(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Biodiversity Heritage Library | Children's Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 5"

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



a 3 90 15 1506M3 5b 









^c \t$8j&- 






f # 



Jid* 1 *' i» 



^jan 






■m:^* 



^# 



^AsJ-i-y*^ 









'w* 



"V-J» 






•»H .i* 



-*,% f r 



: 'W#- ^ ■■'"J 7 **--' -1 







*■■■ .>*■ ^ %r^ 

U; . .. ** JiT' i 




^ S&^ i^ f ■'■- - ^ 






%#? -**y- T^'iy 



*t?x 



/■#• 







1LAS WRIGHT DUNNING 1 
BEQUEST 
UNIVERSITY or MICHIGAN 
GENERAL LIBRARY 



Hosted by 



Google 






/J 







fi &<?b«y_ 



MARELE 



DICf IONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROM INI EI 



■f^_jy y sr> 



"Z 







o>/ 



V 



. 7J& ■' •■ 






649 iS. MotrtU Dicitonar G$ograAc. VoU V * 



ix 



Hosted by 



GoogfSi^ 



Hosted by 



Google 



* 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlN 

FUNDATA LA is IUNIE, 1875 

RECUNOSCUTA DREPT INSTITUJIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE, 1897 

MEDALIA DE AUR LA EXPOZI^IA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900 



^•^fa 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



alcAtuit §i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete 



DE 



GEORGE I0AN LAHOVARI 

PRESEDINTE AL INALTEI CURf I DE COMPTURI, 

PRESEDINTE AL SOCIETAf II PENTRU lNVAf ATURA POPORULUI ROMlN, 

SECRETAR GENERAL AL SOCIETAfll GEOGRAFICE ROMlNE, 

MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMlNE 



?I 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, 

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI, 

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMtNE 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE, 

PROFESOR UNIVERSITAR, 

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITAtI 



VOLUMUL V. 



/') 



X 



BUCURE§TI 
STAB. GRAFIC J. V. SOCECtf, STR. BERZEI, 59 



1902 



Hosted by 



Google 




3)K 
,Ll2> 



Hosted by 



Google 



Z24-6: I'll ^ 



fl 



To 

'marele dictionar geogi?/:fic 

AL ROMINIEI 



(URMARE) 



Podul-peste-Dunare, «Regele 
Carol I». 

IstoricuL — Stabilirea uneJ le- 
gaturf directe intre caile ferate 
romine cu Dobrogea ?i Marea- 
Neagra, a preocupat Guvernul 
romin indata dupa alipirea a- 
cestei provinctf, in urmarazbo- 
iukri Independen^eT. 

In afara de interesele de or- 
din politic ?i strategic care re- 
clamau acea legatura, maJ in- 
tervenea ?i chestiunea de ordin 
economic, anume: de a se a- 
duce o Imbunata^ire condi^iuni- 
lor generale a exportului nostru 
maritim, care se facea numai pe 
Dunare ?i era intrerupt in fie- 
care iarna, pe timpul cit ghe- 
{urile impfedecau naviga^ia pe 
acest fluviu. 

Cum linia Cernavoda - Con- 
stanta era deja construita, inca 
din timpul domina^iunei Turciei 
in Dobrogea, era natural, in a- 
fara de alte considera^iunT, ex- 
puse ma? departe, ca trecerea 
Dunarel sa se faca la Cerna- 
voda. Ast-fel in anul 1880 s'a 
decis construirea imediata a li- 
niilor Bucure$ti-Fete?ti $i Fau- 
rei-Fete?ti, iar linia Fete$ti-Cer- 



navoda, care complecta lega- 
tura, a ramas sa se execute de 
odata cu podurile peste Borcea 
?i Dunare ?i pentru care s'a 
decis a se {ine un concurs in- | 
ternatfonal de proiecte. 

In anul 1882, s'apublicat con- j 
cursul, dimpreuna cu progra- ' 
mul care stabilea dispozhriunile '. 
principale de observat la dre- 
sarea proiectelor, mso^it de un 
plan idrografic al Dunaref, fa- 
cut de d-1 inginer Ch. Hartley 
?i de traseul intre Fete?ti $i 
Cernavoda. Tot odata se fixa 
trei premiJ in valoare totals de 
150000 leT, pemiul intiiu atra- 
gind ?i concedarea construc{iu- 
nef podurilor. 

In rezumat prin program se 
cerea: proiectele pentru podu- 
rile peste Borcea 91 Dunare. 

Pentru amplasamentul podu- 
rilor, constructor^ erau liberl 
sa propuna traseul ce vor gasi 
maJ preferabil, acel al progra- 
muluJ nefiind obligatoriu. 

Lungimea aproximativa a po- 
durilor peste Dunare se fixa la 
800 m. ; aceea a poduluJ peste 
Borcea, la 260 — 270 m. 

Podurile puteau sa fie inalte, 



cu suprastructurJ fixe, a^ezate 
la o Jnal^ime de 30 m. d'asu- 
pra apelor marl, in scop de a 
permite trecerea pe sub pod a 
vaselor celor mal marl, sau po- 
durf joase-inturnatoare, cu o inal- 
{ime libera de 11 m. 

Pentru construc^ia suprastruc- 
turei se admitea toate slstemele 
de grinzf, excluzindu-se grin- 
zile suspendate, iar ca material 
fierul sau o^elul. 

Adincimea funda^iilor nu se 
prescria. Constructorul era obli- 
gat sa o determine singur, ast- 
fel ca soliditatea pilelor sa nu 
fie amenin^ata prin mincarf de 
apa $i tot odata sa justifice cu 
sondaje, facute la fafalocuhtf, ca 
terenul de fundafie^este sanatos. 

La 1 Septembrie 1883, ter- 
menul fixat pentru concurs, opt 
case constructoare au prezentat 
proiecte, care manifestau o mare 
varietate de solu^iunlf, precum 
era,de altmintrelea, de prevazut. 

Din punctul de vedere asu- 
prastructuref, proiectele se di- 
vizau in trei grupuri : 

1 . Proiectele Societal Bat- 
tigriolles (Paris) ?i Klein, Schmoll 
?i Gartner](Viena), in asocia^iune 



Hosted by 



Google 



fr. 



PODULje»tE-DUNARE 



PODUL-PESTE-DUNARE 



cu Gutehoffnungshiittedin Ober- 
hausen, prevedeau grinzi semi- 
parabolice independente. 

2. Proiectele Companiei Fi- 
ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris) ?i 
Braine-le-Comte (Belgia), preve- 
deau grinzJ continue drepte. 

3 . Proiectele Holzmann (Frank- 
furt p/M), in asociajie cu uzinele 
din Dortmund ?i fabrica de ma- 
$ini Esslingen, Cail (Paris), Roth- 
lisberger ?i Simon (Elve^ia), pre- 
vedeau grinzi in arc, cu treJ, 
cu dou& $i far& nici o articulate. 

Numarul deschiderilor varia 
intre 3 ?i 7, iar m5rimea lor 
intre 100 ?i 206 m. 

Adincimea de fundable, so- 
cotit£ de la nivelul apelor midf, 
varia injtre 15.7 m. $i 25.5 m. 

Pilele se proiectase de unil 
din concuren^i cu totul din zid&- 
rie ; al^tf prev&zusera o combi- 
na^iune din pile de zidarie ?i 
pile metalice. 

Ca material pentru suprastruc- 
tura, unele case propuneau fie- 
rul, altele o^elul. 

Juriul ins&rcinat cu examina- 
rea proiectelor, compus din d-nii 
E. Collignon, inspector general 
de podurf ?i $osele din corpul 
technic al statului francez §i pro- 
fesor la ?coala de poduri ?i $0- 
sele din Paris, dr. E. Wingler, 
profesor la §coala politechnicS. 
din Berlin, D. Frunza, C. Ol£- 
nescu, Iorceanu $i A. Saligny 
ca secretar, a inceput prin exa- 
minarea separata, a proiectelor, 
din partea fie-c&ruJ membru. 

Discu^iunile asupra merituluT 
proiectelor au urmat numai dup& 
ce juriul a luat cuno§tin$& de 
opiniunile ?i aprecierile comu- 
nicate de fie-care membru ?i 
concluziunea la care s'a ajuns a 
fost, c& nici unul din proiectele 
prezintate nu indeplinesc con- 
di^iunile necesare, spre a fi re- 
comandat spre executare. 

Cu aceast£ ocaziune juriul a 



formulat dispozi^iunile princi- 
pale pe care le recomanda spre 
observare la dresarea proiecte- 
lor definitive. 

Aceste dispozhuuni erau : 

a) Pentru amplasamentul po- 
dului s£ se adopteze traseul pro- 
pus de Societatea Battignoles. 

b) Podurile s& se construeascS 
cu travee fixe a^ezate la 30 m. 
de-asupra apelor mar J $i sS, se 
intocmeascS. pentru dou£ cai. 

c) Fundable S& se scoboare 
pan& la adincimea de 31 m. sub 
apele mici. 

d) Pilele s& fie construite cu 
totul in zidarie ?i sa fie preva- 
zute cu spartghefurT. 

e) Presiunile pe fa^a de fun- 
dable sS nu intreaca 10 kgr. pe 
centimetru pcltrat. 

f) Deschiderile minimale s& 
fie de 165 m. 

^Grinzile sa fie independente. 

h) Ca material pentru supra- 
structuri sa se intrebuin^eze de 
preferin^a fierul. 

i) Presiunea vintulul care se 
va admite in calcule si fie de 
180 kgr. pe metrul p&trat, in 
cazul cind podul va fi incarcat 
?i de 270 kgr., in cazul cind 
podul va fi liber. 

Ca suprafa^a ac{ionat& de vint 
sa se adopte 1 l k din suprafa^a 
reala vizibila a unel grinzi. 

In anul 1885, Ministerul Lu- 
cr&rilor Publice a instituit o co- 
misiune compusa din d-nii : G. 
Duca, C. Mironescu, C. Popescu, 
A. Saligny §i Sp. Iorceanu, cu 
ins&rcinarea ca sa intocmeascS, 
in sensul dispozi^iunilor reco- 
mandate de juriul din 1883 §i 
expuse mai sus, un noii pro- 
gram-caet de sarcinl care s£ 
serveascii pentru dresarea defi- 
nitive a proiectelor 51 adjude- 
carea lucr&rilor. 

Programul-caet de sarcinl, in- 
tocmit de aceasti comisiune, a 
fost pus in vederea maJ multor 



case constructoare din str&ina- 
tate, cunoscute ca capabile de 
a executa lucrari de natura ce- 
lor prevclzute, cu invitare sa in- 
tocmeasca proiecte in conformi- 
tate cu prescript nile progra- 
mului 91 s& le inainteze inso^ite 
de oferte pentru intreprinderea 
lucr&rilor. 

La aceasta invitare a raspuns 
cinci case constructoare ?i dup& 
examinarea proiectului ?i a o- 
fertelor prezentate, cum nici u- 
nul din ofertan^T nu indeplinea 
condi^iile proiectului-caet de sar- 
cini, parte fiind ca introdusese 
modificari esen^iale in dispozi- 
^iile programulul, parte fiind-ca 
calculele pe care se bazau ofer- 
tele erau eronate, parte in fine 
fiind-ca ofertele erau incom- 
plete, lipsindu-le masuratori, 
serii depre^url, estima^iuni, etc., 
comisia examinatoare a proiec- 
telor a hotarlt respingerea tu- 
tulor ofertelor, recomandind Mi- 
nisterului de Lucrari Publice a 
nu adjudeca lucrSrile asupra nici 
uneia din casele ofertante. 

Neob^inindu-se un rezultat sa- 
tisfacStor nici cu acest al doi- 
lea concurs, Ministerul Lucra- 
rilor Publice, in urma staruin- 
^elor d-lui G. Cantacuzino, di- 
rectorul general al Cclilor ferate 
de atuncT ?i dorin^ei d-lui I. C. 
Bratianu, Pre?edintele Consiliu- 
lui de Mini^tri, a decis, la fi- 
nele anului 1887, crearea unui 
serviciu special, dependinte de 
Direc^iunea Generala a cailor fe- 
rate, pentru dresarea proiectelor 
definitive ?i executarealucr&rilor. 

D-l A. Saligny, atunci ingi- 
ner-?ef, a fost insarcinat cu con- 
ducerea acestuJ serviciu. 

Proiectele intocmite de acest 
serviciu au fost terminate in a- 
nul 1888 $i prezintate, spre exa- 
minare, unei comisiuni instituita 
de Ministerul Lucrarilor Publice 
?i compus^ din d-nij : C. MS- 



Hosted by 



Google 



podul-peste-dunAre 



podul-peste-dunAre 



nescu, E. Miclescu, E. Radu si 
M. Rimniceanu,sub presiden^ia 
d-lui Sp. Iorceanu. 

In urma admiterel proiectelor, 
diferitele lucrari care compun 
trecerea Dunarei, au fostscoase 
treptat in licita^ie, conform u- 
nui program intocmit de mai 
inainte si cu scop de a se re- 
duce cit mai mult procentele 
capitaluluT intrebuin^at la con- 
struct lor. 

Podul peste Dunare a carul 
executare necesitat-a mai mult 
timp de cit cele l'alte lucrari, a 
fost scos in licita^ie eel d'intiiu 
si adjudecat, in anul 1889, com- 
panies Fives-Lille, care l'a exe- 
cutat in conformitate cu planu- 
rile intocmite, pana in cele mat 
mid detalii, de catre serviciul 
Ministerului de Lucrari Publice. 

Situajia podului, — Podul «Re- 
gele Carol I», din punctul de ve- 
dere al marimel deschiderilor, 
era, atuncl, cind s'a construit, eel 
mai important pod de pe con- 
tinent si este inca unicul pod 
fix peste Dunare in aval de 
Neusatz. El se afla in fa^a o- 
rasulul Cernavoda si la 280 kil. 
departe de gurile Dunarei. Si- 
tua^ia lui era impusa prin aceea 
a liniei Cernavoda-Constan^a, cu 
toate ca in acea localitate con- 
struct lui era cu deosebire de- 
favorabila, din cauza ca acolo 
Dunarea se imparte in doua 
bra^e : Dunarea proprie zisa si 
Borcea, separate prin o insula 
submersibila de 13 kil. largime. 
In aceste condi^iuni se impunea 
construirea unul pod peste bra- 
{ul principal, un altul peste Bor- 
cea, executarea unel cal care 
leaga aceste doua poduri, con- 
struita pe rambleuri inalte, pe- 
reate, intrerupte la partea cen- 
trala si la extremitafi prin via- 
duce de descarcare si care au 
o lungime totala de 3 kil. 

Daca chiar s'ar fl cautat a 



se evita aceste inconveniente, 
totusi nu s'ar n* ob^inut vre-un 
avantagiu, cacl, in amonte de 
Cernavoda, cele doua bra^e ne- 
unindu-se de cit in apropiere 
de orasul Silistra, ambele ma- 
luri nu mai apar^in Rominiel; 
in aval de Cernavoda s'ar fl in- 
timpinat dificulta^f si necesitat 
cheltueli cu mult mai marl, din 
cauza configura^iunel terenului 
din Dobrogea. 

Bra^ul principal al fluviulul pe 
care-1 trece podul «Regele Ca- 
rol I» prezinta in timpul apelor 
ordinare o largime de 620 m. 
si o adincime mijlocie de 7 m. 
Apele marl se urea cu 7 m. 
peste etiagiu si inundeaza toata 
insula pana la Borcea. Vitesa 
curentului atinge 2 m. pe se- 
cunda, iar volumul se poate e- 
valua la 18000 m. cubl pentru 
bra^ul principal si la 26000 m. 
cub! in total. 

Descripfia ft dispozifiunile ge- 
nerate ale proiectului. — Proiec- 
tele podului «Regele Carol I», 
intocmit de Serviciul Ministeru- 
lui Lucrarilor Publice, se deo- 
sebeste cu totul de proiectele 
anterioare, prezintate la cele 
doua concursuri. 

Sistemul de grinzi adoptat a 
fost acel de grinzi console, nu- 
mite grinzi continue articulate 
si care nu fusese prevazut in 
nicl unul din proiectele ante- 
rioare. 

Pilele, cu totul de zidarie, 
dupa formele lor amintesc, in 
ceea-ce priveste spartghe^urile, 
pe acele executate deja in Ca- 
nada si in Rusia, de la care se 
inspirase, probabil, si unil din 
concurenp, 

Aceste dispozi^iuni ale pro- 
iectului, pe linga alte foloase 
ce prezinta, fa{a cu proiectele 
prezintate la concursurile din 
anii 1883 si 1886, mai are si 
pe acela de a inlatura reclama- 



{iunile care se facuse, cu oca- 
ziunea intocmirel prbgramulul 
de catre comisiunea interna^io- 
hala, in anul 1883, cum ca acel 
program nu ar fl de cit de- 
scripfia proiectului care obfi- 
nuse premiul al doilea. 

Descrierea proiectului, intoc- 
mit de Serviciul Ministerului de 
Lucrari Publice, se va imparfi 
in: 1. Descrierea suprastructu- 
rel si 2. Descrierea infrastruc- 
ture!. 

1. Suprastructura. — Cum s'a 
spus mai sus, sistemul de grinzi 
adtnis este acela de grinzi con- 
sole, sau grinzi continue arti- 
culate si care, din studiele com- 
parative, reprezinta sistemul eel 
mai favorabil din punct de ve- 
dere al minimulul de cheltueli. 

Dispozifiunile generale sunt 
urmatoarele : 

Inaijimea libera de-asupra a- 
pelor marl, admisa in vederea 
importance! navigajiunel si in 
conformitate cu programul co- 
misiunel din 1885, este de 30 m. 
Aceasta inal^ime a fost pastrata 
pe toata largimea fluviulul din 
cauza lesnel schimbari a liniei 
de navigate (le chenal). Aceeasl 
considera^iune precum, si adln- 
cimea enorma a funda^iunelor, 
au obligat a se ad mite deschi- 
derl marl, anume: patru late- 
rale de 140 m. si una centrala 
de 190 m. Lungimea totala a 
podului este de 750 m. 

Accesul podului pe malul sting 
al fluviulul se ob^ine prin inter- 
mediarul unul viaduc metalic de 
912.75 m. lungime. Construcfi- 
unea acestul viaduc a fost mo- 
tivate, parte din considera^iunl 
financiare, de oare-ce, pentru 
ina1{iml de 30 m. de-asupra te- 
renului, la care se gaseste ca- 
lea in apropierea podului, con- 
struct unul viaduc este mai 
avantagioasa de cit executarea 
unul rambleu, parte in scop de 



Hosted by 



Google 



PODUL-PESTE-DUNARE 



PODUL-PESTE-DUNARE 



a se facilita scurgerea apelor 
mart, care, dupa cum s'a zis, se 
revarsa pe toata insula de 13 
kil. largime. 

Suprastr uctura podului se com- 
pune din doua. grinzl console 
de cite 240 m. lungime, fie- 
care rezemata pe cite doua pile, 
si din trel grinzi semi-parabo- 
Iice, de cite 90 m. lungime, care 
se sprijina pe extremita^ile con- 
solelor, lungl de 50 m., a grin- 
ziior precedente. Aceasta forma 
prezinta avantaje insemnate a- 
tit in privin^a greuta^ei meta- 
lului ce o necesita cit si pentru 
montarea grinzilor. 

Grinzile console au membrura 
inferioara dreapta, iar cea su- 
perioara este in parte dreapta, 
in parte curba. Profilele membru- 
relor sunt acele a unui dublu T. 
Inah;imele grinzilor, aproape pro- 
portionate cu momentele, sunt 
de 32 m. de-asupra pilelor, de 
17 m. la mijloc si de 9 m. la 
extremity. Sistemul de zebrele 
este triangular dublu, cu diago- 
nale intinse si comprimate, iar 
montan^i nu sunt prevazup de 
cit de-asupra pilelor si la extre- 
mita^I. 

Grinzile principale sunt divi- 
zate de acele transversale in 
23 par^i, din care 9 de 10,2 m. 
lungime iar 14, cu o lungime 
care variaza intre 7,5 m. si 13,0 
m. 

In planul vertical, pere^ii grin- 
zilor;! sunt inclina^i cu 1/10 pe 
verticals. 

Largimea tablierului propriu 
zis, socotita intre axele neutre 
a membrurelor inferioare, este 
de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m. 
la extremita^ile consolelor, pre- 
cum si toata lungimea grinzilor 
semi-parabolice. 

Aceste din urma grinzl au 
13,0 m. inal^ime la mijloc si 9,0 
m. la extremitafi. Sistemul de za- 
brele este acelasi ca si la grinzile 



console, iar distan^a intre grin- 
zile transversale este de 7,5 m. 

Pentru terminarea eforturilor 
maxime s'a considerat un tren 
compus din trei locomotive cu 
tender!, de tipul eel mal greu 
(locomotive cu 4 osii, fie-care 
purtind cate 13 tone, si tende- 
rul cu doua osii purtind fie-care 
cite 8 tone) si de un numar ne- 
determinat de vagoane, compus 
si situ at ast-fel ca fie-care bara 
sa fie ac^ionata de efortul ma- 
xim. 

Presiunea vintului admisa a 
fost 270 kgr. pe m. p., pentru 
cazul podului liber si de 180 
kgr. pentru cazul podului in- 
carcat. 

Eforturile cele mai defavora- 
bile provenite din ac^iunea vin- 
tului au fost acele pentru cazul 
podului incarcat si cu toate ca 
considerable, ele nu au recla- 
mat un supliment de sec^iune de 
cit pentru membrura inferioara. 

Podul este prevazut cu o sin- 
gura contraventuire orizontala, 
asezata la partea inferioara a 
grinzilor si compusa din diago- 
nale care lucreaza numai la ten- 
siune. 

Contraventuirea transversala 
se afla in planul diagonalelor 
comprimate a zabrelelor si nu 
este deel verticals de cit in drep- 
tul montan^ilor pe pile silaextre- 
mitajile grinzilor. 

Calea este asezata pe traverse 
de lemn, ingropate in beton de 
asfalt turnat intre traverse de 
metal. Aceste din urma formeaza 
tablier-propriu-zis continuu care 
se reazima pe grinzile longitu- 
dinale. 

Aparatele de reazam sunt cu 
balanciere fixe pe pilele cen- 
trale si cu balanciere cu ru- 
louri pe pilele laterale. Grinzile 
semi-parabolice se reazima pe 
capetele consolelor prin ajutorul 
unui balancier fix la una din 



extremita^I si prin ajutorul unui 
mobil la cea-1-alta extremitate. 

Toata suprastructura estecon- 
struita din o^el moale Siemens- 
Martin basic. Alegerea o^elului 
a fost dictata de motivul de a 
reduce cit mal mult cantitajile 
de material, ceea ce este avan- 
tagios atit din punctul de ve- 
dere financiar cit si din acel a 
facilitate! de montagiu, care pen- 
tru poduri de important celui 
de peste Dunare, sta in raport 
invers cu greutatea suprastruc- 
turei. 

Juriul international din anul 
1883 recomandase a se intre- 
buin^a de prefer in^a fierul ca 
material pentru suprastructura 
podului peste Dunare. La acea 
epoca, modul de fabricate in u- 
zina, a o^elului precum si aceea 
a lucrarei lul la Atelier, nu erau 
cunoscute in de ajuns de bine si 
majoritatea constructorilor erau 
sub impresiunea rezultatelor de- 
favorabile a unor incercari fa- 
cute cu piese de o$el, in anii 
1878 si 1879 din uzinele din 
Duisburg, din ordinul Guvernu- 
lui Olandez. 

O^elul intrebuin^atin construc- 
\\a suprastructurel podului are o 
rezisten^ade 42-48 kgr. pemm. 
p., cu o limita de elasticitate de 
24 kgr. pe mm. p. si o lungime 
minimala de 21%, masurata pe 
o distanfa de 200 milimetri. 

Incercarile metalului in nu- 
mar de mal multe mil, au fost 
facute cu epruvete de 20 cm. 
lungime, masurata intre repere, 

Travali ul metalului admis in 
calcule a fost 10 kgr. pe m. p. 
pentru sec^iunile barelor in care 
nu intervine ac^iunea vintului, 
si de 12 kgr. pe m. p. pentru 
cele alte sec^iunl. Pentru grin- 
zile transversale si pentru lon- 
geroane s'a admis un travaliu 
maxim de 8 kgr. pe mm. p. 

2. Infrastructura. Dupa cum 



Hosted by 



Google 



PODUL-PESTE-DUNArE 



podul-peste-dunArE 



se vede mai departe, cheltue- 
lile datorite infrastructure! con- 
stitue partea cea mai importan- 
ta din costul total al podulul 
peste Dunare. 

Aceste cheltueli sunt justifi- 
cate pe de o parte, prin adin- 
cimea mare la care a trebuit 
sa se scoboare funda^iunile, pe 
de alta parte, prin inal^imea li- 
bera intre nivelul apelor celor 
mai man si suprastructura. 

In privin^a adincimei de fun- 
dable, Juriul international din 
1885 recomandase ca fundable 
sa se coboare pana la 31 m. 
sub nivelul apelor mici. Proiectul 
executat a derogat de la acea- 
sta recomandase, scoborind fun- 
dable pana la 28,5 m. sub e- 
tiagiu sau pana la 31,5 m. sub 
apele ordinare. Pilele sunt im- 
plintate in sol pe o adincime 
de 18,50 m. pana la 22,0 m. 
Culea din stinga are o adincime 
de 25 m. sub eriagiu, iar cea 
din dreapta repauzeaza direct 
pe stinca, care apare la supra- 
fa{a solului, pe malul de la Cer- 
navoda. 

Inal^imea totala a pilelor, so- 
cotind partea libera, acea din 
apa si partea ingropata in sol, 
este de 63,0 m., construita cu 
totul in zidarie. Forma lor ge- 
nerala este aceea a pilelor exe- 
cutate pe fluviul Volga si pe 
alte fluvii din Canada, pile care 
sunt prevazute cu spartghe^uri. 

Sec^iunea pilelor, ca tip ge- 
neral, este aceea a unui drept- 
unghiu terminat prin doua se- 
micercun. La baza, semicercul 
din aval este inlocuit prin o ju- 
matate de elipsa ; la inal^imea 
spartghe^urilor, semicercul din 
amonte este inlocuit printr'un 
triunghiu. Presiunile admise au 
fost: 10 kgr. pe centimetru pa- 
trat pentru solul de fundable si 
12 kgr. pe centimetru patrat 
pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat 



pilelor, la baza, o largime de 
10 m. pana la 11 m. si o lun- 
gime de 29,7 m., iar culeei de 
pe malul sting, o largime de 7,5 
m. si o lungime de 17,5 m. Di- 
mensiunile sub reazem sunt: 
15,5 m. pe 4,5 m. pentru pile 
si 20,5 m. pe 5,77 m. pentru 
culee. 

Fundable s'au executat prin 
aer comprimat, intrebuin^indu- 
se chesoane de fier a caror ca- 
mere de lucru aveau o inal^ime 
de 2,20 m. si erau prevazute 
cu trei cosuri. 

Chesoanele au fost montate 
complect pe mai si in urma re- 
morcate cu vaporul la locul in- 
trebuin^arei. 

Montagiul. — De ordinar, Du- 
narea inghe^ata in luna Decem- 
brie si in primavara, la epoca 
ruperei ghe^urilor, transporta 
mase enorme de sloiuri, ce ati, 
cite odata, 10 m. de inal^ime, 
periclitind orl-ce construc^ie cu 
un caracter provizoriu, cum sunt 
schelele. Pe linga cheltuelile marl 
ce ar fi ocazionat construirea 
de Scheie de 30 m. inal^ime, 
de-asupra nivelului apelor man, 
ar fi lipsit si timpul trebuitor 
pentru ca sa se execute ast- 
fel de schele si tot odata sa se 
termine montarea grindelor cu 
console pana in momentul ru- 
perei ghe^urilor, epoca la care 
grindele trebuiau sa se reazame, 
neaparat, pe pile pentru a nu 
fi expuse. 

Di n aceste considera^ium, grin- 
dele console au fost montate 
pe schele a caror inal^ime era 
aceea a apelor man (20 m. mai 
jos de cit inal^imea definitive), 
la care se oprise si zidariele pi- 
lelor, si pe care se rezemau 
grindele odata ce montarea a 
fost terminate. In urma, cu a- 
jutorul de prese hidraulice, s'au 
inal^at grindele, executindu-se, 
treptat, zidaria sub dinsele, pana 



s'a ajuns la lnal^imea definitive. 
Grindele semi-parabolice, mai 
usoare de cit cele precedente 
si montagiul lor putindu-se face 
mult mai repede, au fost mon- 
tate pe schele, la inal^imea* lor 
definitive. 

Cantitdfile lucr&rilor execu- 
tate si costul lor. — Cantita^ile 
lucrarilor executate pentru po- 
dul «Regele Carol I », sunt urma- • 
toarele : 

a) Infrastructura. — SapSturi 
la aer comprimat, 42743 m. c. ; 
chesoane in fundajie, 1 136 tone ; 
zideril, 47340 m. c. 

b) Suprastructura. — Greuta- 
tea ofelului suprastructurei, 5066 
tone; greutatea o^elulul apara- 
telor de reazem, 148 tone, 

Costul aceste! lucrarl a fost: 

a) Infrastructura, 5254429 lei; 

b) suprastructura, 3902183 lei; 

c) parabole, 772226 lei; total 
9928838 lei. 

Lucrarl care complecteaza tre- 
cerea Dunarel intre Fetesti si 
Cernavoda. — In afara" de po- 
dul «Regele Carol I», trecerea de 
la Fetesti la Cernavoda a mai 
necesitat urmatoarele lucrarl: 

1. Podul peste Borcea, de 420 
m. lungime, compus din trei des- 
chiderl de cite 140 m. fie-care. 

2. Viaducul de racordare la 
podul Borcea, de 500 m. lun- 
gime. 

3. Viaducul din Balta, de 
1455,2 m. lungime. 

4. Viaducul de racordare la 
podul «Regele Carol I», de 
912,75 m. lungime. 

Terasamente Jn lungime de 
21 kil. 

Cantita^ile de lucrarl execu- 
tate au fost: 

1 . Podul peste Borcea. 

a) Infrastructure — Sapaturi 
la aer comprimat, 19043 m. c. ; 
chesoane de fundable, 610 tone; 
zidaril, 19772 m. c. 

b) Suprastructurl. — Greuta- 



64 745. Marele Dictionar Qeograflc. Vol. V 



Hosted by 



Google 



podul-peste-dunAre 



10 



podul-peste-dunAre 



tea o^elului suprastructurei,27 16 
tone ; greutatea o^elului apara 
telor de reazem, 77 tone. 
Costul acestor lucrari au fost: 
Costul infrastructure!, 2266958 
lei; al suprastructurel, 1567259 
tei; total, 3843217 lei. 
II. Viaducele, 

1. Cantita^ile de lucran exe- 
cutate au fost: 

a) Infrastructure — Zidarii, 
35885 m. c. ; numarul pilo^ilor 
de fundable, 9259; lungimea to- 
tala a pilo^tlor intra^i in fun 
da^ie, 98688 m. 

b) Suprastructuii. — Greuta- 
tea o^elului din suprastructuri, 
6621 tone; greutatea o^elului 
din aparatele de reazem, 233 
tone; greutatea o^elului din a- 
paratele de intre^inere, 2 16 tone; 
total, 7070 tone. 

2. Costul lucrarilor a fost: 
Valoarea infrastructure^ celor 

trei viaduce, 2794145 lei; va- 
loarea suprastructurel, 281 1607 
lei; total, 5605752 lei. 

II. Terasamente^ podefe, pe- 
reuri. 

1. Cantita^ile lucrarilor exe- 
cutate : 

Pentru 21 kil. terasamente, 
2950000 m. c; pereuri zidite: 
suprafe^e, 200120 m. p., cub 
de zidarie, 66000 m. c; pode^e, 
7210 m. c. 

2. Costul lucrarilor a fost: 
Valoarea terasamentelor, a 

pereurilor si pode^elor, 5876410 
lei. 

Recapitula^ia cantita^ilor de 
lucrari care a necesitat trecerea 
Dunare! de la Fetesti pana la 
Cernavoda este urmatoarea : 

Zidarii totaleexecutate, 1 10207 
m. c; greutatea totala a me 
talului, 16823 tone; terasamente, 
2950000 m. c. ; pereuri zidite, 
66000 m. c. 

Costul total al acestor lucrari 
a fost de 35000000 lei. 

Executarea lucrarilor trecerei 



de la Fetesti la Cernavoda s'a 
inceput in anul 1890 prin aceea 
a podului «Regele Carol I». 

In ziua de 9 Octombrie 1 890, 
a avut loc solemnitatea punerei 
pietrei fundamental de catre 
M. S. Regele Carol, fa^a fiind 
A. S. R. Principele Ferdinand. 

In pila culeei de pe malul 
sting, cu care se incepuse exe- 
cutarea, si intr'o piatra, apar^i 
nind unui rind care trebuia sa 
se scoboare inca cu 2,20 m. 
sub etagiu, a fost pus, inchis 
intr'un tub de sticla, dimpreuna 
cu toate monetele romine din 
timpul acela, documentui al ca 
rui cuprins este: 

NOl CAROL I, 

Prin gratia lut Dumnezeii si voinfa 
na^ionala, Rege al Rominiet. 

Aducem la stiin^a tuturora cele ce 
urmeaz& : 

Rszboiul, purtat in anii de la 1877 
panii la 1878 de vitejii Rominiet pt 
cimpiile Bulgariet, intins'a hotarele \3. 
ret noastre peste ^armul drepl al Duna- 
rei si facut'a Regatul Rominiet st&pin 
la Marea-Neagra, intrupindu-t Dobrogea. 

De atunct necontenit pironita ne-a 
fost gindirea la aceasta provincie, insa 
mare^ui Danubiu Ne-a oprit si Ne o- 
preste sa dam litoralulut Maret-Negn 
si porturilor luT via^a si desvoltarea tR- 
buincioasa pentru prosperitateaeconomica 
a ^aret. 

Numai construcpunea unut pod peste 
Dunare inl&tureazS aceste piedict. 

Corpurile noastre legiuitoare, inc&lziu 
de focul nestins al iubiret de ^ara, aii 
hotarit in anul 1883 cl&direa acestut poc! 
si not am sancponat in acelast an pa 
triotica lor hot&rire. 

Azt inginerit romint cl&desc podul. 

Nu vor trece de cit ci^t-va ant si sn- 
virsita' va fi grandioasa lucrare, un mo 
nument care va transmite urmasilor nostti 
si genera^iunilor viitoare dovad& de pu 
terea de via$, patriotismul si harnicia 
Rominiet actuale. 

Fie ca aceasta mSrea^a lucrare sa" spo 
reasca prosperitatea si gloria scumpet noa- 
stre ^art, fie ca prin ea sa" se strlnga" le 
gaturile care unesc Dobrogea de patria 
mum&, fie ca porturile et s& ajunga" la o 
splendoare vrednica de solicitudinea cc 
le poarta" Jara. 



Prejuind asa valoarea podulut peste 
Duna>e la Cernavoda, hot&rlt'am sa" se 
aseze in prezenfa Mea, a Principelui Fer- 
dinand, Mostenitorul presumtiv al Co- 
roanet, a Ministrilor care se ana la cirma 
f£ret, piatra fundamental^ in zid£ria, care 
formeaza eel d'intiiu picior al podulut 
pe $rmul sting al Dun&ret. 

Acest document comemorativ s'a sem- 
nat de Not in doua exemplare, cart s'aii 
investit cu sigiliul Statulut. 

Un exemplar, insojit de monetele co- 
rente, se va ingropa de Not in piatra 
fundamental^ in ziua a noua a lunet Oc- 
tombrie 1890 de la nasterea Mintuitorulut, 
in al 25-lea an al Domniet Noastre si 
al 10-lea de la inninjarea Regatulut Ro- 
miniet; eel de al doilea exemplar se va 
p&stra in Arhivele Statulut. 

La banchetul ce a urmat ser- 
barea, D-i Al. Marghiloman, Mi- 
nistrul Lucrarilor Publice de a- 
tunci, rosti cuvintarea urma- 
toare : 

SIRE, 

Spintecind mun^it si inlaturind valu- 
rile, Traian ist deschise o cale, — asa se 
rosteste inscrip^iune MtrinH de aproape 
opt-sprezece secole. 

Pe acea cale, Marele Imparat duse ci- 
viliza^iunea romanS de la Istru la Tisa, 
la Nistru, iar opera lut de colonizare fu asa 
de virtoasa\ ca nict veacunle, nict furtunile 
nu au putut smulge neamul rominesc din 
lanurile fundate de batrinul singe roman. 

Lucrarea materials, era in proporjiune 
cu m^rimea ^intet si vestigiele et, inc& 
vizibile la Severin, atest& geniui celor 
cart aii executat-o. 

Dupa" asa indelungttimpurt, reincepem, 
Sire, opera strSbunS, si dupa* cum prin 
podul ImpSratulut Roman a trecut lumina 
dincoace de DunSre, prin podul Regelut 
Romin se va implinta cultura si infra^i- 
rea dincolo de Dunare. 

Podul Romanilor a fost mat m^re^ de 
cit piramidele si Coliseul ; podul Romi- 
nilor va fi eel mat mare de pe continent ; 
zidariile lut ar ajunge pentru a incinge 
de doua* ort capitala J^ret cu un val inalt 
de tret meiri si ftentria lut ar Jine in 
cumpSna" greutatea unet oaste de 60000 
oament. 

Ne putem fSli cu aceasta grandioasa 
intreprindere, cact inginerit romint aii con- 
ceput-o, inginerit romint o conduc astSzt, 
pe cind, sunt abia 30 ant, strainit ne fS- 
ceaii neinsemnatele lucrSrt de fter ce a- 



Hosted by 



Google 



podul-peste-dunAre 



11 



podul-peste-dunAre 



In aceastft scurtft amintire pare eft este 
scrisft toatft istoria noastrft contimporanft. 

§i inima Voastrft, Sire, de sigur bate 
indoit de cald, clnd evenimentele conduc 
pa^ii Majesta^eY Voastre pe aceste {ftr- 
murt. De pe ele, la glasul Vostru, s'a 
redesteptat voinicia strftbunft, pe ele, de 
pe indemnul Vosiru, se afirmft din nou 
hftrnicia strftbunft. 

MlndriY de victoriile platite cu singe, 
sft serbftm veselY si victoriile, tot atat de 
glorioase, pittite cu muncK si sirguin^ft. 

§i unele si cele-1'alte, Vouft se inchinft, 
Sire. 

§i unele si cele-1'alte tnofelsunt tur- 
nate, pentru ca in inima Rominilor sunt 
idinc sftpate. 

S& traesti, Sire. 

Sa trftiascft M. S. Regina. 

Sa trftiascft A. S. R. Principele Fer- 
dinand. 

Apoi M. S. Regele, luind cu- 
vintul, rosti : 

Sunt foarte miscat de cuvintele a?a de 
adinc simple ce'MY exprima$Y cu atita 
ca*ldurft si Vft mul^umesc din suflet. 

vSerbarea de astft-zY este o adevnratft 
satisfac^ie pentru Mine, cftcY este tocmaY 
un an, de cind cu ocazia r.ftlfttorieY Mele 
in Dobrogea, am ftigftduit si apoY am 
stftruit ca podul peste DunHre sS. fie in- 
ceput. Astft-zY fftgftduiala Mea este un 
fapt implinit si sunt fericit eft am putut 
incununa intiiul stilp al poduluY, in fa{a 
uneY intrunirY asa de impunfttoare si a 
popula^ieY din Dobrogea care a alergat 
din toate parole, spre a fi martorft la 
aceastft opera, care va lega de-a pururea 
aceste douft {ftrmurY ale DunftreY, infrft- 
{ind interesele si cimentind unirea intre 
aceste douft trunchiurY ale StatuluY Ro- 
min in chip trainic si neperitor. 

Mftrea{ft este lucrarea conceputft si 
condusft de ingineriY nostri si mlndru 
Suntem de o intreprindere asa de insem- 
natft, care va fi izvor de bogs' (ie pentru 
farft si care va gftsi un rftsunet puternic 
in toatft Europa. 

Trebue sft. punem acum toate silinjele 
spre a isprSvi cit maY curind podul peste 
Borcea si peste Dunftrea mare si portul de 
la Constanta, fiind-cft atuncY calea cea maY 
scurtft' intre Marea de Nord si Marea- 
Neagrft va fi deschisft si Rominia va stft- 
plni o mare parte a comerciuluY din Orient. 

Convins eft aceste prevederY se vor 
realiza, inchin acest pahar iubituluY Meu 
popor, care n'a cru|at nicY un sacrificiii, 
spre a intftri mosia sa strftmoseascft si a 
asigura viitorul sftii. 

Sft trftiascft Rominia. 



Solemnitatea inaugurareT lu- 
crarilor a avut loc in ziua de 
14 Septembrie 1895, fa^a fiind 
M. M. L. L. Regele si Regina 
inso^I de A. A. L. L. R. R. Prin- 
cipele si Principesa RomJniel, de 
A. S. R. Principele Leopold de 
Hohenzollern, A. S. Principele 
Wilhelm de Hohenzollern, A. S. 
Principele Bernard, A. S. Prin- 
cipesa Charlota de Saxa-Meinin- 
gen, A. S. Principesa Feodora, 
Corpul Diplomatic, Ministrtf, 
fostiT Ministri de LucrarT Pu- 
blice, biurourile Corpurilor Le- 
giuitoare, marii demnitari aT Sta- 
tuluT, reprezentan^il caselor man 
can au executat lucrarile liniei 
Fetesti-Cernavoda si de un nu- 
meros public, care venise sa a- 
siste la acea serbare. 

Dupa ce M. S. Regele a ba- 
tut eel din urm& nit al podului 
si dupa ce s'a terminat servi- 
ciul religios oficiat de I. P. S. 
S. Mitropolitul Primat, s'a pro- 
cedat la inchiderea in zidul cu- 
leel de pe malul drept, al do- 
cumentuluT comemorativ al ca- 
rui cuprins este : 

NOI CAROL I, 

Prin gratia luY Dumnezeu si voin|a 
na^ionalft 

REGE AL ROMANIEI 

In anul mintuireY 1890 am pus piatra 
fundamental a podul uY, menit sft impre- 
uneze cele douft malurY ale DunftreY in- 
tre Fetesti si Cernavoda. 

Dupft cincY anY de muncft statornicft, 
Dumnezeu hftrazind f&rei liniste si in- 
destulare, astft-zY, in a 14-a zi a luneY 
Septembrie, din anul mintuireY 1895, ?i 
al 30-lea al DomnieY Mele, mul^umitft 
rivneY si maestrieYinginerilor romlnY, am 
trecut pe deasupra valurilor celor douft 
bra^e ale DunftreY mftre^e si am bfttut 
eel din urmft cuiii, care a incheiat si sfirsit 
aceste falnice lucrarY, fa^ft fiind M. S. 
Regina, Alte^ele Lor Regale Principele 
si Principesa RomlnieY, iubitul Meu frate, 
Principele Leopold de Hohenzollern, ne- 
potul Meu, A. S. Principele ereditar de 
Hohenzollern, Altera Sa Principele eredi- 
tar de Meiningen si Altera Sa Regalft Prin- 



cipesa ereditftrft de Saxa Meiningen, inal- 
tul cler, ministriY MeY, presedin^iY si mem- 
briY biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri. 
misiY puterilor strftine acredita^Y pe llngft 
Mine, inal^iY demnitarY aY Statulu], frun- 
tasiY ostireY Mele si corpul technic. 

De azY inainte nimic nu maY desparte 
Rominia din stlnga DunftreY de Dobro- 
gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri, 
din rftzboiul de la 1877, am imprennato 
din noii cu patria mUmft. Ast-fel Vom 
putea da acesteY provinciY si porturilor 
et de pe {ftrmul MftriY, toatft ingrijirea 
Noastrft, spre a lor desvoltare si propftsire. 

Mindri, impreunft cu Jara intreagft, eft 
am ridicat un monument, care face falft 
neamuluY rominesc si care va fi pururea 
indemn puternic pentru urmasiY nostri, 
spre a purcede tot maY departe pe calea 
munceY, a civiliza^ieY si a mftrireY, Am 
semnat acest document de vecinicft a- 
mintire. 

Am chibzuit, dar, ca, dupft sfin^enia 
poduluY, fftcutft de I. P. S. S. Archie- 
piscopul si Mitropolitul Primat, un exem- 
plar sft fie asezat in zid3ria de pe malul 
drept al DunftreY, impreunft cu copia do- 
cumentuluY, ce a fost pus in zidftria pi- 
cioruluY de pe ^ftrmul sting, iar eel de 
al doilea sft se pftstreze in Arhivele Sta- 
tuluY. 

Dupa aceasta ceremonie, a a- 
vut loc incercarea podului cu 
un tren compus din 15 locomo- 
tive, dintre cele mai grele, toate 
sub presiune si care a trecut 
podul cu o vitesa de 80 kil., 
iar la esirea de pe pod, trenul 
avea o vitesa de 96 kil. 

Maiesta^ile lor si Alte^ele Re- 
gale cu Augusts Qaspett s'au* 
urcat in urma in trenul regal, 
trecind Dunarea si ast-fel s'a 
declarat punerea in circulate a 
podului « Regele Carol I». 

La banchetul care a avut loc, 
d-1 Olanescu, MinistrulLucrarilor 
Publice, a pronun^at urmatorul 
discurs : 

SIRE, 

Se apropie 18 veacurY de cind va- 
lurile mftre^eY Dunftre au fost subjugate 
pentru Intlia oarft. f 

AtuncY, un mare Domn din apus a 
zidit podul sftii de piatrft ca sft zftmis- 
leascft neamul rominesc si sft-sY scrie 
numele in cartea nemurireY. 



Hosted by 



Google 



podul-peste-dunAre 



12 



PODUL-PESTE-DUNARE 



Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din 
apus, InfringY pentru a doua oara, cu 
piatra si cu fer, falnicul fluviii, ca sa a- 
sigurY pentru tot-d'auna pasnica propasire 
a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu in- 
{elepciune 1'aY intemeiat in acea vale pe 
care a smuls-o barbarieY Imp&ratul Tra- 
ian. 

Ast-fel se leaga" firul tntrerupt al is- 
torieY si se amesteca, in admirafia si re- 
cunostinja noastrS, chipul luY Traian, in- 
temeietorul, cu al luY' Carol, reinvietorul. 
^i unul si altul vitejY si biruitorY in r&z- 
boaie, si unul si altul mart si spornicY 
ziditorY de monumente, fala vremurilor 
lor. 

Gloria Imp^ratuluY roman, str&mosii 
nostri aii nemurit-o in coloana' de piatra 
in Roma, si in tropeul pe care tot aicY, 
tot pe acest p£m1nt al DobrogeY, l'aii 
asezat, dovada a adinciY lor cumin^iY, 
care au injeles important jariY cucerita 
de Traian pentru imp^r^ia romana, si 
a maluluY drept al DunareY pentru noua 
provincie. 

Slava MaiestajeY Tale se va nemuri 
de urmasiY nostri pe tot pKmintul Romi- 
nieY, cum sta* tip^rite in toate inimile 
noastre dragostea de Maiestatea Ta. Ni- 
cSerY, tnsa, mat mult de cit in aceasta 
parte a regatuluY, pe care dupa* patru 
sute de anY de desp&r^ire de la trupul 
patrieY, a fost dat Maiesta^eY Tale sa* o 
lipeasca iar^sY si pentru tot-d'auna la co- 
roana acelor voevozY, carY, cu mindrie 
puneaii in titlurile lor si pe acela de 
StapinitorY aY DobrogeY, 

Nimic n'a lipsit, Sire, DomnieY Maies- 
ta^eY Tale. AY cucerit neatirnarea si aY 
infiinfat Regatul ; aY inzestrat Rominia 
cu drumurile de fer, si asta-zY iY deschizY 
drumul la Mare, f£ra* de care nicY un 
neam pSna acum n'a putut intemeia pu- 
tere trainica*. 

Fericit si biruitor aY fost in ra*zboaie, 
Sire, fericit si biruitor estY in timp de 
pace. Fericit si biruitor pentru ca" in tot- 
d'auna aY avut o nemarginita incredere 
in supusiY Maiesta^iY Tale. 

Cu ostasiY J£ret at tnvins in cimpiile 
BulgarieY ; cu mesteriY jareY at ingenun- 
chiat DunSrea. 

De aceea, Sire, tncredereY nestrSmu- 
tate a Maiesta^eY Tale r^spunde credinfa 
ne^armurita a na^iuneY, si din Carpafi 
pana la Mare, din tot locul, rasuna un 
singur strigSt : 

Sa tr^estY Sire. 

Sa* trBiasca Maiestatea Sa Regina. 

SSI traiasca Dinastia noastra. 

Domnul G, Duca, Directorul 



general al C&lor ferate, in nu- 
mele inginerilor, a rostit urm&- 
torul toast : 

SIRE, 

IngineriY Va mul^umesc ca a{Y bine- 
voit prin prezen^a Voastra si a Augustet 
Voastre FamiliY, sa face^i si maY stra- 
lucita serbarea de azY. 

Tnaugurarea linieY Fetesti-Cernavoda, 
menita sa prelungeasca cHile noastre de 
comunica^ie pana la Mare, este o ser- 
bare a na^uneY; ea va insemna una din 
marile date in istoria proprisireY econo- 
mice a farei, dar ea este in acelast timp 
si consfin^irea uneY opere m^refe, s^ivirsite 
de inginerit rominY. 

C&nd, in 1890, Maiestatea Voastra a 
pus intiia piatra a poduluY peste Dunare, 
care, cu drept cuvint, numSra intre lu- 
crarile cele maY de cJtpetenie datorite ar- 
teY inginerulut, Ea a voit sa dea o nouS 
dovada de solicitudinea Sa pentru lucrK- 
rile folositoare Ja'reY, si si imMrbSteze 
pe aceia carY, timp de 5 anY, aveati sa 
consacreze toatft inteligen^a, toata munca 
lor, la savirsirea acesteY opere uriase. 

Asta-zY, cind izblnda a incununat si- 
lin^ele lor neobosite, sa-mt fie ingSduit 
a aduce un meritat tribut de laude dom- 
nuluY Saligny, autorul proectelor si di- 
rectorul lucr3rilor, inginerilor carY au fost 
colaboratorii sftT devota^Y, marilor Socie- 
tal Fives-Lille, Cockerill, Gartner-Creu- 
zot, si tutulor -intreprinzfttorilor, carY n'aii 
cri^at nimic pentru a aduce la un bun 
sfirsit o operS plina de greuta^i. 

Sire, Jara se poate f&li cu aceste lu- 
crlrY, carY dovedesc progresele fScute de 
corpul inginerilor in anit bine cuvinta^t 
aY DomnieY Maiestajei Voaslre. Liniile 
noastre ferate, marile cat na^ionale, carY 
due la granifele'pireT, lucrarile hidraulice, 
docurile de la Braila si de la Gala^i, 
sunt atitea dovezt de muncftroditoare a 
acestui corp. §i daca ^inem in seaml cS 
doua treimi din inginerii, cart aii luat 
parte la executarea lucrSrilor, al caror 
sfirsit il serbSm asta-zt, sunt esi^t din 
scoala noastrS de podurY si sosele, o le- 
gitime mindrie trebue sa sim^im. 

In 1 866, abia 21 inginert romint eraii 
in serviciul statulut ; azt eY sunt legiune 
si alcStuesc o a doua armatS, tot atit 
de nem&rginit devotatl Maiesta^et Voas- 
tre si Jaret, ca si aceea in capul c^reia 
a^i cucerit, Sire, neatirnarea Rominiet. 
Aceastl armatl a progresulut, care la 
vreme de nevoe va fi alaturY cu cea-1'alta 
pentru ap&rarea tronuluY si a patrieY, are 
si dinsa, in luptele sale pacinice, mor^it 
si r^ni^iY sli ; acestor victime ale dato- 



rieY, pe care poe^iY nu le sl&vesc, noY 
eel pu^in le dator^m o duioasd amintire, 

SIRE, 

A^Y trecut Dunlrea ca sS duce^Y os- 
tirea la victorie, astl-zt trece^Y iar Du- 
nSrea ca si s^rbS.tori^t o alta* victorie : 
aceea a munceY in potriva elementelor. 

In adeva>, cite greuta^Y eraii de invins : 

O taetura 1 de 500000 m. cubY, 1000 
m. de podurY si de viaducte peste Bor- 
cea, 2000000 m. cubY de rambleurY apl- 
ra\X in contra apelor prin 200000 m, pS- 
tra^Y de pereurY zidjte, un viaduct de 1 ! / 2 
kil. in mijlocul ballet, altul de 900 m. 
si toate aceste lucr^rt pentru a ajunge 
la ultimul si eel mat mare obstacol, Du- 
n&rea. 

In zadar biitrinul fluviii a c&utat si 
apere cu furie linistea sa secular^, tur- 
burat& cu atitaindraznealS,deslan^uindu- 
st valurile si inecind intreaga cimpie, de 
la malul DunareY pana la malul BorceY; 
lupta a fost crincenh', dar el a fost invins. 

Funda^iunile podulut sunt coborite la 
30 m. sub nivelul apelor mict ; pare ca* 
el a infipt cu dragoste r&d&cinY adincY 
in fundul riuluY, ca nicY valurile, nicY 
sloiurile, nicY furtunile si nu-1 zdruncine ; 
stlpin sit ramina pe ^rmurile DunlreY, 
precum poporul romin, cu toate dusma*- 
niele, stlpin a rSmas pe plmintul str^- 
mosesc. 

El se inal^rt la 30 m. d'asupra apelor 
marY, pare c& ar vrea si cuprinda" intr'o 
ochire cit mat mult din scumpa Jarl, si 
arate cit de sus ea a ajuns, adica* vrea 
sH zica* fie-caruia, gindi^i-va ce a fost 
Muntenia, ce a fost Moldova, privifi ce 
sus este acum Regatul RominieY. 

Imense deschiderY de 190 m. despart 
pilele, lftsind trecereY o cale largS, pre- 
cum largH a fost tot-d'auna calea ce Ro- 
minia a deschis progresuluY. 

§i pe de asupra staii asezate 5000000 
kil. de metal. masK enorml care a tre- 
buit si fie ridicata' la 30 m. inai^ime. 

De o^el este coroana pe care Romi- 
nia v'a pus-o pe cap, Sire ; de o\e\ este 
bra{ul pe care Rominia '1 intinde Do- 
brogeY, ca un simbol de vecinica' unire 
si de puternic sprijin. 

lata podul cRegele Carol I>, el poarta* 
numele vostru, Sire, ca"cY prin nestra*mu- 
tata Voastra incredere, in foloasele ce 
fara va trage din aceasta lucrare, visul 
MaiesLa|eY Voastre, de acum un sfert de 
veac, este azY indeplinit. 

SIRE, 

Spre izvoarele DunareY stramosiY Vos- 
tri aii cLldit un mindru castel, leaganuj 



Hosted by 



Google 



PODUL-CHEIA 



13 



PODUL-DF-PIATR& 



uneY ilustre dinastiY ; spre gurile DunS- 
reY ap cl&dit un alt falnic monument. 
UrmasiY MaiestS^et 1 Voastre il vor privi 
ca pe o pilda* de fapte mart, sKvir^ite 
sub Domnia-Voastr& ; iar generative vii- 
toare, v&zind cu uimire podul cRegele 
Carol I> vor zice : 

Carol viteaz a fost In timp de luptK, 
mare si in^elept Rege In timp de pace. 

Iar not top, Sire*, cu inima plina" de 
cea mat nem^rginit^ dragoste spunem : 

S& trai{Y, Sire. 

Tr&iasca M. S. Regina. 

TrMasca" Dinastia. 

M. S. Regele a luat cuvintul, 
zicind : 

Intruni^Y aci pe ^rmurile DobrogeY, 
de a pururea unita* prin slngele vitejilor 
nostri si din nou f^unta* printr'un lan{ 
de fer cu Romtnia, serb^m un eveniment, 
asteptat cu ner&bdare de X ara intreagB, 
care va g&si un r&sunet mare, departe 
peste hotarele sale. S&virsirea poduluY 
peste Dun&re, dorit de un sfert de veac 
de Mine, este ast£-zf un fapt implinit, 
si uriasa* se ridica* inaintea noastra" a- 
ceasta falnicH oper&, ca o ma'rturie v&- 
ditS. a t&riel RegatuluY. 

Geniul omenesc, In care se resfring 
progresul si avintul puternic al Romi- 
niei, a invins toate greuta^ile, a inlStu- 
rat toate piedicele spre a executa aceasta 1 
lucrare trainica* si neperitoare, care tre- 
bue sa* arate lumeY ca vrednic este po- 
porul romin de frumoasa sa chem^re la 
gurile DunSreY si pe pragul Orientului. 

Monumentele sunt istoria vie a po- 
poarelor; pBna* ast&-zY urmele luYTraian 
nu s'au sters. Cine nu vorbeste de po- 
dul sSu de la Severin? Sa* dea Dumne- 
zeu ca al doilea pod, stabilit dupa" miY 
de anY pe DunSrea-de-Jos, sft trSiasca* 
veacurY spre a povesti genera^iunilor vii- 
toare, din neam in neam, ca\ numaY prin 
jertfe, lupte si o munca* statornica* sta- 
tul romin a putut fi fntemeiat. 

Mtndru pot fi dar, ca* sub Domnia 
Mea s'a conceput si ispr&vit, de ingineriY 
nostri, acest ma>e{ pod, care va atrage 
o insemnata 1 parte a comerciuluY euro- 
pean pe diile noastre ferate, fiind-ca ast&- 
zY stSptnim linia cea maY scurta* tntre 
ma>ile nordice si ^rile din Orient. 

Arunc&m acum o privire maY departe 
pe mare, pe aceasta* nema'rginita' cale de 
ap&, unde se incruciseaza 1 nenum&ratele 
drumurY ale misc^reY IntregeY lumY, care 
r&spindesc bog£$iele asupra na^iunelor. 
Prin portul de la Constanta podul peste 
Duna>e ne descbide aceasta. cale larg&, 



care va spori lntr'un mod neasteptat re- 
la^iunile noastre comerciale si va asi- 
gura desvoltarea noastra* maritime. 

Steagul RominieF, care este deja cu- 
noscut In porturile din Europa, tn curind 
va fllfii si In toate ^rile cele maY de- 
p&rtate ale UniversuluY, duclnd cu din- 
sul renumele scumpeY noastre patriY. Cu 
inima plin& de bucurie, exprim aceasta" 
convtngere, In fa^a acesteY impunfttoare 
adunftrY, In fa^a uriasuluY nostru pod, pe 
care '1 privesc ca cheia de aur a unuY 
viitor str&lucit, mul^umind c&lduros tutu- 
lor acelora can au contribuit la mare a 
izblnda* ce se serb&toreste asta-zY de noY 
cu attt de adinca" satisfac^ie. Mutyumesc 
de asemenea pentru cuvint&rile asa de 
bine sim^ite si attt de ma*gulitoare pen- 
tru Mine ; mutyumesc corpuluY technic 
pentru rivna si Mrnicia ce a desf&su- 
rat In numeroasele lucr^rY publice, sK- 
vlrsite in cursul celor din urma' anY, si 
care g&sesc cea maY frumoasa* a lor in- 
coronare in podul de peste DunBre. 

Fericit Sunt eft inal^Y oaspe^Y si D-v. 
to^Y suntep martorY la aceasta* memora- 
bila* zi, care inseamnS o nou£ epoca in 
viata noastra' economic^, si sunt sigur 
c£ vft ye\\ uni cu Mine in strigarea de : 
sft traiasca* iubita Noastrft Rominie, al 
cftruY avint nimenY nu'l poate opri In 
drumul marireY si al propSsireY. 

(Articol redactat deD. A. Sa- 
ligny). 

Podul-Cheia, sat, ftcind parte 
din com. rur. Brebul, jud. ?i pi. 
Prahova. Are o populate de 
no locuitori. 

Vilceaua Valea-Rea desparte 
acest catun de Brebul-Megiesc. 

Si-a luat niimele de la o strim- 
toare foarte ingusta in forma 
de cheie, pe unde trece riul 
Doftana. 

Podul-Cheiei, proprietate a Efo- 
rieT Spitalelor Civile din Bucu- 
re?tl, fosta pendinte de schitul 
Brebul, com. Brebul, jud. $i pi. 
Prahova, care se arendeaza cu 
520 lei anual. 

Podul - Corbeanca, catun, pe 
proprietatea Corbii - Mari, pi. 
^Neajlovul, jud. Vla^ca. 



Podul-Corbului ; sat, faclnd parte • 
din com. rur. Comarnicul, plaiul 
Pele?ul, jud. Prahova. Are o 
populate de 164 locuitorY. E 
situat intre vaile -PrahoveJ, Bra- 
duluJ ?i Corbulul, Ihtr'o pozi^i- 
une foarte frumoasa. 

Podul-cu-Fagi, vale, isvore^te 
din raionul com. Valea-Lunga. 
jud. ?i pi. Prahova, $i se varsa 
in Valea-luJ-lDan, tot in raionul • 
com. Valea-Lunga. 

Podul - cu - Florile, platoti, pe 
virful muntelui Zanoaga, jud. 
Dimbovi^a. In acest platou este 
?i un lac tot cu numele de Podul- 
cu-Florile, sau Cimpml-cu-FIorile. 
Acest platou este plin de flori 
vara ?i are o priveli$te mcin- 
tatoare. E inconjurat de jur- 
imprejur cu colti de piatra foarte * 
tnal^i ?i ascu^i^i. 

Podul-de-Fier, sat, jud. Bacau, 
pi. Bigtri^a-de-sus, com. Sau- 
ce?ti, situat pe malul Bistri^eT, 
la 5V2 kil. de Sauce?ti ($coala). 
Are o populate de 15 familtf, 
sau 60 suflete; 6 circiume. 

Locuitorii poseda: 30 vite 
manf cornute, 60 01, 2 cai ?i 
9 porci. 

Se afla situat linga podul <ie 
fier de pe Bistri^a, al caii ferate 
Bacau-Roman. 

Podul-de-la-Celeiu. VezT Podul- 
Antic-de-la Celeiu. 

Podul - de - la - Ru§i, pod, peste 
riul Bistri^a, jud. Neam^u, situat 
la marglnea despre S. a.ora?u 
lui Piatra; une?te trupul Mara- 
tei cu Petro-Dava ?i cariera de 
piatra de peste riul Bistrija. 

Podul-de-Piatra, picket ve chin 
de frontiera, pe Dunare, in jud. 
Iajomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, in 
dreptul satului Bordu^ani-Mari, 



Hosted by 



Google 



PODUL-DOAMNE1 



U 



PODUL-ILOAEI 



Podul-Doamnei, pod, jud. Vlas- 
ca, peste apa Gisca sau Ilfova- 
tul, pe proprietatea cu acelas! 
nume ce constitue mosia Ba- 
bele. Aci, la 1775, ne spun Fra- 
ftf Tunusli, a fost un metoh 

• de calugari^e. 

Podul-Dragan, vechie numire a 
satulul Malul. 

Podul-Frinculul, loc izolat in 
jud. Prahova, com. Gornetul- 
Cuib, pi. Podgoria, unde Valea- 
BeneT se varsa in piriul Nuce- 
^eanca. 

Podul-Grosului, com. rur. si sat, 
injud. Mehedinti, pi. Dumbrava, 
la 43 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin. Esituatape vale. Satul for- 
meaza comuna cu catunele Pe- 
trea si Podeni, avind o popula- 
te de 1500 suflete, locuind in 
250 case; 2 bisericT, deservite 
de 2 preoti si 4 cintare^I. 

Se margineste spre N. cu 
com. Aduna^i-TeiuluT; spre E., 
cu com. Biclesul si com. Corzul ; 
la S. cu comunele: Padina-Mare 
si Slasoma; iar spre V., cu 
comunele: Plopi, Stigni^a si 
Iablani^a. 

Locuitorii poseda: 60 plu- 
gur!, 104 care cu boT, 12 ca- 
rute cu caT; 20 stupT cu albine. 

Prin comuna trece soseaua 
ce vine de la Stignhra si merge 
la Biclesul, trecind prin Podul- 
Grosulu!. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turi de 1258 lei ; iar la chel- 
tueli de 1068 lei. 

Vite: 670 vite man cornute, 
32 ca!, 760 01 si 540 rimaton. 

Dealur! ma! principale sunt: 
Dirdoaia, Petra si Dealul-Tu- 
dosiet. 

Locuri ma! insemnate sunt: 
Mormin^i, la confluen^a ptriulu! 
Stigni^a cu piriul Drincea (Podul- 
Grosului); la Petra, in Dealul- 



Petrei, o stinca inalta despre 
carelegenda spune ca ar fi adusa 
aci de catre o fata de Jidov 
(urias). 

Ape sunt: piraiele Drincea, 
Stigni^a si Iablanifa. 

Podul-Iloaiei, tirgusor si com. 
rur. y in partea de S. a pi. Bah- 
luiul, jud. Iasi, asezat la capa- 
tul podisului, ce se intinde de 
la N. spre S., intre piriul Bah- 
lue^ul si riul Bahluiul, cari fac 
confluen^a in centrul tirgulul, 
de unde se deschide intinsul 
ses al BahluiuluT. 

La 1 8 10, mai mul^i EvreT au 
cerut de la proprietarul mosiei 
Totoesti, de a le da voie, sa se 
aseze in aceasta localitate, ca sa 
deschiza tirg si la 1818, dupa 
hrisovul lui Calimah - Voevod, 
s'a intemeiat tirgul la pod, luind 
numire de Podul-Iloaei. De oare 
ce in aceasta localitate se intru- 
nesc [intr'un punct maT multe 
capete de mosiT, fie-care pro- 
prietar a dat voe, ca pe parole 
lor, sa se aseze tirgul si aceasta 
se vede din mat multe hrisoave 
ce au fost recunoscute de catre 
DomnI, in anii 1823 si 1839. 

Pana la anul 1864, acest tir- 
gusor era administrat de un co- 
misar al guvernulu?, iar de a- 
tunci e clasat intre comunele 
rurale. 

Sunt statornicite zile de tirg 
numaT Duminicele, iar iarma- 
roace anuale patru : dela 1 — 8 
Iulie, dela 10 — 18 Octombrie, 
dela 12 — 20 Decembrie si in 
Saptamina-Alba. La aceste iar- 
maroace se face comerciu intins 
de : cereale, vite de tot soiul, 
brinza, pieT, lina si lemnariT, fiind 
in stinga mosiT man de cimp, 
iar in dreapta mosiT cu padurT. 

Teritoriul tirgusoruluT are o 
intindere cam de 164 hect., cu 
populate de 330 familil sau 2736 
locuiton, din can doua par^T 



sunt EvreT, ocupindu-se cu co- 
merciul, Rominii, indeletnicindu- 
se cu agricultura si cresterea vi- 
telor. 

Se afla situat la jumatatea 
caleT dintre Iasi si Tirgul-Fru- 
mos, la 22 kil. de fie-care din- 
tre aceste localitatT. Prin mijlo- 
cul lui trece soseaua nationals, 
iar pe riiarginea despre S., ca- 
lea ferata, avind si o static 

In centrul tirgusoruluT se afla 
o zidire mare si frumoasa, pro- 
prietatea comuneT, in care este 
cancelaria si preceptia comuneT, 
precum si cancelaria sub -pre- 
fecture! plaseT Bahluiul. Alaturea 
este scoala mixta, cu localul eT 
propriu, condusa de 2 inva^a- 
torT si 2 inva^atoare si care a 
fost frecuentata in 1899 — 9°° 
de 154 copiT. Scoala de bae^T 
se afla aci de la 1862, cea de 
fete, de la 1867. 

In tirgule^ maT sunt : o bise- 
rica de zid nou, deservita de 1 
preot, 1 cintare^ si un eclesiarh; 

farmacie ; un spital pentru bol- 
navT, intretinut de jude^; o ca- 
zarma pentru o companie de do- 
roban^T si un biurou telegrafo- 
postal ; o moara cu vaporT, pen- 
tru macinat faina, cu masinTper- 
fec^ionate si luminata cu lumina 
electrica. 

Budgetul comuneT este de 
3021 1 le!, 20 banT, la veniturT 
si de 30157 lei, 50 banT, la chel- 
tuelT. 

Vite: 917 vite marT cornute, 
1 1 86 oT, 208 caT si 220 rimatorT. 

Podul-Iloaei, statie de dr.-d.-f., 
jud. Iasi, pi. Cirligatura-Bahluiul, 
com. Podul-IloaeT, pe linia Iasi- 
Pascani, pusa in circulate la 

1 Iunie 1870. Se afla intre sta- 
bile Cucuteni (8.7 kil.) si Sirca 
(1 1.1 kil.). Inaltimea d'asupra 
niveluluT Marii, de 41 m., 95. 
Venitul acesteT sta^iT pe 1896 
a fost de 197.415 le!, 66 ban!. 



Hosted by 



Google 



PODUL-JIJ1EI 



PODUL-NEAOTLUl 



Podul-Jijiei, sat, jud. Ia$i, pi. 
Brani^tea, com. # Golae$ti, situat 
intre riul Jijia $i girla Dubruva 
^ul ; ?i avind o populate de 44 
familii, sau 201 suflete. 

Are o moara pe apa Jijiei. 

Locuitorii poseda: 151 vite 
marl cornute, 410 01, 44 cai $i 
52 rimatori. 

Podul-Lacului, sat, in jud. R. 
Sarat, pi. Ora^ului, cat. com. 
Odobasca, numit $i Ureche§ti- 
d.-j., pentru-ca ma! inainte {inea 
de com. Ureche^ti. Vezi Lacu 
lui (Podul-). 

Podul-Lat, deal, ce se intinde 
mai 111 tot lungul sail in partea 
de E. a com. Cornul, jud. ?i pi 
Prahova. Serva de pa^une vitelor. 

Podul-Lat, Giantaul, Cioata 
?i Poiana-Humei, deal intins, 
ce poarta aceste numiri $i in- 
conjoara com. Lipova, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu, in forma de 
semicerc, incepind de la N.-V. 
spre S. De la V. spre E. poarta 
numele de Chiliile, Lipova-Strim- 
ba, Ragoazele, Scaunul-Doam- 
nei, Potopoaia, Dracoaia, Mo 
canul, Plopani $i Voiosul. Tre- 
cind in com. Doagele, se pre- 
lunge^te inainte pana. la com. 
Dragomire^ti, pi. $i jud. Tutova, 
formind acolo o limba de pa- 
mint, unde se une?te valea $i 
piiiul Lipova, cu valea $i pi- 
riul Tutova. 

Culmea acestui deal, in toata 
prelungirea sa, serva de hotar 
despar^itor, de la Giantaul im- 
prejur $i pana la Ragoazele in- 
tre acest jude{ $i jud. Ro- 
man ; iar de la Ragoazele pana 
la Voiosul, unde se termina a 
ceasta com., desparte jude^ul 
de jud. Tutova. 

Tot acest deal, in partea de 
S.-V., desparte acest jude{ de 
jud. Bacau. 



Dealul, in mare parte din ra' 
mificarile lui, e acoperit de pa- 
dun cu arbori ce dau lemne 
pentrufoc^iconstruc^iuni: brazi, 
anini ?i mesteacani ; parte e 
acoperit cu fina^, parte cu su- 
hat ?i parte cu viT. 

Podul-lui-Petrache, sat, in jud. 
Dimbovifa, pi. Ialomi^a, catunul 
com. Bolovani. In catun este 
?i un pod peste Dimbovi^a, pe 
$oseaua ce merge la gara Titu 
prin Tirgovi^te. 

Podul-lui-Tautu, pod de piatra, 
pe Piriul-Mare, de pe mo?ia 
Rude$ti, jud. Dorohoiu, pi. Ber- 
hometele, comuna Grame?ti. A 
fost construit de catre Ma- 
rele Logofat loan Tautu, dupa. 
tradi^iunea ce se pastreaza. 

Podul-lui-Traian, de la Seve- 
rin, fost pod peste Dunare, in 
partea de S.-E. a ora?ului T.- 
Severin, construit de architec- 
ts Apolodor de la Damasc, din 
ordinul Imparatului Traian, in 
anul 104, cu ocaziunea razboiu- 
lui al doilea dacic. 

Podul era a?ternut pe 20 stilpi 
de piatra impreuna^i prin bolte 
de lemn, iar pe d'asupra se 
intindea podeala cu amindoua 
parmaclicurile sale impodobite 
in rascruci. 

Din causa vremei §i a bar- 
barilor navalitori, boltfle $i po- 
deala s'au stricat, raminind nu- 
mai stilpii de zidarie, can stau 
pana astazT in fiin^a ascun^i sub 
apa. Dar cele doua capatiie stri- 
cate ale podului se vad inca in 
picioare pe amindoua malurile 
opuse. Capatiiul de pe malul 
sting a fost desgropat de d. Gr. 
Tocilescu impreuna cu castelul 
de linga dinsul, care apara podul. 
(Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilles 
et recherches archeologiques en 
Roumame, p. 140 — 141). 



Podul-lui-Zisu, tin, in jud. II- 
fov, pi. Oltenija, com. Prundul, 
avind o lungime de apfoape 2 
kil. $i curgind prin mobile Pueni 
$i Prundul. 

Podul-Lung, sat, facind parte 
din com. rur. Comarnicul, pi. 
Pele$ul, jud. Prahova. Are o 
populate de 284 locuitori. E 
situat la S. comuneT, intre vaile: 
Prahovei, Corbului §i Sarului. 

Podul-Lupei, vale, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Borcea, pe teritoriul 
com. Ciocane^ti-Sirbi. Pe aci 
trece drumul care duce de la 
Cala"ra?i la Bucure^ti. 

Podul-Motrului, tnahala, jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
Stingaceaua. 

Podul-Neagului, vechia numire 
a comunel Predealul, pi. Pele- 
$u), jud. Prahova. Se intindea 
mai inainte de la Predeal pana 
la Posada, cuprinzind toate ca- 
tunele cari formeaza actualmente 
comuna Predeal, apoi teritoriul 
com. Sinaia cu cat. Izvorul, pre- 
cunei Posada ?i Podul-Neagului. 

Re?edin^a com. era la Bu^teni. 

La 1864, catunele Posada ?i 
Podul-Neagului s'au alipit la 
Comarnicul $i la 1874, dupa do- 
rin^a exprimata de M. S. Carol 
I, com. Podul-Neagului a luat 
numirea de Sinaia, iar primaria 
s'a mutat de la Bu§teni in a- 
ceasta din urma localitate. 

Prin legea din 1880, Sinaia 
a fost declarata comuna urbana. 

Podul-Neagului, sat, facind par- 
te din com. rur. Comarnicul, pi. 
Pele?ul, jud. Prahova. Are o 
populate de 142 locuitori. E 
situat pe malul drept al riului 
Prahova, la poalele muntelui Ple- 
$uva-Mare ?i cuprins intre vaile 
Obielei(N.) ?i Mesteacanului(S.). 



Hosted by 



Google 



PODUL-NEGRI 



16 



PODUL-TURCULUt 



La N. de acest catun, in lo- 
, calitatea numita Lespezile, este 
o biserica fondata la 1661 de 
Jupin Pirvu Cantacuzino, ve] Lo- 
gofat, cu tatal sau Draghiciu vel 
Spatar. 

Pe la sfirsitul veaculuf XVII 
nu exista nici un sat aci sus 
la munte; case ^aranesti intil- 
neaT pe valea Prahovei abia la 
Comarnicul, in cat. Podul-Nea- 
gului, ceea ce ar dovedi ca acest 
catun este eel ma! vechiu de 
pe valea Prahovei (Vezi Podul- 
Neagului, vechia numire a com. 
Predealul). 

Podul-Negri, pod, in jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Tirgu-Ocna, 
de peste 148 m., aruncat pe 
riul Trotusul si pe care trebue 
sa treaca cei care vor sa mear- 
ga la baile Slanicul sau la Gro- 
zesti si Bogdanesti. El leaga. 
tot odata, orasul Tirgu-Ocna cu 
sec^ia Tisesti. 

Podul-Pitarului, sat, in jud. II- 
fov, pi. Dimbovtya, facind parte 
din com. rur. Cucueti-Plataresti. 
E situat la S. de Plataresti, pe 
malul sting al riului Dimbovi^a. 
Aci este resedin^a primaries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
558 hect., cu o popula^iune de 
345 locuiton. 

Statul are 380 hect. si locui- 
torii, 178 hect. Statul cultiva prin 
arendasii sai tot terenul, afara 
de 175 hect. care sunt ocupate 
de padure. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Vasile, deservita de 1 preot si 
2 cintare^i; 1 helesteu si 1 pod 
statator. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
318, si al celor mici de 600. 

Podul-Pitarului, padure, a sta- 
tului, pendinte de Plataresti, pi. 



Dimbovi^a, jud, Ilfov, in intin- 
dere de 205 hectare. 

Podul-Piulni^ei, numire ce se da 
comunel Guinea, jud. Muscel. 

Podul-Popa-Nae, catun, in jud. 
Vlasca, pendinte de com. Cas- 
cioarele, situat pe partea stinga 
a apei Argesului, la capul po- 
dului Popa-Nae. Se arendeaza 
odata cu mosia Vatra-Manastirei- 
Cascioarele, de care nu se des- 
par^este, fiind o singura pro- 
prietate. S'a infiin^at la 1854. 
Aci s'a improprietarit in 1864 
un numar de 40 de locuiton, 
car! au luat 120 hectare. 
Are o circiuma. 

Podul-Rizi, sat, in jud. Dimbo- 
vi|a, pi. Bolintinul, com. Bra- 
nistea. 

Podul-Riului, unul din cele 6 
pichete ale jude^ului Muscel pen- 
tru paza fruntariei, la 35 kil. 
de pichetul Gropile si la 20 kil. 
de pichetul CiocanuL 

Podul-Sf.-Mariei, deal, in par- 
tea de S. a satului Rafaila, 
jud. Vasluiu, pi. Stemnicul. In a- 
cestloc se afla o ripa foarte mare, 
a carei trecere e foarte ane- 
voioasa. 

Podul-Stamatei, sat, pe mosia 
* cu acelasT nume, com. Borzesti, 
pi. Baseu, jud. Dorohoiu. Are o 
populate de 180 suflete. Mosia 
in trecut, facea parte din Tau- 
testi ; acum se afla alipit la mosia 
Vorniceni, de unde se si admi- 
nistreaza. 

Satul s'a infiin^at in 1848. Sa- 
teniiimproprietari^iau 10 1 hect., 
69 aril, iar proprietatea, 895 hect. , 
32 aril cimp. 

Riul Jijia trece pe hotarul mo- 
si ei, prin partea de V. 

Drumur! principale sunt: acel 



de la Radau^i si Darabani, mer- 
gind la Botosani, si acel de la 
Borzesti si Plopeni-Jianul, mer- 
gind la Dorohoiu. 

Mosia se hotareste cu : Va- 
deni, Vorniceni, Tautesti si Ca- 
lugareni, din jud. Botosani. 

Podul-Stoica, catun, in jude^ul 
Putna, com. Naruja, pi. Vrancea. 
Are o popula^iune de 114 lo- 
cuiton si 21 case. 

Podul-Turcului, com. rur., jud. 
Tecuciu, pi. Zeletinul, formata 
din 2 catune: Tirgul-Podul-Tur- 
cului si Damacusa. E situat pe 
ses, la 43 kil. de resedin^a ca- 
pitaleL 

Are o forma drept - unghiu- 
lara, de la N. la S., avind in 
partea de E. a tirgului o colina 
de dealuri cu priviri frumoase, 
formind si limita jude^ulul. 

Are o populate de 1973 lo- 
cuiton, din can 1525 contri- 
buabili, locuind in 940 case. 

Biserica, cu hramul Sf. Hie, s'a 
zidit la 1830 de vechiul proprie- 
tar al tirgului, Mihal Emandi. Pe 
clopot se afla data de 18 13. 

Dupa profesiune, locuitorii se 
impart ast-fel: 100 agricultori, 
100 meseriasl, 250 comerciam:i, 
48 cu profesiuni libere, iomun- 
citori, 142 servitori. 

Are o scoala, care dateaza de 
la 1868 si care in 1899 — 900 
a fost frecuentata de 103 copiu 

LocuitoriJ poseda: no boi, 
6 bivoli, 215 vaci, 23 lepe, 90 
cai, 374 01, 125 porci, 45 capre; 
150 stupJ cu albine. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 21 132 lei. 

GindaciJ de matase se cul- 
tiva pe o scara intinsa. 

Comuna are o lungime de 
2 V2 kil. si o la^ime de 1 V2 kil. 

Este strabatuta de soseaua 
jude^eana care o leaga de com. 
Giurgioana la S. si de com. Mun- 



Hosted by 



Google 



PODUL-TURCULUI 



17 



PODURILE 



eel la N. In partea de V. curge 
piriul Zeletinul, care formeaza 
limita com. in partea de V. 

E brazdata la E. de dealul Bi- 
chesti. 

Comuna s'a infiintat la 1840. 
Pe la 1827 si 1838 pe acest loc 
erau 3 circiumi cu numele de 
ratese. Apoi a fost iarmaroc, un- 
de locuitorii satelor vecine ve- 
neau de schimbau intre ei vitele 
si obiectele casnice. 

La 1840, au venit din satele 
vecine mai mul^i locuiton, si 
un numar de Evrei, si au in- 
fiintat tirgul Podul - Turcului, 
platind bezmin (embatic) proprie- 
tarului de atuncif, M. Iamandi, 
si celui de astazi, I. Gheorghiade. 

Se margineste la N. cu com. 
Muncelul, la S. cu com. Giurgi- 
oana, la E. cu jud. Tutova, la 
V. cu com. Giurgioana. 

Podul-Turcului, tirg, resedmja 
comunei cu acelasi nume, jud. 
Tecuciu. Aici se afla resedin^a 
tuturor autorita^tlor plasei Ze- 
letinul si a judecatoriei de ocol. 

In tirg se afla un spital fa cut 
de d. Vasile Teodor si care se 
intre^ine de jude{. 

Are : o biserica ; o scoala mix- 
ta; un oficiu telegrafo-postal. 
Este resedin^a unei compantf a 
reg. 24 de infanterie. 

In fie-care Lunif se face aci 
bilciu (iarmaroc). 

Tirgul este situat pe vale, a- 
vind la E. si la V. dealuri. In 
centru se afla ocolul de cereale. 

Podul-Ursulul, sat, facind par- 
te din com. rur. Cosminele, pla- 
iul Varbilaul, jud. Prahova. 

Podul-Ursului, sat, facind parte 
din com. rur. Livadia, plaiul Var- 
bilaul, jud. Prahova. 

Podul- Vadului, sat, facind parte 
din com. rur. Breaza-d.-j., plasa 



Prahova, jud. Prahova. Are o 
populate de 966 locuiton ; o 
biserica, fondata la 181 8, cu hra 
mul Nasterea Sf. loan. 

In acest catun a fost pana la 
1834 un stabiliment de baf. 

Podul- Vadului, bat, cunoscute 
pe la 1834, situate pe loc ses, 
aproape de soseaua nationals, 
in centrul com. Breaza-d.-j., pi. 
Prahova, jud. Prahova, apar^inind 
obstei locuitorilor. Apa confine 
iod si pucioasa. 

Podul- Valeni, sat, facind parte 
din com. rur. Poenari-Burchi, 
pi. Crivina, jud. Prahova. Lo- 
cuitorii s'au improprietarit la a. 
1864 pe mosiile Podul- Valeni si 
Cojocareanca. Are o biserica. 

Podul- Valenilor, deal, situat la 
E. de com. Bughiile, pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Pe deaiurile com. se cultiva 
ovaz, sunt vii si pomi roditori. 
Pe unele se afla izlaz si padure 

Podul-Virtos, sat, facind parte 
din com. rur. Comarnicul, plaiul 
Pelesul, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 243 locuiton. E si- 
tuat la poalele munteluT Gilmeia 
si e coprins intre vaile : Praho- 
vel, Cernica si Batrioara. 

Podului (Valea-), vale, uda par- 
tea de N. a com. Laicai-Run- 
ceasa, pi. Argesului, jud. Mus- 
cel, si se varsa in riul Dimbo- 
vi{a, pe malul drept, in raionul 
comunei. 

Podului (Valea-), vale, izvo- 
reste din padurea Priboaia, jud. 
Muscel, pi. Riurile, com. Golesti, 
si se varsa in riul Bratia, pe teri- 
toriul cat. Priboaia, com. Golesti. 

Podului (Valea-), vale, izvoreste 
din locurile de aratura ale com 



Ogretinul, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova, se impreuna cu Valea- 
Dragomirei si se varsa in girla 
Ogretinul, tot in raionul com. 
Ogretinul. 

Podurile, com. rur., in jud. Ba- 
cau, pi. Muntelui, situata in vale 
si pe deal, pe o lungime de 
peste 20 kii., ce se desfasura de 
la N. la S.-E. si compusa din 5 
catune : Podurile, primarie, cu 
sec^ia Branesti, apoi Prohogesti, 
Valea-Soaseif sau Bunesti, Rusa- 
esti si Schitul-Savu. 

In condica Liuzilor (1803), ga- 
sim Podurile si Prohogesti, mo- 
sil apar^inind razesilor; iar in 
Statistica din 1873, gasim com. 
alcatuita din 8 catune : Branis- 
tea (azi Branesti), Osebi^i-Pro- 
hogesti, Petri-Moinesti, Podurile, 
Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa- 
va si Suseni, din care parte sunt 
ramase siliste. 

Se margineste la N. cu co- 
munele Magiresti si Leontinesti ; 
la E., cu comunele Bucsesti si 
Berzuntul ; la S., cu com. Dar- 
manesti si la V., cu comunele 
Moinesti si Valea-Arinilor. 

Teritoriul com. e udat" de pi- 
rilasele Branesti si Valea-Soasel 
si brazdat de mun^if : Tarnifa, 
Savul, Fundatura si Schitul-Ve- 
chiu, si de deaiurile: Mazana- 
estilor, Dealul- luJ-Tanase, Pri- 
porul si Cremenisul. 

Are o populate de 520 fa- 
milii, sau 2416 suflete, din care 
394 agricultorl, 6 meseriasi, 12 
comercian^i, 24 cu profesiuni li- 
bere, 125 muncitori si 23 ser- 
vitor? ; o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1866 in satul Po- 
durile, frecuentata de 31 copii; 
7 biserici : 2 in satul Prohogesti, 

1 in Rusaesti, 2 in Podurile si 

2 in Valea-Soasei (Suseni), de- 
servite de 4 preofi si 8 cint&- 
re{i. 

Dupa legea rurala din 1864 



64.74.5. Marele Bicifonar Geografic. Vol. V. 



Hosted by 



Google 



PODURILE 



18 



PODURILE 



s'au improprietarit 26 locuiton 
cu 77 falci pamint. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de 3825 hect. Padurile o- 
cupa o suprafa^a de 2030 hect. 
Proprietary mai sunt : Eufrosina 
Crupenschi, cu o mosie de 523 
hect., din care 233,30 hect. pa- 
mint productiv ; Alecu Benea, 
cu o mosie de 500 hect. ; C. 
Ghindaru, cu o mosie de 250 
hect., Agripina V. Botezatu, 
Maria V. Botezatu si D. Popo- 
vici, cu cite 50 hect. ; Herman 
Leonti, cu 120 hect. si Episcopul 
de Buzau, D. Climescu, cu o 
mosie, ce-i da un venit de 5000 
lei anual. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1083 hect. 

Locuitoril poseda : 84 cat, 
151 1 vite marl cornute, 78 ca- 
pre, 827 01 si 208 porcT. 

Budgetul com. e la venituri 
de 10300 lei, 76 bam si la chel- 
tueli de 9601 lei, 30 bant. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea vecinala care pleaca de 
la Moinesti la Bucsesti, Te^cani 
si Nadisa. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtuluT, 48 kil. ; la com. Moi- 
nesti, resedin^a plasei, 5 kil. ; 
la com. Bucsesti, 4 kil, ; la com. 
Berzun^ul, 1 1 kil. ; la com. Va- 
lea-Arinilor, 5 kil. ; la com. Ma- 
giresti, (7 kil.). 

Podurile, com. rur., jud. Dimbo- 
vi^a, plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a, 
situata spre N., la 20 kil. de 
Tirgoviste, pe malul sting al ri- 
ului Ialomi^a si pe soseaua na- 
tionals Tirgoviste-Transilvania. 

E asezata parte intre vai si 
parte pe mun|i si dealuri. In 
raionul com. sunt: Virful-Pu- 
cioasel, Virful-Patrani, Virful- 
Davuli si Piscul-Malurilor. 

Afara de Ialomi^a, prin raio 
nul com. curge, in partea de 
E., piriul Bezdedelul. 



In com. sunt renumitele bai, 
numite Pucioasa, cu izvoarele 
lor de fier si pucioasa. (Vezi Pu- 
cioasa). 

Se compune din patru catune: 
Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma- 
lurile si Pucioasa, avind o popu- 
late de 2300 locuiton. 

In com. sunt 9 uli^e; 2 bise- 
ricT; 6 mori de apa. Aci este 
resedinta judecatoriei de ocol 
a plaiurilor unite Ialomi^a-Dim- 
bovi^a. 

In Podurile sunt: boi, vaci, cai, 
si capre ; vegetale : porumb, 
padure si fructe, mai cu seama 
prune din care se face {uica ; 
minerale: pucioasa, fier si gips 
in cantita^i man. 

Mai top locuitoril comunei 
se ocupa in lunele Iunie si Au- 
gust cu facerea bailor la cu- 
ran^ii ce viziteaza baile Pu- 
cioasa. — In timpul sezonului 
bailor este multa animate. Aci 
sunt doua pavilioane, din care 
unul nou, mai multe hotele, 
birturi, cazinuri, brutarii si al- 
tele. Se fac doua tirguri mari 
anuale, tot in timpul bailor: la 
27 Iulie si la 7 August, 

In raionul comunei este o 
padure cam de 25000 arii. 

Comuna Podurile, pana la Mar- 
tie 1886, forma o singura com.; 
de atunci s'a unit cu com. Serba- 
nesti si amindouaformeaza o sin- 
gura comuna sub numele de 
com. Serbanesti-Podurile cu re- 
sedinta in Poduri, avind o popu- 
late de 4300 locuiton romini si 
4 scoale mixte. Com. Podurile 
propriu-zisa se invecineste: la E. 
cu Valea-Lunga, la V. cu Cucu- 
teni, la N. cu Serbanesti si la S. cu 
Branesti. De com. Valea-Lunga 
si Cucuteni, se desparte prin 
dealuri si paduri, de Branesti, 
prin Ialomi^a, iar de Serbanesti, e 
nedespar^ita. Cu Valea-Lunga se 
leaga prin soseaua vecinala Ser- 
banesti - Virfurile -Valea - Lunga, 



cu Cucuteni prin drumuri prac- 
tice, cu Serbanesti prin sosea co- 
munala, iar cu Branesti prin so- 
sea nationals (Vezi $erbanesti). 

Podurile, sat si resedinta comu- 
nei cu acelasi nume, jud. Bacau, 
pi. MunteluT, situat linga tirgu- 
sorul Moinesti, intr'o vale im- 
prejmuita de dealuri. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 72 baie^i; 2 biserici, 
una cu hramul «Sf. Niculae», 
cladita la 1840 de preotul G. 
Iscu si cea-1'alta cu hramul «Sf. 
Ion», cladita pe la 1 7 70, in sec- 
tia Branesti, de preotul Lupan 
si ambele deservite de 1 preot 
si 2 cintarep; 7 circiumi. 

Satui Podurile, impreuna cu 
sec^ia Branesti, are 185 familii, 
sau 917 suflete. 

Locuitoril poseda: 49 cai, 
841 vite cornute, 146 porci si 
78 capre. 

Podurile, sat, facind parte din 
com. rur. StSnesti, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel, situat pe ma- 
lul drept al riului Doamna si 
intre vaile Bore^ul si Toaca. La 
V. este dealul acoperit cu pa- 
durea numita Toaca. Un pod de 
lemn peste riul Doamna uneste 
satul Podurile cu Stanesti. 
Este asezat pe un platou inalt. 

Podurile, sat, facind parte din 
com. rur. Drajna-d.-j., pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 70 suflete. Locui- 
toril au ^inut mai inainte de 
Drajna-d.-s., in raza careia au 
fost improprietarip in 1 864. Este 
foarte aproape de Drajna-d.-s., 
in cit formeaza o singura grupa 
de locuin^e, pe cind de Drajna- 
d.-j. e separat prin distance de 
3 — 8 kil. 'fine de sec^iunea scoalei 
din Drajna-d.-s., si locuitoril lui 
sunt enoriasi ai bisericei de 
aci. 



Hosted by 



Google 



PODURILE 



19 



POENARl 



Podurile, altd numire a c&tunului 
Cornul-d.-s., com. Cornul, pi. 
Prahova, jud. Prahova. 

Podurile, catun, in jud. Putna, 
com. Colacul, pi. Vrancea, si- 
tuat pe malul drept al Putnei, 
pe un podis format de acest 
mal. 

Are o popula^iune de 430 lo- 
cuitori; 1 9 case; 1 biserica filiala, 
cu hramul Buna-Vestire. 

Podurile, padure, in jud. Buzau, 
com. Grajdana, de 420 hect., 
impar|ite la mai mul^i proprietarT. 

Podurile, trup de padure, al sta- 
tuluT, pendinte de com. Tesila, 
plaiul Pelesul, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupurile: Gilma, 
Carabanul cu Boia, Lacurile cu 
Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul si 
Virful-Negrasului, formeaza pa- 
durea Tesila, care are o intin- 
dere de 5000 hectare. 

Podurile, piriil, in com. si cat. 
Balanesti. Incepe de la Poduri si 
se scurge in Sara^elul-B&lanesti. 
Confine substance minerale si ma! 
cu seama pucioasa. 

