, 5 pluguri ?i 
8 caruje cu cat. 

Mirce^ti, vechie numire a ciitu- 
nului Odaile, com. Merei, jud. 

Buzaa. 

Mirce^ti, vechie numire a cdtu- 
nulul Nenciul, com. Lipia, jud. 
Buzau. 

Mirce§ti, sau Marce^ti, *#/, ju- 
deful Bacau, pi. Trotu?ul, com. 
Bogdana, situat in valea Caiu- 
{uIui-Mare, la 8 kil. de satul 
Bogdana. Este inconjurat de 
padurT. Are o populate de 26 
familH, sau 67 suflete. 

LocuitoriT poseda : 37 vite 
mari cornute, 6 caT, 3 porcT, 60 
oT $i 3 capre. 

Mirce§ti, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela^T nume, pi. 
Vedead.-j., jud. Olt. 

Mirce^ti, ciitun, in jud. Putna, 
plasa Bilie^ti, comuna cu ace- 
la$r nume, situat pe malul Put- 
ner, avind Radule?ti spre E., 
in apropiere de malul bal^ii. 

Are o biserica parohiaM, cu 
hramul Sf. Voevozf ; o $coala 
mixta, construita de comuna $i 
frecuentata de 14 copir. 

Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Mirce^ti, spre 
N. de ora^ul Roman, la 20 kil. 
de el $i la 21 kil. de re$edinfa 
pla^eT. Este a$ezat pe coasta de 
E. a platoulur ce separa base- 
nul MoldoveT de al Siretuiut. 
Are o populate de 167 fa- 
milir, sau 596 suflete, din carl 



124 contribuabilr ; o biserica; 
o ?coala mixta, frecuentata de 
16 elevi; un oficiu postal rural. 
Este re$edin{a comuner Mirce^ti. 

Este legat cu ora$ul Roman 
prin linie ferata 51 $osea. In a- 
propiere de sat e stafiunea de 
drum de fer Mirce^ti. 

Aci a stat multa vreme poe- 
tul V. Alexandri, a carui pro- 
prietate era satul Mirce^ti ; aci 
a scris el cele ma! multe din 
operele sale $i tot aci, in Mir- 
ce$ti, a murit $i s'a inmormin- 
tat la 22 August, in anul 1890, 
fiind in virsta de 69 de anL 

Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul d.-j., com. Sacueni, spre 
E. de satul Sacueni, pe malul 
sting al piriulut Poarca. Este 
a$ezat pe $es. Are o populate 
de 105 familii, sau 375 suflete. 

Locuitorir poseda 160 vite 
mari cornute. 

Este legat cu ora^ul Roman 
prin ?osea. 

Mirce^ti, sat 9*1 resedinfti, in par- 
tea de N. a comuneT Mirce$ti, 
pi. Mijlocul, jud. VasluiO, la 3 5 
kil. de ora$ul VasluiG, situat 
pe valea dintre dealurile: $u- 
rane^ti §i Ciomagul, prin care 
curge piriul Recea. 

Are o suprafa^a cam de 860 
hect., din care 687 hect. pamint 
cultivabil, iar restul e coprins 
de fine^e, ima? $i loc steril. 

Populafiunea satului e de 99 
familii, sau 417 suflete, Rominl 
raze^i, carT, dupa cum spun 
documentele, se trag din fra$tf 
Mirce?ti, ce au avut acest loc 
in stapinire, se zice, din timpul 
DomnuluT $tefan-cel-Mare. In 
decurgerea timpului, pamintul 
accstor dor mo$neni, frac^ionin- 
du-se din generate in generate, 
s'a format satul numit mar din 
vechime Mirce$ti-Raze?T. 

Are o biserica de lemn, fa 



Digitized by LiOOQ IC 



MIRCESTI 



350 



MIRONEASA 



cuts la 1834, deservita de 1 
preot $i 1 ctntarej; o §coala, 
infiinjata la 1868, frecuentata 
de 34 elevi; o moara de aburl; 
2 circiumT. 

Vite sunt: 362 vite marlcor- 
nute, 297 01, 1 capra, 54 cal 
$i 54 rimatorf. 

Locuitorif poseda: 53 plugurl 
$i 22 care cu boT, 5 plugurl ?i 
8 caru^e cu cat; 40 stupl cu 
albine. 

Mirce^ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Roman, pi. Moldova, comuna 
Mirce^ti, pc linia Roman-Bur- 
dajeni, pusa in circulate la 15 
Decembrie, 1869. Se afla intre 
stabile Roman ( T 5 . 1 kil.) $i Halau- 
ce$ti (4.3 kil.). Inalfimea d asu- 
pra nivelulul Marii de 233.56. m. 
Venitul aceste! sta^il pe anul 
1896 a fostde 67307 lei, 15 b. 

Mirdare^ti, vechie numire a sa- 
tului Maldare^ti, com. Negule^ti, 
jud. Tecuciu. 

Mireni, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, spre N. V. de Birlad. 
Formeaza o comuna (com. Mi- 
reni) cu cat. Slobozia-Nicai. 

Are o populate de 585 lo- 
cuitorf; o biserica. 

Pe teritoriul comunei sunt 24 
hect. vie (din carl 1,50 nelu- 
cratoare) §i 6,50 livezl cu prunl. 

Comerciui se face de trel per- 
soane. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 3184 lei, 84 banl. 

Mireni, parte din mosia Albe^ti, 
com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Boto?ani. 

Mire§i, sat, facind parte din co- 
muna rurala Calugareni, plasa 
Cricovul, jud. Prahova. 

Mire^ti, mahala, in com. rur. 
Fole?ti-d.-s., plaiul Horeznl, jud. 



Vilcea, la 2 kil. de mahalaua 
Dosul, unde e $coala. Cade in 
partea de S.-V. a comunei. 

Mire§ul, sat, facind parte din 
com. rur. Singerul, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. 

Are o populate de 1008 lo- 
cuitorl; o biserica cu urmatoa- 
rea inscripfie: 

Accst sfint lacas ziditu-s'aii si lntru- 
muse^at dupa cum se vede, tntru cinstea 
sfintului Erarh Nicolae si a Sf. Muccnic 
Dimitric, in zilclc prca inal^atuluT Domn 
Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovcnia 
Prca O Sfin^ituluY Episcop dc Buzaii 
Constandie, cu toata csirdia si cheltu- 
cala D-luT Biv vel Stolnic Alecu Vaca- 
rcscu, cu so^ia sa Ana, la anul 1823, 
August. 

Mireul, pirin, jud. Falciu. Izvo- 
re$te din valea satulul $i a co- 
munei Corni, pi. Crasna ; curge 
prin mijlocul satului, $i spre S. 
trece in com. Albe§ti, sub nu- 
mirea de piriul Stra$nicul; apoT, 
unindu-se cu alte piraie, se var- 
sa in stinga riuluf Birladul. 

Miricescu, numire vechie a cat, 
Moara-de-Maracinl, jud. Prahova , 
com. Bucovul, pi. Cricovul. 

Mirila, cdtun, al com. Leole^ti, 
pi. Olteful-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i, situat la V. pe Dealul- 
Sarului $i de riul Burluiul, pe 
valea piriulul Genge, unde $0- 
seaua na^ionala Slatina-Craiova 
se taie cu cea jude^eana dupa 
stinga Oltefului. Altitudinea te- 
renului d'asupra niveluluT Marif 
este de 160 m. 

Are 60 familii, sau 238 su- 
flete. 

Aci se afla casele proprieta- 
re?tl ale familie! G. Chi{u $i ni$te 
ruine antice. 

Padurea de pe Dealul-Sarulul 
se nume^te tot Mirila. 

Mirileasa, deal, in jud. Gorj, 



pi. Jiul, com. F£rca$e$ti. Se 
intinde de la N. spre S.-V. 
pana in Valea-BoureluluT, jud. 
Mehedin^i ; este acoperit cu pa- 
dure. 

Mirilei, vale, in jud. Vla?ca, pi. 
Cilni?tea, satul Buteasca. 

Miroasa, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corodul, com. Lunge$ti, spre 
E. de satul Lunge$ti. Are 80 
locuitort ?i 20 case. 

Miron (Piriul-lui-), pirin, (3700 
m.), afluent al Siretului, in jud. 
Suceava, com. Dolhasca. 

Miron, fintinU cu apa minerald, 
pe coasta pisculuf Miron (dealul 
Blanarul), in apropiere de sa- 
tul Toine$ti, pi. Codrul, jud. 
Ia>i, la 7 kil. de Ia$i. 

Aceasta fintina se zice ca a 
fost facuta de un posesor al 
mo$iei Tome?ti, anume Costea 
Polieny, care, avind ceair in a- 
ceasta localitate, a construit 
fintina pentru ad£patul cailor. 

Mironeasa, com. rur., pi. Stav- 
nicul, jud. Ia$i. Formeaza cotyul 
de S.-E. al jud. Ia?i spre jud. 
Vasluiu. E alc&tuitcl dinsatele: 
Mironeasa, Hadimbul, Schitul- 
Hadirabului, Sparie^i $i tirgu- 
$orul Jibana. Are o populate 
de 415 familii, sau 1846 su- 
flete. 

Locuitorif, pe linga agricul- 
ture, se mal ocup£ $i cu carau- 
?ia pentru transportarea lemne- 
lor §i facerea mangaluluf. 

Teritoriul com. e deluros, a- 
coperit cu padurl, luncl ?i hu- 
ceagurl; din padurl se exploa- 
teaza lemne pentru foe ^i dife- 
rite trebuin{i. 

Are: 2 bisericT, deservitede 
3 preo^, 3 cint5re^ ?i 1 ecle- 
siarh; o manastire ?i o §coall 

B^dgetul com. e de 63 19 lei, 



Digitized by LiOOQ IC 



MIRONEASA 



361 



MIROSLAVESTI 



43 ban!, la veniturl §i de 6182 
lei, 38 banl, la cheltuell. 

Vite : 992 vite marl cornute, 
135 of, 18 capre, 105 cal, 2 
bivoll ?i 293 rimatorl. 

Mironeasa, sat, in jud. Ia$i, pi. 
Stavnicul. 

E a§ezat pe coastele dealu 
rilor Mironeasa $i Raclariul, fiind 
desparjit in dou& de piriul Brus- 
ture^ul. Are la E. Dealul-Mare 
si la V. dealurile: Armanul, 
Clrbunariul $i Hanful, formind 
int&rire naturals ca o cetate. 

Are o populate de 733 lo- 
caitorl, carl se ocupa maT mult 
cu nego^ul lemnelor ?i manga- 
laria. 

Aci se afla: re§edin{a comu- 
nel; o biserica, deserviti de 1 
preot, 1 cintiret ?i 1 eclesiarh; 
$ coal 2, infi'm^ata la 1865, fre- 
cuentatS de 18 elevl. 

Mo$ia Mironeasa a fost a sta- 
tulul p&n£ la 1886, cinds'avin- 
dut, afara de padurl, carl au 
ramas in proprietatea sa. 

Vite: 451 vite marl cornute, 
128 ot, 13 capre, 43 caT $i 180 
rimatorl. 

Mironeasa, deal, in jud. Ia$i, 
pi. Stavnicul, com. Mironeasa. 
Se intinde de la N. spre S.; 
str&bate prin sat §i se termina in 
?esul Ur$i$el. Poalele lul sunt 
udate la E. de piriul Ur?i{a 
?i spre V. de piriul Brusture^ul. 
Fa$a e acoperita, parte cu pa- 
durl, parte cu locurt cultiva- 
ble. 

Miroslava, com. rur., in par tea 
de N.-E. a pi. Stavnicul, jud. 
Ia$i, a$ezata pe podi^eie din 
dreapta $i din stinga riului Bah- 
luiul, precum $i pe $esul Bah- 
luiul ul, $i formata din satele: 
Miroslava, Uricani, Proselnici, 
Corne?ti, Vorove?ti, G&ureni, 
Balciul, Iezereni, Danca?ul, Ciur- 



be$ti, Valea-Lupulul §i Capul- 
Radiului, cu o populate de 483 
familil, saO 2455 locuitorl, intre 
can sunt §i un numir de Ita- 
lienl coloni^tl. 

In com. sunt vil, livezl §t pu- 
rine padurl. 

Are : 9 bisericl, deservite de 
4 preo^I, 8 cintarep §i 6 ecle- 
siarh!; 3 $colI, conduse de 3 
inva$atorI $i frecuentate de 86 
elevf. 

Budgetul com. e de 18873 
lei, 23 ban!, la veniturl $i de 
18779 lei, 72 bant, la cheltuell. 

NumSrul vitelor din intreaga 
comuna se urea la 4531 capete, 
din carl: 2562 vite marl cor- 
nute, 910 ol, 26 capre, 279 ca! 
$i 754 rimatorl. 

Miroslava, sat, in centrul com. 
Miroslava, pi. Stavnicul, jud. 
Ia$i, situat pe coasta nordica a 
podi§ulu! dintre dealurile : Mi- 
roslava la E. §i Gaureni spre 
V. Este re$edin{a comuneT. 

Are o populate de 27 familiT, 
sau 166 suflete. 

Pe culmea dealului Miroslava, 
in marginea satulut, se afla bi- 
serica $i casele propriety!, zi- 
dirl frumoase, ce se vSd in de- 
partare de pe ?esul Bahluiulul 
$i de la ora$ul Ia?i, de la o dis- 
tant de 6 kil. ; iar in partea 
despre S. a dealului se afla lo- 
calul primiriel. 

Vite sunt: 212 vite marl cor- 
nute, 27 cal ?i 37 rimatorl. 

Miroslava, deal, in jud. Ia?i, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, for- 
mind culmea ?esuluT din dreapta 
riului Bahluiul. 

Pe podi^ul $i coasta acestui 
deal, e situat satul cu acela?! 
mime. 

Miroslava, iaz, pe $esul din dreap- 
ta riului Bahluiul, linga sa- 
tul Uricani, com. Miroslava, pi. 



Stavnicul, jud. Ia$i, format prin 
iezirea riului ^Bahluiul ; are pe 
el o moarS, numita Moara-lul- 
Beldiman. 

Miroslava, piriii, jud. fa$i, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava. Izvo- 
re$te din dealul cu asemenea 
numire, trece prin valea dintre 
dealurile Miroslava $i Gaureni 
$i se varsS in Bahluiti. 

Mirosl<kve§ti, com. rur., situata 
in partea de S.-V. a pla$el Si- 
retul-d.-j., jud. Suceava. Se mir- 
gine?te la E. cu com. Stolni- 
ceni; la V., cu com. Davideni 
$i PSstrSveni, din jud. Neam^u ; 
la S. cu com. Mogo$e§ti $i Tu- 
pilatf, din jud. Roman ?i la N., 
cu com. Criste$ti. 

Forma teritoriala a comunel 
este a unul patrulater aproape 
regulat. 

Se compune din satele: Mi- 
roslave?ti-Navrape?ti, Soci, Cio- 
horeni, Verseni $i Mite^ti, cu 
re$edin{a in eel d'intiiu. 

Are o populate de 1082 fa- 
milil, sati 4228 suflete, din carl 
1029 contribuabill ; 4 bisericY, 
deservite de 6 preoflf $i 8 cin- 
tarefT; 2 $coale mixte, frecuen- 
tate de 69 elevl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 12152.52 lei 51 la cheltuell, 
de 11542.20 lei. 

Vite sunt: 294 cal, 1462 bol, 
908 vacl, 3008 ol, 2 capre $i 
830 porcl. 

Altitudinea comunel de la ni- 
velul Maril variaza intre 315 — 

335 m- 

E udata de riul Moldova $i 
de micii afluen^I : Sili^tea, So- 
hodorul, Gruiul 91 Rangul. 

Mo^ia e proprietatea succesiu- 
neT Prin^ulul Gr. M. Sturdza, afara 
de Mite?ti, care e raza^easca. 

Suprafa^a com. e de 4387 
faicl, din carl 2841 falcl culti- 
vabile, 515 falcl padure, 705 



Digitized by LiOOQ IC 



MIROSI 



faici final 5»i ima? si testul prun 
di* si loc i ri stcrpe. 

Improprietlriti in 1864 sunt 
28<; frunlas', 255 palmasl si 119 
corlasi, stapinind 2156 falcl. 

I )rumurile principale: sosea 1a 
nationala Koman Falticeni (50 
kil pana la Ki!ticeni\ la Pos- 
cani ( J 2 ki \ a Vci $eni (6 kil.). 

Mirosl&ve, ? : . •!. Suceava, 
numit in pa . c : e N. si Na- 
vrSpesti, pe u,^ia si in comu- 
na cu acelasT nume. Asezat pe 
coastele dealuluT ce {armureste 
sesul sting al Moldovei si stra- 
batut de piraiele Gruiul si So- 
hodorul. 

Are o populate de 395 fa- 
miliT, sau 795 suflete, din can 
280 contribuabilT ; o biserica, 
cu hramul Cuv. Paraschiva, cla- 
dita de locuiton (pe atuncT 
razesT) in 1515, restaurata in 
1698, dupa cum se consta dupa 
o inscripfie de pe use, si de- 
servita de 2 preotl si 2 cinta- 
re{T; o scoala mixta, infi'm^ata 
in 1865, condusa de uninva^ator 
platit de stat, si frecuentata de 
45 elevT. 

Mosia, proprietatea succesiu- 
net PrinfuluT Gr. M. Sturdza, 
are 2234 falcT. 

Improprietaritf in 1864 sunt: 
137 frunta>T, 62 palmasi si 34 
codasT, stapinind 757 falcf. 

In 1803, Miroslave^ti, mo^ie 
razaseasca, avea 43 HuzT, carl 
plateau 748 leT bir anual. 

Mirosloveni, cdtun, facind parte 
din com. Albeni, pi. Amaradia, 
jud. Gorj, situat pe malul sting 
al GilortuluT, la N. de catunul 
de resedin^a Albeni, si la S. 
de Bengesti. 

Are o suprafa^a de 455hect. 
si o populate de 70 familiT, 
sau 300 suflete, din carl 64 con- 
tribuabilT. 

LocuitoriTposeda: 15 pluguri, 



36 care cu boT, I caru^a cu 
cai; 25 stupf; 284 vite marf 
cornute, 26 cai, 230 01, 91 ca- 
pre si 106 rimatorl. 

Comunicatia in acest catun 
cu com. sa Albeni si com. Ben- 
gesti, se face prin drum ordinar. 

Are 1 biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^T; 4 raort 
pe apa GilortuluT. 

Miro§i, com. rur., in jud. si pi. 
Teleorman, situatapeValea-Bur- 
deT, intre doua dealurT. Se mar- 
gineste la E. cu com. Rica si 
Gumesti; la V., cu com. Tufeni 
si Mozaceni ; la S., cu com. Sur- 
dulesti ; iar la N. cu mosia Cal- 
dararulsau catunul Adunatf, din 
com. Strimbeni. 

Intinderea comuneT, dimpre- 
una cu mosia si padurea de pe 
dinsa, este de 3500 hect., din 
car! 3000 sunt pamint arabil 
si 200, padure. 

LocuitorT improprietari^I sunt 
160, pe o intindere de aproape 
356 hect. 

Solul comunei este parte mias- 
tinos, parte roscat. 

Populatiunea comunei este de 
262 familii, sau 1026 suflete, 
din car! 215 contribuabilT. 

Are o scoala, frecuentata de 
27 elevT; 2 biserict, din care una 
serva de capela la cimitir ; a doua 
eintretinuta de proprietar, si de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
retT. 

Numarul vitelor din comuna 
este de 3525 capete, din cart 
617 vite marl cornute, 167 caT, 
2617 01 si 124 porcT. 

Budgetul comunei este de 
8874 lei, 95 banT, la veniturT si 
dc 8852 lef, 49 banT, la cheitueli. 

Cat de comunica^iune are spre 
Strimbeni, prin soseaua jud. care 
strabate chiar prin mijlocul co- 
muneT, la S. ; prin aceeasT sosea 
la com. Surdulesti,; iar la V. 
prin soseaua vecinala spre com. 



Birla si cele-ralte comune de 
pe Valea-Cotmenif. 

Stafiunea Mirosi a UnieT fe- 
rate Costesti-Magurelele, se afli 
la o departare de */t kil. Pro- 
prietarul mosieT, d-nul colonel 
P. Maca, are aci o cladire mi- 
rea^a, cu o gradina si magazil 
de producte. 

Cultura cimpuluT si cresterea 
vitelor se face aci cu deosebiti 
ingrijire. 

Pe teritoriul comuneT Miro§i 
se {in anual doua bilciuri: la 
Sf. Gheorghe, 23 Aprilie, $i 
la Vinerea-Mare, 14 Octombrie. 
Dupa vechia lmpar^ire adminis- 
trativa din secolul trecut, satul 
Mirosi fScea parte din pi. Mij- 
locul-d.-s. 

Mirosi (Bajenari-Cre{ului),<tf 
tun, jud. BuzSu, com. Amarul, 
cu 630 locuitor! si 135 case. 

Miro§i, stafie de dr.d.f., in jud. 
Teleorman, pi. Teleorman, com. 
Mirosi, pe linia Costesti Ro$iori, 
pusa in circulate la 1 Ianuarie 
1887. Se afla intre stable Bur- 
dea (14 kil.) si Balaci (8.7 kil.) 
Inalr/imea d'asupra niveluluT Ma- 
riT de i67 m .68. Venitul acestei 
statfl pe anul 1896 a fost de 
78724 let si 98 banT 

Miro§i (Vasileasca), mope, in 
jud. Buzati, com. Amarul, cat. 
Mirosi; are 250 hect., din can 
205 hect. arabile, restul fineatf 
si sterp. 

Mirosi, nto§ie mosneneasci, in 
jud. Buzaa, com. Amarul, cat. 
Mirosi; are 128 hect, din carl 
75 hect. arabile, restul finea(i 
si sterp. 

Mirosi, mofte si padure, in jud. 
si pi. Teleorman, proprietatea 
d-luT colonel P. Maca. 

Aceasta mosie a ficut parte 



Digitized by LiOOQ IC 



MIKLL-MARE 



Mft 



M ISLE A 



din intinsele mosii ale Balace- 
nilor, din care o descendenta 
se gflseste casatorita cu d-nul 
colonel Maca. 

Mirul-Mare, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, laV. muntelul Bo- 
ra, si la N. de com. Baia-de-Fier. 

Mirul-Mic, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, la V. muntelui 
Mirul-Mare, si la N. de com. 
Baia-de-Fier. Se mai numeste 
si Meriu^ul. E acoperit cu pa- 
sune. 

Mischi, com, rur., in jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 7 kil. de Craiova, 
situata pe ambele malurl ale 
riulul Tesluiul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Vulpeni, din jud. Romana^i ; la 
S., cu com. Ghercesti; la V., 
cu com. Motoci si la E., cu ora- 
sul Craiova, rj 

Se compune din trei sate: 
Mischi, Mlecanesti si Munteni. 
Satul de resedin^a este Mischi. 
In vechime com. se nuraea Ciu- 
turesti-Mischi. 

Terenul com. este ses. 

Este udata de riul Tesluiul, 
ce curge prin centrul com., cu 
direcjiunea de N.-V. spre S.-E. 
si primeste pe malul sting pirial 
Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul 
3 podurl: podul din capul sa- 
tului Munteni, podul din dreptul 
lul Dinca Modrea si podal din 
dreptul Conaculul, in fa{a ci- 
ruia se varsa piriul Oda in riul 
Tesluiul. 

FintinT sunt : Fintina-Vilculul, 
Fintina - din - capul - satului - de- la- 
Chisar, Fintina -Buduroiul, Fin- 
tina-cu-Lan$, Fintina-de-sub-coa- 
sta, Fintina -de- la -Conac, Fin- 
tina -de- la- Boier-Ghi^a, Fintina- 
de-la-Popesti, Fintina-de-la-Nu^a, 
Fintina-de-laPrimarie, Fintina- 
de-la-Moara si Fintina -de- la- 
Birjar 



Popula^ia com. este de 1680 
suflete, cart loeuese in 373 case. 

Dupa legea ruraia din i860 
s'aQ impamintenit 160 locuitorl. 

Are: 2 bisericT, una in satul 
Mischi, fondata de satenl in 1 862, 
cu hramul Sf. Nicolae si a dona 
in Mlecanesci, fondata la 1874 
de enoriasl, cu hramul Sf. Du- 
mitru, ambele deservite de 1 
preot si 2 cintare{i; o scoala 
mixta, ce functioneaza din 1869, 
frecuentata de 50 copil; 10 cir- 
ciuml. 

Suprafa^a com. este de 5010 
pog., din carl: 4512 pog. ara- 
bile, 210 pog. finea^a, 100 pog. 
izlaz, 10 pog. lac si teren sterp, 
178 pog. padure. 

Mosil se gasesc in satul Mle* 
canes ti, aparfinind bisericel Sf. 
Treimi din Craiova ; in satul 
Mischi, aparfinind d-lul Nicolaidi 
Alexandru si in satul Munteni, 
apar^inind satenilor. 

Paduri se gSsesc, in satul Mle- 
canesti : Lunca-Mare, in intin- 
dere de 89 hect., aparjinind 
bisericel Sfintel Treimi din Cra- 
iova, Poiana-Calulul, LuncaO 
prita, in intindere tot de 89 
hect., din carl 81 sunt amena- 
jate. 

Vii se afla in intindere de 
151 hect. si aparfin locuitorilor 
din Craiova, si satenilor din Mis- 
chi, gasindu-se in satul Mleca- 
canesti. 

Transportul se face cu carele 
cu boi pe soseaua comunala ce 
uneste aceasta com., cu orasul 
Craiova. 

Budgetul com. e la venituri 
de 4515 lei si la cheltueli, de 
4182.02 lei. 

Mischi, sat, in jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Mischi, resedinfa pri- 
mariel. 

Are o populate de 701 su- 
flete: 385 barba^i si3i6femei, 
locuind in 190 case; o scoala 



mixta, ce func^ionesza din 1869, 
frecuentata de 50 copil: 12 din 
Munteni, 20 din Mischi, si 18 
din Mlecanesti; o biserica de 
zid, cu hramul Sf. Nicolae, fon- 
data de com. in 1862 ; 4 cir- 
ciuml. 

Mischi, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, 
aparfinind d-luT Al. Nicolaidi. 

Misci, sat, jud. Arges, pi. Gala- 
sesti, facind parte din com. rur. 
Mozaceni. Are o biserica, cu 
hramul C ivioasa Paraschiva, cu 
1 preot si 1 cintare^. 

Mise§ti, sat, jud. Iasi, pi. Copoul, 
com. Gropni^a, continuitate a 
satului Malaesti. 

Misih&ne$ti, sat, jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Ciuturesti, avind 
o populate de 38 familii, sau 
186 suflete. 

Acest sat apar^inea mai ina- 
inte KpiscopieT de Roman. 

Mislea, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Dealul-Dimbovi^a, catunul com. 
Lucieni. Pe teritoriul satului este 
o padure de 50000 aril. 

Mislea, sat, facind parte din com. 
rur. Scor^eni, pi. Prahova, jud. 
Prahova. 

Are o populate de 355 lo- 
cuitorl. 

In catun se afla un peniten- 
ciar instalat in interiorul fostel 
manastiri Mislea. 

Locuitoril s'au improprietarit 
la 1 864 pe Vatra-Manastirei-Mis- 
lea. 

Mislea, penitenciar de minor!, 
jud. Prahova, instalat in inte- 
riul fostel manastiri Mislea, unde 
se defin minoril cazu{I in dife- 
rite crime si al caror numar va- 
riaza intre una si doua sute. 



Digitized by 



Google 



MISLEA 



354 



MITITELUL 



Minoril, pe linga ca au §coala 
aci in toata regula, se ocupa 
?i cu sculptura, executind lu- 
cr&rl de arta. 

Pana la intrarea ia peniten- 
ciar, este o frumoasS $osea cu o 
alee minunata, avind pe dreapta 
un platou incintator, iar pe stin- 
ga un lac bine ingrijit, pe care 
plutesc cite-va b&rcT. Aceasta 
se datore?te ofi^erilor §i coman- 
dantulul garnizoaneT, lnsircina^I 
cu paza ares tailor. 

Mislea, mdndstire, jud. Prahova, 
fondatape la 1534, deRadu Voe- 
vod, care a inzestrat'o cu ma! 
multe mo$ii. Petre Cercel o resta- 
ureaza din nou pe ia 1584. 

A mal fost inzestrata cu alte 
mo$iI §i de Comisul Vintila, 
Vornicul Voicu, Spatarul Stroe, 
JupineasaCaplea $i Mihaiu-Voda 
Viteazul, nepotul fondatorulul, 
care I-a daruit Cocora^ti $i Pis- 
cani. 

Un hrisov al lul Radu-Voe- 
vod, fiul luT Mihnea-Voevod, cu 
data 7124, ce se aria intrehir- 
tiile acestel manastirT, arata ca 
manastirea Mislea era metoh 
la manastirea Paterisa, inteme- 
indu-se pe un alt hrisov ai lul 
Gavriil Movila Voevod cu anul 
7126. 

Matel Basarab, printr'un hri 
sov din anul 1639, libereaza 
manastirea Mislea ?i o da spre 
locuin^a c£lugarilor ^aref. 

Manastirea Mislea avea inainte 
de secularizare 10 mo$ii cu un 
venit de 362000 lei vechF a- 
nual. 

Un incendiu intimplatin anul 
1883, a distrus biserica cu de- 
savir$ire, pina chiar $i pfeatra 
de fundajiune a ei. Azi se afla 
acolo un penitenciar. 

Mislea-Dulce, girld, izvore^te 
din catunul Bu^tenari, com. Te- 
lega, plaiul Prahova, jud. Pra- 



hova, $i se varsa in girla Sa- 
rata, la catunul Mislea, com. 
Scorfeni. 

Mislea-Gostinari, pddure, a sta- 
tului, in intindcre de 1 155 hect., 
pendinte de com. Gostinari, pi. 
Sabarul, jud. Iifov, formata din 
trupuriie Mislea-Gostinari de626 
hect. $i Mislea, de 529 hect. 

Misleanca, pddure, a statului, in 
intindere de 250 hect., pendinte 
de com. Gura-VitioareT, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu trupul Livadea, de 100 
hect., formeaza pad urea Gura- 
Vitioarei. 

Misleanca, sau Gageni-Mislea, 

pa dure, a statului, jud. Prahova, 
in intindere de 420 hect., for- 
mata din trupuriie : Drumul-Bai- 
coiuluT, 6 y hect.; Gageanca, 106 
hect. ; Degerafi 62 hect. ; $i Gu- 
ra-Cumetrii, 185 hect. 

Misleanul, numire vechle a sa- 
tulut Bratescu, com. Perie^i, pi. 
Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa. 

Misolinei (Iazul-), iaz, jud. Do 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Mi- 
leanca, pe cursul Ba^euluT, mo- 
$ia Tatara?eni, in suprafa^a de 
64 hect., 45 ariT. 

Mistrea^a, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
com. Cegani. 

Mistre^ul, lac, in insula Balta, 
jud. Ialomija, pi. Ialomifa-Balta, 
com. Bordu?ani. 

Mi^codani, mahala, in com. rur. 
Negomirul, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Mi§ina, munte, jud. Putna, apar- 
t'mind comuneT Naruja. Confine 
cantitate insemnata de sare $i e 



acoperit de padurf de brad §i 
de fine^e. 

Mi§ina (Muntele-), pddure se- 
culara, in intindere de 17 50 hect. 
pe teritoriul comuneT Paltinul, 
pi. Vrancea, jud. Putna, apar- 
t'mind d-lor A. S. Dimitriu §i 
$tefan Gheorghiu. Aci funcfi- 
oneaza o fabrica sistematicfi de 
cherestea. 

Mitarcea, munte, plaiul Dimbo- 
vija, jud. Dimbovi^a, in apro- 
piere de muntele Leaota. Acest 
munte, impreuna cu muntele Pie- 
trele-Albe, coprindecam 135000 
aril padure. 

Mitarcea, munte, la hotar, la E. 
de Rucar $i Dragoslavele, si- 
tuat la extremitatea jude^ulul 
Muscel. 

Mite§ti, sat, pe mo?ia cu acela$I 
nume, jud. Suceava, com. Mi- 
roslave^ti, a$ezat pe {annul sting 
al Moldovef. 

Are o populate de 158 su- 
flete: 81 barbafT !=>i 77 femei. 

Locuitorii sunt raze?T, stipi- 
nind 218 falci. 

Biserica §i ?coala din Ver- 
?eni servesc $i acestui sat. 

DrumurT principale sunt: la 
Ver^eni (350 m.) $i la Tupilaft 
jud. Roman, (250 m.) 

Batrinil susfm ca raza^iile le 
au de la Tautul Logofatul, care 
capatase mo?ia de la $tefan- 
Voda. Unul dintre raza$i, din 
familia Boere?tilor, pastreaza 
inca hrisovul mo^ieT scris in 
limba slava pe pergament. 

Mititelul, deal, jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Mastacani, din- 
tre piraiele Valea-Parulu! $i Co- 
vurluiul. Se intinde despreN. §i 
se termina in lacui Covurluiul, 
mosia ?i satul Chiraftei. 
In partea despre E., impreuna 



Digitized by LiOOQ IC 



MITOCUL 



355 



MITOCUL 



cu un alt deal, formeaza Valea- 
ParuluJ $i despre V., Valea-Pa- 
veluca. 

Mitocul, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata 
din satele: Crasnaleuca, Ghe- 
reni-Curt, Hatcaufi (Zoi^anul $i 
Panaiteoel) $i Bodronul, cu re- 
$edin{a primariel in satul Mi- 
tocul. 

Are o populate de 753 fa- 
milil, sau 2665 suflete; 3 bise- 
ricT, deservite de 2 preoflf, 2 
cintarep $i 3 palamarl; o $coala, 
condusa de I inva^ator 91 fre- 
cuentata de 40 elevl; 1470 hect. 
86 aril pamint satesc; 9799 
hect. 17 aril cimp $i 220 hect. 
55 aril padure, ale proprietari- 
lor $i 8 iazurl. 

Budgetul comunef e la veni- 
tiri de 5977 lei 91 la cheltuelT 
de 5950 let. 

Vite mart cornute 1450, oT 
5500, capre 12, caT 300 si 
porcl 300. 

Mitocul, sat, pe mo$ia cu ace- 
la$I nume, com. Mitocul, piasa 
Prutul-d. j., cu o populate de 
404 familil, sau 1424 suflete. 

Proprietatea mo$ieI este a 
d-lul Vasile Calmuschi, proprie- 
tar din Basarabia. 

Are o biserica, mica, de leirn, 
cu hramul Sf. Nicolae, deservita 
de 2 preojl, 2 cintarefl $i 2 
palamari, facuta de preotul loan 
Netedu. 

SateniT improprietariflf au 752 
hect. 3 aril pamint, iar proprie- 
tarul mo$ieI : 3093 hect. 54 ariT, 
cimp $1114 hect. 57 aril padure. 

Sunt 3 iazurT, din care eel 
mat mare, in suprafafa de 10 
hect., se nume§te Prodanul. 

Piriul principal ce curge pe 
mo$ie este Ghireni, iar pe ho- 
tar curge rial Prutul. 

Peatra calcarica se aflil in 
multa cantitate. 

$MQ. Mar$ls Ditfionar Gtoyra/le. Vol IV 



Drumurl principale sunt: a- 
cel de la Rad&ufi la $tefane$ti ; 
acel ducator la Saveni §i acel 
spre Dorohoiu $i Saveni. 

Mo$ia se hotare$te cu : riul 
Prutul, Liveni-Mitropoliel, Tes- 
cureni, Hatcauji, Ada^ani §i Ghi- 
reni-Curt. 

Insemnat aicea este: Stincu^a, 
mare bloc prea frumos de piatra 
cu pozijie inalta, dominfnd asu- 
pra malulul drept al PrutuluT, 
la o lature a satulul. 

Aid se afla multe $i marT 
izvoare de apa. 

Familia Netedu, din a careia 
urma§! au vie^uit in asta localitate 
afostunadin cele mafvechT fa- 
milil ale Moldovel. Din uricul de 
la 1392 (6900), Mai 30, dat de 
Roman- Voda, viteazulul Iona^cu, 
prin care-I darue?te 3 sate cu 
mo$iI pe Siret, anume: Ciurs&- 
caufi, Vladimirauji $i Bucuraufi, 
se vedepomenitin acel uricintre 
veli^il boerl de credinja ?i Ne- 
tedul. 

Familia Calmuschi , a actualulul 
proprietar al mo$ieI, este vechie 
$i distinsa in Moldova, cunos 
cuta sub numirea deCalma?ul; 
insa mal in urma unil din mem- 
bril el fund des in contact cu 
Le$il, au adaogit la urma nu 
meluiterminatiunea «schi» $iast- 
fei a devenit din Calma^ul, Cal- 
muschi. 

Toader Calma^ul, boer mazil 
$i proprietar in {inutulOrheuluI 
din Basarabia, trimese pe fiul 
saa loan la $coalele inalte din 
Cracovia ; acesta dupa ce ispravi 
cursurile, venind in patrie, fu 
luat la 17 10 de Nicolae Mavro- 
cordat-Voda §i trimes in Con- 
stantinopol la fratele sau loan 
Mavrocordat, ce era dragoman 
la Poarta, spre a 1 inlesni cu 
§tiin^a ce avea in traducerea $i 
scrierea limbelor europene la 
lucrarile diplomatice. (Let., torn. 
3l pag. 189). 



Grigorie Matel Ghica-Voda, 
venind Domnitor in Moldova 
la 1727, lua cu sine pe loan 
T. Calma^ul $i l'a pus fn slujba 
ca om luminat; apol l'a trimes 
la Constantinopol ca Terziman 
al sau. Prin a$a imprejurarl s'a 
deprins cu toate trebile Impa- 
ra^iel ?i ale Domniei ; iar pe de 
alta §'a prefacut familia in Ca- 
limah, ajungind in fine §i Domn 
al Moldovel. (Let., torn. 3, pag. 
189, 190). 

Cel ratyl membri at familiei 
rama$I intre boerii fare!, ?T-au 
pastrat vechia numire. A$a: la 
1747, Grigorie Ghica in a treia 
Domnie, facu pe Dimitrie Cal- 
ma$ul, mare Ban. La 1748, fu 
rinduit in slujba de Const. Ma- 
vrocordat-Voda. La 1749, ase- 
menea fu rinduit de Racovifa- 
Voda, ?i la 1753, de Voda- 
Ghica. 

La 1767, Grigorie Calimah- 
Voda, in a doua Domnie, pune 
in slujba intre al{I boerf ?i pe 
Calma§-Cirnul, vel Paharnic. 

Mitocul (^ipotele-de-Jos), sat 

no&, com. ^ipotele, pi. Bahluiul, 
jud. Ja^i, infiin^at in anul 1879, 
cu locuitorl din noQ improprie- 
tari^I. Situat pe dealul Mitocul 
(de la care $I-a luat numele), in 
stinga piriuluT Miletinul ; are o 
populate de 33 familil, sau 163 
suflete. 

Mitocul, deal, jud. BacaQ, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul. 

Mitocul, parte din p&durea De- 
leni, jud. Boto?ani, imprejurul 
schitulul Hacurile, caruia apar- 
^inea. 

Mitocul, deal, la N.-E. de satul 
Bazga, pi. Podoleni, jud. Falciti. 

Mitocul, deal, pe care e situat 
satul Mitocul, com. $ipote!e, p], 

46 



Digitized by 



Google 



MITOCUL 



360 



MITRENI 



Bahluiul, jud. Ia?i; se zice ca, 
din vechime, pe acest deal ar 
fi fost un mitoc de maid. 

Mitocul, piriil, in jud. Ia$i, pi. 
Bahluiul, com. Baiceni; izvo- 
re?te din coasta dealulul Ceta- 
{uia 91, impreuna cu izvorul mi- 
neral Puturosul, se varsS in pi- 
riul Recea. 

MitOCul, piriil, in jud. Ia?i, pi. 
Bahluiul, com. $ipotele, izvo- 
re?te dintre dealurile Mitocul $i 
Barbacu^! ; curge prin sat, unde 
formeaza iazul Mitocul $i apof 
se varsci in piriul Miletinul. 

Mitocul, fost schit de c&iuga'rl, 
jud. Tecuciu, in partea de V. 
a Nicore^tilor, linga padurea Ca- 
targiul. Astazf acest loc e aco- 
perit cu vil. 

Mitocul-Borle^ti, padure a sta- 
tuluf, in jud. Neam$u, pi. Bis- 
tri^a, com. Borle§ti; se aren 
deaza cu 4031 lei anual. 

Mitocul-Dragomirnei, sat, pe 
mo$ia cu acela^f nume, com. 
Adincata, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu. In vechime se nu- 
mea Dragomire?ti. 

Satul e desparjit in doua, prin 
sapatura unuf $an£ ce demarca 
linia de hotar dintre Rominia $i 
Bucovina, cite o parte din sat 
fund situate in fie-care din am- 
beie {art vecine. 

Proprietatea mo$ief este a sta- 
tu! uT, fosta a manastiref Dra- 
gorairna din Bucovina, $i mat 
in urma a schituiut Sofroni. 

Are o populate de 161 fa- 
milif, sau 644 suflete. 

Biserica, cu hramul S-ta Pa- 
raschiva, deservita de I cinta- 
rc\ ?i I palamar, este vechie, 
facuta din lemn, de catre io- 
cuitorT. 

Satenif improprietari^T au 35 I 



hect, 87 ar., pamint; iar statul 
286 hect, 44 ar., cimp ?i 716 
hect, 10 ar., padure. 

Hotarele mo$ief sunt cu : Bur- 
dujeni, Adincata, Zvora§tea $i 
Bucovina. 

Aci din vechime se afla Mi- 
tocul-Manastirei-Dragomirna. 

Mitocul-lui-Balan, cfitun, jud. 
Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul, 
com. Bal{ate?ti. 

Mitocul-lui-Balan, schit, a$ezat 
pe Dealul-Doamnel, jud. Neamju, 
pi. De-Sus-Mijlocul, com. Bal- 
{5te$ti; pe aci in vechime era 
drumul care ducea la CeahlSu. 

Mitocul - Manastirel - Drago- 
mirna, locul caselor ce ma- 
il as tirea avea in satul Mitocul- 
Dra^omirnel, com. Adincata, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 
Asemenea case cu locurT avea 
in vechime fie-care episcopie $i 
manastire, pe mobile depen- 
dinte de ele, menite pentru gaz- 
duirea clericilor ce vizitau mo- 
$iile pentru diferite interese. 

Mitreasca, mope, ce fecea parte 
pana in anul 1889 din mo§ia 
pgane^ti, pi Marginea, jud. Te- 
leorman, a fra^ilor D. ?i C. But- 
culescu, cind a trecut in pose- 
siunea d luT N. Popescu ; are o 
intindere cam de 500 hect. 

Mitreni-Clate§ti, com. rur. y in 
jud. Ilfov, pi. Oltenifa, situata 
la S.-E. de Bucure?ti, la 54 kii., 
in apropiere de riul Arge$. Sta 
in legatura cu calea judejeana 
Bucure$ti-Olteni{a prin o $osea 
vecinala. 

Se compune din satele: ClS- 
te$ti, Luica $i Mitreni, cu o 
populate de 1182 suflete, lo- 
cuind in 260 case ?i 12 bor- 
deie. 

Se intindc pe o suprafa^a de 



3915 hect Eforia Spitalelor Ci- 
vile §i statul aQ 3000 hect. §i 
locuitorif 915 hect. Proprietaril 
cultivS, prin arenda§ii lor 2610 
hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200 
padure). Locuitoril cultiva 815 
hect. (100 izlaz). 

Are 2 bisericf: la Clate$ti §i 
Mitreni; 1 ?coala mixta; 1 ma$ina 
de treerat cu aburi. 

Budgetul com. e de 4416 lei 
la venituri $i de 4322 lei la 
cheltuelf. 

Vite sunt: 580 caT $i epe, 
193 bof, 276 vac! $i vtyef, 6 taurl, 
6 bivolf, 58 bivolife, 215 pord 
$i 1320 of. 

Locuitorif posedS: 153 plu- 
gurf : 79 cu bof , 74 cu caf ; 1 50 
care $i caru^e: 83 cu bof, 67 
cu caf. 

Improprietaritl sunt 185 lo- 
cuitorf 31 neimproprietartyl, 80. 
Comerciul se face de 6 circiu- 
marf. 

Mitreni (Mitreni - Fundeni), 
sat, facind parte din com. rur. 
MitreniClate?ti,pl.01tenHa,jud. 
Ilfov. Este situat la S.-E. de Bu- 
cure^ti, pe §oseaua jude^eani 
Bucure^ti-Olteni^a, in apropiere 
de riul Arge^ul. 

Maf inainte era situat mal 
spre S., dar din cauza riului Ar- 
ge^ul, care 'f rodea teritoriul §i 
amenin^a a-1 inunda, s'a mu- 
tat spre E. pe o culme ma! 
inalta. 

Aci este re§edin{a primariel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3599 hect. (impreunS cu satul 
Luica), cu o populate de 767 
locuitori. 

Statul are 3000 hect., din carl 
cultiva prin arenda§if sal 2610 
hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200 
padure). Locuitorif reserva 100 
hect pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de2 preotl 
§i 1 cintaref; 1 $coala mixta 



Digitized by LiOOQ IC 



MIROAIA 



357 



MIZIL 



frecuentata de 21 elevT $i 8 e- 
leve. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor marT e de 
617 $i al celor micT, de 1350. 

Miroaia, com. rur., jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-s., cat com. 
Slobozia-Ciora^ti. 

Mitrofani, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d.-j. Este situate pe 
valea riuluT Vedea; la 55 kil. 
de capitala jude^uluT. 

Are o populate de 469 lo- 
cuitori, 222 barbatf ?i 247 femet ; 
doua biserict. 

LocuitoriT sunt mo$nenT; 28 
s'aii lmproprietarit la 1864 pe 
mo$ia statulu! Draga^ani, din 
care li s'a dat 77 hect. pamint 

Vite sunt: 7 caT, 80 boT, 20 
vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 ol 
?i 70 porcl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1 01 6 let, ?i la cheltueli de 
809 let. 

E br£zdata de dealurile Ol- 
tulu! si VerzeT $i udata de vai- 
le : Vedea, Cazaculul, Stoicanul, 
Scoarfa §i DraculuT 

Mitrofani, deal, in ralonul com. 
Mitrofani, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 258 
hect. vie. 

Mitrofani, padure a statuluf, jud. 
Vilcea, pi. Oltul, in intindere 
de 125 hect. Impreuna cu tru- 
purile : Verdea (20 hect.), Zlata- 
rei (216 hect), Parase$ti (885 
hect., Dobru$a (76 hect.) ?i No- 
ropifa (22 hect), ^ine de corau- 
nele: Dr£g£$ani, $tefane$ti $i 
Crefeni. 

Mitropolia, sat, ftcind parte din 
com. rur. D&rd§ti, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Este situat pe malul 
sting al riulul Sabarul. 



Aci e re§edin(a primaries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
322 hect., cu o populate de 
583 locuitori. D 1 G. D. Eco- 
nomu are 102 hect. $i locuitorif 
220 hect. Proprietarul $i locui- 
torif cultiva tot terenul. Locui- 
torii reserve 60 hect. izlaz ?i 
8 vie. 

Are I ?coaU mixta, frecuen- 
tata de 15 elevT §i 1 eleva. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor marl e de 
367 §1 al celor mid, de 90. 

Mitropolia, trup de p&dure al sta- 
tulul, jud. Olt, m intindere de 
100 hect. care, impreuna cu 
trupul ZAvoaele - Marunfei, for- 
meaza padurea Dragane$ti-Ma- 
run{ei. 

Miule§ti, sat, cu 90 familiT, jud. 
Arge$, pi. Oltul, facind parte 
din com. rur. Cremenari-Fla- 
minda. 

Miule^ti, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Bolintinul, catunul com. Crovul. 

Miului (Vlrful-), munte, in jud. 
Buzau, com. $i catunul Calvini, 
gol $i pietros; de sub ramifi- 
ca^iile sale incepe frumoasa vale 
Marco^ul. 

Miustegep,fost sat $i zcum a f /It, 

in jud. Constanta, pi Mangalia, 

pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol 

I $ anume pe acela al catunulu! 

I sati Caraci-Culac, pe marginea 

I laculul Mangalia $i pe malul sSti 

! eel drept; inainte vreme, con- 

I stituia singur un sat mare, insa 

cu timpul, acestsat s'aredus nu- 

I mal la o tirla de oT, din pricina 

frigurilor provenite din apropi- 

erea laculul Mangalia ; este situa- 

ta in S. pla^ei, in partea de N. 

a comunel $i la 1 V2 kil. spre 

1 V. de catunul Caraci-Culac. 



Mizil, com. urbanfi, in pi. To- 
hani, jud. Buzau, situata pe 
ambele malurl ale piriulut Istaul, 
la 36 kil. de ora$ul Buzau, $i 
la 92 kil. de Bucuresti. 

Limitele sale sunt: la N., ho- 
tarul mo$iiIor : Tohaneanca, Ma- 
taul $i Scurta; la E., hotarul 
mo^iilor : mo$neniT Naeni-Pro$ca, 
Sahateni $i Vintileanca; la S., 
hotarul mo^iilor Schiopoaia $t 
Baba Ana; iar la V., hotarul 
mo?iilor : Ghenoaica, ConduratuI, 
Fintinelele $i Vadul-Sapat 

Suprafa^a sa este de 4480 
hect., din carl: 3270 hect. ara- 
bile, 641 hect. fineata, 432 hect. 
izlaz, 2 hect. vie ?i 135 hect. 
sterpe. 

Proprietor malinsemnatesunt: 
Mizil, Istaul, Fefelei, Cire?ianul, 
Mdracini, Trestianca, Ulmi, Va- 
lea-DobriT, Lungeanca, Porum- 
barele, $indrilita $i Ceapa-Mo- 
ceasca. 

Terenul e ?es ?i fertil, ondu- 
lat pu^in in partea de N. prin 
ctte-va dealuri ?i mo vile. 

Comuna e formata din ca- 
tunele: Cire?eanu, Fefelei, Ma- 
racini $i Mizil, cu o populate 
de 5200 locuitori, din carT 931 
contribuabilT. 

Meseria?! sunt: 15 lemnarf, 
9 timplari, 10 rotarl, 6butnari, 

5 carufa$T, 50 croitorT, 197 ciz- 
marT, 45 fierari, 6 ma$ini$tT, 196 
cojocarT, 4 boeangil, 20 brutarT, 

6 varari, 2 pietrari, 15 zidarf, 
3 barbierf §\ 7 tinichigil. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 74809 lei anual. 

Are: doua $coale primare 
urbane in com. Mizil : una de 
bae^f, frecuentata de 218 elevl 
$i a doua de fete, frecuentata 
de 102 eleve instalata intr'un 
frumos local zidit de Pr. Ca- 
zotti; 3 bisericl: 2 in Mizil $i 
1 in Fefelei, deservite de 4 pre- 
o^f, 1 diacon, 4 cintare^f §i 2 
paracliserl; 67 circiuml; 2 morl 



Digitized by LiOOQ IC 



M1ZIL 



358 



MllNEASCA 



de aburi; 2 c&$£ril; 4 stine; 1 
fabric^ de fainfi $i 3 de luminSr!. 

Comerciul const£ In desface- 
rea cerealelor, §i a obiectelor 
lucrate in localitate. 

Afari de tirgul s&pt&minal, 
mai are tirgurile : Dutninica-Fio- 
riilor, Duminica-Tomil, §i mat 
cu seamS tirgul DrSgaiceT, care, 
dup£ ce se termini in BuzSG, 
se stabile?te in Mizil la 29 Iunie. 

C&I de comunicafie are : Li- 
ma feratS. Bucure?ti-Roman, $0- 
seaua nationals Ploe$ti-Foc§ani; 
$oselele vecinale: Mizil-Cotorca 
?i Mizil-Tohani, §oseaua couiu- 
naia Mizil-Bolde$ti prin Baba- 
Ana $i alte drumurl naturale. 

Vite sunt: 650 bol, 340 vacT, 
148 vifeJ, 73 bivoli, 86 bivoli^e, 
375 cat, 121 lepe, 62 minji, 2700 
of, 10 capre, 18 asinl $i 453 
porcl. 

Comuna $?-a luat na§tere in 
urmStoarele imprejur&rT: Mizilul, 
in vechtme IstSul, a fost pro- 
prietate a DomnuluT Constan- 
ts Brincoveanu, care i$i con- 
struise un vast palat la via Cor- 
beanca (Dealul-DumbrSvii) din 
apropiere $i infan^ase pe pro- 
prietatea sa un tirg de toamnS, 
embrionul ora$ulu! actual. Ne- 
poata lui Brincoveanu, marea 
bdneasd. Safta Gr. Brincoveanu, 
vindu Mizilul in 1828 Generalu- 
lul Nicolae Mavru, acesta il 
dete de zestre ginereulu! s£u, ma- 
rele aga\ loan Cantacuzino. 

In 1866, ora$ul a ars ?i Can- 
tacuzino, temindu-se si nu se 
spargd tirgul, a convenit cu so- 
{ia sa, ca locuitoril, car! piin& 
aci fuseseri embaticarl, sa" se 
r&scumpere, pl&tind ba$tina§ii 
embaticul ce se cuvenea pe 30 
anf in 15; iar eel din nou ve- 
nial, dup& invoiaUL Condijiunile 
convenind, locuitoril $T-au res- 
cump&rat locurile de case $i a$a 
Mizilul a devenit ora$ liber. Nu 
maT pu^in vechiii e ?i cSt. Fe- 



felei, unde se stabilise in jurul 
lui Brincoveanu inai mulflf pro- 
prietarT, boeri curten! $1 boer- 
na$i, din care cauzS, ajunsese la 
oare-care renume. Dup& moartea 
lui Brincoveanu curtenil an in- 
cetat de a ma! veni aci. Inva- 
ziunile $i alte imprejur&rT neno- 
rocite s£r£cindu-T, I-au silit a se 
impr^tia. Cele i'alte cStune sunt 
infiinjate dupS 1830. 

Mizil, oras ?i re$edint& a com. 
Mizil, jud. Buz^u. Are 4780 lo- 
cuitori $i 830 case. E re$edin{a 
sub-prefecturel pl&$el Tohani (a- 
cum unita cu pi. Strata), sta- 
fiune comercialcl $i insemnatS a 
c5el fierate, la 35 kil. de ora$ul 
BuzSu $i la 93 kil. de gara Bu- 
cure$ti §i sta^iune telegrafo-po$- 
tala, al c&rul venit pe anul 1 896 
—97 a fost de lei 15 152. 

Are 2 ?coale primare; 2 bi- 
sericl: Sf. loan (catedralS) ?i 
Maica-Precista ; o farmacie ; un 
spital §i o sala de teatru. 

Industrie are: multe cojocS- 
riT, cizm&ril $i renumite tes&turl 
de scoarfe ?i chilimurl; o impor- 
tantS fabric^ de fainS, etc. 

Tirgul s&pt&minal e Simb&ta. 

Mizil, mosie, in jud. Buz&u, com. 
Mizil, pe care e situat ora$ul 
Mizil. Are 1240 hect., cea mat 
mare parte arabile, apoT viT, li- 
vezf, izlaz ?i pu^in loc sterp. 

izil, stafie de dr.-d.-f-, in jud. 
Buz&u, pi. Tohani, com. Mizil, 
pe linia Pioe$ti-Buz3u, pusfi in 
circulate la 13 Septembrie 1872. 
Se afta intre stabile Inote?ti (7.4 
kil.) $i Vintileanca (7.4 kil.) InSl- 
Jimea d'asupra nivelulut Marii 
de 1 i6 m .47. Venitul acestel sta 
{if pe anul 1896 a fost de 334681 
lei ?i 10 ban!. 

Mizili, sat, fecind parte din com. 
rur. Sute$ti, pi. Oltul-d.-j., jud. 



Vilcea. Are o populate de 219 
locuitor! ^i o biserici cu urmi- 
toarea inscripfie : 

AceastS sf. biserica din temelie c fa- 
cuta de robit lui D-zcu Marin Naglabcala 
si Giura Vatasoiul la lcatul 1601; iar la 
lcatul 1821, arzindu-sc do TurcT, s'a ta- 
cut dc isnoava de ctitoriT enoria^i la anul 
1822. Dar acum, la leatu 1S74, Ghcna- 
ric 22, s'a rcparat preastolul si s'a tir- 
nosit, etc. 

Micul-Orman, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, pe te- 
ritoriul com. rur. Lipni^a, $i a- 
nume pe acela al c&tunulul sSu 
Co^lugea ; se desface din poa- 
lele de E. ale dealulul Co§lu- 
gea ; se indreapti spre E., a- 
vind o direc^iune generals de 
la V. spre E., br&zdind partea 
de N. a pl&$ei $i pe aceea^i a 
com. $i a c^tunuluT; dupa un 
drum de 2 kil. se une?te cu vai- 
le : Tanasaia $i Valea-luilroftie, 
pentru a forma impreun£ valea 
Co^lugea ; malurile sale sunt 
joase, eel drept fiind acoperit 
cu verdea{&, $i malul sting avind 
o p&durice de 18 hect. 

Mtgla, sat, in jud. Roman, plasa 
Fundul, com. Negri, pe malul 
sting al riulu! Siretul, spre S. 
de satul Negri $i la I 1 /* kil. 
de el. 

Are o populate de 57 familif, 
sau 234 suflete, din can 50 con- 
tribuabili, locuind in 57 case. 

Locuitorif posedi 73 vite mar! 
cornute. 

Miineasca, sat, fecind parte din 
com. rur. C&trune$ti-Miineasca, 
pi. Mosti^tea, jud. Ilfov, situat 
la V. de Catrune?ti, pe valea 
Mosti^tea. 

Se iutinde pe o suprafa^ de 
785 hect., cu o populate de 230 
locuitorl. 

Proprietarul are 600 hect. §i 
locuitoril 185 hect. Proprietarul 
cultivS 500 hect. (100 pSdure). 



Digitized by LiOOQ IC 



MtNDAUL 



359 



MlNDRESTl 



Locuitorii cultiva tot terenul (8 
hect. izlaz). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de I preot 
$i i cintaref ; I moara cu apa ; 
i hele$teu. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciuniarT. 

Nuniarul vitelor mar? e de 
266 ?i al celor micT, de 511. 

Mfnd&ul, sat, ftcind parte din 
com. rur. Prahovtya-d.s., jud. 
§i pi. Prahova. Are o populate 
de 78 locuitorT. 

Mindra, mafia la, in com. Socetul, 
p. Tirgulul, jud. Teleorman. 

Mindra, cUtun, in jud. ?i pi. Te- 
leorman, com. Cioce$ti-Mindra. 
Are o populate de 375 suflete, 
din carl 79 contribuabilf. 

Mindra, mosie, in jud. Teleor 
man, pi. Calmatuiul, proprieta- 
tea d-luT Zaharia Mavromati. 

Mindra, vale, jud. Falciu, in in- 
tindere de 140 hect., situate in 
ramificarea riuluT Birladul, pe 
partea de E., spre Valea-Cras- 
nel, com. Tirzii, pi. Crasna. Aci 
s'au gisit urme de sat ?i bi- 
serica. 

Mindra - St&ni§oara (Munte- 
le-), proprietate a Eforiei Spita- 
lelor Civile din Bucure$ti, fosta 
pendinte de schitul Cornetul, 
jud. Vilcea, pi. Cozia, com. Ro- 
be§ti, in intindere de 1 127 hect., 
cea maf mare parte golurl. 

Mindre^ti, com. rur>, in jud. R. 
Sarat, la hotarul citre jud. 
Putna. 

Este a?ezata la N.-E. judefu- 

lui, la 44 kit. de ora?ul R.-Sa- 

rat, ?i la 18 kil. de com. Co 

te?ti, re$edin$a pla$ei. 

Comune invecinate sunt: Go- 



Iesti §i Gologanul, la 8 kil. ; 
Cimpineanca, la 9 kil. ; Risi- 
pi^i, la 4 kil. 

Se margine$te: la N., cu Jo- 
ra$ti (jud. Putna) ; la S., cu Ri- 
sipifi, de care se desparte prin 
riul Milcovul ; la E., cu com. 
R&stoaca; la V., cu Foc^ani 
(jud. Putna). 

Riul Milcovul o uda" la N., 
de la V. la E., trecind prin 
Lunca-Mindre$tilor, unde for- 
meaza o mica balta. Sunt ?i 34 
pufurl (8 — 12 m. adincime). 

Se compune din 3 catune: 
Mindre«?ti VechT, re$edin{a, Min- 
dre^ti-NoI la V. §i LSmote^ti 
la S., pe riul Rimna. 

Suprafafa comuneT este de 
1267 hect, din car! 85 hect. 
vatra satelor, 965 hect. ale lo- 
cuitorilor $i 217 hect. ale par- 
ticularilor. 

Are o populate de 208 fa- 
milil, satf 854 suflete; 2 bise- 
ridf, una in cat. de re?edin{a, 
cu hramal Sf. Voevozi, zidita 
in 1844, de arhiereul Troadus 
cu cilugaril manastiref Sf. Ion 
din Focsani, a doua in cat. La- 
mote$ti, cu hramul Sf. Nicolae, 
zidita in 1893 de locuitorT, am- 
bele deservite de 2 preofT $i 2 
cintare^I; o $coala mixta, in 
cat. Lamote§ti, fondata in anul 
1865 de locuiton, condusa de 
1 invajator $i frecuentata de 
67 elevl. 

LocuitoriT poseda: 60 plu- 
gurf ; 222 bol, 225 vacl, I9caf, 
78 Tepe, 855 ol $i 215 rimatori. 

Comerciul se face in com. 
de 5 clrciumarl. 

Cai de comunicatie sunt dru- 
murile vecinale: spre Foc?ani, 
spre Risipifi $i spre Gole?ti- 
Plaine$ti-R.-Sarat. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3238 let, 53 ban! $i la chel- 
tueli de 2772 lei, 19 bant. 

M!ndre§ti, sat, pe dreapta Jijief, 



in partea de N. a com. Mana- 
stireni, pi. Tirgul, jud. Boto^ani, 
cu o suprafa^a de 1487 hect. 
$i o populate de 67 familiT, sail 
271 sufl., din cari 67 contri- 
buabill 

Vite: 344 vite marl cornute, 
66 cai, 993 oT, 5 bivolf, 283 
mascurf. 

Locuitorii poseda 1 10 stupl 
cu albine. 

M!ndre§ti, sat f in partea de N. 
a com. Brehue$ti, pi. Siretul, jud. 
Boto§ani, cu o suprafa^a de 
1052 hect. $i o populafiune de 
144 familii, sau 687 suflete, din 
carl 168 contribuabiH. 

Are: 1 biserica, deservita de 
1 preot ?i 2 cintareft ; 1 $coala, 
frecuentata de 36 elevT; 1 cir- 
ciuma ; 3 meseria$f. 

Vite: 275 vite marf cornute, 
30 cat, 340 of ?i 50 mascurl. 

Mindre§tiy cdtun, in jud. Putna, 
pi. Bilie$ti, com. Jora^ti, situat 
in cimpia Foc^anilor, intre Jo- 
ra^ti ?i Rastoaca. 

Are o populafiune de 239 
suflete, cari locuesc in 44 case; 
1 biserica filtala, cu hramul S-{iT 
Impara^T. 

Mindre§ti, sat, pendinte de co- 
muna Pu{eni, plasa Nicore^ti, 
jude^ul Tecuciu, situat la N. 
comuneT. 

Are o populate de 160 fa- 
milii, sau 650 suflete, car! lo- 
cuesc in 156 case; o biserica, 
cu hramul Adormirea Maicel 
DomnuluT, zidita la 1867, cu spe- 
sele Doamnel Ecaterina Ghica ; 
o §coala mixta, infiin^ata la 1892, 
frecuentata de 50 copil. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarT. 

Pe lingcisat trecepiriul Gerul 
care formeaza limita intre jud. 
Tecuciu $i Covurluiu. 

Locuitorii sunt raze^T. 



Digitized by 



Google 



MtNDRE^TI 



360 



mIndrul 



Mindre§ti, fost sat, pi. Siretul, 
jud. Covurluiu. 

M!ndre§ti, luncd, in jud. R. S5- 
rat, pi. Ora?ul, pendinte de com. 
Mindresti ; pe ea se afla vechiul 
pichet Mindre^ti, cu No. 58, 
spre Moldova ; azl aci e un han 
spre Foc§ani. 

Mindre§ti, fia/tif, jud. Putna, pe 
teritoriul com. Ristoaca, in a- 
propiere de Foc§ani, in intin- 
dere cam de 25 hect. Confine 
pe$te in mare cantitate, iar in 
stuh&riile el tr&esc o mul^ime 
de pSsarl s^lbatice. 

Mindre§ti, mosie, ftr& sat, situati 
lingi satul Bircul, comuna Si- 
li$tea, plasa Bistri{a, jud. Neam- 
Ju, intre H}r{e§ti $i Romini, pro- 
prietatea Epitropiei Sf. Spiridon 
din Ia$i. 

Mindre§ti, mosie, a statulul, in 
jud. R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. 
Mindre^ti. 

Mindre^ti, mosie, jud. Tecuciu, 
com. Pu^eni, cu o suprafa^ de 
3220 ftlcl, din carl 900 felcl 
sunt ale locuitorilor cl&ca?I din 
satul Mindre^ti. 

Mindre§ti, pirin $i vale. Incepe 
din pSdurea Bulboasa, de pe 
teritoriul satuluT Chirce^ti, com. 
Micle^ti, (jud. Vasluiu); trece 
in jud. FSlciu prin com. Bo^e?ti 
?i Guge?ti, spre S. $i ese in 
valea Crasna, pe teritoriul co- 
munel T&bfil&e$ti, unde se vars& 
in piriul Crasna. 

Mlndre§ti (Moldoveni-), mosie 
a statulul, pe teritoriul comunel 
Jor&?ti, jud. Putna. AceastS mo- 
$ie a fost parcelatfi in loturl 
$i vindutS la t&ram conform 
lege! din 1889. Terenul vindut 
e de 188 hect. 



Intinderea cultivabila' e de 
220 hect. teren neparcelat, 31 
hect. teren arabil, 1976 hect. 
balflf $i fine^e, 33 hect. rezer- 
vate pentru ministerul de rezbel 
pentru instalarea unei herghelil 
si unul tir. 

Mindre§ti (Petre§ti-), mosie, a 
statuluT, pe teritoriul comunel 
Jora^ti, jud. Putna, fost& pen- 
dinte de m£n&stirea Mera. Se 
arendeazS cu 15000 lei anual. 
Are pe dinsa si o paxlure de 
100 falcl. 

Mindre§ti-Noi, sat, in jud. R.- 
S&rat, pi. Orasulul, c&t. comu- 
nel Mindre$ti, asezat la V., pe 
malul sting al vechiT albil a riu- 
lul Milcovul, in oimp, la 2 kil. 
380 m. spre V. de cStunul de 
resedin^a. 

Mindre§ti-Vechl, sat, in judeful 
R.-Siirat, pi. Ora^ulul, c^tunul 
de resedin{& al comunel Min- 
dre§ti, asezat spre E., la hota- 
rul judefulul, in cimp. 

Are o suprafaja* de 46 hect.; 
o populate de 106 familil, sau 
435 suflete, din carl 87 contri- 
buabill; o biseric&. 

Mindrila (Burcutul-lul-), fin- 
tina cu apil minerals, in jud. 
Suceava, comuna $arul-DorniT. 

Mindrila (Plrtul-lul-), sau Pi- 
riul-Burtucului $i al-Sp&r- 
turei, afluent al CaTim&neluluI, 
in jud. Suceava, com. $arul- 
Dornil. 

Mindri^ca, com. rur., in judejul 
Putna, pi. R&c&ciuni, situate in 
valea prin care curge piriul Va- 
lea-SeacS, in apropiere de P&u- 
cesti, la 18 kil. de sub-prefec- 
tura plisel si la 62 kil. de ca- 
pitala judetuluT. 
i Are o populate de 113 fa- 



milil, sau 447 suflete, din carl 
98 contribuabili; o biseric& pa 
rohialS, cu hramul Sf. Nicolae. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 2613,51 lei ?i la chel- 
tuell de 2601,50 lei. 

Locuitoril posedS : iopluguri 
de lemn, 70 de fier, 8 t&v&lu 
gun, 4 morl de ap&, 1 ma$ina 
de vinturat; 40 boi, 60 vaci, 
12 cal, 200 ol si 80 porcl. 

Industria $i comerciul se prac- 
tice de c&tre 4 circiumari $i 2 
bacani. 

Satul Mindrisca purta maf 
inainte numirea de Lunca-Min- 
drisc&I, care ne intimpinft in 
condica liuzilor, lucrata pentru 
Domnitorul Moruzzi in 1803. In 
sec. al XVII-lea, satul purta nu- 
mirea de Lunca-Mindrisc&I. A$a, 
Neculcea vorbind de masurile 
luate de Logofetul Miron Costin 
ca staroste de Putna, pentru 
a stirpi tilharil care se inmul- 
$iser& foarte mult pe vremea 
lul Constantin Cantemir, zice: 

Pus-aii Miron Logofatul de an largit 
si drumul la Lunca-Mtndruscai ; ca fiind 
dnimul strtmpt, nu putcau oamenu si 
umble de raul tllharilor. §i asa cu acestea 
aii inceput a se mat sttrpi tilharii; ce 
de ce omora, de cc se faceau mat mal(I 
!n zilele acestui Domn. (Letop.,11, 234). 

Mtndri^ca-Cdrbune^ti, p&dure, 
a statulul, de 929 hect, pe te- 
ritoriul com. Mindrisca, jud. 
Putna. 

Mindrul, picket, cu No. 11, jud. 
Gorj, situat pe culmea munte- 
lui TSrtaraul. 

Se mSrgine?te la N.-V. cu 
Mindrul, la E. cu Ripa-Mare§i 
la S. cu Ripa-MicS. 

Poteca ce se privegheazS de 
acest pichet intri in far3 pe la 
Cursa, apol pe la Mindrul, ur- 
mind Culmea-Moldovi§ului pini 
la Virful-Moldovi?uIuI, de unde 
se bifurcS, o parte luind di- 
rectia spre E. p£n£ la muntele 



Digitized by 



Google 



MtNDRUL 



361 



m!nje$ti 



Cerbul, $i apoT spre S., pana 
la Hiri§e$ti, iar cea l'alta ra- 
mura urmind Culmea-Moldovi- 
$uluf, p£na la muntele Urma- 
BouluT, de unde iar se bifurcS, 
una din ramurf ducind la Crasia, 
iar cea-l'ak& urmind Culmea- 
Moldovi^uluTpSnSla DrSgoe^ti. 

Patrularea intre Mindrul ?i 
Prisloapele se face pe poteca 
ce trece pe dealul Mindful, apo! 
pe partea sudica a muntelul Pa- 
ringul, pe Cursa-Paringulul, $i 
la Prisloapele, unde e pichetul. 

Aceasta poteca poate fi stra- 
batuta de animale incSrcate. 
Intrefmerea se face cu greutate, 
din cauza ca potecile str&bat lo- 
curl ripoase, cart prin prabu- 
$irile ce ati loc cite odata, fac 
coraunicafla foarte anevoioasa. 

Mindrul (Mindra), treclttoare, 
in Transilvania, jud. Vilcea. De 
la aceasta trecatoare $i pana la 
Galbenul, cea mai apropiata tre- 
catoare, sunt 5 kil. 

Mindrul ui (Dealul-), prelungire 
a dealulul Catelina, jud. Ia$i, 
pi. Bahluiul, com. Cotnari. In- 
cepe de la S. ?i i$I lasa coas- 
tele sale, una spre V., in mar- 
ginea satulul Cirjoaia, com. Bai- 
ceni, pi. Bahluiul, §i alta spre 
N., in valea Ri^cana. Se ieaga 
priu o culme cu dealul Strata, 
ce se prelunge^te prin o linie 
curbs p&n& in Gura-Cotnarulul. 
La sfir$itul acestuT deal des- 
pre E. $i a dealulul Chiscovul 
despre S., se afia deschizatura 
numita Gura Cotnarulul, in fa^a 
careia se afia un mic deal, nu- 
mit Dealul Furcilor. 

Mingureni, sat, cu i461ocuitorY, 
jud. Arge$, pi. Topologul, fa- 
cind parte din com. rur. Corbi- 
Mlngureni. Are o biserica, cu 
hramul Adormirea, deservita de 
1 preot ?i 1 cintare{. 



Minie^i, trecatoare ?i picket de 
granifd despre Transilvania, jud. 
Prahova, pi. Batrini. 

Mfnje^ti, com. rur., in partea de 
S.-E. a pi. Crasna, jud. Vasluiu, 
la 7 kil. de ora?ul VasluiQ, ?i 
la 44 kil. de Cod&e$ti, re^edin- 
{a pla$eT, situata pe dealurile 
dintre piraiele Vasluiulul$i Cras- 
nel. Este formats din satele : 
Minje^ti, Secuia $i Dobirceni- 
Raze$T; pe o suprafa^a de 1692 
hect. §i cu o populate de 215 
familii, sau 1650 suflete. 

Are o $coaia ; o biserica $i 
o circiuma. 

Comerciul se face de 5 per- 
soane. 

Vite: 658 vite mar! cornute, 
2400 01, 1 10 cal §t i34rimatorT. 

Budgetul com. e de 1704 let, 
15 banl la veniturl §i de 1681 
lef, 77 banl la cheltuell. 

Locuitoril poseda: 52 plnguri 
^i 100 care cu boi; 2 plugurt 
$i 2 caru^e cu cai; 100 stupl 
cu albine. 

Mlnje^ti, sat, in partea deS.-V. 
a com. Mogo$e$ti, pi. Stavnicul, 
jud. Ia?i, situat pe costi?a dea- 
lulul §i a piriuluT Minje^ti. 

Are o populate de 96 familii, 
sau 41 5 suflete; o biserica, facuta 
din timpurile calugarilor Gredf, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
taref, o ^coala infiintata la 1880, 
frecuentata de 32 elevl. 

Mo$ia Minje?ti a fost proprie- 
tatea statilut, care viuzind-o a 
ramas numat cu padurea ce se 
afla pe ea. 

Vite: 526 vite marl cornute, 
55 01, 260 capre, 30 cat $i 73 
rimator!. 

M!nje$ti, sat, re$edin{a com. Min- 
je$ti, pi. Crasna, jud. VasluiO, 
situat pe coasta de N.-E. a 
dealulu! Minje^ti, pe o supra- 
fata de 1200 hect. 



Are o populate de 936 lo- 
cuitor! romini raze?I ; o §coala, 
infiin^ata in anul 1881, frecuen- 
tata de 45 elevl; o biserica, fecuta 
la 1866, deservita de 2 preo^I 
$i 2 cintare^i; 2 circiuml. 

Vite: 512 vite marl cornute, 
2000 oT, 45 cal $i 90 rimator!. 

Locuitoril poseda : 40 plugur! 
$i 80 care cu boi, 2 plugur! ?i 
2 caruje cu cal; 100 stupl cu 
albine. 

Mtnje§ti, deal, pe care e situat 
satul cu acela$! nume, jud. Vas- 
luiu. Se intinde de la N. spre 
S. Poalele sale se lasa spre 
riul Birladul ?i piriul Crasna. 

Minje§ti, mope, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra-Muntele, com. $er- 
be$ti, situata pe linga mobile 
Bunge^ti, Trude?ti, Ghigoe^ti, 
acum ftra sat. In trecut insa 
a avut sat, precum se dove- 
de^tedin urmatorulhrisov, scris 
de Acsinte Uricariul : 

Io Mihat Racovi^a Voevod, BojiYo 
milosti Gaspodar Zcmli MoldavskoT. Fa- 
cem 5 tire cu aceasta carte a Domniei 
Mcle, tuturor cut sc cade a $ti. lata ca 
au venit inaintca noastra si inaintca a 
patru sfinfY Arhierii at ^aret noastrc, 
boert Moldovcnestt a marl si a mict 
I )umnect Laria jupinensa raposatului Hie 
Cantacuzino, ce au fost Visternic Mare, 
si cu marc jaloba au pint de fa^a pe 
calugarit de Hangu pentru doua sate 
anume Bal^atesti si Minjesti, de la ^inu- 
tul Neamfului, zictnd d-nei Maria Vis- 
tcmiceasca, cum aceste doua sate i-au 
ramas ei de la so^ul el Hie Visternicul, 
iara lul Hie Visternicul i-au fost drcpte 
ocirit si mosit de la parin^ii ^i mojii 
lul, precum nc-au aratat si un uric de 
la veleatul 7116 de la Coustantin Mo- 
vila Voevod Intr'acest chip scriind, pre- 
cum au aceste doua sate au miluit din 
oscbita sa mila pe Patrascu ce au fost 
Vornic Mare pentru a lul dreapta slujba 
si alta ca i-au dat Patrascu Vornicu 6 
cai bunY de pref si 600 uzt ban! de s'aii 
dat In treaba Domniei sale si a {arel, 
ce unde au avut nevoe si greutate. Si 
pre urma lut Patrascu \ r ornicu lc-au mi- 
luit aceste sate ginere-sfiu Bucioc-\ r ornicul, 



Digitized by VjOOQ IC 



Ml NJE^TI 



362 



MtNJE?TI 



iara pe urma lui Bucioc au cazut acestc j 
sate pe mlna ginerilor sat lut Soldan.... 
si Iordachi eel batrin ce au fost Visti- 
ernic Mare, mo ? ul lut Hie Visternicul, 
si de atunct sunt vr'o 80 de ant si mat 
bine, de cind stapineste acele sate tot 
neamul Cantacuzinestilor din zilele ra- 
posatului Vasile-Voda si de atifea ant 
nimeni nu sau sculat din calugarii eel 
batrint de la Hangul cu aceasta pira, 
iata cind au fost acum in anul trecut 
s'aii sculat Egumenul Anastasie si cu 
al^i calugarl din Hangu si au pirit la 
Neculat-Voda, scofind un uric de la 
raposatul Barnovski-Voda din velcatul 
7 135 puind pricina si zicind precum a- 
cele sate Bal^atesti si Minjesti sunt a 
lor drepte ocinT, date la manastirea llan- 
gul de ctitorul lor raposatul Barnovski- 
Voda, si cum ca* le-aii luat Cantacuzi- 
nesti de la Mannastire cu mare nedrep- 
tate, si cu acea pira ne cercindu-se di- 
reptatea de a maruutul, i-au luat calu- 
garii satele cu mare strimbatate. Dec! 
calugarii de Hangu asa au dat seama, 
inaintea noastra, cum ei allind la ma- 
nastire acel uric de la ctitorul lor rapo- 
satul Barnovski-Voda, si un ispisoc de 
intaritura de la raposatul Vasile Voda 
din velcatul 7142, si cu acele drcsc aii 
tras pira la Domnia sa Ncculai Voda 
aratind si ispisocul de judecata de la 
NeculaT Voda ca sa aiba a finea inanas- 
tirea Hangul acele sate. Deci Dumneet 
Maria Visterniceasa asa au dat seama, 
precum cu mare strimbatate i s'au luat 
acele sate, caci cite drese aii avut de 
dat raspunsul atuncea la judecata, nu 
s'aii timplat la mina el, fund date pe 
mlna ginelulut d-sale in 'fara Romi- 
neasca, anume la raposatul ijitefan Bc- 
zede, feciorul raposatului Constantin Ba- 
saraba Voda, si timplindu-i-sc mazilie 
l'au luat puternica imparatie cu toft fe* 
ciorit lui de l'au dus la 'J'arigrad si le-au 
taiat capetele tuturor, si lui si feciorilor 
lui, si luindu-le toata avufia au perit si 
dresele satelor acolo; iara ciyi boerl sunt 
In tara batrint, tori stiii de strimbatatea 
d-sale, si cum i s'aii luat acele sate cu 
mare nedreptate. Intru accea Domnia 
Mea vazind plingerea ei, intiiu. am luat 
seama acelui uric de la Barnovski Voda 
in care scrie, ca si d-sa daca aii stat 
la domnie aii venit inaintea d-salc fe- 
ctoril lui Patrascu Logofatul si at lui 
Bucioc Vornicul, care a fost ginere lui 
Patrascu Logofatul si aratindu-I dresele 
cele de miluire si de cumparatura apa- 
rinfilor sal de la Constantin Movila Voe- 
vod, iara-si le-aii dat si de la d-sa ca 
sa-sl fie acele sate. Iara dupa" ce s"a 



zidit manastirea Hangul, au facut d-sa 
schimbatura cu dinsit, de le-au dat sa- 
tul Cacaceni de la Hirlaii si satul Mi- 
clauseni de la Dorohoiu, din ocinile lui 
Isac Balica Hatmanu, puind pricina ca 
n'au treaba alp'I la mosiile BalicaY, caci 
n J a avut feciort din trupul sau, dupa pie- 
rirea lui, nict alte rude mat aproape de 
cit pe d-sa, fiindu-I unchiu Balica Hat- 
manul. Iara satul Bal^Stesti si Minjesti 
dupa ce au facut schimbatura le-aii dat 
dauic manastiret sale Hangului. Deci 
dintru acea-ta pricina acelui uric cu schiin- 
bare a raposatului Barnovski Voda cum 
am aHat din deresele altor Domni mat 
in urma carl se vor pomeni la rind mai 
jos anume, cum am socotit cu tot sfatul 
nostra, ca mare strimbatate s'au facut, 
de s'au luat acele sate din mina d-sale 
Visternicesel, caci macar ca scrie si a- 
divereaza d-sa Neculat-Voda, cu jude- 
cata Divanulut Domnict sale, de pune 
pricini din sfinta pravila pentru daniile 
ce se daii la sfintele biserici sau ma- 
nastirt, din mosii sau dintru alte bucate 
sau lucrurT, haine, mutate sau nemutate ; 
aceste toatc lui D-zeii le-aii dat si sunt 
neridicate in vect si nimeni nu mai poate 
de aceca sa le mai scoata de unde s'au 
inchinat. Iar cine ar indrazni, ori cela 
ce le-aii dat, sail fiit lui, saii rudeniilc 
lui, saii mosnenii lui sa le ceara, sa le 
instraineze de la biserica, sa se cano- 
neasca ca furii de sfinte. Carl nici not 
cu tot sfatul nostra nu le calcam, ci le 
adeverim si le intarim ca este asa. Dara 
inca-mt se cade sa cunoasca judetul, si 
sa iea sama foarte de amanuntul si sa 
cerce sa* vaza fost-aii acea danic a ra- 
posatuluT Barnovschi-Vocia buna si ade- 
varata aii ba. De aict dara se cunoaste 
ca precum se aria la deresele altor ra- 
posa^Y Domni batrint de la $tefan-Voda 
Gheorghie si de la Gbeorghe Ghica- 
Voda si de la Istrate Dabija-Voda si din 
marturia boierilor eclor mart de pe a- 
cele vremi, se dovedeste dara, cum acja 
danie si schimbare a raposatului Bar- 
novschi-Voda, cu aceste sate ce s'aii nu- 
mit mai sus in deresele sale, precum la 
Domnia raposatului Vasile-Voda s'aii scu- 
lat toate rudele a Movilestilor si a lui 
Isac Balica Hatmanul, si au desbatut 
toate mosiile cite aii fost a Movilestilor 
si de pre Balica, si de mosit si de cum- 
paratura, si s'aii impar^it Intre ei sine, 
si intr'acele izvoade din impar^eala lor, 
se alia luatc si satul Cacaceni si Micl^u- 
seni din mlna acelora cu care aii fost 
facut schimbatura raposatul Barnovschi- 
Voevod si le«au ^inut pana la domnia 
raposatului §tifan-Voda Gheorghe, carele 



s'au pomenit mat sus. AtuncI aii venit 
din £ara ungureasca in f ara, si alta sc- 
mintic a Movilestilor, ruda mat de a- 
proape, anume Ileana, fata lui loan Mo- 
vilei, pe care o luasc mat pe urma Mi- 
ron Costin Logofatul, si a tras pira, ea 
cu acet boiert, semin^ia Balicai, pentru 
toate mosiile cu cite s'aii fost imparptel 
la zilele lui Vasile-Voda aflindu-se ci 
esie semin^ia mat aproape Balicai decit 
cci-1'altt ce luase mosii; caci ei aii fost 
nepof!, iara ea a fost fata lut loau Mo- 
vilei, r^epoata de var primare Balicai. Si 
fara de nict un raspuns acet boieri ce se 
impar^ise inlre sine cu mosiile Balicai, 
au dat toate mosiile la mina Ilenei, ca 
la o mosneanca dreapta cu zapisul lor 
si cu izvod iscalit de dinsiT de toate sa- 
tele cite aii fost pre mina lor, precum 
era impartial a lor din velcatul 7150, in 
care izvod s'au aflat si satele Cacaceni 
si Miclauseni precum s'aii aratat mat sus, 
care se dovedeste mat vlrtos diutr'o mir- 
turie de judecata a 4 sfinf! raposap ar- 
hieret at fare! uoastre, cart aii fost a- 
tuncea: Kir Ghedeon mitropolitul Mol- 
dovet, si . . . Episcopul Romanulut, si 
Teofan Episcopul de Radautl si Serafim 
Episcopul de Husi, din veleatnl 7172 
scriind ca s'au fost sculat calugarii de 
Balica cu pira asupra lut Miron Costin 
Logofatul si asupra jupineset lut, ce s'au 
numit mat sus Ileana, fata lut loan Mo- 
vilei, cersiud calugarii partea din mosiile 
Balicai, fiindu-le ctitor, si i-au dat ra- 
mast pe calugarf, caci acel Meluite Ba- 
lica ce aii zidit manastirea au fost venit 
din fara Munteneasca si aii luat pe sora 
Eremiei-Voda, pe § cneca i ?» a h" Simion 
Movila- Voda, si mosiile n'aii fost de pe 
^cheaca Movileasca. De aict dara se cu- 
noaste ca acea schimbare a raposatului 
Barnovschi-Voda a fost rea, cact s'aii 
aflat al^il, rude mai aproape Balicai de 
cit D-sa, si le-aii luat acele sate ce s'au 
zis mat sus Cacaceni si Miclauseni din 
mlna feciorilor lut Patrascu Logofatul ?i 
a lut Coste Bucioc Vornicul ce le-au 
fost dat Barnovschi-Voda schimb ; drept 
aceea au luat si ei satele parinfilor sai 
inapot Bftltatesti si Minjesti cu judecata 
raposatului Vasile-Voda. 

Osebit de acestea, pentru alte pricini 
ce scrie D-sa Neculat-Voda la ispisocul 
D-sale eel de judecata, precum sa fiie 
marturisit si ati intarit cu cuvintul si 
Sfintia Sa parmtele Kir Ghedeon Mitro- 
politul, lucrurile ce sunt inchinate la 
sfintele lacasurT sa nu se mat deslipeasca 
de la dinsele in vect. Ce Sfinpa Sa fiind 
fa(a au dat seama ca au raspuns si a- 
tuncea, ca n'a fost cu voia Sf. Sale, nici 



Digitized by 



Google 



MlNJEfTI 



363 



MlNJlNA 



manastirea Hangul hind a i'urcl, m ales 
la munte, nu primea ca sa se Inchinc 
la patriarhia de Alexandria, si peste voia 
sfin^iei sale s'a facut cu acea inchinS- 
ciune. 

Asisderea sa se fie Intrebat si de Sfin- 
u'a Sa pari n tele Kir Sava ProiuMitropo- 
litul, ca sa-st arate si socotin^a Sf. Sale, 
si sa fie raspuns atuncea, cum ca stie 
de acea strimbatate ce s'au facut sf. ma- 
nastiri, si de multe on i s'au jaluit ca- 
lugarit ziclnd ca li s'au impresurat mo- 
siile, si n'au pe ce sa se hraneasca. Ci 
fiind Sf. Sa si acum de fa^a la divan si 
cetinda-se aceste pricint, la ispisocul 
D-sale luT Neculat-Voda, dect Sf. Sa 
asa au raspuns, ca n'au marturisit intr'a- 
cela chip fara clt a zis ca, a apucat pe 
acei boieri, ales pe Toderascu Visterni- 
cul, carele fine acele sate, si nu era 
boier napastuitor, si lulndu-se satele de 
atita vreme tinute, de la mina D-sale 
Visterniceset cu nedrcptate va fi, si nu 
i s'au rjnut nici intr'o sama aceste 
graiurY. 

Asisderea si pentru Sf. Sa parintele 
Sava Episcopul de Roman, cum sa fie 
raspuns atuncea cu mat multa osirdie, 
si au aratat strimbatatea ce s'au facut 
Sf. manastiri, si cum ca pe clnd era Sf. 
sa Egumen la accasta manastire, si va- 
zind-o ca s'au pustiit din luatura acelor 
sate, si cu mare durere dc inima vrca 
sa scorneasca plra, dara n'a putut sa 
arte direptate. De care lucru intrebat-am 
si Domnia mea pe Episcopul Sava, sa 
marturiseasca cu frica lul D-zeu cum <tie 
cu sufletul sau mai dirept; ce Sf. Sa inca 
au dat sama, cum n'au grait de aceste, 
fara clt au marturisit ca pe cind era 
Egumen a zis lut Hie C&ntacuzino Vis- 
tiernicul, ca sa stie cum are sf. mana- 
stire Hangul uric de la raposatul Bar- 
iiovschi Voda, si ispisoc de la raposatul 
Vasile Voda, pre Bal^atcsti si pre Mln- 
jesti si va avea odata gtlceava cu calu- 
garit de Hangul. Iara Hie Cantacuziuo 
i-au raspuns, ca deacolo n'are nicT o gri- 
ja el, ca are la mlna luT cu ce raspundc 
calugarilor, iara alta n'aii avut mat mult 
a marturisit. 

Asisderea si cei-1'alt.i dol Epi-copT 
cum sa fie cu un glas au raspuns atuncea 
ca impotriva sfinplor Pravili, si de la- 
comic si netemere de D-zeu le-uii in- 
streinat acele mo>it acei boieri de la 
acea sf. manastire ; ce fiind fa^a la Di- 
van si acum, au dat sama ca dc aceste 
strlmbSta^i nici stiu, nici au grait. 

Asisderea si pentru D-lor boerii eel 
marl, precum Intreblndu-se de D-sa Ne- 
culat Voda, si osebi^i cite unul, si cu 



topi intr'uii glas, iara-sl sa lie raspuns, 
dupa socoteala sfinttilor sale Archiereilor, 
cum ca cu mare strimbatate s'au luat 
acele sate de la sf. Manastire dc le au 
staptnit pana acum. Ce fiind cu tottt si 
D-lor boerii la Divan, si auzind aceste 
raspunsuri cetindu-se, le-am aratat si not 
frica lut D-zeu sa graiasca si acum dirept, 
precum au grait si atuncea, sa nu fafa- 
reasca ; ce D-lor fara nici o tSgada au 
dat sama, cum ca stiea precum este 
drept, dar chemiudu-i pe rind Necolai 
Voda, si dindu-le a Injelege, sa nu ras- 
punza, Impotriva nici cum la Divan. 
Dec! stiind acea porunca n'au avut gura 
sa graeasca spre dreptate, ce cum au 
zis Domnia Sa asa au poftorit si Dum- 
nealor cu topi. Iar asa stiu si cunosc 
ca s'au facut mare strimbatate D-salc 
Marie! Visterniceset. Care mat chiar s'au 
aratat tnaintea noastra marturia de cre- 
din^a: Sfinp'a-sa parintele Chir Iorest, 
Episcop de Husi, apot si llermeziu, om 
batrin, diacul de Camarfl, ca pe cind 
erau mat tineri, stiu cu sufletul lor, ca 
satul Mlnjesti l'au staptnit Necolae Stir- 
cea, osebit de Balpitesti, si avea si cur(t 
in sat, traind acolo din parinpt sat, si 
apoi scoftnd satul, de lipsa la vinzare, 
s'au sculat Toderasc Visternicul, tatal 
lui Hie Vistiernicul Cantacuzino, si au 
dat lut Xiculat Stircet 500 let, plata pe 
Minjesti la a treia domnie a rapo.^atuluY 
Ducat Voda batrin'il. 

De aceea dara se vede dreptate, cact 

de n'au dc Hangu. ... cu, Ne- 

culat Stircea, cum era om scapatat au 
putut sa vinza satul la mina altora, daca 
au avut calugarit strimbatate. Dect asa 
am socotit cu tot sfatul nostru imprcuna 
si cu sfinpi Archieret cart s'au numit 
mat sus cum ca calugarit de Hangu n'au 
avut nict o treaba in acele sate cact 
am cercat din boert batrint si dintr'alpt 
pamiiiteni, si asa am aflat: ca Bucioc 
Vornicui avind ginere pe Iordache Vis- 
tiernicul eel batrin, si pre §oldaii, si acele 
sate le au fost de zestre dc la Bucioc 
Vornicui, satul Bal^atesti lui Iordachi 
Visternicul, iara satul Mlnjesti lut Sol- 
daii si ^oldaii iarast 1-aii dat de zestre 
ginere sJlii Miron Stircet. De la Miron 
Stircea au ca/.ut la mina fiulut siiii Ne- 
culaY Stircea si ajunglnd la lipsa s'au 
vindut lut Toderasco Visternicu, precum 
s'au pemenit mat sus. Iar calugarit de 
Hangu aii pnut acele derese a lor tai- 
nuite, netiind bune; s'au ramas de in- 
aintea noastra si din toata legea ^arit, 
ca >a. n'aiba in vect treaba cu satul 
BalpUe>ti si cu Minjesti, s'au umblat 
in ptra fara de isprava, si li s'au luat 



si drcsele acele din mina lor. Iara d-nei 
VisterniceasJl Maria s'au indreptat. Dect 
ca sa aiba a-st ^ine satele cu buna pace, 
precum le-au ^inut mosit, si parinpi, si 
dumneit cu feciorit sat pana acum, si 
precum it scriu deresele de la Vasile 
Voda, si uricul de la Constant in Movila 
Voda; si ca sa-t fie de la Domnia mea, 
dreapta ocina si mosie, si uric cu tot 
venitul statStor In vect de vect, si acea- 
sta plra sa nu se mat pirasca In vect. 
^i precum am aflat cu mare direp- 
tate, am iscalit, cu sf. Archieret at {arif 
noastre, si cu lop boerii cet mart si 
mict din sfatul nostru, ca sa stea ne- 
clatita si nerusaitln vect. Aceasta scriem. 
ulasit let 7224, (1716.) Iunie30. (Sub 
scris) Io MihaY Racovipl Voevod. 

(L. P.) 

(Asupra acestul uric, vezl la- 
murirT indeplinatoare : 1 . Uricul : 
$tefan Voevod 7130(1622); Radu 
Mihnea Voevod 7132 (1624); 
Suret: Miron Barnovschi MovilS 
Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica 
Voevod 1765; Anaforaua din 
1765 ;in «Uricariul», deTh. Co- 
drescu, pag. 37^ — 39 1 . t. V). 

Minjesti, piriii, izvore?te din cul- 
mea dealulul Minjesti, jud. Ia^i, 
pi. Stavnicul, com. Mogo$e$ti, 
trece prin partea de E. a satulul 
91 mai tn jos se impreuna cu 
piriul Bereasca. 

Minjina, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Siretul, la 43 kil. 
de Galati. Se margine?te la V. 
cu piriul Gerul, ce o desparte 
de com. Calma^uiul (jud. Te- 
cuciu), la N. cu Cudalbi, la E. 
cu cat. Oasele (com. Cuca) $i 
com. Pechea $i la S. cu Hanul 
Conachi. 

E formata dintr'un singur sat, 
locuit de fo^t! claca?T. 

Are o populate de 196 fa- 
mi lil, sau 800 suflete, din cart 
406 barba{I j?i 394 femet; o bi- 
serica parohiala, cu hramul Sf. 
Apostoll Petrti $i Pavel, sfin^ita 
la 29 Iunie 1883, deservita de 
un preot ?i 2 cintare^; o ?coala 



IU$9. Mart* JHe$49*mr toogrmto. VoL If. 



47 



Digitized by LiOOQ IC 



mInjina 



3G4 



mInzAlesti 



mixta, frecuentata de 30 elevi ; 
3 circiuml $i o pravalie cu mar- 
fur!. 

Suprafa^a teritoriulul com. e 
de 6239 hect., din can 4234 
hect. arabile, 1500 ima$, 415 
finefe, 25 vil $i 60 vatra satulul; 
padure mal de loc. Din acestea, 
5720 hect. ale proprietarilor marl 
?i 514 hect. ale proprietarilor 
mid. Propriety! marl sunt: mo- 
bile Minjina, Negrea - Potirni- 
chea-Cocora? $i Fintina-GeruIuT. 

Pamintul e mal mult ?es, cu 
purine vaT $i ridicaturl; este fa- 
vorabil culture! cerealelor. 

Vite: 13 taurl, 544 bol, 323 
vacl, 49 juncT, 20 junce, 20 go- 
nitori, S gonitoare, 46 minzapf, 
24 minzate ?i 1 5 vi^ei ; 9 ar- 
masari, 6$ lepe, 68 ca!, 2 asinT, 
18 berbecl $i 1293 of. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 4426 lei ?i 12 bant, iar la 
cheltuelT, de 4375 lei. 

Prin comuna trece calea ve- 
cinocomunala Pechea - Minjina- 
Pechea. 

Drumul c&tre Minjina trece 
prin o vale, numita Potirnichea. 

Prin com. curge pirifa?ul Go- 
loganul, ce formeaza $i lazul- 
Minjinel. 

Intreaga mo$ie Minjina a fost 
odinioara proprietatea marelul 
patriot ?i barbat de stat Cos- 
tache Negri. In satul Minjina 
s'ail {inut multe din concilia- 
bulele batrtnilor no§tri patriot 
din ambele farl surorl (Moldova 
$i Muntenia), carl lucrau pentru 
rena?terea najionala a Rominilor 
$i pentru unire; dar, pentru ca 
cauza rede^teptarei neamului ro- 
min $i a recast igarel drepturilor 
de neatirnare ca Stat cereau 
sacrificii marl, C. Negri, care 
nu cru{a nimica pentru aceasta, 
fu nevoit a o vinde, ?i ast-fel 
trecu in alte mini. Casa, in care 
a locuit Costache Negri §i in 
care se {ineau sfaturile patrio- 



£ilor ambelor {arl romine, se 
vede $i azl in Minjina. 

Minjina, mosie particular*!, de 
2145 hect., in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. cu acela?! nume. 

MInza, piriias, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul 
Iapa; izvore s ste din ramura mun- 
^ilor Tarcaul, $i se varsa pe 
dreapta piriulul Iapa, aproape 
de obir^ia acestul piriu. 

Minzatul,///'//Vz^', in jud. Neam^u, 
. pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- 
rigul ; izvore$te din ramifica^iu- 
nile despre E. a ramurel mun- 
{ilor Halauca, spre marginea 
jud. Suceava $i, dupa un curs 
scurt, se varsa pe partea stinga 
a piriulul Pipirigul, aproape de 
satul Baboe?ti. 

Minzaji - Boere^ti, sat, in jud. 
Tutova, pi. Simila, com. Min- 
za^i, spre V. de satut Minzati- 
Raza§i. Are o popula^ia de 309 
locuitori $i 76 case. 

Minzati-Raz&^i, com. rur. $i sat, 
in jud. Tutova, pi. Simila, spre 
N. de ora?ul Birlad, pe piriul 
Minza^elul. 

Satul formeaza o com. (com. 
Minza^i), cu catunele Ibana .si 
Minza^i-Boere^tf, cu o populate 
de 833 locuitori din cari 162 con- 
tribuabili, locuind in 216 case. 

Are 44,75 hect. vie, din carl 
150 hect. nelucratoare, <u 2,50 
hect. livezl cu pruni. 

Se lucreaza pufm olaria. 

Comerciul sc face de 6 per- 
soane. 

Are o scoala do bae^I $i o 
biserica. 

Budgetul coin, e de 5347 lei 
$i 40 bant. 

MinZckle^ti, com. rur., in jud. 
Buzau, plaiul Slanicul, situata pe 



ambele malurl ale riulul Slanicul, 
la 58 kil. de Buzau. 

Limitaja N., incepe din mun- 
tele Giurgiul ?i se lasa spre S.-E. 
prin plaiurile mun^ilor : Mu§a- 
Mare, Mu?a-Mica, Vetrilele, Ne- 
harna, Piatra-Secuiulul, Paltenul, 
de unde face o proeminen$a spre 
E. prin plaiurile: Nerezul, Furul- 
Mic ?i Furul-Mare, coboaralaBel- 
ciul in fundul Rimnicelulul (izvo- 
rul Recea), pe care merge pe lin- 
ga Muntele-Martinulul, panS la 
Malu.?elul $i de aci in jos, totpe 
Recea, pana la varsatura sa in 
riul Rimnicul-Sarat ; trece riul, 
urea in dealul Urzicariile ?i de 
aci in muntele Curcu beta-Mare, 
de unde coboarS pana sub Mu- 
chla-Bisericu^el, se lasa pe Iz- 
vorul-Coitel, pana la unirea sa 
cu izvorul Sara^elul, sc abate 
pe Sara^el in jos pana la gura 
izvorului Bisoca, ia pe Bisoca 
in sus pana la hotarul oio^iel 
Bisoca, apol prin Piscul-Mindru, 
pana in Virful Socetulul, deunde 
se lasa pe izvorul Ghizdita, pina 
la varsarea sa in riul Slanic (lin- 
ga primarie), urea pu^in pe al- 
bia Slaniculul §i trece pe malul 
opus, prin Valea-Porculul, pe care 
merge pana in virful Dosul-Sal- 
ciel. La S., hotarul incepind din 
DosuI-SalcieT, merge in Virful- 
Bumbarului, in Virful - Poenei- 
Ascunse, la Copaciul-Hofilor $i 
de aci se dirige spre Muchia- 
Ghizuniilor, de unde urcS in 
muntele Cerchezul; la PiatraPi 
goiului, se lasa pe plaiul Taini- 
^tea-Vacilor %\ coboara iar in riul 
Slanicul, la punctul numit Lunca- 
Balil. La V., hotarul incepind 
do la Lunca-Balii, trece Slani- 
cul, urea pe izvorul Valea-Saril, 
pana la Crucea din-Posada, 
ia pe plaiu, pana la Curuiatura- 
Trestioarel, se lasa in izvorul 
Rugina, pe care merge pana in 
Fundul - Ruginelor, de aci, pe 
$ipotul Brazeulul, pe d'asupra 



Digitized by LiOOQ IC 



m!nzAle$ti 



365 



MlNZlCA 



cat. Buste, urci in Curmatura- 
Calului de unde se lasa in jos, 
intilneste piriul Sturdza §i ur- 
ea pe dinsul pana la sorgintea 
sa, apoT iar urea pe la Urzicaril 
in virful muntelul M&ce§ul, se 
lasa de Izvorul - $terpilor, se 
abate pe plaiul de V. al mun- 
teluT M&ce$ul si ajunge in Lunca- 
Odoboae ; de aci intalnind, Iz- 
vorul-Oprif, urea cit-va pe din- 
sul $i se abate pe Izvorul-Les- 
pezilor pana la Ripa-Galbena, 
unde intilnind Izvorul-Secuiului 
se lasa pe dinsul pana la v5r- 
sarea sa in piriul Bisca-Mica, 
apoT pe malul sting al Bistil, 
merge in sus pana in muntele 
T&ietura (Musa-Alba), de unde 
se lasa pe Izvorul • GiurgiuluT, 
apof pe plaiul Dealuluf-Negru, 
urcind in muntele Giurgiul. 

Suprafa{a sa este de 9248 
hect., din care 3830p&dure, 460 
arabile, 942 fineafa, 2877 izlaz, 
29 HvezI, 1 vie si 1 109 sterpe. 

Proprieta^i maT insemnate 
sunt : Jumatate muntele Ciresul 
$i cate-va sforicele ale statnluT, 
Mun{iT- GiurgiuluT, Musele si Fu- 
rul (proprietatea Gherman). Me- 
ledicul, Poiana-Ascunsa, Bustea 
Si Trestioara, pe linga care se a- 
daoga proprietatea mosnenilor 
Minzalesti, subdiviza^T dupa mo- 
SiT in doua : Minzalesti si Stama- 
te$ti, Ichime?ti, descending din 
Nicolae Tchim si Patulesti. 

Terenul este muntos si stra 
batut de nenumSrate vai si iz- 
voare. 

Agricultura se margineste nu- 
mal la culturaporumbuluT. Are 
insa fme{e intinse si superioare, 
precum si padurt seculare, din 
care cea maT mare parte nu se 
pot exploata. Cele din muntele 
Giurgiu se exploateaza din Tran- 
silvania. 

E avuta in substance mine- 
rale, precum: fier (pirita), plumb, 
arama s'i chiar aur in muntele 



Bisoca, apoT sare, lignita, urme 
de petroleQ, ocru, etc. 
J Muntele Ciresul este un vast 

conglomerat de unio, diferite 
I specif de psilodonT si alte fosile. 
Muntele Grunjul nu e de cat o 
masa de ghips, iar pe Valea- 
Sghiabului se gaseste foarte 
multa siga, pe car! locuitorif o 
piseazade spoesc casele cu din- 
sa. Siga, adusS deapa,se gaseste 
pe toata albia riulut Slanicul, 
pana la varsarea sa si chiar in 
riul Buzaul. Italienil au inceput 
sa o stringa, pentru a sculpta 
statiete. Are in fine sorginfT cu 
apa minerala, precum: Bustea, 
Sdreni, Bisceni, Zghiabul, etc. 

Are o scoala, in catunul Gura- 
Badiculul, frecuentata de 40 co- 
pif ; 2 bisericf, in cat. Sghiabul, 
deservite de 2 preotf, 2 cinta 
refl si 2 paracliserT, catedrala 
fund cea cu hramul Mihail s> 
Gavril, schitul Gavanul ; 5 cir- 
ciumf, 9 mon de apa, 2 ftfeae, 
1 piv3, 4 herastrae, 1 casarie 
in muntele Mu$a si maf multe 
stine. 

Vite sunt: 358 boi, i96vacT, 
65 vitel, 26 caf, 30 Tepe, 3 mtnjT, 
276 01, 257 capre s« i96porct. 

StupT sunt 80. 

Comuna e formata din catu- 
nele : Bisceni, Bustea, Ciresul, 
Ghizdita, Gura-Badiculm, Grun- 
jul, Ichimesti (Minzalesti), Pla- 
vaful, Poiana-VilculuT, Zghiabul, 
Trestioara, Sareni si Valea-Por- 
cului, cu o populate de 1 160 sii- 
fiete, din carl 251 coatribuabill, 
locuind in 325 case. 

MeseriasI sunt: 4 lemnarT, 2 
rotari, 14 butnari, 1 fierar, 3 
cojocari si 2 boeangil. 

Dintre catunele, can compun 
aceasta comuna, DionisieFotino 
menftoneaza numat Minzalesti ; 
se stie insa ca si Poiana-Ascunsa, 
pe la 1740, era locuita si ser- 
vea adesea ca refugiu in timp 
de invazil. Tradifia locala des- 



pre inceputul ef e identica cu 
cea de la com. Manes ti. 

Mfnzfile§ti (Ichime§ti), cdtun 
de resedin^a al comunel Min- 
] zaiesti, jud. Buzau, cu 220 lo- 
1 cuitorl ?i 44 case. 

M!nz&le§ti, mofie, in jud. Bu- 
z2ti, com. Minzalesti, proprietate 
a mosnenilor; are cam 2800 
hect., din care cam 500 padure, 
formata din Valea-Porculul s* 
jumatate muntele Ciresul (cea- 
l'alta jumatate e a statuluf), a- 
poT finete, livezi, izlaz, curaturl 
Si loc sterp. 

MinZcite^ti, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Horincea, com. Lupesti, la 
4 kil. maT jos de resedinfa co- 
muneT. Are T2i familiT, sau 546 
suflete ; o biserica. 

Minzate^ti, sat, in partea de V. 
a com. Bosia, pi. Branistea, ju- 
de{ul lasi, situat pe coasta des- 
pre E. a dealuluT Minzatesti, pe 
o suprafafa de 635 hect.,epo- 
pulata cu 78 familil, sau 301 
suflete, car! se ocupa cu agri- 
cultura, pescaria, facerea rogo- 
jinelor. 

Are o biserica, zidita la 181 5, 
de Alexandru Ghica. 

Vite : 546 vite mar! cornute, 
550 of, 36 cal s» x 34 rimatorl. 

Minzatesti, piriia§ t ce uda satul 
cu acelasi nume, jud. Covurluiti, 
pi. Horincea, com. Lupesti, s 1 
se varsa in Horincea. 

Minza^elul, piritt, ce curge prin 
pi. Simila,jud. Tutova. Izvoreste 
din com. Minza^i, curge de la 
N. spre S., uda com. Minza^i 
S't Ibanesti s» se varsa in piriul 
Simila, pe dreapta, linga catunul 
Pujul Olarulul. 

Minzica, vale, in jud. Jalomita f 



Digitized by LiOOQ IC 



MlNZUL 



866 



MlRLEANUL 



pi. Cimpul, la mijlocul caif intre 
satele $tefanesti si Lupsani. 

Minzul, catuu. al com. Cilibia, 
jud. Buzau, cu 290 locuitori si 
56 case. 

Minzul, mosie, in jud. Buzati, 
com. Albe^ti. 

Minzul (SlStineanca-), mope, 
in jud. Buzau, com. Cilibia, ca- 
tunul Minzul. Are 1400 hect., 
din care 80 padure, Cotul-Mi- 
halea, restul arabil si sterp. 

Mircioica, al 5 lea picket de gra- 
nifct pe Dunare, incepind de la 
hotarul DoljuluT, spre S. de 
balta Cusnija si in dreptul sa- 
tulu! Vidin din Bulgaria. 

Mirleanul, com. rur., jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 

Este asezata in partea V. a 
jude^uluT, la 82 kil. spre V. de 
orasul Constanta, capitala dis- 
trictuluT si in partea N".-E. a 
plaseT, la 37 kil. spre N.-E. de 
orasul Ostrov, resedinfa eT. 

Comunele invecinate cu dinsa 
sunt: Aliman, la 5 kil., spre 
S.-E.; Beilicul, la 5 kil., spre 
S.-V.; Cuzgunul, la 11 kil., spre 
S.; Oltina, la lo kil., spre S.-V.; 
Rasova, la 12 kil., spre N.-E. 

Se margineste la N. cu jud. 
Ialomi^a, de care se desparte 
prin Dunare; la E., cu comuna 
rurala Aliman ; la S. si V., 
cu com. rur. Beilicul, de care 
se desparte prin dealul Cuir- 
Cuius, valea Mirleanul, dealul 
Demircea si malul de V. al intin. 
seT balflf Mirleanul. 

Relieful solulut sau e pu{in 
accidentat de dealurile : Zbreia 
(99 m.) la N., si prin interiorul 
comuneT; Cuir-Cuius (121 m.), 
Demircea (121 m.), la S., pe ho- 
tar, avind prin comuna ramifi- 
ca^iile lor nordiqe, Natura lor 



este pietroasa ma! cu seama 
spre V., pe malul laculu! Mir- 
leanul. 

Movile sunt 3 ; principala este 
Dragaica (108 m.) la N., domi- 
nind Dunarea, satul si lacul 
Mirleanul ; este artificiala si a 
servit ca punct de observable. 

Apele care uda comuna sunt: 
Dunarea, la N., pe o distant 
de 6 kil., avind malul sau de 
V. jos, iar eel de E. inalt si ri- 
pos ; formeaza ostrovul Hozu- 
nada, acoperit cu pietris si nisip, 
si a caruT parte V. aparjine co- 
muneT. 

Vaile sunt numeroase, cu ma- 
lurl ridicate si mult cotite. Cele 
ma! insemnate sunt : valea Ca- 
nasanul la N., se deschide in 
Dunare ; Valea- Mirleanul, unita 
cu valea Ormanul, pe la S. si 
prin interiorul comuneT, se des- 
chide in lacul Mirleanul linga 
satul Mirleanul. 

Bal^i este numal una : balta 
Mirleanul, (3 70 hect.), in partea V., 
are malurl inalte. Mai cu seama 
cele E. sunt inalte si pietroase. 
Lacul pe o buna intindere este 
acoperit cu stufsi comunica cu 
Dunarea printr'o girli^a (1 kil. 
lungime) prin care se alimen- 
teaza cu apa si peste ce se con- 
suma in localitate. 

Este formata dintr'un singur 
catun de resedin^a, Mirleanul, 
asezat in partea V. a comuneT, 
pe malul E. al laculuT Mirlea- 
nul, pu$in inalt si stincos. Po- 
zifiunea luT este frumoasa, in- 
conjurat de dealurT inalte, aco- 
perite cu verdeafa si cu viT, 
avind o deschidere spre V. pe 
stufosul mal al laculuT. Casele 
sunt frumoase, bine facute, de 
zid, si asezate pe 8 uliJT. 

Are o populate de 230 fa- 
miliT, sau 971 suflete, din can 
237 contribuabilT ; o biserica, cu 
hramul Sf. Dumitru, fundata si 
intre^inuta de locuitorT, deser- 



vita de 1 preot, 1 dascal si 1 
paracliser; o scoalS mixta, con 
dusa de 1 invafator, si frecu 
entata de 20 elevT; 1 moarape 
apa si 3 de vint. 

Suprafafa comuneT este de 
3556 hect., din carT 70 hect. 0- 
cupate de vatra satuluT, 950 
hect. ale statulul si 2536 hect. 
ale locuitorilor. 

LocuitoriT poseda : 85 pluguri, 
150 care si carufe, 1 trior; 2 
masinT de vinturat; 4200 vite, 
maT cu osebire oT si boT. 

Comerciul este activ si se face 
de 3 comercianflf, prin oraselul 
Ostrovul si gara Cernavoda. 

Budgetul comuneT e la veni- 
tun de 2718 lei, si la cheltuelT 
de 2397 leT. 

Ca'f de comunica^ie sunt: un 
drum jude^ean Cernavoda-Ra- 
sova-Oltina ce trece prin sat, 
apoT drumurT comunale ce due 
la Beilic, Aliman, Demircea, etc. 

Mirleanul, sat, in jud. Ialomi'ta, 
pi. Borcea, pendinte de com. 
Gildaul, situat pe {annul sting 
al BorceT, sub coasta Baraganu- 
luT si lipit spre V. de satul de 
resedinja. 

Are o populate de 486 lo- 
cuitorT, din can 231 barba^ §i 
1 1 2 femeT. 

Mirleanul, insula pe Dunare, in 
jud. Ialomi^a, pi. Borcea, com. 
Gildaul, cu padure si pa?une- 

Mirleanul, picket de frontier^, 
pe Dunare, in dreptul satului 
Gildaul, pi. Borcea, jud. Ialo 
mi$a. 

Mirleanul, deal insemnat, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunelor Mirleanul 
si Beilicul, brazdind partea de 
S.-V. a cat. Mirleanul, cea deE. 
a cat. Beilicul si cea de N. a 
plaseT; este cuprins intre lacul 



Digitized by 



Google 



MlRLEANUL 



367 



MlR$ANT 



Mirleanul $i Beilicul, valea Dc- 
mircea $i valea Mirleanul; are 
126 m. inSltime, dominind cele 
2 lacurT, cele 2 vST $i drumurile 
comunale ce due de la Beilicul 
la Mirleanul, Demircea $i Bac- 
Cuius; este acoperit cu semS- 
nSturT ?i finete. 

Mirleanul, lac insemnat, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-NouS, si- 
tuat pe teritoriul comunelor ru- 
rale Mirleanul 91 Beilicul. Ca 
toate lacurile de pe malul drept 
al DunSreT, el trebue sS fi fost 
format de DunSre in vre una 
din marele sale revSrsSri, mal 
cu seamS cS nivelul apelor sale 
e acela§! ca al DunSreT; astSzf 
comunicS cu DunSrea printr'un 
mic brat, lung de 1 kil., larg de 
vre-o 20 m. $i putin adinc; prin 
acest brat ' acu ' este alimentat 
cfnd fluviul este in cre$tere. La 
S. de el se aflS un mic lac, a- 
coperit cu stuf, numit Beilicul, 
care poate fi considerat ca o 
prelungire a sa, cScT limba de 
pSmint, ce le desparte, este joasS 
$i acoperitS dese-orT cind apele 
sunt mart. Forma laculuT este 
mat mult lunguiatS, cu o direc- 
tie generals dela N. la S. In- 
tinderea sa totals este de 360 
hect. Malurile sale abia se cu- 
nosc din pricing cS stuful le a- 
coperS ca o bands de jur im- 
prejur; ele sunt joase, afarS de 
douS locurT, la N. $i la S. de 
satul Mirleanul, unde sunt inalte 
51 ripoase, pietroase chiar. 

Pe malurT vin de se terming 
ultimile ramificatiunl ale dealu- 
rilor Tuna-Orman §1 Calburgina, 
la V., Zbreia $i Catita, la E. 

Satele a?ezate lingS lac sunt : 
Mirleanul, pe malul N.-E. $i Bei- 
licul, lingS lacul cu acela$T nume, 
la 1 V* kil. de lacul Mirleanul. 

Basinul sSQ are o intindere 
de 25000 hect., $i cuprinde te- 
ritoriile comunelor: Beilicul, Mir- 



leanul, Caranlic, Cuzgun, Cara- 
Amat, Dobromirul, Eni?enlia $i 
Hazarltcul. Este cuprins intre 
dealurile Tuna-Orman, Calbur- 
gina, Macucul, Cioial, Merchez, 
Ci?la, Distrail, Ba$-Punar, Si- 
niv - Bair, Aslama - Bair, Siniv- 
Iol-Bair, Uzun - Bair, la V. ; ho- 
rarul Dobrogei spre Bulgaria 
?i dealurile: Ghiol-Punar, Mul- 
ver-Acceuci, Imail-Iuc, Echi-Iu- 
iuc-Olceac, Catita ?i Zbreia, la S. 

VSile care brSzdeazS acest ba- 
sin sunt: a-BeiliculuT, units cu 
Valea luT Ghenciu, se deschide in 
lacul Beilicul; Derinea-Ceair, for- 
mats din unirea VSeT-Ci$meleT 
cu Migedetul numitS ?i Dudutlu- 
Cucuciu-Alcea; valea Derinea, 
care la inceputul eT se mat nu- 
meste %\ Gheren-Ceatr ?i primeste 
sub acest nume vSile: Babuci-Cu- 
lac, Teche-Chioi, formats din 
Iurcuri-Mahala-Ceau, Dobromi- 
rul $i Medmedi-Culac, apof valea 
Eni§enlia ; pe stinga are valea 
Demircea units cu valea Voinea- 
Mare; valea Mirleanul units cu 
valea Orman ?i BacCuius. A- 
ceste vST aQ apS numaT in tim- 
pul ploilor. 

Pe?tele din aceastS baits e 
acela?T ca eel din DunSre si se 
pescue$te de locuitorT, venitul 
apartintnd statuluT. 

Mirleanul, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, pe teri- 
toriul com. rur. Mirleanul, Alima- 
nul $i Beilicul, formats din treT vST 
mat micT, din can ceamaTinsem- 
natSesteBac-Cuius-Culac,carese 
considers ca ramurS principals ; 
se desface din ramificat'nle ves- 
tice ale dealului Echi-Iuiuc-Ol- 
ceac, de pe teritoriul satuluT 
Bac-Cuius al com. Beilicul; se 
indreaptS spre N„ avind o di- 
rectiune generals de la S.-E. 
spre N.- V. ; trece prin satul Bac- 
Cuius, pe la poalele vestice 
ale dealurilor Uzun-Culac Bair, 



Chior-Cuius 91 Mirleanul la V. 
?i, dupS un drum de 12 kil. 
se deschide in Tezerul Mirlea- 
nul, spre E., la I 1 /* kil. spre 
S. de satul Mirleanul; are pe 
dreapta, ca adiacentS, valea Or- 
man; pe valea sa merg dru- 
murT ce due de la Mtrleanul 
la Alimanul, Demircea $i Bac- 
Cuius. 

Mtrlogea, sat, ftcind parte din 
com. rur. Apostolache, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 

Are o populate de 125 lo- 
cuitorT; o bisericS, fondatS la 
anul 1825 de Panait Prapogic, 
§i reparatS la anul 1858 de Du- 
mitru Caramaliu. 

Locuitorii satuluT s'au impro- 
prietSrit la 1864. 

Mir^ani, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., la 47 kil. de Craiova 
?i la 58 kil. de re$edinta plS^eT, 
CSciulStesti, situatS pe ?esul 
Mir^ani, $i compusS dintr'unsin- 
gur cStun. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Apele- ViT; la S., cu com. Lo- 
custeni; laE., cucom. Marotinul- 
d.-s. $i la V., cu cStunul Tim- 
boesti, ce \\r\e de com. Murta. 

Hotarul cStre fie-care comunS 
este format de drumurT ?i nu- 
maT din distantS in distantS se 
gSsesc movile de hotar, filcute 
pe marginea drumurilor. 

In N. comuneY se gSsesc o 
multime delacur! cart nu au scur- 
gere. Intre cele maT insemnate 
sunt : Lacul-Gale$uluT, al-Gugu 
le$tilor $i Lacul-T.ung, cu o 511 
prafatS de 2V2 hect. fie-care 
Lacul-luT Predut, al-luT-Anghel $i 
al-BSdiceilor, de 1V2 hect. fie 
care ; Laeul-Ghine§tilor, al-Co 
pilului, al-Femeilor ?i al-U$tiu 
belor, de 1 hect. fie-care; toate 
contin pe$te. 

Sunt 80 finttnT, toate cu cum- 
pSnS, 66 in comunS ?i 14 afarS 



Digitized by 



Google 



m!r$ani 



368 



mIrza 



pe cimp. Cruel sunt 40, din carl 
25 in comuna $i 1 5 afara pe cimp. 
Pe furcile finttnilor carl sunt 
mat noua, ?i pe ale crucilor se 
vede scris numele celor car! le 
au ridicat. 

Se zice ca temelia comuneT 
a fostpusa de treTfamiliT venite 
din catunul Apele-Vii, din care 
una se numea Mir$olea, de unde 
a venit cu modificare numele co- 
muneT Mir$ani. 

Are o populate de4i78 su- 
flete. 

Sunt trei bisericl: una cu hra- 
mul Sf. loan, a doua cu hra- 
mul Sf. Nicolae §i a treia cu 
hramul Intrarea in Biserica, de- 
servite de 2 preoflf, 3 cintare^T 
$i 3 paracliserf $i avind fiecare 
cite o inscriptie. 

Inscrip^ia bisericei Sf. loan : 

Aceasta sfinta biserica este /idita din 
temclic in anul 1793,111 /.ilele prca sfiu- 
{itulm episcop Nectarie, m in zilelc proa 
Inal^atului Domn Alexandru Moruzzi. 
Ctitor MateT liurada si al^it. 

Inscrip^ia bisericeT Sf. Nico- 
lae : 

Cu ajuturiil hi! I >-zcii ziditu-s'aii din 
tcmclie aceasta sfinta si Dumnczeeasca 
biserica la leatul 1S31, unde se serbcaza 
hramul Sf. Erarh Nicolae, prin tndem- 
nul si osteneala acestora si anurae: Radu 
Diacoiiu, I. l'opa MitroT cu fiii sei, Pre- 
utul Nicola, Mitran Mara, Ton Kachie- 
riu, Stan Kreu Duhovnicu. Prin dare 
tie bani ^i osteneli ajutind si ceT-1'al^T 
satenY. 

Tar acum la anul 1S6S s'a prelacut 
amvonul din temclie, turla. acoperisul 
iar din noii invelit cu tinichea precum 
si zugraveala acestora >i hramul de afara. 
Prin osteneala si dare de ban! acestora 
^.i anume : Dascalu Ion Carccanu, Ni^a 
Diaeonu Radu Dumitre, Diaeonu Petru 
si cu ajutorul >i dart de ban! si al celor- 
l'al^T satcnT. In zilcle prca Inal^atuluT 
nostru Domn Carol I, carora pomenire 
sa lc fie 111 veci amin. Ion Gugu, Teodor 
Popescu, Vancea Mitrache, Hie Diaconu 
Ion. 

Inscrip^ia bisericei Intrarea- 
in-Biserica : 

Aceasta sfinta biserica .«/au zidit din 



noii in zilcle prca TnalfatuluT Domn 
Alexandru Ion I Cuza, cu bine-cuvin- 
tarca Sf Episcopii Vilcea-Noul Severin 
D. D. Calinic, luind savirsirc in zilele 
M. S. Carol I, la anul 1868, Nocmbrie 
9, hramul Intrarea in biserica a MaiceT 
Domnului, cu cheltuiala comunei Mir- 
sani, ajutind si altc comune invecinate 
si a celor mat de aproape epitropl Dinca 
Pupezeanu, Dumitru Aughel, Ion Gg. 
Burada, Ton M. IJurada, Radu Uritu, 
Ion Carceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu 
Stan, MihaT liu^a, Preotul Nistor. Cel 
d'mtiiii cintare^ al bisericei Grigorie popa 
Ion. 

Sunt 2 scoli primare, una de 
bae{i $i a doua de fete ; $coala de 
bae^T funcfioneaza din 1838, are 
un local de zid construit de co- 
rn una $\ este frecuentata de 115 
bae^i; ?coala de fete funcfi- 
oneaza de la 1879, $i este fre- 
cuentata de 43 fete. 

Suprafafa teritoriului comunei 
este de 2712 hect., din carl: 
425 hect. ocupate de vatra sa 
tuluf; 2104 hect. pamint arabil 
$i 16 hect. lac. 

Mo^ia Mir$ani este proprie- 
tatea mo^nenilor. 

Viile,inintinderede 166 hect., 
sunt ale mo^nenilor. 

Meseria?! sunt: 9 fieran, 3 
timplarl, 4 cojocarT $i 4 cizmarl. 

Sunt 8 circiumt. 

O cale comunala strabate co- 
ra'ina pe o lungime de 4V2 kil. 

Budgetul comuneT e la ve- 
niturt de 3534.50 lei $i la chel- 
tuelT de 3363.31 leT. 

Vite: 480 vite marl cornute, 
750 01 ?i 35 caT. 

Mlr§ani, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., formind comuna Mir$ani. 
Vezi acest nume. 

Mir§ani, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mir^ani, 
in intindere de 2104 hect. ara- 
bile. Aparfine cetelor de mo$- 
nenT, ce se gasesc pe dinsa. 

Pe mo$ie sunt 166 hect, de 
vie. 



Mir§ia, com. rur., jud. Vla$ca, 
pi. Neajlovul, situata peValea- 
Drinibovniculul, in jos de Sa- 
dina, proprietatea mo$tenitori- 
lor Raducanu Dumitriu, fosta 
a familieT Bolintineanu. 

Este situata la 36 kil. de Bu- 
cure?ti, la 60 kil. de Giurgiu 
$i la 8 kil. de Obedeni, re?e- 
din^a placet. 

Se compune din doua maha- 
lale : Mir$ia-din-Deal, a d-lui R. 
Dumitriu, azl zestrala a d-lul C. 
Nacu $i Mir^ia din- Vale a d-lul 
Nicolae Cioflic; ele nu se des- 
part de cit printr'o linie dehotar. 

Suprafa^a ambelor propriety 
este de 2054 hect. 

S'a dat la 256 locuitorf, in 
1864, o suprafa^a de 468 hect. 

Este un petic de padure de 
200 hect. spre Purani. 

Arenda anuala a ambelor 
trupurT este de 22009 lei. 

Are o populate de 1100 Io- 
cuitorT, din carl 212 contribua 
bill ; o ?coala mixta, condusS 
de un inva^ator, ^i frecuentata 
de 40 baeflf $i 10 fete; o bise- 
rica, zidita de familia lul Bolin- 
tineanu, tinind de parohia Ue§ti- 
Mo^teni ?i deservita de 1 preot 
si 2 dascaiT. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turt de 3544 leT ?i la cheltuell, 
de 3679 lei. 

Pe aci trece $oseaua jude 
{eana ce vine din Glavaciocul- 
Cirtojani ?i duce spre Bucu- 
re$ti $i Obedeanca, pe Valea- 
DrimbovniculuT. 

Poetul Dumitru Bolintineanu, 
s'a nascut in acest sat, unde -^1 
avea ?i proprietatea Mir^ia. 

Mir^ani, parte a comunei Capul- 
Piscului, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel. 

Mirza, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Salcu^a, cu 
489 suflete ?i 74 cage, 



Digitized by LiOOQ IC 



mIrza 



sm 



mlAjetul 



MIrza, mofte 9 jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Salcufa, satul 
Mirza. Apar^ine d-luT M. Boi- 
cescu. Pe dinsa sunt 28 pog. 
viT, 8 ale d-luT Boicescu si 20 
ale locuitorilor. Se mai gaseste 
si padure. 

MIrza, doua trupurf de pfidure, 
in intindere de 350 hect., pen- 
dinte de com. Apostolache si 
Singerul, plasa Podgoria, jude- 
\v\ Prahova, supuse regimulul 
silvic. 

MIrza, ptldure, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Salcu^a, 
satul Mirza, in intindere de 50 
hect., apar{inind d-lul M. Boi- 
cescu. Este populata cu cer, 
stejar $i girni{a. 

MIrz&ne$ti, cittun, in jud. Te- 
leorman, pi. Marginea, comuna 
Pielea. Are o populate de486 
suflete, din cari 94 contri- 
buabilT. 

MIrz&§ti, ptrin, pe valea Mirzasti, 
com. Tautesti, pi. Copoul, jud. 
Iasi. Izvoreste de sub padurea 
Mirzasti, se intinde spre E., prin- 
tre dealurile Mirzasti si Hor- 
le$ti, pana la Podul-de-Lut, unde 
da in valea si piriul Zahorna. 

Mtrzea (Virful-), vlrf de deal, 
situat la N. de com. Gornetul- 
Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. 

MI{a, deal, continuare a dcalu- 
lul Popesti, jud. Vasluiu. com. 
Miclesti, se intinde pe teritoriul 
com. JjJtioborani, in partea-T de 
N., si se termina aproape de 
Docolina. 

Mlzganul, padure, a statulul, in 
intindere de 763 hect., pen- 
dinte de com. Hirtiesti, pi. Ar- 
ge$elul, jud. Muscel. 



Mlaceni, sat, cu 120 locuitorl, 
jud. Arges, pi. Lovistea, facind 
parte din com. rur. Perisani. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^. 

Mlacil (Valea-), vale, in jud. 
BuzaQ, com. Catina, cat. Sati- 
cul ; pe malurile sale se vad 
marl gropf, numite ale-Jidovi- 
lor. 

Mlicile, ctttun, al com. Sibiciul- 
d.-s., jud. Buz3u, cu 20 locui- 
tori si 6 case; are sub-diviziile 
Draganoi si Moara-Sibiceanului. 

Middle, sat, in jud. Dimbovi^a, 
pi. Dimbovi^a-Ialomita, catunul 
com. Pietrari. 

Mldjetul, com. rur., in jud. si 
pi. Buzaului, situata pe ambele 
malurf ale riuluT Buzaul, la 61 
kil. de orasul Buzaul. 

Limita, la N., incepe din 
poalele muntelul Virful-Oil, con- 
tinue citva pe izvor, urea in 
Virful - Ciniilor si se lasa in 
Poiana-Lazulul, urea plaiul mun- 
telul Leurdeanul, apof, pe iz 
vorul Leurdel, trece pe la Va- 
cariT, atinge cat. Girbovi (com. 
Nehoiasul), la capul dealului, 
urea in Virful-Strungilor si se 
lasa pe valea Napi{a pand. in 
riul Buzaul; la V., continuape 
matca BuzauluT pana la gura 
izvoruluT Catiasul, ia pe Catia- 
sul in sus pana la Piscul-lul- 
Balan, de aci in virful muntelul 
Magura, in apropiere de cat. 
Poeni^ele (com. Chiojdul), se 
lasa apoi pe slemnea plaiulul 
pana in muntele Muscelul; la 
S., din muntele Muscelul co- 
boara drept pe muche panS la 
Malul-Alb, da in riul Buzaul si 
il trece in dreptul gure! Valea- 
SibtciuluT, la Bordusoaia ; la 
E., in sus pe malul sting al 



Vaei-Sibiciulul, urea de la Bor- 
dusoaia in Virful Rosiilor, apoi 
in virful Fulgoiul, se lasa in vale 
la Dogari{a, de unde apuca pe 
drumul muntelul Gosea si urea 
in virful Vladani, de unde se 
lasa in izvorul Brusturisul, a- 
tinge Muscelul-Caraimanesc, la 
Groapa-BaciuluT si urea iar pe Go- 
sea pana in virf si iar se lasa in 
vale pana la farusele, de unde 
ia drumul pana in Seciul-Mus- 
celenilor, unde se intilneste cu 
Izvorul-Ruginos, cu care coin- 
cide pana in hotarul mosiei Col{i, 
unde dupa ce urea in muche, se 
coboara in izvorul Valea-Boului, 
apucind pe acest izvor pana la 
varsarea sa in Valea-Colfilor, pe 
care o paraseste ca sa urce 
Virful-Pal; de aci se lasa pe 
plaiu, trece pe la lac, urea vir- 
furile: Stermina, Cheea si Co- 
riiul, de unde se coboara iar 
in Valea-Colfilor, pe care merge 
pana Ia sorgintea sa sub mun- 
tele Valea-Oif. 

Suprafafa acestel com. este 
de 3756 hect., din carl: 243 
hect. arabile, 93 1 hect. padure 
186 hect. finea{a, 1230 hect 
izlaz, 140 hect. livezi, 7 hect 
vie si 10 1 9 hect. loc sterp. 

Propriety! insemnate sunt 
Mlajetul-Topilele si Trestioara 
Ruginoasa, ale statului ; Mlajetul 
Ursoaia, Lereasca si Poenele 
particulare; iar Mlajetul, Gor 
ganeasa, Stanila, Harhadaul 
Valea-Rea, Bordusoaia si Pa 
cura, ale cetelor de mosnenf 
MlajetenI, GorganestI, Stanilenl 
ValirenI si Lupenl, numi^T si 
LerestI, pe care le poseda sin 
gurl, sau in devalmasie cu sta 
tul, sau cu particularil. 

Terenul com. e muntos, stin- 
cos si salbatic, totusl are si po- 
zi^iun! favorabile culturel si de 
o placuta infa^isare. Asa, Va- 
lea -Sibiciulul merita a fi va- 
zuta nu numal pentru impor- 



Digitized by 



Google 



mlAjetul 



370 



MOARA-CONACRI 



tanfa ei geologica, dar $i pen- 
tru frumusejea loculuT. 

E avuta in minerale $i mat cu 
seama in ape sulfuroase $i fe- 
ruginoase. 

Comuna e formata din catu- 
nele : Chirile^ti, Dupa-Piatra, In- 
tre - Sibicee, Mlajetul, Pacura, 
Stanile, Topilele, Trestioara, Va- 
lea-Lupului, Valea-Rea ?i Valea- 
Sibiciulul, cu o populate de 
3150 locuitori, din carl 433 con- 
tribuabill, locuind in 588 case. 

Meseria^I sunt: 20 lemnarl, 
4 rotarl, 11 but.iari, 1 croitor, 
1 fierar, 1 cojocar $i I boeangiu. 
Se {in anual 4 tirgurl : 8 Sep- 
tembrie ?i 8 Noembrie la Mla- 
jetul ; 29 August, la Valea-Si- 
biciulul; 30 Noembrie, la Va- 
lea-LupuluT. 

Cai de comunica^ie n'are, al- 
tele, de cit drumurile naturale. 

Vite sunt: 646 boi, 157 vaci, 
64 vijel, 1 1 cai, 7 lepe, 4 minzl, 
1200 ol, 380 capre $i 175 porcl. 

Stupf sunt 60. 

Are o $coala frecuentata. de 
30 elevl; 4bisericl, in Mlajetul, 
Stanila, Valea-Lupulul ?i Valea- 
Sibiciuluf, deservite de 3 preo(i, 
3 cintare^i ?i 4 paracliserl, ca- 
tedrala fiind cea cu hramul Na?- 
terea Maicil Domnulul; 4 cir- 
ciuml; 2 morl §i 1 facau. 

Budgetul com. e de 291 1 lei, 
80 bani. 

Comuna e vechte. Catunul 
Valea-Sibiciulul exista la 1640. 
Dionisie Fotino mai menfioneaza 
cStunele Mlajetul ?i Stanila, in- 
fiin$ate cu mult mai inainte. 

E demn de vizitat muntele Vir- 
ful-Pietrel, care are in partea de 
N., ma! multe pe^terl sapate in 
piatra unde, dupa tradtyie, ar fi 
locuit Tataril $i care au servit 
de ascunzatorl $i locuitorilor in 
timp de invazii. 

Mlajetul, catun de re$edin$a al 
com. Mlajetul, jud. Buzau, cu 



800 locuitori $\ 125 case; are 
subdivizia Cincarul. 

Mlajetul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, proprietatea mo$- 
nenilor MlajetenI; are cam 230 
hect., din care 30 hect. arabile, 
apol izlaz, livezi, padure $i sterp. 

Mlajetul, padure, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, proprietate a sta- 
tulul, pendinte de Episcopie; are 
630 hect. §i e formata din tru- 
purile: Coriiul, Topilele, Virful- 
Pini^orulut $i Virful - Sterminei. 

Mlajetul $i Topilele, mosie, in 
jud. Buzau, com. Mlajetul, pro 
prietate a statuluT, pendinte de 
Episcopie; are 800 hect., din 
care 170 hect. acoperite de cu- 
raturl, livezi, izlaz ?i sterp, iar 
restul padurea Mlajetul. 

Mlajetul-Ursoaea (Macovean- 
ca, Jitianca), mope, in jud. 
Buzau, com. Mlajetul. VezI Ma- 
coveanca. 

Mlecane^ti, sat, in jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Mischi, cu o po- 
pulate de 492 suflete: 256 bar- 
bae $i 236 feme!. Locuesc in 
95 case. 

Copiil din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Mischi, ce este 
la 380 m. 

Are o bisericS cu hramul Sf. 
Dumitru, fondata de enoria^I 
in 1874; 3 circiumi. 

Mlecane§ti, mosie particulars, in 1 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, ] 
apar^inind bisericel S-tel Treimi 
din Craiova. Are o padure pe 
dinsa, numita Lunca-Mare. 

Mlenau^i, sat, pe mo$ia cu ace- 
la$I nume, com. Suharaul, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are 
o populate de 131 familii, sau 
491 suflete. 



Proprietatea mo^iel este a mai 
multor raze^I. Din vechime, a 
fost a manastirel Solca din Bu- 
covina, daruit&la 25 Iunie 1623 
de Miron Barnovski, Hatman $i 
Pircalabul Sucevel. A stapinit 
manastirea pana la 1785. 

Are 2 bisericT, deservite de 
1 preot, 2 cintare^i $i 2 pala- 
marl, una pe partea proprie- 
tarulul BalasinovicT, cu hramul 
Sf. Gheorghe, facuta de zid la 
1803, de Costache Manole, pro- 
prietarul mo$iei ; a doua pe par- 
tea din sus a raze?ilor, cu hra- 
mul Sf. Mihail $i Gavril, facuta* 
din lemn in 18 14, de loan Pi- 
riu, raze$. 

Satenii improprietari^I au 120 
hect., 30 aril, pamint, Iar pro- 
prietaril mo^iel, 1 074 hect., 15 
aril, cimp $i 71 hect., 61 aril, pa- 
dure. Vie se afl& pe mo$ie in 
intindere de 3V2 pogoane. 

Drumul principal este acel de 
la Darabani la Dorohoiu. 

Hotarele mo^iel suntcu: Lozna, 
Havirna, Hude^ti $i Suharaul. 

Moara, catun, jud. Arge$, plasa 
Pite$ti, factnd parte din com. 
rur. Borle?ti-Varzari. 

Moara-Cimpineanului, numire 
vechle a satului Pan tazi, din co- 
muna Coslegiul, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. 

Moara-Cimpul-Crucei, sat, ju 
de^ul Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Argetoaia. Are o populate de 
169 suflete, 83 barba^i ?i 86 
femel. Locuesc in 31 case $i 
12 bordee. 

Copiildin sat urmeaza la?coa- 
lele din satul Argetoaia-d.-s., ce 
este la 1 kil. 500 m. departe. 

Moara-Conachi, slituc, jude^il 
Bacau, pi. Siretul-d.-s., comuna 
Filipeni, facind trup cu satul 
Frunte§ti, care este spre E. 



Digitized by LiOOQ IC 



moara-de-mArAclni 



871 



MOARA-GRECILOR 



Moara-de - Mar&cini, mahala, 
din com. rur. Bucovul, judeful 
Prahova, pi. Cricovul. 

Moara-de- Vint, tnunte ?i puna 
trigonometric, jud. Buzau, aco- 
perit de izlaz, pe malul drept 
al riului Sl&nicul. Face limits in- 
tre comunele: Aldeni, Beciul, 
Cernate^ti, Piclele ?i Ple^coi. 

Moara-din-Groap&, cfltun, jud. 
Vla$ca, pendinte de com. Patru- 
zecI-de-CrucI, situat pe dealul 
drept al Neajlovulul, in sus de 
Vadul-Stanchil. 

Proprietatea raposatulul Sp. 
Gazoti, are o suprafa^a de 
600 hect., din care padure de 
tuft in intindere de 300 hect. 
S'a dat la 30 locuitorl fo$tI 
clica$I, in 1 864, o suprafaja de 
90 hect. Aduce un venit anual 
de 9000 lei. 

Are o biserica, deservita de 
un preot $i un dascal; {ine de 
parohia Patru-zecI-de-CrucI. 

Locuitorii se ocupa cu face- 
rea de c&rbunf din lemnele ce 
se exploateaza din padurile in- 
vecinate: Corbi, Vadul-Stanchil, 
Udeni^i Moara-din-Groapa. 

Moara-din-Sili§te, sat, jude^ul 
Arge^ul. 

Moara-Domneasca, com. rur., 
jud. Ilfov, pi. Dimbovtya, situate 
la N.-E. de Bucure?ti, linga va- 
lea Pasirea, la 28 kil. de Bucu- 
resti. 

Se compune din satele: Ga- 
neasa, Moara-Domneasca $i $in- 
drilita, cu o populate de 1 1 80 
suflete, din cari 212 contribua- 
bill, locuind in 239 case $i 1 1 
bordee. 

Se intinde pe o suprafa{5 de 
1870 hect. D-l Kotzebue, gi- 
nerile raposatulul general Ma- 
vros, are 1350 hect., ?i locuitorii, 
520 hect. Proprietarul cultiva 

ttm. Manlt JHefUmmr OnfrmM*. Vol. IT 



900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400 
padure). Locuitorii cultiva tot 
terenul, fara sa aiba locurl de 
izlaz. 

Proprietarul are case marl $i 
un pare frumos. 

Are 2 biserict (la G&neasa $i 
Moara - Domneasca) ; o $coala 
mixta; 1 ma$in£ de treerat cu 
aburl ; 2 hele$tae ; 2 podurl sta- 
tatoare. 

Vite sunt: 124 cal ?i lepe, 1 
arm&sar, 379 bol, 221 vacl ?i 
vtyel, 4 taurl, 26 bivoll, 36 bi- 
voli^e, 65 capre, 73 porcl, 975 
ol. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 4974 lei, iar la cheltueli, 
de 4915 lei. 

Locuitorii poseda : 93 pluguri, 
80 cu bol $i 13 cu cal; 198 
care ?i c&ru^e: 164 cu bol $i 
34 cu cal. 

Locuitorl improprietari^f sunt 
131 $i neimproprietari^f mal 
sunt 174. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarl $i 2 hangil. 

Moara-Domneasca, sat, facind 
parte din com. rur. cu acela§I 
nume, pi. Dimbovifa, jud. Ilfov. 
Este situat la V. de G&neasa, 
pe malul sting al vaiel PasSrea. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1480 hect., cu o populate de 
187 locuitorl. 

D-l Kotzebue are 1350 hect. 
$i locuitorii, 130 hect. Proprie- 
tarul cultiva 900 hect. (45 iz- 
laz, S vie, 400 padure). Lo- 
cuitorii cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae ; o ?coala mixta ; 1 ma- 
rina de treerat cu aburl; 1 he- 
le$teu; 1 pod statator. 

Comerciul se face de 1 han- 
giu. 

Numarul vitelor marl e de 1 14 
$i al celor mid, de 415. 

Moara-Domneasca, sat, facind 



parte din com. rur. Rifovul, ju- 
dejul Prahova, pi. Crivina, si- 
tuat pe malul drept al riului 
Teleajenul. Are o populate de 
332 locuitorl. 

Moara-Domneasca, sat, la S. 
com. Valea-Rea, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu, la 9 kil.de Vasluiu, 
situat de o parte $i de alta a 
$oseleI na^ionale, Vasluiu-Ia$i, 
intinzindu-se parte pe $es $i 
parte pe ambele coaste ale dea- 
lulul ce vine din satul Valea- 
Rea. 

Sjprafa^a satulul e de 2824 
hect. din care 274 hect. padure 
?i 2 161 hect. loc de cultura, 
finat, ima$ ale proprieta^el, iar 
386 hect. ale locuitorilor. 

Are o populate de 140 fa- 
milil, sau 440 suflete; o bise- 
rica, facuta de locuitorl, la 
1829, deservita de 1 preot §i 
1 eclesiarh; o moara de apa 
?i una cu vaporl; doua circiuml. 

Vite : 207 vite marl cornute, 
819 ol, 19 cai ?i 30 rimatorl. 

Locuitorii poseda : 26 pluguri 
$i 50 care cu bol ; 1 plug $i 2 
carufe cu cal. 

In partea de N. a satulul, 
se vede locul unul iaz $i ur- 
mele lezaturel. 

Moara-Dracului, cascade inalta, 
in jud. Suceava, formata de pi- 
riia?ul Bogolinul, ce se vede la 
scobori?ul cu pluta pe Bistri{a, 
in partea dreapta, dupa ce s'a 
trecut Cheile ?i Scaricica. 

Moara-Qrecilor, sat, in jud. 
Vasluiu, pi. Crasna, com. Mun- 
teni-d.-s., la 5 kil. spre N. de 
ora^ul Vasluiu, a$ezat pe $esul 
din dreapta $oseleI na^ionale 
Vasluiu-Iasi. 

Teritoriul satulul e de 2298 
hect., din cari: 1454 hect. ara- 
btle, 258 hect. fina$, 314 hect. 
ima$, 214 hect. padure, 10 hect. 

48 



Digitized by LiOOQ IC 



MOAKA-JOREl 



372 



MOCANI 



vil si 45 hect. vatra satuluT, o- 
cupat de case, grading dru- 
murl, etc. 

Are o populate de no fa- 
milil, sau 454 suflete; o bise- 
rica, deservita de 1 preot si 1 
cintaret, zidita la 1815 de spa- 
tarul V. Miclescu, si care la 1869 
s'a restaurat si infrumuse^at de 
postelnicul Temistocle Bastachi ; 
o moara cu aburi ; o circiuma. 

La marginea de E. a satuluT 
este un iaz cu moara, al pro- 
prieta^eT. 

Vite : 2 1 5 vite man cornute, 
10 bivoll, 251 oT, 40 cal si 38 
rimatorT. 

Locuitoril poseda: 56 pluguri 
si 60 care cu boi; 10 canine 
cu cai; 12 stupi cu albine. 

Moara-Jorei, parte din tnofia 
Hanesti, jud. Dorohoiu, pi. Ba- 
seul, com. Sirbi. 

Moara-luI-Ciornei, sat, in jud 
Vasluiu, pi. Fundurile, com. Tin- 
gujei, situat pe ^armul sting 
al $acova$ului, pe o intindere 
de 286 hect. si cu o populate 
de 44 familil, sau 133 suflete. 
Mosia e proprietatea d-lui I. 
Filipescu. 

Moara-lui-Enica, catun, al com. 
Catina, jud. Buzau. 

Moara-Mocanului, sat, facind 
parte din com. Leurdeni, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. E situat 
in partea de S.-E. a com., linga 
Guinea si pe malul sting al 
riului Argesul. 

Are o populate de 47 fami- 
lil, sau 210 suflete. 

Prin centrul satului trece ca- 
lea ferata si soseaua na^ionala 
Bucuresti Pitesti, can merg a- 
proape paralel. 

Moara-Noua, sat, facind parte 
din com. rur. Lamotesti-Galbi- 



nasi, plasa Negoesti, jude^ul 
Ilfov. 

Are o suprafa^a de 416 hect. 
si o populate de 82 locuiton. 

Statul are 355 hect. si locui- 
torii, 61 hect. 

Statul cultiva prin arendasii 
sai 235 hect. (7 sterpe, restul 
padure). Locuitoril cultiva tot 
terenul, far a rezerva de izlaz. 

Numarul vitelor mar! e de 
77 si al celor micT, de 48. 

Moara-Noua, sat, facind parte 
din com. rur. Ploestiori, pi. Tir- 
gusorul, jud. Prahova. Are o 
populate de 108 locuitorl. 

Moara-Popii, sat, in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, catunul com. 
Dragodana. 

Moara-Prefectulul, sau Arma- 
nul, sat, in partea de S.-E. a 
com. Cepleni^a, pi. Bahluiul, jud. 
Iasi, situat pe coasta dealulut 
Hulpoiul, numit si al-Perilor. 

Are o populate de 41 fami- 
lil, sau 144 suflete. 

Vite: 103 vite marl cornute, 
23 cal, 485 01 $i 39 rimatorT. 

Moara-Saraca (Tpurloaia), sat, 
facind parte din com. rur. Ca- 
ciula^i, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
E situat la E. de cat. Caciula^i, 
intre valea Pociovalistea si pa- 
durea Gradistea. 

Se intinde pe o suprafafa de 
728 hect., cu o populate de 
644 locuitorl. 

Statul are 325 hect. si locui- 
toril, 403 hect. Statul cultiva 
prin arendasii sal 200 hect. (res- 
tul padure). Locuitoril rezerva 
pentru izlaz 25 hect. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{ ; o scoala mixta, 
frecuentata de 20 elevl si 14 
eleve ; 1 moarS, de apa ; 1 he- 
lesteu; 1 pod. 



Comerciul se face de 5 ctr 
ciumarl. 

Numarul vitelor marT e de 
446 si al celor midf, de 879. 

Moara-Saraca, mosie, a statului, 
jud. Ilfov, pendinte de manas- 
tirea Caldarusani. 

Se arendeaza cu 8800 lei a 
nual. 

Are si o padure de 200 hect 

Moarele-de-Vtnt, suburbie, in 0- 
rasul Birlad, jud. Tutova, situate 
in partea de S.-V. a orasului, 
pe dealul cu acelasi nume. 

Moarta, riU, jud. Ilfov, incepe 
din riul Paltinasul si se varsa 
in riul Sterpul. Uda mosia Prun- 
dul si are o lungtme de 5 kil , 
curgind in direc^iunea N.-E. 

Moarta, zavoiu, jud. Vlasca, pi. 
Calnistea, pe malul Argesului, 
pendinte de proprietatea Gra- 
distea -d.-s. a d-luf N. Tat2- 
ranu. 

Moa§a (Muntele-), padure par 
ticulara, supusa regimulu! silvic 
inca din anul 1883, pe mo- 
sia Muntele-Moasa, pendinte de 
com. Strimbeni, plaiul Varbiteu, 
jud. Prahova. 

Mocanca, piriu, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Dedu- 
lesti ; izvorester din dealul Ple- 
sesti; uda com. in partea de 
E. si se varsa in riul R.-Sarat, 
pe stinga lui. 

Mocani, sat, in jud. Neam{u,pl. 
Bistri^a, situat in drumul ce duce 
de latirgul Buhusi, prin Cioplani, 
pe riul Bosculeasa. Cu margi- 
nele sale formeaza hotarul catre 
jud. Roman. 

Mocani. VeztBartaIusuI,sat,com. 
Puiesti, jud. Tutova. 



Digitized by 



Google 



MOCANI 



373 



MODNIA 



Mocani, J*/, in jud. R.-SSrat, pi. 
Rimnicul-d.-s., cat. com. Racovi- 
teni, asezat in partea de E. a co- 
munel, pe riul Ciln2ul, la poalele 
dealuluT Mocani, de la care s!-a 
luat numele, la 1 V* kil. spre N. 
de c£tunul de resedint&, Raco 
viteni. Are o intindere de 35 
hect., cu o populate de 81 fa- 
milil, saQ 328 suflete, din car! 
45 contribuabill ; o bisericS. 

Mocani, mahala, in partea de E. 
a com. Mineciul-Paminteni, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, popu- 
late cu mocanT venial de din- 
colo, si cart s'aii retras din M&- 
neciul-Ungureni. 

Mocani, tirlH, jud. Braila, la 1 
kil. spre V. de satul Batog, pe 
vtlceaua Batogului, infitn^ata de 
locuitor! transilvSnen!. Vatra 
satulu! e de 25 hect. cu o po- 
pulatie de 35 familiT, sau 171 
suflete. 

Vite sunt : 60 cat, 160 cornute, 
410 of si 50 rim&tor!. 

Mocanilor (Drumul-), drum, la 
N.-E. jude^ulu! Ilfov. FormeazS 
limita intre jud. Ialomifa, ince- 
cepind dela c&t. Sarindarul-d.-j. 
§i p&nS la Dr£goesti-d.-s., pi. 
Mostistea. 

Peacest drum treceaii prim&- 
vara nenumSrate turme de o! 
de la balta la munte. 

Mocanul, munte, in jud. BuzSu, 
com. Patirlagele, acoperit de 
p&dure si izlaz. 

Mocanul, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Podari, inalt cam 
de 175 m. ; este acoperit cu 
fineje si vil. 

Mocanul, ostrov, cu p&dure de 
salcie, pe domeniul Giurgiul, 
jud. Vlasca, pi. Margin ea, pro- 
prietatea statuluT. Are o supra- 



fa^a de 300 hect. si fine de oco- 

lul silvic cu resedinfa in Giurgiu. 

In acest ostrov, la 1853, au 

avut loc lupte intre Turci si Rus!. 

Mocanului (Balta-), lac, in jud. 
Tulcea, pi. MScinul, pe terito- 
riul com. rur. Pisica, si anume 
pe acela al cStunulu! s£u Aza- 
cliul ; este situate in partea de 
N. V. a pl&seT si in cea de V. 
a com. ; e formats de DunSre, cu 
care comunic£ prin dou£ girlite 
si se varsS in balta LStimea; are 
112 hect. intindere si e incon- 
juratcl cu stuf; confine peste. 

Moceasca (Ceapa-), mope, in 
jud. BuzSu, com. Mizil. 

Moce^ti, vechie numire a ciftu- 
nulul Lipia, com. Lipia, jud. 
Buziu. 

Moce^ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. lord&cheanu, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. Are o bi- 
sericS, fondata la 1694 de loc. 

Moce^ti, tnosie mosneneascS, in 
jud. Buzati, com. Lipia; are cam 
700 hect., anitur!, vil, izlaz si 
pSdure ; e sub-divizata, dupa ra- 
mific5rile vech!elor ccte de mos- 
nen!, in urmatoarele sforT: Bu- 
zoianca, Culoesti, Domnia, Fi- 
litis, Maroesti, Pislareasa, Poto- 
peasa, Turculeasa, V&t&seasca 
si Vetresti. 

Mociarul, munte, in jud. Buz&u, 
com. Trestioara, cat. Crivelesti, 
acoperit de p&dure, izlaz si sterp 
si avind multa huma alba. 

Mociarul, lac, in jud. Buz&u, com. 
Trestioara, pe virful muritelu! 
Mociarul. Are o suprafa^a cam 
de 8 hect. si e inconjurat de p&- 
dure de anin si trestie. Conine 
peste. Merita a fi vizitat pentru 
frumuse^ea locului. 



Mociarul, piria, in jud. BuzSu, 
com. Trestioara; iese din lacul 
Mociarul, desparte muntele Pi- 
tigoiul de muntele Mociarul si 
se scurge in riul SlSnicul, in 
fa{a catunului Lopatari din com. 
Lopatari. 

Mociarul, mosie, in jud. Buz£u, 
com. Trestioara, cat. Crivelesti; 
are 620 hect. curSturT, finea{a, 
livezl, pSdure si sterp. 

Mocirlele-Leotil, poiana, in jud. 
Muscel, la o inal{ime de 2 k'l., 
inconjurata de toate parole de 
mal^im!. De la bata acelor inai- 
{im! izvoresc o multime de iz- 
voare, carl favorizind desvoltarea 
ma! abondenta a vegeta^iune!, 
face ca suprafafa acele! poen! sa 
se acopere de turba. 

Locuitori! maT numesc aceasta 
localitate si Caldarea, din cauza 
forme! sale. 

Mocra, pHdure, pe teritoriul sa- 
tulu! Comarna, com. Poeni, pi. 
Codrul, jud. Iasi, proprietatea 
comunel Iasi. 

Modlrceni, mahala, facind parte 
din com. rur. Tomsani, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Are, impre- 
unS cu Bogd&nesti, o populate 
de 350 locuitor! (150 bSrba^T, 
200 feme!). 

Aci e o bisericS, fondata la anul 
1 8 10 de Anghel Chiceanu si al^I. 

Modirceni, vale, izvoreste din 
Dealul-Pletrarilor si se varsS in 
riul Bistri^a, in raionul comunel 
Tomsani, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Modnia, vale, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-s., com. Brosteni, iz- 
voreste de la E. comunel; ud& 
c&tunul Giteji si se vars& in 
riul Cerna, intre comunele Bros- 
teni si LSpusata. 



Digitized by LiOOQ IC 



MODOAIA 



374 



mogAndAneni 



Modoaia, com, rur. % jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-s., formata din 2 
catune: Modoaia §i Gro§i, situ- 
ata pe valea riulul Cerni?oara, 
la 45 kil. de capitala jude^ulul 
?i la 40 kil. de a pla?el. 

Are o populate de 595 lo- 
cuitorl, 316 barbafl, 279 femel, 
locuind in 207 case ; 2 bisericl, 
in fie-care catun cite una. 

Meseria^I sunt: 8 lemnarl, 3 
croitori $i 2 cizmarT. 

Vite: 15 cat, 118 bol, 70 
vacl, 48 capre, 30 of, 150 porcl. 

Locuitorii din catunul Gro$i 
sunt mo$neni, iar 79 din Mo- 
doaia s'ati improprietarit la 1 864, 
cind li s'au dat 276 hect. pe 
mo$ia statulul Modoaia, fosta 
pendinte de Episcopia Rimnicul. 

Cind timpul e prielnic, se fa- 
brica aci pana la 1000 decalitri 
{uica. 

Toata comuna, cu izlaz cu tot, 
are 1044 hect. 

Veniturile $i cheltueliie co- 
munel se urea la 600 lei anual. 
, E brazdata de dealurile : Cer- 
nel, Luncava^ul, Valea-luI-Filip, 
Tra$ca, Socetul, Valea- Voicil. 

Modoaia, sat, facind parte din 
com. rur. Modoaia, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. Areo biserica. 
Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864. 

Modoaia, deal, la Vestul comu- 
nel Pope§ti, pi. Cerna-d.-s., jud. 
Vilcea. Are direc^a de la N. 
spre S. $i separa comuna Mo- 
doaia de comuna Pope?ti. 

Modoaia, mo§ie a statulul, fosta 
pendinte de Episcopia Rim- 
nicul, situata in comuna Modoaia, 
pi. Cerna-d.s., jud. Vilcea. 

Se arendeaza cu 1 100 lei 
anual. 

Modoaia, p&dure, a statulul, in 
intindere dei263 hect, situata 



in com. Bro?teni, pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea, formata din trupu- 
rile: Hotarasca (127 hect.), Ani- 
nosul (896 hect.) $i Valea-Ur- 
zica (240 hect). 

Modorani, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Negomirul, pi. 
Vailor. 

Modreni, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul comu- 
nel Valea-Salciel, situat in par- 
tea de E. a comunel, pe malul 
sting al riulul Cilnaul, la poalele 
dealului Modreni, la 200 m. 
spre E. de catunul dere^edtnta, 
Valea-Salciel. Are o intindere 
cam de 32 hect., cu o popu- 
late de 48 familil, sau 212 
suflete, din carl 38 contribuabill. 

Modruzeni, cdtun, in jud. Putna, 
pi. $u$i{a, com. Padureni. 

Are o populafiune de 180 
suflete, locuind in 55 case. 

Modruze^ti, fost sat, in jude^ul 
Buzau, comuna Vadul-Sore$ti- 
lor. 

Modruze^ti ?i Capre^ti, mo§ie 
a statulul, in jud, Buzau, com. 
Vadul-Sore?tilor, pendinte de 
Episcopie. Are 520 hect., cea 
mal mare parte arabile, apol 
finea^a, vie§i padureaNania, sau 
Capreasca, de 138 hect. 

Aceasta mo$ie a fost daruita 
de Dan, marele Voevod, boeru- 
lui Stroe ?ilul David Mare$. Hri- 
sovul e scris in Arge$, anul . . . 
Martie 25. (Condica Episcopiei, 
fila 1 1 1). Mai tirziu s'a daruit 
Episcopiei. Matel Basarab iarta 
pe locuitorii de aci de bir, ca 
poslu?nici ai Episcopiei. Dol 
{aranl au venit la Matei sa ceara 
a fi pu$I la bir, insa Matei da 
hrisovul din 7162, Septembrie, 
prin care interzice de a se lua 
bir de la Modruze^ti, 



Modruzul, deal, se intinde de 
la E. la V., in partea de S. a 
dealului Schinil-Tesculul, com. 
Tirzil, pi. Crasna, jud. Falciu, 
§i se termina in^esul Lohanul; 
pe el se cultiva cereale, pe 
suprafaja de 122 hect. 

Modruzul,//rz#, care e scurgerea 
apelor din valea Modruzul, Stru- 
na ?i Ichim de pe mo$ia Deleni, 
pi. Copula, jud. Boto§ani. Curge 
spre N. $i se varsa tn Miletin. 

Mofleni, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Balta- Verde, situat peapa 
Jiulul, la V. de satul de re?e- 
din^a, Brani^tea. Areo populate 
de 338 suflete, 177 barba^I ?i 
161 femel. Locuesc in 75 case. 
Copiil din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Brani§tea, ce 
este la 3V2 kil. In satseafl«l:i 
croitor, I elzmar ?i 8 circiumf. 
AlaturT de podul Bucov5^uluf, 
se gase$te o laptarie model, unde 
se face unt, brinza albS ?i ca?- 
caval de buna calitate. 

Mofleni, fost sat deosebit, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-MijIoc, com. Bu- 
covaful. AzI fine de com. Balta- 
Verde, din pi. Ocolul. 

Mofleni, mofie, a statulul impreuna" 
cu Virvorul, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Mijloc, com. Virvorul ?i pi. 0- 
colul, com. Balta- Verde. Are 
intindere de 266 hect Se gS 
se?te pe dinsa $i padure. 

Mofleni, padure, a statulul, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Balta- 
Verde, in intindere de 65 hect. 
Se gase^te pe ambele par^I ale 
$oseleI judefene Craiova-Buco 
va{ul. Este populata cu artari. 
cerl, frasinl $i stejarl, ace?tiapre- 
dominind. 

Mogandaneni, cStun, jud. Ar 
ge$, pi. Pite^ti, facind parte din 



Digitized by 



Google 



MOGEyn 



875 



MOGO?E$TI 



com. rur. Richitelele-d.-j. Are 
o populate de 69 familii, sad 
284 suflete ; o biserica, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, deservita de 
un preot ?i un cintare{. 

Moge^ti, mahala, facind parte 
din com. rur. Siatioara, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. Cade In 
partea de N.-V. a comunel §i 
este udata de Valea-Oarbel $i de 
Valea-luI-Stan. Are o biserica. 

Mogoi, vale, jud. Vilcea, plasa 
Ocolul, com. Titireciul, la ! /« 
kil. §i spre E. de vatra satulul. 

Mogorogea, munte, in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Calugareni, situat spre 
satul Coroiul, in ramura mun- 
telul Domesnicul $i Jn prelun- 
girea munteluf Virful-Mare. 

Mogorogea, piriia$, in judejul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Calugareni ; izvore^te din 
dealul cu acela?! nume $i se 
vars& pe stinga piriuluT Han- 
gul, Jntre satele Coroiul ?i Gal- 
bazeni. 

Mogo§anca, mope a statulul, in 
jud. Teleorman, pi. Marginel, 
com. Furculesti. Are o fntin- 
dere de 250 hect. Se mal nu- 
me§te $i Ulmeni-Mogo$anca. 

Mogo§ani, com. rur., jud. Dim- 
bovifa, pi. Cobia, situata pe o 
cimpie, numita Cimpia-Arge§u- 
luf, la citf-va kil. spre S.-E. de 
Gae$ti ?i linga calea ferata Bu- 
cure$ti-Pite§ti-Virciorova. 

Prin raionul comunel, curge 
apa Tinoasa $i spre S., riul Ar- 
ge$ul. Are un singur pode{ peste 
apa Tinoasa. 

Se compune din patru c£- 
tune: Mogo§ani, Frasinei, Pu- 
roinica $i Tetcoiul, cu o popu- 
late de 1400 locuitorl. 



In comunisunt tref bisericl; 
o §coala, condusa de un inv£- 
^ator, platit de stat; o moara 
de apa. 

Se invecine§te : la E. cu Cos- 
te?ti, la V. cu Cojocarul, la N. 
cu Matasarul ?i la S. cu com. 
Greci. De Matasarul se desparte 
prin apa Tinoasa, de Greci prin 
riul Arge?ul, iar de Cojocarul 
$i Coste^ti prin cimpie, unindu- 
se mal cu toate comunele ve- 
cine prin $osele vecino-comu- 
nale. E situata la l k kil. spre S. 
de halt a Matasarul. 

MogO^ani, cfttun, aparjinind co- 
munel Bobul, pi. Amaradia, ju- 
dejul Gorj, situat la V. comunel 
Benge?ti, pe malul drept al riu- 
lul Blahnita. 

Are o suprafata de 970 hect., 
din carl: 445 hect. arabile, 381 
hect. fine^e, 13 hect. vil, 20 
hect. pSdure mare, 5 5 hect. p£- 
dure mica, 35 hect. pomet, 16 
hect. izlaz, $i 5 hect. vatra sa- 
tulut. 

Are o populate de 76 familii, 
sau 384 suflete, din carl 76 con- 
tribuabill; o biserica, deservita 
de preotul de re?edin{a. 

Locuitoril poseda : 15 plu- 
gurl, 28 care cu boT; 263 vite 
marl cornute, 27 cal, 754 ol, 
137 rimatorl, 12 capre; 13 stupt 
cu albine. 

Comunicat'ia se face prin dru- 
muri ordinare. 

Din centrul catunului pleaca, 
un drum ordinar numit Bala- 
ceanul. 

In sat se gasesc : 1 pu{ §i 
2 fintini. 

MogO^ani, ma/uila, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Su$tya. 

Mogo§anul, piriit, pe mo$ia Mi- 
horeni, jud. Dorohoiu, pi. Herfa, 
com. Buda. 



Mogo^easca (Salcia-), mope, 
in jud. Buzati, com. Smeeni. 

MogO§e§ti, com. rur., in partea 
de S.-E. a pla$ef Stavnicul, ju- 
deful Ia§i, situata pe costisa 
despre E. $i N. a culmeT dea- 
lulut Bordea, ce inconjura toata 
plasa in partea despre S. 

Se compune din satele : Mo- 
go$e$ti - FrumoaseT, Mogo$e$ti- 
GaiateT, Bude?ti, Minje^ti §i Vo- 
cote?ti, cu o populate de 462 
familit, safl 1947 suflete. 

Tot pamintul comune! este 
deluros, acoperit cu padurf, li- 
vezl §i viT ; sunt $i purine $e- 
surT, udate de mat multe pirae. 

Are 5 bisericl, deservite de 
2 preo^T, 5 cintSretT $\ 3 ecle- 
siarhl; 2 $colT, conduse de 3 
inva^atorl §i frecuentate de 10 1 
elevl; o moara de vint, 2 de 
apa §i 2 cariere de piatra. 

Prin aceasta comuna trece 
drumul judefean Ia$i - Vasluiu, 
peste Dealul- Border. Prin mijlo- 
cul el trece drumul comuno-ve- 
cinal de la Ia^i la VasluiQ prin 
satele : Bude?ti, Hadimbul $i Mi- 
roneasa, tot peste Dealul-Bordef. 

Budgetul comunel e de 9703 
lef, 47 banT, la veniturl 9*1 de 
9681 leT, 75 bam, la cheltuelL 

Vite: 2337 vite mar? cornute, 
320 oT, 260 capre, 152 cat $i 
407 rimatorl. 

MogO§e$ti, com. rur., jud. Olt, 
pi. Vedea-d.-j., situata pe valea 
Mogo^asca, spre V. de Plapcea- 
Mare, la 20 kil. de capitala 
jude^ulul. 

Casele raspindite atitpevale 
cit $i pe ambele dealurl s'au 
pus la linie inca din timpul lui 
Alexandru Ghica (1834- 1842). 

Afara de numirea oficiala, co- 
muna Mogo?e$ti in partea de N. 
se mai nume^te Grajdul, iar in 
partea de S., Olteni. Statul a 
dat o parte la insura^ef in 1864 



Digitized by 



Google 



MOGOSE?TI 



376 



MOGO?E?TI 



§i 1879 $i parte a vindut o in 
loturf. 

Are o populate de 101 4 lo- 
cuitori. 

Sunt 3 biseric!, deservite de 
2 preo^T. 

Biserica despre S. poarta in- 
scrip^ia urmatoare: 

Aceasta sfinta si I Himnc/.ceasca bise- 
rica, cc se cinstcstc si se prasnucste hra- 
mul Sf. Nicolae s'a ridicat din tcmelic 
si s'a infnimusc^at, dupa cum se vede 
dc robul lui D-zeii . . . (lipseste), in zi- 
lcle prea LumiuatuluT Domn Io Grigorie 
Ghica Vocvod. Insa, dupa spusa locuito- 
rilor batrini, clitor al acestei bUcrici a 
fost un anumc Stroe Ciobanul, care, se 
zice, a ridicat accst lacas, pe locul unde 
era o alta biserica de lemn in cring. 

A doua biserica, din centru, 
cu hramul Adormirea Maice! 
Domnulu! s'a rezidit la anul 
1882 $i este de lemn. A treia 
biserica, de la N. comunei, cu 
hramul Sf. Dumitru $i Cuvioasa 
Paraschiva, s'azidit la a. 1841. 

Are o §coala, infiinfata la 
1875, frecuentate de 44 copit. 

Locuitorii sunt mo$nen!; 47 
s'au improprieterit la 1864, ciod 
li s'au dat 158 hect, 91 28 
la 1879, dinduli-se 140 hect. 
in mo$ia statulul Clocociovul. 

Vite sunt: 57 ca! $i Tepe, 220 
bo!, 56 vacT, 1500 01 ?i 20 
pore!. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafaja de 19 14 hect. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 2814 lei, 94 bant. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarl. 

O §osea comunala, care mer- 
ge de la N. la S. ?i care se in- 
tilne^te cu $oseaua na^ionala 
Slatina-Pite^ti, inlesne^te comu- 
nica^ia intre aceaste comuna ?i 
comuna Constantine^ti. 

E brazdate de dealul Plap- 
cea, pe care se cultiva cereale, 
fiind $i cite-va petece de vie. 

De la N. la S., o uda girla 
Mogo^asca, in care se varsa 



piraiele: Bechianca, Barbul, Ia- 
covul, Bajasca, Raduca, SSra- 
rul, Pahonjul, Gerul, Grajdul, 
Basamacul, Gropile, afara de 
alte multe vilcele. 

Se zice ca dateaza din ti in- 
put lut Negru-Voda. Primul lo- 
cuitor, spune legenda, ar fi Mo- 
go?, care avea 4 cop'ri (3 ba- 
e\i $i o fata) $i din car! au ra- 
mas 4 neamuri : Bude$ti, Schio- 
pe$ti, Saraole^ti $i Cuinge$ti. 

MogO§e§ti, com. rur., in jud. 
Roman, pi. Moldova, spre N. 
de ora§ul Roman $i aproape 
de extremitatea judetulul, la 30 
kil. de el $i la 31 kil. de re?e- 
dinja pla$e!. 

Este formats din satele : Mo- 
go§e$ti $i Muncelul-d.-s., cu re- 
re$edin{a com. in satul Mogo- 
?e?ti. 

Are o populate de 526 fa- 
mili!, sau [797 suflete, din car! 
200 fam. de Ungur! ?i 17 fam. 
de Evre!. 

Sunt 4 biseric! de lemn : 2 
ortodoxe ?i 2 catolice; o $coala 
mixta. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 5227 le!, ?i la cheltuel!, de 
4957 lei. 

MogO§e§ti, sat, pe mo$ia cu a- 
cela$I nume, com. Buda, pi. 
Her{a, jud. Dorohoiu, cu o po- 
pulaftune de 196 famili!, sad 
799 suflete. 

Este situate la poalele p&- 
dure! $i e formate din catunele : 
Mogo$e$ti, ce formeaza vatra 
satulu! $i Lunca, a?ezate ma! 
jos, linga un smirc. 

Proprietatea mo?ie! e a mo$- 
tenitorilor raposatulu! Grigore 
M. Holban. In vechime a fost 
a mSnastire! Holcea din Buco- 
vina, p&n& la 1785; iar in urnte 
a manSstire! Mogo?e$ti. 

Are 2 biseric!, deservite de 
2 preo$l, 2 cintare^! ?i 2 pSla- 



mar!: una, fosta manastire de 
cilugSr!, cu hramul Na$terea- 
Maicei-Domnulul, zidite in 1818 
de monahul Sava Holban %\ a 
doua de lemn, facuti la 1794 
de Ignat Batrinul §i restaurata 
in 185 1 de spitarul Mihalache 
Holban, fost epitrop al ma- 
nastire!. 

Sateni! improprietaritf aQ 321 
hect., 8 an, pamint, iar proprie- 
tarul, 1 30 hect, 33 ar., cimp, 286 
hect., 44 ar., padure $i 10 po- 
goane vie. 

Drum principal este acel de 
la Mihaileni la Mamorni^a, tre- 
cind pe linga sat. 

Mo$ia se limiteaza cu Miho- 
reni, Buda-Mare $i Bece^ti. 

MogO^e^ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. Copaceni-Mogo§e$ti, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la S. de Bucure^ti, pema- 
lul sting al riulu! Arge$ul. P5- 
mintul sati e mla^tinos in par- 
tea de N. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
656 hect, cu o populate de 
371 locuitor!. 

D-l V. M. de Gravie are 360 
hect. $i locuitori!, 296 hect. Pro- 
prietarul ?i locuitori! cultivS tot 
terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Intimpinarea Domnulu!, deser- 
vite de 1 preot $i 2 cintere^i; 
o $coala mixta, frecuentata de 
21 copi!. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumar!. 

Numarul vitelor mar! e de 
219 §i al celor mic!, de 232. 

Acest catun se crede a fi in- 
temeiat de la 18 14. Ma! inainte 
se zice ca ar fi fost a$ezat in 
valea Arge^ulu!, nu departede 
locul ce-l ocupa az!, ?i ca in 
urma unu! inec mare, locuitori!, 
pe la anul 1826, $!-au a?ezat 
casele pe deal. 

Poarta numele lu! Mogo?-Vor- 



Digitized by LiOOQ IC 



MOGO$E$TI 



877 



MOGO5E5TI 



nicul, care, dup& cum se zice, 
a fost intemeetorul c^tunuluT, 
pe mo$ia sa. Nu se $tie cu si- 
guranja cJnd a fost intemeiat 
in vale, dar se constats c& de 
la anul 1824 c&tunul a trecut 
in stapinirea lut Constantin B&- 
l&ceanu $i a urma?ilor sal, p&na. 
in timpiT mal din urm&. 

Despre Mogo$, sepoveste$te 
c& cu infiin^area c&tunuluT in 
vale ar fi zidit ni§te frumoase 
case in coasta dealului $i dup& 
aceea ar fi ridicat $i o biserica, 
tot in vale, dar r&ma$i{ele ace- 
stora nu se ma! v&d azl. Mogo$- 
Vornicul, boier de divan, aadus 
la cuno$tin{£ locuitorilor de prin 
prejur $i a veneticilor, c£ orl- 
cine ar avea dorinfa s& se a- 
$eze cu familia sa pe mo?ia lul, 
va fi scutit de toate d&jdiile c£- 
tre stat, nu va avea nicl o su- 
p&rare din partea verf-cSruia 
$i p&mint de hran& in de-a 
juns. 

MogO$e§ti, sat, f&cind parte din 
com. rur. BSr^ti-de-Vede, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt ; este situat 
la E. comunel §i are o popu- 
late de 140 locuitorl. 

MogO§e§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com. Mogo$e$ti, 
la 30 kil. spre N. de ora§ul 
Roman ?i la 31 kil. de re$e- 
din^a pl&$ef, situat aproape de 
extremitatea jude^nlul, pe ma- 
lul drept al riulul Siretul. 

Este re$edin{a com. Mogo- 
sesti. 

Are o populate de 164 fa- 
mili!, sail 571 suflete, din carl: 
lOOfamilildeUngurl §i 2 familil 
de Evrel. 

Sunt 2 biserici de lemn : una 
ortodoxi $i alta catolici. Un- 
guril din acest sat {in de pa- 
rohia H&l£uce?ti. 

Are un pod umblator pe 
riul Siretul. 



Se face aci bilcia la 14 Sep- 
tembrie. 

MogO§e§ti, uumire, ce se da mat 
inainte satulul Volintire^ti, din 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., 
com. Hele?tieni. 

MogO§e§ti, mdnftstire, in jud. Do- 
rohoiu, pi. Herja, com. Buda, 
la 2 ore de Herfa $i la 1 1 /s ore 
de Mamorni^a, pe un drum cam 
anevoios. 

Biserica bine zidita se inatya 
intre casele egumene^ti, acele 
pentru soborul monahal $i inc£ 
perile pentru institute, toate in- 
conjurate de solidul zid al ogr&- 
zef; iar de-asupra porfei se ri- 
dic& turnul clopotni^el. Ling& a- 
cestea se adaugci pe o parte gr£- 
dina culivata bine formats, pe 
de alta parte satul Mogo$e$ti. 

Biserica are hramul Na$terea- 
Maicel DomnuluT. 

Stefan Ilolban, boer, proprietar mare 
din acest jude{, dedat vie{et celihatare, 
se ocupa cu exploatarea proprietajilor 
sale si cu intinsa apicultura ; avind multc 
si man prisect, chiar si pc mo-it straine. 
Cu asa preocuparc, avutul saii crestea, 
vrista luainta si aplicarca catra devofiile 
rcligioase sporca inca mat mult, detcrmi- 
nindu-1 a lua shima monahala, cind ca- 
pita numcle de Sava. Spre complectarea 
aplicaret sale pioasc, la 1S1S, pe mosia 
sa Mogosesti, alese frumoasa po^i^ie in- 
tr'u tnfundatura a dealurilor spre Miho- 
reni si Culiceni si fondcaza aceasta ma- 
nastirc, de care institutii, judetul era cam 
lipsit. Dupa tcrminare in/cstrind-o abon- 
dent cu nccesariile oficiulul Divin, aduna 
sobor de calugari si solicita de la Chi- 
iiarchie, numirea unui Egumcn, in care 
calitatc a venit Arhimandritul Athanasie 
Sevastias, ce in urma deveni Arhiereul 
Athanasie Sevastias, dupa care supuse 
manastirea catra Mitropolia din Iasi, pen- 
tru controlul conduccrel si al intre^ineret. 

Sava Holban prin testamentul sau prc- 
vedca : cum sa se intrettna manastirea, 
soborul si toate ale et ; cum sa se in- 
tre^ina o bolni^a (spital) cu 15 paturl, 
spre vindecarca sarmanilor sufcrin^T, cau- 
tindu-sc cu leacurilc cuvenite de un doc- 
tor tnvapit, avind toate cerute de stiin^a 
si regula pentru ascmenca asczSmlnt, fara 



tntreruperc vre-o data; cum s& se ur- 
meze cu bisericile de pc toate proprie- 
ta^ile sale ; cum sa se tntre(ina o scoala 
la care sa se deprinza copiil satenilor 
cu lumina tnva^aturei; cum harazestc tn 
nestramutata proprietate a manastirei Mo- 
gosesti averea sa compusa : din toate 
vitele si prisacile, ce le avea In diferitc 
locuri si din mojiile : Mogosesti, Hor- 
bova (Sanihaul), Pilipau^i, Hilisaul, toate 
In acest jude^, si Epureni in jud. Boto- 
sani ; cum sa se faca biserici la mosiile 
accste, cart nu aii asa sfinte locasurY. 
Dupa aceste dispune, ca averea aceasta 
sa se administreze de epitropia ce in* 
stitue, si nict vr'o rudenie sa nu aiba 
amestcc sau partasie la venit ; ca mosiile 
sa se arendcze licitativ la locasul Mitro- 
poliet din Iasi si administratorul epitro- 
piet sa dea seama controlicejte la co- 
niisia ce o rinduestc. 

Dispozi(iile accstca mul^t ant dupa 
moartea fondatorulut s'au indeplinit, din- 
du-se regulat la Mitropolia din Iasi, 
seama de administrare pana In anul 1859. 

Murind Spatarul Mihalache Ilolban 
ce era lasat epitrop administrator prin 
testament, erezit fratit Iorgu si Grigore 
Ilolban, un timp luaratn arenda mosiile 
manastirei ; apot In prevederea leget de 
sccularizare, pusera st&pinire absoluta pe 
acele mosit. 

Ministerul bazindu-se pe testamentul 
raposatului monah Sava Holban ; pe legea 
sccularizarci din 1859 si 1863 si pe art. 
760 din Codul Calimah, reclama la 20 
Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca 
sa dea In primirea statulut manastirea 
Mogosesti cu toate bunurile veuitc et de 
la raposatul monah Sava Holban, si la 
29 Aprilie 1868, avocatul statulut a sus- 
^iuut inaintea Tribunalulut din Dorohoiu, 
ca, dupa promulgarea leget de seculari- 
zare, urmlnd Statul sa lamureasca averea 
aficrosita de monahul Sava Holban, Mo- 
gosesti se stapinestc de d-nul Grig. M 
Holban, in baza clauzet din testamentul 
recunoscut de Guvcrn prin Hrisovul Dom- 
nesc din 26 Aprilie 1847. Ca combatind 
aplicarea acestet clauze, ceru restituirea 
totalet avert catre Stat si tot odata a ti 
obligat sa dea socotealil de administrarea 
et de la 1859 pana la predare. 

Tribunalul a hotarlt: 

Manastirea Mogosesti, tn baza tes- 
tamentulut fiind persoana juridica, trcbue 
sa fie proprietara averet lasata et prin 
testament si acclet venita mat tn urma ; 
ca rcpresentantul familiet (D. M. Holban) 
d-nul Gr. M. Holban sa administreze 
averea dupa dispozitiile tcstamentulut si 
sa dea seama la Curtca de Compturt, con- 



Digitized by 



Google 



MOGOSEfTI 



378 



MOGOSOA1A 



form lege! respective cu Incepcredela 1S69, 
pe tot timpul cit a fost si va fi Ingrijitor 
si administrator manastirei. Ca statul este 
drept si dator a observa si sa oblige la 
dare dc seama pe epitropul de administra^ia 
averei. Ca pentru indcplinirea si abaterea 
sa, poate sa fie tras la raspundere. 

D-nul Gr. M. Ilolban, nemul^umit cu 
asa hotarire, a recurs la autoritaple su- 
pcrioarc, de la can cistigtnd hotarirea 
dupa dopn{u, in urma impar^i avcrca cu 
fra^ii si surorile sale. 

MogO§e§ti, fost sat, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Malae§ti, atunci 
cind com. Malae^ti facea parte 
din pi. Amaradia. 

MogO§e§ti, makala, jud. Vilcea, 
pi. Ocolul, com. rur. Stoene^ti. 

MogO§e§ti, deal, pe care se afla 
a^ezata com. Copaceni-Mogo- 
?e?ti, pi. Sabarul, jud. Ilfov. Are 
o lungime cam de 2 kil. $i pe 
dinsul se cultiva 260 hect. vie. 

Mogo§e§ti, sau Dealul-Ciure§- 
tilor, deal, jud. Vasluiu, pi. 
Funduri. Este o prelungire a 
dealulul Mogo?e$ti din jud. Ia?i ; 
se intinde de la N. spre S., pana 
la mijlocul com. Scheia, de undc 
se ramifica 111 alte tre! par$i, 
numite : Dealul-Taurulu!, al-Mo- 
vili^e! $i al-Muncelulu!. 

MogO§e§ti, mosie, in jud. Neam{u, 
pi. Bistri^a, com. Costi?a. Se 
ma! nume^te ?i Li^ani ; este si- 
tuate pe linga mobile Bode^ti- 
Buhu^oaia ?i Carmane^ti. 

MogO§e§ti, mosie, a statuluT, jud. 
Olt, fosta pendinte de manasti- 
rea Clocociovul. Se arendeaza 
cu 5200 lei anual. 

MogO§e§ti, pddure, in jud. Ro- 
man, pi. Moldova, com. Mogo- 
$e$ti, in intindere de 200 hect. 

MogO§e§ti, pddure, a statulul, in 
intindere de 100 hect, com. 



Mogose?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. 
Olt. 

Mogo§e§ti-Frumoasei, sat, in 
partea de S.-E. a com. Mogo- 
?e$ti, pi. Stavnicul, jud. Ia$i, 
situat pe costi?a dealulul Chis- 
cul luT-Toader, cu fa{a spre N.-E. 

Legenda spune ca numele 11 
vine de la un raze?, numit Mo- 
go?, care avea in stapinire a- 
cest loc, $i in urma impar^in- 
du-l la trel fif a! sat, s'a inte- 
meiat sateleacestea, numindu-se 
ale Mogo?e?tilor, iar numele de 
Frumoasa i s'a dat dupa ma- 
nastirea Frumoasa, careia 'fa 
fost inchinata mo?ia, pe timpul 
calugarilor Grecl. 

Are o populate de 192 fa- 
miliT, sau 824 suflete; o bise- 
rica, zidita la 1842, deservita 
de 1 preot, 1 cintaref ?i 1 e 
clesiarh; o ?coala, lnfiinfata in 
1865, frecuentata de 69 elevi. 

Mo?ia apar^ine statulul. Pe ea 
se afla padurl, livez! $i vif. 

LocuitoriT poseda: 720 vite 
marl cornute, 47 ca!, 107 01 $i 
180 rimatorT. 

MogO§e§ti-G&l&{ei, sat, in par- 
tea de E. a com. Mogo?e?ti, pi. 
Stavnicul, jud. Ia?i, spre V. de 
satul Mogo$e$ti-Frumoase!, si- 
tuat pe deahil Gala^ei ?i cos- 
ti$a dealulul Huma. 

Are o populate de 85 familif, 
sau 357 suflete; o biserica, fa- 
cuta de locuitori la 1868, cu 
1 cintaref. 

Mo$ia Galata e proprietatea 
statulul. Parte din ea s'a vin- 
dut in 1886. 

Vite sunt: 19 ca!, 302 vite 
mar! cornute, 11 o! ?i 65 rima- 
tor!. 

Mogo§e§ti-Volintire§ti, mosie, 
a statulu!, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Mogo?e?ti, aren- 
data anual cu 15600 le! anual. 



MogO§oaia, sat, jud. Ilfov, pi 
Znagovul, facind parte din com. 
rur. Bucoveni. Cade spre N.-V. 
de Bucure^ti ?i la S.-E. de Bu- 
ciumeni, pe malul sting al riu- 
lut Colintina, unde acesta for- 
meaza lacul Mogo^oaia. 

Prin sat trece $oseaua judc- 
^eana Bucure?ti-Tirgovi?te. 

Suprafa^a satului e de 3507 
hect., impreuna cu Chitila §i 
Odaile, cu o populate de 647 
locuitori. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot 
?i 1 clntare{; o ?coala mixta, 
frecuentata de 16 elev! ?i 7 e- 
leve; I pod. 

Mo$ia, fosta proprietate a 
Principelu! N. G. Bibescu, apar- 
{ine d-lu! Movila, care are 2820 
hect. §i locuitorilor, car! au 687 
hect. Proprietarul cultiva 1000 
hect. (143 hect. izlaz, 1600 hect. 
padure, restul necultivabile). Lo- 
cuitori! cultiva 659 hect. (37 hect. 
sterpe). 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar ?i 1 hangiQ. 

Numarul vitelor mar! e de 
238 $i al celor mici de 577. 

MogO^oaia, stafie de dr.-d.-f., 
jud. Ilfov, pi. Dirabovi^a, cat. 
Baneasa-Herastrau, pe linia Bu- 
cure?ti-Ciulni^a, pusa in circu- 
late la 17 Noembrie 1886. Se 
afla intre stabile Bucure^ti (6.8 
kil.) ?i Pantelimon (9.6 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelulu! ma- 
ri! de 82 m .57. Venitul aceste! 
sta^i a fost de 51635 lei, 35 b. 

Mogo§oaia, fort, in jurul Bucu- 
re^tilor, jud. Ilfov. 

Mogo^oaia, plidure, (1600 hect), 
jud. Ilfov, pi. Znagovul, fosta pro- 
prietate a Principelui N. G. Bi- 
bescu. 

MogO^oaia, girla, izvore^te din 



Digitized by LiOOQ IC 



MOGO$UL 



379 



M0INE?TI 



raun^i! com. Te^ila, pi. Pele?ul, 
jud. Prahova; curge de la E. spre 
V. $i se varsa in riul Doftana, 
pe {annul sting, in raionul co- 
munei Te§ila. 

Mogo§ul, sau fu^umeica, deal, 
in jud. Gorj, plaiul Novaci; se 
intinde din hotarul Anini^iul, 
spre S., formind malul drept 
al CiocadieT, pana in dreptul 
catunuluT Ciocadia, unde se ter- 
mina. 

MogO§ul, piria, jud. Prahova, pi. 
Teleajenul, com.Maneciul-Ungu- 
reni; izvore?te din muntele Fa$a- 
luI-Gherghel ; curge de la N.-V. 
catre S.-E. §i se varsa in riul 
Teleajenul, pe malul drept. 

MogO$ul, vale, jud. Vla$ca, pe 
proprietatea Du$ani, a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure^ti, 
pendinte de com. Letca-Vechie ; 
se varsa in apa Glavaciocul. 

Mohorani, suburbie, a ora^ulul 
Roman, jud. Roman, si tuata in 
partea de V. 

Mohori^i, sat, facind parte din 
com. Moto^eni, jud. Tecuciu, si- 
tuat pe coasta estica a dealulul 
cu acela?! nume, la 4 kil. de 
re§edin{a com. Are o populate 
de 57 familiT, sau 255 suflete, 
carl locuesc in 52 case. 

Pe dealul Mohorifi se afla 4 
mori de vint. 

Mohorul, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, ?i in direct e N. 
de comuna Novaci, situat intre 
mun^il Urda, Papula, Ple$coaia 
$i Iezerul, pendinte de comuna 
Pociovali^tea. 

Moi, com. rur. $\sat, in jud. Gorj, 
pl.JiuluT, la S. com.Rovinari,pe 
?oseaua na^ionala Filia$i-Pietro- 
?ani $i in partea stinga ajiulut. 



Suprafata comunel, formata 
dintrun singur sat, e de 1086 
hect. din carl: 500 hect. padure, 
60 hect. izlaz, 25 hect. fine^e ?i 
521 hect. arabile. 

Are o populate de 100 fa- 
milil, sau 650 suflete ; 1 $coala, 
frecuentata de 37 copii; 1 bi- 
serica de lemn, fondata de lo- 
cuitori in anul 1882, deservita 
de 2 preo^I $i 2 cintareflf. 

Locuitoril poseda: 40 plugurl, 
3 1 care cu bol, 2 caru^e cu cai ; 
181 vite mar! cornute, 11 cai, 
1 1 3 ol $i capre $i 64 porcl. 

Budgetul comunel e la ve- 
nituri de 1033 lei, iar la chel- 
tuell, de 936 le!. 

Comunica^ia in aceasta co- 
muna se face prin §oseaua na- 
tional a. 

Moiasa, munte, al com. Cartiul, 
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre 
N.-V, comunef, cea mal mare 
parte gol, iar pe virf pup'naco- 
perit de brad $i fag. 

Moiceni, sat, facind parte din 
com. rur. Prahovifa-d.-s., jud. 
$i pi. Prahova. 

Are o populate de 106 locui- 
tori. 

Moime§ti, sat, in partea de S.- 
E. a com. Radiul-Mitropoliel, pi. 
Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta 
despre E. a dealului Moime^ti. 
Are o populate de 16 familil, 
sau 94 suflete. 

Vite: 379 vite marl cornute, 
42 cat, 1270 ol, 6 rimatorl $i 
1 1 bivoll. 

Moime^ti, deal, pe a carui cos- 
ti§a de E. e situat satul Moi- 
me?ti, com. Radiul-MitropolieT, 
pi. Copoul, jud. Ia$i. 

Moime§ti, piriu, jud. Ia$i, pi. 
Copoul, com. Radiul-Mitropoliel ; 
izvore^te din partea de S.-V. 



a dealului Moime^ti, curge spre 
S., printre dealurile Pi^cani §i 
Vulturi, pana ce da in valea §i 
piriul Zahornel, la Capul-Dea- 
luluY. 

Moine^ti, com. rur., jud. Bacau, 
pi. MunteluT, a^ezatape Podi$ul- 
Moine?tilor, format de mun^i* 
?i de dealurile : Strigoiul, Santa, 
apol Ta$buga, Magura, Osoiul, 
Gavrel ?i Dealul-Mare, ce des- 
part Tazlaul-Sarat de Trotu?. 

Se compune din 4 catune: 
Tirgu§orul-Moine$ti, primaria §i 
re$edin{apla$el, Lunca-Moine§ti, 
Piriul-Moine$ti ?i Dealul-Mare. 

Moine^ti inca pe la 1803 (Con- 
dica-Liuzilor) ii gasim cu mo$iI 
raza?e$tf, producind pacura, des- 
pre care dovedesc numeroasele 
fintini de pacura parasite; apol 
a trecut in stapinirea Hatma- 
nului Alex. Mavrocordat $i un 
hrisov domnesc al lul Mihaiu 
Sturdza, din 1 844, reguleaza em- 
baticurile. 

Se margine§te la N. cu com. 
Valea-Arinilor ; la V. §i S., cu 
com. Vasie$ti; iar la E., cu com. 
Podurile. Este strabatuta de Pi- 
riul-Moine$tilor $i de Urmini^ul- 
Mare. 

Are o populate de 790 familif, 
sau 3777 suflete; 3 ?coale, una 
primara urbana de baeflf, care 
funcfioneaza din 1862, a doua, 
de fete, care func^ioneaza din 
1867 $i a treia, $coala izraelita; 
2 biserict ortodoxe, in Tirgu- 
§orul-Moine§ti, deservite de 2 
preojl $i 2 cintareflf ?i una ca- 
tolica; 42 circiuml. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de aproape 3000 hect. 
Padurile: Magura, Fundul-Ga- 
vreT, etc., ocupa 2500 hect. 

Proprietar mare este «Socie- 
tatea de corner^ ^i industrie a 
petroleulul, Moine?ti-Tazlau-$o- 
lontul», care are o mo?ie, Moi- 
ne^ti, in intindere de 1700 hect., 



im: MmnU Ptofionm- g » y ny t# . Trt. IT. 



49 



Digitized by 



Google 



MQ1NE?TI 



380 



MOTSA 



din care 750 p&mint produc- 
tiv. Aceasti mo$ie dl un venit 
anual de 34000 lei*. 

Pe terenul comunei se g^sesc 
4 izvoare de ape minerale: cloro- 
sodice, ffer, sulf. Pacuri in mare 
canlitate, se scoate necontenit 
de mat bine de 100 am. Sunt 
70 fintinT in exploatare pe nio$ie. 

Sunt 15 fabric! de petroleu ; 
una fabrica de luminal de ste- 
arinS; una fabric^ sistematica 
pentru lemne de construcfie; 
un her&str&u de ap&. 

Dup& legea rurala, din 1864, 
la 47 locuitori s'au dat 162 f&lcl 
$i 40 pr&jinl in improprietarire. 

Vite sunt: 196 caf, 454 vite 
marl cornute ?i 208 porci. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 45080 lei, 24 bant $i 
la cheltuell de 33786 let. 

Teritoriul comunei este stra- 
batut de calea jude^eana Ba- 
cSu-Moine?ti-Tirgul-Ocna. Intre 
acest din urm& ora$ §i Moine$ti 
este o cale feratS, care trece 
pe malul Trotu?ului p&n&laCo- 
mSne^ti, ?i de aci la Moine^ti. 

Distance: la Bac3u\ capitala 
districtuluT, 47 kil. ; la comuna 
Valea-Arinilor, 4 kil.; la com. 
V&sie$ti, 3 kil. ; la com. Podu- 
rile, 5 kil. 

Moine§ti, tirgusor, jud. Bac&u, 
pi. MunteluT, re^edintacom. Moi- 
ne§ti, situat pe un podi? al mun- 
{ilor M&gura $i Osoiul. 

Are 665 familii, sati 3248 su- 
flete; 2 ?coli primare urbane. 
una de b&e^f $i a doua de fete; 
o$coal£ izraelit&; 2 biserici orto- 
doxe : una cu hramul Sf. Nicu- 
lae, cl&dit& de locuitori in 18 14, 
$i a doua cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, cl&dit& tot de loc litori in 
1862, deservite de 2 preo^I $i 
2 cintSre^f; o biserica catolic&, 
cliditS de locuitori in 1836, cu 
I cint&re^; un templu evreesc, 
cu un rabin; circium! sunt 40. 



In acest tirg este re?edin{a 
sub-prefectureT pl5?eT MunteluT, 
a judecatorieT de pace, ?i per- 
cepfia circumscrip^ieT. 

Se mat afl& un spital intre- 
t'mut de judet, cu 10 paturf de 
barba^l ?i 9 de femei; o farma- 
cie; un birou telegrafo-po$taI ; 
o societate evreieasc& de econo- 
mic «Armonia»infiin$at£ in 1887. 
Tirgui de aci (12 pe an, celde 
la Sf. Gheorghe ma! mare) este 
bine aprovizionat $i comer^ul 
constS maf cu seam& in petroliu. 
Sunt aci peste 100 pu^uri de 
pacura. 

Vite sunt: i23porci, 115 01, 
177 cai$i 238 vite marl cornute. 

Tirgu^orul a fost infiin^at in 
1781. 

Un hrisov al DomnuluiMihal 
Sturdza de la 1844 a regulat 
rela^iunile dintre tirgovep $i pro- 
prietarul Moine^tilor, care era 
hatmanul Al. G. Mavrocordat. 
Din timpul domniel lui Mihai 
Sturdza a luat un mers regulat. 

Intinderea tirguluieste de a- 
proape 100 hect., strSb&tut de 
o ?osea principals $i de 3 stra- 
dele. 

Moine§ti, mosie, in jud. Bac&ti, 
pi. Muntelui, com. Moine$ti, a- 
vutS in mine de p&cur&, cu p£- 
mintproductivin intinderede7SO 
hect, carl dau « Societal! pentru 
exploatarea petroleulu!», 34000 
let anual. 

Moine§ti, trup de mosie r&z£- 
$easc<i, in jud. Covurluiu, pi. 
Prutul, com. Oancea. 

Moine^tilor (Culmea-), sirit 
de munfl, ce ?i ia na?tere din 
com. Gosmeanul (jud. Neam^u) ; 
trece prin muntele Geam&na in 
jud. Bac&u, pi. Muntelui ; des. 
parte As&ul de Tazl&ul-Seirat, 
apoi trece prin Podi$ul-Moine$- 
tilor, $i se continue spre V. cu 



munfil Tarni^a, Obcina-Berzun- 
^uluT, Ursoaia, Ou?orul, Dr5- 
coaia $i Dealurile-Salinelor. Tot 
din podi? se ramified o $ir£ce 
ia direcfia spre One^ti, pini la 
dealul Perchiul ?i a treia trece 
prin Maloiul $i Gilea. Ace$ti 
munflf formeazS o ghebozitate 
cuprinsS. intre Trotu^ul $i cele 
dou& Tazli'irT. 

Moine^tilor (Podi^ul-), podif, 
in jud. BacSu, pi. Muntelui, com. 
Moine^ti, format de dealurile 
Strigoiul ?i Santa, pe care se 
afla satul Tirgu$orul-Moine$ti. 

Moise§ti, sat, cu 60 case, in 
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s., 
com. rur. Virciorova. 

Moise§ti, trec&toare peste grani{2, 
spre Temi^oara, jud. Mehedin}i. 

Moisica, cdtun, al com. Zmeeni, 
jud. BuzSu, cu 330 locuitori §i 
70 case. 

Moisica, mope, in jud. Buziu, 
com. Zmeeni, cSt. Moisica; are 
cam 360 hect., mal toate ara- 
bile, apoT sSr^turl ?i locuri sterpe. 

Moisica, jud. BuzSu. VezI Fu- 
rul-Mic-Mu?ica. 

Moisica-Banul, mosie, foasta a 
statuluf, in jud. BuzSu, com. 
Zmeeni, c&t. Moisica, pendinte 
de Banul; are 640 hect., arS- 
turS, izlaz, s^raturi ^i pu^in loc 
sterp ; azl e vinduti locuitorilor. 

Moisie, pirifi, jud. Falciu ; izvo- 
re^te din p&durea Lintea §i 
Zgura, din vecinfitatea padurei 
BSrbo^i; trece prin satul ?i co- 
muna cu acela$i nume $i se 
vars& in balta de la satul Po$ta- 
Elanul. 

Moi^a, sat, pe mo$ia ^i in com. 



Digitized by LiOOQ IC 



MOI$A 



3R1 



MOLDOVA (PLASX) 



Boroaia, jud. Suceava, a$ezat pe 
piriul cu acela?! nume si pe po- 
disul dintre piriurile Saca si 
Moisa, cu o populate de 184 
familtf, sau 650 suflete, din carl 
327 barbafl §i 323 feme!. 

Vatra satulul ocupa 1 1 falci, 
70 prajini. 

Improprietaritl la 1864 sunt: 
14 frunta^i, 23 paimasl $i 26 
coda$T, stapinind 234 falci; la 
1879, 19 insure! au mal luat 
57 fclci $i in 1889, 8 locuitorl 
au cumpSrat cite un lot mic 
de 5 hectare. 

Are o biseric5, cu hramul Sf. 
Nicolae, cladita de locuitorl, 
deservita de 1 preot §i 2 cin- 
tSre^f; o $coala mixta, infiintata 
la 1892, condusa de un inva- 
fator platit de stat si frecuen- 
tata de 45 elevl. 

In 1803, Moisa, a ManastireT 
Risca, avea 23 liuzl, platind 328 
lei bir anual. 

Moi§a, piriU, in jud. Suceava, pi. 
Moldova-d.-j., format dinpiraiele 
Alunisul §i Plopul. Uda satul 
cu acelasT nume si dupa un 
curs de 5 kil. se varsain Risca. 
Are de tributarf din dreapta: 
Trastioara, Jiganca, Slatina, 
Sihastrulul, Arsi{a, Comorilor, 
si din stinga Runcul, LuleiT 
si Bolohanosul. Confine peste. 

Moi§a-si-Ri§cu{a, sir demunfi, 
in com. Bogdanesti, jud. Su- 
ceava. 

Molani, sat, in jud. Mehedinji, 
plaiul Closani, com. rur. Coma- 
nesti ; are 30 case. 

Moldova, plasd, in jud. Roman, 
situata in partea de N.-V. a lul. 
Are forma unui poligon ne 
regulat cu 5 laturi, din care 
cea mal mare este cea despre 
V. 

Se margineste la N. cu jud. 



Suceava, de care se desparte 
pe o foarte mica distant prin 
riul Moldova si apoT prin o linie 
conventional, ce incepe din 
malul riulul Moldova, la N. de 
satul Tupilat.i si duce spre E., 
ridicindu-se pu{in catre N. pftna 
in malul riulul Siretul, la S. de 
satul Cozmesti (jud. Suceava). 
La S.,se margineste cu pi. Si- 
retul d.-j., de care se desparte 
mat intiiu prin o linie conven- 
tional trasa drept de la V. ca- 
tre E., din dreptul tirgusorulut 
Bozieni (jud. Neamtu), pana la 
N. de satul Corhana si de aicT 
prin riul Moldova pana la var- 
sare. La V., se margineste cu 
jud. Neamtu, de care se separa 
iarasl prin o linie conventionale, 
ce urmeaza in linie dreapta di- 
recfiunea de la N. spre S., in- 
cepind pu^in mat de la N.-V. 
de satul Tupilaji si pana in 
dreptul si la E. de tirgusorul 
Bozieni, urmind in cea mal mare 
parte culmea dealurilor despre 
V. a plaseT. La E., se inveci- 
neste cu pi. Siretul-d.-s., de care 
se separa prin riul Siretul, ince- 
pind de la S. de satul Cozmesti 
(jud. Suceava) si panalavarsa- 
rea riulul Moldova in Siret. 

Lungimea cea ma! mare a 
plascf este de 30 kil., socotita 
de la orasul Roman si pana la 
extremitatea de N. a pl3sei, din- 
colo de Hanul-AncuteT; iar la- 
timea cea mal mare o atinge 
intre satelc: Valeni si Rachi- 
teni, 10 15 kil. 

Pamintul plasei Moldova este 
un platou intins si putin inalt, 
care rncrge ingustindu-se cu 
cit se apropie de orasul Roman, 
marginit de o parte (spre V.) 
de riuJ Modova si de alta (spre 
E.) de sesul Siretului. La N. 
este dealul Muncclul, care vine 
din jud. Suceava si care nu este 
alt-ceva de cit ultima ramifica- 
t'mne a munt'ilor dintre Siret si 



Moldova. La S. de satul Munce- 
lul-d.-s., acest deal se pleaca spre 
a forma un intins platou. Spre 
V. se margineste cu o culme 
de dcalurT, care vine din jud. 
Neamtu si se continua spre S. 
prin dealurile: Chicera, Ceta- 
{uia, Corhana, Dealul CaiineT si 
Dealul-lui-Stan, de unde apoi 
trece 1/1 plasa Siretul-d.-j. 

Pamintul el ca si al plasei 
Siret il d.-j., formind aproape in 
total un ses, este cultivabil. 

Padun sunt pufme in com- 
parable cu cele 1'alteplasT. Cele 
mal mart sunt in comuneleVa- 
leni, Gheraesti si Mogo?esti. 

Plasa Moldova se compune 
dintr'o com. urb., Roman, si 
15 com. rur. cu 30 sate, si cu 
o populate de 5894familii, sau 
20986 suflete, din carl 3i97fa- 
milil Ungurf si 81 farailif EvreT. 

Sunt 5133 contribuabilf. 

Are 15 bisericl ortodoxe si 
18 catolice; 13 scoll rurale, din 
car! 1 1 mixte, I de bie^T si 1 
de fete ; un oficiu postal rural 
la gara Mircesti. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
tura, se mat ocupa si cu tim- 
plaria, cojocaria, rotaria, caru- 
taria si olaria. 

Se gasesc morT de apa la 
Valeni, Moreni si Simionesti. 

Caile de comunicat'ic a plasei 
sunt: 

Linia ferata Roman-Pascani, 
care strabate aceasta plasa in 
lingul sati de la S. la N., avind 
in aceasta plasa 2 sta^iunt: la 
Mircesti si la Halaucesti. Ea 
urmeaza marginea de E. a pla- 
toulut. 

$oseaua na^ionala Roman-Iasi 
si Roman-Faiticeni, pleaca din 
orasul Roman si merge spre N. 
panel in dreptul satului Saba- 
oani, de unde se desparte in 
doua ramurl: o ramura apuca 
spre N.-E., trece peste riul Si- 
retul, p a un pod de ffer, in fa^a 



Digitized by LiOOQ IC 



MOLDOVA (RtO) 



382 



MOLDOVA (RlO) 



satuluf MiclSu^eni, trece prin 
Tirgul-Frumos la Ia$i §i o altS 
ramurS apucS spre N.-V., trece 
prin satul Tejcani, pe la E. de 
satul Bote$ti ?i pe la V. de 
satul Nispore^ti (ZSpodia), pe 
la Hanul-AnicuJeT, pe unde ?i 
ese din judef, dupS ce strSbate 
jud. aproape 30 kil. (socotitS 
din ora$ul Roman). AceastS ?o- 
sea este o continuitate a $ose- 
lef BacSu-Roman. 

$oseaua jude^eanS Piatra-Ia?i 
Intri in acest jude{ la satul Tu- 
pilafi $i se continue de la V. 
cStre E., trecind In aceastS pi. 
prin satele: Tupila^i, Hanul-An- 
cu{eT, HSlSuce$ti §i de aici peste 
Siretul, in pi. Sirerul-d.-s. la sa- 
tul CogSlniceanu. AceastS $osea 
trece peste riul Moldova, la sa- 
tul Tupilatf, pe un pod de lemn 
stStStor; trecerea insS in pi. Si- 
retul-d.-s., intre satul HSlSuce^ti 
?i CogSlniceanu, este intreruptS 
din cauza lipsel de pod, a?a cS 
acum aceastS trecere se face mal 
in sus, la satul Mogo$e§ti. 

$oseaua vecino-comunalS Ro- 
man-Mogo$e$ti incepe din ora- 
?ul Roman $i merge spre N. le- 
gend intre ele satele : Cordunul, 
Simione§ti, SSbSoani, Mirce$ti, 
HSlSuce$ti $i Mogo$e$ti, avind 
o lungime de 30 kil. Ea urmeazS 
de aproape linia drumuluT de fifer. 

Din aceste $osele se desfac 
apol in dreapta ?i in stinga altele 
mai mid. 

O altS $osea vecino-comunalS 
leagS intre ele satele din dreapta 
riulul Moldova. Ea incepe din 
$oseauajude{eanSRoman-Piatra, 
mat la V. de satul Dulce?ti ?i 
duce, prin Bre^cani $i Moreni, 
la VSleni. 

Plasa Moldova este units in 
privinja administrative cu pi. 
Siretul-d.-j., avind amindouS un 
sub prefect cu re?edin{a in com. 
Elizabeta-Doamna. (Inaintea u- 
niref plS$ilor re$edinfa subpre- 



fecturel acestel plS?I era in sa- 
tul SSbSoani). Aceste plS$I a?a 
unite sub administrafiunea unul 
sub-prefect poartS numele de 
PlS?ile-Unite. 

In privinfa judiciarS, aceastS 
pi. depinde de judecStoria de 
ocol din ora^ul Roman. 

Moldova, ria, afluent al Siretu- 
luT. Izvore?te in Bucovina din 
Culmea-Lucinel, de sub virful 
Cirlibaba, la N. de satul Mol- 
dova §i ceva mat spre V. de 
virful Vezul-VelSi. Curge spre 
S.-E. in sens invers cu riul Su- 
ceava care izvore?te din acela^I 
loc; udS satele Moldova, Brea- 
za ?i Fundul-MoldoveT, de unde 
schimbS direcfia spre E. ; trece 
pe lingS ora?ul Cimpulung ?i 
Gura-Humorei, de unde schim- 
bind direcjia spre S.-E., intrS 
in Rominia pe la Cornul-Luncif ; 
traverseazS jud. Suceava pSnS 
la cSt. Preo{e$ti de unde '$! 
continuS scurgerea cStre S.-E., 
formind limita intre jud. Sucea- 
va $i Neam^u, pSnS la pStrun- 
derea sa in jud. Roman, la mar- 
ginea N. a satulul Tupilafi, for- 
mind cit-va limits intre celetrei 
jude^e: Suceava, Neamtu ^Ro- 
man ; iar d'aci, dirigindu-se spre 
S.S.E., cStre ora?ul Roman, o- 
cole^te partea sudicS a acestuT 
ora? pentru a se vSrsa in Siret, 
in dreptul com. Cotul-Vame^ului. 
IntrS in jud. Suceava din Ro- 
minia, la 140 m. de locul nu- 
mit Malul-Moldovei, la cota 397 
m. ; strSbate teritoriul comune- 
lor Malini (2 kil.), Sasca (1V2 
kil.), ?i Ru$i (2 kil.) ; udS Baia 
printr'o ramurS $i un canal lung 
de 1200 m.; strSbate teritoriul 
cotnunelor Fintina-Mare (3 kil.), 
Ciuraule^ti (2 kil.), BogdSne?ti 
(3 kil.), Boroaia (4 kil.) ?i Ui- 
de?ti (6 kil.); trecind in apro- 
pierea cSt. Oniceni, udS com. 
DrSgSne$ti (8 1 /* kil.), cSt. $oi- 



mSre$ti, in dreapta riuluf; trece 
pe lingS com. DrSgu^eni (8 kil.), 
situatS pe malul sting pe o inSl- 
{ime de 340—350 m. ?i uda 
cSt. Preo{e$ti. In apropierea aces- 
tuia, riul Moldova formeazS li- 
mita intre jude^ele Suceava $i 
Neamtu pe o lungime de 5200 rn. 
pSnS la com. Temise$ti, pe li- 
mita jud. Neamtu ; iar d'aci di- 
rigindu-se cStre S.-E. continue 
a face limita acestor jude^e, cind 
cu o ramurS, cind cu cursul sSu, 
pSnS in dreptul satulul PSstrS- 
veni, in apropiere de cSt. Spie$ti, 
de unde, strSbStind ?esul mlS?- 
tinos format de bSlfile Tinov, 
Burghei ?i Chitei, i§I reia cur- 
sul de limits a jud. Suceava $i 
Neamtu, din dreptul punctului 
trigonometric 307 m. (Davideni), 
pSnS la pStrunderea sa in jud. 
Roman. 

IntrS in jud. Roman la locul 
numit ValeaBouluF, la marginea 
N. a satulul Tupilafi ; d'aci in- 
dreptindu-se spre S. - E., udS 
satele : Tupilafi, Bote$ti, Mun- 
teni-GhirSe?ti, Pilde^ti, Corhana, 
Ro^iori, Simione^ti ?i Cordunul; 
ocole?te pe la S. ora$ului Ro- 
man, strecurindu se intre acesta 
§i comunele Elizabeta-Doamna, 
Carol ?i Cotul-Vame$uluI, se var- 
sS in Siret, pe dreapta, la vre-o 
3V2 kil. mat jos de Roman, in- 
dreptul com. Cotul-Vame$ului. 

Afluen^iT ma! prineipall a! Mol- 
dovei sunt: 

In Bucovina, prime?te pe stin- 
ga : piraiele Sadova, lingS satul 
Sadova; Moldovi^a (mSritS in 
dreapta cu piraiele Rosianul, iar 
in stinga cu piraiele Putna, Ciu- 
marna $i DrSgu^a), lingS sa- 
tul Vama; piraiele Dobra^i Hu- 
moara, lingS tirgul Gura-Hu- 
morei ; iar pe dreapta, piraiele 
Suha sati Ostra (mSritS pe stinga 
cu pirtul Cominca, iar pe dreapta 
cu BrSteasca sau Negrileasca), 
Vorne$ul, IvSleni %\ Suha-MicS, 



Digitized by 



Google 



MOLDOVA (RtC) 



383 



MOLDOVA (RlC) 



care izvore?te in jud. Suceava. 
In jud. Suceava, prime$te pe 
dreapta piraiele : Suha - Mare, 
Sasca-Mare, $inca, Bogata, Ico- 
belul, care ImpreunS cu piraiele 
MiclSu^a $i Jerna se varsS in 
Moldova, la locul numit Plopii- 
BSel; Ri§ca, Seaca, Brustul, St- 
rata §1 Topli^a; pe stinga pri- 
oie$te piraiele: $omuzul-Mare 
$i $omuzul-Rece ; Midiasca care 
udS satele Negoe$ti, Ione$ti ?i 
Ru§t se varsS lingS satul DrS- 
gu§eni ; Hateiul format din cur- 
surile Uide?ti, Valea-Arinilor $i 
piriul La-Izvor, udS com. DrS- 
gu?eni formind Lacul-Morel, iar 
la e$ire lacul Stroe$ti ; Criste?ti 
format din piraiele Here$ti, DrS- 
ganul §i Lunca?ul trece prin 
com. Criste^ti pe sub podul de 
piatrS al $oselei na^ionale se 
varsS in Moldova, in dreptul 
com. Temise$ti; Mofca; Bou- 
ra, format din piraiele Prisaca, 
Valea-TionuluT $i a-BSrganuluT, 
dupS ce se unesc in satul Bou- 
reni, trece pe sub un pode{ de 
lemn ?oseaua intre kil. 185 $i 
186 de unde prin un §an{ de 
scurgere strSbate $esul de la V-ul 
acestel $osele prin care se var- 
sS in Moldova, in dreptul pSdu- 
rel Costisca-Vasiloael; piraiele 
Soci §i Bahna, care unite cu pi- 
riul Gruiul trece $oseaua natio- 
nals pe sub un podet de piatrS 
?i prin un ?an{ se varsS prin 
mla$tinele Moldovel din dreptul 
Balta-Birghel. 

Din jud. Neam{u, prime$te pi- 
raiele : Valea-Arinilor $i piriul 
Neam^u, mSrit pe stinga cu pi- 
nul Nem^orul $i pe dreapta 
cu Plotinul, Topltya 51 Piriul- 
Umbrarilor. 

In jud. Roman, Moldova pri- 
me$te pe dreapta: Valea- AlbS, 
ce izvore^te din jud. Neam^u ; 
valea Matca-Mare $i piriul Mo- 
reanca, iar pe stinga piriul Ciur- 
licul, mat jos de satul Pilde?ti, 



$i Girla-Moarel, bra{ al Moldo- 
vel, ce udS com. Pilde?ti in 
partea de S. 

Valea Moldovel este mal pre- 
tutindenea locuitS ; dar pe cind 
partea de sus in Bucovina nu 
prie^te de cit ovSzuluI, porum- 
bulul $i fine{elor, cu cit scoborf 
mal la vale in Rominia, ea de- 
vine mat fertile. O micS parte 
e acoperitS de lunci de lozif, 
rachi^I ?i arinL 

Incepind de la satul Moldova, 
?esul prin care curge Moldova 
nu este maf larg de 1 kil. pSnS 
la Gura-HumoreT de unde ese 
din mun^il; de aci §esul se mal 
lSrge?te pSnS la 6 kil. 

Moldova e?ind din regiunea 
muntoasS a BucovineT, in Ro- 
minia, curge in mare parte de-a 
lungul dealurilor: din dreapta 
pSnS mal jos de com. Baia §i 
din stinga pSnS la com. Miro- 
slSve$ti ; apoT iar pe lingS dea- 
lurile din dreapta pSnS la cSt. 
Ro^iori $i d'aci pSnS in vSrsS- 
tura sa in Siret. 

Lungimea sa totals in Ro- 
minia este cam de 100 kil.; $i 
aproape tot atita in Bucovina. 
LSrgimea albief variazS in par- 
tea de sus a Moldovel intre 40 — 
60 m.; iar la Roman atinge 200 
m.; ea este foarte neregulatS$ipli- 
nS de prund'15. Cursul sSG mal 
cu seamS in Rominia este foarte 
neregulat, format din maT multe 
bra^e cart se unesc 31 se des- 
unesc formind diferite insule 
mlS$tinoase pSnS in dreptul ora- 
§uluT Roman, de unde are nu- 
mal un singur braf pSnS la vSr- 
sSturS. Cursul sSu este toren- 
fial pe toatS lungimea sa, cScI 
chiar aproape de ora$ul Roman 
duce bolovanl pSnS la 1 kilgr. 
de greutate. 

Basenul sSu este mSrginit la 
N. de mun{if Lersei 51 spre E. 
de dealurile ce separS basenul 
sSii de basenul SuceveT $i Si- 



retulul ?i care dealurf se con- 
tinue pSnS In dealul Muncelul 
$i de aidf prin un platoti, care 
se termini la Roman ; iar spre 
V. de culmea centrals a Bis- 
tri^et-Mari $i de dealurile ce 
pleacS din aceasta. 

Valea Moldovet in tot cursul 
sSCi in {ar& este inso^ita de ?o- 
seaua nationals Roman-Cornul- 
Luncel, bine impletrita 9I bine 
lntre^inutS. 

Trecerile de pe un mal pe 
altul cind apele sunt mid se 
fac prin vadurt. La epoca cre§- 
teref apelor trecerile nu se pot 
face de cit pe podurile de la 
Pracsia intre FSlticeni $i Bog- 
d£ne$ti j?i la Temi$e$ti intre 
Tirgul-Neamtulul 51 Pa?cani. 

Numele Moldova, pare a fi 
de origins germano - goticS : 
mulde = praf. (A. D. Xenopol, 
«Istoria Romlnilor*, vol. I, p. 
318 $i 371 ?i B. P. Hasdeu, 
«Istoria CriticS a Rominilor», 
vol. I, p. 300). 

Uni? cred cS '?I-ar fi luat nu- 
mele de la tara, care pentru fru- 
muse^ea e! fusese numitS de 
Roman! Molis Dacia saQ Molis 
Davia. («ScrierT» de C. Ne- 
gruzzi, vol. I, p. 194, edi^. din 
1872). 

Legenda mal spune cS '§I-ar 
fi luat numele de la cSJeaua 
Molda a primulut descSlicStor 
Drago$. In aceastS privintS Ma- 
rele Vornic Gr. Urechie, ca $i 
altt cronicari, scrie: 

Oamentf din Maramure§, ve- 
nind peste munt'tT ungure?ti 
?i peste mun^h' MoldoveT, vinind 
fieare sSlbatice, pSnS au e^it la 
apa ce-T zicem Moldova, go- 
nind un zimbru, carele '1-au $i 
vinat, la locul unde se chiamS 
satul Boureni, pe acea apS a 
Moldovel ; ?i ati pus nume a- 
pel, de-I ziserS Moldova, pre 
numele unel cSJele ce-I ziceau 
Molda, care atunc! gonind zim- 



Digitized by 



Google 



MOLDOVA-DE-JOS 



884 



MOLDOVENI 



brul, s'au inecat intru acea apS 
§i de pre numele ape! se zice 
acum $i $3rel Moldova. («Leto- 
pis.», vol. I, pag. 131 $i Miron 
Costin, «Letop.», III, pag. 511). 
In c&l&toria ieromonahuluT 
Silvestru $i Nicodin la 1722, 
din M2n£stirea Rilovsca (Sf. 
Nicolae), Moldova se nume^te 
«Mulduva». 

Moldova-de-Jos,//^^, jud. Su- 
ceava. Se m«irgine$te la E. cu 
pi. Siretul-d.-s. §i Siretul-d.-j. ; 
la V., cj jud. Neam{u; la S., 
cu pi. Siretul d.-j. §ijud. Neam^u 
$i la N„ cu pi. Moldova-d.-s. 

Partea vesttcS este muntoasS, 
iar cea l'alta ondulat&, ne-avind 
de cit un singur $es, al Mol- 
dovel. 

Intinderea tentorial^ a aces- 
tel pl£$i e de 75380 hect., 72 
ar., din carl numal jum£tate 
sunt cultivabile. 

Re$edin(a sub-prefecturel e 
in com. Ciumule$ti. 

Se compune din 6 com. ru- 
rale: Ciumule$ti, Uide$ti, Dr&- 
gu$eni, Dr&g&ne$ti, Boroaia $i 
BogdSne$ti, can sunt formate 
din 37 sate. 

Are o populate de 4967 fa- 
milii, sau 193 14 suflete, din 
car! 9612 barbaflf $i 9702 fe- 
me!, locuind in 4556 case. 

Sunt 3607 contribuabili. 

In aceasti plas& se afla. mS- 
n&stirea Ri$ca $i schiturile lipo- 
vene$ti din Manolea. 

E str&bcltut& de $oseaua na- 
tionals Roman-FSlticeni $i de 
$oseaua jude^eanS Dumbr&vi$a- 
Neam^u. 

Ca a^ez^mint industrial este 
fabrica de spirt din Dr£gu$eni 
$i teascurile de uleiu de cinep& 
din Manolea. 

Budgetul comunelor e la ve- 
niturl de 51546 lei $i la chel- 
tuell, de 50462 let. 

Statul posedS. 4 propriety!, 



aducind un venit anual de 
51684 lei, 84 bant, avind $i 
19649 hect. p&dure. 

Moldova-de-Sus, plasti, in jud. 
Suceava. Se m3rgine$te la E., 
cu pi. $omuzul; la V., cu pi. 
Muntele ; la S., cu pi. Moldova- 
d.-j. $i la N. cu Bucovina. Mai 
mult dfi ju mutate este muntoascl 
$i trel par^i din teritoriul el e 
acoperita de p&durl, ale caror 
esen(e principale sunt: bradul, 
fagul, mesteacSnul, plopul §i 
stejarul. 

Suprafa^a pla$el e de 75698 
hect. 

Re$edin$a sub-prefecturel e 
la Cornul-Luncei. 

Este formats din ora$ul F&l- 
ticeni $i 7 com. rurale: Baia, 
Fintina-Mare, Sasca, Br&d&tclul, 
RadS^eni, Opri$eni $i M&lini, 
carl sunt alc&tuite din 21 sate 
$i un ora$. 

Are o populate de 6641 fa- 
milil, sau 26251 suflete, din carl 
12864 baxba{I $i 134 18 feme!, 
locuind in 5763 case. 

Sunt 9677 contribuabili. 

In plasS se afl£: mSnSstirea 
Slatina, schitul Preute^ti §i fos- 
tul tirg Baia, cu Biserica-AlbS, 
Biserica-SSseascS $i a-luI-Petru- 
Rare$. 

E strSbStuta de ?oseaua Cor- 
nul-Luncel-Dorna. 

A^ezSminte industriale sunt 
instalafiunile forestiere de pe 
Domeniul-Coroanei (G&ine$ti $i 
Ieslele), M&lini $i multe alte he 
rSstraie de pe mobile Sasca $ 
Baia, precum $i morile: Cior 
saci, Moara-Doftorulul $i a-C& 
lug&rulul de pe $omuzul-Mare 
$i fabrica de spirt de la Baia 

Budgetul comunelor e la ve 
niturl de 353850 lei $i la chel 
tueli, de 353182 leT. 

Statul posedS o proprietate 
aducind un venit de 8318 lei, 
95 banl; iar teritoriul com. M&- 



lini, face parte din Domeniul- 
Coroanei. 

Moldova-SeacS, vale, care se 
intinde in partea de E. a pi. 
Siretul-d.-j., jud. Roman. Incepe 
din sus de ora$ul Roman $i se 
terminal la S. de satul Cotul- 
Vame$ulul. AceastS vale este 
fosta albie a riului Moldova, 
care curgea mal inainte cu vreo 
2 kil. spre V. de ora$ul Ro- 
man. Este acoperita cu finefe. 
Pan& la construirea liniei ferate, 
aceasta vale era adeseori aco- 
peritS cu ap&, in timpurile 
ploioase, prin rev&rsarea Mol- 
dovel. 

Moldoveanul, fir tnic de muH(i, 
in jud. Muscel, care porne$te 
din Carpafi, avind direcfiunea 
aproape perpendiculars pe a- 
cesta. Se intinde spre S. prin- 
tre jude^ele Arge^ul $i Musce- 
lul, formind culmea cea mal 
inalta la N.-V. de pi. Nuc$oara. 
DupS o cale de 2 ceasurlspre 
S., se bifurcS ^i ramura Moldo- 
veanul intra in jud. Arge?, iar 
Galbina merge prin jud. Muscel. 

Moldoveanul, pirin, in jud. R. 
Sirat, pi. Rimnicul, com. Bi- 
soca, numit ast-fel pentru ci 
curge pu^in ^i pe hotarul Mol- 
dovel; izvore^te din muntele 
Bisoca ; ud& partea de V. a co- 
munel §i se vars& in riul R- 
SSrat, pe dreaptalul; malpoartS 
?i numele de Recea-Moldovanul. 

Moldoveni, com. rur., HngSOlt 
$i spre N. de Izlaz, in pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romanati, la 18 
kil. de Corabia $i la 46 kil. de 
Caracal. Altitudinea terenului 
d'asupra nivelulul M3ril este 
de 58 m. 

Comuna e formats numal din 
satul cu acela$I nume. 

Are o populate de 103 1 lo- 



Digitized by 



Google 



MOLDOVENI 



MOLN1JA 



cuitor!, din carl 172 contribua- 
bill; o $coaia, condusa de un 
invatator $i frecuentata de 43 
elev!; o biserica, cu hramul Sf. 
loan, cladita la 1845 de Barbu 
$tirbeia, deservita de 2 preo{! 
$i 2 cintarej!; un pod pe cablu 
peste Olt; o padure spre E. ; 
4 ctrcium!. 

Budgetul com. e de 28761c! 
la veniturl $i de 2777 lei la 
cheltuell. 

Locuitorii poseda: 769 vite 
man, 400 vite mid $i 205 ri- 
matori. 

Moldoveni, com. rur., in jud. 
Ialomi{a, pi. CimpuluT, situate 
pe partea stJnga a riuliT Ialo- 
mi{a, la extremitatea de V. a 
pla$e!,intrecomunele Barbule?ti, 
Jilavele $i com. Dridul, din ju- 
deful Ilfov. 

Teritoriul com. e de 3850 
hect, din carl 535 hect. p£- 
dure ?i coprinde cine! trupur! de 
mo$i! din car! patru aparftn par- 
ticularilor, iar a cincea, numita 
Ctrnuleasa, este proprietate a 
Eforie! Spitalelor Civile din Bu- 
cure^ti, c^ruia i! aduceunvenit 
anual de 5800 le!. 

Pe mo§ie sunt improprietarit! 
383 locuitor!; neimproprietAri^! 
ma! sunt 293. 

Se compune din satele: Mol- 
doveni, Patru-Frat! $i Panfoiul, 
cu re$edin{a primSrie! $i a ju- 
decatorie! comunale in satul Mol- 
doveni. 

Are o populate de 577 fa- 
milii, sau 2168 suflete; doua 
$col! mixte, una in satul Patru- 
Fra{! $i a doua in satul Mol- 
doveni, frecuentate de 92 elevl 
?i 1 3 eleve ; doua bisericl, de- 
servite de tre! preoflf $i patru 
dascalY. 

Vite: I70cal, 1550 bol, 3050 
o!, 19 capre, 3 asin! $i 700 porcT. 

Moldoveni, sat, in jud. lalomija, 



pi. Cimpulu!, pendinte de com. 
cu acela$! nume, situat pe ma- 
lul sting al rfcilu! Ialomifa, in 
apropiere de v&rsarea riulu! Pra- 
hova in Ialomija. 

Aci este resedin^a primarie! 
$i a judecatorie! comunale. 

Are o populate de 266 fa- 
milii; o ?coala mixta; o bise- 
rica, deservita de un preot $i 
doi cintare^i. 

Vite sunt: 100 ca!, 800 bol. 
1500 o!, 16 capre, 3 asin! §i 
400 pore!. 

Moldoveni, sfoard de mosie> in 
jud. Buz&u, com. Pietroasa d.-s., 
a mo?nenilor Moldoven!. Are o 
intindere de 64 hect, din care 
30 padure. 

Moldovi§ul,//'^(8S9 m.) al mun- 
telu! Malaia, jud. Vilcea, la S.- 
V. de Piscul-Ursulu! ?i la S. de 
Piscul-Vatafulu!. 

Molenta, pise, in partea de S. 
a satulu! Porc&re{ul, com. Doa- 
gele, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu. 

Molfa, deal, in jud, Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul com. urb. 
Babadag ; se desface din dea- 
lul Cula Cula-Bair; se indreapta 
spre E., brftzdind partea de E. a 
pla^e! $i a comunei ; se prelun- 
ge$te spre E. cu dealul Calaba- 
lic-Bair; pe la V. curge Valea- 
Nucelor; are 100 m. inatyime; 
este taiat de drumul judefean Ba- 
badag-Jurilofca ; e acoperit cu 
livez! $i cu vi!. 

Molidul, piriias, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra - Muntele, com. Do- 
breni ; izvore^te de ling5 poiana 
DascSlul-Petrea ; c,urge in direc- 
{iune N.-E., apo! catre S.-V., 
virsindu-se in Piriul Alma$ulu!, 
in dreptul herastraulu!, numit 
Herastraul-Molidulu!. 



Moldi§ul, piria, jud. Prahova, 
plaiul Teleajenul, com. Maneciul- 
Ungureni; izvore$te de sub Po- 
iana-Mare, curge de la V. spre 
E. $i se varsSin riul Teleajenul, 
pe malul drept. 

Molna, sesul drept al Moldove!, 
trecind podul ?oselei Cornul- 
Lunc'ri- Dorna, intre Sasca §i 
Malini, jud. Suceava. 

Molna, piritt, (2 kil.), in jud. Su- 
ceava, com. Sasca, caredupi ce 
a fost m&rit de piriul Toplifa ?i 
un canal din Moldova, se varsa 
in riul Moldova. 

Molnicioara, pirin, jud. Doro- 
hoiu, pi. Berhometele, com. Tu- 
reatca; incepe de pe mo§ia Culi- 
ceni,$i se varsa in piriul Molni^a. 

Molntya, sat, pe mo$ia cu ace- 
la?! nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Her^a, com. Pilipau^i. 

Are o populate de 193 fa- 
mili!, sau 892 suflete; 2 bise- 
ricl: una in partea de sus a 
satulu!, cu hramul Inatyarea 
Domnulu!, de zid, facuta in 
1 8 16 de Hie Holban; a doua, 
pe partea de jos a satulu!, cu 
hramul Sf. Nicolae, facuta in 
1820, de Spatarul lordache Chi- 
riac; ambele sunt deservite de 
1 preot, 2 cintaref! ?i 2 palamar!. 

Sateni! improprie tarty! au 570 
hect. 02 ari!, pamint, iar pro- 
prietatea: 1148 hect. 26 ari!, 
cimp, 25 hect. 78 ari!, padure 
?i 4 pog. vie. 

Proprietatea mo$ie! este a ere- 
zilor defunctului G. Giurgiovanu 
$i a so{ie! sale Ecaterina, nas- 
cuta Baron Vasilco. 

Piriul ce trece pe mo$ie este 
Mihaleasca. 

Drumur! principale sunt: acel 
de la Mamornifa la Darabani, 
?i calea jude^eana Her^a-Ma- 
morntya. 



Digitized by 



Google 



MOLNlfA 



386 



MONTEORUL 



Mo?ia se hotara^te cu : Her- 
{a, Hreajca, Banceni, $treanga, 
Pilipau^i, Movila $i riul Prutul. 

Familia Giurgiovanu este ve- 
che proprietary in Moldova. 
A?a: St. Giurgiovanu, IoanTau- 
tu, Gh. Tomuzeiu $i St. Ciu- 
rezul, to$i proprietarl raze?T au 
intemeiat manastirea Coribni^a 
din Bucovina, inzestrind-o cu 
proprietarl carl s'ati stapinit 
pana la 1785, cind s'a desfiin^at. 

Molni^a, treciitoare. VezT Trei- 
Hotare. 

Molni^a, piriU, izvore$te din pa- 
durea de pe mo?ia Mogo?e?ti, 
com. Buda, pi. Her^a, jud. Do- 
rohoiu, $i, dupace formeaza pe o 
parte buna hotarul despre Bu- 
covina, se varsa in Siret, pe 
mo$ia Talpa, din sus de sat. 

MolOge§ti, cdtun, al com. $tir- 
beiu, la 5 kiUspre N.,pl. 01- 
te^ul-Oltul-d.-s., jud. Romanafi, 
situat intr'o vale, aproape de 
hotarul judeJuluT, pe un teren 
a caruT altitudine d'asupra ni- 
veluluT marii este de 220 m. 
Are 100 de locuitori. 

MolOge§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Lalo^ul, jud. Vllcea, 
pi. Olte^ul-d.-j., situat in partea 
de S. a comunel, $ila 2V2 kil. 
de re$edin{a, unde e $coala. 

Are o populate de 473 lo- 
cuitori; o biserica, facuta de 
Protopopul $tefan, la anul 1823. 

Este udat la V. de riul 01- 
teful. 

Molomocul, sau Molomocul, 

fost schit, jud. Prahova, com. 
urb. Sinaia, fondat de un haiduc 
vestit, anume Nicolae Grozea, 
din Brebu. 

Nu s'a dat pana acum de 
urma nicl unui document, care 
sa ne-aduca vre-o lumina asu- 



pra timpulul cind s'a construit 
acest schit. Urmele ramase, pre- 
cum $i confirrnarea daniilor fa- 
cute acestui schit, ne indrep- 
ta(esc a crede ca aci avem de 
a face cu o institu^iune religi- 
oasa importanta. Locul unde a 
existat aceasta biserica, d'asu- 
pra manastiret Sinaia, este in- 
semnat printr'o cruce, ce poar- 
ta urmatoarea inscripfiune: 

Pentru veclnica pomenire s'a inaltat 
aceasta sf. crucc, in locul sfintet si Dum- 
nezeestct biserici cu hramul Sf. Nicolae. 
ce s'a ruinat in riizmiri^a anuluT 1788. 

La anul 1581, Mihnea-Voda 
confirma manastirei Sf. Nicolae, 
ce se nume^te Molomoc sau 
MolomoJ, doua vadurl de moa- 
ra. La anul 1626, Alexandra 
fiul lut Radu - Voda, confirma 
daniile facute acestel manastiri 
de lane Giormanescu ?i adica 
5 pog. de vie, 10 stupl, un pa- 
har de argint ?i un loc. 

Dealul pe care a fost zidit 
acest schit, ?i pe care s'a con- 
struit $i manastirea Sinaia, se 
numea pe atuncT Molomocul sau 
Molomocul $i numal mat tirziu 
i s'a dat numele de Furnica. 

Momaia. Vezi Balteni, jud. Ar- 

Momaiul, sat, facind parte din 
com. rur. Mirce^ti, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. 

Momiceni, sat, pendinte de com. 
$erbane$ti-d.-s., pi. Serbane^ti, 
jud. Olt, situat pe o coasta, in 
mijlocul Boianului, la V. de co- 
muna $erbane§ti-d.-j. 

Mo$ia, proprietatea principe- 
luT Brincoveanu, are o intindere 
de 1000 hect. arabile $i 500 
hect. padure. 

Locuitori? poseda: 20 bol, 
15 vac!, 6 cai, 850 oT $i 25 
porcL 



Momote§ti, cdtun, in jud. Vil- 
cea, pi. Oltul-d.-j., com. DragS- 
?ani. 

Monteorul, com. rur., in jud. 
Buzau, pi. Sara^ii, pe ambele ma- 
luri ale riului Sarata, la I4 , ; i 
kil. de ora?ul Buzau. 

Limita, la N., incepe din raun- 
tele Chilmiziul, unde se atinge 
cu cat. Leicule^ti (com. Gr&j- 
dana), merge in linii curbe pan£ 
la PiatraBarbuluT, apol in zig- 
zaguri atinge padurea Izvoranul 
$i se intoarce iar in hotarul Pie- 
trele-Banului, pe care continue 
pana in via Ele^teul (com. S5 
rata); la V., incepind din via E- 
le?teul, se curbeaza in sus ?i a- 
tinge hotarul mo$iel Sarata-Ba- 
nul, se lasa in zig-zagurl prin 
viile in ota§nu;a, pana in valea 
Huiubul, merge pu^in pe dinsa, 
urcS muchea $i se lasa in piriul 
Sarata, pe albia el, pana in ho 
tarul mo^iei Sarata Comana, a- 
pol pe hotarul acestel mo?ii pi- 
na la Dan-Floroiul, de unde 
ia pe hotarul mo?iei Hagi-Mos- 
cu, pana in hotarul mo$iei Stil- 
pul ; la S., continua pe hotarul 
Stilpulul pana in gara Monteo- 
rul; la E., din gara Monteorul 
urea in sus prin hotarele mo- 
?iilor Petrescu, Handavara, apol 
direct in drumul Pragului, de 
unde se curbeaza §i se inveci- 
ne?te cu sforile Mereenilor pinS 
in drumul Plaiului, la Copaciul- 
cu-Icoana ?i de aci merge in 
poiana muntelul Chilmiziul. 

Comuna e formata din citu- 
nele : Monteorul, Bugheni §i 0- 
grazile, cu o populate de 1770 
locuitori, din carl 333 contribu- 
abill. 

Are 2 $coale : una de bae^I ?i 
a doua de fete, frecuentate de 
43 elevi $i 28 eleve, $i care, 
impreuna cu primaria, se afU 
instalate intr'un frumos local, 
construif cu cheltuiala raposatu- 



Digitized by LiOOQ IC 



MONTEORUL 



387 



MONTEORUL 



lul Gr. Monteoru ; o biserica\ 
cu hramul Adormirea - Maicel - 
Domnuluf, deservita, de i preot, 
i cintarej $i I paracliser; 10 
circiumi; o moara cu aburi; o 
moarS de ap& cu turbine; 2 fa- 
bric! de petroled, din care cea 
de la gara Monteorul e una din 
cele mat insemnate din {ar&. 

Se fabric^ aci : vin, fuidi, $e- 
saturi de borangic, etc. 

Comerciul consta in desfacere 
de producjiunl $i in transpor- 
ter!. 

Meseria$I sunt: 5 lemnarl, 1 
timplar, 1 rotar, 2 butnari, 2 
caYu{a§I, 2 croitort, 2 cizraarf, 
3 fterarT, 2 ma$ini?tl $i un v5- 
rar. 

Vite sunt: 220 bol, 82 vacl, 
70 vi{eT, 7 bivoll, 28 cal, 12 
lepe, 6 minjT, 640 ol, 20 capre 
§i 400 porci. 

Sunt 10 stupl cu albine. 

Suprafa^a com. este de4i35 
hect., din carl 684 hect. arabile, 
2560 hect. pSdure, 35 hect. fi- 
nea^a, 127 hect. izlaz, 42 hect. 
livezf, 425 hect. vie $i 262 hect. 
loc sterp. 

Proprietatl malinsemnate sunt : 
Monteorul, format din fostele 
mo^if: Hagi-Moscu, Strata ?i 
sforile : Nenciule$ti, Ogr&zile $i 
Lipia, apoi Sarata-Comana, nu- 
mit£ $i Iatropolu sati Buzo- 
ianca. 

Terenul e accidentat la N. 
Are un $es acoperit de semS- 
n&turf, in partea de S.E., a- 
vuta in substance minerale ?i 
mal cu seam& in p&cura, sare, 
piatri de construcjiunl ?i ape 
minerale, intre care renumita 
sorginte de la Muratoarea. 

Pe linga mina de p&cura $i 
instala^iunile necesare, com. are 
demn de vazut : pe virful dealu 
lul Pragul, ruinele unel vechl 
fortifica^ii numit£ CetS^uea. 

In timpul veril sunt vizitate 
mult apele de la Muratoarea, 



care dau rezultate bine-facatoare 
$i sigure suferinzilor. 

Cal de comunicafie are: ?o- 
seauacomunalS Monteorul-Gura- 
Sara^it ; $oseaua Monteorul-Gara 
Monteorul $i $oseaua comunala 
Merei, care prin drumurl natu- 
rale merge prin c&t. Ogr£zile 
p&na in com. Monteorul. AfarS 
de acestea, mal sunt : drumul 
plaiului Chilmiziul, drumul Ro- 
mine^tilor, drumul Neaga din 
Poiana-Mare la cSt. Milui{i ?i 
altele. 

Aceasti com. s'a infiinjat in 
1885, luindu-se c&t. S&rata-Nen- 
ciule^til, (azl Bugheni)$i Fundul- 
Sara^il(azl Monteorul), de la com. 
Gura-S&ra{*tf, iar Celt. Ogr&zile 
de la com. Merei, mal toate 
propietatea d-lul Gr. Monteoru, 
care apoi reunindu-le intr'un 
corp a dat na?tere nouet com. 
Monteorul. 

Aci se afla $i sta^iunea de 
b&I Strata. A se vedea acest 
cuvint. 

Monteorul (Fundul - Sara{ii), 
c&tun, de re$edint&, alcom. Mon- 
teorul, jud. Buzau, cu 620 lo- 
cuitorl $i 110 case. Are sub- 
diviziunea Seaca, pe mo$ia Hagi- 
Moscu. 

Monteorul, stafie dedr.d.-f., in 
jud. Buz£ti, pi. Strata, cat. Mon- 
teorul, pe Hnia Ploe?ti-Buz&u, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Ul- 
meni (46 kil.) $i Buzau (10.6 
kil.). In&tyimea d'asupra nive- 
lulul M£ril de 93 ,n .62. 

Venitul acestel sta^it pe anul 
1896 a fost de 54879 lei, 05 
banl. 

In jurul acestel g&rl se afla 
o fabrica de petroleu ; o fabric^ 
de derivate ale p&curel, pre- 
cum: uleiurl, etc., mai multe 
instala^iunl necesare acestel in- 
dustrii $i o moar& de aburf. 



De aci pleac& un drum spre 
baile minerale Strata. 

Monteorul, munte insemnat, in 
jud. Buz&u, com. Chiojdul-din- 
Bisca, intre piriul Siriul $i iz- 
vorul Boiiful; are 1388 m. inal- 
fime $i e punct trigonometric ; 
din virful sau se vede ora$ul 
Buzaul. 

Monteorul, munte, in jud. Bu- 
z&u, com. Goide^ti, ramificajie 
din muntele Cursele, despaYfind 
muntele Piciorul-Caprel de mun- 
tele Viforita. 

Monteorul, munte, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-TeghiT, formind 
un insemnat plaiu intre mun^ii: 
Fafa-Mare, Podul-CaluluT, Tega 
$i Bisca-Mare. Are izlaz $i pu- 
{in& pSdure. 

Monteorul, munte, in Lan^ul-A- 
luni§ulut, jud. Putna, prezintind 
virfurile: Dealul-BouluT, Dealul- 
Negru, Titila, DrSgu^aia ?i Se- 
catura-luI-Chiriac. 

E situat la hotarul Vrancel, 
din spre jude^ul Rimnicul-S^rat. 
E proprietatea r^ze^ilor din 
com. Nerejul. Confine sare la 
suprafa^S. 

Monteorul, mo§ie, in jud. Bu- 
zau, com. Chiojdul, pe muntele 
Monteorul. Are 380 hect., din 
carl 220 hect. padure $i restul 
izlaz. E proprietatea mo^nenilor 
Code?tI ?i IzbS^oi. 

Monteorul, mo§ie y in jud. Buz&u, 
com. Monteorul. Are 3800 hect., 
din carl 2600 hect. p&dure, 500 
hect. arabile, 250 hect. vie $i 
restul livezl $i sterp. E formats 
din mobile Hagi-Moscu $i St- 
rata. 

Monteorul, pirift, in raionul com. 
ManeciulUngureni, plasa Te- 



$f$$$. MtJU JHtfUnmr (htfr*** FW. 1 V. 



GO 



Digitized by 



Google 



MONTEORUL 



388 



MORENI 



leajenul, jude^ul Prahova; iz- 
vore^te din Culmea-Clabucetu 
luf, dintre Ora^it ?i Brusturef, 
mai sus de pichetul Ora^iile 
(cam la ioo m.), ?i se varsa in 
riul Teleajenul. 

Monteorul, piriia§, pe teritoriul 
com. Nerejul, pi. Vrancea, jud. 
Putna; izvore^te din muntele 
cu acela^I nume $i se varsa in 
Zabala; desparte SecStura-lui- 
Chiriac de Lunca-Nerejului-Mic. 

Monumentul, plantafiune, jud. 
Bra/ila, in intindere de ioo hect, 
situate la S. de com. Izlazul, la 
I kil. de ora^ul Braila. 

Se compune in mare parte 
din salciml, otetarl ?i vre-o c\\\- 
va plopl b&trini, carl indicS ?i 
azl inceputul acestei gr£dinl, 
ce serva ca loc de petrecen 
ora^enilor Br&ilenT. Aproape de 
intrare se afla o tnovila in vir- 
ful c&reia generalul rus Chise- 
lef, in timpul administrarel pro- 
vizoril a principatelor, in 1838, 
a ridicat un monument de pia- 
tra in forma unel piramide 
patrunghiulare $i sus^inuta de 
patru tunurl de tuciu. 

Acest monument poartS in 
limba rusS pe patru placl ur- 
mStoarele inscrip^iunl: pe placa 
de E. : «Fortarea{a Braila a fost 
luata de armata rus& la 6 Iunie, 
1828*; pe cea de V.: «Tracta- 
tul de Adrianopole, 2 Sept., 
1829*; pe cea de S.: «In me- 
moria generalulul Chiselef» $i 
pe cea de N. : «Un decret im- 
perial ». 

Acest monument a fost mult 
timp ingrijit de batrinul Alex. 
Cimpeanu, platit de guvernul 
rusesc. Acesta a f&cut primele 
planta^iunT in jurul monumen- 
tulul, de la care $i-a luat numele 
$i gradina. De citf-va ani pri- 
maria urbei Braila a luat sub 
ingrijirea el aceasta gr&din&. 



Moraetoaia, pddure, supus& re- 
gimulul silvic, pe proprietatea 
Cirstieni, com. Gorganul, pi. 
Podgoria, jud Muscel, in intin- 
dere de 150 hect., populate cu 
stejar, fag, carpen ?i frasin. 

Moraetoaia, pddure, supus£ re- 
gimulul silvic, com. Voroveni, 
pi. Arge$elul, jud. Muscel, in 
intindere de 600 hect. 

Morari, tirlti, jud. Braila, pe mu- 
chea platoulu! de N. din com. 
Gurgue^i, la 5 kil. spre E. de sa- 
tul Gurgue^i, spre hotarul de- 
spre com. Roman. 

Vatra satulul e de 1 hect., 
avind 7 case, cu 42 locuitorl. 

Vite: 80 vite marl cornute, 
30 ca!, 590 01 §i 40 rimStorl. 

Morarul, eulme de munte, lipitS 
de Omul, jud. Prahova, d'asupra 
careia este hotarul t&rel. Apar- 
^ine familieT Blebea ?i, impreuna 
cu Urechia, Steiasa-Mare §i Se- 
ciurile, a fost cumparat& la 1853 
de la baronul Barbu Belu, pe 
pre^ul de 2900 galbenf. 

Morarul, vale, izvore$te de la 
poalele muntelul cu acela$T nu- 
me, com. Predealul, plaiul Pe- 
le$ul, jud. Prahova; curge de 
la N.-V. c&tre S.-E. ; se impreu- 
na cu Valea-Clabucetul-Baiulul, 
?i formeaza apa valea Cerbuluf, 
ce se varsa in riul Prahova, spre 
N. de cSt. Bu^teni. 

Morarul (Muntele), pddure par- 
ticular&, s ipusa regimului silvic 
inca din 1883, pe ino§ia Muu- 
tele-Morarul, pendinte de com. 
Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Morareni, mahala, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Cernelile. 

Morare^ti, sat, jud. Arges, pi. 



Pite$ti, f&cind parte din com. 
rur Sapata-d.j. Aci se afla re- 
$edin{a prim&riel $i $coala. 

Morare§ti, sat, cu 304 locuitori, 
jud. Arge?, pi. Topologul, facind 
parte din com. rur. Dedule$ti- 
V&rzari. Are o bisericS, cu hra- 
mul Cuvioasa - Paraschiva, de- 
servitS de un preot ?i un cin- 
taref. 

Morare§tilor (Dealul-), munte, 
in jud. Suceava, com. Neagra- 
$aruluT. 

Mora^ti, sat, cu 1448 locuitori, 
jud. Arge?, pi. Lovi?tea, facind 
parte din com. rur. $uici. Are 
o bisericS, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, cu un preot ?i un cintare{. 

Morcove^ti, tno§ie pe care la 
1864 s'au impropriet&rit locui- 
torii din com. Homoriciurile, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova. 

Mordana, cdtun, al com. Catina, 
jud. Buzau, cu 90 locuitori §i 
20 case. 

Moreanca. VezI Moreni, piriu, 
ce curge prin jud. Roman, pi. 
Moldova, com. V&leni. 

Moreni, com. rur,, jud. Prahova, 
pi. Filipe^ti, situata pe valea 
riulul Cricovul-Dulce, la 32 kil. 
de capitala jude^ulul ^i la 10 
kil. de re$edin{a pl^ei. 

Se compune din 5 catune: 
Moreni, Stavropoleos, Plea^a, 
Juiceni ?i Tisa, cu o populate 
de 1350 locuitori, din carl 222 
contribuabili, locuind in 296 case. 

Are: doua biseiicl: una in 
Moreni, fondata la 1868 §i a- 
doua, in Tisa, reconstruita in 
1893, deservite de un preot; 
scoala, infiin^ata la 1864, fre- 
cuentata de 58 bae{I $i 3 fete; 
2 morl. 



Digitized by 



Google 



MORENI 



389 



MORENI 



Locuitori!, pelingaagricultura, 
se maT ocupa cu brutaria, dul- 
gheria, zidaria, fabricarea varu- 
lu! alb, cultura vieisi fabricarea 
gazulu!. 

Locuitori improprietarit! dupa 
legea rurala din 1864 sunt 96, 
carora li s'au dat 529 hect. din 
mosia Moreni. 

Vfte sunt: 34 caT si !epe, 139 
vacT, 37 ol si 167 porci. 

Toata com. are o suprafata 
de 780 hect. 

La locul numit Pacurile, in 
partea de E. a com., si la Sin- 
gerisul, in partea de N\-E., sunt 
izvoare de apa minerals, iar la 
Puscovul-Pr£sazi, in partea de 
V., se gaseste sare in pamint. 

In termen mijlociu se fabrica 
aci anual 394 hectol. {uica si 
peste 980 hectol. vin. 

Gindaci de matase se cultiva 
in mare cantitate. 

StupT cu albine sunt 36. 

Comerclul se exercita. in com. 
de 6 circiumarT. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 4444,58 lei si la cheltuel!, de 
2746,22 lei. 

$oseaua principals a com. se 
desparte in patiu ramificatiun! 
si leaga com. Moreni cu Edera, 
Ghirdoveni, Di^esti si Gura Oc- 
nitel. 

O alt& sosea pleaca din cea 
principals spre E., la com. Fi- 
lipesti de-Padure. 

E brazdata de dealurile : Fa{a, 
Cirlanul si Viisorul, spre E. ; 
Mara, Cirstianul si Plesa, spre 
V. Aceste dealurf au direc^ia 
V.-E. 9*1 sunt acoperite cu vil. 
AfarS de aceste dealurf mai 
sunt: Plscul-Lupoaia; Ripaf ui- 
canilor, a-Poenel, a-Tronarese! 
si a-Marichii. 

In padurea statulul Lupoaica- 
Stavropoleos este Poiana-StineT 
si a-Scorusulu!. 

Afara de riul Cricovul Dulce, 
este strabatuta de vaile : I)o- 



brestilor, Singerisul, Pacure!, 
Puscovul, Tiset, Faurcasasi Fra- 
sinulu!. 

Se marginesle cu comunele: 
Di{esti si Filipesti-de-Padure, la 
E. ; Ghirdoveni, la S.; Gura-Oc- 
ni^ei (jud. Dimbovifa), la V. si 
Ederile, la N. 

Moreni, sat, in jud. Bacaii, pi. 
Tazl&ul d.-j., com. Berzunful, si- 
tuat intre dealurile Prisaca si 
Moreni, la 2 kil. de satul Ber- 
zunful (scoala). 

Are o populate de 58 famili!, 
sail 295 suflete ; o biserica, zi- 
dita de locuitor!, la 1821, de- 
servita de 2 cint&ret!; 2 circium!. 
Vite : 26 cat, 314 vite mar! 
cornute, 22 capre si 50 pore!. 

Moreni, sat, in jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Fintina-Banulu!. Are 
o populate de 452 suflete, 240 
barbaJT si 212 feme*, locuind in 
74 case si 30 bordee ; o scoala 
mixta, ce funcjioneaza din 1885, 
frecuentata de 25 bae{I; o bi- 
serica de zid, fondata de locui- 
tori, deservita de 1 preot si 1 
cintare{. 

Moreni, sat, in jud. Iasi, pi. Bra- 
nistea, com. Prisacani, situat pe 
sesul si malul drept al Prutu- 
luT, ma! in sus de satul Prisa- 
cani. 

Are o suprafata de 994 hect., 
si o populate de 123 familii, 
sad 503 locuitori ; o biserica, 
facuta la 1750, deservita de 1 
preot, I cintare^ si I eclesiarh. 

Mosia este proprietatea sta- 
tuluT. 

Locuitori! poseda : 425 vite 
marl cornute, 781 of, 90 cal si 
199 rimatori. 

Moreni, sat, facind parte din co- 
muna rurala Moreni, pi. Fili- 
pesti, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 864 locuitori. 



Moreni, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Valeni, spre S.- 
E. de satul Valeni, pe piriul 
Moreanca, la 1 l h kil. 

Are o populate de 94 familii, 
sau 322 suflete, din can 7J con- 
tribuabili ; o biserica de lemn. 

LocuitoriT, pe linga agricul- 
ture, se mai ocupa cu carujaria 
si rotaria; el aft 136 vite mar! 
cornute. 

In apropiere de acest sat este 
o padure mare, cunoscuta sub nu- 
mele de Codrul-Morenilor, cu ar- 
bor! secular!. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Moreni, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Fintina- 
Banulu!, apar^inind satenilor. 

Moreni, mosie y jud. Roman, si- 
tuata pe lingi mosia Bozieni. 

Moreni, mosie, a statulul, jud. 
Prahova, pi. Filipesti, com. Mo- 
reni, fosta pendinte de biserica 
Stavropoleos. 

Se arendeaz£ cu 800 le! a- 
nual. 

Moreni, padure, a statulul, in in- 
tindere de 2550 hect., pendinte 
de com. Moreni, pi. Filipesti, 
jud. Prahova, formata din tru- 
purile: Mijea (1150 hect), Gru- 
iul (750 hect.) si Ghirdoveni 
(650 hect.). 

Moreni (cu trupurile), mosie, a 
statului, pendinte de manasti- 
rea Margineni, jud. Prahova. 
Se arendeaza cu 11077 le! a- 
nual. 

Moreni, piriii, ce curge prin pi. 
Moldova, com. Valeni, jude^ul 
Roman ; izvoreste din jude^ul 
Neam^u; curge de la V. spre 
E.; trece prin satele Valeni si 
Moreni si la E. de acest sat 



Digitized by LiOOQ IC 



MOR1I (CO AST A -) 



390 



MOR1LOR (PtRlUL-) 



se varsa in riul Moldova, pe 
dreapta. Cursul acestul piriu 
fiind repede, sT-a sapat o albie 
adincS. Pe el sunt mori. Ma! 
este cunoscut si sub numele de 
Moreanca. 

Mori! (Coasta-), ramificafie a 
muntelul Tainita, in jud. Buz&ti, 
com. Gura-TeghiT, cStunul Ne- 
mertea, d'asupra mori! de lingi 
stabilimentul Bisca; prin deasa 
sa pSdure se fac placute escur- 
sluni. 

Mori! (Dealul-), deal, se intinde 
prin mijlocul com. Tingujei, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu, intre 
Valea- Vasilijoaei si sesul Min- 
dra. 

Moril (Piriul-), /m£, format din 
iazul Scobityeni, com. Pau§esti, 
pi. Cirligatura, judetul Iasi ; se 
varsa in Bahluetul, linga gara 
drumulul de fier PoduUloael. 

Moril (Piriul-), piriu, ce curge 
prin plasa Siretul d.-s., comuna 
Scheea, jud. Roman ; izvoreste 
la N. de satul Scheea si curge 
de la N.-E. catre S.V.; trece 
pe la S. de satul Scheea si pu- 
{in maT in jos de acest sat se 
varsa in riul Siretul, pe stinga. 

Moril \ (Podi^ul-), podif, jud. 
Iasi, pi. Bahluiul, com. Belcesti, 
?ntinzindu-se pe malul drept al 
riuluT Bahluiul, spre V. de po- 
disul Ciomagul ; str&bate mo- 
sia in aceiasT direcfiune, ince- 
pind din hotarul Hodurel, com. 
Cotnari, si merge p&n& la ia- 
zul $arja, pe o intindere de I l fc 
lcil., avind forma triunghiulara ; 
de acolo incepe Dealul- Ulmil, 
care nu este alt-ceva de cit o 
prelangire a sa, unindu-se in 
partea S. cu podisul Bahluiulul. 

Moril (Valea-), izvor cu apa 



mine raid, jud. Prahova, com. 
Breaza-d.-j., cat. Valea -Tirsei, 
plaiul Prahova, situate pe deal, 
aproape de soseaua najionala, 
aparfine obsteT locuitorilor. Apa 
sa este s£rata. 

Morile, sat, in judetul Ialomifa, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. Marculesti, situat pe J&r- 
mul drept al riulul Ialomi^a, 
spre N. si in apropiere de satul 
M3rcule?ti. 

Are o populate de 71 familif, 
din carf 40 familii "pganl. 

Vite sunt: 20 cat, 142 bol, 
250 porcl, 1800 oT, 6 bivoli si 
7 asinl. 

Morilor (Dealul-), deal, intin- 
zindu-se de la V. din sesul Ba- 
losina, com. Ciortesti, pi. Cras- 
na, jud. Vasluiu, spre E., unindu- 
se cu Dealul- VieT si cu Dealul- 
Ciortesti, ce sunt spre E. de 
satul Ciortesti ; formeaza ho- 
tarul intre satele : $erbe$ti si 
Ciortesti, cu satul Dolhesti din 
jud. Falciu. 

Morilor - de - Vint (Dealul-), 

deal, pe culmea c&ruia e situat 
satul Hirsova-Man&stiref, com. 
Hirsova, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu. 

Morilor (Glrlele), micigirlesau 
iazurf, jud. R. Sarat. Ies din- 
tr'un riu, tree prin sate, intorc 
rofile morilor, ce se afla pe din- 
sele, si se varsa iara^T in riul 
din cart au esit. Cele mat in- 
semnate din aceste iazurl sunt: 

1. Alevra, in com. Brosteni. 

2. Billfafi, in com. Bal^a^i* 
plasa Rimnicul-d.-s.; se desfa- 
ce din riul Rimnicul Sarat, pe 
dreapta 1 iT, trece prin catunele 
Bal^ar/i si Rubla, si se varsS 
iara$I in Rimnicul-Sarat; are 2 
mort pe el. 

3. Dedulesti, in plasa? Rim- 



nicul-d.-s., com. Dedulesti, pe 
partea dreapta. a riulul Rimnicul- 
Sarat; se desface din el, ud& 
catunul Dedulesti, si se varsa. 
tot in Rimnicul; are 3 mori. 

4. Jideni, prelungire a celul 
de sus; uda catunul Jideni, si se 
varsa in riul Rimnicul-Sarat; are 

2 morT. 

5. Mdxineni, se desface din 
riul Siretul; trece prin catunele 
M&xineni si Sirbesti, si se varsa 
tot in Siret, ling& gura riulul 
BuzSul ; are o moara. 

6. Obidifi, in plasa Gradistea; 
se desface din riul Rimnicul-Sa- 
rat, din comuna Baljati; trece 
prin catunul de resedin^a ; are 

3 mori. 

7. Sgircifi, in plasa Rimnicul 
d.-s.; se desface si se varsa in 
riul Rimnicul-Sarat, pe dreapta 
luT; are 3 mori. 

8. Stubeiul, continuajia celui 
din comuna Obidifi; uda catu- 
nul de resedinta ; are o moarl 

9. Andreafi, in plasa Ora$u- 
luT, se desface din piriul Valea- 
Larga; are 1 moar£. 

10. Mititelul, in plasa Ora?ul, 
com. Cimpineanca, este conti- 
nua^ia celui din com. Virte$coi; 
are 2 morT. 

Morilor (Izvorul-), alt nnme al 
piriulul Luncavifa, jud. Tulcea, 
numit ast-fel de la 4 mori ce 
se afla pe apa sa, dintre car! 
cea mal cunoscuta este Moara- 
luT-Trandafir, la locul unde se 
une^te L'incavi{a-Mare cu cea 
mica; sub acest nume curge nu- 
maT prin tufarisurl, brSzdind par- 
tea nordtca a pla?ei Isaccea ?i 
cea centrala a comuneT Lunca- 
vi{a, trecind prin sat. 

Morilor (Piriul-), piriu 9 jud. 
Dolj, pi. Jiul-d. j., com. Rozi$tea 
si Aduna^i-de-Giormane, ceservS 
de scurgere Bai^ilor-Giormanu- 
1'iT, com. Aduna^i-de-Giormane; 



Digitized by 



Google 



MORILOR (VALEA-) 



30 L 



mormIiul-crXese! 



patrunde in com. Rozistea; curge 
prin par tea joas& si vestica a 
comuneT, zis& si Matca-Jiulul si 
se varsi In Balta-Strimba, la 
punctul numit Copacul luf-Trica. 

Morilor (Valea-), alt nume al 
piriulul Tel'xfa jud. Tulcea, care 
fine de la izvorul sSu, pana la 
confluent^ cu pinul Cilscul, nu- 
mit ast-fel dincauzaa 14 morl, 
asezate pe apa sa ; sub acest 
nume, br&zdeaza nordul piasel 
Isaccea, $i coraunele Teltya si 
Nicolitel; primeste pe stinga 
Valea-Plopila ; este taiata de Va 
lul-luT-Traian si de drumui co- 
munal Nicoli^el-Cibiul. 

Mori$tea, safi Ursoaia, mahala, 
in com. rur. Bala-d.-s., plaiul 
Closani, jud. Mehedin^i. 

Mori§tele, picket de granifd, pe 
marginea Dunarel, jud. Mehe- 
dinfi. 

Morleve§ti, sat, pe apa Tele- 
orraanulul, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. 
Albota ; are 69 familii , sau 200 
suflete. 

Morlove^ti (Gei), sat, ftcind 
parte din com. rur. Parosi, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulaftune de 240 locuitorl si o 
biserica. 

Mormanul, sat, in jud. Mehe- 
dintf, pi. Ocolul d.-s. ; com. rur. 
Dedovifa. 

Morminte (La-), loc ho/at pe 
mosia Folesti-d.-s., plaiul Ho- 
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte 
de m&n&stirea Bistri^a. S'a vin- 
dut de stat in baza legil de in- 
str&inare a bunurilor statulul din 
6 Aprilie 1889. 

Mormintele, loc, pe mosia Bol- 



disorul, com. Manoleasa, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu, pe care se 
vSd ridicaturl insemnate de-a- 
supra pamintuluT, si sub cart, 
se zice, zac osemintele lupta- 
torilor cazuJT intr'un rSzboiu cu 
paginii. 

Mormintele, deal, la S. de com. 
Valeni, pi. Argeselul, jud. Mus- 
cel. 

Mormintelor (Dealul-), deal, 
in jud. Tulcea, pi. Istrulul, pe 
teritoriul com. rur. Casap-Chioi 
si anume pe acela al catunulut 
sau Sari-Iurt; se desface din 
dealul Haidan; se intinde spre 
E., cu o direc^ie generate de 
la S.-V. spre N.-E., brizdind 
partea sudica a plaseT si estica 
a comuneT; are 124 m. in&ltfme, 
dominind asupra vieT si satuluT 
Saricurt si soseleT na^ionale Ba- 
badag-Constanfa ; e presSrat cu 
movile si acoperit cu HvezT. 

Mormlnt (La-), loc izolat, in 
jud. Buz&u, com. MSrun^sul, ca- 
tunul Benga, unde se afla in- 
gropaflf cet cSzu{I in lupta de 
la PatirlagT, data la 1 821 intre 
TurcT si EteristT.' 

Mormintul-Cr&esei, loc, pe mo 
sia Con^esti, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-d.-s., com. Hudesti-Mari, 
cit. Alba, in gavanul si coasta 
vSel cu acelasT nume. Pe coasta 
stinga a piriuiui, la poalele dea- 
luluT din partea de N. a vaeT, 
se cunoaste locul sapdturelor 
ftcute, unde la 1808, in timpul 
ocupa^iunel Muscalilor, Ioni^a 
Iamandi, Ispravnicul de Doro- 
hoiu si co-proprietarul mosieT, 
a desgropat o catacombs de 
oseminte de om inconjurate de 
numeroasepodoabe si un schelet 
de cal. In nauntru, pe partea 
stinga s'a dat peste un sicriu pu- 
trezit ale cSruia legaturT erau incS 



neclintite si in care se aflau o- 
seminte de om, invelite in stofa 
de mitase, putrezite, darbogate 
in ornamente de fir si pletre 
scumpe; la cap era o coroana 
de aur masiv, cu colour! si bS- 
tuti cu pTetre scumpe; la stin- 
ga sicriuluT era scheletul ca- 
lului cu ornamente cuvenite seleT 
in aur, din dreapta sicriuluT, o 
tabla mare de aur cu obiecte 
ce s'au risipit in cenuse la con- 
tactul mine!; mai la fund un 
vas de argint aunt, ornat cu 
pTetre scumpe si in figurT ; iar 
pe capacul luT un chip de om 
calare, si toartele focute in for- 
ma de do! cat s3rind in gura 
vasuluT; linga acel vas o tabla 
cu mai multe pahare de aur, 
din carT 2 le p^stra mult timp 
d. Tordache Iamandi. Din cauza 
neintelegereTivite intre fratit loan 
si Iordache Iamandi asupra im- 
partirei aces tor obiecte, nu le-au 
putut tainui pe toate. 

Din toate obiectele gasite, 3 
bucap aii fost luate de Admiralul 
Ciceacof, care lea trimes Im- 
paratuluT Alexandru I, cu pros- 
fora din partea {arel; acest e o- 
biecte se pot vedea si azt in 
muzeul imperial al ErmitagiuluT, 
din Petersburg. 

Obiectele din Muzeul Ermi- 
tagiuluT de la Petersburg sunt : 
o tava mare rotunda de ar- 
gint, pe care sunt gravate scene 
de vinatoare, unele reale, al- 
tele mitice; un vas de argint 
in forma uneT micT galete sau 
a uneT caidaruse cu toarta mo- 
bile, pe suprafa^a c3reia se v3d 
figure in relief, treT scene e- 
roice din mitologia greaca, re- 
produse cu finete si grafie; a- 
ceste sunt : Hylas, favoritul luT 
Hercule furat de Nymfele de pe 
riul Ascanios; Dafne surprinsa 
scaldindu-se, de Apolon inso^it 
de amor, ce sboara cu o facia 
in min.l ; in fine Leda in pi- 



Digitized by V^OOQlC 



MORMlNTUL-JILKA'n.ll 



392 



M()RMlNTUL-URIA?ULUl 



cioare, sarutata de lebada ce 
ascunde pe zeul Joie si pe care 
o sus^ine un amor. Pe buze si 
la poaJele vasuluT este un or- 
nament de frunzesi florT; toarta 
mobile este sapata cu unsirde 
boabe. Pe fundul caldaYuseT se 
vad niste litere nedescifrabile, 
insemnate cu puncturi (au poin- 
tille). Acest vas are o inaltime 
de 5V2 versoce (om 231 si o 
greutate de 9 funzT (3 k. 691). 
Un alt vas maT mare de argint, 
in parte aurit, in forma de urna, 
pe care '1 descria, ca si pe 
cele l'alte, d-nul D. Raoul Ro- 
chette si Koehne, este inalt de 
10 versoce (0111440) si greu de 
12 funzi (4 k. 908). 

Lucrarea in relief, de si foarte 
fina in amanun^ime, este insa 
mal pu{in corectS in desemn, 
de cit a vasuluT precedent. A- 
mindoua insa dovedesc o de- 
cadent in arta greco-romana 
si se par a nu fi maT vechi de 
cit din al doilea secol dupa 
Christos. Vasul sepoate divide 
in 3 paY{T: gitul saG capacul cu 
toartele, carT sunt rezemate jos 
pe umerii vasuluT; pintecele, si 
scaunul, cu fundul rotunzit al 
vasuluT. In partea superioara\ 
care este cea maT ingusta, nu 
se mat vede omul calare, care 
dupa descrierea coloneluluT A- 
lexandru Gurita, orna capacul, 
a r&mas un simplu trunchiu cu 
solzT care ese din gitul vasuluT. 
De fie-care parte, un centaur, 
purtind pe umer cite o oala, 
isl razima picioarele de dinainte ! 
pe buza gureT. Umarul vasuluT, 
pe care stau picioarele de din- 
apoT, reprezinta in relief o vlna- 
toare de fiare salbatice, precum 
este descrisa si in rela^ia pro- 
fesoruluT Saulescu; de o parte 
2 vinatorT in costum antic si 3 
ciTni gonesc un porc-mistre^; de 
cea Talta, al^T 2 vinatorT, din can 
unul cu gluga (cucullis) pe cap, 



tind la^un unuT cerb si uneT 
ciute. Pe pintecele vasuluT se 
vede, printre brazT sau ciparosT, 
o b&talie intre 4 amazoane, din 
carT 3 sunt incalecate pe caT 
cu bogate podoabe si port sa- 
tire (bipene) in minT si intre 4 
ostasT grecT cu coifurT, hlamide 
si arma^T cu pale si cu suli^e. 
Pe fund sau imprejurul scaunu- 
luT rotund, care este ornat cu 
pTetre, sunt 3 Nereide, sezind 
pe monstri marinT, adedi: un 
tap, o pantera si un cal, toate 
cu coadele de balaur; ele {in 
in minT valurT umflate de vint. 
Aceste 3 obiecte in carT se 
recunoaste lucrarea greco-ro- 
mana, prezinta multa analogie 
cu piesele de orfevrerie ce s'au 
gasit in mormintele greco-scy- 
thice din Crimeeasi Rusia meri- 
dionals. Existen^a bol^eT de la 
Con^esti si a celor l'alte obiecte 
de aur, armature si vase, pre- 
cum si sicriul de lemn orna- 
mentat ; stofele decorate cu po- 
leal&; coroanacu pTetre scumpe ; 
scheletul caluluT cu podoabe de 
aur; in fine chiar si scenele 
lucrate in bas-relief pe vase, 
toate aceste isT au semnele lor, 
in bogatele morminte descope- 
rite pe malurile septentrionale 
ale MariT-Negre, si maT cu seama 
in movila Cul-Oba de la ChereT, 
in Curhanul (gorganul) Certam- 
lic pe linga tirgul Nicopol pe 
Nipru, si in tezaurul aflat acum 
in urmaluT HohlacT, linga Novo- 
Cer-Casc, in fara Cazacilor de 
Don. Toate aceste comorT fu- 
nerare, in can metalele prefioase 
si pTetrele scumpe abundaii, aQ 
infa^osat un curios amestec de 
obiecte greco-romane, cu bo- 
gate unelte si podoabe de un 
uz si de un stil saQ barbar sau 
oriental, cSrora in lipsi de un 
termin maT bine apropiat li-sau 
zis Scythice. O insotfre cam ana- 
loga cu acelea se recunoaste 



si in splendidele remasi^f ale 
tezaurulu! de la PTetroasa care 
impodobesc Muzeul nostru na- 
tional de la Bucuresti. 

Mormintul - Jidovului, gr&ma- 
da* de pa mint, intre hotarul com. 
Glogova si ComSnesti, jud. Me- 
hedinji. VezT com. rur. Coma- 
nesti. 

Mormintul-Tatarului, mwWt, 
prelungita la E.-V. vaeT Lozo- 
va, com. Branistea, pi. Siretul, 
jud. Covurluiu. 

Mormintul - Uria§ului, ridica- 
turd de pamint pe sesul JijioareT, 
teritoriul satuluT Hiliseul-Curt, 
catre hotarul despre satul Cor- 
jeutf, com. Hiliseul, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiii. Aceasta* movila* 
are forma lung&reata a unul 
mormint, a careT periferie este 
cam de 100 m. la baz3 si care 
are 3V2 m. inaltime. 

Mormintul - Uriajjulul, r/fdicd- 
turd de pamint, inalt a de 4 1 /* 
m., largS la baza de 18 m. ?i 
lungcl de 90 m., cu ambele ca- 
pete maT ridicate si maT groase; 
se afla langa drumul de la Herta 
la SSveni, pe teritoriul satuluT 
IbSnesti, com. Ibanesti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. Legenda 
spune c&, in vremea dederault, 
traia aicea v&duva unuT uria$ 
cu un copil al s5ti, si ca acel 
copil, umblind odata pe cimp 
a gasit doT oamenl de statura 
oamenilor de astSzT, arind pa*- 
mintul cu un plug cu 4 boT; 
el i-a luat, cu plug, cu boT, cu 
tot, in poala c£m&seT si T-au* dus 
la mara&sa zicind: «uTte mama, 
am gasit aceste ginganiT scur- 
mindpamintuh. Mama saT-azis: 
«lasS-T, dragul mameT, caacestia 
sunt oameniTcarT aQsatraiascS 
dupa noT». La virsta de 7 an!, 
acel copil a murit si mama sa 



Digitized by LiOOQ IC 



MOROEN1 



803 



MORU-GHIOL 



Ysl ingropat in local ce aztazl 
se nume$te Mormintul-Uria$uluI. 
Pentru ca sal acopere cada- 
vrul, a carat farina cu poala 
de la o departare de I kil.; Iar 
locul de unde a luat farina fund 
adincit prin sapatura, s'a umplut 
de ap& $i se nume$te Dragulea. 

Moroeni, com. r*r.,jud. Dimbo- 
vi^a, plaiul Ialomi{a- Dimbo vi{a. 
Aceasta com. este cea mal de- 
partata spre N. a jud. ?i este 
situata pe ambele maluri ale 
Ialomi^ei in val §i pe dealurl. De 
la aceasta comuna, incep mun- 
£1 ce! marf al judefulul Dimbo- 
vifa. In raionul comunel se afla 
suhatul, numit Malaul, precum 
$i dealul Plaiul-Plopilor. Afara 
de Ialomifa prin raionul comu- 
nel, curge $i piriul Ru$e{ul. 

Se compune din trel catune : 
Moroeni, Lunca $i Muscelul, cu 
o popula^iune de 1 132 locuiton. 

Are o biserica; o ^coala; o 
moara ; o dirsta ; o piva §i 5 
her&strae de talat scindunf. 

In mun^i nu departe de co- 
muna Moroeni se afla schiturile 
Pe$tera $i Obir^ia. 

Locuitoril se ocupa cu tot fe- 
lul de ^esaturt de Una, cu cre- 
?terea vitelor: bol, vacT, caT, 
multor capre, of $i porci. I 

Pe teritoriul com sunt raul{I I 
pom? roditori $i padurl marl $i 
multe. 

Pe munJI are suhaturl intinse, 
unde pasc tide de of $i cirezl 
de bol $i vacl. 

Seaflapietre de var in mun 
tele Brindu^ile $i in muntele 
Priporul se afla carbuni de pa- 
mint. 

Se invecine^te: laE. cu com. 
Talea, plaiul ?i jud. Prahova; 
la V., cu com. Runcul ; laN. cu 
culmea $i piscurile munfilor Car- 
pa{I 91 la S. cu com. Pietro^a. 
De Talea $i Runcul, se desparte 
prin dealurl ripoase acoperite 



cu padurl, iar de Pietro?i{a este 
nedesparfita, {inindu-se cam tot 
una pe albia Ialomifel. Cu Talea 
$i Runcul se leaga prin mid po- 
tecl peste dealurl, iar cu Pie 
tro$i{a prin linie de $osea. 

Moroe§ti, numire ce se da uneT 
P&rfl din comuna NamSe^ti, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Moroianului (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Aldeni ; incepe 
din plaiul Muntele- Virful-Mare ; 
prime^te Valea - Lacului $i se 
varsa in riul Buzaul, linga bise- 
rica din cat. Mate^ti, com. Ma- 
racineni. 

Morote§ti (Hoinari), catun, pen- 
dinte de com. Osmanul, pi. 
Balta, jud. Braila, la 4-5 kil. 
spre V. Populafia sa e de 288 
suflete. 

Morote§ti, mofte, pendinte de 
com. Osman, pi. Balta, jude^ul 
Braila, proprietatea rao$tenito« 
rilor Maria Niculescu $i Al. Chri- 
soscoleu Suprafafa sa e de 4000 
hect., aducind un venit anual de 
53000 lei. 

Mortatul, munte, in jud. Buzau, 
com. Goide$ti, cat. Fundata;are 
padure §i izlaz ; e ramifica^ia de 
N. a munteluf Razboiul. 

Mortatul, padure mo§neneasca, 
pe mo$ia Goide$ti, com. Goi. 
de$ti, jud. Buzau; are 250 hect. 

Morteni, com, rur. t in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, situata pe 
cimpie ?i pe malul drept al riulul 
Neajlovul, la S.-V. de Gae^ti. 

Se compune din 4 catune: 
Morteni, Cacova, Vultureanca ?i 
Balomireasa, cu o populate de 
1842 locuiton. 

Are tret bisericT; o $coala; o 
moara §i o piua cu aburl. 



Se invecine?te : la E., cu com. 
Puntea-de-Greci ; la V., cu com. 
Teiul, din jud. Arge?; la N., cu 
Ione^ti ?i la S. cu com. Moza- 
ceni, tot din jud. Arge$. De 
Ione^ti se desparte prin apa 
Neajlovul, iar de cele-1'alte prin 
padure. Se leaga cu comunele 
vecine prin drumuri fara $osele. 

Are o pSdure cam de 70000 
aril. 

Mortul, tirld, in jud. Braila, la 
S. mo^iel Brate^ul, com. Surdila- 
Gaiseanca, la 6 kil. spre S. 

Are o suprafa^a de 4 hect.; 7 
case $i 30 locuitorl. 

Vite sunt: 15 cal, 35 vite 
marl cornute, 250 01 $i 10 ri- 
matorl. 

Mortul, grupd de mal multe mo- 
vile, la N.-E. tirlel cu acela^r 
nume, jud. Braila, com. Surdila- 
Gaiseanca. 

Moru-Ghiol, com. rur., in jud. 
§i pi. Tulcea, situata in partea 
de E. a jud., la 36 kil. spre S.-E. 
de ora?ul Tulcea, capitala dis- 
trictului ?i in partea de N.-E. 
a pla$el, la 8 kil. spre S.-E. de 
ora^elul Mahmudia, re$edin{a 
pla$el. 

Se margine^te : la N. $i la V. 
cu com. urb. Mahmudia; la E., 
cu com. Cara-Orman, despar- 
^indu-se prin girla Litcovul ; la 
S., cu com. Cadirlez (Sf. Gheor- 
ghe), de care se desparte prin 
girla Cerne^ul $i la V., cu com. 
Sari-Nasuf, $i anume cu catunul 
sau Bei-Bugeac. 

Teritoriul com. este in cea 
mat mare parte la nivelul Du- 
naref ?i chiar al Maril, dar mal 
cu seama in partea de E., in 
multe locurt, e chiar mal jos de 
cit nivelul Dunarei, de aceea s'au 
format bal^I numeroase $i in- 
conjurate cu stuf. Pamintul ferm 
sau solid ocupa numal a 20-a 



Digitized by 



Google 



MORU-GHIOL 



394 



MORU-GHIOL 



parte din tot teritoriul comune!, 
cam vr'o 2400 hect. ; in acest 
p&mint ferm, este dealul Moru- 
Ghiol(4i m.), la V., de nature 
pietroasa ; dealul Cara-Bair, tot 
la V. (79 m.), cu p&mint arabil. 

Movilele sunt numeroase, cu 
oinaltimede 20 — 25 metrocele 
mai multe artificiale $i datind 
din vechime ; cea mai insemnata 
este aceia de pe dealul Cara-Bair, 
de 13 m., s^pindu-se pana la 8 
m. adincime, s'au gasit intr'insa 
urme de zid $i o chee grea de 
fter Linga satul Dun&v3tul-d.-s., 
se afla Dealul-cu-Cetate, al c&rul 
virf, Duniv^ul (25 m.), are la 
poalele sale ruine de cetate ve- 
chle, cum sunt la poalele dea- 
lului Cara-Bair ruinele ceta^el 
Zaporojenilor, carl avusesera aci 
o cetate bogata §i intinsa. 

Este udata la N. de bra$ul 
Sf. Gheorghe, pe o lungime de 
32 kil. DunSv^ul, ce pleaca din 
Dun&re, spre S., uda satele Du- 
nSva^ul-d.-s. ?i DunSv^ul-d.-j., 
§i se varsa in lacul Razelm, prin 
doua bra^e. Comunica cu la- 
cul Dranovul prin 3 girle: Pie- 
tua{, Semnaf, Dvajatca, care uda 
comuna la S.E.; girla Drano- 
vul o uda la E.; Girla-Lipove- 
nilor, care este o comunica^ie a 
bra^ulul Sf. Gheorghe §i girla 
Duniv^ul, la N.; girla Priboina, 
tot la N., e scurgerea loculul 
Moru-Ghiol in DunSre ; girla 
Cerne^ul $i alte trel mici girle: 
Lungul, Sulemanca $i Mihalache- 
Grecul, prin carl girla Cerne^ul 
comunica cu Dunavajul, uda 
com. la E.; girla Marchel, la N.- 
V.; girla Litcovul, la E. $i N.; 
girla CHnetul, la V.; mai multe 
mid girli^e strabat, cari pleach 
din lacuri ?i se pierd in stuf^rii. 
Bal$I sunt numeroase; prin- 
cipalele sunt : balta Moru-Ghiol, 
linga satul Moru-Ghiol, se scur- 
ge in Dun&re ; doua mid lacuri 
s£rate, tot linga satul Moru- 



Ghiol, spre V. comunel ; batyile 
Isacovul, Iuslina-Mare ?i Iuslina- 
Mica, la E., scurgindu-se in girla 
Litcovul ; intinsul iezer Razelm 
cu golful Holbina, i:i care intra 
o mica peninsula cu 2 capete 
numite Cojburunul-Mare $i Coj- 
burunul-Mic, la S. ?i V.; balta 
Dranovul, la E. 

Locul liber este ocupat de 
stuf, ce acopere o iitindere 
de 20000 hect., cimpie intinsa, 
intretaiata de batyl $i lacuri ?i 
in care la mart distance se ri- 
dica cite un punct ma! inalt ; 
a$a avem: Paulo (i m.), la S.-V.; 
Dranovul-Cherhana (1 m.), la E.; 
Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Ca- 
linova (6 m.), la S.E.; Dunava- 
{ul-Copac (1 m.) $i Cerne^ul-Flo- 
rea (1 m.), tot la E., $i altele. 

Catunele can compun com. 
sunt: Moru-Ghiol, c&tunul de 
re$edin{a, a?ezat la V., linga la- 
cul Moru-Ghiol; Dunava^ul-de- 
sus, spre E. de c&tunul de re- 
$edin{a, pe malul drept al gir- 
le! Dun^v^ul, de la care ?I-a 
luat ?i numele; DunSv^ul-d.-j., 
la 7 kil. spre S.-E. de catunul 
de re$edinta, pe malul girlel 
Dunava^ul; Uzlina, spre N., pe 
malul sting al brafulul Sf. Gheor 
ghe, la 8 kil. spre N.-V. de c5- 
tunul de resedinfa. 

Mai sunt apoi a$a nu mi tele 
Cherhanele sau pescSril, trel a$e- 
zate pe bra^ul Sf. Gheorghe, una 
pe lacul Dranovul, «i alta pe lacul 
Razelm. 

Intinderea comunel este de 
46000 hect., din carl 2400 hect. 
p&mint ferm, iar restul de 43600 
hect. apa, girle, balfl $i stufurl, 
al c^ror venit este ale statulul. 
Din 2400 hect. pimint, 100 
hect. sunt ocupate de vetrele 
celor patru sate; 2160 hect. 
sunt ale locuitorilor $i 45 hect. 
ale proprietarilor, date in arenda 
locuitorilor. 

Populafiunea comunel in ma- 



ioritate compusa din RusI, este 
de 290 familil, sau I477suflete, 
din carl 312 contribuabill. 

Are doua ?coli : una in c£t. 
Moru-Ghiol, fondata in 1884 de 
locuitorl, frecuentata de 58 elevi; 
a doua, in cat. Dunavaful-d.-j., 
la care urmeaza $i copiil din 
cat. Dunava^ul-d.-s., care este la 

2 kil., fondata la 1892 de locui- 
torl, $i frecuentata de 50 elevi ; 

3 bisericl : una in cat. Moru- 
Ghiol, cu hramul Sf. Gheorghe, 
fondata in 1879 delocuitori, cu 
10 hect. pamint, deservita de 
un preot $i un cintaref ; a doua 
in cat. Dunava^ul d.-s., cu hra- 
mul Acoperamintul-Maicil-Dom- 
nulul, fondata in 1889 tot de 
locuitorl, deservita de 1 preot 
$i 1 cintare^ ?i a treia in cSt. 
Dunava^ul-d.-j., zidita in 1894, 
deservita de 1 preot §i 1 cin- 
tarej. 

Stuful confine papurS; baifile 
$i girlele, pe$te, al cam! venit 
apar^ine statuluT. 

Padurile se intind de-alungul 
Dunaril, pe o lungime de 8 kil. 
$i pe o intindere de 200 hect.; 
fine^ele ocupa 400 hect.; pi?u- 
nele, 2500 hect., $i sunt toate 
aflatoare in stuf, $i numal purine 
pe pamintul ferm. 

Locuitoril poseda : 50 pluguri 
?i 2 ma^inl de secerat; 400 
bol, 250 vacl, 350 cal, 400 of 
$i 100 rimatorl. 

Sunt 3 meseria^I, 2 ferari ?i 
1 lemnar, 5 comercianflf (2 lips- 
canl, 3 circiumarl). 

Comerciul este activ $i con- 
sta in import de coloniale §i 
vinurl, ?i in export de cereale, 
pe^te proaspat ?i sarat. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 6275 lei, $i la cheltuell, 
de 5568 lei. 

Cai de comunicatie sunt pe 
uscat $i pe apa; pe uscatsunt 
drumurile comunale : Mahmu- 
dia-Tulcea, la Sari-Nasuf ?i cat. 



Digitized by LiOOQ IC 



MOKl'.CHIOL 



m r i 



MOSCUL 



Beibugeac-Carailcil ; pe apa, prin 
stuf si pe malul DunSreT, este 
un drum comunal la Cara-Or 
man si Cadirlez. 

In aceasta comuna sunt zi- 
dur! carl dovedesc urmele co 
lonistilor romani. Dupa cum a 
rata numele sau, comuna a fost 
la inceput locuita de Turc! si 
Tatar!, ce au fondat acest sat, 
cam pe la anul i860, venind 
din Crimeea, de sub dominatiu- 
nea ruseasca, si primind pa 
mintur! in aceste Jinutur! ale 
Dobrogei, gSsind acest plmini 
bun de cultura, de pftsunat, si 
neplatind nic! o dare c&tre sta 
tul turcesc, au locuit comuna si 
catunele e! pinS la 1877, cind, 
in urma razboiulul turco-rus, s'a 
retras popula^iunea mohameta 
na, raminind numal vro 30 fa 
miliT tatarest!, iar satele au fost 
ocupate de Rusi-Lipoveni din 
comunele invecinate, Cara-Or- | 
man si Uzlina. I 

Moru-Ghiol, sat, in jud. si pi. I 
Tulcea, cat. de resedinja al com. 
Moru-Ghiol, asezat in partea de j 
E. a pl&$eT, si in cea de V. a ; 
com., intr'o scobiturS a laculuf 
Moru-Ghiol. 

Se m£rgineste la N. si la V. 
cucom. urb. Mahmudia ; la S., 
cu cat. DunSv^ul d.-j. ; la S.V., 
cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat. 
Dunava^ul-d.-s. si com. Cara-Or- 
man. 

Are o intindere de 1745 hect, 
din car! 30 hect. ocupate de 
vatra satuluf, 1670 hect. ale lo 
cuitorilor si 45 hect. ale proprie- 
tarilor. 

Populafiunea, compusa din 
Rus! §i Tatar! e de 162 famili! 
(30 tatare si 132 ruse), cu 794 
suflete (102 Tatar! si 692 Rus!). 

Are o scoala si o biserica. 

Moru-Ghiol, deal, in jud. si pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. urb. 

€3167. UmrtU Dicfionar G»ogr*/le. Vol. IV 



Mahmudia, si pe acela al cat. 
Moru-Ghiol ; este o prelungire o 
rientala a dealulu! Cairacile ; se 
intinde spre E., avind o direc^ie 
generala de la N.-V. spre S.E., 
brazdind partea de E. a plasei 
si a orasulu! Mahmudia si cea 
de V. a com. Moru-Ghiol; e de 
natura stincoasa ; are 41 metri 
inalfime ; punct trigonometric de 
rangul al 3-lea ; la poalele de 
N. se intinde lacul Moru-Ghiol 
si satul Moru-Ghiol, iar la cele 
de S., doua mic! lacur! sarate 
si cat. Bei-Bugeac (al com. Sari- 
Nasuf); este acoperit cu pasunl 
si aratur!. 

Moru-Ghiol, lac, in jud. si pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Moru-Ghiol, situat in partea de E. 
a piase! si cea de V. a corn.^ 
la poalele dealulu! Moru-Ghiol ; 
pe malul sati de S. se afla 
satul Moru - Ghiol ; comunica 
cu Dunarea prin girla Priboina ; 
are o intindere de 200 hect., 
din care jumatate e acoperita 
cu stuf; confine peste, care se 
transporta la Mahmudia si al ca- 
ru! venit apar^ine statulu!. 

Morune§ti-de-Jos, cdtun, al com. 
Morunglavul, spre S. E., pi. Ol- 
teful-Oltul-d. s., jud. Romanafi, 
linga riul Burluiul ; are 196 m. 
altitudine d'asupra nivelulu! Ma 
ri!. Are o populate de 70 fa 
milii, sau 260 suflete ; o biserica, 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva 
(1705), deservita de 2 preof! si 
2 cintarej!. 

Morune§ti-de-Sus, catun, al com. 
Morunglavul, spre N.-E., pi. 01- 
tetul-01tul-d.-s., jud. Romanaji, 
linga apa Burluiul, la o altitu- 
dine d'asupra nivelulu! Mari! de 
197 m. Are 200 locuitor!. 

Morunglavul, com. rur., in jud. 
Romanafi, pi. Olteful-Oltul-d.-s., 



formats din satul: Morunglavul 
(802 locuitor!) si 5 catune, si- 
tuate pe apa Burluiul : Ghiosani 
(255 locuitor!), Barasti (Burluiul, 
380 locuit.), Morunesti-d.-j. (260 
locuitor!), Morunesti-d. s. (200 
locuitor!) si Poiana-Mare (288 lo- 
cuitor!). Este situata la 12 kil. 
de Bals si la 14 kil. de Ca- 
racal, lao altitudine de 198 m. 
d'asupra nivelulu! Marii. 

Are o populate de 558 fa- 
milii, sau 2185 suflete: 11 10 
barbafl si 1075 feme!), din car! 
416 contribuabil! ; o scoala pri- 
mara, condusa de 1 inva^ator, 
si frecuentata de 41 elev! ; 4 
bisericl, din car! una in satul 
Morunglavul, cu hramul Sf. Tre- 
ime, din 7160 (1652), deservita 
de 1 preot ?i 2 cintare^t; 7 cir- 
ciumi. 

Morunglavul, deal ?i punct tri- 
gonometric de observable, linga 
satul cu acelas! nume, jud. Ro- 
mana^i. 

Morunul, piriil, in jud. Vilcea, 
izvoreste din poalele dealulu! 
Plesul si se varsa in riul Mue- 
reasca, in raionul com. Mue- 
reasca-d.-s., pi. Cozia. 

Morunul, elestefi, in jud. Tele- 
orman, com. Magureni, format 
din revarsarile pirtulu! Bratco 
vul si alimentat de apa diferi- 
telor izvoare. 

Moruzi, sau Leaotul, iaz, deri- 
vat din riul Prahova, din drep- 
tul com. Nedelea, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Mosafirul, insuld, in Dunare, 
cu 4 hect. padure, pendinte dc 
com. Celeiul, jud. Romana^i. 

Moscul, sat razasesc, pe valea 
Chinejei, com. Bujorul, pi. Pru- 
tul, jud. Covurluiti, din sus de 



51 



Digitized by LiOOQ IC 



MOSOARELE 



HVH5 



MOS-COMAN 



Gola^ei. Are 124 familiT, sau 
594 suflete; o biserica $i o 
?coala. PSna In 1886, satul Mos 
cul forma comuna a parte. 

Mosoarele, suburbie, a ora^ului 
T.-Ocna, pi. Trotu$ul, jud. Ba- 
cSu, situati la N.-V., pe dreapta 
Trotu^uluT, pe drumul Moine?- 
tilor. Are o populate de 64 
fam. de RominT, 8 fam. de Un- 
gurT $i 5 fam. de Evrel; o bi- 
serica, ca hramul Schimbarea- 
la-Fa^a, cladita la 1844 de Spi- 
ridon Chirtya, Sandu Chirija si 
Tanase Negri. 

Teritoriul sau este bogat in 
pacura, care se exploateaza. 

Mosorali, sau Musura, pcsca 
rie, in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
comuna Sfi^tofca. Este a^ezat.1 
pe malul MariT, unde cea mat 
de S. gura a brafulul Chilia, 
se sfir$e$te in apa Marit-Negre. 
PescariT, mat to^T lipovenT, sunt 
in numar de 22 familiT, sau 103 
suflete. 

Mosoroasa, sat, facind parte 
din com. rur. Olane?ti, pi. Co- 
zia, jud. Vilcea. Este situat pe 
valea cu acela^I nume $i are o 
populate de 42 locuiton. 

Mosoroasa, sat, facind parte din 
com. rur. Pau?e$ti-Magla$i, pi. 
Cozia, jud. Vilcea, situat la 3 
kil. de cat. Coasta, unde e 
$coala. 

Mosoroasa, sat, facind parte din 
com. rur. Bujoreni, pi. Cozia, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
55 locuiton. Cade la V. de 
com., la 4 kil. de satul Olteni, 
re^edin^a com. 

Mosoroasa, trup de mope, a 
statulul, inintindere de7S hect., 
in jud. Vilcea, pi. Cozia, com. 
Pau$e$ti - Magla^i, formind, im- 



preuna cu trupul Urzicari, pa- 
durea Dosul-cu-Morile. 

Mosti§tea, plasil, jud. Ilfov, con- 
topita cu pi. Dimbovita de la 
I Aprilie 1882, de la care data 
singura plasS, ambele avind re- 
$edin{a sub-prefecture! in com. 
Pantelimon. 

Se compune din 70 sate, carl 
formeaza 16 comune rurale, $i 
anume: Belciugatele-Coje$ti, Ca 
trune^ti-Miineasca, Cringul-Fun- 
dulele, Crea^a-Le^ile, Dragoe$ti- 
Bijinele, Dridul-Sarindarele, Fer 
bin^i - Stroe$ti, Greet - Gradi?tea, 
Hagie$ti-Mariuta, Ileana Sulima 
nul, Maia, Meri-Petchi-Neteze$ti, 
Mic?une§ti-Greci, Radule$ti-Re 
simnicea, Rosiori, Tamadaul-Dir 
vari. 

Re$edin{a sub-prefecturel era 
mat inainte in com. Fierbin}i-d.-s. 

Teritoriul placet coprinde par 
tea de E. a jud. $i are o po 
pulafie de 23343 locuitorl, din 
cari : 53^2 locuitorl se ocupft 
cu plugaria, 147 sunt circiumari, 

23 industrial, 416 au diferitc ! 
profesiunT. j 

Suprafaja totaia a pla^el e dc ] 
136284 pogoane. Statul $i pro- 1 
prietarii au 48882 hect., iar lo . 
cuitorii 19260 hect. Din acestea, 
statul cultiva prin arenda$ii sa! 
32523 hect. (2486 hect. ramin 
sterpe, 3546 hect. izlaz, 25 hect. 
cultura viel, 7302 hect. padure). 
Locuitorif cultiva 173 14 hect. 
(406 ramin sterpe, 1489 hect. 
izlaz, 51 hect. vie). 

La Flerbinji este re$edin{a ju- 
deluT de ocol. 

Are : 48 bisericT, deservite de 
47 preoflf; un biurou telegrafo- 
po$tal; un spital rural cu 18 
paturl ; 6 morl cu aburi $i 1 1 
cu apa; 24 poduri statatoare ; 

24 ma?inl de treerat cu aburi. 
Vite sunt: 6278 cal $i lepe, 

97 armSsari, 8798 bol, 5032 vac!, 
2231 vi^el, 257 taurl, 192 bi- 



voll, 625 bivolije, 294 capre, 
37552 01 ?i 5850 porci. 

Comerciul se face de 3 1 han 
giT §i 116 circiumari. 

Locuitoril poseda : 1897 plu 
gurl cu boT §i 12 1 1 cu cal; 3887 
care $i carufe : 2372 cu bol $i 
15 15 cu cat. 

In cuprinsul pla?el sunt balta 
?i 50 hele^taie. 

$I-a luat numele de la valea 
Mosti^tea, care o uda in partea 
de S. 

Pamintul acestel pla§f este 
cimpie intinsa, brazdata de la 
N.-V. spre S.-E. de mat multe 
vai, carl fac pamintul mult ro- 
ditor $i de cite-va mici dealuri. 

Mosti^tea, lac, jud. Ilfov, pi. 01 
tenifa si jud. Ialomija, pi. Bor 
cea, linga care se afla satele: 
Bo$neagul, Ulmul, Nenciule§ti 
§i Faurei. Acest lac desparte 
jud. Ialomija de jud. Ilfov. Mai 
poarta numirea de Iezerul. Con- 
fine mult pe^te. ^armii sil in 
partea de S. sunt mia?tino§i. Se 
scurge in Dunare in fa{a ostro- 
vului Albina, trecind pe linga 
com. Manastirea, pi. 01teni{a, 
jud. Ilfov. 

Mosti§tea, girla, in jud. Ilfov. 
Izvore?te din partea de X. a ju- 
detulut, dintre satul Vara?ti-d.s. 
$i Vara?ti-d. j., pi. Dimbovita, 
curgind de la N".-V. spre S.-E. 

Comunica cu valea Pasarea 
printr'un bra{, spre N. de m2- 
nastirea Pasarea. Linga com. Ta 
riceni, pi. Oiteni^a, se varsi in 
balta Mosti?tea ?i d'aci se scurge 
in Dunare in fa{a ostrovului Al- 
bina. 

Are un curs lin $i in mare 
parte e a$a de lata ca pare a fi 
o balta. 

Mo§-Coman, vale, in jud. Ialo- 
mita, pi. Ialomi^-Balta, pe teri- 
toriul com. Hagieni, situata pe 



Digitized by LiOOQ IC 



MO?ACA 



397 



MOSNA 



coasta Baraganulul, printre viile 
locuitorilor din Hagieni. 

Mo§aca, pddure, pe mo$ia Piriul- 
Negru, com. Dersca, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Mo§easca, mope, in jud. Buzau, 
com. Balane$ti, cat. Cozieni ; are 
6b hect., din car! 35 hect. pa- 
dure, proprietate mo^neneasca. 

Mo^easca, numire data uneT pitrfi 
din p&durea satulul Tihule$ti 
Cozieni, jud. Buzau, com. Ba- 
lane$ti; are cam 54 hect. 

Mo$e§ti, vechie numire a ciitu- 
nulul Cozieni-d.-j., jud. Buzau, 
com. Bal3ne§ti. 

Mo§e$ti, tJechie numire a cdtu- 
nulul Pietrarul, jud. Buzau, com. 
Trestia. 

Mo^e^ti-Nol, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j., com. Ni- 
sipuri, a$ezat in partea de V. a 
com., pe malul sting al riulul R. 
Sarat, la 5 l jt kil. spre V. de cat. 
de re^edin^a, Nisipuri. Are o 

* intindere de 6 hect., cu o po- 
pulafiune de 66 familii, sau 314 
suflete, din carl 64 contribua- 
bill ; o biserica $i o $coala. 

Mo§e§ti-Vechi, sat, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., catunul 
comunel Nisipuri, a$ezat in par- 
tea de V., pe malul sting al 
riulul Buzaul, la 2 kil. de catu- 
nul de re$edin{a. Are o intin- 
dere, dc 6 hect. ?i o populate 
de 88 familii, sau 386 suflete, din 
carl 82 contribuabili; o bise- 
rica. 

Mo$ia-Archita, rdz(i§ie, in jud. 
Neam^u, pi. Bistrifa, com. Mas- 
tacanul, proprietatea Capitanu- 
lul Gh. Popescu. Are un venit 
anual de 400 lei. 



I Mo§ia-Episcopiei, mofie, ce se 

I intinde spre V. $i E. de ora?ul 
Roman, jud. Roman, $i care a- 
part'inea din timpurl vechi E- 

I piscopiet de Roman. Ea se in- 
tindea, dupa cum ne arata o 

I hotarnicie veche, pe temeiul ca- 
reia C. Racovtya-Voda, la 10 
Septembrie 1752, da un hrisov 
domnesc, din hotarul finutulul 
Neam^u, prin tirgul Roman, spre 

1 Siret, pana in mo?ia Ghedin^ilor. 

i Episcopil luau dijma din tot 
venitul eT, din zece una. 

Mo§ia-TIrguluI, numire ce se 
da mal inainte unel pdrfi din 
incunjurtttoarea ora§uluI Roman, 

I jud. Roman, parcel ce vine din 
sus de ora$ (spre N.) $i aceasta 

I spre deosebire de alta, ce venea 
din jos $i care purta numele de 
Mo$ia-EpiscopieI. Aceasta parte 
apar^inea Domnulul, cacl din 
un document de laC. Racovtya- 

I Voda, din 15 Iuiie 1756, se vede 

l ca acesta haraza^te o bucata 
de locde 1740 stinjenl din mo- 
$ia tirgulul, EpiscopieT de Roman 
$i cu aceasta ocaziune arata ca 
intreaga aceasta mo$ie a tirgu- 
lui era de 3000 stinjenl, afara 
de vatra tirgulul. 

Mo§iasca, numire \ ce se da sa- 
! tuluf Vizireni, jud. Braila, care 

a fost format de locuitoriT venial 
I din satul Mo$ie$ti, din jud. R.- 

Sarat. 

I 

j Mo§iei(Capul-), sub-divizte* ca- 

tunulul Fundeni-Cuculeasa, co- 

I muna Fundeni, jud. Buzau. 

Mo§iilor ( VIrful-), virfde munte, 
! jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.s., de 

pe teritoriul com. Solon^ul. 
I 

Mo^na, com. r/tr., jud. Dolj, pi. 

' Dumbrava-d.-s., la 32 kil. de 

Craiova $i la 17 kil. de re§e- 

I din^a placet, com. $opotul, si- 



tuata pe costi§a dealulul, numit 
Fa$aMo?neI. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Rachita $i Seaca-de-Padure ; la 
V., cu Carpeni ; la S., cu cat. 
$tubeiul $i la E., cu com. Ca- 
ciulatul. 

Limita liniel de N. incepe din 
mo$ia statului Seaca, dinpunctul 
numit Piatra, $i merge spre E. 
pand la movila numita Ba§ica, 
apolcu direcfiuneaspre S.E., pa- 
na in Gura-Mo$neI, zisa Leamna. 

Limita HnieT de S. incepe din 
mo$ia Geble^ti $i merge pana 
in mo§ia Caciulatul. 

Limita linieT de E. se intinde 
din mo$ia statului Vilcomul, pana 
in mo$ia Caciulatul. 

Limita liniel de V. fine din 
mo$ia statului Seaca, pana in 
mo$ia Geble?ti. 

Terenul comunei este acci- 
dentat de dealul numit Fa{a 
Mo$neI. Dealurile au oinaltime 
cam de 200 m. Sunt acoperite cu 
semanaturi de griu, porumb, vil 
?i padurl. 

La anul 1874, com. Mo$na 
era unita cu comunele Rachita 
$i Caciulatul. AzI se compune 
din doua catune ?ianume: Ca- 
raimanul $i Mo$na, care este ca- 
tunul de re?edin$a. 

Are o biserica, fondata la 1 7 3 5 , 
de Pirvu Ion Area $i al^il. Ree- 
dificata la 1792 de Mihail Tran- 
dafir, etc. A treia oara a fost 
reedificata, in 1864, de ob^tea 
comunelor Mo$na $i $tubeiul. 
Biserica e facuta din birne, $i ser- 
beaza hramul Sf. Paraschiva. 

Este o $coala mixta in cat. 
Mo$na, ce funcfioneaza din 1 87 5 
?i frecuentata de 28 copil. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 35 locuitorl impaminteni^i, 
iar dupa cea din 1872 sunt 12 
insura^el, avind pamint pe mo- 
$ia statului Seaca-de-Padure. 

Suprafa^a teritoriulul comu- 
nel este de 800 hect., din carl: 



Digitized by 



Google 



MO$NA 



398 



MO^OAIA 



600 hectare pftmint arabil, 20 
hect. fineata, 20 hect. sterp, 
40 hect. p&duri 91 100 hect. va- 
tra satului. 

Mo?ia de pe teritoriul comunel 
are o intindere cam de 600 
hect. f£r& p&dure $i finea^a. Are 
un venit de 7200 lei §i a apar- 
{inut d-lor Geblescu, Iacovache 
?i cetelor de mo?nenI. Azi toata 
apar^ine mo?nenilor. 

Padurea Mo$na de 40 hect. $i 
aparfine cetelor de mo^nenl; 
e populate cu cer, girnifa, $i 
ulm, predomnind gtrni^a. 

Viile, in intindere de 20 hect., 
apar^in locuitorilor mo^nenl, $i 
produc vin ro$u. 

Transportul se face cu carele 
pe calea vecinaia Breasta Clea- 
novul, pe o intindere de70kil. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1166.40 lei ?i la cheltueli de 
1097.32 lei. 

Vite cornute sunt 4 17, 01 120 
?i cal 42. 

Mo$na sau Mojna, com. rur., 
in partea de N.-V. a pi. Podo- 
leni, jud. Falciu, cam la raij- 
loc, ?i spre N. de ora§ul Hu$i. 

Se mirgine^te la E. cu com. 
Bohotinul ?i Gura-Bohotinuliu ; 
la V., cu Gherm&ne$ti ; la N., 
cu Raducftneni ?i la S., cu Coz- 
me$ti 51 o parte din Bune^ti. 
Situata pe dealurile Ceta^uel $i 
Bohotinul ?i pe valea dintre 
aceste dealurl, ce inconjoara 
de toate pir^ile satul Mo$na, 
din care e formats comuna, a- 
vind deschidere numal in par- 
tea de S., pe unde trece Piriul- 
Mo$neI. 

Suprafa^a teritoriulul comu- 
nel e cam de 2210 hect., din 
carl 715 hect. p&dure, iar va- 
tra satului de 86 hect. 

Are o populate de 552 fa- 
milil, sail 15 10 suflete, din carl 
289 contribuabill ; o ?coala, in- 
fiinfata la 1867, frecuentata de 



33 elevi; doua bisericl, din carl 
una vechte cam de 200 ani, de- 
servite de 2 preoflf $i 2 cinta- 
re{I. 

Pe teritoriul acestul sat, se 
afla urmele unor san^url, care 
strabate localitatea in partea de 
N.-E., iar in partea de N.-V. 
se afla movila numita Ceta^uia. 
In anil din urma s'au gisit prin 
marginea ^anturilor, instrumente 
de fer agricole, precum secerl, 
sape, $. a., de forme curioase. 

Vite marl cornute sunt 586, 
ol 13 1 7, capre 21, cat 117 §i 
porci 605. 

Mo§na, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Mo$na, cu re- 
$edin{a prim&rief. Are o popu- 
late de 459 suflete: 239 bar- 
bapf ?i 220 femel, locuind in 
121 case; o $coala mixta, ce 
func^ioneaza din 1874, frecuen- 
tata de 25 bie^I $i 3 fete, 19 
baefl $i 3 fete din Mo?na, 6 ba- 
e$I din Caraimanul; o biserica, 
fondata de locuitoril satului $i 
anume : Hamza, Barbu, Area i 
?i atyil la 1735, reparata de 
Pirvu la 1792 $i reinoita de 
ob?tea locuitorilor la 1864; ser- ! 
beaza hramul S {il Voevozi $i 1 
Cuvioasa Paraschiva ?i e de- 
servita de 1 preot $i 2 cintarefl. 

Mo§na, sat, jud. Falciu. Vezl. 
Mo$na, comuna. 

Mo§na, loc, cu rama$i$e de ce- 
ta^ue, jud. Falciu. Vezl Ceta- 
{uia. 

Mo§na, piriii, jud. Falciu, for- 
mat din piraiele: Ceta^uel, Ra- 
cea $i PlochiT, carl, unindu-se 
din jos de sat, la Podul-Boe- 
rulut, iau numirea de Mo$na. 
Piriul dupa ce prime^te in §es 
Piriul-VaeMuI-Voda, trece pe 
teritoriul comunelor Cozme§ti 
$i Podoleni, unde unindu-se cu 



piraiele din aceaste comune, 
numite Cozme^ti $i Podoleni, se 
varsa in lazul de la Gura-Cil- 
ceT, de pe teritoriul com. Gher- 
mane$ti $i de aid in balfile 
Prutulul. 

Mo^neanului (Culmea-), sini 
de mun(l, in jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, ce se ramifica din cul- 
mea Ciculul (Transilvania) $i des- 
parte Ciobanu$ul de Uzul. 

Mo§neagului (Valea-), vale, se 
intinde intre satele Valea-Case 
lor §i Lipova-Raze$i. Pe aceasta 
vale e situat satul Valea- Mo§- 
neagulul, din com. Lipova, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. 

Mo§neni, sat, facind parte din 
com. rur. Surpatele, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 169 locuitorl, ?i cade 
in partea de S.-E. a comunef, 
la x /5 kil. de cat. Surpatele, re- 
$edin£a com. Locuitoril sunt 
mo^neni. 

Are o biserica, numita Col- 
nicul, fondata de Episcopul Cle- 
ment la 1642. 

De la E. spre V. e udat de 
riul Otasaul, in care se varsa 
valea PetrSdaia. La S. are Dea- 
lul-Ciinesc, la poalele caruia se 
afla cetatea Cetatea. 

MO^neni, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Flore^ti. 

Mo§neni, despiirfire a comunel 
Gradinile, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i. 

Mo§neni-Albote§ti, sat, pe a 
pa Teleormanulul, jud. Arge§, 
pi. Pite^ti, pendinte de com. 
rur. Albota; are 150 locuitorl 
?i o biserica. 

Mo^oaia, com. rur., pe apa 



Digitized by LiOOQ IC 



MO?OAlA 



399 



MOTOCI 



Teleormanulul, jud. Arge$, pi. 
Pite^ti, la 9 kil. de com. rur. 
Biscovul-Fle$ti, re$edin{a sub- 
prefectureT, ?i la 12 kil. de Pi- 
te$ti. 

Se compune din satele : Bel- 
ciul, CiocSnei, Curaturele, Dea- 
lul-Lung, Mo$oaia, Piscul-Mo^u- 
lui $i Corde$ti, cu o populate 
de 460 familif, sau i859suflete, 
din carl 10 familil de figanl. 

Are 3 bisericl, din cari una 
foarte vechle, deservite de 6 
preo^T, 3 cintareflf $i 2 paracli- 
seri ; 2 $colf, una de bSe^i §i a 
doua de fete. 

Budgetul com. e de 4445 lei 
la veniturl ?i de 3285 lei la 
cheltuelf. 

Vite: 600 bol ?i vadf, 22 caT, 
600 oi §i 200 rim&torl. 

Mo§oaia, sat, in jud. Arge$, pi. 
Pite^ti, ftcind parte din com. 
rur. cu acela§i nume. Aci este 
re^edinfa primaries 

Mo$Onoaele, schit de calugSrl, 
in com. Fitione^ti, pi. Zabrau- 
{ul, jud. Putna, Infiin^at in 181 2 
de p&rintele Dimitrie. 

Mo§onoaele, pddure, in intin- 
tindere de 1824 fialdf, proprie- 
tate a statuluf, situate pe teri- 
toriul com. Fitione§ti, pi. Za- 
brSu^ul, jud. Putna, avind tru- 
purile: Mo^onoaele, RSschitoaia, 
Petroaia $i Repezoaia. 

Mo§oroaele-Mari, munte, jud. 
Mu?cel, intre comunele Lere^ti, 
Nam&e$ti §i mun^il Rucarulul. 

Mo§oroaele-Mici, munte, jud. 
Mu$cel, la S. de Mo?oroaele 
Marl. 

Mo§oroaele-Mari §i Mici, pit- 
durl ale statuluf, in intindere 
de 135 1 hect, jud. Mu?cel, fa- 
cind parte din mun$il m&n&stirel 



Cimpulung, comunele Corb?ori 
$i Berevoe^ti, plaiul Nuc^oara. 

Mo§teni, sat, ftcind parte din com, 
rur. Mierle?ti, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, situat pe valea Iminogulul, 
intre C&tanele $i Schitul-Greci. 

Are o popula^iune de 240 
locuitorl, din carl unil sunt mo?- 
nenl, aljil impropriet£rtyI dup£ 
legea rurala ; o biserica, fondata. 
la anul 1851, at c&rei ctitorl 
sunt : Preotul Theodor Mo$te- 
nescu, Preotul Ion Mo^tenescu 
§i Preoteasa Stanca. 

Locuitorii posedS: 20 cal, 
16 lepe, 60 boT, 35 vact, 250 
oi $i 50 porcl. 

Mo§teni, catunas, pendinte de 
com. Dudul, pi. Siul-d.-j., jud. 
Olt. Are vr'o 45 locuitorl, mai 
to{I mo$nenI, carl poseda. cam 
300 hect. arabile §i 125 hect. 
p&dure. 

Acest catun e mai mult o 
mahala a cat. Dudul, situat la 
N. saQ. 

Mo^teni, mahala, com. rur. Fo- 
le$ti-d.-s., plaiul Horezul, jud. 
Vilcea, situat la 1 l h kil. de 
mahalaua Dosul, unde e $coala. 
Cade in partea de S.-E. a co- 
munel, ling£ riul Bistrifa. 

Motllva, mosie nelocuiti, a sta- 
tului, fosta pendinte de manSs- 
tirea Slobozia, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul 
com. Pribegi, cu o suprafa{& de 
1400 hect., din cad 130 hect. 
pidure. Se arendeazi cu 22000 
let anual. 

Motilva, pddure, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi ; 
formeaza cu padurea Riiosul un 
trup de 130 hect, populat cu 
stejar $i ulm. 

Motnaul, riu, in jud. R.-Sarat, 



plaiul Rfmnicul; izvore^te din 
virful Alunulut; ud& com. Du- 
mitre$ti,c&tuneleDumitre$ti-d.-s. 
?i Dumitre$ti-d.-j., $i se varsa in 
riul R.-Sa>at, pe stinga, dupa 
un curs de 30 kil. 

Motocani, mosie, far£ sat, in jud. 
Neamfu, pi. Bistri^a, com. Ra- 
diul, situate pe linga mobile 
Brani$tea §i Polobocul. 

Motoce^ti, sat, in jud. Bacau, 
pi. Tazl£ul-d.-j., com. Ripile, si- 
tuat in ?esul din stinga Trotu- 
$uluT $i pe coasta dealulul Cior- 
tolomul, la 4 kil. 900 m. de 
satul Ripile. 

Are o populate de 50 familiY, 
sau 180 suflete. 

Vite sunt: 10 cat, 87 vite marl 
cornute, 4 capre ?i 30 porcT. 

Motoci, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 14 kil. de re?e- 
din^a pla^eT, com. urb. Craiova, 
situata pe $esul Motoci, de am- 
bele maluri ale riuluT Tesluiul. 

Se compune din dou£ catune : 
Motoci, care este catunul de re- 
?edin^a, ?i Ureche^ti. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Malae?ti ; la S., cu com. Mischi; 
la E., cu com Vulpeni ?i la V., 
cu com. Izvorul $i Flore?ti. 

Terenul com. este $es, com- 
pus din argila §i nisip. 

Este udata de piriul Tesluiul, 
care curge prin com. cu direct'ia 
N.S., $i peste care sunt dou& 
pode^e, unul in citunul Motoci 
^i al doilea in catunul Ureche^ti. 
Sunt patru lacun: Lacul-Ra^eT, 
al-CorbuluI, al-luf-Lazar §i al- 
Dumbravi^eT. 

Se zice ca com. a fost infiin- 
^ata la 17 13 de un p&stor nu- 
mit Marin-Motocul, cind, stabi- 
Hndu-se cu turma sa aid, a fost 
urmat §i de al{I locuitorl de 
prin comunele vecine. 

Are o populate de 800 lo- 



Digitized by 



Google 



MOTOCI 



400 



MOTOTOLE^TI 



cuitorf, din carl 475 locuitor! 
in Motoci ?i 325 in Ureche§ti, 
locuind in 158 case; doua bi- 
sericl: una in cat. Motoci, cu 
hramul Sf. Paraschiva, zidita de 
Bala$a-Teodoru §i reedificata de 
fostul proprietar B. Solomon, la 
1853, avind 17 pog. datedestat 
$i 1 50 pog. date de fondatoare 
$i a doua in cat. Ureche?ti, cu 
hramul Na$terea - Maicel - Dom- 
nulul, zidita de locuitor! ?i ree- 
dificata la 1858 de Marin Gre- 
ceanu, avind 1 7 pog. arabile, date 
dupa legea rurala din 1864, 
ambele deservite de 2 preop ?i 
2 cint^re^I; o $coala mixta in 
cSt. Motoci, ce funcfioneaza din 
1881, frecuentata de 27 baepf 
din Motoci $i 18 din Ureche§ti. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 90 locuitor! impamintenip. 

Suprafa^a teritoriulul com. e 
de 2090 pog., din carl: 1600 
pog. arabile, 200 pog. finea^a ?i 
290 pog. izlaz. 

Mobile de pe teritoriul com. 
sunt: Motoci $i Ureche?ti. 

Mo^ia Motoci are o intindere 
de 400 pog., $i aduce un venit 
anual de 700 let. Aparfine d-lul 
N. Opran ?i locuitorilor. Mo$ia 
Ureche^ti are o suprafafa de 250 
pog., $i un venit anual de 5000 
lei. Aparjine d-lul G. Cionca. 
Restul pamintului arabil apar- 
{ine loc. impamintentyl la 1864. 

Viile, in intindere de 103 pog., 
aparjin locuitorilor. Produc vin 
ro?u de buna calitate. 

Locuitoril desfac productele 
lor la tirgul saptaminal ce se 
{ine [ota in Craiova. Transportul 
il fac cu carele pe calea jude- 
^eana ce duce la Craiova, ?i 
care are in com. o lungime de 
13 kil. 

In com. sunt 31 comercianfl, 
din car! 3 circiumarl. 

Budgetul e la veniturT dc 
3522,90 lei ?i la cheltuell, de 
3251,54 lei. 



Motoci, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Motoci, re?edin{a prima- 
riel. Are 475 suflete; o §coala 
mixta, ce funcfioneaza din 1881, 
frecuentata de 45 baep, din 
carl: 27 din Motoci ?i 18 din 
Ureche^ti; o biserica, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, de zid, 
avind 17 pog. de la stat $i 150 
pog. daruite de fondatoare, zi- 
dita de Bala?a Teodoru §i reedi- 
ficata la 1853 de fosta pro- 
prietary, Bala§a Solomon. 

Motoci, mo§ie particulara, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Motoci, 
in intindere de 400 pog. arabile 
$i cu venit anual de 7000 lei, 
apar^inind d-lul N. Opran $i 
locuitorilor. 

Motoful, c&tun, pendinte de com. 
Cosme?ti, pi. Glavaciocul, jud. 
Vla?ca. 

Motohani, culme de deal, lunga, 
in jud. Buzau, cat. Carpini^tea, 
servind ca ho tar despre jud. 
Rimnicul-Sarat. 

MotO^eni, com. rur. t jud. Tecuciu, 
compusa din $apte cfttune: Bur- 
lugul, Chicerea, Fundatura, Mo 
liortyi, Moto^eni, Negoaia ?i f e- 
poaia, situata pe Valea-Zeleti- 
nulul $i a Dobrotforulul, la 61 
kil. de re?edin{a ora^ului Te- 
cuciu, spre N. 

Are o populate de 416 fa- 
milil, sau 520 suflete, locuind 
in 412 case; 4 bisericl: in Chi- 
cera, in Burlug, in f epoaia $i 
in Fundatura, deservite de 3 
preo^i $i 5 cintare^I; o $coala, 
care dateaza de la 1868, fre- 
cuentata de 30 baeji ; 4 morl 
de vint. 

Vite sunt: 59 cai, 105 bol, 
100 vacl $i 278 ol. 

Stupl cu albine sunt 90. 

Vica se cultiva pe o intindere 
de 90 hect., 40 aril. 



Locuitoril desfac produsul 
muncel lor la tirgul PodulTur- 
culul $i la ora$ul Birlad. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munel se urea la 2400 lei 
anual. 

E br2zdata de dealurile: Chi 
cera, Fataciunele, Burlugul, la 
E. ; f epoaia, Gornetul, la V. $i 
e strabatuta de piriul Zeletinul, 
care trece prin centru. 

Se margine^te la N. cu com. 
Burdusaci; la S., cu com. Mun- 
celul; la V., cu com. Oae?ti; 
la E., cu jud. Tutova. 

Moto§eni, sau Ursa, sat, facind 
parte din com. cu acela§I nume, 
jud. Tecuciu, situat pe partea 
dreapta a Zeletinulul, pe coasts. 

Aid se afla re^edinfa com. 

Are o populate de 64 fa- 
milil, sau 226 suflete, carl lo- 
cuesc in 60 case ; o biserica, cu 
hramul Sf. Dumitru, facuta de 
caramida la 1864, Martie 28, 
dupa cum arata inscripfia de pe 
u^orul u$ei, cu sprijinul $i ini- 
{iativa Protoiereulul loan Spi- 
rescu, $i cu concursul locui- 
torilor, pe locul unel alte bi- 
sericl de lemn care a ars; 
§coala, care dateaza de la 1868 
$i e frecuentata de 30 bae{f. 

Satul mal inainte a fost in 
partea de E., pe malul sting al 
Zeletinulul, unde se cunosc ?i 
astazl urme de construe^! vechi. 

Locuitoril sunt vechi raze$f. 

MotO§e§ti,z>*r//fc nutnire^satulul 
Moto$eni, jud. Tecuciu. 

MotOtole§ti, ctltun, pendinte de 
com. Bordeiul-Verde, pi. Balta, 
jud. Braila, spre E. §i la 5 kil. 
de comuna. 

Are o populate de 24 fa- 
milil, sau 109 suflete. 

Vite sunt: 54 cai, 6 taurf, 
109 bol, 70 vacl, 23 rimatori, 
37 vijei $i 267 01. 



Digitized by 



Google 



bOTROSOAlA 



4(U 



MOTRUI-DK-SUS 



Motro$oaia, vale, jud. si plaiul 
Prahova, com. Breaza-d.s.; uda 
cat. Nistoresti ; are direc^ia de 
la E. spre V. si se varsa in 
riul Prahova; curge numaT in 
timpurT ploioase. 

Motrul, com. rur., sat si md- 
ndstire, jud. Mehedinti. Vezf 
Gura-Motrulul. 

Motrul, riti, izvoreste din mun^ii ; 
Frumosul, Turcineasa si BouK 
dintre judejele Mehedinti si 
Gorj. Primeste mal multe piraie, 
intra pe la locul numit Gura 
Cheil in sattil Motrul-Mare si 
se uneste la Poiana cu Motri- 
sorul (Motrul-Sec) ce este for 
mat si el din 2 piraie : Capra si 
Dobra. De la Poiana isl con- 
tinua cursul, trecind prin com. 
Orzesti si satele Vaeni si Pa- 
desul. La satul Apa -Neagra pri- 
meste riurile Bueba si Brebina 
unite. De aci trece prin comu- 
nele: Negoesti, Glogova, Catu- 
nele, Plostina, Corcova, Strehaia 
si se varsa in Jiul, in jud. Dolj, 
la com. rur. Gura MotruluT, dupa 
ce a primit mat mutyl afluenfT 
ca: lupca, Cosustea, Husntya, etc. 

Motrul-de-Jos, plasd } jud Me- 
hedinti, situate in partea de E. 
a judetulul. Se margineste la N. 
cu plasa Vailor si jud. Gorj ; 
la E., cu jud. Dolj si Gorj ; la 
S., cu plasa Dumbrava; iar la 
V., cu pl&sile Ocolul-d. -j. si 
Motrul-d.-s. 

Este formata din 21 comune : 

1. Biltanele, cu catunul Bil- 
tanele. 

2. Bresnifa, cu catunele: Bres- 
nifa, Higiul si Pirlita. 

3. Butoe§ti, cu cat. Butoesti. 

4. Circeni, cu cat. Circeni. 

5. Cernaia, cu catunele : Cer- 
naia, VladSsesti si Viesi. 

6. Cosovdful, cu catunele : Co- 
sova{ul, Deleni si Tirsa. 



7. Greet, cu catunele: Greci, 
Crejesti si Du^esti. 

8. Groze§ti, cu cat. Grozesti. 

9. Gura-Motrulul, cm catunele: 
Gura-Motrulul, Arginesti, Bui 
cesti, Jugastrul si Rucovi^a. 

10. Jirovul, cu catunele: Ji- 
rovul, Coici, Marul-Rosu, Pus- 
casul si Valea-Udristel. 

11. Menfi-din-Dos, cu cat. 
Men^i-din-Dos. 

12. Menfidin-Fafd, cu ca- 
tunele: Men{i-din-Fata, Badesti 
si Robesti. 

13. Miluta, cu cat. Miluta. 

14. Pluta, cu catunele : Pluta, 
Tinfarul si Buicesti. 

15. Roc$oreni s cu catunele: 
Rocsoreni si Varadia. 

16. Sdldtrucul, cu catunele: 
Saiatrucul, Blidarul si Vargatul. 

17. Socole§ti, cu catunul So 
colesti. 

18. Stingdceaua, cu catunele : 
Stingaceaua-d. -j., Stingaceaua 
d.-s., Birlogeni, Cearingani, Po 
dul-Motrulu! si Insura^ei. 

19. Strehaia, cu catunele: 
Strehaia, Ciochin^ul, Comanda, 
Siatiniciul-Mare, Slatiniciul-Mic 
si Stancesti. 

20. Sufifa, cu cat. Susifa. 

2 1 . Voloiacul, cu catunele : 
Voloiacul, Lacul si Valea-Buna. 

Resedinfa sub-prefecturel si 
a judecatoriel este in comuna 
rurala Strehaia. 

Are: 20 scoll primare, con- 
duse de 19 inva^atorT si 3 in- 
va^atoare ; 44 bisericl si 2 ma- 
nastirl: Strehaia si Gura-Mo 
trulul. 

Suprafafa pi. este de 77739 
hect., acoperite cu locurl de 
munca, vil, pometurf, padurl, 
sate, etc. 

Statul poseda in aceasta pi. 
4 mosil, avind un venit anual de 
68011 let. 

Este udata de riurile Motrul 
si Husnifa. 

Prin plasa trece calea fe- 



rata VirciorovaBucuresti, avind 
2 sta^il: Gara-Strehaia si Bu- 
toesti, precum si soseaua nafio- 
nala ce merge paralel cu calea 
ferata. 

Locurl istorice in pi. sunt: 
Manastirea - Strehaia, Gura-Mo- 
trului, Comanda, Menti-din-Dos 
si Straja. 

Motrul-de-Sus, plasd, jud. Me 
hedin^i. Se margineste la E. cu 
pi. Vailor si pi. Motrul-d.j.; la 
S., cu pi. Ocolul-d.-j. si Ocolul- 
d.-s.; la V., cu pi. Ocolul-d.-s. 
si plaiul Cerna; iar la N., cu 
plaiul Closani. 

Se compune din 21 comune: 

1. Brofteni, cu catunele : Bros- 
teni, Boaca, Condulesti, Galeata, 
Orbeni si Capa^inesti. 

2. Catunele, cu catunele : Ca- 
tunul-d.-s., Catunul-d.-j., Staicul, 
Valea-Perilor si Valea Caselor. 

3. Cdzdnefti, cu catunele : Ca- 
zanesti, Jigni^a si Rosia. 

4. Ciovlrnd$ani, cu catunele : 
Ciovirnasani, Cocorova, Ilovul, 
Ludul si Suharul. 

5. Corcova, cu cat: Corcova, 
Cordunul, Pirvulesti si Stejarul. 

6. Crdgue§ti, cu catunele : 
Craguesti si Prejneni. 

7. Ercea, cu catunele : Ercea 
si Poiana. 

8. Florefti, cu catunele: Flo- 
resti-d.-j., Floresti-d.-s., Basici, 
Calieni, Copacioasa, Gardoaia 
si Mosneni. 

9. Girbovdful, cu catunul Gir- 
bova^ul. 

10. Girbovdful- Stricani, cu 
catunele: Girbova^ul si Stricani. 

11. Govodarva, cu catunele: 
Govodarva si Valea-Rea. 

12. Itnoasa, cu cat.: Imoasa 
si Berdesti. 

13. Lupoaia, cu catunele: Lu- 
poaia, Ripa si Valea-Manastiref. 

14. Lup§a, cu catunele: Lup- 
sa-d. -j., Lupsa - d. - s., Silistea 
si Izvorul. 



Digitized by 



Google 



MOTRUL-MARE 



W2 



MO'fATKl 



15. Pestenufa, cu catunele : 
Pe$tenu$a $i Stroe?ti. 

16. Plostina, cu catunele: Plo? 
Una, Cire^ul, Meri?ul $i Porce§ti. 

17. Samarinesti, cu catunele: 
Samarinesti, Valea-Biscricel $i 
Valea-Poenel. 

18. Severinesti, cu catunele: 
Severine$ti, Valea - Alunulul ?i 
Cirne^ti. 

19. Sisesti~de-Jos, cu catu- 
nele: Sise$ti-d.-j., Cainiceni, Ca- 
ramidari $i Noapte$a. 

20. Sisesti-de~Sus, cu catu- 
nul Sise^ti-d.-s. 

21. Zegujani, cu catunele: 
Zegujani, Pe^teana, Stroe$ti $i 
Gardoaia. 

Re$edinfa subprefecturel e in 
com. rur. Bro^teni. Jumatate din 
plasa fine de judecatoria oco 
lulul Baia-de-Arama, iar juma- 
tate de judecatoriile ocoluluT 
Strehaia $i Turnul-Severin. 

Are 51 bisericl ?i 15 scoli. 

Statul poseda in aceasta plasa 
2 mo?iI, aducind unvenitanual 
de 18000 lei. 

Motrul-Mare, sat, cu 143 case, 
in plaiul Clo^ani, jud. Mehe- 
dinfi, re^edin^a com. rur. Go- 
$>ani. 

Motrul-Sec, sat, cu 102 case, 
in plaiul Clo^ani, jud. Mehedin^i ; 
formeaza com. Clo^ani cu satul 
Motrul-Mare. 

Motrulul (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Filial, 
prin care trece hotarul de V. 
catre jud. Mehedin^i. 

Motruna, (Sili§tea), cdtun, al 
comunel Catina, judejul Buzau, 
cu 350 locuitori $i 89 case. 

Motruna, vale, in jud. Buzau, 
com. Catina; incepe din locali- 
tate $i se scurge in piriul Bisca- 
Chiojdulul. 



Mo^aeni, com. rur., jud. Dimbo- 
vifa, plaiul Ialomita-Dtmbovita, 
spre N. $i peste girlfi de baile 
Pucioasa, situata parte pe vai, 
parte pe dealuri §i cea maT mare 
parte pe cimpie, pe malul drept 
al Ialomi{ei, la 25 kil. de Tir- 
govi$te. 

In raionul comunel se aria 
Dealul-Hire^ei, Valea-Serejil fi 
valea Cicioara. Prin apropiere 
de comuna curge in afara de 
riul Ialomija, piriul Ialomicioara, 
afluent al Ialomi^eT. 

Se compune din patru ca- 
tune: Mojaeni, Berevoe^ti, Ialo- 
micioara ?i Fieni, cu o popula- 
te de 2000 locuitori. 

Are: douS bisericl; doua 
?colT; tret mori de apa. 

Locuitori! poseda multe vite : 
bo!, vacl, cai, capre §i ol. 

Se invecine?te la E. cu com. 
Bela $i $erbane$ti ; la S., cu 
Podurile. De Bela ?i $erbane?ti 
se desparte prin dealurl, pa- 
dure $i riul Ialomifa; de Cucu- 
teni, prin dealuri $i prin Ialomi- 
cioara; de Tfya ?i Runcul, prin 
o cimpie $i de Poduri prin riul 
Ialomija, unindu-se cu Podurile 
?i yi\SL prin §oseaua nationals 
Tirgovi^te-Transilvania, iar cu 
Cucuteni, $erbane?ti, Bela $i 
Runcul, prin $osele comunale. 

Mo^eiului (Valceaua-), vltl- 
cea, judejul Dolj, plasa Cimpul, 
pe care este a^ezata com. Do- 
bridorul; se une^te cu valceaua 
Cotobajul ?i impreuna poarta 
in comuna Mo^ei, numele de 
Valceaua-Mo^ateiulul. 

Mo{&{ei, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Cimpul, la 61 kil. de Cra- 
iova $i la 28 kil. de urbea Ca- 
lafat. 

Situata pe loc §es $i pe o 
vale umbrita de doua dealuri, 
se invecine^te la N. cu comu- 
nele Caraula, Rudari ?i Gali- 



cea; la S., cu comunele Fintina- 
Banului, Hunia $i Maglavitul; 
la V., cu com. Dobridorul §i 
la E., cu com. Baile^ti. 

Terenul comunel este $es; se 
gasesc cite-va movile vechT, ft- 
cute din pamint. 

Este udata de piriul Mo^eiul, 
care curge prin centrul comu- 
net, printr'un canal facut anume. 
Izvore^te din comuna Dobrido 
rul, trece prin centrul comunel 
$i se indrepteaza spre comuna 
Baile^ti, curge pana la un punct 
oare-care cind se pierde, apol 
apare in comuna Baile^ti $i se- 
varsa in balta din aceasta co- 
muna. 

Pe acest piriu se afla 4 po- 
de^e, din carl unul in dreptul 
?oseleI jude^ene. 

La inceput comuna s'a numit 
Balaceni ?i se zice ca a fost 
jefuita de Turcl. Catunul de re- 
?edin^a este Mo^ei. Intre anii 
1875—76 cuprindea cat. Do- 
bridorul, azi comuna a parte. 

Are o populate de 966 fa- 
milil, saQ 3799 suflete; bi- 
serica cu hramul Sf. Niculae, 
de zid, fondata la anul 1802, 
terminate la 1804 ?i reedificata 
la anul 1848 de catre locuitori! 
comunel, deservita de un preot 
?i dot cintare{T; doua $col>, 
una de baep ?i a doua de fete, 
frecuentate de 147 baeflf ?i 35 
fete; 11 circiuml. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 587 impamintenip. 

Suprafa^a teritoriului comu- 
nel este de 20000 pog. pamint 
arabil, din carl 20 pog. sunt 
izlaz. 

Mo§ia de pe teritoriul comu- 
neT se nume^te Mo^ei. 

Viile in intindere de 300 hect, 
apar^in proprietarilor mo?iilor. 

Mori de aburl se gasesc pe 
proprietatea particularilor. 

Meseria§I sunt: 4 fierarl ?i 
4 cizmari. 



Digitized by 



Google 



MUTATKI 



4<'.'J 



MOVILA 



Se g£sesc stine la care se 
aduna oile din satele vecine. 

In comuna se \\n trcl bilciurl 
pe an, pe marginea de N. a 
comuneT, pe proprietatea d-luT 
Valim&rescu. 

Prin marginea comunel trece 
calea ferata, la o dep£rtare de 
5 kil., unde se afla si o stafie de 
drum-de-fier. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 10850,97 lef si la chel- 
tueli, de 10809,07 lei. 

Vite: 500 vite marl cornute, 
170 of, 56 cal, 42 porcl. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele comunale, care pun com. 
in leg&tura: la S., cu soseaua ju- 
defeana Craiova- Calafat ; la N.- 
V. cu Dobridorul, iar la S.-V. 
cu Hunia. 

In timpul razboiului Romino- 
Ruso-Turc, in lunile Iunie si 
Iulie 1877, aii fost stabilite aci 
regimentele al 10-leasiaI 12-lea 
de doroban^i, bateriile a 2 -a si 
a 4-a din regimentul al 3 lea 
de artilerie. 

Mo^ei, S at, jud. Dolj, pi. Cim 
pul, com. Mo^ei, resedinja 
primaries Vez! com. Mo^ei. 

Mojca, sat, pe mosia si in com. 
Cristesti, jud. Suceava, asezat 
pe dealurile: Mojca, Surda si 
Coasta-Unei, si e strabatut de 
piraiele Mo^ca, Albia, Ienache 
si Razima. 

Are : o populate de 360 fa- 
milii, sail 1470 suflete, din cari 
282 contribuabilT, locuind in 
325 case; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 30 elevi ; o biserica 
de lemn, zidita la 1776 de So- 
fronie si Elisaveta, de fel din 
Muncel, deservita de 1 preot 
§i 2 cintareflf ; o circiuma ; 2 ba- 
caniT si un debit de tutun. 

Vatra satului.ocupa 83 falci 
si 46 prajinT. 