Poeana. A se cauta cuvintele cu 
aceasta numire si compusele ei, 
la Poiana. 

Poenari, com. rur., jud. Gorj, 
plaiul Novaci, la E. com. Bum- 
besti-Pi^icu, formata din 4 cat.: 
Poenari, Ciuperceni, Riul si Po- 
noarele. 

Are o suprafaja de 6162 hect., 
din care: 3400 hect. al mosne- 
nilor, iar restul al proprietarilor ; 
din acestea, 1000 hect. sunt pa- 
duri, 30 hect. sunt livezi de 
pruni, 30 hect. vii, restul ara- 
turl si fine^e. 

Are o populate de 135 fa- 
milii, sau 578 suflete, din care 
130 contribuabili ; 1 scoala, fre- 



cuentata de 30 copii; 3 biserici, 
deservite de 2 preo^i si 2 cin- 
taretT. 

Locuitorii sunt mosneni, afara 
de 4, can sunt improprietaru:!. 
Ei poseda: 70 pluguri, 140 care 
cu boi, 4 caru^e cu cat; 813 
vite man cornute, 74 cal, 983 
01, 120 rimatori, 228 capre; 48 
stupi. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 2300 lei anual. 

Comunica^ia in comuna se 
face prin soseaua jude^eana T.- 
Jiii-Vilcea, care o pune in co- 
munica^ie la V. cu Bumbesti- 
Pe^icu, iar la S.-E., cu cat. Sir- 
besti, printr'o sosea comunala. 

In com. se gasesc : 8 morT 
pe apa, 3 joagare, 14 pive, 3 
circiumi si 32 fintini. 

Pe la N.-V. com. trece riul 
Galbenul (Baia-de-Fier) si piriul 
Neagra; la S. curge piriul Cii- 
nicul, iar limita despre E. a com., 
riul Olte^ul. 

Poenari, com. rur., jud. Ilfov, 
pi. Sabarul, situata la V. de Bu- 
curesti, linga riul Rastoaca, la 
26 kil. de Bucuresti. Sta in le- 
gatura cu Bolintinul-din-Deal si 
cu Stoenesti si Floresti-d.-s., prin 
sosele vecinale. 

Se compune din satele : Bo- 
lintinul-Spiridon, Poenari-Enu^a, 
Poenari-Florescu, Poenari -Mos- 
teni si Ulmi-Ornesti, cu o po- 
pulate de 1273 suflete, locuind 
in 276 case. 

Se intinde pe o suprafa^S de 
1 192 hect. D-niTN. Butculescu, 
T. Anastasescu, Poenarescu, G. 
Florescu, si mosnenii au 722 
hect. si locuitoriT, 470 hect. Pro- 
prietary cultiva 620 hect. (49 
izlaz, 53 padure). Locuitorii cul- 
tiva 446 hect. (24 izlaz). 

Budgetul com. e de 3717 lei 
la venituri si de 3627 lei, la chel- 
tueli. 

Are 2 biserici (la Poenari-E- 



nuja si Ulmi-Ornesti) ; 1 scoala ; 
1 zalhana; 1 pod. 

Numarul vitelor mari e de 
833 (145 cai si iepe, 295 boi, 
351 vaci si vifei, 27 tauri, 15 
bivoli si bivoli^e) si al celor mici 
de 1206 (149 porci, 1057 °0- 
Dintre locuitori, 248 sunt plu- 
gari, 8 au diferite profesii. 

Locuitorii poseda: 10 1 plu- 
guri: 6j cu boi, 34 cu cai; 194 
care si caru^e: 132 cu boi, 62 
cu cai. 

Improprietari^i sunt 190 locu- 
itori si neimproprietari^i mai 
sunt 71. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari. 

Poenari, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Argeselul, situata la S. de 
Cimpulung, la 6 kil. 

Se compune din 5 catune: 
Brebenesti, Grosani, Poenari, 
Serbanesti si Valea-din-Darat. 

Are o populate de 952 lo- 
cuitori, care se ocup& cu fabri- 
carea varului si a {uicei. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1266 lei si la cheltueli, de 
125 1 lei. 

Are 2 biserici, deservite de 
3 preo^i si 2 ctntarep ; o ^coala, 
frecuentata de 45 copii. 

Comunica^ia cu orasul de re- 
sedin^a se face printr'o sosea 
care da in calea na^ionala Pi- 
testi-Cimpulung, la kil. No. 4. 

O parte din aceasta comuna, 
si anume satul Grosani, a fost 
daruita de Nicolae I. Basarab 
la 6883 (1365) bisericei de mir 
a lui Negru, ca ctitor al aces- 
tei biserici. (Vezi Grosani). 
Catunul Serbanesti in timpul 
lui Constantin Brincoveanu apar- 
{inea manastirei Cimpulung. 

Poenari, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. 01te|ul-d.-j., situate pe riul 
Pesteana, la 85 kil. de resedin^a 
judetului si la 40 kil. de a plasei. 






Hosted by 



Google 



POENARI 



20 



POENARI 



Are o populate de 620 lo- 
cuitori; 161 case; o ?coala mixta 
frecuentatS in 1899 — 9°° de 4 1 
coptf; o biserica, fondata, dupa 
cum se vede ia dosul unef icoane, 
la 1560. Cea veche a fost de 
lemn ?i actuala s'a zidit din te- 
melie sub Episcopul Neofit $i 
Alexandru Ghica-Voda. 

LocuitoriJ sunt mo^neni. Ei 
poseda: 5 cai, 52 bof, 43 vadf, 
71 capre ?i 112 01. 

Cind timpul e favorabil se 
fabrica cam 500 decal. fuica. 

Vatra satului cu izlaz cu tot 
are 1000 hect. 

Veniturile ?i cheltuelile co- 
munei se urea la 980 lei. 

O §osea pune in comunica^ie 
com. Poenari cu Ghioroiul spre S. 

E brazdata dedealurile: Vii- 
lor, MireT, Firfoloaia, MiculuT, 
Strimba, $i udatS de vaile : 
Mirea, Firfoloaia, Miculuf §i 
Strimba. 

Se margine^te cu comunele: 
Zatreni, Gane?ti, Ciorte?ti $i 
Ghioroiul. 

Poenari, sat, cu 232 locuitorl, 
jud. Arge?, pi. Lovi^tea, facind 
parte din com. rur. Corbeni. 
Aidf sunt ruinele palatului Dom- 
nesc, zidit de fepe$-Voda\ dupa 
ce zidise cela^uia de la Capa- 
{ineni. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. loan cu un preot $i un cln- 
tare{. 

Este strabatut de riul Arge?. 

Poenari, sau Moara-din-Si- 
li§te, sat, jud. Arges, pi. To- 
pologul, pendinte de com, rur. 
Alimane^ti-Poenari. Are 418 lo- 
cuitori $i o biserica* vechie, cu 
hramul Adormirea, deservita de 
1 preot ?i 1 cintare}:. 

Poenari, vechie nutnire a catunu- 
lul Clinciul, jud. Buzau, com. 
Verne^ti. 



Poenari, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Ialomija, cat. com. Tatarai. 

Poenari, catun de re$edin{a, al 
comunei cu acela?f nume, jud. 
Gorj. 

Are o suprafa^a de 2560 hect. 
cu o populate de 50 familii, 
sau 200 suflete, din care 53 con- 
tribuabili. 

Locuitorii poseda : 29 pluguri, 
81 care cu boT ; 282 vite man 
cornute, 53 cai, 345 01, 43 ri- 
maton; 24 stupi cu albine. 

In catun sunt : 7 mod pe apa, 
2 joagare $i 18 fintinT. 

Are 1 biserica, servita de 1 
preot ?i 1 cintare£. 

Poenari, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela?i nume, pi. 
Arge?elul, jud. Mu?cel. 

Poenari, sdtuc, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Buhal- 
ni{a, situat pe maiul sting al 
riuluT Bistri^a ?i avind o popu- 
late de 118 suflete. 

Locuitorif poseda 147 capete 
de vite. 

Poenari, sat, facind parte din 
com. rur. Poenari-Apostoli, jud. 
Prahova, pi. Crivina. 

Poenari, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Pince$ti, spre 
S.-V. de satul Pince?ti §i la 3 
kil. de el, pe piriul Fodor $i 
aproape de varsarea lui in pi- 
riul Chisali^a. Are o populate 
de 153 familii, sau 692 suflete 
locuind in 180 case; o biserica 
de lemn $i o ?coala prim, mixta, 
frecuentata de 33 elevi. 

Locuitorii poseda 2492 vite 
man cornute. 

Este legat cu ora$ul Roman 
prin ?osea. In jurul acestui sat 
sunt paduri foarte intinse. 

De vechimea acestui sat a- 
mintesc ispisoacele de la 1589, 



Aprilie 16 ?i, 1591, Iulie 30, in- 
tarite de Petru Schiopul, Dom- 
nul Moldovei, prin care ispisoa- 
ce se face cunoscut, ca un mo- 
nah Tudor Preda da Episcopiei 
de Roman danie partea sa de 
raza?ie din satul Poenari. Acest 
sat forma inainte de 1886 o 
comuna. 

Poenari, subdivizie a catunului 
Hale?ul, jud. Buzau, com. Tisaul. 

Poenari, cdtunas, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., al com. 
rur. Iupca. 

Poenari, vechie numire a satului 
Homocea, jud. Tecuciu. 

Poenari, munte, in jud. Buzatl, 
com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j. 
E numai pietri? ?i gol. Culmi- 
neaza in Virful-Poenarilor. 

Poenari, deal, in jud. Mu$cel, 
pi. Arge^eiul, com. Poenari, pe 
care se afla vr'o 25 hect. pa- 
dure, care se mai nume^te $i 
Coasta-Ruginoasa. 

Poenari, deal, m raionul comu- 
nei Poenari, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 16 
hect. 50 aril vie. 

Poenari, proprietate a statului, 
pendinte de manastirea Rinca- 
ciovul, avind 69 hect. 191 2 m. 
p. loc de cultura. Tine de com. 
Poenari, pi. Arge$elul, judeful 
Mu?cel. 

Poenari, fosta mosie a statului, 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., 
com. Pince?ti. 

Poenari, padure, supusa regimu- 

lui silvic, jud. Mu?cel, pi. Ar- 

ge?elul, com. Poenari, in intin- 

dere aproximativa de300 hect. 

Se invecine?te la N. cu lo- 



Hosted by 



Google 



POENARI 



21 



POBNARI-MOSTENI 



cuitoriT si statul; la S., cu pro- 
prieta^ile statului; la E., cu 
com. Jugurul si la V., cu locu- 
rile locuitorilor. 

Poenari, pddure a statului, in 
jud. Roman, pi Siretul-d.-s., 
com. Pincesti, in intindere de 
1641 hect. Este cea ma! intinsa 
dintre toate padurile statulu! 
din jud. Roman. 

Poenari- Apostoli, com. rur., jud. 
Prahova, pi. Crivina. Dateaza 
de vr'o 250 an!. 

E situata pe malul riulu! Cri- 
covul-Sec, la 23 kil. de capitala 
jude^ului si la 8 kil. de rese- 
din^a plase!. 

Se compune din 3 catune : 
Poenari - Apostoli, Poenari si 
Gorgani, avind o popula^iune 
de 849 locuitori cu 170 case. 

Are 1 scoala mixta; 2 bise- 
rici, una in Poenari-Apostoli, cu 
hramul Adormirea Maice! Dom- 
nului, fondata la anul 1820, si a 
doua, cu hramul Sf. Nicolae, fon- 
data la anul 7252 (1744) si re- 
parata la anul 1852 de cluce- 
rul Raducanu Clinceanu; ambele 
sunt deservite de 1 preot. 

Locuitori! se ocup& parte cu 
agricultura, parte cu chirigeria, 
parte cu rotaria. 

Parte din locuitori s'au im- 
propriet&rit la 1864 si parte la 
1889, pe mosia statulu! Gor- 
gota. 

E! poseda: 158 cai, 20 !epe, 
183 bo!, 83 vac!, 2 capre, 605 
01, 48 pore!. 

Toata comuna, cu izlaz si pa- 
mint de munca, are 508 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Budgetul comune! e la veni- 
turi de 4890,60 le!, iar la chel- 
tuelT, de 2890,24 le!. 

Un singur drum e in com. 
care merge spre gara Crivina 
si comunele : Crivina si Gorgota. 



Poenari-Burchi, com. rur., in 
jud. Prahova, pi. Crivina, situata 
pe loc ses, linga riul Ialomi^a, 
la 20 kil. de capitala jud. si la 
15 kil. de resedin^a pla^ei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1500 hect. 

Se compune din doua catune: 
Poenari-Burchi si Podul-Valeni, 
avind o populate de 1359 lo- 
cuitori, din care 234 contribua- 
bili. 

Are: doua biseric!, una in 
Poenari-Burchi, cu hramul Ador- 
mirea, fondata la 1888 de preo- 
tul Barbu Manea si a doua in 
cat. Podeni-Valeni ; o scoala, in- 
fiin^ata in 1870 si frecuentata 
de 45 copi!. 

Locuitori!, in numar de 180, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosiile Poenari - Burchi, Podul- 
Valeni si Cojocareanca. E! po- 
seda : 155 cai, 275 bo!, 187 
vac!, 74 taur!, 590 capre si o! 
si 166 pore!. 

Comerciul se exercita in com. 
de 7 circiumari. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 3700 le!. 

Prin Poenari-Burchi trece o 
singura sosea ce incepe de la 
limita jud. Prahova si merge la 
gara Crivina. 

Poenari-Burchi, sat, facind par- 
te din com. rur. cu acelas! nume, 
pi. Crivina, jud. Prahova. 

Poenari-Florescu (Trestieni), 

sat, facind parte din com. rur. 
Poenari, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 
Se intinde pe o suprafa^a de 1 1 2 
hect., cu o populate de 221 lo- 
cuitori. 

D-l G. Fiorescu are 35 hect. 
si locuitori!, 76 hect. Proprieta- 
rul cultiva 24 hect. (8 hect. iz- 
laz, 3 hect. padure). Locuitori! 
cultiva 73 hect. (3 izlaz). 

Num&rul vitelor mar! e de 126 
si al celor mic!, de 254. 



Poeriari-Grosul, sau' Schitul- 
Grosul, catun, pendinte de com. 
Grosul, plasa Marginea, jude^ul 
Vlasca. 

Poenari-Grosul, trup de mosie 
nelocuit, proprietate a d-lu! V. 
Christopolu, situat in com. Ra- 
suceni, pi. Marginea, jud. Vlasca. 

Poenari-Ienu^a, sat, facind parte 
din com. rur. Poenari, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. 

Se intinde pe o suprafa^a" de 
465 hect., cu o populate de 252 
locuitori. 

D-l D. Poen&rescu are 400 
hect. si locuitori!, 65 hect. Pro- 
prietary cultiva 325 hect. (25 
hect. izlaz si 50 hect. padure). 
Locuitori! rezerva 5 hect. pentru 
izlaz. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Petre si Pavel, deservita de 2 
preo{! si 2 cint&re{! ; o scoala 
mixta, frecuentata de 27 elev! 
si 3 eleve ; 1 zalhana. 

Numarul vitelor mar! e de 142 
si al celor mic!, de 237. 

Poenari - Mo^teni, sat, facind 
parte din com. rur. Poenari, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, situat la V. 
de Bucuresti, pe {annul sting 
al riulu 1 Sabarul, peste care e 
aci un pod statator. Aci este 
resedinta primarieT. 

Mosneni! au capatat pSmint 
in urraa faptelor vitejest! contra 
vrajmasilor Tare!, si cu deose- 
bire in contra Turcilor. Mosiile 
li s'au daruit de Domni! pSmin- 
ten! de pe acele timpuri. Acest 
catun se crede ca ar exista de 
ma! mult de 400 an!. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
130 hect., cu o populate de 246 
locuitori. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor mar! e de 137 
si al celor mic! de 212. 



Hosted by 



Google 



P0ENARI-PLETAR1 



22 



POENARU-BORDEA 



Poenari-Pletari, catun, al com. 
Cane^ti, jud. Buzau, cu 50 lo- 
cuitori ?i 1 1 case. 

Poenari-Polizu, sat, facind par- 
te din com. rur. Poenari-Vul- 
pe?ti, pi. Znagovul, jud. Ufov. 
Spre E. trece calea ferata Bu- 
cure$ti-Ploe$ti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
617 hect., cu o populatie de 186 
locuitori. D-l C. Brezoianu are 
473 hect. §i locuitorii, 144 hect. 
Proprietarul cultiva 125 hect. (5 
hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200 
hect. padure). Locuitorii cultiva 
totterenul, afara de vr'o 7 hect, 
can ramin sterpe. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 109 
si al celor mici, de 189. 

Poenari-Rali, sau Glrliciul, com. 
rur., in jud. Prahova, pi. Crivi- 
na. S'a format cam pe la 1808 
de Ralea Poenarul, fostul pro- 
prietar al acestei mosil. 

E situata pe malul sting al 
riului Talomi^a, la 22 kil. de ca- 
pitala jud. §i la 12 kil. de re- 
?edinta plaseT. 

Are o populate de 774 lo- 
cuitori, din care 150 contribua- 
bili, locuind in 160 case ; o bi- 
serica, fondata la 1865 de Iancu 
si Gheorghe Andreescu, deser- 
vita de un preot; o scoala mixta, 
infiintata in 1886 si frecuentata 
de 54 bae^T $i 15 fete. 

Pe linga. agricultura, locuitorii 
se maf ocupa cu facerea funiilor 
de tetu topit. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864, cind li s'au dat 368 
hect. din mosia D-luT Gheorghe 
Andreescu. Ei poseda : 160 calf, 
12 iepe, 47 vaci, 7 bivoli, 10 
capre, 368 oi 51 145 porcT; 78 
stupi cu albine. 

In raionul com. e o moar& 
cu aburi. 



Comerciul se exercita aci de 
5 hangir. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3222 lei, 61 bani $i la chel- 
tueli de 2702 lei, 24 ban!. 

§osele comunale o pun in co- 
munica^ie: spre V. cu com. Poe- 
nari-Burchi ; la E., cu com. Ti- 
gane?ti; la N., cu com. Poenari- 
Apostoli ?i la S., cu com. Bal- 
teni. 

In tot lungul sau, de la V. 
spre E., e udata* de riul Ialo- 
mi£a, care face mai multe zig- 
zaguri si de Valea-Manasiei. 

Poenari -Rincaciovul, mosie a. 
statuluT, jud. Muscel, impar^ita 
in 13 loturi si scoasa in vin- 
zare, conform legel pentru in- 
strainareabunurilor statului, inca 
din Ianuarie 1890. 

Poenari - Vulpe^ti, com. rur., 
jud. Ilfov, pi. Znagovului, situata 
la N. de Bucuresti, linga padu- 
rea Radu-Voda, la 35 kil. de 
Bucuresti. 

Se compune din satele : Cio- 
canari, Movila, Poenari -Nicu- 
lescu, Poenari-Polizu $i Poenari- 
Vulpesti, cu o populate de 1454 
suflete, locuind in 323 case si 
10 bordeie. Mare parte din lo- 
cuitorii acestei comune sunt Ti- 
gani lingurari. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
4477 hect. 

D-nii G. Bedros, C. Brezoianu 
si mo$tenitorii D. H. Vasile au 
3753 hect. $i locuitorii, 724 hect. 
Proprietary cultiva 552 hect. 
(54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si 
2825 pSdure). Locuitorii cultiva 
tot terenul. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 5292 lei, iar lacheltueli, 
de 5257 lei. 

Are 2 biserici (la Movila $i 
Poenari - Niculescu) ; 1 ?coal& 
mixta; 1 moara cu apa; 1 he- 
le$teu ; 1 pod. 



Numarul vitelor mari e de 
881 (100 cai $i iepe, 10 arma- 
sari, 446 boi, 293 vaci ?i vi^ei, 
12 tauri, 20 bivollf $i bivoli^e) 
?i al celor mici, de 612 (107 
capre, 168 porci, 337 01). 

Locuitoriif poseda: 89 pluguri: 
83 cu bo! ?i 6 cucai; 210 care 
$i caru^e: 169 cu boi $i 41 cu 
cai. 

Locuitorii improprietari^i sunt 
1 53 ?i neimproprietari^i mai sunt 
206. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciumari $i 2 hangii. 

Poenari- Vulpe^ti (Vulpache), 
sat, facind parte din com. rur. 
cu acela?! nume, pi. Znagovului, 
jud. Ilfov, situat la N. de Bu- 
curesti, linga lacul Zorila, la ex- 
tremitatea jude^ului spre jud. 
Dimbovi^a. La E. trece calea 
ferata Bucure?ti-Ploe$ti. Aci este 
re$edin^a primariei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
850 hect., cu o populate de 
561 locuitori. 

D-l G. Bedros are 610 hect. 
?i locuitorii, 240 hect. Proprie- 
tarul cultiva 2 10 hect. (24 sterpe, 
74 izlaz, 2 vie, 300 padure). 
Locuitorii cultiva tot terenul, 
afara de 24 hect. sterpe. 

Are 1 moara cu apa ; 1 he- 
le?teu ; 1 pod ; 1 ?coala mixta\ 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor mari e de 
301 ?i al celor mici, de 128. 

Poenarilor (Valea-), vale, iz- 
vore^te de la E. de cat. Gra- 
date, jud. Muscel, $i se varsa 
in Riul-Tirgului, pe malul sting, 
dupa ce uda com. Schitul-Go- 
le$ti, plasa Riurile. 

Poenaru-Bordea, sat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Perie^i, situat pe 
{annul sting al riului Ialomi^a, 



Hosted by 



Google 



POENARU-NICULESCU 



23 



poenesti-mAnAstire! 



spre E. ?i al&turat de satul Pe- 
rie{i. 

Proprietarul mo$iei aconstruit 
aci un solid local de $coala, cu 
care a cheltuit suma de ioooo 
lei. Casa proprietarului mo^iei 
este o frumoasa construcjiune, 
in stil elve^ian, inconjurata de 

frumoasa gradina. 

Poenaru-Niculescu, sat, facind 
parte din com. rur. Poenari-Vul 
pe$ti, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
E situat la S. de Vulpe?tt, pe 
valea Nedei. Spre E. trece ca- 
lea ferata Bucure?ti-Ploe?ti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
115 hect., proprietatea locuito- 
rilor, cu o populate de 178 loc. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservitS de 1 preol 
fi 2 cint&re^i. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor man e de 
130 $i ai celor mici, de 118. 

Poenarei, com. rur., jud. Mu$- 
cel, plaiul Nuc?oara, la 30 kil. 
spre V. de Cimpulung. Drumul 
e ?oseluit $i trece prin comu- 
nele Corb?ori, Stane^ti, Slanicul, 
Berevoe^ti-Ungureni. 

E situata pe malul drept al 
riuluT Doamna $i pe Dealul-Poe- 
nareilor, in partea de V. ariu- 
lui Doamna $i la 1 kil. de mal. 

Se margine$te la N. cu com. 
Corbi ; la S., cu com. Stane§ti; 
la E., cu Com. Corb^ori $i la 
V., cu jud. Arge?. 

Are o populate de 336 su- 
flete, locuind in 65 case ; o bi- 
serica, deservita de 1 preot $i 

1 dascal ; o $coala mixta, fre- 
cuentata de 40 elevi. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura, cre$terea vitelor, adu- 
cerea bilelor $i bu^tenilor din 
mun^i $i pe carl 'I preface in scin- 
duri ?i $i^a ?i pe can le vind 
in ora^ele Pite^ti, Craiova, etc. 



Prunele dau p&na la 2500 
decal. de ^uica pe an. 

Locuitorii posed&: 146 vacT, 
86 boi, 75 cai, 123 porci, 653 01. 

De jur imprejurul comunei 
sunt livezT, dealuri, ma! cu sea- 
ma la S. $i S.-V., ?i o padure 
compusa din fagi, mesteacani, 
$i pu^in stejar. Atit prin sat 
cit ?i prin apropiere sunt ograzi 
de pruni, men, nuci, cire?i, etc. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi $i la cheltueli de 598,50 let. 

Riul Doamna uda com. la 
E., iar de la V. spre E. o stra- 
bate vaile : Moarei, Cirstei, Bise- 
ricei $i Dracului, care se varsa 
in riul Doamna. Pe acest riu 
sunt in raionul comunei, 1 piua, 
1 moara $i 4 herastrae, care 
taie bu^teni. 

Un pod de lemn, peste riul 
Doamna, leaga comuna Poena- 
rei cu Corb^ori. Mo$ia e a lo- 
cuitorilor mo^neni, afara de 22 
carl s'au improprietarit pe mo- 
?ia d-lui Mihalache Rucareanu. 
Proprietan man in comuna sunt: 
d-na Alexandrina Ple?oianu ?i 
d-1 Gr. Poenareanu. 

Pe teritoriul comunei sunt $0- 
sele comunale $i la E., pe £ar- 
mul drept al riului Doamna, este 
$oseaua jude^eana care vine de 
la Pite^ti spre Nuc?oara. 

Poenareilor (Dealul-), deal, la 
1 kil. de riul Doamna, pe care 
este situata com. Poenarei, pla 
iul Nuc^ora, jud. Muscel. 

Poenel (Dealul-). V. Poienei 
(Dealul-). 

Poenei (Fundul-). V. Poienei 
(Fundul-). 

Poenele. A se cauta acest nume 
$i compusele lui la Poienele. 

Poene§ti, com. rur., in partea de 
S. a pi. Racova, jud. Vasluiu, 



la 21 kil. de ora?ul Vasluiu $i 
la 19 kil. de Punge^ti, re$edin^a 
pla$ei, situata pe valea piriului 
Racova. 

E formata din satele: Poe- 
ne?ti Manastirei, Poene?ti-Raze$i 
numit $i Valea-Caselor sau Poe- 
ne$ti-lui-Ghig&, Poenejti - Stra- 
jescu, Poene^ti - Slobozia - Stra- 
jescului (Hir^overti) ?i Iazul-Dra- 
cului, pe o suprafa^a de 3446 
hect., din care 543 hect. padure 
?i 2102 hect. loc de cultura, 
finat, ima$ ale proprieta^ei iar 
810 hect., ale locuitorilor, cu 
28 hect. vie. 

Are o populate de 359 fa- 
milii, sau 1273 suflete ; 2 bise- 
rici, deservite de 2 preo^i $i 3 
cint&re^i ; o $coala ; o moara cu 
vapori ?i 4 circiumi. 

Vite : 315 vite marl cornute, 
841 01, 3 capre, 101 cai?ii57 
rim^tori. 

Budgetul com. e de 3127 lei 
la venituri $i de 3041 lei, 91 
bani, la cheltueli. 

Locuitorii poseda: 63 pluguri, 
89 care cu boi %\ 7 caru^e cu cai. 
Prin marginea de E. a comu- 
nei, trece piriul Racova. Pe te- 
ritoriul ei sunt trei mo vile for- 
mate din timpuri vechi $i urme 
de ?an{uri. 

Poene^ti-Ghigai. Vezi Poene?ti- 
Raze$i. 

Poene^ti - Manastirei, sat, in 
partea de S. a com. Poene^ti, 
pi. Racova, jud. Vasluiu; situat 
pe culmea dealului cu acela?i 
nume, pe o suprafa^a de 121 5 
hect., din care 343 hect. padu- 
re, 372 hect. loc de cultura, fina^, 
ima$ ale statului, iar 500 hect. ale 
locuitorilor. Are o populate de 
128 familii, sau 659 suflete. 

Acest sat a fost pendinte de 
manastirea Flore?ti, din jud. 
Tutova, de unde ?i numele lui, 
de Poene^ti-Manastirei. 



Hosted by 



Google 



poenesti-mAnXstirei 



24 



POGLETUL 



Are o biserica, deservita de 
i preot si i eclesiarh ; o scoala, 
lnfiin^ata in i88r, frecuentata 
de 35 elevl; i circiuma. 

Vite : 450 01, 50 cai si 62 
rimatori. 

Locuitorii poseda: 30 pluguri, 
66 care cu boi, 4 caru^e cu cai; 
72 stupi. 

Poene^ti-Manastirei, deal, pe 
care e situat satul cu acelasi 
nume, com. Poenesti, pi. Raco- 
va, jud. Vasluiu. 

Poenesti - Raze^i (Poene§ti- 
Ghigai sau Valea-Caselor), 

sat, jud. Vasluiu, pi. Racova, 
com. Poenesti, intre satele: Poe- 
nesti-ManastireT si Poenesti-Stra- 
jesculuT, de-a dreapta piriului 
Racova. Se intinde pe o supra- 
fa^a de 743 hect. din carl 143 
hect. padure, 572 hect. loc de 
cultura, fina^, imas ale proprie- 
ta^if, iar 28 hect. ale locuitorilor 
Are o populate de 16 familii, 
sau jj suflete. 

Este resedin^a comunei. Are 
o moara cu vapori. 

Vite: 85 vite man cornute, 
60 01, 6 cai si 18 rimatori. 

Locuitorii poseda : 7 pluguri 
si 8 care cu boi. 

Poene^ti-Slobozia-Strajescu - 
lui (Hir^oveni), sat, in partea 
de N.-V. a comunei Poenesti, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, situat 
pe malul sting al piriului Raco 
va, pe o suprafa^a de 772 hect , 
din care 42 hect. padure si 630 
hect. loc^de cultura, fina{, imas 
ale proprieta^ei, iar 100 hect. 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 25 familii, 
sau 231 suflete; 2 circiumi. 

Locuitorii poseda : 1 6 pluguri, 
6 care cu boi, 2 caru^e cu cai ; 
120 vite man cornute, 88 01, 
24 cai, 24 rimatori; 90 stupi 
cu albine. 



Poene^ti-Strajescului, sat, in 
partea de N.-V. a com. Poenesti, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, cu o 
suprafa^a de 7 15 hect., din care 

14 hect. padure si 529 hect. loc 
de cultura, finaj: si imas ale pro- 
prieta^ei, iar 172 hect. ale lo 
cuitorilor. 

Are o populate de 54 fami- 
lii, sau 206 suflete; o biserica; 
o circiuma. 

Locuitorii poseda: 10 pluguri, 

15 care cu boi, 1 caru^a. cu cai; 
200 vite man cornute, 233 01, 
S3 rimatori si 20 cai. 

Poeni. V. Poieni. 

Poenija, Poeni^ele. Vezi Poie- 
nh:a, Poieni^ele. 

Pogana, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com, Bogesti, spre S. de 
satul Bogesti si m apropiere de 
Birlad. 

Are o populate de 345 lo- 
cuitori si 93 case. 

Prin sat trece soseaua jude- 
{eana Birlad-Bacau, legindu-se 
in acest punct cu soseaua veci- 
nala Tutova, care vine din pi. 
Corodul si Pereschivul. 

Poganul, sat, facind parte din 
com. rur. Dumitresti, pi. Oltul 
d.-j., jud. Olt. Are o popula- 
^iune de 1000 locuitori si 2 bi- 
serici de lemn, din care una 
ruinata. 

Poganul, deal inalt, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., com. Gin- 
di^i, spre S.-E. de satul Gin 
di^i. Este acoperit cu paduri. 

Pogaceni, sat, in partea de N. 
a com. Urdesti, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu, asezat pe valea cu 
acelasi nume, cu o populate 
de 35 suflete. 

Pogane§ti, com, rur., in partea 



de S. a pi. Podoleni si in par- 
tea de E. a jud. Falciu. Se 
margineste spre rasarit cu riul 
Prutul. 

E formata numai din satul 
Poganesti, ce se intinde pe o 
suprafa^a de 34V2 hect. si care 
se afla situat pe coasta de E. a 
dealuluiMovila-PescaruluT. Poala 
satului, e udata de piriul Isaia si 
formeaza un singur trup de 
mosie. 

Are o populate de 160 fa- 
milii, sau 602 suflete, din care 
no contribuabili ; 2 biserici, 
din care una facuta la 18 12 si 
a doua in 1890, deservite de 
2 preo^i si 2 cintare^i. 

Locuitorii poseda 346 1 fe hect. 
pamint, dupa legea de impro- 
prietarire din 1864; iar proprie- 
tarul mosiei, 1430 hect. cimp si 
57V2 hect. padure de plop si 
rachit&. Proprietatea mosiei e 
a d-lui Dimitrie Castroian. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 2500 lei. 

Vite : 1 160 vite mari cornute, 
1500 01, 65 cai si 90 porci. 

Pogle^ul, sat, facind parte din 
com. Corbasca, jud. Tecuciu, 
situat pe deal, in partea de 
N. a com., la 4 kil. 730 m. de 
resedin^a com. 

Are o populate de 17 fa- 
milii, sau 69 suflete, locuind in 
15 case. 

Satul e inconjurat din toate 
parole de paduri si dealuri. La 
N. de sat, pe linga biserica, e 
hotarul jud. Bacau. 

Locuitorii sunt vechi razesi. 
Parte din ei au fost ai schitu- 
lui din acest sat. 

Pogle^ul, fost schit de calugarl, 
in satul cu acelasi nume, jud. 
Tecuciu, astazJ biserica de mir. 
Biserica, situata pe deal, este 
de lemn, frumos facuta si bine 
conservata. Dupa o inscrip^ie ce 



Hosted by 



Google 



POGLEfUL 



25 



POIANA 



se ana in altar, pe o icoana, se 
vede anul 1774. Sezice ca e fa- 
cuta de Constantin Bals, care 
a fost mult timp proprietarul 
mosie!. 

La 1880, s'a mai reparat pu- 
\m, cu spesele locuitorilor. 

Pogle^ul, trup de mosie, al sta- 
tului, com. Corbasca, jud. Te- 
cuciu. 

Pogle^ul, piriu, curgind in parte 
pe limita jud. Bacau spre Te- 
cuciu, despar^ind mobile statu- 
lui Pancesti si Corbasca (jud. 
Tecuciu). Se scurge pe stinga 
Siretului, ma! jos de Galasesti 
(jud. Bacau). 

Pogoanele (Tuguiatul-Pamin- 
teni), com, rur., in jud. Buzau, 
cam in centrul pi. Cimpului, 
la 40 kil. de orasul Buzau. Li- 
mitele sale sunt: la N., V. si 
S., hotarul mosie! Caragelele, 
iar la E., hotarul mosiei Calda- 
resti, indicat prin san^uri, mo- 
soroaie si drumuri. 

E formata din cat. Pogoanele, 
avind o populate de 4200 lo- 
cuiton. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata* de 260 elevi, condusa de 
4 invajatori (1899 — 1900); 2 bi- 
sericl, deservite de 5 preo^i, 2 
cintarep si 2 paraclisen. Cate- 
drala e cea cu hramul Ador- 
mirea-MaiceT-Domnului. 

In com. sunt 39 circiurm si 
2 mori cu aburi. 

Suprafata com. e de 930 hect., 
ocupate de locuin^e, cu loc de 
aratura imprejur, avind si vie 
cam 2 hect. Terenul e ?es si 
fertil. 

Are 6 tirguri anuale: 9 Mar- 
tie, 23 Aprilie, 21 Maiu, 20 Iu- 
lie, 15 August si 26 Octombrie. 

Ca! de comunica^ie sunt : so- 
seaua vecinala Meteleul-Cilibia 
prin Pogoanele si soseaua co- 

64715. Marele Dictionar Geografic. Vol. V 



' munala Pogoanele-Padina prin 
Caldaresti, afara de alte dru- 
mun naturale, dintre care mai 
insemnatesteAlbesti-Pogoanele. 

Vite: 1674 boi, 11 20 vac!, 
66S vifei, 6 bivoli, 12 14 cal, 
538 lepe, 152 minji, 5200 01, 
15 capre, 7 asin! si 1105 pore!. 

Meserias! sunt : 4 lemnan, 5 
rotari, 7 croitori, 10 cismari, 8 
neran, 2 cojocari, 3 boiangii, 
6 brutar! si 2 zidari. 

Budgetul comunei este de 
14650 lei. 

Comuna s'a fondat la 1853 
m urmatoarele imprejurari: Cos- 
tea Musceleanul, proprietarul in- 
tinselor mosii Caragelele sau 
Tuguiatul, a inceput sa vinda 
la clacasii cu mijloace cite 5 
pog. loc, pe care sa constru- 
iasca si case de locuin^a si in 
curind se stabiiesc aci 370 fa- 
milii, car! pun inceputul satu- 
lui Pogonari si apo! Pogoanele. 
Legea din 1864, gasindu-i im- 
proprietarip, nu le da nimic ; 
insa cele 5 pogoane prime, prin 
diviziuni si subdiviziun! la fii si 
nepop, sunt ocupate mai mult 
cu locurile de case, avind pu- 
{in teren agricol. Locuitorii, prin 
harnicia lor, au ajuns a fi prin- 
tre ce! ma! avu^i sateni Buzoeni. 

Pogoanele-MicI, cat,, al com. 
Tintesti, jud. Buzau, cu 450 lo- 
cuitori si 90 case. 

Pogone§ti, com, rur, si sat, in 
jud. Tutova, pi. Pereschivul, 
spre S.-V. de Birlad si in apro- 
piere de dinsul, pe piriul Tutova 
(pe malul sting). 

Satul formeaza comuna cu ca- 
tunele: Belcesti, Polocinul-d.-s. 
si Polocinul-d.-j., avind o popu- 
late de 612 locuitori, din car! 
150 contribuabili, locuind in 175 
case. 

Are 2 biserici; o scoala; o 
moara cu aburi. 



Comerciul se face de 9 per- 
soane. 

Budgetul anul al com. e de 
7475 le!, 26 ban!. 

Pogone§ti-Mari, padure parti- 
culara, in jud. Covurluiu, com. 
Rogojeni, pi. Horincea. 

Pogone§ti-Mici, padure parti- 
culars, in jud. Covurluiu, com. 
Rogojeni, pi. Horincea. 

Pogore^ti, sat, pe coasta dea- 
lulu! Pogoresti si pe sesul si 
tarmul sting al Jijie!, in partea 
de N.-E. a com. Comindaresti, 
pi. Jijia,- jud. Botosani, cu o su- 
prafata de 896 hect. pamint al 
locuitorilor razes!. Mosia se in- 
tinde, din Jijia spre Prut, peste 
ma! multe dealur! si vai, pana 
in Drumul-Furilor. 

Are o populate de 30 famili!, 
sati 130 suflete, din car! 28 con- 
tribuabili, locuind in 34 case; 
1 biserica, reparata la 1848 de 
locuitor! razes!, deservite de 1 
eclesiarh. 

Vite: 77 bo! si vac!, 22 ca!, 
1002 o! si 30 pore!. Locuitorii 
poseda si 60 stup! cu aibine. 

In sat, pe ses, aproape de riul 
Jijia se afla instalata de la 1886 
o sta^iune meteorologica de al 
2-lea ordin. 

Pogorul, padure, in jud. Neam^u, 
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun- 
tele, situata pe cuprinderea sa- 
tulu! Gindaoani. 

Poiana, com. rtir,, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., la 48 kil. de Craiova 
si la 13 kil. de Filiasi, resedin^a 
subprefecturei. 

Se compune din patru catune: 
Poiana-d.-j., situata pe locul ses, 
numit Valea-Gilortului; Poiana- 
d.-s., situata pe costisa dealu- 
lu!, numit Cimpul-Mare ; catu- 
nul Cocorova situat pe girla 



Hosted by 



Google 



POIANA 



26 



POIANA 



Cocorova; catunul Bulbuceni, 
situat pe valea Bulbuceni. 

Se invecineste la N. cu com. 
$ipotuI, din jud. Gorj, la S. cu 
com. Floresti, la V. cu com. 
Branesti (Gorj), la E. cu com. 
Stoina, din pi. Amaradia, de 
care se desparte prin dealul 
Icleanul. 

Limita liniei de N. pleaca din 
virful dealului Chera, despre V. 
si merge in direc^iunea N.-E., 
trecind riul Gilortul si terminin- 
du-se in dealul Icleanul. 

Limita liniei de E. este for- 
mats de dealul Icleanul, care in- 
cepe de la hotar (Gorj) si se 
intinde intre com. Capreni, Sto- 
ina, §ipotul si Poiana. 

Limita liniei de V. este for- 
mats de dealul Chera, ce pleaca 
de la hotarul com. Valea-Ciine- 
luT, merge mai intiiu pe culmea 
dealuluT, apoi pe costisa luT, pas- 
trind in tot lungul sau direc^ia 
N.-S. 

Terenul comunei este acci- 
dentat, avind dealuri, vai, po- 
dise si movile. Dealurile sunt : 
Icleanul si o ramura a acestuia 
ce vine prin catunul Bulbuceni, 
si prin Poiana-d.-s., pana in fata 
cat. Cocorova, formind ast-fel 
valea Bulbuceni. 

La V. este dealul Chera, cu 
o inah:ime de 500 metri, si in vir- 
ful caruia se afla o movila nu- 
mita : Cula-Nem^ilor, sau Strea- 
ja-Inalta, ce se zice ca era punct 
de supraveghiare intre valea Gi- 
lortului si valea Jiului. 

Se gaseste in comuna o sin- 
gura colina, numita Cimpul-Mare. 

Dealurile, prelungiri ale dea- 
lurilor din Gorj, sunt acoperite 
cu padurl, vii, pruni, locuri de 
munca si tufisuri ce servesc de 
izlazuri. 

Vai sunt: Bulbuceni, Lainicul, 
Maila^elul, Valea- Gardului, Ro- 
goaza si f iganca. 

Comuna este udata de riul 



Gilortul, ce se varsa. in Jiu la 
com. fintareni, la S. de com. 
Poiana. Primeste in stinga riul 
Cocorova, ce izvoreste din valea 
Maila^elul si care se varsa in Gi- 
lort in dreptul catunului Poiana- 
d.-s. Riul Cocorova, la rindul saii, 
se incarca pe dreapta cu pira- 
iele Lainicul si Bulbuceni. 

Cursul GilortuluT strabatecom. 
prin partea seasa de la V., pe 
linga poalele dealului Chera, cu 
direc^ia N.-S. Are un vad in 
dreptul moarei. Girla Cocorova 
curge pe valea Bulbuceni, intiiu 
spre E., apoi spre V., pe linga 
catunul Cocorova si printrecatu- 
nele Poiana-d.-s. si d.-j. 

Are o populate de 1708 su- 
flete, locuind in 315 case ; 5 
biserici: 1 in Poiana-d.-s., facuta 
din caramida ; 1 in Poiana-d.-j., 
tot de caramida, insa ruinata; 
1 in Cocorova, facuta de birne 
si 2 in Bulbuceni, de lemn, de- 
servite de 2 preo^i si 5 cinta- 
re^i ; o scoala mixta in cat. Po- 
iana-d.-j., deschisa de decedatul 
Poenarul, frecuentata de 68 co- 
pii ; 7 circiumi. 

In comuna se gasesc niste 
ziduri vechi, can se cred a fi 
ruinele palatului marelui pro- 
prietar Banul Barbu Craiovescu, 
unde e si o fintina numita Fin- 
tina-Rece. 

Vite : 484 vite man cornute, 
49 caT si 216 01. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3203 lei, si la cheltueli, de 
2969 lei. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 264 improprietari^T. 

Suprafata teritoriului comunal 
este de 10320 pogoane, din 
can 3000 pogoane arabile, 367 
fine^a, 2500 izlaz si 41 35 padure. 

Viile in intindere de 85 V2 
hect., apar^in mosnenilor. 

Livezi de pruni sunt in intin- 
dere de 73 1 J2 hect. 

Se gasesc cariere de piatra 



in dealul Maila^elului si in dea- 
lul Bulbuceni. 

Se mat gasesc in com. 3 mori. 

Prin com. trece o cale ferata 
ce se opreste la Gilort, la 1 / , 2 
kil. de comuna. 

Calea jude^eana strabate cat. 
Poiana-d.-j. si o parte din Po- 
iana-d.-s., pe o lungime de 4 
kil., cu indreptarea S.-N. 

O cale comunala leaga Coco- 
rova si Bulbuceni cu Poiana-d.-j., 
spre E.-V., cu o lungime in com. 
de 7 kil., si o alta cale leaga 
com. cu stasia Gilortul si e lunga 
de x /2 kil. 

Catunele Bulbuceni si Cocoro- 
va sunt unite prin drumuri co- 
munale cu cat. de resedinta Po- 
iana-d.-s. 

Poiana, com. rur. si sat, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, situata pe loc 
ses, numit Poiana, la 86 kil. spre 
S.-V. de Craiova. 

Se invecineste la E. cu com. 
Tunari ; la V., cu com. Calafat ; 
la N., cu com. Maglavitul si la 
S. cu com. Desa. Are forma 
unul dreptunghiu prelungit de 
la N. la S. Limitele sunt toate 
Hnii fara ondulatiuni. 

Pe teritoriul com. se gasesc 
multe bait! carl con^in apa mi- 
tt erala, mult cautata. Printre a- 
cestea sunt: Balta-Chiriac, Balta- 
Floricel, Balta-Dolana ; spre S., 
se afla Balta-Barba-Alba si Balta- 
SirbuluT. 

In jurul satului se vad mine 
vechi. 

Popula^ia com., in maioritate 
Bulgari si Sirbi, e de 7734 su- 
flete, locuind in 1900 case. 

Are : doua biserici : una vech ie 
facuta de locuitori; a doua, cu 
hramul Sf. Voevozi, fondata de 
catreprincipeleMilos Obrenovici, 
deservite de un preot si un cin- 
tare{ ; o scoala mixta. 

Vite: 950 vite man cornute, 
186 01 si 41 rimaton. 



Hosted by 



Google 



POIANA 



27 



POIANA 



Dupa. legea rurala din 1864 
sunt 960 impaminteniti. 

Suprafa^a teritoriului comunal 
este de 7000 hect., din cari : 
pamint arabil SOOO hect., lacuri 
si loc sterp 500 hect., vh 400 
hect. 

In com. se afla o mosie nu- 
mita Poiana, cu o suprafa^a de 
2500 hect. arabile si cu un ve- 
nit de 1 00000 lei. 

Viile, in intindere de 400 hect., 
se gasesc pe proprietatea locui- 
torilor, car or a apar^in. 

Pe proprietatea locuitorilor se 
afla si doua mori cu abun. 

Locuitorii lucreaza rogojimf si 
caru^e. 

Meseriasi sunt 20: fierari, co- 
jocari, cizmari, timplan, lemnari 
si zidan. 

In com. sunt 41 circiumi. 

Comuna are zi de tirg Vi- 
nerea si 3 bilciur! anuale. 

ContribuabilT 1 800. 

Budgetul com. e la venitun 
de 14846,14 lei si la cheltueli, 
de I3793.67 lei. 

In timpul razboiului romino- 
ruso-turc, in lunile Iunie, Iulie 
1877, se aflau stabilite aci opt 
companii, si mai tirziu se sta- 
biii aci comandamentul suprem 
cu cuartierul general al anna- 
te! romine, zece escadroane de 
cavalerie, adica escadroanele de 
jandarmi de Iasi si de Bucuresti 
si regimentele i-iu si 2-lea de 
rosiori. 

In 17 Iulie 1877, m preziua 
mergerei pe cimpul de onoare, 
Domnitorul Rominilor inmina aci 
comandan^ilor drapeleie noilor 
regimente de doroban^i si ar- 
tilerie. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele comunale, can pun comuna 
in legatura : la S.-E. cu Ghi- 
diciul, iar la N.-V. cu Poiana. 

Poiana, com. rur., in jud. Ialo- 
mh;a, pi. Ialomi^a-Balta, situata 



pe partea dreapta a riului Ialo- 
mi^a, intre com. Larga si Al- 
fa esti. 

Teritoriul com., in suprafa^a 
de 10 100 hect., din can 340 
hect. padure, se intinde din riul 
Ialomi^a, spre S., pe cimpul Ba- 
ragan, coprinzind sase sfori de 
mosii, proprietati particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^i pe mosii 45 
locuitori ; neimproprietari^ se 
mai afla 204 locuitori. 

Se compune din satele : Po- 
iana si Ghimpa^i, de care mai 
^in si cat. (tirlele) : Buciumeni, 
Capul-Gradinei, Buzoeni,Frunza- 
Verde, Ulmule^ul si Postelnicul, 
cu o populate de 1722 locuitori. 

Resedin^a primariei, si a ju- 
decatorieT comunale, este in sa- 
tul Poiana. 

Are doua scoale mixte, in sa- 
tul Poiana, condusa dedoilnva- 
^atori si doua. inva^atoare si 
in satul Ghimpa^i, condusa de 
un inva^ator; 3 biserici, deser- 
vite de 3 preo^T si 4 dascaii. 

Locuitorii poseda 10301 ca- 
pete de vite. 

Budgetul com. e la venitun 
de 6404 lei si la cheltueli, de 
6514 lei. 

Pe partea de S. a teritoriului 
com. trece calea ferata Bucu- 
resti-Fetesti, avind stasia Ghim- 
paji. 

Poiana, com. rur. y jud. Oit, pi. 
Siui-d.-j., situata pe valea si 
dealul Calmatuiului, la 47 kil. 
de Slatina, capitala jude^ului, 
$i la 15 kil. de Draganesti, re- 
sedin^a plasei. 

Se compune din 2 cat. : Poiana 
$i Calinesti, cu o popula^iune 
de 1447 locuitori, din care 251 
contribuabili. 

Mosia e proprietate particu- 
lara in cat. Poiana, undesuntim- 
proprietari^i dupa legea rurala 
din 1864, pe proprietatea d-lui 



Pavel P. Bratasanu, 76 locuitori, 
cu 300 hect. In cat. Calinesti, 
mare proprietar e statul, care 
poseda mosia numit& Gilmeeie, 
pe care sunt improprietaripf dupa 
legea din 1864, 66 locuitori, cu 
231 hect. si dupa cea din 1889 
173 insurant, cu 865 hect. Sta- 
tul mai poseda aci inca 750 hect. 
arabile si o padure numita Bra- 
nistea. 

Teritoriul intreg al com. o- 
cupa o suprafa^a de aproape 
3000 hect. Viile ocupa 15,75 
hectare. 

Pamintul de cultura e mai 
mult ses, negru si de buna ca- 
litate. . 

Locuitorii poseda : 54 cai, 5° 
iepe, 354 boT, 100 vaci, 80 bi- 
volT, 1500 01, 40 capre si 300 
porci. 

Sunt: doua bisericT, in fie-care 
cat. cite una, deservite de doi 
preo^i si un cintare^; o scoala 
mixta in cSt. Calinesti, care a 
fost frecuentata in anul 1899 — 
900 de 55 copiT. 

Comerciul se exercita de 4 
circiumari. 

Budgetul com. e la venitun 
de 5097 lei, 90 bani, iar la chel- 
tueli de 4337 lei, 57 bam. 

O sosea vecinala leaga com. 
la N. cu Craciunei-d.-j. si o alt& 
sosea o leaga spre S.-V. cu 
com. Frunzarul. 

De o parte si de alta a 
com. (la E. si V.) se ridica 
dealun, numite Dealurile-Calma- 
^uiului, din care se continue se- 
suri intinse acoperite cu {arinele 
locuitorilor. 

De la N. la S., com. e stra- 
batuta de piriul Calma^uiul, in 
care se varsa ma! multe valcele. 

Poiana, (Poiana-Sarata), com. 
rur., jud. si plaiul Prahova. Pan a 
la anul 1680, spune legenda, 
in aceasta localitate erau pa- 
duri seculare. Spatarul Toma 



Hosted by 



Google 



POIANA 



28 



POIANA 



Cantacuzino, refugiat aci, din 
nu se stie ce imprejur&ri, incin- 
tat de pozi^iunea acestor locuri, 
a zidit schitul Poiana intru ma- 
rirea lui Dumnezeu si ca ajutor 
pentru armata romina-rusa con- 
tra Ungurilor, inzestrind-o cu 
cinci mosii, asta-zi proprietati ale ! 
Eforiei Spitalelor din Bucuresti. | 

De atunci s'a infiin^at com., 
luind numele de Poiana, de la 
numele schitului fondat in anul 
1688. Comuna se intinde pe o 
suprafa^a de 2450 hectare. 

Este situata pe tarmul drept 
ai riuliri Prahova, la 36 kil. de 
capitala jud. si la 5 kil. de re- 
sedin^a plaiului. 

La inceput, com. a fost situ- 
ata cam pe locul unde azi e 
gara Cimpina si pe poiana cea 
verde si intinsa, unde azi sunt 
tarinile locuitorilor. Locuitorii 
s'au retras pe dealurile de azi, 
din cauza inundatiilor riului Pra- 
hova. 

Secompunedin S catune: Bo- 
bolia, Piatra-d.-s., Poiana, SIo- 
bozia si Vrajitoarea, cu o po- 
pulate de 13 17 locuitori. 

Are 3 biseric! : schitul Poiana, 
fondat la anul 1688 de spa- 
tarul Toma Cantacuzino, repa- 
rat in 1893, si purtind urma- 
toarea inscrip^ie : 

Intru marirea lui Dumnezeu si Min- 
tuitorului Isus Christos si intru cinstea 
prea sfintei Nascatoare de Dumnezeu s'au 
ridicat si infrumusetat aceasta sfinta bi- 
serica, din temelie, in zilele domnulut Ale- 
xandru Voda si ale Mitropolitului f arei 
Neofit, leat 1841, de catre Egumenul Ar~ 
himandrit Ghenadie. 

A doua biserica e in cat. Bo- 
bolia, fondata de stare^ul Pre- 
dealului, la 1838, si a treia, in 
cat. Slobozia, fondata de Mihaiu 
Cantacuzino, ca metoh al ma- 
nastirei Sinaia. 

Aceste biserici sunt deservite 
de doi preo^i, plati^i de Eforie. 

Afara de agricultural parte 



din locuiton se mai ocupa cu 
fabricarea varuluT alb si negru, 
cu dulgheria, timplaria, zidaria, 
rotaria, chirigeria si fabricarea 
^uicei. 

107 locuitori s'au improprie- 
tarit la 1864 pe mosiile: Poiana, 
Slobozia si Bobolia, din care li 
s'au dat 428 hect. Ei poseda : 
27 cai, 13 lepe, 136 vaci, 45 
capre, 173 01, 117 porci, afara 
de vitele trebuincioase muncei. 

In raionul com., pe riul Pra- 
hova, sunt 5 mori si o piva si 
pe riul Doftana este o moarS. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 44 bae^i si 24 fete. 

In raionul com. sunt izvoare 
de apa sarata\ provenite din lo- 
calitati unde se afla sare in mare 
cantitate. (Vezi Poiana, ape mi- 
nerale). 

Tuica se fabrica in com. cam 
1820 decal. anual. 

Are renumite carieri de piatra. 
Piatra din aceasta comuna s'a 
intrebuin^at la canalizarea riului 
Dimbovi^a, in Bucuresti. 

In localita^iie numite «La Pia- 
tra» si «Pe livezi» sunt mine de 
sare. 

Comerciul se exercita in com. 
de 6 circiumari. 

Budgetul com. e la venitun 
de 5800 lei si la cheltueli, de 
5680 lei. 

Diferite drumuri inlesnesc co- 
munica^ia cu com. Provita-d.-s., 
Cocorasti-CapliT, Breaza, etc. 

E brazdata* de dealurile Rac- 
manul, Slobozia si. Magura, spre 
V., toate acoperite cu cring, 
izlaz, padure si locuri, servind 
de pasune vitelor locuitorilor. 

In partea de E. e strabatuta 
de riul Prahova, in care se varsa 
vaile : Turburea, Bragarea, Valea- 
Rea si Tisa. 

Se margineste cu comunele: 
Breaza-d.-j., Cimpina, Banesti, 
Magureni, Prahovi^a-d.-j. si Pra- 
hovi^a-d.-s. 



Poiana, com. rm\, jud. Prahova. 
Vezi Poiana-de-Varbilau. 

Poiana, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea, situata pe malul 
drept al Putnei, din sus de Pri- 
saca, la 1 kil. de Valea-Sarii, 
la 12 kil. de sub-prefectura 
plasei, si la 49 kil. de capitala ju- 
detului. 

E udata de riul Putna, de 
piriul Vasluiul si de piriiasele Hu- 
zunul si Alghianul. 

Are o populatie de 115 fa- 
milii, sau 496 suflete, locuind in 
146 case ; 1 biserica parohiala, 
cu hramul Adormirea ; 2 cir- 
ciumi ; 4 mori de apa. 

Budgetul com. e la venitun 
de 808,24 lei si la cheltueli, de 
803,18 lei. 

Locuitorii poseda: 10 pluguri 
de lemn; 80 boi, 120 vaci, 84 
cai, 1600 01, 40 capre, 100 porci; 
436 stupi cu albine. 

Poiana, com. rur. y in jud. Te- 
cuciu, pi. Nicoresti, situata pe 
malul Siretului, la 28 kil. de ca- 
pitala jud. si la 14 kiL de a 
plasei. E formata din satele : 
Diaconi, Hulesti si Poiana. 

Are o populate de 442 fa- 
milii, sau 1884 suflete, din care 
416 contribuabili, locuind in 
438 case ; 3 biserici, in Dia- 
coni, in Poiana propriu zisa si 
in mahalaua Ticaul, deservite 
de 2 preo^i ; o scoala, infiintata 
la 1862, frecuentata de46 copii. 

Locuitorii poseda: 561 boi, 
208 vaci, 7 tauri, 49 cai, 48 
iepe, 7 armasari, 634 01 si 1 1 1 
capre; 64 stupi. 

E strabatuta de vaile : Valea- 
Rosie, Pu^urile, ce desparte Dia- 
coni de Poiana si Valea-Lupei. 

Prin com. trece soseaua care 
vine de la Nicoresti, de la S. 
la N. in lungime de 2 kil., 224 
m. in com.; drumul spre Plos- 
cu^eni ; drumul la Buciumeni, 



Hosted by 



Google 



POL AN A 



29 



POIANA 



trecind prin Poiana, in lungime 
de 3 kil. si 430 m. si drumul 
de la Coasta-Lupel, ce merge 
prin Hulesti, in lungime de 1 
kil. si 543 m. 

Mosiile de pe linga com. se 
numesc: Batca, Bulboaca, Pie- 
tea si Sbiera. 

In partea de V. a com., lin- 
ga mahalaua Ticaul, se afia o 
ridicatura de pamint, numita Ce- 
tatuia. 

Hotarele com. sunt: la N.-E., 
com. Buciumeni; la S., com. Ni- 
coresti ; la V., riul Siretul. 

Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud. 
Arges, pi. Lovistea, facind parte 
din com. rur. Perisani. 

Poiana, sauPoiana-Bisericani, 

sat, in jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, si- 
tuat pe dreapta Tazlaului-Mare, 
la 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea 
(scoala). 

Are o populatie de 508 su- 
flete; o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^i, cladita 
de locuitori razesi la 181 1 ; 2 
circiumi. 

Vite: 16 cai, 285 vite marl 
cornute, 11 capre si 45 pore!. 

Poiana, sau Poiana-Uzului,^/, 
in jud. Bacau, pi. Muntelm, com. 
Darmanesti, situata pe ambele 
malur! ale piriulu! Uzul, aproape 
de trecatoarea lui din Ardeal 
si la poalele muntelui Farcul- 
Mare, la 12 kil. de satul Darma- 
nesti. 

Are o populate de 127 su- 
flete, aproape top Sacui (Un- 
guri) ; o biserica catolica, cladita 
la 185 1 de locuitori, deservita 
de 2 cintarepf. 

Poiana, sat, pe coasta de V. a 
dealului Cerbatoarea sau Gilgai- 
toarea si in partea de V. a com. 
Feredieni, pi. Cosula, jud. Bo- 



tosani, linga padure, asezat pe 
mosia Feredieni, cu o populatie 
de 72 familil, sau 212 suflete. 

Vite sunt: in boi si vacT, 
30 cai, 65 01 si 22 pore!. 

In sat sunt 15 meseriasi si 1 
■ circiuma. 

Poiana, sat, in jud. Botosani,com. 
Flaminzi, asezat linga piraiele 
Turburea si Stahna, pe coasta 
dealului numit Coasta- Velnite! 
si sub padurea mosiei Flaminzi. 

Are o populate de 103 fa- 
milii, sati 603 suflete, din care 
185 contribuabili. 

Locuitori! poseda: 153 bo! ?i 
vacT, 70 cai, 131 01, 2 capre si 
75 pore!; 109 stupi cu albine. 

Poiana. Vez! Unsa, sat si ma- 
nastire, com. Feredieni, jud. Bo- 
tosani. 

Poiana, catun, al com. Valea- 
Muscelului, jud. Buzaii, cu 120 
locuitori si 33 case. 

Poiana, sat, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Poiana, resedin^a 
primariei. 

Poiana, sat, jud. Dorohoiu, com. 
Braesti. Vez! Poieni^a. 

Poiana, sat, pe mosia Her^a, 
com. Movila, pi, Her^a, jud. 
Dorohoiu, cu 50 familil, sau 
250 suflete. 

Proprietatea mosiei este a 
familiei P. Cazimir. 

Satenii improprietari^! au 55 
hect. 85 aril pamint, Tar pro- 
prietatea: 524hect. 18 aril cimp 
si 114 hect. 58 arii padure. 

Hotarele mosiei sunt cu : Iba- 
nesti, Cristinesti, Pomirla si 
Hrea^ca. 

Poiana, cat. de resedin^ al com. 
Poiana-Seciurile, la N. com. Po- 
jarul-d.-s., pi. Amaradia, jud. 



Gorj, situat pe riul Amaradia. 
Are o suprafa^a de i486 hect., 
cu o populate de 185 familil, 
sau 480 suflete, din care 7 1 con- 
tribuabili. 

Locuitori! sunt mosneni. Ei 
poseda: 14 plugun, 42 care cu 
boi, 1 c&ru{a cu cai; 327 vite 
marl cornute, 22 cai, 169 01, 
67 capre, no rimatori; 15 stupi 
cu albine. 

Are o scoala" mixta, frecuen- 
tata de 16 elevi; o biserica, de- 
servita de 1 preot. 

In catun se gasesc 15 fintin!. 

Poiana, catun, al com. Rovinari, 
pi. Jiului, jud. Gorj, la N. co- 
munei, situat pe loc ses, pe 
stinga riului Jiul si d'alungul 
soselei na^ionale Filiasi-Pietro- 
sani. 

Are o suprafa^a de 435 hect., 
din car!: 100 hect. padure, 60 
hect. izlaz si vatra satulu!, 10 
hect. fine^e si 265 hect. arabile, 
cu o populate de 53 familil, 
sau 236 suflete, din care 43 
contribuabil!. 

Locuitori! poseda: 12 plugun, 
32 care cu bo!, 5 caru^e cu 
ca!, 112 vite mari cornute, 10 
cai, 34 pore! si 58 01 si capre. 

Comunica^ia in cat. se face 
prin soseaua na^ionala Filiasi- 
Pietrosani, care il pune in co- 
munica^ie la N. cu com. Iasi, 
iar la S. cu com. Moi. 

Are o biserica de lemn, fon- 
data de locuitori in 1 790, de- 
servita de 1 preot si 1 cintare^. 

Poiana, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. cu acelasi nume, situat 
pe malul drept al riului Ialomi^a, 
pe o ingust& lunca dintre coasta 
Baraganulu! si riul Ialomija. 

Aic! este resedii^a primariei 
si a judecatorie! comunale. 

Are o populate de 1075 lo- 
cuitori; o scoala mixta, con- 



Hosted by 



Google 



POIANA 



30 



POIANA 



dus£ de 2 inv5^torif si fre- 
cuentatS de 104 elevi, (1899 — 
900); doua bisericif, deservite 
de 2 preo^I si 2 cintSrep. 

Poiana, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Ercia; 
are 59 case. 

Poiana, sat, in jud. Neam^u, com. 
Bistricioara, pi. Piatra-Muntele, 
situat in apropierea mun^ilor 
Hurduga, Magura, Ciumarca si 
Pintecu, pe valea piriului Bis- 
tricioara, spre hotarul jude^ului 
despre Transilvania. 

Are o populate de 487 su- 
flete; o biserica de lemn, de- 
servita de 1 preot si 2 dascali. 

Vite sunt: 157 boi, 270 vaci, 
1228 of, 30 cai, 100 porcT, 146 
junci. 

Satul se mai numeste si Po- 
iana-Grin{iesului. 

Poiana, sat. Vezi Poiana-Alma- 
sului, sat, jud. Neam^u. 

Poiana, sat, si resedin^a com. 
cu acelasi nume, pi. Siul-d.-j., jud. 
Olt, situat pe valea piriului Cal- 
ma^uiul. 

Are o populate de 900 lo- 
cuitori, din care 76 sunt impro- 
prietari^i dupa legea rurala din 
1864. 

Biserica, cl£dita la 1870 e de- 
servita de 1 preot si 1 cintarej. 

Locuitorit poseda : 30 calf, 27 
ifepe, 200 boi, 59 vaci, 60 bi- 
volf, 800 01, 30 capre si 180 
porci. 

Poiana, sat, resedin^a com. rur. 
Poiana, jud. si plaiul Prahova. 
Are o populate de 592 locui- 
tori. Aci e schitul Poiana. Lo- 
cuitoril s'au improprietarit la 
1864 pe mosia Poiana a Eforiei. 
Vara, acest sat e vizitat de 
mul^f piitimasi, pentru bai sa- 
rate. 



Este in apropriere de gara 
Cimpina. 

Poiana, sat, facind parte din com. 
rur. Comarnicul, pi. Pelesul, jud. 
Prahova. Are o populate de 
1 122 locuitori. E situat intr'o 
pozi^ie frumoasa, intre mun^ii 
Comarnicului si vaile : Prahovei, 
Sarulul si Comarnicul. 

Poiana, sat. Vezi Plesesti-Sineas- 
cai, jud. Suceava. 

Poiana, sat, facind parte din com. 
cu acelasi nume, jud. Tecuciu, 
si situat pe ses, in centrul com. 
Aci se afla resedinja comunei. 

Are o populate de 233 fa- 
milil, sau 1006 suflete, can lo- 
cuesc in 228 case; o scoala 
mixta, frecuentata de 46 copif ; 
2 bisericT, una cu hramul Sf. 
Nicolae, in mahalaua f icaul si 
a doua in Poiana propriu zisa, 
cu hramul Adormirea - MaiciT - 
Domnului, facuta de locuiton 
in 1853 si reparata de 2 on. 

Vite: 324 boi, 117 vaci, 6 
taun, 26 cai, 23 ifepe, 4 arma- 
sari, 322 01 si 64 capre. Lo- 
cuitorii mat poseda 30 stupi, 
144 pluguri si S cazane de fa- 
cut rachiu. 

Poiana, sat, facind parte din com. 
Colonesti, jud. Tecuciu, situat 
pe pirtul cu acelasi nume, la 12 
kil. de resedin^a com., spre N. 
Are o populate de 54 fa- 
milii, sau 195 suflete, can lo- 
cuesc in 52 case. 
Locuitortf sunt impropriet&rh:i. 

Poiana, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Stanuesti, spre 
N.-V. de satul Stanuesti, in mar- 
ginea de V. a jude^ului. Are 
205 locuiton si 44 case. 

Poiana, sat, in jud. Vasluiu, pi. 
Fundurile, com. Negresti, situat 



pe costisa de-a dreapta riului 
Birladul, la E. de satul Valea- 
Mare, pe o intindere de 618 
hect,, cu o populate de 33 fa- 
milii, sau 180 suflete. 

Are o biserica de piatra, fa- 
cuta la 1873, de Nicolae $oro- 
neanu. 

Actualminte, mosia e proprie- 
tatea spitalului Draghici din Vas- 
luiu. 

Vite: 144 vite man cornute, 
10 caf, 160 01 si 40 rimatorl. 

Poiana, statie de dr.-d.-f., in jud. 
Prahova, pi. Teleajenul, cat. Po- 
iana-de-Varbilau, pe linia Buda- 
Sl£nicul, pusa in circulate la 
10 Decembrie 1883. Se afla in- 
tre statiile Plopeni (11,9 kil.) si 
Slanic (10,3 kil.). Inah:imea d'a- 
supra nivelului Marii, de 298 m ,66. 
Venitul acestei sta^ii pe anul 
1896 a fost de 56596 lei, 75 
bam. 

Poiana, ape miner ale, in jud. 
Prahova, com. Poiana, la 5 kil. 
de Cimpina. Long. E. 25°.38'. 
Lat. 47°.8'. Alt. 440 111 . Statie de 
cale ferata (Cimpina). Sunt mai 
multe izvoare cu apa minerala, 
care e intrebuin^ata pentru bai 
contra durerilor de picioare si 
de oase. Sunt frecuentate de 
mul^i bolnavi, de si nu exista 
un stabiiiment. 

Poiana, fost sat, sub poalele pa- 
durei Faga^elul, jud. Suceava, 
com. Stolniceni. 

Poiana, manastire, asezata pe un 
deal frumos in la^a orasului Cim- 
pina, jud. Prahova. Se intre^ine 
de Eforia Spitalelor Civile din 
Bucuresti si se administreaza 
de un ingrijitor. 

Aceasta manastire, care acum 
a ramas ca biserica de mir, s'a 
fondat la anul 1688 de c£tre 
SpStarul Toma Cantacuzino, fra- 



Hosted by 



Google 



■POLANA 



31 



POIANA-ClRNULUI 



tele lui Serban-Voda Cantacu- 
zino. 

Biserica actuala s'a recladit in 
anul 1840 de Eforia Spitalelor 
Civile din Bucuresti. 

Poiana, parohie, in com. cu a- 
celasf nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna, avind o biserica parohiala, 
cu hramul Adormirea. 

Poiana, deal, ramificare a dealu- 
lui Humaria-Bahnoaia, in partea 
de N. acorn. Poiana-Lunga, jud. 
Botosani ; are direc^iunea spre 
S.-V. si se intinde p&na la ho- 
tarul satului Serafinesti, com. 
Corni. 

Poiana, lac, in jud. Ialomi^a, in- 
sula Baita, pi. Borcea, com. Co- 
garcea. 

Poiana, sau Poiana-Bisericani, 

mope, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de 
peste 703 hect, cu padure cu 
tot. E proprietatea statului de 
la secularizare. 

Poiana, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Poiana, 
in intindere aproximativa de 
2500 hect., aducind un venit 
anual de 1 00000 lei. Se gasesc 
pe dinsa 2 mori de aburi. 

Poiana, padure foioasa, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaui-d.-j., com. Tir- 
gul-Valea-Rea, de 433 hect. Este 
amenajata si apar^ine statului. 
Inainte de secularizare ^inea de 
manastirea Bisericani, din jud. 
Neam^u. 

Poiana, padure a statului. Vezi 
Ursul si Poiana, jud. Olt. 

Poiana, piriti, izvoreste din pa- 
durea Serafinesti si se varsa in 
lacul Poiana, com. Poiana-Lunga, 
jud. Botosani. 



Poiana, piriU, izvoreste din po- 
ienile com. Prahovifa-d.-s., plaiul 
si jud. Prahova, si se varsa pe 
partea dreaptS. in riul Prahovi^a, 
tot in com. Prahovi^a-de-sus. 

Poiana, piriU, jud. Tecuciu, izvo- 
reste din zarea Dobrotforulul, 
uda satul cu acelasi nume si se 
vars& pe partea dreapta a Ze- 
letinului, intre satele Analogul 
si Poiana, din com. Colonesti. 

Poiana, ses, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, pe care este asezat& com. 
Poiana. 

Poiana-Alma§ului, sat, in jud. 
Neam{u,com.Dobreni,pl. Piatra- 
Muntele, situat in curb&tura mun- 
£ilor Muncelul-Negresti, pe valea 
piriului Negresti. 

Are o populate de 199 su- 
flete, locuind in 55 case; o bi- 
seric£, deservita de 1 preot si 
1 dascal; o v&rarie; 1 fierarie. 

Vite: 90 vite mari cornute, 
45 01, 10 calf, 30 rimatori. 

Poiana-Arsa, vtrf de munte,]ud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Brus- 
turoasa, din mun^ii Popoi, inalt 
de 1272 m. si situat pe gra- 
ni^a. 

Poiana-Bisericani. VezT Poiana, 
sat si mosie, jud. BacSu. 

Poiana-Borcei, parte din satul 
Borca, jud. Suceava. 

Poiana-Boului, satuc, jud. Ba- 
cau, pi. Tazl&ul-d.-s., care face 
trup cu satul Scor^eni, din com. 
cu acelasi nume. 

Poiana-Chioara, trup de mosie 
din proprietatea statului Cor- 
basca, com. Corbasca, pi. Ber- 
heciul, jud. Tecuciu. 

Poiana-Cioarei, catun, in com. 



rur. Patulele, pi. Blahni^a, jud. 
Mehedin^i. 

Poiana-Cirnului, com, rur., in 
partea de N. a pi. Crasna, jud. 
Vasluiu, in marginea de S. a 
jud. Iasi, si la 22 kil. de Co- 
daesti, resedin^a pi., asezatS, pe 
dealunf si v$X acoperite in mare 
parte cu p&duri, intre tirgusoa- 
rele Poieni, din judeful Iasi si 
Codae^ti, din jud. Vasluiu. 

E formata din satele : Poiana, 
Hilifa, Trestiana, Pocreaca, Slo- 
bozia - MiluluT, Dumitresti - Gala- 
$ei (Cirpi^i), Schiletul-Ducal, Du- 
mitresti si Blaga, pe o supra- 
faf&de 6994 hect., din care 2393 
hect. p&dure si 2746 hect. loc 
de cultura, flna^, imas, sunt ale 
proprieta^eT, iar 1834 hect., ale 
locuitorilor. 

Are o populate de 912 fa- 
miinf, sau 2439 suflete, locuind 
in 608 case; 4 bisericl, deser- 
vite de 4 preopf si 4 cintarep; 
o scoala; 4 mori si 6 circiumi. 

Comerciul se face de 11 per- 
soane. 

Vite : 1 60 1 vite mari cornute, 
1038 01, 66 capre, 375 cai, 2 
bivoli si 415 rim&torl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5853 lei, 50 ban!, iar la chel- 
tueli, de 5783 lei. 

Locuitorii poseda : 154 plu- 
guri si 262 care cu boi, 31 plu- 
guri si 63 c&ru$e cu cai ; 437 
stupi cu albine. 

Prin mijlocul com. trece de 
la N. la S. soseaua na^ionala 
Vasluiu-Iasi si piriul Vaslue^ul, 

Poiana-Cirnului, sat, resedin^a 
com. Poiana-Cirnului, pi. Cras- 
na, jud. Vasluiu, asezat pe valea 
piriului Vasluejul, de o parte 
si alta a soselei na^ionale Vas- 
luiu-Iasi, la 23 kil. de orasul 
Iasi si la 42 kil. de Vasluiu. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2866 hect, din care 1430 hect. 



Hosted by 



Google 



POIANA-COPACIULUI 



32 



POIANA-DE-VARBILAU 



padure si 1287 hect. loc de cul- 
tura, fina£, imas ale proprieta^ei, 
iar 149 hect., ale locuitorilor. 

Are o populate de 27 fami- 
lii, sau 153 suflete; o biserica 
catolica ruinata ; casele proprie- 
ta^ii ; 1 moara cu aburi si una 
de vint; 3 circiumi. 

Locuitorii poseda: 20 pluguri 
si 20 care cu boT, 2 pluguri si 
2 caru^e cu cai ; 1015 vite man 
cornute, 2 bivoli, 2 capre, 18 
cat si 30 rim&tori. 

Poiana-Copaciului, sat, facind 
parte din com. rur. Oparh:i, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Are o populate de 307 lo- 
cuitori. Cade in partea de V. 
a comunei. Locuitorii mai nu- 
mesc acest catun si Copaceni. 
S'a format pe la 1783. De aci 
se exploateaza pacura. 

Poiana-Copaciului, numire ve- 
chia a comunei Opari^i, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Poiana-Cotirga^ului, sdtuc, cu 
15 case, facind parte din satul 
Cotirgasi, com. Brosteni, jud. 
Suceava. 

Poiana - cu - Cetatea, sat, jud. 
Iasi, pi. Codrul, com. Ciurea, 
situat dincolo de padurea Bir- 
novei, spre S. de satul Ciurea, 
pe podisul dealulul Bordea, lin- 
ga codrul Borosesti, din jud. Vas- 
luiu, la 24 kil. de orasul Iasi. 
Face parte din trupul mosiei 
Borosesti, proprietatea easel spi- 
talului Sf. Spiridon. Are o po- 
pulate de 6 familii, sau ^7 su- 
flete. 

Locuitorii poseda : 42 vite 
marl cornute, 18 01, 8 cai si 4 
rlm&tori. 

Poiana - cu - Rugi, catunas, ai 
com. Goidesti, jud. Buzau, alipit 
de com. Virlam si avind 1 1 locui- 



tori si 3 case. E situat pe malul 
drept al piriului Bisca - Mare, 
sub muntele Cursele si in apro- 
piere de Ghenunea-Dracului. E 
eel mai nordic catun al jude- 
{ului. 

Poiana-Cuibului, sau Poiana- 
Mare, loc de finefe, in partea 
de V. a cat. Cuibul, intre dea- 
lul Berivoe si piriul Sara^elul, 
com. Gornetui-Cuib, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. 

Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Poiana, cii o 
populate de 444 suflete, locuind 
in 120 case. 

Are o scoala mixta, fondata 
de raposatul P. Poenaru, frecuen- 
tata de 69 copii ; o biserica ; 
3 circiumi. 

Se zice ca mai inainte satul era 
asezat pe locul unde azi se vad 
urme de ziduri, fintini, cruci, etc. 

Poiana-de-J OS, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. [iul-d.-s., com. Po- 
iana. Are o intindere de 320 
pog., dind un venit anual de 
3297 lei. Pe mosie au parte lo- 
cuitorii clacasi si mosneni. 

Poiana-de-Jos, paduri particu- 
lare, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Poiana, una in intindere de 120 
pog., apar^inind d-nei Ecat. Cio- 
cazan, alta de 65 pog., apar^i- 
nind d-nei Ecat. C. Poenaru, 
alta de 100, pog., apar^inind d-lui 
Marin Popescu. Sunt amenajate. 
Se compun mai cu seama din 
stejari, apoi din ulmi si fagi. 

Poiana-de-Sus, vechie numire 
a com. Poiana, pi. Jiul-d.-s., com. 
Poiana, jud. Dolj. 

Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Poiana, cu 
resedin^a primariei. Are o popu- 
late de 342 suflete, cari loeuese 



in 88 case. Copiii din sat ur- 
meaza la scoala mixta din satul 
Poiana-d.-j., ce este la 240 m. 

Poiana-de-Sus, sat, in partea 
de E. a com. Girbesti, pi. Fun- 
durile, jud. Vasluiu, asezat pe 
coasta de V. a dealului Voinesti, 
pe o suprafa^& de 660 hect. 

Are o populate de 66 fami- 
lii, sau 138 suflete. 

Teritoriul satului e udat de 
piraiele : §acova^ul si Tibana. 

Locuitorii poseda: 17 pluguri 
cu boi ; 163 vite mari cornute, 
70 oi, 80 capre, 33 cai si 90 
rimatori ; 30 stupi de albine. 

Poiana-de-Sus, mosie particu- 
lar^ jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Poiana, in intindere de 500 pog., 
cu venit anual de 1 1 340 lei. Este 
arendata. Are pe ea o padure 
de 350 pog., compusa din ulmi, 
fagi, frasini, jugastri si mai cu 
seama. stejari. 

Poiana-de-Varbilau, com. rur., 
plaiul Varbilaul, jud. Prahova, 
situata pe ambele maluri ale 
girlei Varbilaul, la 23 kil. de 
capitala jude^ului si la 10 kil. 
de resedinta plaiului. 

Are o populate de 638 su- 
flete, locuind in 150 case ; o bise- 
rica, fondata la 1864 de locuitori, 
deservita de unpreot; o scoala 
mixta, frecuentata de 30 bae^i 
si 6 fete (1899 — 900). 

Parte din locuitorii com. sunt 
mosneni. 71 s'aii improprietarit 
la 1864, cind li s'au dat 184 
hect. Ei poseda: 9 cai si iepe, 
70 vac!, 26 capre, 107 01 si 57 
porci. 

In raionul com., pe riul Var- 
bilaul, este o moara. 

Teritoriul com. e de 450 hec- 
tare c 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Budgetul com. e la venituri 



Hosted by 



Google 



POIANA-DIN-CALE 



33 



POIANA-LUl-IURA$CU 



de lei 3066,34, iar la cheltueli, 
de 2526,11 lei. 

In comuna sunt 2 sosele ve- 
cinaie : una o leaga cu com. Ma- 
laesti la S. si Varbilaul la N., 
si a doua, cu com. rur. Valeni- 
de-Munte. 

E udata de la N. la S. de 
apa Varbilaul si de Valea-Bise- 
riceT, ce se varsa in Varbilaul, 
tot in raionul acestei comune. 

Se margineste la N. cu com. 
Varbilaul, la S. cu com. Mala- 
esti, la E. cu com. Bughiile si 
la V. cu com. Trestioara. 

Poiana-din-Cale, Poiana-cu- 
Pietrelesau Bolovanul-Hur- 
ducului, munte insemnat, pe 
frontiera, in jud. Buzau, com. 
Nehoia?ul. Are padurf intinse si 
pasunT, care nutresc pana la 
3000 de 01 anual. 

Poiana-din-Cale, picket &t vara, 
pe frontiera, jud. Buzau, intre 
muntele Poiana-din-Cale si iz- 
vorul Surducul. 

Poiana - dintre - Paduri. Vezi 
Baltare^ul si Dracinul, mosie a 
statulm, jud. Dolj, pi. Dumbra- 
va-d.-s., com. Tiul. 

Poiana - Dringului, munte, in 
ramura Cozlei, jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Gircinajse 
afla in prelungirea dealulul Rup- 
tura. 

Poiana - Fagului, alia numire 
data satului Piriul-Fagului, jud. 
Neam^u, plasa Piatra-Muntele, 
com. Galul. 

Poiana-Fetei, poiand, spre N. 
de Fata-lui-Craiti, jud. Prahova, 
comuna Cerasiul, plaiul Telea- 
jenul. 

Pe aci era comunica^ia cu 
Austro-Ungaria, pana la facerea 
calei-ferate Ploesti-Predeal. 



Poiana-G!§tei, munte, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Caiugareni, situat llnga Piatra- 
Teiulul. 

Poiana-Golen^i, stafie de dr.- 
d.-f., jud. Dolj, pi. Cimpul, com. 
Maglavitul, pe linia Craiova-Ca- 
lafat, pusa in circulate la 1 De- 
cembrie 1895. Se afla intre sta- 
bile Mo^ei (12,6 kil.) si Calafat 
(9,9 kil.). Inal^imea d'asupra ni- 
velulul Marii, de 53,15 m. Ve- 
nitul acestei sta^ii pe anul 1896 
a fost de 5633 lei, 70 bani. 

Poiana-Hotarele, sau Butea, 

teren cu tufaris si arborHzola^I 
de diferite esen^e, pe mosia si 
com. Calimanesti, pi. Cozia, jud. 
Vilcea, in intindere de 18 hect. 

Poiana-Ho^ilor, platoU intins, 
la N. de muntele Clabucetul- 
Taurului, intre piraiele Prahovi^a 
si Limbaselul, jud. Prahova, 
com. Predeal, plaiul Pelesului. 

Poiana-Humei, sat, in judetul 
Roman, pi. Fundul, com. Ciu- 
turesti, asezat pe deal, la extre- 
mitatea de S.-E. a jude^ului, la 
hotarul despre jud. Tutova, cu 
o populate (dimpreuna cu aceea 
a satului Misahanesti) de 186 
locuitorl, locuind in 45 case. 

Locuitoril poseda 183 vite 
marl cornute. 

Poiana-Laculul, com. rur., pe 
apa Cotmeana, jud. Arges, pi. 
Pitesti, la 13 kil. de com. rur. 
Biscovul-Flestii, resedin^a sub- 
prefecturel, si la 15 kil. de Pitesti. 
Se compune din 8 sate : Ducu- 
lesti, Galesti, Gala{eanu-Nego- 
esti, Neagra, Poiana - Lacului, 
Popesti si Teiusul, cu o popu- 
late de 867 locuitori. 

Are 2 bisericl, deservite de 
2 preo{i, 2 cintare^f si 2 para- 
cliseri; o scoala mixta. 



Budgetul com. e de 2323 lei 
la veniturl si de 15 14 lei la 
cheltueli. 

Vite : 384 boi si vacl, 54 
cat, 2 bivoll, 996 ol, 64 capre 
si 404 rimatori. 

Poiana-Lacului, sat, cu 241 lo- 
cuitorl, jud. Arges, pi. Pitesti, 
facind parte din com. rur. cu 
acelasi nume. Are 2 bisericl, cu 
hramurile Cuvioasa Paraschiva si 
Sf. loan, deservite de 2 preop, 
2 cintare^I si 2 paracliseri. 

Poiana-Lacului, trup de pa- 
dure al statulul, in intindere de 
13 hect., pendinte de com. Va- 
leni, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova, care, impreuna cu trupu- 
rile : Valea-Gardulul (62 hect.), 
Cotul-cu-Plopi, Obra^ele - dupa- 
Sfoara-Predealul (25 hect.), Bu- 
ghea-d.-s. (45 hect.) si Runcul 
(40 hect.), formeaza padurea 
Valeni. 

Poiana-Largului. Vezi Largul, 
sat, jud. Neam{u. 

Poiana-lui-Bor§. Vezi Protopo- 
peni, sat, com. Poiana-Lunga, 
jud. Botosani. 

Poiana-lui-Iura§cu, com. rur., 
in jud. Roman, pi. Fundul, spre 
S. de orasul Roman, la 31 kil. 
de el si la 6 kil. de resedin^a 
plasel. E formata din satele : 
Cau^iseni-luI-Burchi, Cau^iseni- 
lui - Iurascu, Cau^iseni - Razasi, 
Neguseni si Poiana-luMurascu, 
cu resedin^a comunei in satul 
Poiana-luMurascu . 

Are o populate de 238 fa- 
milil, sau 924 suflete, din care 
432 locuitori Ungurl, locuind 
in 322 case; o scoala mixta; 3^ 
biserici de lemn, din care una 
catolica. Unguril fin de parohia 
catolica Prajesti (Bacau). 

Budgetul com. e la veniturl 



64746. Marele Dicifonar GeograAc. Vol. V. 



Hosted by 



Google 



POIANA-LUMURASCU 



34 



POIANA-MARE 



de 2071 lei, 85 ban! si la chel- 
tueli, de 1807 lei. 

Poiana-lui-Iura§cu, sat, in jud. 
Roman, pi. Fundul, com. Po- 
iana-luMurascu, spre S. de ora- 
sul Roman, la 31 kil. de el si 
la 6 kil. de resedinta plaseT, pe 
malul sting a piriului Sasa. 

Populatfunea, in maioritate 
UngurT, e de 360 suflete, care, 
impreuna cu loc. din satele : Ba- 
lusesti, Calugareni, Mi gla -Negri, 
Recea, Rosiori si Rusi, ^in de 
parohia catolica Prajesti (Bacau). 

Are o biserica de lemn si o 
scoala primara mixta. Se numea 
mat inainte si Poiana-Sasului. 

Poiana-lui-Mihai, munte, al co- 
munei Schela, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj, spre N.-E. de com. 
E populat cu padure de fag. 
Pe el este poteca ce merge 
la vama Buliga si la pichetele : 
No. 7, numit Buliga si No. 8, 
numit Scarisoara. Pe linga a- 
ceste pichete e si trecatoareaj 
prin Vulcan, in Austro-Ungaria. 
Acest munte se zice ca 'si 
are numirea de la Domnul Ta- 
re!, Mihai-Viteazul, care ar fi ta- 
barit cu oastea pe virful si la 
poalele lui. 

Poiana-lui-Stan, sat, facind par- 
te din com. Muncelul, jud. Te- 
cuciu, situat la N. comuneT, la 
3 kil. 200 m. 

Are o populate de 74 familiT, 
sau 345 suflete, care locuesc in 
60 case. 

Locuitorii sunt improprieta- 
' t\\\ de la 1 864. 

Poiana-lui-Stinca, cdtun, locuit 
de figani, pendinte de com. 
Vinatori-MicI, pi. Neajlovul, jud. 
Vlasca, situat in mijlocul p2du- 
rei Cascioarele, in apropiere de 
Corbil-CiungT, la 4 kil. de satul 
Popa-Nae. 



Poiana-Lunga, com. rur., in par- 
tea de S.-E. a plasei Siretul, 
jud. Botosani. Se intinde pe un 
teritoriu deluros si acoperit cu 
paduri. 

E compusa din satele : Chis- 
covata, Icuseni, Poiana-Lunga, 
Protopopeni, Vorona - Carale, 
Vorona-Theodor si Satul Nou. 

Are o intindere de 5622 hect., 
din care 1600 hect. ale proprie- 
tariior man, 2106 ale locuitori- 
lor si 2267 hect. padure, si o 
populate de 491 familii, sau 
241 1 suflete, din care 450 con- 
tribuabili. 

Are : 5 bisericT, deservite de 
2 preo^T, 3 cintare^f si 3 para- 
cliseri ; manastirea Vorona, de 
calugari, si schitul Sehastria, in 
padure ; 2 scoale, conduse de 
2 investor! si frecuentate de 
155 baepf si 18 fete. 

Locuitorii poseda : 858 boi 
si vacT, 231 cai, 1006 01, 231 
porci; 500 stupi cu albine. 

In comuna sunt 6 iazuri si 
5 mori de apa. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi si la cheltueli de n 202 lei. 

Comuna e strabatuta de ca- 
lea jude^eana Botosani-Falticeni . 
O cale comunala incepe din ca- 
lea jude^eana, trece pe linga 
lacul mare al VoroneT, prin sa- 
tul Poiana si in com. Corni ; alta 
cale comunala merge in satul 
Chiscovata. 

Poiana-Lunga, sat, in partea de 
N. a com. Poiana-Lunga, pi. Si- 
retul, jud. Botosani, situat pe 
vatea Poiana si pe mosia statu- 
lui Vorona. 

Are o populate de 145 fa- 
miliT, sail 758 suflete, din care 
no contribuabili; o biserica, zi- 
dita. la 1838, deservita de 1 
preot si 2 cint&repf; o scoala 
mixta, condusa de 1 ihva^ator, 
frecuentata de 60 bae$I si 6 
fete. 



Vite: 220 boi si vacT, 80 cat, 
285 01 si 45 porci. 

Sunt 90 stupi cu albine. 

Poiana-Lunga, munte, in jud. 
Suceava, com. Malini, sub Ha- 
lauca, avind 1340,1 m. altitu- 
dine. 

Poiana - Lunga si Ferigele, 

munti, proprietor ale statuluT, 
pending de Episcopia ArgesuluT, 
jud. Muscel. 

Poiana - Lunga - de - Jos, com. 
rur., in jud. Dimbovi^a, pi. Bo- 
lintinul, situata pe cimpie, la S. 
de Tirgoviste, linga marginea 
jud. si la 15 kil. spre S.-E. de 
gara Titu. 

Prin raionul com. curge Cio- 
rogirla, peste care este un pod 

Are o populate de 1070 lo 
cuitorl; o biserica si o scoala 

Se invecineste la E. cu com 
Brezaele; la V., cu com. Gai 
seni ; la N., cu Poiana-d.-s. si 
la S., cu com. Floresti, din jud. 
Ilfov. De Gaiseni se desparte 
prin padurea Silistioara, iar de 
cele-ralte prin cimpii arabile, u- 
nindu-se prin sosele si drumuri. 

Poiana - Lunga -de - Sus, com. 
rur., in jud. Dimbovi^a, pi. Bo- 
lintinul, situata ca si cea de jos 
pe cimpie si vecine una cu alta. 

Prin raionul com., afara. de 
Dimbovi^a si Ciorogirla, can sunt 
in apropiere, mai curge piriul 
Baiul, peste care este un podef. 

Se compune din 3 catune : 
Poiana-d.-s., Buroianul si Seca- 
turile, cu o populate de 1208 
locuitori. 

Are o biserica si o scoala. 

Se Invecineste cu comunele : 
Poiana-d.-j. spre E., Rominesti 
spre V., Lungule^i la N. si Gai- 
seni la S. 

Poiana-Mare, sat, facind parte 



Hosted by 



Google 



POTANA-MARE 



35 



POlANA-PLENIfA 



din com. rur. Batrini, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. Cade in 
partea de N. a com.inei. 

Poiana-Mare, cdtun, al com. Mo- 
runglaval, pi. Olte^ul-OItul-d.-s., 
jud. Romanafi, pe valea riuluT 
Burluiul. Altitudinea terenuluT 
d'asupra nivelului Marii este de 
210 m. 

Are o populate de 288 lo _ 
cuitori si o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva (1837), de- 
servita de 1 preot si 2 cintare^i. 

Poiana-Manastirei, sat, in par- 
tea de N. a com. Tingujei, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu, situat pe 
Dealul-Manastirei, intre satele 
Panoasa si Moara lui-Ciorneiu. 
Are o suprafa^a de 15 hect, si 
o populate de 40 familii, sau 
121 suflete. 

Poiana -Marine!, v echini mime 
al satului Scaesti, jud. Dolj. 

Poiana-Mierlei, sat, facind parte 
din com. rur. Catunul, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova. 

Poiana-Muierei, munte, in jud. 
Gorj, plaiul Novaci, apar^inind 
com. Ciocadia, situat intre mun- 
{ii : Pravatul, Salanele si Cotul- 
lui-Urs, la frontiera ; aci se afla 
pichetul No. 14, numit Sala- 
nele. 