ImproprietaritT in 1864 sunt 

Ml* 7. htmrtU Dictionar Q*wfic. Vol. JV 



69 palmasT si 94 codasi, stapa- 
nind 306 falcT si 58 prajinl. 

Drumurl principale sunt: la 
Pascani, 10 kil. ; la Cristesti, 2 l ,>* 
kil. si la Boureni, 3 kil. 

Mofca era satul robilor lul 
Mihaiu Sturdza si de aci vine 
ca si astazf sunt mul^I figanl 
in sat. 

Mo{ca, pddure, de diferite esenfe, 
linga satul cu acelasT nume, 
jud. Suceava. 

Mo{Ca, pirifi, format din vaile 
Ienache, Piscul-BabeJ si Tanase, 
jud. Suceava; uda satul cu ace- 
lasl nume, strabate soseaua na- 
^ionala care are aci un pod de 
lemn si, dupa un curs de 4 kil., 
in care s'a marit cu Piriul-lul 
Ienache, 1940 m., si Razima, 
735 m., se pierde in $esul-Tei- 
suluT, in riul Moldova. 

Mo^OC (Dealul-lui-), deal, in 
jud. Suceava, satul Brusturi, 
intre piraiele Brustura si Pi- 
riuful, proprietatea razesilor de 
bastina Mo^ocl. 

Mojocul, sau Valea-lui-Mofoc, 

sat, jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., 
al com. Pancesti, situat pe malul 
drept al piriului DienefuJ, la 4 
kil. de satul Pancesti. 

Are i4familiT, sau 42 suflete. 

Loc. poseda : 7 cat, 44 vite 
mar! cornute, 2 1 porcl si 7 capre. 

Mojocul, ptldure, la N. com. 
Poiana, jud. Tecuciu, situata 
intre drumul ce duce la Ploscu- 
teni si eel ce vine din Buciu- 
meni si se intinde pana fn Valea- 
RunculuT. 

MotOCUl, piriii. VezT ValeaCa- 
selor, piriu, com. Poenesti, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. 

Mo^oe^ti, sat, facind parte din 



com. rur. Barasti-de-Vede, pi. 
Vedea d.-s., jud. Olt, situat in 
par tea de E. a com. Are o 
populafiune de 100 locuitorf, si 
o biserica. 

Movila, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Her$a, formata din 
satele : Baranca, Her^u^ca, Ma- 
hala, Movila, Poiana si Slo- 
bozia, cu resedinfa primarieT in 
Movila. 

Are o populate de 580 fa- 
milii, sau 2900 suflete ; 2 bi- 
sericT, cu 3 eintareflf si 2 pala- 
mari; 622 hect., 29 aril pamint 
satesc; 3441 hect., 56 aril cimp 
si 800 hect., 60 aril padure, 
proprietaresc; 4 lazurl si 12 
pog. vie. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de lei 4153, banl 10 si 
la cheltuel! de lef 4040, banl 21. 

Vite: 79 cat, 453 vite marl 
cornute, 440 porcT, 2 capre 
si 526 01. 

Sunt 226 stupi cu albine. 

Movila, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Dealul - Dimbovita, cat. com. 
Cazaci. 

Movila, sat, pe mosia cu acelasl 
nume, com. Movila, pi. Herfa, 
jud. Dorohoiii. 

Are o populate de 120 fa- 
milil sau 600 suflete ; o bi- 
serica, cu hramul Adormirea- 
Maicel-Domnuluf, cu 1 cintarej 
si 1 palamar, este mica de 
zid, facuta de batrinul Iordache 
Her^anul. 

Satenil improprietarip ail 136 
hect., 06 aril pamint; iar pro- 
prietari!: 1075 hect., 58 aril 
cimp si 247 hect., 68 aril pa- 
dure. 

Sunt 3 iazurT, din carf unul 
numit al Her^anului. 

Piraiele principale ce tree pe 
mosie, sunt: Her^usca si Pujina. 

Drum principal este acel ce 

62 



Digitized by 



Google 



MOVILA 



404 



MOVILA-DE-PIATKA 



duce prin Orofteana la Dara- 
bani. 

Hotarele mo^iel sunt cu : 
Tirnauca, PilipSu^i, Molnifa $i 
Hreafca. 

Localitate insemnatS este Mo- 
vila-Her^ului. 

Familia Her^anul, este vechie 
in Moldova. In 1773, g&sim in 
judecatS pe Vasile Her^a cu 
Slugerul Constantin Jora ; acest 
din urma cump&rind de la 
Domnie darea numita, Conifa 
de la {inutul Cern&utuluT, dupS. | 
stSruin^ele urmate, rinduind pe 
Herfanul stringStor de bani 
la un ocol (plas&) $i acesta re- 
miindu-1 dator cu banT, l'a che- 
mat in judecatA. 

Movila, sat, fecind parte din 
com. rur. Poenari-Vulpe?ti, pi. 
Znagovul, jud. Ilfov, situat la S. 
de Vulpe?ti, intre p&durea P& 
duroaica $i Valea-Nedei. Sprc 
E. trece calea ferata. Bucure$ti- 
Ploe?ti. 

Se intinde pe o suprafafS. de 
2785 hect., cu o populate de 
203 locuitorT. 

Mo^tenitoril D. H. Vasile au 
2670 hect. $i locuitoril 1 1 5 hect. 
Proprietarif cultiv5. 217 hect. 
(25 sterpe, 100 izlaz, 2325 pa- 
dure, 3 vie). Locuitoril cultiva 
tot terenul, afar& de 5 hect., 
car! rSmin sterpe. 

Are o biseric£, cu hramul 
Sf. loan BotezStorul. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor man e de 
119 ?i al celor mid, de 15. 



Movila, deal $i movila, jud. F&l- 
ciu, ftcmd hotar intre comunele 
Covasna ?i Costuleni, din jud. 
Ia§i. 

Movila de pe acest deal este 
mare §i ridicatS; din virful ei 
se vede la o mare dep&rtare j 
pe $esul Jijief $i al Prutului. \ 



Viile plantate pe acest deal I 
produc un vin bun ?i c&utat. I 

Movila, deal, in jud. Neamju, 
com. M&rgineni, pi d.-Sus-Mij- 
locul, situat linga satul M&r- 
gineni; in urma unor s&p£turT 
ftcute in localitate s'aii g&sit 
mai multe oseminte omene^tl. 

Movila (Cochirleanca), mosie, 
in jud. Buz&ti, com. Cochir- 
leanca, proprietatea spitalului 
Girla$ul; are 11 30 hect., mare 
parte arabile ?i suhaturi. 

Movila, pad ure f de 2325 hect., 
in jud. Ilfov, pi. Znagovul. 

Movila, loc, in jud. Bac&u, pi. 
Siretul-d.-j., com. Gioseni, situat 
la 600 m. de Gioseni, unde se 
zice c& ar fi fost un cimitir ca 
tolic. AzI este transformat in 
holde roditoare. 

Movila - Bortoasa, movila, pe 
podi^ul dealului cu acela^i nume, 
de pe mo$ia Dim&cheni, com. 
Dim&cheni, pi. Cosula, jud. Do- 
rohoiu. P^ste cea mai mare mo- 
vila din cite se afla pe aceasta, 
mo$ie. 

Movila - Bortoasa, movila, pe 
mo$ia Co{u$ca, com. cu acela?T 
nume, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. Se aflcl spre V. de li- 
vada cur^el din sat, in apropiere 
de drum. Virful eT este pr&bu- 
$it din cauza s&pature! ce i s'a 
ftcut de cStrS proprietarul mo- 
$ieT. 

Movila-Bortoasa, saii Movila- 
Sapata, movila, in jud. Sucea- 
va, la hotarul mo$iei Sasca, din 
spre M&lini, aproape de $oseaua 
Cornul-Luncei $i de Hanul-luT- 
Istrate. 

Movila-Cetautia, movila, pe te 



ritoriul satulut Bozia, com. Bo- 
zia, pi. Prutul, jud. F£lciti, spre 
S. $i la 3 Veil, de sat, situate pc 
prelungirea dealuluT Nucul. Este 
inconjurat& cu $an{ imprejur, 
pentru care locuitoril o nuraesc 
Cet£{uia. Legenda spune cS ar 
fi f&cutcl de Turd. 

Movila-Comoarei, movild mare 
$i cu multe semne de sipSturi 
pe ea, in p&durea de pe rao§ia 
Her{u?ca, com. Movila, pi. Herfa, 
jud. Dorohoiu. 

Movila-Condrei, moinld, pe mo 
$ia Sujiaraul, com. cu acela§i 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Dj- 
rohoiu. Este cea mat mare din- 
tre cele 3 movile ce se aflS nu 
departe de .sat; are la baz5 
circumferin^ de 102 ni. 58 c. m 
Se zice c*k ar fi fdcut& de c£- 
tre un boer mare numit Con- 
drea ce era intre veli^ii boerl $i 
consilier domnesc sub Stefan 
Bogdan-VodS, in 1520 (7028), 
Iulie 28. 

Movila-Crucei, movild, pe mo?ia 
Co{u$ca, com. cu acela^T nume, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, 
din sus de sat, pe podi?ul dea- 
lulur. 

Movila-de-la-Budu, movila, in 
jud. Falciu, pi. Prutul, com. StS- 
nile?ti, pe Dealul-BuduluT, spre 
V. de satul St5nile?ti. 

Movila- de-la-Iada, movild, pc 
teritoriul com. St&nile§ti, jud. 
F&lciu. VezI istoricul satului Stil- 
nile?ti. 

Movila-de-Piatra, virf dt deal, 
in jud. Tulcea, pi. IstruluT, pe 
teritoriul comunei rurale Tocsof 
§i anume pe acela al c&tunulul 
s^u Rimnicul-d.-s. ; prin el trece 
hotarul dintre comunele Beidant 
?i Tocsof; este de naturS pie- 



Digitized by V^OOQlC 



MOVU.A-G1URCHKA 



405 



movila-mAne^tilok 



troasa, de unde $i numele lu! ; | 

are 201 m. inal$ime, dominind I 
asupra vailor Sari-GhiolDere $i 
Rimnicul-Dere, asupra satelor 

Sari-Ghiol ?i Rimnicul, precum ! 

$i asupra drumulu! comunal cc ] 

le une$te. I 

1 
Movila - Giurchea, movila, in 

jud. Bac&Ci, pi. Tazlaul-d.-j., co 1 

munele Ripile §i Bratila, situata 

pe $esul Belciul, unde se zice 

c& ar fi fost ma! inainte o ce , 

tate facuta de ni§te strain!. Acel \ 

loc asta-z! se nume$te Ceta^uia 

$i este inconjurat de toate par i 

file cu $an{uri. 

MovUa-Her^ului, movild, pemo ' 
$ia Movila, com. cu acela$! nurae, 
pi. Herfa, jud. Dorohoiu. In j 
urma unor sapatur! ce s'a fecut 
pe aceasta movila. In 1865, s'a 
g£sit, la o mic& adincime, o sa 
bie in lungime de 1 m. 274 ; *>i 
de o vechime mare. i 

Mo vila- Lata, movila, In partea | 
de X. a satuluT Santa-Maria, 
com. Ringhile^ti, jud. Boto?ani. 

Aceasta movila, situata pe un | 
deal inalt, este un punct insem- 
nat de observable. Legendaspune 
ca e facuta de Tatar!; linga mo 
vila sunt doua raovil! ma! mic!, | 
iar in partea de E. se vad ur- | 
mele a doua §an{ur!. 

Movila-lui - Burcel, movila, ce 
se inalja la coasta despre V. a 
dealulu!, ce se lan$ue$te de la 
N. la S., pe teritoriul com. Mi- 
cle$ti, pi. Crasna, jud. Vasluiu. 
Pe valea din marginea dea- 
lulu! curge piriul Vasluetul ?i 
paralel, trece $oseaua nationals 
Vasluiu-Ia^i. 

Despre aceasta movila se po 
veste§te in localitate urmatoarea 
legenda: EraQ 2 fra^i, unul b<>- 
gat §i altul sarac. Cel bogat 
nu se indura sa dea celu! sa- 



rac plugul ca sa are, de cit 
numa! Dumineca ?i serbatoarea; 
a$a intr-o Dumineca voind sa 
are, s'a suit pe virful movile! 
?i a strigat la frate-sau sa! tri 
mata plugul cu bol. Din intim- I 
plare, trecind pe acolo $tefan 
Voda $i auzindu-1, l'a chemat 
la sine 51 l'a intrebat ca de ce 
ara serbatoarea ; el spunind pri- 
cina Domnulu!, acesta a porun- 
cit sa ia plugul de la eel bogat 
§i sal dea celul sarac. 

Movila-lui-Dumitru, movila, in \ 
partea de S.-E. a com. Gage^ti, ] 
pi. Mijlocul, jud. Falciu, in ho- i 
tarul com. Bozia. Legenda spune 
ca aceasta movila a fost facuta 
de o$teni! moldoven! a! lu! Du- 
mitru, o capetenie a lor, care j 
era insarcinat de Voda, pentru ' 
a sta de paza, ca sa observe $i 
sa dee de §tire, cind vor veni 
Tatari! prin imprejurimile loca- , 
lita^e!. j 

Movila-lui-Ni{&, movila, in jud. 
Covurluiu, pi. Siretul, com. Pis- I 
cul, in spre cat. Vame^ul. , 

Movila-Mare, movillf, in jud. Do- I 
rohoiu, pi. Copula, com. $en- 
driceni, pe podi$, aproape dc 
calea jude^eana, $i pe mo$ia $en 
driceni-d.-s. 

Movila-Mare, movild, aproape 
de Radiul, pe mo$ia Trestiana, ; 
com. Broscau^i, pi. Copula, jud. 
Dorohoiu ; este de forma marc 
$i veche. 

Movila-Mare, movild , spre N. 
de satul Broscaufi, com. Bros | 
cau^i, pi. Copula, jud. Dorohoiu. 
A fost ma! inainte deschisa, pen 
tru care s'a numit $i Bortoasa. 
Are 134 m. in peri ferie la baza 
$i 6 m. inal^ime Se zice ca mo- 
vila a fost cu mult ma! inalta 
si ca scrvea ca punct de strc 



juire, in timpurile de navalir! 
dusmane. 

Movila-Mare, movild, pe mo$ia- 
Verpole, com. Grame$ti, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiti. Pe vir- 
ful ei se afla infipta o cruce 
mare ?i frumoasa de peatra, pusa 
de catra un comandant al tru- 
pelor ruse$t! in 1849, in amin- 
tirea trecerei armate! pe aic!, cu 
prilejul razboiulu! dintre Ungur! 
$i Austriacl. 

Movila-Mare, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul 
com. rur. Poturul ; se desface 
din dealul Maadem-Bair; se in 
tinde spre V., intr'o directfe de 
la S.-E. spre N.V., brazdind 
partea centrala a pla^e! §i de 
S. a com. ; e presarat cu mo- 
vile naturale, din care una, inalta 
de 116 m., domina satele Sa- 
ri-Iurt $i Potur ; e acoperit cu 
verdeaja. 

Movila-Mare, movild insemnata, 
in jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe 
teritoriul com. rur. Luncavifa, 
a^ezata pe o prelungire rasari- 
riteana a dealulu! Sevastin, in 
partea de N. a pla?e! ?i cea 
de E. a comune! la 3 kil. spre 
N.-V. de sat; are o inatyime 
de 82 m., punct trigonometric 
$i strategic de rangul I-iu, do- 
minind satul Luncavifa, girla 
Ciulnejul $i drumul judejean 
Macin-Isaccea; este acoperita 
cu verdea^a ; este artificial ?i 
a servit Turcilor de cordon 
ifort). 

Movila-M4ne§tilor,/«^/7^, jud. 
Bacau, pi Tazlaul d.-j., com.Bra- 
tila, situata pe $esul Mane^ti. 
Se zice ca ar fi fost facuta de 
un vechiQ Domnitor spre a ser- 
vi de aparatoare la hotare. Aic! 
s'au gasit o mul^ime desage^!, 
arcur!, etc. Sub movila se afla 



Digitized by 



Google 



MOVILA-MIRESEI 



406 



MOVILA-SAPATA 



pe?ter3, facuta o data cu mo- 
vila, in care insSn'aputut intra 
nimenl. Mai de mult s'ar fi 
sapat o groapa spre a se putea 
scobori intr'insa, groapa care se 
vede ?i pana asta-zT. 

Movila- Miresei (Mototolea), 
com. rur., jud. Braila, pi. Ianca, 
situate pe loc ?es, la V. de la- 
cul sarat Seaca. 

Suprafafa com. e de 2288 
hect., cu o populate de 1029 
suflete, din carl 161 contrib. 

Sunt 353 loc. improprietari^T 
din 1878 ; neimproprietari^! mat 
sunt 13. 

Are : o biserica, cu hramul 
Dumineca sfinjilor, zidita de 
locuiton la 1889, deservita de 

1 preot ?i 1 cintaref; 2 ?coale, 
una de baefi, infiint^ata la 1884, 
frecuentata de 80 elevi, §i a 
doua de fete, mfiint^ata tot la 
1884 $i frecuentata de 16 fete; 
1 moara de vint; 1 brutarie, 
10 circiumT. 

In com. suit 6 strade ?i o 
piafa. 

Vite: 606 boT, 421 vacl, 15 
taurl, 181 vifel, 526 cal, 2 jna- 
garl, 1603 01, 294 rfmatori. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5590 leT, $i la cheltuell, dc 
4755 lei. 

Drumurl : la Scorjarul - Nou 
spre N. (12 kil.); la cat. De- 
?irar,i, spre N.-V. (12 kil.); la 
Sute?ti, spre V. (14 kil.) ; la 
Ianca, spre S.-V.,prin Gola?ei, 
(14 kil.); la gara Muftiul, spre 
E. ; la Urleasca, spre S., tra- 
versind calea ferata Braila-Bu- 
cure$ti, pe la cant. 125 (10 kil.) 
la Scor^arul-VechiG,spreE., prin 
cat. Comaneasca (12 kil.); la 
Roman, spre N.-E. (10 kil.); 
la Braila, spre E. (30 kil.). 

Comuna e lnfiinfata la 1878 
prin improprietarirea lnsura^e- 
ilor. In acest loc mal inainte se 
aflau tirlele Mototolea. 



Movila-Miresei, sat, jud. Braila, 
pe {annul de V. al lacului 
Iazul, la 30 kil. de ora^ul Bra- 
ila, infiint,atala 1879, cu ocazia 
improprietarirel, pe locul unde 
se aria tirla Mototole^ti. 

Are o populate de 242 fa- 
milii, sau 1030 suflete, locuind 
in 190 case; o biserica, cladita 
de locuitori la 1890, deservita 
de 1 preot, 1 cintarer, ?i 1 pa- 
racliser; 2 $coale, una de ba- 
etj, infiin^ata la 1893, frecuen- 
tata de 63 elevi, $i a doua de 
fete, infiint.ata la 1836, frecu- 
entata de 15 eleve; 1 moara 
de vint. 

Suprafa^a satului e de 220 
hectare. 

Vite sunt: 530 cal, 2 asinT, 
1300 v. cornute, 1600 01 $'1284 
rimaton. Sunt 30 stupl cu albine. 

Partea de E. a satului de pe 
malul lacului Iazul, se nume^te 
Mototole?ti. 

Movila - Pescarului, deal, in 
partea de V a com. Pogane^ti, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, pe a 
caruT coasta de E. se afla a 
$ezat satul Pogane^ti ; se pre- 
lunge?te de la N. la S., for 
mind culmea^esululPrutul, pana 
la locul numit Gura-Vaei, unde 
este curmat de o vale. 

Movila-Ro^ie, movild, pe teri 
toriul com. $uletea, pi. Mijiocul, 
jud. Falciu, despre care se zice 
ca ar fi ridicata de §tefan-cel- 
Mare. Spre S.-E. de aceasta mo 
vila este loc deschis. 

Movila-Rupta, com. rur., in par- 
tea de N. a pi. $tefane$ti, jud. 
Boto?ani, in dreapta 91 de-a lun- 
gul Prutulul. E formata din 
satele : Lehne^ti, Maghistan, 
Lehne?ti-Raza$T, Lehne$ti-Ri$ca, 
Movila-Rupta (Damachi), Ripi- 
ceni, Sarata (Jovirteni) ?i Zaha- 
reni (Caraiman). 



Teritoriul com. e format din 
dealurl, carl se ridica cite pu^in 
de la Prut spre V. Sesul Pru- 
tuluT are 90 metri deasupra ni- 
velulul MariT Negre, iar dealu- 
rile cele mai inalte din com. nu 
tree peste 150 m. deasupra ni- 
veluluT Marif. 

Centrul com. se gase^te la 
10 kil. de tirgul $tef&ne$ti. 

Are o suprafat^a de 6902 
hect. $i o populate de 624 fa- 
milif, sau 2733 suflete. 

Calitatea pamintului este bu- 
na. Pe malul Prutulul §i in albia 
sa se vad stincT de pietre cal- 
caroase de unde se ?i scoate 
$i se fabrica var ; sunt 2 carieri 
insemnate : la Damachi §i Leh 
ne?ti - Maghistan carl produc 
aproximativ 280000 kilogr. var 
pe an. 

Intinderea locurilor cultivate 
e de 4869 hect. finefe, 859 
hect. ima?, 685 hect. padurc, 
parte de stejar, parte de salcie 
de Prut. 

Are 4 bisericT, deservite de 

4 preofl $i 7 cintarefl; 2 ?coli 
mixte, conduse de 2 inv^tori 
$i frecuentate de 94 elevi si 
10 eleve; 9 circiuml ; 8 iazuri; 

5 mori de apa pe Prut §i 1 
pe iaz. 

In comuna sunt 11 comer- 
ciant,! $i 9 meseria^I. 

Vite sunt: 1060 boi ?i vaci, 
250 cat, 3800 o! $i 240 porci. 
Loc. poseda 70 stupl cu albine. 

Comuna e strabatuta de dm 
mul mare $tefane$ti - RadSuti 
(Dorohoiu). 

Budgetul com. e la venituri 
de 6000 lei; iar la cheltuell, de 
6450 lei. 

Movila-SapatS, movila, situata 
la N. pe teritoriul com. CrSciu 
nel-d. s., pi. Siul-d.-j., jud. Olt, 
pe cimpia numita Burdeanca. 
Legenda spune ca aid, Bata- 
lionul sacru, comandat de insu?i 



Digitized by LiOOQ IC 



MOVILA-$APTE-FRASINt 



407 



xMOVlLELE-tN$IRATE 



Ipsilante, in fuga lul catre Dra- 
ga$ani, ar fi avut o lupta cu 
Turcil. 

Movila-§apte-Frasini, movild, 
situate pe deal intre com.: Mi- 
cle^ti, din jud. Vasluiu $i Gu 
ge?ti, dinjud. Falciu, pi. Crasna, 
servind $i de hotar intre mobile : 
Micle^ti, Pope$ti $i Gugea. 

Movila-Turcului, sau Monete, 

mo fie particular^, de400 hect., 
in jud. Covurluiu, com.Tuluce^ti, 
pi. Siretul. 

Movila-Turcului, ridic&turU de 
pdtnint artificials, pe teritoriul 
satulut Andrie?eni, com. Iepu 
reni, pi. Turia, jud. Ia$i, care 
dateaza din timpur! foarte vechT. 
Se ma) afli inca doua movile ar- 
tificiale pe teritoriul acestei co 
mune, ins& nu au nicT o numire. 

Movila-V4meI, cdtun, pendinte 
de com. Osman, pi. Balta, jud. 
Braila, cu o populate de 37 sufl. 

Movila-Verde, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrului, com. Beidant, 
prelungire de S.-E. a dealulul 
Solugean; brazdeaza partea cen 
trala. a pla$el 91 de E. a com. ; 
satul Beidant e a$ezat la poa 
lele lui de V. ; e dominat dc 
o movila inalta de 100 m. $i 
acoperita cu verdea^a ; e taiata 
de drumurile comunale Beidant- 
Ilamangi $i Ciamurli-de-sus — 
Ivan-Ce$me. 

Movila-VIrcolici, punct ridicat 
geodesic, in jud. Covurluiu, pi. 
Horincea, com. Rogojeni, pe 
deal §i linga drumul Brailel 

Movile (La-), loc izolat, in jud. 
Tutova, pi. Tirgul, la inarginea 
com. Iepureni. AicT se ved pa- 
tru movilf, cart, spune legenda, 
sunt ridicate in urma unoriaz 



boaie, pe la 171 1, din ordinul 
Vorniculul Lupu Costachi, care 
se retrasese la m&nastirea Bur- 
suci $i de aict se apara contra 
Tatarilor, cari pradau aceste 
locurl. 

Movile (La-), deal, jud. Roman, 
j pi. Siretul -d.-j., com. Strunga, 

spre N.-V. de satul Movileni. 
i Pe acest deal sunt 4 movile 

inalte facute din timpurl vechi. 

Movile (Patru-), movile, aproape 
una de alta, pe teritoriul mo§ieJ 
Vame?ul, com. Piscul, pi. Siretul, 
jud. Covurluiu, la hotarul mo^iei 
Hanul-Conachi. 

Movileanca, cdtun, al com. Ama- 
rul, jud. Buzau, cu 20 locuitorl 
§i 4 case. 

Movileanca, sat, facind parte 
din com. rur. Ridule^ti-Resim- 
nicea, pi. Mo$ti§tea, jud. Ilfov, 
situat la N. de Filitis $i servind 
de hotar intre jud. Ilfov §i Pra- 
hova. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
225 hect., cu o populate de 80 
locuitorl. 

D-l G. Z. Nicolau are 180 
hect. $i locuitoril 45 hect. Pro- 
prietarul cultiva 1 1 2 hect. (3 
hect. sterpe, 62 hect. izlaz, 3 
hect. padure). Locuitoril cultiva 
tot terenul. 

Numarul vitelor marT e de 
97 $i al celor mici de 87. 

Movileanca, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Amarul, cat. Movi- 
leanca. Are 400 hect., cea ma! 
mare parte arabile, apof pufina 
finea^a $i izlaz. Prin dota s'a 
desp&rfit in 3 par{! egale: Mo- 
viieanca-Carbunescu, Movilean 
ca-Danescu $i Movileanca-Palti- 
neanu. 

Movileanca, p&dure, a statului, 



in jud. Tecuciu, pi. Birlad, com. 
Movileni. 

Movilele, tin sir de ridicitturl de 
p&tnint aflate pe culmea dea- 
lului ce se prelunge?te intre sa- 
tele Hri^eni, dincom.Manoleasa, 
$i Volovajul-Stroici, pi. Ba$eul, 
jud. Dorohoiu. Ele sunt de fe- 
lurite marimi, $i se zice ca ar 
fi ramase dintimpulunulrazboiu. 

Movilele, doua 4 movile, ridicate 
pe culmea unul deal de pe mo- 
$ia Mileanca, com. Mileanca, pi. 
Prutul-d.-j , jud. Dorohoiu ; sunt 
destil de marl $i de forma re- 
gulata. 

Movilele - Breazulul, movile, 
spre N. de satul Dersca, com. 
Dersca, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu, una pe virf $i alta pe 
coasta de E. a dealulul, inalte 
de 3V2 m., $i ambele pr&bu$ite 
la virf. 

Movilele-Catrei, movile, in nu- 
mar de 3, pe mo?ia Cordareni, 

I com. cu acela?f nume, pi. Pru- 

l tul-d. j., jud. Dorohoiu. Una se 
afla spre S. de Satul-M&nastirei, 
avind 40 m. circumferin^a la 

1 baza, iar 2 spre V., catre mar- 
ginea RadiuluT, avind fie-care 

j 21 m. la baza. 

i - 
Movilele - In§irate, sir de w 

movile, in jud. Tulcea, pi. lsac- 

cea, pe teritoriul com. urb. Isac- 

cea, situate in partea de N. a 

pla^ei ?i cea de S.-E. a com.; 

incepe cu Vizir-Tepe, $i intr'o di- 

rec^ie de S.-E. setermina lapoa- 

lele Dealulul- Nicoli^elulul ; sunt 

artificiale, facute de locuitorl, 

sub TurcT. 

Movilele-In§irate, sir de 8 mo- 
vile, in jud. Tulcea, pi. Isac- 
cea, in partea de V. a el, $i pe 
teritoriul com. rur. Luncavi^a, 



Digitized by 



Google 



MOVILELE-MARI 



408 



MOVILENI 



spre V. de sat, pe la poalele 
dealurilor ; incepe cu Movila-Ma- 
re; sunt artificiale. 

Movilele-Mari, movile, aproape 
una de alta, pe deal, spre V. 
de satul Piriul-Negru, com. Loz- 
na, pi. Berhometele, jud. Do 
rohoiil; linga" una din aceste 
movile se afla* maT multe movi- 
lije mid; legenda spune c5, ele 
sunt f&cute din timpurile r&z- 
boaelor cu TurciT $i T&tariT. 

Movilele-Rugine§tilor, movile, 
in num&r de 3, in jud. Putna, 
care, dupa* cum zice legenda, ar 
fi din timpul luT Vlad-f epe$. 

Movileni, com. rur. f in partea de 
V. a pla>eT Copoul, jud. Ia§i, 
situate pe dealurile dintre riul 
Jijia $i Bahluiul, formats din 
satele : Movileni, Larga, Romi 
ne$ti ?i Potingeni. Are o intin- 
dere de 6200 hect. $i o popu- 
late de 411 familif, sau 1900 
suflete 

Pe marginea de S. a acestei 
com. trece calea feratS. Ia§i-Po- 
dul - IloaeT, precum 51 $oseaua 
nafionala\ Marginea despre N. 
este udata de riul JijieT, iar cea 
despre S. de riul Bahluiul. 

Are 4 bisericT, deservite de 
3 preofT, 5 cintaretT $i 3 ecle- 
siarcT; 2 $colT, conduse de 2 
inv^tor! $i frecuentate de 66 
elevT ; 2 morT de aburT $i 2 de 
apa. 

Budgetul com. e de 8546 leT, 
71 banT, la veniturT $i 8468 let 
37 ban!, la eheltuelT. 

Vite: 2038 vke mart cornute, 1 
2350 oT, 165 caT$i 281 rim&tori. | 

Movileni, com. rur. % In jud. Te 
cuciu, pi. Birladul, compusa' din 
2 c&tune: Movileni-d.-j. $i Mo- 
vileni-d.-s., situate pe malul sting 
al SiretuluT, la 15 kil. de capi 
tala jude^ului, spre V. 



Are o populate de 314 su- 
flete ; 2 bisericl : una in Movi- 
leni-d.-s. $i a doua in Movileni- 
d.-j., deservite de 2 preofT §i 4 
cintSreflf ; o ?coal£, care dateaza* 
din 1 866, frecuentate de 5 5 copil. 

LocuitoriT sunt vechT r£ze§T. 

LocuitorT improprietari^I din 
1864 sunt 183, iar din 1879 
sunt 30. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari. 

Budgetul com. e la veniturT 
$i la eheltuelT de 3139 lei, 35 
banT. 

LocuitoriT posedS: 150 plu 
gun de fier, 5 de lemn, 4 ca- 
zane de fabricat rachiti ; 5 1 2 boi. 
235 vacT, 63 caT, 98 lepe, 95 
minzaJT, 65 minzate, 127 vi^eT, 
3 taurT, 2 armSsarT, 1 149 01, 
83 berbecT $i 180 porcT; 150 
stupT cu albine. 

Suprafa^a intregeT com. este 
de 2506 hect. 

Intinderea viilor este de 45 
hect. $i 55 ariT. 

La 1875, com. finea de Coz- 
me?ti, unde era $i re$edin{a. 

Este str&b&tut£ de o ?osea 
ce trece prin mijlocul Movileni- 
lor-d.-s., avind o intindere dc 
6 kil. $i 200 m., in direcfia N.-S. 
Aceasta are maT multe ramifi- 
ca^il in interiorul com. ?i in di- 
ferite sate l&tura?e, la N. §i S 

Se m&rgine$te la N. cu com. 
Cozmesti, desp^r^ta* printr'un 
drum ; la S. , cu com. Umbrare$ti ; 
la V., cu riul Siretul in toat& in- 
tregimea com. $i la E., cu com. 
Barcea, de care se desparte prin 
Valea-AdincS. 

Movileni, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. File§ti. Are 28 
familiT, sau 1 14 suflete ; o bise- 
ricl. 

Movileni, sat, in centrul com. 
Movileni, pi. Copoul, jud. Ia$i. 
MaT inainte se numeaBa?-Ceaus, 



dup& numele unuT proprietar. 
E situat pe valea dintre dealu 
rile : Co^erile $i Movileni, printre 
care' trece plriul Movileni, cc 
formeaza" douS TazurT marT. 

Are o suprafa{& cam de 767 
hect. $i o populate de 52 fa 
milif, sau 252 suflete. Este re 
?edin{a com. AicT se afl5: o bi- 
sericl, zidita la 1804; o $coala 
infiin^atS la 1 87 1, frecuentate de 
32-elevT, ?i casele propriet^ei. 

In acest sat «La movile > (dupS 
cum scrie in «Letop.», torn. I, p. 
151), a urmat r&zboiu intre A- 
lexandru-Voda $i Petru-Aron 
Voda la anul 6963 (1455), luna 
MaT, in care r&zboiu, a invins 
Petru-Aron. 

Movileni, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Strunga, spre 
N. de balle Strunga, ?i la 7 kil. 
de ele. Este a$ezat pe deal. 

Are o populate de 112 fa 
miliT, sau 537 suflete, din can 
1 1 5 contribuabilT ; o bisericS dc 
lemn. 

Satul se maT nume^te ?i Mo- 
vileni-Raz^i. 

Spre N. de acest sat $i linga 
dinsul, se v&d ridicate, pe punc 
tul eel maT inalt al unuT deal, 
4 movile marl de p&mint dis 
puse in forma unuT drept-ungliiii. 

Movileni, sat, pe mo?ia cu ace 
la?T nume, jud. Suceava, com. 
Ciumule^ti, a^ezat pe coasta dea 
luluT Movileni. Are o populate 
de 35 familiT, sau 143 suflete, 
din carT 25 contribuabilT. Bisc 
rica ?i $coa1a din Negote?tiser 
vesc $i acestuT sat. 

Vatra satuluT ocupS 3 ftlci 
§i 10 prj. 

Mo$ia, proprietatea d-luT Em. 
Mor^un, are o intindere de 109 
falcT $i 60 prj., din carT 70 ftlci 
cultivabile, 20 ftilcT padure, 10 
ftlcT fina{ ^i restul neproductiv. 

lmproprietari^T in 1864 sunt 



Digitized by LiOOQ IC 



M0V1LENI 



4W 



MOVILIJA 



S fruntasl, 13 palmasl 91 2 co- 
da$I, stapinind 52 falcl, 40 prj. 
Un singur drum principal duce 
la Camirzani (1 V* kil.). 

Movileni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Ciocani, 
spre V. de satul Ciocani. Are 
141 locuitorl si 40 case. 

Movileni, stafie de dr.-d.-f*, jud. 
Iasi, pi. Copoul-Turia, cat. Mo- 
vileni, pe linia Iasi-Dorohoiu, 
pusa in circulate la 1 Iulie 1 896. 
Se afla intre stabile Cucuteni 
(13 kil.) si Larga (8.6 kil.). Inal- 
{imea d'asupra nivelulul maril 
a fost de 68.54. Venitul acestel 
stajil pe anul 1896 a fost de 
381 1 lei, 85 bam. 

Movileni, deal, jud. Suceava, d'a 
supra satului cu acelasi nume. 

Movileni, mosie, particulars, de 
572 hect., in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. Filesti. 

Movileni, mosie, a statuluT, in 
judeful Tecuciti, comuna Movi- 
leni. Inainte aparfinea manastirel 
Neam^u. 

Movileni-de-Jos, sat, facind par- 
te din com. cu acelasi nume, 
pi. Birlad, jud. TecuciQ, asezat 
sub malul sting al Siretulul, si 
in partea de S. a lunceT for- 
mate de acest riu. 

Are o populate de 288 su- 
flete, locuind in 146 case; o bi- 
serica cu hramul S-^ii Voevozl ; 
o scoala, condusa de un inva- 
{ator, frecuentata de 33 copiT. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Movileni-de-Sus, sat, facind par- 
te din com. cu acelasi nume, 
jud. Tecuciu. 

Aid este resedin^a comuneT. 

Este situat pe deal, la 600 



m. spre N. de Movileni-d.-j. De 
aci se deschide o privire fru- 
moasfi spre N.-V. Spre N. e $e- 
sul-Furcenilor, iar spre V. lunca 
Siretulul, pana in jud. Putna. 

Are o populate de 640 su- 
flete, locuind in 169 case; o bi- 
serica, cu hramul S-^if VoevozT, 
zidita la 1862 de un calugar 
grec si care s'a reparat de doua 
on. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Movileni-Raza§i, numire, cese 
mal da satului Movileni, din jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., com. 
Strunga. 

Movilifa, com. rur., in jud. Putna, 
pi. $usi{a, numita ast-fel de la 
movila linga care este situata. 
Pe malul pe care e situat satul 
Movilija, pamintul este in mare 
parte argilos, iar in dosul viilor, 
este negru. 

Distan^a com. de resedinfa 
sub-prefecturel e de 4 kil., iar 
de capitala jude^ulul de 32 kil. 

Se compune din catunele : 
Chejcani, Freca^ei,Movili^a(unde 
e si primaria comuneT), si Tro- 
tusanul, numit ast-fel de la fostul 
schit Trotusanul, situat linga pi- 
riul Careona. 

Are o populate de 527 fa- 
milil, sau 2008 suflete, din carl 
363 contribuabill, locuind in 480 
case ; trel bisericT : una paro- 
hiala, cu hramul S-JiT Imparafl, 
a doua, filiala, cu hramul S-^if 
VoevozT in cat. Movili^a, a treia, 
tot filiala, cu hramul Sf. Nico- 
lae in cat. Trotusani ; o scoala 
mixta, frecuentata de 18 copiT; 
3 circiuml. 

Meserias! sunt: 2 fierarl, 1 
rotar, 3 lemnarf, 2 morarl si 
13 fabrican^i de rachiu. 

Vite: 384 boT, 243 vacl, 122 
cal, 938 01, 31 capre si 446 
porcl. Stupl cu albine sunt 288. 



Viea se cultivS pe 365 hect. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5729 let, 43 ban! si la chel- 
tuelT, de 5484 lei, 17 banl. 

Movili^a, catun, in com. cu ace- 
lasi nume, jud. Putna. Are doua 
biserici, una parohiala cu hra- 
mul S-$iI Impara^I, si a doua fi- 
liala, cu hramul S-{iI Voevozl; 
o scoala mixta, frecuentata de 
18 copii. 

Movili^a, cdtun, al com. Cochir- 
leanca, jud. Buzau, cu 60 lo- 
cuitorl si 14 case. 

Movili^a, cdtun, al com. Gava- 
nesti, jud. Buzau, cu 20 locui- 
torl si 6 case. 

Movilija, sat, facind parte din 
com. rur. Dridul-SSrindarele, jud. 
Ilfov, pi. Mostistea, situata la 
S. de Dridul, in niste locurl 
smircoase, formate de Valea-Ca- 
lugareni. 

Se intinde pe o sufrafa^a de 
900 hect., cu o populate de 250 
locuitorl. 

Statul cultivS prin arendasii 
sal 284 hect., rezervind 30 hect. 
pentru izlaz. Locuitoril aii 600 
hect., din carl 15 izlaz. 

Are o scoala, frecuentata de 
25 copii. 

Numarul vitelor marl e de 
264 si al celor raid, de 953. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 1 hangiu. 

Movilifa, movild, d'asupra dea- 
lulul cu acelasi nume, jud. Vas- 
luiCk, pi. Funduri, com. Scheia, 
avind o grosime la baza de 
180 ra., si o inalfime de 45 m. 
Are forma unul con. Se f zice 
ca a fost mult ma! inalta, dar, 
din cauza arSturilor ce se fac 
pe dinsa, s'a micsorat. Este for- 
mats din pamint si pietre sfari- 
mate. Ar fi ftcuta, dupa legends, 



Digitized by 



Google 



MOVHTfA 



•110 



MUCHIA 



de c&tre Stefan eel-Mare, Dom- 
nul MoldoveT, cam in acela?! 
timp, pe cind s'a zidit biserica 
din Scheia ; scopul pentru care 
a fost ficuta era de a servi ca 
punct de observafiune, pentru 
invaziunile Turcitor $iT5tarilor. 
Din virful acestei movile se 
poate vedea departe in toate 
direcjiunile. 

Movili^a, deal, ramificatfe a dea- 
lulu! Mogo?e?ti, jud. Vasluiu; 
treceprin partea de S.-E. a com. 
Scheia ?i, de la un loc, ia nu- 
mirea de Dupaita, iar catra mar- 
ginea com., de Dealul-Fagulu!, 
unde se zice cS in vechime a 
fost un sat, numit Fagul. 

Movrea, muntc, jude^ul Mu^cel, 
plaiul Nuc^oara. Vezi Galbina. 

Mozaceni, com. rur., pe apa 
Drimbovnicul, jud. Arge$, pi. 
Gala$e§ti, la 19 kit. de com. 
rur. Coste$ti, re$edin{a sub-pre- 
fecturef, ?i la 59 kil. de Pite?ti. 
Se compune din 4 sate : Baba- 
Roaga, Dumbr&veni, Misci ?i 
Moz&ceni, cu o populate de 430 
familiT, sau 1620 suflete, din 
carl 410 contribuabili. 

Are o bisericS ; o §coal£ pri- 
mary ; un spital rural cu 30 pa- 
turf. 

Vite sunt: 2100 boT $i vadf, 
450 cai, 10 mSgarf, 6510 01, 
50 capre si 455 rimStorf. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5894 lei, ?i la cheltuelf, de 
4155 let. 

Mozaceni, com. rur., la V. pl&?e! 
Teleorman, jud. Teleorman, pe 
Valea-Vede!, la punctul unde se 
varsi piriul Cotmeana in riul 
Vedea. Se compune dintr'un 
catun, BSde?ti, situat la V. 
Moz&cenilor, ling& piriul Cot- 
meana, unde acesta se impreunS 
cu Vedea. 



Limitele comunel sunt: la 
N., c&tunul Podi?orul, ce fine 
de com. Birla , la S., com. Tu- 
feni; la V., com. Icoana, din 
jud. Olt, de care este despSrfita 
prin riul Vedea $i la E., com. 
Miro?i, la o departare de 7 kil. 
Intinderea comune!, cu mobile 
mo?tene$t! ?i particulare aflate 
pe dinsa, este cam de 850 hect. 
Proprietarul principal este 
d-nu N. Butculescu, care po- 
seda 500 hect. 

Num&rul locuitorilor impro- 
prietarifi dup& legea rurala este 
de 39. 

Are o populate de 179 fa- 
milii, sau 797 suflete, din carl 
[43 contribuabili ; dou& biserici, 
una in com. de re^edinfa Mo- 
zaceni, de zid, a doua in cat. 
Bade?ti, de lemn ; o $coala fre- 
cuentata de 20 elevl ; o moara 
cu aburf. 

Vite : 592 vite mar! cornute, 

! 55 ca *> 3364 oX $i 322 porcT. 

Budgetul com. e dele! 2078, 

ban!, 25 la venitun $i dele! 2049, 

ban! 97, la cheltuell. 

Drumurl : §oseaua judefeana 
la N. ; la S., spre com. Tufeni 
?i la E., $oseaua vecinala. spre 
cat. Bade^ti. 

Mozaceni, sat, jud. Arge$, pi. 
G&la>e$ti, facind parte din com. 
rur. cu acela^I nume. Aci este 
re?edinfa primarie!. Are o bi- 
serici, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, deserviti de 2 preoj! 
?i 1 cintaref. 

Mozaceni, moste, in jud. ?i pi. 
Teleorman, proprietatea d-lu! N. 
Butculescu. Are o intindere de 
500 hect. 

Mozocul, lac, in jud. Ialomija, pi. 
Ialomifa-Balta, lingS satul Giur- 
geni. 

Mozolea, baltd, in valea Ur$i, a- 



proape de podul ?osele! Cora- 
bia-T.-M&gurele, intre com. Gir- 
covul §i Giuvare^ti, din pi. Bal- 
ta-Oltul-d.-j., jud. Romanafi. 

Mrene^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Crefeni, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
710 locuitor!; o biserica, fondata 
de Eromonahul Rafael la 1781 
(data dup& clopot). LocuitoriT 
catunulu! sunt mo$neni. 

Muce^ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, cat. com.Buda. 
$!-a luat numele de la cat. Mu- 
ce§ti, com. D&nule?ti, Jtngacare 
se afla\ E a§ezat pe riul R.- 
Sarat, la r \'a kil. N., de cat. de 
re$edin{a\ Are 400 hect. intin- 
dere, $i o populate de 71 fa 
mili!, sau 312 suflete, din can 
86 contribuabil!. 

Muce§ti, sat, jud. R.-S&rat, plaiul 
Rimnicul, [com. D£nule$ti, in 
partea de V., pe malul sting al 
riulu! R.-Sarat, la 3900 m. spre 
V. de cat. de re?edin^a, Danu- 
le?ti. Are o intindere de 14 hect., 
$i o populate de 119 familiT, 
sau 406 suflete, din car! 114 
contribuabil!; o biserica cu 1 
preot, 1 cintaref ?i 1 paracliser. 

Mucheni, sat, pe muchia Baldo- 
vine$ti, jud. Br&ila, com. Nazi- 
rul, la 1 kil. spre N. de satul 
Nazirul. Acest sat n'are vatii 
regulate Pe o intindere de 37 
hect. sunt vii ?i prin ele 67 
case ?i 3 circium!. Populafia sa- 
tului e de 37 famili!, sau 234 
suflete. 

Locuitoril posed£: 50 cai, 14° 
vite mar! cornute, no 01, 7° 
rimStor!; 38 stup! de albine. 

Muchia, \ra/, in partea de S.-E. 
a com. Cotul-Lung, jud. Braila, 
sub muchia Baldovine$ti pe ?o- 
seaua Braila-Foc§ani, la 5 l /s kil. 



Digitized by 



Google 



muchia-cApraretil 



4J1 



MIJKKKASCA-DE-SUS 



spre S. de satul Cotul-Lung. 
Vatra satulul e de 20 hect , cu 
populate de 27 familiT, saii 
395 suflete, locuind in 55 case. 

Sunt doua circiumi. 

Vite: 150 cai, 730 vite marl 
cornute, 230 ,oT si 1 20 rim&torf . 

Muchia - Caprareful, trup de 
pMure al statului, in intindere de 
450 hect., situat in com. Sur- 
patele, pi Oltul-d.-s., jud. Vilcea, 
formind, impreuna cu trupurile 
Melcera (601 hect.) si Culmea 
Dealulul- Stejeretul sau Mitul 
(821 hect.), padureaManastireni- 
Frince?ti. 

Muchia-Cornetului si Muchia 
Corbului, doua dealurl cu di- 
recfia de la E. spre V. catre 
riul Oltul, in com. Cucuefi, pi. 
Oltul-d.-j , jud. Olt, acoperitecu 
paduri. Pe parte din ele se cul- 
tiva cereal e. 

Muchia-cu-Bani, colina, in jud. 
Buzau, com. Cislaul, cat. Ba- 
rasti, in apropiere de muntele 
Gilma. 

Muchia - Fe{ei - Nucului, pise, 
pe creasta sirulul de dealurT ce 
brazdeaza in lung si in lat com. 
Costesti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. Acest sir de dealurT se 
prelungeste pe toata partea de 
K. a comunei, in stinga riulu! 
Costesti. 

Muchia -lui-Plrpala, pise, pe 
culmea de deal ce se lasS din 
creasta Carpafilor, printre gir- 
lele Drajna si Ogretinul, com. 
Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Muchia-Marmorei, rttdictltura, 
pe dealuPMarmora, jud. Falciu, 
com. Bohotinul, pi. Podoleni, pe 
care se produce un vuet, cind 
se trece cu piciorul sau cu 



trasura. Acest vuet provine de 
la straturile de piatra, ce se I 
afia sub pamint. 

Muchia-Sabarului, coasta, pe 
care se afla situat satul Slo- | 
bozia, pi Sabarul, jud. Ilfov, 
pe malul sling al riului Sabarul. 
Incepe din com. Bolintinul-din- 
Vale, despre N. si se intinde I 
spre S., plna aproape de com. 
Straini!) .breni, pe odistan^ade 
aproape 40 kil. Pe aceasta , 
muchte sunt tnsirate numai sate 
si gradinl ale locuitorilor din 
pi. Sabarul. | 

Mucuca, moviltl insemnata, in 
partea de N. a jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, si cea de mijloc a com. I 
rur. Luncavija, la 2 kil. spre 
S. de sat, pe o prelungire N. 
a dealuluT Oltoiul, intre plaiul 
Luncavifa si Valea • StupineT. 
Are 47 m. si e punct trigonome 
trie de rangul al 3 lea, domi- I 
nind piriul si satul Luncavi^a, 
si drumul comunal Luncavi^a- t 
Balabancea. Este acoperita cu 
verdeaja. 

Muereasca, sat, facind paite din | 
com. rur. Mutreasca-d.-s., pi. , 
Cozia, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 953 locuitorT, 467 bar- , 
ba{I $i 486 feme*. | 

Muereasca, r//7, izvoreste din 
muntele plaiulul Cozia, jud. Vil- j 
cea, uda partea de N. a com. I 
Bogdanesli, plaiul Cozia, si se 
varsii in riul Oltul. ] 

Muereasca-de-Jos, com. rur., 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. Numi- 
rea 'I vine de la riul M »ereasca, 
ce curge printr'insa. 

Kste situata pe valea riului 
Muereascj, intre dealul Bogda- 
nesti si Caiimanesti, la 20 kil. 
de Rimnicul si la 5 kil. de O 
lanesti. 



Are o populate de 660 lo- 
cuitorT, din carl 130 contribu- 
abili, locuind in 160 case ; o bi- 
serica foarte vechie; o scoala, 
infi'm^ata la 1858, frecuentata 
de 85 copil ; 2 morl. 

Vite sunt: 10 cat, 100 bol, 
80 vacl, 125 capre si 300 oT. 

Cea ma! mare parte din lo- 
cuitori sunt clacasi, improprie- 
tari{i la 1864 si insurant de la 
1880, carora li s'au dat 500 hect. 
in mosia Muereasca. 

In raionul com. este un izvor, 
numit «La-Preda», cu apa mi- 
nerals con^inind pucioasa. 

Vatra satulul are 75 hect., 
iar toata comuna, 507 hect. 

O sosea vecinala uneste a- 
ceasta com. cu Muereasca-d.-s. 
si dS in calea na^ionala Rim- 
nicul- Vilcea, - Riul-VaduluT, la 
Gura-Valei. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urci la 700 lei. 

Muereasca-de Jos, piidure, a sta 
tuluT, pendinte de com. Mue- 
reasca-d. j., pi. Cozia, jud. Vil- 
cea, in intindere de 900 hect. 

Muereasca-de-Jos, deal, in ra- 
ionul com. cu acelasl nume, pla- 
iul Cozia, jud. Vilcea, pe care 
secultiva 50 arif vie. 

Muereasca de-Sus, com. rur.,p\. 
Cozia, jud. Vilcea, compusa din 
3 cat. : $iuta, Comanca si Mue- 
reasca-d. s. Are doua izvoare : 
Moristi$a-Mare si Moristh;a-Mica, 
ce isvorescde sub poalele mun- 
telul Fruntea-luI-Dat si cart 
unindu-se formeaza girla Mu- 
ereasca, ce trece prin centrul 
comunei. 

Este s\tuata pe ambele ma- 
lurl ale girleT Muereasca, la 21 
kil. de capitala judejulul si la 
5 kil. de a sub-prefecturel. 

Are o populate de 1458 lo 
cuitorf, din car! 247 contri- 



€3157. J.'or*/» DiClivlHU Co, TafiC Vol 1\ 



58 



Digitized by VjOOQ IC 



MUEKEASCA-DE-SUS 



412 



MUEKENl 



buabili, locuind in 452 case; 
o biseric£, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva, ziditl la anul 7250 
(1722) de Andrei CStana cu So- 
fia sa ; un schit, FrSsineiul, cu 
9 paring inonahi, zidit la anul 
1763 de Hagi Cirstea ?i Da- 
mian Rimniceanul; o $coal£, 
frecuentatS de 38 copil. 

Locuitorii, pe l?ng& agricul- 
ture $i cre^terea vitelor, se mal 
ocup£cu zid&ria, b&niceria, dul- 
gheria subfire ?i groas&, rot&- 
ria, etc. 

Meseria?! sunt : 22 zidari, 30 
bSnicerlf, 30 dulghen, etc. 

Produsul muncel il desfac la 
bilciul Riureni §i in cele dou5. 
bilciuri ce se fin alaturl de Rim- 
nic, la 29 Iunie $i 14 Octom- 
brie. 

Locuitorii s'au improprieceirit 
la 1864 (in num&r de 217), pe 
mo$ia statuluT Muereasca, din 
care li s'au dat 987 hect. 

ET au : 160 boT, 60 cat, 350 
vacT, 920 01 ?i 1 10 capre. 

Pe girla Muereasca, in raionul 
com., sunt 7 morl. 

In Muereasca e un izvor cu 
ap5 minerals, numit In-Chel. Iese 
din gaura unel stincl de peatra 
la N.-V. com. Apele acestuT iz- 
vor confin : iod, sare, fTer $i 
sulf. Locuitorii le intrebuinfeazci 
ca leac. 

Se zice ca prin pSklurile a- 
cestei com., inainte vreme, se 
ascundeau oamenil din vecinS- 
tate, de frica Turcilor, cart urn- 
blau dup& prSzI. 

Vatra satului, cu izlaz cu tot, 
are 987 hect. 

f uic& se fabric^ p&n& la 2800 
decal. anual. Aproximativ sunt 
in com.: 615 merl, 500 pert, 
700 nucl $i 200 cire^I. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1 181 lei §i la cheltuell, de 
1 135 lei. 

O ?osea leagi aceasta. com. 
cu Muereasca-d.-j. $i Ol£ne$ti. 



O alt& §osea pleacS. din centru 
spre C&lim&ne$ti. 

Dealurisunt: Dealul-Ple^uluT, 
al-Calimcine^tilor ?i al-Ol£ne$ti- 
lor. 

In jurul com. sunt locurile : 
Ple?ul (E.), Strimbul (S.), L£c- 
?oarele (V.). Acestea formeaz& 
mo^ia statuluT. 

Se mSrgine?le cu comuncle : 
Muereasca-d.-j. (E.), C&lim&ne$ti 
(N.) $i Oiane^ti (V.). 

Muereasca-de - Sus, p&dure a 
statulul, pendinte de com. Mue- 
reasca-d.-s., pi. Cozia, jud. Vil- 
cea, in intindere de 300 hect. 

Muerei (Cetatea-), urme de ce- 
tate, jud. Dolj, comuna Goe$ti, 
unde se v&d $an{url $i urine de 
cetate. 

Muerei (Dealul-), deal, ce se 
intinde din muntele Papu?a de 
la N. la S., str&b&tind plaiul 
Vulcan, plasa Amaradia $i pi. 
GilortuluT in pSrfile lor de E., 
formind hotar desp&rjitor in- 
tre judeful Gorj $i Vilcea, de 
la Sitoaia din Amaradia, p&n£ la 
V&leni din Vilcea $i se termini 
aproape de Dun&re, dincoio de 
Locusteni, judeful Dolj. Poart& 
deosebite denumirl, ca: Culmea- 
ZSnoaga, Dealul - Muerei, Poe- 
nari, etc. ServS. de drum moca- 
nilor ce se cobor cu oile de la 
munte, pentru a evita trecerea 
riurilor care in general prim&- 
vara sunt crescute. 

In partea despre com. Saca, 
se afl& ni§te ruine, intr'o poiana, 
zis& Cetatea. Despre acest deal 
legenda spune c&, in vechime, 
ni$te Tatari s'ar fi a$ezat prin 
prejur §i au construit cetatea, ale 
c&rel urme se cunosc $i azt&- 
zl. Jaful $i barbariile T&tarilor, 
disperind populafiunea $i mal cu 
seam* pe femel, ele s'ar fi de- 
cis ca s& se inarmeze cu ce or 



putea $i au izbutit a'l goni 
in to*at& lungimea acelul deal, 
panel i-au trecut spre Craiova, 
iar dealul de atunci incoa s'a 
nimit Dealul-Muerel. 

Acest deal este acoperit pe 
toatS intinderea sa cu pSdure, 
livezi de prunt, vil, locur! ara- 
bile $i fine^e. El se ramified pe 
toat& intinderea sa in ma! multe 
ramurl de dealuri: al-Zorle$ti- 
lor, al-PrigorieT, al-M&rului §i 
al-Tind&le§tilor. 

Muerei (Dealul-), p&dure, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Ne- 
goe?ti, pe Dealul-Muerei. Are 
o intindere de 1700 pog. A par- 
fine fra^ilor L. §i C. Paciurea 
§i locuitorilor. 

Muerei (Dealul-), deal, judejul 
Dolj, pi. Amaradia, com. Zii- 
coiul, T&lpa§ul, Vele§ti, ce se 
las& din culmea Zdnoaga (jud. 
Gorj), str&bate pi. Amaradia, 
prin partea de E., cu direcfiunea 
de la N.-S.; continue cu dealul 
Flore^ti $i Prisaca p&n& in pi. 
Jiul-d.-j.; desparte riurile ce se 
vars& pe malul sting aljiulul,de 
riurile ce se vars& pe malul 
drept al riului Olt. 

Pe acest deal se g&sesc pS- 
durl ^i locurT de pS^une. 

Muerei (Dealul-), deal, intre 
Tesluiul ?i Olte^ul, jud. Roma- 
na^i, e p^duros ?i o ramur5 a 
sa, dealul Bobul, are 144 m. 
44 altitudine d'asupra nivelului 
MSril. Se terming la satul Po 
topinul. 

Muerei (Valea-), vale, pe pro- 
prietatea Corbi-Ciungi a ripo 
sate! Sultana Crefeanu, plasa 
Neajlovul, jud. Vla$ca. 

Muereni, deal ?i punct trigono- 
metric de observafie, ling4 satul 
cu acela^I nume, plasa Ama- 



Digitized by 



Google 



MUERE$TILE 



4\:\ 



MUNCELUL 



radia, jud. Dolj. Are o inalt'ime 
de 241 m. 

Muere§tile, mosie a statuluT, pen 
dinte de Episcopia Rimnicul, 
jud. VJlcea. Se arendeaza cu 
4320 lei anual, afara de poiana 
Lacsoarele. 

Mueri§ul, sat, pendinte de com. 
rur. Goesti, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat pe stinga Amara 
die!, la 4 kil. spre N. de Go 
esti, catunul de resedin^a al co 
munef. E asezat intr'o vale, 
care formeaza la N. Dealul-Mue 
reT, iar la S., dealul Muereni. 

Are o populate de 85 familif, 
sau 370 suflete; o biserica, de 
lemn, cu hramul Adormirea Mai- 
cel Domnulul, fondata de slu- I 
gerul Balu{a, deservita de 1 . 
preot si 2 cintare{i; 1 circiuma. ' 

In apropiere de sat se vad 
ruine dintr'o vechle cetate ro 
mana. \ araniidinprejurnumesc t 
acest loc Cetatea-Muerel. 

Prin catun trece soseaua ju 
dejeana care leaga Craiova cu 
Nordul jude^ului. Prin aceasta 
sosea, satul e pus in legatura 
la N.-V. cu Negoesti, iar la 
S. cu Goesti. 

Intre acest sat si satul Ne 
goesti, soseaua jude^eana trece 
Amaradia peste un pod de lemn. 

Mueri§ul, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Meiinesti, re 
sedin^a primariel. 

Are 191 locuitorl; o scoala 
mixta, ce func^ioneaza din 1870, ( 
frecuentata de 56 copil, din 
carl : 4 bae{I si 2 fete din Mue 
risul, 19 baeflf din Odoleni, 3 , 
din Popesti, 13 bae^T si 2 fete 1 
din Drumul-Mare, 6 bae^T din j 
Valea-Muerei si 7 din Valea 1 
Muerel-d.-j.; o biserica, cu hra 
mul Sf. Nicolae. ! 

MeseriasI sunt: 1 cojocar, 1 
cizmar si 1 fierar. 



Mueri^ul, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Go- 
esti, aparfinind cetelor de mos- 
neni ce se gasesc pe dinsa. 
Are padure. 

Mueri^ul, padure particulara, ju- 
dejul Dolj, pi. Amaradia, com. 
Goesti, in intindere de 17 1 /* 
hect. Se gasesce pe mosia Mue 
risul, pe proprietatea d-lul Radu 
Constantin Mosneanu, caruia a 
parfine. Este populate cu cer 
si girnija, care predomina. 

Muerisul, piriil, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Meiinesti, ce 
se varsa pe malul drept al riu- 
lui Amaradia, la punctul numit 
Dosul-Mare. 

Mueru§ul, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. MunteluT, com. Co 
manesti, cu o inal^ime de 1366 
m. E situat pe granija. 

Mueru$ul, piriias, in jud. Bacau, 
pi. Muntelui, com. Comanesti, 
care curge pe grantya de la S. 
spre N., de la Curmatura-Mue 
rusul pana ce da in piriul Cio- 
banusul. 

Muftiul, stafie de dr. -de/., in jud. 
Braila, pi. Vadeni, cat. Silistra- 
rul, pe linia Faurei-Braila, pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872. Se afla intre stabile Ur- 
leasca (8.7 kil.) siSilistrarul(i 1.9 
kil.). Inatyimea d'asupra nivelului 
MariT de u m .53. Venitul aces 
tel sta^if pe anul 1896 a fost 
de 13702 lei si 20 bant. 

Mulciova, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul ccm. Eni- 
gea, situat in partea de S.-V. 
a placet si cea de N. a com., 
pe valea Mulciova, la 22 kil. 
spre N.-V. de resedinja, intr'o 
pozifie frumoasa. Areo intindere 
de 2220 hect., din care 19 hect. 



ocupate de vatra satului. Popu- 
lajiunea, in maioritate Rominl si 
Bulgari, este de 122 familiT, saQ 
536 suflete, locuind in 102 case. 

Muncelul, com. rur., in jud. Te- 
cuciti, pi. Zeletinul, compusa din 
5 catune: Glavanesti, Frumu- 
selul, Fundatura, Poiana-lui-Stan 
si Muncelul, situate pe ambele 
laturT ale piriulul Zeletinul, la 
49 kil. de capitala jud., spre N. 

Are o populate de 489 fa- 
miliT, sau 3328 suflete, din car! 
410 contribuabilf, locuind in 439 
case; 4 bisericT: in Glavanesti, 
Muncelul, Fundatura si in Fru- 
muselul, dcservite de 3 preojf 
si 4 cintare^I; 2 scolf, una in 
Frumuselul si a doua in Glava- 
nesti. Cea din Frumuselul da- 
teaza de la 1 866 si e frecuentata 
de 60 coptf, cea din Glavanesti 
s'a infiin^at la 1878 si e frecu- 
entata de 28 copiT. 

Locuitoril poseda: 160 boT, 
240 vacT, 104 caT si 486 ol ; 
350 stupi cu albine. 

Intinderea terenuhit arabil e 
de 2460 hect., din care ramine: 
43 hect. fine^e, 15 10 hect. pa- 
sune, 68 hect. vil, 1680 hect. 
padure si 24 hect. prunT, iar 
restul se ara. 

Locuitoril din Frumuselul, 
Fundatura si Muncelul sunt ra- 
zasT. Locuitoril din Poiana-luT- 
Stan sunt improprietarip la 1 864. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la suma de 5853 lei, 
40 ban! anual. 

Este brazdata de deal u rile : 
SohodoluluT, Muncelul, Rustef, 
.^ipotelor si Farfara. Strabatuta 
de piriul Zeletinul, pe o intin- 
dere de 600 metri, si de piriul 
Apa-Neagra, care in raionul com. 
are o lungime de 5 1 /*j kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Motoseni, la S. cu com. Podul- 
TurculuT, la V. cu com. Vultu 
reni si la E. cu jud. Tutova. 



Digitized by 



Google 



MUNCELUL 



414 



MUNCELUL 



Prin com. trece $oseaua ju- 
deteanS ; un drum care duce la 
Frumu^elul, unul care duce la 
Fundatura ?i altul care leaga 
Muncelul cu GlavSne^ti (3 kil.). 

Muncelul, c&tun, in jud. Putna, 
pi. Zabraut'i, com. Straoani-d.-s. 
Este a^ezat pe apa $u$i$ef, linga 
coasta Rapedel, pe care e a§e 
zat ?i cat. StrSoani-d.-s. 

Are o populate de 650 su 
flete, locuind in 157 case; o 
biserica parohiala, cu hramul 
S-fil VoevozL 

Muncelul, sat, facind parte din 
com. cu acela?! nume, jud. Te- 
cuciu, la poalele dealulul Mun- 
celul, in partea de V. a com., 
la 4 kil. §i 750 m. de re$edin{a 
com. 

Are o populafiune de 68 fa 
miltf, sau 278 suflete, locuind 
in 59 case. 

Biserica, cu hramul Inal^area 
Domnului, este ftcutadeSimion 
Opri?an, la 1839, Octombrie 9, 
dupa cum se vede din inscrip 
^ia ce se afla deasupra use! $i 
dupa un pomelnic ramas de 
atunct. 

Comerciui se face de 3 cir- 
ciumari. 

LocuitoriT sunt raza?i. Satul 
dateaza de 450 am. 

Muncelul, stafie de dr.-de-f., in 
jud. Suceava, pi. Siretul, cat. 
Stolniceni, pe linia Roman-Bur- 
dujeni, pusa in circulate la 1 5 
Decembrie 1869. Se afla intre 
stabile Halauce$ti (9.7 kil.) $i 
Pa^cani (10.8 kil.). Inaljimea d'a 
supra nivelulul M&rtf de 229 m . 10. 
Venitul acestef stafrf pe anul 
1896 a fost de 10209 l e * ?i 55 
ban!. 

Muncelul, munte, al com. Do- 
brija, jud. Gorj, in direc^iunea 
N.-E. de com. Pe el se afla pi 



chetul No. 5 $i se face pa^una- 
rea vitelor com. Dobri^a, din 
plaiul Vulcan. 

Muncelul, virf de munte, al lan- 
{uluf Vrancel, jud. Putna. 

Muncelul, munte, in jud. Suceava, 
com. MaTini, avind 1308.4 m. 
altitudine. 

Muncelul, deal, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, 
situat in fundul vael pe care 
este a$ezat satul Negri te^ti ; for- 
meaza o intinsa ramura ce face 
legatura spre V.cu Dealul-Doam- 
ne! (com. Bangui) ?i Dealul-Bi 
serica (din com. Ping2ra£i), spre 
S., cu Dealul-Cuejdiul ?i spre 
N.-E. cu Dealul-Negre?tilor, a 
ceste 3 ramuri (Dealul Munce- 
lul, Cuejdiul $i Negre?ti), for- 
mind ast-fel un enorm «ot» chi- 
rilic. 

Muncelul, deal, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com. Mogo$e$ti, 
spre V. de satul Mogo$e$ti. E- 
ste ultima ramifica^iune spre S. 
a munfilor ce separa basenul 
Moldovel de al Siretului. 

Muncelul, deal, in jud. Suceava, 
intre com. Preote^ti $i Dolhe$ti, 
imbracat in pad u re de fag $i 
mesteacan. 

Muncelul, deal, intinzindu-se in 
partea de V. a satului cu ace 
la?r nume, jud. Tecuciu, ?i avind 
oinalt'imede 125 m. §i o intin- 
dere de 800 m. Are direc{ia 
N.-S. x formind ?i limita com. 
spre V. 

Muncelul, deal, ramificare a dea- 
lulu! Mogo?e?ti, intinzindu-se 
spre S.-V., prin com. Scheia, pi 
Funduri, jud. Vasluiu, apol spre 
E. $i spre N.-E. Se impreuna 
cu dealul Dupaita, formind un 



cere, avind d'asupra un platou 
intins. 

E o formajiune din piatra de 
o calitate buna ?i care se ex- 
ploateaza in marl cantitafT, ex- 
portindu-se prin judejele limi- 
trofe, sub numirea de piatra dc 
Scheia. 

Pe coasta de S.-V. a aces- 
tul deal, spre V. de satul Scheia- 
Capote^ti, se afla o movila cu 
ogrosimela baza de 132 m. $i 
o inal^ime de 20 m., avind virful 
ascu^it ; de jur imprejurul ei 
are un $an{, care spre N.-V. $i 
N.-E. este inalt de 18 m., iar 
spre S. ?i S.-V., de 6 — S m., 
avind doua locurJ de e$ire in 
formS de por^I, unul spre S. 
$i altul spre V. 

Suprafaja interioara a aces- 
tei ceta^ue dimpreuna cu locul 
ocupat de movila este de 4500 
m. p. 

Atit pe coastele movilei, cit 
$i pe ale $an Junior, se fac de 
cStre locuitorl semanaturl cu 
sapa. 

In partea de S. a acestei mo- 
vile, se afla 23 valun de pamint 
de diferite lungimi ?i intinzin- 
du-se in diferite directum*; unele 
se intind de la N. la S,, altele 
de la V. catre E. ; inalt'imea lor 
variaza intre 3 $i 5 m. Spre 
S. de aceste valurl, la o de- 
partare de 6 kil., in marginea 
girlei Stavnicui-cu-Apa, la locul 
numit Promoroace, se vad aitc 
rindun de valurl de pamint raai 
inalte. Ele sunt in numar de 
24, a^ezate neregulat, unele de 
la N. la S., altele de la V. la 
E. ; 10 insa sunt puse in formS 
de semicerc. Locul coprins in- 
tre curba descrisa de ele ?i 
girla Stavnicul, este de 25 m. 
mal sus de la virful lor. 

Movila §i cu valurile acestea, 
spune legenda, au fost facute 
de ^tefan-cel-Mare, valurile ser- 
vind ca redute de aparare, iar 



Digitized by 



Google 



MUNCELUL 



415 



MUNTELE (PLASA) 



cetatea ca loc intarit de retra- 
gere. Legenda mal spune ca 
pe movila a fost biserica de 
«uria$T», §i ca valurile sunt mor- 
mintcle lor. 

De curiozitate s'a sdpat un 
val Jn care s'a gasit cenu^e. 

Muncelul, mosie> in jud. Neamju, 
com. R&diul, pi. Bistrtya, situa- 
te lingi mobile Bran i§ tea $i 
Giurcani. 

Muncelul, piritas, in jud.Neam^u, 
com. Cr&cSoani, pi. Piatra-Mun 
tele. Izvore§te din dealul cu a 
cela§I nume $i curge in direc- 
{iune N., pana aproape de satui 
Cracaul -Negru, unde se varsa 
pe dreapta piriia$ului cu ace- 
ea$I nuruire. 

Muncelul, piriias, jud. Neamfu, 
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele, 
izvore$te dintre dealul cu ace- 
la$I nume $i dealul numit Po- 
iana, despre hotarul com. Do- 
breni. 

Se varsa pe partea stinga a 
piriulul Cuejdiul, aproape de 
obir^ia sa. 

Muncelul, picket, cu No. 5, pe 
muntele cu acela^i nume, din 
jud. Gorj, marginindu-se la N. 
cu Austro-Ungaria, la V. cu 
Scurtul, la E. cu Muntele-Mare 
?i la S. cu $tersura. 

Poteca ce se privegheaza din 
acest pichet trece pe dealurile: 
Muncelul, $tersura, Schirjoletele. 
Poiana-Borduluf, apoT pe plaiul 
Dobri{ei p^na la sat. Patrularea 
intre Muncel $i Siglaul se face 
pe poteca ce scoboara prin pa 
dure pana la Poiana-$tefuluT, de 
acl urci pe coasta de S. a Sig- 
lauluI-Mic $i in fine pe Sig- 
laul-Mare, unde se afia $i piche- 
tul ; aceasta poteca poate h 
strabatuta §i de an i male incar- 
cate. 



Muncelul-de-Jos, sat, in jud. 
Roman, pi. Fundul, com. Giur 
geni, la 3 kil. de satul Giur- 
geni. Este a$ezat pe virful dea- 
lulut Muncelul. 

Are o populate de 91 fami- 
lil, sau 439 suflete, din car! 103 
contribuabill; o biserica de lemn. 

Se cultiva vie $1 foarte mult 
arboril fructiferi. 

Sunt 223 vite marl cornute. 

In apropierea acestul satsunt 
cariere de piatra pe care le ex 
ploateaza locuitoriT. 

Muncelul-de-Jos forma inaintc 
de 1886 o com., com. Muncelul, 
cu satul Golani §i Fundul-Si^ta- 
ruluT. 

Despre acest sat aminte^te 
un document de la 1742, Fe- 
bruarie 2, cind Gedeon, Epis 
cop de Roman, se jelue$te lul 
Const. Mavrocordat ca ni$te 
par{T din proprietatea Episco- 
pie! de la Avere§ti $i de la 
Muncelul se impresoara deraza^T. 

Muncelul-de-Sus, sat, in jud. 
Roman, pi. Moldova, com. Mo- 
go$e$ti $i spre V. de satul Mogo- 
?e$ti, la 2 l :i kil. de el. Estc 
a^ezat pe dealul Muncelul. Are 
362 familif, sau 1226 suflete, 
din carl 15 familil Evrei $i 100 
familil Ungurf, locuind in 284 
case. 

Se lucreaza budae (trunchiurl 
de arborl scobite in mijloc, ce 
se intrebuin^eaza la fintinele, 
care au izvorul in fa{a, spre a 
servi ca int&rire a malurilor). 
Se cultiva anisonul. Se fac iar- 
maroace la 6 $i 29 August. 

Sunt 671 vite marl cornute. 

Are o biserica ortodoxS $i 
una catolica, ambele de lemn; 
o $coala mixta, frecuentata de 
31 elevl. Ungurii din acest sat 
tin de parohia catolica Halau- 
ce$ti. 

Este legat cu ora^ul Roman 
prin $osea. 



Muncelul-Durel, sat, in jud. 
Roman, pi. Fundul, com. Iuc- 
?e?ti, spre N. de satul Iuc$e?ti- 
d.-j., $i la 4 kil. de el. Este 
a$ezat pe dealul cu acela$7 nume, 
$i este alcatuit numal din cite- 
va case. 

Muncelul-Durel, deal, inalt, in 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Iuc$e$ti, pe care este a$ezat 
satul Muncelul-Durel. Panta des- 
pre E. a acestul deal este asa 
de inclinata, in cit suirea cu 
trSsura este aproape imposibila. 

Muncii (Podul-), catun, al com. 
Nicule^ti, jud. Buzau, cu 320 
locuitori $i 71 case. 

Muncii (Podul-), proprietate a 
statulul, pendinte de schitul 
Poiana - Marulul , jud. Buzau, 
com. Nicule^ti, cat. Podul-Mun- 
cel. 

Munteanul, picket, la hotarul j£ 
rei cu Transilvania, jud. Putna. 

Munteanului (Dealul-), deal, 
se intinde in partea de E. a 
com. Cozme$ti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu. 

Muntele, plasd, jud. Bacaii, nu- 
mita ast-fel pentru ca cuprinde 
partea cea ma! muntoasa a 
jude^ulul. Se intinde de la 
granija spre Ardeal, pe am- 
bele malurl ale Trotu^ulul, pana 
maT jos de DSrmane^ti, cu- 
prinzind tot colful N.-V. al 
judefului, basinurile: Ciughe- 
^ul, Suh;a,Ciobana$ul ?i Uzul, pre- 
cum $i ghebosit^ile muntoase 
dintre Caminca ?i Asiul, Tazlaul- 
SSrat ?i Trotu^ul, p^nS dincolo 
de malul sting al Tazlaulul-Sa- 
rat. 

Se margine^te la N.-V. ?i V. 
cu Transilvania, de la izvoarele 
piriulul Nemira, pana la N. de 



Digitized by LiOOQ IC 



MUNTELE (PLASA) 



416 



MUNTELE (PLASA) 



muntele Ciudomirul, din virful 
N.-V. al judetuiul; la N., cu 
jud. Roman, de la Ciudomir 
p&nft la izvoarele piriulul Coman ; 
la E., cu comunele : Schitul- 
Frumoasa, Bahna^eni, ^olonful, 
Leontine?ti ?i Boc§e§ti, din pi. 
Tazlaul-d.-s., §i cu comunele : 
Berzunful ?i Barsane$ti, din pi. 
Tazlaul - d. - j.; la S.-E. $i S , 
cu com. Doftana, din pi. Tro- 
tu$ul. 

Forma sa este aceea a unui 
patrulater neregulat, care ar 
avea doua unghiuri obtuse la 
E., in satul Magire$ti ?i la V., 
in trecatoarea Ghime^uluT, iar 
doua ascu^ite, unul la N., la 
izvorul piriulul Comanul $i al 
doilea la S., in virful de munte 
Nemira-Mica. 

Riul Trotu$ul intra in aceasta 
plasa pe la pasul Ghime$, acolo 
unde $ira Carpajilor Moldoveni, 
care au direc^ia generals spre 
N.-N.-V., descrie un arc de cere 
cu convexitatea spre V. Acest 
riti o strabate in direc^ie de la 
N.-V. spre S.-E., pana mal la 
V. de confluen^a sa cu Cioba- 
na§ul, apoi curge spre E. pana 
la confluen^a sa cu piriul Urme- 
ni?ul ?i iar apuca direc^ia prima, 
pana la impreunarea sa cu Uzul. 
In drumul sau, Trotu^ul se in- 
carci: d'a dreapta cu piraiele 
Ciughe?ul, Sutya, Ciobanu?ul, 
§ipanul $i Uzul, care-i vin din 
$ira principals a Carpafiior, nu- 
mita a Oituzului, iar dea stinga 
cu piraiele Ciudomirul, Caminca, 
As&ul $i Urmini^ul, care au 
direc^ia generals de la N. la S., 
afara de As&ul, ce se abate 
spre S.-E., aducind contingentul 
lor de ap&, din mun^it Tar- 
cSulu! (jud. Neamful), $i din ra- 
mificSrile sale estice, de pe 
grani^a jude^elor. Toate aceste 
ape ati caracterul toren^ial; 
multe din ele fac cascade fru- 
moase (Uzul) $i toate se umfla | 



foarte mult, producind inecurT 
in epoca desghefurilor $i pe 
timpurl ploioase. Plutele dupa 
ele tiresc butucil eel marl de 
copacf, rSpu?! in p&durile de 
brazl $i pin! secularl, de pe 
mo?iele domeniului Com£ne$ti, 
precum ?i plute pana la satul 
Com&ne?ti. Pentru inlesnirea 
acestuf comerciti plutitor s'au ft 
cut stavilarl (haiturT) pe la con- 
fluence riurilor, de catre So- 
cietatea Goetz, care exploateaza 
p&durile. Acest comerciu delem- 
ne s'a m&rit considerabil, cu pu- 
nerea in circulate a liniei ferate 
Tirgul - Ocna - Com&ne$ti - Moi- 
ne?ti, prelungita pana la Pa 
lanca, chiar la pasul Ghime^ul, 
punct de trecere important in 
Ardeal, in vSile Oltulul $i ale 
Bargauiul. 

Din punctul de vedere oro- 
grafic, Valea-Trotu^ulul, adinc 
sapata in una din parole cele 
ma! masive ale fire! noastre, 
imparLe tarfmul acestel pla$I in 
doua: d'a dreapta riulul, de la 
Ghime^ul pana la DarmSne^ti, 
tartmul este brazdat de ramifi- 
ca^iunea CulmeJ-Oituzului, care 
prezinta trecatoarea Uzului, $i 
anume : de $irele Hau^ului, Co- 
tumbei, Bordel, Lapu^ulul, $i 
Oituzului propria zis; da stinga 
riulul se desfa^oara $tre relativ 
mal lungl, ca cele care nasc in 
mun^ii Tarcaulul, precum sunt: 
culmele CiudomiruluT, Pietroasei, 
Moine^lilor ?i ale PietreL Aceasta 
din urma $ira, margine?le plasa 
spre E., dincolo de apa Taz- 
laului-Sarat, dimpreuna cu po 
di$ul Moine?tilor. 

Ocupatia de capetenie a lo- 
cuitorilor este pastoria. 

Aceasta plasa exista de la 
noua impar^ire administrativa ; 
ea s'a format din 8 comune ] 
deslipitc din pi. Tazlaul-d.-s. 
AzI cuprinde 9 comune, fiind-ca 
din Februarie anul 1893, s'a 



infiin^t com. Aga^ul, cu cite-va 
catune ale com. Brusturoasa. 
Re?edin^ajse afla in Tirgu^orul 
Moine^ti. 

1. Bmsturoasa, cu catunele: 
Palanca, Ciughe^ul, Brusturoasa, 
Beleghetul ?i Ciobana$ul, situate 
pe ambele maluri ale Trotu^ului, 
de la Ghime§ul in josul apei. 

2. Ag8§ul, cu catunele: Co* 
tumba, Aga$ul, Sul^a §i Go 
ioasa, situate tot pe ambele ma 
lurl ale Trotu$uiuT. 

3. Comdnefti, cu catunele: 
Gura-Ciobanu?ul, Straja, AsSul, 
Leloaia, Lunca-Asaul, ^upanul 
$i Comane^ti, situate pe ambele 
maluri ale Trotu^uluL 

4. D&rtn&ne§ti, cu catunele: 
Lapo?ul, Plopul, Darmaneasca, 
Pagubeni, Poiana-UzuluT ?i Dir- 
mane?ti, situate pe malurile 
Trotu?ului ?i ale Uzului. 

5. Vdsiefti, cu catune: Ver 
me?ti, ^ipoteni, Gloduri, Le 
oarda, Vasie^ti ?i Ur menial, 
situate de-a stinga Trotu^ului ?i 
pe piriul Urmeni^ul. 

6. Moine$ti, cu catunele: Dea- 
lul-Mare, Lunca-Moine?ti, Tir 
gu$orul-Moine$ti ?i Piriul-Moi 
ne?ti, situate pe piriul cu acela$I 
nume $i pe podi^ul Moine?tilor. 

7. Poduri, cu catunele: Schi 
tul-Sava, Podurile, Rusae^ti, Va 
lea-So^ei, Prohoge?ti ?i BrS- 
ne?ti, situate In cursul superior 
al pinului Cernulul. 

8. Valea-AriniloryZM catunele. 
Asaul, Chiliile, Girlele, Lucace^ti, 
Valea-Arinilor ?i Tazlaul, si- 
tuate pe valea Taziaului-Sarat. 

9. Mdgire$ti, cu catunele: 
Madarzaul, Magire?ti, Praje?ti, 
Sesurile, Stane§ti ?i Tazlaul, 
toate pe valea TazlauluT-Sirat. 

Tirgul Moine$ti este re^e- 
din^a pia$el, $1 are ?i o jude- 
catorie de pace pentru toatf 
plasa. 

Dupa noua impar^ire paro- 
hiala, aceasta plasa coprinde 14 



Digitized by 



Google 



MUNTELE (l'LASA) 



417 



MUNTELE-NETEDA 



parohil, deservite de 24 preo{i 
si 58 cintarefl; 12 scoalejdin- 
tre care 2 urbane, in Tirgul- 
Moinesti ; 4 bisericl catolice, de- 
servite de 4 preoji. 

Caile naftonale sunt: Bacau- 
Moinesti - Tfrgul - Ocna, trecind 
prin comunele : Magiresti, Valea- 
Arinilor, Moinesti, Comanesti, 
Darmanesti ; cea de la Vasiesti- 
Conianesti-Palanca, mergind da 
lungul Trotusului la pasul Ghi- 
me$ul. Satele mal razle^e sunt 
legate cu aceste 2 cai judefene 
prin drumur! vecinale-comunale, 
care in genere sunt croite prin 
vaile riurilor. 

Toate satele aces tei plas! cu- 
prind 5858 case, dintre car! 
205 circiuml. 

Are o populate de 5732 fa- 
miliT, sau 24974 suflete : 2 1 1 7 1 
Rominl, 1478 UngurT, 2279 E- 
vrel, 24 Italien!, 8 German!, 
3 Armenl, 2 Bulgar! si 1 Fran- 
cez; 24649 de protecfiune ro 
mind, 43 austriaca, 270 ungara, 
9 germana, 2 bulgara, 1 fran- 
cez&; 6309 agricultori, 755 me- 
seriasl, 182 industrial, 683 co- 
mercian^i, 256 profesiunl libere, 
632 servitor!, 2221 muncitorl. 

Stiu carte 4519 locuitorl. 

Contribuabill sunt 4942. 

Improprietari^I, dup& legea 
de la 1864, sunt 2088 locui- 
torl, cu 7283,04 falcl paraint. 

Budgetul com. e la veniturt 
de 17384,40 let si la cheltueli, 
de 21370,52 lei. 

Teritoriile comunale au aproa- 
pe intinderea de 103247 hect, 
la care se maT adauga peste 
100000 hect. padure, si din 
care sescadevre-o 14340 hect. 
pamint de culture. 

Viile ocupa 21 hect. 

Stup! cu albine sunt 554. 

Comunele din aceasta plasa 
sunt bogate in izvoare de apa 
ce confin iod, pucioasa si sare. 

Sunt 31 piue de batut suc- 



mane si multe stine care pro- 
duc brinzetur! bune. 

Minele de pacura (peste 200 
bal), de ozocherita si chihlibar, 
abunda, mal cu seama in comu- 
nele Brusturoasa, Comanesti, 
Moinesti si Magiresti. Fabric! de 
petroleu, de luminar! de stea- 
rina, sunt de asemenea multe. 

Muntele, plasit, jud. Neam{u, 
acum unita cu pi. Piatra, sub 
numele de Piatra-Muntele , ou- 
mita ast-fel din cauza pozi^iune! 
sale cu totul muntoasa. 

Cuprindea comunele : Pinga- 
rafi, Vadurile, Buhalni^a, Bis- 
tricioara, Galul, CalugSreni, Bi- 
cazul si Hangul. Vezi Piatra-Mun- 
tele, plasa. 

Muntele, una dintre cele sase 
plas! ale judefulu! Suceava. Se 
margineste la E. cu com. Malini 
si Boroaia ; la V., cu Transil- 
vania si Bucovina ; la N., cu 
Bucovina si la S., cu Transil- 
silvania si jud. Neam^u. 

Ma! toata plasa Muntele e 
imbracata in frumoase padur! 
de brad, impar^ite in tre! pro- 
priety! mari: mosia M. S. Re- 
gelu!, Domeniul Coroane! si 
mosiile raz&sestl. 

Suprafa^a plase! e de 98901 
falcl, sau 14 1645 hect, din car! 
numa! 1509 — 2000 falcl culti- 
vable. 

Este formats din comunele : 
Brosteni, Borca, Madeiul, Sa- 
basa, FSrcasa, Dorna,$arul-Dor- 
ni! si Neagra-$arulul, cu rese- 
dinja sub-prefecture! in Bros- 
teni. 

In toate comunele plase! Mun- 
tele sunt 36 sate, formate din 
3404 case si cu o populate de 
3258 famili!, sau 13 1 1 5 suflete, 
din car! 3447 contribuabil!. 

N'are de cit o singura cale 
principals, care leaga orasele 
Falticeni si Piatra cu Dorna. 



Pe mosia M. S. Regelu!, Bros- 
teni, si pe Domeniul Coroane!, 
Borca si Sabasa, sunt insem- 
nate instalafiunl forestiere. 

Locuitori! din plasa Muntele 
se ocupa cu plutaritul, exploa- 
tarea pSdurilor si cresterea vi- 
telor. 

Budgetul comunelor e la ve- 
nitur! de 61457 lei, si la chel- 
tueli de 60982 lei. 

Pe mosia Brosteni se aflaschi- 
tul Raraul. 

Muntele-Arnota, padure a sta- 
tulu!, in intindere de 365 hect., 
situata. in com. Costesti, pi. PIo- 
rezul, jud. Vilcea, si formata 
din trupurile: Arnota (190 hect.) 
si Schinteia (175 hect.). 

Muntele-Arnota, mope a sta- 
tulu!, fosta pendinte de man&s- 
tirea Arnota, situata in com. 
Costesti, pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Muntele - Cl&bucetul, mope a 
statului, pendinte de manastirea 
Horezul, jud. Vilcea. 

Muntele - Cocora, mope a sta- 
tului, fosta pendinte de mana- 
stirea Horezul, jud. Vilcea. 

Muntele-Gera, mope a statului, 
fosti pendinte de m&nastirea 
Cozia, jud. Vilcea. 

Muntele-Govora, p&dure a sta 
tulul, in Intindere de 200 hect., 
situata pe muntele cu acelasl 
nume, jud. Vilcea. 

Muntele-Govora, mope a sta- 
tului, pendinte de manastirea 
Horezul, jud. Vilcea. 

Muntele-Neteda, trup de p&dure, 
al statului, jud. Vilcea, plaiul 
Horezul. Impreuna cu M&gura- 
Albul si Dosul, are 1625 hect., 
si formeaza padurea Costesti, 



Digitized by 



Google 



muntele-pArcAlakul 



418 



MUNTENI 



impreuna cu PadinaSeaca, Pira- 
iele $i Alunul. 

Muntele Parcalabul, ptidure, a 
statului, in intindere de 600 hect., 
pendinte de com. Voineasa, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. 

Muntele-Parcalabul, mofie, a 
statului, fosta pendinte de Schi- 
tul Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. 

Muntele-Piscul-Lung, mo§ie, a 
statului, fosta pendinte de m&- 
nSstirea Horezul, jud. Vilcea. 

Muntele - V&leanul ?i Barca- 
ciul, mofif, ale statuluT, pending 
de man5stirea Horezul, jud. Vil- 
cea. 

Muntelui (Izvorul-), sat, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Buhalnifa . 

Muntene§ti, sat, In partea de 
N.-V. a com. Birze^ti, pi. Stem- 
nicul, jud. Vasluiu. Situat in 
infundatura formata de dealul 
Ruginoasa-Merel ?i ramificarea 
Lude^ti-Budaiul, se intinde pe o 
suprafaja de 100 hect., cu o 
populate de 49 familiT, sau 195 
suflete. 

Are o biserica, facuta la 1785, 
de Ieromonahil Avram, Lupu, 
Ghenadie $i Dorofteiu, apoi re- 
parata in urma de proprietary 
Caraca?, Cornea $i Racovija. 

Vite: 120 vite marl cornute, 
40 cat, 70 01 ?i 30 rimatorT. 

Muntene§ti, pirin, jud. VasluiQ, 
pi. Stemnicul, com. Birze^ti. I?l 
are obir$ia din izvoare, la mar- , 
ginea de S. a satulul Muntene$ti 
$i din izvoarele Fintinele ; str&- 
bate teritoriul com., curgind de 
la N. spre S., printre ramifica- 
fiunea Lude^ti-Budaiul, in stinga, 
$i ramificatiunile: Merei, Bolo- 



canul, (com. Cozme^ti), Corbul, 
Preda §i Birze?ti, in dreapta; 
trece prin mijlocul satulul Bir- 
ze$ti §i, spre S.-E., la marginea 
satuluT, se varsa intr'un iaz, ce- 
$1 are scurgerea in apa Birla- 
dulul, printr'un ?an{ al $oselei 
comunale, ce trece din Birze^ti, 
spre E., in curmezi^ul ?esuluT 
Birlad. 

Munteni. VezI Slobozia-Sec&tura, 
sat $i comunS, pi. Copula, jud. 
Boto?ani. 

Munteni, sdtuc, jud. Bac&u, pi. 
Trotu^ul, com. Bogd&ne$ti, care 
face un trup cu satul Bogdine^ti. 

Munteni, sat, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. Mischi. 

Are o populate de 487 su- 
flete, locuind in 88 case $1 2 
bordee. Copiil din sat urmeaza 
la $coala mixta din satul Mischi, 
ce este la 400 m. departare. 

Munteni, sat, in jud. Ia$i, plasa 
Bahluiul, com. Belce§ti, infiin^at 
la 1879. E a$ezat pe coasta des- 
pre V. a podi^ulul Lungel $i 
pe coasta dreapta a ridic&tureT 
numita Movila-Dornel. Are o 
populate de 32 familif, sau 141 
suflete. 

Vite: 371 vite marl cornute, 
40 cal, 660 01 §i 133 rimatori. 

Munteni, sat, facind parte din 
podgoria Copoul, situat pe in- 
clina^iunea V. a dealulul Co- 
poul, pi. Copoul, jud. Ia$i. Are 
o populate de 46 familil, saii 
103 suflete. 

Vite: 161 vite marl cornute, 
9 cal ?i 37 rimatori. 

Munteni. VezI Prisacani, sat, co- 
rn una Prisacani, pi. Brani?tea, 
jud. Ia?i. 

Munteni, sat, in jude^ul Neamfu, 



pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau- 
ce?ti, situat pe coastele unul 
deal, aproape de satul Rauce$ti. 

Are o intindere de 50 hect., 
cu o populate de 27 familil. 

Numarul vitelor se urea la 
214 capete. 

Munteni, sau Tfig&ne§ti - Noi, 
sat, ftcind parte din com. Jl 
gane?ti, jud. Tecuciti, situat in 
partea N.-V. a comunel. Spre 
V., trece $oseaua judejeani §i 
calea ferata Tecuciu -Birlad. E 
desparfit de comuna prin riul 
Birlad. 

Are o populate de 324 fa- 
milil, sau 1620 suflete, locuind 
in 314 case; o biserica, cu hra- 
mul Buna-Vestire, facuta de 
Costache Conachi, la 1820, fos 
tul proprietar al comuneif'gi- 
ne^ti $i reparata de locuitori in 
1872; o ^coala, frecuentata de 
50 copil. 

Are o suprafa^a de 3627 
hect. 79 aril, din care 2506 hect. 
sunt pamint arabil. 

Numarul vitelor este de 2334. 

Satul poarta numele primilor 
locuitori MuntenT, adu^T aicide 
Eustatiu Dabija, la 1662. 

Munteni, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Plopana, compus 
din vr'o 7 bordee. 

Munteni, stiburbie, situata in par- 
tea de N.-E. a ora^ulul Birlad, 
jud. Tutova. 

Munteni, mahala, in com. rur. 
Circeni, pi. Motrul-d.-j., judejul 
Mehedin^i. 

Munteni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Vasluiu, pi. Crasna, cat. Mun- 
teni-d.-j., pelinia Birlad- Vasluiu, 
pusa in circulate la 13 Noem. 
1886. Se afla fntre stabile Cras- 
na (10.8 kil.) ?i Vasluiu (4.5 kil) 
Inalfiraea d'asupra nivelulul Ma- 



Digitized by 



Google 



MUNTEN1 



419 



MUNTENI-DE-SUS 



rif de 85 m. 57. Venitul acestel 
sta{ii pe anul 1896 a fost de 
56222 lei, 24 ban!. 

Munteni, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, 
apar^inind sitenilor. 

Munteni, ptldure foioasa, supusa 
regimulu! silvic, jud. Bacati, pi. 
Taziaul-d.-j., com. Bratila. Are o 
intindere de 473 hect., din carl 
d-na Ecaterina Codreanu are 
143 hect., §i restul apar^ine ra- 
ze$ilor din comunS. 

Munteni, p&dure foioasa, jude^ul 
Bac£u, pi. Tazlaul-d.-j., comuna 
Draguge?ti, proprietatea r5ze$i- 
lor din comunS. Are o intindere 
de 240 hect. ?i este supusa re- 
gimulut silvic. 

Munteni, piriil, jud. Tutova, cur- 
gind prin ora§ul Birlad, de la N. 
spre S. ; ia na$tere din sus de 
ora$, trece prin suburbia Mun- 
teni ?i se varsa in piriul Ca- 
catna. 

Munteni, pi rift, in jud. Vasluiii, 
pi. Crasna, com. Munteni-d. j. ; 
izvore^te din fundul vSe! Mun- 
teni, de sub dealul Bahnari ; 
curge de la N. spre S., prin 
mijlocul satului Munteni, des- 
pir^indu-1 in doua ?i se varsa 
in riul Birladul, linga satul Gu- 
ra-Munteni. 

Munteni-Buz&u, sat, in jud. Ia- 
lomh;a, pi. Ialomtya-Balta, fost 
pendinte pinS la 189 1 de com. 
Reviga. De atunci a format 
impreuna cu satul Cocora, com. 
Cocora. E situat la 12 kil. spre 
S. de satul de re§edin{&, linga 
calea Slobozia-Urziceni, pe un 
mic deal ?i in apropiere de sa- 
tul C&z&ne§ti. 

Are o populate de 310 fa- 
milit, venial aci de prin mun^il 

03137. MareU PieHenar (ieoprq/lc. Vol. If. 



judejului Buz&u, de la care $i 
satul a primit numirea ; o ?coala 
mixta, condusa de un investor. 
Vite sunt: 50 cat, 200 bol, 
1050 of, 25 capre $i 508 porcl. 

Munteni-de-Jos, com. rur. t in 
partea de S. a pla$el Crasna, 
jud. Vasluiu, spre S.-E. jude- 
{ului, la 8 kil. de ora§ul Vas- 
luiu, §i la 37 kil. de CodSe^ti, 
re$edin{a pla?cl. $T a luat nu- 
mele de la valea, podi$ul §i pi- 
riul cu acela^I nume ce tree 
prin mijlocul satului Munteni-d. -j.; 
situata intre dealurile: Varntya, 
spre S.V., Merieni 91 Murgeni, 
spre E. 

Se compune din satele; Mun- 
teni-d.-j., Buhnari, Dobirceni, 
Gura Munteni, Paiul $i Chi^o- 
cul, intinzindu se pe o supra- 
fa^a de 4819 hect, din carl 429 
hect. p&dure ?i 3675 hect. loc 
de culture, fmaf ?i ima?, sunt ale 
proprietateT, iar 1387 hect. ale 
locuitorilor. 

Populajia este de 364 familil, 
sau 1 28 1 suflete, care se ocupa 
cu agricultura, cultura viilor §i 
a livezilor. 

Este udata de riul Birladul, ce 
$erpue$te pe $esul ce'l formeaza, 
curgind paralel cu $oseaua na- 
Jionala; intra in comuna pe la 
locul numit Moara-luT-Palade, $i 
mal in jos de fabrica d-lu! To- 
pale, trece in com. Lipova^ul, 
dupa ce prime?te mal mulflf a- 
fluen^T. 

In drumul sau, de la N. spre 
S., uda teritoriul satelor : Plaiul, 
Gura-Munteni $i Munteni-d. -j. 

Teritoriul com. mal este udat 
de piriul Racova, numit $i Olise- 
iul, care intra in com. mal in sus 
de satul Paiul ; curge de la N. 
spre S., pe linga satul Paiul 
$i se varsa in riul Birladul, lin- 
ga podul Oliseiul, mal sus de 
fabrica. 

Are : 4 biseridf, deservite de 



4 preo^I ?i 6 cintare^T; doua 
?colI; doua morl; o fabrica de 
spirt $i 5 circiuml. 

Comerciul se face de I4per- 
soane. 

Vite : 1279 vite mar! cornute, 
1453 of, 47 capre, 36 caT ?i 
473 rimatorT. 

Budgetul com. e de 5688 lei, 
39 bani, la veniturl $i 5450 leT, 
47 bani, la cheltuell. 

Locuitorii poseda : 136 plu- 
gurl ?i 318 care cu boi; 314 
stup! cu albine. 

Munteni-de-Jos, sat, in centrul 
com. Munteni-d. -j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealulul Neagera, pe valea §i po- 
di?ul Munteni, desparfit in doua 
de piriul cu acela^T nume. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
261 hect., cu o populate de 155 
familil, sau 427 suflete. 

Satul Munteni este proprie- 
tatea statulul, facind parte din 
mo?ia inchinata manastireT Bir- 
novschi din Ia$i. 

Pe teritoriul satului, spre N., 
pe ?esul Birladulul, linga tera- 
samentul cael ferate, la 5 kil. 
de ora$ul Vasluiu, se afla fa- 
brica de spirt a d-lul Topale. 

Are o biserica de lemn, de- 
servita de 1 preot $i 2 eclesiarc! ; 
o $coala, infiinfata la 1869, fre- 
cuentata de 30 elevl ; 2 circiuml. 

Vite: 252 vite mart cornute, 
3 cal ?i 85 rimatorT. 

Locuitorii poseda : 53 pluguri 
$i 64 care cu bol; 16 stupl cu 
albine. 

Munteni-de-Sus, com. rur„ in 
partea de S. a pi. Crasna, jud. 
Vasluiu, la 7 kil. de ora?ul Vas- 
luiu, $i la 26 kil. de Codae$ti, 
re$edin{a pla$el. 

Pamintul sau in mare parte 
este accidental prezintind dea- 
lurY inalte ?i vai, car! in multe 
locuri formeaza ripl profunde. 

54 



Digitized by LiOOQ IC 



MUNTENI-DE-SUS 



420 



muntii-mAnAstirei-cImpulung 



E formats din satele: Mun- 
teni-d.-s. si Moara-Grecilor, avind 
o suprafa{& de 3319 hect., din 
care 1894 hect. pSmtnt arabil, 
469 hect. finat, 596 hect. imas, 
40 hect. vil, 214 hect. pSdure 
si 104 hect. vatra satulut, in care 
intrS locul caselor, drumurile, 
ripi, gr&dinl, etc., cu o popu- 
late de 332 familii, sau 1465 
suflete. 

Are dou& biseridf ; o scoalS, ; 
o velni^ ; o moarS cu aburi, una 
de ap& si mat multe mori de 
vint; 3 circiuml. 

Vite : 545 vite marl cornute, 
10 bivolT, 54 cai, 761 01 si 125 
rimStorf. 

Budgetul com. e de 3035 lei 
la venitur! si 3022 lei, 42 bant, 
la cheltuelT. 

Locuitorif poseda: 153 plu- 
gurf si 160 care cu bof; 17 
CcLru^e cu cai; 62 stup! cu al- 
bine. 

Munte ni-de-Sus, sat, in judejul 
Vasluiti, pi. Crasna, com. Mun- 
teni-d.-s., spre N. de orasul Vas- 
luiu, la 7 kil. de a dreapta so- 
selel na^ionale Vasluiii-Iasi. 

Locul pe care e situat satul 
se numeste Valea Market, fiind 
inchis de toate p&rfile cu dea- 
luri ripoase, purtind numirile de: 
Dealul-luT-Vlaicu la V., care pre- 
lungindu-se spre E. ia numele 
de: Fundoaia, Goicea, La-Izvo- 
rul. Fa{& cu acest deal spre S. 
este dealul M&maru{a. 

Pe preltingirea si costisa a- 
cestor dealuri se intinde satul, 
in dou& p&r{i desp&rfite printr'o 
rip& adincS, formats de scursu- 
rile apelor ce vin in timpurl 
ploioase. 

Teritoriul satulul se intinde 
pe o suprafa$& de 1027 hect., 
din car! 440 hect. pSmint ara- 
bil, 410 hect. fina{, 261 hect. 
imas, 30 hect. vil si 58 hect. 
in vatra satulul, ocupate de locul 



caselor, de drumurl, ripi, gra- 
ding etc., cu o populate de 330 
familii, sau 1194 suflete. 

Are o biserica de lemn, f&- 
cutS de locuitorl. Despre acea- 
st£ bisericS legenda spune c£ 
are o vechime de mal bine de 
200 ani. Cei dintiT locuitorl, re- 
fugindu-se in aceste locurl din 
pricina invasiunilor turcestf si t&- 
tclrestr, ar fi dat peste aceasta 
bisericcl, care atunci era tacuta 
din nuele, lipitS si cu acoperS- 
mintul de scindun de stejar. 

Are o scoalS, lnfiinfata in 1865, 
frecuentatS de 20 elevl; 2 mori 
de vint si 2 circiume. 

Vite : 330 vite marl cornute, 
520 ol, 13 cai si 87 rima- 
torl. 

LocuitoriT posedS: 97 pluguri 
si 100 care cu boT; 7 cSru^e 
cu cai; 50 stupl cu albine. 

Munteni-Gherae§ti, sat, in jud 
Roman, pi. Moldova, com. V& 
leni, spre E. de satul V&leni 
pe malul drept al riulul Moldova 
Are o populate de 16 familii 

Munteni-Valeni, sat, in jud. Ro 
man, pi. Moldova, com. Vftleni 
spre E. de satul V&leni, pe ma 
lul drept al riuluf Moldova. Are 
o populate de 41 familii. 

Muntenilor (Mahalaua-), trup 
de sat t in jud. Bacfiti, pi. Taz- 
lclul-d.-j., comuna Br^tila, satul 
BrStila. 

Munteorul, munte, in jud. Putna, 
la hotarul Vrancel, despre jud. 
R.-S&rat. Are sare la suprafa^. 
De aci izvoreste riul Milcovul sj 
piriul Valea-BouluL E situat la 
hotarul mosiel Mera si al jud. 
Putna. 

Muntinul, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, si in direcfiune 
N. de com. Novaci, situat in- 



tre mun$il Urda, Coasta-Benghii 
si Pietrimanul. 

Munti§oarele, munte, al satelor 
M&gura si Nistoresti, jud. Putna. 
De aci izvoreste Alunul, afluent 
al piriulul Coza. 

Munti§oarele (Muntele-), pit- 
dure, in intindere de 480 hect., 
situate pe teritoriul com. He 
r&str&ul, pi. Vrancea, jud. Putna. 
Proprietatea schitulu! ValeaNea 
gr*. 

Munti§oarele (Muntele-), pa 
dure, in intindere de 2025 hect., 
situate pe teritoriul com. Nis- 
toresti, pi. Vrancea, jud. Putna. 
Proprietatea locuitorilor com. 
Nistoresti in indiviziune. 

Munti§oarele (Muntele-), pa 
dure y in intindere de 2200 hect., 
pe teritoriul com. Herastraul, 
pi. Vrancea, jud. Putna. Pro- 
prietatea locuitorilor com. Nis- 
toresti in indiviziune. 

Munti§orul, munte, in jud. Mus 
eel, plaiul Dimbovi^a. FormeazS 
linia de desp&r{ire intre riul 
Dimbovifa si riul Argeselul, im 
preunH cu mun^il : Draxinul, 
Mera, J efelega, CSpitanul, Preaj 
ma, Pl&isorul, Prav^ul, Alta- 
musul si Mateiasul. 

Mun^ii-Co§ana si Gro§etul,/tf 
duri particalare, supuse regi- 
mulut silvic, aflate pe mun^h" cu 
acelasi nume, com. Vaideeni, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Mun^ii - M&nastirei, proprietaU 
a statuluT, pendinte de mSnis- 
tirea Cimpulung, jud. Muscel, 
care se arendeazi cu 10 150 lei 
anual. 

Muntii - M&nSstirei - Cimpu - 
lung, munjf, can aparfin de 



Digitized by LiOOQ IC 



MUNTll-MU?ETESCU 



421 



MURFATLAR 



comunele Corb§ori $i Berevoe^ti, 
plaiul Nuc^oara, jud. Muscel. 
Sunt acoperi{! cu 10839 hect. 
padure, formats din urmatoa- 
rele 15 trupurl : Ro$ul, Spina- 
rea, Portareasa, Media, Plavaful, 
Berevoescul-Mic, Bratila, Valea- 
Vladului, Ludi§orul, Gradi^tea- 
nul, Runcul, Vija, Gruiul-Ursu- 
lui, Lutele-Marf $i Mid, Mo?o- 
roaele-Mari $i Mici. 

Mun{ii - Mu§etescu, padure, a 
statulul, com. Nuc^oara, judeful 
Muscel, in intindere de 900 hect., 
formats din 3 trupurt: Mu$e- 
te^ti (500 hect), Bourejul (200 
hect.), Piscul-LeotiT (200 hect.) 

Munusoaia, numire, ce se da 
Dun&rel-Vapoarelor, din drep 
tul satulu! Mihaiu-Bravul, jud. 
BrSila, de unde se desparte ca 
nalul Cremenea $i pana unde 
iar&$f se une$te cu Dunarea- 
Vapoarelor, din dreptul satulul 
Gara GirlufeT. 

Murat-Bair, deal insemnat, in 
jud. $i pi. Constanta, pe teri- 
toriul com. rur. Cara-Murat $i 
Carol I (Dana-Chioi); se intinde 
de la virful Dana-Chioi Iuiuc $i 
pana in valea Cara-Murat-Ceair, 
trecind pe la S. cat. Cara-Mu- 
rat $i Carol I ; are o inal{ime 
maxima de 130 m. pe care o 
atinge in virful Murat-Iuc ; este 
situat in partea de S. a pi., cea 
de S.-V. a com. Cara-Murat §i 
cea de S.-E. a com. Carol I, 
avind o direcfte generala de la 
N.-V. catre S.-V. 

Muratan - Buiuc, sat, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, cat. 
com. Musurat, situat in partea I 
de N.-E. a pi. $i cea de V. a 
com., la 5 kil. spre S. de cat. de j 
re^edin^a, Musurat. Este a$e- 
zat pe valea unita Cuba-Dere 1 
Cara-Iuc-Dere, avind o suprafa | 



j ja de 300 hect., din car! 8 hect. 
j sunt ocupate de vatra satulul. 
j Populaftunea, in maioritateTurci, 

este de 48 familif, sati 148 su- 

flete. 

DrumurT com. pleaca in toate 

parole : spre Musurat, prin Mu- 

ratan-Chiuciuc; spreTaprai-Sari ; 

spre Ghirengec §i spre Pervelei. 

Muratan-Chiuciuc, sat, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, cat. 
com. Musurat, situat in partea 
de N.-E. a pi. $i cea de E. 
a com. la 4V2 kil. spre S. de 
cat. de re$edin$a, Musurat, pe 
vaile unite Cuba-Dere §i Cara- 
Iuc-Dere. Suprafaja sa este de 
1060 hect, din can 14 hect. sunt 
ocupate numal de vatra satulul 
si de gradinT. Popula^iuneasa, in 
maioritate Turcl, este de 56 fa- 
milif, sau 228 suflete, ocupindu- 
se cu agicultura ?i cu cre$terea 
vitelor. PSmintul, de o calitate 
buna, produce griu $i porumb in 
cantitajl marl. Este situat la o 
egala distant de satele Carli- 
Chioi si Muratan-Buiuc, fiind 
virful unu! unghiu ale carui la- 
turl le-ar forma drumurile co- 
munale : Muratan -Buiuc-Mura- 
tan-Chiuciuc $i Muratan -Chiu- 
ciuc-Carli-Chioi. 

Muratoarea, ctitun, al com. Patir 
lagi, jud. Buzati, cu 40 locuitorl 
?i 8 case. 

Muratoarea, c&tun, al com. Sibi- 
ciul d.-s., jud. Buzau,cu40 locui- 
torl si io case. 

Muratoarea, sorginte de apa mi- 
nerald, in jud. Buzati, com. 
Chiojdul, lapoalele dealulu! Mu- 
ratoarea ; se scurge in izvorul 
Murmuratoarea ; confine mag- 
nezie si sare. 

Muratoarea, sorginte insemnatd 
de apd mine raid, in com. si 



cat Munteorul, jud. Buzao. VezI 
Sarata. 

Mur&toarea, sorginte de apa 
minerald, in jud. Buzati, com. si 
cat. Tisaul; confine sulf $i sare. 

Muratoarea, vale, in jud. Buzaa, 
com. Baianesti, incepe din com. 
Odaile, de la lacul Cletecinul 
si vina Ciochina ; trece prin 
com. Posobesti, com. Boziorul, 
unde i se da numele de Mura- 
toarea-Posobestilor ; primeste iz- 
voarele Piatra-Alba, Gortea, Glo- 
durile, etc. si se varsa In Sa- 
rafelul-Balanestilor, in com. Va- 
lea-BanuluI, com. Trestia; con- 
fine substance minerale si mai 
cu seama sare. 

Muretul, sat, facind parte din 
com. rur. Otesani, plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. Are o popula- 
te de 404 locuitorl; o biseri- 
ca, fondata de Neagu,Vifioana 
si Giuclea. 

Murfat, sal, in jud. Constanfa, pi. 
Medjidia, cat. com. Biulbiul, si- 
tuat in partea S.-E. a com., la 
S kil. spre N. de cat. de re- 
sedinfa, pe valea Murfat-Ceair. 
Are o intindere de3i79 hect., 
din cari 9 hect. ocupate de 
vatra satulul. Populafia sa, in 
maioritate turceasca, este de 
25 familil, sau 133 suflete. 

Murfatlar, com. rur., in jud. si 
pi. Constanfa, situata in partea 
de E. a judefulul, la 20 kil. 
spre V. de orasul Constanfa, 
capitala lul, si in cea de V. a 
plasel, la 23 kil. spre S. de 
satul Cara-Murat, re^edinfa el. 
Se margineste la N. cu com. 
Ala-Capi, pi. Medjidia; la S., cu 
com. Osman-Faci, pi. Mangalia; 
la E., cu com. Omurcea; si la 
V., cu com. Biulbiul, pi. Man- 
galia. 



Digitized by 



Google 



MURFATLAR 



422 



MURGA^UL 



Relieful solulul e pu^in acci- 
dentat. Dealurile care o br&z- 
deaza, sunt : Cara- Acic-Bair, 73 
m., la N.-V. ; Gherme-Bair, 79 
m„ la N. ; Chiuciuc-Murfat-Bair, 
89 m., la V. ; Mangala-Culac- 
Bair, 82 m., la S. ; Canara-Bair 
la E. ; Orman-Bair, prin centru. 
Ele sunt acoperite cu fine^e si 
semSnaturi. 

Movile sunt doua, fara im- 
portant ; sunt artificiale, ser 
vind ca puncte de observa^ie. 

Vai sunt: Cara-Su sau Med- 
jidia, ce poarta in comunS nu- 
mele de Murfatlar ?i Cara-Cuius- 
Dere, cu adiacentele sale pc 
stinga: Cara-Suluc-Dere, Tatar - 
Orman-Dere, unita cu Mezatlac- 
Ceair ?i CanaraCeair ; sunt 
largl ?i cu malurile acoperite 
en verdea^a. 

Este formats dintr'un singur 
catun, Murfatlar, a§ezat in va- 
lea Cara-Su, pe stinga cSeT fe- 
rate Constanfa-Cernavoda, undo 
are $i o stajie, intre dealurile 
Murfat la V. ?i Gherme-Bair 
la N.-E. 

Suprafaja sa este de 3612 
heck, din carl 79 hect. ocupatc 
de vatra satulul, cu 52 case; 
1 133 ale locuitorilor, 2400 hect. 
ale statulul cu prop riet aril. 

Are o populate de 77 fa- 
milil, sau 343 suflete: barba^l 
186 $i feme! 157; cetft^en! ro 
mint 317; supu^i striini 26 
ortodoxl20i ; mahometani 122 
catolicl 13, de alte religil 7 
agricultor! 100; comercianpf 2 

Contribuabill sunt 102. 

LocuitoriT poseda: 32 plu- 
guri; 46 care $i carufe; 1 ma- 
§ina de treerat cu aburi ; 3 ma- 
$inl de secerat ; 15 grape de 
fier; 2 ma^inl de vinturat; 1 
moara de vlnt ; 3400 capete de 
vite, mal cu seama of. 

In Murfatlar este o geamie. 

Comerciul e activ ; se face 
prin gara Murfatlar, de 2 co- 



merclanp circiumarl $i consta 
in import de coloniale 51 ma- 
nufacture $i in export de vite 
$i cereale. 

Budgetul com. e de 8667 lei 
la veniturl, $i de 4628 lei la 
cheltuell. 

Caile de comunica^ie sunt: j 
Calea ferata Constan^aCerna- ; 
voda ce trece pe lingS sat, 
avind $i o stafte in comuna ; apol 
drumurl comunale §i vecinale la 
Chiuciuc, Mufat, Alacapi, Omur- 
cea, Biulbiul, Osman-Faci, Na- 
zircea, Ende-Cara-Chioi. 

La N. de sat trece un val de 
piatra ?i la S., un val mic de pa- 
mint, la 1 V* kil. de com. eel 
d'intiiu, $i la 3 kil. eel d'al 
dotlea. 

Murfatlar, stafie de dr.-d.f., 
jud. ?i pi. Constanta, cat. Murf- 
atlar, pe linia CernavodaCon 
stanza, pusa in circulate la i-iu 
Octombrie i860. Se afla intre 
stabile Medjidia (18 1 kil,), ?i 
Constanta (20.1 kil.). Inatyimea 
d'asupra nivelulul MariT e de 
I7 m .9i. VenituI acestel stajil 
pe anul 1896 a fost de 37120 
lei, 35 bani. 

Murga§ul, com. rur., jud. Dolj, 
pi. A mar ad ia, la 24 kil. de 
Craiova $i la 22 kil. de re§e- 
din^a pla?el, com. Meline^ti. 

Situate pe loc $es, inconjurat 
de toate parole de dealurl. 

Se invecine^te: la E. cu com. 
B&zg&r&i; la V., cu com. Ba- 
lota; la N., cu com. Bulze^ti $i 
la S., cu com. Motoci. # 

Terenul com. este accidentat 
de Dealul-Murga$ulul, acoperit 
cu vil $i finefe, $i in legatura 
cu Dealul-Muerel. 

Comuna este udata de riul 
Geamartaluiulul, ce uda com. 
spre V., avind direc^iunea N.-V. 
spre S.-E. 

Se compune din trel c&tune : 



cit. Gaia-d.-j., cat. Murga$ul, 
care este cat. de re^edin^ $i 
cat. Pic&turile. 

Un pod une$te cat. Gaia-de- 
Jos cu cat. Murga?ul. 

Are doua bisericl: una in 
cat. Murga^ul, facuta din zid 
la anul 1 81 1, de catre Hristea 
Belivaca §i a doua in cat. Gaia, 
zidita la anul 1795, deDimitrie 
Babadacu. Cea din Murga?ul 
a fost reedificata la anul i860 
$i reparata la 1866. Cea din 
Gaia a fost reedificata la 
anul 1882. Pe frontispiciul am 
belor bisericl se vad insemnate 
numele fondatorilor, precum §i 
data fondarel §i a reedificarei. 
Sunt deservite de dol preop ?i 
dol cintarefl. 

Este o ^coala mixta, in satul 
Murga§ul, ce funcfioneaza" de 
la anul 1864, ?i este frecuentati 
de 65 copil: 27 din Murga§ul, 
41 din Gaia d.-j. ^i 22 din Pici- 
turile. 

Popula^ia com. este de 105 1 
suflete, locuind in 207 case. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 160 impaminteni^i, iar dupa 
cea din 1879 sunt 13 insur^ei. 
Suprafa^a intregului teritoriu co- 
munal este de 2800 pog., din 
carl : 2300 pog. pamint arabil, 
450 pog. izlaz $i 300 pog. pi- 
dure. 

Mobile de pe teritoriul co- 
munel sunt: 

Murga?ul, ce aparfine sta 
tulul. Suprafa^a vinduti este 
de 441 hect. Suprafafa ramasS 
este de 152 hect. Se arendeaza 
cu 6200 lei anual. 

Mobile Gaia ?i Puturile, ce 
apar^in locuitorilor improprie- 
tariti la 1864 §i 1879. 

Padurea se nume$te Mur- 
ga?ul, are o suprafa^a de 300 
pogoane ?i aparfine statulul. 
Este populata cu cer, stejar, 
fag ?i gorun. 

Viile produc vin de buni 



Digitized by LiOOQ IC 



MURGA?UL 



423 



MURGENI 



calitate; se gasesc pe mo$iile 
locuitorilor carora aparfin. 

In comuna se afla o moara 
de aburl, ce apar^ine statulul, 
gasindu-se pe rao^ia sa. 

Caf comunale vecinale o 
unesc cu comunele vecine ; po- 
tecT $i drumuri naturale unesc 
catunele intre ele. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 3400 lei, §i la cheltuelf, de 
1000 lei. 

Vite: 68 cat, 664 vite marl 
cornute, 1309 of, 54 porcl $i 
18 capre. 

Murga§ul, sat, pendinte de co- 
muna rurala Murga$ul, pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, situat pe malul 
sting al piriuluf Geamartaluiul, 
la 24 kil. N.-E. de Craiova. Aci 
e re$edin{a comunel. 

Se compune din 2 mahalale: 
Murga$ul-d.-s. $i Murga^ul-d.-j. 
cu o popula^iune de 203 familif, 
sau 810 sufl., locuind in 2 1 2 case. 

Are o biserica parohiala, con- 
struita din zid in anul 181 1 de 
Hristea Belivaca, cu hramul A- 
dormlrea Maicef Domnuluf, de- 
servita de 2 preoflf ?i 2 cinta 
re^f, carl fac serviciul $i bise- 
ricef din catunul Gaia-d.-j. Bi- 
serica s'a reparat intre 1 860—66. 

Este o §coala mixta, frecu 
entata de 18 copif. 

Comunicafia se face prin $0- 
selele comunale, care pun ca- 
tunul in legatura la S.-E. cu 
Bazgarai din jud. Romanaji ; la 
N.-V., cu Gaia-d.-j., iar la N.-E., 
cu Bulze?ti. 

Murga§ul,^V^/, ramifica^ie a cul- 
mef Zanoaga; strabate jude^ul 
Dolj, de unde se ramifica; pa- 
trunde in jud. Romana^i, in 
pi. Olte^ul Oltul-d.-s., desparte 
apele Fra^ila $i Geamartalulul 
$i se termina cu impreunarea 
lor; are o inal^ime de 200 m. 
d'asupra niveluluf Marif. 



Murga§ul, deal, judeful Dolj, 
strabatind plasa Amaradia, in 
partea-f de V.; desparte apele 
piriuluf Frafila de ale Geamar- 
taliuluf ; pleaca din Dealul-Mue- 
ref ; strabate comuna cu acela§! 
nume, prelungindu-se pana in 
jud. Romana^i. Din bifurca^ia 
Dealuluf-Mueref cu al Murga$u- 
luf izvore^te Geamartaluiul. 

Murga§ul, mosie a statuluf, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Mur 
ga$iul. Suprafa^a mo?ief este dc 
152 hect. Inainte era maf mare, 
dintr'insa s'au dat in loturf 
441 hect. Are padure pe dinsa. 
Se arendeaza cu 6200 le! anual. 

Murga§ul, padure, a statuluf, ju- 
dejul Dolj, pi. Amaradia, com. 
Murga§ul, pe mo$ia statuluf. 
Are o intindere de 300 pog. 
Populata cu stejarf, gorunf, fagf 
$i cerf. 

Murga§ul $i Dan (Mun{ii-), 
propriet&fi ale Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure$ti, pending 
de schitul Cornetul, com. Ro 
be?ti, pi. Cozia, jud. Vilcea, in 
intindere de 1207 hect., cea mal 
mare parte golurf. 

Murgeanca, com. rur., in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, si- 
tu ata la N. pla?ef §i limitindu-se 
cu teriroriul comunelor: fin- 
darei, Iazul, din acest judef $i 
Cioara-Doice?ti, din jud. Braila. 

Teritoriul comunef, in supra- 
fafa de 4380 hect., din carf 600 
hect. lac ?i balti$, coprinde mai 
multe sforf de mo$ii, apar^inind 
parte particular! lor. Statulposeda 
mo$ia Buc^ea cu 380 hect., care 
inainte de secularizare tinea de 
manastirea Plumbuita $i acum 
se arendeaza cu suma de 4000 
lei anual. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari$f pe mo$ie 



97 locuitorf ; neimproprietartyi 
se maf afla 60 locuitorf. 

Teritoriul comunef este braz- 
dat de valea Strachina, in care 
se afla lacul cu acela$i nume, 
avind o suprafa^a de 500 hect. 

Se compune din satele : Mur- 
geanca, Dumitre$ti §i Pribegi, 
cu re$edin$a primarief $i a ju- 
decatorief comunale in satul 
Murgeanca. 

Are: o populate de 178 fa- 
milif, sau 1249 suflete, din carf 
302 agricultorf, 7 comercian^f, 
4 avind profesiunf libere, 53 me- 
serial $i 32 servitorf; o $coala 
mixta, frecuentata de 23 elevi 
§i 15 eleve; o biserica, deser- 
vita de 2 preo^f $i 2 cintareflf. 

$tiu carte 238 persoane*. 

Vite : 600 bof, 2400 of, 430 
caf ?i 460 porcf. 

Budgetul e la venituri de 
4013 I. ?i la cheltuelf de 5232 1. 

Pe teritoriul comunel trece 
calea ferata Fete?ti-Fauref, a- 
vind stasia Murgeni, linga satul 
Murgeanca. 

Murgeanca, sat, in jud. Ialo- 
mi$a, pi. Ialomifa - Balta, pen- 
dinte de com. cu acela^f nume, 
situat pe coasta de N. a lacu- 
luf Strachina. 

Aicf este re$edin{a primarief 
§i a judecatorief comunale. 

Are o populate de 90 familif; 
o $coala mixta, condusa de un 
inva{ator; o biserica, deservita 
de dof preoflf ?i dof dascalf. 

Vite sunt : 300 bof, 250 caf, 
1500 of $i 300 porci. 

Spre E., in apropiere de sat, 
trece calea ferata Faurei Fete^ti, 
unde se afla ?i stasia Murgeni. 

Murgeasca, sfoara de mosie, in 
jud. Buzau, com. Sageata, cat. 
Coiteasca, incorporate acum cu 
mo?ia Dimbroca. 

Murgeni, tirgusor, in jud. Tu- 



Digitized by 



Google 



MURGEN1 



424 



MURTA 



tova, pi. Tirgul, spre E. de Bir- 
lad, pe piriul Elanul. 

Formeazi o comuna (com. 
Murgeni), cu calunele : Raiul ?i 
H&n&seni, cu o populate de 
1830 suflete, locuind in 514 
case. 

Se cultivS viea pe o suprafafa 
de 52,75 hect. 

Comerciul se face de 104 
persoane. 

Are o $coala primara de b£e\\ 
?iuna de fete; un oficiu postal 
rural (sucursala celul din Slo- 
bozia-Zorleni), care in 1896 — 97, 
a adus un venit de 3385 let, 
83 bant ; 3 bisericT ; o moara 
cu aburT. 

Aid este re^edinfa subpre- 
feCturei pi. Tirgul. 

Are bilciu in fie-care DuminicS. 

Murgeni, stafie de dr.-de-f., in 
jud. Ialomi^a, pi. Balta, cat. 
Murgeanca, pe linia F&urei-Fe 
te$ti, pusa in circulate la 21 
Noembrie 1886. Se afla intre 
stabile fandarei (12.1 kil.) §i 
Cioara (9.5 kil.). Inalfimea d'a- 
supra nivelulul Marif, de 28 u \97. 
Venitul acesteT sta^il pe anul 
1896 a fost de 19397 ^ & 5° 
ban!. 

Murgeni, deal, se intinde in par- 
tea de V. a com. Minje$ti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, paralel cu 
Dealul-Boghinel. 

Coasta despre V. a acestui 
deal se nume^te Cracati^a. 

Murgeni, piriii, izvore^te de pe 
teritoriul satulul Bahnari, com. 
Munteni-d.-j., pi. Crasna, jud. 
Vasluiu ; curge spre S., trece 
printre dealurile Murgeni 51 Bo 
ghinel din com. Minje^ti $i se 
varsa in piriul Crasna. 

Murgescu, sub-divizic a ciitunu 
lit? Coiteasca, com. S;igeala,jud. 
Buzau. 



Murge^ti, sat ?i com. rur., in 
jud. Gorj, pi. Jiul, la N. com. 
Turceni-d.-s. 

Situat pe loc ?es $i linga lantul 
de inal^iml din dreapta Jiului. 

Are o suprafa^ de 990 hect., 
din carl 300 hect. padure, 570 
hect. culture, finefe §i pa$une, 
10 hect. vif ?i 20 hect. livezl de 
prunl. 

Are o populate de 90 familil, 
sau 350 suflete, din carl 80 con- 
tribuabill; o bisericS de lemn, 
facuta de locuitorl la 1820, de- 
servita de 1 preot ?i 1 cintare$; 
o $coala, frecuentata de 10 elevl. 

Pamintul este fertil. Locuitoril 
sunt improprietartyl $i se ocupa 
cu munca cimpuluT ?i cre?terea 
vitelor. Ei posedS: 12 pluguri, 
42 care cu bol, 2 c£ru$e cu caT, 
37 vite marl cornute, 14 cai, 
410 of, 22 capre ?i 28 rimarorT; 
20 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la venitun 
de 661 lei $i 50 banl, iar la 
cheltueli de 522 lei $i 15 ban!. 

Comunicafia in com. se face 
prin $oseaua vecinala, care o 
pune in legituri la N. cu Gir- 
bovul, iar la S., cu Turceni-d.-s. ! 

In com. sunt 3 pujunf $i o 
fintina. 

Murge§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d. s., jud. Olt. Are o popula- 
{tune de 381 locuitorl. Cade in 
partea de S. a com. Are o bi- 
seric? cu urmatoarea inscripjie : 

Aceastii sfinta $i Dumnezceascil bise 
rica, unde se priiznueslc hramul sfinplor 
>«i marilor VoevozT Mihail $i Gavril, din 
temelie s'a zidit de rfposatul Murgule- 
\ul de sunt acum peste 500 ant trecu^T 
^1 ajungtnd dupii vremi in mare der.^pa 
nare <Hn to.ite s'a sculat In zilele Frea 
InU|alulut nosiru L)omn liarhu Diinilrie 
^tirhet $i cu blagoslovenia Frea O slin 
\itulut nostra Episcop DO. Climent Ar- 
siulj hind indemnity do rivna Dumne- 
zecasca D-lor DumiiiM, fiul I'oslclniculuT 
Dinu Locusteanu, etc. 



Murge§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., catunul com. 
Valea-Ra^ei. §1 a luat numele de 
la mo§ia Murge^ti. E a?ezat pe 
piriul Ciln£ul, la 700 m. spre 
N. de catunul de re$edin$a\ Are 
o suprafa^a de 52 hect., cu 
populate de 85 familil, safi 359 
suflete, din carl 107 contribua- 
bill; o bisericS, deservita de 
preotul din catunul Valea-Rajd. 

Murgile§ti, mahala, in jud. Me 
hedinji, pi. Vailor, com. rur. 
Costeni-Covrigi. 

Murgociul, mo fie particular^, de 
321 hect., in com. Cudalbi, pi. 
Zimbrul, jud. CovurluiO. 

Murta, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., la 38 kil. de Cra 
iova ?i la 42 kil. de re$edin{a 
pla^ef, com. C5ciulSte?ti, situate 
pe locul $es numit Giorocelul. 

Se invecine?te la E. cu com. 
Lacusteni; la V., cu com. Va 
lea-Stanciului ; la S.E., cu com. 
Caciuiate$ti ?i la N.-V., cu com. 
Rozi?tea. 

Limita de V. este formata de 
riul Jiul, iar cele-1'alte sunt li- 
mite conventionale, formate prin 
mo vile de hotar 

Terenul com. este $es, aproa 
pe accidentat foarte pu^in de 
micS inatyime de dealuri ce mSr 
gine$te valea numita Giorocelul 
?i prin care vale curge piriul 
cu acela^T nume. 

Este udata de Jiul $i de pi- 
riul Giorocelul. Acest piriu se 
formeaza din mid izvoare ce se 
gasesc in N. com., curge pe va- 
lea cu acela^T nume ?i se vars£ 
in Balta -Brebenilor, care se 
scurge in riul Jiul. Pe piriul 
Giorocelul se gasesc mal multe 
morl de api ale locuitorilor. Din 
cauza ca morile sunt nume 
roase, piriul se mat nume?te §i 
Piriul-Morilor. 



Digitized by LiOOQ IC 



MURTA 



MUSCULESTI 



Se compune din 3 c&tune : 
Murta, 'Jlmbure^ti ?i Giorocelul. 
Inainte coprindea numat cele 
dou& d'inti! catune. 

Are dou& bisericl, una in cat. 
Murta, fondata la 1850 de c&tre 
Alecu Gioroceanu ; a doua in 
cat. fimbure^ti, de zid fondata 
la 1848 de c&tre Gheorghe Ca- 
calefeanu; ambele sunt deser- 
vite de un preot $i dol cintSre^T. 

Fie-care biserica are o pro- 
prietate de 17 pog. date dupa 
legea rurala din 1864. 

In catunul Murta, se afla o 
$coaia mixta, ce funcfioneazS de 
la 1 88 1 $i e condusa de 1 inva 
jator $i frecuentata de 30 copil. 

Populatfunea comunei este de 
1590 suflete, locuind in 164 case 
$i 224bordee. 

Mare num&r de case aft pe 
Hnga ele §i gradini. 

Populafia com. este de 1590. 

Suprafaja com. este de 5000 
pog., din carl 3000 pog. pa- 
mint arabil, 500 pog. finea^a, 
500 pog. lac $i teren sterp $i 
1000 pog. padure. 

Mo$ia de pe teritoriul com. 
se numesc Murta. Aparfine la 
mai mutyl locuitorl. 

Partea statulul din mo$ie se 
nume^te Murta - Zglavaciocul §i 
e arendata cu 9050 lei anual. 

Padurl: Padurea statu luT, nu- 
mita Murta-Zglavaciocul, in in- 
tindere de 800 pog. Padurl de 
100 pog. pe mo$ia proprieta- 
rului Colonel Gigirtu ; 100 pog. 
pe proprietatea bisericel Mado- 
na - Dudu, situate in catunele 
Murta. Toate padurile sunt a- 
menajate. Sunt populate cu ste- 
jar, cer $i girntya. 

Fine^ele aii intindere de 500 
pogoane. 

Prin com. trece ?oseaua na- 
^ionala ce duce la Craiova. Cai 
comunale vecinale o unesc cu 
comunele vectne. 

Sunt 4 circiuml. 



Budgetul com. e la veniturf 
de 2763 lei ?i la cheltuell, de 
2602.73 lei. 

Murta, sat, jud. DoIj,pl. Jiul-d.-j., 
com. Murta, re$edin{a primariel 
Are o populate de 654 suflete.; 
o §coala mixta, ce funcfioneaza 
din 1 88 1 , frecuentata de 30 copil ; 
o biserica, fondata la 1850 de 
Alecu Gioroceanu, cu 1 preot 
$i 2 cintarep ce slujesc §i la 
biserica din f imbure?ti. Arc 
17 pogoane proprietate. 

Muru- Alichi- Alcea c, vale insem 
nata, in jud. Constanta, pi. Med- 
jidia, com. Chioseler; este con 
tinuarea vael Chioseler - Ceair, 
care i$I schimba numele de la 
movila Ba$a-Iuiuc ; se indreapta 
spre S.E., mergindprintredealu 
rile Chioreu-Bair, laN. ?i Curu 
Giugiuc-Bair $i Muru-Alichi-Bair 
la V. ?i la S. 

Muru-Alichi-Bair, deal insem- 
nat, in jud. Constanta, pi. Man- 
galia, com. Chioseler ; se des- 
face o data cu dealul Chiorcu- 
Bair din virful Chioseler ?i se 
indreapta spre S., mergind prin- 
tre satul Borungea $\ Chioseler ; 
atit acest deal, cit §i valea cu 
acela?! nume sunt situate in par- 
tea N.-V. a pla$el ?i a comunel. 

Murul, proprietate a Eforiel Spi- 
talelor Civile din Bucure^ti, fosta 
pendinte de manastirea Poiana, 
com. Albe?ti-de-Mur, pi. Crico- 
vul, jud. Prahova, in intindere 
de 617 hect., toata pamint ara- 
bil $i finefe, arendata cu 6805 
lei anual. 

Musa (Muntele-) $i Vetrila,/^ 
dure, in intindere de 2000 hect., 
situata pe teritoriul com. Poiana, 
pi. Vrancea, jud. Putna, pro- 
prietatea ob$teasca a locuitori- 
lor comunel. 



Musafir-Culac, valeM jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Bas- 
Chioi ?i Atmagea; se desface 
din dealul Ghiobilche-Bair, sub 
numele de virful Ghiobilche; se 
indrepteaza spre E., printre dea* 
lurile Dautcea d'o parte, Ca- 
nara-Ceiu, Sasa-Orman %\ Echi- 
li-Orman de alta, se une$te cu 
valea Ba?Chioi ?i dupa 10 Veil. 
se deschide in piriul Taifa pe 
dreapta, la V. de satul Atma- 
gea; pe vale merge drumul co- 
munal Atmagea Ba§-Chioi. 

Musait, padure , in jud. Ialomi^a, 
insula Balta, pi. Borcea, com. 
Cocargea, are o intindere de 30 
hect. §i e populata cu salcie ?i 
plop. 

Musait, picket vechiu de fron- 
tiera, pe Dunare, jud. Ialomi{a, 
pi. Borcea, com. Petroiul. 

Musait-Pacui, padure, jud. Ia- 
lomtya, insula Balta, pi. Borcea, 
teritoriul com. Cocargea ; are 40 
hect., populate cu salcie §i plop. 

Musca, as lit (tiria) de ol, in par- 
tea de E. a pi. Sulina, jud. Tul- 
cea, si cea din S.-V. a com. 
rur. Sf. Gheorghe sau Cadirlez, 
pe malul drept al bra^ului Sf. 
Gheorghe, in partea de N. a 
grindului Carasevschi. 

Muscani, cdtun, alcom.Paltineni, 
jud. Buzau, cu 70 locuitorl $i 
1 8 case. 

Mus£&le§ti, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Biltanele, pi. 
Motrul-d.-s. 

Muscelul. Pentru cuvintele cu 
acest nume $i derivatele lul, vezl 
Muscelul. 

Muscule§ti, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Gilortulul, la V. de com. 



Digitized by 



Google 



Ml'SCULESTI 



126 



MUSTA-FAC ! 



Vladimirul, compusa din cat. 
Muscule$ti, Dolce$ti, Hubavi $i 
Purcari, situate pe $es, coaste 
$i valcele, de ambele ^rmurl 
ale riulul Gilortul. 

Are osuprafat&de 1450 hect., 
din carl : 450 hect. padure, 500 
hect. arabile, 450 hect. finefe, 
20 hect. vie, 20 hect. livezi de 
pruni $i 10 hect. izlaz. 

P&mintul fund fertil, produce 
tot felul de cereale. Viile §i po- 
meturile se cultivS mult. 

Locuitoril, in numir de 285 
familil, sunt improprietarip dupa 
legea rurala. 

El poseda : 44 plugurl, 88 
care cu boT, 4 ciru^e cu cal; 
480 vite marl cornute, 23 cal, 
1 166 oT, 120 capre ?i 210 ri- 
mator!. 

In com. se g&sesc 8 pujurl 
$i 20 fintini. 

Budgetul com. e la veniturf de 
let 2342, banl 32, iar la chel- 
tueli, de let 2075, banl 50. 

Comunica^ia in com. se face 
prin $oseaua judejeana care o 
strabate prin centru ?i o pune in 
comunica^ie la N. cu Petre$ti-d.-j. 

Are S bisericT, deservite de 
3 preoflf §i 4 cintare{T ; o $coala, 
frecuentata de 49 elevi ?i 4 e- 
leve. 

In partea de E., catre com. 
Saule^ti, la locul zis Dealul Cer- 
buluT, se zice ca in vechime a 
fost ridicata o {eap&, pentru 
eel condamnafl. 

Muscule§ti, catun, al comunel 
cu acela^I nume, pi. Gilortul, 
jud. Gorj, situatpe $es?i coasta. 
Are o suprafa^a de 419 hect., 
din carl 100 hect. padure, 150 
hect. arabile, 150 hect. finefe, 
7 hect. vie, 5 hect. HvezT de 
prunT $i 7 hect. izlaz. 

Are o populate de 96 familil, 
sau 345 suflete, din carl 85 con- 
tribuabill ; o bisericS de zid, fe- 
cutade proprietarl laanul 18 17, 



deservita de 1 preot $i 2 cin- 
taretf. 

Locuitoril poseda: 14 plu- 
gurl, 28 care cu boT, 2 caruje 
cu cal; 180 vite mart cornute, 
7 cal, 366 ol, 45 capre $i 70 
rim&torl. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua jude^eana Filia$i-Petre$ti- 
de-Sus. 

In cSt. se afla 4 pu^uri $i 3 
fintini. 

Muslu, sat, in jud. Constanta, pi. 
Hir^ova, cStunul comunel $iriul, 
situat in partea centrals a pla- 
cet $i cea septentrional a a co- 
munel, la 4V2 kil. spre N.-V. 
de cat. de re$edin{a, $iriul, a- 
$ezat pe valea Muslu, tocmat 
unde izvore^te piriul Sarai. Do- 
minat la N.-E. de catre virful 
Gheldi-Hagi-Tepe (122 m.), §i 
la S.-E. de virful Emir-Saale- 
Tepe (82 m.). 

Are o suprafa^a de 1 137 hect., 
din carT 117 hect. sunt ocupate 
de gradinl §i vatra satuluf. 

Populajiunea, in maioritate 
Bulgari, este de 62 familil, sau 
291 suflete. 

DrumurT comunale pleaca spre 
satele: Muslu-Bei, piriul, Bal- 
gin, Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Ca- 
di-Ci§la ?i Ghizdare?ti. 

Muslu, vale Jnsemnata, in jud. 
Constanta, pi. Hir$ova, pe teri- 
toriul com. rur. piriul, ?i anume 
pe acela al catunelor sale Muslu- 
Bei ?i Muslu ; se desface din 
dealul Cadi-Ci$la, indreptindu-se 
spre S., cu o direct'iune gene- 
ral de la N. catre S.-V. ; trece 
prin satele Muslu $i Muslu-Bei ; 
prime^te de la E. valea Batacli- 
Dere $i de la satul Tichile?ti 
i$I schimba numele in Cechir- 
ger, care merge urmind aceea$T 
direc^iune $i se deschide in Du- 
nare in fa{a OstrovuluT Atirnafi, 
dupa ce a trecut ?i prin satul 



Tichile?ti $i a mal primit, de la 
N., valea Dala$ma-Culac, de la 
S.-E. valea Tichile^ti $i de la S., 
Picioarele-Cechirgeli. Prin mij- 
locul vael curge un piriu. 

Muslu-Bei, sat, in jud. Constanta, 
pi. Hir^ova, cat. com. piriul, 
situat mal mult in partea meri- 
dionaia a placet $i ceaapusanS 
a comunel, la 4 kil. spre V. de 
re$edin$a, piriul. 

Este a$ezat in valea Muslu, 
pe malul sting al piriului, $i este 
dominat, la E. de virful Muslu 
Bei-Tepe (113 m.j. 

Are o suprafa^a de 1 707 hect., 
din carl 150 hect. sunt ocupate 
numal de vatra satulu! ?i de 
gradinl. PopuIa{iunea, in maio 
ritate Bulgari, este de 76 fa 
milii, sau 445 suflete. 

Drumuri comunale due la Ca- 
pugi, Siriul, Mudu-Cadi-Ci$la, 
Ghizdare^ti §i Tichile^ti. 

Muslu-Bei-Cifllc^/Vrw^ (mo§ie), 
in jud. Constanta, pi. Hir$ova, 
pe teritoriul com. rur. piriul §i 
anume pe acela al catunulul siu 
Muslu-Bei, a?ezata pe marginea 
drumulul Muslu-Bei Ghizdare^ti, 
la 1 kil. spre S.-V. de satul 
Muslu-Bei, avind o suprafajade 
80 hect. 

Muslu-Bei-Tepe, vtrf, sau mo- 
vild artificials, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir^ova, pe teritoriul 
com. rur. piriul. Are o inahlme 
de 113 m. $i domina satul pi- 
riul, care este la 1 kil. spre 
S.-E. §i satul Muslu-Bei, care e 
la 3 kil. spre V. E acoperit cu 
verdea^a $i a fost punct trigo 
nometric de observafiune de 
rangul al 3 -lea. 

Musta-FacI, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. com. 
Azaplar, situat in partea cen 
trala a pla§el $i cea nordici a 



Digitized by LiOOQ IC 



MUSTANA 



MUSURAT 



comuneT, la 7 kil. spre N. de 
cat. de resedinja, pe valea A- 
zaplar. Are o intindcre de3520 
hect., din cart 60 hect. ocupate 
de vatra satultri cu 38 case. 
Populatla, in majoritate turca- 
tatara, este de 22 familiT, sau 
159 suflete. 

Mustana, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Rasova si anume pe acela 
al catunului sau Vlah-Chioi ; se 
desface din culmea principals, 
din virful numit Vlah-Chioi ; se 
intinde spre S., avind o direc- 
tjune generala de la N.-V. spre 
S. E., brazdind partea apusana 
a plaset, §i cea meridionals a 
comunei ; se intinde de a lun- 
gul malulul vestic ai balt/11 Ba- 
ciul si pe valea Ceraclar; se ri- 
dica pana, la o inalt/ime de 140 
m., dominind prin lnal^imea sa, 
balta Baciul, valea Ceraclar si 
drumurile comunale ce vin de 
la Aliman si Vlah-Chioi spre 
Rasova; este acoperit pe o parte 
cu paduri si tufarisuri, cu pa- 
suni si pe pantele meridionale, 
cu cite va locurT arabile. 

Mustacioaia, lac, in jud. Ialo- 
mija, insula Balta, pi. Ialomija- 
Balta, teritoriul com. Dudesti. 

Mustafi^ia, fast satitc turcesc, 
jud. Vlasca, ce se vedc pe pla- 
nul orasului si Domeniul Giur- 
giu, plan facut la 1 83 1 si care se 
afla la primaria din Gitirgiii. 

Acest satuc a disparut. 

Se gasesc si acum in Giurgiu 
familiicarlpoartanumele de Mus 
taficeanu, luatdc la satul undc 
locuiaii parint/iT lor. 

Musta{e§ti, sat % jud. Argcs, pi. 
Arge^ul, facind parte din com. 
rur. Cerbureni Iasul. 

Mustea^a, />/V//7, isvoreste din 



dealul cu acelasT numire, de pe 
teritoriul satulu! Comarna, com. 
Poeni, pi. Codrul, jud. Iasi si, 
uninduse cu piriul Curagaul, 
se varsa in Piriul Moarel. 

Musur-Cuiuc, vate,u\)\\d. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Agemler si Buiuc- 
Enghez si anume pe acela al 
cat. Sofular si Casicci. Satul 
Sofular este asezat chiar in a- 
ceasta vale, iar satul Casicci 
pu^in spre E. cam la 1 kil. Este 
„ indreptata de la N. catre S. 
si situata in partea de N.-V. 
a pi., in cea de S. a com. A- 
gemler si cea de V. a com. 
Buiuc-Enghez. 

Musurat, com. rur., jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, situata in 
partea de E. a jud., la 23 kil. 
spre S.-V. de orasul Constanta, 
capitala districtuluT, si in cea 
septentrionala a pi., la 28 kil. 
spre X.-V. de oraselul Manga- 
lia, resedinja sa, pe piriul Mu- 
surat. 

Se margineste la N. cu com. 
Osman-Faci si Techir-Ghiol, pi. 
Constanta; la E , cu com. Tuz- 
la ; la S.. cu com. Tatlingeac 
si c«1t. Perveli, al com. Tuzla ; 
iar la V., cu com. Gheringec. 

Relieful soluluT e in general 
accidentat, mai cu osebire in 
partea sa centrala, unde vaile 
dintre dealun sunt cu maluri 
inalte, si lungi. E brazdata de 
culmea Tuzla, ale caref prin- 
cipale ramificat,iunT sunt urma 
toarelc : dealul Musurat (140 
m. la N.-V.), dealul Toprai-Sair 
(82 m.), dealul Muratan (70 m.), 
la V.; dealul Perveli (90 m.), 
la S.; dealul Sari- Bair (74 m.), 
la S.-E.; dealul Tausan-Bair 
(jo m.), la E.; dealul Carli-Chioi 
Cuciuc Bair C f 5 m.), prin inte 
riorul com. ; apoi dcalurile Ab 
dulah Bair (90 m.), Aitan-Bair 



(8 1 m.),Urlu-Chioi-Bair (82 m.), 
si OsmanceaBair (74 m.), la 
N., carl se desfac din culmea 
Techir-Ghiol. Aceste dealurlsunt 
acoperite cu semanatun si fine- 
ry intinse, precum si cu izla- 
zurl pentru pasunatul vitelor. 

Movilele sunt numeroase, ras- 
pindite ici si colo, mai cu sea- 
ma in partea de E. Ele sunt 
toate artificiale si construite 
pentru a servi ca puncte de o- 
rientare. Principalele sunt : Iuci- 
Tuc-Berichi (81 m.), la N. ; Te- 
chir-Ghiol (82 m.), Ciatal-Iuiuc 
(75 m.), Urlu-Chioi (55 m.), la 
E. ; Tuzlu (70 m.); Baldara-Iu- 
iuc (71 m.), la S.-E. ; Sari-Iuc 
(74 m.), la S. ; TaslMue (90 m.), 
la S.-V. ; Musurat-Tepe (82 m.), 
la V.; Carli-Chioi (51 m.), in 
interior. 

Com. Musurat are multe la- 
curt, e udata de piriul Musurat 
si strabatut de cite-va vat micT. 
Principalul lac este Tuzla, asezat 
in partea de E. a com. in intin- 
dere de 700 hect., din care 55 
hect. ocupate cu stuf; malu 
rile sale sunt joase; contine 
peste ce se consuma in loca- 
litate si al carut venit apar{ine 
statului. 

Este format;! din 5 cat. si 
anume: Musurat, resedinja, spre 
N., pe ambele maluri ale piriu- 
lui Musurat. Urlu-Chioi, spre 
E. com. pe ambele malurt ale pi 
riulu! Urlu-Chioi si pe valea Ur 
lu-Chioi Dere, la 4 kil. spre S. 
K. de resedinfa. Muratan Bu 
iuc, spre S. com., pe valea 
Muratan, la 6 kil. spre S. de 
resedin^a. Muratan- Cuciuc, in 
partea centrala a com., pe valea 
Muratan, la 5 kil. spre S. de 
resedint^a. Carli-Chioi, spre E., 
pe valea Carli-Chioi, la 5 kil. 
spre S.-E. de resedin^a. Ciat 
malar, format de curind, spre 
ruincle satulul cu acelasT nu 
me, linga locul Ciatmalar Tuzla, 



13157. 2/arele Dicfionar <ircjm\( l\ ... Ji 



Digitized by 



Google 



MUSURAT 



■12* 



MUSATESTl Si TIETRAkl 



la 6 kil. spre S.-E. de rese- 
dinja. 

Suprafaja totala a com. este 
de 6279 hect., din carl 51 hec- 
tare, ocupate de vetrele celor 
5 sate cu 244 case. Statul cu 
proprietarii poseda 3504 hect., 
iar locuitorii aii 2722 hect. 

Are 4 geamil, 2 in cat. Mu- 
surat si cite una in cat. Buiuc- 
Muratan si Chiuciuc-Murat, cu 
4 hogl; o scoal& mixta, lDfi- 
in^ata de jude{ si frecuentata 
de 37 copif. 

Locuitorii poseda : 98 plu 
gurT, 121 care si carufe, 1 ma- 
rina de treerat cu aburl, 1 ma- 
rina de semanat, 9 masinl de 
secerat, 3 masini de batut po- 
rumb, 15 grape de fier; 9500 
capete de vite mal cu seam a 
01, bol $i ca! ; 8 morl de 
vint. 

Comerciul e pu$in activ ; se 
face de catre 5 comercian^I (1 
circiumar), prin gara Murfatlar, 
la 26 kil. spre N. si consta in 
import de coloniale, instrumen- 
te agricole, manufacturi si im- 
port de vite cu produsele lor. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5470 lei, iar la cheltuelf, de 
2449 lef. 

Cal de comunica^ie sunt: ca- 
lea jud. Constanta-Mangalia, ce 
trece prin satele Urlu-Chioi si 
Ciatmalar, apoT drumurl mici 
spre: Tatlageac, Tuzla, Techir- 
Ghiol, Osman - Faci, Abdulah, 
Ghelingec, etc. 

Musurat, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, CcLtunul de rese- 
din{a al comunel Musurat, si 
tuat in partea de E. a plasel 
si cea de V. a comunel, pe valea 
Musurat, la poalele dealulul cu 
acelasi nume, cu o intindere de 
2825 hect., din carl 22 hect. 
ocupate de vatra satulul, cu 158 
case. 

Populajia, in maioritate turca, 



este de 144 familif, sau 703 
suflete. 

Are o scoala* si 2 geamil . 

Mu§a, pirifiy in jude^ul R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni; 
izvoreste din Dealul-Lubanulul ; 
udS comuna in partea de E., 
si se varsa in riul Motnaul, pe 
partea dreapta. 

Mu§ata, sat, in partea N.-E. a 
comunel Ranceni, plasa Prutul, 
jud. Falciu, situat pe costisa, 
cu o suprafaja de 723 hect. ^i 
o populate de 94 familif, sau 
403 suflete, din carl 95 contri- 
buabili. Se cultiva 20 hect. vie. 
Are o biserica, cu 1 preot si 2 
dascali. 

Mu^ata, pirift, jud. Falciu, izvo- 
reste din partea de N. a comu- 
nel Ranceni, pi. Prutul, trece in 
lungul com., prin satul Musata si, 
din jos de satul Ranceni, unindu- 
se cu piriul Suhule^ul, trece pe 
partea de N. a comunel Bere- 
zeni si se varsa in Prutef, mat 
in jos de piriul Sarata. 

Mu§atul, caiun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomita-Balta, pen- 
dinte de com. Balaciul. 

Mu§atul, urine I e unul sat vechifi, 
jud. Olt, cam in mijlocul Boia- 
nuluT, cimpie intinsa intre Imi- 
nogul si Vedea. Locuitorii saV 
se zice ca au fost macelari^T in 
ziua de Paste de catre Turd. 
(VezI Boianul). 

Mu$atul, firaf (prival), in jud. 
Ialomija, pi. Ialomi^a-Balta, co- 
muna Vladeni, punind in comu- 
nicafie lacul Mocilna cu Borcea. 

Mu§atul, pa 4 dure, pe proprietatea 
statului Schitul-Greci, comuna 
Mierlesti, pi. Siul-d.-s., jude^ul 
Olt. Formeaza un trup cu Schi- 



teanca si Branistioara, in intin- 
dere cam de 500 hect., popu 
lat cu stejar si girni^a. 

Mu^atul (Muntele-), proprie- 
tate a razesilor din satele Po 
iana si Bodesti, jud. Putna, pi. 
Vrancea. 

Mu§ate§ti, com. rur. t pe apa 
Valsanul, jud. Arges, pi. Ar 
gesul, la 14 kil. de Curtea-de 
Arges, resedinfa sub-prefecturei, 
si la 38 kil. de Pitesti. Se com 
pune din 4 sate: Musate?ti, 
Prosica, Robaia si Valea-lui 
Mo?u, avind peste tot 280 fa 
milil, sau 1397 suflete, din caii 
222 contribuabill. 

Are 2 bisericT, din care una 
in Schitul-Robaia ; 2 scoli pri- 
mare, una de bSe^I si a doua 
de fete; 5 circiuml. 

Budgetul comunel e la veni 
turl de 4489 lei si la cheltuell, 
de 3934 lei. 

Vite sunt: 1000 bol si vaci, 
25 cat, 6 asini, 5 bivoli, 2300 
ol, 10 capre si 700 rimatorl. 

Mu§ate§ti, sat, pe apa Valsanul, 
jud. si pi. Arges, ftcind parte 
din com. rur. cu acelasi nume. 
Aici este resedinfa primariei. 
Are o biserica, cu hraraul Sf. 
Gheorghe, deservita. de 1 preot 
si 1 cintare^. 

Mu§ate§ti si Pietrari, mosic, 
jud. Arges, pi. Argesul, cu 
intindere de 3896 pog., din 
care 3000 pog. padure, proprie 
tatea statului. Aparjinea inal na- 
inte Episcopiei de Arge^. La 
anul 1 87 1 avea un venit anual 
de 10700 lei si a fost ipotecata 
impreuna cu alte 380 morale 
statului pentru imprumutul do 
menial de 78 milioane lei. Aren- 
da acestel mosii a scazut la suma 
de 7510 lei. Pe mosie se afli 
o moara, case, han si magazil. 



Digitized by LiOOQ IC 



MU?CELEANCA 



420 



MU?CELUL (JVDKJ) 



Mu^celeanca, padnre, in jud. | 
Buzau, com. Gura Sarafil, pe I 
mosia Brinzeasca. Are cam 300 
hect., despar^ite in 5 sfori de 
marimi deosebite, purtind nu- 
melc proprietarilor : Muscelean- 
ca, Mih&escul, Poenarul, Rado- 
vici si SSra^eantil. 

Mu$celul, judvf de munte al 
Rominiei, numit ast-fel din cau- 
za muscelelor celor multe aco- 
peritc cu dumbravl si fine^e. 

Marca judefulu! este 11 11 vul- 
tur, stind pe o ramura de stc 
jar, in loc de a sta pe coif, | 
cum era sterna vechia a dinas 
tiel Basarabe, spre amintire 
ca la Cimpulung a fost primul 
scaun domnesc al 'fSrel-Romi- 
nesti. 

Forma jude^ului c aceia a 
unul poligon neregulat. 

Limitclc. Se margined te la 
N. cu Transilvania, de care se 
separa printr'o linie conventi- 
onale, incepind de la V. jude 
tului, trecind prin mun^il Dara, 
Berevoescul Mare, Berevoescul- 
Mic, apoi cotind spre S.-E. pe 
linga mun^i Tamaselul, Piatra- 
Craiulul, Grindul, Cotyi, Mitir- 
cea si Leota, dupa care trece pe 
llnga mun^i! Lu^ele-Marl si Lu- 
{ele - Mid, Comisul, Tamasul- 
Mare si Tamasul Mic; la E., se 
margineste cu judeful Dimbo- 
vi$a, de care se desparte prin 
muntele Rosu si comunele: Pu- 
cheni, Miclosani, Hirtiesti, Vul- 
turesti, Birzesti, Priboeni, Glim- 
bocelul si Ciulni^i; la V., se 
rnSrgineste cu jud. Arges prin 
tr'o linie aproape perpendicu- 
lar& pe riul Argesul, plecind din 
mun^i! Carparpf (la V. de mun- 
tele Dara; si de care se des 
parte prin comunele Nucsoara, 
Corbi, Poenarei, Domnesti, Pe 
tro^ani, Berevoesti, Jupine^ti, 
Micesti, Ciumesti si Mdr&cineni; 
la S., se margineste tot cu ju 



de^ul Arges, de care se des- 
parte prin riul Argeselul. 

Orografia. Judeful Muscel se 
imparte in trel regiunl: regiu- 
nea muntoasa la N., regiunea 
colineior in centru si regiunea 
cimpiilor la S. 

Culmea Carpaftlor ocupa Nor- 
dul plaiurilor Nucsoara si Dim- 
bovi^a si din aceasta culme se 
scoboara ramurl spre S., per- 
zindu-se incetul cu incetul in 
centrul jude^ulul. 

Ramificatiunile principale care 
traverseaza plaiurile sunt : 

1. Mun^ii Dimbovi^ei, cu vir 
furile Prislopul, Rosu, Algiiul 
Runcul si Priseaca. 

2. $irul de inatyiml ce for 
meaza linia de desparfire intre 
riul Dimbovija $i Argeselul 
Muntele PApusa, Draxinul, Mara 
fefeleica, Preajma, Muntisorul 
C&pitanul, Plaisorul, Pravaful 
Altamusul si Mateiasul. 

3. Munfii Gainajul-Mare si 
Gainatul-Mic, Piscul-Calului, Mo 
soroaele - Marl si Mosoroaele 
MicT, Dobriasul Mare si Dobria 
sul Mic, Strimtul, ClSbucetul 
Chiciora, Dealul -^elarilor, Cu 
culuf, Ma^aul, etc 

4. Oticul, Iezerul, X&noaga, 
Boldul, Magura, spre V. plaiu- 
lul Dimbovtya, carl merg para 
lei cu Riul-Tirgulul. 

5. Moldoveanul, care porneste 
chiar din sirul eel mare al Car- 
patflor. 

To^i acesti mun^I, impreun& 
cu ramurile lor, sunt descrisl la 
plaiurf si la cuvintele respective. 

Ilidrografia. De la N. spre 
S., j;id. Muscel este udat de 
numeroase ape, care toate curg 
in forma unul evantail. 

Riurile cele mal marl ale ju- 
de{uluT, cari 'si iau nastere chiar 
din cercul lul, sunt: 

Riul Dimbovi^a, care izvo 
reste din muntele Oticul, si care, 
dupa ce prim este maT mul^i a 



fluen^i (vezl Dimbovi^a, riul), se 
varsa in Arges la satul Budesti, 
jude^ul Ilfov. 

Riul Argeselul, care izvoreste 
din muntele GSina^ul-Mare si 
care, dupS ce primeste afluen^if 
Valea-Carstel si Topli^a-Mateia- 
sulul, se varsa in riul Doamna 
la comuna Piscani. (VezI Arge- 
selul, riu). 

Riul Doamna, care izvoreste 
din muntele Valea-Rea, si dupA 
ce primeste Riul-Tirgulul, se 
vars& in riul Arges, la N. de 
orasul Pitesti. (VezI Doamna, 
riu). 

Riul-Tirgulul, care izvoreste 
din muntele B&trina si care, dupa 
ce primeste de afluenp: Cuca si 
Riusorul, Bratia si Bughea, se 
varsi in riul Doamna, la Coli- 
basi. (VezI Tirgul, riu). 

Girli^a Bughea, care izvoreste 
din mun{il Boldul si ZSnoaga 
si se varsa in Riul-Tirgulul, la 
comuna Mih&esti. 

Girlita Slanicul, care izvoreste 
din p&durea comunel SlSnicul, 
plaiul Nucsoara, din Lacul-Ro- 
tund si se varsa in Bratia, la 
comuna Aninoasa. 

Bratia, care izvoreste din mun- 
tele Iezerul-Mare si se varsa in 
Riul-Tirgulul, la locul numit In- 
tilniturile, plasa Riurile. (VezI 
Bratia, riu). 

Circinovul, girlifa, care izvo- 
reste dupa teritoriul comunel 
Vulturesti si se vars& in riul Ar- 
gesul, in dreptul comunel Co- 
teasca-Popesti, jude^ul Arges, 
la locul numit Moara-Mocanulul. 

Riul Argesul, care uda partea 
de S. a jude^ului. 

Pe lingS acestea mai sunt urma- 
toarelepirae: Dimbovicioara, Ri- 
usorul, Valea- Caselor, B&deni 
si vaile mal principale : Valea - 
VSlenilor, Valea-Mare, Gorganul, 
VrSnesti, Glimbocelul, precum 
si alte multe v3I si vilcele, carl 
bnlzdeazfi jude^ul in toate di- 



Digitized by LiOOQ IC 



MU^CELUL (Jt'lH'T) 



ir>,<> 



MUSCELUL O^HET) 



recfiunile, devenind torente in 
timpiT ploiosl si primS-vara cind 
se topeste zapada. 

Cdilc de comunicafic. I. Ca- 
lea ferata Bucuresti-Virciorova, 
trece prin partea dc S. a jud. 
Muscel, pe malul sting al riu- 
Uii Argesul, si merge pe la S. 
dc comunele: Guinea, Leur 
deni, Golesti Badtf, Topoloveni, 
C&linesti, Vrancsti, Valeni si 
Golesti. 

De la Golesti, drumul de fci 
se bifurca : o parte apuca sprc 
Pitesti, Slatina, Craiova, etc., 
iar cea lalta continua drumul 
spre N., la Cimpulung, trecind 
pe lingS. comunele: Stefanesti, 
ValeaMare, Maracineni, Coli- 
basi, Piscani, Livezeni, Stilpeni, 
Radcsti, Valea-PopiT, Mihaesti 
si Schitul-Golesti. 

In jud. Muscel, drumul de 
fer se opreste pana la Cimpu- 
lung in urmatoarele gari : Leur- 
deni, Golesti, Florica, Gropeni, 
Ciumesti, Clucereasa, Stilpeni, 
Mihaesti, Furnicosi si Schitul- 
Golesti, parcurind in tot jude- 
\u\ 71 kil. 

El merge pana la N. de Pi- 
testi, pe malul sting al riului 
Argesul, apoi trece pe un pod 
mare (aproape de confluenja 
riului Doamna cu riul Argesul, 
la S. de com. Maracineni), pe 
malul drept al riului Doamnei, 
pana la com. Colibasi, unde taie 
din noii Riul-Doamnei si apoi 
se dirige spre N., pe malul sting 
al riului Tirgul, pana la Furni- 
cosi si d'aci pe malul drept pana 
la Cimpulung. 

Acest drum este foarte pito- 
resc; strabate frumoasele vaT: 
Valea- Argesululf, Valea-Doam- 
nei, Valea-ArgeseluluT, Valea- 
Tirgului. 

2. Calea nafionala Bucuresti- 
Pitesti strabate partea de S. a 
jude{ului, pi. Podgoria, mergind 
aproape paralel cu calea ferata 



Bucuresti-Pitesti (in ceea ce p rl " 
veste jud. Muscel) si trecind prin 
comunele : Ciulnija, Leurdeni, 
Golesti Badtf, Topoloveni, Cali- 
nesti, $tefanesti. Intre Florica 
si Pitesti intretaie calea ferata 
Golcsti-Cimpulung. 

Aceasta cale este bine exe 
cutata si bine intre{inuta\ 

Aproape perpendicular pe a 
ceasta cale cad urmatoarele : 

a) $oseaua care pleaca de la 
Guinea, merge pe Valea-Glim- 
boceluluT, legind comunele: Gui- 
nea, Budisteni si Glimbocelul, 
cu Bogaji din jud. Dimbovija. 

bj Soseaua care pleaca la To- 
poloveni (Circinovul), merge pe 
valea Circinovului, legind co- 
munele : Topoloveni, figanesti, 
Priboeni, Dobresti si Bele^i-Ne 
gresti. Aceasta sosea la N. de 
Priboeni se bifurca: o parte mer- 
ge la Dobresti, iar alta la Be- 
Ie^i-Negresti. 

c) ^oseaua care leaga com. 
Calinesti cu Gorgani. 

d) $oseaua care leaga com. 
Stefanesti cu Golesti. 

e) $oseaua care pleaca de la 
V. de gara Florica, merge pe 
valea riului Doamna si a riulu! 
Argeselul, legind comunele: Va- 
lea-Mare, Vierosul, Colibasi, Mio- 
veni, Racovi^a, Davidesti, Vo- 
roveni, Birzesti, Vulturesti, Hir- 
tiesti, Boteni si Valea-Mare din 
plaiul Dimbovi^a. De la Boteni 
o sosea da in calea Cimpulung- 
Frontiera, prin comunele Jugu. 
rul si Poenari. 

De la X. de Vulturesti este 
o sosea comunala care leaga 
aceasta com. cu com. Valeni, 
pi. Argeselul. 

3. Calea najionala Pitesti-Cim- 
pulung-FrontierS, merge pe va- 
lea riulu! Doamna si a riului 
Tirgul si leaga comunele: Ma- 
racineni, Piscani, Livezeni, Stil- 
peni, Radesti, Valea-PopiT, Mi- 
haesti si Schitul-Golesti cu orasul 



Cimpulung. De la acest oras 
merge la Frontiers (Pajera Giu 
vala) prin comunele Voinesti, 
Valea-Mare, N&m&esti, Dragos- 
lavele, Rucarul. 

Cu aceasta cale stau in lega 
tura urmatoarele sosele: 

a) $oseaua pe valea riului 
Doamna, care leaga com. Pur 
careni cu comunele: Jupinesti, 
Retovoesti, Petrosani,Domnesti, 
Stanesti, Corbsori, Poenarei, 
Corbi si Nucsoara. 

b) $oseaua care leaga com. 
Piscani, pe malul sting al riului 
Doamna, cu comunele: Dirmo 
nesti, Cosesti, Leicesti si se ini 
preuna cu soseaua descrisa la 
litera a, la S. de Retevoe^ti, 
mergind pana la com. Nucsoara. 

c) $oseaua care leaga com. 
Bajesti pe malul drept al riului 
Bratia cu comunele : Balik§ti, 
Golesti si Vladesti si apoi Ani- 
noasa cu Berevoesti-Ungureni. 

d) Soseaua care leaga com. 
Mihaesti cu comunele Draghi 
ciul si Jugurul. 

e) $oseaua care leaga orasul 
Cimpulung cu orasul Curtea dc 
Arges si trece prin comunele: 
Godeni, Berevoesti - Ungureni, 
Slanicul si Domnesti, si apoi in- 
tra in jud. Arges. 

f) $oseaua juder,eana care lea- 
ga orasul Tirgovistea cu orasul 
Cimpulung. Aceasta sosea intra 
in jud. Muscel pe la com. Ge- 
menea (jud. Dimbovita), merge 
pe malul drept al riului Dim 
bovtya si trece prin comunele: 
Laicai, Ceta^eni - din - Vale, Ba 
deni-Paminteni si Ungureni. De 
la com. Badeni Paminteni, acea 
sta sosea apuca spre V. si di sub 
Mateias, in soseaua na^ionala 
Pitesti-Cimpulung-Rucar. $0 
sea vecinala leaga com. Badeni 
Ungureni cu Dragoslavele $i 
Rucarul. 

O alta sosea, care pleach din 
calea jude^ean^ Tirgoviste Cim- 



Digitized by 



Google 



MUSCELUL (JUDK'n 



431 



MU?CELUL (JUDEJ) 



pulung apuca spre V. de com. 
Valeni ?i leaga aceasta com. 
cu Mafaul $i Cimpulung, trecind 
pc la N. de Boteni, unde tae 
riul Arge$elul. 

Populafia jud. Mu$cel era in 
1859 de 78255 locuitorf ; in 
1884, de 90399; in 1899, de 
1 13458 : 56434 barbajl ?i 57024 
fcmel. 

lnvdfdmintul public. In anul 
$co!ar 1888 — 89, func^ionati in 
jud. Mu$cel 1 5 $coale de baefl, 
2 de fete $i 66 mixte; 60 cu 
localuri de zid, cladite anume 
pentru §coalS; 23 cu localuri 
inchiriate. 

In anul $colar 1889—90 au 
frecuentat ?coalele 3881 bae$i 
$1,914 fete, din num&rul de 5733 
bae^I $i 3879 fete in virsta de 
$coala. 

Acura, — 190 1 - numarul §coa- 
lelor rurale este de 95 : 1 de 
bae^I, 1 de fete, 85 mixte §i 8 
de catun. 

CultuL Numarul bisericilor 
in jud. este de 165, din can 5 
reedificate, iar 2 ruinate. 

La aceste biserici oficiaza 179 
preoji, 1 diacon, 156 cintare^T $i 
1 15 paracliserl. Afara de aceste 
biserici mal sunt 2 schiturl (Cio- 
canul ?i Namae^ti). 

Budgetul pe anul fianciar 
1889— -900 zecimi: VeniturT lei 
192905, banl 71 ; cheltuell lei 
190535, banl 40. 

Drumurl : veniturl $\ chel 
tuell, lei 36746, banl 70. 

Vitele. Locuitoril judefului 
Mu^cel poseda (1901): 65968 
vite marl cornute, 5619 caT, 
113571 ol, 8493 capre ? i 42347 
porci. 

Sunt 7209 stupi cu albine. 

Agricultura. Totalul pamin- 
tulul cultivat este de 1500 hect. 

Livezile dau in termen mij 
lociu 40 — 50000 care fin. Pr.i- 
nele produc pana la 250000 de- 
calitri {uicS. 



Ma§inele ft uneltele agricole. 
In anul 1888 au fost in ju- 
deful Mu§cel, urmatoarele ma- 
$inl ?i unelte agricole: 3 ma?ini 
de sam&nat, 3 de secerat $i de 
cosit, 5 de treerat cu abur, 3 
de treerat cu manej, 28 de vin- 
turat, 1 de b&tut porumb cu 
abur, 21 de batut porumb cu 
manivela, 2296 plugurl de lemn, 
1163 plugurl de fier, 67 scari- 
fic&toare, 9 grape de fier, 2 
tavaluguri, 43 rari^e, 3 ma$ini 
de ales saminfa, 7 mori cu abur, 
165 mori cu apa. 

Industrie*. In anul 1889 au 
funcfionat in judejul Mu^cel: 
224 cuptoare carSmida, carl au 
fabricat 1 1 964000 bucaji ; 245 
vararil 51 4 fabrlcl, carl au dat 
2473000 kil.var; 216 herastrae 
carl au dat 657440 du§umele, 
scindurl§i laturoaie, I3550lemne 
de brad de construct, 18730 
blan! de fag, 8980 blanl de 
anin, i4i02doage, 15 13200 $i{a 
?i $indrila, 7960 bu^I, butoaie, 
putinl $i hirdae; 21097 doni{I; 
6580 m. cubl de piatra bruta; 
5470 m. cubl de piatra cio- 
plita. 

De $i ocupajia principals a 
locuitorilor jude^ululMu^cel este 
cre^terea vitelor $i agricultura, 
se ocupa mat mult de cit in 
alte jude^e cu industriacasnica. 

fesaturile de lina, pentru fa- 
bricarea dimiilor, saricelor, plo 
cadelor, scoarfelor $i altor haine 
^arane^ti, precum $i a pinzel 
de cinepa, in, bumbac $i chiar 
a borangiculul, sunt executate 
cu multa abilitate de {arance 
$i aceste productiuni sunt mult 
cautate. 

Se confec{ioneaza incal^aminte 
groasa, precum: cizme, opincl. 
Sunt mul$I tabacarl. 

Pentru fabricarea piinel sunt 
o mulfime de mori, carl macina 
grin, porumb $i muh;I brutarl. 

In unele comune dela munte, 



locuitoril se ocupa cu fabri- 
carea $i{ei pentru inveli?ul ca- 
selor, cherestelel, varulul, va- 
selor de lemn, precum: doniti, 
bu{I, putinl $i alte vase tre- 
buincioase. 

Asemenea, fabricarea vaselor 
de pSmint a luat un avint foartc 
mare. 

Sitaria se lucreaza, mal ales 
in comunele din pla?ile Riurile 
$i Arge?elul. 

Pentru fabricarea Juice! sunt 
o mulfime de poverne, carl, 
incepind de toamna, fabrica 
zed de mil de decalitri de 
Juica. 

Personalul sanitar aljudeju 
lul se compune din 1 medic 
primar, 2 medicl de arondis- 
ment ?i 2 vaccinator!. 

Spitalul rural Racovtya este 
intretinut de jude{. 

Puterea artnatii. Din punctul 
de vedere militar, jud. Mu?cel 
facea parte in 1891 din Corpul 
al 2-lea de armata. 

Afara de oameniTce da pen- 
tru armata permanenta, maiare : 

a) un regiment de Doroban^I, 
numit al 30-lea, cu un efectiv 
de peste 2000 oamenl, impar^it 
in 2 batalioane ?i 8 companil 
cu re^edin^ele: Comp. i-a la 
Rucar; Comp. 2-a in Domne?ti ; 
Comp. 3-a in Cimpulung ; Comp. 
a 4-a in Mihae?ti ; Comp. a 5 a 
in $tefane?ti ; Comp. a 6 a in 
Leurdeni ; Comp. a 7-a 91 a 8 a 
in judejul Arge§. 

Batalionul 1 are re$edinta in 
Cimpulung; iar al 2-lea in Tir- 
gul-DealuluI. 

b) Un escadron de calara^i, 
cu re$edin{a in Cimpulung ^i 
cu un efectiv de peste 270 
oamenl. 

Producfiunh Principalele pro- 
ducfiunl ale jude^ulul Mu^cel 
sunt cele carl se fac in toate 
jude^ele de munte; mal ales 
brinza buna, lemne de con- 



Digitized by V^OOQlC 



MUSCELUL (JUDET) 



432 



MU?CELUL QUDE'n 



struc^iT, scinduri, poame gustoa- 
se: piersicile ?i strugurii dup& 
Valea - $tef&ne?tilor ?i Valea- 
Mare, plasa Riul-Doamnei. 

P&^unele dupi munp sunt 
foarte ciutate, iarba fiind s&nS- 
toasS $i nutritive. 

P&durile, in timpul lernel, sunt 
str&batute de turme de porci, 
carl vin ma! ales din judeful 
Vla?ca $i Teleorman spre a se 
nutri ?i ingra$a cu jirul p&du- 
rilor din Mu$cel. 

P&durile de stejar produc col- 
{ani cu care se face un bun 
corner^, cicl col^anii servesc la 
tabScirea pieilor de lux. Steja- 
rul de Mu^cel produce coaja 
cea mai buna, cea ma! bogata* 
in tanin. 

Din punctul de vedere silvic, 
jud. Mu?cel face parte din cir- 
cumscripta Vila si se imparte 
in 3 ocoale: Nucsoara, Podgo- 
ria si Riurile-Argesel. 

V&ile riurilor si parte din 
dealuri sunt acoperite cu ar&- 
turi de porurab, orz, ov&z si 
griu. Poalele dealurilor, car! se 
intind pe ling& riurl, sunt aco- 
perite cu JivezI de pruni, din 
care se face cea ma! bunS tuica\ 

Dintre cereale, pe ling& cele 
ar&tate maT sus, se ma! cultiv& 
inul si cinepa, din care se fa- 
bricS pinza, cSutata pentru so- 
liditatea eT. 

Fine^ele au trifoiul si o va- 
rietate imensS de florf, asa c& 
laptele oilor produce brinza si 
cascavalul eel mai bun. 

Munfii sunt boga^I in mine- 
rale, ins£ nu se exploateazS de 
cit peatrS de calcar si de con- 
struct, care se scoate in mare 
cantitate. 

Rocele din care se compune 
stratele judc^uluf Muscel sunt 
calcare, cind compacte, marmo- 
reene albicioase sau galbii. 

Pe ling& acestea, jud. Mus- 
cel este bogat in ape minerale, 



carl con^in iod si pucioas&. Prin 
p&durile mun^ilor se vineazS 
multe animale saMbatice: urst, 
lupi, capre, mistreat ; iar prin 
p&durile dup£ dealuri si cimpil 
se vineazS lupT, vulpi si lepuri. 

Cresterea porcilor in acest 
judej: se face pe o scara" micS, 
insS se cresc mult oile, caprele, 
caii si boil. 

In partea de S., p^durile sunt 
de tufanl; iar in partea de N. 
de fag! si brazi, din care se 
face cherestea pentru cl&dirl si 
si{& renumita. 

Ocolul Nucsoara, cu resedinfa 
in Cimpulung, se compune din 
p£durile: Berevoesti - Ungureni 
cu Mun^ii, Corbsori, St&nesti, 
Corbi cu Mun^if, Muntele-Mu- 
setescul, Boure^ul, Hirtoapele, 
Oticul, Netotul, Spinarea, Rosul, 
Aninoasa, Grigoreni, Valea-Ur- 
suluT, Straura, Coteasca, Capul- 
Pisculul, Negresti. Silistea, Bag- 
na, Vierosanca si Priboaia. 

Ocolul Podgoria, cu resedinta 
in Pite^ti, coprinde pfidurile : Va- 
lea-Mare, Gorganul, Furesti, Go- 
lesti-Badii, Budisteni, Albu^ele, 
Cotroceanca,N&m&easca,VaMeni, 
B&desti Niculesti, CaTinesti, V&- 
careasca, Aninoasa, Colibasi-Vi- 
erosi, Piscanul, Cosesti si Corbi- 
P&dure$ul. 

Ocolul Riurile - Argeselul, cu 
re^edin^ain Cimpulung, coprinde i 
p&durile: Radesti, Hirtiesti-Bir- 
zesti, Cilceasca, Poenari - R£c&- 
ciobul, Gradistea, B&deni-Ungu- 
reni si mun^il: Valea - Len{eT, 
Obirsia, Valea- Vladului, Port&- 
reasa cu Piscul - Capref, Meza, 
Berevoescul-Mic, LuteleMarl ^i 
Mici, Bratila, Ludi.^orul, Fa^a- 
luT-PlavcHuT, Mo^oroaele-Mari $i 
Mici, Gr^di^teanul, Runcul, Vi- 
jia ?i Gruiul-Ursulul. 

In jud. Mu?cel, toate pcidurile 
situate pe mun^T, incepind de 
la 5 hect. pan& la cele mal mari, 
pe coastele munfilor §'\ pe dea- 



lurile regiunilor muntoase, s'au 
supus regimulul silvic. 

Judefal Mufcel in anul 1856. 
Cele 5 pl&$!, care formau jud. 
Mu^cel, aveau : 164 munp, 117 
sate, 143 biserici, 192 preoti, 
23 diaconi, 126 boerl de neam, 
195 mazill, 99 paten tan, 10561 
RominT contribuabilf, 756 Tigani 
emancipa^I contribuabilf. 

Jude^ul avea 823 care cu 4 
boi, 55 care cu 8, 6 §i 4 caf, 
4598 care cu cite 2 bof, 106 
care cu cite 2 $i 3 caT, 15267 
vact §i vi^ef. 

Avea 173 militant, 2 1 2 doro- 
banp ?i 312 gr&nicerT. 

Se gSseau in jude^ 150 heras- 
trae; 150 morl; 11 dirste; 21 
piue; 275 poverne ; 495 dulghcri 
§i morarl, 107 flferarl. 

Griu producea vr'o 50 chile §i 
porumb, 22548 chile. 

In magazinele de rezerva* sc 
aflau 5922 chile porumb. 

S'au altoit 1590 copii ; au 
murit 2100 ?i s'au n&scut 1190. 

Capitalul cutiilor in fiin^ era 
13776 lei ^i 32 parale, afara 
de 22395 lelridica^I de Visterie 
in anul 1854. 

Popula^ia jude^ului se urea 
la 13046 familii, sau 52438 su- 
flete, din can 26961 ba>ba{f §i 
25486 femel. 

Vechia impiirfire a judtfulul. 
Pe la inceputul sec. al X VIII lea, 
jude^ul Mu$cel era impact in 
6 pl&$I ?i 2 plaiuri, avind cite 
dol zapcil de plasa. 

Plaiul (plaiurile pe atunci se 
numeau scaune ^i slujitorii scau- 
nelor, do rob an fl de plaluri) Nuc 
$oara se compunea din satele: 
Nuc?oara, Corbi, SlSnicul-Ungu- 
reni, Berevoe^ti-Ungureni, Bere- 
voe^ti-PSminteni, Albe$ti, Corb- 
?ori, Poen&rei, StSnile^ti, Cir- 
stieni $i Slanicul-PSminteni. 

La 1845, s'a lipit de acest 
plaiii, partea de la Bade^ti pina 
la Domnesti, de la Berevoe^ti- 



Digitized by LiOOQ IC 



MUSCKLUK (JUl)KT) 



4:i:i 



MUSCKLUJ, CJUDE'n 



Ungureni pana la Aninoasa si 
de la Godeni pana la Capul-Pis 
cului, impreuna cu comuna Schi- 
tul-Golesti. 

Plaiul Dimbovi^a avea tot in 
tinderea de azT, afara de satele 
Rucarul si Dragoslavele ce erau 
atuncT date deplasa Argeselul- 
d.-s., dupa chiar cererea acestora 
laguvern, ca sa scape de sub pri- 
vegherea vatafului de plaiti, care 
le controla pichetele pe unde 
treceaii ei pe ascuns obiecte fe 
lurite de exportare, oprite de 
guvern. 

Plasa Argeselul se impar^ea 
in Argeselul d.s. si Argeselul- 
d.-j. Cel de sus coprindea tot 
terenul cu satele coprinse intre 
Cotesti pana la Ruc.lrul si eel de 
jos, teritoriul de la Boteni pana 
la Colibasi. 

Plasa Riurile se impartea in 
plasa Riul-DoamneT, de la Dom 
nesti pana la Maracineni si pla- 
sa Bratia-Bughea,de la Aninoasa 
pana la Bajesti si de aci in sus 
pana la Poenari, impreuna cu 
Godeni, Furnicosi si cu Capul- 
PisculuL 

Plasa Podgoria se impartea 
in Plasa-Dealulut, de la Valea- 
Mare pana la Calinesti si pla- 
sa Circinovul, de la Circinovul 
pana la Glimbocata, linga satul 
Badulesti, unde se termina ju- 
de{ul Muscel. 

Dupa Actuala impdrfire ad- 
ministrative, jud. se imparte in 
6 plasl, adica: 

Plasa Argeselul cu resedinfa 
sub-prefecturei din Hirtiesti ; pla- 
iul Dimbovifa, cu resedinta sub- 
prefecture! in Namaesti ; plaiul 
Nucsoara, cu re?edin^a sub pre- 
fecture! in Domnesti ; plasa Pod- 
goria, cu resedin{a sub-prefec- 
turel in Topoleni ; plasa Riurile, 
cu resedin^a sub-prefecture! in 
Mihaesti ; plasa Riul-Doamnel, 
cu resedin{a sub prefecture! in 
Piscani. 



Fie-care din aceste plasl co- 
prinde urmatoarele comune: 
I. Plasa Argeselul : 

1. Birzesti, cu catunele: Al- 
bulesti si Birzesti. 

2. Boteni, cu catunele : Bala- 
bani, Boteni-Paminteni si Bote- 
ni-Ungureni. 

3. Confesti, cu catunele: Con- 
{esti-d.-j., Con{esti.d.-s. si Co- 
robesti. 

4. Davidesti, cu catunul: Da- 
videsti. 

5. Hirtiesti, cu catunele: Hir- 
tie^ti, Lucieni si Valea- Vace!. 

6. Jugurul, cu catunele : Ju- 
gurul, Valea din-Darat si Valea- 
Itulul. 

7. Ldicdi, cu catunele : Laicai, 
Minciunesti, Paisesti si Runceasa. 

8. Miclosani, cu catunele: Co- 
paceni-Mari, Copaceni-Mici, Mei* 
soarele, Miclosani, Miclosani- 
Mar! si Nicolaesti. 

9. Poenari, cu catunele: Bre- 
benesti, Grojeani, Poenari, $er- 
banesti si Valea-din-Darat. 

10. Pucheni, cu catunele: Pu- 
cheni si Valea Larga. 

1 1 . Vdleni, cu catunele : Lun- 
ca sau Pojarul, Plopisorul, Va- 
leni si Vrabiesti. 

12. Voroveni cu catunele : Gu- 
ra-UIubi, Radulesti si Voroveni. 

13. Vuiluresti, cu catunele: 
Batiesti, Vulturesti-d.-j. si Vul- 
tures ti-d.-s. 

II. Plaiul Dimbovtya: 

1. Albesti, cu catunele: Al- 
besti si Candesti. 

2. Bddeni-PdmintenI, cu ca- 
tunele: Badeni-Paminteni, Co- 
tenesti si Stoenesti. 

3. Bddeni-Ungurenl, cu ca- 
tunele: Badeni-Ungurenl, Lun- 
ca Girtel, Piatra si Slobozia. 

4. Cimpulung, comuna urba- 
nS si oras. 

5. Cetdfenidin-Dea/, cu catu- 
nele : Cetateni-din-Deal si Mes- 
teacanul. 

6. Cetdfeni-din- \ r ale, cu catu- 



nele : Cetafeni din-Vale si Dia- 
conesti. 

7. Dragoslavele, cu catunul 
Dragoslavele. 

8. Leresti, cu catunele : Le 
resti si Leresti-d.-j. 

9. Mdfilul, cu catunele : Calu- 
lesti, Chiliile, Cocenesti, Ma^aul 
si Suslanesti. 

10. Ntimtiesti, cu catunele: 
Moroesti, Namaesti si Valea Ro- 
minestilor. 

1 1 . Rucitrul, cu catunele : Dim- 
bovicioara si Rucarul. 

12. I r a/ea- J fare, cu catunele: 
Bogatesti, Selari si Valea Mare. 

13. Voinesti, cu catunele : R£- 
ceni, Valea-Foil si Voinesti. 

III. Plasa Nucsoara. 

1. Bddesti, cu catunul Ba- 
desti. 

2. BerevoestiPamintenJ, cu c& 
tunele: Berevoesti-Paminteni si 
O^elul. 

3. Berevoesti Ungureni, cu ca- 
tunele: Berevoesti-Ungurenf, Gd- 
m&sesti si Manesti. 

4. Corbi, cu catunele : Corbi 
si Zboghi^esti. 

5. Corbsori, cu catunul Corb- 
sori. 

6. Domnesti, cu catunul Dom- 
nesti. 

7. Leicesti, cu catunele : Corbi, 
Lapusani, Leicesti, Pacioiul si 
Padure^ul. 

8. Nucsoara, cu catunele : 
Nucsoara, Secaturile si Slatina. 

9. Pietrosani, cu catunele : Pic- 
trosani §i Varzaroaia. 

10. Poendrei, cu catunul Poe- 
narei. 

11. Retcvoesti, cu catunele: 
Ganesti si Retevoesti. 

12. Sldnicul, cu catunul Sla- 
nicul. 

13. Stdnesti, cu catunele: Pa- 
raesti si Stanesti. 

IV. Plasa Podgoria : 

1. Belep, cu catunele: Albu- 
tele, Bele^i, Negresti si Sgrip- 
testi. 



Digitized by LiOOQ IC 



MU?CELUL (JUDK'O 



134 



MUSCKLUL (JUliKT) 



2. Budistcni, cu cat.: Baila, 
Budisteni si Schitul. 

3. Cdliuesti, cu catunele: Ca- 
linesti si Vi{ichesti. 

4. Ciulnifa-Rusfatiade, cu ca- 
tunele: Ciulni^a si Prundeni. 

5. Dobresti, cu catunele: Do- 
bresti si Furesti. 

6. G/imbocelul, cu catunul 
Glimbocelul. 

7. Golesti, cu catunele: Go- 
lesti, Udeni si Valea-Boereasca. 

8. Golcsti-Badif, cu catunul 
Golesti-BadiT. 

9. Gorganul, cu catunele: 
Cirstieni, Draghicesti, Gorganul 
si Rincaciovul. 

10. Leurdeni, cu catunele: 
Clrciumaresti, Leurdeni si Prun- 
dul-Leurdeni. 

1 1. Priboeni, cu cat. Priboeni. 

12. Topoloveni, cu catunele: 
Circinovul, Inurile si Topoloveni. 

13. 'figdnesti, cu catunul 'fi- 
ganesti. 

14. Vdleni, cu catunele: Cio- 
canesti si Valeni. 

15. P r rdnesti, cu catunele: Ba- 
desti, Gusafi, Udeni, Vranesti 
si Zavoiul. 

V. Ptasa Riurile: 

1 . Aninoasa, cu catunele : Ani- 
noasa si Valea-SilisteJ. 

2. Bdj'esti, cu catunul Bajesti. 

3. Bdlilesti, cu catunele: Ba- 
lilesti, Rominesti si Valea-Mare. 

4. Capul-Piscululy cu catunul 
Capul-PisculuT. 

5. Cotesti, cu catunul Cotesti. 

6. Drdgkiciul, cu catunul 
Draghiciul. 

7. Godeni, cu catunul Godeni. 

8. Golesti, cu catunele: Go- 
lesti, Grigoreni, Poeni^a, Priboaia 
si UIi{a. 

9. Livezeni, cu catunele: Li- 
vezeni si Hirtiesti. 

10. Mihdesti, cu catunele: 
Calceasca, Furnicosi, Geabelea, 
Mihaesti si Valea-BraduluT. 

1 1 . Rddesti, cu catunele : Pi- 
figaia si Radesti. 



12. Sc/iitul- Golesti, cu catu- 
nele: Lazaresti si Schitul-Golesti. 

13. Stilpeni,c\x catunele: Ma- 
teesti, Opresti, Stilpeni si Sur- 
deni. 

14. Va'.ed-Popily cu catunele: 
Uluba, Vacarea si Valea-Popil. 

15. Vlddesti, cu catunele: Au- 
rei , Bagneni , Coteasca , Ne- 
gesti, Prislopul, Valea-UrsuluT, 
Vladesti-Paminteni si Vladesti- 
de-Sus. 

VI. Plasa Riul Doamnei, re- 
sedin^aplasei, com. Piscani, cat. 
Piscani. 

1. Ciumesti, cu catunele: Ciu- 
mesti si Sararesti. 

2. Colibasi, cu catunele: Co- 
libasi si Vierosul. 

3. Cosesti, cu catunele: Co- 
sesti, Pacioiul si Petresti. 

4. Dirtnonesti, cu catunele : 
Caracal, Dirmone^ti, Tamasesti, 
Valea-Nandril, Valea-Rizii si Za- 
haresti. 

5. Jupinesti, cu catunul Ju- 
pinesti. 

6. Mdrdcineni % cu catunele: 
Gropeni si Maracineni. 

7. Micesti y cu catunele: Bu- 
deasa, Micesti, Pauleasca si Pur- 
careni. 

8. Mioveni, cu catunele: Mio- 
veni si Paraesti. 

9. Piscani, cu catunele: Ne- 
greni si Piscani. 

10. Purctireni, cu catunele: 
Pifigaia- Valea- Badii, Purcareni- 
Adunafi ?i Tarseni. 

1 1 . Racovifa, cu catunele : Ca 
tanesti, Racovi^a-d.-j., Racovtya- 
d.-s. si Valea-StineT. 

12. §tefdnesti, cu catunele: 
Izvorani, $tefanesti si Tirgul- 
DealuIuT. 

13. fi(esti,cu comunele : Buc- 
senesti, f i{esti, Valea - Manas- 
tirei si Valea-StineT. 

14. Valea-Mare, cu catunele: 
Enculesti si Valea-Mare. 

Train I si imbrdcdmintea lo- 
cuitorilor. — Locuitoril din co- 



munele : Rucarul, Namaesti, Dra- 
goslavele, Valea-Mare, Leresti, 
Valea -PopiT, Draghiciul, Bali- 
lesti, Leurdeni, §tefanesti, Bo- 
teni, Vladesti, Topoloveni, Gor- 
ganul, Domnesti si Corbi, ail 
locuin^e foarte bune si higie- 
nice. 

Costumul barbatesc se com- 
pune din caciula sau palarie, 
camasa inriurata, bete sau chi- 
mir (ca incingatoare), laibarica 
(haina scurta fara mineci), min- 
tean (haina scurta cu mineci), 
zeghe, manta, on pteptar (un fel 
de cojoc mic inflorat si fara mi- 
neci), apoT cojoc mic sati mare. 
La picioare sunt cioarecl alb! 
5*1 strim^l, peste care se da ca- 
masa, opincile incal^ate peste 
obiele cu noji^e, cizme or! ghete. 

Costumul femeesc consta din 
ite mult inriurata, briu si bete, 
fota cu florf, laibaricS, bundS §i 
pe cap marama de borangic (a 
ceasta insa numai pentru ne- 
veste, fetele purtind capul ne- 
invelit). 

Toate camasile, iile, fotele, 
cioarec'tf, zeghiile, maramile, se 
confec^ioneazi in casa din ci- 
nepa, bumbac, lin& si borangic. 
Laibaricile si mintenele insa se 
fac cite o data din postav mal 
sub^ire cumparat din orase. A- 
cesta este costumul ^aranesc ce 
face admira^iunea tutulor oame- 
nilor canoscatori. 

Femeele de ^ara Muscelence 
nu poarta capul dezvelit nici 
data, fie chiar prin casa, ba inci 
se feresc mult ca atunci cind 
tsl pieptana parul capulul sa nu 
fie zarite cu capul dezvelit, chiar 
de barba^ii lor. 

Ele poarta pe cap stergar. In 
sarbatori poarta marama de bo- 
rangic cu fel de fel de alesaturl 
in razboiu. 

Femeele tinere lasa parul de 
atirna pe spete, impletit in una 
sati doua coade ; iar cele mai 



Digitized by LiOOQ IC 



MUSCELUL iJl'UET) 



4X> 



MUSCEJ.UL (JUDEJ) 



batrine ll string pe crestetul ca- 
pulul formind o ridicatura sub 
marama, numit coiciii. Mijlocul 
tot de-a-una il incinge cu briu 
rosu, apol cu bete multicolore. 
In picioare poarta opincl, cizme 
sau ghete. 

Imbracamintea femeel, afara 
de pinzeturl, este mal aceeasl 
ca la barba^I. 

OrnamentuI capulul la femel 
este maT acelasi ca la fete, cu 
deosebire c£ se adaoga marama. 
Pe piept poarta sfanflf, ruble 
sau rubiele, aranjate in 2 sail 
3 rindurl semi cerculare. 

Un costum bun {aranesc pen- 
tru femee costs 350—400 let, 
iar pentru b&rbat 150 lei. 

Obiceiurl la ?iafterl, casdtoril 
§i inmormintarh Aceste obice- 
iuri diferind pu^in de cele din 
restul {arel, credem necesar sa 
aratam aci cite-va din ele, asa 
dupa cam ni s'au comunicatde 
d-nii inva{atorI ai jude{ulul. 

Cind femeia se gaseste in 
munca nasterel nu lasa alte per- 
soane s£ vie in casa spre a o 
vedea. Copilul nu-1 scalds cu 
apa din ziua trecuta. Cind '1 | 
scalda '1 pune cu capul spre 
K. si dupa ce termina, misca 
albia tot spre E. si scutura 
copilul de api spre foe. Cind 
femeia e lehuzS, 40 de zile nu j 
ramine singura in casa cu co- | 
pilul, ci inso#ta de alta femee ; 
fine pe linga dinsa furca de ' 
tors, i^ele de {esut si babifa si 
afara Tese cu furca in mina si ; 
cu o alta persoana, nu singurS. ' 
La trel ziledupa nastere, seara. . 
pune cu moasa ursitorile, ce con- 
stat din mincarl de tot felul, , 
banl, etc. La botez, duce pe ' 
copil infasat in camasa tatalul I 
sau. (com. LaicaJ-Runceasa). I 

La nasterea copilulul, in tim- 
pul chinulul, nu trebue sa asiste 
femee or! barbat cu ochil ca- 
pruT, cacl se apropie ucigS-1- 



toaca de lehuza si copil. Dupa 
nastere, copilul se imbaiaza cu 
apa vie la prima data ca sa 
fie voinic. 

Orl de cite or! il scalda sufla 
si scuipa de trei orl spre eel 
necurat. Albiturile fatulut nu tre- 
bue sa le apuce afara sfii^itul 
soarelui, cact e rSu de Mieaza- 
Noapte. Copilul se scalda in- 
ainte de apus pentru acelasi 
cuvint. (Ceta^eni-din-Deal). 

Dupa ce se naste copilul se 
scalds in apa rece, zicind sa fie 
iute, si cind il scalda a doua oara 
pune si incalzeste apa intr'o 
oala noua, zicind sa aiba glas 
sa cinte frumos, si dupa ce Ta 
scaldat si l'a infasat, il atinge 
cu capul de camme{ul cosulul, 
zicind sa fie bun si sa nu plinga, 
dupa aceea de pragul use! de 
sus, zicind sa nu ia deochl. ApoT 
il da cu capul de icoana ca sa 
aiba cinste in fa^a lumel ca 
icoana ; dupa aceea rade de la 
icoana pu{in lemn si 'i da co- 
pilulul pe git zicind sa nu se 
mal sperie. Apoi, inainte d'a-I 
da t?{a, iT da pajin unt proas- 
pat ca sa fie vorbele lul unse 
on cu cine va vorbi. Cind mama, 
dupa lehuzie, iese la biserica, 
daca se intilneste cu barbat, crede 
ca, daca va mat naste, va face 
baiat ; iar daca se intilneste cu 
femeie crede ca va naste fata. 
(Comuna Vladesti). 

Daca femeia nu poate face 
copilul lesne, i se da samin^a 
de cinepa pisata, se spala icoa- 
nele cu apa neinceputa si i se 
da sa bea, iar barbatul sade 
in genuchl inaintea icoanelor, 
rugindu-se. (Birzesti). 

La edsfttorie. Tinarul care 
voeste a se casatori cere con- 
simtimintul parin^ilor si acestia 
il dau sau nu indemnul lor. 
Daca fata pe^ita convine si fiu- 
lul si parin^ilor, casatoria e u- 
soari. 



Mirele se duce cu paring! si 
cu prietenil cautaton de casa 
asa numi^i, la casa femeel, spre 
a face propunerea de c£satorie 
si a se tocmi asupra zestrei. De 
le convine, se due in alta zi si 
fac foaia de zestre, — dupi ce 
si paring! fetei ati fost c&u- 
tatorl de casS la barbat. Daca 
si asupra zestre! s'aii in^eles, 
nunta e gata. Se face o masa 
si o petrecere cu lautari, de bu- 
curie cS a pornit cSsatoria. Se 
hotareste tot acum si ziua nun{iL 
Logodna se maTchiamS, in unele 
locality ale jud. Muscel a§ezat. 

Daca nunta e Duminica, de JoT 
seara ginerile si socril mari (pS- 
rin^ii ginereluT) se due cu me- 
rinzl la socril mid (parin^il mi- 
reseT), cu un plocon (lucrurT 
de mincare) si dupa ce se 
tocmesc asupra incal^mintei 
de socrti, soacra, surorl si frapf 
de af miresef, pe care ginerile 
e dator a le cumpSra, se mat 
face o masa si petrecere. 

Simbata, pe la amiazl, gine- 
rile si al^I tiner! cu ploscile cu 
vin si rachiu si cu lautari, um- 
bla din casa in casa si dupa 
ce da buna diminea^a pofteste pe 
fie care at easel s&bea din plosca. 
Aceasta este pofteala la masa 
ce se va da la ginere Duminica 
seara. 

Tot Simbata seara se face 
o adunare de fete la mireasa, 
pentru facerea braduluT, din o 
craca de brad impodobitS cu 
hirtii colorate si inflorate fru- 
mos. 

La nun in acelasi timp sunt 
aduna^i top flacail. 

Un om cu paring rade pe 
ginere, o avea orl nu barba, si 
lautarul 'I cinta : 

Ka/T barba de tinere^c 

Si o daT spre batrino^e, etc. 

DupS aceasta, iar masa. A- 
ceasta se chiama fedele$. 



L2Jo7. MartU Dicfi^nar Gto^rufic Vol IV. 



56 



Digitized by VjOOQ IC 



MUgCELUL OUDEJ) 



im 



MUSCKLUL (JUDET) 



Duminica diminea^a, ginerile 
?i tnireasa se intilnesc la bise- 
rica. Mireasa are cu sine un 
flacaQ, tot cu paring, care poarta 
bradul (numit frate de ginere). 
Pana a intra in biserica, preotul 
'r intreaba la u$a: — Vrep sa va 
inso^'ifl? EI raspund: — Da! A- 
tuncl intra in biserica ?i se 
oficiaza slujba. 

Dupa cununie se duce fie- 
care la casa parinfilor. 

Ginerile se pregate^te sa se 
duca sa ia mireasa. Dinsa, cu 
fratele de ginere $i cu lumea 
poftita ?i nepoftita, se due la 
pu( } iau apa intr'o vadra, o (in 
amindol de un ?ervet bagat pe 
urechile vedrel $i pana acasa se 
opresc in trel locurt $i fac hora. 
Atunci se zice ca joaca vadra. 

Ginerile, cu caru^ele incarcate 
de prieteni, cu nasul ?i na$a, 
cu I&utari, cu calara^I (flacal 
calarl) pornesc la mireasa. Gi- 
nerile e tot calare. Ace^tia ves- 
tesc pe mireasa ca sose$te nun- 
ta, apoi se intorc spre a veni 
cu eel din urma. Ajun^f acolc, 
de calarl, unul din el spune 
ora^iile. Dupa aceea fese mirea- 
sa, alege un numar de oamenl 
(rude ?i frunta?!) ce se numesc 
acum colaceri, $i le da cite un 
?ervet. Apoi tot mireasa toarna 
mirelul, sa se spele mai 'nainte 
d'a intra in casa. 

Intrind in casa §ed la masa 
(tinerit alaturl), ?i dupa termi- 
nare se spun orafiile. Cind se 
zice : $i se roaga (tinerit) cu 
smerenie, ca sa le dap blagos- 
lovenie, tineril se roaga: Iertaji- 
ne taica ?i maica $i ne blagos- 
lovip. 

Apot saruta miinile parinfilor, 
nunilor §i mesenilor mai ba- 
trinl. Dupa aceea mireasa $i 
nuna se sue intr'o carufa, in 
care i se pune ?i zestrea: per- 
nele, lada, etc., plingind ?i lau- 
tarul cintind: 



Foaie verde avrameasa, 
Ramti maica sanatoasa, 
Dacsi n'ai fost bucuroa^a 
So* flt cu mine la masa, etc. 

Pe undc-al pus llorile 
O sa curga palmele; 
Unde-aT pus panglicelc 
O sa curga bicele, etc. 

Cind e aproape sa porneasca 
caruta, nuna pune un pahar cu 
vin pe capul mireseT $i d'asupra 
lul rupe o azima, din care a- 
runca bucaflf in toate parole. 
Lumea se repede $i le ia, avind 
credin^a ca azima e buna pi- 
sata spre a o presara pevitele 
ce se due la tirg de vinzare, 
ca sa se caute cum se cauta 
miresele. 

Dupa aceea, carufele o reteaza 
d'a fuga; lumea chiue, lautarir 
cinta de parere buna ca au luat 
mireasa. Ginerile se intoarce, 
rupe gura iieT la soacra ?i 'i 
arunca in sin o moneda de ar- 
gint saQ aur legata in $ervet. 

Cind mireasa a ajuns acasa 
la ginere, se slobod pistoale; 
ea se da jos, intra in casa, ?i 
nuna o imbrobode$te. 

Dupa aceea lese in hora (hora 
miresei), cu ginerile ?i nunil de 
mina §i invirtesc jocul de 3 or!, 
ast-fel ca a treia oara sa vie 
tot in locul de unde a pornit. 

Jocurile (in pana seara, apoi 
se pune masa. In timpul meseif 
lautarii cinta doine haiduce$ti: 
Jianu ?i Codreanu. La sfir§itul 
meseT vine lautarul cu un taler 
cu covrigl pe el ?i meseniipun 
banY pe el zicind: De la no! 
pu(in, de la D-zeu mult. Gine- 
rile raspunde: Foarte mutyu- 
mim; de unde aT dat, D-zeQ sa 
izvoreasca. 

Dupa masa se incep jocurt. 
Lunf se ma! pune o masa la 
ginere; Marfl alta la nun; Jol 
la socril micf. Aceasta din ur- 
ma vizita ce tinerif fac socrilor 



mict se nume§te pe calea pri 
mara sau pe calea-valea. 

La inmormintarT nu se prea 
vad obiceiurl diferite de cele 
de prin alte jude(e. 

Istoric. Din istoricul jude(u- 
Iui Mu^cel vom aminti numaf 
cite-va date in afara de cele 
indicate la localitaple istorice 
ale jude(ului. District de munte, 
a servit drept azil al locuitori- 
lor cimpeni la vreme de inva- 
ziunT. Grafie trecatoarei insera- 
nate pe la pasul Bran, s'a sta 
bilit de timpuriu legaturT strinse 
comerciale cu Transilvania, in 
particular cu Bra$ovul. Acele- 
ea^T imprejurar! se datore^te 
faptul multor evenimente istorice 
petrecute tot pe acolo. In 1395, 
Sigismund, regele UngarieT, po- 
pose?te cu armata sa la Cimpu- 
lung, cind cuexpedijiuneaintre- 
prinsa la Nicopoli-Mic.In 1 595, Si 
gismundBatori, principele Tran- 
silvaniel, vine impreuna cu Ste- 
fan Razvan, domnul Moldovei, 
ca sa se impreune cu Mihaiu 
Viteazul la Cetatea Stoene^ti 
(Negru-Voda), ?i sa alunge pe 
Vizirul Sinan Pa$a din Jara 
(Vezi Gr. G. Tocilescu, Istoria 
Ro mini lor, 1 900, p. 160 $i 291). 
Pe la inceputul secolulul al 
XVIHea, locuitorii cimpent, ne- 
void de impilarile slujitorilor 
domnevtT, emigrara la mun(T. 
Parte din el venira in Cimpu- 
lung unde fura bine primHT. 
Nol oaspep devenira frap buni 
cu ospataril ; frap d'acela^I singe 
$i interese. Proprietaril satelor 
despopulate cerura la Domni 
reintoarcerea emigra^ilor la ca 
minurile lor. Mateiii-Voda, dupa 
plingerile boerilor ?i calugarilor, 
trimite poruncl in toate ora^ele 
?i satele Rominiel ?i in partile 
Turciet unde erau emigra^f sa- 
tenl, indemnindu-I a se reintur- 
na la vetrele strabune §ipromi- 
^indu-le u?urare ?i protecfie. 



Digitized by LiOOQ IC 



MU^CELUL (JUDET) 



437 



MU?CELULUl (VALEA-) 



SateniT emigraflf insa ?edeau 
loculul, fie-care pe la proprie- 
tatea unde apucase ase stabili. 

La a doua plingere c&tre 
Domn din partea marilor pro- 
prietari contra emigrafilor rebeli, 
Matel ordoni capilor de districte 
§i de couaune a trimite indata 
la urraa lor pe cultivatoril cim- 
piilor, §i trimise gonadf dupa 
fugarT. Parte din ace§ti gonad 
se aratara $i in Cimpulung $i 
in comunele vecine reclamind 
pe fugarT. To{J Cimpulungenif 
§i sateniT se opusera §i trimi- 
sera la Domnie pe judej, pirgarT 
$i batrinT, reclamind delaDomn 
indulgent, macar pentru emi- 
gratif dela 1612, fund iega^f cu 
din$ii prin leg&minte, zicind ei 
ca«alungarea streinilor amerin^a 
spargerea ora$ului». 

Mateiu-Voda da atunci porun- 
ci ca emigra^i! afla^f in Cimpu- 
lung cu 4 anf inainte de Ale- 
xandru Ilia$ sa ramie acolo, pri- 
vindu-se in viitor ca Cimpulun 
genf; iar eel a$ezatl in ora$ 
din zilele lul Alexandru Hia$ 
si ale lui Leon, aceia sa fie adu$T 
la urma lor. 

La anul 1806, mul^I RominJ 
(Oltenf $i Ardeleni), venira a se 
a§eza in Mu$cel $i pe mo$ia 
ora^ulul, ca clfica$I. Unil din 
ace$tia, incuscrindu-se cu mo$- 
nenii, devenira mo?neni el in- 
$\$\ $i parta$i la veniturile co- 
munelor; iar al^f din el nesu- 
para^i de claca 30 anf, se ft- 
cura mo^neni cu voin^a tacuta 
a proprietarilor $i a mo^neni- 
lor. 

Jude^ul Mu^cel la anul 1 821 
a fost ocupat milit&re$te de 
Ipsilante, unde a$ezase o com- 
panie de Eteri?tl sub comanda 
unul cSpitan, iar pentru impli- 
nirea contribufiunilor dela lo- 
cuitorl ^I-a instalat de ocazie 
un ispravnic de incredere. (C. 
D. Aricescu). 



Pe cind Tudor (scrie rap. I. 
N. $oimescu, in Istoria Rotni- 
ni/or din ambele Principate) gu- 
verna {ara cu concursul boeri- 
lor, Ipsilante ocupa militare$te 
maf multe judefe ale {are!, intre 
carl §i Mu$celul, avind in fie- 
care cite un ispravnic pentru 
implinirea contribute! dela lo- 
cuitorl. Nici o data biciul lul 
D-zeG n'a trecut mat distruga- 
tor peste judeful Mu$cel ca in 
tirapul Eteriel lul Ipsilante. 

Judeful Mu$cel este leaganul 
mai multorfamilil vechL familiile 
Bratienilor, Gole^tilor, Cre{ule$- 
tilor, Neculcilor, Ruccirenilor,Ru- 
denilor, Arice^tilor, etc. 

Mu§celul, catun, al comunel Ple?- 
coiul, jud. Buzau, cu 170 lo- 
cuitorl $i 41 case. 

Mu§celul, sat, jud. Dimbovifa, 
plaiul lalomita-Dimbovtya, cat. 
com. Moroeni. 

Mu§celul, vecltie numire a c&tu- 
nulul Manole§ti, jud. Buzau, co- 
muna Valea-Mu^celulul. 

Mu§celul, proprietate a satenilor 
din Domne^ti, situate spre E. 
de comuna, peste riul Doamna, 
jud. Mu^cel. Acest pimint este 
bun $i produce porumb, griu, 
secara $i finefe alese. Din a- 
ceasta proprietate, 86 hect. a- 
parfin d-luf I. NegulicT. 

Mu^celul, mosie, in jud. Buzau, 
comuna Cotyi. Are 630 hect, 
din care 80 hect. padure, res I 
tul izlaz, finea^a §i sterp. | 

Mu^celul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Ple§coiul, cat. Mu^celul, 
150 hect. arabile, livezl, vie 
$1 izlaz. 

Mu§celul, mosie a statului, des- 
parjita de Glodeanul, pendinte 



de manastirea Cotroceni, jud. 
Prahova, care se arendeaza cu 
8050 lei anual. 

Mu^celul, p&dure, in jud. Buzati, 
comuna Beceni, cat. Ocea, pe 
mo?ia Ceata-Preo^ilor, a mo$- 
nenilor Beceni. Are cam 80 
hect. $i face un corp cu Rotunda 
$i Valea-figanulul. 

Mu^celul- Jigan (Bonci, Mari- 
ne§ti), ciltun, al com. Ru§ia- 
va^ul, jud. Buzafl, cu 400 lo- 
cuitorl $i 89 case. 

Mu^celul-Jigan, mosie, in jud. 
BuzaQ, com. Ru^iava^ul, de 
cam 540 hect., din care 200 
hect. padure, restul araturf, fi- 
neafa, livezi ^i sterp. Se incor- 
poreaza mo^iel Ru^iava^ul. 

Mu§celului (Valea-), (DrSguli- 
ne§ti), com, rur., in jud. Buzau, 
plaiul Buzaulul, situata pe malul 
drept al riulul Buzaul ^i pe am- 
bele malurl ale vael Mu^celuluT, 
la 60 kil. de ora?ul Buzau. 

Limita, la N., incepe din 
Dealul-Fe^el, §i merge la Piatra- 
Cheei, se lasa pe izvorul 
Vael-Rele, trece pe la Altoae 
$i se urea in virful munteluT 
Magura; la V., din virful Ma- 
gurel, merge pe plaiti in Vir- 
ful-Mantei, in virful Patirlagi, 
la Piatra-Izvorulcu-Brad, urea 
in VirfullulBalan, in Virful- 
Stine! $i ajunge in Fundul- 
MunteluT-Balosinul ; la S., din 
Balosinul, urea in Piscul-Mieri- 
oret $i pe slemne merge in 
plaiul Botel, in Virful-Rezei ?i 
se lasa la gura izvoruluT Malo- 
teasa; la E., din gura Malo- 
teset, o ia pe apa Vael-Mu?- 
celulul in sus, pana la gura iz- 
vorulul Traistoaia, de unde urea 
in Dealul-Fefei, linga cat. Fun- 
daturile. 

Suprafa^a sa e de 1570 hect., 



Digitized by 



Google 



MU?CELULUI (VALEA-) 



438 



MU$ETE$TI 



din care 154 hect. arabile, 520 
hect. padure, 150 hect. fineaja, 
435 hect. izlaz, 82 hect. livezi, 
2 hect. vie ?i 227 hect. sterp. 

Propriety maiinsemnate sunt: 
Braduleful (particular a), Piscul 
Staiculuf, Valea - Rea, Lazul- 
Cheel $i Balosinul, ale cetelor 
de mo$nenT: Draguline^ti, Do 
dane?ti, Dedule?ti, Grije?ti, DSs- 
cile?ti, Niculae$ti, Bangule^ti, 
Jipe^ti ?i Mu$ete$ti, stabili^I in 
aceasta comuna, precum $i ale 
cetelor: Paltineni, Go$e$ti, O 
proie?ti-Mar! ?i Mid, Gavriloi, 
Jitieni, PislSre^ti ?i Ch. Nicolau, 
stabiliji in comunele vecine, 
dar care mai top iau numirea 
generic^ de mo^nenil Sibie?tT. 

Terenul e muntos $i pu^in 
fertil, pe alocurea posp&ios. 

Comuna e formats din c&- 
tunele: Brusturi^ul, Calea-Chioj- 
dulut, Malul-Alb, Manole?ti, 
MSce?ul ?i Poiana, la care 
se mal poate ad&uga ?i catu- 
na$ul Mihaile?ti. 

Are o populate de 700 su 
flete, din carl 131 contribuabilT, 
locuind in 183 case; o biserica 
cu hramul Sf. Dumitru, in cat. 
Manole^ti, deservita de 1 preot 
$i 1 cint&re{; 3 circiumi. 

Meseria^T sunt 2 fierarl. 

Budgetul com. e de 2728,19 
lei. 

Cat de comunicafie n'are, 
afarS de albia Vael-Mu$celului 
$i de Drumul-Chiojdulul, dar $i 
acestea anevoioase $i adesea in- 
trerupte. 

Vite are: 11 cat, 5 lepe, 184 
bol, 41 vaci, 4 minjT, 29 vifel, 
64 porcf, 109 capre $i 300 of. 

Stupi sunt 40. 

Comuna in vechime se nu 
mea Draguline$ti. De pe la in 
ceputul secoluluT a luat numele 
apei care o parcurge. Catunul 
eel mal vechiu e Manole^ti ; 
cele-I'alte sunt din a treia de 
cenie a secolulul al XlX-lea. 



Mu§celului (Valea-), v&lcea, 
izvore$te din Mu^celul comunel 
Valeni, pi. Arge?elul* jud. Mu?- 
cel, se impreuna in centrul 
comunel cu valcelele: Saroaia, 
Bradule^ul $i Lespezile, ?i sc 
varsS in riul Dimbovi^a, la E. 
de com. Laicai. 

Mu^celului (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Valea -Mu§ 
celuluT; se formeaza din izvoa 
rele Braduleful $i Leurdi$ul 
strabate in lung aceasta com. 
unde prime?te izvoarele Trai 
stoaia, Maloteasa, Izvorul-Rau 
etc., $i se varsa in riul Buzaul 
in com. Patarlagele. f&rmurilc 
sale sunt sterile $i humoase. 

Mu$celu§a, cdtun, al com. Nc- 
hoia^ul, jud. Buzau ; are 80 lo 
cuitori $i 18 case. 

Mu§ea-cu-Furul, mope, a sta 
tuluf. VezT Furul-Mic, jude^ul 
Buzau. 

Mu§ea-Mare, munte insemnat, 
in jud. Buzau, com. Minzaie§ti, 
pe hotarul Vrancei; are pa?uni 
frumoase $i o ca^arie insemnata, 
unde se aduna laptele din mun- 
\\\ apropiaflf, §i se transforma 
in ca^caval, brinza, etc., care 
in corner^ se vinde sub numele 
de Penteleu. 

Mu$ea-Mica, munte, in jud. Bu 
zail, com. Minzale^ti, pe hota- 
rul Vrancei, intre mun{il Mu- 
$ea-Mare $i Ventrilele ; are izlaz 
$i padure. 

Mu^e^eanca, mope, pendinte de 
com. Insura^ei, proprietate a sta 
tuluT. Are o suprafa^a de 2400 
hect., dind un venit anual de 
37044 lei. 

Mu§eteasca-Fin{e§ti, sau Ta- 
b&r&§ti-Mu§ete§ti, mope, in 



jud. Buz3u, com. finte^ti; are 
600 hect., mat toate arabile. 

Mu§etescu, munte, in jud. Mu$ 
eel, aproape de frontiera, sprc 
Transilvania, proprietate a sta 
tuluT, pendinte de Episcopia Ar 
ge$ului. Se arendeaza cu 450 
let anual. 

Mu§ete§ti, com. rur., jud. Gorj, 
plaiul Novaci, situata la E. de 
com. Gruiul. Este formata din 
4 catune : Mu$ete$ti, unde e $i 
re?edin{a, Capuzul, Larga $i 
Stance§ti, cu o intindere de 
1500 hect., din cari : 220 hect. 
I arabile, 330 hect. finefe, 'io 
hect. vie, 11 hect. pomet, 504 
hect. izlaz, 400 hect. padure §i 
25 hect. vatra satulul. 

Are o populate de 290 fa- 
milii , saO 1 1 70 de suflete, din 
carl: 259 contribuabili ; 3 bi- 
seridf, din care cea din Mu?ete$ti 
a fost reparata la 181 5, deservite 
de 1 preot $i 3 cintarep ; I $coal2, 
infiin^ata la 1881, frecuentata de 
39 copil; un cimitir; 8 morf; 
4 pufuri $i 18 fintini. 

Locuitoril poseda : 60 pluguri, 
115 care cu bol; 57 cai, 480 
vite marf cornute, 303 rimatori, 
151 01 ?i 415 capre. 

Budgetul com. e la venituri 
de 910 let, iar la cheltuelf, de 
900 lei. 

Este udata de piriul Auia- 
radia, care curge pe la E. de 
cat. Mu$ete$ti, cu numele de apa 
Mu$ete$ti ?i de piriul Valeni, pe 
la V. de cat. Mu?ete?ti. Aceste 
ape, pe linga ca se pot trece 
prin vad, dar au $i cite-va po- 
duri peste ele. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua comunala, in lungul cat. 
Mu?ete?ti; prin ?oseaua veci- 
nala care o pjne in legituri 
cu com. Gruiul $i prin dru- 
muri ordinare care o pun in 
comunica^ie cu catunele Cu- 



Digitized by LiOOQ IC 



MU?ETE?TI 



439 



MUZAIT 



puzul, Larga, Slrbe$ti $i Dri- 
goe$ti. 

Legenda spune c& Constan- 
tin Brincoveanu, Jnainte de a 
fi Domn, nu se $tie din ce 
cauz& s'a refugiat in c£t. St&n- 
ce$ti, unde a stat aproape 3 
ani intr'un bordeiti, §i dk in 
acest timp a §i cumpirat pro- 
prietatea, ce se afl£ ast&zl in 
posesiunea d lul D. I. N&d£- 
eanu. Urma bordeiulul se vede 
chiar $i ast&zl ; iar imprejur se 
afl& ni?te vie p&r&sit&, numita 
Viea-Domneasca, care se zice ca 
a fost plantata chiar de fostul 
Domn. 

Mu§ete§ti, cdtun de re$edin$a 
al com. Mu§ete§ti, jud. Gorj, 
situat pe colina dealulu! Mu?e- 
te$ti, pe o intindere de 500 
hect., din carl: 80 hect. arabile, 
1 30 hect. flnefe, 4 hect. pomet, 
4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200 
hect. p&dure ?i 8 hect. vatra 
satuluT. 

Are o populate de 100 fa- 
milii, sati 570 suflete, din carl 
100 contribuabili; o bisericfi, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
tarej. 

Locuitoril pe linga agricul 
tura se mal ocupa $i cu lem- 
naria. EI poseda: 25 plugurT, 
40 care cu bol; 20 cai, 150 
vite marl cornute, 115 rimatorl, 
300 ol $i 189 capre. 

In catun se gisesc: 2 pu{url 
$i 8 fintinf. 

Mu§ete§ti, deal, pe teritoriul co- 
munel Vier^ani, pi. Gilortulul, 
jud. Gorj, avind o direcfiune 
N.-S.; este coprins intre Valea- 
GilortuIuT la V. $i Valea-De$u- 
lul la E.; e o prelungire a Dea- 
luluT-PiriuluI si se termina la S., 
in Valea-GilortuluT. 



Mu§ete§ti, pddure a statuluT, in I 
intindere de 500 hect., pendinte 1 
de com. Nuc?oara, plaiul Nuc- ' 
$oara, jud. Mu§cel. j 

l 

Mu§i{a (Mun^i!-), mosie a sta- j 
tulul, pendinte de biserica Sa- 
rindarul, jud. Prahova ; se aren - ! 
deaza cu 3500 lei anual. , 

Mu§i^a ?i Urjugoaia, p&duri \ 
ale statuluT, in intindere de 1500 j 
hect., situate intre plaiurile Pe 
le^ul 91 Varbilaul, jud. Prahova, 
$i strabatute de valea Mu?i{a. , 

Mu§oroaele, deal, in jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Vele^ti, prin 
care trece limita de S. c&tre 
comuna Balota, satul Balota- 
de-sus. 

Mu$uroiul, pise (1230 m.), pe un , 
masiv foarte ingust, intre Riul- 
TirguluT $i riul Argeselul, jud. 
Mu^cel. Acest masiv se termina 
aproape de confluenja riulul Ar- 
ge^elul cu Riul-Tirgulu! $i pre- 
zinta o $ea larga la S. de Na- 
mie?ti, prin care trece ?oseaua 
Cimpulung-Rucarul. 

Mutul, c&tun (tirlH), in jud. la 
lomi^a, pi. Ialomifa Balta, pen 
dinte de com. Balaciul. 

Mutulichil (Pirlul-), piria, in 
jud. BacSu, pi. Trotu$ul; com. 
Tirgul - Trotu?ul, izvore?te din 
muntele Suri ?i se varsa d'a 
dreapta Slaniculul. 

Mu|i, cdtun, in jud. Teleorman, 
pi. TirguluT, com. Dr3g$enei. 
Are o populate de 200 suflete, 
din carl 68 contribuabili. 

P&na la 1885, forma cu cat. 
Odobeasca o com. osebita, sub 
numirea de Mu^i - Odobeasca. 



Prin legeadin 7 Februarie 1885, 
au fost alipite amindoua la com. 
DrSg^enei. 

Legenda spune ca numirea 
catunulul Mufi ar veni de la o 
familie de mu{T, care traia aci 
pe la inceputul secolulul al XIX- 
lea. Atit barbatul cit ?i femeia 
eraQ cu desivir^ire mu{T. Din 
c&s£toria lor s'au nSscut 6 copil 
?i ace^tia toflf mu{T. De la ace§- 
tia ar fi rimas ?i numele sa- 
tuluT. 

Mu{i, moste, in jud. Teleorman, 
pi. TirguluT, com. Dr£g?enei, a 
parfmind mal multor proprietan 
printre carl si ciJT-va mo?tenT. 
Pe aceasta* mo$ie sunt 13 hect. 
livezf de prunl. 

Locuitoril ?i mo?teniT poseda 
aci cam 620 hect. pimint ; iar 
mo^tenitoril G. Antonescu au 
125 hect. cumpirate tot de la 
mo^tenl. Din acestea, 50 hect. 
sunt pSdure a mo?tenilor, iar 
vil sunt in intindere de 9 hec- 
tare. 

Muzaisi-Orman, pddure, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-NouiC, com. 
Ghiuvegea, in partea centrals a 
pla?el §i N.-V. a com., pe dea- 
lul Mezarlic-Bair, in intindere de 
no hect., populate cu fag, car- 
pen, etc. Pe linga" dinsa, la V. 
trece drumul judejean Lipni^a- 
Ghiuvegea; iar la E., calea co- 
munaia Ghiuvegea-Curu-Orman. 

Muzait, ruinele unul satturcesc, 
zidit pe ruinele unul ora? mi- 
litar roman, in jud. Constanta, 
la N.-V. pla?el Silistra-Noua ?i al 
com. rur. Aliman, pe malul sting 
al bal^el Vederoasa; satul tur- 
cesc a fost distrus in timpul 
razboiuluT de la 1877; la I kil. 
spre E. se aflfi movila Comoara. 



Digitized by 



Google 



Digitized by VjOOQ IC 



N 



Naca, loc izolat, in juruT com 
Calim&nesti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. 

Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul 
Cozia, com. Calimanesti, cu di 
rccjia de la V. la K. 

Nacladul, ramurti de munfl, ce 
se detaseaza din Culmea Pie 
troasi, j«id. Xeara^u (ramura 
Tazlaulul), spre hotarul jude^ului 
Bacau, formind intru cit-va li- 
mits despre acest judef. 

Nacladul, pirilas, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Tazlaul; iz- 
voreste dintre ramurile mun^ilor 
cu acelasi nume §1 ramura Taz- 
lauluT; curge spre S.E., formind 
in parte hotarul despre jud. Ba- 
cau, p&na la varsarea sa pe 
dreapta piriulut Tazlaul. 



apart/me mai mult de Feredieni; | 
are o suprafa^a de 5 hect. si 
confine pe$te si floare de nufor 
galben ; pe linga. apele sale ; co 
munica cu lacul Leahul din com. 
Feredieni, prin piriul Nacul. 

Nacul, piriu, care pune in comu- 
nicafie lazurile Leahul si Nacul 
din com. Feredieni, pi. Cosula, 
jud. Botosani. 

Nacul, vale, in care se afla lazul . 
Nac-il si piriul Nacul, in partea 
de K. a mosiel Feredieni, pi. . 
Cosula, jud. Botosani. 

Nadanova, sat, in jud. Mehedinti, 
plaiul Cerna, com. rur. Busesti. 
Aci a fost inainte resedin{a sub- ! 
prefecture! plaiulul Closani. E 
situat pe valea CosusteT, care ' 
este fertile, si are 58 case. 



Nacu (Piriul-lui-), afluent al Nadanova, ptriil, in com. rur. 
BistrifeT, in jud. Suceava, com. j Busesti, plaiul Cerna, jud. Me- 
Brosteni. hedin^i. 



Nacul, ritun (tirla), in jud. la 
lomi^a, pi. Borcea, com. Tonea, 
situat pe Bar3gan. [ 

Nacul, fat, in partea de N.-E. , 
a com. Radeni, pi. Cosula, jud. 
Botosani, pe hotarul mosiilor 
Radeni si Feredieni, ale statuluT; | 



Nadas-Iuiuc, movilft, in judeful 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol 
si anume pe acela al c&tunulu! 
sau Hasi-Diuluc, tocmaT la ho- 
tarul dintre catunele Lazmahale 
si Hasi-Diuluc; este asezatS pe 
culmea dealului Hasi - Diuluc- 



Bair si are o in a! time de 53 
metri, dominind calea ferata Con- 
stanta - Cernavoda, valurile lul 
Traian, care tree ma! spre N., 
la o departare de 1 kil. si dru- 
murile comunale Hagi - Diuluc, 
AnadalChioi si Hafii-Diuluc-Pa- 
la^ul-Mare; este situate in par- 
tea de S. a plSset si cea de N. 
a comunef. 

Nadelul, piriu, in com. rur. $u- 
si{a, pi. Motrul d.-j., jud. Mehe- 
dinti ; se vars& in piriul $usi{a. 

Nadi§a, com, rur., in jud. Bacau, 
pi. Tazl&ul-d.-s., situate pe ma- 
lul sting al Tazl&ulul, pe piri- 
Tasul Nadisa si pe dealurl. Este 
formata din 5 c&tune: Nadisa, 
pe dealul Blindul, resedin^a; Na- 
soesti-RazesT, cu N&soesti-Parti- 
culanf, mat spre N. ; Ceta^uia, 
spre N.-V. de aceste din urmft ; 
Rachitisul, pe dealul cu acelasi 
nume, spre E. de Ceta^uia; si 
Strugari. 

Numele s&ti vine de la unul, 
anume Ion Nadisul, care a fost 
intaYit proprietar de $tefan-Voe- 
vod, asupra mosiet Nadisa de 
la Tazlaul, cumpSrata de Na- 
dis de la vechiT sal proprietary 
Mat in urma\ Petru $chiopul 
intari tot la aceeast mosie pe stnl- 
nepojH lul Ion Nadis, in numar 



Digitized by LiOOQ IC 



NADl$A 



441i 



NAH'L'L 



de patru, din care fac parte ra- 
ze$ii de astazl. 

In Condica Liuzilor, Nadi§a 
este trecuta ca mo?ie raza^easca. 
In Statistica din 1874, se afla 
trecut ?i satul Strugari. 

Teritoriul sau se m&rgine?te: 
la N. cu al comunelor Slobozia- 
Luncani; la E., cu al com. Dea- 
lul-Noti; la S., cu al com. Bo- 
?oteni $i la V., cu al com. Te{- 
cani. 

Dealurilesunt: Mo$oaga,Run- 
cul, Rachiti$ul, Mindrul, Tuf- 
luiul $i Cetajuia; iar cursurile 
de apa, afara de Tazlaul-Mare : 
Nadi$a, Turluiul ?i R&chiti$ul. 

Are : o ?coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1867, in satul Na- 
di$a, frecuentata de 21 copil; 

6 biseridf, din carl 4 ortodoxe, 
cite una in satele Nadi$a, Ce- 
tajuia, Nasoe?ti-Raze$T $i Radii- 
ti$ul, deservite de 2 preo^I $i 
5 cintarep, ?i 2 catolice : una 
in Nasoe?ti-ParticularT $i a doua 
in Rachiti?ul ; 8 circiumi. 

Are o populate de 505 fa- 
milil, sau 2039 suflete: 1089 
barbap, 905 femei; 1791 Ro- 
minl, 241 Ungurl ?i 7 Izraelip; 
2032 de protecfiune romina $i 

7 austriaca; 1432 agricultorT, 
14 comerc'ianf!, 10 cu profesiunl 
libere $i 20 servitorl. 

Pe linga agricultura, locuitoril 
se ma! ocupa ?i cu cizmaria, 
cojocaria, dulgheria, rotaria, pie- 
traria §i cu fieraria. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit i361ocuitori, 
cu 436 felcl pamint in farina. 
In 1879, s'au dat la 17 insure! 
34 ftlc! pamint in improprieta- 
rire. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de peste 3000 hect. Pa- 
durile ocupa 1500 hect., dintre 
carl a statuluT (Cetafuia) are 
832 hect. 

ProprietariT sunt: G. Iura?cu, 
cu 357 hect., L. Lucian Vernier, 



cu 95 hect, I. Curpaneanu, cu 
18 hect. §i statul, cu mobile Na- 
soe$ti $i Ceta^uia. 

Pe teritoriul catunului Rachi- 
ti?ul, se gasesc izvoare cu apa 
sarata. 

Vie se cultiva pe o intindere 
de 640 hect. 

Vite sunt: 74 cal, 1232 vite 
marl cornute, 368 01 $i 228 ri- 
matori. 

Budgetul com. e la venituri 
de 6752 lei, 68 banr ?i la chel- 
tuell, de 2996 let. 

Comuna este strabatuta de 
calea vecinala, care duce la Moi- 
ne§ti prin Tefcani $i Poduri. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 31 kil.; la Tirgul- 
Ocna, 45 kil. ; la com. Dealul- 
Nou, 40 kil. ; la com. Te^ca-ii, 
6 kil. ; la com. Bo?oteni, 4 kil.; 
la com. Luncani, 17 kil.; la 
com. Slobozia-Luncani, 15 kil.; 
iar la com. Scor^eni, re$edin£a 
pia?ef, 4 kil. 

Nadi§a, sat, jud. Bacau, plasa 
Taziaul-d.-s., re$edin{a comune! 
cu acela^i nume, situat pe dea- 
lul Blindul $i in valea piriului 
Nadija. 

Are o populate de 616 su- 
flete; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 1 1 copil ; o biserica, 
cladita la 1 741 de locuitorl, de- 
servita de un preot $i 2 cinta- 
re{!; 2 circiumi. 

Vite sunt : 20 ca!, 406 vite 
mari cornute, 134 porci. 

Nadi§a, tnosie a raze$ilor, jud. 
Bacau, pi. Taziaul-d.-s., com. 
Nadi?a, care in vechime cuprin- 
dea trupurile Bo§oteni, Ena- 
che$ti, Nasoe?ti, Nadija, Radii- 
ti$ul, Ceta^uia, Cernul, Rumi- 
ne$ti, Bere?ti. Astazl este re- 
dusa la trupurile Nadi?a ?i Na- 
soe$ti-Raze?I. 

Nadi§a, pirin, jud. Bacatt, pi. 



Tazlaul-d.-s., com. Nadija, care 
curge pe hotarul com. Nadi$a, 
spre com. Bo$oteni. I$I are o- 
bir^ia de la locul numit Fintina- 
Mare, curge despar^ind satele 
Nadija, Nasoe?ti ?i En&che$ti 
$i se varsa in Tazlau, pe stinga, 
dupa ce se incarca cu piriia§ele 
Rachiti^ul ?i Adincul. 

Nadija sau Orza^tea, vale/yx- 
de^ul Bacau, pi. Tazlaul d.-s., 
de pe teritoriul com. Nadi?a. 

Nadoleanul (Movila-lui-La- 
zar), movilti, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Jijila, situata pe una din 
ondula^iunile N. ale dealulul 
Agamin, la 2 kil. spre S.-V. de 
satul Jijila, in partea N.-V. a 
placet $i S. a comunel; are 
inal^ime de 45 m.; este punct 
trigonometric de observable de 
rangul al 3-lea, dominind asu 
pra satulul Jijila ?i asupra Vail- 
Popil; este acoperita cu fine^e 
$i verdea^a; este naturala; pe 
la poale trece drumul comu- 
nal Macin-Jijila. 

Nagara, deal $i loc de p&sune, 
in com. rur. Malova^ul, jude^ul 
Mehedinfi, situat in apropiere 
de satul Piatra-Alba. In acest 
loc ese fum din pamint in mod 
continuu. 

Naiba, munte, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo?ani, acoperit cu brazl, 
din care se face ^indrila. Se 
intinde pana in apa Cerna, la 
locul numit Corcoaia. 

Naimanul, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Oniceni, linga 
satul Oniceni. Are o populate 
de 17 familil, sau 69 suflete. 

Se mat nume$te $i Oniceni- 
lul-Naiman. 

Naipul, com. rur. t jud. Vla?ca, 



Digitized by 



Google 



NAI1TL 



NANA 



pi. Cilnistea, compusa din c&- 
tunele: Baleasca, Cioflicul si 
Naipul, situata pe partea dreapta 
a ape! Cilnistea. Toate catunele 
sunt pe proprietatea Naipul. 

Prin comuna trece Valea-Nai- 
pulul si a Peiusulul ce se varsa 
in Cilnistea. 

E situata la 32 kil. de Giur- 
giti, si la 5 kil. de Ghimpati, 
resedinfa plasel. 

Are o suprafafa de 3100 
hect., din care 2000 hect. pa- 
dure. 

S'au improprietarit la 1864 
200 locuitorT, carora li s'aii dat 
600 hect. paniint. 

Mosia se arendeaza cu 44000 
let anual. 

Aceasta comuna constitue sin 
gura o parohie. Are o popula- 
te de 1133 suflete; o biserica, 
cu hramul Sf. Gheorghe, deser- 
vita de I preot si 2 dascali ; 
o scoala mixta cu 2 clase ; 6 
eirciumT. 

Budgetul comunei e la veni 
tan de 5497 lei, si la cheltuelt 
de 3538 lei. 

Naipul, cdtun, al comuneT cu a 
celasi nume, jud. Vlasca. 

Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind 
din Letca-Vechie, varsindu-se in 
Cilnistea, la Naipul. Se maT nu- 
meste si Valea-CuciuluT. 

Nalbant, com. rur. t situata in 
partea central* a judefului Tul- 
cea, si cea N.E. a plasei Ba- 
badag, pe piriul Teli^a. 

Se m&rgineste la N. cu com. 
Teli{a; la S., cu Armutlia si 
Bas-Chioi; la V., cu Alibei- 
Chioi ; la E., cu Freca^ei si Con- 
gaz. 

Relieful soluluT e destul de 
accidentat de dealurile: Ghel- 
Tepe (plesuv, 70 m.), Sari-Tepe 
(galben, 54 m.), Stamuni-Culac 
(228 m.), la S. ; BUIUC -Cara- 
CJIS 7. Herelt flicftonar Qtograile. Vol. IV 



I 



Tepe (170 m.), Chiuciuc-Cara- 
Tepe, (157 m.), la E.; Uzum- 
Bair, Izmail-Bair (230 m), Car- 
tal-Bair (220 m.), Circaman-Bair 
(200 m.), Cale-Bair (240 m.); 
Teche-Bair, (240 m.), Carcaman 
Bair, Canagic-Bair, la V.; Co- 
gea-Cara-Bair si Dealul-CiliculuT 
(342 m.), la N.; parte sunt aco- 
perite cu padurf, parte cu iz- 
lazurt si finefe. 

Movile sunt: Movila-luT-Pa- 
trascu (170 m.), la V.; Movila 
Verde (72 in.), la E.; Jari-Tepe 
(79 m.), Esil-Tepe (54 m.), la 
S.-E.; sunt toate naturale. 

Ape sunt: Valea-Teltya, tre- 
cind prin cele 2 sate: Treste- 
nicul si Nalbant si avind ca a- 
fluent pe dreapta valea Alciac- 
Culac-Punar. 

E formata din 2 catune: Nal- 
bant la S.-E., pe valea Telifa, 
resedinfa; Trestenicul, la 3 kil. 
spre N.V., tot pe valea Telifa. 
Intinderea comunei e de 3800 
hect., din carT 83 hect. vetrele 
celor 2 sate, restul apar^inind 
locuitorilor. 

Populafia e compusa din 278 
familiT, sail 1355 suflete: 292 
bSrbatl si 645 femel ; 669 Ro- 
minl, 370 Bulgari, 22 RusT, 227 
TurcT, restul de alte natfunT. 

Are o scoala, infi'm^ata in 1882 
de stat, frecuentata de 69 e- 
levl ; o biserica, in Nalbant, cu 
hramul Sf. Haralambie, zidita 
in 1 88 1 de locuitorT, deservitii 
de 1 preot si 1 cintaref. 

LocuitoriT poseda : 216 plu- 
gurl de fier; 482 cal si epe, 
613 boT si vacT, 2483 of si ca- 
pre ; 8 morl, din carl 4 de apa 
si 4 de vint. 

Meserias! sunt: 3 flerari, 3 
lemnarJ, 1 cizmar, 1 timplar. 

Comerciul e activ si consta 
in export decereale, vin, lemne, 
brinza, Una, etc., si import de co- 
loniale si manufacture. 

Budgetul comunet e la veni- 



turl de 4 141 lei, iar la cheltu- 
ell, de 4124 let. 

DrumurT sunt : soseaua jude- 
{eana Tulcea-Bas - Chioi ; apot 
drumurl comunale se due la 
satele invecinate: Trestenicul, 
Armutlia, Hagilar, Cataloi, Eni- 
Chioi, Telija. 

Nalbant, sat, In jud. Tulcea, pi. 
Babadag, catunul de resedinfa 
al comuneT Nalbant, asezat pe 
ambele malurt ale vaei Teli^a. 

Are o intindere de 1 500 hect., 
pamint bun pentru cuitura, din 
carl 48 hect. vatra satuluT, res- 
tul al locuitorilor, o populate 
de 176 familiT, sau 844 suflete, 
din can 512 Romfnl, 302 Bul- 
gart, restul Turd. 

Nalbant, sat, in jud.- Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comuneT 
Chiragi, situat in partea sudica 
si cea centrala a comunei, la 
2 kil. spre rasarit de resedinfa, 
pe valea Chiragi, sub poalele 
stincosulul deal Copucci; este 
ramastfa unuT sat odinloa? 3. mare 
si populat ; azl abia are o po- 
pulate de 4 suflete, Tatar!, ocu- 
pindu se cu cresterea vitelor, pe 
o intindere pe 254 hect., din 
care 2 hect. ocupate de vatra 
satuluT. 

Nan (Dealul-lui-), deal, intre 
comunele r Jjganesti si Gorgani, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Nan (Fata-lul-), catun al com. 
Balanesti, jud. Buzau, cu 100 
locuitori si 27 case. 

Nan (Pichetul-lul-), picket, pe 
Dunare, cu No. 16, in judeful 
Ilfov. 

Nana, com. rur., pi. Negoesti, 
j-id. Ilfov, situata la S.-E. de Bu 
curesti, la 48 kil. de acest oras. 
In partea de V., pamintul e smir- 



67 



Digitized by 



Google 



NANCIUL 



444 



NANOVUL 



cos. Sta in legatura cu com. 
Luica prin o sosea vecinala. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1680 hect., cu o populate de 
656 suflete, locuind in 103 case 
si 23 bordeie. 

Proprietatea e a insura^eilor, 
care rezervS 30 hect. pentru 
izlaz. 

Budgetul comune! e la ve- 
nitur! de 1703 lei si la chel- 
tuel! de 1680 let. 

Are o scoala, frecuentata de 
30 elevi si 7 eleve. 

Vite sunt: 384 cat si !epe, 
3 armSsarl, 181 bol, 220 vac! 
si vi{e!, 10 taurl, 41 bivol! si 
bivoli^e, 16 capre, 150 pore! si 
2003 of. 

Locuilori! poseda: 103 plu- 
gur!: 24 cu bo! si 79 cu caT; 
139 care si carufe: 52 cu bol 
51 87 cu cal. 

Locuitorl impropiietarip sunt 
125 si neimproprietaritl, 31. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarT. 

Nanciul. Vez! Zatreni, comuna 
rurala, jud. Vilcea. 

Nandra, pUdure, supusa regimu- 
lul silvic, com. Dirmonesti, pi. 
Riul Doamnel, jud. Muscel, in 

. intindere de 2420 hect., popu- 
late! cu stejar, fag, carpen si 
mesteacSn. 

Nanele, lac, pe teritoriul com. 
Ceacul, pi. Borcea, jud. Ialomifa. 

Nane^ul, munte, in jud. Mehe- 
dintf, plaiul Cerna, e hotarul 
com. rur. Izverna. 

Nane§lll, picket de granifa, in 
jud. Mehedinfi, plaiul Cerna. 

Nani, fost picket de granifa* , in 
jud. Mehedin^i, plaiul Cerna. 

Nania, deal, in jud. R.-S&rat, 



pi. Orasulu!, com. Brosteni; se 
desface din Culmea-Scorusulu!; 
se intinde in partea de S. a 
comuncl; esteacoperitcu pasunl. 

Nanovul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Margined, la N., 
pe Valea-Vede!, dealungul so- 
sele! jude^ene Alexandria-Rosi- 
ori. Este situate la marginea 
orasulu! Alexandria, pe soseaua 
judefeana Rosiori. 

ToatS partea de N. este uda- 
ta de riul Vedea. De a curme- 
zisul, de la V. spre S.-E., com. 
e strabatut de valea si piriul Na- 
novuluT, ale cirul ape sunt o- 
prite in ma! multe puncte cu 
zSgazur! pentru udatul gradini- 
lor de zarzavat. Une! pSr^i din 
valea Nanovul, locuitoril if zic 
si Valea-Adinca. Terenul este 
ma! tot fertil, afar& de o mica 
parte despre Vedea, care este 
nisipoasa. 

Are o populate de 728 su- 
flete; o scoala mixta; doua bi- 
sericT, una in Nanovul si a doua 
in catunul Icoana, deservite de 
un preot si do! cint&refT. 

Vite sunt: 383 vite mar! cor- 
nute, 129 ca!, 10 mSgar!, 1581 
vite mici si 96 pore!. 

Budgetul c de le! 5702, ban! 
44, la venit ir! si de 4939 le!, 
ban! JJ, la cheltuell. 

La marginea comune!, spre 
Vedea, este o fabric^ de spirt, 
inzestrata cu cele ma! perfec- 
{ionate aparate, proprietatead-lu! 
loan Christodorescu. 

Vi! sunt pe o intindere de 134 
hect. 

Calea principals de comunica- 
tiune soseaua judefeana Rosiori- 
Alexandria, care o str&bate in 
toata lungimea, punind'o in le- 
gatura cu orasele Alexandria si 
Rosiori si cu cele -l'alte comune 
situate pe aceasta sosea. 

Satul Nanovul a ftcut parte 
pani la anul 1836 din plasa 



Teleormanulde-jos. Pe linga din- 
sul ma! era un alt sat mare si 
popilat, Icoana, a! ciru! locui 
tor! au fost stramutaflf in com. 
Adamesti. 

Nanovul il gSsim trecut si in 
lista satelor intocmitS la 1741 , 
sub Mavrocordat. 

La V. comune!, unde se afla 
un punct de hotar, Crucea-lu!- 
Chiri^a, se gasea satul Icoana. 

Pe la N.-E. comune!, in de 
partare ca de 1 kil. desat trece 
Brazda-lui- Novae, care ia di- 
recfiunea spre Alexandria. 

Nanovul, mosie, in jud. Tcleor 
man, pi. Margine!, compusadin 
ma! multe corpur!, apart'mind 
ma! multor proprietar!, dintre 
car! ce! ma! man sunt : dl Cos- 
tache Atanasiu, avind 485 hect. 
arabile si 4 hect. padure in 
Balosin si d-1 I. Sandulescu N3 
noveanu, posedind 280 hect. a 
rabile si 4 hect. padure, corpul 
Icoana. 

Locuitori! improprietarif! du 
pa legea ruraia sunt in nuraar 
de 111, posedind in total 413 
hect. 

Nanovul, piriii, jud. Teleorman, 
format din izvoarele ce cur£ 
intre comunele Mavrodinul ?i 
Adamesti. Dupa ce trece pe 
linga com. cu acelasi nume, 
ia pe linga hotarul orasulu! A- 
lexandria, de aci pe linga com. 
Poroschia, in dreptul careia se 
varsa in riul Vedea. 

Nanovul, vale, jud. Teleorman, 
incepe de pe mosia Brostean- 
ca, trece pe mosiile din com. 
Plosca, de aci se indreapta spre 
com. Mavrodinul, de unde iz 
voreste piriul cu acelas! nume. 
Toata distan^a, de la incepu- 
tul vae! pana la comuna Ma 
vrodinul, este uscata si poarta 
numele de Valea-Calulul. De 



Digitized by 



Google 



NANTULUl (LACUL-) 



445 



NASTRADIN-CULAC 



aci inainte incepe piriul care, 
d'impreuna cu valea, ia numi- 
rea de NanovuL 

Nantulul (Lacul-), lac, linga 
satul Piciorul-Lupulul, in mar- 
ginea padurei Birnova, comuna 
Ciurea, pi. Cudrul, jud. Ia?i; 
serve§te pentru adapatul vitelor 
§i confine pe?te. 

Nanul, tnunte, la N.-V. de com. 
Lere^ti, plaiul Dimbovifa, jud. 
Mu§cel, pe la poalele caruia trecc 
Riul-Tirgului §i riul Riu$orul. 

Nanul, piriii, izvore^te de la E. 
de com. Ibane^ti, pi. Oltul d.-j , 
jud. Olt, trece prin mijlocul co 
munei §i se varsa in Cungrea- 
Mica. 

Nanul, vale, jud. Mu$cel, plasa 
Riul-Doamnel, com. Jupine^ti ; 
se varsa in riul Doamna, pe ma 
lul drept, in dreptul catunului 
Petre^ti, com. Co$e$ti. 

Napi{a, piriii, in jud. Buzaii, com. 
MlajetuI, cat. Dupa-Piatra; in- 
cepe din padurea MlajetuI $i 
se scurge in piriul Ceptura^ul. 

Nari^ului (Valea-). vale, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Nadi^a, prin care curge piriia- 
$ul Rachiti?ul. 

Naro^ul (Gruiul), loc izolat, 
ia S. comunei Brezoiul, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. 

Naslaul, deal, se intinde spre 
S.-E. de satul Cirjoaia, com. 
Baiceni, pi. Bahluiul, jud. Ia$i. 
Pe el seafla podgorif insemnate. 

Nastasachi (Bdile-), bar, jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Tir 
gul-Ocna, situate in marginea 
ora^ulul Tirgtil-Ocna, peste Tro 
tus, la o altitudine de 273 m. $i 



la poalele muntelul Magura, care 
pune capat fundulul gradinel 
bailor, unde se afla izvoarele 
de apa. 

Sunt 7 izvoare de apa captate, 
dintre care numal doua : No. 4 §i 
No. 5, dispuse ca ci$mele. A 
pele au fost analizate pentru 
intiia oara in 1846, de Dr. Aga 
C. Virnav, cu farmacistul Pav 
lovici, apol in 1856, de S tenner 
$i Snel. Izvoarele acestor bal 
apar^in clasei apelor minerale 
clorurate, carbonate, sulfuroase, 
confinind brom $i iod $i au o 
mare asemanare cu izvorul No. 
3 din Slanic. Analizele, ce s'au 
facut $i concluziunile la care 
s'au ajuns sunt aratate in lu- 
craiile D-ruluI Fatu, 1851 $i 
1874, in raportul D-ruluI I. Ko 
nyadin 1883 (Ia$i) $i in raportul 
pe 1888—1889 al D-ruluI C. 
Istrati. Aparfin colonelulul Pa- 
nait Botez; poarta numele de 
Baile-Nastasachi, dupa numele 
proprietarulul de mal inainte, 
Nastasachi Mihail. 

Nastase, deal, jud. Vilcea, pi. 
Oltul d.-j., com. Stane^ti. 

Nastradin, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, re§edin{a co- 
munei Eni^enlia, peambelema- 
lurl ale vael Nastradin - Ceair, 
la poalele de S. ale dealulu! 
Cara-Amat-Bair $i ale movilel 
TaslMuiuc, ce'l domina $i la 
cele de S. ale dealulul Nas- 
tradin -Bair. Casele sunt micT, 
neregulate, risipite, cu o piafa 
mare in mijloc. Intinderea este 
de 500 hect., din carl 92 hect. 
ocupate de vatra $i gradinele 
satului, cu o populate de 41 
familil, sau 500 suflete. 

Nastradin- Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra • Noua, 
com. Eni§enlia, cat. Nastradin ; 
se desface din dealul Ghiol- 



GhelicBalr; se intinde spre N. 
in direc^ie de la S.-E. spre N.- 
V., printre vaile Gheren-Ceair, 
(sau Beilicul) §i adiacenta sa, 
valea Nastradin-Ceair, brazdind 
partea de E. a placet §i cea 
centrala a comunei; are 167 m. 
inatyime, dominind satul Nas- 
tradin, a§ezat la poalele sale de 
E., valea Beilicul, valea Nasira- 
din Ceair §i drumurile vecinale 
ce due de la Nastradin la Ba- 
zirgian, Eni?enlia ?i Hazarlic; e 
acoperit cu padurl $i tufari?url, 
precum $i cu pa^unl. 

Nastradin-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra - Noua, 
com. Eni^enlia, cat. Nastradin ; se 
desface din dealul Ghiol-Punar; 
se dirige spre V., intr'o direc^ie 
de la S.-E. spre N.-V., prin par- 
tea de E. al pla$ei $i cea cen- 
trala a comunei, printre dealurile 
Mulver - Accuci §i Cara-Amat- 
Bair de o parte $i Ghiol-Ghelic- 
Bair §i Nastradin-Bair de alta: 
trece prin satul Nastradin ?i, dupa 
6 kil. de lungime, se deschide in 
valea Gheren-Ceair (sau Beilicul) 
pe dreapta, linga Ta$uluc-Ce$me ; 
prin ea merge drumul Nastra- 
din-Bazirgian. 

Nastradin-Culac, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei urbane Cuz- 
gun $i anume pe acela al cat. 
Urluia; se desface din poalele 
N.-V. ale dealulul Cara-Amat- 
Bair, sub numele de Cuiuc-Cu- 
lac; se indrepteaza spre N., 
avind direcfia generala de la 
S.-V. spre N. E., brazdind par- 
tea de E. a pla$ei ?i a comu- 
nei; se intinde printre dealu- 
rile Curu-Alceac-Bair $i Cara- 
Aci-Bair $i, dupa un drum de 10 
kil., se deschide in valea Urloaia, 
pe stinga, in dreptul satului 
Susu-Punar; printr'insa merge 
un drum comunal ce duce de la 



Digitized by 



Google 



NAT (VALEA-LUl-) 



446 



NAZtRUL 



Nastradin la Iusuf-Punar, mai 
este taiata de doua drumurl co- 
munale, unul ce duce de la Cara 
Amat la Urloaia, altul de la Nas- 
tradin la Cherim-Cuius. 

Nat (Valea-lui-), vale, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul d.-j., com. 
rur. Menfi-din-Dos. 

Natima, loc izolat, in jud. Bu 
zau, com. Cern&te$ti, cat. Sa 
poca, unde, dupa tradifie, sc 
spinzurati in vechime criminalii. 

Nauruful, culme de munte, care 
este o prelungire a culmei O 
lane^ti, jud. Vilcea. Se indrep 
teazel de la V. c&tre E., for 
mind {annul drept al LotruluT. 
Are ca pise muntele Sida. 

Nazlrcea, sat } in jud. $i pi. Con 
stanza, cat. com. Omurcea, si- 
tuat in partea de V. a pla§el 
?i cea de N. a comunei, la 5 
kil. spre N. de c&tunul de re$e 
din^a, Omurcea, pe valea Ho 
roslar-Alceac, dominat $i inchis 
la S. de dealul $ancal, la S.-K. 
de dealul Horoslar-Bair, la N.-V. 
de dealul Caratai, cu virful sSu 
Caratai $i la N. de dealul Na 
zircea, cu virful s&u Nazircea 
(100 m.). 

Suprafa^a sa este de 2831 
hect., din cart 65 hect. sunt o 
cupate de vatra satulul $i dc 
gradinT, cu o populate de 94 
familif, sau 333 suflete. 

Prin partea de S.-V. trecc 
un val al luT Traian. 

Drumurl comunale sunt o 
mutyime care vin din satele in- 
vecinate : Horoslar, Omurcea, 
Murfatlar, Alacapi, Caratai ^i 
altele. 

Nazircea, deal insemnat, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Caratai; se 
desface din partea de S.-V. a 



dealulul Amat-Bair ?i anume 
din virful Tepe-Cara-Murat ; se 
indrepteazi spre S., avind o 
direcfie generals de la N.-E. 
spre S.-V., brazdind partea de 
E. a pla?e! $i a'comunei; se in 
tinde printre vaile Caratai $i 
Cioban-Dere ; are o lungime de 
4V2 kil. ?i se continue cu dealul 
Caratai; are o inSl^ime maxi- 
ma de 100 m., pe care o a 
tinge in virful Nazircea; pe la 
poalele saledeS., irece drumul 
comunal Caratai-Cogea-Ali ; este 
acoperit aproape peste tot cu pa 
$uni ?i cu purine semanaturl in 
partea de S.-V. 

Nazirul, com. rur., pi. Vadeni, 
jud. Braila, situate pe $es. Se 
m^rgine^te la E. cu Cazasul ; 
la S., cu Tudor- Vladimirescu ; 
la N., cu Cotul-Lung $i Vadeni ; 
la V., cu Romanul. 

Are o suprafa^a de 6900 hect. 
cu o populate de 907 suflete; 
o bisericS, zidita la 1888 de lo 
cuitorl $i proprietar, cu hra 
mul Sf Nicolae, deservita de 1 
preot $i 1 cintare{ ; o $coala 
mixta, infiin$ata la 1876, frecuen- 
tata de 25 elevl; 5 circiuml. 

Sunt 65 locuitori improprie 
tariff din 1864; neimproprieta- 
ri{T mai sunt 47. 

Budgetul com. e la venituiT 
de 4075 lei, $i la cheltuell, de 
4070 leT, 27 banT. 

Vite sunt: 554 boT, 308 vacT, 
1 1 tauri, 164 vifef, 44S cai, 1857 
oT, 377 rimatorT. 

Izlazul e de 250 hect. 

Drumurl: la Tudor-Vladimi 
rescu spre S. (8 kil.); la Roman 
spre V. (10 kil.); la Scorfarul 
Vechiu, tot spre S. (11 kil.) 
la Gurguefi, spre V. (14 kil.) 
la Latinul, spre N.-V., pe $0 
seaua Braila - Foc?ani (14 kil.) 
la Cotul-Lung, spre N. (10 kil.) 
la Vadeni, spre N. (1 1 kil.). 

Comuna pare a fi infiinfata 



inainte de 1756, cadf in prima 
vara acestuT an, gasim ca zahe- 
reaua, adica darea in grine catre 
Poarta, s'a cerut pentru prima 
oarain cantitate de 15000 chile 
de Braila. Griul se preda in 
Braila, de unde se primea de un 
Nazir, adica intendent al Sul- 
tanuluT. Jara era reprezentata 
de un comisar, care observa 
predarea. Dupa ce se preda c£- 
ta^imea totala de griu, Nazirul 
libera un certificat total, care se 
trimetea ca justificare la Con- 
stant nopole. Intendentul Sulta 
nului nu da certificatul pan£ 
ce nu i se da plocoane. 

Numele de Nazirul, il poarta 
comuna de la vre-unul din ace^ti 
vechi proprietari ; mai in urma 
deveni proprietatea principelui 
Alexandru Ghica, de la care a 
cumparat-o loan Suliotis. Prin 
com., au trecut Ru$ii pe la 1821, 
1854 $i 1877. 

Nazirul, sat, in partea de S. a 
com. Nazirul, jud. Braila, la 12 
kil. spre N.-V. de ora§ul Bra 
ila. La 1 kil. spre N. trece $0 
seaua Braila-Foc?ani. Acest sat 
mat inainte era situat pe locul 
unde asta-zT este tirla Soarele, 
din com. Cotul-Lung, de unde 
s'a stramutat la 1833. 

Suprafa^a vetref satulul este 
de 49 hect., cu 88 case $i 2 
circiumT. 

Are o populate de 89 familii, 
sau 427 suflete ; o $coala mixta, 
infiin^ata la 1845, frecuentata 
de 38 elev! ?i 16 eleve; o bi- 
serica, rezidita la 1888 de sa 
ten! $i proprietar, deservita de 
un preot, 1 cintaref $i un para 
cliser. 

Vite: 150 cat, 272 vite mari 
cornute, 266 01, 153 rimatori. 

Nazirul, fost catun, pendinte de 
com. Balanoaia, pi. Marginea, 
jud. Vla?ca, pe proprietatea Efo- 



Digitized by 



Google 



NAZlRUL 



447 



nAmAeasca 



riei Spitalelor Civile din Bucu- 
resti Onceasca si Cosoveni. A 
fost inainte de 1 821 situat in 
josul satulul Ghizdarul. 

Nazirul, mope, pendinte de com. 
cu acelasl nunie, pi. Vadeni, jud. 
Braila, proprietate a most, rap. 
I. Suliotis. Are o suprafa^a de 
7100 hect. siaduceun venitde 
80000 lei. 

Nace^ti, sau Naneasca, catun, 
pendinte de com. Branistari, pi. 
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe 
partea stinga a apei Cilnistea. 
Are o suprafa^a de 145 hect. 

Naeanca, veckie numire a cfttii- I 
nulul Sahateni-d.-j., com. Ga 
neni- Vintileanca, jud. Buzau. I 

Naeanca, vale insemnatd, jud. ' 
Buzau, incepe in comuna Vis 
pesti, din ramifica^iile lstri^eT, ; 
prin doua izvoare : Urgoaia sau 
Valeanca si Fintina-Vulturului ; 
uda in lung comunele Naeni 
si Gageni- Vintileanca ; trece so 
seaua na^ionala si calea ferata; 
se imprastie pe cimpie, se di 
rige apoi, parte spre com. Baba 
Ana, scurgindu-se in pir. Istaul 
iar parte spre catunele Gageni 
si Mirosi ; se scurge in piriui 
Sarata, in fa{a vaei Leoteasca. 

Naeni (Naeni- Prosca), com. 
rur., in jud. Buzau, pi. Tohani, 
pe arnbele malurl ale vaei Na 
casca, la 35 kil. de orasul Buzau. 
Limita, la N., incepe din pa 
durea Arhimandrita, apoi pj 
marginca padurei sforile Naeni. 
merge pana in Predealul-Buzau 
lui; la E., se lasa din Predeal 
si, pe marginea padurei Slobo 
zeanul, vine pana in Piatra 
Sahatenilor; la S., hotarul de 
N. al mosiei Sahateni ; la V , 
din hotarul Sahateni, ia pe mar 
ginea padurei Gliza si ajunge 



in padurea Arhimandrita. Su- 
prafata sa e de 1362 hect, din 
care 270 arabile, 420 padure, 
45 finea^a, 2 izlaz, 383 vil si 
224 sterp. 

Proprieta^Imalinsemnatesunt: 
Naeni, Prosca si Turburesti ale 
cetelor de mosneni: Naeni, Fra- 
sinenT, Orbesti si ProScan!. 

Terenul e accidentatsi pietros, 
din care cauza e pu{in fertil 
Singura product une mal in- 
semnata sunt viile, apoi livezile. 

Comer^ul consta in desfacerea 
acestor produc^iuni. 

Cal de comunica^ie sunt: $0 
seaua coraunala Breaza-Fin{esti 
prin Naeni si drumul pe valea 
Naeanca spre Mizil. 

Vite 455 boi, 126 vaei, 69 
vitrei, 50 caT, 28 lepe, uminj', 
900 ol, 13 capre si 100 porci. 

Comma e formata din catu 
nele: N&eni, Prosca si Tud<;- 
rachesti, cu o populate de 1340 
suflete, locuind in 314 case. 

Are o scoala de bae{i, frecu 
entata de 37 elevl si una d. 
fete, frecuentata de 30 eleve ; 
o biserica, in N&eni si fostul 
schit Prosca, azi biserica de mir, 
deservite de 2 preo^I, 2 cinta 
re{I si 2 paracliserl. Catedrala 
e cea cu hramul Sf. Dumitru. 

Comuna e noua. Cel mai 
vechiu sat e Prosca, pe care 
Dionisie Fotino nu'l men^io- 
neaza, dar care exista in secolul 
trecut. 

Budgetui comunel e de 2502 
lei, 71 ban!. 

Naeni, ctitun de resedm^aal com 
N&eni, jud. Buzau, cu 400 lc 
cuitorl si 93 case, situat pe <» 
frumoasa culme, ramificata din 
masivul muntelul Istri^a. 

Naeni, mope, in jud. Buzau, co 
munele Naeni si TisSul ; are cam 
470 hect., proprietate mosne 
neasca, divizata in 5 sforT : Dat 



cul, Frasineni, Naeni, Catunul 
si Orlesti ; are araturl, vie, izlaz, 
200 hect. padure, apoi piatra si 
loc sterp. 

Ndeni, mope, in jud. Buzau, com. 
Tisaul; are cam 240 hect., din 
carl 18 cultivable, restul pa 
dure, despar^ita in trel sfori : 
Barducesti, Sibiesti si Marco- 
cesti, dupa cum s'a sub-divizat 
ceata mosnenilor Ghinea-Sibiu, 
proprietarul el. 

Naeni-Sfinteanul, mope a sta 
tuluf, in jud. Buzau, com. Ti- 
saul, facind parte din padurea 
Bradul-cu Sforile ; are 200 hect., 
din carl 10 hect. arabile, 10 
hect. ftnea^a si restul padure. 

Naeni-Sforile, mope, in jude^ul 
Buzau, com. Vispesti, proprie 
tate a statului, pendinte de ma 
nastirea Slobozia ; are cam 840 
hect., din carl 140 araturl si 
vil, iar restul padure. 

Naeni-Sforile, pa* dure a statului, 
pe mosia Sforile-Naeni, pe valea 
riului Niscovul, jud. Buzaii, com. 
Tisaul. Consta din doua sfori : 
una la dreapta riului, zisa si 
Slobozianul, care are 337 hect., 
iar a doua la stinga : Naeni, cu 
322 hect. Sfoara Slobozianui 
se mal numeste si Slobozianul 
cu-Istri^a. 

Nafurde§ti, veclun sat, care s'a 
desfimjat ; depindea de com. Go 
dincsti, jud. Tecuciu. 

Nafurde^ti, trup de mope al sta- 
tului, in jud. Tecuciu, comuna 
Muncelul. Are o suprafaja dc 
155 hect. MaT poarta numelc 
de Capul-Dealului. 

Namaeasca, fosta mope a sta- 
tului. Vczi Valea-Mare, jude^ul 
Muscel. 



Digitized by LiOOQ IC 



nAmAeasca 



448 



nAmAe^ti 



NamSeasca, ptldure a statulul, 
in intindere de 231 hect., apar 
{mind comunel Valea-Mare, pi 
Riul-Doamnel, jud. Mu$cel. 

Namde§ti, com. rur., in jude^ul 
Mu^cel, plaiul Dimbovi^a, la N.-E. 
de Cimpulung ?i la 8 kil. de a- 
cest ora$. Este situata pe malui 
drept al riulul Arge^elul. 

Se compune din 2 catune : 
Namae?ti $i Valea-Romine$tilor, 
cu o populate de 887 suflete, 
locuind in 229 case. 

Locuitorii se ocupa cu vSrS- 
ria, lemnaria $i scindur&ria. 

Vite sunt: 26 cal, 780 boi, 
vac! ?i vi^el, 1017 01, 106 capre 
?i 120 porcl. 

In jurul com. sunt livezl dc 
fine^e (numite muscele), paduri 
de fagf ?i measteac&nl $i mun^I, 
intre can, mal apropia^I putem 
cita: Clabucetul $i Plai^oarele. 
Originea numelu! Clabucetul sc 
plerde in intunecimea veacurilor ; 
iar Piai?oarele i$I iau numele dc 
la dou& plaiule^e ce compun 
muntele. 

Riul Arge?elul uda com.de la 
N. la S. §i pe el, in cercul com., 
se afla 2 morl §i 10 ferSstrae. 

NumSrul contribuabililor e de 
131 $i budgetul prezinta la ve- 
nituri suma de 2297 le! §i la chel 
tuell 2277 lei. 

PSmintul intregei com. este 
de S3S hect., livezi, fine^e $i 
semanaturl, osebit de mun{i $i 
paduri. 

Locuitorii sunt in maioritate 
mo^nenl; iar 89 s'aa improprie- 
tarit la 1864. 

Proprietari marl in com. sunt 
d-nil Maior Ciudin, Dim. Bil- 
cescu $i M. Florian. 

In fa{a Namae?tilor, spre K.. 
se afia muntele Mateia^ul, dc 
piatra calcaroasa, cu virful Stu 
rul, a c&rul infa{i$are m&rea{a 
ridica frumuse^ea pozi{iuncf Na- 
m&e$tilor. 



Sunt doua $osele: $oseaua 
comunala $i $oseaua nationals, 
ce duce la RucSrul ?i Frontier^. 
In raionul com., peste riul Ar- 
ge^elul, este un pod de lemn. 
Are o biserica vechie, edificata 
de ob?tea locuitorilor, deservita 
de 1 preot ?i 1 dasc&l ?i o mi- 
nastire, Namae$ti, spre V. de 
sat, cu 14 chilil, in carl locuesc 
vr'o 20 calugiri^e ; o $coaia, in- 
fiinjata la 1861, frecuentata de 
25 elevl ?i 6 eleve. 

In sinul p&mintulul, la mun- 
tele Mateia?ul, se gase^te cu 
indestulare piatra de var; iar 
in vara anulul 1887 s'a desco 
perit in raionul com. depozite 
de piatra de construc^ie, tot a?a 
de bunS, se zice, ca cea de la 
Albe$ti. Aci s'au deschis $i ca 
rierl, de unde se exploateazfi 
piatra in mare cantitate. 

Pe lunca Arge^elulul, la locul 
numit Valea-luI-Braga $i pe Ma 
teia$ul, se vad numeroase do 
vezt de rSzboaie ale trecutulul : 
ghiulele, oase de oamenl, cos 
ciuge de piatra, toate atitea 
probe neindoelnice ca pe aceste 
locurl s'a varsat singe in maT 
multe rinduri. Chiar muntele | 
Mateia^ul, spune legenda, isT 
trage numele de la Mateia?-Cor 
vin, care a avut pe act batalie ] 
Poate ca in framintarile urmatc I 
intre f epe? ?i Turci sa fi trecul 
$i Mateia? prin aceste iocurl, 
de$i Istoria nu pomene^te dc 
cit numai de trecerea peste pa- 
sul Bran a lul Ion Corvin, vraj- 
ma? lul Vlad-Dracul. 

Namae^ti, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela^I nume, jud. 
Mu$cel. Se zice ca satul Nama 
e$ti se numea la inceput Neme- 
$e$ti, ceea ce ar face sa se pre- 
supuna ca cu Radu-Negru ar fi 
venit ?i ci^l-va Neme$i-Unguri 
(nobill), carl s'aii a$ezat pe va- 
lea numita de eT Xemcse^ti. | 



Istoricul Engel sus^ine cu to- 
tul altfel. (VezI Namae^ti, ma- 
nastire). Aci este re^edin^a pri- 
maries Inaintea de unirea pla 
iurilor, la Namae^ti era re$edin{a 
pla'ulul Dimbovi^a. Are o po- 
pulate de 426 locuiton. Stiu 
carte 104 barba^I ?i 33 feme*. 

Namae§ti, m&n&stire de c&lugfr 
rife, jud. Mu$cel, a§ezata pe 
frumoasa colina de piatra, lingd 
satul cu acela?! nume, pe riul Ar- 
gc^elul, la 8 kil. de Cimpulung. 

Istoricul Engel zice ca A- 
postolul Andreiu, insarcinat cu 
propagarea Evangheliei in Bi- 
zant, Tracia, Scitia $i ambele 
DaciT, coborind din Dacia su- 
perioara in Dacia inferioara, pe 
la Bran (pe la Zarne?ti) ?i ajun- 
gind la locul acesta, s'ar fi uitat 
pe fereastra unul templu pagin 
ca sa vada un preot, de la care 
vroia sa inceapa propaganda 
cre^tina ?i nezarind pe nimeni 
in templu, se zice ca s'ar fi in- 
tors catre sofil sai de calatorie 
$i ar fi zis: nemo est ; de unde 
Namae^ti. 

Biserica zidita in piatra are 
mat multe legende : 

Se zice ca un cioban pastea 
oile pe aceasta piatra mare, in 
care s'a sapat biserica. Intr'o 
noapte i se arata in vis Maica 
Domnulul, care 'I zise : Scoali 
?i sapa sub tine ?i vei ana 
icoana intr'o bisericu^a de pia- 
tra; aci vei face tu biserica, in 
cinstea ?i slava Intrarel in Bi 
serica a sfintel fecioare Maria, 
izvor de via^a §i tamaduirf. 

Ciobanul se pune sa sape si 
dupa trel zile ?i trel nop}! di 
de o bisericu^a de piatri in 
forma de grota, cu icoane % si 
odoare biserice^tl. Icoana visati 
de cioban este, spune legenda, 
chiar aceea pe care o vede vi- 
zitatorui in stinga cum intra in 
biserica. 



Digitized by LiOOQ IC 



NAMOALE (LA) 



t It* 



NAMOLOASA (TtkGUL-) 



Se mal zice §i urmatoarele : 
Cre$tinil din Dacia, $i inainte 
§i dupa Traian, p&n& la Con- 
s tan tin eel -Mare, propagau E- 
vanghelia in grote. Aceste grote 
servira de biserid pana la ur 
carea Crucel pe tronul Cezari- 
lor, cind fura parasite $i inlo- 
cuite cu temple. Multe din grote 
se astupara §i se crede ca grota 
de la NamSe^ti, este din tim- 
pul cind cre^tinisraul se propa- 
ga in ascuns din cauza per se- 
en {iunilor. 

In aceasta manastire sunt 20 
monahine, cu intre^inerea cSrora 
statu 1 cheltue^te anual 61 10 leT. 

Calugarh;ele, pe linga servi- 
ciile ce aduc bisericel, se inde- 
letnicesc cu diferite lucr3rl de 
mind, de exemplu : $aiacun, 
mohaire, covoarc, pinzeturi, etc., 
pe care le lucreazS in mod ar- 
tistic. 

Man&stirea se administreaza 
de o superioarS, ajutata de un 
consiliu spiritual $i altul eco- 
nomic. 

In mica bibliotecS a mftn5s 
tire! se afia: Indreptarea legei, 
parte in manuscris; un Mined 
de la 1698 §i 4 hrisoave vecht 
domne?tI, -scrise pe pergament 
in limba slavonS (1548, 1579, 
1590 $i 1650). 

Curtea manastirel Namae^ti 
se afla la 767 m. d'asupra M&- 
rii-Negre. 

Namoale (La-), loc izolat, in 
jud. Buz&u, com. Magura. Aci 
e o sorginte de ape minerale, ( 
conjinind sulf §i fier §i a ciror ! 
coloare e neagra. Apa e foarte 
rece, dar pare a fierbe cu marT 
clocote. j 

i 
Namoalele, colinft, in jud. Buzaci, 

com. Cislaul, cat. Aninoasa; se 

intinde de la izvorul Puturosul j 

pana in Fundul-C&ciceT, pe ho- 

tarul Prahovel. i 



N&moloasa (Namaloasa, sau 
Nomoloasa), com. rur., in pi. 
Biliesti, jud. Putna. 

E asezata pe malul Siretulul, 
satul fund o urmare a tirgului 
cu acela^I nume, de care e des- 
p&rfit prin intinderea ima?ul ji. 

Se afla la 22 Veil, de sub-pre- 
fectura placet, §i la 40 kil. de 
capitala jude^ulul. 

Se nume$te ast-fel de la po- 
zi^iunea sa naturala, fiind situate 
pe un pamint inla$tinos, n&mo- 
los, linga riul Siret, unde se 
afla un mare pod pe vase. 

Se compune din urmatoarele 
catune: Blehani, Clucerul $i Na- 
moloasa (unde e ?i primiria 
comunei). 

Are o populate de 380 fa- 
milil, sau 148 1 suflete, locuind 
in 318 case; o biserica paro- 
hiala, cu hramul Pogorirea Sf. 
Duh, in cfttunul Namoloasa. 

Copiil cu virsta de $coala ur- 
meazi la §coala din Tirgul -Na- 
maloasa. 

$tiu carte 1 16 persoane. 

Sunt 339 contribuabili. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 5281,54 lei $i la chel- 
tuelT, de 5212,56 lei. 

Locuitoril poseda pe linga 
pamint arabil 47,50 hect. de vil; 
2 ma$ini de treerat cu aburl, 
137 pluguri de fier, 15 grape de 
fier, 10 rari^e; 885 001,714 vacl, 
117 cal, 888 ol $i 525 porcl. 

Industria ?i comerciul se prac- 
tice in 2 pr&v&lil de bauturl 
spirtoase ?i de un fabricant de 
rachiu. 

Nomoloasa (Tirgul-), com. rur., 
pi. Bilie?ti, jud. Putna. 

E a$ezata pe malul Siretului, 
d'asuprasatululcu acela$I nume, 
de care e desp&r^it prin intin- 
derea ima$ulul. 

Se afla la 2 1 kil. de re$edin{a 
sub-prefecturel, ?i la 39 kil. de 
capitala jude^ulul. 



Acest tirg a fost infiinjat in 
1 8 18 de logofttul Costache Co- 
nachi, in baza hrisovulul din 
acel an, dat de Mihail Su^u, 
Domnul Moldovel. 

Are o populate de 232 fa- 
miliT, sau 883 suflete, locuind 
in 232 case; 2 biserid, una pa- 
rohiala\ cu hramul Adormirea 
fa Tirgul-N^moloasa $i a doua 
filial^, cu hramul Sf. Treime, in 
Costieni ; o §coal& de bae^I $i 
una de fete, frecuentate de 120 
copil (J7 bae^i, 43 fete). 

Vite: 426, din carF: 26 boT, 
I OO vacl, 130 cal, 100 oT, 20 
capre $i 50 porcF. 

Budgetul com. e la venituri 
de 93 8 3.33 'el §i la cheltuclf de 
9106,30 let. 

Industria $i comerciul se prac- 
tira de 31 RominT, 24 Izraeli^I 
?i un Grec. 

Meseria§i sunt: 28 cizmarl, 
14 croitorl, 10 cojocarl, 2 bru- 
tari, 20 lemnarl, 8 fierari ?i 2 
fabrican^i de rachiu de tescovina. 

Bilciurl se fac in acest tirg la 
9 §i 25 Martie, laSf. Gheorghe 
?i la Inil^area Domnulul. 

In baza hrisovulul, prin care 
s'a autorizat fondarea tirgului, 
reprezentanfil actualulul propri- 
etar, contele Petru de Roma, 
exercita dreptul monopolulut 
piinel ^i percep diferite taxe 
asupra bauturilor $i vitelor vin- 
dute, osebit de embaticul de 
cite 10 lei vechl stinjenul loc 
la strada §i 5 lei la mahala. 

Data fiind situa^ia acestet lo- 
cality! la jumatatea distance! 
intre Carpaji ^i Dunare ?i po- 
zi^ia ce ocupa pe Siretul-d.-j. 
Namoloasa are o foarte mare 
important militara din punctul 
de vedere al apXrarel generate 
a X^ re ^» contra unul atac venit 
prin Moldova, caci bareaza inain- 
tarea ataculul asupra capitalel 
Regatulul. 

Aceasta a ftcut ca Namoloasa 



Digitized by 



Google 



NAMOLOASA 



4. r ,(» 



NANKSIT 



sa fie aleasa pentru a se for- 
tifica, in care scop s'a consti- 
tuit aci, in anil 1887 — 1890, mal 
multegrupuri de uvraje, dispose 
pe mat multe liniT, toate in for- 
tifica^ie permanenta, foarte so- 
lida, dupa modelul eel mai re- 
cent si posedind o artilerie for- 
midabila. 

Fortificafiile de la Namoloasa 
formeaza sistem cu cele de la 
Galafi si Focsani, constituindcea 
ce se numeste regiunea fortifi- 
cata Focsani-Namoloasa- Galafi 
si impreuna inchid gitul coprins 
intre munfl si Dunare, interzi- 
cind \n mod absolut trecerea 
vrajmasuluf. 

Aceste fortifica^if au fost con- 
struite de ofi^eni si trupa nos- 
tra de geniu si, prin calitatfle 
ce au, sunt asta-zf citate ca mo- 
del in scolile militare straine. 

In spatele fortifica^iilor de la 
Namoloasa se afla podul militar 
de la Lungociul, care este apa- 
rat prin aceste fortificafrf si care 
va juca de sigur un rol mare 
in cazul unu! razboiu. 

In timp de pace fortifica^iile 
de la Focsani-Namoloasa-Gala^i 
sunt ocupate de regimentul 1 
de Cetate, care este impar^it de 
o potriva intre aceste 3 puncte; 
de asemenea mal sunt date a- 
cestor puncte si cite-va com- 
panil de geniu. 

In Namoloasa exista cazarml 
pentru un batalion de cetate 
si 4 companii de geniu. 

Namoloasa, c&tun, in com. cu 
acelasT nume, pi. Biliesti, jud. 
Putna, asezat pe malul Siretu- 
lui, linga ttrgul cu acelasi nume, 
de care e despSrfit prin intin- 
derea imasuluT. Are o biserica 
parohiala, cu hramul Pogorirea 
S-tuluI Duh. 

Namoloasa (Tirgul-), parohie, 
in jud. Putna, com. cu acelasi 



nume, pi. Biliesti, formata din 
Tirgul-Namoloasa si Costieni. 
Are 2 bisericl, una parohiala, \ 
cu hramul Adormirea, in Tir- 
gul-Namoloasa si a dona filiala, 
cu hramul S-ta Treime, in Cos- 
tieni. 

Namoloasa, parohie, in com. 
cu acelasi nume, pi. Biliesti, jud. 
Putna. Se compune din catu- 
nele Blehani, Ciucerul si Na- 
moloasa, avind o biserica pa- 
rohiala, cu hramul Pogorirea 
S-tuluT Duh, in cat. Namoloasa. 



Namoloasa, piri a, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnic, com. Du- 
mitresti; izvore^te din dealul 
Turculeful ; uda partea E. a com. 
si se varsa in riul R.-Sarat, pe 
stinga luT, mal jos de catunul 
Bicesti de-sus. 

Nana^eni, fost sat, la N. de des- 
fiinfatul sat Iorcani, pe teritoriul 
comunei Tatarusi, jud. Suceava. 

Nana§e$ti, sau Piscul - Coco- 
rului, mosie, cu o intindere de 
845 pogoane, din care 300 po- 
goane padure, jud. Arges, pi. 
Oltul, proprietatea statulul, fos- 
ta pendinte de manastirea Go- 
vora din Vilcea. Avea la 187 c 
o arenda anuala de 12050, cind 
a fost ipotecata, impreuna cu 
alte 380 proprietor ale statu- 
lul, pentru asigurarea imprumu- 
tului domenial de 78 de mili- 
oane. 

Pe periodul 1879 — 86, arenda 
acestel mosiT a scazut la 7250 
de lei; dupa aceasta s'a instra- 
inat de guvern in timpul din 
urma. 

Pe mosie se afla 2 morl, case, 
han si magazil. 

Nanaul, sau Valea-lui-NSnau, 

vale, in com. rur. Retezul, plaiul 
Closani, jud. Mehedinfi. 



Nanceanca, pise de deal, pe mo- 
sia Mogosesti, com. Buda, pi. 
Kerta, jud. Dorohoiu. 

Naneasa, vale, jud. Bacau, pi. 
Trotusul,cora.Dofteana, peunde 
se gasesc pu^url de pacura in 
abunden^a. 

Naneasca sau Nace^ti, cfitun. 
Vez! com. Nacesti, jud. Vlasca. 

Nane^ti, com. rur., jud. Bacau. 
pi. Siretul-d.-j., asezat pe valca 
piriiasuluT Cornitelul si in cursul 
superior al piriului Dieneful. Se 
compune din 3 catune: Nane- 
?ti, resedinfa, Vladnicul si Ma- 
rasti. 

La 1803, Nanesti-RSzesI fa- 
ceau parte dinjudetul Tecuciii, 
ocolul Polocinulul («Uricarub, 
Codrescu, Vol. VII, pag. 313). 

In partea de E. a com. se 
insira, de la N. la S., dealurile: 
Ghirineasa, Stilpi si Dealul-Mare. 

Se margineste la E. cu Gai- 
ceanca (jud. Tecuciu); laV.,cu 
com. Milesti; la S., cu com. 
Petresti si la N., cu com. Pa 
rincea. 

Are o scoala mixta, care func- 
tioneaza din 1859, frecuentata 
de 14 copiT; 3 bisericl: 2 orto- 
doxe, in satul Nanesti, deser- 
vite de 2 preofr 1 diacon si 2 
cintaretf, si una catolica in Vlad- 
nicul. 

Are o populate de 370 fa- 
milil, sau 1484 suflete : 1143 
RominT, 324 Unguri si 17 'h 
raeli^T, to^l de protec^iune ro- 
mina; ioooagricultorf, 4cupro 
fesiuni libere, 117 muncitori §i 
23 serviton, locuind in 370 case. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietSrit 90 locuiton, 
cu 313 falcl si 40 prajinl pa- 
mint in farina. 

Teritoriul comunei are in 
tindere de aproape 1000 hect. 

Proprietari sunt: Caton G. 



Digitized by LiOOQ IC 



nAne^ti 



4ft I 



NARTE$TI 



Lecca, avind o mo$ie de 433,20 
hcct. ; Profira Strat, o mo$ie 
de 104 hect. ; $i N. Jinta, pp- 
sedind 25,06 hect. 

Viile ocupa o intindere de 
63 hect. 

Vite sint: 70 caT, 647 vite 
marl cornute, 256 porcl, 21 ca- 
pre $i 757 ol. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3956 lei, 70 banl 9*1 la 
cheltueli, de 1979 let, 26 banl. 

Teritoriul comuneT este stra- 
batut de calea vecinala Lecca- 
Parincea -Nane$ti-Pance$ti $i de 
calea comunala ce o une$te cu 
Vaieni (com. Mile^ti). 

Distanfele: la Bacau, capitala 
districtuluT, 28 kil. ; la com. Pa- 
rincea, re$edin{a pla$ef, 5 kil.; 
la com. Mile^ti, 9 kil.; la Pe- 
tre?ti, 8 kil. 

Nane§ii, com. rur. t in jud. Putna, 
pi. Bilie$ti, a§ezata linga Siret. 
E un sat impra^tiat $i fnconjurat 
cu gradinl, vil .si alee de salcim. 

Se afl£ la 16 kil. de sub-pre- 
fectura pla§ei, §i la 34 kil. de 
capitala jude^ulul. 

In comuna sunt 2 baltf: una 
numita Lacul, de 30 hect., $i alta, 
Cirpinoaia, in intindere de 10 
hect.; ambele con {in pe$te. 

Vil sunt pe 82 hect. 

Are o populate de 218 fa- 
miliT, sau 983 suflete, din cart : 
337 agricultorl, 3 meseria$I, 12 
comercian^T, 8 cu profesiun! libe- 
re, 25 muncitorl §i 9 servitorl, 
locuind in 237 case. 

$tifl carte 70 persoane. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Inal^area Domnulul. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3487.01 lel9ilacheltuell.de 
3484.47 lei. 

Locuitoril poseda : 1 marina 
de batut porumb (cu man i vela), 
2 pluguri de lemn, 60 de fier, 
1 grapa de fier; 214 boi, 192 
vacT, 24 cal, 895 ol 91 61 porcl. 



Industria $i comerciul se prac- 
tice in doua stabilimente de biu- 
turl spirtoase, 5 de b&uturl spir- 
toase $i coloniale, 3 fieraril $i 
7 fabric! de rachiti ?i tescovina. 

N&ne^ti, sat, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., $i re$edin$a cu ace- 
la$I nume, situat pe piriia§ul 
Cornitelul $i pe Valea-Nane$ti. 

Are o populate de 266 fa- 
milil, sau 939 suflete ; o §coala 
mixta; 2 bisericT, una ciadita 
la 1 7 16 de Enache Me$terul $i 
a doua, la 1834, de preotul G. 
Ro$u ; 2 circiuml. 

Vite: 52 cal, 472 vite mar! 
cornute, 219 porcl §i I3capre. 

In vechime satul se numea 
Slobozia-NcLne$ti. 

Ndne§ti, sat, formind com. cu 
acelasl nume, pi. Bilie$ti, jud. 
Putna, a§ezat linga riul Siretul 
§i fnconjurat cu gradinl, vil ?i 
alee de salciml; e un sat im- 
pra^tiat. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Inal^area Domnulul. 

N&ne^ti, sat, ficlnd parte din com. 
Valea Rea, jud. Tecuciu, situat 
pe coasta dealulul Vladnicul, 
in partea de S. a comunel, la 
1 V* kil. de re$edin{a comuneT. 

Are o populate de 85 fami- 
lii, sati 309 suflete, carl locuesc 
in 78 case ; o biserica, cu hra- 
mul Intrarea-in-Biserica, fecuta 
de locuitorl la 1 742 $i reparata 
la 1803, 1875 ?i 1891. 

CopiiT din sat urmeaza la ?coa- 
la din satul Galbeni. 

Locuitoril sunt rize^l. 

Teritoriul satulu! este de 128 
hect., pe care locuitoril il sta- 
pinesc in intregime. 

Se zice ca satul dateaza de 
vre-o 200 de anl. 

N&ne§ti, parohie, in com. cu a- 
cela?I nume, pi. Bilie$ti, jud. 



Putna, avind o biserica* paro- 
hiala, cu hramul Inal^area-Dom- 
nului. 

Ndne§ti, vale, in jud. Bacau, pi. 
Siretul-d. j., prin care §erpue?te 
piriia$ul Cornitelul $i care este 
inclinata spre piriul Racataul. 

Nane§ti, piriii, jud. Tecucifl, iz- 
vore$te din ripa cu acela§T nume ; 
curge prin mijlocul satuluT Na- 
ne$ti, de la V. la E., 91 se varsa 
in partea dreapta a ZeletinuluT, 
in raionul com. Valea-Rea. 

Nane^ti. Vezi Pochi-Dil, jud. Tu- 
tova. 

N&nia, colind, in jud. Buzati, com. 
Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia Mo- 
druze$ti 31 Capre^ti, acoperita cu 
padure, in intindere de 50 hect. 

N&plrteanul. Vezt Berevoe$ti, 
proprietatea statului, jud. Mu§- 
cel. 

N&pirteanul, munte, proprietate 
a statului, in raionul comunel 
Berevoe?ti-Ungureni, plaiul Nuc- 
^oara, jud. Mu^cel. Esteacope- 
rit cu padure de brazl $i mo- 
lif^i. Aci sunt mal multe ca^aril. 
Din acest munte, izvore^te Riu- 
$orul, afluent al riulut Bratia. 

NSplrteanul, padure a statulut, 
in intindere de 200 hect, jud. 
Mu$cel, com. Berevoe$ti-Ungu- 
reni. 

N^rteasca, numire ce se mat da 
sforil de pftdure Doiceasca, din 
marele trup Bradul-cu-Sforile, 
com. Tisaul, jud. Buz3u. 

NSrteasca, numire data un€ip&rfi 
din mosia Baduleasca, com. Vis- 
pe$ti, jud. Buzau. 

NSrte^ti, deal, jud. Tecuciu, con- 



«/dr. j:orW# JKcfionmr Utopr^c Vol IV 



58 



Digitized by 



Google 



nArtesti 



45ti 



nasipAkia 



tinuare a dealuluf Gohorul. Se 
termini aproape de gara Berhe- 
ciul. Pe dinsul sunt a?ezate sa- 
tele: N&rte$ti-d.-j., Narte^ti-d.-s. 
§i Viile-Grecilor. 

NSrte^ti, ripli cu piriU, jud. Te- 
cuciu, desparte satele cu ace- 
Ia?T nume, in direcfie N.-V. $i 
se varsa in partea stinga a 
BerheciuluT. 

N&rte§ti-de-Jos, sat, ftcind par- 
te din com. Gohorul, jud. Te- 
cuciu, situat la Capul-Dealulul, 
in partea de S. a comunel, la 
8 kil. de re$edin{a com., care e 
in satul Gohorul. 

Are o populate de 61 fam. 
sau 222 sufl., locuind in 6j case. 

Locuitorii sunt vechi r&ze$T 
$i stSpinesc tot teritoriul c&tu- 
nulul, care e de 292 hect. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Copiif din sat merg la $coala 
din Narte$ti-d.-s. 

In partea de S., pe coasta, 
se aflS Viile-Grecilor, unde a 
fost $i satul Greci. 

Narte§ti-de-Sus, sat, facind par- 
te din com. Gohorul, jud. Te- 
cuciu, situat pe dealul cu ace- 
la$T nume, la 5 kil. de re§edin{a 
comunel, ?i desparjit de Nar- 
te^ti-d.-j. printr'o ripS. 

Are o populate de 160 fa- 
miliT, sau 563 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul Intrarea in-Bi- 
serica, facuta de locuitorl la 
1834, dupa cum se vede in in- 
scrip^ia ce se afia d'asupra u$eT, 
$i care s'a reparat la 1882, tot 
de locuitorT, carT o $i intre^in ; o 
$coala mixta, infiin^atS la 1875 
?i frecuentata de 44 copil. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumart. 

Locuitorii sunt toflf raze^T $i 
stapinesc tot teritoriul, care e 
de 580 hect. 



Satul este strabatut de un drum 
care'l une$te cu satul Gohorul. 

N&ruja, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea, situata pe amindoua 
parole gurei, pe unde se varsa 
piriul cu acela$I nume in Za- 
bala, la 16 kil. de sub-prefec- 
tura pla^el ?i la 53 kil. de ca- 
pitala jude^ulut. 

E udata de piraiele Naruja, 
Zabala, Peticul, Reghiul §i Sa- 
ratul. 

Virfurile de mun^T din acea- 
sta comuna fac parte din Ian- 
tul munfilor Vrancel; la poa- 
lele lor sunt mine de sare. 

Se compune din catunele: 
Lunca, Naruja (unde se afla $i 
primaria comunel), Petre^ti, Po 
dul-Naruja, Podul Stoica, Poeni- 
{a, Reghiul $i Stroe$ti. 

Are o populate de 229 fa- 
miliT, sau 997 suflete, din cari: 
198 agricultorT, 13 industrial, 2 
comercian^l, 2 cu profesiuni libe- 
re, 342 muncitorl §i 20servitori, 
locuind in 238 case. 

$tiu carte 61 persoane. 

Sunt 212 contribuabill. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva ; o 
§coaia mixta, construita de co- 
muna §i frecuentata de 29 copii. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2162.01 let ?i la cheltuelT, de 
2141.70 let. 

Locuitorii poseda: 30 plugurl 
de lemn; 4 mori de apa; 242 
boT, 204 vacT, 69 caf, 1864 oT, 
71 capre ?i 161 porcT. 

Sunt 250 stupl cu albine. 

Vil sunt de 6 hect.; cultura 
de cereale, pe mal mult de 500 
hect. 

Industria ?i comerciul se prac- 
tica de 2 comercianflf de bau- 
turl spirtoase, 3 flferarl, 3 ca- 
rau§T. Sunt 5 pive $i dirste ?i 
7 herastrae. 

Naruja, cdtun, in comuna cu a- 



cela?T nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, situat pe amindoua par- 
ole gurel pe unde se varsa Na- 
ruja in Zabala. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva. 

N&ruja, parohie, in com. cu a 
cela?I nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, formata din catunele: 
Naruja, Stroe$ti, Poeni^a, Lun- 
ca, Reghiul, Podul-Stoica, Pe 
tre$ti $i Podul-Naruja. Are 1 
biserica parohiala cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, in catunul 
Naruja. 

NSruja, pit til, jud. Putna, ce iz 
vore?te din muntele Poiana, maf 
sus de satul Herastraul, primind 
in cursul sau.urmatoarelepiraie: 
Mordanul, ce vine de la Poarta- 
de-Vint, Gorul, ce vine din vir- 
ful muntelui cu acela?! nume, 
Verdele, ce izvore?tedin muntele 
Verdele, Pietrosul, ce izvore$te 
din muntele Pietrosul, Baloasa, 
ce curge din muntele Sboina. 
Se varsa in Zabala, linga co- 
muna Valea-SareT, la catunul Pri 
saca, dupa ce uda comunele: 
Herastraul, Naruja §i Nistore$ti. 

Naruja (Dealul-), padure, in 
intindere de 50 faect., situate 
pe teritoriul cominei Naruja, 
pi. Vrancea, jud. Putna. Apar 
fine locuitorilor din s is - zisa 
comuna in indiviziune. 

Naruja (Podul-), cdtun, in co- 
muna cu acela?! nume, pi. Vran 
cea, jud. Putna, situat pe piriul 
Naruja, linga locul unde dS in 
Zabala. 

Are o populate de 49 suflete, 
can locuesc in 14 case. 

N&sintocul, vale, jud. Valcea, 
pi. Ocolul, com. Viade§ti. 

N&sipSria, deal, pe mo?ia Lu- 



Digitized by 



Google 



nAsipAria 



453 



nAsturelul 



peni, com. Hude^ti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

N&sipdria, deal, ce se prelunge?te 
pc partea de N.-E. a satului Al- 
be$ti, comuna Albe^ti, pi. Cras- 
na, jud. Falciu. Se nume$te ast- 
fel din cauza mare? cantitaflf de 
nasip ce confine. 

Nasipfiria, deal, facind hotarul 
iatre com. Galata, pi. Codrul 
$i Miroslava, din pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i; pe podi^ul sau trecc 
dea curmezi§ul §oseaua jude 
defeana Ia$i-Roman ; de pe el 
se scoate prundi?. 

Nasiparia, piscde deal, pe mo 
$ia Hude^ti, com. cu acela§I nu 
me, pi. Prutul-d -s., jud. Doro- 
hoiu. 

Nasipariei (Dealul-), deal, pe 
mo§ia Hili^eul Curt, com. Hili 
$eul, pi. Copula, jud. Dorohoiu. 

Nasoe§ti-Cetd{uia, mope, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul d.-s., com. Na 
di§a, apar^inind statulul $i adu 
cindu-I un venit de 3100 lei. 
Inainte de secularizare, ^inea de 
manastirea Berzun^ul. Pe aceasta 
mo$ie a fost cearta ?i judecaff 
dese intre raze$il §i egumenii 
manastiref Berzunjul. Ast-fel s'a 
intimplat la 1781, pe timpul 
Domnitorulul C. Moruzi-Voevod, 
in urma jalbel data de egume 
nul Ghenadie, ca sa se hotar 
niceasca din nou parole de mo 
$ie. Acestea s'au hotarit defi 
nitiv, de catre Matel Hurmuza 
che, in favorul manastirel. 

Nasoe§ti -Particular!, sub-divl 
zie a satului Nasoe$ti-Raze$T, jud . 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., situat pt 
piriul Nadi^a, la 2 kil. de satul 
Nadi^a ($coala). 

Are o populate de 58 familiT, 
sau 225 suflete; o biserica ca- 



! 



tolica, cladita in 1865 de locui- 
torl; 2 circiumi. 

Vite: 16 cat, 113 vite man 
cornute $i 56 porcl. 

N&soesti-Raze§i, c&tun, in jud. 
Bacau, pi. Tazlaul d.-j., al com. 
Nadi?a, situat pe dreapta pi- 
ri iluf Nadi$a, la 2 kil. de satul 
Xadi§a ($coala). 

Are o populate de JJ familii, 
sau 301 suflete; o biserica or- 
todoxa deservita de 1 preot $i 
1 ctntaret, cladita de locuitorl 
la 1777. 

Vite: 15 Cii, 193 vite cor- 
nute $i 7 porcl. 

N&soe^ti-R&ze^J, mosie, in jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.s., comuna 
Nadi$a, apar^inind raze$ilor din 
comuna. 

Nasoe^tilor (Dealul-), deal, in 
judetul Bacau, pi. Tazlaul-d.-s , 
com. Nadi$a, de pe teritoriul 
catunulu! Cetafuia. 

N&SOlea, cascadii, in jud. Bacau, 
pi. Munteljl, com. Darmane$ti, 
formata de piriul Uzul, la pi- 
cioarele muntelut Farcul ?i la 
care se ajunge cu greu, printr'o 
padure deasa de brazl $i fagi. 

Ndstase, sat, pe §esul din dreapta 
Ba$eulul, in partea de S. a com. 
BrSteni, pi. ^tefinesti, jud. Bo 
to$ani, cu o suprafafa de 219 
hect. $i o populate de 45 fa 
milil, sau 129 suflete. 

Vite sunt: 33 boi ?i vacT, 29 
cat, 30 oT §i 16 porcl. 

N&st&seni, sat, facind parte din 
com. Godine§ti, jud. Tecuciu. 
Pe acest loc a existat o data 
satul Nafurde^ti. Locuitoril de 
aid au format satul Bice^ti, din 
pi. Zeletinul. 

E situat la N. $1 la 7 kil. 
$i 700 m. departe de re?edin{a 



com., la marginea de V. a dea- 
lulul Medeleni. 

Are o populate de 44 fami- 
liT, sau 174 suflete, locuind in 
SO case. 

Teritoriul satului este de 168 
hect. 

Locuitoril sunt raze$f. 

N&Stfise§ti, sat, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Bulze?ti, situat 
in valea piriului Frafila. Are o 
populate de 377 suflete, locuind 
in 109 case. 

Copiil din sat urmeaza la 
$coala mixta din satul Cirstule?ti, 
ce este la 3700 m. 

Are o biserica ; 5 circiumf. 

Nast&SOaia, virf de deal, situat 
la N. de com. Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, aco- 
perit cu vif. 

Nasturelul, com, rur., in partea 
de S. a pla^el Marginea, jud. 
Teleorman, situata pe {annul 
girlel Pasarea, care deriva din 
Djnare ?i uda toata partea de 
S. a com. 

La N. §i E., se invecine^te cu 
proprietatea Bragadirul ?i la V. 
cu proprietatea Zimnicea. Are 
un catun, Zimnicelele, la 3 kil. 
de Zimnicea. 

Toata partea de S.-V. a com. 
este $erpuita de mul^ime de ape, 
atit statatoare cit $i curgatoare. 
Afara de girla Pasarea, ma! sunt : 
Boazul, care deriva din aceasta 
girla; Calota, Luciul, Rotundul, 
Bentul, Boulejul ?i Craca, ape 
statatoare, provenite din revar- 
sarile Dunarel in canalul Pasa- 
rea. 

Comuna Nasturelul poarta $i 
numele de Herasca, dupa nu- 
mele fostulul proprietar, Banul 
Constantin Herescu, care a facut 
mo^ia sa dona^iune AcademieT 
Romine ?i bisericei Sf. Vineri 
din Bucure§ti. 



Digitized by 



Google 



nAstukelul 



454 



NEAGA 



Catunul Zimnicelele se numea 
mat inainte Satul-NoG. Acest 
cat. se afla in departare de Nas 
turelul de aproape I 1 /* kil., in 
partea de V., spre orasul Zim- 
nicea. 

Populajia com. cu a catunulu! 
este de 776 suflete, din carl 
138 contribuabill. 

Vite: 283 cal, 716 vite mar! 
cornute, 2840 vite mici cornutc 
si 134 pore!. 

Budgetul com. e de 4750 lei 
si 43 bani, la venituri si de 4670 
lei si 76 bani, la cheltuell. 

Are o scoala, frecuentata dc 
1 8 elevi ; 2 biserid, una in cat. 
Nasturelul si alta in Zimnicelul, 
deservite de 1 preot si 2 cin- 
tarep. 

Cal de comunicajiune are spre 
orasul Zimnicea si spre com. 
Bragadirul, pe sosele vecinale ; 
iar spre com. Fmmoasa, la N.- 
V., are numal drumurl naturale. 

In raza acestel com. se ga- 
sesc ma! multe magurl, dintre 
car! una la N., care poarta nu- 
mele de Magura-cu-Boz ; o alta 
intre cat. Zimnicele si Nastu- 
relul, cu numele de Magura Ca- 
ravanijel si o a treia Magura- 
Mare, chiar in Nasturelul. Inal- 
{imea lor variaza intre 15 — 20 
m. si baza, de la 50—80 m. in 
periferie. 

In partea de N. se vad inca 
si azl urmele linieT ferate ruse 
din campania 1877, Zimnicea 
Fra{esti, care s'a desfiin^at la 
1887. 

Nasturelul, mo fie, in jud. Te- 
leorman, pi. Marginea, com. cu 
acelasf nume, donata de catre 
raposatul general Nasturel He 
rescu, parte bisericel Sf. Vi- 
nerl din Bucuresti, parte Aca- 
demic! Romine. 

Nat&menia, deal, in jud. Mehe- 
dinji^ plaiul Cerna, la hotarul 



com. rur. Balta. Aci a fost, se 
zice, o circiuma a lui Tudor 
Vladimirescu. 

Ndtarai, sau Insurd{ei, sat, pen- 
dinte de com. Seaca-Belciugata, 
pi. $erbanesti, jud. Olt, format 
de insura^eil improprietarip aci, 
pe mosia statulul, in 1879. 

Are o populate de 100 fa- 
milil, car! poseda 550 hect. 

Alaturl de acest sat, s'a maf 
format un alt catun de catre lo- 
cuitoril improprietarip, in baza 
lege! vinzare! bunurilor statului 
si carora li s'a vindut pamintin 
loturi. Acest catun nou are o 
populate de 313 familil, pose 
dind 1565 hect. 

N&utul, pise, com. Dragoslavele, 
jud. Muscel, plaiul Dimbovija. 

N&vace§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Magureni, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 126 locuitori. 

Navirgeacul, loc izolat, cu fin- 1 
tina, com. Madulari, pi. Cerna, 
jud. Vilcea. 

N&vrapul, p&dure, supusa regi- 
muluT silvic, proprietatea mos- 
nenilor Berevoesti - PamintenI, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, 
avind, impreuna cu padurile Pi- 
perusi si Oboarele, o intindere 
de 3000 hect. 

N&vrapeasa, girld, jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j.; desparte la E. 
com. Maciuca de com. Gusoeni. 

N&vr&pe§ti, parte din satul Mi- 
roslavesti, jud. Suceava. 

N&vrape§ti, saa Sohodorul, 
piriU, jud. Suceava, uda satul si 
com. Miroslavesti, pe o lungime 
de 7 kil si se varsa in Mol- 
dova. 



Ndzarioaia, sat, foclnd parte 
din com. Vultureni, pi. Berhe- 
ciul, jude^ul TecuciQ, situat pe 
coasta de V. a dealulul cu ace- 
lasl nume, la 5 kil. de Vultu- 
reni, in partea de N.-V. 

Are o populate de 2 1 familil, 
sau 82 sufl., locuind in 18 case. 

Teritoriul satului este de 166 
hect. 

Locuitorit, vechi clacasf, sta- 
pinesc 76 hect., iar proprieta- 
ry, 90 hect. 

Acest sat isi trage numele 
de la nevasta unuf locuitor, nu- 
mita Nazare, care murind a la 
sat acest loc so^iel sale. Lo- 
cuitoril ii mai zic satului si Na 
zaroaia sau Satul-lui-Nazare. 

Neac^ul, vale, jud. Olt, comuna 
Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s., care 
se varsa in Cungrea-Mare, pe 
{annul sting, tot in raionul co- 
munel Ciomagesti. 

Neac§ul (Stan), vilcea, care se 
formeaza pe teritoriul com. Ti- 
tulesti, cat. Ungurei, pi. $er- 
banesti, jud. Olt, cu direcfia de 
la V. catre E. se varsa in riul 
Dorofeiul. 

Neac§ului (Movila-), mavild, 
in jud. Ialomifa, pi. Ialomtya- 
Balta, situata pe cimpul Bara 
gan, spre S. de satul Marsilieni; 
are o inaljime de 14 m. 

Neac§ului (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Gura-Nisco- 
vului, cat. Cirlomanesti. 

Neaga, numire, ce a purtat din 
vechime si mai poarta com. rur. 
Socetul din pi. Tirgulul, jud. 
Teleorman. Numirea oficialade^ 
Socetul i s'a dat mai tirziu. 

Neaga, sorginte de ape miner ale, 
in jud. Buzau, com. $i cat. Ru^ia- 
vaful; confine sulf si fier. 



Digitized by 



Google 



NEAGA 



455 



NEAGOTA SI VALEA-LUl-NEAGU 



Neaga, vdlcea, jud. Teleorman, 
ce trece prin com. Socetul, sail 
Neaga; incepe despre comuna 
Bil^i, la N.V., $i se termini 
in Valea-Vedel. 

Neaga (Doamna), fiica a luT Mi- 
trea Vornicul, unul din frunta$iT 
boerilor din jud. Btfz&u, deve- 
nit& so{ia lu! Mihnea, fiul lui 
Alexandru-VodS §i nepotul lui 
Mircea Ciobanul, fiul lui Radu 
C&lugSruI, to^I din Buz&u. Mir 
cea domni in {ar& in dou& rin- 
duri: la 1577— 1583 $i la 1585- 
1590. Din cauza cruzimilor §i 
a impilarilor, plerzindu-^I tro- 
nul, se duse la Constantinople, 
unde se turci de bunS voie, sub 
numele de Mehmet-Bey. Sofia 
sa Neaga, r&miind singura, sc 
retrase in Buzau, in vastele sale 
propriety : Cislaul, Tisaul $i La 
po$ul, la care, probabil, a adau- 
gat $i ceea ce-I r5mftsese de 
la soful s&fl. Neaga s'a distins 
$i prin multe fapte de pietate. 
zidind ni&n&stirl $i bisericl. 

Din nenumSratele edifictt pe 
care tradifia le atribue ?i locuri 
cu numele s3u, vom expune pe 
cele mal insemnate: 

a) Cetatea DoamneT Neaga, 
numita $i «La Zidul-Doamnelv, 
ruine in com. CislSul, cat. Buda, 
peofrumoas&poian£, intremunfii 
Gilma $i Sc3ri$oara, inconjuratS 
de izvoarele : Valea - ZiduluT $i 
Valea-Dogarilor. Aci se v&d rui 
nele unui mare palat fortificat, 
iar la poarti un colosal stejar 
bine conservat, avind periferia 
de s m. Tradi^ia adaug£ c& sub 
ruinele acestul palat ar fi bol^I, 
in care sunt §i acum ascunse 
aver He D-neT. 

b) Palatul Cheea. VezT Cheea, 
com. Tis&ul. 

c) Palatul 91 biserica de la 
Cucuiata. VezI Cucuiata, com. 
GrSjdana. 

d) Biserica Doamnei Neaga 



din com. Lapo^ul, ruine, care 
abia se mal cunosc. 

e) Pu^ul Doamne! Neaga in 
com. cat. Lapo§ul, linga ruinele 
bisericel, in livedea de prun! a 
lui Temistocle, unde, dupa tra 
di^ie, s'au aruncat fetele el (unii 
spun 2, iar al^if, 3), ca sa nu 
cada in mina Turcilor, carl ve- 
nisera a le robi. Colacul pu$u- 
lui se conserva bine, iar inscrip- 
{iunile dupa dinsul au devenit 
aproape ilizibile, ceea ce a fa 
cut pe d-1 Odobescu sa zica : 
«e sapat cu slove pe care,z&u, 
nicl eel mal cSrturarl din ziua 
de astazl nu le mai pot ghici.» 
('f s'iSo-xov/jYsOixo^, Scrierl lite 
rare ?i istorice, vol. Ill, pag. 
176). Pu^ul e foarte adinc ; la 
gur& au crescut ci{I-va sod. Se 
spune c5. in fundul lui ar fi a- 
runcate avu^I. 

f) Poiana Doamnei Neaga, loc 
izolat §i de o rara frumuse^e in 
com. ?i c&t. Lapo$ul, unde era 
un palat $i o gridina de preum- 
blare. De ac^pleca alee p&na la 
cetatea din Cisl&u $i cetatea din 
Tis&u, pe dealul Mesteceni, pe a 
carul culme pare a fi inc& urme 
de §osea. Tradifia spune ca aci 
au prins-o Turcil §i au omorit-o. 

g) Drumul Doamnei Neaga, 
in com. Ru^iavaful; incepe din 
muntele B&idea, de la schitul 
Cirnul, fondatde mo$H el (Doam- 
na Chiajna $i Mircea Ciobanul) $i 
se infundi in muntele Pan&taul. 
E o lucrare de arta, fiind mai 
tot sapat in stincl. 

//) Min&stirea Cislaul, pe care 
a zidit-o mutind aci pe c&lugarii 
de la schitul Aninoasa, ce era 
in ruine. 

i) Biserica S til Ingeri din o- 
ra§ul Buzau, unde, \\\ capul pan 
tiihuzel, se vede trecuta Doamna 
Neaga cu 100 talere. Pantahu- 
za ce conservel in biblioteca de- 
ccdatuluf C. Don. 

j) In fine drumul Doamnei Nea- 



ga, din com. Gura-S&ra{ei, care in- 
cepe din malul riulul Teleajenul, 
trece prin Sarata, merge p£n& 
la comuna Gara-Ni^covulul, de 
unde se bifurdi, o ramurS con- 
tinuind pe malul riulul Ni§covul, 
prin com. Grajdana ?i TisSul, 
iar alta trecind riul BuziQ §i mer- 
gind prin comuna M&r&cineni 
in com. Scurte$ti. Acest drum 
e indicat prin marl cruel de 
piatrS, mal toate din anil 1583 
§i 1584. (VezI Istoricul comunei 
Gura Sar&tel), etc. 

Din lucrurile ramase de la 
Doamna Neaga, este $i o cruce 
ferecata, pe care a d&ruit-o mi- 
nastirif Bratschi din Chiev in 
anul 1600. Se g&se$te zugrivita 
intre ctitorf la Episcopia din 
Buzdu $i la ministirea Bradul. 

Neaghii (Valea-), vale, in jud. 
BuzSu, com. Vipere$ti, care se 
scurge in riul BuzSul. 

Neagoe, pise, pe malul riululOtci- 
s&ul, com. Petrari-d.-s., pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. 

NeagO^ul, deal, jud. Prahova, 
pi. Podgoria, com. Chiojdeanca. 

NeagOta, parte din .&?//</ Romani, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea; in 
vechime parte se numea Neagota 
$i parte Desrobiti. 

Neagota,///-//?, jud.Tecuciu, com. 
Corbasca, afluente al Rogoazel ; 
curge de la N. spre S. ?i se 
varsS in piriul Corbasca. 

Neagota, Romani §i Birzoteni, 

mosil ale statulul, pendinte de 
man^stirea Bistri^a, situate in 
com. Romani, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. Se arendeazi cu 
7100 lei anual. 

Neagota ?i Valea-luI-Neagu, 
trupurl de padure ale statulul, 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAGOTA 



456 



NEAGRA-BROfTENILOR 



in intindere de 750 hect., carl, 
impreuna cu trupurile Cringul- 
?ope?ti(i5 hect.) $i Plateful (20 
hect., formeaza padurea Romani, 
situata in com. Horezul, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. 

NeagOta, vale, jud. Vilcea, com. 
Romani, plaiul Horezul. 

Neagotii (Valea-), vale, izvo- 
re$te de la hotarul comunei Ro- 
mani ?i se varsa in riul Bistrija, 
in raionul comunei Tom^ani, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Neagra, sat, cu 250 locuiton, jud. 
Arge§, pi. Pite^ti, facind parte 
din com. rur. Poiana-LaculuT. 

Neagra, sat, numit in partea 
estica $es-Tina, iar in cea ves- 
tica Gura-HaiteT, pe mo$ia §i 
in com. Neagra - $aruluT, jud. 
Suceava, a?ezat pe {armurile pi 
riuluT Neagra-$aruluT, pe o lun- 
gime de n kil. $i olafime de 
3 kil. 

Are o populate de 27 r fa- 
milii, sau 1102 suflete, din cart 
309 contribuabilT, locuind in 
328 case; o biserica, cu hramul 
Sf. Dumitru, cladita din lemn 
de raza$i in 1852, pe locul alteia 
vechl ce fusese adusa din Dorna- 
Vatra$i din care icoanele $i cata- 
peteazma se vad $i acum in noua 
biserica, care e deservita de 2 
preo^T §i 2 cintare^T, o §coala 
mixta, infiin^ata in i865,condusa 
de un invajator $i frecuentata de 
35 elevl. 

Drumurl principale sunt : la 
Panci, 4070 m.; la $arul-Dornii, 
6 kil., $i la Gura-HaiteT, 9 kil. 
VezT com. Neagra - $arului si 
Dorna. 

Neagra, mahala, apartinind cu- 
tunuluT Baia-de-Ffer, jud. Gorj, 
plaiul Novaci. Are 23 familiT, 
sau 69 suflete. 



Neagra, c&tun, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Bicazul, 
situat la gura piriiasulul cu a- 
cela$i nume §i in stinga piriu- 
lul Bicazul. 

Neagra, braf (prival), in jud. la 
lomi^a, pi. Ialomtya-Balta, teri- 
toriul comunei Vladeni ; pune 
in comunica^ie lacul Mocilna cu 
Borcea. 

Neagra, da ltd, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Desa ; confine 
multe minerale, dintre carl iodul 
predomina. 

Neagra, baltit, jud. Ilfov, pi. 
Mostistea, la K. padurel cu a- 
cela$I nume. 

Neagra, ramura de munff, ce se 
deta?aza spre S.-E. din grupa 
munteluT Ceahlaul, pe teritoriul 
comunei Bicazul, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neamfu ; este formata 
din doua sire mat principale: 
Obcina-Neagra s4 Neagra- Sacu- 
esculut. 

Neagra, mosie, jud. Arges, pi. 
Pitesti, cu o intindere de 612 
pogoane, din care 450 pogoane 
padure proprietatea statuluf, pen- 
dinte de Mitropolia din Bucu- 
resti. Se arendeaza cu 240 leT 
anual. 

Neagra, p&durc astatuluT, in in 
tindere de 1847 hect., pendinte 
de com. Haimanalele, pi. Fili- 
pesti, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu trupul Grosetul-Md 
laeasa, 150 hect., formeaza pa- 
durea Haimanalele. 

Neagra, pi rift, izvoreste de pe 
teritoriul satului Popricani, com. 
Radiul-MitropolieT, pi. Copoul, 
jud. Iasi, curge de la N. spre 
S. si se varsa in iazul cu ace- 
lasl nume. 



Neagra, pirift, izvore?te din Pa- 
durea -Neagra ?i se varsa in 
riul Cricovul-Dulce, la locul nu- 
mit La-RipS, spre S. de com. 
Haimanalele, pi. Filipe^ti, jud. 
Prahova. 

Neagra - Bro^tenilor, sat, pe 
mosia ?i* in com. Brosteni, jud. 
Suceava, de care {ine si locali 
tatea numita Poiana-Vinulul, lo- 
cuita de cifi-va satenT, car! n'au 
proprieta^ile lor, ci r/in cu aren- 
da anuala cite o bucata de loc 
de la proprietate. 

Asezat pe {annul drept al 
piriulu! cu acela?i nume, are 
populate de 5 1 familil sau 290 
suflete, din carl 60 contribuabili, 
locuind in 62 case; o circiuma; 
o bacanie; o moara si un he- 
restrau. 

Meserias! sunt : 1 croitor, 3 
cojocarl, 2 dulgheri, 2 pietrari 
si 4 fierari. 

Scoala si biserica din Bros- 
teni servesc si acestul sat. 

ImproprietaritJ in 1864, sunt 
un fruntas, 4 palmasT si 4 co- 
das!, stapinind 57 falci, afarade 
ce! cu 20 prj. 

E strabatut numatde $oseaua 
ce leaga Bro?teni cu Dorna. 

Neagra-Bro^tenilor, piriti, jud. 
Suceava. Izvore?te din Tran- 
silvania, atinge hotarul Jarei la 
Cheia - Negret, formeaza hotar 
intrecom. $arul-Dorntf§i Ardeal 
pe o intindere de 3 kil. $i dupS 
ce a invirtit un herastrau §1 2 
mori^te, trece in com. Bro§teni, 
la Poiana-VinuluT; uda ^i acea- 
sta comuna pe o lungime de 
20 kil., invirtind alte doua" he- 
rastrae .si o moara, ?i se varsS 
in Bistri^a, in dreptui satului 
Brosteni. 

Acest piriu poarta maT multe 
nume: in Transilvania i se zice 
Neagra Secuilor ; cim atinge ho 
tarul Jaref, ia numele de Neagra 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAGKA-DKAGUli^Tl 



NKAGKA (VALEA- 



DrSgoesel, mat la vale, de Nea- 
gra-PeUtini?uIuT $i in fine, de Nea- 
gra-Bro$tenilor. 

In Rominia are de tributari 
din dreapta: Cristi^orul, Ortoi- 
{a, Ortoaia, Piriul-CerbuluT, Pa- 
homie, Pinul-Ar$HeI-Rele $i al- 
Salahorilor; iar din stinga : Se- 
oul, al-UrsuluT, al-Vacariei, fih- 
li^a, C£praria - Mica, Capraria, 
Piriul-Ache$ului, Negri^oara, Pi- 
riul- Arsurilor §i al-Omuluf. E na- 
vigabil pentru plute. 

La Poiana-Vinulul e un agent 
vamal, care priveghiazd sk nu 
se introduce in Jara plute In 
mod fraudulos. 

Neagra-Dr&goe§ti. Vezl Nea- 
gra- Bro$tenilor, jud. Suceava. 

Neagra-Mare, piriias, in jud. 
Xeam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bicazul, izvore^te din apropie- 
rea muntelui Gruiul, v&rsindu-se 
pe stinga in Bicaz, linga satul 
Neagra. Pe valea sa se gasesc 
bolovanl man de calcar. 

Neagra-Mddeiului, sat, pe mo- 
?ia Borca, jud. Suceava, com. 
Madeiul, in^irat in lungul \&r- 
muluf drept al piriulul Neagra- 
Bro?tenilor. 

Are o populate de 15 fami- 
lif, sau 73 suflete, din cari 48 
contribuabili, locuind in 17 case. 

Improprietiri^T in 1 864 sunt: 
3 frunta$I, 3 pSlma^T $i 10 co- 
da?r f stapinind 48 »/« fold. 

Biserica $i $coalele din Bros- 
teni servesc $i acestuf sat. 

Singurul drum ce leagd. Bro$- 
teni cu Dorna trece pe aci. 

Neagra-MicS, piriias, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bicazul, se varsa in piriiasul 
Neagra-Mare. 

Neagra-P&ltina§ului. Vezl p?r. 
Neagra-Bro^tenilor, j. Suceava. 



Neagra - Sacuescului, ramura 
de munfU in jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Bicazul. 

Neagra-Sacuilor.VezT pir. Nea- 
gra-Bro$tenilor, jud. Suceava. 

Neagra-§arului, com. rur., in 
jud. Suceava, pi. Muntele, si- 
tuate spre V. $i la 113 kil. 
de Falticeni. Se m&rgine?te la 
E. cu com. ij>arul-DorniI ; la V. 
$i S. cu Transilvania $i comuna 
$arul Dornii ?i la N. cu comuna 
$arul Dorni! $i Bucovina. 

Are forma unui poligon ne- 
regulat, tinzind spre rotunzime. 
E compusa din satele Neagra 
$i $ari$oruI, cu re?edin{a in sa- 
tul de la care §T-a luat numele. 

Are o populate de 314 fa- 
miliT, sail 1283 suflete, din carl 
355 contribuabili; o biserica, de- 
servita de 2 preotl ?i 2 cinta- 
re{t ; o $coala mixta, condusa de 
un invcty&tor. 

Budgetul comunet e la ve- 
niturT de 6060 lei, $i la chel- 
tueli, de 6035 lei. 

Vite sunt: 364 cat, 524 bol, 
840 vacl, 2532 ol, 58 capre §i 
185 porci. 

Mo?ia e proprietatea locuito- 
rilor rSze$I $i are 7909 hect., 
din car! 6258 hect. p&dure, 1373 
hect. finat, 19 hect. cultivabil 
§i restul sterp. 

E udata de piriul Neagra-$a- 
rulut cu afluenjil s&I, din dreap- 
ta : Piriul-Bradulul, Bauca $i Ta- 
ietura, iar din stinga : Halta, Pa- 
nacul, Rachiti^ul, Piriul-Paltinu- 
lul, Piriul-cu-Pe^te, Piriul-Popii, 
al Barloagelor, al-Runculu! ?i al- 
MaganuluT. Mai sunt : Piriui-Tul- 
bure, Piriul-Mare $i $ari§orul. 

Munjil comunel eel mat in 
semnap sunt : Calimani, Taetu- 
riie, $arbel, Lucaciul $i atyil in 
numar de aproape 30. 

Altitudinea comunet, in Virful- 
Lucaciulul, atinge 1777 m. 



i LocuitoriT se ocupa cu ex- 

pioatarea padurilor $i cre?terea 
vitelor. 

Neagra-§arului, piria, jud. Su- 
ceava, intra in fara la locul nu- 
mit Gura-Haitet, in com. Nea- 
gra-Sarului, pe care dupa ce o 
strabate, trece in com. $arul- 
DorniT, formindhotaruljarel din 
spre Bucovina pe o lungime de 
6 — 7 kil. Dupa un curs total 
de 25 kil, in care a invirtit 12 
mori$te, 7 ferastrae $i 2 piue, 
se varsa in Bistri^a, drept satul 
Giira-NegreT. Apa si fund foar- 
te repede, e navigabiia pentru 
plute. 

Are de tributarl in Jara, din 
dreapta, Piriul - Bradulul, Bau- 
ca cu Baucuta $i Taetura, Ca- 
limanelul, Piriul - lul - Mindrila, 
al-Rusului, al-Pietrenilor, al-Pi- 
chetuiuT, Vilcelele ?i Piriul-Rece ; 
iar de-a stinga Piriul - HaTtei, 
Piriul-cu-Pe^te, Piriul-PopiT, al- 
Birloagelor, al-RunculuI, al-Ma- 
ganului, Piriul-Mare, ^ari^orui- 
Mare $i Piriul-Burtuculul, din 
Bucovina. 

NeagrS (Movila-), movild in- 
semnata, naturala, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Canli-Bugeac, situata in par- 
tea sudica a pla^el §i in cea 
centrala a comunet, pe una din 
ondulafiunile sudice ale dealuluT 
Actopraclac ; are 65 m. inaitime; 
punct trigonometric de obser- 
vable de rangul al 3-lea, domina 
asupra satelor Canli-Bugeac, Pa- 
§a-Ci?ta $i asupra drumulul co- 
m«inal Pa$a-Ci$la-Caugagi, ce 
trece pe la picioarele sale ; este 
acoperita cu verdeaja. 

NeagrS (Valea-), schit, pe teri- 
toriul com. Herastraul, jud. Put- 
na, fondat in 1755 de ni?teca- 
lugari ru?! de la schitul Poiana- 
Marulul, din R.-Rarat, de la carT 



Digitized by 



Google 



NEAGRA (VALEA-) 



4f>8 



NEAJl.OVl'L 



au ramas 4 icoane aduse din 
Rusia. Are o proprietate de 100 
hect. 

Neagra (Valea-), deal insemnat, 
in jud. R.-S&rat, pi. Ora^ul, com. 
Andrea^i; se desfacedin Culmea- 
Scoru$ului; se intinde priutre 
piriul Valea-Neagra §i afluentul 
sau piiiul Lacul; brazdeaza par- 
tea estica a comuneT; e acoperit 
cu padunf ?i pa?uni. 

Neagra (Valea-), (Plaiul), una 
din potecele cele maiinsemnate 
din Mun^il-Vrancei, jud. Putna, 
pe care se suie la munte oile 
$i cele-1'alte vite ale Vrancenilor. 
Acest piaiu apuca Muntele- 
Verde $i duce la Poarta-de- 
Vint pe la Pietrosul. 

Neagra (Valea-), padure parti- 
culara, supusa regimulul silvic 
inca din anul 1883, pe mo$ia 
Comarnicul, pi. Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Neagra (Valea-), vale insem- 
nata, in jud. Buzau, com. Ne- 
hoia?ul, izvore$te din M. Curul- 
Muntelul $i se scurge in BuzaQ, in 
dreptul Vael Gramaticulul. Con- 
fine pSstravT. Malurile sale sunt 
acoperite cu seculare padun de 
brad. 

Neagra (Valea-), vale insem- 
nata, in jud. Buzau, com. Goi- 
de$ti; incepe de la M. Viforita 
§i se scurge in piriul Bisca-Mare. 
Malurile sale formeaza grosul 
padurel de brad, ce acopere i 
poalele muntelul Penteleul. I 

Neagra (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Grajdana, cStunul 
Milui^i; incepe de la Piscul-Dra- 
cului ?i se scurge in Ni$covul. 

Neagra (Valea-), vale, in jud. 
Mu?cel, com. Coliba?i, pi. Riul- 



Doamnel; se varsa in riul Doamna 
pe malul sting, in raionul acelel 
comune. 

Neagra (Valea-), vale, izvore?te 
din Virful-Babe^ulul, curge de 
la N.-V. catre S.-E. $i se varsa 
in riul Teleajenul, pe malul drept, 
in raionul com. Maneciul-Un- 
gureni, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Neagr^ (Valea-), vale, izvo- 
re$te de sub poalele muntelut 
Zaganul, se une?te cu piriul 
Curul-Ro?u ?i cu izvorul Timpa, 
spre E. de manastirea Cheia, ?i 
impreuna formeaza piriul Timpa, 
care se varsa in riul Teleajenul, 
pe malul sting, in com. Mane- 
ciul-Ungureni, jud. Prahova. 

Neagra (Valea-), piria insem- 
nat, in jud. R.-Sarat, pi. Ora?u- 
luT; izvore$te din Culmea-Alu- 
nuluT; uda partea de S. ?i E. 
a com. Andrea?i, trecind prin 
catunul Tiritul, intra in plasa 
Marginea-d.-s., uda com. Dealul- 
Lung, $i se varsa in riul Rimna, 
mal jos de catunul Petreanul, 
al com. Odobasca, dupa un 
curs de 22 kil. Valea sa este 
foarte frumoasa, marginita de 
o parte $i de alta de mun^I 
inalflf, acoperiflf cu paduri secu- 
lare. Pe albia lui merge drumul 
de la com. Dealul-Lung la co- 
muna Andrea^i. 

Neagra (Valea-), vale, la 7 kil. 
spre S.-E. de com. Brezoiul, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. 

Neagul, pise insemnat, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Jitia, a?ezat in partea de V. a 
com. ; e acoperit cu padurt $i 
p&$unl. 

Neagului (Mun$il-), ramura de 
tnunfl, ce se deta?eaza spre S.-E. 



din grupa mun^ilor Ceahlaul, 
pana in spre V. satului Bicazul, 
din com. cu acela$i nume, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam{u. 

Neagului (Piatra-), deal, jud. 
Prahova, pi. Prahova, com. Pro- 
vi^a-d.-j., acoperit cu padure ma- 
runt&. La poalele lui sunt li- 
vezT, izlazuri, prunl §i se cultiva 
porumb. 

Neagului (Piriul-), piriia§, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Bicazul, izvore§te din mun- 
{il cu acela$I nume $t se varsa 
pe stinga piriulul Bicazul, dupa 
ce strabate valea formata de 
ramura mun^ilor Neagra $i Nea- 
guluT. 

Neagului (Valea-), numire data 
unel pdrfi din mofia Cinde?ti- 
d.-j., jud. Buzau, in opozifiune 
cu Cerbul, ce se da celeM'alte 
partf. 

Neagului (Valea-), vale, ?n jud. 
Buzau, com. Magura, incepe din 
Predealul-Buzaului $i se scurge 
in riul Buzaul. 

Neajlovul, plasH, in jud. Vla$ca. 
$f-a luat numele de la riul care 
o strSbate in tot lungul prin 
centru. 

Este incorporate cu pi. Gla- 
vaciocul, formind singura o pi. : 
Glavaciocul-Neajlovul, cu re?e- 
dinfa in Obedeanca. 

Este situata la N.-E.-E. a ju- 
defuluT. 

Limitele sale sunt : la N., jud. 
Dimbovtya ?i o parte din jud. 
Arge? ; la E., jud. Ilfov, de care 
in mare parte o desparte riul 
Arge? ; la S., pi. Cilni^tea; la 
V., pi. Glavaciocul. 

Suprafa^a pla$el, in limitele 
aratate mal sus, este de 94813 
hect. 

Popula^ia pla?el este de 78394 



Digitized by 



Google 



NEAII.OVTL MM ASA 



4 .V.I 



NEAJLOVUL (PLASA) 



locuitorT, socotind $i cei din Gla- 
vaciocul. 

Numarul comuaelor din aceasta 
plasa este de 29, cu 55 catune 
$i anume : 

1. AdunatiSirbeni, constitu- 
ind o comuna. 

2. Babele, cu catunele: Ba- 
bele, D&nciule$ti $i Gaureni. 

3. Buc§ani, cu cat. : Buc^ani- 
d.-s., Buc$ani-d.-j. $i Podi§orul. 

4. Cirtojani, cu c&tunele : Cir- 
tojani $: Sadina. 

5. Cascioarele, cu catunele: 
Cascioarele, Gola^ei, Podul Po- 
pa-Xae. 

6. £7/V/tf#/, constituind singura 
o comunS. 

7. Corbi-Ciungi, cu catunele: 
Corbi-Ciungi $i Vadul Stanchil. 

8. Crevedia-Mare, cu catu- 
nele: Co$oaia $i Crevedia-Mare. 

9. Fundul-Pftrulul, cu catu- 
nele: Crovul, Fundul - P&rului 
si Grozave$ti. 

10. Gistesti-Rominl, cu catu- 
nele: Giste?ti-RominT ?i Giste$ti- 
Sirbi. 

11. Gratia-Mare, cu catu- 
nele: Draghinesti ?i Gratia-Far- 
ca$anca. 

12. LeteaNoutt, constituind 
singurS o comuna. 

13. Mirsia, constituind sin- 
gura o comuna. 

14. Nebuna (Valea-Nebunii), 
constituind singura o comuna. 

15. Obedeiii, cu catunele: An- 
ghele$ti, Bucsani-d.-j., Obedeni 
si Pirlita. 

16. Obislavi, constituind sin- 
gura o comuna. 

17. Patru zecf-tft • Cruc), cu 
catunele: Moara-din Groapa ?i 
Patru-zeci-de Cruel. 

18. RoataCatunul, constitu- 
ind singura o comuna. 

19. Roaia-dejos, cu catu- 
nele: Roata-d.-j. $i Sgaia. 

20. Rusi-Iul-Asan, cu catu- 
nele: Ru?i-luT Asan (cu maha 
laua Cune$ti) ?i Satul-Nou. 

6$Uf. Marti* DiofUnar Geog ra/lc. Vol. If 



21. Udeni, cu catunele: Sir- 
beni-Mo$teni $i Udeni. 

22. Uesti-Goleasca, cu catu- 
nele: Popeasca-Ciupagea $i U- 
e^ti-Goleasca. 

23. Ucsti-Mostcni, constituind 
singura o comuna. 

24. llnfitori-Marl, cu catu- 
nele : Cupele §i Vinatori-Mari. 

25. Vintitori-MicI, cu catu- 
nele: PoeanaluT-Stinci ?i Vi- 
natori-MicI. 

26. llsina, cu catunele: Ha- 
nul-lui-Pala §i Vi$ina. 

27. Ztld&riciul, cu catunele : 
Belimoaica, Crevedia-Mica, Cre- 
vedia-d.-j. $i Zadariciul. 

In aceasta plasa nu se gasesc 
cimpil intinse ca in plasa Mar- 
ginea si Cilni§tea. La fie-ce pas 
se vad val $i valcele cari intre- 
rup monotonia cimpielor, ast-fel 
vedem ca este Valea-Neajlovu- 
luT, care strabate d'alungul pla- 
?el, cu vaile laterale ce dau 
intr'insa $i anume : Drimbovni- 
cul, care are pe el satele Dra- 
ghine?ti, Gratia, Cirtojani, Sa- 
dina, Roata, Mir$ia, Ue$ti, Go- 
leasca, Ue$li-Mo$teni; apoT Ji- 
rovul, care are satele SJrbeni- 
Adunaji, Sirbeni-Mosteni $i U- 
deni ; valea Redivoaia care stra- 
bate satul Corbi - Mar! ; valea 
Ilfova^ul, ce trecc pe la Giste$ti- 
Rominl. Milcovul curge pe la 
Letca-Noua §i Ru?i-luT-Asan. 
Pe malul Argesului se afla sa- 
tele Fundul-ParuluT, Popa-Nae, 
Cascioarele. Mai sunt vaile: Chi 
ricanul ce trece pe la fundul 
mosielor Vadul Lat cu Udeni ; 
Crevedia ce vine pe la satul cu 
acela§T nume; Boracul, Ilfova^ul, 
Milcovul $i alte multe valcele 
de o mica importan^a. 

DealurT principale sunt: pla- 
toul d'intre Arge? $i Neajlov, 
partea de sus pe la Corbi-Mari 
si platoul dintre Drimbovnicul 
si Neajlovul, pe la Crevedia. 

Loeuitor'ri acestel pla§l se o- 



cupa, pe linga agricultura, §i cu 
fabricajiunea de carbunl de lemn 
(mangal), cei mai bunl din {ara. 
Satele acestet pla$I alimenteaza 
capitala cu carbunt. 

Se cultiveaza in aceasta plasa, 
in 7 comune, de catre 308 lo- 
cuitorT, o cantitate de peste 
12000 kilgr. de tutun. 

Plasa Neajlovul este cea mai 
paduroasa din judef ; din ea se 
trimet lemne la Bucuresti direct 
cu carau^il din localftate. 

Statil poseda padurile : Ba- 
bele (900 hect); Cirtojani, cu 
Sadia $i Brani^tea (1 1 14 hect.) ; 
Cascioarele (4456 hect.); Cre- 
vedia, Sf. Gheorghe si Stavro- 
poleos (352 hect.); Zavoiul, Po- 
pa-Nae (114 hect); Crovul si 
Fundul-Parulul (460 hect.); Gis- 
te?ti-Coteni si RominI (290 hect.); 
Valea-Nebuna de deal si de 
lunca (1000 hect.). 

Particularil poseda un numar 
de 9 padurt, in suprafa^a a- 
proximativa de 9000 hect. 

Cele maT insemnate sunt : 

Corbi - Marl, Vadul - Stanchit, 
Clejani si Letca-Noua. 

Se fac bilciurl la urmatoarele 
comune : 

Gratia, tirg saptaminal in 
toate Duminecele, iar anual la 

20 Iulie si la 14 Octombrie. 
Corbi -Marl, tirg sapt&minal 

in toate Vinerile. 

Cirtojani, tirg anual cu obo- 
rul de vite, la 23 Aprilie. 

Rusi lut Asan, tirg anual la 23 
Aprilie si 20 Iulie. 

Uesti-Mosteni, tirg anual la 

21 Maiu, 27 Iunie, 6 August si 
8 Septembrie. 

Budgetul comunelor e la veni- 
turl de 93591 let, iar la chel- 
tuell de 77839 leT. 

Numarul contribuabililor este 
de 5173. 

Aceasta plasa, din toate care 
constitue jud. Vlasca, este mat 
bogata in mort pe apa ; sunt 24 

59 



Digitized by 



Google 



NEAJLOVUL (kit) 



460 



NEAM'fUL (JUDET) 



morT, pe apa NeajlovuluT si 2 
pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4 
morl cu aburt; cazane de f&cut 
rachiu la Visina si Obislavi. 
Pe apa NeajlovuluT, sunt 2 piue 
pentru abale, la Vadul-StanchiT 
si la Patru-zecT-de-CrucT. 

Principalele artere de comu- 
niea{ie sunt: soseaua ce merge 
pe valea Neajlovul, de la capul 
jud. despre Dimbovi(a pe vale 
pene la Obedeni ; apoi soseaua 
care merge pe valea Drimbov- 
niculuT venind din pi. Glava- 
ciocul si ducind la Obedeni si 
la Bucuresti pe la Zedericiul si 
Malul-Spart. 

Mat este vechiul drum al Ola- 
culuT care merge de la Bucu 
resti la Craiova; strabate pi. 
in tot latul eT, de la Gistesti 
despre Bucuresti. 

Punctele unde se desfac pro- 
dusele acestel plesl sunt: pen- 
tru cereale, stasia Titu, pe lima 
ferata Pitesti Bucuresti si Giur- 
giu; lemne, cSrbunl, peserT, unt, 
tutun si alte producte se desfac 
la Bucuresti pe 2 c5T deosebite, 
pe la Malul-Spart si pe la Po- 
dul-luT-Popa-Nae. 

P&mfntul acestei plesT este 
argilos, amestecat cu calcar si 
nisip pe alocurea. 

In comuna Obedeni, din a- 
ceaste pi., este resedin^a plesi- 
lor Glavaciocul si Neajlovul 
unite. Aci este un oficiu tele- 
grafic- postal si judecStoria a- 
cestei plesT. 

Sunt 18 parohif, cu 38 bise- 
sericT, deservite de 27 preo^T 
si 60 cinterepf; 27 scolT, din 
care numaT 2 de fete si 2 de 
bee^T; cele-1'alte sunt mixte, con- 
duse de 5 inve^etoare ?i 2 o in- 
va^atori, si frecuentate de 200 
fete si 822 beeflf. 

Parte din comunele acestel 
plasl depind de Regimentul al 
XXVHI-Iea de Dorobanp cu 
resedin^a in Geesti; acestea sunt: 



Corbi-Ciungi, Corbi-MarT, Cre- 
vedia-Mare, Roata-d. j., Roata- 
Cetunul, Cirtojani, Gratia-Mare, 
Udeni, Vinetori-MarT, VinStori- 
MicT, C&scioarele, Patru-zecT-de- 
CrucT, Obislavi, FundulPirului, 
Zedericiul, Visina si Adunafi- 
Sirbeni. 

Cele -l'alte comune depind de 
Regimentul V de Dorobanflf cu 
resedinfa in Giurgiu. 

LocuitoriT sunt ortodoxl, de 
natfonalitate RominT, afare de 
satele Udeni si Dr^ginesti in 
in care sunt SirbT. 

Locuri istorice sunt aci : M&- 
nestirea-Cescioarele ; Vadul-Lat 
si Corbi-Ciungi. 

Neajlovul, rin, izvoreste in dea- 
lurile situate la S. de Pitesti, 
ude pi. Gelesesti, jud. Arges, 
unde se uneste cu Drimbovni- 
cul; trece in jud. Vlasca pe la 
sat il Slobozia si se varsi in 
riul Arges, la satul Gostinari, 
din jud. Vlasca. 

Neam^ul, ji(dc(. Are de marca 
distinctive o ceprioare, semn 
ce pe linge multe lemneriT ce 
se scot din mun{ii sei, are si 
multe vinaturT. 

Limitele: Se m&rgineste la V. 
cu Transilvania desperjindu-se 
prin o linie conventionale, — sta- 
bility pentru intiia date la 1792 
de cetre hatmanul NeculaT Han- 
gherliul si Banul Lupu Bals 
si reinoite prin convenfiune ?n- 
cheiate la 25 Noembrie (7 De- 
cembrie) 1887 incepind de la 
curmStura dintre muntele fe- 
blesul-Mic si Obcina-Albiilor si 
trecind pela virfurileStraja, Pris- 
iopul, Preluca-UrsuiuT, Piciorul- 
lui-Sfirdea (Piciorul-luT-$vaghie) 
si Piatra-Rosie, de unde se co- 
boare la sorgintea piriuluT PrisS- 
curiul, pe care-1 urmeaze pane 
la reversarea lul in piriul Bi- 
stricioara. 



De acolo ea urmeaze pe Bi 
stricioara in jos, pene la gura 
piriulu! Pintecul; se urce pe 
aceas a pene la sorgintea lul, 
de unde se sue la seaua Cur- 
metura - PinteculuT. Din acest 
punct linia trece pe dosul picio 
rulul muntelul Chencerei (Chice- 
rul, ChicsereT), de unde se co- 
boare cetre E., urmind creasta 
acestul picior pene la reversarea 
piriuluT Bistri^a in piriul Bistra; 
urmeaze pe acest din urmepiriu 
pene la gura piriuluT Frinturile, 
de unde se urce la virful raun 
telul Fege^elul (cota 1 1 16), ur- 
mind creasta piciorulni N.-V. 

Din virful Fegefeluluj, linia 
merge la seaua dintre acest 
munte si Muntele -Verde, de 
unde se coboare la sorgintea 
piriuluT Chi^irigul pe care'l ur- 
meaze pane la reversarea luT in 
piriul Bicazul si apoT pe acea- 
sta pene la gura piriuluT Ticosul. 
Se urce apoT pene la sorgintea 
luTsi de acolo merge la seaua din- 
tre muntele Ivanos si Floarea, de 
unde se coboare la sorgintea unuT 
mic piriias, care se afle la S. de 
aceaste sea, urmindu-1 pene la 
reversarea lul in piriul Ivanos; 
merge apoT in sus de acest piriu 
pene la izvorjl luT, de unde se 
urce pe seaua Obcina-Cepche 
suluT. 

Din acest punct, fruntaria se 
coboare la piriul A{a, pe care 
urmeaza pene la punctul cotat 
847, de und£ se sue cetre S., 
pe muntele numit Piciorul-Che- 
rechavas, si se coboare apoT 
cetre E. la piriul Aja Mare, pe 
care'l trece si se sue, urmind 
pe creasta PicioaruluMcoaneT, la 
virful munteluT Toroglesul (cota 
1266). De acolo, linia urmeazS 
creasta mun^ilor trecind prin po- 
ianaCrucea-Rosie, pene la virful 
munteluT Bitca de - Piatre, de 
unde se coboare la piriiasul 
(cota Bratosul 840); trece dincolo 



Digitized by 



Google 



NEAMJUL (JUDET) 



4B1 



NEAMJUL (JW>KT) 



de dinsul si se sue pe creasta 
munteluf Meleghavas pe care 
merge in linie dreapta c&tre 
S.E., pina la intilnirea piriului 
Bolohanosul cu piriul Foldtiszt 
patak; urmeaza pe acest din 
urma pana la piciorul X. al 
muntelul ArsitaTarcu{iI,de unde 
se sue urmind pe creasta aces- 
tul picior, la virful acestul munte 
(cota 1372). De acolo, urmind 
mereu pe creasta, se coboara 
in direcfiunea S. pana la piriul 
Tarcufa (cota 1007), pe care' I 
trece spre a se sui din nou pe 
creasta si de acolo pe virfurilt 
mun^ilor Grindusul (Tarhaoasul) 
si Ciudomirul coborind la sor 
gintea piriului Ciudomirul, pe 
linia hotarnica a jud. Bacau. 

La S. se margin este cu jud. 
Bacau; la K., cu jud. Roman si 
o parte din jud. Suceava; la N. 
cu jud. Suceava, prin liniile con 
venfionale dintre judeje. 

Forma. Teritoriul acestul ju 
de{, privit din inah;inie, ni se 
rcprezinta sub o forma aproape 
regulata geometrica a unul pa 
trulater pu{in inclinat spre X.- 
V., cu crestetele in muntelc 
Streja si Tarhaoasul, al latu 
re! despre Transilvania ; gura 
piriului Risca (de la hotarul 
despre jud. Suceava), si punc 
tul de intretaere al riului Bi- 
strtya cu calea ferata Bacau - 
Piatra, al laturei E. 

Aspectul topografic ni se in 
fajiseaza sub forma unei intregi 
sisteme (catene) de mun^I, care 
'si intre^ese ramurile si'sl inalja 
culmele stincoase, cu povirnisurf 
repezl, pe toata partea X.V., 
S. si centraia, degenerind pe 
nesim^itc (in forma de amfitea 
tru), cu cit se intinde spre E., 
in dealurl traganate, cu podisc 
si vai inguste. 

Intinderea. Jud. Neamjul, cind 
Moldova era imparfita pe zone, 
facea parte, impreuna cu jud. 



Suceava, DorohoiQ si Botosani, 
din zona la. 

In privinfa intinderil, statis- 
ticile sunt foarte variabile ; lucru 
ce e usor de explicat din pri- 
cina greutajilor unel masuratoare 
precise; acest judef are apro- 
ximativ: 4100 kil. patr. 

Orografia. Mun^iljud. Neam- 
\\ fac parte din marele masiv 
Carpafi si anume din masivul 
cristalin de N. E., cu virfurile 
si crestele cele mai inalte pre- 
cum si ramurile cele mai nume- 
roase din tot sistemul orografic 
al judcjelor MoldoveT. 

Dupa modul situa^iunel lor, 
formeaza grupele : Grin^iesuluT, 
Cicul-Tarcaul si masivul Ceah- 
laulul, ca de intiiul ordin ; apoT 
mun^i! Bistri^el, Moldovel, ca de 
la al doilea ordin ; dealurile, ca 
de la al treilea ordin. 

Pentru o cunoastere mai sis 
tematica insa il vom imparji in 
urmatoarele grupe: 

a) Grupa - Grin$iesuluT, care 
cuprinde mun^ii si ramurile de 
mun^i dintre riul Bistri{a, piriul 
Bistricioara si hotarul Transil- 
vaniel, cu sistemul stincos nu 
mit Pletrele-Rosil, care, incepind 
din partea despre X. a satulul 
trecatoarea Prisacani, se intinde 
spre X., pe hotar, pana la pi- 
chetul Preluca - Ursjlul, margi- 
ninduse la N. si E. cu piriul 
Grinjiesul-Mare si sistemul mun- 
tos Streaja (Steja) din ramura 
Prislopulul, continuarea ramurei 
Grinfiesul, ce se intinde de la 
X.-V. satulul Grin^iesul-Mic si 
a malului sting al piriului Bi 
stricioara. 

b) Grupa Ceahlaulul, care se 
prezinta sub forma de mina des- 
chisa spre X.V., intre piriul Bis- 
tricioara la X., riul Bistrifa la E., 
piriul Bicazul la S. si hotarul 
Transilvaniel la V., cu sistemul 
stincos numit Pionul (Ceahlaul), 
din care se intind : o ramura 



spre E., intre piriul Izvorul-Alb 
si Piriul-Seculul, pana in malu- 
rile Bistri^ei, linga satul Izvorul- 
Alb ; doua spre N. : Ramura 
Firfigilor, intre piriul Izvorul-Alb 
si piriul Boura-Firfigil, si ramura 
Duraul, continuata spre N., cu 
ramura Rapciunel; o ramura spre 
V., numita Magura (Hegesul), 
cu un capat spre X. ce se in- 
tinde pana la satul Bistricioara 
laimbucatura piriului Bistricioara 
cu Bistrtya si unul spre S., care 
se bifurca in alte doua ramurf 
mai mid : Arsi^a, recurbata spre 
X r ., pana aproape de Ticosul si 
Tabla, spre S. pana in apele pi- 
riiasulul Bistrifa (in dreptul pi- 
chetulul Dealul-Tablei) ; trel ra- 
murf spre S., intre piriul Bis- 
tra-Mare, Bistra-Mica, piriul Nea- 
gra, piriul Xeagul. 

c) Grupa-Tarcaulul, care cu- 
prinde munjil dintre piriul Bi 
cazul, hotarul Transilvaniel, ho- 
tarul jud. Bacau si riul Bistri^a, 
cu ramurele : 

Magura-^omuzulul care ince- 
pe de la S. de satul Ticos (al- 
bia Bicazului), si se intinde in 
direc^iune spre E. pana in albia 
piriului Tarcaul, printre afluent'u 
acest viia: Piriul-Petrel si Piriul- 
Cheel, despar^ita in mai multe 
ramurele : Piciorul-Frasinel, spre 
X., pana in dreptul satului Mar 
ceni(com. Bicazul); A^a, pana in 
hotarul Transilvaniel, unde e 
pichetul cu aceeasl numire ; Cri- 
va, din Piciorul-Frasinel, spre 
E., printre piriul Frasinul si Pi- 
riul-Batrinel, pana in apele pi- 
riului Tarcaul. 

Culmea Tarcaulul, care se des- 
fasoara din dreptul satulul Tar- 
caul, (sau mai bine zis prin gu- 
ra piriului Tarcaul si riul Bi- 
stri^a) spre S.-E. pana la hota- 
rul jud. Bacau, cu ramurc sc- 
cundarecese intind aproape mai 
toate perpendicular. 

Laptoacele, intrepiriul Malaes 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAMJUL (JUDfc'O 



462 



NEAMJUL (Jl'DgT) 



te §i piriul Laptoacele, pana in al- 
bia piriulul Tarcaul ; Go^manul, 
mai spre S., intre Piriul-Parului 
$i Piriul - Murgociulul; iar sprc 
E. (de culmea Tarcaulul): Ma 
lae^tea cu Harmanul, spre N. 
$\ Cernegura spre E.; Do?elul 
ce incepe din partea de E. a i 
obir$ieI piriulul Laptoacele $i sc ; 
intinde in linie aproape dreapta 
spre E., intre piraiele Calul ^i 
lapa terminindu se in apropiere 
de satul Calul prin ramura de 
raunp numita a Iepel. 

Din dreptul ramurei Go$ma 
nul se intind 2 ramurl: una din 
fa^a Obir§iei Piriulul-Parulul, intre 
piriul Tapa $i Piriul-Nechitului, 
numita Profirul, care, catre iz 
vorul piriulul Mastacanoasa, se 
bifurca in alte doua ramurl se 
cundare (Aluni^ul prclungita cu 
Negule^ti, intre piriul Mastaca- 
noasa $i lapa, $i Nechitulul, intre 
piriul Mastacanoasa $i Piriul-Ne- 
chitului); iar cea de a doua, 
din dreptul izvorulul piriulul Mur 
gociul, intre piriul Nechitul ?i 
piriul Tazlaul, numita Magura 
Stridinilor, care se prelunge?te 
din dreptul piriulul Racila cu dea- 
lurile : Scaunele, Ca{inul, Iurcani, 
Dragva. Chiar de la capatul des- 
pre S. al culmei Tarcaul, se intind 
ramurile Pletrel (Pletroasei), $i 
^oimulul, ?i mai spre E. de a- 
cestea, ramura Tazlaulul cu alte 
ramurl secundare §i terfiare cu 
can stau in legatura. 

dj Grupa-Hangulul cuprindc 
tofl mun^ii cu ramurile ce se 
prelungesc de la hotarul jud. 
Suceava, intre cursul riului Bis- 
trtya (de a stlnga), piriul Cra- 
caul $i podi^urile de la V. riului 
Moldova (a se vedea impar^irea 
munfilor din judef pe grupe la 
numirele respective). 

Regiunl. Solul jud., dupa struc- 
tura geologica, aparfine aceluia?! 
strat geologic, care s'a ravinat 
prin acfiunea erosiva a cursu- 



rilor de apa cuprinse in regiu- 
nea dintre Prutul $i zona mun- 
ition Acest strat se prelunge$te 
pana in Muntenia unde se con- 
funda cu zona $esulul, sau c i 
terasa Danubiana. 

In general aici sunt doua re 
giunl: a mun^ilor $i a dealurilor. 

Linia de despar^ire a mun^i- 
lor de a dealurilor se poate con- 
sidera aceea care une?te ora$ul 
Piatra cu Secul $i Baia (din 
jud. Suceava); la E. acestel li 
nil, drumurile se inmutyesc $i 
pun in comunicatiune, peste dea- 
lurl, vaile Bistrtyel $i Moldovei 

Hidrografia. Judeful Neam^u 
este strabatut de o mul^ime de 
ape curgatoare. Cea m il mare 
parte insa o formeaza $uvoaele 
(puhoaele) ce se scurg de pe 
mun^I pe urma ploilor, or! a to 
pirei zapezel; unele dintre aces 
tea de multe orl sunt de istov 
secate, $i mai nicl nu lasa urma 
de existenfa lor pe timpul cal- 
duros al verei; in general insa 
toate sunt rapezl, limpezl $i red 

Dupa chipul cum se distri 
buesc in curgerile lor, puteni 
grupa toate apele acestui judet 
in trel basenurl, ?i anume : 

Basenul oriental, sau basenul 
Moldovei, cuprinzind toate apele 
carl izvoresc din ramurile dc 
munfl ?i dealurl ce sunt in par- 
tea de V. §i N. a judefuluf, pre 
cum din : ramura munfilor ce 
formeaza hotarul despre jud. Su- 
ceava; ramura mun^ilor Proco- 
vul, Ple?a, Halauca, Oglinzi, Co- 
rojenilor, cum $i apele care izvo- 
resc din ramura mun^ilor Pe 
tru-Voda, Domesnicul, Magura- 
Agapiel, Varaticul, din dealurile 
Cracaoani, Grumaze^ti ?i Ra 
deni, ce marginesc acest basen 
catre S. 

Cele mat de capetenie ape 
sunt: riul Moldova, cu afluen^ii 
Neam^ul ?i Ri?ca. 

Basenul central, saii basenul 



Bistrtyel, care este marginit la 
E. de culmea munfilor Bistri^ei 
Moldovei; la V. $i S., de cul- 
mile Ciculul, Hau^ulul, Go^ma- 
nulul $i Tazlaulul-Mare. 

Clina esticd a basenului Bis- 
tri^ei, care se confunda cu coasta 
ei estica, este foarte repede $i 
inso^e$te de aproape cursul riu- 
lui pana la Piatra, iar de aci 
in jos dealurile se sfarim3, $i sc 
departeaza de riu. Clina vestica 
§i sudica a basenului acestui 
riu este accidentata de masivii 
Grin^ie?ului, Ceahlaulul §i de 
fa^a de N. $i de E. a mun^ilor 
Tarcaulul ; ace$tl masivl sunt 1c- 
ga^I cu culmea centrala a Car- 
pafilor prin : culmea dintre pi- 
riul Bistricioara $i Piriul-Negru, 
a Heghe$ulul (Ceahlaul-cu-Gher- 
ghine) ?i a Hau?uluT (Tarcaul 
cu Cicul). 

Cu toate ca panta generals 
a clinel vestice este mult mai 
dulce de cit cea estica, masivii 
Grintie?ulul $i Ceahlaul, avind 
punctele lor culrainante foarte 
aproape de Bistri^a, rezuka o 
inclinare foarte mare a pantelor 
care-i marginesc spre Bistrija; 
cracl scur^I ^i inalp strimpteaza 
valea acestui riu, transform ind-o 
intr'un adevarat defileu pana a- 
proape de ora§ul Piatra. 

In fundul acestel val inguste 
curge riul Bistri^a, a carui al- 
bie variaza in largime dc la 
50—70 m. Adincimea sa este 
foarte variabila, de la 1 m. 50 
cm. la 3 m. pana la Piatra, §i 
de acolo in jos nu se coboara 
nicl-o-data sub 1 metru. Incli- 
narea pana la Buhu?i a albiei 
este de 4 m. pe kil. $i aceasta 
face din Bistri^a riul eel mat 
torenfial ?i mai puternic al ma- 
sivului oriental al Carpatilor (pre- 
cum zice ?i Cantemir : Bistri^a 
este atit de rapede, in cit cele 
mai marl petre le surpa $i le 
duce cu sine). De la Buhu$i in 



Digitized by 



Google 



NKAMTUL (JUDET) 



\m 



NEAMJUL (JUDEX) 



jos insa, panta Bistritel se maT 
modereaza, ajungind l m. 07 
pe kil. 

Acest riu este eel mal bogat 
111 afluen^I si formeaza eel maT 
mare basen al jude^ulul (v. Bis- 
tri^a, riu, vale, la lit. resp.). 

Base 11 ul inferior, sati basenul 
Trotusului, ce aparfme in Jn- 
tregul sau clinei orientate a Car 
pallor, coprinzind clina sudica 
a muntelul Tarcaul, adica linia 
de desparfire a apelor sale de 
ale basenurilor circumvecine, ur 
ca culmea Tazlaulii, din dreapta 
piriulul cu acest nume, apo! pe 
aceea a Gosmanulul, care mar- 
gineste la X. sorgintele Tazla 
elor si Asaulul, culmea Hau 
sului, apo! catena centrala a 
Carpa^ilor, fund eel mai sarac 
in ape dintre basenurile prece- 
dente. 

Panta dc inclinafiune pe care 
curg piraiele este foarte ingusta 
si raarginita de aproape la X. 
de ramura munfilor Magura 
Stridinelor si Scaunele; la E., 
de ramurile Ca^inul, Dragva si 
Lingurari ; la V., de ramura 
Tarcaul cu sub ramurile ef : Pa 
ramistea, fapul, a-.^oimuluf, si 
de ramura Taziaul, cu sib-ra- 
inurile : Cociorva si Xacladul. 
Cel mal insemnat piriu din 
acest basen este Taziaul. 

Geologia. In straturile ce for 
meaza terenurile acestui judet 
se cuprind aluviuni modernc 
cari se afla mal pe toate albiile 
riurilor, ocupind o suprafata des 
tul de mare pe Bistrita, de la 
satil Roznovul pana la varsarea 
e! in Siret, si pe riul Xeam^ul, 
de la Tirgul - XeamtuluT, pana 
la varsarea lui in riul Moldova 
Grupa cuaternara sau delu 
vica e reprezintata pi in petrK 
si nasip la baza si argil galben, 
mat ra ilt sau mal pufin nfisipo, 
la partea superioara, formind te 
ra{c. El se observa in urmatoa 



rele regiuni : intre piriul Xeamful, 
de la Tirgal-Xeam^ulul, pe piriu 
in jos, pana la limita cu jud. 
Roman si piriul Cracaul, pe 
piriu in jos spre S., pana la 
varsarea lui m Bistrita ; la Roz 
nov, pe de o parte, iar pe de 
alta parte, intre riul Bistrita; 
de la Piatra in jos, spre S., 
pana la Buhisi, la hotarul cu 
jud. Roman, si piriul Tazlaului, 
insa numal in partea cuprins \ 
intre acest piriu si riul Bistrita. 
de la satul Taziaul pana la ho 
tarul jud. Bacati. 

Sistemul miocen in localitatc 
este destul de bine reprezentat 
si se caracterizeaza prin etagielc 
gipso-margoase, cu alternate dc 
argilurl salifiere, nasipurl si grc- 
ziun. 

Argilu rile salifere, carl cuprind 
chiar cite-va strate de saregema. 
se observa pe valea Cozla, la 
X.-E. de Piatra si de aci se in 
tind spre E., pana in basenul 
piri dul Neam^ul, formind intrea 
ga regiune a Bal{atestilor, ia* 
spre V. nu apare de cit pe va 
lea Tazlaului, in apropiere do 
hotarul jud. despre Bacati, la 
satul Hapina, pe acest piriu. 

Xisipurile gipsoase si gipsu 
rile se arata in basenul piriulul 
Xeam^ul, la Bal^atesti, in stratun 
mid subordonate printre argi 
lurile salifere, pe cind in base 
nul piriulul Taziaul apar depo 
zitele importante de gips alb 
hialin (albastru) la satul Taziaul ; 
ele se reazama spre X. pe sis 
turile cristaline, pe cind la S. 
sunt acoperite de argile salifere. 
Sistemul eocen ocupa base 
nul Bistritel, de la orasul Piatra 
pe riu in sjs, prin valea Tar 
caulut, pana in sus de Hang al. 
la Largul, pana Ia Pipirigul, pc 
piriul XeamtuluT si pana la Bal- 
^atesti. Ele se reazima cind po 
stratele cretacice, cind pe sis 
turile cristaline arhaice. 



Sistemul cretaceu, format din o 
succesiune de strate compuse 
din greziu, sisturi si calcare, se 
observa pe partea dreapta a vac! 
Bistri{ei, cuprinsa intre Valea- 
BicazuluT si Valea Schitulul, la 
Hangul si Valea- Bistricioarel; iar 
pe partea stinga, formeaza pe 
toata partea cuprinsaintre Valea- 
Larga si Valea-Sabasa, hotarul 
cu jud. Suceava. 

Sistemul jurasic nu apare la 
siprafa^a; el nu se vede de cit 
in fundul vailor Tazlaului, spre 
frontiers, a BicazuluT, a Schitu 
lnl si a BistricioareT, si se com- 
pune de grezil negricioase, cu 
vine albe subfirl de calcita, de 
1 calcare negre hidraulice si de 
j sisturi negre, cu vine de calcita. 
Grupa arhaica este reprezin 
I tata prin sisturi cristaline, pu^in 
I dezvoltate; ele se vad pe valea 
i Tazlaului, la hotarul Transil 
vaniei, pe valea Bistricioarel si 
j pe valea Ceahlaului ; iar la fron- 
tiers, ele sunt compuse din 
1 micasisturi roseate feruginoase 
si de sistiri negre anfibolice, 
j strabatute de numeroase vine 
de quar^it iv. studiul asupra 
apelor minerale din jud. Xeam^u, 
de Dr. Al. $aabner-Tuduri, si 
osebl, in acest dict'ionar : Cer 
ncgura, Doamna, Sima, Cozmi^a, 
j Almasul, Petricica, Cozla). 
! Bogtifif ncxturale. Comisul Mi- 

halic de Hodociu, neobositul 
I muntanist, da urmatoarele des 
j lusirT, asupra bogafielor naturalc 
ce se gasesc in paturile ce for 
meaza teritoriul acestu! jude^ : 

1. Fier-piatrd de forma^iunea 
coa mal noua (Fer limoneux, Mi- 
nerals de fer d'alluvions ; Ra 
seneisentein), compusa din fier 
oxid, pamint si apa, cum si 

1 din acid fosforic ; el se gaseste 
in sirul mun^ilor PingaracioruluT, 
la piciorul muntelul Rachitisul. 

2. Ficr-piatra galbena oxidata, 
de forma^iune noua (Sphaerosi 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAMJUL (JUDEX) 



464 



NEAMfUL (JUHET) 



derit, Thoneisenstein), se afl* in 
bolovan! mart in piriul Secul (la 
mSn&stirea Buhalntya) si piriul 
Ping*r*ciorul (la m*n*stirea Pin- 
g*ra$i); de asemenea in Valea- 
Doamnei, aproape de orasul 
Piatra, in grosim! si intinderi 
nedescoperite inc*. 

3. C*rbune dep*mint rhinos, 
de forma^iunea cea mat vechle, 
(Houille Fasrig - Harzige - Stein- 
kohle), in calitate foarte buna, 
se g*seste in apropiere de satul 
Largul si de riul Bistri{a, din 
sus de Piriul- Virlanulul, pe mo- 
sia Hangul; grosimea si intin- 
derea straturilor acestul cSrbune 
de p*mint, nu s'a cercetat inc*; 
se ma! afl* ling* satul si m*n*- 
stirea-Buhalnif a, ling* m*n*stirea 
Ping*ra$i, apo! ma! jos de Bi- 
sericani si anume: la Sc*ricica. 

4. Sare gem* (Sel gemme,Rock- 
Salz, Xexaedrisches Steinsalz), 
la satul Calul, S*vinesti-d.-j., St- 
rata, Gircina, din sus de Piatra, 
la B*lt*testi, Neam{u. (NemfiT 
au lucrat b*ile in acest! mun^I. 
Asemeneape ling* Neamfu, era 
o ocn* de sare, care de sigur, 
zice Hodociu, c* in veacul al 
XH-lea a fost desfiin^at prin in- 
vazia T*tarilor, in care epoc* 
r*m*si{a de CumanI ati p*r*sit 
pe atunc! Moldova, spre a se 
statornici in Ungaria). 

5. Piatri acr*, (Schiste aluni- 
fere, Alaun slate, bituminoser 
Alaunschiefer), se g*seste in 
stinc! puturoase, atit dinjos de 
m*n*stirea Bisericani, cum si in 
valeaTarc*ulu!, din sus de gura 
pirtulu!Bolohanosul. Aceasta pia- 
tr* de la Bisericanie pentru pro 
ducerea petreT acre si a vitri- 
olulut; e nemerit* acea de la 
Tarc*ul pentru producerea uneT 
pietre acre foarte curat* si buna 
pentru boale, medicamente, fa 
brie* de hirtie. 

6. Micasiste (mica slate, Glim- 
merschiefer), se compun din gli- 



mer (talc), in o texture aschioas*, 
coprinzind in l*untru simbur! 
desilicium; se g*sesc in munfiT 
din apropiere de satul Calul. 

7. P*cur*, gaz, se g*sesc in 
izvoarele de pe mosia Doamna. 

8. Burcut (borviz), se g*seste 
in multe locality, malcu seam* 
la Terjoasa (spre hotarul despre 
Transilvania), la satul Mastac* 
nul din pi. Bistrifa, si p*n* si 
in apele riulu! Bistri^a. 

Ape minerale. Sursele mine- 
rale sunt forte multe in acest 
jude{, si anume: laCozea (ling* 
Piatra), B*l$*{esti (stafiune bal- 
near*), M*n*stirea - Neamfulul, 
Vin*tori, Oglinzi (ling* Tirgul- 
Neamtului,Tazl*ul, Hangul, Ciun- 
ngi, m*n*stirea Horai^a, D*rm*- 
nesti, Iapa, PingSra^i, Streja, 
Gircina, TarcSul, Bistri^a, Pri- 
s*cani (v. ac. numiri). 

Producfiunea. Productiunek 
jude^ulu! sunt: p*dur!, cereale. 
rachiurl, animale; producte ani- 
male: pie! t*b*cite, net*b*cite, 
lin*, seu, unt, brinz*; ape mi 
nerale, cariere de piatr*, carierc 
de var, iar sursa bog*{ie! sunt: 
industria fabricelor, stabilimen- 
tele de b*!, productele cereale - 
lor, vitele, comerciul de cherestea 
si carierele de piatr*. 

Agricultura, inainte de 1830, 
avea in acest judef. o intindere 
foarte restrins* si o produc^iunc 
din cele mat neinsemnate; pe 
acele timpiri multe din podi- 
surile, v*ile, dealurile si alte 
locuri, carl azt*-z! sunt si for- 
meaz* holdele de ar*tur*, erau 
acoperite unele cu p*dur! si 
codri nestr*batu^f, altele cu hu- 
ceagurt si spinisur!, si multe 
serveau numai pentru p*sunarea 
vitelor. 

De la area data ins*, avintul 
agriculture! creste, fie din pri- 
cina inmul^irel popula^iune! fie 
din faptul c* incepuse a se 
c*uta productele in strain *tate, 



asa c* in anul i860, se cul- 
tiva cereale (impreun* cu legu- 
minoase, oleioase), pe o intin- 
dere de 26366 f&lcT 43 prijinf, 
ceea-ce in raport cu populatfa 
dadea 4 ftlcl S pr^jinT de fie- 
care locuitor. 

Pe o intindere de 10993 hect. 
50 aril (a imasurilor), cresc azi 
(1901): 13696 cal, 7449S bo! 
si bivoli, 120427 oT, 736 capre 
si 36408- porcl. 

Sunt in acest judef 26957 
posesorl de vite. 

Odinioari acest jude^ era re- 
numit prin hergheliile sale nu- 
meroase si prin specia de cal 
a?a numi^T de munte. 

In comuna Budesti-GhicSI se 
cresc si intre^in bot si vaci de 
ras& svi^erani si olandezi. 

Sunt trel herghelif micf de cai : 
una in Budesti-Ghicai, a doua 
in Mirgineni si a treia la Ma 
nastirea-Neam^ului. 

Printre animale silbatice in- 
semnSm: lupT, vulpJ, mi^e sal- 
batice, linxul (risul), clprioare, 
cerbi. 

Locuitoril posedi I03i4stupi 
cu albine. 

Industria. Jude^ul Neamtului 
este unul din cele ma! borate 
in fabric! de variabili produc 
fiune. Dintre cele ma! insera- 
nate citSm : 2 fabric! sistematice 
de postav, ale mostenitorilor 
colonelului Alcaz ; 1 fabrica de 
sucmane si postav a d-lu! C. A. 
Grulich & Fiu; 1 fabric* de pos- 
tav si sucmane usoare (ameste- 
cata de Kn£ si pir de vacS) a 
d-lui Lippa Juster; 1 fabric* de 
crocmal* (scrobeal*); 1 fabric* 
de be{e de chibritur!; 1 fabric* de 
c le pentru ciubote, de cherestea, 
de chibritur! si or!-ce fel de con- 
struc^iun!; 1 fabric* de bere; 1 
fabric* sistematic* pentru ftcut 
gris*, fein*, picl*, in urbea 
Neam^nl; S fabrice sistematice de 
rachiu, spirt si cite-va ordinare, 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAMJL'L (JUirtS'O 



h,r, 



NEAM'J'UL ()UDKJ) 



cu cite un cazan ; 3 fabric! de 
sapun, in Piatra ; 7 fabric! mid 
de dubalarie ordinare, in Piatra; 
peste 180 de ftsatoril de suc- 
raane ; {esatoril de §aiac ; 2 ti- 
pografil ; 1 fabrica de vasatorie 
in metalurf; 1 fabrica de col- 
{unl (ciorapl) ; fabricl mid de 
extras oleiu (numite teascurl). 

AfarS. de acestea exists in- 
dustria primitive : olaria (in Ga- 
lul, Dobreni), butnaria, rotaria, 
carata^ia. 

Industria manuals : rogojini, 
co§uri (de nuele $i pae), scaune. 
Industria exploatativa : vararii 
(la Socea, Calul Iapa, Horai{a), 
cariere de piatra (la Tazlau, 
Petro-Dava, Iapa); pacura, gaz 
(Doamna) ; ape minerale, fa- 
brice de abur, pentru cherestea 
(la Hangul, Alma$ul, Negulesti) 
$i peste 129 herSstrae ordinare, 
purtate de apa. 

Populafiunea. Locuitoril ju- 
de^ului sunt in numar de 146894 
suflete (anul 1899), dintre carl: 
726^7 b&rba$I $i 74257 femeT; 
126780 ortodoxl, 16543 mo- 
zaicl, restul de alte religil. 

In 1859 populajia era de 
1 14065 locuitorl ; m 1894, de 
1 39*59 locuitorl. 
§tiii carte 24602 persoane. 
CultuL In tot cuprinsul jude- 
tului se aflS 219 bisericl, ?i o 
capela intre$iniit& de Episcopia 
Sf. Spiridon. 

La aceste bisericl, deservesc 
200 preoflf, 17 diaconl, 264 cin- 
tare{i, 17 eclesiarhl (impar^I in 
137 parohii). 

Pe lingS bisericl, mal sunt 1 1 
manSstiri $i 1 7 schituri (din carl 
5 pentru maice), cu 354 de mo- 
nahl (calug£rT), 54 fra{i; 864 
maice (cdlug&ri{e) ?i i62desu- 
roii. (In Horai{a, 27 monahl 
$i 2 frafi ; la Bistri^a, 5 monahl ; 
la Ping&rat'i, 2 monahl ; la Tar- 
caul, 12 monahl §i 2 fra$I; la 
Buhalni^a, 2 monahl; la Du- 



raul, 15 monahl ?i 5 frafT; la 
Dumbravile, 4 monahl ; la f i- 
bucani, 4 monahl §i 4 fra{T; la 
Tazlaul, nicl un monah ; la ma- 
nastirea Varaticul ?i schitul Va- 
leni, 463 maice $i 98 s-jrorl ; la 
Agapia, 355 maice $i 61 surorl; 
la RSzboeni, 25 maice $i 3 su- 
rorl; la Alma$ul, 13 maice). 

Venitul fonciar anual al pa- 
minturilor ce apar^in bisericilor 
se urea la cifra de 53253 lei 
92 bani. 

Numarul total al $coalelor 
primare publice, de toate gra- 
dele, comptindu-se §i acele din 
ora$e, se urea la 89, afara de 
3 pensionate private. 

Dintre §coalele publice pri- 
mare, 78 sunt rurale cu 78 in- 
vasion, 2 inva^toare $i o po- 
pulate $colara de 9287 elevl, 
12 §colI sunt urbane cu 1 591 
elevl. 

Cea mal vechie, a fost $coa- 
la particular^. Nanu, innin^ata 
la 1835 in ora?ul Piatra. La 
1840 se infiin^eaza cea intiiu 
$coala publica; la 1842, se pune 
temelie pentru zidirea §coalel 
No. 1 din Piatra, $i la 1850 se 
sfir$e$te; la 1850 erau cite-va 
$colI §i pe la sate (vezT Do- 
breni, sat); la 2 Noembrie 1883 
s'a terminat cladirea $coale! No. 

2 (din Piatra), dupa planul ar- 
hitectulul M. f oni, cladire ce 
costa 70000 de lef (aceast& $coa- 
la s'a infiin^at incade la 1859 ca 
§coala private, sub conducerea 
preotulul N. Ionescu). 

La 1869, s'a infiin^at gimna- 
ziul clasic, care la 1883 s'a 
transformat in real §i aztaz! are 
10 profesorf, $i o populate de 
120 elevl. 

Imp dr fire a administrativd : 
Judeful Neamful se imparte in 

3 pla>I unite (mal inainte erau 
5 pla$i) ?i anume: 

1. Bistrifa, cu 12 comune, 1 
tirgu$or 91 57 sate (cStune). 



3. I iatra-Mtintele, cu 21 cc- 
munl, 2 tirgurl $i 149 sate. 

3. Sus Mijlocul, cu 19 co- 
mune, 2 tirgurl §i 121 sate. 

In total 52 comune, 5 tirgurl 
(2 urbane) $i 327 sate. 

Tirgul Neamfulul cuprinde 8 
mahalale ; ora^ul Piatra, 9 sub- 
urbii. 

Impdrfirea financiard. Veni- 
lurile bane^tl ale jude^uluT se 
percep de catre un easier ge- 
neral, cu re?edin{a in urbea 
Piatra, ajutat de perceptoril cu 
agenfil lor, impar^i^I \x\ 27 cir- 
cumscriptum, carl cuprind ur- 
matoarele comune: 

Circ. I, com. Buhu$u'. 

Circ. II, com. Sili^tea. 

Circ. Ill, comuna Podoleni ?i 
Costi$a. 

Circ. IV, com. Roznovul si 
Zane^ti. 

Circ. V, com. Socea, Radiul 
$1 Cinde^ti. 

Circ. VI, comuna Mastacanul, 
Borle?ti $i Tazlaul. 

Circ. VII, com. Talpa ?i Dra- 
gomire^ti. 

Circ. VIII, com. Margineni. 

Circ. IX, com. Calul-Iapa $i 
Vinatoril-Dumbrava-Ro^ie. 

Circ. X, com. Doamna, Va- 
durile ?i Pingara^i. 

Circ. XI, com. Bicazul. 

Circ. XII, com. Hangul $i Bu- 
halni^a. 

Circ. XIII, com. Bistricioara, 
Calul ?i Calugareni. 

Circ. XIV, com. Bode?ti-Pre- 
cistel, Gircina ^i Dobreni. 

Circ. XV, com. Piatra (ora$). 

Circ. XVI, Bal{ate$ti, Filioa- 
ra ^i Cracaoani. 

Circ. XVII, com. Grumaze^ti 
$i Humule^ti. 

Circ. XVIII, com. Petricani 
$i Uricheni. 

Circ. XIX, com. Timi$e$ti ^i 
Rauce^ti. 

Circ. XX, com. Pipirigul §i 
Vinatoril-Neamtul. 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAM'fUL (JUl^E'V) 



lliii 



NKAMJUL (J^^T) 



Circ. XXI, com. Neam{ul (co- 
muna urban a). 

Circ. XXII, com. Cirligi §i 
$erbesti. 

Circ. XXIII, com. Caciule?ti, 
Girovul §i Dochia. 

Circ. XXIV, com. Uscatf. 

Circ. XXV, com. Bozieni ?i 
Birgaoni. 

Circ. XXVI, com. Pastr&veni. 

Circ. XXVII, com. Bude?ti- 
Ghica!. 

Impdrfirea militarft. Jude^ul 
Neam^u face parte (1892) din al 
IV-lea corp de Armata (a caruia 
re$edint& este in ora$ul Ia§i), Bri- 
gada XV (cu re?edin{a la Ba- 
cau), cu armata teritoriala, Re- 
gimental 15 Dorobantf, din care 
Batalionul I are re§edin{a in 
ora?ul Piatra §i Batalionul II in 
Tirgul-Neam{ulu!;iarcompaniele 
au re$edin{a in: com. Rozno- 
vul (compania I), Piatra (com- 
pania II), Bicazul (compania III), 
Tirgul-Neam^ulut (companiaVI), 
Pllioara (compania VII), %\ Bo- 
zieni (compania VIII). 

Tot in acest jude{, in ora- 
?ul Piatra, se afla re$edin{a es- 
cadroanelor 3 ?i 4 de cal&ra?!. 

Mo§iile Statulut din acest ju- 
de{ sunt: Bo^e^ti, Bircul - Go$- 
mani, Borle^ti, Brani^tea $i V&- 
durelele, Calul-Iapa, Gra§i cu tru- 
purile, Inconjuratoarea - M&'icis 
tiret-Bistrtya, Munfi, cu catunele 
Galul $i Pipirigul,0$lobeni,Ocea- 
Blebea, Petri cani, R&uce^ti $i 
Oglinzi, Sarata-Varaticul, Sac&- 
luce$tiTopolni{a, Timi$e$ti, Tir- 
pe$ti, Vinatori, cu catunele, Tir- 
gul-Neam^u-Vinatori, Sarata-Pin- 
g&rafi, InconjurStoarea-M5n5sti- 
ref-Pingarafi, S&vine?ti, Tarcaul, 
Inconjuratoarea-Manastirel- Taz- 
laul, Alma$ul, Buhalni^a, Craca- 
oani, Vadurile $i Gircina cu Ta- 
taru^ul. 

Profirictatea fon ciarii. D i n tre 
locuitori! impropriety^! in 1864, 
sunt inc& 6904 carl traesc $i-§! 



stapinesc singur! locurile inca 
p&nS azta-zi; 5826 de locuitorf 
carl st£p3nesc, ca urma§T, locu- 
rile celor improprietaritT in acel 
an; 32 de locurT aii fost para- 
site de catre ceT iraproprietaripf ; 
92 1 /2 de locur! au fost ocupate 
de catre al^f sStenT; 46 de lo- 
curT au r&mas in stSptnirea co- 
munelor. 

Dintre locuitori! improprieta- 
riti in 1878 sunt azta-zi 197 1 
carl tr&esc stapinindu ?T locurile 
date; 530 stclpinind locurile ca 
urma?!, 88 de locurl parasite; 
93 ocupate de catre al^ii; 82 
locurl stapinite de diverse co- 
mune; 3957 de locuitorf, car! 
de §i insurant $i cultivator! de 
pamint, n'ati nici un prilej de 
mo$tenire pe urma legiuitori- 
lor paring. 

Servian I sanitar. Personalul 
medical din serviciul judefulu! 
se compune din: 1 medic pri- 
mar, 4 medic! de pla>I, 2 vac- 
cinator! $i 15 moa$e. 

In privin^a serviciulu! obste- 
trical, jude^ul este imparfit in 
15 circumscriptum compuse din 
3 — 4 comune, avind fie-care o 
moa$a cu re$edin{ain interiorul 
acestor circumscriptum. 

Distribuirea de medicamente 
se face de c&tre medici! de 
pla$I (in jude{), din farmaciile 
lor portative aprovizionate cu 
medicameite in comptul jude- 
fulu!. Afari de aceasta pe la 
fie-care comunS rurala se afl5 
cite-o farmacie ruralS cu medi- 
camentele cele ma! uzuale, apro- 
vizionate in comptul comunelor, 
iar in ora$e sunt 4 farmaci! man 
(2 Piatra, 1 Buhu$i, 1 Neam^ul) 
osebit de 1 laBal{ate$ti $i 1 la 
Manastirea-Neam^ului. Spitalul 
rural e acel de la Roznov. 

DrumurL 1 . Calea ferata : Pia- 
tra Bac&ti, formats din o sin- 
gur& ramura, care pleach din 
marginea spre S. a ora^ulu! Pia- 



tra, $i se pune in legStura cu 
linia larga a celor l'alte cSI fe- 
rate romine prin punctul Ba- 
c2u. 

Aceasta linie este construita 
in baza lege! din 15 Maiu 1882 
?i pusa in exploatare la Octora- 
brie 1885, subven$ionat& fiind 
pe timp de 10 an! de cStre ju- 
de\ cu cite 20952 lei anual. 

Debu?eurile pentru transpor- 
ts! se fac prin 4 gar!: Piatra, 
Roznov, Podoleni $i Buhu?i. 

Intinderea linie! in jud. Neam- 
tul e de 50 kil. 

La 20 Martie 1885, s'a votat 
legea prin care s'a declarat de 
utilitate publica construc^iunea 
une! alte lini!, ins£ tot pe baza 
de cale ingusta\ de la Piatra la 
Tarcau ; studiile sunt f&cute inca 
din 1885, insa construct nu 
s'a inceput, cu toate acestea, 
din ini^iativa a proprietarulu! mo- 
?ieT Hangul, d-nul Gh. Ciuntu, 
s'a construit §i pus in circulate 
de la 1889 pe cuprinsul acelei 
mo?ii 15 kil. de cale ferata. 

2. $oseaua na^ionali Tirgul- 
Neam^ul-Criste^ti, peste riul Mol- 
dova (lungime 26 kil. 165 m.). 

3. ^oseaua nationals mixta 
Buhu^i-Piatra-Prisacani (in total 
peste 122 kil.). 

4. $oselele jude^ene: Piatra- 
Neam^ul, Piatra-Roman, Piatra- 
Ia$i, Dobreni-Moine?ti, Buhu?i- 
Roman, (162 kil. 571 m. de la 1 
Septembrie 1887/88). 

5. ^oselele vecinale: Tupi- 
la^i-Neam^ul, Agapia-Varaticul, 
Neamtul - MSnastirea - Neamtul, 
Bozieni-Clime^ti, Tupila^i-Talpa, 
Pipirigul-T.-Neam^ul, T.-Neam- 
tul -O^lobeni, Bode?ti-Preciste! 
Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dra- 
gomire$ti, Gra?i-Uricheni, Pia- 
tra-Margineni, M&nastirea-Neam- 
^ulu! - Feredel, Pipirig-Petru-Vo- 
da, (239 kil. 974 m.). 

6. ^osele comunale (v. in par 
re la comune) peste 400 kil. 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAMJUL rjUDET) 



46V 



NEAMJUL 



7. Drumuri naturale: (vezl 
la com. in specie). 

Drumuri de ape servesc riu- 
lurile Bistrifa, Ristricioara ?i in 
parte Bicazul, pentru transpor- 
tarea cu plutele a lemn&rii or 
§i diverselor producte. 

Locuri istorice. Locurile is- 
torice din jud. Neamtu sunt: 
Razboeni, Cetatea $i mSnas 
tirea Neamtul, manastirea Se- 
cul, manastirea Agapia, manasti- 
rea Hangul, manastirea Tazlaul, 
manistirea Bistrita, Piatra, Min- 
je$ti, manastirea Bisericani, O 
glinzi, Buciule§ti (unde se afla 
un degetalsf. Paraschiva, moa^ta 
ce se g£se§tc la sf. Trel-Eiarhl 
din Ia$i) tnan^stirea Pingira^i, 
Petro-Dava, Bitca DoamneT, Pa- 
lanca Alma$ul; Davideni (in \\n- 
terimulbisericeldeacolo s'a gftsit 
o piatri tnormintala cu inscripti- 
unea slavoni de la anul 1606 
— 1607, ridicata de Teodor Bou 
$i Jnfrumuse^ata de fiul acestuia 
$tefan Bou); $erbe$ti (unde se 
afla o biserica zidita de Vasile- 
Voda, la i637);Bode§ti-Precister 
(o biserica zidita de familia Ra- 
covi^a, la 1650); Grumaze^ti, Ma$- 
cate^ti (bisericl zidite de $tefan- 
cel-Mare); Crive$ti (acestsat, care 
acuma face parte din jud. Roman, 
poseda in {interimul bisericel o 
pleatra cu inscripfiunea slavona 
din 1647, c«""e atesta moartea 
banuluf Dumitra$cu Buhu$i, fost 
mare visternic, intimplata la 1 647 
Martie 15. 

Bilciuri (iarmaroace) injude- 
tul Neamtu se {in in urmatoarele 
localita^f: 

Birgaoani (la 23 Aprilie); Bu- 
de$ti-Ghicai (la 20 Iulie); Davi- 
deni (la 27 Iulie $i 29 August); 
Dobreni (25 MaiO);Tirgul-Neam- 
tulul (la 8 Main, Inal{area Dom- 
nulul, 6 August $i 6 Decembrie $i 
in fie care LunT); Piatra (la 8 
Februarie, 18 Maiu, Dumineca 
Mare, 8 Noembrie, 5 Decembrie 



$i in fie-care Jo!) ; Roznovul (la 
2 Febraarie, 9 Martie, Floril, 
21 Maifl, 25 Iunie, 27 August, 
2 Octombrie $i 1 2 Decembrie) ; 
Buhu^ul (in fie care Dumineca) ; 
Talpa (29 Iunie); Bozieni. 

Avufiile miinfistirilor din ve- 
chine. I lainte de secularizarea 
averilor lor, m3nastirile din acest 
judet erau foarte bogate, prin 
diferite danil de mo$if, sate. 

Astfel, manastireaNeam^ul po- 
seda: Boboesti (jud. Neamtu, 
inchinata starea I) ; Baiceni (jud. 
Roman, st. I); Balo$e?ti (jud. 
Roman, inch. st. I); Batya^i 
(jud. Ia$i, partea cuvenita lul 
Ba$-Ceau$ a cumparat-o mana- 
stirea Neamtul cu 8 galbeni 
falcea, la 1841, de la Vorniceasa 
Maria Dr3ghici) ; Blebea (jud. 
Neamtu, inch. st. I); Borce?ti 
§i Oglinde^ti (jud. Suceava, par- 
te) ; Boroaia - Neam^ului (jud. 
Suceava); Brate$ti cu Izvorul 
(jud. Roman, inchinata manasti- 
rilor Neamtul $t Secul), Buzat't 
(jud. Neamtu, st. I). 

Manastirea Agapia poseda: 
Baia§eni (sau Gra$i, din jud. 
Neamtu); Balanced (jud. Te- 
cuciuluT, inch. st. II); Boi^tea 
(jud Neamtu). 

Manastirea Buhalni^a poseda: 
Baiceni (jud. Ia$i); Bicazul §i 
Chirigul (jud. Neamtu); Buhal- 
nita, Izvorul- Alb $i Secul (jud 
Neamtu). 

Manastirea Bisericani poseda : 
Brani$tea (jud. Neamtu). 

Manastirea Bistrita poseda : 
Bistrita §i Plopu$orul(jud. Neam- 
tu); Brani^tea (jud. Neamtu); 
Braina(jud. Covurluiu); Caiine$ti 
sau Magura (jud. Roman) ; Calul 

i (jud. Neamtu). 

i Asemenea manastirele : Taz 

I laul, Varatecul, Pingarati, Secul 
(v. ac. numc), poseda insemnatc 
proprieta\i. 

i 

I Neam^ul, sat, in jud. Ialoini^a, 



pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. Marsileni, situat pe cim- 
pul Baraganul, la 8 kil. spre 
S. de satul de re?edin^a $i in 
apropiere de stasia caiel ferate 
Dilga-Mare. 

Are o populate de 98 fa- 
milil, 

Vite: 240 boT, 187 cat, 510 
ol, 15 capre ?i 151 porcl. 

Neam^ul, com. urb. t jud. Neamtu. 
Vezl Neam^ulul (Tirgul). 

Neam^ul, cetate, jud. Neamtu. 
Vezl Neam^ulul (Cetatea). 

Neam^ul, mdnftstire, jud. Neam- 
tu. Vezl Neam^ulul (Manastirea). 

Neamtul, mofie, fara sat, in jud. 
Neamtu, com. Vinatori-Neam- 
tulul, pi. de Sus-Mijlocul ; are 
o padure de 2964 pogoane, 
linga manastirea cu acela^f nu 
me, Inconjuratoarea-MinSstireT- 
Neamt'il. 

Neam^ul (Tirgul cu-VlnStorii) 
mofie, jud. Neamtu, care, afara dc 
locul ce apart'me vetrel Mana 
stird Neamtulu!, este arendata 
de stat cu 24210 lei anual. 

Neam^ul, munte, la E. de com. 
Predealul, plaiul Pele^ul, jud. 
Prahova, situat intre Valea-Tur- 
culuT (N.), Valea-Stevel (S.), mun- 
tele Turcul $i piriul Azuga. Este 
proprietatea Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure$ti. 

Neamtul, dcalurl, situate in ra 
mura Oglinzi, com. Vinatori- 
Neamtul, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu. 

Neamtul, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure^ti, 
pendinte de manastirea Coltea 
din Bucure§ti, com. Predealul, 
plaiul Pele$ul, jud. Prahova, $i 



iSU7. MmtMt VUfiortur (icogru/tc. lul. IV 



GO 



Digitized by 



Google 



NEAMJULUl (CETATE A-) 



NEAMJULUl (CETATEA-) 



care, impreuna cu mobile Ceau- 
soaia, Unghia-Mare si Pristolul, 
de pe Doftana, are o intindere 
de 606 hect. si se arendeaza cu 
2250 lei anual. 

Neamtului (Cetatea-), mine de 
cetate, in jud. Neam^u, com. Vi- 
natori, pi. de Sus Mijlocul, si- 
tuate spre V. de Tirgul -Neamtu- 
luT, pe partea dreapta a dru- 
mului ce duce catre manastirea 
Neam^ul, pe culraea unel rip! 
muntoase, intr'o pozifiune foarte 
strategica. 

Spre N.-E. si V. se ridica 
dealuri in forme de piraraide, a- 
coperite cu paduri, iar in partea 
despre S., e ripa dealululcare 
pare a fi continuarea zidului ce- 
ta{ci. 

Mergerea la cetate pentru ca- 
latorul pe jos e foarte anevo- 
ioasa ; c j toate acestea, pe po- 
teca ce duce Jnlauntrul caste- 
luluT, se mai zaresc inca urmele 
serpuitoare ale unut drum astu- 
pat insaacumdemul^imede bolo- 
vanl si daramaturl. Zidurile a- 
sezate pe niste temelii prea solide 
sintconstruitedepiatradegranit 
alba, verde, rosiatica, si sunt de 
o foarte mare grosime. In spre 
partea tirgulul sunt intarite si 
sprijtnite prin sase picioare in- 
aite si solide. 

In launtru, se vede o curte 
spafioasa, de forma patrata, a- 
coperita cu ruine, si, pe unele 
locurT, subterane adincT, acum 
astupate. Tradi^ia spune ca in 
mijlocul curfei ar fi fost o 
fintina, ce prin o subterana, con- 
ducea afara din cetate. Tot in 
launtrul cetavil a fost si o bi- 
sericu^a zidita de $tefan-cel- 
Mare. 

Daca ne coborim catre obir- 
sia- istoriculut acestel ceta{i, ga- 
sim in diferite cronice, ca ea 
poarta pe umeril sei mul^T si 
inccrca^i anl. 



Pe la 1200, oardele tatare 
ale Cumanilor, incuibindu-se in 
Moldova, navaleau mereu in 
Ardeal si de acolo in Ungaria. 

Din aceasta pricina pe la 1 2 io> 
regelemaghiar Andrea II chiama 
in parfile noastre pe cavaleril 
TeutonI (o ceata din ordinul 
Ioanifi sau cavalerl de Malta), 
opunindu-I invaziunei paginilor. 

Stability un moment la Nordul 
MoldoveT, noil venial ridica aci, 
chiar in mijlocul Cumanilor, o 
formidabila cetate; si daca mi 
armele inaraicilor, eel pufin dis- 
gra^ia curfii ungare, il for^eaza 
peste pu^in, cam pe laanul 1220, 
a parasi acest avut tarim de 
cucerire; in aceasta privinja este 
chiar o bula a papel Grigore 
al IX-lea, catre regele maghiar 
Bela IV, fiul lui Andrea II, cu 
data din 1232, mustrindu-1 pen- 
tru alungarea ordinulu! cavale- 
rilor teutonic! din partea Tran- 
silvanieT, pe care le-a fost da- 
ruit-o tatal sad . . . tDupa ce 
tatal sau Andrea, printr'o pioa- 
sa libertate, daruise Teutonilor 
tara BirseT, el aG cheltuit mutyf 
bant, cu destula munca si var- 
sare de singe, pana au construit 
acolo cincl ceta^f, pentru casa 
o poata cultiva si intari, fiind 
in calea Cumanilor, carl intrau 
si eseaii printr'insa in desele lor 
navalirl asupra regatulul ungu- 
resc ; si macar ca regele luase 
intr'un rind inapol de la dinsii, 
totirsl la urma iarasl lea in- 
tors-o, dupa cum era dator, ba 
inca, drept indemnizare de pa- 
gube, lea mai daruit si peste 
munp o parte din Cumania, unde 
numtyii cavalerf si magistrul lor 
au ridicat o cetate foarte tare, 
iar CumaniT speriap si intrista^I 
pentru aceasta, au adunat o 
oaste nenumarata, atacind pe 
cavaleril, stabiliflf in acea parte, 
dar cu ajutorul lui D zeu au 
fost batuflf si fugartyi cu spaima, 



unil chiar inchinindu-se zisilor 
cavalert si botezindu-se d'im- 
preuna cu muerile si pruncii 
lor » (v. B. P. Hasdeu, stu- 
diu despre CumanI in «Colum- 
na lui Traian» 1869, No. 52; 
Schloezer, «Gesch. d. deutschen 
Siebenbiirgen*, Gottingen, a. 
1795, p. 482—504; «Chronik 
der Komanenw, a. 1061-1300; 
A. D. Xenopol cist. Kom.», 
t. I, p. 130; Dreger, € Codex 
Diplom.», 1708). 

Crestinarea Cumanilor din a- 
ceste par^f este legata insa si 
prin urmatorul fapt. 

Cam pe la anul I222,seintim 
pla o noua navaiire a Mongo- 
lilor, sub comanda lui Genghis- 
kan. Cumanil, spaimintatT, ce- 
rura ajutor de la Ungurl, pro- 
mi {ind in schimb de a se cres- 
tina. Pentru acest scop, Epis- 
copul Robert de la Gran, de na- 
^iune German, cere voe de la 
papa a nu mat merge in expe- 
difia cruciata pentru Palestina, 
de oare-ce are nevoe sa cres- 
tineze pe CumanI,.... si in ade- 
var aceasta lucrare a si fost in- 
treprinsa prin calugaril Domi- 
nican!. Teodorit, unul dintre 
misonart a fost eel d'intiiu 
Episcop de Cumania. 

Sub Petre Voevod Musat, 
unul dintre eel de intiiu prin- 
cipT al Moldovei, de abia cu 
vre-o 30 de anl in urma lui 
Dragos, numele Neam^ulul ne 
intiinpina deja in hrisoave (v. 
Hasdeu, «Archiva istorica*, t. 
I, p. I, p. 140). 

Exista insa o marturie si mat 
vechie: Un fragment ged£rafic 
rusesc, scris intre anil 1300 — 
1350, men^ionind principalele 
orase dmtre Nistru, Dunare si 
Carpa^i, zice lamurit: «Neam- 
\\x\ in mun{i» (v. Ap. Karmaziu, 
t. I, n. 387, «A. Ist.»), dec! pro- 
babil ca epoca aproximativa a 
fondafiunel e inainte de 1300. 



Digitized by 



Google 



NEAMJULUf (CETATEA-) 



409 



NEAMJULUl (CKTATEA ) 



Cumani! n'aii plerit de-odata 
cu na^terea principatulu! mol- 
dovean. Ace! de pe linga Neam- 
tul, s'au conservat pana pe la 
finele secolulu! al XV-lea, de $i 
cavaleri! teutonic! i! botezasera 
de mult in catolicizm §i de $i 
Romini! par a se fi convert'^! 
mai in urma la ortodoxie. 

Intr'un hrisov din 5 Aprilie 
1453, Alexandru Voda al doi- 
lea, da accst nurae, harazind 
manastire! Probota: «pc unul 
din Tatari! no$tri de la Neam^ul, 
anume Baico cu fiul sau Du- 
mitru 91 cu casele lor» (v. «A. 
1st.*, t. I, p. 142). 

Marele §tefan repeta acea do- 
na{iune printr'un act de 9 Iulie 
1466, in care zice: «am ma! dat 
manastire! noasire dintre Ta- 
taril no$tri de laNeam{u» (Aih. 
stat. Bucur. Act. manast. Pro- 
bota, leg. I, No. 1). 

La 25 Ianuarie 1453 (6961), 
Alex. Voevod haraze§te ma- 
nastire! Probota pe linga altele, 
o poiana, o pustietatepe Neam- 
{ul eel Mare, alta pustietate ca 
sa $1 faca hele$tcu ?i loc de va- 
ratic $i sa$I a$eze un sat des- 
criindu I hotarul, 2 mor! $i 2 
locur! de morl (Hasdeti, «Ar- 
hiva» I, pag. 102). 

La 6 Iulie 1466, $tefan-cel- 
Mare zice cadarue§te «un tatar 
al Cur{e! Domne^tT de la Neam- 
fu», (I, «Arhiva», pag. 114). 

$i ast-fel, in difeiite ocaziuni 
pana pe la 1500, Cumani! de 
?i amesteca^! cu poporafmnea 
romina, totu$! se numeau 4 Ta- 
taril de laNeam{u>. 

Germanil s'au retras la Bran- 
denburg ; iar Moldovenil au con- 
servat suvenirea $edere! lor in 
aceste par{i, dind an tied zidir! 
caracteristicul nume de «Neam- 
fu» (v. Hasdeti, « Cetatea Neam- 
{uN, in foaia «Rominismuh; 
Anul I, cum $i indica^iunele 
aratate acolo). 



Aceasta cetate a fost martu- 
ra la ma! multe bata! ce au a- 
vut Romini! cu Poloni!, Tataril, 
Turcil, etc. 

In timpul razboiulu! dintre 
§tefan • eel - Mare $i Turc! la 
Razboeni, Cetatea-Neamtulu! a 
fost batuta de Turc!, dar ne- 
luata. 

La 7107, Cetatea - Neamfulu! 
s'a inchinat lu! Mihaiti-Viteazul 
Voda al f are!-Romine^t! (vez! 
Letop.). 

In timpul razboiulu! dintre 
Vasile Lupu §i Mate! Basarab, 
in cetate sta inchis $tefani- 
{a Paharnicul (nepotul lu! Va- 
sile Lupu) cu toata averea dom- 
ncasca. 

In timpul lu! Cantemir- Voda, 
la intorsul craiulu! le^esc de 
la FalciQ, re$chirindu-se Le$i! 
$i Cazaci! ?i Moldovenil pribeg!, 
prin f ara drept jac, de afl ajuns 
$i pe sub munte, aflat -au pe 
fata lu! Vasile- Voda, Doamna 
Ruxandra, care a {inut-o Timu$, 
in Cetatea-Neamfulul, $i cu multe 
muncl au chinuit-o pentru avu- 
tie ; pe urma i-a taiat capul cu 
toporul pe prag. (Letop. cron. 
Neculcc). 

La 7199, a doua oara viind 
Sobieschi, a cuprtns cetatea, pu- 
ind oastea sa (v. e. Negruzzi : 
« Sobieschi ?i Romini! », 1684, 
istoria fabuloasa a celor 19 
plae$! ce aparase cetatea; idem 
Cantemir, «Gesch. d. Osmani- 
schen Reiches», Hamburg, 1745, 
pag. 740). 

La 7183, in timpul domnie! 
lu! Dumitra^cu Cantacuzen, 
Le$ii ce venise cu $tefan Pe- 
triceico, au ocupat cu o$t! ce- 
tatea Neamjul crezind ca ast- 
fel vor cuceri Jara ma! lesne, 
au fost sparcuty! insa in parte, 
de catre Hatmanul Sandu Bu- 
hu$i ?i Spatarul Velicico Costin, 
care le taiase drumul pentru 
a ?! cauta hrana. 



Dumitra$cu a trimes pe Pa- 
naitache U?erul Morona, cu un 
aga turc pentru ca sa strice 
cetafile, intre care ?i Neam^ul 
(v. Cantemir, «Scris. Moldove!*, 
pag. 70. «Ma!lnainte era (Ceta- 
tea • Neamfulu!) inconjurata cu 
doua zidur! $i avea numai o 
poarta; iar dupa aceea, risipind 
Turci! zidul eel de pe din afara, 
au ramas acum Moldovenilor 
numa! eel din launtru*). 

La 7202, a fost pradata de 
Tatar!, impreuna cu satele de 
prin prejir (in timpul domnie! 
lu! C. Duca). 

In al 3-lea an al domnie! lu! 
C. Duca, Moise Serdarul, care 
era reiment la Cetatea - Neam- 
{ulul, a purees spre Ia?i cu 
vre-o 300 de pandur!, omorind 
pe Cerchez Aga (un Turc foarte 
bogat) $i reintorcindu-se iara?! 
la Neam^ul, pe cind Ia§i tremu- 
rati de frica (v. Necula! Costin). 

La 7207, fiindDomn Antioh- 
Voda, Cetatea Neam^ulu! a fost 
data din noti Moldovenilor. 

La 17 16, a fost centrul de ac- 
tivitate al revolu^ionarulul Stol- 
nicul Vasile Ceaurul, nepotul 
Domnulu! Gheorghe $tefan con- 
tra lu! Mihal Racovi^a Voevod. 
(v. N. Istrate : Cele din urma e- 
venimente ale Cetafe! Neam^ul, 
« Calendar.* Asachi, 1847). 

In timpul lul Constantin Can- 
temir-Voda, ?i din porunca a- 
cestuia, s*a dat foe $i a ars Tir- 
gul-Neam^u, trime^indu-se pen- 
tru acest scop pe Antioh Hat- 
manul, care tot odata a impra> 
tiat ?i pe top Le?i! cip se a- 
flau aci, fugind uni! la Cetate, 
pe care insa Hatmanul n'a pu- 
tut'o lua; ?i ast-fel se indrepta 
spre Agapia, unde erau ci^I-va 
Dragan! de la guvernatul din 
Cetatea Neam^ului, §i au luat-o 
$i au robit pe ci\! au ramas 
vi!. Aflind Le?i! de aceasta in- 
fringere ?i ardere a ora§uluI, au 



Digitized by 



Google 



NEAMJULUl (CETATEA-) 



470 



NEAMTULUI (MANASTIREA-) 



trimes noua oaste cu Zaharov- 
ski $i cu Turculet $i cu Mol- 
doveni carl slujeau in fara Le- 
seasci ; aflat'au pe Antioh a- 
proape de Neam^ul, dar aQ fost 
batuflf $i fugind el spre Cetate 
au ajuns aproape pe Turcule{ 
Rohmistrul, ranindu-l cu suii^a 
$i luindu 1 rob (v. Letop.). 

Din timpul lul Mihail Sturdza 
a inceput, cu toate protests rile 
lul Chrisoverghi (poet din acele 
vremuri), a se darima ; ?i din pia- 
tra scoasa s'au zidit foarte multe 
case evree^ti din Tirgul-Neam- 
\u\ chiar in zilele noastre : a?a ca 
asta-zl cu greii s'ar mai putea 
zice (ca Sobieschi la 1691, cS- 
tre Dieta regatulul s&u) : «Neam- 
{ul este celebru nu numal prin 
fama antichita$il sale, dar inca 
prin taria sa naturals $i artifi- 
cials (v. Theiner, «Monumenta 
Polonia*, t. 3, Romae, 1863, 
p. 740). 

Neam^ulul (Cetatea-), cetate, la 
EstuI com. Plea?ovul, peste dea- 
lul Oltului, jud. Teleorman. 

Neam^ului (Dealul-), deal, se 
intinde prin com. Mamornifa, 
apol prin com. $i mo?ia Pilipiu^i, 
pi. Herfa, jud. Dorohoiu, prin 
satul Cotul-Sanihaul, prin fa{a 
satulul Molii'ifa ?i pe la Cotul- 
HumSriel, unde ridic&tura il este 
ceva mai mare. 

Neam^ulul (Iazul-), laz, pe mo- 
$ia Vorniceni, com. cu acela^I 
nume, pi. Ba§eul, jud. Dorohoiu. 

Neamtului (MSnastirea-), mft- 
ndstire, situate pe valea piriului 
Neam^ul, intre mun^I, com. Vi- 
nStori-Neam^uluI, pi. de-Sus-Mij- 
locul, jud. Neamfu, la 440 m. 
d'asupra niveluluT Maril-Negre. 
IstoricuL La 1392, paring So- 
fronie, Pimen ?i Silvan s'au a- 
§ezat aci. Stefan Voevod I, zidi 



pentru din$ii o biserica de pia- 
tra, cu hramul Inalfarea Domnu- 
lul, pe locul unde astazl se afla 
Sf. Gheorghe, de la care biserica 
se mai pSstreazS numal un clo- 
pot cu inscripfta anulul 1393. 
Tot $tefan Voevod I dirui ace- 
stei mSnSstirt ?i mobile : Dvo- 
rone^ti, Buza^i $i Fintinele. 

La 29 August 1472, s'a in- 
timplat un cutremur foarte mare, 
care a zdruncinat rati biserica, 
iar caiugaril, de frica, slujeau 
intr'o biseric& de lemn, cu hra- 
mul Sf. Ion Bogoslavul, facuta 
de Alexandru-cel-Bun. 

La 14 Noembrie 1497, $te- 
fan-cel-Mare sfin^i biserica cea 
mare, cu hramul In&ltarea-Dom- 
nulul, care o zidise putin mat 
in sus de biserica vechte, in 
urma biruin^el ce avu contra luT 
Albrect (Albert), craiul Polo.iiei. 

La 1574, aceasta biserica a 
suferit mult din partea Tatari- 
lor ?i a Turcilor carl au pr&dat 
Moldova. 

La 1 67 1, din pricina nSvSli- 
rilor $i necazurilor in care c&- 
zuse Jara, a r&mas pustie 12 
anl. 

La 1 69 1, Le$ii au prSdat $i 
au pustiitfara; iar calugSriT au 
fost sili^T a se ascunde, impreuna 
cu icoana Maicel-Domnulul (fa- 
catoare de minuni), la mo?ia 
Strimba, ?ezind acolo 3 am. 

La 1700, intorcindu-se caiu- 
garil la mSn&stire, au g5sit-o 
pustie ?i deposedata de catre 
Le$I de toata averea, uricele ?i 
scrisorile imp5r&te$ti, trimise de 
Ioaa Paleologu lul Alexandru 
eel-Bun, ?i carl se pSstrau pSnS 
atuncl aci. 

La 17 16, s'au intimplat in 
J ar& mar! turbur^rl din pricina 
lul Frentz, C&pitanul Catanelor 
ce se incuibase in cetatea Neam- 
{ul $i facea marl pradaciunl. 

La 1725, se zidi, pe locul bi- 
sericel celei dint&iu, cu hramul 



Inalfarea - Domnulul, de c^tre 
Alexandru Voevod Cornea, o 
trapeza, o cuhne $i alte inci- 
perl; iar mai pe urm£ vizind ci- 
lug&ril c^ se afuma biserica cea 
mare, au ingrijit-o ?i -fecut-o pa- 
raclis, au sfin^it-o ?i i-a dat hra- 
mul Sf. Gheorghe; in timpul 
starefuiuf Paise s'a reparat acest 
paraclis de Vasile Harpa, ?i a- 
tuncl i-a dat numele de biserica. 

La 1754, Ieromonahul Neco- 
lae a zidit turnul, observatorul 
eel mare, despre E., in coltul zi- 
dulul curfel manastirel, de 
construc^ie foarte solida ; in a- 
cest turn s'a pastrat biblioteca 
manastirei, de 1761 volume. Tot 
in aceasta vreme a facut Ioani- 
chie, Episcopul de Roman, clo- 
potul eel mare de 1800 oca, 
daruind ^i alte obiecte manis 
tireJ-. 

La 1759, s'a fScut pentru mi 
nastire o evanghelie (afara dc 
cea scrisa cu mina pe membranS 
din timpul luf $ te ^ an ' ce '"Mare, 
?i care poarta pe dinsa anul 
6944, de format mare, ce nu 
se poate, in timpul slujbel, purta 
de catre un singur diacon). 

Manastirea Neam^ul are la in- 
trarea sa, o clopotni^a mare cu 
7 clopote $i un orologiQ mare; 
pe sub aceasta clopotni^a este 
principala intrare printr'un gang. 
Curtea este patrata ^i spa^ioasa; 
in stinga este biserica cea mare 
zidita mai mult de piatra ciop 
lita, cu un turn mare de-asupra, 
altul mai mic pe altar. Biserica 
este foarte solida. Intrarea el 
este prin parole laterale. In prid 
vor sunt mai multe mormintc 
de stare^i $i de mitropoli^f. U?a 
cea mare a biserice! este de 
granit. lntrind in biserica se 
vede, in dosul tronulul domnesc, 
cam spre u$a in partea dreapta, 
mormintul starejulul Paise, or- 
ganizatorul calug£rizmulul in 
^ara. 



Digitized by 



Google 



NEAMTULUl (MANAsT)REA-) 



471 



NEAMTULUl (MANASTIREA-) 



Paise, cind a venit din manas- 
tirea Dragomirna, a gasit aproa 
pe de Manistirea SeculuT, linga 
Sascufa, satul Fagi ; $i aseme- 
nea cind a venit din m&n&stirea 
Seculul in Manastirea-Neamfului 
a gasit sat linga mSnastire, pe 
care l'a mutat prin porunca lut 
Const. Moruzzi, din 1780, Ian. 
16, la Timi$e$ti ; iar satul Fagi 
l'a mutat la VinStori-Neam^uluI. 
Catapitezma biserice! este foarte 
vechie ; zugraveala asemenea, in 
cit abia se cunoa§te; se vede 
insa c& a fost numal cu aur; 
pardoseala este de caramida 
mare patrata. Toate icoanele 
sunt imbricate cu argint $i in- 
treaga biserica este foarte bo- 
gat impodobita. 

Biserica sf. Gheorghe are 3 
turnuleje $i e invaiit& cu $in- 
drila ; pardoseala e de c&r&midd. 
Cel mat preftos ornament este 
un epitaf de catifearo$ielucrata 
bogat in fire dc aur. Platra d'asu- 
pra u$el este noua $i nu s'arepro- 
dus pe ea inscrip^ia cea vechie. j 

In fa{a porfel celei marl a ma- ' 
n&stiref este un foi$or de zid, in- 
velit cu §indrila, in oare-care mij- 
locun basen, in caie paring fa- 
ceau sfuifirea apel in timpul cu- 
venit. La spatele manastirel este 
institutul de alienatf cu un spital 
$i o bisericuja frumoasa. De aci 
la distant oare-care este un alt 
foi$or, unde se zice ca afl stat 
paring! cu sf. Icoan&, pe cind 
au adus-o din muntele unde 
era ascunsa in timpul navalirel 
barbarilor. 

De la m&ndstire pana la spital, 
in toata imprejurimea, sunt ma- 
halale cu chilii unde locuesc c&- 
lugSrif. 

In parte despre S., a vetrei ma- 
nastirel este o biserica. mal mica 
numita Ovidenia, care e reinoita 
de catre un calugar; toate turnu 
rile, cum §i biserica, chiar, sunt a. 
coperite cu tabla alba. La E. este 



biserica sf. Ion Bogoslovul ; aci 
este cimitirul ; sub biserica este 
o subterana unde se pdstreaza 
oasele mor^ilor (v. C. Negruzzi : 
Catacombele manastirel Neam^ul 
(scris. VI) $i legenda Calipsel 
(scris. VII), mal la vale este o 
curte mare in care a fost Se- 
minariul. 

Paiala 1859 Manastirea -Neam- 
{ulul, avind averilein administra 
{iunea sa, poseda fabric! ?i in- 
stitufiunf ; a?a avea : o tipografie 
bogata cu 3 teascurf ?i o ma- 
rina, unde se tipareaD ca^ile bi- 
serice?tl pentru toata Rominia ; 
o bogata fabrica de postav §i 
de potcape; o fabrica de tabacit ; 
una de caidararie; avea fferarie, 
lemnarie, rotarie, croitarie, cio 
botarie, mungerie ; un seminar 
organizat pe 16 anl, cu cursul 
primar ; o biblioteca; un institut 
de invalizl ?i altul de aliena{T; 
o farmacie. 

La 1864, cind s'au secularizat 
averile manastirelor, toate a- 
ceste fabric!, me$te§uguri $i in- 
stitu^iunf, prin o rea chibzuinja 
§i neprevedere a oamenilor de 
la guvernul de pe atundf, s'au 
lasat in par3sire parte, iar parte 
s'au stra mutat aiurea, a$a : ma- 
$inele de la fabrica de postav 
s'au dus la fabrica d-lul M. 
Cogalniceanu (azta - zl fabrica 
Alcaz din satul Blebea, linga 
Neam^ul); marina de tipografie, 
la comisia ccntrala din Foc^ani ; 
seminarul s'a desfiinfat, lasindu- 
se o ?coala primar a care a e 
xistat pana la anul 1871. 

Neam^ulul (Manastirea-), fc- 
voare mineral?, jud. Neam^n, la 
o oradepartare de Tirgul -Neam 
$ul, linga manastirea Neam^ul si- 
tuate la 470 m. inal^imea deasu- 
pra nivelulul Maril-Negre), in 
com. Vinatori-Neamt.ul, pi. de 
Sus-Mijlocul,in padureadinspre 
S.-V. manastirel. 



Geologic. Terenurile pe care 
se afla a^ezata manastirea Neam- 
\\j\ apar^in grupei ter^iare (sis 
temul miocen). In dreptulpiriuluT 
Nem$i?orul, aproape de ma- 
nastire, s'a gasit un calcar bo- 
gat in Numuli^I. Rocele sunt 
formate de greziuii nasipoase $i 
schisturi marnoase, ce se desfac 
cu multa u?urin$a, precum $i din 
gips. 

Izvorul principal (sulfuros) ese 
dintr'ostfncade gips, injurul ca- 
reiaestesapat un basen patrat; la 
fund §i la mijlocul basenulul 
se afla o escavafiune neregulata 
facuta in stinca. Alatureade a- 
cest basen s'a s3pat un altul 
destinat a servi la facer ea bai- 
lor reel. Basenurile comunica 
printr'un canal. Cantitatea de 
apa debitata de izvor intr'un 
timp oare-care nu a putut fi de- 
terminata cu preciziune, din cau- 
za formel neregulate a escavajiu- 
nel stincel. 

Proprietdfi fizice fi chimicc. 
Apa este limpede $i incolorft, 
sarata, raspindind un miros de 
hidrogen sulfurat. 

Temperatura in timpul verel 
e de 4 C, cind a aerului at- 
mosferic e de 20 C. Densita- 
tea este de 1011197 la tem- 
peratura de I7°C. (in 1875). 

Hirtia de turnesol nu se schim- 
ba. Apa, fiind turburata, degaja 
gaze. 

Cea intiiu analiza a acestor 
ape s'a facut de dr. Th. Stei- 
ner la 1856, constatindu-se ca 
con^in : carbonat de calce, 0,468 ; 
sulfat de calciu, 1 ,188 ; sulfatde 
magneziu, 0,085 > sulfat de fier, 
0,012; clorur de sodiu, 15,494; 
clorur de magneziu, 0374 ; car- 
bonat de magneziu, 0,056; pro- 
toxid de fier, 0,010; cilice, 0,008 ; 
aluminiu ?i clorura de potasiu, 
urme. 

Suma materiilor analizate : 
17,6895, hidrogen; 0,0227, acid 



Digitized by LiOOQ IC 



NEAMTULUI (MOVILA-) 



47*2 



NEAMJULUl (TfRGUL-) 



carbonic liber, 0,7737 '» ten1 ' 
peratura 8°7S C. ; densitate, 
1,02005. 

A doua analizi s'a facut de 
catre farmacistul I. Konya, la 
1873, in laboratorul de la Miin- 
chen, ?i a fost publicata de ca- 
tre dr. R. Flechsig in «Bericht 
iiber die neueren Leistungen auf 
dem Gebiete der Balneologies. 
A dat urmatoarele rezultate: car- 
bonat de calciu, 0,630 ; sulfat 
de calciu, i,6od ; sulfat de sodiu, 
0,014; sulfat demagnezie, 0,110; 
clur de sodiu, 2,000; clorurde 
magnezie, 0,500; (suma materii- 
lor analizate, 25,403); hidrogen, 
0,550; acid carbonic liber, 1,040. 

A trcia analiza facuta ded. P. 
Poni la 1 87 5, chiar la izvor; a dat 
urmatorul rezultat pentru 1000 
cm. cub. ap5 minerala : hidrogen 
sulfurat, 0,01 179; acid carbonic, 
0,47790 ;" clor, 8,88360; acid 
sulfuric anhidru, 0,79900; acid 
silic, 0,01540; sesquioxid de a- 
luminiu, 0,00500; oxid de cal- 
ciu, 0,48170; oxid de magne- 
zie, 0,26240; clorur de sodiu, 
14,60740 ; oxid de calciu solubil, 
0,30840 ; oxid dc calciu inso- 
lubil, 0,17330; (ponderea mate- 
riilor fixe, 16,2130; mateiii fixe 
in stare de sulfa^T, 19,54000). 

Aceste substance pot fi dis- 
tnbuite in modul urm&tor: 

Carbonat de calciu, 0,30945 ; 
sulfat dc calciu, 0,74900; sul- 
fat de magnezie, 0,53760; clo- 
rur de sodiu, 14,60710; clorur 
demagnezie, 0,02610; carbonat 
de magnezie, 0,15162 ; acid si- 
licic, 0,01540; tesquioxid de 
aluminiu, 0,00500 (suma mate- 
riilor analizate, 16,40127; ma- 
terii fixe determinate direct, 
16,21300 , materil fixe calculate 
in sulfa^T, 19,6908 ; materii fixe 
determinate in sulfa^T, [9,5400 ; 
hidrogen sulfurat, 7cc,6 ; acid 
carbonic liber, 133CC.). 

In urma acestor rezultate a- 



ceasta apa trebuie clasata intre ! 
apele sulfuroase-sodice. 

Luindu-se insa in considerare 
compozifiunea chimica a ape! 
acesteia (sulfuroase), ea s'ar pu- 
tca intrebuin^a cu mult succes | 
in: boalele croniceale pleleT, ec- 
zema, impetigo, etc., apol contra 
limfatismuluT, sifilisulul, precum 
§i contra diferitelor afec^iunl la 
femel, ca metrite cronice, leu- 
coree, (v. $aabner-Tuduri : « Ape 
Miner, din jud. Neam^ul ; idem 
P. Poni, 1877). 

Acest izvor este foarte vechiu, 
$i chiar prin docume.itele vechT 
relative la schitul Vovidenia (ce 
se afla linga manastirea Neam^ul) 
se vorbe^te despre «izvorul de 
la Puturosuh, numire provenita 
de la mirosul patrunzator dehi- | 
drogen sulfurat ce raspindesr.e ! 
in aer. \ 

Afara de apele sulfuroase de- j 
scrise maisus, ma! exista aci inca i 
dou& izvoare cu ape feruginoase, ! 
analizate pentru prima oara in 
laboratoriul $coaleI de Podurl $i 
$osele din Bucure$ti, cind s'a 
constatat ca materiile solide a- 
flate intr'un Htru de ap£ sunt in 
cantitate de 0.4 gr. ?i sunt mal 
cu seama sulfat de calce $i car- 
bonat de fier. Aceste izvoare 
insa sunt considerate ca ape po- 
tabile mal mult (v. dr. $aab- 
ner-Tuduri, op. cit.). 

Neam^ului (Movila-), movila, 
in partea de E. a com. Darma. 
ne$ti, pi. Filipe$ti, jud. Prahova. 
Legenda spune c& aceasta mo 
vila s'a facut de Negru-Voda, 
ca aparare in razboaielc cu Ta- 
tarii. 

Neam^ului (Pirtul-), pirilt, for 
mat din piriul Nemfi^orul $i 
Ozana. Curge de la unirea aces- 
tor doua piraie (despar^indu- 
se in doua ramurl, dintre care 1 
una trece prin partea despre i 



S. a tirguluT Neam^ul), printrc 
Tirgul-Neamful 91 satul Humu- 
le$ti ; strabate apol satele Ble- 
bea, Gra$i $i Bi$inari (ce vin 
pe partea dreapta a sa) §i sc 
varsa pe dreapta riulul Moldova, 
intre satul Timi§e$ti $i loc. is. 
Buzafi, in fata satului Criste$ti 
(jud. Suceava). Prime^te urma- 
toarele ape: 

Ncmti?orul, marit din dreapta 
cu piriul Maghcrnifa, iar din 
stinga cu piriia§ele: CSrbunele, 
Chiriac, Iftime, Nif&, Gisca, Lun- 
ca, Slatina, Corogenilor, Hatinef. 

Ozana, cu subafluenfil sat. 

Cantemir, vorbind despre Pi 
riul -Neamfulur, zice : apa Neam^u- 
lul este din fire a?a de tare, in 
cit poate sa stea irapotriva na- 
valirel tutulor vra?ma$ilor. 

Neamtului (Tirgul-), com. urb., 
re$edin{a pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamju, situat pe piriul 
cu acela$T nume, linga dealurile 
Neamful $i Oglinzi. 

Este formats din trupurile 
(mahalalele, suburbiile): Neam- 
tul,Beraria, Boi$tea, Haralambie, 
Piriul Ursuluf, Pometea, Prundul 
9*t T ujueni, marginindu-se la V. 
cu satul VinStori -Neamtulul, la 
E. cu satul Blebea §i Gra?i, la 
N. cu satul Oglinzi $i Muntele, 
la S. cu satele Humule§ti. 

Popula^iunea ora$ului este de 
6690 suflete: 3074 barbap $i 
3616 femel. 

Are un spital mare, cu in- 
sert p{ia: 

In slava stintei cci de o ninfa de 
via^a facatoare si ucdcsparU'tci Treimi 
si iutru cinstca Sf. MarcluT Muccnic Di- 
mitrie, s'au zidit acest paraclis, impruuna 
cu caselc ospitalicestt si cu toatc ccle- 
l'altc IncaperT, din temclic, de catre sf. 
Manastirc Ncamjul, cu toata a j»a chel- 
tuiala in zilcle prea blagoslovitului ma- 
iclut Domu m Imparatu, Neculau Pav- 
lovicT, singur stapinitor a tuturor Kn- 
siilor s. c. si a bine credinciosulul nostra 
Domnul Grigore Alexandru Ghica-Voe- 



Digitized by VjOOQ IC 



NEAMTULUl (TlRGUL-) 



473 



NEBUN1 



vod, prin rtvna si staruin(a cuviosuluT 
Archimandrit si stari^ul sf. ManastirT 
Neam^ul si Socul, Kir Neonit, la anul 
1S50. 

Spitalul este intrefmut de E 
pitropia Sf. Spiridon. 

Mai sunt: doua §colf primare 
de bie^T $i una de fete, frecu- 
entate de 276 bae{i $i 1 36 fete; 
opt bisericT ortodoxe ; mai inulte 
sinagoge evree$tf; o farmacie; 
un biurou telegrafo-po§tal ; o 
judecatorie de ocol ; o percep^ie. 

Pentru administra^iune seafli: 
primaria, polijia, comisiile, pre- 
cum §i sub-prefectura pla$eT. 

Tirgul-Neamfuluf are tret piefe 
pablice, maT raulte strade prin- 
cipale $i secundare, bine in- 
grijite §i prunduite. 

Ind istria e reprezintata prin : 
12 teascurf pentru fabricat oleiul 
dinscmin{e; 1 tabacarie; 8 ffe- 
raril; 1 l£c£tu$, 1 aUmar, 2 cal 
dararf, 1 olar, 4 careta$T, 4 sto- 
lerT, 15 cizmari, 14 croitorl, 1 
curelar, 2 fabrice de sapun, 1 
palarier, I tipograf. 

Se fac brinzeturl $i sumane. 
Mai fie care locuitor are stativa 
$i sumanaria sa. Sunt peste 77 
stabilitnente comerciale patenta- 
te cj peste 190 lucratorf ; apol 2 
morl foarte marl, dintre carl a 
d-lui Teoharie (premiata pentru 
produc{iunile sale cu med. de aur) 
estelntre cele mal vestite din 
intreaga {ara pentru fabricarea 
fainel. 

Comerciul acestul ora$ este 
foarte insemnat §i se ma! face 
cu: cereale, lemne, {esatur? de 
bumbac, §ervete, colfum imple- 
tiflf, $aiac calugaresc $i vite. 

Neam^ului (Ttrgul- ), izvoare 
minerale, jud.Neam{ul,sit late a- 
proape de Tirgul-Neamtului $i cu- 
noscute sub denumirea de Sla- 
tina, cuprinzind: un izvor, din Po- 
iana-Dascali^a, numit $i Apa Pu- 
turoasa, situat la o Inalfime de 



350 m. (v. Dascali^a, iz. min.); 
un izvor situat aproape de eel 
precedent, in localitatea numita 
tot Slatina, pe PiriulSarat, la 
o inaitimede340 m. Apaacestef 
din urme surse este sarata la 
gust $i prin evaporare da un 
depozit considerabil de sare; 
este limpede, $i are o tempera- 
tura de 12 C. 

Neam{ului (Valea-), vale, izvo- 
re§te de la V. decom. Negreni, 
pi. Vedead.j., jud. Olt, ?i se 
varsa in girla Negri$oara, tot 
\\\ raionul com. Negreni. 

Neamtulul (Valea-), izvor de 
apa minerala, in com. Badeni- 
P&minten?, plaiul Dimbovifa, ju- 
de{ul Mu§cel. 

Neaunul, piriil, jud. Boto^ani, 
izvore^te din dealul Pietraria, la 
N.-V. de satul Slobozia, com. 
Deleni, trece prin satul Slobo- 
zia $i, unindu-se cu Piriul-Mare 
$i Hurghe^ul din Feredieni, uda 
valea Gainaria $i Mitocul, com. 
Deleni $i se varsa in iazul Lea- 
hul, la com. Feredieni. 

Neaura, vHlcea, izvore?te din co- 
muna Petrari-d.s., pi. Ocolul, 
jud. Vilcea, curge cu direcfia 
de la V. spre E., $i se varsa in 
riul Otasaul, in cercul acestel 
comune. 

Neav&tul, munte, in com. rur. 
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedinfi, situat fntre hotarul din- 
tre comunele Ilova^ul $i Balta. 

Neav&tul, deal $i punct de ob- 
servaftune, in pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedint'i. 

Nebuna, comunii ruralil, jude- 
\\x\ Vla?ca, pi. Neajlovul. Are 
un mic catun numit Sterea. Se 
mat nume^te $i Velea, cad este 



lipita cu catunul Velea, care fine 
de com. B'jlbucata. Este situata 
la 48 kil. de Giurgiu, ?i la 9 
kii. de Obedeni, re$edin{a pla- 
§et Glavaciocul-Neajlovul. 

Mo$ia aparfnea statuluT. In 
trecut, inainte de secularizare, 
era a Sf. Mitropolil. Aduce un 
venit anual de 20000 let. Su- 
prafata totala a mo$ieT este de 
1826 hect. S'a dat la 94 locui- 
torT o suprafata de 376 hect. 
Are o padure in suprafata de 
1000 hect., din care 50 in lun- 
ca 91 950 in deal, (inind de 
ocolul silvic Ghimpafi. 

Are o populate de 694 su- 
flete, din carl 118 contribuabili; 

biserica, zidita in 1874, {mind 
de parohia Babele, deservita de 

1 prcot ^i 2 dascall; o ?coala 
mixta cu 6 clase, condusa de 
un inva^ator, ^i frecuentata de 
24 brie^I §i 6 fete; 3 circiuml. 

Budgetul comune! e la veni- 
tart de 6968 lei, 81 ban! §i la 
cheltuelT, de 5101 le^, 27 ban!. 

Pela Estul mo^iel, curge Neaj- 
lovul ce vine despre satul Patru- 
zecI-de-CrucI ?i merge de se 
varsa in Cilni^tea, la satul Strim- 
ba, pe trupul Hulube^ti. 

Prin sat trece drumul Bulbu- 
cata Clejani. Pe mo^ie trece 
vechiul drum al ZimniceT, ce in- 
tra pe la Podul-Doamnel, stra- 
bate padurea §i ese de pe te- 
ritoriul comune! la Letca-Noua. 

Nebuna, podgorie, situata pe po- 
di§ul dealulul Hlincea, de pe 
teritoriul satululcu acela^T nume, 
com. Galata, pi. Codrul, jud. 
Ia$i. 

Nebuna$ul, munte, la V. de co- 
muna Maneciul UngurenT, plasa 
Teleajenul, jud. Prahova, co- 
prins intre Valea-Popil (N.) $i 
Pinul-Brustureilor (S.). 

Nebuni, mafia la, in jud. Mehe- 



Digitized by LiOOQ IC 



NEBUNUL-MARE 



474 



NEC?E$TI 



dinfi, plasa V&ilor, com. rur. 
Micule$ti. 

Nebunul-Mare, munte, la N. de 
com. Maneciul-UngurenI, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova, coprins 
intre Valea-Carpenulul (N.) %\ 
Valea-Popi! (S.). 

Nechifor, piriti, pe mo?ia Ivan- 
cSu^i, com. Paltini^ul, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Nechifor, piriU, pe mo$ia Orof 
teana, com. Orofteana, pi. Her 
{a, jud. Dorohoiu. 

Nechitoaia, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Piele?ti ; impra$tiat. 
Are 213 suflete: 107 bdrba\T §i 
106 femet, locuind in 46 case 
$i 2 bordee. 

Copiil din sat urmeaza la ?coa- 
la mixta din satul Piele^ti, ce 
este la 1400 m. 

Are o biserica de birne, cu 
hramul Adormirea Maicet Dom- 
nulul. 

Nechitoaia, mosie partictilarH, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Pie- 
le$ti. 

Nechitul. VezT Borle^ti, sat, ju- 
detul Neam^u. 

Nechitul, schit, situat pe valea 
piriului cu acela?T nume, in jud. 
Neam^u, com. Mastacinul, pi. 
Bistri{a; mal inainte a fost lo- 
cuit de calugfirl. 

Nechitul, ramurii de dealuri 
muntoase, in jud. Neamfu, com. 
Mastacanul, pi. Bistrifa ; se pre- 
lunge§te spre E. de ramura Por- 
firul, intre piriul Mastacanoasa, 
care desparte aceasta ramura 
de ramura muntelul Aluni$ul, 
91 piriul Nechitul, care o des- 
parte de ramura Stridinilor §i 
a Scaunelor ; este acoperita cu 



p&duri, parte puse in exploa- 
tare. 

Nechitul. VezI Borle?ti, mosie, 
j'id. Neam{u. 

Nechitul, pirin, ce izvore^tedin 
fundacul fomat de ramura Go$- 
manul, Tazlaul ?i Porfirul, in 
jud. Neamfu, pi. Bistrtya, com. 
Mastacanul ; curge spre E. prin 
valea formats de ramura M&- 
gura-Stridinilor, Scaunele (din 
dreapta) $i Porfirul, Nechitul 
(din stinga), trecind prin loca- 
litatea Valea - NechituluT, prin- 
tre satele Borle§ti, Puriceni, Ru- 
seni, $i locul izolat Ca$inul, mer- 
gind vr'o 5 kil. paralel cu $0- 
seaua judefeana Tazlaul Roznov 
(de la kil. 31 — 32, unde piriul 
intretae §oseaua in cursul sau 
§i pana in dreptul kil. 27), iar 
la E. de satul Ruseni, se varsa 
pe partea dreapta a riulu! Bis. 
trifa, dupa un parcurs de 1 1 
kil. de la obir^ie. 

Are ca afluenfT mal multe pi- 
riia$e micl dintre carl mal in- 
semnate, sunt: Piriul - Podulul 
?i al-Podefulu! care se varsa in 
el pe din dreapta. 

Nechitului (Valea-), trupde sat, 
in jud. Neam^ul, pi. Bistri{a,com. 
Mastacanul, situat pe piriul cu 
acela$I nume. 

Necoara, pirin, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
izvore^te din munteleUlmu$orul, 
br^zdeaza partea de E. a com. 
$i dupa un curs repede de 3 
kil. din cascade in cascade, se 
varsa in riul Rimnicul-Sarat. 

Nec§e§ti, com. rur., la extremi- 
tatea de S. a placet Teleorma- 
nuluf, jud. Teleorman, pe Valea- 
Ciinclul sau Ciineasca. La N. 
se invecine^te cu com. G<Lrde?ti ; 
la S., cu com. Garagaul, din 



pi. Tirgulul; la V., cu Butcu- 
le$ti, S&ceni ?i Ciurari ; la E., cu 
Deparafi, Hirle?ti ?i Neto^i. 

Intinderea com., dimpreuna 
cu mo§ia f care este proprietatea 
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- 
cure$ti, este de 1910 hect. 133 
locuitorl sunt improprietaritT du- 
pi legea rurala, cu locurl la cimp 
?i in vatra satului. 

Solul acesteT com. este clasat 
printre cele mal productive din 
pi. Teleormanulut. Se cultiva, 
pe linga cerealele obicTnuite, 
cinepa $i inul. 

Are o populatfune de 1066 
suflete, din cart 240 contribua- 
bill; o $coaia mixta, frecuentata 
de 28 copil. 

Vite: 584 vite marl cornute, 
190 cal, 886 oT ?i 301 porcl. 

Budgetul com. e de lei 2815, 
48 banT, la veniturl §t de 2731 
let, 75 ban!, la cheltuell. 

Este legata prin drumurl ve- 
cinale cu comunele Garagaul $i 
Garde^ti. Cu cele-ralte comune 
invecinate, comunicafia se face 
pe drumurl naturale. 

Satul Nec$e$ti este unul din 
cele mal vecht ale fariT, daca 
vom Jine seama de un document 
foarte important pe care il ga- 
sim in «Columna-luI-Traian». In 
acest act, care poarta data de 
22 Aprilie, i486, estevorbade- 
spre o jaluire a mal multor sa- 
tenl din satul Nec?e?ti de pe 
Teleorman, intr'o daravera dc 
impacaciune pentru stapinirea 
unor paminturl. 

In nomenclatura satelor din 
1 74 1 il vedem omis ; este po- 
sibil ca, in curgerea vremil, sa 
se fi despopulat, cad cu oca- 
ziunea evenimentelor de la 1821, 
mal mul^I locuitorl ce pribegeau 
prin ^ara, gasind aci mal multa 
siguran^a peatru a se adaposti, 
s'au stabilit cu tot avutul lor. 

Cu ocaziunea explorarilor ar- 
heologice s'a gasit ?i in preaj- 



Digitized by LiOOQ IC 



NECSETEASCA 



NEDEIA 



ma acestel com. resturl de ce- 
ramica preromana. 

Nec$eteasca, numire ce se mai 
da com. urb. Urla^i, pi. Crico- 
vul, jud. Prahova. Aceasta se 
constats dintr'un hrisov al lut 
Duca-Voda, prin care se da in 
posesiunea preotesel Ana, apre- 
otulul Dimitrie Stanciu, mo$ia 
Nec^eteasca, c sale fie lor — zice 
hrisovul — ocina $i copiilor lor 
In Urla^i, ce se chiama $i Nec- 
?eteasca>. 

Neculae (Sf.-), suburbie a ora- 
?ului Roman, jud. Roman, situata 
in partea de V. a lut. 

Necule, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Jitia, 
a$ezat la poalele munteluT Ne- 
cule, in N.-V. com., la 9 kil. 
de cat. de re$edinja, Jitia-din- 
Deal. Are o intindere de 330 
hect., cu o populafiune de 125 
familil, sau 285 suflete, din carl 
188 contribuabill ; o biserica, 
deservita de un preot, un das- 
cal $i un paracliser; o <>coala. 

Necule, munte, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia, a- 
$ezat in partea de V. a el; e 
eel mai inalt virf din tot jud., 
avind o inal^ime de 1293 metri; 
o parte dintr'insul poarta nu- 
mele de PTetrele-FeteT ; pozifia 
sa este cea mai frumoasa din 
tot judeful. 

Necule, mosie insemnata, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Jitia, cu intindere de 4000 hect., 
pe care se afla pad urea Jitia- 
cu-Munp. 

Necule, piria, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia, iz- 
vore?te din muntele Necule, uda 
partea de V. a com., trece prin 
cat. Necule, prime^te piriul Pie- 



trele-Fetei $i se varsa in piriul 
Cerbul, pe dreapta lut. 

Nedeia, com. rur. y jud. Dolj, pi. 
Balta, la 70 kil. spre S. de Cra 
iova §i la 12 kil. spre S.-E. de 
re$edin$a pi., Mace§ul-d.-s., ?i si- 
tuata pe $esul Dunaref. 

Se margine$te la N, cu com. 
Mace$ul-d.-j. ; la S., cu Dunarea; 
la V., cu com. Cirna ; iar la E., 
cu com. Zavalul $i cu com. Gi- 
ghera. 

Comuna este mai mult $easa, 
avind cite-va dealurl cu o inal 
time de 15 m. Se gasesc cite 
va movile, intre care mai in- 
semnate sunt : Movila - Turcu- 
lul, Movila - luT • Trandafir, Mo- 
vila-Mare, Movila- J ig&ncei, Ma- 
gura - cu - Dor, Grindul-cu - Ma- 
racinl, Magura-Lupulul, Magura 
Vaei §i Magura-Rusteanca. 

In comunS se afla balta Ne- 
deia, cu o suprafa^a de 80 hect. 
$i cu o adincime de 2 m., care, 
cind Dunirea vine mare, se re- 
varsa $i se une$te chiar, cu acest 
fluviu. Se mai afla ?i Balta-Mar- 
murele, Balta-Mare $i Balta-cu- 
Sovorul. 

Mai inainte comuna se numea 
Marmura, de la balta Mar murele; 
apol a primit numele de Nedeia, 
de la o cetate foarte vechle ce 
se afla aci. Se compune din- 
tr'un singur catun, numit Nedeia. 
Peste Dunire, in dreptul acestel 
com., se vad ruinele unul pod. 

Are o populate de 1646 su- 
flete ; doua biserici, una fondata 
la 1 882 de locuitorl, cu hramul Sf. 
Dumitru, deservita de un preot 
$i un cintare^ $i a doua, care nu 
mai funcfioneaza ; o $coala mix- 
ta, ce funcfioneaza din 1869,5*1 e 
frecuentata de 68 baeflf $i 5 fete. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 222 locuitorl; insurafel din 
1879, sunt 32. 

Suprafafa teritoriulul com. este 
de 7660 pog., din carl: 6100 



pog. arabile, 340 pog. vatra sa- 
tulul, 800 pog. ftnea^a, 400 pog. 
izlaz $i 3600 lac ?i teren sterp. 

Mo$ia se nume?te Nedeia $i a- 
par^inea manastirel Horezul. Ac- 
tualmente este a statulul, $i a 
fost arendati de la 1893—98 
cu 46100 lei anual. Padurea, de 
se nume?te Zatoanele ; are o in- 
tindere de 200 hect. ?i apar- 
{ine tot statulul. 

Viile iocuitorilor se gasesc pe 
mo$ia Nedeia $iproduc vin ro§u. 

Cariere de piatra" sunt in Dea- 
lul eel-Mare. 

Mai sunt pe teritoriul com.: 
o moara de aburl ; 3 stine pe 
mo$ia Nedeia, care produc brin- 
za obicinuita. 

Este strabatutS de calea co- 
munala spre Ghighera si de ca 
lea comunala ce duce la Mace$ul- 

d,j. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3047,24 lei, iar la cheltuell, 
de 2710,63 lei. 

Vite cornute sunt 560, ol 600, 
cal 26. 

Nedeia, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Nedeia, re$edin{a primariel. 

Nedeia (Nedeuja), munte, jud. 
Gorj, plaiul Vulcan, situat pe 
partea de V. a mun^ilor Ras- 
tavanul $i Prisloapele. 

Are o suprafa^a de 230 hect. 
$i se prelunge^te de la S. spre 
N. Pe acest munte se afla 2 
stint. 

Nedeia, mosie a statului, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Nedeia, 
arendata de la 1893 — 98 cu 
46100 lei anual. Inainte aparfinea 
manastirel Horezul. 

Nedeia, fostd cetate, jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Nedeia, de la 
care ?I-a luat comuna numele. 

Nedeia, baltll, jud. Dolj, pi. Bal- 



63157. Martlt Dicfionar freogra/ic. Vol. IV. 



61 



Digitized by 



Google 



NEDEICUL 



470 



NEDI 



ta, com. Nedeia, cu o supra- 
fa^A de8ohect. $i oadincime de 
2 m. In timpul prim&verel, cind 
vine Dunarea mare, se revarsa. 
Confine pe?te. Comunica in par- 
tea de V. cu balta Cirna, prin 
piriul Cravifa $i cu balta Zgla- 
vociul, prin Girla-TorneT. 

Nedeicul, tirl&, in jud. Braila, 
pi. Balta, pe malul sting al Vilciu- 
luT, la V. de padurea Bustea, 
pendinte de com. Berte^ti-cl. s. 
Are o populate de 48 suflete. 

Nedeii (Dealul-), deal, la E. de 
satul Bou^ori, com. Sole?ti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu; se intinde 
spre S., paralel cu dealul Onaca. 

Nedei{a, deal, la Estul comuneT 
Ote?ani, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Nedeifa. VezT Otesani, deal, jud. 
Vilcea. 

Nedeiul, girla, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Nedeia ?i Mace$ul- 
d.-j., cealimenteaza balta Nedeia. 
Se varsa in Dunare. 

Nedeicul, sat, f&cind parte din 
com. Hurue$ti, jud. Tecuciu, si- 
tuat pe coasta dealuluT cu a- 
cela$I nume, la 6 kil. 700 m. 
de re?edin{a comuneT. 

Are o populate de 35 fa- 
milii, sau 134 suflete, car! io- 
cuesc in 30 case. 

Mai inainte satul Nedeicul 
purta numele de Chite?ti, dupa 
cum se vede in actele de ho- 
tarnicie. LocuitoriT de aic! sunt 
parte venial din satul Sendre?ti, 
care s'a desfiinjat. 

Nedelea, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Filipe$ti. Despre lnfiinfarea 
acestel comune se povestesc 
urmatoarele: In anul 1792, cite- 
va familii de Rominl din Tran- 



silvania au trecut cu oile in 
Rominia $i s'au a$ezat pe mo$ia 
Baba-Ana din judeful Buzau, 
proprietatea hatmanuluT Mihaifa 
Filipescu. $i fiind-ca acolo su- 
ferea de lipsa de apa pentru 
vite, in anul 1793, cu voiapro- 
prietaruluT, s'au mutat pe mo- 
$ia Filipeasca, tot a hatmanu- 
lui Mihaifa Filipescu, pe malul 
sting al riulul Prahova, unde 
nu locuia de cit o singura 
circiumareasa, numita Nedelea, 
in jurul careia s'au a?ezat pentru 
tot-dea-una. Tot in acel an 
(1793), unul dintre ef, care $tia 
carte, aiurae Ioachim, prin st&- 
ruin^a $i recomandajia proprie- 
tarului, a fost hirotonit preot, 
punindu-se $itemelia bisericet. 

Este situata pe malul sting 
al riuluT Prahova, la 17 kil. de 
capitala judeJuluT ?i la 2 kil. 
de re$edin{a pla$el. 

Are o populate de* 995 su- 
flete, din carl 170 contribuabill, 
locuind in 194 case; o biserica, 
fondata la 1793 prin ajutorul 
?i staruin^a proprietaruluT mo- 
$ieT, hatmanul M. Filipescu, ?i 
a preotuluT Ioachini, reparata 
in anul 1849 de d-1 C. Filipes- 
cu, proprietarul mo$ieT $i acum 
deservita de 2 preoflf ; o $coala, 
care function eaza de la 1870 
?i e frecuentata de 61 bae(T $i 4 
fete; o moara, pe iazul Moruzzi 
sau Leaotul, desparfit din riul 
Prahova. 

LocuitoriT pelingS agricultura, 
se mat ocupa cu transportul 
lemnelor de la p&dure, cu olaria, 
dulgheria ?i cizmaria. Produsul 
muncei agricole $i ol&ria se des- 
face la ora$ul Ploe?ti. 

LocuitoriT, in numar de 117, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mo$ia Nedelea, din care li s'au 
dat 533 hect. 

Vite sunt: 74 cat, 334 boT, 
59 vacl, 32 bivoll, 48 vifeT, 1203 
of, 38 capre, 362 porcT. 



Suprafa^a teritoriuluf comune! 
este de 2000 hect., din cari: 
[ 1 20 pogoane suprafafa proprie 
a comuneT cu locurile delimitate 
dupa legea din 1864, ' ntre car* 
se coprinde §i 54 pogoane pe 
seama proprietaruluT, 1066 po 
goane sunt ale locuitorilor co- 
muneT. 

In termen raediu, {uica se 
fabrica aci anual I ioodecalitri. 

Se cultivi gindacT de m&tase. 

Comerciul se exercita in co 
muna de 5 circiumari. 

Budgetul comuneT e la ve 
nituri de 2936,72 lef, $i la chel- 
tuelf, de 2550,16 lei. 

In comuna sunt do ia $osele: 
unaapuca spre E. $i inlesne§tc 
comunicafia intre com. Nedelea 
$i Ploe$ti $i alta spre S., care 
inlesne$te comunica{ia intre Ne- 
delea ?i Arice?ti. 

Toata partea de N. $i E. a 
comuneT este cimpie intinsa, pc 
care se afla 21 movile. 

In partea de V. a com. trece 
riul Prahova $i iazul Moruzzi. 

Se margine?te cu comunele: 
Arice?ti (S.); Ploe^ti ?i Balcoiul 
(E.)\ Filipe?ti (V.); Flore^ti (N.). 

Nedelea, sat, facind parte din 
com. rur. Nedelea, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Nedelea, sau Nedeicul, /*>/£, jud. 
Braila, situatS la E. de com.Ber 
te^ti-d.-s., linga hotarul despre 
jud. lalomi^a, pe {annul stin^ 
al canaluluT Vilciul. Vatrasatu- 
luT este de 4 hect. cu 8 case 
$1 48 locuitorT, carT au 19 cai, 
114 vite marT cornute, 350 01 
$i 45 rim^torT. 

Nedi, piriU, izvore$te dela N. de 
padurea P&duroaica, trece pe 
la N. de cat. Poenari-Niculescu, 
pi. Znagovul, §i ali men teaza balta 
Znagovul. Locul din jurul sau 
este mla^tinos. 



Digitized by LiOOQ IC 



NEDIENI 



477 



NEGOE?TI 



Nedieni, deal, in partea de E. a 
com. Voine?ti, pi. Stavnicul, jud. 
Ia$i, care unindu-se cu dealul 
Corhan (Frasinul), formeazS. Va- 
lea Frasinului $i valea Nedieni, 
unde se afla" §i iazul cu acela^i 
nume. 

Nedocul, mahala, in pi. Motrul- 
d.-s., jud. Mehedinfi, com. rur. 
Bro$teni. 

Nefliul, sat, jud. Ilfov, pi. Saba- 
rul, facind parte din com. rur. 
Virtejul-Nefliul, situat pe deal, la 
E. de Virtejul, pe malul sting 
al riulu! Sabarul. 

Se intinde pe o suprafa^ade 
698 hect., cu o populate de 335 
locuitorl. 

D-l I. Ogrezeanu are 500 hect 
$i locuitoril, 198 hect. Proprie 
tarul cultiva 350 hect. (40 ster 
pe, 66 izlaz, 44 p&dure $i vie) 
Locuitoril cultivS, 1 70 licet, (res 
tul e loc sterp, izlaz $i vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservitS de 1 preot 
$i 1 cint&re{; 1 moara cu ap& 
$>i 2 podurl peste riul Saba- 
rul. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor marie dc 190 
$i al celor micf, de 40. 

Negaia §i Richita, p&dure par- 
ticulars, supusi regimulul silvic, 
pendinte de com. Prejoiul, pi. 
Olte^ul d.-j., jud. Vilcea. 

Negana, piria, in com. rur. Ba- 
lote$ti, pi. Ocolul d.-s., jud. Me- 
hedinji. 

Negelul, sat, jud. Bac&u, pi. Bis- 
trifa-d.-j., com. Liuzi-Calugara. 
$I-a luat numele de lapirful Ne- 
gelul, pe care este a$ezat. Are 
populate de 14 familiT, sau 
48 suflete. E situat la 2 kil. de 
re$edin$a cu $coala. 



Negelul, piriii, jud. Bacau, pi. 
Bistrtya-d.-j., care, de la satul Ne- 
gelul se indrepteaz& spre N. §i 
apol spre V. desp&rf ind com. Ose- 
biti-Margineni de com. C&lugara- 
Mare, dupa care inconjur& ora- 
$ul Bacdu, descrie o curbs pe 
la N. s&ti $1 se vars& in Bkstrifa, 
pe malul s&u drept, mai sus de 
confluenja piriului Birnatul cu 
Bistri^a. Pe el sunt 4 podurl. 

Nege§ti, sat t f&cind parte din 
com. rur. Bascovele, jud. $i pi. 
Arge$. Are 15 familii, sau 50 
suflete. 

Nege§ti, numirc ce se dtt unci 
p&rfl din com. Vl&de§ti,pl. Riuri- 
le,jud. Mu§cel. 

Nege§ti-Bahneni,/<fdfo/v, a sta 
tulul, in intindere de 600 hect., 
Jinind de com. Vl&de$ti, pi. Riu- 
rile, jud. Mu$cel. 

Negoaia, sat, fecind parte din 
com. Moto^eni, jud. Tecuciu, si- 
tuat pe coasta dealulut Moho- 
ri{i, la 4V2 kil. de re$edin{aco- 
munel. 

Are o populate de 19 familii, 
sau 78 suflete, carl locucsc in 
17 case. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarf. 

Locuitoril sunt clSca^T. 

Este str&b&tut de $oseaua ce 
duce la St&ni$e$ti, in partea de 
E. Copiil din sat merg la ?coala 
din Moto^eni. 

Negoe§ti,//^^, jud. Ilfov. Ocupa 
partea centrals a jude^ului. Se 
mftrgine?te la E. cu jud. Ialo- 
mi{a ; la S., cu pi. Oltentya, de 
care se desparte pin a la com. 
Curcani prin riul Arge^ul ; la V., 
cu p!. Sabarul ?i parte din pi. 
Dimbovija; la N., cu pi. Mos- 
ti?tea ?i parte din pi. Dimbo- 
vi{a. 



Este udata spre V. de riul 
Dimbovi{a, care se vars& in riul 
Arge$ul, in aceast& pi., la com. 
Bude?ti. 

In partea de E. e udatt de 
Valea- Mosti^teT, care formeazd. 
mul^ime de v&T §i b&lp man* $i 
mid, iar la S., de riul Arge$ul, 
care o limits in parte de plasa 
01teni{a. 

Intinderea totals a pl£?e? e 
de 701 13 hect., din cari statul 
§i proprietary au 55223 hect. 
$i locuitoril, 14890 hect. 

Statul $i proprietaril cultiv& 
42502 hect. (3958 hect. sterpe, 
4238 hect. finefe, 17 hect. vie 
$i 4508 hect. p&dure). 

Locuitoril cultivS 13627 hect. 
(1145 hect. izlaz, 118 hect. cul- 
tura viel). 

Popula^ia pla^el este de 23265 
suflete: 5964 barba^I 9*1 5864 
feme!, locuind in 4867 case $i 
267 bordee; 5283 locuitorl se 
ocup& cu plugaria; 146 sunt cir- 
ciumari, 113, industrial; 503 au 
diferite profesiunl; contribuabilt 
sunt 4310; 2800 sunt impro- 
prietari^i §i 3245, neimproprie- 
tari^T. 

Are : 28 bisericf, deservite de 
39 preop; 21 ^coale, 1 de b&- 
e^i, 1 de fete §i 19 mixte, fre- 
cuentate de 572 copil (476 b&- 
e^I $i 96 fete); 7 mori cu api; 
1 moar& cu aburf; 11 poduri 
statatoare ^i 27 ma^ini de treerat 
cu abur!. 

Vite sunt: 8857 caT ?i lepe, 
180 arm&sarl, 5286 boT, 4651 
vacl, 2153 vtyef, 349 taurif, 308 
bivolt, 853 bivoltye, 6182 capre 
?i 41493 ot. 

Comerciul se face de 20 han- 
gii §i 136 circiumari. 

Locuitoril poseda : 2839 plu- 
gurl: 1227 cu boT, 161 2 cu caT; 
3669 care ?i cSru^e: 155 1 cu 
boi, 2 1 1 8 cu cal. 

In cuprinsul pla?ei sunt 24 
hele?taie. 



Digitized by 



Google 



NEGOE^TI 



478 



NEGOE?TI 



Aceasta plasa $I-a luat nu- 
mele de la com. $i manastirea 
Negoe§ti. 

Producfiunea el este identica 
cu a celor-l'alte pla$I ale jud., 
cu deosebire ca parte principals 
din tentorial sau, ca ?i al placet 
Znagovul, este paduros ?i bal- 
tos. Are padurl seculare. 

Balf'i sunt: Luica, Mosti?tea 
$i Obile^ti, con^inind pe^te, racl 
$i scoicl. Papura ?i trestia create 
in abundenfa. 

Re$edin{a pla?el este in Bu- 
de$ti. Are 53 catune carl for- 
meaza 16 com. rur. $i anume: 
Aprozi -Negoe?ti, Bude^ti, Cala- 
re{i - $einoia, Frumu^ani • Cu$tu- 
reni, Gurbane§ti-Co$ofanca, He- 
ra$ti-Buciumeni, Luica, Lamo- 
te$ti-Galbina$i, Nana, Obile^ti- 
Vechl, Obile?ti-Noi, Pirlita-Sa- 
rule^ti, Preasna-Noua, Sohatul, 
Valea - Dragulul $i Vasila^i-Po- 
pe$ti. 

Caile de comunica^ie sunt: 

Calea jude^eana Bucure^tiOl- 
tentya, care apuca spre S.-E., 
trece prin com. Bude^ti, Nego- 
e$ti $i o duce la Oltentya. 

Calea ferata Bucure?ti-Cala- 
ra$i, care apuca spre E. ?i trece 
pu^in prin partea de N. a pla^el. 

Mat multe cat vecinale com. 
^i mai multe drumurl naturale. 

La Bude?ti este re$edin{a 
comp. i-iu de dorobanp, unde 
este o mare cazarma ?i un oficiu 
telegrafic, care face $i serviciul 
po^tel rurale. 

Negoe§ti, com. rur., pi. Amara- 
dia, jud. Dolj, la 24 kil. S.-V. 
de Craiova ?i la 5 kil. de Me- 
line$ti, situata pe malul drept 
al riulul Amaradia. 

Se invecine?te la N. cu com. 
Godeni ; la S., cu com. Adin- 
cata; la E., cu com. Balota $i 
la V., cu com. Brade^ti. 

Limita liniel de N. Jncepe de 
la E., din punctul numit Stanul, 



din Dealul-Muerel, vine in Bar 
doiul, trece Amaradia, Foc^o- 
rul, da in Vilceaua-luI-Vlespe, 
trece curmezi? valea Bincaci $i 
merge la obir^ia Lupol, pe ho- 
tar cu comuna Brade^ti. 

Limita liniel de S. incepe de 
la E., din Dealul-MuereT, merge 
in Valea-Balaurulul, apol in apa 
Amaradia, trece in valea Bin- 
caci, sue in piscul din Obir^ia- 
SirbuluT, trece in curmezi§ Bre- 
beni $i ese in piscul Bade^ti, 
la V. 

Limita liniel de E. e formata 
de Dealul-Muerel; iar limita li- 
niel de V., de Culmea-Brade?ti- 
lor. 

Inainte de anul 1831, com. 
Negoe?ti era compusa din doua 
sate: unul numit Negoe^ti, pe 
locul unde se afla azl comuna 
$i altul la 2 kil., care se nu- 
mea Vocna. La anul 1831, prin 
intervenirea proprietarului Pa 
ciurea Trandafil, s'a unit catu- 
nul Vocna cu Negoe$ti, formind 
un singur sat in comuna Ne- 
goe$ti. 

In timpurile cele mai vechT, 
com. a apar^inut familiel Brai- 
loiu, care a fost trecuta ca zes- 
tre unul principe, graf austriac, 
prin casatoria sa cu o fiica a 
lui Neagoe Basarab ; apol a de- 
venit mo^tenire lui Brailoiu Cor- 
ni{oiu $i in fine, vinduta lui 
Paciurea, pe timpul Domniel 
lui Alexandru $u{u. 

La anul 1853, Paciurea a 
adunat pe X.o\\ locuitorii de pe 
mo?ie in satul Negoe?ti, formind 
comuna Negoe^ti de azl. 

In anul 1872, comuna Ne- 
goe§ti era compusa din cincl 
catune $i anume : Cotul-Moarel, 
Delureni, Drumul-Mare, Nego- 
e$ti $i Rogojina. Azl un singur 
catun numit Negoe^ti, formeaza 
comuna. 

Comuna este marginita la E. 
$i la V. de doua $irurl de dea- 



lurl: Dealul-Muerel, pe malul 
sting al riulul Amaradia, deal, 
din care, vilceaua Vocna, se des- 
parte prin Dealul-Tesluiulul. Dea- 
lul Brade?tilor sau Culmea-Jiulul, 
pe malul drept al riulul Amara- 
dia, avind o inal^imede 100 m. 
§i din care deal prin Valceaua- 
Bincaciului, se desparte, dealul 
Bincaciul de asupra caruia pe 
linga padurl intinse, se afla $i 
o poiana numita Bincaciul. 

Riul Amaradia uda partea 
de E. a comuneT Negoe?ti, cu 
direcjiunea N.-S. Peste Ama- 
radia, in dreptul satul ui se afla 
un pod. 

Chiar in vatra comunet se 
afla o balta, in intindere de 3860 
m. p. 

In Negoe$ti se gasesc cite- 
va fintinl: Fintina-Giurgiuvean- 
ca; la S. Fintina-Zidarulul, in 
valea Bincaciul ; Fintina- Vocna, 
care i?T are izvorul la V. Dea- 
luluI-Muerel ?i Fintina-din-Fa^a, 
pe Dealul Muerel. 

Are o populate de 1263 su- 
flete ; doua bisericT, una fon- 
data intre anii 1774 — 1782 de 
banul Cornea Brailoiu, a doua, 
la anul 1824, pe locul unde 
se afla catunul Vocna, de ca- 
tre pitarul Enea $i ambele de- 
servite de un preot §i un cinta- 
re^ ; 2 $coale, una de baep, fre- 
cuentata de 54 elevT, a doua de 
fete, frecuentata de 50 eleve. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 244 locuitorl improprieta- 

Suprafa^a intregulul teritoriu 
comunal este de 5600 pog., din 
carl: 2000 pog. arabile, 50 iz- 
laz, 25 loc sterp $i 3300padure. 

Mo$ia Negoe^ti apar^inea ina- 
inte lui Corntyoiu Brailoiu, iar 
astazl aparfine d-lul Leonida 
Paciurea. Are o suprafaja de 
3663 pog., cu un venit de 
24000 lei. 

In aceasta mo^ie, locuitorii 



Digitized by 



Google 



NEGOE^TI 



479 



NEGOE?TI 



claca§! aft o suprafafa de 1763 
pog. arabile. 

Paduri se gasesc in comuna: 
una pe Dealul-Muerel, cu osu- 
prafafa de 1700 pog. $i alta 
numita Brade§ti, pe dealul cu 
acela$I nume, se intinde pe o 
suprafa{a de 1600 pog. A parkin 
claca^ilor $i frafilor Paciurea. 

Lemnul ce predomina este 
girn^a. 

Vil sunt pe o suprafa{a de 
45 P°g- 9* apartfn locuitorilor 
claca$I. 

Livezile de prunl au o intin- 
dere de 25 pog. 

In comuna se afla un cizmar 
$i un timplar. 

Se gasesc in comuna 2 cir- 
ciutni. 

In ziua de Duminica-Mare se 
fine aci bilciu anual. 

Pe caleajude{eana Amaradia 
Craiova, locuitoril se due la o- 
ra$ul Craiova unde desfac pro- 
ductele. 

Calea comunala Vocna, ce 
merge spre Balta, strabate co- 
muna pe o intindere de 3 kil. 
Mai sunt: doua $osele veci- 
nale pe o intindere de i*/a kil. 
$i trei poteel: una ce duce 
pe valea Amaradia la Adincata ; 
una ce duce la Godeni $i alta 
ce duce la Plo$tina, din com. 
Godeni. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 3025,34 lei §i la chel- 
tueli, de 2972,16 lei. 

Vite cornute 576, cal 44, ol 
857, porcl 213, capre 53. 

Negoe§ti, com. rur., pi. Ama- 
radia, jud. Gorj, la S. comunei i 
Benge$ti, a$ezata pe Valea-Cil- | 
niculul, pe dealul Negoe^ti ?i | 
pe Valea-Curvel. | 

Se compune din 3 ratune : ' 
Negoe§ti, Calugareasca $i Jo^oi. 
Are o suprafafa de 700 hect., 
din care 500 proprietare^tT, for- 
mate din 260 hect. vil, 247 



hect. araturl, 193 hect. livezl 
$i pa^une. 

Are o populate de 223 fa- 
milil, sau 992 suflete, din carl 
96 contribuabill; 1 §coala, fre- 
cuentata de 41 elevl; 4 bise- 
ricl, deservite de 2 preofi §i 3 
cintarep. 

Locuitoril poseda : 30 plu- 
gurl, 70 care cu bol, 1 caruja 
cu cal; 396 vite mari cornute, 
22 cal, 275 oi, 72 capre, 228 
porcl, 2 bivoll; 10 stupl. 

Comerciul se face de 4 per- 
soane. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 965 lei, iar la cheltuell, 
de 952 lei. 

Riul Cilnicul strabate comuna, 
in care se mal gase?te §i 23 
fintinl. 

Comunica^ia se face prin §0- 
sele vecinale, care pun comuna 
in comunicafie spre S.-V. cu 
Albeni, spre N.-V. cu Prigoria 
$i spre S.-E. cu Poiana-Seciu 
rile. 

Pe teritoriul Negoe^tilor, pe 
vaile de linga dealul Cornell, 
sunt carbunl de pamint. 

Se zice ca odinioara ar fi lo- 
cuit aci Tatarl, sadind $i o vie, 
numita Viea-Tatarasca. 

Negoe§ti, com. rur., in jud. Mc- 
hedin^i, plaiul Closani, la 55 
kil. de ora^ul Turnul-Severin. 
Se compune din satele : Pade- 
$ul, Apa-Neagra ?i Camue^ti, 
avind mal multe mahalale. E 
situata pe Valea-Motrulul. 

Are o populate de 2000 su- , 
flete, din carl 307 contribuabill, 
locuind in 625 case ; 5 bisericl: 
2 sunt in satul Pade§ul, 2 in 
satul Negoe?ti §i 1 in catunul 
Camue^ti, deservite de 3 preo^I 
$i 5 cintarejl ; 2 scoale, una in 
satul Padc$ul $i a doua in com. 
rur. Negoe^ti, conduse de 2 in- 
va^atorl $i frecuentate: cea din 
Pade$ul de 40 clevT, iar cea din 



Negoe^ti de 52 elevi; 2 cir- 
ciuml. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
ture, se mal ocupa cu comerciul 
?indrilel, pe care o cumpara de 
la comunele Closani, Orze^ti $1 
Marese^ti ?i o transports cu 
care $i caru^e spre vinzare la 
Severin ?i Strehaia. 

El poseda: 77 plugurl, 123 
care cu bol, 20 caru^e cu cal; 
200 de stupl. 

Prin comuna tree 2 $osele : 
Baia - de - Arama - Negoe^ti - Se- 
verin $i Baia - de - Arama - Pa- 
de^ul Tismana - Tirgul - Jiu 4 Pe 
linga acestea mai sunt inca 
2 §osele : una care se desparte 
din $oseaua Baia-de-Arama-Tir 
gul-Jiu ?i merge prin satul Pa- 
de$ul la Vaeni, Orde^ti ?i Clo- 
sani ; iar a doua, despar^indu-se 
din $oseaua Baia-de-Arama-Se- 
verin,la locul numit Gura-Cheel, 
trece prin satele Camue^ti $i 
Glogova, mergind spre Stre- 
haia. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 1408 lei, iar la cheltuell, 
de 1 08 1 lei. 

Vite : 1 806 vite marl cornute, 
102 cal, 1500 ol, 1 100 rima- 
torl §i 200 capre. 

Loc istoric in aceasta comuna 
este Pade?ul (v. a. n.). 

Este udata in lungul sau de 
riul Motrul. 

Se margine^te: la E. cu jud. 
Gorj ; la S., cu comunele Glo- 
gova §i Comane$ti ; la V., cu 
com. urb. Baia-de-Arama ; iar 
la N., cu com. Orze^ti $i So- 
hodolul, din jude^ul Gorj. 

Mahalale sunt : Bratiloveni, 
Balane?ti, Pora^ti, Paiu^e^ti, Hil- 
dani, a-Bobie^tilor, a-Spinenilor 
$i a-Ularilor. 

Dealurl mai principale sunt: 
Dealul-Mare, Magura, Coasta- 
Motrulul, Dealul-Spinenilor, aco- 
perit cu vil ?i poml roditorl, 
Dealul - Licarefilor, Dealul - Bo- 



Digitized by V^OOQlC 



NEGOE$TI 



480 



NEGOE^TI 



biestilor, Cuca, Plesa, $usara, 
Brusturi, Ziua si Leordisul. 

Dintre cimpil sunt: Cimpul- 
Padesului, Plabaia si $usara. 

Vai : Valea-Motrului, Valea- 
, Mare §i Valea-Moragilor. 

Piraie: Aninoasa si Ogasul- 
Samanilor si eel de la Cracul 
luI-Burchi. 

In comunS se gaseste piatra 
bun& pentru fabricarea varulul 
si facerea pietrelor de inoara. 

Negoe§ti, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Tirgsorul, situata pe mar- 
ginea apel Leaotul si a riului 
Prahova, la 10 kil. de capicala 
judetulul si la 4 kil. de a plasel. 

Se compune din 4 catune: 
Negoesti sau Branistea, Zalia- 
neaua, Piatra si §tejarul sau 
Gdvana, avind o populate de 
940 locuitorl, in car! intra si 
7 familil de f iganl, locuind in 
225 case. 

Sunt 171 contribuabili. 

Are tret bisericl: una la Ne- 
goesti (Braniste), fondata la 1 834, 
a doua la §tejarul, fondata in 
1888, si a treia la Zahanaua, 
fondata in anul 181 1, deser- 
vite de 2 preop; o scoala, infiin- 
£ata la 1 890, al c&rei local s'a con- 
struit din fondurile proprietaru- 
lul, N. N. Turnescu si care e 
frecuentata de 43 baep si 22 
fete. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura si cultura zarzavaturilor, 
si s'au impropietarit, in numSr 
de 130, la 1864, cind li s'au 
dat 515 hect. Ei poseda: 50 
cal si lepe, 443 bol, 220 vacT, 
191 01 si 338 porci. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 2500 hect., din 
cart 1500 hect. p&tnint arabil; 
300 hect. fine^e; 75 hect. izlaz; 
25 hect. loc sterp; 600 hect. 
p&dure. 

Se cultiva gindacil de mStase. 

StupT cu albine sunt 150. 



Comerciul se exercita de 4 
circiumarl. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de 6220,59 ^ ?i l a cne '- 
tuell, de 4331,30 lei. 

Sta in legatura prin sosele 
ptetrite cu comunele : Pioesti, 
Popesti, Tirgsorul- Vechiu $i Tir- 
gusorul-Nou, Strejnicul, §irna, 
etc. 

Pamintul comunel e ses, a- 
vind numal o movila, numita 
Gorganul, linga riul Prahova, 
fecuta, se zice, de Tatarl. 

AfarS de riul Prahova, co- 
muna mai e udata de girlele : 
Viisoara, Budurosul si Leaotul 
(Iazul Moruzzi). 

Se margineste cu comunele : 
Pioesti, Strejnicul, Tirgsorul- 
Vechiu, Popesti, Brazi si Ta- 
tarani. 

Negoe§ti, sat, cu 90 loc, jud. 
Arges, pi. Pitesti, facind parte 
din com. rur. Poiana-Laculul. 

Negoe^ti, sat, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Caiu^ul, situat pe 
dreapta Trotusulul, mai sus de 
satul Girbovanul si in stinga cael 
ferate si soselel Adjud Ocna, la 
4 kil. si 200 m. de satul Ca 
iuful. 

Are o populate de 245 su 
flete ; o biserica, cladita de lo 
cuitorl, cu ajutorul preotulul An 
drel, la 1805, deservita de 2 cin- 
tare^f; 2 circiuml; 2 morl si o 
piua de batut sucmane. 

Vite sunt: 3 cal, 129 vite 
marl cornute si 34 porci. 

Negoe§ti, sat, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Negoesti, rese 
din^a primariel. VezT com. Ne- 
goesti. 

Negoesti, eft tun, al com. Nego- 
esti, jud. Gorj, pi. Amaradia, si- 
tuat pe Dealul-Negoestilor si la 
E. comunel. 



Are o populate de 77 familii, 
sau 316 suflete, din carl 82 con- 
tribuabill ; o scoala, frecuentata 
de 41 elevl; o biserica, deser- 
vita de 2 preofl si 1 cintaref. 

Locuitoril sunt impamintenitf 
dupa legea rurala din 1864. ET 
poseda: 12 plugurf, 27 care cu 
bof, 133 vite marl cornute, 7 
cat, 72 01 ?i 85 rimatorl. 

Ape ^i drumuri (a se vedea 
com. Negoe^ti). 

In catun se gasesc 1 1 fintini. 

Negoe§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Aprozi-Negoe^ti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov, situat la 
S.-E. de Bucure^ti, pe malul 
sting al riulut Arge^ul. Prin mij- 
locul satului trece ?oseaua ju- 
de^eana Bucure?ti-01tenita. Spre 
E., curge valea Aprozi. Aceasta 
vale taie §oseaua unde este 1 
pod. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2500 hect. 

Proprietatea aparjine statului, 
care cultiva prin arenda^i! sai 
i860 hect. (200 hect. sterpe, 
40 hect. izlaz, 400 hect. padure). 

Are o populate de 350 su- 
flete ; 1 moara cu aburl ; 1 ma 
sina de treerat cu aburi; 1 he- 
lesteu; 1 pod statator; o bise- 
rica, cu hramul S-^if Voevozl, 
deservita de 1 preot ?i 2 cin- 
tare^T, care s'a zidit de Mateiu- 
Basarab ?i so^ia sa Elena Doam- 
na, la 1643. Biserica e a^ezata 
pe malul sting al riului Arge^ul, 
linga soseaua judefeana Bucu- 
resti-Olteni^a ; a fost manastire 
de calugari^e ; in 1884 s'a tre- 
cut de la stat la com. §i asta zT 
se intre^ine cu spesele el, ad- 
ministrindu-se de un preot in- 
grijitor. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
319 si al celor mid de 2292. 

In timpul rezbelulul din 1877, 



Digitized by LiOOQ IC 



NKt;<JKSTI 



4SI 



NK(iOIUL 



divizia IV-a, comandata de d-1 
general G. Manu, a ocupat a- 
cest sat. 

Negoe§ti, sat, in jud. Neam{u, 
pi. de SusMijlocul, com. Talpa. 
Are o populafiune de 150 su- 
flete; o biserica, deservita de 
1 dascal; 1 moara de apa. 

Xumarul vitelor e de 106 ca- 
pete. 

Negoe^ti, trup de sat, in jud. 
Neam{u, pi. de Sus-Mijlocul, 
com. Dragomiresti. 

Negoe§ti, sau Brani§tea, sat, 
ftcind parte din com. rur. cu 
acelasl nume, pi. Tirg?orul, jud. 
Prahova. Aci e re^edin^a com. 
Este situat pe loc ses, pe mar- 
ginea ape! Leaotul. Are o po- 
pulate de 524 suflete; o bise- 
rica, fondata la 1834 de d-na 
Safta Brincoveanu si reparata 
in 1889, cu ajutorul locuitorilor. 

Negoe§ti, fost sat, la gura [pi 
riuluT B&dilita, com. Lespezi, jud. 
Suceava. 

Negoe§ti, deal, jud. Gorj, pi A- 
maradia, com Negoesti, in tin - 
zindu-se de la hotarul Poiana- 
Seciurile, pana la c<ltunul Ca- 
lugareasa si separind apa Giovia 
de Cilnicul. Pe dinsul sunt s&- 
dite multe vil. 

Negoe§ti, mosie nelocuita, in jud. 
Dimbovita, plaiul Dimbovi^a. Are 
peste 65000 aril padure. 

Negoesti, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Ne- 
goesti, apar^inind d-lul Leonida 
Paciurea $i locuitorilor clacasl. 
Inainte aparfinea in intregime 
riposatulul Corntyoiu Br3iloiu. 

Negoe§ti, padure a statulul, in 
intindere de 325 hect., pendinte 



de com. Aprozi-Negoesti, plasa 
Negoesti, jad. Ilfov. 

Negoesti, piidure a statulul, in 
intindere de 550 hect, pendinte 
de com. Negoesti, pi. Tirgsorul, 
jud. Prahova, formate din tru- 
purile: Piatra (250 hect.) si Ga- 
vanul (300 hect.). 

Negoe§ti, vale, izvoreste din Dea- 
lul-Dobricenilor si se varsi pe 
t3rmul sting al riulul Ot&sdul, 
in raionul com. Barbatesti, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. 

Negoe§ti-Po§ta,jtf/, ftcind parte 
din com. rur. Budesti, pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov, situat spre E. 
de Bjdesti, pe malul sting al 
riulul Argesul si pe calea jude- 
{eana Bucuresti-Oltenifa. E for- 
mat din 2 trupuri: Negoesti si 
Posta. 

Satul Posta e legat cu Ra- 
dovanul, spre S., printr'o sosea 
vecinala care trece prin niste 
locuri smircoase. 

Se intinde pe o suprafafi de 
775 hect., cu o populate deo,i 
locuitorl. 

D-1 Gr. Filipescu, are 750 
hect. si locuitoril, 25 hect. 

Se cultiva tot terenul afara de 
55 hect., rezervate pentru iz- 
laz si 85 hect., car! rSmin 
sterpe. 

NumSrul vitelor marl e de 114 
si al celor mid, de 166. 

Negoe^ti si Cenu^ari (Mo§ne- 
ni-), padure particular^, supusa 
regimulul silvic inca din anul 
1883, pe mosia mosnenilor Ne- 
goesti si Cenusari, pendinte de 
com. Aricesti, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Negoia, balta, in partea de E. 
a comunel Salageni, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, in suprafa^a de 3 
hect. 



Negoiasa, vale, jud. Vilcea, com. 
Ciineni, plaiul Cozia. 

Negoioasa, deal, jud. BacSQ, pi. 
Trotusul, pe teritoriul com. Ca- 
sinul. 

Negoi^a, vale, in jud. Buz&u, 
com. Gura-Sara^il, c&tunul Nen- 
ciulesti; incepe din Brinzeasca 
si da in piriul Strata; pe ma- 
lul el se v£d ruine, carl, dupa 
tradijie ar fi ale unulfost schit; 
poarta numele de : La-Nucii-luI- 
Negoi^a. 

Negoiul, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Bailesti, la 71 kil. S.-V. de 
Craiova si la 12 kil. de rese- 
dinfa plasel Bailesti. 

Situata pe o mica coasta, nu- 
mita Magura-CirsteT. 

Se invecineste la N. cu com. 
Bailesti, la S. cu Dunirea, la 
E. cu com. Catanele si la V. 
cu com. Rastul. 

Limita liniei de N. incepe de 
la crlngul Brobin^ariul, merge cu 
direcfiuneaN.-E.spre S.-V. pana 
la magura Coteiasul. 

Limita liniei de S. incepe de 
la pichetul Galaoana, merge de 
alungul Dunarel pana la piche- 
tul Catanele, unde se intilne?te 
cu linia limitel de E. 

Limita liniei de E. incepe de 
la magura Coteiasul, merge cu 
direcfiunea N.-S. pana la pichetul 
numit Catanele. 

Limita liniei de V. incepe 
de la cringul Brobinfarul, merge 
de la N. la S., pana la pichetul 
de frontiers Galaoana. 

Terenul comunel este ses, 
prezintind numal cite-va magurl, 
intre carl: magura Zavelca, ma- 
gura Coteiasul si Magura-Cir- 
stel. 

Este udata de girla Urtyi, 
ce se scurge din bal^ile depe 
mosia Rastul si se varsa in 
Dunare, prin girla numita Zi- 



Digitized by LiOOQ IC 



NEGOIUL 



48U 



NEGOMIRUL 



toca, de pe comuna Catanele, 
la pichetul Catanele. In girla 
Uri{i se scurge pe stinga girla 
Padureanul, la punctul numit 
Intinsura (cotul girlel). 

Balfile sunt : balta Renea, 
care prin girla Urifi, se scurge 
in Dunare; Cotlova, care prin 
girla Porumbul se scurge in 
balta Renea ; Lunga, Sacata, care 
strabat teritoriul comuneT, $i se 
intind de la com. Rastul laco- 
muna Catanele. 

Comuna Negoiul dateaza de 
mult cind purta numele de Urifi, 
si era situata pe grind. 

Pe la anul 1790, din cauza 
inundarilor dese la care era ex- 
pusa com. Urfyi, s'au mutat lo- 
cuitoril cu casele lor la tirla 
(conacul) lul Neagoe, unde se 
afla azl comuna $i de la el (Nea- 
goe) comuna s'a numit Negoiul. 

C&tunul de re?edin^a este Ne- 
goiul. 

Are o populate de 1397 su- 
flete; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita la 1816 de Hagi 
Enu^I, fost proprietor al mo^iel 
Negoiul, deservita de doi pre- 
o{I $i doi cintarefi; o $coal& 
mixta, ce funcfioneaza de la 1 882, 
frecuentata de 68 baetf $i 7 
fete. 

Dup3 legea rurala din 1864, 
sunt 152 locuitorl imp&minteni^I. 

Suprafafa teritoriulul comunel 
este de 1072 1 pogoane, din carl: 
7415 pogoane arabile, 1200 fi- 
neafa, 300 izlaz, 1806 pogoane 
loc sterp, bal{I ?i vatra satulul. 

Mosia de pe teritoriul co- 
muneT se nume^te Negoiul : din 
aceasta mo§ie, 6415 pogoane, 
cu un venit de 59000 lei aparfin 
d-lul V. M. TeodorovicI, iar 
1000 pogoane apar^in locuito- 
rilor improprietari^i dupa legea 
din 1864; §i produce un venit 
de 25000 lei. In trecut intreaga 
mo?ie aparfinea PrincipeluT Mi- 
lo? ObrenovicI al Serbiei. 



Pe marginea Dunarel se afla 
ostrovul Galaoana, in intindere 
de 440 hect., acoperit cu padurl, 
aparfinind statuluT, care o da in 
exploatare din zece in zece anl. 

O moar& de aburl se gase$te 
pe mo$ia Negoiul, aparfinind 
d-lul V. M. TeodorovicI. 

MeseriasI sunt: 4 fterarl, 2 
lemnarl, 1 cojocar si I cizmar. 

Stine se gasesc pe mo$ia Ne- 
goiul, producind brinz£ buna. 

Prin comuna sunt urme de zi- 
durl vechl. 

Calea comunalS ce duce la 
Calafat si trece prin com. are 
in toata intinderea el o lungime 
de 67 kil. ; o alta cale comunala 
vecinala duce la Baile^ti, avind 
o lungime de 24 kil. 

Sunt 6 circiuml $i o bacanie. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3733,90 lei $i la chel- 
tuell, de 3222,14 lei. 

Vite cornute 196, ol si capre 
98, porcl 41, cal 12. 

Negoiul, sat, jud. Dolj, pi. Bai- 
le?ti, com. Negoiul, re^edin^a 
primariel. VezI com. Negoiul. 

Negoiul, balttl, situata la S. co- 
munel cu acela^I nume, pi. Bai- 
led, jud. Dolj, in apropierede 
Dunare. 

Negoiul, virf de munte, in apro- 
piere de frontiera, in plaiul Lo- 
vi^tea, jud. Arge?. Dintr'insul 
purcede Culmea - Comarniculul, 
care desparte valea Arge§ulul 
de valea Topologulul. 

Are o inatyime de 2547 m. 
d'asupra nivelulul M&rii. Din 
el izvore^te riul Arge?ul. 

Negoiul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul comu- 
nel Balabancea ($i al catunulul 
s&u f iganca-Tai^a) ; are o di- 
rec^iune generala de la N. la 
S., brazdind partea de V. a 



plasel ?i a comunel; se intinde 
printre piraiele : Valea-LupuluT 
$i Valea-Lunga, afluente alepi- 
riulul Tai^a-f iganca ; la N. are 
o prelungire, Dealul-^tubeilor ; 
la S., se une?te, in virful Alma- 
lia (370 m.), cu dealul Jiganca; 
e unul din cele mai inalte dea- 
lurl din plasd. §i jude{, avind 
405 m. inalfime ; e t&at de dru- 
murile comunale Greci-Taifa $i 
Jijila - Balabancea ; acoperit in 
cea mai mare parte cu padurt 
seculare $i nepatrunse. 

Negoiul, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Baile?ti, com. Negoiul, 
in intindere de 6415 pog. A- 
partfne parte d-lul V. M. Teodo- 
rovicI, aducind un venit anual. 
de 59000 lei $i parte locuito- 
rilor improprietarifl dupa legea 
rurala din 1864, carora le adu- 
ce un venit anual de 25000 lei. 
In trecut apar^inea Principelul 
Milo? ObrenovicI al Serbiei. Pe 
partea d-lul V. M. TeodorovicI 
se gase^te o moara de aburi. 

Negomirul, com. rur. $i sat, in 
jud. Mehedin^i, pi. VSilor. Se 
margine$te: la E., cu comuna 
Raci ; la S., cu com. Drago- 
te$ti ?i CorbSile; la V., cu 
com. Temi^ani ?i la N. cu co- 
muna Farca$e$ti §i Valea-cu- 
Apa din jud. Gorj. Este situata 
pe vale, la 68 kil. de ora^ul 
Turnul-Severin. Satul formeaza 
comuna cu urmatoarele maha 
lale: Voine^ti, Buze$ti, Sirbi, 
Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata, 
Velicani, Negule$ti, Belgi, To- 
poli^a, Ursoaia, Oi$e$ti, Pope^ti, 
Mi^codani ^i Ursoifa, avind pes- 
te tot 1300 locuitorl, din carl 
207 contribuabill, locuind in 266 
case. 

Locuitoril poseda: 40 plugun, 
69 care cu bol, 7 carafe cu 
cal; 150 stupl. Femeile din a- 
ceasta comuna se ocupa pe 



Digitized by LiOOQ IC 



NHGOM1RUL 



48a 



NEGRAIA 



linga cultura cinepel $i a inuluT, 
$i cu cre?terea gindacilor de ma- 
tase. 

Prin comuna trece $oseaua 
ce duce la com. Raci din ju- 
deful Gorj ; mat sunt 2 $osele 
care o pun in comunica^ie cu 
comunele Cor&biile, Dragote$ti 
?i Matisari. 

Sunt tret bisericl, deservite 
de i preot ?i 3 cintare{i; o 
§coala, condusa de un invafator 
$i frecuentata de 40 elevT. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 1748 let; iar la chel- 
tuell, de 1347 lei. 

Vite: 600 vite mar! cornute, 
19 cal, 500 ol $i 370 rimaton. 

Dealurl ma! principale sunt: 
Dealul-MreneT, Poiana-Grinelor, 
Piscul-Tocel, Tilva, Pelina?ita» 
Flore^tilor, Viea-Mare, Dealul- 
Grivel, Velicani, Belgi, al-Pi- 
riulul, Dealul - Stanel, Ursoaia 
§i Ursoi^a. Vai sunt: Valea- 
Mrenef, Coteliciul, Valea - lul 
Semen, Valea-luI-Bot, Nene, a- 
Fintinel, Velicani, a-PiriuluI, a 
Porcului, a PetreT, a-Stanef, a- 
SlaveiuluT, Detunatele $i Ur- 
sula. 

Este udata in lungul sau de 
apa Jilfulul, in care se varsa, 
pe teritoriul acesteT comune, ur- 
matoarele piraie : Matca-Vaii-lui- 
Bot, Buzefi, Oga$ul - Sirbilor, 
Valea-Mrenel, Velicani, Nene, 
a Fintinei, a-ParuluI, a-Petrel, 
a-Stanel, a-SiaveiuluT, Detuna- 
tele §i Ursoifa. 

Pe teritoriul comune! se afla 
carbunl de pamint in 6 locurT 
?i anume: in Valea-Mrenel, in 
Viea-Mare, in Valea-Grivel, Ve 
licani $i in Ursoaia, in dealu- 
rile despre E. 

Negomirul, deal, se intinde din 
spre S.-V., din com. Negomi- 
rul, pendinte de jud. Mehedinfi, 
$i se termina in hotarul com. 
Farca$e?ti, jud. Gorj, pi. Jiul; 

65237. Marti* Dicfionar (itogradc. Vol. IV. 



pe el se afla plantafii de vii, 
prunl $i padure. 

Nego^ina, (Plopeni, Zarneas- 
ca), c&tun, al com. Cane?ti, jud. 
Buzau, cu 420 locuitorl ?i 98 
case. Are sub-divizia Bondrea. 

NegO§ina, munte, in jud. Buzau, 
com. Cane?ti, cat. Nego?ina; 
confine sare, precum ?i diferite 
fosile, mal cu seama psilodonl. 

NegO§ina, mope, in jud. Buzau, 
com. Cane?ti, catunele Gon{e§ti 
$i Pirlita, proprietate a statului, 
pendinte de Episcopie; are 1600 
hect, mare parte locurl sterpe 
$i padurea Nego$ina. 

I Nego§ina, mope, in jud. Buzau, 
com. Cane^ti, proprietatea mo§- 

I nenilor Nego?inenI; are 1620 
hect., cea mal mare parte gol 

I $i sterp, apol izlaz, purine ara- 

1 turT, livez! $i padurea Nego^ina, 
cam de 270 hect. 

' NegO^ina, plfdure, in jud. Bu- 

1 zau, com. Cane^ti, proprietate 

' a statuluT, pe mosia Nego§ina; 

are 446 hect., $i consta din 3 

trupurl : Dilma, Badiloaia $i Ca- 

lugarelul. 

I Nego§inei (Valea-), vale, in jud. 
I Buzau, com. Cane?ti, cat. Ne- 
1 go§ina. Se mai nume^te $i Mir- 

cea. VezT MirciT (Izvorul-). 
I 

Negoteilor (Valea-), vale, in 
I jud. Buzau, com. Calvini ; in- 
1 cepe din muntele Tei$ul ?i se 

scurge in riul Bisca Chiojdulul. 

NegOte§ti, sat, numit in partea 
S.-V. Poiana, $i care mal tnainte 
se numea Negute$ti, pe mo?ia cu 
acela$I nume, jud. Suceava, com. 
Ciumule$ti. E a$ezat pe coastele 
dealurilor Cuco^eni, Tatareni, 
Codrul $i al Manastirei. 



Are o populate de 135 fa- 
milil, sau 594 suflete, din carl 
169 contribuabill, locuind in 137 
case ; o biserica de lemn, cu hra- 
mul Adormirea Maicil Domnu- 
luT, cladita pe la 1763, de 24 
calugarf de la schitul ce a fost 
mal inainte, In-Poiana, in Co- 
drul-Manastirei ?i care azT e de- 
servita de 1 preot $i 2 cinta- 
re{I; o $coala mixta, infiin^ata 
in 1889, condusa de un inva- 
^ator ?i frecuentata de 29 copil. 

Vatra satulul ocupa aproape 

14 falci. 

Mo?ia e proprietatea d-lul Be- 
ri$ Last, cumparata de la Maria 
Moruzzi, care o mo^tenise de la 
Al. Moruzzi. 

Intinderea mo$iei e de 223 
felcl, din carl 90 faici cultiva- 
bile, 125 falcl padure ?i restul 
neproductiv. 

Improprietari^T in 1864 sunt: 
50 frunta$I, 32 palma?! $i 6 co- 
da§y, stapinind 293 felcT ?i 6 
prajinl. 

Drumurl principale sunt : la 
Ciumule^ti (2 kil.), la Ude^ti (3 
kil.) si la Ioneasa (i 1 /* kil.). 

In 1803, Negote?ti a Spata- 
rului Ba^ota, avea 34 liuzT, carl 
plateau bir 820 lei anual. 

Negote§tilor (Dealul-), deal,\>t 
care este a§ezat satul cu ace- 
la$I nume, jud. Suceava. 

Negovani, mahala % in com. rur. 
Samarine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Negovanul, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, la N. com. Polo- 
vraci ; formeaza malul sting al 
apel Olte^ulul. 

Negoveneasa, balta, linga satul 
Pirvul-Ro$u, pi. Cotmeana, jud. 
Arge$. Confine pe§te. 

Negraia, mahala, com. rur. Ro- 

62 



Digitized by 



Google 



NEGRAIA 



484 



NEGKEl (L)EALUL-) 



esti, plasa Cerna-d.-s., jude^ul 
Vilcea. 

Negraia, deal, jud. Vilcea, pi. 
Cernad.-s., com. Coeni. 

Negra§i, mat inainte Piscul, com. 
rur., jud. Arges, pi. G<il£sesti, 
la 15 kil. de com. rur. Costesti, 
resedin^a sub-prefecture!, si la 
52 kil. de Pitesti. Se compune 
din Aduna^i (Aduna^i-Negrasi), 
Negrasi (Piscul) si Romanafi, cu 
o populate de 1080 locuitorf, 
din carl 230 contribuabilT. 

Are o bisericS ; o scoalS pri- 
mary ruralS; 4 circiumi. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2027 lei si la cheltuelT, de 
21 13 lei. 

Negra§i, sat, jud. Arges, pi. G&- 
l&sesti, fecind parte din com. 
rur. cu acelasl nume. Are o bi- 
sericS, cu hramul Sf. Teodor, 
deservitS. de 2 preo{! si 1 cin- 
taref. 

Negra§i, ma! inainte Piscul, sat, 
cu 800 locuitori, jud. Arges, pi. 
G&l£sesti, pe apa cu acelasl nume. 
resedinfa com. rur. Negrasi. 

Negra§ul, mahala, f&cind parte 
din com. rur. Tesila, pi. Pele- 
sul, jud. Prahova. E situate la 
poalele munteluT Negrasul, de 
unde curg maT multe izvoare 
de ap& minerals. 

Negrasul, piriii, izvoreste de la 
N. com. Tesila, pi. Pelesul, jud. 
Prahova; curge spre S.-V. si 
se vars& in riul Doftana, pe ma- 
lul sting, tot in raionul comu 
nei Tesila. 

Negrasul (Muntele-), mosie, 
proprietate a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucuresti, fost pen- 
dinte de ra&n&stirea Sinaia, com. 
Tesila, jud. Prahova, care, im- 



preunS. cu mosiile Zilistea-Tres- 
tieni si Sasilor, are o intindere 
de 1246 hect., din cart 1046 
hect. pSdure si 200 hect. p£- 
mint cultivabil si flne^e. Se a- 
rendeazS cu 8421 lef anual. 

Acest munte si Piciorul-Cii- 
nelui au fost date prin cartea de 
schimb, isc&lit& la 24 Octom- 
brie 1818, de Arhimandritul Ioa- 
chim, m&n&stirel M&rgineni, luind 
in schimb muntele Piatra-Ars£. 

AceastS carte de schimb a 
fost prezentata «cinstitel jude 
c&toril a jude^uluT Prahova* de 
cuviosul Paisie, Stari^ul Sinael, 
cind cu delimitarea hotarelor 
mun^ilor marelul Postelnic Fili- 
pescu. 

Negrai^a, piri a, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-s., com. Coeni. 

Negrea, sat desjiinfat, in Valea- 
GeruluT, jud. Tecuciu, comuna 
Calma^iiul. A fost infiin^at de 
Costache Negri, care era pro- 
prietarul mosiei. F&cea parte 
din com. Liesti, avind si o bi- 
seric& adusi din satul Liesti, 
din locul numit Gura-Birladulul. 
Unde a fost satul si biserica, 
nu se mal vede ast&zl de cit 
o cruce; alSturl de ea este un 
loc izolat, numit Cerdacul, unde 
era casa lul Costache Negri ; 
ast&zT in aceste locur! nu sunt 
de cit 2 case proprietatea mos- 
tenirel Tache Anastasiu. 

Negrea, numire data de locui- 
ton mosiei Slobozia - Negrea, 
unde a fost satul cu acelasT 
nume, com. C&lm&tuiul, jud. 
Tecuciu. 

Negrea-Potirnichea-Cocora§, 

mosie particular^, de 1430 hect., 
in jud. Covurluiu, pi. Siretul, 
com. Minjina. 

Negreana, pirin, in jud. Gorj, 



plasa Gilortului, izvoreste din 
com. Licuriciul, de la M&gura- 
MireT, curge de la N. la S, 
str&b&tind comunele Frumusei 
si Negreni si se vars& in Amara- 
dia, la com. Hurezani-d.-s., unde 
reteaza* CuImea-Dealului-cu-PerT. 
fdrmurile '1 sunt ripoase pe 
alocurea, iar in alte pSr^! dis- 
par cu desavirsire. L^rgimea 
variazi intre 1—3 m., iar tre- 
cerea peste dinsul se face prin 
vadurf si pe podurT, din care 
2 se gisesc in com. Negreni, 
iar 1 in com. Frumusei. 

Negreana, vale, in jud. Gorj, 
pi. Gilortul; d& scurgere apelor 
piriuluf cu acelasl nume; este 
format^ din Dealul-Negreni si 
Dealul-cu-PerT, numit si Dealul 
Scr£def; are o intindere de a 
proape 21 kil.; l£rgirnea-T va 
riaza intre 1000 si 1500 m.; 
pe aceastS vale se afla" situate 
comunele: Frumusei, Negreni 
si Licuriciul. 

Negreasca, mosie, in jud. Buz&u, 
com. Simileasca, c£t. Odaia-Ba 
nului, proprietate a statului, pen 
dinte de Banul; are 620 hect., 
mai toate arabile si p&durea 
$tuculeasa. 

Negreasca, vechia numire a mo 
siei Cotorca, jud. Buz&fi, coin. 
Cotorca. 

Negreasca, numire ce purta ;/;/ 
trup din mosia Mitropoliel, pc 
care se afl& orasul si domeniul 
Alexandria, jud. Teleorman. 

Negreasca, piriias, in jud. Bu 
z&u, com. Simileasca; izvoreste 
din p&durea Frasinul, primeste 
viroaga Strimba, ud& comuna 
Maxenul si se vars& in riul Cal- 
ma^uiul la comuna Albesti. 

Negrei (Dealul-), deal, se in- 



Digitized by V^OOQlC 



NEGREl (VALEA-) 



485 



NEGRENI 



tinde in partea de S.-E. a sa- 
tulul Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu ; formeaza un po- 
dis pe a carui coasta e situat 
satul Munteni. 

Negrei (Valea-), vale si piritt, 
izvore^te din fundul Vael-Negre, 
com. Osesti, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu, curgespre S. si, unindu- 
se cu piriul Helesteul, la locul 
n limit Durducul, se varsa in 
piriul Stemnicul, tot pe terito- 
riul com. Osesti. 

Negreni, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Gilortul, la S. de com. Fru- 
musei si pe aceeas! vale (Ne- 
greana). 

Se compune din catunele: 
Negreni, Baleasa si Hainan. 

E situata pe ses, coasta si 
valcele, pe ambele {armur! ale 
piriului Negreana si are o supra- 
fa{a de 1382 hect., din car!: 
280 hect. padure, 490 hect. a- 
rabile, 552 hect. fine^e, 37 hect. 
vie, 42 hect. livez! si prun! si 
1 1 hect. izlaz. 

Are o populate de 243 fa- 
milil, sau 925 suflete, din cari 
137 contribuabill; 2 bisericl, de- 
servite de 1 preot si 2 cinta- 
reflf; 1 scoala, frecuentati de 
35 elevi. 

Paminturile cele ma! bune pen- 
tru cultura sunt numal pe vale ; 
pe coaste sunt pometur! si vil. 

Locuitorii sunt mosnen!. El 
poseda: 46 plugurl, 75 care cu 
bol, 3 caru^e cu cal; 453 vite 
mar! cornute, 18 ca!, 778 o!, 
62 capre si 266 rimatorl. 

Budgetul e la venitur! de le! 
1525, ban! 85, iar la cheltuel! 
de lei 1375, ban! 58. 

Comunicatia in Negreni se 
face prin soseaua jude{eanaPe- 
tresti-d.-s.-Craiova ce trece prin 
comuna. 

In comuna se gasesc: 14 pu- 
{ur! si 19 fin tin!. 



Dealurile principale sunt : Dea- 
lul-Negrenilor spre V. si Dea- 
lul-Gilcestilor la E.; eel d'intiiu 
o desparte de albia Gilortulul, 
iar eel d'al doilea de Ama- 
radia. 

In partea de E. a comune! 
este lacul Bag&ul, care acopera 
o suprafa^a de aproape 1 hect. 

Negreni, com. rur., jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-j., compusa din 2 ca- 
tune: Negreni si Chifeasca. 

E situata pe valea Negrisoara, 
la 24 kil. de capitala judefulul 
si la 6 kil. de Tatulesti, rese- 
dinfa plase! ; are o populate 
de333 famili!, sau 1600 suflete, 
din car! 360 contribuabil!, locu- 
ind in 320 case. 

Sunt 3 bisericl, (doua in Ne- 
greni si una in Chi^easca). Cele 
din Negreni sunt fondate, una 
in and 1843 si reparatain 1881, 
avind de ctitor! pe Diaconul Ion 
Cucu, Preotul Nicolae, Ion Ne- 
greanu si atyil, a doua in anul 
1872, avind de ctitor! pe Preotul 
C. Alexandrescu, Diaconul Ni- 
colae Floru si atyil. Cea din Chi- 
feasca s'a zidit la i88ide Pre- 
otul C. Stoicanescu, Gheorghe 
Cojocaru, Radu Pielaru si atyil. 
Sunt deservite de 3 preo{i. 

Are o scoala, frecuentatS de 
71 copil. 

Ma! inainte, comuna a fost 
pe dealuri si vilcele si ma! in 
urma s'a asezat pe Valea-Ne- 
grisoarel. 

Catunul Chtyeasca se mai nu- 
meste si Ma{ul. 

MeseriasI sunt: 4 cizmarl, 6 
cojocari, 3 dulgher!si 2 zidarl. 
El desfac produsul munce! lor 
la Slatina si Pitesti. 

Locuitori! sunt mosnen!, afara 
de 75 famili!, cari s'au impro- 
prietarit la 1864, pe proprie- 
tatea Doamnel Maria T. Or&- 
sanu, din care li s'au dat 188 
hect. ET poseda: 20 lepe, 10 



ca!, 180 bol, 65 vac!, 1320 o!, 
43 porcl. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1875 hect. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumar!. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munale, sunt de le! de 2745,83. 

Sunt doua sosele: una nati- 
onals, care inlesneste comuni- 
catia spre Slatina si Pitesti si 
a doua comunala, care o pune 
in comunica^ie la N. cu com. 
$uica si la S. cu com. Birci. 

Tot teritoriul comune! spre 
E. este un cimp intins. 

E udata de valea Negrisoara, 
in care dau valcelele: Ho tar u- 
lu!, Berbeculu!, Gropilor, Fa- 
gulul, toate in partea de E. ; 
Scoar^a, Neam^ulul, Gura-Vail, 
Parului si Isaroaia, la V. Pe valea 
Negrisoara curge apa cu acelas! 
nume, in direc^ia N.-S. 

Negreni, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Glavaciocul, compusa din ca- 
tunele: Negreni-d.-s., Negreni- 
d.-j. si Osebi^i-Negreni. E situata 
la extremitatea N.-V. ajudefulu! 
Teleorman, pe partea stinga a 
apei Cleni^a, la 82 kil. de Giurgiu, 
la 37 kil. de Obedeni, resedin- 
\3l plase! Glavaciocul-Neajlovul, 
la 72 kil. de Bucuresti si la 40 
kil. de stasia drumulu! de fer 
Titu. 

Are o populate de 1288 su- 
flete, din car! 240 contribuabil!. 
Locuitorii sunt ma! to{! mosnen!. 

Comuna constitue singura o 
parohie cu numele de Negreni- 
d.-j. Are: 1 biserica, facuti la 
1863 de locuitor!, cu hramul 
AdormireaMaicelDomnulu!, de- 
servita de un preot si 2 cinti- 
re{! ; o scoala mixta cu 4 clase, 
condusa de un invafator si fre- 
cuentata de 23 bae{! si 3 fete. 

Budgetul comune! e la ve- 
nitur! de 3485 le! si la cheltuel!, 
de 2487 lei. 



Digitized by 



Google 



NEGRENI 



486 



NEGRE$Tf 



Negreni, cdtun, de re$edin{a, al 
comunei cu acela?t nume, jud. 
Gorj, se intinde pe o suprafafa 
de 476 hect., dintre carl: 100 
hect. p&dure, 180 hect. arabile, 
170 hect. finefe, 10 hect. vie, 
12 livezT. 

Are o populate de 80 fa- 
milil, sau 265 suflete, din carl 
J7 contribuabili ; 1 biserica de 
lemn, refacuta de locuitorl in 
anul 1889, deservita de I preot 
$i 1 cintare{. 

Locuitoril sunt mo^nenl. Ei 
poseda: 13 plugurT, 28 care cu 
boT, 1 c&ru$£ cu cat, 133 vite 
marl cornute, 8 caf, 228 01, 22 
capre, 74 rimaton. 

In c&tun se gasesc : 6 pu$uri 
$i 8 fintint. 

Negreni, sat, facind parte din 
com. rur. Piscani-Negreni, pi. 
Riul-Doamnel, jud. Muscel. Va- 
lea-Catii separa acest c&tun de 
Piscani, cu care formeaza co- 
muna Piscani-Negreni. 

E situat pe malul sting al riu- 
luT Doamna, la poalele dealului 
Piscani. Aci este re?edin(a com. 

Are o populate de 515 lo- 
cuitorl; o biserica, deservita de 
1 preot §i 1 dascal; o moara 
$i o piu&. 

Pana la 1851, cSt. Negreni 
forma singur o comuna, avin- 
du-$f primaria fi §coala deose- 
bita. $coala dateaza de la 1840. 
De la 1851, unindu-se cu cat. 
Piscani, s'au unit $i $coalele, for- 
mindu-se una singura cu re$e- 
dinfa in Piscani. 

Catunul este udat de la E. 
spre V. de girlele: Chifoaia, 
Din-Prunil-Zamfirel, Fintinel, $i 
la S. de Girla-CatiT, care se varsa 
in riul Doamna, pe malul sting. 
In mijlocul satulul e un mic 
platou cu o vedere incintatoare 
asupra diferiteior v3J din jurul 
sSu $i care predomina valea riu- 
lul Doamna. 



Comerciul se face de 3 hangii. 

Negreni, sat, fcicind parte din 
com. rur. cu acela^I nume, pi. 
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o po- 
pulafiune de 1265 locuitorl; 2 
biseritif, una fondata in 1843 $i 
reparata la 1 88 1 §i a doua fon- 
data la 1872. 

Negreni, sat, facind parte din 
com. rur. Mihae$ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 254 locuitorl. Cade in partea 
de N. a com. P'aci trece calea 
ferata Piatra-Rimnicul $i $oseaua 
nafionaia Rimnicul-Riul-Vaduluf. 
E situat la 1 V* kil- de catunul 
Mihae^ti, unde e §coala. 

Negreni, deal, in jud. Gorj, a- 
par^inind com. Licuriciul. Are 
direc^ia N.-S., incepind de la 
culmea Magura-Muerei, este co- 
prins intre Valea-Licuriciulu! la 
E. $i valea Hurezani-d.-s., la V., 
$i se termina in Valea-Amara- 
dieT. 

Negreni, deal, in raionul com. 
Negreni, pi. Vedea-d.-j., jude^ul 
Olt, pe care se cultiva 8 hect. 
vie. 

Negreni-de-Jos, cdtun, pendinte 
de com. Negreni, pi. Glavacio- 
cul, jud. Vla§ca, lipit cu Ne- 
greni-d.-s. 

Negreni-de-Sus, cdtun, in jud. 
Vla$ca, pendinte de com; Ne- 
greni, situat in partea de sus a 
com. $i lipit cu Negreni-d.-j. 

Negreni-Osebiji, sau Osebiji- 
Negreni, cdtun, pendinte de 
com. Negreni, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla?ca. 

Negrescu, sat, care se mal nu- 
mea ?i Sili?cani, in partea de 
S. a com. Brateni, jud. Boto- 



$ani, cu o suprafa^a de 781 
hect. §i o populate de 10 fa- 
milif, sau 48 suflete. 

Mo^ia e formata din doua tru- 
purl, din care o parte o st&pinea 
Negrescu, iar o parte Co^teanu. 

Vite: 14 bot $i vac!, 5 cai 
$i 1 1 porci. 

Negre^ti, com. rur. $i re$edin{a 
pia^el, pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiu, la 32 kil. de ora$ul Vas- 
luiii, situata de o parte $i de 
alta a riului Birladul, care o stra- 
bate in toata intinderea ei $i 
de-a stinga piriulul Rebricea. 

Este formata din satele : Ne- 
gre?ti (Tirgu^or), Negre^ti (sat), 
Valea-Mare $i Cazane$ti, pe o 
suprafa^a de 4627 hect. §i cu 
o populate de 577 familtf, sau 
2862 suflete, din carl 277 con- 
tribuabili. 

Pe teritoriul com. se afla o 
padure cam de 1000 hect. 

Are 2 §coll, una de bae$F, 
§i a doua de fete; 3 bisericl; 
3 mori. 

Comerciul se face de 86 per- 
soane. 

Vite: 1443 vite marl cornute, 
119 cai, 1746 ol, 46 capre $i 
100 rimatorl. 

Locuitoril poseda 300 stupl 
cu albine. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 10098 lei $i la cheltueli, de 
9490 lei. 

Tirgu^orul Negre^ti, satul Ne- 
gre^ti, Valea-Mare $i Cazane?ti, 
formeaza un singur trup de mo- 
§ie, pe o intindere de 4008 hect., 
proprietatea prin^ulul N. Gr. 
$utu. 

Negre§ti, tirgu§or, in centrul com. 
Negre?ti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu, infiin^at la 1814, situat pe 
farmul sting al riulut Birladul, 
pe un podi$ inalt. 

Are o populate de 195 fa- 
milil, sau 963 suflete. 



Digitized by 



Google 



NEGRE?TI 



487 



NEGRI 



Este resedinta comunel si a 
piasei. 

Are: o judec&torie de ocol; 
2 companil de doroban^I; un 
biurou-postal ; un medic ; o moa- 
tSl\ 2 scoale, una de bae^I, in- 
fiin^atS la 1865, frecuentata de 
46 elevl si a doua de fete, tn- 
fiin^ata. la 1871, frecuentate de 
28 eleve; o biserica de lemn, 
ficuta de locuitorl la 1837. 

In curtea bisericel se afl£ o 
cladire mare de piatra, neter- 
minata, al c&ref zid e ridicat 
p^nel la ferestre, avind o inal- 
time cam de 8 metri si o gro- 
sime de ma! bine I m. 

De a dreapta riulul Birladul, 
spre V. de tirg, se aria un rit- 
diac numit Iurcesti, compus din 
felurtyi copad, ce au o desime | 
de nestr&b&tut. 1 

In tirgusor se mai aria un fe- I 
redeu al comunitet^ei izraelite, | 
o sinagoga si maT multe scoll ; 
evree^tf. I 

Tirgusorul nu e rescumparat 
si locuitoril platesc bezmin cit- | 
tra proprietar pentru locurile ce 
ocupct. I 

In zile de sSrbcttorl se fac 
insemnate iarmaroace de vite. j 

Vite : 372 vite marl cornute, 
926 of, 59 cal, 46 capre si 58 j 
rimatori. 

Locuitoril poseda 208 stupl 
cu albine. 

Negre§ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus- 
nicioara. Are 75 case. 

Negre§ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. Belefi, pi. Podgoria, 
jud. Muscel. Cade in partea de 
N. a com. 

Are o populate de 538 lo- 
cuitorl; o biserica cladita de 
locuitorl. 

Girla Circinovul si valea Len- 
tea, dup& ce uda cat. Negresti, 
se tmpreuna m centrul luT. 



Negresjti, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, 
situat pe valea piriuiul cu ace- 
lasl nume, intre ramura de deal 
Muncelul si Negresti. 

Are o populate de 1057 su " 
flete, carl locuesc in 235 case; 
o biserica, deservita de 1 preot 
si 2 dascctll; o scoala, frecuen- 
tata de 76 elevl ; 2 morl de 
apa ; 1 herastrau ; 1 fierarie ; 1 
olcfrie si 1 rotarie. 

Vite sunt: 178 bol, isovacl, 
300 01, 50 cat, 100 rimatorl si 
84 juncT. 

Negresti, numire ce se da mai 
inainte satulul Calugari^a din 
com. Stanza, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Roman. 

Negresti, sat, in jud. Vasluiu, 
com. Negresti, pi. Funduri, alS- 
turea de tirgusorul Negresti, 
in partea de S.-E. Satul e cu 
mult ma! vechiu de cit tirgul, 
cSci pe la 1 8 14, cind s'a Infiin^at 
tirgusorul, satul Negresti exista. 

E asezat pe o costisa, de a 
stinga riulul Birladul, despSr^it 
de tirgusor prin un mic piriias 
si avind o intindere de 225 
hect. si o populate de 134 
familii, sau 668 su flete. 

De a dreapta riului Birladul, 
pe $arm, se afla o mica mahala 
compusa din vr'o 25 familii de 
f iganl, carl sunt stability aid de 
la 1864; ma * 'nainte locuiau in 
padurea de pe teritoriul acestel 
comuni; el se ocupa cu ciubo- 
taria, etc. 

Acesti figanl sunt improprie- 
taripf dupa legea rurala din 
1864 si sunt descender^! din 
desfiin^atii rob! al Hatmanulu! 
Nicolae Mavrocordat, vechiul 
proprietar al mosiel Negresti. 

Vite sunt: 22 cat, 160 vite 
marl cornute, 34 rimatorl si 
500 of. 

Sunt 40 stupi cu albine. 



Negre§ti, mahala, jud. Vilcea, 
com. rur. Genuneni, pi. Oltul- 
d.-s. 

Negre§ti, ramura muntoasd, ce 
se prelungeste pe hotarul dintre 
com. Dobreni si com. Craca- 
oani, jud.Neam^ui. In partea de 
V., face legatura cu ramura 
Muncelul, si spre N. de aceasta, 
cu ramura Cracaul-Negru si 
Munr/iI-Horaifei, boga^i in cal- 
car. 

Aceste ramurl sunt acoperite 
cu padurT intinse de brad, 
intre carl se gaseste si stejar 
de construc$iunI. 

Negresti, sfoara de mope, in 
jud. Buzau, com. Pietroasa-d.s., 
proprietate a mosnenilor Ne- 
gresti; are no hect., din care 
53 padure. 

Negresti, mope, in jud. Neam^u, 
com Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele. 

Are un venit anual de 23774 
lei. 

Negresti, pirifl, izvoreste dintre 
ramurile mun^ilor Muncelul si 
Cuejdiul, in com. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u ; cur- 
ge pe o vale ingusta, formata de 
acele ramurl, udind satele Po- 
iana Almasulul, Negresti si Do- 
breni, care e situat aproape de 
imbucatura din dreapta cuplaiul 
Almasul f si aproape de varsarea 
sa pe dreapta piriuiul Cracaul. 

Negre^tilor (Dealul - ) , deal 
inalt, intre com. Neagra-^arului 
si Sarul-Dornel, jud. Suceava. 

Negri, com. rur., in extremitatea 
de S. a jud. Roman, la 34 kil. 
de resedin^a jude^ulul si la 9 
kil. de a plasei, pe malul sting 
al riulul Siretul. Este asezata 
parte pe ses, parte pe deal si e 



Digitized by 



Google 



NEGRI 



488 



NEGRILE?TI 



formats din satele: Bradul, Ca- 
line$ti, Dr&ge$ti, Migla, Negri 
$i Ursoaica, cu re$edin$a in 
satul Caline?ti. 

Are o populate de 274 fa- 
milil, sau 1133 suflete, locuind 
in 294 case ; 3 biseridf : 2 de 
lemn §i una de zid; o $coala 
mixta. 

BudgetuI com. e la veniturl 
de lei 33 14,87 $i la cheltueli, de 
lei 3289. 

Sunt 723 vite marl cornute. 

Negri, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Negri, spre S. de 
ora$ul Roman, la 34 kil. de el 
$i la 9 kil. de re?edin{a placet, 
pe malul sting al riului Siretul. 
Kste a?ezat pe $es. Are 85 fa- 
miliT, locuind in 86 case. Acest 
sat este infiin^at in 1879, prin 
dare de pamint la insura^ei $i 
numit ast-fel in amintirea luT 
C. Negri. 

Locuitorii poseda 134 vite 
mart cornute. 

Negri, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Putna, pi. Racaciuni, com. Or- 
beni, pe linia Ma"ra>e$ti-Bacaii, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Sas- 
cut (9.3 kil.) §i RScaciuni (6.8 
kil.). Inatyimea d'asupra nivelulut 
Marii e de U4 m .84. 

Venitul acestef sta^i! pe anul 
1896 a fostde 31336 lei, 30 b. 

Negri, lac, jud. Prahova, com. 
Ghirdoveni, pi. Filipe$ti. 

Negri, vale, in partea de N. a 
com. Bordeni, pi. Prahova, jud. 
Prahova; $I-a luat numele de la 
apa neagr&, ce curge pe dinsa. 

Negri (Ripa-lui-), deal prapas- 1 
tios ?i acoperit cu pa$uni, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., | 
com. Lacul-luI-Baban, in partea 
de V. 



Negri (Valea-lui-), vale, in jud. 
Buzau, com. Mane?ti; incepe 
de la Bisocu^a §i se scurge in 
riul Slanicul. 

Negrila, vale, la E. de satul 
Mindre?ti, com. Pufeni, jud. 
Tecuciu; formeaza limita intre 
jud. Covurluiu ?i Tecuciu. 

Negrileasa, piriil, izvore$te de 
sub muntele Muncelul, com. 
Malini, jud. Suceava, $i trece in 
Bucovina, unde se varsa in 
Moldova. 

Negrile^ti, com. rur. y in jud. 
Putna, pi. Vrancea, situata pe 
malul sting al Putnel, sub dea- 
lurile Zeica $i Babei, la 20 kil. 
de re?edin{a sub-prefecturel $i 
la 57 kil. de capitala jude^ulul. 

Teritoriul comuneT este udat 
de piraiele Dejiul, Tivi^aul, Ar- 
seminoaia §i Petra-Lei $i de 
riul Putna. Solul comunel este 
accidental comuna fund a?e- 
zata pe dealurt pTetroase ?i pe 
un podi$ argilos. 

Se compune din catunele: 
Grumaze^ti, Negrile^ti, unde e | 
$i primaria, $i Vrincioara. j 

Are o populate de 225 fa- I 
miliT, sau 1004 suflete; o bi- 
serica parohiala, cu hramul S-{iT 
Voevozi, in cat. Negrile^ti ; o 
$coala mixta, frecuentata de 15 
copii. 

In anul 1886 erau 205 con- 
tribuabilT, iar in anul 1869 erau 
182. 

BudgetuI comunei e la ve- 
niturl de 1783,74 lei $i la chel- 
tueli, de 1699,06 lei. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura e de 1020 hect. 

Locuitorii poseda : 30 pluguri 
de lemn, 1 de fier $i 4 morl 
de apa; 46 cai, 288 boT, 366 
vaci, 103 porcl, 2256 oT $i 32 
capre; 227 stupi cu albine. 

Industria $i comerciul se 



practice de c&tre 2 circiumari, 
6 rotari %\ 1 morar. 

Negrile^ti, com. rur.,]\id. Tecuciu, 
pi. Nicore?ti, situata in valea 
Birlazelului, la 17 kil. de capi- 
tala judefului §i la 32 kil. de 
a pl£$el. 

Este compusa din 4 catune: 
Negrile^ti, Slobozia - Baneasa, 
Slobozia-Corni ?i Slobozia-Tal 

pigi- 

Are o populate de 361 fa- 
milii, sau 2206 suflete, din care 
418 contribuabili; 2 biserici: 
una in Negrile^ti ?i a doua in 
Talpigi, deservite de 2 preo{i 
§i 4 cint^re^t ; 2 §coale, una in 
satul Negrile^ti, infiinfata la 
1868, frecuentata de 37 baep, 
iar alta in Talpigi, frecuentata 
de 44 copii; 2 morl de apa, 
1 cu vapor; 4 ma?inl de tree- 
rat, 7 de secerat, 1 de batut 
porumb; 2 vinturiitorl ?i 1 ma- 
rina de legat snopT, toate pro 
prietatea d-lul Iordache Giurgea, 
fost prefect al jude^ulul. 

Vite : 1780 vite man cornute, 
420 cai $i 2073 ol. 

Veniturile $i cheltuelile co- 
munel se urea la 8306 lei $i 
50 bant. 

Prin comuna trece $oseaua 
comunala care vine din $oseaua 
na^ionalaTecuciu-Birlad $i trece 
prin satele: f igane§ti-NoI, Un- 
gureni, Slobozia-Blaneasa, Ne- 
grile^ti, Slobozia-Corni $i se ter- 
mina in satul Talpigi. 

Se margine^te la N. cu piriul 
Birlazelul-Vechiu, la S. cu piriul 
Blaneasa, la E. cu dealul Tal- 
pigi ?i la V. cu padurea Cirligul. 

Negrile^ti, eft tun, in comuna cu 
acela^T nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, situat pe malul sting al 
Putnei, sub dealurile Zeica ?i 
Babef ?i strabatut de piriul 
Bahna. 

Are o biserica parohiala, cu 



Digitized by 



Google 



NKGRILKST1 



4 SO 



NEGku (rlutui,-) 



hramul Sf. Voevozl; I $coala 
mixta frecuentata de 15 copii. 

Negrile§ti, sat, facind parte din 
comuna cu acela?! nume, jud. 
Tecuciu, situat pe valea Birla- 
dulut. Aici este re^edinta co , 
munel. 

Are o populate de 195 fa- 
tnilii, sau 700 suflete ; o bise- 
ric£ cu hramul Sf. Nicolae, fa- ( 
cuts din car&mida in 1854 cie [ 
defunctul Iancu Giurgea, tatal 
d-lui Giurgea. 1 

Comer^ul se face de 4 cir 
ciumarl. 

Negrile§ti, sau Catalina, catun, 
pendinte de com. Scurtul, pi. 
Glavaciocul, jud. Vla^ca. 

Negrile§ti, parohie, in comuna 
cu acela^l nume, pi. Vrancea, 
jud. Putna, avind 1 biserica 
parohiala, cu hramul Sf. Voe- 
vozl, in cfttunul Negrile^ti. 

Negrile§ti, loc izolat, la S. sa ' 
tulul Porc£re{ul, jud. Vasluiu, 
plasa Racova, com. Doagele. 
Se zice ca in aceastS localitate I 
ar fi fost din vechime un tir- 
gu$or, numit Negrile^ti, de pe 
timpul lul $tefan- eel-Mare, $i 

care nume i s'a dat de un lo- 

1 

gofat al sau NegrilS. 

Ast&zi pe aceastA localitate i 
se face culture de cereale. Cind 
se ara adinc cu plugul, se scot 
c&ramizl $i pietre de format I 
mare. 

Negri§oara, pirin, se formeaza 
in partea de V. a comunel 
Spineni, pi. Vedea-d.-j., judejul 
Olt, $i se varsa in riul Vedea. 

Negri§oara, piriu, izvorind de 
la S. com. $uica, trece prin 
centrul comunel Negreni, plasa 
Vedea-d.-j., jud. Olt, avind di- 
recfia de la N. la S. $i intra 



in com. Bird. In acest piriu 
se varsa vaile : FaguluT, Popilor, 
BerbeculuT, Hotarului, Scoar^a, 
Neam{ulul, Gropilor, PiriuluT, 
Beli^a $i Is£roaia. Se varsS in 
Plapcea-Mare, la S.-E. de co 
muna Balfa^i. 

Negri§oara, pirin, in jud. Su 
ceava, pi. Muntele; izvore?te 
de sub muntele Tunzaria; face 
hotar intre comunele: Dorna 
$i $arul-Dornil, pe o lungime de 
10 kil.; intra in com. Bro$teni 
la imbucStura-I cu Toplicioara; 
strabate $i aceastS comuna pe 
o intindere de 6 1 /* kil. $i, dupa 
ce a invirtit un herastrSti §i o 
mori$ca $i a format un iaz pen- 
tru hait, se vars& in Neagra- 
Bro^tenilor. Prime$te din stinga: 
Piriul-Sihastriel, Paltini$ul, To- 
plicioara, Piriul-Pinuluf, Piriul 
Paltinului, $i din dreapta: Catri- 
narul, Piriul-Bradului, Piriul-Op- 
cioarel, Jumaltul, Piriul-luT-Bitan 
$i Darmoxul, mSrit cu Piriul- 
Scoru^ulul. 

Negri§oarei (Dealul-), deal, in 
jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe 
din muntele Florile-Albe, spre 
E. de comuna Rado$i $i se ter- 
ming d'asupra acestel comune. 

Negri^ori, vale, jud. Vilcea, co- 
muna Fomete^ti, plaiul Hore- 
zul. 

Negri ta, deal, jud. Mu?cel, plasa 
Arge?elul, com. Pucheni. 

Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa 
Cerna-d.-s., com. Bro^teni, iz- 
vore?te de la V. comunel, uda 
c&tunul $erb&ne$ti ?i se varsa 
in riul Cerna, tot in raionul co 
munel Bro^teni. 

Negri{e§ti, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Bistrtya, com. Roznovul, a- 
vind o populate de 24 familil. 



Negri^e§ti, mosie, in jud. Neam- 
\m\ % pi. Bistrtya, com. Roznovul, 
proprietatea d-luf Anton Gh. 
Pruncu. 
J Are un venit anual de 23000 

lei. Proprietatea mal posed& : 
40 bol, 8 cat, 10 vacl, 5 bivo 
li{e, 10 pluguri. 

Intinderea totals a mo^iei c 
de 1000 hect., din care o parte 
s'a dat locuitorilor improprie 
tSri^r, din satul Negri$e$ti, la 
1864. 

Negru (Dealul-), virf al tnun 
telul Monteorul, pi. Vrancea, 
jud. Putna. 

Negru (Dealul-), deal, judeful 
Vilcea, pi. Cozia, com. Robe^ti, 
numit ast-fel dup& multele pir- 
joale ce sufere din cauzS ca 
produce multe ferigi $1 locui- 
toril sunt sili^f a le arde mat 
in to{l anil. 

Negru (Lacul-), lac, in judeful 
R.-Sarat, pi. Ora^ulul, com. Co- 
te^ti, in partea de V.; confine 
caracuda marunti, ce se con- 
suma de locuitorl. 

Negru (Lacul-), baltll $i mlas- 
tind, in jud. R.-Selrat, pi. Mar- 
ginea-d.-j., com. B£le$ti, formats 
de revclrsarile riur. Slimnicul si 
Co^atcul ; este acoperita cu stuf. 

Negru (PIrlul-), piriii, jud. Ba- 
caQ, pi. Trotu^ul, com. M^nSs- 
tirea-Ca^inul; curge prin lunca 
Bradetul §i se varsS d'a dreapta 
Casinulul, dup^ ce s'a marit 
cu piriia^ul Tartoiul. 

Negru (PIrlul-), piriu, lese de 
pe mo$ia Piriul-Negru, jud. Do- 
rohoiu, com. Dersca, pi. Ber- 
hometeie, ?i se varsa in piriul 
Molnifa. 

Negru (PIrlul-), piriu, izvore?te 



Digitized by 



Google 



NKGRU (PtktUL-) 



AW 



NEGKUL 



din padurea cu acelasi nume, 
strabate cat. Vladesti-Paminteni, 
pi. Riurile, jud. Muscel, si se 
varsa in riul Bratia, pe {annul 
drept. 

Negru (Pirlul-), piriia§, in jud. 
Neam{u, pi. de Sus-Mijlocul, 
com. Vinatori-Neam^ul, numit 
ast-fel din cauza apelor sale, 
care coloreaza in negru sau 
ruginiti pletrele din albia lul, cu 
pulberea adusa probabil din vre- 
un teren feruginos, situat im- 
prejurul schitulul Sihastria. 

Negru- VodS, sau Radu-Vod§, 

fost scliit mic, scobit in piatra, 
cotnuna Badeni-Paminteni, plaiul 
Dimbovi{a, jud. Muscel, situat [ 
in una din cele mal admirabile | 
pozifiuni, pe {annul sting al riu- 
luY Dinibovifa si pe creastaunul 
munte mare{ de piatra, unde 
nu po{T urea de cit cu multa 
anevoinja. Acest schit, care da- 
teaza din timpul lul Radu Ne- 
gru Voevod, este inconjuratcu 
prapastil si mun{T acoperi{i cu 
paduri seculare si livezT frumoa- 
se, strabatute de Dimbovi{a. 

In partea stinga a schitulul, 
se vede o scobitura in piatra, 
unde, spune tradi{ia, in timpul 
serviciului divin 'si facea ruga- 
ciunea Doamna, so{ia lui Radu 
Negru, fiind catolica. Biserica 
era despar{ita in doua : o parte 
pentru Doamna Ana si alta pen- 
tru Radu-Negru. 

Sub acelasi acoperemlnt, do! 
preop, de riturl diferite, citeau 
Evanghelia, unul in limba lati- 
na si altul in cea nationals. 

D'asupra use! din mijloc, des- 
pre tinda, se gaseste urmatoa- 
rea inscrip{iune : 

Accst sfint schit s'a preinoit in zilelc 
I'rca InaltuluT Prrn^ Alcxandru loan I -hi 
fiincl Mitropolit Prca sf. sa Nifon, prin 
osirclia »i cheltuiala d-lor parintelc loan 
Sin popa Enc, liucur Apostol, (J. Dia- 



conescu si Niculae Sin Bucur, la 1859, 
Iunic. 

La dreapta, d'asupra usel, 
sunt zugravi{T Radu Negru Voe- 
vod si Nicolae Alexandru Voe- 
vod; restul este stricat; iar la 
stinga sunt zugravipf 2 barba{I 
si 2 femel ale caror nume s'a 
sters. 

In mijlocul altaruluT este prea- 
stolul (dintr'o bucata de piatra), 
cioplit frumos, si in zid, jos, in 
partea din launtru a altarulul, 
curg 4 izvoare cari izvoresc tot 
prin altar, si de unde femeile 
iau apa spre a tamadui pe su- 
ferinzi de diferite boale. 

La intrarea in schit este o 
chilie de birne. Aci sedea un 
pustniccare, une orl, servea li- 
turgia si vespera. Pana la 1871 
s'a oficiat aci sfinta liturgie de 
preo{iT din Ceta{eni-din-Vale. 

In toate verile este vizitat de 
un numeros public. M. S. Re- 
gele Carol I-iu Pa vizitat in doua 
rindurl. 

Negru-Voda, sau Cetatea lui 
Negru-Voda de la Stoene^ti, 

fostit cetate, acum loc izolat, pe 
malul Dimbovi{ei, jud. Muscel, 
com. Badeni. Are trel col{Iinal{I 
in trel directum opuse si in loc 
de san{urf, are abize adincT, pe 
la poalele carora curge riul Dim- 
bovi{a. Aceasta citadela cava- 
lereasca, ce incununeaza culmea 
mun{ilor, era inconjurata de un 
zid gros de piatra gresie, ale 
caruf ruine se vad si acum. 

Spre a face lesnicioasa urca- 
rea in Cetatea-luf -Negru, s'aQ 
sapat in piatra niste scarf. 

Apa in cetate o ridica (locui- 
toril pSstreaza inca tradi{ia), cu 
scripep, dintr'o valcea, despre E. 

Se zice ca Citadela lul Ne- 
gru-Voda de la Stoenesti este 
ridicata peruinele verl-unel cita- 
dele romane saQ dace. Aci s'au 
srasit multe monede de bronz. 



Acest loc mal este vestit prin- 
tr'o batSlie ce cistiga la 1342, 
Dragomir, comandantul puteri- 
lor lul Ladislau-Voda, asupra 
ostirel Craiulul Unguresc, Lu- 
dovic I-iu, care sub comanda 
lul Nicolae Garan si Simion 
Meghesel navalise in f ara. Acestf 
duel ungurf cazura mor{i in acea 
batalie. (N. Balcescu, «Ist. Rom. 
sub Mihaiu-Viteazub). 

Negru-Voda, VezI Cascioarele, 
jud. Ilfov. 

Negru- Vodi, pise, spre V. de 
Ripile-Turnulul, de care se des- 
parte printr'o valcea, com. Be- 
revoesti-Pamintenl, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel. 

Legenda spune ca acolo se- 
dea Negru-Voda cind se batea 
cu Tataril. Se mal zice ca Ne- 
gru-Voda cind s'a batut cu Ta- 
taril a potcovit can cu potcoa- 
vele intoarse, ca sa nu-I ga- 
seasca cind s'ar intimpla sal 
bata, ci sa creazS ca s'au dus 
de vale. 

Negru -VodS (Cetatea - lui -), 

ruine de cetate, pe dealul Gru- 
iul, jud. Buzau, com. $aringa, 
pe care tradi^ia le atribue lui 
Radu-Negru, de si par a fi 
mult mal vechl. Se gasesc hir- 
buri, resturl de arme, oase. In 
apropiere e o subterana. 

Negru-Voda (Scaunele-lui-), 

loc izolat, in jud. BuzaQ, com. 
Braesti, cat. Ruginoasa, unde 
valea Ruginoasa a sapat in stin- 
cile, peste care se scurge, mai 
multe scobiturl in forma de sea- 
une. 

Tradi^ia spune ca aci sta 
Negru-Voda cu boeril, ca s& 
judece poporul. 

Negrul, munte, in jud. Mehedin{i, 
plaiul Closani. 



Digitized by 



Google 



NKGRULESTl 



491 



NEGU?ENI 



Negrule§ti, sat, fecfnd parte din 
com. rur. Costesti, plaiul Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Cade in par- 
tea de E. a com., la \ oalele dea- 
ItiluT Coste$ti. E la distant de 
peste 3 kil. de catunul Costesti, 
unde e re$edin{a primarieT si 
scoala. 

Negru^a, sat, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Cerna, com. rur. Ciresul; 
are 84 case. 

Negru§ca, vale, in jud. Ialomi^a, 
pi. CimpuluT, formind Hnia des- 
parfitoare intre jud. Ialomi^a ?i 
Buzld. Aceasta vale este in co- 
municafie cu valea Sili?tea. 

Negule§ti, com. rur., in jud. Te- 
cuciu, pi. Berheciulul, compusa 
din 7 c&tune: Blaga, Cauia-d.-j., 
Cauia-d.-s., Largaseni, Maida- 
resti, Negulesti si Raspochi. Si- 
tuate pe valea Berheciulul, la 
50 kil. de capitala judefulul ?i 
la 6 kil. de a placet. 

Are o populate de 377 fa 
milft, sati 13 14 suflete ; 4 bise 
ricT in Blaga, Larga$eni, Mal- 
daresti si Raspochi, afarS de 
una ruinata, in satul desfiinfat 
§erboaia; o moara de apa pe 
pirlul Certieni. 

Locuitortf poseda : 434 boT, 
380 vacl, 39 caT, 2139 or si 470 
pordf; 250 stupr cu albine. 

Intinderea terenulur cultivabil 
e de 1878 hect. 

§coa!a dateaza in com. de la 
1868 §i e frecuentata de 32 copif. 

$tiu carte 96 barbap si 18 
femeL 

Budgetul com. e la veniturr 
si la cheltuelr, de 5782 lei. 

E brazdata de dealurile carl 
se continua de la N. la S. in 
partea de V. a com., purtind 
numele satelor ce sunt asezate 
pe coasta. 

Fie-care sat este strabatut de 
piriiase, carl toate se varsa in 

t3167. ifmrele Dicflonar G$ogrnflc Vol ir 



Berheciul $i care formeaza li- 
mita com. la E. 

Locuitoril sunt parte razesr, 
parte improprietari^i. 

Se margine^te cu com. Vultu- 
reni la N., com. Corbi^a la S., 
piriul Berheciul la E., com. Hu- 
rue$ti $i Condrachesti la V. 

Negule§ti, sat, cu 100 locuitorf, 
jud. Arges, pi. Pitesti, facind 
parte din com. rur. Cocul-Po- 
pesti. 

Negulesti, sat, cu 17 familil mo?- 
nenT, jud. Arges, pi. Pite^ti, fa- 
cind parte din com. rur. Gro$i. 

Negulesti, satuc, in jud. Neamtu, 
plasa Bistrifa, comuna Masta- 
canul. 

Negule§ti, sat, facind parte din 
com. cu acelasr nume, jud. Te- 
cuciti, situat pe coasta dealulul 
cu acelasr nume, in partea de 
S. a com., la 2 kil. $1 720 m. 
de resedin^a. 

Are o populate de 100 fa- 
milir, sati 367 suflete, can lo- 
cuesc in 95 case ; o biserica, cu 
hramul S-tiT Voevozi, coistruc^ie 
de gard, facuta de Iancu Plitos, 
la 1 85 1, dupa cum se vede din 
o notija in Triod, biserica care 
s'a reparat la 1880 ?i se intre- 
fine de locuitorl, avind $i 8 l /.» 
faicr de pamint. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarL 

Negule§ti, mahala, in jud. Me. 
hedin^i, pi. Vailor, com. rur. 
Negomirul. 

Negule§ti, ramura de munff, ce 
formeaza in parte hotarul de- 
spre com. Calul-Iapa, jud. Neam- 
tu. In partea satului Iapa, acest 
deal se nume^te Corhana, intin- 
zindu-se de la ramura Aluni?ul 
?i pana in malul drept al riulur 



Bistrita. Este acoperit cu padurr 
de brad. 

Negule§ti, mosie, in jud. Neamtu, 
pi. Bistrita, com. Mastacanul, 
proprietatea d-lur Leon Bogdan. 
Are : 1 casa de locuit, 2 morT, 
2 circiume, 1 fabrica de che- 
restea. Venitul anual al mo^iei 
e de 20000 lei. 

Negulesti, pfrifas, in jud. Neam^i, 
pi. Bistrtya, com. Mastacanul ; 
izvoreste din dealul cu acelasr 
nume $i se varsa pe partea 
dreapta a piriulur Iapa. 

Negule§ti, pirift y in jud. Tecuciu, 
pleaca din Fundul-Blager, la N. 
de Capote?ti ; curge pe o vale 
frumoasa in direcfie N.-E. ; trece 
prin satul Negulesti $i se varsa 
in Berheciul, laE. de satul Mal- 
dare$ti. 

Negura, balta, pe teritoriul sa- 
tulur Ghermane^ti, com. Gher- 
mane?ti, pi. Podoleni, jud. Fal- 
ciu, in partea de E. 

Neguroael (Piriul-), piriil, iz- 
voreste din 5 ?ipote, din fundul 
vaer Neguroaia, com. Scheia, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu, curge de 
la N". la S. si se varsa in piriul 
Humaria-Mare. 

Neguroael (Valea-), vale, ce 
se inttnde intre dealurile : Hol- 
mul-Mare si o ramura a dea- 
lulul Dupaita, din com. Scheia, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu, pana 
in com. Draguseni. 

Negu§eni, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Poiana-luMu- 
rascu, spre E. de satul Poiana- 
luMurascu, pe piriul Sasa. Are 
33 familir, sau 139 suflete, din 
carr 25 contribuabiir, locuind in 
33 case. Are o biserica de lemn. 
Sunt 472 vite mart cornute. 

68 



Digitized by 



Google 



NEHARNA 



492 



NEHOIASUL 



Neharna, /*##/*> insemnat, in jud. ' 
BuzSu, com. Minzalesti, pe ho- 
tarul Vrancil; are 1402 m. in- 
nalfime; e bogat in padurl si 
finea^S. 

Neharnei (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Minzalesti ; in- 
cepe din muntele Neharna $i 
se scurge in piriul Bisca-Mica. 

Neharni^a, munte, in jud. BuzSu, 
com. Lopatari, ramifica^ie, la 
S., din muntele Neharna. 

Nehoia§ul, com. rur., in jud. 
Buziu, plaiul Buzclu, situate pe 
ambele malurTale riuluT BuzcLul, 
la 73 kil. de capitala jude^ulul. 
Limirasa, la N., incepe din mun- 
tele Poiana-din-Cale, urmeaza li- 
nia de frontier^ p&n& in riul Bu- 
zaul si ia pe piriul Crasna in sus, 
pana la gura Urlatoarel ; la V., 
se urea in sus pe apa Urlatoarel, 
pana in muntele Fefele, trece 
pe la lacul Siriulul $i se lasa 
in jos pe izvorul Mreaja, pana 
la v£rsarea sa in piriul Siriul ; 
continue pe albia Siriulul pana 
in Gura- Vael-Vacif -Mart, pe care 
merge pana laMuntele-Caprel, de 
unde urea pe plaiul munteluT 
Monteorul, se curbeaza spre E. 
§i dS in apa NehoiuluT, pe care 
merge p&n& la Seciul-lui-Pi{a, a- 
poT pe margin ea hotarulul Pisla- 
re?ti (muntele Cumpenile) pana la 
Virful-Iadului, se lasa la vale pe 
Seciul-luI-Marin, pana la Lazul- 
ZburliT, apoi urea in muntele 
Virful-Nehoiulul; la S., se lasa 
din Virful-Nehoiului,pe la Prunil- 
Blidarif, intilne^te Izvorul-Borcil, 
merge pe dinsul pana la scur- 
gerea sa in riul Buz&ul §i trece 
BuzSul la comuna Badirlegi; la 
E., incepind de la Badirlegi, 
urea pe Izvorul-Adinc pana la 
Virful-Strungilor, de aci trece 
prin Dealulcu-Pinl, Poiana-Ver- 
zelor, urcS in Virful-Barbuluf, 



de unde coboara in riul Bisca- 
RozileT, trece aceasta apa $i pe la 
Vascu o ia pe ruptura in sus, urea 
in Dealul-Fruntilor ?i de aci in 
jumatatea munteluTCa$oca-Mica, 
la Curmatura-StirigoaeT, urea in 
muntele Podul-CaluluT, de aci 
in muntele Ca$oca-Mare $i pe 
plaiti in sus pana in muntele 
Poiana-din-Cale, unde izvorul 
Surducul se varsa in riul Bis- 
ca-Mare. 

Suprafajasae de 25275 hect., 
din care 287 arabile, 17234 p£- 
dure, 1390 finea^a 5340 izlaz, 
78 livezT, 1 vie ?i 945 sterpe. 

Proprietary mai insemnatesunt: 
mobile Bota-Mare ?i Bota Mica, 
ale statulul; Arsele, Spedi§ul, 
Ca^oca ?i Lunca-Mare, particu- 
lare ; Jari?tea, Teharaul, Bisca 
$i Stanila, ale mo?nenilor: Ne- 
hoio?anI, Brice?tT, Cujitenl, Po- 
§e$ti, Manaile?tT, Purico^anT $i 
Pope$tI. 

Terenul este foarte muntos 
$i paduros, avind pozijiuni fru- 
moase. Din substance minerale 
are : fier, aur $i mat multe izvoare 
de ape minerale, din care ma! in 
semnatesunt: Izvorul termal de 
la Poeana-Berbecuiuf, Gura-Iadu 
lul in muntele Jari$tea, Stubeul- 
BurlaculuT, etc. 

Industria e mSrginita numai 
la exploatarea $i lucrarea bra- 
dulul. Sunt 58 herastrae, apoT 
o moara de apa, 16 facae, 4 
pive. Este o ca?arie in mun- 
tele Siriul. 

Comer^ul consta in vinderea 
scindurilor, $i{eT, donifelor, etc. 
?i in transport. 

Are 5 tirgurT : la 23 Aprilie, 
21 Maiu, 20 Iulie, 15 August $i 
la RusaliT. 

Cai de comunicafie: $oseaua 
jude^eana Buzau-frontiera ?i mat 
multe drumuri naturale dificile. 

Vite: 794 bol, 500 vacif, 220 
vi^eT, 25 cat, 40 Tepe, 18 minji, 
4360 oT, 1732 capre $i 324 porcT. 



Stupi cu albine sunt 83. 

E formata din catunele: Ar- 
sele, Badirlegiul, Bisca- RozileT, 
Bonful, Broasca, Ca$oca, Gir- 
boiul, Gura-Siriulul, In$elata, Je 
{ul, Mu$celu$a, Nehoia^ul, Lunca 
Priporuluf, Pi^igoiul, Prundul. 
Puricoasa, Ruptura §i Vene{i?ul. 

Are o populate de 3030 
suflete, din cart 510 contribu 
abill, locuind in 675 case; o 
$coaia, in catunul Priporul, fre- 
cientata de 45 elevi ; 4 bisericT, 
in comunele Nehoia^ul, Jeful, 
Bisca $i Ca^oca, cu 4 preopf ?i 
?i 4 cintarep; 16 circiumi. 

Meseria§T sunt: 1 lemnar, 1 
timplar, [ rotar, 1 butnar, 1 
cizmar, 7 fierarT $i 1 bnitar;mai 
to^T locuitorii traesc din lucra 
rea braduluT. 

Budgetul corauneT e de 4752 
lei. 

Comuna e vechie. Catunele 
Nehoia^ul §i Bisca-RozileT sunt 
men^ionate dinsecolulal XVII 
lea, §i actele mo^nenilor aci 
stabili^T poarta date ?i mal vechl. 
Are o trecatoare in Transilvania, 
pe albia riul 11 Buzaul. Punc- 
tul de vama, de la Prund, sa 
mutat acum la Cheea. Ca locurl 
demne de vizitat are : frumoasa 
vale a Buzaulul, de la Priporul 
$i pana la Cheea-Cordunului; 
muntele Poianadin Cale cu re 
numitele sale izvoare de ap£; 
Arjagele §i Valea-Neagra avutc 
inpastravl; Pruncea, azilul mis 
trejilor din to^T mun^il circum 
vecinl; ruinele schitulul Arsele 
cu ascunzatorile sale de vulpi; 
frumoasa Casoca cu izvoarele 
ce o inconjoara, etc. 

Nehoia^ul, cdtun, al com. Ne 
hoiasul, jud. Buzan. Are o po 
pulafie de 320 suflete, locuind 
in 7 1 case ; o biserica de lemn 
vechie, demna de vazut pentru 
portul cu care e imbracat preo 
tul ctitor in secolul al XVIMea. 



Digitized by 



Google 



NEHOIAgUL 



493 



NEMOIUL 



Nehoia§ul, piriia§> in jud. Bu- 
zau, com. Nehoia$ul, format din 
izvoarele: Gherjalaul, Seciul $i 
Pastoreasa, care, dupa ce se 
unesc, uda com. Nehoia$ul $i 
se varsa in riul Buz&ul. 

Nehoiul (Gura-Nehoiului), cd- 
tun, de re$edinfa al com. Pai- 
tineni, jud. Buzau, cu 390 lo- 
cuitori $i 70 case. 

Nehoiul, mo§ie, in jud. Buzau, 
com. Paltineni, pe munfii : Cum- 
penile, Spedi?ul-NehoiuluI $i Im- 
pistritul. Are cam 1550 hect., 
din carl 70 hect. arabile, 540 
hect. padure, 80 hect. fineafa, 
450 hect. izlaz, 30 hect. livezl 
$i restul sterp. Se st£pine$te in 
devalma?ie de mo^nenif : Neho- 
enT, Pislarl, Radule?ti, Albinarf, 
Boteni, MuscanT $i Pfetreni. 

Nehoiul, piriil, in jud. Buzau, 
com. Paltineni ; incepe din mun- 
\\i Monteorul $i Stevia ; prime^te 
mat multe izvora§e $i se varsa 
in riul Buz&ul. Confine multa 
pucioasa. 

Nehoiului (Fintina-), loc izo- 
/at $1 sorginte de apd mittermld, 
in poalele muntelui Monteorul, 
jud. Buzau, de unde i§i ia na$- 
tere piriul Nehoiul. 

Nehoiului (Fundul-), c&tun, al 
comunef Paltineni, jud. Buzau, 
cu 130 locuitorf §i 40 case. 

Nehoiului (Spedi?ul-), munte } 
in jud. Buzau, com. Paltineni, 
catunul Fundul-Nehoiuluf, intre 
mun^it Impistritul ?i Cumpenile. 

Nehoiului (Vlrful-), munte, in 
jud. Buzau, com. Paltineni, ce 
se ridica d'asupra cat. Gura- 
Nehoiulul. 

Nei, vale, in jud. Buzau, com. 



Cernate^ti ; iese din Muchea-Sa- 
pocel, face hotar despre com. 
Ple?coi $i se scurge in riul 
Slanicul. 

Neichii (Movila-), movild, intre 
com. Gura-PadineT $i com. Ur- 
zica, din pi. Balta-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romanafi ; face parte din- 
tr'un $ir de magure paralel cu 
cursul Dunarel. 

Neicul, c&tun, in jud. Putna, pi. 
Zabrauful, com. Crucead.-s., pe 
malul §u?i{e?, pe acela?i podi$ 
pe care e $i Panciul, desparfit 
deCrucea-d.-s.,prinpir. Haulita. 
Are o populafiune de 820 su- 
flete, car! loeuese in 211 case; 
1 biserica parohiala, cu hramul 
Adormirea. 

Neicului (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul comunelor: Crucea-d.-j. 
$i Crucea d.-s., pi. Zabrauful, 
jud. Putna, situat pe malul drept 
al piriulul Haulita. Pe acest deal 
sunt viile cele mat bune din 
com. Crucea-d. j. 

Nelipe§ti, podif, pe teritoriul co- 
munei Latai, pi. Copula, jud. 
Boto$ani, prelungire a dealulul 
ce se intinde intre piraiele Mi- 
letinul $i Prajanul. 

Nemernicul, tnunte, situat in 
partea de N. a com. Brebul, 
plaiul Prahova, jud. Prahova. 

Nemernicul (Muntele-), p&du- 
re particular*, supusa regimulul 
silvic inca din anul 1883, pe 
mo?ia Muntele-Nemernicul, pen- 
dinte de com. Brebul, plaiul 
Prahova, jud. Prahova. 

Nemertea, c&tun de re§edin{a, 
al comunel Gura-Teghii, jud. 
Buzau, cu 200 locuitorf $i 40 
case. Are subdiviziile: Bogzoi, 
Bragoi ?i Piatra-Stoinel. 



Nemertei (Dealul-), colind, in 
jud. Buzao, com. Gura-Teghit, 
cat. Nemertea, acoperita de pa- 
dure ?i izlaz. 

Nemertei (Pddurea-), p&dure, 
pe mo?ia Bisca-Rozilel, judeful 
Buzau, a rao^nenilor din com. 
Gura-Teghii ; are cam 1 50 hect. 

Nemertei (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Gura-Teghii; in- 
cepe din Dealul-Nemertel $i da 
in riul Bisca-Rozilel. 

Nemira, piriiaf, jud. Bacau, pi. 
Munteluf, comuna Darmane^ti ; 
curge pe granifa, de la mun- 
tele Nemira-Mare, de unde o- 
bir?e?te, pana la confluenfa sa 
cu malul drept al piriulul Ber- 
zauful, avind o lungime de 5 
kilometri. 

Nemira-Mare, munte, jud. Ba 
cau, pi. Trotu^ul, com. Dof- 
tana, situat pe grani^a pe la 
izvoarele piriulur Doftana. Are 
o inaltime de 1000 m. Se mal 
nume?te ?i figanca. 

Nemira-Mica, munte, jud. Ba- 
cau, pi. Trotu^ul, com. Dof- 
tana, situat pe granifa, mai sus 
de Nemira-Mare. 

Nemoiul, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea, compusa din 5 ca- 
tune : Comanul, Mere§e$ti, Ca- 
pul-Pisculuf, Ceta^uia ?i Racul. 

E situata pe girlele Nemoiul, 
Pe$teana $i Verdea $i vaile : 
Racul, Ceta^uia ?i Navrapl^a, 
la 60 kil. de capitala jude{uluT 
$i la 8 kil. de a pla$ei. 

Are: o populate de 377 fa- 
milil, din car! 370 contribuabilT ; 
4 bisericl: una in cat. Capul- 
Pisculu!, zidita la anul 1857 $i 
reparata la 1 867 ; a doua in 
cat. Mere$e$ti, reparata la anul 
1865; a treia in cat. Cetafuia, 



Digitized by LiOOQ IC 



NEMOIUL 



494 



NKMTI9ORUL 



ziditS de Pirvu C£tana la anul 
1750 ?i reparatSL de Florea C&- 
tana la anul 1848 §i a patra 
in cat. Racul, fondata* la 1808. 

$coala dateazS in comun£ de 
la 1838. Actualul local, in stare 
buna, s'a cl&dit la 1884. E fre- 
cuentata de 16 copii. 

Locuitorit se ocupa" cu cul- 
tura pamintulu! §i a vie!; iar 
parte cu but&ria, croitoria $i 
rotaYia. E! desfac produsul mun- 
ce! lor la Dr£ga$ani; iar vinu- 
rile/prin Corabia, Turnul-M&gu- 
rele, Ru^i-de-Vede, Alexandria, 
Caracal, etc. 

Locuitoril sunt mo?nen!. Ei 
posedS: 25 ca!, 134 bol, 67 
vac! $i 1000 o!. 

Pe piriul Pe^teana ?i girlija 
Nemoiul sunt 2 mor! de m&- 
cinat. 

In raionul comunel se vede 
inc£ ruina biserice! Coman, ft- 
cuts de banditul Coman la 
1800 ?i distrust de foe la 1887. 

Se fabric^ anual 1000 — 1500 
decal. {uic&. Sunt m\x\\\ men, 
peri, cire?i ?i nucf. 

$oseaua care vine din Dr&- 
g&$ani inlesne§te comunicafia 
cu comunele: Sute$ti, Crefeni, 
Izvorul, Nemoiul, Am£r&$ti, Glel- 
vile §i Cermege^ti. 

Veniturile comune! se urc& 
la 4124 lei §i cheltuelile, la 271 1 
le! anual. 

E br&zdat& de dealurile : Ma- 
gurilor, Nemoiului, Mare, Ceta- 
{eaua, de piscurile : Izvorul, Ur- 
sul, Cucula, Hotarul $i Caloia- 
nul $i udat& de v&ile : Izvora$ul, 
Petro^ica, Pietroasa, Omeaga, a- 
far& de cele ar&tate mai sus. 

Se m&rgine$te cu com. Am&- 
r&?ti (N.), Izvorul (S.), Zavideni 
(E.) $i Gu^oeni (V.). 

Nemoiul, deal, in raionul com. 
Nemoiul, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea, pe care se cultivSl 286 hect. 
50 aril vie. 



Nemoiul, Seciul §i Lovi§tean- 
ca, pddure particular^, supusS 
regimulu! silvic, aparfinind de 
com. Nisipi, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Nemo^tiul, bra{ (prival), in jud. 
lalomtja, pi. Borcea, peteritoriul 
comune! Jegalia ; curge prin in- 
sula Balta. 

Nem^eanca, pddure a statulul, 
in partea de S. a com. Cos- 
me$ti, jud. Tecuciu. Are o su- 
prafa{£ de 720 file!, cu trupu- 
rile : Nemjeanca, de 60 file! ; Fur- 
ceni, de6o file!; Dealul, de 300 
filci ?i Lunca, de 300 file!. 

Ling£ aceasta padure se cu- 
noa?te locul unde a fost bise- 
rica de la Furceni. In mijlocul 
p&dure! se v&d ruinele lagei- 
rulul. 

Nem{easca, coliud, in jud. Bu- 
z£u, com. Vintil&-Voda, c&tunul 
Bodine^ti, acoperita de izlaz, 
$i pe vale cu fineat&. 

Nem^eni, numlrc a satulu! Nem- 
fi?orul, jud. Neamfu, c&rula i se 
ma! zice ?i Cet&feni. 

Nem^eni. Vezf satul Boroaia- 
Neam^uluT, jud. Suceava. 

Nem^eni, piriu, izvore^te din 
p&durea Nem^eni, curge de la 
N. la S., pe teritoriul comunel 
Rusca, pi. Prutul, jud. F&lciu, 
trece prin satele Leo^ti $i Da- 
vide§ti $i din jos de acest sat 
se une$te cu piriul Rusca. 

Nem^e§ti, sat, jud. Arge$, pi. 
Oltul, pendinte de com. rur. 
Stoile$ti. 

Nem^i, tndgurd, situate in partea 
de V. a teritoriulu! com. Seaca- 
Belciugatele, pi. $erb&ne$ti, jud. 
Olt. Are o circomferin^ci la baz& 



de 25 m. ?i o in&tyiine de 4 m. 
E acoperita de semSnatur!. 

Nem^ilor (Dealul-), deal, in jud. 
Neamful, pi. de Sus-Mijlocul, si- 
tuat spre hotarul despre satul 
Negri{e$ti. 

Nem^ilor (Magura-), magura, 
pe dealul f undroaia, la V. de 
com. MaldSrul, pi. Vedea-d.-j., 
jud. Olt. 

Nem^ilor (Mdgura-), mfigurd 
fisemn cadastral, ficut de Ingi- 
neri! nemp la 1856 cu ocazia 
triangulate! fire! situate pe pro- 
prietatea Mereni - Ciohani, pi. 
Glavaciocul, jud. Vla^ca. 

Nem^ilor (Momlia-), deal, in 
jud. R.-S&rat, plaiul Rimnicul, 
com. Dumitre^ti, spre N., numit 
ast-fel din cauzS. Ccl statul major 
austriac, la facerea \&x\z\ Mun- 
tenie!, stabiliser^ un punct tri- 
gonometric de observafie; e a- 
coperit cu pi?un!; are o inil- 
{ime cam de 800 m. 

Nem^ilor (Surla-), punct culmi- 
nant §i trigonometric almunte- 
lui Istrifa, jud. Buz&u, com. Pie- 
troasa. 

Nemti§orul, sat, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Vina- 
tori, situat pe valea pir. cu ace- 
la?! nume, intre Cetatea-Neam- 
fulu! ?i M&nastirea-Neam^ului. 

Are o intindere de 603 hect. 
$i 29 ari!, cu o populate de 800 
suflete, din car! 169 contribu- 
abil!; 1 biserici, cu 1 preot ?i 
2 eclisiarh!; 1 $coafi; 2 mori 
de api. 

Vite: 507 vite man cornute, 
33 cai, 103 mascur!. 

Acest sat se ma! nume§te §i 
Cet^eni, ?i Nem^eni. 

Nem^i^orul, pddure, in jude^ul 



Digitized by LiOOQ IC 



NEMJl^ORUL 



495 



NENCiULE$TI-MO$NENI 



Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, a- 
vind o intindere de 5325 po- 
goane, cuprinzindu-se $i acele 
de pe Mane^ti, Secul $i Vinatori. 

Nem\i§orul, piriaf, injud. Neam- 
{u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Vina- 
tori, izvore^te din muntele Ple?a, 
marginea despre jud. Suceava; 
curge spre S., trecind pe la Ma- 
nastirea-Neam^uluI ; uda satele 
Nem{i$orul, Debru^a, Lunca ?i 
Codreni in partea stinga, iar, 
in dreptul satulul Vinatori, se 
une^te pe dreapta cu piriul O- 
zana, curgind apoi spre E., sub 
numele de piriul Neam^ul. 

Nem^orul, piriil, jud. Suceava, 
izvore^te de sub muntele Poiana- 
Lunga, uda com. Malini pe o 
lungime de 7 kil., $i se varsa 
in Suha-Mare, la Podul-Munte- 
nilor. 

Are de tributari : Piriul-Sigei 
§i Ar?i^-Nem^i$orului. 

Nem^iul sau Bleje§ti, proprictate 
a fra^ilor C. $i Gr. Olanescu, 
pendinte de com. Bleje^ti, pi. 
Glavaciocul, jud. Vla$ca. 

Nenciul (Mirce§ti),c&tun dere- 
?edin$a, al com. Lipia, jud. Bu- 
zau, cu i2olocuitori?i 31 case; 
are sub-divizia Ceau^-Tatu. 

Nenciul, deal, in jud. Buzau, 
com. Lipia, catunul Nenciul, a- 
coperit de vie. 

Nenciuleasa, numire date ptirfii 
de mope, posedata de mo^neni 
in mo$ia Brinzeasca, com. Gura- 
Sara^if, jud. Buzau. 

Nenciule§ti, com. rur. } in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, pe Valea. 
Vedet, la S.-V. com. Mavrodinul, 
$i la 44 kil. de capitala jude- 
tului. 

La S., riul Vedea $i $oseaua 



judefeana Ro^iori-Alexandria if 
formeaza limita naturala ; la E., 
se invecine?te cu comunele Ma- 
vrodinul ?i Buzescul ; la V., cu 
com. Albe^ti ; iar la N. cu un 
deal, numit al-Viilor. 

Este situata pe domeniul Ma- 
vrodinului $i are alipit §i catu- 
nul Parul-Rotund, situat pe a- 
ceea$i coasta cu comuna, la 1 x \* 
kil. spre V. 

Pe teritoriul com. se gasesc 
improprietarip 250 locuitori, 
dintre carl 203 m Nenciule^ti, 
pe o intindere de 832 hect. ?i 
47 in catunul Parul-Rotund, pe 
o intindere de 186 hect. 

Sunt ?i 94 Va hect. vil. 

Terenul este pu^in accidentat, 
$i cam nisipos. 

Popula^ia comunel cu a ca- 
tunului este de 1321 suflete, din 
carl 285 contribuabili. 

Numarul vitelor este de 3824 
capete, din cari: 168 vite marl 
cornute, 228 cal, 2356 ol $i 
172 porcl. 

Budgetul comunel e de 9878 
lei, 30 banl, la veniturl §i de 
5031 lei, 45 banT, la cheltueli. 

Are o $coala frecuentata de 
15 elevl; 2 bisericl, una in ca- 
tunul Nenciule^ti, cu un preot 
$i un cintare^, $i a doua In Parul- 
Rotund, cu 1 preot $i 1 cinta- 
re{. Pe riul Vedea este o moara 
de macinat. 

Caile de comunicatiune sunt: 
§oseaua Ro^iori-Alexandria $i 
caile vecinalespre com. Albe$ti, 
prin catunul Parul-Rotund ?i 
spre com. Mavrodinul cu care 
se leaga printr'un pod peste 
piriul Tinoasa. 

Catunul Parul-Rotund forma 
comun& osebita pana in anul 
1884, cind a fost alipit la com. 
Nenciule^ti. 

Satul Nenciule^ti poarta $i 
numirea de Vata^ani. II gasim, 
tot sub numirea de Nenciule^ti, 
prin tre satele mal insemnate, figu- 



rinb! in tabloul intocmit la 1741, 
sub domnia lui Mavrocordat. 

Nenciule§ti, com. rur., in jud. 
Vilcea, pi. Cerna-d.-j., formata 
din doua mahalale : $easa $i 
Budele, situate pe valea $easa, 
la 74 kil. de capitala jude^ului. 
Are o populate de 703 locui- 
torl, din cari 149 contribuabili, 
locuind in 200 case ; 2 bisericl 
vechl, reparate pe la 1830. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
ture, se mat ocupa cu dulghe- 
ria ?i rotaria. Ei desfac produ- 
sul muncei lor la tirgul Bal- 
ce$ti $i ora§ul Craiova. 

Total ul paminturilor de cul- 
tura e de 500 hect. 

LocuitoriT sunt mo$nenI. Elpo- 
seda: 15 cai, 100 boi, 300 vac!, 
100 capre $i 250 ol. 

Pe riul §easa, in raionulcom. 
sunt 4 mori. 

Veniturile ?i cheltuelile com., 
se urea la 1209 lei anual. 

O $osea comunala o leaga cu 
comuna Crapaturile. 

Nenciule^ti, sat, in jud.Ialomi^a, 
pi. Borcea, pendinte de com. 
Ulmul. E situat pe {annul de 
E. al lacului Mosti^tea $i unit 
cu satul Ulmul. fl mal zice $i 
Chirnogi. 

Are o populate de 48 fa- 
milil; o biserica, deservita de 
preotul din satul Ulmul. 

Locuitorii poseda : 60 cai, 66 
boi, 30 bivoli, 190 ol, 7 capre, 
2 asiul ?i 120 rimatorl. 

Nenciule§ti, deal, in raionul co- 
munel Nenciule^ti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, pe care se 
cultiva 36 hect. ?i 50 aril vie. 

Nenciule§ti-Bogdana, mo fie, a 
statulul, in jud. Teleorman, pi. 
Tirgului. 

Nenciule§ti - Mo§neni ( Puri- 



Digitized by 



Google 



nenciulesti-sArata 



496 



NEREJUL-MARE 



ce§ti), c&tun al com. Gura-Sa. 
ra^el, jud. Buzau, cu 220 locui- 
tori $i 50 case. Are subdivizia 
Brinze^ti. 

Nenciule§ti - S&rata, sau Bu- 
gheni, cdtun, al com. Monteo- 
rul, jud. Buzau, cu 840 locui- 
tori $i 236 case. 

Nenciului (Piscul-), pise, jud. 
Mu?cel, pi. Riul-Doamnel, com. 
Racovita. 

Neniceanca, vale, pe mo?ia Za- 
mostia, com. cu acela^f nume, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Neni^oaia, proprietate a statuluT, 
111 jud. Buzau, com. Boziorul, 
incorporate cu VatraSchituluI- 
Gavanele. Are 50 hect. padure 
$i finea^a. 

Neni§ori, numire vechie a satu- 
lul Arma$e?ti, pi. CimpuluT, jud. 
Ialomi^a. 

In aceasta localitate a fost o 
lupta deciziva intre Vasile Lupu, 
Domnul Moldovel, ?i Mateiu-Ba- 
sarab, Domnul Muntenief. Isto- 
ria ne spune ca Vasile Lupu, 
dorind a se face Domn in Mun 
tenia §i in indeplinirea acestui 
plan, fiind in in^elegere ?i cu 
Sultanul, intra in Muntenia cu 
o armata numeroasa, intre care 
$i 15000 Tatar! ?i un corp de 
ianicerf. Ajungind la riul Pra- 
hova, i$T a$eza tabara la satul 
Ojogeni, la gura Teleajenulul, 
in apropiere de marginea jud. 
Ialomita. Dupa cinci zile de 
har^uiala, Mateiu trece in timpul 
nop^ii Prahova, tot calare^ul 
luind cu sine pe cal cite un pe- 
destra?, $i cu toata oastea se 
arunca asupra armate! moldo- 
vene. Batalia se dete la Neni- 
$ori, numit acum Arma$e?ti, nu 
departe de Ojogeni. Vasile Lu- 
pu, avind o§tile risipite dupa 



prazl in toate parole, apuca fuga 
cu calarimea $i ianiceriT, lasind 
pe mina lul Mateiu corturile, 
carele cu muni^iun! $i bagaje 
$i tunurile, cu toata pedestrimea. 
Peste 8000 numal de Tatarl ra- 
masera mor^i pe cimpul de lup- 
ta. Aceasta bStalie s'a intimplat 
in Decembrie, 1639. 

In amintirea izbindel ci?tigate 
la Neni^ori, Mateiu-Voda zidi 
in 1 64 1 o biserica in satul Gher- 
ghi^a, jud. Prahova, cu numele 
muceniculul Procopie, pe care-1 
luase intr'ajutor de biruin^a in- 
tr' aceasta. lupta, precum se afla in 
inscrip^iunea de la u$a bisericei : 

• Aceasta sfinta si Duninezeeasca bi- 
serica din temelia el ziditu-o-am cu, ro- 
bul lul Dumnezeu loan Mateiu Kasarab 
Voevod, Intru numele mareluT a lui Chris- 
tos Mucenic Procopie, de care lucru 111- 
timplindu-sc domniei mele a avea razboiu 
la Nenisori pre Ialomita, cu vrajmasul 
domniei mele si al ^arel, cu Va^ilo-Voda, 
luat-am domnia mea intr'ajutor de bi- 
ruin^a pe marele mucenic Procopie si cu 
vrerea milosiivului Dumnezeu si cu aju- 
torul sfintului Mucenic, supus-am vraj- 
masii sub picioarele domnici-mclc m l-am 
rusinat si t-am gonit din pamlntul $arii 
si am ridicat aceasta sfinta biserica pentru 
staruin^a cea de vitejie si a putemicului 
marclui Dumne/.cti si intrajutorul sfin- 
tului Mucenic Procopie, ca sa fie dom- 
niei mele pomana nesavlrsit in vecie, luna 
Maiii 2b, din anul 7149 (i04i).» 

(cist. Rom.», de Gr. G. To- 
cilescu.) 

Neni^ori-de-Jos, trup al mo$ici 
Arma^e^ti, jud. Ialomita, plasa j 
Cimpul, com. Arma$e$ti. 

Neni^ori-de-Sus, trup al vio^iei 
Arma$e$ti, jud. Ialomita, plasa 
Cimpul, com. Arma?e?ti. 

Merejul, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea, situata pe ambele 
malurT ale piriulut Zabala, la 4 
kil. de Spulberul, la 40 kil. de 
sub-prefectura pla?el $i la Jj 
kil. de capitala jude^uluT. 



Teritoriul com. este brazdat 
de piraiele: Zabala, Zirna, Va- 
lea-Boulul, Lapo?uI, Cremenea, 
Hulturul, Monteorul, Hurjuiul, 
Dragu^oiul, Piriul - Chinului $i 
Nerejul-Mic. 

Pamintul pe dealurl este pie- 
tros, iar pe podi? argilos. Mun- 
til: Monteorul, fipaul $i Poenele- 
Sarei, situatf in aceasta comuna, 
contin sare. 

Se compune din catunele Ne- 
rejul-Mare (unde e primaria com.) 
$i Nerejul-Mic. 

Are o populate de 354 fa- 
milii, sau 1498 suflete, din carl 
289 contribuabili, locuind in 349 
case ; 2 bisericl, una parohiala, 
cu hramul S-t'iI Voevozl, in cat. 
Nerejul-Mic ?i a doua filiala, cu 
hramul St'iT VoevozT, in c^t. Ne- 
rejul-Mare; o §coala mixta, con- 
struita de com. ^i frecuentata 
de 34 copif. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3207.74 lei $i la cheltuelT, dc 
2889.74 lei. 

Total ul paminturilor de cul- 
tura: 760 hect. 

Locuitorii poseda: 1 piua ?i 
10 herastrae; 70 pluguri de 
lemn ; 8 morl de apa ; 450 boi, 
800 vacl, 150 cal, 3200 ol, 350 
capre $i 250 pore!. 

Industria $i comerciul se prac- 
tica de 4 circiumari, 6 morari, 
3 rotarl, 40 dogarl. 

Parte din locuitori se ocupa 
cu exploatarea padurilor, iar 
unii, ca cultara oilor. 

Nerejul, piriii, ce izvore?te din 
Poiana Ascunsa ^i se varsa in 
Dejul, jud. Putna. 

Nerejul-Mare, dltun de re§e- 
dinta al com. cu acela$! nume, 
pi. Vrancea, jud. Putna, situat 
pe Zabala, la 4 kil. de Spul- 
berul. 

Are o populatiune de 900 
suflete, care loeuese in 200 



Digitized by LiOOQ IC 



NKKKJUL-MIC 



•t'.»7 



NETOJI 



de case ; o biserica filiala, cu hra- i 
mul Sf-tii VoevozT; o scoala I 
mixta, construita de comuna si 
frecuentata de 14 copif. 

Nerejul-Mic, cdtun, in com. cu 
acelas! nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, asezat pe piriul Zabala 
in sus de Spulberul, si strSbatut 
de piriul Chinul. 

Are o populajiune de 533 
suflete, locuind in 149 case; o 
biserica parohiaia, cu hramul 
S\\\ Voevozl. 

Nerejul-Mic, piriias, jud. Putna, 
format din scurgerea piralelor 
de pe Ursa si Nerejul-Mic; des 
parte cimpia NerejuluT-Mic de 
Ursa si dupa ce se uneste in 
partea dreapta cu piriiasul Ber- 
careasca, se varsa \\\ Zabala, 
linga Berz3ri. 

Nesecul, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Closani, numit si 
Muntele Secul. 

Nespore§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com. Botesti, spre 
N.-E. de satul Botesti si la 3 
kil. de el. Este asezat pe ses. 
Are o populate de 134 familiT, 
din cart 113 contribuabilT, lo- 
cuind in 1 19 case. Popula^ia 
este compusS numal din Un- 
gurT. Are o biserica catolica. 

Bilciu se face la 15 August. 

Se mat numeste si Sapodia. 

LocuitoriT poseda 206 vite 
mart cornute. 

Nestea, bra{ (prival), in insula 
Balta, teritoriul comunelor Jeg£- 
lia si Gild&ul, pi. Borcea, jud. 
Jalomi^a. 

Ne^tiuta, balta 4 , in jud. Roman, 
pi. Siretuld.-s., com. Bira, la 
N.-E. de tirgusorul Bira, la con- 
fluenfa piriuluf CalugSri^a si 
Pricopul cu pir. Poenele-OanceT. 



Ne^tiutul, piriias, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d. s., com. Schitul 
Frumoasa, care se uneste cu 
piriiasul Ghidionul, la satul Schi 
tuI-Frumoasa. 

Netedul, munte, in jud. Neamju, 
com. Buhalr.ifa, pi. Piatra-Mun- 
tele. 

Netedul, ses, jud. Iasi, pi. Codrul, 
com. Ciurea, intre dealurile: 
$eapte-TeT, R&cea, Birsanul, Va- 
raticelul, $anta, Oi$a si Bordea ; 
e acoperit cu mult fin. 

Neteze§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Meri-Petchi-Netezesti, 
pi. Mostistea, jud. Ilfov. Este 
situat spre S.-E. de Nuci, pe 
^armul sting al riulul Ialomi^a 
Intre sat si riu, locul e smircos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
561 hect., cu o populate de 
378 locuiton. 

FamiliileSerghiescu,M. Proto 
popescu si D-na Zinca Bunescu 
au 362 hect., si locuitorii, 199 
hect. 

Proprietari! cultiva 308 hect. 
(54 izlaz). Locuitorii cultiva 179 
hect. (20 sterpe). 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si de 1 hangiu. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintarej ; 1 masina de tree- 
rat cu aburT. 

Numirul vitelor marl e de 
349 si al celor mici, de 333. 

Netezi, trup de mosie, in jud. 
Neam^u, com. Humulesti, pi. de 
SusMijlocul, in intindere de 1 
hect. 6640 m. p., fost pendinte 
de m&n&stirea Varaticul, iar 
acum rezervat pe seama sta 
tulul, cu ocazia improprietarirei 
insura^eilor. 

Netezi, piriias, pe teritoriul com. 
Humulesti, pi. de Sus-Mijlocul, 



jud. Neam^u; desparte prin cur- 
sul s&ti mosia Topoli^a de mo- 
sia Gr^maresti si se varsa in 
piriul Topolita. 

Netoe§ti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Valea-Stan- 
ciului; are un venit anual dc 
30000 let. 

Netotul, Piscul, Obirsja si O- 
ticul, munff at statuluT, jud. 
Muscel. Se arendeaza cu 1300 
lei anual. 

Netofi, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Cimpul. Are o populate dc 
1 2 16 locuiton. 

Terenul com. e mlastinos. 

Se compune din 3 catune : 
Netofi, Trestieni-d.-s. si Zanoaga. 
Resedinfa com. e in cat. Ne- 
to$i, unde se afla si scoala. 

Comerciul se exercita de 4 
circiumari. 

Veniturile com. sunt de 7988 
lei anual. 

Netoji, com. rur., jud. Teleor- 
man, situata la limita despre E. 
a plasel Tirgului, pe partea stin- 
gi a riulul Teleormanul. 

Se invecineste la E. cu com. 
Talpa din jud. Vlasca; la V., 
cu com. Gar£g&ul si Necsesti ; 
la S., cu cat. Brosteni din com. 
Peri-Riiosi ; si la N., cu com. 
Deparafi-Hirlesti. 

Se compune din 5 c&tune: 
Neto$i-d,-s., Neto^i-d.-j. (rese- 
dinja), Mosteni, Bratasani si Tri- 
valea. 

Pana la 1884, Netofi-d.-s. si 
Netofi d.-j. formaQ comune se- 
parate si se impSr^eail ast-fel : 
Netofi-d.-s. cu cat. Mosteni si 
Neto$i-d.-j. cu cat. Bratasani. 

Netofi-d.-s. si Neto^i-d.j. sunt 
situate pe dealul sting al riului 
Teleormanul, iar catunele Bra- 
tasani si Trivalea, pe vale, la 
2 kil. unul de altul. Cat. Mos- 



Digitized by 



Google 



NETO'l'I 



■IDS 



NEVESTELNIfEl (VALEA-) 



teni formeaza un singur corp 
cu cat. Netoft d.-s. 

Intinderea com., cu mobile 
de pe dinsa, este cam de 2860 
hect. ProprietariT principal!: Sta- | 
tul, cu mo?ia Netor/i-Trivalea in i 
intindere de 874 hect., din car! 
350 hect. padure $i restul ara- , 
bile. Padurea Neto^i-Trivalea, se \ 
imparte in mal multe trupun : 
Cimp§orul, Ceretul, Timnica ?i 
Bordeiul. ; 

Mo$tenitori! raposatulut G. 
Cadescu poseda 860 hect. ara- 
bile $i 120 hect. padure, $i d. , 
M. Xenu are cam 220 hect, din | 
care o mica parte padure. 

In cat. Brata^ani sunt 3*2 
hect. vie, ale proprietary!. 

Loc. improprietari^T, dupa le- 
gea din 1864, sunt 210, carora 
li s'au dat 750 hect. In 1879, 
au mal fost improprietarit,! cit,I-va 
insura^e! pe mo§ia statului Tri- 
valea, unde au format cat. Tri- 
valea. 

Terenul comune! Netot/i este 
foarte variat, parte mla^tinos ?i 
humos, parte deluros ?i nisipos; 
partea de ?es despre E. comu- 
nel este productive. La margi- 
nea cat. Netot/i-d.-s. curg piriia- 
?ele Racica $i Teleormanelul. 

Populajiunea com. este de 
1786 suflete, din carl 382 con- 
tribuabill. 

Ocupafiunea locuitorilor, afa- 
ra de agricultura, mal este $i 
comerciul de pasar! domestice, 
pe care le transports la Bucu- 
re$ti. 

Vite sunt: 395 cal, 16 ma- 
gar!, 2202 ol ?i 297 pore!. 

Budgetul comune! e la veni- 
tur! de 9735 lei, 79 ban!, iarla 
cheltuelT de 7051 lei, 10 banl. 

Are : doua $colI, una in Ne- 
tot^i-d.-s., frecuentata de 17 e- 
levl, $i a doua in Neto^id.-j., 
frecuentata de 15 elev! ; trel 
biserici, una in Neto^i-d.-j., de- 
servita de 2 preo{! $i 1 cinta 



ret,, a doua in Netor/i-d.-s., de- 
servita de 1 preot $i 2 cinta- 
re{! $i a treia in cat. Brata?ani, 
cu 1 preot §i 1 cintaref. 

Pe apa Teleormanulul sunt 
3 mor! cu facau, una in cat. 
Trivalea, a doua in Netot.i-d.-j. 
$i a treia in cat. Brata?ani. 

Catunele sunt legate prin $o- 
sele vecinale. De la Neto^i-d.-j. 
porne^te o ramura de $osea 
spre com. Talpa, din judeful 
Vla?ca ; Catunele Netoji -d.-s. 
?i Netofi d.-j. sunt strabatute 
in toata lungimea lor de $0- 
seaua jude^eana Alexandria-Pi- 
te$ti, care le pune in comuni- 
catfe directa cu com. Lada, din 
plasa Teleormanulul prin padu- 
rea Hirle$tilor. La S. se leaga 
cu comuna Peri-Riio^i prin ace- 
ia$I §osea juder,eana. Tot de la 
Netofi-d.-j. porne?te o ramura 
de $osea vecinala la com. Ga- 
ragaul $i o alta spre comuna 
Hirle^ti. 

In preajma comune! Neto^i 
s'au facul importante descope- 
rir! arheologice. «Pe raalurile 
Vedel, scrie Cezar Boliac, in 
excursiunile sale arheologice 
din 1 869, am dat peste o ce- 
tate de pamint ocolita cu un 
singur bloc larg de pamint, de 
diferite inaltim!, care dupa ce 
fusese a$ezat prin gardurl ?i 
stinghi! de lemn, s'a fost ars 
de toate part/ile $i intarit ca o 
caramida. De aci provin ma! 
multe obiecte de bronz, o se- 
cera, un fier de plug de bronz 
$i olaYie foarte primitiva. 

Boliac zice Neto^ilor «Ne- 
dar/i» $i adauga ca s'au mal 
descoperit aci palariu^e §i or- 
namente de purtat la git, ceea- 
ce denota o stare mal inaintata 
de civilizafiune in epoca domi- 
nafiune! romane in aceasta re- 
giune. 

Satul Brata?ani se gase?te 
trecut in nomenclatura din se- 



colul trecut; Netofi insa nu-I 
vedem trecufl. 

Netofi, sat, facind parte din com. 
rur. Netofi, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. 

Neto^i - de-Jos, cdtun, in jud. 
Teleorman, com. Neto^i, care, 
pana. la 1884, er * separat de ca- 
tunul Neto^i-d.-s. Are o popu- 
late de 1032 suflete, din carl 
297 contribuabill. 

NetoJi-de-Sus, c&tun } jud. Te 
leorman, alipit la comuna Ne- 
tot/i-d.-j., unde este re^edin^a. 
Pana la anul 1884 forma co- 
muna osebita. Are o populate 
de 1015 suflete, din carl 197 
contribuabill; o biserica. 

Netoti-Mo§teni, c&tun, pendinte 
de catunul Neto^i-d.-s., jud. Te- 
leorman. 

Neto^i-Trivalea, mo fie a statului, 
jud. Teleorman, pe teritoriul 
comunel Netofi, pe care s'a 
improprietarit, in 1880, un nu- 
mar de insura^ei. Are o padure 
cam de 350 hect. 

Ne{e§ti, ctltun, jud. Arge?, pi. 
Oltul, facind parte din com. rur. 
Ur?i. 

Nevesile (Muntele-), padure, 
in intindere de 2145 hect., si- 
tuata pe teritoriul comune! Pau- 
le?ti, pi. Vrancea, jud. Putna, 
$i apar^inind in indiviziune lo- 
cuitorilor din sus zisa comunl 

Nevesteasca, sat, ftcind parte 
din com. rur. Podeni-Noi, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Nevestelni^el (Valea-),//VM in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- 
ritoriul com. rur. Luncavtya ; iz 
vore^te din poalele orientale a- 



Digitized by LiOOQ IC 



NEVUIA 



•n>9 



NICOLI'fELUL 



dealulul Sevastiul ; se indreapta 
spre N., avind o direc{iune ge- 
nerate de la S. spre N., braz- 
deaza partea de N.-V. a pla?e! 
§i V. a comunel, facind in tot 
cursul el liroita intre comunele 
Vacareni $i Luncavi^a; trece 
pe la poalele MovileT-Marl, ?i, 
dupa un curs de 4 kil., se varsa 
in girla Ciulne^ul sati Lunca- 
vi{a, pe dreapta; taie drumul 
judefean Isaccea-Macin ; malu- 
rile sale sunt joase $i acoperite 
cu verdea^a. 

Nevoia, piriil, izvore$te din ra- 
ionul com. Rijletul-Viero$, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt, §i se varsa 
in girla Ciorica, in cercul com. 
Rijleful-Govora. 

Nevrin^ul, p&dure, in jud. Mus- 
cel, com. Vlade$ti, pi. Riurile, 
din coasta careia izvore$te Va- 
lea-Nevrintuluf. 

Nevrinjului (Valea-), vale, jud. 
Muscel ; izvore^te din coastele 1 
padurei cu aceia$I nume; stra- 
bate satul Vlade$tid.-s., pi. 
Riurile, in partea de N.-E. $i 
se varsa in riul Bratia, pe ^ar- 
mul sting. 

Nicani, siituc. VezT Zamostia, 
sat, com. cu acela$f nume, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Nicani, deal, pe mo?ia Zamo- 
stia, com. cu acela?J nume, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Nicioaia, pcldure, in jud. Buzau, 
com. Panataul. VezI Coasta-Ba 
bejulul. 

Nichiforeni, radiil, pe mo$ia 
Zamostia, com. cu acela^I nume, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu 

Nichita, c&tun, in jud. Teleor- 
man, pi. TirguluY, com. Virtoa- 



pele-d.-j. Are o popula^iune de 
303 suflete. 

Nichita, mo§ie y in jud. Teleor- 
man, pi. Tirgulul, situata in raza 
catunulul Nichita din com. Vir- 
toapele-d.-j. 

Nichita, piriia§, jud. Bacati, pi. 
Tazlaul-d -j., com. Draguge?ti, 
care se scurge in piriul Helegiul. 

Nichiteni, sat, pe mo$ia cu a- 
cela§I nume, com. Dragu$eni, pi. 
Ba$eul, jud. Dorohoiu. Are o 
populate de 65 familiT, sati 235 
suflete. 

Proprietatea mo$ieI este a 
d-lui Matel Rosetti. Calitateapa- 
mintulul e buna. Locuitorif im- 
proprietari^T au 33 hect., 30 
aril pamint, iar proprietarul, 
1288 hect., 98 aril cimp. Sunt 
3 Tazurl, vie in intindere de 6 
pogoane, $i livada cu fructierl. 
Piriul principal ce trece pe mo$ie 
este Bodronul. 

Drumurl sunt: acel de la 
Darabani la Saveni, acel de la 
Mitocul la Dorohoiu ?i acel de 
la Cofu^ca la Boto^ani. 

Mo$ia se hotare$te cu: Bo- 
dronul, Pu^ureni, Dragu?eni ?i 
Co{u?ca. 

Nicoglava, deal, in partea de 
E. a com. rur. Ilova^ul, plaiul 
Cerna, jud. Mehedin{i. 

Nicolae§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Miclo^ani, pi. Arge- 
$elul, jud. Muscel. 

Nicolei (Balta-), l>alt(f,)\id. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Malul-Mare, in 
V. com. Se scurge in riul Jiul. 

Nicole^ti. VezI Nicule$ti. 

Nicolina, piriii, izvore?te de sub 
dealul Bordea, din padurea Bir- 
nova, com. Buciumt, pi. Codrul, 



68157. MartU IHcfi* 



(Uografic. Vol. IT. 



jud. Ia$i, trece prin comunele . 
Ciurea §i Galata, pesub dealurile 
Hlincea 91 Ceta{uia ?i se varsa 
in Bahluiu, dincolo de bariera 
Trel-Calicf a ora^ului Ia?i, dupa 
ce prime?te in stinga afluen^il : 
Pfetrosul, Bolohanul $i Ro?a, din 
com. Ciurea. 

Nicolijelul, com. rur., situata in 
partea N. a jud. Tulcea ?i cea 
centrala a pla§el Isaceea, laS.- 
E. de ora^elul Isaceea. 

Se crede a fi fost aci ora$ul 
roman Traianopolis, dupa nu- 
meroasele ruine de valurl ?i la- 
gare ce se gasesc pe teritoriul 
com. 

Se margine§te la N. cu Isac- 
eea ?i Dunarea; la V., cu Ba- 
labancea; la S., cu Maidan-Chioi 
§i la E., cu com. Parche$ul $i 
Telita. 

Relieful solulul e accidentat; 
ast-fel gasim la V. dealurile: 
Badila, Ho^ilor, Breazul, Coco- 
?ul, fugulea, Piatra-Ro^ie ; la 
S., dealurile Nicoltyel, Girli^a, 
Izvoarelor, Dealul-mare ; la E., 
dealul Sarica, acoperit cu vit, 
iar celel'alte acoperite numal cu 
padurl ?i pa^uni; au o inatyime 
de 2 — 300 m. 

Ape sunt : Valea-Morilor sau 
Telija la S., Girli{a la V., Va- 
lea-Carbunelor la S., valea Ca- 
paclia la N.-V., Valea-Plopilor 
la E., Dunarea la N. 

Bal{T sunt: Sauna, Capaclia, 
Teli{a. 

Catunul de re$edin{a, Nico- 
litelul, a^ezat pe Valea-Carbune- 
lor, la poalele dealulul Nico- 
li^elul ?i fugulea, formeaza sin- 
gur comuna. 

Intinderea comuneT e de 3 153 
hect., din carl 76 hect. vatra 
satulul, 2677 hect. ale locuitori- 
lor, 400 hect. padurile StatuluT. 

Are o populate de 340 fa- 
milil, sau 1 167 suflete, din carl 
336 contribuabill; 2 bisericl, una 

64 



Digitized by 



Google 



NICOLlfELUL 



500 



NICOREST1 



foarte vechie, fScutS pe ruinele 
unul templu roman, a doua zi- 
ditS de locuitorl in 1890, cu 
hramul Sf. Paraschiva, ambele 
deservite de 2 preoflf ?i 2 cintS- 
re^f; o $coalS, condusS de 2 
invS{Stori, fondatS in 1881 de 
locuitorl, frecuentatS de 170 
copil. 

Locuitoril posedS: 1 1 5 plugurT 
de fier; 200 cat $i fepe, 400 
boi, 200 vacl, 300 ol ?i 2300 
capre. 

Meseria?* sunt: 6 lemnari, 
5 fierarl, 4 dogarl, 3 zidarl, 8 
cizmarl, 1 brutar, I cojocar. 

Comerciul constS in import 
de coloniale ?i manufacture, $i 
export vin, vite ?i cereale. 

Budgetul comune! e de 6770 
lei la venitur! ?i de 6538 lei, 
la cheltueli. 

Drumurile sunt: ?oseaua na- 
tionals Tulcea-Isaccea la N. $i 
drumur! comunale ce due la 
Coco^ul, Balabarcea, Teli^a, Par- 
che?ul $i Sanova. 

Nicolitelul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
Nicoltyelul; prelungire sud-ori- 
entalS a dealuluT f ugulea, se in- 
dreaptS spre S., avind o direc- 
{iune generals de la N.-V. spre 
S.-E. ; brSzdeazS partea centrals 
a com. ?i cea de N. a plS$ei; 
se intinde de-alungul riulul Ni- 
coli^elul ; ultimele sale ramifica- 
{ium sudice se terming pe ma- 
lul de N. al piriuluf Teltya; la 
cele de E. se aflS situat satul 
Nicoli^elul ; lasS vSpre S. douS 
prelungirl numite Dealul-Mare 
$i Dealul - Izvoruluf; la poalele 
sale occidentale se vSd ni§te 
ruine ale unul castru roman, 
numit de popor cetate ?i de la 
care pleacS in sus $i in jos ni?te 
valurl in ruine, numite de popor 
Valul-lut-Traian ; din panta o- 
rientalS izvore?te piriul Valea- 
CSrbunelor, afluent al vSel Ni- 



colifelul ; este acoperit cu pS- 
durl intinse ?i frumoase. 

Nicoli^elul, piriil, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Nicoli^elul ; izvore^te din 
dealul ^ugulea ; curge spre E., 
pe la poalele dealulul Nicoli{e- 
lul ; trece prin satul Nicolifelul, 
unde prime?te pe dreapta aflu- 
entul Valea-CSrbunelor ; de aci 
se indreaptS spre N., avind o 
direcfiune generals de la S.-V. 
spre N.-E. ; trece prin pSdurl ; 
este tSiat de ?oseaua nationals 
Tulcea - Isaccea, la locul numit 
Podul-GheneT ?i, dupS un curs 
de 8 kil., brazdind partea de 
N. a placet ?i a com., se varsS 
in balta Capaclia, pe partea sa 
de S. 

Nicopoli, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corodul, com. Fundeanu, spre 
S. de satul Fundeanu. Are o 
populate de 108 locuitor! $i 30 
case. Este fundat in 1878 de 
cStre insured improprietSritl 
pe mo$ia Statului in memoria 
luptStorilor de la Nicopoli. 

Nicore^ti, plas& % situat in centrul 
jude^ului Tecuciu. Sf-a luat nu- 
mele de la tirgul cu acela?T nume. 

Se mSrgine^te la N. cu plS- 
?ile : Berheciul ?i Zeletinul ; la 
S., cu pi. Birladul ; la E., cu 
jud. Covurluiu ?i la V., cu riul 
Siretul. 

Se compune din 12 comune: 
Buciumeni, Corodul, Cosme?ti, 
IonS$es>ti, Matca, Negrile?ti, Ni- 
core?ti, Poiana, Pujeni, Tecuciul, 
f epul $i figSne$ti. CStune sunt 
40. 

Re?edin{a sub-prefecturel este 
in tirgul Nicore$ti. 

AceastS plasS, pSnS la 1892, 
a fost units cu pi. Birladul. 

Supratafa com. e de 626 hect., 
cu o populate de 22165 su- 
flete. 



Are 2 1 $colT, din care 19 de 
bSe^i ?i 2 de fete. 

In aceastS plasS s'a fScut ur- 
mStoarea impSr^ire bisericeascS : 

Parohia Buciumeni, cu bise- 
rica parohialS S-{ii VoevozT, com- 
pusS din satele : Argea, Buciu- 
meni ?i Tecucelul-Sec, deservitS 
de 1 preot paroh ?i 2 cintSrep. 

Parohia Vizure^ti, compusS 
din satele : Brani$tea, Hin{e$ti 
$i Vizure?ti, cu biserica parohi- 
alS S-{ii VoivozT, cu 3 biserici, 
deservite de 2 preo{T ?i 4 cin- 
tSre^i. 

In com. Corodul sunt 2 pa- 
rohit: una in satul Corodul, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, $i 
a doua, cu hramul Adormirea- 
Maicef-Domnului, deservite de 

3 preo^T ^i S cintSre^T. 
Parohia Blinzi, cu biserica pa- 
rohialS Adormirea-MaiceT-Dom- 
nulul, compusa din satele: Blinzi 
$i BrStule?ti. 

Parohia Cozme?ti, cu biserica 
parohialS Adormirea - Maicel - 
DomnuluT, compusS din satele: 
BSltSretul, Cozme?ti-NoI ?i Coz- 
me?ti-Vech!. 

Parohia Furceni, cu biserica 
parohialS Sf. Nicolae, compusS 
din satele : Furceni §i Satul-Nou. 

Parohia IonS$e$ti, cu biserica 
parohialS S-{iI VoevozT, deser 
vitS de 1 preot §i 2 cintSrep. 

Parohia Matca, satul Matca, 
avind biserica parohialS Sf. Ni- 
colae, deservitS de 3 preotl ?i 

4 cintare^I. 

Parohia Negri le$ti, cu biserica 
parohialS Sf. Nicolae, compusS 
din : Negri le$ti ?i Slobozia-Bla- 
neasa, deservitS de 1 preot pa- 
roh $i 3 cintSrep. 

Parohia Tslpigi (com. Negri- 
le?ti), cu biserica parohialS S-t'n 
VoevozT, compusS din Slobozia- 
Corni ?i Slobozia-TSlpigi, de- 
servitS de un preot paroh $i 3 
dascSH. 

Parohia Nicore^ti, cu biserica 



Digitized by 



Google 



NICORESTI 



501 



NICORE?TI 



parohiala Sf. Nicolae, compusa 
din Nicore^ti $i Grozave?ti, de- 
servita de 2 preo$! $i 4 cinta- 
rep. 

Parohia Coasta-Lupe!, cu bi- 
serica parohiala Intrarea in-Bi- 
serica, compusa din Coasta-Lu- 
pului ?i PisculCorbulu!, deser 
vita de 2 preo{! $i 3 cintare^i. 

Parohia Fintinelele, cu biserica 
parohiala Cuvioasa Paraschiva, 
compusa din Nicore$ti d.-s. $i 
Fintinelele, deservita de I preot 
$i 2 cintarej!. 

Parohia Dobrine$ti, cu bise- 
rica parohiala Cuvioasa Paras- 
chiva, compusa din satele Do- 
brine?ti $i Sirbi. 

Parohia Poiana, cu biserica 
parohiala Adormirea - Maice! - 
Domnulu!, compusa din satele 
Diaconi, Hule^ti ?i Poiana, de 
servita de 2 preo{i $i 3 cintare{i. 

Parohia Homocea, cu biserica 
parohiala Sf. Gheorghe, com- 
pusa din Homocea $i Lespezi, 
deserviia de 2 preo{! $i 3 cin- 
tarep. 

Parohia Pu^eni, cu biserica 
parohiala Na$terea-Maice!-Dom- 
nului, compusa din Pujeni ?i 
Mindre$ti, deservita de 2 preo^i 
§i 4 cintarej!. 

Parohia f epul, cu biserica pa- 
rohiala Sf. Nicolae, compusa din 
feptil-d.-s. $i '^epul-d.-j., deser- 
vita de 2 preot 1 $i 4 cintare^i. 

Parohia Munteni, com. ^igZ- 
ne?ti, cu biserica Buna-Vestire, 
deservita de 1 preot $i 3 cin- 
tarep. 

Parohia f igane?ti, cu biserica 
parohiala Schimbarea • la - Fa^a, 
compusa din figane^ti $i Un- 
gureni, deservita de 1 preot pa- 
roh $i 2 cintarej!. 

Agricultura se practica pe o 
scara intinsa. 

Viea se cultiva ma! mult ca 
in cele 1'alte pla$I, avind $i pa- 
mint prielnic $i o intindere ma! 
mare. Sunt frumoase vil in ur- 



matoarele comune : Corodul, 161 
hect, 75 aril; Matca, 20 hect., 
50 arii; Buciumeni, 625 hect., 
50 aril; Cosme?ti, 43 hect, 25 
aril ; Negrile$ti, 41 hect. ; Nico- 
re$ti, 1437 hect, 75 aril; Io- 
na?e?ti, 123 hect, 50 aril; Po- 
iana, 79 hect, 50 arif; Pu^eni, 
115 hect., 75 aril; Tecuciu, 13 
hect., 75 aril; Jepul, 1 76 hect. ; 
f igane$ti, 26 hect., 50 a rh*- 

Nicore^ti, com. rur. f in pi. cu a- 
cela?! nume, jud. Tecuciu, for- 
mats din 7 catune : Nicore^ti, 
Coasta-Lupe!, Piscul - Corbulul, 
Fintinelele, Sirbi, Grozave^ti §i 
Dobrine?ti, la 15 kil. spre N.-V. 
de Tecuciu. Aici este re$edin{a 
pla$e! ?i a comunel. 

Are o populate de 945 fa- 
milil, sau 3869 suflete; 9 bise- 
ricT: 3 in Nicore§ti, §i cite una 
in fie-care din catunele : Coasta- 
Lupel, Dobrinesti, Fintinelele, 
Piscul-Corbulul, Sirbi ?i in a§a 
zi$i! Nicore cf ,i-d.-s., deservite de 
6 preoflf $i 1 1 cintarej! ; 3 §colT, 
2 in Nicore^ti, una de bae{! $i 
a doua de fete, ?i una mixta 
in Coasta-Lupe!. Cea de bae^i 
din Nicore^ti, dateaza de la 
1 864 $i e frecuentata de 70 co- 
pi! ; a doua de fete, inninfata la 
1867, $\ frecuentata de 51 fete; 
a treia, in Coasta-Lupe!, da- 
teaza din 1868 $i r frecuentata 
de 83 copii. 

Vite sunt : 760 boi, 894 vac!, 
532 cat, 149 !epe, 14 capre, 

1045 °* ?" 1 $7° P or ^« 

Intinderea terenulu! cultiva- 
bil e de 12 16 hect, iar viile au 
o suprafa^a de 1437 hect, car! 
anual produc in rnediu 70000 
hectol. vin alb $i 30000 hectol. 
vin ro$u. Cazanele de rachiu fa- 
brics de asemenea cite 1300 
hectol. de rachiu anual. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
sunt de 193 14 lei $i 66 ban! a- 
nual. 



Com. Nicore^ti, avind cele 
mal frumoase $i productive lo- 
curi pentru viticultura, face un 
mare corner^ de vinur!, nu nu- 
maf in fara, dar ?i in strain atate. 
Podgoriile de la Piscul-Corbuluf 
?i Coasta-Lupel produc un vin 
negru, de o calitate care poate 
rivaliza cu vinurile cele mal bune 
din strainatate. 

Nicore^ti este situat pe un 
loc accidentat $i ridicat. E braz- 
dat de mal multe dealuri, care 
poarta numele satelor pe linga 
care sunt a^ezate. 

E strabatut de piriul Tecu- 
celul in partea de E., $i de o 
mul^ime de ripl, piriia^e §i val, 
carl au izvoare cu apa. 

Este strabatut de $oseaua 
jude^eana care vine din Tecuciu, 
merge la Poiana, Buciumeni, 
spre N. ; ?oseaua comunala* din 
Nicore?ti, care se desface in 
mal multe ramuri, la Coasta-Lu- 
pel, Iona$e$ti ^i Piscul-Corbu- 
lul; de ma! multe drumur! na- 
turale. 

Se margine^te la N. cu com. 
Poiana; la S., cu com. Coz- 
me$ti; la E. cu com. Iona$e?ti 
§i la V., cu com. Buciumeni. 

Nicore§ti, tirg, facind parte din 
com. cu acela$! nume, jud. Te- 
cuciu. Situat in centrul comu- 
ne!, pe coasta ?i pe vale. Are 
o vechime de 400 an!. $i-a luat 
numele de la Nicoara, mareVor- 
nic al Tarel-de-jos. 

Aid se afla re^edin^a subpre- 
fecture! care pana la 1892 era 
unita cu plasa Birladul, avind un 
singur subprefect cu re^edin^a 
in Ive$ti. 

Are o populate de 296 fa- 
mili!, sau 951 suflete. 

Sunt 4 biseridf. Una cu hramul 
Sf. Nicolae, numita §i Manasti- 
rea, se intre^ine de stat. Este fa- 
cuta la 1807 de Nicolae Banu, 
inchinata dupa moartea \u\ Ma- 



Digitized by 



Google 



NICORE^TI 



502 



NICULE$TI 



nastireI-Neam{uluI. A avut c&lu- 
giri pana la 1868. Este incon- 
jurata ?i ast&zi de un zid, avind 
$i chilii de jur imprejur. S'a re- 
parat in 1892. Se mai nume$te 
$i Banul. A doua, cu hramul 
Adormirea Maicel Domnulul, 
spune tradi^ia, este facuta de 
un oare-care Manolache Ser- 
darul. A treia, numita ?i bi- 
serica Cenu$a, este rezidita de 
Pitarul Zamfir Sindulescu la 
1 85 1, 20 Octombrie, dupa cum 
se vede din inscripjie. In locul 
el a fost alta facuta de Ursu 
Cenu$a; se vede de pe un po- 
melnic care se p&streaz& $i in 
fruntea ciruia este pus Cenu$a, 
c'ar fi zidita pe la 7285 (1777). 
A patra, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, este facuta la 1820 defa- 
milia Ghelfu, dupa cum ne a- 
devere?te inscripfia de pe mor- 
mint. S'a reparat la 1865 $i 
1884. Se intre^ine de locuitorl. 

Are 2 $coale, una de baeji 
$i a doua de fete ; cea de baeflf 
infiin^ata la 1864 ?i frecuentata 
de 60 bae^t, iar cea de fete 
infiin^ata la 1 867 ?i frecuentata 
de 54 fete ; un oficiu telegrafo- 
po?tal (infiinfat la 1882), cu 
serviciul de telefon, al carul ve- 
nit pe anul fin. 1 896 — 97 a fost 
de lei 4741, ban! 21 ; spitalul 
Cincu, infiin^at la 1892, intre- 
{inut de donator, d-1 Anton 
Cincu; o farmacie. 

Tirgul Nicore^ti a ars de 3 
on, aproape in intregime. 

Relativ la Nicore$ti, gasim un 
Uric din anul 1677 dat de Ion 
Antonie Ruset Voivod, prin 
care intare§te pe Mu?at $i Ivanc, 
pe a patra parte din Nicore^ti- 
d.-s. ?i Nicore$ti-d.-j., ca fiind 
propril lor de la mo$i-stramo$I. 
(Acest uric se afla la d-1 Pa- 
padopol-Calimah §i a fost pu- 
blicat de d-1 V. A. Urechia in 
«Opere complecte, Miron Cos- 
tin*, torn. I, pag. 221). 



Nicore§ti, sat, jud. Bacaa, pi. 
Trotu$ul, com. Bogdane$ti, si- 
tuat pe Dealul-Nicore?tilor, la 5 
kil. de satul Bogdane^ti. Are 
o populate de 29 familii, sau 
135 suflete. 

Vite : 89 vite marl cornute, 
8 porcl $i 12 capre. 

Nicore^ti, deal, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, com. Bogdane$ti, care 
face parte din $ira dealurilor 
ce despart Slanicul de Oituzul. 

Nicore^ti - de - Sus, mahala, in 
partea de sus a Nicore?tilor, 
jud. Tecuciu. 

Nicori{a, sfoard de mosie, pen- 
dinte de com. Valea-Rea, jud. 
Tecuciu, la N. de satul Goho- 
rul; mai inainte a fost proprieta- 
tea manastirei Rachitoasa, pana 
la 1862; de atunci s'a vindut 
locuitorilor din Gohorul ?i Va- 
lea-Rea. 

Nicorija, pddure, situata in ra- 
ionul com. Valea-Rea, jud. Te- 
cuciu, parte proprietatea raze?i- 
lor din satul Galbenul $i par- 
te a raze§ik>r din Vladnicul. 

Nicori^a, pddure, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, com. Fundeanul, 
proprietatea statulul. 

Nicori^a, piriil, jud. Tecuciulul, 
izvore^te din ripa cu acela?i 
nume ?i se varsa in partea dreap- 
ta a Berheciulul. 

Nicovala, mahala, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Ocolul-d.-s.; com. 
rur. Hinova. 

Nicovanul, munte, jud. Buzafi, 
com. ?i cat. Cislaul, acoperit de 
vie $i livezl. Masivul sau e un 
conglomerat de ceri^I. 

Nic§ana, vale, pe mo$ia Dimi- 



cheni, com. cu acela$I nume, 
pi. Co?ula, jud. Dorohoiu. 

Nic§eni, sat, in centrul comunei 
Coste^ti, pi. Tirgul, jud. Bo- 
to?ani, cu o populate de 250 
familii, sau 1390 suflete, din 
carl 241 contribuabill. 

Aci este re?edin$a primariel 
"comunei Coste§ti. Are 1 bise- 
rica, deservita de 1 preot $i 2 
cintare^I; o $coaia mixta, con- 
dusa de 1 inva^ator, frecuentata 
de 49 elevi; 4 circiumi; 5 co- 
mercian^i $i 3 meseria^I. 

Vite sunt: 576 bol ?i vacl, 
108 cal, 1 167 ol, 8 bivoli $i 
280 porcl, 

Stupl cu albine sunt 160. 

Niculeasca, ?iumire ce se mai 
dd mosiei Uda^i-Man, din com. 
Albe?ti, jud. Buzati. 

Nicule§ti, com. rur., in jud. Bu- 
zau, plaiul Slanicul, situat pe am 
bele malurl ale riulul Slanicul, 
la 37 kil. de ora?ul Buzaul. Li- 
mita, la N., incepe din dealul 
Bodine^ti $i se lasa pe slemne 
pana in Dealul-Liliecilor, trece 
riul Slanicul $i urea pe plaiu la 
muchia Frasinul, $i alaturl de 
mo?ia Cimpulungeanca, da in 
hotarul jud. Rimnicul-Sarat ; la 
E., merge in jos pe hotarul ju- 
de^ulul Rimnicui, prin dealurile: 
Cimpulungeanca $i Homocioaia, 
pana in hotarul mo^iel Dimia- 
na; la S., continua pe hotarul 
Dimieni ?i Asaneasca, trece Sla- 
nicul $i urea in M uchia-Tocilel : 
la Groapa-Parului; la V., din 
Muchia - Tocilel, urea in linie 
dreapta, pe plaiul BaUgo?i, tre- 
ce pe la Deleni, tot in linie 
dreapta, merge in muchia mun- 
telul Umbrarelul, de aci pe pla- 
iul care limiteaza (la S.) padu- 
rile: Mavru $i Bodineasca, ?i 
urea in dealul Bodine?ti. 
Suprafa^a sa e de 3547 hect, 



Digitized by 



Google 



NICULE?TI 



503 



NTCULE?T1 



din care 1028 arabile, 316 p&- | 
dure, 629 finea$£, 930 izlaz, 60 
livezi, 20 vie $i 564 sterpe. 

Propriety! mal insemnate 
sunt: Cimpulungeanca, Homo- 
cioaia, Petr£che$ti, Nicule$ti, Ver- 
neasca, Coca-Schel (particulare), 
Coca-MereeascS (sfoarS a sta- 
tuluf), apol Coca-MereT, Gurgu- 
e$ti, Strechioaea, ale cetelor de 
mo^neni: Berhule^ti, Gurgue$tf, 
$i Meree§tf» derivate cite trele 
din vechia ceate Berhoiul. 

Terenul e accidentat, dar pro- 
pria culture!. Din punctul de 
vedere geologic, teritoriul aces- 
tei comune prezinte un deose- 
bit interes. 

Din minerale are : multe lig- 
nite, ozocherite, urme de p&- 
cute, etc. 

Comertul conste In desfacerea 
cerealelor, a {uicef $i in trans- 
porturf. 

Comuna e formate din c£tu- 
nele: Coca-Antemireasci, Coca- 
Nicule?ti, PetrSche?ti, Podul- 
Muncif ?i Merei. 

Are o populate de 1790 su 
flete, locuind in 406 case; o 
$coal& in c&t. Podul-Muncil, fre- 
cuentate de 89 elevi §i 7 eleve ; 
4 biserici, deservite de 2 preo^f 
$i 3 cintere^f $i din care cate- 
drala e cea cu hramul Sf. Pe- 
tru $i Pavel ; 3 circiumf ; 2 mori 
de ap£. 

Meseria^f sunt : 6 lemnarf, 1 
c&ru{a$, 4 fierarf, 6 cojocarf $i 
1 brutar. 

Are 3 tirgurl : la Ispas, la 29 
Iunie §i la 14 Octombrie. 

C&f de comunica^ie are : $0- 
seaua S&poca-Lop&tari $i alte 
drumurf naturale. 

Vite sunt : 270 bof, 250 vacl, 
36 vifef, 2 bivolf, 17 cal, 36 
epe, 15 minji, 2860 of, 166 ca- 
pre ?i 265 porci. 

Stupi cu albine sunt 306. 
Comuna e foarte vechie $i-$i 
a pastrat din vechime $i pina 



astezi numele de Coca. Numi- 
rile de Coca-Merei, Coca-Nicu- 
le$ti, etc. sunt maf din urm& 
imprumutate de la proprietor!, 
ce posedau par^f din teritoriul 
acestel comune. Dionisie Fotino 
inum&r& aci urm&toarele sate: 
Petr&che$ti, Podul-Muncil, Cim- 
pulungeanca $i Coca. Cele l'alte 
cStune sati subdiviziuni sunt din 
timpl foarte apropiaff. 

Nicule§ti, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. Gradi$tea, pe malul 
drept al riuluf Rimnicul-SSrat. 

Este a^ezate in partea de E. 
a jude^uluf, la 15 kil. spre E. 
de ora?ul R.-S&rat, §i in partea 
de N. a pl&$ef, la 26 kil. spre 
N. de com. Gradi^tea-d.-s., re- 
$edin{a pl&$ef. 

Comunele invecinate sunt: Pu- 
e$ti, la 1 kil.; Macrina, la 3 kil. ; 
Cior&$ti, la 3 kil. $i Babe$ti, la 
5 kil. 

Se margine$te la N. cu com. 
B2le$ti ; la E., cu com. Cior&^ti ; 
la V., cu com. P5e$ti $i la S., 
cu com. Boldul. 

Este o com. de cimp, avind 
pe teritoriul s&u, afar& de malul 
inalt al Rimnicului, numal ci- 
te-va movile risipite. 

Riul R.S&rat o uda la V., 
de la S.-V. la N. E. Maf sunt 
?i 48 pu^uri (10 — 15 m. adin- 
cime). 

C&tunele carl o compunsunt: 
Nicole^ti, re$edin^a la V.; D&s- 
c&le$ti, la E. 

Suprafaja com. este de 1946 
hect., din car! 40 hect. vatra 
comunel, 856 hect. ale locuito- 
rilor, 1950 hect. ale propriete^iT 
particulare. Din acestea : 850 
hect. arabile, 150 hect. ima§, $i 
50 hect. neproductiv. 

Are o populate de 310 fa- 
milif, sau 1428 suflete ; 2 bise- 
ricT: una in Celt. Nicole$ti, cu 
hramul Adormirea Maicel Dom- 
nulut, deservite de 2 preojl $i 



I cinterej, a doua, in c&t. D&s- 
c&le$ti, cu hramul loan Botez&- 
torul, deservite de 1 preot ?i 
1 cinteref, ambele fondate de 
comun& in 1888; o $coal& de 
b&ep, fondate in 1871 de lo- 
cuitorf, condusS de un invS^S- 
tor $i frecuentate de 61 elevf. 

Locuitorif posed^: 210 plu- 
gurT; 707 bol, 327 vacf, 301 
caT, 132 fepe, 329 of, 52 capre 
$i 60 rimitorf. 

Comerciul conste in import 
de {esaturi, postavuri, coloniale, 
spirtoase $i in export de ce- 
reale. Transportul se face prin 
gara R.-S&rat. Sunt 11 comer- 
cianpf, din car! 5 circiumari. 

C&ile de comunicafie sunt: 
calea jude^eanS Rimnicul-M&i- 
c^ne?ti, ce trece prin comun£; 
spre Pue$ti ; spre Boldul $i spre 
VSlcele-Gradi^tea-d.-s. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 5637 leT, 70 ban! $i la chel- 
tuelf, de 5444 lef, 23 bani. 

Nicule§ti, sat, pe malul sting al 
Oltulul, jud. Arge?, pi. Oltul, 
fticind parte din com. rur. Ola- 
nul. Are o biserici. 

Nicule§ti, ciltun, pendinte de com. 
lanca, jud. Br&ila, situat la N.-V. 
de com., la 4 kil. Are o popu- 
late de 136 suflete. S'a infiin- 
{at la 1882 §i poarte numele 
proprietarului mo^ief. 

Nicule§ti, sat, in jud. laloratya, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. Milo$e$ti, situat la I kil. 
spre N.-V. de satul de re?e- 
dint&. 

Are o populate de 63 fami- 
lii ; o ?coalS mixte, condusS de 
un invS^tor. 

Locuitoril posedi: 120 caf, 
295 bof, 345 of $i 150 porcf. 

Nicule^ti, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomija-Balta, pendinte de 



Digitized by 



Google 



NICULE?TI 



504 



N1MIRCEN1 



com. findSrei, situat la 7 kil. 
spre N. de satul de re?edin$&. 

Nicule§ti, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Gradi$tea, c5t. de re$edin$a 
al com. Nicule^ti, a?ezat spre 
E., pe malul drept al Rimni- 
culul. Are o intindere de 25 
hect., cu o populate de 165 fa- 
milit, sau 743 suflete, din carl 
208 contribuabill ; o biseriCcL ?i 
o $coal£. 

Nicule§ti-Coca (Coca-Seaca), 

cdtun, de re$edin{& al com. Ni 
cule^ti, jud. Buz£u, cu 270 lo- 
cuitor! §i 69 case. Are sub-di- 
vizia Berhoiul. 

Nicule§ti-Coca, mo fie, particu- 
lar^, in jud. BuzSu, com. Nicu 
le$ti. Are cam 200 hect., incor- 
porate cu mo?ia Coca-Scheil, cu 
care face un singur corp. 

Nicule§ti-de-Munte, sat, in jud. 
R.S&rat, plaiul Rimnicul, c&t. 
com. Chiojdeni, a?ezat pe riul 
Rimnicul. 

Niculi, insuld, pe Dunftre, in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Fete?ti, in care se afl& pad urea 
cu acela?! nume. 

Niculi, pddure, in insula cu ace- 
la$T nume, pe Dun£re, in plasa 
Ialomifa-Balta, jud. Ialomija, de 
100 hect., populate cu salcie $i 
plop. 

Niculija, piriiaf, jud. Bac^u, pi. 
Trotu^ul, com. Doftana, care 
se vars& in piriul Valea-Co- 
drulul. 

Niculi{ele, lac, in insula Balta, 
com. Stelnica, pi. Ialomija-Balta, 
jud. Ialomija. 

Nicu^ari, colind, in jud. Buzau, 
com. Vispe^ti, in apropiere de 



Urgoaia ; are vil, finefe ?i pia- 
tr& ; proprietate mo$neneasc&. 

Nifon, schit de cdlugdri, in com. 
$i cit. M&gura, jud. Buz&u, si- 
tuat pe un frumos pise, de 
unde se desfS$urei ochilor una 
dincele mal frumoase priveli^tl. 
Acest schit a fost fondat la 1 8 c 1 
de Ierodiaconul Nifon, care a 
ridicat aci o bisericu^ delemn. 
In 1842, Nicolae Picleanu aju- 
tat de stari^ul Constantie, la 
zidit din nou, dup&cum se vede 
azti-zi. Biserica Cimitirulul s'a 
zidit i860 tot de Nicolae Pic- 
leanu $i sofia sa Casandra. 
Frontispiicile sunt acestea: 

Intru slava celui in treimc D-zeii : 
a Tatalul, a Fiului si a Sf. Duh, s'a cla- 
dit acest Sf. schit si bisericu^a de lemn 
cu hrauaul Sf. Nicolae, pentru paring si- 
hastri cu viafa de obste, sa fie in veci 
slobod nesupus la nitncni, de Ierodiaco- 
nul Nifon, pe paraintul daruit de d-1 
Yataf Nifu Fintescu la iSn. Iar aceasta 
biserica cu hramul Izvorul tamiiduirei si 
muccnicul Pantelimon, s'a zidit din te- 
melie la 1842 dc marele Clucer Nicolae 
I'lclea si de smertilu starijul Constantie 
cu tot sborul si cu ajutorul a mat mul- 
tora ; si s'a ispravit la leatul 1845 Noem- 
bre 9, in zilele Mariei Sale DomnuluT 
Gheorghe Bibescu, Episcop Eparhiei Bu- 
zau D. D. Chesaric. 

Frontispiciul bisericet Cimiti- 
rulul : 

La 1856, Aprilic 26, s'a zidit din 
temclia aceasta biserica cimitirul, fiind 
stari^ cuviosia sa Constantie ; in zilele 
prea Inal^atulut Domn Alexandru Ghica, 
Kpiscop Buzau D. D. Kilotet; si s'a is- 
pravit 111 zilele prea Inal^atului Domn al 
Principaielor Unite Alexandru I ; loco- 
tenent al Eparhiei fiind D. I). Archi- 
mandritul Dioni>ie, slari{ fiind cuviosul 
lliodor; foudator 1). D. Marele Clucer 
Niculac Picleanu cu so^ia sa Casandra 
si cu ajutorul mat multora. Anul i860, 
lunie 2S. 

Episcopul Dionisie la avut 
in de aproape priveghiere $i la 
ridicat la apogeul s^u, atit prin 
ordinea 91 cur^enia schituluT, 
cit $i prin organizarea bailor 



sulfuroase, $i infiin^area unei 
?coli primare, unde veneau fiii 
de satenl ca s& invefe §i din 
carf se recruta elevi! semina- 
rist!. Cu moartea sa, totul a de 
c&zut ; instalafia bSilor s'a rui- 
nat ; $coala s'a mutat la mclnas- 
tirea Berca ; c&lug&ril s'au im- 
pr^tiat, abia ma! r&miind 11. 
Statul a instalat aci spitalul ru- 
ral Nifon, care aduce foloase 
reale intregel popula^il mun- 
tene. 

Nifon, bdl minerale, in jud. Bu- 
z£Q, cat. com. M&gura, lingS schi- 
tul Nifon, situate intr'o roman- 
tics, pozifiune inconjuratS de 
dealurl umbrite de pomt $i pS- 
dure. Apa curge cu mare abun- 
den{& pe 7 izvoare, din care 
unele se intrebuinjeazii pentru 
b&ut, iar altele pentru scSldat. 
Pu^in la vale se reunesc toate 
intr'un basin de piatrS, avind 
o temperature de -(- 6°. Elemen- 
tele ce confin sunt : sulf in a- 
bunden^i, iod^ipu^inSsare. Se 
intrebuinteazS pentru reumatism 
boale de piele, r^nl, scrofule. 
etc. 

Nifon (Vatra-Schitului-), mo- 
fie, in jud. BuzSu, com. MSgu- 
ra, proprietate a statuluT, pen 
dinte de schitul Nifon; are 22 
hect., far& locul de b£T ?i al 
spitalulul, din care 3 hect. ara 
bile, 8 hect. finea^, 5 hect. li- 
vede, restul izlaz ?i higiu. 

Nighiu^i, deal, in jud. Mehedin{i, 
com. rur. Orze$ti, plaiul Clo^ani. 

Nihocul, fir de dealurl, jud. 
Bac£u, pi. TazlSul-d.-s., de pe 
hotarul comunelor B£s5$ti §i 
Schitul-Frumoasa. 

Nimirceni, fost punct vamal, in 
jud. Suceava, com. Ple§e§ti. Pe 
aci se fecea maiinainte trecerea 



Digitized by LiOOQ IC 



NIMIRCEN1 



505 



NtSU'UKILK 



de la F&lticeni spre Suceava, in 
Bucovina. 

Nimirceni, ^^/cultivabil, in jud. 
Suceava, com. Ple$e$ti. 

Nineasa, vale $i piriil, jud. Ba- 
cati, pi. Trotu^ul, com. Doftana, 
care se varsa in piriul Doftana. 

Nisipeni, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rlmnicul-d.-s., sub-diviziune 
a catunulul de re$edin{a din 
comuna Racovi^a. 

Nisipeni- Vaceni, parte din la- 
cul Vaceni, ce apar^ine com. 
Nisipuri, pi. Rimnicul-d.-j., jud. 
R. Sarat. 

Nisipi, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusa din 4 ca- 
tune: Ciopone?ti, Mijlocul, Gir- 
nicetul $i Seciul. Situata pe valea 
riuluT Cerna, linga $oseaua ju- 
dejeana, la 40 kil. de capitala ju- 
defuluf $i la 1 5 kil. de a pla$ef. 

Are o populate de 772 lo- 
cuitorl, din car! 118 contribu- 
abilf, locuind in 1 89 case; 3 bi- 
serici: una, in catunul Ciopo- 
ne$ti, fondata la anul 1851 ; a 
doua, in catunul Mijlocul, fon- 
data la anul 1861 $i a treia, in 
catunul Seciul, fondata la anul 
i860. 

Locuitoril mo§nenl, se ocupa 
cu agricultura $i parte cu lem- 
naria. El desfac produsulmuncel 
lor la Craiova §i Draga$ani. 

Vite sunt : 1 5 cal, 200 boT, 
140 vacf, 22 capre, 1 08 porcl, 
360 ol. 

'|uica se fabrica aproximativ 
2800 decalitri anual. 

Comuna se intinde pe 365 
hect. in care intra $i izlazul. 

In comunS se afla merf, peri, 
nuc! $i cire^I. 

Veniturile $i cheltuelile se 
urea la 1309 lei anual. 

Se margine^te la N. cu com. 



Dejoiul, la S. cu Virleni, la E. 
cu dealul Nemoiul, si la V. cu 
com. Doze$ti. 

E brazdata de dealurile : Ne- 
moiul, Cernel, Nisipi ?i Ciopo- 
nea, pe care se gasesc vil, ?i 
e udata de vaile : Seciul, Lovi$- 
teanca, Valea-Rea $i Selci. 

Nisipi, deal, in raionul comunei 
Nisipi, pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 100 hect., 50 
aril vie. 

Nisipoasa, sat, facind parte din 
com. rur. Hirsa, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 240 locuitorl , o biserica, cu 
hramul Adormirea $i Sf. Nicolae, 
fondata de locuitorl, la anul 1874. 

Nisipoasa, mahala, com. Valea- 
Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra- 
hova. 

Nisipoasa, sdtuc, in jud. Me- 
hedinji, pi. Blahnifa. 

Nisipoasa, deal, cu vif, in jud. 
Mehedinji, pi. Blahni^a, com. 
rur. Vinjul-Mare. 

Nisipoasa, pise, jud. Mu?cel, pi. 
Riurile, com. Mihae^ti. 

Nisipoasa, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure?ti, 
jud. Prahova, care se arendeazS, 
impreuna cu trupurile Valea- 
Mantil ?i Pantazi, cu 3612 lei 
anual. Au fost pendinte de ma- 
nastirea Poiana ?i \\n de com. 
Hirsa, pi. Podgoria. Intinderea 
lor totala e de 937 hect., din 
cart 471 hect. suprafaja impa- 
durita ?i 466 hect. pamint cul- 
tivabil $i finefe. 

Nisipoasa, vale, in jud. Buzau, 
com. Grajdana; incepe din Mu- 
chia-Cerbulu! ?i se scurge in 
riul Ni?covul. 



Nisipoasa, vale, uda catunul 
Valea-Bisericel, din com. Orle?ti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, $i se 
varsa in riul Oltul, mal spre S. 
de catunul Scaio^i. 

Nisipul, cdtun, al com. Valea- 
Teancului, jud. Buzau, cu 380 
locuitorl ?i 10 1 case. Are sub 
diviziunlie Ciobanoala $i Pirlita. 

Nisipul, catun (tirld), in jud. Ia- 
lomifa, pi. Borcea, com. Tonea, 
pe cimpul BaYagan. 

Nisipul, vale, com. urb. Ocnele- 
Mari, pi. Ocolul, jud. Vilcea; 
se varsa in Riul-Sarat. 

Nisipul-Ro§u, deal, la S. com. 
Zavideni, pi. Oltul- d.-s., jud. 
Vilcea. 

Nisipului (Piscul-), pise, com. 
Berbe?ti, pi. 01te$ul-d.-s., jud. 
Vilcea 

Nisipului (Plaiul-), deal, jud. 
Prahova, pi. Prahova, com. Pra- 
hovtya d.-j., numit ast fel pentru- 
ca terenul sail e foarte nisipos. 
E acoperit cu padure marunta 
$i la poalele lul sunt livezl, izla- 
zurl, pomT $i se cultiva porumb. 

Nisipului (Valea-), vale, curge 
de la poalele muntelul Gurga, 
jud. Prahova, com. Breaza-d.-j., 
plaiul Prahova, de la V. spre 
S.-E. $i apoJ se varsa in riul 
Sunatoarea. 

Nisipului (Valea-). Vezr Por- 
cilor (Dealul), deal, continuare 
a munfilor Arnota $i Buila, jud. 
Vilcea. 

Nisipurile, com. rur., in judejul 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe 
malul drept al riuluT Buzaul. 

$f-a luat numele de la albia 
nisipoasa a Buzaului. 



Digitized by 



Google 



NISIPUKILK 



006 



NISTOIUL 



Este a$ezat& in partea de S. 
a jud., la 35 kil. spre S.E. de 
ora$ul R.-Sarat, ?i in partea de 
S. a placer, la 18 kil. spre S.- 
E. de Bal&ceanu, re$edin{a pla- 
?el. 

Comune invecinate sunt : Jir- 
l&ul $i Vi^ani, la 7 kil.; Drogul, 
la 11 kil.; Galbenul, la 21 kil. 

Se margine$te la N. cu Jir- 
l£ul ; la V., cu G&v&ne$ti (jud. Bu- 
z&u); la E., cu Vi?ani; la S.,cu 
Vizireni (jud. Br&ila), de care se 
desparte prin riul Buz&ul. 

E o comun& de cimp ; nu are 
alt acident de teren de cit malul 
sting al Buzaulul §i cite-va mo- 
vile ca: Secetoasa, Buga, Preo- 
teasa, etc. 

Riul Buz£ul uda la S., de 
la V. la E.; Apa-Coastei, la V. 
Are §i 66 pu{url (5 — 8 m. a- 
dincime) $i lacul Balti^ul, la V. 

C&tunele can o compunsunt: 
Nisipuri, re$edin{a, la E.; Mo- 
$e?ti-Vech! ?i Mo$e$ti-NoI, la V. 

Suprafa^a comunei este de 
3286 hect., din can: 18 hect. 
vatra comunei, 1065 hect. ale 
locuitorilor, 2203 hect. ale pro- 
priet&tel particulare. Din aces- 
tea: 3000 hect. arabile, 120 
hect. ima?, 150 hect. pSdurl, 
1 10 hect. neproductive. 

Are o populate de 314 fa- 
milii, sau 1302 suflete, din carl 
298 contribuabili; 2 biserici: una, 
in c&t. Nisipuri, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita, in 185 1, reparat& 
in 1890 de locuitorl, deservitS. 
de 1 preot, 1 dasc&l ?i I pa- 
racliser; a doua, in cat. Mo- 
$e§ti-VechI, cu hramul Sf. Ni- 
culae, zidita in 1855 de locui- 
torl, deservitS de 1 preot, 1 
dasdil ?i 1 cint&ref; 2 ?colI, 
fondate de comunS, una, in Ni- 
sipuri $i a doua, in Mo?e$ti, con- 
duse de 2 inva^&torl $i frecu- 
entate de 34 elevi ; 10 circiumT. 

Locuitoril posed& : 92 plu- 
gurl ; 1 moar& cu aburl ; 2 ma- 



?inl de sem&nat, 1 de treerat, 

1 de secerat; 580 bol, 640 vacl, 
225 cal, 230 lepe, 2800 oT, 2 
capre ?i 80 rim£tori. ■ 

Comerciul const& in importul 
de coloniale, spirtoase, marchi- 
d&nil, ?i in exportul cerealelor. 
Transportul se face prin gara 
F&urei (jud. BuzaTi), la 8 kil. 
spre S. 

Caile de comunica^ie sunt : 
drumul vecinal Rimnicul-Sarat- 
F&urei ; spre Vi^ani-Ciineni ; spre 
Jirlau-Drog-Amara-Balta-Alba. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 5530 lei, iar la chel- 
tueli, de 5420 lei. 

Nisipurile, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Dealul-Dimbovita, cSt. com. 
Colanul. 

Nisipurile, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-j., c&tunul de re- 
$edin$& al comune! Nisipurile, 
a?ezat spre E., pe malul sting 
al rtului BuzSul. Are 6 hect. in- 
tindere; o populate de 160 fa- 
milil, sau 602 suflete, din car! 
152 contribuabili; o bisericS $i 
o ?coala. 

Nisipurile, sau Ureche§ti, cd- 
tun, al comunei Dobrote^ti, pi. 
Balta-Oltul d.-j., jud. Romana{i, 
situat pe un teren nisipos, nu- 
mit astfel pentru c& pe aci sunt 
dune de nisip mi?c&tor. Altitu- 
dinea terenulul d'asupra nive- 
lulul M&ril este de 1 10 m. Se 
afl& situat la 24 kil. de Caracal 
$i la 34 kil. de Corabia. 

Are o populate de 130 fa- 
milil, sau 413 suflete; o bise- 
riccl, cu hramul Adormirea Mai- 
eel Domnulul, cu un preot ?i 

2 cinta>e{i. 

Nisipurile, numte mare, la N. de 
comuna Nuc^oara, plaiul Nuc- 
§oara, jud. Mu^cel, pe linta gra- 
nge!. 



Nisipurile, picket de granifd, la 
margin ea DunSrel, jud. Mehe- 
dinfi. 

Nisipurile, cimpie, cam de 3000 
pog., acoperitS cu nisip, in ju- 
dejul Mehedinji, pi. Blahni^a, 
com. Crivina. 

Nisipurile, dime de nisipuri, cari 
incep la S. de p&durea Torce$ti, 
com. Torce^ti, jud. TecuciQ, con- 
tinue spre S. paralel cu calea 
ferat&Ive$ti-Hanul-Conachi, pSna 
in p&durea Hanul-Conachi, trece 
calea feratS, apucel spre S.V., 
pe ling& viile Brani?tea, p&n2 in 
malul Siretulul, in fa{a tirgulul 
Namoloasa. 

Pe aceste dune cresc diferiti 
pom! : salciml, s&lcil, plopl, etc. 

D-l Gr. $teftnescu, in trata- 
tul s&u de Geologie, zice ca 
aid trebue s& fi fost un fluviu 
mare ; alt-fel nu se poate explica 
aceste enorme mase de nisipuri. 

AztSzI se g^sesc in aceste 
nisipuri: cremene, s£ge{i, oale 
nearse, etc. 

In raionul satulul §erb5ne?ti 
exists o padure mare de sSlcii, 
proprietatea domnulul I. Gheor- 
ghiade. 

Nisipurile, vale nisipoash', jud. 
Br&ila, care se intinde intre mo- 
bile Domnifa, Esna $i Movila- 
Miresel. Pe aceastS vale se for- 
meazS mal multe lacuri prima- 
vara ?i toamna. 

Nisipurilor (Dealul-), deal, la 
E. de Mindre?ti, se intinde din 
Valea-Macurelor pan& in Dealul- 
Hudel, com. Pu^eni, pi. Nico- 
re?ti, jud. Tecuciu. FormeazS 
valea cu acela^i nume. 

Nistoiul, sat, pendinte de com. 
rur. Tellpa$ul, plasa Amaradia, 
jud. Dolj, situat pe dreaptapi- 
riulul Plosca, la 2 kil. de Til- 



Digitized by 



Google 



NISTUIUL 



rj< )t 



NI$COVELUL 



pa$ul, cStunul de re$edin^a al 
comunei. 

Are o populate de 75 familii, 
sau 320 suflete, carf locuesc in 
78 case. 

Comunicafia se face prin $0- 
§eaua comunala, care pune co- 
muna in legatura: la S., cu So- 
ceni, iar la N., cu Zaicoiul. 

In vechime ftcea parte din 
com. Zaicoiul. 

Nistoiul, lac, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Talpa§ul, cu o 
suprafaja de 800 m. p. (20 m. 
la^iine $i 40 lungime), adinc de 
10 m. 

Nistoiul, piriit, izvore^te din dea- 
lul Leul, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, comuna Zaicoiul ; curge 
printr'o vale coprinsa intre dea- 
lul Leui $i dealul D&nciule$ti, 
chiar pe liraita acestel comune 
catre com. Bace$ti (Gorj), p&n& 
in punctul unde se termini dea- 
lul Leul, apol patrunde pe te- 
ritoriul com. Talpa$ul, tot din 
pi. Amaradia, unde se varsa pe 
stinga riuluf Plosca. 

Nistoiului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Tal- 
pa$u1, prin care trece limita de 
N. catre com. Zaicoiul. 

Nistor, tirld, jud. Braila, la S.-E. 
de satul Ulmul ?i Fea?ca, ?i la 
S. de tirla Militari. 

Nistor, piriia§ t jud. Bac&u, pi. 
Trotu^ul, com. Hirja, care se 
seurge pe dreapta pir. Oituzul. 

Nistora, deal, cultivabil ?i hu- 
ceagurl, intre valcelele Nistora- 
Mare ?i Nistora-Mica, jud. Su 
ceava, com. Dr&g£ne$ti. 

Nistora, piriia§, in jud. Suceava, 
com. Dr5g£ne?ti ; izvore^te de 
sub Dealul-f iganilor $i se varsa 



in Cule^a, avind o lungime de 
8—9 kil. 

Nistora-Mare, vale, in jud. Su- 
ceava, com. Dr2g&ne$ti, parte 
cultivabila, parte stearpa. 

Nistora-MicS, vale, in jud. Su- 
ceava, com. Drag£ne§ti, parte 
cultivabila, parte stearpa. 

Nistorani, mahala, in com. rur. 
Jegujani, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinfi. 

Nistore§ti, com. rur., in judeful 
Putna, pi. Vrancea, asezata pe 
malul piriulul Naruja $i la poa- 
lele dealului cu acela?! nume, 
la 23 kil. de sub-prefectura pla- 
cet $i la 60 kil. de capitala ju- 
de^ulul. 

Se compune din urmatoarele 
catune : Batcari, Gainari, Nisto- 
re$ti (unde e ?i primaria com.), 
Ogoarele, Rebegari §i Romi- 
ne$ti, toate a§ezate pe malul 
Narujef. 

Este udata de piriul Naruja 
fi de piriia^ele : Valea-Rea, Co- 
circilul ?i Magura. 

Solul in mare parte e pletros. 

Are o populate de 232 fa- 
mini, sau 1402 suflete, din can 
201 contribuabill, locuind in 
253 case; o bisericS parohiala, 
cu hramul Sf. Nicolae. 

Locuitoril, care se ocupS mat 
mult cu pistoritul, posedS: 43 
plugurl de lemn ; 5 morl de ap£; 
390 bot, 411 vacT, 58 cai, 2250 
01, 134 capre $i no porci. 

Sunt in comuna : 3 comer- 
cianp de biuturl spirtoase, 3 
fierarT, 4 rotarl; 1 piva, 6 he- 
rastrae $i 6 fabric! de rachiii 
de tescovina. 

Budgetul com. e la venitun 
de 1664 lei $i la cheltuell, de 
1598 lei. 

Nistore§ti, cdtun, al com. Tres- 



tia, jud. Buzau, cu 90 locuitorl 
^i 15 case. 

Nistore§ti, sat, jud. Dimbovi{a, 
plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a, cat. 
com. Bela. 

Nistore§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Breaza-d.-s., jud. ?i 
pi. Prahova. Are o populate 
de 311 suflete. Cade in partea 
de E. a comunel §i e udat de vaile : 
Temnicul, Vacarea^a, Bradul, 
Smeuratul, Plopi^ul, Motro$oaia 
§i Fiarele, $i de riul Prahova, 
care il strabate in partea de V. 

Nistore§ti, cdtun, in com. cu a- 
cela$I nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, a§ezat pe piriul Naruja 
$i sub poalele dealulu! cu ace- 
la?T nume. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Nicolae. 

Nistore§ti, mahala, in jud. Vil- 
cea, pi. Oltejul-d.-s., com. Greci. 
Este udata de valea Vladoaia 
?i de valceaua Cazanul. 

Nistore^ti, munte, jud. Prahova, 
plaiul Prahova, com. Breaza-d.-s. 

Nistra, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.s., com. Bbghicea, spre 
E. de satul Boghicea ?i la 5 kil. 
de el. 

Are o populate de 70 familii, 
sau 243 suflete, din carl 46 con- 
tribuabilT, locuind in 59 case. 

Locuitoril poseda 59 capete 
de vite mart. 

Nistrii (Dealul-), deal, pe teri- 
toriul com. Tabalae?ti, pi. Cras- 
na, jud. Falciu. 

Nisule^ti, mahala, in jud. Me- 
hedinfi, plasa Motrul-d.-s., com. 
rur. Pe?tenu{a. 

Nijjcovelul, numire data unel 



68157. ifarele JHefionar Geograftc. Vol. IV. 



66 



Digitized by VjOOQ IC 



NI$COVELUL 



508 



NI^COVULUI (GUKA-J 



p&rfi di?i padurea mosnenilor 
din com. Lipia, jud. Buzau, ~ % 
tuata pe muntele Chilmiziul 



si- 



Ni§COvelul, vale, in jud. Buzau, 
com. Niscovul, cat. Saseni-V.echl; 
incepe din muntele Chilmiziul 
si se scurge in riul Niscovul. 

Niscovul (Ni§covul-Adunat), 

cittun, al com. Gura-Niscovul, 
jud. Buzau, cu 210 locuitori si 
S3 case. 

Ni§COVul, mofie, in jud. Buzau, 
com. Gura-Niscovulul, cat. Sa- 
seni-Vechi; are 670 hect., din 
care 260 hect. arabile si vie, 
restul padure. 

Niscovul, ria, in jud. Buzau, pi. 
Sarata. Izvoreste in com. La- 
posul din doua izvoare, care Tes 
din padurile Podul - $tefulu! si 
Podiacul si se reunesc in Va- 
lea-Unghiulu!, zisa si Fundul- 
Niscovulul, uda apol in curme- 
zis comunele Tisaul, Grajdana, 
Gura-Niscovulul si se varsa in 
riul Buzaul, in comuna Ver- 
nesti. Malurile sale fiind nisi- 
poase, apa se infiltra in pamint, 
scazindu! din ce in ce volumul, 
care atinge maximul, dupa ce 
primeste piriul Tisaul ; iar la 
Fintina-Draculul, in apropiere 
de Mierea, dispare cu desavir- 
sire sub maluri. Numai in timp 
de ploae, undele sale ajung in 
riul Buzaul cu o mare repezi- 
ciune. Se crede ca Niscovul, 
dupa ce dispare, !ese la supra- 
fa^a pe teritoriul com. Lipia, 
sub forme de mic! balfl, care 
se reunesc la Cracanata si dau 
nastere riulul Calma^uiul. Cursul 
sau e in genere lin. Intre cat. 
Tisaul si cat. Glodul are as- 
pectul ma! mult al unel balfi, 
avind albia plina de richita si 
trestie. Niscovul are ma! mul^i 
afluen^f. Ma! insemnap, pe par- 



tea dreapta, sunt : Valea-Capril, 
Putineiul, Tisa, Valea- Rea, Va- 
lea-Barbulu!, Salcia, Ismana si 
Leurda ; iar pe stinga : Mura- 
toarea, Stupina, Pietrosul, Ti- 
saul, ^ogoia, Valea-Seaca, Ha- 
lesul, Mierioara, Borul, Barbu- 
leanca $i Mierea. Niscovul, la sor- 
gintea sa, e crezut de locuitor! 
ca apa cea ma! eficace pentru 
a vindeca unele boale. 

Ni§covul-de-peste-Glrla, cittun, 
al com. Gura-Niscovulu!, jud. 
Buzau, cu 230 locuitor! si 45 
case. 

Ni§covului (Gura-), com. rur. y in 
jud. Buzau, pi. Sarata, situata 
pe ambele maluri ale riulul Nis- 
covul si la distan{a de capi- 
tala jud.* de 17 kil. Limita sa, 
la N., incepind de la Pietris, 
merge pe valea Tina-Neagra, 
de unde se urea in muchia pn- 
ta si de aci in muchia Solni^ele ; 
la V., din muchia Solni^ele merge 
in Podul-Adincatel, se lasa pe 
valea Mirea, trece riul Niscovul, 
urea la Lacul-cuZalogl, o iape 
Valea-Niscovelului, da in fintina 
Produleasa, si de aci in Fintina- 
Piclelor; la S., din Fintina-Pi- 
clelor, apucape matcaVail-Tean- 
culu! si apo! pe drumul tlrgulu! 
Valea-Teanculu!, pe care merge 
panaincatunul Saseni-Nol; laE., 
din marginea catunulu! Saseni- 
Nol, urea in Malul-Ciairulul, se 
lasa in marginea catunulu! Valea- 
Niscovulul, intilneste matca riu- 
lul Niscovul, continua pu{in pe 
cotul ce'l face aci, apol, urcind 
spreN., ajunge iar in cat. Cirlo- 
manesti, la sub-divizia numita 
Pietrisul. 

Suprafa^a com. este de 4250 
hect., din care 458 hect. arabile, 
1653 hect. padure, 52 hect. fi- 
neafa, 280 hect. izlaz, 117 hect. 
livezl, 630 hect. vie si 760 hect. 
loc sterp. Propriety! ma! insem- 



I 



nate sunt: Mierea si Produleasa 
(padurl ale statulul), Saseni- 
Vechl, Gura-Izvorulul, Saseni- 
Noi (parti cu Iar e) ; Cirlomanesti, 
Bal^afi si Tircoveanca ale ce 
telor de mosnenl: Cirlomanesti, 
Tircovenl si Mosneni dupa vale, 
numi{! : Blevest! si Ghive^estl. 

Terenul e accidentat de nu- 
meroase dealuri, din care Sase- 
ni si Cirlomanesti sunt renu- 
mite prin viile ce le acopera si 
cantitatea vinulu! ce produc; 
cele mal multe insa sunt niste 
conglomerate argilo-nisipoase, 
sterpe sau acoperite de padurl. 

Are renumit • fintinl cu apa 
buna de baut si in mareabun- 
denta; se disting insa: Disca. 
Plesea si Helesteul. 

Comerciul consta in desface- 
rea productiunilor si in transpor- 
turl, mal cu seama lemne de foe, 
ce se consuma in orasul Buzaul. 

Ca! de comunica^ie are sose- 
lele: Buz.lul-frontiera, Verne?ti- 
Tisaul, prin Niscovul si Mizil- 
Niscovul prin Sarata (Drumul- 
Dealulul). 

Locuitori! poseda: 566 bol, 
128 vacl, 7S vifel, 4 bivoli, 28 
ca!, 17 lepe, 4 minjl, 1040 ol, 
20 capre si 320 porcl. 

Stupl sunt 95. 

Comuna e formata din catu- 
nele: Cirlomanesti, Mierea, Nis- 
covul, Niscovul - de-peste-Girla, 
Posircesti, Saseni-Nol, Saseni- 
VechT si Valea-Saseni-Nol, zisa 
si Valea-Teancului. 

Are o populate de 2 100 sufle- 
te, din can 414 contribuabili, 
carl loeuese in 491 case. 

MeseriasT sunt: 24 lemnarl, 
3 timplarl, 5 rotarl, 40 butnarl, 
2 croitor!, 2 cizmar!, 1 fierar, 
2 cojocarT, I brutar si 2 varari. 

Budgetul com. e de 3840 lei. 

Are o scoala frecuentata de 
48 elevl ; 4 biseric! in catunele 
Niscovanul-Adunat, Saseni-Nol, 
Saseni-Vech! si Cirlomanesti, de- 



Digitized by 



Google 



NI?CQVULUl (VALEA-) 



509 



NOGEA-RUNCUL 



servite de 3 preop, 3 cint&ret! 
si 4 paracliser!. Catedrala e cca 
cu hramul Sf. Voevoz!. 

Sunt n circiuml. 

Comuna e vechte. C&tunele 
care se g&sesc menfionate in sc- 
colul al-X VIMea sunt : Nicsovul 
si S&seni, unde a fostadusi o co- 
lonic de SasT, azt rominizaflf. 
Ca locur! demne de vflzut are : 
Dealul-Pandurulul, unde in 1821 
a fost o crincen& lupr.2. intre 
Turd si Eteristf. Sub dinsul se 
g&sesc multe hirburi nearse. Ce 
t&{uia, in Cirlom&nesti, un imens 
depozit de oale de diferite forme, 
atit din perioada dac&, cit din 
cea cuman&-t&tar&. Aci a tre- 
buit s& fie un cimitir. 

De la 1806 — 1 812, Gura-Nis- 
covului a servit ca tirg al intre - 
gulul judet, fiind-c& orasul Bu 
z£u fusese ars si or&seni! se 
refugiaser& aci, in Nicsovul- A - 
dunat, precum si ca centru de 
culturd, de la 1823 — 1834, cind 
a fost aci renumita scoal& a lu! 
Codru. 

Ni^covului (Valea-), vale in- 
semnatS, in pi. Sftr&t'i, jud. Bu- 
z&u, prin mijlocul c&reia curge 
riul Niscovul. Ea incepe de la 
obirsia NiscovuluT, cu o deschi- 
derc de 6 m. si merge din cc 
in ce largindu-se, p&n& la com. 
Gura-Niscovulul, avind pe partea 
stingS muntele Predealul-BuzSu 
lul, acoperit de vaste si secu- 
lare pidurt, iar pe partea dreapta. 
stincoasa Istrifa si Chilmiziul, a- 
coperi^i asemenl parte de pSduri, 
parte de livezl si viT. Terenul 
el este argilo nisipos. Din punct 
de vedere istoric si arheologic, 
aceasta. vale prezintS un deo 
sebit interes. Cirlom&nesti, tu 
mulul Cetatea, sanjul T&tarilor, 
nenum&ratele fortificajir, ce se 
v2d pe virful dealurilor ce o 
doming, cet^I in ruine, m&nSs 
tirile: Gr£jdana, Barbul, Izvo 



ranul, Ciolanul si Bradul, din care 
unele inconjurate de zidurl tarf, 
arme si ghiulele, ce se gSsesc 
prin p£durt, etc., rezumS secole 
intregl, care ne amintesc de 
timpi! de invazif, de glorie si 
de decaden^ a trecutului nostru. 
Totul arat£ c& pe aceastS vale 
a trebuit s£ se fi dat lupte 
crincene. 

Nu mai pu{in pl&cut£ este si 
pentru excursiunf, mergind ore 
intregl, ma! cu seam& de la Ti- 
s&ul p&n& la Glodul, numai sub 
umbra stejarilor secularl, avind 
de vSzut: faimosul plop (pluta) 
din comuna Strejeni, a c&rul 
grosime de 9.67 m. in periferie 
(la jum&tatea trunchiului), il face 
a fi, poate, eel mai mare arbore 
din Jar&; muntele FaJa-InaltS cu 
avutele si fortele sale ape mi- 
nerale; Virful-Glodulul, de unde 
se desfasur& una din cele mai 
frumoase privelistf, etc. 

Ni{a, piriias, in jud. Neamju, pi. 
de Sus-Mijlocul, com. VinStori, 
izvoreste din ramura despre S. 
a dealului Oglinzi (Neamfu) si 
se vars£ pe partea stingi a pi- 
riulul Nemfisorul, aproape de sa- 
tui Debrufa. 

Ni^eni, trup de sat, in jud. Neamtu, 
pi. PiatraMuntele, com.Vaduri, 
aproape de satul Oan^ul. 

Ni{enilor (Piriul-), afluent al 
Bistri{eT, in com. Brosteni, jud. 
Suceava. 

Ntyuleijti, sat, ftcind parte din 
com. rur. Va^a, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. Este contopit cu c&- 
tunul Ciuresti. Cade in partea 
de E. a comuneT. Are o popu- 
late de 266 locuitorl; o bise- 
ric& vechie, construiti din lemne 
groase de stejar, adus£ aci din 
catunul Chiri^esti la anul 1834, 
dup& cum se poate constata din 



dou& table de piatr& ce 'I ser- 
vesc ca inscrip^ie. 

Ni^ulul (Pfrtul-), piriias, jud. 
Bac£u, pi. Muntelul, com. Brus- 
turoasa, care se vars& in Piriul- 
Sc£ricicar. 

Ni^ului (§esul-), ses, intre satele 
Iezerelul si Valea-Onef, com. Co- 
sesti, pi. Racova, jud. Vasluiu, 
prin care trece piriul Racova. 

Niul, japse, jud. Br&ila, din care 
o ramuri se vars£ in Tezerul 
Pusdercul; iar spre S. alta in 
Tezerul Tertele{ul. 

Npapte§a, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Si- 
sesti-d.-j.; are 50 case. 

Noapte§a, piriu, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Jegujani. 

Noapte^ul, sat, pe malul drept 
al riului Argesul, la 5 kil., spre 
S. de Curtea-de-Arges, jud. si 
pi. Arges, com. rur. Tutana. 
Are o populate de 308 suflete 
si o bisericS cu hramul Sfin^il 
Ingeri, ftcuta de locuitorl, de- 
servita de un preot si un cin- 
t£re{. 

Nogea, deal, jud. Bac^u, pi. Mun- 
telul, com. V&siesti, de pe te 
ritoriul satulul Leorda. 

Nogea, pUdure foioasS, jud. Ba- 
c5u, pi. Muntelu!, com. Visiesti; 
are o intindere de 90 hect. si 
apar^ine rSzesilor din comunS. 

Nogea, piriias, jud. BacSu, pi. 
Muntelul, com. VSsiesti, care iz- 
voreste de sub dealul cu acelasl 
nume si se varsa* in piriul Ur- 
menisul. 

Nogea- Runcul, pftdure foioasS, 



Digitized by 



Google 



NOHAI 



010 



NOVAC (BRAZDA-LUt-) 



jud. Buzau, pi. Muntele, com. 
Vasie§ti, proprietatea raze?ilor 
din comuna; este supusa regi- 
mulul silvic. 

Nohai y Movi/#,in jud. Buzau, com. 
Cotul-Ciorii, pe hotarul desprc 
Vizireni, din jud. Braila. 

Noi, torent, trece prin cat. Vijoe$ti, 
com. Tetoiul, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea, $i se varsa in riul Olte^ul. 

Noianul, lac mare, jud. Braila, la 
I kil. de satul Ciacirul, sub mu- 
chea platoulul; e unit cu lacul 
Groapele, din com. Gropeni, 
prin privalul Noian. 

Noianul, lac, pe {armul sting al 
canalulu! Lata, jud. Braila, com. 
Chiscani, intre satul Chiscani 
$i cat. Varsatura, la I kil. spre 
N. de satul Chiscani. 

Nomoale. VezI Namoale, Namo- 
loasa, etc. 

Nona, fost sat, jud. Ilfov, linga 
valceaua Nona, numit azl Stra- 
hovi. Se afla in partea de N.-E. 
a com. Afuma^i. 

Nona, numirea vechie a vlilce- 
lel Strahovi, jude^ul Ilfov. 

Noroaiele, ttrltt, in jud. Braila, 
com. Gropeni, intre canalul Vil- 
ciul $i Dunarea- Vechie, unde 
privalul Lata se une^te cu pri 
valul Gingara^oaia. 

Norocelul, deal, in jud. Ia$i, pi. 
Bahluiul, com. Birle^ti, avind treT 
ramuri : Mo?inoaeT, Po$teI $i Mo- 
re!, pe care se intinde mo$ia cu 
satul Spinoasa, de la N. spre 
S., pana in malul sting al Bah- 
luiuluT. 

NoroioasS (Apa-), girld, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 



com. rur. Turcoaia; se desface 
din Dunare, la 2 kil. mal jos 
de Ostrovul-luI-Mo?-Dobre ; se 
indrepta spre N., avind o di- 
recjiune generala de la S.-V. 
spre N.-E. ; brazdeaza partea 
V. a placet $i pe cea S.-V. a 
coraunef, ?i, dupa un curs de 
4 l /2 kil. se varsa iar in Du- 
nare, la 1 kil. mal jos de sa- 
tul Turcoaia ; inchide intre el 
?i Dunare o insula de 300 hect., 
acoperita cu paduri, pe juma- 
tate exploatate ; prin girla, nu- 
mita Apa-Redeluia, comunica cu 
girla Apa-Balanul, inchizind, in- 
tre ele $i Dunare, un grind pic 
tros de 100 hect. 

Noroiul-Mare, lezer, cam de 1 
kil., in jud. Braila, com. Gro- 
peni, intre privalul Arimaneasa 
§i Gingara?oaia. 

Noropi^a, p&dure a statuluT, in in- 
tindere de 22 hect., jud. Vil- 
cea, care, impreuna cu trupurile : 
Verdea(20 hect.), Tatarei (216 
hect.), Parase?ti (885 hect.),Do- 
bru^a (76 hect.) ?i Mitrofani 
(125 hect), {ine de comunele: 
Draga^ani, $tefane$ti $i Crefeni, 
pi. Oltul-d.-j. 

Notarulul (Viroaga-), viroaga, 
jud. Braila, care pleaca din 
riul Buzaul, de la E. satului Vi- 
zireni, ocolind spre E., intra in 
com. Strimbul, unde se une?te 
cu viroaga Faurei, la stinga dru- 
mulul de fier Braila-Buzau. 

Notinului (Valea-), vale, jud. 
Olt, pi. Vedea-d.-s., com. Fata; 
se varsa in Girla-BouluT, in ra- 
ionul com. Fata. 

Nou (Satul-), sub-divizie a catu- 
nului Benga, jud. Buzaii, com. 
Marun^ul, formata din insura- 
nt, ll mal zice $i Haimanale. 
VezI Manastirea. 



Noua-V&cSreasca, (Pupaza), 
sat, facind parte din com. rur. 
Frasinetul, pi. Oltenifa, judejul 
Ilfov. Este situat la E. de Fra- 
sinetul, pe malul sting al girlei 
Mosti?tea. 

Se intinde pe o suprafaja de 
5000 hect., cu o populate de 
494 locuitorl. 

D-l T. Urlajeanu are 4800 
hect. $i locuitorii, 200 hect. Pro- 
prietarul cultiva 175 hect. (25 
izlaz). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot $i 
1 cintare^; 1 balta. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumar!. 

Numarul vitelor marl e de 
317 $i al celor mici, de 1295. 

Noua-Funii, infund&tura, for- 
mata din impreunarea a doua 
culmi ale dealuluf Tatarani, com. 
Telejna, pi. Mijlocul, jud. Vas- 
luiu. Pu{in ma! la vale de a- 
ceasta infundatura e a?ezat sa- 
tul Tatarani. 

Nomoalelor (Valea-), vale, com. 
Racovifa, plaiul Nuc^oara, jud. 
Mu?cel. 

Novae (Brazda-lui-), urme de 
val de pa* mint, adica $an{ mare, 
cu o ridicatura cam de 3 m. 
Aceste fortifica^iunl militare au 
fost studiate ded. prcfesor Gr. 
G. Tocilescu, $i rezultatul cer- 
cetarilor sale se pot rezuma 
ast-fel : 

Se deosibesc in Jara Romi- 
neasca 2 asemenea valurl: 

1 . Valul sau limesul de Nord, 
care, plecind de la Dunare, de 
la Hinova in Sud de TurnulSe 
verin, trece prin Craiova, Pun- 
tea-de Greci, pe linga gara Plo- 
e$ti, $i ajunge la cel-1'alt punct 
al Dunaril, cite-va kil. spre S. 
de Braila. 

O atare uria?a fortificajie mi 



Digitized by 



Google 



NOVAC (PIETRELE-LUI-) 



511 



NOVACI 



litar&, taic f ara Romineasca in 
dou& p&rp, despir^ind regiunea 
cimpiefor de regiunea mun^ilor. 
Poporul o nume?te, in limbagiul 
sati figurat, Brazdalul-Novac 
sau Calea-lui- Traian. 

Frontul valulu! este indrep- 
tat c£tre N. 

2. Valul sau litnesulde Sud, 
cu frontul Indreptat tot spre N., 
situat la S. de primul val, dar 
mat pu^in lung de cit acela. 
El leaga doua puncte ale Du- 
naril : unul la V., numit Cetatea, 
la N. de Calafat, altul la E., 
numit Frasinul, la N. de Giur- 
giu, trecind pe linga ora?ul A- 
lexandria, jud. Teleorman. 

D-l Tocilescu recunoa^te in 
amindoua aceste lucrari fortifi- 
ca to rice primele etape ale do 
mina^iunei romane la Nordui 
DunSref, adica in epoca ante- 
rioar& cuceriril Dacief de catre 
Traian, din care epoca dateaza 
$i Municipium Flavium Dro- 
betta (Turnul-Severin). VezI o- 
pera sa: Fouilles et nouvelles 
recherches archeologiques, Bu- 
carest, 1901, p. 118. 

Legenda spune c& prima braz 
da ar fi fost facuta de un uria? 
anume Novae, cu un plug tras 
de dol bivol! albi. Alfil cred ca 
a fost croita de $arpele-balaur, 
in fuga lut, cind era urm&rit de 
Iorgovan, care l'a taiat in bu- 
c^T pSnS la Or^ova, unde l-a 
rSmas numal capul, din care 
lese primdvara musca cea otra- 
vitoare pentru vite. 

Novae (Pietrele-lui-), trvi stinci 
de piatrd, in interiorul cat. 7A- 
h&re$ti, com. M&run{i$ul, jud. 
Buzati. 

Novae (Valea-lul-), vale, in 
com. rur. Sise^ti-d.-j., pi. Mo- 
trul-d.s., jud. Mehedin^i. 

Novaci, plaiti, in jud. Gorj, si- 



tuat in partea de N.-E. a ju- 
de^ulul. P&n& la 1883, forma sin- 
gur o diviziune administrative, 
cu re$edin^a la Novaci, dar de 
atunci s'a unit cu pi. Amaradia 
§i formeaza o singurS diviziune 
administrative sub denumirea 
de pi. Novaci -Amaradia, cu re 
$edinfaincat. Hiri?e?ti, pendinte 
de com. Novaci. 

Se margine^te la N. cu Car- 
pafi, ce'l despart de Austro- 
Ungaria; la V., cu plaiul Vul- 
can, de care se desparte prin 
riul Jiul; la S., cu vechia plasa 
Amaradia $i cu parte din pi. 
Ocolul, $i la E., cu jud. Vilcea. 

P&mintul plaiului este muntos. 
Limita mun^ilor atinge urmatoa- 
rele locality!: Bumbe$ti-de-JiI, 
Dragaoesti, Rado^i, Novaci, Cer 
n&dia $i Polovraci. 

Culmile mal importante ce se 
deta?eaza sunt : Culmea-Sadulul, 
a-Mo!dovi$ulut, a-Corne$uluI $i 
masivul dintre Gilortul $i Olte- 
$ul, sau culmea Zanoaga, toate 
avind mat multe ramifica^iun! 
de dealurt importante. 

Vaile carl despica solul pla 
iulul Novaci sunt, incepind de 
la V. la E.: Valea-Jiulul, a-Sa- 
duluY, a-CrasneT, a-Curpeni?uluT, 
a-Gilortului, a-Galbenului sau 
Baia-de-Ffer $i a-Olte^ului, stra- 
batute de riurile cu acela^i nume; 
precum $i alte mal multe vai 
de un ordin inferior, deschise 
de afluen^il lor. 

Solul plaiului, din cauza na- 
ture! sale muntoase, nu este 
productiv. Sunt 32869 hect. pa- 
dure. 

^oselele din acest plaiu sunt: 
1. $oseaua na^ionala, care intra 
in aceasta plasa pu^in mal la 
S. de com. Ciineni, trece pe la 
Bumbe$ti-de-JiT, intra in defileul 
Lainici, urmind acest defiled 
panS la frontier^. 

2. Soseaua ju demean a* T.-Jiu- 
Vilcca, care intra in aceasta pi. la 



com. Pificul $i trece pe la Zor- 
le$ti, Poenari, Ciuperceni, de 
unde intra* in Vilcea. 

$oselele jud. sunt: 

1. $oseaua care pleach din 
comuna Bumbe$ti-de-Jii ?i tre- 
ce prin urm&toarele locality!: 
Berle?ti, Tetila, Gruiul d.-j., Mu- 
$ete$ti, Dr&goe$ti, Crasna, unde 
se desparte in doua, o ramura 
apucind spre Surpa^i, unde intra 
in pi. Amaradia, iar alta mergind 
spre C&rpeni§i, Anini?i, Hiri- 
$e$ti, pe unde o ramura apuca 
spre S. spre Huluba, Ciocadia, 
unde intra in plasa Amaradia, 
iar cea-1'alta ramura merge spre 
Novaci, Cernadia, Baia-de-Fier 
$i Polovraci, de unde intra in 
I Vilcea. 

$oselele com. sunt: 

1. $oseaua care pleaca din 
com. Tetila ?i trece pe la Cii- 
neni $i Sofraceni, de unde in- 
tra in plasa Ocolul. 

2. $oseaua, care duce de la 
Turbafi la Dragoe?ti. 

3 §oseaua care pleaca din 
catunul Huluba ?i trece prin 
Pociovali^tea, Site^ti ?i Pi^icul, 
de unde intra in pi. Amaradia. 

In plasa, este o judecatorie 
de ocol, cu re$edin{a in Car- 
bune^ti, o companie de doro- 
ban^T, cu re^edin^a in Novaci. 

Locuri istorice sunt: LaBum- 
be?ti-dejii ?i la Mu?ete?ti-de- 
Jil, Tetila, Ciineni, Gruiul-d.-j., 
Mu?ete?ti, Ohaba, Dragoe^ti, 
Turba^i, Crasna, Carpini^ul, Ra- 
do$i, Anini?ul, Surupa^i, Cioca- 
dia, Pociovali^tea, Novaci, Cer- 
nadia, Bumbesti-Pi^icul, Poenari, 
Baia-de-FIer $i Polovraci. (v.a.n.). 

Centre de desfacere sunt: 
Bumbe^ti-Piticul cu bilciu mare 
de vite, odata pe an, la24Fe- 
bruarie. 

In plaiul Novaci sunt: 9 pi- 
chete; o trecatoare la Lainici, ?i 
potecT la fie-care din pichetele 
respective. 



Digitized by 



Google 



NOVACl 



512 



NOVACl 



Are o populate de 4872 fa- 
milil, sau 17529 suflete, din carl 
3273 contribuabil! ; 16 $coale, 
frecuentate de 471 copil. 

Novaci, com. rur. t in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, situata pe am- 
bele ^armurl ale riulul Gilortul, 
la E. de Anini^i. Se compune 
din 4 catune : Novaci-Straini, 
Novaci-Rominl, Hiri?e§ti $i Ghe- 
bani. 

Numele se crede c&'I vine de 
la Baba-Novac, general al lui 
Mihaiu-Viteazul §i intemeietorul 
com. pe la 1595. 

Are o suprafa^a cam de 7900 
hect., din carl: 100 hect. mo- 
?ia statulul, 3800 hect. ale mo$- 
nenilor, 3000 hect. ale proprie- 
tarilor §i 1000 hect. ale lmpro- 
prietari^ilor. Jumatate din toata 
* suprafa^a e padure. Limita a. 
ceste! suprafefe este : spre E., 
muntele Corne§iul ; la V., piriul 
Anini?ul; la N., o linie paralela 
cu frontiera, linie care trece prin 
muntele Redeiul (lingS Cornell); 
la S., com. Pociovali^tea. 

Are o populate de 468 fa- j 
milil, sau 1484 suflete, din car! 
305 contribuabill ; o ?coala de 
baejl, frecuentata de 45 elevl 
$i 1 de fete, frecuentata de 12 
eleve; 5 bisericl, deservite de 
3 preop $i 3 cintare$I; 48 fin- 
tinl, 8 morl pe apa Gilortului ; 
9 piue; 12 joagSre; 5 circiumi. 

Comerciul se face de 3 1 per 
soane. 

Locuitorii posedS : 100 plu 
gurl, 139 care cu bol, 72 ca- 
ru{e cu cai ; 1 209 vite marl cor- 
nute, 311 cai, 9051 ol, 370 ca- 
pre, 26 mSgari $i 645 rimatorl ; 
92 stupT cu albine. 

Venitul com. este de 2550 
lei, iar cheltuelile, de 2447 lei, 
92 ban!. 

Prin com. trece riul Gilortuj 
$i piraiele Gilor^elul-de-Vest $1 
Gilor^elul-de-Est. 



Comun^a^ia se face prin 50- 
seaua vecinala Bumbe$ti-de Jil- 
Polovraci ?i calea vecinala, Cio- 
cadia-Hiri§e$ti. Comunica^ia cu 
cele-1'alte comune se face prin 
potecl ?i drumurt de care. Din 
comunS mal pleacS o potecS 
de cai, care merge in Transil 
vania pe la muntele Piatra-Alba 
(vama austro-ungara), iar de 
aci se ramified in diferite di- 
rec^ii ale Transilvaniei. 

In privin^a potecilor ce pleaca 
din aceastS com., vezi pichetul 
Bora. 

Sucursala vamei romine$tI are 
re$edin{a iarna la Novaci ?i vara 
la Timpa. 

Novaci, com. rut., jud. Vla?ca, . 
pi. Cilni§tea, situata pe coasta 
dreapta a Arge?ulul, din jos de 
Mihale^ti, la extremitatea N.-E. 
a pla?el, despre jud. Ilfov, la 24 
kil. de Bucure^ti, la 55 kil. de 
Giurgiu, prin C&lug3reni, $i la 
21 kil. de Ghimpa^i, re^edin^a 
pla§el. 

Are o populate de 683 su- 
flete, din carl 158 contribua 
bill ; o biserica\ deservitS de un 
preot ?i 2 dascall; o ?coala 
mixta cu 3 clase, condusa de i 
o inv&$&toare $i frecuentata de 
30 bae^I §i 10 fete. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2879 lei ?i la cheltuelT, de 
2824 lei. 

Novaci, sat, a^ezat in partea de 
S.-V. a com. Zlatunoaia, pi. Mi- 
letinul, jud. Boto§ani, in valea 
Novaci. Mo$ia, in intindere de 
7407 hect., e proprietatea prin- 
tulul Gr. M. Sturdza. 

Are o populate de 20 familiT, 
sau 7 1 suflete ; o fabrica de spirt 
(velni^a), care produce 50000 de 
decalitri anual. 

Novaci, sat, in partea S.-V. a 
com. Duda, pi. Podoleni, jud. 



Falciti, la 4 kil. de satul de re- 
§edin{a, Duda, situat pe coasta 
dealulul Cctcaina, prin valea dk- 
ruia trece piriul Racea (Novaci). 

Suprafa^a teritoriului e de 
1934 hect., cu o populate de 
1 20 familil, sau 497 suflete, din 
carl 80 contribuabill. 

Are o bisericS, fondata pe la 
1680. Se presupune a fi facuta 
de catre un cioban, pentru ci, 
la repara^iunea ce i s'a facut, 
s'a gasit, sub pragul u$el de la 
intrare, un b£\ pastoresc, bine 
lucrat, in forma obicinuita, ?i 
care ba{ s'a a?ezat iar in locul 
unde a fost g&sit, spre a servi 
de document, in lipsa de alte 
dovezT. Biserica e deservita de 
1 preot $i 1 dascal. 

Proprietatea mo^iel, pe care 
se afla satul, este a statulul. 

In privin^a numirel $i infiin- 
t&rel satulul, legenda spune ca 
un haiduc, cu numele de Baba- 
Novac, s'a a$ezat aci din ve- 
chime, intr'o poeni^S din codrul 
nestrabatut, ce se afla in aceasta 
localitate, unde a trait multa 
vreme ; pe linga el s'au strins 
mul^i refugia{i, carl umblau pri- 
begind prin f ara. de riul Tata- 
rilor $i, sub ocrotirea luT, for- 
mind bordee ^i, taindu-se pa- 
dureaimprejurul bordeelor, dupS 
mortea lui, s'a format satul, din- 
du-i-se numele de Novaci, ur 
ma$i de-al lui Novae. 

Novaci, cimpie, jud. Vilcea, pi. 
Olte^ul-d.-j., com. Lalo^ul. 

Novaci, ftodij, jud. Boto?ani, care 
se intinde in dreapta piriului 
Siena, la N. de satul Novaci, 
intre piraiele Novaci $i Prajanul. 

Novaci, piritt. Vezi Racea, piriu, 
com. Duda, pi. Podoleni, jud. 
Falciu. 

Novaci, piriii, pe teritoriul sa- 



Digitized by 



Google 



NOVACI 



513 



NUCKTUL 



tulu! One$ti, com. $ipotele, pi. 
Bahluiul, jud. Ia?i ; se vars& in 
piriul Miletinul. 

Novaci, vale, prin care curge pi- 
riul Novaci, jud. Boto?ani, com. 
Zl&tunoaia, in partea de S. a 
comune!. 

Novaci, pirin, jud. Boto^ani ; iz- 
vore$te din coasta de S. a po- 
di?ulu! Novaci, com. Zlatunoaia; 
formeazS lazul Novaci ; curge 
spre E. $i se vars£ in Miletin. 

Novaci, vale, pe mo$ia Zaho- 
reni, com. Avr&meni, pi. Ba- 
$eul, jud. Dorohoiu. 

Novaci-Romlni, ctitun, al com. 
Novaci, jud. Gorj, situat pe ma- 
lul drept al Gilortulu!, in plaiul 
Novaci. 

Are o suprafafi de 500 hect., 
cu o populate de 121 familiT, 
sau 458 suflete, din carl 83 con- 
tribuabil!; 1 biseridi, deservita 
de 1 preot $i 1 dascal; iojoa- 
gare ; 7 pive ; 7 mor! pe apa 
?i 8 fintin!. 

Locuitorii poseda : 23 plu- 
gur!, 44 care cu bo!; 240 vite 
mar! cornule, 95 cal, 120 of, 
150 capre $i 120 pore!. 

Novaci-StrSini, c&tun, al com. 
Novaci, jud. Gorj, situat pe ma- 
lul sting al Gilortulut. Se nu- 
nie$te ast-fel, pentru c& locui- 
toril sunt veniflf din Transil- 
vania. 

Are o suprafa^a de 525 hect., 
cu o populate de 141 famili!, 
sau 560 suflete, din car! 112 
contribuabil! ; I biserica, deser- 
vita de preotul $i cintare{ul din 
cat. Novaci-Romini ; 1 $coal& 
de bae^! §i 1 de fete ; I joag&r ; 
2 mor! pe apa §i 13 fintini. 

Locuitori! poseda : 3 1 plu- 
guri, 40 care cu bo!, 72 c&ru{e 
cu ca!; 418 vite mar! cornute, 



185 caf, 8601 oT, 160 capre ?i 
340 pore!. 

Novacilor (Valea-), vale, for- 
mate din prelungirea dealulu! 
Novaci, jud. Ia?i, pi. Bahluiul, 
com. $ipotele. 

Novacul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- | 

d.-s., com. Argetoaia. Are o po- I 

pulafie de 280 suflete, carl lo- 1 

cuesc in 44 case $i 19 bor- I 

dee. I 

Copii! din sat urmeaza la $coa- j 

lele din satul Argetoaia-d.-s., ce i 

este la 2 1 /* kil. | 

] 

Novacul, deal, pe mo$ia Domo- j 
$ani, com. Manoleasa, pi. Ba§eul, 
jud. Dorohoiu. 

Novacul, piriU, incepe de pe Li- 
veni-Mitropolie!, com. Manolea- 
sa, pi. Ba?eul, jud. Dorohoiu, ?i 
se varsa in Volovaj, la Hri^eni. 

Novacului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Arge- 
toaia, inalt de aproape 150 m. 
Se lasa din Dealul-Poroine! (Me- 
hedin^i). 

Novo-Seli^a. Vez! Pasatul, sat, 
com. Buda, pi. Her^a, jud. Do- 
rohoiu. 

Nucari-ManSstirei, sat, fecind 
parte din com. rur. CopSceni- 
Mogo$e?ti,pl. Sabarul, jud. Ilfov. 
Se intinde pe o suprafa^a de 67 7 
hect., cu o populate pe733su- 
fete. Aci este re?edin{a prima- 
rie!. 

Mo$ia, proprietate a statulul, 
are 277 hect., din car! se cultiva 
187 hect. Locuitori! au 400 hect. 
$i le cultiva pe toate. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 2 preo{! 
§i 2 cint&re{!. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumar!. 



Numirul vitelor mar! e de 282 
$i al celor mic!, de 376. 

Nucarilor (Valea-), pirin, in 
jud. $i pi. Tulcea, pe teritoriul 
com. Sari-Ghiol : izvore$te din 
prelungirile de E. ale Dealu- 
lu! -Mare, sub numele de Sa- 
ri-Ghiol ; se indreapta spre S., 
avind o direc^ie generals de la 
N.-V. spre S.E.; curge prin dea- 
lurile Iacob-Mog, Imalac, Cia- 
tal-Tepe, Tau?an-Tepe $i Calica ; 
prime^te pe stinga Valea- Viilor ; 
trece prin mijlocul satelor Sa- 
ri-Ghiol $i Calica, §i, dupa un 
curs de 10 kil., se varsa in la- 
cul Razelm ; pu^in ma! jos de 
satul Calica, pe valea lu!, mer- 
ge drumul vecinal Malcoci-Sari- 
Ghiol. 

Nuceteanca, p&dure de 1 5000 
ari!, pe teritoriul mo^iilor Plopul 
$i Titu, pi. Bolintinul, jud. Dim- 
bovtya. 

Nuceteanca, pirin, izvore?te din 
poalele dealulu! Nucetul, com. 
Gornetul-Cuib, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, curge de la N. spre 
S., primind in dreapta valea Beni 
$i piriul Turburea, $i se varsa 
in piriul Sara^elul, tot in raio- 
nul com. Gornetul-Cuib. 

Nucetul, sat, fecind parte din 
com. rur. Gornetul-Cuib, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Este situat 
pe culmea dealulu! Nucetul, in 
partea de N.-E. a com. Are 
o populate de 295 loc. ; o bise- 
rica constants de lemn, fondata 
la 1 8 14, deservita de un preot. 

In partea de N.-E. a cat. Nu- 
cetul, in localitatea numita Va- 
lea -Saicie!, se afla in p&mint 
multa sare. 

Se zice c& biserica din acest 
sat a fost adusa la 18 14 din 
cat. Ize^ti, unde se construise 
una de zid. 



Digitized by 



Google 



NUCETUL 



'il4 



NUCETUL 



Satul ar fi infiinfat pe la 17 14. 
In apropiere se afl£ mctohul 
Episcopiel de Buzau, ale c&ru! 
urme se v&d si azl. Legenda 
spune ca pe cuhnea dealulut, 
pe care se stabilisera primii lo- 
cuitort, calug&rii plantasera nuci, 
de unde s'a dat satului numele 
de Nucetul. 

Nucetul, sat, facind parte din 
com. rur. Chiojdeanca, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 549 locuitori. 

Nucetul, mdniistire $i sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, 
com. Cazaci, pe malul sting al 
riulul Dimbovi^a, la 25 kil. spre 
S.-E. de Tirgoviste, ling& calea 
ferata Tirgovi?te-Titu. M&nasti- 
rea se intretfne de stat. Pe mobile 
el se afla instalat& herghelia sta- 
tulul. La 1 82 1, in timpul zave- 
rei, Turcii au b&tut in doua rin- 
duri pe Grecl in Nucet. Lin- 
g5 aceasta man&stire 91 linga 
grajdurile si cazarmile herghe- 
liel de la Nucet se afla gara 
Nucetul. Imprejurul manastirelse 
mal afla un mare calun, numit 
tot Nucetul, care fine de com. 
Cazaci. 

In catunul Nucetul se afla o 
scoala condusa de un in viator 
platit de stat. (Vezi Cazaci si 
Bro$teni). 

Din hrisovul cu anul 7010 
al Radulul Voevod pronumit eel 
mare, se dovcde$te cS man&~ 
stirea Nucetul a fost fondata. 
de pircilabul Gherghina de la 
satul . . . ., inca din zilele lul 
Vlad Voevod eel mare, si pusa 
de numitul fondator sub pro- 
tec^ia (hramul) Sf. Gheorghe, 
patronul zileT sale onomaslice. 
Tot acest Gherghina a inzes- 
trat-o atit cu mosia Nucetul, cu 
osebitele sale numirl si trupurT, 
precum ?i cu mosia Badesti. 

Cu toate acestea, din alt hri- 



sov al acestut Radu-Voevod-cel- 
Mare, tot cu data 7010, se face 
netagaduit& incredin^are ca la 
intemeierea si inzestrarea acestei 
m&nastiri, a contribuit mult si 
Vlad al V-lea, tatal sau, fiind- 
ca atit hrisovul acesta, ce vor- 
beste de mosia Topoloveni, fa- 
cuta danie manastire! de catre 
Vlad Voevod, cit ?i cela al lul 
Neagoe Basarab Voevod, cu anul 
7014, cu care int&re$te stapi- 
nirea manastirei asupra numi- 
tului ce i-a facut danie tot Vlad 
al V-lea, il numeste si pe el 
(pe acest Vlad al V-lea), fon- 
dator al m&nastirei. A$a dar, 
atit pircalabul Gherghina cit si 
Vlad al V-lea, sunt ce! d'intiiu 
fondator T a! acestor mSnastiri. 

Dona^i! de mo$it i s'a facut 
mat in urmS, nu numai de ur- 
masil pirc&labulul Gherghina, 
dar si de alp particular!: ast- 
fel mo$ia Topsani s'a f&cut 
danie acestel manastirl de co- 
misul Vlaicu de la Valeni (hri- 
sovul luf Alexandru Voevod la 
anul 7077); mo?ia Marcesti, de 
Jupineasa Grajdana, sora Banu- 
lul Udrea de la Valeni (hotar- 
nicia a 6 boeri, cu anul 7 1 24) ; 
mosia Culcafi, de Radu, fiul 
Voinel (cartea acestul Radu, cu 
anul 7154); mosia Cacale^i, de 
loan Vac&rescu, ce s'a inmor- 
mintat la m&nastire (cartea cu 
anul 7248, a Badil V&c&rescu). 

Din hrisovul lul Mateiu Ba- 
sarab, cu anul 7148, Mai 11, se 
vede ca inchinarea acestei m&- 
n&stirf la cea numita Dusca de 
peste Dun&re, s'a ftcut de Radu 
Voevod, fiul MihnelVoevod, la 
71 1 1, cu voia urmasilor fon- 
datoruluT Gherghina, anume Vor- 
nicul Ivascu si Clucerul Vucina, 
cu condifie ca egumenul sa tri- 
meata d'acolo om in^elept, cu- 
vios si cu bune purtarl, capabil 
de a administra trebile acestei 
inan&stirl Nucetul, si a veghea 



la paza regulelor bisericei si a 
sf. slujbe, m&rginindu'l a nu tri- 
mite m&nastirel Dusca mal mult 
de 20000 ban! ( 1 leu =40 par.; 
i,=3 ban!, de unde 20000 bant 
=6666 2 6 parale= 1 66 2 /3 lei) pe 
an din venitul man&stirel Nu- 
cetul, si ordonind ca s& pazeasca 
nestramutat aceste tocmell. Mai 
tirztu, zice batrinul Mateiti Voe- 
vod, in hrisovul citat, facind 
anchet& la toate m£n&stirile de 
modul inchinaYilor, fiind-d cele 
maT multe au fost facute prin 
mituire, ftra voia si stirea fon- 
datorilor lor, a venit cu rindul 
si la aceasta m&nclstire Nucetul, 
si intrebind pe postelnicul Gheor- 
ghe, fiul vorniculuT Iva$cu si pe 
slujerul Preda, fiul clucerulul 
Bucinca, i s'a dat rispuns cain 
adevSr a fost inchinata de pa- 
rin^il lor; si in virtutea acestei 
declararl, intareste si Mateiu Ba- 
sarab aceasta inchinare la ma- 
n^stirea Dusca, cu conduce ca 
egumenul sa trimit& pe tot anul 
suma de banl ma! sus aratata 
regulat si fer5 nicl un fel de 
adaos sau scaz&mint, spre a- 
jutorul calug5rilor de la Du§ca 
si pomenirea fondatorilor. 