Poiana-Muierei, picket cu No. 
13, situat pe panta N.-E. a mun- 
telui cu acelasi nume, jud. Gorj. 
Poteca ce merge la acest pichet 
este tot aceea care duce la pi- 
chetul Timpa pana, la muntele 
Mereu^ul; de acolo coboara la 
stinga in Valea-Lotrului, sue pe 
acest riu si pe muntele Pravatul 
si de aci in Poiana-Muierei. 

Poiana-Mujei, fast sat, in jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j.j com. Piscul. 



Poiana - Negustorului, sat, in 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Valea-lui-Ion, situat pe coasta 
dealului Corlatele, la 3 kil. de 
resedin^a com. 

Are q populate de 72 suflete. 

Locuitorii poseda 15 vite 
marl cornute si 50 capre. 

Poiana-Petrel, sat, in jud. si pi. 
Tutova, com. Dragomiresti, spre 
N. de satul Dragomiresti, la mar- 
gin ea jud. despre Vasluiu. Are 
131 locuitori si 37 case. 

Poiana-Pleni^a, com. rur,, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., la 15 
kil. de Virtopul, resedin^a pla- 
sei, si la 62 kil. de Craiova. 

Situata pe locul ses numit 
Poiana-Pleni^a. 

Se invecineste la N. cu com. 
Verbi^a; la S., cu com. Risipi^i; 
la E., cu comunele Cornul si 
Caraula si la V., cu com. Ge- 
meni, din jud. Mehedin^i. 

Limita liniei de N. incepe din 
Drumurile-Mari, spre E. si duce 
pana la hotarul Pleni^ei. 

Limita liniei de E. incepe din 
hotarul Verbi^a, merge de la N. 
la S., trece prin valea Padina- 
Mare, valea Padina-Mica, si 
Ceringul. 

Limita liniei de S. incepe din 
Drumurile-Mari, avind direc^i- 
unea V.-E. 

Limita liniei de V. incepe din 
hotarul com. Verbifa, merge de 
la N. la S. prin valea Ceringul, 
pana in hotarul com. Risipip. 

Terenul comunei este acciden- 
tat de vaile: Padina-Mare, Pa- 
dina-Miccl si Ceringul. 

In comuna se g&sesc 4 mo- 
vile. 

Fintini sunt 7, din cari mai 
insemnate Fintina-Cocorasca si 
Fintina-Oilor. 

Comuna a fost infiin^ata la 
anul 1864. De la infiinfare pana 
la 1879 a facut parte ca catun 



din com. Pleni^a. La anul 1879 
s'a despar^it, devenind com, deo- 
sebitS. cu un singur catun, numit 
Poiana-Plenifa. 

Are o populate de 1247 su- 
flete. Biserica, de zid, fondata, 
in anul 1858, de obstea locui- 
torilor, are in altar o inscrip^ie 
cu numele ctitorilor si data fon- 
darei. 

Scoala, infiin^atS la 1879, e 
frecuentata de 59 copii. 

In comuna se vad urmele a 
4 redute ce se zice ca dateaza 
de pe timpurl foarte indep&rtate. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 168 locuitorl impaminte- 
nip, iar dup& cea din 1879 sunt 
70 insura^ei. 

Teritoriul comunei are o su- 
prafa^a de 3877 hect., din cari 
2360 hect. pamint arabil, 1250 
hect. padure, 2 hect. teren sterp, 
197 hect. vii, iar restul finea^a" 
si izlaz. 

Mosia se numeste Poiana-Ple- 
nifa, dind un venit de 94400 
lei. Parte apar^ine Statului, parte 
locuitorilor. 

Padurea, de pe mosia sta- 
tului, se compune din cer si 
girni^a. 

Viile, in intindere de 197 po- 
goane, apar^in statului si locui- 
torilor. Produc vin negru. 

In com. sunt 4 circiumi; 4 
velni^e pentru fabricarea rachiu- 
lui din tescovina, producind 
pana la 500 decalitri anual. 

O moara de aburi si una cu 
vite se gasesc pe mosia statului, 
precum si o stinci unde se face 
brinza de putina. 

Transportul se face pe calea 
vecinala pana la Risipi^i, unde 
da in calea comunalS. Craiova- 
Cetatea. Poiana-Pleni^a este u- 
nita prin cai comunale cu Oro- 
delul, cu Caraula, si cu Risipi^i. 
Un drum vechiu, numit Drumul- 
Mare, trece prin centrul comunei. 

Budgetul com. e la veniturl 



Hosted by 



Google 



POIANA-PLENITA 



36 



POIANA-SECIURILE 



de 2753,04 lei si la cheltuell, 
de 1752,95 lei. 

Vite cornute 440, 01 179, 
cai 28. 

Poiana-Pleni^a, sat, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-j., com Poiana- 
Pleni^a, cu resedinfc primariel. 
(VezI com. Poiana-Plenh:a). 

Poiana- Pleni^a, mosie particu- 
lara, jud. Dolj, pi. Dumbrava- 
d.-j., com. Poiana-Pleni^a, apar- 
{inind locuitorilor. 

Poiana-Pleni^a, mosie a statului, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j:, 
com. Poiana -Plentya. Are pe 
dinsa padure de cer si gir- 
ni{a. 

Poiana-Prisacii, sat, pe mosia 
si in com. Draganesti, jud. Su- 
ceava, la V. si la 3 kil. de sa- 
tul de resedin^a, asezat pe am- 
bele {armurl ale piriului Culesa, 
cu o populate de 430 suflete, 
can locuesc in 99 case. 

Vatra satului ocupa 15 falci, 
25 prajinl. 

Are o biserica de lemn, de- 
servita de 1 preot si 2 cintarep. 

§coala din Brusturi serva si 
acestui sat. 

Mai inainte de a se fi Infiin^at 
satul, pe acest loc se aria pri- 
saca manastirel Neam{u, poiana 
fund frumoasa si inconjurata de 
codri nestrabatu^I. 

Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia 
Zvoristea, com. cu acelasi nume, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu* 
cu o populate de 176 familii, 
sau 704 suflete. 

In vechime fund mosie a parte 
era proprietatea manastirei Putna 
din Bucovina, care a stapinit-o 
pana la 1785. 

Biserica, cu hramul Sf. Mi- 
hail si Gavril, este de lemn, fa- 
cutS in 1774, de preotul Dimi- 



trie Ungureanu si e deservita de 
1 cintare^ si 1 palamar. 

Poiana - Rachi^i, sat, in jud. 
Neam^u, com. Galul, pi. Piatra- 
Muntele, situat in stinga riulul 
Bistri^a. 

Are o popula^iune de 245 su- 
flete, din care 57 contribuabill. 

Locuitorii se ocupa cu plu- 
taria si agricultura. 

In sat se afla 1 moara de apa 
si 1 fierarie. 

Vite sunt: 20 boi, 36 vaci, 
203 ol, 9 cai, 80 porci si 20 
junci. 

Poiana-Raftivanului, sat, pe 
mosia cu acelasi nume, jud. Su- 
ceava, com. Dolhesti, asezat pe 
o coasta ce ^armureste sesul 
drept al Siretulul. Are o popu- 
late de 68 familii, sau 302 su- 
flete, diu care 70 contribuabill, 
locuind in 82 case. 

Vatra satului ocupa 5 falci. 

Mosia, proprietatea mosteni- 
torilor familiei Raftivanu, e de 
373 falci, din care 274 cultiva- 
ble si 99 padure. 

Improprietari^i in 1 864 sunt : 
8 fruntasi si 17 palmasl, stapi- 
nind 74 falci. 

Are o biserica frumoasa, cu 
hramul Nasterea Maicei Dom- 
nulul, zidita in 1848 de Lupu 
Raftivanul, menind-o sa devie 
manastire ; e deservita de 1 pre- 
ot si I cintare^. Scoala din Corni 
serva si acestui sat. 

Poiana-Rasni^a, sat, in partea 
de N. a com. Laza, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, asezat pe dealul 
cu acelasi nume, pe o supra 
fa£a de 163 hect, din care 12 
hect. vie. 

Locuitorii poseda: 6 pluguri 
si 8 care cu boi, 1 plug si 1 
caru^a cu cai, 50 vite marl cor- 
nute, 100 ol, 10 cai, 30 rimatorl 
si 10 stupl. 



Poiana-Rotata, picket de gra- 
nifd, in jud. Mehedin^i, pi. O- 
colul-de-sus. 

Poiana-Sasului, numire vechie a 
satului Poiana-lui Iurascu, jud. 
Roman. De vechimea acestui 
sat aminteste un document dat 
de Alex. Lapusneanu in Husi 
la 1552, Apr. 4. 

Poiana-Schitului, munte, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Dof- 
tana, pe stinga Trotusului, inalt 
de 700 metri. 

Poiana-Seciul, teren de finate 
cu pSdure, situat in com. Bog- 
danesti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea, in intindere de 7 hect., din 
care 6 hect. teren de flne^e si 

1 hect. teren cu padure. A fost 
pendinte de Episcopia Rimnicul. 

Poiana-Seciurile, com. rnr,, jud. 
Gorj, pi. Amaradia, situata la 
N. com. Pojarul-d.-s., pe Dealul- 
Muieril si formatadin 2 cat.: Se- 
ciurile si Poiana. 

Are o suprafa^a cam de 4200 
hect., din care o patrime e pro- 
prietareasca ; 2 par{I din aceasta 
intindere e acoperita de padure, 
100 hect. cu vie, 300 hect. cu 
araturS, iar restul e fine^e si 
padure. 

Are o populate de 256 fa- 
milii, sau 765 suflete, din care 
94 contribuabill ; 1 scoala mixta, 
frecuentata de 16 elevi; 3 bi- 
sericl deservite de 1 preot si 

2 cintare^I. 
Locuitorii poseda : 24 plugurT, 

63 care cu boi, 1 caru^a cu cai ; 
585 vite mari cornute, 299 ol, 
40 cai, 207 rimatorl si 1 10 capre. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 922, ban! 87, iar la chel- 
tueli, de lei 866, banl 50. 

E udata de riul Amaradia, 
care izvoreste dinDealul-Muieril, 
din dreptul cat. Seciurile, pri- 



Hosted by 



Google 



POTANA-SOC1I 



37 



POIENELE 



meste piriul Borna si To^oioasa 
pe dreapta si Sonul pe stinga. 

Comunica^ta in cat. se face 
prin soseaua vecinala, care o leaga 
de Pojarul-d.-s. si de Negoesti 
si printr'o sosea comunala, care 
o leaga cu Rosia-de-jos. 

In com. sunt 25 de fintini 

Poiana-Socil, parte din satul 
Borca, jud. Suceava. 

Poiana-Stejarului, padure, in 
jud. Neam^u, com. Birg&oani, 
pi. de Sus-Mijlocul, situata linga 
satul Hirtopul. 

Poiana-sub - Ponoara, poiana, 
in grupa Ceahlaului, in diumul 
ce merge spre stinga Dochiei, 
asezata intre piraiele Cisonul si 
Rapciunele, com. Hangul, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Odinioara aci a fost schit de 
calugari^e. 

Poiana - Teiului, sat, in jud. 
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Calugareni, situat in dreapta 
riului Bistri^a, fa{£ in fa^a cu 
satul Poiana-Largului. 

Are o populate de 226 su- 
flete, si o scoala mixta, frecuen- 
tata de 52 elevi. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si cu plutaria. 

Poiana-Trestiei, sat, facind par- 
te din com. rur. Cozminele, pi. 
Varbilaul, jud. Prahova. 

Poiana - Turcilor, pddure, pe 
mosia Hudesti, com. cu acelasT 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu. 

Poiana- Japului, sat, facind par- 
te din com. rur. Predealul, pi. 
Pelesul, jud. Prahova. S'a for- 
mat inurma catunului Busteni, 
pe la 1830. 

Poiana-Tapului, care se afla 



pe calea Ploesti-Frontiera, intre 
Sinaia si Busteni, gra^ie pozi^iu- 
neisale incintatoare si aerulu!s3u 
de munte, a devenit o sta^iunc 
de vilegiatura in timpul verei. 
Pana la 7 Maiu 1885, acest 
catun, impreuna cu Predealul, 
Azuga si Busteni, cari azi for 
meaza comuna Predealul, apar- 
^inea de comuna Sinaia. 

Poiana-figanceij/Wtf 7/tf frumoa- 
sa, in ramura mun^ilor Ciungi, 
jud. Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, 
com. Filioara, pu^in mai sus de 
manastirea Varaticul. 

Mat mul^i vizitaton ai m&- 
nastirei Varaticul, au g^sit aci iz- 
voare minerale feruginoase con 
centrate. 

Poiana-Ursulul, pddure parti- 
cular, jud. Bacau, pi. Tazlaul 
d.-j., com. Gropile. E populata 
cu ulmi, fag! si carpeni. Are o 
intindere de 143 hect. si estc 
supusa regimului silvic. 

Poiana-Ursulul. Vezi Poiana, 
sat, jud. Bacau. 

Poiana-Ursulul, trecdtoare, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Dar- 
manesti, de la intrarea Uzului 
in f ai*a, situat la V. de satul cu 
acelasi nume. La acest pas mer- 
ge o cale vecinala, care vine de 
la D&rm&nesti, pe Valea - Uzu- 
luT, in susul apei. 

Poiana -Varbilaul, fostd mosic 
a statului, jud. Prahova, plaiul 
Varbilaul, com. Varbilaul, pen 
dinte de manastirea Margin eni. 

Poiana-Varbilaul (Tei§ul), pd- 
dure particular^, supusa regi- 
mului silvic incS din 1883, P e 
mosia Poiana- Varbilaul, pendin- 
te de com. Poiana-Varbilaul, 
plaiul Varbilaul, judeful Pra- 
hova. 



I Poiana- Verde, poiana intinsa, 
pe care ma! 'nainte era asezata 
com. Poiana, din jud. si pi. Pra- 
hova, si de unde Iocuitori! s'au re- 
tras spre deal, din cauza inun- 
da^iilor riului Prahova. Azf, aci 
sunt ^arinele locuitorilor. 

Poiana-Vinului, localitate ho- 
latd, pe Neagra, jud. Suceava, 
com. Brosteni, 20 kil. de rese- 
din^a com. 

Un agent vamal sta aci, fiind 
insclrcinat cu privegherea, ca si 
nu se introduca in Jara, pe Nea- 
gra, in mod fraudulos, plute. 

Poiana (In-), catun, al com. Colfi, 
jud. BuzSu. Vezi In-Poiana. 

Poiana (In-), partea de N.- V. a 
satulul Negotesti, jude^ul Su- 
ceava. 

Poienei (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, com. Dolhesti, parte 
cultivabil, parte acoperit cu pd- 
dure de fag. Adese orl, aci, in ur- 
ma araturei, segasesccaramizi si 
alte obiecte ale gospodariel, ceea 
ce dovedeste ca odata a fost 
locuit. 

Poienei (Fundul-). Vezi Fun- 
dul-Poienel, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Stanza. 

Poienele, catun, ai com. M&run- 
{isul, jud. Buzau, cu 200 locui- 
torl si 45 case. Se subdivide 
in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s. 
De dinsele se alipeste si catuna- 
sul foca. 

Poienele, vechle nutnire a catu- 
nului Poenari-Pletari, jud. Bu- 
z&u, com. Canesti. 

Poienele, cdtun, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i, 
situat pe valea piriulul Va lea- 
Alba. 



Hosted by 



Google 



POlEtfELE 



38 



POIENI 



Poienele, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea - d. - s., com. La- 
cul-lui-Baban, a$ezat la N. co 
munei, la 3 kil. de catunul de 
re^edin^a, Costandoiul. 

Are osuprafa^a de 12 hect , 
cu o populate de 236suflete, $i 
o biserica, deservita de 1 preot 
?i t cintare^:. 

Poienele, sat, facind parte din 
com. Godine^ti, jud. Tecuciu, si- 
tuat la 9 kil. spre N. de comuna. 
Are o popula^iune de 70 su- 
flete; o biserica, cu hramul A- 
dormirea Maicei DomnuluT, de- 
servita de I preot ?i 1 cintare^, 
construita la 1850 de Costache 
Craescu $i refacuta de zid la 
1872 de Emanuel Craescu. 

Poienele, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ulul, com Odobasca. Se 
desface din dealul Magura; braz- 
deazapartea de E. a com. ?i intra 
put'm, $i in plasa Margin ea-d.-s. 
E acoperit cu pa$um intinse $i 
semanaturi. 

Poienele (Gura-Biscil), mosie, 
in jud. Buzau, com. Marun^i§ul, 
cat. Poienele. Are 830 hect.: lo- 
curi arabile, izlaz, livezi $i pu- 
$ina padure, proprietate a mo?- 
nenilor : Poenari, Sibie^ti, im 
proprietari^ilcr $i d-lui N. Ru$ia- 
ve^ianu. 

Poienele, mosie, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Lupu- 
lui, facind parte din hotarul Le- 
reasca. Are cam 30 hect. pro- 
prietate deosebita de a mo$ne- 
nilor. Vezi' Lereasca. 

Poienele, piriu, ce curge prin 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Poienele-d.-j. ?i Damiene^ti. Iz- 
vore^te de la N.-E. de satul 
Poienele-d.-j.; curge de la S.-E. 
spre N.-V.; trece pe la E. de 
satul Poienele-d.-j. $i la satul Pa- 



dureni (com. Damiene$ti), se 
varsa. in piriul Cre^oaia, pe stin- 
ga. In tot cursul sau a sapat o 
albie foarte adinca. 

Poienele, piriU, jud. Tecuciu, ce 
trece prin satul cu acela$T nume, 
com. Godine$ti, $i se varsa in 
piriul Repriva^ul. 

Poienele-Boulul, padure parti 
culara., supusa regimului silvic 
inca din anul 1883, P e tnosia 
Comarnicul, pendinte de com. 
Comarnicul, plaiul Pele$ul, jud. 
Prahova. 

Poienele-de-Jos, com. nu\, in 
jud. Roman, pi. Fundul, spre 
S.-E. de ora?ul Roman, la 29 
kil. de el ?i la 7V2 kil. de re- 
$edin^a placet, pe piriul Poie- 
nele. E formata din satul Poe- 
nele-d.-j., cu o populate de 730 
locuitorl. 

Are o biserica de letnn ; o 
$coala mixta, frecuentata de 46 
elevi (1890 — 900); o fabrica de 
spirt. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1465 lei ?i la cheltuell, de 
1393 lei. 

Poienele-de-Jos, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, formind com. 
Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte 
din mo$ia inconjuratoare a aces 
tui sat, apar^inea mai inainte 
Episcopiei de Roman. 

Poienele-Macri^ulul, munte, al 
com. Runcul, plaiul Vulcan, jud. 
Gorj,spre N.-V. comuneT, acope- 
rit cu 50 hect. padure de brad 
?i 340 hect. padure de fag. 
Pe acest munte este o stina. 

Poienele-Oancei, piriu, ce cur- 
ge prin pi. Siretul-d.-s., com. 
Stanza, jud. Roman. Izvore?te 
la V. de satul Ghedeonul, curge 
de la E. la V., trece pe la S. 



de satul Poienele Oancei $i pe 
la N. de satul Balomire$ti ?i, 
mai spre V. de acest sat, se varsa 
in piriul Albuia, pe stinga. Pri- 
me$te piriul Pricopul, incarcat 
cu piriul Stanza. 

Poienele-Oancei, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., com. 
Stanza, spre N. de satul Sta- 
nza ?i la 1 x /a kil. de el. 

Are o populate de 368 lo- 
cuitori ; 96 case ; o biserica 
de iemn. 

Aici se gasesc pa^uni in a- 
bonden^a. 

Sunt 157 vite man cornute. 

Se numea mai inainte ?i Ste- 
fane$ti. 

Poienele-Sarei, virf de munte, 
al Lapo^ului, pi. Vrancea, jud. 
Putna. 

Poiene^tilor (Dealul-), deal, 
se intinde la E. de satul Bro$- 
teni, jud. Vasluiu, pi. Racova, 
com. Ivane^ti, formind limita 
acestei comune catre com. Poie- 
ne$ti. 

Poieni, com. rur., in partea de 
S.-E. a pla?ei Codrul, jud. Ia?i, 
in marginea despre jud. Vasluiu, 
formata din satele : Poieni (tir- 
gu?or), Comarna d.-j. $i Comar- 
na-d.-s. 

Terenul sau este foarte acci- 
dental prezintind mai multe 
siruri de deaiuri, acoperite cu 
paduri. 

Are o populate de 514 fa- 
milii, sau 2891 suflete ; doua. 
biserici, deservite de 2 preo^i $i 
4 cintare^i; doua ?coale, con- 
duse de 2 inva^atori ?i frecuen- 
tate (in 1899—900) de 65 elevi. 

Prin mijlocul comunei trece 
$oseaua na^ionala Ia$i- Vasluiu. 

Vite : 1009 vite mari cornute, 
184 oi, 10 capre, 162 cai ?i 
323 rimatori. 



Hosted by 



Google 



P01ENI 



80 



POJARUL-DE-JOS 



Poieni, sat (tirgusor), in jude^ul 
Iasi, pi. Codrul, com. Poieni, 
asezat pe culmea dealului cu 
acelas! nume, la 450 m. d'asu- 
pra nivelului Marif, inconjurat 
de toate parole cu alte dealuri 
acoperite de paduri, amenajate 
dupa cerin^ele stiin^ei si stra- 
batute de o re^ea de drumun 
sistematice. Mai inainte de in- 
funtarea satului, un numar de 
locuitori traiau izola^i prin pa- 
dun, avind bordeie in cite-va 
poieni; proprietarul de pe atunci 
i-au silit a'si parasi locuin^ele 
acele izolate si i-au asezat pe 
to^T in locul unde este asta-zi 
satul, dindu-le locuri de hrana 
si lemne pentru case ; mai tirziu 
s'a infun^at si tirgusorul, in mij- 
locul satului, de fostul proprie- 
tor Alexandru Bals. De la 1868, 
mosia a devenit proprietatea 
Maiesta^ei Sale RegeluT. 

Are o populate de 178 fa- 
miliT, sau 729 suflete; o bise- 
rica, zidita din piatra, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^i si o 
scoala, infun^ata in 1868, frecu- 
entata de 47 elevi, avind loca- 
lul ei, construit cu spesele Ma- 
iesta^ei Sale Regelui. 

Tirgusorul Poieni se afla la 
o departare de 14 kil. de ora- 
sul Iasi. 

Vite : 307 vite mari cornute, 
10 capre, 57 cai si 100 rimaton. 

Poieni, sat, in jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com Vinatori- 
Dumbrava-Rosie, situat pe un 
podis, la Sudul ramurei mun^ilor 
Cernegura, intr'o pozi^iune pi- 
toreasca. 

Are o populate de 73 suflete. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si plutaria. 

Poieni, sir de munfl, in jud. Ba- 
cau, pi. Trotusul, com. Dofteana, 
pe marginea satului Bogata si 
pe dreapta TrotusuluL 



Poieni, virf de deal, in jud. Ba- 
cati, pi, Siretul-d.-s., com. Fili- 
peni, facind parte din sirul dea- 
lurilor care despart basinul Ber- 
heciului de al Racataului. 

Poieni, piriias, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra Muntele, com. Gircina; 
izvoreste din muntele Poiana 
(ramura Cozlei) si se varsa pe 
dreapta piriului Cuejdiul, in fa^a 
satului Cuejdiul. 

Poieni^a, sat, cu 49 familil, jud. 
Arges, plasa Topologul, facind 
parte din com. rur. Golesti. Are 
o biserica, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^:. 

Poieni^a, sau Poiana, sat, pe 
mo^ia Braesti, jud. Dorohoiu, pi. 
Cosula, com. Braesti, cu 63 fa- 
milir, sau 304 sufiV.te. 

Proprietatea mosiei e a d lui 
Al. Curt. 

Satenii improprietari^i au 157 
hect. si 54 aril p&mint. 

Poieni^a, sat, facind parte din 
com. rur. Golesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel, situat pe maiuldrept 
al riului Bratia si udat de la V. 
spre E. de girlele : Poieni^a, Fa- 
geanca si Pesteleasa, iar la N. 
de girla Valea-Ursului. 

Aci e resedin^a comuneT. 

Are o populate de 66 familii, 
sau 298 suflete ; o scoala, fre- 
cuentata de 53 elevi (1899 — 
900) ; un herastrau cu aburT. 

Poieni^a, caiun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Naruja, asezat 
linga. cat. Lunca, pe locul unde 
se varsa Naruja in Zabala. 

Are o populate de 142 su- 
flete, can locuesc in 30 case. 

Poieni^a, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Gtdin^i, spre 
S.-E. de satul Gidin^i si la 10 



kil. de el. Are 259 locuitori; 
61 case si o biserica de vala- 
tuci. 

Este inconjurat de jur-impre- 
jur cu padure. 

Poieni^a, izvor cu apa minerala, 
situat pe deal, in apropriere de 
gara Cimpina, com. Poiana, jud. 
si pi. Prahova. Apa sa confine 
pucioasa. 

Poieni^a-Blidare, numire vechie 
a calunului Dumitresti-d.-s., jud. 
R.-Sarat, com. Dumitresti. 

Poieni^ele-de-Jos, cdtun, al com. 
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau, 
cu 240 locuitori si 46 case. 

Poieni^ele-de-Sus, cdtun, al com. 
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau, 
cu 200 locuitori si 40 case. 

Poiteasca, vechie numire a mo- 
siei Cirlovoaia, jud. Buzau, com. 
M&racineni. 

Pojare^ul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
urb. Chilia-Vechie, situat in par- 
tea N.-V. a plasiT si cea de V. a 
com., linga lacul Tatanir, de 
care e format si cu care comu- 
nica prin o girli^a. Are o forma 
aproape rotunda si e inconjurat 
nuraai cu stuf. Are o intindere 
de 100 hect. si confine peste. 

Pojarul. Vezi Lunca, sat, com. Va- 
leni, pi. Argeselul, jud. Muscel. 

Pojarul, deal, jud. Gorj, apar- 
^inind comunelor Bifzeiul-de- 
Padure si Pojareie. Are direc^ia 
N.-S. si e coprins intre Valea- 
Amaradiei la E. si Valea-Scra- 
dei la V.; se prelungeste cu 
dealurile de la Scrada si se ter- 
mina in Valea-Amaradiei. 

Pojarul-de-Jos, com. rur., in 



Hosted by 



Google 



POJARUL-DE-JOS 



40 



POJOGENI 



partea de S. a com. Pojarul- 
d.-s., pi. Amaradia, jud. Gorj. 
Se compune din 2 catune : Po- 
jarul d.-j. si Strimba, situate pe 
ambele ^rmuri ale riulul Ama- 
radia si ale Strimbel, pe o su- 
prafa^a cam de 1800 hect , din 
care 260 hect. arabile, 47 hect. 
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz, 
finale si tufaris. 

Are o populate de 196 fa- 
milil, sau 796 suflete, din care 
466 contribuabili; 2 bisericT, 
deservite de 1 preot si 2 cin- 
taretl. 

Locuitorii poseda : 40 pluguri, 
108 care cu cal, 4 caru^e cu 
cat, 536 vite marl cornute, 472 
01, 24 capre, 190 rimatorl, 42 
cat; 65 stupl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1377 lei, 75 ban!, iar la 
cheltuelf de 1094 lei, 57 bani. 

Comunica^ia it comuna se 
face prin soseaua comunala, ce, 
vine de la S., din com. Logresti- 
Mosneni si o leaga. la N. cu 
Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul 
printr'un drum de care, si la 
E. cu Seaca, tot prin drum de 
care. 

Apele ce uda comuna sunt: 
riul Amaradia ce o strabate de 
la N. la S. si piriul Curva, ce 
curge de la N. spre S.-V., dind 
in Amaradia, avind apa numal 
in timpurl ploioase. Soseaua 
comunala trecind peste acest 
din urma piriu, are peste dinsul 
un pod de lemn. 

In comun& se gasesc: 5 pu- 
turi si 10 izvoare acoperite. 

Pojarul-de-Jos, cdtun de rese- 
dinfa al comunei Pojarul-d.-j., 
din pi. Amaradia, jud. Gorj, 
situat in Valea-Amaradiel. 

Are o suprafa^a cam de 1000 
hect., din care : 1 57 hect. arabile, 
25 hect. prunet, 27 hect. vie, 
iar restul izlaz, fine^e si padure 
cu o populate de 108 familil, 



I sau 434 suflete, din care 100 
contribuabili. 

Locuitorii poseda: 25 pluguri, 
60 care cu boi, o carina cu cat, 
316 vite man cornute, 164 01, 
22 capre, 164 rimaton si 35 cal. 

In catun se gasesc: 3 puturi 
si 6 izvoare acoperite. 

Pojarul-de-Sus, com. rur., in 
partea de V. a com. Birzeiul- 
de-Padure, pi. Amaradia, jud. 
Gorj, situata pe ambele maluri 
ale riului Amaradia, pe o supra- 
fa^a cam de 800 hect., din care 
170 hect. arabile, 40 hect. pru- 
net, 25 hect. vie, iar restul izlaz, 
fine^e si padure. 

Are o populate de 291 fami- 
lil, sau 976 suflete, din care 
220 contribuabili, o scoala, fre- 
cuentata de 35 bae^i ; 3 bise- 
ricl, una zidita la 1780 de loan 
Ti ! van, a doua la 1782 si a 
treia zidita de locuiton, deser- 
vite de un preot si 3 cintaretl. 

Locuitorii poseda: 45 pluguri, 
84 care cu bol, 1 caru^a cu cal, 
762 vite marl cornute, 240 
01, 150 capre, 200 rimatorl si 
13 cal. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1206 lei, 95 banl, iar la 
cheltueli de 1141 lei, 66 banl. 

E udata prin centru de riul 
Amaradia. 

Comunicatia in comuna se 
face prin soseaua comunala ce 
vine de la S,, din Pojarul-d.-j., 
si o leaga la N. cu Poiana-Se- 
ciurile si la V. cu . Birzeiul-de- 
Padure printr'un drum. 

In comuna se gasesc: I pu^ 
si 40 izvoare acoperite. 

Deal mal principal este Dea- 
lul-Muieril, in partea de E. des- 
par^ind-o de jud. Vilcea, mal 
c Valea-Amaradiel. 

Pojogeni, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Amaradia, situata in partea 
de N. a com. Petresti-d.-s. Se 



compune din 3 cat.: Pojogeni, 
Comanesti si Colibasul, situate 
parte pe ses, parte pe colina 
de V. a vael Blahni^a, care se 
imbina aci cu a vael Gilortulul. 

Se constata din acte vechl 
ca acum 400 — 500 anl, comuna 
exista si purta acelasl nume. 

Are o suprafa^a cam de 1300 
hect., din care 700 hect. arabile, 
25 hect. vie, 10 hect. prunet, 
cu o populate de 300 familil, 
sau 1 100 suflete, din care 2 ^con- 
tribuabili; o scoala, infVintata la 
1857 ?i frecuentata de 84 copil 
(1899 — 900), 6 bisericl, din carl 
una de zid, conslruita la 1837, 
deservite de 2 preo^l si 3 cintaretl. 

Locuitorii sunt mosneni din 
vechime, afara de o mica parte, 
care sunt improprietarip dupa 
legea rurala. 

Veniturile si cheltueiile com. 
sunt de lei 1152, banl 62. 

Comunicatia in com. se face : 
prin soseaua jude^eana T.-Jiul- 
Spahil (Dolj), ce o leaga spre 
N.-V. cu com. Scoar{a, iar spre 
S.-E. cu Petresti-d.-s. prin dru- 
murl ordinare, si prin linia fe- 
rata T.-Jiul-Filiasi, avind ca sta- 
{ie mal apropiata, stasia Car- 
bunesti. 

Locuitorii poseda : 728 vite 
marl cornute, 510 01, 309 capre, 
290 rimaton, 31 cal, no plu- 
guri, 6 caru^e cu cal, 193 care 
cu boi si 47 stupl. 

In com. se gasesc : 2 morl 
pe apa Blahni^a, 1 cismea de 
zid, 10 puturi si 7 izvoare a- 
coperite.. 

Piriul Blahni^a curge de la 
N. la S., pe la E. comunei. 

Dealurl mal insemnate in com. 
sunt : Gruiui, Ocea si Dealul- 
Viilor. Val sunt : valea Blah- 
nita si a f eretelulul, cu luncl 
roditoare. 

Pojogeni, cdtun de resedinja al 
com. cu acelasi nume, jud. Gorj, 



Hosted by 



Google 



POJOGI 



41 



POLEITUL 



pi. Amaradia, situat parte pe 
ses, parte pe colina. 

Are o suprafata cam de 450 
hect, din care: 250 hect. ara- 
bile, 8 hect. vie, 4 hect. prunet, 
iar restul izlaz, padure si tufa- 
ris, cu o populate de 120 fa 
miliT, sau 400 suflete, din care 
83 contribuabili. 

Locuitorii poseda : 40 pluguri, 
70 care cu boi, 2 carute cu cat, 
292 vite marl cornute, 281 01, 
162 capre, 123 rimatori, 16 cai 
si 17 stupi. 

Este udat de apa Blahnita si 
de piratele Calugareasa si Ta- 
ratelul, care curg numai in tim- 
purl ploioase si se varsa in Blah- 
nita mai jos de Comanesti. 

In com. se afla : 1 scoala ; 3 
bisericT; 1 moara pe apa, o cis- 
mea, 4 p'ltun si 3 izvoare aco- 
perite. 

Pojogi, com, rur., jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-s., situata pe valea ri- 
urilor Cerna si Cernisoara, la 70 
kil. de capitala jud. si la 20 kil. 
de a plaiului. 

Are o popula^iune de 610 lo- 
cuitori, din can 130 contribi- 
abilT, locuind in 200 case ; 2 bi- 
sericT, una zidita la 1 8 rp si cea- 
l-alta de lemn. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe 
mosia d-lui Panait Sordoni. Ei 
poseda: 15 cai, 160 boi, 200 
vaci, 200 01 si 180 porcT. 

Pe riul Cerna, in raionul com., 
e o moara pentru macinat. 

Vatra satului are 5 1 hectare 
pamint ; iar cu izlaz cu tot, 223 
hectare. 

O sosea comunala inlesneste 
comunicatia cu com. Ciresul si 
Balteni. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1 1 87 lei si la cheltuelf, de 
1 1 52 lei. 

E brazdatadedealurile: Giula, 
Seciul, Piscul-Cheilor si Piscul- 



lui-Ilie si udata. de vaile : Cer- 
nisoara, Cerna, Valea-Cerbului 
si Mutilor. 

Pojorani, sat, in centrul com. 
Lunca-Banului, pi. Prutul, jud. 
Falciu, situat pe coasta dealu- 
lui Prutul, la 10 m. de la nive- 
lul riului Prutul. Se intinde pe 
o suprafata de I400hect., cu o 
populatie de 25 fam., sati 90 sufl. 

Pojora§ti, iar,, pe Valea-Pojora- 
sei, format din piriul Pojorasti, 
la E. de satul C^uesti, comuna 
Scheia, pi. Funduri, jud. Vas 
luiii, avind o intindere de 170 
arii; din acesta se formeaza altul 
mai mic; ambele contin peste. 

Pojorasti, piriu, jud. Vasluiu, 
pi. Fanduri, com. Scheia, izvo- 
reste din fundul vaei cu acelasi 
nume, curge spre E., si, dupa 
ce formeaza' doua iazurT, trece 
pe teritoriul com. Draguseni si 
se varsa in piriul Rebricea. 

Pojorasti, vale, se intinde prin- 
tre dealurile Filosofului si Fa- 
guluT, incepind din partea de 
S.-E. a satului Cauesti, com. 
Scheia, jud. Vasluiu; pastrind 
aceeasi direc^iune se termina a- 
proape de girla Rebricea. 

Pojorita, mahala, la N. satului 
Craesti, jud. Tecuciu. Aci a fost 
satul care in vechime purta a- 
cest nume. 

Pojorita, munte, la V. comunel 
Leresti, plaiul Dimbovita, jud. 
Muscel. In partea de E. curge 
Riul-Tirgului, unit cu Cuca si 
Riusorul. 

Pojorita, munte, in com. Malini, 
jud. Suceava. 

Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in 
partea de E. a satului Cr&esti. 



FormeazS limita intre Cr&esti si 
R&chitoasa. Din ei izvoreste pi- 
riul cu acelasi nume. 

Pojorita, pirtU, jud. Tecuciu, iz- 
voreste din dealul cu acelasi 
nume, la N. satului Craesti. Are 
o adincime de 5 m. si o la^ime 
de 3 m. Trece prin mijlocul sa- 
tului Craesti, pe care il uda in 
toata intregimea, curge spre 
S., iar la gura Cr&estilor, se 
uneste cu Dobrotforul, v&rsin- 
du-se in partea dreapt& a Ze- 
letinului. 

Pojoritei (Virful-), piscul mu?i- 
telui cu acelasi nume, jud. Su- 
ceava, avind 975 m. altitudine. 

Pojoritele, mosie, in jud. Tele- 
orman, pi. TirguluT, situate in- 
tre mosiile Butculesti si Sfin^esti. 
Are o intindere cam de 600 
hectare. 

Polata, cdtun, al comunei Slo- 
bozia, pi. Ocolul, jud. Gorj,spre 
N. comunel, situat pe deal. 

Are o suprafata de 269 hect., 
din care 97 hect. padure, 105 
hect. arabile, 63 hect. fine^e si 
livezi de pruni si 4 hect. vie, 
cu o populate de 30 familii, 
sau 107 suflete. 

Locuitorii poseda : 33 piu- 
gurl, 32 care cu boi, 1 c&ru{a 
cu cai; 174 vite mari cornute, 
87 01, 10 cai, 6j rimatori; 12 
stupi. 

Comunicatia se face prin dru- 
muri de care. 

In c&tun se g&sesc 5 fintini. 

Poleitul, deal, eel mai insemnat si 
maiintins din jud. Covurluiu. In- 
cepe din jud. Tutova (Radesti), 
strabate, in jud. CovurluiuluJ, pi. 
Zimbrul si Prutul, printre piraiele 
Suhuluiul si Covurluiul; trece 
prin partea E. a Bursucanilor, da 
peste Craesti, apoi se indreapta 



61,7^5. Marele Dicilonar Geografic. Vol. V. 



Hosted by 



Google 



POLICIORI 



42 



POLIZESTI 



spre V. de Virlezi si, la Baleni, 
se bifurca in doua. ramuri, din 
care una trece spre V. pe la 
Oasele si seintindeparalel cu Su- 
huluiul, iar a doua ramura, cea 
mai principals, de la Baleni tre- 
ce spre E. de Cuca si continua 
pana la Gala^i. Formeaza spi- 
narea si ridicatura intregului 
judet, silind toate piraiele si pi- 
riiasele sa apuce unele la dreapta, 
iar altele la stinga. 

De la Baleni la Cuca trece 
prin padurea Prin^ulul Canta- 
cuzino si prin Radacini. De la 
Cuca, strabate urmatoarele punc- 
te: Mogosul, Ghilanul, Mos-Du- 
mitru, Tatarca, Bacal-Basa si 
Gala^i. 

Policiori, com. rur., in jud. Bu- 
zau, plaiul Pirscovul, situata pe 
ambele maluri ale piriului Sara- 
celul-Bercii, la 30 kil. de Buzau. 
Are o suprafa^a de 3475 hect., 
din care 1240 hect. arabile, 683 
hect. padure, 187 hect. fine^e, 
670 hect. izlaz, 89 hect. livede, 
71 hect. vie si 535 hect. sterp. 
Proprietati insemnate sunt : 
Policiori, cu Sforile-Banulul si 
Florica, Scor^oasa, Gura-Vaei, 
Valea-lui-Dragomir(particulare), 
Frasinul si Plopeasa ale cetelor 
de mosneni: Plopesani, descen- 
ding din vechile cete : Mitanesti, 
Stoenesti, CraciunestT si Diaco- 
nesti, in devalmasie intru cit-va 
si cu mosnenii NegosinenL 

Terenul este accidentat de 
multe coline si vaT, insa priin- 
cios atit cereaielor cit si livezi- 
lor. Pe malul piriului Sara^elul 
are multa vi^a salbatica. Din 
punct de vedere geologic este 
bogat in fosile, mai cu seama pe 
Valea - Dragomirului, unde se 
poate gasi diferite speciif de 
psilodoni; tot pe aceasta vale 
se gaseste sare si lignita. 

E formata din catunele: Gura- 
Vaei, Plopeasa-d.-j., Plopeasa- 



d.-s., Policiori, Scortoasa si Va- 
lea-Dragomirului, avind o po- 
pulate de 1 7 10 locuitorT, lo- 
cuind in 411 case. 

Are o scoala in cat. Policiori, 
frecuentata de 45 elevT; 6 bi- 
sericT, deservite de 3 preo^T, 4 
cintare^i si 4 paraclisen, si din 
care catedrala e cea cu hramul 
Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumT. 

Vite: 350 boT, 400 vacT, 64 
vrfeT, 8 cai, 18 epe, n minjT, 
3800 01, 140 capre, 8 asinl si 
220 porci. 

Sunt 250 stupi cu albine. 

Meseriasi : 3 lemnari, 1 rotar, 

1 cizmar, 1 fierar, 1 masinist, 

2 cojocan, 3 pietrari si 10 olari. 
Cai de comunicatie: Valea- 

Sara^elului, apoi soselele comu- 
nale Policiori-Canesti si Policiori- 
Grabicina, prin com. Beciul. 

Policiori, cdtnn de resedin^a al 
com. Policiori, jud. Buzau, cu 
350 locuiton si 83 case; are 
sub-divizia Dilma. 

Policiori, mope, in com. si cat. 
Policiori, jud. Buzau ; are, im- 
preuna cu Floricica, 740 hect., 
din care : 340 hect. arabile, 92 
hect. sforile de padure Floricica 
si Valea-BeciuluT, 100 hect. iz- 
laz, 45 hect. livede, etc. 

Policratul,£77W, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
Sf. Gheorghe, situat in partea 
de S. a plasei si cea de V. a 
com. ; se desface din Grindul- 
luI-Tanase ; se intinde in spre 
S.-V. in forma unei panglicT; 
are o lungime de 8 kil. si o in- 
tindere de 70 hect. ; e inconju- 
rat cu stuf de toate parole. 

Polieni, sat. Vezi Uimii- Vechi, sat, 
com. Belcesti, pi. Bahluiul, jud. 
Iasi. 

Polincul, sauPoiana-lui- Alexa, 



sat, in partea de S.-E. a com. 
Laza, pi. Racova, jud. Vasluiu, 
situat pe platoul dealuluT Alexa. 

E udat de piriul Gilcarul. Are 
o suprafa^a de 225 hect., din 
care 18 hect. vie, cu o popu- 
late de 50 familiT, sau 218 si- 
flete. 

Biserica, deservita de 1 preot 
si 1 eclesiarc, e facuta de lo- 
cuiton la 1846. 

Locuitorii poseda : 3 plugurl 
si 8 care cu bol, 1 plug si 1 
caru^a cu cai ; 83 vite man cor- 
nute, 30 oi, 12 cai si 38 rima- 
tori ; 150 stupi cu albine. 

Polini, numire vechie a satulul 
Baltesti, jud. Prahova, pi. Pod- 
goria, com. Podoleni-Vechl. 

Politaischi, balta, in jud. Tul- 
cea, pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Sf. Gheorghe, in partea de 
S. a plasei si cea de S.-V. a 
com., pe linga grindul Dranova. 
Are o lungime de 2 kil. si o 
intindere de 25 hect., si e incon- 
jurata de toate parole cu stuf. 

Poli^em, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com. Halaresti, spre S.-E. 
de satul Halaresti. Are 306 lo- 
cuiton si 84 case. Pe aici trece 
soseaua jude^eana Birlad-Bacau. 

Polize^ti, catun, pendinte de com. 
Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud. 
Braila, situat spre E , la 4 kil. 
departare de resedinfa comunei. 
Se numea maT nainte Vadul- 
Seicii. Vatra satulul e de 6 
hect., cu o populate de 40 fa- 
milii, sau 229 suflete. 

Vite sunt: 38 boT, 47 vatif, 
20 vi£ei, 676 01 si 3 rimatori. 

Polize$ti,mosie, pendinte de com. 
Bertesti-d.-j., pi. Balta, jud. Brai- 
la. Are o suprafa^a de 6000 
hect., cu un venit de 27363 lei, 
apar^inind d-lui G. San-Marin. 



Hosted by 



Google 



POLOBOCUL 



43 



POLUCCI 



Polobocul, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Bistri^a, com. Radiul, situat 
pe valea formata* de dealurile 
Ca^inul (spre N.) ?i Jurcanilor 
(spre S.-V.), inconjurat cu pa- 
dun, $i udat prin mijloc de pi- 
raicle Radiul si Jurcanilor (Pi- 
riul-Satului). 

Are o intindere de 342 hect. ; 
o populate de 3 1 5 familii, sau 
396 suflete ; o biserica de lemn, 
deservita de 1 preot ?i 2 ecle- 
siarci. 

Locuitoril sunt in mare parte 
raze$T. 

Ei poseda : 6S bo!, 56 vacT, 
15 gonitoare, 25 minzatT, 4 cat, 
280 01 §i 29 pore!. 

E pus in comunica^ie cu ce- 
le-1-alte sate vecinase printr'un 
singur drum, care da in drumul 
comunal Radiul-Ruseni (comuna 
Borlesti). 

Polobocul, mosie, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Radiul, aducind 
un venit anual de 13200 lei. 

Polocinul, piriii, izvoreste din 
dealul Ma^cani, padurea Con- 
drachesti, jud. Tecuciu ; uda co- 
munele Condrache^ti si Huruesti 
la V., purtind numele satelor 
pe unde trece ; strabate satele 
Lespezi si Homocea, si se varsa 
in balta Orghidan, care si ea 
se varsa in Siret, la satul Ho- 
mocea. 

Polocinul-de-Jos, sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, com. 
Pogonesti, pe malul drept al 
piriulu! Tutova. Are 96 locui- 
tor! si 27 case. 

Polocinul-de-Sus, sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, com. 
Pogonesti, spre V. de satul cu 
acelas! nume. Are 1 10 locuitorl 
si 26 case. 

Polovragi, sau Polovraci, com. 



rar., jud. Gorj, plaiul Novaci, 
situata" la E. com. Baia-de-Fier, 
pe malul sting al Olte^ului. Se 
compune din 2 catune : Polo- 
vragi si Obrejeni. 

Are o suprafa^a de 1 0000 hect. , 
din care 1200 hect. arabile, 6000 
hect. padure, 2800 hect. izlaz, 
fine^e si livezi, cu o populate 
de 322 famili!, sau 1063 suflete, 
din care 273 contribuabili. 

Are o scoala, frecuentata de 
59 copii ; o biserica, zidita' ia 
1 806, de jupin Petre Diaconescu, 
cu ajutorul capitanului Serban 
Magheru si so^ia sa, capitaneasa 
Ioana. 

Locuitoril poseda : 40 plu- 
gun, 69 care cu boT, 30 ca- 
ru^e cu ca! ; 704 vite mar! cor- 
nute, 5065 oT, 300 capre, 300 
rimaton; 109 stupi cu albine. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2880 lei si la cheltuelT, de 
2732 lei. 

E udata la E. de piriul Ti- 
riia, care izvoreste de la N. co- 
munei si se varsa in 01te£, a- 
proape de com. Sirbesti. 

In com. se afla : 14 mori, 33 
pive, 41 fintini si 7 circiumi. 

In com. se fac doua bilciurT, 
la 23 Aprilie si la 20 lulie a 
fie caru! an, pe proprietatea sta- 
tului. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua vecinala Novaci-Polovragi 
$i prin alte drumuri de care. 

Polovragi, cdtun de resedint,a al 
com. Polovragi. Are o supra 
fat^a de 9500 hect., cu o popu- 
late de 256 familii, sau ion 
suflete, din care 302 contribua- 
bili. 

Locuitoril poseda: 85 plu- 
gun, 52 care cu bo!, 28 c&ru{e 
cu cai; 652 vite man cornute, 
5000 01, 274 capre, 260 rim&- 
tori ; 108 stupi cu albine. (A se 
vedea pentru alte deslusiri, Po- 
lovragi, comuna). 



Polovragi, mdndstire, jud. Gorj, 
pi. Novaci, com. rur. Polovragi, 
locuit& de 7 calug£r! si 1 egu- 
men. E asezata pe malul sting 
al Olte^ului, pe o cimpie in- 
tinsa, intre 2 stinci. E fondata* 
la 1640, de jupin Donciu Piri- 
ianu si Stan, marele Postelnic. 
In biseric<i se aria" un sarco- 
fag pe al caru! capac e sapat 
un scut, iar intr'insul este un 
senestru ce {ine o sabie si sub 
scut are inscript.ia : « Andrei 
Scorei, fost c&pitan», iar totul 
este sus^inut de o ghirlanda 
de stejar. 

Acest Score!, se zice ca a fost 
un ciobari si intrind ca volun- 
tar in armata romina' pe timpul 
lui Serban-Voda, prin curagiul 
$i silin^a sa, a ajuns in curind 
capitan. 

Ramasi^e din neamul sau se 
gasesc si astazi in comunele de 
pe linga* poalele mun^ilor No- 
vaci. 

De la m&nastire, la V2 kil. 
spre N., se afl^ o pe^tera cu 
stalactite si stalagmite, la care 
vizitatorii merg printr'o poteca 
ingusta, la 200 m. d'asupra al- 
biei Olte^ulu!, poteca foarte saL 
batica, ceea ce face pe mult.i sa 
renunte de a vizita pestera. 

Aproape de manastire, la lo- 
calitatea numita' Baia de-Fier, a 
fost o mina de fier, care astazi 
nu se ma! exploateaza\ Acest 
detaliu il gasim in Raportul, 
facut intre ani! 17 18 — 1730, des- 
pre Romini in genere si despre 
Oltenia in deoseb!, de un ofi- 
t.er al armate! austriace (Eu- 
doxiu Hurmuzaki, Documente 
privitoare la Istoria Rominilor, 
vol. IX, partea I). 

Polucci, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. com. Enige, 
situat intr'una din cele ma! fru- 
moase pozi^iuni ale pl&se!, in 
partea S.-V. a e! si cea N.-V. 



Hosted by 



Google 



POLUCCI 



u 



POMlRLA 



a comunei, pe valea Polucci, 
linga. balta Vederoasa, la 25 kil. 
spre N.-V. de resedin^a. Areo 
intindere de 371 hect., din care 
14 hect. ocupate de vatra sa- 
tului, cu o populate de 97 su- 
flete si 21 case. 

Polucci, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, si Medjidia, 
com. Aliman din pi. Silistra-Noua 
si Enige din pi. Medjidia. Se 
intinde de la N. spre S., pre- 
lungit prin dealul Uzun-Culac- 
Bair ; se intinde prin vaile Tiu- 
tiuiuc-Ceair si Polucci-Ceair si 
balta Sarpu (a bal^ii Vederoasa) ; 
ati 115 m -> dominind vaile si 
balta de mai sus precum si un 
drum comunal ce merge de la 
Aliman la Polucci ; este acope- 
rit cu pasune, fine^e si la S.-E. 
cu cite-va padurl. 

Polucci-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. E- 
nige, cat. Polucci, un alt nume 
ai vael Urluia, ce-1 are de la 
satul Polucci pana la varsarea 
sa in balta Sarpu sau Vede- 
roasa ; este cuprinsa intre dea- 
lurile Polucci si Talasman. Ma- 
lurile-i sunt pe alocurea inalte 
si pietroase. Este taiata de un 
drum comunal ce merge de la 
Aliman la Arabagi. 

Pomana-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com rur. Tas-Punar; este 
continuarea vaei Hagi-Virt-Dere; 
se indrepteaza spre S., avind o 
direc^iune generala de la N.-E. 
catre S.-V.; trece prin satul Tas- 
Punar si apoT se continua cu 
valea Surec-Ceair ; malui sSu 
N.-V. este format de dealul Pa- 
nar-Bair ; este situata in partea 
nordica si centrala a plaset si cea 
sudica a com. si e strabatuta 
de drumurile TasPunar-Chior- 
Cesme si Tas-Punar-Baltagesti. 



Pomete^ti, sat, pendinte de com. 
rur. Adincata, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat pe dreapta Amara 
did, la l 1 /? kil. spre N. deTan- 
dava, resedin^a comunei. 

Are o populate de 94 fa- 
milii, sau 368 suflete ; o bise- 
rica' de zid, cu hramul S-tji Ni- 
colae si Dumitru, deservita de 
preotul bisericei parohiale A 
dincata-d.-j., si de 1 cintaret ; o 
scoala mixta, infiin^atala 1834, 
frecuentatcl de 23 copii. 

E legat prin sosele vecinale 
si comunale : la S., cu Adincata- 
d.-s. ; la N., cu Negoesti si cu 
soseaua jude^eana Craiova-Ca- 
preni, care trece pe aci, iar la 
E., cu Muereni, peste rial A- 
maradia, pe un pode£. 

Pomete^ti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Adin- 
cata, pe care sunt cete de mos- 
neni, carora apar^in mosia. 

Pomete^ti, padure particulars, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Adincata, in intindere de 162V2 
hect. E populata cu girnita, 
care predomina, cer si alun. 

Pomete^ti, padure particulars, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Adincata, in intindere de 80 
hect. 

Pomete§ti-de-Jos, sau Gura- 
Barcaciului, fost sat, catre 
1873 si azi mahala in satul Po- 
metesti, jud. Dolj, pi. Amaradia, 
com. Adincata. 

Pomete§ti-de-Sus, fost sat catre 
1873, si azi mahala in satul Po- 
metesti, jud. Dolj, pi. Amara- 
dia, com. Adincata. 

Pomi (Dealul-cu-), deal, in jud. 
si pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se 
desface din ramurile de S. ale 



dealului Orta-Bair ; se intinde 
spre S. intr'o direc^ie generala 
de la N. spre S., brazdind par- 
tea centrala a plasii, pe cea S.- 
V. a comunei Agi-Ghiol (catu- 
nul sau Sabangia, este asezat 
la poalele-i E.), si cea de N. a 
com. Sari-Chioi, asezata la poa 
lele sale de S. ; pe la poalele sale 
de V. se intinde valea Cazangia ; 
este intretaiat de o mul^ime de 
drumuri, intre car! este si Dru- 
mul-PadureT, acoperit cu livez! 
de pomi. 

Pomii Robului, localitate, in jud. 
Suceava, satul Risca. Traditia 
spune ca pe locul unde se afla 
satul era o padure mare. Dintre 
primii descalicaton a! satului 
Risca can au fost robi^i de Ta- 
tar! nu s'au intors — zice legen- 
da — de cit doT, si au pus te- 
melia satului. 

Pomirla, com. rur., in partea de 
V. a pi. Prutul-d.-s., jud Doro- 
hoiu, formata. din satele : Cor- 
jau^i, Hiliseul-Virnav, Hliboca, 
Pomirla si Popeni-Basota, cu re- 
sedinta primarief in satul Po- 
mirla. Are o populatie de 630 
familii, sau 3 1 1 1 suflete ; 3 bi- 
serici, deservite de 4 preop, 5 
cintarepi si 4 palaman ; 2 scoale, 
condusade 2 inva^atonsi 1 inva- 
tatoare si frecuentate in (1899 — 
900) de 215 elevi; 1848 hect. 
79 aril pamint satesc, 4400 hect. 
42 aril cimp, 3468 hect. 25 aril 
padure, ale proprietarilor si 5 
iazun. 

Budgetul com. a fost in anul 
1889 — 90, de lei 7009, bam 16 
la veniturisi lei 6959 la cheltueli, 
iar in 1890 — 91 de lei 5716 ve- 
nituri si lei 4694 la cheltueli. 

Locuitorii poseda : 2296 vile 
man albe corn ute, 2145 01, 174 
cai si 665 porci. 

(Vezi descriptia jud, Doro- 
hoiii, in ce priveste scoala fon- 



Hosted by 



Google 



pomIrla 



45 



PONORULUI (PlRlUL-) 



data la Pomirla de Anastasie Ba- 
sota, in 1838). 

Pomirla, sat, pe mosia Pomirla, 
in centrul comunei Pomirla, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Are o populate de 291 fa- 
milii, i899suflete; o biserica cu 
hramul Duminica-Tuturor-Sfin^i- 
lor, deservita de 2 preop, 2 cin- 
tare^t si 2 palamari, fecuta in 
1805, de boerul Ioni^a Basota 
si inzestrata cu 286 hect. 44 
aril pamint pentru intre^inerea 
e! in buna stare ; o scoala, con- 
dusa de 2 inva^ator! si f inva^a- 
toare si frecuentata in 1899 — 900 
de 42 elevi. 

Proprietatea mosiei este par- 
te a erezilor defunctului Anas- 
tasie BasotS, Mare-Logofat, Tar 
parte a InstitutuluT Basota. 

In sat se afla si Institutul Ba- 
sota. (Vezi in ce priveste scoala 
infiin^ata de Basota in 1838, 
descrip^ia jud. Dorohoiu). 

Satenii improprietari^Tau 777 
hect. 69 aril pamint; lar pro- 
prietatea mosiei are: 3036 hect. 
25 aril padure si 3641 hect. 36 
aril cimp. Iazuri sunt 3, intre 
can ma! mare e acel numit al 
Chetrosului, apoi Balta-Orbejei, 
in suprafata de 14 hect. 32 aril. 

Apele ce tree pe mosie sunt 
piriul Chetrosul si riul Jijia. 

Drumurile principale sunt : 
acel ce duce la Dorohoiu, si 
acel ce duce de la Dorohoiu 
in sus spre Her^a. 
* Mosia se hotareste cu: Hi- 
liseul, Dersca, Tureatca, Tir- 
nauca, Ibanesti si Gala^ul. 

Locality! insemnate sunt : 
Ochiui, Trei-Movile si Dealul- 
Comorilor. 

Pomirla, padure, pe mosia Po- 
mirla, com. cu acelasi nume, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, in 
suprafata de 3036 hect. 25 aril, 
si care poarta urmatoarele nu- 



mir!: Boghileni, Comori, Cosoca, 
Chiriceni, Lozia Neagra, Lunca, 
Tinea, Tirfichi, Bilane^ti si Bi- 
volari. 

Este una din cele ma! intinse 
din pi., si una din cele ma! ves- 
tite din jude^, prin vechimea, 
marimea si calitatea copacilor 
pentru construc^ii. Esen^ele de 
arbor! ce domina aic! sunt: fa- 
gul, carpenul, frasinul si stejarul. 
E pusa in exploatare de la anul 
1870. 

Ponoarele, com. rur.si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Closani, ia 60 kil. 
de orasui Turnul-Severin, situ- 
ata pe dealur! si vai. Satul for- 
meaza com. cu satele Balu^a, Bi- 
riiacul, Brinzeni, Buicani, Cra- 
cul-Muntelu!, Girdaneasa, Gher- 
ghesti, Proitesti, Rieni, Raiculesti, 
Sipotui si Valea-Ursului. Are o 
populate de 1500 locuitor!, lo- 
cuind in 350 case ; 4 biserici, de- 
servite de 2 preo$! si 4 cintare^! ; 
o scoala, condusa de un inva^a- 
tor si care a fost frecuentata 
in 1899—900 de 65 elevi ; o 
circiuma. 

Locuitori! poseda: 29 plugun, 
38 care cu bo!, 10 caru^e cu 
ca!, 960 vite mar! cornute, 70 
ca!, 1060 o!, 800 capre, 700 ri- 
matori, 890 stup!. 

Prin com. trece soseauaTurnul 
Severin-Balta-Baia-de-Arama. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 1603 le!, iar la cheltuel!, de 
1135 le!. 

Se margineste la E. cu com. 
Comanesli, spre S. cu Bala- 
d.-s., spre V. cu com. Busesti 
si Selistea; si spre N. cu com. 
Baia-de-Arama si Marasesti. 

Locur! ma! insemnate sunt: 
Valea-Homulu!, Valea - Vulpe!, 
Valea - Rastaveiulu!, Dealul-Im- 
par^itoare! si Sghebinele. 

Loc istoric in com. se afla 
ruinele unei vech! cl&diri peste 
care acum se afla ziditS, o bi- 



sericu^S de lemn ce se crede 
a fi facuta de 600 de anf. 

Ponoarele, catun, facind parte 
din com. Poenari, jud. Gorj, a- 
sezat pe Dealul-Muiere!, pe par- 
tea dreapt& a Olte^ulu! si la S. 
sosele! jude^ene T.-Jiul-Ciuper- 
ceni-Rimnicui-Viicea. 

Are o suprafata de 1832 hect., 
cu o populate de 50 famiiif, saii 
194 s'iflete, din care 52 contri- 
buabil!. 

Are o bisericti si 6 fintini. 

Locuitori! poseda : 23 plugur!, 
42 care cu bo!; 337 vite mar! 
cornute, 9 ca!, 390 01, 106 ca- 
pre, 49 rimator!, 8 stup!. 

Comunicat;ia se face prin so- 
seaua jude^eanl T.-Jiul-Ciuper- 
ceni-R.-Vilcea si prin drumur! 
ordinare. 

Ponoarele, pdiure, pe Ionasani, 
com. Virful-Cimpulu!, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu, si care, 
impreunS cu padurile: Vasi- 
leanca, La- Vie si Virn&voaia, are 
o suprafata de 150 hectare. 

Ponoralul, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, plaiui Cerna, com. rur. 
Balta. 

Ponoratura, vale, pe teritoriul 
satului Chiscareni, jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Sipotele. 

Ponorul-Apelor, ponor, pe mo- 
sia Darabani, com. cu acelas! 
nume, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu, spre E. de curtea boe- 
reasca, la poalele dealulu! din 
laturea dreapr& a piriulu! Po- 
driga. Are ma! multe izvoare 
de apa. 

Ponorului (Piriul-), piriu, ce 
izvoreste din muntele Huhure- 
zuluT, com. Dobreni, mosia Al- 
masulu!, pi. Piatra-Muntele, j jd. 
Neam^u; trece pe dup& Pono- 



Hosted by 



Google 



PONS-ALUTI 



46 



POPEASA 



rul-Tal&smanuluT, curgind in 
recjiune ma! intiiu de la N. 
V., pe urma" de la V. spre , 
v£rsindu-se in piriul Almasul 
in fa^a Sipotelor. 



di- 

spre 

E., 



u!, 



Pons- Aluti, stafhine romana, con- 
statata" de d. Tocilescu pe ma- 
lul drept al Oltului, in localita- 
tea de az! Ionesti-Govorii, jud. 
Vilcea; ea figureaza in Tabla 
Pentingeriana si in alte itinerant 
antice. 

Pons - Vetus, stafinne romana, 
constatata de d. Tocilescu in 
com. Caineni, pi. Cozia, jud. 
Vilcea, unde se vad ruine ro- 
mane. Aci trece calea romana 
de pe malul sting pe eel drept 
al Oltului. 

Popa, tirla, in jud. Braila, pe ma- 
lul drept al viroagei Sire^elul, 
la 1 /2 kil. spre S.-V. de satul 
Vadeni. 

Popa, ostrov, in jud. Braila, si- 
tuat intre Dunare, Vilciul si Coi- 
taneasa, la S. de ostrovui Calia 
$i la N. de ostrovui Iapa. 

Popa, munte, in jud. Suceava, 
com. Brosteni. 

Popa-Florea, piriu, care izvo- 
reste la E. teritoriulu! com. 
Mierlesti, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
taie dealul, apoi se intoarce ca- 
tre S. si dupcl ce curge paralel 
cu Iminogul, se impreuna' cu 
valceaua Manolache, apoi se 
varsa in Iminogul, pe stinga iui. 

Popa-Petru, pise, in jud. Vilcea, 
pi. Olte^ul-d.-s., com. Turcesti. 
Pe poalele lul se g£seste cetinS 
si brazi. 

Popa-Savu, vechid suburbie a 
orasi/lul Cimpulung (183 1), jud. 
Muscel. Coprindea toata partea 



de la boerul Rucareanu pana la 
boerul Urianu. 

Popa-Vasile. Vez! Bordea, deal, 
jud. Iasi. 

Poparnicul, lac, in jud. §1 pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. urb. 
Mahmudia, situ at in partea de 
N. a plasei $i a com., nu de- 
parte de bra^ul Sulina. Este ma! 
mult o prelungire de V. a la- 
cului Cutine^ul-Mare, format de 
lacul Gorgova. Are o intindere 
de 30 hect. si confine peste. 

Popa^licul, lac, ia insula Balta, 
jud. Ialoaii^a, pi. Ialomifa-Balta, 
com. Fetesti. 

Popau(;i, com. riu\, in centrul pla- 
sei Tirgul, jud. Botosani, in ve- 
cin&tate §i in partea de N.-E. 
a orasulu! Botosani. Se compune 
din satele : Cismeaua, Luizoaia, 
R&chi^i, Rosiori si Teascul, cu 
o suprafa^a de 3392 hect. si o 
populate de 463 familiT, sau 
145 1 suflete, din care 360 con- 
tribuabilT, locuind in 260 case. 

Teritoriul com. e deluros a- 
vind solul ma! mult lutos, variind 
in negru si galben, si se imparte 
ast-fel : ar&tura 2239 hect., fi- 
ne^e 479 hect., imas 610 hect. 
si padure 10 hect. 

Are 3 biseric!, deservite de 
2 preot! si 2 cinlarefi ; 2 scol! 
mixte, conduse de 2 inva^ator! 
si frecuentata de 69 copil. 

Budgetul com. e la venitur! 
si la cheltueli de 7688 lei, 50 
ban!. 

Locuitori! poseda : 544 bo! 
si vac!, no cai, 872 o! si 108 
porci ; 43 stup! cu albine. 

In com. sunt 6 iazur! si 4 
mor! de apa la iazuri si pe piriul 
Siena ; o fabric^ de bere in sa- 
tul Cismeaua, si o fabrica de 
spodium (de ars si macinat cio- 
lane) lingS. satul Luizoaia ; 7 



circiumi; 9 comercianp si 4 me- 
seriasi. 

Prin com. tree calle jude^ene 
Botosani-Saveni si Botosani-Ra- 
dautl. 

Popau^i, manastire, cu hramui 
Schimbarea-la-Fata, jud. Boto- 
sani, in satul Popau^i, com. 
Boto$ani, facuta de Stefan eel- 
Mare. 

Iatace zice Letopise^ul : «Era 
o biserica de piatra in Popau^i la 
Botosani facuta de Stefan-Voe- 
vodul-cel-Batrin ; i-au dat mosiile 
tatine-seu lu! Mihatu-Voda, si au 
facut'o manastire cu Egumen 
si cu sobor, inchinind'o la pa- 
triarhia Antiohiei, unde este 
hramui Sf. Nicolae» («Letopise- 
tul», torn. Ill, pag. 186.) 

Biserica s'a zidit la 1496. 

Aceasta data este cunoscuta. 
dupa o inscriptie de piatra de 
la usa vechie a biserice!. Con- 
stants Racovi^a, pe lajumata- 
tea veaculu! tiecut, a facut da- 
nie aceste! manastir! cite-va mo- 
si! si in urma, cu acele mosi!, 
a iuchinat-o patriarhie! din An- 
tiochia. A fost reparata pe la 
1843. 

Popau^i, sat, jud. Botosani, in 
partea de N. a orasulu! Botosani, 
catre care este alipit si cu care 
formeaza com. Botosani. Mosia 
^ine de com. rur. Popau^i si 
este a statului, avind o supra- 
fa^a de 915 hect. Pe mosie sunt 
2 mor! de apa. 

Popeasa, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Adincata, cu 230 
suflete si 52 case. Copii! din 
sat urmeaza la scoala mixta din 
satul Pomenesti, ce este la 
500 m. 

Popeasa, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Adin- 
cata. 



Hosted by 



Google 



POPEASCA 



47 



POPENI-VlRNAV 



Popeasca, sat, cu 12 familii, 
jud. si pi. Argesului, pendinte 
de com. rur. Zarnesti-Cacale^i. 

P Opeasca, mosie nelocuita, in jud. 
Ialomi^a, pi. Cimpului, com. Bo- 
ranesti, jud. Ialomi^a, de 540 
hect. 

Popeasca, padure, in jud. Ialo- 
mita, pi. Ialomita-Balta, com. 
Cosimbesti, cu o suprafa^a de 
50 hect. si cu esentele urma- 
toare: salcie, plop si ulm. 

Popeni, sau Po^orcani, sat, 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Caiu^ul, sltuat pe stinga piriu- 
lui Caiutul-Mare, la 3 kil. 200 
m. de satul Caiu^ul. 

E format din locuitorii vechiu- 
lui sat Posorcani. 

Are o populate de 561 suflete; 
o biserica, cladita de unul anume 
Grigore Facaoriu la 1796, de- 
servita de 2 cintare^i; 2 circiumT. 

Vite: 34 cai, 304 vite man 
cornute, 61 porci si 73 capre. 

Popeni, sat, in jud. Falciu, com. 
Urdesti, pi. Mijlocul, spre E. 
de satul Urdesli, situat pe 
valea ElanuluT, pe o suprafa^a 
cam de 860 hect., cu o popu- 
late de 6 familii, sau 23 suflete. 
Prin sat trece piriul Elanul. 
Proprietatea mosiei este a d-lui 
Nicu Djuvara. Doua culmi de 
deal seintind pe aceasta mosie: 
Dealul-Popenilor si dealul Hu- 
lubasul, linga care se afla iazul 
cu acelasi nume. 

Popeni, sat si com. rur., in jud. 
Tutova, pi. Tirgul, spre E. de 
oras, pe piriul Trausul. Are o 
populate de 1084 locuitorl, din 
car! 153 contribuabili; o scoala 
mixta; o biserica; o moara cu 
vaporT, 9 circiumi. 

Se cultiva viea pe o supra- 
fa^a de 33,75 hect. (din carl 4 



nelucratoare) si livezile cu pruni 
pe o suprafa^a de 4 hect. ; ase- 
menea se cultiva pu^in si gin- 
dacT de matasa. 

Prin sat trece soseaua jud. 
Birlad Falciu. 

Este divizat in doua par^i : 
Popeni-d.-j. si Popeni-d.-s. 

Veniturile si cheltuelile sunt 
de 5819 lei, 61 bani. 

Popeni, mosie, a Eforiel Spita- 
lelor Civile din Bucuresti, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
com. Sudh:i ; are o suprafa^a de 
1200 hect. si se arendeaza cu 
12200 lei. 

Popeni-Ba^ota, sat, pe mosia 
cu acelasi nume, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiti, cu 45 familii, 
sau 161 suflete. 

fine de mosia Pomirla. Sate- 
nii improprietari^i au 70 hect., 
18 arii pamint, iar mosia este 
de 759 hect., 6 arii cimp. 

Piriul Ibaneasa trece pe la- 
turea mosiei si formeaza iazul 
numit al-Virnavuiui, in supra- 
fafa de 15V2 hect. 

Drum principal e acel de la 
Pomirla la Codareni. 

Hotarele mosiei sunt cu : Su- 
haraul, Cracaiia, Trestiana, Iba- 
nesti si Liveni-Virnavul. 

Aci e leagSnul fatniliel Basota, 
una din vechile familii ale Mol- 
dovei. 

La 1630 (7138), Logofatul 
Basota era intre boern can 
s'au dus sa starue la Poarta 
pentru a impiedica venirea la 
Domnia Tare! a lul Alex. Radu 
Voda. («Let.», torn. 1, pag. 292 ) 

La 1684 (7192), Demetrie 
Cantacuzin-Voda, puse Mare 
HatmanpeZosin Basota. («Let.», 
torn. 2, pag. 225.) 

La 1701 "(7207), venind Con- 
stantin Duca-Voda a doua oara 
la Domnie, a pus in slujba 
intre al^i veli^i boerl, si pe Pa- 



trasc Zosin Basota- Vel-Stclnic 
(«Let.», t. 2, pag. 269.) 

La 1709 (7217), Iulie 20, se 
g£sea intre consilerii Doninestf 
a lui Racovi^a-Voda, si Vel- 
Visternicui N. Basota («Cron. 
Hus.», Melh., pag. 175.) 

La 1756 (7264), Iulie 17, Mi- 
hail Racovita-Voda, a trimes 
cu hrisov, pe Paharnicul V. 
BasotS, cu al^f boeri, sa faca 
hotarnicia mosiilor Berhesesti 
si Bucuresti. («Fond. Relig.», 
Pumn., pag. 51). 

Popeni-Negreni, mahala, jud. 
Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo- 
metesti. Are o biserica, fondata 
la 1870. 

Popeni-Virnav, sat, pe mosia 
cu acelasi nume, jud. Dorohoiu, 
pi. Cosula, com. Braesti, cu 48 
familii, sau 191 suflete. 

Proprietatea mosieT este a 
monahiei Agafia Virnav, si a fa- 
miliilor Anton Podhaischi, Iorgu 
I. Dimitriu si V. Calmuschi. 

Biserica, cu hramul Adormi- 
rea Maicit Domnulul, cu un pa- 
lamar, este de lemn, facuta la 
1872, de monahia Virnav. 

Locuitor'tf improprietari^i au 
78 hect., 77 aril pamint, iar pro- 
prietary, 413 hect. cimp. 

Piraiele ce tree pe mosie sunt 
Sihna si Braeasca. 

Mosia se hotareste cu : Bra- 
esti, Cotirgasi si Dolina. 

Proprietatea mosiei in ve- 
chime era toata a Banului Va- 
sile Virnav. Acest boer proprie- 
tar avea asezarea sa aici, retras 
in lini^tea cimpeneasca, unde se 
ocupa cu scrierl literare, isto- 
rice si stiin^ifice. Era un bar- 
bat instruit si cunoscator al lim- 
belor elena, franceza si latina. 
Era contimporan cu scriitoril 
A. Beldiman si I. Tautu, cu care 
dimpreuna au facut maf multe 
scrierl originale si traducer! din 



Hosted by 



Google 



POPESCU 



48 



POPESTI 



autorii clasici, Muke din scrie 
rile acestor barba^I n'au fost 
date la luminal Se zice c& parte 
din scrlerile lui V. Virnav ar fi 
in posesiunea lui N. Virnav; 
ale lui Beldiman, la erezii fami- 
liel; iar ale lui Tautu, ar fi a- 
juns in miinele def. N. Istrati, 
dupa ce Tautu a disp£rut in 
Constantinopol, dus acolo in a- 
facerl politice. («Cron. Rom.», t. 
II, p. 208). 

Popescu, catun (tirla), in jud. la 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de corn. Balaciul. 

Popescu, balta, formats din var- 
sarea Prutului $i a Jijiel, la S.- 
V. de satul Macare^ti, com. Cos- 
tuleni, pi. Brant^tea, jud. la??. 

Popescu, pddure a statu lui, pe 
malul Prutului, jud. Ia?i, pi. Bra- 
ni?tea, com. Costuleni. 

Pope§ti, com. rut'., in partea de 
S. a pla$e! Cirligatura, jud. Ia?i, 
situata* pe dealuri $i vai, in par- 
tea dreapta a piriulul Bahlue^ul. 

E formata din satele : Pope?ti, 
Radeni, Obrijeni, Doro^cani, 
HSrpa$e$ti, Madirjac, Grumu?e- 
lele si Bojila, pe o suprafafa cam 
de 1 018 1 hect, ?i cu o populate 
de 618 fatniUi, sau 2736 su- 
flete. 

Are 3 ?coii, conduse de 3 
inva^atorl $i frecuentate de 98 
elevi (1899 — 900); 7 biserici, 
deservite de 4 preop, 3 cint&rep 
$13 eclesiarhl; 1 moar& de apa 
9! 1 moar£ cu aburl. 

Vite : 1938 vite marl cornute, 
227 cal, 2706 o?, 314 capre ?i 
806 rimatorl. 

Budgetul com. e la venitun §i 
eheltuell de 11091 lei, 29 ban!. 

Pepe^ti, numire vechie a comu- 
nei Poberul, pi. Ve.dead.-j., jud. 
©it. 



Pope^ti, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Tirg$orul. Dateaza de vr'o 
300 de anl. E situata pe loc 
§es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6 
kil. de re$edin{a pla$el. 

Are o populate de 448 lo- 
cuiton ; o biserica, fondata de 
d na Olimpia Lahovari, deser- 
vita de un preot. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864, pe mo?ia Pope?ti, din 
care li s'au dat 400 hect. pa- 
mint. Ei poseda: 97 cat, 122 
boT, 63 vaci $i 160 porci. 

Teritoriul com. e de 600 hect. 

Comerciul se exercita de un 
circiumar. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 5623,59 let. 

E udata. de apa Leaotul, peste 
care e o moara de macinat. 

Pope^ti, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-s., pe pi- 
riul Oreavul, a?ezata in partea 
de N. a jud., la 25 kil. de o- 
ra?ul R.-Sarat, $i in partea nor 
dica a pla?ei, la 7 kil. spre N. 
de com. Plaine^ti, re$edin{a pla- 
sel. 

Se invecine^te cu comunele: 
Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Bor- 
de?ti, Goste§ti, la 7 kil. ; Bu 
de$ti, la 5 kil. ; Ureche^ti, Bli 
dare, la 9 kil. 

Se margine^te la N. cu com. 
Ureche^ti, despar^ita prin piriul 
Oreavul; la V., cu Lacul-lul 
Baban, despar^ita prin dealul 
Magura; la S., cu Dragosloveni, 
$i la E. cu com. Slobozia-Cio 
ra$ti, despar^ita prin §oseaua 
nationala. 

E brazdata la V. de dealu- 
rile : M2gura, Runcui ?i Palanca. 

Riul Oreavul o ujl& la N., de 
la V. la E. Mai sunt in com. 
22 pu^url. 

Se compune din catunele : 
Pope$ti, re^edin^a, la N. ?i Run- 
cui, la S.-V. 

Suprafa^a com. e de 1282 



hect., din care 40 hect. vatra 
com. ?i restul ale locuitorilor, cu 

populate de 550 familii, sau 
2460 suflete. 

Are 2 biserici, una cu hra- 
mul Adormirea Maicil Domnu- 
luf, zidita in timpul lui Caragea 
$i a lui Kir Costandie, episcop 
de Buzau, de catre jupin Nas- 
tase Caraiman cu so^ia sa Zoi^a, 
pitarul Margaritescu de pe Bu- 
zau ?i protopopul Radu, la 1816, 
deservita de 2 preopf ?i 1 cin- 
t&re^ ; cea-1'alta, cu hramui Sf. 
Voevozi, zidita la 1848 de lo- 
cuitori, deservita de 1 preot §i 

1 cint^re^; 1 ?coala mixta, fre- 
cuentata in 1899 — 900 de 117 
copii. Scoala de bae^i este in- 
fiin^ata de la 1859; $coala de 
fete, de la 1878. 

Locuitorii poseda : 1 26 plu- 
guri; 338 boi, no vaci, 234 
cat, 6 lepe ?i 165 rimatori. 

In com. sunt 55 poverne. Co- 
merciul este activ §i consta in 
importul de cereale, coloniale, 
haine, instrumente pentru fa- 
bricarea vinului ?i in exportul 
vinurilor. 

Transportul se face prin gara 
Guge?ti, la 7 kil. spre S.-E. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1 1605 lei, 7obani $i la chel- 
tueli, de 1 1599 lei, 55 ban!. 

Cai de comunica^ie sunt caile 
vecinale: Gole?ti-Foc?ani, Bu- 
,de?ti-Cote$ti-Blidare, Ureche^ti- 
Lacul-lui-Baban , Slobozia-Cio- 
rae?ti-Gologan ?i Plaine?ti-Rim- 
nicul-Sarat. 

Pope^ti, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-s., compusa din 3 
catune: Meeni, Pope?ti ^>i Fi- 
rijba. E situata pe valea riului 
Luncava^ul, la 30 kil. de capi- 
tala jude^uiul $i la 24 kil. de 
a plel^el. 

Are o populate de 1197I0- 
cuitori ; o ?coala, frecuentata 
de 41 copii (1899 — 900); 3 bi- 



Hosted by 



Google 



POPESTI 



49 



POPE?TI 



serici, una in cat. Meeni si 2 
in cat. Popesti. Biserica din cat. 
Meeni s'a zidit la 1835. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura, dulgheria, rotaria, bo- 
iangeria, nego^ul de vite si mai 
cu seama de porci si fabricarea 
^uicei. 

Sunt mosnenl $i poseda: 15 
cai, 260 boT, 340 vacl, 300 
capre, 80 01, 1200 porci; 35 
stupi. 

Pe riul Luncava^ul, in raionul 
comunei, sunt 5 morl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1510 lei si la cheltueli, de 
1490 lei. 

Se margineste la E. cu com. 
Frincesti; la V., cu com. Mo- 
doaia ; la N., cu com. Ursi si la 
S., cu com. Daesti. 

E brazdata de dealurile : Cu- 
raturile, Deluselul, Modoaia, Ma- 
nailesti, Ursani, Dealul - Inalt, 
Dealul-Mare, De-la-Tei, si udata 
de riul Luncava^ul, de girla Fi- 
rijba si de vaile : Ursului, Bar- 
. bului, Runculul, Urzicel, Popil, 
Leurdei si Valea-Mare. 

Pe teritoriul ef sunt surpatu- 
rile : Trandafirul, Inalta, Stilpu- 
lui, Bajenia, si piscurile : Cu- 
Piatra, Seiului si Bolovanulul. 

In apropiere de comuna e 
Dealul-Caramidel, unde, se zice, 
a fost o cetate Daca. Se vad 
chiar si az! caramizl pe aci. 

^oseaua Horezulul, pe Va- 
lea-Luncava^ului, incepind din 
Calea-lui-Traian, de pe maiul 
Oitului, inlesneste comunica^ia 
intre com. Popesti si comunele: 
§irineasa, Ursi, Cirstanesti, Ote- 
sani si Tirgul-Horezulul. 

Popesti, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Cilnistea, pe partea dreapta 
a Argesulul, din jos de Miha- 
lesti, la extremitatea plasei Cil- 
nistea si la N.-E.-E. jude^ului 
despre Ilfov, la 1 8 kil. de Bu- 
curesti, la 45 kil. de Giurgiu 



si la 18 kil. de Ghimpa^i, rese- 
din^a plasei. 

Are o populate de 796 lo- 
cuiton; o biserica, cu hramul 
Sf. Treime, deservita de 1 preot 
si 1 dascal ; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 26 copii; 4 cir- 
ciuml. 

Se cultiva viea pe o intindere 
de 23 hect. 

Budgetul com. e la venituri 
de 7060 let si la cheltueli, de 
7036 lei. 

Pope§ti, sat, cu 69 locuiton, jud. 
Arges, pi. Galasesti, facind parte 
din com. rur. Cateasca-Popesti. 

Popesti, sat, facind parte din com. 
rur. Cocul-Popesti, jud. Arges, 
pi. Pitesti. Are o populate de 
200 locuitori, si o biserica, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, de- 
servita de 1 preot, I cintare^ 
si 1 paracliser. 

Popesti, sat, cu 59 famiiii, fa- 
cind parte din com. rur. Gala- 
sesti, jud. Arges, pi. Pitesti. 

Popesti, sat, facind parte din 
com. rur. Corbi-Mangureni, jud. 
Arges, pi. Pitesti. 

Popesti, sat, cu 20 locuitori, jud. 
Arges, pi. Pitesti, facind parte 
din com. rur. Poiana-Lacului. 

Popesti, sat, resedin^a com. rur. 
Sapata-d.-s.Jud. Arges, pi. Pi- 
testi. Are 190 locuitorl. 

Popesti, sat, cu 200 locuiton, 
pendinte de com. rur. Samara, 
jud. Arges, pi. Pitesti. 

Pope§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Bleici, jud. Arges, pi. 
Pitesti. Are o populate de 84 
famiiii; o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, deservita 
de un preot si un cintarej. 



Popesti, cdtunas, al com. Vin- 
tila-Voda, jud. Buzau, alipit de 
cat. Scheiul. 

Popesti, vechfe numire a catu- 
nulul Balaia, jud. Buzau, com. 
Gheraseni. 

Pope§ti, vechie numire a catu- 
nulul Grosani, jud. Buzau, com. 
Costesti. 

Pope§ti, sub-divizie a catunulul 
Badeni, jud. Buzau, com. Breaza. 

Pope§ti, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
Cosimbesti. E situat pe malul 
drept al riulul Iaiomi^a, sub 
coasta Baraganului, spre V. si 
aproape de satul Cosimbesti. 

Are o populate de 48 famiiii ; 
o biserica; o moara cu aburi. 

Locuitoril poseda: 115 cat, 
280 bol, 1800 01 si 50 rimatorl. 

Popesti, sat, jud. Iasi, pi. Cirli- 
gatura, com. Popesti, situat pe 
un podis intins. E format din 
doua catune : Popesti si Radeni, 
facind un singur trup, cu o po- 
pulate de 196 famiiii, sail" 676 
suflete. 

Este resedin^a comunei. Are 
doua biserici, una de lemn foarte 
vechie, si cea -l'alta de zid, fa- 
cuta la 1 8 14, deservite de 1 
preot, 1 cintare^ si 1 eclesiarh; 
o scoala, infiin^ata in 1865, fre- 
cuentata de 42 elevl ; o moara 
de apa si casele proprietajil, zi- 
dire mare si frumoasa in stil 
vechiu. 

Vite: 559 vite marl cornute, 
91 cai, 1000 01 si 394 rimatorl. 

Popesti, sat, facind parte din 
com. rur. Vasila^i-Popesti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov, situat la 
N.-V. de Vasilatf, pe malul drept 
al riulul Dimbovi^a, inconjurat 
la S. de o frumoasa padure. 



6+746. Marele Wcfionar Geografio. Vol. V 



Hosted by 



Google 



tOPESTl 



50 



t>OPE$TI 



Se intinde pe o suprafa^L de 
1095 hect., cu o populate de 
448 locuiton. 

D-l St. D. Greceanu are 850 
hect. si locuitorii, 245 hect. Pro- 
prietarul cultiva 600 hect. (100 
hect. sterpe si 150 padure). Lo- 
cuitorii cultiva tot pamintul. 

Are o biserica, cu hrarnul Sf. 
Imparap, deservita. de 1 preot 
si 1 cintare^ ; 1 marina de treerat 
cu aburi ; 1 pod statator. 

Numarul vitelor marl e de 
421 si al celor mici, de 572. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Pope^ti, parte din com. rar. Ca- 
pul-Piscului, jud. Muscel. 

Pope§ti, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Caciu- 
lesti, asezat pe podi^ele ce se 
scoboara spre E. de dealul Ba- 
laurul, la egala departare intre 
satele Mastcatesti si Caciulesti. 

Are o suprafata de 268 hect., 
cu o populate de 117 suflete; 
o biserica, deservita de 1 preot 
si 1 dascal. 

Vite : 80 vite man cornute, 
5 cat, 200 01 si 10 porci. 

Pope§ti, catun, pendinte de com. 
Valea-Merilor, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, situat pe muchia dealului 
sting al girlei Plapcea, cam in 
centru, lingS c£tunul Baboesti. 
Are o populate de 155 locui- 
torf, maf to^i mosneni ; o bise- 
rici, zidita la 1888, in locul al- 
teia vechi. 

Pope^ti, catun, pendinte de com. 
Valeni, pi. $erb&nesti, jud. Olt, 
situat la S. de Valeni, pe malul 
drept al Vedei. Are o popu- 
late de 253 locuitori si o bi- 
serica, zidita la 1824 si repa- 
rata la 1885. 

Pope^ti, sat, facind parte din 



com. rur. Vai-de-Ei, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 300 locuiton si o biserica 
foarte vechie, reparatl la anul 
1859. 

Pope^ti, catun. Vezi Osica, jud. 
Olt. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Podoleni-Nol, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Are o bi- 
serica, zidita de proprietarii mos- 
neni, si refacuta la 1857, de N. 
Steriade. 

Pope^ti, sat, si resedin^a com. 
cu acelasi nume, jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., asezat in par- 
tea de N. a comuneT, pe malul 
drept al piriului Oreavul. Are 
o intindere de 28 hect., cu o 
populate de 418 familii, sau 
1 86 1 suflete, din care 380 con- 
tribuabili ; 2 biserici si 2 scoale. 

Pope^ti, sat. Vezi Crapaturile, 
jud. Suceava. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Gaiceana, jud. Te- 
cuciu, situat la N. comunei, pe 
coasta dealului cu acelasi nume. 
Are o intindere de 507 hect., 
cu o populate de 125 locuiton. 
Satul dateaza de 200 de am. 

Pope^ti, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com. Tulesti. Are 230 lo- 
cuiton $i 6j case. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Maciuca, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. E situat la 
1 J /2 kil. de catunul Oveselul, 
unde este resedin^a comunei si 
scoala. 

Are o populate de 545 lo- 
cuiton si o biserica, cu urm&- 
toarea inscrip^ie : 

Aceasta biserica a fost de lemn, si 
in anul 1889 s'a darimat si in locul et 



s'a recladit alta de zid, sub epitropia 
d-lor Draghici Maciuceanu, Marin Mis- 
coci, Protesariu, etc. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o 
populate de 233 locuiton si o 
biserica, fondata de locuiton la 
1872. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat 
la N. comunei, intre dealurile 
Manailesti si Modoaia si udat de 
riul Luncava^ul si de Valea-Ur- 
zicei. 

Are o populate de 573 lo- 
cuiton; 2 biserici, una numita 
Silistea- Vechie, fondata la 1820 
si cea-1'alta, numita Biserica-din- 
Valea-Mare, cu o inscrip^ie foarte 
vechie si reparata la 1849. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Izvorul, pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea, cu o popu- 
late de 165 locuiton. 

Pope§ti, sat, cu 265 locuiton, 
facind parte din com. rur. Go- 
runesti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Zgubea, pi. Olte^ul- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Pope^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Crapaturile, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o bise- 
rica, care servS si locuitorilor 
din c^t. fepesti. 

La N. e udat de riul §asa; 
iar la S. e inconjurat de dea- 
lurf acoperite cu vii si pome- 
tun. 

Pope§ti, sat, in partea de S. a 
com. Miclesti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu. E formata din satele : 



Hosted by 



Google 



POPE?TI 



51 



POPE$TI-BtCUL 



Pope$ti-Raze$)f ?i Pope?ti-Boe- 
re$ti, eel d'intiiu situat pe 
coasta dealului Piscul-CorbuluT, 
iar eel de al doilea sub poala 
sudicS a dealului Ursoaia. Se in- 
tinde pe o suprafa^a de 1083 
hect., din care 163 hect. p&- 
dure, 745 hect. loc de cultura, 
fina{, ima$, ale proprietS^eT, iar 
175 hect. ale locuitorilor. 

Are o populate de 72 familii, 
sau 333 suflete; o biserica de 
lemn, in satul Pope?ti-Boere?ti, 
facuta de loan Miclescu, vechiul 
proprietar $i deservita de 2 ecle- 
siarhi; 3 iazurlf $i o circiuma. 

Locuitorii poseda : 30 pluguri 
?i 16 care cu boT, 4 pluguri $i 
2 caru^e cu cai; 160 vite marl 
cornute, 3 bivoli, 30 cai, 444 
01, 7 capre, 50 rtm&torf; 16 
stupi cu albine. 

Pope^ti, cdtun, £inind de satul Li- 
pova-Raze?i, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

Pope§ti, sau Trestenicul-Po- 
pe§ti, cdtun, pendinte de com. 
Trestenicul, pi. Marginea, jud. 
Vla$ca. Are o biserica, deser- 
vita de 1 preot $i 2 dasc&li. 

Pope§ti, cdtu?ia§, in com. rur. 
Balaci^a, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Pope^ti, cdtun, in com. rur. Je- 
gujani, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. 

Pope^ti, cdtuna§, in com. rur. 
Baltanele, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Pope^ti, mic cdtun, in com. rur, 
Men{i-din-Fat&, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i, 

Pope§ti, mahala, in com. rur. 
Su?u:a, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
"hedin^i. 



Pope^ti, mahala, in com. rur. 
Sla^oma, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Pope§ti, mahala, in com. rur. 
Dragote?ti, pi. Viilor, jud. Me- 
hedin^i. 

Pope§ti, mahala, in com. rur. 
Negomirul, pi. Viilor, jud. Me- 
hedinji. 

Pope§ti, mahala, in com. rur. 
Sine?ti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. Are o biserica, repa- 
rata la 1850. 

Pope^ti, fort, in jurul Bucure$- 
tilor, jud. Ilfov, com. Vasila^i- 
Pope^ti. 

Pope§ti, deal, in partea de E. 
a com. Tanacul, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu. Are direc^ia de la N. 
spre S., din dreptul satulul Ta- 
nacul, p&n& in valea Pirt&no$i. 
In partea de S. poarta numele 
de Piscul-Ulucilor. 

Pope^ti, mope, in jud. Buz&u, 
com. Breaza, cat. BSdeni. Are 
280 hect., din care 100 hect. 
p£dure, restul ar£turi $i vie, 
proprietatea mo^nenllor Pope^ti. 

Pope§ti, sfoard de mo§ie, in jud. 
Buzciu, com. Vintila-Vod5, c&t. 
Scheiul. Poseda lignite de o ca- 
litate superioar&. Are cam 75 
hect. 

Pope§ti, mo§ie, in jud. Ia?i, pi. 
Cirlig&tura, com. Pope?ti, pe care 
se afl& satele: Pope?ti, Doro$- 
cani, Madirjac ?i *Frumu?elele. 
Are o suprafa^a de 68 14 hect., 
din care 1204 hect. proprietatea 
locuitorilor, iar restul, pe care se 
afl£ 2617 hect. p&dure, proprie- 
tatea d-luJ Alex. Mavrocordat. 

Pope^ti, mofie nelocuita, in jud. 



Roman, pi. Siretul-d.-j., in apro- 
piere de satul Cirligi. 

Pope^ti, mo§ie, jud. Vasluiti, pi. 
Crasna, com. Tanacul, proprie- 
tatea r£ze?ilor din Tanacul; se 
afla. intre mobile fopul, Valea- 
SeacS ?i Fole^ti. 

Pope^ti, pi riU, jud. Ia?i, pi. Cir- 
lig^tura, com. Pope?ti. Se for- 
meazS din satul Pope^ti $i se 
varsS in iazul Dud&ul. 

Pope§ti-Blcul, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Sabarul, situate intre 
riurile . Ilfova^ul, Ciorogirla ?i 
Dimbovita, la 22 kil. de Bucu- 
re?ti, compus& din satele: Ar- 
cuda, Ghionoaia, Ileana, Joi$a 
?i Pope?ti-Bicul, cu o populate 
de 1400 suflete, locuind in 318 
case $i 9 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
3904 hect. D-nil: H. FundS- 
{eanu, Gr. Cerchez, D. I. Aposto- 
lescu $i V. I. Dan, au 2928 hect. 
?i locuitorii, 976 hect. Proprie- 
tarif cultiv& 1842 hect. (175 hect. 
sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect. 
vie, 861 hect. p^dure). Locui- 
torii cultiva 940 hect. (28 hect. 
sterpe $i 8 hect. izlaz). 

Are 2 bisericif (la Joi^a ?i la 
Pope^ti-Bicul) ; 2 $coale mixte; 
2 morf cu aborf ; 1 povarnS ; 
2 ma?inJ de treerat ; 1 hele^teu ; 
6 poduri. 

Vite: 129 cai §iiepe, 11 ar- 
mSsarT, 478 bof, 391 vaci ?i vi- 
{ei, 22 taurl, 6 bivolf ?i bivo- 
li^e, 812 01, 19 capre $i 132 
porcf. Loc. posedS: 129 plu- 
guri: 122 cu boi $i 7 cu cai, 
262 care ?i c&rute : 222 cu hoi 
?i 40 cu cai. 

Budgetul com. e la venituri 
de 6586 lei $i la cheltueli, de 
6488 leL 

In satul Arcuda, la 18 kil. 
de Bucure^ti, se afla instala^iu- 
nile pentru captarea ^i filtrare^ 



Hosted by 



Google 



POPE^TI-BlCUL 



52 



POPESTI-MANASTIREI 



ape! DimboviteT, care serveste 
la alimentarea orasuluT. 

Cotnerciul se face de 14 cir- 
ciumarT si 3 hangiT. 

Pope§ti - Blcul ( Pope^ti - lui - 
Faca), sat, facind parte din com. 
rur. cu acelasT nume, pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov. E format din 2 
trupurT: Popesti, la N. de Joita, 
linga riul Ilfovatul, si Bicul, la 
S.-E. de Joh:a, intre riul Dim- 
bovi^a si Ciorogirla. 

Se intinde pe o suprafata de 
1020 hect., cu o populate de 
285 locuitori. 

D-l V. I. Dan are 891 hect. 
si locuitoriT, 129 hect. Proprie- 
tarul cultiva 870 hect. (32 hect. 
sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect. 
vie si 45 hect. padure). Locui- 
toriT cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramui 
Adormirea, deservita* de 1 preot 
si 1 cintaret; o scoala mixta*, 
frecuentata de 10 copiT. Loca- 
lul s'a construit de d. V. I. Dan. 

In raionul satuluT maT sunt : 
2 podurT, 1 moara* cu apa* ; 1 
povarna ; 1 helesteu. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarT si I hangiu. 

Numarul vitelor marT e de 
181 si al celor mici, de 188. 

Pope§ti-Ciupagea, catun, pen- 
dinte de com. Uesti-Golesti, jud. 
Vlasca, pi. Neajlovul, situat pe 
Valea-DrimbovniculuT. 

Pope§ti-Conduratu, com. rur.> 
jud. Ilfov, pi. Dimbovt^a, situata 
spre S.-E. de Bucure^ti, la 10 
kil. de capitala. Aci se afla niste 
ruine vechT. La V. trece soseaua 
jude^eana Bucuresti-Olteni^a. Sta 
in legatura cu com. Leurdeni 
prin o sosea vecinala. 

Se compune din 2 catune: 
Popesti-Kominl si Popesti-Pavli- 
chenT, locuite numaT de Sirbi- 
CatolicT. 



Se intinde pe o suprafata de 
2179 hect, c u o populate de 
810 suflete, locuind in 154 case. 
D-niT: G. N. Alexandrescu, 
G. Petre si O. Sutzu, au 1801 
hect. si locuitoriT, 378 hect. Pro- 
prietary cultiva 1650 hect. (95 
hect. sterpe, 49 hect. izlaz si 
7 hect. vie). LocuitoriT cultiva 
332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect. 
izlaz si 40 hect. vie). 

Are 2 bisericT ; 1 scoala mixta ; 
1 pod. 

Vite: 57 caT si Tepe, 206 boT, 
1 5 vacT si vi^eT, 7 bivolite, 1 200 
oT, 20 capre si 104 porcT. 

LocuitoriT poseda : 85 plugun : 
78 cu boT si 7 cu caT; 85 care 
si carute: 78 cu boT si 7cu caT. 
Budgetul com. e la veniturT 
de 31 17 lei si la cheltuelT, de 
3109 leT. 

Comerciul se exercita de 2 
circiumarT si I hangiu. 

ImproprietaritT sunt 96 locui- 
torT si neimproprietaritT maT 
sunt 93. 

Pope§ti - Dragomire§ti, com. 
rur.y jud. Ilfov, pi. Znagovul, 
situata la V. de Bucuresti, intre 
riul Ilfovatul si pSdurea Riioasa, 
la 20 kil. de Bucuresti. 

Se compune din satele : Dra- 
gomiresti - din - Deal, Dragomt- 
re$ti- din -Vale, Gulia, Popesti- 
M&nSstireT, Sab&reni, Popesti- 
Manuc $i Zurbaua. 

Se intinde pe o suprafata. de 
5008 hect., cu o populate de 
2844 suflete, din care 586 con- 
tribuabilT, locuind in 551 case. 

D-niT G. Dragomirescu, Br. 
Davril, Statul, A, Fanuta si d-na 
Ecaterina* Odobescu au 3398 
hect. $i locuitoriT, 1610 hect. 
Proprietaril cultiva 1735 hect. 
(210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz, 
1 hect. vie si 910 hect. pSdure). 
LocuitoriT cultiva tot terenul (98 
hect. ramin sterpe). 

Are 4 bisericT ; 2 scoale mixte; 



1 moara cu apa; 1 masinS de 
treerat cu abun si 2 podurT. 

LocuitoriT poseda : 243 plu- 
gurT: 216 cu boT si 27 cu caT; 
410 care si carute: 327 cu boT 
si 82 cu caT; 297 caT si Tepe, 
872 boT, 560 vacT si viteT, 6 
taurT, 15 bivolT, 107 bivolite, 
5364 01, 125 capre si 348 ri- 
matorT. 

ImproprietaritT sunt 371 lo- 
cuitorT si neimproprietaritT maT 
sunt 447. 

Comerciul se face de 15 cir- 
ciumarT. 

Pope§ti-luI-Faca. VezT Popesti- 
Bicul, sat, jud. Ilfov: 

Pope^ti-Manuc, sat, facind parte 
din com. rur. Popesti-Dragomi- 
resti, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 
Se intinde pe o suprafata de 
868 hect., cu o populate de 
957 locuitorT. 

D-l A. FSnuta are 733 hect. 
si locuitoriT, 135 hect. Proprie- 
tarul cultiva 404 hect. (20 hect. 
sterpe, 8 hect. izlaz, 1 hect. vie 
si 300 hect. p£dure). LocuitoriT 
cultiva tot terenul, afara de 12 
hect. can ramin sterpe. 

Are o biserica, cu hramui Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si i cintaret. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marT e de 
177 si al celor micT, de 792. 

Pope^ti-Manastirei, sat, facind 
parte din com. rur Popesti-Dra- 
gomiresti, pi. Znagovul, jud. Il- 
fov, situat la S. de SabSreni, 
pe malul sting al riuluT Ilfovatul. 

Are, impreuna cu Sabareni, 
1 1 44 hect. si o populatie de 
832 locuitorT. 

StatuluT apartin 694 hect. si 
locuitorilor,45o hect. Statul cul- 
tiva prin arendasiT sai 250 hect. 
(248 hect. izlaz si 196 hect/pa- 



Hosted by 



Google 



P0PESTI-MELINEST1 



53 



POPB$TI-ROBE?TI 



dure). LocuitoriJ cultiva tot te- 
renul, afara de 40 hect. car! 
ramin sterpe. 

Are o masina de treerat. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Pope§ti-Meline§ti, sat, pendinte 
de com. rur. Melinesti, pi. A- 
maradia, jud. Dolj, situat la 29 
kil. N.-V. de Craiova si la 4 
kil. N.-V. de Godeni. E format 
din satele unite Popesti si Me- 
linesti. 

Are o populate de 53 fa- 
mily, sau 269 suflete; o $coa1a 
mixta, frecuentata de26 copii; 
un biurou postal rural. 

Aci e resedin^a judecatorief 
de ocol a pi. Amaradia si a unei 
compan'rf din regimen tul Dolj. 

Prin catun trece soseaua ju- 
de^eana, care leaga Craiova cu 
Nordul judetului (Capreni). Alte 
sosele vecinale si comunale il 
leaga cu Godeni, Bodaesti si 
Odoleni. 

Mosia din Popesti fusese da- 
ruita manastirel Horezul de catre 
parintele egumen loan de la 
Horezul, dupa cum se vede din 
hrisovul lul Constant! n Brinco- 
veanu, din anul 7219 (171 1). 

Pope^ti-Palanga, com. rur., in 
jud. Teleorman, pi. Teleorma- 
nului, pe partea stinga a riului 
Teleorman. E formata din 3 ca- 
tune: Popesti (resedinfa), Pa- 
langa si Purcaresti. 

Limitele comunel sunt : la E., 
Slobozia-Trasnitul ; la V., comu- 
nele Bucovul si Rica ; la N., co- 
muna Tzvorul-d.-j., din jude^ul 
Arges si la S., com. Tata- 
rasti-d.-s. 

Popula^ia catun elor este res- 
firata pe coastele vaei Teleor- 
manuluJ si ale vaeJ BucovuluT, 
formind diferite grupe can au 
numiri osebite, cum este Catri- 
nesti, Briosti si altele. 



Com. Popesti-Palanga e si- 
tuata la 43 kil. de Rosiori, la 
61 kil. de Alexandria si la 92 
kil. de resedin^a judetului. 

Catunul Popesti e asezat pe 
valea Teleormanuluf, pe partea 
stinga a riuluJ cu acelasi nume; 
catunul Purcare?ti, pe partea 
stinga a vaei Bucovului, iar ca- 
tunul Palanga, pe coasta dealu- 
lut din partea dreapta a riului 
Teleorman. 

Catunul Purcaresti se afla la 
4 kil. de catunul de resedin^a 
si Palanga, la 2V2 kil. 

Pe teritoriul Popestilor sunt 
lacurile : Lacul-Popii, Lacul-de- 
la-Palanga si Lacul-de-sub-Coas- 
ta, care vara adese-orf seaca. 

Vijiitoarea sau Urlatoarea, este 
un piriias care trece printr'o 
valcea, la N. cat. Popesti. 

Are o populate de 13 18 su- 
flete; o scoala mixta, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 17 elevT; doua bisericf, una 
in cat. Popesti, deservita de 1 
preot si 1 cintarej, si cea-1'alta 
in cat. Palanga, deservita de 1 
preot si 2 cintare^T. 

Vite: 542 vite marl cornute, 
157 caf, 1528 01, 12 capre si 
85 porci. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2663 lei, 18 ban! si la chel- 
tueli, de 2653 lei, 44 bani. 

Drumuri : la N., calea ju- 
deteana Alexandria-Pitesti, care 
o uneste cu com. Izvorul-d.-j. 
din jud. Arges; la S.-E., so- 
seaua jude^eana, care o uneste 
cu com. Slobozia-Trasnitul, iar 
la V., soseaua vecinala, care o 
uneste cu com. Rica si Buco- 
vul-Aduna^i. 

Satul Popesti este format maJ 
de curind, iar Palanga se vede 
menfionata atit pe la jumatatea 
secolulul al XVIII-lea, cit si in 
«Istoria» lul Dionisie Fotino. 

Pope§ti-Pavlicheni, sat, facind 



parte din com. rur. Popesti Con- 
duratu, pL Dimbovifa, jud. II- 
fov. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
906 hect., cu o populate de 
714 locuitort. 

D-l G. N. Alexandrescu are 
601 hect. si locuitorif, 305 hect. 
Proprietarul cultiva 550 hect. 
(46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz 
si 1 hect. vie). LocuitoriJ cul- 
tiva 261 hect. (4 hect. izlaz si 
40 hect. vie). 

Aci e resedinja primariei. 

Are 2 bisericf, una cu hramul 
Adormirea, deservita de I preot 
si I cintare^ si cea-Falta catolica ; 
o scoala mixta, frecuentata de 
39 c°pri- 

Numarul vitelor mart e de 
157 si al celor micf, de 800. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarf si 1 hangiu. 

Popesti - Petre§ti, sat, facind 
parte din com. rur. Balotesti, 
pi. Znagovul, jud. Ilfov. E for- 
mat din 2 trupuri: Popesti si 
Petresti, situate spre S.-V. de 
Preo^esti, pe maluldrept al Vaei- 
CalugaruluT. Are lacurl zmir- 
coase. Pe alaturf trece calea na- 
tionals Bucuresti-Ploesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
620 hect., cu o populate de 
165 locuitorf. 

D. Eugeniu Statescu are 528 
hect. §i locuitoriT, 92 hect. Pro- 
prietarul cultiva 300 hect. (25 
hect. izlaz si 200 hect. padure). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintaret ; 1 masina de treerat 
cu aburi; 1 helesteu. 

Numarul vitelor mar J e de 
138 si al celor mici, de 431. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Pope§ti-Robe§ti, fost sat, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Zai- 
coiu. 



Hosted by 



Google 



POPE?TI-ROMlNl 



54 



POPINA 



Pope§ti-Romini, sat, ficind par- 
te din com. rur. Popesti-Condu- 
ratu, pi. Dimbovi^a, jud. Ilfov. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1272 hect., cu o populate de 
96 locuitorf. D-nif G. Petre si 
O. Sutzu aii 1200 hect. Pro- 
prietarii cultiva* 1100 hect. (49 
hect. sterpe, 45 hect. izlaz si 
6 hect. vie). Locuitorif cultiva 
tot terenul. 

Are o biserica, reparata la 
1890, deservita de preo^iJ din 
com. Dudesti. 

Numarul vitelor mart e de 49 
si al celor micT, de 524. 

Comerciul se face de 20 cir- 
ciumarT. 

Pope§ti-Sf.-Ecaterina, pddure 
a statuluif, pendinte de com. Po- 
pesti, pi. Znagovul, jud. Ilfov, 
in intindere de 298 hect. 

Pope^tilor (Piriul-), pzrzu, tz- 
voreste din satul Pope^ti, com. 
Miclesti, jud. Ilfov ; strabate se- 
sul Brinduseni si se varsa in 
Iazul-Racului. 

Pope^tilOr (Piriul-), pzriu, cur- 
ge de la S. spre N., pe terito- 
riul com. Lipova, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. Se varsa in piriul 
Lipova. 

Popi-Dii. Vezi Pochi-Dif. 

Popii (Movila-), movila, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Ostrovul, pe 
ultimele ramificatiun? vestice ale 
dealului Rost, cu o inal^ime 
de 68 m., dominJnd prin inalti- 
mea sa: Dunarea, la marginea 
careia se afl&, Valea-Mosuluf, va- 
lea Dereana-Rost precum si so- 
seaua jude$ean2 Ostrov-Daeni. 
E situata in partea N.-V. a pla- 
sef si cea S.-E. a comunel, la 
2V2 kil. mal spre S. de cat. 
Ostrovul. 



Popii (Muchia-), virfde munte, 
in jud. si pi. Prahova, com. 
Breaza-d.-s., cat. Gura-Belii, in 
partea de V. a soselei nafio- 
nale Ploesti-Frontiera. 

Popii (Piscul-), virf de deal, 
jud. Bacclu, pi. Siretul-d.-s., com. 
Filipeni, care face parte din lan- 
\\A de ridicaturi ce desparte ba- 
sinul Berheciului de al Raca- 
taului. 

Popii (Piriul-), ptriu, jud. Bo- 
tosani, com. Brehuesti. Izvoreste 
de la Fintina-lui-Axinte si se 
varsa in iazul Vladeni, mosia 
cu acelasi nume. 

Popii (Valea-), vechie numire 
a catunului Viforita, com. Gura- 
AninoaseT, jud. Buzau. 

Popii (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova, piaiul Teleajenul, com. 
Maneciul-Ungureni ; izvoreste de 
sub virful Nebunilor-Mari ; cur- 
ge de la V. spre E. si se vars2 in 
rial Teleajenul, pe malul drept. 

Popii (Valea-), vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Jijila. Se desface din poa- 
lele N.-E. ale dealulu? Aganim ; 
se intinde spre N., avind o di- 
rec^iune de la S. spre N.; trece 
pe linga movilele Nadoleanul si 
Mos-Staicu, brazdind partea de 
N. a plasei si pe cea de S. a 
comuneT, si, dupa 3 kil., se des- 
chide in lacul Jijila, in par- 
tea de S. a lui, linga satul Ji- 
jila. 

Popii (Valea-), vale, jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-d.-s., com. Po- 
pesti. Izvoreste din dealul Mo- 
doaia, trece pe linga scoala co- 
munei si se varsa in riul Lun- 
cava^ul. 

Popilor (Piriul-), piriU, in jud. 



Vilcea, pi. Horezul., com. Re- 
cea. Izvoreste dintre Poiana-Pal- 
tinului si Plopisul si curge spre 
S., catre riul Cerna. 

Popina, insula, in iezerul Razelm, 
jud. Tulcea, situata in partea 
S.-E. a plasei Tulcea si cea de 
V. a com. Sari-Ghiol, la I V2 
kil. departe de {arm ; are o cir- 
cumferin^a de ^h kil. si o in- 
tindere de 140 hect.; partea a- 
pusana e mlastinoasa, cea ra- 
sariteana e stincoasa ; un virf 
al el, de 48 m., gol si pietros, 
doming insula si o mare intin- 
dere dimprejur. 

Popina, doud insule, jud. Tulcea, 
in bra^ul Chilia, la varsarea lui in 
mare, coprinse intre bra^ele se- 
cundare Stari-Stambul si Zalivi- 
Baba-Hasan, in partea estica a 
plasei Sulina si a com. rur. Sfis- 
tofca. Sunt despar^ite printr'un 
bra^ mai mic. Au o intindere 
de 450 hect., acoperite cu stuf 
si presarate cu salcii si rachip 
(120 hect.). 

Popina, lac, in jud. Ialomrfa, pi. 
Ialomi^a-Balta, teritoriul com. 
Bordusani, situat spre E. si in 
apropiere de movila Popina. 

Popina, balta, jud. Tulcea, in 
partea de N. a plasei Macin si 
cea de E. a com. rur. Pisica. 
E formata de Dunare si comu- 
nica cu balta cea mare Crapia. 
E inconjurata cu stuf. Are o 
intindere de 220 hect. Confine 
peste in abunden^a si al carui 
venit apar^ine statului. 

Popina, movila, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. lalomi^a, 
pe teritoriul com. Bordusani. 
Are o inah:ime de 20 m. Se 
gaseste intr'insa, si risipite im- 
prejur"ul el, bucap groase de 
vase, nearse in foe, 



Hosted by 



Google 



POPINA-ASCUNSA 



55 



POPRICANI 



Popina-Ascunsa, movild, jud. 
Tulcea, in mijlocul stufului, la 
S. de balta Crapia, in par tea 
N.-V. a plasei Isaccea si a co- 
munei Luncavi^a, la hotarul pla- 
silor Tsaccea si M&cin. E stin- 
coasa. Are 6 m., dominind girla 
Ciuline^ul si drumul comunal 
Luncavi^a-Pisica. 

Popina- Mare, insula stincoasa, 
in jud. Tulcea, balta Popina, 
in partea de N. a plasei Macin 
si cea de E. a com. Pisica. Are 
maluri ripoase, o circumferin^a 
de 900 m. si o intindere de 20 
hect., cu un virf inalt de 26 m. 

Popina-Mica, movild, jud. Tul- 
cea, in partea de N. a plasei 
Macin si cea de S. a com. Pi- 
sica, pe grindul Pisica, linga 
balta Popina. E stincoasa. Are 
6 m. inal^ime, dominind satul 
Pisica, girla Ciuline^ul si drumul 
comunal Pisica — Luncavi^a. 

Popinei (Padurea-),/£aW (60 
hect.), de salcie si richita, jud. 
Tulcea, in partea de N. a plasei 
Macin si cea S.-E. a com. Pi- 
sica, linga balta Popina. E in- 
conjurata cu stuf. 

Poplnzale^ti, com. rur., in S.-V. 
plasei Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana^i. E formata din catu- 
nele : Popinzalesti, Loloesti, (Ba- 
beni), Buzducul si Ciupuria, cu 
o populate de 1162 locuitori. 
E situata pe riul Tesluiul, la 
18 kil. spre S. de Bals, si la 
27 kil. spre N.-V. de Caracal. 

Altitudinea nivelului d'asupra 
Maril e de 180 m. 

Are 3 biserici, in fie-care ca- 
tun cite una, avind hramul Sf. 
Nicolae; o scoala mixta, fre- 
cuentata" de 50 copii; 3 cir- 
ciumi. 

Popinzalesti, mandstire, linga 



satul cu acelasi nume, jud. Ro- 
mana^i. 

Popinzale^ti ( Vatra - Schitu- 
lul-), mo fie sl statu] ui, cu o p&- 
dure de 396 pog., linga com. 
Popinzalesti, pi. Oite^ul-Oltul- 
d.-s., jud. Romaoa^i. 

Popinzale§ti-de-Jos, sub -divizie 
a cdtiinului Popinzalesti, pi. Ol- 
te^ul-Oltul-d.-s., jud. Romana^i. 
Are o piidure de 150 pog. Pe 
aci se observa urme din Brazda- 
lui-Novac. 

Popinzale^ti-derSus, despdrfire 
a satulul Popinzalesti, jud. Ro- 
mana^i. 

Popoaia, vale fi piriu, jud. Bo- 
tosani ; curge prin valea Popoaia, 
com. Movila-Rupta, si se varsa 
pe stinga Baseului. Are ap& nu- 
mai in timpun ploioase. 

Popoi, sau Ar§i{a-Popoi, munft, 
jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 
Brusturoasa, cu virfui Poiana- 
Arsa. Este punctul eel mai de 
V. al jude^ului. 

Popone^i (Balaurul), cdtun al 
com. B&esti, jud. Buz&u, cu 200 
locuitori si 45 case. 

Popone^i (Balaurul), mofie, in 
jud. Buzau, com. Baesti, cat. 
Popone^i. Are 230 hect., divi- 
zate intre mai mul£i proprietarl. 

Poporlta, deal, situat la V. com. 
$erbanesti-d.-j., pi. §erb&nesti, 
jud, Olt, intre valcelele Tomoa- 
cei si Pojoritei. Cap&tul de E. 
se termini ling3. Dorofeiu, in cen- 
trul comunei, si se numeste Ba- 
boesti, dup5 numele mahalalei. 
Pe el e situate biserica comunei. 

Poporita, vale, jud. Olt, pi. $er- 
b&nesti, com. $erb&nesti-d.-j., si- 



tuate la S. dealulu! cu acelasi 
nume, cu care merge paralel, 
p&n& ce se vars& in Dorofeiu, 
pe dreapta lu!. 

Popou^i, jud. Botosani. Vezi Po- 
pau^i. 

Popoveni, sat, jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Balta-Verde. Are o 
populate de 403 suflete; o bi 
series, fondata" in 1854 de lo- 
cuitorl, si reedificata in 1892, de 
comuna\ 

Popoveni, deal, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Balta-Verde, prin 
care trece limita de N. c£tre 
orasul Craiova. 

Popoveni, mofie particulars, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Balta- 
Verde, apar^inind cetelor de mos- 
neni ce se g£sesc pe dinsa. 

Popoveni, pddure a statului, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Balta- 
Verde. E populate cu stejarl, ar- 
{ari, frasini si ceri ; stejarul pre- 
domina\ 

Popoveni, piriu, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Balta-Verde; iese 
din Balta-PopiT; trece prin V. 
satulul Popoveni si se vars& pe 
stinga riulul Jiul. Are 1 pod 
peste dinsul. 

Popricani, sat, in partea de S.- 
E. a com. Radiul-Mitropoliei, 
pi. Copoul, jud. Iasi, situat pe 
podisul si valea dealuluJ Popri- 
cani, in partea dreapta a riului 
Jijia. 

Este resedin^a comunei. Are 
o populate de 103 familii, sau 
498 suflete; o bisericS, deser- 
vita de I preot si I cintaref. 

Vite: 616 vite mari cornute, 
57 cai, 439 01 si 114 rimatori. 

Prin mijlocul satului trece so- 
seaua jude^eanS Iasi-Botosani, 



Hosted by 



Google 



POPRICANI 



56 



PORCE?Tl 



si, de la V. spre E., Valul-lul- 
Traian. 

Popricani, deal, pe podisul ca- 
ruia e situat satul cu acelasi 
nume, jud. Iasi. Se intinde de 
la N., din satul Coarba, spre S., 
pana in sesul Prutulul, formind 
culmea sesului Jijiei, pe partea 
dreapta a riului. 

Pe platoul acestui deal avea 
asezata oastea§tefan-VodaTom- 
sa, in razboiul cu Constantin- 
Voda, fiul lui Irimia-Movila, la 
7120 (1612). («Letop.», p. 262, 
t. I.). Batalia s'a dat la Cor- 
nul-lul-Sas. 

Dupa anul 7157, a fost o lo- 
vire tot aid, intre cazacii lui 
Timus si darabanii lui $tefan- 
Voda, care domnea in locul lui 
Vasile-Voda-Lupu, socrul lui Ti- 
mus. Darabanii au fost invinsi, 
si pu^inl au scapat pana in pa- 
durea din satul Radiul, aproape 
de Popricani. («Letop.», p. 330, 
t. L). Vezi Radiul-Mitropoliei, 
deal. 

Popricani, piriu, in jud. Iasi, pi. 
Copoul, com. Radiul-Mitropoliei. 
Izvoreste de sub dealul Popri- 
cani, curge spre N. si se varsa 
in riul Jijia. 

Popucci, rdmdsifele unui vechiu 
sat, jud. Constanta, situat in par- 
tea meridionala a pi. Mangalia si 
cea vestica a com. Cheragi, la 
6 kil. spre S. de cat. de rese- 
din^a Cheragi. E asezat pe va- 
lea Popucci si e dominat de vir- 
furile Murzac-Tepe, la E. si Si- 
nir-Tepe (102 m.), la N. 

Are o suprafa^a de 183 hect., 
din care 1 hect. ocupat de ac- 
tuala vatra a satulul si de gra- 
dini, cu o populate de 14 su- 
flete. 

Drumul comunai Cadi-Chioi- 
Hagilar trece prin partea de N. 
a satulul. 



Popucci, alt nume al vdei Che- 
ragi, jud. Constanta. Vezi Che- 
ragi. 

Popusoc, catun, in satul Lipova- 
Razesi, pi. Racova, jud. Vasluiu. 

Porcare^ul. Vezi Laposul, sat, 
jud. Bacau. 

Porcare^ul, sat, facind parte din 
com. Corbasca, jud. Tecuciii. 
E asezat pe coasta dealului Fra- 
sinelul, la 3 kil. spre S. de re- 
sedin^a comunei. 

Are o populate de 207 su- 
flete, TiganJ (lingurari), cari se 
ocupa cu facerea lingurilor, co- 
ventor, etc. 

In partea de V. a satului, din 
locul numit Tabara, izvoreste 
piriul Porcare^ul, sub numele de 
Neagota, iar in partea de E., se 
afla un punct strategic, numit 
Ceta^uia. 

Porcare^ul, sat, in partea de E. 
a com. Doagele, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, situat in fundul 
vaei cu acelasi nume si incon- 
jurat de 3 par^i cu dealuri. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
210 hect., din care 143 hect. 
padure si 24 hect. cultivabile 
ale proprieta^ei, iar 43 hect. 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 205 su- 
flete; o biserica, deservita de 
1 preot; un schit, facut cam pe 
la 1851, de Ieromonahul Nata- 
nail Popescu, care dupa secu- 
larizare a ramas ca biserica de 
mir. 

Pe sesul satului sunt doua 
movile marl, facute din timpuri 
vechi. 

Porcare^ul, munte, in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Closani, acoperit 
cu intinse paduri de brad. 

PorcSre^ul, piriu, jud. Dolj, pi. 



Dumbrava-d.-s., com. Carpenul ; 
curge prin satul Geblesti, com. 
Carpenul, si se varsa pe malul 
sting al riului Dasna^uiul. 

Porceana, vale, in partea de E. 
a com. Hurduji, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu, prin care curge pi- 
riul cu acelasi nume, care, cur- 
gind alaturea cu dealul Berea, 
se varsa in piriul Guzari, 

Porceasca, mahala, in com. rur. 
Plostina, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Porceni, catun si re^edin^a com. 
Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
spre N., situat pe loc ses, pe 
o suprafa^a de 376 hect., din 
care 113 hect. arabile, 253 hect. 
padure, 10 hect. vie si livezi cu 
pruni. 

Are o populate de 181 fa- 
milii, sau 798 suflete, din care 
148 contribuabili ; o biserica de- 
servita de 1 preot si 1 cintare{. 

Locuitorii poseda: 16 plu- 
guri, 35 care cu boi, 2 caru^e 
cu cai ; 275 vite mari cornute, 
15 cai, 433 01, 165 capre, 366 
rimatori ; 20 stupi cu albine. 

In Poeni sunt 4 pu^uri, 31 
fintini si 1 cismea. 

Linga catun se afla o ruina, 
numita Cetatea. 

Porceni, numire vechie a satu- 
lui Chioara, pi. Iaiomi^a-Baita, 
jud. Ialomi^a. 

Porce§ti, com. rur,, jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., spre S.- 
V. de orasul Roman, la 16 kil. 
de el si la 15 kil. de resedin^a 
plasei, pe piriul Poarca, asezata 
parte pe deal si parte pe vale. 
Are o populate de 438 fa- 
milii, sau 1545 suflete, locuind 
in 347 case ; 2 biserid ; o scoala 
mixta, frecuentata in 1899 — 900 
de 131 coptf. 



Hosted by 



Google 



PORCE?TI 



57 



PORCtfL 



Sunt 900 vite man cornute. 

Se cultiva viea. Se face co- 
merciu cu vite, la tirgurile a- 
nuale de la 23 Aprilie si 26 
Octombrie, precum si la cele 
saptaminale, care se fac in fie- 
care Lunl. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3700 lei si la cheltuelT, de 
3651 lei. 

E legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Porce§ti, sat, si resedin^a com. 
cu acelasl nume, jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-j., com. Porcesti. 
Se compune din trel par^i : Por- 
^cesti-Razesi, la N.-V. ; Porcesti- 
Catargiului, sau Rusi, la E. ; 
si Porcesti-Ungureni, la S. Vezi 
Porcesti, com. rur. 

Porce§ti, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul-d.-j., com. 
^ rur. Gutul. 

Porcilor (Balta-), lac, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. urb. Macin, si pe al ca- 
tunului sau Ghecetul ; e format 
de o girla ce pleaca din Du- 
nare si se termina in balta Ji- 
jiei si e inconjurat de toate par- 
ole cu stuf ; are o intindere de 
90 hect. si confine peste. 

Porcilor (Dealul-), deal, con- 
tinuare a piun^ilor Arnota si 
Buila, prelungindu-se pe toata 
partea de E. a com. Costesti, 
plaiul Horezul, jud. Viicea, pe 
stinga riului Costesti, sub dife- 
rite numiri: Dealul-Braianului, 
al-LazaruluI, al-Costestilor si Ma- 
gura, formind un singur lan{, 
ce se plerde in partea de S. a 
com. Costesti. 

Este semanat de o muhVime 
de piscuri si brazdat de mal 
multe vai si valcele. Pe creasta 
si pe poalele lul se afla multe 
cimpii cu izlazurl pentru p&su- 



natul vitelor, cu livezl de fin, 
ogrSzi de prunl si locuri arabile. 

Vaile si valcelele sunt: 

Valea-Bisericel, in cat. Petre- 
ni, com. Costesti, care izvoreste 
din poalele mun^ilor, din locul 
numit Piciorul-Schitulul, curge 
spre S.-V. si se varsa in riul 
Costesti ; Valea-Sigel, izvorind 
din locul numit Scarisoara-Bar- 
batestilor si varsindu-se pe stinga 
riului Costesti ; Valea-Gnimesti- 
lor, care izvoreste din Dealul-Bra- 
ianul, curge spre V. si se varsa 
pe stinga riului Costesti ; Val- 
ceaua-Turdel, care izvoreste tot 
din Dealul-Braianul, si se varsa 
pe stinga riului Costesti ; Va- 
lea-Seaca, numita si Valea-Br&ia- 
nulul, care izvoreste din Dealul- 
Braianului, curge spre V. si se 
varsa pe stinga riului Costesti; 
valceaua Secaturile, care iz- 
voreste dintre Dealul-Braianu- 
lui la N., si Dealul-LazSruluI 
la S., si se varsa pe stinga 
riului Costesti; valcelele Ful- 
gesti, Popesti si Vaiea-cu-FagI, 
toate izvorind din Dealul-Laza- 
rului si varsindu-se tot pe stinga 
riului Costesti ; Valea-Jidovei, 
care primeste in partea dreapta 
valcelele : Strimta, Valea-cu-Fin- 
tinele, Valceaua-cu-Ripile, iar pe 
stinga Valceaua-cu-Maracinl si 
a-DosuluI, si care izvoreste din 
dealul Jidova, curge spre V., si 
se varsa pe stinga riului Costesti ; 
Valea-Blezeni, units, cu Valceaua- 
Boulul, care ia nastere din Pis- 
cul-Zaton si se varsa tot pe 
stinga riului Costesti ; Valea- 
Dealulul, a-Nisipulu! si a-Sudo- 
sulul, toate izvorind din Dealul- 
Costestilor si varsindu-se pe stin- 
ga riului Costesti. 

Cele mal multe din aceste v&I 
si valcele curg numai dupa to- 
pirea zapezel si in timpurl plo- 
ioase. 

Piscurile dup& creasta acestul 
sir de dealurl, plecind de la N. 



spre S., sunt : Albina, Piciorul- 
Calulul, Pl&e^ul, Cur&turile, Se- 
ciul, Muchia-Fe^el-Nuculul, Plo- 
pisul, VirfuUnalt, Turda, Re- 
curelele, M&gura, Virful-Cheil, 
Virful-cu-Ogr&zile, Slemi, Lazuri, 
Voiculul, Corna^elul, Virful-Ra- 
dulul, Piscul-cu-Bordeele si Do- 
sul. 

Cimpiile de la poalele dealu- 
lul sunt: Seciul, Girlici, Sub- 
Dos, M&lurelul, Padesul, Alu- 
nisul, Ogr&zile, Ponorul, Sub- 
Magurl, Fleanca, Ocolul, Bog- 
dan, Gl&voci, Fafa-Mare, Zato- 
nul, La-Lunc&, Sudosulul, Sub- 
Lac si Livedea-Lunga. 

Porci§eni-Raze§i, sat, in partea 
de N. a com. Botesti, pi. Cras- 
na, jud. Falciu, in hotarul de 
S.-E. al jud. Vasluiu, situat pe 
coasta de E. a dealulul Drag&- 
linul si cea de V. a Dealulul- 
Gugulul, pe o suprafa^a de 550 
hect. 

Are o populate de 73 familil, 
sau 320 suflete, si o biserica\ 

Locuitoril sunt vechl razesl. 
EI mal posed& o parte de mosie 
pe o intindere de 375 hect., 
numita Mindresti, si care laun 
loc cu mosia Porceni, formeazS 
o suprafa^a de 580 hect. 

Porci§enilor ( Dealul-). Vezi 
Schitul, deal, com. Botesti, pi. 
Crasna, jud. F&lciu. 

Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, com. Polovragi, situat 
in partea stinga a riului 01- 
te^ul. 

Porcul, lac, jud. Braila, situat in 
ostrovul Bregoloiul, la N. de 
iezerul Lungule^ul. 

Porcul, japse, la E. de com. Ti- 
chilesti, jud. Braila ; pleaca din 
japsa Frunza, curge spre V., 
paralel cu privalul Dimuleasa, 



6U7J,6. Marele JHcfionar Geografie. Vol. V 



Hosted by 



Google 



PORCUL 



58 



PORFlRA 



comunicind cu iezerele : Barga 
nul, Cociul si Zeciul. 

Porcul, prival, jud. Braila, la E. 
com. Stancu^a, linga Dunarea- 
Vechle; uneste privalul Plamina 
cu iezerul Purceaua. 

Porcul, piriU, jud. Olt, uda com. 
Cireasovul de la N. la S., face 
mal multe zigzaguri, se impre- 
una cu piraiele Cireasovul ?i 
Barbul si se varsa in riul Oltul, 
tot in raionul com. Cireasovul. 

Porculoi, punct trigonometric, 
de rangul I-iu, situat in pi. Su- 
lina, jud. Tulcea, com. Cara- 
Orman, in partea de E. a com. 
si de S.-E. a plasei, linga lacul 
Porculoi. Are 2.6 m., dominind 
lacurile Porculoi, Porcul si Stu- 
ful, pe o mare intindere. 

Porculoi, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Cara-Orman, situat in par- 
tea de S.-E. a plasei $i cea de 
E. a comunei; este format de 
Girla-lmpu^ita cu care comunica 
prin o girla; are o forma tri- 
unghiulara; inconjurat de toate 
parole cu stuf; confine pu^in 
peste; are o intindere de 40 
hectare. 

Porcului (Balta-), lac, in par- 
tea de E. a comunei Cara-Or- 
man si m cea de S.-E. a plasei 
Sulina, jud. Tulcea, linga lacul 
Porculoi, de care e format si 
cu care comunica prin doua 
girli^e ; e inconjurat de toate 
parole cu stuf; are 20 hect. 
si confine pu^in peste. 

Porcului (Col{ul-), munte, in 
jud. R.-Sarat, pi. OrasuluT, com. 
Andreasi, spre N. de comuna; 
este acoperit cu paduri. 

Porcului (Dealul-), deal, for- 



mat de valea cu acelasi nume, 
incepind de pe teritoriul com. 
Beresti, jud. Covurluiu, in drep 
tul T.-Beresti, si terminindu-se 
aproape de Balintesti, la punc- 
tul Branistea. 

Porcului (Dealul-), ramificare 
a dealulul Turia, in partea 
despre E. a satului Perieni, 
com. Carniceni, pi. Turia, jud. 
Iasi. Se intinde de la N. la S. 
p2na in satul Probota, unde 
formeaza valea catre sesul Ji- 
jiel. 

Porcului (Lacul-), lac, in jud. 
Teleorman, situat in lunca Du- 
narei si format din varsaturile 
ei, in dreptul com. Cioara, in 
fa^a insulel cu acela?i nume. 

Porcului (Mo Vila-), movild, in 
jud. Constanta, pi. Hir$ova, pe 
teritoriul com. Ostrovul, situata 
in partea de N.-V. a plasei $i 
cea de N. a com., intre doua 
val: Valea- Hagii si Valea- Ul- 
milor si pe culmea dealului Co- 
ium-Punar, avind 56 m. inal- 
^ime. 

Porcului (Ostrovul-), insula, 
in Dunare, in dreptul com. 
Cioara, jud. Teleorman. Are pe 
dinsa zavoiu de salcie si plop. 

Porcului (Piriul-), pirin, izvo- 
reste din padurea Hinte^ti, jud. 
Dorohoiu, despar^ind mosiile 
Hintesti §i Fetesti de mosia Gri- 
goresti, si se varsa in piriul Fe- 
testi, mo$ia Grigoresti, com. Ca- 
linesti, jud. Boto^anL 

Porcului (Piriul-), piriu, jud. 
Suceava, ce formeaza hotar in- 
tre mosiile Liteni si Silistea; 
trece pe linga satul Balta-Por- 
cului si ajungind in localitatea 
Zeilicul, ia numele de Piriul-lui- 
Zeilic, formeaza balta Rama^ifa, 



pe $esul Sucevei, si se varsa 
printr'un canal in riul Suceava. 
Are de tributar din stinga pe 
Pirlitura. 

Porcului (Poiana - ), poiana, 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Hirja, de la poalele muntelui 
Paltinisul si alaturea de poteca 
ce duce la Baile-Slanic. 

Porcului (Valea-), cdtun, al 
com. Minzaiesti, jud. Buzau, cu 
20 locuitori si 5 case. 

Porcului (Valea-), pddure, in 
jud. Buzau, com. Minzaiesti, 
proprietate mo^neneasca pe mo- 
sia Minzaiesti. 

Porcului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Paltineni, cat. Ne- 
hoiul; incepe din Lacul-Por- 
cului si, strabatind strate ferugi- 
noase, ia o coloare alba, sema- 
nind cu laptele. Apa ei se in- 
trebuin^eaza, amestecata cu fol 
de diferite plante, pentru co- 
lorat. 

Porcului (Valea-), vale, intre 
comunele Bursucani si Beresti, 
jud. Covurluiu. 

Porcului (Valea-), vale, in jud. 
Gorj, com. Polovragi, plaiul No- 
vaci, formata de dealul Porcul. 

Porcului (Valea-), vale, in jud. 
Gorj, com. Poiana-Seciurile din 
pi. Amaradia. Ia na^tere din 
dealul Strimba. 

Porcului (Virful-), pise, al mun- 
{ilor Vrancei, in preajma com. 
Paltinul, jud. Putna. 

Porfira, ramurd de rnunfi, ce 
se detaseaza spre E., din grupa 
Tarcaul, pe teritoriul com. Mas- 
tacanul, pi. Bistri^a, jud. Neam- 
^u, dind si ea ramuri scurte 



Hosted by 



Google 



POROINA 



59 



PORTARI-DE-JOS 



spre N. ?i S. Catre extremi- 
tatea despre E. se ramifica 
in : Culmea - Nechidulul, a-Alu- 
ni$ului, Negule^ti, Codrul-Ne- 
gului, a-DraganuluI. Este aco- 
perita cu padurl. 

Poroina, sau Poroina - Mica, 
sat, in jud.-Mehedinti, pi. O- 
colul-d.-s., com. rur. Dedovi^a. 

Poroina, sat, in jud. Mehedintf, 
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Bis- 
tri^a. 

Poroina sati Dealul-Poroinei, 
deal, peste care trece ?oseaua 
national a $i calea ferata Vir- 
ciorova - Bucure?ti, jud. Mehe- 
din^i, com. Poroina-Mare. 

Poroina-Mare, com. rur. §i sat, in 
jud. Mehedintf, pi. Ocolul-d.-j 
la 32 kil. de ora?ul Turnul-Se 
verin, situata parte pe vale ?i 
parte pe deal. Se margine$te 
la E. cu com. Stigni^a si la 
blani^a; la S., cu com. Finti 
nele-Negre; la V., cu com 
Broscari ?i la N., cu comunele 
Izvoralul ?i Cacotul. 

Satul formeaza comuna cu 
catunele : §ipotea, Fintina-Mare 
?i Novaci. 

Are o populate de 3000 lo- 
cuitorT, locuind in 436 case ; 4 bi- 
seridf, deservite de 2 preo^i $i 7 
cintare^i; o ?coala mixta, con- 
dusa de 1 inva^tor ?i care a 
fost frecuentata in 1899 — 900 
de 88 copft. 

Locuitortf poseda: 90 plu- 
guri, 10 caxu^e cu cat, 158 care 
cu bof, 1000 vite man cornute, 
58 cal, 6 bivol!, 790 rimatorl, 
1000 of ?i 200 stup? de albine. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5i961eT, iar la cheltueft, de 
3216 le*. 

Are o $osea ce o pune in 
comunica^ie cu $oseaua Bros- 
carulu! spre Severin, precum ?i 



alte ?osele comunale, care o 
leagS cu comunele vecine. 

Dealuri maf principale in co- 
muna sunt : Dealul • PoroineJ, 
Dealul - $ipotea $i Dealul - Zo- 
rile!. 

Val sunt : Valea - PoroineT, 
Valea- Ostre$evei ?i Valea- Al- 
bum*. In Dealul - Cioclovilor 
se afla o gr5mada* de p^mlnt 
in InSl^ime ca de trel metri, 
iar in circumferin^a ca de 40 
metri. 

Pe dealuri, in partea despre 
IzvorSlul, se g&sesc in p&mint 
s3gep ?i cioburi de oale vechl 
romane. 

Poroina-Mica, sat f jud. Mehe- 
din^i, com. rur. Dedovi^a. VezI 
Poroina. 

Poroini^a, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Blahni^a, com. rur. 
Vinjul-Mare. Pe aci trece Va- 
lul-luf-Traian. 

Poroschia, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Marginea, pe Va- 
lea-Vedei, la 4 kil. de ora?ul 
Alexandria, spre S.-E. 

Se invecine?te la N.-V. cu 
ora$ul Alexandria; la E., cu 
calea jude$eana" Alexandria-Giur- 
giii; la V., cu Valea- Vedel ?i 
parte din Valea- Nanovulul; la 
S., cu com. fig&ne^ti. 

In partea de E. a com. curge 
riul Vedea, iar maT spre N., 
Valea-NanovuIuJ $i cu Valea- 
Doamnel se unesc cu Valea- 
Vede! ?i formeaz&o singura vale. 
Prin aceste val curge cite un 
piriias care poarta numele vailor. 

Suprafa^a com. este de 2030 
hect, impreuna cu module de 
pe dinsa. Este $i o padure, nu- 
mita Padurea-DoamneJ, spre Va- 
lea-NanovuluI, in intindere de 
10 hect. Solul este negru-vege- 
tal $i fertil. 

Are o populate de 1438 lo- 



cuitorf, din carl 246 contribua- 
bill ; o biserica, deservita de 2 
preoflf ?i 1 cint&ref, o ?coala 
mixta, condusa de un inva^a- 
tor $i frecuentata de 23 elevT. 

Vite: 686 vite marl cornute, 
327 cal, 7 magari, 1295 01 $i 
117 pordf. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2333 lei ?i la cheltuell, de 
2294 let. 

Calea jude^eana Alexandria- 
Zimnicea, strabate prin centrul 
comunel ?i o pune in legStura 
directa la N. cu Alexandria, $i 
la S. cu com. figane^ti, spre 
Zimnicea. Stradele din comuna 
sunt mal toate $oseluite $i im- 
pietruite. Aci se gasesc mat 
multe stabilimente de comerciu, 
boiangerii ?i circiuml. 

Poroschia, mosie particulara, in 
jud. Teleorman, pi. Marginea. 
Are pe dinsa ?i padure. 

Portari, sat, in partea de V. a 
com. Valea-Rea, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealulul Olane?ti, pe o supra- 
fa^a de 71 hect., din care 45 
hect. padure. 

Are o populate de 109 su- 
flete $i o biserica, facuta de lo- 
cuitorl la 1847. 

Locuitoril poseda : 5 plugurl 
?i 10 care cu boT, 1 plug $i 1 
caru^a cu cal ; 4 1 vite man cor- 
nute, 50 ol, 8 cai $i S rlmatorl. 

Portari-de-Jos, sat, in partea 
de S. a com. Zapodeni, pi. Mij- 
locul, jud. Vasluiu, situat pe 
coasta de E. a dealulul Chi- 
cerea. 

Are o suprafa^a de 186 hect., 
cu o populate de 211 locui- 
tori. 

Mo^ia se divide in doua par^I; 
cea mal mare este a raze§ilor 
?i cea-l'alta a succesorilor def. 
Mih. Antoniu. 



Hosted by 



Google 



PORTARI-DE-MIJLOC 



60 



PORflLE-DE-FIER 



Afara din sat, in partea de 
E., e situata biserica, facutS la 
1804, Maiu 20, de locuitoril ra- 
ze?? din Portari (Ciohodare?ti) §i 
deservit^ de 1 preot ?i 2 ecle- 
siarhT. 

Locuitoril poseda : 95 vite 
mart cornute, 5 caf, 150 ol ?i 
50 rimStori. 

In trupul raza$iel Portarilor 
s'a alipit ?i o por^iune de pa- 
mint, numita 01ane?ti, in intin- 
dere de 57 hect., care s'a cum- 
parat de locuitori de la stat. 
(VezI 01ane?ti). 

Portari-de-Mijloc, sat, in par- 
tea de E. a com. Zapodeni, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe 
coasta de E. a dealulu! Chi- 
cera, pe o suprafa^ de 272 
hect., cu o populate de 370 
locuitori. 

Vite: 195 vite man cornute, 
10 caf, 250 01 ?i 80 rimatori. 

Portareasa, munte, in partea de 
V. a com. Lere?ti, jud. Mu?cel. 

Portareasa (Chirul, Odaia- 
Chirului), mosie, nelocuita, jud. 
Ilfov, pi. Dimbovita, com. Tu- 
nari-Dimieni, proprietatea d-lu? 
C. D. Vernescu. Are o intin- 
dere de 62 hect., din care 15 
hect. sterpe. 

Portareasa, padure particulars, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Grin- 
deni. 

Portareasa, padure a statuluT, 
in intindere de 2500 hect., a- 
parfinind de mun^iJ M&nastire* 
Cimpulung, care fac parte din 
com. Corb?ori $i Berevoe?ti, 
plaiul Nuc?oara, jud. Mu?cel. 

Portare§ti, sat, jud. Dolj, pi. Bal- 
ta, com. Giurgifa, situat pe ma- 
lul sting al Desna^uiuluJ, la 2 
kil. de Giurgi^a-CurmStura, c£- 



tunul de re?edin{a al comu- 
nei. 

Are o populate de 287 lo- 
cuitori ?i o biserica, fondata in 
1827 de Pitarul Matheiu Con- 
stantin Portarescu, ?i reparata 
la 1850 de Spiridon Constantin 
Portarescu, avind urmatoarea 
inscrip^ie : 

Aceasta S-ta si Dumnezeiasca bise- 
rica, cu hramul S-t;it VoevozT, care intiiu 
au prefacut-o d-nul Pitar Matheiu Por- 
tarescu, facind-o de lemn in paiente, de 
caramida in 1827, in zilele Domnulu! 
Grigore Ghica, de la care s'au inceput 
iarasi a fi in Principatele Romine, print! 
Romint, fii patrieT, si in zilele iubitoru- 
lut de Dumnezeii, P. S. S. Parintele 
Neofit Roman si fiind in stare proasta, 
cu ajutorul luT Dumnezeii s'a prefacut in 
anul 1850, de D. D. Spiridon Porta- 
rescu, frate mat mic, care n'are moste- 
nitori si pana in no! au stat neamul, si 
s'au mat adaogat hramul S-ta Troita,in 
zilele Prea Inaltatulut Nostru Domn Bar- 
bu D. Stirbeiu-Voevod si al Iubitorulut 
de Dumnezeii Episcopul nostru Calinic 
Roman, si s'aii savirsit in anul 1851, 
Maiu 28. 

Pe linga sat trece linia fe- 
rata Craiova-Calafat. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua jude^eana Craiova-Bistre- 
$ul, care pune satul in legatura 
la N. cu Ceratul ?i la S. cu 
Giurgi^a-Cioromela. 

Portare§ti,£#/#;z, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Mastacanul ; se 
desparte de satul Sovoaia prin 
piriul Mastacanoasa. 

Portare^ti, stafie de dr.~d.-f., jud. 
Dolj, pi. Balta, cat. Ceratul, pe 
linia Craiova-Calafat, pusa in 
circulate la 1 Decembrie 1895. 
Se afla intre stabile Segarcea 
(7,6 kil.) ?i Afuma^i (io,2 kil.). 
InahMmea d'asupra nivelulul Ma- 
rii e de 73 m .26. Venitul aces- 
tei sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 2212 r lei, 35 bani. 

Portare§ti, sat, f&cind parte din 



com. rur. Lalo^ul, pi. Oltejul 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 312 locuitori. Cade cam 
in centrul comunei ?i-i uda riul 
Olte^ul la V. E situat la 2 kil. 
de cat. Lalo^ul, unde e $coa!a. 

Portare^ti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Giurgi^a. 
Are padure pe dinsa. 

Portare§ti, padure particulars, 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Giur- 
gi^a, in intindere de 122 hect. 
E populata cu juga?tri, tei, 
plopT ?i frasini §i mai cu seama 
stejari. 

Portare^ti-Dobriceni, Lal6§ul 
$i Gonita, padurl particulare, 
supuse regimuiui silvic, pending 
de com. Lalo$ul, jud. Vilcea. 

Porti^a, braf (prival), in insula 
Balta, jud. Ialomi^a, pi. Ialo- 
mi^a-Balta, com. Fete$ti. 

Porti^a, punct trigonometric, de 
rangul al 2 -lea, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriui com. 
rur. Canli-Bugeac, a?ezat la 3 
kil. mai spre S. de Gura-Por- 
ti^ei, pe malui Mariif, in partea 
de E. a comunei $i a placet. 

Porti^ei (Gura-), desckizdtura, 
jud. Tulcea, prin care marele 
basin lacustru-marin, format de 
lacuriie Razim, Zmeica, Golo- 
vi^a ?i Sinoe, comunica cu Ma- 
rea. Aceasta limba de pamint, 
acoperita numai cu 2,3 m. de 
apa Maril, impiedica intrarea 
corabiilor de Mare in lacuriie 
de mai sus ; une-ori chiar o- 
pre^te cu totul comunicarea ?i 
lacuriie devin izolate. 

Por^ile - de - Fier, defileU, intre 
mun^ii Carpa^i $i Balcani, jud. 
Mehedin^i, prin care Dunarea 
'?J croe?te drumul la intrarea sa 



Hosted by 



Google 



PORflLE-DE-FiER 



61 



POSADA 



in T ara\ De la Palanca-Nou&, 
ambele laturl ale fluviului sunt 
inalte, formtnd defileurJ ce se 
{in unul dup& altul pe o lun- 
gime de peste 120 kil. $i unde 
apele sale curg cu mare repe- 
ziciune printre multele obsta- 
cole, ce se afla in albia sa. 
Aspectul acestor defileun e in- 
tr'adevar m^re^. Apele Dunarei 
patrunzind in ele se angajeazS. 
ma? intiiu in trecatoarea pericu- 
Ioas& a GrebenuluT, numita §i a 
Porfilor micl de Fier sau Por- 
{ile superioare ale Dunarei. Di- 
ficulta^ile navigafiunefprovin dar 
din stinciie numeroase de sub 
apa, saii aparind cu coh;ii ascu- 
\]\i d'asupra apeT, in cit a tre- 
buit lucr&ri de rectificare con- 
stind in canaluri adincT de 4 m. 
pentru a permite circula^ia va- 
poarelor; trecind d'aci Dunarea 
se lSrge?te $i formeazci basinul 
Milonovatz, unde ajunge a avea 
o la^ime de 1400 m. $i aci, prin 
o intorsatura" brusca, Dunarea 
intra in gitul strimt al Caza- 
nuhrf, care pare o uria^a" tae- 
tur£ facuta in stincS ?i unde 
apele sunt inghemuite intre doua 
inalte zidurf de stindf vertioale. 
Aci, adincimea ef e foarte mare, 
a?a c& in unele locunf ajunge pana 
la 50 m., cu un nivel de 20 metri 
mat jos ca acela al M.-Negre; 
curentul apei are insS. o putere 
formidabila. Dup& e?irea sa din 
acest defileu, Dunarea intra in 
renumitul defileu cunoscut sub 
numele de Gherdapuri sau Por- 
tilemari de Fzer. In acest defileu, 
cu toate ca malurile sale sunt maT 
pu^in mare^e §i abrupte ca acelea 
din strimtorile Cazanelor, totu$i 
din cauza nenumSratelor stincf §i 
vultori, aceasta este cea mal 
periculoascl regiune a fluviuhrf. 
Inca de la 1830, sub impul- 
sia conteluf Szechenyi, s'a f&cut 
un plan complect pentru regu- 
larea cursului Dunarei. 



Tractatul de la Berlin, intre 
altele, a pus indatorire monar- 
hiei Austro - Ungare a curS^i 
albia DunSref de periculoasele 
stincf de la Por^ile-de-Ffer, care 
mare parte a anului ingreunati 
atit de mult navigatfa fluviului 

In 1890 s'a adjudecat intre- 
prinderea, gra^ie initiative! mi- 
nistrulul de comerciu din Buda- 
pesta, d. Baross. In Sept. 1 890 
prima stinca fu svirlita in aer, 
in fa^a reprezentan^ilor oficiaft 
ai AustrieT, Ungariei §i SerbieJ. 

Dupa o munca" de ?ase anT 
$i cu sacrifici! de zed de mi- 
lioane (aproape 45 mil. lei), 
aceasta gigantic^ intreprindere 
a fost dusS la bun sfirsit, $t 
ast-fel in Septembre 1896 s'a 
inaugurat cu multa" pompS des- 
chiderea acestui canal, de c^tre 
Maiestatea Sa Imparatul Franz 
Iosef, insotit fiind de M. S. Re- 
gele Carol I. 

Por{ile-de-Fier (Portile-de-A- 

rama), doua movile, in jud. 
Buz&u, com. Zili§teanca, situate 
pe malul riuluif Ciln&ul, la ex- 
tremitatea de E. a podulul de 
peste aceasta* ap<£. 

Porumbarele, mo§ie % in jud. Bu- 
zau, com. Mizil, \n intindere cam 
de 200 hect., mal toate arabile. 

Porumbeilor (Lacul-), lac, in 
jud. R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. 
Cote$ti. Confine caracudS, ce se 
consuma" in comuna\ 

Porumbi§tea, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova, pe terito- 
riul com. Eni-Sarai §i Girlici. 
Se m£rgine?te la E. cu dealul 
Carapelit-Bair ; la N., cu dealul 
Ci?la-Ia-flrca ; la V., cu Valea- 
cu-M&r&cin! ?i Dealul-CilibiuIuJ 
$i la S., cu Valea-Mezarlic $i 
Dealul-Balgiulul. E strabatuta 
de drumurile comunale Girlici- 



Carapelit ?i Eni - Sarai - Rah- 
man. 

Porumbi^a, biserica^ in jud. Bu- 
z^Q, com. Gura-S&r&tey, cat. Nen- 
ciule^ti-SSrata, situata pe un fru- 
mos pise acoperit de vif $i p2- 
dure, despre care se mentio- 
neazSincSdin secolulalXVII-lea. 
Intiiu a fost construita de lemn 
de Mateiti al Buliba^ii; in anul 
1833, a fost reedificata" de Clu- 
cerul Dimitrie sin Constantin 
(Jug&-Urs) $i so^iasa Margareta. 

Porumbul, deal, pe teritoriul sa- 
tulul Ghermane?ti, com. cu a- 
cela§r nume, pi. Podoleni, jud. 
F&lciu, in partea de E. 

Porumbul, deal, ramificare a 
dealuluT Lohanul, care se in- 
tinde pe teritoriul com. Iepu- 
reni, pi. Prutul, jud. Falciu, in 
partea de E. a satuluT Iepureni. 

Porumbul, girld, jud. Dolj, pi. 
Baile^ti, com. Negoiul, prin care 
balta Cotlova se scurge in balta 
Renea. 

Posada, sat, f&cind parte din 
com. rur. Comarnicul, pi. Pe- 
le$ul, jud. Prahova, cu o popu- 
late de 207 locuitorf. E situat 
la poalele muntelul Floriul $i 
coprins intre v&ile Prahovel (V.), 
Conciul (N.) ?i Floriul (S.). 

Posada, trec&toare, in Transil- 
vania, jud. Prahova. 

Posada, loc izolat, la N. de 
com. Cheia, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. Aci, mat inainte, era tre- 
cere peste munte c3tre Austro- 
Ungaria. 

Posada, munte, la E. de com. 
B&trini, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova. Pe timpul domnieHui 
Alexandru - Ghica -Vod& era a 



Hosted by 



Google 



POSADA 



62 



postAvAria 



doua controls vamal& si rese- 
din^a c&pitanului de pl&esf. 

Prin veacul al XVI-lea> p'aci 
era drumul (o potecS ingusta* 
abia cit putea merge omul c&- 
lare) de la Timis la Comar- 
nic. Pe aci se transportau m£r- 
furile din Brasov, pe cal, p&n& 
la Cimpina, de unde se incar- 
cau in chervane. 

Posada, deal, cu piatr& calca- 
roasa\ la N. de Ruc&rul, jud. 
Muscel, asezat pe soseaua care 
merge la frontier^. De aci, riul 
Dimbovita ist largeste albia, 
str&b&tind basinul tertiar al 
Rucarului. Se sustfne c& locul 
satulu! Ruc&r a fost la inceput 

. (inainte de 1600) pe lunca de 
sub Posada, unde se v&d si azi 
niste ruine de case si de o bi- 
sericu^a, ce se numeste Biserica 
JidoveascS, pe ruinele careia s'a 
ridicat biserica cresting. In rui- 
nele de sub Posada s'au aflat 
s&geflf si alte antichita^T dace, 
romane si t&tare. 

Posesti, com. rur., jud. Prahova, 
plaiul Teleajenul, situate pe am- 
bele maluri ale girleT Zeletinul, 
la 43 kil. de capitala jude{ului 
si la 1 5 kil. de resedin^a pl&seT. 

Mai inainte de venirea Tata- 
rilor, com. Posesti se afla si- 
tuate mai spre N., in mijlocul 
clmpiel Zeletinul, cu numele de 
cSilistea*. Cu venirea T&tarilor, 
locuitoril s'au impr&stiat, apoT, 
revenind, s'au stabilit pe locul 
unde e azi com. Posesti, adu- 
cind aci si biserica ce con- 
struiserS din lemn. 

Se compune din 3 cStune : 
Posesti, Bodesti si Valea-Plo- 
pulul. 

Are o populate de 2030 su- 
flete, din care 337 contribuabilT, 
locuind in 493 case ; 4 biserici, 
dou& In Posesti, una cu hramul 
cAdormirea* si cea-Falta cu 



hramul «Sf. VoevozH, a treia 
in Bodesti, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe si a patra in Valea-Plo- 
pululf, cu hramul Sf. VoevozT, 
deservite de 4 preoflf; o scoala" 
mixta, care a fost frecuentatci 
in 1899—900 de 112 copii; 
2 mori de apa\ $coal& exista 
aci de la 1836. 

Locuitoril, pe lingS agricul- 
ture, se ma! ocupa* cu: dog&ria, 
rot&ria, timplaria, zidaria, dul~ 
gheria si cizmSria. 

Parte din locuitorT sunt mos- 
nen! ; 178 s'au ImproprietaYit 
la 1864, pe mosia mosnenilor, 
din care li s'au dat 284 hect. Ef 
posed&: 40 cai, 30 Tepe, 843 
boi si vaci, 200 vitei, 340 porcT, 
SO capre, 1500 01; 161 stupi. 

Suprafa^a comuneT, cu izlaz, 
fine^e, locurif arabile si p&dure, 
este de 2350 hect. 

In raionul comunei sunt 2 
izvoare de ap& minerals. Unul, 
ce curge in mare abonden{a\ 
izvorind din muntele Topilea, 
confine pucioasS; cel-ralt, care 
confine sare, izvoreste din mun- 
tisorul Verm&narea. Ambele sunt 
in centrul comuneT. 

Aci se fabrica anual p&n& la 
2500 decal. {uica. 

Comerciul se exercita in com. 
de 8 C'rciumarT. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se ridica la 2785.98 lei. 

E brSzdatS prin centru de mun- 
ti$oriT : Merdeala, Topilea si Vir- 
ful-Mierlel, si spre N.-E., de Ver- 
m&narea, Cremenisul si.Priporul, 
unde se afla ridicat un punct 
geodezic. In partea de N. a co- 
munei, in mijlocul PoieneT-Zele- 
tinului, este o movilS numit& 
Piatra, facut& — 'spun batrinil — 
de Tatari. 

E udata* de girlele: Zele- 
tinul, StupineT, Valea-PlopuIuT, 
Valea - M&nestilor si B&raciei, 
care toate se varsa in girla Ze- 
letinul. 



$oseaua jude^eanS Valeni-Po- 
sesti str&bate comuna in lung, 
inlesnind transportul spre com. 
Tirlesti si intreg plaiul Buz&uluT, 
al jude^ului BuzSului. 

Piscuri sunt: Cremenisul, spre 
N.-E. si Calineasca spre S., ce 
desparte com. Posesti de com. 
Tirlesti si c&t. Gogeasca. Pe 
acesti mun^isori si piscuri sunt 
pasunf de vite. 

Posesti, sat, f&cind parte din 
com. rur. Posesti, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. Aci e resedin^a 
comunei. 

Poslar, lac, in partea de V. a 
pi. Sulina ?i a com. urb. Chilia- 
Vechie, jud. Tulcea, format de 
laculTihac; are 50 hect. intin- 
dere si confine peste. 

Posmocul, braf (prival), in in- 
sula Balta, pi. Ialomi^a-Balta, 
pe teritoriul comunelor Soca- 
riciul si Jegalia, din jud. Ialo- 
mi^a. 

Posobeasca, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Boziorul, cat. Poso- 
besti; are 150 hect. si face un 
corp cu sforile Corneanul si 
Dilma. 

Posobe§ti, cdtun, al com. Bo- 
ziorul, jud. Buzau, cu 120 lo- 
cuiton si 30 case. 

Postavari, sat, jud. Ilfov. Vezi 
Postovari. 

Postavaria, loc izolat, spre N. 
de apa Pociovalistea, in catu- 
nul Corbeanca, pi. ZnagovuluY, 
jud. Ilfov. Acolo, spune legenda, 
a fost in vechime un tirg ; 
pe la anul 1830 inca" exista o 
cas5 ruinate ramasa din acel 
or&sel, casa asezatS, pe coasta 
dealulul Pociovalistea. Tot pe 
coasta dealulu! de la Postav^rie 



Hosted by 



Google 



POSTELNICUL 



63 



POgTA 



exista pe la anul 1830 un 
co? mare ruinat, pe locul unde 
se crede c& in vechime se fa- 
brica postavul, de unde ?i nu- 
mirea aceasta. 

Biserica din acel loc exista 
inca pana la 1830, insa rui- 
nata. Se crede ca la 1821, in 
timpul rascoalei lul Tudor Via 
dimirescu s'a ruinat de Turcl. 

Linga casele proprieta^el din 
cat. Corbeanca exista chiar as- 
ta-zi ruine, unde in vechime au 
fost case, din dreptul carora se 
spune ca era o subterana, care 
mergea la o distan^a cam de 
80 metri pana la actuala bise- 
rica, numit& Capre^ti. Acea sub- 
terana servea ca loc de aparare 
in timpul invaziunilor turce^ti. 

Postelnicul, catun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Poiana, situat 
pe campul Baragan. 

Postelnicu^a, iaz, in jud. Boto- 
§ani, pi. $tefane$ti, com. Br3- 
teni, in intindere de 5 hect., 
in partea de E., pe mo^ia Ne- 
grescuL 

Postovari (JJtiubeiul - Cluce- 
rului, Canela, Moara), sat, 
facind parte din com. rur. §tiu- 
beiul-Ora^ti, pi. Dimbovi^a, jud. 
Ilfov, situat la N. de Ora$ti. 
Spre V. trece ?oseaua jude- 
^eana Bucure$ti-Oltenh;a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1 38 1 hect., cu o populate de 
303 locuitorT. 

D-na Elena Caramaliu are 
1 27s hect. $i locuitorif, 106 hect. 
Proprietarul cultiva 1075 hect. 
(75 sterpe, 125 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
«Sf. Gheorghe*, deservitS. de i' 
preot §i 1 cint&re{; 1 hele^teu. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 



Num&rul vitelor marl e de 
317 ?i al celor mici, de 676. 

Po§irce§ti, catun, ai com. Gura- 
Ni$covuiuI, jud. Buzau, cu 130 
Iocuitori ?i 30 case. 

Po^orcani, siliste de sat, jud. 
Bac&u, pi. Trotu?ul, pe terito- 
riul com. Caiu^ul. 

Po^ta, catun, al com. Pietroasa- 
d.-s., jud. Buzau, cu 40 Iocui- 
tori ?i 8 case. 

Po^ta, catun, al com. Zili^teanca, 
jud. Buzau, cu 520 Iocuitori ?i 
94 case. Se alipe^te de cat. 
Haimanalele. 

Po^ta, vechie numire a catunului 
Haimanalele, jud. Buzau, com. 
Zili^teanca. 

Po§ta, vechie numire a catunului 
Baltare^i, jud. Buzau, com. Clon- 
dirul. 

Po§ta (Caldaru§a - Jugureni), 

eft tun al com. Colibia, jud. Bu- 
z&ti, cu 160 Iocuitori ^131 case. 
Are subdivizia Cald2ru$a. 

Po§ta, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpului, pendinte de com. Bar- 
bule^ti, situat pe lunca dintre 
riul Ialomija §1 piriul Sarata, ?i 
la 3 kil. spre E. de satul Bar- 
bule^ti. 

Numirea aceasta s'a dat sa- 
tului, pentru-c^ aid era stajie 
de po$ta\ 

Are o popula^iune de 45 fa- 
milil. 

Locuitoril posed&: 16 cai, 
148 bol, 4 bivoli, 2 asinl, 94 
porcl $i 285 ol. 

Prin acest sat trece $oseaua 
jude^eana Bucure^ti-Urziceni. 

Po§ta (Prisiceni - Turnes - 
Cului), sat, facind parte din 



com. rur. Buda-Prisiceni, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. Aci este un 
pod pe vase peste riul Arge?ul. 
Iarna, cand riul inghiafa, comu- 
nica^ia se intrerupe ?i locui- 
torif ocolesc spre a trece pe la 
Malul-Spart. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
212 hect., cu o populate de 99 
Iocuitori. 

D-l N. Turnescu, proprietar, 
are 200 hect., iar Iocuitori! au 
12 hect. 

Num&rul vitelor mari e de 
57 §i al celor mici, de 134. 

Po§ta, sat, facind parte din com. 
rur.' $tiubeiul-Ora>ti, pi. Dim- 
bovh;a, jud. Ilfov, situat la N.- 
E. de Ora?ti, pe {armul drept 
al riulul Dimbovi^a, aproape de 
unde Valea-Pasarea se varsa 
in Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
433 hect., cu o populate de 65 
Iocuitori. 

Academia Romina, mo?teni- 
toarea Case! Oteteli^anu, are 
395 hect. ?i locuitoril, 38 hect. 

Proprietara cultiva prin aren- 
da$ii sal 275 hect. (75 sterpe, 
45 padure). Locuitoril cultiva 
tot terenul. 

Numarul vitelor marl e de 
103 ?i al celor mici, de 76. 

Po§ta, sat, jud. Ilfov, pi. Nego- 
e$ti. Vezi Negoe$ti-Po?ta. 

PO§ta, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s s c&tunul com. Zgir- 
ci{i. Aci mai inainte era o 
po$ta de cai, pe riul Oreavul, 
la 500 m. spre S. de catunul 
de re$edin{a. 

Are o intindere de 200 hect., 
cu o populate de 35 familil, 
sau 209 suflete, din care 48 
contribuabili. 

Po^ta, sat, cu 93 Iocuitori, facind 
parte din com. Gohorul, jud. Te- 



Hosted by 



Google 



PO$TA 



64 



POTCOAVA 



cuciti, situat pe ?oseaua ce duce 
din Tecuciu la Birlad. Aci era 
maf inainte o statfune a tra- 
surilor de po?ta ce plecau din 
Tecuciu spre Birlad. 

Po§ta, sat, cu 356 locuitorl, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, com. 
Telifa, situat in partea de E. 
a pla$el $i de S. - E. a co- 
munel, pe ambele maluri ale 
piriului Telifa, la 7 kil. spre 
S.-E. de re^edin^a. 

Are o intindere de 1200 hect., 
din care 12 hect. vatra satului, 
1 86 hect. ale iocuitorilor $i res- 
tul ai Statului. 

Po^ta, fost sat, jud. Tecuciu, pe 
drumul ce merge din Tecuciu 
la Foc§ani. Aci era un conac 
al drume^ilor, inainte de a trece 
Siretul. 

Locuitorii acestui sat s'au 
mutat in satul Furceni. 

Po^ta, suburbie, in partea de S. 
a ora^ului Buzau, jud. Buzau, 
pe locul unde era mai inainte 
stajiunea po?tei Buzau. 

Po§ta, fostd stafie de postd, jud. 
Suceava, in dreptul satului Ta- 
taru^i. 

Po§ta, loc de pdsune, in jud. Vil- 
cea, com. Horezul, nutnit in ve- 
chime Traistari. Numele depo^ta 
il are pentru ca aci sta^ionau 
cail po^tei maJ inainte. 

Po§ta, movild, situatS la N. de 
com. Mihaiu-Bravul, pi. Balta, 
jud. Braila, la 6 — 700 m. de 
re§edin^a comunel. Ceva mai 
la E, se afla mai inainte a 5 -a 
stafie a vechiuluf drum Braila- 
Calara?i. 

Po§ta (Alexandre§ti), mosie, 
in jud. Buzau, com. Pietroasa- 
d.-s. ; are 530 hect., din care 



278 hect. padure, restul ara- 
tura $i viJ. 

Po§ta-Elanului, sat, in centrul 
com. Malae?ti, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, situat pe valea piriului 
Elanul $i pe $esul Elanukrf, pe 
o suprafa^a de 2864 hect., $i 
cu o populate de 80 locuitorf. 

Po§ta-Spinoasa, loc izolat, linga 
satul Spinoasa, com. Birle^ti, 
pi. Bahluiul, jud. Ia$i, unde in 
vechime a fost sta^ie po^tala. 

Po§ta-Vechie, cdtun (tirla), in 
jud. Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, 
face parte din com. Cosimbe?ti, 
$i este situat pe Baraganul, pe 
mo$ia Pope?ti. 

Po^ta-Vechie. Vezi Oracul, pi. 
Znagovul, jud. Ilfov. 

Po§ta-Vechie, loc izolat, jud. 
Tecuciu, intre Tecuciu $i Ive?ti, la 
2 kil. spre S. de satul Barcea. 
Aici sta^ionau trasurile care ple- 
cau din Tecuciu spre Gala^i, 
inainte de construirea liniei fe- 
rate Tecuciu-Gala^i. 

Po§ta-Vechie, suburbie, a ora- 
$ului Birlad, jud. Birlad, situata 
in partea de S.-E. a ora^ului. 

Po§tea. Vezi Po$ta. 

Po§tei (Dealul-), deal, jud. Ia?i, 
pi. Copoul, com. Movileni ; se 
intinde la S.-V. de satul Romi- 
ne$ti. Coasta sa de V. se lasa 
pana in apa riului Bahluiul. La 
poalele luf, in drumul Ia?i-Bo- 
to$ani, era in vechime stasia 
po$tei. 

Po^tei (Dealul-), ramificare a 
dealulul Norocelul, jud. Ia$i, pi. 
Bahluiul, com. Birle^ti. 

Po§tei (Dealul-), deal, in jud. 



Ia?i, pi. Stavnicul, com. Mogo- 
?e?ti. 

Po^tei (Dealul-), deal, acoperit 
cu vii, jud. Vasluiu, pi. Fun- 
duri, com. Valea-Satului ; se in- 
tinde pe la S. satului Grajdu- 
rile. 

Potingeni, sat, in partea de V. 
a com. Movileni, pi. Copoul, 
jud. Ia?i, situat pe podi^ul dea- 
lului cu acela?i nume, pe o su- 
prafa^a cam de 1538 hect. 

Are o populate de 391 lo- 
cuitori; o biserica, zidita din 
piatra la 1759, de un fost pro- 
prietar, Toma Cozma. 

Vite : 308 vite mari cornute, 
34 cal, 747 ol $i 43 rimatorl. 

Potirlaci, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Sirbi. 

Potcoava, com. rur., jud. Olt, 
pi. Mijlocul, situata pe girla 
Plapcea, la 25 kil. de capitala 
jude^ului ?i la 8 kil. de re$e- 
din^a placet. 

Se compune din 6 catune : 
Potcoava (Falcoeni), Broscari, 
Mijlocul, Cirste?ti, Me$cine$ti $i 
Trufine^ti, cu o populate de 
213 1 locuitori. 

Teritoriul com. se intinde pe 
o suprafa^a de 3035 hect., din 
care 100 hect. padure. 

x\re 4 biserici, deservite de 
4 preo^i; o ?coala mixta, fre- 
cuentata de 60 copii. $coala s'a 
infiin^at aci in 1867. 

Locuitorii in maioritate sunt 
mo^nenf, ?i se ocupa cu plu- 
garia $i pastoria. Ei poseda : 
150 cai, 52 lepe, 540 boi, 150 
vaci, 1200 01, 25 capre $i 400 
porci. 

Improprietari^i dupa legea ru- 
rala sunt 146 locuitorf, pe 503 
hect., din proprieta^ile d-lor Bis- 
coveanu, Balkan, Tomescu, Ga- 
bunea, Sorescu $i Polihron. 



Hosted by 



Google 



POTCOAVA 



65 



POTlRNICHEASA 



Comerciul se face de 10 cir- 
ciumari. 

Budgetul com. e la venituri 
de S7S4 lei si la cheltueli, de 
4983 lei. 

O sosea vecinala leaga com. 
la N.-V. cuBalta^i si la S.-E., 
cu Valea-Merilor. O alt& re^ea 
o pune in comunica^ie la N. cu 
Bird si, prin Negreni, cu calea 
nationals Slatina-Virciorova, iar 
la S.-V., cu com. Perie^i. 

Pe teritoriul comunei Pot- 
coava, in partea de S., si pe 
malul drept al girlei Plapcea, 
care formeaza aci un deal mare, 
e situata gara Potcoava, prima 
sta^ie a caei ferate Bucuresti- 
Virciorova, de la Slatina spre 
Pitesti. Doua dealuri, de o parte 
si de alta a girlei', paralel cu 
matca, traverseaza teritoriul el, 
in partea de S., pe o distan^a 
de aproape 4 kil. Ele sunt a- 
coperite cu seman&tun si fine^e. 

La E. se margineste cu riul 
Vedea si la V. cu piriul Negri- 
soara, care o separa de com. 
Bal^a^i. La N., se limiteaza cu 
com. Birci. 

Potcoava, stable de dr.-d.-f., jud. 
Olt, pi. Mijlocul, cat. Potcoava, 
pe linia Pitesti-Slatina, pusa* in 
circulate la 5 Ianuarie 1875. 
Seaflaintre stabile Corbul(i2,3 
kil.) si Slatina (21,3 kil.). Inal- 
^imea d'asupra nivelului M&ril 
e de I96 m .2i. Venitul acestei 
sta^il pe anul 1896 a fost de 
120715 lei, 18 banif. 

Potcoava (Falcoeni) , cdtun, 
pendinte de com. Potcoava, pi. 
Mijlocul, jud. Olt, situat pe ma- 
lul sting al girlei Plapcea. E re- 
sedin^a comunei. Are o popu- 
late de 369 locuitorl; o bise- 
ric&, fondata la 1875 de eno- 
riasi si deservita de un preot. 

Potcoava, deal, pe teritoriul com. 



Plapcea, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
format de malul drept al girlei 
Plapcea. Are direc^iunea V.-E. 
si se intinde pe o distant de 
aproape 4 kil. Pe culmea lui se 
afla* gara Potcoava. 

Potcoava, balta, pe sesul Pru 
tului, linga" satul Probota, com. 
Cirniceni, pi. Turia, jud. Iasi. 

Potcoava, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul com. 
rur. Cara-Orman, situat in par- 
tea centrala a plSsel si cea es- 
tica" a comunei si format de Lacul- 
Rosu, cu care comunica" prin o 
girli^ ; e inconjurat cu stuf si 
confine peste. 

Potcoava, mope a statulul, pen- 
dinte de m&nastirea Negoesti, 
jud. Ilfov, care, impreunS cu 
Luica-Mitreni a m&n&stirel Mi- 
haiu-Vod^,searendeaz^cu5S200 
lei anual. 

Potcoava-Mare, balta, pe sesul 
Jijiel, jud. Falciu, pi. Podoleni, 
com. Isaia, formats, din varsS- 
tura Jijiel. 

Potcoava-Mica, balta, pe sesul 
Jijiel, jud. Falciu, pi. Podoleni, 
com Isaia. 

Potcoavele, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
pe teritoriul comunelor Stelnica 
si Fetesti. 

Potecul, fost schit de c£lugan, 
in jud. Buz&u, com. Niculesti, 
c&t. Merei, pe colina Potecul. 

Poteiul, insula si picket de gra- 
nifd pe Dun&re, in dreptul sa- 
tului cu acelasl nume, jud. Ro- 
mana^i. 

Poteiul, com, rur., in S.-V. pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 



formats numal din satul cu a- 
celasl nume, situate pe soseaua 
Bechet-Corabia, unde se ob- 
serve coline de nisipuri aduse 
din spre Sadova (Dolj), la 23 
kil. spre V. de Corabia si la 38 
kil. spre S. de Caracal. Altitu- 
dinea terenului d'asupra nive- 
lului Maril e de 62 m. 

Are o populate de 872 lo- 
cuitorl; o bisericS, cu hramul 
Adormirea Maicel Domnulul, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
t^re^i ; o scoala* mixta, frecuen- 
tata* de 41 copiT ; 5 circiuml. 

Locuitoril posed& : 751 vite 
marl, 2200 vite mid si 952 ri- 
mfttorl. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2827 lei si la cheltueli, de 
2306 lei. 

Poteiul, balta intinsS, formats 
de varsarea DunSrel. Se intinde 
la E. de com. Ianca p&n£ la orSse- 
lul Corabia, ocupind colful de 
S.-V. alpl. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i. Are mal multe insule. 
Confine foarte mult peste. 

Poteiul, cu balta Ianca si Ho- 
tarul, mosiz ale statulul, in jud. 
Romana^i, cu o arenda* anuala 
de 189000 lei. 

Poteiul (Manastirea Bistri^a), 
padure de 510 pog., pe pro- 
prietatea Poteiul, cu balta Ianca 
si Hotarul, linga com. Ianca, pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 

Potigraful, sat, ficind parte din 
com. rur. Gorgota, pi. Crivina, 
jud. Prahova. 

A fost sta^ie de cai de post& 
pe drumul Bucuresti-Ploesti. 

Potlrnichea,^/«« (tirl&), faclnd 
parte din com. rur. Tonea, jud. 
Ialomija, pi. Borcea. 

Potlrnicheasa, mosie, in jud. 



6+745. Afar ele IHcfionar Geograflc. Vol. V 



Hosted by 



Google 



POTlRNICHESTl 



66 



POTOCENI-DE-SUS 



Buzau, com. Zilisteanca, cat. 
Haimanalele. Are 67 hect. ara- 
bile. Face un corp cu Rincio- 
geasca, de 115 hect., proprie- 
tate in devalmasie a mosnenilor 
Potirnichesti si Rinciogl. 

Potirnichesti, sub-divizie a c&t. 
Pirscovul, jud. Buzau, com. Pirs- 
covul. 

Potlogea, mope, in jud. Buzau, 
com. Beceni, cat. Ocea, proprie- 
tate a mosnenilor Potlogea sau 
Ghi^oi. Are 192 hect., din care 
27 hect. padurea Ocea. 

Potlogeni, sau Damuri, com. 
rur., formata numai din satul cu 
acelasi nume, la E. pi. Balta-Ol- 
tul-d.-j., jud. Romana^i, situata 
linga Olt, intre comunele Ci- 
lieni si Tia-Mare, la 15 kil., spre 
N.-E., de Corabia si la 32 kil., 
spre S.-E., de Caracal, pe so- 
seaua Izlaz-Stoenesti. Altitudi- 
nea terenului d'asupra nivelu- 
lui Marii este de 65 m. 

Are o populate de 118 fa- 
milii, sau 863 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul Sf. Nicolae ( 1 863), 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tarep; 2 clrciumi. 

LocuitoriT poseda 756 vite 
marl cornute, 1940 vite mirif si 
374 porci. 

Budgetul com. e la venitun 
de 2635 lei si la cheltueli, de 
2570 lei. 

Pe aci trecea vechiul drum 

roman care, pe malul Oltului, 

mergea de la Izlaz la Romula. In 

spre V. de sat se vede o magura 

'* mare, facuta din timpuri vechi. 

Potlogeni - din - Deal, sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Cobia, com. Pie- 
troaia. 

Potlogeni-din-Vale, sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Cobia, com. Ple- 
troaia. 



Potlogi, mahala, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Amaresti, satul 
Amara^ti. 

Potlogi-Rurall, com. rur., jud. 
Dimbovi^a, pi. Bolintinul, si- 
tuata pe cimpie, la 12 kil. spre 
S. de Titu. In raionul comune! 
este unhelesteu; spre E., piriul 
Rastoaca, peste care este un 
pod si la o mic& departare 
spre V., riul Argesul. 

Se compune din doua catune : 
Vlasteni si Potlogi-RuralT, cu o 
populate de 2482 locuitorl. 

Are doua biserici, una in 
Vlasteni si cea-l'alta in Potlogi- 
Rurali ; o scoala mixta ; o moara 
cu aburi. 

Se invecineste la E. cu Ro- 
minesti ; la V., cu Argesul ; la 
N., cu Vacaresti-de-Rastoaca ; 
la N.-V., cu Crovul si la S., cu 
Gaiseni. De Rominesti si Vaca- 
resti-de- Rastoaca se desparte 
prin piriul Rastoaca, iar de 
cele l'alte, prin cimpii si padurl, 
unindu-se cu toate prin sosele 
comunale. 

Potlogi-Urbani, com. urb., jud. 
Dimbovi^a, pi. Bolintinul, si- 
tuata in mijlocul celei de sus, 
pe cimpie si invecinindu-se mai 
la toate punctele cardinale cu 
com. Potlogi -Rural!. Are 309 
locuitori, aseza^f pe treistrade: 
Valea-Cojocarul, Visterescul si 
Macelarul, ocupindu-se cu co- 
merciul si industria. 

In raionul comunei se afla 
ruine din vechile palaturi ale 
lui Constantin Brancoveanu. Aci 
se presupune a fi ruine din tim- 
purile Romaniior. Se crede de 
asemeni ca pe malul sting al 
Argesuluf, ar fi fost vestita ce- 
tate romana Amurgium. 

Potmel^ul, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Mihai^a, cu o 
populate de 405 suflete, locuind 



in 76 case si 10 bordee. Are o 
biserica si o circiuma. 

Potmel^ul, mosie particular^, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Mihai^a, apar^inlnd d-nei Eufro- 
sina Sulioti. Are padure pe dinsa. 

Potmel^ul, padure particular^, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Mihai^a, in intindere de 179 
hect. Apar^ine d-nei Eufrosina 
Sulioti si e populata cu cerT, 
jugastri, frasim, ulmi si mai cu 
seama girni^e. 

Potoceanca, sat, facind parte 
din com. rurala Bobesti-Bala- 
ceanca, pi. Dimbovi^a, jud. II- 
fov, situat la S.-E. de Giina- 
Gherman, pe malul drept al 
riului Dambovi^a. Aproape de 
toate parole e inconjurat de 
dealuri. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
538 hect., cu o populate de 
122 locuitori. 

D 1 I. Paplica, proprietar, are 
478 hect. si locuitoriT, 60 hect. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor man e de 
116 si al celor micT, de 170. 

Potoceni-d.-j. (Greci-de-Bu- 
zau), catun, al com. Maracineni, 
jud. Buzau, cu 260 locuitori si 
46 case. 

Potoceni-d.-j., mosie, in jud. 
Buzau, com. Maracineni, cat. 
Potoceni-d.-j.; are 380 hect., 
din care 340 hect. arabile, 22 
hect. gradini de zarzavat si 18 
hect. crivina. 

Potoceni - de - Sus (Pu^intei), 

catun, al com. Maracineni, jud. 
Buzau, cu 210 locuitori si 44 
case. 

Potoceni-de-Sus, mosie, in jud. 



Hosted by 



Google 



POTOCI 



67 



POTUR 



Buzau, com. Mar&cineni, cat. 
Potoceni-d.-s.; are 240 hect., 
araturi, gradini de zarzavat, 
crivina si izlaz. 

Potoci, sat, in jud. Neamfu, com. 
Buhalni^a, pi. Piatra-Muntele, 
situat in stinga riuluf Bistri^a. 

Are o populate de 265 su- 
flete ; 4 mori de apa. 

Vite: 8 cai, 32 boT, 18 vaci, 
7 rimaton, 31 junci si 862 01. 

Locuitorii se ocupa mai mult 
cu plutaria. 

Potoci, munte, situat intre co- 
munele Buhalni^a si Pingara^i, 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele ; formeaza o legatura cu 
ramura Pingara^i si Botosul, fa- 
cind parte din grupa mun^ilor 
Bistri^ei-Moldovei. 

Potoci, padure, in com. Buhal- 
ni^a-Pingara^i, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u, Are o intin- 
dere de 1875 pog., coprinzin- 
du-se si padurea de pe mosia 
Pingaraciorulul. 

Potoci-Bistri^ei, trup de padure, 
in jud. Neamtu, com. Buhalni^a, 
pi. Piatra-Muntele, proprietatea 
statului, care o arendeaza cu 
521 1 lei anual. 

Potopelul, piriu, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci; izvoreste din 
Fintina-lui-Costache, la E. de 
com. Prigoria si se varsa in 
Cilnicul. 

Potopinul, catun, siluat in par- 
tea de N. a com. Dobrosloveni, 
pi. Ocolul, jud. Romana^i, pe 
soseaua nationals Corabia-Riul- 
Vadului, la 9 kil. de Caracal, 
si in apropiere de gara Ro- 
mula. Aititudinea terenulu! d'a- 
supra nivelulu? Marii este de 
142 m. 
Are o populate de 70 fa- 



milii, sau 307 suflete; o biserica, 
cu hramul Sf. Grigorie (1867), 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tarepf. 

Potopinul, mosie a statului, in 
jud. Romana^i, pi. Ocolul, lin- 
ga com. Dobrosloveni, cu o 
arenda anuala de 3580 lef; are 
o padure de 598 pog., pendinte 
de man&stirea Bistri^a. 

Potopinul, vale, incepind spre 
N.-V. de satul Potopinul, pe care 
il strabate si terminindu-se in Va- 
lea-Oltului, jud. Romana^i, com. 
Bistri^a. 

Potopul, piriU, jud. Dimbovi^a, 
izvoreste din dealurile si padu- 
rile comunel Cindesti ; curge 
spre S., prin pi. Dimbovi^a, se 
intoarce spre S.-E., prin plasa 
Cobia ; trece in cursul sau prin 
raionul catunelor Greci, al com. 
Bo^esti, Scheiul si Telesti, ale 
com. Ludesti; trece pe linga 
Lude^ti, Hulubesti si Valea-Ca- 
selor; apoi in pi. Cobia trece 
pe linga comunele Valea-Mare, 
Gura-FoiT, Gaesti, Dragodana 
si, mat la vale 'de [Dragodana, 
cam linga com. Cuparul se varsa 
in piriul Rastoaca. In cursul sau 
primeste mai mul^f afluen^i: Va- 
lea-Butoiului, Valea-Cobiasi atyif. 

Potoroiul, trup de mosie, in jud. 
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Buhalnh:a, situat linga mosia 
Buhalni^a si Izvorul-Alb si Sec. 

Potre§ul, mahala, facind parte 
din com. rur. Slatioara, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea, situata in 
parte de V. a comunei si udata 
de piriul Ciupa. Are o biserica, 
numita a Cociobilor, fondata la 
anul 1802 de vataful I. Ursanu 
si Popa Radu. , 

Potrojani, vechle nurnire a sa- 



tuluX Ostroveni, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Grindeni. 

Potrojani, vechie numire a mo- 
siei Grindeni, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-j., com. Grindeni. 

Potrope§ti, sat, in partea de N.- 
E., a com. Tacuta, pi. Mijlocul, 
jud. Vasiuiu, asezat parte pe 
valea Cujbei, iar parte pe deal, 
si strabatut de piriul Cu^igna. 

Are o suprafa{& de 240 hect., 
din care 74 hect. padure si 89 
hect. loc de cultura, flne^, imas, 
proprietatea statului si yy hect., 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 41 fam., 
sau 208 suflete; o biserica, fa- 
cuta la 1804 de Maiorul Duca. 

Satul si mosia sunt proprie- 
tatea statului si a locuitorilor 
improprietarrpf dupa legea ru- 
rala. 

Locuitorii poseda : 10 plugurl 
si 24 care cu boi, 2 plugurl si 
1 caru^a cu cai; 17 cai, 100 
vite man cornute, 34 01, 2 ca- 
pre, 7 rimatori; 16 stupj cu 
albine. 

Potsolul, piriu, izvoreste de pe 
teritoriul satukri Poiana - d. - s., 
jud. Vasiuiu, com. Girbesti, pi. 
Funduri, si mat jos se varsa in 
stinga piriulul ^acov^ul. 

Potur, com. rur., asezata in 
partea de S. a jude^ulul Tulcea 
si cea de E. a plaseT Istrul, pe 
piriul Beidant. 

Se margineste la N. cu com. 
Ciamurli-d.-s. si Ciamurli-d.-j^ ; 
la V., cu com. Beidant; la S., 
cu comunele Casap-Chioi si Co- 
gelac si la E., cu lacul Golovh;a. 

Relieful solulul $ine de regi- 
unea dealurilor, printre cari dis- 
tingem: dealul Eniceri (147 m.), 
Cara-Burun, la N. ; dealul Mo- 
vila-Mare (1 16 m.), la S. ; dealul 
Maadem-Bair (104 m.), la E., 



Hosted by 



Google 



POTUR 



PRAHOVA (JUDEf ) 



acoperite toate cu finefe ?i se- 
m&n&turX ; dealul Haidan, la S.- 
V., acoperit cu p&dure. 