Metohul Panaghia s'a fondat 
si s'a inzestrat cu ma! multe 
proprietap, intre care si mo?ia 
Racovi^a, de banul Udrea de 
la B&leni, ceea ce se dovede?te 
atit din testamentul acestuia, cu 
anul 7106, cit si din cartea lul 
Grigore si a frapne-seu Iva?cu 
Balciu, cu anul 7200, prin care 
inchinind aceasta manastire la 
manSstirea Nucetul, zic ca ?i 
aceastfi din urma se {ine tot 
de la neamul lor. (Vezi Ion Bre- 
zoianu, «Man5stirile farel»). 

Nucetul. Vezi Cozia, manastire, 
jud. Vilcea. 

Nucetul, deal, spre E. de com. 
Chiojdeanca, pi. Podgoria, jud. 



Digitized by LiOOQ IC 



NUCETUL 



r>ir, 



NUC?OARA (PLA1U) 



Prahova, pe care se afla vir- 
farile Chirila $i Capul-MieluluT. 
Servesc pentru p£$unat. 

Nucetul, deal, in par tea de S.- 
V. a com. Pacurefi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. Are direcfia de 
la N. la S. A fost plaatat cu 
vil, care s'ati distrus defiloxerS. 
Asta-zf deal u rile com. PScure^i 
servS parte pentru pa$unatul vi- 
telor, parte pentru cultura po- 
rumbulul. 

Nucetul, munte, jud. Dimbovifa, 
in sus de Moroeni, pe partea 
dreapta, pe matca Ialomi^eT; 
este acoperit cu padure. VezI 
Brindu^lle. 

Nucetul, izvor, in jud. BuzaQ, 
com. Mlajetul, cStunul Topilele, 
format din izvora?ele : Mosorul, 
Pacioaga 51 Zamoaia, care, dup£ 
ce se reunesc, se scurge in 
iazul nulul BuzSul. 

Nucetul, girld, izvor e$te din poa- 
lele dealuluY Piatra, com. Opa- 
rifi, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova; curge de la V. spre E. 
§i se varsa in girla SarSfelul, in 
apropiere de com. PScurefi, pi. 
Podgoria. 

Nucetul (Valea-) $i Rogojasca, 
mofil ale statului, pending de 
biserica Sf. loan din Bucure§ti, 
jud. Prahova. Se arendeazS cu 
1900 lei anual. 

Nucetul, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dimbovi^a, pi. Dealului-Dimbo- 
vifa, cat. Cazaci, pe linia Titu 
Tirgovi?te, pus£ in circulate la 
2 Ianuarie 1884. Se afla intre 
stabile Titu (15.3 kil.) ?i Vaca 
re$ti (9.1 kil.). Inalfunea d'asu- 
pra nivelulul Marii, de I99 m .64. 
Venitul acestel stafil, pe anul 
1896, a fost de 58438 lei, 90 
ban!. 

€31f!7. ifarelt flieti'Jiat fiwr-r^. Vol. IV 



Nucetului (Virful-)>virfdedeal, 
la N. de com. Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. Este 
acoperit cj vil ?i este eel mat 
inalt virfdepe culmea dealului 
Nucetul. 

Nuci, sat, facind parte din com. 
rur. Meri-Petchi-Neteze?ti, plasa 
Mosti?tea, jud. Ilfov. Este situat 
la N. de Bucure?ti, pe malul 
sting al riulul Ialomifa. Aci este 
re$edin{a prim&riel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
538 hect., cu o populate de 350 
locuitorl. 

D-l C. De?liu are 250 hect. 
$i locuitoril, 288 hect. Proprie- 
tarul cultivS 220 hect. (30 izlaz). 
Locuitorii cultiva 218 hect. (80 
izlaz). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Impara{I, deservita de 1 preot 
?i 1 cintaref ; o $coal& mixta, 
frecuentata de 37 copil $i al c&- 
ruT local s'a oferit gratuit de 
D-l C. De?liu. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
384 $i al celor mici, de 393. 

Nuci, deal, in jud. R.-Sarat, pi. 
Marginea-d.-s., com. Borde$ti; 
se desface din dealul Streaja ; 
se intinde printre afluen^il Rim- 
nel $i at Slimniculul ; br&zdeaz& 
partea de V. a com. ; este aco- 
perit cu paduri, in care predo- 
mina nucil. 

Nuci-lui-Baltag, localitate, in 
jud. Prahova, plasa Teleajenul, 
com. Drajna-d.-j., ceva mai sus 
de Valea-Stane§tilor, unde se 
gase^te stincl de sare, acoperite 
cu un mic strat de pamint. 

Nuci-§i-Arhimandrita, padure. 
VezI Arhimandrita. 

Nucilor (Valea-), piriil, in jud. 



Tulcea, pi. M&cin, pe teritoriul 
comunelor rurale Vac&reni $i Ji- 
jila ; izvore^te din poalele de V. 
ale Dealului -Car&rilor ; se in- 
dreapta spre V., avind o direc- 
{iune generals de la E. spre V., 
br&sdind partea de N. a com. 
Jijila ?i pe cea de S. a com. 
Vacareni, fecindu-le §i pe o oa- 
re-care intindere ?i hotarul des- 
p&r^itor; curge numal printre 
vil,_ceea-ce ii face micul s&u curs 
de 3 kil. frumos ?i pl&cut; se 
arunca in balta Jijilel, la 800 
metri mat sus de Jijila, dup& 
ce ma! intiiu a scaldat picioa- 
rele ruinelor Cet^uel Gherma ; 
pe valea sa merge un drum co- 
munal Jijila-V&c£reni ; este t&- 
iat de drumul comunal Jijila- 
Azacliul. 

Nucilor (Valea-), piriil, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. urb. Babadag; izvo- 
re?te din poalele sud-orientale 
ale dealului Balta-Bair, se in- 
dreapta spre N., avind o direc- 
^iune generals de la S. spre N., 
brazdind partea de N. a pla^el 
?i centrala a com.; curge prin- 
tre dealurile Balta-Bair, Canara- 
Bair, Culaculac-Bair ?i Molfa, 
nu departe de ora?ul Babadag ; 
curge mat intiiu prin pSdurl, a- 
pol printre dealuri acoperite cu 
verdea^a, §i, dupS un curs de 5 
kil., se arunca in Iezerul Baba- 
dag, in partea de S., la poalele 
dealului Sultan-Tepe; pe valea 
lut merge drumul comunal Ba- 
badag-Jurilovca ; este taiat de 
drumurile vecinale Babadag-Vis- 
tenca ^i Babadag-Eni?ala. 

Nuc^oara, plain, in jud. Mu?cel, 
avind re§edin{a sub prefecture! 
in ora§ul Cimpulung; coprinde 
partea de N.-V. a jude^uluT; are 
forma unut dreptunghiQ; este 
acum contopit cu pi. Dimbo- 
vi^a. 

66 



Digitized by 



Google 



NUCSOARA (PLAIU) 



516 



NUCSOARA (1'LALU) 



Se margineste la N. cu Tran- 
silvania, de care se desparte prin 
culmea mun^ilor Carpafi ; la V., 
cu jud. Arges, separindu-se de 
acest jude$ printr'o linie ce trece 
pe la Vestul comunelor : Nuc- 
soara, Corbi, Poenarei, Dom- 
nesti si Petrosani; la S., cu pi. 
Rfurile, de care se desparte prin- 
tr'o linie ce trece pe la S. de 
comunele : Petrosani, BSdesti, 
Aninoasa si Capul-Piscului; iar 
la E. cu plaiul Dimbovifa, de 
care se desparte prin Riul-Tir- 
gulul. 

Numele-T vine de la muntele 
Nucsoara. 

Se compune din orasul Cim- 
pulung si din 33 sate, etc. carl 
formeaza i6comunerurale: Nuc- 
soara, Poenarei, Corbi, Corb- 
sori, Stanesti, Domnesti, Petro- 
sani, B&desti, Aninoasa, Slanicul, 
Berevoe?ti-Ungureni, Berevoesti- 
Paminteni, Godeni, Cotesti, Ca- 
pul-Piscului si Schitul-Golesti. 

Vechia impdrfire a plaiulul. 
— In secolul XVIII lea, plaiul 
Nucsoara era mal mic in intin- 
dere si era administrat de 2 
zapcii. P'atundf, se compunea 
din comunele: Nucsoara, Corbi, 
Slanicul - Ungureni, Berevoesti- 
Ungareni, Berevoesti-PSmfnteni , 
Albesti, Corbsori, Poenarei, Cir- 
stieni si Sl&nicul-Paminteni. 

La 1845, s'a lipit de acest 
plaiCi partea de la Badesti pSna 
la Domnesti, de la Berevoesti- 
Ungureni p&na la Aninoasa, de 
la Godeni pana la Capul-Piscu- 
luT, impreuna cu Schitul-Golesti. 

Orografia, Din miuifi! Car- 
pa{i, pornesc spre S. un sir mic 
de mun^T, numit Moldoveanul, a- 
vtnd o direcfiune aproape per- 
pendiculars, pe aceasta. Se in- 
tinde spre S., printre jud. Ar- 
ges si Muscel, formind culmea 
cea mai inalta in N.-V. plaiu 
1'uT Nucsoara. Dupa o cale de 
doua ceasuri, spre S. se despicS 



si ramura Moldoveanul, care se 
indreapteaza in jud. Arges, iar 
a doua ramura, Galbina, continua 
spre S. prin plaiul Nucsoara 
unde dam de mun^il : Scarisoara, 
Valea-Lunga, Movrea, Basa, 
Lespezi si Clabucetul, din care 
apoi coborim in satul Nucsoara, 
comuna cea mai de N. a pla- 
iuluT Nucsoara. 

De pornim din muntele Gal- 
bina spre E., dam in mun^il 
Valea-Rea, Bandea, Dara, Zir- 
na, Ludisorul si BrStila, top pe 
linga grani^a. Mat fie-care din 
acestl munflf are la poale un 
plaiu, ce poartS numele mun- 
teluT. Adesea acesta e mic, 
si n'are un nume bine cunoscut 
de top. 

Daca pornim din muntele Bin- 
dea, spre S., dam in munpl 
Nisipi, Farfuescul si Mali^a, apoi 
muchiile acestuia se contopesc 
in mun^il Valea-Lunga si Mo- 
vrea, formind un singur sir ce 
se continua sub numele de Basa. 

Hidrografia. Principalele riurt 
ale plaiulul Nucsoara sunt : 

Riul Doamna, care izvoreste 
din munpi Valea-Rea si Bandea, 
curge pe It «a muntii Nisipi, 
Farfuescul, Valea-Lunga, Mo- 
vrea, Basa, Lespezi si Clabu- 
cetul, uda comunele: Nucsoara, 
Corbi, Poenarei, Corbsori, Sta- 
nesti, Dornnesti, Petrosani, Ba- 
desti, Retevoesti, Laicesti, Co- 
sesti, Dirmonesti, Piscani, Coli- 
basi, Ciumesti si Maracineni, 
toate din jud. Muscel, si dupa 
ce primeste Riul-Tirgulul la co- 
muna Colibasi, afara de ceM'atyi 
afluenp torentiosi, se varsa in 
riul Arges foarte aproape spre 
N. de orasul Pitesti, jud. Arges. 

Riul Slanicul uda N.-V. pla- 
iulul si se varsa in riul Bratia, 
la S. de comuna Aninoasa. 

Riul Bratia, care se varsa in 
Riul-Tirgulul, din jos de com. 
Bajesti, la locul numit Intilnituri, 



uda in cursul sau comunele: 
Aninoasa, Vladesti, Golesti, Ba- 
lilesti si Bajesti. 

Riul Bughea, pupn mat mare 
ca Slanicul, si mat mic ca Bra- 
tia, uda comunele Bughea, Go- 
deni si Capul-Piscului si se var- 
sa in Riul Tirgului, pe teritoriul 
comunei Mimlesti, din pi. Riu- 
rile. 

Riul - Tirgului, numit ast-fel, 
pentru-cS trece prin tirgul Cim- 
pulung, uda partea de E. a 
plaiulul $i formeaza limita intre 
plaiul Nuc^oara ?i plaiul Dim- 
bo vita. 

Cdile de comunicafie. Plaiul 
Nuc^oara este strabatut in par- 
tea de V. de $oseaua naponala 
Pite^ti - Cimpulun^, care trece 
prin comunele : Maracineni, Ciu- 
me§ti, Piscani, Livezeni, Stilpeni, 
Rade?ti, Valea-Popil (pi. Riu- 
rile) ^i Schitul-Gole§ti. 

De $oseaua jude^cana Ciiu- 
pulung Curtea -de - Arge$, care 
pleaca din $oseaua naponala, 
de la S. de com. Godeni ?i 
trece prin comunele Berevoe^ti- 
Ungureni, Slanicul §i Domne^ti. 

De calea jude^eana Riul-Doam- 
na, care incepe din calea na- 
pnala Pite^ti-Cimpulung ?i se 
termina in com. Nucsoara, tre- 
cind prin comunele : Ciume?ti, 
Purcareni, Dirmone^ti, Co?e^ti, 
Leice^ti, Retevoesti, Petro^ani, 
Domne?ti, Stane^ti, Corb^ori, 
Corbi si Nucsoara. 

In partea de E. trece calea 
ferata Golesti-Cimpulu ng. 

Pe linga acestea sunt mai 
multe sosele comunale si veci- 
nale, car? inlesnesc comunica^ia 
intre sate. 

OcNpafia locuitorilor. Ani- 
mal ele domestice. Pamintul a- 
cestui plaiu nu este nicl indestul 
de fertil, nicT indestulator pentru 
intreaga populate. De aceea, 
locuitorii se indeletnicesc cu 
comerciul ca si cei din plaiul 



Digitized by 



Google 



NUC?OARA (PLAIU) 



517 



NUC?OARA 



Dimbovi^a $i in special cu cre$- 
terea vitelor. 

Comerciul plaiulul consta in 
exploatarea lemnelor sub dife- 
rite forme: $i{a, scindurl, lemne 
mici $i marl. Desfacerea rachiu- 
luT de prune inca se face pe 

scara intinsa. Apol comer- 
ciul cu vitele domestice, mal 
ales cu oT, bol, vacl §i porcl; 
cu lina, tesaturile, brinza, etc. 

Dintre animate sunt multe 

01 $i de aci multa lina, brinza, 
ca$caval, unt. Oile sunt de rasa 
proprie munteana, cacl se deo- 
sebesc de cele din regiunea 
cimpeana a Jaril. Nu sunt de- 
generate $i au lina moale^ilunga, 
nu insa a$a de moale ca 'a oi- 
lor dela cimp. Oile de regiu- 
nea cimpeana nu pot trai la 
munte, din cauza asprimel cli- 
mel. Judefele Dolj, Teleorman, 
Dimbovi^a, cauta berbecl aici 
pcntru imbunata^irea rasel oilor 
de acolo. 

Rasa vitelor man cornute a 
degenerat. Chiar cele bine in- 
grijite sunt marunte la corp 
(dar pline de carne), cu forma 
rotunzita, a vind picioarele scurte, 
corpul gros, gitul scurt, coarnele 
scurte $i groase. Soiul acesta de 
vite a provenit din douarase : Un- 
gureasca (coprinzind vite marl, 
osoase, picioarele sutyirl lungl, 
capul $ul ^sutyirel;, coarnele man 
$i in forma de lira cu parul de 
obiceiu alb), $i Moldoveneasca 
(in care intra vitele de felul 
celor descrise, dar nedegene- 
rate). 

Cail din plaiul Nuc$oara for- 
meaza o rasa deosebita a loca 
lita^el; sunt foarte mici, dar a- 
gerT. 

Albinele se cresc pe o scara 
mica; gindacii de matase nu 
se cultiva maT de loc. 

In fie-care comuna se afla po- 
vernl pentru fabricatul rachiulul 
de prune, apol teascurl pentru 



extragerea uleiuluT din nucl, Se- 
mite de in, cinepa $i dovleac. 

In plaiul acesta, mat mult ca 
in alte par^f ale judefulul, fe- 
meia '$i lucreaza singura $i cu 
deosebita indemanare, imbr^ca- 
mintea case! $i a familiei. 

Instrucfie fi Culte. In fie- 
care comuna din plaiu este o 
?coala rurala mixta. VezI Mu?- 
cel, jud. 

In plaiu sunt 24 bisericl, de- 
servite de 30 preo{! ?i 32 das- 
calf. In fie-care comuna sunt 
una sau doua bisericl, sau cite 
unul sau maf mutyl preofl. 

ProducfiunL Plaiul Nuc?oara, 
la N. (cam pe unde este co- 
muna Nuc?oara), din cauza climei 
aspre nu produce de cit fine^url 
bune. Rare on semanaturile se 
coc fara a fi brumate, dar pu- 
{in mat la Sud produce porumb, 
cinepa, fasole, secara §i mazare. 
Dintre toate acestea, porumbul 
ocupa primul loc. 

Intre productiunile plaiulul 
mal citam: prunele, merele, pe- 
rele ?i nucile, care se exporta. \ 

Locuitorii poseda: 1 marina I 
de treerat cu manej, 1 marina \ 
de vinturat, 3 ma$ini de batut 
porumb cu manivela, 912 plu- 
gurl de lemn, 55 plugurl de fier, 
31 scarificatoare, 2 grape de 
fier, 54 morl cu'apa. 

Plaiul Nuqoara in anul iSjd. 
In acest an g&sim ca plaiul 
Nuc^oara are 69 mo?ii, carl 
dau un venit de 109356 let 
vechl anual; 46 herastrae, cu 
venit anual 1 2600 lei ; 2 1 morl, 
cu venit 2530 lei; 6 dirste cu 
venit 1 150 lei; 5 piue cu venit 
870 lei; 22 poverne cu venit 
de 2960 lei. 

Populafia plaiulul era de 9768 
locuitori, din carl 4758 barba^f 
§i 5010 feme!, cu 2133 capl de 
familie. 

Avea 17 sate, 24 bisericl, 32 
preotf, 2 diaconi, 11 boerT de 



neam, 25 mazill, 1708 contri- 
buabili rominl, carl plateau 1 5244 
lei vechl ?i 113 contribuabili 
Jiganlcarl plateau 5650 lei vechl. 

Pentru proprieta^ile locuite §i 
nelocuite ?i contribufia drumu- 
rilor se plfttea dupa regula stabi- 
lita atuncl 37045 lei ?i 4 parale. 

In plaiul Nuc?oara erau 108 
care cu 4 boi, 4 care cu 8, 6 
$i 4 cal, 486 care cu 2 bol, 2 
care cu 3 ?i 2 cal, 2957 vacl 
?i vifel. In ceea ce prive?te ar- 
mata, acest plaiu avea: 21 mi- 
litarl, 30 doroban^I $i 116 gra- 
nicerl. 

Plaiul producea 1625 Idle po- 
rumb, iar in magazinele de re- 
zerva erau 1044 kile porumb 
$i I bani^a. 

Copil altoip 203, nascup 338, 
morp 226. 

Capitalurile cutiilor sate^tl, 
in fiin^a: 1531 lei ?i 13 parale; 
iar ridica^I de visterie la 1854, 
cu No. 3297, lei 6425 ?i 10 
parale. (C. D. Aricescu). 

Nuc§oara, com. rur., plaiul Nuc- 
§oara, jud. Mu$cel, la N. de 
Cimpulung, a?ezata pe malul 
drept al riulul Doamna, la 35 
kil. de Cimpulung. Drumul e 
?oseluit in cea mal mare parte 
$i trece prin comunele Godeni, 
Berevoe^ti-Paminteni ?i Ungu- 
reni, Sianicul, Stane^ti, Corb- 
$ori ?i Corbi. 

Se compune din 3 catune: 
Nuc^oara, Slatina $i Secaturile 
§i se margine$te la N. cu munfil 
comunel (pana la frontiera nu 
mai e nicl o comuna) ; la S., cu 
com. Corbi ; la E., cu riul Doam- 
na ?i la V., cu jud. Arge§. 

Are o populate de 180 fa- 
milil, sau 777 suflete, din carl 
139 contribuabili; o biserica, cla- 
dita la 1 88 1 prin indemnul re- 
posatulul preot Petre Arnau- 
^oitt ; o ^coala, frecuentata de 3 1 
copil. 



Digitized by LiOOQ IC 



NUC^OARA 



518 



NUCULUI (DEALUL-) 



$tiu carte 183 barba^f ?i 27 
femel. 

LocuitoriT comunel se ocupa 
maf mult cu facerea cherestelel 
din brad ?i molift ?i pu^ina a- 
gricultura. Produsul muncel il 
desfac la Pite^ti $i alte tirguri 
periodice. 

Vite sunt: 203 bol, 259 vad, 
60 cai ?i 2 1 1 7 ol. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
sunt de 1489 lei 36 ban!. 

In jurul comunel sunt in a- 
bonden^a livezl, dealurl $i pS- 
durl de fag. In parole de sus 
se g2se§te brad. 

Riul Doamna, ce formeaza ho- 
tarul de E. al comunel, o stra- 
bate de la N. spre S. In el se 
varsa Valea-Moril, formats din 
Valea-Bradulul $i Valea-Seaca, 
$i care uda Nuc?oara In partea 
de V. ?i S. Toate aceste vSI 
izvor^sc de la N. com. Pe riul 
Doamna sunt 5 her£strae $i 3 
mori; iar pe riul Vilsanul sunt 
2 mori $i 1 herSstrSu. 

De aceasta comuna apar^in 
munfil: Clabucetul, Lespezile, 
Dobroneagul, CSp^ina, Malu- 
reni $i Nisipurile. 

Parte din locuitori s'au im- 
proprietarit pe mo^ia d-lor Nae 
?i Alexandru Iorgulescu, iar eel 
din satul Secaturile s'au impro- 
prietarit in trupul mo$iei sta- 
tulul, Corbi, numit Aluni^ul, 
pe 100 hect. 

In raionul comunel sunt mai 
multe stine $i in{arcatorI. In^ar- 
catorl sunt: Gruiul, Negrul, Ru- 
sul, Slatina, Ulmul, etc. 

O $osea comunala leaga Nuc- 
?oara cu com. Corbi. 

In cercul comunel se g&se$te 
piatra de var, care se intrebu- 
infeaza la necesitafile locuito- 
rilor. 

Poztyiunea aci este foarte fru- 
moasa (situate pe o muchie 
inalta de deal). Ca sa merg! la 
Nuc?oara, de la comuna Corbi, 



urcl ?i scoborl mai multe mus- 
cele, carl prezinta ochiului o 
prtveli^te din cele mai frumoase. 

In mijlocul comunel este la- 
cul Invirtita care '$! are legenda 
luT. 

Aci este sucursala vSmel Giu- 
vala, numita Nuc^oara. 

Nuc^Oara, numire ce se mai dd 
comunel Rincezi, piaiul Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Nuc^oara, sat, fecind parte din 
com. rur. cu acela?T nume, piaiul 
Nuc?oara, jud Mu?cel. Aci este 
re$edin{a comunel. Are o po- 
pulate de 432 locuitori; o bi- 
serica $i o $coala mixta. 

Este situat pe malul drept al 
riulul Doamna $i strabatut de 
Valea-MoriJ, Valea-Bradulul $i 
Valea-Seaca. 

Locuitoril catunulul s'au im- 
proprietarit pe mo§ia fra^ilor 
Iorgulescu. 

Nuc§oara, sat, facind parte din 
com. rur. Rincezi, pi. Teleaje- 
nul, jud. Prahova, cu o popu- 
late de 803 locuitorl. 

Are doua bisericl, una fon- 
data in anul 1840, cu inscripjia 
urmatoare : 

liiserica sunt cu sfinjita, pentru slava 
lu! Dumnezeu z.idita. Alexandru Ghica, 
domnia; Chesarie, Episcopia. 

Prin osirdia Nucsorenilor $i a Egu- 
menuluY Motrenilor, arhiinandritului E- 
frosin Poteca, nascut in satul acusta, in 
vect sa fie pomeui^. 

A doua biserica s'a zidit la 
anul 1875, avind de ctitori pe 
Gheorghe Salaoru §i so^ia sa 
Rada, Nicolae Ionescu cu so 
{ia sa Rada, ?i al^T locuitorl din 
comuna. 

Nuc§oara,sau Carpiniijul,//tf/#, 

se intinde de la N. spre S., prin 
centrul com. Rincezi, piaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova; separa 



cat. Nuc^oara de cat. Rincezi; 
e plantat cu pom! roditori : men, 
pruni, nuci, cire?I, etc. 

Nuc§oara, girld, izvore^te din 
com. Rincezi, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova ; curge de la N. E. spre 
S.V., $i, la locul numit Gura- 
Rincezi, se une$te cu piriul Rin- 
cezi ; se varsa in riul Ogre- 
tinul, com. Ogretinul. 

Nuc§oara, picket de granifd /; 
treedtoare peste mun{I spre Tran- 
silvania, jud. Mu?cel. Aci e un 
biurou vamal, sucursala a vamef 
Giuvala. 

Nucul, catun, al com. Boziorul, 
jud. Buzati, cu 270 locuitorl §i 
54 case; de dinsul se alipe?te 
?i catuna§ul Sf. Gheorghe. 

Nucul, deal, in jud. Gorj, pi. A- 
maradia, com. Albeni, treceprin- 
tre catunele Prune^ti ?i Albeni 
$i formeaza malul sting al Cil- 
nicului. 

Nucul, poiand, jud. Neamfu, pi. 
Bistri^a, com. Tazlaul, situatape 
piriia?ul Cociorva. 

Nucul, mope, in jud. Buz£u, com. 
Merei; are cam 1070 hect. ara- 
turt $i viT, livezl, etc., impar^iti 
in sforl de diferite mariml ?i po- 
sedate de deosebiflf proprietari. 

Nucul (Cantacuzino), pddure, 
in jud. Buzati, com. Boziorul, cat. 
Nucul; are cam 3000 hect.; e 
formata din trupurile : Baleanca, 
Bursucaria, Hinsarul ?i Taini^a. 

Nucului (Dealul-). VezT Dealul- 
Nuculul, com. Bozia, pi. Prutul, 
jud. Falciti. 

Nucului (Dealul-), deal, in par- 
tea de E. a satulut Bazga, com. 
cu acela^I nume, pi. Podoleni, 



Digitized by 



Google 



NUCULUI (DEALUL-) 



519 



NURSUS-CEAIR 



jud. F£lciQ, paralel cu Dealul- 
Gorgului, si formind Valea-Baz- 

Este acoperit cu vii, intre carl 
se afl& si aceea numita a C&- 
minarulul, vest it 3. prin calitatea 
de vin ce produce. 

Nucului (Dealul-), deal, jud. 
Vilcea, pi. Cerna, com. Madu- 
lari. 

Nucului(Piciorul-), deal, in jud. 
R.-S&rat, pi. Orasului, com. O 
dobasca; se desface din culmea 
Scorusulul; se intinde printre 
riul Rimna si afluentul s3u pi- 
riul Mahriul, si se sfirseste in 
riul Rimna; este acoperit cu p&- 
duri si purine pasuni. 

Nucului (Piscul-VSei-), deal, 
in jud. Buz&u, com. Beceni, cat. 
Ocea, acoperita de p&dure. 

Nucului (Plaiul-), catmi, al com. 
Goidesti, jud. Buz^u, cu2iolo- 
cuitorl si 43 case ; de dinsul se 
alipeste catunasul Pistritul. 

Nucului (Valea-), vechie numire 
a catunnlul Crivelesti, com.Tres- 
tioara, jud. Buz&u. 

Nucului (Valea-), padure, pe 
mosia Pirlateasca sau Zarnesti, 
com. Cernatesti, jud. Buz^u. 

Nucului (Valea-), vale, in jud. 



Buz&ti, com. Plescoi, cat. Urla- 
tori, izvoreste din Muchia-SSpo- 
cet si se scurge in riul BuzSul. 

Nucului (Valea-), vale, in jud. 
Buz£u,com. Niscovulul, cat. Mie- 
rea ; se scurge in riul Niscovul. 

Nucului (Valea-), vale, in jud. 
Buzati, com. Beceni ; incepe din 
Piscul-NuculuT si se scurge in 
valea Ocea. 

Nucului (Valea-), vale, in jud. 
Buz&tt, com. Cernatesti, cat. Ma- 
laesti ; se scurge in Valea-La- 
culul. 

Nucului (Valea-), vale, izvo 
reste de la E. de com. Praho- 
vifa-d.-j., pi. Prahova, jud. Pra- 
hova, si se varsa in riul Pra- 
hovtya, tot in raionul com. Pra- 
hovi^a-d.-j. 

Nucului (Valea-), vale, ce se 
varsa in girla Doftaneful, in ra- 
ionul comunel Cocorasti MisliT, 
plaiul Varbilaul, jud. Prahova. 

Nugro§ul, pise, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, com. Smeuratul. 

Nursus-Ceair, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, pe teritoriul comunelor 
rurale Garvan si Girlifa ; este 
format* din doua vai mal mid 
si anume: Cuiugic-Ceair si De- 



mecican-Cula-Ceair, desftcindu- 
se, cea d'intiiQ din poalele S. 
ale dealuluT Sopo-Bair, si cea- 
l'alta, din poalele N. ale dealulut 
Garvan-Bair, de pe teritoriul bul- 
garesc al comunel Garvan ; se 
impreuna, dupa ce au trecut 
hotarul Dobrogei spre Bulgaria, 
la poalele N.-V. ale dealuluf 
Garvan ; de aci se indreapta 
spre V., pastrind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.-V.; 
dupa ce face un mare inconjur 
ce poarta numeledeTasli-Burun- 
Ceair, strabate partea de V. si 
S. a plaseT, pe cea N.-V. a co- 
munet Garvan si pe cea S.-E. 
a comunel Girlija; dupa un 
drum de vre-o 12 kil., se 
deschide in valea Ese-Chioi- 
Ceair, pe partea dreapt£, a- 
proape de intrarea acesteia in 
satul Girli^a; malurile sale sunt 
potrivite, in partea mijlocie a- 
coperite cu padurl, iar in cea 
superioara si inferioara, cu tufa- 
risurl si pasuni; teritoriul stra- 
batut de aceasta vale si adia 
centele sale, este coprins intre 
dealurile Cuiugiuc - Iolu - Bair, 
Cara-Burum-Bair la dreapta, 
Versat-Sirti, Regene-Bair, Ceatal- 
Iolu-Bair pe stinga, Garvan-Bair 
la S. si lezerul Oltuia la N. ; e 
taiata de drumul jude^ean Os- 
trov-Lipni^a si serveste unel 
insemnate c&I comunale ce duce 
de la Girii^a la Cuciuc-Cai- 
nargi in Bulgaria. 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 







Oache^e (Viile-), podgorie in- 
semnata, in jud. Tulcea, plasa 
Isaccea, pe teritoriul com. ru- 
rale Nicoltyelul, situate in partea 
de N. a com. si a pl&sei; con- 
tinuajie de V. a viilor insem 
nate, numite Sarica; sunt si- 
tuate la Estul satulul Nicoltyelul 
?i cuprinse intre soseaua jude- 
{ean5. Tulcea - Isaccea - Babadag, 
drumul comunal Nicoli^elul-Par- 
chesul, viile Sarica ; sunt ase- 
zate pe poalele Dealulul-Mare, 
mai in jos de ruinele unu! val 
roman, numit Valul luT-Traian ; 
produce mult vin negru, de unde 
$i numele s£u. 

Oaia, vdlcea, incepe din dealu- 
rile com. Albesti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt, si se vars& in Cungrea- 
MicS, pe teritoriul com. Otesti- 
d.-j. 

Oaiei (Balta-), lac,m jud. Tulcea, 
pi. M&cinul, pe teritoriul com. 
rur. Jijila si orasulu! MScin, si- 
tuat in partea de N.- V. a pl&seT ; 
este format de vre-o rev&rsare 
a DunSreT, cu care acum co- 
munic£ prin o girli{&; are 70 
hect. intindere ; este inconjurat 
numaT cu stuf. 

Oaiei (Drumul-), drum natural, In 
jud. Teleorman, Jnlocuit pe a- 



locureaprin soselevecinale. Vine 
de la munte, intr& in judef prin- 
tre comunele Cringeni-B&sesti, 
apucS pe cirapia mosiel Doro- 
banful si merge pe HngS com. 
^egarcea din-Deal p&n& in drep- 
tul com. Li{a. 

Oaiei (Grin&ul-), grind, saQ loc 
ridicat deasupra stufului Incon- 
jur&tor, in jud. Tulcea, pi. M2L- 
cin, pe teritoriul comunel ur- 
bane M&cin si pe al cStunulu! 
s&u Ghecet ; are o formS lun- 
guiat&, indreptindu-se de la S.-V. 
spre N.V., punind in comuni- 
cafie Grindul-Pietroiului cu grin- 
dul Clecea-Mare ; are o intin- 
dere de 8 hect. neproductive ; 
prin el trece girla ce uneste 
Balta-Oaiel cu Dun£rea. 

Oaiei (Movila-), catun, al com. 
Colibia, jud. Buz5u, cu 560 lo- 
cuitori si 114 case. 

Oaiei (Movila-), movil&M jud. 
Buz&u, com. Cilibia, pe care e 
zidit& biserica c&tunuluT Movila- 
Oaiei. 

Oaiei (Movila-), mo§ie t in jud. 
Buz&u, com. Cilibia, c&t. Mo- 
vila-Oaiel, formats din dou& tru- 
purl: MovilaOaief si Sforile-Ba- 
nulul; are 1400 hect., mare parte 



arabile, pu^in smirc si stuforis si 
20 hect. crivinS. 

Oaiei (Vadul-), trectttoare peste 
piriul Bisca-MicS, jud. BuzSu, 
com. Goidesti. 

Oalelor (Grindul-), grind, saQ 
loc ridicat deasupra stufulu! in- 
conjuritor, in jud. Tulcea, pi. 
M5cin, pe teritoriul com. rur. 
Pisica si pe al c&tunulul s£u A- 
zacliul ; este situat in partea de 
N.-V. a pl&sel si in cea de V. 
a comunel ; pleach de pe malul 
DunSrei si se indreapta. spre E. ; 
are o forma lunguia^i; la V., 
stS in leg5tur& cu Grindul-V&l- 
canului; la S., e m&rginit de 
balta Combra; are o intindere 
de 40 hect. ; cu pSmintul de pe 
el se fac oale de locuitorii din 
Azacliu. 

Oalelor (Valea-), pirin, in jud. 
R.-S&rat, pi. Orasul, com. Fa- 
raoanele; izvoreste din Dealul- 
Caprel; trece prin mijlocul com.; 
ud5 c&tunul de resedin^ si se 
varsS in riul Milcovul, pe dreap- 
ta lul. 

Oanca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corodul, com. Radesti, spre S.-V. 
de satul R&desti. Pe lingi acest 
sat, care este eel ma! din mar- 



Digitized by 



Google 



OANCEA 



OANCEA 



ginea de S.-E. a jud., trece $o- 
seaua jude^eana Birlad - Gala^i, 
trectnd de aid. la Bjrsucani, in 
jud. Covurluiii. 

Oancea, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Prutul, a cincea co- 
muna a jud. Covurluiu de pe 
malul PrutuluL Numirea sa vine 
de la piriia^ul Oancea, ceo stra- 
bate. Seaflala 58 kil. de Gala^i, 
in dreptul orasului basarabean 
Cahul. Se margineste la N. cu 
com. Rogojeni ; la E., cu Pru- 
tul ; la S.-V., cu teritoriul com. 
Vladesti. Este formata din doua 
catune : Oancea (resedin^a) $i 
Slobozia-Oancea sau One?ti, in- 
tiiul la vr'o 4 kil. spre N. de 
al doilea. Oancea locuita numa! 
de raza?!, iar locuitori! din Slo- 
bozia-Oancea sunt fost! clacas! 
lmproprietari^I. 

Satul Oancea are mfa^area 
unui orasel si serve^te ca mic 
port pe Prut si ca trecatoare 
in Basarabia, avind ?i biurou 
vamal, sucursala a biuroului Ga- 
laji. Are o populate de 555 fa- 
mili!, sau 2231 suflete, din carl 
407 contribuabili ; 2 biserici, 
una, in partea din valea a Oan- 
cet, cu hramul Sf. Arhangheli, 
de lut ?i invelita cu stuf, ve- 
ch!e de peste 100 an! si a doua, 
in partea din deal, cu hramul 
Adormirea-Maicei-Domnulu!, de 
piatra, construita de vr'o 70 an! 
de familia Onu, constituind am- 
bele o parohie, cu catedrala A- 
dormirea, avind un preot paroh, 
un preot ajutor si 4 cintare^I ; 2 
scoli, una de baeflf si a doua de 
fete, cea de bae^i infiin^ata la 
1865, condusa de 2 invajator! 
si frecuentata de 119 elevi si 
cea de fete infiin^ata in 1869 
si frecuentate de 32 eleve. Pen- 
tru ambele scol! s'a cladit in ani! 
1889 — 90 un local dublu din 
fondul de 50000 ruble, haiazit 
in acest scop de catre filantro- 



pi! sop Stroescu, Romini basa- 
raben! din Odesa. 

In Oancea, proprietatea mare 
e reprezintata prin mosiile Slo- 
bozia-Oancea a d-lu! Mihail Onu, 
ambasador al Rusie! la Atena 
(Romin ba^tinas din Oancea, nas- 
cut pe la 1834 — 35, din paring! 
medelnicerul Constantin Onu si 
so^ia sa Elena, nascuta Strajes- 
cu), ?i mosia Oancea, impar^ita in 
tre! trupur! mic! ; iar proprieta- 
tea mica e a raza§ilor si fostilor 
claca^i improprietarip la 1 864. 

Ocupajia de capetenie a lo- 
cuitorilor e agricultura si cres- 
terea vitelor ; se face insa si 
pu^in negoj ; femeile cultiva pe o 
scara intinsa vlermil de matase. 

Numarul total al vitelor e de 
l 343 capete. 

Veniturile comunale se ridica 
la 15768 le! si 83 ban! si chel- 
tuelile, la 9041 le! si 42 ban!. 

Vechimea Oance! este depar- 
tata. Cu privire la formarea a- 
cestu! sat, iata ce se spune in- 
tr'un suret de la $tefani{a-Voda 
(cel-Tinar), Domnul Moldove!: 

Facem instim\are precum aii venit 
Inaintca noastra si inaintca tuturor boc- 
rilor nostri, slugile noastrc. Barbul si cu 
frate-saii Serban, feceoriT lui Ivascu Plop 
de nimenT silip si au impact intrc sine 
a lor drepte ocine si au ramas impacate 
slugele noastic. Barbului partea lut, sa- 
tul anume Sirbi, in gura Oancei, unde 
a sczut Judjula si pre din sus de Scheea 
si cu jumatate de Ezurcani si jumatate 
din sat de Grapeni pe Horincea ; iar din 
partea fra^i-ne-saii slugei noastrc, lui 
Serban, a ramas satul anume Danesti si 
la Prut Sovircani si jumatate din sat 
de Grapeni pe Horincea si jumatate de 
Ezurcani. DecT not vazind a lor buna 
invoialJi si impartiala, asisderea si de la 
not am dat si am intarit slugei noastre 
Uarbulul, pe cele de mat sus aratate, a- 
nume : Sirbi in satul Oancea, unde a 
sezut Judjula si pre din sus de Scheea 
si cu jumatate de Ezurcani si pre jumX- 
tate de sat din Grapeni pe Horincea, ca 
sa fie lui de la not uric cu tot venitul, 
lui si copiilor lui, nepofilor si stranepo- 
jilor si tot neamul cc se va alegc mat 
aproape, nerSsluit nici-o-data in vecT. Iar 



hotarul acelor sate cc s'au zis sus, anume 
Slrbi la gura Oance! si cea mat de sus 
Schce, si cea jumatate de Ezurcani si 
jumatate de sat din Grapeni pe Horin- 
cea, sa le fie lor de pe toate pfirtile 
dupa hotarul eel vechiu, pe unde au 
umblat din vecT. Pentru aceea, cine va 
fi Domn fare! acestia sa nu strice a 
noastra danie si tntaritura, ci mat vlrtos 
sa dea si sa intareasca, dc vreme ce le 
am dat si le am intarit, pentru a lor 
dreapta si Incredin^ata slujba, si pentru 
tntarirea a celor de mat sus sense, am 
poruncit domnulut credinciosulul boerul 
nostru Trotusanu, vel logo fat, sa scric, 
si a noastrS pecete catre aceasta carte 
sa o lege. 

Anul Crea^iunei 7029 (1521 d. Christ.), 
Aprilie, 20. 

Oancea, sat, la E. de com. $u- 
te$ti pe drumul §u^esti-Movila- 
Mirese!, jud. Braila, la 5 kil. 
spre S. de satul $u{esti. 

Are 15 case, cu 73 locuitori, 
car! aQ 149 vite mar! cornute, 
80 ca!, 650 o! si 49 rimator!. 

Oancea, sat razasesc $i resedin^a 
comune! cu acelas! nume, pi. 
Prutul, jud. Covurluiu, mic port 
pe Prut §i trecatoare in Basa- 
rabia, cu biurou vamal, sucur- 
sala a celu! din Galatf. Are 409 
familil, sau 1835 suflete; 2 bi- 
seric! ?i 2 scoli. 

Oancea, mope particulars, in tre! 
trupur!, com. Oancea, pi. Pru- 
tul, jud. Covurluiu, ma! inainte 
unite la un loc, din car! unul 
de 170 hect., al doilea de 146 
$i al treilea de 150 hect. 

Oancea, pddure, jud. Neamju, 
in intindere de 290 pog. (vez! 
Ocea-Blebea). 

Oancea, piriia§, jud. Bacau, pi. 
Muntelu!, com. Groze$ti, care 
se varsa in Piriul-Sarat. 

Oancea, piriia§, ce trece prin 
satul Oancea, jud. Covurluiu, 
si se varsa in Prut. 



Digitized by 



Google 



OANCEI (VA1.KA-) 



52:} 



OBEDEANCA 



Oancei (Valea-), vale, izvore$te 
de la locul numit Poiana-Mare, 
com. Salcia, pi. Podgoria, jud. 
Prahova ; se impreuna in raza 
comunel cu izvoarele : Ciuciu- 
rul, Bilcilor, Ciinelul, Pacurel, 
Stupina-Popi!, Burlacul 91 Vul- 
pea, $i formeaza. girla Salcia. 

Oan{ul, sat, in jud. Neam{u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Vadurile, 
situat pe malul drept al riului 
Bistrifa. 

Are o populate dei28fam., 
sau 488 suflete, carl locuesc 
in 129 case; 1 moara %\ 1 piu&. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura $i plutaria. 

Oan{ul, piriiaf, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Vadu- 
durile ; izvore?te dintre Culmea- 
TarcSulul §i a Harmanulul ; se 
varsa pe partea dreapta a riu- 
lui Bistri{a, lingi satui cu ace- 
la$T nume. 

Oarba, sat, facind parte din co- 
rauna ruralS Zatreni, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popu- 
lajiune de 295 locuitorl. 

Oarba, pise, ce se lasa din Dea- 
lul-OltefuluI, in partea de E. a 
com. Zatreni, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. Se nume^te ast-fel pen- 
tru-cS mal inainte erau aci pa- 
dur! dese, grele de strSbatut. 

Oarba, deal, la V. comunel Sla- 
tioara, plaiul Horezul, jud. Vil- 
cea, numit ast-fel de la padu- 
rile dese $i intunecoase ce aii 
existat aci. 

Oarba, piriiaf, ce izvore$te din 
trel locurT: vaile Carpeni, Gru- 
iul $i Viile, jud. Covurluiu, pi. 
Horincea, com. Rogojeni, ?i se 
varsa in jos de Rogojeni (la mar- 
ginea sudica a satului), in pi- 
riul Horincea. 



Oarbei, sau Chirile§tilor (Va- 
lea-), vale, pe care se afl& sa- 
tui Chirile$ti, jud. Covurluiu, pi. 
Horincea, com. Rogojeni. 

Oarzele, trup de mo fie, a mo§- 
tenilor Co$oe$ti, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla?ca. 

Oarzelor (Dealul-), deal, jud. 
Tecuciu, la E. de satui Cr£e$ti. 

Oasele, sat, jud. Covurluiu, pi. 
Siretul, com. Cuca, la 4 kil. in 
partea de N.-V. de re$edin$a co- 
munala\ E satui eel maf mare* 
din com. $i format din pu^in 
raze?i, mat mulf! fo$tf claca?i 
$i insuratel improprietaritl. 

Are 182 case, 209 familii, sau 
886 suflete ; o bisericS $i o ?coa- 
la, situate in valea ?i pe coasta 
ce vine despre N., de la Baleni, 
cStre S., spre Pechea. Are un 
teritoriu in intindere de 4860 
hect., din carl 2431 arabile, 514 
hect. 80 aril p&dure, 715 ima? 
$i restul vi! $i vatra satului. 
Terenul sau e in mare parte 
nisipos ?i clisos. 

Legenda spune ca numele de 
Oasele ar veni de la un rSzboiii 
intimplat aice, in urma caruia 
au murit maT mul^T o?tenI, ale 
caror ram&$u;e au fost inmor- 
mintate in acest loc. 

Oasele, mo§ie a statului,fost&pen- 
dinte de manSstirea Sf. Sava, 
jud. Covurluiu, pi. Siretul, com. 
Cuca. Are o intindere de 1350 
hect. ?i se arendeaza. cu 20600 
let anual. 

Oasele, lac, pe proprietatea Sta- 
ne^ti, pi. Marginea, jud. Vla?ca, 
de unde incep vilcelele Tutu- 
narul, Sgirctyilor $i Ciungului. 

Oasele, picket pe Dundre, cu No. 
13, jud. Ilfov, la S. de Olte- 
ni{a. 



Oba-Bair, deal insemnat, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunelor Cernavoda 
(urb.) $i Teleorman (rur.) ; se 
desface din Dealul-Turculul ?i 
anume din virful Deocea-V. ; 
se indrepteazS spre S., avind 
o direcjie generals de la N.-V. 
c&tre S.E.; merge printrevaile 
Geaba-Culac, spre N.-E. $i Oba- 
Culac, spre S., pSnS la satui Ci- 
libi-Chioi ; inSH'imea sa este de 
126 m., in virful Maiac-Oba; 
este a?ezata in partea de N.- 
V. a pla$el, cea de E. a co- 
munel Cernavoda si cea de 
S.-V. a com. Tortoman ; este 
acoperitS cu p&$unl ?i fine^url. 

Obad&ria, parte din §esul $0- 
muzulul-Mare, in'mijlocul satului 
Dolhe?ti, jud. Suceava. 

Obcina, plain, jud. Bac£u, pi. Taz- 
Iaul-d.-j„ de pe teritoriul com. 
Schitul-Frumoasa. 

Obeada, c&tun (tlrla), in jud. Ia- 
lomija, pi. Ialomija-Balta, pen- 
dinte de com. SudiVi, situat pe 
cimpul Baragan. 

Obedeanca, riii. Izvore^te din 
jud. Mehedin^i,din miclizvoare. 
Patrunde in jud. Dolj prin pi. 
Dumbrava-d.-s. $i se varsa pe 
malul drept al riulul Jiul, in com. 
Breasta dupa ce uda, afara de 
Breasta, comunele : f iul, CernS- 
te?ti, Rasnicul, Prede^ti. Incursul 
sSu superior, este format din trel 
mici piraie, care curgindde la V. 
spre E., catre com. Belo^ul, se 
unesc, in apropiere de com. Pre- 
dele^ti, cu girla ce trece prin 
com. Jiul, Cern£te$ti ^i Rasni- 
cul, dind na$tere riulul Obe- 
deanca. Cele trel piraie ce for- 
meaza cursul superior al acestu! 
riu sunt: Gogo$ul, $tefanelul 
?i Belo^ul. Cu aceste piraie se 
ma! unesc ?i acele din comuna 



68167. MortU Dicfionar Oeogradc. VoL IV. 



67 



Digitized by 



Google 



OBEDEANU 



524 



OB1DIT1 



$opotul: Valea-Recea $i $opo- 
tul. In com. fiul, riul Obedeanca 
este cunoscut sub numele de Va- 
lea-CorzuIui. De aci trecind in 
com. Cern&te$ti, curge prin va- 
lea Cern&te?ti $i se incarca pe 
sttnga cu piriul Cernate^ti. Uda 
com. Rasnicul, unde se incarca 
pe stinga cu piriul Rasnicul. 
P&n& in dreptul acestei comune 
are direcjiunea de la V.-E.; de aci 
se las& in jos catre com. Belo^ul, 
unde se incarca cu piraiele de 
mal sus. Trece in com. Prede^ti, 
de unde se incarca pe dreap- 
ta cu piriul Mere^elul ?i in 
fine intra pe teritoriul comunel 
Breasta, unde prime?te piriul 
Breasta. 

Obedeanu, fintinll, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Cernelile, zidita 
la 1 82 1 de Petrache Obedeanu 
?i rezidita la 1893 de d-na Eliza 
Opran. 

Obedeni, sau Obedeanca, com. 
rur., $i re$edin{a pi. Glavaciocul- 
Neajovul, jud. Via^ca. Se compu- 
ne din: Anghele^ti, Buc?ani-d.-j., 
Obedeanca, Pirlita $i Vadul- 
Lat, situate in pi. NeajlovuluT, pe 
valea cu acela^I nume, ce vine 
din sus de Corbi-Ciungi, la 32 
kil. de Bucure^ti $i la 56 kil. de 
Giurgiii. Aci da Drimbovnicul 
in Neajlov. 

Are o populate de 1279 su- 
flete, din carl 269 contribuabill; 

biserica, cu hramul Adormi- 
rea Maicel Domnului, tinind de 
parohia Obedeanca, deservita de 

1 preot ?i 2 dascall; o $coala 
mixta, cu 4 clase, frecuentata 
de 44 baeflf $i 3 fete. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1 1 787 lei $i lacheltueli, de 
7019 lei. 

S'a arat in aceasta comuna 
(1894) osuprafajade 1480 hect., 
cu diferite cereal e. 

Cea mat mare departare intre 



catunele din aceasta parohie 
este de 4 1 /* kil. 

Obedeni, sat, facind parte din 
com. rur. Vara^ti-Obedeni, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat 
la S. de Vara^ti, pe malul sting 
al riulul Sabarul. La S. e in- 
conjurat de padure. Aci {armul 
drept al SabaruluT e smircos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
95 5 hectare, cu o populate de 
655 locuitori. 

D-nil frapf Obedenaru au 685 
hect. ?i locuitoril, 270 hect. Pro- 
prietaril cultiva 610 hect. (40 
izlaz, 20 vie, 15 padure). Lo- 
cuitoril cultiva 252 hect. (15 
sterpe, restul vie). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot 
9*1 1 c?ntare{; 1 moara cu apa; 

1 ma^ini de treerat cj aburi; 

2 poduri statatoare. 
Comerciul se face de 5 cir- 

ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
392 ?i al celor micT, de 721. 

Obedeni, sau Obedeanca, cdtun, 
pendinte de com. cu acela$I 
nume, jud. Vlasca, pi. Neajlovu- 
luT, situat in valea NeajlovuluT 
unde este gura vail Drimbov- 
nicul 'iT. Proprietate a d-luT Ghi^a 
Niculescu, cumparata din trupul 
eel mareal mo?ielClejani. Acest 
trup merge pana la Co^oaia, de 
care o desparte apa MilcovuluT. 

Are o suprafa^a de 1300 hect. 
S'a dat la 102 locuitori fo$tI 
claca^T o suprafa^a de 306 hect. 
Are un venit anual de 20000 
lei. 

In catun este o $coala ?i o 
biserica. 

Tot aci este re^edin^a placet 
Neajlovul, azl unitacu a Glava- 
cioculul, ?i re^edinfa judecatoriel 
de ocol. 

Are un oficiu telegrafo postal 
infiin^at in 1882 $i al carul venit 



pe 1896 — 97 a fost de lei 5754, 
banl98;un han mare de zid; 
o casa, tot de zid, pentru sub- 
prefectura ?i judecatoria. Case 
pentru proprietor, patule, magazil 
bune ?i indestuiatoare ; o moara 
cu turbina pe apa Neajlovulul. 
Locuitoril poseda vite multe 
$i in special 01 $i rimatorl. 

Obedeni. VezI Ciocoveni, Ilfov. 

Obedinul, sat, jud. Dolj, pi. 
Doljul-d.-s., com. Breasta, cu 81 
locuitori $i 37 case. Copiil din 
sat urmeaza la $coala mixta din 
sat-il Breasta, ce este la 2 kil. 

Obeni, sat, facind parte din 
com. rur. Ione?ti-MinculuT, pi. 
Oltuld.-s., jud. Vilcea. Are o 
populate de 322 locuitori; 
$coala, frecuentata de 29 copil; 
o biserica, zidita la anul 1842 
de Du{u Comanoiu. Cade in 
centrul comunel. Este strabatut 
la E. de calea ferata ?i ?oseaua 
na^ionala. 

Obiala-Mare, movila, jud. Br£- 
ila, situata in pi. Ianca, spre N. 
de com. Cire^ul, in drumul de 
la Cire§ul la Filipe?ti. 

Obiala-Micd, movila, situata in 
pi. Ianca, jud. Braila, spre N. 
de com. Cire^ul, in drumul de 
la Cire^ul catre Filipe§ti. 

Obidi{i, com. rur., in jud. R.- 
Sarat,pl. Rimnicul-d.-s., pe malul 
drept al riulul Rimnicul-Sarat. 

$i-a Iuat numele de la mo$ia 
Obidi^i. 

Este a§ezata in partea de E. 
a jude{ulul, la 4 kil. spre E. 
de ora$ul Rimnicul-Sarat §i in 
partea de E. a pla?el, la 8 kil. 
spre E. de com. Sgirciji, re$e- 
din^a pla^el.Comunele invecinate 
sunt : §tubei, la 5 kil. ?i Baljafi, 
tot la 5 kil. 



Digitized by 



Google 



OBIDIJI 



OBILE?TI-NOI 



Se margine$te laN.-E. cu com. 
$tubei ; la S., cu coin. Costieni 
d.-j.; la V., cu com. Bal{a{i. 

Este o comuna de cimp, ne- 
avind alt accident de teren a- 
farS. de malurile Rimniculul. 

Riul Rimnicul-Sarat o uda 
in partea de N., de la V. la E. ; 
Iazul-Morilor, la S. Mai sunt §i 
ii pufurl (i — 12 m. adincime). 

C&tunele care o compun sunt: 
Obidifi, re$edin{a, la V., $\ Ma- 
ricini-GreculuI, la E. 

Suprafafa comunel este dc 
2563 hect., din carl 200 hect. 
vatra comunel, 363 hect. ale 
locuitorilor, 2000 hect. ale parti- 
cularilor. Din aces tea: 1368 hect. 
arabile, 400 hect. ima$, 100 
hect. pSdurT, 150 hect. fine^e, 
345 hect. neproductiv. 

Are o populate de 189 fa 
miliT, sau 771 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul S-$iI VoevezT, 
zidita la 1857 de preofil Ion 
?i Mihalcea, deservita de 1 preot 
§i 1 cintare{ ; o $coala de bae{I, 
fondata in 1876 de stat, con- 
dusa de 1 inv&tator $i frecuentata 
de 27 elevl. 

Locuitoril posed a : 60 pluguri ; 
230 bol, 112 vaci, 105 cai, 60 
lepe, 484 ol, 9 capre $i no 
rimatorl. Comerciul consta in im- 
portul de coloniale, fesaturl, 
spirtoase ?i ux exportul de ce- 
reale; transportul se face prin 
gara Rimnicul-Sarat. Sunt 7 co- 
mercian{I, din carl 4 circiumari. 

Caile de comunica^ie sunt : 
calea ju demean a RimniculMaica- 
ne§ti, ce trece prin comuna; 
calea spre Salcioara Ghergheasa- 
Amara. 

Budgetul comunel e la veniturl 
de 3000 let, iar la cheltuell, dc 
2796 let. 

Obidi{i, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., catunul de re?e- 
din^a al com. Obidi{i, a?ezat pe 
Rimnicul, la E. com. Are 130 



hect., cu o populate de 105 
familiT, saQ 447 suflete, din car! 
93 contribuabili ; o biserica $i 
o $coala. 

Obielei (Valea-), vale, izvore^te 
de la poalele de E. ale munte- 
lul Ple$uva-Mare, curge de la 
V. spre E. $i se varsa in riul 
Prahova, pe {annul drept, in 
raionul com. Comarnicul, plaiul 
Pele^ul, jud. Prahova. 

Obile^ti, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-j., pe piriul 
Valea-luf-Balan. 

Este asezat in Nordul jude- 
{ulul, la 32 kit. spre N.-E. de 
ora^ul R.-S&rat $i in Vestul pla- 
$el, la 15 kil. spre V. de Mai- 
cane^ti, re$edin{a pla^el. Comu- 
nele invecinate sunt: Martine^ti, 
la 7 kil.; Gologanul $i Slobo- 
zia-Mihalceni, la 8 kil. 

Se margine^te la N. cu com. 
Gologanul ; la V., cu com. Sio- 
bozia-Cior^ti ; la E., cu Rim- 
niceni $i la S., cu M3rtine?ti. 

Piriul Balanul e singurul care 
o uda prin mijloc. La E. e riul 
R.-Sarat. Mai sunt $i 54 pufurl 
(7 — 10 metri adincime). 

Catunele carl o compun sunt : 
Obile^ti, re?edin$a, la N., Bor- 
deasca, la S. 

Suprafa^a com. este de 6357 
hect., din care 2224 hect. ale 
locuitorilor, 120 hect. vatra com. 
$i 4133 hect. ale particularilor. 
Din acestea : 43 1 1 hect. arabile, 
1400 hect. ima?, 21 hect. pa- 
dure, 65 hect. vii, 600 hect. 
finefe. 

Are o populate de 371 fa- 
milii, sau 1600 suflete; 2 bise- 
ricT, una in cat. Obile?ti, cu 
hramul S-fil Voevozl, zidita in 
1873 de preotul Andrei Chiru 
cu locuitoril 51 deservita de 1 
preot, 1 cintarej $i 1 paracliser ; 
?i a doua in cat. Bordeasca, cu 
hramul Na?terea MaiceT Domnu- 



luT, zidita in 1873 de locuitorl, 
deservita de 1 preot, 1 cintarej 
?i 1 paracliser ; o $coala mixta, 
fundata in 1878, condusa de 1 
invatator $i frecuentata de 102 
elevl. 

Caiitatea pamintulul este bu- 
na, acesta fiind negru §i argilo- 
nisipos. 

Locuitoril poseda: 280 plu- 
guri; 1 moara cu aburl, 1 ma- 
rina de semanat ?i 1 de sece- 
rat; 760 bol, 466 vaci, 100 cai, 
232 iepe, 3 magarf, 2528 ol, 2 
capre $i 280 rimatorl. 

Comerciul consta in importul 
de coloniale, spirtoase, bumbac 
§i manufacturl, $i in exportul 
de cereale $i vite; transportul 
se face prin stasia Guge^ti la 
20 kil. spre V. 

I Sunt 13 comercianfl, din carl 

1 bacan, 8 circiumarl $i 1 mar- 

| chidan ; 2 cojocarl, 2 potcovarl, 

I 1 plapamar, 1 timplar, 1 mace- 
lar, 1 geamgiil $i 1 bogasier. 

I Caile de comunicafie sunt : 

calea jude^eana Virte§coi-Braila 
$i drumurile spre: Martine§ti, 
Rimniceni, Maluri, Bogza-Voe- 
tinul-R.-Sarat, gara Guge^ti. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 6482 lei, iar la cheltuelf, de 
6444 lei. 

Obile§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., catunul de 
re^edin^a al com. Obile^ti. Are 
4857 hect. intindere; o popu- 
late de 202 familil, sau 847 su- 
flete, din carl 252 contribuabili ; 
o biserica §i o §coala. 

Obile§ti, fostd stafie de cai de 
postd la 1836, pe drumul intre 
Bucure$ti §i Caiara$i, jud. Ilfov. 

Obile^ti, lac, in jud. Ilfov, plasa 
Mosti^tea, format de Valea-Mos- 
ti?tea ^i Valea-Cioranilor. 

Obile§ti-NoI, com. rur., in jud. 



Digitized by 



Google 



OBlLE$TI-NOf 



526 



OBISLAVI 



Ilfov, pi. Negoe^ti, situata la E. 
de Bucure$ti, linga lacul Obi- 
le^ti, la 66 kil. de Bucure^ti. 
Sta in Iegatura cu com. Frasi- 
netul 91 Obile$ti-VechI prin ?o- 
sele vecinale. 

Se compune din satele : Bu- 
zoeni, Ora?ani ?i Obile$ti-NoI, 
cu o populate de 1688 suflete, 
din carl 301 contribuabill, car! 
locuesc in 314 case. 

Suprafa^a totala a com. estc 
de 4760 hect. 

Mo$tenitoriI Principelui N. Bi- 
bescu au 3983 hect. $i locui- 
torii, 777 hect. Proprietarul cul- 
tiva tot terenul, rezervind pentru 
izlaz 200 hect. (400 hect. pa- 
dure). Locuitorii, din pamintul 
lor, rezervS pentru izlaz 57 hec- 
tare. 

Are : o biserica ; 2 $coale ; 1 
moara cu apa ; 2 ma$inl de tre- 
erat ; 1 hele^teQ ; 1 pod statator. 

Aci se fac 3 tirguri. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 7232 lei $i la cheltuell, de 
6260 lei. 

Dintre locuitorl, 369 sunt plu- 
garl, 8 sunt industrial 16 au 
diferite profesiunl. 

Locuitorii poseda: 177 plu- 
gurl: 24 cu bol $i 153 cu cal; 
230 care $i canine: 27 cu bol 
$i 203 cu cai; 785 cal $i lepe, 
8 armasari, 218 bol, 661 vacl 
$i vifel, 7 tauri, 73 bi volume, 31 
capre, 2327 oi $i 168 porcl. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumarl §i 2 hangil. 

Locuitorii Improprietari^I sunt 
176 ?i neimproprietari^I, 229. 

La 1 82 1, Turcil sub condu- 
cerea lui Chehaia-Bei, venind 
de la Silistra spre Bucure$ti, au 
poposit la Obile^ti. 

Obile§ti-Noi, sat, pi. Negoe^ti, 
jud. Ilfov, facind parte din com. 
rur. cu acela$I nume. E a$ezat 
la E. de Bucure?ti, intre Valea- 
Argovel $i malul de E. al la- 



culul Obile^ti. Aci este re$e- 
din^a primariel. 

Suprafata totala a satulul e 
de 4760 hect. (impreuna cu ca- 
tunele Buzoeni $i Ora$ani), cu o 
populate de 1391 locuitorl. 

Mo^tenitoril Principelui N. 
Bibescu au 3983 hect. $i lo- 
cuitorii, 777 hect. Pentru izlaz 
s'au rezervat 200 hect., iar 4CX) 
hect. suntpadure. Locuitorii au 
$i el 57 hect. izlaz. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preojl 
$i 2 cintare^I ; 2 $coale, una de 
bae^I ?i a doua de fete, frecu 
entate de 32 elevi §i 23 eleve; 
1 moara cu apa; 2 ma?ini de 
treerat ; 1 hele^teu ; 1 pod. 

In fie-care an se fac aci trei 
tirgurl de vite, obiecte $i bau- 
turl spirtoase, la 25 Martie, 21 
Maiu $i 6 August. 

Comerciul se face de 9 cir- 
ciumarl $i 2 hangil. 

Numarul vitelor mari e de 
1407 $i al celor mid, de 1677. 

Obile§ti-Vechi (Sili§tea), com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Negoe?ti, 
a?ezata la E. de Bucure^ti, in- 
tre Valea-Argovel ?i malul de 
N. al laculul Obile^ti, la 69 kil. 
de Bucure?ti. Popula^ia comu- 
nei este de 941 suflete, din carl 
176 contribuabill, locuind in 191 
case $i 2 bordee. Sta in Iega- 
tura cu com. Obile$ti-NoI prin 
o $osea vecinala. 

Aceasta comuna este insem- 
nata in istoria farel prin lupta 
ce se dete aci intre Turcl, Ru$I 
$i RominI la anul 1807. 

Aci se face un bun corner^ 
cu pe?tele ce se scoate din la- 
cul Obile^ti $i cu lemnele din 
padurile vecine. 

Suprafa(a totala a comunei 
e de 1500 hect. 

Mo^tenitoril Principelui N. 
Bibescu au 885 hect. $i locui- 
torii, 615 hect. Proprietarul cul- 



tiva 845 hect. (30 izlaz, iopa- 
dure). Locuitorii rezerva 75 
hect. pentru finefe. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preoflf 
$i 1 cintaret ; o ?coala mixta, 
frecuentata de 25 copil ; 1 he- 
le$teu, pe proprietatea familiel 
Bibescu. 

Budgetul com. e de 2989 lei 
la veniturl ?i de 2937 lei, la chel- 
tuell. 

Dintre locuitorl, 211 sunt plu- 
garl, 41 ati diferite profesiunl. 

EI poseda : no plugurl : 1 2 
cu bol §i 98 cu cal; 142 care 
$i carufe: 17 cu boi $i 125 cu 
cal; 540 cai ?i lepe, 52 arma- 
sarl, 105 bol, 302 vacl $i vi^el, 
57 tauri, 20 bivoll, 45 bivolife, 
28 capre, 335 porcl, 979 of. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl. 

Improprie tariff sunt 126 lo- 
cuitorl ?i neimproprietari^I, 141. 

Pe teritoriui acestel comune 
este Dealul-Beciului, numit ast- 
fel pentru ca pe el a avut Con- 
stants Brincoveanu palat la 
17 1 2 dupa ducerea lui Brinco- 
veanu la Constantinopole, pala- 
tul cazut in ruine §i a ramas nu- 
mal beciul de sub palat ale ca- 
rui urme se vad ?i azl. Pe a- 
cest deal Brincoveanu a avut 
observator de unde privea in 
Bucure^ti. 

Aceasta comuna este straba- 
tuta de vaile : Gura-Vail, Valea- 
Cotului, Palanga, Valea-Viei, Va- 
lea-CocoruluI, pe care se cul- 
tiva tot felul de cereale. Afara 
de acestea mal sunt vaile : Mi- 
lotina ^i Ciorani, prin carl tree 
mid piraie, ce poarta aceste 
nume. 

Obislavi, com. rur % , pi. Neajlo- 
vul, jud. Vla$ca, situata la ex- 
tremitatea N. a pla$ei, pe riul 
Obislavi, la hotarul spre jud. 
Dimbovi^a. Proprietate a statu- 



Digitized by LiOOQ IC 



OBISLAVUL 



527 



OBlR^lA 



lul, fosta. a m&n&stire! Mitropo- 
liel, se arendeaza cu Crovul, cu 
15400 lei anual. 

Intinderea mo?ie! e de 1800 
hect. S'a dat la 200 locuitori 
fo$tl cl&ca$I o suprafa^a de 600 
hect. Are o padure in 3 pil 
curl, in suprafa^a de 199 hect. 

Are o populate de 1248 su- 
flete, din car! 249 contribuabill; 
o biserica, deservita de 1 preot 
$i 2 dascall, flnind de parohia 
Fundul-Parulul ; o §coaia mixta, 
condusS de 1 investor, ?i fre- 
cuentatA de 21 copil; 3 circiuml. 

Budgetul comunei e la veni- 
turf de 7125 lei $i la cheltuell, 
de 6608 lei. 

Este departe de Giurgiu, de 
82 kil.; de Obedeni, re^edin^a 
pla^el, de 9 kil.; de Bucure^ti, 
de 48 kil. $i de stasia drumului 
de fer Titu, de 18 kil. 

Are o §osea jude^eana, ce duce 
la Pite^ti, apoi pe Valea-Neaj- 
lovulul, la Bucure^ti, pe la Popa- 
Nae. 

ObislavuJ, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltetul-d.-s., formats din 3 
c&tune: Diacone$ti, Linia $i 'JV 
furul. Este situata pe riul Obis- 
lavui, intre Dealul-MuereT $i Ur- 
ziceni, la 70 kil. de re^edinta 
jude^ulul $i la 5 kil. de a sub- 
prefecturei. 

Pani la anul 1875, comuna 
Obislavul era intrupata la co- 
muna Tina, iar dela aceasta 
data s'a separat. 

Are o populate de 781 su- 
flete, din car! 158 contribuabill, 
car! locuesc in 230 case ; o bi- 
serica reparata, la anul 1852. 

Locuitorii se ocupa ma! mult 
cu plugaria. El poseda : 27 ca!, 
300 bol, 235 vac!, 80 capre, 
270 of, 380 pore!; mutyl mer!, 
per!, nuc! $i cire$I. 

Toflf locuitorii sunt mo^nenl. 

Cu izlaz comuna are 878 hect. 
pamint. 



Veniturile *$i cheltuelile co- 
munei se urea la n 30 lei anual. 

E brSzdata de dealurile: Mu- 
erel, Urzici, fu^urul, Magura 
$i udata de vaile: Obislavul, E- 
dera $i Valea-Stinei. Locurile 
din jurul comunei se numesc : 
Obislavul, Mo^teni $i Hotarul. 

Obislavul, p&dure particulaia, su- 
pusa regimuiul silvic, in jud. 
Vilcea, pi. Olte^ul-d.-s., com. 
Obislavul. 

Obislavul, vale, com. Obislavul, 
pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. Se 
varsa in Olte^ul. 

Obi{d, piria, in com. rur. Vidi- 
mire^ti, plaiul Clo?ani, jud. Me- 
hedin^i, formata din piraiele Ru- 
dina §i $overnele; are mori pe 
dinsa ?i se varsa in riul Iupca 
la Pope?ti. 

Obir^a, munte, comuna Albe^ti, 
pi. Dimbovtya, jud. Mu§cel. 

Obir§eni, com. rur. $i sat, in 
jud. Tutova, pi. Tirgul, spre S.- 
E. §i la 19 kil. de Birlad, la 
marginea jud., pe pir. Jerava^ul. 
Formeaza o comuna (com. Obir- 
$eni) cu cat. Ple$a. In toata com. 
sunt 528 locuitori, din carl 179 
contribuabill, locuind in 149 
case. Satul are o populate de 
126 locuitori ?i 55 case. 

Are o ?coala primara de ba- 
e\l ; 2 biseric! ; o moara cu va- 
por!. 

Se cultiva viea pe o suprafa^a 
de 39,50 hect. Se lucreaza ro- 
taria §i se fac spete, ce se in 
trebuin^eaza de feme! la ^esutul 
pinzel. Se cultiva gindacil de 
matase. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Oblr§eni-Boere§ti. Vez! Obir- 
?eni-Claca?I, sat, jud. Tutova. 



Obinjeni-Claca§i, com. rur. ?i sat, 
in jud. $i pi. Tutova, spre N.-V. 
de ora$ pe pir. Iezerul ?i aproape 
de sorgintea sa. Satul formeaza 
o comuna (com. Oblr^eni) cu 
catunui Obir$eni-Raza$I $i Valea- 
Iezerului (Lingurari), avind o po- 
pulate de 484 suflete, din car! 
85 contribuabill ?i 140 case. 

Are 14,25 hect. vie, din carl 
825 nelucratoare $i 2 hect. livez! 
de prunl. 

Comerciul se face de 3 per- 
soane. 

Se mal nume^te ?i Obir^eni- 
Boere$tI. 

Obir§eni-RazS§i, sat, in jud. 
$i pi. Tutova, com. Obir^eni, 
linga satul Obir^eni-Ciaca?!. Are 

populate de 87 locuitori $i 
27 case. 

Obir§ia, com. rur., pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, situata pe deal §i in 
valea superioara a pirlulul Ber- 
heciul, care obir?e$te pe terito- 
riul el, din dealui Raiul, de unde 
'I vine 51 com. numelede Obir^ia. 

In vechime purta numele de 
Naforni^a-luI-Conachi. 

Este alcatuita din 2 catune: 
Obir^ia, re$edin$a, $i Baimacul. 

Se margine§te la E. cu com. 
Col{e$ti, jud. Tecuciu ; la N„ cu 
com. Odobe^ti; la V., cu com. 
Mara^ti §i la S., cu com. Tirgul- 
Glodurile. 

Are: o populate de 321 fa- 
milil, sau 1220 suflete, din car! 
641 agricultorl, 8 meseria?!, 2 
comercianJI, 14 cu profesiun! li- 
bere, 107 muncitor! $i 35 servi- 
tor!, locuind in 328 case; o $coala 
in satul Baimacul; 2 biserici, 
una in satul Obir$ia, a doua in 
catunui Baimacul, deservite de 

1 preot ?i 4 cintare^I. 

La Baimacul, satenil Rominl, 
lucreaza cobze, ioarte cautate 
$i raspindite in toata {ara. 

Budgetul comunei e la ve 



Digitized by 



Google 



OBlR$IA 



528 



OBtRgIA 



niturl de lei 5395, banl 93 si 
la cheltuell, de lef 1835, banl 7. 

Totalul paminturilor de cul- 
ture este de 850,85 hect. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de aproape 13 17 hect. 

Padurea Bu&ul ocupa o su 
prafaja de 65 hect. 

Proprietarl sunt : C. $endrea, 
poseda 5589 hect. ; Familia Ciu- 
chi, 340,80 hect.; Pr. I. $tirbei, 
35,10 hect. 

VDle au o intindere de 25,45 
hect. 

Vite sunt: 77 cai, 861 vite 
man cornute, 375 porci, 20 
capre si 322 ol. 

Stupl .cu albine sunt 73. 

Com. Obirsia este legate cu 
comunele: Secueni, Marasti si 
Glodurile, prin cai vecinale. 

Distance : la BacSu, capitala 
districtuluT, 27 kil. ; la com. 
Odobesti, 5 kil. ; la Marasti, 4 
kil. ; la com. Tirgul-Glodurile, 7 
kil. si la com. Secueni, resedin^a 
plasel, 9 kil. 

Obirsia, com. rur., in pi. Gilor- 
tul, jud. Gorj, la N. comunei 
Radinesti, pe valea Plosca, va 
lea cea mal despre E. a plasei 
Gilortulul. Este numita ast-fel 
pentru-ca este asezata la obir- 
sia vael Plosca, intre judejul 
Vilcea si comunele Radinesti 
si Piscoiul-de-Gorj. 

E situat pe coaste si viicele 
si e formats dintr'un singur sat. 
Are o suprafaja de 374 hec:. 
din carl: 74 hect. p&dure, 100 
hect. arabile, 150 hect. fine^e, 
10 hect. vie, 15 hect. livez! de 
prunl si 25 hect. izlaz, locurile 
fiind cam ripoase. 

Are o populate de 138 fa- 
milil, sau 540 suflete, din carl 
1 29 contribuabill ; o biserica de 
lemn, ftcuta de locuitorl la anul 
1852 si deservita de 1 preot 
si 2 cint£re$T. 

Locuitorif sunt mosneni. El 



poseda: 45 plugurl, 54 care cu 
bol, 2 c&ruje cu cai; 160 vite 
marl cornute, 6 cai, 80 capre, 
85 ol si 170 rimatorl. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de lei 768, banl 90, iar la 
cheltuell, de lei 762. 

Comunica^ia se face printr'o 
sosea comunaia, care pune co- 
muna in comunicafie la S. cu 
com. Radinesti, precum si prin 
drumuri ordinare, care due la 
alte catune. 

In Obirsia se g&sesc: 3 pu- 
{url si 6 fintinl. 

Obirsia, com. rnr. y in jud. Me- 
hedinji, pi. Cimpul, la 64 kil. 
de orasul Turnul-Severin, situate 
pe deal si cimpie. $i-a luat nu- 
mele de la frumoasele izvoare 
si numeroasele fintinl ce are in 
par tea despre S., pe valea nu- 
mita a Obirsiel, pe unde curgc 
si riul cu acelasl nume. Se m&r 
gineste : la E., cu com. Guneni ; 
spre N.-E., cu Dirvari-d.-j.; spre 
N., cu Oprisorul; spre V., cu 
Izimsea; iar la S., cu Salcia. 
Comuna e formats dintr'un sin- 
gur sat, avind o populate de 
1400 suflete, din carl 206 con- 
tribuabill, locuind in 250 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vite- 
lor; unil dintre el se ocupa 
si cu facerea rogojinelor ; atyil 
se ocupa cu cizm&ria si aba- 
geria. 

Locuitoril poseda: 80 plu- 
gurl, 139 care cu bol, 26 c&ru$e 
cu cai; 80 stupl. 

Prin comuna trece soseaua 
care duce de la Severin la Ca- 
Iafat. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cint&refl ; o scoala, 
condusi de 1 investor, frecu- 
entata de 31 copil. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 6479 lei, iar la cheltuell, 
de 2685 lei. 



Vite : 762 vite marl cornute, 
700 01, 60 cai si 669 rimatorl. 

In comunS sunt: 2 dealurl: 
Dealul-Bilciulul si Dealul-Obir- 
siel, care se afla spre S. de riul 
Obirsia, Valea-Ivasculul ; piriul 
Obirsia ce se formeaza din iz- 
voarele comunei si pe care se 
afla si mori de macinat. 

Se fac trel bilciuri anuale si 
anume: unul la Sf. Teodor, 
al doilea la Inaljarea Domnului 
si al treilea la 6 August (Schim- 
barea la fa$a). 

Loc istoric in comuna sunt 
niste ridicaturl de pamint, unde 
Rusil, la 1854, au fost batu{i 
cumplit de Turd. 

Obirsia, com. rur. y in jud. Me- 
hedin{i, plaiul Closani, la 72 
kil. de orasul Turnul-Severin. 
$i-a luat numele de la nume- 
roasele vai (obirsil) ce are, si 
pe care este asezata. 

Se margineste : la E. cu co- 
muna Marasesti; la S., cu co- 
muna Silistea; spre V., cu co- 
muna Izverna; iar la N., cu riul 
Cerna. Obirsia este for mata din- 
tr'un singur sat si este comuna 
cea mal ascunsa in munte din- 
tre com. judefulul Mehedin{i, 
cu drumuri grele de practicat. 

Are o popula^iune de 700 
suflete, din care 70 contribua- 
bill, carl loeuese in 130 case. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
tura, se ocupa mai cu seama 
cu cultura albinelor, fiind sin- 
gura comuna din jude^ul Me- 
hedinti, al carel iocuitorl po- 
seda mulf! stupl; alp locuitori 
se ocupa cu facerea sindrilel. 

El poseda : 8 plugurl, 2 care 
cu bol si 1 caru^a cu cai; 80 
stupl cu albine. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 3 cintare^I. 

Budgetul comunei e la veni 
turl de 546 lei, iar la cheltuell, 
de 453 lei. 



Digitized by 



Google 



ubIr^ia 



521 » 



OBOGA 



Vite : 590 vite marl cornute, 
460 01, 900 capre, 42 cat 91 
460 rimatorl. 

Arc o $osea, care leagacen- 
trul comunel cu comuna Mara- 

Dealurl mat principale in co- 
muna sunt : la S., Dealul-Pahar- 
niculul; la N., Culmea-Obir§ieI, 
Virful-Inalt $i Poiana-Obir?ieI ; 
iar spre V., Dealul-Godeanulul. 

Ape : Cerna, ce formeaza ho- 
tarul spre N., intre Austro-Un- 
garia §i fara-Romineasca ; pi- 
raiele: Brebina, Oga$ul-Gheciu- 
lul, Bradulul, $derulul, RSm- 
nu{a-Mare §i Ramnuta-Mica. 

Vai sunt: Valea-luI-Dragne, 
de unde incepe §i Piscul lul- 
Dragne, Valea Seaca ?i Valea- 
$derulul. 

Oblr§ia, com. rur., in mijlocui 
pla$el Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
mana{i, formats din satul cu a- 
cela$I nume ?i din cat. Coteni 
?i Pislari. Ma! inainte a fost re- 
Sedinfa subprefecturei pi. Balta. 

Se invecine?te la V. cu mo$ia 
Sadova; la S., cu com. Urzica 
spre S.V., cu Vadastra ?i Vadas- 
trifa $i spre N.-E. cu Brastava- 
tul. Se afla la 24 kil. de Ca- 
racal $i la 17 kil. de Corabia. 

Are o populate de 263 fa- 
milil, sau 1020 suflete, din carl 
225 contribuabill; 2 bisericl, 
Adormirea Maicel Domnulul 
(1867) ?n OMr^ia ?i Sf. Dumi- 
tru in Coteni, deservite de 1 
preot ?i 2 cintare{T; o ?coala, 
frecuentata de 13 copil ; 7 cir- 
ciuml. 

Vite mart sunt 773, vite mid 
2100 31 rimatorl 437. 

Budgetul comuneT e la ve- 
niturl de 3977 lei ?i la cheltuelT, 
de 3939 lei. 

Obir^ia, sat, jud. Bacao, pi. Si- 
retul-d. s., re$edin$a com. rur. 
cu acela$I nume, situat in vale, 



la obir?ia piriu'ul Berheciul. E 
inconjurat de dealurile: Godo- 
vanul, Raiul $i Baimacul. Are o 
populate de 180 familii, sau 
669 suflete ; o biserica, cladita 
la 1875 de ob?tia locuitorilor, 
deservita de 1 preot §i 2 cin- 
tare^I; 2 circiuml. 

Vite sunt : 46 cal, 468 vite 
mar! cornute, 6 capre §t 190 
porcl. 

Obir^ia, mahala, in com. rur. 
Bradetul, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Oblr§ia, tnahala, facind parte din 
com. rur. Madulari, pi. Cerna- 
d. s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 250 locuitorl; o bise- 
rica, fondata la 1802. Cade in 
partea de N. a comunel ?i este 
udata de riul Cerni^oara. 

Oblr§ia, munte, jud. Dimbovi^a, 
aproape de gramma; in virful 
sau se afla Omul, pise inalt $i 
ascufit linga Bucegi. 

ObIr§ia, mosie, jud. Bacau, pi. 
Taziaul-d.-j., comuna Berzun^ul, 
facind parte din mo$ia Ber- 
zunful. 

Obir§ia, mosie a statulul, in jud. 
Romanafi, arendata anual cu 
86440 lei, impreuna cu trupu- 
rile Arvate$ti, Rotunda $t Pra- 
porul. Aceste trupurl au 733 
pog. padure, sunt pendinte de 
manastirea Brincoveni, ?i ^in de 
com. Obir^ia. 

Obir$ia, p&dure a statulul, in in- 
tindere de 250 hect., plaiul Nuc- 
$oara, jud. Mu^cel. 

Oblr§ia, potecd, jud. Mehedinji, 
care merge peste Cerna in munte 
$i peste grani^a in Austria, a- 
jungind la satul Cereneva din 
Banatul Temi^oarel. 



Obtr§ia, Piscul, Netotul $i O- 
ticul, munflaX statulul, jud. Mu$- 
cel, arendafi cu 1300 lei anual. 

Oblrtul, cdlunas, in jud. Teleor- 
man, pi. Teleormanulul, com. 
Lada, aproape la un loc cu co- 
muna. 

Obleagul, munte, acoperit cu pa- 
dure seculara, in com. rur. Ilo- 
va^ul, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
dinfi. 

Obleagul, vdlcea, care se for- 
meaza la capul de E., al terito- 
riulul com. Periefi, pi. Siul-d.- 
s., jud. Olt; curge mal intiiu 
paralel cu Valceaua-Vedi^el, apol, 
trecind pe teritoriul com. Mier- 
le$ti, se impreuna cu aceasta 
vaicea ?i se varsa in girla Do- 
rofeiul. 

Oboga, com. rur., in pi. Olteful- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i. Se 
compune din satele: Oboga-d.-s. 
(464 locuitorl), Oboga-de-Mijloc 
(400 locuitorl), unde e $i pri- 
maria ?i Oboga-d.-j. (218 locui- 
torl), a?ezate linga apa Oltejul, 
in partea dreapta, la 7 kil., spre 
N., de Bal? ^i la 37 kil. de Ca- 
racal. Altitudinea terenulul e de 
190 m. d'asupra nivelului Maril. 

Are o populate de 257 fa- 
milil, saii 1082 suflete, din carl 
250 de contribuabill; 3 bisericl : 
S-f. Dumitru (1814), Sf. Nicu- 
iae (1859) ?i Sf. Niculae in O- 
boga-cL-s. (1846), deservite de 
3 preop §i 6 cintare^I ; o ?coala, 
condusa de un inva^ator $i fre- 
cuentata de 20 elevl. 

Budgetul com. este de 5509 
let la veniturl §i de 4491 lei 
la cheltuell. Locuitorii se ocupa 
cu agricultura $i cre^terea vi- 
telor. 

Vite marl sunt 559, vite mid 
960 ?i rimatorl 360. 

Aci se fac, pe proprietatea 



Digitized by 



Google 



OBOGA 



n») 



OBREJA 



particular^, 2 bilciunf, unul la 
24 Iulie $i al doilea la 15 Au- 
gust; {in cite o zi ; se face co- 
mer^ de vite marf ?i mic', ce- 
reale §i alte producte ale in- 
dustrief domestice. 

Oboga, mosie, in jud. Romana^i, 
pi. 01te{ul, com. Oboga, pen- 
dinte de schitul $erbane?ti din 
Vilcea, proprietatea Eforiel Spi- 
talelor Civile din Bucure?ti ; are 
o intindere de 630 pogoane, 
din care 460 pog. padure. 

Oboga, deal, situat pe teritoriul 
com. Coteana, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, in partea de N.V., cu di- 
recfiunea N.-S., cam paralel cu 
Valea-Oltulu! ?i Dealul-Brebe- 
nilor §i in lungime de aproape 
4 kil. E acoperit cu araturl. 

Oboga, valt; in jud. Olt, intre 
dealul Oboga $i Brebeni, pe care 
curge ptriul cu acela^I nume. 
Incepe de la N. de Fintina-Tur- 
culuT ; uda Ordore^ti ?i se vars5 
in Oit, la S. de Ipote§ti, dupa 
ce parcurge c distant de 6— 8 
kil. 

Oboga -de -Jos, catun al com. 
Oboga, pi. Olte^ul-Oltul-d.-j., jud. 
Romanafi, la 1 kil. spre S. de 
Oboga-de-Mijloc, situat pe ma- 
lul drept al apel Olte{ului ; are 
218 locuitori. 

Oboga-de-Mijloc,^^/, in carese 
afla primaria com. Oboga, jud. 
Romanati, situat linga Olte^ul, 
la 7 kil. spre N. de Bal§ ; are 
400 locuitorl $i o biserica. 

Oboga-de-Sus, catun al comunel 
Oboga, pi. OlteJul-OltuI-d.-s., 
jud. Romanati, situat linga riul 
Oltejul, la 1 kil. spre N. de 
Oboga-din-Mijloc ; are 464 lo- 
cuitorT $i o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae (1846). 



Oboarele, munte, in jud. Dim- 
bo vi^a, care se mal nume$te $i 
muntele Pietro?i{a. Se afla in 
sus de Moroeni, in dreapta, pe 
matca Ialomitel. Pe virful mun- 
telui se afla Virful-cu-Dor. A- 
cest virf este vara plin de flori 
frumoase ?i mirositoare $i de 
pe el se poate privi in depar- 
tare spre Ploe^ti ?i Prahova. 
Coastele acestuT munte sunt pli- 
ne de padurl mart $i batrine. 

Oboarele, ptidure, supusa regi- 
muluf silvic, proprietate a mo$- 
nenilor Berevoe?ti - PamintenT, 
plaiul Nuc?oara, jud. Mu$cel, 
avind, impreuna cu padurile Na- 
vrapul ?i Piparu§i, o intindere 
de 3000 hect. 

Oboarele-Mari, inf&rcdtoare, in 
jud. Mu?cel, plaiul Nuc?oara, 
com. Berevoe^ti-UngurenT. 

Oboarele-Mici, p&dure, in jud. 
Mu?cel. Vezt Plaiul-Lung. 

Oboroceni-de-Jos, sat, in jud. 
Roman, plasa Siretul-d.-s., com. 
Hele?tieni, spre S. de satul He- 
le^tieni $i la 3 kil. de el, pe pi- 
riul Caraca§ul. Este a?ezat pe 
vale. Are o populate impreuna 
cu Oboroceni-d.-s., de 137 fa- 
milii, sau 585 suflete, din cart 
158 contribuabil! ; o biserica or- 
todoxa, de zid, $i una catolica, 
de lemn, la care vin UnguriT 
din acest sat, ce {ine de parohia 
catolica Butea; o $coala primara 
mixta, frecuentata de 24 elevT. 
Se ma! nume^te $i Caraca^ul. 
Acest sat, impreuna cu satele 
Oboroceni-d.-s. ?i Volintire^ti, 
forma inainte de 1886 o com. 
separata, com. Oboroceni, tar 
de la aceasta data s'a alipit la 
com. Hele^tieni. 

Oboroceni-de-Sus, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., com. 



Hele^tieni, spre S. de satul He- 
le$tieni, la 3 kil. de el $i la N. 
de satul Oboroceni-d.-j. $i ala- 
turea cu el. Este a$ezat pe deal. 

Are o biserica de zid. Este 
legat prin $osea cu ora§ul Ro- 
man. Prin sat trece $oseaua ju- 
dejeana Piatra-Tupila^i-Tirgul- 
Frumos-Ia^i. 

Locuitoril poseda 238 vite 
rnari cornute. 

In ce prive^te populafia, vezl 
Oboroceni-d.-j. 

ObOrul-BIlciului, vale, in jud. 
Dolj, pi. Jiul-d-s., com. Arge- 
toaia, pe care este situata com. 

Oborul-lui-BIlble, poian&, jud. 
Mu?cel, plaiul Dimbovi^a, com. 
Badeni-Ungurenl. 

Obraji, trup desat, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau- 
fe$ti. 

Obra^ele -de - pe-Sfoara -Pre- 
dealul, trup de p&dure, al statu- 
lul, jud. Prahova, in intindere de 
25 hect., care, impreuna cu tru- 
purile:Poiana-LaculuI (13 hect.), 
Valea-Gardulul ?i Cotul-cu-Plopi 
(62 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.) 
$i Runcul (40 hect.), formeaza 
padurea Valeni. 

Obrdjeasca, tnosie, in jud. Bu- 
zaQ, com. Grajdana a mosnenilor 
Obraje$tI. Are cam 1700 hect., 
cea mal mare parte padure ?i 
pu{in teren arabil. Se imparte 
in sforile: Cirlovoaia, Mace$ul, 
Potlogeasca, Stroe?ti, Pi{igoaica 
9*1 Ulmul. 

Obreja, deal, situat in partea de 
E. a ora?ulu! T.-Jiul, jud. Gorj. 
Aci Se fac 2 bilciur! pe an, 
unul la Inatyare ?i al doilea la 
Cuvioasa Paraschiva ; tot aci 
se face tirg saptamanal in toate 
Joile. Pe acest deal se afla ?i 



Digitized by 



Google 



OBKEJA (TRUrUL-) 



~>ru 



OCKA-BLKBEA 



gradina a PrimarieT, hala de 
instrucfie a regimentulul de do- 
roban{i, casarma regimentulul 
de doroban^I si a escadronu- 
luT de calarasi, ciuipul de tras 
la semn ; o fabrica de carami- 
da; cite-va magazil pentru gnu 
siporumb; unobor pentru porcl; 
cimitirele orasului, unul romin si 
altul catolic. 

Obreja (Trupul-), mosioard a 
statulul de 12 stinjenl, jud. Co 
vtirluiu, pi. Zimbrul, com. Cu 
dalbi, arendatacu 178 lei anual. 

Obrejeni, cittun, al com. Polo- 
vraci, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
situat la S. comunel si pe cim- 
pia Polovraci. Are o populate 
de 17 familiT, sau 52 suflete, 
din cart 20 contribuabilT. 

Locuitorii poseda: 5 plugurl, 
2 canine cu caf, 10 care cu boT; 
51 vite marT cornute, 6 cai, 65 
oT, 37 capre si 42 porcl. 

Comunicafia dintre catun si 
comuna sa se face prin drumuri 
ordinare. 

In Obrejani se gasesc 7 fintinT. 

Obrejifa, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginca-d. - s., cat. com. 
Slobozia, asezat la E., pe piriul 
Slimnicul, la 1650 m. spre E. de 
cat. de resedinfa. Are 30 hect., 
cu 135 familil, sau 490 suflete, 
din carl 100 contribuabilT; o 
biserica. 

Obretinul, balm, in jud. Tul- 
cea, pi. Sulina, pe teritoriul 
com. rur. Cara Orman, situata 
in partea de V. a plasel si a 
comuneT; este formata de re- 
varsare anterioara a bra{ulul 
Sulina, cu care acum comunica 
prin doua girle ; mal comuni- 
cS si cu lacul Fortuna prin o 
girlija; are o lungime de aproa- 
pe 5 kil. si o largime medie de 
5 kil. ; intinderea totala este de 



aproape 6 kil. p. (600 hect.), I 

apar^infnd comunel Cara -Or- 1 

man; confine peste in mare can- ' 
titate, care se exporta prin Ca- 

ra-Orman la Tulcea si Mahmu- ' 
dia, si de aci la Galafi. 

Obrijanca, piriii, jud. Iasi, izvo- 
reste din padurea Obrijeni, de 
sub Dealul-Mare, trece prin se- ' 
surile: Hertezul, Constandachi, 
Podobifa si Mohortya, facind ho- I 
tarul dintre comunele : Sinesti 
si Popesti, pi. Cirligatura ; de- | 
la locul numit Zmaul, curge 
pe teritoriul satulul Obrijeni, j 
com. Popesti, pan a se varsa in 
piriul Bahluet,ul, in partea de | 
N. a comunel. 

I 

Obrijeni, sat, in jud. Iasi, pi. ! 
Cirligatura, com. Popesti, situat 
pe dealul Obrijeni, pe marginea 
caruia curge piriul Obrijanca. 
Are o intindere de I2i6hect, 
din carl 2 14 hect. sunt ale locui- 
torilor, iar restul, pe care seafla 
si 214 hect. padure, este pro- 
prietatea d-luT Ghica. Are o po- 
pulate de 95 familii, sau 496 su- 
flete ; o biserica de lemn, ftcuta 
la 1825. 

Vite: 154 vite man cornute, 
15 caf, 326 ol si 32 rimatorl. 

Obrijeni, deal, jud. Iasi, pi. Cir- 
ligatura, com. Sinesti ; incepe 
din sesul Constandachi, cu ra- 1 
mificarile : Mohorifa si Rafa, ce 
se prelungesc pe de asupra sa- 
tulul Cotirgaci; se intinde spre 
N., formind un intins podis, pe } 
carl se face semanaturl de ce- 
reale. ' 



tina, jud. Olt, situata in partea 
de N., prelungindu-se pe valea 
OltuluT, pana la Valea-Muerei. 

Ocea, sat, in jud. Neamtu, pi. de 
Sus-Mijlocul, com. Humulesti, 
avind o intindere de 765 hect., 
cu o populate de 162 locuitorf, 
din carl 82 contribuabili. 

Vite: 137 vite marl cornute, 
12 cat, 23 porci, 105 ol si 24 
juncT. 

Acest sat se afla in aceeast 
linie cu satul Topolifa. 

Ocea, deal al comunel Pocegeni, 
jud. Gorj. Este intorsatura Dea 
luluMuT-Bran, din partea despre 
E., care urmeaza* malul drept al 
riuluT Rlahnifa, dind nastere spre 
S. dealuluT Boia. 

Ocea, piriii, ce curge prin pi. 
Fundul, com. Oniceni, jud. Ro- 
man ; izvoreste pufin maT la N. 
de satul Fundul-Ocei; curge de 
la N. la S. ; udasatele Fundul- 
Ocel si Ciorneiul si, pufin mal 
spre N. de acest din urma sat, 
se varsa in riul Birlad, pedreapta. 
Valea sa este marginita de dea- 
lurl foarte inalte. 

Ocea, vale insemnata, in jud. 
Buzau, com. Beceni; incepe din 
Valea-PufuluT si primeste izvoa- 
rele: Gherghina, Ghinea, Dita, 
Bordeiul-luT-Vlad, Lacurile, Nu- 
cul, Pietrele, figanul, Ulmul, 
etc. si se varsa in riul Slanicul, 
la dreapta, in fafa comuneT Be- 
ceni, intre colinele Berhanacea 
si Dardausul; in timp de ploae 
e mare si foarte violenta. 



Obrijeni, deal, pe care e situat Ocea-Blebea, mosie, care a fost 



satul Obrijeni, com. Popesti, pi. 
Cirligatura, jud. Iasi; pe coasta 
lul se afla o vie, in intindere 
cam de 18 hect. 

Obrocari, mahala a orasului Sla- 



pendintede Manastirea-Neamt,u- 
lut, jud. Neamtu, iar acum e 
proprietatea statulul. Se afla pe 
teritoriul com. Humulesti, plasa 
de Sus-Mijlocul. 

Arenda anuala: 2000 lei. 



til67. Mmr*U Dictions Otopr^U. Vol. JV. 



68 



Digitized by LiOOQ IC 



OCETUL 



:>:fcj 



OC1JIUL 



Oce{ul, pirifiy jud. BacSQ, pi. 
TazlSul-d.-j., com. Ripile, care 
se varsS in Trotu?. 

Ocheni, sat, fScind parte din com. 
Condr&che$ti, jud.Tecuciu, situat 
pe dealul cu acela^I nume, in- 
conjurat de toate pSrt'ile de val, 
la 2 kil. de re^edin^a comunel, 
spre N. 

Are o populate de 88 familil, 
sau 440 suflete, locuind in 84 
case ; o bisericS, cu hramul S-fil 
Apostoll, fecutS la 1780, dup& 
cum se vede scris in Mineiu. 
A fost reparatS de douS orl, 
in urm£ s'a ruinat ?i in anul 
1894 s'a zidit alta cu spesele 
d-lul Teodor Sturdza, proprie- 
turul satulul Ocheni, §i cu a- 
jutorul ob?tei locuitorilor. Are 
o Evanghelie §i sfinte vase do- 
nate de Maria, fiica lul Alexandru 
Moruzzi, Domnul Moldovel. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

In partea de E. ?i V. a satu- 
lui, pe vale, se gSsesc izvoare 
cu ap£ de b£ut. 

LocuitoriT, fo$tl clSca^T, s'au 
improprietarit la 1864. 

Teritoriul satulul este de 663 
hect., din can locuitoriT st&- 
pinesc 230 hect., iar d-1 Th. 
Sturdza, restul. 

Ocheni, deal, jud. Tecuciu, se in- 
tinde la N". de satul Ocheni, $i 
separft com. de tirgu^orul G&i- 
ceana. 

Oche§e§ti, sat, f&cind parte din 
com. Corbi^a, pi. Zeletinul, jud. 
Tecuciii, format in anul 1893. 
E situat pe ambele laturl ale 
$oseleI ce duce din Tecuciu la 
Podul-Turculul. 

Are o populate de 14 fa- 
milil, sau 50 suflete, carl locuesc 
in 10 case. 

LocuitoriT sunt venial din co- 
munele din apropiere. 



Oche§e§ti, fost sat, pe malul Rir- 
ladulul, jud. Tecuciu, al cSrui 
locuitorT, dup& desfiinjarea satu- 
lui, s'au a$ezat in mahalaua Cer- 
nicari ?i Peri, pendinte de ora^ul 
Tecuciu. 

Satul a existat nu se $tie 
pSnS cind; la 1663, Coceala ?i 
femeea sa Grajdeana, vind satul 
figSne^ti $i Oche$e?ti IuT Eus- 
ta^iu Dabija. 

Oche§e§ti, deal, situat pe malul 
sting al Birladulul $i fScind parte 
din com. f ig£ne$ti, pi. Nicore?ti, 
jud. Tecuciu. Pe acest deal a 
fost satul cu acela?T nume. 

Oche^ti, parte din comuna Zlo- 
te?ti, jud. Teleorman. 

Oche§ti, mo fie, in jud. Teleor- 
man, pi. Teleormanului, com. 
Zlote^ti. 

Ochi-Albi (VSlceaua-lui-), ra- 

mificafie din Valea Bucovulul, 
jud. Teleorman; trece prin p£- 
durea Bucovulul, aproape de co- 
muna T£tSre$ti-d.-s. 

Ochl2i,piri/af, format pe teritoriul 
com. HerSstrSul, pi. Vrancea, 
jud. Putna, $i care se varsS. in 
NSruja. 

Ochinca, balta* , formats din v&r- 
sarea Prutulul, la E. de satul 
Costuleni, com. Costuleni, pi. 
Brani$tea, jud. Ia?i. 

Ochiota, lae, jud. Dolj, pi. B&i 
le?ti, com. Rastul, ce se scurge 
in DunSre printr'un canal. 

Ochi§ori, mope particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralo?- 
ti{a, aparfinind principelui Gr. C. 
Ghica. Pe ea se gSse$te pSdure. 

Ochi§ori, p&dure particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiui-d.-s., com. Bralo?- 



tifa, in intindere de 30 hect. 
Se afl£ pe mo$ia Ochi^ori ?i 
apartfne principelui Gr. C. Ghi- 
ca. E populate cu stejar, cer, 
fag ?i girnita. 

Ochi§orul, sat, jud. Dolj, pi. 
Siul-d.-s., com. Bralo$ti{a. Are 
o populate de 420 suflete. 

Copiil din sat urmeaza' la 
§coala mixta din satul Bralo$- 
ttya, ce este la 600 m. 

Ochi§orul, numire vcchie a sa- 
tului Matija, jud. Prahova, pi. 
Podgoria, com. PScurefi. 

Ochi§orul, balta, formats din v£r 
sarea Prutulul, HngS satul §en- 
dreni, com. Sculeni, pi. Brani$- 
tea, jud. Iasi. 

Ochiul, deal, in partea de E. a 
com. PShne§ti, pi. Podoleni, jud. 
FSlciu, in valea cSruia se afla* 
a$ezat satul PShnesti. Pe el sunt 
plantate vil, carl produc un vin 
renumit. 

Ochiul, girld, in partea de N. 
a com. Gura-Bohotinulul, pi. 
Podoleni, jud. FSlciu, numita ast- 
fel de la adincimea sa. 

Ochiul, balta, la S. com. Desa, 
pi. Cimpul, jud. Dolj, cu o su- 
prafafS de 10 hect. 

Ochiul, balta, in jud. Dolj, pi. 
Jiul d -j., com. Rozi^tea, pe mo- 
$ia bisericel Maica Domnului 
Dudu. Intr'insa se scurg bil- 
$ile: Strimba, Metija, Ocrugli, 
Seaca, Gro$e{ul, Lunga, Tres- 
tina $ijie{ul. AceastS balta, prin- 
tr'un canal fecut de fostul pro- 
prietor Barbu Golfineanu, da in 
riul Jiul, la punctul numit Clo 
cotici. 

Ochiul, ochiii de apd, spre E. de 
Balta-Orbej&I, pe mo?ia Pomirla, 



Digitized by 



Google 



OCHIUL 



533 



OCiOGI 



com. cu acela$i nurae, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. Este 
foarte adinc $i coloarea apel c 
neagra. Scurgerea ape! formeaza 
un piriia§. Se crede ck acest 
ochiu de apa ar fi in legatura 
sub-terana cu Bolborosita, o bal- 
ta de pe Hili§eul-Curt. Iarna nu 
inghia^a de cit atuncl cind sunt 
gerurf foarte mari. 

Ochiul, piria, jud. Falciu, pi. Po- 
doleni, com. Pahne^ti ; ia na§- 
tere din izvorul numit Ochiul, 
de la poalele dcalulul cu ace 
la$T nume ; se afla in partea de 
S. a satulul Pahne^ti; mirit cu 
afluentul sail Fundatura, trece 
in com. Duda. 

Ochiul, piriu, jud. Tecuciu, ia 
na^tere dintre viiie de pe dea- 
lurile dimprejurul ora^ulul Hu$i 
$i, in unire cu piraele : Drasla- 
va^ul, Schitul $i Zavati, for- 
meaza piriul Bro^teni. 

Ochiul-Bolataului, izvor ^ in jud. 
Suceava, com. Sasca, formind 
un lac in suprafa^a de 2 stj. p. 
Din el se formeaza un piriia$ ce 
da in §omuzul-Mare — al-Bael. | 

I 

Ochiul-Boului, sat, jud. Dim I 
bovi^a, pi. lalomija, cat. com. 
Catunul. 

Ochiul- Boului, deal, in jud. Ia- 
lomtya, pi. Cimpulul, com. Jila- 
vele. 

Ochiul-Boului, lac, in jud. Ia 
tami^a, pi. Cimpulul, com. Jila 
vele. 

Ochiul-Boului, lac, in lunca de 
linga satul Leurdeni, pi. Dim- 
bovifa, jud. Ilfov. 

Ochiul-lul-Damaschin, lac, sau 
ochiu, format din izvoare pro 
priT, cu o suprafajade 29 m. p., 



situat in partea de S.-E. a com. 
Fintinelele, pi. SiretuI, jud. Bo- 
to$ani. 

Ochiurile, 3 bftlfl sau ochiurl, 
pe mo^ia Salcea, com. Salcea, 
pi. SiretuI, jud. Boto?ani, cu o 
suprafa^a de 7 hect., formate 
din izvoare; confin pe$te. 

Ochiurile, baltd, in jud. Gorj, 
pi. Jiulul, com. Urdari-d.-j., spre 
S. de com., formata din riul 
Jiul, acopera o suprafa^a de l \t 
hect., $i confine mult pe$te. 

Ocia, ciltun. VezI Girceni, sat, 
jud. Vasluiu. 

Ocii (Gura-), c&tun al com. Be- 
ceni, jud. Buzau, cu 190 locui- 
torl $i 40 case. 

Ocina, com. rur., in jud. Prahova, 
plaiul Pele^ul. Parte este a$e- 
zata pe albia piriului Prahovita, 
iar parte pe valea numita Valea- 
Bradulul, ia 55 kil. de capitala 
jude^ulul $i la 22 kil. de re$e- 
din^a plaiului. 

Se compune din 3 catune : 
Valea-Bradulul, Aduna^i-Praho- 
vijei $i Balti^ul, cu o populate 
de 270 familii, sau 1342 suflete, 
din carl 253 contribuabill, io- 
cuind in 290 case. 

Are 2 bisericl : una fondata 
in 1 88 1, de catre ob$tea locui- 
torilor ?i a doua, cu hramul A- 
dormirea, inceputa de preotul 
loan $i terminata cu zugraveala 
de D-nul Radii Novian §i Cu- 
coana Anica State ; o $coala, ?n- 
fiin^ata la 1850, $i frecuentata 
de 60 copil. 

Ocupa^ia de capetenie a lo- 
cuitorilor este dogaria. EI des- 
fac produsul muncei lor la ora- I 
$ele PIoe$ti $i Bucure^ti. 

In raionul com. sunt 2 morl: 
una pe riul Prahovita 51 a doua 
pe valceaua Valea-Bradulul. 



Parte din locuitori : sunt mo?- 
nenl ; 1 20 s'au improprietarit 
la 1864, pe mo$ia Ocina, din 
care li sau dat 420 hect. pa- 
mint. Elposeda: 85 cal, 15 iepe, 
I 291 vacl, 385 capre $i 160 ri- 
matorl. 

f uica se fabrica anual pana 
la 3600 decal. 

Comerciul se exercita in com. 
de 3 circiumarl. 

Budgetul e la veniturl de 2446 
lei §i la cheltueli, de 2444 lei. 

In com. e o $osea vecinala, 
care o leaga cu com. Breaza ?i 
Bezdeadul, jud. Dimbovi^a. 

E brazdata de dealurile : Ma- 
gura, Virful-Mo^ului, Virful-Stil- 
pulul, Sultanul $i Virful-Stirmi- 
nilor. 

Afara de riul Prahovifa, mal 
e strabatuta de Valea-Bradulul, 
Valea-Bisericel ?i Balti^ul $i are 
?i un izvor cu apa de pucioasa. 

Se margine^te cu comunele : 
Valea - Tirsef, Prahovija - d. - s., 
Breaza-d.-s., Talea ?i jud. Dim- 
bovi^a. 

Toata com. are o suprafa^a 
de 750 hect. 

Ocina, mosie a statului, pe care 
la 1864 s'au improprietarit lo- 
cuitoril din com. Ocina, plaiul 
Pele^ul, jud. Prahova. 

Ocina, izvor de apd minerald, si- 
tuat pe un loc muntos, in cat. 
Aduna^i, com. Ocina, plaiul Pe- 
le$ul, jud. Prahova, proprietatea 
d-nel Anica State. Se afla in 
apropiere de centrul com. ?i co- 
municafia se face aci cu inles- 
nire. Izvorul confine sare §i pu- 
cioasa. Tot in acest cat. mal 
este un izvor de apa minerala, 
pe proprietatea d-lul Ion I. Anca. 

OciOgi, ciltun, spre E. ?i la 3 
kil. de com. Brincoveni, din care 
face parte, pi. Oltul-Olte^ul-d.-s., 
jud. Romana^i, situat intre 01- 



Digitized by 



Google 



OCNA 



534 



OCNA-MARE 



ti^orul ?i Oltul, unde albia a- 
eestul din urmi nu are 113 m. 
altitudine d'asupra nivelului Ma- 
rii ; are 40 de locuitorl. 

Ocna. VezI Ocnele-Marl, judejul 
Vilcea. 

Ocna. VezI Pochi{a, sat, judeful 
BacSu. 

Ocna, mahala, numita §i Maha 
laua Ocnenilor, in plaiul Clo?ani, 
jud. Mehedin^i, comuna urban? 
Baia-de-Arama. 

Ocna, sau Cracul-Ocnei, deal, 
jud. Mehedinfi, pe care este a- 
$ezata mahalaua Ocna, din co- 
muna urb. Baia-de-Arama. Este 
acoperit cu p&dure de gorun. 

Ocna, deal, in raionul comunei 
Ocna, pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 48 hect., 50 
aril vie. 

Ocna, culme de deal, care este 
o preiungire a culmel Smeura 
tul ?i care incepe de la com 
Bune^ti, jud. Vilcea. Dintre a 
cest deal $i dealul Sohoratul 
ia na$tere riul Ocni^a (Strata) 
afluent al OltuluT. 

Ocna, mind, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo?ani, de unde odini- 
oarS s'a scos arami. VezI Baia- 
de-Arama. 

Ocna. VezI Salinele, mine de 
sare, jud. Bac&u. 

Ocna, mine de sare, jud. Vilcea, 
com. Ocnele-Marl. Vezi Ocna- 
Mare. 

Ocna, izvor cu ap& minerals, 
jud. Dimbovi^a, avind gustul de 
pucioasa ?i conjinind mare can- 
titate de sare amara. Se afla pe 
Virful-Voinei in raionul comuneT 



Besdeadul, in partea de E., $i 
in apropiere de com. Ocina, din 
plaiul §i jud. Prahova. 

Ocna, piriit, ce izvore^te din poa- 
la Craculul-Ocnelor, jud. Mehe- 
dinfi, ?i se varsa in apa Bulba. 
Are o apa galbena. 

Ocna, sail Rlul-Sarat, tin, jud. 
Vilcea, izvore^te de sub poalele 
dealulul Teiu§i, com. Titireciul, 
cnrge de la N.-V. catre S.-E. 
$i se varsa in Olt aproape de 
Riureni. Apa sa este sarata. 
Uda Tirgul-Ocna. In valea sa, 
se afla Salinele-Mari $i §oseaua 
ce leagS Rimnicul cu Tirgu-Jiu. 
Riul Ocna prime^te pe stinga 
piraiele : Piriul din cat. Lunca, 
Valea-Goil, Valea-Sarata, Gin- 
giule^ti $i Cre{ule$ti ; iar pe 
dreapta: Ocni^a, Cosota, Valea- 
Fintinei sau Ruginoasa, Valea- 
lui-Mogo$, valea Nisipi $i Va- 
lea-Adinca. 

Ocna (Tlrgul-), com. urb., jud. 
Bacau. VezI Tirgul-Ocna. 

Ocna (Tlrgul-), stafie de dr.-d.-f., 
jud. Bacati. VezI Tirgul-Ocna. 

Ocna (Tlrgul-), padure, judcful 
Bac&u. Vezi Tirgul-Ocna. 

Ocna-de-la-Baican, a patra 
gurd de ocna, ce s'a deschis in 
com. Slanicul, plasa Varbilaul, 
jud. Prahova, dtipa ce s'a p&- 
rSsit gura C&rbuneanu. Aceasta 
ocna a fost alaturi de Carbu- 
neanu,la6o — 80 m. N'a fost toc- 
mai adinca. AzI totul s'a dis- 
trus aci de o v&lcea, ce curgc 
pe locul unde a fost mina. 



Ocna-Mare, jud. Vilcea. 
Ocnele-Marl, comuna. 



Vezi 



Ocna-Mare, (Ocnele - Marl), 
mine de sare, jud. Vilcea, com. 



Ocnele-Marl. Se g&se$te aci o 
mare cantitate de sare, cu care 
se alimenteaza mare parte din 
Rominia, Serbia ?i Bulgaria $i 
care aduce un venit insemnat 
statulul. Sarea se taie ?i se scoa- 
te din mine de c&tre criminall, 
condamnatj la munca silnica §i 
in numcir de peste 200. 

In Sulzer (1781), gasim c£ 
cea mai productive salina din 
Muntenia se afla dincolo de Olt, 
aproape de Rimnic, re^edinja 
Episcopulul, in localitatea care 
din cauza aceasta se nume$te 
Ocna-Mare. 

RaicewicI, in descrierea sa 
a calatoriei, facuta in 1789, in 
Principatele-Romine, descrie ast 
fel modul cum se fac sapaturile 
minelor de sare: 

«Se sapS aceste mine foarte 
adinc; mineril fac doua des- 
chizaturl, una perpendicular! $i 
alta oblica. Se pune la oare- 
care adincime, in gura celei 
d'intiiu, un gratar de fier pe 
care se arde o mare cantitate 
de lemne, pentru a schimba ?i 
purifica aerul din min5 *, cea l'alta 
serve^te pentru e§irea lucrato- 
rilor. Lucratoril sunt de dou& 
felurl; unil sunt oamenl liberi, 
carl exercita aceasta meserie 
prin ereditate; ceM'al^I, criminall, 
carl sunt condamnaji la muncS 
pentru grave delicte. Existen^a 
acestor felurl de oamen! este 
de micS durata $i coloarea fe- 
{el lor este un indiciu al sana- 
ta^el lor rele. Ef taie bucaji pa- 
trate de sare minerala de greu- 
tatea unul quintal ce se scoate 
prin deschizatura perpendicu 
lara, prin ajutorul unor fu nil le- 
gate de o piele de bou foarte 
tare. 

«MineriI, casa lucreze in ex- 
cavajiunl, fac drumurt foarte 
vaste, susfinute de stilpl, pe 
care timpul ?i experien^a i-au 
inva^at construc^iunea. Se in 



Digitized by 



Google 



OCNELE-MAkj 



535 



OCNELE-MARl 



timpla adesea, ca ef intilnesc 
un izvor de ap&, care face mina 
sau incomoda sau nepractica- 
bila, si inundajiunea este cite 
odata asa de repede, ca mineriT 
n'au timpul de a fugi; dar ea 
este de obiceiu precedata de 
un sgomot subteran, care ii 
previne cu o zi sau doua ina- 
inte ; toata groapa se umple de 
apa, care cu timpul se trans- 
fer tn& in sare, dupa cum pre- 
tind el. Aceasta este cu atit 
mai adevarat, cu cit se intilnesc 
adesea in sare oase, unelte de 
fier si alte scule ordinare ale 
lucritorilor*. 

In colectfunea de documente 
Hurmuzaki, privitoare la Istoria 
Kominilor, volumul IX, partea 
I, gasim publicat un raport al 
unui ofi^er al armateT austriace 
(171 8- 1 730), in care se pomeneste 
pe scurt despre Ocnele-MarT si 
se spune ca acestea se arendau 
pe timpul dominajiunei turcestl 
cu 40000 fiorinl. 

Ocnele-Mari, numita si Sali- 
nele - Man, Ocna, Tirgul- 
Ocna, com, urb.,]\xd. Vilcea, ce 
sf-a luat numele de la ocnele ce 
sunt in localitate, precum si de 
la Ocnele- Vechi, parasite asta-zl, 
carl se exploatau de RomanT. 

Acest oras este situat intre 
doui ian^ur! de dealurl: unul 
la N., numit Licura si altul la 
S., numit Dealul-Ocnel. 

Are o populate de 1020 fa- 
milii, saQ 4059 suflete, din carl 
1 1 74 contribuabill. 

Se compune din 14 catune : 
Ocnele-Mari (cu Traistari, Car- 
penisul si Goroneni), Ocnija, 
Slatioarele, Lunca, f eica, Ca- 
sota, Facii, Buda, CopScelul, 
Bravifa, Stolniceni, Riureni, Ras 
toaca si Valea-Rail. 

E situata la 7 kil. de rese. 
din{a jude{ulul si sc margine.^te 
la N. cu orasul Rimnic, de care 



se separa prin culmea Inatesti, 
si cu com. Vladesti, de care 
se separa prin culmea feica; 
la S., cu comunele Cazanesti si 
Govora, de care se separk prin 
culmea Slatioara; la E., cu riul 
Oltul si la V., cu com. Titireciul. 

Suprafa{a # comunel este de 
1978 hect. in care intra si vatra 
ora^ulul, cu izlazul de 363 hect. 

Locuitoril sunt mosnenl, iar 
314 s'au improprietarit dupa 
legea din 1864, cind li s'au 
dat 964 hect., pe mobile statu- 
lul din Valea-Rait, Riureni, Co- 
pacelul, Slatioarele, pe mosia 
Eforiel, Schitul-Titireciul si pe 
alte proprieta^I. 

Ef se ocupa pe linga agri- 
cultura si cu cizmaria, croitoria 
si brutaria, si desfac produsul 
muncel lor in pia^a orasulul, la 
Rimnicul, si toamna la Riureni. 

Riul-Sarat curge de la E. 
spre V., trece prin centrul ora- 
sulul si se varsa in Olt la punc- 
tul Riureni. 

Sunt 3 scoale, doua de bae^l 
si una de fete, frecuentate de 
169 copiT. 

$tiu carte 622 barba^I si 349 
feme!. 

In toata comuna sunt 13 bi- 
seridf, iar Ja resedin^a comunel 
sunt: a) Biserica Domneasca, zi- 
dita de marele boer Jupan Sta- 
tie «intru cinstea si lauda mare- 
lul mucenic Gheorghe, purtato- 
rul de biruin^a», iar turlas'a ta- 
cut cu cheltuiala Visterief «si 
s'au miluit cu mertic de sare, 
precum arata hrisoavele Dom- 
nilor f arel, si cu casele in care 
sade camarasul; deci cu ce se 
ia si cu mertic de sare sa se 
chiverniseasca aceasta sfinta 
casa, insa fiind si alta biserica 
domneasca si invechindu-ses'au 
surpat, iar feciorul Constant! n 
Basarab Voevod au socotit'o si 
aii numit'o a fi aceasta biserica 
domneasca, precum adevereaza 



hrisovul Mariei sale si ale altor 
Domnl. 

«Neputindu se sa se zugra- 
veasca au ramas, iar_acum fiind 
camaras Jupin Duca de la Si- 
nop si Jupan Statie de la Cerna- 
voda, 'f au indemnat Dumnezeu 
si au cheltuit de au zugravit 
biserica si altarul. Insa temelia 
s'au pus la leatul 7185(1677), 
iar cu zugraveala la leatul 7226 

(1718)*. 

Din inscrip^ia unei pietre pusa 
la Fintina-Domneasca din loca- 
litate, pe care a ridicat-o d-1 
Gr. G. Tocilescu si a depus-o 
in colec^ia MuzeuluJ, se constata 
ca biserica domneasca Sf. Gheor 
ghe, care s'a surpat, a fost fa- 
cuta in secolul al XlV-lea de 
Alexandru Basarab si de atunci 
se numeste Domneasca. Sfinta 
masa de la biserica cea vechi e 
s'a inchis cu zid de jur impre- 
jur si pe dinsa se face sfin^irea 
apel la ocazii. 

b) Biserica din Mahalaua Trai- 
starilor, preinoita la anul 1856, 
cu staruinfa parintelul Silion E- 
gumenul la Oto-Titireciul si ter- 
minata de Panait Rusu, la 1862. 

c) Biserica, cu hramul Maica 
Domnului, zidita de ispravnicul 
jude^ulul Constantin Ftotu si 
so^ia sa Casandra, in zilele lul 
Ion Constantin Nicolae Voevod, 
la 1746. 

d) Biserica din Brosteni, cu 
hramul Sf. Ion Slataost, s'a re- 
zidit in anul 1793 de Popa Chera, 
Popa Radu si Dinu Lupu. 

Aceasta sf. biserica s'a fondat 
inainte de 7105 (1597) si aceasta 
se adevereste prin urmatorul 
zapis decumparatoare: 

Sa se stic cum am cumparat eu jupin 
Nan din liunc^ti-d.-j., din Paulcni, dcla 
Stanciu si fratc-sau liran 3 falct in deal 
la Urustiire^u si 2 in vale, una inghiul 
CirstcT si alta in manco (mat iiic<>a), 
tlercpt aspri 270 vi lean vindut ace-tl 
oamcni cc's 5us &cri>i de a lor buna 



Digitized by VjOOQ IC 



OCNELK-MARl 



f>36 



OCNIJA 



voie si cu stirea tutulor mcgiasilor si 
din sus si din jos si din crucisul locu- 
lui si a pus marturie pop Stanciul din 
Stanciul din Bunesti si dela Ocna anumc 
popa Stanciul, pop Constantin, i starfya 
din Slatioare pe anume Mariia, i Sar...a 
hi o au dat jupan Nan acele falcY sfinteT 
manastirt la sfeti Ion Zlataustu (gura de 
aur) de la Ocna cea mare, ca sa-t fie 
pomeana si luT si feciorilor lui, asa sa 
se stie : scris In luna Iulie 3 zilc si aii 
fost trecu^i ant dela Adam pana acum 
7105. (DumnezculuT nostru slava in vocT 
si arain). 

e) Biserica Bradul, zidita la 
anul 1 844 de Eromonahul Nec- 
tarie. In curtea bisericel se afla 
do! brazl marl. Unul era mai 
vechiu, de la care $I-a luat nuraele 
biserica. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi $i lacheltuell, de 9361 lei. 

Locuitoril poseda: 58plugurl 
de fier, 2 ma^inl de vinturat; 
436 bol, 37s vacT, 297 vifel, 
9 bivoll, 177 cal, 1055 oT, l 7 
capre, 793 porci; 184 stupl cu 
albine. 

Sunt de remarcat aci cele 3 
bal^I marl cu apa sarata, in carl 
patima^ii fac bal pentru diverse 
boale ?i din care se scotea 
sarea. 

Apa laculul salifer din gura 
Ocnel-Vechl de linga tirg, se in- 
calze^te in Iulie, pe cind a ce- 
lor-1'alte este calda in Maiu $i 
Iunie. Adincimea el trece peste 
120 m. 

Pe la E. comunei, trece dru 
mul Roman sati drumul lui 
Traian, pe Valea-Oltulul. In 
raionul comunei, in catunul Riu- 
reni se face vestitul tirg Riu- 
reni. 

Locurldemne deamintitsunt: 
Cetatea Ruconium, Cirstoagele, 
Lacul-Doamnel, culmea Licura, 
Slatioarele, Titireciul $i fintina 
Dobromir, astazi in ruina, aproa- 
pe de altarul bisericet Maica 
Domnuluf, facuta de Dobromir 
Cre^ulescu, la anul 1590. 

Se zice ca in aceasta comuna 



a fost ?i un rezbel numit Cir- 
jalia cu Turcii, cind au ars ?i 
o biserica dela Capajina, in dea- 
lul Licura, pe la inceputul anu- 
lul 1802. 

In ora$ul Ocnele-Marl, este 
re§edin{a subprefecturei Ocolui- 
Otasaul; re$edin{a unel companiT 
de dorobanp, insSrcinata cu paza 
criminalilor, §i care are o frumoa- 
sa cazarma pusa pe una din cele 
rnai frumoase coline; un peni- 
tenciar pentru criminal!. 

Caile de comunica^ie sunt': 
$oseaua nationals d'alungul 01- 
tulul, care trece prin capitala 
jude^ulul; §oseaua care pleaca 
dela salina ?i da in $oseaua 
najionala ; ?oseaua comunala, 
care trece prin catunele Valea- 
Rail $i Copacelul spre comunele 
din plasa Ocolul §i $oseaua dela 
Ocnifa la Govora. 

Are $i o stafie de drum de 
fer a liniei Riureni-Ocnele-Mari. 

Dealurf sunt: Titireciul, Vo- 
reful, Zaria, Coasta-Bra$oveni- 
lor, Teica $i culmea Licura. 

Vinerea se {ine la re^edin^a 
comunei un tirg saptaminal. 

Ocnele-Marl, stafie de dr.-d.-f., 
jud. R.- Vilcea, pi. Ocolul, com. 
Ocnele-Marl, pe linia Riureni- 
Ocnele-Marl, pusa in circulate 
la 15 Iulie 1888. Se afla la 1.8 
kil. la Ocni{a stasia cea mai a- 
propiata. Inal^imea d'asupra ni- 
velului Marilde28i m. 25. Ve 
nitul acestel sta^il pe anul 1896 
a fost de 41035 lei, 65 ban!. 

Ocnele - Mici, loc izolat, intre 
riul Sarat §i catunele: Carpini$ul, 
lnate$ti $i Buda, com. Ocnele- 
Marl, pi. Ocolul, judeful Vilcea. 

Ocni^a, com. rur. } jud. Dimbo- 
vita, pi. Dealul-Dimbovita, la 
10 kil. spre N.-E. de Tirgovi$te, 
situata parte pe dealurl ?i parte 
pe vai. Dealurile sunt : Ru?e{ul, 



Scoarfa Plaiul-Salinelor - VechJ , 
Bleajul $i Barzul ; iar vaile sunt: 
Gorgota, Valea-Dulce, Linia 
^i Saratura. 

Prin centrul com. curg pi- 
raiele Slanicul - Sarat $i Valea- 
Gorgotel, fiind un podulet peste 
Slanicul-Sarat §i alt poduler, pes- 
te riul VechelGorgote. 

Se compune din doua catune : 
Ocni^a ?i Gorgota, cu o popu- 
late de 3946 locuitori. Are cincl 
uli^e : Ru^ajul, Linia, Scoar^a, 
Gorgota $i Panaghia. 

In raionul com. sunttrei pa- 
durl: una, de 3CXXXX)ariI, a doua, 
de 80000 aril $i a treia, de 45000 
aril. Pamintul com. confine sare 
multa. Se zice chiar ca pe tim- 
pul lui Mircea-cel-Mare aci erau 
Salinele-cele-mari ale "fare!. Pa- 
cura se afla la Ocni^a, unde 
deja sunt cite va pu^uri in ex- 
ploatare. Numele comunei vine 
dela ocna de sare care a fost 
in vechime aci. 

Se margine?te la E. cu Coli- 
ba?i; la V., cu Viforita; la N. t 
cu com. Valea-Lunga $i Glo- 
deni §i la S., cu com. Gura- 
Ocni{eT. De toate aceste comune 
se desparte prin dealurl aco 
perite cu vil $1 padurl. 

Ocni^a, cdtun, com. Ocnele-Marl, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, situat spre 
E. com. ?i udat de Piriul-Sarat. 
Aci este un lac sarat in care se 
face bal $i un lac cu apa dulce 
in apropiere. Tot aci e Gura- 
Ocnel din care se scoate sare. 

Are o biserica, de lemn, cu 
hramul Sf. Voevozl, zidita de 
unul Bratescu $i al^ii. 

Bilciul ce se fine azl la Riu- 
reni se finea inainte vreme pe 
locul unde este Ocni^a, dar fiind 
in mat multe rinduri jefuit de 
Turd, borfa^I din Vidin, s'a mu- 
tat. 

Ocni^a, stafU de dr.-d.-f., jud. R. 



Digitized by LiOOQ IC 



(K'NITA 



r>:*7 



OCOLUL (PLASA) 



Vilcea, pi. Ocolul, com. Ocnele- 
Marl, pe linia Riureni - Ocnele- 
MarT, pusa in circulate la 15 
Iulie 1888. Se afla intre sta- 
bile Riureni (4.7 kil.) $i Ocnele- 
Marf (1.8 kil.). Inaltimea d'asu- 
praniveluluT Marif, de 201.35 m. 

Ocni{a, pin*, jud. Vilcea, pi. O- 
colul, com. Ocnele-Marl, care 
se varsa in Piriul-Sarat, tot in 
raionul acesteT comune. 

Ocnitei (Gura-), com rur. t jud. 
Dimbovita, pi. Dealul, s>tuata 
pe o vale intre doua dealurl: 
Dealul-Crucilor ?i Dealul-Fintine! 
(PHigoiul). Se afla spre N.-E. 
de Tirgovi$te, pu{in mal la S. 
de Ocnifa, tot pe Valea-Slani- 
culuT. Apa SlaniculuT este sSl- 
rata fiind-cH izvore$te, dintr'un 
deal cu sare, din com. Ocnh)a. 

In com. este un pod peste 
Sl&nicul, fecut de locuitorl. 

Are o populate de 840 lo- 
cuitorl; o biserica §i o §coala. 

Se invecine?te: la E., cu A- 
dinca; la V., cu Rasvadul ; la 
N., cu Ocnifa §i la S., cu Sa- 
cueni, despar{indu-se de Ocnifa 
prin pSdure, iar de cele l'alte 
prin cimpie $i unindu-se cu toate 
prin drumurl practice 'ne$ose- 
luite. 

Are o padurecam de 25000 
hect. 

Ocni^ele, magurll, la N.-E. com. 
Bogdana, jud. Teleorman, pe 
dealul numit Heria. 

Ocoalelor (Plrtul-), afluent al 
Siretulul (8 kil.), in jud. Suceava, 
com. Pa^cani. Are de tributar 
Piriul-Secului. 

Ocolul, plasd, in jud. Gorj, si- 
tuata in centrul jude^ulul, pre- 
lungindu-se de la V. spre N.-E. 
$i coprinsa intre 2 lan^urf de 
inaltim!. PanS la anul 1883, J?I 



avea re?edin{a in T.-Jiul, dar 
de atuncl s'a unit cu plaiul Vul- 
can, cu care formeaza o singura 
plasa sub numireade Ocolul-Vul- 
can, cu re$edinta in Bradiceni. 

Numirea de Ocolul $I-a luat-o 
de la ora$ul T.-Jiul, ca fiind pi. 
care margine^te acest ora$. 

Se margine^te la N. cu pla- 
iul Vulcan, cu care se atinge 
prin urmatoarele puncte luate 
de la V. spre E.: Tele§ti, Sto- 
lojani, Rasova, Ursa^ei, Lele$ti 
$i Turcine^ti ; la V., cu jude^ul 
Mehedinfi; la S., ci pi. Jiului, 
cu care se atinge prin urma- 
toarele puncte: Pinoasa, Steje- 
rei, Poiana, Tilve?ti, Bratuia ?i 
Cre{e?ti ; la E., cu pi. Amaradia, 
cu care se atinge prin punctele: 
Petre^ti d.-s., Comine^ti, Rugi, 
Scoar^a, Coparioasa $i Ohaba. 

Solul acestel pld^T este pu- 
fin ondulat §i brazdat de cite- 
va piraie, car! curg din Dealul- 
luI-Bran, ramifica^ie din Culmea- 
Moldovi?ulul. 

Dealurl mal insemnate in pi. 
sunt: Dealul-Bujorasculul, pre- 
lungire a celut din Vulcan ; Dea 
lul-luI-Bran, Dealul-StrajeT^i Dea- 
lul-Peptani in com. Hodorasca; 
dealurile din com. Stejerei nu- 
mite : al-Pinoasel $i al-VirfuluI, $i 
dealul Cuca din com. Bale?ti. 

Val sunt: Valea - Rastacioa- 
sel, a-Pinoasel, a-Tismanel, in 
com. Stejerei; Valea-Cirstel, a- 
Dumbravel $i a-Corbulu! in co- 
muna Corba^i ; Valea-riuluI-Jiul. 

Pe teritoriul pi. sunt: 17885 
hect. p&dure. 

Pamintul in general este fer- 
til ; albia JiuluT il desparte in 
doua par^T, ast-fel c5 cimpiile 
lasate intre dinsa ?i ramifica^iile 
dealurilor intre care este co- 
prinsa, au pimint foarte rodi- 
tor, produce tot felul de cereale, 
dar mal cu seama porumb, 
griu $i orz. 

Riurile ce strabat plasa sunt: 



Riul Jiul, care intra in aceasta 
pi. ling£ catunul Turcine?ti $i 
uda comunele Vadeni, $i$e$ti, 
ora^ul T.-Jiul, com. Romane§ti, 
Ia$i, Dragute^ti, Ciaurul, B&la- 
ce§ti-d.-s. pu^in mal la S. de 
Balace?ti, in dreptul c&tunului 
Poiana, intra in plasa Jiului. 

Riul Tismana, care intra in 
aceasta plasa ceva mat la N.-V. 
de com. Hodorasca. 

Bistrifa, Sohodolul unit cu 
Jale?ul, $u$i{a, Amaradia-MicS 
$i Slasciul. 

$oselele din plasa sunt: 

^oseaua na^ionala cevine de 
la Filia?i, intra in aceasta pla- 
sa la Poiana, urmeaza Valea- 
Jiului $i trece prin urmatoarele 
localita^I: Dragu^ti, Ia?i, Ro- 
mane^ti, T.-Jiul, $i$e$ti, Vadeni, 
intra in defileul Lainici $i mer- 
ge pana la fruntarie. 

^oselele jude^ene: 

1. $oseaua jude^eana T.-Jiul- 
Vilcea, trece pe linga Mone?ti, 
Petre^ti, prin Pi$te$ti 51 intra 
in plasa Amaradia. 

2. $oseaua jude^eana T.-Jiul- 
Mehedin^i, trece pe la Slobozia- 
Mare, Voinice$tt, Rale^ti, Copa- 
ceni, Buduhala, $omane$ti, Cil- 
nicul, Ciuperceni, ?i apoi intra 
in jud. Mehedin^i. 

^oselele vecinale: 

1 . $oseaua vecinala, care plea- 
ca din $oseaua T.-Jiul- Vilcea ?i 
trece prin urmatoarele localitap: 
Viezuri, Pi§te?ti-din-Deal, Baia- 
ne^ti $i Voite^ti-din - Vale, de 
unde intra in plasa Amaradia. 

2. $oseaua vecinala, care plea- 
ca din comuna Slobozia-Mare, 
trece prin Slobozia-Mica pe lin- 
ga Barse?ti $i, mal jos de Urse- 
^ei, intra in plasa Vulcanul. 

3. ^oseaua vecinala care plea- 
ca din ^oseaua ju demean a T.-Jiul- 
Mehedinti, din cat. Copaceni, §i 
din care o ramura apuca catre 
Tele$ti-d.-j., iar alta catre Bra- 
diceni, in plaiul Vulcan. 



Digitized by 



Google 



OCOLUL (PLASA) 



OCOLUL (PLASA) 



4. Soseaua vecinala care plea- 
ca din com. $omanesti si trece 
prin Balacesti-d.-s., de unde mai 
la S. intra in pi. Jul. 

$oselele comunale: 

1. $oseaua comunala, care 
pleaca din com. Balacesti-d.-s., si 
trece prin Stejerei, de unde o 
ramura merge spre Cilnicul, 
iar alta spre Hodorasca, amin- 
doua aceste ramurl atingind so- 
seaua judefeana T.-Jiul Mehe- 
din{i Balacesti-d.-s. Aceasta so- 
sea trece Ciaurul si duce ia- 
rasl la soseaua jude^eana T.-Jiul- 
Mehedin^i. 

2. ^oseaua comunala, care 
pleaca din com. $omaresti, trece 
prin Teles ti-d.-j., si intra in pi. 
Vulcan. 

3. $oseaua comunala, care 
pleaca din catunul Copaceni si 
trece prin Cornesti, de unde 

\ o ramura, ma! jos de Gavanesti, 
intra in plaiul Vulcan, iar alta 
trece prin Talpasesti si Stro- 
estid.-j. si intra in plaiul Vul- 
can. 

4. $oseaua comunala, care 
pleaca din com. Slobozia-Mica, 
trece prin Birsesti, Urse^ei, un- 
de se desparte in doua ramurl, 
intrind in plaiul Vulcan. 

5. $oseaua comunala, care 
pleaca din com. Vadeni, trece 
prin Turcinesti si, la Cartiul, in- 
tra in plaiul Vulcan. 

6. Din soseaua nafionala plea- 
ca o sosea comunala care trece 
prin Curtisoara-d.-s., de unde 
intra in plaiul Novaci. 

7. Din soseaua jude^eana T.- 
Jiul- Vilcea, pleaca o sosea co- 
munala, care trece prin Budi- 
eni, $asa si aci se desparte in 
doua : o ramura apucind prin Bu- 
cureasa spre Tirgul-Jiul, iar alta 
ducind la: Danesti, Vacarea, 
Urechesti, unde iarasl se des- 
parte, o ramura ducind spre 
Iasi, iar alta spre Carbesti, pana 
in soseaua nafionala si Bala- 



sesti si iarasl pana in soseaua 
nationals. 

8. $oseaua comunala Danesti- 
Bratuia. 

9. $oseaua comunala Roma- 
nesti-Botorogi. 

In plasa este: o judecatorie 
de ocol si un tribunal, ambele 
cu re^edin^a in T.-Jiul. 

Are un oras, Tirgul-Jiul, re- 
sedin^a piasel si capitala judetu- 
liu si 26 comune si anume : 
Pesteana, Ciuperceni, Hodoras- 
ca, Strejerei, Cilnicul, Soma- 
nesti, Telesti, Cornesti, Ceau- 
rul, Balacesti, Balesti, Slobozia, 
Romanesti, Iasi, Carbesti, Ure- 
chesti, Danesti, Bratuia, $asa, 
Budieni, Balanesti, Voetesii, 
Curtisoara, Vadeni, Petrestide- 
Varsaturf. 

Are o populate de 741 1 fa- 
milil, sau 32700 suflete, din carl 
7014 contribuabill; 18 scoale, 
frecuentate de 698 copil. 

Ocolul, plasti, jud. Dolj, com- 
pusa din comunele si satele 
care fac ocolul orasulul Craiova, 
capitala jude^ului. 

Forma ei , abstracfie facind de 
cotiturl, este a unulparalelogram 
alungit de la N.-V. spre S.E., 
in care latura de V. este formata 
de riul Jiul. 

Se invecineste la N. cu plasile 
Amaradia si Jiul-d.-s. printr'o 
linie conven^ionala. Limita a- 
cesteT linil incepe din dreptul 
comunei Bazgarai, merge spre 
V., pana da in riul Amaradia, 
care face limita aceste! plasT 
pana in dreptul comunei Izvorul, 
din plasa Ocolul, catre plasa 
Jiul-d.-s., apoi iar spre S.-V. 
pana in dreptul comunei Isalni^a, 
plasa Ocolul, de unde incepe 
limita de V. Limita de V. este 
formata de apa riulul Jiul, care 
in tot lungul sau face o mul- 
time de cotiturl, pana in dreptul 
catunulu! Teascul, din comuna 



Secuiul, plasa Ocolul. De aci 
incepe limita de S., catre plasa 
Jiul-de Jos, care merge spre E. 
pana in dreptul com. Leul din 
jud. Romana^i. Limita liniel de 
E., catre jad. Romana^i, incepe 
din dreptul com. Goesti si t* ,ne 
tot pana in dreptul comunei 
Leul, jud. Romana^i. 

Incepind din limita de E. 
catre Romana^i, terenul plasei 
se inclina incetul cu incetul 
pana in malul sting al JiuluT, 
unde pe alocurea are inal{imea 
cam de 25 m., cum de exemplu 
in com. Malul-Mare. Teritoriul 
acestel plasi se poate impar^i 
\\ urmatoareleregiunT: regiunea 
dealurilor de N., a dealurilor de 
E. si spre S.-V. sesul JiuluT. 
Dealurile sunt acoperite parte 
cu padurl, iar parte cu vif, 
fine^e si gradtnt de lemne si 
de poml roditorl. 

Este udata de riul Jiul, care 
intra prin dreptul com. Isalni{a, 
curge de la N.-V. — S.-E., pana 
in dreptul comunei Caloparul. 
Pe stinga primeste piriul Amara- 
dia, ce curge cu direc^iunea 
spre S. pana se varsa in Jiul, 
in dreptul com. Cernelile, ca- 
tunul Troaca. Pe dreapta pri- 
meste Obedeanul si Breasta, 
carl se varsa mat sus de com. 
Breasta si Leamna, care se varsa 
la Bucovaful, in dreptul orasulul 
Craiova, de pe malul sting. 

Este formata din 17 comune 
si anume: Balta-Verde* Cerne- 
lile,Cosoveni-d.-s.,Cosoveni-d.-j., 
Craiova, resedin^a piasel si ca- 
pitala jude^ulul Dolj, Ghercesti, 
Ghindeni, Isalni^a, Izvorul, Malul- 
Mare, Malaesti, Mischi, Motoci, 
Pielesti, Preajba, Secuiul si $im- 
nicul. Inainte coprindea, impre- 
una cu pi. Amaradia, cu care 
forma pi. Ocolul- Amaradia, 30 
comune. VezI pi. Amaradia. 

LocurT insemnate in plasa, 
sunt: 



Digitized by 



Google 



OCOLUL (PLASA) 



r>:}9 



OCOLUL (PLASA) 



Craiova, ora? vechiu, situat in 
apropiere de malul sting aljiu- 
lui, intr'o poztyiune placuta. In 
vechime era capitala banatului 
Olteniel $i re$edin{a Banilor. 
AzI e capitala jude^ului Dolj, 
re^edin^a prefecture! jude^ulul, 
a tribunalulul, a unel curflf de 
apel $i a cur^il cu jurap. In 
centrul Craiovel se vSd §i pana 
astiz! rama$i{ele din ruinele 
Hanulul-Nem^ilor, pronumit Zi- 
dul-Bara^ilor, unde era citadela 
inalfata de Austriaci, pe cind 
ocupati Oltenia, acum vre-o 80 
anl. 

In Craiova e catedrala, nu- 
mita Madona-Dudu, cad e zidita 
pe locul unui dud, in care s'ar 
fi gSsit icoana Maicel Domnulul. 
Linga Craiova, spre V., se g5- 
se$te balta Craiovifa.Dupa o tra- 
ditfune locala, se zice ca in ve- 
chime forma o mahala a ora§uluI 
Craiova, dar prin vre-un cutre- 
mur s'ar fi scufundat pamintul cu 
locuitoril impreuna $i cu o bi- 
serfca. Astazi create trestie $i 
papura in ea. 

In plasa se g&sesce o mul- 
Vime de movile saQ mSgurl, 
grupate sau izolate, $i mal dese 
in regiunea ?esuluT. Aceste mo- 
vile sunt inalfate de mina o- 
mulul, unele din epoca preis- 
torica a Dacilor $i unele din 
epoca romana. 

Osebit de Craiova, mal sunt 
stajiunl de drum de fier la : I$al- 
ni{a, Piele^ti ?i catunul Circea, 
care leaga T.-Severin cu Bu- 
cure$ti. In com. Balta-Verde, 
catunul Branistea, se afla ma- 
nSstirea Jiteanul, zidita din ve- 
chime ?i preftcuta in 1657 de 
Doamna Bala?a, sofia lul Con- 
stantin BrincoveanuCirnul. 

Are o populate de 8812 fa- 
milil, sau 33270 suflete; 56 bi- 
serici, deservite de 74 preofi; 
40 ?coale, frecuentate de 2960 
copir. 

W157. Marele Dtcfionar Geografic. Vol. JY 



Vite sunt: 2588 cal, 161 77 
vite marl cornute, 24336 oT, 
1007 capre, 6364 porcl. 

Aceasta plasa, una din cele 
mal mid din jude{, se intinde 
pe malul sting al riuluf Jiul, 
care o strabate de la N. la S. 
?i se nume?te ast-fel pentru-ca 
comunele can o compun, in- 
conjoara ora?ul Craiova de jur 
imprejur. 

Solul acestel pla$T are spre 
N. multe dealurl, acoperite cu 
padurl, livezl, vif ?i pom* rodi- 
torl; iar spre E. are cimpil in- 
tinse, vai, lunci ?i $esun, pe 
car! rodesc tot felul de cereale. 

Pe linga comunele Preajba, 
Circea, Co$oveni, §imnicul $i 
in jurul Craiovel sunt dealurl 
cu vil frumoase, care produc 
vin de buna calitate. 

Car de comunica^ie sunt: Ca- 
lea ferata Craiova-Severin $i Cra- 
iova-Tirgul-Jiul, care trece prin 
stasia I$alni{a; calea ferata Cra- 
iova-Bucure?ti, care trece prin 
Circea $i Piele?ti; ?os. nafionale: 
Craiova-Bechet, Craiova-Tirgul- 
Jiulul, Craiova - Bucure^ti ; caile 
jude^eane: Craiova- Negoe$ti spre 
Capreni, Craiova-LivezileCala- 
fat, Craiova-Breasta prin Cer- 
nelile, Craiova-Bucova^-Leamna, 
Craiova-Bistrejul, Craiova-Cara- 
cal prin Co$oveni, Craiova-Tir- 
gul-Jiul prin $imnicul ?i Izvorul, 
precum ?i o mul^ime de cai 
comunale ce unesc intre ele mai 
toate comunele. 

Ocolul, plasd, compusa din co- 
munele $i satele care fac ocolul 
ora§uluI Caracal, capitala jude- 
{uluT Romanafi $i resedinfa sub- 
prefecturel pla$el. Ocupa partea 
mijlocie a jud. ?i are forma u- 
nul paralelogram, divizat in 3 
pia$I, prin 2 linii aproape pa- 
ralele la baza, care e formata de 
cursul Dunarel. E formata din 
cimpil vaste, caci din regiunea 



dealurilor abia strabat c?te-va 
ramifica^iunl, intre spa^iul dintre 
Tesluiul $i Oltejul, ramifica^iunl 
care se termina la N. de Cara- 
cal. 

La Sudul acestel pia?T se tae 
al 44-lea grad de lat. boreala 
cu al 22-lea grad de longit. o- 
rientaia. 

Forma el, abstrac^ie fadnd de 
cotituri, este a unui trapez, cu 
2 laturi paralele, adica limita 
dinspre Dolj cu cursul fluviulu! 
Oltul. 

Se invecine^te la E. cu jud. 
01 1, de care e desparfita prin- 
tr'un hotar natural, riul Ok; la 
S., cu pi. Balta-Oltul-d.-j. (Ro- 
mana^i) ; la V., cu jud. Dolj ; 
la N., cu pi. Oltetul-OItul-d.-s. 
In aceste din urma tre! parflf 
hotarul este format de o linie 
imaginara, determinata prin im- 
par^irea administrativa a comu- 
nelor. 

Plasa Ocolul are 8372 hect. 
sau 170000 pog., din 333660 
hect. ale intregulul jude{. Se 
intinde de la S. catre N., pe o 
distant de 30 kil., socotita pe 
$oseaua Corabia-R.-Vadulul, de 
la com. Vi$ina pana la podul 
peste Olte^ul ; iar de la E. spre 
V., pe o distant de 32 kil., 
socotita pe $oseaua Stoene$ti 
pana la Zanoaga prin Caracal, 
sau de 45 kil. de la Stoene?ti 
pana la Leul din aceea?! $osea. 

Facind parte din regiunea 
cimpulul, inclinarea terenului 
spre Dunare este mica, dar e 
superioara unui metru (i m .03) 
pe kil. ; dar fiind-ca intre Tes- 
luiul ?i Olte^ul strabat ?i cite-va 
ramifica^il din regiunea dealu- 
rilor, in partea de N. a pla?el 
avem o inclinable mai mare a 
solului. Altitudinea terenului d'a- 
supra nivelulul MariT: Dealul 
Bobul, I44 m 44 altitudine; Ca- 
racalul, 138 m. d'asupra nive- 
lulul MariT; spre V. de com. 

69 



Digitized by 



Google 



OCOLUL (PLASA) 



:»](» 



OCOLUL (PLASA) 



Cacale^i, 170'". 37; la V. de Leul, 
unde soseaua Caracal - Corabi a 
ese din Romanat'i, I78 m .28. 

Teritoriul pl&se! se poate im- 
p&r(i in trel regiuni: a) Valea- 
OltuluT, formats de un mare ses, 
de la N. spre S., de la v5rsa 
rea Olte^uluT pana la hotarul 
de S. al pl&seT; b) regiunea 
dintre Tesluiul si Oltetul, for- 
mats din ultimele ramificatiunl 
ale dealulut Bais, Dealului-Mue- 
rei si dealulu! Bobul si c) regiu- 
nea marelul ses, care cuprinde 
partea de S.-V. a plaseT, la S. 
de Tesluiul. 

Afara de dealurile expuse, o 
mul^ime de altele ma! mici for 
meazcl partea accidentata a te- 
renulu!*, impreunS cu alte multe 
movile sau mftgure, grupate sau 
izolate si maf dese in regiunea 
sesulul. Acest curios accident 
e in&l^at de mina omuluT, unele 
din epoca preistoricS a Dacilor 
si unele din epoca romana. 

Ma! multe sunt la: Caeale^i, 
Leul, Resca, Hotarani etc. Unele 
din ele s'a g&sit a fi morminte; 
altele, neconfmind cadavre, au 
servit de c£l&uze popoarelor ce 
s'au resfirat peste aceste locurt ; 
altele au servit ca puncte stra 
tegice de observare, etc. 

Cursurile de ap& care udcL a- 
ceasta plasi sunt : La E., Oltul 
si Olte^ul aproape de gura so. 
Tesluiul, la N. pl&set, incepind 
de la com. Dr£gotesti, trecind 
pe lingS Resca si vSrsindu-se in 
Oltul la comuna Stoenesti, dupa 
cc a strins in cursul s&u mat 
multe piraie. Caracalul isi ia nas- 
tere de la Liiceni, ese din e- 
lestaele din V. orasuluf Caracal 
si se varsft in ( )lt la com. Slft- 
veni. Ma! sunt alte multe ape 
mici, care formeazS fie-care va- 
lea sa adesea strimtS. La S. 
de Caracal, e Lacul Turculu! si, 
intre Leul si Zanoaga, Lacul- 
cu-Cirligele. 



P&nci la com. Viisoara, se po- 
goar& sistemul pliocen din re- 
giunea colinelor si afarS, de 
punctele deluroase, restul plAsei 
e format din terenurt cuartenare 
care se continue p&n& in Du- 
n&re si se observe la com. Vii- 
soara, Cioc&nesti, Z&noaga, Di- 
osti, etc. p&n£ in Olt. 

Clima e dulce si pleicut£. 

Plasa Ocolul e formatei din 
comuna urbanS Caracalul, capi- 
tala jude^uluT si resedinfa sub- 
prefectnrel plaseT, si 27 comune 
rurale si anume: B&bieiul (1646 
loc), Bosoteni si Cacaleji (1966 
loc), Cezieni (1664 loc), Clo- 
c&nesti, Deveselul, Diusti, Do- 
brosloveni, Dr&ghiceni, Dr&go- 
testi, F&lcoiul, F&rcasele, Gos- 
tava^ul, Hotarani si Leul (3400 
loc), Osica-Mica (de jos), Preaj- 
ba-de-P&dure, Kadomirul si Pre- 
dea (3232 loc), Resca, ScSri- 
soara, Sl&veni, Stoenesti, Strim- 
ba-f ertelul, Viisoara, VlSdila si 
Z&noaga. 

Are o populate de 32518 su- 
flete, din carl 8473 contribua- 
bili, locuind in 1699 case si 5694 
bordee ; 8 hanirr, 95 circiume 
si 13 alte stabilimente comer- 
cia^e ; 65 cazane de spirt, 123 
de fecut rachiii, o ca>amidtirie, 
S morT de abirl si 37 de ap&; 
52 biserict, deservite de 57 pre- 
o{T, 64 cint^re^T si 16 paracli- 
serl ; 23 scoale, din can 4 mixte 
conduse de 20 inv&t&torT si fre- 
cuentate de 819 copir. 

Se afla. in Caracal o judec&to- 
rie de ocol, pendinte de trib. 
Caracal si deosebita de judecS- 
toria Caracalului. 

In Caracal este spitalul jude- 
{ului si resedin^a mediculul de 
arondisment. La biuroul tele- 
grafo-postal din Caracal se ex- 
pediazi scrisorile pentru toate 
comunele rurale, care apot se 
impart de primari la destinafie. 
Tot in Caracal se afla cazarme 



pentru dorobant? si c&l&rasi, etc. 
VezT Caracal. 

LocuitoriT, pe lingS agricul- 
tura si cre^terea vitelor, se raal 
ocup£ si cu diferite industril 
ca: cojocaria, t£b&c£ria, brut5- 
ria, etc 

In plasa Ocolul sunt 107 pro- 
prietarf marl si 8061 proprietari 
mici. 

Sunt: 51005 hect. p&mint a- 
rabil ; 2842 hect. izlaz si pSsune ; 
1 500 hect. livezl si fin; 178 hect. 
livezi si prunT; 293 hect. grSdi- 
n£ril; 2f44hect. vil; 5223 hect. 
p&durT si 28 bSlp cu o suprafa^ 
de 83 hect. 

Vite marl sunt 26423, vite 
mid 35672 si rimaton 10383. 

Agricultura de alt-fel este 
foarte dezvoltata. Se intrebuin- 
^eazS foarte multe masim agri- 
cole. 

Bilciuri sunt la Caracal si la 
Babiciul. 

Agricultoril isi transports pro- 
ductele la Tirg ll-CaracaluluI, sau 
le ?ndrumeaz& spre Corabia; 
pentru inlesnirca transportului 
este o linie feratti s ! sosele. 

LiniaferaW Corabia-Rimnicul- 
Vilcea, intrS in pi. Ocolul la 
gara Vladila, trece la Caracal, 
spre E. de oras si merge spre 
Romula si Piatra (Olt). 

Sosele: $oseaua nationals Co- 
rabia Riul-Vadului, tae aceasti 
pi. in directia S. spre N.; soseaua 
Caracal-Craiova uneste capitala 
jude^ului cu maT multe comune 
de la V.; soseaua Caracal-Ce- 
zieni, care se continue mai de 
parte pe malul Tesluiului ; Sto- 
ienesti-Resca care calcS pe dru- 
mul roman ; Stoienesti - Sciri- 
soara-Izlaz, pe lingS Olt ; Stoie- 
nesti Caracal, Caracal - Rede 5*1 
alte drumurl naturale. 

Ocolul, plasa, unita administrativ 
cu pi. Ot£saul, jud. Vilcea. S'a 
numit ast-fel pentru cS coinu- 



Digitized by LiOOQ IC 



OCOLUL (Pl.AsX) 



OCOLUI, (PLASA) 



nele can o compun formeaza 
un fel de ocol in jurul Rimni- 
culut, ora$ de re$edin{a. 

Forma pl&§eT e a unui pen- 
tagon mixtilin. 

Se compune din 12 comune 
rurale $i 2 urbane (Rimnicul $i 
Ocna), $i anumc : Birse$ti, Bog- 
dane^ti , Bujoreni , CSzine^ti , 
Frince^ti, Genuneni, Govora , 
ManAstireni, Mihae$ti, Surpatele, 
Titireciul $\ Vlade^ti. 

Are, impreuna cu Otasaul, 
34055 locuitori. 

Re$edin{a subprefectureT estt 
in com. Ocnele-Mari. 

Cele mal populate comune in 
aceasta plasasunt: Govora, Mi 
hae$ti ?i Viade§ti. 

Are 10 $coale rurale mixte, 
frecuentate de 288 copiT. 

Sunt 80 bisericT, afara de cele 
1 1 bisericl din com. Ocnele-MarT, 
pentru intrejinerea carora, co 
munele inscriu in budgetele lor 
anual suma de 3085 leT. 

PI. Ocolul-Ot^sdul se imparte 
in 21 parohiT, la carl dupa regu- 
lamentul sfintuluT Sinod, urmea- 
zi si fie 21 preofT parohT, 21 
preo^t ajuton, 113 cint&refT, in 
plus 10 preo^T. 

Aceste parohil fixate de la 
1 888, sunt urmatoarele: Parohia 
Bujoreni, cu biserica catedrala 
Adormirea MaiciT Domnului, 
compusa din cat. Olteni, avind 
248 familiT, sau 993 suflete, 2 
bisericT, 1 preot paroh, 3 cin 
tare^T. 

Parohia Bogdane^ti, cu bise 
rica catedrala Sf. VoevozT, com- 
pusa din catunele Gura-Vaei $i 
Bogdane?ti, avind 277 familil, 
sau 871 suflete, 2 bisericT, un 
preot paroh, 3 cintSre^T. 

Parohia Vlade$ti, cu biserica 
catedrala Na^terea-Maicil Dom 
nului, compusa din cat. Arhan 
ghelul, avind 417 familiT, sau 
1234 suflete, 3 bisericT, 1 preot 
paroh cu I ajutor ^i 4cinUrc^T. 



Parohia ora^uluT Ocna, com 
pusa din catunele Flac^i, Slati- 
oarele, Lunca, Tei^ulf eica, Bu- 
da, avind 796 familiT, sail 2467 
suflete, 1 1 bisericl, 1 preot paroh, 
2 ajutoare, I diacon, 6 cinULrefi, 
1 1 paracliserT $i 4 preo^T in plus. 

Parohia Ocna, cu biserica ca- 
tedrala Sf. Gheorghe, compusa 
din catunul Traist ri, Valea-Rai, 
Riureni, Stolniceni $i C&z£ne$ti, 
avind 347 familiT, sau 1084 su- 
flete, 3 bisericT I preot paroh, 
6 cintare^T §i in plus 1 preot. 

Parohia Mih&e§ti, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din cat u nele Magura, Stuparia, 
Capul DealuluT, Buleta ?i com. 
Birse?ti, avind 638 familiT, sau 
2204 suflete, 5 bisericT, 1 preot 
paroh cu 2 ajutoare $i 8 cin- 
taretf. 

Parohia Govora, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din cat. Preajba $i Curaturile, 
avind 350 familii, sau 1263 su- 
flete, 1 biserica, 1 preot paroh 
$i 2 cintare^f. 

Parohia Titireciul, cu biserica 
catedrala S \\\ ApostolT Petru 
$i Pavel, compusa din cat. Bu 
ne^ti §i Giteje$ti, avind 415 fa. 
miliT, sau 1595 suflete, 3 bise- 
ricT, 1 preot paroh cu 1 ajutor 
$i 4 cintare{T. 

Parohia Babeni, cu biserica 
catedrala Buna-Vestre, avind 
315 familii, sau 12 14 suflete, 2 
bisericT, 1 preot paroh cu 1 a 
jutor $i 2 cintare^T. 

Parohia Frince^ti, cu biserica 
catedrala S-{iT VoevozT, compu 
sa din cat. Rudari $i Co$ani, 
avind 434 familiT, sau 1434 su- 
flete, 2 bisericT, 1 preot paroh, 
1 ajutor ?i 4 cintarefi. 

Parohia Surpatele - Manasti- 
re«jiti, cu biserica catedrala Na$ 
terea MaiciT DomnuluT, avind 
434 familiT, sau 1 000 suflete, 3 
biserici, I preot paroh, I aji 
tor $i 5 cintare^T. 



Parohia Genuneni, cu biserica 
catedrala S-{iT TreMerarhT, com 
pusa din cat. Manaile^ti, avind 
236 familiT, sau 971 suflete, 3 
bisericT, 1 preot paroh, I aju- 
tor ?i 4 cintare^T. 

Parohia $iraneasa-Ciora$ti, cu 
biserica catedrala Cuvioasa Pa- 
raschiva, compusa din catunul 
Ciora,sti, avind 806 familiT, sail 
2729 suflete, cu 6 bisericT, 1 
preot, 4 ajutoare ?i 9 cintare(T. 

Parohia Ur$i-Cirstane$ti, cu 
biserica catedrala Sf. loan Bo- 
tezatorul, compusa din cat. Cu- 
ce^ti ?i Bogdane?ti, avind 343 
familiT, sau 1292 suflete, 4 bi- 
sericT, 1 preot paroh, 1 ajutor 
$i 5 cintarefT. 

Parohia Ione$ti-Minculu!-Boc- 
$ani, cu biserica catedrala Buna- 
Vestire, compusa din com. Mar- 
cea $i catunele : Boc?ani, Io- 
ne$ti-Govorii, Siavite^ti $i Valea- 
Mare, avind 479 familiT, sau 
1955 suflete, 6 bisericl, 1 preot 
paroh, 4 ajutoare ?i 9 cintare^T. 

Parohia Giavile, cu biserica 
catedrala Sf. VoevozT, compusa 
din cat. Valea-Pe^teneT, Aninoa- 
sa §i Oiteanca, avind 796 familii 
sau 2889 suflete, 6 bisericT, 1 
preot paroh, 2 preofT ajutoare 
?i 9 cintare^T. 

Parohia Virleni, cu biserica 
catedrala Cuvioasa Paraschiva, 
compusa din cat. Nisipi $i com. 
Stane§ti, avind 433 familiT, sau 
1599 suflete, 8 bisericT, 1 preot 
paroh, 1 preot ajutor, 5 cinta- 
re{T, in plus un preot. 

Parohia Cermege?ti, cu bise- 
rica catedrala Cuvioasa Paras 
chiva, compusa din cat. $ue$ti, 
Girnicetul, Pe$tina, Negroaia- 
Pe^tina, avind 656 familii, sau 
2554 suflete, 4 bisericT, 1 preot 
paroh, 2 preoflf ajutoare, 7 cin- 
t&rctl. 

Parohia Roe^ti-Bajenari, cu 
biserica catedrala Cuvioasa Pa- 
raschiva, compusa din catunele 



Digitized by LiOOQ IC 



OCOLUL 



54ti 



OCOLUL-DE-SUS 



Bajenari, Ciocilteiul, Minosul ?i 
Motole$ti, direcfiunl de cele- 
l'alte catune ce compun paro 
hia, avind 302 familii, sau 1081 
suflete, 4 bisericl, 1 preot pa- 
roh, 5 cintare{I. 

Parohia Gageni-Ciumagi, cu 
biserica catedrala Sf. Nicolae, 
compusa din catunul Stane$ti 
$i Ciumagi, avind 318 familii, 
sau 1 172 suflete, 3 bisericl, 1 
preot paroh, 1 preot ajutor ?i 5 
cintareji. 

Parohia Lapu?ata, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din cit. Bere^ti, Mijaji, Saru- 
le$ti, Z£rne$ti, com. Maldare^ti 
$i catunul Lade^ti, avind 609 
familii, sau 2225 suflete, 6 bi- 
sericl, 1 preot paroh, 2 preop 
ajutori, 9 cint&rejT. 

Parohia Scundul, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din cat. Blejani, Paduriji, Fun- 
dul-ScunduluT, avind 416 familii, 
sau 1541 suflete, 3 bisericl, 1 
preot paroh, I preot ajutor $i 
5 cint&rep. 

Ocolul, cimpie, VezI Porcilor 
(Dealul), jud. Vilcea. 

Ocolul, lac, in jud. Gorj, pi. Gi- 
lortul, spre E. de com. Ani- 
noasa. Acopere o suprafa^a de 
2 hect. 

Ocolul-Catanelor, loc, jud. Ba 
cSu, pi. TazlSul-d.-j., com. Ri- 
pile, cu intariturl $i $an{url, fe- 
cute, se zice, de pe timpul rSz- 
boaelor dintre TurcJ ?i Nem^I. 

Ocolul-de-Jos, plasd, situata in 
partea de mijloc a jud. Mehe- 
din{i. Se margine?te la E. cu 
pi. Motrul-d.-j. ?i pi. Dumbrava; 
la S., cu pi. Blahnifa; la V., cu 
pi. Ocolul-d.-s., $i la N., cu pi. 
Motrul-d.-s. 

Este formata din 21 comune 
rurale $i anume: 



1. Bros car i, cu catunul Bros- 
cari. 

2. Cacofi, cu cat. Caco^i. 

3. Cremenea, cu catunele : Cre- 
menea-d.-j. ?i Cremenea-d.-s. 

4. Degerafi, cu catunele : De- 
geraji, Linia-Boereasca $i Al- 
bina. 

5. Gutul, cu catunele: Gutul, 
Girni^a, Ghelmegeoaia $i Por- # 
ce$ti. 

6. Igiroasa, cu catunele : Igi- 
roasa, Arvate^ti $i Biltanele. 

7. FintinaDomneasca, cu ca- 
tunele: FintinaDomneasca, Dra- 
gote§ti $i Mijarea. 

8. Fintinele-Negre, cu cat. 
Fintinele-Negre. 

9. Izvorul-Aneftilor, cu ca- 
tunele : Izvorul-Ane^tilor, Petri- 
§ul §i Valea-HoJuluT. 

10. Izvoralul, cu catunele: 
Izvoralul, Boceni §i Manul. 

1 1 . Lutnnicul, cu catunele : 
Lumnicul, Lumnicul-d.-j. $i Lum- 
nicul-d.-s. 

12. Pavafid, cu cat. Pava^ul. 

13. Peri, cu catunele: Peri, 
Borugea-din-Dos, Borugea - din- 
Fa^a, Biserica $i Seli^tea. 

14. Plopi, cu catunele: Plopi 
§i Colare^ul. 

15. Poroina-Mare, cu catu- 
nele : Poroina-Mare, Novaci, Fin- 
tina-Mare ?i $ipotul. 

16. Pruniforul, cu catunele: 
Pruniforul, Girni^a ?i Flo^tina. 

17. Ruptura, cu catunele: 
Ruptura, Cotoroia-d.-j., Coto- 
roia-d.-s., Sperle§ti, ^p^irigi $i 
Voloiecelul. 

18. Timna, cu cat.: Timna, 
Valea-Perilor, Gurane^ti $i Dra- 
gulani. 

19. Valea-Petrei, cu catunul 
Valea-Petrei. 

20. Valea-Ursulul, cu cat. 
Valea-Ursului. 

21. Za^aia, cu catunele: Za- 
gaia, Bade?ti $i Ciolanul. 

Se administreaza de un sub- 
prefect cu re?edin£a in comuna 



ruraia Pruni?ori ; iar in privinja 
judiciara apar^ine, parte jude- 
catoriel ocolulul Turnul-Severin, 
parte ocolulul Strehaia. 

Are 12 §colT, conduse de 12 
inva^atorl. 

Este brazdata de o mutyime 
de dealurl §i vai, prin caii ?er 
puesc mal multe piraie, intre 
car! mal principale sunt: Hu$- 
ni{a $i Cerveni^a. 

Prin mijloc trece calea ferata 
Virciorova-Bucure?ti, care are in 
plasa gara Pruniforul, precum $i 
?oseaua najionala. 

Locurl istorice in aceasta 
plasa sunt: Poroina-Mare, Fin- 
tina-Domneasca, Degeraji, Bros 
cari $i Zagaia. 

Ocolul-de-Sus, plasa, ce ocupa 
partea despre V. a jud. Me- 
hedin^i. Se margine^te: la N. 
cu plaiul Cerna; la E., cu pi. 
Motrul-d.-s. §i pi. Ocolul-d.-j. ; 
la S., cu fluviul Dunarea, care 
o desparte de regatul Serbie!; 
iar la V., cu Banatul Temi^oaref, 
de care se desparte prin munfiT 
Carpafi pe o mica distant, la 
Virciorova, prin riul Bahna. A- 
ceasta insa numai dinanul 1888, 
cad adevarata limita vechfe este 
riul Cerna, dupa cum se constata 
atit din documentele locuitorilor 
din comunele vecine, cit $i din 
convenfiunile facute intre Turd 
?i Austriacl. 

Are o suprafa^a de 120581 
hect., parte cultivabila §i parte 
acoperita cu padurl §i altele. 

Se compune din 18 comune, 
din carl 17 rurale $i 1 ur- 
bana. 

1 . Balote§ti, cu catunele : Ba- 
lote$ti ^i Pirlagele. 

2. Bistrifa, cu catunele : Bis- 
trtya, Erghevi^a ^i Poroina. 

3. Bobaifa, cu catunele: Bo- 
batya ?i ^iscul-Ro?u. 

4. Bresnifa, cu catunele : Bres- 
ni^a ?i Magherul. 



Digitized by 



Google 



OCRACUL 



543 



ODATA 



5. Coliba§ul } cu catunul Co- 
liba§ul. 

6. Dedovifa, cu c&tunele : De- 
dovifa, Mormanul, Poroina-Mica 
?i Valea-Copcel. 

7. Hinova, cu c&tunele: Hi- 
nova, Cirjel, Nicovala, Ordi?tea 
?i Sili^tea. 

8. Husnicioara, cu catunele: 
Husnicioara, Cernata, Dumbra- 
vija, Negre?ti, Opr&ne?ti ?i Pri- 
boe^ti. 

9. Izvorul- Birzel, cu catu- 
nele : Izvorul - Birzef , Halinga, 
Curecea, Petole?ti, Rascole^ti, 
Schintee?ti $i Schitul Topolnija. 

10. Jido§tifa, cu catunele : 
Jido^tifa $i $u§i{a. 

11. Malov&ful, cu catunele: 
Malov^ul $i Putineiul. 

12. Pitula§ul, cu catunele : 
Pitula$ul $i Birza. 

13. Schela-Cladovel, cu c& 
tanele: Schela-Cladovel, Duda- 
$ul $i Gura-Vail. 

14. Si/if tem, cu catunul Si- 
li§teni. 

15. ^imianul, cu catunele: 
$imianul, Duda?ul, Piatra-Alba 
§i Tunari. 

16. T.-Severin (ora§), cu c&- 
tunele: Turnul-Severin §i Cerne 
tul. 

17. Valea-Boereascd, cu c&- 
tunele: Valea-Boereasca, Lazul 
§i Stoicani. 

18. Virciorova, cu catunele : 
Virciorova, Bahna, Ilovtya $i 
Moise^ti. 

Re^edinfa subprefecturel ein 
Turnul-Severin, unde este 51 re- 
§edin{a ocolulul Turnul-Severin. 
Ora$ul Severin e ?i re^edin^a 
prefecture! ?i a tuturor auto- 
rita{ilor judejene. 

Este brazdata de o muH'ime 
de mun{I, dealurl §i vai, prin 
carl §erpuesc mal multe ape, 
precum : Topolnija, Bahna $i al- 
tele. E udata la S. de Dunare. 

Sunt 77 bisericl; 11 ?coale 
rurale, conduse de 1 1 investor! 



$i 1 inv^&toare;6?coaleprimare 
urbane, din carl 3 pentru baep, 
conduse de 8 institutorl $i 3 
institutoare, §i 3 pentru fete, con 
duse de 1 1 institutoare ; o 
$coala profesionala de fete; 1 
liceu clasic ?i mal multe §colI 
private. 

Statul poseda in aceasta plasa 
7 mo^il, cu un venit anual de 
90298 lei $i 74 banl. 

In plasa se mal afla §i senalul 
Dun&re!, precum $i podul de 
la Bahna, car! dau statulul un 
venit anual de 41700 lei. 

Drumurl sunt: calea ferata Vir- 
ciorova-Bucure?ti; calea ferata in- 
gusta Virciorova-Minele Bahna; 
$oseaua nationals Virciorova-Bu- 
cure^ti, care merge paralel cu 
calea ferata, ^oselele judejene 
Turnul-Severin-Tirgul-Jiul, Tur- 
nul-Severin-Calafat ?i Turnul-Se- 
verin-Dumbrava, precum $i alte 
multe $osele comunale vecinale. 

Ocracul, sat, facind parte din 
com. rur. Col{e?ti, pi. 01te{ul- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 380 locuitorl; o bisericl, 
fondata la 7303 (1795) ?i re- 
parata la anul i860. 

Ocule§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Gorune^ti, pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 284 locuitorl. 

Oda, piria, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Mischi; se varsa pe stinga . 
riulul Tesluiul intre moara $i 
conacul d-lul Alexandru D. Ni 
colaid. 

Odabul. Vezi Odobul, piriii,jud. 
Bacau. 

Odaia. Vezi Crivina, com. rur., 
jud. Prahova. 

Odaia, com. rur., la extremitatea 
de S.-V. a pi. Caim^uiul, jud. 



Teleorman, ling& ora?ul de re- 
§edin{a T.-Magurele, situate pe 
dealul din stinga Oltulul. Se tn- 
vecine^te la N. cu com. Lifa; 
la S., cu T.-Magurele ; la V., 
cu Lunca-Oltulul ?i la E., cu 
viile locuitorilor Odaieni. 

E a^ezatS pe proprietatea sta- 
tulul domeniul Turnul. Partea 
ce cade in raza acestel comune 
este cam de 900 hect. 

Locuitorl improprietari^I sunt 
232, pe o intindere de 690 hect. 

Partea de V. a comunel este 
udat£ de riul Oltul $i de ramura 
lul numita Oltul-Mic ; iar de sub 
dealul pe care se afl& a^ezata 
comuna, porne^te o vilcea nu- 
mita Strimba, prin care adesea 
curge apa varsindu-se in Oltul- 
Mic. 

Viile locuitorilor, in suprafa^a 
de 1 29 x k hect., sunt situate par- 
te la E. comunel, spre cimitirul 
ora^ului T.-Magurele, parte la 
V., de-a lungul malulul Oltulul. 

Are o populate de 1346 su- 
flete, din carl 234 contribuabill; 
doua $colI, una de baep frecuen- 
tata de 27 elevl, ?i una de 
fete, frecuentata de 1 5 eleve ; o 
bisererica cu dof preo^I $i do! 
cintare^I ; o moara cu aburl 51 
o brutarie. 

Vite: 147 cal, 495 vitemari 
cornute, 1450 vite mici ?i 83 
porci. 

Budgetul com. e de lei 4242, 
banl 27, la veniturl$i de lei 5239, 
banl 73, la cheltuell. 

Este strabatuta in toata lun- 
gimea de $oseaua jude^eana Tur- 
nul-Slatina careo leaga cu com. 
Li^ la N. $i cu ora?ul de re- 
§edin^a T.-Magurele. La S., lo- 
cuitoril comunica cu cimpul prin 
drumurl naturale. 

Satul Odaia, a§a cum se ga- 
se^te astazl, nu este vechiu. El 
ftcea parte, pana la desfiin^area 
raialei Turnulul, din raza ocu- 
pata de Turcl. La fixarea ho 



Digitized by 



Google 



OT)ATA 



514 



ODAIA HRAN-CU-KOBl'L 



tarelor Jaril despre Dun are, in 
secolul trecut, sefacea men^iune 
despre un sat desfiintat mat jos 
de satul Piscul (Li{a de astazi), 
$i care nu poate ft altul de cic 
Odaia. 

Dupa desfiinfarea raialei Tur- 
nulul, satul Odaia s'a populat 
incetul cu incetul, cu locuitori 
venial de peste Olt, din jud. Re 
manatf, din comunele Izlazul, Iz 
biceni, Moldoveni ?i din alte 
sate de prin prejur. 

Pana pe la jumatatea acestuT 
veac, satul era impar^it: juma 
tate era in lunca Oltulu! $i purta 
numirea de Odai^a; ceal'alt.l 
jumatate era tot pe deal, unde 
e astazi Odaia $i purta numirea 
de Frip^i, numire pe care lo 
cuitori! o pastreaza $i astazi. 
Locuitoril din lunca s'ati m.itat 
pe deal, din cauza deselor re 
varsari ale Oltului. 

Odaia, cdtun (tirla), in jude^ul Ia- 
lomita, pi. Borcea, pendinte de 
com. Ciocane$ti-Margincni. 

Odaia, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
CimpuluT, pendinte de com. $te 
fane^ti, situ at spre N. $i in a- 
propiere de satul de re^edinta. 
Mai poarta numirea $\ de O 
daia-Protopopulut. Are o popu- 
late de ioo familil. 

Vite sunt: 270 cat, 300 bol, 
600 01, 4 capre §i 250 porcT. 

Odaia, deal, se intinde spre S. 
de satul Larga, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Ia$i. Pe el se 
afla multe stine, fiind bogat in 
pa$unl. 

Odaia, deal, linga satul Iazul- 
Nou, com. $ipotelc, pi. Bahluiul, 
jud. Iasi ; la poalde lut se afla 
iazul cu acela$I nume. 

Odaia, ias, linga dealul cu accla^T 
nume, com. Movileni, pi. Co- 



poul, jud. Ia<?i ; confine pe^tc 
?i raci. 

Odaia, vechea numire a locali- 
ty [el unde se afla astazi satul 
Grivifa, jud. Tutova. 

Odaia, mosie, pe teritoriul catu- 
nulul Dobrine^ti, pi. Nicore§ti, 
jud. Tecuciu, in intindere de 2404 
hect. $175 arif, proprietatea d-lui 
A. Cincu. 

Odaia, mosie raza^easca a locui- 
torilor din com. Matca, pi. Ni- 
core$ti, jud. Tecuciu. 

Odaia, mosie a statului, jud. Te 
cuciii.com Negrile^ti. Aparfinea 
manastirel Rachitoasa. 

Odaia, trup de mosie, al statului, 
in partea de N. a ora$uluI Te 
cuciu, jud. Tecuciu. In anul 1881, 
s'aimpar^it la locuitori, formind 
o mahala a ora$uluT, sub numoK 
de suburbia Tecuciul-Nou. 

In docu men tele vechl, aceasta 
parte de loc se numea Odaia 
de-Beilic, din ca iza ca. servea 
de statfe cind treceau Turcii in 
Moldova. 

Odaia, padure a statului, jud. 
Tecuciu, pendinte de manastirea 
Rachitoasa. 

Odaia, piriias, pe teiitoriul com. 
Colone$ti, jud. Tecuciu ; curge 
de la N. spre E. $i la mijlocul 
com. se varsa in dreapta Zele 
tinului. 

Odaia-Bogdana, sat. in centrul 
com. Bozia, pi. Prutul, jud. Falciu, 
situat pe coasta de E. a dea 
lului Marcu. Are o suprafa^a dc 
1706 hect. si o populate de 23 
familil, sau 97 suflete, din carl 
10 rontribuabilt. 

Pe teritoriul satulul sunt 2 
lazurl. 



Odaia-Bosie, sat, pe coasta v£eT 
Ibaneasa, com. $tiubeeni, pi. 
Baseul, jud. Dorohoiu, cu 14 
familil, sau 43 suflete. 

S'a infiintat de actualul pro 
prietar, dupa ce a cumparat a- 
ceasta parte din trupul mo.sieT 
$tiubeeni. 

Mo?ia e proprietatea mo$te 
nitorilor lul Vasile Bosie. Are 
o intindere de 572 hect. 88 aril 
cimp; un laz format de piriul 
Ibaneasa, numit Velniceriul, dc 
57 hect., 29 arif intindere. Pi- 
riul este Ibaneasa. Drum prin- 
cipal acel de la Saveni ce duce 
la Dorohoiu. 

Hotarele mo^iel sunt cu : Ba- 
ling, Vorniceni, Vlasine?ti $i 
^tiubeeni. 

Insemnat aid este tamilia Bo- 
sie ca mai vechie. 

I" ! 755> g&simcaSandu Bo 
sie vinde o casa ce o avea in 
poarta bisericelSf. Spiridon din 
Ia$i, catre Episcopia de Roman. 
(*Cron. Rom.», Melhisedec.) 

In 1758, Episcopul de Hu$i 
Ionichie, cumpara de la Con 
stantin Bosie mo^ia Berben^eni 
pentru Episcopie ; iar la 1761, 
cumpara de la §tefan Bosie-Lo- 
gofat, satul Pojorita, cu vadul 
podulul de pe Nistru. (eCron. 
Hu§ilor>, de Melhisedec). 

La 1822, {onifaSturdza-Voda, 
trimise inainte pe fiul sau Bci 
zede, cu Arma$ul Bosie, de a 
regula ceremoniele intronarel. 
(«Ist. Mold.», Drag., t. r, p. \6\). 

Odaia- Bran-cu-Bobul,^//, jud. 

Ia§i, pi. Brani^tea, com. Golae^ti, 
situat pe malul riulul Prutul, in- 
conjurat de toate parole cu pa 
durl; avind finefe multe. Este 
format din trel catune: Odaia, 
Branul $i Bobul, cu o populate 
de 20 familil, sau 117 suflete. 
Locuitoril poseda: jj vite 
man corn ite, 42 01, 20 cat 5*1 
16 rimatorl. 



Digitized by LiOOQ IC 



ODAIA-KUKSICANUL 



,vi: 



odaia-vlAmcuii 



Odaia-Bursucanul, com. rur. % 
§i sat, in jud. Tutova, pi. Tirgul, 
spre S.-E. de Hirlad ?i in apro- 
piere de el. Satul formeaza co- 
muna, cu catunul Grivifa, a- 
vind o populate de 1130 lo 
cuitorl, din carl 183 contribu- 
abilf, locuind in 322 case. Are 
o $col£ nrimara de bae^f $i o 
bisericS. Se cultiva vie pe o 
suprafafS. de 1 8,50 hect., din carl 
50 aril nelucratoare. Sunt 50 
aril livezl cu prunT. 

Comerciul se face de I2per- 
soane. 

Odaia-Bursucanul, mosie, in 
jud. Tutova, pi. Tirgul, com. 
Odaia-Bursucanul, proprietatea 
statuluT, arendata cu 22210 lei 
anual. Pe aceasta mo$ie statul 
are o livada cu aguzT. 

Odaia-Bursucanul, padure, in 
jud. Tutova, pi. Tirgul, com. 
Odaia-Bursucanul, in intindere 
de 28 hect., proprietatea sta- 
tului. Ma? e numita ?i La Odaie. 

Odaia - Calugarului, mosie a 
statuluT, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomita-Balta, com. Copuzul, 
fosta inaintede secularizare, pen- 
dintede manastirea Caldaru$ani. 
Suprafa^a mo§ieT e de 850 hect. ; 
are $i o padure in intindere de 
130 hect. 

Odaia-Calug&rului, padure, pe 
mo$ia Baraganul, jud. Ialomifa, 
pi. Borcea, com. Lup^ani. Are 
o suprafaja de 20 hect., popu- 
late cu stejar. Este situata la 
2 kil. de calea feratS Bucure$ti- 
Fete^ti. 

Odaia-Cdlug&rului, loc izolat, 
la S. de catunul Radule^ti, pi. 
Mosti$tea, jud. Ilfov. 

Odaia Chirului. VezI Portareasa, 
jud. Ilfov. 



Odaia-lui-Manolache, sat, pe 
mo$ia cu acela$i nume, com. 
Tuluce$ti, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu, in partea S.-V. a rc$e- 
dintet comunale. Are 54 fa- 
milif; o ?coala $i o biserica. 

Odaia - lui - Manolache , mosie 
particular^, de 500 hect., in jud. 
Covurluiu, com. Tuluce^ti, pi. 
Siretul. 

Odaia-Lupa, mosie particulars, 
de 715 hect, in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. Pechea. 

Odaia-Maghistan. VezT Odaia- 
Sili^cani, sat, com. Brateni, pi. 
Stefane?ti, jud. Boto^ani. 

Odaia-Maria, mosie particular^, 
de 2864 hect., in jud. Covur- 
luiu, pi. Siretul, coin. Pechea. 
Este un trup din marea mo?ie 
Pechea, fosta proprietate a rapo- 
satuluf principe Alexandru Mo- 
ruzzi. 

Odaia-Pancului, numirece purta 
mat inainte comuna ?i mosia 
Con{e$ti, pi. Marginea,jud. Te- 
leorman. 

Odaia-Pa^ei, movilfi, jud. Braila, 
com. Nazirul, in dreptul vadulut 
lung, dintre viile de pe muchea 
Baldovine?ti. 

Odaia-Pitarului. VezT Cimpu- 
relul, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

Odaia-Popil, altd numire a sa- 
tulul Vame^ul, jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. Piscul. 

Odaia -Protopopului, mosie a 
statuluT, in jud. Ialomi^a, pi. 
CimpuluT, com. Lehliul, fost& 
pendinte de manastirea Radu- 
Voda din Bucure?ti. 

Odaia- Ringhile§ti. VezI Ringhi- 



le$ti, sat, com. Ringhile^ti, jud. 
Boto?ani. 

Odaia-Sili§cani, sat, pe valea 
piriului Fundoaia, com. Brateni, 
pi. Stefane?ti, jud. Boto?ani. 
Are o suprafa^a de 772 hect., 
cu o populate de 36 familil, saii 
1 1 8 suflete ; 2 iazurf $i 1 moara 
de apa. 

Locuitorif poseda : 20 bol $i 
vacT, 10 cat, 20 porcT. 

Odaia-Sirbilor, sat, pe mo$ia 
Huluba^ul, in partea de N. a 
comunel Urde^ti, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu, a$ezat pe dealul 
cu acela$T nume, pe o intindere 
cam de 720 hect. ?i cu o po- 
pulate de 13 familii, sau 61 
suflete. 

Odaia-Turcului, sat, jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, cat. comunef 
Matasarul. Are o padure de 
18000 aril. 

Odaia- Vechie, piriii, pe mo$ia 
Corlateni, com. cu acela^T nume, 
pi. Co$ula, jud. Dorohoiu. 

Odaia-Vladichii, sat, factnd par- 
te din com. rur. Tariceni, pi. 
Olteni^a, jud. Ilfov. Este situat 
la S. de Tariceni, pe malul 
drept al bal^ei Mosti$tea. 

Se intinde pe o suprafa^S de 
330 hect., cu o populate de 
385 locuitori. 

Proprietatea e a locuitorilor, 
carlrezerva 30 hect. pentru izlaz. 

Are o bisericS, cu hramul A- 
dormirea, deservitS de 1 preot 
$i 1 cintaref; o balta. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor marl e de 
423 $i al celor micT, de 1122. 

Odaia-Vl&dichil, mosie a statu- 
luT, pendinte de Mitropolie $i 
Cotroceni, jud. Ilfov. Se aren- 



Digitized by LiOOQ IC 



odAeni 



G4«5 



odAile 



deazS cu 61300 lei anual, im- 
preun£ cu TSriceni - Cur&te$ti, 
afarS de trupul Cotroceanca, 
care s'a vindut de veci, cu drep- 
tul pentru arenda? $i locuitorii 
din Ffiurei (jud. Ialomi^a) la a- 
dSparea vitelor in balta mo?iei. 

Oddeni, sat, fecind parte din 
com. rur. Ju^ule§ti - Gal&?e?ti, 
pi. G£l&$e$ti, jud. Arge$. 

Are o populate de 120 fa- 
milii, sau 600 suflete; o bise- 
ric&, cu hramul In&tyarea Dom- 
nulul, deservita. de 1 preot $i 
1 cint&re{. 

Odaianca, baltti, pe mo?ia Su- 
har&ul, com. cu acela^i nume, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Odaiei (Dealul-), deal, cu o in- 
tindere de S kil. 626 m., intin- 
zindu-se in direc^ie N.-V. S.- 
E., in partea de E. a comunef 
Once$ti, pi. St&ni$e$ti, judeful 
Tecuciu. 

Odaiei (Valea-), vale, jud. Te- 
cuciu, se intinde la E. de satul 
Grivi^a, spre S., pSn&laOdaia- 
C&lm&tuiul, ling& satul C£lm&- 
tuiul. 

Odaiei (Virful-), virf de deal, 
jud. Bac&ii, pi. Siretul-d.-j., co- 
muna P£nce$ti, situat in partea 
despre jud. Tecuciu. Pe acest 
deal se afl& $an{uri adindf, fa- 
cute, se zice, pe la ispr&vitul se- 
colului XVIII. 

Oddile, com. rur., in plaiul Pirs- 
covul, jud. Buz&u, situat pe va- 
lea Mur&toarea-Posobe?tilor, la 
54V2 kil. de Buz£u. Limita sa, 
la N., incepe din Dealul-Glo- 
dulul (mo?ia Valea-FintineT) $i 
se lasci pe Valea-LargS, urcS 
in piscul Mu$celuluf (com. Tres- 
tioara) $i pe la capul Mu§celulul, 
al&turl de valea Macri, merge 



in hotarul mo^iei Br£e$ti, con- 
tinued pe acest hotar p3na la 
Gaura-lui-Mocan unde se lasS in 
apa Br&e$ti ; la V., continue in 
jos cursul apei Br&e$ti (S&r£{e- 
lul-B&l&ne$tilor), p&n& in gura 
izvorulu! Cioclinul, o ia pe iz- 
vor in sus, urc& in Virful- 
Cioclinului, apol pe slemne 
drept in virful muntelul Malul- 
Breaz, de unde se lasS pe la 
Piatra-Ro$ie in gura izvorulu! 
Piatra-Alb&; la S., urc5 pe pla- 
iul pan£ in virful muntelut Dil- 
ma; la E., incepe din muntele 
Dilma $i merge pe slemnea lul 
p&n& in hotarul Nego^inel, de 
unde se lasS in jos pe Izvorul- 
Strimbulul, trece pe la capul 
de N. al comunel Scoru$e$ti $i 
urc& in Dealul-GloduluT. 

Suprafafa sa e de 2890 hect., 
din care 950 hect. arabile, 496 
hect. padure, 364 hect. finea^a, 
483 hect. izlaz, 30 hect. livezi, 
13 hect. vie $i 553 hect. sterp. 

Propriety! ma! insemnate 
sunt: P&durea-Valea-Finttnel a 
statulul, Valea-Fintinel, Odaile 
(particulare) $i OdSile-Posobe?ti 
a mo?nenilor Posobe§tI. 

Terenul e accidentat, cu dea- 
lurl, acoperite de fine^e aroma- 
tice, de sem&n&turf $i livezi. 

Are 3 tirgurl anuale: la 23 
Aprilie, 29 Iunie ?i 6 Decern- 
brie. 

Cai de comunicafie suntdru- 
murile naturale. 

Comuna e formate din c£tu- 
nele: Capul Satulul, Lacul, O- 
d&ile, Papuci, Piatra-Alb&, Sco- 
ru$e$ti $i Valea-Fintinef. 

Are o populate de 1240 lo- 
cuitorl, din carl 231 contribua- 
bill ; 3 bisericl, in c£tunele : O- 
d&ile, Capul-Satulul %\ Valea- 
Fintinel, deservite de 1 preot, 
1 cint&re^ $i 2 paracliserl; 4 
circiumT. 

Vite sunt: 68 bol, 75 vacT, 
23 vifeT, 4 cat, 7 I^pe, 4 minj!, 



870 ol, 21 capre $i 79 porci. 
Stupl sunt 47. 

Budgetul com. e de 1470.63 
lei. 

Comuna e fondata de demult. 
Cel mai vechiu catun e Valea- 
Fintinel; locuitorii de aci i$I a- 
veau od&I, ceva mal la E„ unde 
mincaQ vitele. Aceste odai cu 
timpul s'au transformat in sat 
?i au dat na$tere Odiilor, pe 
care Dionisie Fotino if men- 
{ioneaz£. In acest cStun, pro- 
babil, a fost un vechiu schit, 
azl biserici de mir, dar care 
pistreazS inc& numele de m&- 
nSstire. N'are inscrip^ii. 

Odaile (Manastirea-), c&tun de 
re?edin^a al com. Odaile, jud. 
Buziu, cu 100 locuitorl ?i 27 
case. 

Odaile (Mirce§ti), c&tun al com. 
Merei, jud. BuzSQ, cu 220 lo- 
cuitori $i 50 case. 

Od&ile, sat, ftcind parte din com. 
rur. Jilava-Merlari, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Este situat linga riul 
Sabarul. P'aci trece §oseaua na- 
tionals Bucure§ti-Giurgiu. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
130 hect., cu o populate de 224 
locuitort. 

Proprietatea e a locuitorilor, 
carl cultiva 94 hect. (5 hect. 
sterpe ?i 31 izlaz). 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Num£rul ^telor marl e de 94 
§i al celor mid, de 1149. 

Odaile (Podari), sat, focind par- 
te din com. rur. Ileana-Suliman, 
pi. Mosti$tea, jud. Ilfov. Elste 
situat la S.-V. de Ileana, lingi 
Valea-luMlie. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
1402 hect., cu o populate de 
263 locuitorl. 

D-nil Frap Ghermani aQ 1 193 



Digitized by 



Google 



ODAIL.E 



hect. $i locuitoril, 209 hect. Pro. 
prietaril cultivS 943 hect. (75 
hect. sterpe $i 175 hect. izlaz). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Haralambie ; 1 hele?teu; 1 pod. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ri umar. 

Numarul vitelor marl e de 
469 $i al celor midf, de 902. 

Odaile, sau OdSile-lui-Brlnco- 
veanu, sat, facind parte din 
com. rur. Bucoveni, pi. Znago 
vul, jud. Ilfov. Cade spre E. de 
Buciumeni. Pe la E. trece $0- 
seaua nafionala Bucure$ti-Ploe$ti. 

Are o populate de 125 lo- 
cuitorl. Satul, impreuna cu Mo- 
go$oaia ?i Chitila, are 3507 hect. 
Banca Rominiel (proprietara fos- 
tel proprietap a Principelul N. 
G. Bibescu) are 2820 hect. $i 
locuitoril, 687 hect. 

Pe mo?ia proprieta^ei se cul- 
tiva 1000 hect. (143 hect. izlaz, 
1600 hect. padure, restul ramin 
necultivate). 

Locuitoril cultiva 650 hect. 
(37 hect. sterpe). 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Od&ile, sat, facind parte din com. 
rur. Pucheni-Micf, pi. Crivina, 
jud. Prahova. 

Odaile, deal, situat la N.-E. pe 
teritoriul com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt. Se intinde intre 
Vilceaua-Caselor, la V. ?i Vil- 
ceaua-ObleguluT, la E. E acope- 
rit, pe toata intinderea luT, cu 
araturl. 

Odaile-de-Sus, he izolat, jud. 
Ilfov, pi. Dimbovifa, com. Cu- 
cue^i. 

Odaile - Posobe§ti, mosie, jud. 
Buzau, com. Odaile, avind 1300 
hect., araturl, finea^a, livede ?i 



_ 547 

215 hect. padurile Dilma $i Cer 
bul. 

Od&ile-Posobe§ti, mosie, in jud. 
Buzau, com. Odaile, proprietatea 
mo^nenilor Posobe?ti; are 510 
hect. cultivabile $i 90 hect. pa- 
durile Dilma ?i Jtyirea. 

Odailor (Piriul-), piriias, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bode^ti PrecisteT ; izvore?te din 
dealul cu acela?i nume $i se 
varsa in piriul Cracaul. 

Od&i{a, vechia tutmire a comunef 
Odaia, jud. Teleorman, pe cind 
o parte dintr'insa se afl5 in lun- 
ca Oltulul. 

Oddi^a, movila, situata la S.-E. 
in apropiere de catunul Poli- 
zesti, pendinte de com. Berte$ti- 
d.-j., pi. Balta, jud. Braila. 

Odiaga§ul, pirin, in jud. Bacau, 
plasa Bistri^a-d.-j., com. Valea- 
Mare, care se varsa in piriul 
Valea-Mare. 

Odivoaia, movilii mare, in ju- 
de^ul Vla$ca, pe proprietatea O- 
divoaia ; pana aci era hotarul 
GiurgiuluT, inainte ca acest do- 
meniu sa fi fost luat de la Turd. 

Odoba. VezT Hodoba, vale, jud. 
Buzau. 

Odobasca, com. rur. t in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora?uluI, a?ezata 
pe riul Rimna, in partea de N. 
a judetuluT, la 46 kil. spre N. 
de ora$ul R. Sarat, $i in partea 
de S. a pla$el, la 7 kil. spre 
S.-V. de com. Cote$ti, re?edin^a 
pla$el. Comunele invecinate sunt: 
Dealul-Lung, la 6 kil.; Lacul-lul- 
Baban $i Blidare, la 7 kil.; Bon- 
{e$ti, la 10 kil. 

Se margine$te la N. cu Bro?- 
teni, de care se desparte prin 



ODOBASCA 



Dealul-Nucului $i Dealul-Cucu- 
lui; la E., cu com. Blidare, 
BonJe?ti, Cote^ti, de care se 
desparte prin Dealul-Corni^ilor 
$i Valea-CirceT ; la S., cu Ure- 
che$ti, de care se desparte prin 
piriul Oreavul; la V., cu An- 
drea^i, de care se desparte prin 
dealul Petreanul; la S. cu Dealul- 
Lung $i Lacul luI-Baban. 

Este ocom. din regiunea dea- 
lurilor, §i este brazdata la N. 
de dealurile : Piciorul- Nucului, 
al-CuculuT, al-DeleanuluI, Valea- 
Draculuf ; laE. de dealurile : Cor- 
ni^elor, Dorului, Puturoasa 51 
Poiana Crestii; la S. de dealurile: 
Poenilor, Alba $i Taiatul ; la 
V. de dealurile : Petreanul $i fa- 
ru$ele. 

E udata de Rimna prin mij- 
loc, de la N.-V. la S.-E.; si 
de afluen^ir sal: Mahriul, Ti- 
nosul, la N., Valea-Neagri la 
V., Ruptura §\ Bro$teanul la 
S., Oreavul $i Circeiul la E. 
Mai are : lacurile Chirtyoaia, Co- 
co?ul $i Podul-LaculuT ; 1 pu{ §i 
57 fintinl (3—6 m. adincime). 

Catunele car? o compun sunt: 
Odobasca, re$edin{a, la E. ; Po- 
dul-Lacului, la S.-E.; Mahriul, 
la N. ; Petreanul, la V. 

Are o suprafafa de 1600 hect., 
din carl: 1400 hect. ale locui- 
torilor, 800 vatra comunef, §i 
200 hect. ale proprieta^et par- 
ticular. 

Are o populate de 339 fa- 
milil, sau I425suflete; doua bi- 
sericl: una cu hramul Na$terea 
Maicei DomnuluT,fondatain i860 
de locuitorl, deservita de 1 
preot ^i 1 cintare{, cea -lalta re- 
parata in 1841 de Panait Cos- 
tescu, §i azl deservita de 1 preot 
$i 1 cintare^; o $coala mixta, 
fondata de locuitorl, condusa de 
1 invatator ?i frecuentatS de 65 
elevl. 

Locuitorit poseda : 50 plugurl; 
373 bof, 230 vad, 10 car, 23 



€3157. Marrle Dicfi^ar Geoprafic Vol. J 7. 



70 



Digitized by 



Google 



ODOBASCA 



548 



ODOBESTI 



fepe, 1238 01, 141 capre, 477 
rim&tor!. 

Comerciul consta in importul 
de cereale, cofoniale, vestminte 
?i in exportul de vite si lemne. 
Transportul se face prin stasia 
Cotesti, la 13 kil. spre E. In 
com. sunt 13 comercian^T. 

Cell de comunicafie sunt dru- 
murile vecinale: spre Cotesti; 
spre Botes ti, Blidare, Faraoane; 
spre Andreasi, pe ling& riul 
Rimna; spre Dealul-Lung, Plai- 
nesti, R.-Sctrat. 

Budgetul comuneT e la ve- 
nituri de 6367 lei, 22 ban!, iar 
la cheltuelT de 5887 lei, 39 ban!. 

Odobasca, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasul, c&tunul de resedin^a 
al comunei Odobasca, asezat 
spre E., la poalele dealului Po- 
enile. Are 200 hect. inttndere, 
cu o populate de 180 familii, 
sau 728 suflete, din carl 190 
contrib. ; o bisericei si o scoal&. 

Odobasca, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasul, riitunul comunei Co- 
testi, asezat spre V., lingS co- 
rn una Odobasca, c&reia apar- 
{inuse mat inainte. Are o su- 
prafaja. de 1 14 hect., cu o 
populate de 49 familiT, sau 203 
suflete, din cart 41 contribuabilT; 
o bisericS. 

Odobeasca, catun, in jud. Te- 
leorman,pl.Tirgului, com. Dr3g- 
senei. Are o populate de 298 
suflete, din cart 61 contribuabili. 
PclnS la 1885, forma comunei cu 
c&tunul Mu{i si avea numirea de 
Mu^i-Odobeasca. Prin legea din 
7 Februarie 1885, a fost alipit 
de com una Dragsenei. 

Odobeni, vechiu sat, in jud. Bu- 
z£u, com. M&gura ; acum des- 
fiinfat. 

Odobeni, vechie numire a cft- 



tunulul Palaga, jud. Buz&u, com. 
Magura. 

Odobesti, com. rur., jud. Bac&u, 
pi. Siretul-d.-j., asezatSin valea 
riului Odobul, la locul de con- 
centrare a patru districte: Ba- 
c5u, Roman, Tutova si Tecuciu, 
in centrul MoldoveT. 

Teritoriul comunei este incon- 
jurat de dealurf, care o despart 
de comunele vecine, afara din 
spre com. Berbinceni. Spre jud. 
Roman se intinde dealul B&i- 
ceni ; spre Sacueni, dealul B&- 
lusul; spre M&r&sti, dealurile 
Godovanul si Raiul ; spre Obir- 
sia, dealurile Baimacul si Bogda- 
na, si sprejude^ul Tutova, dea- 
lurile Tutova, f igira si Trestia. 

Este formats din 6 c&tune: 
Odobesti,resedin^a,f igira, Tres- 
tia, Tisa-SilvestriT, Glodisoarele 
si Balusul sau Balosul. 

«La 1803, Udobesti r£zesesti 
si Silvestri r&zesesti se g&seati 
in jud. Roman, ocolul de jos». 
(« Uric. » , Codrescu, vol. VII, pag. 
281 si 282). 

Este scSldata de piriul Odo- 
bul, care curge prin mijlocul te- 
ritoriuluT e! de la S. spre N. si se 
incarcH cu pii iiasele : Glodisorul, 
Tisa si al-Silvestrei pe sttnga. 

Se mSrgineste la E. cu co- 
munele Plopana (jud. Tutova) 
si Colonesti (jud. Tecuciu) ; la S., 
cu comunele M&r&sti si Obirsia ; 
la V., cu comunele Secueni si 
Berbenceni, si la N., cu com. 
Ciuturesti (jud. Roman). 

Are o populate de 394 fami- 
liT, sau 1569 suflete, din carl 
3 1 1 contribuabill; o scoali mixtS 
in satul Odobesti, infiin{at& la 
1864, frecuentatS de 30 copil; 
2 biserici : una in satul Odo- 
besti si a doua in Tisa-Silves- 
tril, deservita de 1 preot si 1 
cint&re{. La Tisa, a fost schit 
de c^lugart, metoc al m£n&stirel 
Dolgesti (jud. Roman). 



Dup£ legea rural& din 1864, 
s'au dat la 102 locuitori, 261 ftlci 
p&mint in improprietarire. 

Din aceasta, comuni si anume 
de pe mosia statuluf Tisa-Sil- 
vestril, la 1879, s'au improprie- 
tarit 27 insured, cu 54 file! 
p&mint in fannS. 

Teritoriul com. are o intindere 
de 3450 hect. 

Proprietarisunt: Al. Lupascu, 
posedind 432.95 hect. ; Eugenia 
Sion, 152.61 hect.; Al. Bogicf, 
64.49 hect. ; El. Stamati 35.81 
hect.; Hie DiscSlescu, 75.65 
hect. si Gh. Nichitache si Ath. 
Jirfescu cu p£r{T de mosie. 

Totalul pSminturilor de cul- 
ture este de 938.08 hect. 

In comunei se g£sesc p&du- 
rile foioase: Tisa-SilvestriT, M«L- 
rul lui-Schin, Odobesti, care o- 
cup£ o suprafa{2 de 713 hect. 
Este o moarS de aburl pe mo- 
sia statului Tisa-Silvestril. 

Viile au o suprafa^i de 32.71 
hect. 

Vite sunt: 115 cai, 11 32 vite 
marl cornute, 203 porci. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 1967, banl 56 si la chel- 
tuelt, de lei 1943, banl 63. 

Com una este str&b&tut£ de 
calea jude{ean& Bac&u-Birlad, 
care, de la S£cueni spre Odo- 
besti, p5n& ese din district, este 
neprunduitS. Satul Balosul, ase- 
zat pe drumul Birladului, era 
vestit inainte pentru hofiT mari 
si dese. 

Distance : la Bac&u, capitala 
districtuluT, 24 kil. ; la com. Ma- 
r£sti, 8 kil.; la com. Sacueni, 
resedinsa pl&sil, 6 kil; la com. 
Obirsia, 5 kil.; la com. Berben- 
ceni, 14 kil. 

Odobesti, com. urb., jud. Putna, 
resedinsa plisil Girlele, situate 
pe malul sting al riului Milcovul, 
in partea de S. a judefului. 
Este inconjurati de viile ce for- 



Digitized by 



Google 



ODOBESTI 



549 



ODOBE?Tl (TtRGUL.) 



meaza vestitapodgorie Odobe$ti, 
renumita prin calitatea ?i canti- 
tatea vinurilor ce produce. 

Distanfa comune! de sub-pre 
fectura pla$el e de 12 kil. 

Altitudinea comunei e de 1 50 
m. d'asupra nivelulul Mani. 

Se compune din c&tunele : Gro- 
ze§ti, Odobe?ti (Tirgul-), unde 
e $i re^edin^a comunel, $i Vine- 
$e$ti. 

Are o populate de 1107 fa- 
miliT, sau 3594 suflete, din cari 
813 contribuabilT, locuind in 
954 case; 2 bisericl parohiale, 
una cu hramul Na§terea Maicei 
Domnulul $i a doua cu hramul 
Sf. Cruce $i 5 filiale cuhramu- 
rile Intrarea in Biserica, Sf. Im- 
paraflf, Sf. loan Bogoslovul, Sf. 
Gheorghe ?i Sf. ApostolT, toate 
in tlrgul Odobe^ti ; 2 §coale, una 
de beLetf $i a doua de fete, fre 
cuentate de 297 copiT. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 107493 lei^ila cheltuelf, de 
1 3 163 1 lei. 

Locuitorif poseda: 5 ma^ini 
de treerat (cu manej), 5 de ba- 
tut porumb (cu manivela), 24 
plugurl de lemn, 33 de fier ; 4 
morl de apa\ 

VezI Odobe^ti, podgorie. 

Odobe$ti, com. rur., jud. Dim- 
bovija, pi. Bolintinul, situata pe 
cimpie, la 4 kil. spre S.-E. de 
com. Titu. Prin raionul comu- 
nel, curg piraiele Rastoaca, $u{a 
§i Spalaturile, avind numai un 
pod peste $u{a. 

Are o populate de 1500 lo- 
cuitorif; o biserica; o $coala. 

Se invecine$te : la E. cu Va- 
care$ti de Rastoaca, la V. cu 
cat. Voine^ti, com. Crovul, la N. 
cu Cornetul ?i la S. cu Crovul. 

Odobe§ti, sat, jud. Bac&u, plasa 
Siretul-d.-s., §i redinfa comune! 
cu acela$T nume, situat pe riul 
Odobul. A fost intemeiat de 



loan Odob, care a trait pe tim- 
pul lul $tefan-cel-Mare, zice le- 
genda. 

Are o populate de 162 fa- 
milii, sau 698 suflete ; o $coaia ; 
o biserica, fecuta* de satenl la 
1864, cu 1 preot §i 2 cintare^; 
o circiuma. 

Vite sunt: 59 caf, 566 vite 
marl cornute $i 129 porcT. 

Odobe§ti, sta(ie dt> dr. d.f.,')\id. 
Putna, pi. Girlele, cat. Odobe^ti, 
pe linia Foc?ani-Odobe$ti, pusa 
in circulate la 22 Sept. 1893. 
Se afla la (5.2 kil.) de Pa 
^e?ti, stasia cea mai apr opiate. 
Inai{imea d asupra nivelul Marii, 
de 134.59 m. Venitul acesteT 
sta^tf pe anul 1896 a fost de 
351758 let, 70 banl. 

Odobe§ti, sau (Mdgura-Odo- 
be§tilor), dcai, care se rami 
fka din poalele munjilor Car- 
pa{i, jud. Putna, acoperit in 
mare parte cu vil, care formea- 
za renumita podgorie Odobe?ti, 
compusa din comunele Odo- 
be^ti, Varsatura $i Jari?tea. 

Odobe§ti, podgorie, in jude^ul 
Putna, plasa Girlele, com. cu 
acela§I nume. Reputajia podgo- 
riel, ci?tigata inca din timpurile 
cele ma! vechT, se dore^te bu- 
nel credinte cu care proprietariT 
vinicultorl au incheiat transac- 
Jiunile lor comerciale, atit cu 
cump^ratorif din {ara, cit $i cu 
eel din streinatate. Sunt 896 
hect. de vil in Odobe?ti. Inca 
de pe timpul Domnulul Can 
temir, vinurile din Odobe$ti se 
bucurau de un mare renume. 
Acest principe, in scriereai 
«Descriptio Moldavia? », pune 
Odobe?ti in al 3 -lea rind intre 
localita^ile vinifere mal renumite 
din Moldova, considerind ca 
maf bun vinul de Cotnari, apol 
eel de Hu$i. 



Odobe§ti, pddure foioasa, jud. 
Bacati, pi. Siretul-d.-s., comuna 
Odobe^ti, aparfine d-neT Eu- 
genia Sion; are intinderede6i 
hectare. 

Odobe§ti, parohie, jud. Putna, 
avind 2 bisericl parohiale, din 
carl una cu hramul Sf. Cruce, 
§i a doua cu hramul Na?terea 
Maicei Domnulul $i 5 filiale, 
toate situate in Tirgul-Odobe§ti. 

Odobe§ti (Tirgul-), //r^.facind 
parte din com. urb. Odobe^ti, 
jud. Putna, situat in partea de 
S. a jude^uluT, pe malul sting 
al Milcovulul $i inconjurat de 
vestita podgoria Odobe^ti, re- 
numita prin calitatea $i canti- 
tatea vinurilor ce produce. 

Distan^a tirgului de capitala 
judejului e.de 12 kil. 

Are o populate de 902 fa- 
milii, sau 3473 suflete, locuind 
in 954 case; 2 bisericl parohiale, 
din carl una cu hramul Na$te- 
rea Maicei Domnulul §i a doua, 
cu hramul Sf. Cruce ?i 5 filiale, 
cu hramurile : Intrarea in bise- 
rica, Sf. Impara^I, Sf. loan Bo- 
goslovul, Sf. Gheorghe $i S-^ii 
Apostoli; o sinagoga; doua 
§coale, una de bae^I $i a doua 
fete, frecuentate de 297 copii; 
un biuroQ telegrafo-po$taI, infi- 
in^at in 1878,^ al caruT venit 
pe 1896—97, a fost de lei 17048 
ban! 92; o farmacie. 

In anul 1884, s'a instituit aci 
o societate, cu numele de « Ca- 
ri tatea » in scop de bine-facere 
?i ajutoare reciproce. 

Budgetul com. e de 63846 lei. 

Tirg saptaminal se face Mar- 
tea. 

In tirgul Odobe^ti se afla in 
garnizoana o companie a regi- 
mentuluT Putna. 

Alimentarea ora§uluI se face 
tot prin primitivele ci$mele $i, 
la neajungen, din riul Milcovul. 



Digitized by LiOOQ IC 



ODOBOA1A 



550 



OGLlNDE$TT 



Industria §i comerciul se prac- 
tice de 129 persoane. 

Meseria?! sunt: 30 fierari, 12 
rotari, 20 dogarl, 16 cizmarl, 
4 morarl, 21 croitorl, I pietrar, 
50 c£r&u$I. 

Sunt 11 restaurante 91 5 5 fa" 
brice de rachiu. 

Odobe^ti se bucurS de o mare 
vechime. Grigorie Urechie il 
pomeneste ins& sub anul 1475, 
vorbind de canalul tras de $te- 
fan-cel-Mare din Milcov $i care 
inconjura acest tirg. 

In anul 1686, un anumeMo 
foe din Odobe^ti, incepe con- 
struirea m&ncistirel Mira, dar 
n'o ispr&ve^te, r£miind in sar- 
cina principelul Constantin Can- 
temir, s&vir$irea acestei lucrajl. 

La 1689, s&tenil din Odo- 
be$ti vind ocinele lor lul Con- 
stantin Cantemir, care le face 
danie m£n&stirel Mira. 

In anul 17 16, c&tanele nem- 
{e?tl de sub conducerea lul 
Frenja (Ferenz), sunt lovite ftra 
de veste, de oastea moldove- 
neasci units cu T&taril, la O- 
dobe?ti. 

Parte din ele sunt impra> 
tiate, parte omorite (Nic. Muste, 
«Let.», IIP, pag. 65). 

O parte din Odobe^ti apar- 
{inea alt& data visterniculul Dan. 

Familia Burada se trage de 
aci din r&ze$I. 

Ni§te Vasilil au avut vii pe 
aci, dar le au vindut. 

Familia Nacu se trage de aci ; 
unul Ion Nacu a fost peste 30 
de an* zapciu peste ocolul Mil- 
covului-d.-s. 

Familia Faur, r&z&$easc&, 1^1 
are aci obir$ia, de asemenea 
$i familia Pamfilie; un Pamfiliu 
Popa a fost rinduit ca pristav 
asupra viilor, ce le-au avutMi- 
hal-VodS Sturdza la Odobe§ti. 

Odoboaia, luncd, in jud. Buz£u, 
com. Lop&tari, la poalele mun- 



telul Furul-Mic, intre Izvorul-O- 
pril $i Izvorul-Furulul. 

Odobul, piriit, care ud& coljul 
N.-E. al jude^ulul Bac&u, ?er- 
puind prin com. Odobe?ti, unde 
se incarc£ cu pirila$ele: Glodi- 
§oarele, Tisa ?i Silvestri pe stin- 
ga, apoi prin com. Berbinceni 
?i prin judeful Roman unde i?I 
are confluen^a cu Siretul, la C&- 
line^ti. De la satul B&lu?ul $i 
pan£ la C&line$ti (jud. Roman) 
pe o lungime de 30 kil., curge 
direct spre N., lucru foarte ex- 
ceptional pentru apele noastre, 
care aproape toate au direc^ia 
de la N.-V. spre S.-E. 

Odocheni. Vezi satul Dirmoxa, 
jud. Suceava. 

Odoleni, sat, pendinte de com. 
rur. Meline$ti, plasa Amaradia, 
jud. Dolj. E situat la 1 kil. S.-V. 
de Meline$ti ?i e strab&tut de 
dealurl, prelungirl ale dealurilor 
Chicoralul ?i R-ato^ti^a. 

Are o populate de 67 familil, 
sau 287 suflete, locuind in 65 
case; o biseric& parohialS, de 
lemn, cu hramul S-^il VoevozT, 
deservitS de un preot paroh ?i 
un cint&rct. 

Satul e legat de Meline^ti prin- 
tr'o ?osea vecinala. 

Odoleni, dial, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Meline^ti, pc 
care este situate comuna. 

Odoleni, mofie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Meli- 
ne$ti, pe care sunt cete de mo$- 
nenl. Are padure pe dinsa. 

Oe§ti, com. rur., pe apa Arge- 
$ulul, jud. Arge?, plaiul Lovi?- 
tea, la 11 kil. de com. rur. $uici, 
re$edin{a subprefecturei, %i la 
46 kil. de Pite?ti. Se compune 
din satele: Oe$ti-Pajninteni $i 



Oe$ti-Ungureni, avind peste tot 
567 locuitorl $i douS. biserid. 

Locuitorit lucreazi lemnarie, 
$indril&, $i{£, doage, etc. 

Budgetul com. e de 1853 lei 
la veniturl ?i de 1526 lei la chel- 
tueW. 

Vite sunt: 301 bol ?i vacl, 
56 cal, 1200 ol, 50 capre $i 64 
rim&torl. 

Oe§ti-Pamlnteni, sat, pe apa 
Arge^ulul, jud. Arge?, pi. Lo- 
vi$tea, ftcind parte din com. 
rur. Oe$ti. 

Are o populate de 467 su- 
flete ; o bisericS vechie, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de 1 
preot ?i un cint&ref. 

Oe§ti-Ungureni, sat, pe apa Ar- 
ge?ulul, jud. Arge?, pi. Lovi§tea, 
pendinte de com. rur. Oe$ti. 

Are o populate de 300 su- 
flete ; o bisericS vechie, cu hra- 
mul S-{ii Ingeri, deservita, de dol 
preojl $i un cintaxef. 

Oful, deal, in partea de N. a 
com. Dazga, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu. Virful lul se nume?te 
Dol-Lel. 

Ogarul, trup de p&dure, in jud. 
Vla^ca, pi. Cilni^tea, com. Tan- 
girul, pe proprietatea statulul 
Tangirul, care se numeste Tan- 
girul - Ogarul, in suprafa^ de 
4000 hect. ; depinde de ocolul 
silvic Ghimpaji. 

Ogarul- ManSstirei, piriii, in 
locul unde a fost m&n&stire, 
com. rur. Ilov^ul, plaiul Cerna, 
jud. Mehedin^i. 

Ogeloaia, m&gurU $i punct trigo- 
nometric de observable, la N.-V. 
de Negoiul, pi. BaUle$ti, jud. Dolj. 

Oglinde§ti. Vezi Borce^ti, jud. 
Suceava. 



Digitized by 



Google 



OGLINZI 



551 



OGLINZI 



Oglinzi, sat, in jud. Neamju, pi. 
de Sus-Mijlocul, com. Riuce^ti, 
situat in apropierea Tirgulul- 
Neam{ul, pe valea piriului Ri$ca 
$i in drutnul $oselei jude^ene 
Neamful-Falticeni, la 5 kil. spre 
tirgul Neamful. 

Are o suprafafa de 736 hect. 
50 aril (515 f&lci), cu o popu- 
late de 41 familil. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura, cre§terea vitelor $i co- 
merciul speculind produselelor 
ma! cu deosebire vara vizitato- 
rilor ce vin in localitate pentru 
b&f minerale. 

Origina acestui sat este foarte 
vechie. lata ce gasim intr'un 
document din 1646: 

Se ubo az (iata dec! eii) Nistor Ba- 
tiste i cneaghinea moia (si princesa moa) 
Ileana fica Dochiel nepoata Mihailescu- 
lui, scriem ^i martnrisim cu aceasta scri- 
soare a noastra de nime nevoi^i, nice 
asupri{I, ce de a noastra buna voe am 
vlndut a noastra dreapta ocina si mosie 
giumatate de sat de Oglinzi ce este in 
pnutul Neam^ulm, din vatra satului si 
din cimp si din apa. si din finefc si 
din tot venitul ce se va alcge pre acea 
giumatate dc sat, aceea am vlndut du- 
misale lui Ghiorghie Rosea ce au fost 
Vistcrnic drept o suta de stupl pre^uind 
drept o suta de let, si ne-aii facut dum- 
nealut plata deplin dinaintea dumisale 
Tautului ce au fost logofat si Constantin 
Ciogoli Vornicul de gloata si Buta vor- 
nicul de gloata si Ursul vornicul si Gli- 
gore Pilipochie vornicul si Toderasco 
ce a fost vornic si mulp vornici de 
folos din curtea Marie! sale domnu 
nostru, si eii Vasile Corlatescul am scris 
catre accst adevarat zap is si am fost 
in tocmeala lor ca sa se stie. 

Az Tautul biv logofat. 
Nestor Baltysta (iscal. cu lit. latinej. 

U. las vlto 7154 Oct. 8. 
Buta vornic Az Ursul vornic 

Az Toderasco biv vornic 

La 7074 (1566), un oare-care 
$tefan, poreclit Mizga, a fost, 
se zice, batut aci de catre Ale- 
xandra L&pu§neanu. 

Oglinzi. Vezi Brusturi-Neam^u 
lui, sat, in jud. Suceava; mal 



inainte, impreuna cu satul Brus- 
turi-Raze$T, fecea parte din jud. 
Neam^u. 

Oglinzi, stafiune balnearH, a- 
proape de Tirgul-Neam^u, jud. 
Neam^u. Long. E. Gr. 26°.2i'; 
lat. N. 47 , 1 2'. Sunt aci trei iz- 
voare cu ape minerale s&rate, 
cunoscute sub denumirea de Sla- 
tina $i anume: 

a) Izvorul eel mal departat 
de Tirgul-Neam^u, este in pa- 
dure, in sus de o poiana nu 
mita Poiana-Dascaiifa. Locui to- 
ri! numesc apa aceasta, Apa-Pu- 
turoasa ; izvorul se afia la o al- 
titudine de 350 metri. 

Apa este turbure, cu un mi- 
ros de hidrogen sulfurat, foarte 
pronun^at, de unde $i numirea-I 
de api puturoasS ; la gust este 
foarte strata ; confine gaze. 

b) Al doilea izvor, nu departe 
de eel d'intiiu, este in localitatea 
numita tot Slatina, pe Piriul-Sa- 
rat, la o inalfime de 340 m. 

Apa este sarata $i prin eva 
porare da un depozit conside- 
rabil de sare; este limpede ?i 
nu are miros de hidrogen sul- 
furat; temperatura: 12° C. 

c) Al treilea izvor este acel 
al apei cunoscuta sub denumirea 
de Apa-mineralade-la-Oglinzi. 

Este cunoscut de toflf local - 
nicil ?i este eel ma! aproape de 
ora$, la spatele TirguluJ-NeamJu, 
pe dealul numit Curugea. Lo- 
calitatea se nume$te Curugea- 
in-fata-Slatinel. Apa este lim- 
pede, incolora, cu un miros pu- 
\'m pronun^at de hidrogen sul- 
furat; prezinta un gust foarte 
sarat $i prin evaporare lasa un 
deposit de sare. 

Izvoarele sunt proprietatea 
com. Neam^ul, care le §i exploa- 
teaza. Se afla la Oglinzi un otel 
cu mal multe camere si o insta 
lajie moderna pentru bai. Otelul 
e inconjurat de padurf frumoase. 



Apa e captata. Debit suficient 
pentru 300 bai zilnic. 

Apele de la izvoarele a $i b, 
au fost analizate de d-1 Poni. Den- 
sitatea este de 1,1889 k 21 ° C. 

Temperatura apei din fintina, 
luata la o adincime de un metru 
sub nivel, este I2°,4 C, tempe- 
ratura exterioara fund de 23°,4 C. 

Iatarezultatele analizel calcu- 
late pentru icxxd grame de apa: 
Clorura de sodiu . 252,7194 
Bromura de magneziu . 0,0309 
Iodura de magneziu . urme 
Sulfat de sodiu . . . 1,2229 
Sulfat de potasiu . .1,2815 
Sulfat de calciu . . .3*0217 
Carbonat de calciu . . 0,0752 
Carbonat de litiu . . 0,0042 
Carbonat de fler. . . 0,0016 
Fosfat de aluminiu . . 0,0007 
Borat de magneziu . . 0,0006 
Anhidrita silicica . . 0,0067 

Suma subst. fixe 259,4479 
Anhid. carb. in bicarb. 0,0482 
Anhid. carb. libera 0,1485 

Comparind analiza apelor de 
la Oglinzi a d-lul P. Poni, cu 
analiza apelor de la Reichenhall, 
atit de cunoscute noua, prin fap- 
tul ca un numSr insemnat de 
RominI merg la Reichenhall, 
constatam urmatoarele: 

Keicheuhall. Otflinzi 

Anal. Bucluier Anal . Ptmi_ 

Clor.de sod. 224,36 252,7194 
Clor. de mag. 1 ,800 — 
Br. de mag. 0,030 0,0309 
Iod. de mag. — urme 

Sulf. de sodiu 2,000 1,2229 
Sulf de potas. 0,611 1,2815 
Sulf. de mag. — 1,0825 

Sulf. de calciu 4,159 3^217 
Carb. de calciu 0,1010 0,0752 
Carb. de litiu — 0,0042 

Carb. de fer 0,0007 0,0062 
Fosf. de alum. — 0,0007 

Borat de mag. — 0,0006 

Anhidr. silicic a 0,010 0,0067 
Suma sub. fixe 233,00 269,4479 
Anhid. carb. in bicarb. 0,0482 
Anhid. carb. libera 0,1485 



Digitized by LiOOQ IC 



OGUNZI 



552 



ogrAzile 



Din acest tablou se vede ca 
apele minerale de la Oglinzi 
sunt superioare celor de la Rei- 
chenhall, cad afara de clorura 
de magneziu, sulfat de sodiu $i 
sulfat de calciu, toate cele l'alte 
saruri sunt In cantitap mal marl 
in apele de la Oglinzi. 

Baile de la Oglinzi sunt eficace 
contra: scrofulelor, rachitismu- 
lul, in boaiele uterine, boalele 
pielel, ca eczeme, prurigo, etc. 

In 1896, au fost vizitate de 
173 bolnavl; in 1897, de 217. 

Oglinzi, deal, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau 
ce$ti; se afla in prelungirea dea- 
lurilor Neamful, Ple?a ?i ram. 
Halauca din jud. Suceava. 

Oglinzi, padure, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau- 
ce^ti; are o intindere de 384 
pogoane, cuprinzindu-se ?i acele 
din Rauce^ti; este proprietatea 
statulul. 

Oglinzi, pddure, jud. Neam^u, pe 
hotarul jud. despre jud. Suceava; 
are o intindere de 1285 po- 
goane, in care se cuprind $i 
acele de pe mo§ia Gro?i. 

Ogoarele, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Nistore^ti, 
situat pe malul piriulut Naruja 
?i sub poalele dealulul cu a- 
cela$i nume. 

Are o populate de 160 su- 
flete, locuind in 31 case. 

Ogoarele, deal, in jud. Gorj, pi. 
Amaradia, com. Albeni, rami 
fica^ie din Dealul-Muerel; for- 
meaza ^armul drept al Cilnicu- 
lui 51 pe o oare-care intindere 
malul sting al GilortuluT, in care 
se ?i termina. 

Ogoarele, deal, com. Runcul, 
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre 



N. comunei; pe el sunt sadite 
viile locuitorilor. 

Ogori, deal, la N.-V. de com. 
Laicai-Runceasa, pi. Arge^elul, 
jud. Mu^cel. Virful sau poarta 
acela$I nume. Este ripos ?i aco- 
perit cu padure $i tufari?. 

Ograda, com. rur., in jud. la- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situ- 
ata pe partea stinga a riulul 
Ialomi^a, intre comunele Bucul 
§i findarei, la 63 kil. de Ca- 
lara$i, capitala districtulul. 

Teritoriul comunei, in supra- 
fafa de 6450 hect., din carl 
185 hect. padure ?i 180 hect. 
teren baitos, coprinde trel mo- 
?ii: Ograda, de 1450 hect., Di- 
mieni, de 500 hect., proprietor 
particulare ?i Buciumeni-Fra^i- 
le?ti, proprietate a statulul, de 
4500 hect., pendinte de bisericile 
Sarindar $i Sf. Sava din Bucu 
re^ti. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariflf pe mo§ie 
129 locuitori; neimproprietari^T 
mal sunt j8. 

Teritoriul comunei este udat 
de riul Ialomi^a $i de lacurile: 
Ograda $i Strachina. 

Se compune din satele: O- 
grada 9*1 Dimieni ?i din catunul 
Sarindareanu, cu re$edin{a pri- 
mariel $i a judecatoriel comu- 
nale in satul Ograda. 

Are o populate de 227 fa- 
milil, sau 945 suflete, din car! 
i64contribuabili; o ?coala mixta 
frecuentata de 32 elevf $i 8 eleve; 
doua bisericl, deservite de do! 
preop $i patru dascali. 

Locuitoril poseda: 357 cai, 
260 bol, 2710 01, 3 asinl ?i 
405 porcT. 

BudgetuI comunei e la ve 
nituri de 2793 lei $i la cheltuelT, 
de 2771 lei. 

Ograda, sat, in jud. Ialomi$a, 



pi. Ialomtya-Balta, pendinte de co- 
muna cu acela$I nume, situat pe 
{annul sting al riulul Ialomi^a; 
spre E. $i N. se intinde o mica 
vale in care este lacul Ograda. 

Aci este re^edinfa primariel 
$i a judecatoriei comunale. 

Are o populate de 96 fa- 
milil; o $coala primara mixta, 
condusa de un inva^ator; o 
biserica, deservita de un preot 
§i dol cintarep. 

Locuitoril poseda: 233 cai, 
215 bbi, 2500 of, 3 asinl $i 255 
porci. 

Ograda, deal, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, com. Polovraci, situat 
intre dealurile Runcul $i Porcul, 
pe partea stinga a Olte^ulul. 

Ograda, lac, in jud. lalomita, pi. 
Ialomi^a-Balta, situat spre N. $i 
in apropiere de satul Ograda. 

Ograzelei (Piriul-), pirin, iz- 
vore$te de la locul numit Dintre- 
Poenl ?i Dealul-cel-Mare, la N. de 
com. Stilpeni, pi. Riurile, jud. 
Mu§cel; uda proprieta^ile d-lor 
Petre Venetopoi, Sache Dumi- 
trescu, Stilpeanu, d-nel Elena 
Serafopol, %\ se varsa in Riul- 
Tirgulul, pe malul sting, in ra- 
ionul comunei Stilpeni. 

Ograzelele, v&lcea, ce izvore$te 
din com. Genuneni, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Valcea, $i se varsa 
in riul Bistri^a, tot pe teritoriul 
acestel comune. 

Ograzelele-Mari, poiand, jud. 
Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo- 
le?ti-d.-s. 

Ograzeni, comuulf. VezI Talpa- 
Ogrezeni, jud. Vla$ca. 

Ograzile, cdtun al com. Monteo 
rul, jud. Buzau, cu 310 locuitori 
$i 41 case. 



Digitized by 



Google 



ogrAzile 



OGKEZENI 



Ogr&zile, mofie, in jud. Buzau> 
com. Monteorul, cam de 600 
hect., incorporate acum cu Mon- 
teorul sau Hagi-Moscu. 

Ograzilor (Valea-), vale, in jud. 
Gorj, com. Cirligei; incepe de la 
E. de Balcesti si Peresti ; prin ea 
se scurge torentul cu acelasl 
nume ce se varsa in apa Gal- 
benul (Baia-de-Fer), intre catu- 
nele Peresti si Balcesti. 

Ograzul, mahala, facind parte 
din com. rur. Petrari-d.-s., pi. 
Ocolul, jud. Valcea. 

Ogretinul, com. rur., jud. Pra- 
hova, plaiul Teleajenul, la 39 
Id), de Ploesti, capitala jude{ulul. 

Pana la anul i877,afost unita 
cu com. Rincezi. Este situata 
pe atnbele maluri ale girlel O- 
gretinul si la poalele dealurilor 
Plopisul si Coasta, la 40 kil. 
de capitala judejulul si la 1 1 
kil. de a plaiulul. 

N'are nidf un catun alipit. 

Are o populate de 142 fa- 
milil, sau 720 suflete, din car! 
135 contribuabill, locuindin 190 
case. 

Biserica, care serva si pentru 
locuitoril din com. Catunul, s'a 
fondat In anul 181 7, si are ur- 
matoarea inscripjie : 

• Aceasta sfinta si Dumnezceasca bi- 
serica s'a ridicat tntru ciustca si slava 
sf. Dimitric ^i a Cuvioasci Paraschiva ; 
s'au ridicat in zilele Domnului nostru 
loan Caragoa Voevod f fiind Episcop 
Kirio Kirio Costandc si s'au ridicat de 
robii lut Dumnezcu Radu Negustorul 
Ogretin si de Stana, sofia dumnealui 
Radu, Maria, so{ia NegustoruluY Carbu- 
ncanu cu tot neamul lor : Fopa Mihai 
cu tot neamul, Lcat 1817*. 

Biserica e deservita de un 
preot. 

Are o scoala infiin^ata la 1886, 
frecuentata de Sj copil. 

Locuitoril din comuna sc o- 
cupa cu pomicultura, fabricarea 



{uicil, fabricarea caramidel, cres- 
terea vitelor, lemnaria, dulghe- 
ria, zidaria si cizmaria. Produsul 
muncel il desfac la Bucuresti 
si Ploesti. 

In raionul comunel, pe apa 
Ogretinul, sunt 2 doua morf de 
macinat griu si porumb. 

Locuitoril sunt mosnenl; 56 
s'au improprietarit la 1864 pe 
mosia mosnenilor. EI poseda: 
13 cal si Tepe, 160 vac!, 6 bi- 
voll, 60 capre, 500 01 si 200 
porcT. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 1250 hect. 

fuica se fabrica in comuna 
cam la 4000 decal. anual. 

Stupl cu albine sunt 60. 

Se gasesc mul^t merl, perl, 
duzl, ciresl si nucl. 

Comerciul se exercita de 5 
circiumari. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3296 lei, $i la cheltuell, de 
2221.75 lei. 

Prin centrul com. trece so- 
seaua judefeana ce merge spre 
N. la com. Rincezi si spre S. 
la Drajna-d.-j. O alta sosea ve- 
cinala merge spre Drajna d.-s. 

E brazdata de dealurile : Mir- 
cea, Leurdeanul, Virful-Cornu- 
lul si Virful-Rosu, acoperite cu 
pasune si padure. 

$esurl sunt : Busa, Podul-lul- 
Vlad, al-lul-§erban, Poiana-Pa- 
rulul, al-Plesel, al-Calinel, al-Se- 
ciulul, al-Casariel, al-Calaghiel, 
al-Secaturel, $ireada si Pirloa- 
gele, toate situate in partea de 
V. a comunel. 

Val sunt: Purcareful, Ogre- 
tinul, Trestia, a-Dragomirel, a-Po- 
duluT, Calugareasca, Valea-Rece, 
Valea-Mare si Cheabali. 

Se margineste cu comuneie : 
Drajna-de-sus, Cerasul si Rin- 
cezi. 

Numele de Ogretinul se cre- 
de ca s'a format din cuvintele 
«o gradina*, pentru ca impre- 



jurul girlei Ogretinul, pana la 
sorgintea el, a fost gradina prin- 
cipals a castrulul Gradistea si 
mal pe urma a primilor mos- 
neni DrajnenI, carl aQ posedat 
si teritoriul comunel Ogretinul, 
care s'a infiin^at mal tirziu de 
Dragomir Comisul, fratele lul 
Stan Sutasul, ambil din neamul 
Pintestilor din Drajna. 

Ogretinul, girld, jud. Prahova ; 
izvoreste din muntele Leurdea- 
nul ; curge de la N. spre S., 
apol de la N.-E. spre S.V., prin 
com. Ogretinul, printre Drajna- 
d.-s. si Catunul, si se varsa in 
apa Drajna, in raionul comunel 
Drajna-d.-s., la Moara-Bolinesti- 
lor. Face, in cursul sau, zigza- 
gurl, la Reveicul si Stan-Cioc. 

Ogrezeni, com. rur., pi. Saba- 
rul, jud. Iifov, situata la V. de 
Bucure§ti, pe malul drept al 
riulul Arge$, la 29 kil. de Bu- 
cure^ti. 

Pana la anul 1880, acest sat 
forma o com. cu cat. Bala§oeni, 
Hobaia ?i Bolovanul; iar de la 
aceasta data repartizindu-se, a 
ramas a se administra singur 
sub numele de Ogrezeni. 

Se intinde pe o suprafafa de 
1686 hect., cu o populate de 
1475 suflete, din carl 272 con- 
tribuabill, locuind in 304 case. 
Statulul apar^in 1000 hect. si 
locuitorilor 686 hect. 

Statul cultiva prin arenda^ii 
sal 925 hect. (74 izlaz, 1 vie). 
Locuitoril cultiva 606 hect. (32 
sterpe, 48 vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 2 preo^I 
§i 2 cintarep; 1 scoala mixta, 
frecuentata de 12 copil. 

Budgetul comunel e la veni- 
niturl de 4287 lei, iar la chel- 
tuell, de 4276 lei. 

Vite sunt: 219 cal si lepe, 
12 armasari, 337 bol, 353 vac! 



Digitized by 



Google 



OGKEZENI 



r,r,i 



OMAHA 



?i vi^el, 26 taurl, 12 bivoll ?i 
bivolife, 21 capre, 217 porci, 
841 ol. 

Locuitoril poseda : 136 plu- 
guri : 88 cu boi, 48 cu cai ; 244 
care cu cSru^e: 149 cu boi, 95 
cu cai. 

ImproprietSrip sunt 194 lo- 
cuitorl ; neimproprietariflf mal 
sunt 146. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarT. 

Aceasta comuna dateaza cam 
de la 1806 $i se numea Vina- 
tori, pentru-ca eel 8 locuitorl, 
carl s'au stabilit intiiu aci, se 
ocupau cu vinatoarea prin p£- 
durile cele intinse ale Iocului. 
Mai tirziu, lnmul^indu-se, ince- 
pura sa se ocupe cu cultura 
pomilor fructiferl, cu deosebire 
prunl (avind ograzl de prunl) 
purtind numele de Ogr&zi ?i 
mal tirziu Ogr5z5ni $i Ogrezeni, 
numele actual. 

Ogrezeni, mofie a statuluT, pen- 
dinte de manastirea Mihaiu-Vo- 
da, jud. Ilfov, arendata anual 
cu 35700 lei. 

Ogrezeni, p&dure a statului, jud. 
Ilfov, pi. Sabarul, in intindere 
de 308 hect., formats din tru- 
purile: Mihaiu-Voda (150 hect.), 
Balasoeni (150 hect.) §i figania 
(8 hect.). 

Ogrinul, ruinele unui sat, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d. -j., com. Grindeni, 
linga care este o frumoasSfintinS. 

Ogurluiul, piriii, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Parche?ul; ia na?tere din 
poalele de N.-V. ale p&durosulul 
deal Comoara; se indreapta spre 
N., avind o direc{ie generala de 
la S.-V. spre N.-E. ; brSzdeazS 
partea de N. a plS?iI ?i pe cea 
centrals a comuneT ; cursul s&u 
descrie un semicerc cu intor- 



saturaspre satul Parchesul, cu 
multe cotituri ; curge mat nu- 
mai prin padurl, ?i dupa ce 
trece pe la V. de satul Parche- 
sul, se varsa in balta Parche- 
sul, strabatind un stuf mocirlos ; 
cursul sati are o lungime de 
vre-o 3 kil. ; malurile sale sunt 
cam stincoase, ?i acoperite cu 
padurl $i muschiu ; pe valea lul 
merge drumul vecinal Nicolifelul- 
Parche$ul. 

Ohaba, com. rur., jud. Gorj, pi. 
Jiului, in partea despre N. a 
com. Bor&scul. 

E situata parte pe vale si 
parte pe deal, in partea dreapta 
a riului Jil^ul, pe o suprafa^a de 
3290 hect., din cari 2000 hect. 
padure mare, 1000 hect. ara- 
bile, fine^e §i pa^une, proprie- 
tate a d-lul C. Savoiti ; iar 290 
hect., din carl 12 hect. vil ?i 
23 hect. livezi de prunl ale 
locuitorilor. 

Are o populate de 208 fa- 
milil, sau 680 suflete, din carl 
143 contribuabill ; 1 $coala, in- 
fiin^ata Ia anul 1886 sifrecuen- 
tata de 35 elevf; 1 biserica de 
lemn, facuta de locuitorl pe la 
anul 1739, deservita de 1 preot 
?i 2 cintarep; 1 moara de a- 
burl, a d-lul C. Savoiti; 1 cir- 
ciuma ; 2 pu^uri §\ 4 fintinl. 

Locuitoril poseda: 30 plu- 
gurl, 60 care cu boi, 3 caru^e 
cu boi, 3 caru^e cu cai; 435 
vite marl cornute, 43 cai, 178 
01 si *99 rimatori ; 42 stupl. 

Budgetul comunel e la ve- 
nituri de 1855 lei, 07 banl, iar la 
cheltuell, de 1526 lei, 27 banl. 

Comunica^ia se face printr'o 
Sosea comunaia, care vine de la 
comuna Borascul si strabate Oha- 
ba, indreptindu-se spre com. 
Bolbosul. 

Dealurl mal insemnate sunt: 
Ohaba, Menfi si Dealul-Racilor, 
printre care se formeaza vaile 



Ursa, Izvorul, Valea-luI-Adam, 
Chi^oiul, etc. 

Ohaba, com. rur., in partea de- 
spre S.-V. a plaiulul Novaci la 
S. com. Musetesti, jud. Gorj, 
situata parte pe valea Amara- 
diel si parte pe dealurl. E for- 
mata din 3 catune : Ohaba, unde 
e si resedin^a Blidari, $i Sir- 
besti, care inainte de 1875 fScea 
parte din com. Glodeni. 

Suprafafa com. e de 800 hect., 
din care 190 hect. arabile, 335 
hect. finete, 256 hect. padure, 
izlaz, pomet si vie si 19 hect. 
vatra satulul si a cimitirulul. 

Are o populate de 150 fa- 
milil, sau 500 suflete, din cari 
no contribuabill; 1 scoala, in- 
fiinfata la 1882 si frecuentata 
de 40 elevl; 2 bisericl, construite 
de locuitorl, una in 1805, iar a 
doua in 1830, deservite de 2 
preojl, 4 cintareflf si 1 paracli- 
ser. 

Locuitoril poseda : 19 plugurl, 
43 care cu boi ; 260 vite marl 
cornute, 780 ol, 1 1 cai, 70 ri- 
matori; 33 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 1034 banl 55, iar la chel- 
tuell, de lei 1000, banl 40. 

Comuna este udata de piriul 
Amaradia. 

Comunicatfa se face prin so* 
seaua vecinala, care vine de la 
Glodeni. Mal este un drum or- 
dinar ce trece peste dealul Lar- 
ga si se indreapta spre com. 
Turba^i. 

In comuna sunt: 2 pu{url si 
11 fintinl. 

Dealurl mal insemnate sunt: 
Dealul Lazurile, plantat cu vil, 
care produc un vin de o buna 
calitate si cu poml roditorl; 
dealul Ohaba si dealul Sirbesti. 

E strabatuta de valea Ohaba. 

Ohaba, c&hin de resedin^a al co- 
munel Ohaba, jud. Gorj, plaiul 



Digitized by LiOOQ IC 



OHABA 



555 



OITUZUL 



Novaci, situat pe valea Amara- 
dieT, pe loc ses. 

Are o suprafatS de 250 hect., 
din can 80 hect. arabile, 100 
hect. finefe, 62 hect. pidure si 
izlaz si 8 hect. vatra satuluT, 
cu o populate de 102 familiT, 
sau 315 suflete, din carl 75 con- 
tribuabilT. 

Locuitorif posed& : 7 plugurl, 
20 care cu boT; 109 vite marl 
cornute, 4 cal, 300 oT, 30 ri- 
m&torl ; 10 stupi cu albine. 

Se ma! g&seste in c&tun 1 
pu{ si 2 fintinl. 

Ohaba, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Bod&e$ti, situat pe 
dealul Fratosti{a, la 3 kil. N.-V. 
de Bodaesti, unde este resedinja 
comunel. 

Are o populate de 639 su 
flete, locuind in 139 case; o bi- 
sericS, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, fondata de locuitori 
in 1843. 

Copiil din sat urmeazS. la scoa- 
la mixta din com. BodcLe^ti, ce 
este la 1 kil. 

Comunicatia se face prin so- 
seaua vecinala, care o pune in 
leg&tur& la S.-E. cu BodSesti, 
ciilunul de resedin{&. 

Ohaba, sat, in jud. Mehedinfi, 
plaiui Closani, com. rur. Vidirai- 
resti, avind 117 case. 

Ohaba, deal, in com. rur. Men- 
{i-din-Dos, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin{i. 

Ohaba, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Bo- 
d£esti. 

Ohaba, pftdure, in jud. Mehe 
dinfi, plaiui Closani, pe terito- 
riul satuluT Ohaba. 

Ohaba, vale, se intindc din spre 
V., din jud. Mehedin^i, de la 



com. Costeni si se termini la 
extremitatea K. a com. Ohaba, 
jud. Gorj, pi. Jiulul ; pe aceasta, 
vale este situate partea despre 
S. a comuneT. 

Oile^ti, ciitun, al com. Beceni, 
jud. Buz&u, cu 40 locuitorT si 
9 case. 

Oilor (Dealul-), deal, situat in 
mijlocui com. Cermege^ti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, si pe 
care se afll piscul Magura. 

Oilor (Drumul-), drum, formind 
limita intre jud. Ilfov ?i Ialomi^a; 
incepe de la cat. Dragoesti-d.-s. 
(plasa Mosti$tea) ?i duce pind. 
la balta Mosti?tea. 

Oilor (Movila-), movild y intre 
comunele Urzica $i V&d&stri^a, 
pi. Balta-OItul-d.-j., jud. Roma- 
nafi ; face parte dintr'un sir de 
m&gure, ce merge de la V. spre 
E., in direcfie paralelS cu cursul 
Dunarel. 

Oilor (Valea-), va/r, pe terito- 
riul satulul Onesti, com. $ipo- 
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

Oinacul, com. rur., in jud. Vlasca, 
pi. Marginea, situata pe Dome- 
niul GiurgiuluT, la 6 kil. de a- 
cest oras, spre N., si la 14 kil. 
de Sttnesti, resedin^a pl£?eT. In 
vechime se numea Cidirgiul. 

Are o populate de 1000 su- 
flete, din carl 239 contribuabili; 
o scoala, frecuentata de 5 1 co- 
piT; o bisericS, cu hramul Ador- 
mirea Maicel Domnului, ftcuta 
de locuitori si deservita. de 1 
preot si I cint&ret. Constitue cu 
c3t. Branistea parohia Oinacul. 
In 1864, s'a datlaiSi locui- 
tori, fostl cl&cast, suprafa^a de 
726 hect. In 1882, s'a mai dat, 
la 31 insured, o suprafa^ de 
175 hect. 



Intinderea Iocurilor ce priso- 
seste peste cele aratate mal sus 
aparfine domeniulul Giurgiul. A- 
renda anuala se face pe intregul 
domeniu. 

Budgetul com. e la venituri 
de 9107 lei si la cheltueli, de 
4935 let. 

Oine^ti, ?tume dc sat vcchiii. Vezt 
Pausesti, sat, com. Piusesti, pi. 
Cirlig&tura, jud. Iasi. 

Oine§ti, sau Iazul-Vechiu, fas. 
VezI P&u$e$ti, sat, pi. Cirligatura, 
jud. Iasi. 

Oituzul, mas iv muntos, in jud. 
Badiu, pi. Trotusul, cuprins in- 
tre riurile Uzul, Trotusul, Oi- 
tuzul si Piriul-Negru. Culmea 
principals are direc^iunea de la 
N. la S., din {&rmul Uzulul, pa- 
na in muntele Mu?atul, la sor- 
gintea OituzuluT. 

Virfurile mal principale sunt: 
Dealul-Mare, Farca, Nemira-Mi- 
c&, figanca, Sandrul-Mic, San- 
drul-Mare, Vapa (Transilvania), 
Tarni^a si Musatul. E t&iat de 
Pasul-Oituzulul (853 m). Ramu- 
rile care pleacS din acest masiv 
sunt : spre E. : Culmea-Doftanel, 
ce pleach din virful Farca $i 
desparte piraiele tributare Pi- 
riuluT-Negru de acelea ale Dof- 
tanel-MicI. Aceasta. culme se in- 
tinde pan& in satul Doftana. 
Culraea-Slaniculul, ce pleac£ din 
muntele Vapa (134 m.), merge 
printre Slanicul si Doftana-Mare 
si se prelungeste p£n& la Tir- 
gul-Ocna. E bogata in sorginte 
minerals, Culmea-Oituzulul pro- 
pria zis&. Spre V. : din virful 
Sandrul-Mare pleacS Culmea-Ma- 
gherusulul, care apoi se indrep- 
teazS spre N. sub numele de 
Culmea - Capostanulul (Transil- 
vania) pSnS in Uzul, de unde 
incep Muntii - Ciculul (Transil- 
vania). 



63617. Morele Diefionar Geogra/tc. Vol. IF. 



71 



Digitized by LiOOQ IC 



OITUZUL 



550 



OLACULUI (DRUMUL-) 



Oituzul, plain, in jud. Putna, in- 
tre riul Trotu$ul ?i piriul §u$i{a. 

Oituzul, riil t in jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul ; izvore§te din muntele 
Mu?atul (Transilvania) ; curge de 
la S. la N., printre Culmea-Bre^- 
canilor $i a Lip$el (jud. Putna), 
pana la frontiers, la pasul Oi- 
tuzul, de unde are direc^ia ge- 
nerala spre E. pana la conflu- 
en^a sa cu Trotu§ul la One?ti; 
uda satele PolanaSarata (Tran- 
silvania), Hirja, Ferastraul, Gro- 
ze$ti, Bogdane?ti §i One^ti ; se 
ingroa$a pe dreapta cu Maciu- 
ca?ul, Piriul - Morel, Piriul-Chi- 
nuluT, Ciocanul, Nistorul, Piriul- 
ChiveT, Mana?ca, Lezun^ul, care 
uda Huta, Sarata, Balcoiul, Ba- 
lica ?i Manciucul ; iar pe stinga 
se incarca cu Cernica, care da 
in Oituzul la Poiana-Sarata, Pi- 
riul -PopiT, Fe?ca-Mica, Fe$ca- 
Mare, Pu?ca?ul, Piriul-Ho^ului, 
Saro^ul, Iordacatul, Ilefmanul, 
Bahna, care uda satele Bahna 
?i Gali^a. 

Oituzului (Culmea-), culmc de 
muni?, in jud. Bacau, pi. Tro- 
tu?ul, dintre riurile Slanicul ?i 
Oituzul, despar^ind basinurile 
lor. Direc^ia creslel mun^ilor este 
de la V. spre K., incepind in 
inuntcle Lunca - Pescarului, la- 
sindu-se treptat pana ce se con- 
funda cu $esul Trotu^ulu!. In 
aceasta direcfie prezintS virfu- 
rile : Piciorul - BorvizuluT, Les- 
pezi, Doroftea, Pa1tini$ul, Suri, 
Bolovani, Saro$a, Saghinul,Mun- 
celul, Piciorul - PorculuT, Ungu- 
reana$i Cro$na. Din ace$tl mun(i 
se scurg ape, prin vaile trans- 
versale de pe povirnisul sep- 
tentrional, in SlSnicul, iar prin 
vaile dupa eel meridional in Oi- 
tuzul. Aceasta culme se poate 
considera ca limita intre comu- 
nele Hirja, Groze?ti, la S., Tir- 
gul-Trotu?ul $i Tirgul-Ocna, la N. 



Oituzului (Pasul-), punctvamal 
$i trecatoare in Transilvania, in 
jud. Bac&ti, pi. Trotu^ul, com. 
Hirja. Biuroul vamal de aci s'a 
infiin^at la I Ianuarie i860. Are 
sucursalele : Comane^ti $i Uzul. 
A adus statului in 1896 — 98 un 
venit de lei 26855, ban! 80. 
Inalfimea trecatoare! d'asupra 
niveluluT Marii este de 853 m. 
Prin aceasta trecatoare veneau 
o$tile ungare comandate de Ma- 
teiti Corvin, care s'au luptat 
cu $tefan-cel-Mare la 1467. In 
timpurl mai no! (1653), Keme- 
ny-Iano?, dupa ce ajutase pe 
Gheorghe-$tefan, sa se suie pe 
tronul Moldovei, temindu-se de 
vre-o sminteala sati de vr'un 
vicle^ug, trimise toata oastea 
ungureasca inapoT in Transil- 
vania. Ast-fel la 1653, intreaga 
pedestrime de NemtT, ce fuse- 
sera sub comanda lu! Kemeny- 
Ianos, fu trimisa in Transilva- 
nia, pe la codrul Capote^tilor 
(Transilvania), prin Cobile, drept 
la poteca Oituzului, insa, prin 
strimtori, Nem^'n au patimit mul- 
te de la Salgail de la Ocna, in 
cit au fost sili^i sa fuga in toate 
parole, lasind $i tunurile $i ba- 
gajele lor prin mun{i. Mulpf din 
Nem^T au pcrit $i abia o parte 
au trecut peste mimf! in Ardeal 
(Miron Costin, «Letop. Mold.», 
I, p. 296—308). 

Oituzului (Valea-), vale, in jud. 
Bacau, pi. Trotusul. Incepe in 
Transilvania, patrunde in tara 
pe la trecatoarea cu acela^l nume 
$i, dupa ce strabate comunele 
Hirja, Grozes?ti ?i Bogdanesti, 
se sfir$e?te la ()ne?ti. Munfu de 
la N. vail sunt: Lespezile, Do- 
roftea, Paltini^ul, Bolovanul, Un- 
gureana, Muncelul, Cosna (400 
m.); iar cei de la S. sunt : Run- 
cul-Alb (600 m.), Staneica, Mes- 
teacanul, Plo^tina (400 m.), Ma- 
gura-Ca^inului, Maguri?ul, Run- 



culeful $i Manciuca. Aceasta 
vale, prin care $erpue$te Oitu- 
zul, este in general strimta ?i 
inconjurata de inal^imi p&duroa- 
se ?i foarte pu^in accesibile pana 
la satul Groze?ti. De aci se lar- 
ge?te, spre a se uni cu vaile 
Trotu^ulul $i Ca?inuluT. Pe aci, 
s'a construit calea na^ionala O- 
ne?ti - Poiana - Sarata (Transilva- 
nia), pe timpul lul Gr. Al. Ghi- 
ca, dupa 1848. Acest Domn a 
insarcinat cu facerea el pe o 
companie de geniu austriaca. 

Oi{a. VezI Bordea, deal, jud. Ia?i. 

Oi^a, piriil, jud. Ia?i, izvore$te 
de sub dealul Bordea, intre sa- 
tele Piciorul-Lupulul §i Curatu- 
rile, com. Ciurea, pi. Codrul, 
jud. Ia?i; dupa ce se une§tecu 
piraiele : Gro^ul, $anta §i Birca, 
curge spre N., prin ?esul Nete- 
dul $i, din sus de Baba-Nicula, 
se varsa in piriul Nicolina, sub 
numele de Ro$a. 

Oi^a, vale, la S. de com. Val- 
de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt; 
se varsa in girla Cungrea-Mica, 
pe tarmul sting, tot in raionul 
comunel VaT-de-El. 

Ojeasca, sfoarft de mo§ie t inju- 
de^ul Buzau, com. Magura, cat. 
Unguriul, daruita, de clucereasa 
Luxandra Ierculeasa, Episcopiel 
de Buzau ?i incorporate apoi cu 
mo^ia Unguriul, facind acum un 
singur corp cu Unguriul ?i 0- 
jeasca. 

Olacul, sau Dealul -Olacului, 
deal, in com. rur. Secul, pi. 
Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Olacul- Vechiu, drum vechiti, 
in com. rur. Iablantya, pi. Dum- 
brava, jud. Mehedin^i. 

Olacului (Drumul-), sau Dru- 



Digitized by 



Google 



OLACULUI (MOVILA-) 



557 



OLARI 



mul-Craiovel. (VezI descrie- 
rea jude^ulul Teleorman). 

Olacului (Movila-), movila 4 , ]u- 
de^ul Braila, la 5 Veil, spre N. 
de satul Ciacirul pe drumul 
BrSila-Ialomita. 

Olacului (Valea-), vale repede, 
in jud. Buzati, com. Minzale^ti, 
cat. Bisceni; are in juru'i fineafa 
$i tuferi§. 

Olandra, pirin, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnic, com. Dumitre^ti ; 
izvore^te din virful Pu?ca$ul ; 
uda cSt. de re$edin{a, Dumi- 
tre§ti-d.-s., si se varsa pc stinga 
riului MotnSul. 

Olanele. VezI Trupurilede-Pd- 
dure, jud. Mu^cel. 

Olanul, com. rur. t pe malui sting 
al Oltului, jud. Arge?, pi. Ol- 
tul, la 40 kil. de com. rur. Tig- 
veni, re$edin{a subprefecturel, 
$i la 31 kil. de Pite^ti. Secom- 
pune din 5 sate : DrSgoiul, Ni- 
cole^ti, Olanul, Peretul $i Stoi- 
cane^ti, cu o populate de 1309 
locuitorl, din carl 238 contri- 
buabill. 

Are 4 bisericf; o $coaia pri- 
mara rurala ; 5 circiumi. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 4529 lei $i lacheltuell, 
de 4429 lei. 

Vite sunt: 1144 bol $i vacl, 
37 cai, 600 ol, 5<Dcapre $i 1200 
ritnatorl. 

Locuitoril se ocupa mult cu 
plutirea pe Olt, coborind lemnc 
pe plute, de la gura Lotrului 
pana la Slatina $i Turnul-Ma- 
gurele. 

Olanul, sat, cu 150 suflete, pe 
malul sting al Oltului, jud. Arge$, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. cu acela^I nume. Aci este 
re$edin{a primariel. Are o $coa- 



la §i o biserica, cu hramul Buna- 
Vestire, deservita de 1 preot 
?i un cintare^. 

Olanul, virf de munte, in plaiul 
Lovi^tea, jud. Arge?. 

Olanul, munte, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo?ani, aproape de gra- 
ni^a. 

Olanul, picket de granifd, in ju- 
de^ul Mehedin^i, plaiul Clo^ani. 

Olanul, mosie. VezI Dragoiul. 

Olanul (Saracul), mosie, cu o 
intindere de 88 pog., jud. Ar- 
ge$, pi. Oltul, proprietatea sta- 
tului, fosta pendinte de manas- 
tirea Cozia ; are o arenda anuala 
ae 2600 lei. 

Olanul. VezI Saracul-Olanul, ju- 
deful Olt. 

Olari, cdtun, al com. Calvini, jud. 
Buzau, cu 180 locuitorl $i 51 
case ; se alipe^te de cat. Bis 
ceni d.-j. 

Olari, cdtun, al comunei Plop^o- 
rul, pi. Jiulul, jud. Gorj, in par- 
tea despre N. a comunei, si- 
tuat pe loc §es $i linga lanful 
de inaltiml din stinga Jiulul, nu- 
mit $i Curmatura. 

Suprafa^a cat. e de: 638 hect, 
din carl 20 hect. pSdure mare, 
$i 250 hect. loc de cultura, 
fine^e $i pa$une, proprietate 
a statulul, iar 88 hect. ale lo- 
cuitorilor, din care 10 hect. vil 
$i 20 hect. prunl. 

Are o populate de 80 familil, 
sau 320 suflete, din carl jj con- 
tribuabill; o biserica de lemn, 
facuta de locuitorl pe la anul 
1830 ?i deservita de 1 preot 
$i 1 cintaret. 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
40 care cu bol, 2 caru^e cu 



cai ; 260 vite marl cornute, 1 5 
cai, 342 01, 37 capre $i 125 
rimatorl. 

Comunica^ia se face prin §0- 
seaua nafionala Filia?i-Pietro- 
$ani, care il pune in legatura la 
N. cu cStunul Cocoreni al co- 
munei Pe$teana-d.-s., iar la S. 
cu com. sa, Plop^orul. 

In catun se afla 1 pu$ ?i 2 
lintinl. 

Olari, altd numire a catunului 
Chi^ani, cu mahalalele sale Pu- 
tine^ti ?i Prodani, com. Va$a, 
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 

Olari, sat, facind parte din com. 
rur. Ciuma^i, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. Are o populate de 
245 locuitorl ?i o biserica, fon- 
data la anul 1869. 

Olari, altd numire a comunei 
Margineni-d.-s., plasa Filipe^ti, 
jud. Prahova. 

Olari, catun, al com. Pirscoveni, 
pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i, situat la varsarea Bur- 
luiului (Bechetul) in Oltejul, la 4 
kil. spre V. de satul. Pirscoveni, 
unde terenul are 150 m. de al- 
titudine d'asupra nivelulul Ma- 
ril. Se mai nume^te $i Vilsa- 
ne?ti. Are o populate de 544 
locuitorl ; o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, facuta in 1 82 1 de 
proprietarul Joitoiu, $i deservita 
de 1 preot ?i 2 cintare^i. 

Olari, cdtun, com. urb. Horezul, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci 
sunt 2 biserici. Una, cu hramul 
Sf. Voevozi $i S-^il Impara^I, 
«zidita in zilele Prea Inalfatu- 
lul Domn Grigore Dumitru Voe- 
vod, cu blagoslovenia Episco- 
pului nostru Neofit la anul 1826*. 
Inainte de 1826, a fost pe 
acest loc o alta bisericu^a de 
lemn, pe carl fondatoril celel 



Digitized by LiOOQ IC 



OLARI 



558 



olAne$ti 



actuale au dSruit'o ' a nistefinl 
al lor din comuna Sl&tioara, 
c&tunul Olari, unde funcfioneaza" 
si azl. 

A doua biserici s'a inaM^at 
in timpul Domniel Jul Grigore 
Ghica Voevod, cu blagoslovenia 
P. S. S. P&rintelul Kir Neofit, 
de Simion sin Mihaiu Nanes si 
altfl. 

Olari, ma/ia/a, facind parte din 
com. rur. SlaVioara, plaiul Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Cade in partea 
de N. a comunei si este udata 
de v&ile : Omului, Olarilor, Mo- 
vril si Predel. Aci e prim&ria 
si scoala. 

Olari, sau Margineni-de - j os 
si Br&ta§anca, trup de tnosii 
ale statulul, jud. Prahova, pen- 
ding de m&n&stirea Margineni. 
De la 1 89 1 s'a vindut de vecl. 

Olari, iaz, pe mosia Ungureni- 
Is&cescu, com. Ungureni, pi. 
Jijia, jud. Botosani. 

Olari, vale, ce se varsS in girla 
DoftcLne^ul, in raionul com. Co- 
cor&sti-Mislil, plaiul Varbil&ul, 
jud. Prahova. 

Olarija, ciitun (tirla), in judejul 
Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta, te- 
ritoriul comunei Bora, situat pe 
cimpul B&r&gan. 

Olarul, piriu, pe mosia Buda, 
com. cu acelasl nume, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Olarul, piriias, izvorcste din par- 
tea de K. a satulu! CSlinesti, 
com. Calinesti, jud. Botosani, 
si se varsi in piriul Bahna, 
com. Brehuesti. 

Olarul, piriu, izvoreste dela locul 
numit Piscul Inalt, dintre dea- 
lurile comunelor Cirstanesti si 



Arm&sesti, pi. Cerna-d.-s., jud. 
Vilcea ; are direcfia E. spre V. 
si se varscl in riul Cernisoara. 

Olarului (Dealul-), deal, intre 
comunele Valeni si LciicAI-Run- 
ceasa, pi. Argesul, jud. Muscel. 
Se mat numeste si Ciocoaica. 
Virful s&u poart& acelasi nume. 
Este ripos si acoperit cu p&- 
dure si tuf&ris. 

Olarului (Drumul-), drum, jud. 
Dolj, pi. BSilesti, com. Galiciuica, 
ce conduce de la Craiova la 
Calafat si care trece prin centrul 
mosiei Galiciuica. 

Olarului (Ograda-). Vezi Lacul- 
Cocoanel, com. Beceni, jud. 
Buzciu. 

Olaneasca, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., c&tunul com. 
Gulianca, asezat in partea de 
E., in cimp, la 2 X \* kil. spre 
E. de Celt, de resedin{5, Guli- 
anca. Are o suprafa^ de 10 j 
hect., cu o populate de 46 fa- 
milil, saii 207 sufletc, din carl 
50 contribuabili. 

Olaneasca, mosic a statulul, fosta 
a d-lui G. OlSnescu, situata in 
com. Ol&nesti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, in intindere de 50 hec- 
tare. 

Olaneasca, pddure supus& re- 
gimulul silvic, jud. Muscel, pro- 
prietate a mosnenilor Dragos 
lovenl, pendinte de comuna 
Dragoslavele, in intindere de 
600 hect., avind csenfe domi- 
nante : fag si brad spre virf. 

Se invecineste la N. cu mun 
tele Algiiul; la S., cu comuna 
B&deni-Ungureni ; la V., cu p&- 
durea Priseaca si la E., cu riul 
Dimbovrfa. 

Olanelul, munte, in jud. Mehe- 



hedintf, plaiul Closani, aproapc 
de granija.. 

Olanelul, fost picket de granifd, 
in jud. Mehedinji, plaiul Closani. 

01ane§ti, com. rur., jud. Vilcea, 
plaiul Cozia, compusi din 4 c£- 
tune: Tisa, Livadia, Mosoroasa 
si Ol&nesti, situate pe ambele 
malurf ale riuluT Ol&nesti, la 
19 kil. de resedinja jude^ului. 

Are o populate de 299 fa- 
milil, sau I459suflete, din carf 
375 contribuabili, locuind in 
380 case. 

Sunt 3 bisericl: una cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondatS. la 
anul 1551 de Dr£gici si G. 0- 
I&nescu ; a doua, cu hramul Sf. 
Ion Botez&torul, fondati la anul 
175 1 de v&taful Alexe si a treia, 
cu hramul Sf. Gheorghe, fondati 
la anul 1881 de frazil G. si B. 
Cormosi. 

Are o scoali frecuentati de 
36 copii. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munel se urea la 1704 lei. 

Locuitorii pe lingi agriculture 
se mal ocupa si cu dulgheria, 
dog^ria $i rot^ria. Produsul mun- 
ceT il desfac la Rimnicul- Vilcea 
si Riureni. 

Vite sunt: 48 caf, 310 bof, 
370 vacl, 4 bivolT, 160 capre, 
420 01 si 190 porcl. 

Suprafa^a com. e de 1250 
hect., din carf 300 hect. vatra 
satului. 

Locuitorii sunt mosnenl; iar 
91 s'au improprietirit la 1864, 
cu 210 hect., din mosia d-lor 
Petre Munteanu si Iordache 0- 
lcinescu. 

Riul Ol^nesti udd comuna de 
la N. spre S. Intr'insul se vars& 
v^ile : Ripuroasa, Ursulul, Racu- 
lul, Branesti, Dosulul, Moso- 
roasa, Tisi si Moasa. Pe acest 
riu, in raionul comunei, sunt 
4 morl si o piu5. 



Digitized by 



Google 



olAne^ti 



659 



OLANE^TI 



Se margine^te la N. cu mun{il 
comunel, la S. cu comuna Sa- 
racine$ti, la E. cu com. Mu- 
ereasca-d.-s. <>i de-jos $i la V. 
cu com. Cheia. 

La N. comunel sunt mun$il 
Gerea, Folea $i Caprarea^a, in 
carl se fabric* brinzS. 

Locuitoril poseda 100 stupl 
cu albine. Aci se fabrica anual 
p£n& la 1 0000 litri \\x\cSl, inter- 
men mijlociu. 

Are o §oseacare?nlesne?te co- 
municajia intre Muereasca-d.-s., 
C£lim&ne?ti, S&r&cine$U ?i Cheia. 

E brazdata de dealurile : Vie- 
zurel, Cornetul, Vadurelul, Glo- 
deanul, Scaunele $i Stinel. Lo- 
cur! izolate are : Rapuroasa, Gro- 
pile, Ulmi $i Sturi. PoenI sunt 
Rotunda $i Plescioara; val : 
Tisa, Rapuroasa, Racul, Moasa, 
Mosorosi $i a Brane$tilor. 

Pe v£ile Tisel, OIane?ti $i 
Rapuroasa sunt sursele de ap& 
minerals : Vulcan, Rubin-Escu- 
lap, Etna-Anicu^a, Ion C. Bra- 
tianu, Lelia, Maria, Petre Mun. 
teanu, 30 August, Diana, Hipo- 
crat, Carol Davila, Hygea, Ana 
Davila, Domni^a Maria, Efro- 
sina, Regina Elisabeta, Regele 
Carol I-iu, Semiramisa $i Liber- 
tatea. 

014ne§ti, sat, ftcind parte din 
com. rur. cu acela^I nurae, jud. 
Vilcea. Are o populate de 1235 
locuitori. 

01&ne§ti, stafie balnear &, jud. 
Vilcea, la 14 kil. de R.- Vilcea, 
aproape de Calimane$ti. 

Long. E. Gr. 24°2i'; Lat. N. 
45° IS'; Alt. 280 m. 

Distanfa de la R.-Viicea e de 
2 ore. Localitatea e inconjurata 
de padurl $i str&batuta de riu- 
lejul Olane^ti. Exista un stabi- 
liment balnear, a§ezat pe un 
platou inconjurat de dealurl. 

Apele de la Olane$ti suntcu- 



noscute de mult timp. Primele 
izvoareaflateau fost analizate de 
Petru Poenaru $i de profesorul de 
chimie Alexe Marin. RegretatuI 
doctor Davila pusese mult zel 
in studiarea acestorape; a?ain 
Iunie 1869 insarcini pe d-1 dr. 
A. Bernard cu analiza lor. Se 
g&sise aproape 40 izvoare §i 
cu debit mare; era mare entu- 
siasm pe atuncl pentru propa- 
§irea ?i desvoltarea acestel sta- 
fiunl balneare. 

Fac parte din colecjiunea ce 
s'a trimis la 1873 la expozi 
{iunea din Viena. Din punctul 
de vedere al acjiunel fiziologice 
$i terapeutice, aO fost studiate 
de d-ril Valleanu ?i dr. Zorileanu. 
E vechea proprietate a lu! Petre 
Munteanu, iar azl apar^in frafi- 
lor Badescu din Bucure^ti. 

Se afla un otel mare, cu 2 
caturl, cu 53 earner e $i 3 saloane ; 
un otel mai mic, format din 12 
camere; asemenea este acolo $i 
o cazarma cu 2 caturi pentru 
60 bolnavl militarl. Stabilimen- 
tul balnear are 3 basinurl de mar- 
mora, ce pot confine pan& la 
IOOO decalitri de apa; 10 cabine 
cu cite 2 c&zl pentru bSrbaJI ?i 
femel, pentru facut bal calde. 

Toate sursele se pot clasa 
intre apele atermale, saline sul- 
fidrice $i iodurate ; alte surse sunt 
alcaline ; iar altele, magneziene. 

Dupa analizarea apelor, s'a 
constatat de dr. Bernard c£: cele 
sulfuroase, sunt superioare ape! 
de Wiesbaden, Mehadia, Baden, 
Barrages, Bagn&res-de-Luchon, 
Saint - Sauveur, Aix - les - Bains, 
Aix-la-Chapelle $i Eaux-Bonnes, 
cu deosebire c2. apele de la O- 
lane^ti sunt atermale; cele al- 
caline stau in compara^ie cu : 
Vals, Vichy, Ems, la Bourboule. 

Apele sulfuroase cele concen- 
trate sunt intrebuinjate in bal, 
iar cele mai pu^in concentrate 
sunt intrebuin^ate intern. 



Se recomanda contra : ecze- 
melor, reumatismulul articular $i 
muscular, gutel exudatelor, ar- 
ticulafiunilor, ulcerelor cronice, 
scrofuloaselor, intoxica{iunilor 
saturnine, pitiriosis, psoriasis, 
acute; contra sifilisulul nu au 
dat tot-dea-una rezultate satisfa- 
catoare. 

Intern se intrebuinfeaza la 
bronchite cronice, inso^ite de 
emfiseme, astma, in afecfiunile 
cronice ale gitulul. t 

Apele feruginoase se intre- 
buinjeaza intern contra ane- 
miilor, cloro-anemiilor, etc. 

Apele saline-amare (sursele 
4, 6, 7, 8 %\ 12) se intrebuin- 
{eaza intern contra constipa^iu- 
nilor, idropisiilor, paraliziilor de 
natura reumatismala, cahexielor 
palustre, dispepsii. 

Apele bromo -iodurate (sur- 
sele 4, S, 7, 8, 9, 11 §i 13) se 
intrebuinjeaza intern contra scro- 
fulelor, diferite tumori, gu$a, reu- 
matisme, paralisif, isterii, etc. 

Apele alcaline (sursa Esculap) 
se intrebuin{eaz<i intern contra 
calculelor vesicale ?i renale. 

Namolul aplicat in cataplas- 
me a dat rezultate foarte bune 
la ulcere cronice, §i la supura- 
{iile artritelor reumatice. 

Contra indica^iunl: tubercu- 
loza, boalele de cord $i predis- 
pozi^iunile la apoplexie. 

Sezonul incepe la 20 Maiu 
?i ^ine pSna la 15 Septembrie. 

A fost o stajiune foarte fre- 
cuentata. Mai mulp an! ele- 
vele bolnave ale Aziluluf « Elena 
Doamna» se trimeteau la aceasta 
localitate. 

Olane^ti, carierd de marmorii, ce 
se deschisese linga bSile Ola- 
ne^ti, jud Vilcea. Marmora de 
la Ol&nesti este un calcar amorf, 
de o coloare mai uniform^, prin- 
tre crSpaturile caruia s'au infil- 
trat materii colorante de dife- 



Digitized by 



Google 



OLANEyn 



560 



olAria 



rite nuance car! 'I dau un aspect 
frumos. Aceasta este o tocSl ex- 
clusiv sedimentara, &cind parte 
din epoca secundara, dupa un 
rest de belemnit ce s'a g&sit 
intr'insa, care a trait in epoca 
secundaria 

01&ne§ti, porfiune de p&mint, in 
intinderede 57hect.,cumparata 
de la stat de catre raze?ii din 
satul Portari, com. Z&podeni, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, $i ali- 
pita la mo$ia lor. Forma din ve- 
chime d'impreunS, cu satul Moa- 
ra-Domneasca, din com. Valea- 
Rea, pi. Mijlocul, un singur trup 
de mo?ie, fosta proprietatea lul 
Mihail RacovtyaVoevod. 

Intre antf 1716 $i 1727, Mi- 
hail Racovi^a a cladit in aceasta 
localitate o biserica ?i un palat a 
caror urme se vSd ?i p&n& as- 
ta-zl. 

LocuitoriT Portareni, sco^ind 
piatra ?i caramizT din darima- 
turile ziduriior, au zidit din nou 
o biserica, in satul Portari-d.-j., 
la 1804, in zilele Domnului Ale- 
xandru-Moruzzi-Voevod, la care 
biserica s'a intrebuin^at icoanele 
din biserica darimata, iar strana 
Archiereasca, de lemn ales, foarte 
frumos sculptat, a fost luata de 
Protoereul pronumit Cloaca $i 
dusa la una din bisericile ora- 
$ulul Hu$i. 

Aceasta porfiune de p&mint, 
d'impreuna cu Moara-Domneas- 
cS, deveni cu timpulinchinata 
manistirel Frumoasa din ora^ul 
Ia$i. Pe la 1856, boerul Scarlat 
Donici, proprietarul mo^iilor : 
Valea-Rea $i Fere§ti, vecin cu 
Oiane?ti-Moara-Domneasca, fScu 
proces manistireT Frumoasa, 
pretinzind ca ar fi proprietarul 
citatelor mo?it. Procesul termi- 
nindu-se in favoarea sa, deveni 
proprietarul mo?ief Moara-Dom- 
neasca, afara de Olane^ti ce ra- 
mase a manastirel, iar dupa se- 



cularizare, a statului de la care 
au cumparat-o raze§ii. 

Olane^ti, riii, jud. Vilcea, izvo- 
re?te din muntele Gera, punc- 
tul Caprareaja §i curge paralel 
cu riul Cheia, in care se varsa 
la com. Saratine^ti, formind riul 
Rimnicul. Valea acestu! riu este 
cunoscuta prin existenfa bailor 
de la Olane?ti. Pe aceasta vale 
sunt sursele : 30 August, Diana, 
Carol Davila, Hipocrat, Hygea, 
?i Ana Davila. 

OlSne^tilor (Culmea-), culme 
de munte, jud. Vilcea, care se 
desparte de culmea principal 
Paringul, la muntele Chindia §i 
se prelunge?te pAna aproape de 
Rimnicul-Vilcea, separind riul 
Rimnicul de apa Gura-Vaiei. 

Are ca virfurl mal inalte pis- 
cul Olane^ti $i Locui-Frumos 
(756 m.). 

Din culmea 01ane$ti se ra- 
mifica: culmea Calimane?ti, co- 
prinsa intre piraiele Gura-Vaei 
$i Caciulata; culmea Caciulata, 
care este cea mal scurta $i cea 
mal abrupta dintre toate, sepa- 
rind piraiele Caciulata de Putu- 
roasa ?i culmea Nauru^ul, care 
se indrepteaza de la V. catre 
E., formind ^armul drept al Lo- 
truluT §i care are ca pise mun- 
tele Sida. 

OlSne^tilor (Dealul-), deal, o- 
cupa partea de E. a satului Por- 
tari, jud. Vasluiu, pi. Mijlocul, 
com. Valea-Rea. Pe el a fost o 
biserica $i un palat facute de 
Mihail Racovi^a, Domnul Mol- 
doveT, $i ale caror urme se vad 
$i astazT. 

Olanita, sub-divizie a cUtunulul 
Izvorul-Dulce, jud. Buzati, com. 
Gura-Sara^iT, unde se afla si- 
tuata o mare cruce de piatra 
din 1583. 



Ol&nita, vie, in jud. Buzau, com. 
Ni^covul, cat. Saseni, fosta. pro- 
prietate a statulul, pendinte de 
Episcopie ; are o intindere de 
20 hect., din carl 8 hect. vie, 
restul padure, izlaz ?i pamint 
arabil ; vinul produs aci, malcu 
seama eel negru, e eel mal re- 
putat din judef. 

Ol&reasa, sat, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Stoina, situat la 
1 kil. de Stoina. Are o popu- 
late de 200 suflete, carl locu- 
esc in 40 case. 

Copiii din sat urmeazS la 
§coala mixta din satul Stoina. 

Ol&reasa, vechia numire a cotnu- 
net Orbeasca-d.-j., jud. Teleor- 
man; astazf poarta aceasta nu- 
mire un catunas cu cite-va case, 
dincolo de riul Vedea, ling& pod. 

Olareasa, mope particular*, ju- 
deful Dolj, pi. Amaradia, com. 
Stoina, aparfinind cetelor de 
mo?nenI ce se gasesc pe dinsa. 

Ol&reasa, vale, formind hotarul 
intre mo$ia Oporelul ?i mo^ia 
mo^nenilor OporenI, pi. Oltul- 
d. j., jud. Olt. Curge spre E. 
$i se varsa in girla Tesluiul. Pe 
aci este un drum natural prin 
care se comunica cu sateie De- 
leni, Comanifa $i Draga^ani. 

Olareni, numire vechie a comu- 
nel Jideni, jud. R.-Sarat. 

Olire^ti, sat, cu 96 locuitorl, jud. 
Arge?, pi. Topologul, facind 
parte din com. rur. Corbi-Ma 
gureni. Aici se lucreaza multa 
olarie, de unde a venit $i nu- 
mele satului. 

OlSre^ti, vale, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s., com. Frince^ti. 

Olaria, vale, jud. Gorj, pi. Oco- 



Digitized by 



Google 



olAkita 



561 



OLTEANCA 



lul; incepe din com. Pe^teana; 
se intinde pe 2 kil. de la E. 
la V. $i se termini in punc- 
tul Costan ; se limiteaz& spre 
N. cu culmea Chiciora, iar spre 
S. cu Dealul-Mare. 

Olari^a, piriti, izvore$te din com. 
Dobriceni, jud. Boto$ani, curge 
pe mo$ia Odaia-Sili^cani, com. 
Br&teni, $i se vars& pe dreapta 
Ba^euluT, dup& ce a primit un 
mic piriia$, numit Gura-Ci$m£- 
ne^tilor. 

Ole^easca, mope, in jud. Buz£u, 
com. Robe$ti, avind 332 hect, 
arabile, livezl, iinea^a. $i izlaz. 

Ole§e§ti, c&tun, al comunel Tir- 
covul, jud. Buz&u, cu 240 lo- 
cuitorl $i 56 case; se sub-divide 
in 01e?e$ti-de-jos 51 01e?e$ti-de- 
sus. 

01e§e§ti, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Glrlele, com. fife$ti, situat 
pe dealul de pe malul Putnel, 
din jos de Vit&ne$ti. 

Are o populate de 259 su- 
flete, carl locuesc in 102 case. 

01e§e§ti, colina, in jud. Buz^u, 
com. Tircovul, c&t. Ole.se^ti, 
proprietate mo^neneascS; are 
420 hect., cur&turl, livezl, fi- 
nea{&, izlaz $i pu^inS. padure. 

Olinca (Bra{ul-), braf, una din 
gurile prin carl bra^ul Sf. Gheor- 
ghe se vars& in Marea-NeagrS, 
jud. Tulcea, pi. Sulina, com. Sf. 
Gheorghe (Cadirlez), cuprinsS 
intre insula Ostrovocul ?i grin- 
dul Carasevschi. Sunt dou£ in- 
sule in acest bra{. 

Olinca, tirlit, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comunel Sf. 
Gheorghe, in partea E. a pl£$eY, 
?i cea S. a comunel, pe grin- 
dul Bursucul ; ?I-a luat numele 



de la bra^ul Olinca, pe margi- 
ginea c&reia este a$ezat&. 

Olmul, piriU, jud. Boto^ani, iz- 
vore$te de pe mo$ia St&nce$ti, 
com. Curte?ti, ?i se vars& in 
piriul DrSsleuca. 

Ologi, com. rur., in jud. Teleor- 
man, pi. C&lm&tuiul, situate pe 
partea dreapta. a piriulul Cal- 
m&{uiul. Are un c&tun, numit 
Broasca sau Secara, situat la 
3V2 kil, pe partea opus£ a Cfil- 
m&tuiulu!. C&tunul de re^edinfcL 
Ologi este in vale, iar Broasca 
pe Dealul -Ologilor. Pozi^iunea 
acestul c&tun de pe deal este 
din cele mal frumoase. 

Se invecine^te : la E., cu com. 
Voivoda; la S.V., cudomeniul 
statulul Suroaia-Turnul ; la N.- 
V., cu com. Dracea $i la N.- 
E., cu com. Furcule$ti. 

Num&rul locuitorilor impro- 
prietari^T, pe 508 hect. arabile, 
este de 1 10 in com. Ologi, iar 
in c&tunul Secara este de 84, 
pe 400 hect. 

Sunt 92 hect. vil, care pro- 
duc un vin bun. Terenul de 
munc& al locuitorilor $i pro- 
priet^el este de o bun el calitate 
§i foarte productiv. 

Popula^iunea comunel, cu a 
c&tunului, este de 409 familil, 
sau 1537 suflete, din carl 304 
contribuabill. 

Num&rul vitelor este de 5 190 
capete, dintre car! 642 cal, 1 1 14 
vite marT cornute, 3009 vite 
raid cornute ?i 424 porcl. 

Budgetul comuneT este de lei 
5154, ban* 70, la veniturl $i de 
lei 5087, ban! 94, la cheltuelT. 

Are o §coalct, frecuentata de 
22 elevi; dou& biserici, una in 
cat. Ologi $i a doua in c&tunul 
Secara, deservite de 2 preoji 
?i 2 cintctre^I. 

Pe apa C&lmityuiuluY, este o 
moar& de micinat, in dreptul 



podulul de piatrct de pe calea na- 
tionals. $oseaua nationals. Tur- 
nul- Alexandria trece de-alungul 
comunel $i o pune in legfitura. 
cu comuna Furcule?ti §i cu o- 
ra$ul T.-Mctgurele. Drumurl ve- 
cinale osebite are spre comuna 
Dracea, pornind din calea na- 
tionals. Spre comuna Voivoda, 
trece prin c&t. Secara o allit $0- 
sea vecinalit, care duce la nu- 
mita comunit, peste un pod pe 
Calm&^uiul. 

Satul Ologi il gSsim trecut 
in nomenclatura intocmitct la ju- 
mStatea secolului al XVIII ; ft- 
cea parte din plasa Marginel, 
la care a stat p&nfi la 1879. 
P&n& la anul 1870, com. Ologi 
avea altpit c&t. Zlata, care a- 
tuncl a fost dat la com. Dracea. 

Ologi, mosie, in jud. Teleorman, 
pi. Cctlm&tuiul, com. Ologi, si- 
tuate intre mobile Dracea, Fur- 
cule^ti, Voivoda §i domeniul sta- 
tulul Turnul. Are 2500 hect., 
din carl cite-va hect. p&dure. 
Este proprietatea mo^tenitorilor 
colonelulul Casimir. 

Ologilor (Dealul-), deal, in jud. 
Teleorman, pi. C&lm&{uiul, com. 
Ologi. E impact in dou&. In- 
cepe la vre-o 3 kil. mal spre 
V. comunel. Cel de la dreapta 
se termini aproape de piriul 
C&lm&fuiul, iar eel de la stinga 
e indreptat spre com. Dracea. 
Printre cele douS dealurl trece 
^oseaua nationals. 

Ologilor (Valea-), vale, jud. Te- 
leorman, intinzindu-se printre 
cele douS dealurl ale Ologilor, ?i 
terminindu-se la marginea com. 
Ologi, aproape de podul de pia- 
trS de peste C<Um&{uiul. 

Olteanca, sat, format din nou, 
com. rur. Orevi^a, din pi. Blah- 
ni^a, jud. Mehedin^ ; are 40 case. 



Digitized by 



Google 



OLTEANCA 



562 



OLTENI 



Olteanca, sat, ftclnd parte din 
com. rur Giavile, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea, situat la V. comu- 
neT, pe valea cu acela?i nume §i 
pe valea Otinceaua, la 3 kil. de 
cat. Pesceana, unde e ?coala. 

Are 3 bisericl, de lemn,anu- 
me : Glavi, Barbiori $i Barcane. 

Olteanca, mahala, jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-s., com. Cermege?ti. 

Olteanca, deal, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-j., com. Giavile. 

Olteanca, rhl, izvore?tedin com. 
Roe^ti, pi. Cerna d.-s., jud. Vil- 
cea, trece prin com. Coeni $i 
Cermege?ti %\ se varsa in riul 
Pesceana, la hotarul com. GI&- 
vile cu Am5r5?ti. 

Olteanca, vale, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-s. ; se varsa in riul Cer- 
ni§oara, la com. Amir^ti. 

Olteanca, valcea, jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d. s. ; izvore?te din dea- 
Jul C&r&mizi ?i se varsa in riul 
Pesceana. 

Olteanul, sat, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Clo$ani, com. rur. Glo- 
gota. Are 79 case. 

Olteanul, vechie numire a ca- 
tunulul Ru^iav^ul, jud. Buz&u ; 
az! poarta aceasta numire nu- 
mal partea de N. a sa. 

Olteanul-Mare, munte insemnat, 
in jud; BuzSu, cat. Chiojdul, 
acoperit de fine^e ?i semanaturi. 

Olteanul - k Mic, munte, in jud. 
BuzSLu, cSt. Chiojdul, ramifica^ie 
din Olteanul-Mare; are finea{a 
$i izlaz. 

Oltene^ti, com. rur., in partea de 
S.-V. a pi. Crasna, jud. F&lciu, 
formata dinsatele: Oltene^ti ?i 



Zgura, cu o populate de 226 
* familil, sau 829 suflete, din can 
289 contribuabill. 

Locuitorii sunt rSze?! vechi. 

Are o $coaIa ; o biserica §i un 
schit. 

Viea se cultiva pe 29 hect. 
Are o padure de 205 hect. 

Vite mart cornute 478, cai 
77, ol 232 ?i pore! 246. 

Oltene^ti, sat y in jud. F£lciu, pi. 
Crasna, com. Oltene^ti, situat 
pe o vale $i inconjurat de dealul 
01tene$ti, care are forma unui 
arc, deschis in partea de N. 

Are impreunS cu satul Zgura, 
opopulat*iede226familiT,sau820 
suflete, din carl 289 contrib.; o 
$coaia infan^ata la 1 868, frecuen- 
tata de 28 copil; o biserica, 
facuta la 1832, in locul alteia 
vechi $i deservita de 1 preot. 

Locuitorii sunt r&ze$I. 

Oltene^ti, stafie de dr. -d.-f., jud. 
FalciO, pi. Crasna, com. Olte- 
ne?ti, pe linia Crasna-Hu§i, pusa 
in circulate la 25 Iulie 1888. 
Se afla intre stabile Crasna (12 
kil.) ?i Cre{e$ti (8.1 kil.). Inal- 
fimea d'asupra nivelulul Maril 
de 113 m. 89. Venitul acestel 
sta^iT pe anul 1896 a fost de 
16737 1^, 35 bani. 

Olteni, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul Teleajenul, situata pe girla 
Valea Stilpuluf, la 30 kil. de ca- 
pitala jude^ulul $i la 4 kil. de 
re^edinja plaiului. 

Se compune din 3 catune: 
Olteni, $tubeiul %\ Valea-Stil- 
puluT, cu o popula^iune de 1 200 
locuitorf, din carl 183 contri- 
buabill, locuind in 298 case. 

Are dou& biserici : una in $tu- 
beiul, cu hramul Sf. Nicolae $i 
Cuvioasa Paraschiva, construita 
la 1870 pe locul alteia vechi $i 
a doua, in Olteni, cu urm&toarea 
inscrip^ie : 



«Intareste Doamne sfinta si Dumne- 
zeeasca biserica aceasta, care o ai cts- 
tigat cu scump singcle tau, care din te- 
melie si pana in sfirsit s'a facut cu toa- 
ta osirdia si cheltueala D-lui Pan Mano- 
lache Crisoscolea si a cocoanet Dum- 
nealui Elena ce se praznueste sfint E- 
rarh Nicolae si Sfinjitlmparaji Constantin 
si Elena, maica sa, si s'aii facut aceasta 
biserica dupa mosia D-lor Teisani si s'aii 
frumuse^at si cu zugraveala dupa cum 
se vede, ca sa fie pomenirea sufletelor 
D-lor si tot neamuluT, in zilele Mariei-Sale 
(Constantin Ipsilante Voevod, fiind mi- 
tropolit Dositeiu si Episcop Constantin, 
1S05 Iulie.». 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864, pe 750 hect., parte pe 
mo?ia statulul ?i parte pe mo- 
?ia particular^. El poseda : 3 cai, 
166 vacT, 800 01 $i 250 pordf. 

In raionul comuneT, sunt 2 
morif pe riul Teleajenul. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafaja de 1350 hect. 

TuicS, in timpul prielnic, se 
fabric^ p£n& la 1200 decal. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Veniturile $i cheltuelile co- 
rn unel se ridicS la 1503 le! a- 
nual. 

Prin com.* trece o singurS $0- 
sea, ce merge la Valeni. 

E brazdata de douSdealun: 
Virful-P3rulu! $i Malul f arineT. 

E str^batuta de la N. spre 
S.-E. de girla Valea-Stilpulul. 

Olteni, com. rur., la extremitatea 
de E. a pla?ei Tirgului, jude^ul 
Teleorman, situata dincolo de 
riul Teleorman pe partea dreapta 
pe cimpia care se intinde spre 
jud. Vla?ca. Laturea despre V. 
a locurilor com. este udata de 
riul Teleorman. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Peri-Riio?i; la S., cu Orbeasca- 
d.-s.; la E., cu com. Frasinehil 
din jud. Vla^ca ^i la V., cu com. 
Virtoapele-d.-s., de care e despar- 
tita prin cimpia dintre Valea- 
Teleormanulul ?i Valea-Ciinelui. 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTENI 



563 



OLTENI 



Are un catun, numit Dobro- 
gostea, situat in partea de S.- 
E. a comuneT, tot pe cimpie, 
la 2 kil. de com. Olteni. Acest 
catun tinea alta data de com. 
Galateni, dinjud. Vlasca. 

Com. Olteni, impreuna cu mo- 
bile de pe dinsa, are o intindere 
ca de 1500 hect, din care 50 
hect. padure. Proprietartf prin- 
cipal! sunt: D-l I. Carp, care po- 
seda 1050 hect. pamint arabil si 
50 hect. padure si d-l C. Stoi- 
cescu, avind 3 50 hect. arabile pe 
mosia Dobrogostea. Sunt si 15 
hect. vie, dintre cait 5 hect. 
in Olteni si 10 hect. in catunul 
Dobrogostea. 

Numarul locuitorilor impro- 
prietari^T este de 181, pe o in- 
tindere cam de 450 hect. si 
anume: 147 locuitorl in Okeni, 
pe 294 hect. si 31 locuitorl in 
Dobrogostea, pe 1 1 1 hect. 

Terenul este mat tot ses, pu- 
fin mlastinos, dar in general 
productiv. 

Populafia comunef, cu a catu- 
nulul, este de 1 104 suflete, din 
carl 242 contribuabili. 

Vite sunt : S6j vite marl 
cornute, 172 cai, 21 11 ol si | 
312 porci. 

Budgetul comunel e de 3466 
lei, 20 bant, la venituri si de 1 
3418 let la cheltuelr. I 

Are o scoala, frecuentata de , 
20 elevt ; doua bisericT, una in 
catunul de resedin^a Olteni, cu I 
do! preoflf si un cintare^ si a 
doua in catunul Dobrogostea, 
cu un cintare^. La biserica din | 
catun fac serviciul religios prc- 
o\U din Olteni. ' 

Pe apa Teleormanulul este o I 
moara de macinat, iar in com. 1 
Olteni o cladire frumoasa a pro- 
prieta^eT. I 

Locuitorit transports produc- ' 
tele lor precum si ale proprie 
ta^ii, mai mult la Giurgiu, rare 
orl la Alexandria si Rosiori. 



Caf de comunica^ie are : prin 
catunul Dobrogostea soseauaju- 
de^eana Alexandria-Pitesti care 
o pune in legatura cu comunele 
Peri-Riiosi, la N si Orbeasca- 
d.-s., la S. Spre com. Virtoapele 
este o alta ramura de sosea 
vecinala; iar la E., spre comuna 
Galateni din Vlasca, tot o sosea 
vecinala. 

Olteni, sat, facind parte din com. 
rur. Draganul - Bascovel, jud. 
Arges, pi. Pitesti. 

Olteni, sat, cu 14 familii, facind 
parte din com. rur. Vulpesti, 
jud. Arges, pi. Cotmeana. 

Olteni, sat, jud. Dimbovi{a, pi. 
Cobia, com. Uliesti. 

Olteni, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, com. Su^a-Seaca. 

Olteni (Ciorogirla), sat, facind 
parte din com. rur. Slobozia- 
Clinceni, plasa Sabarul, judeful 
Ilfov, situat la E. de Slobozia, 
intre riul Ciorogirla si fortul Slo- 
bozia. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
344 hect. cu o populate de 263 
locuitorl. 

D-l T. Metaxa are 243 hect. 
si locuitoriT 101 hect. Proprie- 
tarul cultiva 212 hect. (6 vie 
si 25 padure). Locuitorii cultiva 
tot terenul. 

Numarul vitelor mart e de 
116 si al celor mici de 269. 

Satul s'a format pe la incepu- 
tul secolulutde ctyi va Romini de 
peste Olt, cari venind dupa mun- 
ca cimpulu!, ca de obiceiu, si va- 
zind ca aci este mai bine de trait, 
ail cerutde la proprietarul mo- 
siel Slobozia sa le dea voie sa-sT 
faca case aci. 

Olteni. Vez! 01teni-Cah:una, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. 



Olteni, sat, jud. Olt. Vezt Val- 
celele-d.-j. 

Olteni, parte de S. a comunel 
Mogosesti, pi. Vedea-d.-j., jud. 
Olt. Aceasta numire o are de la 
niste familif de Olteni fugarl, carl 
au poposit aci, pe mosia calu- 
gareasca Strihareful. Mosia s'a 
vindut de stat insura^eilor, par- 
te la 1864, parte la 1879; iar 
parte s'a vindut in loturi la 
locuitorl. 

Olteni, sat, facind parte din com. 
rur. Olteni, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Olteni, sat, in jud. Rimnicul-Sa- 
rat, pi. OrasuluT, com. Virtescoi. 
$i-a luat numele de la o colonie 
de Olteni, stability aci. E ase- 
zat in partea de E. a com., 
pe maluldreptal riulul Milcovul, 
la 3 kil. spre E. de catunul de 
resedin^t, Rotaresti. Are o in- 
tindere de 25 hect., cu o po- 
pulate de 50 familtf, saQ 247 
suflete, din carl 47 contribua- 
bili; o biserica, la care ser- 
veste preotul din cat. Rotaresti. 

Olteni, sat, facind parte din com. 
rur. Bujoreni, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. Cade in partea de E. 
a comunet, pe malul Oltulul. 

Aci e resedin^a comunel. 

Are o populate de 503 lo- 
cuitorl; o scoala, frecuentata de 
15 copif; o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita la 1831. 

Se stie ca Tugomir Basarab, 
numit in Domnie Radu-Negru- 
Voda, a zidit in Rimncul-Vilcea, 
pe la anul 1304, o a doua cate- 
drala de mitropolie, dupa in- 
demnul arhiepiscopuluT Eftimie 
al Severinulul, pentru a stramuta 
mitropolia laturilor din Severin 
aci, pentru siguran^a. 

Aceasta mitropolie fu mutata 
definitiv in 1355, sub mitropo- 



*>361? Marclt Dictiouar (len«rafie. Vol. )V 



72 



Digitized by VjOOQ IC 



OLTENI 



5(54 



OLTENITA 



litul Athanasie, de cStre fiul 
lul Tugomir, Alexandru Basarab, 
si i se dete numele de arhiepis- 
copia Rimnicul-Noul-Severin. 

Locul de resedint& al acestei 
mitropolil a fost la inceput in 
c£tunul Olteni. De aci o stra- 
mut& la Rimnicul, inanul 1500, 
Radu-VodS eel Mare, dupa. in- 
demnul lui Nifon, mitropolitul 
f&rei, fost patriarh al Constanti- 
nopolei. 

In acest loc, se afl& acum 
biserica, care reamin teste pe 
intiiul mitropolit Eftimie si pe 
Episcopul Mihail (1492), can {in 
biserica in minS la intrare, bise- 
rica reftcutcl de acest din urm&. 

Legenda spune c& Radu-dela- 
Afuma^T n'ar fi fost ucis in 
schitul dela Cet&tuia, ci in bi- 
serica din satul Olteni, fiind-cS 
aci pSdurile inlesneau ascun- 
derea. 

Olteni (In-virful-Oltenilor), 
pise, in jud. Buz&u, com. To- 
hani, cat. Valea-Scheilor, culmi- 
nate a dealulul Dumbrava. Aci 
se v&d inc& ruinele caselor fos- 
tulul Domn C. Brincoveanu. 

Olteni, localitatc, la 1 V* kil. spre 
S.-V. de satul Rosiori, judeful 
Br£ila, in hotarul jud. Ialomija, 
unde a fost tirla cu acest nume. 

Olteni, mosie, in jud. Teleorman, 
pi. TirguluT, cu o intindere de 
1200 hect. 

Olteni - Calfuna (Olteni), sat, 
f&cind parte din com. rur. Dom- 
nesti-CalJuna, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. Este situat la S. de Doni- 
nesti d.-j., pe malul sting al riulul 
Ciorogirla. 

Se intinde pe o suprafa^S de 
457 hect. (impreuna cu Dora- 
nesti-C&tyuna), cu o populate de 
179 locuitori. 

D-l D. Frangulea, proprietar, 



are 265 hect. si locuitorii, 66 
hect., din carl 2 hect. vie. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Are 1 pod pe riul Ciorogirla. 

Num&rui vitelor man e de 68 
, si al celor mici, de 1 20. 

Oltenija, plasa, in jud. Ilfov, o- 
cupind partea de S. a jude^uluT. 

Se m&rgineste la N. cu pi. 
Negoesti si o mic& parte din 
pi. Sabarul; la V., cu jud. Vlas- 
ca ; la E., cu jud. Ialomi^a si la 
S., cu Bulgaria, de care se des- 
parte prin fluviul Dun&rea. 

La S., de la insula Lunga si 
p&n& la com. M&n&stirea, este 
udat& de Dun&re; la N., si prin 
centru, de riul Argesul, care 
o desparte de pi. Sabarul si 
Negoesti, p£nS la com. Curcani ; 
la E., de girla Mostistea, care 
trece prin balta Mostistea si se 
varsS. in Dun&re, in dreptul os- 
trovulul Albina. 

Intinderea totals a acesteT 
pl3.?T e de 93967 hect., din carl 
statul si proprietarif au 60310 
hect. si locuitorii, 24657 hec- 
tare. 

Din numcirul total de hect. 
ce apar^in statuluT si proprie- 
tarilor, se cultiva 34304 hect. 

Din num&rul total de hect. 
ce apar^in locuitorilor, se cul- 
tiv& de acestia 21000 hect. 
(1178 hect. sterpe, 1837 hect. 
izlaz, 642 hect. vie). 

Popula^ia pl&sel este de 35012 
suflete, din carl 5543 contribua- 
bill, locuind in 6219 case si 180 
bordeie. 

9309 locuitori se ocupi cu 
plugaria, 168 sunt circiumarl, 
117 industrial, 618 au diferite 
profesiunT. 

C&s&tori$I 7912, fruntasl 2989, 
mijlocasl 3802, cu miinile 3421; 
improprietSri^! 4645 si neimpro- 
prietari^I 5567. 

Are 29 bisericl, deservite de 



43 preoflf ; 26 scoale : 3 de b&- 
eflf, 3 de fete si 20 mixte, fre- 
cuentate de 719 elevl si 124 
eleve; 6 raori cu aburi, 2 mori 
cu ap5, 16 masinl de treerat 
cu aburi si 4 poduri stSt£toare. 

Vite sunt: 8394 cat si lepe, 
99 arm&sarT, 6384 bol, 4225 
vacT, 2285 vi{el, 255 tauri, 511 
bivoli, 824 bivofi^e, 1775 capre, 
46000 01 si 8646 porcf. 

Comerciul se face de 9 han- 
giT si 160 circiumarl. 

Locuitorii posedi : 4094 plu- 
guri: 2350 cu bol, 1744 cu caT; 
4519 care si canine: 2612 cu 
bol si 1907 cu cat. 

Pe teritoriul pl£sel sunt 21 
b&lp si 21 helestaie. 

PSmintul s3u, ca si al celor- 
l'alte pl&sl, e fertil si primitor 
de orl-ce fel de cereale. LocurT 
de p&sune sunt in intindere de 
peste 1 0000 hect. si dau o fi- 
nea^ci bun& si abundentS. 

Viile sale, mat ales cele de 
la N. Iacului Greaca, dau un 
vin mult cautat. Locuitorii prin 
aceste locurl, pe ling& cultura 
p&uiintulul si pescuitul, se ocupS 
mult si cu cultura viei. 

Pe lingS Dun&re, p&mintul e 
argilos si foarte bun pentru fa- 
cerea cSrimizei si a diferitelor 
vase. 

Resedin^a pl£sel e in comuna 
Olteni {a • Urban a. Plasa e com- 
pusa din Oltenija si 34 catune, 
carl formeazS 17 com. rur., a- 
nume : C&scioarele, Chirnogi, 
Chiseletul, Crive^ile, Curcani, 
FrSsinetul, Greaca, Hotarele, Iz- 
voarele, Mitreni-Cl&testi, MinSs- 
tirea, Olteni^a-Rurala, Prundul, 
Radovanul, Span^ovul, Tiriceni 
si Ulmeni. 

Calea jude^eanS Bucuresti 01- 
teni^a inlesneste transportul in 
aceasta plas^ ; asemenea si dru- 
murile naturale si soselele veci- 
nale-comunale, care leagS co- 
munele intre ele. 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTENlfA 



565 



OLTENITA-VECHIE 



OIteni{a, com. urb. t ]\id. Ilfov, pi. 
Oltenija, la 63 kil. de Bucure^ti, 
situata la gura riulul Arge$, a- 
proape de Dun&re, in fajaora- 
$uluT bulg&resc Turtucaia, care 
doming malul rominesc. 

S'a fondat la 1853 pe mo$ia 
principelul Al. Ghica. 

Are forma unul patru -later 
drept-unghiular cu 12 strade 
in Jung $i 4 in curmezi?. Pentru 
apararea in contra riului Arge^ul, 
ora^ul e inconjurat de digurl 
din spre partea de afari N. 

De la locul numit Sub Vil, 
este un prival (Valea-Seadi), care 
trece prin ora$ $i merge p&n£ 
in Dunaxe. Locuitorii cred c2 
p'aci a fost vechia albie a Ar- 
ge^ulul $i credinja lor poate c& 
e intemeiatii, pentru c& mai in 
to{i anil acest rfu i$I abate matca. 

Are o populate de4727 su- 
flete, carl locuesc in 754 case. 

Dintre locuiton, 225 sunt plu- 
gari, 73 circiuman, 83 indus- 
trial §i 1298 au diferite pro- 
fesiunl. 

Casatori^I 1 1 18, frunta§f 250, 
mijloca^i 485, cu m&inile 944, 
impropriet^ri^T 208 $i neimpro- 
prietaritt 1 471. 

Vite sunt: 1329 cal $i lepe, 
133 boi, 267 vacl, 10 vi{el, 63 
porcl ?i 2725 01. 

Suprafa^a com., cu locurile 
ce-I aparftn, este de 550 hect., 
din carl 100 hect. sunt vatra 
ora^ulul $i 450 izlaz, proprieta- 
tea or&$enilor. 

Locuitorii poseda/. 240 plu- 
guri: 15 cu boi ?i 225 cu cat. 
Pentru transport au 349 care $i 
caxu^e : 10 cu boi, 339 cu 
cal. 

Are 2 bisericl, cu hramul Sf. 
Nicolae $i Cuvioasa Paraschiva, 
deserviie de 5 preo^I $i 5 cin- 
ta>e{I; dou£ $coale primare de 
b&efl, frecuentate de 208 elev! ; 
$coala de fete, un spital cu 18 
paturl, numit Regina Elisabeta, 



intrefinut de judef; un oficiu te- 
legrafo-po^tal, al c&rul venit pe 
anul finanaiar 1896-97 a fost 
de lei 27854, banr 15; o far- 
macie ; o fabrica de ap& gazoasa, 
$i dou5 oteluri. 

Aci se face un mare tirg, 
numit tirgul Mo^ilor, odatS cu 
eel din Bucure^ti la care se vind 
vite, diferite obiecte $i b^uturl 
spirtoase. 

Este re$edin{a subprefecturet 
pl&§el Olteni^a, a judecitoriel 
de ocol $i a mediculul pla$el. 

Olteni^a se numea sub Ro- 
man! Constan^iola. Aci a fost 
cea d'intiiu episcopie a Daciel, 
sub numirea de Dafnes. Ora$ul 
Olteni^a s'a in&tyat pe ruinele 
vechel cet&flf Constanta, zidita 
de impSratul Constantin - cel- 
Mare, la confluen^a Arge^ulul 
cu Dun&rea. 

P'aci treceau Domnil Romini 
spre a se introna la Bucure^ti, 
cind se intorceau de la Con- 
stantinopole. 

La anul 1855, Ru$il fur& la 
Olteni^a batu^i de Turd $i r&- 
ma$i$ele lor s'au ingropat la bi- 
serica din centrul ora^ulul. 

In timpul rezbelulul din 1877, 
divizia a IV-a, comandata de 
d-1 General Manu, a ocupat di- 
gul ce se afla intre Olteni^a $i 
Dunaxe $i a a^ezat vedete la 
dreapta spre malul Arge?ulul $i 
in stinga spre satele : Ulmeni, 
Tatina $i Spanjovul, spre a ob- 
serva mi^caxile Turcilor. 

Olteni^a este legate cu Bu- 
cure?ti $i malul Dunaxil prin 
$osele bune $i bine intre^inute. 
Acest ora$ este singurul port 
al judejulul Ilfov la Dunaxe $i 
face un mare corner^ cu grine. 

Biroul vamal de aci s'a infi- 
in^at la 1 Ianuarie i860. In a- 
nul 1896 — 97 a produs statu- 
lul un venit de 31830 let, 70 
banl. 

Intre Olteni^a $i Chirnogi este 



un pod stat&tor peste riul Ar- 
ge^ul. 

01teni{a, picket pe Dunire, cu 
No. 12, la portul Oltenija, jud. 
Ilfov. 

Oltenita-Rurala. Vezf Oltenita- 
Vechie, jud. Ilfov. 

Oltenita-Vechie (Oltenita-Ru- 
rala), com. rur., pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov, situate la S.-E. de 
Bucure^ti, pe ^rmul sting al 
riulul Arge$, la 63 kil. de Bucu- 
re?ti. Sta^ in leg&tur£ cu Olte- 
ni^a-Urbani prin calea jude^ea- 
ni Bucure^ti-Olteni^ $i cu com. 
Ulmeni, spre N.E., prin o §0- 
sea vecinala. 

Aceasti comuni, inainte vre- 
me, era situate mal spre V., 
s'a tot mutat spre E. din cauza 
riuluT Arge?ul, care, mal in fie- 
care an, ii minca p^mintul 91 
amenin^a a o inunda. 

Are o populate de 1804SU- 
flete, din carl 398 contribuabilY, 
locuind in 316 case $i 8 bordeie ; 
o bisericS, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservit& de 2 preo^T §i 2 cin- 
t&re$I ; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 27 copiT; 1 moar& cu 
aburl; I marina de treerat cu 
aburi. 

Suprafa^a totals a comunel 
este de 3837 hect., din carl 3000 
hect. sunt ale proprietarilor, 
d-nele Alexandrina $i Puiheria 
Raspony $i d. T. Url^^eanu, iar 
837 hect. ale Iocuitorilor. 

Proprietarii cultiv& 2000 hect. 
(660 sterpe, 250 izlaz, 50 cul- 
tura viel ?i 40 pSdure). Locui- 
torii cultivS 653 hect. (176 iz- 
laz, 8 vie). 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 8526 lei, iar la cheltuell, 
de 8070 lei. 

Dintre locuitorl, 385 sunt plu- 
garl, n industrial, 34 au di- 
ferite profesiunl. 



Digitized by 



Google 



OLTENICIOARA 



566 



OLTEJUL 



Locuitorii poseda: 196 plu- 
gurl: 69 cu bol, 127 cu cat; 
188 care ?i canine: 61 cu boT, 
127 cu caf. 

Comerciul se face de 12 cir- 
ciumari. 

Vite sunt : 682 cal ?i lepe, 3 
armasari, 283 bol, 269 vac!, 134 
vi^el, 16 tauri, 15 bivoW, 22 bi- 
voli^e, 10 capre, 520 porci, 
2250 01. 

Improprietartyl sunt 166 lo- 
cuitorT, $i neimproprietari^I mat 
sunt 276. 

Oltenicioara, picket pe Dunare, 
cu No. 14, la N. de insula Ca- 
rul-Colargi, jud. Ilfov. 

Olte^ani, c&tun, al com. $tirbei, 
pi. OlteJul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i, situat pe {annul sting 
al Oltefului, spre E. de satul 
$tirbei, unde terenul are a- 
proape 230 m. d'asupra nive- 
lului Maril. 

Are o populate de 300 loc. 

Olte^ul, plasd desfiinjata, care 
ocupa partea de N.-V. a jud. 
Romana^i $i care J?I luase nu- 
mele de la rtul OltefuJ, ce o 
strabate d'alungul, de la N. 
spre S. Avea de re$edin$a tir- 
gul Bal$. 

Se margine^te la N. cu jud. Vil- 
cea; la V., cu jud. Dolj, la S. cu 
pi. Ocolul, $i la V., cu pi. Ol 
tul-d.-s., cu care acum s'a unit. 
Era formata din 22 com., $i avea 
pana la 25000 locuitorl. Aceasta 
pi. s'a contopit cu pi. Oltul-d.-s., 
spre a forma una singura cu 
subprefectura in Bal$. Era par- 
tea cea ma! ridicata d'asupra 
nivelului Maril din tot teritoriul 
jud. Romana^i, cacf, in pi. Ol- 
tul-d.-s., Valea-Oltuluf facea ca 
§esul sa ocupe o por^iune con- 
siderable. 

Olte^ul, sat, facind parte din co- 



muna rur. Ciorte^ti, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 447 locuitori. Este pe 
valea Olte^ul. Are o biserica, 
fondata la anul 18 14 $i repa- 
rata la anul 1854. 

Olteful, deal, la E. comunei $tir- 
be$ti, pi. Olte^ul-d.-j., judejul 
Vilcea. 

Olte^ul, deal, la V. com. Greci, 
pi. Olteful-d.-s., judeful Vilcea. 
Virful sau formeaza limita intre 
aceasta comuna $i comunele 
Cor^orul $iAlimpe$ti, dinjude- 
{ul Gorj. 

Oltejul, rin, unul din afluen^ii 
principal! dupS dreapta al Ol- 
tulul. Izvore§te dintre muntele 
Curmatura-Olte^ulul $i Negova- 
nul, jud. Gorj, curgind de la N. 
la S. In jud. Gorj, malul sau 
drept este format de mun^ii 
Piscul-Boerulul, linga Curma- 
tura, Stani^oara, Zanoaga, Cra- 
iuI-luI-Giovan $i Baia-de-Ffer; ma- 
lul sting, de Negovanul, Cujba, 
Beloaia, Ple$a, precum $i de 
dealurile Runcul, Ograda $i Por- 
cul. Intra in com. Sirbe^ti, trece 
prin Alimpe$ti $i Cor§orul, in 
trind, in dreptul satulu! Matee^ti, 
in jud. Vilcea. In judejul Vil- 
cea uda com. Aluna, Col{e$ti, 
Sine^ti, Gradi^tea, Tina, Pie 
$oiul, Pirieui-d.s., Pirieni-d.-mj. 
§i Pirieni-d.-j., Zatreni, Gane$ti, 
Locusteni, Cirlogani, Bene$ti,0- 
teteli^ul, Balce^ti, Fole^ti, etc., 
$i apof intra in jude^ul Roma- 
na$t pe la com. Lalo?ul. Intra 
in jud. Romana^i, la com. La- 
lo^ul, uda com. Bal^ul $i se varsa 
in Olt, intre Falcoiul $i Cioro- 
iul (Romana^i), in fa$a satulul 
Gigirtul-Vii$oara(jud. Olt), dupa 
ce a parcurs aproape 150 kil. 
in curgerea sa. Largimea me- 
die a Oltefulul este de 30 m., 
adincimea, de 0.70 m., iar iu- 



Jeala curentulul, de 1.80 m. pe 
secunda in timpul apelor tnicT; 
aceasta iufeala create conside- 
rabil cind Olteful vine mare. 
Fundul lul confine pietri$, pana 
din jos de confluen^a Cernei, 
iar de aci la vale, numal nisip. 
Jarmurile au o inalfime care 
variaza de la 1.50 m. la 5 m. 
De la origina ?i pana la Ma- 
nastirea Polovraci, valea Olte- 
{ului este strimpta $i foarte a- 
dinca ; prezinta aspectul unef 
considerabile crapaturi; este un 
adevarat $an^, sapat in calcar, 
larg la fund de 3 m. $i adinc 
de 50 m., avind pere^if aproape 
vertical!. 

De la Manastirea Polovraci 
in jos, valea Oltejulul incepe a 
se largi ?i atinge 1 kil. aproape 
de confluenta riului Tiriia, la 
com. Col{e$ti, de unde continua 
a se la{i necontenit pana la Bal$, 
unde are maximul saii de lar- 
gi me de 6 kil. 

Valea Olte^ulul este popu- 
late, productive §i viabile. In a- 
ceasta vale, se afla doua sosele : 
una comunala, care urnieaza ^ar 
mul drept al Olte^ulul, incepind 
de la Falcoiul (linga Olt) $i pana 
aproape de confluenta Cernei; 
a doua, jude^eana, care porne^te 
aproape de satul Vladuleni (lin- 
ga $oseaua na^ionala Caracal- 
Piatra) ?i merge pe ^armul sting, 
pana la confluenta Cernei, iar de 
aci in sus trece Olte^ul. 

Afara de aceste cat de co- 
municatie, ce urmeaza lungul 
vael Olte^ului, ma! sunt ^i al- 
tele care o strabat numai; a- 
cestea sunt: $oseaua na^ionala 
Slatina-Craiova, ce trece prin 
Bal$ ; linia ferata Slatina Craiova, 
ce trece de asemenea prin Bal$, 
$i $oseaua na^ionala Piatra-Ca- 
racal, ce strabate valea aproape 
de Falcoiul. 

Peste riul Olte^ul sunt 9 po- 
durl, din cari 8 de lemn : l-iul 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTETUL-DE-JOS 



507 



OLTEfUL-DE-JOS 



la Polovraci, in jud. Gorj ; al 
2-lea, la Falcoiul, lung de 65 m.; 
al 3-lea $i 4-lea, la Bal$, din care 
unul de piatra, al drumuluf de 
fier, lung de 60 m., iar eel -l'alt, 
al ?oseleI nafionale, lung de 64 
m. ; al 5 -lea, intre Dobriceni $i 
Lalo^ul, aparfinind $oseleI comu- 
nale ; al 6-lea, la Oteteli?, pu^in 
mal sus de confluenfa Cernei, 
lung de 38 m.; al 7 -lea, la Ba- 
ne^ti ; al 8-lea, la Zatreni $i al 
9-lea, la Strichine^ti. Afluenfil 
Olte^ulul din stinga sunt: Ti- 
riia, Maneasa, Cerna in jud. Vil- 
cea, $i in jud. Roraanaji, Bur- 
luiul (Bechetul) ; pe dreapta, in 
jud. Romanafi, prime^te Caluiul 
$i Geamartaluiul. 

Oltejul-de-Jos, plasd, in jud. 
Vilcea, unita administrate cu 
pi. Oltul, situate pe ambele 
malurl ale riului Oltul, la S. 
jude^ulul. Se compune din 25 
comune rurale: Babeni, Balce$ti, 
Bata$ani, Bene^ti, Cirlogani, Di- 
cule^ti, Faure^ti, Fra^ila, Ga- 
ne$ti, Ghioroiul, Gorune$ti, La- 
lo$ul, Lacusteni, Maciuca, Mar- 
gineni, Oteteli^ul, Pfetroasa, Po- 
enari, Prejoiul, RusSne^ti, $er- 
bane^ti, Stirbe^ti, Tetoiul, Vasi- 
lafi §i Zatreni. 

Are, impreuna cu plasa Ol- 
tul, 52000 locuitorl. 

Se margine§te la N. cu pi. 
Olte^ul-d.-s., la S. cu judejul 
Romana{i, la V. cu jud. Dolj, 
$i la E. cu pi. Oltul. 

Re§edin^a sub prefecture! pla- 
$ilor unite e in Dr5g&§ani. 

Forma acestel pla$I e a unul 
exagon neregulat. Comune mat 
populate are : Balce?ti, Faure$ti, 
Ghioroiul, Lalo§ul, Pletroasa §i 
Stirbe?ti $i mal pu^in populate : 
Bene^ti. 

Are 16 §coale rurale mixte, 
frecuentate de 359 copii. 

Locuitoril posed&: 144 plu- 
gurl de lemn, 1668 plugurl de 



fier, 1 ma?ini de secerat ?i 
cosit, 6 de treerat cu aburl, 1 
de treerat cu manej, 27 de vin- 
turat, 8 de batut porumbul cu 
manivela, 1 1 grape de fier, 27 
mo^oroitoare, 3 trioare sau ma- 
$ini de ales s&min^a; 35 morl 
cu ap& ?i una cu abur. 

Viea se cultiva pe o intindere 
de 1049 heck, 50 aril. 

Are 109 biserici, afara de 3 
biserici din com. Draga$ani. 

Sf. Si nod a impact pla^ile 
Olte^ul-d -j. -Oltul in 28 parohil 
rurale, la carl dup£ regulamen- 
tul Sf. Sinod urmeaza sa fie 
28 preop parohi, 29 preo^I a- 
jutoare, 134 cintarep, in plus 
20 preop. 

In aceste parohil, sunt 13223 
familil cu 36931 suflete. 

Parohiile fixate de Sf. Sinod 
inc& dela 1 888 sunt urm&toarele : 

Parohia Adormirea Maicei 
Domnulul, in ora?ul Dr&g&$ani, 
avind 830 familil, sau 3146 su- 
flete, cu 3 biserici, I preot pa- 
roh, 2 preofl ajutoare, 1 diacon, 
6 cintaxe^i, 3 paracliserl, in plus 
un preot." 

Parohia Calina, cu biserica 
catredala Sf. Teodor Tiron, a- 
vind 351 familil, sau 1541 su- 
flete, cu 2 biserici, I preot pa 
roh, I preot ajutor, 2 cintarep. 

Parohia Prundeni, cu biserica 
catredala Sf. Nicolae, compusa 
din comuna Zavideni, avind 459 
familil, sau 1900 suflete, cu 4 
biserici, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor, S cintarep. 

Parohia Aure?ti-Orle$ti, cu bi- 
serica catedralaSf. Nicolae, com- 
pusa din comunele: Aure^ti, 
Orle^ti ?i Fi^caTia $i cat. Au 
re$ti, Valea-de-Casa ?i Scaio?i, 
avind 759 familil, sau 2826 su- 
flete, S biserici, 1 preot paroh, 
2 preo^i ajutoare, 8 cintare{i, in 
plus 3 preop. 

Parohia Zlatarei, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 



din com. Voice^ti $i catunele : 
Dobreasca, Voice$ti-din-Deal §i 
Voice§ti-din-Vale, avind 358 fa- 
milil, sau 13 13 suflete, cu 4 bi- 
serici, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor, 6 cintaretl. 

Parohia Petcule$ti-$tefene?ti, 
cu biserica catedrala Adormi- 
rea Maicei Domnulul, compusa 
din comunele : Voice^ti $i $te- 
fane$ti, avind 449 familii, sau 
1880 suflete, 3 bisericf, 1 preot 
paroh, I preot ajutor ?i 5 cin- 
tare$I. 

Parohia Lunge^ti, cu biserica 
catedral«l Sf. Nicolae, compusS 
din comunele: StSne^ti ^i Fu- 
mureni, avind 674 familil, sau 
2188 suflete, 4 biserici, 1 preot 
paroh, 2 ajutoare ?i 7 cintaxe{r. 

Parohia Rime$ti-$u$eni, cu bi- 
serica catedralci Sf. Dumitru, 
compusS din com. $u?ani d.-s. 
$i $u?ani-d.-j., avind 662 familil, 
sau 1 99 1 suflete, 3 biserici, 1 
preot paroh, 2 preo^I ajutoare 
?i 6 cintaj-ep. 

Parohia U?urei, cu biserica ca- 
tedralci Sf. Voevozl, compusa 
din Ccitunul Sirbi, avind 309 fa- 
milil, sau 1 167 suflete, o bise- 
ricf, 1 preot paroh $i 2 cintcl- 
re^I. 

Parohia MSdulari cu biserica 
catedralct Sf. Nicolae, compusa 
din catunul Mamul, are 410 fa- 
milil, sau 1562 suflete, 2 bise- 
rici, 1 preot paroh $i 2 cintcl- 
re^I. 

Parohia Capul-Dealulul, com- 
pusa din comunele : Sute^ti ?i 
Mitrofani §i cStunele: Boro?e§ti, 
Sute^ti, Mazilul $i Vedea, avind 
691 familil, sau 2575 suflete, 7 
biserici, 1 preot paroh, 2 preoflf 
ajutoare ?i 9 cintare^I, in plus 
2 preo^I. 

Parohia Amaxa?ti, cu biserica 
catedralci Sf. Nicolae, compusa 
din catunele : Palanga, Padina, 
Jarostea, Verdea - de - Amara$ti, 
com. Nemoiul ?i catunul Verdea- 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTEJUL-DE-SUS 



568 



OLTEJUL-DE-SUS 



de-NemoiuI, avind 751 familii, 
sau 2886 suflete, 7 biserici, 1 
preot paroh, 2 preo^I ajutoare, 
8 cintare$I, in plus 3 preofl. 

Parohia Jzvorul, cu biserica 
catedrala Sf. Ion Botezatorul, 
compusa din catunul : Mrene?ti, 
Crefeni, Magureni ?i Pletroasa, 
avind 588 familiT, sau 2003 su- 
flete, 6 biserici, I preot paroh, 

2 preoflf ajutoare, 8 cint&rep, 
in plus 1 preot. 

Parohia Gu^oeni, cu biserica 
catedrala S-^ii Voevozl, com- 
pusadin catunele: Sparieni, Bu- 
tari $i Episcopia, avind 304 fa- 
milii, sau 935 suflete, 3 bise- 
ridf, 1 preot paroh, 4 cintare{I, 
in plus 1 preot. 

Parohia M&ciuca, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din com. Z&voeni $i cat. Spa- 
rieni, avind 740 familii, sau 2314 
suflete, 6 biserici, I preot pa- 
roh, 2 preo^I ajutoare, 6 cin- 
tare^I. 

Parohia Rus&ne$ti-Afinata, cu 
biserica catedrala Sf. Nicolae, 
compusa din catunele: Rusa- 
ne$ti, Afinata $i Omoricea, avind 
323 familii, sau 1069 locuitori, 

3 biserici, I preot paroh $i 4 
cint&retl. 

Parohia Margineni, cu biserica 
catedrala Sf. Gheorghe, compu- 
sa din com. Bata^ani, avind 460 
familii, sau 1 46 1 suflete, 4 bi- 
serici, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor §i 4 cint&re$I. 

Parohia Pletroasa, cu biserica 
catedrala Sf. Paraschiva, avind 
434 familii, sau 1306 suflete, 3 bi- 
serici, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor $i 4 cintare^I. 

Parohia Babeni-Dicule$ti, cu 
biserica catedrala Adormirea 
Maicel Domnulul, avind 290 fa- 
milii, sau 1206 suflete, 5 bise- 
rici, 1 preot paroh, 3 cintarerj, 
in plus 1 preot. 

Parohia F£ure$ti, cu biserica 
catedrala Sf. Ion Botezatorul, 



avind 392 familii, sau 101 2 su- 
flete, 2 biserici, 1 preot paroh, 

1 preot ajutor, 4 cintare^I. 
Parohia Lalo$ul-Gan{a, cu bi- 
serica catedrala Sf. Paraschiva, 
compusa din catunele : Gan^a, 
Lalo^ul, Stirbeiul §i Marcu^eul, 
avind 539 familii, sau 1846 su- 
flete, 4 biserici, 1 preot paroh, 

2 preo^I ajutoare, 7 cintare^I. 
Parohia Gorune$ti, cu biserica 

catedrala Sf. Voevozl, avind 281 
familiT, sau 970 suflete, 4 bise- 
rici, I preot paroh $i 2 cinta- 
reJI. 

Parohia Fra^ila, cu biserica 
catedrala Sf. Dumitru, compusa 
din com. Prejoiul, avind 304 fa- 
milii, sau 1 135 suflete, 2 bise- 
rici, I preot paroh, 3 cintarep, 
in plus 1 preot. 

Parohia Poenari-Ghioroiul, cu 
biserica catedrala S-{iI Voevozl, 
avind 530 familii, sail 18 18 su- 
flete, 3 biserici, 1 preot paroh, 
1 preot ajutor, 5 cintare^I. 

Parohia $tirbe$ti-Balce$ti, cu 
biserica catedrala Sf. Voevozl, 
compusa din comunele : $tir- 
be?ti, Balce^ti <j>i Oteteli?ul, avind 
679 familii, sau 2696 suflete, 
7 biserici, 1 preot paroh, 2 
preop ajutoare, 6 cintare^I, in 
plus 1 preot. 

Parohia Bene?ti, cu biserica 
catedrala Sf. Trcime, compusa 
din comunele : Bene^ti, Locus- 
teni ?i Gane?ti, avind 474 fa- 
milii, sau 1 8 12 suflete, 6 bise- 
rici, 1 preot paroh, I preot a- 
jutor, 5 cintaretj, in plus 2 
preot,!. 

Parohia Zatreni, cu biserica 
catedrala Sf. Ion Botezatorul, 
avind 322 familii, sau 1062 su- 
flete, 2 biserici, 1 preot paroh, 
1 preot ajutor, 3 cintarer,!. 

Parohia Serbane^ti - Tetoiul, 
avind 415 familii, sau 1380 su- 
flete, 4 biserici, 1 preot paroh, 
I preot ajutor, 4 cintaret,!. 

Parohia Ctrlogani-Vasilat'i, cu 



biserica catedrala Sf. Nicolae, 
avind 275 familii, sau 1077 su- 
flete, 3 biserici, 1 preot paroh, 
3 cintare^I. 

Oltetul-de-Sus, plasit, in jud. 
Vilcea. Se compune din 31 com. 
rur. : Bae?ti, Bro^teni, Ciorte$ti, 
Colte^ti, Copaceni, CrapSturile, 
Dejoiul, Doze?ti, Draganul, Ga- 
geni, Giule$ti, Gradi?tea, Nenciu- 
le$ti, Nisipi, Obislavul, Pinieni- 
d.-j., Piriieni-d.-mij., Piriieni-d.-s., 
Piriu^ani, Plesoiul, Ro§iile, Romi- 
ne$ti, Sascioara, Sine$ti, Tereuja, 
Tina, Ulmetul, Valeni $i Veaca. 

Are o populate de 22018 
locuitorl. 

Se margine^te: laN., cu plaiul 
Horezul, de care se desparte 
printr'o linie, trasa dintre jude- 
{ele Gorj $iDolj, trecind pe la S. 
de comunele: Alunul, Berbe$ti, 
Balteni ?i Ur$i ; la S„ cu plasa 
01ter,ul-d.-j., de care se desparte 
printr'o linie dreapta, dusa dela 
E. jude^ulu! Dolj, pe lingS. co- 
munele Ciorte^ti §i Serbane^ti, la 
Maciuca ; la E. cu pla?ile ()- 
colul-Otasaul, avind hotar des- 
par^itor intru cit-va albia riuriior 
Cerna $i Cerni?oara ; la V. cu 
jud. Gorj. 

Re$edin{asub-prefecturei este 
in comuna Pirteni-de-Mijloc. 

Forma pla§ei e aceea a unui 
pentagon mixtilin. Comune mal 
populate in aceasta plasa sunt: 
Bro?teni, Col{e$ti, Doze^ti, Dra- 
ganul $i Ro?iile $i mal pu^in po- 
pulate: Copaceni, Giule$ti, Piri- 
ieni-d.-s., Piriieni-d.-mij., Piriieni- 
d.-j., Tina, Zgubea $\ Ple^oiul. 

Are 10 $coale ruraie mixte, 
frecuentate de 102 copii. 

Locuitorii poseda: 34 plugurl 
de lemn, 819 plugurl de fier, 
1 ma?ina de treerat cu aburl, 
1 de treerat cu manej, 9 de 
vinturat, 2 trioare sau ma$ini 
de ales samin^a, 1 moara cu 
aburl, 1 cu vite $i 26 cu apa. 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTETUL-OLTUI-DE-SUS 



&f>n 



OLTETUL-OLTUL-DE-SUS 



Vie se cultiva pe o intindere 
de 847 hect. 50 aril. 

Sunt 68 bisericT. 

Sf. Sinod a impar^it plasa Ol- 
tul-d.-s. in 14 parohiT, la carT, 
dupa regulamentul Sf. Sinod, 
urmeaza sa fie 14 preo^I parohT, 
14 preo^T ajutorl, 72 cintare^T, 
in plus 5 preo{T. 

In aceste parohil rurale sunt 
5975 familiT, sau 21722 suflete. 

Parohiile fixate de Sf. Sinod 
sunt urmStoarele : 

Parohia Rominesti-Rosiile, c 1 
biserica catedrala Intrarca - in- 
Biserica, compusa din catunele: 
Rominesti, Rosiile, Plesesti, Ra- 
{atesti, Pasarei, Lupuesti, He- 
rasti, Hotaroaia, Osaceni si Per- 
testi, avind 689 familii, sau 23 13 
suflete, 6 biserici, 1 prcot pa- 
roh, 2 preo^T ajutoare, 8 cin- 
tare^T. 

Parohia Crapaturilc, cu bise- 
rica catedrala Sf. Nicolae, avind 
435 familii, sau 1458 suflete, 3 
bisericT, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor, 5 cintare^T, in plus 1 
preot. 

Parohia Budele-Salcioarele, cu 
biserica catedrala Sf. Nicolae, 
compusa din ambele cotnune si 
parte din comuna Nenciulesti, 
avind 250 familif, sau 944 su- 
flete, 4 bisericT, 1 preot paroh, 
3 cintare^T. 

Parohia Ciortesti-Veleni, cu 
biserica catedrala Sf. VoevozT, 
compusa din ambele comune, 
avind 361 familiT, sau 1493 su- 
flete, 4 bisericT, 1 preot paroh, 
1 preot ajutor, 4 cintftretT, in 
plus 1 preot. 

Parohia Pirieni-d.-j.-Tina, cu 
biserica catedrala Sf. Nicolae, 
compusa din comunele : Pirieni- 
d.-j., Pirieni-d.-mij., Pirieni - d.- 
s., Plesoiul, Veaca, Tina si Gra- 
distea, avind 703 familiT, sail 
1588 suflete, 9 bisericT, 1 prcot 
paroh, 2 preoflf ajutoare, 8 cin- 
tare^i, in plus 1 preot. 



Parohia Piriusani, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din comunele Piriusani si Baesti, 
avind 320 familii sau 1157 su- 
flete, 3 bisericT, 1 preot paroh 
si 3 cintare^T. 

Parohia Zgubea-Tereuja, cu 
biserica catedrala Sf. Dumitru, 
compusa din comunele: Zgubea, 
Tereuja, Obislavul, avind 349 fa- 
miliT, sau 1380 suflete, 5 bise- 
ricT, 1 preot paroh, 1 preot a- 
jutor si 5 cintare^T. 

Parohia Sinesti-Slavesti, cu bi- 
serica catedrala Sf. Ion Bote- 
zatorul, compusa din ambele co- 
mune, avind 504 familiT, sau 1680 
suflete, 6 bisericT, 1 preot pa- 
roh, 2 ajutorT si 6 cintare^T. 

Parohia Coltesti, cu biserica 
catedrala Cuvioasa Paraschiva, 
avind 314 familiT, sau 125 I su- 
flete, 3 bisericT, I preot paroh 
si 2 cintare^T. 

Parohia Dozesti, cu biserica 
catedrala Adormirea, compusa 
din catunele Tartasesti, Ca^elul, 
Cuci si com. Dozesti, avind 6/6 
familiT, sau 2492 suflete, 9 bi- 
sericT, I preot paroh, 3 preo^T 
ajutoare si 9 cintare^T. 

Parohia Becsani-Mijlocul, cu 
biserica catedrala Sf. VoevozT, 
compusa din com. Nisipi si ca- 
tunele Becsani, Mijlocul, Seciul 
si com. Dejoiul, avind 360 fa- 
miliT, sau 1392 suflete, 4 bise- 
ricT, 1 preot paroh, 2 preoflf a- 
jutoare si 6 cintare^i. 

Parohia Draganul, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, avind 322 
familiT, sau 1060 suflete, 2 bi- 
sericT, 1 preot paroh si 2 cin- 
tare^I. 

Parohia Brosteni, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din com. Brosteni si catunele : 
Serbanesti, Ve^elul, Gitejei si 
Pochesti, avind 360 familiT, sau 
1236 suflete, 4 biserici, I preot 
paroh, 1 preot ajutor si 6 cin- 
tarep. 



Parohia Copaceni, cu biserica 
catedrala Buna- Vestire, compusa 
din comunele : Copaceni, Ulme- 
tul si Balteni, avind 322 familiT, 
sau 1 178 suflete, 6 bisericT, 1 
preot paroh, 1 preot ajutor si 
S cintare^T. 

OlteJul-Oltul-de-Sus, plas<t, in 
partea de N. a jud. Romana{i, 
numita ast-fel, pentru ca e for- 
mat! din plasile de mal inainte 
Olteful si Oltul-d.-s., odinioara 
separate. 

Din jud. Romanafi, care are 
forma unuT paralelogram si e 
imparfit in treT plasT, prin doua 
linii paralele cu Dunarea, acea- 
sta plasa ocupa por^iunea de N. 

Ea coprinde maT toata regiu- 
nea colinelor din Romana^i. Spre 
E. ; se intinde intre Olt si linia 
ferata Corabia-R.-Vilcea, intinsa 
si fertila vale a OltuluT, care, 
de la gura Olte^uluT, se plerde 
in regiunea sesuluT. 

E coprinsa intre 4i°3S si 42°s 
long, orient, si intre 44° 15 si 
44°3S grade de latit. boreala. 
Forma eT, facind abstracjie de 
cotiturT, este a unuT romb, prin 
urmare cu toate laturile paralele 
si egale. Hotarul de E., cursul 
OltuluT, e paralel cu hotarul din 
spre Dolj, iar laturea de S., de 
la cat. Buzducul la gura Olte- 
fuluT, paralela cu linia de N., 
de la Geamartaluiul si pana la 
cat. Runcul linga Oltul. 

Se invecineste la E. cu jud. 
Oltul, de care se desparte prin 
cursul OltuluT; la S., cu pi. Oco- 
lul din jud. Romanafi, de care 
se desparte prin cursul de jos 
al OlteJuluT si printr'o linie de- 
terminate de impar^irea admi- 
nistrative a comunelor, care li- 
nie trece pe la S. de satele Ro- 
sieni, Loloesti si Buzducul ; la 
V., cu jud. Dolj, de care se 
desparte princr'o linie imaginara, 
ce trece pe la V. de satele Gol- 



Digitized by LiOOQ IC 



OI.TETUL-OLTUL-DE-SUS 



570 



OLTETUL-OLTUL-DE SUS 



fmul, Robenesti, Ungureni, pene 
nude apa Geamartaluiul intra 
in Romanati; la N., cu jud. Vil- 
cea, de care o desparte o linie 
conventionale care trece pe linga 
Dobriceni ?i Strejesti. 

Aceasta plase e cea mai mica 
In intindere, din ceie 3 ale jud. 
Romana$i. Are 75379 hect. 
(150000 pog.), din 333660 hect. 
cit are jude^ul intreg. Se in- 
tinde in lat de la N. spre S., 
pe o distance de 39 kil. de la 
satul Runcul, pana la podul de 
peste Olte^ul, al soselel R.-Va- 
dulul - Corabia ; in lung, pe o 
distance, de la E. la V., de 33 
kil., de la podul peste Olt al 
?oseleI Slatin a- Craiova, pene in 
Valea-Tesluie^uluT. 

Fiind in regiunea dealurilor, 
iuclinarea terenuluT e mai mare 
ca in cele alte 2 plesi, adica e 
de 1 m. 06; cacl Caracalul (138 
m. altitudine d'asupra nivelulul 
Marii) e departe de R.-Vilcea 
(264 m.) de 119 kil. Aci avem 
si altitudinile cele mai marl din 
jude{, d. ex.: dealul Strejesti, 
avind 246 m. 56 de altitudine 
d'asupra nivelulul Marif; dealul 
Dobriceni, 231 m. ; Dealul-Seci- 
lor, 195 m. 60; Dealul-Sarului, 
187 m. 76; Dealul-de-la-$tir- 
bei, 246 m.; Dealul-Murgasulul, 
198 m. 95 ; Dealul-Chiliel, 187 
111. 76. Albia Oltului are la Mar- 
^eni 113 m. 80 si la Colibasul 
132 m. 76. 

O mutyime de dealurl si vat 
formeaza partea accidentata a 
terenuluT. 

Teritoriul plesel se poate im- 
parl in 3 regiuni : regiunea vael 
OltuluT; regiunea dealurilor, spre 
E. de Olteful si regiunea de- 
luroasa, spre V. de Olte^ul. 

Dealurile plasel vin din re- 
giunea muntoasa a jude^elor de 
la N., iar cele de N.-V. sunt 
ramificafiunl ale culmel Zanoa- 
ga; unele din ele sunt acope- 



rite cu pedurl si lin inclinate, 
altele excarpate, altele formeaza 
puncte militare strategice, d. ex.: 
Dealul-BalsuluT si al $arulul. 

Cursurile de apa care braz- 
deaza aceasta regiune au direc- 
{ia generate de la N. la S.-E. si 
sunt urmetoarele, incepind de 
la E. spre V. : 

Oltul, riu mare, servind de 
hotar jude{ului, Maimul, Beica, 
Cornesul si Dranova^ul unite, 
Burluiul (Bechetul), afluent pe 
stinga al Olte^ulul, Olte^ul, riu 
mare care poate fi navigabil si 
e utilizat la transportul lemne- 
riilor, important mai ales pen- 
tru ca are o vale productive, 
populata si viabila ; Caluiul, care 
trece prin o vale strimptata de 
niste dealurl paduroase ; Fra^ia, 
care, unite cu Geamartaluiul se 
varsa pe dreapta in Olteful, si 
in fine Tesluiul si Sesluie^ul, 
spre limita Doljului. 

Sistemul pliocen, cu argilurl 
de diferite colorl, marge, ni* 
sipurl fine si grosolane, pie- 
trisurl si gresil, formeaze mai 
toate colinele si dealurile aces- 
tel plasl, si se prelungeste spre 
S. de Bals pene la Viisoara, pe 
valea Tesluiulul si mai jos de 
Margaritesti, pe valea Oltefului. 

Intre Olte^ul si Olt, pliocenul 
constitue un promontor, care e 
format de Dealul-Sarului. Tere- 
nurile cuaternare se continue 
din Vilcea pe valea Oltului si 
formeaze coastele unor dealurl 
si chiar cimpil. 

Clima e dulce si plecute; ae- 
rul senetos, ced pedurl sunt 
mai multe ca in cele I'alte plesl. 