Moviia mal insemnata' e Ha- 
mamgi (104 m.), la S.-V. 

Apele car! ud& comuna sunt : 
piriul Slava-Rus£ la N. ; piriul 
Beidant, numit pe aci $i Potur 
sau Hagi-Avat, prin mijloc, tre- 
cind prin cele douS catune ale 
comunei; valea Dealului-Mare , 
la S. O parte din lacul eel mare 
Golovifa se aria* la E. comunei. 

Catunele can formeaza com. 
sunt: Potur, re$edin{&, la V., pe 
ambele maluri ale piriului Bei- 
dant; Hamamgi, la E., pe malul 
sting al piriului Potur sau Va- 
lea-Ciamurli. 

Intinderea comunei e de 6800 
hect., din can 144 hect. vatra 
satului, 4100 hect. ale locuito- 
rilor, 2556 hect. ale statului. 

Populafiunea, compusa mai 
mult din Bulgari, este de 244 
familii, sau I246suflete, din care 
260 barbaflf $1 238 femeif. 

Calitatea pamintului este fa- 
vorabila. agriculture!. 

Locuitorii poseda 1 1 2 plu- 
guri; 3800 capete de vite. 

Budgetul com. e la venituri 
de 8200 lei ?i la cheltueli, de 
7900 lei. 

Drumurile care brazdeaza co- 
muna sunt : calea nationals Tul- 
cea-Constan{a, pe la E., pe ling& 
Hamamgi ; calf comunale la Sari- 
Mit, Casap-Chioi, Cogeiac, Bei- 
dant ?i Ciamurli. 

Are 2 biserici : una in Potur, 
cu hramul Sf. Apostoli $i cea- 
Paltcl in cat. Hamamgi, cu hra- 
mul Acoperamintul-Maictf Dora- 
nului, ambele fScute de locui- 
torl in 1868 $i 1872 $i deservite 
de 2 preoflf ?i 3 cint^re^; 2 
?coale, cite una in fiecare c&tun, 
frecuentate de 122 elevl. 

Potur, sat, a$ezat in partea de 
S. a jude^ulul Tulcea. ?i cea 



centrals a pl5$el Istrulul $i a 
com. Potur, al c&rei catun de 
re?edin{a este, pe ambele ma- 
luri ale piriului Beidant sau Po- 
tur. Are o intindere de 112 
hect. 

Populafiunea e mai toat& bul- 
g&reasca. 

Acest sat a suferit mult de 
la ba^buzucii Tatari in timpul 
razboiulu! de la 1877. 

Are o biserica §i o $coala\ 
Pe la E. trece drumul national 
Tulcea-Constan^a. 

Potur, piriU, in jud. Tuicea, pi. 
Istruluif, pe teritoriul comunelor 
rurale Ciamurli-d.-s. ?i Potur. 
Izvore?te sub numele de Valea- 
Satului, din poalele de S.-E. ale 
dealului Ciamurli; curge spre 
S., in o direcfie de la N.-V. spre 
S.-E., brSzdind partea de N. a 
pla?ei ?i a com. Potur $i pe cea 
de S. a com. Ciamurli; trece 
prin acest sat, ?i, dupa 9 kil. 
de curs, se varsa in piriul Bei- 
dant, pe stinga, linga satul Ha- 
mamgi; malurile sunt inalte $i 
ripoase. 

Povernei (Valea-), vdlcea, in 
jud. Mu?cel, com. Con^e?ti, pi. 
Arge?elul ; se varsa* in riul Ar- 
ge$, la S. de moara d-luif St. 
Perie£eanu-Buz&u. 

Pragul, colindy in jud. Buzaii, 
com. $i cat. Monteorul, acope- 
rita de p&dure. Pe sub dinsa 
tree tuburile ce due pacura de 
la sorginte in fabrica de la gara 
Monteorul. Pe- culmea sa sunt 
ni$te ruine numite Cetatea. 

Prahova, judef, care se margi- 
ne?te la N. cu Transilvania, de 
care se desparte prin culmile 
mun^iior T&tarul, Piatra-Lapte- 
lui, M^gurarSiriului, Zanoaga, 
Curul-Ro^u, Cheia, Bratocea, Ba- 
be^ul, Bobul-Mare, Bobul-Mic, 



Predelu?ul, Mu?i{a, Clabucetul, 
Predealul, Omul, Virful-cu-Dor, 
Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica 
$i Paduchibsul. 

La V. se margine^te cu jud. 
Dimbovi^a, de care se desparte 
prin ?ire de munfi $i dealuri 
ale Carpa^iior $i riul Cricovul- 
Dulce, $i la S., cu pla^ile Zna- 
govul $i Mosti^tea, din jud. Ilfov, 
de care se desparte prin riurile 
Ialomifa, Prahova $i Cricovul- 
Sarat. 

La E. se margine^te cu pla- 
?ile Tohani, Sarata $i plaiul 
BuzauluT, din jud. Buzaul, prin- 
tr'o linie ce pleach de la S. spre 
N.-V. $i care merge pe la E. 
de com. Adincata, Fulga, Col- 
ceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat, 
Calugareni, Tatarul, Chiojdean- 
ca, Salcia, Carbune^ti, Tirle^ti, 
Star-Chiojdul $i pan a la vama 
Buzelor. 

Intinderea teritoriala a jude- 
tului Prahova este de 487813 
hectare. 

Clima judefulul, in partea 
muntoasa, este aspra in timpul 
iernei, iar vara e temperata ; in 
partea deluroasa ?i cimpeana, 
iarna nu e tocmai aspra, de?i e 
bintuita de vinturi violente, iar 
vara e caiduroasa. 

Atit la munte, cit $i la cimp, 
aerul este curat ?i sanatos, afara 
de unele locurif din partea de 
S.-E., unde adesea bintue frigu- 
rile, din cauza bal^ilor. 

Geologia judefalul. Masivul 
Bucegilor, cea mai insemnata 
catena de munfi din jude^, este 
alcatuita din 3 grupe : grupa 
secondara, grupa terfiara ?i 
grupa quartenarS. 

In descrierea Carpa^ilor s'a 
aratat diferitele culmi ce for- 
meaza malurile Prahovei, cul- 
mile dela Piatra-Arsa, Furnica 
$i Virful-cu-Dor. Sistemul cre- 
taceu inferior ocupa culmea de 
rasarit a masivului dela Bu^teni 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA QUDEf) 



69 



PRAHOVA (JUDEX) 



si Izvoarele. Diferite conglome- 
rate numulitice se observa la 
culmea Babelor, Col^ul Obirsiel 
si Seaua-OmuluT. Tot masivul 
Omului si Bucegi nu sunt de 
cit o imensa ridicatura calcara, 
care se prezinta, aci in mase 
etajate si in scan uriase, aci 
in platouri inalte, marginite prin 
pare^i verticall. 

Sistemul jurasic este repre- 
zintat in jud. Prahova prin toate 
etajele sale, dar rar sunt toate 
reunite la un loc. Rocele din 
care se compun stratele sale 
sunt calcare, cind compacte, 
marmoreene albicioase sau gal- 
bii. 

Cretacicul superior : Cnoma- 
nianul, Turonianul si Senonia- 
nul, sunt foarte bine reprezintate 
in acest jude{ si se caracteri- 
seaza prin Orbitolina Concava, 
Ptychodus latissimus, Inocero- 
mus labiatus, Micraster, Coran- 
giunum, Micraster Cortestudi- 
narium, Galerites albogalerus, 
Belemnitella Mucronata si Os- 
trea Vesicularis, fosile din cele 
mai caracteristice ale acestei 
serii cretacice. 

Tipul de S. al Eocenului, ce 
ocupa o larga banda, incepind 
din Ispania sitrecind prin Franca, 
Elvetia, Italia, Austro-Ungaria, 
Turcia si Rominia de o parte, 
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli, 
etc., de alta. parte, prezinta ace- 
lasi caracter petrografic si pale- 
ontologlc in toata intinderea sa. 
El a luat parte la marele ridi- 
cari ale mun^ilor, formind in ju- 
de^ul Prahova virfurile Carai- 
manul si Omul. 

Miocenul este destul de bine 
reprezintat in acest jude{ si este 
insemnat prin marea cantitate 
de sare gema, lignite, petrol si 
ozocherita, pe linga care trebue 
sa mai adaogam existen^a chih- 
libarului si a suifuluT. 

La finele epocei jurasice, in 



urraa miscare! de ridicare ce 
s'a facut in Rominia si in toata 
Europa, lnsula-Mare esind si ma! 
mult din apele Maril, a tirit cu 
sine parte din depozitele ju- 
rasice, care, in urma, ne mai 
acoperindu se au ramas ca niste 
insule in sisturile lor cristaline: 
Ast-fel de insule se gasesc si 
in jud. Prahova, in masivele de 
pe valea Prahovel, de la Les- 
pezi pana la Sinaia si de la 
Bratocea la frontiera Transii- 
vaniei. La finele epocei creta- 
cice s'a produs o noua ridicare, 
care a avut de efect scoaterea 
stratelor cretatice de sub apele 
Mariif, atit in jud. Prahova, cit 
si in aite jude^e din Rominia. 

In diferite puncte ale JareT, 
precum si la Pucheni, jud. Pra- 
hova, s'au gasit silexuri cioplite, 
silexuri lustruite, cu^ite sau ra- 
zuitoare ^i alte obiecte de piatra 
si de os, industrie a omului 
quaternar. 

Prin faptui ca la Baicoiul, pi. 
Filipesti, exista fintini arzatoare, 
numite de locuiton fierbatori, 
clocotisun si focurl nestinse, 
reiese ca, in aceasta parte, sunt 
ingropate substance combusti- 
bile, ca : huila, lignitui si petro- 
leul, din carl, prin distilare na- 
turala, se degaje idrogenul pro- 
tocarbonat si lese in unele tim- 
puri ale anului cu apa, produ- 
cind la esire un fei de fierbere 
sau clocotire. 

Pdduri, — Din punctul de ve- 
dere silvic, j. Prahova face parte 
din circumscripta IX-a si s'a 
impar^it in 4 ocoale : Valeni-de- 
Munte, cu resedinfa sefulul de 
ocoi in Valeni ; Urla^i, cu rese- 
din^a in Ploesti ; Ploesti, cu re- 
sedin^a sefuiui de ocol in Plo- 
esti, si Sinaia, cu resedinta in 
Sinaia. 

Mare parte din teritoriul ju- 
de^ului Prahova e acoperit cu 
padurl. 



Statul poseda in jud. Pra- 
hova 108 padurl cu trupurile 
lor, in intindere de 42521 hect. 
(85042 pog.). Cele mat marl 
padurl sunt : Tesila, Varbila- 
Pacaloaia, Moreni , Cocorasti , 
Mislea, Musi^a si Urjugoaia, Ari- 
cesti, Carbunesti, Haimanalele, 
Curul-Rosu, Jintea, Izvoarele, 
etc. 

Mobile statulul. — Statul po- 
seda in jud. Prahova 46 mosil, 
impreuna cu trupurile ce le 
apar^in si afara de cele vindute 
de vecl la locuitorl. 

MasinI si unelte agricole in jud. 
Prahova (1893) : 52 masinl de 
semanat; 33 de secerat si co- 
sit ; 60 de treierat (cu aburl); 
4 de treierat cu manej ; 1 1 5 de 
vinturat; 21 de batut porumb 
(cu aburl) ; 44 de batut porumb 
(cu manivela) ; 5034 piugurl de 
lemn ; 4608 piugurl de fier ; 
4983 scarificatoare ; 50 grape 
de fier; 13 tavalugurl; 80 mo- 
soroitoare de fier; 4288 delemn ; 
27 greble ; 84 masinl de ales 
samin^a; 36 mori cu aburl; 51 
cu apa; 2 cu vint. 

Vite, dupa statistica din De- 
cembrie 1900: 19901 cal, 108894 
bol si bivoll, 19 17 16 01, 10982 
capre, 79902 porcl. 

Locuitoril poseda si 13293 
stupl cu albine (1901). 

Viticultura. — Cu siguranfa 
nu se poate sti epoca de cind 
a inceput plantarea viilor in 
jud. Prahova. Date precise lip- 
sesc ; se crede insa ca plantarea 
dealurilor cu vi{a dateaza de 
3 — 400 anl. 

Situa^iunea viilor in jud. Pra- 
hova este in genere pe deal, o 
mica parte fiind pe val si alta 
si mai micS pe sesurl. 

Viile, in cea mai mare parte 
a dealurilor, sunt expuse spre 
E. si S., afar3 de viile care se in- 
tind pe Valea-Teleajenululf si care 
au expozi^iunea spre V. In cite-va 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA QUDEf ) 



70 



PRAHOVA (JUDE^) 



locality! sunt expuse in toate 
direc^iunile. 

Solul in genere este argilos, 
argilo-varos, clisos ?i pietros, 
gasindu-se ?i fosile pe inal^iml. 

Prasirea vi^el se face prin 
vi^a moarta, prin buta?T, prin 
vj{a mustadta. 

Datul vi^el depinde de cal- 
durile prima-verel. In regiunile 
expuse spre N. inflorirea se face 
mai tirziu. 

Struguril incep a se pirgui 
pe la finele lunel lul Iulie. Ma- 
turitatea lor se considera pe la 
25 Septembrie. 

Speciile de strugurl, ce se 
cultiva in Prahova, sunt : Ta- 
miioasa, Timpuria, Gordinul, Ba- 
$icata, Draguiasca, Coarna, Tig- 
voasa, Seina, Coarna - Neagra, 
Negru Virtos §i Negru - Moale. 

Ape minerale. — Jude^ul Pra- 
hova e unul din cele mai bo- 
gate ale Tare! din punctul de 
vedere al apelor minerale. 

Numal pla?ile Cricovui, Pele- 
$ul, Prahova ?i Teleajenul nu- 
mara peste 50 surse de ape mi- 
nerale, cea mai mare parte in- 
trebuin^ate de suferinzi, de $i 
nu la toate s'a facut analiza 
apelor. 

Comunele : Apostolache, Gor- 
n etul-Cuib , Pacure^i , Tatarul, 
Udre^ti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tir- 
sa, Cornul, Poiana, Prahovifa- 
d.-j., Aduna^i, Ocina, Telega, 
Predealul, Sinaia, Cimpina, Sla- 
nicul, Vilcane§ti, ?i altele, po- 
seda bogate izvoare de apa mi- 
nerals, contfnind : pucioasa, fier, 
pacura, sare ?i iod. 

Mai la toate aceste izvoare, 
circulajia se poate face cu in- 
lesnire. S'au analizat numal a- 
pele de la Brebu (de rap. dr. 
Davila), cele de la Cornul (pro- 
prietatea principului N. G. Bi- 
bescu), cele de la Predeal (pro- 
prietatea M. S. Regelui ?i a E- 
foriel Spitalelor Civile din Bu- 



cure§ti), cele de la Slanic, Cim- 
pina $i Vilcane?ti. 

Imp arrive a administrative. — 
Inainte de 1865, jud. Prahova 
se impar^ea in 7 circumscripta, 
adica: pla?ile Cimpul, Tirg^o- 
rul, Filipe?ti, Cricovui, Podgo- 
ria ?i plaiurile Teleajenul $i 
Prahova. 

La 1883, jude^ul a suferit o 
noua impar^ire, iar dupa legea 
pentru fixarea circumscrip$iilor 
administrative, promulgate $i 
pusS in aplicare la 1 Noembrie 
1892, jud. Prahova s'a impar- 
tit in 10 pla?i: Cimpul, Crico- 
vui, Crivina, Filipe?ti, Tirg?orul, 
Podgoria, Pele^ul, Prahova, Te- 
leajenul ?i Varbilaul (v. a. n.). 

Azi jud. Prahova este impar- 
{it in 5 pla$i : Cimpul-Tirg?or, Fi- 
lipe?ti, Prahova, Teleajenul ?i 
Podgoria. 

Capitala jude^ulul este ora- 
$ul Ploe?ti. 

Budgetul jude^ului pe anul 
1900—901 este acesta: Zecimi: 
veniturl, let 550588, ban! 71, 
cheltueli, lei 5345 20 > Dan * 77 \ 
Drumuri: venitun, lei 141 568, 
cheltueli, lei 136462. 

Cat de camunicafie. — Jud. 
Prahova este strabatut de la 
S. spre N.-V. in toata lungi- 
mea lul, de calea ferata Bucu- 
re^ti-Predeal, care se opre?te la 
garile: Crivina, halta Prahovei, 
Brazi, Ploe?ti, Buda, Baicoiul, 
Cimpina, Comarnicul, Valea-Lar- 
ga, Sinaia, Bu^teni, Azuga ?i 
Predealul (frontiera). . 

Aceasta cale are in jud. Pra- 
hova, incepind de la riul Ialo- 
mifa (S.) pana la Predeal (N.-V.), 
o lungime de no kil. 

O ramura secundara apuca 
de la Buda, spre E., la Slanic, 
oprindu-se la garile Plopeni ?iPo- 
iana $i avind o lungime de 34 kil. 
De la Cimpina spre E. este 
o cale ferata, care merge pana 
la ocnele de la Doftana. 



De la Ploe^ti, spre E., este 
calea ferata, ducind la Buzau, 
oprindu-se in jud. Prahova la 
garile : Valea - Calugareasca ?i 
Albe?ti ?i avind o lungime in 
Prahova de 27 kil. 

In total, teritoriul jud. Pra- 
hova are 175 kil. de cal ferate. 

De la Ploe§ti la Predeal dru- 
mul de fier merge tot urcind. 
Aceasta sta^ie se afla la 940 m. 
d'asupra sta^iel Bucure?ti, sau 
870 m. d'asupra stafiei Ploe^ti. 
In acest traect, calea scoboara 
pu^in la Cimpina in Valea-Pra- 
hovel, trecind acest riu pentru 
prima-oara, peste un pod lung de 
259 m., intre Baicoiul ?i Cim- 
pina. 

Intre Cimpina ?i Comarnicul 
calea trece inca, Prahova de 4 
orl pe ni$te podurl de 114 m., 
109 m., 96 m., 45 m., afara. de 
podul de la Gura-Belil (22 m.). 

Intre Comarnicul ?i Sinaia 
sunt doua tunelurl. 

Calea mai traverseaza Pra- 
hova de 7 orl intre aceste doua 
stafu pe ni^te poduri mai mult 
sau mai pu{in lungl, precum ?i 
podul de peste Ostrov. 

Intre Sinaia $i Bu^teni, Pra- 
hova mai este inca o data tre- 
cuta de cale, care dupa ce a stra- 
batut tunelul dintre Bu?teni §i 
Azuga, precum ?i girli^a Azuga, 
ajunge la Predeal. 

Pe linga calea ferata, jude^ul 
Prahova mai are urmatoarele 
cal, bine ingrijite : 

a) Calea na^ionala Ploe?ti-Bu- 
cure$ti, care trece prin comu- 
nele Barcane^ti, Brazi, Pucheni- 
Marl, Poenari-Ralel $i de aci intra 
in jud. Ilfov, pi Znagovul. 

Din aceasta cale, o ramura 
pleaca din Ploe?ti, strabate Va- 
lea-Prahovel ?i la vama Predeal 
se une§te cu ^oseaua austriaca 
la Bra^ov. Aceasta cale merge 
pe Valea-Prahovel ?i strabate 
comunele : Baicoiul, Bane?ti, Cim- 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JUDEf) 



71 



PRAHOVA QUDET) 



pina, Breaza, Comarnicul, Si- 
naia $i Predealul. 

b) Soseaua jude^eana Ploe^ti- 
Tirgovi^tea, care pleaca din Plo- 
e$ti, strabate S. - V. jude^ului 
Prahova, trece prin comunele : 
Tirg$orul - Nou, Dirmone^ti §i 
Margineni $i intra in jud. Dim- 
bovita. 

c) Soseaua jude^eana Ploe^ti- 
Bratocea, care pleaca din Plo- 
e$ti, pe barierea Valeni, ?i ia 
direc^ia spre N., pe Valea-Te- 
leajenului, legind mai toate co- 
munele de pe aceasta vale, a- 
dica : Bucovul, Scaeni, Magu- 
relele, Vaieni-de-Munte, Horao- 
riciurile, Izvoarele, Maneciul-Un- 
gureni $i Paminteni, trece pe 
linga manastirile Cheia $i Su- 
sana ?i ajunge la vama Bra- 
tocea. 

d) Soseaua jude^eana Ploe§ti- 
Calara?i, care pleaca din partea 
de S.-E. a ora?ului Ploe^ti, ba- 
riera RifovuluT, trece pe linga 
manastirea Ghighiul $i comu- 
nele : Rifovul, Buda-Palanga, Ciu- 
ma^i $i la riul Ialomi^a intra in 
pi. Znagovul, jud. Ilfov. 

e) Soseaua na^ionala spre Mi- 
zil, care strabate toata partea 
de E. a jude^uluT Prahova, tre- 
cind pe la Bucov, Valea-Calu- 
gareasca, Albe$ti, $i prin apro- 
piere de Tom?ani $i Inote^ti §i 
apo! intra in pi. Tohani din 
jud. Buzau. 

Jude^ul Prahova, gra^ie pfe- 
tri^ului ce se gase?te pe toate 
vaile sale, este bine $oseluit, 
in toate direc^iunile. 

Din istoria drumurilor jud. 
Prahova. — Cu mult inainte de 
1739, delaTimi?, peste Predealul 
§i pana la Comarnicul, peste 
Or^ii $i Posada, era o poteca 
ingusta abia cit putea merge 
omul calare. 

Transporturile de marfun se 
faceau pe cai, pana la Cimpina, 
unde se incarcau in chervane. 



Expresiunile de un cal sau o 
jumatate de cal, ce mai intil- 
nim ?i asta-zl in comerciul de 
bra?ovenie, ne reamintesc des- 
tul de viu acele timpuri. 

In ajunul razboiului turco- 
rusoaustriac, razboiu incheiat 
prin pacea de la 1730, Austria 
trimise salahon prin mun^i, pen- 
tru facerea drumurilor, ca sa" 
poata trece o$tile. §i d'atunci 
dateaza drumul eel vechiu pen- 
tru carufe. 

La 1789, s'a reparat $i in- 
dreptat oare-cum acest drum, 
construindu-se peste prapastii $i 
vagaune, pun^i §i podurl de 
lemn, primitive; cu toate aces- 
tea comunica^iunea pe $oseaua 
aceasta, ce traverseaza mun^i 
$i stinci uria?e, era grea ?i peri- 
culoasa. 

Drumul eel vechiu urea de 
la Timi? drept la Predeal ?i 
distan^a ce se face asta-zi cu 
trasura in 15 — 20 minute, se 
facea p'atundf in cite o juma- 
tate de zi $i de multe orl in- 
tr'o zi intreaga ; iar de la Pre- 
deal incoace, drumul {inea albia 
PrahoveF, pe alocurea plina de 
bolovanl, pe alocurea ingusta 
$i primejdioasa. 

Prin unele locuri, la trecerea 
peste ape, oamenii construisera 
poduri de lemn $i pentru tre- 
cere incasau de la chirigii taxe. 

Soseaua actuala, una dintre 
cele mai frumoase $i poate una 
dintre cele mai vecW din f ara, 
s'a construit la anul 1846, pe 
timpul domniei lui George Bi- 
bescu. LucrSrile $oseleJ nafio- 
nale, precum §1 facerea podu- 
riior, au fost conduse de ingi- 
nerul Ruset, asistat de inginerul 
Delejanu. 

Prin construcfia acestei ?o- 
sele, rela^iunile fare! cu Bra- 
$ovul ?i Transilvania, luara mare 
avint $i aceasta maif cu osebire 
de la 1854 incoace, de cind s'a 



terminat ?oseaua austriacS Ti- 
mi?-Predeal. 

De la bariera Bra?ovuluI p&nS 
la Predeal, chervane incSrcate 
cu tot felul de m&rfurl se ^i- 
neau lan^. 

Transportul de la Bra§ov pSni 
la Bucure^ti dura de obiceiu 
cite 20 de zile, dintre carl 7 — 10 
trebuiau p&n& sa* scape chirigii 
de vama, atit de mare era agio* 
merafia. 

Transportul de persoane, trans- 
portul mesageriilor $i scrisorilor 
se facea pe timpul acela prin 
diligence. Birjari! de la Ploe?ti 
$i de la Bra?ov erau d'aseme- 
nea zilnic la drum pe valea 
PrahoveT. 

De cind s'a deschis drumul 
de fier, $oseaua nationals e mai 
pu^in umblata, dar in timpul 
verei, intre Sinaia ^i Predealul, 
intilne^tf la tot pasui mul^ime 
de tr&surL 

E locul Sel mention&m aci des- 
pre calea ferat& ducind la Pre- 
deal. 

Pe la jumatate lunel luJ Iulie 
1 87 1, Maria Sa Carol I, Dom- 
nul Rominilor, ?i cu Elizabeta 
Doamna, vizitara Sinaia. 

Aceasta vizita domneascS a 
asigurat vaiei Prahova un vii- 
tor str&lucit, pentru-cS frumu- 
se^ea cu care natura a inzes- 
trat aceste locuri pitore^ti, de- 
cise pe Suveranii no^tri a face 
din Sinaia re^edin^a domneasca 
de vara. 

Acestei imprejurarl fericite 
se datore?te in prima linie con- 
struc^ia caiei ferate pe valea 
Prahovet, constrUc^iune ce a in- 
ceput la anul 1876 de o so- 
cietate engleza, ?i a fost o 
vreme impledicata din cauza 
razboiului. La 1878 s'au reluat 
lucrarile acestei liniT, de asta 
data de societatea franceza Guil- 
loux, iar la 1879, linia s'a pus 
in circulate. 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JCJDET) 



72 



PRAHOVA fJUDET) 



Primul tren de persoane in- 
tre Predeal si Sinaia a circu- 
lat in ziua de 10 Iunie 1879. 

Invafarnintul rural. — In pro- 
iectul al 2-lea din regulamentul 
organic, la art. 8 se prevedea 
ca fie- care sat, pe linga preot, 
sa ^ina si un cintare^, cu plata 
de 2 kile de bucate pe fie-care 
an si cite do! lei de fie-care 
enorias satean, care sa inve^e 
carte pe copii! satului in cele 
sase lun! de iarna, raminind 
cele de vara pentru munca cim- 
pului. 

Marea vornicie din launtrul 
chibzuind a pune in lucrare a- 
ceasta dispozifiune a regula- 
mentului, a dat porunca catre 
Ocirmuirea din Ploesti ca sa 
iea masurile cuviincioase pen- 
tru aceasta noua intocmire, in- 
datorindu-se proprietarii mo- 
siilor, ca sa gaseasca case pen- 
tru scoale, sau a se cladi in- 
caperi intr'adins. 

Eforia, cu hirtia No. 125 din 
24 Ianuarie 1838, a invitat din 
parte! pe profesorul din Ploesti, 
ca sa ingrijeasca a cauta tineri 
^aran!, feciori de popa si al^ii, 
can sa primeasca a urma in 
acea scoala din Ploesti cita-va 
vreme ca sa se deprinda la in- 
va^aturile incepatoare si apoi 
sa fie dator! a {ine scoala in 
vre-un sat. 

Primele scoale rurale in ju- 
de^ul Prahova, s'au infiin^at prin 
1839 si cu candidal esi^f din 
scoala normala din Ploesti. 

O luna si jumatate a funcfio- 
nat scoala normala din Ploesti 
si candidajii, cei ma! mul{! abia 
stiiud sa citeasca si prea pujini 
sa scrie, au fost trimisi.pe la 
sate sa deschida scoalele. 

Eforia, pricepind nedestoinicia 
multora din Candida^!, cu hir- 
tia No. 1 120, scrie profesoru- 
lui din Ploesti : «Pe candidal 
nedestoinici si neprimitori de 



inva^atura, ^ ca sunt prea ba- 
trini, fie ca ail mi n tea ma! tim- 
pita, sa-! departeze cu totul din 
numarul candida^ilor, iar pe ce! 
ce sunt ma! slab! la invatatura 
sa-! mat opreasca la scoala nor- 
mala spre deprindere, cita vreme 
vor socoti de trebuin{a». 

Cu chipul acesta, dupa 4 an!, 
gasim ca func^ionau in jude^ul 
Prahova (1842) un numar de 
5 1 scoli comunale, frecuentate 
de 721 copii, iar in 1845 nu- 
marul lor atinge cifra de 180, 
frecuentate de 2227 copii. In 
anul 1846, numarul scoalelor 
scade la 169, insa numarul co- 
piilor creste la 2355. 

Toate aceste scoale se intre- 
{ineau de stat si de comune. 

Azi (1899 — 900) suntinjud. 
Prahova 169 scoale primare ru- 
rale mixte si 4 scoale de catun, 
cu 129 inva^atori si 91 inva^a- 
toare si frecuentate regulat de 
8691 copii, din 1 3801 inscris!, 
numarul total al copiilor in vir- 
sta de scoala fiind de 36906. 
(In ce priveste inva^amintul ur- 
ban, vezi Ploesti-Sinaia). 

Cultul. — Jude^ul Prahova ^ine 
de Eparhia Mitropolitului Pri- 
mat. Pentru conducerea trebi- 
lor bisericestT, este in jude£ un 
protoereu, care reprezinta pe 
eparhiotul respectiv, ajutat de 6 
sub-protoerei. 

Jude^ul e impar^it in 163 pa- 
rohii, avind si 106 filiale, afar a 
de cele urbane. (Vezi Ploesti). 

Industria. — Sunt cip-va an! 
de cind industria in jude^ul Pra- 
hova a luat un mare avint. Sunt 
fabrice de postav, sticlarie, ci- 
ment, cascaval, salam, var negru, 
var hidraulic, cherestea si be^e 
de chibrituri, la Azuga ; fabrice 
de hirtie, var si carieri de pia- 
tra, la Busteni si Comarnic ; fa- 
brice de cherestea, var si cuie 
de slrma, la Sinaia. Mare parte 
din locuitorii judejulu! se o- 



cupa cu industria lemnelor de 
construc^ie, a sindrileT, scindu- 
rilor, doni^elor, doagelor, rogo- 
jinelor, fringhielor de clnepa, 
olariei, etc. 

Loc. din plasile Tirgsor, Cri- 
vina, Cimpul, Cricovul, Podgoria 
si Filipesti, se ocupa in deosebi 
cu agricultura, viticultura, gra- 
dinaria, facerea de canine, fa- 
bricarea vaselor de pamint, va- 
rul, rotaria, fabricarea carami- 
dei, fringhelaria, fabricarea ra- 
chiului, transportul lemnelor, ^ui- 
cei si pacurei, fabricarea trais- 
telor din par de cal si ploca- 
delor de lina, lingurilor, co- 
pailor, fuselor, etc. 

Cei din partea de N., lipsi^i 
fiind de un teren propriu cul- 
ture!, se ocupa in special cu 
cresterea vitelor, cu nego^ul de 
lemnarie, cu fabricarea de brin- 
zeturi, transportul sarei, fabri- 
carea rachiului de cea mai buna 
calitate. Fiind in jude^ fabric! 
de var negru, fabric! de pos- 
tav, hirtie, carieri de piatra si 
alte instala^iun! industriale si co- 
merciale, loc. gasesc ocupa^iun!, 
care le aduc foloase, mai ales 
acelora care se indeletnicesc cu 
chirigeria. 

Mai in toate comunele din N. 
jude^ulu!, locuitorii sunt si dul- 
gheri. Cei care s!-au format o 
meserie din dulgherie si tim- 
plarie, lucreaza cu arta diferite 
lucrari trebuincioase la o casa. 

Iaca cite-va fabric! din jud. 
Prahova, afara de cele din orasul 
Ploesti, carora guvernul le-a a- 
cordat avantagiele lege! pentru 
incuragiarea industrie! na^ionale, 
toate dotate cu masini si in- 
strumente perfec^ionate. 

Fabrica de hirtie de pa!e, din 
Scaeni, a d lui Ezra Penhas ; fa- 
brica de var hidraulic si ciment 
a d-lui E. Erler, din Azuga; 
fabrica de var hidraulic si ci- 
ment din Comarnic a d-lui B. 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JUDEX) 



73 



PRAHOVA JUDEX; 



Aldasaro ; fabrica de var hidrau- 
lic si ciment, din Breaza, a d-lui 
Ernest Manoel ; fabrica de ip- 
sos, din Slanic, afra^ilor Axerio; 
fabrica de {esaturi de lina, din 
Azuga, a d-lor Rhein si Schee- 
ser ; fabrica de sticl&rie, din A- 
zuga t ad-lui S. Griinfeld; fabrica 
de cherestea, din Sinaia, a d-lor 
Costinescu si Montesi ; fabrica 
de var hidraulic, din Comarnic, 
a d-lui H. Schorsch; fabrica de 
pasta de lemn, pe mosia Cheia, 
a d-lui Ezra Penhas ; fabrica de 
impachetat si mucava, din Bus- 
teni, a d-lor Schiel. (V. si Ploesti). 

Comerciul jude^ului Prahova 
este foarte intins si se face mal 
ales cu Braila si Bucuresli. 

Se face comerciu cu vinun, 
porumb, gnu, fasole, linte, car 
tofi, mazare, rachiu, gaz, pa- 
cura, spirt, lemnarie, var, olarie 
si alte produc^iunT, Tirguri a- 
nuale se fac : La-doua-Circiumi, 
la Cimpina, si la Drajna, tirg 
mare de pie! de animale sal- 
batice, mai ales de vulpi si jden. 

Din punctul de vedere sani- 
tar, jude^ul Prahova se imparte 
in S circumscriptum, cu un me 
die de fie-care, facind serviciul 
in doua plasi. 

Spitale sunt la Urla^i, la Va- 
leni, la Cimpina. (Vezi si orasul 
Ploesti). 

Vamile. Jude^ul Prahova are 
3 vami, doua in munte, la ho- 
tarul despre Transilvania : Bra- 
tocea si Predeal si vama orasu- 
lui Ploesti. 

In secolul al XlX-lea, vama 
farei era la Cimpina si, pe vre- 
mea domniei lui Alexandru Ghi- 
ca-Voda, vama a fost mutata 
de la Cimpina la Breaza si de 
aci, in anul 1852, la Predeal, 
unde e si asta-zT. 

In i860, veniturile tutulorva- 
milor, impreuna cu Predelus, 
se evaluau la suma de 771159 
lei vechi si 3 parale si chel- 



tuelile, la 67854 lei vechi si 18 
parale. 

Populafiunea jud. Prahova, 
dup& ultima statistica (Decem- 
brie 1899) este de 304376 locui- 
tori: 152737 b&rbap si 151639 
femei; 63992 capi de familie; 
295714 ortodoxi, 5691 catolici 
si protestan^i, 70 mahometani, 
9 armeni, 499 mozaici, 35 de 
alte religiuni, 

In 1859, populafiunea jud. 
Prahova era de 1993 14 loc. ; 
in 1884, de 241 184 loc; in 
1889, de 257101 loc; in 1894, 
de 278704 loc Cresterea po- 
pulajiunel in ultimii ani se da- 
toreste si avintulul luat de com. 
Sinaia si numeroaselor intre- 
prinden industriale instalate pe 
valea Prahovei, care strabate 
tot jude^ul de la N. la S. 

Puterea judeedtor eased. — In 
jud. Prahova sunt 8 judecatorii 
de ocoale, afara de cele dou& 
din orasul Ploesti, can mai co- 
prind pe ling& circumscripta Plo- 
esti si comunele: Bucovui si 
Berceni (pi. Cricovul), toata pi. 
Tirgsorul, afar& de comunele 
Manesti si Vladeni-Margineni si 
toata pi. Crivina. 

Cele 8 judecatorii sunt : 

1. Sinaia, cu resedin^a in Si- 
naia, coprinzind plaiul PelesuJ. 

2. Cimpina, cu resedin^a in 
Cimpina, coprinzind plaiul Pra- 
hova. 

3. Filipesti, cu resedinfa in 
Filipesti, coprinzind pi. Filipesti 
si comunele Manesti si VlSdeni- 
MSrgineni, din pi. Tirgsorul. 

4. Slanicul, cu resedin^a in 
Slanic, coprinzind plaiul Var- 
bilaul. 

5. Valeni-de-Munte, cu rese- 
dinfa in com. V&leni-de-Munte, 
coprinzind plaiul Teleajenul. 

6. Baltesti, cu resedinja in 
com. Baltesti, coprinzind plasa 
Podgoria. 

7. Urla^i, cu resedinja in com. 



Urla^i, coprinzind pi. Cricovul, 
fcLrS comunele Cricovul si Ber- 
ceni. 

8. Dr&g&nesti, cu resedinja 
in DrSg&nesti, coprinzind toata* 
pi. Cimpul. 

Marca jud. Prahova este un 
$ap si o coard& de vi^S. f apul 
insemneazi c2. in acest jud., prin 
munji, se gasea odata. mult vi- 
nat salbatic : iar coarda de vi$&, 
care inainte de desfiin^areajud. 
Saac (Sacueni) era marca aces- 
tul jud., inseamna cS producea 
vin mult si bun. 

Din trecutuljudefulul. — Intre 
anil 1360 — 1372 armata arde- 
leneas^ condusS de Voevodul 
Nicolae in contra lui Vladislav 
Basarab, Domnul f arel - Romi- 
nesti, intr^ in f ar& pe la Pre- 
deal. 

Voevodul Transilvaniei tre- 
cind mun^tf, cu S&cuil, ajunse la 
Ialomi^a. 

Pentru prima oar& atunci in- 
tilnim in Istorie numirea de Pre- 
deal; de aci incolo nu se mai 
pomeneste multci vreme nimic 
de aceastS trec&toare; se face 
insa" de mai multe ori men^iune 
de Timis si mai cu seama pe 
la inceputul secolulul al XVI-lea. 

In acest mare interval, de 
buna seama c£, in desele lor 
incursarl si vice-versa in Tran- 
silvania, Turcii si Tataril, Ro- 
mintf si Ungurii vor fi trecut 
cu armatele lor pe la Predeal 
si daca nu putem pune inainte 
date concrete este cS, manua- 
lele de istorie nu precizeazS, ci 
se mul^umesc de obiceiu a spu- 
ne: trecind Carpafi, intrind in 
far S. 

In anul 1548, pe riul Pra- 
hova avu loc o mare b&talie 
singeroasi intre Mircea III ti- 
ranul, fiul lui Mihnea-cel-Rau, 
si boerii romini revolta^i. 

La 1596— 1597, Mihaiu-Vitea- 
zul a repurtat o str&lucit£ vic- 



Vi7/>5. Marele Dictimar Gtografic. Vol. I 



10 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JUDET) 



74 



PRAHOVA (JUDEX) 



torie in contra Tatarilor la Gher- 
ghita. 

La 1600, Mihaiu e invins de 
Poloni si Moldoveni in padurea 
Bucovului si se retrage la Tirg- 
sorul. 

Dupa moartea lui Mihaiu-Vi- 
teazul, nascindu-se certuri man 
pentru domnia Tfarei-Rominesti, 
boerii, impreuna cu frazil Bu- 
zesti, alesera Domn pe Radu 
Serban Basarab. 

Simion Movila, cu Tatar!, Po- 
loni si Moldoveni, navaleste in 
fara. Batalia se dete in Gura- 
Teleajenului, la satul Teisani 
(1602) si ^inu trei zile. Ea fu 
hotarita prin lupta de fa|a a 
lui Stroe Buzescu cu un Tatar 
vestit prin vitejia lui si care era 
nepot al Hanului tataresc (Gr. 
G. Tocilescu). 

La 161 1, Sasii din Brasov, 
strimtoratT de principele Tran- 
silvaniei, Gavril Batory si ame- 
nin^a^i de pierzanie, cerura aju- 
tor de la Domnul Jarei-Romi- 
nesti. 

Radu $erban porneste din 
Bucuresti fara intirziere in ca- 
pul a 1 0000 Romlni si 1300 
calare^i Poloni, si, trecind pe la 
Sinaia, Intre - Prahove, soseste 
la Predeal in dimineafa zilei de 
9 Iulie si prinzind iscoadele lui 
Batory, dupa un mar? fortat, 
inca. inainte de amia-zi, labari 
la Curmatura, in fa^a Braso- 
vului. 

In lupta de la Biserica-lui- 
Bartolomey (Brasovul - Vechiu), 
Domnul Tarei-Rominesti cistiga. 
o victorie stralucita. Batory sea- 
pa cu fuga; 8000 morp rama- 
sera pe cimpul de bataie. 

La aniil 17 16, vine ca Domn 
ai f are!*, Nicolae Mavrocordat, 
primul Domn fanariot. 

In aceste vremuri de perse- 
cu^iunl cumplite, boerii Tfarei 
cautau sa scape cu fuga, si va- 
lea Prahovei era neintrerupt 



plina de boeri, fugind cu fami- 
lile si avutul lor. 

De la Bucuresti pana. la Bra- 
sov, era ziua si noaptea un lan^ 
fara de sfirsit de fugan. Minia 
fanariotului si iataganului tur- 
cesc bagase fiorul in oase, si 
fie-care se gindea cum sa scape 
mai de graba. Pribegii, numai 
dupa ce treceau Oracle si Po- 
sada, prin {inuturile Prahovei, 
rasuflau mai usor. 

Unii poposiau la Sinaia, al{ii 
la Slonul-de-Piatra, alfii Intre- 
Prahove sau la Predeal. 

Unii mergeau direct pe dru- 
mul Prahovei, altii de la Sinaia 
o luau peste mun^i pe la Bra- 
nul, al^ii apucau pe valea A- 
zugei si mul^i 'si cautau drumul 
sa treaca la Brasov, pe Valea- 
Joi^ei. Aceasta stare de lucruri 
n'a ^inut un an sau doi, ci pe 
tot timpul domniei fanario^ilor. 
Masa de mila era intinsa ziua 
si noaptea pentru sarmanii ca- 
latori, can in tot ceasul nu lip- 
seau, zice un martor ocular, vor- 
bind de manastirea Sinaia. ; 

Era in ajunul razboiului intre 
Austria, Rusia si Turcia (1737), 
razboiu incheiat prin pacea de 
la Belgrad (1739) si in Munte- 
nia domnea Constantin Mavro- 
cordat. Dupa ce s'au facut dru- 
muri prin mun^i, Ducele de Lo- 
rena, comandantul armatelor 
austriace, trimise un corp de 
armata din Brasov, peste Timis- 
Predeal, cu ordinul de a ocupa 
Bucuresti, dar auzind ca Con- 
stant! n-Voda, in capul a 20000 
ieniceri, inainteaza spre capi- 
tala Austriei, se retrasera spre 
Pitesti. 

Bucuresti fura ocupa^i de 
Turci, can, dupa obiceiul lor, 
pradara, robira si pustiira tot 
ce le esi in cale; popula^iunea 
speriata se refugiase la munte 
si la manastiri. 

Dupa victoria de la Persinari, 



un corp de TurcT si Tatari, ina- 
inteaza spre Cimpina, spre a 
trece in Ardeal. Valea Prahovei 
era ocupata de ostiri austriace, 
cu ordinul d'a apara strimto- 
rile si d'a impiedica inaintarea 
Turcilor. 

Un contimporan istoriseste 
ast-fel evenimentele intimplate 
cu aceasta ocaziune: 

«Trecind dar ostile nem^esti 
in Valahia pana in apropiere 
de orasul Ploesti sau Tirgsorul, 
s'au intimpinat cu ostile tur- 
cesti. 

« Austriacii au fost respinsi de 
Turci si venind m fuga lor au 
intrat in apa Prahovei, printre 
munp pana la Sinaia, si lasind 
Austriacii ca la 400 ostasi in 
manastire, grosul ostirei s'a dus 
pana la granh:a numita Predeal 
si au pus lagarul acolo. Insa, 
spionul, care il aveau Turcii, cu- 
nostea potecile foarte bine prin 
mun^i, pe apa Prahovei si au 
pornit noaptea cu ostirile tur- 
cesti in urma Nem^ilor, de la 
satul Comarnic in sus prin O- 
ra^i pana la apa numita Izvo- 
rul, si aflind ca in manastire 
sunt Nem^i, au intrat pe apa 
piriului in sus si pe apa nu- 
mita Zgarbora, care este de la 
vale de Sinaia, si mergind prin 
padure au inconjurat manastirea 
fara veste de diminea^a si au 
intrat in intru, taind foarte rau 
pe ostasii nemfi, din car! pu^ini 
scapind cu fuga, au dat de veste 
la lagar la Predeal. Si mergind 
Turcii in graba dupa ei pana 
la grani^a, s'au facut razboiu si 
varsare de singe mare, biruind 
Turcii pe Nem^i. Si inapoin- 
du-se ostirile turcesti in Sinaia, 
au ingropat pe to^i solda^ii 
mor^i, in dosul manastirei, de- 
spre munte. Iar Pasa ce era cu 
ostile turcesti au poruncit si 
au dat foe manastirei si au gau- 
rit zidaria ceta^uiei prin doua 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JUDEJ) 



PRAHOVA (JUDEf ) 



locuri. Fost-au porunca sa o ri- 
sipeasca de tot, dar prin mij- 
locirea vatafului de plaiu au 
mijlocit sa o lase, ca in urma 
va fi el implinitorul poruncei». 

Scheletele ostasilor cazu^i in 
aceasta lupta s'au gasit la anul 
1843, cu ocaziunea facerei var- 
nhxlor pentru zidirea bisericei 
celei man de la Sinaia. 

Trecusera deja mai mul^i ani, 
cind intr'o zi se prezinta ac- 
tualuluT stari^;, Nifon al SinaieT, 
dol calugari cu un inscris, ema- 
nind de la stari^ul Partenie. Hir- 
tia con^inea urmatoarele : «In- 
cepind razboiul intre Austria si 
Turcia si mai 'nainte prevazin- 
du-se primejdia ce era sa vie 
asupra acestei manastin, am 
luat clopotele din clopotni^a si 
argintariile din Biserica si alte 
odoare si doua mil lei argint 
turcesc si regulindu-le toate in 
clopotul eel mare le-am ingro- 
pat in pamint in apropiere de 
man&stire, linga drumul Braso- 
vului, despre apa Pelesului, de 
la vale de fmtini^a, ce este linga. 
drum, puindu-se o lespede de 
piatra peste dinsele si dindu-se 
curgerea apei pe d' asupra lor. 
Dar eu m'am dus in Transil- 
vania la rudele mele». 

S'a cautat de maT multe ori, 
dar nici pana azi nu s'a putut 
descoperi aceasta comoara. 

La anul 1788, Nicolae Ma- 
vrogheni bate o armata aus- 
triaca la Cimpina, o respinge 
pana la Sinaia, si d'aci har^u- 
ind-o mereu, o gr^madeste in 
sus pe Prahova, silind-o sa se 
retraga in Transilvania pe la 
pasul Timisului; si incintat de 
aceasta victorie o vesteste Se- 
raskieratuluif ast-fel : 

«Cinsth:ilor Dumnealor Seras- 
kierilor. De obste va facem 
Domnia mea cunoscuta ca osti- 
riie noastre de la Cimpina, lu- 
ind pe D-zeu intr'ajutor si na- 



valind asupra vrajmasului, ca sa 
intre in pamintul lor, pe la Ti- 
mis, unde intimpinind pe vraj- 
mas? si Jovindu-J foarte rati, 
i-au zdrobit si i-au sfarimat, luind 
mul^ime de robl solda^i vif si 
roabe, cu steaguriie lor dim- 
preun& si cu tobele; iar capete 
nenumSrate ale celor omortyi, 
din care mul^f vii si capete, am 
adus astSzI aici la scaunul Dom- 
niei Mele, si merg inainte ; pen- 
tru care nu lipsim a v& vesti 
si aceasta a noastra biruin$a». 

Dupa. victoria de la Cimpina, 
Mavrogheni trece pe la Bucegi 
in Transilvania; sapte sate ce 
intilneste in drumu-i se supun, 
si ajungind si sub zidurile Braso- 
vului, adreseaza, pova^uit poate 
de un spirit de umanitate, po- 
va^uit poate si de a intimida, un 
ultimatum orasenilor, prin care 
ft vesteste ca de se vor supune 
de buna voe, nu le va face ni- 
mic, va ^ine seama de toate 
breslele, ostasilor le va da in- 
treita leafa ca acelora a J Dom- 
niei luT; ca daca s'a vazut silit 
sa vie cu oaste nenumSrata pana 
la ef, arata c& numai imp&ratul 
lor e pricina, calcindu-i hotarele 
si semanind zizanie . . . Aceste 
numai '1 face de a porni la 
bStalie sa verse atita singe, 
mai bine ar fl dar, ca locu- 
itorii BrasovuluT, luind pilda 
de la cele sapte sate sa se su- 
puna: «ca mai nimerit este sa 
se intoarca de voe buna* iar la 
vechiul principat de unde prin 
sila s'a deslipit» si c& dac& nu 
o vor face aceasta, sa fie bine 
stiut, ca jaf, foe si varsare de 
singe o sa se intimple fara cru- 
$are, peste tot orasul, etc, etc. 

Pe vremea domnie! hu Mi- 
hail Constantint $u£u, 5 Iulie 
1792, s'a instituit o comisiune 
interna^ionala pentru rectifica- 
rea hotarelor ^arel Rominesti 
din-spre Ardeal, 



Comisaril erau, pentru Aus- 
tria : Lt.-Colonel Adam Ma- 
bova{; Petre Duca, inginer-ma- 
ior ; Roditzky, capitan in regi- 
mentul rominesc si Zizer, til- 
maciu imparatesc pentru Ba- 
nat. Pentru Ardeal : Lt.-Colonel 
Ionat Stanciu, Avram Calian, 
capitan in regimentul rominesc 
No. 1, si Tolhofin, tilmaciu im- 
paratesc. Pentru Inalta Poarta 
Otomaniceasca: Slavitul El Hadji 
Abdulah - EfYendi, Sabika - Tes- 
keregesi, El Hadji Ahmed si 
Kurala-EfTendi, maf marele cava- 
siior. Pentru Rominia : Baratov, 
Constantin Paharnicul si Stol- 
nicul Dumitrache. 

La 1 Martie 1 82 1 , Ipsilante,ple- 
cind din Iasi, se indreapta spre 
Bucuresti, trecind pe la Tirgul- 
Frumos si se opri la Roman. 
De aci trimise o adresa Diva- 
nuluJ din Bucuresti, cu data de 
5 Martie, in care 'f facea cu- 
noscut scopul rasculareJ sale. 

Porni apol spre Focsani si 
Buzau. 

In trecerea lu! pe linga Plo- 
esti fu intimpinat cu armele de 
catre PloestenI, iieingSduindu-l 
a intra in oras. Iordache, unul 
din capitaniJ M Ipsilante^ spre 
a evita un conflict nefolositor, 
ocoli capitala Prahovel, trecind 
Teleajenul. 

La 12 Martie, fu primit in 
Ploesti, pentru ca exclusese din 
armata ce avea pe vagabonzil, 
cari facea u marl neorinduell. 
La Ploesti, Ipsilante fu intim- 
pinat de c?{I-va boeri din Bu- 
curesti, carora le tainui cugetul 
sau. Tot la Ploesti primi stirea, 
prin Eforif din Iasi, despre des- 
aprobarea miscarel grecestT, de 
catre Alexandru al RusieT. 

Dupa ce strinse toate armele 
cite putu gasi in Ploesti, cu 
promisiunea ca se vor -plati, si 
dupa ce maJ inrola de aci cip- 
va Grecl si Bulgarl, dupa mat 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (JUDEf) 



PRAHOVA (JUDEX) 



multe jafurl comise §i aci de 
eteri^tl, Ipsilante porni spre Tir- 
govi?te. 

Intre m&surile energice luate 
de reacfiune pentru nabu?irea 
insurec{iunel din 1 82 1 , guvernul, 
spre a paraliza mi?carea, intre 
altele, a dat ordin c£tre isprav- 
nicil din Prahova, Dimbovija, 
Arge?, Mu?cel $i Olt, cum ?i 
catre ispravnicul de strain!, ca 
sa ingadue pe trimi$il lui Sava 
§i al fratelui sau Panait, cum 
$i pe al lui capitan Iordache, a 
stringe, dintre Bulgaril din par- 
tea locului, oameni cu plata, de- 
prin^I cu arma ?i viteji, pentru 
infringerea razvr&titorului. 

Ipsilante ocupase aceste ju- 
deje militare^te, avind in fie- 
care cite o companie de eteri^tl, 
sub comanda unul capitan, pen- 
tru inrolare de voluntan, deo- 
sebit cite un ispravnic de in- 
credere pentru implinirea con- 
tribu^iunilor de la locuitori. 

Peste corpul de entire din 
Ploe?ti, era comandant Duca. 

Turcii, intrind in 'fara, luara. 
drumul spre Bucure^ti. Ipsilante, 
care se afla la Tirgovi?te, dete 
ordin lui Duca sa vie cu o?- 
tirea sa la Tirgovi^te ?i sa pre- 
pare proviziunl pentru 1500 ca- 
larejl. 

Duca, in drumul sau tabari 
la Baicoiul, lasind streji la Plo- 
e$ti, Cimpina $i Margineni. 

Pentru-ca in acel an era o 
mare lipsa de griu $i de orz, 
Banul Barbu VScarescu, marele 
Vistier, rindui bumba^irl la ju- 
de^ele Saac, Prahova, Dimbo- 
vi$a, etc., pentru ridicarea po- 
rumbulul din magaziile arenda- 
$e?tl, boere^ti $i manastire^tl ?i 
trimiterea lor la magazineie o$- 
tirel, platindu-se din Vistierie 
cite 1 8 lei chila de porumb, iar 
pentru caratul lor cite 60 pa- 
rale de chila. 

Pe vremea eteriel, valea Pra- 



hovei ?i mun^ii dimprejur au 
fost martorl la o mul^ime de 
scene, propril nu atit razboiului, 
cit mai mult brigandagiulul. 

Dup2 fuga lui Ipsilante, in 
urma bataliei de la Draga?ani, 
cete marl de eteri^ti, ameste- 
capf cu cfyl-va dintre panduri, 
urmari^I de aproape de Turcii 
Sericoglulul ?i de arnau^ii lui 
Bimba?a Sava, se infundara pe 
valea Prahovei. 

La sosirea Turcilor $i a lui 
Sava la Sinaia, eteri^tii, cautind 
sa scape cu fuga, se impar^ira 
m doua. tabere. Cei mai mul^f 
luara drumul Predealului. Acolo, 
in^elegind ca Timisul este o- 
cupat de o armata austriaca $i 
ca prin urmare nu vor putea 
trece in Transilvania, se re- 
trasera in intariturile de la Ce- 
ta^uia, dar fura batupf de Turci 
51 risipi^i in toate parfile, iar 
ceiral^r trecura de la Sinaia 
peste mun|i la Bran $i in sa- 
tele din Tara Birsei. 

In urma victoriei de la Pre- 
deal, Bimba?a Sava, fiind che- 
mat de Chehaia-Bey, pleaca la 
Bucure?ti insop't de Ghencea fi 
al^ii, iar Frangulea, unul din 
capitani! sal, voind a profita 
de ocaziune $i a se imboga^i 
prin jafuri, ramase la Predeal 
Asemenea, o suma de Turci 
dezertori, Sirbi, BulgarT, Greci 
$i al^i eteri^ti, se ascunsera prin 
mun^f, de unde e?eau la ras- 
pintil, care cum putea, jefuind 
pe boieril pribegi, can ince- 
pusera a se inapoia in fara, 
unii chema^i sa la parte la 
afacerile publice, al£il sili^T sa 
paraseasca Bra?ovul, spre a nu 
fi inrola^i in armata austriaca. 

Pe la inceputul anulul 1822, 
drumul Prahovei nu mai era 
sigur de loc ; bajenarii nu mai 
cutezau sa intre in Tara. Atunci 
comandantul trupelor turce?ti, 
Chehaia-Bey, trimise mai mul^i 



Kirc-Serdari cu armata pentru 
paza drumurilor. El intreprin- 
sera o goana energica contra 
jefuitorilor, $i cei carl au putut 
scapa cu via^a, au fugit in 
Transilvania. 

In timpul revolutiunei de la 
1848, Principatele Romine fura 
ocupate de armatele ruse^ti. 
Generalul Baron Puchner, co- 
mandantul Transilvaniei, in ur- 
ma nereu^itei misiunei Epis- 
copului Saguna, ceru pe la in- 
ceputul anulul 1849 ajutor de la 
Bucure?ti, de la Feldmare?alui 
Liders, comandantul trupelor 
muscale^tl, intru apararea ce- 
ta^ilor Bra^ovului $i Sibiulul. 

Generalul Engelhardt, cu 2680 
oameni infanterie, 430 ulani, 
190 cazaci $i 8 tunurT, fu trimis 
intr'ajutor la Bra?ov. 

Primele deta?amente sosira 
la Sinaia in diminea^a zilei de 
10/22 Ianuarie 1849, ocupind 
manastirea, precum ?i schitul 
Predeal ?i casele locuitorilor, iar 
la frontiera instalara un corp 
de observable. 

Auzind ca Secuii ameninta 
Bra?ovul, Rusii trecura Predealul 
?i in zilele de 2, 3 §i 4 Febru- 
arie sosira la Bra^ov, unde ga- 
sira pe generalul austriac Schus- 
ter cu purine trupe precum ?i un 
corp de gardi?tl Romini ?i Sa?I. 

In ziua de 20 Februarie, tru- 
pele lui Engelhardt au ajuns 
la poalele mun^ilor Predealului 
pe mare ninsoare $i vifor. 

A doua zi Ru?ii trecura peste 
Predeal. Austriacii ii urmara pe 
la amiazi; iar brigada van der 
Null ajunsa la carantina de Un- 
guri (vama ungara de asta-zi 
de la Timi?), avu sa sus^ina o 
lupta inver^unata §i fu silita a 
se retrage catre pad are. 

Unguril dadura foe Timi^ului 
?i nu slabira pe Austriac! pana 
la Predeal, unde lupta se iu- 
cepu din nou. 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (RlU) 



77 



PRAHOVA (RltJ) 



Hanul eel vechiu de sub Ce 
tat.uie, cunoscut sub numelede 
Circiuma de la Ruja, a fost 
prefacut in cenuse. 

Batalionul III (austriac) Tur 
schy si 2 companil de grena- 
diri, au esit la Predeal prin 
padurea Vlade^uluT, pe locur! 
necunoscute, peste ome|i si 
gropT, unde s'au scufundat si 
s'au prapadit 6 cai cu provi 
ziuni cu tot. 

Austriacii pierdura in aceasta 
zi, 1 86 mort/i, rani^I si prizo- 
nierl. Toata averea familiilor fu- 
gare, lasata in padurile Pre- 
dealului, a fost data de Bern 
in prada Secuilor. Chiar scrii- 
toril unguri spun c& numarul 
carelor jefuite a fost peste o 
suta. In tot cazul averile ra 
pite au trebuit sa fie conside- 
rable, caci fugarii luaserS, de 
bun& seama cu el sume man 
de banl, scule de aur si argiut 
si alte pret^ioase. 

Trecind Rusii si Austriacii 
in Tara 'si-au stabilit cuartierul 
general in manastirea Sinaia, 
iar la Predeal, intre Prahova si 
la Poiana-Tapulul ramasera mici 
detasamente, spre a observa 
miscarile Ungurilor. 

In ziua de 7 Iunie se incinse 
prima lupta intre Rusi si Un- 
gurl, mai intiiu sus la Predeal 
si apoi pe Coasta-Predealului 
pan& la carantina austriaca. 

Aci cazu, omorit miseleste, 
comandantul reg. 1 de cazaci 
de Don, loc.-colonel Ion Costin, 
Romin din Basarabia. 

La 1853 — 54, Rominia a fost 
ocupata de trupele austriace, 
sub comanda geneialulul Coro- 
nini, iar detasamente de infan- 
terie din corpul de ocupa^iune 
au ramas pe valea PrahoveT si 
comandantul acestor detasa- 
mente, generalul Hess, sl-a avut 
cuartierul s&u un timp in manas- 
tirea Sinaia. Atunc! ofi^erii statu- 



lul-major austriac au ridicat pla- 
nul topografic al intregei fron 
tier! romine din spre Ardeal. 
In vremea razboiulul de la 
1877 — 78, in Ploesti a fost cuar- 
tierul general al armatel ru- 
sestl. Imparatul Alexandru al 
II lea sosi aci la 25 Maiu 1877. 

Prahova, Hit, izvoreste in Car- 
pa{i prin douii ramur), Prakovi fa 
si Azuga, cari se unesc in fat^a 
muntelui Sorica, nu departe de 
gara Azuga. Curge in lungul 
jude^uiui Prahova, udindu i toata 
intinderea vestica si parte din 
cea de S. pe o intindere ca 
la 150 kil., pana ce se varsa 
in riul Ialomir^a, la satul Dri- 
dul-Znagov. 

Cursul Prahovei, se intinde 
in regiunea muntoasa panS. in 
satul Comarnicul ; apoi in regiu- 
nea de dealuri, pSnS in dreptul 
satulul Baicoiul ; si d'aci, in re- 
giunea de ses, pana la varsS- 
tura sa in Ialomita. In acest 
curs, Prahova este foarte ca- 
prir/ioasa, f&cind multe cotituri si 
citeo data marl stricaciunl,cind, 
umflatci toamna prin plol si pri- 
mavara prin topirea zapezei, de- 
vine cu totul torent^iala si ia cu 
sine tot ce intilneste in cale. 
Asa, in anil 1830, 1864 si 1884, 
in urma unor plol toren^iale, a 
sfarimat podurile, a surpat or&- 
r/iile, a inundat cimpiile. La 
1884, Prahova a luat cu sine 
tot ce a intilnit; traseul calel fe- 
rate a fost spalat si podul de 
peste Prahova, la gura tunelulul 
din dreptul VcLIei-ConciuluI, a 
fost rupt, si comunicar,ia pe 
calea ferat& intrerupta. Cu toate 
aceste capricii accidentale ale 
timpulul, riul Prahova este prin- 
cipals motor de viat.a la o mul 
time de industril, carl au luat 
via{& de la deschiderea calel 
ferate si ud& o mul^ime de lo- 
cality populate, asezate aproape 



neintrerupt de-a lungul cursului 
pe ambele sale $&rmurl. 

Asa, incepind de la forma^ia 
sa la Azuga, riul Prahova, dup& 
o scurgere de 4 kil. la vale., ud& 
partea esticl a satulul Busteni ; 
iar dup& 1 kil. de aci ajunge 
in dreptul satulul Poiana-f apu- 
lul, pe care il las& in dreapta ; 
si d'aci, 4 kil. mai la vale atinge 
partea de N. a urbel Sinaia, pe 
care asemenea o lasa pe dreapta, 
udind-o pe o intindere de 3000 
m. pan& in dreptul spitalulul 
Sinaia; de aci curgind tot 
spre S., la 7000 m. la vale lasa 
la stinga localitatea numitS. Po- 
sada; si mai la vale, dupa" 2500 
m. de curgere, lasS. la dreapta 
satul Podul - Neagulul, iar la 
stinga Podul-Virtos, pendinte de 
com. Comarnicul, pe care o lasa 
tot la stinga, iar in fat^a aces- 
teia pe malul drept, satul Ghio- 
seci; apoi is* continua* mersul 
spre S.-E., l&sindpe malul drept 
satele Breaza-d.-s. si Breaza-d.-j.; 
iar pe malul sting, satele Corni- 
d.-s. si Corni-d.-j., cu cStunele 
Podul-Vadulul si Cimpini^a. De 
aci Prahova isl continua cursul 
tot mat spre S.-E., udind partea 
de E. a com. Poiana si partea 
de V. a tirgulut Cimpina; la 
1500 m. la vale este. conflu- 
enfa sa cu Doftana, la satul 
Bobolia, si apoi lasind la stinga 
com. B&nesti, cu cat. Slobozia, 
iar in dreapta, cSt. Bobolia, 
se indreapta catre com. Co- 
cores ti, asezata* pe malul drept, 
com. Floresti, cu c^tunul Ca- 
put - Rosu, asezate pe malul 
sting, si mai la vale, pe malul 
drept, cat. Poroasa, pendinte de 
com. M&gureni si com. Cali- 
nesti, cu satul C&tina. DupS un 
parcurs de 3000 m. de aci a- 
junge in dreptul com. Filipesti' 
Tirg, unde este resedin^ de 
companie si oficiii teleg. : postal. 
De aci, l&sind pe malul drept 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (RtU) 



78 



PRATIOVA (RllJ) 



Celt. Br3ta$anca, pendinte de 
com. Darm2ne?ti, se indreapta 
spre ?oseaua jude$ean& Tlrgo- 
vi?tea-Ploe$ti, pe care la o depar- 
tare de 600 m. o tale, trecind-o 
sub un pod bine construit cu 
picioare de piatra. Mai la S. §i 
ca la 850 m. departare, Prahova 
parase?te teritoriul com. Dar- 
mane^ti ?i intra, pe teritoriul 
com. Tirgu?orul-Nou, ?i dupa 
un parcurs de 3600 m. intra pe 
teritoriul Tirgu^orulul - Vechiii, 
laslnd in acest parcurs ?i pe 
malul drept, cat. Zalhanaua, pen- 
dinte de com. Vladeni §i loca- 
litatea Catinca (Comanacul), pen- 
dinte de com. Mane^ti, formind 
pe o iatindere de S400 m. ho- 
tar intre com. Bane^ti §i Tir- 
gu?orul-Vechiu. De aci, Prahova 
schimbind direc^ia pu^in mai 
spre E., trece pe teritoriul com. 
Negoe^ti, Pope^ti, Tinosul pana 
in dreptul cSt. Piscule?ti, pen- 
dinte de com. Tinosul; apoi i?i 
continua cursul, formind hotar 
mai intiiu intre com. Tinosul 
?i Pucheni-Mici, ?i la vale intre 
com. Crivina la S. ?i intre Pu- 
cheni-Miel ?i Pucheni-Mari spre 
N. ; iar mai la vale, intre com. 
Gorgota $i Miroslave$ti, intre 
aceasta ?i com. Buda-Palanga 
la N. ?i com. Ciuma^i la S. pana 
la confluenja cu Teleajenul. In 
jos, pe o intindere de 7600 m., 
limiteaza pamintul oamenilor din 
com. Gherghi^a ?i satul Bel- 
ciugul; apol trece pe teritoriul 
com. Dr&gane$ti, formind hotar 
intre aceasta com. $i com. Gher- 
ghifa, intre Gherghi^a ?i Hat- 
caraul, intre proprietatea Mala- 
muci la S. ?i Hatcaraul la N. 
Din punctul situat cam la 
400 m. la S. de cat. Tufani, pen- 
dinte de com. Hatcaraul, Prahova 
in cursul sau spre E. $i pe o 
distant de 24600 m. formeaza 
hotar intre jud. Ilfov ?i Prahova 
p&na la r200 m. spre N. de satul 



Patru-Fraflf; in acest parcurs 
Prahova face o mul^ime de co- 
titurl mar? ?i uda satele urma- 
toare : pe malul drept Risimni- 
cea, Filitis - Radule?ti - Caldaru- 
?ani, din jud. Ilfov; ?i pe malul 
sting, com. Adincata (Ra^ani) 
din jud. Prahova. 

De la punctul situat la 1200 
m. la N. de satul Patru-Fra^i, 
Prahova, in cursul s£u pe o lun- 
gime de 9800 m., pana la con- 
fluen^a sa cu Ialomtya, la satul 
Dridul-Znagov, formeazS hotar 
intre jude^ele Ilfov $i Ialomi^a, 
formind asemenea ma? multe 
cotitun, udind in acest parcurs 
satul Patru-Fra^I, din jud. Ialo- 
mh)a, situat pe malul sting ?i 
satul Dridul-Znagov, de la im- 
bucatura Prahovei cu Ialomi^a. 

Ldrgimea vait Prahova va- 
riaza intre 200 — 600 m. la ?es 
p'un pat nisipos ; in regiunea de 
dealuri ?i mun^i, patul Prahovei 
e ingust, de la 5 — 30 m., mult 
bolovanos ?i prezinta" o serie 
variata de largiturl §i gituri ; 
ast-fel la Azuga, Bu?teni, Izvoa- 
rele, Comarnic $i Cimpina, va- 
lea e ceva mai larga ; iara in 
spa^iul cuprins intre aceste lo- 
cality, se afla o serie de 
gituri, unde largimea vail e 
foarte redusa, formind ni$te de- 
fileurl uria?e cu altitudini d'a- 
supra apei de la 300 — 400 m. 
spre Azuga, 1200 m. catre Po- 
iana-Tapului, 1400 m. la Bu§- 
teni, 1200 la Sinaia, De aceea 
aspectul valel Prahova in aceasta 
regiune de munte este cu totul 
mare$ ?i incf ntator, dupa cum au 
$i pre^uit-o Ale?il Jarei in 1875, 
stabilind la Sinaia re?edin{a re- 
gala de vara. 

Debitul de ap& al Prahovei 
i?i ia insemnatatea sa indus- 
trials chiar de la Azuga, unde 
serva* de motor $i alimenteaza 
mai multe fabrice; aceasta in- 
semnatate spore^te cu cursul 



s&u pe masura ce prime^te aflu- 
en^ii sal. A$a la Sinaia, prin o 
abatere din apa sa, s'a creat o 
cadere capabila a da for^a elec- 
trica pentru toata valea Praho- 
vei; ?i la Cimpina, tot prin o 
abatere a apei sale, s'a facut 
caderi pentru perforagiul elec- 
tric de puturi petrolifere. 

Adincimea curentului este 
foarte variabila, dupa cum tim- 
pul este ploios sau secetos. In 
timpuri de ploi toren^iale ?i to- 
pirea zapezei in mun^i, volumul 
apei create ast-fel ca trecerea 
ei devine imposibila. Trecerea 
Prahovei in regiunea muntoasa 
?i deluroasa se face pe podun 
bine construite; iara in regiu- 
nea ?esurilor in general se face 
prin vad afara de trecatorile de 
la com. Brata?anca, Pucheni- 
Miroslove^ti, Tinosul, Crivina ?i 
Dargane?ti (cu pod umblator) 
unde trecerea se face pe poduri 
bine construite. 

Comunicafia. — Valea riului 
Prahova, deschide drumul eel 
mai bun ?i eel mat scurt 
ce une?te Bra?ovul cu Ploe?ti; 
prin aceasta vale trece $oseaua 
na^ionala ?i calea ferata care 
de la Ploe?ti duce la fron- 
tiera la pasul Predeal (To- 
mos). Calea ferata, in regiunea 
muntoasa $i deluroasa, urmeaza 
chiar albia riului; ?i are doua 
tunelun in apropiere de defileul 
Ora^iilor, intre Comarnicul $i Iz- 
voarele, ?i al treilea la N. de 
Bu^teni; are 5 poduri man $i 
peste 30 pode^e pe unde tra- 
verseaza Prahova. Soseaua na- 
tionals are aproape 40 poduri 
$i pode^e de scurgere. Tot ur- 
mind riul, traseul calei ferate face 
multe cotitun; pornind de la 
Ploe?ti, urmeaza in de aproape 
malul sting p&na la N. de Po* 
iana, unde traverseaza Prahova 
pentru a trece pe malul drept 
pana la satul Podul-Corbulul; 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (RlU) 



79 



PRAHOVA (RltJJ 



aci traversind din nou Prahova 
isl reia traseul pe malul sting, 
p&na in dreptul Vael - Gagului, 
unde traverseaza iar£sl Prahova, 
urmind malul drept panii Ja S. 
de Azuga unde iarasl trece pe 
malul sting pana la Predeal; 
aci traverseaza pasul, apoi se 
scoboara in Valea-Timesulul. 

Afluenfii din dreapta mai 
principal! al Prahovei sunt : Pra- 
hovi^a ; Valea-Cerbului, care e 
formats din doua pirale : Mo- 
rarului ?i Seaca, ce izvorasc din 
munteleDihamul ; Valea- Alba, ce 
izvoreste din muntele Caraima- 
nul si se varsa in acelasl punct 
cu Valea-Cerbului; Valea-Jepilor, 
confluente cu Prahova la satul 
Busteni; Urlatoarea, formata de 
Urlatoarea-Mica si Urlatoarea- 
Mare, renumita pentru cursul el 
repede $i zgomotos, precum $i 
pentru cascada el de la locul 
numit Mesele-Regale, vizitata de 
numerosl escursionisti, merge 
de se varsa in Prahova la N. 
de satul Poiana-Tapulul ; Valea - 
BabeT, ce trece prin Poiana-fa- 
pului; piriul Pelesul, de la care 
'si-a luat numele Caste lul Pe- 
les, resedin^a de vara a M. 
S. Regelui Carol I, izvoreste de 
sub muntele Piatra-Arsa, si dupa 
ce trece pe la S. de Castelul 
Peles, merge de se varsa in 
Prahova in dreptul vail numita 
Valea-Rea; scoborind 1540 m. 
pe o lungime de 5000 m.; Va- 
lea-lzvorulul izvoreste din par- 
tea de N. a muntelui Padu- 
chiosul ?i de sub muntele Vir- 
ful-cu-Dor si se varsa in Prahova 
la S. de spitalul Sinaia deschi- 
zind drumul de legaturS in- 
tre Valea-Prahovei si Valea-Ialo- 
mh:el prin o admirabila sosea 
de curind construita si inzes- 
trata cu podurl si diferite lu- 
crarl de arta ; Valea-Larga a 
carui confluen^a cu Prahova o 
are linga gara cu acelasl nume. 



De aci urmeaza o mutyime de 
valcele ce se scurg din coastele 
de V. ale Prahovei panS la esi- 
rea sa din zona dealurilor. 

Afluenfii din stinga al Pra- 
hovei mai principal! sunt : va- 
lea Azuga, care 'si are irapreu- 
narea sa cu Prahovifa chiar in 
satul Azuga. Aceasta vale este 
una din frumoasele vai ale ba- 
sinulul Prahovei; pe dinsa se 
gaseste o linie ferata de ex- 
ploatare pana la intiinirea cu 
piriul Limb&selul, de unde ur- 
meaza aceasta vale pana la con- 
fluen^a sa cu piriul Cas&riei ; de 
aci linia urea coama de N. a mun- 
telui Clabucetul-Azugel, pentru a 
se scobori iarasi in Valea-Azu- 
gei. Apoi vine Valea-Fetel, a 
carel confluent cu Prahova o 
are la S. de tunelul Busteni ; 
valea Zamura ce izvoreste din 
muntele Zamura; Valea-Rea ce 
'si da intilnire cu Prahova in 
acelasi punct cu Pelesul si care 
vale serva ca cimp de tragere 
pentru batalionul statfonar in 
timpul verei garda de onoare 
M. S. Regelui ; Valea - Cilnelul, 
(Gagului); valea Bogdan, valea 
Ora^il, valea Floreiul, la S. de 
Posada; Valea-Batrioarei, la S 
de satul Podul-Virtos ; Valea 
Comarniculul, al c&rul loc de in 
tilnire cu Prahova este la 750 m 
la S. de gara Comarnicul; apoi 
urmeaza spre S. vaile : Sarul 
Bradul, Cimpenija si Doftana, 
a Ccirul confluen^a cu Prahova 
o are la satul Bobolia. De aci 
Prahova lese cu totul din zona 
dealurilor $i urmeaza cursul li- 
nistit in zona sesurilor. 

Natura orograficd a v&Iel Pra- 
hova este mareafa si mult avuta. 
Aproape intreg masivul ce se ri- 
dica in partea muntoasa a vael 
Prahova si al carui nod orografic 
este virful Omul si virful Bucegi, 
nu prezinta de cit o ridic£tur& 
uriasa intrerupta adesea de niste 



trepte colosale, ale caror parep 
cad brusc formind prabusirl colo- 
sale cu des&virsire impracticabill. 

Asupra acestul masiv, adesea 
intilnim platourl mai mult sati 
mai pu^in marl, carl si ele la 
rindul lor se termini prin pa- 
re{I stincosl, cum de exemplu 
sunt ace! al munfilor Furnica, 
Piatra-Arsa, Jepi-M arl, Jepi-MicI, 
Costila si Caraimanul, a caror 
frunte 'si o incline spre E. in 
valea Prahovei. 

Natura construc^iunel acestul 
masiv, nu este aceeasl in toate 
parfile, cacl straturile din care 
se compune de si in general 
sunt calcaroase, ele insa se pre- 
zinta sub colorl diferite : aibe, 
galbene, verzul, cenusil, etc. 
Asa, inalfimile din stinga Pra- 
hovei si carl sunt formate din 
mun^il; Cl&bucetul-TauruluI,Cla- 
bucetul-Azugel, Zamura, Baiul, 
Rasoarele si Doamnele, se pre- 
zint sub un aspect cu totul 
contrarie inalfimilor din dreapta 
riulul. 

To^I acestl mun^I compun a- 
proape una si aceeasl coama, 
a carel spinare descoperita, nu 
prezinta prabusirl nici stincl esite ; 
insa* pe fundul vailor ce 'I tra- 
verseaza se vad ripl adincl si 
al caror pareji in general sunt 
fugitivl, adica de o constitute 
slaba. Spinarea lor lata este a- 
coperita cu Iocurl de pasune, 
iar poalele lor, acoperite cu pa- 
durl ce coboara pana in valea 
Prahovei. 

De la Comarnic, spre S., dea- 
lurile ce formeaza ambele par$I 
ale vaiei Prahova sunt desco- 
perite si in general de o con- 
struct slaba, formate din teren 
nisipos si cu pietris, plerzin- 
du-si succesiv aceasta a lor na- 
tura pe masura ce inainteaza 
spre zona sesurilor, unde tere- 
nul devine bun pentru agri- 
cultura. 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (RlU) 



80 



PRAHOVA (RltJ) 



Geologia acestei vai este pe 
cit de variata pe atit de inte- 
resanta. Tn adevar aci avem a 
face aproape cu toate formafi- 
unile geoiogice ce incep cu Ju- 
rasicul si sa termina cu Pleisto- 
ceriul (Quaternarul). 

Dintre toate aceste formafiuni 
Cretacicul inferior (Baremianul), 
reprezintat prin gresii si marne 
intrebuin^ate la fabricarea ci- 
mentulm, ocupa intinderea cea 
mai mare. El se intinde in 
adevar de la Predeal si pana. 
la Comarnic si e asezat pe 
calcarele albe ale Jurasicului 
superior (Titonicul si Beriasul), 
ca la Poiana - TapuluT, Sinaia, 
etc.: La Comamic el suporta 
puternicele depozite de nisipuri 
si conglomerate cenoma?ie (Cre- 
tacicul superior), can se prelun 
gesc spre N. pana la frontiera 
si formeaza culmile impozantului 
masiv al Mun^ilor Bucegi. 

Pe depozitele cenomane se 
reazama la rindul lor marnele 
rosii si albe ale Se?ionianului. 
Ele cedeaza insa in curind lo- 
cul lor depozitelor ter^iare, in- 
cepind cu Eocenul (Gura-Beliei) 
ce supoarta terenurile pctroli- 
fere ale Helvefianului (Breaza, 
Cimpina)si terminindu-se cu ni- 
sipurile si gresiile sarmatice (Po- 
iana) si pontice foarte fosilifere. 
Pu^in mai jos de Cimpina, Pon- 
{ianul este acoperit de depozi- 
tele ce apar^in Pleistocenuhd, 
forma^iune care ocupa intreaga 
cimpie a RominieT. 

Avufiile miniere sunt variate 
si abondente, ceea ce face ca 
valea Prahovel sa fie una dintre 
cele mai avute vai ale Romi 
niei. Asa: 

Pacura, cu abondente surse 
aproape artesiane, se exLrage in 
tot cursul vaiei de la Comarnic 
pana aproape de Ploesti. Aceasta 
vale reprezintS azi aproape 4 /o 
din producfia petrolului din 



fara, intru cit se considera si 
Baicoiul si ^intea ca apar^i- 
nindu-i. 

Boga^ia ce ea a adus in 1"ara 
prin exportul petrolului in care 
abunda, este considerabila, dar 
ea n'a fost posibila de cit gratie 
liniei de drum de fier, care s'as- 
terne d'a lungul acestei vai. 
Ast-fel ca daca Cimpina repre- 
zinta azi hambarul Tarii-Romi- 
nesti in petrol, e foarte proba 
bil ca in viitor alte linif pe alte 
vai ne vor da alte locality! de 
important Cimpinei. 

Astazi exploatarea acestul pe 
trol se face nu numaT indivi- 
dual de catre proprietarif ro- 
minT, ci si de catre societal 
constituite cu capitalurf marl. 

Actualmente ca societal de 
exploatare sunt : 

i. Societ. «Steaua Romina», 

2. Societatea «01andezaRo- 
mina», 

3. Societatea «Nederlandeza- 
Romina», 

4. Societatea « Amsterdam », 

5. Societatea «Telega Oil Co. » 
(fost Pecici & Blachowski), 

6. Societatea de petrol de 
Prahova (J. Tak). 

In origina, ca mijloacele or- 
dinare de exploatare, extragerea 
pacurei nu inaintade ordinal* sub 
sol mai mult ca la 200 m. adin- 
cime ; arare-on aceasta exploa 
tare .se adincea pana la 450 m.; 
astazi cu perforate electrica s'a 
mers cu sonda pana la 800 m. 
si ast-fel s'a dobindit surse foarte 
abondente, aproape artesiane. 

Extrac^ia anuala a fost pe 
anul 1899/900, de lS540vagoane, 
pe 1900/901, de 16480 vagoane. 

Sarea asemenea abunda in va- 
lea Prahovel si se gaseste la 
Slanic la 10 m. adincime si la 
Doftana la 20 m. Ambele a- 
ceste locality! sunt legate cu 
calea ferata Ploesti-Predeal prin 
cat ferate deosebite : cea d'in- 



tiiu prin ramura Buda-Slanic, 
lunga de 34 kil. si cea de a 
dona prin ramura Cimpina-Dof- 
tana, de 6 kil. lungime. 

Extrac^ia anualain aceste doua 
saline in cei din urma 6 am a dat : 

Slanicul, 1895 — 96 kilgr. 40.667.956 

1896—97 » 48.703.718 

1897— 98 » 5i.276.17S 

1S9S— 99 » 43.649-134 

1899-900 » 43.830.794 

1900-901 » 43-57°-705 

Doflana, 1895 — 96 » 24.572.564 

1 S 9 6— 97 » 25.244.915 

1897 — 98 » 27.634.625 

1S98-99 » 28.779.933 

1S99 — 900 » 28.399.338 

1900 — 901 » 26.510.562 

Aceasta din urma salina a 
fost declasata la I Aprilie 1901, 
din cauza ca masivul unde s'a 
deschis salina este amestecat cu 
nisip, ceea ce ocazioneaza adese- 
ori infiltra^iuni de apa; si mai 
cu seama din cauza ca atit pen- 
tru consuma^ia interna cit si 
pentru export, trebuin^ele nu 
intrec cu mult 1 00000 tone pe 
an, ceea ce se poate extrage 
foarte usor numai din cele-1'alte 
saline existinde in Tara. Slanicul 
Mind proprietate aEforie! Spita- 
lelor, Statul care are monopolul 
exploatarei sarii, plateste acestei 
institu^iunt de bine-faceri 1851 
lei anual pentru sarea ce ex- 
ploateaza. 

Piatra, granit si de var (var 
negru si cimenL) se gaseste in 
man cantita^i si aproape in tot 
lungul PraboveT, in regiunea de 
dealuri si de munte ; numeroase 
fabrice de var si cariere de pia- 
tra si nisip, func^ioneaza mat cu 
seama la Comarnic, Sinaia, A- 
zuga si Predeal. 

Actualmente, fabric! de var 
si ciment sunt urmatoarele: 

La Comarnic, fab. Basjlio Al- 
dasaro si Ernest Manoei. 

La Sinaia, fab. E. Costinescu. 

La Azuga, fab. E. Elhet & Co. 
si $tefan Blebea. 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (RlU) 



81 



PRAHOVA (PLAltJ) 



La Breaza, fab. Davidescu. 

Inainte vreme, rudarl extra- 
geau din apa Prahovel mult aur 
farimat, precum $i chihlibar ; a- 
cum Prahova da numa! renumi- 
tul pe$te, pastravul. 

Izvoare de ape minerals, iod, 
sare, pucioasa, etc. se gasesc in 
marl cantita^i in tot lungul re- 
giunel de munte ?i dealurl ; 
iar pe acolo unde ele sunt cu- 
noscute $i analizate, ca la Pre- 
deal, Cimpina §i Slanic, fac din 
aceste locality!, stadium cunos- 
cute nu numai prin excelenta 
clima locals, ci ?i prin bunatatea 
apelor minerale unde sute de 
suferinz! i§i gasesc tamaduirea 
lor in timpul vereT. Cea mai 
mare parte insa din aceste surse 
minerale stau ascunse $i con- 
damnate chiar a nu fi vizitate 
de nimeni, din cauza terenului 
inaccesibil. 

Fertilitatea agricold a vaiel 
Prahovel inca este foarte avuta ; 
in partea ?easa se cultiva a- 
proape toate produsele agricole 
ale fare!; in regiunea muntoasa 
insa, numai porumbul. Padurl 
seculare, cu tot soiul de lemn — ■ 
brazl, fag, plopi, frasinl — aco- 
pera mai cu seam& regiunea de 
dealurl $i de munte ; iar la poale 
?i in regiunea de ?es se gasesc 
livezi intinse de copacl fructifierl: 
pruni, men, perl, cire$T. 

Afara de aceste produse, va- 
lea Prahovel este avuta in in- 
tinse pa?unl, ceea ce inlesne?te 
mult cre?terea numeroaselor ani- 
male ?i stabilirea pe aci a nu- 
meroase turme de 01 $i cirezl 
de vacl, carora se datoreaza re- 
numitele brinzeturl de tot soiul 
de la Azuga $i Sinaia. 

Fab rice. — In afara de fabri- 
cele de var citate, pe valea 
Prahovel, in regiunea de munte 
?i de dealuri, se gasesc inca mai 
multe joagare pentru lemne de 
construe^! la Sinaia ?i Doftana ; 



fabrica de hirtie C. ?i S. Schiel 
la Bu?teni ; de cue ?i sirma, la 
Sinaia, a d-lul Emil Costinescu ; 
la Azuga, fabric!: de sticlarie, 
Societatea romina de mobile, 
frazil Hornung & Co.; de con- 
serve, E. Waller & Co.; de 
postav, Rhein, Scheeser & Co.; 
$i o fabrica de bere. Rafinarii de 
petrol sunt la Cimpina ?i renumite 
poverne pentru {uica in par- 
tea despre Cimpina-Baicoiu. 

Populafia. — Existenja nu- 
meroaselor fabrice presarate a- 
proape in tot lungul Prahovei, 
precum $i a frumoaselor locali- 
ty climatologice, ca : Cimpina, 
Comarnic, Sinaia, Bu^teni, A- 
zuga ?iPredeal, unde vara atrage 
o numeroasa popula^iune din 
toate unghiurile f aril, creaza 
un mijloc sigur de existenta a 
locuitorilor bastina?! a! vaiel 
Prahova, carl, angajap cu lucrul 
la fabrice ?i la populafia flotanta, 
i$I procura zilnic 2, 3, 4 ?i 5 
lei. Afara de ace^tia, pe valea 
Prahova, sunt ?i mulpf strain! carl 
se indeletnicesc la exploatarea 
avu^ilor paminte^ti ?i la fabri- 
cele manufacturiale. 

Avufia solulul, pitorescul re- 
giunel, precum $i placuta clima 
locala, face ca valea Prahovei sa 
fie una din cele mai populate 
val ; de la deschiderea calel 
ferate, fund dotata in tot lungul 
el de cladiri frumoase, mai cu 
seama in regiunea de dealurl ?i 
de munte, se aseamana cu cele 
mai placute regiunl ale Elve^iel 
§i Tirolulul. 

Situafia politico*. — Valea Pra- 
hovei, in afara de partea de jos, 
unde riul Prahova formeaza li- 
mits intrejudetele Prahova, Ilfov 
$i Ialomi^a, e cuprinsa in intre- 
gul sau in jud. Prahova $i con- 
stitue in sine un ?ir de comune 
intocmite administrativ in dou& 
plaiuri : plaiul Pele^ul $i plaiul 
Prahova. 



Prahova, plain, in jud. Prahova. 
Se margine?te la E. cu plaiul 
Varbilaul, de care se desparte 
printr'o linie oblica spre stinga, 
care trece pe la E. de comu- 
nele Telega ?i Bordeni ; la S., 
cu pi. Filipe?ti, de care se des- 
parte printr'o linie orizontala, 
dusa din plaiul Varbilaul pana 
in judejul Dimbovi^a ?i care 
trece pe la S. de comunele Va- 
lea-Lunga ?i B£ne?ti ; la N.-V., 
cu jud. Dimbovifa $ipl. Pele?ul. 

Se compune din Cimpina, 
comuna urbana ?i 13 comune 
rurale : Bane?ti, Bordeni, Breaza- 
d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cof- 
nul, Poiana, Prahovifa -d. -j., 
Prahovi^a-d.-s., Scor^eni, $otrile, 
Telega ?i Valea-Lunga. 

Re?edin^a sub -prefecture! e in 
com. Cimpina. 

Cele mai populate comune 
din plaiul Prahova sunt : Telega, 
Brebul, Breaza-d.-s. §i Breaza- 
d.-j., apol vin : Scor^eni, Praho- 
vi^a-d.-s. ?i Bordeni. In destul 
de populate sunt $i cele-1'alte 
comune din plaiu. 

Terenul plaiulul, care este 
foarte muntos, prie^te prunului, 
marulu! ?i parului. Finea^a este 
in abunden^a, ceea ce face ca 
in acest plaiu sa se nutreasca 
vara numeroase turme de ol ?i 
vacl ?i sa se produca brinze- 
turl bune. 

Plaiul Prahova e in mare parte 
acoperit cu padurl seculare. 

Locuitoril se ocupa cu nego- 
^ul de lemnarie. EI sunt bun! 
me?te$ugarl; fac paturl, saricl, 
hirdae, donifl, roabe, §indrila, 
porumbare, etc. Parte din el se 
ocupa cu scoaterea pietrel cu- 
bice din preajma Comarniculul, 
pe care o car& la Bucure?ti, 
iar parte se ocupa cu fabrica- 
rea varulul negru. 

Se cultiva 112V2 hect. vie. 

E udat de riurile Prahova, 
Prahovita $i Doftana. 



61715. MareU JHcfionar Q«ografio. Vol. V 



11 



Hosted by 



Google 



PRAHOVA (PLAIU) 



82 



PRALEA 



Se imparte in 18 parohii, a- 
vind si 6 filiale : 

1 . Parohia Scorfeni, cu bise- 
rica parohiala Cuvioasa Paras- 
chiva, compusa din catunul Mis- 
lea, avind ca filiala biserica Sf. 
Gheorghe. 

2. Parohia Brebul-Manastirei 
(com. Brebul), cu biserica pa- 
rohiala S-^ii VoevozT, compusa 
din cat. Brebul-Megiesti si Po- 
dul-Cheei. 

3. Parohia Petriceaua (com. 
Brebul), cu biserica parohiala 
Sf. Treime. 

4. Parohia Breaza-de-jos, cu 
biserica parohiala Sf. Gheorghe. 

5. Parohia Podul - Vadului 
(com. Breaza-d.-j.), cu biserica 
parohiala Sf. loan Botezatorul, 
compusa din catunul Valea- 
Lunga. 

6. Parohia Breaza-de-sus, cu 
biserica parohiala Schimbarea- 
la-Fa^a, compusa din cat. Gu- 
ra-Beliei si Podul-Cerbului (Co- 
marnicul). 

7. Parohia Nistoresti (com. 
Breaza-d.-s.), cu biserica paro- 
hiala Sf. Nicolae, compusa din 
cat. Valea-Tirsei (Breaza-d.-j.) 
si Frasinetul (Cornurile). 

8 . Pa roh ia Co rn u l-de-jos (com. 
Cornurile), cu biserica parohiala 
Cuvioasa Paraschiva, compusa 
din cat. Cornul-d.-s. si Cimpi- 
ni^a, avind ca filiala biserica Inal- 
^area-DomnuluI. 

9. Parohia Prahovifa-de-jos, 
cu biserica parohiala Sf. Nico- 
lae, compusa din cat. Draga- 
neasa, Piatra si Piatra-d.-s. (Po- 
iana), 

10. Parohia Poiana t cu bise- 
rica parohiala Adormirea, com- 
pusa din catunele Vrajitoarea, 
Bobolia si Slobozia, avind ca 
filiala biserica Sf. Voevozi. 

1 1 . Parohia Prahovija-d.-s., 
cu biserica parohiala Adormirea, 
compusa din cat. Minzaul, fapo- 
ristea, Moiseni, Valea-Benef, Sul- 



tanul, Schiopota, Secaturile si 
Fricoasa (Breaza-d.-j.). 

12. Parohia Telega, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozi. 

13. Parohia Telega, cu bi- 
serica parohiala Sf. Nicolae, 
avind ca filiala biserica Buna- 
Vestire. 

14. Parohia Bustenari (com. 
Telega), cu biserica parohiala 
Sf. $tefan, compusa din cat. 
Milicesti, avind ca filiala Sf. 
Voevozi. 

15. Parohia Valea - Lunga, 
cu biserica parohiala Sf. Ni- 
colae, compusa din cat. Ghe- 
boasa; Valea-lui-Dan, Bocesti si 
Visinesti. 