E formate din 47 comune ru- 
rale : Arcesti, Baldovinesti, Bals 
(2021 loc), Bezgerei, Beleasa, 
Bechetul, Bobicesti, Barza, Brin- 
coveni, Breneful, Ceiuiul, Cim- 
peni, Cepari, Cioroiul, Cocoresti, 
Colibasul, Cirlogani, Doba, Do- 
briceni, Dobrunul, Dranove^ul 



(1985 loc), Enosesti, Geneasa, 
Gevenesti, Greci, Golfinul, Grop- 
sani (1583 loc), Leotesti, M£r- 
geritesti, Morunglavul, Oboga, 
Osica-d.-s. (2351 loc), Pirsco- 
veni, Piatra (1500 loc), Popin- 
zelesti, Racovifa, Robenesti, Ro- 
sieni, Rusenesti-d.-s., Sletioara, 
$opirlita, $tirbei (2448 loc), 
Strejesti-d.-j., Strejesti-d.-s., Un- 
gureni, Virtina si Vulpeni(i645 
loc). 

Resedinja sub prefecture! este 
in tirgusorul Bals. 

Are o populate de 54961 
suflete, carl locuesc in 11926 
case si 1040 bordee; 94 bise- 
rici, deservite de 82 preofl, 10 1 
cinterefl si 27 paracliserl ; 25 
scoale, din car! 2 de beejl, 
2 de fete si 2 1 mixte, conduse 
de 33 invejetorl si frecuentate 
de 1333 copil; 33 hanuri; 172 
circiuml ; 6 stabilimente comer- 
ciale ; 243 cazane de fecut rachiu ; 
17 mori cu aburl si 19 pe ape. 

Se mai afle in Bals : o jude- 
cetorie de ocol, pendinte de 
trib. din Caracal ; un spital cu 
10 paturl, un medic, un sub- 
chirurg si 4 infirmieri ; un biu- 
rou telegrafo-postal, (afare de 
acel al ceilor ferate). 

Sunt 130 proprietan marl si 
1 1924 proprietarl mict. 

In ceea-ce priveste calitatea 
solulul, are : 60562 hect. arabile, 
7782 hect. izlaz, 5 1 13 hect. li- 
vezl de fin, 486 hect. livezl de 
prunl, 344 hect. gredinerii, 2332 
hect. vil, 1 1027 hect. pedurl si 
540 hect. belp si helestae. 

Vite sunt: 3264 cal, 15799 
bol, 1 1294 vael, 1646 taurl, 324 
bivoll, 11 asinl, 67437 ol, 11 57 
capre si 18067 porcl. 

Locuitoril, pe linge agricul- 
ture, lucreaze si oleria, rotaria, 
dogeria, cojoceria, cizmeria, te- 
beceria, etc Productele se trans- 
pose cu calea ferate, sau se 
due la porturile Dunerene. 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTINA 



fi?l 



OLTINA 



Comerciul interior se face in 
bilciurile din Slatioara, Osica- 
d.-s., Pirscoveni, Oboga, Stre- 
jesti-d.-s., etc. 

Caile de comunica^ie sunt : 
calea ferata Slatina-Craiova ce 
trece prin Bals si care, la sta- 
$iunea Piatra (Olt), se intretae 
cu linia ferata Corabia-Rimni- 
cuI-Vilcea. Pe intiia sunt sta- 
bile Piatra si Bals, si pe a 
doua, Vladuleni, Piatra si Ar- 
cesti. 

Soseaua nafionala Corabia- 
Riul-Vadulul strabate, de la N. 
la S., plasa, de la cat. Vladuleni 
la Runcul, in direcfie paralela 
cu linia ferata. 

$oseaua na^ionala Slatina-Cra- 
iova trece prin Bals, mal pa- 
ralel cu linia ferata cu acelasi 
nume. 

ApoT sunt soselele jude^ene : 
de la Vladuleni, pe malul sting 
al Oltetului, prin Mirila, pana la 
extremitatea judeJuluT ; din Fal- 
coiul, pe partea dreapta a Olte- 
tuluT, tot pana la hotarul jude- 
{ului. Afara de acestea, mai 
sunt numeroase drumuri vecino- 
comunalc. 

Oltina, com, rur., in pi. Silistra- 
Noua, jud. Constanta. 

Situata In partea V. a jude- 
tulul, la 94 kil. spre S.-K. de 
oraselul Ostrovul, rcscdin{a o 
colului. 

Se margin este la N. cu jud. 
Ialomita* de care se desparte 
prin fluviul Dunarea ; la S. cu 
com. Caranlic, de care se des- 
parte prin dealurilc Cisla si Mer- 
chez; la E., cu com. Beilicul; 
iar la V., cu comunele Lipnia 
si Salul-Nou, despar^indu-sc de 
amindoua prin lacul Oltina 

Relieful solulu! e pu^iii acci- 
dentat de culmea Oltina si de ra- 
mi fica^iunile eT de K. In partea 
de V., solul c jos, baltos si mlas- 
tinos. 



Principalele dealurl, carl o 
brazdeaza, sunt: Macucul,cu vir- 
ful Oitina (loo m.) la N.; Tuna- 
Orman si Calburgina, cu virful 
Calburgina (126 m.) la N.-E.; 
Beilicul, la E.; Ciacal, cu vir- 
ful Movila-Oltina (132 m.) prin 
interior; Cisla si Merchez (140 
m.), la S. 

Aceste dealuri sunt acoperite 
cu livezT, arborl izola^T, pasunT, 
cite-va semanaturl si purine pa- 
durT. Pe dealul Cisla se afla 
padurea Daan-Chioi. 

Movilele sunt numeroase si 
au avut important odinioara, 
servind ca puncte de observare 
si de orientare ; principalele sunt: 
Oltina (132 m.) la centru ; Iepu- 
rasul ( 1 43 m.), Ghimpina ( 1 44 m.), 
Stanciul (137 m.), Cisla (138 
m.), Iortmac (140 m.), la Sud. 

Dunarea o uda la N., de la 
ostrovul Pirlitul pana la ostro- 
vul Talerul, pe o distant de 
6 kil.; are malurile joase si pe 
la V. mlastinoase, si formeaza 
ostroavele urmatoare: Strimbul 
(140 hect.), Puiul-Strimbului (40 
hect.), Teni-cel-Mic (70 hect.), 
cite trele acoperite cu padurl 
de salcii ; intr'insa se deschid 
trel girlie, prin care lacul Ol- 
tina comunica cu DunSrea. 

Vai sunt: Beilic-Ceair, la E., 
ce se deschide in lacul Mirlea- 
nul si Giuvegea, la S., deschi- 
zindu-se in balta Iortmac. 

Balta mat insemnata : Oltina, 
la V. (aproape 1 000 hect. din 
carl 600 hect. apat^inind com.), 
formats, de Dunare intr'o revar- 
sare anterioara si comunicind cu 
ea prin treT girli^c, intre carepa- 
mintul e mlSstinos; confine mult 
peste ce se exploateaza in {anl ; 
malurile sale sunt inalte si pe 
alocurea pietroase; prelungirile 
sale de S. si ami me balta Cia- 
murlia, cu vadul Podul PieT si 
balta Iortmac aparrjn comunel 
Lipni^a si sunt acoperite cu stuf. 



Se corapune din doua ca- 
tune : Oltina, resedinfS, in par- 
tea centrals a comunel, pe ma- 
lul E. al lacului Oltina, inchis 
si dominat la N.-E. si S. de 
dealul Ciacal; sat frumos, bogat 
si bine asezat. 

Cisla, in partea de S. acomu- 
neT, la 4 kil. spre S.-V. de re- 
sedin^S, pe malul de S., inalt si 
pietros al lacului Oltina, inchis 
si dominat de dealul Cisla ; sat 
curat si asezat Intr'o pozifie 
placuta. 

Suprafa^a com. este de 5316 
hect., din care 145 hect. ocu- 
pate de vatra satelor; restul 
impSr{it intre stat, care poseda 
1 99 1 hect. si locuitorif, carl stS- 
pinesc 3180 hect. 

Are o populate de 324 fa- 
miliT, sau 1238 suflete, din cart 
337 contribuabilf. 

Locuitoril poseda: 160 plu- 
guri, 364 care ?i caru^e, 1 ma- 
rina de vinturat ; 6 morl de vint; 
3850 capete de vite, ma! cu sea- 
ma of; 66 stupl cu albine. 

Comerciul, destul de activ, se 
face de 5 comercianflf, prin ora- 
sul Ostrovul sau gara Cerna- 
voda, si consta in importul co- 
lonialelor si manufacturelor si 
in exportul pestelut, cerel, mie- 
rel $i a vitelor, cu produsele 
lor. 

Are dou5 bisericl, una in ca- 
tunul Oltina, cu hramul Sf. 
Gheorghe, si a doua in cat. 
Cisla, cu hramul Sf. Nicolae, in- 
furiate de locuitorl si deservite 
de I preot, 2 dascall si 2 pa- 
racliserl. 

Este o scoala in catunul Ol- 
tina, frectientata de 99 elevl, 

Budgetul comunel e la veni- 
tarl de 3484 let la veniturl si 
la chcltucll, de 3187 lei. 

Cat de comunicat,ie: un drum 
mare, care vine de la Ostrov 
pe malul DunareT, si trece prin 
sat spre Cernavoda ; apol dru- 



63617. M arete Dicliunar OtcgraAc Vol. IV. 



73 



Digitized by 



Google 



(>Ltina 



tf2 



OLTINA 



mun comnnale la Lipnifa, Bei- 
licul, Satul-Nou, etc. 

Oltina, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cutunul de 
re$edin{a al comuneT Okina, 
situat in partea N a pla?e! $i 
a comuneT, pe malul K. al lacu- 
luT Oltina. Are o intinderc de 
35 1 1 hectare, din care 106 hec- 
tare ocupate de vatra satulul 9*1 
o populate de 299 familit, sau 
1 143 suflete, carTlocuesc \x\ 282 
case. 

Oltina, lac insemnat, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul comunelor rurale Oltina, 
Satul-Nou ?i Lipnifa; situat in 
partea de V. a jude^uluT ?i in 
cea de N. a pl5?eT. Partea de 
E. udS com. Oltina, cea de V. 
uda com. Satul-Nou, iar cea de 
S., com. Lipni^a. 

Are o forma lunguia^a, maj 
umflata spre E., unde malul iT 
este mal jos, terminindu se spre 
S. cu o coada, numita balta Cia- 
murba sau Iortmac. Direcfiunea 
generala a sa este de la N. 
spre S., iar a coadeT sale de 
la N.-V. spre S.-E. Malurile sale 
sunt, la V. ?iN.-V., in general 
inalte $i ripoase, pe alocurea 
pietroase; la N.-E., joase $i a- 
coperite cu stuf, ce se intinde 
pana in Dunare; la E. $i S.-E., 
pu^in inalte, potrivite, pe alo- 
curea ripoase, ca in dreptul sa- 
telor Oltina $i Ci?la. Comunica 
cu Dunarea prin doua micT bra{e: 
unul, care se deschide la N. 
in dreptul insuleT Pirlitul, de 200 
m. lungime, adinc de 1 '/* m., 
taiat de drumul comunal Pir- 
joaia-Mirleanul; un altul mat 
spre E., la N.-E., mal lung, a- 
vind 2200 m., mat pu^in adinc 
de 50 cm., deschizindu-se in 
Dunare, in fa{a ostrovuluT Strim- 
bul, linga virful Oltina, al dealu- 
lul Macuc. 



Dealurile intre carl este co- 
prins acest Tezer, sunt: la V. : 
Dealul-de-la-Cetate, Dealul-de- 
dincolo-de-Sili?te, Dealul Pietrel 
$i Sirt-Iol-Bair ; la E. : dealurile 
de deasupra Ci?leT, Dealul-de- 
la Merchez, dealul Ciocal ?i dea 
lul Macuc. Cele din V. it fac ma- 
lul inalt ?i ripos. 

In partea S , se gasesc ni$te 
mici insuleje formate de stuf, 
uneorl pu{in rezistente, alte- 
orT destul de rezistente spre a 
putea suporta greutatea omuluT 
?i a animalelor ?i carl au par- 
ticular! tatea de a calatori incet, 
dupa suflarea vintuluT; prelun- 
girea numita Ciamurlia ?i Iort- 
mac, este formata numaT din 
acest fel de insule^e. 

DimensiunT: lungimea de la 
N. la S., a laculul numaT, este 
de 5 kil. ; dinpreuna cu Cia- 
murlia $i Iortmac, are aproape 
10 kil.; largimea laculuT este 
de 3 l / 2 kil.; a prelungireT, de 
r x \t kil. ; adincimea este de 
4 — 8 m. 

Malurile sale sunt acoperite, 
in partea V., cu iarb£; in cea 
N.-E., cu stuf, coprins intre Du- 
nare $i cele doua scurgerl ale 
lut in fluviu ; in cea E., cu finefe, 
semanSturl $i pu^in cu padurl. 
Prelungirea Ciamurlia $i Iortmac 
sunt a§ezate intre tufari^url $i 
paduri, ca Curt-Orman la V., 
Duari Chioi-Orman la E. $i Bu- 
iuc-Orman la N. 

Satele a^ezate pe malurile 
sale sunt: Oltina la E., Satul- 
Nou la V., Ci$la la S., C03- 
lugea $i Lipnifa la S.-V'., Curu- 
Orman §i Ghiuvegea la S.-E. 

Basinul sau este considerabil, 
coprinzind a 4a parte din pi. 
Silistra-Noua, (anurae teritoriile 
comunelor Satul-Nou, Lipni^a, 
Oltina, Para-Chioi, Ghiuvegea, 
Regep-Cuius, partea de E. a co- 
muneT Gorvan (cat. Vel-Chioi) 
$i cea de V. a comuneT Caranlic 



(catunul Curu-Orman). Are o in- 
tindere de 70000 hect. Este 
coprins intre : Dunare la N. ; 
dealurile Co?lugea, Canli Dere, 
Curdeli, Sirt-Iol-Bair, la V. ; ho 
tarul jude^uluT, spreS.; dealurile 
Macuc, Ciacal, Merchez, Ci?la, 
Mezarlic-Bair, Ciatal-Orman, Dis 
trail, Sinir Bair, Orta-Burun, E- 
chenli-Orman-Bair, la E. 

Vaile sau pir. care se deschid 
in lac la V. sunt: valea Co^ulgea, 
formata din vaile Iroftie, Micul- 
Orman, Gaia, Almalicula; valea 
Ghiol-Ceair sau Almalicul ; valea 
Derea-Ceair; valea Ciali-Ceair; 
la S., sunt dou£ piraie: Dermcn- 
Ceair, numit $i Sati-Chioi-Ceair 
$i Canara-Ceair, format din vaile 
Cuiugic Culac $i Buiuc-Orman- 
Bair. 

Caile de comunica^ie de pe 
linga lac sunt caile comunale 
ce unesc satele intre ele §i 
drumul judeJeanOstrov-Cuzgun, 
pe la S., inles lind ast-fel trans- 
portul pe$telui. 

Oltina, virf de deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Oltina, situat 
in partea N. a pla$eT §i in cea 
N -E. a com.; este virful culmi- 
nant al dealuluT Macuc; are 140 
m. inatyime ; punct trigonome- 
tric de observafie de rangul 
I, cu ocazia lucrarii har^ei Do- 
brogel, de citre statul-major 
romin; este acoperit cu ver- 
dea^a; prin inal^imeasa domina 
malul dobrogean al DunareT, 
de care e desparfit prin o dis- 
tant de 800 m. ; domina §i 
drumul comunal ce duce de la 
Oltina, pe la poalele sale, la 
Beilicul. 

Oltina, movilif, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comuneT rurale Oltina, a^ezatl 
in partea de N. a pla^eT §i cea 
de E. a comuneT, la i 1 /* kil. 



Digitized by 



Google 



0LTI?ORUL 



573 



OLTUL (J^DET) 



spre E. de sat; este artificiala 
$i asezata. pc muchia dealulu! 
Ciacal ; are o inatyime de 132 m.; 
punct trigonometric de obser- 
vable, rangul al 3 -lea, dominind 
prin inal^imea sa satul Oltina, 
o bunS parte din lezerul Oltina, 
drumul comunal ce duce de la 
Oltina la Beilicul; este acope- 
rita cu verdea^a si une-or! si cu 
scmanaturT. 

01ti§orul, daltd, in dreptul com. 
Greci, pi. Olteful-Oltul d.-s., jud. 
Romana{i. 

Olti^orul, girld, jud. Romanati, 
formats din o ramura a OltuluT, 
ce se desparte ma! sus de Sla- 
tina si din apele Cornesul si 
Dranova^ul. Marita adesea prin 
revarsarile Oltulu!, devine mat 
mare din dreptul satulu! Spur 
ca{i si Siatisoara, curge pe linga 
satul Fundeni si Margeni si se 
varsa in Olt, in dreptul com. 
Greci, udind partea de V. a 
plase! Olte^ul Oltul-d.-s. 

Olti^orul, girld, din riul Olt, jud. 
Teleorman, ce se formeaza pe 
partea dintre comunele Segar- 
cea-din-Vale si Li{a. Dupa ce 
primeste apele piriulu! Siiul, a- 
cest crac se impreuna cu cel- 
l'alt in dreptul soselei judejene 
Turnul-Izlaz, dupa ce a format 
o insula mare, numita Intre-Ol- 
turi. Acestui crac if mat zice si 
Oltul-Mic. Adese-or!, vara, apa 
scade atit de mult, in cit pare 
a fi statatoare. 

Oltoiul, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul comune! 
rurale Luncavifa; se desface din 
dealul Pietrosul; se indreapta 
spre E., avind o direcfie gene- 
rate de la S.-V. spre N.-V. ; 
brazdeaza partea de V. a pla- 
$e! §i a comune!, intinzindu se 
printre Valea-Ascunsa si valea 



Stupina, afluente ale piriulul 
Luncavi^a; pe muchia lul mer- 
ge drumul comunal Greci-Lun- 
cavtya; este acoperit in mare 
parte cu padurl ; poalele sale, 
mai cu seama cele orientale, sunt 
acoperite cu pa^unl si finefe 
bogate. 

Oltuc-Orman, p&dure, in jud. 
Constanta, pi. SilistraNoua, pe 
teritoriul comunel rurale Do- 
bromirul si anume pe acela al 
catunulu! sau Dobromirul-din- 
Vale, la 1 kil. ma! spre S. de 
acest sat si la 1 V* kil. ma! spre 
N. de satul Dobromirul- din- 
Deal ; este asezata pe malul 
sting al vaillucari-Macala-Ceair, 
pe o suprafa^a de 70 hect. si 
e compusa mat ales din ulml si 
fag!; este dominata de dealul 
Dobromirul si situata in jurul 
plase! si centrul comunel. 

Oltul, judef, numit ast-fel dupa 
riul cu acest nume, care '1 uda 
de-alungul sau, formind limita 
sa de V. Este situat cam in 
centrul Muntenie!, farfi sa atinga 
nic! mun^ii, nic! Dunarea, intre 
44 , 7' — 45 latitudine septen- 
trionala si intre 22° — 22°,28' 
longitudine orientala. 

Limit e. Se limiteaza la N. cu 
jud. Arges; la E., cu jud. Arges 
si Teleorman ; la S., cu jud. Te- 
leorman si la V., cu jud. Vilcea 
si Romana^i. 

La Nord, hotarul incepe din 
malul OltuluT, mai sus de cat. 
Orlesti si se indreapta catre E., 
pe la N. de Casa- Vechie, urmind 
albia riului Trepteanca, p5na a- 
proape de catunul cu acest nu- 
me, de unde se intoarce catre 
S.E., pana la com. Dejesti. De 
aci, luind direcfiunea N.E., pe 
muchia dealulu! Geamana, selasa 
catre E., pfina la N. de cat. 
Beculesti. Apo! taie iaras! dea- 
lurile, catre S.E., peste coada 



Cungrel si a Vede!, pSna' a- 
proape de Leresti, de unde 
iaras! sue drept catre N. pana 
la Rajleful-Vieros. 

La Est, linia hotarului face o 
curba, peste coada VediteT, se 
intoarce catre S., pe la E. de 
comunele : Fata, Izvorul-d.-s., 
Gura - BouluT, Barasti - de - Vede, 
Barasti-de-Cepturl, Vlaici, Colo 
nesti si Maldarul, pana la Cor- 
bul, unde da in Valea-Vedci. 
De aci, incepe limita cu jud. Te 
leorman. Linia hotarului se fine 
pe malul sting al Vede!, pana 
la satul Popesti, taie Vedea si 
se lasa catre S., trecind pe la 
Estul comunelor: Seaca, Miha- 
esti-d.-s. si Mihaesti-d.-j. 

La Sud, aceasta linie se in 
toarce catre V„ taind Calma- 
{uiul; apol formeaza o curba, 
care trece pe la S. de com. 
Dudul, pana ce da in riul Olt. 

La Vest, hotarul urmeaza fi- 
rul ape!, pana la Slatina, unde 
trece pe malul drept si apo! 
urmeaza iarast cursul ape!, pana 
la Orleni, de unde a plecat. 

Mai inainte, jud. Olt se in- 
tindea spre S., p£na in Dunare. 
Dionisie Fotino zice : «Acest 
jude^ se hotareste despre N. 
cu jud. Arges, despre E. cu al 
Teleormanulu!, despre S. cu Du- 
narea si despre V. cu jude^ele 
Romana^i si Vilcea, de catre 
care se desparte prin riul Oltul*. 

Suprafafa. Forma jude^ului 
Oltul se apropie de aceea a 
unu! patrulater drept-unghiular, 
asezat pe stinga Oltulu!. Are o 
suprafafa de 342032 hect. 

Relief ul. Teritoriul jud. Oltul 
este coprins intre basinul Ol- 
tulu!, la V. si al Vede!, la E. si 
prezinta doua zone: a dealuri- 
lor, spre N., unde se intind ul- 
timile ramfica^iuni ale Carpa^i- 
Ior, si a sesulu!^ spre S., unde 
se afla cimpii intinse. Regiunea 
dealurilor ocupa ma! mult dc 



Digitized by 



Google 



OLTUL (JUDEX) 



574 



OLTUL (JUDEJ) 



cit a treia parte din suprafa^a 
jude^uluT. Aci pamintul e foarte 
accident at, brazdat de multc 
va!, $i in cea ma! mare parte 
acoperit cu padur! $i livez! dc 
prunl. Regiunea ?esurilor ocupa 
cele-ralte doua parp. Aci se 
prezinta cimpi! intinse, pu^in ac- 
cidentate, ?erpuitede cite-variuri 
$i acoperite ma! mult de Marine, 
cu o fertilitate, din ce in ce 
ma! pronun^ata cu cit se apropie 
ma! mult de Dunare. 

Apelc. Jude^ul estc strabatut 
de urmatoarele riur! ma! prin- 
cipal : 

1. Oltul, uda toata laturca 
de V. a judejului, de la Casa- 
Vechie $i pana la com. Dudul. 
Prime^te in judej pe stinga urraa- 
torii afluenf!: Trepteanca, Gca- 
mana, Cungrea-Mare, Cungrea- 
Mica, Comani^a, Tesluiul, Dir- 
jovul, Iminogul $i Siul, care 
trece in jud. Teleorman. 

2. Vedea, uda mal toata la- 
turea de E. a jude^ulu! $i pri- 
me?te urmatoril afluentf, pe 
dreapta : Plapcea Mare, in care 
se varsa Plapcea-Mica $i Nc- 
gri?oara, Flori^orul ?i Doro- 
feiul; iar pe stinga: Eiul $i 
Vedija. 

3. Calma^uiul, compus din 
doua ramuri, uda partea de S. 
a jude^ulu! ?i apo! trece in 
jud. Teleorman. 

Lacur! demne dc notat in 
acest judef sunt urmatoarele : 
Lacul - Momicenilor, al - $erba- 
ne^tilor, al - Radomire^tilor $i 
cele de la Seaca. 

Geologia. Din punctul de 
vedere geologic, ma! tot te- 
renul accidental din N.judejulu!, 
aparfine sistemuiu! pliocen. Aci 
domne^te argilul galben ?i ce- 
nu?iu, marna, calcarul, etc. 

Partea $esulu!, de la S., apar- 
{ine sistemuiu! cuaternar. Aci 
intilnim, pe linga terenur! argi- 
loase, §i aluviun!, nisipuri, etc. 



Pe linga Olt, in dealurile ve 
cine, se gasesc mar! cantita\! 
de nisipuri $i petri?, in care se 
afla mulfime de fosil!, dife- 
rite petrificatiuni de animale $i 
chiar plante antidiluviane. 

Clima. Jude^ul Olt are o 
singura sta^iune meteorologica, 
la $coala de Agricultura de la 
StrihareJ, linga Slatina. S'au 
ma! infiintat inca sta^iun! de 
ploaie, \\\ comunele : Slatina, 
Buze$ti, Dobroteasa, Draga- 
ne?ti, Gura-Boulu!, Serbane?ti 
$i Spineni. 

Iaca cite-va cifre, car! carac- 
teriza clima la Strihare^ §i 
car! ne-au fost comunicate de 
Institutul Meteorologic. Aceste 
cifre reprezinta mijlocia obser- 
vajiunilor pe o perioada dc $ 
an!, dc la 1885 — 1892. 

Tcmperatura mijlocie anuala 
estede-(- 10,0 grade centigrade. 
Luna cea ma! rece a anului e 
Ianuaric, cu o mijlocie dc — 
4°,4; cea ma! calduroasa este 
August, a carei mijlocie este 
de-)-22°, 2. Temperatura lu! 
Iulie este de -|- 22°, o, adica 
foarte apropiata de a lu! Au- 
gust. 

Temperatura mijlocie a ano- 
timpurilor este : lama, — 2°, 7 ; 
Primavara -f io°, 5 ; Vara + 
21°, 3 ?i Toamna -j- n°, 2. 

Cea ma! ridicata temperatura 
ce s'a observat a fost in anul 
1889, la 14 August, cind a ajuns 
la -f 36°, 6. 

Cea ma! coborfta, s'a obser- 
vat in 1893, la 15 Ianuarie, 
cind s'a lasat la — 35 , 6. 

Intr'un an sunt, in mijlociii, 
195 zile de vara $i 42 de 
iarna. 

Ploaia cazuta reprezinta, in 
mijlcciu, un strat in grosime 
de 437 mm. Cea maY multa 
apa cade in luna lu! Iunie. 

Vintul dominant este eel din 
direc^ia N.-E. Intr'un an sunt 



131 zile senine, 130 noroase 
$i 104 acoperite. 

Producte. Fiind-ca jud. Oltul 
nu atinge nici mun^Hi nic! 
Dunarea, nu e insemnat nic! 
prin productele sale, nici prin 
activitatea comerciulu!. 

Mineralele sau apele mincrale, 
ce de sigur se vor fi aflind in 
launtrul pamintulu!, nu sunt 
inca cercetate. Se ?tie ca Oltul $i 
piraiele can dau intr'insul, aduc 
nisip amestecat cu aur. Odi- 
nioara, cind Jigani! erau robi, 
adunau, cu ajutorul unor unelte 
primitive, praf de aur din acest 
nisip. Acest venit era de drept 
al Domnitorulu!. $i az! se mai 
afla aurarl, car! lucreaza pe 
seama lor, insa numarul merge 
descrescind. 

Padur He sunt principala avu- 
{ie a jude^ulu!: in parole de 
N., prin regiunea dealurilor, 
sunt padurl seculare, car! dan 
lemne de construe^! de tot 
felul, precum ^>i material avut 
pentru confec^ionarea vaselor: 
bu^!, boloboace, putin!, etc., pre- 
cum $i lemne de foe ?i altele. 

Esen^cle cele ma! raspindite 
sunt: stejarul, cerul, fagul, car 
penul, plopul, salcia, teiul, ul 
mul, parul ?i altele. Padurile 
ocupa aproximativ o suprafata 
de 18940 hect. 

Din registrul ^inut la mi- 
nisterul Domeniilor, Statul po- 
seda in jud. Olt, urmatoarele 
padur!, cu o suprafata de 
9441 hect. 

Birca, 150 hect.; Birseasca, 
600 hect. ; Brani?tea-lu!-Stanila, 
19 hect. ; Cazanc^ti, cu trupu- 
rile: Zavoiul ?i Valea-Fetei, 
350 hect.; Daneasa, 450 hect.; 
Dragclneasca, 100 hect. ; Dra- 
gane?ti-Marunte!, 200 hect; 
Iezerul, 100 hect. ; Ibane$ti, 
150 hect.; Milcovul, 17 hect.; 
Mogo?e?ti, 100 hect. ; Proas- 
pe^i, Strihare^ul $i Secufa, 145 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTUL QVDKJ) 



575 



OLTUL fJUDETj 



hect. ; Profa si Cionca, 300 
hect. ; Puturoasa, 325 hect. ; 
Rijletul-Govora, 800 hect. ; Rij- 
letul-Vierosul, 900 hect; Recea, 
cu trupurile, 150 hect.; Sarin- 
dareanca, 100 hect.; Seaca, 1650 
hect. ; Saracul-Olanul, 300 hect. ; 
Sfintesti, cu trupurile, 303 hect.; 
Sprincenata, 7 hect. ; Schitul- 
Deleni, 150 hect. ; Schitul- 
Greci-Sinesti, 300 hect. ; Sprin 
cenata cu trupurile, 500 hect.; 
Topana, 750 hect.; Ursul si 
Poiana, 125 hect.; Vacareasca, 
300 hect.; Valea-Mare, 100 
hect. 

Dintre pomii roditorl, prunul 
se cultiva pe o intindere de 
1703 hect, numai in parole de 
N. ale judeJuluT, in plasile Ol- 
tul si Vedead.-s., unde for- 
meaza principala ramura de 
produc^iune a locuitorilor. 

Viea se cultiva mai mult 
in parole de V. si S., pe dea- 
lurile OltuluT si ale Calina- 
tuiulul. 

Dealurile cu vii ccle mai in- 
semnate din jude{ sunt: Dealul- 
SlatineT, care produce vinul eel 
mai bun ; Dealul-Comanilor si 
Dealul Draganestilor, care dau 
un vin destul de bun si abun- 
dent, dar nu atit de durabil ca 
eel din Dealul-Slatinel. Soiu- 
rile de struguri, cele mat r3s- 
pindite sunt: negru-tare (Cor- 
bul), negru moale si braghina, 
care dau vinul negru; basicata, 
gordinul, mischetul, rosioara, 
tamiioasa si altele, carl produc 
vinul alb. 

Prin vii — in obrafe — se 
cultiva si mul^I poml roditorl : 
ciresl, visinl, cais!, perl, persic! 
si gutul, dar mat ales nucf. 

In tot jud. se cultiva 2863 
hect. vie, repartizate ast-fel : 

Plasa Mijlocul, 3 hect; plasa 
Oltul-d.-j., 527 hect.; pi. Oltul- 
d.-s., 353 hect.; pi. $erbanesti, 
99 hect; plasa Siul-d.-j., 1331 



hect; pi. Siul-d.s., 351 hect; 
pi. Vedea-d.-j., 82 hect.; plasa 
Vedea-d.-s., 115 hect. 

Finefele se produc in livez! 
naturale, car! sunt separate numai 
in parole de N. ale judetuluT, 
iar in cele de S., la cimp, sunt 
amestecate printre Marine. Plan 
tele ce le compun sunt mai ales 
dintre graminee, amestecate cu 
o mulfime de florl. 

Livezile artificiale, dupa sta- 
tistica {innta la Ministerul Do- 
meniilor, pe anui 1890 — 91, au 
ocupat o intindere de 6 hect. 
si au dat 4000 kilog. Cele na- 
turale, pe o intindere de 5158 
hect., au produs 3910015 fin. 

Afara de livezi, sunt terenuri 
rezervate pentru pasunatul vi- 
telor, numite imasurl si suha- 
tur!, carl ocupa pestc 14000 hec- 
tare. 

Agricultura. In parole de N., 
plasile Oltul si Vedca-d.-s., se 
cultiva pufme cereale; numai 
porumbul are o cultura ceva 
mai intinsa, din cauza nature! 
soluluT si accidentelor lul. Pa 
durile, livezile cu prunl si fine- 
fele ocupa mare parte din teren. 
Viile sunt purine, situate nu- 
mai pe malul Oltului. Prin cen- 
tru, plasile Oltul si Vedea-d.-j., 
si Mijlocul, cu cit se impu^i- 
neaza padurile, si dealurile cele 
ripoase incep a se ma! perde, 
cu atit si cultura ccrealelor se 
intinde. Calitatea solulul mai 
inbunatafindu-se, produc^iunea 
devine mai abundenta. La S., 
plasile $erbanesti, Siul-d.s. si 
Siul-d.-j., sunt cimpil intinse 
si un pamint din ce in ce mai 
fcrtil. Cultura cerealelor si chiar 
a viel ia mare intindere. 

Intindere a terenuri lor culti- 
vate e de 135385 hect., pro- 
ducind 880445 hectol. cereale. 

Inul s'a cultivat pe 162 hect. 
si a produs 2430 hectol. 

Terenurile cultivate cu legume 



sunt de 5267 hect., producind 
3920951 hectol. 

Animate domestice. In jude- 
{ul Olt sunt ([901): 16047 ca ' 
(858 armasarl, 6959 lepe, 6609 
cal, 162 1 minjl), 199 magarl, 
57804 vite marl cornute (829 
taurl, 35237 bol, 11652 vacl, 
4942 minzafl si minzate, 4597 
vifel si vifele, 330 bivoli, 295 
bivolife, 243 malacl si malace), 
190024 ol, 53579 porci fob 10 
purcel, 3054 vieri, 18000 scroa- 
fe, 26515 porci castratf), 3888 
capre. 

In anul i860, jud. acesta po- 
scda: 9629 cal, 83010 bol, 
1 81 876 01, 2014 capre, 56444 
porci si 119 asinl, adica un 
total de 35 1 3 19 capete de vite. 
Apicultura. Era un timp cind 
jud. Olt era unul din cele care 
poseda in abundenta miere si cea 
ra. Priseci numeroase erau aci si 
un negoj insemnat se facea. Azi 
cu toate ca florl multe si vari- 
ate sunt pe cimpiile judefulul, 
cu toate ca intrefinerea stupi- 
lor costa prea pu^in in compa- 
rable cu valoarea productulul, to- 
tus! stupii s'aii impujinat cu 
totul. Sunt 8130 stupl cu al- 
bine (1901). 

Cultura gindacilor, introdusa 
din timpurl departate la no! in 
{ara, nu de mult ajunsese si in 
jud. Olt una din culturile cele 
mai de capetenie si bogate. Ca- 
masile si iile cu felurite florl, 
cusute in matase si incarcate 
cu fluturi, maramele cele fru- 
moase, fesute numai din boran- 
gic, care impodobeau femeile 
oltence, dovedeati ca cultura 
acestul verme luase o intindere 
insemnata in acest judef. Azi, 
aceasta industrie a cazut 

M of iile statuluL Din tabloul 
aflat la Ministerul Domeniilor, 
se vede ca statul poseda in ju- 
de^ul Olt 36 mosil, cu mai multe 
trupurl, carl produc anual o a- 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTUL (JUDEX) 



576 



OLTUL (JUDEJ) 



renda de lei 206883,64, plus 
1 1040 lei, plata padurarilor $i 
confini?tilor, pu?l tot in sarcina 
arenda^ilor, adica uti total de 
217923,64 lei. 

Aceste mo$il au fost pendinte 
de Mitropolia din Bucure^ti, Bi- 
serica Sarindarul, Sf. Gheorghe- 
Nou, Episcopia de Arge? $i de 
manastirile : Cozia, Horezul, Go- 
vora, Clocociovul, Plumbuita, 
Brincoveni ?i Viero$ul. 

Industria. Industria mica, in- 
dustria casnici, nu prea s'a dez- 
voltat in jude{ ; de cfyl-va an», 
chiar, de cind cu regimul con- 
venfiunilor, e in decaden^a. 

Mica industrie, pe care nece- 
sitafile domestice ?i de toata. ziua 
o impune locuitorilor, se exer- 
cita asupra urmatoarelor materil 
prime : 

1. Materil animale. Zalhana- 
lele procure pastrama $i seul 
din care se fabrica <u lumina- 
rile; pe$tele sarat, unul dintre 
alimentele de lux al popula- 
Jiunel agricole, in timpul pos- 
turilor. Cite-va zalhanale sunt 
stabilite pe linga Olt, la Slatina 
$i la Drag&ne?ti. 

Fabricele de tab&carie s'au 
desfiinfat. Numal cojocaria se 
men^ine §i pare chiar ca ia o 
oare-care dezvoltare, prin arga- 
sirea mat sistematic£ a pieilor 
de oaie $i de miel §i prin cu- 
saturile alese, cu linurl ?i ma- 
tase, artistic lucrate, carl im- 
podobesc cojoacele. Cizmaria 
tot mal rezista concuren{el fa- 
bricilor straine. Cojocaril $i ciz- 
maril din jud. Olt, mal ales cei 
din Slatina, au oreputafiune bine 
stability in toate jude^ele cir- 
cum-vecine. 

Industria domestica a cam de- 
cazut. $aiacurile, brinele, betele, 
dimiile, abalele, fotele, zavelcile, 
in fine toata imbracamintea odi- 
nioara ftcuta in casa, se cum- 
para la tirgurl. Prin casele Jara- 



nilor din parole de N., in pla 
?ile Oltul ?i Vedea, se mal vad 
chilimuri, velinte $i alte {esaturl 
alese $i lucrate cu iiiult gust. 

Fabricarea brinzel, untulul $i 
altor produse ale laptelui, il mal 
pastreaza $i azi reputafiunea 
unui judef bogat in asemenea 
materil alimentare. 

Mieil alimenteaza nu numal 
macelariile din Slatina, dar?ipe 
cele din Craiova §i Bucure^ti, 
aducind un venit de aproape 
500000 lei. 

Materiile vegetale alimenteaza 
industria casnica mult mal pu- 
\\rv ca alta-data. Cinepa se cul 
tiva in miclcantitafl, numai pen- 
tru confecjionarea cergilor, saci- 
lor $i prea pu^in pentru a pinzeT. 
Alta-data mal toata rufaria easel 
{aranului era meli^ata, d&racita, 
toarsS, {esuta, nalbita, croita. $i 
cusuta de mina satencelor, nu- 
mal din cinepa. 

Faina se fabrica in mal multe 
mori cu aburl $i pe rial Oltul. 
In Slatina se afla un mare sta- 
biliment de moarS cu aburl. 

Poamele, ?i mal ales prunele 
din intinsele livezT ale judefulul, 
produc o {uica buna" ?i un fel 
de o{et numit po^irca. 

Padurile, inca intinse in parole 
de N. ale judefulul, procura un 
material bun $i abundent pentru 
dogine $i construcfia caselor 
de lemn, intrebuin^ate in acele 
par^i ale jude^ulul. 

Comer ciuL Afara de comerciul 
de cereale, vinurl, {uica $i lemne, 
se mal face un comerciu insem- 
nat $i cu multe articole de lux, 
coloniale, de industrie, etc. este 
mal activ in Slatina $i in bilciu- 
rile, ce inc5 se obiclnue^te a se 
mal face prin urm&toarele com. : 

Cimpul-Mare, de 4 ori pe an ; 
la Mucenicl, Buna-Vestire, Sf. 
Petru $i Vinerea-Mare; 

Urluiasca, de 4 orl pe an, 
tot la acelea^l date; 



Constantine$ti, de 3 orl : 24 
Februarie, Rusalil $i 29 Au- 
gust; 

lpote?ti, com. Coteana, de 2 
orl: Duminica Tomel $i Dra- 
gaica ; 

Dobrotinetul, la 21 Maiu ; 

Balane$ti, de 2 orl pe an : 
Inalfarea ?i Sf. Maria Mare ; 

Drag<ine$ti, de 3 orl pe an : 
la Pantelimon, 14 Septembrie 
?i Vinerea-Mare; 

Valeni, de trel orl pe an : 
la Blagove^teni, Sf. Impara^I ^i 
Schimbarea la Fa{a. 

Slatina, odata pe an, la Sf. 
Gheorghe, {inind 3 zile. 

La toate aceste bilciurl se {ine 
mal intiiu oborul de vite, dupa 
care apol urmeaza vinzarile bol- 
ta^ilor. 

AfarS de aceste bilciurl, obor 
de vite se mat {ine la Slatina, 
odata pe s&ptamin&, Joia, cind 
e ?i zi de tirg. 

Comerciul, ce se face in a- 
ceste bilciurl, e foarte activ. Ma- 
gazinele din Austria §i Genna- 
nia asorteaza magazinelede bra- 
?ovenil, lipsccinil, hainarii, ma- 
?inl agricole, incal^aminte, etc. 

Cat de comunicafie. Jude^ul 
poseda urmatoarele cal de co- 
munica^ie : 

1. Linia ferata Bucure^ti-Vir- 
ciorova, care intra in jude{ pe 
la com. Corbul, trece pe linga 
Potcoava ?i merge la Slatina, apol 
face o curba dupa care coboara 
in Valea OltuluT, traversind riul 
pe un pod mare ?i frumos ; par- 
curge ast-fel jude^ul de la N.-E. 
spre S.-V., pe o linie cam in 
zigzag de 45 kil. Pe aceasta linie 
sunt trel garl : Corbul, Potcoava 
$i Slatina. 

$osele : 

a) Calea na^ionala Craiova- 
Bucure^ti care trece Oltul pe 
un pod mare $i frumos, 5*1 trece 
prin Slatina, Valea - Mare, Ne- 
greni $1 Colone^ti, strabatind 



Digitized by 



Google 



OLTUL (JUDEX) 



577 



OLTUL (JUDET) 



judet'il de la S.-V. catre N.-E 
pe o distant de 42 kil. 

b) $osele jude^ene: 1. Casa 
Vechle-Dudul, care strabate jud 
de la S. catre N., pe valea Ol 
tuluT ?i leag.1 comunele : Dudul 
Beciul, Sprlncenata, Daneasa 
Peretul, Dragane$ti,Comani, Ba 
lane$ti, Coteana, Brebent, Sla 
tina, Dobrotinetul, Comanifa 
Cazane$ti, Dumitre$ti, Cimpul 
Mare, Dragoe^ti ?i Casa-VechTe 
pe o distan^a de no kil. 

2. Caracal-Ro?iori, numita ?i 
Rusca-luJ-Toader, taie jud. in 
partea de S., trece Oltul pe la 
Caracal, prin Berendei-Noi, suie 
dealul Oltuluf pe la Rusca lul- 
Toader, unde taie $oseaua ju- 
deteana pomenita ma! sus, trece 
prin Radomire^ti ?i Mihae$ti d.-j., 
$i apof intra in jud. Teleorman, 
spre Ro$iori-de- Vede, parcur- 
gind o distanta de 24 kil. 

3. Slatina - $erbane?ti - Seaca, 
pleaca din §oseaua Casa-Vechie- 
Dudul, de linga Brebeni, stra- 
bate jud. de la N.-V. catre S.- 
E. ?i leaga comunele : Biebeni, 
Greci, Serbane$ti - d. - j., Crim- 
poaia, Valeni $i Seaca, panala 
Mihae$ti-d.-s., (47 kil). 

4. Druinul-Oael, o ramura de 
§osea, paralela cu $oseaua Du- 
dul-Casa-Vechle, leaga* ?oseaua 
nationals cu comunele: Priseaca, 
Oporelul, Rade?ti, Ibane?ti, Ur- 
luiasca, Ote^ti ?icat. Vlangare^ti, 
din comuna Vulture$ti (33 kil.). 

5. Cornafelul- Florul, strabate 
jud. de la N.-V. spre S.-E., prin 
Valea-Plapcei $i leaga comunele: 
Cornafelul, Poborul, Scornice$ti, 
Bal^i, Potcoava, Valea-Merilor, 
Ursoaia, Icoana $i Florul, de 
unde trece Vedea in jud. Te- 
leorman (14 kil.). 

c) $osele vecinale strabat jud. 
mal in toate direc^iunele $i lea- 
ga intre ele mat toate comunele 
una cu alta. Cele mai insemnate 
rejele sunt: 



1. Corbul-Aluni$ul, pe Valea- 
Vedef, leaga comunele : Aluni- 
$ul, Spineni, Tatule§ti, Opta$i, 
?i Gara-Corbul, pe o distanta 
de 32 kil. 

2. Rijlejul - Viero? - Maldarul, 
leaga comunele: Rijle{ul-Viero$, 
Rijle^ul-Govora, Fata, Gura-Bou- 
luT, Vafa, Bara?ti-de-Vede, Ba- 
ra§ti - de - CepturT, Vlaici, Colo- 
ne^ti $i Maldarul, strabatind par- 
tea de N.-E. a jud., mal mult 
pe Valea- Vedijei, pe o distanta 
de 32 kil. 

3. Oporelul-Izvorul-d.-s., stra- 
bate jud. de la S.-V. catre N.-E. 
$i leaga comunele : Oporelul, 
Poborul, Aluni$ul, Profa, Gura- 
Boulu! ?i Izvorul-d.-s., pe o dis- 
tant de 35 kil. 

4. Cimpul-Mare-Chilia, stra- 
bate partea de N. a jud., de la 
V. la E, ?i leaga comunele: 
Cimpul - Mare, Dobroteasa, Fa- 
gejelul $i Chilia, pe o distanta 
de 35 kil. 

5. Dobroteasa-Ciomage^ti, lea- 
ga comunele: Dobroteasa, Sim- 
bure?ti $i Ciomage$ti, pe o dis- 
tant de 22 kil. 

6. Vlangare$ti-Ur$i, leaga co- 
munele : Vlangare$ti, Val-de-El 
?i Ur$i, (12 kil). 

7. Balteni-Bal£ne$ti, strabate 
jud. de la N. la S. $i leaga in- 
tre ele toate comunele dupa Va- 
lealminogulul : Balteni, Perie{i, 
Mierle^ti, Barcane^ti, Izvoarele, 
Alimane§ti §i Balane^ti, precum 
$i gara Potcoava, pe o distant 
de 30 kil. 

8. Marunfei • Florul strabate 
jud. de la S.-V. catre N.-E. prin 
Cimpia-Boianul, $i leaga comu- 
nele : Marun^ei, Serbane?ti-d.-j. 
?i Florul, pe o distanta de30 kil. 

9. Potcoava - §erbane§ti, pe 
Valea - DorofeiuluT, leaga gara 
Potcoava cu comunele: Tim- 
peni ?i $erbane?ti, pana in $0- 
seaua jude^eana Slatina-^erba- 
ne^ti-Seaca, (20 kil.). 



10. Dragane?ti- Valeni stra- 
bate jud. de la V. catre E., prin 
Cimpia - BoianuluT ?i leaga co- 
munele : Dragane^ti, Stoicane^ti 
?i Valeni, pe o distanta de 22 
kil. 

11. Frunzarul - Poiana, leaga 
com. Frunzarul cu cat. Sprince- 
nata, ?i com. Poiana, (11 kil.). 

12. Sprincenata-Dudul leaga 
comunele de la S. judeJuluT, si- 
tuate pe valea SiuluJ : Sprince- 
nata, Viespesti, Birse^ti, Beciul, 
Plaviceni ?i Dudul (9 kil.). 

Afara de acestea mal sunt ?i 
alte re^ele mal mici, cart, dim. 
preuna cu cele de mat sus, dau 
un total de mal mult de 600 
kil. de lungime. Se poate zice 
ca jude^ul Olt este unul din 
cele mat avute in ca! de co- 
muni ca^ie. 

Diviziunea administrativd. — 
Jude^ul Olt se divide in 8 pla?I : 

1. Plus a Mijlocul, cu re$e- 
din^a in com. Buze^ti, se com- 
pune din 11 comune: Bal^i, 
Birci, Buze^ti, Corbul, Florul, I- 
coana, Opta^i, Potcoava, Si- 
ne$ti, Ursoaia §i Valea-Merilor. 

2. Plasa Oltul de-jos, cu re- 
?edin^a in com. Dobrotinetul, se 
compune din 15 comune: Al- 
be$ti, Cirea$ovul, Comani^a, Cu- 
cue^i, Deleni, Dobrotinetul, Du- 
mitre^ti, Ibane?ti, Oporelul, Pri- 
seaca, Rade?ti, Slatina, Teslu- 
iul, Turia ?i Urluiasca. 

3. Plasa Oltulde-sus, cu re- 
§edin^a in com. Cimpul-Mare, se 
compune din 15 comune: Cim- 
pul-Mare, Casa-Vechie, Cioma- 
ge$ti, Cornatelul, Deje^ti, Dienci, 
Dobroteasa, Geamana, Ote^ti- 
d.-s., Ote?ti-d.-j., Paro^i, Simbu- 
re?ti, Ur^i, Val-de-El §i Vultu- 
re^ti. 

4. Plasa §erbftnesti, cu re$e- 
din^a in com. $erbane§ti-d.-j., 
se compune din 9 comune : Crim- 
poaia, Mihae$ti-d.-j., Mihae^ti- 
d.s., Seaca, ^erbane^ti-d.-j., Ser- 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTUL (JUDEX) 



57S 



OLTUL (PLASA) 



b£nesti-d.-s., Timpeni, Titulesti 
si V&leni. 

5. PI as a Siul-de-sus, cu rese- 
dintain com. Barc&nesti, se cora- 
pune din 11 comune: Alimi- 
nesti, Balanesti, Balteni, Barca- 
ncsti, Coteana, Izvoarele, Ma- 
runjei, Mierlesti, Milcovul, Pe- 
rie^i si Viisoara. 

6. Plasa Siul-de-jos, cu rese- 
dinja in com. DragSnesti, sc 
compune din 13 comune: Bir- 
sesti, Beciul, Comani, Craciu- 
nei-d.-j., Craciunei-d.-s., Danea 
sa, Draganesti, Dudul, Frunza- 
rul, GostavS^ul, Poiana, Stoica- 
nesti si Viespesti. 

7. Plasa Vedca-dcjos, cu re- 
sedinfa in com. Tatulesti, se 
compune din 14 comune : Ca 
lug&ri, Colonesti, Constantinesti, 
MaldSrul, Mircesti, Mogosesti, 
Negreni, Poborul, Scornicesti, 
Spineni, $uica, TataYei, Tatu- 
lesti si Vlaici. 

8. Plasa Vedea-de-sus, cu re- 
sedinta in com. Chilia, coprin- 
de 14 comune: Alunisul, Ba 
rasti de-Cepturl , Barasti de- Ve- 
de, Chilia, Fage{elul, Fata, Gu 
ra BouluT, Izvorul, Mereni, Profa, 
Rijletul Govora, Rijle^ul -Viero- 
sul, Topana si Vata. 

Marca jude ful ul este un turn, 
semn ca jud. accsta se intin- 
dca mal inainte pana in Dunare, 
si coprindea si orasul Turnul- 
MSgurele, linga care se afla rui- 
nele unut turn de cetate, zidita, 
se zi c, de Constantin-cel Mare. 

Bud get u I zecimiior pe anul 
financiar 1900 — 19OT se inchcc 
la veniturt cu suma dc 265359 
leT, j6 ban! si la cheltuelT, cu 
259760 IcT, 79 bant. 

Budgctul drumurilor pe ace 
lasi an se balan^caz;! cu suma 
dc 90350 let. 

Budgetul spitaluluT rural din 
DrSgoesti sc prczinla cu suma 
de 30810 lei, atit la cheltucli 
cit si la venituri. 



Serviciile pendinte de judej: 
sunt : 

1. Serviciul sanitar, care se 
compune din 1 medic primar, 
1 medic-veterinar, 4 medicT, 4 
vaccinator!, 4 moase si 1 secre- 
tar al consiliului sanitar ; ser- 
viciul spitaiulul compunindu-se 
din I doctor, un sub-chirurg, 
1 econom, 3 infirmieri", 1 preot 
si mai mutyT oameni de serviciu. 
AmindouS aceste serviciT costs 
pe jude{ suma de 59940 lei a- 
nual; iar cu material cu tot, 
lei 1 8 1920. 

2. Serviciul arestulul preven- 
tiv, compus dintr'un director si 
un gardian. 

3 . Serviciul drumurilor se com- 
pune din 1 inginer-sef, 4 con- 
ductor!, 1 copist, 8 picherl, 4 
dulgheiT, 1 camerist. 

Justifia. — Este cite o ju- 
decatorie comunala, instituita 
in fie care din cele 100 com. 
rur. ale judefuluT, 3 judecatorif 
de ocol, in Dr5ganesti, Slatina 
si Spineni; un tribunal judefean 
de intiia instant in capitala ju- 
de^uluT si o curte cu jurap, care 
se aduna de 4 ori pe an. 

Instruc(iunea publica. — Jude- 
{ul poseda un gimnaziu real in 
Slatina si 4 scoli primare ur- 
bane, 2 de baep si 2 de fete, 
cu o populafiune de 357 elevi 
si 217 eleve. 

$coalele ruralc sunt in numar 
de ior (1901), cu o populajiune 
de 5888 elevi de ambelc-sexe. 

Mat este in jude$ o scoala 
practica dc agricultura la Stri- 
haret si o scoala rurala la Sla- 
tina cu 84 elevi inscrisl. 

Ckltul. — Numarul bisericilor 
este de 233, cu 244 prco^I si 
233 cintare{i si paracliserl. In 
numarul acestora se coprinde 
si vechilc manastiri si schiturT, 
pendinte de stat, dar can toate 
sunt prcfacute in bisericl de mir. 

Aceste schiturl sunt : Seaca, 



Deleni, Strihare^ul, Sopotul, Pre- 
cesta, Clocociovul, Greci, Co- 
mani, Gilmele, Plaviceni (aceasta 
din urm& intrefinuta din fondul 
Crefulescu). 

Jude^ul Olt aparfine eparhiei 
Cur^eT-de-Arges.Resedin^aEpis- 
copiel este in Curtea-de-Arges 
Judeful este pus sub priveghe- 
rea bisericeasca a unul protoe- 
reu, cu resedin^a in Slatina, a- 
jutat fiind de doi proestosl. 

Populaftunea. — In recensS- 
mintul din 1890, popula^iunea 
jude^ului Olt se ridica la 120853 
locuitorl. In 1899, popula^ia a 
fost de 142496 loc. : 72481 b3r- 
bapsi 80015 femeL Tn 1859, a 
fost populat de 10065 1 locuitorl. 

Serviciul telegrafo-postal po- 
seda in judeful Olt un biurcti 
principal cu serviciul permanent 
in Slatina si douii, cu servicii 
limitate, in comunele Draganesti 
si Spineni. 

Afara de aceste sta^iunT, ma! 
sunt si cele de la garile dru- 
mului de fier: Slatina, Potcoava 
si Corbul; la aceste doua din 
urma sunt si biurouri postale 
rurale. 

Armata. — Jude(ul Olt face 
parte din corpul I-iu de armata 
cu resedin^a in Craiova, iar in 
Slatina e resedin^a unut regi- 
ment de doroban^T. 

Jude^ul Olt formeazS si un 
escadron de calaras!, a c^irut 
resedin^a e in Caracal. 

OltuI, plasit, in partea de S. V. 
a jude^ulul Argesul. Se inveci 
ncste la N. cu pla\sile Topolo- 
gul si Argesul; la E., cu pi. Pi- 
testi; la S., cu jud. Oltul si )a 
V., cu jud. Vilcea, de care este 
desparfita prin riul Oltul. 

P)ste udata de riurilc Topo- 
logul, Vedea, Cotmeana, Cot- 
meni^a si Trepteanca, precum si 
de riul Oltul, care o desparte 
de jud. Vilcea. 



Digitized by LiOOQ IC 



OLTUL (PLASX) 



579 



OLTUL (RtU) 



Terenul este deluros $i strd- 
b&tut de ultimele ramificat'ri ale 
Carpafilor, din care se nasc 
ma! multe girle §i piraie. 

Intinderea totals a pia$el este 
de 96235 pog. (481 18 hect.), 
din can 39359 pog. cultivable, 
18947 pog. padure ?i 37929 
pog. sterp (1865). 

Se compune din 22 comune 
rurale ?i 147 sate ?i catune, a- 
vind 22788 suflete, din carl 
4130 contribuabilf, 4716 case 
$i 60 bisericl. Su it $i doua ma- 
nastir!, Cotmeana ?i Flaminda. 
Re$edin$a pla$el a fost ma! 
inainte in com. rur. Launele, 
iar in urma unirei acestel plasi 
, cu plasa Topologul (1882), re 
$edinja ambelor pla^I s'a fixat 
la Tigveni. Re$edin{a judecSto- 
rulul de pace a pla$ilor Oltul $i 
Topologul este in com. rur. Bal 
ce§ti, din pi. OltuluT. 

Cal de comunicafie sunt $0- 
selele comunale. 

Terenul este deluros $i pe 
dinsul se cultiva griu, porumb ?i 
ovaz. 

Are vil §i mal ales livezf de 
prunl. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
ture, se mat ocupa ?i cu rota 
ria $i olaria, iar femeile cu \t- 
satoria. 

Budgetul comunelor din a- 
ceasta pi. e de aproape 80000 
lei la venituri cit $i la chel- 
tuell. 

Statul poseda in aceasta plasa 
(impreuna cu pi. Topologul) 13 
mo$if, aducind un venit anual dc 
75719 lei, precum $i 46576 pog. 
de p&duri. 

Oltul, p/asfi, in jud. Vilcea, u- 
nita cu pi. Oltejul-d.-j., situate 
pe malul drept al riului Oltul, 
la S. judefuluT. 

Se compune din 23 comune 
rurale ?i una urbana (Draga^ani) : 
Amard^ti, Aure^ti, Calma, Cre 



feni, Fumureni, Gu^oeni, Izvo- 
rul, Lunge^ti, Madulari, Mitro- 
fani, Nemoiul, Orle$ti, Prundenl, 
Rime$ti, Stane^ti, $tefane$ti, $u- 
$ani-d -j., $u?ani-d.-s., U^urei, 
Voice?ti, Zavideni $i Zlatarei. 

Are, impreuna cu Olte^ul-d.-j., 
52000 locuitorl. 

Se margine?te la N. cu pi. 
Ocolul-Otas&ul; la S., cu jud. 
Romanati, printr'olinie trasa din 
riul Oltul $i pan& intre comu- 
nele Lalo?ul $i Rime^ti ; la E., 
cu jud. Olt, de care se desparte 
prin riul Oltul, §i la V., cu pi. 
Olte^ul-d.-j. 

Re$edin{a pla^ilor unite e in 
Draga^ani. 

Comune mai populate sunt : 
Amara$ti, Calina, Cre^eni, Gu- 
$oeni, Izvorul, Madulari, Nemo- 
iul, Orle^ti, Prundeni, Zlatarei 
?i $tefane$ti. 

Se cultiva viea pe o intin- 
dere de 4709 hect., 50 aril. 

Sunt 18 $coale rurale mixte, 
frecuentate de 366 copil. 

Oltul, deal, in raionul com. Gea- 
mana, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Se intinde pana aproape de T.- 
Magurele. Pe el se cultiva griu, 
porumb $i sunt livezi de prunl. 

Oltul, riii, afluent pe stinga al 
DunareT. Izvore$te din Transil- 
vania, din punctul de incruci- 
$are al culmel CiculuT, cu aceea 
a Lalo$uluT, la o inalfime de 900 
m. d'asupra nivelulul Maril. Cur- 
ge maT intiiu catre S.-S.-E., pana 
la Tu^nad, apol catre S.-S.-V. 
pana la extremitatea meridio- 
naia a munfilor Bardului, de 
unde se indrepteaza catre N.- 
N.-V. pana la confluenfa Vir- 
ghia^ulul $i apoi catre S.-S.-V. 
Dupa cc prime^te pe dreapta 
Homorodul, Cibinul, $ipe stinga 
Valea Neagra ?i Birsa, se in- 
dreapta catre S., intra in Ro- 
minia pc la Riul VaduluT, la o 



inalfime de 340 m. d'asupra ni- 
velulul Maril, dupa ce a par- 
curs in Transilvania aproape 
350 kil. Trece la R.-Vilcea, unde 
are un volum mic de apa, uda 
Slatina, lasa in dreapta Cara- 
calul $i se varsa in Dunare, in- 
tre T.-Magurele $i Izlaz, dupa 
ce aservit de linie despar^itoare 
intre Oltenia ?i Rominia-Mare 
$i intre jud. Vilcea, Arge§, Ro- 
manafi, Olt^iTeleorman. Direc- 
{ia generala a cursulul sau in Ro- 
minia este indreptata de la N.- 
V. catre S.-E. De la origine ?i 
pana la Dunare, Oltul are o lun- 
gime de aproape 600 kil., din 
care aproape jumatate ne apar^in. 

Iufeala cursulul saa ?i frumu- 
se^ile pitore?tl ale malurilor sale 
aii dat na§tere la multe pove^tl. 
De o teribilaimpetuozitate, curge 
torentuos din mun^il Carpa^i 
spre Dunare, mu$cindu-$l nein- 
cetat malurile. 

Valea Oltulul, lata de 5000 
pana la 6000 m., este ocupata, 
in partea stinga, de zona al- 
biel riului, pe o largime me- 
die de 1 700 m., iar restul vael 
formeaza numal un §es supus 
inunda^iel la orl-ce revarsarl ale 
apelor OltuluT. 

Curentul Oltulul are, in ter- 
men mijlociu, o largime de 70 
m. $i o adincime de 1.80 in.; 
iar nivelul apelor celor marl se 
rtdica mal adesea la cota de 
3 m. d'asupra etiagiulul. 

Riul Oltul, in punctul ora$ulu I 
R.- Vilcel,are o panta deo.000.926 
m. ; secfia curentului principal 
este de 1,345 m. ; perimetrul 
muiat de 397.70 m. ; secfia apelor 
de inundate, del .200,000 m. ; pe- 
rimetrul muiat, de 604.00 m. 

Studiile hidrometrice, facute 
aci, in 1874, apelor Oltulul, in 
doua profile departate de 150 
m., au dat urmatoarele rezul- 
tate: 

Vitesa mijlocie pe secunda a 



63617. 1'aretr Pirti nar Geografie. Vol. IV. 



74 



Digitized by LiOOQ IC 



Ol/IUL (RlU) 



680 



OLTUL (KtO) 



apelor constatate era de 0.888 ; 
secfiunca undata de I it. 480; 
volumil mijlociu debitat pe se- 
cund.i de 99.480 in. cibT. 

Cu cit Oltul este de impetuos 
la Armasarul, la Clopotul ?i la 
Cozia, cu atit devine de astim- 
parat intre Rimnic $i Slatina. Im- 
par^indu-se in numeroase bra^e, 
curge lin $t mSre^ pe larga sa 
albie, pana la varsarea luT in Du- 
nare, unde formeaza intinse la- 
curl. 

Verde-inchis, cind reflecteaza 
p&durile de brad §i de fag de 
la munte, coloarea lul devine 
albistrie intre Rimnic $i DrftgcL- 
$ani, iar cind ajunge in luncile 
nesfir?ite ale Romana^uluT, va- 
lurile sale sunt turbure ?i galbie. 
De la intrarea sa in Rominia 
?i pana la varsarea sa in Du- 
nSre, Olt'il strabate regiunea 
munfilor, a dealurilor $i a ?e- 
suluT, de aceea cursul sSu se 
poate divide in : Oltul-de-sus, in- 
cepind de la frontiers §i termi- 
nindu-se la Gura-VaiT ; Oltul-de- 
mijloc, coprins intre Gura-VaiT 
?i Slatina; Oltul-de-jos, de la 
Slatina pana la Dun2re. 

Potrivit cu aceasta imp&rtire, 
vom face descrierea fie-careT re- 
giuni in parte: 

Oltul-de-sus incepe de la fron- 
tiers (confluenfa Riilul- Vadulul), 
$i se termiaS la Gura-V&ii (jud. 
Vilcea). Curge de la N. la S. des- 
criind o mul^ime de cotiturl. Lar- 
gimea rnedie a albiei este de 80 
m.; fundul confine pietre marl de 
la 1 — 2 rn. de diametru. L&r- 
gimea medie a apei este de 70 
m., adincimea variaza de la 3 
pana la 5 m M iar iu^eala curen- 
tulul este de 2 — 3 m. pe se- 
cundcL f armurile in general sunt 
u?or inclinate; pe alocurea insa 
sunt stincoase $i inalte. 

Valea OltuluT-d.-s. este in- 
gusta, adincci §i salbatica ; as 
pectul s3ti este din cele mal 



impunatoare. Aceasta vale este ' 
pu^in populate ?i prea pu^in pro- 
ductive. Malurile vaii sunt con- 
stitute de mun^T inal$f, r?po$i 
?i adesea desbrSca^T de orl-ce 
vegetable. 

De la Ciineni i'i jos, pe Olt, 
prin Cornet spre Cozia, apele 
riuluT formeaza mat multe coti- 
turl, printre stincf inalte, des- 
brScate de orf-ce vegetate. In 
aceasta parte se afia cele mal 
pitore$tI veden ale drumulul ce 
duce la Sibiiu prin munflf, la Ar- 
masarul $i la Clopotul. 

In fa{a MSnSstireT Cozia, s'a 
descoperit acum cifi-va am, ni?te 
izvoare puternice de ape mine- 
rale termale, in marginea Ol- 
tuluT, la locul numit Bivolari, 
unde d-l Gr. Tocilescu, a des- 
coperit un castru roman, din 
timpul imp&ratuluf Adrian, al 
primeT cohorte a sagetarilor. D-l 
Tocilescu, pe baza distan^elor 
indicate in Tabla-Peutingeriana, 
a identificat aceste ruine cu ve- 
chiul ora? roman Pons-Aluti. 

La vre-o 6 kil. de Cozia, tot 
pe Olt in jos, este situat sta- 
bilimentul balnear Caiimane$ti 
$i renumitele ape de la Caciu- 
lata, ce izvorSsc in marginea 
riuluT (v. a. n.). 

In jos de Calimane^ti, Oltul 
formeaza frumosul Ostrov, unde, 
in 1552, Neagoe-Voda Basarab, 
cladi manSstirea numita" Osrro- 
vul. 

Localita^'ile locuite, ce uda 
Oltul-J. s., sunt : Varna Riul-Va- 
d'jliil, Ciineni, Robe$ti, fufu- 
Je$ti, SSrScine?ti, Caline^ti, Lo- 
treni, Cozia, QilimSnesti %\ Gu. 
ra-Vail. Pe toata distan^a co- 
prinsa intre frontier^ §i Gura- 
Vail, nu se aflS de cit un pod 
umbl&tor, stabilit intre Ciineni 
$i cite o luntre la Cozia ?i CS- 
limSne?ti. 

Principalii afluen^ aT Oltul uT- 
d.-s., pe dreapta, sunt : Riul-Va- 



dului, Riul Ciinenilor, Valea-Ro- 
be$ti, Valea Saracine$ti, Lotrul, 
Ju^ule?ti, Lotri?oruK Puturoasa, 
CSciulata, CSlimSne^ti §i Gura- 
V&i?, iar pe partea stingS : Cols- 
ca, ^imnicul, Topologul, etc. 

Oltul-de-tnijloc. De la Ostrov, 
apele OltuluT curg pe o vale 
larg&, prin satele BogdSnesti ?i 
Bujoreni, ^t se apropie de Rim- 
nicul-VilceT. 

Aci, in marginea ora§uluT, a- 
pele Oltulul tree, la punctul nu- 
mit Guran, pe sub un pod mo- 
numental, cu suprastructurS me- 
ta'ica\ cu o lungime de 180 m. 
$i o iS^ime de 6.95 m., a^ezat 
pe picioare lucrate din piatrd 
cicplitS, apar^inind $oselei Rinv 
nicul Curtea-de-Arges-Pite^ti. 

Construc^iunea acestu! pod 
s'a ftcut in anul 1876. Un alt 
pod de fier peste Olt (con- 
struit de curind) este acela de 
la Dr5g&?ani, care leagS partea 
de S. a jude^uluT Vilcea en lo- 
calitStile din jud. Olt. 

Oltul-de-mijloc, de la conflu- 
enta Topologuluf, ia direcfia 
spre S.E., p^na 1 1 Slatina $i, 
intre Gura-VaiT ?i Slatina, are 
o lungime de 90 kil., fa\r& a 
{ine seamS de cotiturl. Direcjia 
generals a cursuluT s5u este dc 
la N. catre S.-E 

LSrgimea medie a OltuluT, din 
aceasta regiune, in timpul ape- 
lor micT, este de 80 m., iar in 
timpul mijlociu, de 120 m. A- 
dincimea medie este de 2.50 m.; 
iu^eala curentuluT, de 2.30 m. pe 
secunda $\ inclinarea albiei, de 
1.20 m. pe kil. 

Fundul albiei confine pietri§ 
mare pana In dreptul podulul 
de fier (R.-Vilcei), iar de aci la 
vale, pietri?ul se mic$oreaza din 
ce in ce, dar tot persists pana 
in jos de Slatina. 

f armurile sunt inalte §i es- 
carpate, {annul sting fiind mult 
mal inalt de cit eel drept. Cel 



Digitized by 



Google 



OLTUL (RlU) 



581 



OLTUI, (KtC) 



d'intiiu are o inalfime care va- 
riaza in medie de la 5 — 40 m., 
iar eel de al doilea arc eel mult 
6 m. Aceasta dispoztyie a (irmu- 
rilor rezulta din aceea ca riul se 
apropie de malul sting al v&iT, 
care devine in multe locurT £ir- 
mul sling al OltuluJ. 

Largimea medie a vail este 
de 7 kil. Cea mal mare largi- 
rae in dreptul SlatineT, este 
de 10 kil. Valea OltuluT de mij- 
loc este populate pentru ca co- 
prinde in interiorul s£u o mul- 
time de locality, ca com.: R.- 
VilceT, Dragasani, Colibasul, Sla- 
tioara si Slatina. 

In ceea ce priveste Comuni- 
cat'iile, putem zice ca se gase^te 
in bune condtyiunT, c3cf pe am- 
bele maluri ale Oltulul se afl4 
sosele, iar pe eel drept si o li- 
nie ferata, care uneste Rimni- 
cul-VilceT cu Corabia, trecind 
prin Dragasani si Piatra (Olt). 

In aceasta regiune a OltuluT, 
se afla doua podurl de fier : in- 
tiiul stabilit in dreptul Slatinel, 
compus din doua podurT peste 
dou£ brate ale Oltulul, unul de 
170 m. si altul de 250 m. lun- 
gime si lat de 12 in. al sose- 
lei nafionale Slatina-Craiova ; al 
doilea, podul drumulul de fier 
la Slatina, lung de 375 m. 

Cu privire la aceste podurl, 
g&sim in lucrarea d-lul George 
I. Lahovari, Oltul, urmatoarele 
notice, pe carl credem intere- 
sant ale reproduce: 

Aid, in marginea orasuluT, a 
fost construit eel intiiu pod sta- 
tator peste Olt, de catre Voda- 
Bibescu, intre anil 1846 — 1848. 

Podul era de lemn, asezat pe 
culee de zidarie, cu palee for- 
mate din pari de stejar bine in- 
fip{I. Pe acele vremurT, acea lu- 
crare se considera, cu drept cu- 
vint, extraordinary ; de aceea si 
Bibescu anunja Ob^teasca Adu- 
nare despre acea mare intre- 



prindere: «Stavila, care despir- 

{ca Rominia-Mica de Rominia- 

Mare si aducea atitea ncinde- 

j m£nSri la a lor comunicafie, se 

va ridica pentru tot-d'auna, prin 

cladirea peste Olt, a unuT pod 

I statator, care, nadajduesc, ca in 

j curgerea vereT v.itoarc, va lua 

sfirsitv. 

Impetuosul riu, n'a lasat mult 
timp sa fie robit de podul luT 
Voda-Bibescu si a trecut mul^f 
anT, pana ce sub domnia lul 
Cuza-Voda, s'a construit la Sla- 
tina, de catre o companie eng- 
leza, doua podurT de fier, unul 
de 170 m. si altul de 250 
m., peste Beica si Olt ; dar $i 
aceste podurl, rSu construite 
de strainT, au fost nimicite de 
apele Oltulul. 

Podul construit in anul 1888, 
dupa* proectul si sub conduce- 
rea d-lul inginer Davidescu, se 
compune din cincl grinzT me- 
talice, cu deschiderl egale de 
cite 80 m. 

Fondafiile pilelor $i culeelor 
s'aO executat cu aer comprimat, 
la adincimea medie de 12 m. 
sub etiagiCi. 

Podurl pe vase sunt la: Bu- 
joreni, Scaiosi, Babeni, Riureni, 
Sl&vite$ti, Drdgasani, Auresti si 
Voicesti, toate stabilind comu- 
nicafia intre aceste ccmune din 
judeful Vilcea si cele din jude- 
^ul Arges. 

In jud. Romanafi, sunt po- 
durT pe vase in regiunea Oltu- 
lul-de-mijloc, intre Mamuri $i 
Girle?ti. Intre Colibasi si Curti- 
soara este trecStoare pe luntre. 
Vadurile sunt rare si se pot 
trece numal in timpul secete- 
lor marl de catre oamenil din 
localitate, carl sunt deprins! cu 
iufeala curentulu! si cu natura 
funduluT. 

PrincipaliT afluenflf al OltuluT- 
de mijloc, sunt : Gura- Vatf, Rim- 
nicul, Govora, Ocna, Bistrifa, 



Luncav^ul, Orleasca, Pesceana, 
Mamul, Beiha si Corne$uI. 

Localita^! principale situate 
pe tarmii Oltulul-de-mijloc sunt : 
(pe dreapta) Bogd&nesti, Bujo- 
reni, ManSstirea-Ceta^uia, Rim- 
nicul-VilceT, Manastirea-Horezu- 
luT, Riureni, Baroneasa, Arcesti, 
Riioasa, Ionesti-Mincului, Ohaba, 
Fiscalea, Auresti, Prundeni, Ca- 
tina, Dragasani, Tighina, Coli- 
basi, Dranov&t'il, etc.; (pe stin- 
ga) Fedele?oaia, Man. Fedele- 
§oaia, Gorunul, Blidari, Ruda, 
Crcmenari-de-sus, Cremenari-de 
jos, Ostroveni, Buciumeni, Cim- 
pul-Mare, Valea-Alba, Vergu- 
leasa, Schitul-de-Lemn, Tesluiul, 
Dobrotinetul, Slatina, etc. 

Oltulde-jos. La S. de Slatina, 
Oltul fese din regiunea dealuri- 
lor si intra in aceea a sesuluf. 
Curge de la N.-V. catre S.-E. 
si se varsa in Dunare, aproape 
la egala distant de Turnul-Ma- 
gurele si Izlaz. Largimea medie 
a Oltulul-de-jos, in timpul veref, 
este de la 100—150 m., iar a- 
dincimea medie este de 2.50 m. 
Iu^eala medie a curentulu! este 
de 2 m. pe secunda. 

Largimea medie a albie! este 
cam de 261 m., si pentru apre- 
ciza maf bine avem urmatoa- 
rele masuratorf ftcute in 1886: 

1. La Slatina, 2 podurl de 
fier peste doua bra^e ale Oltu- 
luT, intiiul lung de 170 m., si 
al doilea lung de 250 m., prin 
urmareaci are 420 m. largime. 

2. MaT jos de Slatina, la po- 
dul drumulu! de fier: 375 m. 

3. La Stoenesti, la podul urn- 
blator pe cablu : 105 m. 

4. Intre Turnul-Magurele si 
Izlaz, la podul pe vase, largi- 
mea albiel este de 145 m. 

Fundul albieT confine pietris 
pana in dreptul com. Greci, de 
unde pietrisul e inlocuit cu ni- 
sip. Jarmurile au o inalfime 
de la 2 — S m. 



Digitized by 



Google 



OLTUL (KlC) 



582 



OLTUL (RlU) 



Oltul create in timpul toam- 
nel §i mai cu seama prim&vara 
$i inatya nivelul apelor sale de 
la 3 — 6 m. d'asupra maluiul ; 
dec! debordeaza in multe lo- 
curl $i inundeaza valea, ma! cu 
deosebire aproape de vSrsarea 
sa in Dunare, unde {armurile 
au abia 2.50 m. de inalr/ime. 

Principalil afluenfl pe dreapta 
Oltulul-de-jos, sunt riurile : Ol- 
te^ul, Tesluiul $i Caracalul ; iar 
pe stinga Oltisorul. 

Localitaple principale a$ezate 
pe malurile Oltulul in partea sa 
de jos sunt: (pe dreapta) Sla- 
tioara, Criva, Piatra, Cioroiul, 
Falcoiul, Farca§ul, Sl&veni, Gos- 
tava^ul, ScSri§oara, Cilieni, Pot- 
logeni, Izbiceni, Fundul-Vorni- 
culuT, Giuv&re$ti, Moldoveni, Iz- 
lazul, etc.; (pe stinga): Man. Clo- 
cociovul, Ipote^ti, Gildala, Ma- 
run{ei, Berendeiu, Cioflanul, M3- 
n£st. Piaviceni, Segarcea-din -Va- 
le, Odaia, Turnul-Magurele, etc. 

De la Ciineni ?i mai ales de 
la confluenfa Lotrulul, Oltul este 
plutitor $i se fac pe el nume- 
roase transporturl de lemnaril, 
lucrate in her£straele sistema- 
tice stabilite in com. Brezoiul, 
din Valea-Lotrului. 

La vre-o 7 kil. aproape de 
gura luf, Oltul curge pe doua 
cracurf, care se formeaza in drep- 
tul comunelor Segarcea-din-Vale 
$i Lir,a. Unul din ele ia direc- 
Jiunea spre jud. Romanar,i §i 
cel-1'alt spre E., pe sub poalele 
dealului care merge pana aproa- 
pe de Dunare. Intreacestedoua 
cracuri, este insula numita Intre- 
Olturl, care are o suprafa^a cam 
de 200 hect., e acoperita mat 
pe toata intinderea cu p&dure 
de plop §i salcie ?i serva pen- 
tru pa?unatul vitelor. 

Putin mai la vale de unde se 
formeaza cele doua cracuri, Ol- 
tul mai prime^te, sub dealurile 
despre S. ale com. Lifa, apele 



piriului Siul, care vine din jud. 
Olt (com. Comani), $i curge in 
sute de $erpuitun aproape pa- 
ralel cu Oltul. La distant cam 
de un kil. de la gura Oltulul, 
cele doua cracuri se impreuna. 
La gura lul mat este o insula 
cu mult mai mica, numita Chi- 
chinetul-de-Izlaz. 

In tot cursul lul, pe por^iu- 
nea jude^elor Romanafi ?i Te- 
leorman, Oltul este mult mai 
nisipos $i pe timp de seceta in- 
delungata este atit de mic, ca 
il tree oamenil cu picioarele 
$i cu carele cu vite. Cind se 
revarsa, inunda toata lunca din 
drumul lul.lntre comunele Odaia 
$i Magurele, pe sub poalele o- 
ra$ulul, apele Oltulul $t ale Du- 
nSrel, cind vin marl, acopera o 
intindere de sute de hectare. 

La locul unde se varsa Ol- 
tul in Dunare, la vre-o 2 kil. 
de portul T.-M&gurele, put,in 
mai sus de ora?ul bulgaresc de 
pe dreapta DunSrel, Nicopoli, 
apele riulul rominesc se intil- 
nesc cu ale celul bulgaresc Os- 
molul sau Osmac, care vine din 
Balcani. Cind apele DunSrel se 
intimpla sa fie mai marl, ?i ale 
Oltulul mai mid, asistam la gura 
Oltulul, pe o distant^ de ctyl-va 
kil., la un adevirat reflux. Un- 
dele impetuoase ale Oltulul, por- 
nite cu furie impinse inapol de 
apele puterniculul fluviu. 

Pe Oltul-de-jos, pe llnga po- 
durile de fier de la Goran, Dr&- 
ga$ani $i Slatina, sunt o mul- 
t/ime de trecatorl pe vase. In 
jud. Teleorman, cele mai prin- 
cipale sunt: podurile pe cabluri 
de sirmi de la com. Plopi-Sla- 
vite?ti, la Rusane^ti in Roma- 
na^i, de la com. Slobozia-Mtn- 
dra la com. Tia $i in fine eel 
de aproape de gura Oltulul, care 
pune in comunicafiune directa 
$oselele jude^ene Turnul-lzlaz $i 
Caracal. La alte puncte, trece- 



rea sj face cu luntre marl sail 
cu dube. 

Oltul, prin largimea $i adin- 
cimea apelor sale, constitue o 
ltnie buna de aparare pentru 
armata romina, contra unel in- 
vaziunl ce ar veni din V., o- 
puind o stavila puternica arma- 
tel care ar voi sal treacS, in 
afara de podurl. 

Iut^eala curentulul, lipsa de 
vadurl sigure $i restrinsul nu- 
mar de podurl stabilite, precum 
$i comandamentul maluiul sting, 
face ca Oltul sa fie una din li- 
niile cele mai bune de aparare 
ale tarel noastre, fund sprijinita 
d - Carpa{i, iar de cea l'alta parte 
de Uunaie. Are insa doua dc- 
fecte : intiiu de a putea fi iu- 
toarsa pe la Ciineni $i al doilea 
ca lungimea cursulul Oltuluiin- 
tre munfl ^i Dunare este prea 
mare fat^a cu forfele armatel na- 
fionale destinate a o ap&ra. 

Primul defect dispare daca se 
intare^te pozi^ia de la Ciineni ; 
al doilea se poate mic^ora mult 
daca se va intari Slatina. 

Dupa riul Olt s'a dat $i nu- 
mele jud. Olt, care pana la a- 
nul 1837 se intindea de la com. 
Casa-Vechie pana la Dunare. 
Asta-zl el formeaza limita din 
tre jud. Teleorman $i Romana^i, 
pe laturea de V. a plaiulul Cal 
maluiul. 

Oltul a avut o deosebita in 
semnatate, din timpil eel mai 
departa^I pana in zilele noastre. 
El a servit in diferite timpurl 
de cale de transport, in josul 
cursulul, pentru proviziunl §i ma- 
teriale de razboiu. 

In timpul dominatiunei ro 
mane, trecerea lul se facea in 
burdufurl, de catre a$a numi^ii 
utricularl. In timpil mai apro- 
pia^I, apele Oltulul au servit ca 
drum plutitor in multe ocaziuni, 
dar mai ales cu ocaziunea raz- 
boaielor. Subt imparatul Austriel 



Digitized by 



Google 



OLTUL (RlU) 



583 



OLTUL (RtC) 



Carol al Vl-Iea, comandantul ge- 
neral al armatelor austriace, a 
organizat un serviciu de navi- 
gajiune pe Olt, dupa ce a spart 
mal multe stincl periculoase de 
la intrarea lui in {ara Pe la fi- 
nele secolulul trecut, pe cind 
trupele austriace ocupau Ol- 
tenia, subt prinjul de Coburg, 
aprovizionarea se facea, in mare 
parte, pe Olt. 

Cind Tudor Vladimirescupor- 
ni in 1821 cu oastea luf spre 
Bucure?ti, el trecu Oltul pe la 
satul Bude$ti din jud. Arge?, 
in fa{a Rimniculul din Vilcea, 
iar cind se inapoia spre Cara- 
cal, trecu pe la satul Daneasa. 
De atunci a $i ramas nurairea 
ruscel, pe care a coborit, de Rus- 
ca luI-Toader. 

In timpul razboiulul din 1877, 
Ru$il aveau la Slatina ateliere 
pentru confecjionarea pontoa- 
nelor $i podurilor pe care le au 
coborit in jos pe Olt pana la 
gura lui $i de aci pe Dunare, sub 
protecjinnea artileriel romfne. 

Incercarl pentru transporturl 
de marfurl pe Olt s'au facut in 
maT multe rindurf, atit in seco- 
lul trecut cit $i in eel actual ; 
dar nu au {i nut mult $i nu au 
dus la rezultate doritc. 

Cestiunea de a se face navi- 
gabil Oltul, se discuta de citf-va 
anl foarte serios. Asta-zl nu se 
fac pe Olt alte transporturl de 
cit numal de bu^teni, pe salurl, 
care sunt aduse pentru heras- 
traele de la Rimnicul-Vilcel, Sla- 
tina, Stoene^ti, sati pentru alte 
destinajiunl, mal departe, pe 
Dunare. 

Oltul este unul din riurileau- 
rifere ale Rominiel $i in timpu- I 
rile mai vechi era o seama de 
figanT (aurarl), carl se ocupau 
cu stringerea aurulul, platindu-§I 
birul cu aurul ce gaseau in ma- 
lurile Oltulul. 

Mal sunt $i azl f^ an * car * se 



ocupa cu aceasta meserie. Au- 
rul in Olt este in mid farama- 
turT, care de ordinar nu tree 
peste marimea bobulul de griu. 
Tocmal din aceasta cauzS, d-1 
Hasdeu voe$te a deriva numi* 
rea vechia a Oltulul, Aluta, din 
Alt = aur, ba cauta in Oltenia, 
chiar Jara berbecelul de aur, — 
pentru care Argonaufil cu Iason 
au intreprins vestita calatorie. 

D-1 Hasdeu presupune un cu- 
vint schitic sau agatirsic alt = 
aur. MaT lesne insa este a cu- 
geta la o formafiune analoga 
cu latinul lutum, planta galbena, 
coloarea aurulul, care se reduce 
la un cuvint comun unita^il lim- 
bistice europene ghalt = galben, 
aur; cacl existen^a cuvintulul 
alt la Schy^I nu pare prin nimica 
justificata. (Tocil., «D. a R.»). 

Cea d'intiiu men^iune de Olt 
(Alutura), o avem pe o inscrip- 
{ie de pe altarul inaltat de C. 
Julius Mansuetus, unde citim : 
*ad Alutum flumen secus mon- 
tis CaucasU $i fiind-ca Man- 
suetis facea parte din Legiunea 
I Minerva, ce in a doua expe- 
dite a lui Traian in Dacia a 
operat atacul din Valea-OItuluI, 
rezulta neindoios ca ad flumen 
Alutum = la fluviul Olt. Numi- 
rea Alutus, Alutas (AXovias) este 
de sigur ante-romana, caci o 
gasim in o inscrip^ie din tim- 
pul lui Traian. 

1 tolomeu il cuno^tea, dar ne 
da cifre gre^ite de long, $i latitu- 
dinea geografica a gurel sale 
(42 3O long. $i 43°42 lat., in 
realitate, Goos) $i din cauza ca 
nu avca informa{iuni precise, 
nicT dispunea de mijloacele de 
azi - a?eaza gura OltuluT cu 
7°45, spre E. 

In tabela lui Peutinger, pe 
calea romanS Drubetis-Romula 
Apulum, gasim stasia Ponte- 
Aluti (linga R.-Vilcel). 

Imprejurul Oltulul — zice d-1 



Hasdeu — a trait Potulatensi 
(tr. dac), descompunind cuvin- 
tul : pol = linga, ulata = aluta 
= Daci de linga Olt. Dupa cu- 
cerirea Daciel de Traian (105) 
in valea Oltulul, civiliza^ia ro- 
mana se desvolta. foarte mult, 
caci era aparata de Carpafi $i 
de Transilvania, tocmal ca de 
o cetate, $i apol Coloni^til de 
aci, aveau contact cu eel din Moe 
sia inferioarS, — provincie roma- 
nizata — $i fiind Oltenia fertila, 
inflori repede, proba sunt sa- 
paturile facute la suprafa^a, unde 
s'a dat de temple, amfiteatre, 
baso-reliefurl, etc. 

Oltul confine mul$I ^i renu- 
mi^I pe^tl, a,sa, in parole de sus 
ale riuluT, sunt pastravl §i los 
tri^e; intre Rimnic $i Slatina, 
se gasesc mrene, scobarl^i crapi; 
iar mal jos sunt somnl ?i mo- 
runl. 

Oltul este un feti?, pentru po. 
pulafiunca de pe ripele sale. Po- 
porul nu s'a putut patrundc ca 
Oltul e numal un riu ; el vede, 
in violenja sa, minia, ?i a re- 
cunoscut un monstru in furia 
undelor sale. In parole mun 
toase, strecurindu-se prin stinci 
enorme, face sgomot mare, care 
se aude departe in timpul nop- 
fel lini^tite. 

Oltul, ca ?i Rhinuldin Germa 
nia, a dat na$tere la o mulfime 
de balade ?i de cintece eroice. 
El a inspirat pe eel mal marl 
poe{i al neamulul Rominesc ; 
a inspirat mal ales pe acel poefl 
fara nume, care formeaz^ ge- 
niul unei nafiunl. Poezia popu- 
lara a pastrat amintirea fapte 
lor eroice, amestecind faptele 
istorice cu cele legendare, cin- 
tind eroii $i haiducil, cintind do- 
rul ?i amorul. (VezT asupra 01- 
tululy interesanta conferin^a a 
d-lul George I. Lahovari, pu- 
blicata in «Bul. Soc. Geogr.»,din 
anul 1891). 



Digitized by 



Google 



OLTUL-DE-JOS 



58* 



OLTULUI (DEALUI. ) 



Oltul-de-Jos, plasd, in jud. Oit. 
Se margine?te la N. cu pi. Ol- 
tul-d.-s., printr'o linie de des- 
par^ire trasa din riul Oltul, de 
la N. de com. Dumitre^ti, p3na 
la S. de com. Corn^elui ; la E., 
cu pla^ile Vedea-d.-j. $i Mijlo- 
cul, avind ca hotar despar^itor 
o linie dreapta dus& de la com. 
Corn^elul, p&nS la S. de com. 
Turia; la S., cu pi. Siul-d.-s. $i 
la V., cu jud. Vilcea $i Roma- 
na{i, de care se desparte prin 
riul Oltul. 

Terenul pla$e! nu este acci- 
dental. E pu^in mai ridicat c&tre 
N.-E. $i merge inclinindu-se c&- 
tre S. 

Locuitoril se ocupa cu tot 
telul de cultura ; in partea de 
N. se ocupa cu cultura vi^el, 
iar in partea de S.E., cu a pru- 
nilor. 

Pamintul este roditor. 

In toata plasa se cultiva 527 
hect., 50 ariT vie. 

Este strabatuta de $oseaua 
j ude^eana Slatina Casa-Vechie, 
care leaga com. : Dumitre^ti, 
Comani^a, Deleni, Tesluiul, Do- 
brotinetul ?i Slatina, precum 
$i de numeroase $osele comu- 
nale. 

Se compune din i4com.rur. 
(re^edin^a sub - prefecture! , in 
com. Dobrotinetul) : Albe?ti, Ci- 
rea^ovul, ComSni^a, Cucue{i, De- 
leni, Dobrotinetul, Dumitre$ti, 
Ibane^ti, Oporelul, Priseaca, R&- 
de$ti, Slatina (ora$), Tesluiul, 
Turia $i Urluiasca. 

Afara de riul Oltul, mai este 
udata de riulefele: Comani{a$i 
Tesluiul, car! se formeaz& mat 
mult din topirea z&pezilor §i a 
ploilor. Ele izvorSsc din partea 
de E. §i se varsS in Olt, in 
partea de V., a pla?el, facind 
stricaciun! terenulul, cind es din 
matca lor. 

Sunt in plasa 1 1 $coale, fre- 
cuentate de 232 copil. 



Oltul-de-Jos, desftinfata plasii, 
jud. Romana^i, §i azf contopita 
cu plasa Balta. S'a numit ast -fel, 
pentru c& era compusa din 14 
com. rur., a?ezate pe linga cur- 
sui de jos al Oltulul, aproape 
de confluenja sain Dun&re. Ve- 
chia plasS Oltul-d.-j., avea re- 
?edin{a sub-prefecture! in com. 
Izlaz. De la impreunarea pla$i- 
lor, sub prefectura s'a mutat la 
Corabia. Teritoriul aceste! pia$I 
coprindea partea de V. din cea 
de acum Balta-Oltul-d.-j. $i avea 
vre-o 18000 locuitori. 

Oltul-de-Sus, plasd, in jud. Olt. 
Se ra5rgine?te la N. cu jud. Ar- 
ge?, printr'o linie curbs dusa 
pe la N. de com. Casa Vechie, 
Magura-Rusulul, Deje§ti $iCio- 
mage$ti; la S., cu plasa Ol- 
tul- d.-j., avind ca hotar des- 
parjitor o linie dreapta, trasa din 
riul Oltul, la S. de comuna 
Corn^elul ; la E., cu pi. Vedea- 
d.-s. ?i o parte din Vedea-d.-j. ; 
iar la V., cu jud. Vilcea, de care 
se desparte prin riul Oltul. 

Terenul pla$el Oltul-d.-s. este 
mult accidentat fi este mai ridi- 
cat spre N„ raergind lnclinindu- 
se spre partea de S. 

E strabatuta de riul Oltul, 
care uda toata partea de V. a sa 
?i care pe stinga sa prime?te 
pe Trepteanca $i Geamana, linga 
Buciumeni. Mai este udata de 
Cungrea- Mare, Cungrea- Mica 
sau Cungri?oara $i de piraiele 
Va! de-El, Leleasca, Valea- Gu- 
gulul ?i Plapcea-Mare. Cursul 
lor este lini^tit afara de acel al 
GeamSnef care este eel mai 
repede. 

Porumbul, griul, orzul, ovSzul, 
fuica §i vinul sunt principalele 
productfun! ale pla^ei Oltul-d.- 
s. Cultura este aceea?! in toata 
pi., diferind numai in cite-va 
com. unde nu se cultiva vinul, ci 
numa! fuica. Locuitoril din apro- 



piere de Olt se ocupa cu gra- 
dinaria. Pamintul eel ma! roditor 
e pe lunca Oltulul. Pamintul e 
mult prielnic ovazulu!, prunilor 
?i vtyel. 

Vie se cultiva pe 353 hect. 

Se compune din 15 com. rur., 
(cu re$edin$a subprefecturel, in 
com. Cimpul • Mare) : Cimpul- 
Mare, Casa-Vech!e, Ciomage$ti, 
Corna^elul, Deje?ti, Dienci, Do- 
broteasa, Geamana, Ote$ti-d.-j., 
Ote§ti-d.-s., Paro§i, Simbure$ti, 
Ur?i, Val-de Ei, Vulture$ti. 

E strabatuta de $osele comu- 
nale ^i de o $osea jude^eana, 
care pleaca din capitala jude^u- 
lul, spre N., pe lunca Oltulul 
in sus, pana ce trece in jud. 
Arge?, legind, in aceasta plasa, 
com : Vukure^ti, Cimpul-Mare, 
Geamdna §i Casa- Vechie. 

Sunt in pi. 8 $colI, frecuentate 
de 119 copii. 

Oltul-de-Sus, plasa, in jud. Ro- 
mana^i, contopita cu pi. Olte- 
tul, ?i numita ast-fel fiind ca se 
afla com. rur. a^ezate pe linga 
cursul de sus din acest jude{ al 
Oltulul. E alcatuita din 24 coin, 
rur. cu vre-o 30.000 locuiton, 
avea ca re§edin^a com. Brinco- 
veni §i cuprindea jumatate din 
teritoriul pla?e! de azl Olteful- 
Oltul-d.-s., ?i anume partea de 
E., de pe linga Olt. 

E strabatuta de la N. la S. 
de $oseaua nafionala Corabia- 
Riul-Vadulul, careia ii ma! zice 
^i Drumul-Sarel. 

Oltulul (Dealul-), deal, la V. 
de com. Fi^calia, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Oltului (Dealul-), deal, la E. 
de com. Sute^ti, pi. Oltul d.-j., 
jud. Vilcea. Despre acest deal 
se spune ca ar fi eel d'intiiu 
pe care s'a plan tat vi^a in jud- 
Vilcea. 



Digitized by 



Google 



OLUCLI 



585 



OMURCEA 



Olucli, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. rur. Garvan, §i anume pe 
acela al cat. saQ Cuiugiuc; se 
desface din dealul Cuiugiuc-Iolu 
Bair; se indreapta spre N., a- 
vind o direcjiune generala de 
la S. spre N., mergind printre 
valea Cuiu-Iuc $i afluentele sale 
vaile Cuiugiuc-Ceair $i Cara- 
Ghiol-Ceair, brazdind partea de 
V. a pi. ft cea de N.-V. a com. ; 
se ridica. la o inatyime de 105 
m., dominind drumul judefean 
Esc-Chioi-Lipni^, care trece pe 
la poalele sale sudice, drumul 
comunal Cirlifa-Cuiugiuc, care 
trece pe la poalele nordice; e 
acoperit cu livez! $i tufari?url 
carT sunt rama$i{ele intinselor 
padurl, ce-1 acopereau odini- 
oara. 

Olului (PIriul-), piriii, format 
din alte 2 piraie matmicT: Re- 
cea $i Chi^cani ; curge pe teri- 
toriul com. Boghe$ti $i se varsa 
in partea stinga a ZeletinuluT, 
in raionul com. Boghe$ti, pi. 
Zeletinul, jud. Tecuciu. 

Omorlcea, sat, facind parte din 
com. rur. Rusane$ti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, situat la 3 kil. 
de cat. Afinata, re$edin{a co- 
muneT. 

Are o populate de 361 lo- 
cuitorT. Cade in partea de S. 
a comunel $i este udat de riul 
Cerna $i de piriul Omoricea. 

Are o biserica de lemn, re- 
parata la 1852. 

Omorlcea, v&lcea, care se varsa 
in riul Cerna, pe teritoriul com. 
Rusane?ti, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea, dupS. ce uda partea de 
S.-V. a satulul cu acela^i nume. 
Izvore?te din coastele comuneT. 

Omul, pise, inalt de 2508 m. d'a- 
supra nivelulul Marii-Negre, jud. 



Prahova $i Dimbovita, numit 
ast-fel pentru asemanarea lui 
cu chipul omulul. 

Domina toate piscurile masi- 
vulul Bucegilor. De pe el se vede 
in Transilvania $i in Rominia. 

Clubul Alpin din Sibiiu a con- 
stant in virful pisculul Omul 
o casa de platra, unde escur- 
sionistul, care ar voi sa doarma 
noaptea pe munte, sa poata 
gasi un adapost. 

Drumul, pentru a reveni de 
pe aceste regiuni, se face co- 
borind Valea-Cerbulul. Aceasta 
vale este alcatuita din $ase trep- 
te uria^e, carl, incepind de la 
piscul Omul, se sfir^esc in riul 
Prahova. Coboritul treptel de 
sus este foarte anevoios, apoT 
calea urmeaza admirabil pan 3. 
la padure. 

Privita de jos, Valea Cerbu- 
lul se prezinta in forma unul 
gigantic ?i salbatic amfiteatru. 

De prin toate vagaunele, unde 
vedfnic sta zapada ascunsa, se 
scurg in vale izvora$e zburdal- 
nice, care alcatuesc nepotolita 
apa a CerboaiceT, care se ros- 
togole?te zgomotoasa pana in 
Prahova. 

Piscul Omul are trel virfurf: 
unul mat mic spre S., de pe care 
se vad mun^if Rucarulul, Pia- 
tra-Craiului ?i Strunga; al doilea 
la mijloc, de pe care se vede 
Predealul,Teme?ul $i munfif Bra- 
$ovu!uT ; al treilea, eel maT inalt, 
de pe carese vad manoasele cim- 
pil din Rominia pana la Bucu- 
re?ti, precum $i toata {ara Birsel. 

Omulul (Balta-), baltd, judejul 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., de pe 
teritoriul com. Scor^eni, formata 
din izvoare. 

Omului (Dealul-), munte, in ju- 
detul Suceava, com. Bro^teni, 
acoperit de padure de ra§inoase. 
Acesta e muntele care a fost 



vindut de DornenI lui Conaki, 
pe preful de 2000 galbenl. (Vez! 
Dorna). 

Omurcea, com. rur., jud. $i pi. 
Constanta, situata, pe valea Ca- 
ra-Su, in partea de E. a jude- 
{ului, la 15 kil. spre V. de o- 
ra?ul Constanta, capitala dis- 
trictului, ?i in cea de V. a pla- 
?el, la 24 kil. spre S. de satul 
Cara-Murat, re$edin$a ocoluluT. 

Se margine?te la N. cu com. 
Ala-Capi §i Caratai (pi. Medji- 
dia) ; la E., cu com. Hasancea 
?i Palazul ; la S., cu com. Ha- 
sancea ?i Osman-Faci (pi. Man- 
galia) ; la V., cu comuna Mur- 
fatlar. 

Teritoriul com. e accidentat 
de urmatoarele dealurl : Nazir- 
cea (96 m.), Caratai (76 m.), 
Duran-Bair (83 m.), $ancal (56 
m.), Horoslar-Bair (51 m.), la 
N. ; Gheorme-Bair (79 m.), Sis- 
tirla (58 m.), prin partea cen- 
trala, la N. de satul Omurcea ; 
Horoslar-Iol-Bair (58 m.), la E.; 
Omurcea (80 m.), la S.-E.; Man- 
gala-Culac-Bair (72 m.) $i Ca- 
nara-Bair (70 m), la V. Sunt a- 
coperite cu semanaturT $i fine^e. 
Movile sunt purine, $i n'au inal- 
^ime deosebita, afara de movila 
Omurcea (83 m.), la 2 kil. spre 
S.-E. de satul Omurcea. 

VaT sunt : Cara-Su, saCi Medji- 
dia, sati Omurcea, sau Hasancea 
(dupa numele satelor, ce se 
aflS intr'insa), trecind prin mijlo- 
cul comuneT; adiacentele sale, 
vaile : Cara-Iuc-Ceair, Mahomet- 
cea-Ceair-Dere ?i CanaraDere, 
pe stinga ; Eschi-Deran-Ceair pe 
dreapta ; Cioban-Dere, prelungit 
cu Horoslar-Alceac, precum §i 
Caratai-Alceac, tot pe dreapta. 
Sunt §i altele mal mid. 

SupraL^a totala a comuneT 
este de 5648 hect, din carT 169 
hect. ocupate de vetrele celor 
doua sate ce o compun (Ho- 



Digitized by 



Google 



OMURCEA 



586 



ONCE§Tl 



murcea §i Nazircea), restul im- 
parl intre stat cu proprietarif, 
carl au 2356 hect. 9*1 locuitorii, 
carl poseda 3123 hect. 

Se compune din dou& cStune : 
Homurcea, re$edin{£, in valea 
Cara-Su, in partea centrals a 
com., intre dealurile Gheorme- 
Bair la N. $i Ce$me Culac-Bair 
$i O murcea la S.; Nazircea, in 
partea de N. a comunei, la 7 
kil. spre N. de re?edin^, pe 
valea Horoslar-Alceac, intre dea- 
lurile Caratai la N. $i Horoslar- 
Bair la S. 

Populafiunea, compusS in ma- 
ioritate de Turci §i 1 Start, e de 
178 familil, sau 778 suflete, din 
carl 180 contribuabili. 

Sunt 3 geam'ri, 2 in c&tunul 
Omurcea ?i 1 in c&t. Nazircea, 
cu 2 hogl ; o $coala mixta, con- 
dus£ de 1 investor §i frecuen- 
tata* de 44 elevT. 

Locuitorii poseda* : 72 plu- 
gurl, 88 care $i caru{e; 6 nia- 
cin! de secerat, 1 1 grape de 
fier, I moara* cu aburi ; 5400 
capete de vite, mat cu seama* ol 
§i bol. 

Comerciul, destul de activ, 
se face prin gara Murfatlar, la 
8 kil. spre V., $i constat in 
import de manufacture §i co- 
loniale ?i in export de vite cu 
produsul lor $i de cereale. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 1 1824 lei §i la chel- 
tuelT, de 2742 lei. 

C&I de comunica^ie sunt : ca- 
lea ferata Cernavoda-Constan^a, 
ce trece prin sat, apol drumurl 
comunale spre Hasancea, Mur- 
fatlar, Nazircea, Horoslar, Os- 
man-Faci, Mahometcea, Hagi- 
Diuliuc, etc. 

Pe teritoriul comuneT, la 200 
m. spre N. de sat, trcce valui 
de piatrfi; la 1 1 2 kil., tot spre 
N., valul marc do pamint ; la 
2 l lt kil. spre S. de sat trece 
valul mic de pdmint. Valul eel 



mare de pamint are la 2V2 kil. 
spre N. de sat resturile unul 
lag3r, pe care Turcil au avut 
o fortSrea^a, numita Eschi-De- 
ran-Iol-Tabia. 

Omurcea, sat, in jud. $i plasa 
Constanta, cat de re$edinja al 
comunei Omurcea, situat in par- 
tea de V. a pla?el ?i cea meri- 
dionals a comunei, pe valea 
Mahometcea- Ceair-Dere. E in- 
chis la V. de dealul Ce$me-Cu- 
lac-Bair; la N., de dealul Ho- 
roslar-Iol-Bair. E dominat de 
virful Omurcea (80 m.), situat 
la 2V2 kil. spre S.-E. 

Are o suprafaja de 2817 hect., 
din carl 104 hect. sunt ocupate 
de vatra satulul $i de gr&dinl, 
cu o populate de 445 suflete, 
in maioritate Turci. 

Trel valurl ale lui Traian 
strabat catunul, unul prin par- 
tea meridionals a c&tunulul, al 
doilea prin centrul lul $i al 
treilea in partea septentrional^. 

Calea ferata Constanta- Cer- 
navoda trece prin sat imp&r- 
{indu-1 in doua pSr^I neegale, 
cea mal mare fund la N. liniel. 

Drumurl comunale vin de la 
satele : Hasancea, Horoslar, Na- 
zircea, Ala-Capi, Murfatlar, Os- 
man-Faci §i Mahometcea. 

Omurcea, virf, in jud. $i pi. 
Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Omurcea; are o inal^ime 
de 80 m., cu care doming sa- 
tele Omurcea (la 1 '/* kil. spre 
N.-V.), Hasancea (la 1 x \% kil. 
spre N.-E.) ; calea ferata Cer- 
navoda-Constan$a (la 1 kil. spre 
N.) ; doua valurl ale lui Traian 
(unul spre N., la 1 kil. §i al 
doilea spre S., tot la 1 kil.); e 
situat in partea vesticS ?i pu{in 
sudica a placet $i cea estica a 
comunei ; eacoperit cu verdcaja. 

Onaca, deal, se intinde in par- 



tea de S. a satulul Bou?ori, 
com. Sole$ti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiti, prelungindu-se de la 
V. satulul spre S. 

Once^ti, com. rur., in jud. Te 
cuciu, pi. Stani$e?ti, situate la 
N. jude^ulul, la 75 kil. de Te- 
cuciQ. Este formats din 10 cat.: 
BSrboasa, Dealul-PerjuluT, Gor- 
ghe?ti, Lozinca, Taula, Tarnifa, 
Tomozei, Once^ti Nol, Once$ti- 
Vechi $i Valea-Boului. 

Are o populate de 663 (a- 
mini, sau 1470 suflete, din can 
648 contribuabili, locuind in 
624 case ; 4 bisericl : in Bar- 
boasa, Tomozei, Once^ti - No! 
§i Tarntya, deservite de *3 pre- 
oflf ?i 6 cintare^I; 3 ?coli mixte: 
una in Once^ti-Vechl, a doua 
in Once^ti-Nol ?i a treia in 
Tarni^a, frecuentate de 132 copii. 

Teritori il com. este de 7955 
hect. $i 21 aril. 

Vite: 69 bol, 562 vacl, 7 
tauri, 56 cat, 56 Tepe, 15 ar- 
mSsarl, 3 bivoll, 1385 oi ?i 16 
capre. 

Intinderea terenulul cultivabil 
e de 7258 hect, 90 aril. 

Vatra satelor ocupa 1005 
hect. R£ze?"ri au o supraia^i de 
3736 hect., 85 ar. ; claca^il, 382 
hect. ; iar statul ?i proprietarif, 
2840 hect, 11 aril. 

Locuitorii poseda : 46 pluguri 
de fier, 266 de lemn ; 1 ma?ina 
de treerat, 1 de b&tut porunib, 
4 de vinturut, 1 2 cazane de fa- 
cut rachiu, 8 morl de ap& ?i 
15 de vint. 

Budgetul com. e la venituri 
cle 3937 let, 95 bani, iar lachel 
tuell, de 3760 lei. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl. 

E brSzdatcl de dealurile: Per- 
jul, Once^ti, Lazul $i Gorghe§ti, 
?i strabatut;! de riul Berheciul 
?i de mat multe piriiase, carisc 
vars5. in Berheciu. 



Digitized by LiOOQ IC 



ONCE^Tl 



587 



ONl£$TI 



$oseaua judejeana o uneste 
cu com. Godinesti si merge pana 
in Dealul-Perjulul, de unde se 
desparte in mal multe drumurT 
naturale, ducind la satele dim- 
prejur si la N. 

Se margineste la N. cu jud. 
Baciu; la S., cu com. Negu- 
lesti; la E., cu com. Godinesti 
si la V. cu com. Stanisesti. 

Aceasta comunS, fiind delu- 
roasS si in mare parte acope- 
rita cu padurl seculare, a fost 
adapostul oamenilor prigoni^T de 
imprejuran. El se asezau in a- 
ceste padurT ftcindu -sT locuin^e 
si in urma deveneau stapinl. 
Asa ne intimpina numiri ca : 
Curatura - Grosulul, Poiana - luT- 
Antohe, etc. Din aceste fami- 
liT s'a format satele dimprejur. 
Se zice ca pe mo$ia satulul Tar- 
nija, a fost un sat vechiti care 
s'a distrus de administrafia ma- 
nastireT Rachitoasa. Ast&zl nu 
se vad de cit urmele unul drum, 
care trece prin p&dure si care 
se numeste Drumul-Potecef. Lo- 
cal unde a fost satul se nu- 
meste Valea-Cismelel. 

Once^ti, sau Bratul-Oncescu, 
sat, jud. si plaiul Dimbovi^a, 
cat. com. Gemenea. 

Once^ti, sat, fScind parte din 
com. rur. Profa, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. 

Once^ti, Onceasca, sau Co§o- 
veni, cfihtfi, jud. Vlasca. 

Once^ti, mosie, nelocuita, in jud. 
Roman, pi. Siretul d.j., pe linga 
satul ButnSresti. 

Once§ti-Noi, sau Lazul, sat, 
situat in partea de N. a com. 
cu acelasi nume, jud. Tecuciu. 
Are o populate de 1 1 5 fami- 
lii, sail 493 suflete; o scoala, frc- 
cuentata de 57 copii; o bisc- 



ricS, cu hramul Adormirea Mai- 
cel DomnuluT, fticuta la 1792, 
pe locul unel alteia caresecon- 
struise la 1772, biserica care 
s'a rezidit la 1834. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl. 

Once§ti-Vechl, sat, facind parte 
din com. Oncesti, pi. Stanisesti, 
jud. Tecuciu, situat pe coasta 
de E. a Dealului-Medelenilor, 
pe malul drept al Berheciulul. 

Are o populate de 58 fami- 
lil, sau 190 suflete, din carl 42 
contribuabill, locuind in 48 case; 
o scoala, infiintatS la 1872 si 
frecuentata de 62 copii. 

LocuitoriT sunt vechl razesT. 
Teritoriul satului este de 11 29 
hect. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarf. 

Onciul, sat, format din fasti cla 
casT improprietariflf, in jud. Co- 
vurluiu, pi. Horincea, com. Sliv- 
na, mal jos de resedinta comu 
nala, tot pe Valea-SHvneT, cu 
26 familil, sau 116 suflete. 

Onciul, mosie particular, de 500 
hect., in jud. Covurluiu, pi. Ho- 
iincea, com. Slivna. 

Oneaga. Vezi Slobozia-Secatura, 
comun3, in jud. Botosani, pi. 
Cosula. 

Oneasca, trup din mosiile locui- 
torilor, jud. Teleorman, com. 
Urlueni. 

Oneasca, vale, incepind din Va- 
lea-Seaca, com. Corodul, pi. Bir- 
laduluT, jud. Tecuciu ; continua 
spre S. pana pe teritoriul com. 
Barcea. 

Onegu^a. VezT Lingurarilor (Pi- 
riul), com. Slobozia-Secatura, 
jud. Botosani. 



One§ti, com. rur., jud. Bacau,pl. 
Trotusul, asezata in valea de 
pe dreapta Trotusului si in va- 
lea celor dol afluen^t al sat: 
Oituzul si Casinul, in cursul lor 
inferior. 

Se compune din 4 catunc : 
Onesti, resedinfa, asezata pe 
dreapta Trotusuluf, in apropiere 
de confluen^a celor Take doua 
riuri ; Fiiipesti, pe apa Oituzu- 
luT; Racau^ul si Buciumi, pe pi- 
rturl tributare riulu! Casinul. 

In Condica Liuzilor gashn 
Onesti,aCaminaruluTConstantin 
Asian; iar Filipeni si Racau^ul, 
sunt razasestf. LocuitoriT de aci 
sunt razes! din timpul lul $te- 
fan-cel-Mare. 

Aci se gasesc niste ziduri pe 
un ses, in partea pe E. a com. 
numit Silistea-MaluluT. 

E inconjurata de dealurile : 
Perchiul, spre N.-E. ; Buciumi 
si Ciuciurul, spre S. si de trel 
ape. Are o pozifiune stratcgica 
pentru opera^iunl militare. Aci 
generalul Moller s'a ciocnit cu 
Rusil la 1848. 

Poztyiunta sa buna, la locul 
de intilnire a 4 riuri si a 3 cat 
na^ionale, a facut pe locu : tori 
de ati ales aceasta comuna pen- 
tru tirgurl, care se Jin de 6 on 
pe an : la Sf. Paraschiva, Ziua- 
CruciT, Sf. Mihail si Gavril, Du- 
minica TomiT, Duminica-Mare si 
la Sf. Petru si Pavel. 

Se m3rgineste la N. cu com. 
Ripile si Bratila; la V., cu com. 
Bogdanesti si TirgulTrotusul ; 
la S., cu com. Bogdana si la E., 
cu com. Ripile. 

Are o populate de 893 fa- 
miliT, sau 3468 suflete, din car! 
749 contribuabill, locuind in 809 
case ; 3 scoale, 2 de bae^i, una 
in satul Onesti, functionind de 
la 1866; a doua, in satul Bu- 
ciumi, funcfionind de la 1870, 
si a treia de fete, in satul O- 
nesti, func^ionind de la 1870, 



t>$617. Mortle Mcfionar (ieoprattc. Vol. JY. 



Digitized by 



Google 



ONESTl 



588 



ONICENI 



tus-trelefrecuentatede 43 copil; 
6 biscricl, din cart 5 ortodoxe, 
2 in cat. Buciumi §i cite una 
in cele-1'alte catune, deservite 
de 4 preopf $i 8 cintare^I $i a 6 a 
catolica, in satul One§ti, deser- 
vita de un preot. 

Sunt 14 ciiciumf. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'aii improprietarit 233 locui- 
torl, cu 765 falci $i 40 prj. pa- 
mint in farina. 

Teritoriul com. are o in tin - 
dere de 5000 hect. Padurile 
Cuciurul, Buciumi, etc., ocupa 
aproape 450 hect. 

Proprietari marl sunt : Al. Iu- 
ra?cu ?i mo^tenitoril lui D. Iu- 
ra$cu, a caror mo$ie cu padurt 
cu tot, ocup& aproape 700 hect. 

Totalul paminturilor de cul- 
ture e de 1830 hect. 

Pe apa Ca§inulul se gase$te 

moara in bune condi$iunI. 
Viile sunt pe o intindere de 

51,56 hect. Dupa controalele 
diviziel filoxerice (1891), viealu- 
cratoare are I07 3 /* hect. 

Vite sunt: 135 cat, 1555 vite 
marl cornute, 25 capre, 1044 

01 ?i 665 porcl. 

Stupl cu albine sunt 134. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 31759, ban! 10 ?i la chel- 
tuell, de lei 7708, ban! 90. 

Comuna este strabStuta de 
calea ferata Adjud-Ocna, avind 
stasia One^ti, in jos de conflu- 
en{a Ca^inulul $i un pod mare 
pe riul Trotu^ul, de calea natio- 
nals One$ti-Pasul-OituzuluI, pre- 
cum §i de cele care due la Tir- 
gul-Ocna $i la Tirgul-Valea-Rea. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulul (49 kil.); la Tirgul- 
OcneT, re?edin^a placet (14 kil.); 
la com. Ripile (7 kil.) ; la com. 
Bogdane$ti (8 kil.) ; la com. Bog- 
dana (14 kil.) ; $i la com. Tir- 
gul-Trotu?ul (9 kil). 

One^ti, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 



tu$ul, ?i re$edin{a comunel cu 
acela?! nume, situat pe malul 
drept al Trotu$uluT, pe un loc 
ses, inconjurat de tret par^I cu 
ape. La margin ea de E. a sa- 
tuluT curge Ca^inul, iar la cea 
de V., Oituzul, ambele varsindu- 
se in Trotu? in acest loc. Din 
colo de Trotus, Valea-Tazlau- 
lulMare se impreuni cu vaile 
riurilor mal sus menfionate, in 
fa{a One^tilor. 

Are o populate de 349 fa 
miliT, sau i56osuflete; 2 $colI: 
una de baejl $i una de fete, 
frecuentate de 16 bae^I $i 11 
fete ; 2 bisericl : una ortodoxa, 
cu 1 preot §i 1 cintare^, cladita 
de fostul proprietar al mo§ieT O- 
ne?ti, Al. Ceaur- Asian, la 1843; 
alta catolic5, en 1 preot, cla- 
dita de locuitorlla 1854; 8 cir- 
ciuml. 

Vite: 56 cat, 655 vite mar! 
cornute ?i 277 porcl. 

Aid se Jin 6 bilciurl in tim- 
pul anuluT. Pe teritoriul acestul 
sat, dincolo de apa Ca?inuluT, se 
afla stasia de drum de fer O- 
ne^ti, la care duce $oseaua 
na^ionala, trecind podul peste 
Ca?in. 

One^ti. VezI Slobozia - Oancea, 
sat, jud. Covnrluiu. 

One§ti, sat, in partea de N.-V. 
a com. $ipotele, pi. Bahluiul, 
jud. Ia$i, situat pe valea piriulul 
Miletinul, avind o populate de 
143 familii, sau 647 suflete, in- 
tre carl se numara ?i locuitoril 
din satul Plugari, ce este peste 
piriul Miletinul in fa{a One?ti- 
lor §i cu care formeazS aproape 
un trup. 

Are o biserica vechie, repa 
rata in 1878, deservita de 1 
preot, 1 cintare^ $i 1 eclesiarc; 
1 moara de apa ?i 1 de aburl, 
precum $i casele propriet5{eI. 

Vite: 938 vite man cornute, 



46 caT, 2630 oT, 3 capre %\ 215 
rimatorl. 

One§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Lale^ti, spre N. 
de satul Lale?ti. Are 41 locui 
tort $i 10 case. 

One§ti, st a fie de drum de ffer, 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Onesti, pe linia AdjudTirgul- 
Ocna, pusa in circulate la 1 884, 
Iunie, linga podul drumulul de 
fer pe Trotu?, pe care trece 
trenul cind ese din stable, mer- 
gind spre Tirgul-Ocna. Se afla 
intre stabile Caiu^ul (14.2 kil.) $i 
Tirgul-Ocna (12.6 kil.). Venitul 
acestel stajil, pe anul 1 884, a fost 
de lei 16692, ban! 95 ; iar pe 
anul 1896, a fost de lei 105559, 
banl 88. Stasia este a?ezata d'a 
stinga liniel, spre N.-E. de satul 
Onesti ?i pe malul drept al Tro- 
t'i$ulul. Atitudinea d'asupra ni- 
velului Maril este de 199.76 m. 

Onesti, subdivizie a cdtunuhri 
Rugineni, com. Cavadine$ti, pi. 
Horincea, jud. Covurluiu. 

One§ti, mo fie, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, de pe teritoriul comu- 
nel One?ti. 

Onica, vale 51 pirift, formate din 
intrunirea mat multor izvora§c 
de pe linga satul Tingujei, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu, avind di- 
rectiunea spre S. V. ?i varsindu- 
se in piriul $acova{ul, pe ?esul 
Mindra. 

Oniceni, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, spre S.-E. de 
ora$ul Roman, la 28 kil. de el 
?i la 20 kil. de re§edin{a pla$ei. 
Este a?ezata pe un teren acci- 
dental pe ambele malurl ale 
riulul Birladul. 

Se compune din satele: Cior- 
neiul, (Cotul-lui-Ciorneiu), Fun- 



Digitized by V^OOQlC 



ONICENI 



589 



OPANEZUL 



dul OceT, Linse$ti, Lunca, Mar- 
mureni (Saca), Naiman (Oniceni- 
luT -Naiman), Oniceni, PTetrosul, 
Pustieta, Sacatura, Solca $i Va- 
lea lui-Ene, cu re§edin{a comu- 
neT in satul Oniceni. 

Are o populate de 391 fa- 
milii, sau 1621 suflete, din car! 
394 contrib., locuind in 409 
case; 3 bisericl: una de zid ?i 
doua de lemn. 

BudgetuI com. e la veniturT 
de 4328,69 lei $i la cheltuelT, de 
3455 lei. 

Sunt 2947 vite man cornute. 

Oniceni, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Oniceni, spre S.- 
£. de ora$ul Roman, la 28 kil. 
de el $i la 20 de re$edin{a pla- 
cet, pe piriul Valea-luT-Ene. 

Are o populate de 5 1 familiT, 
sau 189 suflete, din carl 6y con- 
tribuabilT, locuind in 50 case ; 
o bisericS de lemn. 

Este re^edinfa comunei Oni- 
ceni. 

Sunt 312 vite mar! cornute. 

Se lucreaza carufe $i roate. 

Se maT nume?te §i Oniceni- 
Raza?I sau Dodi{e$ti. 

Oniceni, sat, pe mo?ia cu acela$t 
nume, jud. Suceava, com. Ui- 
de$ti, strabatut de piriul cu a- 
cela$I nume. 

Are o populate de 124 fa- 
milil, sau 535 suflete, locuind 
in 134 case ; o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, zidita de fo?tiI 
proprietarl Moruzzi, deservitade 
un preot $i doT cintareflf. 

$coala din Fora?ti serve^te $i 
acestui sat. 

Vatra satulul ocupa 16 falcT. 

Mo?ia e proprietatea mo$te- 
nitorilor lu! Beri? Last, fosta a 
MarieT Negri-Moruzzi. Are 447 
felcT, din cart 350 cultivabile, 50 
falcT fina{, $i restul prea pu^in 
productiv. 

Improprietarip in 1864 sunt 



53 pil ma? i ?i 37 coda^i ; ?m- 
proprietari^T 4 cu cite 12 pra- 
jinT, stapinesc 320V2 falcl. 

Drumuri principale sunt : la 
Fora^ti (3V2 kil.) ?i la Dragu- 
$eni (4 kil.). 

In 1803, Oniceni, aSpataruluT 
Grigore Ba$ota, numara 72 liuzT, 
platind 1 26 1 leT bir anual, fiind 
$i 2 HuzT de ceT lara bir. («U- 
ricaruh, de T. Codrescu, vol. 
VII, p. 251). 

Oniceni. VezT Boscoteni, judejul 
Suceava. 

Oniceni-lui-Ene. VezT Valea-luT- 
Ene, sat, jud. Roman, in pi. 
Fundul, com. Oniceni. 

Oniceni-luI-Naiman. VezT Nai- 
man, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Oniceni. 

Oniceni-RSze§I. VezT Oniceni, 
sat, in jud. Roman, pi. Fundul, 
com. Oniceni. 

Oni§cani, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., la S. de 
ora$ul Roman, la 15V2 kil. deel 
$i la 14V2 kil. de re?edin{a pi. 
Este a^ezata pe ?es $i formata 
din tirgu?orul Oni?cani $i satele: 
Alde^ti, Boan^a, Corne^ti, Har- 
le?ti, Oni^cani $i $erbane?ti, cu 
re^edinfa com. in tirgu^orul O- 
ni^cani. 

Are o populate de 266 fa- 
miliT, sau 911 suflete, din carT 
266 contribuabilT, locuind in 170 
case. 

BudgetuI com. e la veniturT 
de lei 3309,50 $i la cheltuelf, 
de lei 3306. 

Este legata cu ora?ul Roman 
prin $osea. 

Oni§cani, tirgufor, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., com. Oni$- 
cani, pe $oseaua naftonaia Ba- 
cau-Roman, la S. de ora^ul Ro- 



man, la 15V2 kil. de el 51 la 
14 1 /* kil. de re$edin(a pla?eT. 

Este a^ezat pe $es. Are o 
populate de 41 familiT, locuind 
in 19 case. 

Face pu^in comerciu cu ce- 
reale, vite $i lucrurT alimentare. 

Este re$edin{a com. Oni^cani. 

Oni^cani, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-j., com. Oni^cani, 
spre E. de tirgu$orul Oni?cani 
?i linga dinsul, pe malul drept 
al riulu! Siretul. 

Are 35 familiT, sau 118 su 
flete, locuind in 30 case. 

Se lucreaza aci fringhiT. 

Sunt 61 capete vite marl. 

Onofrei, pi rift, afluent al piriu- 
luT Budaile, com. V2scani, jud. 
Suceava. 

On^eni, sat, a^ezat pe Valca- 
GrajduluT, in partea de S.-E. a 
com. Manastireni, pi. Tirgul, 
jud. Boto^ani, cu o suprafaja 
de 2727 hect. ?i o populate de 
170 familiT, sau 388 suflete, din 
carT 187 contribuabilT. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot $i 2 cintare^T; o ?coala, 
condusa de un inva^ator ?i fre- 
cuentata de 24 ?colar! ; un iaz, 
format de piriul Puturosul. 

Vite: 428 boi $i vacT, 113 
caT, 1830 oT, 6 capre, 4 bivolT 
?i 270 porcT. LocuitoriT poseda 
20 stupT cu albine. 

Sunt 4 circiumT, 4 comercianJT 
si 4 meseria^T. 

Onjenilor (Piriul-), pirifi, in 
jud. Botosani, pe mo$ia Onjeni, 
in partea de E. a com. Manas- 
tireni, trece prin com. Gorba- 
nesti. 

Opanezul, picket de granifa, cu 
No. 8, in jud. Constanta, si- 
tuat pe teritoriul com. rur. Ese- 
Chioi, pe o inalfime a dealuluT 



Digitized by 



Google 



opAriti 



590 



OPClNA-STEJARrLUl 



Saban Bair, aproape de ince- 
putul vaei Saban-Ceair, lingci 
drumul eel mare Silistra-Varna, 
pe carc-1 domina pe o bunS 
intindere. 

Opari^i, com. rur., pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. Numele acesta i 
s'a dat de la i860. In vechime 
purta numele de Vitioara si de 
Poiana Copaciului. 

Se zice ca s'a infnnjat cam 
pe la anul 1623, stabilindu-se 
aci cite-va familii venite de prin 
muntl si alte pa^I, carl s'au o- 
cupat cu cultura vieT. 

Este situate pe dealurile : Pre- 
dealul, Bubicescul si Dogarul 
si pe valle: Opar^i, Vitioara si 
Poiana-Copaciului, la 35 kil. de 
capitala jude^ulu! si la 7 kil. 
de a placet. 

Se compune din 3 c&tune: 
Opari^i, situat in parteadeE. ; 
Vitioara, in centru si Poiana- 
Copaciulul, in partea de V. a 
com., avind toate o populate 
de 358 famili 1 , sau 1340 suflete, 
din cari 243 contribuabill, lo- 
cuind in 358 case. 

Are doua" bisericl : una in 
cat. Op&ri$i, fondata. in anul 
1852, de Polcovnicul Moise Mir- 
zescu, Dinca Gogulescu si Ge- 
orge Matecscu 51 a doua in cSt. 
Vitioara, fondata" in anul 1 841, 
arabele deservite de 2 preo^I ; 

scoalS, frecuentata' de 54 copif. 
Afara" de agricultural locui- 

toril se mai ocup£ cu dulghe- 
ria si but^ria. 

La 1864, s'au improprietarit 
264 locuitorl pe mosiile: Radu- 
Voda, Horezul, Mitropolia si 
Zoe Filipescu, din care It s'au 
dat 816 hect. El posedi: 5 cat 
si Tepe, 93 vaci, 23 capre, 487 

01 si 312 porcl. 

Toati comuna se intinde pe 
o suprafaja* de 1362 hect. 

In localit^ile numite La Baia 
si SSrari, sunt izvoare de apS 



mincrala, ce con^in sare si pu- 
cioasa\ 

In termen mediil se fabric^ 
anual aci cam 619 hectol. {uic2. 
si 496 hectol. vin. 

PScunf, care se exploatea/a, 
este multci in c&t. Poiana-Co- 
paciuluT. 

In com. se g&sesc mutyi pomi 
roditon : men, per!, duzl, ci- 
resT, nuci si gutui. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 4 circiumarl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 4145 lei si la cheltuell, de 
3638,84 lei. 

Comuna este str&b2tut2, in tot 
lungul sSu, de la V. c.itre E., 
de o sosea, care duce spre V. 
p£n& in or&selul Valeni de Munte, 
iar spre E. p£n& in com. Su- 
rani. Din soseaua principals se 
despart spre N. si S. alte dru- 
murl secundare, ce due in di- 
ferite pSr^I ale comunel, si tot 
de odata leagS Op&rit'i, spreN., 
cu com. Predealul si c£t. Va- 
lea GarduluT si spre E., cu com. 
P&cure^i si Gornetul-Cuib. 

E str&b&tut& de dealurile: 
Predealul (cu virful Pisica), Bo- 
bicesti (cu virfurile Uogarul si 
M&clanul), Moreni si Slavul. 

E udat& de piraiele: Cop&- 
ceni, Valea-Stupinei, Ciln&ul, 
Sar&felul si Valea-Adinc&, toate 
acestea unindu-se sub poalele 
virfulul Baia si purtind d'aci 
incolo numele de S&ra{elul in 
care se mat varsa" girla Nu- 
cetul, care, in dreptul com. P&- 
curefi, primeste numele de Tul- 
burea. 

Se mSrgineste cu comunele : 
Gornetul-Cuib si Pactirefi, la S.; 
riul Teleajenul, la V.; com. Su- 
rani, la E. si com. Predealul, 
la N. 

Opari^i, sat, facind parte di.i com. 
rur. Opa>i{i, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova, 



Opari{i, deal, jud. Prahova, pla 
iul Teleajenul, com. Op&rtyi, pe 
care se cultiva' 7 1 l lt hect. vie. 

Opari^i, piriii, izvoreste din poa 
lcle dealului Slavul, com. Opa 
ri{i, plaiul Teleajenul, jud. Pra 
hova ; curge spre V., $i, la poa 
lele dealului Baia, se varsci in 
girla S&rafclul, tot in raionul 
com. Op&rit'i. 

Opariti-de-la-Ulmi, numirc ce 
se da din vechime unci pttrji 
din mosia Berendeasca, jud. Bu- 
z&u, com. Jintesti. 

Opate^ti, cdtun, jud. Arges, pi 
Topologul, fecind parte din com 
rur. Bleici. Are o biserica, cu hra 
mul Cuvioasa Paraschiva, deser 
vita de un preot si un cintaret 

Opcina, munte, in jud. Suceava, 
com. Neagra-$arulul. 

Opcina-Ciumernii, munte, in jud. 
Suceava, comuna M&lini, avind 
1080,7 m - altitudine de la ni- 
velul MSril. Formeaz& hotarul 
f arel din spre Bucovina. Pe 
coasta acestul munte s'a insta- 
lat prima linie funiculara" din 
Jara\ inaugurata in anul 1892, 
si care serv& la exploatarea pS 
durilor de pe Domeniul Coroa- 
nel: Milini. 

Opcina-Goii, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Brosteni. 

Opcina-Ra^el, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Brosteni. 

Opcina-Rea, munte, in jud. Su 
ceava, pe virful c&ruia se afla 
hotarul intre com. Brosteni, Ma- 
lini si Bucovina, avind 1295,7 
m. altitudine de la nivelui Mani. 

Opcina-Stejarului, munte, jud. 
Suceava, com. Farcasa. 



Digitized by 



Google 



opcina-suvArAtelei 



591 



OI'KEA (MOVILA-LUf-MO?-) 



Opcina-§uvar&telei, munte, in 
jud Succava, com. M&lini. 

Opcina-Varnitei, munte, in jud. 
Suceava, com. Malini. 

Opcioara, munte, intre com. Dor- 
na $i Bro^teni, jud. Suceava. 

Opinca, baltd, pe ?esul JijicT, jud. 
Fedciti, pi. Podoleni, com. Isaia, 
formate din varsarea riuluTjijia. 

Opincei (Dealul-), deal, in jud. 
Ia$i, pi. Codrul; se intinde din 
Dealul-Paunuluf spre N. $i, unin- 
du-se cu Dealul Murgulul, for- 
meaza o infundatute, numite Va- 
lea-Tome$tilor, unde e a?ezat 
satul Tome$ti; este acoperit cu 
vif §i livezT. 

Ople§ata, munte, in jud. Mehe- 
dinji, plaiul Clo^ani 

Ople^ata, munte, acoperit cu pS- 
dure seculara, com. rur. IIovS- 
Jul, plaiul Cerna, jud. Mehcdinfi. 

Oporelul, com. rur., jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-j., compusS din 5 cS- 
tune: Preote$ti, Oporelul, Bria- 
MicS, Bria-Mare $i Corbul, cu 
o populate de 1123 locuitorT, 
din car! 262 contribuabili, lo- 
cuind in 280 case. 

Este situate pe valea girlei 
Tesluiul, la 25 kil. de re§edin^a 
jude{ului $i la 18 kil. de a pla- 
cet. La inceput, comuna a fost 
situate pe valea Oporelul, un a- 
fluent al Tesluiuluf, dar la 1836, 
in timpul domniel luf Alex. Gh'r 
ca, a fost str&mutate pe girla 
Tesluiul. In vechime, com. Opo- 
relul forma o comuni numaf cu 
c&t. Preote^ti; iar de la 1856 
s'a inlrupat la ea ?i com. Beria, 
compusa din cat. Beria Mare, 
Beria-Mic& $i Corbul, primind 
toate numirea de Oporelul. 
Are 2 biserici, una in c&t. 



Oporelul, $i a doua, in cat. Be- 
ria-Mare, zidite la 1842, de Cir- 
Serdar Deleanu $i so{ia sa, E- 
lena, deservite de 2 preo^T; o 
$coal&, frecuentate de 43 copii. 

Afara de agriculture, parte 
din locuitorl se ocupi $i cu dul- 
gheria. Produsul muncei lor il 
desfac la ora?ul Slatina. 

Locuitorif din c&t. Oporelul 
sunt mo^nenl; eel din cele l'alte 
cSt., in num&r de 72, s'au im- 
proprieterit la 1864, cind li 
s'au dat 290 hect. din mobile 
Preote$ti, Beria-Mica, Beria-Mare 
$i Corbul, foste ale statuluT. 

Vite sunt: 26 cai, 63 lepe, 
618 bol, 322 vacf, 17 capre, 
4670 ol ?i 413 porci. 

Toate comuna se intinde pe 
o suprafa{& de 3645 hect. 

Inul se cultiveL pe o scara 
foarte intinsa. 

P&mintul e prielnic la orl-ce 
cultural Dintre poml roditorl, 
sunt : merl, per!, duzi, cire$T $i 
nucT. 

Comerciul se exercite de 5 
circiumarl. 

Ventturile com. se urc& la 
3208 leTanual, §i cheltuelile, la 
3199 lei. 

Pe teritoriul com. sunt: $0- 
seaua jude{ean& Slatina Casa- 
VechTe ?i Slatina-Gura-BouluT, 
care, din coasta Topologuluf 
(jud. Arge$) $i p&n& la Turnul- 
M&gurele, poarte numirea de 
Drumul-Oaei. 

In raionul com., spre E., se afl& : 
M&gura-lui-T&nase, care servft 
de hotar intre mo$ia Oporelul, 
proprietatea d-lul C. Fortunatu 
$i mo$ia mo?nenilor OporenT, ?i 
magura Gura-Linte$ti, spre E., 
care serv5. de hotar intre mo?ia 
Preote^ti, proprietate a d-lul Si 
mion Dimcea ?i mo^ia mo?ne- 
nilor Oporenl. 

E br&zdate de dealurile : Dea- 
lul-lui-PanS, Purainici, Linte^ti, 
(la E.j, Viea-Popel, Piscul-Cor- 



bului, Caldaru^a, Ripa luf-Ivan, 
?. a. 

E udate de vaile : Valea-O 
poreluluf, Iona?, Beria, Bur- 
ciuleasa, Ol&reasa $i de girla 
Tesluiul. 

Oporelul, sat, f&cind parte din 
com. rur. cu acela?T nume, pi. 
Oltul d.-j., jud. Olt. 

Are o populajiune de 460 
locuitorl ?i o biserica. Locui- 
torif sunt mo$nenf. 

Oporelul, deal, in raionul com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j., jude^ul 
Olt, pe care se cultiv& 4 hect., 
25 aril vie. 

Oporelul, vale, jud. Olt, izvo 
re$te din mo§ia RSde?tilor, trece 
pe ling& Gura-Linte$ti, Ripa- 
PopiMuf-GhHa, pi. Oltul -d.j.; 
curge intiiu spre E., apof spre 
V. §i se varsS in girla Tesluiul. 
Pe aceaste vale era a$ezate 
com. Oporelul, p3nS la 1836, 
cind s'a a?ezat pe girla Tesluiul. 

OprSne§ti, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul-d.-s., com. rur. 
Husnicioara. 

Oprea (Movila-lui-Mo^-), mo- 

vi'd, in jud. Constanta, pi. Med- 
jidia, de pe teritoriul comunel 
rurale Cochirleni ; are o inSl^ime 
de 107 mctri $i doming satul 
Cochirleni, lacul Cochirleni, bal- 
ta Cara-Su, douS valurl ale lu! 
Traian, care trece : unul pe la 
N. ?i altul pe la S., foarte a- 
proape de ea, drumul comunal 
Ivranes • Cochirleni $i Ivranes - 
Cernavoda, precum ?i Valea- 
Mare, care se intinde la N. sail ; 
este situate in partea de V. a 
plS?eI ?i cea centrals a corau- 
nei, la 1 kil. spre S. de balta 
Cara-Su ?i la 3 kil. spre E. de 
satul Cochirleni ; este artificials 
§i acoperite cu verdea{a\ 



Digitized by 



Google 



OPRE?TI 



592 



OPRl?ENI DE-SUS 



Opre^ti, sat, factnd parte din 
com. rur. Stilpeni, pi. Riurile, 
jud. Mu$cel. Are o populate 
de 302 locuitorf. 

Este situat pe malul sting: al 
riuluf Tirgul. Pe la E. satuluT, 
trece calea ferata Gole?ti-Cim- 
pulung si soseaua judefeanS Pi- 
te^ti-Cimpulung-Frontiera. 

OpricS, movila, jud. Braila, la 
3 kil., spre N. E., de satul Ro- 
man, pe teritoriul com. Cotul- 
Lung. Aci a fost o tirla cu a- 
cest nume. 

Opril (Izvorul-), issvor, in jud. 
Buz&u, com. LopSrari; izvoreste 
din* virful munteluT Chilmiziul; 
se uneste cu Izvorul-Furului la 
lunca Odoboaia si, impreuna, 
dau nastere riulul Sl&nicul. 

Oprii (Valea-), vale, cu directfa 
de la V. la E.; trece pe la N. 
de com. Jieni, jud. Romanafi, si 
se termini in Valea-Oltulul. 

Opri§ene$ti, sat, jud. Braila, la 
6 kil. spre N.-E. ; de satul Pe 
ri^orul, infiin^at la 1859. 

Are 21 case, cu 24 familil, 
sau 100 suflete. 

Locuitorii posed& : 64 cat, 
153 vite marl cornute, 197 01 
$i 60 rimatorl. 

Opriseni, com. rur., situate la 
N.-V. de Falticeni si lingS a- 
cest oras, in pi. Moldova-d.s., 
jud. Suceava. Se margine^te 
spre S.-E. cu comunele Baia 
?i Falticeni ; spre V., cu R3- 
daseni si spre N., cu comunele 
Ple^esti si Bucovina. In 1875 — 
1876 era alipitS la Rada^eni; 
iar de atuncl formeazel comun£ 
a parte. Are forma unu! patru- 
later neregulat, inclinat spre N.- 
E. (albia $omuzuluI Mare). 

Se compune din satele ()- 
pri^eni, Buciumeni si Falticeni- 



VechT, cu resedinfa in satul de 
la care sT-a luat numele. 

Are o populate de 195 fa- 
miliT, sau 829 suflete, din carl 
255 contribuabill; 3 bisericT, 
deservite de 1 preot si 2 cin- 
tSreflf; o scoala mixta, condusa 
de un inv&t&tor. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3186 lei, 51 banl, si la chel- 
tuell, de 3130 lei, 90 banl. 

Vite: 42 cal, 100 bol, 62 
vacT, 250 ol si 185 porcf. Al- 
titudinea com. de la nivelul 
M&rif variazi intre 335 — 345 
m. E udat& de $omuzul-Mare, 
care formeazcl pe teritoriul a- 
cesteT com. Iazul - Calugarulul, 
si de piraiele Buciumeni, Opri- 
seni si Fundoaia. 

Suprafata teritoriulut com. e 
de 533 falcT, din carl 498 falci 
cultivabile, 32 falci fina$ si i 1 /* 
falci huceag. 

In com. Opriseni, la 250 m. 
de bariera Suceava a orasu- 
lul Falticeni, se afl& o fabrica 
de bere ; o fabrica de c&r&mid& ; 
o moar& a Statulul, numita 
Moara Calugarulul. 

La hotarul comunei din spre 
Baia se afla. o mocirli despre 
care se zice ca ar fi ascunzind 
unele din rSmastyele vitejilor c&- 
zuflf in lupta de la Baia, dintre 
i^tefan -eel-Mare si Matei Cor- 
vin. 

Opri§eni, sau Fundoaia, sat, in 
jud. Suceava, pe mosia si in co- 
muna cu acelasl nume. Asezat 
pe coasta dealulul Cornesti si 
ambele t&rmurf ale piriulul Fun- 
doaia. Are 81 case, cu 80 fa- 
milif, sau 385 suflete, din carl 
113 contribuabill ; o biserica, 
cu hramu! Sf. VoevozT, ziditS in 
1855, cu osirdia arenda^ulul Va- 
sile Canta, dar cu banil m&n£s- 
tire^tl, oprtyi din arenda mo- 
siel si deservita de un preot si 
dot cintarejl; o scoal& mixta, 



infiintata in 1890, frequentata 
de 28 copil. 

Vatra satuluT ocupa 92 falci. 

Mosia, fost& a m&nastireT Sla- 
tina, e acum a locuitorilor, do 
bindita in urma lmproprietari- 
rilor si a cumpararel in loturJ. 

In 1864, s'aii improprietSrit 
2 frunta§I, 50 p&lmasT si 19 co- 
das! cu 206 filcf; 24 locui 
tort slaQ cump£rat cite un lot 
mic, conform nouel legl. 

In vatra satulul sunt foarte 
bune cariere de nisip, ce ser- 
vesc mal tuturor cl&dirilor ce 
se fac in FMticeni. 

Aproape fie-care s&tean isi 
are livada sa cu arborl roditorf, 
cei mal mul^I altoi^T, si o gra- 
ding de legume, pe care le des- 
face in Falticeni. 

Drumuri principale sunt : La 
Falticeni, de care n'o desparte 
de cit bariera, la R&d&seni (2 
kil.) ?i la Bunesti (4 kil.). 

In 7038 (1530)* August 22, 
printr'un ispisoc de la Petru- 
Vod5, se int&reste stipinirea Mi 
tropoliel Moldovel pe «pol sat 
Oprisani, partea de jos, cu mori 
in $omuz, ce este danie de la 
Portarul Onufrei Barnowschi». 
Iar prin alt ispisoc din 7088 
(1 580), Iulie 20, de la Iancu-Voe- 
vod, se da Mitropoliei si cea- 
l'altci parte f pol sat Oprisani ». 
(1st. Mitrop. Mold, si Sue, p. 20). 

In 1803, Opriseni numaYa 35 
liuzl, platind 656 leT bir anual 
(«Uricarub de T. C, Vol. VII, 

P. 253). 

In 1822, gasim ca Opriseni 
devenise proprietatea m^nasti- 
rel Statina. (1st. Mitrop. Mold., 
p. 396 ?i 397)- 

Opri§eni-de-Jos. Vezi Opri^eni- 
d.-s„ sat, jud. Ia?i. 

Opri§eni-de-Sus cu Opri^eni- 
de-Jos, sate, in jud. Iasi, pi. 
Brani^tea, com. J u^ora. Formea- 



Digitized by LiOOQ IC 



OPRl?E$TI 



593 



OPRl$ORUI, 



zS un trup, situat pe malul 
drept al Prutului, mat in jos 
de satul fufora. 

Are o populate de 114 fa- 
milil, sau 469 suflete; o bise- 
ric&, fondata la 1856, de Mi- 
tropolitul Veniauiin, deservita 
de 1 preot, I ciiitaref si 1 e- 
clesiarh. 

Vite : 466 vite mar! cornute, 
768 of, 101 caT ?i 370rimatorT. 

Opri§e$ti, sat, facind parte din 
com. Burdusaci, pi. Stanisesti, 
jud. Tecuciu. Situat in partea 
de V. a com., pe coasta dea- 
lulu! cu acelas! nume, la 2 kil. 
de resedin^a com., care e in 
Burdusaci. 

Are o populate de no fa- 
mili!, sau 393 suflete; 3 bise- 
rid : una cu hramul Sfin{i!-A- 
postolf, situata pe un loc inalt, 
la V., zidita de Episcopul Ro- 
man-Ionichie la 1759, dupa-cum 
se vede din inscrip^ia ce se gases- 
te d'asupra use! bisericei si care 
s'a reparat de locuitor! la 1 839 ; 
a doua, cu hramul Sf. Gheorghe, 
zidita la 1874 de Iancu si Pe- 
trache Zota, proprietarl in sat ; 
a treia, situate pe Dealul-Mare, 
la E., fiacutade locuitor! in 1872, 
in locul unde a mat fost alte 2 
bisericT, una (acuta la 1680 si 
alta ma! inainte. Aceasta bise 
rica este cea mat vechie biserica 
din sat. Aci se afla si cimi- 
tirul. 

Satul e strabStut de piriul Gu- 
noaia, ce se uneste cu Oprisesti; 
de un drum ce vine din soseaua 
nafionala. Satul este vechiu. De 
aci s'a trimis Muzeulul din Bu- 
curesti cite-va zapise din anul 
1660, ce s'au gasit la locuitorl. 

Locuitori! «unt vechl razes! 
si stapinesc tot teritoriul cat., 
care e de 1 129 hect. 

Opri§e§ti, piriias, in jud. Te 
cuciu; izvoreste din Dealul-O- 



prisesti ; curge in direc{ia V.-E. 
prin mijlocul satulu! cu acelas! 
nume, si se varsa in piriul Gu- 
noaia, in satul Oprisesti, com. 
Burdusaci. 

Opri§e§ti, ripft, jud. Tecuciu, in 
partea de V. a dealuluT cu ace- 
las! nume; se intinde in direc^ia 
E.-V. panfi in Pojorita, la S. de 
satul Craesti, com. cu acelas! 
nume. 

Opri§i{a, sat, in partea de S.-V. 
a com. Laza, pi. Racova, jud. 
Vasluiu, asezat pe coasta dea- 
lulu! Marineasa si pe valea Opri- 
sife!. 

Teritoriul satulu! are o su- 
prafa^a de 700 hect., din car! 
273 hect. sunt ale locuitorilor, 
care au si 15 hect. vie. 

Are o populate de 119 fa- 
milii, sau 485 suflete ; o bise- 
rica, facuta de Arhimandritul 
Nilu la 1848 si restaurata de 
locuitor! la 1857, deservita de 
1 preot si 2 eclesiarh! ; o moara 
cu ap&; 3 circiumi. 

Mosia aparjine statu luT. 

Locuitori! poseda : 8 plugur! 
si 8 care cu bo!, 2 plugur! si 
3 cSrute cu cai; 90 vite mar! 
cornute, 24 ca!, 500 o!, 10 ca- 
pre, 80 rimator! ; 60 stup! cu 
albine. 

Opri§oreni (Mo§neni-), padure 
particulars, supusa regimulu!sil- 
vic inca din anul 1883, pemo- 
sia mosnenilor Oprisoren!, pen- 
dinte de com. Surani, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 

Opri§orul, com. rur. si sat, jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul, situata la 
marginea jud. despre judeful 
Dolj si asezata pe coastele a 
doua dealur! si pe o vale, a- 
vind o pozifiune ridicata, care 
i! procura o climi buna. 

Se margineste la E. cu cat. 



Crungul, ce aparfme com. Ver- 
bifa, din jud. Dolj; la S., cu 
com. Gemeni si Dirvari-d.-j. ; la 
V., cu com. Drtncea si Cearin- 
gul; la N., cu comuna Prisa- 
ceaua. 

Comuna e formata din satul 
cu acelas! nume, avind 3100 lo- 
cuitorl, din car! 484 locuitor! 
si 542 case. 

Ocupafiunea locuitorilor este 
agricultura si cultura vie!, care 
da renumitul vin de Oprisor si 
Golui. 

Calitateapamintulu! este buna. 

Locuitori! poseda: 138 plu- 
gur!, 243 care cu boif, 42 ca- 
ru{e cu ca!; 169 stup!. 

In com. vin doua sosele : una 
de la Drincea si a doua de la 
Balaci^a si Prisacea si care, prin 
Oprisor, trece la Dirvari-d.-j. 

Are: o biserica deservita de 
2 preof! si 2 cintarep ; o scoala, 
condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de 28 copi! ; o circiuma. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 6651 le!, si la cheltuel!, de 
5696 le!. 

Vite : 1 500 vite mar! cornute, 
118 ca!, 1200 01 si 1060 rima- 
tor!. 

Dealur! in plasa ma! insemnate 
sunt : Branisteni, Drinceni, Cea- 
ringul, ^opirla si Cre^ul, car! a- 
par^in plaiulu! Golul si car! sunt 
acoperite cu vi! ce dau un vin 
negru renumit. 

E udata de Piriul-Oprisoru- 
lu!, care, de la locul numit Ca- 
pul-Ape!, pe teritoriul comu- 
ne! rurale Prisaceaua, curge spre 
S.-V., udind in calea sa proprie- 
tatea com.Oprisorul, numita Va- 
lea-Drince!, com. Drincea, cat. 
Cearingul si comuna Branistea, 
unde, intre Branistea si Cujmi- 
rul, se irapreuna cu piriul eel 
mare ce vine de la Podul-Gro- 
sulu!, si care curge sub numele 
de Drincea, prin com. rur. Cuj- 
mirul. 



Digitized by 



Google 



OPRl?ORUL 



594 



ORABOVlTA 



Opri^orul, piriii, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Cimpul; se formeaze 
din izvoarele com. Opri$orul §i 
curge prin Drincea spre Bra- 
ni$te, unde se une?te cu apa 
ce vine de la Coma^elul ; im- 
preuna curg sub numele de A- 
pa Drincel. 

Opri§ul, deal, situat la N.-E. de 
com. Pe^teana, pi. Ocolul, jud. 
Gorj; se prelunge$te de la E. 
spre V., pe o intindere de I kil. 
Pe acest deal este izlaz. E pro- 
prietate a locuitorilor com. Pe$- 
teana. 

Opritura, deal, jud. Bacau, pi. 
Trotu?uI, de pe teritoriul com. 
Boordane^ti. 

Opritura, loc cu izvoare, jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Bog- 
dane^ti, de la poalele dealulu! 
cu acela^I nume. 

Opritura, padure particulars, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malul- 
Mare, pe mo?ia cu acela^I nume, 
in intindere de 60 hect. E po- 
pulate cu ar^arl, plopT, juga?tri, 
frasinl, $i mal mult cu stejarl. 

Opritura, padure particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malul- 
Mare, pe mo?ia Malul-Mic. A- 
par^ine d-lul C. Dabuleanu. Are 
o intindere de 20 hect. ?i e po- 
pulate cu stejarl, frasinl, plopl. 

Opritura, trup de pfidure al sta- 
tulul, jud. Olt. Vezf Sprincenata. 

Opritura, pftdure, pe mo^ia Doa- 
gele, pi. $i jud. Teleorman, si- 
tuate pe Valea-Burdef, pe o su- 
prafata cam de 100 hect. Are 
arbor! gro$I de stejar pentru 
lemne de lucru. 

Opta^ani, sat, facind parte din 
com. run Cornatelul, pi. Oltul- 



d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 80 familil. 

Opta§i, com. rur., jud. Olt, pi. 
Mijlocul, situate pe lunce, de 
amindoue malurile riulul Vedea, 
la 31 kil. de capitala judefulul 
?i la 12 kil. de re?edin{a pie$el. 

Se compune din 3 catune, 
dispuse dc la N. la S. in or- 
dinea urmetoare : Opta?i, Juga- 
rul ?i Zevoiul, cu o populajiune 
de 270 familil, sau 1500 suflete, 
din carl 250 contribuabill, lo- 
cuind in 272 case. 

Comuna e vechie, compuse 
numal din mo^nenl. Mai 'nainte, 
cet. Jugarul a format singur o 
comune; iar Zevoiul, cu un alt 
cetun, a format com. Vitene?ti. 

Meseria^I sunt: 13 cojocarl, 
8 croitorl, 5 timplarl, 25 dul- 
gherl, 4 dogarl, 7 ferarT, 5 zi- 
darT, 5 ?i{arl $i 7 leutarl. 

Locuitoril posede: 40 caT, 32 
lepe, 388 bol, 290 vacl, 55 ca- 
pre, 1384 o! $i 190 porcl. 

Teritoriul comune! se intinde 
pe o suprafa^e de 1800 hect., 
din carl 100 hect. pedure, 150 
hect. livezl $i izlaz, 2 hect. vie. 
Raionul seti e inchis cu $an{. 
Intr'insul se afle cite-va cledirl 
bune, localul de §coale, de pri- 
merie, 4 biserici ?i o moare pe 
riul Vedea. Bisericile sunt de- 
servite de 4 preoflf $i 5 cin- 
tere^T. 

§coale existe aci de la 1856. 

Cledirea e proprietatea comu- 
nei, ridicate in anul 1891. Se 
frecuente de 45 copiT. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl. 

Aci se fine bilciu de 5 orl pe 
an : la Mucenici (9 Martie), la 
25 Martie (Blagove^tenil) cu o- 
bor de vite, la Duminica tutulor 
sfin^ilor, la 29 Iunie (Sf. Petru) 
$i la 6 August (Treobrejenie), 
fera obor. 

Rudgetul comunei e la veni- 



turi de 2889,71 lei ?t la chel- 
tuell, de 2889,71 lei. 

O ?osea vecinale strebate co- 
muna de la N. la S., paralel cu 
Vedea §i o leage, in sus, cu 
Tetule?ti, ?i in jos cu Corbul. 
Alte ramifica^iunl o pun in co- 
munica^ie la N.-E. cu Colone§ti 
$i Malderul ?i la V. cu Negreni. 

Doue dealurl marl: Dealul- 
Vedel ?i al-Veditel, limiteazS te- 
ritoriul comunei Ja V. $i E., a- 
vind direcfiunea N.-S. ?i o lun- 
gime, pe teritoriul comunei, de 
aproape 5 kil. 

Printre aceste dealurl curge 
riul Vedea $i girla Vedija, carl 
primesc urmetoarele piraie : Va- 
lea-Rea, Valea-Jude^ului $i Risul. 

Se mergine^te la N. cu com. 
Tetule?ti, la N.-E. cu Colene^ti, 
la E. cu Maldarul, la S. cu 
Corbul $i la V. cu Negreni. 

Opta^i, sat, facind parte din com. 
rur. cu acela^I nume, pi. Mijlo- 
cul, jud. Olt, situat pe lunca ?i 
malurile Vedel, la N. comunei. 
Este re§edin{a comunei. Are 650 
locuitorl; doue biserici: una cu 
hramul Adormirea ?i Cuvioasa 
Paraschiva, zidite la 7294 (1786), 
in zilele Domnulul Mihail Su{u ; 
a doua, cu hramul Sf. Nicolae, 
zidite la 1833 «in zilele Prea 
Inaltulul Imperat Nicolae Pav 
lovicl*. 

Optoceni, iaz, in hotar cu satul 
Redeni, com. Ro^cani, ?i spre 
N. de pedurea Caraimanul, com 
Cirniceni, pi. Turia, jud. la§i. 

Opt-zeci, sfoara de mosie. in ra 
ionui comunei Gohorul, jude{ul 
Tecuciu ; se intinde din riul Ber- 
heciul, pena in muchia dealului 
$ipanul. 

Orabovi^a, insula, in Dunere, in 
dreptul satului Izvorul-Frumos, 
jud. Mehedin^i. 



Digitized by 



Google 



ORACUL 



605 



OKAT1A 



Oracul (Po§ta - Vechie), sat, 
ftcind parte din com. rur. Cor 
beanca, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
Este situat la N. de Tama$ul, 
linga Valea- Calugarulul. 

Se intinde pe o suprafa^a dc 
625 hect., cu o populate de 
7 1 locuitorl. 

Fam. Siatineanu are 600 hect. 
si locuitorii, 25 hect. Proprieta- 
rul cultiva 125 hect. (25 izlaz, 
450 pSdure). Locuitorii cultiva 
tot terenul. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 1 hangiu. 

NumSrul vitelor marl e dc 
43 si al celor mici, de 195. 

Oradia, deal, in partea de N. si 
K. a com. Cornul, pi. Prahova, 
jud. Prahova. Serva de pasune 
pentru vitele locuitorilor. 

Oradia, pa dure particular a, su- 
pusa regimulul silvic incft din 
anul 1883, pc mosia Brcaza, 
pendinte de com. Breaza, jud. 
si pi. Prahova. 

Orasca, sat, f&cind parte din 
com. rur. Stubeiul-Orasti, plasa 
Dimbovifa, jud. Ilfov, situat la 
E. de Orasti, pe t&rmui drept 
al riulut Dimbovija. 

Aci valea Pasarea se varsd. 
in Dimbovifa. 

Se intinde pe o suprafaja de 
322 hect, cu o populate de 
65 locuitorl. 

D-l M. Hal? are 310 hect. si 
locuitorii, 12 hect. Proprietarul 
cultiva 290 hect. In raionul sa- 
tulul e 1 moara cu apa si 1 
pod. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

NumSrul vitelor marl c de 
62 si al celor mid, de 45. 

Orasca, sat, locuit dc ciJI-va oa- 
menl numai, facind parte din 
com. rur. Frunzincsti, pi. Dim- 



bovija, jud. Ilfov, situat la S. 
de satul Frunzinesti, pe {annul 
drept al riului Dimbovita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2094 hect. (impreuna cu Frun- 
zinesti, Lilieci si Pifigaia), din 
can d-l N. D. Amira are 1850 
hect. si locuitorii (impreuna cu 
eel din cele-1'alte sate), 244 hec- 
tare. Proprietarul cultiva 1372 
hect. (100 hect. sterpe, 35 hect. 
izlaz, 344 hect. p&dure). Locui- 
torii cultiva tot terenul, ford a re- 
zerva locurl de pasune. 

Are I moara cu apa si 2 po- 
durl statatoare. 

Orasca, mo$ie nelocuita, in jud. 
Ilfov, pi. Negoesti, {mind de 
com. Vasilafi-Popesti. Are o in- 
tindere de 75 hect. si e pro- 
prietatea d lui E. A. Gugiti. 

Ora§ul, plasa, in jud. Rimnicul- 
Sarat, asezata in partea de N. 
Poarta acest nume, pentru ca 
resedinta el pdnd la 1 862 a fost 
in orasui Focsani, in partea nu- 
mita Focsani-Muntenesti. 

Se intinde in cite si trele re- 
giunile : muntoasa, deluroasa si 
cimpeaiici. 

La V. e strabatuta de cul- 
milc Lacului, AlunuluT, cu rami- 
ficaViile lor: Peleticul, Dealul 
Lung, Scorusul si Deleanul. 

Dealurile principale sunt : Dea 
lul-Caprei, Teiusul, Hoja, Pri- 
veghiul, Perisorul, Corni{ele, Pc- 
treanul si Piciorul-Nucului. 

In privin^a apelor face parte 
din basinurile riurilor Rimna si 
Milcovul. Rimna o uda la S , a- 
vind ca afluen^i : Valea-Neagrfi, 
Mahriul, Peleticul unit cu Strim- 
ba, Valea Rasca, Oreavul unit 
cu Circeiul. Milcovul o uda la 
V. si N., avind ca afluen^i : Vil- 
caneasa, Valea- Largi, Valea 
Rea, Pitulusn, Badea, Faraoa 
nele, Pfetrosul, Seaca, Dalhdu 
{ul si Dilgovul. 



Este compusS din 14 com. 
rur. : Andreasul si Odobasca la 
V.; Brosteni, Virtescoi, Cimpi- 
neanca, Mindesti, la N. ; Cirli 
geie, Faraoanele, Budesti, Bru- 
testi, Cotesti, Blidarile, la S. si 
centru ; Risipiji si Golesti, la E. 

Are o suprafaja de 44506 
hect., cu o populate de 3629 
familii, sau 18220 suflete. 

Produc^iunile naturale sunt: 
la mun^T, paduri intinse si pa- 
sum ; pe dealuri, vit care acopera 
sute de hectare, dind vinurile 
bune de Cotesti, Urechesti, etc.; 
la cimp, lanuri de grid acoperind 
^arinile. 

Locuitorii *se ocupa cu agri- 
cultura, cultura viei, dogaria si 
fabricarea viei si a rachiulul. 

Comerciul este destul de ac- 
tiv, constind in import dc lu- 
crurile trebuincioase pentru traiu 
si in export de vin, vite si cc- 
reale. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea ferata Rimnicul-Focsani, 
soseaia na^ionaia Buzau-Rimni- 
cul-Focsani, soseaua jude^eana 
Virtescoi-Focsani Braila si nu- 
meroase drumuri vecinalc ce 
leaga co mu nele intre ele. 

Orasui, sail Dealul-Ora^ului, 

sat, cu 100 locuitorl, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, facind parte din 
com. rur. Samara. 

Se zice ca aid ar fi fost in 
vechime un oras si de aceea a 
si ramas numele acestul catun 
de Orasui sau Dealul Orasulul. 
Se mat gasesc inca ramasi^e dc 
zidurl de pTatra si caramida. 

Ora§ul-de-Floci. VezI cuvintul 
FlocT (Orasui de), jud. lalomifa. 

Ora§ului (Plasa-), vechie plasa 
a jud. Ialomi^a, cu 26 sate. 

Oratia, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., catunul de resc- 



63617. Xlarele Picfionnr 'troorafic I 



76 



Digitized by VjOOQ IC 



ORA?A 



596 



ORA?Tl 



din^a al comunel Jideni, asezat 
in mijlocul comuueT, la poalele 
dealulul Co^atcul. Are o intin- 
dere cam de 494 hect., cu o 
populate de 120 familit, sau 
500 suflete, din carl 125 con- 
tribuabilf; o biserica, descrvita 
de 1 preot si 2 cintaretf; o scoala. 

Ora^a, padure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. -j., com. Tirgul-Valea- 
Rea. 

Ora§a, sail Coman, pirfff, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d. j., care cur- 
ge prin comunele Liuzi-Calu- 
gara si Sanduleni, unde se in- 
carca cu piriul Sanduleanul, si 
se varsa pe stinga TazlauluT- 
Mare. IsT are obir$ia la locul 
numit al-OrasuluI. 

Ora§a, ripd, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d. -j., com. Tirgul-Valea-Rea, 
de linga catunul Orasa-Mare si 
pe malurile piriuluT Orasa. 

Ora§a-Avram, sau Ora^ica, sat, 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d. -s, com. 
Sanduleni, situat pe piriul Lar- 
gufa si pe stinga Tazlaulul-Mare. 
Are o populate de 39 familit, 
sau 172 suflete; o biserica, de- 
servita de 1 preot, cladita la 
1852 de proprietarul mosiel, ra- 
posatul Caloiu. 

Vite : 5 cat, 72 vite man cor- 
nute si 9 capre. 

Ora§a-Mare, sat, in jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d. j., com. Valea- 
Rea, situat pc piriul Orasa, la 
I ! /2 kil. de Tirgul-Valea-Rea 
(scoala). 

Are o populafiune de 125 
familiT, sail 430 suflete; o bise- 
rica, cladita la 1790 de defunc- 
tul Lascarache Rosetti, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^T; 
o circiuma ; o moara de apa. 

Vite: 19 calf, 289 vite cor- 
nute, 14 porcl si 4 capre. 



Acest sat este insemnat pen- 
tru tirgurile de vite, de cereale, 
lemne si altele, can se fac in 
toate Duminicile. 

Ora§a-Mare, mosie, in jud. Ba- 
cSu, pi. Tazlaul-d.-j., pe terito- 
riul com. Tirgul-Valea-Rea, a- 
par{inind lui I. Neni^escu, si adu- 
cind un venit anual de 6000 lei. 

Ora^ani, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d. -j., com. Grindeni, asezat 
la N. de Ostroveni. Are o po- 
pulate de 1 197 suflete, locuind 
in 148 case si 196 bordee ; o 
biserica, cu hramul Sf. Treimi, 
cu un cintaref si deservita de 
preotul bisericel din Grindeni ; 
4 fierart; 3 circiuml. 

Copiil din sat urmeaza la 
scoala mixta din Grindeni, ce 
este la 1 kil. 

Ora§ani, sat, in jud. Ilfov, pi. 
Negoesti, facind parte din com. 
rur. Obilesti Not. Suprafa^a to- 
tala a satuluT e de 4760 hect. 
(Impreuna cu cat. Obilesti-Noi 
si Buzoeni), cu o populate de 
192 locuicorT. MostenitoriT Prin- 
cipelul N. Bibescu au 3983 hect. 
si locuitorii, J77 hect. 

Numarul vitclor mart e de 
222 si al celor mici, de 592. 

Ora§ani, mosie particulars, in 
jud. Dolj, pi. Jiul-d. -j., com. 
Grindeni. 

Ora^anului (Padurea-), ptidu- 
re de tufani, exploatata, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d. s.,com. 
Bozga, cat. Retezafi, in partea 
de S. a luT. 

Oraseni, sat, pe valea piriulul 
Miletinul, in partea de S.-V. a 
com. Curtesti, pi. Tirgul, jud. 
Botosani. Mosia, proprietatea E- 
pitropiet Spitalului Sf. Spiridon 
din Iasi) are o suprafaja de 1437 



hect. si o populate de 264 fa- 
miliT, sau 1 01 4 suflete, din carT 
233 contribuabili. 

Pamintul este productiv si 
mal mult deluros. Se afla: 593 
hect. arStura, 343 hect. fine^e, 
129 hect. i mas si 571 hect. pa- 
dure de stejar. 

Are 1 biserica, deservita de 
I preot si 2 cintiire^T; o scoala 
mixta, condusi de un inva^ator 
si frecuentata de 30 copii; 4 
circiumT, 4 comerciantf si 6 me- 
seriasT. 

Vite: 410 bol si vadf, 20 
cat, 86 of si 25 porci. 

Sunt 50 stupf cu albine. 

Despre intemeierea acestui 
sat, legenda spune ca eel d'in- 
tiiu locuitorr au venit aci din 
Transilvania si se numeau Co- 
negl, care nume a ramas nu- 
mal dealulul ce se ridica intre 
cele doua par$i ale satuluT, iar 
satul a luat numirea de Ora- 
seni, din pricina ca imprastiin- 
du-se oameniT din Selistea, com. 
Cristesti, din cauza jafurilor, au 
venit si s'au asezat aci cu mai 
mul^I tirgove^tsau oraseni (1754) 
si ast-fel satul primi numele de 
Oraseni. 

AstazT satul se compune din 
doua par^i: Oraseni-din-Deal si 
Oraseni-din-Vale. 

Ora§ica. Vezi Orasa-Avram, sat, 
jud. Bacau. 

Ora^inca, haltis, la S.-E. de com. 
Surdila-Gaiseanca, jud. Braila, 
intre viroaga Buzeelul si dru- 
mul de fier Faurei-Fetesti. Din 
acest baltis pleaca spre E. o 
viroaga care trece prin satele 
Coltica, Mocani, Batogul, Io- 
nesti si Filiul, si care se varsa 
in riul Caima^uiul, la S.-E. de 
satul Filiul. 

Ora§ti, sat, facind parte din com. 
rur. $tubeiul-Orasti, pi. Dtmbo- 



Digitized by LiOOQ IC 



orX?ul 



597 



ORUEASCA-DE-SUS 



vtya, jud. Ilfov. Este situat la 
S.-E. de Bucure^ti. Pe la V. sa- 
tului trece $oseaua judejeana 
Bucure$ti-01tent{a. Aci este re- 
$edin{a primariel. 

Se intinde pe o suprafa{a de 
620 hect., cu o populate de 
159 locuitori. 

D. I. G. Daniilescu are 545 
hect. ?i locuitorii, 7 5 hect. Pro- 
prietarul cultiva 425 hect. (20 
stcrpe, 1 00 padure). Locuitori i 
cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Treime; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 9 elevl ?i 4 eleve ; un 
hele^teu. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar §i 1 hangiu. 

Nuraarul vitelor marl e de 
in $i al celor micT, de 365. 

Ora^ul, loc cu izvoare, in jud. 
Bacau, pi. Tazlaul d.-j., pe te- 
ritoriul com. Sanduleni, la sa- 
tul Ora$a-Avram, care izvoare 
se scurg spre piriul Ora?a. 

Ora^iile, sau Sasul, munte de 
piatrd, jud. Mu?cel, proprietate 
a mo^nenilor RucarenI, d'asu 
pra caruia se vede o cetatue 
ruinata, numita Piscul-Turculul, 
facuta, pe cit se pare dupa 
nume §i forma, de Turcf, la a 
nul 1737, pe timpul razboiulul 
dintre Turcia $i Austria. 

Ora^iile, vale, prin care trece §0- 
seaua Ploe$ti-Bra§ov ; incepedin 
poalele muntelu! Doamnele, cur- 
ge de la E. spre V. $i se varsa 
in riul Prahova, pestinga, in com. 
Comarnicul, pi. Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Ora^iile, va/e, izvore^te de la 
locul num'tt Malul-Bostel, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, curge 
de la V. spre E. §i se vars& in 
riul Teleajenul, pe malul drept, 
?ri com. Maneciul-Ungureni. 



Orbanul, piriia§, in jud. Putna ; 
izvore^te de pe teritoriul com. 
Colacul, $i se varsa in Putna. 

Orbeasca, mope, compusa din 
mat multe corpuri, situate in 
com. Orbeasca d.-j. $i Orbeasca- 
d. s., jud. Teleorman. Corpul 
principal din proprietatead-nel 
Maria C. Filipescu este in Or 
beasca-d. j., iar o alta parte in 
Orbeasca-d.-s., unde poseda $i 
d. C. D. B&dulescu din mo$ia 
Orbeasca. 

Orbeasca-de-Jos, com. rur., la 
E. pla$el Tirgulul, jud. Teleor- 
man, situata pe partea dreapta 
a Vael-Teleormanului. Riul Te- 
leormanul o uda in toata lun- 
gimea la V. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Orbeasca d.-s., la S. cu Laceni, 
la E. cu Babaifa din judejul 
Vla^ca ?i la V. cu comuna Bi- 
voli{a. 

Teritoriul com. este de peste 
6ooohect. Mo$ia,pe care d na Ma- 
ria C. Filipescu o poseda, in cu- 
prinsul acestel com., este cam 
de 5000 hect. arabile ?i 50 hect. 
p&dure. Locuitorii improprieta- 
ri{T, in num&r de 21 5, au aproape 
700 hect. arabile $i 62 hect. vie. 

Solul este foarte fertil. 

Are o populafiune de 1600 
suflete, din carl 372 contribua- 
bill; o §coala, frecuentata. de 
20 elevi; o bisericcl, deserviti 
de 4 preotj $i 2 cintare^i; o 
moar& cu aburl; un hele^teu, 
numit Belciugul. 

Vite: 976 vite marl cornute, 
346 cal, 8 magarl, 1274 ol, 8 
capre ?i 355 porci. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 3610 let, 30 ban!, ?i la chel- 
tueli, de 3602 lei, 47 ban!. 

Calea judeJeanS Alexandria- 
Pite^ti str&bate prin centrul co- 
munel $i o pune in legaturS cu 
com. L&ceni la S. ?i cu com. 



Orbeasca-d.-s. la N. Spre com. 
Bivoli{a are $osea vecinala. 

Distanja de la comuna pan£ 
la ora^ul Alexandria este de 1 7 
kil. ; pan& la Zimnicea, de 56 
kil. ; pan& la Ro^>iori, de 36 kil. 

Orbeasca-de-Sus, com. rur., in 
jud. Teleorman, pi. Tirgulul, la 
3 kil. de com. Orbeasca-d.-j., 
tot pe valea TeleormanuluT. 

Suprafaja comunel $i a mo- 
$iilor de pe dinsa este de peste 
4000 hect. Din acestea, cam 
1300 hect. apar^in d-nel Maria 
C. Filipescu, formind un corp cu 
mo$ia din Orbeasca-d.-j.; iar 
2500 hect. p&mint arabil ?i 100 
hect. padure sunt ale d-lu! C. 
Badulescu. 

Locuitori improprietaritl sunt 
262, pe o intindere de 660 hect.; 
viile iocuitorilor sunt in intin- 
dere de 74 V* hect. 

Popula{iunea comunel este de 
1S25 suflete, din carl 363 con 
tribuabill. 

Are o §coala, frecuentata de 
45 elevi ; o biserica, deservita 
de 2 preojl, 2 cintarejl §i 1 pa- 
racliser; o moara cu aburl. 

Vite: 1048 vite marl cornute, 
199 cal, 2238 ol $i 321 porci. 

Budgetul comunel e de lei 
4020, banl 97 la venituri $i de 
lei 4014, banl 68, la cheltuell. 

Caile de comunica^iune sunt 
acelea^I ca la Orbeasca-d.-j., cu 
deosebire de ?oseaua vecinala 
spre com. Babatya, din jude^ul 
Vla?ca. 

In secolul trecut nu gasim 
decit un singur sat, cu numele 
de Orbeasca. Facea parte din 
pi. Teleormanulul-d.-j. Sub Dom- 
nia lul Alex. Constantin Mo- 
ruzzi, ob^tea acestul sat a avut 
mai mult timp pricinl de jude- 
cata pentru stapinire de pamint. 
Locuitorii au jeluit lui Voda, 
dar nu li s'a ftcut nicl o drep 
ta,te, 



Digitized by 



Google 



ORBEJA 



598 



ORBICUL 



Legenda spune ca, pana acum 
vrc o 70—80 de an!, in valea 
numita Ursareasa, se {mea tirg 
insemnat si ca satul Orbcasca 
era cu mult mat marc. Pe par- 
tea dreapta a VedeT este un 
catun cu cite-va case, numit 
Olareasa sau Olarul ; aci era 
acel tirg de care spune legenda. 
Tot aci, probabil, a fost vechiul 
oras Artina. 

Imprejurul celor doua sate de 
asta-zT, sunt instate mat multe 
magur!, din cart cele mat in- 
semnate sunt: Magura-Ciulei, a- 
AnculuT, a-Lupilor, Magura-Sa- 
pata, a Stejarilor si a-luT-Musca. 

Inca de sub domnia lui Gri- 
gore Ghica s'au facut sSpatur! 
si cercetari arheologice prin 
prejurul acestor ma gun. Mai 
tirziii, de catre Cesar Bolliac si 
alfii, s'au gaVit pe aci diferitc 
vase de lut, pe carl d. Toci- 
lescu le atribue epocel prcro- 
mane. Produsele de ceramica 
de la Orbeasca, zice d-sa, se 
disting prin reliefurile si brinele, 
care sunt lucrate cu multa cle- 
ganja. 

Orbeja, da ltd, in suprafaja de 15 
hect., pe mosia Pomirla, com. 
cu acelas! nume, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Orbeni, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Racaciuni, asezata pe piriul 
cu acelas! nume Orbeni -d.-j. 
la gura lui, iar Orbeni-d.-s. in 
vale. E situata la 24 kil. de sub- 
prefectura placet, si la 68 kil. 
de capitala judcfulul. 

Ma! inainte forma doua co- 
mune deoscbire, care an fost 
intrunite in 1886. Solul, pe mal 
e nasipos, iar pe vale argilo- 
nSsipos. 

Se compune din catuncle Or- 
beni-d. -j. si Orbeni-d.-s. (unde e 
si primSria comune!). 

Are o populate de 410 fa- 



milii, sau 1560 suflete, din car! 
472 agricultori, 7 meserias!, 8 
comercian^T, avind 10 profesiunT 
libere, 6 muncitor! si 47 servi- 
tor!, locuind in 375 case. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul S-\\X Voevoz!, si 2 filiate, 
ambele cu hramul Sf. Nicolae, 
situate una in Orbeni-d. j. si 
alta in Orbeni-d.-s. ; o scoala 
mixta, construita de comuna si 
frecuentata de 18 copii. 

Sunt 355 contribuabili. 

Budgetul comune! e la veni- 
tur! de 7997,05 le! si la chel- 
tueli, de 7770,75 le!. 

Intinderea semanaturilor : a- 
proape 700 hect. Intinderea vii- 
lor: 252 hect. 

Locuitori! poseda* : 60 plugur! 
dc lemn, 14 de fler, 1 trior, 8 
mori de apa; 380 bo!, 347 vac!, 
38 ca!, 301 o!, 34 capre si 281 
pore! ; 54 stup! de albine. 

In com. sunt : 4 comercianj! 
de bautur! spirtoase si coloniale, 
6 fieran, 2 zidari, 2 cizmari, I 
boiangiu si 8 fabrican^f dc ra- 
chiii. 

Orbeni, sat, in jud. Mehcdint'i, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Bros 
teni; are 44 case. 

Orbeni, parohie, \\\ jud. Putna, 
com. cu acelas! nume, pi. Ra 
caciuni. Are o biserica parohiala, 
cu hramul S -{il Voevoz!, una 
filial^, cu hramul Sf. Nicolae, in 
Orbeni-d.-s. si una filiala, cu hra- 
mul Sf. Nicolae in Orbeni-d. -j. 

Orbeni, piriias, format pe teri- 
toriul comunel Colacul, jude^ul 
Putna ; uda comunele Orbcni- 
d.-j. si Orbeni-d.-s. si se varsa 
in piriul Dragusani. 

Orbeni-de-Jos, cdtim, in comuna 
cu acelas! nume, pi. Racaciuni, 
jud. Putna. Este situat la gura 
piriulu! cu acelas! nume. 



Are o popula^iune de 513 su- 
flete, car! loeuese in 87 case ; 
1 bisericS filiala, cu hramul Sf. 
Nicolae. 

Orbeni-de-Sus, catun de rese- 
din^a, al comunel cu acelas! 
nume, pi. Racaciuni, jud. Putna. 
Este situat pe valea piriulu!, in 
susul catunulu! Orbeni-d. -j. 

Are o populajiune de 1060 
suflete, car! loeuese in 228 case; 
1 biserica parohiala, cu hramul 
S-fil Voevoz! si 1 filiate, cu hra- 
mul Sf. Nicolae ; 1 scoala" mixta, 
construita de comuna si fre- 
cuentata de 15 copi!. 

Orbeni-de-Sus (Hotarul), p&- 
dure, in suprafa^a de 540 fald, 
situata pe teritoriul catunulu! 
cu acelas! nume, pi. Racaciuni, 
jud. Putna. Apar^ine locuitorilor 
din Orbeni-d.-s. 

Orbeni-de-Sus, ptidure, in in- 
tindere de 360 falcl, pe terito- 
riul catunulu! cu acelas! nume, 
pi. Racaciuni, jud. Putna, apar- 
{inind d-lu! Nic. Nereja. 

Orbeni-de-Sus, p&dure. in in 
tindere de 500 falcl, pe terito 
riul catunulu! cu acelas! nume 
pi. Racaciuni, jud. Putna, apar 
{'mind d lui Petrache Buzdugan 

Orbicul, sat, in jud. Neamfu, 
com. Buhusul, p!. Bistrifa, si- 
tuat pe valea piriulu! cu acelas! 
nume. Se numeste si Orbicul-d.-j. 

Orbicul, sat, in jud. Neara{u, 
com. Costisa pi. Bistrifa. Se 
ma! numeste si Orbicul - d. -s. 
Este situat pe valea piriulu! cu 
acelas! nume. 

Orbicul, pin/7, ce izvoreste din 
Dcalurile-Hirtestilor, com. Mar- 
gined, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam{u; curge in direcfiune 



Digitized by 



Google 



ORBICUL 



599 



ORDOKESTI 



E.S., printre satele Htr{esti si 
Bircul, intrind pe teritoriul plS- 
sel Bistri^a; de aci trece pe la 
V. de satul Gosmani (unde for- 
meazS un iaz), apol printre sa- 
tele Romini si Silistea, intre care 
formeazS. douS iazurl, desparfite 
unul de altul prin soseaua Bu- 
husul-Roman (iazul din dreptul 
satulul Silistea e mat mare); 
curge apol paralel cu acea so- 
sea pina* in dreptul satulul Or- 
bicul-d.-s. (teritoriul com. Cos- 
tisa), unde o traverscazS din 
nou si, intre satul Orbicul d -s. 
si Orbicul-d.-j. (com. Buhusul), 
trece din nou in partea dreaptS 
a soselel, mergind apol paralel 
cu dinsa, pana' in partea de V. 
a teritoriulu! Buhusul ; de aci 
strSb&tind direct soseaua natio- 
nals BacSu - Piatra, precum si 
calea feratS, se varsa" pe stinga 
riulul Bistrir,a, in dreptul unde 
acest riu incepe a forma limita 
judejulul Neam^u, despre jud. 
BacSii. 

Orbicul, ramura de dealurl, jud. 
Neamju, ce sc intinde paralel 
cu malul drept al piriuluT cu a- 
celasT numc, din dreptul satului 
Romini si p5n& la satul Buhus. 

Orboe^ti, sat, in jud. Ialomtya, 
pi. Ialomi{a Balta, pendinte de 
com. AndrSscsti, situat pe \£r- 
mul sting al riuluT Ialomita, spre 
V. si la 2 kil. de satul de re- 
sedin{a\ 

Are o populate de 6i fami- 
liT; o biserici, deservitS de I 
preot si 2 cintSretl. 

Locuitoril posedS : 130 boT, 
146 calf, 3 asinT, 2710 of si 316 
porct. 

Orboiasca, padure, in jud. Ialo- 
mita, pi. Ialomi{a Balta, com. 
AndrSsesti, situatS pe ^rmul 
sting al riulul Ialomifa. Are o 
suprafaJS de 180 hect., popu- 



late cu ulml, sSlcil, plop! si ste- 
jarl. 

Orbul, deal y in jud. R.-SSrat, pi. 
Orasuluf, com. Brosteni ; se des- 
face din Culmea-Scorusului ; brSz- 
deazS partea de V. a comuneT 
si cat. VulcSneasa, intinzindu-se 
printre piriul VulcSneasa si a- 
fluentul sSu Piriul-Orbul ; e a- 
coperit cu pSsunl. 

Orbul, iczcr, jud. BraVila, situat 
in ostrovul Iazul, la S.-E. de 
Tezerul Maresul ; comunici spre 
S.-E. cu tezerul Mrejarul. 

Orbul, ostrov, jud. BrSila, co- 
prins intre girle, spre S. de punc- 
tul Ibisi si p^nS la Tnlsura, care 
il desparte de ostrovul CrScS- 
nelul. 

Orbul, prival, la hotarul dintre 
com. Vizirul si StSncuJa, jud. 
BrSila; uneste canalurile Pasca 91 
Cremenea, despSr^ind ostrovul 
Cremenea in doua\ partea de 
N. numitS Cremenea-MicS iar 
cea de S. Cremenea-Mare. 

Orbului (Valea-), piritt, in jud. 
R.-Sarat, pi. OrasuluT, com. Bros- 
teni ; izvoreste din Culmea Sco- 
rusuluT; curge de-alungul dea- 
lulul Orbul; udS partea de V. 
a comuneT, .si se varsS in piriul 
VulcSneasa, pe dreapta luT, dup£ 
un curs repede de 4 kil. 

Orcean-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rur. Cuciuc-Biulbiul si 
pe la V. satulul cu acclasl nume ; 
se intinde de la S. satului Ro- 
sianul, pSna. la S.-V. satulul Cu- 
ciuc-Biulbiul, intr'o direc^ie ge- 
nerals de la N. spre S.-E. ; are 
o in&Hime de 125 m.; este talat 
si inconjurat de drumurile co- 
munale Copadin-Rosianul, Ro- 
sianul-Cuciuc-Biulbiul si Rosia 



nul-Buiuc-Biulbiul ; este situat la 
S. pl&seT si la V. comuneT. 

Orcean-Mezarllc, deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
Cuciuc-Biulbiul, c£t. Cuciuc-Mur- 
fat; formeaza' capul dealulul Oda- 
gi-Culac, desfacindu se din dea- 
lul Biuiuc-Biulbiul-Bair; se in- 
dreapta spre N., cu o direcr/ie 
generals de la S.-E. cStre N.-V. ; 
are o inal^imc de 133 m., do- 
minind vSile Seit-Iurtluc si O 
dagi-Culac printre care se intin- 
de ; este situat in centrul com. 
si in partea de S.-E. a plSseT. 

Ordia, mftgura', in jud. Teleor- 
man, com. Segarcea-din-Deal. 
Imprejurul el se vSd resturile 
unei' intariturl, care a servit in 
timpul rSzboaielor dintre RusI 
si Turct, pe cind acestia din 
urmS ocupati inca cetatea Tur- 
nuluT. In rezbelul de la 181 2, 
aceste intariturl si mSgura au 
avut o deosebitS important. 

Ordoreanul, sat, ftlcind parte din 
com. rur. Slobozia-Clinceni, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, situat la S.- 
V. de Slobozia, pe malul sting 
al riulul Arges. La N., pSmin- 
tul c bSltos. In dreptul saii e 
un pod pe vase peste riul Ar- 
gesul. 

Se intinde pe o suprafa^S de 
127 hect., cu o populate de 
184 locuitorl. 

D-l T. Metaxa, proprietar, are 
22 hect. si locuitoril, 105 hect. 
Proprietarul si locuitoril cultivS 
tot tercnul, fSrS rezcrva de izlaz. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Haralambie, deservitS de 2 preo^i 
si 1 cintSre^; 1 pod stStStor. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

NumSrul vitelor mart e de 320 
si al celor mici, de 628. 

Ordore^ti, sat, fScind parte din 



Digitized by LiOOQ IC 



OREAVA 



600 



OREZI 



com. Coteana, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, situat intre padurl, pe valea 
§i malul sting al piriuhri Oboga, 
la 7 kil. N.-V. de satul Coteana, 
re$edin{a comunel Are o po- 
pulafiune de 107 locuitorT, din 
can unil sunt mo$nen!. E! po- 
sed&: 20 bo!, 50 vaci, 13 caT, 
173 of ?i 124 pore!. 

Oreava, mine vechi, d'asupra sa- 
tului Vfrciorova, jud. Mehedinti, 
la care e foarte anevoie de suit, 
din care cauz£ aceste ruine 
sunt foarte pu^in cunoscute chiar 
in localitate. Din inal^imea a- 
cestul platou, se poate vedea 
p&na la o distant de 10 kil., 
pe valea DunSrei. Mat jos, ^i 
aproape de Virciorova, este o 
cimpie care se nume§te Tabe- 
rele §i despre care se zice, cS 
aci eraii sta^ionate trupele carl 
apSraii cetatea Oreava, sau a 
lui loan Corvin, dup<i cum o 
numesc locuitoriY. 

Oreavul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Sgirci^i ; 
se desface din dealul Fintina- 
Turcului ; se intinde printre pi- 
riul Oreavul ?i afluentul sSu pi- 
riul Putrida; brazdeazS. partea 
de V. a comunel $i ca*t. Plevna; 
este acoperit cu p&$un! $i p&- 
dur!. 

Oreavul, pirin, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s. ; izvore^te din 
dealul Fintina-Turculu! ; se in- 
dreaptS spre S., curgind de a- 
lungul dealulu! Oreavul ; ud& 
comunele Sgirci^i laV. $i Grea- 
b2nul la E., despan:indu-le ; tre- 
ce prin c&tunele : Fintina-Tur- 
culu!, Home?ti, Hera$ti, Grea- 
b&nul, Cristine^ti (al com. Sgir- 
ci{i), ?i indreptindu-se apoi spre 
E., se vars& in riul Rimnicul- 
S&rat, pe partea dreapta, in 
dreptul ora?ulu! R.-Sarat, dupa 
un curs de 30 kil. ; cursul s&u 



in general este repede ; prime^te 
ca afluen{! pe dreapta piraiele : 
Fintina-Turcului, Home^ti, He- 
r&?ti, Greabanul 9*1 Putrida ; cei 
din stinga nu sunt inseranaj!. 

Oreavul, pirin, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., izvore?te din 
Dealul-Cucului; curge de-alun- 
gul Dealului-Cornitelor ; se in- 
dreaptS spre S.-E. §i trece prin 
com. Odobasca, udind c&t. Po- 
dul-SaculuT, com. Pope^ti, §i cat. 
Runcul ; se varsS in riul Rimna, 
pe stinga lui, dup& un curs de 
35 kil., lingS, cat. Gura-Oreavu- 
lui, al coraune! Slobozia-Cio- 
ra?ti; afluen{i!sa! principal! sunt : 
V&rzarul $i Runcul, pe partea 
dreapta; cursul sau este incet; 
uda {arm! roditoare $i dealur! 
acoperite cu vii; pe apa sa sunt 
10 mori. 

Oreavului (Gura-), sat, in jud. 
R.-Sa>at, pi. Marginea-d.-s., com. 
Slobozia-Qora^ti, a^ezat in par- 
tea de S., pe malul sting al 
riulu! Rimna, la gura piriulu! 
Oreavul, la 7120 m. spre S.-V. 
de cat. de re?edin{a\ Cior&$ti. 
Are 2315 hect., cu o populate 
de S6 familii, sau 355 suflete, 
din car! 90 contrib. 

Orevi^a, com. rur. §i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Blahni^a, la 34 
kil. de ora?ul Turnul-Severin, 
a$ezat& pe vale, intre 2 dealur!, 
car! se inatyi unul spre N., iar 
cel-1'alt spre S. $i din poalele 
Cclrora izvoresc mai multe iz- 
voare. 

Se mSrgine^te: la N.-E., cu 
com. Iablani^a, despa*r{it& prin 
dealul Blu$de$ti ; la E., cu com. 
P&dina - Mare, despar{it& prin 
Dealul-lui-Nistorel-Ureche ; la S.- 
E., cu com. P&dina-MicS, des- 
p&r{ita prin dealul T&t&r&scul ; 
la S., cu com. Corla^elul, des- 
par^itS prin dealul Porc5re^ul-Ni- 



sipoasa; la S.-V, cu com. Vin- 
jul-Mare, despir^itcl prin dealul 
Bogeni; la V., cu com. Rogova, 
desp&rt'itci prin dealul Ciocir- 
lani ; la N., cu com. Fintinele- 
Negre, despar^itS prin Dealul- 
Olaculut. 

Satul Orevi^a formeaza com. 
cu cStunele Olteanca §1 P&S&- 
ruia, avind peste tot 1800 lo- 
cuitor!, cu 269 contrib., locuind 
in 201 case. 

Ocupafiunea locuitorilor este 
agricultura, §i in special culti- 
varea vieT, care da renumitul 
vin de Orevija. 

Locuitorii posedS : 39 plugur!, 
70 care cu bof, 16 caru^e cu 
ca!; 96 stup!. 

Are o biserica, deservitS de 
2 preo^! ?i 2 cint&ret! ; o ^coalS, 
condus£ de un invS^tor §i fre- 
cuentatS de 30 elev!; o cir- 
ciuma. 

Budgetul comune! e la veni- 
turl de 6563 le!, iar la chel- 
tuel!, de 3696 lei. 

Vite : 900 vite mar! cornute, 
45 ca!, 840 01 ?i 800 rim&tori. 

Are 3 ?osele, care o leag& 
cu comunele vecine. 

Loc istoric in Orevi^a este 
Cetatea-Latinilor, situata in par- 
tea de S.-V., unde $i ast£-z! se 
vad ruine vechi. 

Valul-lui-Traian, care vine de 
la Dun£re, trece prin viile O- 
revi{e! spre P^dina-MicS. 

Orevi^a, pddure a statulu!, jud. 
Mehedin^i, com. rur. Orevifa. 

Orevi^a, pirin, in jud. Mehedin^i, 
pi. Blahni^a, com. rur. Orevi^a, 
ce se formeaza din izvoarele 
com. rur. Orevi^a ?i curge spre 
com. rur. Vinjul-Mare, vSrsin- 
du-se in Balta-Bucure!. Pe acest 
piriu sunt ma! multe mori. 

Orezi, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 



Digitized by 



Google 



ORGHIDANUL 



601 



ORLE$TI 



Bordu^elul, situat pe malul drept 
al riulul Ialomtya, sub coasta 
Baraganulul ?i la 2 kil. spre V. 
de satul de re$edin{a. 

Are o populate de 76 fa- 
milil; o biserica, deservita de 
1 preot ?i 2 dascall; o ?coala 
mixta, condusa de 1 Inva^ator. 

Locuitoril poseda: 130 cat, 
200 bol, IOOO 01 ?i 210 porcl. 

Orghidanul, baltli, la V. de sa- 
tul Homocea, jud. Tecuciu, in 
care se varsa piriul Polocinul. 

Orgoesjti, com. rur. $i sat, in 
jud. Tutova, pi. Simila, la 34 
kil. spre N.-N.-E. de Birlad, 
pe piriul Horoeta. Satul for- 
meaza com. Orgoe^ti, cu cat. 
Buda, Dinga $i Fundul-Vael, a- 
vind o populate de 575 locui- 
tori. Se cultiva viea pe o su- 
prafa^a de 29,25 hect., §i live- 
zile cu pruni, pe o intindere de 
3 hect. 

Comerciul se face de 10 per- 
soane. 

In toata com. sunt: o $coala 
primara de bae^l ?i 3 bisericl. 

Orgoe§ti, mo fie, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Orgoe^ti, pro- 
prietatea statulul, arendata cu 
4500 lei anual. 

Orgoe§ti, pftdure a statuluT, in 
jud. Tutova, pi. Simila, pe mo- 
?ia cu acela$l nume, in intin- 
dere de 1 1 7 hect. 

Orgoe^ti, piriiaf, jud. Tutova ; 
curge prin com. Orgoe?ti, de la 
N. spre S. $i se varsa in piriul 
Horoeta. 

Orgoe§ti, schit, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Orgoe$ti. Aci 
a fost pana mal anil trecu^l un 
azil pentru infirmT. 

Orinda, piriiaf, format pe teri- 



toriul com. Paltinul, pi. Vran- 
cea, jude^ul Putna ; se varsa in 
Zabala, pe stinga el. 

Orjanca, vale, in raionul com. 
Dobre?ti, pi. Podgoria, jude^ul 
Mu$cel, care, dupa ce uda par- 
tea de N.-E. a comunel, se varsa 
in Circinovul. 

Orjani. VezI Horjani, jud. Buzau. 

Orjea, sat, cu 400 suflete, jud. 
Arge?, pi. Gala?e?ti, facind parte 
din com. rur. Stanislaue^ti. Are 
o biserica, cu hramul Topsail, 
cu un preot, un cintaret $i un 
paracliser. 

Orjogoaia, vale, izvore^te din 
raionul com. Predealul, pi. Pe- 
le$ul, jud. Prahova; are direc^ia 
de la S. spre N. $i se varsa 
in piriul Azuga, pe malul sting, 
intre muntele Ceau^oaia ?i Cheia- 
Azugel. 

Orlea, com. rur., la S. de pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romanafi, for- 
mats din satele: Orlea (1000 lo- 
cuitorl) $i Orli^a (Orlea-Noua, 
700 locuitori), situata linga bal- 
ta Potelul §i in apropiere de Du- 
nare, pe un teren invadatde nisi- 
purl, care vin din spre jud. Dolj, 
la 10 kil. in spre V. de Cora- 
bia $i la 38 kil. de Caracal. E in- 
conjurata de mal multe magure: 
Dragoaiul, Voinea, Orlea, Ma- 
gura-Florilor, Beslegiul. 

Are o populate de 1700 lo- 
cuitori, din carl 305 contri- 
buabill; o $coala condusa de 
un invafator, frecuentata de 53 
elevl ; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae (1864), deservita de 2 
preo^l ?i 2 cintarefl; 7 circiuml. 

Budgetul com. e de 47 16 lei 
la venituri $i de 4600 lei, la chel- 
tuell. 

Vite marl sunt 17 17, vite micl 
4100 ?i porcl 200. 



Orlea, muutc, jud. Dimbovija, 
dela Runcul in sus, in spre jud. 
Mu$cel. 

Orlea, picket de grani(ci, pe Du- 
nare, in Valea-Tomil, in dreptul 
com. Orlea, jud. Romana^i. 

Orlea, phi U, care izvore§te din 
muntele Cioclovina, jud. Gorj ; 
curge de la N.-V. la S.E., in 
plaiul Vulcan ; trece prin com. 
Pocruia, iar in cimpia Isvarni 
prime$te mal multe piriia^e ; in 
dreptul catunulul Celeiul, al 
com. Costeni, se varsa m Tis- 
mana. 

Orlea, vechiul nume al balfe? Po- 
telul, jud. Romana^i, intrebuin- 
{at in hrisoavele cele mal vechT. 

Orlea- cu-Balta $i Vladastri^a, 

mo fie a statulul, in jud. Roma- 
na{i, aducind o arenda anuala 
de 93150 lei. 

Orleasca, riii, care izvore^te din 
dealul Crucea-Inalta, jud. Gorj ; 
prime§te mal multe piraie ; curge 
de la N. catre S.E., uda com. 
Scundul $i Orle^ti, $i se varsa 
in Olt, aproape de Scaio^i. 

Albia riulul are o largime de 
24 m. ; fundul e nisipos ?i in 
timpul verel seaca. 

Orle^ti, com. rur., jud. Oltul-d.- 
s., compusa din 3 catune : Va- 
lea-Bisericel, Precupoalele $i Sea 
io?i. E situata pe Valea-OltuluT, 
la 41 kil. de R.-Vtlcel. 

Are o populate de 2064 lo- 
cuitori, din carl 400 contribua- 
bill. 

Sunt 3 bisericl, in fie-care ca- 
tun cite una. 

Vite: 600 bol, 12 cal, 200 
vacl, 70 capre $i 300 ol. 

Locuitoril, in numar de 400, 
s'au improprietarit la 1684, cind 
li s'au dat 1496 hect., pe mo- 



Digitized by 



Google 



ORLE?Tl 



602 



ORODELUI. 



$iile d lor Lahovari ?i Procopie 
Canutz. 

Pe riul Olt, in raionul com., 
e o moara pentru mScinat. 

Are o $coala, frccuentata de 
17 copii. 

Tuica se fabrica anual p£nS 
la 1000 decalitri. 

Vatra satuluT are 200 hect., 
iar toata comuna cu izlaz cu tot, 
in care intra propriet&tile par- 
ticulare, este de 2500 hect. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la 5550 lei anual. 

O §osea ce vine de la com. 
Scundul, se desface in douS. 
ramurT, una leag& com. cu ?o 
seaua jude^eana ce trece tot 
prin com., iar alta duce la co- 
muna Aure$ti. Paralel cu $oseaua 
jude^eanS trece calea ferata Pia- 
tra-Rimnicul. 

Se margine?te cu com. Fi§- 
caTia la N., Aure§ti la S., riul 
Oltul la E. $i com. Glavile la 
V. E brazdata de Dealul-Viel 
$i udata de vaile: Oltul, Va- 
lea - BisericeT, Omoricea, Nisi- 
poasa, Corbul, Silea §i Izvora?ul. 

Orle§ti, static de dr.d.f., jud. 
R -Vilcea, pi. Oltul-d.-s., com. 
Orle?ti, pe linia Dniga$ani-R.- 
VilceT, pusa in circulate la 20 
Iulie 1887. Se afla intre stabile 
Zavideni (4.9 kil.) ?i Ione$ti (8.4 
kil.). Inal^imea d'asupra nivelu- 
luT Maril de I79 M, .98. 

Orle^ti, deal, in raionul com. Or- 
le?ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 298 hect. 50 
aril vie, cu ota?nit,a. 

Orle§ti, p&dure particulars, su- 
pusa regiinului silvic, pendinte 
de com. Orle^ti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Orliga, deal, in jud. Tulcca, pi. 
Maxin, pe teritoriul com. rur. 
Jijlla ; este ma! mult o prelun- 



gire vesticS a dealulul Cheia; 
se intinde spre V., avind o di- 
rect ne generala de la E. spre 
S. ; lasa spre E. prelungirea nu- 
mita Dealul-Aganim ; brazdeaza 
partea de N.-V. a pi. $i cea de 
S.-V. a com. ; ondulafiunile sale 
$erpuesc pe lingS Grindul-Co- 
ticeruluT, Privalul $1 Girlifa-Co 
ticeruiui; e de natura stincoasa; 
se ridicS pana la o inalr/ime de 
1 10 m. ; punct trigonometric §i 
strategic de rangul intiiu, *do- 
minind asupra ora§uluI MScinul 
$i satulul Jijila, $i asupra dru- 
mului comunal M&cin-Jijila, ce 
trece pe la poalele lul ; este a- 
coperit cu pa$uni $i fine^e. 

Orliga, c&tun, al com. Or lea, pi. 
Balta-OItul-d.-j., jud. Romana{i, 
situat spre V., linga balta Po- 
telul; se mai nume?te $i Orlea- 
Noua. Are 130 familil, sau 701 
suflete. 

Orman (Valea-), vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, co- 
munele Aliman %\ Mirleanul ; se 
desface din poalele nordice ale 
dealulul Chior- Cuius ; se in- 
dreapta intiiu spre N., apol spre 
V., in direc^ia de la S.-E. spre 
N.-V. ; formeaza pu^in hotarul 
intre cele doua comune ; se 
intinde printre dealurile Catifa 
§i Chior- Cuius, ?i se deschide 
in valea Mirleanul, pe dreapta, 
nu departe de deschiderea a- 
cesteia in balta Mirleanul ; prin- 
tr'insa trece drumul comunal 
Mirleanul- Aliman; are o lun- 
gime de 4 kil. 

Orman-Bair, deal, in jud. ?i pi. 
Constanta, com. Murfatlar; se 
desface din dealul Mangala-Cu- 
lac-Bair, indreptindu-se spre N., 
cu o direcfie generala de la S. 
spre N.; se intinde printre vaile 



de drumul comunal Osman-Fa- 
ci - Murfatlar, iar pe la V. de 
drumul Murfatlar-Buiuc-Biulbiul ; 
pe la S. s£u trece Valul-luT- 
Traian ; este situat in centrul co- 
munei, la 1 kil. spre S. de sa- 
tul Murfatlar $i in partea de 
V. a pla^ei. 

Orman-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
comunei rurale Slava-Rusa\ ; se 
desface din dealul Carada-Bair ; 
se indreapta spre S., avind o 
direc^iune generala de la N. 
spre S.; brazdeazS partea cen- 
trals a placet ?i cea de E. a co- 
munei; lasa spre S. dealul Lisa- 
Hara; se intinde de-alungui pi- 
riuluT Hribesioc Balia ; se ridica 
pana la o inatyime de 251 m.; 
punct trigonometric de obser- 
vable de rangul al 3 -lea ; pe la 
poalele lut orientale se afl£ dru- 
mul comunal Babadag-Slava-Ru- 
sa ; este acoperit cu padurl ; 
numal pe poalele de E. sunt 
cite-va p&$unT $i finefe. 

Ormangi-Cula, pirin, in judeful 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riele comunelor rurale Ba^-Chioi 
$i Armutlia ; ia na^tere din poa- 
lele S.-E. ale dealulul Carca- 
man-Bair; se indreapta spre S., 
avind o direcfiune generals de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea de V. a placet %\ a co- 
munet Armutli, ?i pe cea de E. 
a comunei Ba^-Chioi ; curge prin- 
tre dealurile Tatar-Bair ?i Ghel- 
Tepe, $i, dup5 un curs de 4 
kil., se varsa in piriul Tai^a, 
pe stinga, pu^in ma! la E. de 
satul Ba$-Chioi; pe valea lui 
merg drumurile comunale Ba$- 
Chioi-Nalbant, Armutli-Nalbant, 
Ba$ - Chioi - Hagilar §i Armutli- 
Ba^-Chioi ; malurile sale sunt 
joase ?i acoperite cu verdea{a\ 



Tatar Orman-Derea ?i Mezarlic- 

Ceair; este strabatut pe la E. | Orodelul, com. rur., jud. Dolj, 



Digitized by 



Google 



ORODELUL 



G03 



OKOFTKANA-DE-SUS 



pi. Dumbrava d.-j., la 57 kil. de 
Craiova $i la 9 kil. de re$e 
dinfa piasef, com. Virtopul, pe 
loc ses. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Calugarei si Tanc&naul; la S., 
cu com. Caraula; la E., cu com. 
Cornul si la V., cu comuna Ple- 
ni{a. 

Terenul comunei este acci- 
dentat de doua dealuri: dealul 
Belciugul, cu o in&lt'tme de 14 
m. si dealul Glogoveiul, cu o 
in^tme de 12 m. 

Este strabatuta de vaile: U 
dubasntye! si SoculuT. 

Sunt 6 fintini, acoperite cu 
capac ; 2 crucT de piatra, foarte 
vechT, in valea Orodelul- d. - j., 
pe locul unde se afia vatra ma- 
halalel* Orodelul-d.-j. si unde azT 
se afia satul Orodelul. 

Comuna a fost infiinjata acum 
vre-o 200 de anl, si cuprindea 
odinioara catunele : Ulmule^ul, 
Socul si Orodelul. AzI se com- 
pune dintr'un singur catun, nu- 
mit Orodelul, lmpar^it in doua 
senium: Orodelul d.-s. si Oro- 
delul-d.-j. 

Are o populate de 2396 su- 
flete; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, fondata de obstea lo- 
cuitorilor, la anul i866sireedi- 
ficata la anul 1893, deservita 
de 3 preo^T si 2 cintareji ; doua 
scolT, una de bae^T, infiin^ata in 
1 870 si frecuentata de 130 elevi 
si alta defete, infan^ata in 1880 
si frecuentata de 42 fete; 8 
mori de apa ; 4 circiuml $i o 
bicanie. 

Suprafa^a comune! este de 
2700 pogoane, din carl 1200 
pogoane arabile ?i 800 pogoa- 
ne vil. 

Mosia Orodelul aparfine mo$- 
nenilor. 

Se gasesc cazane pentru fa- 
bricarea rachiuluT din drojdii, 
fabricindu-se cam 4000 vedre 
anual. 



Budgetul com. e la venitun 
de 3693 le! $i la cheltuelT, do 
3425 lei. 

Orodelul, sat, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava d.-j., com. Orodelul, 
cu re^edin^a primariei. 

Orodelul, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Orodelul, apar^inind mo.snenilor. 

Orodelul-de-Jos, vale, judejul 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Orodelul. 

Orodelul-de-Sus, mahala, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Orodelul. 

Orofteana, com. rur., in jude^ul 
Dorohoiu, pi. Ilerta, formata 
din satele: ()rofteana-d.-j. (Po- 
povici), Orofteana-d.-s. ($u{u) ?i 
Osebi^i-de-Orofteana (Frunzete), 
cu re^edin^a primariei in satul 
(Orofteana-d.-s. ($u{u), situat la 
28 kil. de capitala jude^ulul. 
Are o populate de 283 familtf, 
sau 1259 suflete; 3 biserici, cu 
1 preot, 2 cintare^T $i 1 palamar; 

^coala primara, condusa de 

1 inva^ator ?i frecuentata de 
55 elevi; 585 hect., 77 aril pa- 
mint satesc; 823 hect, 51 aril 
cimp ?i 1663 hect., 49 aril pa- 
dure, ale proprietarilor, precum 
§i 30 pogoane vie. 

Budgetul com. e de lei 3050, 
ban! 8, la veniturl ^i de lei 
2685, ban! 16, la cheltuelT. 

Locuitoril poseda: 332 vite 
martcornutc, 96 ol, 81 caf, 148 
porci; 119 stupl cu albine. 

Orofteana-de-Jos (Popovici), 

sat, pe mosia cu accla$i nuine, 
com. Orofteana, pi. Her^a, jud. 
Dorohoiu, cu 117 familil, sau 
546 suflete. 

Proprietatea este a EpilropieT 
SpitaluiuT Sf. Spiridon din Ia$i, 



daruiti in 1873 de catre de- 
functul Iordache Popovici. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, facuta la 1830 de 
Const. Frunzete, ruinata. 

Satenii improprietaritl au 201 
hect., 22 arii pamint, iar pro- 
prietatea, 412 hect., 47 arii 
cimp, 601 hect., 95 arii padure, 
$i 20 pogoane de vie. 

Piriul ce trece pe mo^ie este 
Duruitoarea. 

Drumurl principale sunt : a- 
cel de la Her^a-Mamornija cc 
duce la Darabani ?i acel ce duce 
de la Comane^ti la SuharSii. 

Mosia se invecineste cu : Co 
manesti, I Iude?ti, Orofteana-d.-s. 
($u^u) si riul Prutul. 

Prin testamentul din 2 Ia- 
nuarie si 20 Octombrie 1873, 
al defunctului Iordache $tcfan 
Popovici, acesta face danie mo- 
$ia sa, Epitropiel Spitalelor Sf. 
Spiridon din Iasi. 

Orofteana-de-Sus (§u{u), sat, 
pe mo$ia cu acelasl nume, pi. 
Her{a, jud. Dorohoiu, cu 141 
familiT, sau 615 suflete, asezat 
pe costi^a inclinata catre Prut, 
cu vedere intinsa asupra Basa 
rabiel. 

Are o bisericS, cu hramul A- 
dormirea-Maicel-DomnuluI, de 
zid, facuta la 1790 de catre un 
maior rus ; deservita de 1 preot, 
2 cintaretjf si I palamar ; o scoala 
primara, condusa de I inva^ator 
$i frecuentata de 55 scolarl. 

Satenii improprietaritl au 321 
hect., 17 arii pamint, iar pro- 
prietatea : 325 hect, 11 arii 
cimp, 917 hect., 31 aril padure 
$i 2 pogoane de vie. 

Piriul principal ce trece pc 
mo$ie este Pelihaciul. 

Drum este acel de la Ilerta 
Mamorni^a la Darabani. 

Hotarele mo^iei sunt cu : Pi 
lipau^i, Cristinesti, Damileni, Su- 
haraul, Orofteana-d.-j., Oroftea- 



i3617 Mai tie Dicfionar (ieografc. Vol. IV. 



11 



Digitized by LiOOQ IC 



OKOSLAR 



004 



ORTA-CHIOI 



na-Frunzete, riul Prutul si Ba- 
ranca Her^eT. 

De insemnat aid sunt locali- 
tfi$ile: Piscul-Plesuv si Selistea- 
Vechie. 

Oroslar, sat, in jud. si pi. Con- 
stanta, cat. com. Palaz, situat 
in partea de N. a plaseT si cca 
de V. a comunel, la 7 kil. spre 
N.-V. de resedin{a, la poalele 
de S. ale dealulul Horoslar-Iol- 
Bair, in valea cu acelasT nume. 
Are o intindere de 480 hect., 
din carl 45 hect., ocupate de 
vatra comunel, cu 60 case. 

Populat'ia sa, in maioritate 
TurcT si Tatar!, este de 99 fa- 
milii, sau 248 suflete. 

Orsoaia, deal, in centrul mosiei 
Piscul, jud. Covurluiu, pi. Si- 
retul, com. Piscul, in direc^ia 
spre SlemneaCona?hi si Pechea. 

Or§Oga, picket de granifil despre 
Transilvania, jud. Prahova. 

Orta-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
urb. Babadag ; este una din ra- 
murile orientale ale CulmeT Ba- 
badaguluT ; se intinde spre E., 
avind o direc^iune generala de 
la S.-V. spre N.-E., brazdind 
partea de E. a placet si cea cen- 
trala a comunei ; sc intinde de-a- 
lungul piriuluT Babadag; lasa 
spre E. dealul Coium-Baba, la 
poalele lut e asezata partea a- 
pusana a orasuluT Babadag ; este 
acoperit numai cu paduri. 

Orta-Bair, deal, in jud. si pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Agi-Ghiol; se desface din dea- 
lul Ceatal-Bair ; se intinde spre 
E., avind o direc{iune generala 
de la S.-V. spre N.-E. ; braz- 
deaza partea de S.-V. a plaseT si 
pe cea de V. a comuneT; sta 
in legatura spre V. cu dealul 



Tas-Bair, si spre E. cu Causul- 
Mare ; din poalele sale S.-E. iz- 
voreste valea Cazangia, care 
se varsa in marele Tezer Razelm; 
pe la poalele sale de S. trece 
drumul comunal Congaz -Agi- 
Ghiol, si drumul vecinal Eni- 
Chioi-Agi-Ghiol ; este acoperit 
cu padun apar^inind la 4 sate: 
Congaz, Eni Chioi, Sari-Chioi si 
Zibil; se ridica panS la o inal- 
t'ime de 179 m. ; punct trigono- 
metric de observable rangul al 
3lea. 

Orta-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Visterna, situat in partea 
E. a plaseT si cea centrala a co- 
munel ; lasa spre V. dealul Savri- 
Bair si spre E., dealul Golovir- 
Bair ; are o direc^iune generala 
de la S.-V. spre N.-E. ; se ri- 
dica pana la o inalfime de 216 
m., punct trigonometric de ob- 
servatiune de rangul al 3-lea si 
punct strategic, dominind asu- 
pra satulut Enisala, drumuluT 
comunal Enisala-Caraman -Chioi 
si vail Mil-Vel-Alciac, ce izvo- 
reste din poalele sale sudice ; 
este acoperit cu padurea, numita 
Padurea-Mare ; numaT poalele 
sudice au purine pasunl. 

Orta-Burun, piriil, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. rur. Armutli, si pe al ca- 
tunuluT sau Camber ; isT ia nas- 
tere din poalele S.-V. ale dea- 
lulul Asmalar-Bair ; se indreapta 
spre N., avind o direc^iune ge- 
nerala de la S. la N. ; trece pe 
la poalele de V. ale dealulul 
Tas-Bair; se uneste apoT cu pi- 
riul Cara Cialic; brazdeazS par- 
tea de N. a plaseT si pe cea 
de E. a comunei, si, dupa ce 
trece prin mijlocul satuluT Cam- 
ber, se varsa in piriul Tai^a, 
pe dreapta luT, chiar linga satul 
Camber, dupa un curs de 5 kil., 



facut parte prin paduri, parte 
prin cimpie ; pe valea luT merge 
drumul comunal Slava-Rusa — 
Camber. 



Orta-Chioi, com. rur., asezata 
in partea centrala a jud. Tulcea 
si cea de S. a plaseT Isaccea, 
pe piriul Tai^a. 

Se margineste la N. cu com. 
Balabancea; la E., cu com. A- 
libei Chioi ; la V., cu com. Cir- 
jelar si la S., cu comuna At- 
magea. 

Relieful com. e accidentat de 
dealurile: Carapcea (310 m.), 
Ghiobilche-Bair, la V., cu pa- 
durT ; Cazlar-Bair (177 m.) ; Daut 
cea (279 m.), la S., tot cu pa 
durT; Consulul (329 m.), la K., 
paduros. Movile sunt purine si 
neinsemnate, toate artificiale. 

Apele carT uda comuna sunt: 
piriul Tai^a, care trece de la 
N.-V. spre S.-E., pe linga co- 
muna, si afluen^iT sal : Boclo- 
gea, pe stinga, la E. ?i Daut 
cea, pe dreapta, la S.-E. 

Intinderea comunel este de 
2300 hect., din carl 160 hect. 
vetrele satelor, 1550 hect. ale 
locuitorilor, 1690 hect. ale sta- 
tului. 

Catunele carT o formeaza sunt : 
Orta-Chioi, resedinfa, la V., pe 
malul sting al piriuluT Taija; 
Dautcea, la 2 kil. spre S.-E., 
pe ambele maluri ale piriuluT 
Dautcea. 

Popula^iunea, in maioritate 
Turci, e de 89 fainiliT, sau 389 
suflete, din carT 77 contribua- 
bilT. 

Are o biserica, in catunul de 
resedin{a, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, zidita de locuitori, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintaref; 
o scoala, facuta de comuna, con- 
dusa de 1 in viator si frecuen- 
tata de 47 elevT. 

LocuitoriT poseda 55 plugurT; 
1012 vite. 



Digitized by LiOOQ IC 



ORTACHIOI 



605 



ORUL 



Budgetul com. e la veniturl 
de 121 5 lef si la cheltuelT, de 
1200 lei. 

Drumuri sunt: un drum ju- 
de^ean Babadag Macin, ce trece 
prin com. si cai comunale la Ba- 
labancea, Atmagca siBas-Chioi. 

Orta-Chioi, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccca, catun de resedin$S 
al com. Orta Chioi, asezat spre 
V., pe malul sting al piriulul 
Tai{a, cu 98 hect. intindere si 
o populate de 70 familiT, sau 
225 suflete. 

Are o scoala si o biscrica*. 

Pe aci trece drumul comu- 
nal Babadag Macin. 

Orta-Chioi, pi rift, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Orta-Chioi ; izvorestc 
din poalele estice aledealuluTOr- 
ta-Cuirac, de pe teritoriul com. 
rur. Cirjclar; intra in com. Or- 
ta Chioi; se Indreapta spre E., 
avind o direct/iune generals de 
la S.-V. spre N.E., brSzdind 
partea de S.-E. a pi. si cea de 
V. a com. ; curge printre dea- 
lurile Ciubucluc Bair, Carapcea, 
Ghiobilche-Bair si Cazlav-Bair, si, 
dup& 7 kil. de curs, se varsa in pi- 
riul Tai^a, pe dreapta, chiar in 
fa^a satulu! Orta-Chioi; pe va- 
lea luf merg drumurile comu- 
nale Jaila — Orta-Chioi si Ho 
murlar — Orta-Chioi. 

Orta-Cuirac, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Cirjelar, si anume pe al c&t. 
sale Homurlar si Jaila; se des- 
face din dealul Ciubucluc Bair; 
se indreapta spre V., avind o 
direcfiune generals de la E. spre 
V., brazdind partea de S. a pl&- 
sei si centrals a comunel; se 
intinde printre piraiele Jaila si 
Homurlar; are o ina^ime de 
385 m., punct trigonometric de 
observa^iune de rangul al 3-lea 



si punct strategic important, do- 
mi nind asupra satclor Jaila si 
Homurlar, a vailor cu acela^i 
nume si a drumurilor vecinale 
Ilomurlar-Jaila si Ilomurlar-Or- 
ta-Chioi ; cste acoperit numaf cu 
pasuni si fineje. 

Orta-Dere, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Cerna; este o ramura dc 
V. a dealulul David; se intinde 
spre V., avind o direcfiune ge 
nerala de la N.-E. spre S.-V 
brazdind partea de E. a pi. si 
a com.; sta in legatur& la N 
cu virful Almalia, la V., cu vir 
furile Daiaman - Bair, Raman 
Bair si SaiaCula; in fat,a luf 
spre E., se ridica dealul Sut- 
Bair, printre care piriul Cerna 
si drumul comunal Cerna -fi- 
ganca merg ca printr'un defi- 
Icu ; e de naturS stincoasa; are 
o inatyime de 177 m. si e punct 
trigonometric de observable de 
rangul al 3-lea; pe la poale 
este acoperit cu pasuni si p&durT, 
care s'au pus in exploatare. 

Ortoaia, Gioseni sau Bada,^/, 

jud. Suceava, pe mosia si in 
com. Dorna, asezat pe Dealul- 
Ortoael, si Poiana-Grosenilor, 
cu o populate de 503 suflete, 
din cart 129 contrib., locuind 
in 138 case. 

Are 2 bisericT, una cu hramul 
Intrarea-in-Biserica, despre care 
se zice c& ar fi fost schit de 
calugSrl, si o alta, cu hramul 
Duminica-Mare. Ambelesuntde 
lemn, si sunt deservite de un 
preot si 2 cintdrep. 

$coalele din Gura-Negrif ser- 
vesc si acestul sat. 

Ortoaia, munte, in jud. Suceava, 
com. Borca, avind 1561.1 m. 
altitudine. 

Ortoaia, piriti, care str&bate satul 



cu acelasf nume, jud. Suceava. 
Izvoreste din muntele Stegioara 
s«, dupa un curs de aproape 
7 kil., in care a in vir tit un he- 
rastrau, 4 moriste si patru piue, 
marit Mind cu Colacelul, Rachi- 
loaea si Ilulp&ria, se arunc& in 
Bistri^a, in dreptul satuluT Or- 
toaia. 

Ortoaiei (Piciorul-), munte, in 
jud Suceava, com. Dorna. 

Or^e^ti, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, com. Draganesti, jud. Su- 
ceava, asezat pe ^armul drept 
al piriulu! Ulia si pe eel sting 
al piriuluT Tirzia, cu o populate 
de 283 sufl., locuind in 59 case. 

Vatra satulu! ocupS. 6 — 7 
falci. 

Are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, cl&dit2. de locui- 
torl, din lemn si deservite de un 
preot si 2 cintaretf. 

Scoala din Draganesti, infiin- 
{at& pe la i860 in Ortesti, ser- 
veste si acestu! sat. 

Mosia e proprietatea d luf E. 
Singurov, cumparata de la stat ; 
a fost a M-rel Neamt,ul si face 
parte din com. Boroaia. Locui- 
toril, carl s'au improprietarit in 
1864, tot pe mosia Boroaia, sunt 
in numar de 55, stapinind 166 
f&lci, 30 prj. 

PSna la 1879, satul Ortesti a 
f&cut parte din com. Boroaia. 

Printr'un hrisov din 1548, 
afl£m pe Petrea Oar^a vinzind 
Episcopulul de Roman, Macaric, 
a sasea parte din satul Ortesti, 
drept 1 50 zlo^I tatarestl. (<Istoria 
Rom.» de A. D. Xenopol, vol. 

in, P . 563). 

Orul, munte, in jud. R.-S&rat, pi. 
Rimnicul, com. Bisoca, in par- 
tea de N., lahotarul spre jude^ul 
Putna, inalt de 1000 m. ; e aco- 
perit cu padurf si pasuni"; si vara 
are stine de of. 



Digitized by LiOOQ IC 



ORUL 



60(5 



OSKUIJI-UIN-OKOFTEANA 



Orul, picket vcckifi cu No. 6, spre 
Moldova, in jud. R.-Sarat, plaiul 
Rimnicul, com. Bisoca, la poalele 
muntelut Orul. 

Orzasca, picket de graniffi, in 
jude^ul Mehedin^i, plaiul Clo- 
$ani. 

Orzaneasca, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-j., cat. com. Cos- 
tieni-d.-j.; e a^ezat in cimp, la 
450 metri spre E. de catunul 
de re^edin^; are 50 hect. intin- 
dere, cu o populate de 85 familit, 
sau 223 suflete, din carl 100 
contribuabili. 

Orzaneasca, pi nil, in jud. R.- 
S&rat, pi. Rimnicul-d.-j., com. 
Costieni-d.-j.; se formeaza din 
vine $i piraie; uda partea de E. 
a comuncl, $i catunul Orzaneasca 
$i se varsa in piriul Vaica-Boulu!, 
pe stinga. 

Orzea, munte, ]ud. Dimbovi^a, de 
la Moroeni in sus, pc matca 
Ialomtyet, in dreapta. 

Orzea, iezere, jud. Braila, situate 
la N. de Aurelul, la S. de Catar- 
giaua $i la V. de Blasova; comu- 
nica cu Filipoiul, prin privalul 
sau, spre N.-V. 

Orze^ti, com. rur. f in jud. Mehe- 
dinfi, plaiul Clo^ani, la 69 kil. 
de Severin, situata pe valea 
Motrului. Se margine^te: la E. 
cu jud. Gorj; la S., cu satul 
Pade^ul, care {ine de com. rur. 
Negoe^ti $i cu com. urb. Baia-de- 
Arama; la V., cu com. rur. Mar&- 
$e$ti; iar la N., cu com. rur. 
Clo$ani. 

Este formats din 5 catune; 
Brebina, CcLlugareni, Orze$ti, Ti- 
terle$ti $i Vaeni, cu o populate 
de 1570 locuitorl, din carl 243 
contribuabili. 

Locuitorif poseda: 34 pluguri, 



64 care cu boi, 16 caru^e cu 
cat; 690 stupt cu albine. 

Prin comuna trece ?oseaua 
Clo$ani-Orze$ti-Negoe$tiTurnul- 
Severin. Mat are o $osea co- 
munalS, care trece peste dealul 
Brebina, legind o cu com. urb. 
Baia-de-Arama. 

Are 4 biserict, deservite de 
3 preo^t $i 4 cintaie{t ; o scoald, 
condusa de 1 investor, frecuen- 
tata de 30 elevt; o circiuma. 

Budgctul comunei e la veni- 
turi de 3106 lei, iar la cheltueli, 
de 1649 let. 

Vite: 740 vite mar! cornute, 
250 cat, 3500 01, 690 rimatort 
$i 860 capre. 

DealurT mat principale in com. 
sunt: Bordeile, Cracul, Fa^a, Za- 
branul, Titerlea, Virful-Nighiu^iT, 
Priboaia, dealul Clo^ani, Ma- 
zarea, Giula, Virful-Izvorulut, 
Cerbul-Ple^a, Virful-cel-Inalt, Bu- 
zietul, Viea-Costet, Mormin^i ?i 
Danda. 

Cimpii sunt: Lunca-Mare, a- 
Orze^tilor, a-Vaenilor, Rame^i, 
Brebina, Titerle^ti. 

Vat : Valea-luI-Togan, Valea- 
Spurca^ilor, Gura-Jidovinet, Va- 
lea-PonoruluT, Valea-Racilor, Va- 
lea-Cotaniior 91 Valea- Pe^teret, 
numita $i Valea-CalugaruluT. 

Ape : Motrul, care o uda prin 
mijloc ?i Brebina, cu piraiele: 
Calugarul, Giula, Oga^ul-Vaci- 
lor, Valea-Racilor, Bejeanija- 
^ontropa $i Jidovina. 

Aceasta comuna, in vechime, 
purta numele de Pade$ul-d.-s. 

Orzinele, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul 
com. Bnltila. 

Orzi§tea, mahala, jud. Mehedinfi, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Hi- 
nova. 

Orzul, c ft tun, al com. Urdari-d.-s. 
din pi. Jiului, jud. Gorj. 



E situat pe loc $es, pe o 
suprafa^a de 200 hect., din cart 
60 hect. p&dure, 22 hect. izlaz 
$i vatra satulut, 48 hect. finefe 
?i 70 hect. arabile. 

Are o populate de 26 fami- 
liT, sau 137 suflete, din cart 65 
contribuabili. 

Locuitoril poseda : 10 plugurT, 
7 care cu boi, 2 carufe cucat; 
50 vite mart cornute, 6 cat, 
92 ot ?i capre. 

Comunicajia catunulut cu com. 
se face prin drumuri ordinare. 

Osaceni, mahala, in com. rur. 
Ro^iile, plasa Cerna-d.-j , jud. 
Vilcea. 

Osebi^i, sat, in jud. Bac&u, pi. 
Bistri^a-d.-j., com. Liuzi - C&lu- 
gara, situat pe valea piriulut 
Negelul. Are o populate de 175 
familit, sau 592 suflete, to{t Un- 
gurt; doua circiumt. 

Vite: 12 cat, no vite man 
cornute $i 9 porct. 

Osebi^i, sau Buc§ani-de-Jos, 

cXtun, pendinte de com. Buc^ani, 
jud. Vtasca. Vezi Buc?ani. 

Osebi^i-Bleje^ti, ciitun, pendinte 
de com. Cosme^ti, jud. Vla?ca. 
Vezt Cosme?ti. 

Osebi^i-din-Orofteana, sau O- 
rofteana-Frunzete, sat, pe 
mo$ia cu acela^t nume, com. 
Orofteana, pi. Her^a, jud. Do- 
rohoiu. 

Are o populate de 25 familii, 
sau 98 suflete ; o biserica, cu hra- 
mul Pogorirea-Duhului-Sfint, a- 
cum ruinatS, ftcutadin car&mida 
la 1837, de fostul proprietar. 

Mo?ia, care a fost proprietatea 
defunctului D. C. Frunzete, as- 
tazt este a d-lut I. C. Ciolac. 

Satenit improprietarip aii 53 
hect., 35 arit pSmint; iar pro- 
prietary mo^iet are 85 hect., 



Digitized by LiOOQ IC 



osebixi-mArgineni 



607 



OSICA 



93 ar. cimp t 143 hect., 22 ar. 
padure si 5 pog. vie. 

Drum este accl de la Herja- 
Mamornita ce duce la tirguso- 
rul Darabani. 

Hotarele mosiei sunt cu : Pi- 
lipau^i, Cristinesti, Orofteana- 
Sujul si riul Prutul. 

Localitate insemnata este Ce- 
tatea. V. a. c. 

Osebiti- Margineni, com. rur., 
in jud. Bacau, pi. Bistrija-d.-j., 
situata intre piraiele Trebisul si 
Negelul si ondulata de dealu- 
rile: Magura, Cujbicul, Criha- 
nul si Calugara. Se compune 
din patru catune: Osebifi-Mar- 
gineni, resedinfa, asezata pe 
sttnga piriulul Negelul ; Baratf, 
pe malul drept al piriulul Tre- 
bisul; Sohodolul sau Crihanul, 
la poalele dealulul Magura; Ghi- 
raesti, intre malul drept al Bi- 
stritef si girla Limpedea. 

Se invecineste : la N., cu com. 
Margincni-Munteni, de care se 
desparte prin piriul Trebisul si 
cu satul Secatura (com. Finti- 
nelele), de care se desparte prin 
piriul Cirligata; la E., cu fa- 
rina orasuluf Bacaul, de care se 
desparte \r\ parte prin piriul 
Negelul ; la S., cu Calugara- 
Mare, de care se desparte prin 
dealul Crihanul si prin cursul 
superior al pir. Negelul ; la V., cu 
secjia Rachitisul (com. Nadisa). 

Are o populate de 227 fa- 
milii, sau 872 suflete : 452 Ro 
mini, 372 Ungurl si 48 Izrae- 
ltyi, tofi de protecfiune romina; 
o biserica catolica, in cat. Ba- 
ra{i, unde era mat inainte rese- 
dinfa Episcopului catolic. Mo- 
sia Episcopiei catolice este su- 
pusa si az! bezmanuluT. 

In toata com. se numara 210 
case si 6 circiumi. 

Dupa legea rurala de la 1 864, 
s'au dat 38 falcf 70 prajinl, la 
S3 locuitorl, 



Padurile ocupa o intindere 
de 50 hect., acoperind dealu- 
rile Magura si Calugara. 

Viile se intind pe o supra- 
faja de 73.94 hect. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de 489.43 hect. 

Proprietarl sunt: C. Tisescu, 
posedind o mosie de 80 hect. ; I. 
Brosteanu, o parte de mosie de 
103.10 hect.; Episcopia cato- 
lica, o mosie de 74.36 hect. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 367.51 hect. 

Vite: 16 cal, 341 vite cor- 
nute, 292 01 si 128 porci. 

In secfia Sohodolul se ga- 
sesc ape minerale, care confin 
multa sare. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2520 let si la chcltuelf de 
2462 lei, 80 bam. 

O cale comunala strabate co- 
muna, venind de la com. Na- 
disa, situata la 29 kil. si da, a- 
proape de Margineni Munteni, 
in calea judejeana Bacau-Moi- 
nesti. 

Spre Calugara-Mare sunt 3 
kil. ; spre Bacau, 9 kil. ; iar spre 
com. Valea-Seaca, resedinfa pi., 
23 kil. 

Osebi{i- Margineni, sau Cujbi- 
cul, sat, in jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j., resedinja com. cu a- 
celasT nume, situat la poalele 
dealulu! Cujbicul, pe stinga Ne- 
gelulul. Are o populate de 262 
suflete ; un local de primarie ; 
o circiuma. 

Vite : 9 cal, 1 1 1 vite cornute 
si 34 porci. 

Osebitul, sat, facind parte din 
com. rur. $otrile, pi. Prahova, 
jud. Prahova. 

Osica (Pope§ti), sat, pendinte 
de com. Sinesti, pi. Mijlocul, 
jud. Olt, situat pe lunca girlei 
Plapcea si pe vilceaua Osica, 



spre N.-E. de catunul de rese- 
dinja. 

Are o populate de 180 lo- 
cuitori, in maioritate mosnenl ; 
o biserica, fondata la anul 1746, 
si reparata la 1846. 

Locuitoril poseda: 68 boi, 
49 vadf, 30 caT, 350 ol, 50 ca- 
pre si 100 porci. 

Osica, deal, situat in partea de 
V. a com. Corbul, pi. Mijlocul, 
jud. Olt. Are direcfiunea N.-S. 
si se intinde paralel cu valea 
Osica si dealul Potericiul. Se- 
para com. Corbul de com. Ne- 
greni, Birci si Potcoava. 

Osica, deal, situat pe teritoriul 
com. Birci, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, in stinga piriulul Ncgri- 
soara. Are direcjiunea N.-S. si 
o lungimc de aproape 65 kil. E 
acoperit cu semanaturl. 

Osica, padure, situata pe dealul 
si valea cu acelasl nume, com. 
Corbul, pi. Mijlocul, jud. Olt. 
Aceasta padure mare, renumita 
in vechime pentru mul^imea 
corbilor, carl impuiau aci, ser- 
vea adese-orl de adapost oame- 
nilor din comunele vecine, in 
timpul razmerijelor. 

Osica, picket, pe Dunare, cu No. 
2, la S. de lacul Greaca, jud. 
Ilfov. 

Osica, piriil, izvoreste din niste 
dealurT vecine, in partea de E., 
pe teritoriul com. Sinesti, pi. 
Mijlocul, jud. Olt. Curge catre 
S.-V. si da in Plapcea. 

Osica, vale, in jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s., com. Stanesti. 

Osica, viflcea, situata in partea 
de V. a com. Corbul, pi. Mij- 
locul, jud. Olt. Are direc^iunea 
N.-S. si curge paralel cu dealul 



Digitized by 



Google 



OSICA-MARE 



BOS 



OSMAN-FACl 



Osica, dind in Plapcea, la Gura- 
Osicei, catun cc ^ine de com. 
Sinesti. 

Osica-Mare, satiOsica-de-Sus, 
com. rur.. in S.-E. plSsei Olte^ul- 
Oltul-de-sus, j. Romana^'i, formats 
din satele: Osica-Mare (2000 
locuit.) si Vl&duleni (351 locuit.). 
Satul Osica e situat in valea 
Oltefulul, in dreapta, iar Vl&du- 
leni. spre Nord-Est, pe o parte 
si pe alta a soselei Caracal-R.- 
VaduluT, si ling& linia ferat&care 
are aci o sta^iune. Comuna se 
afiS la 15 kil. spre Nord, de 
Caracal si la 19 kil. spre Sud- 
Vest, de Bals. 

Altitudinea terenului d'asupra 
nivelului MaYiI estc de 1 10 m. 

Are o populate de 2351 su- 
flete, din car! 458 contrib.; o 
scoala, frecuentata de socopil; 
2 bisericf: S\fi VoevozI(i840) 
in Osica si S-{iI Voevozl (1854) 
in Vladuleni, cu 3 preofl si 2 
cint2rejl; 8 circiumT. 

Budgetul com. e de 5934 let 
la veniturT si de 5652 lei la chel- 
tueli. 

Se cultivS gindacildem&tase. 

Vite mar! cornute sunt 1657, 
vite micT 3070 si porcT 759. 

Aci se face un bilciu la 6 Au- 
gust, care $ine 5 zile, pe pro- 
prietatea comunel. Acest bilciu 
s'a infiin^atla 1883 de Consiliul 
jude^ean. 

Osica-Mica, sau Osica-de-Jos, 

com. rur., pi. Ccolul, j. Romana^i, 
formats din satul cu acelasl 
nume, situat in valea Oltejulul, 
pe {annul, drept, in fa{a com. 
Osica-Mare, la 15 kil. spre Nord 
de Caracal. 

Altitudinea terenului d'asupra 
nivelului MaYri este de 144 m. 
pe dealul Bobul. 

Are o populate de 968 su- 
flete, din carl 188 contrib.; 2 
bisericT : una cu hramul Cuvioasa 



Paraschiva (1869), si a doua cu 
hramul Sf. Niculae, cu 1 preot 
si 2 cintare{I; 2 circiumT. 

Budgetul comunel e de 1509 
lei la vcniturl si de 248 1 let la 
cheltueli. 

Vite mar! cornute sunt 638, 
vite mid 715 $i porcT 256. 

Osica-Vladuleni, mo§ie a sta- 
tului, j. Romana^i, cu o arendS 
anualS. de 20820 lei; are o p5- 
dure de 800 pog., ling& com. 
d.-s. 

Oslea, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Vulcan, la N. muntelul Boul; 
se prelungeste de la E. la V. 
si are o suprafaja cam de 4500 
hect., din care cea mal mare 
parte este p&sune de vite, iar 
o parte pSdure de brazl. De 
acest munte {in ramuriie numite 
Osl'ifa, spre E. de muntele Oslea, 
Groapele, spre S., Turcineasa, 
spre V., Pestisani, spre N-V., 
Stina-Ursulul si Stina-Stirbulul, 
spre N., si Dosul-Oslel, care se 
intinde pcm& in hotarul Austro- 
Ungar. Acest munte e proprie- 
tatea statulul. Pe dinsul se aflS 
3 stinl. 

Oslea, plain (potec5) si trecd- 
toare in Austria, jud. Mehe- 
din^i. Incepe de la impreunarea 
riurilor Capra cu Dobrota, de 
unde curg sub numele de Motri- 
sorul. Poteca sue in culmea Cer- 
nel, apoi scoboarS din culmea 
Cernel in valea Cernel, de unde 
trece prin frumoasa cimpie nu- 
mit& Lunca-Frasinulul. DupS ce 
a trecut apa Cerna, continue 
in sus, pe muntele Oslea, pSncl 
la virful muntelul Pietrele-Albe. 
Pe acest plaiu au venit Un- 
guril in anul 1848 sub condu- 
cerea generalului Kossuth, pa*na" 
in linia Frasinulul, de unde au 
suit dosul Cernel si scoborit fa{a 
plaiulul, in valea Motrulul-Sec 



si stribatind strimtorile Closa- 
nulul,aii trecut prin Baia-de-Ara- 
ma, spre Dun&re. 

Oslea, picliet de granifft, in pla- 
iul Closani, jud. Mehedin^i. 

Osman, sat, in partea de E. a 
com. cu acelasl nume, jude^ul 
Braila, la 24 kil. spre S.-V. de 
orasul Braila, infiinfat la 1822 
de Turcul Osman- Aga, proprie- 
tarul mosiel. 

Suprafa^a satulul e de 120 
hect. 

Are o % populate de 821 su- 
flete ; o scoala mixta, infiin^ata 
la 1857, frecuentata de 35 e- 
levl; o biserica, deservita de 
un preot, un cint5re{ si un pa- 
racliser. 

Vite: 413 cal, 999 vite marl 
cornute, 1062 01 si 260 rim&- 
torl. 

Osman, catun, (tirla), in jud. Ia- 
lomtya, pi. Borcea, pendinte de 
com. C&la>asi-Vech!, jud. Ialo- 
mi(a, situat pe cimpul B&r& 
ganul. 

Osman (Piatra-lul-), stinca, in 
Bistri^a, drept locul numit La- 
Toance,jud. Suceava. 

Osman-Facl, com. rur., pi. Man- 
galia, jud. Constanta, situate 
in partea de E. a jude^ulul, la 
21 kil. S.-E. de orasul Constanta, 
capitala districtulul, si in cea 
nordicS a pl5sel, la 26 kil. 
spre N.-V. de or&selul Mangalia, 
resedinfa plSsel, pe valea Os- 
mancea. 

Se mSrgineste la N. cu com. 
Murfaltar si Omurcea, pi. Con 
stanza; laV., cu com. Biulbiul, 
pi. Medjidia; la S., cu comu- 
nele Edil-Chioi si Tapraisari ; 
la E., cu com. Techir-Ghiol, (pi. 
Constanta). 

Relieful solulul e pu^in acci- 



Digitized by 



Google 



OSMAN-FACt 



G09 



OSMANUL 



dentat. Principalele dealurl carl 
ilbrazdeaza teritoriul sunt: Man- 
gala-Culac-Bair, la N.; Osman- 
cea-Bair, la E. ; Tapraisart (92 
m.), la S.-E.; Elibe-Chioi (101 m.), 
la S.-V.; Curu-Bair (70m.), la V.; 
Cuan-Derasi-Bair, la E. Aceste 
dealurl sunt de naturfi stincoasa 
in mare parte si sunt acoperite 
cu finefe si pasunl, si purine 
semanaturl. 

Sunt 25 de movile, rSspindite 
in diferite pir^i. Toate au ser- 
vit ca puncte de orientare si 
sunt acoperite cu verdea^a. Prin- 
cipalele sunt: Ebe-Chioi (108 
m.), in interiorul comunel; Echi- 
Tepe (90 m.), la E. 

Vai sunt: Mahometcea-Ceair- 
Dere, units cu Mangala-Culac si 
Osman - Faci - Culac, la N. ; Sa- 
rapci-Dere, units cu Curu-Bair- 
Alcea si Caranlic Alcea la V.; 
Osman-FacMol, laS.; Abdulah- 
Dere, Abdulah-Deresi si Aitan- 
Dere, la E. 

Se compune din trel catune : 
Osman-Faci, resedin^a, in spre 
N., pe valea Osmancea-Culac ; 
Ebe-Chioi sau Elibe-Chioi, spre 
S., la 4 kil. spre S.-V. de rese- 
dinja, pe valea Curu-Bair-Alcea ; 
Abdulah, spre E., la 5 kil. spre 
S.-E. de resedinfa, pe valea cu 
acelasi nume. 

Suprafafa totala a comunel 
este de 6721 hect, din care 
261 hect. ocupate de vetrele 
celor 3 sate, cu 205 case; restul 
impact intre proprietarii, carl 
poseda 3060 hect. si locuitoril, 
can stapinesc 3400 hect. 

Populafia sa, compusS in ma- 
ioritate de Turd, Tatarl si Bul- 
bar!, este de 288 familil, sail 
1407 suflete, din carl 262 con- 
tribuabill. 

Are o bisericS ortodoxS, in 
cat. de resedinja, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita de locuitorf, 
deservita de 1 preot, 1 dascal 
si 1 paracliser; 7 geamil, 5 in 



cat. de resedinja si cite una in cat. 
Abdulah si Elibe-Chioi, avind 
toate 6 hogl; o scoala mixta, 
in cSt. de resedinja, infiin^ata 
de stat, condusa de 1 inva^a- 
tor si frecuentata de 37 elevi. 

Locuitoril poseda : 114 plu- 
gurl, 126 care si cSru^e, 1 ma- 
rina de treerat cu aburl, 29 
masinl de secerat, 5 masini de 
batut porumbul, 4 grape de fier, 
8 trioare; 655 cat, 1576 boT, 2 
bivoli, 6 asinl, 7322 ol, 12 ca- 
pre si 152 porcl. 

In com. sunt 3 morl de vint. 

Comerciul e destul de activ 
si consta in importul manufac- 
turilor, colonialelor si instru- 
mentelor agricole si in expor- 
tul cerealelor si produselor lor. 

Budgetul com. este de 12 105 
lei la veniturl si de 7823 lei la 
cheltuelt. 

Cai de comunicajie sunt : ca- 
lea jude^eana Constanta - Man- 
galia, care trece pe linga satul 
Abdulah ; 2 drumurl comunale, 
care la S., unesc catunele intre 
ele si cu satele mal apropiate: 
Tapraisar, Urlu-Chioi, Azaplar, 
Omurcea, Murfatlar, etc. 

Osman-Facl, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. de 
resedin^a al comunei Osman- 
Faci, situat in partea de E. a 
plasei si cea de N. a comunel, 
pe valea Osmancea-Culac, cu o 
intindere de 2965 hect, din carl 
170 hect. ocupate de vatra sa- 
tului cu 124 case. Popula\ia, in 
maioritate turco-tatara, este de 
137 familiT, sau 828 suflete. 

Osmancea, com. rur., jud. Con- 
stanta, asezata in partea cen- 
tral a judejulul, la 38 kil. spre 
V. de orasul Constanta, capi- 
tala districtulul, si in partea 
nordica a pla.siT Mangalia, la 33 
kil. spre N.-V. de orasul Man- 
galia, resedin^a el. 



Se margineste la N. cu com. 
Biulbiul (pi. Medjidia) ; la E., 
cu com. Edel-Chioi; la S., cu 
com. Engez si la V., cu com. 
Agemler. 

Relieful solului e pu^in acci- 
dentat de culmea Enghezul cu 
ramurile sale : Bair-Ciobanisa, 
la N.-V.; Osmancea-Bair, la N.- 
E.; Edel-Chio i- Tepe, la S.-V.; 
Tatar-Bair, la S.-E. Aceste dea- 
lurl sunt acoperite cu finefe, pa- 
suni si semanaturt intinse. 

Vat sunt: Amzarea, care sub 
numele de Osmancea trece prin 
satul Osmancea, brazdind cen- 
trul comunel; adiacenta sa, pe 
stinga, Canara-Dere la V. si Cia- 
lic-Cum-Ceair, pe stinga, la S.-V. 

Comuna e compusa din cat. 
Osmancea, format din trei tru- 
pun, asezate pe valea Osman- 
cea, intre dealurile Osmancea- 
Bair la N. siEdel-Chioi-Tepe la S. 

Suprafa^a comunel este de 
3035 hect., din care 160 hect., 
ocupate de vatra satulul cu 1 30 
case. Proprietarii mal marl po- 
seda 1520 hect., iar locuitoril 
stapinesc 1355 hect. 

Are o populate de 149 fa- 
milil, sau 954 suflete. 

Agricultoril poseda: 50 plu- 
gurl, 125 care si carufe, 1401a- 
sinl de secerat, 1 masina de 
batut porumb, 2540 capete de 
vite, mal cu seama ol. 

Pe teritoriul comunei sunt 
2 morl de vint. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 1775 lei si 54 ban! si la 
cheltuell de 930 lei si 82 banl. 

Cai de comunicafie sunt : ca- 
lea judefeana Mangalia - Med- 
jidia la E., si drumurl comu- 
nale la satele invecinate: Edel- 
Chioi, Agemler, Ciobanita, Os- 
man-Faci, Uzumlar. 

Osmanul (Osman-Aga), com. 
rur. f jud. Braila, pi. Balta, si- 
tuata pe ses. 



Digitized by 



Google 



OSOIUL 



610 



OSOIUL 



Se m&rgineste la N. cu Si- 
listrarul ; la E., cu Gropeni si 
Valea-Cinepel ; la V., cu Ur- 
leasca si la S., cu Vizirul. Su- 
prafaja comune! este de 4560 
hect., compusa din mosia Mo- 
rotesti si facind parte din do- 
meniul Brailel. 

Are o populate de 298 fa 
mi lii, sau 1400 suflete, din cari 
190 contribuabili ; 1 biserica, 
construita de locuitorl in 1890, 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva, 
deservita de 1 preot, 1 cinta- 
re{ si 1 paracliser ; o scoala de 
bae^i, infiinjata la i860, fre- 
cuentata de 30 elevt. 

Locuitorl improprietarh;T din 
1864 sunt 118; din 1878 sunt 
152; mat sunt 43 neimproprie- 
tariti. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5600 lei si la cheltuelf, de 
5300 leT. 

Vite: 1826 vite marl cornute, 
747 cal, 2 magari, 2641 01, 413 
rimatori si 6 capre. 

Suhatul e de 300 hect. 

Drumuri: la Tichilesti, spre 
E., 10 kil. ; la Vizirul, prin Va- 
lea-Cinepei, spre S., 22 kil. ; la 
Valea-Cinepef, spre E., 4 kil. ; la 
Urleasca, spre V., 11 kil.; la Si- 
listrarul, spre N., 7 kil.; la Braila, 
pe soseaua jude^eana Braila-Ca- 
larasi, spre N., 24 kil. 

Com. e infiin^ata la 1828 si 
si-a luat numele de la un oare- 
care Osman, aga turcesc. 

Osoiul, sat, in partea de E. a 
com. Tomesti, pi. Codrul, jud. 
Iasi, situat pe coasta dealulul 
Osoiul, pe malul drept al riulul 
Jijia. Are o populate de 227 
familii, sau 1086 suflete; o bi- 
serica, zidita la 1848, deservita 
dc 1 preot si 2 cintaretl; o 
scoala, infiinfata in 1865, fre- 
cuentata de 44 elevi. 

Prin acest sat trcce calea ju- 
dejeana Iasi-Tomcsti-Costuleni. 



In privin^a numirel si a Infi- 
in{arel satului, legerjda spune 
ca si a luat numele de la o fa- 
milie Osoianul, care s'a stator- 
nicit pentru prima oara pe coasta 
de S. a Dealului-Doamnei. Cu 
timpul, inmul^indu-se locuitoril, 
satul s'a intins spre E , pana 
in capul dealulul numit astazi 
Osoiul, unde s'a fecut si o bi- 
sericS; cu incetul satul s'a re 
tras de pe deal pe coasta si in 
valea dealulul Osoiul, unde s'a 
zidit din nou o biserica la 1848, 
de calugaYil greci. 

Dealul Osoiul nu este de cit o 
continuare a Dealului-Doamnei. 

Locuitoril poseda: 1035 vite 
marl cornute, 1731 01, 125 cat 
si 219 rimatori. 

Osoiul (Lingurari), sat, in par- 
tea de S. a com. Sinesti, pi. 
Cirligatura, jud. Iasi, situat pe 
piriul Osoiul, in marginea pa- 
durei. Are o populate de 50 
familit, sau 263 suflete si 54 
case. 

Locuitoril sunt lingurari, mo- 
doranl ; se ocupS cu agricultura, 
facerea de cove^i si lingurl. 

El ppseda : 232 vite mart cor- 
nute, 13 cat si 76 rimatori. 

Osoiul, sat, pe mosia si in com. 
Valea-GloduluT, jud. Suceava. 
Situat pe piriul cu acelasi nume, 
ocupa 4 falci, 20 prajini. 

Are o populate de 58 fami- 
lii, sau 270 suflete, locuind in 
60 case. 

Irnproprietartyl in 1864 sunt 
8 fruntasl, 11 palmasi si ^co- 
das!, stapinind 64 falci. 

Biserica si scoala din Valea- 
Glodului servesc si acestul sat. 

Drumuri principale sunt: la 
Valea-Glociulul (1200 m.) si la 
Runcani (4 kil.). 

Osoiul (Bitca), munte % in com. 
Dorna, jud. Suceava. 



Osoiul, deal, in jud. Badu, pi. 
MunteluT, com. Moinesti, situat 
spre V. comunel, cu imase. Pe 
coastele lul sunt multe gropl 
de pacura. S'a g^sit aci si o- 
zocherita (ceara de pamint). 

Osoiul, deal, in jud. Bac&u, pi. 
Tazlaul-d. s., de pe teritoriul 
com. Solon^ul. 

Osoiul, deal, in jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul 
com. Birsanesti. 

Osoiul, deal, pe teritoriul satu- 
lui Budesti, com. Curteni, pi. 
Crasna, jud. Falciu. 

Osoiul, deal, in jud. Neam^u, pi. 
de Sus Mijlocul, com. Vin£tori- 
Neam^uluT, situat in apropierea 
satului Vinatori. 

Osoiul, deal, situat intre satele 
Balfatesti si Ghindaoani, pe ho- 
tarul dintre pi. Piatra Muntele 
si pi. de Sus-Mijlocul, judeful 
Neam^u. 

Osoiul, deal, in jud. Suceava, 
com. Valea-Glodulul, parte cul- 
tivabil, parte acoperit cu pa- 
dure de diverse esenje. 

Osoiul, deal, in jud. Suceava, 
com. Ruginoasa, parte acoperit 
cu padure, parte sterp. 

Osoiul, deal, in jud. Suceava, 
linga satul Stroesti, avind ca 
riere de piatra. 

Osoiul, podis, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Dofteana, cu pa- 
mint arabil foarte productiv. 

Osoiul, piriil, izvoreste de sub 
Dealul-Mare, com. Sinesti, pi. 
Cirligatura, jud. Iasi; curge prin 
satul Osoiul; trece prin Tarina- 
Sinestilor, satul Stornesti, sesul 



Digitized by 



Google 



OSOIUL 



611 



OSTROVENI 



Brezila $i la Fintina-VatafuluT- 
Ion; se varsa in piriul Margi- 
neanu. 

Osoiul, plriU, jud. Suceava, ce 
strabate satul cu acela§i numc 
?i care trecir.d in com. Sili?tea, 
ia numele de Piriul -Velni^el. 

Dup& un curs de 3 — 4 kil., 
se arunca in $omuzul-Mic. 

Ostea, Jost picket de granted, in 
platul Cerna, jud. Mehedinfi. 

Ostopceni, com. rur., situata in 
partea de S.-E. a pla$eT $tefa- 
ne$ti, jud. Boto^ani. Se intinde 
pe $esul Prutului $i al Ba$eu- 
lul 91 pe un platou intins 9*1 
inalt, care formeaza ?ira dealuri- 
lor dintre pir. Ba?eul ?i Corogea. 
Se compune din satele : Bas- 
caceni, Damideni, Ostopceni- 
Balu$ul, numit ?i Romine^ti ?i 
Ciurul sau Ostopceni-Raze?T, in- 
tinzindu-se pe o suprafaja de 
3512 hect., din carl 292 hect. 
ale raze$ilor. 

Are o populate de 320 fa- 
miliT, sau 1229 suflete ; 3 bise- 
ricT, deservite de 3 preo^T $i 3 
cintare^I; 1 $coala mixta, con- 
dusade 1 invafator ?i frecuentata 
de 36 $colarf; 5 circiumT; 1 
moara de aburl; 2 morl pe girla 
Saha, un bra{ al piriuluT Ba?eul, 
bra{ care se varsa in Prut ; 1 
moara de vint. 

Calitatea pamintuluT este buna. 
Locurile cultivate au o intindere 
de 2500 hect.; padurile au 286 
hect.; se intind pe ?esul Pru- 
tului 5*1 sunt compuse din plop, 
salcie §i stejar. 

Vite: 522 boT §i vacT, 160 
cat, 3479 01, 290 pordf. Sunt 
130 stupl cu albine. 

Se mai afla in com. cariere 
de prund pentru $osele. 

Budgetul com. e de 3197 lei, 
90 bam, la venitur! ?i 3157 lei, 
90 ban!, Ia cheltuelT. 



Comuna e strabatuta de $0- 
seaua jude^eana $tefane.sti-Ia$i. 

Ostopceni-Balu^ul. VezT Romt- 
ne$ti, sat, com. Ostopceni, jud. 
Boto§ani. 

Ostopceni-RSze§i. VezT Ciurul, 
sat, com. Ostopceni, jud. Bo- 
to§ani. 

Ostopcenilor (Dealul-) sau Vii- 
§Oara, deal, jud. Boto?ani, care 
se prelunge$te in dreapta Ba 
§euluT, din com. Brateni, prin 
com. Ostopceni $i se apropie de 
Prut. Are coastele despre Prut 
ce compun com. Ostopceni, re- 
pezt ?i se termina la satul Ili?eni, 
la varsarea piriuluT Corogea in 
Prut. 

Ostopeni (§alari). VezT Perieni, 
sat, com. Carniceni, pi. Turia, 
jud. Ia$i. 

Ostovcina, insula insemnata, la 
gura bra^uluT Chilia, in pi. Su- 
lina, jud. Tulcea, pe teritoriul 
com. rur. Satul-Nou, in partea 
de E. a placet $i a comuneT, 
cuprinsa intre bra^ele Stari-Stam- 
bul, Ostovcina ?i malul MariT ; 
are 200 hect. intindere ; este 
nisipoasa $i neproductiva ; se 
mare$te din ce in ce, prin alu- 
viunile cele man ale bra^ulu! 
Chilia. 

Ostovcina, firaf secundar al Du- 
nareT, jud. Tulcea, prin care 
ramura Chilia se arunca in Ma 
rea-Neagra; se desface din bra- 
zil secundar Stari-Stambul, in 
chizind intre ele marea insula 
cu acela^T nume; se afla situat 
in pi. Sulina, com. Satul-Nou, 
la E. pla?ei ?i al comunei. 

Ostra, magur&y la N.-E. comunet 
Mindra, jud. Teleorman, la ho- 
tarul despre mo^ia Cringeni. 



Ostratul, sat, facind parte din 
com. rur. Corbeanca, pi. Zna 
govul, jud. Ilfov, situat la N. 
de Tama^ul, intre Valea-Calu 
garulut ?i padurea Vlasia. 

Se intinde pe o suprafafa de 
456 hect., cu o populate de 
119 locuitorT. 

D-na Elena Stefanopolu are 
375 hect. §i locuitoriT, 81 hect. 
Proprietanil cultiva 300 hect. 
(25 izlaz, 50 padure). LocuitoriT 
cultiva tot pamintul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Treime. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marT e de 
123 $i al celor micT, de 109. 

Ostra§eva, piriR, ce curge intre 
com. Cacofi $i Poroina-Mare, 
pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti. 

Ostrei (Magura-), magura, in 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Como- 
$teni, situata la hotarul A?cza- 
mintelor Brincovene?tT, catre mo- 
$ia Zavalul. Are un diametru de 
22 m. $i o inal^ime de 5 m. 

Ostrovanca, luncfi, pe mo$ia Mi- 
tocul, com. cu acela?T numc, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii. 

Ostroveni, sat, in jud. Arge?, 
pi. Oltul, facind parte din com. 
rur. Galicea-Flaminda; aci se 
varsa riul Topologul in Olt. 

Ostroveni, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Grindeni. Are o 
populate de 1044 suflete, lo- 
cuind in 129 case $i 98 bor 
deie; o biserica, fondata la a 
nul 1796 ?i terminatil la 1818, 
cu hramul Adormirca-MaiceT- 
DomnuluT. Biserica are in tinda 
urmatoarea inscrip^iune: 

Aceastii sfinta si Dumiiczeiasca bi- 
serica, cu hramul Adormirea Trea ("ura- 
te] Nascatoarc de I)umne/eii, din tcme- 



63617. }'ar*U JHefionar Groyraftc Vol IV. 



78 



Digitized by LiOOQ IC 



OSTROVENI 



61: 



OSTROVUL 



lie s'a zidit in /.ilele Prca Luminatului 
Domn Alexandru Moruz/i Voevod, in 
zilcle Prca Sfin^iei Sale Parintelui Nec- 
tarie, Episcopului NouluT Scverin, Lea- 
tul 1796. Indemnatorii si ctitorii cei 
d'intiiii : Protopopul Oprea Presbiterul, 
Pnpa Manca, Dobrc Maciuca, Florea 
Cichanul, Pirvu Prat si Preda Prat, dc 
mul (t fra{T a fost ajutor si din pricina 
ra/.mirip'lor a ramas netencuita si neaco- 
pcrita pana la leatul 1S13 si iarasi s'a 
indemnat ca sa se zugraveasca. de P. S. 
S. Protopopul Oprca Presbiterul cu Ne- 
dolcu Pi at si Stancu sin Mateiii, cpi- 
tmpT purtatorT dc griju: Ncagu Logofa- 
tul, Popa Hie, Popa Oprea, ctitorii de 
nlMe, ca sa sc pomeneasca cart ail dat 
milnstenie in veci si s'a savirsit in zi- 
lcle Prca Luminatului Domn Ion Cara- 
gea si in /.ilelc P. S. S. Parintelui E- 
piscop Galatin. Anul 1S18. 

Satul Ostrovcni are sili^tca 
Bis erica- A rsa\ 

In vechiine se numea Potro- 
jani. 

CopiiT din acest sat urmeazd. 
la scoala din Grindeni, care se 
afla la 2 kil. 

Ostroveni, mahala, in jiul. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul-d. s., com. 
urb. T. Severin. 

Ostroveni, mosic particular^ si 
sat, cu vrc-o 2odefamiliT; fbr- 
meazS. o mahala a orasuluf Rim- 
nicul-Vilcea, capitala jude^ulul 
Vilcea. 

Ostroveni, mosic, a statului, si- 
tuata pe teritoriul com. Grin- 
deiul, pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj, 
fosta pendintc parte de scoala 
Obedeanul si parte de manas- 
tirea Ilorezul. Aduce o arenda 
antiala de 11500 let, o parte a- 
rendindu-se cu 4750 lei si cea- 
I'alta cu 6750 lei. Arc pariure 
si vie pe dinsa. 

Ostrove^ului (Valea-), 7>alc cu 
pi rift, uda partca de S.-E. a 
com. Eauresti, pi. Oltetul-d. j., 
jud. Vilcea, si se varsa in riul 
Olte^ul. 



Ostrovocul, insula, in jud. Tul- 
cea, pi. Sulina, pe teritoriul 
com. rtir. Sf. Gheorghe sau Ca- 
dirlez ; este formata de aluviu- 
nile bra{ulul Sf. Gheorghe. 

Ostrovocul, braf secundar, prin 
care bra^ul eel mare al Duna- 
rel, Sf. Gheorghe, se varsa in 
Mare, cuprinzind intre el si bra- 
zil Olinca, insula nisipoasa Os- 
trovocul, in jud. Tulcea, pi. Su- 
lina, com. Sf. Gheorghe. 

Ostrovul, com. urb., din jude^ul 
Constanta si resedin^a plasef 
Silistra Noua. 

Este asezata in partca V. a 
jude^uluT, spre V. de orasul 
Constanta, capitala districtuluT, 
si in partea N.-V. a plasel. 

Se invecineste cu comunele: 
Bugeacul, la 4 kil. spre E.; Al- 
maliul, la 3 kil. spre S.-E.; 
Ese-Chioi, la 7 kil. spre S.; ora- 
sul Silistra (din Bulgaria), la 5 
kil. spre V. 

Se m&rgineste la N. cu jud. 
Ialomita, de care se desparte 
prin fluviul Dun&rea ; la E., cu 
com. Bugeacul, despar^indu-se 
prin dealul Cdramudiul; la S., 
cu com. Almaliul, de care o des- 
part dealurile Serai - Cea - Bair, 
Trancovifa si Caramuduiul ; la 
V., cu orasul Silistra (Bulgaria), 
desparr/indu se prin valea Rege- 
Deresi-Ceair. 

Relieful soluluT e variat. Cul- 
mca Ostrovulul o br&zdeaza in 
toatc dircc^iunile. Dealurile se- 
cuiulare mat insemnatc carl brftz- 
deazft teritoriul sunt : Seral-Cea- 
Bair, la S. si S.V., cu virful 
Silistra (135 m.), avind pe pla- 
tourile de V. ruinele fortare^elor 
Arab Tabia si Amedia- Tabia; 
dealul Trincovi^a, la S. (105 m.); 
Iapcea-Bair la N., si centru, cu 
virful Ostrov (102 m.), prelun- 
gindu-se spre S.-E. cu Dealul 
Caramidel (7$ m.) si la E. cu 



dealul Bugeacul (72 m.). Sunt 
acoperite pe muchiile lor cu pa- 
sunT si sem£naturf, iar pe poale, 
spre Dunare, cu vii intinse, car! 
dau un vin renumit prin impre- 
jurim!. 

Pe la poalele N. ale dealurilor 
Seral-cea-Bair si Iapcea-Bair, tre 
ce drutnul national Silistra-Os 
trov (Silistra-Noud), iar pe coa- 
ma celu! d'inttiu se gasesc rui- 
nele int&riturilor turcesti ce a- 
parau puternica cetafue a Silis- 
treT. 

Dun&rea o ud3 la N., pe o dis 
tan^d de 8 kil. Malurile fluviului 
sunt in general inalte si ripoa- 
se si acoperite cu vii. Dundrea 
formeaza mal multe ostroave, 
intre carl mat insemnate sunt : 
Hopa (110 hect.), acoperit cu 
salcii; Pastramagi (115 hect.), 
acoperit cu iarbd si pisunl; 
Ostrovul-Vechiu (300 hect.), a- 
copeiit cu pSsunl si cringuri de 
salcii; Pacinul-Mare si Pacinul- 
Mic, acoperite cu livezl si pa- 
suni ; toate au in general ma- 
in r! inalte si sunt despar^ite prin 
bra^e pu^in adincl, dar navi- 
gabile. 

VaT sunt : Rege-Deresi-Ceair 
la V., pe hotarul spre Bulgaria, 
facind chiar limita de la Ibraira- 
Pasa-Cesme si pand la fortul 
Ilanli-Tabia ; valea Trincovi(a 
prin interior, deschizindu-se in 
piriul Almaliul, lingd Cismeaua- 
Ostrovcnilor ; apol valea Bugea 
cul la E., care se deschide in 
lacul Girli^a; confin api numai 
toamna si primdvara. 

Suprafa^a com. e de 3255 
hect, din car! 120 hect. sunt 
ocupate de casele orasuluT, in 
numilr de 627, cu gradinele lor, 
iar restul este impa^it intre lo- 
cuitorT si stat. 

Popula^ia orasului Ostrov (Si- 
listra-Noua), e de 641 familii, 
sau 2802 suflete. 

Are o biserica, infiin^ata de 



Digitized by 



Google 



OSTROVUL 



613 



OSTROVUL 



locuitorf, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservitS de 2 preop, I para- 
cliser si 2 cintSre{I; 2 scoale, 
una de bSeJI si a doua de fete, 
conduse de 3 institutori si 2 
institutoare, frecuentate de 297 
elevl; 1 moarS cu aburl si 9 
de apS ; 2 fabric! de apS ga- 
zoasS ; 1 fabrica de tSbScSrie 
si 1 de sSpun. 

Comerciul e destul de activ 
si se face pe Dunare, Ostrovul 
fiind port, si cu Silistra-Vechie ; 
se imports coloniale, confec^iunT 
si se exports lemne, vite si I111S. 

Sunt 43 comercian^I, din carl 
6 hangil si 20 circiumarT. 

Pe teritoriul com. sunt izla- 
zuri intinse si pSsunT frumoase. 

Locuitorii posedS : 78 plugurl, 
139 care si cSrufe, 5 trioare, 
10 masinl de vinturat; 336 cal, 
596 boi, 117 bivolf, 6283 of, 
8 capre si 254 porcl; 60 stupT 
cu albine. 

Budgetul com. e de 65407 
lei la veniturl si de 44931 lei 
la cheltuell. 

Cat de comunicafie : pe Du- 
nare, avind portul Ostrov ; ca 
lea nationals spre Silistra-Ve- 
chie ; drumul judefean ce duce 
la Cuzgun si Medjidia ; pe dru- 
mul comunal ce duce la satele 
invec'mate. 

E formata din doua cStune : 
Ostrovul, resedin^S, spre V., pe 
malul drept al verigei Ostrovul, 
la 1 kil. de la Dunare; Aigar- 
Ahmet, spre E., pe malul drept 
si inalt al pir. AigSr-AhmetJacon- 
fluen^a lul cu piriul Conu-Punar, 
la 8 kil. spre S.-E. de resedinJS. 

Suprafa^a comunel este dc 
5921 hect., din cart 185 hect. 
ocupate de vetrele celor douS 
sate cu 294 case, iar restul 
impSrtit intre locuitorii, cari po- 
seda 5272 hect. si statul cu pro- 
prietaril, cart stSpinesc 354 hect. 

Populafiunea comunel, for- 
mats din Rominl si Turci, c cje 



299 familil, sau 1359 suflete, 
din car! 297 contribuabill. 

Sunt 2 bisericl ortodoxe, cite 
una in fie care ca"tun, deservite 
de 2 preoflf, 2 cintSreflf si 1 pa- 
racliser; 1 geamie, cu 1 hoge, 
in cStunul AigSr - Ahmet; 2 
scoale, cite una in fie-care ca- 
tun, frecuentate de 116 elevl. 

Locuitorii posedS: 212 plu- 
gurl, 162 care si canine, 2 ma- 
si nf de secerat, 1 masinS de 
treerat, 1 masinS de bStut po- 
rumb, 3 grape de fier; 8500 
vite, ma! cu seamS ol si boi. 

In com. ma! sunt 2 morl de 
apS si S mor! de vint. 

Comerciul e destul de activ ; 
se face prin gara Cernavoda, la 
80 kil. spre S.V., dc cStre 9 
comercianflf, din car! 7 circiumarT, 
si constS in import de manufac- 
ture si coloniale si in export de 
cereale, vite si peste. 

Budgetul comunef e la ve- 
niturl de 13 107 lei, iar la chel- 
tuelT, de 4101 lei. 

CST de comunica^ie: pe Du- 
nSre si verigi cu luntrea ; calea 
jude^eana MScin-Hirsova, care 
trece prin satul Ostrovul ; apoi 
drumurl mid, spre satele inve- 
cinate: Daeni, Rahman, Eaga- 
rasul Nou, Urumbei, Picineaga, 
Coium Punar, etc. 

Pe teritoriul comunel, pe ma- 
lul drept al piriulul Aigar Ahmet 
sau Ro$t, la 3 kil. spre S.-E. 
de satul Ostrovul segSsesc ru- 
inele satulul Tas-Burun. 

Ostrovul, comuna ruralft, in pi. 
Ilirsova, jud. Constanta, situatS 
in partea nordicS a judejului, 
la 110 kil. spre N.-V. de orasul 
Constanta, resedin^a judetului, 
si in partea nordica a plSsel, la 
35 kil. spre N.-E. de oraselul 
Ilirsova, resedin^a el, pe malul 
drept al verigel Ostrovul, care 
se desparte din DunSre. 

Se mSrgineste la N. cu comuna 



Picineaga (jud. Tulcea); la E., 
cu comuna Coium- Punar (tot 
jud. Tulcea); la S., cu comunele 
Urumbei si DSeni; la V., cu 
jude^ul BrSila, de care se des- 
parte prin DunSre. 

Relieful sola lul e accidental. 
La N. e culmea Ostrovul, for- 
mats din dealurile Ostrovul (61 
m.), Coium -Punar (62 m.) si 
Sinirtas-Tepesi (84 m.), cate-sl 
trele prelungirlsudice ale culmel 
Ghiun Ghiurmes (jud. Tulcea); 
la S , culmea DSeni, cu dealurile 
Mosul (1 17 411.); la S.V., Rostul 
(294 m.); la S., FSgSrasul-Noii 
(188 m.) Sunt acoperite cu finefe, 
izlaz si semanatun. 

Movile sint: Movila-Porculul, 
la N.; Movila-SSpatS (51 m); 
Sipata II (96 m), prin mijloc; 
Movila-Popei (68 m.), la S.V.; 
Ilasnale-Tepe (197 m.), princen- 
tru; Ghiolgic-Tepe (184 m.), la 
S.-E ; sunt artificiale, acoperite 
cu verdea^S si aii servit ca puncte 
de orientate. 

La V., e udata de DunSre, 
pe o lungime de 7 kil. Din 
DunSre se desface bratul Os- 
trovul (6 kil. lungime), care for- 
meaza insulele Ostrovul-Mare 
(300 hect.) si Ostrovul-Mic (ioo 
hect.), acoperite cu iarbS si salcii. 
Malul DunSrcT e in general jos, 
afarS de partea sudicS, unde este 
inalt si stincos. La E. de brazil 
Ostrovul si la N. de satul Os- 
trovul, se intinde stuful Ostrovul 
(200 hect). Riul Rostul sau Ai- 
gSr-Ahmet, vine de la E. din 
dealul Cherchenes - Ceair, slrS- 
bate comuna prin mijloc, trece 
prin satul AigSr-Ahmet si se 
varsa in Veriga-Ostrovulul, ceva 
mai sus de satul Ostrovul; are 
malurt inalte, ripoase si stincoase 
pe unele locurl. 

VSile sunt mat toate mid, 
avind rare-orl apS. 

Ostrovul, sat, in jud. Constanta, 



Digitized by LiOOQ IC 



OSTROVUL 



014 



OSTROVUL-LUNG 



pi. Ilirsova, c&tunul de rese- 
din{& al com. Aigar-Ahmet, si- 
tuat in partea de N. a pi. si 
cea de V. a com., pe piriul Ai- 
gar-Ahmet, si linga veriga (girla) 
Ostrovul, ce se desface din 
Dun5re. Are o intindere de 
3856 hect., din carl 150 ocu- 
pate de vatra satuluT, cu 187 
case si o populate de 196 fa- 
milil, sau 895 suflete, ocupin- 
du-se cu agricultura, cresterea 
vitelor si pescuitul in bal^T si 
Dunare. 

Ostrovul, ctitun, in partea de V. 
al com. Greci, pi. Oltejul-Oltul- 
d.-s., jud. Romana^i, situat pe 
soseaua nafionala Corabia-Riul- 
Vadulul si populat cu 188 lo- 
cuitonf. 

Ostrovul, makala, in com. rur. 
Dobra, pi. Cirapul, jud. Mehe- 
din{i. 

Ostrovul, insula paduroasa, for- 
mats de brajelc Oltului, jud. 
Vilcea, in mijlocul careia se ri- 
dici mica manastire de caluga- 
ri{e cu acelasl nume, in fata 
stabilimentulut balnear de la 
Calimanesti. 

Acest ostrov s'a unit cu par- 
cul de la Calimanesti printr'un 
pod si servcjste ca loc de pre- 
umblare pentru vizitatorii bailor. 
Se ilumineaza cu lumina e- 
lectrica si are frumoase sosele. 
Aci se vad mulfime de cruel 
vechT, asezate m marginea so- 
selelor. 

Ostrovul, schit de maid, jud. 
Vilcea, situat intr'o insula pa- 
duroasa a Oltului, in fa^a bailor 
de la Calimanesti. 

Aceasta manastire a fost in- 
temeiata de Despina-Doamna, 
so^ia lui Neagoe-Voda-Basarab, 
la anul 1501, asa dar inainte 
de Curtea-de-Arges. 



Avea mai inainte peste 30 
de maicT. Schitul Ostrovul a ser- 
vit de loc de recluziune pentru 
feme! condamnate. 

La anul 1895, maicile au fost 
transferate la alte manastiri, iar 
schitul a ramas simpla biserica 
de mir, pentru intre^inerea ca 
reia se inscrie in budgetul Mi- 
nisterului de culte o suma a- 
nualS de 1590 lei. 

Ostrovul, luncd intins&, pe mo- 
sia Runcul, com. Darabani, pi. 
Prutul-d. j., jud. Dorohoiu. 

Ostrovul, girla, jud. Constanta, 
numita si Aigar-Ahmet sau Rost- 
Dere. Poarta acest nume pe te- 
ritoriul com. rur. Ostrovul, din 
pi. Hirsova, mergind printre dea- 
lurile Ostrovul la N. si Rost la 
S. Trece pe linga* ruinele Tas- 
Burun. 

Ostrovul, gir/ift, care se des- 
parte de Dunare la 1.200 kil. 
spre S.-V. de satul Ostrovul, pi. 
Ilirsova; trece prin marginea V. 
a satul uf si se deschide iar in 
Dunare, dupa un drum tie 5 
kil., la N. de Ostrovul. 

Ostrovul, picket de grant (a, pe 
Dunare, ci No. 8, intre Ostro- 
vul - Frumos si Ostrovul - Mare, 
jud. Ilfov. 

Ostrovul-Albina, ostrov, in Du- 
nare, jud. Ilfov, spre N.-E. de 
I Ostrovul-Mare, in dreptul os* 
j troavelor Cibucluc si Garvan, 
din Bulgaria. 

Ostrovul-Constantin, cdtun (tir- 
la), in jud. Ialomija, pi. Ialo- 
mi^a-Balta, facind parte din com. 
Giurgeni, situat intr'o insula din 
Dunare, in dreptul satului Giur- 
geni. 

Are o populate de 10 fa- 
milii. 



Locuitoril poseda : 90 bol, 
500 01, 30 capre si 180 porci. 

Ostrovul-Corbului, insula* in 
Dunare, de com. rur. Batoti, 
pi. Blahnija, jud. Mehedin^i, cu 
o suprafafa de 2400 pog. si 
o populate de 60 familil. 

In aceasta insula s'a gasit o 
serie de obiecte de bronz, ca 
aceieia de la com. rur. Batoti. 

Ostrovul-Corbului, picket de 
grani(H, in jud. Mehedinfi, pi. 
Blahnija, com. rur. Batoti. 

Ostrovul-de-la-Vale, insula, in 
Dunare, jud. Constanta, pi. Hir- 
sova, com. Ostrovul, situate in 
partea de V. a pi. si a com.; 
are o suprafa{& de 220 hect., 
din carl 115 hect., partea ves- 
tica, este acoperita cu padurl 
de salciT si richi^I, iar restul cu 
pasunT. 

Ostrovul-de-Pietri§, insula, in 
Dunare, acoperita cu nisip si 
pietris, jud. Constanta, pi. Si- 
listra-Noua, comuna Mirleanul, 
lunga de 1 500 m. si larga de 
800 m., cu o intindere de 115 
hect. si improductiva din cauza 
nature! terenulul s2u. 

I Ostrovul-Frumos, ostrov, jud. 
Ilfov, format de Dunare, in 
dreptul comunel Calimoc din 
Bulgaria. 

Ostrovul-Lung, insula, in Du- 
nare, pi. Medjidia, com. Rasova, 
in partea de V. a pi. si a com.; 
are o forma lunguia^i, o intin- 
dere de 400 hect, o lungimede 
9 kil. si o l&rgime de \ l h kil.; 
se prelungeste spre V. cu os- 
trovul Huzun-Ada; este des- 
parfita de malul dobrogean prin 
girla Veriga; este formata de 
dealurile treptate ale Dunarel; 
p&mintul e neproductiv, fiind 



Digitized by LiOOQ IC 



OSTROVUL-MARE 



615 



Q$E$Tl 



prea moale $i acoperit cu nisip | 
la V., cu richi^I $i nuiele la K. 

Ostrovul-Mare, ostrov, in Du- 
nare, jud. Ilfov, spre E. de Os- 
trovul-Frumos, in drcptul Tur- 
tucaiel (Bulgaria). Are o forma 
lungareafa. 

Ostrovul-Mare, insula in Du- 
nare, jud. Romanafi, cu o pa- 
dure de vre-o ioo pog. 

Ostrovul-Mare, insula $\ catun, 
in Dunare, cu o suprafafa de 4400 
pogoane, aparfinind com. rur. 
Gogo^ul, pi. Blahnifa, jud. Me- 
hedin^i. 

Are o poztyie frumoasa $i este 
cea mal mare insula a Romi- 
niel pe Dunare. 

Teritoriul sau este acoperit 
cu vil, padure, locuri de munca 
$i balfi cu pe§te. 

Are o populate de 120 fa- 
milil; o biserica, deservita de 
un preot ; o §coala, condusa de 
un invafator 51 frecuentata de 
20 elevf. 

In aceasta insula sunt 5 pi- 
chete pentru paza frontiereT des- 
pre Serbia. La 2 din aceste pi- 
chete, No. 9 §i 11, se incaica 
cerealele ce pornesc din aceasta 
insula. 

Bal^ile mal principale cu pe$te 
sunt: Balta-Nisipului, Balta-Sa- 
tuluf, a-Brani^tei $i a-Pruni$o- 
rulul. 

Locuitoril se ocupa, pe linga 
agricultura, cu pescuitul $i cu 
facerea rogojinelor. 

In anul 1 889, s'a descoperit aci 
un zid roman, care are o grosime 
de 4 metri. S'a gasit o piatra cu 
inscripjiunea R. K. X. Piatra a 
fost ridicata de protoereul ju- 
de^uluT. Tot aci s'au gasit mo- 
nede din timpul imparatuluf 
Sever. 

Se ma! afla in insula 4 me- 
tereze: una linga zid^ria des- 



coperita, una in sat $i alte 2 
in padure. Intre pichetele No. 
9 §i 10 se afla doua magurl 
artificiale ; una din acestea ar 
fi fost o stafiune romana, al 
carel drum venea la Schela-Go- 
go$ei, GrinduMui-Toader, Gla- 
meia-lui -^tefan-Voda $i trecea 
pe linga aceasta stafiune \\\ Ser- 
bia, la ora$ul Negotin. 

In fa{a acestei insule, in Ser- 
bia, se afla com. Praova, incon- 
jurata de o zidarie vechfe. 

Ostrovul-Mare, picket de gra- 
ni/a, in jud. Mehedinfi, pi. Blah- 
nifa, finind de teritoriul com. 
rur. Gogo$i. 

Ostrovul-Satului, insula, in Du- 
nare, jud. Romana^i, cu o pa- 
dure de 60 pog. 

Ostrovul - Sirbilor, insula, in 
Dunare, jud. Romanafi, in drep- 
tul satulul Seli^tioara. 

Ostrovul-Vechiu, insula insem- 
nata, formata de Dunare, jud. 
Constanta, la intrarea sa pe te- 
ritoriul rominesc al Dobrogel. 
E a$ezata in partea S. V. a 
Dobrogel $i a judejului Con- 
stanta, in partea N.-V. a pla- 
§e! Silistra-Noua ?i a comunel 
urbane Ostrovul, de care fine. 
E formata din depozitele alu- 
vionare ale fluviulul. Pamintul 
sau e compus din argil, ames- 
tecat cu nisip $i pietri$. Are o 
forma lunguiaja, terminindu-se 
spre E. cu un cap, ce are for- 
ma unul cioc de ra{a. Lungimea 
el, de la V. spre E., este de 
3 [ /2 kil. $i lungimea medie de 
1500 m.; intinderea totala este 
de 720 hect., din care 60 hect. 
acoperite cu padurl de salcil $i 
restul cu iarba pentru pa?una- 
tul vitelor. Pe malul de N. se 
afla 3 colibe de pastori, incon- 
jurate cu salcil. Bra^ul care o 



desparte de jud. Ialomi^a e de 
300 in. largime $i 5 m. adin- 
cimc $i pu^in navigabil ; eel de 
S., care o desparte de ostrovul 
Hopa e de 150 m. largime $i 12 
m. adincime, dec! navigabil in 
tot anul ; eel de la E., iara§i 
ingust, dar pu{in adinc $i nena- 
vigabil o desparte de insula 
Tilchia, ce Jine dejud. Ialomi^a. 

0§e§ti, com. rur., jud. Vasluiu, 
pi. Stemnicul, la 23 kil. de o- 
ra$ul Vasluiu $i la 9 kil. de 
Negre?ti, re$edin{a pla^ef, si- 
tuata mal mult pe dealuri. 

E formata din satele : 0$e$ti, 
Ruginoasa ?i Fundul-Negrel, pe 
o suprafa^a de 18 19 hectare, 
cu o populate de 344 familil, 
sail 1515 suflete. 

Are o biserica $i o ?coala. 

Comerciul se face de 1 1 per- 
soane. 

Vite : 924 vite marl cornute, 
78 cat, 652 of, 278 rimatorl ^i 
55 capre. 

Budgetul comunel e de 1947 
lei la veniturl ?i de 1871 lef 
37 banT, la cheltuell. 

0§e§ti, sat $i re?edin^a comuneT 
O^e^ti, jud. Vasluiu, pi. Stem 
nicul, situat pe ambele coaste 
ale prelungirei dealulul Miclau- 
?a, pe o suprafa^a de 1284 hect., 
cu o populate de 221 familii, 
sau 1 130 suflete. 

Are o biserica, facuta la 1826 
de ob§tea locuitorilor $i o $coa- 
la, infiintata la 1864, frecuen- 
tata de 45 elevi. 

Vite : 665 vite marl cornute, 
62 cal, 604 of, 135 rimatorl s?i 
14 capre. 

Satele 0$e$ti ^i Ruginoasa 
formeaza un singur trup, avind 
o forma aproape rotunda; sunt 
inconjurate de dealuri, afara de 
partea despre S. 

Locuitoril sunt raze$i din tim- 
pul lul ^tefan-cel-Mare. 



Digitized by 



Google 



O^ESTILOR (DEALUL-) 



GU> 



OTE$ANI 



Satul in vechime nu a fost 
unde este asta-zl, ci pe Dealul- 
f intirimulul, care este cam spre 
N. de satul Osesti actual; a- 
colo aveaii si biserica cu cimi- 
tirul el, din care cauza oamenii 
numesc acel deal Dealul-Tinti 
rimulul. Locuitorii s'au stramu- 
tat de pe acel deal din cauza 
navalirel Tatarilor, retragindu- 
se pe acest loc, unde erau a- 
dapostitf de padurile seculare 
ce se aflati pe atuncl in aceasta 
localitate. 

Stramutarea satului s'a facut 
pe la finele secolulul al XVI-lea. 

0§e§tiJor (Dealul-), deal, in cu- 
prinsul teritoriulul com. Banea- 
sa, jud. Covurluiii ; se hotareste 
cu cat. Roscani. 

O^lobeni, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra Munteie, com. Bo- 
desti-Precistei, situat pe podisul 
pe care curge Cracaul, la 16 
kil. de orasul Piatra. 

Are o populate de 408 su- 
flete ^i un han mare. 

O^lobeni, /uosica statulul, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Bodesti-Precistei, aren- 
data cu 2926 lei anual. 

Otaroasa, ciitiui, al comuneT Ur- 
dari-d.-s., pi. Jiului, jud. Gorj, 
situat pe o culme de deal si 
spre N. de comuna, cam la 2 
kil., avind o populate de 49 fa- 
milil, sau 128 suflete. 

Are o suprafa^a de 280 hect., 
din cari 90 hect. padure, 38 
hect. izlaz si vatra satului, 52 
hect. finele si 90 hect. arabile. 

Locuitorii poseda: 1 5 plugurl, 
10 care cu bol si vacT, 4 ca- 
nine cu cat; 65 vite marl cor- 
nute, 16 cai, 29 porci si 60 ol 
si capre. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin drumurl ordinare. 



Otaroasa, vale, in jud. Gorj, co- 
muna Urdari-d.-j.; incepe de la 
casele proprieta^e! si se termina 
in hotarul comunei, la locul nu- 
mit: Intre-Pogoane; pe ea se 
afla padure; e formata din ra- 
mifica^iile Dealului-Caselor. 

Otaroasa, vale, jud. Vilcea, co- 
muna Brpsteni, pi. Cerna-d.-s.; 
izvoreste de la E. comunei ; uda 
centrul el; are o direc^ie de la 
V. spre E. si se varsa in riul 
Cerna, tot in raionul comunei 
Brosteni. 

Otasaul, plasti, in jud. Vilcea, 
unita administrativ cu pi. Oco- 
lul. Se compnne din 20 com. 
rur. : Babeni, Cermegesti, Ciu- 
magi, Coeni, Daesti, Fiscalia, 
Glavile, Ionesti-MinculuT, Lapu- 
sata, Maldaresti, Marcea, Mo- 
doaia, Popesti, Roesti, Scundul, 
Sirineasa, Stanesti, Ursi, Vir- 
leni si Zavideni. 

Forma plasel e exagonala. 

Comune mal populate in a- 
ceasta plasa sunt : Babeni, Cer- 
megesti, Glavile, Lapusata, Po- 
pesti, Roesti, Scundul, $irinea- 
sa si Virleni. 

Are, impreuna cu plasa Oco- 
lul, 34055 locuitori si 16 scoale 
mixte, frecuentate de 45 1 copil. 

Se margineste la N. cu pi. 
Ocolul si o parte din plaiul Ho- 
rezul ; la S., cu pi. Oltul; la V., 
cu pi. Olteful-d.-s., ?i la E., cu 
riul Oltul. 

Rcsedin^a subprefecturel pla- 
silor unite e in TirgulOcna. 

In plasa Otasaul se cultiva 
926 hect., 50 aril vie. 

Locuitorii acestel plasl po- 
seda: 221 plugurl de lemn, 848 
plugurl de fier, 1 masina de 
treerat, 4 de vinturat, 1 de ba- 
tut porumb si 2 grape de fier; 
40 morl cu apa. 

Otasaul, deal, la N. comuneT Ge- 



nuneni, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil- 
cea ; separa comuna Genuneni 
de Pausesti-Otasaul si §crbi£- 
nesti. 

Ot&saul, riii, jud. Vilcea, eel mal 
mare afluent al riului Bistrita. 
Izvoreste din munteie Piciorul- 
Motrulul, curge de la N. c&tre 
S.-E. si se varsa in Bistrifa, pe 
malul sting, la N. com. Babeni. 

Uda comunele: Barbatesti, 
Birzesti, Pietrari-d. -s., Pietrari- 
d.-j.; catunele : Jilava, Pausesti- 
Otasaul, $erbanesti, Surpatele 
si Manastireni. 

La origine, valea Otasaulul e 
ingusta, apol se largeste de la 
500 — 1000 m. Este productive 
si foarte populata. Albia riului 
are pu^ina apa in timpul verei 
si fundul confine mal mult nisip. 

Ote^ani, com. rur., plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea, compusa din 
3 catune: Burta, Muretul si Chi- 
iia. Este situata pe valea riului 
Luncava^ul, la 37 kil. departe 
de capitala jude^ulul si la 7 kil. 
de a plaiulul. 

Are o populate de 1093 l°~ 
cuitorl, din carl 310 contribua- 
bili, locuind in 300 case; 3 bi- 
serici ; una cu hramul Buna-Ves- 
tire, fondata de Taliu si Radu, 
Greci venial dinRumelia, adoua 
in cat. Chilia, fondata de Co- 
dreanu, Calimarea si al^il, si a 
treia in cat. Muretul, fondata de 
Neagu, Vifioana si Giuclea; o 
scoala, infiin^ata la 1859, "" e 
cuentata de 43 copii. 

Locuitorii sunt mosnenl; 7 
din els'au iraproprietarit la 1 864, 
pe 17 hect. El poseda: 30cal, 
420 bol, 400 vacl, 80 ol, 40 
capre; 73 stupl cu albine. 

Pe riul Luncava^ul, in raio- 
nul comunei, sunt 2 morl. 

De comuna Otesani fine mun- 
teie Tirnovul-Mic, cu direcjia 
V.E., in care e o stina pen- 



Digitized by V^OOQlC 



OTE?ANI 



617 



OTE?TI-DE-JOS 



tru fabricat brinza. Acest raunte 
apar^ine locuitorilor in deval- 
ma^ie cu proprietanf $i din alte 
comune. 

In raionul comunel se gasesc : 
ape sulfuroase, carl izvoresc din 
apropierea unel stinci numita 
Boia, $i la localitatea numitS 
La-Sarata, izvoare sarate con- 
centrate. 

^uicci se fabrica pana la 3200 
decalitri, in anil productivT. 

Intinderea com. e de 1000 
hect. 

Are o $osea, care pune in co- 
munica^ie com. Maldare§ti (la 
N.) cu com. Cirstane^ti (la S.). 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3005 lei, $i la cheltueli de 
1947 lef. 

E brazdata de dealurile : Ne- 
deifa, Pravala, Cheia, Nisipi ?i 
Teleche^ti $i udata de vaile: 
C3rpini$ul, Gresarul, G&unoasa, 
Turbalinul, Turburea, Vtlcidorul 
$i Cufurita. 

Locurile din jurul comunei se 
numesc: Costofirul, Dagania, 
Negara, Garamia, Gro$i-Costi, 
Seccltura, Ogoara, Padina, Smt- 
da, Gin^i, etc. 

Se margine^te cu comunele: 
Cirst&ne$ti, Maldftresti, Fole$ti- 
d.-s. ?i Madulari. 

Ote§ani, deal, la V. com. Fo- 
le$ti-d.-s., pi. ITorezul, jud. Vil- 
cea, cu virfurile : Ripa cu Iarba, 
Posogul, Druganul, Magura, Ve- 
duinele, Nedeita si Gorunul. 

Ote§ani, deal, in raionul com. 
Ote^ani, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 2 hcct., 
50 ariT vie. 

Ote^ti, sau Galeri, sat, in jud. 
BacaTi, pi. Siretul d.-j., com. Gio- 
seni, situat pc malul sting al 
SiretuluT, la 5 V* kil. de llor- 
ge$ti (scoala). Are o populate 
de 39 familii, sau 139 suflete. 



Locuitorii posed&: S caf, 61 
vite man cornute $i 26 porci. 

Ote^ti, sat, situat pe piriul Ra- 
cataul. Mai inainte tinea de 
jud. Putna, iar acum face parte 
din jud. Bacau, com. Gioseni. 
In acest sat s'a nascut §tefan 
Tom$a, Domnul Moldovei (Mi- 
ron Costin, «Opere complecte*, 
edi{. V. A. Urechia\ volumul I, 
pag. 458). 

Ote§ti, mahala, in com. rur. Ra- 
covija, pi. Horezul, jud. Vilcea. 
Se zice ca aceasta mahala da- 
teaza de la anul 1656, adica cu 
mult inainte de constituirea co- 
munel Racovija. Ce! d'intif lo- 
cuitorl a$eza{I aci ar fi fost Con- 
stantin Bulacul, Drandoiul $i 
Horgea. 

Are o populate de 250 lo- 
cuitorl ; o biserica de lemn, sim- 
pla 51 nezugravtt&, construita 
la anul 1707 de familia Mitufa 
Bulacul. Aceasta data $i nu- 
mele ctitorilor s'au g&sit sapate 
intr'o icoana a MintuitoruluT, la 
u$ile imparate^tl din dreapta. 

Satul Ote^ti, dup& cum se 
vede din urmatorul hrisov al 
lui Constantin Basarab Voevod 
din anul 1694, a fost inchinata 
m&nastireT Horezul : 

#Si am adus domnia mca la sf. ma- 
niistirc Horezul, tot satul < Hesti ot sud 
Vilcea jumatate dc pcstc tot hotarul si 
din to^T l\<>mmil, iar jumatate clt se vor 
alia din cimp, din padure, din apa si 
din sezutul satulut cu pomctul, cu livc- 
zile si cu mun^il, care rno^ie se hota- 
rii^tc pc din sus cu l'olovraci si pe din 
jns cu Miloska, manastirea Kistrita si 
KnminiT inea sa se stie anumc : Yasil cu 
fecinrul lui, i Mauca Zaite cu feciorii lui, 
i 1 >an Merina cu feciorii lui, i Stanciu 
cu frate-safi Dan si cu feciorii lor, i Lupu 
cu fccioriT lui, i Vi«>rcl cu feciorii lui, 
i Tudosie cu feciorii lui, i Vasii Cur- 
deanciul cu feciorii lui, i Mircea cu fe- 
ciorii lui, i Mihaiii l'rihit cu feciorii lui, 
i Han Hoset cu feciorii' lui, i Tenia si 
frate-sau Marco, i Avram cu feciorii lui, 



i Dragos cu feciorii lui, si cu totl fe- 
ciorii cfyt le va da Dumnezeu. 

cPcntru ca aceasta juraatate dc sat 
din Ote^ti, si cu Romlnil fost-au a lui 
Stanco, feciorul lui Patru Clucerul Mi- 
lescu. Dec! el imprcuna cu jupincasa lui 
Pauna, de nimenl sili^I si ncbintuip, au 
mers la parintele It>an Egumenul de la 
manastirea domniei melc de la Horezul 
de au tocmit aceasta jumatatc de sat, ci 
de a lor buna voie, fara de nici o sila, 
drept banl gata, talere 120 cu zapis de 
la mina lor de vinzarc facut la mtua 
parintelul loan Kgumcnul, leatul 7202 
(1694? si cu mul^T boierl si preo\I serial 
in zapis, marturil carl s'au intimplat la 
tocmeala lor.» 

Ote^ti, mosie, a statulul, jud. Olt, 
fosta pendinte de biserica Sf. 
Gheorghe-Nou (Bucure?ti), care 
s'a c&utat in regie de stat. 

Ote§ti, ptidure particular^, su 
pusa regimulut silvic, situata pe 
mo$ia Ote^ti, pendinte de com. 
Racovi^a, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Ote^ti, />iriias 9 in jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Bote?ti, care 
se scurge in piriul Racataul. 

Ote§ti-de-Jos, com, rur., pi. Ol- 
tui-d.-s., jud. Olt, situata pc 
valea riulul Cungrea-Mica, la 29 
kil. de capitala judcjului ?i la 
10 kil. de a pla§el. 

Formata nurral din satul cu 
acela^Tnume, are: o populate de 
519 locuitorl, din car!94contri- 
buabilT, locuindin 130 case; o bi- 
serica, fondata la anul 1838 de 
jupin Constantin Povarnagiul ?i 
al{f locuitorl, cu urmatoarea in- 
script'ie : 

• pnamnc cela ce cu puterea ta pr<>- 
slavestT pe ceia ce iubesc podoaba ca>el 
tale, priime^te si acest sfint locas al tau, 
care intru cinstea si slava sfmuMor im- 
para^I Constantin si Elena s'aii /idit din 
tcmelie, cu toata osirdia si cheltuiala de 
d lui Jupin ('on^tantin |\»vaniagiul sin 
Ion (iogan, din satul Tinipeni si cu ne- 
potul d-lul Jupin Tirvu ce au fost aci, 
in satul Ote^ti cu poveme, liind ajutori 



Digitized by LiOOQ IC 



OTE$TI-DE-JOS 



618 



OTETELI?UL 



si s'aii savirsit tn zilele Inal^atulu! Domn 
Alexandra Dimitric Ghica Vocvod, fund 
Kpiscop Kir. Kir. llarion ArgesiuU. 

Pe linga agriculture, locuito- 
rii se mat ocupa ?i cu lemna- 
ria. Ef desfac produsul muncei 
la Slatina. 

Locuitorii sunt mo^nenl, afara 
de 6, cart s'au improprietarit 
la 1864, pe mobile d-lor Le- 
rescu $i Christu Elefterescu, 
dindu li-se 19 heel, pamint. Ef 
poseda: 14 cat $i lepe, 112 boi 
$i vacT, 12 capre, 511 01 $i 56 
porci. 

Toata comuna, impreuna cu 
izlazul, are 250 hect. 

La 1896, Septembre 1, s'a 
infi'm^at aci $coala, care se fre- 
cuenta de 57 copif, to^i bae^T. 
Statul cheltue?te cu ea 1 242 lei 
anual. 

Dintre poml roditorf, se ga- 
sesc : men, pen, duzT, cire?I $i 
nucl. 

Comerciul se exercita de 1 
circiumar. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la 1449 lei. 

Comuna e a?ezata pe 2 dea- 
.luri ; pe dealul din spre V. se 
cultiva vif, iar pe eel din spre 
E. semanaturf. 

Printr'insa trece $oseaua ju- 
defeana Slatina-Casa-Vechfe ?i 
alta $osea la com. Dumitre^ti, 
care merge spre ora^ul Draga- 
$ani. 

Este udata de maf multe vil- 
cele $1 se raargine$te cu comu- 
nele : Dumitre$ti, Ote?ti-d.-s., 
Vaf-de Ef, Albe$ti $i Urluiasca. 

Ote§ti-de-Jos, deal, in raionul 
com. Ote^ti-d.-j., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt, pe care se cultiva 42 
hect., 50 aril vie. 

Ote§ti de-Sus, com. rur. y pi. Oltu- 
d.-s., jud. Olt, compusa din trel 
catune: Aldeseci, Ceperti $i Cer 
beni. Se crede ca aceasta co- 



muna dateaza cu mult inaintea 
anuluf 1602 (7110), cacf pro- 
prietarul St. Capitanescu po- 
seda un act vechiu (cu aceasta 
data), in care se arata ck lo- 
cuitorul Staicu a cumparat mo- 
$ia Ote$ori, de la Ban, Titi ?i 
Corcea, feciorif Milcnluf. Exis- 
ten^a acestuf Ban se probeaza 
?i prin faptul ca in valea Cep- 
turariul, fost& tnainte proprie- 
tatea mo?nenilor Ote$ti, azf a 
d-lut Demostene Cuculi, exista 
un pu$ vechiu, numit Pu{ul-luf- 
Ban. 

E situata pe valea Cungrea- 
Mica, la 3 1 Veil, de capitala ju- 
defuluf $i la 9 kil. de a pl&$ef. 

Are o populate de 1096 lo- 
cuitorT, din car! 203 contribu- 
abilT; o $coala, frecuentata. de 
66 copif; o biserica, in cat. 
Cerbeni, fondata la 18 10. 

Locuitorii, afarS de agricul- 
ture, se mat ocupa ?i cu dul- 
gheria, rotaria, butaria, cojoca- 
ria $i fieraria. Produsul muncei 
il desfac la Slatina $i Cimpul- 
Mare. 

Parte din locuitorf sunt mo?- 
nenf; iar 70 s'au improprietarit 
la 1864 pe 205 hect. pamint, 
in mobile d-lor Deleanu (azl 
a d-luf Christ. Elefterescu), Ca- 
pitanescu ?i Badescu. El poseda 
30 cai ?i iepe, 172 vacf, 320 
boi, 10 capre, 1640 of, 580 
porci. 

Pamintul comunef e deluros 
§i se intinde pe o suprafa^a de 
1383 hect., din carf 500 hect. 
padure $i restul bun de munca\ 

In raionul comunef sunt mul{f 
merf, perf, duzT, nucT, prunf, 
cire$f, vi§inf, zarzarf ?i gutui. 

Comerciul se face de dof cir- 
ciumarf. 

Budgetul e la veniturf de 
2031 lei ?i la cheltueli, de 970 
lef. 

Se leaga printr'o §osea veci- 
nala, la V., cu $os. judeteana, 



Drumul-Oaef, la Vlangare^ti 91 
la N.-E , cu Val-de-EI. 

E brazdata de dealurile : Dea- 
lul-de Rasarit, Dealul-de-Apus, 
Dealul-Stinelor, Dealul-Mo?uluf, 
al-Plopuluf , al-Cirstef, al-Cacovef, 
Piscul-Vrabelef, Piscul-cu - Prunf 
$i Dealul-Ho^uluT. 

Apele din comuna sunt : Cun- 
grea-Mica, care curge de la N. 
spre S. prin centrul Ote^tilor. 
In ea se varsi vilcelele: Hotarul, 
Sucetul, Vilceaua-Mare, Cirstea, 
Cacova $i Dodeiul, pe partea 
dreapt&; iar pe stinga prime?te 
piraiele Mo?ul, V^raticul, Plopul, 
Valea-cu-Perf, Valea-Cepoaselor, 
etc. 

Se milrgine^te cu comunele: 
Ote?ti-d.-j., Vaf-de-Ef, Ur?i, Di- 
enci, Cimpul-Mare $i Dumitre§ti. 

Ote§ti-de-Sus, deal, in raionul 
com. Ote^ti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt, pe care se cultiva 77 
hect. vie. 

Otetele^anu, (Magurelele Ote 
tele§anu), sat, facind parte din 
com. rur. Magurelele, pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov, situat la S. de 
B'jcuresti, pe malul sting al 
rtuluf Sabarul. Aci este re$e- 
dtn{a primarief. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
683 hect. cu o populate de 
389 locuitorf. 

Academief Romine, mo?teni- 
toarea casef Oteteli§anu, apar^in 
465 hect. ?i locuitorilor, 2 r8 hect. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. loan, deservita de 1 preot 
§i 2 cintare^f; o ?coala mixta, 
frecuentata de 20 copif; 1 moara 
cu apa; 1 hele^teti $'14 podurf. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar $i I hangiu. 

Numarul vitelor marf e de 
252 si al celor micf, de 325. 
Vezf Magurelele. 

Oteteli§ul, com. rur., jud. Vilcea, 



Digitized by 



Google 



OTETELI^UL 



010 



OTOPENI-DE-JOS 



pi. Olte^ul d.-j., situata subcapul 
dealulul Rai, intre riurile Cerna 
$i Olte^ul, la 70 kil. de capitala 
jude^ulul $i la 40 kil. de a 
subprefecturel. 

Are o populate de 699 lo 
cuitorT, din carl 143 contribua- 
bilT, locuind in 195 case; o bi- 
serica, fondata in timpul Dom- 
niel lul Alexandru Ipsilante, de 
Serban §i Anita; o $coala, in- 
fiintat& la 1857, frecuentata de 
25 copil; 1 moara. 

Locuitoril se ocup& in spe- 
cial cu agricultura. Un numar de 
118, s'au improprietarit la anul 
1864, pe proprietatea d-lui Ion 
Oteteli?anu, cind li s'au dat 420 
hect. pamint. 

EI poseda: 18 cal, 100 boi, 
60 vacl, 2 bivoll, 30 capre $i 
300 ol. 

Se zice c& in aceasta com. 
Tudor Vladimirescu a pus de 
a taiat ma! mulflf Arnaup, car! 
nu se supuneau poruncilor lul. 
Intre eel uci$I a fost chiar 
Baraicrarul Iova, gospodarul Ar- 
naufilor, $i un Ion Arnautul, 
eel mal rati. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 420 hect. 

Dintre pomi roditori, sunt : 
men, peri, etc. 

$oseaua Oltejul $i Cerna, carl 
se intilne$te la capul de V. 
al comunel Otetelisul, inlesne^te 
comunica^ia intre comunele: Bal- 
ce$ti, Bene^ti $i Rusane^ti. 

Budgetul com. e la venituri de 
1800 lei ?i la cheltuell, de 1300. 

E brazdata de dealul Rai $i 
Poiana-LunceT §i e udata de va- 
lea Olteful $i de riul Cerna. Are 
20 fintinl. 

La 20 Iulie, in fie-care an, 
se face aci bilciu. 

Se margine^te: la E. cu com. 
Babeni ?i Petroasa ; la V., cu 
com. $tirbe$ti; la N., cu com. 
Bene?ti, Vasila^i $i Rusane?ti 
$i la S., cu com. Balace$ti. 



Oteteli§ul, deal, in laionul com. 
Oteteli?ul, pi. Oltejul d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 2 
hect., 50 aril vie. 

Oticul, munte, din care izvore?te 
riul Dimbovi^a, jud. Mu^cel. 

Oticul, niosie particulara, de 227 
hect., in jud. Covurluiu, com. 
Pechea, pi. Siretul. 

Oticul, pa dure a statului, in in- 
tindere de 1500 hect., plana 1 
Nuc$oara, jud. Mu$cel. 

Otinceaua, piriil, afluent al riu- 
lul Olteanca, in care se varsa 
la S. de com. Glavile, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. Uda partea 
de E. a comunel. 

Otlogului (Grindul-), grind, in 
jud. Tulcea, pi. Macinul, com. 
urb. Macinul, in partea de V. 
a pla^el $i a comunel ; are o 
forma lunguiaja; e inconjurat cu 
stuf ?i strabatut de o girli^a de 
20 hect. ; e nisipos $i nepro- 
ductiv. 

Otm&tul, tirld, intre com. Ber- 
te$ti-d.-s. $i ostrovul Varsatura, 
jud. Braila, format din Creme- 
nea $i Munu$oaia. 

Otmatul, numire ce se mal da 
satulul Berte^ti-de-sus, jude^ul 
Braila. 

Otmocul, prival, jud. Braila, si- 
tuat la N. satulul Gropeni, la 
2 kil. ; se varsa in lacul Tino- 
sul, spre S.-V. 

Otopeni, com, rut\, jud. Ilfov, 
pi. Dimbovi^a, situata la N. de 
Bucure$ti, la 15 kil., linga va- 
lea Pasarea. 

Se compune din satele : Oto- 
peni-d.-s. $i Otopeni d.-j., cu o 
populate de 851 suflete, din 



carl 218 contrib., locuind in 
215 case. 

Se intinde pe o suprafa^l de 
2226 hect. Statul §i d-1 Gr. G. 
Cantacuzino au 1175 hect., iar 
locuitoriT, 1051 hect. Proprietaril 
cultiva 787 hect. (22 sterpe, 
140 izlaz, £ vie, 225 padure). 
LocuitoriT cultiva 1000 hect. 
(restul loc sterp ?i izlaz). 

Budgetul com. e la venituri 
de 7439 let ?i la cheltuell, de 
7419 lei. 

Are 2 bisericY, in fie-care ca- 
tun cite una ; o §coala mixta, 
frecuentata de 29 copil. 

Vite: 142 cal $i lepe, 376 
boi, 138 vacl ?i vifel, 42 bivoll 
$i 1 1 bivoli^e. 

Locuitoril poseda: 116 plu- 
gurl: 102 cu boi $i 14 cu cat; 
180 care ?i caru^e: 154 cu boi 
$i 26 cu cal. 

Improprietarip sunt 136 lo- 
cuitori §i neim proprietarii mal 
sunt 85. 

Comerciul se face de 9 cir- 
ciumari. 

Otopeni, fort, in jurul Bucure^ti 
lor, jud. Ilfov. 

Otopeni, mosie a statului, jud. 
Ilfov, pendinte de Sf. Sava ?i 
Radu-Voda, arendata anual cu 
20200 lei. 

Otopeni, padure particulars, si- 
tuata pe mo?ia Otopeni-d.-j., 
jud. Ilfov, com. Otopeni. Por- 
tiunea de padure din interiorul 
liniel ferate a forturilor este su- 
pusa regimului silvic. 

Otopeni-de-Jos, sat, focind parte 
din com. rur. Otopeni, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov, situat la E. 
de Otopeni -d. • s., linga valca 
Pasarea. La S., locul e baltos. 
Se intinde pe o suprafa^l de 
975 hect., cu o populate de 
280 locuitorl. 



63417. r.arelt Dicfionar Qeograjlc Vol IV 



79 



Digitized by LiOOQ IC 



OTOPENI-DE-SUS 



620 



OTELE?TI 



D-l Gr. Cantacuzino are 625 
hect. $i locuitori! 350 hect. Pro- 
prietarul cultiva 337 hect. (12 
sterpe, 50 izlaz, 1 vie, 225 p&- 
dure). Locuitori! cultiva 325 
hect. (12 sterpe $\ 13 izlaz). 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de I preot 
$i 1 cintare^ ; o ^coala mixta, 
frecuentata de 29 copiT. 

Coinerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Num5rul vitelor marl e de 
250 $i al celor micT, de 264. 

Otopeni-de-Sus,^/, facind parte 
din com. rur. Otopeni, pi. Dim 
bovir,a, jud. Ilfov, situat la N. 
de Bucuresti. Prin sat trece $0- 
seauanafionaiaBucure^ti Ploe^ti. 
Aci este re$edin{a primariei. 

Se intinde pe o suprafafa dc 
1250 hect., cu o populate de 
571 locuitori. 

Statul are 550 hect. $i locui- 
tori!, 700 hect. Statul cultiva 
prin arenda?ii sal 450 hect. (10 
sterpe 91 90 izlaz). Locuitori! 
cultivS 675 hect. (10 sterpe $i 
15 izlaz). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot 
?i 1 cintare^. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor mart e de 
459 $i al celor micT, dc 665. 

OtOSOla, vale, jud. Bacaii, pi. 
Siretul-d.-j., dc pe teritoriul co- 
mune! Milesti. 

Otovae^ti, vechic numire a sa 
tu/uT Gohorul, jud. Tecuciu. 

Otrocolel (Pirful-), ptrin, pe 
mo?ia Brae^ti, com. cu acela?! 
nume, pi. Co?ula, jud. Dorohoiu. 

O^a, vechic numire a cfitunuhu 
Casota, jud. Buzau, com. Glo- 
deanul-Cirlig. 



O^elea, iezer, jud. Braila, intre 
DunSrea-Vapoarelor ?i canaiul 
VUciul, pe hotarul dintre com. 
Ciacirul $i Vizirul. 

O^eleni, com. rur., in partea de 
N. a pla?el Mijlocul, jud. Falciu, 
situate intre dealuri. Marginita 
la N. $i K. cu com. Hoceni; 
la S., cu Deleni $i la V., cu 01- 
tene$ti. 

E formats din doua sate : 
O^eleni $i Bagaul, cu o supra- 
fa^a de 1374 hect. $i cu o po- 
pulate de 211 familii, sati 830 
suflete, din car! 178 contribua- 
bil!. 

Are o ?coala $i o biserica 
cu un preot. 

Vite sunt 852: 63 cal, 60 oi, 
439 vite mar! cornute $i 290 
pore!. 

Budgetul com. e la venitur! 
de lei 3536, ban! 35 ?i la chel- 
tuelf, de lei 3 191, ban! 47. 

Teritoriul comune! este udat 
de piraiele : Rogosa sau Bujorul, 
Saca $i Moisel. 

Iazuri sunt patru : Dahorul, 
Dragunoiul, Botezatul ?i Cotacul. 

O^eleni, sat $i re$edin$a comu- 
nei O^eleni, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, a?ezat pe platoul $i va- 
lea dealulu! O^eleni, intre dea- 
lurile O^eleni $i Zgura $i intre 
piraiele Rogosa ?i Saca, pe o 
suprafa^a de 1345 hect. ?i cu 
o populate de 200 familii, sau 
791 suflete, din car! 167 contrib. 

Locuitori! sunt raze?!, ?i se 
ocupa ?i de cultura viilor $i a 
livezilor. 

Are o ?coala, infiinfata in 1 866, 
frecuentata de 45 copi!; o bi- 
serica, deservita de un preot $i 
un dascal, fondata la 1780. 

Se ziceca satul arfiinfiin^atde 
Aga Migdale 0{el, uniT din sluj- 
basii lu! Stefan-Voda-cel-Mare, 
caruia, pentru credin^a sa, Dom- 
nul I-a donat acest loc. 



O^eleni, sat> in jud. Roman, pi. 
Siretul d. s., com. Bira, spre N. 
de tirgu^orul Bira ?t la 5 kil. 
de el. Este a?ezat pe coasta 
despre S. a unu! deal. Are o 
populate de 257 familii (270 
contribuabill), locuind in 264 
case ; doua bisericl de zid, una 
ortodoxa $i a doua catolicS. 

Populajia estecompusa aproa- 
pe numai din Unguri. Se lu- 
creaza olaria. 

Sunt 745 vite mar! cornute. 

Locuitori! Unguri din acest 
sat, impreuna cu eel din satul 
Boghicea, Buhoanca $t Slobozia 
(Petre?ti), formeaza o parohie 
catolica, cu re$edin{a in satul 
0{ele?ti. Ma! inainte de 1886, 
acest sat forma o com. aparte, 
com. O^eleni. 

0{ele§ti, com. rur., jud. Bacad, 
pi. Stretul-d.-s., a?ezata in valea 
pinulul Berheci, fosta mo$ie ra- 
za?easca, care finea dc jude^ul 
Tecuciu. 

Se compune din 4 catune: 
Antohe?ti, re$edin{a, Ofele^ti, 
Faghieni §i Padurent. 

Pana in anul 1874, a facut 
parte din jude^ul Tecuciu. Acea- 
sta comuna a fost alcatuita din 
catunele: Antohe?ti, Faghieni, 
Gloduri, 0{ele$ti, Padureni ?i 
Prisaca. 

Se margine^te la E., cu com. 
Colone$ti (jud. Tecuciu); la S., 
cu com. Once?ti (jud. Tecuciu); 
la V., cu com. Filipeni si la N., 
cu com. Glodurile. 

E strabatuta in lungul sail de 
piriul Berheciul, care lasa pe 
stinga Padurent $i Antohe?ti, 
linga care prime?te piriia?ul 
Fundul ; trece prin O^ele^ti ?i 
dupa ce curge cit-va paralel cu 
Dunava^ul, intra in jud. Tecuciu. 
Valea lu! este inconjurata la 
E. de dealurile Petre^ti, Dom- 
ni^a, Berheci ?i Tarnifa §i la 
V., de dealul Dobrina. 



Digitized by 



Google 



OJEI,E$TI 



(321 



OVID1U (INSULA-LUI-) 



Are o populate de 358 fa- 
milii, sau 1349 suflete, din carl 
327 contribuabilf, locuind in 354 
case; o $coala\ in c&tunul Anto- 
he$ti, lnfiin^ata in 1892; 3 bi- 
serici, cite una 111 satele Oje- 
le$ti, Antohe^ti $i Faghieni, de- 
servite de un preot $i 5 dascali; 
3 circiumf. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de 1919 hect. 

Totalul p&minturilor de cul- 
ture este de 912,34 hect. 

Proprietari marl sunt Maria 
T. I Ianu{a\ cu o mo$ie, in secfia 
P&dureni, de 645 hect.; Mar- 
ghioala A. Antohi, cu o mo^ie 
de 45,11 hect.; D. Condurachi, 
cu 64,67 hect. 

Restul pSmintuluI este im- 
park intre r&ze$!. 

P&durile au o intindere de 
148 hect. 

Viile ocupS, o suprafa{<i de 
89,05 hect. 

Vite 79 cal, 694 vite mart 
cornute, 98 porci, 12 capre. 

Stupl cu albine sunt 41. 

In accastcl com. se gase^te 
piatra* ce se intrebuin^eazi la 
zid3rie. 

Budgetul comunel e la venituri 
de 7288 lei, 87 ban! $i la chcl- 
tuelf, de 1635 lei, 63 bani. 

Teritoriul comunel este stra- 
b&tut de calea vecinalci Cimpeni- 
Obir§ia-Gloduri- Ojele$ti, lunga 
de 13 kil. 

Distance: la Bac&u, capitala 
districtului, 36 kil. ; la Filipeni, 
5 kil. ; la com. Glodurile, 5 kil.; 
la Secueni, re?edin{a pl&$eJ , 1 9 kil . 

0{ele§ti, sat, in jud. BacSu, pi. 
Siretul-d.-s., com. cu acela^i 
nume, situat pe piriul Berhe- 
ciul. Are o populate de 469 
suflete; o biserica" cl&dit& de 
Gavril Conachi in 1785; o cir- 
ciuma\ 

Vite: 27 cat, 242 vite marl 
cornute $i 9 porci. 



0{ele§ti f sat. a$ezat in valea pi- 
riulul Berheciul, fost& mo$ie r&- 
zft$easca\ care finea de jud. Te- 
cuciii. AstazT com. 0{ele$ti face 
parte din jud. Bac&u, pi. Sire- 
tul de-Sus. 

O^ele^ti, vcclile munire a satnlul 
Corodul, jud. Tecuciu. 

Ofele^ti, mo$ic, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Ojelesti. 

O^elul, sat, facind parte din com. 
Berevoe^ti-P&minteni, pi. Nuc- 
$oara, jud. Mu^cel, situat pe 
un loc inalt, udat la V. de riul 
Bratia. 

Are o populate de 74 lo- 
cuitorl. 

Ofelul, deal, ast-fel numit de la o 
vechle familie de proprietari ra- 
ze?! ; pe el sc afla. a$ezat satul 
0(eleni, com. O^elcni, pi. Mij- 
locul, jud. Falciti. 

Oului (Piscul-). VezT Dcalul- 
Doamnel, com. Tome^ti, pi. Co- 
drul, jud. Ia$i. 

Ou§orul, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, com. Doftcana, de pe 
stinga Trotu^uluT. 

Ou^orul, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazl&ul-d.-j.,depe teritoriul com. 
Birsine^ti. 

Ou^Orul, deal cu pifdure, jud. 
Bacau, pi. Tazl&ul-d.-j., de pe 
teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea, 
cu o }na1{ime de vre o 300 m. 

Ou^orul, deal, jud. Bac&Ci, pi. 
Tazl&uld.-j., de pe teritoriul 
com. Br^tila, care face parte 
din §ira dealurilor din stinga 
Tazl&ului-Mare. 

Ou^orul, virf de deal, jud. Ba- 



c&u, pi. Trotu$ul, de pe terito- 
riul com. Calujul. 

Ou^orul, piriia§, jud. Bac&u, pi. 
Trotu^ul, com. C&iutul, carese 
scurge in piriul Caiuful. 

Ou§orul, podi$. Vezi Trestiana, 
podi$, com. Sirca, pi. Cirligi- 
ttira, jud. Ia$i. 

Ovan, sau Valea-Satului, vale, 
jud. Vilcea, plaiul Cozia ; str&- 
bate com. Brezoiul de la S. la 
N. $i se vars£ in riul Lotrul, 
tot in raionul com. Brezoiul. 

Ovesele, pirlia§, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, com. CSiu^ul, care se 
scurge in piriul C£iu{ul. 

Ovesele, balta*, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Ciuperceni, spre E. 
de Tinoasa. Are o intindere a- 
proximativa de 80 hect. $i con- 
fine pe^te. ComunicS cu Tinoasa, 
numal cind sunt apele v&rsate. 

Oveselul, sat, f&ctnd parte din 
com. rur. M&ciuca, pi. Cerna* 
d.-j., jud. Vilcea. 

Are o populate de 202 lo 
cuitor! ; o $coaUi, frecuentata de 
21 copii; o biserica, cu urm&- 
toarea inscripjie : 

Aeeasta sfinta si 1 >umnc/ciasca bise- 
rica, fund mat din 'naintc vreme dc mosii 
si parinfii nostri facuta de leran, cu hra- 
mul Sf. Nicolac si iara prcfaclndu-se tot 
accca cu hramul Cuvioasa Paraschiva, in 
ccpindu-so din tcmelie de /.id la leat 
1S46, do d-l lioeru Alexandru lordache 
Maciuceanu m ajutorul celor-l'al^i ctitorT; 
cu blagoslovcnia Prca sfin^ici sale Tarin- 
teluT Episcop Neolit, in zilele prea Lu- 
minatului si Inal^atului Domn Gheurghe 
liibescu si s'au infrumuse^at cu toate po- 
doabele si /ugraveala pe din launtru pre- 
cum si pc din alara, dupa cum se vede 
si s'au savirsit la leatul 1849 cu toate 
ale din set. 

Ovidiu (Insula-lul-). Linga Con 
stanza exista o insula in mijlo- 



Digitized by LiOOQ IC 



OVISA 



622 



OZINCA-VECHIE 



cul unuT lac, pe care unil o nu. 
mesc Insula-luI-Ovidiu. Se crede 
caacest nume i-afostdatdeun En- 
glez, pe cind se facea drumul de 
fier de la Constanta la Cernavoda. 

Lacul poarta numele de Sirt- 
Ghiol (lacul de lapte). Margi- 
nele sale sunt lipsite de arborT ; 
numai la un loc se observa ci- 
te-va salcil. Insula e inconjurata 
de plante aquatice (trestie). In 
insula se vede un tufis compus 
din peri salbatidf, fag! si cite-va 
vtye pe carl cresc niste strugurf 
de o nalcime extraordinary*, iar 
pe jos creste cucuta. La mijlo- 
cul insulei se afla o mare gra- 
mada de pietre, care par a fi 
transportate acolo in trecut, pen- 
tru vre-o cladire in perimetrul 
insulei. In fa{a el, la o oarc-care 
distanfa, se afla satul Canara 
(cuvint turcesc, care insemneaza 
stinca), cunoscut prin carierele 
sale de piatra. 

Dincolo de satul Canara, spre 
S.E., se intinde o cimpie iar la 



extremitatea cea 1'alta, spre E., 
se afla un istm de nisip, care 
inconjoara laguna. 

Ovisa, localitate izoiata, in jud. 
Prahova, pi. Podgoria, com. Po- 
deni-VechT, unde sunt cariere 
de piatra. 

Ovisa, girla, izvoreste din com. 
Gornetul-Cuib, jud. Prahova, pi. 
Podgoria ; curge spre E. ; uda 
cat. Baljesti in partea de S., si, 
dupa ce primeste ca afluent gir- 
litja Saratelul, se varsa in riul 
Lopatna, in raionul com. Po- 
deni-Noi. 

Ovreiul, catun (tirla), in jud. la 
lomi{a, pi. Borcea, pendinte de 
com. Rasa. 

Ovreiului (Magura-), magura, 
deal si punct trigonometric de 
observable, la S.-V. deDobrido- 
rul, pi. Cimpul, jud. Dolj; are 
o inatyime de 89 m. 



Ovreiului (Piscul-), pise, pe 
dealul din stinga Cungrisoarel, 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. Pa- 
rosi . 

Ozana, pirift, jud. Neam^u, iz- 
voreste din muntjil jud. Suceava; 
primeste pe stinga piraiele : 
Agapeni, al-Crugenilor, Cotna- 
relul, Pipirigul, Stejarul, Do- 
brina cu Dobriffa, Leghiul ; iar 
pe dreapta, piraiele: Tarajeni, 
Pluton, Domesnicul, Carpanul, 
al-Secdlui si al-Cociorvel. Vezi 
Neam^ul, piriu. 

Ozinca, prival, in partea de S. V. 
a com. Vizirul, jud. Braila, a- 
proape de Dunarea-Vechie ; u- 
neste lezerul Listeghia cu Lu- 
poiul. 

Ozinca-Vechie, prival, la S. V. 
com. Vizirul, jud. Braila; uneste 
privalul Bandoiul cu privalul 
Vidroiul, din com. Ciacirul. 



Digitized by 



Google 



Pacuiul, deal, in jud. R. Sarat, 
pi. Ora^ulul, com. Bro^teni; se 
desface din Culmea-Scoru$uluI ; 
br&zdeaz& partea de V. a co- 
munel ; este acoperit cu p&durl. 

Pacuiul-lui-Soare, />/.«//#, in Du- 
n&re, jud. Constanta, pi. Silistra- 
Nou&, com. rur. Girlija, c&t. 
Girli^a; are o form£ lunguia$&, 
umflatS la mijloc, cu o direcfie de 
la S.-V. spre N.-E.; situate in par- 
tea de N. a pl&$e! $i a comuneT ; 
bra{ul, care o desparte de malul 
de E., are o l&{ime de 200 m. 
§i o adincime de 10 m.; insula 
are 2 kil. lungime, 200 m. li- 
mine, $i o suprafa{& de 70 hect.; 
este neproductivft, fund acope- 
rit& cu nisip ?i pietri$. 

Pacuiul-Mare, insula, jud. Con- 
stanta, format! de Dun&re, la 

' intrarea sa pe teritoriul rominesc 
al DobrogeJ ; este situate in 
partea de S.-V. a Dobroge! ?i 
a jud. Constanta, $i in cea de 
N. a pl3?el Silistra-Noui ?i a 
com. urb. Ostrovul; este for- 
mats din aluviunile fluviulul ; 
p&mintul siu e format din ar- 
gil, nisip $i pietri§ ; are o form& 
Iunguia{&; lung& de 1200 m. $i 
largel de 80 m.; e acoperite cu 
livezl de pruni $i alflf arborl ; 
braful de S. ce o desparte de 



t&rmul fluviuluf, este larg de 
300 m. $i adinc de 10 m., dec! 
navigabil; eel de N. e ingust 
§i mic, nenavigabil ; este a^ezate 
la S. de Pacuiul-Mijlociu ?i de 
Pacuiul cel-Mic. 

Pacuiul-Mic, insula, in Dun&re, 
jud. Constanta, a$ezate la N. 
de Pacuiul Mare, intre ostroa- 
vele Pacuiul-Mijlociu §i Pacuiul- 
Vechiu, cu o intindere de 25 
hect., formate de aluviunl $i a- 
coperite parte cu nisip $i parte 
cu sSlcif; t" ine tot de com - uf t>- 
Ostrovul; brafele fluviulul, care 

despart de ^rml, sunt inguste 
$i pufin adincl. 

Pacuiul - Mijlociu, insula, (40 
hect.), jud. Constanta, a^ezate la 
N. de Pacuiul-Mic, {'mind de 
com. urb. Ostrovul; lung& de 

1 kil., larg& de 100 m., formats 
din aluviunile Dun&reT, $i aco- 
perite numal cu pietri? $i nisip. 

Padea, com. rur. $i sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., la 40 kil. de Cra- 
iova. 

Situate aproape de Jiu, pe 
valea numite Padea. 

Se m^rgine^te la E. cu apa 
Jiulul; la V., cu com. Giurgifa ; 
la N., cu com. Dtenicul $i la S„ 
cu com. Birza. 



Terenul com. este accidentat 
de dealul Cetatea $i de valea 
Padea. Pe dealul Cetatea se vad 
ni$te urme dc parapete. 

Este udate de riul Jiu!, care 
curge pe la E. s&u, cu indrep- 
tarea N.-E. Se gSsesc in com. 
cite-va scursurl $i mid b&l{I ce 
se vars& toate in Jiu. 

Are o populate de 250 fa- 
miltf, sau 1021 suflete, locuind 
in 96 case $i 163 bordee ; o 
bisericS de zid, cu hramul Sf. 
Nicolae, fondate de vechiul pro 
prietar Diculescu $i de sofia sa 
$i deservite de 1 preot ?i 1 cin- 
tere{; o ?coal2. mixte, ce func- 
{ioneaz& din 1888, condusS de 
un inv^tor, frecuentate de 40 
baeflf $i 6 fete; 2 circiumT. 

DupS legea ruraUi din 1864 
sunt 157 locuitorl improprie- 
taritT. 

Suprafa^a teritoriuluf corau- 
nal este de 1552 hect, din car!: 
1512 hect. p&mint arabil, 3 hect. 
finea^a, 29 hect. izlaz $i 15 hect. 
p&dure. 

Mo$ia Padea cu o suprafa{2. 
de 2000 hect. arabile $i o p&- 
dure, in intindere de 15 hect., 
populate cu stejar $i girnita, 
apar^in d-lor Nicolae Popp $i 
Dumitrache B&ncoiu. 

Fine^ele au o intindere de 3 
hect. $i aparfin locuitorilor. 



Digitized by 



Google 



PADEA 



624 



PADINA 



Pe proprietatea d-lui X. T. 
Popp, se gase^te o moara cu 
aburl §i o stina, unde se fabrica 
brinza. 

Prin comuna trece o cale vc- 
cinala ce duce la comunele ve- 
cine. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 2993 lei ?i la cheltuell 
de 2877 lei, 43 bant. 

Vite marl cornute 240, 01 450 
$i ca! 41. 

Padea, mo fie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de Mijloc, com. 
Padca. 

Padea, padure particulara, de 
girntya ?i stejar, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de -Mijloc, com. Padea, in 
Jntindcre de ishect., pe mo$ia 
Padea. 

Padea, vale, jud. Dolj, pi. Jiul 
de-Mijloc, pe care este a?ezata 
comuna Padea. 

Pade§ul, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo$ani, cu o populate 
de 800 suflete, locuind in 175 
case. Apar^ine com. rur. Nego- 
e$ti. In anul 1874, cind acest 
sat forma comuna cu com. rur. 
Clo§ani, era re$edin{a comunei, 
care atuncl purta numele de co- 
muna Padc$ul. 

Din punct de vedere istoric, 
acest sat ajucat un rolinsemnat. 
Pe o cimpie intinsa, a?ezata 
in albia Motrulul, pe partea 
stinga, in acest sat, Tudor 
Vladimirescu, in anul 1821 a 
ridicat stindardul revolufiunel, 
cu concursul preotulut Gheor- 
ghe Pade$eanu, lul Gheorghe 
Spineanu, Popa Dinu $i atyil. 
Urmele meterezulul se vad ?i 
asta-zl, avind o forma de cir- 
comferinfa, al carul pamint for- 
meaza un patrulater ridicat in 
interior. 

Locuitorii Pade^eni poseda si 



muntele Stina-Mare, care este 
la gran ita, ?i pe care Austriacil 
voind sal ocupe, au facut un 
pichet in mijlocul luT. AtuncI 
locuitorii can posedau acest 
munte s'au rasculat $i au alungat 
pe AustriacT, facindu-I sa res- 
pecte hotarul eel vechiu, adica 
pe scursura munteluT, dupa cum 
zice Ocolnica 91 pe unde este 
$i astazl. 

Ocupajiunea locuitorilor, pe 
linga agricultura, este comerciul 
cu $indrila, precum ?i facerea 
pletrelor de moara. 

Are: 2 bisericl, deservite de 
1 preot ?i 2 cintare^T ; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 20 copil; 2 circiumT. 

Padina (Macoveiul), com. rur. 
$i sat, in jud. Buzaii, pi. Gim- 
puluf, la extremitatea de S.-E. 
a judefulul $i la 54 kil. 700 
m. de ora?ul Buzau. 

Limita, la N., incepe din 
hotarul mo^iel Scarlate?ti $i 
merge pe hotarul mo^ielor Lar- 
gul, Luciul $i Caldare$ti; la V., 
se lasa tot pe hotarul mo^iel 
Caldare^ti pana in hotarul jud. 
Ialomi^a, in mo$ia Balaciul ; la 
S., din hotarul Balaciului, mer- 
ge pe marginea mo§ielor : Co- 
lilia, Cocora, Mileasca, Caza- 
ne?ti, Reviga, Ciochina ?i Mi- 
lo$e$ti, pana in Movila-Cioci- 
lor, unde se ?i termina limita 
sa cu jud. Ialomi^a; la E., in- 
cepind din Movila-Ciocilor, mer- 
ge pe hotarul jud. Braila, pe 
marginea mo^ielor Ciocile, Jugu- 
reanul $i Ru?e^ul, pana da in 
hotarul mo§iei Scarlate?ti. 

Suprafafa com. e de 15350 
hect., din care 11 877 arabile, 
750 padure, 2387 izlaz ?i 336 
sterpe. Afara de pamintul po- 
sedat de locuitorl, are o singura 
mo$ie, Macoveiul sau Padina. 
Teritoriul e ?es, intrerupt pu^in 
de cite-va movile $i smircurl. 



Are o populate de 2820 
suflete, locuind in 541 case; 2 
$coale : una de baefl, frecuentata 
de 98 elevl $i una de fete, 
frecuentata de 15 eleve; 2 bi- 
sericl, deservite de 3 preo^i, 2 
cintarefl $i 2 paracliser! ; 16 
circiuml; o moara de aburl $i 
8 stine. 

Meseria$I sunt: 5 lemnan, 2 
timplarl, 3 rotarl, 2 croitori, 15 
fierarl, 3 cizmarl, 2 ma§ini§tf, 
I cojocar, I boiangiu §i 2 bru- 
tari. 

Comuna are 498 contribua- 
bili, din care 25 comercian{i 
rominl $i 7 strainl. Stabilimente 
comerciale sunt 29. 

Aci se fac $ase tirguri a 
nuale, la 25 Martie, Ispas, Du 
mineca mare, 20 Iulie, 8 Sep 
tembrie $i 14 Octombrie. 

Vite: 1400 bol, 852 vacT, 
366 vtyei, 10 bivolT, 540 cat, 
527 lepe, 121 minjl, 4600 of, 
6 asinf $i 653 porcl. 

Cai de comunica^ie: ?oseaua 
comunala Padina-Pogoanele prin 
Caldare?ti; drumul Padina Lu- 
ciul ?i altele de mal mica in- 
semnatate. 

Budgetul comunei e de lei 
12896, ban! 92. 

Padina e foarte vechie ?i tra 
di^ia spune ca a fost sat tata- 
resc. Pe la inceputul secolulul 
a fost cit-va timp sub posesiu- 
nea Turcilor, carl pusese aci 
dol perceptorl, sta^ionatl linga 
movilele Camara$ul ?i Simino 
glu, unul pentru a aplica dan- 
gana (marca turceasca) pe cio- 
megele ciobanilor, carl pa^teau 
vitele cumparate de Turci, ^i 
altul pentru a incasa taxe de 
la vitele straine, ce pa^teau aci. 
In 1807, satul s'arisipit, din cau- 
za razboiulul Ruso-Turc. Dupa 
incheerea pacel, locuitorii au in- 
ceput a se intoarce la vechele 
lor vetre, situate atunci in jurul 
movilel ?i laculul Bandaul. Ne- 



Digitized by 



Google 



PAD1NA 



625 



PAIIOTNICAI-BALCA 



in{elegerile dintre locuitorl, da- 
rile ce li se impuneau ?i mal 
cu seama miasmele laculul Ban- 
daul, if silesc a sparge satul 
Macoveiul $i se refugieaza, unil 
mal spre S., $i pun fundamental 
noulul sat Padina, iar alfu" mal 
spre N.-V., in satul Cald&re$ti, 
de pe mo$ia Trandafirul. De 
atuncl, Padina a mers din ce 
in ce prosperind. 

Padina, cdtun, pendinte de com. 
Lacul-Rezil, pi. Balta, jude^ul 
Braila, situat spre S.-V. de re- 
?edin{a com., la 7 kil. Are o 
populate de 1 12 familii, sau 493 
suflete ; o biserica construita. in 
1876 de proprietarul mo$iel G. 
Petcu. 

Vite: 176 boT, 219 vacl, 9 
taurl, 57 vtyei, 252 cat, 426 
of, 128 rimatorl. 

Padina, sat, facind parte din co- 
muna rurala Am&r&$ti, pi. Ol- 
tul-d.-j., jud. Vilcea, situat la 
2 kil. de c^t. Amara^ti, re?e- 
din^a comuneT. 

Are o populate de 249 lo- 
cuitorl; o bisericS, cu hramul 
Sf. Nicolae, fondata la anul 1 8 1 2 
de protopopul Dobre. 

E brazdata de dealul cu a- 
cela^l nume. 

Padina, nume I e vechiii a I da I (el 
Potelul, din jud. Romana^i. 

Padina, munte, jud. Dimbovi^a, 
aproape de grani^a, in virful c£ 
ruia este vama numita Strunga, 
care este trecatoare in Transil- 
vania. 

Padina, colina, in jud. Buzau, 
com. Minzale^ti, cat. Bisceni, 
pe mo^ia Dosul Salciei ; e aco- 
perita de padurea Padina, care 
are 20 hect. 

Padina, colina, in jud. Buzau, 



com. Ru§iav&tul, cat. Mu?celul- 
figan; are pa?une $i araturl. 

Padina, deal, jud. Gorj, plaiul 
Vulcan, situat in marginea co- 
munel Piriul, in partea de N.- 
V. $i prelungindu-se de la N. 
spre V., pe o intindere de 2 kil. 
$i jumatate. 

Aparfine parte locuitorilor 
din com. Piriul ?i parte proprie- 
tafel. 

Padina, mosie, pendinte de com. 
Lacul-Rezil, pi. Balta, jud. Brai- 
la, proprietatea mo?tenitorilor lui 
G. T. Petcu. Are o suprafafa de 
1594 hect. ?i aduce un venit 
anual de 16000 lei. 

Padina (Macoveiul), mosie, in 
comuna Padina, judeful Buzau. 
Are -14600 hect. araturl $i su- 
haturl. E cea mal mare mo§ie 
din jude{. 

Padina, pddure, pe mo$ia Ma- 
coveiul, jude^ul Buzeiu, de 750 
hect. Se desparte in doua tru- 
purl : Padurea-Mare, cu o supra- 
fa^a de 340 hect. $i Padurea- 
MicS, de 410 hect. 

Padina, trup de pddure, jud. Vil- 
cea. Vezl Vaideeni-cu-Munt'il. 

Padina-cu-Cetatea, sau Mo- 
vila, pa 4 dure particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Brabova, satul Brabova-d.-j. Are 
o intindere de 140 pog. Popu- 
late cu cerl, gorunT, jugastri, 
ulml, fagl ?i carpenl. 

Padina - lui - Paraschiv. Vezl 
Padina-Plopulul, jud. Ilfov. 

Padina-Oache§ului. Vezl Padi- 
na-Plopulul, jud. Ilfov. 

Padina-Plopului, Padina-lui- 
Paraschiv ?i Padina-Oache- 



§ului, foste lacurl, in vecina- 
tate de com. Mogo$e?ti, plasa 
Sabarul, jud. Ilfov, cunoscute 
o data cu apa, pe?te ?i trestie, 
azl secate ?i in mare parte 
arate. 

Padina-Seaca, trup de padure, 
a statulul, situate in com. Cos- 
te$ti, plaiul Horezul, jud. Vil- 
cea, in intindere de 200 hect., 
formind, impreuna cu trupurile : 
Alunul, Piraiele, Magura-Albul, 
Muntele-Neteda §i Dosul, pa- 
durea Coste$ti. 

Padinei (Gura-), com. rur., pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 
Vezl Gura-Padinel. 

Pahani-Hrani, punct trigonome- 
tric de rangul al 3-lea, judeful 
Tulcea, situat pe malul Maril, 
in partea de E. a pl£$ii Baba- 
dag ?i cea de S.-E. a comunel 
rurale Jurilofca, lingS vechia gu- 
r& cu care lacul Malceano co- 
munica cu Marea ; se afla in 
mijlocul unei fi^ii de nisip. 

Paharnicului (Iazul-), iaz, spre 
N.-V. de satul Buznea, jud. Ia?i, 
com. Buznea, pi. Cirligatura, 
format din piriul Buznea. 

Pahomie, schit ruinat, la N.-V. 
de schitul Iezerul, jud. Vilcea, 
com. Cheia, plaiul Cozia, in 
partea dreapta a riulu! * Cheia. 

Pahomie, munte, in jud. Sucea 
va, com. Malini, avind 888.2 m. 
altitudine. 

Pahon^ului (Valea-), 7>a/e, in 
tre Deolul-Co?erilor $i dealul 
Puturosul, pe mo$ia Stanceni, 
com. Balu^cni, pi. Tirgul, jud. 
Boto?ani. 

Pahotnicai-Balca, vale, \n jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 



Digitized by 



Google 



paiiotnicauiarA 



620 



PALALOGI 



toriul comunei rurale Slava- 
Rus3; se desface din dealul 
Carada-Bair; se indreapta. spre 
S. f printre dealurile Sevaiova- 
ITara si Pahotnicai-HarS; se intin- 
de numai prin p&durT, si, dup3 4 
kil., se deschide in piriul Slava, 
pe stinga, mai jos de satul Sla- 
va-RusS. 