16. Parohia Bdnesti, cu bise- 
rica parohiala Adormirea, com- 
pusa din cat. Urleta, avind ca 
filiala Sf. Voevozi. 

17. Parohia Sot rile, cu bi- 
serica parohiala Sf. Nicolae. 

18. Parohia Lunca - Mare 
(com. §otrile), cu biserica pa- 
rohiala Sf. Pantelimon. 

Prahova, statie de dr.-d.-f., jud. 
Prahova, pi. Cimpul-Tirgsorul, 
cat. Tinosul, pe linia Bucuresti- 
Ploesti, pusa in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Crivina (5,0 kil.) si Brazi 
(6>6 kil.). Inal^imea deasupra 
nivelului MariT e de in m .4i. 
Venitul aceste! sta^ii pe anul 
1896 a fost de 77809 lei, 60 
ban*. 

Prahova, picket de granifd, pe 
marginea Dunaref, jud. Mehe- 
dinji. 

Prahovita, com. rur., sat, mosie, 
etc. Vezi Provi^a. 

Prahovita, piriias. Vezi piriiasul 
Predeal si riul Prahova. 

Prahuda, catun, in jud. Putna, 
com. Paltinul, pi. Vrancea, si- 



tuat pe vale, de ambele parpf 
ale piriului Zabala, linga var- 
sarea piriului Tindura in Za- 
bala. 

Are o populate de 201 su- 
flete si 67 case ; si o biserica fi- 
liala, cu hramul Adormirea. 

Praja, com. rur., si sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, spre V. 
de Birlad, pe piriul Pereschivul. 
Are 445 locuitori si 126 case. 
Satul formeaza comuna cu ca- 
tunele Fataciuni si Fundatura. 

Are o populatiune de 874 
locuitori si 237 case; 2 bi- 
sericT, 1 scoala mixta. 

Teritoriul comunei este foarte 
deluros. Are 70,50 hect. vie, 
din care 8 hect. nelucratoare. 

Se lucreaza. pu^in rotaria, do- 
garia si butnaria. 

Comerciul se face de 5 per- 
soane. 

Prajila, sat, facind parte din 
com. rur. Govora, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. Are o populate 
de 226 locuitori. E situat la 
4 kil. de cat. Gurisoara, unde 
e scoala. 

Pralea, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Caiutul, situat pe 
un podis al muntelui cu acelasT 
nume, pe dreapta piriului Ca- 
iu^ul-Mare si la limita spre jud. 
Putna. Se afla la 12 kil. de sa- 
tul Caiutul. 

Are o populate de 246 su- 
flete ; o biserica, cladita de pe 
timpul lui Stefan-cel-Mare, de 
egumenul Dosofteiu, care fa- 
cuse aci schit de calugari; o 
biserica catolica cladita de lo- 
cuitori ; 1 circiuma. 

Vite sunt: 14 cai, 172 vite 
mari cornute si 40 porci. 

Pralea, padure, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Caiutul, proprie- 
tatea mostenitorilor lui Radu- 



Hosted by 



Google 



PRALEA 



83 



PRAjA$TI 



canu-Rosetti. E populate de brazf 
si fagi. Are o intindere de 4000 
hect. si este supusa regimului 
silvic. 

Pralea, piriu, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Caiu^ul, care 
curge pe teritoriul catunului cu 
acelasi nume ; isi are obirsia in 
muntele cu acelasi nume si se 
varsa pe dreapta Caiu^ului- 
Mare. 

Praporul, mosie si pddure, spre 
S.-E. de com. Am&rasti-d.-j., 
pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- 
na{i. Se invecineste la V. cu 
domeniul Sadova (Dolj). 

Prava^ul, tirld, jud. Br&ila, pen- 
dinte de com. Gropeni, pe malul 
privalului cu acelasi nume. 

Pravatul, pise, jud. Muscel, cu 
o frumoasa vedere asupra Ru- 
carului. (Vezi Tefeloaga, ma- 
siv.) Impreuna cu mun^ii Dra- 
xinul, Mara, Tefeloaga, Preajma, 
Muntisorul, Capitanul, Altamu- 
sul si Mateiasul, formeaza linia 
de despar^ire intre riul Dimbo- 
vi{a si riul Argeselul. 

Se aria la 890,9 m. d'asupra 
Marii-Negre. 

Pravatul, zezer, jud. Braila, si- 
tuat in partea de S.-V. a os- 
trovului Franca ; se uneste la 
S.-V. cu Armeneasa, prival, si la 
N.-E. cu fezerul Lungule^ul. 

Pravatul, pddure, jud. Muscel, 
pi. Dimbovi^a, supusa regimului 
silvic. proprietate a mosnenilor 
NamaestJ, pendinte de com. 
N&maesti si in intindere de 150 
hect. 

Pravatul, pddure ', jud. Muscel, 
pi. Dimbovi^a, supusa regimului 
silvic, proprietate a mosnenilor 
Dragosloveni, pendinte de com. 



Dragoslavele si in intindere de 
150 hect. 

Pravila, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazl&u-d.-j., situat la S. com. 
Beresti, acoperit mal inainte 
cu codru mare. Azi numai in 
virf se aflci o p&durice si vre-o 
20 gropi in care se zice ca se 
ascundeau locuitorit de frica 
Tatarilor. 

Pravila. (Vez! Bratesti, munte, 
jud. Bacau). 

Pravila, mope, jud. Bacau, pi. 
Muntelui, com.Com&nesti, facind 
trup cu mosia Comanestilor. 

Praxia, sat, pe mosia Dumbra- 
vi^a, jud. Suceava, com. Fin- 
tina-Mare. Are o popula^iune de 
102 suflete si 27 case. 

Vatra satului ocupa 6 falci. 
Biserica din Dumbravi^a si 
scoala din Fintina-Mare servesc 
si acestui sat. 

Praxia, piriu, izvoreste de la N.- 
Estul com. Fumureni, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea, si se varsa in 
riul Mamul, tot in cercul com. 
Fumureni. 

Pradaia§ul, sat, facind parte din 
com. Huruesti,pl. Berheciu, jud. 
Tecuciii, situat pe coasta de 
V. a dealului, cu acelas nume in 
partea de S. a comunei. 

Are o populate de 35 fam., 
sau 186 sufl., locuind in 27 case. 

Prajanca, alta ?iumire a riulut 
Slanicul, mai ales prin com. 
Varbil&ul, plaiul V&rbil&ul, jud. 
Prahova. 

Prajani, numire data party de 
S. a com. SlSnicul, pi. Var- 
bil&ul, jud. Prahova. 

Prajanul, piriu, ce curge pe teri- 



toriul satului Chisc&reni, com. 
$ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi, 
si se varsa in piriul Miletinui. 

Praja^ti, com. rur. % jud. Bac&u, 
pi. Bistrifa-d.-s., situata pe ma- 
lul sting al Siretuiui. Se com- 
pune din 3 c&tune : Pr&jasti- 
Moldovenl, Praj&sti-Ungur!, re- 
sedin^a, si satul nou, Traian. 

In partea de S. a comunei 
se aria un sat cu biserica, azi si- 
liste. Pe malul Siretuiui s'a g&- 
sit un mormint de urias! si chiar 
parte dintr'un schelet ce era 
de o m&rime extraordinary. In 
partea de E., se vad iarasl ur- 
mele unui sat si ale uneif bi- 
serici. Pe acolo curge un mic 
piriias, numit Piriul - Bisericei. 
(Chestionarul Arheologic din 
1873 al Academiei Romine). 

Pe teritoriul comunei se aria 
o movila de p&mint, artificiala, 
si avind o in&ltime de vr'o 25 
m., cu o suprafa^S de aproape 
4 felci. 

Se m&rgineste la E. cu com. 
BogdSnesti ; la S„ cu com. Bu- 
hociul, de care se desparte prin 
piriul Valea-Mare ; la V., cu com. 
SScueni si la N., cu com. Ca- 
lmest!, din jud. Roman. 

Teritoriul comunei este udat 
afar& de riul Siretul, de piriul 
Bogdanesti, care se varsS pe 
partea stinga a Siretuiui. 

Are o populate de 392 fa- 
milii, sau 1747 suflete, locuind 
in 524 case; o scoala mixta in 
satul Praj&sti-Unguri, frecuent. de 
42copii(i900 — 901); 2 biserici : 
una ortodox& in satul Prajesti- 
Moldoveni si cea-l'alta catolicS 
in satul Prajesti - Ungureni, cu 
cite un preot. Sunt 524 case 
dese si 7 circiumi*. 

In 1879, sa " improprietarit 
112 insur&tei, cu 273 falci pa- 
mint. 

Teritoriul comunei este de 
6000 hect, Proprietatea mare 



Hosted by 



Google 



PRAjA$TI 



84 



PRASTE?TI 



o are statul, cu o mosie in in- 
tindere aproximativ de 180 hect., 
dind un venit anual de 13000 
lei. Padurea Statului, numita Pra- 
jasti, are o suprafa^S de 2371 
hect. 

Viile ocupa" o suprafa£& de 
38.56 hect. 

Vite: 106 caf, 941 vite marl 
cornute, 696 porci, 5 capre si 
1038 of. 

Budg. com. in 1892 — 93 era 
la venituri de lei 6304, ban* 66 si 
la cheltueli, de lei 2442, bani 98. 

O cale comunala, ce vine de 
la Bogdanesti, strabate comuna 
si dS in calea jude{ean& ce 
merge la Bac&u. 

Totalul p&minturilor de cul- 
tura este de 1421.42 hect. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 14 kil. ; la com. Sa- 
cueni, resedin^a pl&sei, 12 kil.; 
la com. Buhociul, 12 kil.; la 
com. Bogd&nesti, 3 kil. ; la com. 
Schineni, 5 kil. 

Prajasti, sat, jud. Bacau, pi. 
Muntelui, com. M&giresti, situat 
la V. de Stanesti si pe dealul 
cu acelasi nume, la 2 kil. 100 m. 
de satul M&giresti (scoal&). 

Are o populate de 395 su- 
flete; o biserica, cl&dita de lo- 
cuitori si o circiumS. 

Vite: 14 caf, 189 vite marl 
cornute si 99 porci. 

Prajasti, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre 
V. de satul Birjoveni si la ikil. 
de el. Este asezat pe deal, la 
extremitatea de V. a jude^ului. 

Are o populate de 201 lo- 
cuitori; o bisericS de v&latuci. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Prajasti, tndsie a statului, jud. 
Bac&u, pi. Siretul-d.-s., com. Pra- 
jasti, in intindere de 180 hect., 
cu venit anual de 13000 lei. 



Prajasti, trup de mosie, pe linga 
mosia Birgaoani, jud. Neam^u. 

Ion Neculcea (f 1 743), in Dom- 
nia a treia a lui Duca, Domnul 
Moldovei (1679— 1684), zice : 
«Dup&aceea mers'au in plimbare 
la un sat al lui, ce este in \i- 
nutul Neamjului, anume Pra- 
jesti, avind si cur^i acolo, cu 
toat& casa lui, si cu toata boe- 
rimea si curtea lui; si au z&- 
bovit acolo vre-o dou5, trei s&p- 
tamini, umblind pe la vinaturi, 
si pre la alte sate ale lui. Che- 
matu-1'au in cinste si un boer 
cu numele Constantin, Postel- 
nicul Ciobanul la un sat al lui 
anume Saliste, de i'au cinstit 
douS zile, si asa iarasi s'a in- 
tors la Iasi la scaun». 

Urme despre un asemenea 
sat nu sunt, dar locality cu 
numele de Prajesti se g&sesc: 
1. in jud. Bacau, pi. Bistri^a- 
d.-s.; 2. tot in acel jude{, pi. 
Tazl&ul-d.-s., 3. in jud. Roman, 
com. Birjoveni, pi. Siretul-d.-j. 

Prajasti, padure, jud. Bac^u, pi. 
Siretul-d.-s., care se intinde pe 
limita comunelor Buhociul si 
Prajasti, populate cu arbor! fo- 
iosi (stejari, fagi, carpeni, etc.). 
E proprietatea statului si are o 
intindere de 2371 hect., care 
apar^inea bisericilor Precista si 
Raducanu din Tirgul-Ocna. 

Prajasti - Moldoveni, sat, jud. 
Bac&u, pi. Siretul-d.-s., comuna 
Prajasti, situat al&turi de Pr&- 
jasti-Unguri. 

Are o populate de 376 lo- 
cuitori; o bisericS, cu hramul 
Sf. Voevozi, deservitS de un 
preot si un dasc&l, facuta. in 
1847 de Dumitriu si reparata de 
Iordache Miclescu. 

Vite: 19 cai, 116 vite mari 
cornute si 33 porcl. 

Praja§ti-Ungurl sau Catolici, 



sat, jud. Bacau, pi. Siretul-d.-s., 
si resedin^a com. Prajasti, si- 
tuat in Valea-Siretului. 

Are o populate de 1200 su- 
flete; 1 biseric& catolicS, de- 
servitS de 1 preot si facuta de 
locuitori; 1 scoaia mixta si 3 
circiumi. 

Vite: 87 cai, 825 vite mari 
cornute, 663 porci si 5 capre. 

Prajeni, sat, jud. Botosani, com. 
Latai, pe coasta dealului Neli- 
pesti, in stinga Miletinului, pe 
mosia Latai. Are o suprafa^a 
de 1936 hect. si o populate de 
90 familii, sau 360 suflete ; 1 
biserica, deservita de preotul 
bisericei din Latai. 

Se zice ca satul Prajeni ar 
fi intemeiat de Mitropolitul Mol- 
dovei, Veniamin Costachi, a 
cSreia proprietate era mosia 
Prajeni. 

Vite : 940 boi si vaci, 32 cai, 
2630 oi, 116 porci. Loc. po- 
seda 147 stupi cu albine. 

Prajesti, sat, mosie, etc. Vezi 
Prajasti. 

Prajoia sau Prejoaia, piriti, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., comuna 
Buda, care curge de la V. spre 
E., uda satul $ipotele si se 
scurge pe dreapta Girlei-Mo- 
rilor. 

Praste^ti, sat, pe mosia cu a- 
celasinume, jud. Dorohoiu, com. 
Braesti, pi. Cosula. 

Are o populate de 127 lo- 
cuitori; o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae. 

Proprietatea mosiei e a d-lui 
Iancu T. Gherghel. 

Satenii improprietHri^i au 78 
hect. 5 arii pSmint, iar pro- 
prietary, 93 hect., 9 arii cimp 
si 107 hect., 4 aril padure. Se 
mai afla pe mosie o livada si 
3 pogoane vie. 



Hosted by 



Google 



prAvAte?ti 



85 



PREAJBA 



Piriul ce trece pe mosie se 
numeste Costasul. 

Hotarele sunt cu Dolina si 
Braesti. 

De insemnat aici sunt locali- 
ta^ile : Temeliele si Radicatura- 
Mare. 

Prava^e§ti, vechie numire a ca- 
tunulul Tega, jud. Buzau, com. 
Rusiava^ul. 

Preajba, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 7 kil. de orasul 
Craiova, situatape sesurile Preaj- 
ba si Circea. 

Se margineste la E. cu com. 
Cosoveni-d.-s. ; la V., cu com. 
Balta- Verde si o parte din ora- 
sul Craiova ; la S., cu com. Ma- 
lul-Mare si o parte din Live- 
zile si la N., cu com. Pielesti. 

Limita liniei de N. incepe din 
rascrucirea ce o face la o de- 
partare de 200 m. spre E., de 
bariera Crucea-de-Piatra a ora- 
sulul Craiova. 

Limita liniei de S. incepe din 
colful S.-V. al teritoriului co- 
munei Balta-Verde. 

Limita linieT de E. incepe 
din punctul numit Cotofirul. 

De la limita liniei de E. si 
pana la V. de satul Circea, te- 
renul comunei este cu totul 
plan. 

Smircuri se gasesc pe valea 
Piriul-Circea. 

Este udata de piriul Circea, 
care ia nastere din cismelele si 
izvoarele ce se gasesc pe va- 
lea Sfenea, Valea - Calugarului. 
Circea curge pe valea Budu- 
roaele, spre satul Preajba si trece 
in teritoriul com. Balta-Verde, 
varsindu-se in Piriul -Morilor de 
la Facai. Piriul Circea are di- 
rec^iunea de la E. la V. Vaduri 
are mai pretutindenl si un pod, 
la hanurile din valea Piriul - 
Circea. 

In anul 1873, com. Preajba 



se compunea din trei catune : 
Circea, Prisca si Preajba. Intre 
anii 1874 — 76 a avut resedin^a 
in Cosoveni-d.-s. Az! se com- 
pune din doua catune : Preajba- 
Lunga, riul Jiti ce-1 uda in par- 
tea de V. la S.-V. si Circea, 
situat pe Piriul-Circea; aceste 
doua catune sunt despar^ite 
prin Valea- Varzaril or. 

Are o populate de 2024 lo- 
cuitori; 2 biserici, una in cat. 
Circea, facuta din zid, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondata de Du- 
mitrache Kintescu si Preotu $er- 
ban Kintescu si reparata la a- 
nul 1874, de preotul Ion Zam- 
firescu si locuitoriJ satuluf, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
re^i; cea-1'alta, in cat. Preajba, 
cu hramui Sf. $tefan si Sf. 
Gheorghe, facuta tot de zid, la 
anul 1778, de jupin Hagi Stan 
Jianu Vel Paharnic, deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. 

In tinda bisericel din Preajba 
se afla urmatoarea inscrip^ie : 

Aceasta sfinta biserica a fost zidita 
din temelie, infrumuse^ata^ cu toata po- 
doaba, dupa cum se vede, cu'toata chel- 
tuiala si osteneala D-lui Jupin . Hagi Stan 
Jianu, Vel Paharnic, in zilele prea Inal- 
^atului si Luminatului Domn Alexan- 
dru loan Ipsilante Voevod, cu blagos- 
lovenia P. S. S. Parintelui Chiriac Che- 
sarie, Episcopul Rimnicului, la anul de 
la Christos, 1778, luna Noembrie 25. 

Sunt 2 scoale mixte, care au 
fost frecuentate in 1899 — 9°° 
de 127 copil, si 10 circiumi. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariflf in Circea 
75 locuitorl si in Preajba, 93. 

Suprafa^a comunelf este de 
7330 pogoane, din care : 5984 
pamint arabil, 30 pog. finea^a, 
90 pog. izlaz, 216 teren sterp, 
60 varzarie si 950 vii. 

Viile, in intindere de 950 po- 
goane, apar^in proprietarilor Ru- 
sanescu, Dabuleanu si Guran, 
locuitorilor din Circea, Preajba 



si Pielesti, orasenilor CraiovenI 
si locuitorilor din Popinzalesti, 
din jud. Romana^i. 

MeseriasJ sunt: S rotarl, 6 
dulgherf, 1 dogar si 3 fierari, in 
Circea si 1 rotar, 1 dogar, 2 
dulgherf si 1 fierar, in Preajba. 

Prin com. Preajba trece : ca- 
lea ferata Craiova-Bucuresti, care 
pornind din marginea de N. a 
orasulul Craiova intra in co- 
muna pe la Valea-Croitorulul si 
ajunge in dreptul satululf Circea 
la 1 kil. si 100 m. de stasia 
Circea, face o curba spre N.-V. 
si trece in com. Pielesti ; calea 
jude^eana Craiova-Caracal, lun- 
ga in Preajba de 9 kil., care 
merge de la V. Ia E. prin S. satu- 
lul Circea ; calea judefeana Cra- 
iova-Bechetul, lunga in comuna 
de 8 kil., mergind de la N. la S. 
prin V. catunuluJ Preajba. Din 
ambele catune pornesc cal ve- 
cinale in toate direc^iunile. 

Budgetul com. e la veniturT 
de 3970,47 let si la cheltueli, 
de 3721,39 * el - 

Preajba, com. rur %} jud. Vlasca, 
pi. Glavaciocul, la extremitatea 
N.-N.-E. a jude^uluT, situata pe 
Valea - Glavacioculul, compusa 
din catunele: Bulaci, Hagiesti, 
Poeni, Preajba si Vatasi. 

Are o populate de 1081 lo- 
cuitori; 2 bisericJ, una in cat. 
Bulaci si cea-1'alta in Preajba- 
Vata$i, deservite de 2 preo^I si 
3 cintare^i; o scoala mixta, 
frecuentata de 32 copii; 6 cir- 
ciumi. Este departe de Bucu- 
resti de 66 kil., de Giurgiu, de 
82 kil. si de Obedeni, resedin^a 
plasei Glavaciocul-Neajlovul, de 
28 kil. 

Prin comuna trece soseaua 
jude^eana ce duce la Glavacioc. 

Mosia Preajba, cu trupurile 
Bulaci si Visica, a d-lui Sc. 
Yarka, avind padure si flne^e 
intinse si o intindere de 5350 



Hosted by 



Google 



PREAJBA 



PREASNA-NOUA 



de pog., aduce un venit apro- 
ximativ de 60000 lei anual. Este 
strabatuta de riurile Neajlovul, 
Glavaciocul $i Drimbovnicul. 

Preajba, cdtun, al com. cu a- 
cela^i nume, jud. Vla$ca, situat 
pe Valea-Glavaciocului. 

Preajba, sat, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. Preajba, re$edin{a pri- 
mariei. 

Are o populate de 750 su- 
flete, locuind in 75 case; o bi- 
serica de zid, cu hramul Sf. 
Stefan $i Sf. Gheorghe, fondata 
in 1778, Noembrie 25, de ju- 
pin Hagi Stan Jianu, Vel Pa- 
harnic, deservita de 1 preot ?i 
1 cintare^; o ?coala; 3 cir- 
ciumL 

Preajba, mahala, in com. rur. 
Cleanovul, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Preajba, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, jud. Preajba. 

Preajba, mosie a statului, nelo- 
cuita, in jud. Romana^i, linga 
com. Babiciul, pi. Ocolul, cu o 
arenda de 14280 lei ; are o pa- 
dure de 80 pog., fosta pendinte 
de manastirea Tigane^ti. 

Preajba-de-Cimp, cdtun, com. 
Babiciul, spre S., pi. Ocolul, 
jud. Romana^i, linga Olt, la 18 
kil. de Caracal. Vezi Babiciul. 

Preajba-de-Padure, com. rur., 
in jud. Romana^i, pi. Ocolul. Se 
compune din satele : Preajba- 
de-Padure sau Frasinetul-de-Pa- 
dure (602 locuitori), Co^oreni 
(Fulai) cu Boanta ?i Atirnati 
(200 locuitori), situate linga apa 
Tesluiul, in stinga, pe ?oseaua 
Caracai-Vii^oara, la 15 kil. spre 
N.-V. de Caracal $i la S. de 
Dealul-Muierei. Altitudinea tere- 



nuJuf d'asupra nivelului Marii 
de 145 m. 

Are o populate de 218 fa- 
milii, sau 802 suflete ; o $coala 
mixta, frecuentata de 42 copii 
(1899 — 900); o biserica (1783), 
cu hramul Na^terea Domnului 
Isus Hristos, deservita de 1 
preot $i 2 cintarep; 2 circiumi. 

Locuitorii poseda : 742 vite 
marl, 1447 vite mici ?i 246 porci. 

Preajba- Mare, cdtun , al com. 
Vadeni, pi. Ocolul, jud. Gorj, 
in partea de E. a catunului de 
re^edinfa. 

Are o suprafafa de 600 hect., 
din care 60 hect. arabile, 200 
hect. fine^e, 100 hect. padure, 
231 hect. izlaz $i 9 hect. vatra 
satului, cu o populate de 6j 
familn, sau 242 suflete. 

Locuitorii sunt parte mo^nenT, 
parte impropriety^ dupa le- 
gea rurala, ocupindu-se mai in 
special cu pastoria. Ei poseda : 
18 pluguri, 30 care cu boi, 2 
caru^e cu cai, 400 vite man 
cornute, 120 cai, 4298 01, 102 
rimatorT, 89 capre, 1 5 asini ; 
20 stupT cu albine. 

Comunica^ia in catun se face 
prin drumuri ordinare, care dau 
in ?oseaua na^ionala Filia^i-Pe- 
tro$ani, $i in $oseaua jude^eana 
T. Jiu Ciuperceni-Vilcea. 

In catun se gasesc 4 puturi 
$i 3 fintinT. 

Preajba-Mica, cdtun, al comunei 
Petre$ti-de-Vars&turi, jud. Gorj, 
la N. soselei jude^ene T.-Jiu- 
Vilcea §i in apropiere de dinsa, 
situata pe loc ?es. 

Teritoriul lui are o intindere 
de 560 hect., din care 170 hect. 
arabile, 245 hect. fine^e, 80 hect. 
padure $i 5 hect. vatra satului, 
cu o populate de 38 familii, 
sau 214 suflete. 

Are 1 biserica, deservita de 
1 preot $i 1 cintare^. 



Locuitorii poseda : 6 pluguri, 
12 care cu boi, 174 vite mari 
cornute, 9 cai, 435 01 ?i 46 ri- 
matori. 

Comunica^ia in catun se face 
prin ?oseaua jude^eana ?i na- 
^ionala din T.-Jiu $i cu cari se 
gasesc in apropiere. 

In catun se gasesc 3 fintini 
cu apa. 

Preajma, munte, jud. Mu$cel, 
plaiul Dimbovi^a, formind linia 
de despar^ire intre riurile Dim- 
bovi^a ?i Arge?eiul, impreuna cu 
mun^iT Draxinul, Mara, Tefe- 
leaga, Munti^orul, Capitanul, 
Plai^orul, Prava^ul, Altamu^ul $i 
Mateia^ul. 

Preasna-Noua, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Negoe§ti, situata la E. 
de Bucure$ti, pe ambele maluri 
ale vaei Mosti^tea, la 47 kil. de 
Bucure?ti. Sta in legatura cu 
com. Gurbane^ti prin o $osea 
vecinala. 

Se compune din satele: Preas- 
na-Noua ?i Codreni, cu o po- 
pulate de 1 133 suflete, care 
locuesc in 233 case $i 18 bor- 
dee. 

Se intinde pe o suprafata de 
5832 hect. Statul ?i d-na M. Bla- 
remberg au 5309 hect. ?i lo- 
cuitorif, 523 hect. Proprietarii 
cultiva 4409 hect. (335 sterpe, 
375 izlaz, 190 padure). Locui- 
torii cultiva 477 hect. (40 izlaz, 
6 vie). 

Are 2 biserici, in fie-care cat. 
cite una; 1 ?coala mixta, 1 ma- 
rina detreerat cu aburi, 3 he- 
le^teie. 

Vite : 603 cai $i Jepe, 193 boi, 
245 vaci ?i vi^ei, 2 taurif, 13 bi- 
voli, 49 bi voli^e, 50 capre, 124 
porci ?i 2730 01. 

Locuitorii poseda : 91 plu- 
guri : 26 cu bof $i 65 cu cai ; 
114 care $i carufe : 10 cu boi 
$i 104 cu cai. 



Hosted by 



Google 



PREASNA-NOUA 



87 



PREDEALUL 



Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Locuitorii impropriet&rifi sunt 
132; neimproprietarifi ma! sunt 
220. 

Budgetul com. e la venitun 
'• de 2965 lei si la cheltueli, de 
2918 lei. 

Preasna-Noua, sat, facind parte 
din com. rur. cu acelasi nume, 
pi. Negoesti, jud. Ilfov, situat 
la E. de Bucuresti, pe ambele 
malun ale vaiei Mostistea. In 
partea de N.-E. e inconjurat de 
dealuri frumoase. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
4650 hect., cu o populatie de 
873 locuitori. 

Dna M. Blaremberg are 4270 
hect. si locuitorii, 380 hect. 
Proprietarul cultiva 3520 hect. 
(300 sterpe, 300 izlaz, 150 pa- 
dure). Locuitorii rezerva 25 hect. 
pentru izlaz. 

Aci este resedin^a primariei. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^i; 1 scoala mixta, 
frecuentata de 38 copii (1899 — 
900); 2 helesteie si 1 masina 
de treerat. 

Numarul vitelor marl e de 
922 si al celor mici, de 2904. 

Comerciul se face de trei cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Preasna - Vechie (Ciofliceni), 

sat, facind parte din com. rur. 
Gurbanesti-Co^ofanca, pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov, situat la E. 
de Gurbanesti, pe malul sting 
al vaiei Mostistea. Spre N.-E., 
este inconjurat de dealuri. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3162 hect., cu o populate de 
527 locuitori. 

Eforia Spitalelor Civile din 
Bucuresti are 3000 hect. si lo- 
cuitorii, 162 hect. 

Eforia cultiv& prin arendasii 
sal 1800 hect. (800 izlaz si 400 



p&dure). Locuitorii cultiv& 115 
hect. (47 izlaz). Are 1 helesteu. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari si I hangiu. 

NumaYul vitelor man e de 
1080 si al celor mici, de 2748. 

Precistanul, catun, in jud. Putna, 
com. Faurei, pi. Susi^a, situat 
pe soseaua de duce de la sat 
la Siret si pe malul Putnei. 

Are o popula^iune de 170 
suflete, care locuesc in 62 case ; 
1 biserica filiala, cu hramul Sf. 
Gheorghe. 

Precistanul, mosie a statului, 
foasta pendinte de Manastirea 
Mera, situata pe teritoriul co- 
rnunei Faurei, pi. Susi^a, jud. 
Putna, si arendata cu 4000 lei 
anual. 

Precupoaele, sat, facind parte 
din com. rur. Orlesti, pi. 01- 
tul-d.-s., jud. Vilcea, ca o po- 
pulate de 979 locuitori. 

Predealul, com. rur., plaiul Pe- 
lesul, asezata in creasta Carpa- 
filor, la 4S 2O latitudine nor- 
dica si la 43°I5 longitudine 
estica (meridianul german), si 
marginindu-se la N. cu Tran- 
silvania, la S. cu comuna ur- 
bana Sinaia, la E. cu comuna 
Tesila si cu mun^ii Doftanei, si 
la V. cu hotarul f arei si cu 
comuna Moroeni, din jude^ul 
Dimbovi^a. 

In timpurile vechT, com. Pre- 
dealul s'a numit Podul-Neaguluf 
si se intindea de la Predeal 
pan& la Posada, coprinzind toate 
satele, care formeaza actualmente 
com. Predealul, apoi teritoriul co- 
munei Sinaia cu cat. Izvorul, 
precum si Posada si Podul-Nea- 
gulm. 

Pe atunci resedinfa comunef 
era la Busteni. 

La 1864, c&tunele Posada si 



Podul-Neagulul s'au alipit la Co- 
marnic si la 1874, catunele Pre- 
dealul, Azuga, Busteni si Po- 
iana-fapuluf, s'au deslipit de Si- 
naia, formind com. Predealul, 
cu resedinja in cat Predeal, si 
mal in urm& in Azuga, unde e 
si azi. 

Orografia. — Teritoriul comu- 
nef Predealul este cu desavir- 
sire muntos. La V. se intinde, 
de la Sinaia si pana" dincolo de 
Bran, m&retul sir de munflf cu- 
noscut sub numele colectiv de 
Bucegi, cu virful eel mal inalt, 
Omul. 

Lipita cu Omul se afl£ o cul- 
me de mun{f, ceva mal mica, 
Morarul, d'asupra cSreia este 
hotarul T&rei. Dupa" Morarul, 
urmeaza Costila, apof Caraima- 
nul. In acelasi rind, mal departe, 
sunt [epi-Mari §i Jepi-Mici, pe 
de o parte stincosi si golasi, pe 
cea-raltS parte boga^i in iarb& 
de pasune, si mal in urma vine 
Piatra-Arsa, cu renumita elpes- 
tera\ 

La N., sunt mun^il Predealului, 
Pietricica-deJ ar&, pe unde trece 
hotarul J arei, si Susaiul, bogafi 
in pasuni, livezi si paduri. 

La E., suntmun^ii: Fa^a-Ga- 
vanei, Reteveiul , Lacul-Rosu, 
Turcul, Cazacul, Neamful, Un- 
ghia-Mare si Unghia-Mica\ 

In partea de V., intilnim mun- 
t:ii: Cump&tul, iar prin mijlo- 
,cul comunei, mun^ii: R&snoava, 
Clabucetul-Taurulu*, al-Baiului, 
al-Azugel, Sorica, Dutca, Diha* 
mul si Zamura, to$f renumhu 
pentru pSdurile de fag, pentru 
nenum&ratele stine de 01 si pen- 
tru bogatele lor p&suni si lo- 
curf de finefe. 

Hidrografia. — Din mun^ii 
men^iona^f maT sus, izvoresc o 
multime nenumarata de plriiase, 
cu ap3 cristalina, ce se'pierd 
sub straturi inverzite sau sub 
troieni de zapad& si ies iar^si 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



PREDEALUL 



la iveala, mai mari, formind in 
cursul lor zburdalnic si repede, 
piriie, valcele si v&i, dintre carl 
unele nu pu^in insemnate. 

In apropiere de gara Predeal, 
la S — 6 metri departe de fron- 
tiers, izvoreste un mic piriias, 
abia bagat in seama, numit Pre- 
deal ul, care prime? te in sine fru- 
moasa vale a Joi^el, Valea-lui- 
Arsenie si Valea-Teasculul. 

In dreapta manastirei cu a- 
celasl nume, Predealul, impre- 
unindu-se cu Valea-Risnoavel, 
isl pierde numele si de aci 
incolo [se numeste Provi^a. In- 
tr'insul se varsa vaile : Ola- 
reasa, Valea - lul - Vlad, Valea- 
Ursulul, toate de pu^ina insem- 
natate. 

Tot de la hotarul farei, in 
partea de E. a comunel, din 
muntele Fa^a-Gavanei, izvoreste 
Valea-Azugel, ce se vars& in 
Prahovi^a, in fa^a munteluT So- 
rica, nu departe de gara Azuga. 
Aceasta vale, in cursul s;£u, pri- 
meste Valea - Turcului, Stevei, 
Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceau- 
soaia, Cazacului, Urechia si Lim- 
baselul. 

De aci incepe riul Prahova, 
format din vaile Azuga si Pra- 
hovi^a, care primeste v&ile : Cer- 
bulul, vale prap&stioasa si a- 
dincS, cu niste pareflf drep^i si 
golasl apoi Valea-Alba, Valea- 
Jepilor, Valea-Urlatoarel, Va- 
lea-Babel si piriul Peles, din 
dreapta; iar din stinga: Valea- 
Marului, Valea - Fetei, Valea - 
Seaca, Valea-Zamurel, Valea- 
Jepel, a-Tufel si Valea-Rea. 

Lacurl. — Lacuri in com. Pre- 
dealul sunt : Lacul-Rosu, intre 
Retevoiul si Turcul, si Lacul- 
f iganesti, in muntele figanesti 
din Bucegi. 

Ape minerale se g&sesc intre 
Azuga si Busteni (pucioasa), pe 
Cump&tul (iod), pe Valea-Teas- 
culul (fier), pe Valea-Joi^el (iod, 



pucioasa si sare), inca neutili- 
zate, si un izvor in gradina ma- 
nastirei Predealul, care coprinde 
S gr., 260 materil solide in li- 
tru si are o densitate egal& cii 
1.0032. Coprinde clorure, iodure 
si carbonate alcaline. Sulfate si 
azotate nu s'au constatat. S'a 
dozat clorul, iodul, calcea si 
magnezia, si s'a gasit urmatoa- 
rele valori pentru un litru de 
apa : 

Clor . . 1 gr. 7750 
Iod . . . o, » 0031 
Calce . . o, » 3876 
Magnezie . o, » 0320 
Populaftunea. — In timpurile 
cele mai vechi, ^inuturile com. 
Predeal erau acoperite cu pa- 
durl seculare, necalcate de pi- 
cior de om. Primii locuiton, in 
munfil Prahovei, au fost scu- 
telnicil, care erau insarcina^I cu 
paza manastirei Sinaia ; prin ur- 
mare prima populate stabila isl 
are inceputul odata cu fonda- 
rea manastirei Sinaia, la anul 
1695. 

Acest! priml locuitorl, s'au 
stabilit mai intiiu la Izvor si 
Sinaia, apoi la Busteni si abia 
pe la inceputul sec. al XlX-lea 
s'au intins pana, intre Prahove 
si mai pe urma (1830) pana la 
Predeal. 

Pe la 1852, Predealul devine 
un punct interesant prin faptul 
ca vama fare! a fost mutata 
de la Breaza in aceasta locali- 
tate, adapostind vara sute de 
vizitatori. 

In jumatatea a doua a sec. 
al XlX-lea, popula^ia com. Pre- 
deal a crescut mereu si de la 
1879, dar mai cu deosebire de 
la 1886 incoace, numarul locui- 
torilor a crescut considerabil. 

Dupa* statistica primariel, po- 
pula^ia comunel, la 1 Octom- 
brie anul 1892, numara 3441 
locuitori. 

Padurile ocupa aproape in- 



treaga suprafa^a a comunei Pre- 
deal, avind ca esen^a dominanta 
fagul, apoi vine bradul si mo- 
liftul, care a inceput a fi mai 
rar. 

Invdfdmintul public. — Pana 
la anul 1865 in toata comuna 
Predeal nicl vorba nu era de 
scoala. La 1865 s'a infiinfat 
prima scoalS la Busteni, si dupa 
ci^I-va anl, raposatul starij Pan- 
telimon a infiin^at la Predeal, 
intr'una din chiliile m&n&stirei 
o scoala particulars, care a func- 
^ionat 5 anl. 

In vara anulul 1873, Domnul 
T&rei, vizitind Predealul, a dat 
ordin sa se construiasca in fa^a 
manastirei un local de scoala, 
care a ars la 1889, recladindu- 
se in cursul anului 1 890, de Ad- 
ministra^iaDomeniilor Coroanei. 
Tot de Administra^ia Domeniilor 
Coroanei s'au mai construit scoli 
la Azuga si Busteni. 

CultuL — Pe linga schitul Pre- 
deal (v.l.r.), mai e in Busteni o 
biserica, numita Biserica-Dom- 
neasca, una dintre cele mai fru- 
moase bisericl din f ara, con- 
struita din fondurile M. S. Re- 
gelul Carol I, si tirnosita la 8 
Septembre 1889. 

Industria este bine reprezin- 
tata in comuna prin diferite fa- 
fabricl. (VezI Busteni, Azuga 
si Predealul, catun). 

Predealul, com. rur., pendinte de 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova. 
Si-a luat numele de'la situafia'el 
pe dealurile pe care este asezata. 
Asuprainfiin^rii el se stie foarte 
pu^in. Legenda spune ca ar fi da- 
tind de vre-o 200 de anl. Pe- 
la anil 18 14 si 1825 nu erau 
in aceasta com. de cit 20 — 60 
case, asta-zi com. Predealul se 
compune din 4 catune: Pre- 
dealul, Turburea, Zimbroaia si 
Sarari. 

Se margineste la N. cu com. 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



PREDEALUL 



Drajna-de-jos, la S. cu com. 
Surani-Opari$i, la E. cu com. 
Arice?ti $i la V. cu com. Va- 
leni. 

Populafiunea este de 1308 
locuitori, dintre care 669 bar- 
bae ?i 639 femeT, tot? RominI 
neao$I. 

Cap? de familie sunt 243 ; 
contribuabift 305; case 263. 

Parte din locuitorl sunt rao§- 
nenl, 128 s'au improprietarit 
la 1864 pe mo$ii manastire?tt, 
una pendinte de Mitropolie ?i 
alta de manastirea Cotroceni, 
cind li s'au dat 394 hect. El au 
7 cal, 152 vaci, 124 boi, 1016 
oT, 277 porci ?i 2 capre. 

Economia, — Afara de agricul- 
ture, locuitoril se mai ocupa cu 
pomicultura ?i mai ales cu cul- 
tura prunului, care este una 
din principalele mijloace de 
existence a maiorita^ii locuito- 
rilor comunel. Me$te?ugarl sunt 
10 dogari ?i 10 dulghen. 

Produsele muncei se desfac 
mai tot-d'auna pe loc ?i rar 
locuitorii merg cu ele la Plo- 
e?ti $i Bucure^ti. 

In com. se fabrica anual 2500 
hectol. {uica §i 100 hectol. vin. 

Stupl cu albine sunt 112, 

Patnintul com. este pu^in pro- 
ductiv. Numai porumbul $i ova- 
zul reu?esc a da in timpurl 
bune 6 — 7 hectol. pe hectar. Fa- 
solea ?i dovlecil cresc asemenea. 
Dintre pomil roditori sunt cam 
2600 merl, 1800 perl, 100 duzi, 
3020 cire$i, 817 nucl, 105 per- 
sicl, 205 gutul, 185 zarzari. 
Cele 500 hect. livezl datt pana 
la 1 000000 kgr. fin. 

Comerciul se exercita in com. 
de 2 circiumari. 

Veniturile comunei sunt de 
lei 1756,82 ?i cheltuelile, de lei 
1739,20. 

Comuna Predeal e brazdata 
de dealul Zimbroaia, cu piscul 
Virful - Zimbroaiel, parte aco- 

6*T4I. MmrtU ZHcfionmr Gboqrifie. Vol. f 



perit cu padurl ?i cea ma! 
mare parte servind de pa?une 
vitelor. Acest deal, trecind in 
cat. Sarari, ia numirea de Dea- 
lul-Sarari. $i aci este acoperit 
cu padurl, livezi de prunl ?i fT- 
neaja, mai cultivindu-se pe el 
$i purine porumburT. 

In partea de V. a comunei 
este Dealul-Predeal. Incepe de 
la N. $i se prelunge^te catre 
S. Este acoperit cu padurl, li- 
vezl de pruni, vil ?i pa?unl. 
Purine petece de loc se sea- 
man& cu porumb ?i ovaz. 

Comuna e strabatuta de gir- 
lu;a Valea-Gardului §i de gir- 
dle Apa-Dulce ?i Turburea, 
care, impreunindu-se din jos de 
cat. Sarari, formeaza riul Ma- 
ti^a, afluent al Cricovulu!. 

In cat. Sarari sunt mul^ime 
de izvoare de apa sarata, cu- 
noscute de locuitorl ca tama- 
duitoare de unele boale. Aci se 
presupune.a fi $i pacura ?i pu- 
cioasa. Locuitorul Predeleanu 
din cat. Predeal poseda un bul- 
gare mare de chihlibar, pe care 
spune ca l'a gasit pe valea pi- 
riului Turburea. 

Comuna are o biserica", si- 
tuata in cat. de re?edin^a, Pre- 
deal. 

$coala, exista in catunul Pre- 
dealul de la 1885 ?i e frecuentata 
de 48 copil (1899 — 900). 

$osea regulata e aceea de 
la cat. Predeal la Valeni prin 
Valea- GarduluT ; s'a proectat 
una de la Valeni - de-Munte 
catre Arice?ti ?i Surani $i alta 
de la Drajna-d.-j. catre com. 
Opari^i. 

Predealul, cdtun, pendinte de 
com, Predeal, pi. Pele?ul, jud. 
Prahova. 

Numirea de Predeal, dupa 
unii se datore^te cuvintulu! lati- 
nesc «Prdd'tah l care insemneaza 
mo^ie, facind parte dintr'un do- 



meniu; iar dupa atyft, aceasta 
numire o datore^te cuvintulul 
rominesc «Pe-deal», orl « Pre- 
deal > . 

Situafiunea geograftcd. — Ca- 
tunul Predeal e situat pe creasta 
Carpa^ilor pe mo$ia Predeal, 
proprietate a M. S. Regelul Ca- 
rol I, la origina vaiel Prahova 
in $eaua cu acela?! nume, for- 
mats de piriia?ul Prahovi^a des- 
pre Rominia $i Time$ul despre 
Transilvania, la 45 ,2O latitudine 
nordica, 43°,I5 longitudine es- 
tica (merid. german) ?i la 1000 
m. 6609 dmm. altitudine d'asu- 
pra niveluluf Maril - Negre, ?i 
la 1000 m. S935 dmm. altitu- 
dine d'asupra niveluluT Marii- 
Adriatice; ceea ce adevere$te 
ca nu exista — cum se credea 
in trecut — o denivela^iune sim- 
{ibila intre cele doua Marl — 
Marea-Neagra ?i Marea-Adria- 
tica — ci ca aceste Marf au ri- 
guros acela?! nivel. 

Situafiunea local a. — Aceasta 
iocalitate, inainte de anul 1695 
nu era locuita, ci acoperita cu 
padurl seculare ?i nepatrunza- 
toare ; ma! tirziu insa, dupa in- 
fiin^area manastirel Sinaia, scu- 
telnicil s'au intins in susul vaii 
Prahova, stabilindu-se cu locu- 
in{a la Bu^teni ?i la Azuga, $i 
mai apoi la Predeal. 

Cea d'intiiu casa, se spune, 
a fost construita de ciobanul 
Moise Zangura la 1830; mai tir- 
ziu s'a construit hanul lui Buja 
(linga cazarma de astazl); iar o 
data cu construct^ §oseleI na- 
^ionale Ploe?ti-Predeal, la 1846, 
?i cu mutarea vame? de la Breaza 
la Predeal, in 1852, sub guver- 
nul prin^ulul Alexandru Ghica, 
prin ini^iativa arenda$ulul de pe 
atuncl al vamilor, raposatul Lazar 
Calenderu, s'a infiin^at aci mai 
multe hanuri ?i barace ce ser- 
veau de adapost chirigiilor $i 
marfurilor ce intraQ $i e?iaii din 

12 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



90 



PREDEALUL 



fara prin acest punct; dar cu 
stabilirea cale! ferate, toate a- 
ceste barace si colibe {aranest! 
ale unui sat improvizat inles- 
nind contrabandele cele ma! in- 
draznefe, au disparut, una cite 
una, pentru a lasa locul la con- 
structiunl moderne, publice si 
private, unele ma! placuta de 
cit altele. Intre aceste frumoase 
constructiunl gasim : cazarma 
trupe! de paza a frontieri! con- 
struita cu cheltuiala M. S. Re- 
gelu!; vila Administrator Mo- 
sielor Regale, numita «Casa 
Cimpineanu* — intru eternizarea 
memorie! raposatulu! Ion Cim- 
pineanu — mult timp un sfetnic 
prejios al M. S. RegeluT — care 
in timpii din urma petrecea vara 
de predilec^iune la Predeal ; casa 
Domeniilor Coroanei ; scoala con- 
struita tot cu cheltuiala M. S. 
Regelui; sanatoriul scolar con- 
struit de Ministerul instruc^iunei 
publice ; fabrica de cherestea 
infiin^ata de reposatul Skender; 
si in fine dependinjele vaste ale 
personalului garei si o mul^ime 
de vile particulare ce se intrec 
in frumuse^e si can dati Pre- 
dealului, nadejdea unui frumos 
viitor, de rivala a Sinae!, ca sta- 
^iune climatologica de vara. Si 
aceasta speran^a nu va trece 
mult pana sa se realizeze, cac! 
prin faptul initiative! fericite a 
M. S. Regelu! de a se ceda in 
lotur! admirabilul amfiteatru de 
V. al aceste! locality!, traversat 
de bine-cuvintata vale a piriia 
sulu! Joija, bogata in ape mi- 
nerale de iod, pucioasa, sare, 
etc., mutyi din adoratori! aces- 
te! frumoase locality! datatoare 
de viata, s'au grabit a construi 
pe acele loturi vile moderne a ca- 
ror frumoasa infatfsare lasa spe- 
ranta ca nu suntem departe de a 
inaugura aci o incintatoare com. 
urb. Intre vilele construite pana 
astazl, putem cita ca ma! prin- 



cipale : Vila Ionel I. C. Bratianu, 
Generalul C. Barozzi, colonelul 
G. Ionescu, Capitanul P. Mino- 
vic! si multe altele ale altor 
particular! si oft^er! de la Insti- 
tutul Geografic, carora M. S. 
Regele a bine-voit a le ceda lo- 
curi in condemn! special avan- 
tagioase cu ocaziunea lucrarilor 
de ridicare geometrica a hartei 
f are! ce acest! ofijerl au exe- 
cutat pe aceste locuri in anil 
1898 — 99 sub direc^iunea Ge- 
neralulu! C. Bratianu, Directo- 
rul Institutulu! Geografic al Ar- 
mate!. 

Clima la Predeal e placuta. 
Cura^enia aerulu!, mirosul a- 
romatic al florilor $i erburi- 
lor, dau vara sanatate si via^a 
Caldura verei variaza intre -f- 
J S ?i + 3°° R-> Gerul feme! se 
urea pana la — 2 8° R., iar tem- 
peratura anuala medie este de 

+ 4°R. 

Iunie e de obiceiu ploios si 
plin de vijelii, iar pe la finele 
lui Iulie caldura trece de -j- 25° 
R.; cu toate acestea serile sunt 
racoroase, dar placute. Pe la 
finele lui August incepe un timp 
statornic si frumos. Daca zapada 
cade din Octombre, atunc! pe 
la jumatatea lui Noembre se to- 
peste si timpul frumos din a 
doua jumatate a lunei Noembre 
se numeste de t& r ani! din loca- 
litate «Vara babelora. 

CultuL — Ca loc de intilnire al 
credinciosilor in trecut la Pre- 
deal a existat un schit (v. 1. r.), 
fondat de Eromonahul si Du- 
hovnicul Ionichie la 1774, pe 
proprietatea lui Crisoscoleu Bu- 
zoianu. Schitul era de lemn si 
de jur imprejur avea chilioare 
pentru calugan. Pe timpul raz- 
boiululdin 1788 condus deDom- 
nul f arel Mavrogheni contra 
Austriacilor ce voiau a se razboi 
cu Turcii, acest schit a fost pre- 
facut in cenusa, iar dupa inchee- 



rea pace!, Stari^ul Ionichie a ri- 
dicat din nou schitul si chiliile 
(1788), ajutat de Ion Buzatul 
de fel din Bacifalul Sacelelor 
({inutul Bra^ovului). 

Dupa 30 de am, schitul si 
chilioarele fiind de lemn, au pu- 
trezit si la 18 19, Ion Manole si 
al^ii au zidit o bisericu^a de 
piatra, iar biserica cea mare s'a 
zidit ma! tirziii de Safta Cas- 
trisoaia. In 1844, schitul Pre- 
deal avea ca danie din partea 
marelui Ban Alex. Filipescu, 
muntele Clabucetul-Taurulu!; iar 
din partea logofatului Mate! Fi- 
lipescu, mo?ia Bobolia, si car! 
danii au fost confirmate de 
George Bibescu-Voda (Vez! Pre- 
dealul, schit). 

Invafdmintul public, — Pana 
la anul 1865 in toata com. Pre- 
deal nic! vorba nu era de scoala. 
La 1865 s'a infiintat prima ?coala 
la Busteni, $i, dupa cif J - va 
an!, raposatul stari^ Pantelimon 
a infiin^at la Predeal intr'una 
din chiliile manastire! o scoala 
particulars, care a func^ionat 5 
an!. 

In vara anulu! 1873, Domnul 
Tare!, vizitind Predealul, a dat 
ordin sa se construiasca in fa^a 
manastire! un local de scoala, 
care a ars la 1889, recladin- 
du-se in cursul anulu! 1890 de 
Administratia Domeniilor Coroa- 
ne!. Tot de Administratia Dome- 
niilor Coroane! s'au ma! con- 
struit scol! la Azuga si Bus- 
teni. 

Date is tor ice. — Intre ani! 
1360— 1372 gasim pentru in- 
tiias! data faptul ca o armata 
sa treaca pe la Predeal ; aceasta 
a fost armata ardeleana, con- 
dusa de Voevodul Nicolae in 
contra lu! Vladislav Basarab 
Domnul fare! Rominest! ; acest 
fapt are insemnatatea ca pentru 
prima oara intilnim in istorie 
numirea de Predeal. 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



91 



PREDEALUL 



De la 1372 si pana pe la in- 
ceputul secoluluf al XVI-lea nu 
s'a mal pomenit nimic de Pre- 
deal, de si in acest interval a ser- 
vit de trecere: Turcilor, Tatarilor, 
Rominilor, Ungurilor, totusi nu 
putem precisa date pozitive, de 
oare-ce istoria se mul^umeste 
numai a spune: «au trecut mun- 
$it, au trecut Carpafii, au in- 
trat in fara». 

In diminea^a zilei de 9 Iulie 
161 1, Radu §erban in capul a 
10000 Romini si 1300 calare^i 
PolonI soseste aci la Predeal, 
pentru a se duce in ajutorul 
Sailor, contra lui Gavrila Ba 
thori, principele Transilvaniei. 

Pe timpul domniei lui Nico- 
lae Mavrocordat, valea Prahovei 
era locul de refugiu al Boerilor, 
can fugeau cu familiile si avu- 
tul lor (zice cronicarul contim- 
poran Nicolae Mustea) si ca de 
la Bucuresti la Brasov prin Pre- 
deal era un lan£ nesflrsit de 
fugari. 

In timpul razboiului dintre 
Austria, Turcia si Rusia (1737), 
Austriacii respinsi de Turci, 
intra in valea Prahovei, lasa 
400 ostasl la manastirea Sinaia, 
iar grosul armatel inainteazS 
mal departe, p&na la Predeal 
unde 'si stabileste lagarul. 

Pe timpul razboiului 1787 ; 
12 batalioane infanterie si 11 
divizil cavalerie austriace, sub 
comanda Generaiului Ball a in- 
trat in Tf ara pe la Predeal, ocu- 
pind pozijiunile din jurul schi- 
tulul Predeal si manastirea Si- 
naia. 

In luna Februarie 1788, Ma- 
vrogheni infrunta aceasta ar- 
mata cu 8000 Romini si 3000 
Turci, fortfnd pe Austriacii a se 
retrage cu top spre Predeal ; 
bateriile austriace erau asezate 
pe muntele Sorica, pe locul 
unde asta-zi este turbina fa- 
bricei de postav; aci, in Pre- 



deal se incinge lupta, cu care 
ocazie schitul a fost prefacut 
in cenusa (pomelnicul Zlatarnic 
al Schitulul Predeal), iar Aus- 
triacii, fiind b£tu{I, parasesc 
Cetatuia (Ceta^uia este dealul 
in fa^a garei care predomina 
tot Predealul), trecind hotarul. 

Pe vremea Domniei lui Mi- 
hail Constantin $u£u, Predealul 
a fost vizitat de o comisiune 
interna^ionala pentru rectificarea 
frontierel (1792). 

Comisiunea se compunea: 

Pentru Austria: Lt. -Colonel 
Adam Mabova^, Petre Ducu, in- 
giner major, Roditzchi, capitan 
in regimentul rominesc-iliresc 
si signorul Zizer, tilmaciul im- 
paratesc pentru Banat. 

Pentru Ardeal: Lt.-Colonel 
Sonat Stanciu, Avram Calian, 
capitan in regimentul rominesc 
No. 1 si signorul Tolhofin, til- 
maciu imparatesc. 

Pentrtt Inalta Poartd: Sla- 
vitul El Hadji Abdulach Ef- 
fendi, Sabica-Teschereges, El 
Hadji-Ahmed si Kurala-Effendi, 
mai marele cavasilor. 

Pentru Rominia: Baratov Con- 
stantin Paharnicul si Stoinicul 
Dumitrache. 

Pe vremea domniei lui Ipsi- 
lante, Predealul a fost martor 
la o muljime de scene proprie 
nu atit rezbelulul, cit mat mult 
brigandagiulul. 

Pe timpul revolupunel (1848), 
Predealul cu Schitul si casele 
locuitorilor fura ocupate de Ge- 
neralul rus Engelhardt, cu mi- 
siunea de a se duce in ajutorul 
Generaiului Baron Puchner, co- 
mandantul Transilvaniel, ajutor 
pe care '1 ceru in urma nereu- 
sitei misiunl a episcopului Jj>a- 
guna. 

In ziua de 21 Februarie 1849, 
Unguril urmarira pe AustriacI 
pana la Predeal; era ninsoare 
mare si un viscol sfisiitor ; Aus- 



triacii plerdura i86mor$I, ranip 
si prizonierl ; iar hanul eel mare 
pe atuncl, numit Circiuma-de-la- 
Ruja, fu prefacut in cenusa. De 
alt-fel aceasta a fost o zi me- 
morabila, in care dupa cum se 
exprimS cronicari, Casade Habs- 
burg a pierdut marele Principat 
al Transilvaniel, afara de teri- 
toriul mun^ilor de V., aparaflf 
voiniceste de Rominil lui Avram 
Iancu si Axente Severul. 

In lupta de la 7 Iunie (1849) 
intre Rusi si Ungurl, cazu omo- 
rit miseleste Lt.-Col. loan Costin, 
comandantul Regimentulul 1 de 
cazacl (Romin din Basarabia), 
iar corpul sau a fost immormin- 
tat cu mare pompa la Predeal ; 
iar pe mormintul lui Costin, s'a 
ridicat de ofi^erii austriacl an 
monument de piatra, care se 
vede si asta-zi, dincolo de fron- 
tiera, dar mormintul lui Costin 
nu se mai stie in ce loc va fi 
fost, de oare-ce arendasii care 
s'au succedat la circiuma de la 
frontiera, au mutat piatra dupa 
piac, dintr'un loc intr'altul. 

Predealul, catun, pendinte de 
com. Predealul, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova, cu 530 loc. si 103 
case. Este situat pe coama dea- 
lului La-Peri, intre valea Turbu- 
rea la E. si Valea-Gardului la 
V. Are o biserica fondata de 
locuitorl la 1837 si restaurata tot 
de din$;ii la 1865. Aci este si re- 
sedin^a primariei comunei Pre- 
deal. 

La 500 m. spre N. de acest 
catun, exista localitatea numitil 
«Dealul-la-ChiliI», unde se ba- 
nueste ca ar fi fost in timpurl 
departate, chiliele unor pusnici. 

Cat. Predealul se gaseste la 
32 kil.de Ploesti, capitala jude- 
tulul, si la 2 kil. de Valeni-de- 
Munte, resedinta plaiului Telea- 
jenul. (VezI Predealul, com. rur., 
din pi. Teleajenul). 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



92 



PREDEALUL 



Predealul, numire ce se mat da 
satulul Edera-d.-j., com. Ede- 
rile, pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Predealul, vechie numire a cat. 
Izvorani, com. Grajdana, jud. 
Buzau. 

Predealul, schit, in jud. Prahova, 
pi. Pelesul, cat. Predealul, fon- 
dat la a. 1774 de Ieromonahul 
si Duhovnicul Ionichie, la poa- 
lele muntelul Clabucetul-Tauru- 
lui. (V. Predealul, cat., pi. Pelesul). 
La anul 1844, Marele Ban 
Alexandru Filipescu, daruieste 
schitului Predeal muntele Cla- 
bucetul-TauruluT, iar logofatul 
Mihaiu Filipescu, mosia Bobolia. 
Ambele aceste danii au fost 
confirmate de George Vod3-Bi- 
bescu, cu urmatorul hrisov : 

Not George Dimitrie Bibescu-Voda, 
cu mila lui Dumnezeu, Domn stapinitor 
a toata feara-Romineasca. 

Sf. sa Cuviosul German, stari^ul schi- 
tului Predealul, prin jalba catre not sub 
No. 3479, a facut aratare ca de catre 
dumnealor cinsti^t si credinciost boeri 
at DomnieT mele, Ban Alexandru Fili- 
pescu si raposatul Marele Logofat Mi- 
haiu Filipescu, in via£a afiindu-se, im- 
preuna cu so^ia domniei seale, dumueaet 
Elena Filipescu, vasind strimtoarea de 
lipsa celor trebuincioase, in care se afla 
acel schit, spre ^inerea cu toata ortndu- 
iala a sf. locas de acolo, cit si a obstet 
calugarestT, si indemnafi de bun cuget, 
aii daruit spre veciuica dumnealor po- 
menire, Insa: Domnul Banul Filipescu 
muntele Clabucetul-Taurului, pe care se 
afla vatra acestui schit, iar de D. Lo- 
gofat Mihail Filipescu o mosioara anume 
Bobolia, amindoua aceste propriety! in 
jude^ui Prahova, pentru care danii, ob- 
stea calugareasca din acest schit, dorind 
a cistiga hrisovul domnesc, cu care sa 
se recunoasca cu desavlrsire intemeiata 
coprinderea lor, veri-caret imprejurari a- 
menin^atoare catre schit, au facut ruga- 
ciune de a li se slobozi hrisovul nostru. 

Not, primind cererea cuviosulut stari£, 
coprinsa mat sus, am poruncit departa- 
mentulut dreptaji't sa cerceteze si sa arate, 
carele prin referatul sau ale curgatoaret 
lum cu No. 8588, face catre not ara- 
tarea urmatoare : cit pentru muntele Cla- 



bucetul-Taurului, am vBzut document cu 
leatul 1 644, Iulie 13, sub iscalitura d-lut 
Banulut Filipescu, marturisit atit de P. 
S. S. parintele Neofit, Mitropolitul J arei, 
cit si de P. S S. parintele Chesarie, 
Episcopul Eparhiet Buzaulut, si adeverit 
de acel departament in anul curgator, 
Octombrie 9, sub No. 7, prin care da- 
ruieste catre sf. schit Predeal Muntele 
Clabucetul-Taurului, care din anaforaua 
acelut departament din anul curgator, 
lulie 7, sub No. 4831, cu intarirea noas- 
tra" se dovedeste dreapta avere a Dom- 
nia-lui Banul Filipescu, cumparata prin 
mezat cu banit Domniet-seale. 

Iar pentru mosia Bobolia, documentul 
cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscalitura 
r&posatului Logofatulut Mihaiu Filipescu 
in via^a aflindu-se, impreuna cu so^ia 
sa, dumneaet Logofeteasa Elenca, mar- 
turisit atit de P. S. S. parintele Grigorie, 
mitropolitul faret dupa acea vreme, cit 
si de sf.-lor trel Episcopl, prin care da- 
ruesc asemenea catre sf. schit Predeal, 
mosia dumnealor Bobolia, din jude^ul 
Prahova, care din cercetarea ce s'a fa- 
cut, se dovedeste avere dreapta a dum- 
nealor daruitorilor. Si fiind-ca departa- 
mentui drepta^et prin mat sus zisul ra- 
port da incredin^area ca pomenitele lu- 
crurt, ca niste avert ale dumnealor da- 
ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pra- 
vilnica imprejurare privitoare la aceasta 
instrainare si numi^it boeri slobozt dupa 
pravila J aret a face aceste darurt. 

Not, pe aceste temeiurt, recunoscind 
cu desavlrsire daniile mat sus aratate, 
intarim stSpinirca sf. schit Predeal, asu- 
pra nemiscatoarelor acareturi coprinse aci. 

Pentru care am dat acest hrisov al 
nostru intarit cu a noastrS. iscalitura si 
Mare-pecete la anul de la N. D. nostru 
Is. Chr. 1844, si al doilea an al Dom- 
niei Noastre, luna Octombre. In capi- 
tala Bucuresti, scaunul Domniei mele. 

(ss) Georgie Dimitrie Bibescu. 

Schitul Predealul se afla dar 
in condifiunl materiale foarte 
bune, cad pe ling2 mosil, maif 
avea turme de 01, herastrae pen- 
tru scinduri si un han la poalele 
Clabucetulul, linga Valea-Teas 
culul. 

Predealul, biuroii vamal, com. 
rur. si catunul cu acelasl nume, 
jud. Prahova, pi. Pelesul, al ca- 
rul venit in 1896 — 97 a fost de 
leli.816,478, ban! ss. S'ainfi- 



in^at la 1 Ianuarie i860 si are 
sucursalele Bariera si Predelu- 
sul. 

Predealul, stafie de dr.-d.f., jud. 
Prahova, pi. Prahova, com. Pre- 
deal, pe linia PJoesti-Predeal, 
pusS in circulate la 10 Iunie 
1879. Se afla la 7,7 kil. de 
Azuga, stasia cea mat apropiata. 
Inal^imea d'asupra nivelului Ma- 
ril, i033 m ,598o dmm. Venitul a- 
cestei stafil pe anul 1896 a fost 
de 1.288,589 lei, 56 ban*. 

Predealul, picket de granifd, in 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i. 

Predealul, ramificafie din mun- 
tele Stina-BatrinS, com. Lapo- 
sul, jud. Buzau; desparte catu- 
nul Laposul de Laposelul. 

Predealul, deal, numit si Dealul- 
Predeal, in com. Opariti si com. 
Predeal din plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova, situat la N.-V. sa- 
tulul Opan{i. Virful principal al 
acestui deal se afla chiar la N. 
satulul Op&ri$i (cota 471 m. 
d'asupra nivelului Manf-Negre) ; 
iar mal la vale sunt virfurile : 
BSltoci si Virful-Coastei. (Vezi 
Predealul, com. rur., pend. de 
pi. Teleajenul). 

Dealul este acoperit cu: fi- 
nea^a, livez* de pomf, vii si 
foarte purine ar&turl. 

Predealul, deal, in com. Chioj- 
dul, plaiul Buzaulal, jud. Buzau. 
Se limiteaza la N. cu Piriul-Pa- 
curei, piriul Balbaitoarea si Mu- 
chia-Episcopului ; la S. si E., cu 
valea Smacinisul, la origina careia 
se afla satele : Poeni^ele-din-Vale 
si Poeni^ele-din-Deal ; la V., cu 
piriul Bisca-Chiojdulul si satele 
Chiojdul si Piatra-Bocsef. 

Inal^imea mijlocie a acestui 
deal este de 820 m. asupra ni- 
velului Maril-Negre. 



Hosted by 



Google 



PREDEALUL 



PREDE^Ti 



Dealul este arabil $i acoperit 
in genere cu finea$a\ 

La poalele despre S. a acestul 
deal se afla un izvor de apa 
sulfuroasa, dar neexploatat; a- 
cest loc se nume§te La-Groapa- 
Fintinel. 

Predealul, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiulRimnicul, com. Dumitre^ti; 
se desface din dealui Lupan $i 
brazdeaza partea de V. a co- 
munel. Este acoperit cu pa- 
durif ?i pa^uni. 

Predealul, padure particulars, 
supusa regimulul silvic inca din 
anui 1883, pe mo?ia Predealul, 
pi. Pele?ul, jud. Prahova. 

Predealul, piriia§, ce izvore?te 
din Carpa^i, la locui numit $eaua- 
Predealului, la 5 — 6 m. linga 
frontiera, in dreptul cantonului 
calel ferate No. 63 ; el prime?te, 
pe dreapta, piriia^ul Joi^a $i la 
manastirea Predeal, piriia$ul Raj- 
novulul, pe stinga caruia ?i cam 
la 500 m. de confluen^a sa se 
afla* Sanatoriul $colar ; d'aci, pi- 
riia^ul Predeal '$1 plerde nu- 
mirea de Predeal $i se nume^te 
Prahovi^a sau Provi^a; pe stinga 
prime^te piriia^ul Teascul $i la 
cantonul No. 41 al calei ferate 
prime^te valea Ursoaia-Mare, ce 
izvore?te din muntele Clabuce- 
tul-TauruluI. 

Predealul - Buzaului, sir de 
rnuntl, din jud. Buzau, despart 
valea Buzaulul de valea Ni?co- 
vulul, incepind din muntele Li- 
liacul (com. Cinde§ti), pana in 
virful muntelui Bradul (com. Vi- 
pere?ti). Are culmina^iiie : Cer- 
bul, Ciolanul, Ceta^uia $i Bradul. 

Predeleni (Mo§neni-), padure 
particulars, supusa regimulul sil- 
vic inca din anul 1883, pe mo- 
?ia Mo^neni-Predeleni, pendinte 



decom. Predealul, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Predelu§ul, fostd vama, judeful 
Prahova. In anul i860 s'a in- 
casat de la aceasta vama 33608 
lei ?i 10 parale. Acum e sucur- 
sala a vamei Predealul. 

Prede§ti, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., la 17 kil. 
de Craiova ?i la 10 kil. de re- 
?edin$a pi., com. $opotul. 

Situata pe un mic delulej ?i 
pe maiul drept al riule^ului Mere- 
{elul, se invecine^te la N. cu com. 
Mihai{a, din pi. Jiul-d.-s., la S. cu 
com. Terpezi^a, la E. cu com. 
Breasta ?i la V. cu com. Ple- 
$oiul. 

Terenul com. este acciden tat 
de deaiurile: Goiciulul, de 100 
m. ?i Dealul- Viilor, de aproape 
200 m. inal^ime. 

Este udat de piriul Merejelul 
ce izvore^te din jud. Mehedin^i, 
curge de la V. la E. ?i se varsa 
pe dreapta riulul Obedeanca. 
Peste Mere^elul se afla un pod, 
in dreptul $oseleI ce strabate 
comuna Prede?ti. 

Se gasesc doua mici bah:I : 
una numita Rasnicul $i cea-l-alta 
Meretelul; ambeie sunt curga- 
toare. 

E compusa din catunele : Pre- 
de§ti, care e catunul de re$edin$a 
$i Daia. Inainte coprindea nu- 
mal catunul Prede^ti. 

Are o populate de 709 su- 
flete ; doua biserici, una in cat. 
Prede^ti, zidita de protopopul 
Anghel Belivaca $i cea -Falta in 
cat. Daia, facuta de birne de lo- 
cuitorl, ambeie deservite de 1 
preot ?i 2 cintare^I; o ?coala mix- 
ta, ce func^ioneaza din 1887, f fe * 
cuentata de 39 baeflf $i 3 fete ; 
o moara cu aburl; 4 circiuml. 

Suprafafa teritoriulul comunel 
este de 7500 hect., din care 4750 
hect. pamint arabil, 1000 hect. 



finea{a, 250 hect. izlaz, 1 500 hect. 
padure. . 

Mo?ia Prede?ti da un venit 
de 50000 lei. Apar^ine d-lor I. 
G. Mateescu $i Aurel Geblescu. 

Pe mo?ia Prede^ti se afla pa- 
dureacu acela?! nume ceaparjine 
d-lor : Geblescu, pe o intindere 
de 400 hect. ?i G, Mateescu, 
pe unade 100 hect. Sunt popu- 
late cu ulm ?i stejar. 

Viile apar^in locuitorilor, ?i 
daii vin ro§u. Livezile de prunl 
au o intindere de 150 hect. 

Comuna este strabatuta de 
calea comunala Prede§ti-Ple?oiul- 
Pfede$ti-Belo$ul, pe o lungime 
de cite 4 kil. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2610 lei ?i la cheltuell, de 
2011,89 lei. 

Locuitoril au 218 vite marl 
cornute, 148 ol ?i 41 cal. 

Prede§ti, sat, cu 248 suflete, jud. 
Arge$, pi. GSlSse?ti, facind parte 
din com. rur. Cer?anele. Are o 
biserica, cu hramul Top-Sfin^ii, 
deservitS de 1 preot ?i 1 cintarej. 

Prede^ti (Tronari), catun al 
com. Vipere^ti, jud. BuzSu, cu 
820 locuitorl ?i 209 case, avind 
sub-diviziunile: Tronari §i Sben- 
ghea. Mutyl dintre locuitorl sunt 
Jiganl. 

Prede^ti, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., re^edin^a com. Pre- 
de?ti. Are o populate de 424 
suflete ; o ?coala mixta, ce func- 
^ioneaza din 1887, frecuentata de 
33 bSe^I §i 3 fete; o bisericS ve- 
chie de zid, fondata, de protopo- 
pul Anghel Belivaca. 

Prede^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Tinosul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Are o biserica, 
fondata la 1828. Locuitoril sunt 
mo^nenl ?i poseda vil §i livezl 
cu prunl. 



Hosted by 



Google 



PREDE$TI 



94 



PRELUCA-LUf-RARE? 



Prede§ti, mo fie particulars, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Prede$ti,cu venitanual de 50000 
lei. Apar^ine d-lui Aurel Ge- 
blescu. Are p&dure pe dinsa. 

Prede^ti, padure a statului, in jud. 
Buz&u, com. Vipere^ti, facind 
parte din Valea - Larga\ Vezi 
Larg£ (Valea-), p&dure. 

Prede^ti, pddure particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Prede^ti, pe mo?ia Prede$ti. Are 
o intindere de aproximativ 100 
hect. $i apar^ne d-lui G. Ma- 
teescu. Este populata cu ceri, 
garnije, stejari ?i ulml. 

Prede§ti, padure particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Prede?ti, in intindere de 400 hect. 
Apar^ine d-lui Aurel Geblescu. 

Prede^ti-fipeni, sat, cu 620 lo- 
cuitori, jud. Arge^ul, pi. Oltu- 
lui, f&cind parte din com. rur. 
Stoiceni-Ple^oiul. 

Predvalea, plain, la S. de com. 
Tirle^ti, plasa Teieajenul, jud. 
Prahova, pe care se afl& p&dure 
?i locuri de pa?une. 

Predvalei (VIrful-), munte, in 
jud. Buz£u, com. P&nat&ul, c&t. 
Corcoianul, acoperit cu izlaz. 

Prejna, com. rur., in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Cerna, la 43 kil. 
de ora$ul Turnul-Severin, situate 
la poalele muntelu! Secul, pe 
vale, la 2 kil. de frontiera aus- 
triacS. Se margine?te : la N.-E. 
?i N.-V. cu ni$te inalte dealuri, 
care i servesc de adapost contra 
vinturilor puternice ce sufl& din 
partea despre Nord; la miaz&- 
zi cu lunca PrejneT, care se 
strimteaza' la intrarea in sat, 
formind un fel de citadels, in- 
tocmal ca la Coste^ti. 



E formats numai din satul 
cu acela^i nume. 

Are o populate de 840 lo- 
cuitori; 140 de case; o $coal& 
mixtS cu 22 elevi (1899 — 9°o); ° 
biserica. in lunca Prejnei, care e 
facuta cu spesele lui Tudor Vla- 
dimirescu (vezt Istoria Arheo- 
logicS ?i Filologica* de Gr. To- 
cilescu), in care se aflS icoana 
bisericei $i al lui Tudor Vla- 
dimirescu, daruind aceasta bi- 
sericS cu o livada, care ?i as- 
t&zf se stapine?te de c&tre bi- 
sericcl ?i la arendare este cu- 
noscuta* sub numele de Livadea 
luT Tudor Vladimirescu Slugerul. 
Se crede c& satul e foarte ve- 
chiu, dupS cum ar rezuita din 
actele de posesiune ce au locui- 
torii. Deasupra comunei, in apro- 
piere de com. Izvernea, se afl& 
com. Beletinul, intSritS cu re- 
dute, care se vad ?i azT. 

Locuitorii posedS : 12 plu- 
guri, 12 care cu boi, 4 riirufe 
cu cai, 450 stupi. 

Prin comuna trece $oseaua co- 
munala ce vine de la Gornen^i, 
trece prin Prejna ?i se leaga cu 
$oseaua Turnul - Severin - Balta- 
Baia-de-Arama. 

Prejneni, sat, in jud. Mehedin{i, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Cr&g- 
ne?ti. 

Prejoiul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oite^ul-d.-j., compusS din 2 
c&tune: Sili^tea ?i Prejoiul, si- 
tuate pe valceaua. Prejoiul, la 
160 kil. de capitala jude^ului ?i 
la 80 kil. de a pla^ei. 

Are o populajiune de 363 
locuitor! ; o biserica reparatS la 
1886. Ocupa^ia de capetenie a 
locuitorilor e agricultura. Pro- 
dusul muncef se desface la ora- 
$ul Craiova. 

Vite: 21 cai, 136 boi, 150 
vaci, 50 capre §i 200 01. 

Locuitorii sunt mo§neni; 9 



s'au improprietarit la 1864, cu 
25 hect. p&mint, in mo^ia d-lui 
loan Pazu. 

Vatra satului are 30 hect. 
p&mint; iar a izlaz, padure, 
etc., are 1550 hect, 

Veniturile comunei se urea 
la 800 leT. 

O ?osea comunala' o leaga" cu 
com. Fra^ila ?i Buize?ti de Dolj. 

Se mcirgine^te la N. cu com. 
Fra^iia, la S. cu Bulze?ti (Dolj), 
la E. cu com. BaMce^ti $i la V. 
cu o mo?ie particular^. 

E brSzdata de deaiurile : R&- 
chi$i, Prejoiul ?i Lupa ?i udatci 
de vaile cu aceste nume. 

Prejoiul, sat, f&clnd parte din 
com. rur. Prejoiul, pi. Oltetul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Prelipca, sat, pe mo?ia cu ace- 
la?! nume, com. V&cule?ti, pi. 
Copula, jud. Dorohoiu, cu o po- 
pulate de 105 familii, sau 411 
suflete. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicei - Domnului, de 
birne, facuta in 1804, de Ba- 
nul loan Ghi^escu, fost proprie- 
tar ai mo^iel. 

SStenii improprietari^i au : 
201 hect. 44 arii p&mint, iar 
proprietari! : 565 hect. 72 arii 
cimp ?i 702 hect. 49 arii pa- 
dure. 

Sunt 3 iazuri, din care eel 
mai mare este al Ghi^escului. 

Piriul principal ce trece pe 
mo?ie e f ibulea, ?i drum, calea 
jude^eancl Dorohoiu-Leorda. 

Hotarele mo^iel sunt cu: 
Sauceni^a, Broscau^i, Horlclceni 
?i V^cule?ti. 

Prelipcele, p&dure, pe mo§ia 
Prelipca, com. Vacule^ti, pi. 
Copula, jud. Dorohoiu, in su- 
prafa^ de 572 hect. 

Preluca-luI-Rare§, unul dintre 



Hosted by 



Google 



PRELUCI 



95 



PREQTE^TI 



piscurile muntelui Halciugosul, 
in jud. Suceava, com. Madeiul, 
peste care se zice c& a ratadt 
Rares-Voda, infuga ? spre Ciceu. 

Preluci, sdtuc, jud. Bac£u, plasa 
Muntelui, com. Agasul, situat 
pe sesul Trotusulu?, facind trup 
cu satul Sul^a. 

Prelunca, virf al muntelui Fu- 
rul, lanjul Alunisulu?, pi. Vran- 
cea, jud. Putna. 

Prelungul, munte, in jud. R.-S&- 
rat, plaiulRimniculu?, com. Jitia ; 
se desface din muntele Omul, 
se intinde printre piriui Rimni- 
celul si afluentul s3.u piriui Ne- 
cuie si brazdeaza partea N. a 
comunei. E acoperit cu padur! 
si p^suni. 

Preoteasa, movild, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j., com. Ni- 
sipeni, in partea de N. a com.; 
fost punct trigonometric de ob- 
servable. 

Preotesele sau Preutesele, sird 
de munte, jud. Bac&ti, pi. Mun- 
telui, ramificata din culmea Pie- 
troasa. Prezinta virfurile: Preo- 
tesele, Gemoiul, Radvanul si 
Suerul, care str&bat comunele 
Agasul si Brusturoasa. 

Preotesele, pddure a statulu?, in 
intindere de 2000 hect., jude^ul 
Muscel. Face parte din marea 
padure Corbi, plaiul Nucsoara, 
formata din 10 trupurT : Plaiso- 
rul, Bindea, Zanoaga, Papelul, 
Rusul, Platica, Alunisul, Padu- 
rile, Cringul si Preotesele, a- 
vind toata o intindere de 17530 
hectare. 

Preote§ti, com, rur., jud. Su- 
ceava, situata cam in centrul 
pl&sel $omuzul si la 6 kil. de 
Falticeni. 



Se margineste la E. cu com. 
Dolhesti; la V., cu com. $ol- 
d&nesti; la S., cu com. Uidesti 
si Ciumulesti si la N., cu com. 
Giurgesti si Valea-Glodulu?. 

Formal tentorial^ este aceea 
a unu? romb, ale caru? unghiur? 
optuse sunt expuse spre S.-E. 
si N.-V., inclinate de ambe part? 
spre albia $omuzulu?-Mare ce'l 
strabate prin mijloc, de la V. 
la E. 

Se compune din satele : Preo- 
testi, Arghira, Basaraba, Fun- 
doaia, Brana si Husi, cu rese- 
din^a in satul Basaraba. 

Are o populate de 575 fa- 
milii, sau 2324 suflete, din care 
506 contribuabil? ; 3 biseric? de- 
servite de 3 preo^T si 3 cinta- 
re$?; un schitisor, Adamoaea 
(Brana) cu cine? c&lug&rl; 2 
scoale rurale mixte, cu cite un 
investor platit de stat ; 3 mor?. 

Budgetul com. e la venituri 
de 7141 lei si 51 ban! si la chel- 
tueli de 6439 le? si 75 ban?. 

Vite : 104 cai, 594 bo?, 302 
vac?, 1498 o! si 518 pore?. 

Altitudinea com. de la nive- 
lul Mari? variaza intre 335 — 
350 m. 

E udata de $omuzul - Mare 
(9500 m.), care in com. formeaza 
iazurile Basarabi si Arghira, pre- 
cum si de ma? multe piriiase. 

Mosia e parte a statului, parte 
altor proprietary 

Suprafa^a teritoriului comunei 
e de 3222 file!, din care 1927 
hect. cultivable, 1046 hect. pd- 
dure si restul iazuri, mlastin? 
si teren neproductiv. 

Improprietari{? in 1864 sunt 
2 fruntas?, 138 palmas? si 164 
codas?, stapinind 971 fSlcL 

Comuna Preotesti e strabatuta 
de soseaua jude^eana Faiticeni- 
Dolhasca, pe o lungime de 9 
kil., si de calea ferata avind si 
o gara, Basarabi. 

Locur? mai insemnate in com. 



sunt: Schitul-Brana (Adamoaia), 
Ceta^uia si La-Cetate. 

Preote§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Balotesti, pi. Znago- 
vul, jud. llfov, situat spre N. 
de Bucuresti, pe malul drept 
al vie* Calugirul si la N. pa- 
dure? Preo^estilor. Spre V. trece 
calea nationals Bucuresti-Ploesti. 
Aci este resedinja primariel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1090 hect., cu o populate de 
165 locuitor?. 

Casa lu? V. Gugiu are 945 
hect. si locuitori?, 145 hect. Pro- 
prietary cultivS 250 hect. (75 
sterpe, 20 izlaz, 600 padure). 
Locuitori? cultiva tot terenul. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Petre si 1 helesteii. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumar?. 

Preote§ti, sat, in jud. Neamju, 
pi. de Sus-Mijlocul, situat pe 
valea riulu? Moldovei. 

Are o suprafa^a de vr'o 420 
hect., cu o populate de 561 
suflete ; o biserica, deservita de 
1 preot si 2 eclesiarh? ; o scoala ; 
3 mori de apa. 

Vite : 160 bo?, 230 vac?, 809 
01, 40 ca?, 200 porci si 275 
junc?. 

Preote§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Oporelul, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Olt. Are o populate 
de 116 locuitor?. 

Preote§ti, cdtun, spre N. al com. 
Dobriceni, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., 
jud. Romana^i, aproape de ho- 
tarul judefulu?, linga apa Ol- 
te^ul, pe partea dreapta, unde 
altitudinea terenulul este de 241 
m. d'asupra nivelulu? Mari?. Are 
30 famili?, sau 100 suflete. 

Preote§ti, sau Preote§ti-Ad&- 
moael, sat, pe mosia cu ace- 



Hosted by 



Google 



PREOTE$TI 



PRIBEGI 



la$I nume, jud. Suceava. A$ezat 
pe {annul sting al Jj>omuzuluI- 
Mare ?i strabatut de piriul Brana. 

Are o populate de 385 su- 
flete, din care 62 contribuabill ; 
o biserica, cladita din lemn, in 
1 830, de Const. ?i Elena Ada- 
mescu, cu hramul Intrarea in 
Biserica, deservita de un preot 
§i un cintclre^; o $coala mixta, 
infan^ata in 1859 ?i frecuentata 
de 40 — 45 elevi. 

Mo?ia, proprietatea statulul, 
are 532 faici, din care 312 falcl 
cultivabile, 200 padure $i restul 
mla$tinl ?i teren neproductiv. 

Improprietari^ in 1864 sunt 
28 palma?! ?i 29 coda?I, stapi- 
nind 192 ftlci. 

Drumurl principale sunt : la 
Faiticeni (8 kil.) ?i la Basarabi 
(3 kil.). 

In 1803, Preote?ti a Quee- 
rest Adamoaia num2r& no 
liuzl platind 1496 lei bir anual. 
(«Uricariul», de T. C, Vol. VII, 
P- 253). 

Preote§ti, sat, fecind parte din 
com. rur. F&ure?ti, pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vllcea. Are o popu- 
late de 310 locuiton. E situat 
la 2 kil. de cat. Faure^ti, unde 
e $coala. 

Are o biserica de zid, rezi- 
dita de d-1 M. Maldarescu, din 
Dobriceni, in 1890. 

Preo{e§tilor (Padurea-), pa- 
dure, 600 hect., la S. cat. Preo- 
te^ti, jud. Ilfov, pi. Znagovulul. 

Preofilor (Ceata-), mosie, in jud. 
Buz&u, com. $i cat. Beceni, pro- 
prietate mo^neneascS. Are 320 
hect., din care 64 hect. arabile, 
57 hect. padurea Ocea; restul 
finea$a, livezl, izlaz ?i sterp. Se 
mat nume^te ?i Beceni. 

Preseaca, catena de munfi, ce 
incepe de la cat. Gornetul, com. 



Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge 
d'alungul malulul sting al apel 
Valea-Sibiciului $i se termini 
la Malul-Presecel, pu^in maljos 
de catunul Intre - Sibicee, din 
com. Mlajetul. 

Preote§ti, sat. VezI Basarabi, ju- 
de^ul Suceava. 

Preote§ti, sckit, jud. Suceava. 
VezI Adamoaia ?i Brana. 

Preote§ti-de-Secara, sfoara de 
mosie, fara sat, in m&rime de 
80 falcl, jud. Suceava, corauna 
Preote?ti. 

Preute§ti, com. rur., sate, jud. 
Suceava, Neamfu, vezi Preote?ti. 

Pria, izvor, curge de la E. de 
satul Rifovul, pi. Crivina, jud. 
Prahova, trece pe linga cat. 
Antofiloaia §1 se varsa in piriul 
Ghighiul, tot in raionul com. 
Rifovul. 

Prianul, sir de dealurX, jude- 
\\jX Bacati, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Ardeoani, care se intinde de la 
N. la S., pe hotarul comunelor 
Bahna?eni, Ardeoani $i Berzun- 
$ul, formind podi?ul Bejenia. 
Partea de S. este acoperita cu 
padurea Marunta. 

Priba, sat, cu 25 fam., jud. Ar- 
ge$, pi. Pite?ti, facind parte din 
com. rur. Meri^ani. 

Priba, mahala, a ora^ulul Rim- 
nicul, jud. Vilcea. 

Pribegeanca, padure, in jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Pribegi, care formeaza cu pa- 
durea Lascoiul un trup de 300 
hect., populat cu stejarT, ulmi, 
saicii, plopT, aninl ?i jugastri. 

Pribegi* com. rur.^ in jud. Ialo- 



mi$a, pi. Ialomi^a-Balta, situata 
pe partea stinga a riului Ialo- 
mi^a, intre comunele Slobozia ?i 
Perie^i. 

Se intinde din riul Ialomifa, 
spre N., pe o suprafa^ade 5150 
hect., din care 530 hect. pSdure 
?i coprinde patru mo?ii particula- 
re ?i mo$ia Motilva, proprietate 
a statului, cu 1400 hect. din care 
130 hect. padure. Inainte de 
secularizare mo$ia {mea de mo- 
nastirea Slobozia. 

Se compune din catunele : Pri- 
begi ?i Lata, cu re^edinfa pri- 
mariei $i a judecatoriei comu- 
nale in Pribegi. 

Are o populate de 895 su- 
flete ; o $coala mixta, frecuen- 
tata de 45 elevi $i 12 eleve; o 
biserica, deservita de 2 prep^i 
$i 2 cintarep. 

Vite : 600 boi, 150 caT, 4400 
01, 80 bivoli, 25 capre, 10 a- 
sini $i 100 rimatorl. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariti in comuna 
28 locuiton. 

Pe teritoriul comunel trece 
calea jude^eana Slobozia-Urzi- 
ceni. 

Pribegi, sat, jud. Ialomi^a, pi. Ialo- 
mita-Balta, facind parte din com. 
Murgeanca. Este situat pe maiul 
de V. al laculul Strachina, la 
1 kil. de satul de re$edin$a. 
Are o populate de 15 familii. 
Vite: 100 boi, 80 cai, 400 
ol ?i 60 porcl, 

Pribegi, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, facind parte 
din com. cu acela^i nume. Este 
situat pe tarmul sting al riului 
Ialomi^a, la 1 kil. de apa riului, 
de care se desparte prin pa- 
dure. Aid este re$edin{a prima- 
riel ?i a judecatoriei com. Pribegi. 
Se compunea din Pribegi-d.-s. 
?i Pribegi-d.-j., carl, prin cre?- 
terea popula^iunil, s'afi unit. 



Hosted by 



Google 



PRIBE?TI 



97 



PRIBOIUL 



Are o scoala mixta" si o bi- 
serica, deservita de 2 preo^i si 
2 dascali. 

Vite : 500 boi, 3000 01, 100 
cat, 25 capre, 80 bivoli, 10 a- 
sini si 100 rimatori. 

Pribe^ti, sat, jud. Vasluiu, pi 
Crasna, com. Ciortesti, spre V. 
de satul Ciortesti, situat intre 
doua dealuri, ce merg paralel, 
de la S. spre N., si la capul ca- 
rora se intinde Dealul-Padurei, 
care formeaza limita intre acest 
sat si satul Porcoaia, din com. 
Poiana-Cirnului. 

Are o suprafafa de 2137 hect., 
din care 421 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor clacasi, iar 17 16 hect., 
in care intra si o padure de 
429 hect., ale d-nei Eliza Bals. 
Populatiunea este de 107 familii, 
sau 480 suflete. 

Spre S. de sat este o bise- 
rica, facuta de Lupusor Bal$, la 
1838, deservita de 1 preot si 
2 cintarep. Sunt 2 circiumi. 

Vite: 271 vite marl cornute, 
27 cai, 700 01, 15 capre, 27 bi- 
voli si 50 rimatori. 

Locuitorii poseda : 25 pluguri 
$i 70 care cu boi, 10 caru^e cu 
cai; 90 stupi. 

Priboaia, sat, facind parte din 
com. rur. Gole?ti, pi. Riurile, 
jud. Muscel, situat pe malul 
sting al riului Bratia. 

In raionul satului e o moara. 

Are o populate de 186 lo- 
cuitori. 

Priboaia, mosie a statului, in 
com. Golesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Priboaia, padure a statului, in 
intindere de 225 hect., in com. 
Priboaia, jud. Muscel. 

Priboaia, girld, ce izvoreste de la 
S. de dealul Vladeanul, com. 

6^7 id. March IHcfionar Geografio. Vol. V. 



Golesti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, $i se varsa in riul Bratia, 
pe^malul sting. 

Priboaia, girlifd, ce izvoreste de 
la Sudul com. Schitul-Golesti, pi. 
Riurile, jud. Muscel; serveste de 
limits intre com. Mihaesti $i 
Balilesti, curge aproape paralel 
cu dealul Vladeanul si, la capul 
de Sud al acestui deal, se im- 
preuna cu piriul Manetul, ur- 
mindu-si cursul pe teritoriulcom. 
Stilpeni. 

Priboeni, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, situata la 57 kil. 
spre S. de Ctmpulung, pe am- 
bele maluri ale girlei Circinovul. 

E formata din satul cu ace- 
la$i nume, care se margineste 
la N. cu com. Dobresti, la S. 
cu com. Tigane^ti, $i la E. cu 
jud. Dimbovi^a. 

Are 2 biserici, deservite de 3 
preo^i $i 4 cintare^i ; o scoala 
mixta, frecuentata de 1 80 copii 
(1899 — 900). 

Locuitorii, afara de agricul- 
ture, se mai ocupa cu rotaria 
$i cu fabricarea ^uicei, iar fe- 
meile, cu cre^terea gindacilor de 
matase. 

Parte din locuitori sunt mos- 
neni si parte, improprietarip dupa 
legea din 1864, pe mobile Cim- 
puiungeanca si Cotroceanca, am- 
bele ale statului. 

Priboeni, deal, in raionul co- 
munel cu acela^i nume, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel, pe care se 
cultiva 100,25 hect. vie. 

Priboeni, padure, supusa regimu- 
lui silvic, com. Priboeni, plasa 
Podgoria, jud. Muscel, in in- 
tindere de 960 hect., in care 
predomina stejarul, fagul si car- 
penul. 

Priboe§ti, sat, in jud. Mehedinfi, 



pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus- 
nicioara; are 49 case. 

Priboianul-Tunse§ti, deal, jud. 
Muscel, com. Jiganesti, pi. Pod- 
goria, situat intre girla Circi- 
novul si apa Calianului si pe care 
se afla mai multe petec! cu lo- 
curl de aratura, sadiri de vii, 
pruni si padure m&runta. 

Priboina, teren, coprins intre 
{annul Marii si grindurile Pe- 
risorul, Metav& si Cerbul, jud. 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
comunei rurale Sf. - Gheorghe, 
in partea de S.-V. a plasel si 
a comunei. Are o lungime cam 
de 2 x /2 kil., o ia^ime de 2 kil. 
$i o intindere totala de 400 
hect. Este neproductiv, fund 
acoperit la S. cu nisip si in cele- 
l'alte par^i cu stufarii intinse. 

Priboiul, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, si- 
tuata la 24 kil. spre N.-V. de 
Tirgoviste, pe malul drept al 
riului Dimbovi^a, pe vale ?i pe 
un mic deal si coprinsa intre 
Dealul-Fluerului care e spre V. 
de comuna, si riul Dimbovr$a, 
spre E. Spre S. de Priboiul e 
Dealul-Inalt, iar spre N., cimpie 
si padure. 

Se compune din doua ca- 
tune : Priboiul si Sturzeni, cu o 
populate de 756 locuitori. 

Are dou£ biserici ; o scoala ; 
o moara de apa. 

In com. sunt 38000 aril pa- 
dure. 

Se invecineste la E. cu com. 
Izvoarele, de care se desparte 
prin Dimbovi^a; la V., cu cat. 
Greci, com. Bo^esti, de care se 
desparte prin Dealul-Fluerului, 
si cu paduri marl; la N., cu 
com. Cindesti, de care se des- 
parte prin Valea-Seaca si cimpie ; 
iar la S., cu com. Tatarani, de 
care se desparte prin Dealul- 



13 



Hosted by 



Google 



PRIB01UL 



98 



PRltfODI^EA 



Inalt si prin padure. Se leaga 
cu Cindesti prin sosea comunala. 

Priboiul, vale, izvoreste de la 
E. de com. Valea-Lunga, jud. si 
pi. Prahova, din virfurile: Vir- 
tejul si Calul si se varsa in Cri- 
covul-Dulce, la S. de comuna, 
dupa ce primeste ca afluen^i 
vaile: Pioscariei, Riiosul, Valea- 
Ursului si altele. Toate aceste 
vai sunt acoperite cu paduri, 
proprietaji ale d-lui G. Gr. Can- 
tacuzino, avind pe dinsele livezi 
si pasuni pentru vite. 

Priboiul^ sati Secarul, mosie ne- 
locuita, pendinfe de com. Za- 
dariciul, jud. Vlasca si avind o 
suprafa^a de 250 hect. 

Pricopanulul (Dealurile-), cul- 
me de dealuri, in jud. Tulcea, 
pi. Macinul, pe teritoriul com. 
urbane Macinul si pe al comu- 
nelor ruraie Jijila si Greci. For- 
meaza un sistem aparte de dea- 
luri, avind o direcjiune gene- 
rate de N.-V. spre S.-E., la E. 
de orasul Macinul, mai purtind 
si numele de Dealurile-Macinu- 
lui. La V. se prelungeste prin 
dealurile Cheea si Sararia, si 
aceasta la rindul ei cu dealurile 
Aganimul si Orliga. La N. lasa 
prelungirile dealului ^tubeiului 
si dealului Piscul-Dascalului si la 
S.-E. se prelungeste cu Dealul- 
Grecilor. Culmea sa este stin- 
coasa, goala si din^ata si se 
vede de la o mare departare. 
Din ea isi iau o nastere la N. 
vaile : Valea-Popei, Valea-Lar- 
ga, valea Vasilica, Valea-Bosta- 
nelor si Valea-Greciior, care se 
varsa in piriul Jijila; iar din poa- 
lele de S. izvoresc Valea- Val- 
canului si valea Sulucul, afluen^l 
aJ Dunarel. Punctul culminant, 
virful Sulucul, are 364 m., punct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul i-iu. Alte virfuri sunt 



Oliga, de no m., S&raria, de 
109 m., etc., puncte trigonome- 
trice. Pe la poalele sale de V. 
merge drumul jude^eanMacinul- 
Isaccea ; pe la cele de S., dru- 
mul jude^ean Macinul-Babadag. 
Alte drumuri comunaie il strabat 
in toate direc^iunile. Pantele de 
N.-E. sunt acoperite cu cite-va 
paduri, iar restul e acoperit cu 
pasuni si fine^e. Pe la poalele 
de V., in spre Macin, se intind 
si livezi. 

Prigoreni, sat, jud. Iasi, pi. Cir- 
ligatura, com. Braesti, la 5 kil. 
de Tirgul-Frumos, situat pe 
coasta despre E. a dealului Ra- 
diul. In vechime a fost pe coasta 
de S.-E. a dealului si purta nu- 
mele de Podgoreni, pentru mul- 
{imea viilor ce se aflau acolo. 

Intinderea teritoriulul satului 
e de 2937 hect., cu o popu- 
late de 129 familil, sau 525 su- 
flete. 

Are o biserica, construita din 
lemn, cu 1 preot, 1 cintare^ si 
1 eclesiarc ; o scoala mixta, in- 
fiin£ata la anul 1881, si care a 
fost frecuentata in anul 1899 — 
900 de 1 7 elevT, din 45 inscrisi. 

Vite: 851 vite man cornute, 
50 cai, 880 01 si 210 rimaton. 

Prigoria, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Amaradia, situata intre co- 
munele Zorlesti si Rosia si for- 
mata din 2 catune : Prigoria 
la N. si Bucsana la E. E ase- 
zata pe dealuri si val, acope- 
rite in partea de N. si S. cu 
paduri seculare. 

Are o suprafa^a de 3500 hect., 
din care 15 hect. vie, 300 hect. 
araturi, 1592 hect. padure, iar 
restul izlaz si fine^e ; o popula- 
te de 200 familii, sau 1090 su- 
flete ; o scoala mixta; 2 bise- 
rici, deservite de 1 preot si 2 
clntare^i; 2 circiumi. 

Locuitorii poseda: 58 care 



cu boi, 20 pluguri, 1 caru^a cu 
cai ; 410 vite mar! cornute, 49 
cai, 298 01, 164 rimatori; 85 
capre; 32 stupi. 

Venitul comunei este de 580 
lei, iar cheltuelile, de 493 lei. 

Apele ce uda comuna sunt : 
piriul Cilnicul, care, in raionul 
comunei, primeste piraiele : Pri- 
goria, Potopelul si Iacobul. 

Comunica^ia in aceasta co- 
muna se face prin soseaua co- 
munala care o pune in comu- 
nica^ie la S. cu Negoesti, iar la 
N. cu Zorlesti. 

In Prigoria sunt 42 fintini. 

Teritoriul comunei e brazdat 
de : Dealul-Sesului, in partea de 
N., dealul Bumbrisiul, dealul 
Corbul si de vaile Cilnicul si 
Bucsana. 

Prigoria, cdtun, al comunei Pri- 
goria, pi. Amaradia, jud. Gorj, 
pe apa Ciinicului. 

Are o suprafa^a de 1235 hect., 
cu o populate de 70 familil, 
sau 340 suflete ; o scoala ; o 
biserica, deservita de 1 preot si 
1 cintare^. 

Locuitorii poseda : 8 pluguri, 
19 care cu boi, 1 caru^acucai; 
201 vite mar! cornute, 113 01, 
18 cai, 27 capre si 84 rima- 
tori; 35 stupi. 

In catun se gasesc 1 5 fintini. 

Prigoria, ptrtti, jud. Gorj, pi. A- 
maradia, ce izvoreste din izvoa- 
rele Fintinei-lui-Petre si Ion- 
Ghencea, situate la N. comunei 
Prigoria si se varsa in Cilnic, 
in comuna. 

Prigvarea, vale, ce izvoreste din 
muchiile Prigvarei, si se varsa 
in riul Teleajenul, pe malul sting, 
in raionul comunei Maneciul- 
Ungureni, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova, 

Prihodi§tea, padure, in jud. Bu- 



Hosted by 



Google 



PRIHODUL-ZAHAICUL 



99 



PRISACA 



zau, com. Paltineni, c£t. Neho- 
iul, de 150 hect., proprietate 
mosneneasca. 

Prihodul-Zahaicul, padure de 
stejar, in intindere de 420 hect, 
pe dealul Prihodul, com. Drac- 
$ani, jud. Boto^ani. 

Prilipca, sat, jud. Botosani, in 
partea de S.-E. a comunei Sa- 
tul-Burdujeni, cu o populate de 
120 familii, sau 560 suflete. 

Are 1 biserica, deservita de 
1 preot $i 2 cintare{i; 1 scoala 
mixta, frecuentata de 18 elevT. 

Vite: 146 bo? si vacT, 30 cai, 
291 01 $i 50 porcT. 

Primejde§ti, sat, jud. Dimbo- 
vn:a, pi. Cobia, com. Valea- 
Mare. 

Priopcea, deal, in jud. Tulcea, 
pi. M&cin, pe teritoriul comunei 
rurale Cerna, situat in partea 
E. a plasei ?i in cea N.-V. a 
comunei; lasa spre N. dealul 
Piatra-Ascu{it& ?i la S.-E. dea- 
lul Curt-Bair; pe la poalele-i de 
S. trece soseaua jude^eana Mcl- 
cin-Greci-Babadag ; pe la cele 
E. curge piriul Valea-Megina ; 
are o inal^ime de 403 m. $i 
este unul din cele mai inalte 
virfuri din Dobrogea ; este aco- 
perit cu p&§unf. 

Pripa, piriu, jud. Botosani, com. 
Poiana-Lunga, izvore^te din po- 
norul Pripa $i se varsa in pi- 
riul Topli^a, ?i impreuna in ia- 
zul Clopo^elul. 

Pripoarele, sat, cu 20 locuiton, 
jud. Arges, pi. Lovi?tea, facind 
parte din com. rur. Peri^ani. 

Pripoarele, sat, in partea de 
N. a com. Tacuta, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu, situat pe dealul 
Pripoarele. 



Are o suprafa^a de 220 hect., 
cu o populate de 34 suflete. 

Pripoarele, deal, vale si drum, 
pe partea de S. a dealulul Bor- 
dea, com. Ciurea, pi. Codrul, 
jud. Ia?i, pe hotarul despre 
jud. Vasluiu. 

Pripone§ti-de-Jos, sat si com. 
rur., in jud. Tutova, pi. Pe- 
reschivul, spre S.-V. de Birlad 
51 la marginea jude^ulul. 

Are o populate de 406 lo- 
cuiton. 

Teritoriul comunei este foarte 
deluros. Se cultivS. viea pe o 
suprafafa" de 89,50 hect. 

Pripone§ti-de-Sus, sat ?i com. 
rur., in jud. Tutova, pi. Peres- 
chivul, in partea de S.-V. a 
jude^ului. 

Are o populatie de 790 lo- 
cuiton ; 2 biserici ?i o $coala\ 

Teritoriul comunei este foarte 
deluros. Se cultiva viea pe o 
suprafa^a de 328 hect, dind 
vinul eel mat de soiu din jude{. 
Se cultiva asemenea mult ?i 
gindacii de matasa. 

Comerciul se exercita de 6 
persoane. 

Priponul, munte, pe malul gir- 
leT Zeletinul, com. Pose^ti, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, unde 
se afla ridicat un punct trigo- 
nometric de intiiul ordin. 

Priporul, izvor cu ape minerale, 
jud. Prahova, care coprinde 
clorure, sulfate si carbonate al- 
caline. Apele sunt foarte alca- 
line. Sarurile calcare sunt in 
mai mare propor^iune de cit 
cele magneziane. 

In aceasta ap<£ s'a constatat 
si fier sub form& de bicar- 
bonat. 

Apele coprind in litru urm&- 
toarele proporjiunl de clor, acid 



sulfuric, calce, magnezie si pro- 
toxid de fier. 

Clor . . . o, gr. 1 136 

Acid sulfuric 1, » 0160 

Calce. . . .0, » 3019 

Magnezie . o, » 1556 

Prot. de fier o, » 0136 

Materiile solide coprinse in- 

tr' un litru de ap& din valea 

Priporul, sunt 1 gr. 700. (A- 

nuarul BiurouluT Geologic). 

Priporul, munie, jud. Dimbovi^a, 
de la Moroeni in sus, pe matca 
Ialomi^ei, in dreapta. In acest 
munte si in muntele Brindusile 
se afla carbunl de p&mint. 

Priporul, munte, la N. de com. 
Caline?ti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea, cu direc^ia spre S.-E., la 
11 kil. de vatra satulul. 

Priporul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea -d.-s., com. Bor* 
de?ti; se desface din Dealui- 
Traistenilor, br&zdeaz& partea 
de V. a comunei ; e acoperit 
cu pa^unL 

Priporului (Lunca-), cdtun, de 
resedin^, al com. Nehoiasul, 
jud. Buzau, cu 120 locuiton ?i 
26 case, situat in fafa punc- 
tual unde riul Bisca-Rozilet da 
in Buzau. Aci, mai nainte, era 
un biurou vamal, mutat acum 
la Cheea. 

Prisaca, sau Vidra§cu, sat, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Sanduleni, numit $i Ver?esti- 
Sion. E situat pe stinga Taz- 
laului-Mare, pe deal. 

Are o popula^iune de 103 
suflete. 

Locuitorif poseda : 4 cai, 34 
vite marl cornute, 13 porci si 
8 capre. 

<. 

Prisaca, Prisaca - Mica, sau 
Priseaca, sat, jud. Bac&u, pi. 



Hosted by 



Google 



PRISACA 



100 



PRISACANl 



Tazl£ul-d.-j., com. Bere?ti, si- 
tuat pe dreapta Tazlaulul, la 
3 kil. 200 m. de satul Bere$ti 
($coal&). 

Are o populate de 297 lo- 
cuitorl ; o bisericS, cl&dit& de 
locuitori la anul 1883; 1 cir. 
cium&. 

Vite : 1 1 ca!, 1 5 1 vite marl 
cornute, 54 pore! §i 14 capre. 

Prisaca, cdtun, in jud. Putna, 
com. Valea-S&ref, pi. Vrancea, 
jud. Putna, situat pe malul 
sting al Putnel, in sus de cat. 
Valea-Sarei, la l / 2 ora dep&r- 
tare. 

Are o populate de 234 su- 
flete, care locuesc in 75 case; 
1 biserici filiate, cu hramul Sf. 
Nicolae. 

Prisaca, cdtun, spre S. de com. 
Bazgarei, pi. Olte^ul-OItul-d. s., 
jud. Romanafii situat pe Dealul- 
Murga?ului, linga apa Geamar- 
taluiul. Altitudinea terenului d'a- 
supra nivelului M&rii este de 
190 m. Are 162 locuitori. 

Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Preajba. 

Prisaca, deal, in suprafa^a de 
48 hect., la S. de Valea-Ca?o- 
tenilor, com. Tirzii, pi. Crasna, 
jud. F&lciu. 

Prisaca, sad Priseaca, mosie 
particular^, jud. Bac£u, pi. Taz- 
l&ul-d.-j., com. Bere?ti, de 591 
hect., cu venit anual de 12000 
lei. 

Prisaca, ptrin, izvore^te de sub 
dealul Prisaca, com. Cozme?ti, 
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu, $i se 
varsS in piriul Fistica. 

Prisaca, vale, continuare a v&ei 
Ur^a, jud. Ia?i, com. Miro- 
neasa, pi. Stavnicul. 



Prisaca - de - la - Dumbrava- 
Neagra, padure, in jud. Neam- 
{u, com. Time$e$ti, din pi. de 
Sus-Mijlocul, arendata in folosul 
manastire? Neam{u. 

Prisacani, com. rur., in partea 
de S. a pi. Brani§tea, jud. Ia?i, 
situate pe ?esul dintre riul Pru- 
tul ?i Jijia ?i formata din satele : 
Prisacani $i Moreni. Are o su- 
prafa^a de 3521 hect., din care 
657 hect. padure $i o popu- 
late de 390 familiT, sau 1603 
suflete, care se ocupa cu agri- 
cultura, cre^terea vitelor, pes- 
caria, cultura viilor $i a live- 
zilor. 

Pe marginea com. despre Prut 
sunt paduri man de stejan, iar 
in partea despre Jijia, fine^e, 
ima?e, locuri de arat ?i locuri 
mla^tinoase. Prin mijlocul com. 
trece de la N. la S., drumul mare 
al Brani^tei. 

Are 5 biserici, deservite de 
3 preopf, 2 cintare^i ?i 2 ecle- 
siarci; o $coala ?i 2 mori de 
vint. 

Budgetul com. e de 6905 let, 
21 bam, la veniturl $i de 6805 
lei, 66 bani, la cheltueli. 

Vite : 1396 vite marl cornute, 
2619 01, 223 ca! $i 568 rima- 
tori. 

Prisacani, sat, a?ezat sub dealul 
Prisacani, pe stinga MiletinuluT, 
in partea de E. a com. Flaminzi, 
pi. Copula, jud. Boto^ani, cu o 
populate de 80 familiT, sau 465 
suflete. 

Are 1 biserica deservita de 
1 preot ?i 1 cintare{ ; 1 cir- 
cium&. 

Locuitorii posed& : 146 boi si 
vacT, 31 cai, 334 oT, 41 porci ; 
61 stupl. 

Prisacani, sat, jud. Iasi, com. 
Prisacani, pi. Branistea. 

Partea despre S. a satului se 



numeste Munteni, pentru Ccl 
locuitorii ar fi veniti din Mun- 
tenia, in timpul unei foamete 
marl, ce ar fi bintuit in satele 
ce locuiau. 

E situat pe sesul si malul 
drept al Prutulul, pe o supra- 
fa^a de 2537 hect., din care 573 
padure ; si are o populate de 267 
familiT, sau 1100 suflete. 

Satul Prisacani este eel ma! 
mare si mai populat din pi. 
Branistea. Aci este resedin^a 
comunef. Are o biserica zidita 
la 1797, de Mitropolitul Veni- 
amin-Costache, deservita de 2 
preo^i, 2 cintare^f si 1 eclesiarc ; 
o scoala, infiin^atS in 1886, fre- 
cuentata de 9 1 elev! ( 1 899 — 900) . 

Mosia care a fost proprietatea 
MitropolieT, e astazi a StatuluT. 
Aid, in satul Prisacani, isi avea 
resedinta in timpul verei Mitro- 
politul Veniamin-Costache. 

Locuitorii poseda : 1041 vite 
marl cornute, 1838 01, 133 cai 
si 369 rimatori. 

Prisacani, com. rur. si sat, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, spre 
S.-E. de Birlad, pe piriul Bolbo- 
rosoaia (Bolbosoaia). 

Are 37s locuitori si 105 case. 
Satul formeaza o comun& (com. 
Prisacani) cu catunele Valea-cu- 
Apa, Jugani, T&bacesti si Ple- 
sesti. 

Teritoriul comunei este foarte 
deluros. Se cultiva viea pe o 
suprafa^a de 152 hect., din 
care 6 nelucr&toare si livezile 
cu pomi fructiferi, din can pru- 
nii ocupa o suprafa^a de 27,25 
hect. 

Comerciul se face de 1 1 per- 
soane. 

Are o ?coalS de bae^i ?i 2 
biserici. 

Prisacani, padure, in partea de 
S. a com. Prisacani, pi. Bra- 
ni?tea, jud. Ia$i. Are o L intin- 



Hosted by 



Google 



PRISACANI 



101 



PRISEACA 



dere cam de 573 hect. §i poarta 
mal multe numiri : la intrare 
mergind spre S. la dreapta, se 
nume^te Besetca, ?i la stinga 
Besetcu^a; apoi mai departe, 
Radiul, Calestrul, Heibet §i 
Mindra. 

Prisacani, piriu, ce izvore?te din 
mun^ii Pietrele-Rosii, curge in 
toata intinderea sa pe hotarul 
dintre com. Bistricioara, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neam{u, pan& 
la varsarea iui pe stinga piriu - 
lui Bistricioara, linga localitatea 
Trecatoarea (Prisacani). 

Prisacani, vama, jud. Neam^u, la 
grani^a jude^ului despre Transil- 
vania, situata in com. Bistri- 
cioara, pi. Piatra-Muntele. Se ma! 
nume^te $i Trecatoarea. Veni- 
tul pe 1896—97: 18216 lei, 50 
bani. Are sucursala Bicazul. S'a 
infiin^at la 1 Ianuarie i860. 

Prisaceana. Vezi Prisaceana, jud. 
Mehedin{i. 

Prisacei (Dealul-), deal cu pa- 
dure, in raionul comunel "pga- 
ne$ti, jud. Tecuciti. 

Prisacei (Dealul-), deal, ast-fel 
numit de la o prisaca ce a fost 
din vechime pe el : face hotarul 
intre com. Mironeasa ?i jud. 
Vasluiu, la punctul numit Linn. 
(Vezi Dealul-Mare, com. Miro- 
neasa, pi. Stavnicul, jud. Ia?i). 

Prisacei (Piriul-),/zVz#, numit ?i 
al Hirtopului ; izvore^te din Dea- 
lul-RadiuluI, purtind, aproape de 
obir^ie, numele de Pinul-Ursu- 
lui $i se varsa in Somuzul-Mare, 
dupa un curs de 5 kil. Are de 
tributari din stinga piriul Ola- 
reni ?i Piriul-Arinilor. 

Prisacilor. (Vezi Bordea, deal, 
jud. Ia?i). 



Priscul (Muntele-), padure par- 
ticulara, supusa regimului silvic 
inca din 1893 pe mo$ia Mun- 
telui-Priscul, pendinte de com. 
Comarnicul, pi. Pele?ului, jud. 
Prahova. 

Priscuricea, coama, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, care la S. de Po- 
ciovali?tea formeaza malul drept 
al Gilortului $i mai spre S. se 
nume^te M&gura. Se termina la 
Balce$ti. Are pe ea vii, livezi $i 
araturl. 

Priseaca, com, rur., jud. Olt, 
pi. Oltul-d.-j., compusa din 2 
catune: Priseaca ?i Saltane^ti, 
situata pe malul sting al piraie- 
lor Go(a $i Saltaneanca, care se 
impreuna la 1 kil. spre V. de cat. 
Priseaca, §i ast-fel unite poarta 
numele de Dirjovul. E la 10 
kil. de capitala jude^uluisi la 5 
kil. de a pla$ii. 

Intinderea com. e de 1300 
hect. 

Are o popula^iune de 1202 
locuitori ?i 260 case ; 3 biserici, 
2 in cat. Priseaca §i 1 in Sal- 
tane$ti, deservite de 2 preotf ; 
o $coal&, frecuentata de 45 copii. 

Locuitorii sunt parte mo?nenI, 
parte improprietariti la 1864 pe 
mobile d-lor Toma Gigirtul, fra- 
fii Vii^oreni, Ionita Pirvulescu, 
din care li s'au dat 265 hect. Ei 
ati 140 cai §i iepe, 200 boi, 50 
vaci, 30 capre, 2500 ol. 

In raionul com., pe piriulSal- 
teanca, este o moar& cu aburi. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
se urea la suma de 2455 lei. 

Are o $osea care strabate d'a- 
lungul comunei de la N. la S. 
fi care la S. se intilne?te cu ?o- 
seaua nationals jude^eana Cim- 
pul-Mare-Slatina. 

E brazdata de dealurile : Pis- 
cul-Predoanei, Viea-Diaconulul, 



Bacanul, Banu^a, Ima^ul, Pujul- 
luI-Ene, Pristoase ?i Gota. Parte 
din aceste dealuri servS de pa- 
?une, iar parte pentru cultura 
seman&turilor. 

O uda piraiele : Saltaneasa, 
PirvuluT, Clocoticiul $i Mogo$e$ti. 

Dintr'un hrisov al lui Radu- 
cel-Mare, cu data 7 131, luna 
Maiu 2, scris pe piele de capri- 
oara\ int&rit cu sigiliul Dotn- 
nesc ?i care se afla in pose- 
siunea preotului $tefan Duhov- 
nicul din aceasta comuna, se do- 
vede?te ca comuna Priseaca este 
infan^ata cu mult inainte de Ra- 
du - eel - Mare, Domnul Munte- 
niei. 

Priseaca, sat, jud. Dimbovita, 
pi. Ialomifa, com. Vizure?ti. 

Priseaca, sat, jud. Dimbovita, 
pi. Dealul-Dimbovita, com. Co- 
lanul, la 2 kil. spre V. de ba- 
riera Tirgovi?teI, numit a Cimpul- 
Lung sau Oborul-Vechiu. 

Priseaca, sat, facind parte din 
com. rur. Leice?ti, plaiul Nuc- 
?oara, jud. Mu$cel, situat pe 
malul drept al riului Doamna. 

Are o populate de 60 lo- 
cuitori. 

De la V. spre E. este udat 
de 2 vilcele, carl se vars£ in 
riul Doamna, pe malul drept. 

Locuitorii s'au improprietarit 
pe mo?ia statulul Corbul - Pa - 
dure$. 

Priseaca, sat, ficind parte din 
com. rur. cu acela^I nume, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po- 
pulatfune de 1 100 locuitori ; 2 
biserici, una de birne, fondata 
la 1323, $i avind ca frontis- 
piciu, sSpat in lemn cu scoaba : 
anul 1323 ?i ctitorl: Stan, Ma- 
teiu, Radu $i cea-ralta, zidita 
inainte de 1 821 , de preotul Barbu 
§i purtind la u?a inscriptiunea : 



Hosted by 



Google 



PRISEACA 



102 



PRISLAVA 



La 1830 s'a invelit cu sindrila, caci 
pana aci era invelita cu cocem, insta- 
lindu-i-se si clopot. La 1864 s'a reedi- 
ficat din temelie. 

Priseaca, munte, jud. Mu^cel, 
plaiul Dimbovi^a, com. Badeni- 
P&minteni, cu virful de o ma- 
rime impunatoare. Pe coaste 
este paduros, iar pe culme este 
acoperit cu p3?uni ce nutresc 
numeroase turme de vite. 

Priseaca, padure, supusa regimu- 
lui silvic, situata pe muntele 
Priseaca, proprietate a mo?ne- 
nilor Iline?ti, pendinte de com. 
Badeni-Paminteni, plaiul Dim- 
bovifa, jud. Mu^cel, in intindere 
de 500 hect., avind esen^a do- 
minanta fag, iar spre virf brad. 
Se invecine?te la N. cu mun- 
tele Algiiul ?i Olaneasca, la S. 
cu apa Badeanca, la V. cu Fa- 
zicelul $i la E. cu Badeni-Slo- 
bozia. 

Priseaca, proprietate a $coalei 
«Ioan Craciunescu», pendinte de 
com. Gornetul-Cricovul, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova, pe care la 
1864 s'au improprietarit o parte 
din loc. com. Gornetul-Cricovul. 

Priseceaua, com. rur. $i sat, jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul, la 5 5 kil. 
de ora?ul Turnul-Severin, a$e- 
zat£ pe partea de S. a unui 
mic platou. Se margine?te : la 
E. cu com. Cringul ce aparfine 
jud. Dolj; la S., cu com. Opri- 
?orul; la V., cu com. Drincea 
?i Vladaia ; iar la N., cu com. 
Dobra ?i BalSci^a. 

Satul formeaza com. cu satul 
Scorila, avind o populate de 
1200 locuitori ?i 238 case. 

Are 2 biserici cu 1 preot $i 
3 cintareflf; o ?coala, frecuen- 
tata de 35 elevi. 

Locuitori! poseda: 60 pluguri, 
120 care cu boi, 10 caru^e cu 
cai; 80 stupi. 



Prin aceasta com. trece ?o- 
seaua Opri?orul-Balaci^a. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3289 lei, iar la cheltuelT, de 
2292 lei. 

Vite : 700 vite marl cornute, 
36 cat, 750 01 ?i 700 rimatori. 
E strabatuta de un mic piriu ce 
se formeaza de la fintini, $i care 
confluenfeazS cu piriul numit Ca- 
pul-Apei ?i se indrepteaza spre 
Drincea ; pe el se afla mori 
de macinat. 

In partea de N. ?i E. a com. se 
afla ni$te batyi mla?tinoase. 

Prisecile, piriias, ce izvore^te 
din Dealul - Rusului, teritoriul 
com. Girovul, jud. Neam^u, curge 
spre S., intrind pana aproape 
de marginea despre N. a pi. 
Bistri^a, unde se varsa pe stinga 
piriului Cracaul, dupa ce pri- 
me?te ca afluent din stinga Pi- 
riia^ul -Rusului. 

Prisiceni (Prisiceni - Dom - 
ne§ti), sat, facind parte din 
com. rur. Prisiceni-Buturugeni, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situat 
la E. de Buturugeni, intre riul 
Arge? $i limlta jude^ului despre 
Vla$ca. 

Se imparte in 2 trupuri : Pri- 
siceni-din-Deal $i Prisiceni-din- 
Vale. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
537 hect., cu o populate de 
407 locuitori. 

D 1 Dr. A. Fotino are 290 
hect., ?i locuitori! 247 hect. Pro- 
prietarul cultiva 172 hect. (18 
izlaz, 100 padure). Locuitorii 
cultiva tot terenul. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor marl e de 
364 ?i al celor mici, de 352. 

Prisiceni Buturugeni, com. rur., 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata 
pe un loc ridicat, la. N. de Bu- 



cure^ti, linga riul Arge?, la 27 
kil. de Bucure?ti. 

Se compune din satele : Bu- 
turugeni, Prisiceni, Plopi ?i 
Saxoni, cu o populate de 1 139 
locuitori $i 252 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1574 hectare. 

D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo- 
tino $i mo$tenitorii I. Lasca- 
rescu au 963 hect. $i locuitoriT, 
611 hect. Proprietarii cultiva 
510 hect. (85 izlaz, 368 padure). 
Locuitori! cultiva tot terenul. 

Are 1 biserica (la Saxoni) ; 
1 ?coala mixta ; 1 moara cu 
aburi. 

Vite: 150 cai $i iepe, 349 
boi, 265 vaci ?i vitei, 28 taurT, 
9 bivoli, 54 bivoli^e, 31 capre, 
168 porci ?i 1267 01. 

Dintre locuitori, 266 sunt plu- 
gari, 7 industrial, 6 au diferite 
profesiuni. Ei poseda: 189 plu- 
guri : 156 cu boi ?i 33 cu cai; 
135 care ?i canine: nocuboi 
?i 15 cu cai. 

Improprietarip sunt 194 lo- 
cuitori $i neimproprietarip mai 
sunt 90. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3347 lei ?i la cheltueli, de 
3326 lei, 

Prisiceni - Turnescului. Vezi 
Po?ta, com. Buda-Prisiceni, jud. 
Ilfov. 

Prislava, sat, in jud. ?i pi. Tul- 
cea, catun al comunei Malcoci, 
situat in partea de N.-E. a pla?ei 
?i cea de E. a comunei, la 3 
kil. spre N.-E. de cat. de re$e- 
din^a Malcoci, pe malul drept 
al bra^ului Sf. Gheorghe, la poa- 
lele de N. ale dealului Derven- 
Tepe. Se margine^te la N. cu 
c£t. Pardina, la V. cu cat. Mal- 
coci, la S. cu com. Sari-Ghiol 
§i la E. cu cat. Pirlita. Este 



Hosted by 



Google 



pRlSLOAPELti 



103 



fcRlSTOLUL 



udat de bra^ul Sf. Gheorghe. 
Intinderea lui este de 1290 hect., 
din care 30 hect. ocupate de 
vatra satului, 120 hect. gradi- 
nile locuitorilor, 100 hect. ale 
statulul, restul al locuitorilor. 

Populatiunea, in maioritate 
Komini, este de 114 familii, sau 
554 suflete. 

Are o $coala, condusa de un 
inva^ator ?i o biserica, deser- 
vita de 1 preot ?i 1 cintare^. 

Prisloapele, picket, de granted, 
cu No. 2, jud. Gorj, situat la 
S. de muntele Negoaia. 

Poteca ce se privegheaza de 
acest pichet este aceea ce sco- 
boara dupa dealul Negoaia in 
valea Bistri^a ?i urmeazS cursul 
acestul riu, pana la Gureni $i 
de aci la Bradiceni. Patrularea 
intre Prisloape $i Gruiul-Negru 
se face pe poteca ce scoboara 
pe Negoiul spre V., trece Bis- 
tri^a pe la Curul-Boului, sue a- 
poi muntele Boul $i scoboara la 
Gruiul-Negru. 

Comunica^ia e anevoiasa din 
cauza copacilor secular! ce cad 
$i inchid potecile, precum ?i din 
cauza prabu$iturilor de pamint. 

Prisloapele, picket de granifd, 
cu No. 10, jud. Gorj, situat 
pe dealul cu acela^i nume. Se 
margine^te la N. cu virful Ar- 
dicul, spre E. cu culmea Parin- 
gulul, spre S. cu Virful-Betei. 
Poteca ce se privegheaza din 
acest pichet, trece pe la Ardicul, 
urmeaza culmea Sadului, trecind 
pe linga muntele Muncelul-Ma- 
re, pana la satul Gruiul-d.-s. 

Patrularea intre Prisloape §i 
Lainici se face pe poteca ce 
duce pe coama de S. a mun- 
telui Sapa, "apoi scoboara pe 
Paiu^ul, unde este pichetul. 

Aceste poteci pot fi straba- 
tute ?i de animale incarcate. 
Intre^inerea este anevoioasa din 



cauza caderel arborilor ?i a pra- 
bu^tturel terenulul. 

Prislopul, sat, facind parte din 
com. rur. Vlade§ti, pi. Riurile, 
jud. Mu?cel. Are o populate de 
324 locuitori ; o biserica, cu ur- 
matoarea inscrip^ie : 

Ridicatu-s'aii aceasta sfinta si Dum- 
nezeiaica biserica, precum se vede, in 
cinstea hramului Pogorirea duhului sfint 
si hramul eel vechiu si s'a mat adoptat 
si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea a- 
cestei biserici, fondata de ctitorii Ion 
Prislopeanu, Const. Pirvulescu si cu a- 
jutorul fra^ilor car! au ajutat si vor ajuta 
la acest sfint locas, in zilele Preaosfin- 
^itului Arhipastor Calinic, ale prea lnal- 
£atului nostru Rege Carol I si ale Re- 
ginei Elizabeta, so^ia sa. Punerea teme- 
liei la 1876, terminate la anul 1882. 

Prislopul, makala, facind parte 
din com. rur. Te$ila, pi. Pele- 
?ul, jud. Prahova. 

Prislopul, makala, in com. rur. 
Stoene^ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 
Are o biserica, rezidita la anul 
1 89 1, in locul alteia vechl. 

Prislopul, virf de munte, din cul- 
mea Fagara^ului, jud. Arge?, 
pi. Lovi?tea. 

Prislopul, munte, inalt, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Mu^cel. Pecoaste 
este paduros, iar pe culme are 
pa?uni ce nutresc numeroase 
tunne de vite. 

Prislopul, munte, in partea de 
N.-V. a comunei Robe?ti, pi. 
Cozia, jud. Vilcea, in care se 
fabric^ brinzii. 

Prislopul, padure, jud. Mu^cel, 
proprietary a statulul, pendinte 
de manastirea Cimpulung, in 
intindere de 347 hect. 

Prislopul, trup de p&dure, a sta- 
tuluT, pendinte de com. Te^ila, 
pi. Pele?ul, jud. Prahova, care, 



impreuna cu trupurile: Gilma, 
Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu- 
Rusul, Podurile, Rusul-d.-j. ?i 
Virful-Negra?ului,* formeaza pa- 
durea Te^ila, care are o intin- 
dere de 5000 hect. 

Prislopul, piriit, izvore?te din 
mun^ii com. Te^ila, pi. Pele?ul, 
jud. Prahova, curge de la N. 
catre S.-E. %\ se varsa in riul 
Doftana, pe {armui drept, tot 
in raionul com. Te?ila. 

Prislopul, vale, izvore?te din pa- 
durea cu acela^I nume, com. 
Vlade^ti, pi. Riurile, jud. Mu?cel, 
strabate partea de E. ?i S. a 
satului Prislopul ?i se varsa in 
riul Bratia, 

Prislopului (Muntele-), munte, 
in grupa Grin^ie^ulul, jud. Neam- 
{u, situat (in parte) pehotarul 
Transilvaniei $i pe teritoriul 
com. Calugareni. Se mai nu- 
me$te ?i Plopul. 

Pristolul, com. rur. ?i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul. 

Se afla la distanja de 55 kil. 
de ora$ul Turnul-Severin, situata 
pe o pozi^iune, ridicata in par- 
tea de N. Se margine?te : in 
partea de E. cu com. Girla- 
Mare; in partea de S., cu Du- 
narea, care o desparte de Bul- 
garia ; in partea de V., cu Du- 
narea, care o desparte de Ser- 
bia; iar in partea deN., cu Gruia. 

Satul formeaza comuna cu 
mahalaua Insura^ei, avind o po- 
pulate de 1260 locuitorl $i 256 
case. 

Locuitorii poseda : 85 plu- 
gurl, 154 care cu boi §i 12 cS- 
ru^e cu caL 

Prin comuna trece $oseaua 
Gruia-Pristolul-Girla-Mare. 

Are o biserici, deservita de 
2 preop ?i 2 cintare^J ; 1 ^coala 
condusa de 1 inva^ator ^i fre- 



Hosted by 



Google 



PRISTOLUL 



104 



PROBOTA 



cuentatS de 40 elevT (1899-900). 
Budgetul comunei e la veni 
tun de 4286 lei, iar la chel- 
tueli, de 1 #19 lei. 

Vite : 769 vite mar! cornute, 
768 . oi, 31 cai si 700 rima- 
tori. 

Sunt, pe teritoriul comunei, 
niste ruine vechi in carl se ga- 
sesc monete romane. Locuri de 
insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase, 
Dosul - Pristolului, Valea-Viilor, 
Fintina-lui-Vulpe. 

Pristolul, picket de granted, pe 
marginea Dunarei, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Cimpul. 

Pristolul-de-pe-Doftana, pro- 
prietate^ a Eforiei Spitalelor Ci- 
vile din Bucuresti, jud. Prahova, 
care, impreun& cu mobile Un- 
ghia-Mare, Ceausoaia si Neam^ul, 
are o intindere de 606 hect. 

Privalul, fostd stafie de cale fe- 
rata } lingci satul cu acelasi nume, 
jud. Tecuciu. Aceasta sta^ie a 
fost pana la 188 1, cind din cauza 
deselor inunda^ii ale Siretului, 
• s'a mutat si satul si gara. Lo- 
cuitorii s'au mutat in com. Tu- 
dor- Vladimirescu, iar stasia Pri- 
valul la Vames, pe linia Hanul- 
Conachi Gala^i. 

Privalul, gtrld, in partea de N.-E. 
a pi. Macin si a com. urb. M&- 
cin, jud. Tiilcea. Se desface din 
girla Piatra-Fetei, se intinde spre 
E., taie soseaua jude{ean& Br&ila- 
M&cin, str£bate grindul Somova, 
si dupa 1 V2 kil. se deschide in 
partea de S. a baljii Somova. 

Privalul-Cotofenei, pddnre, jud. 
Braila, pendinte de com. Chis- 
cani, pi. Vadeni. Se margineste 
la N. cu Dun&rea M&cinului si 
in cele-1'alte p&rp cu balta. 

Suprafaja: 2 hect. Esen^a: 
salcie. 



Privalul-Dimuleasa- Gingara- 
§oaei, pdduri situate in pi. 
Balta, jud. Br&ila. Se margi- 
nesc in toate parole cu cimpia 
locala. Se intind din Dun£re 
p&na in Girliciul-Serbanului. 

Suprafa^a : 60 hect. Esen^a : 
salcie. 

Privalul-Filipoiului §i Orzea, 

pdduri. Se margineste in toate 
parole cu cimpia b&l^ei, ince- 
pind din Dunare si terminindu- 
se in Girliciul-Serbanului. 

Suprafa^a : 75 hect. Esenfa : 
salcie. 

Privalul-Manghelul cu Re- 
nea, pddure, situata in jude^ul 
Braila, pi. Balta. Se margineste 
la V. cu Vilciulsiin cele-1'alte 
parpf cu cimpul bal^ei. Supra- 
faja : 5 hect. Esen^a : salcie. 

Privalul-Satului, picket de gra- 
nifd, pe Dunare, cu No. 160, 
in dreptul comunei Surlari, jud, 
Ilfov. 

Privalul - Turcului, picket de 
granifd, pe Dunare, in dreptul 
movilei Sirbi, jud. Ilfov. 

Privalul- Vechiu, fost sat, pe 
malul Siretului la S. jude^ului 
Tecuciu. Cea mal mica revar- 
sare a Siretului inunda tot sa- 
tul, ceea ce a facut ca la. 1 881 
locuitorii sa-si paraseasca lo- 
cuin^ele si sa se mute in noul 
sat Tudor- Vladimirescu. 

Satul era foarte vechiu, caci 
se pomeneste de el in Letopi- 
se^e pe la 1600. Aici era un 
popas al calatorilor ce veneau 
din Gala^i, si intraii in jlide^ul 
Tecuciu. 

Pe teritoriul satului a fost si 
gara cu acelasi nume, care s'a 
mutat la Vamesul. 

Privalului (In - Dreptul-), pi- 



cket de granifd, pe Dun&re, cu 
No. 163, drept man&stirea Cor- 
na^elul, jud. Ilfov. 

Privaleni, mahala, la S. com. 
Tudor-Vladimirescu, jud. Te- 
cuciu, despar^ita de restul co- 
munei prin calea feratS Hanul- 
Conachi- Vamesul. 

Locuitorii de aici sunt venial 
din fostul sat Privalul. 

Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasului, cat. com. Brosteni, 
asezat pe riul Milcov, la 3V2 
kil. spre V. de cat. de rese- 
din^a, Brosteni. 

Priveghiul, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasul, com. Brosteni. 
Se desface din dealul Hoja si se 
intinde printre piraiele Valea- 
Grozoaia si Priveghiul. Este a- 
coperit cu p&duri si pasunl. 

Priveghiul, picket vechiu, cu 
No. 18, pe riul Milcov, catre 
hotarul Moldovei, jud. R.-S&rat, 
pi. Orasul, com. Brosteni, cat. 
Priveghiul. 

Privi^i, vechie numire a catunu- 
lul si mosiel Gavanesti, jud. 
Buz&u^ com. Gavanesti. 

Proaspe^i, sat, fecind parte din 
com. rur. Dobrotinetul, pi. Ol- 
tul-d.-j„ jud. Olt. Are o popu- 
la^iune de 280 locuitori. E si- 
tuat pe valea Oltului. 

Proaspe^i, Strehare^ul si Se- 
CU^a, padurl ale statului, in 
intindere de 145 hect., formate 
din trupurile : Zavoiul-Strehare- 
ful (15 hect.), Valea-Viilor (25 
hect.), Secu^a (40 hect.), Z&vo- 
iul-Salcia (10 hect.), Proaspefi 
(45 hect.' si Marina (10 hect.). 

Probota, sat, in partea de N.- 
E. a com. Cirniceni, pi. Turia, 



Hosted by 



Google 



PROBOTA 



105 



PROBOTA (MAnASTIrE) 



jud. lasi, situat pe poalele dea- 
lului Porcul si pe sesul Jijiei. 
Se imparte in doua: satul vechiu, 
numit Probota si satul nou, nu- 
mit Ciulinesti sau Gura-Frasi- 
nuluT, infiin^at in anul 1879. Cel 
intiiu i$i are nutnele de la ma- 
nastirea Probota, careia a fost 
inchinat; celui de-al doilea i 
s'a dat numele de la multele 
ciuline, ce se gasesc prin b&l- 
£ile de prin prejurul luT, precum 
si de la piriul Frasinul ce curge 
prin el. 

Are o suprafa^a de 11 44 
hect., cu o populate de 79 fa- 
milii, sau 311 suflete. 

Locuitorii poseda: 334 vite 
mar! cornute, 43 caT, 423 01 si 
8 rimaton. 

Pe marginea de E. a satului 
trece soseaua jude^eana Iasi- 
Boto?ani. 

Probota, sat, pe mosia cu ace- 
la?! nume, com. Dolhasca, pi. 
Siretul, jud. Suceava. 

Vatra satului ocupa 60 falci, 
cu o populate de 1153 suflete 
si 280 case. 

Mosia e proprietatea statului, 
in marime de 1245 falci, din 
carl 37s cultivabile, 720 padure, 
125 iina{ si restul nefolositor. 

Improprietarip in 1864 si 
1879 sunt 108 fruntasi si insu- 
ra^ei, 97 palma^i si 107 codasi, 
stapinind 71 5 falci. 

Biserica Manastirei serva sa- 
tului. 

Are o scoala mixta, infiin^ata 
in 1882, condusa de un inva- 
{ator, frecuentata de 30 scolari 
(1899—900). 

Drumuri principale sunt: la 
Heciul (S kil.), la Tatarusi (3 
kil.) si la Dolhasca (4 kil.). 

Probota, manastire, in jud. Su- 
ceava, in satul cu acelasi nume 
si a care! biserica serveste de 
biserica satului. Acum nu mai 



adaposteste nicl un c&lug&r, si 
e deservita de 2 preo^i si 2 
cintare^i. 

Episcopul Melchisedec o de- 
scrie ast-fel : 

Manastirea aceasta pe la in- 
ceputul veacului XV-lea se nu- 
mea Manastirea Sf. Nicolal din 
Poiana-Siretului. («Arh. Ist.» a 
d-lui B. P. Hasdeu, 1. 1, pag. 283). 

In urma, acestei manastiri i 
s'a dat numele de Pobrata, ca- 
rele in curgerea timpulul s'a 
prefacut in Probota. Pobrata va 
sa zica «infratire», sau «fra^ie». 

In pomelnicul acestei manas- 
tiri, care este scris in anul 
1823, gasim urm^toarele no^iuni 
despre vechii ei ctitori : 

1. «Stefan Voevod si fiii lui : 
Bogdan Voevod si $tefan Voe- 
vod » . 

Despre acest $tefan se in- 
seamna urmStoarele : 

Acesta este al 7-lea Domn dupa Dra- 
gos Voevod, ce a descSlecat f ara aceas- 
ta, si este frate lut Alexandru eel Bun, 
si veleatul umbla atuncea acel de la 
Mantuitorul Christos : 1391. §i au f&cut 
si biserica cea I-iii durat& (clSdita din 
lemn de stejar), unde-t pntirimul vechiu 
de se ingroapa 1 robit acum, si au dat si 
aceste mosit : tot locul ce este tutre §0- 
muzul si tntre piriul Pobratet si Nego- 
miresti, Iurcesti, Bodesti si Moara, si la 
Prutul Grabovi|it si Beresti. $i la Botna 
Ritimipt ce se chiamli acum K&piceni si 
Moara-pe-Teli^a si Ceriscani st Kadovi^i, 
ce se chiama' acum R&deni si B&liinesti, 
si ca|t-va robt \igant. §i M&n&stirea a- 
tunct se numea : A Sf&ntulut Nicolat 
din PoeanS, de cind p&na" acum sunt 
trecu|;T 432 ant. 

2. « Alexandru Voevod eel 
Bun, Evdochia Doamna, Maria 
Doamna, Alexandru Voevod, 
Ileana Doamna, Hie Voevod, 
Bogdan Voevod, Ruxanda D-na, 
Ana Doamna si fiil lor: Bog- 
dan Voevod, Petru Voevod si 
fiil lor». 

Despre Alexandru-cel-Bun se 
inseamna aceasta ctitorie : 

Acesta a afierosit mosia Budin^i si 



Turbata, mat din sus de aceea la leat 
6906 (1396), cum si alte patru mosit cu 
silistele lor anume : Partinosi, §erba*nesti, 
Vl&desti si Negoesti, pe Siretul, In Jinutul 
Sucevet, care acum se numesc Htrtoapele, 
cum si satul Giurgiul, Cluceriul si Ieze- 
rul, din gura Blca, cu glrlele lut, cum 
si cinct familit, robt tStart. 

3. «$tefan Voevod eel Bun, 
Constantin Vv., Maria Doamna ». 

Despre §tefan eel Mare (Bun), 
spune : 

Acesta a zidit a doua ma'na'stire de 
piatra" mat la vale ltnga* pirlfi, si aii !n- 
zestrat-o cu cite-va niosit si odoare, dind 
rob pe t^tarul Dimitrie cu fiit si neamu- 
rile lut, si cu alte tret familit de titart. 

4. « Petru Rares Voevod, Ileana 
Doamna si fiil lort. 

Acesta a zidit a treia mSn^stire, ce 
este acum, si aii dat si mosiile acestea : 
Dobrusa in {inutul Soroca si Contesti, si 
un vad de moar^ In tirgul Htrl&ii. §i e- 
zerul BilSul, cu toate glrlele lut, si cu 
mosia Vaieni in ^inutul Tigheciulut (adicX 
Dorohoiul llnga* Gala^i), si trece in Ba- 
sarabia, si cu alte odoare si vestminte si 
cu ctyt-va robt T^tart o aii inzestrat, pe 
care manastire la leat 7035, Aprilie 12, 
o aii si s6n^it. 

Cum c& biserica actuala din 
Manastirea Probota, cu adevarat 
este zidita de Petru Rares, se 
adevareaza si prin urm5toarele 
inscrip^iunl slavone, ce se p£s- 
treazS pe pSre^il ei ; data insa 
din pomelnic (7035 — 1527) este 
gresita cu trel anl, precum in- 
dat£ se va vedea: 

<H3R0A6HI6MTi , 

Cu voin^a Tatalut, si cu conlucrarea 
Fiulut, si cu savirsirea sflntulut Duh, 
iati eii robul stXptnulut mett Isus Chris- 
tos, Ion Petru Voevoda, cu mila lut Dum- 
nezeii Domnitoriu ^^ret Moldovet, fiii al 
lut §tefan Voevod eel bitrln, bine-vol. 
Domnia mea din a noastra* bunS, vrere, 
in al patrulea an al autocraioriet, a zidi 
acest templu in numele arhereulut lut 
Christos si facStoriulutde minune Nicoalt. 
Sub egumenul Kyr Grigort, In anul 
7038, Oct. 16 (1530). 

La jertfelnic se citeste aceasta 
inscrip{iune sculptata in piatra : 



617 U5. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. V, 



14 



Hosted by 



Google 



tROBOTA (MANASTIRE) 



i06 



PROBOTA (MANASTIRE) 



II0M6HH > 

Pomeneste Doamne sufletele robilor 
VLX Ion Stefan Voevoda si pre fiul saTi 
Petru Voevoda si pre muma lut Maria 
si pre Doamna luTf Maria si pre nit lor 
si pre Doamna lut Elena (Petru Rare? 
a fost Insurat de doua" ort; intlT cu 
Doamna Maria, apot cu Doamna Elena, 
fata Despoiulut Slrbiet) si pre fiit lor 
si pre Maria si pre Ana. Pomeneste 
Doamne si sufletul robulut t&ii Monahul 
Kyr Gngori egumenul. 

Pomelnicul man&stirei pune 
inca intre ctitorii manastirei pre 
urmatorii Domni dupa Petru 
Rare? : 

5. «$tefan Voevod, Angelina 
Doamna, Petru Voevod, Alexan- 
dru Voevod, Ana Doamna, Bog- 
dan Voevod, Maria Doamna 01- 
teanca». 

Despre acest Stefan Voevod 
spune asa: 

cAcesta este fiul lut Petru voevod 
Ralis, si aii dat mobile acestea : S&vesti, 
In ^inutul Neam^ulut, si Purcelesti si Cr&- 
stesti, si pol sat din StrSseni, din care 
numat Stravesti de st&pinesc acum de 
mSn&stire*. 

6. « Petru Voevod, Irimia Mo- 
vila Voevod, Elizaveta Doamna, 
Roman Voevod, Simion Movila 
Voevod, Melania Doamna, $te- 
fan Voevod, Axana Doamna, 
Levin Voevod, Ruxanda Doam- 
na, Aaron Voevod. 

Bogdan Voevod, $tefan Voe- 
vod, Alexandru Voevod, Bog- 
dan Voevod, Grigore Ghica Voe- 
vod, Smaragda Doamna. — 
Grigore Voevod, Maria Doamna, 
Dimitrie Barnovski Voevod. — 
Alexandru Voevod, Constantin 
Mavrocordat Voevod ». 

cAcestia au IntSrit hrisoavele pentru 
ezerul Bil&ul si pentru cele-1-alte mosit si 
robit tatart si tfgant, cum si privileghiu- 
rile pentru preop, poslusnict si {iganit mS- 
nastiret, ca sa fie ap&ra^t de d&rile de toate 
f^ret, si venitul gostinet si a desetinet 
de la dinsit s& aiba" a lua egumenul ace- 
stet man$stirt>. 

7. In biserica m&nastirel se 
afl& mormintul Domnulul Petru 



Rare? si al soviet sale Doamna 
Elena cu urmatoarele epitafuri, 
in limba slavona : 

1. Piatra de pe mormintul 
Domnitorului Petru este rupta 
la mijloc, si de aceea cuvintele 
ce lipsesc se pot numai presu- 
pune spre a se complecta : 

« Acest mormint este al tubitorulut de 
Christos robulut lut Dumnezeu, Domn al 
Moldaviei loan Petru Voevod, fiul batri- 
nulut §tefan Voevod. Carele a r&posat in 
acest locas si s'a mutat la vtactnicele 1&- 
casurt. — Vtactnica lut pomenire >. 

2. Pe piatra mormintala a 
Doamnef Elenei este acest epi- 
taf: 

G'hH 1P0K 

< Acest mormint e al roabet lut Dum- 
nezeu Elenet, Doamnet lut Petru Voevod, 
fiica ^arulut Despot. Carea a reposat in 
acest IScas (si s'a mutat) la vtactnicele 
l&casurt. — Viactnica et pomenire, in anul 
7 mit . . .> 

Data mor^ii lui Petru Rares 
si a so^iel sale nu sunt puse, 
din cauza ca Petru Rares a pre- 
g3tit mormintele acestea inca 
fiind in via^a si a lasat ca ur- 
masii lui sa insemneze datele 
dupa moartea lui si a Doamnei, 
ceea ce insa nu s'a realizat. — 
Acesta este inca un tras carac- 
teristic a barbate! Marelui Domn, 
carele ca si tatal sau Marele 
§tefan nu se temea de moarte, 
ca oamenii ordinarT, ei o astep- 
tau si erau pregati^i pentru in- 
timpinarea ei. Ce este mai mult : 
se vede inten^ia, ca cind vor 
presim^i apropierea mor^ii sa 
se duca la Probota ca sa moar& 
acolo, unde is! preparase mor- 
mintele de timpuriu ; caci acea- 
sta vra sa zica expresiunile ce le 
gasim in amindoua epitafele : 

H}KS IIPCIOTfl EHGfl 

care s'a mutat in acest l&cas la viactni- 
cele lacasurt. 

Data mor^ii lui Petru Rares, 
Letopise^ul Moldovei o pune in 



anul 7054 (1546). (Letop., T. I, 
pag. 172). Iara Doamna Elena 
a mai trait inca dupa moartea 
barbatului ei. La 1550, ea era 
inca in via^a, precum se vede 
din inscrip^ia pusa pe biserica 
Episcopiei de Roman in acest 
an. Tot aceasta se vede si din 
o inscrip^ie de la manastirea 
Secul, pre carea nol o am re- 
produs-o in urma, vorbind de 
antichitafile acelei manastiri,No. 
11. Desemnatorul si sculptorul 
aminduror acestor epitafuri a 
fost acelasi si amindoua arata 
un artist iscusit. 

8. In biserica mai este o pia- 
tra mormintala, din care se 
vede, c& acolo a fost inmor- 
mintat in anul 1544, Fra^ineanul 
Parcalabul de la Neam^u, precum 
se vede din epitaful urmator: 

nP6GT*lEHG*l 

Reposata robui lut Dumnezeu Pa\in... 
In loc de nume sunt sapate niste flort ; cart 
poate si fi formind litere, dar nedescifra- 
bi.'e. FrS^ineanu pircSlabul de Neam^u. 
Viactnica lut pomenire. In anul 7052 
(1544). 

9. Vasilie Voevod, in anul 
1646, a facut ograda manastirei 
de zid ; precum se vede astazi. 
Marca farel ce este la poarta, 
are imprejur aceasta inscrip- 
{iune : 

Cu voin^a 

Tatilut, si cu conlucrarea Fiulut si cu 
savirsirea Sfintulut Duh, Ion Vasile Voe- 
vod, cu mila lut Dumnezeu Domnitoriti 
f&ret Moldovet, vazind invechite lucru- 
rile Manastiret, tngr&di cu zid Biserica, 
in anul 7154 (1646). 

10. Unul dintre ctitori cei 
man a! manastirei Pobrata a 
fost renumitul Mitropolit al Mol- 
doveT, Dositheiu. 

El fiind calugarit inca din ti- 
nere^e in aceasta manastire, a 
pastrat o deosebitS venera^iune 
pentru dinsa, Pe cind el se afla 
episcop la Roman, aceasta ma- 
nastire fusese devastate, ars& si 



Hosted by 



Google 



PROBOTA (MANASTIRE) 



107 



PROBOTA (MANASTIRE) 



pustiita. El a restabilit-o $i a pus 
in orindueala anterioara. Dupa 
ce Dositheiu s'a facut Mitro- 
polit, manastirea sa a prosperat 
mat mult. Dar cind el s'a re- 
tras intiia oara in Polonia, sub 
Petriceico Voda, in timpul raz- 
boiulu! turcesc cu Polontf, un 
vrajmas mare al sau, pe care el 
il numeste : blestemat de Dum- 
nezeu, din nou a devastat ma- 
nastirea Pobrata. De aceea Mi- 
tropolitul Dositheiu, dupa ce 
s'a reintors la scaunul Mitro- 
poliei, ca sa asigure soarta a- 
cestei man as tin, cu sfatul Jari! 
o a inchinat sflntului Mormint, 
prin Patriarhul IerusalimuluT Do- 
sitheiu. 

Reproducem actul inchinarii 
manastirei PobrateT, publicat in 
jurnalul bisericesc din Bucovina, 
intitulat: «Candela», No. 3, 1885, 
la pag. 147—150. 

Facem ?tire tuturor cu aceastft carte 
a smerenieY noastre, pentru sfinta ma- 
nastirea noastra* Probota, careaY este iSp- 
tura de la inceputui T%,r'i{ de sehastri, 
cand prea acelea locurY era desert, ?i 
s'aa* inceput depre-atuncea precum se 
va'd diresele ctnd era vftleatul X3Il,f>. 
Stefan-Vodft si fratele saTi Alexandru- 
Voda' aceYa de Dumnezeu pomenitiY DomnY 
de la inceputui f a*reY. Ce-au dat. Bote?tiY, 
?i T&tHrusiY adevarateY sale mana'stirY 
PobrateY, a?a zice in uric : dadoh tomu 
istinnomu nasemu Monastiriu ot polian, 
iaje est mejdu §umuzo pobratovem po- 
tocom dve cale ! edino na ime Budin^ii 
a drugve bl?e togo Tatarei. DecY ail trKit 
aceia sfintS. manHstire pre rtnd tnt&rin- 
du-o DnmniY ph'nK la §tefan VodS eel 
bun ce au fScut Putna, si vechindu-s& aii 
fa'cutu-o de iznoav& aceia de Dumnezeu 
pomenitul Domn {*>tefan Vod& eel bun si 
Y-aii ca maY dat sate si odoar^, apoY ctnd 
au fost preste II (80) de aY ca*zind be- 
serica', farK Mitropolitul Grigorie Rosea 
vSrul luY Petru Voda Rare? din Voronet 
de postrig cu nevoinfa sa aii indemnat 
pre Petru Vod& Rare? de s'aii dat ctitor 
la Pobrata, s'aii fScut biserica de iznoava 
ca mai ghizdava ?i maY !mfra'm?ata', sau 
?i maY inta*rit-o cu sate, sail priimitu-o 
s&'Y fie de 'ngrop&ciune, care preatuncea 
numaY la Bistri^a ?i la Putna era Dom- 
njY de sa 1 ingropa i tocma la m&n&stirY 



?i s'aii ingropat r£p&usatul Petru Voda" 
Rare? in sfinta biserica' In pomelnic ?i 
cinstita sa Doamnft Elena fata luY Despot 
ImpKratul de Strbia — ?i fiiii sau §tefan 
Vod& ce aii domnit pre urmSY ?i alalt co- 
coni, ?i s'aii tfnut sfinta* m&n£stire cu 
cinste mare attta ctt deosebi deepiscopY 
?i B. Mitropoli^i aii stHtut din Pobrata 
Gheorghie fratele luY IeremiiY Vodft ?i 
Teodosie Barbovski cariY facera" Sucevi^a, 
maY apot pre vreamea vSletuluY 3PA so" 
stricasH. — ObneaYul eel bun a sfenteY 
mana'stirY intr'attta cit c&lugSriY ceY r&Y 
au bftgat tilhariY de aii jehuit toaLa* ave- 
rea boYarilor 'f HriY din visteriul m&n8stireY 
de Yau sKrHcit ?i de atunce aii stStut mK- 
nSstirea uritK tuturor si nime naii maY 
c&otat de nevoia eY, ?i o aii aprins cu 
be^tile deaii ars acea sfinta mKna'stire ce 
da cuviin^ in toata X ara » deau st&tut B 
aY descoperita" ?i fiind domneasca nime 
nu cuteza sa" se facH ctitor sH o acopere, 
pKnK deade voe Vasilie Voda* dumisale 
TorgftY postelnicul vftruluY sKtt de o aii 
acoperit iara* tripMzJlrile aii vtndut cHlugKriY 
cu siborul un munte dumisale luY Gheor- 
ghe Paharnicul mare fratele luY Vasilie 
VodS Dumnezeu s'il potneneasc^, nu pre 
banY. ce pentru sK dereagfl trip^zKrile ceale 
de dires si ceale de iznoavH sX le facS, 
sail apucat deaii lucrat o samK, si naii 
istovit, ?i trectnd vremea cu de?ert, ctnd 
aii fost pe la Dabija VodK Dumnezeu sSl 
pomeneasca', iarK muntele unde'ra vtndut 
?i dat danie sail pierdut ?i sfinta mKnKs- 
tire rKmiind vinovatt sail oprit B sate a 
sfinteY m^n^stirY PobratiY pentru acel 
munte, ?i ne' aflindusi nime sa" sS. pue 
pentru nevoia sfinteY mftnilstincji ?i ma- 
inte la valeatul 3PAO, aii luat satul 
sfinteY mNnSstirY MihalS?aniY pre Ba?eu\ 
§oldan Vornicul c^ce aii acoperit cli- 
sarni^a ?i un turn ?i smerenia noastri 
fiind la Roman episcop am plMtit cu ba- 
niY M^n^stiriY schituluY pentru muntele 
acela, ?am r^scumpHrat sfinta Mftna'stire 
din vina aceia din toatd si pre ctt era 
lucrul lam fa*cut tot, cam deschis trepS- 
zarea ?am zidit tot ce era rasturnat ?i 
r^s^pit. §am fScut ?i tripHzarea de var^ 
cS perYa cu pivni^ cu beciurt cu totul. 
?i altd din ce miau fost puterea am ft- 
cut vestminte. ?am sprejenituo panH ctnd 
a cazut la mazilie. atuncea afltnd vreme 
nepriitoriul luY Dumneza'ii aii dat rSsSp^ 
mare sail purees cu tSu. PentraceYa am 
socotit ?am tnchtnat sfinta MSnSstire Po- 
brata postrigul mYeii. ?i nevoin^a mea 
sfintuIuY mormintuluY luY Dumnezeu, unde 
izvorea?te via^a si lumina preste toatS 
lumea cX acoloY locul eel sftnt ?i maY 
sfint dectt In toaU lumea, acolo sunt 



tnceputurile spSs^niiY robulut omenesc, 
acolo este Sionul muntele ?i cine nu iu- 
be?te Sionul. 

Ot jJLtooovte stdiv Y eVY l^| T(00av ^*'l 
TCplv IxoTCaoO-irvat wpxopxop ao*(Y.6<p$i 
Xapxfpvjolo^ aoxeoa^ aouov too, yj ^a- 

a?Ya ztce Duhul sftnt sH se ru?lnaze 
?i s^ vtrtSjascH tnnapoY totY ceYa ce nu 
Yubesc Sionul. co" acoloY sfinta cetste a 
marele tmparatul Hristos acolo saii po-_ 
gortt din cerY ?i din Duhul sftnt din fe 
cioara prea sfinta Mania saii tntrupa 
acoloY Vitleemul unde sail n^scut. ?i Na 
zaretul unde aii IScuit ?i acoloY ^ara Pa- 
l^tstina ?i GalileYa pre unde aii tmblat 
deaii luminat. acoloY Iordanul apa unde 
saii botezat ?i muntele Davorul unde saii 
arKtat slava ?i din cerY saii mHrturisit de 
la p^rintele fiiii iubit ?i ca s*l ascultHm, 
acoloY Golgoda unde saii rSstignit ?i 
mormtntul unde s'aii ingropat saii tnvins 
saii petrecut dupH tnvoiere M de ztle 
adesea vorovind cu apostoliY. acoloY Ele" 
onul muntele unde saii suit Domnul 
Hristos cu apostoliY to{Y §i mare n^rod 
de ucenicY adecS de cre?tinY ?i cu prea 
cinstita sa maYca 1 ?i de dinaintea lor saii 
suit in cerY la Pa*rintele. acoloY tn Sion 
?i casa unde sail pogortt Duhul sftnt 
ucenicilor. acoloY ?i casele luY David 
unde vor ?edea scaunele la GYude|. §i 
va veni Domnul Hristos cu slava* ?i cu 
putere mult?l de sfein{ de va giudeca 
lumea ?i va pViti c^ruYa? dupS nevoin^ 
celor bunY dtndule tmp^rK^tYa ceriuluY, 
iart strHmbiYsor duce tn muncX vecinica\ 
PentraceYa smereniYa noastr^ am inchi- 
nat slujba noastrS sftnta M&na*stire Po- 
brota sftntuluY mormtnt a luY Hristos 
pentru sufletele rKposa^lor aceYa DomnY 
Alexandru Vod^ eel Mtrtn ?i IHYa VodS 
?i Stefan Vod^t eel bun si Bogdan VodS 
cH de stnt p*n& ast^zY uricele ?i satele 
?i odoarSle. ?i Petru Voda* Rare? ?i Elena 
fata luY Despot tmp&rat ?i §tefan Vod^l 
eel ttnKr ?i pentru sufletele tuturor Dom- 
nilor ?i alal{ ctitorY mitropoli^Y ?i bo- 
iarY ?i pentru s^n^tatea MJfriY sale, 
DomnuluY nostru Ton Anton Ru?it voe- 
voda ?i cinstita sa Doamna* Zoi ?i a lor 
iubi^Y fiY Alexandru voevoda. Enachi 
voevoda. Gheorghie voevoda ?i alalt 
DomnY blacocestivY cet va blagoslovi 
Dumneza'ii. ?i pentru sSn^tatea Dumilor 
sale cinsti^ilor boiarY marY ?i celor micY 
?a tutarora. maY apoY ?i pentru sufletul 
meii unuY smerit ?i maY mic de to{Y ?i 
am dat pre mtna sfin^ii sale PSrintele 
nostru prea fer'cituluY Patriarchul de 
sttnta cetate Ierusalimul ?i toat£ Pales- 
tina chir DosoteY ca s& fie danie vecYnic^ 



Hosted by 



Google 



PROBOTA (MAnASTIRE) 



108 



PROBOTA TMAnASTIRE) 



sfenteY sale si c^rora vor fi pre urma 
sfentiY sale Patriars la sffntul mormintul 
luY Dumnezaii si pentru mat mare ere- 
din^a mi -am pus si peceate si iscalitura 
si ra'am rugat si Domnilor sale cinsti- 
{ilor botarilor mare at {arlY deaii isc&lit 
si dumnealor ca sa" le fie pomana* in vecY. 
sa* se pomeneasca* cu ctitoriY ceY mart si 
dumnealor, ca s& fie statatoare in vecY. 
Iara* cine cind va sa ispiti sa strice 
aceasta danie. acela* s& fie stricat si le- 
padat din catastihul vie^iY si din partea 
sfin^ilor si sa fie subt urgia lui Dum- 
nezaii ca bant zavistnicul frateluY si uci- 
gasul si ghieziY si scarotki. Iar& care va 
Intari si va direge acela sa fie cu sfiin^iY 
In partea drepfilor si In lumina sfinteY 
troije In vecY bucurtndu-sa* cu Domnul 
nostru Hristos amin. 

pis' uias I3PFI6 

Dosotheii Mitropolit SuceavskaY. 
Ion Episcop RomanskaY. 
Serafim Episcop RadovskiY. 
Halistru Episcop Huskit. 

Miron Kostin vel Logout. 
BuhusHatman. 

Biserica manastire? Probota 
este una din edificiile cele maT 
alese ale Moldovei. 

Arhitectura este aceeasi ca a 
manastirilor din veacul XV- lea 
si XVI-lea bizantinS cu decora- 
^iuni gotice. Ea conserva antica 
Impar^ire in patru despar^itun, 
deosebite prin pSreti interme- 
diarl, ca $i manastirea BistriteT, 
anume: pridvorul sau porticul, 
narthica, templul si altariul. Prid- 
voriul a fost deschis si cu co- 
loane legate prin arcurl triun- 
ghiare; dar egumeni? greel au 
infundat si pa*retil acestT cu co- 
loane, facindu-i obli peste tot. 
Biserica este peste tot zu gra- 
vity, partea din nainte are pic- 
tura moderna, iar cea din urma 
antica. 

AstazI manastirea Pobrata re- 
prezinta o ruina. Casele egume- 
nestf, foarte mari si cu trei e- 
tagiurT, au cazut in ruinS. 

Gradina de prin prejurul ma- 
nastirei este data in stapinirea 
arendasilor. Cind am vizi tat a- 
ceasta manastire, in anul 1879, 



am gasit acolo un singur preot 
de mir, si acela epileptic. Abia 
dupa cit-va timp de la sosirea 
mea el s'a desteptat din paro- 
xismul lui. 

(Notice istorice si arheologice 
adunate de pe la 48 manastiri 
si biserici antice din Moldova 
de Episcopul Melhisedec, pag. 
150, 1885). lata inca cite-va no- 
tice istorice privitoare la acest 
sfint locas : 

Pe acea vreme (7036=1528) a urzit 
Petru-Voda" manastirea Pobrata, numaY 
panK 'n jumfttate! (Gr. Ureche,«Letop.>, I, 
p. 190). 

Daca* s'aii intors Pentru Vod& din 
Tara-Ungureascft (1532), intru acea lauda* 
au sJlvirsit mftnastirea Pobrata, care era 
zidit& de dlnsul si o au sfin^it (Gr. U- 
reche, <Letop.», 1. 205). 

La anul 7055 (1547) Septembre in 4, 
VinerY la N. s'aii sSvirsit Petru-VodK Ra- 
res ; si cu cinste l'au ingropat in mft- 
nSstirea Pobrata. (Gr. Ureche, «Letop.», I, 
205). 

Iar in al doilea an al DomnieY luY, 
April 7, in anul 7056 (1548), Simbatfl 
dupa PastY, Iiias-VodS (feciorul lut Petru 
Rares) au tSiat capul luY Vartic Hatma- 
nul, in tlrg in Husi, si l'au dus de l'ati 
ingropat in ma'nftstirea Pobrata. (Gr. U- 
reche, <Letop.»,I, p. 20). 

Se bucura alKturea cu cea de la Bis- 
trifa de o deosebitft favoare pe timpul 
luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor sSY, 
dintre carY Petru-Voda scuteste in 1448 
satele ei Ciulinesti, Gheresteni si Rosea 
de llnga Hirlaii sa nu pl&teasca bir, nicY 
posada\ nicY podovada, nicYilis, nicY morY 
sa nu facH, nicY in solda* sa nu Imble, 
nicY bu|ile noastre sa" nu care si nicY o 
alt& slujbl a noastra\ To^Y cojocarii si 
al{Y mesterY din acele sate sa fie venit 
numaY mSnastirei - : in sftrsit nicY judecft- 
torii de la HirlSu, nicY globasiY lor, nicY 
pripHsariY s^ nu aiba a judeca pe aceT 
oamenit, nicY sS-Y prade, nicY gloabH sail 
tretin sa* nu le YeY, nicY pentru neascul- 
tare, ci In orY-care treabH intre acei 
oamenY sa-Y judice chlug^riY, luind tot 
venitul cit va fi. 

Pe linga" aceasta 1 favoare se maY ga- 
seste hSrSzit^ aceleasY mSnastirY, toatS 
ceara din zecimea domneasca de la Tir- 
gul-Frumos, si pe tot anul cite sease bu^Y 
de vin din acea de la Hirlftii sail de la 
Cotnari, ca sa se poat& da fra^ilor cite 
un adaos de bautura. (Xenopol, III, 592). 



In 1409 Aprilie 18, Alexandru-cel- 
Bun MrSzeste manastireY Sf. Niculae 
(Probota) afl&toare pe poiana Siretului, 
ca nimene sa nu pa*scuiasca" in balta §0- 
muzul, incepind de la gura bfll^eY si 
p^n^l la hotarul Hetca. (« Archiv. Ist.», B. 
P. Hasdeu, I, part. II, 12). 

Alexandru eel Bun, prin documentul 
dat in Suceava la 22 Septembrie 1410, 
Mra'zeste mSnSstireY Probata cincY Te- 
mirY-tasenY, in infelegere cu Petru ; sulta- 
nul hanuluY tfttftresc numit Temir-Ta? a- 
sezat ltngS balta ^omuzuluY. Acest Petru 
era vasalul luY Alexandru (Hasdeu, Arh # 
1st., I, 2, pag. 12). 

Tn 1442, Maiii 8 se int&reste m^naV 
tireY Probota 9 case de 'pgsurf- (Arh. 
1st., I., 1. 123). 

In 1444, Aprilie 26, Petru-VodS, fiul 
luY Alexandru-cel-Bun iY hKrilzeste patru 
sSlasY de Jigani (Arhiv. 1st., I., 1, 123). 

Iancu-Vod#-Sasul, fiul luY Petru-Voda*- 
Rares dHrueste m^n^stireY Probota la 
1580 Iulie 19, satul Protopopeni pe Si- 
ret cu morY in Siret (Arh. 1st., Tom. I., 
p. 127). 

Ex'Mitropolitul Grigorie cere M-rei 
Probota s;t i se fac& dupH moarte o 
pomenire anualft pentru serviciile ce a 
adus m^nSstireY. 

1. a edificat cu toatS magnificen|,a 
ceruta biserica din camp. 

2. a induplecat pe Petru si Doamna 
sa Elena sa-sY aleag^ in acea ma'na'stire 
locul de inmormintare, nu la Putna ca 
dup& obiceiii. 

3. Scoase de la Domnie satele Pr8- 
tjlnosi si Negoesti, pe carY fScu morY cu 
cheltuiala luY. 

4. cSpHta' de la Domnie lacul Belcul 
1562. Septemb. 9. (Archiv. 1st., T., p. 22). 

Prin zapisul dat la 1 67 1 Febr. 6 in 
Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte 
obiecte hh'ra'zite bisericeY celeY marY de 
la Ierusalim, de mai mul^Y boerY, <o 
scoar^ si o icoana Precista $i ceY 8 leY 
banY si o pecete de au dat la sfinta 
mKnKstire la Probota pentru ca ce au 
^inut c^ilugnrii aceste unelte 23 anYtntr'a- 
cea sfintS m.a'na'stire la Probota*. (Miron 
Costin, Opere complecte, de V. A. Ure- 
che I, p. 127). 

Prin uricile din 1676 Maiu 9 dat in 
Iasi de Antonie Ruset VV. se despSgu- 
besc cSlug^riY din Pobrata pentru o bu- 
cata* de hotar din Hangul ce se chiamft 
Bistricioara, pentru care se judecasera' 
cu Tudorascu, Iordache Spa tar mare §i 
aii fost ramasY, au fost despHgubi^Y de 
bunS voe de acesta cu 200 leY. (Idem, 

I, P- 137). 

Printr'un alt hrisovdin 1802 Martie 20, 



Hosted by 



Google 



PROBOTA 



109 



PRODANESTI 



se tnt&re$te st£pinirea mSnKstireK Probota 
pe mobile Platone§ti (astS-zt Manolea), 
Turbata, Budin^i, Miriceni §i N8n8$eni 
de la {inutul Suceavet, pentru care urma 
pricina* de impresurare pentru megie^it el 
(tUricariub, de T. Codr., VI, p. 242). 

lata pe ce pre^ fusesera aren- 
date mobile m&nastirei Probata 
inainte de 1851, pe cit s'aii a- 
rendat prin licita^ie in acel an 
(1851) si ce venit aduc acum 
statulul : 

Mosia din jurul man&stirei 
(Probota), inainte de 185 1 cu 
250 galbeni, in 1851 cu 382 
galbeni, iar acum cu 7030 lei. 

Mosia Gulia (cu Dolhasca si 
Buda acum), inainte de 1851 
cu 55° galbeni, in 185 1 cu 671 
galbeni, iar acum 37500 lei. 

Mosia Tatarusi, inainte de 
185 1 cu 900 galbeni, in 1851 
cu 1557 galbenT, iar acum cu 
21000 lei. 

Mosia Heciul, inainte 185 1 de 
cu 1 175 galbeni, in 185 1 cu 1791 
galbeni, iar acum cu 24420 lei. 

Mosia Platonesti sau Mano- 
lea, inainte de 1851 cu 560 
galbeni, in 185 1 cu 803 galbeni, 
iar acum cu 8000 lei. 

Mosia Dolhesti inainte de 
1851 cu 1290 galbeni, in 185 1 
cu 1445 galbenT, iar acum cu 
211 12 lei. 

Mosia Hirtoapele, Crivesti sau 
Bidilita, inainte de 1851 cu 563 
galbeni, in 185 1 cu 737 galbeni, 
iar acum cu 26230 lei. 

Mosia Protopopeni (Botosani), 
inainte de 185 1 cu 260 galbeni, 
in 185 1 cu 171 galbeni. 

Mobile Ciulinesti si Verejeni, 
inainte de 185 1 cu 150 galbeni, 
in 185 1 cu 380 galbeni. 

(Vezi arenda vechie, in Uri- 
cariuldeT. Codr.,vol. VI, p. 96). 

Probota, padure, pe sesul si ma- 
lul Prutului, spre E. de satul 
Probota, com. Cirniceni, plasa 
Turia, jud. Iasi, 



Probota, padure a statului, de 
pe mosia cu acelasi nume, jud. 
Suceava, in marime de 1690 
hect. si cu diferite esen^e. 

Probote^ti, sat, pe mosia Tir- 
nauca, com. cu acelasi nume, 
pi. Herfa, jud. Dorohoiu. 

Are o populate de 1586 su- 
flete; 2 biserici, deservite de 1 
preot, 2 cint£reti si 1 pal&mar : 
una vechie de lemn, cu hramul 
Sf. Mihail si Gavriil, ftcutS la 
1766 de sateni si cca-Falta" de 
zid, cu acelasi hram, facutS in 
1874, de Princesa Olga Mihail 
Obolinschi, conform testamen- 
tului defunctei Maria Potlog. 

Procovul, schit, pendinte de ma- 
nastirea Neamtu, jud. Neam^u, 
com. Vin&tori-Neam^ului, din pi. 
de Sus-Mijlocul. 

Se mai numeste si Procopul. 

In privinta acestui schit sunt 
o mul^ime de hrisoave domnesti, 
intre cari: al lui Ghica Grigore 
Voevod, de la 7249 (1741) ; hri- 
sovul de la 7255 (1747); hriso- 
vul lui Constantin M. Cehan Ra- 
covi^adin 7259 (1758). La 7262 
(1754) Tudosie egumenul schi- 
tului, cumpara pentru trebuinta 
schitului o moara cu toate cele 
trebuitoare ei, care este din sus 
de metocul mosiei Blebei, pe 
apa Topoli^a. La 7263 (175 5) a 
facut imbun£tatiri schitului, loa- 
nichie, Episcopul Romanului. 
Hrisoave domnesti mai sunt : 
al lui Scarlat Ghica Voevod, de 
la 7265 (1757); al lui Gr. Alex. 
Ghica Voevod, de la 1765. 

La 1 80 1, schitul a fost pr&dat. 
La 1802, Chir Doroteiu a d&- 
ruit intre altele : stupii schitului 
Prisaca-de-sub-Muncea si Pri- 
saca - Procoveni. 

(Vezi.pe larg istbria schitu- 
lui Procovul in revista «Bise- 
rica Ortodoxa RominS», Anul 
VIII, No. 1—2). 



Procovul, ratnurd de munft, in 
jud. Neamtu, comuna Vin£tori- 
Neamfului, pi. de Sus-Mijlocul. 
Se intinde de la hotarul jud. 
Suceava, pe la N.-V. manSstirei 
Neamtu. Este acoperitS cu p&- 
duri si imbelsugata. in izvoare 
minerale. 

Prodani, cdtun (tirlS), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte 
de com. Tonea. 

Prodani, sat t facind parte din 
com. rur. B&rasti-de-Cepturi, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe 
Valea-Vedijei. 

Prodani, sat, facind parte din 
com. rur. Gura-Boului, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu- 
lafiune de 140 locuitori si o bi- 
serica fondatS la 1892. 

Prodani, subdivizie a cat. Chi- 
tani, com. Va^a, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. 

Prodane§ti, com. rur., in pi. Ho- 
rincea, jud. Covurluiu, la 87 kil. 
de Gala^i. Se margineste la 
N. cu com. Lupesti, Malusteni 
si T utcani ; la E. si S., cu G&- 
nesti si Slivna si la V., cu cat. 
Aldesti (com. Bere$ti). E ase- 
zata pe o muchia de deal, in 
partea de V. a Hornicei, intr'o 
pozuVie frumoasS, de unde se 
vad satele invecinate ale Ho- 
rincei, si anume : Sipeni, in fa{&, 
^u^cani, Malusteni, Aldesti si 
Puricani. 

Se compune din 3 catune : 
Prodelnesti, Puricani si S&seni, 
cari sunt aproape una de alta, 
iar cele din urmS. mai impreu- 
nate. Locuitorii din toate catu- 
nele sunt razasi. Popula^iunea e 
de 259 familii, sau 999 suflete. 

Terenul com. e foarte acci- 
dental dealul in direc^ia Sliv- 
nel mai ales e plin <Je rip! si 



Hosted by 



Google 



prodAne^ti 



no 



PROGRESUL 



pfriia§e ; Jn fundul fie-carei ripi, 
fiind albia unui pirlia?, cresc in- 
?irate in ambele parpf nume- 
roase ?i regulate salcii. Aici, ca 
mal in toate comunele din va- 
lea ?i fundul HorniceT, sunt fru- 
moase $i bogate gradini cu pom! 
roditorl, in special meri, perl, 
pruni, nucT, vi?inT, etc. 

Pamintul arabil al comuneT e 
de 1 1 29 hect.; mat sunt $i 97 V2 
hect. vii, 12 hect. flne^e, 20 
hect. ima$, 10 hect. tufari$, o- 
sebit de ripT $i locurl nepro- 
ductive. 

Agricultura, cre?terea vitelor, 
cultura viilor ?i a gradinilor cu 
pomt fructiferf sunt ocupa^iile 
de capitenie ale locuitorilor, can 
au case in buna stare ?i bine 
ingradite ?i 729 capete de vite. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2755 lei, iar la cheltuell, de 
2693 leT, 65 ban!. 

Are 2 biseridf, Sf. VoevozT in 
Prodane$ti ?i Sf. Dimitrie in 
Saseni, com. Prodane?ti impre- 
un& cu cat. Alde?ti (com. Be- 
re?ti), constituind o parohie, cu 
catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot 
paroh, 1 preot ajutor ?i 5 cin- 
tare^i; o $coala mixta. 

Comuna cea mat invecinata 
de Prodane$ti, e Slivna, la 3 
kil. spre V. 

Prodane^ti, sat, cu 50 familiT, 
jud. Arge?, pi. Topologul, fa- 
cind parte din com. rur. Bleici. 
Are o biserica, cu hramul In- 
trarea-in-Biserica, deservita de 
1 preot ?i 1 clntare^. 

Prodane§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Marcea, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, situat linga riul 01- 
tul, spre E. de comuna. Are o 
populajiune de 109 locuitori. 

Produleasa, padure, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-Ni?covuluI, cat. 
Saseni-Noi, proprietate a sta- 



tulut, pendinte de Episcopie. Pe 
mo$ia Parte - din - Verne?ti, are 
30 hect., facind un corp cu cri- 
vina Simileasca, de 49 hect. 

Produle§ti, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, pi. Bolintinul, situata pe 
loc $es, linga piriul Su{a, la 4 
kil. spre N.-V. de gara Titu, 
avlnd doua podefe pe piriul 
Su^a. Se compune din trei ca- 
tune : Produle?ti, Bro?teni ?i 
Coste$ti-din-Deal, cu o populate 
de 1700 locuitori. 

Are 3 biserici $i o $coala. 

Comunele vecine cu Produ- 
le?ti sunt: Branistea la E., Ma- 
tasarul la V., Gura-Su^iT la N. 
§i Coste^ti la S.; se desparte 
de toate prin cimpie $i se une$te 
prin $osele comunale, 

Proeni, sat, facind parte din com. 
rur. Caline$ti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, situat pe ambele latun 
ale §osele! natfonale Riul-Vadu- 
lui $i pe malul Oltului, care face 
aci o mare curba. 

Are o populate de 109 locui- 
tori; o biserica cu urmatoarea 
inscripfie : 

Aceasta* bisericS Dumnezeiasca" $i In- 
tru tot cinstita* $i a tutulor sfin^ilor din 
temelie s'au f&cut ?i s'au zugr&vit prin 
oslrdia Domnulut Constantin Davidescu 
din Rlmnic la leatu 1798; iar advonul 
s'a f£cut de p&rintele Macarie Monahul 
?i de Tamandi din Rlmnic la 1817. 

La satul Proeni, maT sus de 
varsarea Lotrului in Olt, se afla 
o biserica vechie, unde, spune 
legenda, s'ar fi celebrat cununia 
lui Mihaiu Viteazul. 

Cade in partea de S. a com., 
la 3V2 kil. de catunul Caline^ti 
unde e ?coala. 

Profa, com. rur., in jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., situata pe valea riu- 
luT Ciorica ?i formata din 4 ca- 
tune: Profa, Ciure?ti, Once^ti 
$i Turcane$ti, cu o populate 



de 926 locuitori. Are o biserica, 
deservita de I preot ?i un cin- 
tare^; o ?coala, frecuentata de 
49 copii. 

Mo?ia e proprietate a statu- 
lul §i are cam 1500 hect. pa- 
mint arabil §i 400 hect. padure. 

Sosele comunale o leaga cu 
com. Mereni, Aluni^ul, Fage^elul 
?i Spineni. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura. 

Veniturile ?i cheltuelile com. 
sunt de 2569 lei $i 92 bani. 

Profa, sat, facind parte din com. 
rur. cu acela?3f nume, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. 

Profa, mope a statuluT, jud. Olt. 
Vezi Ciorica, sau Profa. 

Profa ?i Ciorica, paduri ale sta- 
tului, pendinte de com. Cioma- 
ge?ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 
$i in intindere de 900 hect. 

Profeseni, catun de E, al com. 
Arce?ti, pi. 01te(;ul-01tul-d.-s., 
jud. Romanati, situat linga riul 
Beica, pe $oseaua Caracal-Riul- 
VaduluT, in apropiere de Olt 
$i gara Arce?ti. 

Are 120 familii, sau 610 su- 
flete. 

Progresul, sat, facind parte din 
com. rur. Cucue{i-Platare$ti, pi. 
Dimbovi^a, jud. Ilfov, situat la 
E. de Platare?ti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1000 hect.., cu o populate de 
448 locuitori. 

Proprietatea e a insura^eilor, 
care cultiva 900 hect. (100 hect. 
izlaz). 

Are o $coala mixta; un he- 
le?teu. 

Numarul vitelor marl e de 
194 ?i al celor micT, de 313. 

Progresul, sat, facind parte din 



Hosted by 



Google 



fcROttALtL 



111 



t>kOTOt>OPENI 



com. rur. Dudesti-Cioplea, pi. 
Dimbovi^a, jud. Ilfov. Se intinde 
pe o suprafa^a de47S hect., cu 
o populate de 190 locuitori. 

Insura^eii au 473 hect., din 
care 48 hect. sterpe, 23 hect. 
izlaz si 2 hect. vie. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor mar? e de 
SS si al celor mici, de 76. 

Are o scoala si o biserica. 

Prohalul, deal, in jud. Neam^u, 
plasa Piatra-Muntele, com. Do- 
breni, situat in prelungimea dea- 
iuiui Ceuca. 

Prohoje§ti, sau Prohoze^ti, sat, 
in jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 
Podurile, situat pe podisul mun- 
telui Hainela, la 2 kil. in spre 
N. de satul Podurile (scoala). 

Are o populate de 512 su- 
flete; 2 biserici, deservite de 
1 preot si 3 cintare^i, una cu 
hramul S -$il Voevozi, cladita pe 
la i860 si a doua cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, cladita pe 
la 1 8 10 de Toader a Gavriloaei. 

Vite : 23 cai, 419 vite mar! 
cornute §i 28 porci. 

Proite§ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani, com. rur. Ponoa- 
rele. Are 23 case. 

Prooroci, catun y pendintedecom. 
Milcovul, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
situat pe valea Oltului, la gura 
valcelei Urlatoarea, la 2 1 /* kil. 
de resedin^a comunei. 

Are o populate de 380 lo- 
cuitori; o biserica, cu hramul 
Sf. Voevozi, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^. La E. de com., pe 
malul Oltului, in capul dealului, 
e un semn trigonometric. 

Vite: 60 boi, 75 vaci, 32 cai, 
380 01 si 52 porci. 

Proorocul (Priorocul), sorginte 



de apa miner aid s&rata, in jud. 
Buzau, com. Vispesti, pe pro- 
prietatea mosnenilor Pi^igoe$ti §i 
Nartesti. 

Prosanicul, sat, facind parte din 
com. rur. Vasila^i-Popesti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov, situat intre 
Vasila^i si Pirlita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2280 hect., cu o populate de 
278 locuitori. 

Statu! are 1350 hect. si io- 
cuitorii, 930 hect. Statul cultiva 
prin arenda^ii sal 1035 hect. 
(65 izlaz, 250 padure). Locuitorii 
rezerva pentru izlaz 160 hect. 

Numarul vitelor marl e de 
218 si al celor mici, de 806. 

Prosanicul si Rasa, mosil ale 
statului, pendinte de Mitropolie, 
jud. Ilfov, care se arendeaza cu 
20000 lei anual. 

Prosecul, tnunte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna. Are o pes- 
ter a frumoasa. 

Proselnici, sat, in partea de S.- 
E. a com. Miroslava, pi. Stav- 
nicul, jud. Ia$i, in valea cu ace- 
lasi nume. 

Are o populate de 59 familii, 
sau 251 suflete; o biserica; o 
moara de apa. 

Vite: 170 vite mart cornute, 
27 cai si 35 rimatori. 

Prosia, deal, in jud. Iasi, com. 
Buznea, pi. Cirligatura, incepind 
de la capatui de S. al dealulul 
Budeanul si intinzindu-se pana in 
hotarul jud. Roman. Pe coasta 
sa de N.-E. e situata o parte a 
satului Ganesti. 

Prosica, sat, cu 30 familii, jud. 
si pi. Arges, facind parte din 
com. rur. Musatesti. 

Prosiei (Pirlul-), piriu, incepa- 



tor din Fintina-Mironesei, pe 
mosia cu acelasi nume, pi. Co- 
sula, jud. Dorohoiu ; formeaza ia- 
zul Prosianu, uda partea de S.- 
V. a mosiei si se varsa in pi- 
riul Ciobalaia, ce face hotarul 
intre mosiile : Braesti, Vaculesti 
si Dimacheni. 

Proste§ti, sat, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, facind parte din com. rur. 
Cocu-Popesti. 

Pro§ca, catun, al com. Naeni, jud. 
Buzau, cu 400 locuitorl si 93 
case. Pana in 1864, forma sat 
independent, de atuncl s'a unit 
cu satul Naeni si formind com. 
Naeni-Prosca, sau simplu Naeni. 

Pro^ca, vechiU schit si metoh al 
Episcopiei, in jud. Buzau, com. 
Naeni. Azi biserica de mir. 

Pro§ca (Metohul-Schitului-), 

mosie, a statului, in com. Na- 
eni, cat. Prosca, jud. Buzau, 
avind 3 hect. izlaz. 

Pro§ca-Naeni, com. rur,, in pi. 
Tohani, jud. Buzau. Vezi Naeni. 

Pro§cani, (Sfoara - Sahateni), 
mo§ie, in jud. Buzau, com. Ga- 
geni-Vintileanca, cat. Sahateni- 
d.-j., proprietate mosneneasca. 
Are 60 hect. arabile si finea^a. 

Protopopeni, sat, pe coasta de 
deal, in partea de V. a com. 
Poiana-Lunga, pi. Siretul, jud. Bo- 
tosani, cu o suprafa^a de 601 
hectare, din care 400 hect. ale 
Statului si 261 ale locuitorilor 
si cu o populate de 85 familii, 
sau 392 suflete. 

Pe mosie se afla 115 hect. 
padure si 1 moara de apa. 

Vite: 134 boi si vaci, 29 cai, 
260 oi, 57 porci. Sunt 80 stupi 
cu albine. 

Mosia se zice ca in vechime 



Hosted by 



Google 



PROTOPOPENI 



112 



PROVIfA-DE-jOS 



era proprietatea lul Petru Ra- 
re?, Domnul Moldovei. Din ac- 
te se constats ca ea era inchi- 
nata manastirei Probota. 

Satul Protopopeni mal purta 
numele de Poiana-luI-Bors. 

Protopopeni, deal, care se pre- 
lungeste din com. Corni, pe mo- 
sia Protopopeni, intre piriul Glo- 
dinoasa si Siretul, jud. Botosani, 
com. Poiana-Lunga. 

Protopopeni, sat, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Cimpul, com. rur. 
Punghina. 

Protopopul. Vezi Arama, sat, 
com. Belcesti, pi. Bahluiul, jud. 
Iasi. 

Protosinghelul, sat, facind parte 
din com. rur. Magurelele, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Protosinghelul, pddure, a sta- 
tuluT, in intindere de 125 hect., 
pendinte de com. Magurelele, 
pi. Podgoria. 

Protosinghelul, padure, a sta- 
tulul, in intindere de 150 hect., 
pendinte de com. Pacure^i, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Proto^eni, suburbie, dinspre N.- 
V., a orasuktf Caracal, jud. Ro- 
mana^i. 

Provi^a, sat, facind parte din 
com. rur. Provnra-d.-j., jud. si pi. 
Prahova. Are o popula^iune de 
463 locuitori. 

Provi^a, alta numire a munte- 
lul Risnova, jud. Prahova. 

Provi^a, mosie a statului, com. 
Provifa, jud. si pi. Prahova, pen- 
dinte de biserica Sf. Gheorghe- 
Nou (Bucuresti), care se aren- 
deaz& cu 6200 lef anual. 