Pahotnicai-Hara, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul com. rur. Slava-RusS ; se 
desface din dealul Carada-Bair; 
se intinde spre S., intr'o direc^ie 
generals de la N.-E. spre S.- 
V.; se termini cu valea piriuluf 
Slava, mergind dealungul vSi! 
Pahotnicai-Balca ; pe la poalele 
sale de S. trece drumul comunal 
Slava-Rus&Congaz ; este aco- 
perit cu p&durl. 

Paia-din-Dos, catun, in com. 
rur. Botosesti, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Paia-din-Fa^a, catun, tn com. 
rur. Boto$esti, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedinji. 

Paicul, sat, ftcind parte din com. 
rur. Gurb5nesti-Co{ofanca, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov. Are o su- 
prafa^S de 528 hect., cu o po- 
pulate de 191 locuiton. 

MostenitoriT r&posatuluT Sp. 
Gazoti au 400 hect. si locui- 
toril, 128 hect. Proprietarul cul- 
tiva 235 hect. (115 izlaz, 50 
p&dure). Locuitoril cultivS 105 
hect. (13 izlaz). 

Are : o bisericS, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deserviti de 1 preot 
si 1 cintarej; 1 helesteu; 1 ma- 
si n& de treerat cu abun. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Num&rul vitelor marl e de 
297 si al celor mid, de 1 2 1 1 . 

Paisie, iaz, in partea de E. a 



com. Belcesti, pi. Bahlutul, jud. 
Iasi; se scurgein Iazul-Nou, tot 
din aceastcL comunei. 

Paiul, sat, In partea de V. a co- 
munel Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, numit ast-fel de 
la dealul Paiul, pe a c2ruf coasts 
e asezat. Are o suprafa^i de 40 
hect. si o populate de 10 fa- 
milif, sau 28 suflete. 

Locuitoril posedS : 1 plug, 
4 care cu boi; 13 vtte marl 
cornute, 7 ol, 1 cal si 7 rimS- 
torf. 

Pe virful dealului Paiul, unde 
ast&zl este viea d-lul Cot&escu, 
pe un mic platou in form& de 
circomferenjct, se v&d urniele 
unei cetS^uie de pSmint, incon- 
juratS cu san^uri si care se crede 
. a fi urmS din timpul rSzboiulu! 
dintre $tefan-Vod& cu Turcil, 
care a avut loc in valea Raco- 
vel, vale ce continue pe sub 
poalele acestul deal. 

Din satul Paiul, in curmezi- 
sul sesuluT Birlad, fostul pro- 
prietar $tefan Anghelu^S, a ft- 
cut un sanf; cu ocaziunea sS- 
p&rel san^ulul, s'a gisit mat 
multe schelete si craniurl ome- 
nestf, can se zice c& ar fi fost 
din timpul r&zboiuluf cu Turcil 
de la Racova. 

Cu ocaziunea s&p&rei pen- 
tni temelie la gara VasluiQ, s'aii 
gSsit mat multe monede din 
timpul luf $tefan-cel-Mare. 

La E. de satul Paiul, pe se- 
sul Birladulul, in dreapta soseleT 
national e Vasluiu-Iasi-Birlad, e 
locul numit Moara-luT- Palade, 
nume luat dupS o moarS fe- 
cutS de un oare-care Palade; 
astct-zf pe acest loc este o gr&- 
din&rie mare. Spre N.-E. de a 
ceastS grSdinSrie, in m, rginea 
soseleT Vasluiu-Birlad, din stin- 
ga, este o grSdinS mare, la de- 
p&rtare de 1 \'* kil. de oras, nu- 
mitS si gr&dina public^, fosta 



proprietate a d-lul §tefan An- 
ghelu^S, care servea ca loc de 
preumblare orSsenilor Vasluieni 
si era bine ingrijitS odinioarS. 
Prin grSdinS trece pir. Vaslue^ul. 

Pajerea, sat, focind parte din 
com. rur. TStSresti, pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov, situat la N.-V. 
de valea CSlugSrul, pe soseaua 
nationals Bucuresti-Pitesti. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
307 hect, cu o populate de 
272 locuitorT. 

D-l C. RSceanu are 176 hect 
si locuitoril, 131 hect. Proprie- 
tarul cultivS 80 hect (72 izlaz 
si 24 pSdure). Locuitoril cultivS 
115 hect. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservitS de 1 preot 
si 2 cintSrep ; 1 moarS cu aburi. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

NumSrul vitelor marf e de 
163 si al celor mid, de 340. 

Pajerea, unul din cele 6 pi- 
chete ale jud. Muscel, pentru 
paza fruntarieT, la 3 kil. de pi- 
chetul Ciocanul si la 14 kil. de 
pichetul Sf. Hie. 

Pal (Virful-lul-), munte inalt si 
stincos, in jud. Buz&u, com. 
MlSjetul, filcind hotar despre 
com. Colji. 

Palade, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, com. Ionesti. 

Palade, balta, jud. FSlciu. Vezi 
Siminesti, ses, com. Vetrisoaia, 
pi. Prutul. 

Palalogi, izvor, curge din mun- 
tele Plaiul-Chiojduluf, com. Star- 
Chiojdul, Plaiul-Teleajenul, jud. 
Prahova, ia direc^ia de la S.-V. 
la N.-E. si se varsS in girla Si- 
riasul, tot in raionul com. Star- 
Chiojdul. 



Digitized by 



Google 



PALALOGI 



627 



PALANCA 



Palalogi,yW cdtun, pe trupul Hu- 
lube$ti, din proprietatea Strim- 
ba-d.-j., jud. Vla?ca, pi. Cil- 
ni§tea, pe nialul Neajlovului. 
Azf este o moar& cu acela§I 
nume, pe proprietatea Strimba- 
d.-j., a mo$tenitorilor rSposatulu! 
Em. Gr&di$teanu. 

Palanca, sat, jud. BacSu, plasa 
MunteluT, com. Brusturoasa, si- 
tuat aproape de trec&toarea Ghi- 
me$ul, la 7 kil. 800 m. de sa- 
tul Brusturoasa. 

Are o populate de 656 su- 
flete ; o bisericS, fecuta. din lemn 
de locuitorf, deservita. de I preot 
$i 2 cintare^I; o $coal£ mixta, 
frecuentata de 32 elevf (1899— 
1900); 4 circiumi. 

Vite: 49 cal, 432 vite marl 
cornute, 81 pordf $i 91 capre. 

Pe teritoriul comunel se g£- 
sesc: 7 herSstrae, 2 morl de 
ap& $i 1 piui de b&tut sucmane, 
precum $i o mutyime de cUdirf 
not ftcute de compania Goetz. 

Palanca, sat, in jud. R.-SSrat, 
pi. Marginea-d.-s., cSt. comunei 
Ureche^ti; $I-a luat numele de 
la dealul Palanca, la poalele 
c&ruia este a$ezat, in partea de 
S. a comunel, pe malul drept 
al piriulul Oreavul, la 670 m. 
spre S. de cfttunul de re$edint&, 
Ureche?ti; are o intindere cam 
de 200 hect., cu o populajiune 
de 122 familif, sail 465 suflete, 
din carl 130 contrib. 

Palanca, sat, ficind parte din 
com. Condr&che$ti, jud. Tecu- 
ciu, situat la N. judefulul, in 
hotarul jud. BacSu. Are o po- 
pulate de 18 suflete. La N. se 
afla Dealul Mare, acoperit de p&- 
durea Petre^ti, din jude^ul Ba- 

CclU. 

Palanca, sau Runcul, sat, in 
partea de N. a com. Girle^ti, 

68$17. i'ar$U Dietl'mar Gtograflc Vol. IV 



pl. Fundurile, jud. Vasluiu, for- 
mat din doui cStune: Palanca, 
compus numat din cite-vacase, 
a$ezate pe coasta de V. a dea- 
lulul Palanca $i Runcul, situat 
in partea despre V. a dealulul 
Buzdugan. Intregul sat are o 
intindere de 640 hect., cu o po- 
pulate de 141 fam., sad 32asufl. 

E udat de piriul $acova{ul, 
pe marginea de E. ; de Veja, 
pe marginea de V. $i de Run- 
cul, unit cu R&chitoasa, care 
trece prin centru. 

Locuitortf posed& : 1 7 pluguri ; 
173 vite marl cornute, 70 01, 
80 capre, 33 cai ?i 90 rimStori ; 
70 stupl cu albine. 

Palanca, sau Ghime^ul, punct 
vamal, jud. Bac&ti, pl. MunteluT, 
com. Brusturoasa, ling& Palanca 
?i aproape de strimtoarea pe 
unde intra Trotu^ul in {ar&. Loc 
foarte important sub raportul 
a$ez£ref militare. Aci se afli 
urmele unuT §an{ de-a lungul 
fortifica^iunilor ungare. 

PSmintul reclamat de delega^if 
rominl cu ocaziunea delimitiirtf, 
numal de 600 m. p&tra^T, a fost 
l&sat in st&pinirea Austro-Un- 
garieT, fiind-c?i erau stabilite clS- 
dirl ale v&mil ungare. La 1467, 
Matel Corvin, regele Ungariel, 
cu dor de r&zbunare in contra 
lul Stefan-cel-Mare, trecu muntif 
in Moldova prin pasurile Ghi- 
me$ul $i Oituzul, cu oaste mare $i 
de aci se duse fer& nicl o pie- 
dic£ p&na laBaia(jud. Suceava), 
de unde, dup& ce fu ru?inos 
batut de Stefan $i rSnit chiar, 
cu o mina de osta^I se intoarse 
prin acelea^I potecl in Ardeal 
(Gr. Tocilesc.i, Istoria Romina, 
pag. 61 $i 62). 

La e$irea din aceasta strim- 
toare, in anul 1648, Vasile Lupu 
a tr^mis un boier de frunte cu 
ma! mul{T linga el sa priimeasca 
$i si aduca la Ia$i, pe Kemeny 



Ianos, tramisul luT Racotzi I, 
c&ruia ii scrisese Lupul prin $te- 
fan Gheorghita, LogofatuI, s& 
i-1 tram^a, spre a vorbi de lu- 
crurl, pe care nicl solulul sSu 
nu le poate incredinfa. 

Unguril au cl&dit aci pavi- 
lioane pentru solda{tf care pizesc 
din partea lor vama, precum 
$i ni$te intSrituri ftcute chiar 
pe cind se t' inea rezbelul din 
1877-78. 

Palanca, stafic de dr.-d.-f., jud. 
Bac&ti, pl. MunteluT, pe linia 
Tirgul-Ocna-Paianca, (prelungire 
a liniei Adjud-T.Ocna), la 5 kil. 
de stasia Elie Radu. 

Palanca, pise, eel mat inalt al 
ramurei Doamna, situat la hota- 
rul com. B&lt&te$ti-Cr£c&oani, 
com. Hangul, jude^ul Neam^u. 

AceastS localitate este o in- 
t&rire fireascS, inconjurata de 
douS ripl marl, in care se a- 
pSrarS odinioar^ locuitoril de 
n&v&lirea Tcitarilor. 

Se spune c5 Doamna Ileana 
s'ar fi adcipostit aci in timpul 
unul rizboiu purtat de sotul eT, 
Petru-Rare?. 

Palanca, deal, in jud. R.-S&rat, 
plasa Marginea -d.-s., comuna 
Ureche$ti ; se desface din cul- 
mea Mlgerna; br^zdeaz^ par- 
tea de V. a comunei; se in- 
tinde printre piriul Oreavul ^i 
afluentul sSu piriul Varzarul ; 
este acoperit cu fine^e. 

Palanca, sau M&gura, localitate, 
in padurea de pe mo^ia Br^e^ti, 
jud. Dorohoiu, com. cu acela^T 
nume, pl. Copula; se afli nu 
departe de Vatra-Tab^ra ; aiclf 
se v£d urme de gropl, in carl 
se pSstrau proviziile pentru o- 
?tire; in lipsa armatel, s^teniT 
i$T ascundeau aci avutul lor in 
timpil de invaziT. 



80 



Digitized by 



Google 



PALANCA 



H28 



PALAZUL 



Palanca, mosie, jud. Bacau, pi. 
Munteluf, com. Brusturoasa, pe 
care se afla padurea Apahausul. 
Intinderea mosiet e de peste 
8860 hect. si este proprietatea 
d-lui Ghica Comanesteanu. 

Palanca, padure, in partea de 
S.-E. a com. Slobozia-Secatura, 
jud. Botosani; se intinde pe dea- 
lurile si vaile numite ale-Palan- 
cel, cu o suprafa^a de 450 hect.; 
se exploateaza. 

Palanca, pitta, curge la V. de 
satul cu acelasf nume, jud. Te- 
cuciu, com. Condriichesti, din pi. 
Berheciul. 

Palanca, vale, jud. Prahova, com. 
Filipesti-de-Padure, din pi. Fili- 
pesti. Pe aceasta vale sunt mine 
de carbuni de pamint, ce func- 
Jioneaza de la anul 1884. 

Palanga, (Palanga-lui -Zisu), 
sat, facind parte din com. rur. 
Stoenesti-Palanga, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov, situat la S.-E. de 
Stoenesti, pe ambele maluri ale 
riulul Rastoaca. La N., sunt dea- 
lurl; iar spre V., locul e pu{in 
baltos. Spre S., trece soseaua 
jude{ean& Bucuresti-Pitesti. 

Se intinde pe o suprafaja de 
390 hect., cu o populate de 398 
locuitorl. 

Casa dr. Al. Boicescu poseda 
202 hect. si locuitortf, 188 hect. 
Proprietarul cultiva 195 hect., 
7 le rezerva pentru izlaz. Lo- 
cuitoril cultiva 156 hect., 32 
raminind sterpe. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de I preot 
si 2 cintareflf. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor marl e de 
303 si al celor midf, de 145. 

Palanga, sat, facind parte din 



com. rur. Buda-Palanga, plasa 
Cimpul, jud. Prahova. Are o bi- 
serica, zidita la anul 1824 si re- 
parata la anul 1890. Locuitoril 
numesc Cocosei partea de S. 
a cat. Palanga. 

Palanga, catun, facind parte din 
com. Popesti-Palanga, pi. Tele- 
ormanuluT, jud. Teleorman. Are 
o popula^iune de 429 suflete, 
din carl 83 contrib.; o biserica, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tarepf. 

Palanga, mosie, jud. Buzati, co- 
muna Magura, de 140 hect., din 
cari 90 padure, restul livede, 
finea^a si izlaz. Are carbunl de 
pamint. 

Palanga, trup de padure, al sta- 
tulul, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu Durducul-Mare, Dur- 
ducul-Mic si Palanga, formeaza 
padurea Aricesti, pendinte de 
com. Aricesti, pi. Filipesti. 

Palanga, padure a statuluT, pe 
mosia Draganesti -pgania, jud. 
Teleorman. Partea ce se inve- 
cineste cu orasul Rosiori, spre 
riul Vedea, poarta acelasl nu- 
me. If mal zice si Caprariile. 

Palanga, pirin, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia; iz- 
voreste din muntele Ulmusorul; 
uda partea de S. a comuneT, 
si, dupa un curs de 4 kil., se 
varsa in riul Rimnicul-Sarat, pe 
dreapta lui. Valea sa este foarte 
frumoasa. 

Palanga, vale, cu o lungime de 
700 m.; incepe de pe teritoriul 
com. Obilesti-Vechi, pi. Nego- 
esti, jud. Ilfov, avind o direcfie 
de la E. spre V. Prin ea nu 
trece apa; serva parte pentru 
pasune, parte pentru cultivarea 
cerealclor. 



Palanga-de-Jos, altd numire a 
cat. Satucul, din com. Cinde$ti, 
jud. Buzau. 

Palanga-de-Sus,(Odobeni), ca- 
tun, al com. Magura, jud. Bu- 
zau, alipit de marele catun Un- 
gureul. 

Palanga-lui-Zisu. Vezi Palanga, 
jud. Ilfov. 

Palanga - Obedeanului. Vezi 
Icoana, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

Palazul, com. rur., jud. si pi. 
Constanta, situata in partea E. 
a judefului, la 12 kil. spre N.-V. 
de orasul Constanta, capitala 
districtuluT, si in cea E. a plaseT, 
la 19 kil. spre S.-E. de com. 
Cara-Murat, resedin(a el, pe malul 
V. al laculul Sirt-Ghiol. 

Se margines te la N. cu com. 
Cicracci si Cara-Murat; la E., 
cu Marea-Neagra si orasul Con- 
stanta; la S., cu com. Techir- 
Ghiol, Hasancea si Omurcea ; la 
V., cu com. Caratai (pi. Med- 
jidia) si Ala-Capi (din aceeasl 
plasa). 

Relieful solulul e accidentat 
de urmatoarele principale dea- 
lurl : Murat-Bair (89 m.), ?i Tepe- 
Bair(90m.), la N.-V. ; Cogeali- 
Bair (80 m.), la N. ; Duran-Bair 
(91 m.) si Nazarcea (72 m.), la 
V. ; Horoslar-Iol -Bair (71 m.), 
la S.-V. ; Constanta (60 m.), la 
S.E.; Anadol-Chioi-Bair (6r m.), 
la S.-JL ; Palazul (71 m.), Canara 
(73 m.) de natura stincoasa, prin 
interiorul comunel. Sunt acope- 
rite cu pSsunl si sem&naturl. 
Movilele sunt presarate id si 
colo ; printre ele deosebim : Is- 
lam-Tepe (95 m.) la N., Ciatal- 
Iuc (71 m.), Ciatal-Iuc I (Palaz 
65 m.), Tasli-Iuc (7 1 m.), Cu- 
nesi-Iuc (72 m.) la S., Canara- 
Iuc (15 m.) si Curan-Tepe (72 
m.), prin interiorul comunel; 



Digitized by 



Google 



PALAZUL I 



629 



PALAZUL-MIC 



ele au servit ca puncte de ob- 
servable. 

Lacurf: Sirt-Ghiol,la E., linga 
mare, de care e format, cu 1 200 
hect. Jntindere, confinind pe?te 
ce se exports la Constanta $i 
de aci in alte pir^J; intr'insul 
se vede $i Insula -luf -Oviditi. 
Sunt cite-va mid vSI fara apa: 
Canara la N., Cioban-Dere la 
N.V., Horoslar-Ceair la V., Pa- 
lazul ?i Anadal-Chioi la S.-E. ; 
aceste v&I au apa numal toamna 
$i prim a vara dupa topirea za- 
pezilor. 

E formats din citunele : Pa- 
lazul-Mare, re^edinja, spre E., 
pe malul V. al laculul Sirt- 
Ghiol, la poalele unor stincl in 
alte; Horoslar, spre V., la 6 
kil. spre V. de re$edin{&, in 
valea Horoslar-Ceair, tntre dea- 
lurile Duran-Bair la N., §i Tasli- 
Bair la S. ; Anadol-Chioi spre 
S., la 4 kil. spre S.-E. de re- 
§edin{&, 91 la 2 kil. spre N.-V. de 
ora?ul Constanta, pe dealul Ana- 
dol-Chioi, linga iazul Tabacaria. 

Suprafafa comunel este de 
11878 hect, din carl 300 hect. 
ocupate de vetrele satelor, cu 
400 case, iar restul impar^it 
intre sat $i proprietarif, carl 
poseda 6601 hect. ?i locuitorii 
care poseda 2502 hect. 

Popula^ia comunel, compusa 
din Turcl, Bulgarl $i Germanl, 
e de 410 familii, sau 1749 su- 
flete, din carl 448 contribuabili. 

Are 3 geamil, in catunele 
Anadol-Chioi, Canara $i Palazul, 
cu cite 1 hoge; 2 $colI mixte,.in 
cit Canara $i Anadol-Chioi, con- 
duse de 2 inv&tatori §i 1 inv£- 
fatoare, frecuentate de 143 elevl 
(1899-900). 

Locuitorii poseda : 26 plugurl, 
336 care $i carute, 5 ma$inl de 
treerat cu abur, 8 ma$im de 
samanat, 30 ma?ini de secerat, 
22 raa?inf de batutporumb, 172 
grape de fier, 35 ma?inl de 



vinturat; 1162 cal, 1662 boT, 
36 bivoll, 37 asinT, 1200 of, 169 
capre, 350 porcT. 

Sunt 22 industrial (fterari, 
lemnarf, mecanici); 9 mort, din 
carl 2 cu aburT, 1 de apa §i 6 
de vint. 

Comerciul e destul de activ ?i 
se face de 36 comercianji (din 
car! 15 circiuniarl), prin gar a 
Constanta, la 8 kil. spre S.-E., 
$i consta in import de manufac- 
tura, instrumente agricole ?i in 
export de cereale $i vite, cu 
produsele lor. 

Budgetul comunel e la veniturl 
de 1 20 1 9 lei ?i la cheltuell, de 
7177 lei. 

Cal de comunicafie sunt: pe 
lac ?i Mare cu luntrele; calea 
na^ionala Constanta - Babadag- 
Tulcea, trecind prin satele Ana- 
dol-Chioi $i pe linga Palazul $i 
Canara; drumul jude^ean Ca- 
nara-Cara-Murat- Hir^ova ; apoi 
drumurf comunale spre satele 
invecinate : Cageali, Caratai, Ha- 
sancea, Omurcea, Hagi - Diu- 
liuc, Laz-Mahale, Nazircea, Con- 
stanta, etc. 

Pe teritoriul comuneT, la S., 
la 24 kil. spre S.-V. de Anadol- 
Chioi, tree valurile de piatra $i 
cele marl de pamint al lul Tra- 
ian. Anadol-Chioi, a fost con- 
siderat cit-va timp ca locul 
unde a fost vechea Tomi, pe 
cind teritoriul sau forma numai 
un foburg, sub ruine de forta- 
re{e, ca Sarim-Tabia. La 1 1 /2 kil. 
spre S. de Anadol-Chioi, pe 
dealul Duran-Bair, este un ve- 
chiu cimitir turcesc. 

Palazul I, sau Ciatal-Iuc, virf 
de deal, in jud. ?i pi. Constanta, 
pe teritoriul comunel rur. Pa- 
lazul-Mare; este a$ezat pe cul- 
mea ultimelor ramifica^iunt nor- 
dice ale dealuluT Horoslar-Iol- 
Bair $i are o inal^ime de 71 m.; 
situat cam la E. placet $i in cen- 



trul comunel, la 3 kil. spre S.- 
V. de satul Palazul-Mare ; pe 
la S. sau trece drumul comunal 
Palazul-Mare-Horoslar ; e acope- 
rit cu verdeafa. 

Palazul II, sau Ciatal - Iuc, 

virf de deal, in jud. $i pi. Con- 
stanta, pe teritoriul com. rur. 
Palazul-Mare, $i anume pe acela 
al satuluf Anadal-Chioi ; este a- 
$ezat pe culmea dealulul Con- 
stanta, avind o inatyime de 69 
m.; situat in partea E. a pla^ei 
?i cea S. a comunel, la 3 kil. 
spre V. de catunul Anadol-Chioi, 
pe care il domina prin inalfi- 
mea sa. 

Palazul-Mare, sat, in jud. $i pi. 
Constanta, cat. de re$edin{a al 
comunel Palazul, situat in par- 
tea E. a pia?ei ?i a comunel, 
pe marginea S.-V. a laculul Sirt- 
Ghiol, $i dominat de virful Cia- 
tal - Iuc (Palazul I) care are 
71 m. inatyime. Suprafata sa 
este de 3215 hect., din tie care 
65 hect. sunt ocupate de vatra 
satulul §i de gradinf. 

Populafiea compusa din Ro- 
mini, TurcT, Bulgarl $i Ger- 
man!, este de 126 familii, sau 
550 suflete. 

Casele in general sunt marl 
?i frumoase, bine ingrijite $i 
curate. $oseaua na^ionala Con- 
stan^a-Babadag trece prin apro- 
pierea sa. Un drum comunal, 
pleaca spre S.-V. $i se imparte 
in trel ramurl, ducind la trel 
sate : Horoslar, Hasancea $i 
Hagi-Diuluc. 

Palazul-Mic, sat, in jud. §i pi. 
Constanta, cat. com. Cicracci, 
situat mal mult in partea N. 
a pla?el $i cea V. a com., la 8 
kil. spre N. de cat. de re?e- 
din$a, Cicracci, pe partea stinga 
a piriulul Casiincea, dominat 
de virful Cara-Uba (101 m.). 



Digitized by 



Google 



PALELE 



630 



PALTINUL 



Suprafa^a sa este de 492 hect , 
dintre care 53 hect. sunt ocu- 
pate numaf de vatra satuluT cu 
o populate de 38 famiiii, sau 
1 7 1 locuitori. 

$oseaua nationals Constan^a- 
Babadag trece la 200 m. la E. 
de sat. Alte drumurl comunale 
due la Chavargic, la Tasaul si 
la Carol I. 

Palele, piriia§, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa ; izvoreste din culmele des- 
pre S. aleramurei CernegureT si 
se varsa pe stinga piriulul Ca- 
lul, aproape de satul Calul. 

Palenga, sat, facind parte din 
com. rur. Amarasti, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea, la 3 kil. de 
c5t. Amarasti, resedinja com. 

Are o populate de 403 lo- 
cuitorl; o biserica, fondafa de 
locuitoril comunel. 

E brazdat de dealul cu ace- 
lasi nume. 

Palenga, pirin, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Velesti, ce for- 
meaza limita desparfitoare in 
partea de E., catre com. Fra- 
tifa (Vilcea). 

Pale^ul, balta. Vezf Topila cu 
Palesul, com. Zberoaia, pi. Pru- 
tul, jud. Falciu. 

Palilula, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Bucov&ful, cu 
903 suflete, locuind in 283 case 
si 20 bordee. 

Are o biserica, fondata de 
Agiu Jecu si Stanciu Barbu, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
tare{ ; o scoala mixta, frecuen- 
tata de 29 elevi (1899— 1900); 
o circiuma. 

Palilula, mo§ie particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Bu 
cova^ul. 



Palilula, pirin, afluent al Jiulul, 
jud. Dolj ; trece prin com. cu 
acelasi nume si se varsi in Jiu, 
in dreptul fabricel de luminari 
Dumba. 

Palme^ul, munle, in jud. Su- 
ceava, com. Dorna, avind 1253 
m. altitudine, E imbracat cu pa- 
durl de r&sinoase si pSsuni. 

Palota, stable de dr.d.-f., jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul, pe linia 
Craiova-T.-Severin, pusa in cir- 
culate la S Ianuarie 1875. Se 
afla intre stabile Prunisorul (10. 1 
kil.) si T.-Severin (18.8 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelulul Ma- 
ril de 301.02 m. Venitul aces- 
tei sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 5688 lei, 85 bani. 

Paltinul, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea, asezata pe ambele 
malurl ale piriulul Zabala, pe 
deal fund catunele Ghebari si 
Prahuda, iar in vale, cele-1'alte 
sate ce o compun, la 18 kil. de 
subprefectura plasei si la 55 kil. 
de capitala jude^ulul. 

Este udata de piriul Zabala 
§i de piriiasele 'fipaul, Pantu- 
sesti, Robesti, Cint&cesti, Orin- 
da, Borsani, Einicari, Radu^ari 
si Draganul. 

Mun^il acestei comune con^in 
sare multa. 

Se compune din catunele: 
Grebari, Paltinul (unde e si pri- 
maria com.), Prahuda si Vulcani. 

Are o populate de 278 fa- 
miiii, sau 1281 suflete, locuind 
in 310 case; 1 biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Gheorghe, 
in cat. Paltinul si 1 filial*, cu 
hramul Adormirea, in Prahuda; 
o scoala mixta, frecuentata de 
37 copil (1899— 1900). 

Budgetul com. e la veniturl 
de 4199,84 lei si la cheltuell, 
de 4199,24 lei. 

Locuitoril poseda : 48 pluguri 



de lemn si 9 mori de apa ; 460 
boT, 406 vaci, 144 cai, 2122 01, 
196 capre si 357 porci. 

Industria si comerciul se prac 
tic& de 2 circiumari, 2 fierarf, 
7 dogarl. Sunt 5 herestrae, 2 
fabric! de sapun si luminari. 

Paltinul, cdtun, in jud. Putna, 
com. cu acelasi nume, pi. Vran- 
cea, situat in valea ZabaleT, lingd. 
locul unde d& in ea piriul fan- 
dura. 

Are o biserici parohiala, cu 
hramul Sf. Gheorghe ; o scoala 
mixt*i, frecuentata de 37 copiL 

Paltinul, cdtun, al com. Cotyi, 
jud. Buzau, cu 200 locuitori si 
S3 case. 

Paltinul, parohie, in jud. Putna, 
com una cu acelasi nume, plasa 
Vrancea, avind 1 biserica. pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Gheorghe, 
in cat. Paltinul si 1 filial!, cu 
hramul Adormirea, in Prahuda. 

Paltinul, tnunte, jud. Gorj, plaiul 
Novaci, la N. de com. Novaci 
si muntele D&lbeni, situat intre 
mun^I: Papusa, Coasta, Covaci 
si Mohorul. 

Paltinul, tnunte, jud. Gorj, plaiul 
Vulcan, situat la S. muntelul 
Gruiul-Negrul. Are o suprafa^a 
cam de 140 hect. si se prelun- 
geste de la N. la S. Este aco- 
peric cu padure de fag, iar 
parte cu pasune. E proprietate 
^a locuitorilor cat. Izverna si So- 
hodolul din com. Pocruia. 

Paltinul, izvor, curge din poa 
lele muntelui Caraimanul, com. 
Predeal, c&t. Busteni, plaiul Pe- 
lesul, jud. Prahova; linga so- 
seaua national! se impreuna cu 
izvorul numit CSsaria, si se varsa 
in riul Prahova, pe malul drept, 
tot in raionul cat. Busteni. 



Digitized by 



Google 



PALTINUL 



031 



PANCEA 



Paltinul, vale, spre N.-V. comu- 
nel Tope^ti, plaiul Vulcanul, jud. 
Gorj ; izvore^te din locul cu a- 
cela$? nume, curge de la N. la 
S., trecfnd printre dealurile Cra- 
cul-Geamanului $i Cracul-Lung 
§i da in Valea-TismaneJ. 

Pampur - Ghiol - Ceair, piria, 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Almalic ; 
ia na^tere din poalele de S. 
ale dealului Topci-Olu-Sirti, ceva 
mal sus de pichetul No. 5, cu 
numHe Topci-Iol, de pe terito- 
riul neutru dintre Bulgaria $i 
Dobrogea ; cu numele de Topci- 
Iol, se indreapta mal intiiti spre 
S., intr'o directfe generaia de 
la N.-V. spre S.E., trece pe 
linga locuinfa izolata Come-Cer- 
ne-Olu-Vilciu, pichetul No. 6 de 
la hotarul spre Dobrogea bul 
g&reasc& $i urmeaza drumul na- 
tional Silistra- Varna ; iar de la 
locul numit Moara-de-la-Salcil 
i?I schimba direcfia, mergind 
spre E., $i ia numele de Pampur- 
Ghiol, ce-1 pastreaza pan a la 
vSrsarea sa; se love^te de dea- 
lul Belezlichi-Sirti ; se indreapta 
spre N.-E., §i, dupa un drum de 
11 kil., se varsa in piriul Al- 
malic, pe dreapta, la 1 kil. ma! 
sus de vdrsarea acestuia in le- 
zerul Girlifa. Malurile sale In 
general sunt joase §i acoperite 
cu verdea^a. Curge printre dea- 
lurile Sari-Me$ea-Bair ?i Belez- 
lichi-Sirti, brazdind partea de V. 
a pla$el $i cea de S. a comunel. 
Tae hotarul spre Bulgaria, mal 
jos de pichetul No. 6, drumul 
comunal Almaliu - Ese - Chioi $i 
alte drumurf mal mid. 

Panaci, sat, pe ino$ia $i in co- 
muna $arul-DorneI, jud. Suceava, 
a?ezat pe ^rmurile piraielor Ca- 
limanelul $i TaetureL 

Are 246 familif, saii 970 su- 
flete, din car! 380 contrib. ; o 



biserica, cu hramul S-{ii Apos- 
tolt Petru §i Pavel, deservita de 
1 preot $i 2 ctntareflf ; o $coala 
ruralS mixta, infan^ata in 1891, 
condusa de 1 inva^ator fi fre 
cuentata de 40 $colari. $coala 
are un local, cladit de preotul 
Teodor Mindrila, care la inzes- 
trat ?i cu 40 prajinl loc de gra- 
dina. 

Panaci (Piciorul-lui-), munte, 
jud. Suceava, com. Neagra-$a- 
ruluf, imbracat in padure de 
ra^inoase. 

Panacul, piria, jud. Suceava, 
izvore?te din Piciorul-luI-Panaci 
$i se varsa in piriul Haita, dupa 
ce a format hotarul fareT, pe o 
lungime de 1 kil. $i a udat 
teritoriul com. Neagra-$arului, 
pe o lungime de 2 kil. 

Panaghia, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Mijloc, com. Caloparul, cu 
449 suflete, locuind in 97 case 
$i 7 bordee. 

Are o biserica vechle de 
birne; o $coa!a mixta, frecuen- 
tata de 42 elevl (1899 — 1900); 
o circiuma. 

Panaghia, pisc t eel mal inalt al 
muntelul Ceahlaul, jud. Neamfu, 
situat sub46°S3 latitudineN. $i 
43°34 longitudine E. (dupa me- 
ridianul de la Ferro). Se mai 
nume§te $i Fecioara (1908 m. 
dupa Cobalcescu). 

Panaghia, mope particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Ca- 
loparul, {mind de Domeniul Co- 
roanef Segarcea. Are padure 
pe dinsa. 

Panaghia, pa lure, jud. Dolj, pi. 
Jiul de-Mijloc, com. Caloparul, 
in intindere de 2500 pogoane. 
fine de Domeniul Coroanel Se 
garcea. Estc amenajata. Se com 



pune din cer, girntya §i stejar; 
predomina cerul ?i girni^a. 

Panaiotache Asanache, vechia 
picket, cu No. 31, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora?uluI, catre hotarul 
MoldoveT, pe rtul Milcovul, din 
comuna Cimpineanca, la E. de 
catunul de re^edinja. Azi e han 
spre Foc?ani. 

Panaiote^ti, sat, jud. Arge?, pi. 
Oltul, ftcind parte din com. rur. 
Ur*i. 

Panait (Dealul-lul-), deal, jud. 
Teleorman, la E. comunei Al- 
be^ti; se intinde spre com. Dul- 
ceanca. 

Panait (Magura-lui-), magurtl, 
jud. Teleorman, situata pe dea- 
lul cu acela?T nume. S'au gasit 
imprejurul acestei magurl pro- 
duse de olarie, virfuri de lancT 
%\ altele. 

Panait-Sima, tirld, pendinte de 
comuna Cotul-Lung, pi. Vadeni, 
jud. Braila, situata spre V. de 
com. la 2 kil. 

Pana, deal, intre comunele Bir- 
ze$ti $i Vulture^ti, pi. Arge?elul, 
jud. Mu$cel. Din coastele lul iz- 
voresc vilcelele Radatina-Mare, 
Radacina-Mica $i Uliul. 

Pan&, piria, jud. Vilcea, pi. Cerna; 
izvore^te dintre dealurile com. 
Cirstane§ti ; curge de la E. spre 
V. §i se varsa in riul Cerni- 
§oara, pe malul sting, in raionul 
comunei Madulari. 

Panca, munte, jud. Bacau, pi. 
MunteluT, com. Dirmone$ti, ft- 
cind parte din $ira care des 
parte Uzul de Dofteana. 

Pancea, deal, jud. Prahova, pi. 
Podgoria, com. Podeni-Noi. 



Digitized by 



Google 



PANClI (MOVILA-) 



632 



PANTEUMONUL 



Pancii (Movila-), movild, la E. 
de com. Marotinul-d.-j., pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romanafi. Are 
o altitudine de 138 m. 45 d'a- 
supra nivelulul Maril, pe punctul 
triangulat prin care se termina, 
la N. de pad urea Sapunari. 

Panciul, com. urb. $i re?edin{a 
sub-prefecturel pia$el Zabrauful, 
jud. Putna, a?ezat& in Dealul- 
Mare, pe malul sting al $u$i{ei 
$i inconjurata cu viT renuraite. 

E situate la 28 kil. de capi- 
tala jude{ulul. 

Are o populate de 581 fa- 
milil, sau 2785 suflete; 1 bi- 
serica parohiala, cu hramul S-^ii 
Apostoll ?i 1 filiala cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva; un mic 
schit de calugarl, numit schitul 
BrazI; 2 $coale, una de ba- 
eflf, $i alta de fete, frecuentate 
de 367 copil (237 baejl, 130 
fete); un spital cu 32 paturl, 
subvenfionat de comuni; un 
biurou telegrafo-po$tal, infiin^at 
la 1 Octombrie 1881 $i al cirui 
venit pe anul fin. 1896 — 97 a 
fost de lei 15717, ban! 29; o 
judec&torie ; re^edinfa unei com- 
pSnif de dorobanfl. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de 53104,25 lei $i la 
cheltuell de 53094,28 lei. 

Industria ?i ccmerciul se prac- 
ticft de 113 comercianjl. 

Bilciu se face la 24 Iulie, iar 
tirg siptaminal, in fie-care Du- 
minica. 

Panciul, deal, pe teritoriul co- 
munelor Panciul, Crucea-d.-s. $i 
Crucea-d.-j., pi. Zabrau{ul,jud. 
Putna. Este alcatuit din pietre 
amestecate cu lut gal ben §i na- 
sip, prin carl se gasesc bucaflf 
mid de pletricele de var, de 
pu^ina consistent. Dealul este 
acoperit cu o patura de pamint 
argilos pe unele locuri $i de 
tarim vegetal negru (humos), 



p« alte locuri. La suprafa^a e 
pletros $i in alte par{I argilos. 

Pancul. VezI Vorona - Teodor, 
sat, com. Poiana-Lunga, pi. Si" 
retul, jud. Boto^ani. 

Panculul (Iazul-), iaz, jud. Bo- 
to^ani, pe mo?ia Vorona-Teodor, 
format de piriul Pancul, in partea 
de S. a com. Poiana-Lunga. 

Pancului (Piriul-), piriil, jud. 
Boto^ani, izvore$te din padurea 
com. Tudorei, de la locul numit 
Corni?ul, desparte catunul Vo- 
rona-Teodor de Vorona-Carale, 
com. Poiana-Lunga, ?i se varsa 
in Girla-Morii de pe mo$ia Vo- 
rona-Carale. 

Panduri, sat, in jud. Ialomija, 
pi. Cimpulul, pendinte de com. 
Frumu^ica, situat pe lunca, in a- 
propiere de satul de re^edin^a ?i 
la 2 kil. spre S. de riul Ialomi^a. 

Are o populate de 64 fa- 
niilil; o biserica, deservita de 
preotul din satul Frumu^ica. 

Locuitoril poseda: 200 boi, 
25 bivolf, 60 porcl, 450 oi §i 
100 cai. 

Panduri, cdtun, facind parte din 
com. urbana Draga^ani, pi. Ol- 
tul-d.-j., jud. Vilcea. 

Pandurul, colina, in jud. Buzaa, 
com. Gura-Ni$covuluI, cat. Sa- 
seni-VechT. Se ramifica in Pan- 
dirul-Mare $i Pandurul-Mic. E 
importanta prin mulftmea hir- 
burilor 51 a oaselor ce se ga- 
sesc aci. Tot prin aceste locuri, 
in 1 82 1, a fost o crincena lupta 
intre Turd §i Eteri^tl. 

Panghelina, piriil, izvore?te din 
Dealul-Parulul, jud. Ia?i, satul 
Crucea, com. Sirca, pi. Cirli- 
gatura, $i se varsa in piriul 
Obrijanca, in com. Sine?ti. 



Pangratia, numire ce se mal da 
sforil de mofie Barbuleanca, jud. 
Buzati, com. Merei, proprietatea 
statulul. 

Pantazi, sat, facind parte din com. 
rur. Co^legiul, pi. Cricovul, jud. 
Prahova. Are o pop. de 398 loc. ; 
o biserica, care s'a reparat in 
anul 1 87 1. 

Pantazi, proprietate a Eforiel 
Spitalelor civile din Bucure$ti, 
care se arendeaza cu trupurile: 
Valea-Mantil %\ Nisipoasa, care 
aparjin manastirel Poiana $i Jin 
de comuna Hlrsa, judejul Pra- 
hova, pi. Podgoria. Intinderea 
lor e de 937 hect, din carl 471 
hect. suprafa^a impSdurita $i 466 
hect. pamint cultivabil §i finefe. 

Pantelimonul, sat, jud. Ilfov, pi. 
Dimbovi^a, facind parte din com. 
rur. Pantelimonul-Dobroe^ti, si- 
tuat spre E. de Bucure?ti, linga 
girla Colintina $i pe $oseaua 
jude^eana Bucure$ti-Braila. 

Are 2 bisericl, una cu hra- 
mul Sf. Pantelimon $i a doua 
cu hramul Sf. Nicolae, deservite 
de 3 preoflf ?i 2 cintare^I. 

Biserica Pantelimon, pe apa 
Colintinel, s'a zidit de Grigore 
Ghica-Voda, la anul 1736. In 
hrisovul din 12 Octombrie, a- 
cela$I an, scris pe pergament, 
se gasesc urmatoarele: 

lo Grigore Ghica Voevod din inima 
domniei mele am socotit sa zidesc si sa 
inalf din temelie o sfinta si dumncze- 
iasca casa intru slava lut I)-zeii si intra 
cinstea si lauda marelul mucenic si ta- 
maduitor Pantelimon, din josul M-rei ce 
se numoste a Marcufei, pe apa Colintinel, 
la fintina ce se zice a-BabeT. 

Imprejurimea seamana cu o 
ceta^uie intarita. In biserica, la 
dreapta, este mormlntul donato- 
rulul, Grigore Ghica Voevod ?i 
al familiei sale, de marmora, 
sculptat foarte frumos. 



Digitized by 



Google 



PANTEL1MONUL 



633 



PANJIRUL 



Tot in 1736, Grigore Ghica 
intemeia. aci ?i un spital de 
s&racf . . . «s& fie insa, zice men- 
{ionatul hrisov, nu numal de 
bolnavi ca aceia ce ar pdtitni 
de alte boale trupe§ti t ci ft de 
bolnavl de boa la ciume?*, spi- 
tal pe care l'a inzestrat cu mal 
multe mo§iI. 

Averea acestuT spital se ad- 
ministreaza de Eforia Spitalelor 
Civile din Bucure^ti $i din ve- 
nitul acestef averl se intre{ine 
$i spitalul «Maternitatea» din 
Bucure^ti. 

La Pantelimon este re$edin{a 
prim&riel com. Pantelimon-Do- 
broe^ti, a subprefecturel pla?ei 
Dimbovi{a-Mosti$tea, a medicu 
lul pld§ef §i a uneT companil de 
dorobanjl. Pana la I Aprilie 1882 
era numal re$edin{a pla$el Dim- 
bovifa; de la aceasta data ali- 
pindu-se $i pi. Mosti^tea la pi. 
Dimbovifa, a devenit re§edin{a 
ambelor pla$I unite. 

Aci a fost o $coala de surdo- 
mute care s'a infiin^at la anul 
1865 de repausatul Dr. Davila 
(din copiil orfanT de la Azilul 
« Elena Doamna») $i s'a instalat 
chiar in palatul lui Grigore Ghi- 
ca. Ast&zl se afla mutata la 
Teiu. 

Are o §coala mixta, frecuen- 
tat& de 25 elevi $i 11 eleve; 
1 fabric^ de o{et ; 1 marina 
de treerat ; 1 pod statator. 

La 27 Iulie, in fie-care an, se 
face aci un tirg de diferite o- 
biecte $i bauturl spirtoase. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
2355 hect., cu o populate de 
685 locuitorl. 

Eforia Spitalelor Civile din 
Bucure$ti are 1900 hect. $i lo- 
cuitorii, 45 s hect. 

Eforia cultiva prin arenda^il 
sai 1245 hect. (SS izlaz §i 600 
padure). 

Loc. cultiva 338 hect., rezer- 
vind restul pentru cultura vieT. 



Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor marl e de 
295 $i al eclor mid, de 662. 

Pantelimonul, vechie numire a 
cat. Lunceni, jud. Buz&u, com. 
Grajdana, fiind-ca era proprie- 
tate a manSstirei Grajdana, care 
(inea de manastirea Pantelimon 
din Ilfov. 

Pantelimonul, stafie de dr.-d.- 
/., jud. Ilfov, plasa Dimbovifa- 
Mosti$tea, cat. Pantelimon, pe 
linia Bucure§ti-Fete$ti, pusa in 
circulate la 17 Noembrie 1886. 
Se afla intre stafiile Mogo$oaia 
(9.5 kil.) ?i Brine^ti (13.4 kil.). 
Inalfimea d'asupra niveluluT Ma- 
ril, de 77 m 'fij. Venitul acestei 
sta^if, pe anul 1896, a fost de 
94073 lei, 15 ban*. 

Pantelimonul, fort, in jurul Bu- 
cure$tilor, jud. Ilfov. 

Pantelimonul, sfoara de padure, 
cam de 130 hect., din corpul 
Nisipoasa, jud. Buzdu, comuna 
Grajdana. 

Pantelimonul, padure, pe mo- 
$ia Clocifi a EforieT Spitalelor 
Civile din Bucure$ti, jud. Buz&u, 
com. Vadul-Sore^tilor. 

Pantelimonul, lac, format de 
girla Colintina, jud. Ilfov, com. 
Pantelimonul-Dobroe$ti. 

Pantelimonul, padure de 600 
hect, jud. Ilfov, pi. Dimbovifa, 
proprietatea Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure^ti. 

Pantelimonul, isvor, curgind prin 
centrul com. Tirg$orul-Vechiu, 
pi. Tirg^orul, judeful Prahova; 
se varsa in riul Prahova, linga 
catunul Stejarul, comuna Nego- 
e§ti. 



Pantelimonul-Dobroe§ti, com. 
rur., jud. Ilfov, pi. Dimbovtya, 
situata. la E. de Bucure^ti, linga 
girla Colintina $i pe §oseaua 
judefeana Bucure§ti-Braila, intre 
Bucure$ti §i forturf, la 10 kil. 
de Bucure§ti. Sta in legatura cu 
Cernica $i manastirea Cernica, 
printr'o $osea vecinaia. 

Se compune din satele : Ale§i- 
PasSrea, Dobroe$ti, M&rcu{a ?i 
Pantelimonul, cu o populate de 
1355 suflete, locuind in 288 
case. 

Suprafafa totala a comunel e 
de 4194 hect. Proprietartf au 
3260 hect., din car! cultiva 2465 
hect. (95 izlaz $i 700 padure). 
Locuitorii cultiva 806 hect. (128 
rezervate pentru izlaz §i cultura 
vie!). 

Are 4 bisericl, la Dobroe^ti, 
Marcu^a §i 2 la Pantelimon ; 2 
§coale, la Pantelimon §i Dobro- 
e$ti ; 1 marina de treerat cu a- 
burl ; 2 podurl statatoare ; 1 
hele^teu. 

La 27 Iulie, in fie-care an, se 
face aci tirg de obiecte $i bau- 
turl spirtoase. 

Budgetul com. e de 13011 
lei la venituri §i de 11 198 lei 
la cheltueli. 

Locuitorii poseda: 144 plu- 
guri : 114 cu bol, 30 cu cal ; 
165 care $i carafe: 117 cu boT, 
48 cu cal. 

Comerciul se face de 21 cir- 
ciumari. 

Vite: 179 cal §i lepe, 2 ar- 
masarl, 377 boT, 165 vaci ^i 
vifel, 29 bivoli $i 187 bivolite, 
26 porcl $i 977 ol. 

Improprietaritl sunt 140 lo- 
cuitorl $i neimproprietaritl mal 
sunt 177. 

Pantiri. VezI Street ti, sat, com. 
Zlatunoaia, pi. Miletinul, jud. Bo- 
to?ani. 

Panjirul, munte, jud. Bacau, pi. 



Digitized by 



Google 



PANfOlUL 



634 



PAPUREl (TlRLA-) 



Trotusul, de pe teritoriul com. 
Htrja. 

Panfoiul, sat, in jud. Ialomita, 
plasa Cimpulul, pendinte de 
com. Moldoveni, situat pe {fcrmul 
sting al riuluT Ialomi^a, spre 
V. si in apropiere de satul 
de resedinja. Are o populate 
de 56 familil. Mai inainte purta 
numirea de Colacul. 

Locuitorit poseda: 30 cal, 50 
boT, 250 ol si 100 porcl. 

Panului (Dealul-), deal, situat 
in raion ll com. Colonesti, pi. 
Stanisesti, jud. Tecuciii. Este o 
ramificafie din 2area Dobrotfo- 
ruluT. Separa com. Colonesti de 
com. Antohesti din jud. Bacau. 

Papa, com. rur. y in jud. Teleor- 
man, plasa Tirgulul, pe partea 
stinga a riulul Vedea, intr'o pozi- 
^iune foarte frumoasa. 

Se invecineste la N. cu cat. 
Mufi din com. Dragsenei; la S., 
cu com. Drag&nesti; la E., cu 
Valea-Zbirglezil si la V., cu com. 
Scrioastea, de care se desparte 
prin riul Vedea. 

Mosia din aceasta com. face 
parte din domeniul d-lul general 
G. Manu, pe care se gasesc 
stabilite si comunele Scrioastea 
si MSldaeni. Partea ce cade in 
raza acestel comune este cam 
de 510 hect. arabile si 100 hect. 
padure. Vil sunt 16 hect. 

Riul Vedea uda comuna pe 
la margine, in direc^iunea de 
la N.-V. spre S.-E. 

LocuitorT improprietari^I sunt 
in numar de 1 13, pe o intindere 
de aproape 460 hect. 

Are o populate de 1000 su- 
flete, din carl 115 contribuabill; 
o scoala, frecuentata de 29 elevi 
(1899-900); o biserica, deservita 
de un preot si do! cintSre^T. 

Vite: 359 vitc marl cornute, 
35 cat, 650 of si 86 porcl. 



Budgetul com. e la veniturl de 
1705.04 let si la cheltueli de 
1553 lei. 

Comunica^ia din com. Papa 
la com. Scrioastea si Rosiori se 
face printr'un vad, prin Vedea, 
la S.-E. comunei; de acolo dru- 
mul da in soseaua judefeana Ro- 
siori-Strimbeni. Cu comunele Cu- 
cuefi, DiSganesti si cu cat. Mu^i 
se leaga prin sosele vecinale. 

Distan^a com. de Rosiori, este 
de 8 kil., iar de la resedin^a jude- 
{ulul sunt 59 kil. 
. Calea ferata Costesti-Magu- 
rele strSbate teritoriul com. La 
N.-V. comunei se afla stafiunea 
cu acelasi nume, avind si un 
canton facut cu cheltuiala d-lul 
general Manu si care serveste 
pentru incarcatul cerealelor de 
pe domeniul d-sale. 

Papa, stafie de dr.d.-f., jud. Te- 
leorman, pi. Tirgului, com. Papa, 
pe linia Costesti-Rosiori, pus£ in 
circulate la 1 Ianuarie 1887. Se 
afla intre stabile Benca (9.6 kil.) 
si Rosiori (9.4 kil.). Inatyimea 
d'asupranivelululMarilde 108.77 
m. Venitul acestel stajil pe a- 
nul 1896 a fost de 146 18 let, 
15 banl. 

Papa, coasta de deal, la E. de 
cat. Simburesti si Tonesti, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Olt, in apropie- 
re de piscul Dobra. Se intinde 
din apa Cungrea-Mare panS in 
dealul Tonesti. Pe coasta Papii 
este drumul Papa, foarte greti 
de urcat si coborit. 

Papa, vale, jud. Vilcea, izvoreste 
din dealul Dr&ganul; trece prin 
Dealul-Papel si Dealul-LunguluT ; 
curge pu{in c&tre S.; formeaza 
limita de S. a comunei si se var- 
sa in riul Cerna. 

« 

Papaciocul, coasta de deal, in 
jud. Tecuciu, com. Pufeni, in- 



cepind din Piscul Balan, spre E. 
de padurea Buzatulul, com. Pu- 
{eni. 

Papazole§ti, urme de ruine^ in 
jud. Romana^i. 

Papaul, pise, jud. Muscel, pe cul- 
mea Ghezera (2095 m.). 

Papaul, munte, jud. Muscel, co- 
muna Corbi, plaiul Nucsoara, 
situat intce malul sting al riului 
Doamna si Bratia-Mare. 

Virful lul poarta acelasi nume. 

Papaul, padure, jud. Muscel, in 
intindere de 3190 hect., pro- 
prietate a statulul. Face parte 
din marea p&dure Corbi, din 
plaiul Nucsoara, formata din 10 
trupurl : Plaisorul, Preotesele, 
Bindea, Zanoaga, Pap&ul, Ru- 
sul, Platica, Alunisul, P&durile 
si Cringul, aVind toate o intin- 
dere de 17530 hect. 

Papii (Fundul-), cdtun, al com. 
VintilaVoda, jud. Buzau, cu 50 
locuitorl si 16 case. 

Papii (Crura-), cdtun, al com. 
VintilaVoda, jud. Buz&u, cu 
40 locuitorl si 13 case. 

Papuci, cdtun, al com. Odaile, 
jud. Buzau, cu 20 locuitorl si 5 
case. 

Papucul, piriU si ias. Piriul e for- 
mat din izvoare si din iazul cu 
acelasi nume, de pe teritoriul 
satulut Portarul-de-Mijloc, com. 
Zapodeni, pi. Mijlocul, jud. Vas- 
luiu ; uda aceasta com. de la N. 
spre S., apol trecind in com. 
Valea-Rea, se varsi in iazul de 
pe teritoriul satulul Moara-Dom- 
neasca. 

Papurel (Tirla-), tirla, in jud. 
BrSila, com. Bertesti-d.-s., pe tar- 



Digitized by 



Google 



PAPUREl (VtRFUL-) 



635 



PARAOANI 



mul drept al canalulul Creme- 
nea ,pe ostrovul Varsatura, a- 
proape de hotaruljud. Ialomi^a. 

Papurel ( Virful-), pise de deal, 
la N. de satul Vultureni, com. 
cu acela$I nume, jud. Tecuciu. 

Para-Bair, deal, jud. Tulcea, in 
partea de E. a pla$el Macinul, 
§i cea N.-V. a com. rur. Cerna ; 
este o prelungire S.-E. a dea- 
lulul Curt-Bair ; de naturi sttn- 
coasa, acoperic cu tufari^url ; pe 
la poalele E. are $i vil; din el 
i$I ia na^tere valea Megina ; are 
158 m., dominind sat»il §i piriul 
Cerna, drumul jude^ean Macin- 
Babadag $i eel comunal Cerna - 
Satul-Nou. 

Para-Chioi, comund rurald, ju- 
de^ul Constanta, plasa Silistra- 
Noua\ a?ezata fn partea de V. 
a jude$ului, la 90 kil. spre S.-V. 
de ora$ul Constanta, capitala 
districtulul, $i in cea meridio- 
nals a pla?el, la 27 kil. spre S.- 
E. de ora$ul Ostrovul, re$e- 
din{a ocoluluT. 

E formats dintr'un singur sat, 
a$ezat pe valea Ghiuvenli, intre 
dealurile Capus-Chioi-Bair, la V. 
$i Distrul la E. 

Se margine$te la N. cu com. 
Ghiuvegea, iar la V. cu corauna 
Carvan $i Bulgaria. 

Relieful soluluT e accidentat 
de culmea Para-Chioi, cu rami- 
ficafiunile sale. Printre cele mal 
insemnate dealurl sunt : Capus- 
Chioi-Bair la V., Macurova-Bair 
(168 m.) la S.-V., Uzum-Mese- 
Sirti la S., Sinir-Bair $i Aslama- 
Sirti, cu virful Calaigi (196 m.), 
la S.-E., Distrail (172 m.)laN. 
Toate aceste dealurT sunt aco- 
perite cu p&durl frumoase, cu 
livezl $i pa§uni. 

Movile sunt purine ?i fan! 
important, servind numal ca 
puncte de observafie 51 orientare. 



Val sunt : Ghiuvenli, prin cen- 
trul comunei, trecind 91 prin sa- 
tul Para-Chioi, avind ca adia- 
cente pe dreapta valea Ciur- 
giuc-Culac unita cu Azadic-Cu- 
lac, trece prin padurile Asadi 
§i Cojocarul; valea Satis-Chioi 
la V. Malurile acestor val sunt 
incintatoare, acoperite cu pa- 
durl $i livezi. 

Suprafafa comunei este de 
1 63 1 hect., din care 30 hect. 
ocupate de vatra satuluT, res- 
tul impar^it intre stat, care po- 
sedcL 163 hect. 51 locuitorii,carI 
stapinesc 2439 hect. 

Are o populate de 173 fa- 
milif, sau 755 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul Adormirea, fon- 
data de locuitorl, deservita de 
1 preot, 1 dascal $i 1 paracli- 
ser; o $coala mixta, condusa 
de un inva{ator ?i o invatatoare, 
frecuentata de 143 copil; un 
spital rural, situatpe valea Ghiu- 
vegea, la 3 kil. spre N. de sat. 

Budgetul comune! e la veni- 
turl de 2793 lei $i la cheltuelT, 
de 2154 lei. 

Locuitorii poseda : 80 pluguri ; 
202 care §i caru(e ; 3 ma?inl de 
secerat, 10 grape de fier; 3100 
vite, mal cu seama ol ?i bol. 

Industria este numal casnica. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Cal de comu lica^ie sunt: ca- 
lea judefeana Ostrovul, Lipni^a, 
Pana-Chioi, Mangalia, trecind 
prin sat ; apol drumurl vecinale 
$i comunale, ducind la satele 
invecinate : Ghiuvegea, Caranlic, 
Regep-Cuius, Dobromirul, etc. 

Paraipani, catun, in jud. Putna, 
pi. Bilie$ti, com. Mtrce^ti, situat 
pe malul Putnel, avind Radu- 
le^ti la E. $i mal in apropiere 
de malul bahjei. 

Are o populate de 75 su- 
flete, carl loeuese in 21 case. 

Mo§ia Paraipani a fost data 



zestre, impreunS cu altele din 
{inutul Putna, hatmanului Ale- 
xandru Mavrocordat, de catre 
socrul sau, Domnul Alexandru 
Moruzzt. 

Paraipani sau Arsache, com. 
rur. , in jud. Vla$ca, pi. Mar- 
ginea. VezI Arsache. 

Paraipani, catun (tirlS), in jud. 
Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Chtoara. 

Paraipani, proprietate, in jud. 
Vla$ca, pi. Marginea, la S.-V. 
de Giurgiu, pe malul Dunarel. 
Incepe din marginea Domeniu- 
lul Giurgiu, de la malul de jos 
$i merge pana la Gaojani. Pe 
aceasta proprietate se gase^te 
satul Arsache, care pana la 1872 
se chema Paraipanul, apol satul 
Balariile ?i satul Malul-de-sus. 

Frazil Fotino in Istoria {arel 
la pag. 91, ne spun ca aceste 
mo$iI aparfineau la 1735 m&na- 
stirel Radu-Voda. Egumenul a- 
celeT manastiri indatorindu-se, 
aceasta mo^ie ?i cu Stane^ti 
s'au vindut la licitajie la Tribu- 
nalul Vla?ca, la 1829, cind a 
intrat in posesie d-1 Doctor 
Arsache. 

Satul Paraipani, la 1872, §1 a 
luat numirea de Arsache, dupa 
numele proprietarulul. 

Parami$tea, pirh'as, in jud. Neam- 
Ju, pi. Bistri^a, com. Mastacanul. 
Izvore§te din ramura muntelul 
cu acela§I nume (partea S. a 
ramurel Tarc&ul) ?i se varsa pe 
stinga piriulul Tarcaul, mal in 
sus de schitul cu acela?! nume. 

Paraoani, piri/7, jud. Tecuciu, iz- 
vore^te din ripa cu acela^I nume, 
curge pe linga satul Nicore?ti 
?i se varsa in partea dreapta 
a Zeletinulul, in raionul com. 
ValeaRea. 



etil7. Mor*it Dicflonar GtoffraMc. Vnl. TV. 



81 



Digitized by 



Google 



PAKASCIHV (VAl.CKAUA-LUl-) 



H3H 



PAR( HE$UL 



Paraschiv ( Valceaua-lui-), vil- 
cea, jud. Teleorman, situate pe 
cimpia dintre mobile Balaci ?i 
Sili?tea, pe linga $oseaua Ba- 
laci-Tatare^ti. 

Paraschiva, insula, in Dunare, 
in dreptul com. Chiseletul, pi. 
Oltenija, jud. Ilfov. 

Paraschiva, picket de grani{if, 
pe Dunare, cu No. 161, in drep- 
tul jud. Ilfov, pi. Olteni^a, com. 
Chiseletul. 

Paraschiva (Dupa-), picket de 
granifd, pe Dunare, cu No. 162, 
in dreptul com. Chiseletul-Romin, 
pi. Oltenija, jud. Ilfov. 

Paraschiva (Ostrovul), pddure 
a statulul, in intindere de 200 
hect. VezT $analul-DunareT, pa- 
dure, jud. Ilfov. 

Paraschiveasca, picket vechiu, 
cu No. 26, jud. R.-Sarat, pi. 
Ora?uluI, com. Virte^coi, pe riul 
Milcovul. 

Paraschiveni, sat, in jud. R.- 
Sarat, pi. Ora?uluI, com. Cim- 
pineanca, in partea de S. a co- 
muneT, pe riul Milcovul, la 1 kil. 
785 m. spre S. de catunul de 
re?edin{a, Pintece$ti. Are o 
suprafata de 150 hect., cu o 
populate de 52 familii, sau 177 
suflete, din carl 63 contribuabill. 

Paraschiveni, numire veckie a 
comunel si catunulul Gologanul, 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s. 

Paraschiveni, vechiu picket, cu 
No. 37, jud. R.-Sarat, pi. Ora- 
$ulul, com. Cimpineanca, pe 
malul drept al riulul Milcovul. 

Paraschive^ti, catun, jud. Ar- 
ge$, pi. Oltul, ftcind parte din 
com. rur. Cremenari-Mo^neni. 



Parava, com. rur. f in jud. Putna, 
pi. Racaciuni, situata in valea 
prin care curge piriul cu acela?! 
nume $i peste dealul de la Dra- 
gu$ani, la 30 kil. de sub-pre- 
fectura pla?el ?i la 74 kil. de 
capitala jude^ului. 

Se compuue din cat. Parava 
$i Teiu^ul. 

Are o populate de 203 fa- 
inilif, sau 926 suflete, din carl 
191 contribuabill, locuind in 247 
case ; 1 biserica parohiala, cu 
hramul S-fiT Voevozi, in cat. 
Parava ?i 1 filiala, cu hramul 
Adormirea, in cat. Teiu^ul ; o 
?coala mixta, frecuentata de 17 
copiT. 

Budgetul comunel e la veni- 
turi de 2363 leT, 72 ban! §i la 
cheltuell, de 2259 let, 7 banl. 

Locuitoril poseda : 41 plu- 
gurl de fier; 190 boi, 160 vacT, 
24 cal, 160 ol, 16 capre, 280 
porcl ; 40 stupi cu albine. 

Se cultiva viea pe o intin- 
dere de 142 hect. 

Sunt in com. : 3 comercianfl 
de coloniale, 1 de cereale, 2 
flerarl, 2 lemnarl ?i 5 fabricanflf 
de rachiti. 

Parava, cdtun, in jud. Putna, 
com. cu acela^I nume, pi. Ra- 
caciuni, situat peste dealul de 
la Dragu$ani §i in valea prin 
care curge piriul cu acela$! 
nume. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul S-til Voevozi; 1 ?coala 
mixta, frecuentata de 17 copiT. 

Parava, parohie, in jud. Putna, 
com. cu acela$I nume, pi. Ra- 
caciuni, avind I biserica paro- 
hiala, cu hramul S-{iT Voevozi, 
in cat. Parava, $i 1 filiala, cu 
hramul Adormirea, in Teiu^ul. 

Parava, piriias, pe teritoriul co- 
munei cu acela?! nume, pi. Ra- 
caciuni, jude^ul Putna, care se 



varsa in piriul Dragu§ani. Iz- 
vore?te din Marghio^el $i se 
une?te cu piriul Dragu^ani. 

Parche§ul, com. rur., a^ezata in 
partea de N. a jud. Tulcea $i 
a pla^el Isaccea, linga girla So- 
mova. 

Se margine§te la N. cu Ba- 
sarabia, despar^ita prin Dunare; 
la V., cu com. urb. Isaccea ; la 
S., cu com. Nicolifelul $i Te- 
Itya, iar la E., cu com. Somova. 

E formata din cat inul cu a 
cela$i nume, a^ezat pe malul 
drept al girlel Somova. 

Relieful solulul fine ?i de re- 
giunea dealurilor $i de a $esu- 
luT; aproape jumatate din teri- 
toriu e acoperit cu stuf $i bal^T. 

Dealurl sunt: Chri-Glic (64 
m.), la V., cu pa$unf; Cernori, 
la S. $i Stinca-Mare, la E. f am- 
bele acoperite cu padurl. 

Apele care uda com. sunt 
Dunarea, la N., intre milele 59 — 
62 ; girla Somova prin interior 
trecind pe linga sat; valea A 
dinca, la V.; valea Ogurluiul 
prin mijloc, trecind ?i prin sat 

Balfi sunt : Parche$ul, de 1 29 
hect., con^inind pe?te bun, ?i 
alte doua mai mid. 

Intinderea comunel e de 880 
hect., din carl 82 hect. vatra 
satulul, 380 hect. ale locuitori- 
lor, 418 hect. ale statulul. 

Populafiunea, in maioritate 
compusa din Romiol $i Ru$T, 
este de 144 familii, sau 574 
suflete, din carl 160 contrib. 

In Parche^ul se afla: o bise- 
rica, facuta de locuitori in 1877, 
cu hramul Sf. Apostoll, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 cintarej; o 
$coala, frecuentata de 38 elevl 
(1899— 1900). 

Pamintul, parte e pietros, parte 
acoperit cu stuf ?i mla?tinl. 

Locuitoril poseda: 77 plu- 
gurl ; 1 800 capete de vite marl 
?i mid. 



Digitized by 



Google 



PARCHE?UL 



637 



PAREPA 



Comerciul consta in export 
de peste, cereale $i in import 
de coloniale ?i manufacturf. 

Sunt 6 comerciant!. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 3200 lei $i la cheltuell, de 
3150 lef. 

Drumurf sunt: calea najionala 
Tulcea- Isaccea, la S., ?i cal co- 
munale la : Somova, Telifa, Ni- 
colltelul, Freca^ei. 

Parche§ul, baltd, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Parche$ul, situata in par- 
tea de N. a pla$el $i a corau- 
nel, chiar linga sat $i aproape 
de Dunare, de care a fost for- 
mats prin vre-o revarsare ante- 
rioara ; e alimentata prin o mica 
girla; o parte din apa sa se 
varsa in balra Sauna, spre V.; 
din ea se desparte girla Somo- 
va, care se varsa in Dunare, 
mal sus pu^in de ora$ul Tul- 
cea; e inconjurata cu stuf; are 
o suprafafa de 1 15 hect. §i con- 
fine pe?te, care se consuma in 
localitate. 

Pardina, sat, in jud. $i pi. Tulcea, 
catunul comunel Satul-Nou, a$e- 
zat pe malul drept al brajulul 
Chilia, linga locul de unde izvo 
re$te girla Pardina, la 17 kil. 
spre E. de re^edinta. 

Are o intindere de 2200 hect., 
din car! 17 hect. ocupate de 
vatra satulul, cu 50 case. 

Popuia{ia, lipoveneasca, e de 
35 familii, sau 148 suflete. 

Pamintul e acoperit in mare 
parte cu bk\\\ $i stufurl. 

Are o biserica. 

Prin sat trece drumul comu 
nal Tulcea-Satul-Nou-Chilia. 

Pardina, ostrov insemnat, in delta 
Dunarel, in partea N. a jud. 
$i pla$el Tulcea, §i cea E. a com. 
Satul-Nou; este cuprins, intre 
braful Chilia, girlele Pardina, 



$ondul ?i Lopatna; acoperit in 
cea mal mare parte cu stuf; 
este strabatutde girlele Alileoca- 
Suhat $i Iacob-Suhat, $i coprinde 
lacurile: Costin, Costinciuc, Ba- 
cin, etc; are o intindere de 12000 
hect., neproductive. 

Pardina, grind, in jud. $i pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Satul-Nou, situat in partea N. 
a pla$ei $i cea N.-E. a com., 
pe malul drept al brajulul Chilia; 
pe el este a^ezat satul Pardina. 

Pardina, girld, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, se desface din bra- 
{ul Chilia, de linga satul Par- 
dina, $i curge spre E. ; face 
apoT un unghiu drept ^i se ter- 
mini in braful Tatarul, linga ora- 
$ul Chilia- Vechie, dupa uncurs 
de 45 kil., brazdind partea V. 
a pla$el $i a comunel. 

Pardo^i, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe ma- 
lul sting al riulul Cilnicul, a§e- 
zata in partea V. a judefulul, la 
23 kil. spre N.-V. de ora^ul R.- 
Sarat, $i in mij locul pla?eT, la 1 5 
kil. spre N.-V. de com. Sgirci^i, 
re$edin{a pla?el. 

Se margine$te: la E., cu 
com. Dedule^ti, despartfta prin 
dealurile Babel $i Doua-Coae ; la 
V., cu Margarite^ti, despartita 
prin riul Cilnaul; la S., cu Valea- 
Ra^ei $i la N., cu Valea-Salciel. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor, fiind brazdata: la S. 
de dealul Valea-Schiopulul, la 
E. de lernatica; la V. de Costo- 
mirul ?i Baba. 

Riul Cilnaul o uda la V., cu 
afluentil sal Pardo?i $i lernatica. 

Catunele, carl o formeaza 
sunt: lernatica, re?edin{a, in mij- 
loc ; Valea-$chiopuluI, la E. ; 
Valea-luI-Lalu, la N.-V. ; Cos 
tomirul, la N. 

Se intinde pe o suprafa^a de 



1036 hect. din car! 1 16 hect. va- 
tra com., 430 hect. ale locuitori- 
lor §i 490 hect. ale proprie- 
tafel. 

Are o populate de 1 89 familii, 
sati 877 suflete; 3 bisericl, una, 
in cat. Valea-Schiopulul, cu hra- 
mul Intrarea in biserica, zidita in 
anul 1862 de locuitorl, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 cintaref, 
alta, in catunul lernatica, cu 
hramul Sf. Voevozl, zidita in 
182 1 de Stanciu Anghel $i lo- 
cuitorl, deservita de 1 preot $i 
1 cintarej, §i a treia, in catunul 
Valea-luI-Lalu, cu hramul Po- 
gorirea sf. Duh, zidita in 1842 
de locuitorl ; o §coala mixta, fon- 
data in anul 1 867 de D. C. Datcu, 
condusa de 1 invafator $i frecu- 
entata de 27 copii (1899-900). 

Locuitorii poseda : 60 plugurl ; 
320 boi, 160 vaci, 15 cal, 18 
lepe, 1600 ol, 198 capre $i 186 
rimatorl. 

Comerciul consta in importul 
de coloniale, bra§oveniI $i in 
exportul de cereale. Transportul 
se face prin gara Rimnicul-Sarat. 
Caile de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale spre: Valea- 
Salcil, Margarite^ti, Babeni De- 
dule^ti, Greabanul-Sgirci^i-Rim- 
nicul-Sarat. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de 1 543 lei, 1 1 banl, $i 
la cheltuell de 13 16 lei, 88 banl. 

Pardo^i, cdtun, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-j., pendinte de 
com. Pardo§i. V. com. Pardo$i. 

Pardo^i, piriil, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s. ; izvore^te din 
Dealul-Babel; uda com. Pardo^i 
prin mijloc, trecind prin catunele 
lernatica $i Pardo$i $i se varsa 
in riul Cilnaul, pe partea dreapta. 

Parepa, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Cimpul, situata pe vaile Cep- 
tureanca $i Razboiulul, la 31 



Digitized by 



Google 



PAREPA 



638 



PARSALELE (MUNTELE-) 



kil. de capitala jude^ulul $i Ja 
10 kil. de re$edin{a pl&$el. 

Se compune din 3 cat. : De- 
gerafi (spre N.), Parepa (in cen- 
tru), ?i Ru?ani (spre S.), avind 
o populate de 924 suflete, din 
carl 203 contribuabili, locuind 
in 231 case. 

Are : dou& bisericf, la Parepa 
?i la Degera{L Cea din Parepa 
s'a zidit de Pitarul $tefan Ma- 
coveiii, care i-a donat $i o sfoa- 
r& de mo$ie, cam de 180 pog.; 
iar cea din Degera^i s'a zidit 
la anul 1892 de me?terul An- 
ghel Ioni^a din Ploe^ti, $i cu 
ajutorul d-lor P. S. Aurelian $i 
Gg. Gr. Cantacuzino ; o ?coala, 
frecuentata de 17 copil; 3 mori 
cu aburl. 

LocuitoriT, in numar de 136, 
s'ati improprietarit la 1 864, din- 
du-li-se 540 hect., afara de 40 
insured, carl s'au improprie- 
tarit pe mo$ia statulul Parepa, 
din care li s'au dat 200 hect. 

LocuitoriT posedS: 92 cat, 241 
vacl, 520 bol, 3 bivolf, 213 1 01 
?i 151 porcl ; 50 stupJ cu albine. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 4 circiumarf. 

Budgetul coraunel e la veni- 
turi de 9489,84 leT, iar la chel- 
tuelf, de 5361,36 lei. 

Prin com. trece o singura $osea. 

E udata de Valea-RazboiuluJ, 
ce curge prin com. Tom^ani, 
unde formeaza ma?* multe he- 
le$taie ?i de Valea-Ceptureanca, 
formata din plot $i care se im- 
preuna cu Valea-Razboiului, in 
dreptul cat. Ru^ani. 

Se margine^te cu comunele : 
Colceagul, Fulga, Tom^ani $i 
DragSne^ti. 

Parepa, sat, facind parte din co- 
muna rurala Parepa, pi. Cimpul, 
jud. Prahova. 

Parepa, mo§ie a statuluT, jud. 
Prahova, pi. Cricovul, pendinte 



de schitul Izvoarele sau Crasna, 
care se arendeazS cu 1600 leT 
anual, dimpreunS cu pSr^ile po- 
sedate de stat in tot hotarul 
mo$ieT Izvoarele, plaiul Telea- 
jenul, consistind din fine^e, po- 
en! $i sili$te. 

Paringul, culme a munfilor Car- 
pa$i, jud. Vilcea, din dreapta 
LotruluT, avind piscul Paringul 
(2076 m.) $i din care porne§te : 
culmea Gurguiata, c&tre S.E., 
avind ca piscuri: Muntele S15- 
tioara (870 m.); Culmea-Ur?a- 
nilor, catre S.E., avind ca pis- 
curT: Ur?anul $i muntele Frasi- 
netul; culmea Bistri^a, c&treS., 
avind ca piscuri: mun{if Co{i, 
Buila $i Arnota; culmea Vintu- 
rarija, c&tre S.E., <>i care se ra- 
mifica in Culmea-Petrenilor, Cul- 
mea - Barbate^tilor $i culmea 
Smeuratul ; culmea Cheia, avind 
ca virf mat inalt muntele Sto- 
gul $i Culmea-01&ne$tilor. 

Virfurile mal insemnate ale 
culme! Paringul sunt: Balota, 
Cocorul, Briota, Chindia, Nau- 
ruful $i Sida. 

Aceast& culme, aproape pa- 
ralela cu Culmea-PI&tane$tiIor, 
care se aria la 20 kil. departare, 
formeaza dimpreunS frumoasa 
?i bogata vale a Lotrulul. 

Parise^ti, catun, jud. Vla$ca, pi. 
Glavaciocul, pendinte de com. 
Tam&?e?ti, proprietate a d-Iul 
Costacopolu, situat despre Cre 
venicul-Colfeasca. Are 70 locui- 
torl, fo?tI claca^f, care, la 1 864 
au luat 210 hect. pamint. 

Parmuva, deal, in partea despre 
N. a comunel Tome$ti, pi. Co- 
drul, jud. Ia?i. Se intinde de la 
V. spre S., pe partea dreapta 
a ?esului Bahluiul, formind un 
pise inalt, numit Dobo^ul. Se 
sfir?e$te prin o vale, numita 
Gura-RuptureT. Pe poala-i des- 



pre N. trece ?oseaua na{ionala 
Ia^i-futora, iar pe cea de S., 
$oseaua jude{ean2. Ia$i-Falciu. 
Pe ambele lui coaste sunt : vil, 
livezt $i semSnaturi. 

Parpani{a, com. rur., in partea 
de S.-E. a pla^el Funduri, jud. 
Vasluiu, la 29 kil. de ora$ul 
Vasluiu ?i la S kil. de Negre$ti, 
re$edin$a pla$el, situate pe dreap- 
ta $i pe stinga pir. Rebricea, care 
o strabate in toata. intinderea. 

E formats din satele: Par- 
pani^a, Frenciugi §i Glodeni, 
pe o suprafafa de 1902 hect. 
?i cu o populate de 1091 suflete. 

Are 3 bisericl; 2 ^colf mixte, 
in Glodeni $i Frenciugi, frecuen- 
tate de 36 elevl (1899 — 1900); 
2 morT de apa\ 

Vite: 547 vite marT cornute, 
j 7 caT, 1200 oX $i 249 rimStori. 

Locuitorif posedS 215 stupf. 

Budgetul comunel e de 2091 
lei, 48 banf, la vcniturl $i de 
1980 lei, 31 banr, la cheltuelf. 

Parpani^a, sat, jud. Vasluiu, pi. 
Funduri, com. Parpani^a, situat 
pe costi^a dealuluf din spre Ne 
goe?ti, pe dreapta piriulul Re- 
bricea, pe o suprafa^ de 298 
hect. $i cu o populate de 1 82 sufl. 

Are o biserica, ziditS de Pe- 
tru Rosetti, deserviti de un 
preot $i 2 cintare^I; o moara 
de apa, pe piriul Rebricea. 

In partea despre V. a satu- 
luT, se aria" o movilS formata din 
pamint ?i care e foarte vechie. 

Teritoriul pendinte de sat e 
parte proprietatea d-luT V. Mi- 
hailescu ^i parte a d-nel An- 
ghelia $alariu, iar parte a lo- 
cuitorilor claca$I. 

Vite : 145 vite marl cornute, 
18 cat, 58 01, 95 rim&tori. 

Locuitorif poseda 66 stupi. 

Parsalele (Muntele-), padure, 
cu o suprafa^cl de 800 falcf, pc 



Digitized by LiOOQ IC 



PARSALELE (MUNTELE-) 



639 



PASAREA 



teritoriul catunului Coza, plasa 
Vrancea, jud. Putna, aparfinind 
locuitorilor din com. G&urile in 
dev&lm&§ie. 

Parsalele (Muntele-), pddure, 
in suprafa^a de 900 faldf, pe 
teritoriul satului Coza, pi. Vran- 
cea, jud. Putna, aparfinind lo- 
cuitorilor din com. Negrile?ti. 

Parsinoaia, cdtun, despre N., 
al comuneT Tia-Mare, pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i, a$e- 
zat linga Olt, pe Valea-Draculul. 

Parvulocul, punct trigo7iomctric 
de observafie de rangul I-iu, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, comuna 
Cara-Orman, pe malul sting al 
brajului Sf. Gheorghe, la con- 
fluen^a sa cu girla Parvulocul. 

Pasatul, sau Novo-Selifa, sat, 
pe mo$ia cu acela^I nume, com. 
Buda, pi. Her^a, jud. Dorohoiu. 

Are o populate de 109 fa- 
milif, sau 799 suflete; o bise- 
ric&, cu hramul Buna-Vestire, 
mica, de lemn, facuta in 18 14. 

Proprietatea mo$ief este : a 
erezilor defunctulul N. Alcaz, 
a erezilor defunctulul M. Hol- 
ban $i a altor proprietary 

Satenil improprietari^i au 129 
hect. pamint; iar proprietary, 
458 hect., 31 aril cimp ?i 114 
hect. ?i 58 aril padure. 

Piraie ce tree mo?ie sunt 2 : 
Tochile $i Bigiurea, ce vin din 
Bucovina (Austria). 

Hotarele mo$iei sunt cu : Slo- 
bozia, Buda-Mare $i Bucovina. 

Pasate^ti, makala, ftcind parte 
din com. rur. Gane^ti, pi. Mij 
locul, jud. Vilcea. Are o popu- 
la^iune de 379 locuitorl. 

Pasarea (Burdu§ani), sat, fa- 
cind parte din com. rur. Pi- 
teasca-PasSrea, pi. Dimbovi^a, 



jud. Ilfov, situat la N.-E. de 
Bucure^ti, pe {annul sting al 
v^el Pasarea. La S., trece $0- 
seaua judefeana Bucure?ti Biaila 
§i calea ferata Bucure§ti-Cala- 
ra$i. Sta in legatura cu com. 
Brane^ti prin o $osea vecinala. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1070 hect., cu o populate de 
343 locuitorl. 

Statul are 850 hect. ?i locui- 
toril, 220 hect. Statul cultiva 
prin arenda$il sai 250 hect. (600 
padure). Loc. cultiva tot terenul. 

Are o ?coala mixta, frecuen- 
tata de 61 copil (1899-900); un 
hele?teu. 

PasSrea (Rahtivanca), sat, fa- 
cind parte din com. rur. Fru- 
mu$ani-Cu$tureni, pi. Negoe^ti, 
jud. Ilfov. 

Are o suprafa^a de 760 hect., 
cu o populate de 150 locuitorl. 

D-l N. Budi$teanu are 526 
hect. §i locuitorii, 234 hect. Pro- 
prietarul cultiva 410 hect. (60 
sterpe, 50 izlaz, 6 padure). Lo- 
cuitoril cultiva tot terenul. 

Are 1 hele$teu $i 1 pod. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor mari e de 
105 5*1 al celor micT, de 493. 

Pasarea, mdndstire de cdlugd- 
rife, jud. Ilfov, situata pe apa 
Pasarea, la 2 ore departare de 
Bucure$ti. Fusese ma! nainte 
manastire de caiugarT. S'a zidit 
la 1 81 3 de cuvio^ia sa Timo- 
teiti, arhimandritul Cernichil. La 
1848, darimindu-se biserica, s'a 
ridicat din temelie actuala bise- 
rica de parintele Calinic, arhi- 
mandritul Cernichil, in zilele 
binecredinciosululDomn Gheor- 
ghe Bibescu. 

Manastirea se administreaza 
de o stanza, ajutata de un con- 
siliO economic $i de un consiliu 
spiritual. Are 129 cillugari^e. 



Pas&rea, parte din mosia statu - 
luT Bucovul, jud. Teleorman, pi. 
Teleorman, pe care s'au impro- 
prietarit locuitoril claca§i din 
com. Bucovul- Adunafi, la 1864. 
I s'a dat aceasta numire, pen- 
tru ca acest trup a fost al mi- 
nastirel Pasarea, din jud. Ilfov. 

Pasarea, pddure a statului, in 
suprafaja de 1049 hect., jud. 
Ilfov, pi. Dimbovija, pendinte 
de com. Pasarea $i Piteasca. 

Pasarea, picket, in jud. Buzau, 
situat la poalele munteluf Pente- 
leul, la sorgintea izvorulul Milea. 

Pasarea, pirin, jud. Ilfov, format 
din doua izvoare, din care unul 
izvpre^te din com. Tunari $i trece 
in direcfia de la N. spre S. pe 
linga satele : $tefane?ti, Afumafi, 
Moara-Domneasca, Ganeasa, Co- 
zieni §i Pasarea $i aci se im- 
preuna cu alta vale ce-$I are 
sorgintea de linga satul $indri- 
lita. La intilnirea acestor doua 
ape, in cotul despre N., este 
situata manastirea Pasarea. Im- 
preunindu-se ambele sorginfl $i 
curgind in direcfia de S., tree 
pe linga satele : Burdu$ani, Bra- 
ne$ti, Vadul- AniT, Fundeni-Ghe- 
rasi $i Frunzane§ti, unde intra 
in lunca DimbovifeT, $i in drep- 
tul satului Piatare?ti se varsa 
in Diinbovifa. 

Din aceasta apa, in dreptul 
fie-carul sat din cele indicate, 
prin ridicare de zagazuri, s'au 
format hele§taie ce serva la dife- 
rite trebuin^eale loc. locali : ada- 
parea vitelor, pescuitul, topirea 
cinepel $i inului, papura pentru 
rogojini, trestie pentru invelitul 
caselor $i rachita pentru co$urf. 

Pasarea, vale si ba/td, in jud Il- 
fov, la S. de manastirea Pasarea. 

Pasarea, girld, desfacuta din Du 



Digitized by LiOOQ IC 



PASCAL 



640 



PATRICHENl 



n&re, ceva mal sus de ora?ul 
Zimnicea, jud. Teleorman. Dupl 
ce prime^te apele carl se scurg 
din balta Suhaia, trece pe sub 
poalele ora^uluf, curge pe linga 
cStunui Zimnicelele $i, mal la 
vale de com. N&sturelul, impreu- 
nata $i cu alte ape ale Dunarei, 
formeaza Balta-Scae?tilor. 

DupS ce ese din balta, i$I 
continua drumul pe linga com. 
Bragadirul, prime?te apele riu- 
luf Vedea §i de aci inainte cur- 
ge pe linga com. Bujorul din 
jud. Vla^ca, pana aproape de 
Giurgiu, unde se confunda cu 
apele Dunarei. 

Pascal, balta, pe teritoriul satu- 
luJ Gherm&ne^ti, com. cu ace- 
la?! nume, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, in partea de E. 

Pascul, lac, pe proprietatea Pe- 
tro?ani, pi. Marginea, jud.Vla?ca. 

Pastrama, sat, in jud. Ialomija, 
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de 
com. $i satul Milo$e$ti, situat 
pe loc $es, spre S.-V. 

Are o populate de 31 fam. 

Locuitoril poseda : 90 cat, 
205 bol, 524 ol ?i 69 porcl. 

Pastramagi(Ostrovul-), insula, 
in jud. Constanta, formata de 
Dun&re, la intrarea el pe teri- 
toriul rominesc al Dobrogel, si- 
tuate in partea S.-V. a Dobro- 
gel, in partea N.-V. a pi. Silistra- 
Nou& §i a com. urb. Ostrovul. 
Are o formS lunguia^a, pre- 
zintind o largime mal mare 
spre V. Este de origine alu- 
vionara, cu p^mint format din 
nisip $i pTetri$. Malurile sale sunt 
acoperite cu plctri? mal mare. 
Are o lungime de 700 m. $i o 
intindere de 120 hect. Bra- 
tul, care in partea de S. o des- 
parte de uscat, are 200 m. lar- 
gime $i 4 m. adincime, iar eel de 



la N., care o desparte de Os- 
trovul-Hopa, are 250 m. largime 
$i 4 m. adincime, amindoua fiind 
nenavigabile. Este acoperita cu 
iarba, ce serva de p&$une vite- 
lor locuitorilor. In partea de V. 
sunt vre-o cite-va locuin^e, iar 
in cea de N. o livede cu prunf. 

Pasul-Bicazului, treed toare, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Bicazul. Comunica cu Mi- 
clau^ul printr'un drum, care de- 
vine poteca in Transilvania. 

Pasul - Taciunelui, treedtoare, 
jud. Neam^u, care pleach din 
ingusta vale a TazULului $i trece 
in valea Bistri^ei, scoborind cur- 
sul Nechiduluf. 

Pasul-Tulghe^ului, treedtoare, 
pietruita. De la satul Hangul, 
jud. Neamfu, urea cursul Bis- 
tri{ef, tae muntele Gherghiului 
la cota 1265 m., trece la sta- 
fiunea balneal de la Borszec 
(Transilvania) $i conduce in cim- 
pia Gherghiului (valea superioara 
a Mure^ului). Aceasta comuni- 
ca^ie este aparata in Transil- 
vania printr'o baterie. 

Pasul-Turcului, drum, ce trece 
de la satul Stanile?ti, com. cu 
acela^I nume, pi. Prutul, jud. 
FAlciu, spre S.-V., la locul nu- 
mit Tab&ra. 

Pe aicf, se zice, ar i\ venit $i 
s'ar fi ?i retras armata turceasca, 
in r&zboiul ce a avut cu Ru?it, 
la 1711. 

Pa§a-Ci§la, sat, jud. Tulcea, a- 
$ezat in partea S.-E. placet Ba- 
badag, ?i cea E. a com. Canli- 
Bugeac, la 4 kil. spre E. de re- 
$edin^a, aproape de malul nor- 
dic al lacului Golovifa. 

Are o intindere de 42 hect., 
cu o populate de 60 familiT, 
sau 243 suflete, BulgarT, ocu 



pindu-se cu agricultura, gridi- 
n&ritul ?i pescuitul. 

Prin sat trece drumul comu- 
nal Ciamurli-Jurilofca. 

Pa$ca, canal, al Dunarei- Vapoa- 
relor, jud. Br&ila, care se des- 
parte de Dunire la N. satulu! 
Gura-Girlu^eT ; strSbate partea 
stinga. a satulul pana la Tr&- 
sura din com. Stancufa, unde 
se une$te cu canalul Cremenea ; 
de aci continua tot pe aceasta 
parte pana la hotarul de N. al 
com. Vizirul, unde se une$te iar 
cu Dun3rea-Vapoarelor. 

Pa^cani. VezI Pa?cani. 

Pa§ei(Balta-),/W/tf, in jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Ciuperceni, 
spre S.-V. de Lacul-Sarat, for- 
mata din ma! multe baitf cu o in- 
tindere aproximativa de 20 hect. 
N'are scurgere. Conine pe§te. 

Pa§ei (Vadul-), cdtun, al com. 
Scurte$ti, jud. Buzati, cu 470 
locuitori, 153 case, o $coala cu 
68 elevl(i899 — 900), format in 
mare parte de insurant. Se nu- 
me§te ast-fel, pentru ca pe aci, 
in 1789, marele Vizir, fiind in- 
vins de generalul rus Suvarof, 
a trecut fugind cu armata sa. 
Acest vad a servit in anul 1808 
de trecatoare armatelor belige- 
rante ruso-turce. Are sub-divi- 
zia Bisceni, unde sunt stabili^f 
insura^el din munte. Aci e §i 
cunoscuta movila Ciocirlia. 

Pate-Rau, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Dumi- 
tre^ti, in partea de E.; este aco- 
perit cu pa?uni §i purine pldurT. 

Patricheni, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Pance^ti, 
spre N.-Pl de satul Pance§ti, ^i 
la 3 kil. de el. Are o populate 
de 70 sufl., din carT i8contrib. 



Digitized by LiOOQ IC 



PATRU-FRATi 



641 



I'AZAKLt 



Locuitorif poseda 195 vite 
mari cornute. 

Patru-Fratl, sat, in jud. Ialo- 
mi{a, pi. CimpuluT, pendinte de 
com. Moldoveni, situat pe tar 
mul sting al riuluf Prahova, a- 
proape de varsarea acestul riii 
in riul Ialomita. 

Are o populate de 163 fam.; 
o §coala mixta, frecuentata de 42 
copiT(i899 — 900); obiserica, de- 
servita de 1 preot si 2 cintare^T. 

Locuitoril poseda : 40 caT, 
550 boT, 1300 oT si 200 porcT. 

Patru-Par^I, mofie, nelocuita, 
in jud. Ialomi^a, pi. Ialoinita- 
Balta, com. Murgeanca. 

Patru-zeci-de-Cruci, sau Pe- 
tre§ti, com. rur., jud. Vla^ca, 
compusa din catunele : Patru- 
zeci-de Cruel si Moara-din-Groa- 
pa, situata pe coasta dreapta a 
vael Neajlovuluf, la 46 kil. de 
Bucuresti, la 82 kil. de Giur- 
giu, la 27 kil. de Obedeni, re- 
sedinja plasei Glavaciocul-Neaj- 
lovul si la 20 kil. de Titu. 

Are o populate de 5i8sufl., 
din carT 105 contrib.; 2 bisericT, 
deservite de 1 preot si 3 dascalf, 
constituind parohia Patru-zeeT- 
de-Crud ; o scoala, frecuentata 
de67 elevi (1899 — 900) ; o moara 
si o piua pe apa Neajlovulul ; 
1 han mare si 4 circiuml. 

LocuitoriT se ocupa cu trans- 
porturl de lemne si carbunl la 
Bucuresti, si cu fabricarea car- 
bunilor de lemn din padurile 
circumvecine : Moara-din-Groa- 
pa, Corbi-Mari, Vadul-Stanchi! 
si Petresti, care se exploateaza 
continuu. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2149 lei si la cheltuelf, de 
1883 lei. 

Patru-zeci-de-Cruci, sau Pe- 
tresti, cdtun, pendinte de com. 



cu acelasf nume, pi. Neajlovul, 
jud. Vlasca, situat pe partea 
dreapta a apel Neajlovulul. Nu- 
mirea o are de la cele Patru- 
zecf-de-Cruc! ce eraii puse la 
intrarea in sat, spre amintirea 
celor 40 de sfin\\ mucenicT. A- 
cum i s'a dat numirea de Pe- 
tresti, dupa numele proprieta- 
rulul satuluT. Se compune din 
Petresti-d.-j., al d-nei Predescu si 
Petresti-d.-s., al d-lut C. Petrescu. 

Aci, d. Tocilescu, a desco- 
perit, in 1888, o stafiune pre 
istorica in localitatea numita A- 
naftema. Vase de pamint cu to- 
tul primitive, instrumente de 
silex si idolasl de lut s'au ga- 
sit in mare numar si se pot ve 
dea in colecfiunea Muzeului Na- 
tional de antichitatt. 

Suprafafa mosiel este de 966 
beet., din carl 356 hect. s'au 
dat la 1864, la 67 locuitori fostf 
clacasT. Este si o padure de ste- 
jar in suprafafa de 300 hect. 

Are o scoala mixta; o bise- 
rica, cu hramul Adormirea Maicil 
DomnuluT, constituind parohia 
Patru-zecf-de-CrucT si deservita 
de 1 preot si 1 dascal. 

Pa^iul, lezer, la E. com. Chis- 
caui, jud. Braila, intre Dunarea- 
Vechie, avind o lungime de 3 
kil. si o la$ime de 1 kil.; comunica 
la N. cu Dunarea-Vapoarelor 
prin privalul Corotisca. 

Paulo, punct trigonometric de 
rangul I, in jud. si plasa Tulcea, 
pe teritoriul com. rur. Moru- 
Ghiol, §i anume pe acela al 
catunulul sau Dunava^ul-d.-j., 
situat in partea V. a peninsulel 
Coj Burunul, pe malul E. al leze- 
rulul Razelm, in partea S. a 
comuneT si E. a plasei; are 1 
m. inaltime, dominind lacul si 
stuful pe o mare intindere. 

PavS^ul, com. rur. si sat, jud. 



Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j., la 40 
kil. de orasul T.-Severin. Satul 
formeaza com. cu cat. Feteni. 

Are o populate de 500 su- 
flete, din can 98 contribuabilT, 
locuind in 103 case; o biserica, 
deservita de 1 preot si 2 cintare^L 

Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
30 care cu boT, 2 canine cu cai ; 
160 vite man cornute, 7 cai, 
300 01 si 220 rimatorl. 

Budgetul com. e la veniturl de 
591 iei si la cheltuelf, de 539 lei. 

Are o sosea ce o leaga cu 
soseaua comuneT Timna. 

Pazarli, com. rur., in jud. si 
plasa Constanta, situata pe valea 
Ester, in partea de N. a jude^uluT 
la 43 kil. spre N.-V. de orasul 
Constanta, capitala districtuluT, 
si in ceaN. a placet, la 12 kil. 
spre N.-V. de satul Palazul, re- 
sedin^a pi. 

Se raargineste la N. cu com. 
Tocsof si Cogelac, jud. Tulcea; 
la E., cu com. Cara-Harman; 
la S., cu com. Cara-Murat si 
Carol I; la V., cu com. Tas- 
Punar, din pi. Medjidia si Siriul, 
din pi. Hirsova. 

Relieful solulul e accidentat 
de inatyimele dealuluT: Tepe 
([81 m.), la N.-V.; Cara-Tepe- 
Bair (170 m.), Ghelingec-Bair 
(190 m.), Chirislic-Bair (137 m.), 
$eremet-Bair (140 m.), Visterna 
(134 m.), la N.; Beris-Bair (145 
m.), la E. ; Vali-Tepe-Bair (107 
m.) si Cascalac-Bair (158 m.), 
la N.-E. ; Cara-Murat (170 m.), 
Dolu-Faci (140 m.), Biladar-Bair 
(189 m.); la S., Cos-Tepe-Bair 
(203 m.), eel mal inalt, la V. 
Aceste dealurl sunt de natura 
stincoasa, mai cu seama cele 
de la N., si sunt acoperite cu 
finefe, tufarisurT si purine sema- 
naturl. Movile sunt numeroase 
si cite-va importante, servindca 
puncte de orientare si observa^ie. 
Sunt acoperite cu iarba. 



Digitized by 



Google 



PAZARLt 



642 



pAcuka 



Sunt trel piraie §i cite-va vftf. 
Piriul Casimcea (Ta$aul) o uda 
la N.-E., pe o distant de 5 
kil. ; are malurl inalte, stincoase 
?i acoperite cu tufari$url §i p£- 
?unl; prime$te ca afluenp piriul 
Visterna pe dreapta $i apa 
Ali-Culac pe stinga, amindouS 
udind comuna spre E. 

V&ile au apa numalin timpul 
ploilor §i prima-vara dup£ to- 
pi rea z&pezilor. 

Suprafafa comunei este de 
8882 hect, din carl 569 hect. 
ocupate de vetrele a 4 sate, 
iar restul, impartft intre locui- 
torl, carl posed£ 2496 hect, ?i 
statul cu proprietary, car! st&- 
pinesc 6016 hect. 

Catunele carl formeaza co- 
muna sunt patru: Pazarli, re?e- 
din^a, a^ezat in partea centrals 
a comuneT, pe valea Ester; Es- 
ter, in partea E., la 2 kil. spre 
E. de re$edin{a\ pe piriul Vis- 
terna sau valea Ester ; $eremet, 
tot in partea E., la 7 kil. spre 
N.-E. de re$edin{5, pe malul 
sting al piriulul Casimcea; Ghe- 
lingec, in partea V., la 5 kil. 
spre N.-V. de re?edin{a, in valea 
Odi-Culac, sau Ghelingec. 

Are o populate de 279 fa- 
milil, sau i3SOsuflete; 2 ?coale 
mixte, una in Ghelingec $i alta 
in catunul Pazarli, frecuentate 
de 60 copii; 4 geamil, cite una 
in fie care c&tun, deservite de 
4 hogf. 

Locuitorif posedS: 301 plu- 
gurl, 272 care $i ca>u{e, 2 ma- 
$inl de treerat cu aburl, 1 ma- 
$inS de secerat, 15 ma$inl de 
de b&tut porumb, 26 grape de 
fier; 689 cal, 1604 bol, 4 bivoll, 
12 asini, 1 44 1 8 ol, 178 porcl. 

Comerciul destul de activ se 
face prin gara Murfatlar, la 24 
kil. spre S.-V., de catre 7 co- 
mercianfl, din carl 4 circiumarl, 
$i consta in export de cereale $i 
vite cu produsele lor, ?i in im- 



port de coloniale, manufacturl 
$i instrumente agricole. 

Budgetul comunei e la ve- 
niturl de 7372 lei ?i la cheltuelT, 
de 2423 lei. 

C&I de comunicafie sunt : dru- 
mul jude^ian I Iir?ova-Cara-Mu- 
rat, trecind prin satele Ghelin- 
gec, Pazarli $i Ester ; apol dru- 
murl vecinale spre satele inve- 
cinate: Tocsof, Cogelac, Ta- 
$aul, Cara-Murat, Carol I, etc. 

Pazarli, sat, in jud. ?i pi. Con 
stanza, cStunul de re$edin{a al 
com. Pazarli, situat in partea 
nordica a pla?ei $i cea cen- 
trals a comuneT, pe valea Es- 
ter $i inchis la N. de dealul 
Chiri?lic-Bair ?i la S. de dealul 
Bilarlar-Bair, cu virfurile Bi- 
larlar-Tepe (176 m.) ?i Cara- 
Tepe sau Ester (177 m.). 

Suprafafa satulul este de 2096 
hect., din carl 200 hect. sunt 
ocupate de vatra satulul $i de 
gradinl. Populafia, in maioritate 
Turcl, este de 79 familil, sau 367 
suflete. V. Pazarli, com. rur. 

Drumurl comunale pleacSmul- 
te carl se intretae cu alte dru- 
murl. A$a sunt drumurl spre 
Ester, spre Ghelingec, spre 
Chior-Ce$me, spre Doroban^ul 
$i spre toate satele invecinate. 

Paz& (Magura-de-), m&gura, 
la E. mo?iei Li{a, jud. Teleor- 
man, trunchiata la virf. Are 
4 m. inal^ime §i 50 largime, 
situata linga $oseaua jude^eana 
Turnul-Ro?iori. Este una din cele 
ma! importante. De cind cu rez- 
belul din 1877, locuitorii il zic 
§i MSgura-Imp&ratuluI. 

Pab&cu{a, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Tirgul-Tro- 
tu^ulul, situat pe stinga Sl&ni- 
culul. 

P&cala, cdtun, jud. Arge?, pi. 



Lovi^tea, fecind parte din com. 
rur. B£boe?ti. 

Pacala, sat, fecind parte din com. 
rur. Chilia, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt. Are o populate de 320 
locuitorl; o bisericS, zidita. la 
anul 1853. 

Pacaloaia, sat, facind parte din 
com. rur. Podeni-Nol, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 

Pacaloaia, trup de pddure, al 
statulul, in intindere de 208 
hect., pendinte de com. Podeni, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, care, 
impreunS cu trupul V&rbila ( 2470 
hect.), formeaza padurea Varbila- 
PacSloaia. 

Pacaloaia, deal, in jud. Prahova. 
pi. Podgoria, com. Podeni-Nol, 
pe care se cultivS vie. 

Pacioiul, sat, facind parte din 
com. rur. Co?e?ti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Mu$cel. 

Pacioiul. VezI Leice$ti, com. rur., 
jud. Mu$cel. 

P&cura, cdtun, al com. Mlajetul, 
jud. Buz&u, cu 80 locuitorl $i 
18 case. 

Pacura (Hotarul - Pope^ti), 
mosie, jud. Buzau, cu 130 hect, 
din carl 80 hect. acoperite de 
finefe, 20 arabile, restul padure 
$i livede. 

P&Clira, sorginte de apa mine- 
raid, in jud. Buz&u, com. Chioj- 
dul-din-Bisca, in poalele mun- 
telul Pitica ; se scurge in izvo- 
rul Pacura. 

P&Clira, izvor, in jud. Buzau, 
com. Chiojdul - din - Bisca, for- 
mat din izvoarele : Biibiitoarea, 
Pacuri{a ?i Pitica, care toate es 



Digitized by LiOOQ IC 



pAcura-mare 



643 



pAcuricea 



din muntele Pitica, apoT, reunin- 
du se sub nuracle de P&cura, se 
scurg in Bisca Chiojdului. Cur- 
sul s&u e pe una din cele mat 
frumoase v3i. 

Pacura-Mare, vale, in jud. Bu 
z^u, corauna Monteorul, pe ale 
cSrei malurl sunt s3pate mat 
multe pufurT, din care se extrage 
pScuri ; incepe din Padurea Ba 
nului §i se scurge in pir. Strata.* 

Pacurarul, piriii, jud. Ia$i, izvo- 
re$te dintre dou5. stincl, de sub 
poalele unul deal, numit Pie- 
trosul; trecc prin satul Iloro- 
di$tea, com. Cotnari, pi. Bah- 
luiul ; curge spre S., $i, lingS sa 
tul Cirjcaia, c>m. B&iceni, se 
vars£ in piriul Cirjoaia. 

PScurarului (Padurea-), fa- 
ilure, in jud. Mu^cel, pi- Riu- 
rile, com. Vl5de$ti, din care iz- 
vore^te Valea-luI-Dan §i care se 
vars& in rlul Bratia. 

i 
Pacurei (Izvorul-), izvor, e?ind 
din dealul Gorganul, com. Sal- 
cia, pi. Podgoria, jud. Prahova ; 
se impreunS in raza comunei I 
cu izvoarele: Ciuciurul, Bilcilor, 
Ciinelul, Oancel, Stupina-Popei, | 
Burlacul $i Vulpea ?i formeaza. 
girla Salcia. 

Pacure^ti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Coroe^ti, ! 
spre N. de satul Coroe^ti. , 

Pacureji, com. rur., jud. Praho- I 
va, pi. Podgoria. In vechime se j 
numea lze$ti ; mal tirziu desco- | 
perindu-se, in Valea Seac&, pl- 
eura, locuitoril ati inceput s& 
faci pu^url de p^curS ?i satul 
s'a numit Ize$ti-Picure\i ; cu in- 
cetul ins& a pTerdut numele de 
Ize§ti, numindu-se numat P&cu- 

reVi. 

Este situati pe dealul Pacu- 



reti, precum ?i pe vSile: Matita 
$i Valea-ScacSL, la 27 kil. de 
capitala jude^uluT $i la 5 kil. de 
re$edin{a pLl^et. 

Se compune din dou& c3t. : 
Picure^i $i Mati{a, cu o popu- 
late de 2138 locuitorf, din can 
576 c ntrib labiif, locuind in 602 
case. 

Are 2 bistricT, una in Pdcu- 
re^i $i a doua in Matita. Cea 
din P&cureti s'a zidit la anul 
1807 cu cheltuiala locuitorilor, 
iar zugr&vitul cu a d lor Stroc 
Vame$ul $i Moise Polcovnicul. 
Are urm&toarea inscrip^ie: 

In numele tatalul >i al fiulul si al 
.sfintuluT Duh, s'a zidit aceasta >f. bise- 
rica 111 zilele Doninului Mihail Sufu W. 
m b'a zidit cu cheltuiala cinstiplor sa- 
tent si s'a /ugravit cu cheltuiala Dum- 
ncalor Struc Yamesul si Muisc Polcov- 
nicul, sa le fie pomenire Dumncalor si 
parinplor Ounmcalor. I Si 5, Octombrie 
S, tnceputt la 1S07. Ion Zugravu. 

Biserica din c&t. Matita s'a 
fondat la anul 1800. Ambele 
sunt deservite de doi preo^T. 

Locuitoril se ocup& pe lingS 
agriculture cu s3patul pu^urilor 
de picurcl, cu fabricarea rachiu- 
lu! $i cu transportul p&curef ?i 
a gazuluT. 

Cea mal mare parte din lo- 
cuitor! sunt mo$neni; parte s'au 
improprietSrit la 1864, cind 
li s'au dat 150 hect. pe mobile: 
Sdrasca, Matita $i Delnifa. Ei 
posed£: 37 cat $Hepe, 75 vacl, 
410 boi, 55 capre, 450 oT, 317 
porcl. 

$coala cxista in comuni de 
la 1864. E frccuentata de 71 
b^etf §1 15 fete. 

Toati intinderea comunei e 
de 650 hect. 

In raionul comunei e o fin- 
tin& cu ap& minerals, numitd. 
Balalia, ce confine iod $i pu- 
cioasd, $i care se intrebuin^eaza 
de locuitori la baut, contra a 
difeiite boalc. 



T uicS se produce anual aproa- 
pe IOOOO decalitri §i vin, in can- 
titate cam de 1500 decalitri. 

La localitatea numita SSrS- 
turl, se presupune a fi sare in 
pftmint. 

Comerciul se exercita in co- 
mund de 13 circiumarl. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl ?i la cheltuelit de 4173 lei. 

Are o $osea, care se prelun- 
ge^te spre S. p&n& la comuna 
Podeni-VechT, iar spre N. pini 
la com. Op^ri^. 

E br^zdati dedealurile: VrS- 
ne,sti, Pelini, SlrS?ti, Nucetul, 
M^iinet ?i Birzila. Toate aceste 
ileal url au fost plantate cu vii, 
, carl s'au distrus de filoxer&. 
Asti zi parte din ele s'au lasat 
de izlaz, parte se cultivS cu 
porumb. 

E udat£ de girlele : Turburea, 
Matita, ScirS^elul, Cuibeanca, 
Bail, Seaca ?i strabatuta de vii- 
celele: Daliga, Miriceasca ?i 
Stoenelul. 

Se m&rgine$te cu comunele: 
Surani, Opari^i, ^oimari, Po- 
deni-Not, Podeni-VechT $i Gor- 
netul-Cuib. 

Pacureti, saf, f&cind parte din 
com. rur. Pdcurefi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 

Pacure^i, loc cu mine de pa curd, 
jud. Bacau, plasa Tazl^ul d.-s., 
com. Scor^eni. 

Pacure^i, deal, jud. Prahova, pi. 
Podgoria, comuna PAcure^i, pe 
care se cultivS 99 x \% hectare 
vie. 

Pacure^i, deal, pe care e situ- 
ate com. PScure{i, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. 

Pacuricea, vale, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, com. Dofteana, uncle 
sc glse^te pacurS in abundenja. 



63617. Y>arelt Dicfinar Cto.jrajlr Vol l\ 



82 



Digitized by LiOOQ IC 



pAcurile 



644 



pAdina-mica 



Pacurile, catun, al com. Cane§ti, 
jud. Buzau, cu 130 locuitori ?i 
24 case. 

Pacurile, sat, finind de comuna 
Cimpina, plaiul $i jud. Prahova. 

Pacurile, suburbie, a com. Tir- 
gul-Ocna, pi. Trotu?ul, jud. Ka- 
cau, situata pe stinga Trotu- 
?ulul, intre mun^i! Dracoaia $i 
Balalaul, la V. Tirguhri-Ocna. 

Are o biserica catolica, cu 
hramul Sf. $tefan, cladita la 
1886 de Ferenz Morarul. In a- 
ceasta mahala sunt 20 famili! 
ungure?tl. 

Teritoriul el abund£ in pa- 
cura, care se exploateaza $i 
a c^rul extracfie face ocupa- 
t'mne exclusiva a locuitorilor su- 
burbiei. 

Pacurile, munte, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; 
se desface din Culmea-Alunulul; 
brazdeaza partea de N. a co- 
munei; se intinde printre pi- 
raiele Girbova §i Valea-Neagra ; 
este acoperit cu padurl ?i pa- 
?unl, vara se fac stine de 01. 

Pacurile, mosie, in jud. Buzau, 
com. C5ne$ti, cat. Pacurile $i 
Poenari-Pletari ; are 600 hect. 
araturl, livezl, izlaz ?i o padure 
cam de 13 hect., proprietatea 
mo^nenilor Ghiocule^tl. 

P&curile, loc, jud. Bacau, plasa 
Trotu$ul, com. Hirja, unde se 
afla pu^url de pleura, bine in- 
stalate. 

P&curile, loc izolat, in j id. Bu- 
zau, com. Cane^ti, pe mo$ia 
Pacurile, unde se gasesc sor- 
ginfl de ape minerale $i urme 
de pScurS. 

Pacurile, izvor, curgind din par- 
tea de E. a com. Moreni, pi. 



Filipe^ti, jud. Prahova; are di- 
rccfia de la E. la V. ?i se varsa 
in Cricovul - Dulce, pe {Srmul 
sting, tot in raionul com. Moreni. 

Pacurile, izvor cu apa minerald, 
in partea de E. a com. Mo- 
reni, pi. Filipe?ti, jud. Prahova. 

Pacurile, pin/1, in jud. R.-Sarat, 
com. Jitia; izvore$te din muntele 
Pacurile; curge de-alungul Cul- 
mel-Alunulu! ?i se varsa in pi- 
riul Motnaul, brazdind partea 
de V. a comunei, dupa un curs 
de S kil. 

Padina, mahala, in com. rur. Al- 
bule^ti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinfi. 

P&dina-Mare, com. rur., in jud. 
Mehedin^i, pi. Dumbrava, la 40 
kil. de ora$ul Turnul-Severin. 
Se m&rgine$te: spre E. cu com. 
Podul-Gros, despar^ita prin riul 
Drincea; spre S., cu com. Pa- 
dina-MicS; la V., cu com. Ore- 
vi{a; spre N., cu com. Iabla- 
ni{a. Este situata pe un deal, 
din poalele caruia izvoresc ma! 
multe piraie. 

E compusa din 4 mahalale : 
mahalaua Androne^tilor, a Bise- 
rice!, a-Constandine$tilor ?i a- 
George?tilor. 

Are o populate de 1000 su- 
flete, din car! 161 contribuabilf, 
locuind in 210 case; o biserica, 
deservite de 1 preot $i 2 cin- 
tare{i; o §coala, condusa de 1 
invafator, frecuentata de 26 e- 
lev!. 

Locuitori! poseda: 60 plugur!, 
1 1 2 care cu bo!, 1 2 c&ru{e cu 
cai; 40 stup! cu albine. 

Are ma! multe §osele veci- 
nale care o leaga cu comunele 
din prejur. 

Budgetul coraune! e la veni- 
tur! de 1 175 le!, iar la chel- 
tueli, de 694 le!. 



Vite : 800 vite marl cornute, 
40 caT, 800 o! §i 500 rimatori. 

Dealurl mat principale sunt : 
Dealul-Balaurulu! §i Dealul-luf- 
Ureche, care sunt acoperite cu 
vi! ce dau vin bun. 

Fintin!: Fintinele-Recl, Fin- 
tinele-lii-Ureche^ Fin tin a Mare, 
Fintina - George§tilor, Fintina - 
Barrel $i Fintina-Pariciulul. 

Piriul Drincea curge pe par 
tea de E. a comune!. 

Padina-Mica, com. rur., in jud. 
Mehedin^i, pi. Dumbrava, la 3 I 
kil. de ora^ul T.-Severin, si- 
tuata pe un mic platou. Se mar- 
gine^te: la E., cu comuna Sla- 
$oma; la S., cu com. Almajelul 
?i Coria^elul ; la V., cu cat. Ol- 
teanca §i com. Orevi^a $i Vin- 
jul-Mare ; la N., cu com. Padina- 
Mare. 

E compusa din 6 mahalale : 
Mahalaua-Bobi$tilor, a-Ciuperce- 
nilor, aChivanilor, a-Crame^ti- 
lor, a-Pilcanilor ?i a Vintile^ti- 
lor, cu o populate de 1000 su- 
flete, din car! 169 contribuabilT, 
locuind in 210 case. 

Locuitori! poseda: 50 pluguri, 
98 care cu bo!, 9 camfe cu ca! 
?i 30 stup! cu albine. 

Are o §osea comunali care 
o leagci cu ?oseaua Corlc^eluluf ; 
o biserica, deservita de I pre- 
ot §i 2 cintarep; o ?coala, con- 
dusa de 1 investor, frecuentata 
de 25 elevl. 

Budgetul comunei e la veni- 
tur! de 3366 le!; iar la chel- 
tuel!, de 3310 lei. 

Vite: 700 vite mar! cornute, 
28 cai, 7000 o! ?i 500 rimatorl. 

Dealurl ma! principale sunt: 
dealul Poiana-Mare ?i Dealul- 
Viilor, care sunt plantate cu vii 
$i pom! roditorl. 

Val: Valea Salciel, Valea-Co- 
cinei, Valea - din - fa{a - P^dinel- 
Mar! $i Valea S!a?omeI. 

E strabatuta de un mic pi- 



Digitized by 



Google 



pAducelul 



645 



PADURENI 



riia$ ce se formeaza din fin- 
tinele acestel comune $i care 
curge prin Valea-SalcieT. 

Loc istoric in comuna este : 
firazda luMorgovan, cum o nu- 
mesc locuitorii, care vine de 
la com. Breasta din jud. Dolj, 
trece prin mal multe coinune, 
taie pogoanele proprietafeT, $o- 
seaua comunala Padina-Mare- 
Corla^elul, locurile de muncS 
ale locuitorilor numite Dosul- 
PopeT, trece prin locul numit 
Cocini, e$ind pe la E. de Ma- 
gura, dintre hotarele comunelor 
Padina - Mare, Padina • Mica $i 
Orevi{a. 

Paducelul, ruinele unel vechi 
cetaful, in partea de N. a com. 
Cera$ul, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova. 

In mine se gascsc pietre de 
lungime ca de I metru $i cu o 
la{ime de 0.25, frumos lucrate 
in ciocane, care sunt aduse din 
muntele Istri^a (jud. Buzau). Po- 
porul mat nume$te aceasta lo- 
cal itate ColibaVechie de-la-Slon 
$i La Comoara. 

In anil 1869 $i 1871, rapo- 
satul C. Boliac, studiind sem- 
nele de pe pletrele $i carami 
zile din aceste ruine, credea a 
fi descoperit alfabetul dacic ; 
d. B. P. Hasdeu lua acelea$I 
semne drept alfabet mongoloid. 
D-l Tocilescu (in opera sa Da- 
cia inainte de Romani. Bucur., 
1880, pag. 559 scq.) a dovedit 
insa ca ele nu sunt de cit marcl 
sau semne ale lucratorilor(Stein- 
metzzeichen, marque d'ouvriers) 
obiclnuite in evul-mediu, cu deo- 
sebire de catre me^terii ger- 
manl, carora probabil se $i da- 
tore^te zidaria de la Slon. 

Paducelul, deal, acoperit cu pa- 
dure marunta, intre comunele 
Valeni $i Boteni, pi. Arge§elul, 
jud. Mu$cel. 



Paduchiosul, munte, intre jud. 
Dimbovifa §i Prahova, la 8 kil. 
spre N. de Pietro§i{a. Piscurile 
acestui munte sunt ple^uve. Se 
invecine§te spre N. cu muntele 
Furnica, spre S. cu muntele 
Surlele §i spre V. cu muntele 
bichiul. Poalele sale se lasa 
pana in apa numit a Izvorul, 
care trece prin comuna Sinaia 
$i care se varsa in rtal Pra- 
hova. 

Padurea-Aja, trup de padure, 
pe Domeniul-Coroanef, comuna 
Bicazul, plasa Piatra - Muntele, 
jude^ul Neam^u. Sunt aci: 16 
herastrae purtate prin o ma§ina 
cu abur, 4 herastrae purtate cu 
apa, la care lucreaza 60 lucra- 
torl. 

PSdurea- de-la -Casa, padure, 
jud. Mu$cel. VezI Trupurile-de- 
Padure. 

Padurea-din-Deal, padure a 
statuluT, inintinderede25ohect., 
pendinte de com. Dridul, pi. 
Mosti?tea, jud. Ilfov. 

Padurea-Mare, padure a statu- 
luT, in jud. Tulcea, pi. Isaccea. 
Se intinde pe dealurile Isaccel 
$i anume : Dealul-Taifa, al-Ca- 
diulul, al-FieruluT, al-Gilmelor, 
pe teritoriul comunelor rurale 
Luncavifa, Balabancea, Nicoli^el 
?i com. urb. Isaccea, de peste 
20000 hect. populate mal mult 
cu stejar, ulm $i frastn. 

PSdurea - Petreasca, padure 
marunta, ce se poseda in de- 
valmasie cu mo^nenl, situata in 
com. Co?e?ti, catunul Petre?ti, 
pi. Riul-Doamnel, jud. Mu$cel, 
din marginile comune! despre 
V. pana in Muchia-Bratiel des- 
pre E. 

PSdurea-TSiata, pddure, jud. 



Mu§cel, pi. Riurile, com. Vla- 
de$ti, din coasta careia izvo- 
re^te Valea-Draghinel, care stra- 
bate satul Vlade^ti-d. s. $i se 
varsa in riul Bratia. 

Padureanul, glrla,\\xA. Dolj, pi. 
Baile$ti, com. Negoiul, ce se 
varsi pe malul sting al girlel 
Uri$i, la punctul numit Intin- 
sura-Cotul-Girlei. 

Padurei (Dealul-), deal, la E. 
de com. Ciomagesti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt, cu direcfia de 
la N. spre S. pe o lungime de 
4 kil. Serva parte pentru cul- 
tura, parte pentru pa^unarea vi- 
telor. 

Padurei (Drumul-), drum, in 
jud. $i pi. Tulcea, care une§te 
com. Congazul cu Agi-Ghtol. 

Padurei (Marginea-), sau Nu- 
cii-Ghidiei, catun, al com.Ju- 
gureni, jud. Buzau, cu 430 lo- 
cuitorl $i 100 case. 

Padurei ( Marginea - ) , sati 
Runceni, mo§ie, in jud. Bu- 
zau, com. Jugureni, cat. Mar- 
ginea-Padurel, proprietate a sta- 
tulul, pendinte de Episcopie; 
face un corp cu Buda, din com. 
Cislaul; are 1470 hect, din care 
1278 padure, 9 arabile §i res- 
tui vie. 

Padurei (Virful-), deal, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., co- 
muna Timboe^ti ; se desface din 
Dealul - Traistenilor ; brazdeaza 
partea de S. a comunel ; e aco- 
perit cu pa§uni. 

P&dureni, com. rur., in judejul 
Putna, pi. $u$i{a, situata in 
jos de Pufe^ti. Catunele ce o 
compun sunt situate unul in jo- 
sul altuia $i la 2 — 3 kil. unul de 
altul. Re$edin{a se afla la 21 



Digitized by 



Google 



pAdureni 



646 



pAdurejul 



kil. de sub prefectura placet, ?i 
la 23 kil. decapitala jude^ului. 

Se numea in vechime Hui- 
pe^ti. 

Este situata aproape de punc- 
tul unde se varsa piriul Za- 
brau^ul in Siret $i e udata de 
riul Siretul $i de piraiele: Za- 
brautul, Balta §i Calimane^ti. 

E compusa din catunele : Ca- 
limane^ti, Modruzeni $i Padu- 
reni, unde e ?i primaria. 

Are o populate de 203 fa- 
milii, sau 903 suflete ; o bise 
rica parohiala, cu hramul In- 
trarea in Biserica, in Padureni 
$i una filiala, cu hramul Adormi- 
rea, in Calimane^ti; o $coa!a 
mixta, frecuentata de 28 copil. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turl de 4993,51 lei $i la chel- 
tuelf, de 4836,26 leT. 

Locuitorii poseda: 1 marina 
de treerat cu aburl, 1 de batut 
porumb cu aburl, 39 plugun de 
lemn, 51 plugurJ de fier, 16 
grape de fier, 1 ma^iradevin- 
turat; 344 boT, 301 vaci, 116 
cal, 875 ol, 37 capre $i 211 
porci; 178 stupT de albine. 

Comerciul se practica de ca- 
tre 9 comercianJT, din carl 5 
de bauturl spirtoase. 

Meseria$T sunt: 4 fierarT, 2 
rotarl ?i 1 cojocar. 

Padureni, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrija-d.-s., com. Bere^ti, pe 
piriul Turbata, la 624 m. de 
satul Bere?ti. 

Are o populate de 228 sufl. 

Vite sunt: 26 cat, 177 vite 
marl cornute §i 57 porci. 

Padureni, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., com. 0{ele$ti, si- 
tuat pe piriul Berheci, in sus 
de satul Antohe^ti. 

Are o populate de 380 su- 
flete; 1 circiuma. 

Vite: 9 cat, 159 vite man 
cornute §i 12 capre. 



Padureni, catun, in jud. Putna, 
pi. $u$i{a, com. cu acela$T nume, 
situat in jos de Pufe?ti, la 10 
minute de acest din urma sat. 
Are o biserica parohiala, cu 
hramul Intrarea in Biserica; o 
scoala mixta, frecuentata de 25 
copil. 

Padureni, catun, in jud. Putna, 
com. Varsatura, pi. Girlele, si- 
tuat linga Odobe?ti, la poalele 
dealuluf, linga impreunarea Var 
saturei-Marl cu Varsatura-Mica 
$i varsarea lor in canalul PutneT. 
Are o populate de 542 su- 
flete, carl locuesc in 115 case; 
o biserica filiala, cu hramul Sf. 
Vasile. 

Padureni, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Damiene^ti, 
spre N.-E. de tirgu^orul Damie- 
ne$ti ?i la 4V2 kil. de el, pe 
piriul Cre^oaia. Arc o populate 
de 181 suflete, locuind in 50 
case. 

Sunt 467 vite marl cornute. 

Padureni, fost sat, in jurul Fal- 
ticenilor $i pe linga satul Tim- 
pesti, jud. Suceava. Existen^a 
$i hotarnica mo$ieI se constats 
din urmatorul suret de pe za- 
pisul lul Stefan $oldan : 

Stefan Soldun, fiul rtiposatului Dumi- 
trascu Soldan vol Yornic, care au cura- 
j)drat un sat tiitreg Padureni ce se ho- 
tarcsc cu Timpesti pe din sus de la Xas- 
tasia Zadaroaia Capital icasa si de la nea- 
mul et, dupa cum arata mai jos scmnele 
loculuT. 

I>in Sipotul Cucului tot piriu^ul pana 
da in piriul cc vine de la Huciumcni §i 
peste piriu si peste cimp drcpt in bahna. 
si tot bahna in sus pana la obirsia bah- 
nei, tot drept In diuibul ce este deasu- 
pra obirMcT bahnei, intre doua vilcele, 
ce cad in bahna si din dimb la vale 
peste o vilcea, ce-I z.ic Cir|intil, t*>t ala- 
turea cu Timpesti spre E., si pe cimp 
drept intr'o niovilita ce este la mijlocul 
clmpuluT tot alaturea cu Timpesti, si din 
movili^a tot pe cimp drept in zarca dea- 
lulul despre Somu/.ul in drumul vechiu 



cc s'aii pomenit si din drumul la \ale 
drept pc din jos de capul iazului ce-T zic 
Iazul-lkulor, in dreptul zarel dealuluT 
unde se sue acel drum vechiu la deal 
ce s'aii pomenit si de acolo drept in 
piriu^ul unde se impreuna cu mosia dumi- 
sale Soldanesti. 

i.eat 7173 (1663), April 15. 

Pcntru incredintare am iscalit Ion 
l^aMHa. 

(«Uricariul», de T. Codrescu, 
vol. XVI). 

Padureni, parohie, in jud. Putna, 
pi. $u$i{a, com. cu acela^T nume. 
Are 1 biserica parohiala, cu 
hramul Intrarea in Biserica, in 
catunul Padureni ?i 1 filiala, cu 
hramul Adormirea, in Calima 
ne?ti. 

Padureni, virf de deal, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul d.-s., com. Glo- 
duri, care face parte din seria 
colinelor care desparte piriul 
Zeletinul (jud. Tecuciu) de piriul 
Berheciul. 

Padureni, mosie, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Ojele^ti. 

Padureni, mosie nelocuita, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Galbeni. 

Padureni, catun, pendinte de 
com. Balaci, jud. Teleorman, 
situat pe deal, la E. de aceasta 
comuna. Are o populate de 
420 suflete, din carl 56 contri- 
buabilf. 

Padureni, sat, facind parte din 
com.rur. Scundul, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 567 locuitorl; o $coala, fre- 
cuentata de 48 copil; o bise- 
rica. 

Padurejul, sat, pe apa Cot 
meana, jud. Arge$, pi. Cotmeana, 
facind parte din com. rur. Pa- 
dure^il Ciesti. 



Digitized by LiOOQ IC 



PADUREJUL 



647 



P.XGriiENT 



Are o populate de 405 su- 
flete ; o biserica vechie, cu hra 
mul S\\\ VoevozT, deservita de 
un preot si un cint&ret; case 
proprietarestl facute de Mihaita \ 
Berendel, proprietarul mosiel cu 
acelasl nume. 

Actualmente este proprietatea 
mostenitorilor rap. Radu Mihaiu. 

Padureful, sat, facind parte din 
com. rur. Frincesti, pi. Oltul- ( 
d.-s., jud. Vilcea. 

Cade in partea S.-V. a com. 
si e situat pe coasta dealuluT 
Zacatoarea, la 2 l /*2 kil. de c&- 
tunul Frincesti, resedin^a comu- 
nel. 

Are o populate de 231 lo- 
cuitori. 

Padure^ul, numirea unci pdr(l 
din com, Leicesti, jud. Mus- 
cel. 

Padure^ul-Cie§ti, com. rur., pe 
apa Cotineana, jud. Arges, pi. 
Cotmeana, la 23 kil. de com. 
rur. Costesti, resedin^a subpre- 
fecturel si la 28 kil. de Pitesti. 
Se compune din satele: Cata- 
nele, Ciesti si Padure^ul, avind 
peste tot 276 fam'rfiT, sau 1236 
suflete. 1 

Are trei biseridf, cite una in 
fie-care catun, deservite de 3 
preofl si un cintaref; o scoala 
primara rurala si 5 circiuml. 

Budgetul com. e de 3098 lei, 
33 bani, la veniturl si de 3026 
lei, la cheltuelf. | 

Vite: 1468 boi si vacl, 186 
cat, 14 asinl, 17 bivolT, 2403 | 
oi, 207 capre si 565 rimatori. 

Paduricea, trup de pddurc, al sta- ! 
tuluT, situat in com. Milostea, ] 
pi. Olte^ul-d. s., jud. Vilcea, in j 
intindere de ioohect., formind, \ 
impreuna - cu trup irile Bujora si 
Taura, de 175 hect, padurea 
Milostea. 



Padurile, picket degranifa des- I 
pre Transilvania, jud. Prahova. j 

i 

Padurile,/^////'/, in ostr. Fundul- I 
Mare, situate in pi. Vadeni, j id. 
Braila, coprinzind Fundul-Mare, , 
Renea lui - Semedru, privalele : | 
PaioasasiChirboaia,pe Dunarea 
Vapoarelor si Durmusul. Se mar- , 
ginesc la N.-E. si S. cu Duna j 
rea, la V. cu Jezerul Fundul- 
Mare, Lacul-luT-Stan si Chirloaia. ! 
Afl o suprafa^a de 40 hect , ! 
acoperite cu salcie. I 

Padurile, pddure a statuluT, in \ 

intindere de 93 hect., fucind 1 

parte din marea p&dure Corbi, , 

plaiul Nucsoara, jud. Muscel, j 
formats din iotrupuri: Plaiso- 

rul, Preotesele, Bindea, Zanoaga, I 

Papaul, Rusul, Platica, Alunisul , 

si Cringul, avind toate o in- | 
tindere de 17530 hect. 

Padurile, padurl, in ostroavelc 
Lupul si Calia, situate in pi. Va 
deni,jud. Braila. Se mdrginesc 
la E. cu Dunarea- Vapoarelor, 
la V. cu Dun2rea-Lata\ 

Au o suprafa^a de 70 hect., 
acoperite cu salcie. 



Padurile, padurl, in ostr. Popa 
jud. Braila, numite Toplosca 
Renea-Lunga, Ruptura-luI-Sava 
Privalul cu Chiscul-Popel si Re 
nea-Nrivodarului, Leusteanul si 
Dain pana in Dunarea navi- 
gabila. Cele de pe marginca 
VilciuluT, se marginesc: la E. cu 
Vilciul, la V. cu Stufariile si 
Iezerul-Popa si la N. cu hotarul 
Mos'ie! MarT. Cele de pe DunSre : 
la E. cu Stufariile si Iezerul-Popa, 
la V. si S. cu DunSrea, la N. 
cu hotarul Mosiei-MarT. Supra- 
fa^a acestor padurf e de 400 
hec>., acoperite cu salcie. 

Padurile, padurl de salcie, in 
suprafatu de 12V2 hect., pe os- 



trovul Minoaia, situate in pi. Va- 
deni, jud. Braila Se compun din 
Padurea-Petcului, Privalul- Jigan- 
ceT, Renea, Gura StrimbeT. Se 
marginesc la E. cu Dunarea 
Lata, la V. cu Cimpul si Priva 
lul-Minoaiei. 

Paduroiul, com. rur., pe apa 
Cotmeana, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, la 16 kil. de com. rur. 
B&scovul-FlestiT, resedin^a sub- 
prefectureT si la 14 kil. de 
Pitesti. Se compune din 3 sate: 
Cepari, Dealul- Paduroiul, sail 
I\iduror.il-.iin Deal si Paiuroiul- 
din-Vale, cu o populate de 220 
fatnilii, sau 788 suflete. 

Are 2 bisericT, ambele cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, 
deservite de trei preo^T, 2 cinta- 
re\i si 2 paracliserl, si o scoala 
primara rurala. 

Budgetul comunef e la ve- 
niturl de 1030 lei si la cheltu- 
elT, de 1010 lei. 

Vite sunt: 244 boi si vaci, 
37 cat, 437 oT, 37 capre si 253 
rimatori. 

Paduroiul-din-Deal. Vezi Dea 
lul-Paduroiul, jud. Arges. 

Paduroiul -din -Vale, sat, cu 
120 familii, sau 377 suflete, 
jud. Arges, pi. Pitesti, facind 
parte din com. rur. Paduroiul. 
Are o biserica, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
un preot, un cintaref si un dia- 
con. 

Pagubeni, sat, jud. Bacati, pi. 
Muntelui, al c^m. Dirmanesti, 
situat pe stinga riuluf Trotusul, 
la 200 m. de satul Dirmanesti. 
Are o populate de 28 fa- 
milii, sau 116 suflete. 

Pagubeni, munfl, jud. Bacati, 
pi. Muntelui, com. Darmanestr, 
de pe stinga Trotusului. 



Digitized by LiOOQ IC 



PAGUBE?TI 



648 



pAlAde?ti 



Pagube^ti, mahala, in coin. rur. 
Men^iI-din-Fata, pi Motrul-d. j., 
jud. Mehedinfi. 

P<ihne§ti, com. rur., in partea 
de S. a pla^el Podoleni, jud. 
Falciu, la 15 kil. de Hu$i, m&r- 
ginita laN. cu com. Ghermfine^ti, 
la S. cu com. Duda, la E. cu Dr&n- 
ceni $i Ra$e$ti $i Ja V. cu Ta- 
baJae^ti, Avere?ti $i Arina?eni. 
Este formats din satele : Arsura, 
Fundatura $i Pahne^ti. 

Suprafafa comunelede 2177 
hect., din carl 572 hect. ale 
locuitorilor. 

Are o pop-jlatfe de 480 familil, 
sau 1 1 16 suflete; o biserica §i 
o §coala. 

Budgetul comunet e de 3146 
lei la veniturl $i de 2930 lei 
la cheltuelT. 

Locuitoril poseda 800 vite 
marT cornute, 40 cal, 800 01 $i 
330 porcT. 

P&hne§tl, sat, in partea de S. 
a com. Pahne?ti, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, situat pe valea cu 
acela$f nume, formats la poalele 
dealurilor Ochiul $i Lohanul. 
Este re$edin{a comunet. 

Are o suprafa^a de 1 573 hect., 
cu o populate de 154 familil, 
sau 617 suflete, din carl 133 
contribuabill; o biserica, deser- 
vita de 1 preot $i 2 dascalT, 
fondata la 1802; o §coala, fre- 
cuentata de 25 elevl. 

Proprietatea mo$iet este a 
d lul Scarlat Rosetti. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
ture, se mat ocupa cu cultura 
viilor, carl sunt sidite in jurul 
satulul §i mal cu seamS. pe 
Dealul-Ochiulul, formind o pod- 
gorie. Vinul ce se recolteaza din 
aceste vil §i mal cu seamd acel 
din viea proprietafeT, este renu- 
mit. 

Pahne§ti, piria, jud. Falciu, for- 



mat din dona piraie, Fundatura 
?i Ochiul, trece sub numirea de 
Pahne^ti, prin comunele Duda, 
Pog£ne$ti $i se varsa in Piciul- 
Hu$ulul, maT in jos de piriul 
Racea. 

Paicu^a, deal, pe care este si- 
tuate com. Podeni-VechT, pi. 
Podgoria, jid. Prahova. 

Paioasa, prival, in jud. Braila, 
com. Chtsrani, pe ostrovul Rup 
tura ; pleaci din canalul Lata, 
mat jos dePiscul-LupuIuf; curge 
prin mijlocul ostrovuluf Ruptu- 
ra $i se impreuna cu Dunirea- 
Vapoarelor, aproape de unde 
incepe canalul Bratu$ca. 

Paiseni, sat, pe mo§ia ?i in com. 
Sasca, jud. Suceava, a§ezat pe 
{armurile piriulul Sasca- Mare, 
cu o populate de 302 suflete, 
locuind in 84 case. 

Vatra satulul ocup5 95 ftlcT, 
28 prSjinl. 

Improprietari^i in 1864 sunt 
12 frunta?!, 25 paima$I ?i 18 
coda§T, stapinind 2 1 1 falcl. 

Are o biserica de lemn, cu 
hramul Sf. Dumitru, deservita 
de 1 preot ?i 2 cintare^T. 

§coala din Sasca-Mica serva 
§i acestul sat. 

Un singur drum, in lungime 
de 2880 m., duce la Sasca-Mare. 

Tradifia spune ca intemeie- 
torul satulul ar fi fostun oare- 
care Paisie, caruia i s'a daruit 
mo?ia de catre $tefan Voda, 
pentru ca la gazduit o noapte. 

P&ise§ti. Vezi Pai?e?ti. 

Pai§ani, sat, pendinte de com. 
rur. Stoina, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat la 4 kil. spre S. de 
catunul Stoina, pe Dealul-Chi- 
coralulul. 

Are o populate de 158 fa- 
milil, sau 339 suflete, locuind 



in 160 case; o biserica, cu hra- 
mul Sf. Imparaflf, deservita de 
preotul bisericei di;i Stoini^a 
$i de 2 cintare\T. 

PSi§e§ti, sat, cu 40 familif, jud. 
Arge?, pi. Pite?ti, facind parte 
din com. rur. Biscovul-Fle^tii. 

Pai§e§ti, numire a unci pdrfi din 
comuna Laic«1i, jud. Mu?cel. 

Pai$e§ti, mahala, in com. rur. 
Base^ti, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedin^i. 

Pai^ul, sat, in jud. R.Sarat, plasa 
Ora$uluI, catunul comunel Fara- 
oanele, a§ezat la poalele dealu- 
luT Piscul-Pii§uluT. 

Pai^ului (Piscul-), deal, in jud. 
R.-Sarat, plasa Ora?uluI, com. 
Faraoanele; se desface din dea- 
lul Teiu$ul; brazdeaza comuna 
in partea de V., intinzindu-se 
printre piraiele Valea - Dregil 
$i Valea-Faraoanelor ; inalfimile 
sale variaza intre 120 — 270 m.; 
este acoperit parte cu pa§unl, 
parte cu semanaturi $i viT. 

Pai^ului (Valea), vale, jud. 
Vlasca, ce pleaca din mo$ia Me- 
reni-Stefani, trece prin Letca" 
Vechie $i se varsa in Cilni^tea, 
la Naipul. 

P&iu§ele, munte al satulul Ne- 
grile^ti, plasa Vrancea, judeful 
Putna. 

Pal&de§ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrtya-de-Sus, com. Girleni, 
a?ezat pe malul drept al Bistri- 
cioarel, mal jos $i aproape de 
Racila (170 m.). Are o populate 
de 57 familil, sau 210 suflete, 
locuind in 56 case. 

Vite sunt: 13 cal, 134 vite 
marl cornute, 11 ol $i 109 
porcl. 



Digitized by 



Google 



palAnguta 



649 



pAltineni 



Paiangu^a, (PSl&nguta - lui- 
Florescu), sat, facind parte din 
com. rur. Stoencsti-Palanga, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. 

Se intinde pe o suprafata de 
480 hect., cu o populate de 
236 locuitorl. 

D-l St. Serachitopolu are 375 
hect., si locuitorif, 105 hect. 
Proprietarul cultiva 355 hect. 
(20 izlaz). Locuitoril cultiva tot 
terenul. 

Are o marina de treerat cu 
aburl. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ci'imar $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor mart e de 143 
si al celor micT, de 135. 

P&lcani, mahala, in com. rur. 
P&dtna-Mica, plasa Dumbrava, 
jud. Mrhedin^i. 

Palia, sfoara de mosie, intre com. 
Piatra si Suhaia, jud. Teleorman. 

Paliciul (figanul), aVun, al 
com. Rusiava^ul, jud. Buzau, cu 
440 locuitorT si iiS case. 

Paliganul, sau Baliganul, loc 
isolat, pe mosia Mozaceni, jud. 
Teleorman. Aci a fost sat pana 
la 1866. Silistea lul se vede si 
acum. 

Pal{ina§ul, sau Comasca, ria, 
jud. Ilfov. Se desparte din Du- 
n5re, de la locul numit Malul- 
Rosu, uda mosiile : Domeniul- 
Giurgiulul, Oinacul, Branistea, 
Frasinul, Baneasa, Jarcalefi, Pfe- 
trele, Pueni si Prundul si se varsa 
in lezerul Greaca. Are o lun- 
gime de 21 kil., in direcfiune 
N.-E. 

Paltinata, saQ P&ltinata-Gro- 
pile, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Gropile, situat 
pe piriul cu acelasl nume, la 200 
m. de satul Gropile. Are o po- 



pulate de 338 suflete ; 1 clr- 
ciuma. 

Locuitoril poseda: 115 vite 
mari cornute, 47 capre si 40 
porcf. 

Paltinata, sau Paltinata-RI- 
pile, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Ripile, situat pe 
piriul cu acelasi nume, la 5 kil. 
de satul Ripile. Are o popu- 
late de 270 suflete. 

Locuitoril poseda : 5 caT, 92 
vite man cornute, 19 capre si 
45 porcf. 

Pdltinata, pddiire foioasa si a- 
menajata, jud. Bacau, pi Taz- 
laul-d.-j., com. Ripile, cu o in- 
tindere de 390 hect. 

Paltinata, piriias, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, care 
isf are obirsia in c ilmea Cior- 
tolomulul ; curge pe teritoriul 
satelor cu acelasT nume 31 se 
varsa in Piriul-Benel. 

P&ltinata-Mare, sau Benea,//- 
/*/#, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., 
care curge pe teritoriile comu- 
nelor Gropile si Ripile si se scur- 
ge pe stinga TrotisuluT. 

PSltinata-Gropile, sat, jud. Ba- 
cau. VezI Palcinata. 

PSltinata-RIpile, sat, jud. Ba- 
caQ. VezI Paltinata. 

PSltineiul, munte, la N. com. 
Calinesti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea, cu direcfia spre S.V., la 
8 kil. de vatra comunel. 

P&ltineiul, plain, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Closani, ce duce 
din com. rur. Closani, satul Mo- 
trul-Mare, la apa Cerna, unde 
se bifurca in douS plaiurf: pla- 
iul Bulzulul si plaiul Girdoma- 
nuluT, ambele ducind la grantya. 



P&ltineni, com. rur., in jud. si pla- 
iul Buzau, situ at a pe ambele 
malurTale riulut Buzaul, Ja 69V2 
kil. de orasul Buzau. 

Are o suprafata de 6127 hect., 
din carl 278 hect. arabile, 2720 
hect. padure, 498 hect. fineafa, 
1680 hect. izlaz, 74 hect. livezi, 
3 hect. vie si 874 hect. loc sterp. 

Propriety tl mat insemnate sunt : 
$e{ul (particular^), Paltineni, Ne- 
hoiul si Catiasul, ale cetelor de 
raosnenl : Paltineni, Curmatu- 
renl-Ploscarl, CatiesenT, NehoenT, 
Radulestf si PislarT. 

Terenul e muntos si pu^in 
feitil, constinddin colinesi munflf 
nisipo-pietrosl, din care cauza 
e supus adesea miscaref. E a- 
vut in substance minerale si mal 
cu seama in ape. 

Se compune din c&tunele: 
Albinari, Botele, Catiasul-Plos- 
cari,Curmatura, Fundatura, Fun- 
dul-Nehoiului, Gura-Catiasulul, 
Muscani, Nehoiul, Paltineni, Pis- 
lari si Piatra, cu o populate 
de 1920 locuitorT, din carl 323 
contribuabill. 

Are o scoala in cat. Palti- 
neni, frecuentata de 28 copil; 
3 bisericl, in catunele: Palti- 
neni, Nehoiul si Curmatura, de- 
servite de 2 preoft, 3 cintfirett 
si 2 paracliserT; 8 circiuml; 3 
morl pe apa ; 2 facae si o stina 
in Fundul-NehoiuluT. 

Vite sunt: 467 bof, 190 vacf, 
112 vi^eT, 22 cal, 33 Tepe, 15 
minjT, 2400 of, 1600 capre si 
187 porct. 

Locuitoril se ocupa cu trans- 
portul scindurilor si lucrarea 
si^et. 

MeseriasI sunt : 1 timplar, 1 
cizmar, 1 rotar, 2 fierarf, 1 
cojocar, 2 brutarl si 1 pietrar. 

Are 4 tirgiirl: la 25 Ianua 
rie, 29 August, 14 Octombrie si 
8 Noembrie. 

Budgetul eom. e de 2136 let 
anual. 



Digitized by 



Google 



pAltineni 



(550 



pAltini§ul 



Cat de comunica^ie: soseaua 
Buzau -Frontiera; drumurl na- 
turale pe Valea-Nehoiului si Va 
lea-Catiasului. 

Comuna e vechie. Catunele 
car! existau pe la inceputul se- 
coluluT al XIX lea eraii : Funda- 
tura, Nehoiul si Paltineni ; cele- 

l'alte sunt mat noua. 

f 

Paltineni, catun, al com. Palti- 
neni, jud. Buzaii, cu 420 locui- 
tori si 84 case. 

Paltineni, mosie, in jud Buzau, 
com. si cat. Paltineni, proprie- 
tate in devalmasie a mosneni- 
lor. Are 520 hect., din carl 84 
hect. padure; restul: curatun, 
livezl, izlaz si gol. 

Paltineni, vale insemnata, in jud. 
Buzau, com. Paltineni, incepind 
din muntele Catiasul si scurgin- 
du-se in riul Buzaul. S'a format 
de vre-o 30 de an!, din cauza 
taerei p&durilor. In prima ei 
varsatara a surpat biserica si 
ma! multe case, inecind si fer- 
tila lunca a Paltinenilor, unde 
a r£mas acum un vast prund, 
acoperit cu bolovan! mart. 

Paltine^ti, satuc, jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Bacesti, cu 
5 1 locuitorl {igan! (lingurar!), 
care lucreaza .cove\T, linguri, 
fuse, etc. si poseda 59 capcte 
de vite mar!. 

Paltinetul, munte, la N. de com. 
Rucarul, jud. Musccl, udat in 
partea de V. de riul Dimbo- 
vi^a. Pc aci e o poteca care 
merge in Transilvania. 

Paltinetul (Muntele-), padure 
particular^, supusa regimuluT 
silvic inca din 1883, pe mosia 
Muntele-Paltinetul, pcndinte de 
com. Bertea, jud. Prahova, planil 
Varbilaul. 



Paltinetul-Boldul, padure, su- 
pusS regimului silvic, jud. Mus- 
cel, plaiul Dimbovi^a, com. Al- 
besti, in intindere aproximativa 
de 400 hect. 

Paltinisul, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata 
din satele : Grivi^a, Ivancaufi, 
Paltinisul si Teioasa, cu rese- 
dint,a pri marie! in satul Palti- 
nisul. 

Are: 734 familii, sau 2843 
suflete ; 3 biserici, deservite de 
4 preo^T, 5 cintare^T si 3 pala- 
mari ; 1 scoala, condusa de un 
inva^ator si frecuentata de 70 
elevT; 2879 hect., 33 ari! pa- 
mint satesc; 3055 hect., 44 aril 
cimp si 277 hect., 85 ari! pa- 
dure proprietareasca ; 3 Tazuri 
si 19 pog. vie. 

Vite: 1 27 1 vite mar! cornute, 
407 ca!, 2449 0, » 16 capre, 450 
porci. 

Sunt 50 stupi cu albine. 

Paltinisul, sat, pe mosia cu a- 
celasi nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-d.-j., com. Paltinisul, for- 
mat din doua part,!, una ase- 
zata catre Prut si a doua, spre 
cimp, strabatuta prin mijloc de 
soseaua judet^eana. 

Aie o populate de 302 fa- 
milii, sau 1 198 suflete; o bise- 
rica, cu hramul Sf. Vasile, de- 
servita de 2 preotj, 2 cinta- 
ret,! si 1 palamar, de zid si 
spat/toasa, facuta in 1820, de 
, Milia! Mironcscu (Cracalei), in 
calitate dc posesor al mosie!, 
fund obligat la aceasta prin con- 
• tractul de imposesiere, de catre 
Mitropolitui Veniamin Costache; 
o scoala, condusa de un inva- 
{ator si frecuentata de 70 c- 
levl. 
1 Satcnii improprietarit,! au 856 

j hect., iar statul, 13 13 hect., 32 
ari! cimp si 64 hect., 45 ariipil- 
| dure de stejar. 



Piraiele ce tree pe mosie sunt : 
Iznova^ul si VoIova{ul. 

Drumurl prii cipale : calea ju- 
de^eana Radaut,i Darabani ; actl 
ce duce la Bivolul, si acel de la 
Darabani, ce duce la $tefanesti 
pe deasupra Bivolulu!. 

Mosia se hotareste cu : Ivan- 
cau^i, Bivolul, Darabani, Teioasa 
si riul Prutul. 

Inseranat aci este localitatea 
^ilistea-Badilita (v. a. a). 

Paltinisul, sat, pe mosia si in 
com. $arul-Dorne!, jud. Suceava, 
imprastiat pe coastele dealuri 
lor ce tarmuresc piriul Neagra 
Paltinisul ui, cu 79 case, popu- 
late cu 288 suflete. 

Biserica din Dragoiasa si scoa- 
la din Panaci servesc si acestu! 
sat. 

Paltinisul, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Tirgul-Tro- 
tusulu!, de pe dreapta piriulu! 
Slanicul, inalt de 500 m. 

Paltinisul, serie de muufi si co- 
line, jud. Buzau, ce incepe de 
la Piatra-Corbulul si se dirige 
spre N. pana in muntele Ca- 
soca ; e acoperita cu finea^a, 
izlaz si padure mosneneasca. 

Paltinisul, pise, in jud. Muscel, 
plaiul Nucsoara, com. Badesti. 

Paltinisul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Gura-TeghiT, pe muntele 
Paltinisul, proprietate a mosne- 
nilor Roscoi, Furtunest! si Cor 
beni ; are 340 hect. padure, fi- 
nea^a si curatur!. 

Paltinisul, piriias, in jud. Buzau, 
com. Gura-Teghi!, format din 
Paltinisul-Mare, care izvoreste 
din poalele muntelu! Podul-Ca- 
lulu! si din Paltinisul-Mic, care 
izvoreste din muntele Casoca- 
Mica ; d'asupra cat. Ruptuile 



Digitized by LiOOQ IC 



pAltini$ul 



651 



PANCE?TI 



se reunesc §i se varsa in riul 
Bisca-RozileT, la Gura-Paltini?u- 
lul. Pe el se aflfi 5 herSstrae. 

P&ltini§ul, piriii, izvore^te din 
pSdurea de pe mo§ia Tureatca, 
com. cu acela^i nume, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu, §i se 
varsS in piriul Pietrosul. 

Paitini§ul-de-Sus,*v//a«, al com. 
Gura-Teghil, jud. Buzau, cu 200 
locuitorl ?i 54 case. 

Paltini^ului (Culmea-), sau a 
Oituzului propria zis, culme, 
jud. Bacau, pi. Trotu^ul, care 
desparte Oituzul de Slanic $i 
are direcfia de la V. spre E. 

Paltini§ului (Dealul-), munte, 
in jud. Suceava, com. Sarul- 
Dornel, avind 14448 m. altitu- 
dine. 

Paltini^ului (Dealul-), deal, la 
S.-V. de com. Batrini, pi. Te- 
leajenul, jude^ul Prahova. Pe o 
parte din el se cultiva cereale, 
iar parte serva pentru fine^e. 

Paltini^ului (Gura-), Paltini- 
§ul-de-Jos, catun, al com. Gura- 
Teghil, jud. Buzau, cu 100 lo- 
cuitori $i 22 case. 

Paltinita, padure, pe mo$ia cu 
acela^I nume, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

P&mlnteni, sat, facind parte din 
com. rur. Boteni, pi. Arge^elul, 
jud. Mu$cel, situat pe malul sting 
al riulu! Arge^elul. Cade cam 
in centrul comunel. Aci e re 
$edinja comunei. 

Are o populate de 314 su- 
flete; o $coala mixta, condusa 
de 2 inva^atorl $i frecuentata 
de 82 copil; 2 bisericl, deser- 
vite de 1 preot ?i 1 dascal. Una 
din ele nu mai func{ioncaza, 



rSminind camera mortuara a 
cimitirulul; iar a doua, dupa 
cum se vede dintr'un hrisov, 
s'a zidit de d-na Paraschiva Vla- 
descu. Ruinindu-se $i aceasta, 
s'a construit alta frumoasa $i 
spatfoasa. Primul ctitor al a- 
cestei bisericl cste d-1 C. G. Vla- 
descu, proprietar. 

Panataul, com. rur., in jud. ?i 
plaiul Buzau, situata pe malul 
sting al riulul Buzaul ?i pe am- 
bele malurl ale Vail-Panataului, 
la 58 kil. de ora$ul Buzau. 

Are o suprafa^ de 2700 hect., 
din carl 340 hect. arabile, 385 
hect. padure, 640 hect. fiiieaja, 
857 hect. izlaz, 180 hect. li- 
vede $i 298 hect. sterp. 

Proprietate mai insemnata 
este: Hotarui Sibiciulul-d.-j., po- 
sedat de mo^nenil Sibiceni-d.-j., 
in devalma^ie. 

Are 4 tirgurl: la 29 Iunie, 
20 lulie, 8 Noembrie $i 6 De- 
cembrie. Cel mai insemnat e eel 
de la Sf. Hie, in Sibiciui-d.-j. 

E formata din catunele : Be- 
gul, Bote$ti, Babe^ul, Corcoia- 
nul, Dicule^ti, Ghile^ti, Lupoiul, 
Lacul-cu-Anini, Panataul, P1&- 
ti^orul, Sibiciui-d.-j. $i Valea- 
Fintinel, cu o populate de2i40 
suflete, cari loeuese in 5 17 case. 

Are 2 $coale, in catunele Pa- 
nataul $i Sibiciul, frecuentate de 
140 copil; 4 bisericl, in Sibi- 
ciul-d.-j., Panataul, Piai^orul $i 
Begul, deservite de 4 preo^I, 4 
cintare^I $i 2 paracliserl ; 3 cir- 
ciuml. 

Meseria^T sunt: 14 lemnarl, 
2 timplaii, 8 butnari, 2 cizmarl, 
I fierar, 1 cojocar, 3 brutarl $i 
I pietrar. 

Vite : 490 bol, 124 vacl, 74 
vtyel, 18 cai, 11 Jepe, 3 minji, 
1250 01, 364 capre §i 207 porcT. 

Budgetul com. e de 2238 lei 
anual. 

Comuna e foarte vechie, mai 



cu seama cat. Begul. Prin se- 
colul al XVII-lea, s'au stabilit 
aci ni§te colonil din Transilva- 
nia, cari au fondat satul Sibi- 
ciul. In sec. al XVIII-lea exista 
$i satul Panataul. Cele l'alte sunt 
mat noua. 

Panataul, catun de re?edin{a al 
com. Panataul, jud. Buzau, cu 
390 locuitorl §i 120 case. 

Panataul, munte insemnat, in 
jud. Buzau, com. Panataul. Vas- 
tul sau masiv se intinde intre 
comunele: Sibiciul, BHane^ti, 
Trestia $i Ru$iava{ul. Are izlaz, 
padure $i livezl. 

Panataul, numirea nnct sforl de 
padure, cam de 35 hect, de 
pe mo$ia Michia, jude^ul BuzSu, 
com. Trestia. 

Pan&taul, vale insemnata, in jud. 
Buzau, com. Panataul. Incepe 
din virful muntelul Panataul. 
Prime?teafluen^iI:Plai?orul,Croi- 
torul, Sila, etc , $i se varsa in 
riul Buzaul, in dreptul VaeT-Mu?- 
celulul. Ctnd ploua, e mare $i 
violenta; undele sale, ameste- 
cate cu huma ?i alte substance 
minerale, turbura indata apa riu- 
lul Buzaul. 

Pe malurile sale s'a gasit sche- 
letul unul mastodont. 

Pance§ti, com. rur. t jud. Bac2u, 
pi. Siretul-d.-j., a^ezata in valea 
piriulul Diene^ul $i pe stinga Si- 
retulut. Este alcatuita din 6 ca- 
tune: Pance$ti, re^edin^a, Die- 
ne^ul, Dealul-Dienetul, Fulgeri- 
?ul, Valea-luT-Mo^oc ^i Rastoaca. 
Inainte se compunea din ca- 
tunele: Chilia-Benii, Dienetul 
sau Doini^ul, Gala?e?ti (Dealul- 
Mazililor), Mo^ocul, Pance^ti ?i 
Rastoaca. 

Se margine^te la N. cu com. 
Racataul; la E., cj com. Pe- 



63917. Jfarele DUIionar Geograjlc. Vol. 17. 



83 



Digitized by 



Google 



pAnce?ti 



652 



pAnce§ti 



tre^ti ; la S., cu com. Corbeas- 
ca (jud. Tecuciu), iar laV., cu 
com. Racaciuni $i cu com. Dra- 
gu?ani (jud. Putna), de care se 
desparte prin riul Siretul. 

In vechime, Pance^ti-Manasti- 
rel-Ocnel ^inea de judetul Te- 
cuciu, ocolulPoIocinuluI. («Uric. » 
Codrescu, vol. VII, pag. 314). 
Este udata in lungul sau de 
piriul Diene^ul sau Pance^ti, 
care se varsa pe partea stinga 
a Siretulul, mai jos pu^in de 
confluenfa acestuia cu Racataul, 
?i de piriul Pogleful, care des- 
parte secfia Dieneful de com. 
Corbeasca (jud. Tecuciu). 

In partea despre judetul Te- 
cuciu, se ridica pe teritoriul el : 
dealul Dienejul, pe care se afla 
urmele unor intarituri vechl nu- 
mite Aparatoarea ; Dealul-Odai- 
lor, pe care se afla $an{url a- 
dincl, facute probabil pe la is- 
pravitul secolulul al XVIIMea, 
dupacum spun batrinii; Dealul- 
Giurgiulul, cu o movila incon- 
jurata de $an{url de 3 m. adin- 
cime, care se ridica llnga satul 
Pance^ti $i in care locuitoril 
ascundeau averile in timpul inva- 
ziilor turce^tl. La Rastoaca, pe 
malul drept al SiretuluT, se ga- 
sesc 2 movile. 

Are o populate de 410 fa- 
milil, sau 1624 suflete, locuind 
in 409 case; o $coala mixta, 
care funcfioneaza din anul 1865 
in satul Pance^ti, $i e frecuen- 
tata de 1 8 copil ; doua bisericl, 
una in satul Pance§ti $i a doua 
in Dienejul, deservite de I preot 
$i 1 cintare{; 3 circiuml. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 166 Iocuitorl, 
cu S3S fold pamint in farina. 
In 1879 s'au dat, la 70 insu- 
red, 175 falcl pamint in impro- 
prietarire. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1125 hect. 

Teritoriul comunei este de 



3000 heel. ProprietarT marl sunt: 
statul, cu o mo?ie aproximativ 
de 400 hect. ; Neculae G. Negel 
(Dienejul), cu o mo$ie de 196 
hect., cu pamint productiv ; cliro- 
nomil lul I. Strat, cu 47.94 hect. 
?i Ion al Sandului, cu 121 hect. 

Viile ocupa o suprafafa de 
60 hect. 

Vite sunt: 105 cal, 803 vite 
man cornute, 422 porcl, 124 
capre $i 901 01. 

Stupl cu albine sunt 143. 

Pe teritoriul comunei se ga- 
sesc 2 mori de apa. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 6338 let, 92 banl ?i la 
cheltueli de 16000 let, 74 banl. 

Pance?ti sunt strabatuji de 
calea vecinala Leca-Dieneful. 

Distanfele : la BacaG, capitala 
districtulul, 35 kil.; la com. Pa- 
rincea, re^edinfa pla$el, 15 kil.; 
la com. Petre?ti, 5 kii; la com. 
Racaciuni, 8 kil.; la com. Ra- 
cataul, 7 kil. 

Pance^ti, com. rur., in judeful 
Putna, pi. Racaciuni, situata in 
valea piriulul cu acela^I nume, 
la 15 kil. de subprefectura pla- 
$el $i la 59 kil. de capitala ju- 
defulul. 

Se margine^te la V. cu co- 
muna Javreni, din judetul Ba- 
cau; la N., cu Valea-Seaca ?i 
Mindri?ca; la S., cu Sascut; iar 
la E., cu Bere$ti. 

Se compune din catunele : 
Fintinele, Pance^ti (unde se afla 
§i primaria comunei) $i Tirgul- 
Pance$ti. 

Are o populate de 544 fa- 
milii, sau 2069 suflete, locuind 
in 548 case ; o biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae; 
o $coala mixta, frecuentata de 
77 copil. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de 9064.89 lei $i la chel- 
tueli, de 8975,88 lei. 

Solul este argilonisipos. 



Se cultiva viea pe o suprafa^ 
de 447 hect. 50 aril. 

LocuitonI poseda: 5 plugurl 
de lemn, 62 plugurl de fier, 
4 grape de fier; 19 mori de 
a P a ; 385 bol, 247 vacl, 40 cal, 
200 01, 24 capre $i 322 porcl. 

Vezi Pance$ti (Tirgul). 

Pance§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., ?i re^edinja comu- 
nei cu acela?! nume, situat pe 
piriul Dieneful. 

Are o populate de 956 su- 
flete; o $coala mixta; o bise- 
rica, cladita in i870deToader 
Bulgarul $i deservita de 1 preot ; 
3 circiuml. 

Vite sunt: 59 cal, 398 vite 
marl cornute, 253 porcl ?i 82 
capre. 

PSnce§ti, catun, in com. cu ace- 
la§I nume, pi. Racaciuni, jud. 
Putna, situat pe valea ingusta 
a piriulul Pance^ti, avind casele 
intinse pe o lungime de aproape 
l l% ora. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Nicolae ; o ?coala 
mixta, frecuentata de 71 copil. 

Pance§ti, parohie, in com. cu a- 
cela?I nume, pi. Racaciuni, jud. 
Putna, avind o biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Niculae. 

Pance§ti, mosie a statulul, jud. 
Bacau, pi. Siretul d.-j., comuna 
Pance^ti, de 400 hect. $i aren- 
data cu 6000 lei anual. 

Pance§ti, sau Dealul - Mare, 
pddure a statulul, jud. Bacdu, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Pance^ti. 
Este foioasa (stejar, fag, etc.). 
Nu este amenajata. Are o in- 
tindere de 987 hect. Apar{inea 
bisericel Raducanu din Tirgul- 
Ocna. 

PSnce§ti, piriias, format pe te- 



Digitized by 



Google 



pANCByn (tIrgul ) 



653 



pApusa 



ritoriul comunel cuacelasl uume, 
pi. RScaciuni, jud. Putna, si 
care se varsa in piriul Balcu{a. 
Izvoreste din locurile numite 
Baba si Pfetroasa si are multa 
ap3, care pune in miscare peste 
1 8 morl. 

Pance§ti (TIrgul-), tirg, inju- 
de^ul Putna, com. cu acelas! 
nume, pi. Racaciuni, situat pe 
un loc (200 stinjeni) dat raze- 
silor in urma diferitelor procese 
si care se intinde de la apa 
Siretulul si pan a in muntele 
Ciortolomul. 

Comerciul si industria se prac- 
tice de c&tre 11 circiumarf, 3 
comercianflf de bauturl spirtoase 
si coloniale, 2 bogasierf, 2 bru- 
tarT, I comerc. de coloniale, 1 de 
cereale, 3 de coloniale si ma- 
runtfsurl, 1 de Una, 1 macelar, 
1 vinz&tor de marunt'isurl, 4 ciz- 
mari, 5 fierarl, 2 cojocanf §i 41 
fabricanp de rachiu. 

Pane§ti, sat, jud. Dimbovija, pi. 
Cobia, com. Matasarul. 

PSngule§ti, sau Pingale§ti, sfoa- 
rd de mosie, in jud. Teleorman, 
com. Sfin^esti. 

Panoasa, sat, in partea de N. 
a com. Tingujeni, pi. Funduri, 
jud. VasluiQ, si spre E. de satul 
Moara-lui-Ciorneiu, udat de pi 
raiele Armasul si Panoasa. 

Are o suprafaja de 343 hect. 
si o populate de 83 familil, 
sau 412 suflete. 

Mosia e divizata in trel parf! : 
Panoasa-luf-Boranescu, Panoasa- 
Agurici si Panoasa-Zadic. 

Vite: 127 vite marl cornute, 
30 caT, 60 of, 20 capre si 30 
rim&tori. 

Panoasa, vale, prin care curge 
piriul Panoasa; se intinde de 
la N. la S., prin satul Panoasa, 



com. Tingujeni, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu. 

P&ntice§ti, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Girlele, com. Pafesti, situat 
pe girla, linga locul unde ea 
da in Milcov si pe soseaua Foe 
sani-Odobesti, la 2 ore de eel 
d'intiiu. Are o populate de 116 
suflete, care loeuese in 29 case. 

Panure^ti, sat razasesc, in jud. 
Suceava, com. Draganesti, for- 
mind un singur trup cu satul 
de resedinfa, asezat pe ambele 
tarmurl ale piriulul Risca. 

Are o populate de 75 fa- 
milif, sau 305 suflete, cari lo- 
euese in 68 case. 

Biserica ?i scoala din Draga- 
nesti servesc si acestui sat. 

Vatra satulul ocupa 12 — 13 
falcT. 

Satul e vechiu si, dupa cum 
se spune, locuitorii n'ar fi a- 
devarafi razast de bastina. 

Mosiile posedate de el for- 
mat! alta data un trup, care 
prin imp£rtire din tata in fiu 
a ajuns in fasif mici, cum se 
poseda asta-zl. Razasii n'au urice 
ci 'si stapinesc peticele in vir- 
tutea dreptulul de mostenire. 

Mare parte din mosia Panu- 
re§ti a fost rasluita de catre 
calug&rif M-rei Neamfulul, cu 
care locuitorii s'au judecat multa 
vreme. 

P&p&dia, insula mare, in dreptul 
com. Dabuleni, jud. Romana^i, 
compusa din 2 buca^T : Papadia- 
Mare si Papadia-Mica; are 43 
hect. padure, fine de com. lanca. 

P&padia, movila si pimct trigo- 
nometric de rangul al 3 lea, si- 
tuata in partea N. a jud. si 
pi. Tulcea si a com. rur. Mal- 
coci, pe malul sting al brafu- 
luT Sulina, linga mila No. 41, 
la S. de satule^ul tolganul. Are 



36 hect., dominind satul si bra- 
{ul Sulinel, pe o mic5 intindere. 

P&palogul, munte, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ulul, in partea de 
N. a com. Andreasi, acoperit cu 
paduri. 

Papau^i, suburbie a orasuluT Ro- 
man, jud. Roman, situata in 
partea de E. a lui. 

P&pe§ti, sat, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Clo$ani, com. rur. Vidi- 
miresti. Are 22 case. 

Papuceasa, baltH, formata din 
varsarea Prutulul si a Jijiel, 
spre S.-V. de satul Macaresti, 
com. Costuleni, pi. Branistea, 
jud. Iasi. 

P&puceasa,/^fo/v, de 59 hect., 
a statului, in jud. Iasi, pi. Bra- 
nistea, com. Costuleni, pe malul 
PrutuluT. 

Papureanca, lac, in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Ialomi^a-Balta, situat 
intre satul Dudesti $i braful 
Borcea. 

Papula, munte, la N.-V. com. 
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
situat intre mun{il Paltinul, Tig- 
vele, Dilbanul, Urda si Cioara. 

Papula, munte, jud. Muscel, in- 
tre mun^il comunel T.eresti si 
mun^il comunel Namaesti, al 
carul virf intrece toate vecina- 
taftle. Se afla la 2386,2 m. da- 
supra Marif-Negre. Mastvul sad 
este compusdin sisturile crista - 
line metamorfice, care formeaza 
cea maT vechle grupa geolo- 
gica. 

P&pu^a, pise (2426 m.), pe cul- 
mea Ghezera(v. a. n.), jud. Mus- 
cel. Are o poteca care duce prin 
virful Tiefeloaga. 



Digitized by LiOOQ IC 



pApusa 



K54 



PAkl.VCEA (TlRGLX-) 



Papula, schit, jud. Vilcea, pe 
un deal frumos, situat intre 
manastirile Bistrifa §\ Arnota. 
A servit ca bolni^a si cimitir 
manastirei Bistri^a si astazlser- 
veste ca cimitir scoalel de sub- 
order! de la Bistrifa. Pisania 
din tinda, scrisa cu vopsea, 
vorbeste numal de zugraveala 
tindel: 

f Acest pridvor zugravitu-s'aii din 
bun gtndul Dumncael, Jupaneasa Andri- 
ianeY Vornicesei a Dumncalui Scrban 
Cantacuzino vel Vornic, in zilele lumi- 
natului Domn Ion Constantin B. Basa- 
rab Vocvod, fiind cgumcn Kir Stefan 
Ieromonah, Mai iS, 1710 i Zografii Iosif 
Ierotnonah Ilrauite. 

Tot in tinda se vad zugra- 
vi^i, la stinga, despre usa, Ser- 
ban Cantacuzino vel Vornic si 
Andriiana, jupineasa lui. 

Usa bisericei este foarte fru- 
mos sapata si poleita; se vede 
pe dinsa un tnger, iar de de- 
supt inscrip^iunea slavonS, care 
suna ast-fel : 

Acaasta u^.a a facut'o lercmonahul 
Vasilic, in zilele luT Mateiti JJasarab 
Voevod, in anul 1654. 

Tirapla de asemenea pare a 
fi din timpul lui Matel-Voda, 
ca si icoanele. 

Papu§a, schit, situat la N.-E. de 
manastirea Bistri^a, com. Cos 
testi, pi. Horezul, jud. Vilcea, 
pe virful unul pise, zidire vechie 
si strimpta. Inscrip^iunea de 
d'asupra use! este urmatoarea: 



lie este zidita intru cinstea si pofa'a 
Sfintului Grigore Decapolitu, de robul 
lui Dumnezcu Kir Stefan Kgumenul bis- 
trijuT, ajutorind si al^i frajl cu ce s'aii 
indurat, ca in veci sa aiba buna pome- 
nire, in zilele bunuluT crcdiucios Con- 
stantin Vocvod. 

Schitul Papusa e vrednic de 
amintit, pentruca amvonul lui, 
in timpurile vechT, servea de 



scoala pentru copiil comuneT, 
si slujitorii lui serveau de das- 
call. 

Paragina, cdtun, in jud. Tele- 
orman, pi. Calma^uiului, com. 
Dracea, asezat pe partea stinga 
a riuluf Calma^uiul. Are o po- 
pulate de 135 suflete. 

Parae^ti, sat, fdcind parte din 
com. rur. Stanesti, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel, situat pe 
malul sting al riului Doamna 
si pe valea PSraesti, dela care 
sl-a luat numele. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. VoevozT, facuta din lemn de 
locuitorii comuneT, si deservita 
de I preot. 

Parae^ti, numire data unel par^I 
din comuna Mioveni, jud. Mus- 
cel. 

Parae^tilor (Valea-), vale, jud. 
Muscel, izvoreste din padurea 
Slanicul, trece pe la S.-E. de 
com. Stanesti si se varsa in riul 
Doamna, pe malul sting. 

Parase§ti, ptidure a statului, in 
intindere de 885 hect. Impre- 
un5 cu trupurile : Verdea (20 
hect.), Ztatarei (216 hect.), Do- 
brusa (76 hect.), Gusoeni (180 
hect.), Mitrofani (125 hect.) si 
Naropi^a (22 hect.), tine de co- 
munele DrSgasani, $tefanesti si 
Cre^eni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea. 

Par3§telor (Valea-), vale, jud. 
Botosani, com. Baluseni, intre 
Dealul-Coserilor, de pe Tocileni, 
si dealul Puturosul. 

Parausani, com. /v/r., jud. Vilcea, 
pi. Mijlocul, formats din 5 ma- 
halale: Badea, Croitori, Gen- 
cheresti, Istrate^ti si Plavaia. E 
situata pe piscuriie Plavaia, Istra 



testi si Greci si pe valea Plavaia, 
la 52 kil. de capitala jude^ulul 
si la 3 kil. de a plaseT. 

De la 1863 formeaza o siu- 
gura comuna; pan3 la aceastS 
data era intrupata cu comuna 
Plesoiul. 

Are o populate de 552 su- 
flete, locuind in 276 case; 2 
bisericT, una de lemn facuta de 
peste 200 anl, si a doua de zid, 
facuta la anul 1886 de enoriasl. 

Vite S'int : 20 ca? si iepe, 65 
boT, 1 5 1 vad, 5 1 capre si 1 30 of. 

Locuitorii sunt mosnenT; nu- 
mai 7 s'ati improprietarit la 
1864 pe diferite mosii parti- 
cular. 

In raionul comunei este Dea- 
lul-SteaguluI, unde se zice ca 
Turcil ar fi infipt de demult 
un steag. 

Copiil din comuna frecuenta 
scoalele din Tina si Gradistea. 

Vatra satulul are 287 hect., 
si, dinpreuna cu locurile arabile, 
izlazul, padurile si surpaturl sunt 
835 hect. pamint. 

Dintre poml roditori sunt: 
perl, men, nucl si ciresl. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munel se urea la 725 lei anual. 

E brazdata de dealurile: Boru, 
Steagul, Parausani, Sascioara si 
Croitori, sadite cu vif si prunl 
si pe carl se cultiva porumb, si 
e udata de vaile : Paraua, Varsa- 
tura, Plavia, Borul si Bratcul. 
precum si de riul Olte^ul, care 
trece prin partea de V. a co- 
muneT. 

Se margineste cu comunele: 
Rosiile, Baesti, Plesoiul, Gra- 
distea si Tina. 

Parausani, deal, in raionul com. 
Parausani, pi. Mijlocul, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 5 hect. 
vie. 

Parincea (Tlrgul-), com. rur., 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacaa, in- 



Digitized by V^OOQlC 



PARINCEA (TtRGl'l .-> 



fir,.j 



P A HOST 



tinzindu-se pe povirni^ul V. al 
dealurilor ce despart basinurile 
piriulut Berheciul de al piriuluT 
Racataul. 

Este alcatuita din 2 catune : 
Parincea, format din satul Pa 
rincea si din Tirgusorul-Parin 
cea, care in vechiuie se irimea 
Zlatari, resedinta comuneT ?i 
a subprefecturel plasel, si Buz 
dugani. 

Mai inainte mobile razesesiT 
Parincea unite cu Mile§ti, fa 
ceau parte din jude^ul Tecuciu, 
ocolul Polocinului («Uric. » Co 
drescu, vol. VII, pag. 313.) 

Se margineste: la E., cu te 
ritoriul com. Godinesti (jud. Te 
cuciu) ; la V., cu al com. Milesti ; 
la N., cu al com. Leca; la S., 
cu com. Nanesti si cu sec^ia 
Horgesti (com. Gioseni). 

Pe teritoriul comunc! serpu 
esc trel ape: piriiasele Corni 
telul si Zlatari, pe la mijloc, $i 
piriul Racataul, pe la V. sau. 

Dealurile : Bota, al- Aguzilor $i 
al-Poienilor, sunt singurele ri- 
dicaturl mal insemnate. 

Are o populate de 942 su- 
flete ; o scoala mixta, care fu ne- 
t's oneaza de la 1869 in tirgul 
Parincea, frecuentata de 32 ba- 
ietT si 18 fete ; 2 biserict, in satul 
Parincea, deservite de 1 preot 
$i 2 cintaretl; 8 circiuml. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 109 locui- 
tori, cu 385 falcl pamint in 
tarina. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de aproximativ 21 iG 
hect. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1030 hect. 

Proprietar mare este Caton G. 
Leca, cu o mosie de 1053 hect. 

Padurea ocupa o intindere de 
vre-o 500 hect. $i poarta nu 
mele de Cornitelul. 

Viile au o intindere de 12.75 
hect. 



Vite sunt: 70 caT, 376 vite 
cornute, 153 porct, 33 capre 
si j/ 6 ot. 

St'ipT cu albine sunt 60. 

Budgetul coraunet e la ve- 
niturl de 5774 let, 56 ban! $i 
la cheltueli, de 3896 lei, 99 
bani. 

Teritoriul comunel este stra 
batut de calea vecinala Bacau 
Parincea. 

Distantele: la Bacau, capi 
tala districtulul, 25 Veil. ; la 
com. Mile$ti, 3 kil. ; la com. 
Leca, S kil. ; la com. Nanesti, 
5 kil.; la com. Gioseni, 18 kil. 

Parincea (Tirgu^orul- ), sat 3 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., re 
?edinta plaYiI si a comunei Tir- 
gul-Parincea, sit'iat pe piriiasul 
Cornitelul. Are o populate de 
845 suflete; o judecatorie de 
pace; o $coalft mixtS si o bi- 
serica, cladita la 1863 de catrc 
Banul Anastase Ion, din timpul 
Cclruia satul s'a marit. De atunci 
i se zice $i Tir£u?orul Parincea. 
La I kil. departe de sat, pe 
cimpia numita Foranul, se afla 
o biserica de lemn, numita a 
Zlatarilor. Inscript'ia de d'asu- 
pra use! suna ast-fel: 

Sa r<e -tie dc cind am fficut acca-t.i 
l)i -erica, Lcat. 72 10 ,1702). 

Sunt 8 circiuml. 

Vite: 70 caT, 365 vite marl 
cornute, 151 porcl 5*1 33 capre. 

Aci se mal afla casele pro- 
prietateT, o moara cu aburl, co- 
sare si hambare pentru cereale, 
precum ?i mal multe dughenT. 
Locuitoril pe linga agriculturii 
se mat ocupa si cu carausia, 
lemnaria, ciubotaria, croitoria 
$i cojocaria. 

Parincea, mosie, jud. Bacaii, pi. 
SirctuI d.-j., com. Tirgul-Parin- 
cca, cu o intindere de 1 500 
hect., proprietatea d-lui C. Leca, 



dind un venit anual de 50000 
lei aproximativ. 

Parladeni, altd numire a satu- 
lul Insura{ei, jud. Braila. 

Paroaia, sat, facind parte din 
com. rur. Stubeiul-Ora?ti, plasa 
Uimbovita, jud. Ilfov, situat la* 
N. de Orasti, intre padurea Pa- 
roaia si malul drept al riulul 
Dimbovita. 

Se intinde pe o suprafata de 
381 hect., cu o populate de 60 
locuitorl. 

Casel Otetelisanu apartin 378 
hect. si locuitorilor restul. 

In cercul satulul sunt 2 mori 
cu apa $i 1 pod. 

Comerciul se faoe de I cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor mari e de 54 
si al celor mici de 108. 

Paroasa, sat, facind parte din 
com. rur. MSgureni, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Are o populate de 161 lo- 
cuitorl. Satul dateaza de vr'o 
50 anl, prin aducerea a 30 fa- 
milil de rudarl de c&tre pro- 
prietarul Const. Cantacuzino, 
de la riul Buzaul. 

Parosul, ell tun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Tichiri$ul, 
situat in lungul ripei prin care 
curge, de la Berdacul, piriul Ti- 
chiri^ul. 

Are o populate de 552 su- 
flete, carl loeuese in 131 case; 
o biserica filiala cu hramul S -^if 
Voevozl. 

Paro§i, com. rur., jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-s., compusa din 3 cat. : 
Marlovesti, Mijlocul si^tefanesti, 
situata pe valea si ambele dea- 
luri ale riulul Cungrea-Mica, la 
40 kil. de capitala judetului ?i 
la 9 kil. de a pla^el. 

Are o populate de 1000 io 



Digitized by LiOOQ IC 



pArtini?ul 



656 



PARULUl (VALEA-) 



cuitorf, din carl 265 contribua- 
bilT; 3 bisericl, in fie-care c&t. 
cite una, deservite de 2 preofl; 

?coal3, in Mijlocul, frecuen- 
tatS de 39 copii. 

Meseria^i sunt: 2 cojocari, 1 
cizmar, 3 timplarl, 2 dogarl $i 

1 rotar. El desfac produsul mun- 
cei lor la Slatina $i Pite$ti. 

Locuitoril sunt mo^neni, afarS 
de 47, carl s'au improprieUrit 
la 1864, pe mo^iile proprietari- 
lor, dindu-H-se 102 hect. Elau : 
26 cat §i lepe, 166 boT, 200 vaci, 
30 capre, 400 oT 5*1 100 porcl. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
2250 hect. 

Comerciul se exerciti de 1 
circiumar. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
se urcS la 2149.54 lei anual. 

Dou& §osele comunale inles- 
nesc comunica^ia cu comunele 
F&gefelul, Dobroteasa, Topana 
§i Ur$i. 

E situate pe dealurile numite 
Din-Dreapta-Cungri^oarel $i Din- 
Stinga Cungri^oareT, pe care se 
cultiva vi^a, prunl $i cereale, 
parte r&mintnd p&$uni de vite. 

E str&b&tut& de piriul Cun- 
gri^oara, in care se varsS vil- 
celele : Ochiuzul, Popa Tudor, 
Ni{£ - Popa • Hie, Alumi^elul $i 
Ovreiul. Pe la V. sunt vilcelele 
Dobrota> $urlicari, Stilpi$orul, 
iar pe la E., vilceaua Lomul- 
Mare, unit£ cu Lomul-Mic, Lun- 
ga $i Plapcea-Mare. 

Se m5rgine?te la N. cu com. 
Topana; la S., cu com. Ur$i ; 
la E., cu FSgefelul $i Chilia $i 
la V., cu Dobroteasa §i Sim- 
bure$ti. 

Se zice c£ comuna s'a infiin- 
fat intre ani! 1456— 1462 de 
ni$te locuitorT, fugarl din 01- 
tenia. 

Partini§ul, fost sat, jud. Sucea- 
va, d'asupra dealulul Ceapa, de 
ling& satul Hirtoapele. Locality! 



i se mal zice acura §i La-fin - 
{irim, fiind cimitirul satului 
acolo. 

Parul (Zili§tea), cdtun, al com. 
Cochirleanca, jud. Buz&u, cu 
60 locuitori $i 13 case. 

Parul, munte, situat in ramura 
mun^ilor Ping^ra^i, lingS m&n&s- 
tirea Ping&ra{i, com. Ping&ra{i, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Parul, sau Valea-Parului, pi- 
riias, jud. Covurluiu, ce se for- 
meaz£ numal din plol $i din 
topirea z&pezei; are albie cur- 
gStoare ; inccpe din p&durea 
Chirile^ti, com. Rogojeni, din 
locul numit Ciuciuveni; trece 
prin satul Ro^cani, com. Vl&- 
de?ti; traverseazS. mo?ia Mis 
tScani, de la N. spre S., pe va- 
lea cu acela^I nume; aproape 
de v&rs&tura lui in lacul Co- 
vurluiul, intre Mistacani $i Chi- 
raftei, i se d& numele de Chi- 
raftei. 

P&rul (Grindul-cu-), grind, sau 
loc ridicat d'asupra stufulul in- 
conjur&tor, jud. Tulcea, pi. Su- 
lina, pe teritoriul com. rur. Sa- 
tul-Nou, format din 2 corpurl ; 
are o iungime de 8 kil. $i o 
intindere de 35 hect.; este aco 
perit cu nisip. 

Parul-Rotund, cdtun, in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, pen- 
dinte de com. Nenciule^ti. For- 
ma maf nainte o comuna ose- 
bit&, ins& din lipsa resurselor 
a fost alipita la com. Nenciu- 
le$ti. Are o populate de 249 
suflete, din cart 54 contribua- 
bili. 

Parul-Rotund, mosie, in jud. 
Teleorman, cSt. cu acela^I nume. 
Are o intindere cam de 135 
hect. ?i este proprietatea d-luT 



Chr. R&doiu, cump£rat& de la 
stat. 

P&rulul (Dealul-), deal, spre S. 
de satul Romine^ti, jud. Ia$i, 
pi. Copoul, com. Movileni, pe 
care se cultiv& cereale. 

Parului (Dealul-), deal, in jud. 
R.-S&rat, pi. Ora^ului, com. O- 
dobasca ; se desface din Cultnea- 
Scoru?uluI ; br£zdeaza partea de 
N. a comuneT §i se termini in 
riul Rimna; e acoperit cu p&- 
$uni §i padurl. 

PSruluI (Dealul-), deal, jud. Te- 
cuciti; incepe din com. Cuciu- 
meni ; se intinde spre S. paralel 
cu Valea-B&ei pinS aproape de 
ora^ul Tecuciu. 

Parului (Poiana-), culme de 
deal, jud. R.-S2rat, plaiul Rim- 
nicul, com. Buda; se desface 
din Dealul-Cilnaului §i brizdeazi 
com. la V.; este acoperit^ cu 
p^durl. 

PSrului (Pirlul-),/mX jud. Ia$i, 
pi. Copoul, com. Movileni ; iz- 
vore^te din valea cu acela§¥ 
nume, de pe teritoriul satului 
Romine^ti; in cursul s£u for- 
meaza o mla^tina acoperit^ cu 
stuh §i papuri; se vars& in 
lazul Ghemul. 

Parului (Valea-), sau Beceni- 
de-Jos, cdtun, al com. CSrpi- 
ni?tea, jud. Buz&ti, cu SCX) lo- 
cuitori $i 99 case. Are sub-di- 
vizia Cocore?ti. 

Parului (Valea-), sau Fure§ti, 

mosie, in jud. Buz&u, com. CSr- 
pini^tea, cunoscuta in general 
sub numele de Cocore$ti. Vezi 
Cocore^ti. 

Parului (Valea-), vale, jud. Ia?i, 
pi. Copoul, com. Movileni, pe 



Digitized by 



Google 



PARULUl (VALEA-) 



657 



pAstrAveni 



teritoriul satului Potingeni, intre 
Dealul-PSLruluI §i dealul Uricani ; 
bogatS in stuh. 

Parulul (Valea-), vale, jud. II 
fov, in partea de S. acdt. Greci- 
d.-j., in care se aflft §i lacul 
Colceagul, de unde se scoate 
{iperig $i papurd. pentru rogo- 
jint. 

Parulul (VIrful-), munte, in jud. 
Buz2u, com. Ml&jetul, c&t. Chi- 
rile$ti; are fineaja, izlaz $i pu- 
Jina pSdure. 

Pctru^elul, deal, pe care sunt si- 
tuate viile ?i locurile cu acela?! 
nume, jud. Teleorman; incepe 
din spre com. Cioara ?i se ter- 
mini aproape de satul Vin&- 
tori, la I kil. 

Paru§elul, drum, prin com. Vi- 
natori, jud. Teleorman; incepe 
de la capul dealulul P£ru$elul, 
pe muche, %\ duce la viile cu 
acela$T nume, ale locuitorilor ; 
se desparte apoT in mal multe 
ramurl mergind toate in Balta- 
Vii?oareI. II ma! zice ?i Drumul- 
Vasluiulul. 

Paru§elul, vil renumite, ale lo- 
cuitorilor din com. Vin&tori, jud. 
Teleorman, situate pe coasta 
dealulul cu acela?! nume, in in- 
tindere de 30 hect. Cultivatoril 
acestor vil platesc ota$ni{& pro- 
priet&til. 

Paru§ul, lac, in insula Balta, 
jud. Ialomifa, pi. Ialomifa-Balta, 
com. Dude§ti. 

PSrvule§ti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Z&i- 
coiul, apar^inind mo^nenilor. 

PSsarani, mahala, in com. rur. 
$u$tya, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedinti. 



P&s&rei, sat, ftcind parte din 
com. rur. Berbe^ti, pi. Olteful- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 319 locuitorT; o bise- 
ric&, zidita la 1841. 

E udat de v&lcelele: Valea- 
Mare $i C&du$el, care se vars& 
in riul Tiriia. 

Pasdrei, mahala, in com. rur. 
Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, cu o populate de 256 lo- 
cuitorT. 

Pasare§ti, mahala, in com. rur. 
Samarine§t», pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinfi. 

P&S&roiul, mahala, in com. rur. 
Dr£gote?ti, pi. V5ilor, jud. Me- 
hedin^i. 

PasSroiul, catun, al com. C&tina, 
jud. Buz&u, cu no locuitorT $i 
26 case. 

Pasaruia, sat, in com. rur. Ore- 
vita, pi. Blahni^a, jud. Mehe- 
din^i. 

Pasaruica, sau Visciana, girlit, 
jud. Ilfov, curginddela V. spre 
E. Sorgintea se afl& intre Oto- 
peni $i Tunari. Trece pe ling£ 
comunele : $tefone?ti, Afuma^i, 
Moara - DomneascS, Bor£ne$ti, 
Tinganul ?i Fundeni-Gherasi. 

P&sc&loaia, piria, jud. Ia?i, pi. 
Cirlig&tura, com. Pope^ti ; se 
formeazS. in p&durea Harp£$e$ti 
$i se vars£ in Tazul Fandolica. 

P&sc&reni, sat, jud. BacSu, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Valea-luMon, 
a§ezat pe Piriul-lui-Vrabie, mai 
jos de satul Valea-luUon ($coala), 
la I kil., §i pe dealul P&sc£reni. 
Are o populate de 271 suflete 
$i 3 circiuml. 

Locuitoril posedS: 5 caf, 45 
vite marl cornute 91 23 01. 



P&SC&reni, vlrf de deal, jud. Ba- 
c&u, pi. Bistrifa-d.-s., com. Va- 
lea-luMon, din $ira colinelor din- 
tre Tazl&ul-Mare ?i Bistri{a, pe 
care se afl& a^ezat c&tunul cu 
acela$I nume. 

Pascoaia, pi rift, care izvore^te 
din mun{ii com. Malaia, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea, $i se varsS 
in riul Lotrul. 

Pascoaia,//V//7, jud. Vilcea, plaiul 
Cozia, la 8 kil. spre V. decom. 
Brezoiul ; se vars& in riul Lo- 
trul, pe malul sting, in raionul 
acestel comune. 

Pascule^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Ciumagi, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

P&stirnacul, sat, jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Ialomi^a, com. Frasinul. 

P&str&veni, com . rur., situate 
in partea despre E. a pl&?el de 
Sus-Mijlocul, jud. Neamfu, la 
44 kil. de ora^ul Piatra, for 
mind cu marginele sale limita 
despre jud. Suceava, $i, pe o 
mici intindere, spre E., desp&r- 
Jindu se prin riul Moldova, des- 
pre jud. Roman, a$ezat£ intre 
com. Timi$e$ti, Uricheni ^i Us- 
ca^i. 

Este formats din catunele : 
P&str&veni, Rideni, Davideni, 
Spie^ti , Fund&tura , J ibucani- 
d.-s., f* DUCan **^'*J' ?* Schitul- 
fibucani, cu o populate de9ii 
familiT, sau 4202 suflete. 

Are 4 §coale mixte, la Da- 
videni , Pastr&veni , f ibucani- 
d.-s. ?i Radeni §i 1 ^coala. de 
cStun in f ibucani-d.-j., frecuen- 
tate de 108 elevl; 4 bisericT, 
deservite de 5 preoff ; 1 fabric^ 
de spirt. 

Dintre locuitoril improprieta- 
ri^I in 1864 sunt asti-zl: 273 
cari trdesc inci st&pinindu-$I 



Digitized by 



Google 



pAstrAv* ni 



(558 



PA^CANI 



inca* locurile lor; 279 carl st&- 
pincsc locurile ca urma?i ; 4 lo- 
curi $i jum^tate se stapinesc 
de catre al^T locuitorl de cit eel 
linproprietiriti; 1 loc se stapi- 
ne$te de c&tre comunS; 168 de 
in$I sunt carl, de $i insurant $i 
cultivator! de pSmint, n'au nict 
un fel de proprietate, precum 
nict perspectiva de a mo$teni 
ceva pe urma p&rint'ilor lor le- 
g\m\l 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 4822 hect. 

Ima$ul (suhatul) are o intin- 
dere de 230 hect., nutrind peste 
6909 capete de vite. 

Budgetul com. e la venitun 
de 14574 lei $i la cheltuell, de 
12477 l e *- 

Comunicafia cu satele vecine 
se face prin un drum ce duce 
de la satul Pastraveni pe la Ca- 
pul-Dealulu! la satul f ibucani ; 
un drum ce se ramified din pre- 
cedentul la satul Davideni §i 
de acolo se une$(e cu $oseaua 
Girovul-Tupila^i (intrc kil. 30 — 
31); un drum de la satul Pas- 
traveni la satele Petricani d.-s. 
§i Oricheni ; un drum de la sa- 
tul Pastraveni la Spie?ti ; de la 
satul Davideni prin Spie^ti la 
Timi$e$ti ; un drum de la sa- 
tul Pastraveni la Radeni ; un 
drum de la satul Radeni la sa- 
tul Uricheni $i un drum tot la 
acest sat la satul f ibucani. 

Pastraveni, sat, in jud. Xeam{u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pas- 
traveni, situat pe valea Moldo- 
veT, la 47 kil. de ora§ul Piatra. 

Are o populate de 830 fa- 
milil; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 16 copil. 

Aci se afld rc^cdin^a comunei 
$i vastele case ale proprietari- 
lor mo§ieY, erezil principeluT Gr. 
M. Sturdza. 

Pastraveni, //<<?//V, in jud. Xeam- 



{u, pi. de Sus-Mijlocul, proprie- 
tatea mo^tenitorilor principelul 
Gr. M. Sturdza. 

Venitul aaual ai mo^iei e de 
40500 lei. 

Pa§cani, com. rur., jud. Sucea- 
va, situate in centrul placet Si- 
retul-d.-j., spre S.-J2. $i la 40 
kil. de Falticeni. 

Se margine$te la E. cu com. 
Ruginoasa $i Vascani ; la V., 
cu com. Criste$ti; la S., cu 
com. Miroslaveni $i Stolniceni 
$i la X., cu com. Lespezi. 

Are forma unui trapez nere- 
gulat iiiclinat spre E. (albia Si- 
retulut). 

Se compune din satele: Tir- 
gu^orul- Pa^cani, unde se afla 
re$edinta comunei $i a sib pre- 
fecture! placet, Gara - Pa$cani, 
Fintinelele, Brate$ti, Sodomeni, 
Bo^teni, Gi$teni, Topile, Valea- 
Seaca, Con{e$ti, BlSge^ti $i Lun- 
ca, cu o populate de 10498 
suflete, locuind in 2302 case. 

In intreaga comunft sunt : I 
librar, 24 b5cani, 94 circiumarl, 
12 iipscanl, 10 fierarl, 1 farma- 
cist, 4 otelierT, 4 hangiT, 6 ca- 
fegii, 16 debite de tutun, 1 cea- 
sornicar, 7 brutarl, 2 caru{a?i, 
2 dogari, 20 croitorl, 3 dul- 
gherl, 2 boiangii, I zugrav, 3 
cojocarl, 5 casapT, 4 rotarl, 4 
b&rbierT, 25 cizmarl $i atyl peste 
20 coraercian{T de marun{i$uri 
$i micT industrial, ceM'al^i lo- 
cuitori sunt plugarl. 

Contribuabill sunt 2401. 

Are 8 bisericl ortodoxe $i 1 
catolica, deservite de 1 1 preo^f 
$i 18 cintSre^!; 6 ?coale mixte, 
in Cisce$ti, Luca, Tirgul Pa> 
cani, Sodomeni, Topilele, Valea- 
Seaca; 1 $coala primara urbanS 
mixta a Direc^iei C. F. R. in 
gara P&$cani §i 2 $coa!e rurale 
de catun, in Bl&ge$ti 9*1 Bra- 
testi. 

Bidgctul comunei e la veni- 



tun de 65000 lei §i la cheltuell 
de 55077 lei. 

Vite sunt: 585 caT, 1705 boT, 
1450 vaci, 3626 oT, 15 capre 
$i 750 porcT. 

Altitudinea comunei de la ni- 
velul Maril variazS intre 320 — 
335 m. 

E udat& de riul Siretul $i de pi- 
raiele Confasca, Valea - Seaca\ 
Ermolia, Recea, Piriul - Pirloa- 
gelor, al Ocoalelor, Secul $i Br&- 
te$ti. 

Mo^ia e proprietatea erezilor 
decedatulul Colonel Eugen Al- 
caz, cumparata de la X. Rosetti- 
Rosnovanu, impreuna ca toat& 
zestrea (acarete, vite, cultural 
etc.) pe pre^ul de 2600000 leJ. 

Suprafafa comunei e de 10822 
hect. 

ImproprietSritI la 1864 sunt: 
40 frunta^I, 586 palma$I $i 354 
coda$I, stapinind 3229 falci. 

Mo§ia e una dintre cele mai 
frumoase, nu numal din jude{, 
ci chiar din intreaga Moldova\ 

In comuna Pa§cani sunt 6 
mori, 2 piue §i o fabric^ de 
sapun. 

De insemnat in comuna sunt: 
Schitul-Brate^ti $i gara P5$cani 
cu atelierul. 

Pii^cani, tirgufor, in jud. Su- 
ceava, com. cu acela$I nume, 
a^ezat pe un podi? frumos ce 
^armue^te $esul drept al Sire- 
tului. 

Are o populate de 166 fa- 
milil, sau 782 suflete, locuind 
in 166 case. 

Vatra tirgulul din deal im- 
preuna' cu vatra celui din vale 
$i gara ocupa 51 falci $i 41 
prajinl. Maioritatea tirgove^ilor 
sunt comercian^i §i numai o 
parte plugarl. 

ImproprietarHI la 1864 sunt 
76 frunta^i ?i 311 coda^T, st&- 
pinind 1856 falci §i 28 prajim. 

Are o biserica, cu hramul 



Digitized by LiOOQ IC 



PA$CAN1 



659 



PASCANI 



S-{ii VoevozT, zidita de familia 
Roznovanu $i deservita de 2 
preofT $i 2 cintare^I; o ?coala 
mixta, cu. 2 Jnv^atorl §i 2 in- 
vajatoare, frecuentata de 195 
copii. 

E re^edinta sub -prefecture! 
pla^ef Siretul - de jos, a com. 
$i a judeeatoriel ocolulul cu ace- 
la$I nurae. 

E legat de gara prin o linie 
telefonica. 

In tirg este o farmacie $i o 
fabric^ de s&pun. 

Aci se face bilciu in fie care 
Duminica $i peste an iarraa- 
roace la Sf. Maria- Mica, Sf. 
Dumitru, Sf. Nicolae, Sf. Teo- 
dor, Buna-Vestire ?i Floril. 

Intre Pa^cani $i Bl&ge$ti este 
un pod pe vase al proprieta$iT. 
Din sus de acest pod este un 
altul de fier, pe stilpl de piatrS, 
al liniel ferate Pa$cani-Ia$i. 

DrumurT principale sunt: la 
Fintinele (2 7* kil.); la Brate^ti 
(6690 m.); la Bo$teni (4 kil.); 
la Sodomeni (4 kil.); la Gis- 
ce?ti (6 kil.) ; la Topile (6 kil.); 
la Valea-Seaca (7V2 kil.); la 
Blage^ti (3680 m.); la Lunca 
(7360 m.); la Gara (1 kil.) $i 
la Confetti (10 kil.). 

Vechimea tirgulul nu trece 
peste un secol. Inainte de 1879 
nu erau in Pa§cani de cit doua 
hanurl $i cite va pr&vilii ale pro- 
prietS^el, dar de atuncl incoace 
o data cu construirea liniei fe- 
rate Lemberg-Cern&u$i-Ia$i, por- 
ni ?i inflorirea luT, a$a ca acum 
merge inainte cu pa?I destul de 
repezl. 

Satul, lipit de tirg, e mult 
maT vechitt. 

tCredem, zice Ep. Melchise- 
dec in cCronica Rominilor», 
vol. I, nota de la p. 177 (Buc, 
1874), ca numirea de Pa^cani, ce 
poarta mal multe sate in Ro- 
minia, se deriva de la pronu 
mele familiilor primitive Pa$cu». 



In hrisovul de danie al lul 
Alexandru Voda, datat Suceava, 
8 Aprilie 14 19, precum §i in 
acela al lul $tefan Voda catre 
manastirea Taziaul, d. d° Su- 
ceava, 1 Fevruar 1481, mobile 
Borile^ti, Pa^cani $i Dragote?ti 
se citeaza ca fiind pe cimpul 
lul Drago?. («Arh. istorica* de 
B. P. Hasdeu, Bucur., 1865, torn. 
J > Pag. 75 V no). 

Pa^cani a fost ars, suferind 
marl stricaciunl de la Lesil luT 
Sobieski $i Tatarl pe timpul lul 
Constantin Cantemir. 

Prin Pa§cani fu trecereapod- 
gheazulul condus de capul ca- 
tanelor din Neam{u, numit Fren- 
{a, care se ducea sa rastoarne 
pe Voda Mihail Racovi^a din a 
treia domnie. (I. Ne?culcea,« Le- 
topise^ele {arel», vol. II, pag. 

233 ?» 352). 

In 1803, Pa^cani a Visterni- 
cului Iordache Bal$, numara 
382 liuzi, piatind 5521 lei bir 
anual, la care se mal adaugau 
bresla$ii ot tam, 22 liuzl cu 
188 lei bir $i 12 de eel fara 
bir. Ei se ocupau cu plugaria 
$i cultura tutunulul $i aveau loc 
strimt.(«Uric.>, vol. VII, p. 247). 

Visternicul Iordache Bal$, in 
diata sa din 1809, indatoreaza 
pe fiul sau Iancu, caruia itlasa: 
mobile sale intregi: Pa^cani, 
cu toate catunurile §i cu toate 
sili$tile unite la un loc $i Con- 
tent!, ce sunt luate de vecT de 
la manastirea Probota, cu bes- 
man in {inutul Sucevei $i cu 
casele din Pa^cani, cu toata po- 
jijia easel §i cu toate prisecile 
cu stupl, la aceste aratate mo?iI, 
il indatoreaza ca: 1. sa se afle 
preoflf $i psatyi fara stramutare 
la biserica din Pa?cani; 2. sa 
intre^ina $coala cu dascal mol- 
dovenesc $i grecesc, in toata 
vremea; 3. sa se faca doua 
pomeniil pe an la biserica §i 4. 
sa poarte de grije schitulul Bra- 



te$ti. («Uricariul» de Codrescu, 
vol. XI, p. 337 ?i XVI, p. 280). 

Printr'un hrisov din 18 14, 
Noembrie 16, se intare$te sta* 
pinirea Visterniculul Iordache 
Ruset pe mo$ia Pa?cani de la 
^inutul Sucevei ?i Hodora de la 
tinut'il HiriauluT, ce au cumpa- 
rat-o prin mezat de la epitropif 
Bezedelilor Dimitrachi $i Pana- 
iotachi, fila Domnulul Constan- 
tin Moruzzi Voevod.(« Uricariul », 
de T. C, Vol. VI, p. 299). 

Nicolae Roznovanu (de sigur 
tatal luT Iordache) a fost numit 
visternic dc Mihail §u$u, $tiin- 
du-1 favorabil EterieT, la care fu- 
sese atras, inca de pe cind in- 
va^a in Paris, de Grecul Minas 
Minard, bibliotecar la institutul 
France!. (A. D. Xenopol, «Ist. 
Rom.», vol. V, p. 674). 

Pa^cani, sat, judeful Covurluiu. 
VezT Pa^caniSlobozia. 

Pa§cani, (Caciula^i-Banului), 
sat t facind parte din com. rur. 
Caciula^i, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
Situat pe malul drept al vale! 
Pociovali^tea. Aci este herghelia 
de cai a raposatulul C. Blarem- 
berg, castelul proprieta^el $i 
unul din cele mal frumoase $i 
maT vechl parcurl. 

Pa$cani, a fost proprietate 
a Principelul Grigore Ghica, apol 
a Principelul Grigore Ghica $i 
apoY a Principelul Alex. Ghica. 
Aci a fost $i re$edin{a lor de 
vara pana la anul 1842, cind 
s'au mutat la Caciula^i. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
285 hect, proprietatea rap. C. 
Blaremberg, cu o populate de 
288 locuitori. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Are: o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
$i 1 cintare^ ; 1 hele?teii ; 1 pod 
statator. 



63617. MortU Dicfionar Geografic. Vol. 17. 



84 



Digitized by 



Google 



pAscani 



660 



pAtIrlagi 



Num&rul vitelor man e de 
207 si al celor mici, de 360. 

Pa§cani, sta(ie de dr.-d.f., in 
jud. Suceava, pi. Siretul-d.-j., 
com. cu acelas! nume, pe sesul 
drept al Sirelulut si la 800 — 
1 000 m. de Tirgul-Pascani. 

De aci porneste linia ferata 
in tret directum spre : Roman- 
Bucuresti, spre Iasi si spre Bur- 
dujeni. 

Pe linga serviciul directum! 
C. F. R. se ma! afla in gar&: 
un oficiu telegrafo-postal, un 
comisar, un atelier in care se 
repara* vagoanele si masinele, 
cu o turnatorie sistematica. In 
jurul garet s'a format un tir- 
gusor, numit de Pascanent, Tir- 
gul-din-Vale, c 1 o populate de 
263 familii, sau 1230 suflete, 
din carl 300 contribuabill, lo- 
cuind in 164 case. 

Pe ling.1 atelier s'a infiinjat 
o biserica catolica, cu hramul 
Joia Verde, zidita in 1872 de 
comunitatea amploia^ilor si lu- 
cratorilor catolicl, deservita de 
un preot. Tot in 1872 s'a in- 
fun^at si o scoaia primary ur- 
bana mixta, cu tret institutort, 
frecuentata de 80 — 100 copiT. 
$coala se intrefme de direc^ia 
C. F. R. O maestri este an- 
gajata pentru predarea lucrului 
de mina la eleve. In apropiere 
se afla frumosul pod de fier ce 
serva liniel Pascani Iasi. 

Venitul acestet sta^ii pe 1896 
a fost de 283703 let, 36 ban!. 

Inalfimea d'asupra nivelulul 
Marit: 197 m. 42. 

Pa§cani, mosie particular^, de 
17 1 8 hect., in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Vladesti. 

Pa^cani, pfidure, la V. mosiet 
Pa$cani, jud. Suceava, imbra- 
c?nddealurilePietrosul,Titihanul 
si Huhurezul. Are o intindere 



de 1790 hect. acoperite mat mult 
cu fag si stejar. 

Pa§cani-Slobozia, sat, in jud. 
Covurluiu, pi. Prutul, com. Vla- 
desti, cu vr'o 600 m. mat jos 
de resedinja comunala. 

Are o populate de 49 familit, 
sau 162 suflete, si o biserica. 

Intinderea teritoriului e de 
2288 hect., din care cea mat 
mare parte sunt ale proprieta^e! 
mart. 

Li vechime se numea Bjsu- 
ioaca. 

Pa^canul, balta, jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Vladesti ; are 
o indindere de peste 270 falcf, 
o l^ime de vr'o 12 falcl, si 
confine stuf, si peste. 

Pa§caneanca (Ungureni), sat, 
jud. Ilfov, pi. Znagovul, ftcind 
parte din com. rur. Butimanul- 
Luceanca. 

Se tntinde pe o suprafa^a de 
448 hect., cu o populate de 
209 locuitort. 

D-l A. Ratescu are 313 hect. 
si locuitorit, 135 hect. In cor- 
pul mosiet s'au rezervat 35 hect. 
pentru lzlaz, lar 105 sunt aco- 
perite de p&dure. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Num^rul vitelor mart e de 
134 si al celor mict, de 204. 

Satul s'a infiintat cam pe la 
anuli8o9, de catre fost ul pro - 
prietar Penciu Pa$can. Numele 
de Ungureni vine de la locuitorit 
Ungurt ce au fost adust pentru 
prima oara* cind s'a infiintat 
satul. 

Pa§caneanca, pcidure particu- 
lar, jud. Ilfov, in intindere de 
165 hect., pendinte de com. Bu- 
timanul, pi. Znagovul, populate 
cu tufe, carpen, alun, jugastru, 
teiu, etc.; predomina tufa. 



Patirlagel (VIrful-), munte, in 
jud. BuzSu, com. Valea-Mus- 
celulut, cit. Brusturisul; face ho- 
tar intre comunele Mlajetul, Pa- 
tirlagi si Valea-Muscelului. 

Patlrlagele. Vezt Patirlagi, jud. 
Buziu. 

Patirlagi, com. rur., in jud. si pi. 
BuzauluT, situata pe malul drept 
al riulut Buzaul, la 56 kil. de 
ora?ul Buzaul. Suprafafa com. 
e de 5205 hect., din care 1340 
arabile, 358 padure, 1730 fi- 
nea^a, 640 izlaz, 181 livezi, 10 
vie si 946 sterpe. 

Proprietap maiinsemnate sunt: 
Lereasca, Sibieasca, si Sfoara-de 
peste-girla, posedate de cetele 
de mosnent: Isarestt, Oproestit- 
Mart, Opraest jf Mict, Barastt, Dra- 
gomirestt, JitienT, Gavrilot, Mi- 
tuloae, Gotestt, Ghi^L Popa Con- 
stantin, I. M. Popescu, C. Popa 
Stoica, Chr. Nicolau si Floresti. 

Terenul este accidentat de 
dealurt inalte, dar prielnic cul- 
ture!. 

Din substance minerale are 
sare si gips, precum si izvorul 
s llfuros de la M. Balosinul. 

E formata din cat. : Buru- 
enesti, Cringul, Crivineni, Fun- 
dat'irile, Muratoarea, Orjani, Pa- 
tirlagi, Stroesti si Valea-Viet, 
cu o populate de 2020 su- 
flete. 

In cat. Patirlagi e o scoaia 
mixta si in Valea-Viet, una de 
catun; ambele sunt frecuentate 
de 140 elevf. 

Sunt 6 biserict, deservite de 
4 preoflf, 4 cintare{I si 3 para- 
clisert. Catedrala e cea cu hra- 
mul Sf. Dumitru. Cea mat fru- 
moasa e acea din Valea-Viet. 

E resedinfa sub-prefecturet 
plaiulut Buzaul. Are o stafiune 
telegrafopostaia, inflin^ata la 26 
Aprilie 1873 si al carut venit 
pe 1896 — 97 a fost de lei 358, 



Digitized by LiOOQ IC 



pAtIrlagi 



661 



pAtrAscani 



ban! 15; o judecatorie de ocol ; 
13 circiumT; 3 mori $i 1 fa- 
caQ. 

Meseria$I sunt: 2 lemnarl, 1 
timplar, 1 croitor, 3 cizmarl, 3 
fierarl, 5 cojocarl, 1 boiangiii, 
5 brutarl §i 1 barbier. 

Comerciul consta In desfa- 
cerea {uicei $i a vitelor 51 tran- 
sporturl. 

Tirgurl are: la 1 Ianuarie, 
30 Ianuarie, la Sf. Teodor, la 
Ispas, 15 August, 26 Octombrie 
$i 8 Noembrie. 

Cal de comunica^ie: §oseaua 
Buzau-Frontiera, care o strabate 
in lung, precum ^i mal multe 
drumurl naturale. 

Vite: 318 boi, 87 vacl, 54 
vi$eT, 5 bivolife, 31 cal, 17 
lepe, 9 mjnjl, 1200 ol, 318 ca- 
pre 91 472 porcT. 

StupT cu albine: 32. 

Budgetul comunei e de 4445 
lei, 69 banl. 

Comuna e vechie $i la ince- 
putul secolulul al XlX-lea se 
gase^te raen^ionatS ca re^edinfa 
a vatafulul de plaiu. Din ca- 
tunele carl o compun, cele mal 
vechl sunt: Patirlagi, Valea- 
VieT, Paminteni, Valea-Viel-Un- 
gureni §i Fundaturile. 

Loc istoric are fortifica^ia Ce 
ta^eaua, in jurul careia s'a dat 
o lupta in 1 82 1, intre Turd 
$i Eteri^ti. 

P&tirlagi, c&tun de re?edin{a al 
com. Patirlagi, jud. Buzau, cu 
600 locuitorl $i 150 case. Se 
sub-divide in Patirlagi-d.-j. $i 
Patirlagi-d.-s. 

Patlageanca, sat, in jud. ?i pi. 
Tulcea, catunul comunei Satul- 
Nou, a^ezat pe malul drept al 
bratului Chilia, la 16 kil. spre 
S.-V. de re§edin{a. Are o in- 
tindere de 1800 hect., din carl 
12 hect. ocupate de vatra sa- 
*ului. Popula^ia, lipovana, este 



de 25 familii, sau 112 suflete, 
din carl 23 contribuabill. 

Pamintul este, in cea mal mare 
parte, acoperit cu batyl $i stu- 
furi. Locuitoril se ocup5 ma! 
mult ci pescuitul. 

Prin sat trece drumul comu- 
nal Tulcea-Satui-Nou. 

Patlageanca, ostrov, din delta 
DunareT, jud. Tulcea, situat in 
partea V. a el, in cea N. a pi. 
Tulcea §i cea S.-E. a com. 
Satu-Nou. Este coprins intre 
bra^ele Chilia, Tulcea $i girla 
Patlageanca. Face parte dintr' 
un ostrov maT mare numit Cia- 
tal. In partea S.-V. a lul se afla 
a^ezat satul Patlageanca. Are 
o intindere de 800 hect., din 
care ma! mult de jumatate a- 
coperite cu stuf, restul cu grin- 
dur! $i locurl cultivabile. 

Patlageanca, picket rominesc, 
pe malul drept al brajulu! Chilia, 
in partea N. a jud. ?i pla$e! 
Tulcea 91 in cea V. acorn. Satul- 
Nou, linga catunul Patlageanca, 
a?ezat pe o inaltime de 25 m. 

Patlageanca, grind, sau loc ri- 
dicat deasupra stufulu! incon- 
jurator, jud. Tulcea, situat in 
partea N. a pla$e! Tulcea, $i 
cea S.-V. a comunei Satul-Nou; 
a$ezat dealungul bra^ulul Chilia, 
pe malul sau drept, in forma 
unel bande lungT, are o intin- 
dere de 250 hect.; pe el e a- 
?ezat satul Patlageanca ?i pi- 
chetul cu acela$T nume. 

Patlageanca, girld, in partea 
N. a jud. 91 pla$el Tulcea $i 
cea S.-E. a comunei Satul-Nou; 
se desface din bra^ul Tulcea; 
se intinde spre N., curgind 
alaturi cu drumul comunal Tul- 
cea Satul-Nou ; prime^te apele 
laculul Ro?ul $i Ghide, $i se 
varsci in bra^ul Chilia, ling& 



satul Ciatal-Chioi, dupa 8 kil. 
de curs ; inchide intre dinsa 
$i Dunare ostrovul Patlageanca. 

Patrana, sat, compus din tirlele 
Alexe $i Jipa, din com. Nazlrul, 
jud. Braila, la 2 kil. spre S. 
de comuna. Suprafa^a vetrel 
satului e de 8 hect., cu o po- 
pulate de 56 locuitorl. 

Vite : 272 vite marl cornute, 
50 cal, 70 ol $i 40 rimaton. 

Patra§cu (Magura-lui-), mft- 
gurd, la N.-V. catunului Mu{i, 
pi. Tirgulul, jud. Teleorman; 
are o inal^ime cam de 60 m. 
?i o periferie de 150; este una 
din magurile marl din plasa. 

Patra§cu (Movila-lui-), movild, 
jud. Tulcea, a$ezata pe un virf 
inalt al dealului Carcaman-Bair, 
in partea N. a pla?ef Babadag, 
$i cea E. a comunei rurale Ali- 
bei - Chioi ; prin ea tree trei 
hotare ale satelor Alibei-Chioi, 
Trestenicul §i Nalbant ; este 
naturala ?i acoperita cu ver- 
dea^a; are o inal^ime de 170 
m., dominind drumul comunal 
Alibei-Chioi-Nalbant, ce trece pe 
linga ea. 

Patra^ul, pi rift, pe mo^ia Pro- 
bote^ti, com. Tirnauca, plasa 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Patra^cana, girla, jud. Tecuciu, 
in partea de E. a dealului Go- 
horul. Se desface din riul Bir- 
ladul ?i se varsa tot intr'insul. 

Patra§cani, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul d.-j., com. Ripile, situat 
pe piriul Paltinata, la 2 kil. de 
satul Ripile. 

Are o populate de 285 su- 
flete; o biserica, deservita de 2 
cintSre^i, cladita de Stefan Ro- 
setti, la 1820; 2 circiumi. 

Vite: 7 cal, 176 vite marl 



Digitized by LiOOQ IC 



pAtr.^cani 



G62 



pAte?ti 



cornute, 65 porcl ?i 63 ca- 
pre. 

Patra§cani, cdtun, in jud. Putna, 
pi. $u$i{a, com. B&tine$ti, situat 
in cimpia ce pleaca de la f i- 
fe$ti ?i merge p&n& in Siret. E 
situat mal la vale de B&tine?ti. 

Patra§cani, sdtuc. VezI Lipova- 
R3ze$i, sat, pi. Racova, judejul 
Vasluiu. 

Patra§cani, mope, jud. Bac£u, 
pi. Tazl&ul-d.-j., com. Ripile, 
care apar^ine easel raposatulu! 
Alex. Hepites. 

Patra§cani, ptidure, jud. Bacau, 
pi. TazlSuld.-j., com. Ripile, 
proprietatea case! r&posatului 
D. Al. Hepites. Este foioasS, 
are o intindere de 515 hect. 
$i este supusS regimului silvic. 

P&troaia, pfidure particular^, si- 
tuate pe mo$ia Dude$ti, com. 
Dude$ti, plasa Dimbovi^a, jud. 
Ilfov, supus£ regimului silvic 
pentru ck cade in linia de cen- 
tury a forturilor din jurul capi- 
talel. 

Patrule§ti, sat, cu 26 familif, 
jud. Arge$, pi. Oltul, fecind 
parte din com. rur. Vitomire$ti- 
Trepteni. 

Patrunsa, fost schit, in jud. Vil- 
cea, com. BarbSte?ti, plaiul Ho- 
rezul, fondat de Clement Epis- 
cop, la anul 1777, $i in urm& 
ftcut din noti in alt loc de Pos- 
telnicul Dumitru, Protopopul 
Petrariu $i Postelnicul Ion B5r- 
batescu. 

Patrunsa, izvor,)u&. Vilcea, care, 
impreun& cu izvoarele Bulzul $i 
Tisa, forineazS riul OtasSul. 

Patulele, com. rur. ?i sat, jud. 



Mehedin^i, pi. Blahni^a, la 45 kil. 
de ora?ul T.-Severin. E situate 
pe un loc ?es, mirginindu-se : 
la E. cu com. Bucura ; la S., cu 
comunele Gruia, Pristolul 9*1 Gir- 
la-Mare; la S.E., cu comunele 
Cujmirul- VinStori, Punghia §i 
Recea; la V., cu comunele Iz- 
voarele ; la N. cu comunele Vin- 
jule^ul $i Ciorobeni. 

Satul formeazS com. cu satul 
Buhetul §i mahalaua Poiana- 
Cioarei, numita. ?i BSn^eni. 

Are o populate de 4050 lo- 
cuitorl, din carl 618 contribua- 
bilT, locuind in 700 case ; 2 bi- 
serici, deservite de 4 preo^i $i 
2 cintare^t; o $coal& mixta, 
condus£ de 1 investor, frecu- 
entatS de 70 elevl; 4 circiuml. 

E udata de apa Blahni^a. Are 
un pSmint parte fertil ?i parte 
nisipos ?i plantat cu salciml. 

Locuitoril posed&: 200 plu- 
gurl, 408 care cu bol, 86 eft- 
rufe cu cal; 280 stupi. 

In aceastS comuni sunt mal 
multe ?osele, dintre care una o 
ieagS cu comunele Cioroboreni, 
Rogova $i Turnul-Severin. 

Num&rul viteior este de 6400 : 
2IOO vite marl cornute, 2500 
01, 240 cal $i 1560 rim&tori. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de I4CX)I lei, iar la chel- 
tueli, de 10656 lei. 

Localitat! de insemnat sunt: 
dealul numit Coasta-Lasculul, 
platoul Poiana-Cioarel, $esul Co- 
tul-Bucurel $i valea Mu?ea pe 
care se afl& mai multe b&tyl cu 
stufurl, formate din infund&turile 
apel Blahni^a. 

Prin com. trece piriul Blah- 
ni£a, care se infunda, in balta 
numit& Rotunda din comuna 
D&nciul. Aci se afl& $i un 
z&ton, la locul numit Gura-Cotu- 
lul, facut pentru oprirea ape!, 
care sk serve pentru adSparea 
viteior in timpul de varfi, cind 
piriul Blahnifa seac&. 



Se fac aci 2 bilciurl anuale : 
unul la I-a Duminic£ din luna 
Martie ?i altul la Rusalil, tinind 
fie-care cite 5 zile §i in care 
se fac vinzSri bune. 

Patule§ti, sat, jud. Arge$, plasa 
Pite$ti, ftcind parte din com. 
rur. Bradul-d.-j. 

Patulul-^indrilit, sat, jud. Ar- 
ge§, pi. G&l&$e$ti, ftcind parte 
din com. rur. Rate$ti-Furdue$ti. 

Patulului (Vilceaua-), pirin, 
jud. Mu^cel ; izvore?te de sub 
piscul numit Ciomagul, com. 
Birze?ti, plasa Arge^elul; trece 
printre uli{a Podulul ?i a Voi- 
cule^tilor ?i se varsS in riul Ar- 
ge§elul, pe malul sting. 

Patulului (Valea-), vale, jud. 
Mu^cel, pi. Arge§elul, se vars& 
in riul Arge^elul, pe teritoriul 
comunel Davide?ti. 

Pa^e§ti, com. rur. t jud. Putna, 
pi. Girlele. 

Catunele ce formeazi com. 
sunt a$ezate unul lingS altul, pe 
malul sting al Milcovulul, intre 
Foc§ani ?i Odobe?ti. 

Distan^a comunel de sub-pre- 
fectura pli?el e de 3 V* kil., iar 
de capitala judefulul, de 7V2 
kilometri. 

In deosebi de Milcovul, com. e 
udat£ de Girla-Morilor $i cana- 
lul C^caina. Pcimintul de ling& 
malul Milcovului este pietros; 
eel pe care sunt s&dite viile e 
nisipos ^i acel unde se fac ar£- 
turile e lutos. 

Se compune din citunele : 
Bote^ti, Flore^ti, Guge^ti, PSn- 
tice?ti, P^e^ti (unde e §i pri- 
mSria comunei) ?i Slobozia-Vi- 
dra^cu. 

Are o populate de 453 fa- 
milil, sau 1592 suflete; 2 bisericl 
parohiale, una in c&t. Bote^ti, cu 



Digitized by 



Google 



PATE^TI 



663 



PAULE$1I 



hramul Adormirea $i a doua cu 
hramul Sf. Hie in cat. Flore$ti ; 
3 bisericl filiale, una in Bote^ti, 
cu hramul Sf. Hie, (parohia Bo 
te$ti), a doua cu hramul Sf. 
Gheorghe in Pa{e$ti (parohia Bo 
te$ti) $i a treia in catunul Sio- 
bozia (parohia Flore^ti); o ?coala 
mixta, in Bote§ti, frecuentata de 
73 elevl. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 12843,06 lei §i Ja chel 
tuell, de 12822,81 lei. 

Locuitorii poseda : 7 pluguri 
de lemn, 4 pluguri de fier, 1 
grapa de fier, 3 rartye, 4 morl 
de apa; 310 bol, 189 vacl, 55 
ca *> 373 °*» 8capre$i 50 porcl. 

Viea se cultiva pe o intin- 
dere de 720 hect. 

Comerciul se exercita de 13 
circiumarl. 

Pa{e§ti, sat, jud. Arge?, pi. Lo 
vi?tea, pendinte de com. rur. 
$erbane$ti, $i udat de piriul cu 
acela$I nume. Are o populate 
de 150 locuitorl $i o biserica, 
deservita de 1 preot ?i 1 cin- 
taref. 

Pa{e§ti, ciftun, jud. Putna, pi. 
Girlele, com. cu acela?i nume, 
situat pe $oseaua Foc$ani-Odo- 
be?ti, la 2 ore de Foc^ani $i 
pe malul Milcovulul. 

Are o biserica filiala, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe (parohia Bo- 
te$ti). 

Mo$ia aparfmea mal inainte 
familiel Danu. 

De aci se trage familia Ca- 
targiu, curgatorf din Toader Ca 
targiu $i Sanda Catargioae, din 
satul Crucea. 

O ramura din familia Negruzzi, 
familie de mazill, se trage de aci. 

Pa{e§ti, stafie de dr.-d.-f.> jud. 
Putna, plasa Girlele, catunul 
Pa^e?ti, pe linia Foc?ani Odo- 
be$ti, pusa in circulate la 22 



Sept. 1895. Se afla intre stabile 
Foc^ani (5.5 kil.) ?i Odobe?ti 
(5.2 kil.). Inalfimea d'asupra ni- 
velulul Maril e de 97 m ,3 1. Ve- 
nitul acestel stafil pe anul 1896 
a fost de 18394 l e *» 2 S banl. 

Pauleasa, sat, facind parte dip 
com. rur. Zarne$ti-Cacale{i, jud. 
$i pi. Arge^ului. 

Pauleasa, cdtun, in jud. Teleor- 
man, pi. Marginea, pendinte de 
com. Frumoasa. Are o popu- 
late de 419 suflete, din carl 
79 contribuabill. 

Pauleasa, mope a statulul, jud. 
Teleorman, pi. Marginea, in in- 
tindere de 1286 hect., din carl 
50 hect. padure. O treime din 
mo?ie s'a vindut in loturl la 
locuitorl. 

Pauleasca, sat, facind parte din 
com. rur. Mirce^ti, jud. Mu^cel, 
pi. Riul-Doamnel. 

Pauleasca, proprietate a statu- 
lul, jud. Arge?. (VezI Badiceni). 

Pauleni, sat, in jud. Ia$i, pi. Turia, 
com. Roscani, la N. de satul 
Radeni, cu care formeaza un 
trup. Are o suprafafa de 716 
hect. $i o populate de 85 fa- 
milil, sau 302 suflete. 

Locuitorii poseda: 318 vite 
marl cornute, 33 cal, 798 ol $i 
45 rimatorl. 

Pauleni, pirifi, jud. Ia$i, pi. Tu- 
ria, com. Roscani ; izvore^te de 
sub dealul Pauleni; trece prin 
satul cu acela?! nume, ?i se varsa 
in iazul Pauleni. 

Paule§ti, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Tirgu^orul, situata pe dea- 
lul Paule^ti, linga piriul Dimbul, 
la 6 kil. de capitala jude^ulul 
$i la 8 kil. de re$edin{a pla^el. 



Se compune din 2 catune: 
Paule§ti $i Gageni, cu o popu- 
late de 1066 locuitorl, din carl 
170 contribuabill, locuind in 239 
case. 

Are 3 bisericl: doua in Pau- 
le?ti (una fondata la 1887, $i 
alta foarte vechie, ce serve?te 
azi la cimitirul comunel), ?i a 
treia in cat. Gageni, reparata 
in anul 1888, tus-trele deservite 
de 2 preo^I. 

Maioritatea locuitorilor sunt 
mo$nenI. 30 s'au improprietarit 
la 1864, pe mobile d-lor G. 
Gr. Cantacuzino, Gabrielescu, 
Caraca? $i a statulul, dindu-li- 
se 92 hect. EI poseda: 23 cal, 
17 lepe, 326 bol, 127 vacl, 585 
ol, 8 bivoli $i 129 porcl. 

$coala exista in comuna de 
la 1859, $i e frecuentata de44 
baeflf ?i 14 fete. 

Toata comuna are o supra- 
fa{a de 902 hect. 

Stupl, cu albine sunt 100. 

Dintre poml roditorl sunt: 
merl, peri, duzi, cire$I $i nucl. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 5 circiumarl. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl $i la cheltuell de 2424 lei. 

O $osea comunala $i unave- 
cinala inlesne^te comunicafia cu 
comunele: Ploevti, Paule?ti ?i 
fintea. 

E brazdata de dealul Pau- 
le^ti in partea de N.-E. $i u- 
data la V. de piriul Dimbul $i 
de vaile Fetica ?i Strimba. 

Paule^ti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea, situata intr'un oga$ 
prin care trece piriul Fundatura 
$i la marginea satulul Spine$ti, 
la 30 kil. de sub-prefectura pi. 
$i la 57 kil. de capitala jude- 
tulul. 

E udata de riul Putna, de 
piraiele Cozia^i Vasuiul ?idepiri- 
ia^ele Jiganul, Lespezile, Ti^i^a, 
Porcul, Fundatura $i Hauli^ca. 



Digitized by 



Google 



PAULESTl 



664 



pAunul 



Se compune din catunele Cozia, 
Hauli?ca $i Paule$ti, unde e ?i 
primSria comuneT. 

Are o populate de 393 familiT, 
sau 1 67 1 suflete, locuind in 
402 case; o biserica parohiala, 
cu hramul S-^iT VoevozT, in ca 
tunul Paule?ti, una filiate, cu hra 
mul Sf. Ion Botez&torul in Cozia 
$i una filiate, cu hramul S-^il Voe- 
vozT, in Hauli^ca; o $coala mixta, 
frecuentata de 29 copii. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turl de 4186,25 lei $i la chel- 
tueli, de 4098,99 lei. 

LocuitoriT poseda: 52 plu- 
gurT de lemn, 1 plug de fier, S 
morT de apa ; 644 boT, 430 vacT, 
150 caT, 3450 01, 210 capre $i 
150 porcT. 

Sunt incomunS:4comerciantT 
de b&utur! spirtoase, 2 fierarT, 
2 rotarT, 1 piva $i 20 herastrae. 

LocuitoriT se ocupa mai mult 
cu p&storitul oilor §i cu lucrul 
la herastrae. 

Paule^ti, sat, f&cind parte din 
com. rur. Paule$ti, pl.Tirgu^orul, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 605 locuitorl. Aci e re>e- 
din^a comunei, $coala 9*1 o bi- 
serica parohiala. 

Paule§ti, ciitun, jud. Putna, pi. 
Vrancea, com. cu acela^f nume, 
a$ezat intr'un oga$ prin care 
trece piriul FandStura ce da in 
Leodova $i la marginea satului 
Spine§ti. 

Are o biseric£ parohiala, cu 
hramul S-fi! VoevozT; o scoala 
mixta, frecuentata de 29 copiT. 

Paule^ti, deal, in partea de E. 
a com. P&ule^ti, pi. Tirg?orul, 
jud. Prahova, pe care se cul- 
tiva viT, iar acum se cultiva ce- 
reale, pentru-ca viile s'au dis- 
trus de filoxera\ 

Paule^ti, parohie, in jud. Putna, 



pi. Vrancea, com. cu acela^i 
nume. Are 1 biserica parohiala, 
cu hramul S-{iT VoevozT, in c&- 
tunul Pciule^ti; 1 filiate, cu hra- 
mul Sf. Ion Botez&torul, in Co- 
zia; ?i 1 filial^, cu hramul S-^iT 
VoevozT, in Hauli^ca. 

Paulici, vechiul nume al satu- 
lui Sc5e?ti, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. ScSe^ti. 

Paunei (Dealul-), akv?/, jud. Mu$- 
cel, pi. Arge^elul, com. Voro- 
veni, care desparte Valea-Al- 
bineT de Valea-luT-Faur. 

Paune§ti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. $u$i{a, situate pe dealul ce 
incepe de la Dioche^i, la 36 
kil. de capitala judefuluT. 

De la Caregna spre sat s.int 
doua* v5T numite Valea-cu-Apa 
?i Valea-Caselor, care tree prin 
mijlocul comuneT. 

Se compune din catunele : 
Boul ?i Pane^ti (unde e ?i pri- 
m^ria comuneT). 

Are o populate de 940 fa- 
miliT, sau 3662 suflete, din can 
736 coutribuabilT, locuind in $66 
case ; 2 bisericT parohiale : una 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva 
(parohia PSune?ti), alta cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, ambele in 
cStunul Paune$ti ; 1 biserica ft 
liate, cu hramul Sf. Nicolae, in 
c&tunul Boul (parohia Paune?ti- 
Boul); 1 scoate mixta, frecuen- 
tata de 165 elevT, $i 16 eleve. 

Vite sunt: 460 boT, 312 vacT, 
104 caT, 879 oT, 106 capre ?i 
998 porcT. 

Industria $i comerciul se prac- 
tica de catre 22 comercianfT. 

BudgetuI com. e la veniturT 
de 10323 leT $i la cheltuelf, de 
10260,74 leT. 

Se cultiva viea pe o intin- 
dere de 424 hect., de catre 742 
agricultorT. 

Sunt 137 stupT cu albine. 



Paune^ti, sat, in jud. Mehedin{i, 
plaiul Cerna, $inind decom. rur. 
Godeanul;are6i case situate pe 
un deal cu o pozi^iune frumoasa. 

Paune§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Ciomage^ti, pi. Oltul 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 175 locuitorT. 

Paune§ti, c&tun, in com. cu a- 
cela^T nume, jud. Putna, pi. $u- 
$i{a, a^ezat pe dealul ce incepe 
de la Dioche^i. 

Are 2 bisericT parohiale, una 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva 
$i a doua, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe ; 1 $coala mixta, frecuen- 
tata de 165 baep, ?i 16 fete. 

Paune§ti, parohie, in jud. Putna, 
com. cu acela^T nume, avind 1 
biserica parohiala, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, in catunul 
Paune^ti. 

Paune§ti, pUdure a statulul, in 
intindere de 360 falcT, jud. Put- 
na. VezY Bilca Paune^ti. 

Paune§ti-Birnova,/wd^/va sta 

tuluT, in intindere de 5 14 hect., 
jud. Putna. 

P&une§ti-Boul, parohie, in jud. 
Putna, com. Paune^ti, avind 1 
biserica parohiala, cu hramul 
Sf. Gheorghe, in Paune?ti §i 1 
filiate, cu hramul Sf. Nicolae, 
in cat. Boul. 

Paunul, sat, jud. Boto^ani, pi. 
Stefane^ti, in dreapta Ba^eulul, 
pe loc $es, in partea de S. a 
com. Brateni, cu o suprafa^a de 
289 hect. $i o populate de 74 
familiT, sau 230 suflete, din carT 
5 1 contribuabilT. 
Are o biserica. 
LocuitoriT poseda : 10 boT $i 
vacl, 30 caT, 50 oT, 28 porcT; 
4 stupT. 



Digitized by 



Google 



pAunul 



665 



pAuse?tl-mAgla?i 



Paunul, sat, jud. Ia§i, a?ezatpe 
podi$ul cu ace!a?T nume, avind 
o suprafa^a de 2682 hect. $1 o 
populate de 62 familiT, sau 346 
locuitorT, ocupindu-se cu scoa- 
terea pTetreT, fabricarea varului 
$i c£r£u$ia. 

A re o biserica, zidita de pTatra 
in anul 18 12, deservita de 1 
preot $i I cintare^. 

LocuitoriT poseda: 182 vite 
marl cornute, 25 ol, 45 caT $i 
54 rimatorl. 

Paunul, deal, jud. Ia?i, pi. Co- 
drul; se intinde de la V. spre 
E. ; face hotarul dintre comu- 
nele : Buciumi, Tome^ti ?i Pneni ; 
partea de mijloc se nume$te 
Vulturul; pe coastele lul sunt 
multe cariere de pTatra, vil $i 
livezT ; partea despre E., e a- 
coperita de Padurea-Poenilor 

Pau^a, sat, jud. Arge$, pi. Lo- 
vi^tea, com. rur. Jiblea, pe ma- 
lul sting al OltuluT. Are o po- 
pulate de 175 locuitorl $i o bi- 
series, deservita de 1 preot $i 
I cintaref. 

Pau§e$ti, com. rur., jud. Ia?i, in 
partea de E. a pla^el Cirliga- 
tura 91 in hotar cu pi. Stavni- 
cul. Teritoriul sau este acciden- 
tal prezintind m partea des- 
pre V. dealurT marl cu padurl, 
in partea de N., dealurl acope- 
rite cu vii ?i livezT, iar in par- 
tea despre S.-V., $esuri acope- 
rite cu cereale, fine^e $i ima$e. 

Este formats din satele : Pau- 
?e$ti, Dume^ti, Hoise?ti, CacS- 
razeni, Bufulucul, Holmul, Sco- 
batyeni, Chili^oaia $i Frumu^e- 
lele, pe o suprafa^a de 18064 
hect., cu o populate de 528 fa- 
milif, sau 2497 suflete. 

Are 5 biserici, deservite de 
3 preo^T, 3 cintare^i $i 4 ecle- 
siarhT ; 3 $coale mixte, conduse 
de 3 invafatorT $i frecuentate 



de 96 copil; o fabric^ de te- 
racota; 6 morf pe apa 3*1 2 cu 
aburi. 

Din padurl, se exploateaza 
lemne cu care se face comerciti 
$i cu strainatatea. 

Vite: 21 16 vite marl cornute, 
228 cat, 2915 01 $i 452 rima- 
torl. 

Budgetul com. e de 16046 
lei la venituri §i de 15808 let, 
56 banT, la cheltueli. 

Pau§e§ti, sat, in centrul com. 

P&u$e§ti, jud. Ia?i, pi. Cirliga- 

tura, situat pe dealul Pau$e$ti. 

Suprafa^a teritoriulul e de 

6721 hect., pe care se afla §i 

padure mare. 

Are o populate de 146 fam., 
sau 63 1 suflete ; o $coala mixta, 
infiin^ata la 1865, frecuentata 
de 33 elevT ; o biserica, in mij- 
locul satulul, deservita de 1 
preot, 1 c?ntare{ $i 1 eclesiarh ; 

1 moara de aburt $i 1 de apa. 
Vite : 450 vite marl cornute, 

275 of, 42 cal §i 39 rimatorl. 

Pau§e§ti. sau Lie§ti-Miclescu- 
lui, ma/ia/a, din com. Lie§ti, 
jud. Tecuciu. 

Pau§e§ti, deal, jud. Ia?i, rami- 
ficare a DealuluT Mare ; se in- 
tinde de la S. la N., terminin- 
du-se in valea Tazulul cu ace- 
la^T nume ; pe cap&tul de N. se 
afla satul Pau$e$ti. 

Pau§e§ti, las, in jud. Ia$i, pi. 
Cirligatura, satul Pau$e?ti, la 
capatul de N. al dealulul; are 
o moara pe el. 

Pau§e§ti-Magla§i, com. rur., in 
jud. Vilcea, plaiul Cozia, com- 
pusa din 5 catune : Coasta, Chi- 
cioara, Vladuceni, Mosoroasa 
$i Pietrari. 

PrimiT locuitorl au fost ma- 
gla§i la sararia Salinelor-MarT, 



de aceea s'a dat ?i comunei nu- 
mele de Magla^i. 

E situata pe riul Rimnicul- 
Ol3ne§ti $i strabatuta de maT 
multe valcelu§e, la 7 kil. de ca- 
pitala judetulul §i la 4 de a 
placet. 

Are o populate de 195 1 su- 
flete, din carl 780 contribuabill, 
locuind in 962 case; 4 biserici: 
biserica Vladuceni, fondata la 
1744, de Onisifor Monah Via- 
duceanu, Chicioara, fondata la 
1780, de diaconul Ion feveleT, 
Coasta, fondata la 1829, de ^ a * 
milia Ceau$uluT $tefan $i bise- 
rica din catunul Pietrari, fon- 
data la 1885 de Preotul Ton 
Dragomir $i alfiT. 

$coala dateazS in com. de la 
1857 $i e frecuentata de 172 
copiT. 

Teritoriul com. ocupa o su- 
prafa^a de 2500 hect. 

LocuitoriT, pe linga agricul- 
tura, se ocupa $i cj rogojinaria, 
olaria, cizmaria, timplaria ^i dul- 
gheria. 

Vite: 68 cal, 400 bol, 570 
vaci, 268 capre §i 300 of. 

LocuitoriT sunt nio^nenl. ET 
poseda 150 stupl cu albine. 

Pe riul R?mnicul-Olane?ti, in 
raionul comuneT, sunt 8 morT. 

Pe valea PTetro?i se afla ca- 
riere de pTatra pentru construc^iT, 
care se transporta in punctele 
cele mal departate ale ^areT. 

Dintre pomT roditorT sunt : 
merT, perT, nucT $i cire$T. 

Veniturile §i cheituelile com. 
se urea la 3000 lei anual. 

$oseaua Rimnicul-01ane?ti in- 
lesne?te comunica^ia spre Rim- 
nic, prin com. Viade^ti, ?i spre 
Olane?ti, prin com. Sararine$ti ; 
o §osea duce spre Craiova, una 
spre Titireciul $i alta spre Bog- 
dane?ti. 

E brazdata de dealurile : Coas- 
ta, Chicioara ?i Mu^celul $i u- 
datade vaile : Bradetul, De-Casa 



Digitized by 



Google 



pAu?e$ti-otasAul 



666 



PECHIA 



Pfetrosi, Luncasi, Racorelelor, 
Coseri si Humei, precum si de 
riul Rimnicul, care o strabate 
prin centru si in care se varsa 
vaile men^ionate mat sus. 

Se margineste cu comunele: 
Ocna, Vladesti, Bogdanesti, O 
lanesti, Saracine^ti, Smeuratul, 
Bunesti si Titireciul. 

Pau§e§ti-Otasaul, com. r///-., in 
jud. Vilcea, pi. Ocolul, formata 
din 4 CcLtune : Ursaresti, Til- 
vici, Valeni si Barcanele. 

E situata pe valea Otasaului, 
la 20 kil. de capitala jude^uluf 
si la 25 kil. de a plaiului. 

Are o populate de 1516SU- 
flete, din carl 346 contribuabill, 
locuind in 346 case ; 3 bise- 
ricl: una in cat. Urs&resti, in- 
ceputa in 1854 si terminate in 
1856, a doua in cat. Tilvici, 
fondata la 1833 ? 5 reparata la 
1845, §i a treia in cat. Valeni, 
refacuta la 1 868 ; o scoala. fre- 
cuentata de 124 copif. 

Meseriasi sunt: 1 timplar, 6 
dulgherl si 4 fierari. 

Locuitoril poseda : 60 cat, 
600 bol, 400 vac! si 800 porcl. 

Pe rial Otasaul, in raionul co- 
munei, sunt 4 morl de maci- 
nat. 

Locuitoril sunt mosneni, a- 
fara de eel din cat. Barcanele, 
carl s'au improprietarit la 1 864, 
dinduli-se 136 hect. pe mosia 
Barcanele a statulul. 

In cat. Ursanesti se vad niste 
ruine vechl. 

In raionul com. sunt mal multe 
izvoare cu ap& minerals. 

In anil rodnicl se fabrica aci 
pana la 17000 decalitri {uica. 

Suprafafa teritoriulul com. e 
de 1000 hect., cu izlaz cu tot. 

Are doua sosele: a Otasau- 
lui, ce inlesneste comunicafia cu 
com. $erbanesti si Pietri si so- 
seaua Hinfa, ce inlesneste comu- 
nicafia cu com. Govora. 



Veniturile si cheltuelile co- 
munei se urea la 2000 lei anual. 

E brazdata de dealurile: Hin- 
{a, Dumbravifa, Chiceaua, si u- 
data de vaile : Valea-Mare si 
a-Florestilor, afara de riul Ota- 
saul. 

Pau§e§ti-Otasaul, deal, in ra- 
ionul comunel cu acelasi nume, 
jud. Vilcea, pi. Ocolul, pe care 
se cultiva 1 1 hect., 50 aril vie. 

Pavaloaia, deal, la S. de com. 
Morunglavul, jud. Romanafi, pi. 
Oke{ul-01tul-d.-s., intre riurile 
Burluiul si Cornesul, cu o alti- 
tudiae de 195 m. d'asupra ni- 
velulul MariT. 

Pavaloiul, sat, facind parte din 
com. rur. Barasti-de-Vede, jud. 
Olt, pi. Vedea-d.-s. Cade in par- 
tea de S. a cat. Barasti, nu de- 
parte de riul Vedi^a. Are o po- 
pulate de 470 locuitorT. 

Pecela, pint as, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa; izvoreste din ramurile 
mun^ilor Porfirul (coastele des- 
pre N.) si se varsa pe sttnga 
pir. Iapa, intre piriul Minza si 
piriul Jabolanul. 

Peceneaga, vale, jud. Buzau, 
ce-si ia nastere din muntele Bi- 
soca, de la pestera Piatra-Ca- 
£elei. Uda in lung com. Saru- 
lesti, unde primeste izvoarele : 
Foltea, Caratnaul, Goicelul, Va- 
lea-Larga, Valea-StineT, s.a.; in- 
tra pe teritoriui com. Vintila- 
Voda si se varsS in riul Sla- 
nicul, in dreptul morif Picleanu. 
Apa sa e sarata, con^inind si 
alte elemente in disolu^ie, in- 
tre care $i pacura. 

Peceneaga cu Mucuroaia,/a- 
durf, pendinte de com. Ciacirul, 
pi. Balta, jud. Braila. Se mar- 



ginesc : la E., cu Dunarea-Mi- 
cinulul; la V., cu lacul Mucu- 
roaia ; la N. si S., cu Cimpul. 
Au o suprafa^a de 125 hect., 
populata cu salcil. 

Pechia, com. rur., jud. Covurluiu, 
resedinfa plasei Siretul, la 30 
kil. de Gala^i, asezata pe valea 
piriului Suhuluiul, care o stra- 
bate prin mijloc. 

Se margineste : la E. cu teri- 
toriui com. Frumusita si $ivi{a; 
la S., cu SI. Conachi ; la V., 
cu Minjina si la N., cu Cuca 
(cat. Oasele). 

Se compune din doua catune : 
Tirgul-Pechia si Satul-Pechia, 
care pana la 1887 formau co- 
mune deosebite. Satul e format 
din fosti clacasl impropriet^ri^i 
la 1864, iar tirgul, din plugarf, 
negu^atorl si meseriasi. 

Are o populate de 571 fa- 
milu, sati 2295 suflete, din carl 
440 contribuabill, locuind in 479 
case si 39 bordee; o biserica, 
cu hramul Adormirea Maicei 
DomnuluT, formind o parohie, 
cu 1 preot paroh, 2 preop a- 
jutorT si 2 cintare^T; o scoala 
mixta, frecuentata de 137 co- 
pi! si condusa de 2 inva^atori 
si I inva^atoare ; 24 circiumi si 
8 pravalil cu diferite lucrun. 

Vite: 12 taurT, 10 1 1 boT, 
694 vacl, I79juncl, H4JunicT, 
60 gonitorf, 51 gonitoare, 216 
minza^ 133 minzate, 47 vi^el, 
2 armasarf, 151 lepe, 343 cai, 
2 asinl, 156 berbeel, 3824 ol 
si 43 capre. 

Suprafa^a teritoriulut comu- 
nel e de 10044 hect., din care 
6778 hect, 30 aril arabile, 3023 
hect. imas si 143 hect. padure. 

In jurul com. se afla frumoase 
vii, pe o intindere de 72 hect, 
pe linga care se gasesc plan- 
ta^il de salcimi si plopl. 

Intreaga mosie apar^inea in 
vechime prin^ulul Alexandru Mo- 



Digitized by V^OOQlC 



PECHIA 



667 



PELE$ (CASTELUL-) 



mzzi, ce-I zicea din aceasta 
cauza $i Pechianul. In urm& s'a 
lmpar^it prin vinzare la mat 
mutyi. Asta-zl, din vechia mo$ie 
s'aii format urmatoarele proprie- 
ty! marl : Pechia (Lozova), tru- 
pul din Pechia, saQ Odaia-Ma- 
ria, Odaia-Lupa, Cioara-Elena 
?i Oticul, osebit de alte trupur! 
mal mid. 

In Pechia, pe lingS cance- 
laria sub-prefecture!, se mal afl& : 
o judecatorie de pace, care are 
in jurisdicjiunea sa comunele: 
Pechia, Cudalbi, Minjina, Ba- 
leni, Maci§eni, Cuca, Sl.-Co- 
nachi, Piscul, Independent, $i- 
vi^a, Fruniu§i^a, Folte^ti, Bujo- 
rul, Firt£ne$ti, M&stacani $i Vla- 
de^ti ; un spital judefean cu 15 — 
20 paturl, cladit in 1890, pe lo- 
cul daruit de sofi! Paraschiv $i 
Maria Vasiliu, proprietarl al unuT 
trup Jnsemnat din mo?ia Pe- 
chia ; un biurou telegrafo-po$- 
tal, infiinfat la 5 Noembrie 1888 
§i al caru! venit pe 1896 — 97 
a fost de let 3941 ; garnizona 
unel companil a reg. de Siret, 
$i re$edin{a mediculu! pla?el. 

Locuitoril poseda: 160 plu- 
gurl, 12 ma$in! agricole $i 3 
mor! cu aburl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 16337 let ?i la cheltuell, de 
1 507 1 lei. 

Locurl mal insemnate sunt: 
Meme§ul ?i Ceta^uia. 
. Intrarea in Pechia se face 
prin o taeturS de deal, pe unde 
trece $oseaua judejeana Galaji- 
Pechia-TecuciQ. 

Pechia, tirgusor ?i re$edin{a co- 
muneT cu acela^I nume, pi. Si- 
retul, jud. Covurluiti. Are o po- 
pulate de 1 20 fam., compusa din 
plugarl, comercianp ?i meseria?!. 
E situat pe 7V2 falclalefos- 
tulul proprietar af mo$ie! Pe- 
chia, prin^ul A. Moruzzi, in te- 
meiul unul act de invoire re- 



inoitin 1858 pe30 dean!$icare 
a expirat la 23 Aprilie 1888, 
fara a mal fi reinfiin^at. In vir- 
tutea acestu! act, locuitoril tir- 
govej! plateau ni?te taxe anu- 
mite; de la 1888 ins& taxele 
nu se mal percep. VezI Pechia, 
com. rur. 

Pechia, sat, alaturf de tirgu^o* 
rul cu acela^i nume, jud. Co- 
vurluiCi, pi. Siretul, com. Pe- 
chia. Are o populate de 450 
familil. Locuitoril sunt fo$t! cla- 
ca?I, improprietaritl la 1864. Va- 
tra satulul are o intindere de 
40 falcl, 24 prj. VezI Pechia, 
com. rur. 

Pechia, sau Lozova, mosie par- 
ticulars, de 3102 hect., in com. 
cu acela^i nume, pi. Siretul, 
jud. Covurluiti. 

Pechii (Valea-), vale, jud. Mu$- 
cel ; izvore^te de pe teritoriul pa- 
dure! Gradi$tea,proprietatea sta- 
tulul, ?i se varsi in RiulTir- 
gulul, pe malul sting, dupa ce 
uda com. Schitul-Gole^ti, din 
pi. Riurile. 

Pegeni, com. rur., jud. Gorj, pi. 
Gilortulul, la S. com. Hurezani- 
d.-s., formats din catunele: Go- 
lumbeni-d.-s., Plopul $i Pegeni. 

E situata pe loc $es, coasts 
%\ valcele, pe malul sting al 
riului Amaradia, §i are o supra- 
fa{a de 650 hect, din car!: 237 
hect. padure, 331 hect. arabile, 
146 hect. fine^e, 10 hect. livezi 
de prunT, 5 hect. vie $i 2 1 hect. 
izlaz. 

Are o populate de 114 fa- 
milif, sau 390 suflete, din carl 
104 contribuabill ; o bisericS de 
lemn, ref&cuta de locuitorl la 
1852, deservitS de 1 preot $i 
2 cintaretl; o $coala mixta, fre- 
cuentata de 29 copi! $i con- 
dusa de un inva^ator. 



Loc. parte sunt mo^nenl, iar 
parte s'au improprietarit dupa 
legea rurala din 1864. El po- 
seda: 37 plugurl, 45 care cu 
bol, 13 canine cu cat; 239 vite 
marl cornute, 17 cal, 327 ol, 
40 capre $i 51 rimatorl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 698 lei, 56 ban! ?i la chel- 
tuelT, de 680 lei, 51 ban!. 

Comunica^ia in com. se face 
prin ?oseaua vecinalS, care o 
leagS la N. cu com. Hurezani- 
d.-s., iar la S., cu Capreni, din 
jud. Dolj. 

Pegeni, c&tun de re?edin^a al 
com. cu acela§! nume, pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj, situat la S. 
com. Hurezani-d.-s., pe loc $es. 

Are o suprafa^S de 327 hect., 
din car! 120 hect. padure, 109 
hect. arabile, 84 hect. finefe, 
5 hect. livezi de prunT, 3 hect. 
vie ?i 6 hect. izlaz. 

Are o populate de 43 fa- 
milil, saQ 150 suflete, din car! 
43 contribuabill ; o $coala mixta, 
cu un investor ?i 20 copil; o 
bisericS de lemn, refticuta de 
locuitorl la 1852. 

Locuitoril sunt mo^nen! $i 
poseda: 15 plugurl, 25 care cu 
bol, 1 caru^S cu cal, 90 vite 
marl cornute, 6 cat, 140 ol, 15 
capre ?; 20 rimatori. 

Peicani, sat, in centrul com. Ga- 
ge?ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
situat pe ?es, in stinga piriulu! 
Elanul. Are o suprafa^a de 
773 hect., proprietatea locuito- 
rilor, $1 o populate de 43 fa- 
milil, sau 205 locuitorl, din car! 
43 contribuabill. 

Pelendava, mine de cetate ro- 
mand, jud. Dolj. Vezi comuna 
Bade?ti. 

Pele§ (Castelul-), resedinfa de 
vara* a Familiet Regale, situata 



6S617. Uarelt Die\ionar Geogra/lc. Vol. IV. 



85 



Digitized by 



Google 



PELE? (CASTELUL-) 



668 



PELE? (CASTELUL-) 



pe teritortul comunel urbane 
Sinaia, jud. Prahova. 

Situafia. — Castelul este situat 
intr'una din cele mat incintatoare 
pozitfl ale Carpafilor, la citf-va 
metri in sus de man&stirea Sinaia, 
intr'o lunca in forma de amfi- 
teatru, inconjurata de mun$I 
stinco^I, acoperi^T de brazl seco- 
larl pana la o mare lnal^ime, de 
unde se ridica virfurl ple^uve. 

Valease chiama Prahova(scrie 
d. Louis Bachelin, bibliotecarul 
M. S. Regelui, din a carui lu- 
crare imprumut&m amanuntele 
despre Castelul Pele$), dupS riul 
care curge d'adreptul din munte, 
aci vijelios, aci cumin te, azl 
razvratit, miine lini^tit. Numai 
il vezl $i ghice$tl indata ca 
poate, cind vrea, sa ia cu el 
podurile cele mal tarl §i malu- 
rile cele mat zdravene. Curge 
pe o albie largi de pietre, ca 
al $ipotelor din AlpT. De amin- 
doua p&r{ile, se reped spre el 
piraie ?i piriia$e spumoase care 
vin din departarea albastra a 
piscurilor, ort cazind din stinca. 
Dincolo de livezile care covo- 
resc piciorul muntelul, clinurile 
sunt pline de padurl de brazf 
?i de fagl. La virfuri, Ian Jul de 
munp e §tirbit $i stincos, orl 
une-orl rotund $i acoperit cu 
iarba deasa, unde excursioni$ttf 
pot culege multe specimene de 
flora alpestra. Pe Inal^imele a- 
cestea i$T pasc pSstoril turmele 
de of, pe care toamna le coboara 
la cimp. 

Pe alocurea, printre surpatu. 
rile virfurilor $i gaurile strim- 
torilor negre, cacl ne aflam in 
mijlocul Carpafilor inatyi, se vad 
gr&mezl albe de z&pada. care 
nu se topesc nicT o data. 

Sinaia e situata in partea cea 
mai despre V. a vail Prahovel 
$i locul unde e castelul e ne- 
indoios unul dintre cele ma! sal- 
batice $i poetice, cu virfurile inalte 



ale Bucegilor dimprejurul luf, 
cu p&durile adincl §i cu toren- 
tul de spuma al Pele$ulul, care 
curge cu zgomot. Nic&erl nu 
g&se$tl aer maf curat ?i apa 
mat rece de cit in col^ul acesta 
de munte, nicaeri in batrina 
Europe, nu gase^tl ca aici o 
locuin$& cu totul moderna, as- 
cunsa in umbra nemasuratelor 
paduri virgine, pe care nu lc-a 
atins niinenl, unde, de veacurl, 
brazil uria$i cad de batrine^e 
unul peste altul $i zac acoperi^I 
de mu$chiu. 

Arhitectura. — \x\ locul acesta 
format din contraste trebuia 
o construc^ie cu linil rupte §i 
capri^ioase. 

Sfatuit de un sim^imint foarte 
just al pitoresculul localnic, Re- 
gele Carol a dat ideia unul plan 
cu linti verticale, mat in armo- 
nie cu ale peizajulut din prejur 
?i a comandat arhitectulul s2. 
se inspire de rena$terea ger- 
mana; dar turnul care se inalja 
in col^ul castelului este pacinic 
§i nu ameoinf&tor ca cele de 
pe vremea feudalita^el r£zboi- 
nice $i nu produce efectul po- 
somorit al turnurilor cenusil 
vechl ale vechilor cetapf. E de- 
corativ, inainte de toate, cu fe- 
restre marl, cu galeril incinta- 
toare, pe cite-?I patru lature, cu 
grilaje gra^ioase de fier faurit 
ca podoaba pe la ferestre. 

Inauntru se aria saloane mi- 
nunate $i apartamente luxoase. 
Acoperi^ul inalt, cu mansarde 
$i cu ferestrul cu forme elegante, 
da re$edin{ei regale un caracter 
de chome* intim $i familiar $i o 
fere^te de calduri ?i de frig cu 
mantalele luT de plac& neagra 
$i ro$ie. 

Dar ceea ce te izbe^te chiar 
de afara, e fericita intrebuin^are 
a lemnulul. Pridvoarele care 
leaga din stilp trupurile de ca- 
petenie ale cladirei, galeriile 



svelte, atirnate ca ni$te pun^t 
la etajele turnurilor ?i turnu- 
le^elor; leranariile lucrate fru- 
mos ca jour* ; grinzile care se 
vadesc in zidurl; totalul arhi- 
tecturel acesteia da casteluluF, 
prin u^urin^a sa, o inf&foare \£- 
rineasca §i simple, care place cu 
atit mat m lit cu cit e ma! po 
trivita ca poezia muntoasa a lo- 
culuf. 

A?a dar, re$edin{a din Car- 
pafi e tot de o data senioriala 
moderns, monumental^ ?i fan- 
tezistS. Si mai ad&ugam c5 se 
ridic& pe o temelie zdrav&na, 
ast-fel ca sim^I strinse la un loc, 
cind vezl acest castel, puterea 
?i gratia, placutul ?i folosito- 
rul. 

Ext'cufia lucr&rilor. — Lucra- 
rile pregatitoare pentru cladirea 
Casteluluf incepura in a. 1873. 
D. Doderer, profesor la §coala 
politecnica din Viena facu pla- 
nurile, iar o comisie compusl 
din d-nil Ludovic Basset, secre- 
tar particular al MonarhuluT $i 
Stohr, sculptorul Cur^if, redi- 
jar«l un memoriu de materialele 
necesare ce trebuiau pentru cla- 
direa castelului. 

Atuncf incepura lucrSrile. Se 
instalarS herSstrae pe Prahova ?i 
pe Pele$, spre adalemne de con- 
struct ; se deschisera cariere in 
Bucegl ca si se scoati pietre; 
in valea Pele§ulul se construira 
locuin^e pentru maestri, barace 
pentru lucritorl, adapoaste pen- 
tru materiale, cuptoare de var 
?i caramidariT. Ast-fel se nascu 
in cite-va lunT, in singuritatea 
salbatica, un sat improvizat. 

Wo trel, patru sute de lu- 
critorl sapau, zideau, nivelau, 
ciopleafl piatra 91 lemnele, caci 
nu era sa se ridice numai cas- 
telul, ci ?i sS se infiinteze 
instalare de stil mare cu toate 
dependin^ele el : grajduri, cor- 
puri de garda, case pentru am- 



Digitized by 



Google 



PELE? (CASTELUL-) 



669 



PELE? (CASTELULQ 



ploia{T, pavilion de vinatoare 
si pare pentru trasurf. 

Aceasta d'intiiu parte a con- 
struct'iei, bine infeles, fu cea 
mat grea. Chiar oamenil carl se 
pricepeau in aceste lucrurl, nu 
mat credeau ca vor izbuti sa 
invinga elementele : pamintul si 
apa care se impotriveau frinelor. 

Greutafile fur£ asa de marl 
in cit o data to{! crezura de 
trebuinja sa ceara parerea au- 
torita^ilor in aceasta materie. 
O comisie de expert, compusa 
de oamenl tecnict si de ingi- 
nerl, examina din nou terenul. 

Cu toate ca parerea unora fu 
sase paraseasca locul acesta pri- 
mejdios si sa se inceapa lucrarea 
aiurea, Regele, mal increzator 
in raijloacele stiin$el moderne, 
nu se descuraja si lucrarea urma. 
Izbinda de la urma era sa dea 
dreptate Suveranului. 

Lucrarile inaintara in asa chip, 
in cit in 1875 temelia castelu- 
lul era sfirsita de tot. In vre- 
mea aceasta si pavilionul de vi- 
natoare fu acoperit si temelia 
grajdurilor pusa. 

La 22 August, construc^.a 
era destul de inaintata spre a 
se face solemnitatea punerei 
pietrel. 

In ziua aceea, dimineafa fu 
rainunata. Dupa ce Alte^ele Lor 
mersera sa asculte liturghia in 
biserica raanastirel, preceda^I de 
clersi urmaflf dedemnitarii Cur^tf 
si a! Statulul, se dusera la lo- 
cul construc^ieT. Aci se ridicase 
un umbrar frumos, impodobit 
cu steagurl si coroane. Un de- 
tasament de infanterie, cu mu- 
zica in frunte, sta in linie, in 
fata. 

Mul^imea se gramadise pe 
toate inal^imile dimprejur. 

In afara de cei patru sute de 
lucratorl de la bina, mal veni- 
sera mutyime de ^aranl si Ja- 
rance de prin imprejurimf, im- 



bracaflf in costume nafionale, ale 
caror dragalase fesaturl contri- 
buira mult la stralucirea vesela a 
serbareT. Dupa ce preotul bine- 
cuvinta zidul temeliel, zicind 
rugaciunile obisnuite, d. Di- 
mitrie Ghica citi actul de fun- 
dable urmator, redactat in sti- 
lul si dupa formula tradijionala 
a f arel: 

CAROL I 

Din grafia lut Dumnezeu si prin 
voinfa nafionalil, Domn al Rominilor, 

La toft de /a fit, si viitort silniltate ; 

Astitzl, DuminicH, la 10 August, iSjj, 
Not, Carol de HohenzoUern, Domn a I 
Rominilor, in al tretzect si seaselea an 
al nasteret X oast re, dinpreunilcu Elisa- 
beta Ooamna, scumpa NoastrH sofie, si 
cu ajutorul Celul a Tot-Putemic, am 
pus temelia CasteluluT Teles, pe mosia 
Noastril Piatra-Arsa, in vecinatatea sfin- 
tet miin&itirt Sinaia, ziditH la anul 
*6)5> de t'&tre Spilt a nil Mi hail Canta- 
cuzino. 

ClUdirea aces tut Cast el s\i inccput in 
anul a I zee e lea al Domniet Noastre,ftind 
presedinte al ConsiliuluT de miniftri, D. 
Lascar Catargi, p esedinte al SenatuluY, 
/. P. S. S. Mitropolitul Primal Cali- 
nic Miclescu, si presedinte al Adunllret 
J)eputa(ilor, Principele Dimitrie Ghica, 
iar Starif al Sf. MUnitstirf Sinaia S. S. 
Arhimandritul Onofref. In acelas an 
sa inceput si construcfiunea drumuluT 
de fier, care va lega orasul Ploestt cu 
Brasovul, prin valea Prahovel. 

Drept care am subscris aceasta, spre 
a Xoastrit pomenire in veacurile viitoare. 

Pe urma se citi actul de con- 
struct : un document curios, 
unde se afla amanunte stati- 
stice interesante asupra lucru- 
lul si provenience! materialelor 
de zidit. 

Cele doua pergamente fura 
apoi puse intr'un tub de 
plumb, care fu asezat in teme- 
lie impreuna cu o colec^ie de 
monede ale f aril. Aceste mo- 
nede, foarte rare azi, fusesera 
batute in pufine exemplare si 
purtau, ca un fel de prccla- 
mare inainte de autonomic, efi- 
giaDomnitoruluI, caruia Sublima 



Poarta nu ingaduia dreptul de 
bate moneda. 

Dupa aceea Domnitorul puse 
mlna pe un ciocan, zicind : «Sa 
se ridice acest Castel si sa fie 
intr'o zi leaganul Dinastiel 
Noastre in Tara», dadu trel 
loviturl sacramentale. Doamna 
facu tot asa, in vreme ce tru- 
pele prezintau armele si mu- 
zica cinta imnul national si pe 
cind mun^il si viile repetau cu 
mil de glasurl strigatele debu- 
curie ale mul^imiT. 

Inaugurated. — In eel dol 
an! de dupa punerea pietreT, 
lucrarile urmara cu multa acti- 
vitate, si zidurile ce erau una 
cu pamintul, se inal^arS cit 
omul, lasind chiar sa se vada 
planul deosebitelor trupurT ale 
cladire!, cind izbucni fara de 
veste razboiul cu Turcia, care in- 
trerupse lucrarile pana in pri- 
mavara anulul 1879, cind rein- 
cepura cu un nofl avint. 

Mulfumita numarulul de lu- 
cratorl intrebuintafl si zelulul an- 
treprenorilor si al tutulor, opera 
se sfirsi — edificiu si depen- 
ding — in toamna anulul 1883. 

Nu mal raminea deel de cit 
sa se inaugureze noua rese- 
din^a, si solemnitatea ramase 
hotarita pentru ziua de 7 Oc- 
tombrie 1883, stil vechiu. 

Se facu iar serbare mare, la 
care alerga lume din toate par- 
ole Rominiei si chiar din strai- 
natate. Ceremonia incepu dupa 
obiceiu printr'un serviciu divin, 
la nou2 ceasurT de diminea^a, 
la biserica manastireasca din 
Sinaia, fund de fa^a I. P. S. 
S. Mitropolit Primat, numeros! 
demnitarl strainl si al Statulul 
Romin. 

In fa{a casteluluT stralucitor, 
onorurile le ftcea un batalion 
de vinatorT, cu drapelul desfa- 
surat si cu muzica cintind. In 
curtea casteluluT, impodobita cu 



Digitized by 



Google 



PELE? (CASTELUL-) 



670 



PELE? (CASTELUL-) 



verdea^a. $i steagurl, Mitropoli- 
'tul Primat cu Vicarul siu $i 
inso^lt de c&lugaril m&nSstirel 
Sinaia, dete ape! tradi^ionala 
bine-cuvintare, dup& care urraa 
un Te-Deum. Apol genera- 
lul Crefeanu, $eful easel mili- 
tare a RegeluT, dete citire ur- 
matorulul document: 

Eit, Carol I, Domn si Rege 
Cu FM sait eta Regina, 

Dup& o silinfil neobositil lie doY ant, 
in luptd cu un tilrim nestatornic, strtl- 
bUtut de izvoare, izbutit-am a pune, la 
poalele BucegiuluY, temelia acestet cld- 
dirY, in anul mintuireY f$7J t iar at 
Domniei Noastre al IX-lea. 

Zidirea s'a oprit f>e timpul r&zboiuluY 
pentru neatirnareu RominieY. 

Intrat-am m aceastll casa" a NoastrU 
in a mil mintuiret iSSj, iar al Dom- 
niet Noastre al XVII- lea ; datu 'Y-am 
numc c Castelul PelesuluY. » 

Acest document, care istori- 
se?te pe scurt fazele construirel, 
copiat, pe pergament, cu litere 
artistice, chiar de Regina, se 
gSse$te astazf intr'unul din co- 
ridoarele casteluluf. El fu isca- 
lit de catre SuveranI, de Mi- 
tropolitul Primat $i de toate 
personagiile ma! de frunte, ce 
erau fa^a. AtuncI se impa^i .si 
o medalie comemorativa, opera 
a gravorulul Kullrich, turnata 
in amintirea acestel zile. 

Pe cind muzica intona imnul 
national $i solda^il impra^tiau 
urale vesele pe care le repetatt 
ecourile, adunarea se indrepta. 
c£tre intrarea castelulul. Acolo 
executorul opereT, d-1 Stohr, 
prezinta Suveranulul, pe o perna 
de catifea, cheia castelulul. Cu 
aceasta cheie, artistic lucrata, 
Regele deschise usa de onoare 
a re$edin{el sale, u$£ care, fie 
zis in treacat, este sub toate 
privinfele o minune, ?i in ce 
priveste canaturile de lemn 
sculptat ?i in ce priveste ar- 
matura de metal. Pe urm& cor- 
tegiul sui scara cea mare, in 



cap cu Mitropo Ht ul Primat, care, 
dupa rinduiala obiclnuita, binecu- 
vinta toate saTile casteluluT. Dupa 
aceea se dete un prinz minunat, 
la care luara parte toflf oaspe^i 
mal de capetenie, $i in timpul 
«c3ruia Regele ridica urraatorul 
toast : 

•Am cl&dit acest Cast el ca un semn 
trainic c<l dinastia, aleasft liber de na- 
fiune, este adine inr&itUinata' in as til 
frumoasd fard si cZ r&spllitim dragostea 
poporuluY iVostru cu increderea nemdr- 
gin i til pe care o avem in viitorul scum- 
peY Noastre PatriY. Implinesc dar o da- 
torie sacrlt, o vie dorinfil, ridicind cu 
vin Rominesc, in aceastll castl a Nous- 
trd, eel intiY panar in onoarea si pen- 
tru Jericirea RominieY. 

S& tritiascil draga Noastrit J aril!* 

Aceste cuvinte furS primite 
cu entuziazm de catre eel de 
fa£a, care aclamau pe Rege $i 
pe Regina cu urale cSlduroase. 
Ca r&spuns la acest toast, 
Dimitrie Ghica, pre^edintele 
Senatuluf, inching, ca reprezen- 
tant al najiunef, in sSnatatea 
Dinastiei. ApoT poetul Alexan- 
dria pe atuncl in toata strSlu- 
cirea talentulul sau, pronunfa 
urmStoarele cuvinte: «Pe vre- 
mea stramo?ilor no$tri, cind un 
Domn, safl un boier intra in 
noua'i casa, poporul se aduna 
dinaintea u?el ?i if facea urart 
in felul acesta: «Sa alb! atita 
cinste $i atitea izbinzl cite 
grinzl §i carSmizI sunt in casa 
$i cite graun^e de nisip sunt 
in zidurT>. Totast-fel este ura- 
rea traditional^ ce la rindu-ne 
aducem Maiestafilor lor in nu- 
mele intregel na^iunl . . . Bine- 
cuvintarea cereascS, §i drago- 
stea poporulut sa fie pentru 
totdeauna oaspe^iT lor in noul 
locas, fermecator ca o Poveste 
a Pele?uluT!» Pe urm£ veni 
rindul lul C. A. Rosetti, pe a- 
tunc! pre?edinte al Cameref de- 
puta^ilor. Intr'o improvizare, 
pe atit de stralucita, pe cit ^i 



de nea^teptata, inchina in sa- 
natatea perechel regale, adu- 
cind in cuvintele lul omagi! 
particulare la adresa Reginel 
Elisaveta, tot de odata Doamna 
a farii prin voin^a dumnezei- 
asca §i Doamna a literelor prin 
inva^atura sa. In sfir$it urma 
un toast al I. P. S. S. Mitropoli- 
tulul Primat„ care vorbi in nu- 
mele cleruluT, ?i altul al gene- 
raluluT Cernat, care vorbi in 
numele armatel tformatade Re- 
gele Carol ?i conduscl de dinsul 
la izbinzile rezbelulul pentru 
neatirnare>. 

In seara aceleea^I zile, cind 
se mutarS in noua lor locuinfa, 
Regele $i Regina mal bine-voira 
s& priraeasca, cu toate obose- 
lile serbarel, vr'o $ease-zecf de 
persoane, sosite cu trenul ful- 
ger Paris-Constantinopol, inau- 
gurat la aceea?! data $i care 
erau inginerl, director! de drum 
de fier, oamenl de Stat, jurna- 
li?tl, cSrora Suveranii bine-voira 
sa le faci onorurile nouet lor 
re^edinfe. 

Ast-fel fu celebrata, peste opt 
an! dupa inaugurarea lucrarilor 
punerea celel din urm£ pietre 
a castelulul Pele§, a acestel fru- 
moase re§edin^e la care lucra- 
sera numero?! artist! ^i mii de 
bra{e timp de zece anl, pentru 
a realiza o singura gindire, 
gindirea Regelul Carol, conce- 
puta cu indrazneala $i voitacu 
t^rie. 

Parcul ft interiorul Castelu* 
lul. — Parcul din jurul castelu- 
lul, ftcut dupa inaugurare, a 
fost una din cele mal grele lu- 
crarT, prin nivelimentul el, cit 
$i prin drumurile care due la 
castel ce s'au executat. Cel mal 
insemnat drum e acel care plea- 
ch din §osea, merge pe malul 
sting al Pele?ulul; alt drum pe 
malul drept al torentului care 
pleaca din gar£ in spre Castel. 



Digitized by 



Google 



PELE? (CASTELUL-) 



671 



PELE? (CASTELUL-) 



O altS infrumuse^are sunt ne- 
numSratele poled de prin pS- 
dure. Una din cele care plac 
mal mult Carmen Sylvel, e a- 
ceea care urmeazS cursul ro 
mantic al Pele$ulul $i care duce 
la «Paji$tea Reginel ». 

Mai fnainte de a patrunde 
in el, sa spunem douS vorbe 
asupra planulul casteluluT Pele$. 
Castelul se compune dintr'un 
corp central, cu o curte inte- 
rioarS, avind ca scosSturS in 
dreapta un pridvor mic cu douS 
caturf, $i in stinga, o aripa le- 
gate de corpul principal prin 
doua galeril, care {in intre ele 
o a doua curte, curtea de o- 
noare. Aceasta curte sluje^te 
numal in zilele de primire. 

I-iul etaj. — Oaspe^il regall 
care se coboara acolo din trS- 
surl, dinaintea u$el celel marl 
de intrare, pentru a intra in 
salile de primire, trebue sa trea- 
ca mat intiu printr'un vestibul 
cu infa{i§are monumental^ $i 
bogat impodobit. 

Aci, pe o placa de bronz, sunt 
sapate urmatoarele versurl, com- 
puse de nemuritorul bard al 
RominieT,Vasile Alexandri, pen- 
tru inaugurarea Castelulul: 

• Eii Carol si al meu Pop or 
Zidit-am tntr'un garni si dor 
In timp de lupte — al meu re gat, 
In timp de pace — al meu palat* 

Tot aci e o galerie, care cu- 
prinde in dreapta $i in stinga 
portretele stramo$e$tI ale Ho- 
henzollernilor. E de remarcat 
scara cu coloanele de marmora, 
vitraTurile ?i lemnSria, care e 
o capodopera, lucrare a d lul 
sculptor Stohr. 

Din coridor se da in sala de 
mincare, in stilul «Rena$tereI», 
cu mobila bogatS, cu vitraiurile 
pictate bogat. 

Din sala de rrincare, dim in 
sala de biliard, de aci in noua 



sala de serbSri, in stil mauresc. 
De remarcat in aceasta sala e 
fintina araba de marmurS alba, 
flntina ce e o copie a uneia 
gasitain Egipet ?i aflatoare acu- 
ma in Muzeul de arte din Viena. 

De aci intrSm in salonul eel 
mare de recep^iuni oficiale, de 
unde se desfa^oara o vedere din 
cele mat frumoase a vael Pele- 
$ului. 

Prin u$a din fund, acest sa- 
lon comunicS cu un cabinet 
mic, stil Ludovic XV, plin de 
bibelourl, porjelanurl de Saxa, 
figurine ?i vase depSmint. Pe- 
re^it sunt imbrScaflf in damasc 
ro$u. Clavecinul din acest salona? 
merits aten^iune; el e din se- 
colul al X Vl-lea §i impodobit in 
secolul al XVIII-lea cu picturi 
de Joseph Vernet. Acest instru- 
ment a aparftnut surorel lul 
Ludovic al XVI-lea, Doamnel 
Elisabeta. 

Din acest cabinet desfStStor 
intri in sala de muzicS, care 
are infa{i$area unei capele, prin 
vitraiurile e! ?i instrumentele 
de muzica ce o mobileazS. 

Sala de muzica e in adevar 
una din atrac^i'le castelulul Pe- 
le$. Regina Elisabeta i$I petre- 
ce aci cea ma! mare parte a 
timpuluT, cintind la orga sau la 
pian. 

Printr'un coridor, trecem de 
aci in biblioteca §i cabinetul 
Regelul. Tot in catui acesta al 
castelulul e ?i o mica $i ele- 
gants salS de teatru. 

A I II lea etaj. Printr'o scara 
minunatS, te urcl in al doilea 
etaj. In primul rind, dam intr'un 
coridor care servS de biblioteca. 
Din acest coridor intram in a- 
partamentele hotarite pentru 
oaspe^il de distinc^iune. Aciau 
locuit: Imparateasa Elisabeta a 
AustrieT, Principele de coroana 
Rudolf $i arhiducesa $tefania, 
actualul Rege Eduard al An- 



gliel, Regina SuedieT, precum 
§i alte personaje inalte. 

Aceste odSI con^in picturi de 
mare pre^ ale pictorilor : Ruys- 
dael, Hobbema, Van Breughel, 
Dujardin, Teniers, Prudhon, 
David, Van-Dyek, Rembrandt, 
Greco, etc. 

In acest cat se afla §i apar- 
tamentele private ale Suvera- 
nilor. De remarcat aci e cabi- 
netul Reginel, unde Augusta 
SuveranS scrie ?i picteazS. 

Turla cea mare coprinde o 
Trinkstube, circiumS in felul 
german, lucrata numai in lemn, 
in stilul berariilor germane, cu 
police, pe care se aflS tot felul 
de pahare $i vase zmSlfuite. De 
la ferestrele §i din balconul cir- 
cular in care da, te bucurl de 
o vedere mSreaJS peste munti 
$i vSI. 

Subt acoperi$, sunt aparta- 
mente elegante pentru perso- 
nalul cur^el. 

Pentru a incheia aceasta no- 
tifS, vom remarca ca vitraiurile, 
din intreg castelul Pele?, merits 
o men^iune deosebitS. Picturile 
de pe geamur! prezintS, in afarS 
de scenele istorice din viafa 
Hohenzollernilor, ?i scene din 
istoria romineascS. VoevoziT Ste- 
fan ?i Mihaiu, in {inutS fal- 
nicS stSpinesc cu privirea lor 
scara de onoare. Vitraiurile din 
sala de muzicS reprezintS su- 
biecte din poesiile luT Alexan- 
dri, ?i din cele mai gra^ioase 
legende populare romine§tI. 

Cum se lasS noaptea, lumi- 
nele se aprind pretjtindenl, inS- 
untru ?i afarS din castel ; fun- 
dul negru al vSil se insteleazS 
cu puncte luminoase care strS- 
lucesc d'alungul aleelor intune- 
coase §i lumineazS tera^a din 
fa^a castelului. Nu i?i poate 
cine-va inchipui, dacS n'a vSzut 
cu ochil, uimirea ce pricinue^te 
ochiului $i spirituluT, strSlucirea 



Digitized by 



Google 



PELE$UL (PLA1U) 



672 



PELETLIA 



acestul luminat cu totul mo- 
dern, in sinul nature* muntoase. 
Castelul, luminat feeric, in mij- 
locul intunecimel padurilor ; lu- 
minile lampilor celor marl, unele 
cam rosii si altele violete, tSls- 
pindesc asupra verde^e! o lumina 
colorata, care invaluie peizajul 
intr'o atmosfera de poveste. 

Pele§ul, plain, jud. Prahova. Se 
margineste la E. cu plaiurile 
Varbiiaul si Prahova, de care 
se desparte printr'o linie dusa 
de la N., din munfri Carpafi, linie 
care merge spreS.-V. pan3 la co- 
muna Ocina ; la V., cu jud. Dimbo- 
vi{a, de care se desparte printr'o 
linie frinta ce trece pe la V. de 
comunele : Ocina, Talea, Sinaia 
si Predealul ; la N., cu Transil- 
vania, de care se desparte prin 
mun^il Carpa^i. 

Se compune din com. urb. 
Sinaia si 5 comune rurale : Co- 
marnicul, Ocina, Predealul, Talea 
si Tesila. 

Resedin^a subprefecturel e 
in com. Sinaia. 

Cele ma! populate comune 
din plaiul Pelesul sunt : Comar- 
nicul si Predealul, Tesila si Si- 
naia ; cea mat mica este Talea. 

Locuitoril, ajutaflf de p5su- 
nile excelente din mun^i, se o- 
cupa cu fabricarea brinzeturilor, 
cu care fac un nego{ intins. 

Intr'acest plaiu, traiul locui- 
torilor de o vreme incoace s'a 
imbunata^itintr'un mod sim{itor; 
aceasta se datoreste in mare 
parte cistigulm ce le aducenu- 
meroasele fabric! de varnegru, 
carierele de piatra, cum si di- 
feritele fabricl de tot felul ce 
s'au instalat pe valea Prahovel. 

Plaiul Pelesul e udat de riu- 
rile Prahova si Doftana. 

Are 7 parohii, avind si o fi- 
liate. 

1. Parohia Ocina, cu bise- 
rica parohiala Adormirea, com- 



pusa din c^t. Adunafi si Sur- 
desti (Breaza-d.-s.). 

2. Parohia Bitsteni (comuna 
Predealul), cu biserica paro- 
hiala Nasterea Maicei Domnu- 
luJ, compusa din cat. Predea- 
lul, Azuga si Poiana - f apulul. 

3. Parohia Tesila, cu bise- 
rica parohiala Adormirea. 

4. Parohia Trestieni (com. 
Tesila), cu biserica parohiala 
S -$ii VoevozT. 

5. Parohia Talea, cu bise- 
rica parohiala Sf. Nicolae. 

6. Parohia Comarnicul, cu 
biserica parohiala Sf. Nicolae, 
compus& din cat. Poiana, Ghio- 
sesti, Podul-Lung, Posada, Po- 
dul -Neagulul, avind ca biserica 
filiaia Sf. Treime. 

7. Parohia Secdria (com. Co- 
marnicul), cu biserica parohiala 
Buna-Vestire. 

Pele§ul, deal, in com. rur. Or- 
zesti, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Pele§ul, pi rift, jud. Prahova. Iz- 
voreste de la poalele muntelul 
Virful-cu-Dor, din partea de V. 
a com. Sinaia, plaiul Pelesul ; 
curge de la V. catre E. si se 
varsa in riul Prahova, pe {3r- 
mul drept, in dreptul com. Si- 
naia, trecind pe linga Castelul 
Pelesul. 

Acest piriu is! mareste vo- 
lumul cu izvorul Pelesul, in care 
se varsa izvorul Sf. Ana. 

Pele§ul, izvor, curge din partea 
de N. a com. Sinaia, pi. Pele- 
sul, jud. Prahova, si dupi ce 
primeste de afluente girli^a Sf. 
Ana, se varsa in girla Pelesul. 

Peleticul, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul de re- 
sedinja al com. Dealul Lung, 
asezat la V. com., pe piriul Peleti- 
cul, la poalele dealulul Peleti- 



cul. Are 671 hect. intindere, 
cu o populate de 62 familiT, 
sati 275 suflete, din carl 65 
contribuabill; o biserica si o 
scoala. 

Peleticul, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Dealul- 
Lung ; se desface din dealul 
Lupanul ; se intinde printre pi- 
raiele Valea-Rasca si Peleticul, 
afluenfl al Rimnef; brazdeaza 
V. com. ; e acoperit cu padurl. 

Peleticul, piriu, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Dea- 
lul-Lung; izvoreste din dealul 
Lupanul; curge de-a-Iungul dea- 
lulul Peleticul ; uda cat. Peleti- 
cul, si se varsi in riul Rimna, 
dipa ce a prfmit piriul Strimba. 

Peleticul-de-la-Munte, mosie, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni- 
cul, com. Dealul-Lung, cat. Pe- 
leticul, in partea de V., acope- 
rita in cea mat mare parte de 
padurl. 

Peleticul-§i-§otlrcari, padure, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni- 
cul, com. Dealul-Lung ; depinde 
de circumscripta VII silvica, 
ocolul Varzaresti; asezata pe 
dealul Peleticul, are 59 hect. 
intindere. 

Peletlia, sat, in jud. si pi. Con- 
stanta, cat. comuneT Cara-Har- 
man, situat in partea de N. 
a plasei si cea de V. a comu- 
neT, la 6 kil. spre V. de catu- 
nul de resedin^a, Cara-Harman, 
pe ambele maluri ale piriului 
Peletlia. E dominat la N. de 
movila Duingi (83 metri) ; la 
S., de Movila - din - Tiria (119 
m.) ; la S.V., de Movila-Beiu- 
lui (136 m.). Are o suprafa^a 
de 5850 hect., din tre care vatra 
satulul si gradinile ocupa 75 
hect. 



Digitized by 



Google 



PELETLIA 



673 



PENTELEUL 



Popula^ia sa, compusa din 
Rominl, Bulgarl $i Turd, este 
de 131 familiT, sau 516 suflete. 
$apte drumurl comunale, 
pleaca din sat: patru spre N.- 
E., N. $i N.V., ducind la Cara- 
Nasuf, Duingi, Tariverde §i Co- 
gealac (toate in judeful Tulcea) 
$i treT spre S.E., S. $i S.V., 
ducind la Cara-Harman, Gar- 
galicuI-Mare $i Ta$aul. 

Peletlia, pirtU, in jud. $i plasa 
Constanta, com. Cara-Harman ; 
izvore$te din partea de E. a 
dealulul Peletlia $i se indrep- 
teaza spre E. ; trece prin sa- 
tul Peletlia ?i apo!, urmind 
aceea^r direcfie, de la V. ca- 
tre E., afara de mict ocolurl, 
merge de se varsa in partea 
de S.-V. a lacului Tuzla. Peste 
acest ptriu se afla un pod al 
drumuluIcomunalGargalic-Cara- 
Nasuf (Tulcea), pod care poarta 
numeledePodul-DraculuT-Negrti. 

Peletlia, deal, in jud. $i plasa 
Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Cara-Harman, situat in par- 
tea septentrionala a pla?ei ?i 
cea de V. a comunel. Are ur- 
matoarele virfurl : Cara - Tepe 
(165 m.); Cara-Iuic (153 m.); 
Iarim-Iuiuc (140 metri) ; Mo 
vila Beiulul (136 m.). Se intinde 
de la N. catre S.E., in forma 
de arc. 

Peletuci - de -Jos, sat, in jud. 
Bacau, pi. Bistrija-d.-s., com. 
Spineni, situat linga piriulTur- 
bata, la 825 m. mai sus de 
Ca{ale$ti ($coala). Are o popu- 
late de 34 familil, sau in su- 
flete. 

Vite : 1 1 cal, 54 vite man 
cornute ?i 30 porcl. 

Peletuci -de - Sus, sat, in jud. 
Bacau, pi. Bistrija-d.-s., com. 
Schineni, situat pe §esul Sire- 



tulul, la 1 kil. de Cafale^ti, unde 
se afla ?coala. Are o populate 
de 47 familii, saii 162 suflete; 
o biserica; 2 circiuml. 

Vite sunt: 12 cal, no vite 
marl cornute §i 53 porcl. 

Pelinei, trup de mosie, raza$easca, 
in com. Oancea, pi. Prutul, jud. 
Covurluiu. 

Pelini, deal, in partea de S. a 
com. Pacurefi, pi. Podgoria, 
jud. Prahova ; se intinde de 
la V. spre E. A fost plantat 
cu vil, cart s'au distrus de fi 
loxera. Astazi parte din dea- 
lurile com. Pacurefi servesc de 
izlaz, parte pentru cultura po- 
rumbulul. 

Pelinul. VezI Cucuteni - Raza$I, 
sat, com. Durne^ti, pi. $tefa- 
ne?ti, jud. Boto^ani. 

Pelinul, sat, in jud. Ialomi{a, pi. 
Ialomifa-Balta, pendinte decom. 
Dormarunt, situat la 8 kil. spre 
E. de satul de re$edin{a. 

Pelinul, izvoare $i piriii, in sa- 
tul Cucuteni-Raza?i, com. Dur- 
ne§ti, jud. Boto^ani. 

Pelifeanul, colina, in jud. Bu- 
zau, com. Boziorul, cat. Gor- 
netul, parte goala $i parte aco- 
perita cu izlaz. Impreuna cu 
Cocioaba, Neni^oaia, Virful-Pi- 
nulul ?i Vlrful-Gavanelor, for- 
meaza o cfrcumferin^, care in- 
chide schitul Gavanele. 

Pelticareasa, Episcopia, Fer- 
buria, Aninoasa ?i Clmpu- 
lung, trupurl mici de p&dure, 
in intindere de 15 hect, jud. 
Mu$cel, com. $tefane$ti, plasa 
Riul Doamnel, compuse numaf 
din aninT, pluta $i salcie. 

Penca, trup de ptidure, al statu- 



lul, situat in com. Cirstane^ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea, in 
intindere de 30 hect., formind, 
impreuna cu trupul Banice^ti, 
padurea Cuce^ti. 

Peneiul, vad, in jud. Braila, pe 
unde drumul Cazasul-Petroiul- 
Nou, coboara muchia Baldovi- 
ne?ti la 3 1 /* kil. spre N. de 
satul Cazasul. 

Penelor (Dealul-), deal, pe co- 
ti$a caruia e a?ezat satul Raiul, 
com. Cirniceni, pi. Turia, jud. 
Ia§i. 

Pene§ti, mahala, in jud. Mehe- 
dinfi, com. rur. Salatrucul, pi. 
Motrul-d.-j. 

Peneul, fost sat, in jud. Covur- 
luiu, pi. Siretul, intre Piscul §i 
Independent, pe Valea-Suhu- 
luiulut, desfiinfat in 1884, din 
cauza inunda^iilor Siretulul, ?i 
a! carul locuitorl s'aii alipit la 
com. Independent (mai ales 
cat. Braina). Peneul apar^inea 
com. Piscul. 

Penteleul, munte, in jud. Bu- 
zau, com. Goide^ti, cat. Vir- 
lamul, unul din cei mai fru- 
mo$I ai f arei, ?i eel mai inalt 
al jude^ulul, avind 1753 metri 
inalfime. E insemnat prin bogata 
sa iarba, de o calitate supe- 
rioarci, din care cauza laptele 
oilor ce pasc aci, produce eel 
mai bun ca§caval, care se fa- 
brica in ca^aria de la Viforita. 
Masivul sau e coprins intre pi- 
raiele Bisca-Mare ^i Bisca-Mica, 
prezintind cincl ramificaVit ma 
re^e : Cernatul, Miclau^ul, Pi- 
ciorul - Caprel, Viforita ?i Za- 
noaga, intre care mat lV.alt se 
ridica Virful-Pentckul 11, acope- 
rit peste tot de iarba, afara 
de partea de N., unde e stincos 
§i cu spaimintatoare precipifil. 



Digitized by 



Google 



PENTELEUL 



674 



PERENI 



Pe poale, are vaste si seculare 
padurl de •brazT, apol pin! si 
ceva mat sus ienupere. Din 
punctul de vedere al constitu- 
{iunei sale geologice a fost stu- 
diat de d-I Grigore $tef&nescu 
(«Revista stiin{ifica», anul VI). 

Penteleul, mofie intinsSi, jud. Bu 
zau,com.Gura TeghiTsi Goidesti, 
compusa din mun^il: Ivanejul- 
Mare, Cernatul, Viforita, Za- 
noaga, parte din Piciorul - Ca- 
prel, Poiana-din-Cale, parte din 
Podul Calului, avind o intindere 
aproximativa de 9700 hect, 
parte padurl seculare de brazl, 
pini, molifff, fagT, etc., parte 
pasunl. 

Penteleului (Drumul-), drum, 
ce duce din comuna Gura-Te- 
ghif in Virful-Penteleului, ju- 
de$ul Buzau. Incepind de la in- 
furcatura Biscelor, pe malul 
Biscii-Marl, trece pe la Ghe- 
nunea-Dracului, Lezpezi, Seciul- 
lui-Leonte, Gura-Milei, Trestia- 
MileT, Cernatul, pe care se urea 
pina la Fafa-Cernatulul ; de aci 
se coteste pe Viforita si apoi 
pe plaiu in sus, panS in virful 
Penteleului. Acest drum se face 
calare in 7 ore. 

Penteleului (Plaiul-), coame de 
munfl, care se intind de la mun- 
tele Penteleul, in diferi^il mun{! 
ramifica^I dintr'insul, judejul Bu- 
zau. 

Pentenoaica, pile de padure, de 
stejar de cherestea, jud. Viasca, 
com. Fundul-Parului, pi. Neaj- 
lovul, in suprafa^a de 197 hect., 
pe proprietatea Crovul, a sta- 
tuluT ; $ine de ocolul silvic Cir- 
tojani. 

Pentiliciucul, lac, jud. Tulcea, 
avind 65 hect. intindere, situat 
in partea de N. a pl&sil Tul- 



cea si cea de S.-E. a com.Sa- 
tul-Nou, IaS.delacul Pentilicul, 
linga girla $ondul, cu care co- 
munica pi;intr'o girli^a. E in- 
conjuiat cu stuf si confine peste. 

Pentilicul, lac, in jud. si plasa 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Satul-Nou, in partea de N. a 
plasil si cea de S.-E. a comu- 
nei. E format de girla $ondul, 
de care acum e izolat. Are o 
intindere de 80 hect. E incon- 
jurat cu stuf si confine peste. 

Pepele§ti, sat, cu 150 locuitorl, 
jud. Argesul, pi. Pitesti, facind 
parte din com. rur. Dealul- 
BraduluT. 

Pepele§ti, sat. Vezi fifiesti, jud. 
Argesul. 

Peptani, deal, in jud. Gorj, com. 
Hodorasca, pi. Ocolul, situat 
spre S. de comuna ; se intinde 
de la E. din catunul Pinoasa, 
spre N.-V., p&n£ in soseaua ju- 
defeanS, aproape de Ciuperceni ; 
aci e taiat de sosea pe care 
o urmeaza si continuapan^ linga 
dealul Bujorascul din jud. Me- 

• hedinfi ; pe acest deal se afla 
padure, plantafil de vii si livezi 
de pruni. 

Peptenari, sat, in jud. Arges, 
plasa Pitesti, facind parte din 
com. rur. Hintesti-Zmeura. 

Peptenari, pirin, in jud. Iasi, 
com. Miroslava, pi. Stavnicul ; 
izvoreste dintre dealurile Uri- 
cani si Dr^galina, trece prin 
satul si valea Vorovesti, unde 
formeaza un iaz ; apoltese din 
com. si se varsa in riul Bahlu- 
iul. 

Pepurnicul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
urb. Chilia - Vechie, asezat in 



partea de V. a pl&sif si cea 
de S.-E. a comunei, linga girla 
AUboca-Suhat, de care a fost 
format. E inconjurat de toate 
p£r{ile cu stuf. Are o intindere 
de 60 hect. si confine peste. 

Perchiul, sat, facind parte din 
com. Huruesti, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu, situat pe coasta 
de V. a dealuluT cu acelasl nume, 
la 4 kil. 70 m. de resedinfa 
com. 

Are o populate de 72 fa- 
milil, sau 332 suflete, care lo- 
cuesc in 62 case ; o scoala 
mixta, frecuentata de 57 copii. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Teritoriul satului este de 862 
hect. 

Locuitorii, parte fost! clacasl 
si improprietarifi la 1864, sta- 
pinesc 22 hect. si 99 aril ; parte 
sunt razasl si staplnesc 1 20 hect. 
si 90 aril; iar proprietara mo- 
siei numita Farcasesti, Acade- 
mia Romans, are 719 hect. 

Data infiinfarel satului ar fi 
din timpul lui $tefan-cel-Mare ; 
locul acesta a fost dat unul 
viteaz al lul, anume Bals, care, 
impreuna cu cumnatul sau, ar 
fi infiinfat satele : Perchiul, Ne- 
delcul, Farcasesti si $endresti. 

Partea de sus a satului se 
mat numeste si Harniceni. 

Perei (Valea-), subdivizie a cdt. 
Ichimesti, com. Minzaiesti, jud. 
Buzau. 

Perei (Valea-), mosie, in jud. 
Buzau, com. si cat. Minzaiesti, 
formind, cu Chicera, un corp de 
250 hect.: finea^a, araturi, livezl 
si izlaz, proprietatea mosneni- 
lor. 

Pereni, vechie numire a comu- 
nel Belo^ul, pi. Dumbrava-d.-s., 
jud. Dolj. 



Digitized by 



Google 



PERENI 



675 



PERETUL 



Pereni, tnahala, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Belojul. 

Pereschivul, plasd, situate in 
partea de S.-V. a judefulu! Tu- 
tova. 

Se m&rgine$te la V. cu jud. 
Tecuciu, de care se desparte 
prin hotarele artificiale a mo- 
$iilor limitrofe; la N.E., cu pi. 
Tutova, de care se desparte 
de asemenea prin hotare artifi- 
ciale; la S.E., cu pi. Corodul, 
de care se desparte, prin riul 
Birladul ; la E. (pe o mic& dis- 
tant), cu pi. Tirgul. 

P&mintul aceste! pla$! este, 
in cea ma! mare parte, deluros, 
formind, la marginea de V. a 
judefulu!, o culme, aproape ne- 
lntrerupt&, de dealurl, a cSror 
maxim de fo&L{ime o ating dea- 
lurile din com. $endre?ti. 

E udatcL prin mijloc de piriul 
Pereschivul, care e inc&rcat pe 
stinga cu piriul Micul-Pereschiv, 
pe dreapta cu piraiele Soveja 
§i Bolborosoaia, in care se varsS 
piriia?ul Fintina-Nuculu!, care 
§i el la rindul s&ii are de a- 
fluent piriia^ul Fintina-Trifulu!. 
In partea de E. este udati 
de piriul Tutova, ce vine din pi. 
Tutova. Ambele aceste piraie 
sunt afluenp a! drepte! Birla- 
dulu!. 

Se cultiva. viea pe o intindere 
de 1545,50 hect., din car! 259 
hect. nelucr&toare. Asemenea 
se ma! cultivi ?i pom! fructiferi, 
dintre care numa! pruni! ocup& 
o suprafa^l de 98,25 hect. 

Locuitori!, pe lingi agricul- 
ture, se ma! ocupS $i cu rotS- 
ria, dog&ria $i butn&ria. 

Comerciul constS in vinzarea 
productelor agricole, a animale- 
lor $i a vinulu!. 

Sunt 77 circium!. 

E strSbStuta de 3 drumuri 
principale : 

§oseaua na{ional£ Birlad-Te- 



cuciu, ce urmeazi laturea de 
S.-E. a pU$e!, paralelfi cu riul 
Birladul. 

Calea ferati Tecuciii-Birlad, 
ce merge paralelS cu $oseaua 
nationals, $i este cuprinsi intre 
aceasta $i riul Birlad ; are 2 sta- 
$iun!: Tutova $i Ghideni. 

$oseaua vecinali Tutova, ce 
incepe din ?oseaua jude^eani 
Birlad BacSu, la satul Pogana, 
pi. Tutova, indreptindu-se spre 
S., prin pi. Pereschivul $i trecind 
prin comunele: Ciocani, Ive?ti 
§i Pogonesti, urmind valea Tu- 
tove! (malul sting al piriului) ; 
taie $oseaua nationals ?i linia 
feratS Birlad-Tecuciu ?i trece 
riul Birlad, in pi. Corodul, la sa- 
tul Crive?ti. 

Are 14 comune rurale, din 
care cele ma! populate sunt: 
St&nue^ti, C&be$ti $i Lie?ti $i 
48 sate, din care ma! populate 
sunt: Ive§ti, C&be$ti ?i Piipo- 
ne$ti-d.-s. 

Are: o populate de 121 58 
locuitor!, din car! 2768 contri- 
buabil! ; 3060 case ; 27 bisericl. 

Este acum units cu pi. Corodul. 

In pUL$ile Corodul $i Peres- 
chivul sunt 29 ?col! mixte (1901). 

Pereschivul, piritt, ce curge prin 
pi. Pereschivul, jud. Tutova. Iz- 
vore^te din P3durea-$endre$ti- 
lor, com. $endre$ti. Curge de 
la N. spre S. ?i se vars& in riul 
Birlad, pe dreapta, in fa$a sa- 
tulu! Ghidigeni, dup& ce s'a in- 
c&rcat pe dreapta cu piraiele So- 
veja §i Bolborosoaia, iar pe 
stinga cu Micul-Pereschiv, str&- 
batind ast-fel pi. Pereschivul in 
toata lungimea sa. Ud& terito- 
riile com. $endre$ti, Praja, StS- 
nue$ti, Coroe^ti, C&be$ti, Prise- 
cani ?i Lie$ti, curgind intr'o 
vale frumoasS. 

Pereschivul-Mic,/>mX ce izvo- 
re^te din c&t. Afuma^i, com. 



Chilieni, jud. Tutova ; curge de 
la N. spre S.; ud£ comunele 
Chilieni $i Coroe^ti ?i se varsS 
pe teritoriul aceste! din urm& 
in piriul Pereschivul, pe stinga, 
lingS c&tunul Fifiche^ti. 

Pereschivului (Valea-), vale, 
ce trece prin mijlocul pi. Pe- 
reschivul, jud. Tutova, t&ind-o 
de la N. spre S. Prin ea curge 
piriul Pereschivul. 

Pere§ti, cabin t jud. Gorj, plasa 
Amaradia, com. Cirligei, situat 
pe un platou coprins intre par- 
tea N.-V. a c&tunulu! Cirligei 
?i riul Gilortul. 

Areo suprafatade ioiohect., 
cu o populate de 60 famili!, 
sau 285 suflete, din cari 66 con- 
tribuabil!. 

Locuitoril posed& : 12 plugur!, 
62 care cu bo!, 2 c&rufe cu 
cal; 258 vite mar! cornute, 37 
ca!, 224 o!, 20 capre, 64 pore! ; 
34 stup!. 

Riul Gilortul ud& cStunul in 
partea de N.-E. 

In c&tun se ma! g5sesc : 1 
moar& pe ap& $i 12 fintini. 

Comunicafia se face prin dru- 
mur! ordinare. 

Peretul, com. rur., in jud. Tele- 
orman, pi. Tirgulu!, la 11 kil. 
de Ro^iori ?i la 21 de Alexan- 
dria, pe calea judejeanii Ro?iori- 
Alexandria, in partea dreapta 
a riulu! Vedea. 

Se invecine^te la N. cu riul 
Vedea, care o separ& de com. 
Dulceanca ?i Albe?ti ; la N.-V., 
cu mo?ia ora$ulu! Ro?iori-de- 
Vede; la V. §i N.-V., cu com. 
Belitori; la S., cu com. Plosca 
$i la E., tot cu riul Vedea, care 
o separi de c£t. P^rul-Rotund. 

Riul Vedea are, in partea 
despre com. Peretul, ca afluent 
p?rtia?ul BarScea. Atit Vedea 
cit ^i Baracea au la acest punct 



68617. MartU Mclionar Geograflc. Vol. IV. 



Digitized by 



Google 



PERETUL 



676 



PERI 



un insemnat depozit de prundi?, 
din care locuitori! scot pietri^ul 
necesar pentru impietrirea $o- 
selelor. 

Intinderea aces tef com., dim- 
preuna cu mo*ia proprietareas- 
ca, este de 7100 hect. 

Locuitor! improprietarip dupa 
legea rurala sunt in numar de 
550, pe o intindere de 1225 
hect. 

Are: o padure-lastar, in intin- 
dere cam de 300 hect, 25 1 hect. 
de vi!, ?i 350 hect. livez! $i izlaz. 

Are o populate de 3520 sufl., 
din care 704 contrib.; o §coala 
mixta, frecuentata de 136 co- 
pi! (1901); doua bisericT, deser- 
vite de 3 preoflf §i 4 cintare{! ; 
o moara cu aburl ; diferite sta- 
bilimente de comerciu $i 9 cir- 
ciumT. 

Numarul vitelor din comuna 
este de 7149 capete, din care : 
1652 vite marl cornute, 410 
cal, 8 magar!, 4500 ol $i 579 
pore!. 

Budgetul comune! este de 
7501 lei, 62 ban!. 

Se fine tirg aci in ziua de 
Inalfare. 

Soseaua judefeana Ro?iori-A- 
lexandria strabate comuna in 
toate lungimea ?i o pune in le- 
gatura la N.-V. cu ora$ul Ro- 
$iori. La S.E., cu com. Plosca, 
la S., cu com. Belitori ?i Pirlita, 
§i la N., cu Parul-Rotund, se 
leaga prin drumur! vecinale. 

Imprejurul com. sunt multe 
magurl; cele ma! insemnate sunt : 
Magura-Verde $i Magura-Chenii, 
a caror inatyime este de peste 
10 m. cu o periferie de aproape 
200 m. In par tea despre S., tre- 
ce Brazda-luI-Novac spre com. 
Plosca. 

Satul Peretul $i mo$ia, dupa 
cum rezulta din diferite docu- 
mente vechT, a purtat numirea 
de Peretul-Dulceni. Satul Dul- 
ceni, de linga com. Belitori, s'a 



despopulat §i mutyl din locui- 
torl au venit in vale la Peretul, 
unde s'aii stabilit cu locuitorl 
venty! din alte par{! ale {aril. 

In secolul trecut, satul Pere- 
tul se gase?te trecut tot la pi. 
Tirgului, sub domnia lul C. Ma- 
vrocordat. 

Locuitoril acestel comune pas- 
treaza inca felurite numir! din 
alte locur!, ca Iaure$t!, Baltarefl 
9*1 Olten!. Aceasta probeaza ca 
$i com. Peretul s'a despopulat 
$i repopulat treptat, dupa vre 
murl, cu locuitorl venip din di- 
ferite parp ale Jari!: Baltarefi! 
de la balta, ?i anume din spre 
ora^ul Zimnicea; Olteni!, de 
peste Olt, de pe la Amaradia. 
Iaure$tii, se cred a fi rama$i$e 
de pe vremea Turcilor. Marea 
maioritate a locuitorilor este de 
origina olteana. 

Repedea populare a acesteT 
comune se explica prin faptul 
ca top ci{! veneau a se stabili 
aci, se bucurau de felurite pri- 
vilegiT: li se oferea de proprie- 
tary mo$ie! lemne, locur! de 
pa?unat fara plata, dijma din 
10 una ?i altele. Aceste privi- 
legi! au durat pana acum 40 — 
50 de an! 9*1 erau respectate 
de vechiul proprietar Costache 
Belu. Grape acestor privilegiT 
com. Peretul a ajuns a fi una 
din cele mai prospere 91 popu- 
late ale judejulu!. 

Peretul, sat, cu 54 familir, jud. 
Arge$ul, pi. Oltulul, pendinte 
de com. rur. Olanul. Are o bi- 
serica, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, deservita de unpreot 
?i un cintarep 

Peretul, sat, in jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Glodul, cu 158 
suflete, locuind in 9 case §i 28 
bordee. 

Peretul, stafie de dr.-d.-f., in 



jud. Teleorman, pi. Tirgul,com. 
Peretul, pe linia Ro§iori - Ale- 
xandria, pusa in circulate la 
2 Decembre 1895. Se afla in- 
tre stabile Ro?iori (10.4 kil.) 
?i Plosca (4.2 kil.). Inalpmea 
d'asupra nivelulul Marii, de 
6s m *,22. 

Peretul, mosie particulara, cu pa- 
dure, jud. Dolj, pi. Jiul d.-mj., 
com. Glodul. 

Peretul, mosic, in jud. Teleor- 
man, pi. TirguluT, proprietatea 
societa^e! de asigurare <Napo- 
nala». Are o intindere de 4400 
hect. E compusa din mai multe 
truptirl $i se intinde ?i peste 
Vedea. 

Peretul, pddure particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Glo- 
dul, pe mo?ia Peretul. Are o 
intindere de 50 hect. ?i se com- 
pune din girni^a, cer ?i stejar. 

Peri, com. rur,, in jud. Mehe- 
dinp, pi. Ocolul-d.-j., la 23 kil. 
de ora?ul Turnul - Severin. Si- 
tuate pe vale, se margine?te: 
spre E. cu com. Pruni^orul §i 
Degerafi ; spre V., cu comuna 
Valea-Pietrel ; spre N., cu com. 
Zagaia ; iar spre S., cu com. 
Govodarva §i Severine^ti. 

E formata din cine! catune : 
Peri, BisericeT, Sili$tea, Borogi- 
din-Dos?i Borogi-din-Fa{S, avind 
peste tot 1578 suflete, din carl 
280 contribuabilf, locuind in 
345 case. 

Locuitoril poseda: 66 plu- 
gurt, 107 care cu bo!, 3 caru^e 
cu ca! ; 171 stup!. 

Prin comuna trece ^oseaua 
Valea P!etre! — Perei — Pruni^ori. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 2 cintarep; o §coala 
mixta, condusa de un inva^a- 
tor §i frecuentata de 60 elevi. 

Budgetul comunel e la veni- 



Digitized by 



Google 



PERI 



677 



PERIEN1 



turf de 1725 lef, iar la chel- 
tuelf, de 1 231 let. 

Vite : 600 vite marf cornute, 
20 caf, 691 of ?i 700 rimatorf. 

Dealurf mal principale in co- 
munasunt: Culmea-Perilor, pla- 
toul Pucioasa $i dealul Tarni^a. 

Vaf sunt : Valea - Peri lor $i 
Valea-Hu^ni^el. 

Ape : Hu$nhja, Valea-Mare $i 
Z£voiul. 

Platoul Pucioasa $f-a luat nu- 
mele de la pucioasa ce con- 
fine. 

Pe acest platoii, se zice, ar fi 
fost un mic ora?al unuipopor nu- 
mit Gornozin^iT, orasul fund ni- 
micit de Tra ; an, au raraas numaf 
urmele luf : zid gros, caramizi 
marl patrate $i $osele pavate, 
sub care s'a gasit banl vechT. 
Probabil trebue cautat aci o 
urma de a^ezamint roman. 

Peri, mahala, facind parte din 
ora$ul Tecuciu, jud. Tecuciu, 
situat in partea de N.-E. a ora- 
$uluf, pe malul sting al Birla- 
dulul. Locuitoril sunt veniff a- 
proape to{f din satul Oche$e$ti, 
care s'a desfiin^at. 

Peri, numele, sub care se vede 
trecut satul Peri-Riio$f, judeful 
Teleorman $i in actele vechf $i 
in nomenclatura comunelor din 
1870. 

Peri, lac, in jud. lalomifa, pi. 
CimpuluT; are izvoare $i con- 
fine pe?te. 

Peri, mosie, in jud. Teleorman, 
pi. Tirguluf, proprietatea d-Iuf 
dr. Petrini Paul. 

Peri-Riio§I, com. rur., m par- 
tea de N.-E. a pla$ef Tirgul, 
jud. Teleorman, la limita el cu 
jud. Vla§ca, situata pe valea 
TeleormanuluT, pe partea stin- 
ga. Are un catun, Bro^teni, a$e- 



zat la 2 kil., tot pe valea Te- 
leormanuluf ?i de aceea$f parte 
ca §i cat. de re^edinfa. 

Se invecineste la N. cu com. 
Netotf-d.-j.; la S., cu Olteni ; 
la E., cu parte din com. Talpa- 
Btycoveni, din jud. Vla§ca $i la 
V., cu Valea ?i Piriul-Ciinelui. 

Are o populate de 184 fa- 
• mil if, sau 755 suflete, din care 
200 contribuabili ; o $coala, in 
cat. Bro?teni, frecuentata de 20 
elevf ; o biserica, in cat. de re- 
?edm{a, Peri-Riio^f, deservita de 
1 preot $i 1 cintaref ; 2 morf. 

Vite: 542 vite marl cornute, 
98 caf, 1 163 of ?i 90 porci. 

Intinderea com., cu mobile 
de pe dinsa, este de 11 12 hect. 
Proprietarif principal! sunt : d. 
dr. Paul Petrini avind 205 hect. 
arabile ?i 6 hect. padure ; Efo- 
ria Spitalelor Civile, posedind 
500 hect. arabile. 

Numarul locuitorilor impro- 
prietarip dupa legea rurala este 
de 112, pe o intindere de 400 
hect. Vif se gasesc pe o intin- 
dere de 7 hect, apar^inind lo- 
cuitorilor. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 2827 lef ?i la cheltuelf, de 
2659 lef. 

$oseaua judefeana Alexan- 
dria Tatare^ti strabate comuna 
in toata lungimea $i o pune in 
legatura cu com. Olteni, la S. 
§i cu cat. Netoji-d.-j., la N. 

Pana la Alexandria sunt 31 
kil., pana la Ro^iori 27 kil. ?i 
pana la re$edin{a jude^uluf, 27 
kil. 

Pe teritoriul com. se afla doua 
magurf, una in stinga ?ose!ef, la 
V., inalta de 40 m., cu o cir- 
cumferin^a la baza de 300 m., 
iar a doua inalta de 20 m. $i 
cu o circumferin^a la baza de 
100 m., situata linga piriia?ul 
Teleormanelul. 

Peri-Riio§i, mosie, a Eforief Spi- 



talelor Civile din Bucure?ti, jud. 
Teleorman, pi. Tirguluf, com. 
Peri-RIio^i. 

Perianul, lac, in jud. Teleorman, 
pi. lalomifa-Balta, com. Stel- 
nica, insula Balta, situat la S. 
laculuf Cobolcicul. 

Periatul, bra/ (prival), in jud. 
Jalomi^a, insula Balta, pi. Ialo- 
mt^a-Balta, in dreptul satului 
Stelnica. 

Pericli-Iol-Tepe, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Istruluf, pe teritoriul 
com. rur. Cogelac, virf estic al 
culmef Cascalac-Bair, situat in 
partea de S. a pla^ef ?i a co- 
munef. Are 143 m. inal^ime 
§i este punct trigonometric de 
rangul al 3-lea, dominind asu- 
pra vaef §i satului Cogelac ?i 
aasupra $oselef naturale Tulcea- 
Constan^a, ce trece pe linga el. 

Periclic, deal. Se desface din 
dealul Sultan -Bair, jud. Con- 
stanta. Se prelunge?te spre E., 
intr'o direc^ie generala de la N.- 
V. spre S.-E. Intra in jud. Tul- 
cea, brazdind partea vestica a 
pla^ilor Babadag ($i a comunef 
sale Slava-Rusa) ?i Istrul (?i cea 
nordica a com. sale Casimcea). 
Din el i$f iau na^tere vaile : 
Ba$-Punar (Slava-Rusa), Criu- 
Culac, Amutlu -Culac $1 Hagi- 
Amer-Dere. E strabatut de tae- 
turf adincf $i prapastioase. Vir- 
ful sau eel maf inalt, Doerani, 
sau Er-Ghiobea-Tepe, are 391 
m. inaltime, fiind decf printre 
cele maf inalte din Dobrogea. 
E acoperit cu padurf intinse §i 
pe poalele sudice cu pa?unf ?i 
livezf. 

Perieni, sat, in partea de N.-V. 
a com. Cirniceni, pi. Turia, jud. 
Ia§i, a^ezat pe costi$a a doua 
dealurf, prin valea carora curge 



Digitized by 



Google 



PERIENI 



678 



PERIEfl 



piriul Ostopeni, de la N. la S. 
Are o intindere de 2864 hect. 
?i o populate de 234 familil, 
sau 916 suflete; o biserica, fa- 
cuta de un rSze§ la anul 1872, 
deservita de 1 preot ?i 2 cin- 
tare{I; o $coala, infiin^ati in 1 874, 
condusa de 1 inva{atoare $i fre- 
cuentata de 35 elevl $i Jn care 
se lucreaza paiaril de paie, de 
o calitate foarte buna. 

In partea de N. a satului, se 
afla mahalaua Cinde?ti, ce se 
zice c& a fost r&ze?ie a unul 
Cindescu. Mai in sus, tot pe 
aceea?! vale, o alta mahala nu- 
mita Ostopeni sau Salaril, fosta 
a unul boer, Asian, care cam 
pe la 1782, cumparind partea 
Cindeanulul, a str&mutat satul 
$t biserica din Ostopeni, chiar 
pe hotarul satului Perieni, unde 
exista §i asta-zl. Mai in urma 
un boer, Balu$, care avea mo§ie 
alaturea cu satul Perieni, a de- 
venit proprietarul mo?iilor Perie- 
nilor, Cindenilor $i Aslanilor, for- 
mind un singur trup, c^ruia la 
dat numele de Perieni ; aceasta 
mo$ie se intinde pana in malul 
Prutulul. 

Vite: 1 28 1 vite marl cornute, 
124 caT, 2264 ol, 14 capre $i 
238 rimatorl. 

Perieni, sat, in jud. ?i pi. Tu- 
tova, com. Boge?ti, in apropiere 
de Birlad $i spre N.-V. de din- 
sul. 

Are o populate de n 88 su- 
flete; o ?coala mixta, frecuen- 
tata de 32 copil (1900). 

E despSr^it in doua p&r{I : 
Perieni-d.-j., spre S. $i Perieni- 
d.-s. spre N. 

Are cariere de piatra in ex- 
ploatare. 

Perieni, ctituu. VezI Tatomire^ti, 
sat, jud. Vasluiu. 

Perieni, iaz, in vatra satului Pe- 



rieni, jud. Ia?i, pi. Turia, com. 
Cirniceni. 

Periefeanca, pddure, in jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Perieni, formind cu padurea Cu- 
{arideanca un trup de 330 hect. 
E populate cu stejar, ulm, sal- 
cie, plop, anin §i jugastru. 

Perieni, com. rur., in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Ialomifa-Balta, situate 
pe partea stinga a riulul Ialo- 
mi$a, intre comunele Pribegi $\ 
AndrSse^ti, la 45 kil. de Calara$i. 

Are o suprafa^a de 10585 
hect., din carl 330 hect. p5dure 
$i 13 hect. b5lti? $i coprinde 1 1 
mo^il, apar^inind mal multor 
proprietarl $i locuitorilor mo?- 
nenl. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariflf 152 locui- 
torl ?i mal sunt neimproprie- 
tartyi 186 locuitorl. 

Se compune din satele : Pe- 
rieni, Poenarul-Bordea, Bratescu 
$i Botarul, cu re$edin$a primS- 
riei ?i a judecatoriel comunale 
in satul Perieni. 

Are o populate de 1 898 su- 
flete ; o §coala mixta in satul 
Perieni ?i alta mixta in satul 
Bratescu, frecuentate in 1899 — 
900 de 170 elevl ?i conduse de 
2 inv&t&torT; doua bisericl, de- 
servite de doi preopf $i patru 
dasc&H. 

Vite: 350 cal, 280 bol, 3300 
ol, 30 capre, 50 bivoll, 5 asinl 
$i 270 porcl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 10376 lei ?i la cheltuell de 
9927 lei. 

Prin comuna trece calea ju- 
de^eana Slobozia-Urziceni. 

Perieni, com. rur., jud. Olt, pi. 
Siul-d.-s., situata pe Valea-Imi- 
nogulul $i a Inivelulul, la 16 
kil. de capitala jude{ulul ?i la 
12 kil. de a pla?el. 



Se compune din 3 c&tune : 
Perieni - d. -s., Perieni - d. - mj. ?i 
Mierle$ti-d.-s., cu o populate 
de 1 1 46 suflete, din carl 262 
contribuabiil, locuind in 246 
case. 

Se zice c& aceasta comuna 
dateazS de mal bine de 200 
anl. 

A fost situata mal intiiu pe 
valea numita Valea-cu-Casele, 
situata mal la E., de unde lo- 
cuitoril s'au permutat pe Va- 
lea-Iminogului, din cauza lipsei 
de apa. 

Are 3 biserici : una in Pe- 
riefi-d.-s., cu hramul Sf. Nico- 
lae, fondata la anul 1822 de 
familia Caldura?a, alta in Pe- 
rie^i-d.-mj., cu hramul Sf. Dj- 
mitru, fondata in anul 1857—58 
de familia Fintineanu ?i a treia 
in cat. Mierle^ti-d.-s., cu hramul 
Sf. Nicolae, fondata in anul 
1 8 10 de locuitorl, toate deser- 
vite de 3 preop ; o $coaia mixta, 
in Perie^i-d.-mj., frecuentati de 
60 coptt ; o moara cu aburi. 

Dintre poml roditori, se ga- 
sesc : merl, duzl, vi?inl §i pruni. 

Comerciul seface in comuni 
de 3 circiumarl, de fie-care ca- 
tun cite unul. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munel sunt de 2971,05 lei. 

Vite: 235 cal, 116 iepe, 502 
bol, 84 vaci, 3056 01 §i 102 
porcl. 

Meseria$I : 2 cojocarl, 1 lem- 
nar, 1 zidar, 1 cizmar §i 1 fte- 
rar. 

Tot teritoriul comunei se in- 
tinde pe o suprafa^a de 7650 
hect., din care 3280 hect. apar- 
\m la 140 familil mo?nen! §i 
513 hect. la 123 locuitorl im- 
proprietari^I dupa legea ruraia 
din 1864; restul e posedatde: 
V. Periefeanu, I. Gabunea, I. 
Alexe ?i Elena Fintineanu. 

Pamintul cultivabil e ?es, ne- 
gru humos ?i fertil. 



Digitized by LiOOQ IC 



PERIEJI 



"679 



PERIPRAVA 



O sosea comunala, care 
strabate comuna de a Iungul 
sail, pe Valea - IminoguluT si a 
IniveluluT, o leaga la N. cu 
comuna Balteni si Potcoava si 
la S. cu Mierlesti. 

La V., teritoriul coniunei se li- 
miteaza cu MovilaluI-DraghicI si 
cu Magura-Frasinulul, din Valea- 
Zidulul, care o despart de co- 
munele Goteana (cat. Brebeni) 
si Tuna. 

La E., Valea - Vedi^el o se- 
para spre N.-E. de com. Pot- 
coava si spre S.-E. de comuna 
Valea Merilor. 

Teritoriul comunei e udat de 
valcelele : Valceaua - Elesteulul, 
Valceaua - BalomiruluT, Valea- 
Iminogulul si a Inivelulul si Val- 
ceaua-Caselor, la N.-E. careia 
se ridica DealulOdailor si Val- 
ceaua-ObleguluI. 

Intre aceasta valcea si Valea- 
Vedijel, se afla Padurea-cu-Crin- 
gul, Crlngul-Cerbulu! siPoiana- 
Branistel. In centru si pe malul 
drept al Iminogulul se afla 
Dealul-Viilor. Afara de cele no- 
tate mai sus se afla risipite pe 
teritoriul comunei Perie^i si alte 
magurl : Magura-Elesteulul, Ma- 
gura-cu-Carbuni, a-Ulmului, Gra- 
ticarele, a Gabunel si altele. 

Poiene mai insemnate sunt: 
Poiana-Laculul, la N.-V, Poiana- 
Draculul, la S.-E. si a-Branistel, 
la N.-E. 

Pujurl sau fintinl sunt o mul- 
{ime, pe toata Valea-Iminogulul 
si a Inivelulul, din care mai in- 
semnate sunt : Fintina-$arpe- 
lul, Pu{ul - BoangiuluT, Fintina- 
de-la-Salcie, Fintina - de - Piatra, 
Fintina-figanulut, Fintina-Zap- 
ciulul, Pu^ul-Fintineanulul, Pu- 
^ul-RizgJitului. 

Perie^i, sat, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomija-Balta, pendinte de 
comuna cu acelasl nume, situat 
pe malul sting al riulul lalo- 



mi^a, in dreptul satulul Ghim- 
pa$i, cu care comunici printr'un 
pod plutitor, si spre S. de la- 
cul Fundata. 

Aid este resedinfa primariel 
si a judecatoriei comunale. 

Are o populate de 280 familil ; 
o scoala mixta ; 2 bisericl, deser- 
vite de 2 preo{I si 4 dascall. 

Vite sunt: 200 cat, 180 bol, 
2500 of, 30 capre, '35 bivolf, 
5 asinl si 180 porcf. 

Perie^i-de-Mijloc, catun, facind 
parte din com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, situat pe valea 
si pe amindoua laturile Imino- 
guluT, la N. de c5t. Mierlesti- 
d.-s. Are o populate de 487 
locuitorl, din cart 40 sunt im- 
proprietari^T dupa legea rurala, 
cu 318 pog. din proprietatea 
d-lul C. I. Fintineanu, care po- 
seda aci cam 2300 hect. ara- 
bile si 200 padure. 

Are o scoala mixta, care a 
fostfrecuentatain 1899 — 900 de 
obcopil; o biserica, cu hramul 
Sf. Dumitru, fondata in anil 
1857 — 1858, care poarta ur- 
matoarea inscripfiune : 

La anul 1S57, luna Iunic In 17, s'a 
pus temclia acestui sflut locas, cu hra- 
mul Sf. Dimitrie si s'a savirsit la 1S5S 
Septembrie I, cu toata cheltuiala D-lor 
Dimitrie I. Bumbes, marc Pitar (fiu al 
reposatului I. Bumbes, mare postelnic), 
Ion Fintineanu, mare Sardar (tiind al 
2-lca parintc al D-lut D. 1. Bumbes) si 
D-neT Sardareasa, Elena Fintineanu 
(muma buna a D-luT D. I. Bumbes), in 
zilele Maiiei Sale Prinfului Alexandru 
Ghica, Caimacanul JareT-Komtncstl, ale 
Prea Sfinptului Mitropolit Nifon Seva- 
stos si ale intru tot iubitorului de Dum- 
nezeu Climent, Episcop al Eparhie! Ar- 
gcsul, cu a carui deslegare s'a inceput 
acest sfint locas. 

Perie^i -de - Sus, cdtun, facind 
parte din com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, situat la i Veil. 
spre N. de cat. Perieti-d.-mj., 
pe ambele coaste §i maluri ale 



pirluluT Inivelul. E re$edin{a 
comunei ?i are o populate de 
314 locuitori, din carl 29 sunt 
improprietari^T, dup& legea ru- 
rala, cu 137 hect. din mo$ia 
d lut Alexe Romanov, care ma! 
posed& aci 328 hect. 

Vite : 116 bo!, 54 vaci, 49 cai, 
1063 oi %\ 85 porci. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, fondata in anul 1822 
si avind urmcltoarea inscrip- 
^iune : 

Ziditu-s'a intiiu aceasta sfinta Bise- 
rica in catunul Beric^i-de-sus, din lemn, 
pe temelie de zid, in anul 1822, dln- 
du-i-se hramul Sf. Frarh Nicolae, cu 
toata cheltuiala D-lor Andrei CSldarusa 
si Dumitru Caldarusa (fiit reposatulut 
Popa Caldarusa), Preotul lordachc Du- 
hovnicul (fiul reposatului Ion Calda- 
rusa), Dumitru I. Caldarusa si Ion C. 
Tudose (fiit reposatet Calina, sora cu 
ion si cu Popa CaldarusS) si s'a sfin^it 
nezugravita cu toata cheltuiala celor de 
mai sus, avind numaY sfinta Icoana, in 
zilele parintelui protopop George Grecu. 
In anul 1825, s'au zugravit cele 2 
timple, cu cheltuiala D lor Andrei si 
Dumitru Caldarusa. 

In anul 1 856 tencuindu-se pe din 
afara si pe dinauntru, s'a zugravit cu 
cheltuiala Prcotulut M. Duhovnicul, fiul 
lui Dumitru Caldarusa. In anul 1 868, 
s'a invclit cu si^a, iar turla cu fier de 
catre D-nii Ion Constantin si 1. M. Po- 
pescu. 

Perile§ti-Coste§ti, trup de mo- 
fie, proprietate a d-lul Zadari- 
ceanu, pendinte de com. Bi{- 
coveni, pi. Glavaciocul, jude^ul 
Vlasca. 

Perilor (Valea-), vale, jude^ul 
Muscel, ce izvoreste din com. 
Ceta^eni-din-Deal si se varsa in 
riul Dimbovi^a, pe malul drept, 
in cercul com. Ceta^eni-din-Vale, 
plaiul Dimbovi^a. 

In timpt secetosl seaca. 

Periprava, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, catunul comunei Sfi- 
stofca, asezat la 10 kil. spre 



Digitized by 



Google 



PER1$AN1 



680 



PEKI?ORUL 



N.-V. de re^edinja, pe malul 
drept al brafuluT Chilia, in fa^a 
ora^elulul rus Vilcovul, din Ba- 
sarabia. Vatra satuluT ocupa 
80 hect. pSmint, parte acope- 
rit cu nisip §i stuf. 

Are o populate de 75 fa- 
milii, sau 320 suflete, to{T li- 
poveni. 

Peri§ani, sau Peri§ani-Spini, 
com. rur., jud. Arge$, pi. Lo- 
vi^tea, la 23 kil. de com. rur. 
$uici, re$edin{a subprefecturel, 
$i la 72 kil. de Pite^ti. Se com- 
pune din 8 sate: Baia^i, Mla- 
ceni, Peri^ani, Pripoarele, Po- 
deni, Poiana, Spinul, Surdoiul, 
avind peste tot 258 familiT, sau 
1 133 suflete. 

Are patru bisericl (in Baia$i, 
Miaceni, Peri^ani $i Spinul); o 
§coala primary rurala ; 7 cir- 
ciumT. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 1929 lei $i 73 bant si 
la cheltuell, de 1905 lei. 

Vite: 530 boT $i vacT, 52 
caT, 720 01, 97 capre, 165 ri- 
matorT. 

Peri§ani, sat, cu 185 locuitorT, 
jud. Arge?ul, pi. Lovi§tea, fa- 
cind parte din com. rur. cu 
acela§T nume. Are o biseric3,cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, de- 
servita de un preot ?i un cin- 
tare{ ; o $coaia mixta. 

Peri§ani - Spini. VezI Peri?ani, 
jud. Arge?ul. 

Peri§eni, mofie, a statulul, in 
jud. Covurluiu, com.Jora^ti, pi. 
Prutul. 

Peri§orul, com. rur., in judeful 
Braila, pi. Ianca, situata pe $es. 
Se margined te : la E. cu com. 
Bordeiul- Verde $i Urleasca; la 
N., cu Ianca; la S., cu Ber- 
le?ti ; la V., cu Dedule?ti ?i 



Filipe?ti. Suprafa^a com. e de 
6000 hect., cu o populate de 
257 familiT, sau 1164 suflete, 
din carl 204 contribuabilT. Im 
proprietari{T dupa legea rurala 
din 1864 sunt 87 locuitorT, §i 
neiraproprietari^T mat sunt 28. 

Veniturile comunel sunt de 
4690 lei $i cheltuelile, de 4671 
let. 

Vite:' 1049 D0 *> 578 vaci, 
30 taurT, 296 vi^eT, 667 cat, 
3056 oT, 431 porct $i 3 capre. 

Suhatul e de 1500 hect. 

Are o biserica, construita la 
1854 de locuitorT, deservita de 
1 preot §i 1 cintare{; un cimi- 
tir, situat la E. ; o $coala mixta, 
frecuentata de 61 elev! (1899 — 
900). $coala de baeflf s'a in- 
fiinfat la 1852; $coala de fete, 
la 1872. 

In comuna sunt 5 strade $i 
o piaja. 

Drumurl: la Braila, spreN.-E., 
41 kil. ; la Ianca, trecind calea 
ferata Braila - Bucure^ti, pe la 
cantonul 1 19, spre N.-V., 5 kil. ; 
la Surdila - Gaiseanca, pe linga 
movila Peri^orul, spre V., 14 
kil.; la Filiul, spre S., 14 kil.; la 
Bordeiul- Verde, spre S. - E., 8 
kil. ; la Ulmul, traversind calea 
ferata Faurei-Fete^ti, 23 kil. 

Comuna s'a infiin^at la 1848 
de locuitori venial din comu- 
nele vecine : Strimbul, Vizireni 
$i Su{e$ti. 

Peri§orul, com. rur., in judeful 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., la 38 
kil. de Craiova ?i la 15 kil. 
de re^edinfa placet, com. Vir- 
topul, situata pe ambele maluri 
ale piriuluT Peri$orul. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Maracinele; la S., cu com. Cio- 
roia?ul; la E., cu com. Intor- 
sura ?i la V., cu comuna Giu- 
bega. 

Eaccidentata de Dealul-Mare, 
care are o inal^ime de 15 m., de 



movila Ghebaci, Movila- Cerbu- 
luT ?i Magura-din- Dealul-Mare. 

E udata de un mic piriu, 
numit Peri^orul, ce izvore^te §i 
se plerde pe teritoriul comunel. 

Se dovede^te prin acte, ca 
comuna exista inca de pe tim- 
pul lul MihaiQ-Viteazul. Inainte 
se compunea din catunele: Ma- 
racinele $i Tirnava ; azT se com- 
pune dintr'un singur catun, nu- 
mit Peri?oruI. 

Are o populate de 817 su- 
flete, locuind in 197 case. Bi- 
serica s*a fondat la anul 1862 
de egumenul manastireT Bucova- 
{ul, arhimandritul Nicodem, din 
fondul mlnastireT. In biserica, 
precum ?i pe zidul din afara al 
bisericel, se vad inscript'u cu 
numele $i data fondarel §i a 
fondatoruluT, precum $i portre- 
tul fondatoruluT. 

Are o proprietate de 34 pog. 

Este o $coala mixta, care a 
fost frecuentata in anul §colar 
1899 — 900 de 82 copif. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 173 impaminteni^T ; dupa 
cea din 1879, sunt ri 3- 

186 pog. 1006 stinj. sunt o- 
cupatc numal de vatra satulul ; 
2S2r pog. 1 188 stinj., de pa- 
mint arabil ; sunt 150 pog. fi- 
neaja, 260 pog. viT, 500 hect. 
padure. 

Mo§ia Peri?orul cu Tirnavi^a 
are 600 pog. arabile. Apar^inea 
manastireTBucova^ul. Venitul sau 
este de 18000 leTanual. Padurea 
statuluT, numita Peri$orul, are 
o suprafa^a de 500 hect. Apar- 
^inea manastireT Bucova^ul. Se 
compune din cer 91 ?tejar ^i e 
amenajata. 

Viile, de 260 pog., dau vin 
negru ; se gasesc pe mo$ia sta- 
tuluT ?i apar^in locuitorilor. 

In Dealul - Mare se gase?te 
piatra, ce este intrebuin^ata la 
construc^iT. 

Pe mo$ia statuluT se afla o 



Digitized by 



Google 



PERI^ORUL 



681 



PERI?UL 



moard. cu aburi §i doua" stine, 
unde se fabric^ brinza\ 

In Perioral sunt 7 ctrciumf. 

Calea jude^eana. Craiova- Ca- 
lafat str£bate comuna peolun- 
gime de 4 kil. C&I comunale 
vecinale o unesc cu comunele 
vecine. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turi de 3260,87 lei $i la chel- 
tuelf, de 2719,16 lei. 

Perioral, sat, ?n coljul de S.- 
V. al comunel Peri^orul, jud. 
Br&ila, la 42 kil. spre S.-V. de 
ora^ul Br&ila, aproape de dru- 
mul de fer Br&ila-Buz&u, infiin- 
{at la 1852 $i numit ast-fel dupa 
numele movilei Perioral, situata 
la S.-V. de sat. 

Are o populate de 157 fam., 
sau 687 sufl.; o $coala mixta, fre- 
cuentat5de6i elevl(i900 — 901); 

biserica\ claditS de locuitorl 
la 1852, deservita de 2 preo{I, 

1 cint&ref $i 1 paracliser. $coala 
de bSef! este aci de la 1852; 
$coal£ de fete, de la 1872. 

Suprafaja vetrel satulul este 
de 41 hect., avind 156 case ?i 
6 circiuml. 

Vite 339 cal, 11 17 vite marl 
cornute, 1850 ol, 3 capre $i 193 
rim&torl. 

Peri§orul,j^/, jud. Dolj,pl. Dum- 
brava-d.-j., formind com. Peri- 
$orul. VezI comuna Peri^orul. 

Peri§orul, sat, facind parte din 
com. rur. Fundeni-Gherasi, pi. 
Dimbovija, jud. Ilfov, situat la 
N.-E. de Fundeni. 

Se intinde pe o suprafata" de 
720 hect., proprietatea d-luT N. 
I. Gherasi. 

Are o populate de 152 lo- 
cuitorl. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marl e de 
205 $i al celor mid, de 415. 



Peri§orul, catun (tirla), in jud. 
Ialomtya, pi. Ialomi^a-Balta, co- 
muna Cosimbe?ti, pe cimpul 
B&r&ganul. 

Peri§orul, catun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta, si- 
t'iat pe cimpul Bar&ganul, ali- 
pit de com. Sudi^i. 

Perioral, cif/d (tirla de ol), in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe tc- 
ritoriul com. rur. Sf. Gheorghe, 
in partea S.-V. a pla$el $i a co- 
munel, a?ezatS in partea de N. 
a grindulul Peri^orul, din care 
parte este acoperit cu iarba. 

Peri§orul, grind sau loc ridicat 
deasupra stufulul inconjur&tor, 
a$ezat pe malul Maxil, in par- 
tea S.-V. a pl&$el Sulina §i a 
comunel rurale Sf. Gheorghe 
sau Cadfrlez, jud. Tulcea; se 
prelunge^te sprc E. cu grindul 
Metava; are o forma triunghiu- 
lara" $i o intindere de 200 hect., 
din care jumState acoperita" cu 
iarba. 

Peri§orul, ?nope, pendinte de 
com. cu acela$T nume, pi. Ianca, 
jud. Braila, proprietatea Eforiel 
Spitalelor Civile, cu o suprafa^ 
de 1 0000 hectare $i un venit 
de 67000 lei. 

Perioral, mofie a statulul, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Perioral, arendata. cu 72500 
lei (1886 — 96), impreuna* cu 
Tirnavija $i Trocne?ti. Are p&- 
dure pe dinsa. 

Peri§orul, pddure a statulul, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava d.-j., com. 
Peri?orul, cu o intindere de 500 
hect. Este amenajata\ Inainte 
aparfinea m&nistirel Bucovajul. 
E populate cu stejar §i cer. 

Peri§orului (Dealul-), deal, in 



jud. R.-Sarat, pi. Ora^ul ; se 
desface din dealul Deleanul ; 
br&zdeaza V. comunelor Borile$ti 
?i Blidare ; e acoperit cu p&$unl. 

Peri§ul, sat, f&cind parte din co- 
muna rurala" Cociocul, pi. Zna- 
govul, jud. Ilfov, situat la N.- 
V. de Cociocul, intre Valea-Ne- 
del ?i padurea Radu-Voda. 

Denumirea de Peri^ul o are 
de la o Iunca" de peri ce se afla 
in locul unde e situat ast&zl 
satul. Pftdurea «Radu-Vod&» era 
a manastirel din Balteni, fecuta 
de Radu-Voda. 

Are o popula^iune de 405 
suflete, repartizate pe 82 familii. 
Ocupafiunea de c&petenie a lo- 
cuitorilor e cultura cerealelor, 
pe care o fac pe o intindere 
de 235 hect. propril $i pe un 
numSr de hectare pe care le 
iaQ de la administra^ia Dome- 
niulul Coroanel prin invoell. 
Cre$terea animalelor se face 
numal pentru trebuin^ele lor. 
In 1901 posedau: I armasar, 
32 cal, 11 iepe, 4 taurl, 80 bol, 
102 vacl, 22 minza{I, 30 mtn- 
zate, 40 vifel, 72 berbecl, 788 
ol, 3 capre, 54 porcl, 3 asinl. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarT. 

Are o $coala" mixta, infi'm^ata* 
in 1895 $i care a fost frecuen- 
tata. in anul 1900—901 de 35 
elevl. 

Satul Peri^ul este deservit de 
biserica din parohia comunel 
Poenari. VezI Peri$ul, trup de 
mo$ie. 

Peri§ul, stafie de dr.-d.-f., jud. Il- 
fov, pi. Znagovul, com. Cociocul, 
pe linia Bucure§ti-Ploe$ti, pusa* 
in circulate la 13 Septembrie 
1872. Se afla intre stabile Buf- 
tea (12,9 kil.) $i Crivina (9.8 
kil.). Inal^imea d'asupra nivelu- 
lul Maril, de 107.96 m. 

Veniturile acestel sta^ii, pe 



Digitized by 



Google 



PERI$UL 



682 



PERglNARI 



anul 1896, au fost de 106375 
lef, 20 ban*. 

Peri§ul, trup de mope, facind 
parte din Domeniul Coroanel, 
Cociocul. Are o suprafa^a de 
602 hect. $i anume: 235 hec- 
tare delimitarea locuitorilor, 367 
hect. ale DomeniuluT Coroanel, 
din care parte se cultiva ast- 
fel: 230 hect. cu cereale ?i 
plante uleioase, 70 hect. cu 
plante de nutref, 22 hect. cu 
p&$unf artificiale $i izlaz, 32 hect. 
cu plante leguminoase, 2 hect. 
cu hameiu, iar 1 1 hect. sunt 
ocupate cu cladirl precum $i 
cu cimpuii de experien^a, in care 
se fac incercarl cu variety su- 
perioare de cereale, spre a se 
vedea care pot reu$i mal bine 
in f ar3. 

Intre satul $i gara Peri?ul, de 
pe acest trup, sunt situate parte 
din cladirile Administrate! Do- 
meniuluT Coroanel Cociocul $i 
anume : 

O frumoasa laptarie model, 
inzestrata cu un num&r de 80 
vacl mulgatoare de rasa cAl- 
gaut, laptarie prevazuta cutoate 
aparatele cele mal nol, pre- 
cum ?i grajdurile necesare pen- 
tru vacl ?i bo!. 

O porcarie in care se cresc 
un num&r mare de diferite rase 
porcine. 

O stup&rie infan^ata ?i pre- 
vazuta cu toate necesariile, pen- 
tru a reinvia frumoasa indelet- 
nicire a cre$terel albinelor, care 
dadea odinioara locuitorilor ci$- 
tigurl destul de insemnate. 

Un uscator de hameiu sis- 
tematic. 

Mal multe patule $i magazil 
pentru conservatul productelor, 
precum $i alte construcfiuni cu 
diferite destina^iuni. 

Un chio?c in gara Peri?ul, in 
care Administra^ia Domeniulul 
Coroanel are expuse spre vin- 



zare produsele laptariel, stupa- 
riel, precum ?i obiecte de ri- 
chita, olarie ?i fringhierie lucrate 
in atelierele ce s'aii infiin^at de 
mult pe Domeniul Cociocul. 

Pufin mat departe de gara, 
se afla spitalul rural «Cocioc» 
cu 30 paturl, infiin^at la 15 
Maiu 1895 ?i intrefinut de stat. 

Peri§ul, pirin, jud. Ilfov, pi. Zna- 
govul, ce izvore$te mat sus de 
com. Poenari ?i se varsa in 
balta Caldaru?ani. 

Peritea§ca, girla, jud. Tulcea, 
prin care lacul eel mal mare 
Sinoe, comunici cu Marea in 
partea de E. a pla?el Istrului 
$i a comunef rurale Cara-Nasuf. 

Peritea§ca-Mare, lac, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul comunel rurale Caraman- 
Chioi, situat intre Mare, de 
care e format, ?i intinsul iezer 
Razelm, in partea E. a pla$el$i 
a comunei. Are o lungime de 
4 kil. $i o intindere de 300 
hect. Linga el §i {annul Marii 
e un far englez. Confine pe$te 
bun %v in mare cantitate, ce-I 
vine din mare. 

Peritea§ca-Mica, lac mat mic 
ca eel precedent, jud. Tulcea, 
avind 180 hect. intindere, si- 
tUat in partea E. a placet Baba- 
dag $i a comune! rurale Cara- 
man-Chioi ; comunica cu Marea, 
de care e format, prin o gura 
a?ezata mal sus de punctul tri- 
gonometric, Pahani-Hrani. Con- 
fine pe$te. 

Peritul, sat, facind parte din com. 
Dragane^ti, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, situat la S. ?i in apropiere 
de satul de re$edin{a, Draganejti, 
la care s'a anexat in 1885. 

Are o biserica $i o ?coala 
(Vezl Dragane^ti). 



Peri^cani. Vez! Durne$ti-Mitro- 
poliei, sat, com. Ringhile^ti, pi. 
§teftne?ti, jud. Boto?ani. 

Perja, balta, in jud. Covurluiu, 
com. Rogojoni, pi. Horincea, 
mat sus de balta Pochina, cu 
care se une§te printr'o girla. 

Perjoaia ?i Horje§ti, douasate 
vechX, desfiin'tate %\ in locul ca- 
rora s'a infiinjat satul Boghe$ti- 
d.-j., com. Boghe^ti, pi. Zeleti- 
nul, jud. Tecuciu. 

Persescu (Seciul-lui-), sfoara 
de mope, in jud. Buzau, com. 
Gura - Teghil, cat. Argasale?ti, 
de 50 hect. 

Persescu (Stinca-lui-), sti?ica, 
in albia riulul Bisca-Rozilel, jud. 
Buzaa, com. ?i cat. Gura-Teghil, 
de unde se desfa?ura o prea 
frumoasa priveli?te. D'asupra el 
era cunoscutul foi$or al mult 
ospitalierului patriarh al mun- 
filor : Enache Persescu, unde, 
eel ce-1 vizitau, sculptau im- 
presiunile lor, din care s'a ft- 
cut o mica colecjiune de dece- 
datul poet Aricescu (vezl «Lu- 
mea reala $i lumea ideala*). 
Aci, in curs de 30 anl, s'au in- 
tilnit adesea mul{l oamen! po- 
liticl ?i literati al J arel. Mulpf 
din eel lipsip de mijloace, ga- 
seau o existen^a comoda in casa 
lul Persescu. 

Persica. Vezl Piersica. 

Penjinari, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, plasa Cobia, situata pe 
clmpie, pe malul drept al riu- 
lul Dimbovi^a, la 15 kil. spre 
S. de Tirgovi^te. Prin raionul 
com., afara de Dimbovi{a, curge 
?i un piriu, numit Nuce^elul. 

Are o populate de 1053 
locuitori ; o biserica; o $coaia; 
o moara de apa. 



Digitized by LiOOQ IC 



PER?INARI 



PE?TEANA 



Se invecine^te la Est cu 
comuna Cazaci, de care se 
desparte prin Dimbovifa ; la 
V., cu Sperie^eni, desp£r{indu- 
se prin valea $u{a; la N., cu 
Vacare$ti, desparfindu-se tot 
prin Dimbovifa $i la S., cu com. 
Gura-§u^ii. 

Penjinari, sat, fadnd parte din 
com. rur. Cocor£$ti, pi. Tirg- 
$orul, jud. Prahova. Cade in 
centrul comunel. 

Per^inarului (Valea-), vale cu 
padure, jud. Mu^cel ; izvore?te 
din coastele padurel cu acela§I 
nume ; strabate parte din c&- 
tunul Vlade$ti - PamintenI, $i se 
varsa in riul Biatia. 

Per^unari, subdivizie a calunu- 
lut Toh&neanca, com. Tohani, 
jud. Buzaa. 

Per§unari, tnofie, in jud. BuzaQ, 
com. Tohani, cat. Tohaneanca. 
VezI Soreasca. 

Perte^ti, makala, com. rur. Ro- 
$iile, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 
Are o populate de 263 locui- 
tori ; o biserica, facuta la anul 
1770 de preotul Streanga $i re- 
parata in 1862 de preotul V. 
R. Streangi $i la 1888 de Va- 
sile Popa Lu{3. 

Pervelei, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. com. Tuzla, 
situat in partea de E. a pla$el, 
$i cea de S.-V. a comunel, la 
10 kil. spre S.-V. de catunul 
de re$edin$a, Tuzla $i la Vestul 
vie! Tatligeac. E dominat de 
movilele: Tatligeac (63 m.), de 
laE. ; Ciobanluicuc, de laS.-E.; 
Ta$li-Iuc, de la N.-V. (90 m.). 
Suprafata sa e de 2944 hect., 
dintre care 11 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului §i de gr&- 
dinl. 



Populafia sa, compusa a- 
proape namal din Sirbl $i Bul- 
garl, este de 152 familil, sau 
486 suflete. 

De aci pleach, in forma de 
raza, drumurl comunale la Ghe- 
rengic, la Chiuciuc-Tatligeac, la 
Biuiuc-Tatligeac, la Tuzla ?i la 
Carli-Chioi. 

Pescari, parte din mofia Bu- 
haiul, com. §endriceni, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiu. 

Pescarul, mahala, in jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Secuiul. 

Pescarul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul comu- 
nel urbane Chilia-Veche, a$ezat 
in ostrovul Tatarul, dintre bra- 
ful Chilia $i Tatarul, in partea 
de N.-V. a pla?el §i cea de S.-V. 
a comunel; este format debra- 
\w\ Chilia in vre-o revarsare an- 
terioara a lul; prime?teapa prin- 
tr'o mica girlija ; are 30 hect. ; e 
inconjuratcu stuf; confine pe?te. 

Pesc&re§ti, cdtun, al com. Vul- 
peni, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romanafi. V. Vulpeni. 

Pesceana. VezI Pe^teana. 

Pesceanul. VezI Pe$teanul. 

Peste-GirlS (Sfoara-de-), mo- 
fie, in jud. Buzau, com. Patir- 
lagele, avind cam 300 hect. ara- 
turl, finea^a §i izlaz, proprietate 
mo^neneasca. 

Peste-Vale, subdivizie a cdtu- 
nulul PIe$coiul, din com. Ple?- 
coiul, jud. Buzati. 

Pe§teana, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Ocolul, situata in partea de 
S.-E. a comunel Ciuperceni. Se 
compune din catunele : Pe$- 
teana $i Boboe^ti. 



Girla Pe?teana o uda dealua- 
gul sau. 

Situata pe $es, sub coasta 
dealului Chicioara, Piricijl $i 
Opri$iuI, are o suprafata de 657 
hect, din car* 342 hect. padure, 
120 hect. arabile, no hect. fi- 
nefe, 12 hect. izlaz $i 3 hect. 
HvezT de prunT. 

Are o populate de 198 fa- 
milil, saa 838 suflete, din care 
1 77 contrib.; o ?coala mixta, fon- 
data la 1851 $i frecuentata de 
38 copil ; doua biseridf de lemn, 
deservite de I preot $i 2 cin- 
tarefl. 

Locuitoril sunt mo^nenl. El 
poseda: 17 plugurl, 95 care cu 
boT, 2 caru^e cu cal; 601 vite 
mar! cornute, 37 cal, 235 ol, 
187 capre $i 230 porcl. 

Budgetul comune! e la veni- 
turl de lei 861, banl 88, iar la 
cheltuelf, de let 825. 

Comunica^ia in comuna se 
face prin §oseaua comunala oare 
da in $oseauajude{eanaT.-Jiul- 
Severin. 

In comuna se gasesc : 10 pu- 
turl ?i 25 fintinl. 

Locutoril, deosebit de agri- 
cultura, se ocupa cu olaria, fa- 
cind vase depamint. 

Doua dealurl sunt ma) im- 
portante in aceasta comuna : 
Chicioara - Mare §i Chicioara- 
Mica, acoperite de padurl. 

Pe^teana, cdtun de re^edin^a al 
comunel cu acela^I nume, pi. 
Ocolul, jud. Gorj, situat sub 
coasta dealului Chicioara, pe o 
suprafata de 387 hect., din carl: 
152 hect. padure, 145 hect. a- 
rabile, 80 hect. finete, 8 hect. 
izlaz, 2 hect. livezl de prunf. 

Are o populate de 148 fa- 
milil, saii 548 suflete, din carl 
131 contribuabill ; o biserica de 
lemn, fondata la 1876, deser- 
vita de 1 preot $i I cintare^ ; 
o ^coala mixta, care in anul 



',3017. J/orele Dicflonar C.togratc. Vol. JV. 



87 



Digitized by VjOOQ IC 



PE^TEANA 



684 



PE?TELEASA 



1899—900 a fost frecuentate 
de 38 elevf. 

Locuitori! sunt mo$nenT. Ei 
posedi: 15 plugurl, 58 care cu 
bo!, 2 cSru^e cu ca!, 449 vite 
marl cornute, 27 caT, 181 o!, 
107 capre $i 160 pore!. 

In c&tun se gasesc 4 pu$ur! 
$i 15 fintin!. 

Pe§teana, sat, fecind parte din 
comuna rurali Cermege^ti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
popula$iune de 355 locuitor! ; o 
$coal£ de c&tun, care a fost 
frecuentate in 1899 — 900 de 
30 copil; o biserica. E situate 

* la 5 kil. de Chirice^ti, re$edin{a 
comune!. 

Pe§teana, sat, f&cind parte din 
com. rur. Glavile, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Cade in centrul co- 
mune!, pe valea cu acela$i nume. 
Are o ?coali mixta, cu 39 
elev! (1 899-- 900); 2 biseric! 
de lemn, Ursoaia ?i Gorgote^ti. 
Cea din urma. are urm&toarea 
inscriptie : 

Aceasta sftnta si Dumnszeeasca, bise- 
rica, ce se prasnueste hramul Sf. Voe- 
vozi, s'aii ridicat din temelie si s'aii In- 
frumuscjat cu zugraveala, dupa cum se 
vede, de Popa Radu, Popa Constantin 
si Ion Dogaru, 1848. 

Pe§teana, mahala, jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-s., com. rur. Roe^ti. 

Pe^teana, mahala, in jud. Me- 
v hedin^i, pi. Motru-d.-s., com. 
rur. Jegujani. 

Pe§teana, nil, jud. Vilcea, izvo- 
re?te din Dealul-C&r&mide! ; cur- 
ge de la N. c&tre S.E.; trece 
aproape de DtegS§ani $i se var- 
s£ in Olt, intre comuna Voi- 
ce?ti $i Zlaterei, pi. Oltul-d.-j. 
Ud& com. : Gl&vile, Ara&te$ti, 
Nemoiul, Crejeni ?i Sute^ti. 
Valea sa este populate, pro- 



ductive §i viabili. Lclrgimea 
medie a albiei este de 25 m. 
Fundul confine nisip, iar \&r- 
murile au o inSlfime de la 2 — 5 
m. Malul drept doming pe eel 
sting. La Zi&terei, este un pod 
de lemn, cu o lungime de'44 m. 

Pe§teana, piriii, ce vine din spre 
com. Flore§ti, trece prin com. 
rur. Bro?teni, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedinfi, $i se varsS in 
riul Motrul. 

Pe§teana, piriti, jud. Mehedintf, 
ce izvore?te din hotarul comu- 
nei Pav^ul, trece pe la Timna 
$i se varsS in Hu$nifa. 

Pe§teana-de-Jos, c&tun de re- 
$edin{5, al comune! Valea -cu- 
Apa, pi. Jiulu!, jud. Gorj, pe 
partea dreapte a Jiulu!, situat 
pe ambele latur! ale $osele! ve- 
cinale, pe o suprafaja. de 520 
hect., din carl 100 hect. p&dure, 
72 hect. izlaz $i vatra satuluT, 32 
hect. finefe ?i 3 1 3 hect. arabile. 

Are o populate de 181 fa- 
mili!, saQ 300 suflete, din care 
160 contribuabil! ; o biserici de 
lemn tencuite, fondate de lo 
cuitor! la anul 1889 $i deser 
vita de 1 preot $i 1 cintere{, 

Locuitoril posedS: 63 plugur!, 
7 1 care cu bo!, 3 c&rufe cu cal 
118 vite mar! cornute, 15 ca!, 
45 pore! ?i 139 o! $i capre. 

Comunicafia in citun se face 
pe ?oseaua vecinala, care o pune 
in comunicafie la N. cu com. 
sa Valea-cu-Api, iar la S. cu 
Urdari-d.-s. 

Pe§teana-de-Sus, com. rur., jud 
Gorj, pi. Jiulu!, la S. de com 
B&lteni, situate pe loc $es $i de 
ambele latur! ale $osele! nafio 
nale Filia?i-Pietro§ani, pe par 
tea stingS a Jiului $i la 26 kil 
de T.-Jiul. 

E formate din dou& c&tune 



Cocoreni §i Pe$teana f pe o su- 
prafa{& de 5780 hect., din care 
4150 hect. pSdure, 500 hect. 
izlaz, 180 hect. finefe §i 950 
hect. arabile. 

Are o populate de 232 fam., 
sau64i sufl.,dincari3o6contrib.; 

$coal& mixta, frecuentate de 
27 copi!(i899 — 900); o bise- 
ric& de lemn tencuite, fc ndate 
de locuitorl la 1880, deservite 
de 1 preot $i 2 cinterep ; 1 he- 
r&stteii mecanic, proprietatea bi- 
serice! Crefulescu ; 2 circium! ; 

1 bruterie. 

Comunicafia in com. se face 
prin ^oseaua nafiona'a. Filia^i- 
Pietro?ani, precum §i printr'o $0- 
sea comLinala, care o pune in 
legitute spre N.-E. cu comuna 
K&§ina. 

In com. sunt ma! multe dea- 
lur!, intre care: Dealul-Perilor, 
cu inSl^imea Tolanul, pozi^iune 
admirabila. 

Pe§teana-de-Sus, cdtun de re- 
$edin^a, al com. Pe?teana-d.-s., 
jud. Gorj. Are o suprafa^l de 
5030 hect., din care 4000 hect. 
pidure, 290 hect. izlaz $i vatra 
satulu!, 140 hect. finefe §i 600 
hect. arabile. 

Are o populate de 146 fa- 
mili!, sau 450 suflete, din care 
200 contribuabil!. 

Locuitoril posed&: 24 plu- 
gur!, 100 care cu bo!, 12 d- 
ru^e cu ca!; 175 v. m. c, 44 
ca!, 445 ol $i capre §i 184 pore!. 

Are o bisericS §i o $coala. 
VezI Pe?teana-de-Sus, com. rur. 

Pe^teanul, lac, la E. com. Ber- 
te?ti-d.-j., jud. Br&ila, aproape 
de Dunirea-Vechie ; in el da 
privalele : Strimba, Repejoara, 
Privalul - VechiQ, Vilcia^ul $i 
Pe^teanul. 

Pe§teleasa, girld, jud. Muscel; 
izvore^te de la V. de loculnu- 



Digitized by LiOOQ IC 



PE?TENUTA 



PE?TI?ANI 



mit Piscul-Caldarilor ; formeaza 
limita intre catunele : Poenifa §i 
Gole^ti, din pi. Riurile, ?i se 
vars& Jn riul Bratia. 

Pe§tenu{a, com. rur. $i sat, in 
jud. Mehedinji, pi. Motrul-d.-s., 
la 43 kil. de ora?ul Turnul-Se- 
verin. Satul formeaza comuna 
cu satul Stroe$ti. 

Are o populate de 400 su- 
fl^te, din carl 60 contribuabill, 
locuind in 90 case ; o biserica, 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
tare{ ; o circiuma. 

Locuitorii poseda: 16 plu- 
gurl, 29 care cu bol, 5 carufe 
ci cai ; 200 vite marl cornute, 
14 cai, 230 of, 160 rimatorl; 
60 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 656 lei $i la cheltuelf, de 
646 lei. 

Are o $osea comunala, care 
trece prin Stroe^ti, venind din 
Severin $i Baia-de-Arama. 

Pe§tera, sat, In jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. com. Mamut- 
Cuiusu, situat ma! mult in par- 
tea centrals a pla$e! $i cea N.-V. 
a comunel, la 3 kil. spre N.- 
V. de catunul de re$edin{a, Ma- 
mut-Cuiusu. E a^ezat in valea 
Pe^tera - Ceair, la deschiderea 
vSet Irti-Culac, iinga locul numit 
Gura-Pe$terel (un loc stincos). 

$oseaua nationals Cuzgun- 
Medjidia trece prin sat, prin par- 
tea sa de N.-V. ; un drum co- 
munal pleach la N. spre Ivanes 
$i altul spre S., la Mamut-Cu- 
iusu ?i Idres-Cuiusu. 

Pe§tera, schit, numit ?i Izvorul- 
Ialomitel, sati Pe?tera-Obir$ieI, 
jud. Dimbovtya. (VezI Batrina, 
munte). 

Acest schit are hramul S-fil 
Apostol! Petre $i Pavel ?i s'a 
zidit intr'o pe$tera ascunsa, pe 
la 1 8 10, de Ion Baltac $i $erb. 



Calatoril nu pot merge la acest 
schit, de cit numal c&l&rl, de 
la Moroeni, sau Pietro$ifa^i de 
la Sinaia. 

In pe^tera sau grota de linga 
acest schit, legenda spune c& 
s'ar fi ascuns de mal multe orl 
Dacir, in timpul razboaielor ce 
le-au avut cu Romanil. 

Pe§tera, la gura c&reia este 
schitul, este lunga pe sub munte 
de aproape 150 m. f largS de 
15 m. $i inalta cam de 30 m. 
$i merge tot strimtindu-se din 
ce in ce. 

Pe§tera, munte, in ramura CozleT, 
jud. Neamfu, situat intre comu- 
nele Gircina $i Doamna. 

Pe§tera, pestertt, pe matca riulul 
Bistrifa, jud. Vilcea, plaiul Ho- 
rezul, com. Coste§ti, la o inal- 
{ime de 80 m. d'asupra nive- 
lulul ape! Bistrifa, pe malul drept. 

Comunica^ia la pe^terSse face 
pe la N. m&niistireT Bistri{a, 
suind pe munte p&n& la un loc, 
apoT la dreapta pe o poteca 
foarte strimta. Mergind mat de- 
parte, calea se face §i ma! ane- 
voioasa, c&cl ajungind la capa- 
tul aceste! potecl, cobor! brusc 
un piscule{ spre a continua dru- 
mul pe o punte de lemn ani- 
nata de dou3 stinci, la capul 
pesterel. 

In fundul uneia din subte- 
rane se afla un basin cu apa, 
ce izvoreste din stinca. 

In aceasta caverna sunt 2 bi- 
sericu^e, una sapata in piatra 
naiuraia, la intunerec ?i a doua 
in gura cea mare a pe$terel, care 
gura este situate la N. de in- 
trare ?i in care nu se poate intra 
de cit suind pe o scar&. In a- 
ceasta caver nS se pSstrau reli- 
cvele Sf. Grigore Decapolitul ?i 
alte odoare, in timpurile grele. 

Pe§tera - de - la - Piatra - Ars&, 



pesterd, jud. Prahova, ce are o 
lungime de 40 m. $i o largime 
de 15 — 20 m. Pe la mijlocul 
drumulu! de la Poiana-Stine! 
inainte, spre E., se afla o tul- 
pini cu tre! copacl ?i de aci 
se deschide o potecu^a, plina 
de bolovanl, ce coboara tocmaT 
la pe^tera. In pe$tera sunt mic! 
scar! de lemn pentru scobori- 
rea vizitatorilor. Aci sunt stinci 
intregl, un fel de stalactite, for- 
mate dintr'o piatra moale, uu- 
mitade locuitorl Lapte-de-piatra. 

Pe§ti-Rom!ne§tI, lezere, judetul 
Braila ; comunica la S.-V. cu Fu- 
sarul $i sunt situate la N. de 
Pe?ti-Turce$tf, pe hotarul dintre 
comunele Vizirul ?i Ciacirul. 

Pe§ti-Turce§ti, lezere, jud. Brai- 
la, situate la S. de eel Romi- 
ne§tl, intre ace?tia ?i Dunarea- 
Vechie, com. Ciacirul. 

Pe§tio§ul,^/r//^, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Tazlaul ; izvo- 
re§te din ramura mun^ilor Stri- 
dinilor ?i se varsa pe partea 
stinga a piriului Tazlaul, aproape 
de satul Tazlaul. 

Pe§ti§ani, com. rur., la N.-V. de 
com. Bradiceni, jud. Gorj, plaiul 
Vulcan. Se compune din c5tu- 
nele : Boro?teni, spre N.; Pe?ti- 
^ani, in centru ; Seuca, la S. ?i 
Hobi^a, spre S.-E. 

E situata pe ?esul cu acela^I 
nume, pe o suprafa^a de 2274 
hect., din carl 720 hect. pa- 
dure, 630 hect. aratura, 740 
hect. fine^e, 140 hect. izlaz, 34 
hect. vie $i 10 hect. livezl de 
pruni. 

Are o populate de 495 fa- 
milil, sau 2230 suflete, din carl 
520 contribuabill; o $coala mix- 
ta, in Bro^teni fondata la 1847, 
frecuentata de 48 copil ; o §coaia 
de catun in Seuca, cu 46 elevl ; 



Digitized by 



Google 



PE?TI$ANI 



686 



PETIA 



6 biserict, deservite de 5 preop 
?i 6 cint&re{i. 

Locuitoril sunt parte mo?- 
nenl, parte improprietariflf. El 
posedS: 96 plugurl, 250 care 
cu bol, 16 cSru^e cu cal; 1470 
vite marl cornute, 212 cal, 1800 
ol, 637 capre, 750 rim&torl; 72 
stupt cu albine. 

Statul posedS in Hobija un 
domeniu. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 1 1 89 let, 75 banl ?i la chel- 
tuell, de 11 74 leT, 25 ban*. 

E udatS. de riurile Bistri^a ?i 
Boro$tina. 

Comunica^ia in com. se face 
prin ?osele vecinale, care o lea- 
g& cu Br&diceni $i Tismana $i 
prin §ose!e comunale, care o 
leaga cu Tope?ti §i Tele$ti-d.-s. 

In com. sunt: S morlpe apa 
Bistri{a, 44 pujurl $i 2 fintint. 

Pe§ti§ani, cdtun de re?edin$a al 
com. cu acela^I nume, jud. Gorj, 
plaiul Vulcan, situat pe o su- 
prafaja. de 892 hect., din care 
290 hect. pSdure, 258 hect. a- 
rabile, 265 hect. finefe, 60 hect. 
izlaz ?i 29 hect. vil. 

Are o populate de 221 fa- 
milii, sau 880 suflete, din care 
228 contribuabili ; 2 bisericl de 
lemn, una fondata. la 1720 ?i 
reedificata la 1852, a doua fon- 
data la 1843 ?* reedificata la 
1885, deservite de 1 preot $i 1 
1 cintire$. 

Locuitoril sunt parte mo?- 
nenf, parte fo?tf cl&ca?I. Elpo- 
sed£*. 38 plugurl, 124 care cu 
bol, 8 c£ru{e cu cal; 630 vite 
marl cornute, 120 cal, 860 oT, 
280 capre, 345 rimStori; 20 
stupf cu albine. 

Pe§ti§ani, fostd stable de cal de 
poftd, com. Pe?ti?ani, jud. Gorj, 
pe drumul de la Tirgu-Jiu la 
Cerne?ti (T.-Severin). Avea 16 
cal (1850). 



Petcari, sub-divizie a cttt. Pir- 
lita, jud. Buz&u, com. C&ne$ti. 

Petcul, sdtuc, pe dealul Petcul, 
jud. Falciu, pi. Podoleni, com. 
Cozia, format din vil $i livezi. 

Petcul, deal, in partea de N.-E. 
a com. Cozia, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, care se intinde de-a 
dreapta riulul Jijia. 

Pe el sunt multe vii ale lo- 
cuitorilor. 

Petculeasa, iezer, la N. ostro- 
vulul Minoaia, jud. Br^ila, com. 
Tichile^ti, intre iezerul f iganca 
§i canalul Minoaia; comunicS 
spre N. cu canalurile Minoaia 
§i Lata. 

Petcule§ti, sat, jud. Arge?, pi. 
Oltul, facind parte din com. rur. 
L&unele-d.-s. 

Petcule§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. $teftne$ti, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea, re§edin{a co- 
munel. Are o populate de 112 
suflete; o moari cu aburL 

Pe la V. trece ?oseaua na- 
tionals Piatra-Rimnicul. 

Peter (Dealul-lul-), deal, ling* 
satul Hirtoapele, jud. Suceava. 
Parte e acoperit de pSdure $i 
parte cultivabil. Pe el se v&d 
inci urmele ^leahulul ce lega 
Ia?i cu Suceava. 

Petericiul, deal, pe teritoriui com. 
Corbul, pi. Mijlocul, jud. Olt. 
Are direc^iunea N.-S. ?i se in- 
tinde paralel cu Vedea, la V. 
de cit. Vit&ne$ti, pe o distant 
de aproape 2 kil. Se mat nu- 
me$te $i Cerul. 

Petia, sat, pe mo?ia cu acela^I 
nume, jud. Suceava, com. Ple- 
$e$ti. Are o populate de 142 
familil, sau 589 suflete, din care 



136 contribuabili, locuind in 
144 case; o biserici de lemn, 
cu hramul Sf. VoevozT ; o ?coaUt 
mixta, infiin^atS la 1892, con- 
dus£ de un investor $i frecuen- 
tata in 1899 — 900 regulat de 20 
copiT, din 120 in virst& de $coal&. 
Vatra satulut ocupa 16 ftlcl, 
32 prj. Mo$ia aparfine la doi 
proprietarl, G. Ciudin §i G. Gr. 
Raftivanu, $i are o intindere 
de 992 falcl, din car! 456 fold 
cultivabile, 260 fold finat §i res- 
tul mla^tinl $i teren pu$in pro- 
ductiv. 

Improprietarip in 1864 sunt: 
34 frunta§I, 41 p£lma$I §i 30 
coda?!, st£pinind 25472 fiUdf. 
Drumurl principale sunt: la 
Falticeni, (5 kil.); la PIe?e$ti, 
(4 kil.); la Once^ti, (i 1 ^ kil). 

Prin cartea de m&rturie din 
7104(1596), Iulie 14, IrimiaMo- 
ghila Voevod recunoa?te drep- 
tul de proprietar lufMinea, fiul 
lul Ilarion Calug&rul, cese che- 
ma in mirenie Ion, asupra mo- 
$iel Petia, cumpSratS de la Cos- 
tea Petie, drept 900 galbenl ti- 
tare?tT, inci de pe timpul lul 
$tefan VodS-cel-Mare. (cUric>, 
XVI, p. 8). 

Petia se imp^ea in Petia- 
Mare $i Petia-Mica ?i se com- 
punea din ma! multe r&z&$ii, 
dovadi uricele de la Const. Mo- 
ghila Voevod din 71 17 (1609), 
August 26, prin care Avramica, 
fiica luf Iona^cu, vinde lul PS- 
tra?cu Vel Vornic f ^ret-de-sus, 
un loc de 3 case de la Petia- 
Mare $i cu jerebiile lor din fa- 
ring %\ din Iivada $i cu tot lo- 
cul $i venitul de peste an, drept 
80 talerl argin^I, precum $i alte 
acte ?i mftrturil de vinzare $i 
z^logire de jerebil $i case. (V. 
«Uric.», de Th. Codrescu, vol. 
XVI, p. 8, 9, 10, 12, 18, 19, 
20 ?i 26). 

In 1803, Petia lul Vasile Ciu- 
din avea 25 liuzl, plitind 280 



Digitized by LiOOQ IC 



PET1UJA 



687 



PETREA 



lei bir anual, la care se mal a- 
daogau bresla§il ot tarn, 2 liuzl, 
platind bir 24 lei pe an. >(«Uric.», 
VII, p. 253). 

Printr'o carte de judecata din 
1807, Iunie 21, se intare$te sta- 
pinirea Paharniculul Tudorachi 
Ciurea $i Vasile Ciudin asupra 
mo§iilor Petia-Mare ?i Petia- 
Mica. («Uric.», VI, p. 278). 

Petiu^a, piriu, in jud. Suceava, 
com. $oldane$ti ; i$I are obir^ia 
in satul Petia $i se varsa in $0- 
muzul, avind 3V2 kil. lungime. 

Petole§ti, ma/ia/a, in com. rur. 
IzvorulBirzel, pi. Ocolul-d. s., 
jud. Mehedinji. 

Petra, sat, in jud. Mehedinti, pi. 
Dumbrava, com. rur. Podul-Gro- 
sulul. 

Petrachi, laz, linga satul Laza- 
reni, com. Golae§ti, pi. Brani$- 
tea, jud. Ia$i. E format din apa 
Jijiei §i se scurge in balta Gro- 
zoael. 

Petrari. VezI Pietrari. 

Petr&che§ti, cdtun al com. Ni- 
cule?ti, jud. Buz&ii, cu 820 lo- 
cuitorl $i 179 case; are sub-di- 
viziile : Cimpulungeanca, Gur- 
gue?ti $i Homocioaia. 

Petr&che§ti, sat f pendinte de 
com. rurala Zaicoiul, pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, situat la 3 kil. 
de Zaicoiul, cat. de re$edin{& 
al comunef. 

Are o populate de 9 familiT, 
sau 35 suflete, locuind in 21 
case. 

PetrSche^ti, mope, in jud. Bu- 
ziu, com. Nicule?ti ; are 370 
hect., din cari 50 hect. padure, 
apol araturl, finefe, livezl $i 
izlaz. 



Petr&chioaia, sat, ftcind parte 
din com. rur. Frumu$ani-Cus- 
tureni, jud. Ufov, pi. Negoe^ti. 

Se intinde pe o suprafafa de 
770 hect., cu o populate de 
107 locuitorl. 

D-l Al. Len$ are 699 hect. 
?i locuitorif, 71 hect. Proprieta- 
ry cultiva 500 hect. (150 hect. 
sterpe, 20 hect. izlaz §i 29 hect. 
padure). Locuitorii cultiva tot 
terenul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot $i 
1 cintare^ ; 1 moara cu apa ?i 
I pod statator. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Num&rul vitelor marl e de 
207 $i al celor mici, de 562. 

Petradaia, vale, jud. Vilcea; iz- 
vore?te dintre comunele Govora 
$i Surpatele, de la N. dea- 
lulul Baloiul ; trece prin catu- 
nul Surpatele, pi. Oltul-d.-s. $i 
se varsa in riul Ot&s&ul, spre 
com. Manastireni. 

Petr&ra§ul, //>/#, jud. Dorohoitt. 
VezI PietrSra^ul. 

Petr&ria. VezI Pietraria. 

Petra§cani, sat, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Buda, spre S. 
de satul Buda, cu o populate 
de 401 suflete, locuind in 103 
case. 

Petre (Valea - lui-), piriu, in 
jud. R.-Sarat, pi. Marginea d. s., 
com. Lacul-luI-Baban ; izvore^te 
din dealul Costandoiul ; uda 
partea de S. a comunel §i se 
varsa in riul Rimna, pe dreapta 
Jul. 

Petre-Munteanul, sursdde apa 
minerala, in Valea-Tisei, basi- 
nul Olane^tilor, judejul Vilcea, 
avind o temperatura de I4°R. 



?i o abunden^a de 800 vedre 
in 24 ore. 

Ca substance fixe confine : 
iodure, bromuralcalin,sulfat de 
soda §i de magnezie (concen- 
trate), carbonat de calce, de 
soda §i de magnezie (conside- 
rabil), clorur de sodium §i de 
calcium, fosfate ?i silicate (urme), 
hiposulfit de sodium (conside- 
rabil) ?i fter fosfat (urme). 

Apele din aceasta sursa $i din 
izvoarele Regele Carol $i Re- 
gina Elisabeta, au o acjiune pro- 
funda asupra organismulul, ceea- 
ce face ca influenza lor sa fie 
stabila §i efectele lor prelungite. 
Aceste ape avind acelea§i pro- 
prietatl medicale ca apele de la 
Bonnes, ca §i acestea numal 
dupa mal multe lunl de intre- 
buinjare a lor, incep a'?I mani- 
festa proprietafile lor in mod 
eficace. Prin profunditatea aces- 
tor acfiunl prelungite, aceste 
ape lucreaza nu numal asupra 
catarelor de piept, astmelor ?i a- 
fecfiunilor chronice ale gitulul, 
numite de cit-va timp granula- 
fiunile fondulul gurel,anginel gra- 
nuloase, etc., dar §i chiar asu- 
pra ftisiel. 

Petre -Rare§, cdtun, pendinte 
de com. Tangirul, jud. Vla^ca. 
S'a format cu ocazia improprie- 
tarirei insura^eilor, la 1882, pe 
mobile Albele-Tangirul, Mana- 
ful ?i ^alaul. S'a dat, la 140 
locuitorl, 872 hect. 

Are o biserica, zidita la anul 
1885, deservita de un preot $i 
un dascai. 

Petrea, virf de munte, in jud. 
Bacau, pi. Trotu?ul, de pe te- 
ritoriul com. Groze^ti. 

Petrea, piriil, in jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, de pe teritoriul com. 
Dofteana, care se varsa pe 
dreapta Trotu^ulul. 



Digitized by 



Google 



PETREANUL 



688 



PETRE?TI 



Petreanul, sat, in jud. R.-S5rat, 
pi. Ora$ul, cat. coraunel Odo 
basca, situat in partea de V., 
pe malul sting al riulul Rimna, 
la 1800 m. spre V. de catunul 
de re^edin^a ; are o intindere 
de 200 hect., cu o populate de 
50 familil, sau 212 suflete, din 
care 44 contribuabili. 

Petreanul, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora$ul, com. Odobasca ; 
se desface din Culmea-Laculul ; 
se intinde printre riul Rimna 
91 afluentul sau, Valea -Neagra ; 
e acoperit cu pSduri. 

Petreanul, padure, in jud. R. 
Sarat, pi. Ora$ul, com. Odo- 
basca, pe dealul Petreanul; de- 
pinde de circumscripta VII sil- 
vica, ocolul V£rzare$ti ; are 1207 
hect., proprietatea statulul. 

Petreni, sat, facind parte din 
com. rur. Coste§ti, pi. Horezul, 
jud. Vilcea, situat pe ambele 
maluri ale riulul Cerna. Are o 
biserica de zid cu urmatoarea 
inscripjie : 

Accst sRnt hram s'a ridicat tntru 
lauda lui Dumnczeii si cu cinstca sfin- 
tulut sau Nicolae si s'a zidit cu toata 
ancvoin^a de smeritul Kyr Stefan Ero- 
roonach, cgumcn ot Bistri^a, ajutorind 
$i Epifanie Eromonach si Nicodim Ero- 
monach, intru vecinica pomenire a lor ; 
Domn si staptnul {areY fund Ion Con- 
stants Hrtncoveanu Basarab Voevod. 

Petreni, deal, situat la N. de 
com. Tope?ti, plaiul Vulcanul, 
jud. Gorj, ?i spre V. de dealul 
vecin Dilmocsa; are o supra- 
fat& cam de 120 hect. $i se 
prelunge?te de la S. spre N.-E. ; 
e proprietatea statulul ; pe dinsul 
sunt locurl cultivabile, vil ?i 
prunl. 

Petrenilor (Culmea-), culme 
de munte, in jud. Vilcea, care 
porne^te din culmea Vintura- 



ri{a, separS apa Coste?tilor de 
riul Otasaul $i se termina la 
confluenja Otasaululcu Bistrita, 
aproape de com. Frince^ti. La 
S. de aci, aceasta culme intra 
in regiunea dealurilor §i poarta 
numirile de Dealul-Petrenilor ?i 
Dumbrave^ti. 

Petre§ti, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., situata in col- 
\\x\ de S.-E. al jude{ulul, in 
Valea-Petre?tilor, udata de pi- 
riul Dienejul, ingro$at cu piriia- 
?ele Fundul-Vaif $i Socii. 

Se compune din 4 catune : 
Fundul-Vail, Soci, Petre?ti, re- 
$edin£a, $i Valea-lul -Neni. Mai 
inainte avea pe linga aceste 4 
sate §i un al cincilea, cu nu- 
mele Podul-Ro$u. 

Are o populate de 308 fa- 
milil, sau 13 18 suflete, din care 
274 contribuabili, locuind in 306 
case ; o $coala mixta, care func- 
{ioneaza din 1864 in satul Pe- 
treni, frecuentata in 1899 — 900 
de 32 copii ; doua bisericT, una 
in satul Petre^ti $i alta in Soci, 
deservite de 1 preot $i 3 cm- 
tarefl; 2 circiuml. 

Vite: 55 cal, 519 vite marl 
cornute, 203 porcl, 73 capre $i 
1004 ol. 

StupT cu albine s«int 260. 

Budgetul comunel e la veni- 
turt de lei 2750, banl 17 ?i la 
cheltuell de lei 2730, banl 16. 

Dupa legea ruralS din 1864, 
s'au improprietarit 220 locui- 
torl, cu 767 falci ?i 40 prajini 
pamint in farina. 

Teritoriul comunel, care se 
margine^te la N. cu com. Na- 
ne^ti, la S. cu com. Pance?ti, 
la V. cu com. Gioseni (secfia 
Horge$ti) $i la E. cu com.Gai- 
ceanca (jud. Tecuciu), are o in- 
tindere de 31 13 hect. Proprie- 
tari marl sunt mo^tenitoril lui 
Alexandru Vidra^cu, care au 
o mo$ie de aproximativ 1933 



hect., cu 546.26 hect. pSmint 
productiv ?i cu un venit de 
17439 lei anual. 

Totalul p&minturilor de cul- 
tura este de 999 hect. 

Are o padure de aproximativ 
800 hect. 

Viile ocupa 11 1.50 hect. 

Este unita prin c5I vecin ale 
cu com. Gioseni, prin Horge^ti, 
§i cu satul Rac3t5ul. Calea ve- 
cinala Leca - Pince?ti trece §i 
pe teritoriul acestel com., unind 
satele din care se alcatue$te. 

Dis tan ^ele : la Bac&u, capitala 
districtulul, 27 kil. ; la com. Pa- 
rincea, re^edin {a placet, 11 kil.; 
la com. N&ne$ti, 9 kil.; la com. 
Racataul, 9 kil. ; la com. Pin- 
ce?ti, 5 kil. 

Petre^ti, com. rur., jud. Dimbo- 
vifa, pi. Cobia, situate pe cim- 
pia Ciineasca $i Ragul, la mar- 
ginea de S. a jude^ulul Dim- 
bovi^a §i la 48 kilometri de Tir- 
govi^te, pe malurile riulul Neaj- 
lovul, linga jud. Vla^ca. Se 
compune din doua c&tune : Ra- 
gul $i Petre^ti, cu o populate 
de 854 locuitorl. Are : 5 ulite : 
Ragul, Tabaci, Ghergule^ti, Croi- 
tori ?i Spatari ; dou& bisericl ; 
doua §colI, una cu un local 
mare §i frumos, ftlcut de Gene- 
ralul Falcoianu, in cat. Ragul, 
condusa de un investor §i a 
doua, condusi de o invatitoare 
in cat. Croitori sau Petre^ti ; 4 
morl de apa. 

Se invecine^te : la E. cu com. 
Ulie?ti, la V. cu Bro^teni, la 
N. cu com. Greci §i la S. cu 
com.Petre?ti-Patru-ZecI-de-Crud 
din jud. Vla?ca, despar^indu-se 
de cele l'alte comune prin cimpil 
$i apa Neajlovul $i unindu-se 
prin ?csele vecino-comunale. 

In apropiere este o padure 
de peste 70000 arii. 

Petre^ti, sat, $i re^edin^a comu- 



Digitized by LiOOQ IC 



PETRE^TI 



PETRE?TI-DE-JOS 



net cu acela^T nume, jud. Ba- 
ciu, pi. Bistri^a-d.-j., situat in 
Valea-Petre$tilor, pe raalul drept 
al piriuluf Dienejul. Are o po- 
pulate de 147 farailir, sau 590 
suflete ; o $coala mixta, infiin- 
tata in 1864 $i care in anul 
1 899 — 900 a fost frecuentata de 
35 elevl; o biserica, cladita la 
1810 de Petrache Sturdza. Se 
zice ca aci ar fi fost o biserica 
de lemn, renumita prin sculp- 
turile sale. 

Vire: 31 cal, 266 vite marl 
cornute, 87 porcl ?i 33 capre. 

Petre^ti, sat, pe stinga JijieT, in 
partea de S.-E. a comunef Bui- 
maceni, jud. Boto$ani, ca osu- 
prafata de 890 hect., din care 
100 hect. padure. 

Are o populate de 30 fa- 
miltf, saQ 93 suflete; 2 iazurl; 
2 mori de apa; 1 circiuma. 

A avut o biserica, care a ars 
la 1880, impreuna cu satul Bui- 
maceni $i Petre^ti. 

Locuitoril poseda: 127 bol 
?i vac!, 22 caT, 528 of, 10 porcl; 
25 stupr cu albine. 

Petre§ti, sat, jud. Dimbovija, pi. 
Cobia, com. Greci. 

Petre^ti, sat, jud. Ia$i, pi. Bra 
ni$tea, com. Golae$ti, pe malul 
Prutuluf, inconjurat de padurl, 
cu o populate de 45 familtf, 
saa 185 suflete. Are o biserica 
$t casele proprieta^e!. 

Vite: 180 vite marl cornute, 
516 ol, 30 cal-$i 22 rimatorl. 

Petre§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Co$e?ti, plasa Riul- 
Doamnel, jud. Mu^cel. 

Petre§ti, c&tun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Naruja, si- 
tuat pe locul unde piriul Na- 
ruja se varsa in Zabala $i a- 
proape de muntele Zeghiul. 



Are o populafiune de 138 su- 
flete, locuind in 24 case. 

Petre§ti, altd numire a satulul 
Slobozia, jud. Roman, pi. Sire- 
tul-d.-s., com. Boghicea. 

Petre§ti, sat, in partea de N. a 
comunel Bora§ti, jud. Vasluiu, 
situat pe coasta dealulul Toa- 
ca, $i udat de piraiele Gelna $i 
f urcaleasa. Are o suprafaja de 
371 hect. §i o populate de 9 
familif, saQ 30 suflete. 

Vite: 24 vite marl cornute, 
5 cat, 4 bivolf, 8 rimatorl. 

Petre§ti, mope a statulul, pe te- 
ritoriul com. Jora^ti, pi. Bilie^ti, 
jud. Putna, mo§ie care a fost 
pendinte de manastirea Mera $i 
a fost arendata (1888 — 93) cu 
23150 lei anual. In 1892 a fost 
parcelata in loturf $i vinduta la 
^aranl de catre Ministerul Do- 
meniilor. 

Petre§ti, padure, in intindere de 
128 hect, pe teritoriul comunel 
Jora§ti, pi. Bilie§ti, jud. Putna, 
apar^inind statulul. 

Petre^ti. VezI Gaurincei, piriu, 
com. Dume^ti, pi. Funduri, jud. 
Vasluiu. 

Petre§ti-de-Jos, com. rur., jud. 
Gorj, pi. Gilortul,spreS. decom. 
Barbate^ti, in dreapta Gilortulul, 
$i la 34 kil. de T.-JiuluT, for- 
mata din 2 mahalale, despaijite 
una de alta, $i din Petre$ti, cat. 
E situata pe deal $i vale ?i 
are o suprafa^a cam de 943 
hect., din care 300 hect. arabile, 
25 hect. prunet, 5 hect. vie, iar 
restul, padure, izlaz §i tufari?, 
cea mal mare parte proprie- 
tate a d-lul Tache Moscu. 

Are o populate de 302 fa- 
milil, sau 131 1 suflete, din care 
250 contrib.; o $coaia mixta, fon- 



data la 1884 $i frecuentata in 
1899—900 de 65 elevl; 2 bise- 
ricl, din care una noua $i alta 
reparata in 1888, deservite de 
2 preotf ?i 2 cintarep. 

Aci se toarce $i se $ese parul 
de capra §i se face trai?tl, da- 
sagi, pre^url de cat, $i chiar de 
corturi, zise de par de capra. 
Se afla §i boiangerif. 

Locuitoril poseda: 61 plugurl, 
7S care cu bo!; 275 vite marl 
cornute, 1000 ol, 307 capre, 
150 rimatorl, 15 cal; 35 stupl 
cu albine. 

Veniturile comunel sunt de 
lei 2362, banl 69, iar cheltuelile, 
de lei 1715, banl 34. 

E udata de riul Gilortul, care 

strabate de la N. la S. §i 
care *ine-orI, din cauza ploilor, 
prin revarsarile sale, contribue 
mult la fertilitatea soluluf prin 
depunerile ce lasa ; apol de pi- 
raiele: Riciul, Purcariul, Rogo- 
za, Sintoaia, Baba ?i Baboiul, 
ce curg prin vaile cu acela§f 
nume $i se varsa in Gilort. 

Comunicafiain comuna se face 
prin ?oseaua judefeana Tirgul- 
Jiulul-Spahil (Dolj), legind-o la N. 
cu Barbate^ti, iar la S. cu Mus- 
cule?ti. Cu Ticleni $i Vladimi- 
rul, se leaga prin drum de care. 
Ca mijloc de comunicajie mal 
este calea ferata TirgulJiQ-Fi- 
lia^i, avind ca stafie mal apro- 
piata stasia Barbate^ti. 

Trecerea peste Gilort se face 
in comuna, pe un pod de lemn 
ce se afla pe proprietatea d-lul 
Tache Moscu, pe hotarul co- 
munel Muscule^ti. 

In Petre$ti-d.-j. se gisesc : 20 
pu^url; 26 izvoare acoperite $i 

1 moara cu 6 alergatorl pe apa 
Gilortulul. 

Petre§ti-de-Jos, calun, in jud. 
Vla$ca, proprietate cu sat a d luT 
Predescu. (VezI catunul Patru- 
Zeci-de-CrucI). 



Digitized by LiOOQ IC 



P£TRE$TI-DE-SUS 



PETRI-MOINE?Tl 



Petre§ti-de-Sus, com. rur. t spre 
S.-E. de com. Pojogeni, pi. A- 
maradia, jud. Gorj. Se com- 
pune din 2 c&tune: Petre?ti-d.-s. 
(la 24 kii. de T.-Jiulul) $i Ro- 
gojeni. Se mal nume^te $i Tir- 
gul-Carbune$ti. 

E situatape $es, intre riurile 
Gilortul, la E. ?i Blahni^a, la V., 
pe o suprafa^a de 830 hect., 
din care 1 30 hect. arabile, 3 hect. 
vie, 15 hect. prunet, iar restul, 
finefe, padure, tuftri? $i ripT. 

Are o populate de 160 fa- 
milil, sail 775 suflete, din care 
nocontrib. ; o §coala mixta, 
frecuentata in 1899 — 900 de 
69 copil; 2 biserict, deservite 
de 1 preot $i 2 cintaretl; un 
spital rural. $coala de baep este 
aci de la 1 864 ; $coala* de fete, 
de la 1883. 

Locuitoril poseda: 36 plu- 
gurt, 1 1 carufe cu car, 66 care 
cu bol; 256 vite marl comute, 
57 cat, 346 ol, 64 capre, 319 
rimatorl; 20 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3366 lei, $i lacheltuell, de 
3347 lei, 63 ban!. 

Este udata de riurile Gilor- 
tul §i Blahni^a. 

In com. se g&sesc: 1 moara 
pe apa Gilortulul cu 5 alerga- 
tori ; 7 pu^url ?i 6 izvoare. 

Comunicafia se face : prin 
§oseaua judefeana, Tirgul-Jiu- 
luI-Spahii (Dolj), legind-o la N. 
cu com. Pojogeni, iar la S. cu 
com. Piriul-Boia; prin $oseaua 
vecinala care o leaga cu Car- 
bune?ti, $i prin calea ferata Fi- 
Iia$i-T.-Jiulul, cu stasia locala 
Carbune^ti. 

Petre$ti-de-Sus este un mic 
tirg, un centru de corner^ unde 
locuitoril comunelor invecinate 
vin spre a'?! cumpara cele ne- 
cesare. 

Petre§ti-de-Sus, catun de re?e- 
din^a al comunei cu acela§! 



nume, pi. Amaradia, jud. Gorj. 
Are o suprafaja cam de 800 
hect, din care: 150 hect. ara- 
bile, 2 hect. vie, 10 hect. po- 
rumb, iar restul : fine^e, padure 
?i tufari$. 

Are o populate de 150 fa- 
milil, sau 740 suflete, din care 
100 contribuabill ; o biserica, 
deservita de un preot $i un cin- 
tare^ ; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 65 elev! (1899—900). 

Locuitoril poseda : 30 plu- 
guri, 10 caru^e cu cal, 60 care 
cu bol, 15 stupl cu albine, 210 
vite marl cornute, 260 ol, 51 
capre, 285 porci $i 53 cal. 

In catun sunt 4 pufurf §i 3 
izvoare. 

Aci e podul de lemn, de pe 
Gilort, al $oseleI judefene; tot 
aci se afla podul de fier al cael 
ferate Filia?i-T.Jiul, de peste 
Gilort. 

Petre§ti-de-Sus, catun. VezI cat. 
Patru-ZecI-de-CrucI, jud. Vla^ca. 

Petre^ti -de - VarsSturi, com. 
rur., in partea de V. a placet 
Ocolul $i la E. de ora^ul T.- 
Jiul, jud. Gorj. E situata peloc 
$es $i se compune din catu- 
nele : Petre^ti, unde e ?i re$e- 
dinta (la 17 kil. de T. - Jiul), 
Dragoeni, Bucureasa§i Preajba- 
Mica. 

Are o suprafa^a de 3380 hect., 
din cari 21 hect. vatra satulul, 
1220 hect. arabile, 1795 hect. 
finefe, 334 hect. padure $i izlaz, 
parte ale proprieta^i*, parte ale 
locuitorilor. 

Are o populate de 204 fa- 
milit, sau 1101 suflete, din care 
170 contribuabih* ; 3 bisericl, 
din care, una fondata la 1738, 
§i alta la 1795, deservite de 3 
preojl ?i 3 cintarep; o §coala 
mixta. 

Locuitoril poseda: Soplugurl, 
105 care cu bol, 803 vite marl 



cornute, 34 cal, 1166 01, 164 
pord, 12 capre; 80 stupl. 

Veniturile comunei sunt de 
lei 1562, ban! 39, iar cheltue- 
lile, de lei 1552, ban! 87. 

E udata la S. - E. de piriul 
Amaradia. 

Comunicafia, in comuna, se 
face prin ?oseaua judeJeanaT.- 
Jiul-Spahii (jud. Dolj), printr'o 
§osea comunala, care se des 
parte din cea judejeana ?i duce 
la cat. Petre?ti, precum ?i prin 
multe alte drumurl ordinare. 

In Petre^ti sunt 4 pufuri ?i 
13 fintinl. 

Petre§ti -de - V&rs&turi, catun 
de re^edin^a al comunei cu ace 
la$I nume, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de 1000 hect., 
din care 500 hect. arabile, 450 
hect. finefe, 45 hect. padure ?i 
izlaz $i 5 hect. vatra satulul, 
cu o populate de 78 familil, 
saQ 358 suflete, din care 58 con- 
tribuabill ; o biserica, deservita 
de un preot $i un cintaret ; o 
?coala mixta. 

Locuitoril poseda: 14 plu- 
gurl, 33 care cu bol; 278 vite 
marl cornute, 16 cai, 265 01, 
12 capre $i 59 porci. 

Petre§tilor(Valea-), vale, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-j., inclinata 
spre Siret $i prin care ?erpue$te 
piriul Diene^ul sau al-Socil. 

Petre§ul, Livezeni ?i Bulea, 
pddurl particulare, supuse re- 
gimulul silvic, aflate pe mo§ia 
Maldare?ti-d.-s., pendinte de co- 
muna Maidare^ti, plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. 

Petri-Moine§ti, sili§te, in jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Podu- 
rile. Numele il are de lafostulsta- 
pin al acestui loc, Petri Moini. 
Legenda spune ca aci a fost 
un sat mare, care a fost ars de 



Digitized by 



Google 



PETKICAN1 



691 



PETRI?ORUL 



Tatar! in vechime, iar locuitoril 
s'aQ dus in Bugeacul, la Dun3- 
readejos. Dup5 1 2 anl s'ati in- 
tors locuitoril indSr&t ?i a e- 
xtstat satul pana acum vr'o 30 
de anl. 

Petricani, com. rur., in judejul 
Neam^ul, pi. de Sus - Mijlocul, 
situata intre comunele : NeamtuI, 
Humule$ti, GrumSze?ti $i Uri- 
cheni. 

E formata din c&tunele: Pe- 
tricani (la 31 kilometri de Pia- 
tra), Tirpe^ti, Petricani - d. - s. 
(Petricani-Agapiel), Curechi^tea- 
d.-j., Slobozia, folicea, Boi$tea, 
Gra$i, Blebea (Schitul M&ne$ti), 
Fabrica, Ingare$ti (Sileni), Jul- 
feni (Lie$ti), Mane$ti, Plopi, 
Schitul §i Tirgul-Nou, cu o po- 
pulate de 3334 suflete. 

Dintre locuitoril improprieia 
ritfin 1864, sunt 367 care inc5 
trdesc $i-$I stapinesc locurile 
lor; 196, care stapinesc lo- 
curile in calitate de urma$I; 
S locurl aQ fost parasite de ca- 
tre eel improprietaritl §i se sta- 
pinesc de catre comuna; din- 
tre locuitoril improprietarit! in 
1878, sunt 1 1 5 career stapanesc 
singurl locurile lor, iar 3 ca ur- 
ma§I; 5 locurl se stapinesc de 
catre comuna; 141 de locuitorl 
sunt, care de $i insuratf ?i cul- 
tivator! de pamint, n'ati nicl o 
proprietate. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de^458i hect., 86 aril. 
Ima$ul are o intindere de 
399 hect., 58 arif, nutrind un 
numar de49Q8 capete de vite. 
Are: 6 bisericl cu 21 deser- 
venflf ; 4 $coale mixte, in : Ble- 
bea, Boi?tea, Petricani $i Tir- 
pe$ti, frecuentate in 1899—900 
de 127 copii. 

Budgetul comunel e de 9240 
lei, la veniturl $i de 9095 leT, 
32 banl, la cheltuell. 

Comunica^ia cu satele veci- 



na$e se face prin un drum ce 
vine din cruci^ul drumurilor de 
la satul Uricheni ?i trece prin 
satele Petricani-d.-s., Tirgul-Nou, 
de unde se ramifica spre satul 
Boi§tea ?i spre OceaTopoliJa. 

Petricani, sat, pe mo$ia $i com. 
$tiubeeni, jud. Dorohoiu, pi. 
Ba§eul, situat pe laturea dreapta 
a piriulul Ba?eul, mal spre E. 
de satul Chi$careni. 

Are o populate de 128 fa- 
milil, saQ 511 suflete. 

Biserica, cu hramul Sf. Vasile, 
deservita de 1 preot, 1 cintarej 
%\ 1 palamar, este mica, de zid, 
ftcuta la 1840, de locuitoril sa- 
tulul, cu ajutorul proprietarulul 
mo$ief, def. Vistiernic N. Ro- 
setti-Rozn ovan u . 

Petricani, mosie, in jud. Neam^ul, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Petri- 
cani, aducind un venit anual 
de 1 0000 let. 

Petricani, padure a statuluT, in 
jud. Neam^ul, pi. de Sus-Mijlo- 
cul, com. Petricani, avind o in- 
tindere de 143 pogoane. 

Petricani-Agapiei, numire ve- 
chie a satulul Petricani-d.-s., 
jud. Neamtul, pi. de Sus-Mijlo- 
cul, com. Petricani. 

Petricani-de-Jos, sat, in jud. 
Neamtul, pi. de Sus-Mijlocul, 
com. Petricani, care a fost re- 
$edin{a comunel. 

Petricani-de-Sus, trup de sat, 
in jud. Neam{ul, pi. de Sus-Mij- 
locul, com. Petricani, re$edin{a 
comunel. 

Petricani - Neam^ului, numire 
vechie a satulul Petricanid.-j., 
jud. Neam{ul. 

Petricanul, deal, jud. Dolj, pi. 



Dumbrava-de-jos, com. Guban- 
cea, pe costi^a caruia se intinde 
comuna. 

Petricaua, padure particular, 
supusa regimulul silvic, in intin- 
dere de 280 hect., pe mo$ia 
Muntele Petricaua, jud. Vilcea, 
pi. Horezul, com. Rime^ti. 

Petricane§ti, vdlcea, jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Gor- 
netul-Cuib ; izvore§te din cat. 
Cuib ; curge de la N. spre S. prin 
mijlocul cat. ; trece pe linga locu- 
infele Petricane?tiIor $i se varsa 
in Sara^elul, la S. de cat. Cuibul. 

Petriceaua. VezI Pietriceaua. 

Petricelul. Vezt Pietricelul. 

Petricica. VezI Pietricica. 

Petrile. VezI Pietrile. 

Petrile§ti. VezI Pietrile?ti. 

Petrimanul. VezI Pietrimanul. 

Petri^ana (Pkdurea-), padure, 
pe mo?ia Han{e$ti, com. cu a- 
cela$I nume, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Petri^orul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Racovi- 
teni, la S., pe riul Cilnautul. 

Petri§orul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Raco- 
vifeni; se desface din dealul 
Hirboca; brSzdeaza partea de 
S. a comunel ; e acoperit cu fi- 
neje $i semanaturl. 

Petri§orul,/>m#, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Zgircifi ; 
izvore^te din dealul Oreavul ; 
uda partea de S. a comunel $i 
se varsa in riul Oreavul, pe 
dreapta lui. 



68C17. Horele Dicfionar Geografir. IV. ] V 



Digitized by 



Google 



PETRI$ORUL 



mz 



petru-vodA 



Petri^orul, valcea, jud. Prahova, 
pi. Pele?ul, com. Te?ila; curge 
de la V. spre E. ?i se varsain 
riul Doftana, pe raalul sting, 
tot in com. Te^ila. 

Petri^ul. Vezf cuvintul Pietri?ul 
?i compusele luf. 

Petro-Dava, denumire moderna 
a unul loc izolat, pe mo?ia cu 
acela^f nume, com. Vinatori- 
Dumbrava-Ro$ie, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^ul. 

Se pretinde ca aid a fost zi- 
dit inca din timpul luT Traian, 
la no, ora?ul Petro-Dava; ur- 
mele, dupa cum susfm unif scrii- 
torl din timpul nostru, s'ar fi 
vSzut pSna acum cite-va dece- 
nif ; dar asta-zf nu mal este nicl 
o urmi. 

Pe la 1838, Mihail Sturdza, 
in urma cereref facute, a d£- 
ruit pentru vecl trupul acestef 
mo$if (Petro-Dava) luf Gheor- 
ghe Asachi, pentru ca sa §f faca 
fabric^ de hirtie. 

Lucr&rile de construire a lo- 
caluluf pentru fabric^, atenan- 
Jele, casele de locuin^a pentru 
Asachi ?i lucratorf, tragerea 
unul canal din Bistri^a (in lun- 
gime de 320 m.), s'au ficut in 
anil 1839 — 1840, sub conduce- 
rea lul Lascar Stavri (elev al 
Academiel Mihailene din Ia$i). 

In prima-vara anulul 1 841, fa- 
brica incepu sa func^ioneze sub 
conducerea maestruluf Mihalec 
Hodociti, producind hirtie or- 
dinary pentru bacanif, hirtie de 
scris vin&ta* ?i cenu?ie (alba ce- 
nu$ie), pe care erau incrustate 
initfalele A. G. 

LucrStoril lntrebuin^I anual 
erau in numSr de 10; valoarea 
produc^iunef, de lef 8900. 

La 1854, Asachi a inchiriat 
fabrica def. N. Vicol, care a 
finut-o in tovara$ie cu Polonul 
Iohan Peceak, patru anf. 



La 1858, a trecut sub condu- 
cerea lul Peceak $i a Evreului 
Altar (supra numit Tirgul-Fru- 
mos); apof sub conducerea lul 
Diepel $i Mayer, a lul Herbert, 
care a introdus pe terenul mo- 
$iei intre altele ?i cuitura inuluf, 
a lul Svircevsky (Rus) $i la urmi 
sub a lui Carl Juster. 

Casele, impreunS cu gridina 
lul Asachi, sunt §i astS-zi pustiT. 

In cuprinsul Petro-Davei $i a- 
proape de satucul Cindia (din 
fa$a ora$uluf) era o stinca mare, 
ce reprezinta o figura femeiasca 
imprejurul c£reia se aflau $i alte 
stincf maf mict ; lcgenda spune 
ca era Dochia cu caprele ef. 

Aceasta stinca a cumparato 
de la Asachi, Prin^ul Wittgen 
stein §i a voit sa o transporte 
pe plute, in bucajf, spre orna- 
ment la mo^ia luf, numita Fin- 
tinelele (din jud. Bacati). Pla- 
nul insa n'a reu$it fiind-ca pluta, 
sub greutatea stincef, s'a cu- 
fundat, plerzindu se ast-fel o 
rara podoaba naturala. 

Petro-Dava se mat nume^te 
de catre unit $i Ceta^uia (jaranif 
numesc aceasta localitate Petru- 
David ?i el nu §tiu sa fi fost 
vre-o data urme despre vre-un 
ora?, sau cladirT ma! vechf de 
venirea aci a lul Asachi). 

Petro-Dava, trup de mo fie, in 
jud. Neam^ti, pi. Piatra-Muntele, 
com. Vinatori-Dumbrava-Ro§ie, 
situat pe valea ?i platoul mun- 
teluT Bolovoaia (sub piscul Cer- 
negura). Este acoperit cu gra- 
dinaril, finefe $i luncl. Teritoriul 
sau face parte din mo$ia Valeni. 

Petru-Voda, munte, jud. Neam- 
Ju, la hotarul despre N. al com. 
Galul %\ Calugareni, intre pla- 
$ile Piatra-Muntele $i de Sus- 
Mijlocul. 

Aceasta numire i s'a dat de 
la Petru-Rare?, fiti al luf $te- 



fan - eel - Mare, care, in timpul 
domniei sale, a scapat cu fuga 
pe aci in Transilvania, gonit 
fiind de du^mania Turcilor in- 
taritap de catre boerif {areT. 

In aceasta privire cronicele 
spun ca: «Petru-Rare$, aflind 
cale deschisa prin Tirg, prin 
Piatra, a trecut pe linga Ma- 
nastirea Bistrifa, ?i lasindu-se 
ca sa se poata ceva odihni in 
munte, d'asupra ef vazut'a unde 
ca un roifi de toate parole in- 
conjurata manastirea de du$- 
manif saf, ca sal prinza ; decf 
cunoscind el aceasta, a incaie- 
cat pe cal ?i singur a fugit sa 
haladueasca, in 18 zile a luf 
Septembre, intrind in munte tn- 
tr'adinc». 

Acela^f lucru poveste^te le- 
genda: «fugind Petru-Voda la 
manastire, pe cind daduse pu- 
^intel ochif in gene, a simtit 
pe du$manif saf care eraCi sa-1 
prinza, daca nu-1 scapaQ calu- 
garif pe o porti^a din dosul 
manastiref; ingrozit apuca ca- 
lare pana la Bisericani, iar de 
acol > ne maf putind strabate 
drum slobod, se afunda in mun^f, 
unde se intilni cu ni^te pescarf 
care-?f aveau locuin^ele spre acea 
parte; pe drum insa il apuca 
o ploaie groaznica cu tunete $i 
fulgere, ceea ce facu pe Petru 
sa se adaposteasca sub o stinca 
uria^a; acea stinca s'a numit 
Petru-Voda, prin dreptul cireia 
s'a furi^at apoi, condus de \%l- 
ranf peste hotar in Ardeal.... 
(Vezf Asachi, leg. ist. ; idem, 
Bistri^a, manastire; idem, Gr. 
Urechie). 

Petru-Voda, plrin, in jud. Neam- 
^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. 
Pipirigul ; izvore?te din muntele 
cu acela^f nume ; curge spre N. 
printr'o vale frumoasa ?i se varsa 
in piriul Ozana, linga satul Piu- 
ton. 



Digitized by 



Google 



PETRU-VODA 



P1ATRA 



Legenda spune ca in aceasta 
vale era locuin{a pescarilor care 
au c&lauzit pe Petru-Voda. 

Acest piriu se ma! nume?te 
$i Pluton. 

Petru-VodS, strimtoare, intre 
comunele Pipirigul $i Galul, ju- 
deful Neam$u. 

^tincele inalte $i salbatice, ce 
inconjoara aceasta strimtoare, 
cum $i numele mitologic al pi- 
riului $i satuluf (Pluton), inchi- 
puesc pentru calatorul din a- 
ceste pirp, ideea iadului teo- 
logic. 

Aceste stincl s'aO taiat, con- 
struindu-se printre ele o §osea 
pietruita, care inlesrie?te comu- 
nicatia. 

Piatra, oraf, capitala jude^ului 
Neamju, pi. Piatra-Muntele, a$e- 
zat pe valea rtulul Bistri^a, intr'o 
frumoasa poztyiune, la 310 m. 
d'asupra niveluluf Marii-Negre, 
intre mun^il Cernegura, Cozla 
$i Pietricica. 

Long. E. Gr., de 26 ° 22'; 
lat. N., de 46 56'. 

E format din 9 mahalale : 
Mahalaua - Po?teI, Darmane$ti , 
Bordeele, Mara{ei, Bistri^a, Pre- 
cista, Borzogheanul, Preideanul 
§i Valea- Viei, cu o populate de 
1 739 1 locuitorl, din care 8427 
ortodoxl, 8473 mozaidf $i res- 
tul de alte religiunf. 

Are 3 $coale primare de baeflf, 
cu 619 elevl; 3 scoale de fete, 
cu 409 eleve ; un gimnaziu real, 
cu 1 20 elevl ; 3 pensionate private 
de fete, cu 90 eleve ; o $>coala de 
muzica bisericeasca ; un spital 
cu 45 paturl; doua farmacil; 
un biurou te!egrafo-po$tal al ca- 
rul venit pe anul fin. 1896 — 97 a 
fost de lei 68793, ban! 7; doua 
tipografif ; patru libr&riT $i o 
anticvarie ; o judec&torie de o- 
col ; o sucursala a creditulut a- 
gricol; cincl societal particulare 



de economil; o casierie de ju- 
de{; o perceptie. 

Sunt 7 bisericT, dintre care 
unele cu insemnatate istorica. 
Biserica Sf. loan, zisa ?i Dom- 
neasca, este zidita de $tefan- 
cel-Mare, la 1497, precum arata 
inscripfia slavona, ce este ala- 
turea cu u§a bisericel $i anume : 

Bine Credinciosul si Hristos iubitul, 
lo $tefan Voevod, cu mila lut Dumne- 
zeii in fara Muldovei, fiul lut Bogdan 
Voevod, a inceput a cdifica si a finit 
hramul accsta ttitru numele nasterea sfln- 
tuluT glorificat profet inainte mergatorul 
si botezatorul Joan, sa fie pentru ruga- 
ciunea sa, si a domni^et sale, si a mai- 
cel . . . si fiului sau Bog dan, care s'a e- 
dificat si inceput la anul 7005 lulie in 
1 5 si s'a sfinjit la anul 700. . . in a- 
nul 40, luna Noembre, in 11 zile. 

Insemnate mal sunt : bise- 
rica Trel-Erarhl, zidita la 1821 
de c&tre un eterist grec; bise- 
rica de la Valea- Viel. (V. Valea- 
Viel). Sunt in ora$ : 3 fabricl 
de be{e de chibriturl $i cue de 
cizmarie ; 3 de sucmane $i pos- 
tav (din care una, cea maf 
vechie in localitate, s'ainfiinjat 
la 1854); 5 fabricl mid de 
sapun ; 16 dubalaril ; 54 cir- 
ciuml $i mal multe depozite de 
lemnaril. (Ora$ul Piatra face 
mare negof cu lemnariile $i este 
principala schela a plutelor ce 
vin pe riul Bistrifa). 

Budgetul com. Piatra pe anul 
1900 — 901 afostdeleI472.742.05 
la veniturl $i de lei 463.812.05 
la cheltuell. 

Situata la o inaljime de 310 
metri d'asupra nivelulu! Maril, 
strabatuta de riul Bistrifa, a- 
vind cele maf frumoase impre- 
jurim! ?i flind loc de trecere 
pentru vizitatorif bailor Batya- 
te$ti $i Oglinzi, m3nastirelor 
VSraticul, Agapia $i Neam^ul, 
Piatra e un loc de vilegiatura 
foarte frecuentat in timpul vereT. 

In afara de baile in Bistri^a, 
se face de vizitatorl $i cura cu 



apele minerale « Cozla >. Dealul 
Cozla, la marginea ora?uluf, are 
o inal^ime de 390 m. d'asupra 
nivelulu! Maril. Pe acest deal 
sunt mal multe izvoare de ape 
amare purgative, care aU fost 
descoperite in primavara anu- 
lui 1882. 

Istoric. Acest ora$ in vechime 
s'a numit Petro-Dava (v. a. c.) 

Legenda spune ca Petru Ra- 
re?, fugind prin Tirg prin Piatra 
$i gonindu-1 Pietrenif, l'a fost 
ajuns un popa $i a tras Petru 
Voda inapoT in popa cu arcul 
?i l'a lovit cu sageata in oblin- 
cul $elel, $i I-azis: cintoarce-te 
inapol, popo, nu-{I lasa liturghia 
neispravita> ; iar dupa ce a ve- 
nit Petru-Voda Domn a doua 
oara la domnie, a scos ochil 
popil $i Pietrenilor acelora ce 
l'au gonit le-ati facut blestem de 
afurisenie. (V. Valea- Viel, trup 
de sat). 

In timpul lut Cantemir-Voda, 
ni§tre codrenl, sub comanda lul 
Zaharia ?i Sandu (tilharl ertap 
de Cantemir), mergind spre mun- 
te, la Piatra, s au intilnit cu un 
podgheaz de Le?I $i CazacI vr'o 
200 ?i mal bine, ?i lovindu-I 
fara veste iati nimicit, ?i pe unil 
prinzindu-I de vtt T-au dus la 
Cantemir-Voda de I-au pus in 
^eapa. 

In timpul luf Nee. Voda Ma- 
vrocordat, la 7220, aci eraQ multf 
oamenl orinduip deal Le^ilor. 

La 1665, Tirgul Piatra vinde 
ManastirelBisericani odumbrava 
a ora$ului, pentru ca banii pre- 
tuluf, 100 lei batu^T sau 400 lei 
pro?tI, sa-l intrebuin^eze pentru 
echiparea oamenilor de oaste, 
ceru^T de Dabija-Voda (docum. 
Arhiva statulul. Pfecetea muni- 
cipalita^il, tiparita cu cerneala, 
prezinta o capra cu coada cir- 
ligata $i cu coarne plecate in- 
darat, iar imprejur inscrip^ia sla- 
vona : + Peceata ot Camene, 



Digitized by 



Google 



PIATRA 



694 



PIATRA 



adica sigiliul Pietrel. V. f Arhivj 
1st. a RomlnieI», de Hasdefl, I, 
1 1 p. 79 J idem : Lambrior, « Carte 
de citire*, p. 173). 

La 1665, Maia 7, corporafi- 
unea butnarilor din Piatra, cu 
starostele lor in frunte, $i cu a- 
sisten^a tuturor municipalilor, re- 
prezintajl prin $oltuzul tirgulul, 
vinde o bucata din teritoriul 
corpora{iuniI manastirei Biseri- 
cani, pentru ca banil pre^ulul, 
43 de lei bat up sau 172 lei 
pro^tl, sSl-i intrebuinfeze la echi- 
parea oamenilor de oaste, ce- 
ru$I de catre Dabija-Voda prin 
trimi$il sai Banta? $i Arapu (v. 
docum. «Arh. stat.»; idem Has- 
deu, op. cit.; Lambrior, op. cit, 

P- 133). 

La 1864, s'a rascump3rat o 
mare parte din tirgul Piatra, 
care era pana atuncl proprieta- 
tea familiel La^escu. 

In acest ora$ au fost repre- 
zentanJI consular! al Greciel ?i 
Austriel. 

Piatra, com. rur., jud. Romanati, 
pi. OlteJul-Oltul-d.-s., formats 
din satele: Piatra (1174 loc.) 
?i Criva sau Fundeni (200 loc), a- 
$ezate pe $oseaua nationals Co- 
rabia-Riul-VaduluI, la 27 kil.spre 
N. de Caracal $i la 1 5 Icil., spre E. 
de Bal$, in apropiere de Olt ?i 
de gara Piatra (Olt). Altitudinea 
terenulut d'asupra nivelulul Maril 
e de 120 m. 

Are douS ?coale mixte, con- 
duse de un inva^itor ?i trel in- 
v&tatoare 51 frecuentate de 213 
copil; 2 bisericl, Sf. Dumitru 
(1 846) in Piatra ?i Sf. Nicolae 
(1859) in Criva, deservite de 1 
preot §i 2 cintare^; 11 circiuml. 

Vite : 594 vite mart, 800 vite 
mid $i 460 porcl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5 233 ?i la cheltuell, de 5208 lei. 

Piatra, com. rur., in jud. Teleor- 



man, pi. Margin ea, situate pe 
valea C&lma^uiulul, intre doua 
dealurl. Dealul Calma^uiului pe 
stinga $i dealul Stringeape dreap- 
ta. Are un cStun, Startya, format 
in urmaimproprietarirelin 1879, 
pe mo$ia statulul cu acela§! 
nume, situat in direc^ia N.-V., 
la 10 Icil. de re$edin{a comunel, 
in valea nuniita a Tirnavei sau a 
Gauriciulul. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Voivoda; la S., cu com. Vii- 
$oara; la V., cu com. Lisa ; la 
E. §i S.-E., cu mobile Suhaia, 
Brinceni $i Gauriciul. 

Suprafaja teritoriulul comu- 
nel, cu mobile de pe dinsa, e 
de 3788 hect, mo?ia Starifa e 
a statulul, din care s'a vindut 
coprinzind: 880 hect. insura- 
{eilor, $i 320 hect., cdor-Fal^I 
loouitorl, in loturl ; mo$ia Pieptea, 
fosta a statulul, vinduta in corp 
intreg, de 724 hect. ; mo$ia Pia- 
tra, de 450 hect. ; mo?ia Fi?teica, 
a statulul (rest din mo?ia Piep- 
tea), de 472 hect. $i mo$ia Gre- 
ceanca, numita Marghilomanca, 
de 507 hect. 

Locuitoril carora li s'ati dat 
p3mint sunt in numar de 489. 

Propfietarl principal! al mo- 
$iilor sunt: d-na George Em. 
Lahovari, d-nil I. N. Alexan- 
drescu ?i baron d'Atzelt, to{I au 
par{I egale de cite 650 hect. 

Mo$ia Pieptea a fost cumpa- 
rata de la stat de d. Ioni^a Du- 
mitrescu, din com. Voivoda. 

Locuitoril poseda vii pe coasta 
vael Adinca, din com. Vii^oara, 
in intindere de 22 V* hect. 

Din dealurile ce inconjoara 
comuna izvoresc abundente iz- 
voare de apa. In comuna sunt 
la diferite puncte, ci?mele care 
curg neintrerupt. 

Popula^ia comunel, impreuna 
cu a catunulul Stari^a, e de 325 1 
suflete, din care 526 contribua- 
bill. 



Are o $coala, condusa de un 
inva^ator, frecuentata de 98 e- 
levl ; o biserica, deservita de 3 
preoflf ?i 2 cintare^I. 

Vite sunt: 1188 cal, 23 ma- 
garl, 1792 vite marl cornute, 
4453 vite mid §i 438 porcl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 12189 IeI ?i la cheltuell, de 
6244 l e *« 

Imprejurul com. sunt multe 
gradinl de zarzavat ; cultivatoril 
lor se folosesc de abundentele 
izvoare de apa de aci, pentru 
udat. 

Starea economica a locuito- 
rilor este din cele mal satisfa- 
catoare; el sunt avu{I, munci 
tori §i cu spiritul de comerciu 
destul de desvoltat. 

In Piatra sunt mal multe cir- 
ciuml ?i alte stabilimente de co- 
merciti. 

Aci se tin doua bilciurl, la Du- 
mineca Tomil $i la Sf. Petru. 

Imprejurul com. sunt multe 
magurl: Magura-Pietril, la E., 
inalta de 28 m. $i larga cam 
de 230 m. ; Magura-Fetel, spre 
N.-V., inalta de 10 m. ?i larga 
de 60 m. ; Magura-Dragaicel, la 
S.-V., inalta de 15 m. $i larga 
de 70 m. $i Magura lui-Melinte, 
inalta de 20 m. $i larga de 50 m. 

In partea de E. a com., spre 
Suhaia, se incruci?eaza vechiul 
drum al f intel, d'.n care se mal 
vede pe alocurl urme. 

Satul Piatra este unal din 
cele mal vechi din f ara. II gasim 
citat in diferite acte vechi $i in 
documente privitoare la mo$iI, 
din secolul din urma. 

La anul 1594, Mihaiu urma- 
rind pe Turd, il batu, la sa- 
tul Piatra §i respinse pana la 
Nicopole. 

In secolul al XVIIMea, Pia- 
tra era dintre satele marl ale 
jud. Teleorman. In nomencla- 
tura de sub administra^iunea lui 
Constantin Mavrocordat, il ga- 



Digitized by LiOOQ IC 



PIATRA 



695 



PIATRA-ARSA 



sim trecut tot in pi. Margined 
Satul fnsi nu se afla unde se 
g£se$te asta-zl, ci mal in vale, 
spre com. Lisa, pe locul care 
se nume?te La-Menzinele. Pe 
timpul ciumei de la 1817, sub 
domnia lul Caragea, locuitoril 
pSrisesc satul ?i se adun& mal 
tirziti pe locul unde e asta-zf 
Piatra. Sili^tea satului vechia se 
mai vede §i asta-zl. 

Piatra, sat, jud. Arge$, pi. To- 
pologul, pendinte de com. rur. 
Alimane$ti-Ciofringeni. Are 80 
familil $i o biserica vechie, cu 
hramul S -fil Ingeri, deservitade 
un preot ?i un cintaref. 

Piatra, catunaf al com. Paltineni, 
jud. Buzau, cu 20 loc. $i 8 case, 
situat pe malul sting al riulul 
Buz&ul, sub stincile muntelul 
Catia§ul. Are o frumoasa poztyie. 

Piatra, sat, facind parte din com. 
rur. B&deni-Ungureni, pi. Dim- 
bovifa, jud. Mu?cel. I s'a zis Pia- 
tra pentru ca e a$ezat pe un 
munte de piatra. 

Are o populate de 281 lo- 
cuitorf, fo$ti ciaca^i $i impro- 
prietari^f pe mo$ia statulul Ba 
deni Slobozia, pendinte de ma- 
nastirea Cimpulung (12 de frun- 
te, 15 mijlocil ?i 12 de coada). 

Piatra, sat, facind parte din com. 
rur. Prahovi^a-d.-j., pi. $i jud. 
Prahova. Are o populate de 
135 loc. ?i o cariera de piatra. 

Piatra, sat, facind parte din com. 
rur. Negoe^ti, pi. Tirg^orul, jud. 
Prahova, situat de-alungul ape! 
Prahova. Are o populate de 63 
locuitorl. Mo$ia aparjine statu- 
lul $i atirna de Postirnacul, din 
jud. Dimbovi^a. 

Piatra, stafte de dr.d.f. VezI 
Piatra Neam^ul. 



Piatra, stafte de dr.-d.f. Vezi 
Piatra-Olt. 

Piatra, munte, in jud. Buzati, 
com. Jugureni, culminind in pa- 
tru piscurl, acoperite cu izlaz. 

Piatra, munte, in jud. Buzau, 
com. Lapo$ul, cat. Pietricica, 
culminate a colinel Chiriacul; 
d'asupra are semanaturT $i in 
poale, padure. 

Piatra, munte, jud. Gorj, situat 
in partea de N.-V. a catunului 
Boro^teni, com. Pe$ti?ani, plaiul 
Vulcan, in suprafa^a cam de 
1820 hect., acoperite de padurl; 
este proprietatea statulul, fosta 
a manastirei Tismana. 

Piatra, pise, spre S. de Cetajuia, 
jud. Prahova, pi. Teleajenul, 
com. Drajna-d.-j. 

Piatra, pise, in partea despre N.- 
E. a com. Prahovi^ad.-s., plaiul 
$i jud. Prahova, format numal 
din piatra. Pe el create tuferi? 
de padure. Pe alocurea este 
acoperit cu iarba pentru pa^une. 

Piatra, virf de deal, la N. de com. 
GornetulCuib, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. E acoperit cu vil. 

Piatra, movila, in partea de N. 
a com. Po$e?ti, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova, $i in mijlocul poe- 
nei Zeletinul ; se spune ca ar 
fi fost ridicata de Tatarl. 

Piatra, movila, la S. balfei Cus- 
ni^a $i al com. Ianca, din jud. 
Romana^i. 

Piatra, mofie particular a, pe care, 
la 1864, s'au improprietarit lo- 
cuitorif din com. Prahovifa-d.-j., 
plaiul $i jud. Prahova. 

Piatra, mope a statulul, in intin- 



dere de 250 hect., pendinte de 
com. Negoe?ti, pi. Tirgsorul, jud. 
Prahova, care, impreuna cu tru- 
pul Gavana(300 hect.), formeaza 
padurea Negoe?ti. 

Piatra, girld, izvore?te din coas- 
tele dealului cu acela?! nume, 
com. Prahovtya-d.-s., plaiul ?i 
jud. Prahova; trece prin vatra 
comunel ?i se varsa in girla 
Prahovtya, pe malul sting, tot 
in raionui com. Prahovija-d.-s. 

Piatra (Trupul-), fosta mope a 
statuluf, jud. Prahova, care, de 
la 1888, s'a vindut def. dr. Tur- 
nescu. 

Piatra- AlbS, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul-d.-s., $inind de 
com. rur. $imianul. Are 71 case 
91 este situata pe proprietatea 
statulul Piatra-Alba. 

Piatra-Albd, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. Muntelul, de pe te- 
ritoriul com. Valea-Arinilor, cu 
ni?te pe?terl. 

Piatra-Alba, deal, jud. Ia$i, pi. 
Copoul, com. Taute?ti ; se in- 
tinde de la N. spre S., facind 
hotar intre satele : Moine$ti, Ra- 
~diul - Mitropoliel ?i Radiul - lul- 
Tatar. 

Piatra-AlbS, padure a statulul 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j , com. 
Berzun^ul, care imbraca dealul 
cu acela^I nume. 

Piatra-Arsa, pise, jud. Prahova, 
inalt de 21 10 m. d'asupra ni- 
velului Marif-Negre, numit ast- 
fel pentru ca piatra acestuf pise 
este arsa. Abia se vede pe el 
o iarba scurta ?i rara, de o co- 
loare ruginie, parca ar fi pir- 
lita de foe. 

Despre Piatra-Arsa iata ce 
spune legenda: «0 data $i o 



Digitized by 



Google 



PIATRA-ARSA 



696 



PIATRA-1EPEI 



data, ctnd o fi fost atuncea, unul 
del zice Pele§, un brad de fl&- 
cSlH de la Bu^teni, caxuia i se 
prSp&dise logodnica, de jale 
multa ce l'a cople?jt, s'a indru- 
mat pe munte la sih&strie, $i 
atit de mare era dorul intr'insul 
in eft ?i-a plins §i inima din el, 
de i se prefecuse ochiT in dou& 
fintinl, §i lacrimile ce curgeau 
din ei erau a$a de amare ?i de 
fierbinflf, c& pe unde c&deau, ar- 
deati iarba $i nici alta de atuncl 
n'a ma'i crescut; iar sub piatra 
de care-^I rezimase sihastrul ca- 
pul, atitea lacr&m! s'au adunat, 
in cit un $iroiu intreg ?I-a facut 
loc pe sub p3mint, r&zbind toc- 
mal in poala munteluT, de unde 
se scurge in vale. Lumea, de 
la numele fl&c&ulul, if zice ape! 
Pele$ul». 

Acest pise apar{inea m&n&s- 
tirei Margineni. Prin cartea de 
schimb, iscalita, la 24 Octom- 
brie 18 18 de Arhimandritul Ioa- 
chim, m^ncistirea Sinaia del mun- 
tele Negra$ul-Mic $i Piciorul- 
Ciineluf $i prime?te de la m&n&s- 
tirea Margineni muntele Piatra- 
Arsa\ Aceastcl carte de schimb 
a fost prezintatS «CinstiteI ju- 
dec&toril a judefulul Prahova*, 
de cuviosul Paisie, starijul Si- 
nael, cind cu delimitarea hota- 
relor munfilor Marelul Postelnic 
Filipescu. 

Muntele Piatra-Arsi s'a cum- 
p&rat de la def. N. Crefulescu 
de M. S. Regele, la 1873. N. 
Cre^ulescu il avea in schimb cu 
atyi munff de la Eforia Spitale- 
lor Civile din Bucure^ti. 

Acest munte e insemnat pen- 
tru renumitele lul cariere de pia- 
trS, deschise la 1881, de un Fran- 
cez, d-1 G. Fonteix. 

Carierele sunt legate cu halta 
c£ei ferate printr'un drum de 
fier funicular. Intreprinderea a- 
ceasta ocup£ aproape 200 de 
lucr&tori. 



La 1892, inginerul Erler a 
construit in acest munte un cup- 
tor sistematic pentru var alb, 
recunoscut de bun, cuptor care 
$i ast&zl e in deplin& func^ionare. 

Piatra-Arsa, stincci, sub St&ni- 
$oara, jud. Suceava, de-adreapta 
?oselei ce duce la Bro^teni. 

Piatra- Ascu^ita, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Greci ; se desface din 
dealul Priopcea ; se intinde spre 
N., in o direc^ie generals de la 
S.-E. spre N.-V., br&zdind par- 
tea centrals a pla^el ?i pe cea 
sudicS a comunel ; se prelun- 
ge^te spre S. in dealul Megina ; 
are 2 virfuri, unul de 299 in. 
?i altul de 267, gol si ascufit; 
domineazi drumul judefean Ba- 
badag-Cerna-M&cin ; in partea 
de E. e acoperit cu pSdurl $i 
in cele -1'alte, cu p&?unT §i livezt. 

Piatra-Boului, hotar, pe {annul 
sting al riului Buz&ul, jud. Bu- 
z«ul, intre Domeniul Coroanei 
Domni{a $i mo§ia De^ira^i, din 
com. Scorfarul-NoQ. 

Piatra-Bufnei, pise, la V. de 
Arice$ti, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. Aci se afli o piatra* inalta* 
de pe care se poate vedea tot 
satul. 

Piatra-Calului, loc, jud. Mehe- 
dinfi, plaiul ?i com. rur. Clo§ani, 
cu o frumoasS pozijie, unde Tu 
dor Vladimirescu a voit s& cl&- 
deasci o m<in<istire. 

Piatra-CStanei, virf al culmel 
Plat&ne$ti, care separS j'id. Vil- 
cea de jud. Gorj, $i pe amin- 
doul de Austro-Ungaria. 

Piatra-C&cata, balta, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. urb. Isaccea $i pe al com. 



rur. Luncavita ; e formats de 
Dun&re printr'o rev&rsare ante- 
rioarS a ei ; se scurge in DunSre 
prin 3 girltye: una in dreptul 
milel 70, a dona, Girla-NouS, 
in dreptul milel 68 ?i a treia, 
Girla- Cazaculu!, prelungtti cu 
Girla Hambarulu?, in braful Isac- 
cea; are o forma lunguia{& cu 
5 cre^tete, o lungime de 4 x \% 
kil. $i o suprafa{& de 300 hect.; 
este inconjurata cu stuh de 
toate parfile ; confine caracuda\ . 
platica, lin, etc. 

Piatra-Detunata, pise de munte, 
jud. Neamju, in grupa Ceahliu- 
luT, situat intre piriul Rupturile 
§i Stinca-Dochiel, in prelungi- 
rea muntelul Piciorul-Sihastru- 
lul. 

Piatra-Fetel, tezer, jud. Briila, 
com. Chiscani, dintre DunSrea- 
Vapoarelor ^i DunSrea-Vechle. 

Piatra-Fetel, girla, jud. Tul- 
cea, pi. M&cin, pe teritoriul 
com. urb. MScin, ?i anume pe 
acela ale c&tunulul sau Ghece 
tul ; se desface din DunSrea-Ve- 
chle; se intinde spre E., briz- 
dind partea N.-V. a pla?el $i a 
com. urb. M3cin ; curge pe lin- 
gi drumul jude^ean BrailaMi- 
cin ; las& spre N. dou& girli^e, 
una vSrsindu-se in balta Jijila, ?i 
cea l'alta in balta Somova ; dupi 
un curs de 5 kil. se vars£ iar 
in Duncire, raal jos de ora$u 
MScin. 

Piatra-Gsurita, stinca izolata, 
in jud. Buz&u, com. Boziorul, 
cStunul Nucul, d'asupra fostulul 
schit Sf Gheorghe. Intr'insa e 
sSpata o pe?teri, care, dupS 
tradijie, ar fi fost o bisericu{a\ 

Piatra-Iepei, sat, jud. Dimbo- 
vi{a, plaiul Dimbovitalalomi^a, 
cSt. com. Runcul. 



Digitized by 



Google 



PIATRA-LUl-CRAlU 



mi 



PIATRA-MUNTELE 



Piatra - lui - Craiu, munte, jud. 
Mu§cel, 2245,2 m. d'asupra Ma- 
rif-Negre $i 2158,2 m. d'asupra 
Bucure^tilor. 

Piatra - lui - Iepure, munte, in 
jud. Suceava, com. Bro$teni. 

Piatra-liri-Toader, cea mat pe- 
riculoasS dintre sttncile de pe 
cursul Bistrtyei la «Toance», 
(v. a. n.), jud. Suceava. 

O legends poporanS, pusS in 
versurl de d. N. Gane, cunos- 
cutul publicist, spune ca act un 
flScSu cu numele de Toader, 
ducindu-se la logodnica lui MS- 
rioara, din Borca, voind sa trea- 
cS cu pluta prin acest loc pe- 
riculos, pluta s'a sfSrimat ?i fla- 
cSul a pierit inecat. Tot de pe 
aceasta stincS, MSrioara ducin- 
du se sS-1 came, de desperare, 
s'a aruncat in valurile BistrtyeT, 
inecindu se $i ea. 

Piatra -Lunga, munte, in jud. 
Buzau, com. MinzSle$ti, format 
dintr'o imensS stinca, ce se con- 
tinua, spre V., din muntele Cur- 
cubeta-MicS, pSnS la sorgintea 
izvorulul GSvanul. E acoperit 
de brad. E foarte greu de urcat 
pe inalta sa coamS. 

Piatra-Mare, munte, in judeful 
Buzau, com. $i cSt. Tircovul, for- 
mat numal din stintf. 

Piatra-Mariei, deal, in judeful 
Tulcea, plasa MScinul, pe teri- 
toriul com. rur. Greci. Este o 
prelungire adealululPiscul-Inalt- 
^i^ufuiat. Se Intinde spre E., 
avind o direct/ie generals de la 
N.-V. la S.-E., brSzdind partea 
orientals a plS^ei §i cea N. - 
E. a comunel ; prelungirile sale 
S. se termini in apa Calistriet. 
Este de naturS stincoasS. StS 
in legSturS cu dealul Piatra-Ri- 
ioasS. Din el izvore^te piriul Va- 



lea-Ditcoul ; are o inSlr/irae de 
352 m., pe unul din virfurilecele 
maf inalte ale plS^el. Este aco- 
perit parte cu pS^uni, parte cu 
pSdurl, iar virful sSu este ple?uv. 

Piatra-Mo§ului, virf de munte, 
in plasa Ocolul-d.-s., jud. Me- 
hedinr/i, r,inind de culmea Malo- 
va^uluf. Mai e cunoscut sub 
numirile de Piatra-Babelor, de 
Baba $i Unchia$ul, precum $i 
de Sentinela. 

Piatra-Muntele, plasd, formats 
prin unirea pi Sailor Piatra $i 
Muntele, jud. Neamt,u, situatS 
intre hotarul jud. Suceava, ho 
tarul Transilvaniel, pi. Bistri{a 
$i de Sus-Mijlocul. Se intinde 
de-a lungul cursulul Bistrit,a, 
in regiunea cea mat muntoasS 
a judetulul. 

Este formats din cStunele : 

1. Galul, cu cStunele : Galul 
(Piriul), Gura-Dreptulul, Piriul- 
Tirguluf, Poiana - RSchtyil, Ru- 
seni, SSvine§ti, Topoliceni $i 
Ur$i, in partea V. a pi. (spre 
hotarul judetulul Suceava). 

2. Cdtugfireni, cu cStunele: 
CSlugSreni, Gura-Largului, Bu- 
$umeni, Coroiul, Dreptul, Fru- 
mosul, Largul, Poiana-Teiuluf, 
Ru^eni, Stejarul $i Rescani, in 
partea despre V. a plS^el, intre 
plasa de Sus Mijlocul $i Tran- 
silvania, pe ambele malurl ale 
riulul Bistrifa. 

3. Bistricioara, cu cStunele : 
Bistricioara, Grint,ie$ul - Mare, 
Grinr,ie$ul-Mic, Pintecul, Poiana- 
Gr inr/ie$ului §i PrisScani, de a-lun- 
gul piriulul Bistritsa, intre ho- 
tarul Transilvaniel $i riul Bis- 
trit,a. 

4. Hangul, cu cStunele : Han- 
gul, Schitul-Hangul, Audea, Bo- 
boteni, Ciurubucul, Izvorul-Alb, 
Piriul Schitului, RSpciuni, Du- 
rSul, Le{e$ti, RSpciunifa (FSr- 
r,igi) $i Strimptura, de ambele 



maluri ale riulul Bistrifa, intre 
hotarul Transilvaniel $i pi. de 
Sus-Mijlocul. 

5. Buhalnifa, cu cStunele: 
Buhalni^a, Cirnul-Bistrir,eT, Izvo- 
rul Alb, Izvorul-Muntelui, Poe- 
nari, Potoci ?i Secul-Buhalnit,ei, 
pe ambele malurl ale riulul Bis- 
trija, intre grupa CeablSuluI ?i 
Muntele-Doamnel. 

6. Bicazul, cu cStunele : Bi- 
cazul, Chisirigul, Capsa, Cirnul, 
Cheile-Bicazulul, Crasna, Firt,i- 
gul, Floarea, Fundul-BicazuluT, 
Gura BicazuluT, Hamizoaia, Iz- 
vorul-MunteluT, MSrceni, Nea- 
gra, Poiana - CorbuluT, Secul, 
Ta$ca ?i Ticosul, de alungul pi- 
riului Bicazul, intre hotarul Tran- 
silvaniel, grupa CeahlSuluI, mun- 
t,il PingSrar/i §i mo^ia TarcSul. 

7. Pingarafi, cu cStunele: 
PingSrSciorul - Bisericani (Bra- 
ni^tea), Stejarul, TarcSul, BrS- 
te^ti, Gheuca, PingSrSciorul-Bis- 
tri^ei', Lunca, Pletricica, Straja, 
Strimtura, VSdurelele §i M Sn as- 
tir ea- Bisericani, intre hotarul 
Transilvaniel, pi. Bistritsa, com. 
Bicazul, pe ambele malurl ale 
piriulul TarcSul ?i pe riul Bistrir,a. 

8. Vadurile, cu cStunele : Va- 
durile, On^ul, GSbure^ti, Mali- 
cia, Nir,eni, PodorSni, Preluca, 
TarcSul, Agircia, pe malul drept 
al riuluf Bistritsa, intre mo^ia 
TarcSul $i ramura Munfilor 
Doamnef (Cernegura) 

9. Doamna, cu cSt. : Doamna, 
Cindia, SSrata, MSnSstirea-Bis- 
trit^eT, Vii^oara, MSrS^ei, intre 
muntele Cernegura $i munti! 
Bistritel - Moldovel, pe ambele 
malurl ale riuiul Bistri^a, in cen- 
trul plS§ef. 

10. Vinatori-Dumbrava - Ro- 
pe, cu cStunele: Cutul, Dum- 
brava-Ro§ie, Izvoare, Poeni, Vi- 
nStori, VSleni §i Petro-Dava, 
pe ambele malurl ale riulul 
Bistri^a, in partea S. a plS^el, 
?i a ora$ului Piatra. 



Digitized by 



Google 



piatra-nAmAe?tilor 



f98 



PIATRA-RO$lE 



ii. Calul-lapa, cu cStunele : 
Catul-Iapa, Sclvine$ti ?i Dum- 
brava Ro?ied. j., in partea S. 
a pl&$ei, intre ramura Cerne- 
gura $i pi. Bistrtya. 

12. Dochia, cu c&tunele: Do- 
chia $i B&lu?e$ti, in partea des- 
pre S.-E. a pU$eT. 

13. Girovul, cu cStunele : Gi- 
rovul, Contend, Bo{e?ti, D&ne^ti 
(Mitocul-Maicelor), Jide?ti, Bah- 
na (Troika) $i Avere?ti, in par- 
tea despre E. 

14. $er6efti, cu c&tunele: $er- 
be$ti, Ghigoe$ti, Hirtopul, Bro$- 
teni ?i Trude^ti, in spre E. 

15. Cirligi, cu c&tunele: Cir- 
ligi, Soci, Du$e$ti, Dragomire$ti, 
Vadul $i Valea-AlbS, spre E. 
pl&§ei. 

16. Cdciulefti, cu c&tunele : 
C&ciule$ti, Turture^ti, Gura-VS- 
ei, Versanti ?i Pope^ti, intre co- 
muna urbanS Piatra §i pi. Cra- 
c&ul, in centrul pl&$el. 

17. Gircina, cu c&tunele: Gir- 
cina, Cuejdiul, DSrm&ne$ti $i 
Ciritei, in centrul pl&$el. 

18. Dobreniy cu c&tunele: Do- 
breni, Negre?ti, Strata - PingS- 
ra{i, Alma$ul, Ca$aria, M&$c&- 
te$ti $i Poiana-Alma$uluT, in cen- 
trul pl&$el. 

19. Bode§ti-Precistel, cu c£- 
tunele: Bode$ti-PrecisteI, 0§lo- 
beni, Corni, Strimbi, Bordea §i 
DumbrSvile, in partea despre 
N. a pla$el. 

20. Crdctioani, cu c&tunele: 
Cr&c3oani, Cracaul-Negru, Ma- 
gazia, Gindaoani §i Manastirea- 
Horaija, in partea despre N. a 
pl2$ef. 

21. Piatra, com. urb., in cen- 
trul pla^el. 

Are o popula^iune de 10352 
familil, sau 41572 suflete; 35 
$coale mixte rurale, 7 §coale 
de citun $i 6 urbane (3 de 
bSe^I ?i 3 de fete), 1 gimnaziu 
real (in com. Piatra) ?i 3 pen- 
sionate de fete. 



Pe l?ng& bisericile, numite de 
mir, in plasS ma! sunt §i mS- 
n&stirile : Bisericani, Ping3ra{i, 
Buhalnifa, Bistrifa, Schitul-Du- 
r&ul, Hangul, Ciurubucul (rui- 
nat), Valeni, Doamna, Tarc2ul, 
cu 193 deserven^I. 

Agricultura se face pe o ia- 
tinderede aproape 25.000 hect. 

Ima$ul are o intindere de 
5253 hect. 

Piatra-Namae§tilor. Vezi Ma- 
teia?ul, din jud. Mu§cel. Virful 
acestui munte se afl2 la n 54 
m. d'asupra Bucurestilor §i la 
1 24 1 ,2 m. d'asupra Maril-Negre. 

Platra-Neamtu, stafie de dr.- 
d.-f % , jud. Neamju, pi. Piatra- 
Muntele, com. Piatra, pe linia 
Bacau-Piatra-Neam^u, pusS in 
circulate la 15 Februarie 1885. 
Se afl& la 12.7 kil. de Roznov, 
stasia cea mal apropiata. Inai- 
{imea d'asupra nivelulu! M3riT, 
de 307.83 m. Venitul acestel 
sta^tf pe anul 1896 a fost de 
558706 lei, 36 banl. 

Piatra -Olt, stafie de dr.-d.f., 
jud. Romana^i, pi. Oltul d.-s., 
c5t. Enose$ti, pe linia Slatina- 
Craiova, pus& in circulate la 
5 Ianuarie 1875. Se afla intre 
stabile Slatina (16.7 kil.) ?i 
Bal§ (13 kil.). InSl^iraea d'asu- 
pra nivelulul MariF, de 135.66 
m. Venitul acestel statfi pe a. 
1896 a fost de 133828 1., 55 b. 

Piatra-Oblincel, munte, in jud. 
Suceava, com. Bro?teni. 

Piatra-Opcinel, munte, in jud. 
Suceava, com. Bro$teni. 

Piatra-Penil, munte, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bi- 
soca, in partea de N., la hota- 
rul despre jud. Buz&u, acoperit 
cu p&duri. 



Piatra-Riioasa, deal izolat, in 
jud. Tulcea, pi. Micinul, pe 
teritoriul com. rur. Greci ; are 
o direcfiune general! de la S.- 
V. spre N.-E , br&zdind partea 
de V. a com. §i a pl&$el ; se 
intinde de-alungul piriulu! Apa- 
Calistriel $i b&l{il Iglifa, printre 
aceste doui %\ piriul Valea- 
Ulmilor; natura sa este stin- 
coasS pe alocurea ; virful prin- 
cipal este movila Piatra-Riioasa ; 
pe la poalele sale de V. trece 
drum il jude^ean Macinul-Satul- 
Nou ; este tiiat de drumul co- 
munal Greci -Igli^a ?r Turcoaia- 
Greci. Este acoperit in mare 
parte numaT cu p&$uni ?i in pu- 
rine, cu semSnSturl. 

Piatra-RtioasS, movila, in jud. 
Tulcea, in partea de V. a pl&$el 
M&cinul §i cea de S.-V. a com. 
rur. Greci. Este un virf vestic 
al dealulul Piatra- Riioas£, de na- 
tura stincoasS. Are o inal^ime 
cam de 70 m., dominind satul 
Iglifa, precum ?i drumul jude- 
^ean Macinul-Ostrovul-Babadag. 

Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tul- 
cea, in partea de E. a pl&§e? 
M&cinul $i cea de V. a com. 
rur. Cerna. Este o prelungire 
de S. a dealulul CaraciCula, cu 
o direc^ie de la N. spre S., de 
natural stincoasi ?i ple$uvS. Vir- 
ful s&u, Cerna, are 163 m. f do- 
minind satul $i piriul Cerna, 
drumul judefean Macinul-Ostro- 
vul §i Satul-Nou. 

Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. urb. Isaccea. Este mal mult 
o prelungire sud-orientalS a dea- 
lulul Breazul ; se intinde spre 
S., avind o direcfiune generate 
de la N.-V. spre S.-E., br&zdind 
partea de V. a com. ?i pe cea 
de N. a pla$eT ; st3 in leg&tur* 
cu dealul fugulea, la E. , cu 



Digitized by 



Google 



PIATRA-RUNCULUl 



699 



PIC1NEAGA 



dealul Nicolifelal si dealul Iz- 
vorul la S. 91 cu dealul Pirlita 
la V. Pe la poalele de V. curge 
valea Pirlita-Mare ; pe la cele de 
S., valea Pirlita-Mici ; din cele 
orientale i$! ia na?tere piriul Ni- 
colitelul, iar in cele de N. sunt 
a$ezate viile B&dila ; tot la poa- 
lele de S.-V. se ma! afl& $i rui- 
nele unu! castru roman, numit 
de popor Cetatea, de unde pleca 
odinioar& un val, numit azi Va- 
lul-luI-Traian. Este acoperit nu- 
mat cu p&durl, $i intret&iat de 
drumurile comunale Isaccea-Ta- 
i{a $i Nicolitelul-Taija. 

Piatra-Runcului, munte, in jud. 
Bac&ti, pi. Trotu§ul, com. Hirja, 
care este situat chiar pe granifa 
spre Ardeal. Pe dinsul se afla 
un mare bloc de piatrS in for- 
ma* de masS. 

Piatra-Sl&niculul, loc izolat, In 
jud. Prahova, pi. VSrbiliul, com. 
urb. Sl&nicul, de unde izvore^te 
piriul Bughea, care se vars& in 
riul Teleajenul, pe teritoriulcom. 
ScSio^i, plaiul Teleajenul. 

Piatra-Scris&, localitate izolatd, 
in jud. Putna, pi. Vrancea, com. 
Spine^ti, unde se afla* o piatri 
mare, pe care se aflS scris, din 
vechime, numele lut $tefan-cel- 
Mare. 

Piatra - ijurel, stlncd mare, in 
albia piriulu!B&uca, jud. Suceava, 
com. Neagra-$arulu!, unde se 
formeaz& o cascade inaltS de 7 
metri. 

Piatra - TSiati, localitate, lin- 
gk Dorna, jud. Suceava, unde, 
spune I. F. Neugebauer in a 
sa «Beschreibung der Moldau 
und Walachei 1(1854), din catena 
ce se ramified pa rale] a cu ma- 
sivul principal al Carpa^ilor, 
pleach o ramifica^iune secundari 

6S617. MmrtU JHcfUmar Qtogratlc. Vol. J V 



spre E. c&tre Baia, ramificare 
in care se gisesc urme de mine 
vechl de aur, ca in Ural. Lu- 
cririle se pot urm&ri pe o dis- 
tant de ma! bine de 3 ore ; 
chiar §i in masivul muntelu! se 
gasesc filoane aparente de aur, 
d. e. spre V. de com. Hangul. 

Piatra-Vtn&ta, sir de dealurf, 
in jud. Bac&u, pi. Bistri^a-d.-j., 
com. Valea-SeacS, care prezintS 
virful Vijelia $i are directfa de 
la N. spre S., d'a dreapta Si- 
retulu!. 

Piatra-Vintului, stincd, in Bis- 
trifa, in jud. Suceava, intre 
Che! $i Coltul-Acrel. 

PicStoarea, vale, in jud. BuzSu, 
com. Grajdana, cat. Barbuleanca ; 
incepe din Predealul-Buz&ulu!, 
se une$te cu valea Ciolaneanca 
$i da in riul Ni?covul. 

PicSturile, sat, pendinte de com. 
rur. Murga$il, plasa Amaradia, 
j id. Dolj, situat pe piriul Gia- 
martaluiul, la 700 m. spre S. 
de Murga?ul, cfitunul de re?e- 
din^a al com. 

Are o populatiune de 26 fa- 
miii!, sau 94 suflete, care locu- 
esc in 27 case; o circiuma. 

O ?osea vecinala leaga satul 
la N. cu Murga$ul, iar la S. cu 
Blzg^r&i, din jud. Romanatf. 

Piciturile, mosie particular^, in 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Murga?ul, satul Pic&turile ; apar- 
\\nc locuitorilor. 

Pichetul, nume ce purta com. 
Bechetul, pi. Jiul-d.j., jud. Dolj, 
catre 1828, cind dup& termi- 
narea resbelulu! dintre Turc! ?i 
Ru$i, o parte din Rominii ce 
locuiau in Turcia (az! Bulgaria), 
a trecut Dun&rea in Rominia %\ 
s'a a§ezat pe locul numit pe a- 



tunc! Pichetul, ce era un punct 
de paza al fire!, drept Rahova 
Bulgariel. Apo! din ce in ce ve- 
nire ma! mulf! locuitor! din di- 
ferite puncte ale fire! ?i ast-fel 
fondara ora?ul Bechetul. 

Pichetul - din - Deal, fost picket 
de granifd pe marginea Duna- 
re!, jud. Mehedin^i. Este loc 
frumos de observafiune. 

Picineaga, com. rur., in judeful 
Tulcea, pi. Micin, situata in 
partea V. a jud., la 75 kil. 
spre S.-V. de ora?ul Tulcea, 
re^edinfa districtulu! $i in par- 
tea S. a pla$e!, la 26 kil. spre S. 
de ora$ulMacin,re$edintapla?e!. 

Se m&rgine$te la N. cu com. 
Turcoaia ; la E., cu com. Satul- 
Nou ; la S., cu com. Ostrovul 
(jud. Constanta), ?i la V. cu 
jud. Br&ila, de care se desparte 
prin Dunare. 

Dealur! : la S.- E. dealul Ghium- 
Ghirme?, de 241 m., cu aratur! §i 
pe care odinioara au fost padur! 
intinse §i intunecoase; Dealul-cu- 
Piatra, linga comuna, la S., de 
45 m., in care se afla ?i cariera 
de piatra. a satului, !ar pe el 
pimintul ^coale! §i al biserice!. 

Movilesunt: Movila-Cazacilor, 
129 m., pe Dealul - cu - PiatrS, 
lingi sat, la S., ?i care poarta 
acest nume din imprejurarea 
c& de cite or! treceaQ Ru$il 
Dunirea contra Turcilor, aveau 
aic! lagirul lor ; Movila - lu!- 
Mo^-Nenciu, 6 m., intr'un pi- 
mint de culture ; Movila- Breazu- 
lui, 12 m. 

Apele, care brizdeazS terito- 
riul comune!, sunt: Dun&rea nu- 
mita §i DunSrea-Vech!e, sau Ca- 
nalul-Micinulu!, la V., la 1 kil. 
departe de sat, avind malul inalt 
spre comuna, lingS cariera de 
piatrS $i portul comune!; Pici- 
neaga sau valea Ai-Ormanulu! 
sau PSdurea-Ursulu!, pe romi- 

89 



Digitized by 



Google 



PICINEAGA 



700 



PICIORUL-DE-MUNTE 



neste, trece pe linga sat si se varsa 
in balta Picineaga; afluentul saQ : 
Valea-Cernel, ce primeste pe 
dreapta Valea - Ulmulul si pe 
stinga valea Tolosman, spre N. si 
E., Viroaga de linga Dunare 
saQ Picineaga, la V., un canal 
al DunareT, inchizind intre el 
si Dunare o insuli^a (60 hect.), 
acoperita cu salcil. 

BalJI mal insemnate sunt : 
Baltina, la S., cu 100 hect. in- 
tindere, con^inind stuh, papura, 
salcil si peste si al caret venit e 
impar$it intre stat si locuiton, a- 
vind malurl joase, spre N.-V., iar 
spre S.-V. si N.-E., inalte ; Bala- 
nul si Sohinarul, la N., de 130 
hect, cu maluri joase; Picineaga, 
la E., de 30 hect.; alte cate va 
mai micT, fara insemnatate. 

Intinderea comunei este de 
3382 hect., din care 66 hect. 
ocupate de vatra satulul; res- 
tul de 3316 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor. 

Populafiunea, in maioritate 
romina, e de 271 familil, sau 
1250 suflete. Sunt 2 bisericT : una 
vechle, fondata de locuiton in 
1857 ; alta zidita in 1892, cu hra- 
mul Sfin#I Voevozl, si fondata 
tot de locuitorl ; o scoala mixta 
rurala, fondata in 1880 de lo- 
cuitorl, frecuentata de 101 elevl 
si condusa de 1 inva^ator si 1 
invafatoare. 

Calitateapamintululestebuna ; 
sunt 102 hect., acoperite cu pa- 
durT de salcil batrine, intre sat 
si Dunare, 100 hect. finefe si 
paring, 51 hect. loc neproduc- 
tiv al statulul, 3044 hect. loc 
arabil al locuitorilor si pe care se 
seamana griCi, orz, ovaz, porumb, 
fasole, paring si cartofT. 

Locuitoril poseda : 164 plu- 
gurl; 520 bol, 660 vacT, 250 
cal, 604 porcT, 3275 ol. 

Comerciul este activ, fiind aci 
un mic port pe Dunare, si con- 
sta in export de cereale, piatra, 



var si import de orez, vin, spirt, 
sapun si articole de bacanie. 
Sunt 8 comercian^I de producte, 
2 manufacturarl si 2 circiu- 
marl. 

Budgetul comunei e la ve- 
nituri de 5055 lei si la chel- 
tuell, de 4955 lei. 

Drumuri: calea judefeana Sa- 
tul-Nou-Ostrovul, ce trece pe la 
E., apol drumuri comunale spre: 
Turcoaia, Ostroval, Coium-Pu- 
nar, Cerna, Cirjelari. 

Aceasta com. si-a luat numele 
de la piriul Picineaga, si acesta, 
spune legenda, de la Peci- 
negil, ce odinioara aQ locuit 
aceste locurl. 

La inceput, a fost un sat 
tataro - turcesc, distrus in anul 
1775. A fost asezat pe Dea- 
lul-Carierelor; era si un port la 
Dunare, legat cu eaprin drumul 
lul Justin (mat bine zis Justi- 
nian), ale carul urme se vad si as- 
tazl. Pe la anul 1828, un mo? 
Petru Pelin din jud. Braila, a 
facut aci un bordeiu, apol aQ 
venit din Basarabia mos Cra- 
ciun, mos Simion, loan Tulimeu, 
s'au asezat linga mo? Pelin, si 
au format satul actual care pas 
tra numele eel vechiQ de Pici- 
neaga, ce l'a avut satul distrus 
si care prin buna sa pozijie lingS 
Dun5re, fertilitatea loculul, ca- 
rierele sale de platrS, aQ atras 
pe Rominil de dincoace de Du- 
nare, careau format satul prosper 
de aztazl. 

Picineaga, piria, in jud. Tulcea, 
pi. Macinul, cunoscut mal mult 
sub numele de valea Ai-Orma- 
nulul. 

Picineagul, munte, jud. Muscel, 
plaiul Dimbovtya, aproape de 
hotarul Transilvaniel. De aci riul 
Dimbovija ia direc^ia spre S. 

Piciorogi, alt nume al com. Do- 



brotevti, pi. Balta-Oltul d.-j., jud. 
Romana^i. 

Piciorul-Bordei. VezI Bordea, 
deal, jud. Iasi. 

Piciorul - Borvizulul, pirila§ t 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Tirgul-Trotusulul, izvoreste de 
sub muntel \ cu acelasl nume si se 
varsa in Slanic, pe dreapta, mal 
jos de confluenfa acestuia cu 
pirilasul Cotituri. 

Piciorul -Calului, pise, pe creasta 
sirulul de dealurl ce brazdeaza 
in lung si lat com. Costesti, pi. 
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir 
de dealurl se prelungeste pe 
toata partea de Et a com., in 
stinga riulul Costesti 

Piciorul - Catelinei (Huluba- 
§ul). VezI Catelina, deal, com 
Cotnari, pi. Bahluiul, jud. Iasi 

Piciorul - Clinelui, munte, jud 
Prahova, care, impreuna cu Ne 
grasul-Mic, a fost dat de manasti 
rea Sinaia, prin cartea r!e schimb 
iscalita la 24 Octomvrie 18 18 
de Arhimandritul Ioachim, ma 
nilstirel Margineni, de la care 
a primit muntele Piatra-Arsa. 

Piciorul-CIrlanuluI, mun/e, in 
jud. Suceava, com. Bogdanesti. 

Piciorul-Coadei, picket, la con- 
finele f arel spre Transit vania, 
jud. Putna. 

Piciorul-de-Munte, com. rur. f 
jud. Dimbovtya, pi. Cobia, ase- 
zatape cimpia numita Valea-Bise- 
ricel, la 16 kil. spre S.-V. de Tir- 
goviste, pe soseaua jude^eana 
Tirgoviste-Gaesti-Vla?ca. 

Are o populate de 980 lo- 
cuitorl, o biserica si o scoala. 

Se invecineste: la E., cu com. 
Sperieti ; la V., cu Cobia ; la 



Digitized by 



Google 



tlClORUL-DRACULTJI 



701 



PICIORUL-STANCULUI 



N M cu §uta-Seacil ?i la S., cu 
Dragodana, desp&r{indu se de 
$u{a-Seac&, Cobia 91 Dragodana 
prin p&dure, iar de Sperieteni, 
prin cimpie §i unindu-se cu $11- 
{a-Seac& $i Dragodana prin fru- 
moasa ?osea judefean& Tirgo- 
vi$te-G&e$ti, Iar cu cele-1'alte 
prin dramuri firS §ose!e. 

Piciorul-Dracului, munte, jud. 
Prahova, pi. Teleajenul, com. 
Drajna-d.-j., acoperit cu p&duri 
seculare de fag! $i braz!. Are 
bogate p£$uni. 

Piciorul - Floarei, munte, jud. 
Bac&u, pi. Tazl&ul-d.-s., de pe 
teritoriul com. Schitul - Fru- 
moasa. 

Piciorul-Floarei, pddure, jud. 
Bac&tt, pi. Tazlfiul-d.-s., com. 
Schitul-Frumoasa, care imbracd. 
muntele cu acela$I nume. 

Piciorul-Gr&di§tei, trup de mo 
fie, nelocuit, jud. Vla$ca, pen 
dinte pe mo$ia Gr5di?tea, pro 
prietate a def. Em. Gr&di?teanu 
Se arendeazS cu Gr£di$tea-de 
Jos, ?i e situat despre Bude§ti 
Prin el trece Valea- Verzi$orilor 
Are o suprafa{& de 344 hect., 
toate arabile. 

Piciorul-Lat, munte, jud. BacSu, 
pi. Muntelul, com. Com&ne§ti. 

Piciorul-Lat, munte, in jud. Su 
ceava, com. M&deiul. 

Piciorul-luif ircfi (Muntele-), 
p&dure particular^, supusd. re- 
gimulut silvic inc& din anul 1883, 
pe mo?ia Muntele * Piciorul -luf- 
firci, pendinte de com. Comar- 
nicul, plaiul Pele^ul, jud. Pra- 
hova. 

Piciorul-Lupului, sat, spre S. 
de satui Ciurea, com. Ciurea, pi. 



Codrul, jud. Ia?i, situat pe Dea- 
lul Pris&cilor, cu 65 familii, saQ 
3 1 8 suflete, parte Rominf ?i parte 
figanY, fo?tI robl ai m&n£stirel 
Birnova, carlse ocupS, cu agricul- 
tura ?i transportul lemnelor de 
prin p&durl. Are o bisericS, de- 
servita de 1 preot ?i 1 cint£re{. 

In apropiere de sat se afl& 
Ci$meaua - Antoniel, izvor de 
ap& minerale. 

Vite: 256 vite mar! cornute, 
cal $i 29 rim&torl. 

Piciorul - Lupulul, culme de 
munte, intre Ri§ca-Mare $i Ri$- 
cufa, jud. Suceava, com. Bog- 
din e^ti, imbr&cata in p&dure 
de brad, fag ?i mesteac&n. 

Piciorul-Negru, pddure, in jud. 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Vin&tori-D umbra va-Ro?ie, situat 
pe mo$ia Cutul-Vin&tori. 

Piciorul-Obrejesculul, munte, 
jud. Baciu, pi. MunteluT, com. 
D&rm&ne$ti, a^ezat pe granija. 
Se inal^a treptat din valea 
piriululUzul,la823 m.,delalocul 
numit Gardul-de-Piatri, pSn5 la 
^1098 m. Pe dealul ce desparte 
acest munte de muntele Muie- 
ru$ul, se incruci$eaz& dou&potecf, 
una care merge la muntele L&- 
pu§ul in Moldova $i alta pe cul- 
mea Magyaros din Transilvania. 
Aci s'a rectificat fruntaria, re- 
venindu-I Rominiel 79 hect. 

Piciorul-Ortoael, munte, in jud. 
Suceava, com. Dorna. 

Piciorul-PetreI,/>£</w/v, pe mo- 
$iea Probote$ti, jud. Dorohoiu, 
pi. Her{a, com. Tirnauca. VezT 
Tirnauca, pSdure. 

Piciorul - Plopului, munte, in 
jud. Suceava, com. Bodg5ne$ti, 
acoperit cu p&dure de mesteac&n 
$i r£chk&. 



Piciorul-Popii, munte, jud. Ba- 
c&u, pi. Muntelul, com. Vfisie$ti, 
din culmea Coasta-NogeT. 

Piciorul-Popii, pddure, jud. Ba- 
c&Ci, pi. Muntelul, com. Vftsie?ti, 
care se intinde pe coastele mun- 
telul cu acela?! nume, apar^intnd 
r&ze$ilor din comun&. 

Are o intindere de aproape 
200 hect. ?i este supusS regi- 
mulul silvic. 

Piciorul-Popii, pddure, numita 
§i PSdurea-Fundoael, d'asupra 
satulul Sodomeni, din com. P&$- 
cani, jud. Suceava. 

Piciorul - Popii - Tarni^a, pd- 
dure, jud. Bac&u, pi. MunteluT, 
com. V2Lste$ti, a r&ze?ilor, po- 
pulate cu fagl ?i ?tejarl, $i avind 
o intindere de 90 hect. 

Piciorul-Porcului, munte, jud. 
BacciQ, pi. Trotu^ul, com. Tir- 
gul-Ocna, situat pe dreapta Tro- 
tu^ulu! §i despir^it de muntele 
M&gura prin Valea -Sl&niculul, 
iar de muntele Cro^na, prin pi- 
riul Valea-Rea. 

Piciorul-Porcului, piriu, jud. 
Bac£u, pi. Trotu^ul, com. Tir- 
gul-Trotu?ul; ese din muntele 
cu acela^I nume $i se scurge 
in SUnic, pe dreapta, mal in 
sus de piriul Valea-Rea. 

Piciorul-Sacuilor, munte, in jud. 
Suceava, com. M&deiul. 

Piciorul-Scurt (Dealul), munte, 
in jud. Suceava, com. $arul- 
Dornel. 

Piciorul-Stancului, pddure fo- 
ioasi, jud. Bacdu, pi. Tazl&ul- 
d.-s., com. Buc?e?ti, supusi re- 
gimului silvic. Are o intindere 
de 1250 hect., apar^inind d-nel 
Profira Donicl. 



Digitized by 



Google 



PICIORUL-STtNCEl 



702 



PIELE^TI 



Piciorul-Stlncei, munte, in jud. 
Suceava, com. Sasca. 

Piciorul-Stlnel, munte, in jud. 
Suceava, com. BogdSne^ti, a- 
coperit de p&dure de mesteac£n 
?i r&chit&. 

Pico§elul, plain, celeag£ muntele 
Pico^ul cu muntele Pitica din 
com. Chiojdul, jud. Buz&u. 

Pico§ul, munte, in jud. Buzlu, 
com. Chiojdul - din - Bisca, c&t. 
Piescioara, jud. BuzSu; intr'o 
ramifica^ie a sa se afl& o esca- 
va^iune verticals, numita Gaura- 
Zmeulul, saii Gaura-Dracului. 

Picul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., 
com. Jin^reni, cu 458 suflete, 
locuind in 58 case. Este a§ezat 
la 100 m. departe de malul 
drept al riulul Jiul $i sub coasta 
dealulul Picul, de la care $I-a 
luat numele. 

Picul, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. 1" in^reni, satul Picul. 

Picul, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. fin^- 
reni, pe care se gSse^te padure. 
Aparfine clSca^ilor. Are vil pe 
dinsa. 

Picul, pddure particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. f \n\k- 
reni, in intindere aproximativS. 
de 350 pogoane. Aparfine cl&- 
ca^ilor. Populate cu stejarl, go- 
runT, cerl. 

Picule§ti, sat, jud. Arge?, pi. 
Oltului, pendinte de com. rur. 
B&rbate$ti. Are 30 de familii. 

Pielea, com. rur., la extremitatea 
de E. a pla$el Marginea, jud. 
Teleorman, limitrofe cu judeful 
Vla^ca, a$ezat& in valea Teleor- 
manulal, pe dealul din stinga 



riulul. Are al&tur at e patru c&- 
tune: Purani, la N.-E. cSt. de 
re$edin{&, situat pe deal; Mir- 
zSne?ti, la S., in vale peste o 
vilcea ; Pielea-de-Sus (re?edin{a) 
tot pe vale $i Pielea-de-Jos, pe 
deal, ce-I mat zice §i Groseni, 
alipite. 

Teritoriul com. ocupS o su- 
prafa^S de peste 8000 hect., cu 
toate mobile de pe dinsa. 

Se invecine?te la N. cu c&- 
tunul G£vane?ti, din com. M&- 
gura, jud. Vla?ca; la S., cu 
com. Atirna^i; la E., cu com. 
MSgura-LSceanca, tot din jud. 
Vla$ca $i la V., cu domeniul 
ora^ulul Alexandria. Este una 
din comunele cele mal populate 
$i prospere ale jude^ulul. 

Pe lingei comuni, curge riul 
Teleormanul, care ud& toata. la- 
turea despre N.-V. $i S.-V. ; Pi- 
riia^ele Vajostea $i Gabrul, ce 
izvoresc din vllcelele despre E., 
formind diferite viroage, se scurg 
in Teleorman. 

Are o populate de 1846 su- 
flete, din care 353 contribuabilf. 

Are o ?coal& condusS de un 
investor §i frecuentatS de 21 
elevi; 4 biserici, in rie-c^re 
c&tun cite una, deservite de 
3 preojl, 4 cintHreflf ?i 4 para 
ciiserl. 

B jdgetul comunel este de lei 
9462, banf 55, laveniturl ?i de lei 
7967, banl 55, la cheltueli. 

Vite: 1576 caT, 20 m&garl, 
1 1 12 vite marl cornute, 6328 
vite mid cornute $i 904 porcl 

Calitatea solulul este din cele 
bune. 

Pe apa Teleormanului sunt 
doua mori : una in dreptul c&- 
tunulul Pielea-d. s. ?i a doua in 
c&tunul MirzSne^ti. 

CStunele sunt legate intre ele 
prin ?osele vecinale; din c&t. 
Purani merge o ramurS la cSt. 
G&v&ne$ti din jud. Vla$ca, iar 
din c&t. Mirz^ne^ti o alta spre 



c3t. Pu^intei de la com. Atir- 
nafi ?i de acolo in $oseaua ju- 
de{ean& Alexandria- GiurgiO. 

In marginea despre V. a 
comunel este M&gura-C&{elului, 
care servi ca semn de hotar 
cu domeniul ora$uluI Alexan- 
dria; are o inal^ime de 23 m. ?i 
un ocol de 120 m. 

In partea despre E. sunt alte 
doua m5gurl, inalte ?i acestea 
de cite 28 m. ?i cu un ocol de 
100 m. 

Distan{a de la Pielea p&n£ 
la Alexandria este de 8 kil. ; 
p£n£ la Ro$iori, de 40 kil. ; p&ni 
la Turnul-Mclgurele, de 54 kil. 

Piele§ti, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 20 kil. de Craiova, 
situate pe ambele maluri ale 
riulul Tesluiul. 

Se invecine?te: la N., cu co- 
munele B&leasa §i Cimpeni, din 
jud. Romana^i, de care se des- 
parte prin Valea-Lungi; la S., 
cu comunele Co§oveni, Preajba, 
?i cu o parte din p&raintul ce 
aparfine ora?uluI Craiova; la 
E., cu comunele Rob&ne$ti $i 
Golfinul, din jud. Romana^i ; la 
V., cu com. Gherce^ti. 

Limita liniel de N. incepe 
din hotarul comunel Gherce$ti, 
merge de la V. la E. in linie 
dreapta, pe piriul numitValea- 
LungS, ce o desparte de com. 
B&leasa, apol se indrepteaz& 
spre N., p&nS ce intilne^te ho- 
tarul comunel Cimpeni §i de 
aci spre E., pinS in hotarul co- 
munel Rob&ne$ti, din Romanafi. 
Limita liniel de E. este o linie 
conventionale!, cu indreptarea de 
la N. la S., p&ni in dreptul co- 
munel Co?oveni. Limita dc S. 
are indreptarea de la E, la V. 
$i este formats de o linie con- 
ventionale. Limita de V. are 
indreptarea de la N.-S. 

Mai inainte, aceast& comun& 
se numea Ciume?ti. 



Digitized by 



Google 



P1ELE$TI 



703 



PIELE?TI 



Se compune din 6 catune : 
Lacri{a Mare (saQ de-Sus), La- 
cri^a-Mica (saQ de-Jos), Langa, 
Nichitoaia, Piele^ti $i Pir$ani. 

Catunul Piele$ti se afla situat 
in centru. Se limiteaza: spre 
V M cu com. Gherce?ti ; la E., 
cu catunul Pir$ani; la S., cu 
com. Preajba $i la N., cu cat. 
Langa, ce se afla a^ezat pe 
Valea-Lunga. 

Catunul Langa ce se afla la 
N. de Piele?ti, se margine^te : 
la E., cu comuna Cimpeni, din 
jud. Romanafi, la V., cu com. 
Ungureni, tot din acela§T judef, 
iar la N. cu com .Baleasa, din 
jud. Romana{i. 

Catunul Pir^ani, care se afla 
la E. de Piele^ti, pe albia riu- 
lul Tesluiul, se margine^te: la 
E., cu com. Robane$ti, din jud. 
Romana^i, la N., cu com. Cim- 
peni, din judeful Romanafi, iar 
la S. cu cat. Lacrifa. 

Catunele Lacri^a-Mare ?i La- 
crita-Mica sunt situate la S. de 
catunul Piele$ti. Se marginesc: 
la E., cu com. Golfinul, din 
jud. Romana^i ; la V., cu urbea 
Craiova; la N., cu com. Roba- 
ne?ti $i la S., cu Co^oveni-d.-s. 

Catunul Nichitoia se afla 
la V. de cat. Piele^ti §i se in- 
vecine^te: la E., cu com. Gher- 
ce$ti, Ja N., cu com. Baleasa 
din jud. Roraanafi, iar la S., cu 
com. Preajba. 

Terenui comunel este $es. Se 
gasesc in comuna cite-va dea. 
luil cu o Jnal^ime de 30—40 
m., care formeaza albia riulul 
Tesluiul ?i pe care se cultiva 
cereaie; numaf partea de S. E. 
este acoperita cu padurf ; iar 
dealul de S.V., din jurul Craio- 
Vel, este acoperit cu vil. 

Comuna este udata de riul 
Tesluiul, care izvore$te din com. 
Balota, pi. Amaradia $i se varsa 
in Olt, pe dreapta, in dreptul 
com. $tefane$ti din jud. Ro 



mana^i ; intra pe la V. in co- 
muna, ?i curge de la V. spre 
E. prin cat. Nichitoaia, Piele^ti 
§i Pir?ani. 

Tesluiul prime$te in comuna, 
pe dreapta: Belciugafi-MicI, ce 
se varsa in Tesluiul, pe teri- 
toriul catunulul Piele?ti ; Belciu- 
ga^i-Marl, ce se varsa in cat. 
Pir?ani, in dreptul podulul de 
fler, de peste Tesluiul, din drep- 
tul cail ferate Bucure?ti - Vircio- 
rova ; Valea-Via^tei, care izvo 
re$te din cat. Piele^ti, curge de 
la V. la E., trece in jud. Ro- 
manafi $i se varsa in riul Tes- 
luiul, in dreptul comunel Po- 
pinzele^ti. 

Pe stinga prime^te mal la 
vale de Pir$ani, apa Valea-Lunga. 
Se une§te pe stinga cu valea 
Draghici. Valea-Lunga se varsa 
in riul Tesluiul in dreptul catu- 
nulul Golfinul. Tesluiul se revarsa 
in timpurl ploioase $i la topirea 
zapezel. 

Pe Tesluiii se afla trei podurl 
de lemn §i unul de fler al cail 
ferate Bucure^ti -Virciorova, ce 
trece prin cat. Pir^ani. 

In comuna sunt 4 bisericl. 
Una, in cat. Piele$ti, fondata in 
anul 1859, s'a terminat la 1862. 
In tinda bisericei se afla ur- 
matoarea inscrip^ie: 

Aceasta sfinta si dumnezeiasca bi- 
serica a fost facuta de obstia locuitori- 
lor, tnccputa la 1859, Iulie 9, si termi- 
nate la 1862, Oct. 16, cu stflruinfele lo- 
gofatulut Dinca Florcsceanu, a capita- 
nului Mihail Vilcancscu, loan Ca£u, etc. 

Aceasta biserica este facuta 
din zid $i are hramul Sf. Voe- 
vozl Mihail $i Gabriil. 

Biserica din cat. Lacri^a-d.-s., 
facuta de sateni, cu ajutorul 
Paharniculul Nicolae Otetele- 
$anu, are hramul Sf. Nicolae. 
In tinda bisericei se gase^te ur- 
matoarea inscrip^ie: 

Aceasta biserica a fost ridicata de 



catre obstia locuitorilor si mareJe Pa- 
harnic, proprietarul mosieT Lacripi, Ni- 
colae Otetelesanu, la anul 1848, Mai 17. 

Aceasta biserica e facuta din 
zid. 

Biserica din Nichitoaia e fa- 
cuta din birne $i daruita acum 
45 anl acestu! catun, de com. 
vecina, Flore?ti ; are hramul 
Adormirea Maicel Domnulul. 

Biserica din Langa, fecuta 
din zid $i in tinda careia se g£- 
se$te o inscripfie care arata ca 
a fost zidita la anul 1844, de 
catre proprietarul catunulul, nu- 
mit Dumitru Geanoglu $i e azl 
ruinata. Cele trei bisericl in care 
se oficiaza sunt deservite de 
3 preotl ?i S cintareflf. 

Sunt doua ?coale mixte, una 
in catunul Piele§ti ?i alta in 
Lacri^a-Mare. §coala din Piele$ti 
funcfioneaza din 1839; cea din 
Lacri{a-Mare din 1888. Sunt 
conduse de dol inva^ator! $i o 
inva^atoare ?i frecuentate de 
105 copil. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 3 14 impaminteni^i, iar dupa 
legea din 1879, sunt 21 in- 
surajel. 

Are o populate de 2420 su- 
flete: 1192 barba^I ^i 1228 fe- 
me!, locuind in 465 case $i 193 
bordee. 

Suprafafa teritoriului comunel 
este de 10971 pog., din care 
9800 pog. arabile, 26 pog. fi- 
ne^e, 132 pog. izlaz, 296 pog. 
padure. 

Proprieta^ileparticularilor sunt 
in intindere de 9800 pog., a- 
ducind un venit de 98000 lei. 

Locuitorii mo^neni au §i el 
peticelele lor de pamint, iar o 
buna parte apar^ine bisericei 
Sf. Gheorghe-NoiJ, din Craiova. 

Se gasesc in comuna 4 cete 
de mo^nenl: Ione$ttt, Oltenil, 
Vilcane§til ^i Piele§tenil. 

Pe pamintul arabil se cultiva 
gnu, porumb, orz, ovaz, etc. 



Digitized by LiOOQ IC 



PIELE?TI 



704 



PIETNA-jm 



Pe teritoriul Piele^tilor se ga- 
sesc 3 paduri, din care una a 
statuluT, numita Pirsani-Roba- 
ne$ti, cu o intindere de i20pog.; 
alta de 150 pog., pe proprie- 
tatea d-luf Ple?ia 91 una de 26 
pog., ad-neT Ioana GrSdi$teanu. 

Aceste paduri sunt populate 
cu cer, stejar ?i mat cu seamS 
girni$a. 

Viile, in intindere de 468 V2 
hect. aparjin locuitorilor din 
comuna $i citor-va Craioveni. 
Toate se g&sesc pe mobile mo$- 
nenilor Vilcane^tl $i pe pro- 
prietatea bisericer Sf. Gheorghe- 
NoQ din Craiova. Acestea din 
urma apar^in mSn5stirei Jitia- 
nul, m&n&stirel Bucov&ful, d-lor 
Alecu Papa, Ni^a Popescu $i 
G. M. $tirbeiu. 

Sunt in Piele^ti 18 meseria^I 
$i 12 circiumarf. 

Comuna este str&b&tuU de 
calea ferata Bucure^ti - Vircio- 
rova, care intra prin partea de 
S. a comunei, in dreptul cat. 
Pir^ani, face o curba spre N., 
trece prin acel catun $i se indrep- 
teaza spre N.-E. Stasia de drum 
de fier numita Piele?ti este la 

3 kil. de comunS. Alte c£i: 
calea judefeana Craiova-Cara- 
cal, lung&de 3 J /i kil. in comuna, 
ce trece pe linga cat. Langa; 
calea nationals Craiova-Bucu- 
re$ti, lungi in comuna de 12 
kil. ; calea comunaia, lungS de 

4 kil., care str&bate comuna 
de la V. la E., trecind prin cat. 
Nichitoaia, Piele^ti $i Pir$ani. 

Budgetui comunef e la veni- 
turl de 5656.91 lei §i la chel- 
tuell, de 5602.33 leT. 

Piele§ti, sal, cu 32 familil, sau 
150 suflete, jud. $i pi. Arge?, 
ftcind parte din com. rur. Bas- 
covele. Aid este re$edin$a pri- 
mariel. Are o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de un 
preot ?i un paracliser. 



Piele§ti, sat, in jud. Dolj, plasa 
Ocolul, com. Piele^ti, re$edinja 
primaries Are o populate de 
1068 suflete, locuind in 180 
case $i 51 bordee; o $coala 
mixta, ce func^ioneazi din 1839 
?i e condusei de un invafator 
$i frecuentata de 68 copif, o 
biserica cu hramul S -fil Voi- 
vozl Mihail $i Gavril in buna 
stare, fondata la 1859, termi- 
nata la 1862 $icare are in tinda 
urmatoarea inscrip^iune : 

Aceasta sfinta si Uumnezeiasca bise- 
rica a fost (acuta de obstca locuitorilor, 
inceputa la 1859, Iulie 9. si terminatS la 
1S62, Octombiic 16, cu staruin^elc logu- 
fatulut Dinca Flore>teanu, a capitanuluT 
Mihail Vulcancscu, loan Ca£u. 

Sunt in sat 7 circiuml. 
Meseria^: 3 cizmarT, 4 ro 
tari $i 1 dulgher. 

Piele§ti, sat, facind parte din com. 
rur. Bate^ani, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. Are o populate de 387 
locuitorf. 

Piele§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dolj, pi. Amaradia, cat. Piele^ti, 
pe Hnia Slatina-Craiova, pusa in 
circulate la 5 Ianuarie 1875. Se 
afla intre stabile Bal? (1 6.1 kil.) 
$i Circea (6.7 kil.). Iiialfimea d'a- 
supra nivelulul Marif , de 1 7 1 '".36. 
Venitul acestef stafif pe anul 
1896, a fost de 24439 ' e *> S3 
banl. 

Piele§ti, mo fie particulara, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Piele^ti, 
aparfinind mo?nenilor. 

Pielitul, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul com. rur. 
Ba^-Chioi ; se desface din Dea- 
luljidinii; se intinde spre N., 
intr'o direcfie generala de la S.- V. 
spre N.-E., brazdind partea de 
V. a pla$ei $i cea de S. a com.; 
se intinde de-alungul Vail-Jidi- 
nil; se prelunge$te, spre N., cu 



deal u rile Ciz-Bair $i Cuzul-Mare; 
pe la poalele sale de V. merge 
drumul comunal Ciucurovul- 
Ba^-Chioi; este acoperit cu 
paduri intinse. 

Pieptea, trup de mo§ie % pe teri- 
toriul com. PiaCra, jud. Teleor- 
man, fosta proprietate a sta- 
tulul ?i actualmente a d-lul I. 
Dumitrescu, din com. Voivoda 
$i a altor locuitor!. 

Se margine^te cu mobile Voi- 
voda, Starifa 91 Vii^oara. 

Locuitorii 11 zic ?i Voineasca. 

Are o intindere cam de 720 
hect. \ fost vinduta actualilor 
proprietari in 1887 §i facea parte 
din mobile minastirel Cotroceni. 

Piepte^ti, sat, cu 17 familil, jud. 
Arge§, pi. Oltul, fadnd parte din 
com. rur. Cremenari-Fiaminda. 

Pierla, sau Vii§oara,//r/7^, care 
incinge com. Pucheni-Marl, pi. 
Crivina, jud. Prahova, in partea 
de V. $i S. Izvore^te din com. 
Tirg^orul, curge spre S.-E. §i 
se varsa in riul Prahova, aproape 
de com. Buda-Palanga. 

Piersica, sat, in jud. Ialomifa, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
Bordu$elul, situat, spre dreapta; 
la 3 kil. de riul Ialomi^a, sub 
coasta Baraganulu! $i la 4 kil. 
spre V. de satul de re^edin^i. 
Are : o populate de 45 fami- 
lil ; o ?coala mixta, condusa de 
un inva^ator; o biserica. 

Vite: 100 cat, 160 bof, 600 
01, 2 bivolf $i 60 pore!. 

Piersica, lac, in jud. Ialomtya, 
pi. Ialomi^a-Balta, ltnga satul 
Piersica, din com. Bordu^elUl. 

Pie§ti, silifte, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s , com. Filia$i. 

Pietna^ul, girld, in jud. Tulcea, 



Digitized by 



Google 



P1ETRARI 



705 



PIETRARI-DE-SUS 



prin care girla DunSvS^ul co- 
munic£ Cu Iacul Dranovul, si- 
tuate in partea de S.-E. a pl5?ef 
Tulcea $i in cea de S. a com. 
Moru-Ghioi, $i anume pe teri- 
toriul Ceitunulut s&ti Dun&v&tul- 
d.-j. ; are o directiune generals 
de la N. la S., curgind tot 
prin stuf, $i o lungime de 5 kil. 

Pietrari, com. rur., in jud. Dim- 
bovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, 
situate la 25 kil. spre N.-V. de 
Tirgovi^te, pe valea Riuluf-Alb 
$i intre dealurile: Plaiul-Morlf, 
D umbra va $i Plaiul-Cur<itorilor. 
Prin raionul com. curge Riul- 
Alb. Se compune din $ase c£- 
tune : Manga, Cornafelul, Mid- 
dle, Gura-B&rbuletulul, Dealul 
§i Strimbul, cu o populate de 
2287 locuitorf. Are: dou& uliff 
maT insemnate: Uli^a-Principali 
$i Decindea; dou£ biserici; o 
scoala ; tref morf de ap& (f&cae). 

Locuitoril aQ : bof, vadf, cai, 
capre §i cultivS porumb, cinepS. 

Are cariere de pietre de moarS 
de o calitate foarte bun& ?i 
pSdurl intinse. 

Aci se fac dou& tirgurf anuale, 
unul la 29 Iunie ?i altul la 7 
Ianuarie. 

Pietrari, p&n& la i883,afost 
re§edin{a subprefecturef plaiulu! 
Dimbovi{a, care de la aceaste 
data s'a unit cu plaiul Talomi^a, 
avind amindou& unite re$edin{a 
in com. $erb£ne$ti-Podurile, unde 
sunt $i b&ile Pucioasa. 

In com. Pietrari, vizitatorul, 
intre altele, g&se^te pe un deal 
cu o pl&cute priveli^te, frumosul 
castel al d-luf Gr. B3nescu-Pin- 
coiul, foarte vizitat de trecStorf. 

Pietrari se invecine^te : la E. 
cu com. Cucuteni, la V. cu Ge- 
menea $i Voine$ti, la N. cu com. 
Birbulejul $i Riul-Alb ?i la S. 
cu com. Izvoarele. De Cucuteni, 
Gemenea $i Voine?ti, se desparte 
prin dealurf, v&f $i pSdurl; de 



Barbuleful $i Riul- Alb, prin valea 
piriului Turluiui $i parte prin apa 
plriului Riul Alb; de Izvoare se 
desparte prin lunca Riuluf-Alb. 
E str&b&tute de o $osea vecino- 
comunala foarte frumoasS, du- 
cind la Izvoare ; iar cu Cucuteni, 
Gemenea $i Voine?ti, se une?te 
prin drumuri practicabile ne?o- 
seluite. 

Pietrari, sat, facind parte din 
com. rur. P£u?e$ti-Magla$i, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. Are o po- 
pulafiune de 300 locuitorf. 

Pietrari, deal, la E. com. Fo 
le$ti-d.-s., pi. Horezul, jud. Vil- 
cea, cu virfurile : Piscul-Vi$eni, 
Plopeanul §i Coasta-Lung&. 

Pietrari, proprietate a statuluf, 
jud. Arge$. Vezf mo$ia Mu§£- 
te^ti. 

Pietrari, Coasta-Mierla§i Vla- 
duceni, pddurt particulare, su- 
puse regimulul silvic, pendinte 
de com. P£u$e$ti-Magla$i, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. 

Pietrari-de-Jos, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Ocolul, situate pe 
riul Otes&ul, la 20 kil. de ca- 
pitala judefuluf ?i la 15 kil. de 
a plaiuluf. La 1875—76 a for- 
mat o singurS comunS cu Pie- 
trari-d.-s. 

Are o populate de 822 lo- 
cuitorf, din care 153 contribua- 
bilf, locuind in 193 case; o 
$coala, frecuentate de 89 copif ; 
3 bisericf : C&rpini$ul, Jilava, con- 
struite in 1861 de locuitorf $i 
Schitul, cu inscripjia : 

Aceasta sfinta biserica tntru care se 
vesteste $i praznueste Blagosloveniile prea 
sfintei si pururea Fecioara Maria, estc 
zidita cu toata cheltuiala parintelui K.ir 
Clement, Episcopul Noulut-Severin, in 
zilcle prea luminatului Domn Ion Ra- 
covija Vocvod, la curgerea anilor 1728. 



Locuitoril, pe linga agricul- 
ture, se ma! ocup& cu dulgheria 
§i rot&ria. Ef aQ : 80 caf, 172 
bof, 160 vacf, 2i capre $i 215 
porcf. 

Pe riul OtesSuI, in #raionul 
comuneT, sunt 4 morf de m&- 
cinat. 

Locuitoril sunt mo^nenf, afar& 
de 12, carf s'au improprieterit 
la 1864, pe 24 hect. din mo?iile 
d-lor G I. Pietraru ?i G. Pietraru. 

La locul numit Urzicarul e 
un piriu s^rat. 

Veniturile com. suntde 1300I. 
^i cheltuelile, de 1157 !ef, anual. 

$oseaua de pe valea OtSsSu- 
luf leagS comuna cu P&u$e§ti- 
Ot^sciul $i Pietrari-d.-s., iar §o- 
seaua Dealul-Strimba o leagS 
cu com. Birlogul ?i Stoene^ti. 

E brSzdata de Dealul-Mare, 
Stiviturul, de Poianajilavef ^i 
e udata de v&ile : Mantef, Po- 
lima, Ciinelui, Vi?anului, CSLpi- 
\w\ % P£satul ?i Piriul-SSrat, pre- 
cum $i de riul Ot5saul, care o 
strabate de la N. la S. 

Se margine§te: cu com. Piu- 
9e^ti-OtSseiul, de care se des- 
parte prin Valea- Mare cu Stoe- 
ne?ti ?i Birze?ti, de care se des- 
parte prin Dealul-Mare, $i cu 
Fole$ti-d.-s., de care se desparte 
prin dealul Stiviturul. 

Pietrari-de-Jos, deal, in raio- 
nul com. cu acela$f nume, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea, pe care se 
cultivS 1 hect., 50 arif vie. 

Pietrari-de-Sus, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Ocolul, divizate in 
4 mahalale : Strata, Mote^ti, 
Ogr2zul $i Virtoapa. La 1875 — 
76 era unite cu Pietrari-d.-j. 

E situaU pe partea dreaptS 
a riuluf Ot&s&ul, pe ambele la- 
turf ale VailSlrate ^i pe valea 
Manta, $i pe ni$te dealurf inalte $i 
ripoase, la 24 kil. de capitala 
jud. §i la 16 kil. de a plaiuluf. 



Digitized by 



Google 



PIETKARUL 



706 



TIETRAKIA 



Are o populate de 1290 lo- 
cuitorl, din care 257 contribua- 
bilf, locuind in 285 case; o bi- 
serica, recladita la 1862 de e- 
noria?T, in locul alteia vechT; 
o §coala mixta, infiin^ata la 1856 
?i frecuentata de 48 copif, in- 
tr'un local cladit la 1886. 

LocuitoriT sunt mo^nenf, ?i se 
ocupa ma! mult cu transportul 
sarel de la Ocnele-MarT. 

Vite: 102 bof, 343 vacT, 193 
cat, 22 capre §i 34 of. 

In partea de N.-V. a com. 
se presupune a fi apa iodata $i 
alte ape minerale. Mat este o 
localitate cu apa sarata de unde 
i§T trage numeie sorgintea Va- 
iea-Sarata, ce se varsa in riul 
Otasaul, avind direcfia de la 
V. spre E. 

Budgetul com. e la veniturf 
de 1675 lei ?i la cheltuell, de 
1667 lei. 

$oseaua de pe Valea-Otasau- 
lul, inlesne?te comunica^ia intre 
Pietrari-d.j. $i Birze$ti. 

E brazdata de dealurile : Spi- 
netele, Ripile, Rata, Grindeanul, 
Piscul-luiNeagoe, Guca, Stivi- 
turile, Morota, Ripa-Prigorief, 
Raboaca, $. a. SurpaturT, vaT, 
valcele $i fintini sunt o mul^lme 
in centrul $i in jurul comunet 
?i maT multe in partea de V. 

In partea de E. curge riul 
Otasaul, avind direcjia de la 
N. spre S. 51 in care se varsa 
Valea-Sarata, Manta, Neaura, 
Durduci, toate curgind in di 
rectfa de la V. spre E. 

Se invecine$te: la N. cu Bir- 
ze$ti 91 Coste^ti ; la E., cu Stoe- 
ne?ti $i Pietrari-d.j., de care se 
separa prin Valea-ManteJ, $i la 
V., cu Fole§ti-d. s. ?i Tom?ani. 

Pietrarul (Mo§e§ti), catun al 
com. Trestia, jud. Buzati, cu 
380 locuitori %\ 69 case. 

Pietrarul, piriias, in jud. Buzau, 



com. Trestia. Izvore?te din catu- 
nul Punga, de la Malul-Ro^u, se 
une§te cu izvoarele Tisea $i 
Punga §i se varsa in Sarafelul- 
Balane^tilor, in catunul Lunca- 
Frumoasa. Apa sa e sarata, din 
care cauza se mat nume$te $i 
Saratelul-Pietrar. 

Pietrarului (Virful-), munte, in 
jud. Buzau, com. Trestia, catu- 
nul Pietrarul, ramificajie din 
muntele Panataul. Are finea^a. 

Pietrara§ul, pirin, pemo$iaHa- 
pii, com. Virful-Cimpulul, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Pietraria, sat, cu cite-va case, 
formind un trup cu satul Bir- 
nova, com. Buciumi, pi. Codrul, 
jud. Ia$i, $i situat pe coasta dea- 
luluT Pietraria, bogat in cariere 
de piatra. VezI Birnova, sat. 

Pietraria, deal, ce se ridica in 
mijlocul com. Deleni, jud. Bo- 
to$ani. E continuarea dealulul 
fencu^a din com. Store?ti, Ra- 
deni ?i Feredieni §i se termina 
linga ora^elulHirlaul. Se nume$te 
ast-fel delacarierele depiatracare 
se exploateaza. De aid se scot 
§i se fabrica renumitele pietre 
de moara numite de la HirlaQ. 
Se mal scoate $i prunt pentru 
sosele. Pe coasta dealulul de 
E. sunt a^ezate satele Slobozia, 
Deleni $i Macsut, iar coasta de 
V., este acoperita cu codri. 

Pietr&ria, cariera de gips, cam 
spre V. de satul Cuzlaul, com. 
Horodi$tea, pi. Prutul-d-j., jud. 
Dorohoiu, pe coasta inalta a 
dealulul Prutul. Aicl se afla un 
strat gros de piatra calcarica, 
?i cu mulflf bolovani pe supra- 
fa$a\ Sub stratul calcaric se afla 
o patura groasa $i intinsa de 
gips, ca o masa compacta. Din 
ea se extrage lespezi $i bucaflf 



in diferite mariml $i forme, pen- 
tru inscripJiT, coloane §i trepte. 
Piatra este de coloare alb&su- 
ra ?i icl-colea cu micT p&rflf 
cristaline. Bolovanil §i buc&te- 
lele e^ite din taerea buca^ilor 
marl, se string de sStenT, ^i 
arse in cuptoare formeazl un 
soiu de var pentru varuitul ca- 
selor $i care serve?te §i cojo- 
carilor pentru a albi pieile du- 
bite. De asupra pitureT de gips 
se afla mal multe strate sub{iri 
de humS argiloas£ in diferite 
colorl. Acest pamint fiind umed 
$i moale se modeleaza dupa vo- 
in{a, lipindu-se de mina 5*1 de 
orf-ce alt obiect ca $i ceara calda ; 
expus'la aer se invirto^aza* 

Pietraria, caricrd de piatra, la 
locul numit ?i Stinca, pe mo- 
?ia Ivancaufi, com. Paltini^ul, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, pe 
malul drept al Prutulul, cu piatra 
de grezia ?i de gtps. Cea din- 
tiiQ se intrebuin^eaza la zidarie 
?i la fintini; cea de a doua 
fiind in bucafele, bolovanil se 
ard $i se intrebuinfeaza de cojo- 
carl la albitul pieilor $i de sa- 
tence la varuitul caselor. Bu- 
ca^ile marl se intrebuinteaza ca: 
pietre de morminte, coloane, 
ornamente, u§orI de ferestre $i 
u?e, trepte, $. a. Din aceasta 
piatra s'aQ carat multe buca^I 
la zidirea edificiulul Mitropoliel 
din Ia?i. Extragerea pietrel se 
face dupa sistemul ordinar $i 
in pufina cantitate. 

Situa^ia geologic^ la aceasta 
cariera este aceasta: 

Suprafa^a are patura destul de 
groasa pe unele locurl, de pS- 
mint negru $i fertil, saQ pamint 
vegetal. Sub patura aratata vine 
o alta de lut galben sec, sub- 
^ire pe unele locuri, iar pe al- 
tele destul de groasa. Dupa a- 
ceasta vine patura sutyire de 
huma-vinata, ce se intrebuin- 



Digitized by 



Google 



PIETRARIA 



707 



PIETRELE 



{eaz& de s&tence la muruiala pa- 
re^ilor easel. In urma acestel 
pature vin bolovanif mar! de 
piatra grezia, iar pe unele locuri 
chiar blocuriintregf; apoi, o pa- 
tura de nisip ce acopere s tinea 
de gips. Aceasta piatra cind se 
estrage e cam moale, dar pus£ 
in contact cu aerul devine tare. 
Coloarea ei este alba~cenu§ie. Din 
loc in loc, se v£d pe fa{a par{i 
m icier is tali nezahSroase, din care 
unele destul de sclipitoare. Ase- 
minarea mare ce are aceasta 
piatra cu acea de la Hotin din 
Basarabia, a f&cut sa se creada* 
ca ambele cariere ar fi avind 
intre ele legaturi subterane. 

PietrSria, piria, pe mo$ia Tu- 
reatca, com. cu ace!a$I nume, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

PietrSri^a, piria, jud. Dorohoiu, 
pi. Berhometele, com. Virfui- 
Cimpulul ; izvore$te din Dealul- 
Pietrftriel, de pe mosiea Hapii, 
si se varsS. in Siret. 

Pietrei (Col^ul-), colina, in ju- 
deful Buzau, com. Pietroasa- 
d.-j., c&t. Ochiul-Boulul, ramifi- 
cafie din munteie Istri^a; de 
aci Jncepe padurea statulul Bra- 
dul $i Berca. 

Pietrei (Dealul-), deal pietros, 
in mijlocul padurel Deleni, com. 
Deleni, jud. Botosani, si in a- 
propiere de desfiin{atul schit 
Lacurile. Intr'o stinca din acest 
deal se afla o pe$tera, despre 
care se zice ca era locuita de 
sihastri ; legenda spune ca ni$te 
hotf ar fi ucis pe siha$tri $i 
s'ar fi a§ezat acolo, de unde 
pe?tera a luat numele de Bolta- 
Tilharilor. Se vad aci sSpate 
in piatra mese, paturf, cuptoare, 
etc., iar pe pereff sunt ni$te in- 
scrip^ii nedescifrabile. 

De pe virful acestui deal inalt, 

$$$17. Jfarwta JHcfionar Q—graAe. ToL IT. 



privirea se intinde pe toata re- 
giunea. Stinca din virf mal 
poarta numele de Piatra-$oi- 
mulul. 

Pietrei (Dealul-), deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Lipnifa, $i 
anume pe acela al catunulul 
sau Co§lugea ; este o prelungire 
orientala a dealulul Uzum-Bair ; 
se intinde spre E. intr'o direc- 
\\e generala de la S.-V. spre 
N.-E., printre vaile Co$lugea si 
Ghiol - Ceair, brazdind partea 
de N. a pla§el §i a comunei; 
este de natura pietroasa ; rami- 
ficafule sale orientale se ter- 
mina pe malul V. al Tezerulul 
Oltina, facindu-l inalt §i stin- 
cos; are inaljime de 89 m., do- 
minind vaile Co^lugea $i Ghiol- 
Ceair; este acoperit cu livezi, 
cu pu^inl arborl, iar la poalele 
sale de S.-V. se gasesc cite- 
va vil. 

Pietrei (Dealul-), deal, in jud. 
Neam$u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Pingara^i, situat pe mo?ia Tar- 
caul; se deface din ramura 
munjilor Magura-$omuzului, in- 
tinzindu se in direc^iunea E., 
printre Piriul-Batrinel §i Piriul- 
PletreT, pana in malul sting al 
piriului Tarcaul. 

Pietrei (Dealul-), deal. VezI Su- 
rane$tilor (Dealul-), din com. 
Codae^ti, pi. Mijlocul, judejul 
Vasluiu. 

Pietrei (Girla-), piriia§, in jud. 
Neam$u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Pingarafi; izvore^te dintre ra- 
mura munfilor cu acela^I nume 
?i Magura-^omuzulut, curgind 
printre amindoua pana la var- 
sarea sa pe partea stinga a pi- 
riului Tarcaul. 

Pietrei (Izvorul-), izvor, in jud. 



Buzau, com. Lapo§ul; incfepe 
din Predealul - Buzaulul $i se 
scurge in piriia^ul Pietrosul. 

Pietrei (Mun{ii-), ramura de 
munfl, in jud. Neamju, pi. Bis- 
trifa, com. Taziaul, situate la E. 
de munteie Meri§orul, pe ho- 
tarul despre jud. Bacau. 

Pietrei (Valea-), vale, in jud. 
Gorj, plaiul Novaci ; incepe din 
partea de S. a muntelul Gura- 
Piaiulul $i se prelunge§te spre 
V., pe o intindere de 6 kil., la- 
sind spre N. munteie Talpe^iul 
$i spre S., Dealul-Lung ; din 
munteie GuraPlaiului curge un 
mic plriu, care poarta numele 
vae! ?i care se varsa in Bistrifa. 

Pietrei (Virful-), munte (1300 
m.), in jud. BuzaQ, com. ?i cat. 
Mlajetul. In partea de N. sunt 
sapate mal multe grote, unde, 
spane legenda, s'ar fi ascuns 
Tatarii. 

Pietrei (Virful-), munie, in ju- 
deful Buzau, com. Paltineni, ca- 
tunul Piatra, culminate a mun- 
telul Catia?ul, compus numaT 
din stincl, din care o parte ame- 
nin^a sa cada. 

Pietrei (Virful-), virf de deal, 
in com. Tei$ani, plaiul Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Pietrei- Lungi (Virful-), munte, 
in jud. Buzau, com. Minzaie^ti, 
constind dintr'o imensa stinca," 
pu^in acoperita de brad $i de 
mesteacan. Se intinde din mun- 
teie Curcubeta - Mica, in jos, 
spre S.E., pana in dreptul ma- 
nastirei Gavanul. E frumoasa 
la vedere, dar grea la urcat. 

Pietrele, com. rur., jud. Via?ca, 
pi. Marginea, compusa din ca- 
tunele Meletie ?i Pietrele, situata 

90 



Digitized by 



Google 



PIETRELE 



708 



PIETRELE-FETEl 



in partea S.-E.-E. a jude$ului, 
pe dealul DunSreT, la 23 kil. 
de Giurgiu, la 28 kil., de $te- 
fane$ti, re$edin{a pla$ef, la 45 
kil. de Bucure$ti, ?i la 10 kil. 
de stasia drumuluT de fer, Ba- 
neasa. 

Trupul intregel mo$iT, cu Me- 
letia, este a statuluT, fosta a 
mSn&stiref Cascioarele inainte 
de secularizare. Se acendeaza 
impreuna cu 45500 lei. 

S'au improprietarit, la 1864, 
300 locuitorl de aci $i din satul 
Gostinul, fo^tl claca$I, care au 
luat 900 hect. 

Pe teritoriul comuneT este o 
pSdure de stejar, de 1970 hect. 
$i una de salcie, de 370 hect. 

Are o populate de 12 13 su- 
flete, din care 239 contribuabili; 
2 bisericl, una in Pietrele, cla- 
dita la i860 de calugari, $i alta, 
zidita la 1864 de locuitorT, de- 
servite de 2 preoflf $i 3 cinta- 
refT ; o $coala mixta, condusa 
de un in viator $i frecuentatS 
de 23 copi! (1899—900) ; 7 cir- 
ciumi. 

Vite sunt: 685 bol $i vad, 
68 bivoll, 380 car, 1850 ol $i 
384 rimStorl. 

Se lucreaza aci multe rogo- 
jini, din papura ce se afla pe 
balta. 

Din acest sat, pana la stasia 
drumuluT de fer B&neasa este 
?osea ; pana la $oseaua nati- 
onals Giurgiu-Bucure^ti, la kil. 
10, $oseaua e intrerupta, iara 
de acolo p2n5 la Giurgiu este 
§oseaua nationals Giurgiu-Bucu- 
re^ti. 

Pe aceasta proprietate este o 
viroaga de apS ce vine din Du- 
n3re de la Malul-Ro^u, trece 
pe sub sat §i merge de se varsa 
in lacul Gruia, din jud. Ilfov. 

In raionul comunel se afla 
ruinele uneT vechl ceta^I. 

Pietrele, catun al com. Trestia 



jud. BuzSu, cu 50 locuitori ?i 
9 case. 

Pietrele, alta numire a satului 
Vladnicelele, com. Stanza, din 
pi. Siretul-d.-s., jud. Roman. 

Pietrele, catun, jud. Vla$ca, pi. 
Marginea, pendinte de com. cu 
acela^t nume, situat pe coasta 
DunareT. 

Are o biserica, zidita la 1 860 
de c&lugSrul Meletie Cascio- 
reanu, cu hramul Adormirea 
Maicel DomnuluT, deservita de 
un preot §i 2 cintSre^ ; o scoala 
mixta; o balta de 400 hect. 

Pietrele, baltii pe proprietatea 
StatuluT Pietrele, jud. Vla$ca, 
pi. Marginea. Se nume^te ?i Pie- 
trele-Gostinul, pentru ca e si- 
tuata intre satele Pietrele §i 
Gostinul, in albia DunareT. Con- 
fine pe$tT, scoicl $i racT. 

Pietrele, balta, pe Dunare, de 400 
hect., pe mo?ia statuluT Pietrele, 
pi. Marginea, jud. Vla$ca. Con- 
fine pe?tT, racf $i scoicl. 

Pietrele- Albe, munte, in jud. 
Dimbovita, pi/ Dimbovi^a-Ialo- 
mi$a, care, cu muntele MitSrcea 
are peste 135000 aril padure. 

Pietrele- Albe, munte, in jud. 
Mehedinft, plaiul Clo^ani, la gra- 
ni^a. LocuitoriT aveau schela pen- 
tru comerciul ce faceau cu sarea, 
pe care o cumparau de la oa- 
menil ce o aduceaQ de la Oc- 
nele-Mari din Viicea, o suiati 
cu cail pana la Pietrele-Albe §i 
acolo o vindeau Austriacilor. 

In acest loc se vad $i pana as- 
tazl bordeele facute de din$iT, in 
car! se adaposteau $i {ineaii sarea. 

Pietrele-Albe, munte, in jud. 
Suceava, com. Bro?teni, avind 
1488.9 m. altitudine. 



Pietrele-Arse, munte, in plaiul 
Clo?ani, intre jud. Mehedinti $i 
Gorj. 

Pietrele-de-Jidovi, loc izolat, in 
partea de V. a com. Jupine?ti, 
pi. Riul-DoamneT, jud. Mu^cel, 
unde este un troian de piatra 
cam neagra, sgurita, $i despre 
care legenda zice ca sunt ni§te 
oameni giganticT care s'au petri- 
ficat. 

Pietrele- Doamnel, stincl, in par- 
tea de V. a Raraulul, jud. Su- 
ceava, care, v&zute printre ne- 
gurT se aseamana cu o biserica 
sau un castel, cu trel turnurf 
zidit in vazduh. Vederea lor e 
a$a de frumoasa ca atrage foarte 
multf vizitatorT. Singura floarea, 
cunoscuta sub numele de Edel- 
weiss sau Floarea RegineT, sta 
lipita de aceste stincT uria$e. 
Pe aci trece hotarul intre Bro$- 
teni $i Bucovina. Legenda spu- 
ne ca $T a luat numele de la o 
Doamna (unit spun ca Doamna 
luf Petru Rare?) ce s'ar fi ascuns 
aci de frica Turcilor, avind la 
sine mutyT bani §i scule bogate. 
NicT Doamna nicT comorile el 
nu se $tie ce s'au facut : se 
crede insa ca averile stau tot 
ascunse, dar ca, cine arcuteza 
sa le ridice, dispare in prapastie 
$i nu se mat intoarce. 

Teama aceasta provine insa 
din cauza multor sparturT §i pra- 
pastif foarte adincl ce sunt in 
jurul stincilor. Pietrele-DoamneT 
91 Raraul se vad, pe timp se- 
nin, chiar de pe Dealul-Timpe?- 
tilor, de d'asupra Falticenilor. 
(VezT «Pietrele-DoamneT», po- 
veste de Carmen-Sylva ; pre- 
cum §i <Comoara de la Rarau* 
in «Novelele» lul N. Gane). 

Pietrele-Fetei, munte, pirin i\ 
catun, in jude^ul R.-Sarat. VezI 
Fetel (Pietrele-). 



Digitized by 



Google 



pi£trele-infierate 



709 



PIETRICICA 



Pietrele -InAerate, p&dure a sta 
tuluf, in intindere de 125 hect., 
pendinte de com. Rincezi, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupul Plopi§ul (125 
hect.), formeaza p£durea Rin- 
cezi. 

Pietrele-Ro§il,^/^/,pe grani^a 
transilvana, jud. Neamfu. 

Pietrele-Ro§ii, ramurd de munft, 
in jud. Neamfu, pi. Piatra-Mun- 
tele; se intinde din piriul Bis 
tricioara, spre N.-V, pana la 
muntele Preluca-Ursulul. 

Pietrele-Ro^il, masiv stincos, in 
jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, 
situat spre granifa transilvana; 
cuprinde mun^if: Preluca-Ursu- 
1m, Piciorul-luI-Svaghie, Piatra- 
Mociul si Pietrele-Rosil. 

Pietrele-Ro§iI, munte, in judeful 
Suceava, com. Neagra-$aruluf, 
pe sub culmea caruia trece fron- 
tiera 'faYel din spre Ardeal si 
Bucovina. Piscurile-I principal e 
sunt: Buza-$arbel si Straja. 

Pietrele-Ro^ii, munte, al mosne- 
nilor, jud. Vilcea, pi. Horezul, 
situat la N. com. Rimesti, aproa- 
pe de munfii Lotrulul si ser- 
vind de suhat pentru ol. Aci se 
fabrica multa brinz£ de burduf. 

Pietrele-Ro§ii, deal, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Ocolul-d.-s., com. 
rur. Dedovifa. Peste acest deal 
trece soseaua Turnul - Severin - 
Cernefi - Pietrele - Rosi! -Govodar- 
va, care poarta numele de so- 
seaua Pietrele-Rosil. 

Pietrele - Ro§ii, padure particu- 
lara, supusa regimulul silvic, in 
jud. Vilcea, plaiul Horezul, com. 
Rimesti, in intindere de 500 
hect., pe mosia Muntele-Pietrele- 
Rostl. 



Pietrele-Scrise, loc tzolat, jud. 
BuzaQ, com. Vintili-Voda, unde 
se afla o mare lespede de pia- 
tra cu inscripfiunT, indescifrabile 
din cauza vechimel lor. 

Pietrelor (Muchea-), culminafie 
a muntelul Pridvale, din jud. Bu- 
zaQ, com. PanStaul, cat. Sibiciul- 

d.-j. 

Pietricaia, alta numire a mun- 
telul Cerchezul, din com. Lo- 
patari, jud. BuzaQ. 

Pietriceaua, sat, facind parte din 
com. rur. Brebul, plaiul Prahova, 
jud. Prahova, situat pe p|aiul 
Barbesuluf. Are o populate de 
619 locuitorl ; o biserica, fon- 
data la 1855 de ob$tea locui- 
torilor. 

Pietriceaua, munte, la N. com. 
Rimesti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea, intre mun^il Piscul-fi- 
ganulul si Marginea. Serveste 
de suhat pentru vitele man. 

Pietriceaua, piriil, in jud. Dolj, 
pi, Dumbrava-d.-j., com. Guban- 
cea ; curge prin valea Pietri- 
ceaua; se varsa in riul Dasna- 
{uiul, in punctul acesta ese din 
comuna Gubancea; primeste, in 
centrul com., piriul FSge^eiul. 

Pietriceaua, vale, in jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-j., com. Guban- 
cea, pe care este asezata com. 
si prin care curge piriul Pietri- 
ceaua. 

Pietriceaua-de-Sud, deal, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Gubancea, inalt de aproape 60 
m. si acoperit cu vil. 

Pietricelele, munte, al satulul 
Coza, jud. Putna, ce inainteaza 
pana in apa Tistyel. De aci iz- 
vore$te Vizantea. 



Pietricelul, piriil, izvoreste de la 
V. ponorulul Pietricelul, com. 
Storesti, pi. Copula, jud. Boto- 
?ani, ?i se vars£ in Piriul-Satu- 
lul, la locul numit Bahnifa ; im- 
preuna se varsa in Miletin. 

Pietriceni, cdtun al com. Gura- 
Teghil, jud. BuzaQ, cu 40 lo- 
cuitorl $i 10 case. 

Pietricica, saQ Turluiul, sat, in 
jud. Bacau, pi. Bistrtya-d.-j., com. 
Dealul-Nou, a$ezat la calciiul 
dealulul cu aceia$i nume, in 
valea piriului Turluiul. Are o 
populate de 389 suflete ; o bi- 
serica ortodoxa, cu 1 preot ?i 
1 dascal, zidita la 1879, $i una 
catolica, ziditS. la 1875, ambele 
de catre enoria^il lor; o cir- 
ciuma. 

Vite: 30 cai, 237 vite cor- 
nute 51 31 porci. 

Pietricica, cdtun, al com. Lapo- 
$ul, jud. BuzaQ, cu 30 locuitorl 
91 7 case. Aci se vad inci rui- 
nele unul vechiQ schit, facind 
parte din grupul celor cincl 
schituri, desfiinfate de Episco- 
pul Chesarie. 

Pietricica, trup de sat, in jud. 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Pingarafi. 

Pietricica, saQ Chetricica, virf 
de deal, in jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j., cu pante repezl, situat 
pe teritoriul com. Dealui-NoQ. 

Pietricica, munte, in jud. Buzau, 
com. Lapo§ul, cat. Pietricica, a- 
coperit de izlaz $i padure ; din 
virful sau se desfa$ura o intinsa, 
$i frumoasa priveli^te. 

Pietricica, munte, in jud. Mu§- 
cei, la S. de muntele Piatra-lul. 
Craiu, intre riul Dimbovi^a ?i 
riul Dimbovicioara. 



Digitized by LiOOQ IC 



PIETRICICA 



710 



PlETRlfoL 



Pietricica, munte izolat, in jud. 
Neamfu, asezat pe malul drept 
al rtului Bistri^a, in partea de 
S.-E. a orasulul Piatra. 

InSl^imea sa de-asupra nive- 
lulul Bistri$el e de 200 m. 

Povirnisul despre oras cade 
sub formS de perep stincosl, 
aproape verticall ; devine insS 
mat trSgSnat spre partea despre 
S., pe la locul numit Coada-Pe- 
tricicSi, si spre E., unde este 
presurat cu spinisurl si tufanl 
(prin aceste douS pSrflf din urmS 
suisul e mat lesnicios). 

In spre oras, la locul unde 
Pietricica are inSl$imea cea mal 
mare, se ridicS o stincS enormS 
de formal triunghiularS ; golul ce 
face sub dinsa, se numeste, dupS 
o legends, Chilia-CSlugSruluI. 

Stratifica^iunea acestuT munte 
se poate vedea foarte bine ; pS- 
turile sunt plecate foarte tare 
cStre N.-E., in formS de bolts ; 
la bazS, intilnim pSturl de me- 
nelit si de grezie care se desface 
in lespezl (avind urme de solzl 
si de pestl intregi) ; de-asupra 
vine greziade mSgurS, care dS 
o piatrS usor de lucrat si bunS 
de zidirl; se scot chiar bucS^I 
de feiurite mSriml, atit din par- 
tea de N. cit si de V. 

Muntele Pietricica formeazS 
un punct foarte strategic ; si, in 
caz de atac inamic trebue foarte 
bine apSrat, pentru siguranta 
orasulul Piatra. 

Pietricica (Metohul-Schitu- 
lui), sfoaril de mope, a statu, 
iul, jud. BuzSu, com. Finfesti, 
pendinte de schitul Ciolanul; 
are 12 hect, din care 6 finea^S 
si 6 arabile. 

Pietricica (Muntele-), munte, 
proprietate a EforieT Spitalelor 
Civile din Bucuresti, pendinte 
de comuna Predeal'il si Bre 
bul, judeful Prahova. Se aren- 



deazS, impreunS cu mun{il Pi- 
raiele si Cazacul, cu 1450 lei 
anual. 

Pietricica-de-Tara, munte, jud. 
Prahova, pi. Pelesul, proprietate 
a Eforiei Spitalelor Civile din 
Bucuresti, inalt de 1433 m. 
d'asupra nivelului MSrif-Negre, 
situat in partea de N. a ju- 
de^ulul, si servindu-I de limits 
cu Transilvania. 

Pietricica -de - fara (Munte- 
le-), pddure particulars, supusS 
regimulul silvic incS din anul 
1883, pe mo?ia Muntele Pietri- 
cica-de-farS, pendinte de com. 
Sinaia, plasa Pelesul, jude^ul Pra 
hova. 

Pietrile§ti, sat, cu 118 loc, in 
partea de N. a com. Tirzil, pi. 
Crasna, jud. Fslciu, la 1 kil. de 
Tirzil, satul de resedinfS, situat 
pe valea cu acelast nume, in- 
conjurat de dealurl, afarS de 
partea vesticS, unde se intinde 
sesul Lohanul, cu tazul sSu in- 
tins, format din piriul Lohanul, 
ce curge paralel cu calea feratS 
si soseaua jude^eanS Husi-Gura- 
Crasna. 

Pietrile§ti, deal, jud. FSlciQ, pi. 
Crasna, com. Tirzil, la S. de 
satul Pietrilesti. Se prelungeste 
de la E. la V. si se terminS in 
ses, in dreptul lazuluT Lohanul. 
Pe partea de S. a dealulul, se 
aflS casa proprietS^il mosieT 
Tirzil, iar la poalele Iul, se in- 
tinde satul. 

Pietrile^tilor ( Valea-), vale, jud . 
FSlciu, pi. Crasna, com. Tirzil, 
in suprafafS de 72 hect., prin 
care curge pir. cu acelasl nume 
si pe care se aflS situat satul 
Pietrilesti. 

Pietrimanul, cariere de piatra, 



jud. Dolj, pi. Balta, comuna 
Cirna. 

Pietri§ul, sat, in partea de K a 
com. Dolhesti, pi. Crasna, jud. 
FSlciQ, situat pe vSile opuse ale 
dealurilor CorlSteni.si Pietrisu- 
lui; pe eel d'intiiu se aflS o 
parte a satului locuitS de ur- 
sarl ftiganl), iar pe coasta celuf 
de al doilea, o alts parte, lo- 
cuitS de Moldovenf. 

E situat pe mosia statu Iul si 
are o populate de 180 familil, 
sau 600 suflete, din care 120 
contribuabill ; o bisericS, deser- 
vitS de un preot si un dascSl. 
Locuitorif, improprietSrty du- 
pSlegea din 1864, posedS 143 
hect. 

Pietri§ul, sat, cu 80 case, fScind 
parte din com. rur. Izvorul-A- 
nestilor, jud. Mehedinfi, pi. O- 
colul-d.-j. 

In dealurile satului se gSseste 
lignitS. 

Pietri^ul, sat, fScind parte din 
com. rur. Dobrotinetul, pi. Ol- 
tul-d.-j., iud. Olt.EsituatpeDea- 
lul-Oltului, si are o populate 
de 389 locuitorl. 

Pietri§ul, c&tun, spre N.-E. com. 
Baldovinesti, pi. Olteful-Oltul- 
d.-s., jud. Romanafi, pe {Srmul 
sting al Geamartaiuiuiui. Alti- 
tudinea terenulul d'asupra ni- 
velului MSril e de 1 89 m. 

Are o populate de 80 familil, 
sau 350 suflete si o bisericS, 
cu hramul Intrarea in BisericS, 
deservitS de 1 preot si 2 cin- 
tSre^I. 

Pietri§ul, cdtun, pendinte de com. 
GSujani, pi. Marginea, jud. 
Vlasca, situat pe malul Du- 
nSrel, in partea de S.-S.-V. a 
jude^ulul, la 27 kil. de Giur- 
giu si la 25 kil. de Alexandria. 



Digitized by 



Google 



PIETRI?UL 



711 



P1ETR1?URILE 



Suprafafa mo?ieT, aparfinind 
d-lu! N. Alexandrescu, e de 
2217 hect, din care 95 hect. 
p&dure de salcie, 140 hect. b&lflf 
?i girle $i 1588 hect. loc de 
culture, 

S'a dat la 91 locuitorl im- 
proprietariflf dupa legea rurala 
din 1864, 384 hect. 

Are o populate de 165 fa- 
milii; o §coala mixta, frecuen- 
tata de 24 copil (1899 — 900); o 
biserica, zidita la 1884, deser- 
vita de I preot $i 2 dasc&l! $i 
{mind de parohia Gaujani, care 
este la 3 kil. 

Sunt 3 circiumT. 

Vite: 160 bof ?i vacl, 100 
bivoll, 70 cal, 1600 ol ?i 100 
rimatorl. 

Pe aci trece Girla-Mare ce 
vine din jos de Pietro^ani. Mai 
este ?i lacul Riioasa, intre ho- 
tarele Gaujani $i Pietri^ul. 

Prin cfttun trece Drumui-Un- 
tulul savi al Cherestelelor. 

Pietri^ul, subdivizie a cdtunului 
Urlitori, jud. BuzSii, comuna 
Ple^coi. 

Pietri§ul, sub-divizie a cdtunului 
Ciriom&ne$ti, jud. Buzau, com. 
Gura-Ni^covulul, linga tumulul 
Cetatea. 

Pietri§ul, picket vechiil de fron- 
tierd, pe Dun&re, in jud. Ialo- 
mifa, pi. Borcea, in dreptul sa- 
tulul Cocargea. 

Pietri^ul, munte, jud. BacSu, pi. 
Trotu^ul, com. Tirgul-Trotu?ul, 
din cuimea Slaniculul, situat 
linga muntele Bitca. 

Pietri§ul, deal, se intinde pe 
marginea de N.E., asatulul Pie- 
tri$ul, com. Bohotinul, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu. Din el se 
scoate piatra ?i prundi? pentru 
$osele. 



Pietri§ul, deal, se intinde din 
apa pirluluf Crasna, spre E., 
prin com. Dolhe?ti, pi. Crasna, 
jud. Falciu; pe coasta luf ?i 
in vale se afla situat satul Pie- 
tri^ul. 

Pietri§ul, deal, la S. com. Cil- 
ce$ti, plaiul Vulcan, jud. Gorj ; 
se prelunge^te de la E. spre 
V. ; are o suprafa{& cam de 1 5 
hect. ; e proprietatea locuitorilor. 

Pietri§ul, carter d de piatra, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. M&ce?ul- 
d.-j., in Dealul-Viilor. 

Pietri§ul, deal, jud. Olt, pi. Mij 
locul, format de malul drept al 
girlel Plapcea. Str&bate terito- 
riile comunelor Sine^ti $i Va- 
lea-Merilor, pe o distant de 8 
kil. Dintr'insul se intinde, spre 
S. farinele locuitorilor din co- 
muna. Se ma! nume$te $i Dealul- 
Drept al PlapceT. Pe el trece 
linia ferata Bucure$ti-Vlrciorova. 

Pietri§ul, balta, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Sadova, in pa- 
durea Sadova ; intr'insa se scur- 
ge piriul Jie^ul. 

Pietri§ul, baltd, pe proprietatea 
cu acela§l nume, com. Gaujani, 
jud. Vla?ca. Are o suprafa^a 
de 50 hect. §i confine mult 
pe^te. 

Pietriijul, piriU, pe mo$ia Te- 
ioasa, com. Paltini^ul, pi. Pru- 
tuJ-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Pietri§ul, piriii, izvore$te de la 
N. com. Pietro^ani, pi. Crivina, 
jud. Prahova, ?i se varsa in riul 
Leaotul, tot in raionul com. Pie- 
tro^ani. 

Pietriijul, piriU, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Zgirci^i ; 
izvore$te din Dealul-Oreavulul; 



uda V. com. ?i se varsa in pi- 
riul Oreavul, pe dreapta luT. 

Pietri§ul-Mare, munte, in jud. 
Suceava, com. Maiini, avlnd 
1005 m. altit. 

Pietri§ul-Mic, munte, in jud. 
Suceava, com. Maiini. 

Pietri§ulul (Dealul-), deal, in- 
cepind din satul Lipovajul, pi. 
Crasna, jud. VasIuiCi, ?i termi- 
nindu-se, spre N.-V., aproapede 
satul Chitocul. 

Pietri§ulul (Valea-), vale, in 
jud. Constanta, pi. H?r$ova, pe 
teritoriul com. rur. Girlici ; este 
continuarea vaef Stanci-Seaca, 
indreptindu-se spre S. $i avind o 
direcfiune generaia de la N.-E. 
catre S. - V., printre dealurile 
Namole^ti (la V.), ?i dealurile 
La-Jirca ?i al-CiiibiuluT, la E. ; 
se continua cu Valea - Viilor, 
din dreptul movilel Sapata; pri- 
me$te pe dreapta Valea-cu-Ma- 
racinl ; este situata in partea 
de V. a pia^el ?i cea de N. a 
comunel $i este taiata de dru- 
murile comunale Girlici-Eni-Sa- 
rai ?i Girlici-Carapelit. 

Pietri§ulul (VSlceaua ), valcea, 
in jufl. §i pi. Teleormanulul, in- 
cepind de pe mo$ia Ciocane^ti- 
Baldovine^ti ; trece pe mo§ia Ca- 
pul-Luncii (Ciolane^ti-din-Vale), 
se impreuna cu alte valcele, apu- 
ca spre com. Butcule?ti ?i se 
termina pe mo$ia Saceni, unde 
locuitoril o numesc valea Gan- 
gori^a. Pe aiocurea locuitoril h 
zic Valea-Mica. 

Pietri^ului (Virful-), virf de 
munte, in jud. ?i plaiul Prahova, 
com. Breaza-d. - s., cat. Gura- 
BeliJ. 

Pietri§urile, sat, pe mo^ia cu 



Digitized by 



Google 



P1ETROAIA (PATROAIA) 



712 



PIETROASA 



acela§i nume, com. Ruginoasa, 
jud. Suceava. Are o populate 
de 486 suflete, locuind in 114 
case ; o biserica, cu hramul Sf. 
Voevozi, zidita de paharnicul 
Ion intre 1770— 1777, deservita 
de un preot $i 2 cintarep . $coala 
din Coste$ti-R&z&$i serva §i a- 
cestul sat. 

Vatra satuluf ocupa 56 falcl. 
Mo$ia, proprietatea d-lor I. 
Gheorghiii $i V. Vrinceanu, are 
o intindere de 339 felci: 285 
cultivate, 32 pidure, 12 finaj 
$i restul reproductiv. 

Pietroaia (P&troaia), com. rur. t 
jud. Dimbovi^a, pi. Cobia, si- 
tuate pe cimpie, ia 6 kil. spre 
S.-V. de Gae?ti ?i la 35 kil de 
Tirgovi?te. Prin raionui comu- 
nel curg riul Arge^ul §i piraie- 
le : Neajiovul, Neajlovelul, Voia, 
Broasca $i feplea. Are $apte ca- 
tune: Pietroaia- Vale, Pietroaia- 
Dealul, Baloteasca, Ciupa-Man- 
ciulescu, Ciupa-Mavrodolul, Pot- 
logeni-Vale $i Potiogeni-Dealul, 
cu o populate de 2 114 locui- 
torl. Pietroaia- Vale, sau Patroaia- 
Vale, are trel ulite Baloteasca, 
G&e$ti-P5troaia ?i Cringurile-Pa- 
troaia ; iar cele l'alte, numai cite 
o uli^a, care poarta numele ca- 
tunuluL 

Are cincl bisericl ; & manas- 
tire ; o $coaia, mixta in Patroaia- 
din-Vale, frecuentata de 45 copil 
in 1 899 — 900 $i o §coala de catun 
in Manciule^ti, frecuentata in 
acela§I an de 17 copil. 

In raionui comunef este $i o 
pftdure cam de 200 hect. 

La Patroaia se face un mare 
tirg anual, la 29 Iunie. 

Se invecine^te : laE., cu com. 
Greci §i Ione^ti ; la V., cu Ra- 
te?ti-Furdue$ti, din jud. Arge^ul ; 
la N., cu Glimbocata §i la S., cu 
cat. Ciupa-Lagarul, din com. 
Teiul, jud. Arge?ul. Se desparte 
de com. vecine prin riul Arge- 



$ul $i apele Rastoaca $i ^ eplea, 
$i se leaga cu cele prin ^oselele 
vecino-comunale. 

Pietroaia, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., la 26 kil. 
de Craiova $i la 12 kil. de re- 
?edin$a pla?el, com. $opotul, si- 
tuate pe valea Poiul, la poalele 
dealulul Boto$e$ti. 

Se invecine§te: la N. cu com. 
$opotul ; la S., cu com. Ple^oiul ; 
la E., cu com. Belo{ul $i laV. 
cu comunele Gogo^i ?i Brabova. 

Terenul com. est accidentat 
de prelungirile dealurilor Boto- 
$e$ti $i Seaca, avind directfunea 
de ia N.V.— S.-E. Inalfimea lor 
variaza intre 40 — 50 m. Intre 
aceste doua dealuri se afla valea 
Poiul, pe care curge piriul cu 
acela^I nume. 

Este udata de piriul Poiul, 
ce curge prin valea cu acela^i 
nume, cu direc^iunea V.-E. $i 
care la e^irea sa din comuna 
Pietroia, se une^te cu piriia^ul 
Radiita, pe dreapta $i cu Valea- 
Repede pe stinga, $i se varsa 
in riul Obedeanul, pe dreapta. 

Se compune din doua catune: 
Bascovui $i Pietroaia. Catunul 
de re$edin$a este Pietroaia. 

Are o populate de 2027 su- 
flete, locuind in 450 case; o 
biserica de zid, fondata de locui- 
tori, deservita de un preot 91 un 
cintaref ; o $coala mixta in Bas- 
covui, frecuentata de 19 copil 
in 1890—900. 

Intregul teritoriQ comunaleste 
de 3080 pog., din care: 3000 
pog. arabile, 800 pog. padure, 
200 pog. finea^a $i 80 pog. loc 
necultivabil. 

Mo$ia de pe terkoriul comunel 
se nume^te Pietroaia. Aparfine 
locuitorilor impamintentyl dupa 
legea rurala din 1864. 

Padurea se nume^te Bascovui; 
se compune din cer, stejar, gir- 
ni$e, ulmT, plopf, etc., are o su- 



prafa^a de 800 pog. $i aparfine 
tot locuitorilor. 

Viile in intindere de 26 pog. 
se gasesc pe mo$ia locuitorilor. 

In com. se afla o moara de 
apa pe piriul Poiul. 

Transportul productelor se fa- 
ce cu carele, pe calea comunala 
ce duce la Craiova. 

O cale comunala une?te co- 
muna cu comuna Brabova ?i o 
alta, o une$te cu comuna Beloful. 

Vite : 90 vite cornute, 6 caf, 
40 of. 

Pietroaia, sat, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia, 
re$edin{a primariel. Are o po- 
pulate de 993 suflete; o bise- 
rica, fondata de locuitorf, $i de- 
servita de 1 preot $i 1 cintaret. 

Pietroaia, sckit, in comuna Pie- 
troaia, jud. Dimbovifa. 

Pietroaia, mosie particuiara, in 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., 
com. Pietroaia; aparjine sate- 
nilor. 

Pietroasa, com. rur., in judejul 
Vilcea, pi. Cerna-d.-j., compusa 
din 3 catune : Valea-Mare, Pie- 
troasa §i Sirbi ?i situata pe va- 
lea riuluf Cerna. 

Are o populate de 13 12 lo- 
cuitorl, din care 3 10 contribua- 
bill, locuind in 453 case. 

Sunt 3 bisericl : 2 in cat. Va- 
lea-Mare $i I in cat. Pietroasa. 
Biserica din cat. Valea-Mare 
s'a facut la 1863, din caramida, 
pe locul unef alte bisericl de 
lemn, construita din vechime de 
Diaconul Ion Mo§u, ^. a. ; a doua 
din Valea-Mare s'a rezidit la 
1880 ?i cea din Pietroasa s'a 
facut la 1839, din caramida, de 
C. Oteteli^anu, Iancu Oteteli- 
§anu ?i mama'lor Ruxandra $er- 
ban Oteteli^anu. In Valea-Mare 
este o ?coala mixta, care in 



Digitized by 



Google 



P1ETR0ASA 



713 



P1ETROASA 



1899—900 a fost frecuentata de 
S 1 copii. Scoala dateaz& aci de 
la 1857; dar cursurile au fost 
des intrerupte. 

Locuitorii se ocupi cu agri- 
cultura, dog&ria, rotiria, dul- 
gheria, ol&ria $i fter&ria. El des- 
fac produsul muncel lor la Dr£- 
g3§ani, Craiova, Caracal $i la 
locurile insemnate unde se fac 
bilciurl, pSnfi la Dun&re. 

Vite sunt: 25 caT, 516 boT, 
304 vadf, 134 capre, 11 13 of, 
751 porcL 

In raionul com. e o moarS 
pentru m&cinat. 

Parte din locuitorT sunt mo§- 
nenl; 128 s'aQ impropriet&rit la 
1864 pe 198 hect. p&mint, pe 
ma! multe propriety. 

Vatra satulul are 475 hect., 
iarcu izlaz cu tot teritoriul com. 
este de 9250 hect. 

O ?osea comunala trece prin 
sat; iar $oseaua judefeanS o 
leagi cu com. Oteteli?ul. 

Veniturile com. se urc£ la 
3500 le!, anual $i cheltuelile, la 
2422 lei. 

E br&zdat& de dealurile : Cer- 
nel, CornuluT, Sirbe^ti, Bal§ori, 
Silel, Poiana - Secif, Lunga $i 
udata de viile: Sirbeni, Bala- 
?ori, Sl&ve?ti, Cornulul, pgani- 
lor, SpSt&reilor, precum §i de 
riul Cerna. 

Se m&rgine$te cu comunele: 
Bate?ani (la N.), Babeni (la S.), 
Madulari-de-Olt (la E.) ?i Vasi- 
lafi (la V.) 

Pietroasa. Vezf Podul-Bro$teni, 
jud. Arge§. 

Pietroasa (Baila), sat, ftcind 
parte din com. rur. Budi^teni, 
pi. Podgoria, jud. Mu?cel. Are 
o populate de 108 locuitorT. 

E situat spre V. de Budi?teni, 
pe dealurile B&ila-Mare §i B&ila- 
Mic£, printre care trece un mic 
piriia?, numit Pietroasa. 



Pietroasa, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Ora§ului, com. Faraoanele, 
la S. pe piriul Pietroasa, la 2 
kil., spre S., de cStunul de re$e- 
din^S, Faraoanele. Are o intin- 
dere cam de 6 hect, cu o po- 
pulate de 17 fam., sau 60 sufl. 

Pietroasa, sat, fecind parte din 
com. G5iceana, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu, situat in partea de 
S.-V. a com., la poalele dealii- 
luf cu acela^r nume. 

Are o populate de J2 fami- 
lil, sau 286 suflete, locuind in 
68 case. 

Pietroasa, sat, f&cind parte din 
com. rur. Pietroasa, jud. Vilcea, 
pi. Cema-d.-j. Are o populate 
de 1 87 locuitorT. E situat la 2 */* 
kil. de cit. Valea-Mare, unde e 
$coala. 

Pietroasa, sat, fecind parte din 
com. rur. Sute^ti, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-j. Are o populate de 
342 locuitorl. Cade in partea 
de N. a com. $i e udat de va- 
lea Pietroasa. 

Are o bisericS cu urm&toarea 
inscripfie : 

Sa se stie ca aceasta sfinta si Dum- 
nezeiascil biscrica s'a f3cut de mesteriT : 
Ion Goti, Nicolae Sandu. 

Se spune c& in 1820 s'a re- 
clSdit de enoria?! c& la 1822 
(fiind de lemn) a fost mutati 
din Sili$tea, unde era ?i dus& 
in fundul vilceleT Pietroasa, in 
p&dure, unde este ?i acum, ca 
s'o scape de Turd. 

Pe peretele dea dreapta u$el, 
se cite$te : cS'a reparat de eno- 
ria?I la 1867*. 

Pietroasa (Comidava), mine 
de castru roma?i % in jud. Buz&ti, 
com. $i c^t. Pietroasa-d.-j. 

Suprafa^a lor este de 2 hect. ; 
forma este dreptunghiular£, iar 



zidurile au o grosime de 2.20 
metri. Pe unele locurf sunt a- 
far& din p&mint p&nS. la 3 de- 
cimetri, iar in alte locurl la ni- 
vel cu terenul. Se crede c& au 
fost intrebuintate $i de Go$f, 
in timpul $ederel lor in aceste 
pSr^i $i ca Atanaric, b&tut de 
HunI, s'a retras $i s'a fortificat 
aci, unde pu$in ma! la N. a in- 
gropat tezaurele sale, care s'au 
descoperit in 1836. D-l Gr. Toci- 
lescu a studiat localitatea, ?i a 
constatat existen^a lagirulul ro- 
man. Acum, in mijlocul cet&{if 
romane, se afl& 1 1 case ale lo- 
cuitorilor din Pietroasa. 

Pietroasa, culme de munfl, in 
jud. Bac&u, pi. Munteluf, care, 
din muntele Tarhao^ul, apucS. 
direc^ia S.-E., intre Caminca $i 
AsSul, prezintind virfurile: Preu- 
tesele, Pietroasa, Socilor, Mun- 
celul, Danciul ?i Gardul. Str&- 
bate comunele : Brusturoasa $i 
Ag£§ul. 

Pietroasa, ratnura de tnunff. 
VezI Cicul-Tarc&ul, jud. Neam^u. 

Pietroasa, munte, in jud. Sucea- 
va, com. M&lini. 

Pietroasa, pddure, supusa regi- 
mulul silvic, jud. Muncel, com. 
Budi^teni, in intindere de 100 
hect., populate cu stejar, fag, 
carpen, plop $i jugastru. 

Pietroasa, p&dure. VezI Tircauca, 
pidure, com.Tirnauca,pl. Her^a, 
jud. DorohoiQ. 

Pietroasa, piria, jud. Suceava, 
izvore§te de sub Preluca-luI-Ra- 
re?, udS teritoriul com. M&deiul 
pe o lungime de 9 kil. §i, dup5 
ce a invirtit 2 morl, se vars& in 
Bistrifa. 

Pietroasa, piria, care izvore?te 



Digitized by 



Google 



PIETROASA (LAPOSUL) 



714 



PIKTROASA-DE-JOS 



din jud. Gorj ; uda partea de 
N.-V. a com. Alunul, jud. Vilcea, 
pi. Olteful-d.-s., ?i se varsa in 
riul Olte^ul, in jud. Vilcea. 

Pietroasa (Lapo§ul), vale, in 
jud. Buz£ti, com. Lapo?ul ; in- 
cepe din Virful-Doroteiulul, uda 
cSt. Lapo^ul $i Lapo^elul, pri- 
mind ma! multe izvoare $i se 
scurge in riul Cricovul. 

Pietroasa, vale, in jud. Buz5u, 
com. Pietroasa; incepe din vir- 
ful muntelui Istrifa, din fintina 
$tiubeul ; curge pe o panta incli- 
nata; desparte com. Pietroasa- 
d. - s. de com. Pietroasa-d.-j. ; 
prime$te valea Monona $i da in 
piriul Strata, pu{in mai jos de 
com. Clondirul. 

Pietroasa, vilcea, care-?I ia na$- 
tere din com. Genuneni, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, ?i se 
varsa in riul Bistri^a, tot pe te- 
ritoriul acestel comune. 

Pietroasa Badeni, p&dure, a sta- 
tulul, pendinte de mSnastirea 
Bradul, in jud. Buz3u, com. Pie- 
troasa-d.-j. ; are 351 hect. 

Pietroasa-de-Jos, com. rur., in 
jud. Buz£u, pi. Tohani, situate 
pe coasta de S.-E. a muntelui 
Istrtya, la 20 kil. de ora$ul Buz&u. 
Limita sa, la N. incepe de 
la Coasta - luT - Samoila, se in- 
dreapta spre Piatra - Cuculul ?i 
de aci in valea Pietroasa ; la V., 
se lasft pe apa Pietroasa pSnS 
la MihaT-Anton, o ia prin mij- 
locul satulul pSnft la bisericS; 
trece pe la Piatra-de-la-Arde- 
leanu $i merge direct in $oseaua 
nationals, lingS Crucea-lui-Dra- 
gomir - Coco$ ; la S., trece pe 
$osea (desparfitoare de com. 
Clondirul) pinS in hotarul mo^iel 
Bfirbuleanca; la E., urea din ho- 
tarul Barbulencil, la Corful-Pie- 



trel, trece pe linga cat. Ochiul- 
Bouluf $i urea la Coasta-luI-Sa- 
moila. 

Suprafafa sa e de 1269 hect., 
din care 230 arabile, 370 p&dure, 
30 finea^a, 68 izlaz, 1 1 livede, 
169 vie $i 391 loc sterp. 

Propriety! mai insemnate, a- 
fara de p5mintul posedat de 
locuitorl, sunt : Badeni-Pietroasa 
§i Pietroasa-Badeni, ale statului. 

Teritoriul s£u e pietros ?i nu 
prea fertil ; in schimb are cariere 
de piatr& pe muntele Istrifa, care 
procure locuitorilor beneficii din 
exploatarea lor. 

Cai de comunica^ie sunt: $0- 
seaua nationals Ploe$ti-Buzau ?i 
$oseaua-vecinala Clondirui-Pie- 
troasa, apol drumul dealuluT Mi- 
zil — Gura-Ni?covulut. 

Vite: 468 boi, 178 vacl, 85 
vi^el, 64 cat, 58 lepe, 4 minji, 
480 01 §i 320 porcl. 

E formats din cat. Pietroasa- 
d.-j. $i Ochiul-Boulul, avind o 
populate de 860 suflete, din 
care 177 contribuabili, locuind 
in 218 case. 

Meseria^i sunt: 2 lemnarl, 1 
timplar, 1 cizmar, 4 fierari, 1 
cojocar, 2 brutari $i 30 pietrarl. 

Budgetul com. ede 2710 lei. 

Are o $coala, frecuentata de 
44 elevi $i 10 eleve; o bise- 
rica, cu hramul Maicil Domnulul, 
deservita de 1 preot, 1 ctntarej: 
§i 1 paracliser; 3 circiuml. 

Comuna e una din cele mai 
vechl ale judefulul; numal cat. 
Ochiul-Boulul s'a populat mai tir- 
ziti. Toate tradifiile sale au de 
obiect cetatea Pietroasa $i cele 
mai noua,tezaurul de la Pietroasa. 

In ceea-ce private istoricul te- 
zaurulul de la Pietroasa, pe linga 
datele d-lul Odobescu (vezl : 
< Notices sur la Roumanio, «Is- 
toria ArheologieI») mai adau- 
gam urmatoarele ce am aflat 
de la martorl ocularl chiar par- 
ta?I in aceasta descoperire: 



Tezaurul s'a gasit in vara a- 
nulul 1836, cind Episcopul Che- 
sarie construia Seminarul din 
Buzau §i podul de piatra de 
peste lacul Episcopiel, pentru 
care lucrarl avea trebuinfa de 
blocurl marl de piatra. El an- 
gajase lucratorl Bulgarl, ca sa 
extraga pietre din muntele Istri- 
{a. Lucratoril, taind, daQ peste 
tezaur, compus din : coroane, 
bra^arl, inele, obiecte religioase, 
o tava, pe care era {intuita o 
cloaca in marimea unul porum- 
biel, cu 9 put, etc., toate de 
aur $i cu pietre prefioase. A- 
renda?ul mo?ieI, Frunza- Verde, 
aflind, vine ?i imparte cu gasi- 
toril, obiectele ce s'ati aratat. 
Bulgaril incredinfeaza partea 
lor unel capetenil, care o as- 
cunde in malul de linga podul 
de piatra de la spatele Epis- 
copiel ca sa o imparta la toamna 
cind vor pleca. Depozitarul insa 
dupa cit-va timp fugecu aceste 
obiecte. Lucratoril, suparap, de- 
nun^a cazul prefectulul de atund 
Tache Falcoianu, care pleaca 
in urmarirea fugarulul, dar nu'i 
ma! gase§te. Frunza- Verde, va- 
zind ca faptul s'a descoperit, 
ofera o parte din tezaur lul 
FiloteT, pe atuncl econom al E- 
piscopiel ?i se pune sub protec^u- 
nea sa, apoi vinde repede unele 
obiecte, ascunzind o parte. Mi- 
halache Ghica vine in Buziu, 
aresteaza pe Frunza- Verde, a- 
duna ce a mai putut gasi pe 
la lucratoril Bulgarl, in casa mo- 
?iei lul Frunza- Verde §i ceea- 
ce a mai voit sa-i dea Filotel ?i 
le aduce in Bucure$ti. 

In anul 1837, M. Ghica ofera 
din aceste obiecte Muzeululde 
antichita^i. 

Aceste resturldin resturlcom- 
pun asta-zl tezaurul de la Pie- 
troasa. Credin^a locaia e ca o- 
biecte mai sunt multe ascunse 
in masivul Istri{el, ba chiar se 



Digitized by 



Google 



P1ETROASA-DE-JOS 



715 



PIETROIUL 



adauga ca ar fi $i o grota, unde 
ar fi depuse averi $i mal marl, 
dar nu s'a dat peste dinsa. 

Asupra tTezaurulu! de la Pie- 
troasa*, d. Gr. Tocilescu zice 
(Manual de Istoria Rominilor, 
1 899, p. 46) : c Athanasie, regele 
Vizigofdor, inainte de a parasi 
Pietroasa, $Ta ingropat acolo 
(intr'o ascunzatoare din muntele 
Istrifa) sculele de aur, cu spe- 
ranfa de a se mat intoarce 
inapol. Insa el moare la anul 
381 in Constantinopole. O mie 
patru sute cinct zed ?i ?ase 
de an! maY in urma, la 1837, 
intimplarea facu sa-T se gaseasca 
tezaurul, cunoscut sub numele 
de « Cloaca cu puilt, din care 
s'a ascuns $i s'a topit de eel 
carl l'au aflat, Tar in Muzeul 
Statuluf a intrat numal : o stra- 
china, un ibric, o tava, 2 co- 
?ulete, patru chTotorl, un colan 
§i o veriga, pe care este sapa- 
ta in litere runice o inscrip^iune 
in limba gotica*. 

Pietroasa-de-Jos, c&tun de re- 
redinfa al com. Pietroasa, jud, 
Buzau, cu 620 locuitorl si 163 
case. 

Pietroasa-de-Sus, com. rur., in 
jud. Buzau, pi. Tohani, situata 
pe coasta de S.-V. a muntelul 
Istrifa, la 22 kil. de ora?ul Buzau 
?i despar{ita de Pietroasad.-j. 
prin valea Pietroasa. 

Limita sa la N., incepe din 
Piatra-Cucului, merge pe plaiu 
pana in valea Matfona §i se lasa 
in hotarul Mariufa (com. Brea- 
za) ; la V., continua in jos pana 
la Dragaici ?i apuca pe hotarul 
mo$nenilor PopestI pana la cat. 
Po$tea ; la S., merge pana in 
sfoara mo§ie! Vispe^ti $i de aci 
pana in Piatra-Clondirul, pe la 
hotarul mo$ieI statulul Bradul- 
Berca, trece pe la Piatra-Lea- 
§ulul, da in apa Pietroasa ?i 



urea pe dinsa in sus pana in 
Piatra-Cuculul. 

Are o suprafafa de 963 hect, 
din care 214 hect. arabile, 447 
hect. padure, 29 hect. izlaz, 249 
hect. vie §i 24 hect. sterp. 

Proprieta$!maIiiisemnatesurit: 
Negre§ti, Badeanu, Gene^ti, Iva?- 
cu, Moldoveanu §i Alexandrescu, 
ale cetelor de mo?nenf : Ne- 
gre?tl, Badenf, Ivane$tf, Gene^tl, 
MoldovenI, Ive?tl, BradenI ?i 
Alexandre?tl. 

Terenul e accidentat $i stin- 
cos. Se afla multa piatra de 
construcfiune in muntele Istrita, 
care se transports pana in par- 
ole cele mal departate ale {areT. 

E formats din catunele : Pie- 
troasa-d.-s. ?i Po?tea, cu o po- 
pulate de 680 suflete, din care 
149 contribuabill, locuind in 168 
case. 

Are o $coala mixta, frecuen- 
tata de 103 copif; o biserica, 
cu hramul Adormirea Maicil 
Domnulul, deservita de 1 preot 
$i 1 cintaref ; 3 circiumi. 

Meseria?! sunt: 2 lemnarl, 2 
croitorf $i 40 pietrarl. 

Budgetul com. e de 1 800 lei. 

Vite: 257 bof, 60 vacl, 33 
vifef, 33 car, 23 lepe, 9 minzf, 
480 ol $i 70 pordf. 

In ce prive^te drumurile, vezl 
Pietroasa-d.-j. 

Pietroasa-de-Sus, c&tun de re- 
^edinja al com. Pietroasa, jud. 
Buzau, cu 640 loc. ?i 160 case. 

Pietroasi (Valea-), pirin, in 
jud. R.-Sarat, pi. Ora^ului ; izvo- 
re$te din Dealul-Caprel ; trece 
princomuneieFaraoanele $i Cim- 
pineanca ?i se varsa pe partea 
dreapta a riulul Milcovul. 

Pietroasei (Valea-), va/e, pe 
teritoriul satulul Chirile§ti, com. 
Rogojeni, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu. 



Pietroiul, com. rur., jud. Ialo- 
mifa, pi. Borcea, situata spre E. 
de ora^ul Calara§i, intre comu- 
nele Gildaul ?i Cocargea. 

Teritoriul com., in suprafa^a 
de 3CXX) hect, din care 1800 
hect. balti§, 100 hect. izlaz $i 
1 100 hect. pamint de cultura, 
este proprietatea statulul, fosta 
pendinte de manastirea Plum- 
buita. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprie tariff pe mo$ie 
122 locuitorl; in 1878 s'ati mat 
improprietarit 8 locuitori; mat 
sint 147 neimproprietari^. 

E brazdata de vaile: Jegalia 
?i Stoichi^a ?i este udata de Du- 
nare, de Borcea ?i de lacurile: 
Criminicioara, Saltava, Pucioasa, 
Uluca, Tinganul §i Miluiul. 

E compusa numal din satul 
cu acela^I nume, situatpe ^armul 
sting al bra^ulul Borcea. 

Are o populate de 301 fa- 
milit, sau 1277 suflete, din care 
183 contribuabili ; o ?coala mix- 
ta, condusa de 1 inva^ator ^i I 
invatatoare $i care a fost fre- 
cuentata in 1899—900 de 99 
copif; o biserica, deservita de 
dol preo{I ?i dol cintareff. 

Vite: 587 caf, 1263 bot, 18 13 
of, in bivolr $i 982 pordf. 

Pietroiul, munte, in jud. Bacaii, 
pi. Trotu?ul, com. Tirgul-Ocna, 
situat pe stinga vail Slaniculuf, 
avind in virf o stinca mare de 
piatra. 

Pietroiul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Armutlia. Se desface din dea- 
lul Pietrosul $i se intinde spre 
N., avind o direc^ie generala 
de la S.-V. spre N.-E., brazdind 
partea de N. a pla$eT ?i cea de 
S. a com. Ondulatiile sale de 
N. se termina in valea piriulut 
Tai^a ^i linga ele se afla ?i satul 
Armutlia. Are o inal^ime de 180 



63617. Uarelt IHcfionar GtograAc. Vol. 17. 



91 



Digitized by 



Google 



PIETROIUL 



716 



PIETROSUL 



metri, dominind drumul corau- 
nal Ba$ - Chioi - Armutlia. Este 
acoperit cu padurl. 

Pietroiul, lac intins, la 5 kil. spre 
E. de satul Mihaiu-Bravul, jude- 
{ul Braila, aproape de canalul 
Cremenea. E compus din lacu- 
rile: Milea, Viezurile, Patul $i 
Somnea. 

Pietroiul, padure, in jud. Ialo- 
mi$a, pi. Ialomtya-Balta, comuna 
Vladeni, formind cu padurea 
Vladeni un trup de 100 hect., 
populat cu plop $i salcie. 

Pietroiul-Nou, satuc, pe lunca 
SiretuluT, sub muchea Baldovi- 
ne$ti, jud. Braila, com. Cazasul, 
la 4 kil. spre N. de satul Ca- 
zasul. 

Vatra satul ul e de 10 hect., 
cu o populate de 531 suflete, 
locuind in 130 case. 

Vite: 440 vite cornute, 100 
caY, 470 oT §i 10 rimatorl. 

Pietroiul- Vechiu, cdtun, in jud. 
Braila, la 2 kil. spre V. de sa- 
tul Vadeni, pe teritoriul com. 
Vadeni $i situat pe vilceaua La- 
ta. A fost populat, dar din cauza 
inundarilor, cea maf mare parte 
din locuitorl s'au stramutat in 
com. Cazasul, formind satul Pie- 
troiul-Nou. 

Pietroiului (Grindul-), grind, 
in jud. Tulcea, pi. ?i com. urb. 
Macin, in partea N.-V. a pla?ei 
$i a comunel; se desface din 
Grindul-Baghiei ; se intinde spre 
E. ?i se une?te cu Grindul-Oael 
$i Clecea-Mare. Are o intindere 
de 60 hect. §i e neproductiv. 

Pietrosul, cdtun, al com. Cos- 
te$ti, jud. Buzau, cu 400 locui- 
torl $i in case. 

Pietrosul, sat, in jude^ul Ro- i 



man, plasa Fundul, comuna 
Oniceni. Are o populate de 
118 suflete. 

E locuit ma! mult de \\- 
gan! (lingurari), car! se ocupa 
cu facerea de cove{T, lingurl, 
fuse, etc. 

Locuitoril au 128 vite marl 
cornute. 

Pietrosul, parte din satul Tata- 
ru$i, jud. Suceava, numita $i 
Tataru?i-Mici. 

Pietrosul, numire vechie a cft- 
tunulul Gura-Fagetului, com. 
Timboe^ti, jud. R.-Sarat. 

Pietrosul, munte, injud.Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Pinga- 
ra{i, situat linga manastirea Bi- 
sericani. 

Pietrosul, munte, al satelor Va 
lea-SareT, Podurile $i Prisaca, 
jud. Putna. E eel ma! inalt munte 
din Vrancea. 

Confine sare in piciorul des- 
pre E. $i pe malul piriuluT Pie- 
trosul. Sarea este la un strat 
de 1 V2 m - sub pamint ?i de 
multe or! fuge pamintul $i ra- 
mine goala stinca de sare. Este 
proprietatea raze^ilor din com. 
Valea-SareT. 

Pietrosul, munte, ce formeaza 
hotar intre com. Bro^teni $i Dor- 
na, jud. Suceava, avind 1704 
m. altitudine. 

Pietrosul, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Bogdane?ti, acope- 
rit de fag $i mesteacan. 

Pietrosul, cotintt, in jud. Buzau, 
com. $i cat. Ple§coiul, culminate 
din muchia Sapoca. E demna 
de vizitat pentru frumoasa pri- 
veli^te ce se desfa$ura de aci, 
atit pe vaile Slaniculul $i Bu- 
zauluT, cit §i pe cimp, departe. 



Pietrosul, deal, facind hotarul 
de la N., intre satele : Horodi$- 
tea, din com. Cotnari §i Cirjoaia, 
din com. Baiceni, ambele din pi. 
Bahluiul, jud. Ia?i. 

Pietrosul, deal, in partea de S. 
a jud. $i pi. Tulcea ?i cea cen- 
trala a com. Agi-Ghiol. Se des- 
face din Dealul-cu-Cununa ?i se 
intinde spre E., terminindu-se 
pe malul vestic al laculuT Agi- 
Ghiol. E taiat de drumul comu- 
nal Congaz-Agi-Ghiol. E pietros 
$i acoperit cu pa$unT. 

Pietrosul, deal, jud. Tulcea, in 
partea de N.-E. a pla$eT Isac- 
cea $i in cea centrals a com. 
Somova. Se desface din Dealul- 
Comorii, se intinde spre E. La 
poalele sale estice e a?ezat satul 
Somova; pe lacele nordice trece 
drumul judefean Tulcea-Isaccea. 
E de natura stincoasa §i e aco- 
perit cu iarba $i cite-va vil. 

Pietrosul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Armutlia. Se desface din 
dealul Uzum-Bair $i se intinde 
spre N., intr'o directfe generate 
de la S.-V. spre N.-E., brazdind 
partea de N. a placet $i cea de 
S. a comunei. La poalele sale 
nordice e a^ezat satul Armutli. 
E de natura stincoasa ?i e aco- 
perit cu padurl. 

Pietrosul, pise, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Vacareni (la hotarul celor 
doua catune ale eT, Vacareni $i 
Garvan), situat in partea nordica 
a pla^el ?i cea centrala a comu- 
nel. E punctul culminant al dea- 
lulul Cararilor, avind 162 m. inal- 
{ime. E punct trigonometric de 
observa^iune de rangul I-iu, do- 
minind prin inalfimea sa asupra 
satelor Garvan $i Vacareni, a- 
$ezate la poalele sale. E de na- 



Digitized by LiOOQ IC 



P1ETROSUL 



717 



PlETRO$ANI 



tura pufin stincoasa si e brazdat 
de valripoase; pe la poalele sale 
estice merge drumul comunal ce 
uneste cele doua catune de mat 
sus, iar pe la poalele sale ves- 
tice drumul vecinal Garvan-Jijila. 
E acoperit cu pasunl. 

Pietrosul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Luncavifa; este o prelun- 
gire N.-V. a dealulul Piscul- 
Inalt-si-f ufuiat ; se intindespre 
N., avind o direcfiune generala 
de la S.-E. spre N.-E., brazdind 
partea vestica a plasel si a co- 
munel ; lasa spre N.-E. dealul 
Piscul-Rosu si spre S.-E. dealul 
Oltoiul ; din poalele sale vestice 
ia nastere piriul Jijila; pe mu- 
chia lul merge drumul comunal 
Luncavija Greci ; din poalele sale 
estice izvoreste vaile Stanca, a- 
Codrulul si a-Stupinel; e acoperit 
numaT cu paduri. 

Pietrosul, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe terito- 
riul com. rur. Balabancea, situat 
in partea sudica a plase! si cea 
centrala a comunel; este un 
virf sudic al dealulul Geaferca, 
asezat intre satele Balabancea 
si Islam- Giaferca, pe care le do- 
mina, precum domina si piriul 
Taifa, valea Coslugea, drumul 
comunal Geaferca - Orta Chioi ; 
este de natura pietroasa. 

Pietrosul (Pietro§anca), mope, 
in jud. Buzau, com. Costesti, 
cat. Pietrosul; are cam iooo 
hect., din care 600 hect. ara- 
bile, 200 hect. finea{a, restul 
izlaz si loc sterp. 

Pietrosul, pirin, jud. Botosani ; 
izvoreste din padurea Grigoresti, 
com. Calinesti ; curge spre E. ; 
trece prin satul Grigoresti ; pri- 
meste piraiele Fetesti si Porcul 
pe stinga si se varsa in Siret; 



in curgerea sa formeazS 3 ia- 
zuri. 

Pietrosul, pirin, in jud. Doro- 
hoiu, pi. Prutul-d.-s.; incepe de 
pe IbSnesti, com. cu acelasi nume 
si se varsa in Jijia, pe Hiliseul- 
Virnav. 

Pietrosul, piria, incepe de pe 
mosia Pomirla, com. cu acelasi 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu si se varsa in Her^usca. 

Pietrosul, piriU, izvoreste prin 
doua ramurl, una din Dealul- 
Pietrosulul si alta din Dealul- 
Mare, de pe mosia Probotesti, 
com. Tirnauca, pi. Herfa, pri 
meste in stinga piriul Borteni 
si se varsa in piriul Holcicul. 

Pietrosul, piria, izvoreste din pa- 
durea Tureatca, com. cu acelasi 
nume, pi. Berhometele, jude$ul 
DorohoiQ; curge de la E. si 
spre S. de satul Tureatca for- 
meaza un laz ; la E. de velntya, 
se uneste cu piriul Paltinisul ; 
apol face hotar intre satele : 
Tureatca, Piriul-Negru si Si- 
nSu^i si se varsa in piriul Mol- 
ntya. 

Pietrosul, pirin, in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Mogosesti; iz- 
voreste de sub dealul Galata; 
trece prin mijlocul satulul Mo- 
gosesti- Gala^el si, afaradin sat, 
impreunindu-se cu piriul Budesti, 
se varsa in scursura iazulul Birca. 

Pietrosul, piriU, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.s., comuna 
Lacul-luf-Baban ; izvoreste din 
dealul Costandoiul ; uda partea 
de V. a comunef si se varsa in 
riul Rimna, pe dreapta lul. 

Pietrosul, piria, ce curge din 
pi. Siretul-d.-s., com. Gidin^i, 
jud. Roman; izvoreste din Dea- 



lul-Maruhtf; curge de la S.-E. 
spre N.-V.; udfi satul Gidinfi 
si la V. de acest sat se varsa 
in riul Siretul de-a stinga, dupS 
ce a primit pe dreapta, Piriul- 
Velnijel si Rimnicul. 

Pietrosul-Bogolin, munte, eel 
mai inalt din com. Brosteni, jud. 
Suceava, avind 1746.4 m. alti- 
tudine. 

Pietrosul (Muntele-), padure, 
in intindere de 2500 hect., pe 
teritoriul com. Herastraul, pi. 
Vrancea, jud. Putna, proprietate 
in indiviziune a locuitorilor din 
Valea-S&rel. 

Pietrosul (Muntele-), padure, 
in intindere de 640 hect., pe 
teritoriul mosiel cu acelasi nume, 
com. Valea-Sarel, pi. Vrancea, 
jud. Putna, proprietate in indi- 
viziune a locuitorilor din com. 
Valea-Saref. 

Pietrosul-Bud&I,///7fl, izvoreste 
din poiana Hurmuzul, jud. Su- 
ceava, com. Dolhasca, si, dupa 
un curs de 5 kil., in care a pri- 
mit Piriul-luI-Martin, se varsa in 
riul Siretul. 

Pietro^ani, com. rur., jud. Mus- 
cel, plaiul Nucsoara, situata la 
25 kil. spre S.V. de orasul 
Cimpulung. 

E asezata pe malul drept al 
riulul Doamna, intr'o pozifiune 
frumoasa. Se mfirgineste : la N., 
cu com. Domnesti ; la S., cu 
com. Retevoesti ; la E., cu com. 
Badesti si la V., cu jud. Arges. 

Se compune din 2 catune : 
Pietrosani si Varzaroaia, cu o 
populate de 952 locuitorl, din 
carl 136 contribuabilf. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintareflf ; o scoala 
mixta, frecuentatfi de 62 elevi. 

Budgetul com. e la venituri 



Digitized by 



Google 



PIETRO?ANI 



718 



PIETRO?ANI 



de 1502 lei §i la cheltuell, de 
1416 lei. 

In com. Pietro^ani s'aQ gasit 
silexuri cioplite, silexuri lus- 
truite, cu^ite sau rSzuitoare $i 
alte obiecte de piatra §i de os, 
Industrie a omulul cuaternar. 

N. Cre^ulescu avea in pose- 
siune un frumos topora$ dc ser- 
pentina lustruita, cu glafurl la- 
terale, descoperit sub pamint, 
la o adincime de un stinjen $i 
mal bine, in satul Pietro^ani. 

Pietro§ani, com, rur., jud. Pra- 
hova, pi. Crivina, intemeiata pe 
la 17 13 de Banul Iordache Can- 
tacuzino, dupa cum se adeve- 
re?te din ca^ile de hotarnicie 
ale mo?iei. 

Inainte de 1830, de aceasta 
com. mat tinea cat. Strimba. 
La 18 18, Domnul pirel, loan 
Caragea, care adunase in cursul 
Domniel suma de 93 milioane 
let, aflind c5 Poarta voia a-1 
mazili, luind banil farel a fugit 
in Austria. In fuga s'a oprit aci 
in Pietro^ani, unde a stat o 
noapte la nepoata sa, MSrioara 
Filitis, impreuna cu s lita sa de 
arn&u{T. 

In partea de E. a comunel, 
e localitatea numita Aria-Tata- 
rascS, unde se poveste^te ca 
ar fi tabarit Tatarii pe timpu- 
rile cind cutreerau J arile Romi- 
ne$tl. 

Com. e situata pe malurile 
girlel Leaotul, care curge drept 
prin centrul Petro$anilor $i se 
afla la 15 kil. de capitala jude- 
{ulul §i la 3 kil. de re$edin{a 
pla$ei. 

Are o suprafa^a de 750 hect. ; 
o populate de 847 locuitorT, 
din carl 230 contribuabili ; o 
biserica, facuta la 1760, cu spe. 
sele locuitorilor $i reparata in 
1865 cu ajutorul preotulul Gri- 
gore, Nicula Velisar $i Calin Sa- 
vu, deservita de 1 preot ; o 



?coaia mixta, frecuentata de 63 
copil. 

Afara de agricultura, locui- 
toril se mal ocupa cu facerea 
de furcl, virteje, doni^!, cer- 
curf, etc. 

Pe apa Leaotul, in raionul 
comunel, este o moara cu 4 
pietre. 

169 locuitorl s'au improprie- 
tarit la 1864, cind li s'au dat 
463 hect. EI poseda: 90 cal, 
54 iepe, 221 bol, 178 vact, 124 
vi{el, 300 ol $i 81 porcT. 

Comerciul se exercita de 3 
circiumarl. 

Veniturile comunel se urea 
la 3416.36 lei ?i cheltuelile, la 
3305.27 lei. 

Are ?oselele : Pietro^ani-Pu- 
chei, Pietro$ani-Pu?ca?i, Pietro- 
?ani-Maiae?ti $i Pietro$ani-Buda. 

Terenul com. e $es $i stra- 
batut de riul Leaotul $i de iz- 
voarele : De-la Picla, Pietru^ul, 
Pu$ca$anca $i Recile. 

Se margine^te cu comunele : 
Pucheni-Mo^neT, Pucheni-Miro- 
slave^tl, Buda Palartga, Pucheni- 
Marl $i Moara-Domneasca. 

Pietro^ani, com. rur., situata la 
extremitatea S.-S.-V. a judefulul 
Vla?ca despre jud. Teleorman, 
?i in marginea balfil cu acela§l 
nume, linga Girla-Mare. 

Se compune din trupurile de 
mo$ie : Iudeca - Curani, Purani 
sau Bujoreni $i Slovani, care 
toate pana la 1855 apar{ineau 
familieT Lapati; de atuncl, a- 
parfm familiel PrincipeluT $tir- 
beiu, intrunite toate sub numi- 
rea de Pietro^ani. 

Suprafafa intregel mo<>iI este 
de 10572 hect., 26 aril. S'a dat 
la 1864, la 279 locuitorf impro 
prietari^t dupa legea rurala, o 
suprafa^a de 1065 hect., rami- 
nind proprieta^ei 9507 hect., 
din care 900 hect. padure de 
salcie, 125 hect. padure de tufa 



$i 8482 hect. pamint de ara 
tura, izlaz, fine^e $i balfl. 

Vil sunt plantate pe o intin- 
dere de 115 hect. 

Este la o departare de Giur- 
giu de 33 kil., de Stance?ti, re- 
$edin{a placet Marginea, de 29 
kil. ?i de Alexandria, de 22 kil. 

Are o populate de 1151 su- 
flete, din care 403 contribuabili. 
Biserica, cu hramul Sf. Treime, 
zidita la 1819, deVame$ulDu- 
mitru, in stilul unel fortarefe de 
zid masiv, boltita, fera lemnarie, 
a servit in timpul invaziunilor 
ca azil de scapare. Constitue 
parohia Pietro?ani, $i e deser- 
vita de 2 preo^I $i 2 cintarep. 
$coala, mixta, este frecuentata 
de 122 copil (1899—900) ?i con- 
dusa de un inva^ator $i o in- 
va^atoare. 

Locuitorii poseda: 664 bol, 
301 bivoll, 436 vacl, 453 caT, 
6377 ol $i 250 porcl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 6688 lei $i la cheltuell, de 
5789 lei. 

In com. sunt: 11 circiumi, 
1 moara cu aburl cu 4 pietre, 
o magazie de zid cu 3 caturl, 
5 patule $i case de locuit cu 
grajdurl sistematice. 

Aci este loc unde se pot in- 
carca corabiile ce vin la Du- 
nare. 

Pietro^ani este un sat foarte 
vechiu. S'au gasit aci monede 
antice 91 s5ge{I cu inscrip^il ro- 
mane, plad de pamint arse ca 
caramida, cu inscripfil ?i litere 
latine, urme ale vechel cetati 
Reca, situata pe mal in partea 
de V. a com. Pietro§ani. 

La 1810, a venit in caice, pe 
canalul Belciuna, din Turcia, sol 
da{I turci ?i au avut o incae- 
rare cu armata ruseasca ce se 
afla in Pietro^ani ?i care, cu ajuto- 
rul satenilor, a respins pe Turci. 
Tot in acela§I an, un corp de 
armata rusa a trecut Dunarea 



Digitized by LiOOQ IC 



PlETRO§ANl 



719, 



piupAuji 



$i a repurtat o mare victorie 
contra Turcilor la satul Balint, 
situat pe malul drept al Dunil- 
rei. 

La 1867, insurgen^i! Bulgarl 
au trecut in Rominia tot pe la 
acest loc. 

La 1877 — 78, in cursul r&z 
boiulul Ruso-Romino-Turc, Ru- 
?ii au f&cut un pod pe vase 
peste care a trecut armata. 

Aci era cuartierul general al 
unul general rus §i al fratelui 
ImpSratuluI, comandantul su- 
prem al annate! ruse. 

D-l Walter, in cTezaurul de 
monumente istorice » , publicat de 
d-l Ilarian, zice c& la 1595, Mi- 
haiQ Viteazul s'a retras de la 
Giurgiu cStre Pietro^ani $i apo! 
temindu-se s& nu 1 inconjoare 
Turcil s'a dus pe la St£ne$ti 
la Hulube?ti (pag. 18, vol. 1). 

Pietro§ani, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela^I nume, jud. 
Mu$cel, plaiul Nuc^oara. 

Pietro§ani, baltd, jud. Vla$ca, 
in valea DunSrel, pe proprieta- 
tea cu acela§I nume a Princi- 
pelul B. $tirbeiti. Conine mutyl 
pe$tl, scoici $i racl. 

Pietro§ani, pddure, supus£ regi- 
mulul silvic, jud. Mu^cel, plaiul 
Nuc?oara, com Pietro$ani, in 
fntindere aproximativi de 600 
hect., cu un masiv des, con^i- 
nind fag ?i stejar. 

Se invecine^te la N. cu com. 
Domne?ti ; la S., cu com. Var- 
z&roaia; !a E., cu Pietro§ani ?i 
la V., cu com. Vils&ne$ti, din 
jud. Arge§. 

Pietro§i, vale, jud. Vilcea, pi. 
Cozia, com. Pelu$e$ti-M&gla$i, 
unde se afl£ cariere de piatr£ 
pentru construcjie, care se tran- 
sports in punctele cele mat de 
pirtate ale f&rel. 



Pietro§i{a, cotn. rur., jud. Dim- 
bovifa, plaiul Ialomi^a-Dimbo 
vi^a, situata* la 30 kil. spre N. 
de Tirgovi^te, parte a$ezat&pe 
marginea Ialomi$eI, parte pe 
v&I ?i dealurl, care se numesc : 
Dealul-Porumbel, Valea -Lupu- 
lul, Valea- Pietro$i{eI, Valea-Co- 
lumulul, Valea- Voivodel §i Va- 
lea-Ti^el. 

Prin raioniil com. curge riil 
Ialomtya ?i piriul Valea-Lupuluf, 
• $i dou& izvoare cu ap& avind 
gustul de pucioasfi. 

Se compune din douS c3tune: 
Pietro$t{a $1 Valea-fi^eT, cu o 
populate de 1900 locuitorl. 

Are o biserici $i o ?coala\ 

Pietro$i{a este foarte vizitata\ 
in timpul veriT, de persoaaele ce 
vin la bSile Pucioasa ?i Vilcana. 

Locuitorii com. se ocnpS, in 
tre altele, ?i cu tot felul de {e- 
sSturi de linS pe care le des- 
fac parte la Sinaia, parte la 
b£ile Pucioasa. 

Se invecine?te : la E. cu jnal 
multe p&durl, din care cea mal 
apropiata se nume?te $irnea ; 
la V., cu com. Runcul; la N., 
cu com. Moroeni $i la S., cu 
com. Tifa. De com. Runcul se 
desparte prin dealurl $i v&I, de 
f i\a prin Ialomifa, iar de Mo- 
roeni e nedespar^ta. Cu Runcul 
se une$te printr'o ?osea comu- 
nala\ iar cu fi{a §i Moroeni, prin 
$oseaua Tirgovi?te-Transilvania. 

Pietro^a, sau Oboarele, mun- 
te, jud. Dimbovit.a, pe partea 
dreapta, mal in sus de Moro- 
eni, pe matca lalomi^el. 

Pilde^ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Moldova, spre N.-E. 
de ora?ul Roman, la 9 kil. de 
de el $i la 10 kil. de re$edin{a 
pl&$ef, pe malul sting al riulul 
Moldova §i aproape de varsa- 
rea piriului Ciurlicul in el. 
Populafia comunel, in maio- 



ritate Ungurl, e de 220 familil, 
sau 803 suflete, din care [218 
contribuabill. 

Are o biscricS catolicS §i o 
$coala" m'xta, care a fost fre- 
cuentatiin 1899 — 900 de 54 co- 
pif. Unguril fin de parohia ca- 
toliccl S&b&oani. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3346 lei ?i la cheltuelT, de 
3281 leT. 

Este legata cu ora§ul Roman 
prin §osea. 

Despre satul Pilde^ti vorbe§te 
o hotarnicie de la 21 Iunie 1756, 
care ne spune c3 era mo§ie a 
mSnastirel Agapia. 

Pilde§ti, sat, ?i re?edin^a com. 
cu acela?T nume, jud. Roman, 
pi. Moldova. 

Pilde§ti, mosie, jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Pilde§ti, fosta 
a statului ?i care mat inainte 
finea de m£n2.stirea Agapia; 
acum e vinduta de vecl. 

PilipSu^i, com. rur., in partea de 
N. a pi. Her^a, jud. Dorohoiu, 
formats din satele: Cotul-Sani- 
hSul, Lunca, Molni^a §i PilipAu^i 
(Satul-Mare), cu re$edin{a pri- 
m3riel in satul PilipSufi. 

Arc o populate de 598 fa- 
milil, sau 2584 suflete; 4 bise- 
ricl, deservite de 2 preoflf, 2 
cintSre^r §i 2 pSlamarl ; 2 $coalI 
mixte, in PilipSu^i $i Molni^a, 
careau fostfrecuentatein 1899 — 
900 de 98 elevl; 1596 hect., 90 
aril p&mint sStesc, 2469 hect., 
44 arif cimp, 763 hect., 36 arif, 
pSmint proprietSresc ?i 4 po- 
goane vie. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3962 lei ; iar la cheltuell, de 
3956 lei, 86 banl. 

Vite: 758 vite marl corn ute, 
240 cal, 1957 ol, 9 capre ?i 
574 rim&tori. 

Sunt 82 stupi cu albine. 



Digitized by 



Google 



pilipAuti 



720 



PINUL 



Pilipau^i, sat, pe mo§ia cu ace- 
la§T nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Herja, com. Pilipaup, formata 
din doua sate: Lunca, cu 536 
suflete ?i Satul- Mare, cu 756 
suflete $i cu intinsa privire a- 
supra satulut Noua-Sulir,a, de 
peste Prut, care dupa unele do- 
cumente s'ar fi numlt din ve- 
chime Climaufi. 

Proprietatea mo$iei este a 
d nei Ruxandra Sofian. 

Are 2 bisericT, una de zid, cu 
hramul Na?terea Maicil Dom- 
nuluJ, facuta la 1844, de Spa- 
tarul M. Holban, $i a doua, mica, 
de lemn, cu hramul Adormirea 
Maicif DomnuluT, facuta de lo 
cuitorl la 1778 $i ambele deser- 
vite de 1 preor, 2 cintaretj $i 
2 palamarl ; o $coala mixta, con- 
dusa de 1 invafator $i frecuen- 
tata de 48 elevl. 

Locuitorif improprietariti au 
932 hect., 36 aril pamint; iar 
proprietatea mo?ieT, 1097 hect., 
6 artf cimp ?i 716 hect, lOariT 
padure. 

Piraiele ce tree pe mo$ie sunt : 
Baranca, Pojina $i Heit,u$ca. 
Drum principal este acel de la 
Herta^i Mamornifa la Darabani. 

Hotarele mo$ieI sunt cu : Mo- 
vila, Molnifa $i riul Prutul. 

Pili§ca, munte, jud. Racau, pi. 
MunteluT, com. Dirmane?ti, si- 
tuat linga muntele Farcul, fa- 
cind parte din $ira Oituzulul. 

Pili§ca, sau Peli^ca, virf de 
munte, jud. Bacau, pi. Munte- 
lul, com. Aga^ul, din ?ira mun 
filor TarcSul, situat linga satul 
$ulr,a. 

Pinga-Dere, sau Valea-Viilor- 
de-la-Pinga* vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir^ova, pe teritoriul 
com. rur. Daeni. Se desface din 
partea vestica a dealulut Cairac, 
indreptindu-se spre V. $i avind 



o direc^iune de la E. spre V. 
Seintinde printre Dealul-Mo$u- 
lul $i Dealul-Mezetului $i se des- 
chidein Veriga,la 1 kil. mat spre 
N. de satul Daeni. Are o lungi- 
me de 4 1 /* kil. $i e situata in par- 
tea N.-V. a pla^el ?i a comu- 
nei. Este taiata aproape de var- 
sarea sa de ?oseaua jude^eana 
Daeni-Ostrov. Pe malurile sale 
sunt o mul^imd de vil, de unde 
?T-a luat ?i numele de Valea- 
Viilor-de-la-Pinga. La gura sa 
sunt o mulfime de gradinarii 
cultivate de BulgarT. 

Pinilor (Virful-), munte, in jud. 
Buzau, com. Mlajetul, cat. Sta 
nila, acoperit de padure de pinl. 

Penilic-Bair, munte, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se 
desface din prelungirile estice 
ale dealulul Mahale-Orman-Bair, 
de pe teritoriul bulgaresc al co- 
munel. Intra in judef maf la E. 
de pichetul No. 9 ; se indreapta 
spre N., printre vaile $aban- 
Ceair, Ese-Chioi-Dere de-o parte 
$i Punar-Orman-Ceair, Regene- 
Ceair de alta parte, brazdind 
partea vesticfi a pla$el $i cea 
sud-estica a com., din care o 
parte e a^ezata pe poalele Jul. 
Lasa spre E. prelungirea nu- 
mita dealul Tiumbet-Bair. Are 
88 m. inalr/ime $i e acoperit cu 
padurf $i tufari^url. 

Pinijjorului (Virful-), munte, 
in jud. Buzfiu, com. Mlajetul, 
cat. Topilele, in padurea statu- 
lui Mlajetul. 

Pinoasa, cdtun, al com. Stejerei, 
jud. Gorj, pi. Ocolul, situat la 
S. com. $i pe valea cu acela^I 
nume, pe o suprafafa de 248 
hect., din care 60 hect. padure, 
40 hect. izlaz, 20 hect. finer,e 
$i 128 hect. arabile. 



Are o populate de 75 fa- 
milil, sau 300 suflete, din care 
140 contribuabill ; 2 bisericT, 
una de lemn, fondata la 18 10 
$i a doua de zid, fondata la 
1886, deservite de 1 preot $i 2 
cintare^T. 

Locuitoril, pe linga agricul- 
ture, se mai ocupa ?i cu mica 
industrie a olariel. El poseda: 
io plugurf, 1 1 care cu bol, 1 
carufa cu caX ; 86 vite marl cor- 
nute, 2 cai, 50 porci ?i 115 01 
§i capre. 

Comunica^ia se face prin §0- 
seaua comunala care o pune in 
legatura la N.-V. cu cat. Gile- 
?oaia, iar spre S.-E., cu com. 
Ro§ia. 

Pinoasa, deal, in jud. Gorj, pi. 
Ocolul, c&t. com. Stejerei, si- 
tuat intre catunele Gale§oaia §i 
Pinoasa, cu direcfiune N.-E. spre 
S.-V., terminindu-se in culmea 
Strimba. Este acoperit cu pa- 
dure, ^i cu planta^il de vit §i 
prunl. 

Pinoasa, vale, in jud. Gorj, pi. 
Ocolul, com. Stejerei, cat. Pi- 
noasa. Incepe din catun $i are 
directfa N.-E.-S.-V, terminin- 
du se in culmea com. Temi^ani. 
E acoperita cu padure marunta. 

Pintiloaia, deal fi vale, pe mo- 
$ia Havirna, com. cu acela$I 
nume, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 

Pinul, cdtun, al com. BrSe^ti, jud. 
Buzati, cu 600 locuitori 91 133 
case. Are sub-divizia Schitul- 
Pinul. 

Pinul, fost schit §i metoh, al E- 
piscopiel de Buzau, jud. Buzau, 
com. Brae^ti, azl bisericT de mir. 

Pinul, loc izolat, jud. Ilfov, pi. 
Znagovul, in apropiere de unde 



Digitized by 



Google 



PINUL 



721 



PIPIRIGUL 



izvore$te pirtulVermbloasa, care 
se varsa in girla Colintina, mat 
sus de manastirea Caldaru^ani. 

Pinul, munte, jud. Buzau, com. 
Br£e§ti, cat. Pinul, confinind 
sare. 

Pinul (Vatra-Schitului-), mo- 
pe, jud. Buzau, com. Br&e$ti, 
cat. Pinul, pendinte de Episco- 
pia Buzaulul. Are 850 hect., din 
care 521 hect. padurea Pinul, 
restul, araturi, flnea^a, livezl $i 
izlaz. E avuta in sare, din care 
blocuri intregl se v5,d la supra- 
fa{a pamintuluL 

Pinul (S&r&telul-Pinulul), />/- 
riU, jud. Buzau, com. Brae^ti. 
Incepe de linga schitul GSva- 
nele 91 se scurge in Sara^elul- 
Balane^tilor. 

Pionul, sau Ceahl&ul, munte, jud. 
Neamju, pi. Piatra-Mun tele, com. 
Hangul, situat in grupa mun{i- 
lor Ceahlaul, pe malul drept al 
riulul Bistrita, in mijlocul unuf 
$ir de altf munflf acoperip cu 
codri stravechl. Baza sa ocupa 
o intindere cam de 4 mile pa- 
trate. 

Virful sau eel mat inalt se 
nume^te Panaghia (Fecioara), 
?i este' situat sub 46 grade, 53 
minute, de latitudine N. ?i 43 gra- 
de, 34 minute, de longitudine. 
Doua treimT din inal^imea 
sa sunt acoperite cu codri de 
mesteacSni, brazl $i spini^uri, 
iar in partea superioara se gel- 
se$te numal un fel de mu^chiu 
ce are mare asemanare cu li- 
chenul de Islanda; din mij- 
locul acestel verde^f, se urea in 
forma de turnurl, stincl de co- 
loare cenu^ie inalte de la 170 — 
200 palme, constituite din pa- 
tur! ce seamana cu lava, §i 
par a fi provenite din erupjiunl 
vulcanice. 



Areoinaltimede 191 1 m.?ido- 
mineaza top mun^il Moldovef $i 
Transilvaniel pani la o mare dis- 
tant, cacl intr'adev&r pe timp 
senin acest munte se vede de 
pe dealul Pietri^ul (jud. Ia$i) ?i 
de la capul Mangalia (Marea- 
Neagri). 

Un alt virf al acestul munte 
se nume$te TurnuMuI-Butu. 

Pe virful Ceahl&ului se afla 
o cruce de fier pusa acolo de 
M. Sturdza, fost Domn al Mol- 
dovef, cind, la 1835, s'a fost 
suit impreunS cu Mitropolitul 
Veniamin Costache. 

Vechimea acestul munte, dupa 
A. Humboldt, este de vr'o 1 5000 
de anf. 

Pionul, plain ft picket, la con- 
finele T^rel cu Transilvania, jud. 
Putna. 

Piore^ti, sat, pendinte de com. 
rur. Goe?ti, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat la 2 Kil. spre E. 
de Goe?t1, citunul de re$edin{a 
al comunef, de care se des- 
parte prin riul Amaradia. 

Are o populate de 303 su- 
flete, locuind in 70 case. Copiif 
din sat urmeaza la §coala mixta 
din satul Goe?ti. 

Se mal nume$te $i Giore^ti. 

Piore^ti, mofie particulars, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Go- 
e§ti, aparfinind mo?nenilor. 

Pipera (Tat&rani), sat, jud. II- 
fov, pi. Dimbovifa, facind parte 
din com. rur. Baneasa-Heras- 
traul, situat la E. de Baneasa, 
pe Valea-Pipera, care se varsa 
in girla Colintina, la E. de Plum- 
buita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
76J hect., cu o populate de 1 
122 locuitorl. 

D-l C. C. $tefanescu are 65 7 
hect. $i locuitoril, no hect. Pro- 



prietary cultiva 370 hect. (100 
hecj. izlaz ?i 187 hect. padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
II ie, deservita de 1 preot ?i 1 
cintare^ ; 1 marina de treerat 
$i 1 pod. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor mari e de 
89 $i al celor mid, de 214. 

Pipera, magurd, jjd. Vla?ca, pi. 
Marginea, pe proprietatea Go- 
go$ari-Vechf, a Eforiel Spitale- 
lor Civile din Bucure^ti. 

Pipera, baltd cu pe§te,jud. Ilfov, 
com. Baneasa-Herastraul, cat. 
Pipera. 

Pipera, p&dure, in intindere de 
100 hect., jud. Ilfov. 

Pipera-TStSrani, padure parti- 
cular, situata pe mo$ia Pipera, 
jud. Ilfov, com. Baneasa, su- 
pusa regimulul silvic pentru ca 
cade in linia de Centura a for- 
turilor din jurul capitalel. 

Piperul, catun, jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Valea-Ra{el 
VezI Chiperiul. 

Piperu§i, padure, supusa regi- 
mulul silvic, proprietate a mo§- 
nenilor Berevoe^tl-Pamintenl, pi. 
Nuc^oara, jud. Muscel, avind, 
impreuna cu padurile Navrapul 
?i Oboarele, o intindere de 3000 
hect. 

Pipirigul, com. rur., jud.Neamfu, 
situata in partea despre V. a 
pla$el de Sus-Mijlocul, intre pi. 
Piatra-Muntele $i jud. Suceava, 
pe piriul cu acela?! nume $i pe 
cursul superior al pir. Ozana, 
la 62 kil. de ora§ul Piatra. 

E formata din catunele: Pi- 
pirigul, Plutonul, Boboe?ti, A- 



Digitized by 



Google 



PIPIRIGUL 



722. 



P1SCANI 



gapieni, Cujbeni, Dolhe§ti, Pi- 
$il5geni $i TSr&{eni, cu o popu- 
late de 588 famili!, sati 2582 
suflete, din care 509 contribua- 
bilT. 

Dintre locuitorii improprie- 
taritl in 1864 sunt astS-zl: 155 
care trSesc $\-$X st&pinesc sin- 
gur! pSminturile lor; 146 care 
stSpinesc ca urma$! ; 8 care stS- 
pinesc pSminturile altora. Din- 
tre locuitori! ?mpropriet5ri^I in 
1878 sunt astS-zI: 20 carl-?! 
st&pinesc singurl locurile ; 24 
ca urma$I a! celor impropriety 
ri{! ?i 41 de locuitori, carl, de$i 
insurant ?i cultivator! de; pSmint, 
n'au nic! un fel de proprietate. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 1540 hect. 

Ima$ul (suhatul) are o intin- 
dere de 179 hect., 72 aril $i nu- 
tre?te un num&r de 8867 Vlte - 

Are : 3 biseric!, deservite de 
3 preop ?i 3 eclesiarh! ; o $coal& 
mixta in Pipirig $i o §coal5. de 
cStun in Pluton, care au fost 
frecuentate in 1899 — 900 de 58 
copi!; 5 pive pentru ftcutul suc- 
manelor ; 6 mor! de apfi ; 2 he- 
r&strae pentru exploatarea pS- 
durilor. 

Budgetul com. e de 5887 let 
la venitur! $i de 5511 lei, la 
cheltuel!. 

Comunicafia cu satele vecine 
se face printr'o $osea ce duce 
de la satul Pipirigul in §oseaua 
M&n&stirea Neamjul - Vin^tori 
(trecind prin satul Pi^ilSgeni) ; 
spre V., de la satul Pipirigul la 
satul Boboteni, printr'o ?osea ce 
incepe din precedenta, in apjx>- 
pierea satulu! Pipirigul (kil. 21 — 
22) ?i trece prin satele Dolhe?ti 
si Plutonul, pe la muntele Petru- 
VodS, dind in Valea-Largulu! ; 
prin ma! multe potecl. 

Pipirigul, sat, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- 
rigul, situat pe valea piriulu! 



cu acela$i nume, la 62 kil. de 
ofa?uI Piatra §i la 22 kil. de 
Neamtul. 

Are o populate de 521 su- 
flete, din care 1 1 1 contribuabil! ; 
1 biseric&, deservitS de 1 preot 
?i 1 dasc&I ; 1 §coa!& mixta, fre- 
cuentate de 3 5 elevl ( 1 899 — 900) ; 
1 piv& pentru sucmane ; 2 mori 
de apS. 

Vite: 160 bol, 174 vacl, 150 
junci, 33 ca!, 1000 o! $i 100 
rim&tori. 

Pipirigul, piriii, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- 
rigul ; izvore^te din muntele H&- 
lSuca (jud. Suceava) ; curge in 
direc^ie V.-E. pe la satul Bo- 
boteni §i Pipirigul, paralel cu 
drumul ce une?te aceste douS, 
$i }n dreptul kil. 22 — 21, se 
une^te cu piriul Ozana. 

Afluen^ii s&! din stinga sunt: 
Mtnzatul, Izvorul, L5c&tu$ul, Pi- 
riul-Moarei (ce se varsS, lingS, sa- 
tul Pipirigul) ?i Piriul-Sise! ; iar 
din dreapta : Dolile, ^pganca §i 
Runcul. 

Pipirigul, vale % prelungita. din 
dreptul satulu! cu acela?! nume, 
in tot lungul piriulu! Pipirigul 
§i Ozane!, p&n£ la Valea-Neam- 
{ulu!, jud. Neam^u, pi. de Sus- 
Mijlocul. 

Piria, com, rur., $i sat, jud. Mehe- 
din^i, pi. Dumbrava, la 62 kil. de 
or^ul Turnul-Severin, situate pe 
coasta de S. a dealului Piria. 

Se m&rgine?te : la E. cu com. 
Argetoaia ce fine de jud. Dolj. ; 
la V., cu com. Valea-Marculu!; 
la S., cu com. Secul ; iar la N., 
cu com. Cosov^ul. 

Satul formeazS comunS cu c&- 
tunul Malomnicul, avind 850 lo- 
cuitori, din care 150 contribu- 
abil!, locuind in 170 case. 

Are o bisericS, deservitS de 
1 preot 91 2 cint&reflf ; o $coal&, 



condusi de un invS^tor, fre- 
cuentatS in 1899 — 900 de 42 
elev!. 

Vite : 300 vite mar! cornute, 
26 ca!, 440 o! ?i 440 rlracitori. 

Locuitori! posed&: 40 plu- 
gur!, 67 care cu bo!, 8 c&ru{e 
cu cal; 30 stup! cu albine. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 982 le! $i la cheltueli, de 
782 lei. 

Prin comunS trece $oseaua Al- 
bule$ti — Valea-Marculu! — Piria. 

Dealur! sunt: Piria $i Malom- 
nicul. 

Intre cSt. Malomnicul $i com. 
Cosov5{ul, se intinde p&durea 
statulu! cam de 2000 hect., nu- 
mita Cantonul-Malomniculul, iar 
spre S. de Piria, se intinde tot 
p£durea statulu! cam de 200 
hect., numita Cantonul-Grajdul. 

In comuni sunt ma! multe 
izvoare cu ap3, care contribue 
la mSrirea matcei V&ei-Piriei, 
ce se formeazd din com. Bi- 
cle$ul, trece prin comunele Al- 
bule?ti, Valea-Marculu! $i Piria, 
ce aparfin jud. Mehedinji, apoi 
in jud. Dolj, udind comunele 
Argetoaia, Salcea $i Valea-lu!- 
P&tru, ?i se vars£ in riul Jiul, 
in apropiere de gara Pruni?orul. 

Pirnogul-Tufele, padure, in jud. 
Buz&u, com. GherSseni, cit. §0- 
pirliga, pe mo$ia ^opirliga, a 
Eforie! Spitalelor Civile din Bu- 
cure^ti. Are cam 130 hect. VezI 
Brebeanca, sau §opirliga-Brebul. 

Piru§ca, virf de tnunte, jud. Pra- 
hova, pi. Teleajenul, com. MSne- 
ciul - Ungureni, din care izvo- 
re^te Valea-Bere!. 

Piru^ca, picket de granija, despre 
Transilvania, jud. Prahova. 

Piscani, sat, f&cind parte din com. 
rur. Piscani-Negreni, pi. Riul- 
Doamnel, jud. Mu?cel. Valea- 



Digitized by 



Google 



PISCANl 



723 



PISCANI-NEGRENI 



Catilsepara catunul Piscani de 
Negreni, situat pe malul drept 
al riulu! Tirgul, pe eel drept 
al riuluT Doamna $i la poalele 
de V. ale dealulul Piscani. 

Are o populafie de 483 lo- 
cuitori. Biserica e o cladire foarte 
vechle. Anul fondare! bisericel 
este §ters dupa pisanie, pe care 
se vede scris numele pritnilor 
fondatori: Epraxia Stari^a, Ju- 
pin Constantin $i Jupin Ion. Se 
zice c& aceasta biserica ma! 
inainte a fost schit de caluga- 
ri^e $i ca ma! tirziu, populin- 
du-se comuna, s'a transformat 
in biserica de mir. 

Are o $coaia care dateaza de 
la 1840. Este mixta ?i a fost 
frecuentata in 1899—900 de 58 
copH. 

Comerciul se face de 2 hangil. 

P£n£ la anul 185 1, catunul 
Piscani forma singur o comuna. 

Piscani, sat, facind parte din 
com.rur. Scornice$ti, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. Are o populate 
de 218 locuitori $i o biserica, 
zidita la anul 1883. 

Piscani, deal, desparfind com. 
Bal^ati, pi. Mijlocul, jud. Olt, in 
partea de N.-E., de com. Scor- 
nice^ti, cat. Piscani. Are un virf 
inalt numit Piscul-luIJepure. 

Piscani-de-Sus, foasta mo§ie a 
statulul, jud. Mu$cel. Vez! Pri- 
boaia. 

Piscani-Negreni, com. rur., jud. 
Mu^cel, pi. Riul-Doamnel, la S. 
de Cimpulung, la 37 kil. de a- 
acest ora?, a^ezat pe malul sting 
al riulu! Doamna ?i la poalele 
despre V. ale dealului Piscani. 
Are o populate de 998 lo- 
cuitori, din care 250 contribua 

bilr. 

Se compune din 2 catune : 
Piscani ?i Negreni, despar^ite 



prin girla numita Valea-Catil. 
Se margine^te la Est cu co- 
muna Racovi^a $i Con{e§ti ; la 
V., cu com. Mice§ti ; la N., cu 
com. Dirmone^ti $i la S., cu com. 
Coliba$i. 

LocuitoriJ.se ocupa pe linga 
agricultura $i cu dulgheria ?i 
zidaria. 

Vite: 250 vacl, 300 bol, 24 
ca! ?i iepe, in capre, 172 ol 
?i 80 pore!. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1728 lei, §i la cheltuell, de 
1684 lei. 

In lungul comunel, in partea 
de E., pe coasta dealulul Pis- 
cani, se gase$te sadita o vie, 
proprietatea locuitorilor din sa- 
tul Piscani. 

Dealul Piscani este acoperit 
cu o padure, proprietatea statu- 
lul, compusa din stejarl $i fagl. 

In raionul com. sunt o mul- 
{ime de livezl acoperite cu fine{e 
?i poml roditor! : merl, perl, vi- 
$inl, nucl, zarzarY, prunl. 

Riul Doamna uda partea de 
V. a comunel §i in el se varsa, 
in raionul Piscanilor, Riul-Tirgu- 
lul, care se une?te cu riul Ar- 
ge?elul, dupa ce uda partea de 
E. ?i S.-E. a comunel. 

Girlele : Chi^oaia, Din-Prunil- 
Zamfirel, Valea-Fintinel ?i Va- 
lea-Catif, strabat com. de la E. 
spre V. ?i se varsa toate in riul 
Doamna, pe {annul sting. 

Pe riul Doamna, in care se 
varsa Riul-Tirgulul, pu^in mal 
la vale de impreunarea acestuia 
cu riul Arge?elul, se gase?te, pe 
proprietatea d-lul Rimniceanu, 
ce fine de com. Purcareni, o 
moara, situata pe {annul drept 
al riulul. Pu{in mat la N. a- 
celuia?! riu, d-1 Pirlianu are o 
moara §i o piua ; iar pe Riul- 
Tirgulul este moara ?i piua d-lut 
C. Crasan. 

Locuitori! s'au improprietarit 
dupa legea ruraia din 1 864, parte 



pe proprietatea statulul, parte 
pea vistierulu! MihaiQ $i parte 
pe a d-1 a! Baron Barbu Belu. 

Proprietarl marl in comuna 
sunt d-ni! : C. Crasan, C. Hagi- 
Nicolau, Petre Piriianu. 

Pe la marginea de E. a com. 
trece drumul de fer care mer- 
ge dela gara Clucereasa la gara 
Ciume^ti. Pe acest drum (Go- 
le$ti-Cimpulung) se gasesc doua 
podurlde fer in dreptul comunel 
Piscani, unul peste riul Arge?elul 
§i altul peste riul Doamna, unit 
cu Riul-Tirgulul. Afara de aces- 
tea mal sunt 3 podurlde lemn: 
unul peste riul Doamna, altul 
peste Riul-Tirgulu!, ambele fa- 
cute pe §oseaua natfonaia Pi- 
te^ti-Cimpulung-Frontiera, §i un 
al treilea pod facut pe Valea- 
Catil, pe $oseaua comunala ce 
leaga catunul Piscani cu Negre- 
ni ?i care merge ma! departe 
spre N. prin comuna Dirmo- 
ne?ti. 

Afara de aceste $osele ma! e 
$oseaua vecinaia care pleaca tot 
din ?oseaua comunala ce merge 
catre Dirmone?ti - Co$e$ti, din 
dreptul bisericel Piscanilor §i 
trece pe la $coal3 §i se une?te 
mergind mal unit cu ?oseaua na- 
tionaia. 

In aceasta comuna sunt 2 bi- 
seric! (in fie-care sat cite una), 
ambele deservite de 2 preo^I $i 
3 dascall. Ele sunt intrefinute 
de locuitorii comunel, care au 
format doua epitropii: una pen- 
tru biserica Piscani $i alta pen- 
tru Negreni. 

PSna la aaul 1851 catunele 
Piscani $i Negren'fnu erau unite, 
ast-fel ca fie-care catun era con- 
siderat ca o comuna, avind fie- 
care o primarie $i o $coala. De 
la 185 1, unindu-se catunele s'au 
unit ?i $coalele. $coala, mixta, 
a fost frecuentata in 1890 — 900 
de 58 copil. 

Comerciul se face de 5 hangil. 



63617. HareU Dietionar Geagrq/lc. Vol. IV 



Digitized by 



Google 



PISCANUL 



724 



PISCUL 



Piscanul, munte,)\xd. Mu^cel, pro- 
prietatea statului, com. Bere- 
voe?ti-Ungureni. Este acoperit 
cu padure de brad ?i molift. 

Piscanul, munte, la N. com. rur. 
Lere?ti, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Mu$cel. 

Piscanul, padure, proprietatea 
statulu!, jud. Mu?cel, com. Be- 
revoe^ti-Ungureni, plaiul Nuc- 
$oara, in intindere de 300 hec- 
tare. 

Piscanul. VezT Berevoe^ti, pro- 
prietatea statulu?, jud. Mu$cel. 

Piscoiul, com. nir., in jud. Gorj, 
pi. Gilortul, la S. de Dealul-Mue- 
reT, $i la N. com. Hurezani-d.-j., 
situata pe ?es $i coaste, pe am- 
bele {armurT ale piriulul Amara- 
zuia, la 66 kil. de T.-Jiul. 

Are o suprafa^a de 450 hect., 
din care 10 hect. padure, 120 
hect. arabile, 106 hect. finefe, 
57 hect. vie, 12 hect. livezl de 
prunl $i 5 hect. izlaz ; o popu- 
late de 228 familil sau 850 su- 
flete, din care 160 contribuabill; 
2 bisericT de lemn, facute de lo- 
cuitorl, una in anul 18 17, a doua 
in 1849, deservitede 1 preot ?i 1 
cintaref, o ?coala, frecuentata 
de 39 elevi. 

Locuitorif sunt mo^nenT $i 
poseda 50 plugurl, 85 care cu 
boi, 1 carufa cu cai; 221 vite 
marl cornute, 9 cai, 350 01, 15 
capre, 68 rimatorl. 

Venitul comunel este de lei 
1238, ban? 88, tar cheltuelile 
de lei 116a, banl 25. 

Comunica^ia in Piscoiul se 
face printr'o §osea comunala, 
care o pune in legaturS cu co- 
muna Hurezani-d.-j. 

In comuna sunt : 21 pu^url $i 
5 fintinl. 

Dealuri ma! principale: dealul 
Obir^ia ?i dealul Horga. 



Piscopia sau Futidul - Vaiei, 

sat, ftcind parte din com. rur. 
Gu?oeni, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil- 
cea. Are o populate de 10 1 
locuitorl. E situat la 6 kil. de 
cat. Spirleni, unde e $coala. 

Piscul, com. rur., in jud. Covur- 
luiu, pi. Siretului, la 30 kil. de 
Ja Gala{i, a?ezata intre dou<i val 
udate de piraiele Suhuluiul $i 
Gerul. Se margine$te la E. $i 
S. cu mo$ia Maxineni ?i com. 
Independent (desparftta de Su- 
huluiul) ; la V., cu Siretul ; la 
N., cu piriul Gerul ?i cu SI. Co- 
nachi. Regiunea dintre Piscul $i 
Independent este o lunca se 
manata cu insule$e, traversata 
prin mijloc de ?oseaua nation ala 
Gala^i Tecuciu $i, ceva mat sus, 
de drumul de fer, care trece prin 
marginea de N„ a satulul Pis- 
cul. 

Are doua cStune : Piscul $i 
Vame^ul ; acesta din urm5 e si- 
tuat spre N.-V. la 4 kil. de eel 
dtntiiu ?i se mal nume^te $i O- 
daia-Pochil (Popil). 

Locuitoril sunt fo$t! claca?T 
?i insur&tet improprietari^T in 
1864 ?i 1879. 

Are o populate de 400 fa- 
milil sau 1536 suflete, din care 
229 contribuabilf. 

Suprafata teritoriulul comunel 
e de 3746 hect. 60 aril, din 
care 1724 hect. 38 aril arabile, 
81 Va hect. padure de salcie, 6 
padure de girnh;a, 1232 ima$ 
?i fine^a, 115 vii, 39 hect. 32 
aril vatra satului $i restul ne- 
productiv $i ripl. 703 hect. 56 aril 
apar^in Statului cu mo$ia Pis- 
cul-Hir$e$ti ; 916 hect. proprie 
ta^et marl particulare cu tru- 
purl in Vame?ul; iar restul sa- 
tenilor. 

In partea despre V. a teri- 
toriulul com. e ?esul SiretuluT, 
ce produce finefe bune; iar in 
partea despre E. $i despre N., 



e Valea-Suhuluiului, rezervata. 
numal pa?unatului. 

Vite: boi 493, vacl 404, min- 
zap 263, vi^el 190, tauri 6, cai 
249 ; ol 1902. 

Circiumt sunt 7, din care 4 in 
Piscul $i 3 in Vame?ul. 

Satencele de aci lucreaza ci- 
nepa $i confecfioneaza Jesaturi 
de Una $i bumbac. 

Budgetul comunal este la ve- 
nituride 7567 lei §i la cheltuelf, 
de 7194 leT. 

Are 2 bisericT, Adormirea 
Maicel Domnului in Piscul, zi- 
dita in 1785, sfin^tS in 1786, 
?i care- s'a cladit din cSramida 
$i cu temelia de platra ; Na?te- 
rea Maicel Domnului in Vames, 
construita de caramida in 1857 
de HagI Lupu. Comuna Piscul 
formeazS o singula parohie, cu 
un preot paroh §i 3 cintare^I. 
$coala, mixta, in re$edinta* co- 
munel, infiin^ata in 1859, una 
din cele mai vechi $coli rurale 
din jud. Covurluiu, are localul 
sau propria construit de stat. 
S'a frecuentat in 1899 — 900 de 
83 copil. 

Pe teritoriul comunel, pe o in- 
tindere de 8 kil., trece calea 
nafionala Gala^i-TecuciQ, stra- 
batind catunul Vame?ul precum 
?i calea ferata care are la Va- 
me§ gara cu acela$I nume. 

Pana in 1835, comuna Piscul 
facea parte din jud. Tecuciu. 
Mo§ia apar^inea manastirel Ca- 
§inulul. 

Piscul, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Cimpul, la 94 kil. S.-V. de Cra- 
iova $i la 18 kil. de re$edin{a 
placet, Calafat. 

Este situata pe ?esul Piscul 
$i pe marginea de N. a plan- 
ta^iel de dafini, numitS Grmdul- 
cu-Banl, ?i care aparfine sta- 
tului. 

Se invecine?te: la N. cu com. 
Galicea, din pi. Baile$ti; la S., 



Digitized by 



Google 



PISCUL 



725 



PISCUL 



cu DunSrea; la V., cu com. 
Tunari, $i la E., cu com.'Ghi 
diciul. 

In fa{a com. Piscul, dincolo 
de DunSre, in Bulgaria, se afl£ 
satul Ursoaia. 

Limita linie! de N. a comunel 
incepe de la hotarul Movila- 
S&pata, despre E. ?i se intinde 
in linie dreapt& spre V., pe 
ling& mo$ia Galicea, p3n5 in 
movila despSr^itoare intre com. 
Piscul ?i com. TunarL 

Limita linie! de S. este for- 
mate de Dun&re, din dreptul 
Girlel-Padureanulul, la V., p&nS 
in Cotul-Mare, la E. 

Limita liniel de N. incepe 
din movila dintre Piscul $i Tu- 
nari, de l?ng£ mo$ia Mo^ei 
$i se intinde direct spre S., 
p3ni la grindul Gututya, unde 
pleacS. spre V., de lingS Sudul 
mo§ie! Tunari-Pope?ti, p&n& la 
hotarul Catranul, apol pe Valea- 
Nebun&, p£n£ in Dun&re, la 
Girla-P&dureanuluT. 

Limita liniel de E. incepe de 
la N., din mo$ia Galicea, de la 
Movila-S£pat&, dintre Piscul ?i 
Pisculeful $i se intinde drept spre 
S. p&n& la smircul Rosea, unde 
face o mic5 cotiturS spre S.-V., 
apoi spre S.E., la "Grindul- 
Verde, de unde se indreapta. spre 
E., pe linga partea de S. a mo- 
?iei Pisculeful, p&n£ la mo$ia 
Ghidiciul. Acolo f&cend un 
unghiti cam obtus, merge drept 
spre S. pe valea Bejenele p5n£ 
in Dun&re, la hotarul Cotul- 
Mare. 

Cite-va movile variazS. mono- 
tonia cimpiel, intre care: Mo- 
vila -pganulul, Movila- Fetelor, 
Movila-Lungulul, Movila-S&pat£ 
$i In^iratele. 

Terenul com. este mai tot 
b&ltos ?i mlS§tinos. B£tyl sunt: 
Balta-iuI-Miran,inN.V. comunel, 
cu o suprafaja de 30 pog. ; 
Balta-luI-ButoI, cu o suprafa{& I 



de 20 pog.; Balta-lui-VanS, de 
l S P°g-I Balta Sclipcel, de 14 
pog. ; Balta-lui-CurcS, de 6 pog. ; 
Balta-luI-Ciovic£, de 6 pog.; 
Balta-S&pati, de 16 pog.; Balta- 
luI-Goga, de 8 pog.; Balta-Sir- 
bulul, de 2 pog.; B&b&laul, de 
2 pog. ; Cop&celul, de 30 pog. ; 
Sganberca, de 8 pog.; Balta- 
V&carulul, de 8 pog.; Balta-Ne- 
bun£, de 12 pog.; P£s5rica, de 
4 pog.; Balta-Popil, de 5 pog.; 
Balta-Bejenil, de 10 pog.; Balta- 
cu-Coasele, de 25 pog. ; farova, 
de 120 pog.; Sveneasa, de 8 
pog. ; Balta-Dumitra§culul, de 
12 pog.; Balta-SoreT, de 4 pog.; 
Duvalul, de 18 pog.; Iataganul, 
de 7 pog.; Zatoanele, de 17 
pog. ; Balta-LungS, Balta NouS, 
Balta-Chioasa. 

Smirc e unul, numit Rosea, 
cu o suprafa^a de 35 pog. 

Pana la anul 1885, com. Pis- 
cul coprindea ?i cat. Tunari, 
azl comuna rurala. Acum pe 
linga catunul de re$edin{a care 
este Piscul, s'a mai adaugat 
satul Piscul-Nou sau Satul-Nou 

Are o populate de 1564 su 
flete; o biserica de caramida 
facutS cu ajutorul preotulul Ma 
rin $i al locuitorilor Pirvu Ton 
cia, Mirea Iovan, Stan Dinu 
loan Cali^oiu, loan Pirlogea §i 
Petru sin Petru ; o §coala mixta 
ce funcfioneaza din anul 1880, 
frecuentata de 72 copil; 4 cir 
ciuml; o moara cu aburl. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 172 impamintemflf, iar dupa 
legea din 1879 sunt 62 insu- 
rant. 

Suprafafa intregulul teritoriii 
comunal este de 15400 pog., 
din care: 6598 pog. paminl a- 
rabil, 1 500 pog. finea^a, 300 
pog. izlaz, 1702 pog. lac $i 
teren sterp, 5 300 pog. padure. 

Mo?ia de pe teritoriul co- 
munel se nume^te Piscul-cu-Po- 
pe?ti; apar^ine statulul, iarina- 



inte era a manastirel Caluiul. 
S'a vindut dintr'insa o supra- 
fa{£ de 1733 hect., raminind 
statulul 605 hect. 

Locuitoril au 4007 pog. pa- 
mint (arabil, finea{a, etc.), din 
care 2130 pog. sunt date in lo- 
turl. Venitul anual al proprie- 
ta^ei locuitorilor este de peste 
1 00000 de lei. 

Pe mo?ia statulul se afla pfi- 
durea numita Piscul, care co- 
prinde 100 hect., 23 aril tufanl, 
2556 hect. plantafil de dafin §i 
girni^a. 

Viile, in intindere de 75 hect., 
se gasesc pe mo^ia delimitate 
locuitorilor in anul 1864. 

Pe mo$ia Piscul se gasesc 
stine de ol. 

Com. este strabatuta de o cale 
comunala, care trece in com. 
Tunari §i in Poiana, avind o 
lungime de 15 kil. pSna la Ca- 
lafat. Aceea?! cale comunala 
merge spre E., prin comunele : 
Ghidiceni, Rastul, Negoiul ?i 
Catanele pe o lungime de 20 
kil. 

Budgetul comunel e la ve- 
niturl de 2831,35 lei ^i la chel- 
tuell, de 2737,35 lei. 

Vite cornute sunt 482 ; ol, 
176; cat, 14. 

Piscul, com, rur. f in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., la 50 kil. de Cra- 
iova $i la 38 kil. de Filial, re- 
$edin{a pla?ei, situata pe $esul 
numit Piscul $i pe piscul dea- 
lulul Piscul, in apropiere de pa- 
durea Sadova. 

Se margine$te : la N. cu com. 
Sadova; la S., cu com. Grin- 
deni ; la V. ?i E., cu Domeniul 
Coroanel, de care se desparte 
prin drumurl naturale. 

Limita liniel de N. incepe din 
punctul numitSili^tea, mergespre 
E. in linie dreaptS p&n& in punc- 
tul numit Drumul-luT-Gheorghi^. 

Limita Jiniel de E. incepe din 



Digitized by 



Google 



PISCUL 



726 



PISCUL 



poteca numiteL Drumul-lui-Gheor- 
ghifa, merge in linie dreapt& 
spre S., p&n& ia Dealul-M&ce$a- 
nului. 

Limita lintel de S. incepe din 
Dealul-M&ce?anulul, merge in 
linie dreapt£p£n5 in Dealul-Dor- 
del. 

Limita liniel de V. incepe din 
Dealul-DordeT, merge in linie 
frinta prin movilele Crivina, Li- 
lea, apoi peste ni$te stufurl p&n& 
in punctul numit Sili?tea. 

Terenul com. este $es $i pre- 
zint& midf ondula^iunT care poarti 
in general numele de dealurile 
Piscul. Toate aceste dealurl sunt 
plantate cu viT. 

In com. se gSsesc lacurile : 
Glodul, Logofetul, in intindere 
cam de io pog. fie-care $i Lilia 
cam de 8 pogoane. Toate se 
scurg in apa Jie^uluT de pe pro- 
prietatea DomeniuluJ CoroaneL 

Mai inainte aceastS com. se 
numea Frumu^ani. Se zice in ur- 
ma unel invasiunl s'ar fi distrus cu 
totul, ?i c& locuitoril au fugit prin 
pcldurea vecin&, unde intilnin- 
du-se cu fugarJ din alte sate, s'au 
unit cu ace?tia, formind dou& 
mid sate numite GuraGarduluI 
$i Poiana-Mujil. Dup& multa vre- 
me locuitortf ne mai fiind pri- 
gonip au e§it din acel sat $i 
s'au a?ezat pe un mic pise de 
deal, pe locul unde se afla az! 
Frumu^ani. 

Se compune dintr'un singur 
catun numit Piscul. Intre anil 
1864 — 1 88 1 era alipita de com. 
Sadova, iar de la 1881 a deve- 
nit comuna deosebita, purtind 
numele de azT. 

Are o populate de 638 su- 
flete. 

Biserica, fondata de locuitorl 
la 1837 $i terminate la 1844, 
e de zid ?i in buna stare. In 
tinda el se afla inscrip^ia urma- 
toare: 

• Acest sfint si duranezecsc si biscri- 



ccsc locas ce praznuesce hramul Sf. Ni- 
colae si Sf. Prooroc loan Botezatorul si 
mucenicul Dimitric, s'a zidit din tcmelic 
de popa Climent, Iova RadovicT si Dima 
Costache PopovicT si parintcle Iosif Ar- 
himandritul Sadovei si d-ncalu! Zisu si 
Nicola Gancea, Stoica Tabacu, Ninca 
Sfetcu, Bratu Lazar, Dragu Dumitrascu, 
Bonea Ignat, Pirvan Da(u si cu to^i cti- 
torY de obste, in zilele prca luminatulut 
si prea Inal|;atului nostril Domn Ghcor- 
ghe Dumitru Vocvod Bibescu si cu bla- 
goslovenia parinteluT Kpiscop Ncofit. Patru 
Zugravu, 1844, Octombrie io». 

Suprafa^a teritoriuluf comunei 
este de 88 1 pog., din care 61 8 
pog. pamtnt arabil $i 263 pog. 
izlaz. 

Viile aparjin locuitorilor $i se 
gasesc pe proprietatea lor, ocu- 
pind o suprafa^a de 73 pog. 

Sosele comunale vecinale due 
la com. Sadova $i la com. Grin- 
deni ; drumurl natural e unesc 
com. cu cele vecine $i o stra- 
bat in toate direcfiunile. 

Budgetul com. e la veniturt 
de 2377,80 lei ?i la cheltuell, 
de 1894,76 lei. 

Vite : 118 vite marl cornute, 
300 ol, 18 cai, 36 porcl. 

Piscul. Vezi Negra^i, jud. Arge$. 

Piscul (Satul-Lipovenesc), ca- 
tun, pendinte de com. Izlazul, 
jud.BrSila, spre N.-E. ?i la 3 kil. 
de re?edin^a comunef. 

Are o populate de 1602 su- 
flete; o bisericcL $i un schit de 
maid lipovene. 

Piscul, sat, §i re?edin{a comunei 
cu acela?! nume, pi. Siretul, jud. 
Covurluiu, a?ezat pe un pise de 
deal intre vailestrclbeLtute de pi- 
raiele Suhaiul ?i Gerul, $i avind 
o populate de 359 familil, sau 
135 1 suflete; o bisericS §i o 
$coal£. 

Suprafafa teritoriululf e de 
1920 f&lcT, din care 816 felcl 
arabile, 37 p£dure de salcie, 461 
ftlc! ima?, 35 ftlcl vil, 27 f&lcJ 



vatra* satuhtf $i 7 ffildf nepro- 
ductive. 

Se crede c& satul Piscul este 
vechiu de vr'o 400 de an! ; in 
vechime se numea Hir$e?ti, dup& 
o vale a mo^ief din partea de 
N., care $i azl poartS, aceea^I 
numire. 

Legenda spune c& pe apa 
dintre Piscul $i Peneul sta^ionaQ 
in vechime vase pktitoare, dar 
cS in urm&, apa retr&gindu-?T 
cursul, a r&mas aid numal o 
girlS alimentata de plol, din 
Vcirs&turile Siretuluf ?i din matca 
GeruluL AceastS girlS inconjura 
Piscul din trel pSrp, a^a ci-I 
d&.ftptura unel peninsule. 

Se zice eft locuitorinui au venit 
din alte trel sate desfiintate, ?i 
anume: Cftpriorenil, de la C5- 
prioara, ce astftzi e pftdure de 
siicie pe malul SiretuluT, tot 
in aceasta comunft; Mindre^tif, 
venial din altft parte a comunei; 
fi Hir?e?tiT. 

Piscul, sat, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Piscul, re^edin^a pri- 
mariel. Vezi com. Piscul. 

Piscul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., 
com. Piscul, re$edin{a primftriel. 
Vezi torn. Piscul. 

Piscul, sat, ftcind parte din com. 
rur. Cociocul, jud. Ilfov, pi. Zna- 
gov, situat la N.-E. de pi. Co- 
ciocul, intre balta figftne^ti $i 
riul Ialomifa. In dreptul satulul, 
pe calea na^ionalft Bucure^ti-Plo- 
e?ti, este un pod de lemn peste 
acest riu. 

Mare parte din locuitoril se o- 
cupft cu olftria. 

Se intinde pe o suprafajft de 
213 hect, cu o populate de 
260 locuitorf. 

Domeniulul CoroaneT apar^in 
52 hect. $i locuitorilor, 162 hect. 
Pe Domeniul Coroanef se cul- 
tivft 24 hect. (18 hect. sunt pft- 



Digitized by 



Google 



PISCUL 



727 



PISCUL-CORBULUl 



dure *si restul izlaz). Locuitoril 
cujtiva tot terenul. 

Are: o biserica cu riramul 
Izvorul-Tfimiduirel, deservita de 
i preot si I cintaref, i helesteu. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor mar! e de 
156 si al celor micl,.de 270. 

Piscul, sat, In jud. R.-Sarat, pi. 
Gradistea, cat. comunel Dom- 
ni{a, in partea de E. a comunel, 
pe malul sting* al riulul Buzaul, 
la ,2 kil. spre E. de c&t. de re- 
sedinfa. Are ointinderede 180 
hect. si o populafiune de 120 
famllil, sau 700 sufiete, din car! 
100 contribuabill ; o biserica si 
o scoala mixta. 

PiSCUl, stafiede dV. -</.-/., jud. Co- 
vurluiu, pi. Siretul, com. Piscul, 
pe*linia Barbosi-Tecuciu, pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872. Seaflaintre stabile Inde- 
pendent si Vames. Inal^imea 
d'asupra nivelulul Maril e de 
28 m. 60. • 

PiSCul, munte, In jud. Gorj, plaiul 
Novaci si la N.-E. comunel Baia- 
de Fier. 

Piscul, Netotul, Obirjjia si O. 
ticul, munfl al statuluT, jud. 
Muscel, arendap anual cu 1300I. 

Piscul,./^, pe Virful numit Ola- 
rul, jud. Muscel, pi. Argeselul, 
com. Laic&i-Runceasa. Se zice 
ca aci s'ar fi batut Radu Negru 
ci* T&taril. 

Pi$CUl, picket de granifd, pe mar- 
ginea Dunarei, jud. Mehedinfi. 

Piscul-Ariilor, deal, in partea de 
E. a com. Ivinetesti, pi. Prutul, 
jud. Falciu. 

Legenda spune ca pe acest 
deal in mijlocul padurilor, ar fi 



fost niste aril de piine ascunse 
de catre locuitorl in timpul be- 
jeniilor, din cauza incalcarel Ta- 
tarilor. Tot pre piscul acestuT 
deal se afla o movila, de pe 
virful careia se vede la o mare 
departare in toate direcfiunile. 
Se zice ca aceasta movila, ca 
multe altele, servea strajerilor 
Moldoven!, spre a vesti navalirile 
barbarilor, prin aprinderea de 
somoege de fin, legate in vir- 
ful prajinilor. 

Piscul-Boerilor, pise, jud. Pra- 
hova, plaiul- Prahova, com. Va- 
lea-Lunga. 

Piscul-Boerului, munte, in jud. 
Gorj, plaiul Novaci, com. Po- 
lovraci, la N. si in partea dreapta 
a OltefuluT, linga curmatura a- 
cestuT riu. 

Piscul-Calului, sat, 111 jud. Ar- 
ges, pi. Topologul, ftcind parte 
din com. rur. Dedulesti-Varzari. 

Piscul-Calului, munte, la N.-E. 
de com. Leresti, plaiul Dimbo- 
vi$a, jud. Muscel. Aci sunt stine 
unde se fabrica brinza, unt si 
urda. 

Piscul-Calului, padure supusa 
regimuluT silvic, pe muntele cu 
acelasl nume, com. Leresti, plaiul 
Dimbovifa, jud. Muscel, in in- 
tin d ere aproximativa de 5 00 hect. 
Se invecineste la N. cu Gaina- 
{ul ; la S., cu Mosoroaele ; la 
E., cu riul Argeselul si la V., 
cu Riul-Tirgulul. 

Piscul-Cire^ulul, makala, jud. 
Vilcea, pi. Mijlocul, com. Piri- 
eni-d.-mj. 

Piscul-Ciinelui, padure, a sta- 
tuluT, in intindere de 450 hect, 
com. Sinaia, pi. Pelesul, jud. 
Prahova. 



Piscul-Ciinelui, p&dure, pe mo- 
sia Piscul-Ciinelui, pi. Pelesul, 
jud. Prahova, in apropiere de 
com. Sinaia. Face parte din o 
proprietate private, ce aparfine 
familiel Brincoveanu-Bibescu. 

E format* din fag si brad, 
ocupind cele doua coaste ex- 
puse la V. si N. promotorulul 
ce se intinde spre confluen^a 
Prahovel cu Valea-Rea. Terenul 
e o gresie argiloasS cu consis- 
tent slaba si expusa surpatu- 
rilor, cind e descoperit de pa- 
dure. 

Pantele de jos, care coboara 
in fata SinaieT, intre 1000 si 
1300 m. de inaltfme, sunt foarte 
repezl. D'asupra padureT, se in- 
tind, de la 1500 — 1800 m. inal- 
{ime, piepturl inclinate, ce ser- 
vesc de pasune. 

Pidurea Piscul-Ciinelui vazuta 
de la Sinaia pare a fi populate 
cu un codru de fag curat. In- 
trind insa in ea, vedem un sub- 
arboret format de amestecatura 
de fag cu brad dominant. 

Piscul - Ciinelui, izvor de apa 
minerala, com. Sinaia, pi. Pe- 
lesul, jud. Prahova, proprietatea 
statulul si a easel Brincove- 
nesti, situat pe regiunea munfi- 
lor, in apropiere de gara Sinaia. 
Acest izvor confine iod si pu 
cioasa. 

Piscul-Cocorului, mofie, judejul 
Arges. VezI Nanasesti. 

Piscul-Corbului, sat, facind parte 
din com. Nicoresti, jud. Tecuciu, 
si situat pe malul Siretulul, in 
partea de V. a com., desp5r$it 
de Coasta-Lupel prin o ripa. 

I Are o intindere de 3V2 kil. 

I si se afla la 3 kil. si 250 metri 
de Nicoresti. 

Are o populate de 143 fa- 
milil, sau 639 suflete, care lo- 
cuesc in 140 case; o biserica, 



Digitized by 



Google 



PISCUL-CORBULUl 



728 



PISCtfL-lNALT-$L-TUTU*AT 



cu hramul Intimpinarea-Dom- 
nului. Biserica actuals este zi- 
dita la 1826. In locul el au mal 
fost inca" alte trel bisericl, care 
au fost, se zice, arse de T&tarif. 

Piscul - Corbului, numire data 
parcel dealulul ce se intinde la 
S. de satul Pope?ti, com. Mic- 
le$ti, pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Piscul-Cornetului, deal, la N. 
de com. Dobre^ti, pi. Podgoria, 
jud. Mu?cel, inalt cam de 250 
metri. In virful saQ se v3d c&- 
r&mizl $i ruine vechl de zid. 

Piscul-CrSsani, localitate, jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta, com. 
Copuzul, in care abund£ cera 
mica dac& ?i preistoric& 51 care 
se invedereazS prin o mul^ime 
de cioburT de vase. («Trompeta 
Carpajilor*, No. 1 137 din 1874 
§i Tocilescu, «Dacia inainte de 
RomanI»). 

Piscul -cu-Bordeele, pise, pe 
creas'a $irulul de dealurT ce 
brcizdeazi in lung $i lat com. 
Coste^ti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea ; se prelunge?te pe toata 
partea de E. a com., in stinga 
riulul Coste$ti. 

Piscul-CU-Brazi, munte, in jud. 
Dimbovifa. VezI Brindu$ile. 

Piscul-cu-Drumul, deal, in jud. 
Gorj, pi. Jiuluf, com. Valea-cu- 
Ap5, spre E. de com. ; se in- 
tinde din dreptul com. p£n£ 
spre S.-V. de com. Negomirul, 
jud. Mehedin^i; este acoperit 
cu p&dure m£runta\ 

Piscul-cu-Plopi, pise, spre S. 
de com. Talea, plaiul Pele?ul, 
jud. Prahova. Serv& de pa^une 
vitelor locuitorilor. 

Piscul-CU-Pope§ti, mosie a sta- 



tulul, jud. Dolj, pi. Cimpul, 
com. Piscul, in suprafafS de 
2338 hect., din care 605 hect. 
s'au vindut. Are p&dure pe ea. 
Inainte apar^inea minastirel Ca- 
luiul. 

Piscul- CU-Pope§ti, padure a 
statulut, jud. Dolj, pi. Cimpul, 
com. Piscul, in intindere de 
100 hect., populate cu tufanl. 

Piscul-cu-§ira, deal, la N. com. 
Rade?ti, pi. Oltuld.-j., jud. Olt, 
servind de p&?une vitelor lo- 
cuitorilor. 

Pe acest deal Ru$il $i-ati a- 
?ezat corturile la anul 1854. 

Din cre$tetul dealuluf, atit 
la E. cit ?i la V. incep ?esurl in- 
tinse, pe care se cultivi cereale. 

Piscul-Domnului, pise, pe cul- 
mea ce se las& din creasta 
Carpafilor, printre girlele Drajna 
$i Teleajenul, jud. Prahova, com. 
Drajna-d.-j., plaiul Teleajenul. 
Aci, la confluenfa riului Drajna 
cu Teleajenul, se termini cul- 
mea de deal ce incepe # din 
muntele Craiul $i se las& spre 
S. VezI Drajna-d.-s. 

Piscul -DrSghici, sau Rogo- 
jasca, padure a statulul in 
intindere de 150 hect., jud. 
Prahova, pi. Podgoria. 

Piscul-Floarei, pise, pe dealul 
Coasta-LungS, com. $erbane§ti, 
pi. Mijlocul, jud. Vilcea, din al 
c&rul virf se vede stabilimentul 
balnear de la b&ile Govora, si- 
tuate in Valea-Hintel. 

Piscul - Galben, trecatoarc, in 
Transilvania, jud. Vilcea. De 
la acest pichet ?i p&n& la Do- 
bruna, cea mat apropiata. trecS- 
toare, sunt 20 kil. 

Piscul-Herasca, sat, facind parte 



din com. run Cociocul, pi. Zna- 
govul, jud. Ilfov, situat la N. de 
Cociocul, intre pSdurea Radu- 
Voda ?i malul drept al riulul 
Ialomifa. 

Se intinde pe suprafa^ de 
290 hect., cu o populate dd 158 
locuitorl. 

Statulul apar^in 188 hect. §i 
locuitorilor, 102 hect. Statul cul- 
tivS prin arenda?il sal 30 hect., 
restul e padure. Locuitoril cul- 
tiv£ tot terenul. 

Num&rul vitelor man e de 
116 ?i al celor micf de 181. 

Piscul -Hirse^ti, mosie a sta- 
tuluf, in jud. Covurluiu, pi. Si- 
retul, com. Piscul. 

Piscul-Holmul, deal, mal jos de 
dealul Baba-Ghicea, lingS. satul 
Cordeni, com. Ivine^ti, pi. 
Crasna, jud. Falciu. La'poala 
acestu! pise, intr'o poianS in- 
tinsS $i cu priveli?te frumoasa\ 
se aflS biserica satuluT Cordeni, 
zidita la 1815. 

Piscul-Inalt-^i-^u^uiat, sir de 
' dcalurl, paralel cu culmea M&- 
cinului $i oblic pe culmea Isac- 
cel, jud. Tulcea ; se desface din 
dealul Greci; sp intinde spre N., 
. avind o direc^iune generate de 
la S.-E. spre N.V., brSzdind 
partea de E. a placet M£cin §i 
a comunelor sale Greci §ijrjila; 
din el se ranfificS spre N. dea- 
lurile Pietrosul, Chitlis, Sevastin, 
Piscul-Ro$u ; $i spre E., dealurile 
Oltoiul, Gogoncea ?i al-Teilor; 
din el 19I iau na?tere v&ile; Nc- 
vestelni^a, Valea-AscunsS, Lun- 
c&vicioara, Luncavi^a-Mica, Va- 
lea-Lupului despre E. $i Rahova, 
Ditcon, Crucelari, despre V. ; 
ramifica^iile care privesc satul 
Greci sunt ripoase $i prSpasti- 
oase ; pe muchia lul merge dru- 
m'.il comunal Jijila-Balabancea ; 
este acoperit cu padurl intinse 



Digitized by 



Google 



PIStUL-LEOTlt 



729 



PISCUL-RADULUl 



de stejarl $i tet ?i cu p£$unl 
bogate. 

Flscul-Leotii, pfidure a statulut, 
in intindere de 200 hect., pen- 
dinte de com. Nuc$oara, plaiul 
Nuc^oara, jud. Mu§cel. 

Piscul-Leijilor, zavoiil de salcie, 
jud. Vla?ca, pi. Cilni?tea, in 
valea Arge$ulul, pe proprietatea 
Graxli$tea, a d-lul N. T&teranu. 
Se zice c& $I-a luat numele de 
la Le?il, ce au sta^ionat aci cu 
ocazia luptel de la 1765 intre 
Ru$I $i Turci, din fa^a Co- 
menel. 

Piscul-Leurzel, proprietate, a 
Eforiel Spitalelor Civile din Bu 
cure$ti, foste pendinte de schi- 
tul Brebul, com. Brebul, plaiul 
Prahova, jud. Prahova, in in- 
. tindere de 245 hect., din- care 
78 hect. suprafafS imp&durite 
?i 167 hect. p&mint cultivabil 
$i fine^e. Are multe golurl. 

Piscul-lui-B&loiu, deal, in jud. 
Gorj, com. Bolbo^i, din plasa 
Jiulul, spre E. de comunfi; in- 
cepe din raionul judejului Me- 
hedinfi ; se intinde d'alungul 
comunel ; pe acest deal se 
afl& pidure, plantafil de vil ?i 
prunl. 

Piscul-lui-Birsan, pise, ma! la 
S. de piscul Piatra, jud. Pra- 
hova, com. Drajna-d-j., plaiul 
Teleajenul. Pe el se afl£ fine^e, 
iar la poalele lul se culthte 
cereale. 

Piscul-Iui-Ciocan, pise, pe cul- 
mea de deal ce se las£ din 
creasta Carpafilor, printre gir- 
lele Drajna $i Ogretinul, com. 
Drajna-d.-s., jud. Prahova. 

Piscul-luI-Dobre, deal, situat 
in partea de N. a com. Cornul, 



pi. Prahova, jud. Prahova. Ser- 
ve?te pentru p&$unatul vitelor. 

Piscul-lui-VodS, pise, pe teri- 
torul com. Iepureni, pi. Prutul, 
jud. F&lciu, pe cap&tul de E. al 
dealulul Taina, lingfi valea Benja. 
Legenda-spune c& pe acest pise 
de deal a fost un palat dom- 
nesc, pe timpul cind exista tir- 
gul Benja. 

Piscul-Lung, nwnte, la N. de 
com. Rime?ti, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea, proprietatea sta- 
tului, servind de suhat pentru ol. 
Aci se fabric! brimte* bun& de 
burduf. 

Piscul-Lung, padure, a statului, 
situate pe muntele Cocora, com. 
Vaideeni, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea, in intindere de 563 hec- 
tare. 

Piscul-Lung, padure, a statului, 
in intindere de 95 hect., si- 
tuate in com. Vaideeni, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. 

Piscul-Lui>geni. VezI Lungeni, 
jud. Arge?. 

Piscul-Lungului, deal, cu vil, in 
jud. Vilcea, pi. Cerna-d j., com. 
MSrgineni. Are dou& vilcele, una 
spre E., nuraite Valea-Lungulul, 
cu 3 fintinl, $i alta spre V., a- 
vend 4 fintinl f\ numite Papa. 

Piscul-Lupulul, caput de N. al 
Oslrovulul'Lupulul, unde ca- 
nalul Lata se une^te cu Stu- 
parifa, pe teritoriul com. Tichi- 
le$ti, jud. Br&ila. 

Piscul-Mo^ului, sat, jud. Arge?, 
pi. Pite^ti, faxind parte din 
com. rur. Mo^oaia. 

Piscul-Netotului, munte, lingS 
granifa Transilvaniel, jud. Mu$- 



cel, foste proprietate a schituluT 
Aninoasa. 

Piscul-Netotului, padure, a sta- 
tului, in intindere de 400 hect., 
plaiul Nuc?oara, jud. Mu$cel. 

Piscul-Paiului, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Oniceni, 
spre S. de satul Oniceni. 

Piscul-Parului, virf de deal, al 
culmel DealuluHzvoarelor, jud. 
Tulcea, situat in pi. Isaccea, 
pe teritoriul com. rur. Meidan- 
Chioi $i anume in partea cen- 
trals a placet ?i cea de N. a co- 
munel, la 2 kil. spre N. de sat; 
are o inalfime de 267 m., punct 
trigonometric de rangul al 3 lea, 
dominind satul $i valea Mei- 
dan-Chioi ; pe la poalele lul trece 
drumul comunal Luncavifa-Mei- 
dan - Chioi $i Valul-luI-Traian ; 
este acoperit cu p&durl. 

Piscul-Peri^ani, mosie, in jud. 
Ialomi{a, pi. Borcea, pe teritoriul 
com. Rasa, pe care se afla. sa 
tul Lefter. 

Piscul-Ple^uv, virf, pe culmea 
inalte a dealulul de pe mo^ia 
Orofteana-Sufu, com. Orofteana, 
pi. Herfa, jud- Dorohoiu, cu ve- 
dere intinscl asupra Basarabiel 
$i Bucovinel. Tradifia spune c& 
aid era loc de strajuire in 
timpurile de n&v&lirl barbare. 

Piscul-Predoanei, deal, com. 
Priseaca, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Olt. 

Piscul-Rahovei, deal, in jud. 
Tutova, pi. Simila, com. Bog- 
dana, spre N. de satul Bog- 
dana. 

Piscul-Radulul, sat, cu 20 fa 
milll, jud. Arge?, pi. Pite?ti, 
ftcind parte din com. rur. 



Digitized by 



Google 



PISCUL-RADULUl 



730 



piscul-vAiei-mAri 



Gro§i. Are o biserica vecMe, fa- 
cuta de un capitan Radu Hojul, 
de la care se trage ?i numele 
satuluL 

Piscul-Radului, catun, in jud. 
Putna, com. Gaurile, pi. Vran- 
cea, situat pe Piriul-Gaurii ?i 
impra?tiat de-a lungul acestui 
piriu. 

Are o populajiune de 437 
suflete, care locuesc in 100 case; 
o biserica filiala, cu hramul Sf. 
Niculae. 

Piscul-Ratei ?i Chiciul-Mic, A?- 
durf, de ostrov, situate in pi. 
Balta, jud. Braila. 

Piscul-Ra^el se margine?te de 
jur imprejur cu Dunarea-Veche. 
Chiciul-Mic se hotare?te la E. 
cu Dunarea-VechTe ; la V., cu 
Veriga-Rajer, ce o desparte 
de Giurgeanca. 

Au o suprafafa de 125 hect., 
populate cu salcie. 

Piscul-Rizului, deal, in jud. Fal- 
ciu, pi. Crasna, com. Ivinete$ti, 
numit ast-fel de la spatarul Gh. 
Rizu, fost proprietar aci pe 
la 1800. 

Piscul-Ro§u, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavifa; se des- 
face din dealul PiscuMnalt-§i- 
fu^uiat; se intinde spre N., 
intr'o direc^ie generala de la 
S.-V. spre N.E., brazdind partea 
de N.-V. a pla^el $i cea de S.-E. 
a comunei; se intinde printre 
Valea-CodruluI$ia-Stancaf; este 
acoperit cu paduri ?i tufari^uri ; 
virful sau este format din gra- 
nit ro$u. 

Piscul-Ro§u, loc, unde se varsa 
piriul Valea-Popef, din jud. Vas- 
luiu, com. Bora?ti, pi. Funduri, 
in riul $acova{ul. De aci se 
scoate mult nisip ro^iatic. 



Piscul-Rusului, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., com. Sta- 
nza, spre S. ?i la 3 kil. de sa- 
tul Stanija, a?ezat pe un virf de 
deal. Are o populate de 18 fa- 
miiii', sau 80 suflete, din care 18 
contribuabill, locuind in 21 case ; 
o biserica de lemn. - 

Locuitorii poseda : 99 vite 
marl cornut$. 

Piscul-Scroafel, deal, in jud. 
Dolj, pi. Amaradta, com. Zai- 
coiul, ce se lasa din Dealul-Ma- 
gurilor, desparte valea Ploscufa 
de afluentele sau de pe stinga, 
piriul Scroafa. 

Piscul-Serei, deal, inalt, in com. 
Bujor, pi. Prutul, jud. Covurluiti. 

Piscul-Socolel, loc pu^in ridicat, 
de unde incepe hotarul tirgu- 
$oruluT Socola, jud. Ia?i, pi. Co- 
drul, com. Buciumi, ?i unde se 
sfir$e$te tirgu^orul Trei-Fintini I 
peste el trece ?oseaua nationals 
Ia?i-Vasluiu. 

Piscul-Stana, pise. Vezi Stana, 
sat ?i deal, com. Tirzil, plasa 
Crasna, jud. Falciu. 

Piscul-Turcilor, munte, in jud. 
Mu?cel. D'aci, riul Dimbovi^a, 
care uda poalele sale, ia direc- 
{ia spre S., dupa ce trece prin- 
tre picioarele virfurilor : Tama- 
?ul, Cascul, Tama?elul §i se di- 
rige catre Draganelul. Aci este 
o cetate, care ar fi facuta de 
Turct pe la anul 1737, cind cu 
resbelul dintre Austria $i Tur- 
cia. 

Piscul-Turcilor, ptldure supusa 
regtmulul silvic, pe piscul cu 
acela?i nume, proprietate a d-lul 
I. Bejan, pendinte de com. Ru- 
carul, plaiul Dtmbovtya, judeful 
Mu?cel ; are o intindere de 1 10 
hect. impreuna cu padurea Be- 



rila, avind, ca esenfa dominanta, 
fag. 

Piscul - Turcului, loc, in jufl. 
Mu^cel, pi. Podgoria, com. Do- 
bre?ti. La 182 1, vr'o 40 locuitori 
din Gae$ti, capitala jud. Vla$ca 
pe atuncf, in frunte cu isprav- 
nicul Colfescu, s'au ascuns de 
frica Tufcilor in paduri. 

De atuncT acel pise s*a numit 
Piscul-Turcului. 

Piscul-Turcului, localitate, la 
V. com. Matee?ti, pi. 01te{ui- 
d.-s., jud. Vilcea, unde se zice 
ca ar fi locuit Turd ?i avind in 
pamint rama^e de ziduri. Spre 
V. se ridica inalfimea numita 
Magura, de unde se vede f spre 
E., jumatate pi. Horezul, spre S., 
jumatate pi. Olteful $i spre V., 
jumatate pi. Novaci (jud- Gorj). 

Piscul-Turcului, padure, in jud. 
Braila, pi. Vadeni. Se margine?te 
la E. ?i N. cu Dunarea-Macinulul ; 
la V., cu Dunarea-Vapoarelor ; 
la S., cu veriga Piscul-Turcului. 
Suprafafa: \2 x h hect., esenfa : 
salcie. 

Piscul-'jMganuluI, munte, la N. 
com. Rime?ti, pi. Horezul, jud. 
Vilcea, intre mumViI Bolca ?i 
Petricica. Serve§te de suhat pen- 
tru vitele marl. 

Piscul-Uliului, pise. VezT Podi- 
$ul, deal, com. Ba$e$ti, pi. Mij- 
locul, jud. FalciQ. 

Piscul - Ulucilor. Vezi Pope?ti, 
deal, com. Tanacul, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. 

Piscul- Vaiei-Mari, pise, in jud. 
Prahova, pi. Podgoria, comuna 
Hirsa, pe care a fost plantata 
vi{a $i care serva de pa?une vi- 
telor si pentru cultura cereale- 
lor, de cind viile s'aG filoxerat. 



Digitized by 



Google 



P1SCUL-ZAVEREI 



731 



PISERA SI GROPANA 



Piscul-Zaverel, loc, in jud. Vil- 

cea, pi. Oltul-d.-s., com. Z&vi- 

deni, unde la 1821 avu ciocnire 

Tudor Vladimirescu cu Grecil. 

AstSzI e acoperit cu vii. 

Pfsculeasa, mosie, in jud. Ialo- 
mija, pi. Ialomita-Balta, com. 
Poiana, in suprafa^' de 21,00 
hect., din care 120 hect. p&dure. 

Pisculcni, cdtun, al com. Tis&ul, 
jud. Buz&u, cu 120 locuitorl ?i 
33 case. 

Piscule§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. Tinosul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Locuitoril aces- 
tut cStun s'au impropriet&rit la 
1864. 

Piscule§ti, vechle numtre a sa- 
tulul M&rcule$ti, jud. Prahova. 

Piscule^ti, irup de mosie, al sta- 
tulul, jud. Prahova, pi. Crivina, 
com. Tinosul, fost pendinte de 
m5n&stirea Mislea, In intindere 
de 227 hect., din care 41 hect.. 
p&dure, vindute d-lul Colonel 
Carcale^eanu, cu 160000 lei. 

Piscule§ti, trup de pddure, al sta- 
tulul, in intindere de 30 hect., 
pendinte de com. $irna, plasa 
Tirg^orul, jud. Prahova, care, 
impreun& cu trupul $irna (400 
hect.), formeaz& p&durea $irna. 

Piscule^ul, sat, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ghidiciul, cu 236 
suflete, locuind in 33 case. 

PiSCUle^ul, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Ghidi- 
ciul. 

Piscuna^ul, rami/icafie a munte- 
lul Pe iteleul, jud. Buz&u, intre 
Micl&u$ul 91 Piciorui-Capril ?i 
care se prelunge^te spre E. p2na 
in apropiere de riul SUnicul. 

€861 7. .VareU Ditfionar Gcograjlc. Vol. IV 



Plscupeasa, numire data unel 
parjf din pddurea statulul Bra- 
dul-cu-Sforile, jud. Buz&u, p&du- 
rea de fagl secular*, acoperind 
muntele Stina-B&trin&, din co- 
muna Lapo^ul. 

Piscupia, numirea veckie a satu- 

lul Bslfe$ti, din jud. Prahova, 

* pi. Podgoria,com. Podeni-Vechl. 

Piscupul, movild inalta, in jud. 
Buz^u, com. G£v&ne$ti, in mar- 
ginea laculul Costeiul. 

Piscurii lui-Vaearie, deal, jud. 
Prahova, pi. Filipe^ti, com. Di- 
{e$ti, pe care mai nainte, a fost 
situate com. Di{e$ti. Pe dealurile 
com. sunt plantate vii, prunl, 
nucl $i merl. Parte serv<i ?i de 
p&?une pentru vitele locuitori- 
lor. 

Piscurile, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Jiul, la N. com. Coste^ti-Daia. 
Se compune din cStunele Pis- 
curile $i S£rd£ne§ti. C&tunulS&r- 
ddne?ti situat pe t&rmul sting 
al Jiulul, se bucurS de un pS- 
mint fertil. Cat. Piscurile, fiind 
a^ezat mai mult pe dealurl p&- 
duroase, avind o strimtS v&lcea 
de cultivat, locuitoril s&i se o- 
cup& mai mult cu lucrarea lem- 
nulul $i ma! cu seam& cu do- 
g&ria. 

Suprafa^a com. e de 1438 hect., 
din care: 560 hect. p&dure, 548 
hect. loc cultivat, fine^e ?i pa$u- 
ne, 14 hect. vii ?i 19 hect. prunl, 
parte ale locuitorilor mo$nenI $i 
impropriet£ri$I, parte ale pro- 
prietatei marl. 

Are o populate de 170 fa- 
milii, sau 253 suflete, din care 
138 contribuabill ; 2 biserici, 
deservite de 1 preot $i 2 cin- 
taretl. 

Locuitoril posed&: 22 plugurl, 
105 care cu boi, 2 c&ru{e cu 
ca *> 393 v * te mar * cornute, 16 I 



cal, 372 ol, 58 capre, 102 ri- 
matori ; 1 5 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 1627, bani 25, iar la 
cheltuell de lei 1361, bani 32. 

Comunica^ia in comunS se 
faceprin $oscaua comunal&, care 
o pune in leg&t :r& la S. cu com. 
Coste^ti Daia, iar la N.-V. cu 
comuna Piop^orul. 

1 1 comuna se gitsesc 4 pu- 
\\XT\ $i 5 fintinl. 

Dealurile mat insemnate in 
Piscurile sunt: al-jiulul, Pietroa- 
sa $i al-Sterpoael. 

Piscurile, cdtun de re$edinta al 
com. Piscurile, pi. Jiul, jud. Gorj. 

Are o suprafa{& de452 hect., 
intre care : 60 hect. p&dure, 208 
hect. arabile, fine^e ?i pa$une, 
13 hect. vii ?i 15 hect. prunl. 

Are o populate de 117 fa- 
miliT, sau 336 suflete, din care 
85 contribuabill; o biserici de 
lemn, ftcutS de locuitorl pe la 
anul 1878, deservitS de I preot. 
§i 2 cintftrett. 

Locuitoril, pe l?ng& agricul- 
ture, se mat ocupi 51 cu dogSria. 

El posedS: 12 plugun, 80 
care cu boi; 220 vite marl cor- 
nute, 8 caT, 149 ol, 61 capre, 
73 rimitorl ; 10 stupT cu albine. 

Piscurile, vale, spre N. de com. 
Tope^ti, plaiul Vulcanul, jud. 
Gorj ; se intinde, de la N. spre S., 
din locul numit al Taciunilor, 
pe o intindere de 3 kil. ; trece 
printre dealurile Ironi ?i Petreni, 
?i del in Valea-Pirgavulul. 

Piscurile, vale, pe care e situat 
c&tunul Piscurile, jud. Gorj, pi. 
Jiul ; are o direcftune N.-S. ; e 
formats la E. din Dealul-Bibe?- 
tilor, iar la V. de culmea dea- 
lulul din stinga Jiului. 

Pisera ?i Gropana, tnosii, aparfi- 
nind spitalului din Tecuciu,jud. 



93 



Digitized by V^OOQ IC 



P1SICA 



732 



PISICA 



Tecuciu, situate in raionul com. 
BrShS$e§ti. 

Pisica, com. rur., in jud. Tul- 
cca, pi. MScinul, situate in par- 
tea de N.-V. a jude^ulu!, la 72 
kil. spre N.-V. de ora§ul Tul- 
cea, capitala districtuluT, ?i in 
partea de N. a plS$eT, la 24 
kil. spre N. de orS§elul MScin, 
re§edin{a plS?eT. 

Se mSrgine$te la N. cu jud. 
Covurluiu, de care se desparte 
prin fluviul DunSrea ; la E., cu 
Basarabia, despSrfitS tot prin 
DunSre ; la S., cu com. VScS- 
reni §i Luncavi^a ; la V., cu 
jud. BrSila, despSrfitS prin Du- 
nSre. 

Face parte din regiunea §easS 
a judefuluT. Cea maT mare parte 
a teritoriuluT sSu este formats 
din mla^tinT (5000 hect), lacuri 
51 bSlfT (2000 hect.;, DunSre ?i 
girle (3000 hect.) $i numaT 2000 
hect. sunt pSmint ferm, $i acesta 
format din a$a numitele grin- 
durl (locuri ridicate de-asupra 
stuhuluT) de pe malul drept al 
DunSreT, din care principalele 
sunt: Grindul-GolS^eilor (pSdu- 
ros), Grindul-Oalelor, Grindul- 
VulcanuluT, LS^imea, ZStoaca, 
ostrovul Chiciul, Grindul-Geme- 
nel (acoperit Jn parte cu pSdu- 
rea Gemenea), Grindul-Gala^ilor, 
Grindul-CluciuluT, Tinda, Grin- 
dul-BrSileT, Grindul GogonceT §i 
Pisica, eel mai mare $i cultivabil. 
InSlfimea medie a acestorgrin- 
duri este de la 1 — 4 m. de-a- 
supra nivelulul DunSreT $i bStyi- 
lor de prin prejur. 

Movile care depS^esc acest 
nivel, sunt: movila ZStoaca, 
9 m., pe grindul cu acela?! 
nume, la N.-V.; Movila-Cardo- 
nuluT, 6 m., pe grindul Pi- 
sica, la N.; movila Popina- 
Mare, 26 m., un virf de deal 
pictros intr'o insula din lacul Po- 
pina; movila Popina-MicS, pe 



grindul Pisica, 10 m., la S. 
Grindul Pisica are la N. dou£ 
pSd arT, numite Pisica ?i PSdurea- 
de la-Reni, (numitS ast-fel pentru 
cS se aflS in fa{a cra?uluT rus 
Reni), apoi p^durea Popina- 
MicS, cam de 40 hect. Intinderea 
tuturor pSdurilor este de aproape 
700 hect. Insule sunt: ostrovul 
Chiciul de 80 hect. laapus, format 
de DunSre $i separat de uscat 
prin bra^ul ZStoaca, acoperit 
cu tufSri? de sSlcit ?i situat in 
fa{a ora?uluT Gala^i; insula Po- 
pina, la S., in lacul Popina, cu 
12 hect. intindere inaltS de 26 
m. formats din piatrS, acoperitS 
cu un strat subjire de pSmint 
pe care create pu^inS iarbS ?i 
mu^chiu. 

DunSrea, o udS la V., N. 
$i E., despSrfind-o de Basara- 
bia, pe o intindere de aproape 
40 kil. ?i formeazS ostrovul 
Chiciul, ce apar^ine com. Pe 
lingS DunSre avem o mul- 
time de girle ce sunt formate 
de ea $i se scurg tot in ea: 
A$a sunt Girla - MocanuluT, ce 
formeazS Balta- MocanuluT, la 
S.-V.; Girla-luI-TSnase, ce se 
une§te cu Girla-luT-Hileru, spre 
a se vSrsa in girla ZStoaca, 
udind cite-$T trele partea vesticS 
a com. ; Girla-BrSilel, ce se ra- 
mifies in mal mul^e bra^e, co- 
municind ?i cu lacul Popina, ?i 
udind comuna la rSsSrit ; cea 
maT insemnatS, girlS Ciulinejul 
care udS com. prin mijloc, d'alun- 
gul grinduluT Pisica, trecind $i 
prin satul Pisica ; Girla-Com- 
brel, mal mult o baltS de cit 
o girlS, la S. 

BSlflf sunt numeroase ?i de 
diferite mSrimT. La E. sunt Cra- 
pina, de 420 hect., stS in legS- 
turS cu DunSrea $i cu balta 
Popina, de 100 hect. ; GlSvi^a- 
Mare, 24 hect. ; Racul, 10 hect; 
Balta-BrSileT, 10 hect. ; Lungul, 
15 hect.; Baroana, 10 hect.; 



Glavi^a-MicS, 20 hect. ; Flotea, 
5 hect. ; Boul-Ro§u, 6 hect. La 
S. sunt : filavna, 5 hect. ; Tinosul, 
4 hect. ; Balta-AscunsS, 34 hect. ; 
Tinda, 20 hect. Spre S. ?i V. 
de com. sunt: Cluciul, 60 hect.; 
Ciulinija, 50 hect. ; Plosca, 200 
hect., ce comunicS cu balta LS- 
timea, de 20 hect. ?i Balta-Mo- 
canuluT, de no hect; BSlS- 
^e^ti, 80 hect., $i altele mal mid, 
a cSror intindere totals este 
de 120 hect. Malurile acestor 
bSlflf sunt joase; ele con^in pe?tT 
de diferite speciT: crap, somn, 
bSbu$cS, I'm, ?tiucS, etc. Venitul 
pescuttului este al StatuluT. 

Se compune din douS cStune : 
Pisica, cStunul de re$edin{S, a- 
$ezat spre N., pe malul sting al 
girlel Ciulinetul, la I kil. de Du- 
nSre; Azacliul, la V., pe grin- 
dul ZStoaca, la 1 5 kil. spre V. 
de cStunul de re^edin^S, Pisica. 

Intinderea totals a com. e de 
12000 hect., din care: 2000 hect 
loc bun pentru culturS; din a- 
cesta 40 hect sunt ocupate de 
vatra satuluT, 180 hect. sunt ale 
locuitorilor, 650 hect. ale par- 
ticularilor ?i restul, impreunS cu 
bSltfle ?i stuhurile, sunt ale sta- 
tuluf. 

Are o populate de 155 fa- 
miliT, sau 615 suflete, din care 
166 contribuabill ; 2 ^coale, una 
in cSt. Pisica, fundatS in 1888 
de locuitorl, condusS de un in- 
vSfStor, frecuentatS de 43 copil; 
alta, in cSt. Azacliu, fundatS in 
1886 de locuitorT, condusS de 
o invS^Stoare; ?i free, de 53 co- 
pil ; douS bisericl, una in cSt. Pi- 
sica, cu hramul St. Nicolae, zi- 
ditS in 1885 de cStre locuitorT, 
pe ruinele uneia maT vechT, de- 
servitS de un preot ?i un cintSreJ; 
a doua in cSt. Azacliu, tot cu 
hramul St. Nicolae, ziditS de cS- 
tre locuitorT in anul 1834, cu un 
preot $i un cintSre{. 

LocuitoriJ posedS : 24 plugurf, 



Digitized by 



Google 



P1SICA 



733 



Pl?TE$TI-DlN-DEAfe. 



IOO bol, 80 vad, 800 ol, 50 
capre ?i 250 rimatorf. 

Coraerciul este activ $i consta 
in import de instrumente agri- 
cole, iipsc&nie, etc. ?i in export 
de.pe^te, lapte, pSsir! $i vite. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 6000 lei ?i la cheltuelT, de 
5950 lei. 

Cai de comunicafie sunt dru- 
murile naturale, ce due la cat. 
Azacliu, la com. Vacareni, Lun- 
cavifa ?i unul pe maluLDunarei 
spre ora^ul Isaccea. 

Pisica, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, cat. de re$edin{a al com. 
Pisica, a§ezat in partea nordica 
a com. $i a pi., pe grindul cu 
acela?! nume, nu departe de Du- 
nare, pe malul sting ai girlel 
Ciuline^ul. 

Se margine$te la apus cu cat. 
Azacliu, la S. ou com. Vaca- 
reni ?i Luncavifa, la N. ?i E. 
cu Basarabia, de care se des- 
parte prin Dunare. 

Are o intindere de 8000 hect, 
din care 740 hect. loc solid, 
restul bal{I $i slufurf, $i 22 hect. 
ocupate de vatra satulul. 

Are o populate de 80 fami- 
lil sau 400 suflete; o $coala 
mixta cu un inva^ator; o bi- 
scrica. 

Pisica, vechle numire a satulul 
Eliza, ce formeaza acum satul 
Elisa-Stoene9ti. 

Pisica, insuld, in Dunare, in 
pi. Borcea, jud. Ialomtya, in 
dreptul satulul Tonea, avind pa- 
?unl $i padure de salcie $i plop. 

Pisica, picket vechiii defrontierd, 
pe Dunare, in insula cu acela^I 
nume, jud. Ialomi^a, pi. Borcea, 
in dreptul satulul Tonea. 

Pisica, grind, sau loc ridicatde- 
asupra loculiu inconjurator, in 



jud. Tulcea, pi. Macin, pe teri- 
toriul com. rurale Pisica; are 
o forma luriguiafa §i serpuitoare 
incepe" de la Dunare ?i este 
strabatut de-alungul sau de 
girla cea mare a Ciulnefuluf. 
Sta in legatura la V. cu grin- 
durile Ciupitoaia, Grindul-Gala{i- 
lor, al-Cluciulut $i Tinda; la E., 
cu grindurile Gogoncea §i Grin- 
dul -Brailei. In interiorul sau 
se afla doua movile: Popina- 
Mica, de 10 m., $i Movila-Cardo- 
nului, de 6 m., puncte trigonome- 
trice. Pe el, aproape de Dunare, 
se afla a?ezat satul Pisica, iar in 
partea sa nordica se afla o pa- 
dure. Prin centrul s3u, de-alun- 
gul girlel Ciulne^ul, merge dru- 
mul comunal Pisica-Luncavifa. 
Are o intindere cam de* 410 
hect. $i e cultivat in mica parte. 

Pisica, japse, jud. Braila, situata 
in ostrovul Popa la N. dejap^a- 
Muta ?i la S. de punctul Ibi?i 
%\ incepe din partea dreapta a 
Cremenel. 

Pisica, p&dure, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul satulul 
Pisica, situata in partea de N. 
a placet $i a com., nu departe 
de Dunare; se intinde pe grin- 
durile Pisica $i Gogoncea; e 
strabatuta de 2 mid girlife; 
prin marginea vestica merge 
un drum comunal pe marginea 
Dunarel; are o intindere de 
aproape 100 hect. 

Pisicarul, padure a statuluT, in 
jud. Teleorman, pi. Teleormanu- 
luT, in intindere de 150 hect. 
Face parte din proprietatea sta- 
tulul, numita Sili^tea-Glavacio- 
cul. 

Pistreni, mosie, a statuluT, pen- 
dinte de com. Scortarul-Vechiu, 
pi. Vadeni, jud. Braila, cu o 
&uprafata de 1750 hect. 



Pistritul, catun, al com. Goide$ti, 
jud. Buzau, cu6oloc. %\ 14 case. 

Pistrifa, sat, in jud. 'Mehedinfi, 
plaiul Clo$ani, com. rur. Coma- 
ne^ti. Alta data forma singur o 
com. deosebita. 

Pistrifa, piriu, izvorind din 
satul Pistri{a, jud. Mehedintf ; 
curge spre E., trece * la com. 
Comane§ti, unde se impre- 
una cj Piriul-Comane^tilor, uda 
comuna Crainici, unde ia nu- 
mele de apa Crainici, indrep- 
tindu-se spre Iupca,. unde curge 
sub acest din urma nume. 

Pistri^a, drum, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani, com. rur. Co- 
mane§ti, ce une$te satul Pis- 
trifa cu satul Tarawa %\ com. 
rur. Comane$ti ; eel mal scurt 
drum intre * com. jur. Coma- 
ne?ti §i Baia-de-Arama. 

Pi§olea, piriu, jud. Vilcea, com. 
Calimane?ti, plaiul Cozia; izvo- 
re?te dintre dealurile Piua §i 
Ple^ul, ?i se varsa in riul Olt, 
in dreptul OstrovuluT. 

Pi§teanul, lac, jud. Tulcea, in par- 
tea de V. a pi. Sulina §i cea su- 
dica a com. urb. Chilia-Vechte, 
format de lacul Cimpoiul; are 
70 hect. intindere; e inconjurat 
cu stuf ?i confine pe$te. 

Pi§te§ti-din-Deal, catun, al com. 
Budieni, pi. Ocolul, jud. Gorj, 
situat pe dealul cu acela?! nu- 
me, pe o intindere de 3000 hect., 
din care: 65 hect. arabile, 75 
hect. finefe, 6 hect. vie, 150 
hect. izlaz, padure ?i pomet, 4 
hect. vatra satuluT. 

Are o populate de 95 fami- 
lil, sau 480 suflete, din care 90 
contribuabill ; 2 bisericl, una 
de lemn ?i alta de zid, deser- 
vite de un preot $i un cintaref. 



Digitized by 



Google 



PI$TE?TI-DIN-VALE 



734 



P1TE?TI (PLASA) 



Locuitoril poseda: ioplugurf, 
1 8 care cu bof; 206 vite marl 
cornute, 20 caf, 380 01 $i 30 
capre. 

Pi§te§ti-din-Vale, catun de re- 
* $edin{a al comunef Balane?ti, 
pi. Ocoltil, jud. Gorj, situat la 
valea piriuluf Amaradia, la S. 
com., pe o suprafa^a de 400 hect., 
din care: 50 hect. arabile, 55 
hect. fine^e, 25 hect. vie, 60 
hect. izlaz, 202 hect. padure ?i 
poraet ?i 6 hect. vatra satuluf. 

Are o populate de 118 fa 
milif sau 200 suflete, din care 
123 contribuabilf; o biserica de 
zid, deservita de 1 preot $i 1 
ctntare^ ; 9 ?coala. 

In cat. se afla: 4 pu^url $i 3 
fintinf. 

Locuitoril poseda: 22 plu- 
gurf, 40 care cu boT, 3 caru^e 
cu cat ; 100 vite 'marl cornute, 
3 caf, 400 of, 129 rimatorl; 20 
stupf. 

Comunica^ia in catun se face 
prin $oseaua vecinala, care o 
pune in legatura la N. cu com. 
sa Balanesti, iar la S., cu cat. 
Dragoeni. 

Pitareanca, sau Sericul, trup 
de mo§ie, in jud. Vla^ca, com. 
Ba^coveni. 

Piteasca, sat, facind parte din 
com. rur. Piteasca-Pasarea, pi. 
Dimbovi^a, jud. Iifov, situat la 
N. de Pasarea. Aci este re$e- 
din^a primarief. 

Se intinde pe o suprafaja de 
1 2 14 hect., cu o populate de 
638 locuitorf. 

D-l Sp. Gazoti are 950 hect. 
$i locuitoril 264 hect. Proprie- 
tary cultiva 600 hect. (50 izlaz, 
300 padure). Locuitoril cultiva 
tot terenul. 

Are o biserica, cu hramui Sf. 
Hie, deservita de 1 preot ?i 
1 cint3rek edificata de doamna 



Pulheria Blaremberg, fosta pro 
prietara a acestei mo$if. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarf. 

Numarul vitelor man e de 
312, §i ai celor micf, de 516. 

Satul se afla pe locul de azt 
numai de la a. 1843; mat ina- 
inte se afla pe dealui Piteasca 
ce vine in partea despre Vest 
a satulul, unde inca maf exista 
rama?i^e din biserica ce a fost 
pe atuncl. 

Piteasca, deal, jud. Ilfov, in par- 
tea de Vest a satulul Piteasca 
avind o s iprafa^a cam de vr'o 
500 pogoane, pe care se cul- 
tiva grid, porumb, pepenf $i din 
care o parte este acoperita cu 
padure. 

Piteasca-Pasarea, com. rur., 
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, situ- 
ata la N.-E. de Bucure?ti, linga 
valea Pasarea, la 22 kil. de Bu- 
cure$ti. 

Se compune din satele: Pa- 
sarea, Cozieni ?i Piteasca, in 
raionul careia intr£ $i manastirea 
Pasarea, cu o populate de 1003 
suflete, care locuesc in 283 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2372 hect. Statul ?i d-l Sp. Ga- 
zoti au 1 800 hect. %\ locuitoril, 
572 hect. Proprietary cultiva 
850 hect. (50 izlaz, 900 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Budgetul com. e de 3568 lei 
la venit. §i de 3428 let la chelt. 

Are patru bisericl (la Cozieni, 
Piteasca $i 2 la manastirea Pa- 
sarea) ; 1 $coala mixta ; 3 he- 
le^teie. 

Vite: 232 caf ?i lepe, 108 bof, 
198 vacl fi vi^ei, 14 taurf, 6 
bivolT, II bivoli^e, 59 capre, 24 
porcT, 964 of. 

Locuitorif poseda : 46 pluguri : 
23 cu bof $i 23 cu caf; 130 
care $i caru^e : 66 cu bof, 64 
cu cai. 



Loc litorl improprietclri^i sunt 
104, neimproprietari^f maf sunt 
225. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari $i I hangiii. 

Pite^teanca, sat, facind parte 
din com. rur. Calare{i-$einoaia f 
pi. Negoe?ti, jud. Ilfov. Se in- 
tinde pe o suprafa^a de 750 
hect., cu o populate de 134 lo- 
cuitorf. 

D-l G. Pitisteanu are 650 hect. 
?i locuitoril 100 hect. Proprie- 
tarul cultiva 540 hect. (25 izlaz, 
74 padure). Locuitorif cultiva 
95 hect. (5 izlaz). 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor man e de 
244 $i al celor micf, de 285. 

Pite§ti, plasa, jud. Arge$. Se in- 
vecine^te la N. cu pi. Arge?ul, 
la E. cu jud. Mu?cel, de care 
este despai^it de Riul-Doamnei 
§i Arge?ul, la V. cu pi. Oltuluf 
$i cu jud. Olt $i la S. cu pi. 
Cotmeana ?i Gala>e$ti. Este u- 
data de riurile Cotmeana, Vedea, 
Teleormanul,Riul-Doamnef?iAr- 
ge?ul. Este deluroasa ?i aci se 
termina ultimele forturf ale cul- 
milor de munp ce se ramifica 
din Carpa^i. 

Intinderea totala a pi. este 
de 122661 pog (61330 hect.), 
din care 45670 pog. cultivabile, 
36030 pog. padure $i 40961 
pog. necultivabile. 

Plasa Pite?ti are o com. urb. 
?i 31 de com. rur., formate din 
149 sate $i cat., cu o populate 
de 28000 suflete, 6673 case, 72 
bisericl. Re$edin{a acestef pi 
este in Pite?ti, capitala jude^uluf. 
In pi. Pite$ti, sunt maf multe 
manastirf ?i schiturf: Be?telei, 
Stanca, Trivalea. Prin pi. trece 
calea ferata Pite?ti-Slatina $i §0- 
seiele na^ionale ?i judejene : Pi- 
te^ti Slatina, Pite$ti-C.-de-Arge§, 



Digitized by LiOOQ IC 



PITESTI (ORA$) 



735 



PITE?TI (ORA?) 



Pitesti-Turnul-Magurele, Pitesti- 
Giurgiu, etc. 

Statul poseda in pi. 4 pro- 
priety^, aducind un venit anual 
de 14935 l e *> §i 987 pogoane pa 
dure. 

Produce mai ales porumb bun, 
vin si rachiu de prune. 

In timpul din urma au ince- 
put a se forma si mid indus- 
tril in orasul Pitesti. 

Pite§ti, oras, pe malul drept al 
Argesulul, capitala jud. Arges 
si a pi. Pitesti. Se afla la 2S8 
m. d'asupra M&rii-Negre si la 
196,4 m. d'asupra Bucurestilor. 
Latitudine de N. : 44° 51' 30". 
Longitudine de E. : 22 u 32' 40". 
Timpul: i° 30' u". Este la 
108 kil. de Bucuresti si la 81 
kil. de Slatina cu calea ferata. 
Oras comercial servind de Jn- 
trepozit produc^iunilor jude^elor 
Muscel, parte din Vilcea si Ar- 
ges. Are o populate de 15570 
locuitori (1899), 8903 barbajl, 
si 6667 feme!. Aci este rese- 
din{a tutulor autorita^ilor ad- 
ministrative precum : Prefectura, 
Comitetul permanent, Tribuna- 
lul de la instanja, Primaria, 
Creditul Agricol, posta, telegra- 
ful (venit pe 1896—97: 68824 
let 64 b.). Este static principals a 
caei ferate Bucuresti-Virciorova. 
Din Pitesti pleaca o ramura de 
drum de fer la Curtea-de-Ar- 
ges. Aci este resedin^a divi- 
zieT a I [-a a corpulul I-iu de 
armata. Pitesti poseda un liceu : 
Liceul «I. C. Bratianu», clasic, 
infiinjat ca gimnaziu la 1866, 
transformat, si apol o scoala. 
de meseril, 3 scoll primare 
de bae{I si 3 de fete, mai 
multe institute, o scoala izrae- 
lita, o scoala la bis. catolica, 
una la bis. luterana si una de 
fete mid. Are 1 1 biserici orto- 
doxe si anume : schitul Beste- 
lei, cu hramul Sf. Treime ; schi- 



tul Buliga, cu hramul Sf. Voe- 
vozt; schitul Trivalea, cu hra- 
mul Sf. Treime, aceste trei intre 
finute de stat ; bisericile : Sf. Hie ; 
Adormirea; Cuv. Paraschiva; 
Nasterca DomnuluT; Buna-Ves- 
tire;Sf. Nicolae; Sf. Gheorghe, 
sauBiserica-Domneasca, fondata 
de Constantin $erban Basarab 
si de sotia sa Doamna Balasa, 
la anul 1656 si bis. Sf. loan. 
Aceste biserici sunt deservite 
de un personal compus din 20 
preo^T, 1 1 cint&retl si 1 1 para- 
cliserl. Mai are o biserica cato 
iica, una luterana, unaprotestan 
ta, una armeneascS si o sina 
goga, 4 cimitire, o grading pu 
blica, un bulevard frumos plan- 
tat care duce de la gara in cen- 
trul orasulul, o fabrica de pos- 
tav, una de producte chimice si 
un spital de 40 paturl. 

Orasul Pitesti are un budget 
de 475107 lei, 63 ban! (1895 — 
1S96). 

Averea mobiliara a orasulul 
Pitesti (1897): localul Primariel 
cu terenul slobod, 130000 lei; 
localul Politiel si judecatoriel 
de ocol, 8 1000 lei ; localul scoa- 
lel de pe Bulevard, unde e si 
gimnaziul, 15 1000 lei; localul 
scoalel de la Fotache, 44000 
lei; localul scoalel No. 1 de 
bae^i, 30000 lei ; localul scoalel 
de pe Bulevard, 5 1000 lei; Ca- 
zarma Pompierilor, 92000 lei ; 
Mosia orasulul, 150000 lei; ju- 
matatea din mosia Dobrogostea, 
80000 lei ; locuri virane in oras 
si pe linga riu, 30000 lei; pia^a, 
calculat dupa venit 5%, 250000 
lei ; tirgul din vale, idem, 540000 
lei; gradina orasulul, 80000 lei; 
Fintinele, 16000 lei. 

In acest oras se {in anual 
mai multe bilciurl, din care cele 
mat principale sunt : la Sf. Gheor- 
ghe, la Iual^area Domnulul, la 
Dumineca tutulor Sfin^ilor si la 
Drngaica (24 Iulie). 



Pitesti este cap delinie a mai 
multor sosele na^ionale si jude- 
fene, precum soseaua Pitesti-Bu- 
curesti, soseaua Pitesti Cimpu- 
lung, soseaua Pitesti-C.-de-Ar- 
ge?-R. -Vilcea, soseaua Pitesti- 
Slatina, soseaua Pitesti T.-Magu- 
rele si soseaua Pitesti-Giurgiu. 

/stone. Dupi cercetarile pana 
azi facute, pe iocui unde se afla 
asezat orasul Pitesti, seridica, in 
timpul dominatiunel romane, o- 
rasul Pirum. Legenda spune c& 
un Negru Voda ar fi descalecat 
Pitesti, ca si Curtea-de-Arges, 
Tirgovistea, Buzaul si Cimpu- 
lungul. Sigur este ca multe din 
hrisoavele lul Mircea sunt da- 
tate din orasul Pitestilor, la sfir- 
situl secolulul XIV. De la 1388 
incoace, Domnii X arel-Rominestl 
au avut printre orasele lor de 
resedin^a si Pitesti. De atunci, 
morile, viile si drumul eel mare 
care trecea de la Bucuresti prin 
Pitesti la Cimpulung si, de aci, 
prin pasul Branului, la Brasov, 
au dat o via^, o insemnatate 
politica si o boga^ie comerciala 
si industrials, carl s'au continuat, 
crescind de la 1437 si pana in 
secolui trecut. 

Radu-Voda, Vlad-Voda, fiul 
lul Vlad-Voda, Mihnea ■ Voda 
fiul lul Vlad-Voda, Neagoe-Ba- 
sarab (Basarab-Vod&, fiul lul 
Basarab-Voda), al^I domnl din 
secolui XVI, precum si din se- 
colui XVII, Matel Basarab si 
Brincoveanu loeuese adesea in 
Pitesti. 

Orasul isl are inca din seco- 
lui XVI judepil si pirgaril sat 
certifica^f de hrisoave domnestl 
si de zapise particulare. Comer- 
ciul sau cu Brasovul este de la 
1503 mult mai activ de cit al 
altor orase din f ara-Romineasca. 
Pitesti aveau pircdlabf, pe carl 
hrisoavele secolulul XVII ni-i 
arata stind de paza orasulul si 
judecind pricinele iocuitorilor. 



Digitized by LiOOQ IC 



P1TE?T1 (ORA?) 



736 



PITULA?! 



Multe famili! boere$tI, a! caror 
membri au jucat rolur! insem- 
nate ?n istoria fare!, 91-au avut 
originea din Pite^ti. Negustor! 
cu aver! insemnate au locuit 
aci, ma! cu seama in secolul 
XVII. Viile din dealurile pite$- 
tene erau vestite in toata f ara. 
De la 1507, din timpul lu! Mih- 
nea-Voda, fiul lul Vlad-Voda, 
se pomene§te in hrisoave de viile 
domne$t! din podgoriile Pite$- 
tilor ($tefene§ti, Izvoreni, V3- 
leni, Huma, Coasta-Cimpulul, 
Tirg in-Deal). Mate! Basarab $i 
Constantin Brincoveanuau viile 
lor in podgoriile pite$tene. 

Caiatori! secolulu! XVIII vor- 
besc de caiitatea buna, de gus- 
tul u?or ?i plicut al vinulul din 
viile Pite?tilor. In poeziile po- 
pulare se cinta inca urmStoa- 
rele versurf: «Cu ce-! bun s5 
mi-o hrane§tl, -- Cu vin vechl 
de la Pite^ti, — Cu piine de la 
Ploie^ti, — Cu haine din Bucu- 
re?ti». — La culesul viilor, in 
timpul domnie! lul Constantin- 
Voda Brincoveanu se de^erta 
capitala de boer! car!, ca §i 
Domnul cu Curtea lul, veneau 
sa$! culeaga viile din podgo- 
riile pite^tene. Gole$ti!, Leur- 
denil, Gradi$tenil, Flore^ti!, Bala- 
cenii, Cre^ule?til, Izvorani! §i al{! 
boer! erau top proprietari de 
vil in dealurile Pite$tilor. Tot 
ast-fel, de danie sau prin cum- 
par&toare, aveau vil marl sau 
numal r&zoare in podgoriile pi- 
te?tene, manastirile Viero^ulul, 
Trivalea, Cimpuiungul, Radu- 
Voda din Bucure^ti ?i cite alte 
man&stirl. La poalele viilor, hri- 
soavele $i zapisele ne certified 
inca de la 1600 intinse ogr^zT 
de pruni, de unde comerciul cu 
{uica la circiumele din ora$ $i 
de pe drumul mare dintre Bu- 
cure^ti ?i Pite^ti. 

«Cupe^u», adica negustori! pi- 
te^tenl, erau $i industrial!. Bo- ! 



iangeria era una din industriile 
cele ma! reputate ale Pite$tilor. 
Se cuno§tea in toata {ara mul- 
tele felur! de rofu care se fe- 
ceau la Pite^ti de boiangil, mul- 
{umita unor anutnite ape ?i ma- 
ted! colorante ce aveau ace§t! 
himi^t! primitive Tot ast-fel se 
vorbea cu lauda de cojoc^ria 
$i t&b&c&ria pite^teanS. 

Pitij! cum erau prin pozifiu- 
nea lor, Pite^ti totu$! nu au 
scSpat de incursiunile du?ma- 
nilor fare!. Nu ?tim daca Tur- 
ci! i-au lovit in secolul XVI, dar, 
la sfir^itul secolulu! XVII, prin- 
cipele de Baden cu Nemjii, cind 
intra in Jara (1689), cuprinse $i 
Pite?ti, cart n'avura si se laude 
cu ?ederea Nemjilor intr'in?il. 

Carol XII, regele Suedie!, in 
trecerea lul de la Demolica la 
Stockholm, unde n'a ajuns, s'a 
oprit cit-va la Pite?ti. Acesta e 
vizitatorul eel ma! de seama al 
ora^ulut in secolul XVIII. De 
altminterl, intre 1750 $i 1800, 
pana sa se deschida $i treca- 
toarea pfi la Predeal, drumul 
Bucure?ti - Pite?ti - Cimpulung- 
Bran, era eel ma! frecuentat. 
Tot prin Pite^ti treceau $i ce! 
car! mergeau prin Rimnicul-Vil- 
ce! §i Ciineni la Sibiu in Trau- 
silvania. Muty! calator! din se- 
colul XVIII lauda multfmea bi- 
sericilor, cura^enia caselor, spi 
ritul de voioasa ospitalite al Pi- 
te^tenilor, precum $i comerciul 
$i industria acestui vechiu ora§ 
al Jaret-Romine^tl. Pe atunc! $i 
pana ma! acum 50 de an!, Rim- 
nicul-Vilcel, Curtea - de - Arge?, 
Cimpuiungul §i toate satele mar! 
ale Arge^ulu!, Oltulul, Mi$celu- 
lu! ?i Vilce! erau tributare, cu 
comerciul ?i industriile lor, ora- 
$ulul Pite?ti. De cind cu dru- 
murile de fer, aceste legatur! 
au disparut. 

La anul 1848, August 18, 
mercuri seara, la 3 ore noaptea, 



a luat foe ora?ul Pite?ti ?i a ars 
tot tirgul, tre! mahalale §i tre! 
bisericl, Sf. Nicolae, Sf. Dumi- 
tru ?i Maica Precista (Mavro- 
dolul). Focul a durat patru ore 
?i a mistuit tot, case, pravali!, 
marfurl ^i biseric!. 

Pite§ti, stafie de dr.-d.-f., in jud. 
Arge?, pi. Pite§ti, com. Pite^ti, 
pe linia Bucure§ti-Pite?ti-Craio- 
va-Virciorova $i stape terminala 
a linie! Pite§ti-Curtea-de-Arge$. 
Linia Bucure?ti-Pite§ti s'a pus 
in circulate la 13 Septembrie 
1872, linia Pite?ti-Virciorova la 
5 Ianuarie 1875, iar linia Pite$ti- 
Curtea-de-Arge§ in 1899. Se afla 
pe linia Bucire^ti-Virciorova in- 
tre stabile Gole?ti {7.7 kil.) §i 
Pirvul (9.6 kil.). Venitul stape! 
Pite§ti pe anul 1884 a fost de 
419780 le! ?i 75 ban! ?i in 1896 
de 412387 le! ?i 58 ban!. 

Inalfimea d'asupra nivelulu! 
Maril, de 288 m. 

Pitica, munte, in jud. Buzaa, com. 
Chiojdui-din-Bisca, avind 1045 
metri inityime. Legenda spune 
ca in timpul invasiune! Tatari 
lor, Rominii s'au ascuns in jurul 
acestu! munte, stind aci pana la 
retragerea lor. 

Pitica, mofie mo^neneasca, in ju- 
rul muntelu! Pitica, jud. Buzau; 
are 54 hect, din care 26 fi- 
nea^a, restul izlaz §i padure. 

Pitolo§ani, deal, spre V. com. 
Sute?ti, pi. Olte^ul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Pitula§i, com. rur. ?i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s., la 17 
kil. de ora^ul Turnul-Severin. 
Satul formeaza com. cu satul 
Btrda, avind 1201 iocuitorl, din 
car! 123 contribuabill, locuind 
in 216 case. 

Locuitori! poseda : 40 plugun, 



Digitized by 



Google 



PITULATULUl (PLAIUL-) 



737 



PITIGALENI 



57 care cu bol, 4 carufe cj cal; 
96 stupf. 

Prin com. trece $oseaua Ma- 
lova^ul-Pitula?i-Bobai^a. 

Are o biserica, deservita de 1 
preot $i 2 cintarep. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1679 lei, iar la cheltuelf, de 
882 lei. 

Vite : 600 vite marl cornute, 
17 caT, 679 01 ?i 600 rima- 
torl. 

Pitulatulul (Plaiul-), colinlt, in 
jud. Buzau, com. Gura-Teghil, 
ce se ramifica spre N., din mun- 
teie Podul-CaluluT ; are izlaz $i 
padure. 

Pitula{i, sat, in jud. Braila, pe 
tarmul sting al riulul Buzaul, in 
dreptul satulul Scor^arul NoQ, 
din com. cu acela?! nume. Este 
infiin^at la 1 821, insa ma! sus, 
pe {annul Buzaulul, de unde s'a 
a§ezat unde este astazl, din cau- 
za surparef {armulul riulul. 

Vatra satuluf este de 35 hect., 
cu 81 case $i o circiuma. 

Are o populate de 74 familil, 
sau 326 suflete ; o $coala mixta, 
infiinfata la 1890, $i frecuentata 
de 31 elevf ?i 16 eleve. 

Vite sunt: 112 cal, 3 asinT, 
262 vite cornute, 15 16 o\ ?i 66 
rimatorf. 

Pitulu§a, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora$uluf, cat. com. Bro$teni, 
situat pe riul Milcovul §i la gura 
piriulu? Pitulu$a, la 394 m. spre 

t V. de cat. de re$edin{a. Are o 
suprafafa de 800 hect., cu o 
populate de 1 1 1 familil, sad 5 1 3 
suflete, din care 120 contribua- 
bill; o biserica. 

Pitulu^a, piriil, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora$ul ; izvore?te din Dealul- 
Caprel ; uda com. Broken i $i 
cat. Pitulu^a ?i se varsa pe 
dreapta riulul Milcovul. 



Pitulu^a - Bro^teni, padure, in 
jud. R.-Sarat, pi. Ora$ul, com. 
Bro?teni, dependinte de circum- 
scripta VII silvica, ocolul Var- 
zare^ti; are o intindere de 15800 
hect., din care 800 ale statulul; 
populata cu : girntya, brad, fag. 
ulm, frasin. 

Pitulu^ca, user, la N. ostrovulu! 
Varsatura, jud. Braila, com. Ber- 
te§ti-d.-s., unit cu iezerul Arghi- 
$ocul-Mic, comunicind la N. cu 
canalul Munu^oaia prin priva- 
lul Bucafica. 

Pi^cani, deal, in jud. Ia$i, la ho- 
tarul de S. al satulul Moime^ti, 
com. Radiul-MitropolieT; este pre- 
lungirea dealulul Moime§ti, de 
pe teritoriul com. Tau?e$ti, din 
pi. Copoul. 

Pi^icul, c&tun, al com. Bumbe^ti- 
Pificul, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
la V. com. Poenari, dealungul 
?oseleI judefene T.-JiaVilcea $i 
pe {annul sting al riulul Gal- 
benul (Baia-de-Fier). 

Are o populate de 23 familiT, 
saQ 76 suflete, din care 16 con- 
tribuabill ; o biserica de zid, de- 
servita de I preot $i 1 clntare^. 

Locuitoril poseda: 5 plugurl, 
1 5 care cu bol, 1 caru^a cu cat ; 
158 vite marl cornute, 5 cal, 
100 ol ?i 24 rimatorl. 

Este udat de apa riului Gal- 
benul. 

Comunica^ia se face prin 90- 
seaua jude{ean&, care il leaga la 
E. cu Poenari ?i prin §oseaua 
comunala, care il leaga la N.-V. 
cu Pociovali$tea. 

In catun se face tirg sapta- 
minal Dumineca, $i o data pe 
an, la 24 Februarie, se face 
bilciu mare de vite. 

Pi^igaia, (Pifigaia-Moara, Pi- 
figaia-Sf . Spiridon), sat, facind 
parte din com. rur. $tubeiul-0- 



ra?ti, pi. Dimbovifa, jud. Ilfov, 
situat la N. de Ora?ti. 

Se intinde pe o suprafafa de 
444 hect., cu o populate de 79 
locuitori. 

Epitropia Sf. Spiridon din Bu- 
cure?ti are 425 hect., din care 
cultiva 275 hect. (40 sterpe, no 
padure). Locuitoril aQ numal 19 
hect. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot $i 
1 cintaref; 1 moar5 cu apa; 1 
pod statator. 

Numarul vitelor mar! e de 33 
$i al celor mid, de 80. 

Pitfgaia, sat, facind parte din 
com. rur. Frunzine?ti, pi. Dim- 
bovija, jud. Ilfov, situat intre 
riul Dimbovija ?i Valea-Pasarea. 
Pamintul sau la S. e cu desa- 
vir^ire smircos. Vez! Orasca. 

Pifigaia, sat, facind parte din 
com. rur. Rade^ti, pi. Riurile, 
jud. Mu?cel. Are o populate 
de 147 locuitorif, din carl 27 
contribuabill, locuind in 43 
case. 

Vite sunt: 28 bol, 23 vacl, 
19 pordf, 30 of $i 8 capre. 

Pi{igaia, piriias, izvore§te dupa 
teritoriul com. Valea-Popil, pi. 
Riurile, jud. Mu$cel, strabate 
cat. Pijigaia, com. Rade^ti, in 
tot lungul sau, ^i se varsa in 
Riul-Tirgulul. 

Pi^ig^leni, sat, in jud. Neam^u, 
com. Pipirigul, pi. de Sus-Mij- 
locul, situat pe valea piriulul 
Ozana, la 20 kil. de Tirgul- 
Neamfu, ^i spre E. de satul 
Pipirigul. 

Are o populajiune de 524 
suflete, din care 125 contrib. ; 
3 pive; I moara; 21 lingurarl. 

Vite 1503, din care: 40 cal, 
80 bo!, 430 vacl, 70 rimatorl, 
136 juncl §i 1037 ot. 



Digitized by LiOOQ IC 



PIJIGOAICA 



738 



pivnita-InaltA 



Pijigoaica, padure, in jud. Bu- 
zau, com. Grajdana; are cam 
75 hect., alipite padurei Nisi- 
poasa, facind parte din pad. 
Obrajeasca. 

Pi^igoiasca, mo fie, in com. 
Breaza, a mosnenilor Pit'igoesii, 
jud. Buzau. Are 260 hect, din 
care 170 padurea Pitigoesti. 
Face parte din corpul Breaza. 

Pi{igoe§ti, sat, pendinte de com. 
Ursoaia, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe dealul Golasul, pe malul 
drept al riului Piapcea, la S. de 
comuna. 

Are o populatfune de 160 
locuitorT, mai toflf mosnenT. Ei 
poseda: 18 cat, 50 bol, 25 vaci, 
45 porci, 250 01. 

Pi^igoiul, cdtun, al com. Neho- 
iasul, jud. Buzau, cu 50 locui- 
tori si 12 case. 

Pi^igoiul, munte, in jud. Buzau, 
com. 1 restioara, cat. Crivelesti, 
continua^ie a muntelui Cer- 
chezul, care, de la cat. Sareni, 
spre N.-V., ia numele de Pi- 
Jigoiul. 

Pi^igoiul, zdvoiil, pe proprietatea 
statului Segarcea, jud. Teleor- 
man, situat in valea Oltului; 
are o intindere de 15 hect, 
populate cu salcie si plopi. 

Pi^igoiului (Virful-), munte, in 
jud. Buzau, com. Nehoiasul, si- 
tuat intre piniasele Boan^ele ; vir- 
ful sau e stincos, iar poalele sale 
sunt acoperite de izlaz si fi- 
neafa. 

Piua, sat, in jud. Arges, pi. To- 
pologul, facind parte din com. 
rur. Golesti. 

Piua-Petrei, com. rur,, in jud. 
Ialomija, pi. Ialomi{a-Balta, pe 



^armul sting al Dunaref si al 
riului Ialomi^a, intre comunele 
Giurgeni si Chioara. 

Teritoriul comunel e de 5500 
hect., din care 3400 hect. bal- 
tis, 50 hect. padure, 500 hect. 
izlaz si 1050 hect. loc de cul- 
tura. Se tntinde din D.mare 
spre V., marginindu-se spre S. 
cu riul Ialomi^a, spre N., cu 
teritoriul com. Gura-Ialomitel si 
spre V., cu al com. ^in darei. 
Mosia poarta numele de Piua- 
PetreT si Braili^a, sau Oras jl-de- 
FlocT. Este proprietate a sta- 
tului si a fost pendinte de ma- 
nastirea Marcu^a. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^I pe mosie 
137 locuitori si dupa legea ru- 
rala din 1878 s'au mai impro- 
prietarit 20 ; fara proprieta^T 
se mat gasesc 52. 

Teritoriul com. este udat de 
Dunare si de riul Ialomi^a. 

Se compune din satele: Piua- 
Petrei si Braili^a, avind re^e- 
din^a primariei si a judecatoriet 
comuna'e in satul Piua-PetreT. 

Are o populate de 328 fa- 
milii, sau 1578 suflete, din care 
192 contribuabill ; o scoala 
mixta; doua bisericT, deservite 
de dol preo^f si patru cintare^T. 

Vite sunt: 532 caT, 1153 bol, 
196 porci si 1940 of. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 5040 lei si la cheltuelt, de 
5369 lei. 

Pe teritoriul com. trece so- 
seaua impetrita, care, din por- 
tul Gura-Ialomifef, duce spre 
satul "[In darei. 

Pe mosia comunel se mat 
vad inca urme din Orasul-de- 
Fioci (v. a. n.). 

Piua-Petrei, sat, in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Ialomi^a-Balta, pendin- 
te de com. cu acelasi nume, si- 
tuat "pe malul sting al riului 
Ialomifa. 



La capul de N. al satuluT, 
se afla portui Gura-Ialomi^ei. 

In sat se afla : resedinfa pri- 
mariei, a judecatoriet comunale, 
vama, un birou telegrafo -postal, 
si re$edin{a companiel a patra 
din regimental 5 Ialomifa, No. 
23. Aici a fost pana la 1883 re- 
scdin^a subprefecturel plasiT Bal- 
ta, care s'a unit cu plasa Ialomita. 

Popula^iunea satuluf se com- 
pune din 170 familil. 

Are o scoali mixta, care a 
fost frecuentata in 1899 — 9°° 
de 124 copii; o biserica, de- 
servita de 2 preo{i si 2 dascalf. 

Vite sunt: 287 caf, 513 boi, 
644 01, 38 porci si 2 capre. 

Spre V. de sat se vad urme 
din Ora^ul-de-Floci. 

Piva, munte, in jud. Gorj, pi. 
Vulcanul, situat spre N. de com. 
Francesti si de muntele Caciu- 
lata si cam la 4 kil. de acest din 
urma. Are o suprafa^a cam de 
220 hect. si se prelungeste spre 
V., pana in riul Bistri^a. Apar- 
{ine locuitorilor comunet Fran- 
cesti si parte statului. Este a- 
coperit cu pasuni si paduri de 
fag si gorun. 

Piva, girla, ce se formeaza pe te- 
ritoriul com. Beciul, pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt. Ese din malul Oltului ; 
la S.-E. de catunul Smirganul, a- 
puca catre S., formeaza balta 
Braca si apo! se varsa in Siul, 
in dreptul catunulu! Balteni. 

Pivni^a, loc, jud. Bacau, pi. Mun- 
teluT, com. Magiresti, situat la 
S. com., unde se mai vad ruinele 
unef bisericl foarte vecht. 

Pivni^a-Inalta,^'^/, in jud. Gorj, 
pi. Jiulul, in par tea despre V. 
a com. Stolojani ; se intinde de 
la N., din spre com. Calaparul- 
d.-j., spre S„ spre com. Tur- 
ceni-d.-s., unindu-se cu dealul 



Digitized by LiOOQ IC 



P1VNITA-URIA?IL0R 



789 



PlHNA* 



Teiul al acestef comune ; eaco- 
perit cu padure $i e proprietatea 
mo^tenitorilor dec. At. Stolojan. 

Pivnita-Uria§ilor, groapd, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Bir- 
sane^ti, ce se afla la picioarele 
Dealulul - PivnifeT. Probabil ca 
aceasta groapa sa fi fost un loc 
de aparare ; are 2 e?irl, o adin- 
cime de 3 stinjenl §i o largime 
de 10 stinjenl. 

Picla, piriU, izvore^te de la N. 
com. Petro$ani, pi. Crivina, jud. 
Prahova, strabate padurile din 
com. $i se varsa in riul Leaotul. 
Albia sa e foarte mocirloasa. 

PIclele, com. rur., in jud. Buzau, 
pi. Pirscovul, situata intre mun- 
{il: Moara-de-Vint, Balaurul ?i 
piriul Sarafelul-Bercir, la 22 kii. 
de ora$ul Buzau. 

Limita sa, la N., incepe din 
muntele Moara - de - Vint, ur- 
meaza slemnea muchli pana in 
muntele Balaurul, trece pe d'a- 
supra Piclelor, la Pietroiul, o 
ia pe hotarul de N. al mo^iel 
Sforile-BanuluT, pe care merge 
pana la hotarul mo§ie! Floricica, 
care o desparte de com. Poli- 
ciori ; la V., continue pe hotarul 
FloricichiT, apuca pe slemnea 
muchif Rate$tilor, incepe a se 
cobori pe muchea plaiulul, se 
lasa la Saraturi, in lunca $i da 
in riul Buzaul in fa{a cat. Satu- 
cul (com. Cinde?ti); la S., ur- 
meaza albia riuluf Buzaul pana 
la gura izvorulul Muratoarea 
(com. Ple^coiul) ; la E., o ia pe 
Muratoarea in sus, apol peste 
plaiurl se dirige in muntele Moa- 
ra-de-Vint. 

Suprafa^a sa e de 3665 hect., 
din care: 1663 hect. arabile, 936 
hect. padure, 154 hect. flnea^a, 
492 hect. izlaz, 112 hect. livezl, 
118 hect. vie, 290 hect. sterp. 

Proprieta^ile mal insemnate 

€1W. MartU Dietionar GtograMe. Vol. 17. 



sunt : Piclele-MuratorT (ale statu - 
lul), Piclele-cu-Sforile, Joseni, Be- 
lefeascasati Berca (aleparticula- 
rilor) $i Joseni-Berca; ale cetelor 
de mo^nen! : JosenT, Marchitan 
?i Aurel. 

Terenul accidentat prin multe 
coline ?i val, prezinta un deo- 
sebit interes geologic prin salzele 
sale noroioase, numite Piclele- 
Marl $i Piclele-Micl. 

Din minerale are sare ?i pa- 
cura, care se exploateaza pe 
mobile Mierlari ?i Bele^easca. 
De mare insemnatate este vi{a 
salbaticS, Laurusca (Peranos- 
pora-viticula), care create cu a- 
bundent^ pe malurile Sara^eluluf 
$i care s'ar putea intrebuin^a 
cu succes la altoirea vi^ef $i in- 
troduce in viile distruse de fi- 
loxera. 

Aci se face un tirg la 8 Noem- 
bre. 

Cal de comunica^ie are albia 
Sarajelulul §i albia vaeT Piclele. 

Vite sunt: 336 bof, 262 vadf, 
106 vifel, 13 cat, 14 epe, 6 
minjf, 2300 ol, 67 capre $i 475 
porcT. Stupl cu albine sunt 167. 
E formata din cat. : Berca, Jo- 
seni §i Piclele, cu o populate 
de 1480 suflete, din care 297 
contribuabill, locuind in 344 
case. 

Meseria^T sunt: 2 lemnarl, 2 
timplarl, 1 rotar, 5 butnarl, I 
croitor, 2 cizmarl, 3 fierari $'19 
vararf. 

Budgetul com. e de 2536,48 1. 

Are o $coaUi primara urbana 
in manastirea Berca, frecuentata 
de j6 elevl; 3 biseridf, Berca, 
Joseni §i Piclele, cu 3 preofl, 
4 cintare^I §i 2 paracliserif. Cate- 
drala e cea^cu hramul la 8 Noem- 
brie (Manastirea Berca). CirciumI 
sunt 8. 

Comuna e vechie. Catunul 
Berca exista la 1680. 

Piclele, cdtun, al com. Piclele, 



jud. Buzau, cu 250 locuitort ?i 
52 case. 

Piclele, sorginte de ape mine- 
rale, in jud. Buzau, com. Ro- 
be?ti, cat. Stanile^ti, pe poalele 
colinel Catira. 

Piclele (La - Tanasoiu), sor- 
ginte de apti minerald, in jud. 
Buzau, com. Balane^ti, cat. Tur- 
burea. Confine multa pucioasa. 

Piclele §i Urlatori, mosie, in 
jud. Buzau, com. Piclele, pro- 
prietate a statulul, foasta pen- 
dinte de Episcopie ; are 340 hect. 
aratura ?i izlaz, 7 hect. padurea 
Berca, purine livezl §i vie. 



PIclele-Marl, vulcanl de noroifi 
(salze),in jud. Buzau, com. $i cat. 
Piclele, unde pe o suprafa^a de 
6 hect. se afla nenumarate cra- 
tere conifere, avind inal^im! di- 
ferite, dar care nu tree de 1.60 
metri ; la gura lor se ridica gaze 
amestecate cu pamint ?i pacurS, 
producind o continua fierbere 
cu colcote. 

Piclele-Mici, vulcani de noroiU, 
in jud. Buzau, com. Piclele, cat. 
Berca, in apropiere de manas- 
tirea Berca. AQ luat fiin^a in 
1880. Pana acum sunt numal 
5 cratere. Fenomenul este acela?? 
ca la Piclele-Marl, dar mal pu- 
tiri pronun^at. 

Piclele-Mierlari, mosie mo§ne- 
neasca, in jud. BuzaQ, com. 
Piclele, cat. Berca, proprietate 
mo^neneasca. 

Picleni, sub divizie a cdtunulul 
Scheiui, jud. Buzau, com. Vin- 
tila-Voda. 

Pihna, saa Pihna- Vechie, sat, 
in partea de S.-E. a com. Tfr- 
zil, pi. Crasna, jud. Falciu, la 

94 



Digitized by 



Google 



'pIhna 



740 



p!ngAle$ti 



2 kil. de Tirzil, satul de re$e- 
din^a, situat pe valea cu acela$I 
nume, inconjurat de dealurl, 
deschis in partea de V., unde 
se intinde $esul Lohanul ?i pe 
care trece calea ferata ?i ?o- 
seaua judefeana. 

Are o populate de 200 su- 
flete; o biserica, construita in 
anul 1816. 

Locuitoril, in mare parte, sunt 
vechi raze$T, improprietari^I, se 
zice, de pe timpul lul $tefan- 
cel-Mare. 

Pihna, deal, in partea de S. a 
satulul Pihna, com. Tirzii, pi. 
Crasna, jud. FalciG, cu o supra- 
fafa de 143 hect. 

Se prelunge^te de la E. la V. 
$i se termina in ?esul Lohanul. 

Pihna, piriU, izvore^te din dealul 
Podi?ul-de-la-Padure, curge prin 
satul Pihna, com. Tirzii, plasa 
Crasna, jud. Falciu, pe valea 
cu acela^i nume $i se varsa in 
piriul Lohanul, trecind sub calea 
ferata. 

Pihnei (Valea-), vale, jud. Fal- 
ciu, pi. Crasna, com. Tirzii, in 
suprafa{& de 43 hect., prin care 
trece piriul cu acela^I nume $i 
pe care e situat satul Pihna. 

Pilcul, munte, in jud. Suceava, 
com. Neagra - $arulul, facind 
parte din mun#I $arbel. 

Pil§e§ti, deal, la V. com. Tur- 
ce$ti, pi. Oltejul-de-sus, jud. 
Vilcea. 

Pil§e§ti, mahala, jud. Vilcea, 
pi. Olteful-d.-s., com. Turce^ti. 
Cade spre V. com. §i este udata 
de riul Tiriia $i de Valea-Seaca. 
Spre N.-V. are locurl arabile. 
Are o biserica. 

Pince^ti, com. rur, t in jud. Ro- 



man, pi. Siretul-d.-s., spre E. 
de ora$ul Roman, la 21 kil. de 
el §i la 14 kil. de re$edin{a 
pla§ei. E a^ezata pe un teren 
accidentat $i e formata din sa- 
tele: Bunghi, Pince$ti,Patricheni, 
Poenari, Sacaleni, Talpalai §i 
Zimbrul, cu re?edin{a com. in 
satul Pince§ti. 

Are o populate de 440 fa- 
milil, sau 1963 suflete, din care 
501 contribuabill, locuind in 
500 case; 4 biserici, 2 de zid 
$i 2 de lemn $i 2 ?col! primare 
mixte. 

Sunt 4461 vite marl cornute. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 5037,34 lei §i la cheltuelT, 
de 4941 lei. 

Pe teritoriul comunel sunt 
multe padurl. 

Pince§ti, sat, ?i re$edin{a com. 
cu acela?! nume, jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Pince$ti, 
spre E. de ora^ul Roman, la 2 1 
kil. de el §i la 14 de re§edin{a 
pla^el, pe piriul Zimbrul. 

Are o populate de 81 fami- 
ly 383 locuitorl, din care 87 con- 
tribuabilT, locuind in 10 1 case; 2 
biserici una de zid $i una de lemn ; 
o $coala primara mixta, frecuen- 
tata" de 20 elevl, din 43 in- 
scri§I. 

Este compus din patru par^I : 
Pince^ti-Deleni, Pince$ti-luI-Bor$, 
Pince$ti-luI-Onu^a ?i Pince^ti-Ra- 
za?i (Pince$ti-luI-Stroiu). 

Pince§ti-Deleni, parte din satul 
Pince^ti, pi. Siretul-de-sus, jud. 
Roman. 

Pince§ti-Dragomire§ti, mosic 
a statulul, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Cotul-Vame 
$ulul. Pe mo§ie este o $coala 
de agricultura (ferma- model) in- 
tre{inuta de stat, la 5 kil. spre 
S. de ora^ul Roman. Pe terito- 
riul acestel mo?iI, era a§ezat 



in vechime satul Dragomire^ti. 
(Veojf Dragomire?ti, sat). 

Pince§ti-lui-Bor§, parte din sa- 
tul Pince$ti, pi. Siretul-d.-sus, 
j id. Roman. 

Pince§ti-luI-Onut&, parte din 
satul Pince?ti, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Roman. 

Pince§ti-lui-Stroiu. Vezi Pin- 
ce?ti-Raza$I. 

Pince§ti - MSnastirei - Ocnel, 
sat, care finea de jud. Tecuciu, 
ocolul Polocinulul, ?i fine astazl 
de jud. Bacau. Este udat de pir. 
Dieneful saQ Pince$ti, care se 
varsa in Siretul. Pe dealul Di- 
enetul, se afla urmele unor in- 
tariturl vechl, numite Apiratoa- 
rea $i 2 movile. 

Pince§ti-Raz&§i, parte din satul 
Pince$ti, pi. Siretul-d.-s., jud. 
Roman. Aceasta parte se mal 
nume^te $i Pince^ti-luI-Stroiu. 

Pindarulul (Movila-), movild 
inalta, jud. Buzau, com. $i cat. 
Albe^ti. 

Pind&ria, loc izolat, in jud. Bu- 
zau, com. Cizlaul, cat. Scari§oara, 
in virful muntelul Seciul. 

Din virful muntelul se vede 
in departare in toate direc- 
{iunile. 

Pingale§ti, com. rur., impreunS 
cu cat. Ciolanul, situata pe 
apa Cilni^tea, pi. Cilni$tea, jud. 
Vla$ca, proprietatea mo$tenito- 
rilor Em. Pangal. E la 30 kil. 
spre N., de Giurgiu, la 7 kil. 
de Ghimpatf, re?edin^a pi. ?i 
la 47 kil. de Bucure?ti spre S.-V, 
trecind prin Singureni. 

Are o suprafafi de 1408 
hect, cu o populate de 656 
suflete. 



Digitized by 



Google 



pIngAraji 



741 



pIngArati 



S'a dat in 1864 la 89 locui- 
torl o suprafaja de 180 hect. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2132 lei, iar la cheltuell, de 
1552 lei. 

Are o biserica de zid, cu 
hramul Sf. Treime, cu 1 preot 
$i 2 dascali, constituted parohia 
Pingle$ti ; o $coala mixta, care a 
fostfrecuentatain 1899 — 900 de 
48 baiefl ?i 6 fete. 

Pe aceasta proprietate se aria 
Lacul-Porculul. Prin pSdure se 
vede un drum vechiti, pe care 
locuitoril il numesc Brazda-lul- 
Traian. 

Locuitoril poseda un numar 
destul de insemnat de vite, ma! 
cu seamS. o! $i rimatorl. 

Ping&rati, com. rur., in judeful 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, si- 
tuate pe ambele malur! ale riu- 
lu! Bistrija ?i pe piriul Tarcaul, 
intre com. Bicazul, Doamna, Va- 
durile, MastacSnul ?i hotarul 
Transilvaniel. 

Terenurile com. sunt acciden- 
tate $i acoperite cu imense pa- 
durl. 

E formata dincatunele: Pin- 
g£ra{i, Stejarul, Tarcaul, Bra- 
te?ti, Gheuca, PlngSriciorul, Pe- 
trica, Straja, Lunca-Strimtura, 
Vadurele ?i Manastirea-Biseri- 
cani, cu o populate de 2 191 su 
flete, locuind in 621 case. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
culture $i plutaria. 

Din toata intinderea com., nu- 
maT 594 hect. 37 arii se cultivS. 

Ima$ul (suhatul) are o Intin- 
dere de 366 hect., 34 aril, ?i nu- 
tre$te un numar de 4691 capete 
de vite. 

Dintre locuitoril improprieta- 
riflf in 1864 sunt asta-zl: 289 
carl inca traesc ?i-?T stapinesc 
singurl locurile lor; 44 stapt- 
nesc locurile ca urma$I; 2 lo- 
curl au fost parasite $i se stS- 
pinesc de catre comunS. Dintre 



locuitoril improprietarip in 1878 
sunt: 39 carl stapinesc singurl 
locarile lor; 12 ca urma?T, ?i 
96 in?!, carl, de $i insuraflf $i 
cultivator! de p&mint, n'au nic! 

proprietate. 

Are: 4 bisericY, cu 12 deser- 
ve^! ; o $coala mixta, condusa 
de un invafator ; 3 heristrae ; 
4 mor! de ap& cu cite o piatra ; 
3 mor! cu cite 2 pietre ; 1 piua 
pentru fecutul sucmanilor, cu 2 
g&vane; 2 fferSril; 4 b&c5nil; 
12 cri?me; 2 rotaril; 1 stolarie; 

1 cojocarie ; cariere de piatra. 
Budgetul com. e la veniturl 

de 6010 ie! ?i la cheltuell, de 
5766 lei ?i 58 ban!. 

Ping&rafi, sat, in jud. Neam{u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Ping£- 
ra{i, situat pe valea piriulul cu 
acela?! nume, spre S. de M&- 
nastirea-Ping^ra^i, la 13 kil. 800 
m. de ora^ul Piatra. 

Are o populate de 668 su- 
flete, locuind in 169 case; 4 
morl, 1 stolerie, 1 piu5 pentru 
ftcutul sucmanelor. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura ?i plutaria. 

Numirea vechle: Pingar3cio- 
rul-Bistri^el. 

Pingara^i, mdndstire, in judejul 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Pingara{i, a^ezata in mijloc de 
codri! pustil, pe coasta raunte- 
lui Parul, megie^ita spre S. cu 
satul Ping&ra{i, la V. cu mun- 
tele Bot?ani, $i cursul piriulul 
PingSra^i. Are o vechime de 
458 de am. 

Catre anul 6940 (1432), in 
timpul lul Ilia? Voevod, fiul lul 
Alexandru-cel-Bun, s'a retras de 
la Manistirea-Bistri^el un monah 
anume Simion, in codril de pe 
coastele muntelul Parul, fondind 
o sihastrie care purta numele 
sau. 

La 6969 (1461), acest calugar, 



cu banil de la $tefan-cel-Mare, 
cladi o bisericu^a de lemn, ca- 
reia il dete hramul Sf. Dumitru. 

La 6992 (1484), in vremearaz- 
boiulul de la Valea-Alba, a ars 
biserica cea de lemn, iar Simion 
cu tojl calugari! au trecut in 
{ara Ungureasca la cetatea Gur- 
gia ?i s'au stabilit in manasti- 
rea Ca?iva, pana dupa potolirea 
razboiulul. 

La 7068 (1560), Alexandru 
Lapu?neanu Voevod a zidit pe 
locul unde a fost acea biseri- 
cu^a, manastirea care se vede 
$i astazl. 

La 1806, Egumenul Macarie 
sSpind ba?ca de sub biserica, 
ce era ftcuta de Alexandru La- 
pu^neanu pentru siguranfa odoa- 
relor biserice^tl, a facut un pa- 
raclis. 

Cam pe la 1857, s'a inceput 
cu cheltuiala Arh. Varnava a 
se cladi o alta biserica toata de 
piatra. 

Alexandru Lapu$neanu a da- 
ruit mo$ia dimprejurul manas- 
tirel; Alexandru Ilia? a marit 
mo$ia cu partea Tarcaulul pana 
in Tarcufa; Petru-Voda Cercel 
a dat 2 mo$U : Sarata $i Iva- 
ne?ti ; Vasile-Voevod Albanitul 
intare§te cu hrisoave mo?iile ma- 
nastirel facind adaugire pe la 
unele locurl, iar la Tarcaul a 
dat o parte de loc din Tarcu^a 
$i pana la hotarul Comane$tilor; 
Mihail Sturdza Voevod a dat 
venitul mo^iilor $i Tarcaul cu 
hrisov pe 10 anl, pentru face- 
rea zidirilor. 

Afara de acedia, din pomel- 
nicul manastirel, se vad inca o 
suma de alt! DomnI ?i ctitorl, 
carl au daruit : paminturl, banl, 
odoare, stupl, etc. 

De la inceputul existence! sale 
pana astazl, manastirea a purtat 
4 numirl: 29 de an! s'a numit 
Sihastria-luI-Simion ; 99 de an!, 
dupa ce s'a facut biserica de 



Digitized by 



Google 



pIngArati 



742 



PlRAIELE 



lemn, s'a numit Schitul-luI-Si- 
mion ; 27 de anl, dupS ce s'a 
ftcut biserica de piatra, s'a nu- 
mit Manastirea-luI-Amfilohie $i 
de 303 anl incoace se nume$te 
PingSra^i, dupa piriul ce curge 
pe sub poalele muntelui unde 
este cladita biserica. 

In manSstire se afla un pe- 
nitenciar in care sunt inchi?! 
mal mul^I indivizl pentru reclu- 
ziune ?i pentru corec^iune. 

Pingarafi, ratnura de munfi, in 
jud. Neam{u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Ping&ra$i, situata in pre- 
lungirea mun^ilor ce formeaza 
grupa: Bistri^el-Moldovel, intre 
piriul PingSra^i, la V. ?i piriul 
Pingaraciorul, la E., intinzindu-se 
in direcjiunea N.-S.-E. 

Pingarafi, pddure, in jud. Neam- 
{u, pi. Piatra-Muntele, com. Pin- 
gira^i ; are o intindere de 1528 
pogoane. 

PingSra^i, izvor cu ape minerale, 
lingi satul Pingaraji, com. cu 
acela$I nume, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu ; confine apa sul- 
furoasi. 

Pingarafi, pirtU, in jud. Neamju, 
pi. Piatra-Muntele, com. Ping&- 
raji ; izvore^te din muntele Bot- 
$ani, dintre ramura mun^ilor 
Pingarafi ?i Botosul, curgind 
pe la S.-V. m&n5stirei Pingarafi, 
in direcjiune N.-S., prin ni$te 
terenuri calcaroase $i se varsa 
pe partea stinga a riulul Bis- 
tri^a, dupa ce, aproape de gura 
sa, str&bate $oseaua nationals 
Piatra-Prisacani, intre kil. 69 — 
70. In prundul piriulul sunt bo- 
lovanl mici de calcita, frumos 
cristalizata. 

Pingara^i-Stejarul, trup de pd- 
dure, al statulul, in com. Pin- 
g&rafi, pi. Piatra-Muntele, jud. 



Neamju. Se arendeaza cu 1992 
lei anual. 

Pingaraciorul, sat, in jud. Neam- 
{u, pi. Piatra-Muntele, com. Pin- 
g&ra^i, situat pe valea ce se in- 
tinde in stinga riului Bistrifa ?i 
a piriulul cu acela^i nume. 

Are o populajiune de 249 su- 
flete. 

Numirl vechi: PingSrSciorul- 
MinSstirel-Bisericani, Brani^tea. 

Pingaraciorul, pddure, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
PingSra^i; are o intindere de 
1875 pog., in care se coprind 
§i acele de pe mo$ia Potoci. 

Pingaraciorul, piriias, in jud. 
Neamju, pi. Piatra-Muntele, com. 
Pingarafi, format c&tre obir?ia 
sa din doua izvoare. Izvore^te 
din ramura despre N. a mun^i- 
lor Pingira^i (ramura Potoci) ; 
curge pe la V. de M&n&stirea 
Bisericani, §i, in apropierea sa- 
tului cu acela^i nume, se varsa 
pe partea stinga a riului Bis- 
trifa. 

Pingaraciorul - Bistri^ei, trup 
de pddure, al statuluT, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Pingarafi. Se arendeaza cu 5498 
lei anual. 

Pintecani, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Rimnicul-d.-j., c&tunul com. 
Galbenul. Inainte se numea Slo- 
bozia-lui-Bagdat, de la un ve- 
chiti proprietar. E a?ezat in 
partea de N. a com., in cimp, 
la 1 kil. 600 m. spre N. de 
c^t. de re$edin$a. Are o intin- 
dere de 15 hect ?i o popula- 
te de 30 familii, sau 118 su- 
flete, din care 22 contribuabill. 

PIntece§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora?uI, catunul de re?edinta 
al com. Cimpineanca, in partea 



de S. a com., pe malul drept 
al riulul Milcovul. Are o intin- 
dere de 100 hect., cu o popu- 
late de 60 familii, saQ 237 su- 
flete, din care 70 contribuabill. 
Are o biserica, deservita de 
preotul din cat. Slobozia. 

Pintecul, trup de sat, in jud. 
Neamju, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bistricioara, situat pe fruntaria 
Transilvaniel. Se mal nume^te 
$i Pintecul. 

Pintecul, izvoare minerale. VezI 
Ar$i^a-Cre^ulul §i Piriul-Terjoa- 
sel, izvoare, jud. Neam^u. 

Pintecul, piriias, curgind pe ho- 
tarul com. Bistricioara, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u, aproape 
de Transilvania. 

Izvore§te din muntele numit 
Curm&tura-Pinteculul ?i se varsa 
pe dreapta piriulul Bistricioara, 
in dreptul pichetulul Pintecul. 

Pintei (Valea-), vale, in mun- 
tele $erba, jud. Suceava, com. 
Neagra-$arulul, in care se afla 
o pe^tera, ce era locuita in ve- 
chime de un vestit haiduc, nu- 
mit Pintea. 

Piraiele, sat, pe mo$ia ?i in com. 
Malini, jud. Suceava, a?ezat pe 
podi^urile dintre cele trel piraie 
ce-1 strabat. 

Vatra satulul ocupa 160 falcl, 
cu o populate de 842 suflete, 
din care 1 54 contribuabill, locu- 
ind in 186 case. 

Improprietari^I in 1864 ?i 1881 
sunt 22 frunta?!, 66 palma^I §i 
42 coda^I, stapinind 490 falcl. 

Biserica $i ?coala din Malini 
servesc §t acestul sat. 

Drumurl principale sunt: la 
Falticeni (18 kil.) ?i la Draceni 
(7V2 kil). 

Piraiele, munte, al com. Cartiul, 



Digitized by 



Google 



PlRAiELE 



743 



PlRlENI-DE-SUS 



• plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre 
N.-V. com., acoperit cu padure 
de brad ?i de fag. 

PIraiele, trup de p&dure, al sta- 
tulul, situat in com. Coste?ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are o 
intindere de 1 50 hect. $i formeaza 
impreuna cu trupurile: Padina- 
Seaca, Alunul, Magura-Albu, 
Muntele Neteda $i Dosul, pa- 
durea Coste§ti. 

PIraiele (Muntele-), proprietate 
a Eforiel Spitalelor Civile din Bu- 
cure^ti, pendinte de com. Bre- 
bul §i Predealul, jud. Prahova, 
care, impreuna cu mun$il Pe- 
trica ?i Cazacul, se arendeazS 
cu 1450 lei anual. 

La anul 1749, Medelnicerul 
Const. Filipescu, vinde varulul 
sau, Dinu Cantacuzino Pahar- 
nicul, trel munflf, adica partea luT 
de mo?tenire de la 6 mun|I (Jepi- 
d.-s. ?i Jepi-d.-j., Petricica, Pi- 
raiele, Sorica, Virful-luI-Gavan, 
Lacul-Ro$u $iLuncile-dintre-Pra- 
hove), car!, dupa cum spun ac. 
tele «se vor imparl fra{e$te cu 
copiil fratelul sau Stolnicul Ra- 
ducan Filipescu >. Preful acestor 
munfl e fixat la 4000 lei vechl. 
La 1846, acest munte a fost 
masurat de inginerul George 
Fischtum, trimis de marele Pos- 
telnic Ion Al. Filipescu. 

Plrava, deal, jud. Bacaa, pi. Bis- 
tri^a-d. -j., com. Racaciuni, rami- 
ficat din culmea Ciortolomulul, 
situat pe limita jud. spre jud. 
Putna. Este acoperit cu vil. 

Pirciulul (Lunca-), catun, al 
com. Gura-Teghil, jud. Buzau, 
cu 50 locuitorl §i 10 case. Are 
sub-divizia: Bisca. 

Plrcovaci, sat, pe ambele par^I 
ale Bahluiulul, in partea de V. 
a com. Deleni, pi. Copula, jud. 



Boto$ani, ?i spre N.-V. de ora- 
?ul Hirlaul, cu care este inveci- 
nat. Are o suprafafa de 301 
hect., pamlnt al locuitorilor dat 
la 1864 din mo?ia Deleni $i o 
populate de 60 familiT, sail 300 
suflete, din care 126 contribu- 
abill. Locuitoril sunt Ru?I romi- 
niza^f. 

Are o biserica, zidita la 1858 
de Pulheria $i Iorgu Ghica, cu 
1 preot ?i 2 cintareflf. 

Vite: 250 bol, 4 cal, 100 01 
$i 50 porcl. Sunt 200 stup! cu 
albine. 

In vechime se mal numea $i 
Ru^il-Bojica. 

Plrcovaci, piriti, jud. Boto?ani, 
izvore?te din dealul Ceta^uia, pe 
mo$ia Deleni ; curge spre E. $i 
se varsa in dreapta Bahluiulul. 

Plrgarulul (Valea-), vale, spre 
N. com. Tope?ti, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj ; pleaca de sub Piatra- 
cu-NorI,in direc^iunea N.-S., cur- 
ge pe o intindere de 5 kil., pri- 
me?te Valea-Sohodolulul $i intra 
in Valea-Ciure$ulul. 

PIrg&re§ti, sau Tise§ti, sat, jud. 
Bacail, pi. Trotu?uI, com. Bog- 
dane^ti, situat pe piriul Cre^ul, 
la 5 kil. 865 m. de satul Bog- 
dane?ti. Are o populate de 534 
suflete, in maioritate Ungurl; 
o biserica catolica, cladita de 
locuitorl la 1819; 3 circiuml. 
Vite: 27 cal, 218 vite marl 
cornute ?i 3 porcl. 

Plrlianul, deal, com. Gorune^ti, 
pi. Olte^ul-de-jos, jud. Vilcea. 

Pirlieni-de-Jos, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Mijlocul, situata pe 
dreapta Olte^ulul, la 65 kil. de 
capitala jud. §i la 13 kil. de a 
pla^el. 

Are o populate de 362 lo- 
cuitorl, din carl 70 contribuabill, 



locuind in 100 case ; o biserica 
de lemn. 

Vite sunt: 8 cal, 40 bol, 70 
vacl, S bivoli $i 200 porcl. Pe 
riul Oltejul, in raionul com., e 
o moara de macinat. 

Locuitoril s'au improprietarit 
la 1864 pe mo?ia d-lul Gr. Ple- 
$oianu. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
515 hect. 

Veniturile com. se urea la 600 
lei anual. 

E brazdata de Dealul-Mu- 
erit ?i udata de Valea-Olaril, 
Valea-Grecilor ?i Valea-Fratilor. 

Pirlieni-de-Jos, deal, m raionul 
com. cu acela?! nume, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea, pe care se 
cultiva 1 hect, 50 aril, vie. 

Pirteni-de-Mijloc, com. rur., pi- 
Mijlocul, jud. Vilcea, compusa 
din 2 mahalale: Valea-Ganil ?i 
Piscul-Cire^ului. 

E situata pe valea Oltetulul, 
la 4 kil. de re$edin{a pla?el. 

Are o populate de 303 lo- 
cuitorl, din carl 85 contribuabill ; 
78 case; 2 bisericl. 

Vite sunt: 80 bol, 95 vacl, 
38 vijel $i 80 ol. 

Parte din locuitorl sunt mo?- 
nenl, iar 18 s'au improprietarit 
la 1864. 

§oseaua jude^eani trece prin 
comuna. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 665 lei ?i la cheltueli, de 
660 lei. 

Plrleni-de-Sus, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Mijlocul, compusa 
din 2 cStune : Meri?ul §i Valea- 
Bordeiulul. 

E situata pe vaile Meri?ul ?i 
Bordeiul, la 30 kil. de re$edin{a 
judefulul $i la x /» kil. de a 
pla§el. 

Are o populate de 140 lo- 
cuitorl $i o biserica. 



Digitized by 



Google 



PtRtUL 



744 



pIrIul-adInc 



Locuitoril s'au improprietarit 
la 1864, pe mobile d-lor Pi- 
rienl. El poseda : 6 cal, 30 boT, 
41 vacT, 4 bivoll ?i 30 ol. 

E brazdata de dealul Seciul 
?i udata de Valea-Mare, de Va- 
)ea-Mica $i de riul Oltetul. 

Veniturile §i cheltuelile com. 
se urea la 200 lei anual. 

Pirtul, com. rur., in par tea de 
S.-E. a com. Godine^ti, plaiul 
Vulcanul, jud. Gorj, situate pe 
§es ?i pe valea cu acela§I nume 
§i formats numal din satul Piriul. 

Are o suprafa^a de 1777 hect., 
din care 285 hect. padure, 465 
hect. arabile, 45 hect. fine^e, 
960 hect. izlaz ?i tuftri$ §i 22 
hect. livez! de prunl. 

Are o populate de 230 fa- 
milil, sau 931 suflete, din care 
200contribuabilI; 1 $coala, freca- 
entata de 38 copil (1899—900) ; 
2 bisericl de lemn, una fondata 
la 1828, ?i cea-i'alta reedificata 
la 1888, deservite de 2 preo^I 
$1 2 cintare^I. 

Pamintul in general e fertil. 
Locuitoril sunt impropriety {I 
dupa legea rurala $i se ocupa 
cu agrieultura, cre?terea vitelor 
$i mica industrie. Parte din pa- 
mint e proprietaresc. 

Locuitoril poseda: 50 plugurl, 
2 c2ru{e cu cal, 18 care cu 
boi; 315 vite mar! cornute, 30 
cal, 259 rimatorl $i 191 ol. 

Se afla in sat o moara de apa, 
10 pu^uri §i I fintinS. 

Budgetul e la venituri de 
106 1 lei $i la cheltuell, de 
1 00 1 lei. 

Teritoriul Piriulul e udat de 
riul Tismana. 

Comunica^ia in com. se face 
pe ?oseaua comunala care o 
pune in legatura la com. Ciu- 
perceni cu $oseaua jude^eana 
Tirgul- Jiu luI-S ever i n . 

Pirtul, catwiy al com. Fa^a- Va- 



lea- luI-Ciine, pi. Gilortul, jud. 
Gorj, situat pe loc $es ?i linga 
lan^ul de inal^iml din dreapta 
riulul Gilortul, la S. de com. 
Gro$erea. 

Are o suprafa^a de 70 hect , 
din care 30 hect. padure, 27 
hect. loc de culture, fine^e ?i 
izlaz, ale locuitorilor, 2 hect. 
vie ?i 10 hect. prunl. 

Are o populate de 85 fa- 
milil, sau 356 suflete, din care 
80 contribuabili ; o bisericS de 
lemn, facuta de un c&lugar, 
Grigore Jianu, pe la anul 1800 
$i deservita de 1 preot $i 1 
cintaref. 

Locuitoril poseda : 6 plugurl, 
2 caru^e cu caf, 15 care cu 
boi; 182 vite marl cornute, 15 
cal, 70 rimatorl, 270 01 $i 100 
capre. 

Teritoriul catunulul e udat 
de pirtul Gilortul. 

Comunica^ia se face prin 
drumurl ordinare ?i printr'o 
§osea comunala, la N. cu 
Groserea, iar la S., cu comuna 
sa Fa^a-Valea-luI-Ciine. 

Pirtul, sat, jud. Bac£u. VezI Pi- 
riul-Moine§ti. 

Piriul, cdtun $i re?edinta com. 
Piriul-Boia, pi. Gilortul, jud. 
Gorj, situat pe partea stinga a 
Gilortulul ?i pe dealul cu acelas 
nume. 

Are o suprafa^a cam de 1 200 
hect., din care 400 hect. cul- 
tivable, 7 hect. vie $i 12 hect. 
pomet, cu o populate de 97 
familil, sau 347 suflete, din care 
73 cotribuabill; o $coala; o bi- 
serica, facuta la 1780 ?i deser- 
vita de 1 preot ?i 2 cintare{I. 

Locuitoril poseda: 18 plu- 
gurl, 1 caru^a cu cal, 26 care 
cu boi; 200 vite marl cornute, 
9 cal, 123 rimatorl, 246 ol ?i 
97 capre. 

Prin catun trece un piriu, nu- 



mit Valea-Pirlulul, ce izvore$te 
de sub Dealul- Viilor §i curge 
de la E. la V., dind in Gilort. 
Se gasesc in sat : 3 pu^url 
§i 8 izvoare. 

Piriul, deal, apar^inind comunel 
Piriul-Boia, jud. Gorj. Are di- 
rec^iunea N.-V. — S.-E. $i pre- 
zinta mal multe piscurl, din care 
cele mal principale sunt: Dea- 
lul- Viilor, in partea de E. a co- 
munel, ?i dealul Boia, in par- 
tea de V. 

Piriul, riil, izvore§te din com. 
Vasila^i, pi. Oltejul-d.-j., jud. 
Vilcea; trece prin com. Ote- 
le$ul, ?i se varsa in riul Cerna, 
in raionul acesleldin urma com. 

Piriul, saa Omortcea, vale, jud. 
Vilcea, comuna Tetoiul. Matca 
vail desparte teritoriul comunel 
Tetoiul, de com. Giule?ti ?i Ru- 
sane$ti. 

Piriul-Adinc, deal, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Nadi^a, 
pe coasta careia se afla situat 
cat. Rachiti$ul. 

Piriul-Adinc, padure, jud. Ba- 
cau, pi. Bistrtya-d.-s., com. Mar- 
gineni- Munteni, care apar^tne 
proprietarilor raza§i din com. 
megie?a Luncani $i are o in- 
tindere de 103 hect. 

Pirtul-Adlnc, padure, jud. Ba- 
cao, pi. TazUul-d.-s., com. Na- 
di?a, a carel stapinire se im- 
parte intre raza§I §i d. L. Ver- 
nier. Este supusa regimulul sil- 
vic ?i epopulata cu fagl ?i stejarl. 

Piriul-Adinc, padure, in intin- 
dere de 100 hect., pe terito- 
riul com. Spulberul, pi. Vran- 
cea, jud. Pucna. 

Piriul-Adinc, piriu, ce uda c<5 



Digitized by LiOOQ IC 



pIr! ul-arini lor 



745 



pIrIUL-GLODULUI 



muna Colacul, pi. Vrancea, jud. 
Putna. Iese dintre virfurile Po- 
durile §i Satul-Mare, pe care le 
91 desparte. 

Pirlul-Arinilor, padure, pe mo- 
§ia Urlafi, com. Virful-Cimpulul, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Piriul-Boghif, sat, jud. Bac£u, 
pi. Trotu^ul, com. Tirgul-Tro- 
tu$ul, situat pe piriul cu acela§I 
nume, pe dreapta Trotu$uluI, 
la 2 kii. 630 m. de satul Tir- 
gul-Trotu$ul. 

Are o populate de 289 su- 
flete; o biserici, cl&dita. la 18 12 
de Dimitrie Cornariti, deservitS 
de 2 dntareflf; 2 circiumT. 

Vite sunt: 7 cal, 141 vite 
cornute, 19 pore! $i 76 capre. 

Piriul-Boia, com. rur., in par- 
tea de S.-E. a com. Petre?ti- 
d.-s. ?i la N. comuneT JupSne^ti, 
pi. Gilortulul, jud. Gorj, formats 
din ditunele Piriul §i Boia. 

E situate pe ambele malur! 
ale piriulu! Gilortul ?i pe dea- 
lul Boia, la V. ?i dealul Piriul, 
la E. de Gilortul. 

Are o suprafa^S cam de 2000 
hect., din care 660 hect. arabile, 
20 hect. vie, 22 hect. prunet, 
restul fine^e ?i p£dure, in in- 
tindere de aproape 1364 hect., 
proprietate a statulul $i a d-lul 
Hie Alexandrescu. 

P&mintul este productiv; se 
cultiv£ mal cu seamS. viile ?i 
prunil. 

Are o populate de 201 fa- 
milil, sau 707 suflete, din care 
143 contribuabil! ; 1 $coal5, fon- 
dat£ la i860 $i frecuentata de 
40elevl; 2 bisericl, una fondat£ 
la 1730, ?i cea l'alta la 1803, de 
locuitorl ?i deservite de 2 preoj! 
$i 4 cintarep. 

LocuitorilposedS: 33 plugurl, 
48 care cu bol, 1 ciru^i cu cal, 
409 vite marl cornute, 553 ol, 



171 capre, 24 cal, 273 rim&tori; 
40 stupl cu albine. 

Venitul com. e de lei 1195, 
ban! 49, iar cheltuelile, de 1185 
lei, 87 ban!. 

Teritoriul comunei este udat 
de riul Gilortul, care o str&bate 
. de la N. la S. 

Comunicafia in Piriul-Boia se 
face pe Valea-Gilortulul, pe $o- 
seaua judejeani T.-Jiul-Filia?i, 
care o leag£ la N. cu com. Pe- 
tre^ti-d.-s., iar la S. cu B£rb&- 
te$ti. De citunul Boia e legate 
printr'o ?osea vecinali. Printr'un 
drum de care se leagi cu com. Li- 
curiciul. Mai are linia feratS Fi 
lia$i-T.-Jiul, cu stasia mal apro- 
piat& C3rbune$ti. 

In com. se gisesc : 7 pufuri 
$i 3 izvoare. 

V&I mal insemnate sunt: Va- 
lea-Piriului, valea Marina, valea 
Tup$a, in c&tunul Piriul $i va- 
lea Socul in catunul Boia, toate 
udate de piraiele, purtind ace- 
lea?! numirl. 

Pirlul-Bosiel, pirin, jud. Faicia, 
pi. Crasna; izvore?te din satul 
Valea -Bosiel; trece prin com. 
Stroe§ti, §i se varsi in piriul 
Crasna. 

Pirlul-Calul, padure a statulul, 
in jud. Neam^u^ pi. Piatra-Mun- 
tele, com. CaluMapa. Se aren- 
deaz& cu 2100 lei anual. 

Piriul-C&rbuna, padure, situate 
pe hotarul dintre com. R&uce$ti, 
pi. de Sus-Mijloc j1, jud. Neamfu, 
$1 jud. Suceava. 

Piriul-C&rbuna, pirin, judeful 
Neamju, situat pe hotarul ju- 
de^ulul despre Suceava, despir- 
{itor comunei R5uce$ti de mo- 
$ia Brusturi, din jud. Suceava. 

Pirlul-Cirjei, sat, pe mo$ia Bor- 
ca, jud. Suceava, com. M&deiul, 



a?ezat pe {annul sting al Bis- 
trijel §i strabitut de piriul cu 
acela§I nume. 

Vatra satulul ocupa 100 falcl, 
cu o populate de 99 familii, 
sau 426 suflete. 

Improprietirit! in 1864 sunt 
18 frunta§I, 26 p&lma$I $i 18 
coda$I, stapinind 248 falcl. 

Areo biscricd de lemn. $coala 
din Madeiul serva $i acestui sat. 

Piriul-Codrului, pddure, in jud. 
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Base$ti, proprietatea duel Eca- 
terina Gheorghiu. Are 65 hect. 
%\ e supusa regimulul silvic. 

Piriul-de-pe-Vale, piritt, izvo- 
re$te din partea de N. a com. 
$uletea, pi. Mijlocul, jud. Fal- 
ciU, curge spre S., pe partea 
de E. a com., pe sub dealul 
Zavoiul $i, dupa ce se une?te 
cu piriul Bobi?ul, din jos de 
sat, trece in com. Iepureni, jud. 
Tutova. 

Piriul-din-Prozii, pirin, izvo 
re$te de pe mo?ia Broscaufi, 
com. cu acela?! nume, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiti; trece in 
com. V&cule$tt, unde formeazS 
iazul Trosna, ?i se varscl in riul 
Jijia. 

Pirtul-Domni§oara, trup de pa- 
dure, pe mo$ia Cotul-Vin^tori, 
com. Vin&tori-Dumbrava-Ro$ie, 
plasa Piatra - Muntele, jude^ul 
Neam^u. 

Pirtul-Galul, padure. Vez! Ga- 
lul, padure, in Valea-Bistri^el, 
jud. Neam^u. 

Plriul-Qlodului, sat, in jud. Ba- 
c5u, pi. Tazl&ul-d.-s., com. Lun- 
cani, a?ezat la poalele dealulul 
Tocila, la marginea padure! cu 
acela§I nume §i la 600 m. de 
satul Luncani (?coal&). 



Digitized by 



Google 



PlRlUL-GLODULUl 



746 



PlRlUL-NEGRU 



Are o populate de 54 fami- 
lit, sau 257 suflete. 

Vite: 3 cat, 103 vite mart 
cornute ?i 6 porct. 

Piriul-Glodului, mo fie, in jud. 
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Luncani, in intindere de 10073 
hect., din carl 1083 hect. p£- 
dure. f inea mat inainte de m£- 
nSstirea PingSrati Q'ud. Neam^u). 
Azt este proprietate a statulut, 
dind un venit anual de 1362 
let. 

Piriul-Glodului, padure foioasa, 
in jud. Baciu, pi. Tazl&ul-d.-s., 
com. Luncani, in intindere de 
1083 hect., proprietate a sta- 
tulut. 

Piriul-Glodului, pirin, jud. Su- 
ceava, com. Giurge^ti ; izvore^te 
dintre dealurile Osoiul $i Cotir- 
ga$i; strabate satul cu acela§i 
nume ?i, dupa un curs de a- 
proape 3 kil., se varsa in $0- 
muzul-Mic. 

In timpul ploilor se trans- 
form^, in torent, care tir5?te 
pietrele la vale; locuitorit intre- 
buin{eaza aceste pietre la cia- 
diri §i drumurt, fecind ?i un mic 
negoj: cu ele. 

Piriul-luI-Barcan, piriiaf, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Dobreni; izvore^te din 
Dealul-Pletros, curge paralel cu 
piriul Runcul ?i se varsa in pi- 
riul Alma?ul, in dreptul stincet 
situate intre her£str&ul No. 1 $i 
2, de pe mo$ia Alma^ul. 

Piriul-Lung, pirin, in jud. Gorj, 
pi. Novaci, com. Carpini$ul; iz- 
vore^te din plaiul muntelut Pla- 
sala, de la locul numit Haciuga, 
impreunindu-se cu piraiele Cio- 
cazana $i Tei?ul, la S. de com. 
Carpini?ul, la locul numit Ciol- 
pani. 



Piriul-Mare, pirin, in jud. Bo- 
to?ani; izvore^te din coasta dea- 
lulut Cerbatoarea sau Gilgiitoa- 
rea $i, unindu-se cu Hurghe$ul, 
se varsa in piriul Neaunul ?i im- 
preuna cu acesta in iazul Lea- 
hul, in com. Feredieni, din pi. 
Copula. 

Piriul-Mare, pirin, in jud. Do 
rohoiu, pi. Berhometele, com. 
Gr&me$ti; izvore?te din Buco- 
vina (Austria) ; trece prin Boto- 
$ani{a, Grame$ti, Bude?ti, $i se 
varsa in dreapta Siretului. 

Piriul-Mare, pirin, izvore?te de 
pe proprietatea statulut, numita 
Dealul ?i curge prin com. rur. 
Domne§ti, pi. Nuc^oara, jud. 
Mu?cel, de la V. spre E. 

Piriul-Mare, pirin, in jud. Su- 
ceava, izvore?te de sub dealul 
Maganul ?i se varsa in Neagra- 
$arulut, dupa ce a udat com. 
Neagra-Sarulut $i $arul-Dornet, 
pe o lungime de aproape 7 kil. 

Piriul- Moine§ti, sau Piriul, sat, 
in jud. Bacau, pi. Muntelut, com. 
Moine^ti, situat pe piriul cu a- 
cela^t nume, mat in jos de Lunca, 
avind o populate de 217 sufl. 
Locuitorit poseda : 3 cat, 61 
vite cornute, 25 porct ?i 162 ot. 

Piriul-Negru, sat, pe mo$ia cu 
acela^f nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Berhometele, com. Dersca, la 
care este alipit $i s&ti?orul Via- 
deni, cu o populate de 62 fa- 
milit, sau 250 suflete. 

In vechime fie-care forma o 
mo$ie §i un sat aparte, acum 
sunt unite intr'un singur trup ; 
eel dintiiu este a$ezat pe ambele 
laturt ale Piriulut-Negru, de pe 
podi?ul inclinat catre ?esul Si- 
retulut, iar al doilea tot pe la- 
turile piriulut sub poalele pa- 
duret. 



Proprietatea mo?iei a fost a 
Prinfulut Grigore Mihail Sturdza, * 
mo^tenita de la pirintele s5Q 
Mihail Sturdza- VodS. * 

Are 2 biserict, deservite de 
1 preot, 2 cint&reflf ?i 2 pala- 
mart. Una in satul Piriul-Negrn, 
are hramul Sf. Mihail §i Gavril 
$i e flcuta de lemn, in anul 
1798, de loan LSzarescu ; cea- 
l'alta in satul Viadeni are hramul 
Sf. Gheorghe ?i e ftcuta de 
birne de stejar, in 1785 dupa 
cum se dovede^te d«n inscrip^ia 
urmatoare, sapata in lemn dea- 
supra u$et : 

Aceasttl sfinta biserica s'a facut In 
zilele luminatulut Domnitor Io Alexan- 
dra Mavrocordat, si a Presfin^itului Mi- 
tropolit Gavriil, la 17S5, Iulie 8 zile. 

Locuitorit improprietaritt au 
280 hect., 71 arit, pimint, iar 
proprietarul mo$iet : 1297 hect, 
57 arii> cimp ?i 859 hect., 32 
arii, pSdure. 

Piraiele principale ce tree pe 
mo^ie sunt : Negrul §i Viadeni, 
incepind din pidurea mo$iet $i 
v^rsindu-se in Molni^a, ce curge 
pe hotar. 

Piatra de zidarie se afla la o 
parte a p&durel; iar prund de 
$osele se gase^te in mare can- 
titate pe coasta dealulut din 
partea de N.-V. a satulut. 

Drumurt principale sunt: ca- 
lea nationals Mihaileni-Boto^ani 
§i calea jude^eanS Mih4ileni-Do- 
rohoiii. 

Mo^ia se hotire$te cu Dersca, 
Vtycani, Cinde?ti, Bucovina, Tir- 
gul-Mih&ileni, SinSu^ 51 Tureat- 
ca. 

Locality de insemnat sunt: 
Movilele-Mart ?i Sele?tea-Vechte. 

Piriul-Negru, pirin, izvore$te de 
pe mo§ia RadSu^i, jud. Doro- 
hoiu, com. cu acela$t nume, pi. 
Prutul-d.-j., face multe cotiturl 
prin farina locuitorilor ; desparte 
satul de tirgul Radau^i ; cote^te 



Digitized by 



Google 



HrIul-oaia 



747 



PlRJOLEA 



spre E., imprejurul satului 51 se 
varsa in riul Prutul. 

PIriul-Oaia, piriU, in jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Bogdane$ti, 
care obir$e$te din locul numit 
Dumbrava; curge pe teritoriul 
satului Bogdane^ti $i se varsa 
in Oituzul. 

Piriul-Pacurel, piriras, in jud. 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Doamna ; confine in apele sale 
multa pacura. 

Piriul-Pescarului, pirin, in jud. 
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Tir- 
gul-Trotu$ul, care obir$e$te din 
muntele Cernica; curge pe ho- 
tar, spre Transilvania, de la S. 
spre N., ?i se varsa d'a dreapta 
SlaniculuT. 

Pirlul-Pietrelor, pirin, in jud. 
Falciu, pi. Podoleni, com. Baz- 
ga ; izvore^te din Dealul-OrsoaeT 
%\ se varsS in piriul Fundul-Bo- 
hotinulul. 

Piriul-Plntel, sat, pe mo?ia ?i 
in com. Farca^a, jud. Suceava, 
a?ezat pe {annul sting al Bis 
tri^ei $i pe ale piraielor Pintel 
$i GaineT. Are o populate de 
329 suflete, locuind in 84 case; 
o biserica, cu hramul Sf. loan, 
cladita din lemn, restaurata $i 
inzestrata m 1885 de Admi- 
nistrajia Domeniulul Coroanei, 
deservita de 1 preot $i 2 cin- 
tarep. $coala din Farca$a ser- 
ve$te ?i acestul sat. 

I mproprie tariff in 1864 $i 
1879 sunt: 1 frunta$, 31 pal- 
ma?i $1 24 coda?!, stapinind 182 
falcl $i 40 prajinf. 

Drumurl principale sunt : la 
Farca?a (3700 m.) $i la Sabasa 
(3 kU.). 

In 1803, Piriul-PinteT a ma- 
nastirel Ri$ca, numara 27 liuzT, 
platind 480 lef bir anual; iar 

63617. JfmfU Diefionar Geograftc Vol. IV 



ocupajia lor era, ca §i asta*zi, 
munca in padure, plut&ritul ?i 
cre^terea vitelor.(«Uricariul», de 
T. C, vol. VII, p. 255). 

Piriul- Plntel, piriii, jud. Su- 
ceava; izvore^te din dealul f ifla 
?i, dupa ce a udat com. Farca?a 
pe o lungime de 8 kil., in care 
strabate satul cu acela§I nume, 
se arunca in Bistrifa. 

Piriul-Popil, piriii, jud. Bacau, 
pi. Trotu$ul, com. Hirja, care 
izvore?te din muntele Lespezi 
$i se varsa in Oituzul, pe stin- 
ga, mal la vale de Cernica. 

Piriul-Sarat $i Valea-Babei, 
padure particular^, aparfinind 
d lul A. Lupa?cu, cu o supra- 
fafa de 200 falci, pe teritoriul 
com. Cimpurile, pi. Zabrau^ul, 
jud. Putna. 

Piriul-Seculul, padure, pe mo- 
?ia $endriceni, com. cu acela?! 
nume, pi. Copula, jud. Do- 
rohoiu. 

Piriul-Strimbei, piidure particu- 
lara, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Buc$e$ti, populate cu fagf, 
§tejarl, mesteacani $i carpenf. 

Piriul - Teiului, padure parti- 
cularS, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-s., compusa din fagi ?i stejari. 

Piriul-Ursulul, mahala, in ora- 
$ul Neam^u, jud. Neamfu. 

Pirjoaia, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, catunul com. 
Satul-NoQ, situat in partea de 
N.-V. a pla$ei $i cea de S.-V. 
a com., la 3V2 kil. spre V. de 
catunul de re^edin^a, Satul-Nou, 
pe malul drept al DunareT. 
Este inchis la N. de catre 
dealul La-Doua-Movile, cu virful 
sau Pirjoaia (142 m.); la E., de 



dealul Ciatal-Orman ; la S.-E. ? 
de dealul Co^lugea, cu movila 
Co$lugea (138 m.) ; iar la S., de 
dealul Ghivi§licul-Mare, cu mo- 
vila Pirjoaia S. (141 m.). 

Are o intindere de 720 hect, 
din care 6 hect. ocupate de 
vatra satului, cu o populate de 
48 familil, sati 204 suflete, lo- 
cuind in 43 case. 

Drumurl comunale pleaca pe 
malul DunareT, unul ducind 
la Oltina ?i altul in par- 
tea opusa ducind la Ostrov ?i 
trecind prin Bugeagul ; alte trel 
drumuri comunale pleaca din 
partea de E., ducind la Cilnia, 
Co^lugea §i la Satul-Nou. 

Pirjoaia, movila insemnata, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Satul-Nou 
$i pe acela al catunuluf sau, 
Pirjoaia; e situata pe muchea 
dealulul Co^lugea, in partea de 
N. a pla?el §i cea de V. a co- 
munel; are # o inal^ime de 141 
m., $i domina valea Pirjoaiel, 
satul cu acela?! nume ?i dru- 
murile comunale Cilnia-Pirjoaia 
$i Gali^a-Satul-Nou ; e situate 
la 800 m. de malul drept al 
fluviulul Dun^rea, dominind ast- 
fel pe o buna intindere apele 
lul; a fost punct trigonometric 
de observable de rangul al 3 -lea; 
este acoperita cu verdeafa. 

Pirjolea, fost sat, ce era situat 
pe proprietatea Stane$ti, plasa 
Marginea, jud. Vla$ca, la ex- 
trema caruia se afla, la anul 
1828, hotarul dintre fara-Ro- 
mineasca $i ^inutul turcesc de 
dincoace de Giurgiu. 

Print r'insul trecea drumul Ba- 
nulul ce servea de hotar intre 
posesia f areI-Romine?ti ?i mo?ia 
Turciel. 

Acest sat, se zice, a fost 
facut de Aidin-Pa?a ?i Benarin 
Pa?a. 



95 



Digitized by 



Google 



PfRJOLEA 



748 



PlRLlTA 



/ 



Pirjolea, vale, in satul StSne§ti, 
pi. Marginea, jud. Vla^ca, care 
prime?te intr'insa viile: figa- 
nul, Balanul $i Malureni. 

Pirjole§ti, subdivizie a catunnlul 
Lunca-Frumoasa, jud. BuzSu, 
com. Pirscovul. 

Pirjolul, sau Vari§tea, sat, jud. 
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
B5hn&$eni, a$ezat pe malul drept 
al rlulul Tazlaul-Mare, la 6 kil. 
240 m. de satul Bahna^eni 
($coaia). 

Are o populate de 308 su- 
flete; o biserica, claditain 1781 
de locuitorl, cu ajutorul fostulul 
arenda$ al mo$ieI statulul Cim- 
peni ; 1 circiuma. 

Vite sunt: 6 cal, 185 vite 
cornute $i 34 pordf. 

Aci se afla o movila (dilm) 
mare, care are o deschizatura 
$i este inconjurata de 3 rindurl 
de $an{url. 

Se gSse?te aci q fabric^ de pe- 
trol $i vre-o 10 bai de pleura. 

Pirjolul, mosie, jud. Bac&u, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Bahna^eni. 
Ocupa o suprafa^a de 400 f&lcl, 
cea mal mare parte cimp de 
aritura. E proprietatea statuluT, 
$i inainte de secularizare apar- 
{inea schitulul Frumoasa. 

Se arendeaza cu 23000 lei 
anual. 

Pirjolul-Cimpeni, pddure, jud. 
BacSii, pi. Tazlaul-d.-s., com. Bah- 
n^eni, aparjinind statulul. Este 
foioasS, 91 are o intindere de 
vre-o 600 hectare. 

Pirjolulul (Metohul-), mine, 
in jud. BuzSu, com. Vispe^ti cat. 
Valeanca, inpadureaSlobozianu, 
unde se zice c3 a fost un vechiti 
schit: Pirjolul. 

Plrlagele, sat, in jud. Mehedinf/\ 



pi. Ocolul-de-sus, {"wind de com. 
rur. Balote§ti. Are 62 case. 

Pirlateasca (Z&rne§ti), mosie, 
in jud. BuzSu, com. Cern3te?ti, 
cat. Caldaru?a $i Vl&deni. Are 
380 hect., din care 43 hect. pa- 
durea numita Valea-Nuculu! ?i 
Pietri^ul, 180 hect. arabile, res- 
tul finea{a $i izlaz. 

Pirlipa^ul, tnahala, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul. Aci se fac 
pietre de moara. 

Pirlita, com. rur., pi. Balta, jud. 
BrSila, a^ezata pe malul sting 
al piriulul Calma{uiul. Se inve- 
cine?te la N.-V. $i N. cu Vizirul 
$i Ciacirul; la S.V., cu Insura 
{ei ?i Lacul-Rezil ; la E., cu 
StSncu^a. Are o suprafa^a de 
7000 hect , in forma dreptunghiu 
lara, cu o populate de 789 su- 
flete; o biserica, infiin^ata la 
1833 de locuitorl, deservita de 
1 preot, 1 cintare^ $i 1 paracli- 
ser; o $coaia mixtS, infiin^ata 
la 1857, frecuentata de 49 elevl 
?i 14 eleve. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
se urea la 5921 lei anual. 

Locuitorl improprietaritt din 
1864 sunt 107; neimproprie- 
tariflf sunt 42. 

Vite : 462 bol, 375 vacl, 5 
taurl, 171 vifel, 403 cal, 6 ma- 
garl, 400 ol, 166 rimatorl. 

Drumuii : la Vizirul, spre N.- 
V. (8 kil.), pe la Movila-Turcului ; 
la Ciacirul, spre N., prin punc- 
t«il Arama (1 1 kil.) ; la Stancu^a, 
spre E., pe linga punctul numit 
Barbatul(8kil.); la Bere^ti-d.-j., 
spre S.-E., pe la podul Cornul- 
Malulul (10 kil.) ; la Lacul-Rezil, 
spre S.-V., pesteviroaga Puturo- 
sul ?i Calma^uiul (5 kil.) ; la Filiul 
spre V., pe malul sting al CalmS- 
{uiulul (19 kil.); la Braila, spre 
N., pe vechiul drum ?i apolpe 
?oseaua Braila-Calara^i (44 kil.). 



In com. se afla 1 pia{a $i 4 
strade. Spre S., peste Calma^uiu, 
e un pod. 

Comuna s'a in format cam pe 
la 1830 $i s'a format din locu- 
itoril cat. Palivan, ce se afla la 
N.E., $i din al tirlelor Pirlita, ce 
se afla la E. 

Pirlita, com. rur., formata din 
satul cu acela?! nume, in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, situata 
pe Valea-Urluiulul. 

Se invecine?te la N. cu com. 
Peretul; laS., cu cat. Bro^teanca, 
al com. Bogdana; la E., cu 
com. Plosca $i la V., cu cat. 
Baduleasa, al com. Baneasa. 

Are o populate de 827 su- 
flete; o ?coala mixta, frecuen- 
tata de 26 elevl ; o biserica cu 
1 preot ?i 2 cintaretf. Pe apa 
Urluiulul este o moara de ma- 
cinat. 

Piriul-Urluiulul uda toata par- 
tea de S. a com., formind doua 
hele§tae, unul al com. $i eel T alt 
al proprietary. Terenul acestel 
com. este accidentat, strabatut 
de ma! multe vilcele. 

Intinderea com. este cam de 
1600 hect, impreuna cu module 
de pe dinsa. Satul este a$ezat 
pe coasta Vail-Urluiulul. 

Locuitori improprietari^i dupa 
legea rurala sunt in numlr de 
164, pe o intindere de 472 hect. 
Pe proprieta^ile lor au $i vif, in 
intindere de 63 ! /a hect. 

Vite: 349 vite marl cornute, 
193 cal, 677 ol $i 134 pordf. 

Budgetul com. e de 4457 lei, 
92 banl, la venitur! $i de 4445 
lei, 84 banl, la cheltuell. 

Comuna Pirlita se leaga cu 
cat. Bro^teanca prin §osea veci- 
naia ?i de acolo cu com. Bog* 
dana. Cu com. Plosca, cat. Ba- 
duleasa 51 cu com. Belitori, se 
leaga prin vechiul drum numit 
al Pirlitel, ce trece §i prin cat. 
Dulceni. 



Digitized by 



Google 



PtRLITA 



749 



PtRLITA 



Distanfa de la Pirlita pina la 
Rosiori este de 21 kil., pana la 
re$edin{a jud., de 52 kil. si pana 
la Alexandria, de 26. 

Imprejurul com. sunt multe 
mSgurl si movile, dintre care 
unele servesc si ca semne de 
hotare; cele mal insemnate sunt 
Magura-Mare, Magura-lui-Tran- 
dafir, Magura-de-Ja-Rusca, Ma- 
gura-PindaruluI si Magura-Ho- 
taruluf. 

Satul Pirlita este dintre cele 
vecht; il gisim trecut in lista 
satelor, intocmita la 1 741, sub 
domnia lul C. Mavrocordat ; fccea 
si at unci parte din pi. Tirgulul. 

Pirlita, com. rur., formats din 
satul cu acelasl nume, jud. Braila, 
pe muchia platoului de N. numit 
al ViziruluT, aproape de Cornul- 
MaluluT, la 44 kil. spre S. de ora- 
sul Braila; s'a Infiin^at la 1830 
de locuitorl venial din cat. Pa- 
livanul, de pe teritoriul com. Vi- 
zirul. Are o suprafa^a de 37 
hect. cu o populate de 801 
suflete, locuind in 156 case; 5 
circiume; o scoala mixta infi- 
infata la 1857, frecuentata de 
28 elevl si 2 eleve; o biserica, 
zidita de sateni la 1859, cu 1 
preot, 2 cintare{I si 1 paracliser. 
Vite: 531 cal, 4 asinl, 1200 
cornute, 4500 ol, 2 capre si 
100 rimatori. 

Pirlita, ctitun, al com. Canesti, 
jud. Buzau, cu 180 locuitorl 
si 61 case; are sub-divizia Pet- 
cari. Aci s'au retras locuitoril 
din cat. Canesti, in urma sur- 
parel malurilor si darimarel ca- 
selor, din care cauza satul Ca- 
nesti s'a si desfiin^at. 

Pirlita, altd numire a satulul 
Gura-Ialomi^el, pi. Ialomi^a-Bal- 
ta, jud. Ialomija. 

Pirlita, sat, facind parte din com. 



rur. Vasilafi Popesti, jud. Ilfov* 
pi. Negoesti, situat la V. de Va- 
silaji, pe malul drept al riulul 
Dimbovtya. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1750 hect, cu o populate de 
382 locuitorl. 

D. $abechi are 1450 hect. si 
locuitoril, 300 hect. Proprietarul 
cultiva 1325 hect. (55 sterpe, 
65 islaz, 5 vie). Locuitoril cul- 
tiva tot terenul. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marl e de 
396 si al celor mid, de 554. 

Pirlita, sat, facind parte din com. 
rur. Pirlita-Sarulesti, jud. Ilfov, 
pi. Negoesti, situat la E. de 
Bucaresti, pe malul drept al 
vael Mostistea. Aci este rese- 
dinfa primariei. 

Se intinde pe o suprafa^a 
de 2890 hect., cu o populate de 
418 locuitorl. 

D-na Eufrosina Gherman are 
2500 hect. si locuitoril, 390 hect. 
Proprietarul cultiva 2085 hect. 
(250 hect. sterpe, 150 hect. izlaz, 
15 hect. padure). Locuitorii cul- 
tiva 345 hect. (25 hect. izlaz, 20 
hect. vie). 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot, 
si 2 cintare^I; o scoala mixta, fre- 
cuentata in 1899 — 900, de 36 
elevi si 21 eleve; 3 masinl de 
treerat cu aburl; 1 helesteu si 
1 pod statator. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 316 
si al celor midf, de 692. 

Pirlita, sat, facind parte din com. 
rur. Caciulat'if jud. Ilfov, pi. Zna- 
gov. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
43 hect., proprietatea d-nel C. 
Blaramberg, cu o populate de 
73 locuitorl. 



Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor mari e de 
36 si al celor micT, de 75. 

Pirlita. Vezf Stanesti-Vacaresti, 
jud. Ilfov. 

Pirlita, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-j., com. rur. Bresnifa; 
are 73 case. 

Pirlita, sat, jud. Tulcea, in par- 
tea de E. a pi. Tulcea, si in 
cea de V. a comunel Bes-Tepe, 
din care face parte, asezat pe ma- 
lul drept al bra^ulul Sf. Gheor- 
ghe, la 5 kil. spre N.-V. de re- 
sedin^a Bes-Tepe. 

Are o intindere de 44 hect., 
cu o populate de 59 familtf, sau 
282 suflete: 181 Rusi, 73 Ro- 
minl si 28 Bulgarl. 

Pe aid trece drumul comu- 
nal : Tulcea — Bes -Tepe — Mah- 
mudia. 

Pirlita, cdtun, pendinte de com. 
Adunatf-Copaceni, pi. Cilnistea, 
jud. Vlasca. VezI com. Adu- 
na^i-Copaceni. 

Pirlita, cdtun, pendinte de com. 
Obedeni, pi. Neajlovul, judeful 
Vlasca. VezI com. Obedeni. 

Pirlita, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul com. rur. 
Balabancea, si anume pe acela 
al catunulul f iganca-Tai^a ; se 
desface din Dealul Cadiulul ; se 
indreapta spre S., avind o di- 
recfiune generala de la N.-E. 
spre S.-V. ; se intinde de-alun- 
gul piriulul Pirlita; brazdeaza 
partea centrala a plasel si cea 
de N.-E. a comunel ; are o inal- 
Jime de peste 320 m. ; punct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul 2 -lea ; este acoperit cu 
padurT intinse; se prelungeste 
cu dealurile Piatra-Rosie si Ni- 



Digitized by 



Google 



PlRLITA 



750 



PlRLIJI 



colifelul, la poalele caruia se a- 
fla viile Sarica. 

Pirlita, mosie, pendinte de com. 
cu acelasl nume, pi. Balta, jud. 
Braila ; are o suprafaja de 7500 
hect. si aduce un venit anual 
de 38912 lei; apar^ine contelul 
de Roma. 

Pirlita, mope, in jud. Teleorman, 
pi." Tirgulul, com. Pirlita, avind 
o intindere de 1100 hect. mal 
toate arabile. Din acestea, 333 
hect. aparjin d-lul M. C. Man- 
ciulescu si 767 hect., mostenito- 
rilor decedatulul Spiru Eftimiu. 

Pirlita, pddure, jud. Dimbovija, 
pi. Ialomi^a, com. Vizuresti, a- 
vind peste 57 000 aril. 

Pirlita, pddure, jud. Dimbovija, 
pi. Ialomifa, com. Tatanari, a- 
vind peste 25000 aril. 

Pirlita, piria, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul com. rur. 
Balabanceasi anumepe acela al 
catunulul s£u f iganca ; este for- 
mat de dou& mid piraie: Pirli- 
ta -Mare si Pirlita - Mica, care 
izvoresc din Dealul-Cadiulul; se 
indreapta spre S.-V., curgind 
printre dealurile Pirlita si Tai^a; 
brazdeaza partea de E. a plasel 
si N.-E. a comunel ; curge numal 
printre paduri dupa un curs 
de 6 kil., se varsS in piriul Taija, 
pe stinga, in dreptul satului f i- 
ganca-Tai^a. 

Pirlita-Buciumeni,/w/#/v, jud. 
Ilfov, pi. Negoesti, situate intre 
c^t. Gruiul ?i Pirlita. 

Pirlita-Sarule§ti, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Negoesti, situate la E. 
de Bucuresti, pe malul drept al 
vaiei Mostistea, la 45 kil. de o- 
ras. Sta in legatura cu com. 
Sohatul prin o sosea vecinala. 



Se compune din satele: Al- 
beanul, Chiricu^a, Gologanul, 
Manciul, Pirlita, Sarulesti si Sula- 
colul, cu o populate de 1406 su- 
flete, care locuesc in 403 case si 
25 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
7605 hect. 

D-nil C. iM&nciulescu, P. Riu- 
reanu, Plesoianu, A. Sulacolu, 
Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, ?i d-nele Eufr. Gherman 
si Eliza Filipescu, au 6423 hect., 
iar locuitorii, 1 182 hect. Proprie- 
taril cultiva in total 4442 hect. 
(1028 sterpe, 567 izlaz, restul 
p&dure). Locuitorii cultiva 1105 
hect. (57 hect. izlaz si restul 
vie). 

Budgetul com. e la veniturl 
de 6100 lei si la cheltuell, de 
5803 lei. 

Are : 3 bisericl, la Pirlita, Sa- 
rulesti si Sulacolul; 3 scoale; 
6 masinl de treerat cu aburl; 
4 helesteie si 1 pod. 

Vite sunt : 718 cal si lepe, 20 
arm£sarl, 391 bol, 497 vacl si 
vi^el, 18 taurl, 15 bivoll, 42 bi- 
volije, 41 capre, 392 porcl, 
3285 ol. 

Locuitorii poseda: 238 plugurl: 
102 cu bol, 136 cu cal; 300 
care si carafe: 124 cu boi, 176 
cu cal. 

Comerciul se face de 23 cir- 
ciumarl. 

Locuitorl improprietari^I sunt 
1 25 si neimproprietaripf mal sunt 
252. 

Pirlitul, sat, in jud. Ialomita, pi. 
Cimpulul, pendinte de com. Fru- 
musica, situat pe lunca, la 3 
kil. spre S. de riul Ialomita si 
spre V. alaturat de satul Fru- 
musica. 

Mal inainte a purtat numirea 
de Ulesti-de-jol. 

Are o populate de 22 familil. 

Vite sunt: 150 cal si bol, 
200 ol si 25 porcl. 



Pirlitul, insula, in Dunare, jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Satul-Nou, 
situate in partea nordica a pi. 
si a com. in dreptul satului 
Socariciul, din jud. Ialomita ; 
este apropiata de teritoriul do- 
brogean, de care o desparre un 
brat de 60 kil. lungime si cu o 
adincime de 3V2 m.; are o for- 
ma eliptici, o lungime de 2 kil., 
o I5rgime de 1 kil. si o intin- 
dere de 1 20 hect. ; este acoperi ta 
cu padurl de salcil, iar in par- 
tea de V., cu pietris si nisip 
si este inundata adesea-orl. 

Pirlitul, picket vechiil de fron- 
tiers, pe Dunare, in insula cu 
acelasl nume, jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, in dreptul sa- 
tului Rasa, din jud. Ialomita. 

Pirlitura, sdtuc, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Filipeni, 
care, impreuna cu alte doua tru- 
purl, intra in compunerea satu- 
lui Slobozia-Filipeni. 

Pirlitura, munte, in jud. Suceava, 
com. Malini. 

Pirlitura, picket de frontierd, pe 
Dunare, jud. Constanta, pi. Si- 
listra-Noua, insula Pirlita, in 
dreptul satului $ocariciul, din 
pi. Borcea, jud. Ialomita. 

Pirlitura, lac, in insula Balta, 
jud. Ialomita, pi. Ialomifa-Balta, 
com. Bordusani. 

Pirlitura, pddure, a statulul, in 
jud. Iasi, pi. Stavnicul, com. 
Mogosesti. 

Pirli^i, vechle numire a cdtunului 
Cochirleanca, jud. Buzau. 

Pirlifi, sat, filcind parte din com. 
rur. Cireasovul, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. Are o biserica, zidita, 



Digitized by 



Google 



PtRLITl 



751 



PlRSCOVUL 



la 1802, de preo{iI Dimitrie ?i 
Tudosie. S'a reparat la 1826 
de aceia^I ctitorl, 

Pirli^i, cittun, al comunel Via 
dila, pi. Ocolul, jud. Romana^i, 
in apropiere de gara Vladila. 
Are o moara cu aburT. 

Pirli^i, fost sat, in josjI satulu! 
Stclne§ti, pl. Marginea, jud. Vla?- 
ca; se vede acest sat pe pla- 
nul din 183 1 facut de Ru$I. 

Pirloagele, catun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pl. Ialomita-Balta, com. 
Larga, pe cimpul Baraganul. 

Pirloagelor (PIrlul-), pirin, a- 
fluent al SiretuluT, in jud. Su- 
ceava, com. Pa$cani, avind o 
lungime de 1 1 kil. 

Plrp&le§ti, mahala, in com. rur. 
Corzul, pl. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

PIrscovelul (Izvorul-Dulce), 

piriu, in jud. Buzaci, com. Bo- 
ziorul, cSt. Gavanele ; incepe de 
la Poiana-cu-Lapo?i §i de la 
Poiana-Stilpilor $i se varsS in 
Sara$elul-Balane$tilor, in com. 
Br*e$ti. 

Pirscoveni, com. rur., pl. Oltul- 
d.-s., jud. Romana^i. Se com- 
punedinsatele: Pirscoveni (1 130 
loc.), ValsSne^ti (Olari 544 loc.) 
$i Butoiul (243 loc.) ?i e situate 
linga Oltejul, la 12 kil. spre 
S.-E. de Bal$ $i la 20 kil. spre 
N. de Caracal. Altitudinea te- 
renulul d'asupra nivelulul Ma- 
ril este de 160 m. 

Are o populate de 528 fa- 
milil, sati 1917 suflete; o $coala 
mixta, care a fost frecuentata 
in 1899—900 de69copiI;3 bi- 
sericl: Sf. Nicolae (1848) in 
Pirscoveni; Sf. Nicolae (1821) 
in Olari $i Na$terea-MaIcei-Dom- 



nulul (1881) in Butoiul, deser- 
vite de 3 preo^I ?i 6 cintare^I ; 
8 circiuml. 

Vite marl sunt 2400, vite 
mid, 2900 ?i porcl, 238. 

Aci se face un bilciu la 14 
August, care \\nt 3 zile. 

Pirscovul, plain, al jud. Buzau, 
situat in partea de N. ?i cen- 
traia a jude^ulul. Se margine$te 
la N. cu linia de frontier^, de 
la izvorul Pitac-Patac, pana la 
muntele Taietura ; la V., cu pl. 
BuzauluT; la S., cu pl. Sarafel 
$i la E., cu pl. Slanicul. 

Suprafafa sa este de 77632 
hect, din care 12629 hect. ara- 
bile, 23905 hect. padure, 9669 
hect. finea^a, 16472 hect. izlaz, 
1455 hect. livezT, 702 hect. vie 
§i 12800 hect. loc sterp. 

Terenul sati e foarte acciden- 
tal cuprinzind mun{il cei mai 
marl al judefulul, acopertyl de 
padurl seculare, de pa$unl ex- 
celente, de livezT $i chiar de 
semanaturT, $i cea mai mare 
parte stinco$I, humo$I §i gol cu 
desavir^ire. 

Coprinde 1 24 proprietap mat 
insemnate, din care 16 mo?iI §i 
13 padurl ale statului ; 49 mo- 
$il §i 47 padurl particulare, ale 
celor 30 cete de mo?nen! ce se 
afla aci. 

E avut in substance minerale 
precum : sare, carbunf, gips, fier 
$i mai cu seama pietre de con- 
struc{il, din renumita cariera 
Ciuta. SorginJI de ape mine- 
rale are nenumarate dar ne- 
utilizate, afara de cele de la 
Nifon. Din punct de vedere geo- 
logic, plaiul nu e mai pu^in \n- 
semnat, mai cu seama vaile Sa- 
ratelul-Bercil $i Sarajelul-Bala- 
ne?tilor. Demne de menfionat 
sunt salzele de la com. Piclele. 
E avut in vinat salbatec: ur$I, 
caprioare $i chiar cerbl, apoi 
lupl, vulpl, r?$I, etc. Pe$ti sunt: 



pastravl, mrene $i alte specil 
comune apelor de munte. 

Se cultiva porumbul, griul, 
orzul $i alacul 91 se fabrica {uica. 

Apele carl il uda sunt : Bisca- 
Mare ?i Bisca-Mica, Sarajelul- 
Balane«;tilor §i Saratelul-Joseni, 
mai multe piriia^e $i izvoare, 
$i rial Buzaul, in partea de S. 

Industria consta in fabricarea 
laptelul, a {uicel, a tesaturilor 
de Una, lucrarea lemnulul ?i, in 
clt-va, olaria ?i cojocaYia. 

Are 37 morl de apa, 1 moara 
de aburl, 2 pive, 2 dirste, 3 
herastrae, 1 1 stfne $i o c2$arie. 
Comerciul consta in desfacerea 
acestor produc^iunl $i in trans- 
porturl. 

Tirgurl anuale sunt 29. 

Cai de comunicatie mai in- 
semnate sunt : $oseaua Maraci- 
neni-Ru§ava^ul $i soselele de pe 
vaile piraielor: Sarajelul - Baia- 
ne$tilor §i Sara^elul-Bercil. 

Vite sunt: 4409 bol, 2909 
vaci, 1 1 28 vijel, 10 bivoll, 16 
bivoli^e, 427 cai, 429 lepe, 227 
minjT, 25340 ol, 2668 capre, 11 
asinl $i 3589 porci. 

Sunt 2097 stupl cu albine. 

Plaiul e format din 16 co- 
mune : Baiane?ti, Boziorul, Bra- 
e$ti, Cane^ti, Goide§ti, Gura- 
Aninoasel, M5gura, Odaile, Pi- 
clele, Pirscovul, Ple^coiul, Poli- 
ciori, Robe?ti, Tircovul, Trestia 
91 Trestioara, compuse din no 
catune ?i 48 subdivizium de ca- 
tune, cu o populate de 26560 
locuitorl. 

Meseria;! sunt: 60 lemnarl, 
14 timplarl, 34 rotarl, 52 but- 
narl, 5 caru{a$I, 6 croitorl, 18 
cizmarl, 21 fierarl, 15 cojocarl, 
6 boiangil, 10 brutarl, 20 va- 
rarl, 18 pietrarT, 14 olari $i 6 
rudarl. 

S'a unit de curind cu pl. Sla- 
niculuf. 

Are, impreuna cu pl. Slani- 
cul, 40 $coale mixte ?i 5 de 



Digitized by LiOOQ IC 



PlRSCOVUL 



752 



pfR$AKl 



c&tun, care aQ fost frecuentate 
de 1575 e ' evI ?i 2 38 eleve in 
1 899 — 900. 

In pi. Pirscovul singur, sunt 52 
bisericf, deservite de 40 preotf, 
1 diacon, 47 cint2re{i $i 43 pa- 
racliserl; 84 circiuml. 

Pirscovul, com. rur., in judejul 
Buz3u\ plaiul Pirscovul, situate 
la malui sting al riulul BuzSul 
?i pe ambele maluri ale riulul 
Sara^elul-Balane§tilor, la 3 1 kil., 
680 m. de ora$ul Buz^u. 

Are o suprafa{£ de 6885 hecc , 
din care 2985 arabile, 1510 pa- 
dure, 776 fineaja, 630 izlaz, 278 
livezi, 16 vie ?i 690 pftmint 
sterp. 

Proprieta^i mat inseninate sunt : 
Pirscovul, Lunca-Frumoasa (sta- 
tul), B&dila (cu subdiviziile ef, 
particulars) §i Bidila-Ghicule^ti 
(mo$neneasca). 

Terenul este accidentat, dar 
fertil. 

Din minerale are mult& sare 
$i izvorul sulf iros Piclele. 

Industria consta in fabricarea 
varului, oalelor, $i, in cit-va, in 
cultura vlermilor de mStase. 

Comerciul constci in desface- 
rea {uiceT $i in transporter!. 

TirgurT are : la Ispas, la 14 
§i 26 Octombrie $i la 6 De- 
cembrie. 

Cal de comunicatie sunt: ?o- 
seaua judejeani M^rScineni-Ru- 
$iava^ul, $oseaua coinunal.1 Pirs- 
covul-Goide$ti, pe valea Sir^e- 
lulul, $i inseranatul vad peste 
riul BuzSul, la M&gura, pe unde 
se pune in contact cu ?oseaua 
Buziul-Frontiera. Vadul-Buz&u- 
lul aci e prev&zut cu pod urn- 
bl&tor, luntre, etc. 

Vite sunt: 698 boT, 237 vacl, 
135 vijel, 6 bivolr, 16 cal, 20 
lepe, 9 minjf, 2890 ol, 65 capre, 
3 asinl $i 462 porcL- 

E formats din c&tunele: B5- 
dila, Lunca-Frumoasa. ?i Pirsco- 



vul, cu subdiviziile sale, cu o po- 
pulate de 5400 locuitorl. 

Meseria?T sunt: 1 fierar, 1 
boiangiQ, 3 brutarl, 4 v£rari ?i 
3 olari. 

Budgetul com. e de 4757 let, 
62 banl. 

Are o ?coal5 in cat. Badila, 
frecuentatS de 43 elevi ?i 7 ele- 
ve; 4 biserici, deservite de 5 
preoflf, 4 cint&re^ $i 4 paracli- 
serl. Catedrala e cea cu hramul 
Sf. Petru 9*1 Pavel. 

Sunt 12 circiumT. 

Com. e vechie; la anul 1500 
exista. In timpil ma! noi servea 
ca re$edin{& a plaiului Pirsco- 
vul, p&n£ la reunirea sa cu plaiul 
Slanicul. 

Pirscovul, cdtun de re§edin£& al 
com. Pirscovul, jud. Buzaiu, cu 
1500 locuitori $i 296 case. Se 
subimparte in Pirscovul-d.-j. §i 
Pirscovul-d.-s., pe lingd care 
mal are subdiviziile: Cornetul, 
Potirniche$ti §i TSt&rani. Are 
aspectul unuT tirgu?or. 

Pirscovul, alt nume al com. Ce- 
lariul, pi. Balta-OltuluI-d.-s., jud. 
Romanaji. 

Pirscovul, bisericd, in jud. Bu- 
z3u, com. $i Celt. Pirscovul, care 
a servit $i ca metoh al Episco- 
piel Buz&ului, §i s'a desfiin^at, 
impreunS cu schitul Blestema- 
tele, de Episcopul Chesarie in 
1836. Aceasta biserici era de 
o deosebita important istoricS 
prin vechimea el. Episcopul 
Chesarie, in 1844, o rezide§te 
din nou. Se zice c& aceasta 
biserici ar fi fost ziditi chiar 
de sp&tarul Dragomir. 

Frontispiciul nouel biserici 
este acesta : 

Aceasta sfiuta si D-zeeasca biserica 
spre slava si cinstea sfin^ilor, slavi^ilor 
verhovnicT ai apostolilor Petru si Pavel 
s'au zidit din temelie, prin osirdia si toata 



chcltuiala iubitorulul de D-zcii Episcopul 
liuzaului Kir Chesarie ; o au infrumuse- 
^at pe din afara cu arhitectura, s'au zu- 
gravit pe dinauntru cu ecle mat frumoasc 
vapseli si cu cele mat frumoase podoabc, 
pana la ecl mat mic lucru, ne avind cca 
vechie nicT an lucru vrednic de privire. 
Inccput a lnat zidirea la leat 1844, iar 
sfirsitul la Incetarea anuluT 1845, cind 
se si aft 1 a Domn acestet ^ari Gheorghe Di- 
mitrie Bibcscu Voevod, iar mitropolit piea 
sfinptul Kiric Kir Ncofit. 1845 Dccem- 
brc 15. 

Pirscovul-de-Jos, mope, in jud. 
Buzau, com. Robert i ; are 300 
hect. arabile, livede §i izlaz ; 
e mat toata proprietate mo§ne- 
neasca\ 

Pirscovul §i Lunca-Frumoasa, 
mofie a statulul, in jud. BuzSu, 
com. Pirscovul, foasta pendinte 
de Episcopie. Are, afara de ce 
s'a dat improprictari{ilor, 1560 
hect., din care 451 hect. p&- 
dure, desparfita in sforile: Col- 
nicul, Comoara-Manciului, Va- 
lea-PurciriJ $i Valea-Seac^l. Res- 
tul de 1 100 hect. este acoperit 
de semanaturi, livezi §i izlaz. 
Aceastd mo$ie, impreunS cu sa- 
tul, a fost da>uit£ de Neagoe- 
Basarab, pentru credincioasa 
slujba, lui Tatu Vataful, Voico 
?i Mateo, la anul 1515. In 1535 
se g&se$te proprietar al el Spi- 
tarul Dragomir pe care il de- 
capiteaza Radu Paisie Calugarul 
pentru viclenie. Radu il ia mo- 
?ia ?i o d3rue?te Episcopiei. Din 
acte ar rezulta cS suprafa^a ©1 
sa fi fost pe atuncl de 3800 
hect. 

Pir§ana, fes §i Pir§ana-Mai- 
Inalta, padure, in intindere de 
1000 hect., pe teritoriul com. 
Negrile^ti, pi. Vrancea, jud. 
Putna. 

Pir§ani, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Piele?ti, cu 512 suflete, 
locuind in 1 2 1 case ?i 62 bordee. 



Digitized by LiOOQ IC 



p1r?ani ?r robAne^ii 



753 



PLAIUL 



Pinjani $i Rob&ne§ti, padure a 
statuluT, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Piele$ti, pe mo$ia Pir^ani 
$i Rob&ne$ti. Are o intindere de 
no pog. Inainte apar^inea ma- 
nSstiref Brincoveni. Se com 
pune din ccr, girni^a §i stejar. 
Predomina girnifa. 

Pir§ani ?i R6bane§ti, mope a 
statulul, jud. Dolj, pi. Ocolul, 
com. Piele?ti, arendata anual 
cu 16000 I el. Din aceasta mo- 
$ie, s'au dat 543 hect. in lo- 
turT. Are padure pe dinsa. 

Pir§Ogi, numire ce se mai da 
catunulul Izvorul-d.-s., pi. Ve- 
dea d.-s., jud. Olt. 

Pir^ana, deal, in partea de E. 
a cat. CuibuJ, com. Gornetul- 
Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, acoperit cu viT. 

Pir^ani, sat, in jud. Ialomita, pi. 
Ialomifa-Balta, pendinte de com. 
Cegani, situat pe o vale, for- 
mata de coasta B&rSganuluT, 
spre S. $i in departare de 2 
kil. de satul Cegani. 

Are o biserica. 

Locuitoril posedS: 280 bol, 
54 caf, 16 bivolT, 206 porcl ?i 
300 ol. 

PlrvSne^ti, mahala, in com. rur. 
Deveselul, pi. Blahnita, jud. 
Mehedin^i. 

Pirvesjti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Punti^eni, spre V. 
de satul Punti^eni. Are 155 lo- 
cuitori ?i 40 case. 

Plrve§ti, schit, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Punti$eni. 

Pirve§ti, mope, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Punti^eni, pro- 
prietatea statulul, arendata cu 
900 lei anual. 



Pirve§ti, padure, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. cu acela?f 
nume, in intindere de 145 hect, 
proprietatea statulul. 

Pirvoaia, deal, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus Mijlocul, com. M3r- 
gineni. 

Pirvul, sat, jud. Arge?. Vezi Pir- 
vul-Ro$u. 

Pirvul, ratnurd de munfl, situata 
in parte pe hotarul dintre com. 
Calul ?i Calug&reni, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam{u, in pre- 
lungirea ramurel Bostanul, Rai- 
cul $i Petru-Voda. 

Pirvul, staf/e de dr.d.f., jud. Ar- 
ge?, pi. Pite$ti, com. Bradul-d. j., 
pe linia Pite?ti-Slatina, pusa in 
circulate la 5 Ianuarie 1875. 
Se afla intre stabile Pite^ti (9.6 
kil.) ?i Coste^ti (12 kil.). Inaltf- 
mea d'asupra nivelulul Marif, 
de 282 m. 89. 

Pirvul-Ro§u, sat, cu uofamiltf, 
sau 400 suflete, jud. Arge$, pi. 
Cotmeana, facind parte din com. 
rur. Bro$teni-Ro$ani. 

Linga sat se afla o balta nu- 
mita Negoveneasa, care confine 
mult pe?te. 

In Pirvul-Ro^u este o biserici, 
cu hramul Totl-Sfin^il, deservita 
de 2 preoji, 1 cintare^ $i 1 pa- 
racliser. 

Pirvule§ti, s&tuc, jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. M2n&stirea-Ca- 
?inul, care face trup cu Manas- 
tirea-Ca$inul. 

Plrvule§ti, sat, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Zalcoiul, situat 
la 1 kil. de Zaicoiul, catunul 
de re$edin{a al comuneT. E udat 
de piriul Plosca §i brSzdat de 
Dealul-Muerei. Are o populate 
de 190 sufl., locuindin 32 case. 



Pirvule§ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Motrul-d.-s., ^inind de com. 
rur. Corcova. Are 21 case. 

Pirvule§ti, deal, in jud. Gorj, 
pi. Ocolul, com. Carbe?ti, car. 
Tilve^ti, situat spre S. de comu- 
n&; incepe de la Fintina-Fagu- 
lui, ramtficatie din dealul Suli{a 
?i se intinde spre V. p&na la 
piriul Dimbova. Pe acest deal 
sunt plantain* de vil $i livezl de 
prunl. 

Pirvule^ului (Valea-), deal, in 
p&durea Misleanca, din care iz- 
vore^te piriia^ul Coroiasca, ce 
se varsa in apa Mislea, in drep- 
tul com. Cocor&§ti-MisliT, plaiul 
V&rbilaul, jud. Prahova. 

Pislari, catun, al com. Paltineni, 
jud. Buzau, alipit de cal. Ne- 
hoiul; are 80 locuitorl $i 21 case. 

Pislari, sat, in jud. Dimbovifa, 
pi. Ialomi^a-Dimbovi^a, cat. com. 

Pislari, catun, la E. com. Obir- 
?ia, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
man afi. 

Pislari, saQ DarS§ti-MarcuteI, 
catun, pendinte de com. Dara^ti, 
pi. Cilni^tea, jud. Vla?ca. VezI 
Dara?ti-Minastirel. 

Pislari, vale, in jud. Ilfov, plasa 
Znagovul, care se impreuna cu 
Valea-CalugaYuluI la cat. Preo- 
fe^ti $i alimenteaza balta Calda- 
ru?ani. 

Pi§e§ti, numire ce se mat da cd- 
tunafulul Bradul, jud. Buzaii, 
com. Magura. 

Plaiul, sat, in jud. Mehedin^i, pi. 
Dumbrava, com rur. Cosova^ul. 

Plaiul, sat, filcind parte din com. 



Digitized by 



Google 



PLMUL 



754 



PLAIUL-MIRCE1 



rur. Talea, pi. Pele$ul, jud. Pra- 
hovar Are o populate de 185 
locuitorl. 

Plaiul, sat, pe mosia ?i in com. 
Sarul-Dornii, jud. Suceava, a$e- 
zat pe {Srmul drept al piriului 
Neagra-$aruluT. Are 90 case, cu 
300 locuitorl, din care ro6 con- 
tribuabill. 

Biserica ?i ?coala din $arul 
servS ?i acestuT sat. 

Plaiul, trup de pddure, al statu- 
luT, in intindere de 55 hect., 
pendinte decom. Scorjeni, plaiul 
Prahova, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu trupurile : Dumbrava- 
Mica (40 hect.), Dumbrava-Mare 
(35 hect.) $i Runcul (60 hect), 
formeaza padurea numitS Vatra- 
Manastirei-Mislea. 

Plaiul, ptriil, izvore^te din raio- 
nul com. MSneciul - Ungureni, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova, 
§i se varsa in riul Teleajenul, 
pe {annul drept, tot in raionul 
com. MSneciul-Ungureni. 

Plaiul-Badeni, pddure, a sta- 
tului, in intindere de 800 hect., 
pendinte de com. BSdeni-Ungu- 
reni, plaiul Dimbovi^a, jude^ul 
Mu?cel. 

Plaiul-Barbate§ti, pddure par- 
ticulars, supusSregimulu! silvic, 
pendinte de com. Barbate?ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Plaiul-B&trln, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Malini, avind 921.8 
metri altitudine. 

Plaiul-Bisericei, he izolat, in 
raionul com. Albe^ti, plaiul Dim- 
bovifa, jud. Mu$cel. Aci, se zice, 
a fost in vechime satul Albe$ti. 
In acest loc, aproape de sjpra 
fa{a pamintuJuT, se vad ruinele 
unei bisericl. 



Plaiul-Boeresc, deal, la N.-E. 
catunulut Boro^teni, plaiul Vul 
canul, jud. Gorj; proprietate a 
statulul, are o suprafa^a cam de 
85 hect. ?i e acoperit cu pSdure. 

Plaiul-Cacovei, pddure particu- 
lars, supusa regimuluT silvic, pen- 
dinte decom. Cacova, pi. Ocolul, 
jud. Vjlcea. 

Rlaiul-Cheia,/tf^rr particulars, 
supusS regimuluT silvic, cu o 
suprafa^S de 600 hect., jud. Vil- 
cea, plaiul Cozia, com. Cheia. 

Plaiul-Chiojdului, munte M par- 
tea de N. a com. Star-Chiojdul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, a- 
coperit cu padure $i izlaz. 

Plaiul-Comoara, munte, in jud. 
Suceava, com. Bro?teni. 

Plaiul Cornulul, sat, fScind parte 
din com. rur. $otrile, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova. 

Plaiul-dintre-Sirie, munte, in 
partea de N. a com. Star-Chioj- 
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova, acoperit cu padure ?i izlaz. 

Plaiul-Domnesc, munte, in jud, 
Dimbovifa, de la Moroeni in 
sus, pe partea dreapta a Ialc- 
mi^ei. VezI Brindu^ile. 

Plaiul-Gura-Uli{ei, potecd, ce 
vine din mun^i, jud. Gorj, tre- 
cind prin muntele Gura-PIaiuluT 
$i formind limita intre stat $i 
mo^nenl; trece pe Dealul-Lung, 
muntele Piva, Virful - MSruluT, 
muntele Caciulata $i Poiana-Nu- 
culuT; de aci se bifurca, o ra- 
mura ducind in com. Frince^ti, 
iar cea-l'alta, indreptindu-se spre 
S.-E. dind in com. Bilta. 

Plaiul-lui-Ivan, plain, in jud. 
Mu?cel, pi. Riurile, com. Miha- 



e$ti. Trece prin partea de V. 
a com. $i are o direc^iune de 
la N. spre S. Este coprins intre 
Dealul-Vacilor $i al-VladeanuluT. 

Plaiul-lui-Patru, munte, in ra- 
ionul com. Lere^ti, plaiul Dim- 
bovtya, jud. Mu$cel, situat la N. 
comunef, pe culmea Carpajilor. 

Plaiul-lui-P&tru, pddure, supusS. 
regimulul silvic, jud. Mu$cel, 
plaiul Dimbovi^a, com. Lere^ti, 
in intindere aproximativS de 
1 200 hect., cu esenja dominants 
molift. 

Se invecine^te la N. cu Bor- 
cS$ul ; la S., cu Batrlna ; la E., 
cu Riul-Tirgulul §i la V., cu pi 
riul Cuca. 

Plaiul-lui-Vasile, deal. laS.-V. 
cStunulu! Boro^teni, plaiul Vul- 
canul, jud. Gorj ; are o supra- 
fa{S cam de 42 hect., proprie- 
tate a statuluT, acoperitS parte 
cu pSdure, parte cu izlaz. 

Plaiul-Lung, pddure a statuluT, 
in intindere de 12500 hect, 
jud. Mu$cel, plaiul Nuc$oara, 
com. Berevoe?ti-Ungureni, for- 
mats din 5 trupurl: BrStioara, 
Plesnitoarea, Oboarele-Mict, Riu- 
$orul ?i MScelarul. 

Plaiul-Lupului (Muntele-), pd- 
dure particulars, supusS regi- 
mulul silvic incS din anul 1883, 
pe mo?ia Muntele-Plaiul-Lupu- 
luT, pendinte de com. Strimbeni, 
plaiul VSrbilSul, jud. Prahova. 

Plaiul-Mare, coamd, la N. de 
com. Novaci, pi. Novaci, jud. 
Gorj, lungS de 1 kil. $i latS de 
250 m., avind in stinga el valea 
ScSriJa, iar in dreapta, valea 
Gilortulul. 

Plaiul-Mircel, munte, jud. Dim- 
bovifa. VezI Brindu?ile. 



Digitized by 



Google 



PLAIUL-MISLEI 



765 



plAcint eni 



Plaiul-Mislei, deal, jud. Prahova, 
com. Scor^eni, plaiul Prahova. 
$i-a luat numele de la c&t. Mis- 
lea. Este situat in partea de N. 
a comunel. Are o direc^e incli- 
nata $i serve$te pentru p&$u- 
narea vitelor. 

Plaiul-Morarului, numire vechle 
a dealulul Bighilinul, jud. Pra- 
hova, com. Bucovul, pi. Cri- 
covul. 

Plaiul - Purcarului, munte, in 
partea de N. a com. Star-Chioj- 
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova, acoperit cu p&dure $i 
izlaz. 

Plaiul-Scocul, potecd, ce pleaci 
din Scocul, de la N. la S., 
trece prin mun{tf: Stina-$tir- 
bulul, Pe§ti$anul, Groapele, Boul, 
Gruiul-Negru §i se ramified in 
douS: o ramurS apuc& spre V., la 
com. Pocruia ?i trece prin mun- 
tele Meri^orul, Cioclovina, prin 
Valea -$eas& $i dealul Pocruia, 
de unde se ramified iar&$i in 
dou&, o parte dind in com. Po- 
cruia §i una in Tismana ; a 
doua poteci, ce se desparte in 
punctul muntele Gruiul-Negru, 
se indreapta spre S., in com. 
Tope^ti, trecind prin valea Re- 
chifaua, Cracul-UlmStuluI, Fa- 
gul-S&rat, Poiana-de-Fragi, Po- 
iana-ScSreT, Valea-Petriceaua, pe 
la comanda vechle, de unde se 
rami fie 3. iar in doua, o parte 
dind in com. Tope^ti, iar cea- 
Talti in c&t. Bro^teni, din coin. 
Pe$ti$ani. 

Plaiul-ijarulul, parte din satul 
Gura-Negrel, jud. Suceava, din 
spre $arul. 

Plaiul-§erban-Voda, plain, ce 
se intinde in partea despre N. 
?i N.-V. a com. Sl&nicul, plaiul 
V&rb&laul, jud. Prahova. Acest 



plaiu incepe din cat. Schiule?ti, 
com. Homoriciurile, $i se intinde, 
urcind un colnic destul de in- 
tins, pin£ in giturile munfi- 
lor, ramifica^iun! ale Carpa^ilor. 
PoartS numele lul $erban-Vod&- 
Cantacuzino (1679— 1688). A- 
cest drum, de ?i scurt pentru 
a ajunge repede in Transilvania, 
acum este p£rasit din cauzS c& 
nu e practic. Alte vremuri a 
fost calea sigurS a salv&ref vie- 
{el Domnilor, car! '?i cSutau re- 
fugiu in Transilvania. 

Plaiului (Gura-), munte, in jud. 
Suceava, com. Bro^teni. 

Plapcea-Mare, girld, jud. Olt, 
izvorind dintr'un hele^teu, de pe 
teritoriul com. Topana, situate la 
N. jude^uluT. Curge cStre S. prin 
centrul jude^ulul udind terito- 
riile comunelor : Corn&^elul, Con- 
stantine^ti, Mogo$e$ti $i B&tya^i, 
de unde ia direcjiunea de S.E., 
trece prin Potcoava, Valea- 
Merilor, Sine?ti ?i Ursoaia ?i se 
vars& in Vedea, la N. de Icoana. 
Prime^te ca afluenp mal in- 
semna^I: Plapcea-MicS, Negri- 
$oara §i Osica. 

Plapcea-MicS, girld, jud. Olt, 
izvorind din mat multe dealurl, 
la N. de Poborul. Curge cStre 
S., paralel cu Plapcea-Mare, udind 
comunele : Poborul, T&t&rei, 
Scornice^ti ?i BSl^i, unde se 
varsi in Plapcea-Mare. Pri- 
me$te, intre altele, mai tnsem- 
nata, v&lceaua Teiu^ul. 

Plasca, pUdure particular^, su- 
pus& regimului silvic, pe mo$ia 
Tina, jud. Vilcea, pi. Mijlocul, 
com. Tina. 

Pla§cul, vale, jud. Briila, care 
se intinde de la E., spre V. §i 
S., ocolind satul Ciocile. Pe a- 
ceastS vale sunt formate 2 la- 



curi, unul mare in partea de N.-E. 
a satuluT, ?i cell-alt mic in par- 
tea de N.-V., comunicind prin- 
tr'o viroagS. Cel mare rare-orl 
scade ?i atuncf r&mine pe fund 
un fel de s&r&tur& 

Platoceanul, pirin, izvore?te din 
com. Uda-d.-j., jud. Arge?, for- 
meaz£ pu^in hotarul intre a- 
ceastS com. ?i com. Rijle^ul- 
Viero$, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, 
?i intrS in com. Cocul-Pope?ti, 
jud. Arge$. 

Platone§ti, sat. VezT Manolea, 
jud. Suceava. 

Platoni^a, piriil, afluent al $0- 
muzului-Mare, in jud. Suceava, 
com. Dolhe?ti (4 kil.). Are de 
tributarf din dreapta: Turbata 
$i Boura, iar din stinga : Groa- 
pa-CovriguluT $i Groapa-lui-B£- 
lan. 

Plava^ul, pddure a statuluT, in 
intindere de 250 hect., mun{il 
M&n3stirei-Cimpulung, carf fac 
parte din comunele: Corb?ori 
$i Berevoe^ti, pi. Nuc^oara, jud. 
Mu?cel. 

Plavia, sat, facind parte din com. 
rur. Iord&chianu, pi. Cricovul, 
jud. Prahova. Are o bisericS 
fondata la 18 14 de G. PlSvianu. 

Plavia, mu?ite, jud. Mu$cel, plaiul 
Dimbovi^a, situat la extremi- 
mitatea de N.-E. a jude^ulul ?i 
servind hotar despre Transil- 
vania. 

Placinta, numele vechin al mo- 
siel si al satulul Slobozia-Co- 
nachi, jud. Covurluiu. VezT Slo- 
bozia-Conachi, com. 

PlScin^em, sat, fScind parte din 
com. Giurgioana, jud. Tecuciu, 
situat pe §esul Zeletinul, la 8 



$36t7. Merelt Die(ionar Gtoqr^c* Vol. If. 



96 



Digitized by 



Google 



plAcinjeni 



756 



PLAINE^Tl 



kil. ?i ioo m. de re$edin{a co- 
muneT. 

Are o populate de 18 fa- 
milil, sau 72 suflete, locuind in 
14 case §i 3 bordee. 

Satul s'a infiin^at la 1789, 
pe mo$ia statuluT numita Ra- 
chitosul, care maf inainte de- 
pindea de m&n&stirea Radii- 
toasa. 

Este strabatut de mal multe 
drumurT naturale. 

Placinteni, mope, proprietate a 
statuluT, facind parte din mo$ia 
$erbane$ti, jud. Tecuciu, com. 
Giurgioana. 

Placin^eni, trup din pSdurea sta- 
tuluf Corbi^a, jud. Tecuciu. 

Plae§ul, sat % jud. Neam^u. Vezi 
Plaie^ul. 

Plae^ul, sat, ftcind parte din 
com. rur. Maneciul-Ungureni, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si- 
tuat la poalele muntelul Clabu- 
cetul $i cuprins Jntre riul Te- 
leajenul de o parte $i Teleje- 
nelul de alta. Are o populate 
de 162 locuitort. 

Plae^ul, culme de munte, in jud. 
Gorj, pi. Novaci, in par tea stinga 
a GilortuluT, la N. de corauna 
Novaci. 

Plae^ul, pise, pe coasta ?irului 
de dealur! ce brazdeaza in lung 
$i lat com. Coste$ti, pi. Hore- 
zul, jud. Vilcea. Acest §ir de 
dealurl se prelunge§te pe toata 
partea de E. a com., in stinga 
riulul Coste$ti. 

Piae^ul, sau Teleajenul, pddure, 
a statului, in intindere de 750 
hect, pendinte de com. Izvoa- 
rele, pi. Teleajenul, jud. Pra- 
hova, care, impreuna cu trupu- 
rile: Ursoaia (150 hect.) $i Va- 



tra-M&n£stireI-Crasna (50 hect.), 
formeaza padurea Izvoarele. 

PlSe^ul, trup de pa dure, al sta- 
tuluT, in intindere de 20 hect., 
care, impreuna cu trupurile Nea- 
gota ?i Valea-lui-Neagu (750 
hect.) $i Cringul - Pope?ti (15 
hect.), formeaza padurea Ro- 
man*!, situate in com. Horezul, 
pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Plaia§ul, nume ce se ma? da satu- 
lul Gamace^ti, com. Berevoe^ti- 
Ungureni, plaiul Nuc?oara, jud. 
Mu$cel. 

Numele-i vine de la plaia?ii 
pu$I a pSzi trecatoarea despre 
Ardeal. 

Plaie§ul, sat, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Ti- 
mi$e$ti. 

Are o intindere de 357 hect, 
60 aril, cu o populate de 134 
suflete. 

Vite sunt: 78 bol, 80 vacl, 
70 juncl, 23 cat, 200 01 ?i 46 
rimatorf. 

Plaie§ul, munte, in jud. R.-S&rat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
in partea de N. a com., pe riul 
R.-S&rat; e acoperit ca p&duri 
$i pa?unt. 

PlSine§ti, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. R?mnicul-d.-s., pe ma- 
lul drept al riuluf Rimna. 

Este a ,ezat5 in partea de N. 
a jude^ulut, la 19 kil. spre N. 
de ora$ul R.-S&rat, $i in partea 
de N. a pi., a c&ref re$edinja 
este. 

Comunele invecinate sunt : 
Dragosloveni, la 2 kil. ; Tim- 
boe?ti, la 6 kil. ; Pope§ti $i Sih- 
lele, la 7 kil. ; Bogza ?i Borde^ti, 
la 8 kil. ; Ureche?ti, la 9 kil. 

Se mcirgine$te : la N., cu com. 
Dragosloveni $i Pope^ti ; la E., 
cu Bogza ; la S., cu Sihlele ?i 



Timboe?ti ?i la V., cu com. Bor- 
de§ti. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor, fiind brazdata la V. 
de ramifica^iile dealurilor Nu- 
cile, Borde^ti $i Dealul-CuculuT. 

Riul Rimna o uda in partea 
de N. ; afluentul s&u Recea, la 
V. ; mal sunt $i 30 pu^url. 

Ccltunele care o compun sunt : 
Plaine?ti sau Tirgul-Cuculul la 
mijloc, Cinde§ti la V. $i Gu- 
ge?ti la N.-E. 

Suprafafa com. e de 4670 
hect., din care 200 hect. vatra 
com., 1 170 hect. ale locuitori- 
lor §i 3500 hect. ale particula- 
rilor. Din acestea: 3250 hect. 
arabile, 170 hect. ima?, 250 
hect. pSdure, 575 hect. vii, 75 
hect. fine^e, 150 hect. nepro- 
ductiv. 

Are o populate de 920 fa- 
milil, sau 3040 suflete; 3 bise- 
ricl $i un schit : una in cat. Cin- 
de§ti, cu hramul Adormirea- 
MaTcel-DomnuluT, zidita!ai86o 
de A. Plaino, deservita de 2 
preoflf, I ciiuarej $i 1 paracliser ; 
a doua, in cat. Cucul, cu hra- 
mul Sf. VoivozT, zidita in 1881 
de locuitorl, $i a treia, tot in 
cit. Cucul, cu hramul Sf. Con- 
stants ?i Elena, zidita in 1823, 
de Alecu Bagdat $i so^ia sa 
Profira, deservita de I preot, 1 
cintaref §i 1 paracliser. La V. 
este $i schitul Recea, in care 
nu mat sunt calugarf, iar servi- 
ciul divin il face preotul ingri- 
jitor. 

Sunt 2 $colI mixte, conduse 
de 3 inva^atori ?i o inva^atoare, 
?i care au fost frecuentate in 
1899 — 900 de 265 copil. 

LocuitoriT poseda: 60 plu- 
gurl; 637 bol, 348 vacl, 289 
cal, 190 lepe, 3 catiri, 2531 
of, 50 capre $i 472 rimatori. 

In com. se mai afla : o moara 
cu aburl; 46 poverne pentru 
fabricarea vinulut ; 1 fabrica de 



Digitized by 



Google 



PLAINEST! 



757 



PLAtANE?TILOR (CULMEA-) 



luminarl; 2 cafenele ; 2 boga- 
seril; 2 brutaril. 

Meseria^I: 2 cojocarl, 2 ciz- 
marl, 3 potcovarl, 2 timplarl, 6 
macelarl, 2 tinichigil $i 2 geam- 

Comerciul este destul de activ 
?i consta in importul de coloni- 
ale, instrumente agricole, haine 
$i in exportul vinulul, cereale- 
lor $i vitelor; transportul se 
face prin stasia Guge§ti, la 2 
kil. spre N. 

Sunt 133 comercianp, din 
car!: 9 bacanl, 24 circiumarl, 
6 marchidanl. 

Caile de comunicafie sunt: 
calea ferata ?i $oseaua nationals 
R.-Sarat - Foc^ani ; calea jude- 
{ean& la Dumitre?ti prin Bor- 
de§ti; drumul spre Bogza-Mar- 
tine^ti. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 16390 lei, iar la cheltuell, 
de 15875 lei. 

PlSine§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., cat. de re$e- 
din^a al com. rur. Plaine§ti. AzI 
poartS numele $i de Tirgul-Cu- 
culut. E a?ezat cam in mijlocul 
com., pe malul drept al riulul 
Rimna. Are o intindere de 12 
hect, cu o populajiune de 260 
familiT, sau 870 suflete ; o bise- 
rica, cu 1 preot si 1 ctntaxe^ ; o 
$coala mixta. 

Pl&i§oarele, munte, in apropiere 
de com. Namae?ti, jud. Mu$cel. 
Formeaza irapreuni cu mun^ii: 
Draxinul, Mara,Jefeleaga,Preaj- 
ma, Munti?orul, Capitanul, Pra- 
vajul, Altamu^ul §i Mateia$ul, 
linia de desp5r{ire intre riul 
Dimbovifa §i riul Arge^elul. 

PlSi§orul, ctitun, al com. Pana- 
taul, jud. Buz&u, cu 300 locui- 
torl $i 71 case. 

Plai$orul, munte, in jud. Mu$cel, 



com. Corbi, plaiul Nuc^oara. 
Virful lul poarta acela$I nume. 

Pl&i§orul, pttdure, a statulul, in 
intindere de 3500 hect., jud. 
Mu$cel. Face parte din marea 
padure Corbi, plaiul Nuc?oara, 
formats din iotrupurl: Plai^orul, 
Bindea, Z&noaga, Papail, Rusul, 
Piatica, Aluni§ul, Padurile, Crin- 
gul ?i Preotesele, avind toate o 
intindere de 17530 hectare. 

Plamina, japse, jud. Briila, u- 
ne?te privalul SSpatul cu pri- 
valul Vidroiul, spre V. trecind 
printre lezerile Lungule^ul, Lis- 
tevele, Groapele §i X^ rmur °l u l' 

Plamina, piriia§, jud. Teleorman, 
format parte de balta Lisef, 
parte de apele izvoarelor ce 
curg din dealurile dintre com. 
Lisa ?i Vinatori. Se scurge in 
balta Suhaiel, mat sus de com. 
Vii^oara. 

Plamlni, balta, in insula din mij- 
locul batyei Potelul, jud. Roma- 
na^i. 

Pldmlnoasa, baltit, formats din 
izvoare, pe mo§ia Brehue$ti, jud. 
Boto$ani, com. Brehue^ti, pi. 
Siretul. 

Pldsala, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, la N. com. Cirpini^ul, 
intre mun$il: Florile-AIbe, Coasta- 
Crainiculul $i Virful-cel-Batrin-al- 
Crasnei. 

Plasala, deal, al com. Br&tuia, 
pi. Ocolul, jud. Gorj, situat in 
partea de E. a com., avind di- 
recfie N.-S.-V. Formeaza inal- 
{imile din partea dreapta a v&el 
Cioiana $i da na$tere catre S. 
deal u lul Magura, care continua 
a insofi partea dreapta a vael 
Cioiana, terminindu-se in valea 
Jiulul. 



Pl&s&leasa, vale, in jud. Gorj, 
com, Vladuleni, pi. Jiulul ; incepe 
de la N., de la Fintlna-Fagulul, 
hotarul com. Cirbe^ti ; se intinde 
d'alungul com. $i se termina in 
matca Jiulul. Pe aceasta vale 
curge piriul Matca. Pe dinsa se 
afla $i padure. 

Plasoiul, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Gradi?tea, cat. com. Ciineni, si- 
tuat in partea de N. a com. linga 
lacul Balta- Alba, la 1 Vs kil. spre 
E. de cat. de re?edin$a, Stava- 
re?ti. Are o intindere de 6 hect., 
cu o populate de 124 locui- 
torf. 

Platcine^ti, altd numire, a satu- 
lul Gurajegaliel, pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomifa. 

Platane§tilor (Culmea-), culme 
a tnun(ilor Carpafi, in jud. Vil- 
cea, in stinga Lotrului, din care 
porne^te catre S. (Joua culml m^f 
principale : 

Culmea Malaia, care se des- 
face aproape de muntele Vir- 
ful-Mare (1005 m.), se indrep- 
teaza catre S., despar^ind piriul 
Voineasa, afluent din stinga al 
Lotrului superior, de riul Pu$- 
coiul. Piscul sau eel mat mare 
in jud. Vilcea e Malaia (996 m.). 

Culmea Veverifa, care por- 
ne$te din muntele Virful-Mare, 
se indrepteaza catre S.-E. $i se 
termina aproape de confluen^a 
Lotrului cu Oltul. Piscurile cele 
mai insemnate sunt munfil : Vir- 
ful-Mare, Robul, Veverifa $i 
Sulifa. 

Din muntele Robul se rami- 
fica : Culmea-Brezoilor, intre riu- 
rile Pu?coiul ?i Brezoiul, avind ca 
piscurl : Muntele-Murga^ulul §i 
Magura-luI-PopovicI. 

Tot din muntele Virful-Mare 
mai pleaca catre E. cea din ur- 
m3 culme, numita Culmea-Cii- 
nenilor, coprinsa intre riul Cii- 



Digitized by 



Google 



plAtare?ti 



758 



PLEA?A 



neni ?i Riul-Vadulul, avlnd ca 
piscuri mal principale : Muntele 
Coasta-Ciinenilor $i Dealul-lul- 
Vlad. 

Plat&re^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Cucue{i-Platare$ti, pi. 
Dimbovija, jud. Ilfov, situat pe 
deal $i vale, la E. de Bucure?ti, 
la intilnirea v&iei Pasarea cu 
riul Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafaja de 
1563 hect., cu o populate de 
890 locuitorl. 

Statul are 1 183 hect. ?i lo- 
cuitoril, 380 hect. Statul cultiva 
prin arenda?ii sat tot pamintul 
(35 hect. padure). Loc. n'au izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Mercurl, deservita de 2 pre- 
0^1 ?i 3 cint&retl; 1 $coala mixta, 
frecuentata de 25 elevi $i 7 eleve; 
1 hele^teu. 

Comerciul se face de 3 circiu- 
marl ?i 1 hangiii. 

Numarul vitelor marl e de 
619 $i al celor micT, de 961. 

Aci este ?i o cazarma pentru 
solda^H can pazesc temni^a. 

Locuitoril c&tunulut, pe linga 
agricultura, se ocupa $i cu dul- 
gheria. 

Satul Platare?ti, spune le- 
genda, s'ar fi intemeiat in 
urma unet b3.t3.lit repurtata cu 
multa vitejie de Mateiu Basarab ? 
Voevodul 'JTareT, asupra lul Ti- 
mu$, c&pitanul eel mare al Ta- 
tarilor. Aci marele nostru stra- 
bun a ?i ridicat o biserica. 

Plat&re§ti, m&n&stire, jud. Ilfov, 
zidita de Mateiu Basarab. As- 
ta zi este redusa la biserica 
de mir. 

Aci este $i o inchisoare desti- 
nata exclusiv pentru feme*. Ea 
serva ca inchisoare pentru re- 
cluzionarea femeilorcondamnate 
la munca silnica. 

Pe linga acest penitenciar se 
afla ata?at un atelier de pinzSrie. 



Platare§ti, mosie, a statulul, pen- 
dinte de manastirea Piat3re$ti, 
jud. Ilfov, arendata cu 30537 lei 
anual. 

Platare^ti, p&dure, a statulul, 
pendinte de Pl3tare$ti, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov, in intindere 
de 75 hect. 

Platica, pftdure a statulul, in in- 
tindere de 2120 hect., facind 
parte din marea padure Corbi, 
plaiul Nuc^oara, jud. Mu$cel, 
formata din 10 trupuri : Piai^orul, 
Preotesele, Bindea, Zanoaga, 
Papaul, Rusul, Platica, Aluni^ul, 
Padurile $i Cringul, avind toate 
o intindere de 17530 hect. 

Plavaia, makala, jud. Viicea, 
pi. Mijlocul, com. Parau?ani. 

Plavanul, vale cu piriU, in 
jud. Tecuciu, com. Once^ti; se 
une$te cu piriul Tomozei, $i se 
varsa in Berheciu, in partea 
de rasarit a satulul Tomozei, 
com. Once^ti. 

Plavanul, c&tmi, al com. Minza- 
le$ti, jud. Buzau, cu 40 locui- 
torl ?i 9 case. 

Plavianca, padure particulara, 
in intindere de 75 hect., supusa 
regimulul silvic, jud. Prahova, 
com. Iordachianul, pi. Cricovul. 

Plavianca, padure particulara, in 
intindere de 25 hect, supusa 
regimulul silvic, jud. Prahova, 
plasa Cricovul, comuna Iorda- 
chianul. 

Plavianca, cdtun, spre N. com. 
Cotul-JieniT, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i. 

Plaviceni, sati Fi§calia, sat, pen- 
dinte de com. Dudul, pi. Siul- 
d.-j., jud. Olt, situat la N. co- 



munel, intre Siul ?i malul OJtu- 
lul. 

Are 320 locuitorl. Mo^ia e pro- 
prietatea Eforiel Bisericel Cre- 
{ulescu din Bucure$ti, care po- 
seda cam 400 hect. arabile §i 
350 hect. padure pe Zavoiul. De 
acest catun fine schitul Plavice- 
ni, situat pe malul Oltulul, de- 
servit de un preot. 

Plaviceni,/^/ schit, azl biseri- 
ca de mir, pendinte de catunul 
cu acela?! nume, jud. Olt, pi. 
Siul-d.-j., com. Dudul, situat pe 
malul sting al Oltulul. Se in- 
tre^ine din fondurile Epitropiei 
Bisericel Cre^ulescu, din Bucu- 
re?ti. Se zice ca e fondata de 
un Vel Vornic Dragomir $i So- 
fia sa, Elena, pe timpul dom- 
niel lul Mate! Basarab, pe locul 
de linga apa Oltulul, numit A- 
luni$ul. Biserica s'a reparat de 
Eforie, la 1872. E deservita de 
1 preot ?i 1 cintare{, piatiflf din 
fondurile Eforiel. 

Plavi^i, makala, din com. rur. 
Budina, plaiul Clo$ani, jud. Me- 
hedin^i. 

Pleana, piritt, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Brabova, ce se 
varsa pe stinga girlef Bogda- 
nelul, la e$irea acesteia din com. 
Brabova. 

Plea§a, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Podgoria, formata dintr'un 
singur sat, a$ezat in partea de 
S. a teritoriulul comunel. 

Veniturile sale sunt de lei 
2985. 

$coala exista in com. de la 
1885, $i a fost frecuentata in 
1899—900 de 13 elevi. 



i com. 



Pleana, sat, ftcind parte din W m. 
rur. Moreni, pi. Filipe^ti, jud. 
Prahova. Are o populate de 
103 locuitorl. 



Digitized by 



Google 



PLEA?A 



759 



PLE5COIUL 



Plea§a, deal, la 4 kil. spre N. 
de vatra satulul Caline?ti, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. 

Plea^ovul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Calmatuiulul, la 14 
kil. de Turnul-Magurele, pe va- 
lea piriulul Siul, care o strabate 
in diferite $erpuiturl, in toata 
partea de N.-E. * Poarta $i nu- 
mire de $opia. 

Se invecine^te la V. cu apa 
Siulul, care desparte viile locui- 
torilor aflate pe lunca Oltulul, 
de p&durea proprietajil ; la N., 
cu comuna Saelele ; la S., cu 
com. Riioasa ?i laE., cuDealul- 
Oltulul §i cimpia ce se intinde 
d'asupra acestuT deal. 

Vatra satulul se afla* pe pra- 
prietatea numita Saelele. 

Locuitorl improprietartyl sunt 
J 5o, pe 325 hect. 

Viile ocupa o intindere de 
4272 hect. 

Areo populajiunede 633sufle- 
te, din care 121 contribuabill; o 
$coaia mixta, condusa de 1 invS- 
tator §i frepuentata de 15 eleyl; 
o biserica, deservita de un preot 
§i un dasc&l. 

Numirul vitelor estede2244 
capete, din care: 93 caT, 19 
mSgarl, 354 vite marl cornute, 
1678 vite mid cornute $i 100 
porcl. 

Budgetul com. e de 2836 lei, 
90 banl, la veniturl $ide 2755 lei, 
10 ban!, la cheltuell. 

Cai de comunicafie are numal 
spre com. Riioasa ?i Saelele, $0- 
sele vecinale. 

D'asupra dealuiui se vad ur- 
mele unel intarituri, careia lo- 
cuitoril il zic Cetatea sau Gur- 
guiul-Nem^ilor $i careia se a- 
tribuie o deosebita important, 
fiind ridicata pe timpulrazboae- 
lor cu Turcil lainceputul acestul 
secol. Suprafaja acestel intari- 
turi este de aproape 1 Ja. hect.; 
panful care o inconjoara este 



de 144 m. ; iar inatyimea el de 
16 m. 

In secolul trecut eraii 2 sate 
cu numirea de Plea^ovul, care 
{ineaQ de jude^ul Olt : Plea?ovul- 
Romini ?i Plea$ovul-SirbI ; ast- 
fel le vedem trecute in istoria 
lul Fotino. 

Pleniceni, mofie particulara, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Plentya, apar^tnind mo^nenilor 
Pleniceni ; are o intindere apro- 
ximativ de 1530 hect. $i un 
venit anual de 60000 lei. 

Pleni^a, com. rur. $i sat, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j. la 62 
kil. de Craiova ?i la 13 -kil. de 
re$edinfa pla^il, com. Virtopul. 

Situata pe $esul numit Pleni^a. 

Se margine^te la E. cu com. 
Caraula, la V. cu com. Darva- 
rul, la N. cu com. Orodelul §i 
la S. cu com. Risiptyi. 

Terenul comunei este §es, ne 
prezintind de cit doua movile de 
mica insemnatate. 

Are o populate de 6050 su- 
flete; o biserica, fondata la 1850, 
cu hramul Sf. Nicolae, deser- 
vita de 3 preo^i ?i un cintaref, 
2 $colI: 1 de bae^i $i 1 de fete, 
frecuentate ( 1899- 900) de 309 
copil; 12 circiuml; 2 morl cu 
aburl. 

Suprafa^a comunei este de 
1530 hect, pamint arabil. Mo$ia 
de pe teritoriul comunal se nu- 
me$te Plenifa. 

Viile, in intindere de Siohect, 
apar^in locuitorilor mo§neni, ?i 
daii vin negru. 

Meseria?! sunt 27 : dogari, 
cizmarl, etc. 

In com. se tine un bilciu a- 
nual la 16 Iulie. 

O cale comunala* lunga de 
5 kil., de la E. la V., o une$te 
cu comunele vechl. O alta cale 
merge de la N. la S. peo lun- 
gime de 4 kil. 



Budgetul com. e la veniturl 
de 6203,59 l e * ?i la cheltuell, de 
5840,44 lei. 

Pleni{a,.$Yz//in jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Plentya, cu re- 
$edin^a primariel. 

Plescarea, vdlcea, incepe din jud. 
Arge?, da pe linga com. Col^ul- 
Ungheni, intra in jud. Teleor- 
man, pe teritoriul com. Strim- 
beni ?i, dupa ce strabate aceasta 
com., se impreuna cu Valea- 
Ciinelut, pu^in mal departe de 
Strimbeni. 

Plescioara. Vez! Ple^cioara. 

Plescoaia, munte, la N. comunei 
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj, 
invecinat la S. cu apa GilortuI, 
la N. cu Cilcescul ?i Iezerul, la 
E. cu Dilbanul ?i la V. cu Se- 
tea-Mare, pendinte de com. Cio- 
cadia. 

Ple^a. VezI Ple$ea. 

Ple§cioara, cdtun, al com. Chioj- 
dul, jud. Buzau, cu 150 locui- 
torl §i 34 case. * 

Ple§cioara, munte, in jud. Bu- 
zau, com. Chiojdul-din-Bisca, ra- 
mificajie sudica a" muntelui Pi- 
tica. 

Ple^coiul, com. rur., in jud. Bu- 
zaului, plaiul Pirscovul, situata 
pe malul sting al riulul Buzaul, 
sub ramificatiile Sapocet ?i la 18 
kil. de ora§ul Buzaul. 

Lirpita sa, la N., incepe din 
gura izvorulul Muratoarea, ia 
in sus pe izvor pana in slem- 
nea muchii, apoi pe culme pana 
in muntele Moara-de-Vint ; la 
E. fc se lasa din Moara-de-Vint 
prin slemnea culmilor: Simino- 
cul ?i Pietroiul, pana in Dealul- 
Sapocel; la S., din Dealul-Sa- 



Digitized by 



Google 



PLE§COIUL 



760 



PLE?E$TI 



pocel se lasa pe izvorul Gava- 
nele pana da in riul Buzaul ; la 
V., urea in sus pe albia Bu- 
zaulul, pana in dreptul catunu- 
lul Ple^coiul, unde trece riul 
$i merge pana in iazul morilor 
Cinde^tilor, coprinzind un spar/iu 
cam de 1 80 hect. al mo$nenilor 
Ple$coi ?i trece inapoi riul in 
dreptul gurii izvorulul Muratoa- 
rea. 

Suprafa^a sa e de 2590 hect., 
din care 835 arabile, 234 pa- 
dure, 128 fineaja, 463 izlaz, 31 
livede, 283 vie §1616 loc srerp. 
Proprietary mal insemnate sunt: 
Urlatoriie (sta$, Mu$celul, Ple- 
?esti, Ple$coiul ?i Ceau^oaia. Te- 
renul este nisipos. 

Cal de comunica^ie are nu- 
mal soseaua Maracineni-Ru$ia- 
vatul. 

Comuna e formata din catu- 
nele: Mu$celul, # Ple?coiul, Ple- 
?e$ti $i Urlatori, avind o popu- 
late de 17 10 locuitorf. 

Meseria^i sunt : 4 lemnarl, 2 
butnarT, S carur^I, 2 croiton, 
2 cizmarl, 1 fierar, 4 cojocan, 
I boeangiu, 2 brutari §i 1 va- 
rar. 

Are o $coaIa mixta, care a 
fost frecuentata in anul 1899 — 
900 de 102 elevT; 2 biserici : 
la Urlatori ?i l'le^coiul, deser- 
vite de 2 preo^I, 2 cintarer,! $i 1 
paracliser. 

Catedrala e cea cu hramul 
Sf. Nicolae. 

Sunt 9 circiumi. 

Comuna e it ?edinr,a plaiurilor 
unite Pirscovul-Slanic. Are o sta- 
Jiune telegrafo-po^tala §i o ju- 
decatorie de ocol. 

Locurl demne de vazut sunt: 
Muchea-Sapocef, dealul Simino- 
cul, Pietroiul, apot vechia ?i mica 
bisericl de la Urlatori, care de 
$i fara inscripr/n, indica.o ve- 
chime de aproape 400 anl. Po- 
zirja el ascunsa intre dealurl, a- 
rata in ce timpl de nesiguran^a 



ea a fost ridicata. Comuna e- 
xista din secolul XVI ; cele mal 
vechl catune sunt : Ple^coiul ?i 
Urlatoriie. 

Vite sunt: 260 boT, 180 vacl, 
60 vitrei, 60 caT, 20 lepe, 12 
minji, 400 oT ?i 200 porcl. 

Budgetul com. e de 4727 lei 
?i 60 banl. 

Ple^COiul, catun de re^edinja al 
com. Ple?coiul, jud. Buzau, cu 
740 locuitorl 3*1 178 case. Are 
sub-diviziile : Peste-Vale §i Mier- 
lari. E re$edinr,a sub prefecture! 
pi. unite Pirscovul-Slanicul 9*1 
are aspectul unu! tirgu^or. 

Ple§ca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Obir$eni, spre S.-E. 
de satul Obir^eni. Are 402 
locuitorl $i 94 case. 

Ple^ea, subdivide a c&tunuluX 
Cirlomane?ti, jud. Buzau, com. 
Gura-Ni$covuluI. 

Ple§ea, insula, in Dunare, jud. 
Mehedin^i, aproape de Portjle- 
de-Ffer, ^inind de proprietatea 
statulul Bresnifa. 

Ple^ea, munte, la N. de com. 
Poloyragi, plaiul Novaci, jud. 
Gorj, linga mun^il Cujba ?i Be- 
leoaia, in partea stinga a riulul 
01ter,ul. 

Ple§ea, munte, spre N.-V. com. 
Runcul, jud. Gorj, acoperit cu 
padure, din care: 20 hect. pa- 
dure de brad $i 170 hect. pa- 
dure de fag. 

Ple^ea, munte 9 in partea de N. 
a com. Balta, plaiul Vulcan, 
jud Gorj. Are o suprafafa cam 
de 400 hect. Se intinde in direc- 
t/iunea N.-V. proprietatea sta- 
tulul; are padure de fag §i 
brad, loc de pa$une, iar parte 
este stincos. 



Ple§ea, deal, in jud. Mehedintf, 
plaiul Clo$ani, acoperit cu pa- 
dure; tine de satul Pade$ul, 
c. r. Negoe?ti, care se aflalapoa- 
la unei ramure a acestul deal. 

Ple§ea, deal, in centrul com. Bir- 
ze?ti, pi. Arge^elul, jud. Mu$- 
cel, situat intre Valea-Birzeasca 
>>i Vilceaua-luiCiomag. 

Ple§ea, munte, in jud. Neamju, 
com. Vinatori - Neam^ulul, pi. 
de Sus-Mijlocul, situat linga 
Manastirea-Neamfului. 

Ple§ea, deal, in jud. Neamju, 
com. Calul-Iapa, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat in apropiere de sa- 
tul Iapa. 

Ple§ea, munte, pe teritoriul com. 

Valea-Sarei, pi. Vrancea, jud. 

Putna, din care se scoate sare. 

Apart/tne raze$ilor din com. 

Tulnici. 

Ple§ea, pirin, ce izvore«»te din 

. muntele cu acela$I nume, din 

Fundui-Chiliilor; ud5 com. Va- 

lea-Sarel, jud. Putna, $i se varsa 

in Putna. 

Ple§ele-HoldeI, munte, in jud. 
Suceava, com. Bro?teni. 

Ple§e§ti, com, rur., in partea de 
V. a placet $omuzul, jud. Su- 
ceava, spre N.-E. $i la 11 kil. 
de Falticeni. 

Se margine^te la E. cu com. 
Giurge?ti; la V., cu com. Opri- 
$eni ; la S., cu com. Preute§ti 
^i la N., cu Bucovina. 

Ar^ forma unu! poligon ne- 
regulat, prezintiud mal multe 
ondular/iunl. 

Se compune din satele: Ple- 
$e?ti-Ganei, Ple^e^ti-Sineascai, 
Valea-Botezul, Jacota, Hreat^ca, 
Unce^ti, Petia ?i Bune$ti, cu re- 
^edin^a in Ple$e§ti-Sineascal. 



Digitized by LiOOQ IC 



PLE?E$TI 



761 



PLE$E$TI-SINEASCAI 



Are o populate de 564 fa- 
milil sau 2268 suflete ; 6 bi- 
sericl, deservite de 2 preo^! $i 
5 cintare^f ; 2 $coale mixte, con- 
duse de 2 invatatori. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5270.25 lei $i la cheltuell, 
de 4928.73 lei. 

Vite sint: 128 cai, 384 bof, 
260 vacl, 2352 ol $i 360 porcl. 

Altitudinea comunel de asu- 
pra nivelulul Marii variaza intre 

335-345 m. 

E udatade $omuzul-Mic §i de 
p?riia?ele : Poenel, Racova, Her- 
meziul, Ciomirna, Bazaci, Popa, 
Fisticul, Sinescul, Fundoaia, 
Racea, Caprel, Virnavul, Ciurel 
$i Bune?ti. 

Mo?ia aparfine mal mjultor 
proprietarl. 

Suprafaja com. e de 5636 
fiilcl, 67 prajinl, din care: 2575 
falcl cultivablle, 461 falcl padure, 
184 falci fina{ $i restul mla?tine 
$i locurl sterpe. 

Improprietaritl in 1864 sunt 
113 frunta$I, 198 palma$I $i 
T] coda$I, stapinind 947 falcl. 

Teritoriul comunel se imparte 
in mal multe sforl de mo$iI, 
care, din vechime, sunt raze^ii. 

Ple§e§ti, sat, cu 173 locuitorl, 
jud. Arge$, pi. Pite$ti, facind 
parte din com. rur. Richitele- 

d.-j. 

Ple§e§ti, sat, cu 25 familil, jud. 
Arge$, pi. Pite?ti, pendinte de 
com. rur. Babana. 

Ple§e§ti, c&tun al com. Ple$co- 
iul, jud. Buzau, cu 300 locui- 
torl ?i 71 case; are subdivizia 
Ceau$oaica. 

Ple§e§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Bara$ti-de-Vede, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 722 locuitorl $i o bi- 
serica construita In 1709. 



Ple§e§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul, catunul com. Danu- 
le?ti, in partea de E. a com., 
pe poalele dealulul Ple$e$ti, u- 
dat de piriul Bodila, la 1 kil. 
800 m. spre E. de cat. de re- 
$edin$a. Are o intindere cam 
de 25 hect., cu o populate de 
153 familil, sau 622 suflete, din 
care 157 contribuabili; o bise- 
rica $i o $coala. 

Ple§e§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., com. Slobo- 
zia; face parte din cat. Coro- 
teni. (V. a. n.). 

Ple§e§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Prisecani, spre 
S. de satul Prisecani. Are o po- 
pulate de 309 locuitorf $i 140 
case. 

Ple^e^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Buda, spre S. de 
satul Buda. 

Ple§e§ti, mahala, facind parte 
din com. rur. Ro$iile, pi. Cerna- 
d.j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 2ro locuitorl; o bise- 
rica, facuta de preotul Ion Ple- 
§escu §i reparata de enoria^i. 

Ple§e§ti, deal, in juJ. R.-Sarat, 
pi. Danule$ti ; se desface din 
dealul Magura-Capafinel, braz- 
dind partea de E. a com. ; e a- 
coperit cu paduri §i pa^unl. 

Ple§e§ti, mope, in jud. Buzau, 
com. Ple$coiul, cat. Ple$e$ti; are 
cam 650 hect., impar^ite in 
patru sforl : Ple$e$ti - V irdanul 
(100 hect.); Ple$e$ti-Ple$oianu 
(240 hect.); Ple$e$ti I. Ple$o- 
ianu (155 hect.) ?i Ple?e$ti C. 
Ple^oianu (155 hect.). 

Ple§e§ti, mope particular^, in 
jud. Covurluiu, pi. Zimbrul, com. 
Cudalbi, cu doua trupuri, din 



care unul de 572 hect. ?i altul 
de 207 hect. 

Ple§e§ti, pddure, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul, com. Danu- 
le$ti, pe dealul Ple$e?ti; are 
2350 hect., din care 350 hect. 
ale statulul; esenfe principale: 
feg> gorun $i teiu. 

Ple§e§ti-Ganei, numit ?i Chiti- 
cul ?i Ganeni, sat, pe rao?ia cu 
acela?! nume, jud. Suceava, com. 
Ple$e$ti, a?ezat pe {armurile pi- 
riulul Racova, intre dealurile 
Jiclail, Candachia $i al-Viel. 

Are o populate de 91 fami- 
lil, sau 357 suflete, din care 85 
contribuabili; o bisericade lemn, 
cu hramul Buna-Vestire, deser- 
vita de 1 preot $i 2 cintarejl 
?i improprietarita cu $ l ji falcl. 

Vatra satulul ocupa 13V2 falcl. 

Mo?ia, proprietate a d-luIM. 
Dragonciu, fosta a familiel Ga- 
nea, are 410 falcl, din care 164 
falcl arabile, 40 falcl padure, 
200 falcl fina$ §i ima? §i restul 
necultivabil. 

Improprietariflf la 1864 sunt 
21 frunta$I, 54 palma?! ?i 12 
coda$I, stapinind 186 falcl, 64 
prajini. 

Drumurl principale sunt: la 
Falticeni (11 kil.) ?i la Ple^ti- 
Sineascal (i 1 /* kil.). 

Ple§e§ti-Sineascai, sau Poia- 

na, sat, pe mo^ia cu ace1a?inume, 
jud. Suceava, com. Ple§e?ti, a?e- 
zat pe coasta DealululMoarel. 
Are o populate de 282 sufl. ; o 
?coala mixta, frecuentata de 35 
copil. 

Vatra satulul ocupa 7 falcl, 
15 prajinl. 

Intinderea mo$ieI e de 478 

falcl, din care 198 falcl culti- 

* vabile, 200 falcl padure, 20 falcl 

fina^ iar restul pu^in productiv. 

I mproprie tariff in 1864 sunt: 
17 frunta^I, 23 palma^I $i 6 



Digitized by LiOOQ IC 



PLE?ILE 



762 



PLE?UL 



coda^T, stapinind 132 faldf ?i 
55 prSjinT. 

DrumurT principale sunt : la 
Ple?e?ti-Ganel (1 l fc kil.) ?i la Fal- 
ticeni (11 kil.). 

Ple§ile, padure, supusa regimu- 
lu! silvic, in jud. Mu^cel, pi. 
Dimbovi^a, com. Albe$ti, in in- 
tindere aproximativa de 50 hect., 
avind ca esen^a principals fag 
$i mesteacin. 

Se invecine^te la N. cu lo- 
cuitoril Cirjanul $i Florea, la S. 
cu Eiscul-Plopilor, la E. cu ora- 
$enii CimpulungenI $i la V. cu 
com. Albe?ti. 

Ple§oiul, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-de-sus, situate pe 2 
costive despSr^ite printr'o vale, 
in care curge un piriu mic, cu 
direc^ia de la V. la E., numit 
Valea-Ple^oiuluf. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Prede^ti, hotarul c&tre aceasta 
com. numindu-se Giorocianca: 
la V., cu com. Radii ta, desp&r- 
tita prin hoiarul numit Lupoaia; 
la S., cu com. Terpezi^a, des 
partita prin hotarul numit Valea- 
LupuluT; la N., cu Belo^ul ?i 
Petroaia, despar^ita prin hota- 
rul Valea-PetroaeT, $i Valea 
Sirscei. 

E udata de Valea-PIe$oiuluT, 
prin mijloc. Spre V. de Ple$oiul, 
la marginea satuluT, in matca 
VaeI-PIe$oiuI, e un izvor cu nu- 
mele de Vultoarea; din acest 
izvor, a luat na^tere un mic pa- 
riia?, care se varsa in Ple^oiu. 

Se afla $i o sili?te numita 
Solomone?ti. 

Comuna e formats din 4 c3- 
tune: PIe?oiul, Frasinul, Milo- 
vanul $i Solomone^ti. Catunul 
de re§edin^a este Ple§oiuI, situat 
intre Frasinul la V. §i Moli- 
vanul la E. 

In cat. Molivanul se afla o 
biserica vechie, fondata de locui- 



torl; in cat. Ple^oiul e alta, fon- 
data la 1842 de catre Ion Sin 
P. Solomon, polcovnic in armata 
romina, deservite de 2 preofi 
?i 1 cintare^. 

In com. Ple?oiul, satul Ple- 
$oiul, s'a nascut, in anul 1793, 
Ion Solomon, care a luat parte 
la revolu^iunea din 1821 $i la rez- 
belul ruso-turc din 1826 — 28; 
a avut gradul de colonel, zis pe 
atuncl polcovnic ?i, foarte brav, 
a fost decorat de insu?T impara- 
tul Rusiel. Acest loan Solomon 
este tatal Generalului Solomon, 
ce a trait pe timpul lul Cuza- 
Voda. 

Are o populate de 2704 su- 
flete; o $coala mixta, care a 
fost frecuentata in 1 899 — 900 de 
49 baeflf $i 17 fete. 

Dupa legea din 1864 sunt 
328 locuitorl impaminteni^i. 

Suprafa^a teritoriulul comurial 
este de n 128 pog., din care: 
9028 pamint arabil, 890 fine^e, 
950 izlaz, 260 teren sterp. 

Mo?iT sunt: Milovanul, Solo- 
mone^ti, Ple?oiul ?i Frasinul. 

Viile in intindere de 105 hect., 
apar^inlocuitorilor^idauvinbun. 

Cai de comunicafie sunt caile 
vecinale, care unesc com. cu 
comunele vecine. 

Distance : la Craiova, 24 kil. ; 
la Prede^ti, 8 kil.; la Rachita, 10 
kil. ; la Terpezifa, 7 kil. ; la Pe- 
troaia, 4 kil. ?i la Belo^ul, 6 kil. 

Vite cornute sunt 342, caT, 
78, capre ?i 01, 218. 

Ple§oiul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Mijlocul, imparfita in patru 
mahalale: Ple?oiul, Valea-Ganei, 
Borul §i Istrate§ti, situata pe 
malul sting al riulut Oltejul $i 
pe dealul Borul. 

Aci ere$edin{a subprefecturei. 

Are o populate de 401 lo- 
cuitorl; o biserica, fondata la 
1807 $i reparata la 1 871. 

Sunt 731 vite mart ?i midf. 



Parte din locuitorl sunt mo§- 
nenl; 6 sau improprietarit la 
1864. 

Ple§oiul, sat, cu 404 Joe, jud. 
Arge?, pi. Oltulul, pendinte de 
com. rur. Stoiceni-Ple^oiul. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 2 preoflf 
$i 1 cintare^. 

Ple§oiul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-de-jos, com. Ple^oiul, re- 
$edin{a primariel. Are o popu- 
late de 1254 sufle^e, locuind in 
400 case ?i 9 bordee; o ?coala 
mixta; o biserica deservita de 
un preot. 

Ple§oiul, catun, al com. Arce$ti, 
plasaOltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i, situat pe ?oseaua Co- 
rabia-R.-VaduluT, la 43 kil. de 
Caracal $i la 17 kil. de Bal§, a- 
proape de gara Arce^ti §i de riul 
Beica. 

Altitudinea terenuluT d'asupra 
nivelulul Maril este de 140 m. 

Are o populate de 50 familil 
sau 120 suflete; o biserica, cu 
hramul S-{iI VoivozT, zidita la 
161 5 de Hie Ple^oianu, deser- 
vita de 1 preot ?i 2 cintare^T. 

Ple^oiul, mahala, in jud. Vilcea, 
com Ple$oiu1, pi. Mijlocul. 

Ple§oiul, mo fie particulara, jud. 
Dolj", pi. Dumbrava-de-sus, com. 
Ple$oiul. 

Ple§0iul, piriu, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Ple^oiul; 
curge prin valea Ple^oiul. 

Ple§oiul-Solomonc§ti, numirea 
vechie a comunel Ple^oiul, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., cind 
coprindea^numal satul Ple^oiul- 
Solomone?ti. 

Ple§ul, deal, in jud. Ia$i, com. 



Digitized by 



Google 



PLE^TJL 



763 



PLEVNA 



Buznea, pi. Cirligatura. Pe toate 
laturile sale se afla padurt, iar 
culmea 'I este goala. Se intinde 
la E. de dealul Prosia. 

Ple§ul, tnunte, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia; in 
partea de V. e acoperit cu pa- 
durf $i pa^uni; vara se fac pe 
dinsul stine de of. 

Ple§ul, munte, in jud. Suceava, 
com. Bogdane^ti, Boroaia$iDr3- 
gane^ti, pe culmea caruia trece 
hotarul intre judefele Suceava 
$i Neam{u. Are 915.5 m. alti- 
tudine. E acoperit cu padure 
de "brad, fag $i mesteacan. 

Ple§ul, munte, in jud. Suceava, 
com. Bro?teni, avind 1205 m. 
altitudine. 

Ple§ul, deal, jud. Suceava, aco- 
perit de padure dediferite esenfe, 
dintre com. Dolhe?ti, Preute^ti, 
Sili^tea $i Valea-Gloduluf. 

Ple§ul, pirift, izvore$te din mun- 
tele Clabucetul, jud. Prahova; 
curge de la E. spre S.-V. $i se 
varsa in riul Teleajenul, pe ma 
lul sting, in raionul com, MSne 
ciul-Ungureni, plaiul Teleajenul. 

Ple^ul, pirift, care ud£ Nordul 
com. Calimane^ti, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. 

Ple§ul-Mare, deal, in padurea 
Unguroaia, in partea de V. a 
com. Criste^ti, pi. Copula, jud. 
Boto$ani, $i in hotar cu com. 
Tudora. 

Ple§ul-Mic, deal, in padurea Un- 
guroaia, com. Criste^ti, jud. Bo- 
to^ani. 

Ple§uva, virf, pe dealul Masta- 
ne$ti, com. Chiojdeanca, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 



Ple§uva, deal, in partea de S.- 
E. a com. $oimari, pi. Podgoria, 
jud. Prahova, pe care se afla 
padure. 

Ple§uva, mosie, pendinte de E- 
foria Spitalelor Civile din Bu- 
cure?ti, pe care la i864s'auim- 
proprietarit parte din locuitoril 
com. Comarnicul, plaiul Pele^ul, 
jud. Prahova. 

Ple§uva, piria, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s. ; izvore^te din Dea- 
lul-Coliba$uluf ?i se varsa in 
apa Topolni^a. 

Ple§uva-Mare, munte, jud. Pra- 
hova, com. Comarnicul, din plaiul 
Pele?ul. 

Ple§uva-MicS, munte, jud. Pra- 
hova, com. Comarnicul, din pla- 
iul Pele^ul. 

Ple§uva-Mare (Muntele-),/™ 
prietate, a Eforiel Spitalelor ci- 
vile din Bucure?ti, com. Comar- 
nicul, plaiul Pele$ul, jud. Prahova, 
in intinderede 568 hect., din care 
457 hect. suprafa^a irapadurita ?i 
1 1 1 hect. pamint cultivabil §i 
finefe. 

Ple§uva-Mica (Muntele-), sau 
Vatra-Schitului - Lespezile, 

pro prietate, a Eforiel Spitalelor 
Civile din Bucure§ti, fosta pen- 
dinte de schitul Lespezile, com. 
Comarnicul, pi. Pele$ul, jud. Pra- 
hova, in intindere de 331 hect, 
din care 285 hect. suprafa^a im- 
padurita ?i 46 hect. pamint cul- 
tivabil §i finefe. 

Pletari, altd numire a catunulul 
Poenari, din com. Cane^ti, jud. 
Buzau. 

Pletea, parte din pftdurea sta- 
tuluf Dr5gane$ti-rpgania, jud.Te- 
leorman, cese afla la S.-E. com, 



Dr&gane$ti, desparfita de tru- 
pul numit Pojoritele. 

Pleterul, rift, pe proprietatea Pa- 
rapani, com. Arsache, pi. Mar- 
ginea, jud. Vla?ca. 

Plevna, com. rur., in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Borcea, situata intre 
com. MihaiQ-Viteazul $i Lup- 
?ani. 

Se compune din satele : Valea- 
Mare $i Valea-Rusuluf. Pana la 1 
Aprilie 1901, cind s'au unit $i 
au format corauna Plevna, satul 
Valea Mare facea parte din com. 
Ulmul $i satul Valea-Rusului, 
din com. Lup$ani. 

Re$edin{a primarieT $i a ju- 
decatoriei com. este in satul 
Valea-Mare. 

Are o populate de 322 fa- 
milil; o ?coala mixta, condusa 
de 1 invafator; o biserica, in 
Valea-RusuluT, deservita de un 
preot §i un dascal. 

Prin comuna trece drumul ce 
leaga ora$ul Calara$i, cu satele 
din pi. Cimpului. 

Plevna, catun, al com. S&geata, 
jud. Buzau, cu 20 locuitori, for- 
mat din insured improprieta- 
ri{f pe mo?ia Beilicul. 

Plevna, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, com. Cuca, format 
din insura^ef improprietari^I la 
1882. I s'a dat atuncf numele 
ceta^ef naturale din Bulgaria 
care, impresurata ?i luata de ar- 
mata romino-rusa in 28 Noem- 
brie 1877, a decis de soarta raz- 
boiuluT d'atuncf. Are 23 familii, 
sau 102 suflete. 

Plevna, sat, pe mo§ia Suharaul, 
com. Suharaul, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu, cu 74 familil, 
sau 280 suflete, infiin^at la 1880. 
Calitatea pSmintului este bun5, 
mal cu seama pe valea Coroba- 



€9617. Mor$l$ Diefionar Geogra/tc. Vol. IV. 



97 



Digitized by 



Google 



PLEVNA 



764 



PLOE?TI fORA§) 



na, vestita prin calitatea fina- 
{elor. 

Satenii, improprietarip in 1 878, 
au 458 hect. 30 aril pamint, pe 
mo§ia statuluf. 

Plevna, sat, in jud. R.-S&rat, pi. 
Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgircifi, 
a$ezat in partea de S. a com., 
la 500 m. spre S. de cat. de 
re§edin{a Zgircifi. Are o intin- 
dere de 380 hect., cu o populate 
de 70 fainilit, sau 198 suflete, 
din care 46 contribuabill ; o bi- 
serica ?i o $coala. 

Plevnei (Valea-), vale, pe te- 
ritoriul satulul Chi?careni, jud. 
Ia?i, pi. Bahluiul, com. $ipotele, 
numita de la asemanarea el cu 
Plevna din Bulgaria. 

Plinge-Banul, lac, injud. Braila, 
intre canalul Cremenea $i Vil- 
ciul, pe hotarul dintre com. Stan- 
cu{a $i Vizirul. 

Plochi. Vezr Plopi. 

Ploe^ti, oras, capitala jud. Pra- 
hova, situat la 23 , 41' longi- 
tudine orientals, la 44°, 56' la- 
titudine nordica $i la 141 m. al- 
titudine d'asupra nivelulul Maril. 

E a^ezat intr'o cimpie, in par- 
tea de S. a jud., la 60 kil. de 
Bucure^ti. 

Suprafafa ora^uluT e de 27 
kil. p., marginindu-se la N. cu 
mo$ia Ploe?tiori, la S. cu mobile 
Tatarani $i Valea-Rifovulul, la 
E. cu girla Dimbul $i la V. cu 
drumul Domni^orulul. 

Clima. — Caldurase urea vara 
pana la -f- 39 grade ; iar iarna, 
frigul atinge — 25 grade. 

Ape. — Ora?ul este udat in 
N. $i E. de riul Teleajenul ; la 
N. $i E., de riule^ul Dimbul $i 
la S., de riul Prahova. 

Apa Dimbul, cite odata, mal 
ales cind ploua mult, vine a$a 



de mare ca ineaca case din 
mahalalele extreme ale ora$u- 
lul; iar vara, cind este sece- 
ta, scade, raminind ici $i colea 
numal cite o groapa plina cu 
apa. 

Cursul sau este de la N.-E. 
spre S. In el se varsa o mica 
viroaga, care trece prin maha 
laua Tabacilor, in care se arunca 
murdaria de la tabacarl ; tot in 
el se scurge viroaga Rifovul, 
care izvore$te din 4 surse de 
la bariera Rifovului. 

Sunt 2 lacurl in Ploesti, unul 
numit Savopolul, asta-zf in po- 
sesia fiilor luT Mihaiu Cogalni- 
ceanu, familie locala $i altul, Mus- 
tafa. Aceste 2 lacun servesc 
de scaldat in timpul vereT. Lacul 
Savopolul este cimentat $i are 
pe el cite-va cabine de bal. Atic 
unul cit §i cel-1'alt se scurg in 
Dimbul. Unul este situat in cen- 
trul de E. al ora?uluI, ceM'alt 
la S. Dimbul, la fondarea ora- 
$ulul Ploe$ti, trecea prin mijloc. 
Apoi s'a mutat satul spre V. 
§i el a ramas la limita. 

Din punctul de vedere geo- 
logic, terenul ora^ulul Ploe^ti 
este ter^iar, avind la suprafafa 
pamint negru, sub care vine un 
strat de pamint galben, ?i sub 
acesta un strat gros de pietri^. 

Originea si istoricul orasulul. 
Dintr'un $ir de documente au- 
tentice, rezulta ca in anul 1596 
Mihaiu- Viteazul a zidit pe locul 
satulu! Ploe?ti, ora?ul domnesc 
cu acela^I nume, dind satenilor 
Ploe^tenl in schimbul vetrel sa- 
tului, mo$ia domneasca Baicoiul 
(Gr. G. Tocilescu, Revista Ti- 
nerimea Romina, I, 17). In a. 
1599, Mihaiu-Viteazul aduna ar- 
mata la Ploesti, o puse sal jure 
credin{a ?i supunere $i trecu 
apoi in Transilvania prin pasul 
Buzau. In 1633, Mateiu-Voda zidi 
in ora$ biserica Sf. Apostoli 
Petru $i Pavel. 



In timpul domniel Fanario^i- 
lor, Alexandru Ipsilante, cu o- 
caziunea botezarel unul copil al 
Vornicul n Moruzzi, darui celul 
botezat, $i tatalul sau, prin hri- 
sov, ora^ul Ploe?ti. 

Moruzzi devenind proprietarul 
ora^ului in mod usurpator, 111- 
cepu a exercita drepturile sale 
asupra Ploe^tenilor §i coprinse 
multe locurl in ora?. 

Ora§eniI Ploe^tenl, vazind ca 
nu mal gasesc dreptate, se su- 
pun hrisovulul facut In favoarea 
lui Moruzzi, pana la suirea pe 
tron a lul Nicolae Mavrogheni. 

O data cu venirea acestuia 
pe tro iuI Jarel, ora$eniT pornesc 
jalb5 la Bucure$ti, §i acesta, dupa 
ce le asculta cu mul:a bagare 
de seama plingerea lor, vazind 
dreapta lor cerere, u libereaza 
din miinile lu! Moruzzi, $i ii de- 
clara slobozi cum au fost tot- 
deauna. 

SlobozT au fost ora^enil, pana 
la suirea pe tron a lul Alexan- 
dru Const. Moruzzi, cind din nou 
se ivesc certuri $i Ertache Mo 
ruzzi recapata din noQ stSpini- 
rea asupra orasulul. 

Ipsilante, in a doua domnie, 
cind mo^tenitoril luT Moruzzi 
I-au cerut confirmarea posesiu- 
nei orasulul Ploe?ti, a chemat 
inaintea divanulul atit pe mo?- 
tenitorif lul Moruzzi cit §i pe 
Ploe$tenT ?i dupa ce li-au jude- 
cat, a dat la mina ora^enilor 
urmatorul document: 

«Dat-am domncscul nostru hrisov tu- 
turor orasenilor din orasul Ploesti, jud. 
Prahova, ca sa aiba mila de privilegiul 
acela ce 1-au fost avut din vechime spre 
a se hrani, adieu numitul oras ca slo- 
bozenie intru toate fara de a B oprip si 
nesupara^T cu cercrea de havaet pentru 
pravaliile alisverisului ce face sau de 
claca pentru casele ce au in oras, pentru- 
ca, la venirea Domniel mele In Domnia 
d'intiiu, aratindu-ne dumnealui raposatul 
liiv vcl IJan Enache Moruzzi cum ca mo- 
sia Ploesti si orasul dimpreuna sunt slo- 
bode I )omnestt, fac!ndu-ne rugaciune s2-l 



Digitized by VjjOOQlC 



PLOEgTI (ORA?) 



765 



PLQEgTI (ORA$) 



harazim pc dumnealul cu aceasia raosjc 
si cu oravjul, dimpreuna cu un loc slobod 
duraucsc, clnd nearattndu-ne orascnii a- 
tunct vre-un sinet domnesc vechiii pen- 
tru vre-un privilegiti al lor dc a avea a- 
supra ora^ulut acestuia, am fost dat Dora- 
nia mca cu slobozenie $i cu volnicie a- 
ccia ce au Domnii asupra lucrurilor Dom- 
ne^ti slobode, numita mosie cu orasul 
dimpreuna d-lul numituluT boicr Intru 
stapinirc, iar dupa accea In urma vcnind 
oraseniT cu jalba la Domnia men si a- 
ratlndu-ne privilegiul lor vecbiu, etc . . . 
sliamutindu-nc hotarlrca noastra d'intiiii, 
care facusem pana a nu vedca accle si- 
neturi, am lasat orasul iarasi slobod pe 
seama orasenilor, dupa cum au fost din 
vechime, dar nici pe dumnealul numitui 
boicr nu I'ara lasat nctmpartasit de hara 
acela ce am apucat o data de facut, ci 
i-am lasat dumnealul din afara orasulut 
Intra stapinirc, cu satele ce vor fi pc 
dinsa ...» 

Urma$i! luTMoruzzi, crezindu- 
se pe deplin stapin! pe mo§ia 
$i orasul Ploe^ti, nu perdeau 
nicT o ocaziune de a reclama 
posesia. 

A$a la 1806, ctnd ^ara era 
ocupata $i administrate de Ru?T; 
a$a la 18 12, in timpul domnieT 
lu! Caragea, care a judecat pro- 
cesul $i a hotarit ca Ploe?teni! 
sa aiba stapinirealor neclintita. 
La 1828, mo^tenitorilor lu! Mo- 
ruzzi au dat jalba $i la Kiseleff, 
care a indreptat-o c&tre logofe- 
t»a cea mare. Alexandra Fili- 
lipescu, Mare Logofat, rapor- 
teaza lul Kiseleff ca rati Ale- 
xandru Ipsilante, fiind Domn, a 
daruit lul Moruzzi aceea ce nu-1 
apart'mea. Kiseleff, nevoind sa se 
angajeze intr'o afacere ce nu! 
era de competing, a pus pe 
jalbS rezolufia: «si se infa^i^e- 
ze Domnulu! ce se va numi in 
urrni*. 

La 1846, Bibescu-Voda vizi- 
tind ora?ul Ploe^ti, a dispus sa 
se faca hotarnicia ora$ulut, ce 
s'a terminat sub domnia luT $tir- 
be!-Voda. 

Cu ocaziunea razboiulul ro- 
mino- ruso - turc, Imparatul A- 



lexandru a! Il-Iea sosi in Ploe^ti, 
cuartierul general al armate! ru- 
se$t!, la 25 MaiCi 1877. Neobicl- 
nuita — scrie d-1 T. C. Vaca- 
rescu, in «Luptele Rominilorin 
rezbelul 1877 — 78^ — $i intere- 
santa era pe atunci priveli$tea 
acestul ora$ de provincie. Har- 
nic §i dedat cu activitatea nego- 
{ulul, in favorabila sa pozitiune, 
la raspintia drumurilor mar! ale 
fare!, Ploe^ti nu s'ar fi a?teptat 
insa a fi transformat de-odata 
in re$edin$a imperials, ?i che- 
mat a adSposti oaspef! a$a de 
inalflf. In zidurile sale se aflau nu 
numa! comandantul marele du- 
ce Nicolae, cu numeroase ca- 
petenif ale o?tirilor, dar insu$! 
puternicul monarh al tutulor 
Ru^ilor, cu fii! §i nepoji! sai : Ja- 
reviciul, mari! duct Vladimir, 
Sergiu, Nicolae NicolaevicI, Ni- 
colae ?i Sergiu Leuchtenberg, 
Alexandru Battenberg. Apo! pe 
linga suitele straiucite ale Im- 
paratulu! ?i ale principilor din 
familia imparateasca, se adao- 
gaQ demnitari! eel ma!inal{! a! 
imperiulu! : cancelariul principe 
Gorciacoff, cu colaboratori! sa!: 
baronul Iomini, consilier de stat 
Hamburger, generalul Ignatieff, 
cunoscutul diplomat, Miljutin, 
ministru de rezbel, contele Al- 
derberg, ministrul case! impe- 
periale, Principele Cerkaski, d. 
de Nelidoff, §eful cancelarie! di- 
plomatice militare. 

Intr'un cuvint, Petersburgul 
nu ma! era in Petersburg, el se 
stramutase de pe {armurile Ne- 
ve! in modestul ora? din mar- 
ginea DimbuluT, catre care se 
indreptau acum privirile pline 
de a^teptare ale Europel. 

Cu mult tact s'a purtat po- 
pula^ia ploe^teana in tot timpul 
cit a avut in mijlocul e! pe su- 
veranul Rusie!. 

Dupa ce se odihni o zi in 
Ploe$ti, Imparatul Alexandru 



veni la Bucure$ti, spre a face 
vizita suveranulu! Rominie!. 

Imparatul petrecu ziua in Bu- 
cure^ti cu Domnul §i Doamna 
Rominie! ?i spre seara se in- 
toarse la cuartierul general al 
armate! sale, la Ploe^ti. 

Popula(iunea. Acum 70 an!, 
ora§ul PJoe$ti avea aspectul unu! 
mic ora$el $i era pu{in populat. 
Cre$terea cea repede a popu- 
latiune! in a$a scurt timp se 
datore^te elementelor straine a- 
glomerate aci $i ma! ales ele- 
mentulu! bulgar, venit in Ploe?ti 
intre 1828 — 1830, dupa rezbelul 
ruso-turc, element ce s'a con- 
topit ma! tirziu cu eel romi- 
nesc. 

Orasul Ploe^ti avea la 1865, 
26468 loc; la 1872, 32355 
loc; la 1879, 3 ! o6"3 loc (mat 
pu^in ca in 1872); la 1885, 
33000 loc, la 1889, 35000 loc 
$i la Decembrie 1899, 43687 
loc, din care: 21822 barbaflf $i 
20865 feme!, 38168 ortodox!, 
2062 catolicl, protestan{!, 23 
mahomedan!, 2 armen!, 2413 
mozaic! §i 19 de alte religiun!. 

Cdile §i stradele orapilui. O- 
ra?ul Ploe^ti este taiat in dife- 
rite direc^iun! de 240 s trade, 
din care cele ma! principale 
pleaca din centru spre bariere, 
taiate de alte strade ce unesc 
mahalalele din centru sau stra- 
dele principale. 

Stradele ora^ulu! au o lun- 
gime de 100 kil. ?i o suprafafa 
de 800000 m. p. 

Barierele. Ora§ul Ploe^ti este 
inconjurat de jur imprejur cu 
un $an{ adinc Barierele ora^u- 
lu! sunt 11, adica : Cimpina, 
Gageni $i Va^eni, ce due spre 
N. ; Bucovul, Gogoa^a ?i Patu- 
lele, spre E. ; Rifovul §i Bucu- 
re?ti, spre S. ; Rudul.Tirgovi^tea 
?i Tirgu^orul, spre V. Cea ma! 
principala e gara drumulu! de 
fier. 



Digitized by 



Google 



PLOEyn (ORA?) 



766 



PLOE$TI (ORA$) 



Piefele ora^ului sunt: 
Piaja Legumelor, unde in toate 
zilele se g&sesc zarzavaturl $i 
lapturl, $i unde sunt a§ezate 
macelariile ?i brutariile. 

Pia^a Unirel, care formeaza 
un centru inconjurat de case 
frumoase §i pravalii. Aci s'a ri- 
dicat statua Liberta{ef. 

Pia^a Fructelor, unde se vind 
poame. 

Pia^a Oborul, cea mal mare 
dintre toate, in care se face un 
mare tirg Lunea $i Mar^ea, in 
fie-care saptamina, unde se vind 
lemne de construc^ie, producte, 
var, oale, sare $i vite. 

Piafa Cuza, cea mat mica. 
Serviciul siguranfef public* se 
conduce de un poli^aiu, ajutat 
de 5 comisarl, 8 sub-comisarl, 
I comandant al jandarmilor, 
etc. Statul cheltue?te cu intre- 
{inerea poli^iei din Ploe^ti ISCXX) 
let anual $i comuna, 79560 lei. 
Ora$ul este impact in patru 
partf, numite color!, fie-care co- 
loare avind in capul s&u cite 
un comisar ?i sub-comisar. Cele 
patru colon sunt : 

Coloarea Ro?ie, care incepe 
din centrul ora?ulu! $i se in- 
tinde spre E. pSnS la apa Dim- 
bulul, iar spre S. $i V. pSnS la 
bariera Rudulul. Ea e compusa 
din $ase mahalale : Maica-Pre- 
cista, Buna-Vestire, Sf. Dumi- 
tru, Sf. Pantetimon, Sf. Sava $i 
Sf. Filoftea. 

Coloarea A lbastra, care incepe 
din centru, intinzindu-se din pia- 
{a Legumelor, spre V., intre ba- 
riera Rudulul ?i Tirgovi^teT, co- 
prinzind $ase mahalale : Sf. Im- 
parl, Sf. Gheorghe-Vechiu, Sf. 
Voevozi, Sf. Haralambie, Sf. Ata- 
nasie §i Sf. Ecaterina. 

Coloarea Verde, care incepe 
din centru $i se intinde spre E. 
intre barierile : Valenilor, Go- 
goa$ea, Zahanaua - Vechle, cu 
$apte mahalale : Sf. Vinerl, Sf. 



$tefan, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. 
Nicolae-Vechiu, Sf. Hie, Sf. A- 
postoll §i Sf. Nicolae-Nou. 

Coloarea Galbena care incepe 
din Obor, intinzindu-se spre N., 
intre bariera Tirgovi?teI ?i ba- 
riera Valeni-de-Munte, cu patru 
mahalale : Sf. loan, Sf. Spiridon, 
Sf. Vasile ?i Sf. Treime. 

Instrucfiunea pub lied. — Se 
poate ca chiar Mateiu-Basarab, 
zidind biserica S-^il Apostoll, si 
fi orinduit a se face lecfiunl in 
tinda el, dup& obiceiu ; ins£ 
vr'un hrisov lamurit nu exists 
de cit acela al lul Alexandru 
Ipsilante, prin care se deschide 
in Ploe?ti prima $coala dom- 
neasca, cu dascalul Barbu. 

DecJ, cu siguranfa nu se 
?tie de cit ca, la anul 1776, s'a 
infiinjat scoala domneasca de 
la Ploe?ti, unde se ?tie ca exis- 
tau ?coale private romine^tl. 
Unul din dasc&lil, anume Das- 
calul Barbu, aflind eft Domni- 
torul a hotarit sa se infiinjeze 
?coala public^ domneasca pen- 
tru limba romineascft in Plo- 
e$ti, cere sa fie recunoscuta 
§coala lul ca atare. Domnitorul 
insftrcineazS pe Mitropolit sa 
cerceteze despre ?coala lul 
Barbu. 

Mitropolitul, inca din anul 
1776, a dat informafiuni bune 
despre aceasta $coala, despre 
capacitatea §i silin^a dascalulul 
Barbu; totu^I, numal in 1777, 
August 11, dupa o noua ana- 
fora a Mitropolitulul Grigorie, 
prin care arata Domnitorulul, 
c& dascalul Barbu, «se energi- 
se$te, adica in tot chipul se 
sile?te spre inva^atura copii!or» 
dar ca nu poate trfti numal cu 
simbria de la paring! lor, $i se 
afla in scapataciune, fiind om 
cu copii, ?i Mitropolitul pro- 
pune eft, dupa cum este $coala 
public^ din Tirgovi^te, cu leafa 
de 5 talerl pe Iun5, asemenea 



§i Ploe^ti fiind ora§ ca Tirgo- 
vi?tea, sa se dea luT Barbu cite 
5 talerl pe lun5. 

Domnitorul Alex. Ipsilante, 
la 26 August 1777, aproba 
propunerea Mitropolitulul Gri- 
gorie al Il-lea $i ast fel, acum 
123 anl in urma, se deschide 
in Ploe?ti prima $coaia dom- 
neascS. 

La 1839, funcfiona ca pro- 
fesor in Ploe^ti G. Malureanu. 
Cind s'a cumparat loc cu zi- 
dire pentru ^coala publica §i 
cind cu veniturile ce ora^enil 
au ingrijit a asigura acestel 
?colI, s'a mat adaogat un pro- 
fesor pentru invataturl mal 
inalte. 

La 1842, era profesor d-1 I. 
Gorjan, platit cu 250 lei lunar, 
in plus 120 lei lunar cheltuelile 
^coalel. 

La 30 Martie 1842, Ploe?- 
tenii cer Domnitorulul sa le 
dea din fondurile propril ale 
?coaleI, profesorl de limba fran- 
ceza §i greaca. Eforia se mar- 
gine^te a adaogi, in Noembrie 
1843, un al doilea profesor de 
limba romineasca, la cl. I $i 
a II, cu 200 lei leafa pe luna. 
La 1845, s'a fntrodus la 
$coala din Ploe^ti $i limba gre- 
ceasca. 

La 1847, confocm cererel 
Ploe^tenilor de a li se da in 
locul limbei grece^tl, profesor 
de limba germana, Eforia a nu- 
mit la ?coa!a elementara din 
Ploe^ti, ca profesor de limba 
germana, pe Horn, cu actul 
urmator : 

«Potrivit cu noua organiza^ie 
a §coalelor publice, in urma 
inaltulul oficiu al Mariel Sale 
Prea Inaltatulul Nostru Domn, 
Eforia orindue^te pe d-ta, ase- 
manat cu art. 150 din regula- 
mentul $coalelor, profesor de 
limba germana la §coala ele- 
mentara din Ploe^ti, cu leafa 



Digitized by LiOOQ IC 



PLOEfTL (ORAS) 



767 



PLOESTI (ORA?) 



de 250 lei pe lun3, socotita de 
la I Octombrie viitor 51 deo- 
sebit 100 let pe luna pentru 
inchirierea incaperilor locuin^el 
d-tale». 

La 1 Iulie 1842, eraO in Plo- 
e$ti 16 §col! private, adica: 
8 romine^tf, 4 grece^tl, I fran- 
ceza, 1 bulgara 91 2 evree^tT, 
care se frecuentau de 341 copif, 
afara de ?coala normala, la care 
urmau 158 $colarI. 

La 1 Iulie 1845 era " * n Plo- 
e?ti 22 ?colT private, adica: 14 
romine§tI, 1 germana, 3 e- 
vree^ti §i 4 grece§tl, care se 
frecuentau de 446 copil, afara 
de $coala normals, la care ur- 
mau 229 $colarf. 

In ceea ce prive?te $coale!e 
de fete, ele existau inainte de 
1846, platite tot din fondurl 
particulare. 

Treptat, $i mal ales de la 
1864 Jncoace, scoalele publice 
s'au tnmul^tt in Ploe?ti, a?a ca 
azl functioneaza 22 $colI publi- 
ce: 17 ?coltprimare(i899 — 900) 
(7 de bae^I, 8 de fete), un liceu, o 
$coala comerciala, o $coala de 
meseril, un externat sec indar 
de fete $i o $coal& profesionala 
de fete. 

Cea ma! vechle §coala primara 
e $coala de bae^I No. 1, care 
s'a infiinjat la Septembrie 1830. 
I?I are localul sau propria. 

La 1864, cu punerea in apli- 
care a lege! Instruct unel Pu- 
blice, s'a infiinfat §coala No 2 
de bae{T;la 1868, ?coala No. 3; 
la 1876, ?coala No. 4; la 1879, 
$coala No. 5 ?i la 1888, $coaIa 
No. 6. 

Cea mal vechTe $coala de fete 
este $conIa No. 1, care s'a infi- 
infatla i854;lat866,s'afnfiin^at 
§coalele No. 2 $i 3 ; la 1 867, $coala 
No. 4; la 1868 §coala No. 5 $i la 
1888, §coala No. 6. 

Pe linga acestea mal func- 
tioneaza in Ploe^ti inca 6 $coa!e 



rurale, platite din fondurile 
comunel. 

Cead'intil $coala secundarace 
s'a infiinjat in Ploe?ti este gim- 
naziul «Petre $i Pavel » (1864), 
transformat in liceu la 1878, 
mal adaogindu-i-se de la 1888 
incoace $i divizionarele trebuin- 
cioase. 

Liceul, a$ezat intr'un local de 
toata frumuse^ea, are azi 23 
profesorl $i mal bine de 300 
elevl. Pana la 1890 se inscrise- 
sera in acest liceu 3550 elevl, 
absolvind cursul a 4 clase gim- 
naziale 260 elevf, $i intregul 
curs, 100. 

Personalul §i materialul costa 
pe stat aproape 1 00000 lei. 

$coa!a comerciala (Str. Pen- 
sionatulul) s'a infiinjat de co- 
muna la 1881 ?i la 1890 a fost 
luata pe seama statulul. 

Externatul secundar de fete 
s'a infiinjat la 1879 §i se intre- 
{in£a din fondurile «Societ3$eI 
pentru inva^atura poporulul ro- 
min», sec^ia de Prahova. De la 
1888, s'a trecut in sarcina sta- 
tulul. 

Se afla instalat-1 in frumosul 
sau local, construit de stat. 

$coala profesionala de fete 
s'a infiin^at de stat la 1885, 
avind 6 catedre. 

Intre 1885 — 91 au otyinut di- 
ploma 52 eleve. 

Pe linga aceste $coale, mat 
functioneaza in Ploe?ti 8 insti- 
tute private. 

Institutul P. Kliade, fondat la 
1848; institutul Profesorilor A- 
socia^I, fondat la 1891; insti- 
tutul Irina Angelescu, fondat la 
1885; institutul Maria Ionescu, 
fondat la 1 88 1 ; institutul drelor 
Constantinescu, infiin{atlai887. 

Institutul israelit Luca Moise, 
instalat intr'un edificiu foarte 
frumos, s'a Infiintat de Luca 
Moise, $i se intre^ine din fon- 
durile lasate de el in acest scop. 



Mai functioneaza in Ploe^ti 
o ?coal5 catolica, alipita pe linga 
biserica catolica, $i o $coala pro- 
testanta mixta, ce se intrefme 
de comunitate. 

CultuL In ora^ui Ploe$ti sunt 
23 bisericl cre^tine-ortodoxe, di- 
vizate in 18 parohil, avind $i 
5 filiale. 

Dintre acestea, bisericile: Sf. 
Apostoll, Sf. Filoftea $i Sf. A- 
tanasie, se intre^in de com.; res- 
tul, de enoria^T. 

Pe linga acestea, ma! sunt 2 
bisericl eterodoxe (catolica ?i 
luterana), un templu izraelit ?i 
5 sinagoge. 

Intre bisericile din ora$ men- 
tionam : 

Biserica Sf. Ion Botez&torul, 
fondata la a. 1827 de ora^enf, 
pe locul unel alte biserict de 
lemn. 

Biserica Sf. Apostoll Petru 
?i Pavel, zidita de Mateiu Voda 
Basarab, pe locul unel alte bi- 
sericl de lemn. Vechia biserica 
servea ca manastire de maicT. 
FScindu-se aci ni^te sapaturi, s'au 
gasit caramizl purtind datele 

1594 $i IS3S- 

Cele-1'alte bisericl ale ora§ulul 
s-'int: Sf. Imparaflf, Sf. Gheor- 
ghe-Vechiu, Sf. Voivozi, Buna- 
Vestire, Sf. Vinertf, Maica Pre- 
cista, Sf. Nicolae-Nou, Sf. Ni- 
coIae-Vechiu, Sf. Hie, Sf. Vasile, 
Sf. Spiridon, G. Boldescu, Sf. 
$tefan, Sf. Pantelimon, Sf. Sava, 
Sf. Filoftea, Sf. Treime, Sf. Ha- 
ralambie, Sf. Ecaterina, Sf. Du- 
mitru $i Sf. Atanasie. 

Pe linga biserica catolica, care 
e situata pe strada $tefan-cel- 
Mare, este alipita §i o ^coala 
confesionalS. 

Biserica evangelic^ se intre- 
^ine de comunitate, prin con- 
tribu^iunt. 

Veniturile comanei. Venitul 
ordinar al ora§uluT, pe anul fi- 
nanciar 1893 -94 a fost de let 



Digitized by 



Google 



PLOE^TI (ORA?) 



768 



PLOE?TI TORA?) 



653700 §i venitul extra ord in ar, 
de lei 223616,82; in total lei 
777316,82. 

Budgetul drumurilor pe ace- 
la?! exercir/iu are la venituri 
suma de 86000 let §i la chel- 
tuell, 85500 lei, in plus 500 lei 
fond pentru deschiderl de cre- 
dite suplimentare ?i extraor- 
dinare. 

In 1899 — 900, budgttul or- 
dinar a fost, la venituri ca $i 
la cheltueli, de 11 84463 lei, 76 
banl. 

Industria. Tabacaria, aha 
data renumita in ^ara $i stra- 
inatate, §i care intr'o vreme 
cazuse din cauza cailor ferate, 
este reprezintata azl in Ploe^ti 
prin doua fabric! cu aburl, care 
lucreaza p'e! foarte fine, $i 
prin vechile stabilimente pri- 
mitive. 

Blanaria s'a stins cu desa- 
vir^ire. Strada cojocarilor era 
ocupata alta data numal de 
cojocarl, car! faceaQ un intins 
comerciu cu blanile, industrie 
proprie a lor. Azl nu ma! sunt. 
Tot aceea^I soarta a avut-o 
?i cavafia. De unde alta data 
cavafi! din Ploe$ti intret/ineau 
relar,ii cu stramatatea, azl abia 
mai exista cavafie in Ploe$ti. 

Boiangeria, de cind cu im- 
portarea covoarelor straine, care 
au luat local chilimurilor $i 
velintelor, a cazut cu desavir- 
§ire. In casa jaranulu! praho- 
vean rogojina a inlocuit scoarja. 
Boiangeria ma! e reprezintata 
azl prin 2 — 3 boiangil. 

Tot in decadent^ e ?i cojo- 
caria %\ cizmaria, din pricina 
concuren^ei ce se face industria- 
$ilor Romin! de strainatate. 

Dogaria, ca $i rotaria $i tim- 
plaria, aparr,ine in Ploe^ti Ro 
minilor, pe cind ftera"ria e in 
mina Nemr,ilor. 

f iganii sunt fabricant,! de ca- 
ramizl ; p'alocurea ?i Rominil. 



Sunt in ora$ fabric! de sapun 
$i luminar! de ceara ?i de seu, 
§i fabric! pentru rafinarea pa- 
curel $i fabricarea gazulul. 

Se afla in Ploe^ti o moara sis- 
tematica de faina pusa in mi$- 
care prin puterea vaporilor. 

Ma! sunt : o fabrica de fringhil, 
una de luminari de stearina, o 
fabrica de pung! «Progresul». 
una de lazi, una de flanele, 
doua pentru facut ciorapl, una 
pentru torsul line! $i alteU*. 

Comerciul de coloniale, bau- 
tur! spirtoase, bra?ovenie,lemna- 
rie $i comerciul de fructe, apar- 
{in numai Rominilor; restul: 
comerciul de haine, incalr,amin- 
tea, marun^i?urile, articolele de 
mode, etc. sunt in miinele strai- 
nilor, ma! ales in * miinele E- 
vreilor. 

Ploe?ti e re?edin{a camere! 
de comerciu, circ. a IV-a, co- 
prinzind judefele Buzaul, Pra- 
hova $i Dimbovifa. 

Semiciul sanitar. Ora§ul are 
trel spitale: 

Spitalul comunal, intrefinut 
de comuna, are 30 paturl, re- 
zervate ma! mult femeilor bol- 
nave de boale sifilitice. 

Spitalul Boldescu, infiinfat 
la 1837 de boerul Boldescu, 
are 29 paturl, pentru or! ce 
boale. Azl se administreaza de 
Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
cure$ti, care a construit in 1892 
un foarte frumos $i higienic 
local. 

Aceste spitale au cite un 
medic primar ?i unul secundar, 
in plus restul personalulu! tre- 
buincios. 

Spitalul militar, destinat pen- 
tru bolnavi! militar!, condus de 
medic! ?i farmaci?t! militar!. 

Asisten^a medicala nu lip- 
se$te bolnavi lor sarac! din ora$, 
comuna dind §i medicamente 
gratuite. 

Personalul medical se com- 



pune din 27 doctor! in medi- 
cina ?i 5 medic! veterinarl, in 
plus 2 subchirurgY, 16 moa$c, 
8 farmaci^tl. 

Funcr/toneaza in ora§, conform 
legilor in vigoare, doua con- 
silii de higiena: comunal $i ju- 
detean. 

In timpul razboiulu! din 1877, 
in Ploe§ti a func^ionat un spi- 
tal de ranif!, crganizat de 
doamnele Ecaterina G. Canta- 
cuzino, Maria T. Vacarescu §i 
Smaranda D. Moruzzi, cu con- 
cursul doamnelor ploe^tene, care 
indeplineau sarcina de surorl de 
caritate. 

Justifia. Pentru judecarea pri- 
cinilor, in Ploe§ti, sunt doua ju- 
decatori! de pace, un tribunal 
cu doua sect/iunl $i o curte cu 
jura^I. 

Sunt 46 avocap. 

Po§ta §i Telegraful a ince- 
put Set funct'oneze in Ploe§ti 
de la 1856, adica cam la un an 
dupa organizarea serviciulu! in 
^ara. Ca sa se poata aprecia ve- 
niturile po?te! ?i telegrafuluf, 
dam urmatoarele cifre: 

In 1888— 89, po?ta 177323,00, 
telegraful 152673,00, in total 
329996,00 lei. 

In 18S9— 90, postal 50987,00, 
telegraful 161000,00, in total 
311987,00 lei. 

In 1890— 91, po§ta 201987,00, 
telegraful 140523,00, in total 
342510,00 lei. 

In 1896 — 97, totalul venitu- 
rilor din po$ta, telegraf $i tele- 
fon, 144959 lei, 70 ban!. 

Garnizoanele. In Ploe^ti este 
re$edint,a unul reg. de infanterie 
$i aunuia de cavalerie, coman- 
date fie-care de cite un colonet. 

Tot aci ma! este $i o baterie 

" de artilerie teritoriala, coman- 

data de un locotenent, insarci- 

nat cu strviciul stingere! focului. 

PenitenciaruL In Ploe^ti este 
un arest preventiv, intre^inut 



Digitized by LiOOQ IC 



PI OE?TI (ORA$) 



769 



PLOE?TIORI 



de jude{. Penitenciarul, situat 
pe strada Rudulul, posedS o fru- 
moasS cl&dire, construitS la a 
nul 1888, cu care s'a cheltuit 
de judef 50639 leT. 

Cimitirele. Sunt 5 ci mi tire: 
3 crestine-ortodoxe, 1 catolic 
si 1 izraelit. Cinaitirul Viisoara 
este situat in partea de N. a 
orasulul, unde s'a construit la 
1887 o fruinoasS capelS, case 
pentru locuinja personalulul ci 
mitirulul si o morg&. 

Cimitirul Rudului se afl& in 
partea de S.-E. si cimitirul E- 
ternitatea, in partea de S. a 
orasulul. 

AbatoruL Pentru t&ierea vi- 
telor, comuna a construit in 
1890, in partea de E. a orasu- 
lul, pe apa Dimbul, un abator 
sistematic, in care se taie anual 
aproximativ p5n& la 22000 vite 
marl si mid. 

Grddinl. In fa^a liceulul, cen- 
trul orasulul, este o gr&dinS pu- 
blic&, numiti «Grivi$a> si gr&- 
dina «Tr5snea», gr&dina. foarte 
frumoasS, asezatS in suburbia 
Haralambie. Pe linga acestea, 
mai sunt gr&dinl la Hotel Mol- 
davia, Hotel Bucuresti, Lip&- 
nescu, afar£ de cele 5 gr&dini 
cu dulapuri. 

Gr&dina,numit& *Sans-Souci», 
asezate ling& gar& pe Bulevard, 
are o poztyiune foarte frumoas&. 

In partea de E. a orasulul 
este gr&dina Cog&lniceanu, cu 
un frumos helesteu betonat. 

Gra^ie eftin&ta^el locurilor, 
mai la fie-care cas&, chiar prin 
centrul orasulul, se g&sesc grd- 
dinl cu florl si poml fructiferi. 

Multe sunt societdfile consti- 
tute in orasul Ploesti, mai toate 
avind scopurl umanitare : ajutor 
reciproc, ajutorul orfanilor, dez- 
. voltarea industricl, etc. 

Dintre acestea citSm socie- 
tS^ile: Inflorirea, Lumina, Lup- 
ta, Unirea, Cooperative, Cari- 



tatea, Viitorul, Albina, Ancora, 
Inmormintarea, etc. 

Orasul Ploesti este locul na- 
tal al d-lul Gr. G. Tocilescu, 
cunoscutul archeolog, profesor 
si membru al Academiel Ro- 
mine si al profesorulul Ion Gor- 
jan, mort la 1856, care fecu 
eel d'intiiu vocabular Francezo- 
Romin si care la 1848 fu capul 
miscSrel revolution are din jud. 
Prahova. 

Ploesti. VezI $erb&cani, com. 
B&sesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu. 

Ploesti, stafie de dr.-d.-f., ju- 
de^ul Prahova, plasa Tirgsor, 
com. Ploesti, pe linia Bucuresti- 
Buz&u, pusS. in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afl& pe 
aceastS linie intre stabile Brazi 
(j.6 kil.) si Valea-C&lugareasc& 
(n kil.). De la Ploesti pleach 

. o linie s£re Predeal, pus& in 
circulate la 1879. Stasia cea 
mai apropiata pe.aceasta linie 
de Ploesti este Buda (9.97 kil ), 
de unde £leac& o linie la S1&- 
nic. In&lfimea d'asupra nivelu- 
lul M£ril e de i46 ,n .8o. Veni- 
tul acestel stafil pe anul 1896 
a fost de 1 105854 lei, banl 8. 

Ploe§ti. VezI Cuverca, sat, in 
jud. Neam{u, com. Timisesti. 

Ploestiori, com. rur., jud. Pra- 
hova, pi. Tirgsorul, situate pe 
platoul dintre orasul Ploesti si 
riul Teleajenul, la 3 kil. de Plo- 
esti si la 9 kil. de resedin^a 
pkisei. 

Se compune din 4 c&tune: 
Ploestiori, ^ in^ireni, Tirgsorean- 
ca si Moara-Nou&, avind o po- 
pulate de 893 suflete, din care 
182 contribuabill, locuind in 198 
case ; douS bisericT, una fon- 
dat& la i88j de proprietarul 
mosiei, def. Cantili, deservita. de 
un preot si alta, acum p&r2sit&; 



o scoal&, infiin{at£ la 1866, fre- 
cuentata de 40 elevl si 1 3 eleve. 

In raionul comunel, pe iazul 
ce vine din riul Teleajenul, sunt 
2 mod. 

Locuitorl impropriet&riflf de la 
1864 sunt in, c&rora li s'au 
dat 437 hect., din mosiile d-lor 
Cantili, I. Ciresanu, Eforielsi dr. 
Sachelarie. 

Vite: 35 cai, 431 bol, 129 
vaci/ 101 vi$el, 115 01 si 211 
porcl. 

Comerciul se exercita de 10 
circiumarl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 8 1 1 8 lei si la cheltuell, de 

7374 'el. 

Intinderea com. e de 181 5 
hect. 

E udatS in partea de E. de 
riul Teleajenul si in cea de V. 
de riul Dimbul. 

Pe cimpia de ling& c&tunul 
Tin^arem se afl£ ruinele unel 
bisericl, in jurul c£reia, inainte 
de 1848, se zice, era un oras 
numit Bereasca, locuit de Bul- 
garl venial din Rusia, unde fu- 
seserS dusl de RusI, in urma 
r£zboiuluI Ruso-Turc din 171 1. 

C&i de comunicajie: soseaua 
jude^eanS Ploesti - Bratocea si 
alte sosele spre comunele Pleasa 
si Sc&eni. Prin partea de S.-E. 
trece calea nationals. Ploesti- 
Buz£u. 

Se m&rgineste cu comunele: 
Pleasa, ScSeni, Moara-NouS si 
Ploesti. 

Ploe§tiori, sat, ftcind parte din 
com. rur. cu acelasT nume, jud. 
Prahova, pi. Tirgusorul. Aci e 
resedin^a comunel. 

Ploe§tiori, proprietate, a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucuresti, 
fostS pendinte de man3stirea 
Tirgusorul, jud. Prahova, pi. 
Tirgusorul, com. Ploestiori, in 
intindere de 270 hect., toate p&- 



Digitized by 



Google 



PLOE^TIORl-DIMITRIULUl 



770 



PLOPENI-JUNUL 



mint cultivabil $i fme{e, aren- 
data cu 7580 lei anual. 

Ploe§tiori-Dimitriului, numire 
vechie a satulul Bereasca-d.-j., 
jud. Prahova, pi. Tirg$orul, com. 
Ploe^tiori. 

Ploe§tiori-Manastirei-Margi- 
neni, numire vechie a satulul 
Bereasca-d.-s., jud. Prahova, pi. 
Tirg^oiul, com. Ploe$tidri. 

Plopana, comuna $i tirgusor, in 
jud. $i pi. Tutova, la 63 kil. de 
ora?ul Birlad ?i la 5 kil. de ex- 
tremitatea de N. a judefuluj, pe 
piriul Tutova. 

Tirgu$orul formeaza o co- 
muna cu catunele : Plopana, 
I^cani, Dobreni, Tundul-Tami- 
noasa (Zinga), Bungeni-Marl cu 
Bungeni-Lingurarf $i Vladia, 
Valea-Dornoni, Valea Gardului 
?i Munteni, avind o populate 
de 2834 locuitorT, din carl 500 
contribuabilT, locuind in 688 
case. 

Se cultiva viea pe o supra- 
fa{a de 1 5 hect. (din care 5 hect. 
nelucratoare) $i livezile cu pruni 
pe o suprafafa de 1 hect. 

Locuitoril lucreaza carufe or- 
dinare, vase pentru vin, fringhii 
§i fac uleiu de cinepa. 

Comuna are o $coala mixta ; 
4 bisericl; o moara cu vapori. 

Comerciul se face de 50 de 
persoane. 

Este piafa pentru cerealelc 
de prin prejur. Face comerciu 
mai mult cu ora$ul Bacau, de 
care este ma! aproape (22 kil.) 

Plopana, sat, in jud. ?i pi. Tu 
tova, com. Plopana, pe piriul 
Tutova, spre S. de tirga^orul 
Plopana. Are 407 locuitorl $i 
108 case. 

Plopasca, piriu, in jud. TecuciCi, 
la E. de satul Larga^ani ; c irge 



in direcjie E.-V. $i se varsa in 
Berheciu, pe mo?ia Larga^eni. 

Plopeasa-de-Jos, cdtun, al com. 
Policiori, jud. Buzau, cu 250 
locuitorl §i 64 case. 

Plopeasa-de-Sus, cdtun, al com. 
Policiori, jud* Buzau, cu 450 lo- 
cuitorl $i 108 case. 

Plopeni, sat, jud. Boto?ani, pi. 
Siretul, situat pe coasts de deal, 
in stinga riulul Suceava ?i in 
partea de S.-E. a com. Burdu- 
jeni-Sat. 

Are o populate de 325 fa- 
miltf, sau 766 suflete, din care 
175 contribuabili ; o biserica, 
zidita inainte de anul 1778, de 
Lupu Bal?, Mare Vornic in Jara- 
de-Jos $i de Safta, sofia sa $1 
fiica luT Iordache Cantacuzino- 
Deleanul, Mare Spatar, deser- 
vita de 1 preot §f 1 cint&ref, 
o $coaIa mixta, condusa de un 
investor ?i frecuentata de 30 
copil. 

Locuitoril poseda: 206 boT 
$i vacl, 13 cal, 205 of, 49 porci; 
45 stupi cu albine. 

In com. sunt : 4 comercian^Y 
§i 3 meseria^T. 

Plopeni, vechie numire a cdtu- 
nulul Nego^ina, jud. Buzau, com. 
Cane^ti. 

Plopeni, sat, facind parte din 
com. rur. Malae$ti, jud. Pra- 
hova, pi. VarbilSuI. Are o po- 
pulate de 643 locuitorl; o bi- 
serica, fondatS la i854cuchel- 
tuiala d-lui Lip&nescu ?i a fa- 
miliel sale. 

Plopeni, sau Coloarea-de-Ro- 

§U, mahala a orasulul Hu$i, 
jud. Falciu. 

Din vechime. a fost sat §i 
dintr'un document al lul Da- 
bija-Voda rezulta ca a fost co- 



lonizat cu oameni adu?i din alte 
par?. 

Plopeni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Prahova, pi. VSrbilSul, com. Ma- 
l&e^ti, c£t. Plopeni, pe linia 
Buda-Slanic, pusS in circulate 
la 10 Decembrie 1883. Se afla 
intre stabile Buda (1 1.7 kil.) §i 
Poiana (11.9 kil.). Inalfmiea 
d'asupra nivelulul M&ril de 
244 m 99. Venitul aceste! sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 91432 
let, 22 banl. 

Plopeni, movild, in hotar cu mo- 
?ia Plopeni, com. $tiubeieni, pi. 
Ba^eul, jud. DorohoiQ. 

Plopeni, piriil, care curge prin 
satul Plopeni, com. Burdujeni- 
sat, pi. Siretul, jud. Boto$ani, $i 
se varsa in Suceava. 

Plopeni-Jianul, sat, pe mo§ia 
cu acela?i nume, jud. Dorohoiu, 
pi. Ba$eul, com. Borze?ti, divi- 
zat in Plopeni-MarT $i Plopeni- 
MicT, cu 136 familif, sau 600 
suflete. 

Proprietatea mo^iel e a d-nel 
Aglaea Al. Jianu. In vechime a 
fost a manSstiref Solca ain Bu- 
covina, dSruitS de Miron Bar- 
novschi Hatman $i ParcSlab de 
Suceava, la 25 Iulie 1623; ma- 
nSstirea a stapinit-o pana la 
1785. 

Are o biserica, cu hramul 
Na^terea - Maicei - DomnuluT, de- 
servita de 1 preot, 1 cintire^ 
$i 1 palamar. Este de zid, fa- 
cuta in 1835 de Const. Jianu. 

Satenif improprietari^! aO 205 
hect., 52 arii, pamint; iar pro- 
prietatea, 2305 hect., 83 artf, 
cimp. 

Are un iaz, numit al-Ursului, 
de 71 hect. intindere, 51 vie, in 
suprafafa de 4 pog. 

Piriul principal ce trece pe 
mo$ie se nume^te Ibaneasa. 



Digitized by LiOOQ IC 



PLOPENt-MARI 



771 



PLOPI-EP1SCOPIA 



Drum e acel de la Radaufi §i 
Darabani, ce duce la Boto§ani. 

Hotarele mo^iel sunt cu : Bor- 
ze$ti, Vlasine^ti, $tiubeleni $i 
Vicoleni. 

Plopeni - Marl. VezI Plopeni- 
Jianul, sat, jud. Dorohoiu. 

Plopeni-MicL VezI Plopeni-Jianul, 
sat, jud. Dorohoiu. 

Plope§ti, loc izolat,\n jud.NeamJu, 
com. Margineni, pi. de Sus- 
Mijlocul, situat linga iazul cu 
aceia?! nume ; mat Jnainte a fost 
aci sat, dar astazl se afla pe 
acest loc numal o moara. 

Plope§ti, iaz, in jud. Neam^u, 
com. Margineni, pi. de Sus-Mij- 
locul, format din stringerea a- 
pelor piriulul Margineni. 

Pl0pe§ti, piriU, jud. Neam$u, for- 
mat din piraiele Margineni si Hoi- 
se$ti. Se nume§te ast-fel numal 
dupa ce iese din iazul de la 
Plopesti. StrSbate teritoriul com. 
Podoleni, de linga satul cu 
acela? nume, traversind, catre 
V. satulul $i aproape de v&r- 
sarea sa pe stinga piriulul Ca- 
lui$ul, ?oseaua calel ferate Bu- 
hu^i-Piatra. 

Plopi, com. rur. ?i sat, in jud. Mehe- 
dinji, pi. Ocoluld.-j., la 34 kil. 
de ora^ulTurnul-Severin. Situate 
pe deal $i pe vale, se margi- 
ned : la E., cu com. Greci 
$i Salatrucul ; la S., cu com. 
Roc?oreni; la V., cu com. Iz- 
vorelul ; la N., cu com. Valea- 
Ursului $i Timna. 

Satul formeaza comuna cu 
satul Col$re$ul, avind 840 su- 
flete, din care 148 contribuabill, 
locuind in 172 case. 

Locuitoril poseda: 40 plu- 
gurl, 56 care cu bol, 6 caru$e 
cu cat; 42 stupt cu albine. 

68617. U*r*U Metionar (7«o?r%fo. Vol. 17. 



Prin comuna trece $ose aua 
judejeana a Dumbravel $i o 
alta $osea comunala, care duce 
prin Coiare^ul la com. rur. Greci. 

Are o biserica, deservita de 
I preot ?i 2 cintareflf ; o $coala, 
condusa de I inva^ator, fre- 
cuentata de 16 elevt; 2 cir- 
ciuml. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 982, iar la cheltuell, de 
lei 895. 

Vite: 440 vite marl cornute, 
16 cal, 360 rimatorl $i 500 01. 

Prin comuna trece un piriia? 
ce se formeaza din partea de V. 
a comunel, din padurea Izvo- 
relulul §i trece prin mijlocul 
cat. Colare^ul $i Blidarul, spre 
com. rur. Greci. 

Plopi, sat, in partea de S.-E. 
a com. Avere^ti, pi. Crasna, 
jud. Faiciu, situat pe valea cu 
acela^I nume. Are o populate 
de 61 famUil, sau 305 suflete, 
din care 61 contribuabill. 

Plopi, sat, facind parte din com. 
rur. Prisiceni-Buturugeni, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, situat la E. 
de Buturugeni, pe malul drept 
al riului Arge$. 

Se intinde pe o suprafafa de 
54 hect., cu o populate de 66 
locuitorl. 

Mo^tenitoril I. Lascarescu au 
31 hect., din care cultiva 23 
hect. (8 padure). Locuitoril au 
23 hect. $i le cultiva pe toate. 

Numarul vitelor marl e de 
46 §i al celor mid, de 134. 

Plopi, catun, al com. Bal§, in 
valea Oltejulul, pe ^armul sting, 
pi. 01te$ul-01tul-d.-s., jud. Ro- 
mana{i. 

Plopi. VezI satul Lunca, jud. Su- 
ceava, com. Pa^cani. 

Plopi, catun, in jud. Teleorman, 



pi. Calma^uiulul, care formeaza 
cu cat. Slavite^ti, com. Plopi- 
Slavite^ti. 

Plopi, catun, in jud. Teleorman, 
pl.TeleormanuluI, {mind de com. 
Beuca. Are o popula^iune de 
309 suflete, din care 73 contrib. 

Plopi, trup de sat, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pe- 
tricani. 

Plopi (Barda), insula, in Du- 
nare, in dreptul com. Gircovul, 
jud. Romana^i. 

Plopi, vechiil picket, cu No. 40, 
in jud. R.-S^rat, pi. Ora?ul, com. 
Mindre$ti, pe malul sting al ri- 
ului Milcovul, la hotarul spre 
Moldova; azl e han spre ora- 
?ul Foc^ani, com. Risipi^i $i Go- 
loganul. 

Plopi, picket de g rani fa, pe Du- 
nare, la S.-E. de com. Gircovul, 
jud. Romana^i, ?i in fa{a satu- 
lui Cercelani din Bulgaria. 

Plopi, deal, in partea de E. a 
satulul Comarna-d.-j., com. Po- 
eni, pi. Codrul, jud. Ia$i. 

Plopi, mo§ie particulara, situata 
in cat. cu acela?! nume, jud. 
Teleorman, pi. Teleormanulul. 

Plopi, piriU, jud. Faiciu ; izvo- 
re$te de sub Dealul-Ceta^uel; 
curge prin partea de S. a sa- 
tulul ?i com. Mo$na, pi. Podo- 
leni, §i, unindu-se, la Podul-Bo- 
erulul, cu piraiele Ceta^uei §i 
Recea, forme^a piriul Mo^na. 

Plopi, trup de mope, anexat 
la mo$ia Bo^e^ti, com. Bo{e$ti, 
pi. Crasna, jud. Faiciu. VezI 
Bo$e?ti, sat. 

Plopi-Episcopia, mofie a sta- 

98 



Digitized by LiOOQ IC 



plopi-slAvite$ti 



772 



PLOPILOR (GR1NDUL-) 



tulul, In jud. Teleorman, pi. Cal- 
ma^u'iulul. Are 75 hect. pamint 
arabil $i 150 hect. padure, vin- 
dute locuitorilor in loturl; facea 
parte din averile manastire?ti 
si era a Episcopiet de Arges. 

Plopi-Slavite^ti, com. rur., la 
extremitatea de N.-V. a pi. Cal- 
ma^uiulul si jud. Teleorman, li- 
mitrofa cu jude{ele Oltul $i Ro- 
mana^i, situata pe coasta Dea- 
luluT-OItuluT, intr'o pozi^iune 
frumoasa. Se comptine din doua 
catune: Plopi (re$edin{a) si Sla- 
vite^ti, eel d'mtiiu spre N. si cel- 
t'alt spre S., d'abia despartite. 
Este una din com. vechT ale jud. 
si in care se mat gaseste inca un 
numar oare-caie de mostenl. 

Se invecine^te : la N. cu com. 
Dudul, din jud. Olt; la S., cu 
com. Elizabeta; la E., cu com. 
Cringeni si la V., cu ri li Oltul, 
dincolo de care, in fa{a com. 
Plopi, se afla com. Rusanesti 
din jud. Romana^i. 

Este asezata numal pe coasta, 
pe un accident. Se gasesc pe 
linga case bune {aranesti si ci- 
te- va cladiri frumoase pe coasta, 
ale diferi^ilor proprietarl at mo- 
$ieT, iar in padurea din lunca 
Oltului, este un herastrau sis- 
tematic cu aburi, o locuin^a 
frumoasa si o mica colonie de 
lucraton, intrebuin{ati ^ a taiatul 
$i fasonatjl lemnulul pentru 
doage si cherestea. 

Afara de riul OltuluT §i de pi- 
riul Siulut, care uda lunca, mal 
curg din deal, prin centrul co- 
mune!, apele izvoarelor care se 
scirg din Siiu. 

Intinderea com., dimpreunacu 
proprieta^ile ce cad in raza eT, 
este de peste 2300 hect., din 
care partea cea mat principals 
este proprietatea familiilor Pau- 
cescu si G. Alexescu, cumpa- 
rata de la Stat. Cele-l'alte par{I 
ale mosiilor din comuna apar^in 



mostenilor si altor proprietarl 
mat mict. 

Statil are in com. proprie- 
tatea numita Episcopia-Argesul, 
de 75 hect. pamint arabil si 150 
padure de stejar, lemn gros de 
construc^iune. Din aceasta pa- 
dure se procura lemne pentru 
catarturl. Ma! sunt si alte vari- 
etal de arborT: ulm, frasin, ju- 
gastru, ar^ar, tel, si prin zavoaie, 
salcie. Padurea Plopilor este din 
cele ma! vechT ce se pot vedea. 
Prin interiorul el, fostul proprie- 
tar A. Riosanu a pus de a sapat 
an saat larg pe o intindere de 
mal mul{I kil., prin care avea sa 
abata o parte din albia Ol- 
tului. 

Vil sunt pe o intindere de 
57 hect. si produc vin bun. 

Popula^iunea com. este de 
837 suflete, din care 147 con- 
tribuabill. 

Vite: 145 cat, 575 vite marl 
cornute, 943 vite mid si 185 
porci. 

Budgetul com. e de lei 4586 
la veniturT si de lei 4306, la chel- 
tueli. 

Locuitorl improprietaritt sunt 
85, din carl 62 in cat. Plopi, cu 
118 hect. si 23 in cat. Slavi- 
testi, cu 82 hect. 

Are o scoala mixta, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 18 elevl; o biserica in cat. 
Plopi, cu un preot si un cin- 
taref. 

Afara de herastraul cu aburi 
din padure, mat sunt doua morl, 
una cu aburi si alta pe apa 
Siulul. 

Caile de comunica^iune sunt: 
la com. Dudul, din jud. Olt si 
la com. Elizabeta, prin drumurl 
vecinale impletrite. Pe deal trece 
calea jude^eana Turnul-Slatina. 

Distanfa pe aceasta sosea pan a 
la T.-Magurele este de 28 kil.; 
iar pana la Slatina, de 69 kil. 

Comunica^iunea din com. se 



face prin doua par^I: pe vale, 
spre com. Elizabeta, Mindra si 
altele, sau pe ruscile care dau 
in ^oseaua jude^eana Turnul-Sla- 
tina. 

Satul Plopi este unul dintre 
cele mal vechl. Pana la anul 
1836 a facut parte din jud. Olt. 
Sub domnia III Const. Mavro- 
cordat, inca il vedem trecut la 
jud. Olt, pi. Marginel. In Istoria 
Daciel de Fotino, sunt trecute 
osebit satele Plopi $i Slavitesti, 
din care s'a format mai tirziu 
comuna actuals. 

Plopi-Vechi, sat, in jud. R-Sa- 
rat, pi. Gradistea, catunul com. 
Macrina, asezat pe mo$ia Plopi- 
Vechl, in partea de V. a com., 
in cimp, pe malul drept al riu- 
lul R.-Sarat. Are o intindere 
cam de 8 hect., cu o populafi- 
une de 16 familil, sau 74 su- 
flete, din care 19 contribuabili; 
Inainte se numea si Hoinari,fiind 
in vecinatatea cat. Hoinari, al 
aceleiasT com ine. 

Plopi-Vechi, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-j., catunul 
com. Maicanesti, asezat in par- 
tea de V. 

Plopilor (Dealul-), munte, jud. 
Suceava, com. Malini. 

Plopilor (Dealul-), deal, in jud. 
Covurluiu, com. Mastacani, pi. 
Prutul, ramificajie a dealulul 
mare dintre piraiele Covurluiul 
si Suhuluiul. 

Plopilor (Grindul-), grind, in 
jud. Tulcea, pi. Suiina, pe 
teritoriul com. rur. Sf. Gheor- 
ghe, situat in partea de S. a 
pi. si cea de V. a com. Este 
o ramificafie a grindulul Hun- 
diul. Are o forma lunguia^S si 
o intindere de 200 hect., ne- 
productive. 



Digitized by 



Google 



PLOPILOR (PADUREA-) 



773 



PLOPUL 



Plopilor (Padurea-), padure, 
foioasa ?i amenajata, jud. Ba 
caii, pi. Muntelul, com. Darma- 
ne$ti. Are o intindere de 1323 
hect. $i apar^ine Satulul. 

Plopilor (Valea-), vale, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe terito- 
riul com. rur. Teltya; se desface 
din dealul Nicolijel; seindreapta 
spre S., intr'o direcfie general^ 
de la N. spre S., brazdind par- 
tea de N. a pla$el $i servind 
de hotar intre com. Telita $i 
Nicolitelul ; taie drumul comunal 
Nicolijelul-Telita, curge prin pa- 
durl ?i se deschide in piriul 
Telita, pe stinga, mat sus de 
satul Telifa. 

Plopilor (Virful-), munte, in jud. 
Suceava, com. Madeiul. 

Plopi§ilor (Dealul-), deal, situat 
pe stinga girlel Ogretinul, jud. 
Prahova, com. Ogretinul, din 
pi. Teleajenul. 

Plopi^orul (Plopi§ul), sat, fa- 
cind parte din com. rur. Va- 
leni, pi. Arge?elul, jud. Mu?cel. 
Esle situat la E. comunel. 

Plopi§ul, sat, jud. Mu?cel. Vezt 
Plopi^orul. 

Plopi§ul, munte, la E. de virful 
Rotunda, jud. Prahova, com. 
Brebul, plaiul Prahova. 

Plopi§ul, pise, pe creasta $irulul 
de dealurl ce brazdeaza in lung 
?i lat com. Coste^ti, pi. Horezul, 
jud. Vilcea. Se prelunge^te pe 
toata partea de E. a com., in 
stinga ritilui Coste^ti. 

Plopi§ul, pddure a statulul, in 
intindere de 125 hect., pendinte 
de com. Rincezi, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova, care, impreuna cu 
trupul Pietrele - Infierate (125 



hect.), formeaza padurea Rin- 
cezi. 

Plopi^ul, vale, udind cat. Nisto- 
re?ti, com. Breaza-d.-s., pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, ?i are di- 
rec^ia de la E. spre V. in catre 
riul Prahova. 

Plopi{ul, sat, pe riul Arge?ul, 
jud. ?i pi. Argesul, pendinte 
de com. urb. Curtea-de-Arge?. 

Plop§Oreni, mahala, in com. 
rur. Samarine$ti,pl. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin{i. 

Plop^orul, com, rur,, in jud. Gorj, 
pi. Jiul, situata in partea de N. 
a com. Izvoarele $i in partea 
stinga a riulut Jiul. Se com- 
pune din 2 catune : Plop$orul 
$i Olarul. 

E a§ezat parte pe coaste §i 
parte pe ?es, pe o suprafa^a de 
1 90 1 hect., din care 300 hect. 
padure, 20 hect. vil, 45 hect. 
prunl, iar restul, loc de cultura, 
fine^e ?i pa§une, proprietate a 
statulul $i a particularilor. 

Are o populate de 430 fa- 
milil, sau 1420 suflete, din care 
407 contribuabill ; o $coala, in 
cat. Plop?orul, frecuentata de 
24 elevl; 2 biseridf, deservite 
de I preot ?i 3 cintare^T. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3316 leT, 82 banl, iar la chel- 
tuell, de 3315 let, 76 banl. 

Locuitorilposeda: 50 plugurl, 
140 care cu bol, 12 caruje cu 
c a **> 535 vite mar! cornute, 31 
cat, 385 of, 164 capre, 372 ri- 
matorf §i 31 stupf cu albine. 

Comunica^ia se face prin §0 
seaua na^ionala Filia$i-Petro$ani, 
care o pune in legatura la N. 
cu com. Pe^teana, iar la S. cu 
Strimba. 

In comuna se gasesc : 8 fin- 
tint, 1 ci$mea, 7 pujurf, 1 cir- 
ciuma. 



Plop§orul, sat, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Salcu^a, 
cu o populate de 587 suflete, 
locuind in 99 case ?i 17 bordee. 
Are o biserica, fondata de 
Constantin Plop^oreanu, cu hra- 
mul Sf. Constantin $i Elena $i de- 
servita de un preot ; 3 circiumf. 

Plop^orul, cdtuu de re$edin{a, 
al com. PJop$oruI, jud. Gorj, 
pi. Jiului, situat linga lanful de 
inatyimf din stinga Jiului, parte 
pe coasta, parte pe loc $es, a- 
vind o suprafa^a de 1305 hect., 
din care 100 hect. padure, 10 
hect. vie, 25 hect. prunf, 835 
hect. arabile $i finefe. 

Are o populate de 350 fa- 
milif, sau 1 10 suflete, din carl 
340 contribuabill; o $coala, in- 
fiinjata la 1835, frecuentata de 
24 copif; o biserica de lemn, 
facuta pe la 1820, deservita de 
1 preot ?i 2 cintSreff. 

Locuitorii sunt mo?neni. El 
poseda: 30 plugurl, 100 care 
cu bol, 10 carufe cu cat; 275 
vite marl cornute, 16 cat, 243 
01, 127 capre, 247 rimatorf ; 25 
stupl cu albine. 

Plop§orul, mofie particulars, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Salcufa, pe care se gase^te pa- 
dure. 

Plop^orul, padure particular^, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., 
com. Salcu^a, in intindere a- 
proximativa de 50 hect., situata 
pe mo?ia Plop^orul. E populata 
cu stejarf, ceri $i mat cu seama 
cu girnife. 

Plop^Orul, vie, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Salcu^a, 
pe mo$ia Plop^orul Are o in- 
tindere de 45 pog. $i apar^ine 
locuitorilor. 

PlOpul, sat, jud. Bacau, pi. Mun- 



Digitized by LiOOQ IC 



PLO PUL 



774 



PLOPUL 



telul, com. Darmane?ti, situat 
pe stinga piriulul cu acela^T 
nume ?i a Trotu$uluT, la 2V2 
kil. de satul Darmane?ti. 

Are o populate de 162 fa- 
miliT, sau 697 suflete ; o bise- 
rica cladita in 1820 de locui- 
torT, deservita de 1 preot ?i 2 
cintarep; 3 circiumT; 1 heras- 
trau de apa §i 2 morl. 

Vite: 33 caT, 355 vite man 
cornute, 55 porcl ?i 31 capre. 

Numele i s'a dat de la un 
plop uria§, despre care legenda 
spune ca este sadit de pe tim- 
pul luT $tefan-cel-Mare ?i care 
$i azl falnic, domina intreaga 
regiune. 

Plopul, sat, jud. Braila, la N.-E. 
laculul Plopul, aproape de ho- 
tarul com. Perisorul despre mo- 
$ia Esna, din com. Urleasca, la 
8 kil. spre N.-E. de satul Peri- 
$orul. S'a infiinfat la 1849. 

Are 36 case cu 317 locuitorl. 

LocuitoriT poseda: 171 caT, 
551 vite man cornute, 631 01 
?i 173 rimatorT. 

Plopul, sat, in jud. Dimbovifa, 
pi. Bolintinul, com. Titu. 

Plopul, sat, pendinte de com. 
rur. Capreni, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat pe valceaua piriului 
cu acela?! nume. 

Pana la 1892, cat. facea parte 
din com. Pegeni, pi. GilortuI, 
jud. Gorj. 

Are o populate de 43 fami- 
liT, sau 140 suflete, din care 40 
contribuabilT. 

Locuitoril sunt improprietaritT 
dupa legea rurala, afara de vr'o 
trel familiT de mo?nenI. 

Vite : 80 vite mart cornute, 
5 caT, IOO oT, 13 capre $i 17 
porcl. 

Are o suprafafa de 95 hect., 
din care pe 35 hect. se afla pa- 
dure ; 20 hect. sunt arabile, 30 



hect. finefe, 3 hect. livezl de 
prunl $i 7 hect. izlaz. 

In sat se afla 4 pufurT $i 2 
fintini. 

Catunul e legat prin $osele 
vecinale $i comunale la S.-E., de 
Capreni-d.-j., tar la N.-E., de Pe- 
geni, din jud. Gorj. 

Plopul, sat, in jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Stoina, cu 146 
locuitorl, locuind in 43 case. In 
apropiere de satul Plopul, se 
vad cioburl de caramida dea- 
lungul unuT ?an{ in forma de 
zid. Se zice ca sunt ruinele u" 
nei ceta^T ce exista in aceste 
locurT, in timpurT vechT. 

Plopul, cdtun, aparfinind com. 
Pegeni, pi. GilortuluT, jud. Gorj, 
situat pe valceaua piriuluT cu a- 
cela$I nume, pe o suprafa^a de 
95 hect., din care 35 hect. pa- 
dure, 20 hect. arabile, 30 hect. 
finefe, 3 hect. livezT de pruni 
$i 7 hect. izlaz. 

Are o populate de 43 fami- 
liT, sau 140 suflete, din care 40 
contribuabill. 

Locuitoril sunt improprietariflf 
dupa legea rurala, afara de vr'o 
3 familiT de mo^neni. El poseda : 
1 5 plugurT, 20 ^are cu bol, 80 
vite marl cornute, 5 cal, 100 of, 
13 capre ?i 17 rimatorT. 

Comunicafia in acest catun 
se face printr'o $osea comunala 
ce o strabate. 

In catun se gasesc : 4 pufurT 
$i 2 fintini. 

Plopul, sat, facind parte din com. 
rur. Hirsa, pi. Podgoria, jude^ul 
Prahova. Are o populate de 
371 locuitorl; o biserica, cu hra- 
mul Sf. Erarhl, fondata in 1 860. 

Plopul, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul 
Rimnicul, catunul com. Dealul- 
Lung, situat in partea de N., 
pe malul drept al rlulul Rimna, 



la 1 kil. $i 600 m. spre N. de 
cat. de re§edin{a, Peleticul. Are 
o intindere de 650 hect., cu o 
populate de 65 familiT, sau 252 
suflete; o biserica. 

Plopul, sat, facind parte din com. 
Moto^eni, pi. St&ni§e$ti, jud. Te- 
cuciu, cu o populate de 14 fa- 
milil, saQ 56 suflete. 

E situat la 3 kil. $i 570 m. 
de re§edin{a com. Este nou, in- 
fiin^at pe mo^ia statuluT. 

Plopul, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Cabe?ti, spre 
S.-E. de satul Cabe?ti, la mar- 
ginea judetuluT. 

Plopul, makala, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Amara^ti, in 
satul Amara?ti. 

Plopul, lac, in partea de N. a 
com. Peri§orul, jud. Braila, care 
se intinde pana in C. F. Braila- 
Buzau. Are o intindere cam de 
4 kil. patrafT. 

Plopul, virf de munte, in jud. 
Bacau, pi. Muntele, com. Dar- 
mane^ti, pe teritoriul satuluT 
Plopul. 

Plopul, fir de munfl, in jud. Ba- 
cau, pi. MunteluT, care iese din 
Podi?ul-Moine$tilor $i se prelun- 
ge?te pe malul sting al Trotu- 
$uluT, panS in fata TirguluT-Oc- 
na, trecind pe linga satul Plopul. 

Plopul, deal, in jud. Buzau, com. 
Vintila-Voda, cat. Lunca, aco- 
perit de padurea statuluT Vin- 
tila-Voda. 

Plopul, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, com. Novaci. Se inve- 
cine?te la N. cu muntele Rinca, 
la S. cu Corbul, la E. cu Cor- 
ne§ul-Mic ?i la V. cu apa Gi- 
lortuI. 



Digitized by 



Google 



PLOPUL 



775 



PLOSCA 



Plopul, munte, in jud. Suceava, 
com. Bogdane^ti. 

Plopul, mo fie a statu luT, in jud. 
Bacdu, pi. MunteluT, com. Dar- 
mane?ti, care seintindepe dreap- 
ta Trotu^uluT. A fost proprie- 
tatea manastirel Taziaul (jud. 
Neamtu). 

Plopul, p&dure, ,trup din padu- 
rea statuluT Muncelul, jud. Te- 
cuciti. Are o intindere de 80 
fclcT. 

Plopul, piria, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. Darmane$ti, care 
curge pe teritoriul satuluT cu a- 
cela$T nume. I$T are obir?ia in 
MunJil-PlopuluT §i se varsa in 
Trotu?,^pe stinga. 

Plopul, piriU, ce izvore$te din dea- 
lul Icleanul, jud. Gorj. Curge 
de la N. la S., udind catunul 
cu acela^T nume; intra in jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Ca- 
preni ; strabate com. Capreni, 
de la N.-V. la S.-E. ?i se varsa 
in dreapta AmaradieT, pe terito- 
riul comunel Capreni. La^imea 
piriulul e de 2 m. 

Valceaua acestuT piriu, pe care 
este situat catunul Plopul, are 
o largime de 600—800 m. 

Plopul, piriU, uda partea de N. 
a com. Constant! ne$ti, pi. Ve- 
dea-d.-j., jud. Olt, §i se varsa 
in girla Plapcea-Mare, tot in 
com. Constantine?ti. 

Plopul, piriti, uda com. Pose^ti, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, ?i 
se varsa in girla Zetetinul, cu 
care impreuna se varsa in riul 
Bisca. 

Plopul-luI-Agapie, pddtire, si- 
tuata la S. de Movileni-d.j., jud. 
Tecuciti, pe Malul-SiretutuT, in 
partea de N. a Cuhalmulul. 



Plopulul (Balta-), catun, al com. 
Stilpul, jud. Buzau, format din 
insurafeT improprietarip pe mo- 
?ia Cucuteni-Pirscoveni. Are 180 
locuitorf ?i 33 case. E a$ezat 
aproape de bariera ora^uluT Bu- 

zaa. 

Plopulul (Balta-), saQ Cucute- 
ni-Ptrscoveni, mofie, in jud. 
Buzati, com. Stilpul, fosta pro- 
prietate a statuluT, pendinte de 
Episcopie ; parte s'a dat insura- 
{eilor/iar 410 hect. s'ati vindut 
deosebit $i s'au incorporat cu 
mo?ia Stilpul - Monteorul. VezT 
Cucuteni. 

Plopulul (Dealul-), deal, la E. 
de com. Ote$ti-d.-s., pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Plopulul (Fa{a-), munte, in jud. 
Buzao, com. Ru§iava$ul,'cat. Mu$- 
celul-figanul, cu padure $i izlaz. 

PlQpuluI (Plrtul-), piriU, jud. 
Suceava, izvore?te de sub mun- 
tele Rusul $i se varsa in Moi$a, 
drept Gura-TrestioareT (5 kil.). 

Plopului (Valea-), vale, jud. 
Olt, izvore§te de la E. de com. 
Ote^ti-d.-s., $i se varsa in girla 
Cungrea-Mica, pe {annul sting, 
tot in raionul comuneT Ote?ti- 
d.-s. 

Plopului (Vllceaua-), vilcea, se 
varsa in riul Muereasca, in ra- 
ionul comunel Muereasca-d.-s., 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Plosca, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Baile?ti, la 52 kil. S. V. de Cra 
iova ^i la 55 kil. de re^edinfa 
pia?el Baile?ti. 

Situata pe $esul $i pe malul 
drept al riului Dasna^uiul. 

Se ?nvecine§te la E. cu com. 
Cirna, de care se desparte prin 
riul Dasna^uiul ; la V., cu com. 



Bistreful ; la N.-V., cu com. Ur- 
zicu^a ?i la S., cu Balta-PopiT 
SaQ Calugarul. 

Limita linieT de N. incepe de la 
Brani§tea - Bistre^uluT, $i merge 
pe loc §es pana la drumul Goi- 
cea-Mare. 

Limita liniel de S. incepe de 
la Valea-cu-Hotarul ?i trece in 
tot lungul sati prin Balta-PopiT, 
pana la movila Strimtura. 

Limita liniel de E. incepe de 
la drumul Goicea-Mare, trece 
prin movila Popiciul, pana la mo- 
vila Strimtura. 

Limita linieT de V. incepe de 
la Brani$tea-Bistre{uluT, mergind 
pana la Valea-cu-Hotarul. 

Terenul comunel este $es; nu 
are de cit la hotare cite-va mo- 
vile intre carl movila Popiciul, 
movila Strimtura ?i o mica va- 
le, numita Valea-cu-Hotarul. 

Este udata Dasnafuiul, care se 
scurge in Balta-PopiT, linga satul 
Plosca. 

Balta-PopiT, sau Calugarul, in- 
cepe de la comuna Bistrejul, 
trece pe linga comunele Plosca, 
Cirna, Mace^ul-d.-j., Gighera §i 
se termina in com. Nedeia, a 
vind o lungime de 8 kil. $i o 
la^ime de 3 kil. 

Cind Dunarea se revarsa i$T a- 
mesteca apele cu Balta - Popil, 
inundind pamtntul. 

Pe la 1875 comuna Plosca 
ftcea parte oa catun din com. 
Bistre^ul. De la 1876 este com. 
deosebita. 

AzT se compune dintr'un sin- 
gur catun numit Plosca, care este 
$i catun de re$edin{a. 

Are o populate de 1068 su- 
flete; o biserica de zid, fondata 
la 18^9 de locuitorT, deservita 
de 2 preoflf $i 2 cintareflf ; o $coa- 
la mixta, ce funcfioneaza din 
1879 §1 s'a frecuentat in 1899 — 
900 de 49 copiT. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 91 locuitorTimpaminteni^T, 



Digitized by 



Google 



PLOSCA 



776 



PLOSCA 



iar dupa cea din 1879 sunt 11 
insured. 

Suprafafa intregulul teritoriu 
comunal este de 2500 pog., din 
care : 200 pog. izlaz, 100 pog. 
finea^a, 150 pog. pamint necul- 
tivat §i lac, 2050 pog. p&mint 
arabil. 

MosiaPloscaaparJine statului, 
Si se arendeaza cu 15500 lei. 
Supafafa ramas& este de 140 
hect. sau~8798 m. p. Apar^inea 
manastird Hotarani. 

Viile apar^in locuitorilor; au 

suprafafa de6o pog. ?i produc 
vin ro?u. " 

Meseriasi : 2 fierarT, 1 timplar, 

1 croitor si 1 cizmar. 
CirciumT sunt 5. 
Budgetul com. e la veniturT 

de 1847,85 lei ?i la cheltuelr, de 
1673,12 lei. 

Vite: 240 vite cornute, 91 oT, 
18 cai. 

Comunicatia se face prin 50- 
sele comunale, care pun comuna 
in legatura la E. cu Cirna, peste 
piriul Dasna^uiul, la S.-V. cu 
Bistri$u1, iar la N.-V. cu Covetul. 

In timpul razboiuluT romino- 
ruso-turc, in lunile Iunie $i Iu- 
lie 1877, se afla postata aid 
compania 3, din batalionul 3 
de vinatorf. 

Plosca, com. rur., in jud. Tele- 
orman, pi. Tirgulul, pe valea 
Vedel, pe partea dreapta. Se 
invecine$te: la N., cu Parul-Ro- 
tund, de care se desparte prin 
riul Vedea; la S.-V., cu com. 
Pirlita; laS., cu com. Bogdana; 
la E., cu com. Buzescul; la V., 
cu com. Belitori $1 la N.-V., cu 
com. Peretul. 

Are un catun, Plosca-d.-j., la 
800 m. spre E., tot pe aceeasi 
vale cu satul Plosca. Acestcat. 
forma com. osebitapana in 1884. 

Intinderea comunel, cu a mo- 
siilor de pe dinsa, este de 6400 
hect. Proprietarii principal! sunt: 



in com. Plosca d.-s., d-nul Radu 
Grigoriu care poseda 500 hect. 
arabile; in Plosca-d -j., statul 
care are 3500 hect. pamint a- 
rabil ?i 100 hect. padure. 

Locuitori improprietariti in 
comuna sunt: in Plosca-d. -s., 
129, pe 700 hect. $i in Plosca- 
d.-j., 171 locuitori, pe 445 hect. 
Padurea statului poarta nu- 
mirea de «P&durea-luI-Varz£». 
Are arbor! gro^i, gorun ^ cer. 
Pe pSmintul cedat locuitorilor 
se afla cam 100 hect. padure. 
Viile sunt in intindere de 100 
hect. 

PSmintul acestd comunetrece 
printre cele superioare pentru 
agricultura. 

Are o populafiune de 2429 
suflete, din care 537 contrib. ; 
o scoala, in cat. Plosca-d.-j., 
condusa de un investor ?i fre- 
cuentata de 23 elevl; o bise- 
rica, cu 2 preoflf ?i 2 cintaretl. 
Ocupa^iunea locuitorilor este 
numal agricultura, iar femeile 
se ocupa put/in cu cre^terea 
gindacilor de rr.atase $1 cu tot 
felul de {esaturl. 

Vite: 1052 vite marl cornute, 

529 cat, 346 pord $i 3552 01. 

Budgetul com. e la venituri 

de lei 4018 si la cheltueli, de 

Id 3999, banl 76. 

$oseaua jude^eana Rosiori- 
Alexandria strSbate comuna in 
toati lungimea s i o pune in 
legatura la N.-V. cu com. Pe- 
retul si la E. cu com. Buzescu. 
Cu com. Pirlita, la S.-V., si la 
N., cu cat PSrul-Rotund, panS 
in riul Vedea, se leag& prin 
cai vecinale. 

E situata intre doua orase, 
Alexandria, la 17 kil. si Ro- 
S*iori, la 15 kil. 

Pe marginea com., de la N.-V. 
spre S.E., trece Brazdalul- No- 
vac (v. a. n.), care aci prezinta 
o deosebita adincime; pe tim- 
puri ploioase se formeaza pe 



aceasta brazda un s' v °iti care 
curge cu repeziciune spre riul 
Vedea. Brazda-luI-Novac ia de 
aci direcjiunea spre orasul Ale- 
xandria, pe lingS comunele Pe 
retul, Buzescu si Nanovul. 

Pe dealurile de la S.-V. co- 
mund sunt cite-va magurl, de 
micS. important : Magura-cu- 
Pirliturl, Magura-cu-MarScinl si 
altele. 

Satul Plosca se gaseste men- 
{ionat in secolul trecut ; nu avea 
pe atund nici un catun alipit. 

Plosca, sat, j id. Dolj, pi. Bai 
lesti, com. Plosca, cu resedinfa 
prim&riei. 

PlOSCa, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Teleorman, pl.Tirgul, cat. Plosca, 
pe linia Rosiori- Alexandria, pusa 
in circulate la 2 Decembrie 
1895. Se afla intre stabile Pe- 
retul (4.2 kil.) si Buzesti (6.9 kil.). 
Inalfimea deasupra nivelului 
Mard de 59 ,n ,75. Venitul aces- 
td stafil pe anul 1896 a fost 
de 1 67 1 7 Id, 30 banl. 

Plosca, da ltd, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul com. Pisica, 
S*i anume pe acela al catunulul 
Azacliu, formats de Dun&re in 
vre-o rev&rsare anterioar&; are 
forma unel plosti de vin; co- 
munica cu balfile Lafimea si 
Mocanul; este inconjurati cu 
stuf; are 140 hect. intindere si 
confine peste, s^ 110 ^ ?i cara- 
cuda. 

Plosca, mosie a statului, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Plosca, 
arendata cu 15500 Id anual. 

Plosca, riii, izvoreste din drep- 
tul com. Gradistea, jud. Gorj, 
din Dealul-Muerei si curge de 
la N. la S. intre Dealul-Muerei 
Si Dealul-Boulul, in jud. Dolj. 
Intr& in jud. Dolj la com. 



Digitized by LiOOQ IC 



PLOSCA 



777 



PLOSCUJENI 



Zaicoiul ?i trece prin satele 
Halange$ti, Pirvule^ti $i Dinciu- 
le?ti. Se incarca in aceasta com. 
pe malul drept cu Ploscufa, 
patrunde in com. Talpa§ul, de 
unde se incarca pe stinga cu 
piraiele : Fr^eni,Vraga, Nistoiul, 
Copacioasa, Valea -Satulul $i 
Baicocioasa, iar pe dreapta cu : 
Turtureaua, Vilsanul, Lupoaia, 
Stinaca, Mierleasa, Vaca, Sta- 
nuinul $i Corlea. In dreptul 
satulul Soceni ?i com. Talpa?ul, 
are un vad $i doua podurt. 

La e$irea din com. Talpa^ul, 
patrunde pe teritoriul com. 
Amara$ti, curgtnd prin centrul 
ei, cu direcfiunea de la N.-S. 
Are 4 vadurl $i I pod intre 
satul F£rca?ul $i mahalaua Plo- 
pul. In com. Amara^ti se vars& 
pe stinga Amaradiei, in punctul 
numit Gura-PIo?teI, infa^acom. 
Melirie?ti, din pi. Amaradia. 

Plosca, vale, prin care curge pi- 
riul cu acela^I nume, pi. Gilor- 
tul, jud. Gorj, in partea despre 
E. a comunei Piscoiul, formats 
de dealurile : Muerel $i BouluT. 
Pe ea se afla situate comunele 
Obir^ia ?i Radine^ti. Se intinde 
$i in jud. Dolj, de la comuna 
Zaicoiul p&n& la virsarea Plot- 
ter in Amaradia, la com. Ama- 
ranth 

Plosca, vdlcea, izvore?te din Dea- 
lurile Spete?tilor $i Muerel, co- 
muna Gr&di?tea, pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea, ?i se varsa in riul 
Amaradia de Gorj. 

Plosca-de-jos, cdtun, in jud. Te- 
leorman, pi. TirguluT, care pana 
in anul 1891 a fost comuni se- 
parata. AtuncT a fost alipita cu 
com. Plosca-d.-s., formind amin- 
doua o singurS comuna sub 
numele de Plosca. 

Are o populate de 1260 lo- 
cuitorT, din carl 217 contrib. 



Plosca-de-Sus, catun, in jud. 
Teleorman, pi. Tirguluf, care 
formeaza com. Plosca cu Plos- 
ca-de-Jos. 

Are o populate de 1300 su- 
flete, din care 320 contribuabill. 

Plosca -Grecenilor, parte din 
mosia Plosca, jud. Teleorman, 
care aaparfinut alta-data familiel 
Grecenilor. 

Plosca-P&rul-Rotund, corp din 
mosia statulul Plosca, jud. Te- 
leorman, com. Plosca, fosta a- 
vere a decedatel Safta Castri§. 

Ploscari, vechie numire a catu- 
nulut Catia$ul, com. Paltineni, 
jud. Buz&G. 

Ploscarul, sat, facind parte din 
com. rur. Valea-Mare, pi. Rtul- 
Doamnel, jud. Mu^cel. 

Are o populate de 168 lo- 
cuitorl. 

Legenda spune ca locul pe 
care azl se afla acest c&tun, 
era ocupat numal de paduri, 
carl serveau de refugiu tirgove- 
{ilor din Pite^ti $i altor locui- 
torl de la cimp, in timpi de 
r&zmirit&. Parte din ace?ti re- 
fugiaflf s'au stabilit aci ?i se o- 
cupau cu fabricarea de plo$tI. 

In Valea-PIoscarului sunt iz- 
voare ce con^in oxid de fier $i 
de arama. 

Aci se v&d urme din schitul 
Virgaluiul. 

Plosc&ria, vale, izvore$te de la 
S.-E. de comuna Valea-LungS, 
plaiul Prahova, jud. Prahova ?i 
se varsa in valea Priboiul, tot 
in raionul com. Valea-LungS. 

E acoperita cu padure, pro- 
prietate a d-luT G. Gr. Canta- 
cuzino, avind livez! ?i p^une 
pentru vite. 

I Ploscila, movild, in jud. ?i pi. 



Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Congazul, situate pe un virf 
nordic al dealulul din Fundul- 
G&vanulul, in partea sudica a 
pla$el §i cea estica a comunei ; 
are 122 m. inal£ime ; e acoperita 
cu verdeaja §i dominS satul Con- 
gazul $idrumul Congazul — Sari- 
Chioi. 

PlOSCUja, piriil, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Zaicoiul, izvo- 
re$te din Dealul-Magurilor, in 
dreptul satulul Halinge^ti, cur- 
ge prin satul Diacone?ti, cu 
direcfia de N.-E.-S.-V., trece in 
satul Zaicoiul, cu direcfia de 
N.-S,, pana in dreptul scoalei 
primare din acest sat, apol se 
indreapta cu direc^ia spre E., 
pan a la varsarea sa pe dreapta 
riului Plosca, in dreptul satulul 
Dinciule^ti. 

Se incarca pe dreapta cu pi- 
raiele : Adincata, Viul, Stejarul 
$i Geamana. In stinga prime^te 
piriul Scroafa. In tot lungul luf, 
piriul Ploscuja este despar^it 
de valea riului Plosca, prin Dea- 
lul-Viilor. 

Ploscuteni, com, rur., pi. Ber- 
heciul, jud. Tecuciu, situata pe 
valea Siretuluf, in partea de E. 
a $oselei ce merge din Nico- 
re^ti la Homocea, la 34 kil. de 
capitala jude^ului $i la 24 kil. 
de re^edinfa pla^ef, in partea 
de N.-V. a jude^ulul. 

Are o populate de 245 fa- 
milil, sau 900 suflete, din care 
194 contribuabill. 

Locuitoril sunt Ungurl, avind 
$i o biserica catolica, situata 
in partea de N. a satulul. 

Are o $coala, care dateaza de 
la 1879, frecuentata de 33 copil. 

Vite sunt: 240 bol, 224 vaci, 
94 caT, 12 capre, 498 ol, 224 
porci. 

Intinderea terenuluT cultivabil 
e de 1045 hect. 



Digitized by 



Google 



PLO?TINA 



778 



PLUGOVA 



Veniturile $i cheltuelile com. 
se urea la 3012 leT, 13 banl, 
anual. 

O ?osea judejeana leaga Plos- 
cufeni cu Homocea, la S., ?i 
Poiana $1 Buciumeni, la N. 

E brazdata de un singur deal, 
cu numele satulul, care se intinde 
in parlea de E. pana la com. 
Buciumeni. 

Un pod de vase umblator 
leaga satul Ploscu^eni cu Adju- 
dul, trecind la Siret la punctul 
numit la Companie. 

Se margine^te la N. cu com. 
Homocea, la S. cu com. Buciu- 
meni, la E. cu Dealul Cucue^i- 
lor, $i la V. cu riul Siretul. 

Unguril de aid sunt adu$I la 
1820 de Alex. Bal$, din com. 
Valeni (jud. Bacau). 

Plo§tina, com. rur. §i sat, in jud. 
Mehedin^i, pl. Motrul-d. s., la 44 
kil. de ora$ul Turnul-Severin, 
situata pe vale. Se margine^te 
la E. cu com. Micule$ti, la S. 
cu com. Bro^teni $i Flore?ti, la 
V. cu com. Lupoaia §i la N. 
cu com. Ro§iata. Satul Plo^tina 
formeaza comuna cu satul Me- 
ri?ul ?i mahalalele Cire$ul $i 
Porceasca, avind 1200 suflete, 
locuind in 230 case. 

Pamintul este destul de pro- 
ductiv. 

Locuitoril posed& : 62 plugurl, 
104 care cu bol, 12 caru^e cu 
cal; 100 stupl. 

Prin comuna trece $oseaua 
jude{ean& Turnul-Severin-Bujo- 
rescul-Tirgul-Jiul ul. 

Are 3 bisericl, deservite de 
3 preoflf §i 4 cintarefl; o ?coala, 
condusS de 1 invafator, frecu- 
entata de 35 elevl; 3 circiuml 

Budgetul comunei e la veni 
turl de 2887 lei; iar la chel- 
tuell, de 1295 lei. 

Vite : 700 vite marl cornute, 
30 cat, 600 ol ?i 500 rimatorl. 

Riul Motrul uda com. in partea 



de S. §i piriul Plo$tina, care se 
formeaza din izvoarele ce es 
din Dealul- Bujoresculul, uda 
Plo^tina, trecind prin mijlocul 
satulul $i se varsa in riul Mo- 
trul. 

Dealurl mal principale sunt : 
Dealul-Micule$tilor $i dealul Pri- 
goroiul. 

In comuna se fac 2 bilciurl 
an u ale : unul la Sf. Hie $i altul 
la Sf. Maria-Mica, {mind fie-care 
3— S zile. 

In comuna Plo^tina, satul Me- 
ri$ul, se gasesc mine de car- 
bunl. VezI satul Meri^ul. 

Plo§tina, catun al com. Goide^ti, 
jud. Buzaii, cu 70 locuitori, lo- 
cuind in 18 case. 

Plo^tina, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Godeni, situat la 3 
kil. spre S.-V. de Godeni, cu 
o populate de 388 suflete, lo- 
cuind in 101 case. 

Copiil din sat urmeaz& la 
$coala mixta din satul Godeni. 

Plo§tina, mahala, in com. rur. 
Pruni^ori, pi. Ocolul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Plo§tina, deal, jud. Bacaa, pi. 
Trotu?ul, desfacut din $ira dea- 
lurilor de pe stinga Lezunjulul, 
care se afla pe hotarul comu- 
nelor Groze^ti $i Hirja. 

Plo^tina, mo§ie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Go- 
deni, satul Plo^tina, apar^inind 
mo^nenilor. 

Plo^tina, padure, in jud. BuzaQ, 
com. Goide?ti, cat. Plo^tina, pe 
mo?ia Fa^a - Malulul ; are 500 
hect, in mare parte acoperita 
cu brazl. 

Plo§tina, piriU, in com. rur. PI05- 
tina, pl. Motrul-d. -s. ; se formea- 



za, din izvoarele dealulul Bujo- 
rescul $i se varsa in Motrul. 

Pl0§tinu{a, munte, acoperit cu pa- 
dure, in com. rur. IlovS^ul, pl. 
Cerna, jud. Mehedin^i. 

Plotone§ti, sat, in partea de E. 
a com. Urla^i, pl. Mijlocul, jud. 
Falciu, la 700 m. de satul de 
re$edin{a, Uflafi, de care e des- 
par^it prin dealul Elanul. Situat 
pe un podi? ?i o vale, care se 
deschide spre S., pe o supra- 
fa{a de 1000 hect., are o po- 
pulate de 63 familil, saQ 289 
suflete, din care 48 contribua- 
bill; o biserica. 

Pe mo?ie este o padure in in- 
tindere de 429 hect. 

Plotone§ti, fes, in marime cam 
de 40 hect., spre S. de satul 
Plotone$ti, com. Urla{i f pl. Mij- 
locul, jud. Falciu. 

Plotunul, piriil, in jud. Neamju, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- 
rigul, izvore^te din muntele Pe- 
tru-Voda $i curge spre N. prin- 
tr'o strimtoare de stincl inalte 
$i salbatece. Se varsa pe dreapta 
piriulul Ozana, in apropierea 
satulul Plutonul. v 

Acest piriu se mal nume^te 
$i Petru-Voda. 

Plugari, sat, in partea de N. a 
com. $ipotele, pl. Bahluiul, jud. 
Ia?i, situat pe valea Miletinul, 
in stinga piriulul. S'alnfiin{atcam 
pe la 1828, cu locuitori venial 
din diferite localita^I. 

PlugSre^ti, numire ce se da 
unel parfl din satul Tufeni, in 
partea despre com. StoborS^ti, 
jud. Teleorman. (VezI com. Tu- 
feni). 

Plugova. VezI com. rur. Podeni, 
jud. Mehedin^i. 



Digitized by 



Google 



PLUMBUITA 



r:o 



PLUTEI (VALEA-) 



Plumbuita, sat, in jud. Ilfov, pi. 
Dimbovi^a, facind parte din com. 
rur. Colintina-Fundeni, situat la 
N.-V. de Colintina, pe malul 
drept al riulu! Colintina. 

Legenda spune ca in urma 
mazilire! lu! Leon-Voda, Radu, 
fiul lu! Alexandru Ilia?, fu de- 
semnat de Sultan s& ocupe tro- 
nul Jarel. El intra in Jara cu o 
oaste compus& de Moldoven!, 
Tatar! §i Turd. Mateiu Basa- 
rab, care ocupase tronul fare! 
cu o luna ma! inainte, i! lese 
cu armata intre Plumbuita ?i 
Dude?ti, la 26 Octombre 1632. 
Aci se dete lupta, $i dupa cum 
ne spune cronica: «Fost-a(i rSz- 
boiu mare de diminea^a pana 
seara, fost-aii Tatar! mare nri- 
vala §i au dat Dumnezeu spre 
seara ca izbinda a fost a lu! 
Mateiu-Vodi; iar Radu-Voda au 
dat dosul, fugind cu capul gol 
§i multe trupur! au cazut jos 
de sabie. Facutus'au din tru- 
purile acelora o movila mare, 
in marginea ora?ulu! despre Du- 
de$ti, ca sa se pomeneasca*. 
(Gr. G. Tocilescu). 

Are o bisericS, cu hramul 
Na^terea Sf. loan, care a ser- 
vit de manastire, a?ezata pe un 
loc care domina toata partea 
de N.-E a ora^ulul. Dejurim- 
prejur are zidur! mar! §i case cu 
doua rindur!, astaz! ruinate, a$a 
ca pare a fi fost o cetajuie. Din 
odoarele vech! date de fondator 
nu se ma! g&se$te nimic. S'a 
redus la bisericS de mir $i e 
deservita de 2 preojl ?i 2 cin- 
tareflf. 

Ma! inainte manastirea Plum- 
buita era punct intarit ?i se lega 
cu cetatea Curtea-Vech!e (Ion 
Ghica). 

La anul 1821, Sava, aflind 
despre venirea Turcilor s'a in- 
tarit provizoriu in manSstirea 
Plumbuita. 

Suprafata satulu! e de 191 

63C17. March Dic{ion:u Geograftc. Vol. IV. 



hect., cu o populate de 288 
locuitorl. 

Statul are 140 hect. §i locui- 
tori! 51 hect. Se cultiva 1 5 hect. 
vie. Locuitori! rezerv& 10 hect. 
pentru izlaz. 

Comerciul se face de 15 cir- 
ciumarl. 

Sunt aci 3 zalhanale $i 1 pod 
statator. 

Plumbuita, pddure, a statulu!, 
in intindere de 75 hect, pen- 
dinte de com. Colintina Fun- 
deni, pi. Dimbovi{a, jud. Ilfov. 

Plu§Cul-de-Apus, cdtun, pen- 
dinte de com. Andree^ti, pi. 
Gilortul, jud. Gorj, la N. com. 
Aninoasa, pe o suprafata de 
450 hect., din care 120 hect. 
padure, 200 hect. arabile, 120 
hect. fine^e, 5 hect. vie, 3 hect. 
livez! de prunl $i 2 hect. izlaz. 

Are o populate de 65 fami- 
li!, saG 280 suflete; o biserica 
de lemn, reftcuta de locuitorl 
la 1823. 

Locuitori! sunt parte mo$- 
nen!, parte improprietaritf dupa 
legea rurali. E! poseda : 30 
plugurT, 35 care cu bo!; 145 
vite mar! cornute, 9 caf, 210 
ol, 5 capre ?i 65 rimatorl. 

Comunicafia se face prin $0- 
seaua judefeana T.-Jiul-Spahii 
(Dolj). 

Pe teritoriul catunulu! se afla 
stasia Bibe?ti, a cae! ferate Fi- 
lia^i-T.-Jiul. 

Plu§cul-de-R&sarit, cdtun, al 
com. Andree?ti, pi. Gilortul, jud. 
Gorj, situat pe §es, pe malul 
sting al riulul Gilortul $i spre 
S.-E. de catunul Andree^ti, pe 
o suprafafa de 270 hect., din 
care : 99 hect. padure, 100 hect. 
arabile, 66 hect. finefe, 4 hect. 
vie, 2 hect. livez! de prun!. 

Are o populate de 35 familil, 
sau 157 suflete. 



Locuitori! sunt mo?nen!. El 
poseda: 13 plugurl, 16 care cu 
bo!, 95 vite mar! cornute, 5 ca!, 
ISO ol, 30 capre §i 40 rimitorl. 

Comunica^ia in acest c&tun se 
face printr'o $osea comunala 
care il leaga de c&t. Scoica, 
pendinte de com. S&ule$ti. 

Pluta, com. rur. $i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., la 7 
kil. de ora$ul Turnul-Severin. 
Se m5rgine?te la E. cu com. 
Gura-Motrulu!, la S. cu com. 
Piria; la V., cu com. Cosova^ul- 
de-Motrul; la N., cu com. Buto- 
e?ti. 

Satul Pluta formeaza com. 
cu catunele finnan ?i Buice^ti, 
avind o populate de 2000 su- 
flete, locuind in 350 case; 2 bi- 
seric!, deservite de 2 preoflf $i 
2 cintare^i; o $coala, condusl 
de 1 investor $i care a fost fre- 
cuentata in 1899 — 900 de 65 
elev!. 

Locuitorif poseda : 80 plugur!, 
126 care cu bo!, 16 cSru{e cu 
ca!; 60 stupl. 

Prin com. trece ?oseaua Co- 
sovatul-de-Motiu — Pluta — Gura- 
Motrulu!. Are o $osea care o lea- 
ga de gara Butoe^ti, care este 
cea ma! apropiati de comuna. 

Budgetul com. e la venitur! 
de le! 1828 ; iar la cheltuel!, de 
1 1 46 le!. 

Vite : 700 vite mar! cornute, 
800 o!, 41 ca! §i 600 rlmStor!. 

Prin com. trece riul Motrul, 
ce o uda in partea de N., ?i 
piraiele DrSganelul §i Pluta. In 
oga^ul Floare! din com., se ga- 
sesc rama?i^e antidiluviane. 

Pluta, sat, cu 50 locuitorl, jud. 
Arge$, pi. OltuI, flcind part«: 
din com. rur. Scheiul. 

Plutei (Valea-), vale, izvore?tc 
din dealurile com. Vlade?ti, pi. 
Ocolul, jud. Vilcea, ?i se varsA 

99 



Digitized by 



Google 



PLUTEI (VALEA-) 



780 



POBORUL 



Jn riul RJmnicul, in raionul co- 
munei. 

Plutei (Valea-), vale, izvore^te 
din dealul Fa^a-Pietrei, com. Va- 
lea-Lunga, plaiul $i jud. Prahova, 
%\ se varsciin riul Cricovul-Dulce. 

Plutonul, satuc, in jud. Neamju, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- 
rigul, situat pe valea cu acela^T 
nume $i a piriulul Ozana, in 
drumul ce duce de la satul Pi- 
pirigul, peste muntele Petru- 
Voda. 

Are o populate de 91 su- 
flete; o biserica de lemn, de- 
servita de 1 preot $i 1 dasc&l. 

Vite sunt: 18 bol, 12 vacT, 
300 ol, 10 cal, 20 rimatorl $i 
25 juncT. 

Legenda spune ca, odinioara, 
pe valea piriului unde se afl& 
acum acest sat, se afla numat 
o cSsu^l in care locuiau pescaril 
ce au g&zduit $i calauzit pe Pe- 
tru-Voda Rare? in fuga sa peste 
hotar, in $ara Ardealulul. 

Poarca, piriii, ce curge prin pi. 
Siretul-d.-j., com. Hociungi, Por- 
ce?ti ?i Sacueni, jud. Roman. 
Izvore?te de la V. de satul Ho- 
ciungi, din dealurile ce separa 
jud. Roman de jud. Neamfu. 
Curge de la S.-V. spre N.-E. ?i 
uda satele Hociungi §i Cioca- 
ne§ti, unde prime§te pe dreapta 
piriul Puiul $i satele Porce^ti $i 
Sacaleni, dupa care apoi se u- 
ne$te cu Piriul-Butnare§tilor ?i 
se varsa in piriul Valea -Neagra, 
la E. de satul Mircesti (com. 
Sacueni). 

Poarta, sad Poarta - Leonti- 
ne§ti, sat, in jud. Bac£u, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Leontine?ti, 
situat in valea Tazlaulul-Sarat 
$i pe coasta dealulul Chiricu?ul, 
la 1 kil. $i 150 m. de satul Le- 
ont'me$ti (?coala). 



Are o populate de 50 su- 
flete $i 3 circiuml. 

Vite: 4 cai, 19 vite man cor- 
nute $i 4 porcT. 

Poarta-Traiana. Vezt Riul-Va 
dulul, trecatoare, jud. Vilcea. 

Poarta-de-Vlnt, deschizatura in- 
tre muntl, jud. Bac&u, pi. Tro- 
tu$ul, com. Dofteana, dintre cele 
doua Nemire, unde curentul dc 
aer este foarte tare, lucru cc 
a pricinuit aceasta porecla. 

Poborul, com. rur., jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-j., compusa din pa 
tru catune: Poborul, Girbaciul, 
Richi^eni §i Crefl, avind o po 
pulafiune de 1194 suflete, locu- 
ind in 240 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
4750 hect. 

E situata pe platourile dintre 
Plapcea-Mare ?i Plapcea-Mica, la 
30 kil. de capitala judejulul ?i 
la 12 kil. de a pia?el. 

In vechime s'a numit Pope^ti. 

Se spune ca, din satul Richi- 
{eni, jud. Arge?, a venit o fami- 
lie $i s'a a?ezat pe locul unde 
asta-zT e satul Richifeni, $i cu 
timpul au mat venit $i alp fu- 
garl, carl, gasind acest loc aco- 
perit cu padur! mar! §i ferit, 
s'ati a?ezat aci ?i au format co- 
muna numita azl Poborul. 

In fie-care catun este cite o 
biserica. Cea din cat. Girbaciul 
e de lemn, facuta la anul 18 10. 
Biserica din cat. Crep e con- 
struita de curind. In cat. Po- 
borul sunt 2 bisericT, una rezi- 
dita la anul 1880, care aparpne 
§i cat. Richtyeni, ?i alta zidita 
la anul 1844. Sunt deservite de 
4 preop. 

Locuitorit, pe linga agricul- 
tura, se mat ocupa cu dulghe- 
ria, brutaria, rotaria ?i cojocaria. 
El desfac produsul munce! lor 
la Slatina $i Pite^ti $i prin com., 



pe la comercianp. Vitele le vind 
la bilciurile de prin Opta?i, Cim- 
pul-Mare, Dra$ani ?i Slatina. 

Locuitoril sunt in cea ma! 
mare parte mo$nent. Numal cei 
din Girbaciul $i ctyf-va din cat. 
Cre{i, s'au improprietarit dupa 
legea din 1864, cind li s'au 
dat 133 hect., pe mo§ia D-lor 
G. Giuriadis $i Andrei Cre^eanu. 
Ef poseda : 49 cai, 65 epe, 408 
boT, 172 vacl, 25 capre, 2197 
ol ?i 369 porcT. 

In raionul com. e o moara de 
macinat cu aburi, a§ezata pe 
valea riulul Plapcica. 

Are o ?coala, frecuentata de 
28 copi!. 

Comerciul se face de cincl 
circiumarl. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
se urea la 3302 lei, 72 banl. 

Prin Pobor tree doua ?osele: 
Slatina Pite§ti, care o ieaga cu 
Pro fa, Spineni, Aluni^ul §i Cor- 
na^elul-Poborul, care trece prin 
comuna, %\ o leaga spre S.-E. 
cu Tatari ?i spre N.-V. cu Cor- 
na^elul. 

E brazdatade dealurile: Plap- 
ceT ?i PlapciceT, Vilturelulul, Ur- 
duroasel ^i CacoveT, care serva 
de cultura ?i pa$une; de Ma- 
gura, din gura vilcelel riulul 
Plapcea ; de Poiana, numita Sa- 
li$tea, care cade spre V. de cat. 
Poborul, $i de Poiana-Tirguluf, 
intre hotarul com. Poborul §i 
com. Albe^ti, unde se zice ca 
in vechime se facea ttrg. 

O uda riurile Plapcea $i Plap- 
cica ?i vaile Cacova ?i Viltu- 
relul. 

Se margine^te cu comunele: 
$uica, Spineni, Profa, Aluni^ul, 
Cornatelul, Albe§ti ?i Constan- 
tine^ti. 

Poborul, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela$I nume, pi. 
Vedea-d.-j., jud. Ok. Are o po- 
pulate de 700 locuitori; doua 



Digitized by 



Google 



POCHE$>Tl 



781 



POCIOVAU?JEA 



bisericl, una zidita la anul 1880 
§i cea-1'alta la anul 1844. 

Poche^ti, sat, fadnd parte din 
com. rur. Bro$teni, pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
3 1 8 locuitorl ; o biserica, fondata 
la anul 1848 de Dinca Diaconul- 
St. Popescu, Lica Prescura §i al^T. 

Cade in partea de S. a com. 
$i e udat de riul Cerna. 

E situat la 1 kil. de cat. $er 
bane^ti, unde e re$edin{a com. 
$i §coala. * 

Pochi-Dii, sat, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, spre S.-V. de Birlad 
pe piriui Birzota. Se numea 
mat inainte Nane^ti, iar acum 
Pochi-Dii, Pochi-Dia, Popi-Diel 
$t Popi-Dtf. Are 421 locuitorf. 
FormeazS o com. (com. Pochi- 
Dii), cu cit. Borode?ti. Se cul 
tiva viea pe o intindere de 19,50 
hect., din carl 1 i,50nelucr&toare. 
Comerciul se face de 13 per- 
soane. 

Pochi§cani, sat vechin, in jud. 
Covurluiu, com. Balinte$ti, pi. 
Horincea, cu vr'o 29 case. Vezi 
Balinte?ti, comuna. 

Pochi^cani, tnosie particular^, de 
3346 hect. in jud. Covurluiu, 
com. Balinte^ti, pi. Horincea. 

Pochi^a, sau Pochi^ul, sat, jud 
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-j., com. Gro- 
pile, situat pe dreapta Trotu- 
$ului, la 20 kil. de satul Gro- 
pile (re$edinfa). Are o populate 
de 208 suflete. Vite: 4 cal, 73 
vite marl cornute, 12 porci $i 
15 capre. 

Pocioasa, piriias, jud. Teleor 
man, incepe din dreptul com. 
Zimbreasca, de linga vilceaua 
Redea, curge pe valea Pocioasa 
?i se varsa in piriui Burdea, 
mal jos de com. Beoca. 



Pocioasa, vale, incepe de pe teri- 
toriul mo$ieI Miro$i, jud. ?i pi. 
Teleorman, se intinde cit-va para- 
lel cu Valea-Burdelsau Zbirglezei 
?i se abate spre com. Zimbreasca 
pe care o taie in dou&. Aci pri 
me$te apele adunate de prin iz- 
voare, formind piriia?ul Pucioasa. 
Se termini mal jos de com. 
Beoca. 

Pociovali^tea, com. rur., jud. 
Gorj, plaiul Novaci, la S. cat. 
Hiri$e$ti, situate pe ambele \Slt- 
muri ale Gilortului. 

E formats din 2 c&tune: Po- 
ciovali?tea $i Tomeni, pe o in- 
tindere de 1075 hect., din care 
37 hect. vie, 1 hect. padure, 
500 hect. arabile, 250 hect. faV 
ne{c ?i 278 hect. livezl. 

Are o populate de 175 fa- % 
milii, sau 731 suflete, din care 
91 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 50 plugurl, 
60 care cu bol; 2 cSru^e cu cat, 
637 vite marl cornute, 293 01, 
145 capre, 195 rim&tori; 80 
stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 875 lei, 30 banl, iar la chel- 
tuell, de 819 lei, 14 banl. 

Este udata prin centru de 
riul Gilortul. 

Comunicafia in com. se face 
prin §oseaua comunaia care o 
pune in legatura la N. cu No- 
vaci, laS. cu Ciocadia, cu Bum- 
be?ti-Pi{icul $i printr'o alta 90- 
sea vecinala, care o pune in co- 
munica^ie cu com. Anini§ul. 

In comuna sunt: 8 morl, 12 
pive, 10 joagare, S carciuml §i 
37 fintinl. 

Are 2 bisericl, din care una 
este fondata la 1732, dupa cum 
se constata din inscripfia facuta 
pe o cruce de lemn ce este in 
biserica; $i a fost reparata la 
1787, la 1832 ?i la 1855, du P a 
cum se vede dupa ni?te inscrip- 
{il din biserica. Ambele bisericl 



sunt deservite de 2 preo^I §i 1 
cintare^. 

La Pociovali^tea a fost o fa- 
brics de postav, infiin^ata in 
anul 1767 de vel-clucer Radu- 
Siatiaeanu, ?i care a fonc^ionat 
pana in anul 1 8 19. 

Pociovali§tea, catun de re$edin^a 
al com. cu acela?! nume, situat 
pe malul sting al Gilortului, 
plaiul Novaci, jud. Gorj. 

Are o suprafaja de 215 hect., 
cu o populate de 80 familil saQ 
400 suflete, din care 46 contri- 
buabill; I biserica,' deservitade 
I preot §i I dascal. 

Locuitoril posedS: 25 plugurl, 
20 care cu bol, 1 c.aru{a cu cal ; 
297 vite marl cornute, 17 cal; 
143 °*> 35 capre, 45 rimatorl; 
80 stupl. 

Riul Gilortul uda acest catun, 
in care sunt $i 15 fintinl. „ 

Pociovjali§tea, sau Trecatoa- 
rea oilor In Robe§ti, treca- 
toarexn Transilvania, jud. Vilcea. 
P'aci i$T tree mocanil oile. 

Pociovali^tea, coastade deal, pe 
care se afla situate catunele : 
Corbeanca, Machiaua, Oracul,* 
Ostratul ?i Sarindareanca, jud. 
Ilfov. Tncepe de linga catunul 
Dirza, com. Crevedia, $i are o 
lungime cam de 3 kil. pana in 
dreptul cat. Corbeanca, de unde 
ia direc{iunea catre E. 

Marginile dealului sunt acope- 
rite cu pa§unl. 

Pociovali§tea, pddure, la N. jud. 
ilfov, coprinsa intre Valea-Ca- 
lugarulul $i Valea - Viascioarei. 

Pociovali^tea, vale, prin care cur- 
ge piriui cu acela^I nume, la N. 
jude^ulul Ilfov. La CaldSru^ani, 
se impreuna cu Valea- Viasiel ?i 
formeaza balta Cadaru§ani, care 
se scurge in riul Ialomi^a la E. 



Digitized by 



Google 



POCOLENI 



782 



PODARl 



de com. Ferbin^i. Izvore^te din 
dreptul cat. Dirza, com. Cre- 
vedia, $i are o lungime de 5 
kil. pana in dreptul cat. Cor- 
beanca. Adincimea el, cind sunt 
apele mart, e de 2 m. in dreptul 
cat. Corbeanca ; in dreptul celor- 
l'alte catune raaf mica. L^imea 
albielede iotn. panain malurf. 
Pe dinsa create trestie ?t papurS. 

Pocoleni, sat nou, in jud. Sucea- 
va, com. Rada$eni, cu 131 locurl 
de case ale locuitorilor, carl au 
• cumparat locurl de cite 5 hect. 
A mat fost aci un sat purtind 
tot acest nume, ?i despre care 
se zice c& era populat cu Le$f. 

•Pocreaca, sat, in partea de S.- 
V. a com. Poiana-Cirnuluf, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, a$ezat in 
valea piriului Pocreaca, pe o sti- 
prafaja de 701 hect. $i cu o po- 
pulate de 120 familil, sau 643 
suflete. Locuitorif suntvechf ra- 
ze$f, carl se ocupa cu agricul- 
tura, cre^terea vitelor, cultura 
viilor $i a livezilor. 

Are o biserica, zidita la 1853, 
in locul alteia vechf, deservita 
de 1 preot $i 2 eclesiarhf; o 
$coala, infiinjata la 1865, cu lo- 
cal bun, zidit din piatra, frecuen- 
tata de^ 60 elevi ; 2 mori de apa 
§i o circiumS. 

Vite: 402 vite marl cornute, 
500 of, 82 cat, 50 capre ?i 150 
rimStorl. 

Locuitorii poseda : 40 pluguri 
$i 80 care cu bof ; 10 pluguri 
$i 5 c£ru{e cu cal ; 200 stupt cu 
albine. 

In marginea de N.-V. asatulul 
Pocreaca, pe muchia §i platoul 
dealulul cu acela^T nume, se vad 
ni$te $an{url largT, in care s'au 
g^sit: gloan^e, bucStl de c£r£- 
mizi, hirburf foarte groase, de 
diferite forme, $i monezl. Locui- 
torii numesc locul unde sunt 
aceste sanfurf, Cetatea. 



Pocreaca, piriil, izvore^te din 
padurea statului Slobozia, com. 
Poiana-CirnuluT, pi. Crasnajud. 
Vasluiu ; trece prin satul Po- 
creaca §i mai in jos se varsa in 
piriul Vaslue^ul. 

Pe toata intinderea lul are 
malurile foarte ridicate. 

Pocruia, com. rur. f in partea de 
V. a com. Tismana, plaiul Vul- 
canul, jud. Gorj. Se compune 
din catunele : Izvarna, Sohodo- 
lul ?i Pocruia, unde e $i re$e- 
din^a comuneT. 

E situata pe ?es, deal $i val- 
cele, pe o suprafa^a de 1962 
hect., din care 620 hect. padure, 
705 hect. arabile, 350 hect. fi- 
nea^a, 240 hect. izlaz, 22 hect. 
vit $i 32 hect. livezf §i prunf. 

Are o populate de 432 fa- 
milil, sau 1 864 suflete, din care 
340 contribuabili, ocupindu-se 
cu agricultura ?i cre?terea vi- 
telor. In timpui iernef, parte din- 
tr'in^ii se ocupa cu mica Indus- 
trie a lemnuluf, construind hir- 
' dae, putinf etc. 

Are o $coaia, fondata la 1859, 
frecuentata de 46 elevi ; 4 bi- 
sericf, din care una de zid ?i 
trel de lemn, deservite de 1 
preot $i 4 cintarep. 

Locuitorii poseda : 45 pluguri, 
J J care cu bof, §i 5 caru^e cu 
caf; 785 vite marl cornute, 134 
cai, 897 oi, 843 capre, 376 ri- 
matorl; 40 stupl cu albine. 

Budgetul com. e la veniturT 
de lei 1 840, banl 80, iar la chel- 
tuell de lei 141 5. 

Este udata de riurile: Po- 
croia, Sohodolul $i Izvarnu^a. 

Comunica^ia in comuna se 
face pe $oseaua vecinala, care o 
pune in comunica^ie cu Tismana 
la N.-E. ?i cu Costeni la S.-V. 

In Pocruia se gasesc : 3 mori 
pe apa, 15 pu^url ?i 2 fintinf. 

Pocruia, catun de re?edin^a, al 



com. Pocruia, jud. Gorj, sitjat 
in gura vae! cu acela$I nume, 
la 30 kil. de T.-Jiu, pe o su- 
prafa^a de 654 hect., din care : 
10 hect. padure, 105 hect. fine- 
fe, 170 hect. izlaz, 9 hect. viT 
§i 10 hect. livezf §i prunT. 

Are o populate de 182 fa- 
milil, sau 815 suflete, din care 
157 contribuabilf; 1 biserica de 
zid, fondata la 1850 $i 1 de 
lemn, ambele deservite de 1 
preot ?i 1 cintare^. 

Locuitorii poseda: 30 pluguri, 
50 care cu boi, 5 carufe cu cal; 
300 vite marl cornute, 40 cal, 
280 of, 123 capre §i I59rima- 
torf. 

In catun se gasesc 3 mori 
de apa $i 8 pu^urf. 

Pocruia, ptriU,]u&. Gorj, care iz- 
vore^te din fa{a plaiuluf de sub 
muntele Piatra-Taiata , curge de 
la N. la S.-E. pe valea cu ace- 
la$f nume; uda comuna Pocruia 
§i se varsa in Orlea, in drep- 
tul com. Costeni. 

Poc§e§ti, mo§ie nelocuita, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Galbeni. 

Podari, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, la 8 kil. de Cra- 
iova $i la 20 kil. de re?edin{a 
pla^ef, Segircea, situata pe §e- 
sul numit Jitia, intre dealui Cu- 
cul §i malul drept al Jiuluf. 

Se invecine^te la N. cu catu- 
nele Cirligul ?i Palilula, pen- 
dinte de com. Bucova^ul ; la S. 
cu com. Livezile; la E., cu co- 
muna Balta- Verde ?i la V. cu 
com. Virvorul. 

Este accidentata de urina- 
toarele dealurf izolate: 

Cosacul (325 m.), Solomon 
(305 m.), Vilcui (200 m.), Cu- 
cul (250 m.), Mocanul (175 m.). 
Dealui Cosacul este acopeiit 
cu padurf, iar cele I'alte cu vil 



Digitized by 



Google 



PODARl 



783 



PODECl (MOARA-DE-LA-) 



si fine^e. Aceste dealuri for- j 
raeaza mai multe vai, purtind 
fie-care numele dealulul ce o 
formeaza : Valea-Cosaculul, Va- 
lea-SatuIuI, Valea-Ho{uluI, Va- 
lea-Vilculu! $i Podina. Multe 
din ele prezinta ripe, ca : Ripa- 
Cosaculul $i rlpa Solomon. 

Este udata in partea de N.- 
E. de riul Jiul, care prime^te 
piriul numit Valea-Ho^uluT, ce 
se formeaza din izvoare §i fin- 
tinl, $i se varsa 'in Jiu, pe 
dreapta sa, in punctul numit 
Mierica. Tot in dreapta, Jiul 
prime ^te piriul Prodila, care la 
rindul SeLu se une$te pe stinga 
cu piriia^ul Vilcul. 

In comuna se gSsesc: 28 fin- 
tinl, 4 izvoare, 39 cruel $i o 
fintina de zid. 

Peste Jiu, in dreptul comunel, 
se afla un mare pod de fier, nu- 
mit Jitiana, servind atit pentru 
trenurl eft ?i pentru care. 

In anul 1832, autorit^ile au 
adunat locuitoril respindtyl prin 
vecin&tate ?i mai ales prin p&- 
duri $i au fondat com. Podari. 

In anul 1875, coprindea CeL- 
tunui Balta- Verde, azl comuna 
rurala. Acum se compune din- 
tr'un singur c5tun, numit Podari. 

Are o populate de 1725 su- 
flete, locuind in 246 case §i 17 
bordeie. Biserica, de zid, fondata 
de c&tre Pan Hagi Mladiu §i I. 
Hagi Neagoe, are, in tinda el, 
urm&toarea inscripfie : 

Aceasta sfinta biserica s'a fondat la 
1817 do not: Pan Hagi Mladiu si I. 
Hagi Neagoe si cu ajutorul locuitorilor 
s'a zugravit in anul 1S32. 

In biserici se afla portretele 
fondatorilor. E deservita de 2 
preo^i 9i 2 cintare^i. 

$coala mixta, a fost frecuen- 
tata in 1899—900 de43 copil. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 214 impamintentyi. Insu- 
ra^el sunt 18, din carl: 14 din 
1879 $i 4 din 1880. 



Suprafa^a comunei este de 
8624 pog., din care: 3958 pog. 
arabile, 470 fine^e, 613 izlaz, 
330 teren sterp, 413 pog. vil 
9*1 3200 pog. padure. 

Mo$ia Livezile are o supra- 
fa^a de 1300 pog. arabile, cu 
un venit de 27000 lei. Apar- 
{ine d-lul $tefan Filipescu. 

Mo$ia Podari, impreuna cu Pa- 
lilula (ambele apar^inind statu- 
lui), se arendeaza cu 12500 lei. 
Suprafafa ramasa este de 233 
hect, cu 17000 lei venit, din 
carl 12500 ale statulul. 

Padurl sunt: Podari-Palilula, 
de 1285 hect., pe mo§ia statu- 
lul. Inainte aparfmea manasti- 
rel Jitianu, azl proprietatea sta- 
tulul. 

Padurea Livezile, de225 hect., 
pe mo?ia Livezile, aparfine d-lul 
$tefan Filipescu. 

Padurile sunt compuse din 
cer, girni^a, stejar, frasin, ju- 
gastru, ulm, mo^drenl ?i car- 
penl. Predomina cerul $i gir- 
nifa. 

Viile de 206 V* hect. apar^in 
locuitorilor. 

In mahalaua Livezile-d.-s. a 
catunulul Podari, se afla o moa- 
ra cu aburl ?i doua stine. 

In comuna sunt 5 circiuml, 
din carl 3 in catunul Podari $i 
2 in mahalaua Livezile-d.-s. 

Prin Podari trece calea fe- 
rata Craiova-Calafat ?i calea ju- 
de^eana Craiova-Bistretul, ce are 
in comuna o lungime de V* kil. 

Calea nafionala Craiova-Cala- 
fat trece prin S.-E. comunel, a- 
vind in com. o lungime de 4 kil. 

Caile comunale ce pleaca din 
vatra satuluT la comunele vecine 
se intind pe teritoriul Podaiilor 
pe o lungime de 4V2 kil. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3362,39 lei §i la chel- 
tueli, de 2827,11 lei. 

Vite : 1400 vite marl cornute, 
49 cai, T200 ol ?i 140 capre. 



Podari, catun, pe malul drep: 
al Calmatuiulul, jud. Braila,com. 
Stancu^a, intre muchia numita 
Cornul-Malulul $i piriul Calma- 
tuiul. Pe aci trece drumul Braila- 
Piua- Petrel, pe un pod peste Cal- 
mS^uiul ; la N.-V. acestui pod 
se une?te viroaga Puturosul cu 
Caimatuiul. Are 12 case, cu 56 
locuitori. 

Podari, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Podari, cu re§edin{a 
primariel. Vezi com. Podari. 

Podari, ocol silvic, jud. Dolj, fa- 
cind parte din circumscripta 
XVII, inspec^iunea VI silvica $i 
cu re^edin^a in Craiova. Pa- 
durile cuprinse in acest ocol 
sunt: Ceta^uia, Poiana-Pleni^el, 
Ciutura, Tincanaul, Verbicioara, 
Fintinele, Podari-Palilula, Vir- 
vorul, Rudari-Ciocant;$ti, Peri- 
$orul, Tirnava $i Lipovul-Ra- 
dovanul. 

Podari-Palilula, mosie a sta- 
tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Podari, arendata cu 12500 
lei anual. Suprafa^a ramasa este 
de 233 hect. Are doua stine. 
Se gase^te padure pe dinsa. 

Pana la secularizarea averilor 
manastire§tl, mo$ia a apar^inut 
manastirel Jitia. 

Podari-Palilula, padure, a sta- 
tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Podari, caruia aparfine de 
la secularizarea averilor manas- 
tire^ti. Inainte aparfinea ma- 
nastirel Jitianul. Are o intindere 
de 1285 hect. Este compusadin 
mo§drenI, jugastri, carpenl, a^ 
luni, frasinl $i mat cu seama cerl 
91 girni^e. Face parte din oco- 
lul silvic Podari, circumscripta 
XVII, inspec^iunea VI. 

Podeci (Moara-de-la-), loca- 
litate, in jud. Prahova, com. 



Digitized by LiOOQ IC 



PODEIUL 



784 



PODENI-NOl 



Mdneciul-Ungureni, pi. Telea- 
jenul, din care se scoate piatra 
bun& pentru construcfia po- 
durilor. 

Podeiul, sdtuc, jud. BacaQ, pi. 
Muntelul, facind trup cu satul 
ComSnesti ; este situat pe dreapta 
Trotusulul. 

Podeiul, dealy pe teritoriul com. 
Stoesesti, pi. Mijlocul, jud. Fal- 
ciu, pe valea c&ruia se afla sa- 
tul Stoesesti, in hotar cu jud. 
Tutova. 

Podeiul, padure, jud. Falciu, pi. 
Mijlocul, com. Basesti, in Jntin- 
dere de 433 hect, pe dealul 
cu acelasl nume. Se zice ca 
in aceasta padure ar fi fost in 
vechime un schit. 

Podeni, com. rur., in plaiul Cerna, 
jud. Mehedin{i, asezati pe valea 
Banner si udata de piriul Bahna. 
E inconjurata de Dealul-PopeT, 
la V.; de Dealul Croidulul, la 
E. si de Napistea, spre N. 

Se margineste: la E., cu com. 
Balta, Gornenfi si Marga; la 
S., cu com. Ciresul ; la V., cu 
com. Negrusa si la N., cu cat. 
Costesti. 

E formata dintr'un singur 
sat, cu o populate de 869 su- 
flete, locuind in 172 case. 

Are o biserica, deservita de 

1 preot si 2 cintaret? ; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator si fre- 
cuentatS de 30 elevT. 

Locuitorii posedS: 7 plugurl, 

2 care cu bol, 1 caru^S cu cai ; 
700 vite marl cornute, 60 caT, 
500 rimatorl, 600 01 si 640 
capre; 26 stupl cu albine. 

Are o sosea comunala, care 
o leaga cu Ciresul si Gor- 
nen^i. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1 134 lei, iar la cheltuelf, de 
706 lei. 



Dealurl mal principale in co- 
muna sunt : Dealul-Popel, al- 
Croidulul, Napistea, Sulita (raun- 
te), muntele Glabanecul, Piatra 
Camena, muntele Topolova, Gor- 
nova, Gura-Jidovinel si Plugova, 
loc de munca, unde fantazia 
poporana crede c& veneau Dacii 
de peste munte si faceau plu- 
garie aci, iar la Gornova pa- 
zeau graniceril Dad. 

Podeni, sat, cu 30 fatnilil, pe 
malul drept al TeleorraanuluT. 
jud. Argesul, pi. Cotmeana, fe 
cind parte din com. rur. Buzo 
esti. 

Podeni, sat, cu 120 locuitorl, 
jud. Argesul, pi. Lovistea, fa- 
cind parte din com. rur. Peri- 
sani. 

Podeni, cdtun, al com. Aldeni, 
jud. Buzau, cu 220 locuitorl si 
49 case. 

Podeni, cdtun. VezI com. rur. 
Podul-Grosulul, jud. Mehedinti. 

Podeni, stiburbie a orasulul Bir- 
lad, jud. Tutova, pe stinga riu- 
lul Birladul. Este legata cu ora- 
sul printr'un pod de lemn. 

Podeni, mosie, in jud. Buzau, 
com. Aldeni, cat. Podeni, avind 
240 hect., din care 32 hect. 
padure, restul arabil. 

Podeni-Noi, com. rur., in jud. 
Prahova, pi. Podgoria, situata 
pe malurile girlelor Lojadna si 
Oghiza, la 32 kil. de capitala 
jude^ului si la 3 kil. de a plasel. 
Se compune din catunele : 
Ghiocelul, Mehedin^i, Rahova, 
Nevesteasca, Pope^ti, Valea- 
Dulce, Podeni-Noi, Sfircarul si 
Pacaloaia, avind o popula{tune 
de 3760 suflete, locuind in 675 
case. 



Are 6 bisericl: In Podeni- 
Noi, fondata de locuitorl si re- 
facut& la 1827; in Ghiocelul, 
fScuta la 1841; in Mehedin^i, 
fondaU la 1861 ; in Rahova, 
fondata la 1832; in Popesti, 
fondata la 1857 si in Valea- 
Dulce, fondata de calug5ril lane 
si Enache la 1807. Sunt deser- 
vite de 4 preo{I. 

In c&tunul Podeni-Noi este o 
scoala mixta, care a fost fre- 
cuentata in 1899—900 de 53 
copiT. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
tura, se mal ocupa cu rotaria, 
butaria si dulgheria. Produsul 
muncel lor il desfac la orasele 
Ploesti, Valeni-de-Munte, Urlaji 
si Mizil. 

Parte din locuitorl suntmos- 
neni; 287 s'au improprietarit 
la 1864, cind li s'au dat 861 
hect. pamint. El poseda: 88 cal 
si lepe, 277 vacY, 6 bivoll, 21 
capre, 1224 ol, 602 porcl, afara 
de vitele trebuiucioase muncel 
agricole. In raionul com., pe 
piriul Oghiza, sunt 4 morl pen- 
tru macinat, cu cite dou& pietre 
fie-care. 

ToatS comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 4000 hect. 

Girla Lojadna, care trece prin 
com., are apa foarte sarata, din 
cauza terenurilor sSrate ce o 
strabate. Tot in raionul com. 
mal sunt izvoare de apa de pu- 
cioasa. Terenul sau confine si 
pacura. 

f uic3, in anil roditorl, se fa- 
brica panS la 9000 decal. ; iar 
vin, vr'o 2000 decal. anual. 

In dealul numit Magura sau 
La-Bordeiul-de-Sare se gaseste 
in p&mint sare in mare canti- 
tate. 

Se cultiva gindacl de matase. 
Stupl cu albine sunt 60. 

Comerciul se exercitS in com. 
de 14 circiumarl. 

Budgetul com. e la venitun 



Digitized by LiOOQ IC 



PODKNI-NOI 



785 



PODGORIA 



de 12662,50 lei $i la cheltuell, 
de 7163 lei. 

Sta in legatura prin $osele 
comunale cu comunele: Valeni- 
de-Munte, Urla^i, Chiojdeanca, 
Apostolache, Podeni-VechI $i 
Pacureji. 

In raionul com. sunt dealu- 
rile: Pacaloaia, Pancea, MSgura 
§i Stejarul, pe carl se cultiva 
vie. 

In partea de N. este Piscul- 
Hotilor. 

Comuna e udata de girlele 
Oghiza $i Lojadna, afara de 
cite-va v&I, pu^in insemnate. 

Se m&rgine$te cu comunele: 

.Podeni-VechI, Bal{e$ti, Pacu- 

refi, Gornetul $i Valea-Boulul. 

Podeni-Noi, sat, facind parte 
din com. rur. cu acela$I nume, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. Aci 

- e re$edin{a comunel. 

Podeni-Noi, padure particulars, 
supusa regimulul srhvic inca din 
anul 1883, pe mo?ia Podeni- 
Noi, com. Podeni-Noi, pi. Pod 
goria, jud. Prahova. 

Podeni-Noi, deal, jud. Prahova, 
com. Podeni-Noi, pi. Podgoria, 
pe care se cultiva 162 x \% hect. vie. 

Podeni-Vechi, com. rur., pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Inainte dc 
desfiin^area jud. Sacueni, era 
re$edin{a pi. Podgoria. 

E situate pe dealurile: Col 
{oaia, Gogolo^ul, Badicescul $i 
Paicufa $i pe VeLile: Belcioaia, 
Neagulul, Scurta $i Ovisa, la 26 
kil. de capitala judefulul. Aci 
e re^edin^a pi. Podgoria. 

Se compune din 3 catune: 
Balte$ti, Podeni-VechI §i Ize?ti, 
cu o populate de 2185 locu 
itorl, din carl 387 contribua 
bill, locuind in 487 case. 

Are 3 bisericT (in fie-care ck- 
tun cite una), construke prin 



ajutorul locuitorilor, deservite 
de 3 preo^f; 2 §coale mixte, in 
Podeni-VechI $i Balte?ti, frecuen- 
tate de 114 copil (1898—900). 

Meseria^I sunt: 37 dulgheri, 
18 zidarl, 6 dogarl, 9 rotarl, 4 
flerarl. Produsul muncelil des- 
fac la ora?ele Ploe^ti $i Bucu- 
re§ti. 

Locuitoril sunt mo?teni. Ei 
poseda: 73 cal §i lepe, 167 vacl, 
91 capre, 605 01 ?i 770 porct. 

In raionul comunel este o 
fabric^ de gaz $i 3 morl pe 
apa Ovisa. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 468 hect. 

In Podeni-VechI, spre N.-V, 
e o fintinS, numita Fintina-de- 
Leac. Apa acestei fintinl are 
un miros de pucioasa. 

In partea de S. este un schit 
ruinat, numit cChilia», din care 
se p&streaz& numal preastolul, 
imprejurul cSruia, se zice, erau 
in vechime chili ile calugarilor. 

La localita^ile numite Ovisa ?i 
La-f eapa sunt cariere de piatra. 

Se cultiva gindacl de matase. 
Stupi cu albine sunt 64. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 8 circiumarl. 

Budgetul comunel la e venituri 
de 8231,64 lei, ?i la cheltuelT, 
de 5871,70 lei. 

Are o ?osea comunala care 
o pune in comunica^ie cu co- 
munele: Magurelele, Gornetul- 
Cuib, Podeni-Noi. 

In raionul com., la E. $i S., 
§i in centrul el, sunt trel mo- 
vile, unde se zice, au fost 
ingropaflf osta?iI c&zutf in dife- 
rite lupte, ce s'au petrecut aci 
in vechime. 

Dealurile com. sunt : Pelini, 
Frumosul, GrSjdana, Chiliile $i 
Piscul-luI-Dan. 

PcLmintul pe care sunt a$e- 
zate casele locuitorilor este delu- 
ros, cu piscurl $i vSI, servind 
pentru cultura pomiior. 



E udatft de girlele : S£rd{elul, 
cu apa sSrati, $i Ovisa $i dc 
vaile : Goalel, Belcioaiel, Nea 
gulul, Ciuciurulul $i Valea -luf- 
Hem. 

Se m5rgine$te la N. cu com. 
Pacure^ul $i Gornetul-Cuib, la S 
cu com. Hirsa, la E. cu com. 
Podeni-Noi $i la V. cu com. 
Magurelele. 

Podeni-Vechi, sat, facind parte 
din com. rur. cu acela^I nume, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. Arc 
o biserica vechle, zidita de lo- 
cuitorl. 

Podeni-VechI, deal, in jud. Pra- 
hova, pi. Podgoria, com. Po 
deni-Vechl, pe care se cultiva 
25 hect. vie. 

Podeni-VechI, padure, a statu - 
lul, in intindere de 440 hect., pen - 
dinte de com. Podeni-VechI, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, format;! 
din trupurile: Surani (415 hect) 
$i Ize?ti (25 hect.). 

Podgoria, plasd, situata la S. 
judejulul Mu^cel. 

Se margine^te la N.-V. cu 
pla^ile Riurile-Arge$elul, de care 
se desparte printr'o linie oblici 
de la dreapta la stinga, care 
pleaca din jud. Dimbovifa (sprc 
N. de com. Dobre?ti) pana la 
Pite^ti; la E., cu jud. Dimbo- 
vi{a, de care se desparte prin- 
tr'o linie ce trece pe la E. de 
com. Dobre^ti, Priboeni, figa- 
ne$ti, Glimbocelul, Budi$teni ?i 
Guinea ; la S., cu riul Arge^ul, 
care desparte jud. Mu$cel de 
jud. Arge?. 

Are o forma triunghiulara. 
Vechia imparfire a pldfel. 
Plasa Podgoria in secolul XVIII 
se compunea din plasa Dealu- 
lul, care coprindea comunele de 
la Valea-Mare pana la Caline$ti 
$i plasa Circinovul, care copr in- 



Digitized by 



Google 



PODGOR1A (PLASA) 



786 



PODGORIA (PLASA) 



dea comunele de la Circinovul 
p&n5 la Glimbocata, unde se 
termini jude^ul Mu§cel. 

Impdrfirea administrate a. PI . 
Podgoria se compune din 46 
c&tune, care formeaza 17 com. 
rur. : Valea-Mare, $teftne?ti, 
Gole$ti, Vaieni, VrSne^ti, Gor- 
ganul, Caline$ti, Topoloveni, Go 
le?ti-Badei, Leurdeni, Guinea, 
Budi$teni, Glimbocelul, Tig&' 
ne$ti, Priboeni, Belefi $i Do- 
bre$ti. 

Re$edin{a pla^el este in Go- 
le$ti. 

Hidrografia. Riul Arge^ul, 
care uda partea de S. a jud. 
$i pi. Podgoria, face capSmin- 
tul acestel pia$I sa fie foarte 
fertil in tot felul de cereale. De 
la N. spre S., este udata de 
girlele: Valea-Mare, Vr5ne§ti, 
Circinovul, Gorgani %\ Glimbo- 
celul. Toate se varsa in riul 
Arge^ul, pe malul sting. 

Orografia. Partea de N. a 
pia^el este acoperita de dealuri 
inalte, cu pante repezl. In partea 
de E. ele devin $i ma! acciden- 
tate, mal ales spre com. Do- 
bre$ti $i i$I pierd din inatyime 
cu cit se scoboara spre comu- 
nele Priboeni, Glimbocelul, Bu- 
di?teni §i Ciulni^a. Aceste lo- 
curt sunt acoperite cu paduri 
marl; iar cele coprinse intre 
riul Arge$ui $i comunele: $te- 
fene^ti, Vaieni, Vr&ne$ti, Cali- 
ne$ti, Gorgani, Topoloveni, f i- 
gcine^ti, Leurdeni §i Guinea 
sunt acoperite cu vii $i diferipf 
poml roditori. 

Producjiunl. In partea de N., 
pi. Podgoria este brazdata de 
dealuri frumoase acoperite cu 
vii, poml roditori : persicl, gutul, 
cire^I, precum ?i cu paduri intinse. 
In partea de S., pe malul sting 
al rtului Arge?ul, are cimpil in- 
tinse ?i foarte fertile, pe care 
se cultiva tot felul de cereale. 

In plasa se cultiva I730hect. 



vie, care produce un vin gustos 
$i foarte mult Celutat in comerciu. 

« Viile din podgoriile mu$ce- 
lene — scrie D-l Ionnescu-Gion 
— erau celebre in toata f ara. 
In calatoria Patriarhului Maca 
rie al Antiohiei, scrisa de Dia 
conul Paul din Aleppo (1635), 
vinurile Pite§tilor sunt trecute 
ca cele mai bune ale Munle- 
niel, iar mal tirziu (1704 ?i ur- 
matorii) viile Brincoveanulul din 
podgoriile pite$tene, cind se cu- 
legeau era un eveniment. Ve- 
nea curtea toata din Bucure^ti, 
pentru a fi fa^a la aceste ade- 
v^rate serbarl bachice. De aci 
?i legenda ca in dealurile Pi- 
te^rilor sunt ascunse inca fa- 
buloasele bogS^ii ale lul Brin- 
coveanu. La culesul viilor, dea- 
lul intreg din coasta Cimpulul, 
de-alungul $tefene$tilor, Izvora- 
nilor, Vrane$tilor ^i pana la 
Leurdeni era numai chiote, jo- 
curl %\ veselie». 

Caile de comunicafie. Plasa 
Podgoria, in partea de S., este 
strabatuta de calea ferata Bu- 
cure$ti-Pite$ti, care se opre^te 
in coprinsul pla$el la Leurdeni, 
Gole$ti ?i Florica. 

De la Gole^ti calea ferata 
se bifurcS : o parte merge spre 
N. la Cimpulung, iar cea l'alta 
merge spre V. la Pite^ti. 

$oseaua nationals Bucure?ti- 
Pite^ti trece pe la S. pia$el, 
prin comunele: Guinea, Leur- 
deni, Gole^ti-Badel, Topoloveni, 
Caline^ti ?i $tefane$ti. 

In legatura cu aceasta cale 
sunt urmatoarele §osele comu- 
nale : Guinea - Budi^teni - Glim- 
bocelul ; Topoloveni-fig&ne$ti- 
Priboeni - Dobre^ti ; Caline?ti- 
Gorgani. 

Populafia. Locuitorii comu- 
nelor din pi. Podgoria sunt in 
numSr de 20376, to$I Rominl. 

Ocupafia locuitorilor. Pe linga 
agriculture, locuitorii se mal o- 



cupa cu but&ria $i cultura vijel, 
care ocupa pe cea mal mare 
parte din locuitorii pla$el. 

Instrucfiunea publica. In fie- 
care comuna din pi. Podgoria, 
este cite o $coaia rural& mixta, 
condus^i de un invel^tor. 

In anul 1899 — 900 aceste 
?coli au fost frecuentate de 1655 
copil. 

Cultul. In plasS, sunt 35 bi- 
sericl, deservite de 36 preo^T 
?i 50 cintare^I, ?i imp^ite ast- 
fel: in com. Belefi, 3 biserfcl 
cu 4 preo^I; la Celline$ti, 3 bi- 
serici cu 3 preo^I ; la Gorganul, 
4 bisericl cu 4 preo^I; la $te- 
f4ne§ti, 3 bisericl cu 4 preop; 
la Valea-Mare, 3 bisericl cu 2 
preop. 

Ma§inl fi unelte agricole. In 
pi. Podgoria se afl& urm&toarele 
ma^inT ^i unelte agricole (1895): 
2 ma?inl de seminat, 2 de tree- 
rat cu aburl, 16 de vinturat, 1 
de b&tut porumb cu aburl, 13 
cu mann J£, 337 pluguri de 
lemn, 515 de fier, 4 grape de 
fier, 1 tSvilug, 1 mo^oroitoare 
de fier, 9 rari^e, 2 ma?inl de 
ales sSmin^a, 6 morl cu aburl 
?i 23 mori cu api. 

Plasa Podgoria in anul 1856. 
In acest an g&sim c£ plasa Pod- 
goria avea 24 sate, 36 bi- 
sericl, 40 preo^I, 4 diaconl, 37 
boerl de neam ?i 57 mazill. Ro- 
minl contrib. erau 2683, carl 
plateau pe trimestru 23945 lei 
vechl $i 31 parale; eraQ ?i 141 
figanl emancipaflf dind pe tri- 
mestru 7050 lei. In total mazilil, 
paten tarii §i contribuabilil plateau 
anual 129293 lei, 4 parale. 

Pentru mobile locuite, nelo- 
cuite ?i contribu^ia drumurilor 
se plateau de proprietarl 42907 
lei $i 24 parale. 

Erau 47 care cu 4 bol, 4 care 
cu 4, 6 ?i 8 cai, 1 5 1 1 care cu 
2 bol, 23 care cu 2 $i 3 cai ?i 
3812 vacl. 



Digitized by 



Google 



PODGORIA (PLASA) 



787 



PODGORIA fPLASA; 



In ceea ce prive§te armata, 
aceasta plasa avea 48 mititarl 
$i 54 dorobanflf. 

Recolta placet erade 33 chile 
grid $i 10844 chile porumb. In 
magazinele de rezerva erau 2296 
chile porumb. 

Capitalurile cutiilor sate?tl in 
fiint& erau 1320 le!si2i parale 
§i ridicaflf de visterie, la 1854, 
eraO lei 538, parale 25. 

Copil altotyl 430, niscup 509, 
morflf 284. 

In plasa ma! erau 30 morl, 
car! aduceau un venit anual de 
16300 lei; 69 povernl, cu un 
venit de 2600 lei; 127 dulgherl 
$i morarl, 17 cizmarl, 36 fterari. 

Populafia placet se urea la 
1 1672 suflete, din care 6029 bar- 
bap ?i 5643 femel, cu 3267 
capl de familie. 

Podgoria,p/asa ti in jud. Prahova. 
Se mirgine?te la E. cu judeful 
Buziu, de care se desoarte prin- 
tr'o linie perpendicuiara de la 
N. la S., ce trece pe la E. de 
com. Chiojdeanca, $i care apoi 
se indreapta spre V., trecind 
pe la S. de com. Singerul ; la 
S.-E., cu pi. Cricovul, de care 
se desparte printr'o linie curbs 
de la E. spre S. $i care trece 
pe la E. de comunele Podeni- 
Nol, Hirsa $i Sc3eni; la N., 
cu parte din jud. Buz&ti $i plaiul 
Teleajenul, de care se desparte 
printr'o linie dreapta dusa pe 
la N. de comunele Arice^ti ?i 
C&rbune§ti; la V., cu plaiurile 
Teleajenul ?i Varbilaul ?i plasa 
Tirg$orul, desparpndu-se de pla- 
iul Teleajenul printr'o linie care 
trece pe la V. de comunele Su- 
rani $1 Gornetul - Cuib, iar de 
plaiul Varbilaul ?i pi. Tirg$orul, 
prin riul Teleajenul. 

Se compune din 18 comune 
rurale : Apostolache, Arice^ti, 
Bolde^ti, Carbune^ti, Chiojdean- 
ca, GornetulCuib, Hirsa, Magu- 



relele, Pacurefi, Plea§a, Podeni- 
Nol, Podeni-VechI, Salcia, Sin- 
gerul, Sc&eni, $oimari, Surani 
$i Udre^ti. 

Re$edin{a sub-prefecture! este 
in com. Podeni-VechI, catunul 
Bal{e$ti. 

Cea mal populate comuna din 
pi. Podgoria este Podeni-Nol, 
apoi vin Hirsa, Chiojdeanca, 
GornetulCuib, Pacureji $i Po- 
deni-Vechi. Cele mal pu{in po- 
pulate sunt Sc&eni ?i Plea$a. 

PSmintul acestel pla?i e mai 
mult deluros $i prie$te mult vi^el, 
prunulul §i nuculul. 

Vaile formeazS cimpil intinse, 
pe care se cultiva tot felul de 
cereale. Padurl sunt destul de 
intinse. 

Terenul fiind prielnic culture! 
in general, ocupajia locuitorilor, 
afara de fabricarea rachiulul, e 
agricultura ?i cre$terea vitelor. 

Parte din locuitoril pla$el, pe 
linga agriculture, se mal ocupa 
cu diferitele meseril, §i cu chi- 
rigeria. 

In plasa Podgoria se cultiva 
543 l j% hect. vie. 

Plasa Podgoria e tmpar{ita in 
28 parohil, avind 24 filiate : 

1 . Parohia Scaeni, cu biserica 
parohiala Adormirea, compusa 
din cat. Balaca $i Plea$a, avind 
ca filiate biserica Sf. Gheorghe 
§i Intrarea in biserica. 

2. Parohia Pacurefi, cu bise- 
rica parohiala Adormirea. 

3. Parohia Matifa (com. P£- 
curefi) cu biserica parohiala Sf. 
Voevozl, compusa din cat. Atir- 
nati (com. $oimari). 

4. Parohia Mdgurelele, cu 
biserica parohiala Sf. Ion, com- 
pusa din Celt. Coada-Malulul, 
Protosinghelul^i manastireaZam- 
fira, avind ca filiate bisericile: 
Adormirea, Sf. Dumitru §i Inai- 
^area-DomnuluI. 

5. Parohia Podeni-VechI, cu 
biserica parohiala Sf. Gheorghe. 



6. Parohia Bdlfesti (com. Po- 
deni-VechI), cu biserica parohiala 
Na?terea Maicel Domnulul, com- 
pusa din cSt. Ize$ti, avind ca 
filiate biserica Sf. Dumitru. 

7. Parohia Hirsa, cu biserica 
parohiala Adormirea, compusa 
din cat. Plopul $i Nisipoasa, a- 
vind ca filiala biserica Sf. Tre! 
Erarhl $i Adormirea. 

8. Parohia Vdrbila (comuna 
Hirsa), cu biserica catedraia A- 
dormirea, compusidin cat. Va- 
lea-Cuculu! ?i J&rc&l&i (Urlaji), 
cu filiala Sf. Voevozl. 

9. Parohia Boldesti, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozl, com- 
pusa din c3t. Seciul, avind ca 
filiala biserica Sf. Treime. 

10. Parohia §ipotul (comuna 
Bolde?ti), cu biserica parohiala 
Adormirea, compusa din cat. Li- 
pine$ti, avind ca biserica filiala 
Adormirea. 

1 1 . Parohia Podeni-Nol, cu 
biserica parohiala Adormirea, 
compusa din cat. Ghiocelul $i 
Mehedinja, avind ca filiala bise- 
rica Sf. Nicolae. 

12. Parohia Popesti (comuna 
Podeni-Nol), cu biserica paro- 
hiala Sf. Nicolae, compusa din 
cat. Valea-Dulce $i Rahova, a- 
vind ca filiala biserica Sf. Ni- 
colae. 

13. Parohia Gornetul (com. 
Gornetul-Cuib), cu biserica paro- 
hiala Cuvioasa Paraschiva. 

14. Parohia Cuibul (comuna 
GornetulCuib), cu biserica pa- 
rohiala Adormirea, compusa din 
cat. Nucetul, avind ca filiala bi- 
serica Sf. Dumitru. 

15. Parohia Val-de-El (com. 
Udre^ti), cu biserica parohiala 
Sf. Voevozi, compusa din cat. 
Udre$ti ?i Dobrota, avind ca 
filiale biserica Sf. Dumitru $i 
Sf. Haralambie. 

16. Parohia Singerul-de-Jos 
(com. Singerul), cu biserica pa- 
rohiala Sf. Andreiu, compusa din 



$3617. MwU Dicfionar Qeograjlc. Vol. IV 



100 



Digitized by 



Google 



PODGORIA-COPOUL 



788 



PODI?ORlL 



catunul Singerul-d.-s., avind ca 
filiala* bis. Adormirea. 

17. Parohia Miresul (com. 
Singerul), cu biserica parohiala 
Sf. Nicolae. 

18. Parohia Apostolache, cu 
biserica parohiala Adormirea, 
compusa din cat. Mirlogea 51 
Tisa, avind ca filiale biserica 
Sf. Voevozi $i Sf. Dumitru. 

19. Parohia Salcia, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozi. 

20. Parohia Chiojdeanca, cu 
biserica parohiala CuvioasS-Pa- 
raschiva, compusS din cat. Nu- 
cetul, avind ca filiala biserica 
Sf. Dumitru. 

21. Parohia Trcnul (comuna 
Chiojdeanca), cu biserica paro- 
hiala Cuvioasa Paraschiva. 

22. Parohia Cdrbunesti, cu 
biserica parohiala Sf. Nicolae. 

23. Parohia Surani, cu bise- 
rica parohiala Sf. Dumitru. • 

24. Parohia ^oimari, cu bi- 
serica parohiala Sf. Apostoll. 

25. Parohia Ancesti, cu bi- 
serica parohiala Sf. Nicolae. 

26. Parohia Star-Chiojdul, cu 
biserica parohiala Sf. Treime, 
compusa din cat. Bradetul, a- 
vind ca filiale biserica Cuvioasa 
Paraschiva $i Sf. Nicolae. 

27. Parohia Vadul-Anel (com. 
Star-Chiojdul), cu biserica pa- 
rohiala Sf. Voevozi, compusa 
din cat. Rctarea, avind ca filiala 
Na^terea Maicel Domnulul. 

28. Parohia Drajna-de-Jos, 
cu biserica parohiala Sf. Nicolae, 
avind ca filiala biserica Sf. A- 
lexandru. 

Podgoria-Copoul, sat, in jud. 
Ia?i, pi. ?i com. Copoul, in par- 
tea de N.-V. a ora^ulul Ia$i, a- 
$ezat pe platoui dealulul Co- 
poul. 

E format din viile ora?enilor; 
de aceea $i poarta numele de 
Podgoria. 

In marginea satului despre 



Ia?i, se afla gradina Ghica-Voda, 
prin mijlocul careia trece $0- 
seaua jude^eana Ia?i-Boto$ani, 
fiind ?i loc de preumblare al lo- 
cuitorilor din Ia?i. 

Are o biserica, zidita de Va- 
sile-Lupu-Voda la 1638, ?i rezi- 
dita de Duca-Voda, deservita 
de 1 preot $i 1 cintaret. 

Vite: 130 vite mari cornute, 
149 ol, 20 cai $i 29 rimatorl. 

Satul ?I-a luat numele de la 
dealul Copoul, care in vremea 
de demult era acoperit de codri 
nestrabatu^T, prin carl Domnii 
f arel faceau vinatorl. Odinioara, 
zice legenda, un Domn plecind 
la vinatoare, copoil, descoperind 
un cadavru de qra, au inceput 
sa latre, iar pe locul unde s'a 
gasit cadavrul, s'a zidit biserica. 

Fapte istorice petrecute in a- 
ceasta localitate : Urmarea raz- 
boiuli;! intre ^tefan-VodaGheor- 
ghe $i Timu?, ginerele lul Va- 
sile-Lupu. Razboiul sa inceput 
de la Podul-Jijiel ?i a continuat 
pe Dealul-Popricanilor, prin sa- 
tul Radiul $i prin aceasta locali- 
tate. Timu$ a urmarit oastea 
lul $tefan-Voda, pana ce a tre- 
cut'o pe Bahluiu in sus, apoi 
s'a a$ezat in Ia$i, iar cazacii 
au pradat prin codri Ia$ulul $i 
drumul Capote^tilor. («Letop.», 
pag. 450). 

Tot pe Dealul-Copoulul, Con- 
stants- Voda ?l-a a§ezat tabara 
in razboiul ce a avut cu Ghica- 
Voda. (tLetop.», pag. 362). 

La 7248, boeril au e$it la Co- 
pou inaintea lul Constantin Can- 
temir, care venea de pe Prut 
din sus,inchinindu-I cheile farel 
$i steagurile slujitorilor. (tLe- 
top.», pag. 408, t. II.) 

Pe la 1770, in timpul lul Gri- 
gore-Ghica, Colgeac-Beiul, ca- 
ruia i se daduse Sirhatul Hoti- 
nului, a conacit trel ziie in a- 
ceasta localitate, de unde apoi 
a plecat pe Prut in sus spre 



Hotin. («Letop.», pag. r 202, torn. 

no. 

In timpul domniel lul loan 
Mavrocordat, a trecut prin Ia$i 
un Pa$a cu trel tuiurl, anume 
Mosinol, pe care l'a petrecut 
Voda pana in aceasta localitate ; 
de unde apoi a luat drumul spre 
Hotin. («Letop.», pag. 206, t. II). 

Pbdiacul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s.; sedesface din 
Dealul-Oreavului ; brazdeaza par- 
tea de V. a com. Zgirci^i, in- 
tinzindu-se printre piriul Oreavul 
$i Putrida ; e acoperit cu padurl 
?i pa^unT. 

Podiacul, padure, a mo^nenilor 
Jugureni, jud. Buzau, de cam 
1 50 hect. ; cea mal mare parte 
in com. Lapo^ul, apoi in Jugu- 
reni §i Tohani. 

Podiceasa, strimtoare, in drumul 
ce merge spre Hangul, judeful 
Neamju, pe teritoriul com. Bu- 
halni^a, pi. Piatra-Muntele, for- 
mata de o parte de catre valea 
repede a cursulul Bistrijel $i de 
cea-1'alta parte din stincl inalte. 

Podina, sat, in jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. Comane?ti, situat 
pe dreapta Trotu^ulul, la 1 kil. 
$i 168 m. de satul Comane$ti, 
avind o populate de 185 sufl. 

Podina, deal, in jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. Comane^ti, pe 
al carul povirni? sudic spre Va- 
lea-Malului se afla baia de pa- 
cura a proprieta^il, cu vr'o 39 
izvoare. 

Podi^orul, catun, in jud. ?i pi. 
Teleorman, pendinte de com. 
Birla, situat la S. acestel com. 
Are o populate de 296 suflete, 
din care 64 contribuabill ; o bi- 
serica, deservita de 1 preot $i 
I cintaret 



Digitized by LiOOQ IC 



PODI?ORUL 



789 



PODOLENI 



Podi§orul, catun, pendinte de 
com. Buc$ani, pi. Neajlovul, jud. 
Vla$ca, situat pe proprietatea 
Eforie! Spitalelor Civile din Bu- 
cure$ti, in margin ea Neajlovulul, 
linga. pSdure. S'a infiinfat cam 
pe la 1856, cu ocazia faceril a- 
celul pod ?i cu inceperea ex- 
ploataril pidurel. 

Podi§ul. VezI SloboziaLuncani, 
sat, jud. Bac&ti. 

Podi§ul, deal, tn partea de E. 
a com. Baleni, pi. Zimbrul, jud. 
Covurluiu, linga sat, din spre 
Pufichioaia. 

Podi§ul, deal, care Jnconjuri com. 
Ba$e$ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu, 
pe toat£ partea de V. 

Acest platou este acoperit cu 
padure pe partea de N., iar in 
spre S., sunt locurile de cul- 
tura. 

Pe partea de N.-V. sunt lo- 
cur! ale dealuluf, cu urmatoarele 
numirl : Radiul, Fundul-Podi$u- 
lul, Valea-Sotonel, Poenele-lul- 
Gheorghe-Stan, Poenele-Dochiu- 
luT, Gilcosul $i Tetul Pletos. 

In centrul dealulu! se afla lo- 
calitatea numita Baltage^ti, unde 
mat inainte a fost sat, in care 
a locuit neamul BaltSge^tilor ; 
iar pe partea de S.-V. sunt lo- 
calit^ile: Hengiul, Piscul-Uliu- 
lui ?i Valea-Negurel. 

Acest deal, pe toata intinde- 
rea, are o poztyiune frumoasa 
§i, in toate direcjiunile, o prive- 
li$te intinsa. 

De pe piscurile Hengiul $i 
Uliul, in timpurile senine, se 
vede spre V. o parte din Mun- 
tif-Carpati ; spre E., se zSresc 
virfurile multor dealurl marl, de 
peste Prut, in Basarabia ; iar 
spre N., se vede aproape jum£- 
tate din jud. Falciu. 

Pe coasta acestul deal, aproa- 
pe de biserica vechle $i de casele 



proprieta^el, a fost locul destinat 
pentru iarmarocul ce se face in 
fie-care an la 24 Iunie ; actua- 
lul proprietar a schimbat locul 
pentru iarmaroc, destinind un 
altul, in sat, aproape de Pri- 
marie, 

Pe partea de S. a dealului se 
afla o bisericS, facuta la 1851 
de Grigore Alexandru-Ghica- 
Voda. 

Podi§ul, deal, in partea de V. 
a com. final, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu ; incepe din hotarul com. 
Dode§ti, spre S. ; trece pe de- 
asupra satulul Micle§ti ?i se u- 
ne?te cu alt deal in hotarul com. 
Ferede^tilor, din jud. Tutova; 
are o intindere cam de 2 kil. pe 
teritoriul comunel f iful. 

Podi§ul, deal, in partea de V. 
a satului Comarna, com. Poeni, 
pi. Codrul, jud. Ia?i ; din el se 
scoate multa piatra pentru $0- 
sele $i diferite trebuin^I. 

Podi^ul, piriU, izvore^te de sub 
dealul Podi^ul, trece prin mij- 
locul satulul Comarna-d.-j., com. 
Poeni, pi. Codrul, jud. Ia$i, $i, 
unindu-se cu altele, formeaza pi- 
riul din $esul-Moare! ?i trecind 
pe teritoriul com. Costuleni, din 
pi. Brani?tea, se varsa in riul 
Jijia, sub numirea depiriul Mocra. 

Podi§ul-de-la-Corni, deal, pe o 
suprafa^a de 162 hect., in par- 
tea de E.-S. a com. Tirzil, pi. 
Crasna, jud. FalciQ, in hotarul 
com. Corni. 

Podi§ul-de-la-Padure, deal, in 
partea de E. a satuluf Pihna, 
com. Tirzil, pi. Crasna, jud. 
Falciu, are o suprafa^a de 336 
hect., loc de cultura. 

Podi^ul-Horaitului, loc, pe mo- 
?ia Grame?ti, com. cu acela?! 



nume, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu; cu multe urme ramase 
de la razboaele dintre Le$i, Un- 
gurf §i MoldovenI, sub $tefan- 
cel-Mare. 

Podi§ul-Machedonului, deal, 
in partea de E. a satulul Fru- 
mu^elele, com. Pau$e$ti, pi. Cir- 
ligatura, jud. Ia$i. 

Podoleni, plasd, in partea de 
N. a jud. Falciu. Se intinde 
de la N. spre S., in lungul dea- 
lurilor dintre jud. Vasluiu $i 
riul Prutul. 

Se margine^te la N. cu jud. 
Ia$i; la S., cu pi. Crasna $i Pru- 
tul; la E., cu Basarabia, des- 
par^ita prin riul Prutul $i la V., 
cu jud. Vasluiu. 

E formata din 19 com. rur. 
cu 2 tirgu$oare: 

1 . Bazga, in partea de N. cu 
satele: Bazga $i Ro?ul. 

2. Bohotinul, pe piriul Boho- 
tinul, in jos de tirgu^orul Radu- 
caneni, cu satul Bohotinul. 

3. Covasna, in partea de N.- 
V., in hotarul jude^ulul Ia$i ?i 
Vasluiu, cu satul Covasna. 

4. Cozia, in jos de Covasna, 
cu satele: Cozia $i Petcul. 

5. Cozme§ti, in centrul pi., 
formata numai din satul Coz- 
me$ti. 

6. Dranceni, in partea de E., 
linga riul Prutul, cu satele : Al- 
bi^a, Cotul-Ghermane$ti, Dran- 
ceni, Dranceni-Tirgu^or, Ripele 
$i Vararia. 

7. Duda, in partea de S., cu 
satele: Duda $i Novaci. 

8. Gherm&ne§ti, in partea de 
E., pe Prut, din sus de tirgu- 
$orul Dranceni, cu satele: Ar- 
sura $i Ghermane^ti. 

9. Grozefti, in partea de N.- 
E., intre Jijia §i Prut, cu satul 
Groze^ti. 

10. Gur a- Bohotinul, cu satul 
Gura-Bohotinul. 



Digitized by 



Google 



PODOLENI 



790 



PODOLENI 



11. Isaia, in centru, cu sa- 
tul Isaia. 

12. Mofna, in centru ?i spre 
V., cu satul Mo$na. 

13. Pikne$ti> in partea de S., 
cu satele : Fundatura-Pihne^ti 
$i Pihne^ti. 

14. Pqdoleni^ cam in centrul 
pi., cu satele : Podoleni-d.-j. §i 
Podolenl-d. : s. 

15. Pogdne§ti, In partea de 
S. a pi., cu satul Pogane^ti. 

16. Raducaneni, in partea de 
N., pe valea Bohotinulul, cu sa- 
tele : Raducaneni $i Raducaneni- 
Tirgu?or. 

17. Ri§e§ii, in partea de S., 
linga Prat, cu satul Ri$e$ti. 

18. Salageniy in partea de 
N.-V., in hotarul jud. Ia$i, pe 
Prut, cu satele : Bucure§ti, Col- 
$ul-Cornii ?i Salageni. 

19. Zbieroaia, in partea de 
E., in unghiul format de con- 
fluen^a riului Jijia cu Prutul cu 
satele : Copaceanul, Zbieroaia %\ 
Scoposeni. 

Calitatea pamintulul este cea 
mat buna ?i productive din tot 
jude^ul, in cereale §i lemne. 

Partea de V. a pi., pe toata 
lungimea, 'este deluroasa, aco- 
perita cu paduri, vil ?i livezl; 
iar partea de E., in lungul Pru- 
tul ui este "$es in tins, acoperit 
cu iraa?e, finale, luncT $i bal^I. 

E brazdata la E. de riurile Pru- 
tul ?L Jijia; iar in centru, de 
ma! multe piraie ?i piriiaje, din 
care unele se varsa in Jijia §i 
Prutul, iar altele tree in jos pe 
teritoriul pi. Crasna ?i Mijlocul. 

Pe mo$iile Cozme^ti, Gura- 
Bohotinulut, Scoposeni $i Gher 
manesti, sunt cariere de piatra 
pentru construe^! ?i pentru 50- 
sele. 

Pe mobile Ghermane$ti ?i 
Ripile se aria piatra varoasa. 

In gatul Bohotinul este o vel- 
ni{a, unde se fabrica spirt ?i 
lichiorurT. 



Re$edin{a sub -prefecture! pi. 
este in tirgu?orul Dranceni. 

Podoleni, com. rur:, in partea 
de N.-V. a pla$ei Podoleni, jud. 
Falciu, formata din doua sate: 
Podoleni-d.-j. $i Podoleni-d.-s. ; 
cu o suprafa^a de 1952 hect., 9 
aril ?i o populate de 426 fa- 
milii, sau 1423 suflete, din care 
260 contribuabill. 

Are o $coala ?i 2 biserici. 
Proprietatea mo?ieI este a sta- 
tulut, pendintededomeniui Gher- 
mane^ti. 

Prin com. tree piraiele Mo§na 
?i Podoleni. 

Sunt 39 hect. vie. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3723 lei ?i 75 ban! §i la 
cheltuell, de 3384 lei §i 15 ban!. 

Podoleni, com. rur., in jud. Neam- 
{u, pi. Bistri^a, situata intre com. 
Zane^ti, Costi§a §i Sili?tea, in- 
tre riul Bistrtya ?i pir. Orbiculul. 

E formata din catunele : Po- 
doleni ?i Dorne$ti, cu o popu- 
late de 1639 suflete. 

Dintre locuitorii improprieta- 
ri$I in 1864 sunt astazl: 79 carl 
inca traesc 91 stapinesc singurl 
locurile lor; 45 carl stapinesc 
locurile ca urma^i; 2 locurl aii 
fost parasite de catre improprie- 
tari{I $i se stapinesc de catre 
com. ; 25 de indivizi sunt, carl 
de $i insurant $i cultivatorl de 
pamint, nu aii nicl un fel de 
proprietate. 

Terenul cultivabil e de 1745 
hect. $i 94 aril. 

Ima§ul are o intindere de 
136 hect. ?i 45 aril, $i nutre^te 
990 capete de vite. 

Are o biserica de piatra, de- 
servita de 2 preoflf $i 2 eclesiarhl ; 
o ?coala ; o gara de drum de 
fier. 

Budgetul com. e de 4850 lei 
^i 40 banl la venituri §i de 4778 
lei ?i 5 bam, la cheltuell. 



Comunicafia cu satele vecine 
se face prin: calea ferata; $0- 
seaua nationals Bacau - Piatra ; 
o $osea care pleaca din prece- 
denta (dintre kil. 31 — 32) ?i 
merge prin satul Podoleni, Dur- 
ne?ti, la satul Romini; o alta 
ramura ducind de la satul Dur- 
ne$ti prin satul Zbere?ti-d.-s., 
in com. Costi^a. 

Podoleni, sat, facind parte din 
com. Barcea, jud. TecuciCi, des- 
par^it de satul Barcea-Vechie, 
prin riul Birlad. 

Are o populate de 75 familil, 
sau 349 suflete, locuind in 125 
case ?i 6 bordee ; o biserica, cu 
hramul Sf. Dimitrie, cu urma- 
toarea inscrip^ie: 

La 1S45, sa Jnceput aceasta sflnta bi- 
serica, cu toata cheltuiala dumisale boc- 
ruluY mare vornic Alex. Ghica, proprie- 
tarul mosiei Podoleni, si cu ajutorul ce 
au dat locuitorii. 

Biserica este de caramida cu 
temelie de piatra. 

Inainte de aceasta biserica a 
existat alta facuta de nuele $i 
invelita cu stuf. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Satul Podoleni se numea ina- 
inte §i Birladeni. 

Podoleni, sat, ?i re^edin^a com. 
Podoleni, pi. Bistrifa, jud. Neam- 
{u, a?ezat sub culmele despre 
V. ale dealulul Orbiculul, la 24 
kil. §i 800 m. de ora?ul Piatra. 

Are o populate de 1519 lo- 
cuitorl, din carl 420 contribua- 
bill ; o biserica ; o §coala, fre- 
cuentata de 43 elevl. 

Se mal nume?te ?i Buciule^ti- 
Lunca§i, din cauza ca, in partea 
despre N. a satulul, s'au a^ezat 
locuitorii retra^I in urma des- 
fiin^arel satulul Buciule^ti, prin 
inundarile Bistri^el. 

Podoleni, stafie de dr.-d.-f. t in 



Digitized by 



Google 



PODOLENI 



791 



PODLL ANTIC DE LA CELElO 



jud. Neamfu, pi. Bistrifa, com. 
Podoleni, pc linia Bac&ti-Piatra- 
Neamju, pusa in circulate la 15 
Februarie 1885. Se afla intre 
stabile Buhu?i (u.8 kil.) $i Roz- 
novul (9.4 kil.). Inaljimca d'a- 
supra nivelulul M&ril, de 233 m ,93 . 
Venitul acestel stafil pe anul 
1896 a fost de 40924 lei ?i 70 
ban!". 

Podoleni, mope, in jud. Neam{u^ 
pi. Bistrifa, com. Podoleni, cu 
un venit anual de 4600 let. 

Podoleni, moftf, in jud. Tecuciii, 
com. Barcea. Are o suprafa{& 
de 1042 hect., pSmint arabil $i 
150 hect., padure de stejar §i 
ulm. 

Podoleni, pddure, a statuluT, pe 
partea de V. a com. Podoleni, 
pi. Podoleni, jud. Falcifl, in in- 
tindere cam de 150 hect, im- 
parjita sub trel numirl : Duba- 
?anul, fibana $i Valea-AdincS. 

Podoleni -de -Jos, sat, in jud. 
Faicifi, pi. Podoleni, in partea 
de S. a com. Podoleni, la 500 
m. de satul de re$edin{a, Po- 
doleni-d.-s., cam pe coasta dea- 
lulu! Rotarul, pe o suprafaja de 
475 hect., 49 arit, din care 74 
hect. §i 65 aril vatra satulul, iar 
restul, pamintul de culturS al lo- 
cuitorilor. 

Are o populate de 125 familil, 
sati 417 suflete, din care 100 
contribuabill ; o bisericS, pre- 
fecuta la 187 1, in locul alteia 
vechT, care a ars. 

Podoleni-de-Sus, sat, in partea 
de N. a comunel Podoleni, pi. 
Podoleni, jud. Falciu, situat in- 
tre dealurile Rotarul §i Ciurla, 
pe o suprafafa de 1046 hect., 
93 aril, din care 151 hect., 81 
aril, vatra satulul, iar restul, pa- 
mint de culturi al locuitorilor, 



cu o populate de 301 familiT, 
saQ 956 suflete. 

Este re§edin{a comunel. Are 
o $coala, infiin^ata la 1864, fre- 
cuentata de 34 elevi ; o biserica, 
facuta la 1871, deservita de 1 
preot §i 2 cintareflf. 

Proprietatea mo?ieI este a sta- 
tulul; face parte din domeniul 
Ghermane^ti, care cuprinde mo- 
bile: Mo$na, Cozme^ti, Podo- 
leni $i Ghermane^ti, fosta a ma- 
n3stire! Flstlci, din jud. Vasluiu. 

Prin sat trece pirlul Podoleni. 

Podorini, trup de sat, in jud. 
Neamfu, plasa Piatra-Muntele, 
comuna Vadurile. 

Podoreanca, vale, izvore^te de 
la N.-E. com. Drajna-d.-s., pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, $i se 
varsa in girla Drajna, tot in ra- 
ionul com. Drajna-d.-s. 

Podriga, sau Podagra, sat, pe 
mo$ia cu acela$I nurae, com. 
Dragu^eni, pi. Ba$eul, jud. Do- 
rohoiu, cu 76 familiT, sau 394 
suflete. 

Proprietatea mo^iel este a 
d-lul Grigore Christescu, iar din 
vechime a fost a manastirel Put- 
na din Bucovina, ce a stapinit-o 
pana la 1785, cind s'au vindut 
banurile manastire?tl. 

Satenil improprietarip aii 199 
hect., 43 ar. pamint, Iar proprie- 
tary mo^iei, 1660 hect. 53 aril 
cimp $i 3 iazurl, din care eel 
mal mare este al Satululul, in 
suprafaja de 7 hect., 16 aiil. 

Piriul Podriga trece pe mo$ie. 

Hotarele mo§ieI sunt cu : Sa 
veni,Dragu?eni, Ichimeni $i $tiu- 
beieni. 

Insemnat aid este locul nu 
mit Cimpul-Razboiulul. 

Podriga, pddure. VezI Bulean 
dra, pddure, com. Darabani, pi. 
Prutul d.-j., jud. Dorohoiu. 



Podriga, firiU, izvore?te de la 
poalele padurel de pe mo§ia 
Concetti, jud. Dorohoiu, plasa 
Prutul-d.-s., com. Hude$ti-Marl, 
laturea despre Darabani ; se sco- 
boara in jos pe la Mileanca $i 
Dragu^eni, pana ce se varsS in 
Ba§eu, din sus de tirgul Saveni. 

Podujoaia, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ulul, cat. com. Andrea$i ; 
la poalele dealulul Podujoaia, 
spre N. de cat. de re^edinja, pe 
malul drept al rjulul Milcovul. 

Podujoaia, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ulul, com. Andrea^i, 
se desface din dealul Chiciora; 
brazdeaza partea N. a comunel, 
intinzinduse d'alungul riulul 
Milcovul ; e acoperit cu padurl. 

Podul-Ancu^el, pod, peste valea 
Milcovulul, in dreptul catunulul 
Co$oaia, jud. Vla?ca. 

Podul antic de la CeleiO, com. 
Celeiul, jud. Romana^i. La 132 
m. spre V. de zidul fortarefel 
romane dezgropate de d. To- 
cilescu, sapaturile au desvalit 
rama^i^ele capulul unulpod peste 
Dunare. Iaca relapunea d-lul 
Tocilescu (Rev. «TinerimeaRo- 
mina», HI, 77 suq.) «Capulpo- 
dulul consista dintr'un trunchiti 
de zid, de I3 ln ,32 lung. §i 6 m ,3S 
la^. D'asupra acestul zid este 
construit in ambele col^url des- 
pre mal cite un stilp masiv de 
zid avind grosime unul (eel des- 
pre V.) 3 m ,20 : 3 m ,90, iar ceM'alt 
3 m : 3 m ,72. EI sprijineail de sigur 
bolta por^il podulul. Intre ambil 
ace$tl stiipl se gase$te o plat- 
forma de 5 m ,79 lunga $i de 3 m . 
lata. In partea despre zidul te- 
meliel ea face un unghitt inain- 
tat catre V., un fel de ghe{ar 
destinat ca sa apere piciorul 
contra curentulul apel ?i sloiu- 
rilor de ghiaja . . . Piciorul este 



Digitized by V^OOS 



PODUL-ARAPULUI 



792 



l'ODUL-BRO^TENI 



construit de piatr&, fa{a lu! din 
pietre cubice regulat tiiete, iar 
interiorul din pietre brute le- 
gate la o-l'alta foarte tare cu 
ciment alb (beton), pujin ames- 
tecat cu nisip §i c&r&mida, pi- 
sati. Asemenea mortar il g&sim 
intrebuinfat $i la zidurile forti- 
refeT. De existenfa acestui pod 
vorbesc top locuitoriT din pre- 
jur; el il numesc Podul de-Ara- 
ma, din cauzS. c3, picioarele lui 
ar fi fost imbricate cu tablit de 
aram&, din carl pescaril scot 
cind ?i cind buci^T mar!, cum 
§i cuie $i cirlige . . . Satenil din 
CeleiQ ma! spun c& in timpul 
scideril ape!, vasele plutitoare 
se izbesc de un picior de pod 
lingi malul rominesc, ?i c& s'ar 
g&si incS 7 picioare de ale po- 
duluT. Ca s& ne incredin^m, 
am profitat de epoca cind Du- 
n&rea era sc&zuta. (in toamna 
anulut 1893), ne-am dus cu lun- 
trea pini in mijlocul fluviulul 
§i aci, in locul unde apa face 
vultorf sati anaforni^e, dupS 
multa. ostenealS, am prins cu 
fringhiile unul din acele picioare, 
$i prin sondage am constatat : 
la o adincime de 2 m ,8s s'a dat 
de pietre mart ; piciorul are o 
lungime de io m . $i ol&fimede 
6 m .2; dind in laturf pe linga 
pTetre nu s'a putut ajunge de fun- 
dul Dun&riT, macar c&sonda avea 
o lungime de 6 m. Podul are 



direcfiunea DrumuluMut-Traian, 
coada b&l{tt $i 100 m. spre E. 
de pichetul bulgiresc, drept 
c&tre ruinele Coloniel Oescus 
de lingi Ghighiu. 

«Necesitatea unut pod care 
s& lege insemnata cale roman& 
de pe malul Oltulul cu a el con- 
tinuafiune peste Dun&re, §i sa 
puna, in leg&tur& permanent^ 
cele doua. importante ceta^i : 
Malva (Celeiul) $i Oescus (Ghi- 
ghiul), ne autoriz£ a presupune 
c& inainte deja mult de Con- 
stantin-cel-Mare a trebuit sa 
existe acolo un pod, pe care 
acest impSrat n'a facut de cit 
S&-1 reconstruiascS, odatS cu po- 
dul de la Severin ?i cu ambele 
fortSrete de la Celeiu $i Severin, 
care, precum aQ dovedit s&pa- 
turile noastre, sunt de sigur o 
reconstruct une a unor cet&flf 
anterioare». 

Podul - Arapulul. Vezi Radiul, 
sat, com. Radiul, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu. 

Podul-BSrbierului, com. rur., 
jud. Dim bo vi {a, pi. Ialomifa, si- 
tuate pe cimpie, laS.-E. deTir- 
govi^te, la 2 kil. spre S. de 
gara Ghergani, lingS, ?oseaua 
nationals, Tirgovi^te - Fundata - 
Bucure^ti $i aproape de locul 
unde aceasta $osea se impreuna 
cu $oseaua nationals Bucure?ti- 



Fundata-Titu-Pite?ti. Are un he- 
le§teO, iar prin raionul s&ucurg 
riurile Dimbovifa $i Ilfovelul. 

Are o populate de 1041 lo- 
cuitorl ; o bisericS $i o §coal&. 

Se invecine^te spre E. cu Vi- 
zure^ti; spre V., cu Slobozia- 
Moara ; spre S., cu Ghergani 
$i spre N., cu Bildana. In apro- 
piere are o padure de 11750 
aril. 

Podul - Bro§teni, Pietroasa, 
sau Brani§teni, com. rur., pe 
apa Teleorman, jud. Arge?, pi. 
Cotmeana, la 12 kil. de com. 
rur. Coste^ti, re$edin{a subpre- 
fecturel §i la 36 kil. de Pite^ti. 
Se compune din 2 sate: Podul- 
Bro^teni $i Zmei, avind o po- 
pulate de 112 familii, sau 456 
suflete; douS biseridf, cite una 
in fie-care sat, deservite de 2 
preop §i 2 cintire^T. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 1737 let $i la cheltuell, de 
1943 let. 

Vite sunt: 320 bo! $i vacl, 
40 caT, 805 °*> 47 capre $i 158 
rimatorT. 

Podul-Bro§teni, sat y cu 76 fa- 
milii, pe apa Teleorman, jud. 
Arge$, pi. Cotmeana, f&cind par- 
te din com. rur. cu acela$T nu- 
me. Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservite de 1 preot 
$i 1 cintare^. 



— SFlR?lTUL VOLUMULUl AL IV-lca. — 



Digitized by LiOOQ IC 



Digitized by 



Google 



Digitized by VjOOQ IC 



niroad fcv Pre-5^T:'-.i ^ 



1992 



Digitized by VjOOQ IC
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 4"

See other formats