Provi^a, mosie a statuhrf, pe care 
la 1864 s'au improprietarit lo- 
cuitorii din com. Provi^a-d.-j., 
jud. si pi. Prahova. 

Provi^a, fostd manastire, in jud. 
si pi. Prahova, com. Provi^a-d.-s. 

Provi^a (Prahovi(a), rift, izvo- 
reste din muntii com. Talea, 
plaiul Pelesul, jud. Prahova, de 
la locul numit Cheia - Provide!, 
uda partea de E. a comunelor 
Breaza-d.-s. si Breaza-d.-j., trece 
prin com. Ocina, unde se in- 
carca cu girli^ele : Ocina, Bal- 
tisul si Valea - Bradului, trece 
apoi pe teritoriul com, Provi^a- 
d.-s., o uda in tot lungul sau, 
face multe cotituri, si dupa ce 
se incarca cu vaile : Sultanul, 
Pietrei, Poienei, I'aporasti si 
Schiopoti, intra in com. Provi- 
{a-d.-j., trece prin centrul ei, 
udind-o de la N. la S. si pri- 
meste de afluen^i vaile : Lunga, 
Sarata, Nuculul, Puciosul, Bo- 
lovanul, Draganesti si Iuda - 
Mica. De la vilceaua Puciosului, 
intra in raionul com. Magureni, 
pi. Filipesti, apoi in comunele : 
Filipesti-de-Padure, Di^esti, Dir- 
monesti si Margineni, si se varsa 
in Cricovul-Dulce, la V. de co 
muna Vladeni. 

Provi^a. Vezi Predealul, piriias. 

Provi{a-de-Jos (Prahovi^a), 

com. rur., jud. si plaiul Praho- 
va. $i-a luat numirea de Pra- 
hovi^a, dupa numele piriului Pra- 
hovi^a sau Provifa ce curge prin- 
tr'insa; iar «de jos» spre a se 
deosebi de comuna vecina, Pro- 
vi{a, ce cade in susul piriului. 
E situata pe ambele maluri 
ale piriului Provi^a pe vaile: 
Sarata, Nuculul, Draganesti, Va- 
lea-Mare, Iuda-Mica si Bolova- 
nul, si la poalele dealurilor : Vir- 
ful-Pietrel, Vladanukr si Plaiul- 



Nisipului, la 48 kil. de capitala 
jude^uln si la 5 kil. de resedin 
{a plaseif. 

Se compune din 4 catune : 
Provifa-d.-j. (numit de locuitori 
si Marun^isul), Draganeasa, Pia- 
tra si Provi^a. 

Are o populate de 1560 lo- 
cuitori ; o scoala ; o biserica, cu 
urmatoarea inscrip^ie : 

Aceasta sfinta" biserica" s'a zidit din 
temelie si impodobit& precum se si vede 
de Prea Sfinfia Sa P£rintele Esarh^Kiriil, 
epitropul SflntuluY Mormint si s'a ince- 
put la 1861, Maiii tn 25, si s'a sfirsit la 
leatul 1 86 1, Octombre in 26. 

Pe linga agricultura, 120 lo- 
cuitori se mai ocupa cu dulgheria 
(hambaragii), rotaria si cu bu- 
taria. 

185 s'au improprietarit la 1864 
pe mosiile Provija, Draganeasa- 
Racota, ale statului, Catunul, a 
d-lui G. Gr. Cantacuzino si Pia- 
tra, a d-luf C. Stefanescu, dindu- 
li-se 606 hect. Ei au 80 cai, 48 
iepe, 258 boi, 270 vaci, 145 ca- 
pre, 490 01 si 268 porci. 

In raionul com., pe riul Pro- 
vi^a e o moara de macinat. 

Suprafa^a totala a com. e de 
1900 hect. 

In Provi^a sunt 2 izvoarecu apa 
minerale, unul numit Sipo^elul, 
la poalele dealului Vladeanul, 
din care izvoreste, si altui pe 
coasta dealului Iuda-Mica, linga 
locuin^a locuitorului Ion Ni^a. 
Apaacestor izvoarese intrebuin- 
^eaza de locuitori la diferite 
boale. 

In catunul Piatra este o ca- 
riera, din care se scoate piatra 
pentru poduri, zidarii, canaluri, 
etc. Pe valea, numita Vaiceaua- 
Sarata, sunt izvoare de pacura 
si sare. 

StupT cu albine sunt 150. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 6 circiumari. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munel se ridicS la 2645 leL 



Hosted by 



Google 



PROVIJA-DE-JOS 



113 



PRUNARUL 



O sosea comunala o leaga 
la N. cu com. Provi^a-d.-s. si 
la S. cu Magureni, iar o sosea 
vecinala, cu gara Cimpina. 

E brazdata de dealul Vla- 
deanul, care incepe din partea de 
N. si se prelungeste in forma 
unui semi-cere catre E. si S., 
formind culmile: Mesteceni, Vir- 
ful-Poenei si Virful-Pietrei. Din 
aceste dealuri, se ramifica dealu- 
rile Durda, Piaiul-Nisipului si Pia- 
tra-Neagutui. Toate aceste dea- 
luri sunt acoperite cu padure 
marunta; pe lapoalelelor sunt 
livezi, izlazuri, pomi roditori si 
se cuJtiva porumb. 

Plaiul Iuda-Mica, spre V., e 
acoperit cu padure mare, iar 
Plaiul-Stejerisului, parte e aco- 
perit cu padure de stejar, parte 
serveste de pasune pentru vite 
si parte culture! prunului. 

E strabatuta de Provi^a, in 
care se varsa vaile : Valea-Lar- 
ga, Iuda-Mica, Valea-Mare, Va- 
lea-Bolovanul, Draganesti, Vil- 
ceaua-Puciosului, Cerbului, Sa- 
rata, Nucului, Pietrei. 

Se margineste cu comunele 
Provi^a-d.-s. (N.), Magureni (S.), 
Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.). 

Provi^a - de - Jos (Prahovi^a), 

sat, facind parte din com. rur. 
Provi^a-de-jos, jud. si pi. Pra- 
hova. 

Se mai numeste de locuiton 
si Marun^isul. 

Are o popula^iune de 432 loc. 

Provi^a - de - Jos (Muntele -), 
(Prahovi^a), padure particu- 
lard, supusa regimului silvic 
inca din 1883, P e niosia Provi^a- 
d.-j,, pendinte de com. Provi^a- 
d.-j., jud. si plaiul Prahova. 

Provi^a-de-Sus (Prahovita) , 

com. rur.) plaiul si jud. Prahova, 
care se crede a se fi infiintat 
pe la 1550. 

617 A5. MareU iHcfionar Geografic. Vol. V. 



E situata pe ambele malurl 
ale riulai Provi^a, la 63 kil. de 
capitala jude^ulul si la 20 kil. 
de resedin^a plasei. 

Se compune din 9 catune : 
Minzaul, Moiseni, Provi^a-d.-s., 
Schiopata, Secaturile, Sultanul, 
Taporistea, Valea-Bradului si 
Valea-Poenii, cu o popula^iune 
de 1696 locuiton. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea Maicei Domnuluf, 
fondata la 1629, cu inscrip^ia 
urmatoare : 

cSfinta biserica veche a fost zidita 
de preotul Monach si Inchinata la sfin- 
tul mormint din Ierusalim, si fiind intru 
prapadire, la 1 787 s'aii prefacut de ro- 
bul lut Dumnezeii Mihalache Vataf de 
plaiii, intru prapadire fiind la 1834, Iulie 
15, s'aii indemnal robit lut Dumnezeii 
Arhimandritul Gheorghit siTanase Calin, 
cu toate din temelio. 

Aceasta biserica se gaseste 
mai tirziu ca metoh al biseri- 
cei sf. Gheorghe din Bucuresti. 
E deservita de un preot. 

Scoala infiin^ata la 1857, e 
frecuentata de 89 baepf si 18 
fete. 

Pe linga agricultura si cres- 
terea vitelor, locuitorii se mai 
ocupa si cu facerea hambarelor 
si tronurilor, pe can le desfac 
la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si 
prin satele vecine. 

248 locuitorl s'au improprie- 
tarit dupa legea rurala din 1864, 
pe mosia statulul Provi^a-Ma- 
nastireT, din care li s'au dat 755 
hect. 

Vite: 176 cal, 39 lepe, 679 
vaci, 150 capre, 880 oT, 298 
porcl. Stupi cu albine sunt 197. 

In raionul comunei, pe girla 
Provi^a, sunt 2 morl de macinat. 

la comuna exista inca ruine 
din vechia manastire, numita 
Provita. 

Are o suprafa^a de 755 hect., 
pamint de munca, izlaz si p&- 
dure. 



Comerciul se exercita in co- 
muna de 6 circiumarl. 

Budgetul e la veniturl de lei 
3778 let si la cheltuell, de 3145 
lei, 23 bani. 

O sosea principals 'I inles 
neste comunica^ia spre N. cu 
Breaza d.-s. si spre S. cu Pro- 
vi^a-d.-j. 

E brazdata de piscurile : Sul- 
tanul, la V., Piatra, la N.-E., 
Draganeasa, la S.-V., pe carl 
creste tufiris de padure, pe alo- 
* curea fiind acoperite cu iarba 
pentru pasune. 

In partea de N.-V. a comu- 
nel este Poiana-Stinel si Z&po- 
dia. 

E strabatut prin centru de 
girla Provita si de vaile : Sul- 
tanul, Poenel, $chiopoti, Pietrei, 
toate varsindu-se in riul Provita. 

Se margineste cu comunele : 
Breaza-d.-j., Breaza-d.-s., Pro- 
vl£a-d.-j. si la V. cu com. Ur- 
seiul, din jud. Dimbovuja. 

Provita (Prahovita) -Manas- 
tirei, mosie a statulul, pe care 
s'au improprietarit la 1864 lo- 
cuitorii din com. Provi^a-d.-s., 
jud. si plaiul Prahova. 

Prunarul, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Cilnistea, compusa din ca- 
tunele : Carapancea si Prunarul, 
situata pe vaiea Cilnistea, pro- 
prietate a d-nel Zmaranda St. 
Hristopolu. Departe de Giurgiu 
de 33 kil., de Ghimpati, rese- 
din^a plaseT, de n kil.,de Bu- 
curesti, de 58 kil. 

Are o popula^iune de 691 
suflete; o biserica, cladita de 
fostul proprietar Eftimie, la anul 
1840, cu hramul Duminica tu- 
turor Sfin^ilor, deservita de 1 
preot si 2 cintare^I si ^inind de 
parohia Prunarul ; o scoala, fre- 
cuentata de 57 copii; 6 ctr- 
ciuml. 

Suprafaja intregei mosii este 

15 



Hosted by 



Google 



PRUNARUL 



114 



PRUNDUL-BELULUI 



de 3000 hect, din care p&dure 
de sleau in valea Cilnistei, de 
750 hectare. 

S'a dat in total, la ambele 
sate, pentru 145 locuitori im- 
proprietari^ la 1864 dupa le- 
gea rurala, suprafafa de443 hect. 

Arenda anuala a mosiei este 
de lef 50000. 

Veniturile $i cheltuelile com. 
sunt de 2473,27 lei. 

Prin acest sat este o sosea 
comunala de 1 kil., care merge | 
catre Carapancea. | 

Vite: 465 boT, 24 bivoll, 160 
cai, 940 01, 82 capre, 186 ri- 
matorl. 

Prunarul, catun, pendinte de 
com. cu acelasi nume, pi. Cil- 
ni$tea, jud. Vla?ca. 

Pruncea, munte, in jud. Buzau, 
com. Nehoia$ul, ramificatie spre 
V. din muntele Podul-Calului. 
Adapostul ce ofera, padurile 
de fag nestrabatute ce-lacopera, 
fac ca acest munte sa fie re- 
fugiul mistre^ilor in timp de 
iarna. 

Prundeni, com. rur., jud. Vllcea, 
pi. Oltul-d.-j., compusa din 2 
catune: Tataroaica si Daesti. 
Situata pe valea Oltulul, la 55 
kil. de capitala jude^ului si la 
8 kil. de a plasei. La inceput, 
a fost situata pe prundul Ol- 
tulul si in urma s'a mutat pe 
valea Oltulul, calea Traiana. 

Are o populate de 1123 lo- 
cuitori ; 2 biserici (in fie-care 
c&tun cite una); o scoala. 

Vite sunt: 20 cai, 151 boi, 
80 vacT, 200 01. 

Pe riul Olte^ul, in raionul co- 
munei, sunt 2 mori. 

Locuitorii, in num&r de 202, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
618 hect. 

Vatra satulul are 150 hect., 
iar in total 800 hect. 



Budgetul comunel e la veni- 
turi de 2874 lei si la cheltueli, 
de 2612 lei. 

E brazdata de dealul Oltulul, 
care are doua piscuri : Chirca 
?i Gamanul si e uclata de vaile : 
Tataroaica si Dae?ti, formate 
din ploi. 

Se margine$te la E. cu riul 
Oltul, la V. cu dealurile Gamanul 
si Tataroaica, la N. cu com, Zavi- 
deni si la S. cu com. Calina. 

Prundeni, sat, facind parte din 
com. rur. Guinea, pi. Podgoria, 
jud. Mu?cel. Are o populate 
de 390 locuitori. 

Prundeni, mahala, in com. rur. 
Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud. 
Mehedin^i. 

Prundeni, deal, in raionul com. 
Prudeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 179 hect., 
50 aril vie. 

Prundul, com. rur,, asezata. pe 
marginea riulul Arge$, jud. Ar- 
ge$, pi. Pitesti, la 10 kil. de 
com. rur. Biscovul-Fle$ti, re$e- 
din^a subprefecturei, si la 22 
kil. de Pitesti. Se compune din 
satele: Bananai, Prundul si Zea- 
ma-Rece, cu o populate de 
102 familii, sau 488 suflete. 

Are o biserica, cu hramul S-tul 
Spiridon, deservita de un preot 
si un cintare^; o scoala mixta. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1980 lei si la cheltueli, de 
1243 lei. 

Vite: 248 vite marl cornute, 
28 01 si 43 rimatorl. 

Priu com. curg piraiele Gea- 
mana-Mare $i Geamana-Mica. 

Prundul (Prundul - Belului), 

com. rur., jud. Iifov, pi. Olte- 
nh;a, situata la S. de Bucure^ti, 
linga. bra^ul Baltinasul, la limita 
jud. despre jud. Vlascasila47 



kil. de Bucure?ti. La N., pamin- 
tul e foarte mla?tinos. Sta in 
legatura cu com. Greaca prin 
o ?osea vecinala. 

E formata din 2 cat.: Prundul 
si Flaminda. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
8082 hect., cu o populate de 
942 suflete, care locuesc in 198 
case ?i 24 bordeie, 

D-l B. Belu are 7500 hect. si 
locuitorii, 582 hect. Proprietarul 
cultiva 750 hect. (5750 sterpe, 
300 izlaz, 350 vie, 350 padure). 
Locuitorii cultiva 385 hect. (65 
sterpe, 132 izlaz). 

Are 2 biserici, cu hramul Sf. 
Nicolae ?i Sf. Olga, deservite 
de 2 preo^i; o scoala mixta. 

In raionul com. e o balta. 

Vite: 245 cai ?i iepe, 4 ar- 
masarl, 208 boi, 277 vacl si 
vi^ei, 12 taurl, 29 bivoll si bi- 
voli^e, 73s capre, 595 porcl, 
1958 01. 

Budgetul com. e la venituri 
de 4851 lei ?i la cheltueli, de 
4771 lei. 

Locuitorii posed& : 205 plu- 
guri: 102 cu boT, 103 cu cai; 
106 care si canine: 60 cu boi, 
46 cu cai. 

Locuitori improprietaru;Isunt 
154 si neimproprietari^I, 151. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Prundul, sat, pe riul Arges, jud. 
Arges, pi. Pitesti, facind parte 
din com. rur. cu acela?i nume. 
Are 49 familii. 

Prundul, cat. al com. Nehoiasul, 
jud. Buzau. 

Prundul, insula, in Dunare, linga 
com. Span^ov, pi. Oiteni^a, jud. 
Ilfov, intre pichetul No. 157 si 
158. 

Prundul-Belului. VezI com. rur. 
Prundul. jud. Ilfov. 



Hosted by 



Google 



PRUNDUL-GOL 



115 



PRUTEfUL 



Prundul-Gol, padure, a statulul, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Ca- 
lara?i, pe mosia statulul Cala- 
rasi, la marginea Dunarel. Are 
o intindere de 150 hect. Este 
compusa din plopl, salcil si gir- 
nu;a, care predomina. Inainte a- 
par^inea schitulul Roaba. 

Prundul-Nou, ostrov, pe Du- 
nare, jud. Dolj, pi. Jiul d.-j., 
com. Calarasi, in intindere de 
50 hect. 

Pruneasca, nurnire data ♦ unet 
parfi a mosiei Breaza-mosne 
neasca, jud. Buzau, com. Breaza. 

Prune§ti, catun, al comunel Al- 
beni, pi. Amaradia, jud. Gorj, 
situat pe Dealul-Prunestilor si 
la E. de catunul Albeni, in a- 
propiere de apa Cilnicului. 

Are o suprafafa de 195 hect., 
cu o populate de 100 familil, 
sau 485 suflete. 

Locuitoril poseda : 7 plugurl, 
20 care cu boi; 320 vite mar? 
cornute, 30 cal, 358 oT, 64 ca- 
pre si 170 rimatori. 

Comunicafia in catun se face 
prin soseaua vecinala ce trece 
prin com. Albeni si prin dru- 
muri de care. 

Are 1 biserica. 

Pruni, sat, facind parte din com. 
rur. Virtejul-Nefliulul, pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov, situat la S. de Vir- 
tejul, pe ^armul sting al riulul 
Argesul. Locul sau e mlas- 
tinos. In apropiere trece riul Sa- 
barul. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
30 hect., cu o populate de 76 
locuitorl. 

Proprietatea e a locuitorilor, 
carl rezerva 3 hect. pentru izlaz. 

Pruni^ori, com. rur. si sat, re- 
sedin^a plasel Ocolul- d.-j,, jud. 
Mehedinji, la 24 kil. de orasul 



Turnul-Severin, situat pe Valea- 
Husni{el. Satul formeaza com. 
cu mahalalele Girni^a si Plos- 
tina, avind o populate de 672 
locuitorl si 135 case. 

Prin comuna trece soseaua 
nationals $i calea ferata Vircio- 
rova-Bucuresti, avind o sta^ie, 
Prunisori. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarefl ; o scoala, 
cu 1 inva^ator, frecuentata de 
46 elevi; 2 clrciuml. 

Locuitoril poseda: 34 plu- 
gurl, 6 caru^e cu cat, 49 care 
cu boi; 64 stupi. 

In comuna se fac 3 bilciurl 
anuale. 

Budgetul comunel e la veni- 
turl de 3953 lei, iar la cheltuell, 
de 2006 lei. 

Vite : 400 vite man cornute, 
13 cal, 300 ol si 240 rimatori. 

Cimpie in com. este : cimpul 
Lainestilor, iar dealuri : Dealul- 
Cioacei, ce incepe din culmea 
Borogel, si dealul Boeni$ca. 

Vai mai principale sunt : Va- 
lea-Ghelmegeoaei, a-BarosuluI, 
a-Perilor, a-Aiului, a-Girnitel, a- 
Husnicioarel si a-Selistenilor. 

Apele ce uda comuna sunt : 
Husnicioara, Piriul - Fiorestilor, 
Piriul-Barosulul si niste bolbo- 
roase man. 

Pe teritoriul Prunisorilor se 
afla carbunl de pamint. 

Pruni§ori, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul d.-j., com. 
Prunisorul, pe linia Craiova-T.- 
Severin, pusa in circulate la 5 
lanuarie 1875. Se afla intre sta- 
bile Tinmea (9,8 kil.) si Palota 
(10,1 kil.). Inaitimea d'asupra 
nivelulul Maril, de 213,71 m. 
Venitul acestel stapi pe anul 
1896 a fost de 10325 lei, 25 
bam. 

Pruntul - Comenei, catun, pen- 
dinte de com. Pueni, pi. Mar- 



ginea, jud. Vlasca, situat la S.- 
S.-V. jud., pe coasta dealulul 
Dunaril, in marginea districtu- 
lul Ilfov. Mosia, proprietatea sta- 
tulul, depindea, inainte de se- 
cularizare, de manastirea Co- 
mana. Se numeste Pruntul-Co- 
menei, ca sa se deosebeasca de 
Pruntul-Belulul care este alaturl, 
si fine de jude^ul Ilfov. 

Este departe de Giurgiu de 
30 kil., de Bucuresti, de 42 kil., 
de stasia drumulul de fer Ba- 
neasa, de 14 kil. 

Are o suprafata de 3100 hect. 

S'a dat in 1864 la 120 locui- 
tor!, fostl clacasl, o suprafata 
de 360 hect. 

Are vil multe; o padure de 
stejar, situata pe deal, in supra- 
fata de 560 hect. sialta, de sal- 
cie, in valea Dunarif, de 940 
hect. Aceste padurl depind de 
ocolul silvic Giurgiu. 

Are o balta de pescuit ce 
se formeaza din varsatura Du- 
nSril. 

Aci se fac rogojinl multe. 

La acest catun este lipit si 
cat. Flaminda. 

Pruteanca, padure particular^, 
la S. de satul $erbane?ti, com. 
Liesti, jud. Tecuciu. 

Prute^ul, braf, al Prutului, pe 
sesul com. Bobulesti, jud. Bo- 
tosani, unde este si o moara 
de apa. 

Prute^ul, girla, formats din var- 
sarea Prutului, spre S.-E. de 
satul Macare?ti, com. Costuleni, 
pi. Branistea, jud. Iasi. 

Prute^ul, vale si piriU, jud. Bo- 
tosani, izvoveste dintr'un ponor 
in partea de N. a com. Zlatu- 
noaia si se varsa in Siena. 

Prute^ul, padure, in partea de 
S. a com. Saiageni, plL Podo* 



Hosted by 



Google 



PRUTUL (PLASA) 



116 



PRUTUL (RtU) 



leni, jud. Falciu, in suprafa^ 
de 45 hect., J 6 aril. 

Prutul, plasd y jud. Covurluiu, 
numitS ast-fel de la riul cu 
acelasl nume, ce formeazS. fron- 
tiera de E. a jude^ului. 

Are o suprafafa de 94070 
hect, cu o populate de 20072 
suflete. 

Resedin^a e Tirgul-Bujor ; iar 
comunele si satele ceo for- 
meaz& sunt : 

1 . Baneasa, cu satele : Slo- 
bozia-B£neasa si Baneasa. 

2. Bujoruly cu satele : Gola- 
sei, Tirgul-Bujor, Moscul, Pufi- 
chioaia si Umbraresti. 

3. Fdrfdnesti. 

4. Foltesti, cu satele : Fin- 
tinele, Foltesti si Stoicani. 

5. Frumusi(a, cu satele: Ij- 
dileni, Frumusi^a, Scinteesti si 
Tim&oani. 

6. Jordsti, cu satele: Lunca, 
Jor&sti si Zirnesti. 

7. Mastacani, cu satele : Chi- 
raftei, Draculesti si Mastacani. 

8. Oancea, cu satele : Slo- 
bozia-Oancea si Oancea. 

9. §ivifa, cu satele : Tatarca 
si $ivh:a. 

10. Vlddesti, cu satele: Bni- 
nesti, P£scani, Roscani si Via.- 
desti. 

(Vez? si jud. Covurluiu). 

Prutul, plasd, in partea de S.-E. 
a jud. Falciti. Se intinde in 
lungul Prutului, p&na in hotarul 
jud. Tutova. 

Se margineste la N. cu pi. 
Podoleni ; la S., cu jud. Tu- 
tova ; la E., cu Basarabia, des- 
pSr^ita prin riul Prutul, si la V., 
cu pl&sile Crasna si Mijlocul, 
avind de hotar piriul Elanul. 

Este formats din 10 comune 
rurale si una urban&: 

1. Berezeni, cu satele: Be- 
rezeni si Vicoleni, in partea 
de S. 



2. Bozia, cu satele : Bogda- 
nesti, Bozia si Odaea-Bogdana, 
in partea de S. 

3. Iepureni, cu satele: Bo- 
testi, Bogdan, Corni-Unguri si 
Iepureni, in partea de N. 

4. Fdlciuly tirgusor, in par- 
tea de S. 

5. Husi, orasul de resedin^a 
al jude^ului, la N. 

6. Ivdnesti, cu satele: Capo- 
testi, Ivanesti si Todireni, in 
mijlocul pl2seif. 

7. Lmica, cu satele : Bum- 
bata, Condrea, Focsa, Hirtopul, 
Lunca, Pojorani si Baneasa, in 
centrul pl&sei. 

8. Rdnceni, cu satele : Cris- 
tiniciul, Gura-Sara^ei, Musata, 
Ranceni si Stuhule^ul. 

9. Rusca, cu satele : Cirliga^i, 
Davidesti, Leosti si Rusca. 

10. Std?iilesti, cu satele: Bros- 
cosesti, Cantemir, Raducani, Sa- 
ratul si Stanilesti. 

1 1 . Vetri§oaia, cu satele : Si- 
minesti si Vetrisoaia, in mijlocul 
plasei. 

Teritoriul plasei, in cea mai 
mare parte, este ses, acoperit 
cu sate, bal^T intinse, lunci si 
paduri, pe toata partea de E., 
p&n& in malul Prutului, iar la 
V., partea cea mai mica, este 
deluroasa. 

Este foarte productive in er- 
b5rit si are imase intinse pentru 
cresterea vitelor. Baljile formate 
din varsaturile Prutului, produc 
mult peste, din care se alimen- 
teaza orasele Husi, Vasluiu si Iasi. 

E unita cu pi. Mijlocul. Re- 
sedinja sub-prefecturei se afla 
in tirgusorul Falciul. 

Prutul, riti. La Greci se numea 
Poras sau Piretus (Herodot) ; 
la Romani, Hierasus sau Ge- 
rasus (Ptolomeu) si Porota (A- 
mion Marcelin citat de Dim. 
Cantemir) ; in limba scitica in- 
semneazS. trecdtoare (Hasdeu). 



Unii (Vaillant) pretind ca de- 
rive de la Brutus prin trans- 
formarea lui B in P. 

Cursul Prutului se intinde 
pe un parcus de 125 mile (750 
ktl.), din care 25 mile in Buco- 
vina si 100 in Moldova. 

El izvoreste din partea N. a 
virfului Hovarla, din Mun^ii-Ne- 
gri, pendinte de Carpafii Buco- 
vinei (provincia Pocutfa), si 
curge mat intiiu spre N. p&n& 
la Delatin, apoi spre E. pana 
la Colomea ; in fine se indreapta 
spre E.-S.-E. pentru a uda lo- 
calita^ile Zoblotul, Sneatinul, 
Cernaufi si platoul Cotul-Boia- 
nul spre frontiera Bucovinei cu 
Rominia, la partea nordidi a 
jud. Dorohoiu. De la extremi- 
tatea S. a acestui cot si ca la 
350 m. la N. de stilpul de fron- 
tiera 79, Prutul se bifurca in 
dou& bra^e : 

Brazil drept se dirijeaza spre 
S., marginind frontiera Tarei cu 
Bucovina de la stilpul 79 p&na 
la stilpul yS, unde patrunde in 
Tara ; strabate extremitatea N. 
a jud. Dorohoiu prin 5 man 
cotituri si udind satul Cotul- 
HotinuluT, pe malul sting si sa- 
tul Cotul-Boianuluf, pe malul 
drept, se indreapta catre stilpul 
de frontiera 85 pentru a se uni 
cu cel-1'alt bra^. 

Acest brat din stinga, de la 
bifurcarea Prutului se dirijeazS 
mai intiiu spre N. p&n2 la stil- 
pul de frontiera 81, iar d'aci 
se indreapta spre E. pana la 
stilpul 83, de unde printr'un cot 
cu concavitatea spre V. o ia 
spre S. pentru a se impreuna cu 
bra^ul drept la stilpul 85 de 
frontiera. In acest parcurs Pru- 
tul incaleca linia de frontiera 
spre Bucovina formats prinstilpii 
de frontiera cita^i: 81, 82, 83, 
84 si 85. 

Aceste doua marl bra^e ale 
Prutului dau nastere, in partea 



Hosted by 



Google 



PRUTUL (RltT) 



117 



PRUTUL (RlO) 



extreme a jud. Dorohoiu, unel 
marl insule cu satul Cotul-Ho- 
tinulul. 

De la stilpul de frontiera 85, 
Prutul unit continua cursul sau 
spre E., pe marginea jud. Do- 
rohoiu, formind frontiera farei 
spre Bucovina pana in dreptul 
satulul rusesc Noua-Suli{a, si 
udind in cale satul Molni^a. 

De la Noua-Suli^a, Prutul di- 
rijindu-se spre S.-E., face linia 
de frontiera de E. a Rominiel 
cu Rusia spre Basarabia, pana 
la varsatura sa in Dunare la 
V. de Reni. 

In acest parcurs, Prutul cur- 
ge mai intiiu spre E. pe mar- 
ginea N. a jude^ulul Dorohoiu 
pana in dreptul tlrgusorului Ra- 
dau^i, udind in cale sesul Bo- 
beni, satele Lunca, Prisaca, O- 
rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slo- 
bozia, Horodisca, Crainiceni si 
Radau^i, de unde se lasa in 
jos spre S. pe marginea de E. 
a judetulul, urmind poalele dea- 
lurilor Botcea, $leahulul, Varati- 
cul si Mircani (Hudesti) si udind 
satele Cotul-Miculintfl, Crasna- 
leuca, Ghtreni-lui -Curt, Mitoc, 
Liveni - N01 si Liveni - VechI, 
Serpenita, Manoleasa-Prut, Stro- 
ici si Boldul, de unde trece in 
jud. Botosani. 

De la acest punct, Prutul, ur- 
mind marginea de E. a jude- 
tulul Botosani, uda toat& margi- 
nea plasei Stefanesti, apoi sa- 
tele : Ripiceni, Damachi (Movila- 
Rupta), Lehnesti, Rasca, Stinca, 
sesurile Stefanestilor si Bobu- 
lestilor, satele Ostopceni, Dami- 
deni, Boroseni, Berza, Santa-Ma- 
ria si Durnesti, de unde trece 
in jud. Iasi. 

In acest jude{, Prutul urmeaza 
tot spre S. marginea de E. a 
jude{ulul, pe o distan^a aproape 
de 170 kil. si uda in acest par- 
curs satele: Badarai, Tabara, 
Cornul-Negru, comuna Bivolari, 



cat. Solone^ul, Zaboloteni (Fo 
tei), Hermeziul, Vladomira, $en- 
dreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni, 
Medeleni, Petresti, Branul, Mar- 
honta, Beresti, Bozia, Ungheni 
(trecatoarea calei ferate in Ba- 
sarabia), com. fu^ora, satul O- 
priseni-d.-s., Opriseni-d.-j., Mo- 
reni, Prisacani si Macaresti, pe 
la S. caruia Prutul trece in jud. 
Falciu. 

In tot parcursul pe teritoriul 
jude$ulul Falciu, Prutul margi- 
neste partea de E. a judetulul 
udind, in parcursul sau, loca- 
lita^ile urmatoare : Col^ul - Cor- 
nil, Salageni, Cotul-luI-Chiriac 
(Bucuresti), Grozesti, Copacea- 
nul, Zberoaia, (pe o lungime 
de 2800 m.), Scoposeni, Cil- 
cia, Drinceni (Brinza), unde 
este si resedinta sub-prefectu- 
rei si companiel de dorobanti, 
apoi satele Rasesti, situat la 
1000 m. pe malul drept, Bros- 
cosesti, unde se afla si piche- 
tul 22, localitatea numita Con- 
dra, unde se afla si pichetul 
23, catunul Bumbata, unde se 
afla pichetul 25, com. Falciu, 
resedinta' de sub-prefectura si 
a unel companii de dorobantf 
si in fine c&t. Bogdanesti, si- 
tuat pe malul drept, la 50 m. 
la N. de hotarul de jude^ din 
tre Falciu si Tutova. 

Aci Prutul paraseste teritoriul 
jud. Falciu si trece pe acela al 
jud. Tutova a ca.ru! margine de 
E. o atinge pe o lungime de 
aproape 34 kil., udind in cur- 
sul sau localita^ile : Rinzesti, 
Hraniceni, Birsana si Cirja, si- 
tuate toate pe sub coasta dea- 
lulul Dragoioasa, pe care se rea- 
zima sesul din dreapta Prutului. 

De la pichetul 15 unde se 
afla si stilpul kil. 122, Prutul 
intra pe teritoriul jud. Covur- 
luiu udindu-I partea de E. pe 
o lungime de 122 kil. In acest 
parcurs, Prutul uda localita^ile 



urmatoare: Vadeni, Rogojeni, 
Oancea, Slobozia-Oancea, Vla- 
desti si Pascani (Busuioaca) si 
apoi se varsa in Dunare, drept 
locul numit Piscul-Ungurulul, din 
jud. Tulcea. 

Adincimea Prutului variaza 
intre 2—5 m. de la Ungheni 
in jos, iar de aci in sus se mic- 
soreaza succesiv si pe mSsurS 
ce merge catre origina. 

Curentul sau nu este toren^ial. 
Albia sa are o inclinable dulce ; 
totusl din cauza coturilor prea 
multe si intortochiate, face sa-si 
modifice in unele locurl albia, 
rupind malurile pe care se rea- 
zama. 

Diferen^a de nivel pe care 
se scurge albia Prutului este 
insemnata : la intrarea sa in 'J'ara 
are cota 149; la Rad&u^i, no 
m. ; la satul Mitocul, 90 m. ; 
la Ripiceni, 80 m. ; la satul Sf. 
Maria, jud. Botosani, 50 m. ; la 
Ungheni, 35 m.; la confluen^a sa 
cu Jijia, 30 m. ; la Drinceni, 25 
jm. ; la Falciu, 18 m. ; la Oan- 
cea, 14m.; si in fine la gura sa, 
6 m. 

Tarmurile Prutului sunt inalte 
si mat nicl odata el nu prezinta 
bra^e sau insule, — afara de cele 
aratate — ci numal coturl si 
foarte multe. 

Lafimea sa variaza intre 50 
— 70 m. pan& la Sculeni; in- 
tre 80 — 90 m. la Leova; intre 
90 — 95 la Falciu ; la Oancea 
asemenea si pana la gura sa. 

Apa Prutului este din cele 
mai usoare; este insa turbure, 
din cauza nisipulul ce duce 'cu 
sine ; puind-o insa intr'un vas 
sa stea, nisipul se aseaza in 
fund si apa ramine foarte lim- 
pede. Totusl, studiele facute in 
vederea alimentarel cu apa ale 
orasului Iasi au gasit suspecta 
apa Prutului, cacl dupa anaiizele 
facute de d. ^umuleanu, pe 
linga acid azotic, mai confine si 



Hosted by 



Google 



PRUTUL (RtO) 



118 



PRUTUL (RtO) 



s&rurl amoniacale, materil orga- 
nice in descompunere precum ?i 
un exces de cloruri, denotlnd ast- 
fel continuitatea infecfiunel $i 
ineficacitatea purifica^iunel na- 
turale. 

Speciele de microbl g&site 
sunt : Proteus, Baccilus col com- 
munis, din flora comunS apei. 

Navigafiunea pe acest riu se 
face in virtutea unul regulament 
stabilit de o comisiune interna- 
tionals, compusa -din Statele ve- 
cine : Austria, Rusia $i Rominia, 
numitS «Comisiunea Mixta a 
Prutului*, al c&rul sediu este la 
Gala^i ; aceastS. comisiune are 
$i misiunea de a rectifica $i 
lntrefine albia Prutului pentru 
a inlesni plutirea cursulul. Patul 
rlulul fiind nisipos, adesea da 
na?tere la formarea de bancuri 
(dune) ce impedicS. naviga^ia. E 
insS. de sperat ca gra^ie lucr£- 
rilor intreprinse de Comisiunea 
mixta Prutul intr'un apropiat 
viitor va fi navigabil pe tot 
cursul sau, contribuind ast-fel 
a dezvolta prosperitatea din cele 
trei state vecine, p&r{ase aces- 
tor lucrari de o insemn&tate 
a?a de mare. 

Prutul este navigabil de la 
gura ?i pana la Leova in am- 
bele sensurl ; iar de aci in sus 
este plutitor, adic& mclrfurile 
sunt transportate pe plute, ce 
de multe ori tree o^nS. dincolo 
de Ungheni ; lemnele din p&- 
durile Bucovinei se due in plute 
chiar p&n& la Gala^i. 

Trecatoare principals pe acest 
riu este la Ungheni, unde este 
%\ junc^iunea liniel ferate Ia?i- 
Chi?inSu. 

De la Ungheni spre N., tre- 
cerea pe acest riu se face in 
general prin vad ?i pe poduri 
umblStoare, afar& de la Cer- 
nau^i pentru drumul de fer al 
Bucovinei; iar de la Ungheni 
spre S. trecerea se face numal 



pe poduri umbl&toare $i pe la 
anumite puncte cum de exem- 
plu : la Drinceni, Zberoaia, Bum- 
bata, F&lciu, Oancea ; in fine 
la 2500 m. mal la V. de gura 
sa, se face iar&§! trecerea pe 
pod mobil, legind $oseaua ce 
duce de la Gala^i la Reni. 

Oomunicafii pe malul Prutu- 
lul sunt foarte restrinse, ne exis- 
ttnd de cit acele ce leagS sa- 
tele intre ele, in general dru- 
murl ordinare ; iar ?osele nu 
posedS de cit acele ce leaga 
punctele principale de trecere 
pe malul Prutului cu interiorul 
T&rel ; spre N., aceste drumurl 
care due la Prut se inmul^esc, 
a$a ca aproape fie-care sat de 
pe malul drept, trebue sa aibe 
un drum care sa ducS la Prut ; 
aceste drumurl care §erpuesc 
prin $esurile ?i balfile Prutului, 
in toate direc^iunile, nu sunt 
intrebuintate de cit pentru in- 
teresele locale; parte din ele 
chiar dispar pe timpul inunda- 
^iilor. 

Afluenftl din dreapta Prutului 
sunt : Prute^ul, Ostava, Lu{a, 
Postunca, Ribnica, Ceremuresul 
§i Bistri^a in Bucovina ; iar in 
Moldova : Molni^a, ce se varsS 
in Prut la Pichetul 29 ; Dur- 
niitoarea, la satul Onofreanca- 
dejos ; Hum&ria, Ghireni, Pri- 
saca, Mamornita, Buhaiul, Cor- 
nell, la satul Teioasa ; Volovei- 
^ul, la satul Boldul; Radaufi, la 
satul Rad£u{i, toate in jude- 
^ul Dorohoiu ; Ba$eul, ce vine 
din jude^ul Dorohoiu, trece in 
jud. Botosani ?i se varsS in 
Prutul la E. satulul Ostopceni; 
Vaiea-Juncanilor, la satul Solo- 
ne^ul ; Valea-Frasinului, ce se 
pierde in ?esul Prutului la satul 
Probota ; Jijia mSrita cu Cobi- 
la$i, IbSneasa, Sitna, Miletinul; 
Bahluiul, al cSrui ?es se confunda 
cu ?esul Prutului la satul Cirpifi ?i 
continue pe acest §es p&n& la in- 



buc&tura sa cu Prutul, cam la 
3 kil. la S. de satul Zberoaia, 
lingS Pichetul No. 8 din jud. F&l- 
ciu ; Valea-Sar&^el se pierde in 
$esul Prutului la N. de satul 
Berezeni ; Elanul, ce izvore?te 
din jud. F&lciu $i dupS ce tra- 
verseazS partea de E. a jud. 
Tutova, trece in jud. Covurluiu 
$i se pierde in ?esul Prutului, 
la N. de Balta-B&deanulul ; Ho- 
rincea, mSritS cu Liscovul, se 
varsS in Prut la S. de satul 
Rogojeni din jud. Covurluiu, 
dup& ce mat intii prime^te, 
pe dreapta Piriul Oarbei, Va- 
lea-Chineaza, ce se pierde in La- 
cul Covurluiu situat intre sa- 
tele Mastacani la N. $i Folte?ti 
la S. Acest lac, la rindul s&u 
comunicS cu ?esul Prutului, prin 
diferite ramurl, ce se varsS in 
Prut. 

AfarS de aceste, Prutul mai 
prime^te alte o mul^ime de vSI 
ce se scurg din coastele orien- 
tale ale Rominiei ?i care in ge- 
neral nu posedS ap& de cit pe 
timpurl ploioase. 

Afluenp pe stinga sunt : pi- 
riurile Turca, Cerniava, §ovi^a, 
Moscul, Huchea $i Rachita in 
Bucovina; Stinca, Dobri?tea,Giur- 
gul, Caline?ti, LSpu?na, Strata 
?i Sirga, piraie in Basarabia. 

Bdlfi. — $esul din dreapta Pru- 
tului este acoperit cu o mul- 
$ime de mla?tine ?i b£h;I. Cele 
mal insemnate bSl^I sunt: Balta- 
Vladnicalul, la S. de Ungheni ; 
bSh;ile Tochila, Vladnicul, Lu- 
cani, Uimul, Rucosul, Alba, 
Vl&dichil ?i Balta-RotundS, toate 
aceste formind una $i aceea?! 
balta la S.-E. de satul Slati- 
ne?ti ; apoi Balta-Foc?eI, Catar- 
giulul, Balta-Mare, la E. satuiui 
Vetri?oara; bSl^ile Tufa, Prun- 
dului, BroscSria, la N. de F&l- 
ciu; apoi urmeaz5 spre S., inca 
un lung ?ir de b&l^I, sub nu- 
mele de Balta - Hir^etel, BrS- 



Hosted by 



Google 



PRUTUL (RlO) 



119 



PRUTUL (RttJ) 



deanul, la confluen^a sa cu 
Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pas- 
cana si in fine Lacul - Bra- 
tesul, coprins intre satul Tu- 
lucesti la N.-V., orasul Gala^i 
la S.-V. si riul Prut la E. 

Insule. — Afara de insula cea 
mare formata la N. de jud. Do- 
rohoiu, de cele douS man bra{e 
si pe care se afla satul Cotul- 
Hotinuiul, Prutul mai formeaza 
in cursul sau multe alte insule 
mai mid si care au mai mult 
caracterui unor bancurl de nisip 
(dune). Cele mai principale din 
aceste insule sunt: un grup de 
6 insule, situate intre satele Pri- 
saca la N. si Orofteana-d.-j. la 
S., formate din niste mid ra- 
mure ale Prutului ce pornesc 
in interiorul Tarei; la Molni^a 
se gaseste asemenea o grupa 
de insule tot de aceasta natura ; 
apo! o insula la pichetul 29 
ce apar^ine Rusiel ; la N. satu- 
tulul Crainiceni se afla 2 mici 
insule si care apar^in Rominiei ; 
la Pichetul 30, o insula ce 
apar^ine Rusiel, la V. satuiui 
Slobozia", la Pichetul 40, in- 
sula Cuzlaul a Rominiei; la Ra- 
dau^i, 2 insule mici ; la Pichetul 
45 , o insula ; la Pichetele 47 si 
95, asemenea se gaseste cite o in- 
sula; la Cresnaleuca, o insula; 
la satul Ghireni-lui-Curt, aseme- 
nea o insula, precum si in drep- 
tul satelor Liveni-Noi si Ser- 
penrfa. 

De aci si pana la gura sa, 
Prutul numal are nici o insula. 

Orografia, — Basinul Prutului 
este marginit in regiunea sa 
superioara de culmele : Starei- 
Vipcina, a-SuliguluI, a-Cerna- 
Horel, a-Duhai, ce '1 despart 
de basinul Tisel ; a-HomniciuluI, 
a - Jamironiculul, a - Cerna-Ho- 
refulul, a Coniaciulul si a Stra- 
horeT, ce'l despart de basenul 
Nistrului; a-HreabanuluI, a-Tom- 
naticului, a-Stevioarei, a-Ploscal, 



a-Serghiel, a-Vancinului, a-Cio- 
chilie!, a-Travei, a-Lapusnel si 
a-Chercei, care '1 despart de 
basinul SiretuluT. 

Partea inferioarS a basinului 
acestui riu, care este si cea mai 
intinsa, este despar^ita atit de 
basinul Nistrului, cit si de a 
Siretulul, prin cite o culme 
neintrerupt& de dealurl, din carl 
cea care '1 desparte de pri- 
mui basin, merge paralel cu 
cursul Prutului; iar cea care 'I 
desparte de al doilea basin, 
merge intil pe linga Siret pana 
la satul Cindesti, de unde apuca 
spre E. printre Bahluiul si fun- 
dul basenului Birladulul, panS la 
Tomesti, pi. Codrul, jud. Iasi, 
de unde se indreapta spre S.-E. 
printre piraiele Vasluiu si Jijia 
si apoi dealungul ^armului sting 
al Crasnei si al Birladulul. A- 
ceste culml poarta diferite nu- 
mir! atit pe o parte cit si pe 
alta. 

Prutul curge printre mun^I 
pana la Delatin. De aci cursul 
sau urmeaza dealungul poalelor 
dealuriior ce marginesc la S. 
Bucovina si partea de E. a 
Moldovel; totusl aceste dealurl 
in partea dreapta a cursulul 
incep a se departa cu cit cur- 
sul inainteaza spre gura sa. 
Asa de la Delatin incepe un 
ses a carel lungime variaza si 
dealungul careia domina cu mult 
in^imile de la dreapta pe cele 
de la stinga p&na la Olescov. 
De aid sesul se largeste mai 
tare si riul curge pe linga dea- 
lurile din dreapta, panaaproape 
de Mamorni^a, avind un ses 
larg aproape de 5 kil. si dupa 
un curs de 10 kil. vine din nou 
pe linga dealurile din dreapta, 
pe ling& care curge panS la 
Rad^u^i ; de aici in jos pana la 
gura Baseulul, dealurile merg 
al£turea cu ambele ^rmurl ale 
riulul, cele din dreapta fund 



mai inalte de cit cele din stinga. 
La $tefanesti sesul se largeste 
din nou si Baseul curge prin 
acelasl ses cu el; iar dealurile 
din dreapta acestui afluent sunt 
mai inalte de cit cele din stinga 
Prutului. Apoi, acest riu con- 
tinue a curge pe linga dealurile 
din dreapta, care domineazS 
p&n& la satul Zaboloteni (jud. 
Iasi), dup& care incepe a curge 
pe linga dealurile din stinga, 
lasind pe partea dreapta intinse 
sesurl aproape neintrerupte pana 
la vars&tura sa in Dunare ; se- 
surl supuse la inunda{iunl, a- 
desea acoperite de flne^e, p&- 
durl, stufurl, locurl mlSstinoase si 
bal^I avute in peste. Asa, sesul 
Jijiei, larg intre 4—8 kil., in- 
cepe de la Zaboloteni, in jud. 
Iasi, si se intinde p&na la Drin- 
ceni in jud. Falciu, unde Prutul 
se da iarSsi pe lingS dealurile 
din dreapta, care domineaz£ 
p5na la satul Albifa in jud. 
Falciu, dup& care Prutul incepe 
a curge pe linga dealurile din 
stinga p&na la com. Oncea in 
jud. Covurluiu, unde sesul se 
pierde si nu reapare de cit la 
S. de satul Slobozia-Oncea, lar- 
gindu-se succesiv spre S. pana 
la satul Dragulesti, unde lar- 
gimea sesulul ajunge la 4 kil. 
De la acest sat, sesul se trans- 
forma intr'o balta mare aco- 
perita cu stuf ce se prelungeste 
pana la satul Tulucesti drept 
kil. 22 ; iara de aci se formeaza 
lacul Bratesul ce se intinde in 
lungul Dunarel pe 20 kil. si pe 
o largime de 12 kil. 

§esul acestui riu incepind 
de la Trifesti, este acoperit de 
mlastinl si bah:I, carl se inmul- 
^esc foarte mult, incepind mai 
jos de Leova si ajung a se 
$ine aproape in continuitate, 
ast-fel in cit trecerea sa de la 
acest oras pana la Gaia^i este 
nepracticabiU. 



Hosted by 



Google 



PRUTUL (RltJ) 



120 



PRUTUL-DE-JOS 



Geologia Vdiel Prutului. — 
Constitufia geologica a malu- 
rilor Vaiel-Prutulul este relativ 
destul de simpla. De Ja intrarea 
Prutului in {ara si pana la 
Mitoc,dealurile dupa malul drept 
nu sunt formate de cit din te- 
renurl ce aparpn forma^iunel 
sarmatice. In apropiere insa de 
com. Mitoc, Cretacicul superior 
din Basarabia se intinde si pe 
malul drept al Prutului, aco- 
perit aci de depozite tortoniane 
ce par a ocupa o mica mtin- 
dere. Ceva mai la S., Sarmaticul 
reapare din nou, intinzindu-se 
aproximativ pana in apropiere 
de Falciu, unde ceva mai la S. 
cedeaza locul terenuriior mai 
no! si anume Ponjianului ce 
ocupa ambeie maluri ale Pru- 
tului pana in apropiere de var- 
sarea acestei val in Dunare. In 
adevar, in apropiere de Galafi, 
Pon^ianul dispare sub depo- 
zitele mai noi ale Levantinuluf, 
cunoscute prin forma bogata pe 
care ele o con^in. 

Intreaga aceasta serie de te- 
renurl este acoperita une-ori 
pe marl intinden de puternice 
depozite ale PleistocenuluT. 

Nu trebue sa uitam a men- 
Jiona ca in tot parcursul Vail 
Prutului intilnim si aluviunl re- 
cente can ocupa o intindere 
mai mare, mai ales la revar- 
sarea PrutuluJ in Dunare. 

Populafiunea. — Riul Prutul de 
si curge printre munp pana la 
Delatin, cu toate acestea vaiea 
sa este locuita p&na mai sus 
de confluen^a cu Prute^ul. A- 
ceasta populate, pe ambeie ma- 
luri, e compusa din RominI orto- 
doxi mai cu seama. 

Prutul-de-Jos, plasd, in partea 
de N.-E. a jud. Dorohoiu, m&r- 
ginita: la N. cu Basarabia, de 
care se desparte prin riul Pru- 
tul, incepind din hotarul ce des- 



parte mosia Hudesti de mosia 
Darabani, din partea Rusiel, si 
continuind pana la Radau^i ; la 
S., cu pi. Baseul de care se des- 
parte prin hotarul mosiilor : Ta- 
taraseni, Pufureni, Ichimeni, Ghi- 
reni si Mitocul, despre mobile : 
Baling, Draguseni, Nichiteni, 
Avrameni, Adasani si Liveni- 
Mitropoliel; la E., cu Basarabia 
de care se desparte prin riul 
Prutul, incepind de la tirgusorul 
Radau^i si continuind pana la 
hotarul ce desparte mosia Mi- 
tocul deLiveni-MitropolieljUnde 
se varsa piriul Ghireni in Pru- 
tul ; la V., cu pi. Prutul-d.-s„ 
de care se desparte prin hota- 
rul mosiilor: Darabani si Mi- 
leanca, despre mosiile : Hudesti, 
Concesti si Girbeni, din pi. Pru- 
tul-d.-s., si apoi cu pi. Baseul, 
de care se desparte prin hota- 
rul mosiilor : Tataraseni, din a- 
ceasta plasa si Baling, din acea 
plasa. 

Inti?iderea. — Teritoriul plasel 
are o intindere de 60347 hect., 
88 aril, din care: 59406 hect., 
92 aril cimp si 940 hect., 96 
aril padure. Din acestea : 12990 
hect., 5 aril si 29 c. a. se sta- 
pinesc de locuitoril improprie- 
tari^i dupa legea din 1864, iar 
restul pamintulul, cu padure, de 
catre proprietarii de mosii. 

Suprafafa. — Teritoriul plasel 
este accidentat, avind marl po- 
disurl, favorabile economiei rus- 
tice. Dealurile ati intinderea lor 
de la N. la S., adica dealungul 
vintulul. 

$irul eel mai innalt este acel 
dintre Paltinisul si Darabani, in- 
cepind despre Prutul. 

Teritoriul plasel este foarte 
favorabil agriculture! si viticul- 
ture!. 

Pddurile. — Teritoriul plasei 
fund loc cimpienesc, are prea 
pu^ina padure si mai mult tin&ra, 
care nu trece peste 960 hect. 



intindere. Unele par{I din aceasta 
padure se leaga cu alte padurl 
de prin plasiie vecine. 

Apele. — In plasa se gasesc in- 
destulatoare izvoare, carl for- 
mind piraie si iazurl, satisfac 
in totul trebuin^ele economiei 
rurale. 

Din 61 iazuri ce exista pe di- 
ferite mosii, cele mai principale 
sunt : al-Misolinet, de 64 hect. 
45 aril intindere, pe Tataraseni ; 
Turculul, de 41 hect., 91 aril; 
Milencel, 22 hect., 21 aril si Ie- 
pariel, de 20 hect., 5 aril, pe 
Darabani ; Vircoliciui, de 15 
hect, pe Crasnaleuca ; Lipova- 
nului, de 15 hect., pe Hatcau^i ; 
Zamel, de 10 hect. pe Codreni ; 
Prodanul, de 10 hect., pe Mi- 
tocul ; Boldur, de 8 hect., 59 
aril, pe Bivolul-Mare ; Slavileni- 
lor, de 7 hect., 70 arii, pe Ghi- 
reni-TautuluI; Curtul, de7 hect., 
16 arii pe Ghireni-Curtul ; Mus- 
calul, de 4 hect., 30 aril, pe 
Miorcani ; Misolului, de 3 hect., 
pe Mileanca si Sturzal, de 3 
hect., pe Radau^i. 

Din numarul total al piraie- 
lor, cele mai principale sunt : 
Baseul, Bodeasa, Iasanca, Ghi- 
reni, Iznova^ul, Negrul, Podriga, 
Volova^ul. 

Vitecultura. — Pe intinsele 
imase ale acestei plasi se cresc 
un numar de 1 1 306 vite marl 
cornute, 25581 ol, 63 capre, 
3214 cal, 3169 porci. 

Sunt si 1522 stupi. 

Populafia este de 5838 fa- 
milii, sau 23563 suflete. 

Cult si Ins true f tune \ — In plasa 
se afla 23 bisericl, cu 20 preo^I, 
34 cintarep si 24 palamarl. 

In plasiie acum unite Baseul- 
Prutul-d.-j., sunt 27 scoale ru- 
rale mixte si 2 de catun care 
au fost frecuentate in 1899 — 900 
de 1283 copii. 

Irnparftrea administrativd. — 
Plasa Prutul-d.-j. este impar^ita 



Hosted by 



Google 



PRUTUL-DE-SUS 



121 



PRUTUL-DE-SUS 



in 9 com. rur. 91 32 sale, cu 2 
tirgu^oare : 

1 . Bivolele, cu satele : Bivo- 
lul-Mare ?i Bivolul-Mic. 

2. Cofa§ca, cu satele : Co- 
{u?ca, Ghireni-Tautul, Pu^ureni 
?i Cotul-Miculin^e!. 

3. Darabani, cu satele : Ba- 
giura, Corne^ti, Darabani, Da- 
rabani ttrgu^or $i Runcul-Odaei. 

4. Horodi§tea, cu satele Crai- 
niceni, Cuzlaui, Horodi?tea $i 
Slobozia. 

5. Hude§ti-Mici, cu satul Mior- 
cani. 

6. Mileanca, cu satele : Co- 
dreni, Ghitcau^i, Mileanca §i Ta- 
tar&$eni. 

7. Mitocul, cu satele : Bodron, 
Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, Hat- 
cau^i $i Mitocul. 

%.Paltini§ul, cu satele : Grivi^a, 
Ivanc&u{i, Paltini§ul ?i Teiosa. 

9. Radauft, cu satele : Izno- 
va^ul, R&dau$i $i Radau^i — tir- 
gu?or. 

Este azi unit& cu pi. Ba?eul. 

Prutul-de-Sus, plasa, in partea 
de S.-E. a jud. Dorohoiu. 

Se margine^te : la N., cu Ba- 
sarabia, de care se desparte prin 
riul Prutul, incepind din linia 
de hotar ce desparte tno§ia O- 
rofteana, din pi. Her^a, de mo- 
$ia Hude?ti ?i continuind pana. la 
linia de hotar ce desparte mo- 
$ia Hude^ti de mo$ia Darabani, 
din pi. Prutul-d.-j. ; la S., cu 
pi. Copula, de care se desparte 
prin hotarul mo^iilor : Repeni, 
Liveni, Dumeni $i Cord&reni, 
despre mobile : Trestiana, Bros- 
cau^i, Carasa, Miclau^eni, Cor- 
lateni $i Vladeni, din pi. Copula ; 
la E., cu pi. Prutul-d.-j., de care 
se desparte prin hotarul mo?ii- 
lor: Hude^ti, Concetti $i Gir- 
beni, despre mobile : Darabani, 
Ghitcau^i ?i Mileanca, §i cu pi. 
Ba$eul, de care se desparte prin 
hotarul mo^iilor: Havirna, $i 



poteni $i Cordareni, despre mo- 
bile : Baling, Vorniceni $i $tiu- 
beieni ; la V., cu pi. Her^a, de 
care se desparte prin hotarul 
mo?iilor : Hude^ti, Miculinfi, Sii- 
haraul, DSmileni ?i Ibane?ti, des- 
pre mobile : Orofteana $i Her^a, 
$i cu pi. Copula, de care se des- 
parte prin hotarul mo^iilor : Ib£- 
ne$ti ?i Pomirla, din plas&, des- 
pre mobile : Buhaiul $i $endri- 
ceni, din aceast& plasa\ 

Intinderea. Intinderea teri- 
toriului este de 54751 hect, 
67 arii, din care 46280 hect., 
22 ari! cimp, ?i 8471 hect., 46 
arii p£dure. Dinacestea: 129 15 
hect., 71 arii sunt ale loc. 1m- 
proprietari^f dupa legea din 
1864, iar restul, al proprietari- 
lor de mo?ii. 

Suprafaja. Terenulpla?eleste 
accidentat, cu inclinarea de la 
N. la S., dupa cum este scur- 
gerea apelor, $i direc^iunea dea- 
lurilor. Ridicatura cea mal mare 
$i mai inalta este Magura-Iba- 
ne^tilor. 

SoluL Terenul intregei pla$i 
este de calitate bun&, confinind 
mult humus in partea cimpului, 
ceea ce-1 face manos ; iar spre 
partea padurilor, confine hleiu 
?i in unele p&r{i nisip. 

Padurile. In raport cu intin- 
derea teritoriului, padurea este 
destui de intinsa; ea e presa- 
rata in rediuri prin diferite lo- 
cality $i in trupuri marl pe 
mobile : Hude?ti, Suhar£ul, Iba- 
neasa ?i Pomirla. 

Apele. Piraiele ce §erpuesc 
in diferite directum?, fazurile for- 
mate prin staviiarea piriia?elor, 
fintineie, ploile $i om&tul, pro- 
duc abunden^i de apa, care sa- 
tisfac cerinfele economice agri- 
cole. Din cele 47 iazurJ acum 
existente, cele mai principale 
sunt : 

Al-GhicaT, de 52 hect., 99 arii, 
pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect., 



85 aril, pe Hude?ti ; Acsintoaei, 
de 28 hect., tot pe Hude?ti; 
Dragule!, de 21 hect., pe Ib£- 
ne?ti; Velni^el, de I8 1 /* hect., 
peHude?ti; Doljescu, de 17 
hect., pe CordSreni ; Arborea, 
de 15 1 /a hect., pe Suharaul ; Vir- 
navulut, de 15 hect., pe Popeni- 
Ba?ota; Orbeja, de 14 hect., 
pe Hili§eul-Virnav ; Ra^hh;ilor 
de 1 1 1 /2 hect., pe Lozna ; Gai- 
nari^ef, de 7 hect., pe D&mi- 
leni; Morarulul, de 8 hect, pe 
Ibane?ti ; MiclesculuT, de 7 hect., 
pe Comane?ti ; Cristesculul, de 
6 hect., pe Ib&ne$ti ; Donicioael, 
de 4V2 hect., pe Dumeni, ?i 
Cristi?oruluI, de 3 hect v pe D£- 
mileni. 

Dintre piraie, cele mai prin- 
cipale sunt: 

Ba?eul, Concescu, Corobana, 
Ibaneasa, Jijia , Havirneanca, 
Hlibocui, Langa, Pfetrosul, Po- 
driga ?i Rastoaca. 

Populafia pl^^el e de 5867 
familiJ, sau 21596 suflete. 

Cultul. Num^rul bisericelor e 
de 25, deservite de 23 preofl, 
29 clntareflf ?i 8 pal&marl. 

Instrucfia. Pana la 1885, nu- 
marul ?coalelor rurale era de 8, 
conduse de 8 inva^£tor!, ?i fre- 
cuentate de 240 elevf; azJ (1 899— 
1900) sunt in pla^iie unite Her- 
{a-Prutul-de-sus 23 ?coale ru- 
rale mixte, frecuentate de 1402 
copiJ. 

Impdrfirea administrativd. 
Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co- 
mune, cu 37 sate : 

1 . Cordareni } cu satele : Cor- 
dareni, Cracalia, Dumeni, Ghin- 
ghioaia, Grivi^a-Vechie, Grivija- 
Nou^L, Liveni-Sofian (Liveni- Vir- 
nav), $ipoteni, Vircoliciul ?i Slo- 
bozia. 

2. Havirna, cu satele : Ba- 
ling, Havirna ?i Girbeni. 

3. Hude$ti-Marf, cu satele: 
Alba, Ba?eul, Concetti, Lupeni 
?i Vatra. 



t>i746. Marele JHctionar Geografic Vol. V 



16 



Hosted by 



Google 



PUCHENI 



122 



PUCHENI-MARI 



4. Ibdnesti, cu satele : Cris- 
tinesti, D&mileni-Cristea (Dami- 
leni-Cristescu) si Ibanesti. 

5. Pornirla, cu satele: Cor- 
jeu^i, Hiliseul-Virnav, Pomirla si 
Popeni. 

6. Sukardul, cu satele : Ar- 
borea, Comanesti, Lozna, Mle- 
nau^i, Plevna si Suhar&ul. 

Az! (1901) pi. Prutul-de-sus 
este unita cu pi. Her^a. 

Pucheni, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Argeselul, la S.-E. de Cimpu- 
lung, si la 22 kil. de acest oras. 

Se compune din 2 catune : 
Pucheni si Valea-Larga, cu o 
populate de 1035 locuitori si 
206 case. 

Este situata pe ambele ma- 
luri ale girlei Valea-Larga si 
se margineste la N. cu mun^ii 
Gavana si Marginea-Domneasca, 
la S. si V. cu com. Miclosani 
si la E. cu com. Riul-Alb, din 
jude^ul Dimbovi^a, si cu com. 
Barbuleful. 

Are o biserica si o scoala. 

Vite : 456 boi, 594 vaci, 18 
cai, 204 porci, 590 capre si 
668 01. 

Se intinde pe o suprafa^a cam 
de 1250 hect. Din acestea, 400 
hect. sunt livezi cu pruni, apoi 
padurl cu tot felul de lemne. 

In comuna se afla : Dealul-Cru- 
cei, Dealul-Flastei si Dealul-O- 
mul-Mort, si mun^ii Gavana si 
Marginea-Domneasca. 

Girla Valea-Larga, care izvo- 
reste din poalele muntelui Ga- 
vana, uda comuna prin centru 
si dupa ce primeste la vale de 
biserica si scoala apa Valea- 
. Murgii, care curge din padurea 
de linga cat. Meisoarele, com. 
Miclosani, se varsa in riul Dim- 
. bovi^a, la cat. Capul-Coastei, 
com. Gemenea, jud. Dimbovi^a. 
Pe Valea-LargSL sunt 3 facae de 
moarS, care func^ioneaza numai 
pe timpurl ploioase. 



Trei par^i din mosie sunt 
mosnenesti si o parte este datS 
locuitorilor prin improprietarire 
la 1864; 27 locuitori s'au im- 
proprietarit pe mosia Circiuma- 
de-Piatra si 45 pe mosia mos- 
nenilor Pucheni. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1 1 16 lei si la cheltueli, de 
945 lei. 

Are o sosea comunala' care 
o leaga cu Miclosani si un pod 
de lemn pe Valea-Copacenilor. 

Pucheni, sat, facind parte din 
com. rur. cu acelasi nume, jud. 
Muscel. Aci e resedinta comu- 
nei. Pozi^ia satului e frumoasa, 
avind in jurul sau dealun, livezi 
si padurl acoperite cu tot felul 
de arbori. 

Are o biserica vechie, repa- 
rata si zugravita la 1844 de 
preotul loan Duhovnicul ; o scoa- 
la, frecuentata (in 1899 — 900) 
regulat de 41 copii, din 141 
copii in virsta de scoala, afla- 
tori in toata comuna. 

Pucheni, trup de padure, al sta- 
tului, in intindere de 150 hect., 
pendinte de comunele Batesti 
si Pucheni, pi. Crivina, jude^ul 
Prahova, care, impreuna cu tru- 
purile: Bodirlanul (263 hect.), 
Vacaria (25 hect.) si Balota 
(100 hect.), formeaza padurea 
Gura-Criva^ului. 

Pucheni-Mari, coin, rur., jud. 
Prahova, pi. Crivina. 

Se mai numeste Rastoaica si 
Rastoeni. 

E situata pe loc ses, intre 
riul Prahova si iazul Leaotul, 
la 14 kil. de Ploesti, capitala 
jude^ului. 

E resedinta pl&sei Crivina si 
are un oficiu telegrafo -postal. 

Are o populate de 896 lo- 
cuitori. 

Sunt doua biserici, una pa- 



rohiala, de zid, in centrul co- 
muneT, zidita in i860 de dece- 
datul capitan de dorobanp, Ne- 
culae Doroban^ul, si terminate, 
la 1 86 1 de so^ia sa Smaranda 
sifiul el Iorgu ; cea Talta, filiala, 
situata pe o cimpie, in partea 
de V., zidita de Chiriac, Neagu 
Balin si Constantin Dragnea, 
la 1742, Aprilie 2, in zilele lui 
Constantin Nicolae Voevod. S'a 
reparat in 1893 din contribu- 
^iunile locuitorilor. Ambele sunt 
deservite de un preot. 

&re o scoala mixta, frecuen- 
tata de 65 bae^i si 11 fete. 

Afara de agricultura, locui- 
tori! se mai ocupa cu rogoji- 
naria si olaria. 

Locuitori! s'au improprietarit 
parte la 1864, parte la 1879. 
Cei din 1864, in numar de 129, 
s'au improprietarit pe mosia Pu- 
cheni-Man; iar cei din 1879, P e 
mosia statului Pucheni - Mici, 
dindu-li-se la toflf cam 250 hect. 

Ei poseda 50 cai si lepe, 123 
vaci, 92 01, 194 boi, 6j porci. 

Suprafa^a comunei e de 625 
hect., din care 412 hect. ara- 
bile, 10 hect. finea^a, 63 hect. 
izlaz si restul padure. 

Comerciul se exercit& in co- 
muna de 3 circiuman. 

Budgetul com. e la venituri 
de 5206 lei si 6j banif si la 
cheltueli, de 3245 lei. 

Diferite sosele o pun in co- 
munica^ie cu comunele : Petro- 
sal la N.-E., Batesti la N.-V., 
Pucheni-Mici la V., iar soseaua 
na^ionala o leaga spre N, 
cu Rominesti si spre S. cu Pu- 
cheni-Mosneni. 

E udata de micul piriias 
Pierla, ce o incinge in partea de 
V. si S. ; iar in partea de S.-V. 
se afla o mica v$lcea smircoasa, 
unde creste papura si ^P^g> 
si care se largeste mult spre 
S.-E., rezervata ca loc de fi- 
nefe. 



Hosted by 



Google 



PUCHENI-MICI 



123 



PUCIOASA 



Se margineste cu comunele : 
Batesti, Pucheni-MicI, Pucheni- 
Mosnenl si Petrosani. 

Pucheni - Mici, com. rur., jud. 
Prahova, pi. Crivina, situata pe 
loc ses, la 12 kil. de capitala 
jude^ului $i la 2 kil. de re$e- 
din^a pla?ei si formata din satul 
cu acelas nume, 

Are o popula^iune de 641 
locuitori; o biserica, deservita 
de unpreot; o scoala frecuentata 
regulat de 23 copii, din 123 in 
virsta de scoala (1899 — 900). 

Pe linga agricultural locuito- 
rii se mai ocupa cu olaria. 

Parte din locuitori sunt mos- 
neni, parte s'au improprietarit 
la 1864 si parte, prin loturl, la 
1892. Ei au 28 cal si iepe, 79 
vaci, 128 01, 46 porci. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 240 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Budgetul comunei e la veni- 
turl de lei 4184, bani 28 si la 
cheltueli, de lei 2386, bani 90. 

E strabatuta de sosele care 
11 inlesnesc comunicatia spre co- 
munele Pucheni-Man, Tinosul 
si Crivina. 

In comunei este o movila, nu- 
mita Cetatea, care, spune legenda, 
dateaza din timpul Tatarilor 
si in care s'au gasit mai multe 
unelte: sabiT, cu^ite si iatagane. 

E udata de un mic piriias, 
numit Pierla, care trece prin 
partea de N., v&rsindu-se in 
Prahova. 

Pucheni- Mici, sat. VezI Pucheni- 
MicI, com. rur., pi. Crivina, jud. 
Prahova. 

Pucheni - Miroslave§ti, com. 
rur., pi. Crivina, jud. Prahova, 
situate pe loc ses, linga riul 
Prahova, la 14 kil. de resedin^a 
jud, si la 2V2 kil. de a plasel. 



E formata din satul cu ace- 
la? nume, care are o populate 
de 689 locuitori; o scoala mixta 
cu 42 elevl (1899 — 900). 

Credinciosil merg la noua si 
frumoasa biserica din com. Pu- 
cheni-Mosnenl, la facerea cSreia 
au contribuit si ei baneste. 

Locuitorii in numSr de 1 10 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosia D-lut Alex. Ioanidis, din 
care li s'au dat 382 hect. Ei 
poseda 91 cal si iepe, j6 vaci, 
1 1 bivoli, 288 oi, 50 porci. 

Tot terenul comunei, cu izlaz 
si padure, este de 300 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de trei circiumari. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de lei 4633, bani 87 si la 
cheltueli, de lei 2345, bani 60. 

Soseaua nafionala Ploesti-Bu- 
cure?ti trece prin comuna. 

E udata de riul Prahova si 
se margineste la N. cu com. 
Pucheni-MosnenT, la E. cu Gher- 
ghita, la S. cu Gorgota si la 
V. cu Crivina. 

Pucheni - Mo^neni, com. rur., 
jud. Prahova, pi. Crivina. 

E asezata pe loc ses, udata 
pe margine de apa Viisoara 
$i se afia la 15 kil. de capitala 
judetulul si la 2 kil. de a plasei. 

E formata din satul cu a- 
cela$i nume, avind o populate 
de 746 locuitori. 

Sunt 2 biserici, una con- 
struita la 1884 si a doua, care 
e capela cimitirului, avind urma- 
toarea inscrip^ie : 

Aceasta" sAnta* §i Dumnezeiasca* bi- 
serici ce prSznue^te hramul Sf. Erarh 
Nicolae, f&cuta* de ob§tea locuitorilor, 
In zilele DomnuluY nostru Ion G. Ca- 
ragea, al Jiret Romine?tT, 1818, No- 
embre 10. 

Ambele biserici sunt deser- 
vite de dol preo^I. 

§coala, mixta, a fost fre- 



cuentata in 1899—900 de 46 
copii. 

Locuitorii din comuna, pe 
linga agricultura, se mai ocupa 
si cu fabricarea de rogojinT. Ei 
desfac produsul muncei lor la 
orasele Pioesti si Bucuresti. 

15 locuitori sunt mosnenl, 
iar 80 s'au improprietarit la 
1864 pe mosia celor 15 mos- 
nenl, dindu-li-se 204 hect. Et 
au 57 cal si iepe, 212 bol, 93 
vaci, 9 tauri, 48 vi{el si 230.0!. 

Suprafa^a com. e de 288 hect. 

Comerciul se exercita de 5 
circiumari si un bacan. 

Budgetul com. e la venituri 
de 753°~,36- lei si la cheltueli, 
de 3092 lei. 

Pe linga soseaua nationaia 
Bucuresti-Ploesti ce strabate co- 
muna, mai e o sosea vecinala 
ce o pune in legaturS cu com. 
Pucheni-Miroslavesti. 

Riul Vitioara strabate mar- 
ginea comunei, trece prin mij- 
locul izlazulul de pa$une si se 
varsa in Prahova, la Buda-Pa- 
lanca. 

Pucheni si Bate^ti, mosil ale 
statului, pendinte de manas- 
tirile Znagovul si figanesti, jud. 
Prahova. 

Pucioasa, stable de dr.-d.-f., jud. 
Dimbovi^a, pi. Ialomi^a, cat. 
^erbanesti - Podurile, pe iinia 
Tirgoviste - Pucioasa, pusa in 
circulate la 27 Maiu 1894. Se 
afla la 7 kil. de stasia Lacu- 
le^e, stasia cea mai apropiata. 
Inai^imea d'asupra nivelulul Ma- 
ril e de 394 m .77- Venitul aces- 
tel sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 89712 lei, 5 bani. 

Pucioasa, stafie balnearti, si- 
tuata aproape de satul $erba- 
nesti, com. $erbanesti-Podurile, 
plaiul Ialomi^a, jud. Dimbovifa. 
Are o populate de 4500 locui- 



Hosted by 



Google 



PUCIOASA 



124 



PUCIOSULUI (VALCEAUA-) 



tor!. Numele localit&tei s'a luat 
de la apa minerals numita Pu- 
cioasa. 

Sub acest nume se desem- 
neazS si sta^iunea balnearS Pu- 
cioasa, care ar fi trebuit sa 
poarte numele satului $erba- 
nesti, din care face parte. 

Longitudine estica 2S°.25 / , 
latitudine nordica 45°.6' si alti- 
tudine la gar&, de 394 m. 

Aceasta sta^iune se afl& la 
20 kil. de orasul Tirgoviste cu 
care este legate prin o linie 
ferata. 

Descoperirea acestor ape se 
datoreste unui medic militar 
rus la 1828, cind se si con- 
struira niste barace ceva mai 
sus de izvoare. 

In cartea sa publicata in 1837, 
doctorul Episcopescu zice des- 
pre aceste ape: La $erb£nesti 
sunt 6 izvoare, eel mai sus mai 
insemnat si cu pujin fier si pa- 
cura\ 

La 1873, la Expozijia din 
Viena, s'a trimis ape minerale 
de la Pucioasa, analizate de 
d-1 dr. Bernard si ast-fel s'a 
inceput a se cunoaste pu{in in- 
semncitatea lor. 

Consiliul judefean a cum- 
parat in 1875 un loc, pe care 
in 1888 s'a construit un pavilion 
pentru petrecerl. 

In 1879, arhitectul Kertsch 
din Gala^i fusese insarcinat cu 
executarea planurilor pentru un 
stabiliment de b&f, cit si cu 
captarea apelor si instalarea 
masinelor. Aceasta lucrare a 
ramas si pana asta-zl in stare 
de proiect. 

In 1892 — 94, s'a facut mult 
pentru infrumusefarea acestei 
stadium balneare. 

Izvoarele principale sulfuroase 
sunt in numar de trei, din carl 
douS pentru bSI si unul pentru 
bSut; puful de unde izvoreste 
apa pentru bSJ are 6 metri 



adincime, iar debitul apei este 
de 4 m. c. pe ora. 

Apa pentru bai este adusa 
in butoaie, iar baile se fac de 
catre pacien^i la locuin^ele lor, 
in casele ce {in cu chirie de la 
locuitorl. 

Temperatura apei pentru bai, 
in pu{, e de ii° C, pe cind a 
aeruiui e de 23 °C. ; iar tem- 
peratura apei din izvorui de 
baut e de 16 C. 

D-1 dr. Bernard a facut in 
1886 anaiiza himica a acestor 
ape : 

Constitutivele minerale fixe 
reprezintate prin sorgintele 4, 
5, 6 si 8 in un litru de apa, 
sunt urmatoarele : 

Sulfidrat de calciu, 0,0782 

Hyposulfit de calciu, 0,0066 

Sulfat de strontiu, 0,0376 

» » sodiu . . . 0,0315 

» » calciu . . 0,7629 

Clorura de potasiu . 0,0053 

» » sodiu . . 0,0458 

Carbonat de mag. . 0,0299 

» » calciu 0,1620 

Silice 0,008 1 

Fer peroxid 0,0004 

Mangan. peroxid . . 0,0003 
Materii organice . . 0,0504 
Hidrogen sulfurat. .452C.C. 
Acid carbonic liber. 809 cc. 
Acid carbonic comb 222 cc. 

Fac parte din clasa apelor 
sulfuroase hepatice forte. 

Similare apelor minerale de 
la Pystian din Ungaria si Te- 
plitz din Boemia. 

Apele de la Pucioasa sunt 
indicate contra reumatizmelor 
articulare, chronice si muscu- 
lare, paraliziilor, la sifilis, hemo- 
roide, scrofule, limfatizm, der- 
matoze si leucoree. 

Tot la Pucioasa se fac ba! 
cu apa iodatci de la Vulcana. 

Excursiuni se fac la Bez- 
deadul unde este «malul ce r&- 
suna» si unde ecoul repro- 



duce exact o scarS vocals, 
apoi la Petro5ita, Vulcana, M&- 
nastirea - BanuluT, Man&stirea- 
Dealului, fondata de Radu-cel- 
Mare in secolul al XV-lea, la 
Lacule^i, etc. 

In 1895 au fost 323 bolnavl; 
in 1896, 494; in 1897, 343 ; 
in 1898, 411; in 1899 au fost 
439 bolnavi. 

Pucioasa, sorginte de apa mi- 
nerala, in jud. Buzau, comuna 
Fin^esti, in viea statului Musta- 
giul. Confine mult sulf. 

Pucioasele, tnunfi, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, 
in partea de N. a comunei. Au 
2 virfurT principale: Pucioasele- 
Mari si Pucioasele-Mici. Sunta- 
coperifi cu paduri si pasuni ; vara 
se fac aci multe stine de oL 

Pucioasele, pirin, in jud. R.-S&- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia; 
izvoreste din muntele Stejicul- 
Mare ; curge d'alungul munfilor 
Pucioasele, si dupa un curs 
repede de vre-o 4 kil. se varsa 
in piriul Rimnicelul, pe partea 
dreapta\ 

Pucipsul, izvoare minerale sul- 
furoase, linga piriiasul cu a- 
celasl nume, 'jud. Neamfu, com. 
Tazlaul, pi. Bistrita. Se mai nu- 
meste si Puturosul. 

PuciOsul, piriti, in jud. Suceava, 
com. Madeiul (2 kil.); izvoreste 
de sub Bitca - Lacurilor si se 
varsa in Bistrifa in dreptul sa- 
tului' Madeiul. 

Puciosului(Valceaua-), vdlcea, 
intre comunele Magureni si Pra- 
hovifa-d.-j., plaiul si jud. Pra- 
hova, ce se vars& in riul Praho- 
vifa, intre aceste doua comune. 
Pe cursul ei se gasesc izvo- 
rase cu apa de pucioas&. 



Hosted by 



Google 



PUENI 



125 



PUE$TI 



Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pi. 
Marginea, compusa din c&tunele 
Prundul-Comenel, Flamtnda si 
Pueni si situate la extremitatea 
S.-S.-V. a jude^uluf, pe malul 
Dun&rel, in marginea jude^ulul 
despre Ilfov, la 42 kil. de Bu- 
curesti, la 31 kil. de Giurgiu, la 
34 kil. de Stanesti, resedinfa 
plasei, si la 12 kil. de stasia Ba- 
neasa, a liniei ferate Giurgiu- 
Bucuresti. 

Are o biserica, zidita la anul 
1858 de fostul arendas al mo- 
siel Ioni^a Padiu, dependinte de 
parohia Pietrele si deservita de 
1 preot, 1 dascal si 1 paracliser; 
o scoala mixta, condusa de un 
in viator si frecuentata de 12 
fete si 25 b&e{I; 3 circiuml si o 
pr&v&lie de manufacture. 

Vite: 300 bo*, 6 bivoll, 106 
cal, 820 ol, 10 capre si 106 ri- 
matorl. 

Budgetul com. e la veniturl 
d e 3475 l e *> 47 bani si la chel- 
tuell, de 3714 lei, 50 bant. 

Prin comuna curge Comasca, 
o ramificafie a Dun&rei, ince- 
pind de la locul numit Malul- 
Ro^u si varsindu-se in lezerul 
Greaca din Ilfov. Apoi sunt : 
Valea-BarbuluT, Valea - Nucilor, 
Valea-Neagra, Izvorul-Nuntulul, 
Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Ho- 
filor. 

Are o padure, compusa din 
doua trupurl: Pruntul-Comenel 
care {inea de Comana si Pueni. 

O sosea duce din comuna la 
statia Fr&testi. 

Aci se lucreaza multe rogo- 
jini, din papura care creste pe 
balft rogojinl carl se vind la 
Giurgiu si Bucuresti. 

Pueni, sat. Vezi Stanesti, sat, 
jud. Dorohoiu, com. Tureatca, 
pi. Berhometele. 

Pueni, cdtun, pendinte de com. 
Pueni, pi. Marginea, jud. Vlasca, 



situat pe coasta Dealulul-Du- 
n5rei, la S.-S.-E. plasei si jud. 

Proprietate a statulul, fosta a 
manastirel Sf. Gheorghe-Noti. 

Suprafa^a mosiel e de 5400 
hect., din care s'a dat la 140 
locuitori improprietaYifl la 1864 
dupa legea rurala 420 hect. 

Are o padure de 770 hect. 
si alta de stejar de 696 hect., 
bait!, araturi, izlaz si fine^e, in 
intindere de 2514 hect. 

fine de ocolul silvic Giurgiu. 

Venitul mosiei este de lei 

15300- 
Are o biserica si scoala. 

Pueni, cdtun, pendinte de com. 
Preajba, pi. Glavaciocul, jude^ul 
Vlasca, situat pe partea stinga 
a Glavacioculul. Aci a fost mal 
inainte resedin^a subprefecturel 
Glavaciocul. 

Pueni, baltd cu peste, pe pro- 
prietatea statulul Pueni, pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca; se alimen- 
teaza din revarsarile Dunarei. 

Pue^ti, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Gradistea, pe malul 
sting al riulul R.-Sarat. 

E asezata in partea E. a jud., 
la 14 kil. spre E. de orasul 
Rimnicul-Sarat, si in cea N. a 
plasei, la 27 kil. spre N. de 
Gradistea-d.-s., resedin^a plasei. 

Comune mal apropiate sunt : 
Nicolesti, la 1 kil.; Macrina la 
3 kil.; Balesti, la 6 kil. si Cio- 
rasti, la 12 kil. 

Se margineste la N. cu Ba- 
lesti, la E. cu Nicolesti, la S. 
cu Macrina, despar^indu-se de 
amindoua prin riul Rimnicul si 
la V. cu Voetinul. 

Riul Rimnicul-Sarat o uda la 
S., curgind de la V. la E. 

E formata din c&tunele : Pu- 
esti-d.-j., resedinfa, la E. si Pu- 
esti-d.-s., la V., cu o populate 
de 1 100 suflete. 



Suprafafa comunei e de 4620 
hect., din care 50 hect. vatra 
comunei, 250 hect. ale locuito- 
rilor, 4320 hect. ale proprieta- 
rilor. 

Are 2 biserici : una in cSt. 
Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, zidita in 1840 de Anastase 
Dedulescu, cea-1'alta in cStunul 
Puesti-d.-s., cu hramul Sf. Im- 
para{! Constantin si Elena, zi- 
dita in 1874 de Margaritescu, 
so^ia sa Elena, fiul lor $tefan 
si locuitoril, ambele deservite 
de 2 preoflf si 2 ctntaretl; o 
scoala mixta, condusa de I in- 
vestor si frecuentata de 45 
elevl. 

Locuitoril poseda: 20 plu- 
gurl; 1 masina de treerat; 650 
bol, 300 vacl, 300 cal, 1120 
ol, 4 capre, 506 rimatori. 

Comerciul constS in importul 
de coloniale, brasovenil, {esSturi 
si in exportul de cereale si vite. 
Transportul se face prin gara 
Rimnicul-Sarat. 

Cal de comunicafie sunt dru- 
murile vecinale spre: Nicolesti, 
Macrina-$tubei, Foteni - Rimni- 
cul-Sarat, Balesti si Cior&sti. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 5694 lei, 77 banl, si la chel- 
tuell, de 5520 lei, 59 banl. 

Pue§ti, com. rur. si tirgu§or, in 
jud. si plasa Tutova, la 25 kil. 
spre N.-V. de orasul Birlad, pe 
plriul cu acelasl nume. 

Are o populate de 863 lo- 
cuitori; 209 case; 6 biserici; 
o scoala in Puesti-Tirg, frecu- 
entata de 103 copil (1899-— 
900) si una in Giltesti, frecu- 
entata regulat de 13 copil, din 
35 inscrisi; un oficiu postal ru- 
ral; o moarS cu vaporl. 

Tirgul formeaza com. (com. 
Puesti) cu Ccltunele : Puesti-Sat, 
Strimba, Bartalusul, Gura-Ieze- 
rulul, Rust, Giltesti si Rotari. 

Viea se cultiv& pe o supra- 



Hosted by 



Google 



PUE$TI 



126 



PUiUL-GlSTII 



fa{a de 113,50 hect. Locuitoril 
cultiva si gindacil de matase. 

Comerciul se face de 96 per- 
soane. 

Pe aid trece soseaua jude- 
feana Birlad-Bacau. 

Pue§ti, sat, in jud. si pi. Tutova, 
com. Puesti, spre V. de tirgu- 
sorul Puesti. Are 578 locuitori 
si 147 case. 

Pue§ti, sat, facind parte din com. 
rur. Margineni, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
395 locuitori. 

Pue§ti-de-Jos, sat, m jud. R.- 
Sarat, pi. Gradistea, catunul de 
resedin^a al com. Puesti, asezat 
pe riul Rimnicul, spre E. Are o 
suprafa^a de 35 hect., cu o po- 
pula^iunede 275 familii, sau 709 
suflete; o biserica si o scoala. 

Pue§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Gradistea, com. Puesti, 
asezat pe malul sting al riulul 
Rimnic, la 5 kil. spre V. de cat. 
de resedin^a. Are o intindere 
de 70 hect., cu o populate de 
84 familii, sau 324 suflete. 

Pufesti, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Racaciuni, situata in josul 
Domnestilor, pe malul riului Si- 
retul, la 33 kil. de capitala jud. 

Se compune din cat. : Cio- 
rani si Pufesti, resedin^a com. 

Are o populate de 356 familii, 
sau 1398 suflete; 2 biserici pa- 
rohiale, una cu hramul Inal^area 
Domnului, in cat. Pufesti si cea- 
1'alta, cu hramul Sf. Nicolae, in 
Ciorani; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 21 copil. 

Intre Pufesti si Ciorani se 
varsa piriul Caregna in riul Si- 
retul. 

Budgetui com. e la veniturl 
de 5572.37 lei si la cheltuell, 
de 5557.50 banl. 



Locuitoril posedS : 1 1 2 plugurl 
de lemn si 2 de fier ; 350 boi, 
280 vacl, 90 cat, 655 ol si 130 
porcl. 

Industria si comerciul se exer- 
cit& de 8 persoane. 

Satul Pufesti este foartevechiu. 
In anul 1683 el e pomenit de 
Amira in cronica sa, unde vor- 
beste de fugarirea lul Buhus 
Hatmanul de catre Cazaci, pe 
cind se incerca sa patrunza in 
palatul din Domnesti, unde era 
ascuns Duca-Voda. 

Pufesti, catun, in com. cu acelasl 
nume, jud. Putna, pi. Racaciuni, 
situat in josul Domnestilor, pe 
malul Siretului si strabatut de 
piriul Caregna. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Tnal^area Domnului. 

Pufesti, stafie de dr.-de-f., jud. 
Putna, pi. Racaciuni, com. Pu- 
festi, pe linia Marasesti-Bacati, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile M&- 
rasesti (14.7 kil.) si Adjud (10.9 
kil.). Inatyimea d'asupra nive- 
lului Maril, de 82,52 m. Veni- 
tul acestei sta^il pe anul 1896 
a fost de 105 5 53 lei, 40 banl. 

Pufesti, parohie, in com. cu a- 
celasl nume, pi. Susi^a, jud. Putna, 
avind o biserica parohiala, cu 
hramul Inal^area Domnului. 

Puful, pirtU, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Tirgul-Trotusul, care 
izvoreste din muntele Bota-Pu- 
fulul si curge aproape de hotar 
spre Transilvania, varsindu-se pe 
stinga Slanicului. La acest punct, 
comisiunea de delimitare (1887) 
a luat o hotarire, care a fost con- 
sfin^ita si de conven^iune in fa- 
voarea Romlniel, revenindu-I a- 
cesteia 692 hect. S'a prelungit 
atunci frontiera din muntele $an- 
drul-Mare in valea piriulul Ches- 



ches pana la confluen^a acestuia 
cu Slanicul, mal la V. de var- 
sarea Pufulul. 

Puful-Mare, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- 
gul-Trotusul, din culmea Slani- 
cului, linga muntele Bota-Pufu- 
lul. 

Puful-Mic, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tirgul- 
Trotusul, din culmea Sl&niculul, 
situat in spre N.-V. de baile 
Slanicul. De pe poiana din 
virful acestul munte, vederea 
spre baile Slanicul si spre in- 
treaga vale a Slanicului este 
foarte frumoasa. 

Puie^ti. VezI Puesti. 

Puiul, lac, in partea centrala a 
pi. Sulina si cea de E. a com. 
rur. Cara-Orman, jud. Tulcea. 
Comunica cu lacurile Puiule^ul 
si Rosul. Are o forma triun- 
ghiulara neregulata si o intin- 
dere de 300 hect. E inconju- 
rat numal cu stuf. Confine peste 
mult si de o buna caiitate. 

Puiul, piriU, jud. Roman, ce curge 
prin pi. Siretul-d.-j., com. Ho- 
ciungi ; desparte satele Hociungi 
de Ciocanesti si la satul Porcesti 
se varsa in piriul Poarca pe 
dreapta. 

Puiul-Gi§tii, insula, in Dunare, 
jud. Constanta, pi. Hirsova, com. 
urb. Hirsova, situata in partea 
de V. a pi. si cea de N.-V. a 
com., la locul unde se desface 
girla numita Privalul-Buazului- 
Tair si numita ast-fel pentru ca 
se afla linga insula mal mare, 
numita Gisca-Mare. Are o lun- 
gime de 1 kil., o largime de 
100 m. si o intindere de 15 
hect, improductiva, flind aco- 
perita cu pietris si nisip. 



Hosted by 



Google 



PUIUL-STRlMBULUl 



127 



PUNGHINA 



Puiul-Strimbului, insula, in Du- 
nare, jud. Constanta, pi. Silis- 
tra-Noua, pe teritoriul com. rur. 
Oltina, in partea de N. a pi. 
si cea de N.-E. a com. Are o 
forma lunguia^a, o lungime de 
1200 m., o lSrgime de ioo m, 
si o intindere de 30 hect. 

Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind 
. 290 hect. si o forma triunghiu- 

lara, in partea centrala a pi. 

Sulina si cea de E. a com. 

Cara-Orman, linga grindul cu 

acelasl nume. Confine peste. 

Pulpa (Piriul-lui-), piriu, jud. 
Suceava, izvoreste de sub Po- 
iana-Frasinului, curge mai in- 
taiu sub numele de Magazia, 
apoi trece prin satul Probota, 
strabate Balta-Colaculul si dupa 
ce a udat com. Dolhasca pe o 
lungime de 4V2 kil., trece in com. 
Lespezi, sub numele de Plrlul- 
Probotel si se varsa in Siret la 
locul numit Zaton. 

Are de tributari pe dreapta 
piriul Budeanul si Piriul -Ra- 
cilor, iar din stinga p. Coptul. 

Punar-Orman-Ceair, vale, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul bulgaresc al com. 
rur. Ese-Chioi ; se desface din 
poalele nordice ale dealurilor 
Chiucic-Cainardgi ; se indreapta 
spre N. intr'o direc^ie generala 
de la S.-E. spre N.-V., nuraai 
prin padurl, printre dealurile 
Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in- 
tra in jud. Constanta de la kil. 
3, spre E. de pichetul No. 9, 
brazdeaza partea sudica a plasei 
si cea estica a comunei, si se 

, une$te cu valea Chilege-Ceair 
spre a forma valea Begene-Ceair, 
ce se deschide in valea Ese-Chioi. 

Punga (Darbace§ti), catun al 
com. Trestia, jud. Buzau, cu 
320 locuitorl si 60 case. 



Punga, picket, jud. Putna, la con- 
finele farel cu Transilyania. 

Pungesti, com. rur., in partea 
de V. a plasei Racova, jud. 
Vasluiu, la 30 kil. de orasul 
Vasluiu. E resedin^a plasei. E si- 
tuata pe sesul Racovei, Dealul- 
Pungestilor si pe ramifica^iunile 
si vaile formate din alte dealurl, 
intre comunele : Cursesti, Li- 
pova, Girceni si Doagele. E 
compusa din satele : Pungesti 
(tirgusor), Pungesti (sat) si Dum- 
braveni, pe o suprafa^a* de 2308 
hect., din care 569 hect. padure 
si 1530 hect. loc de cultura, 
finat, imas ale proprietafel, iar 
778 hect. ale locuitorilor, cu 54 
hect. vie. 

Are o populate de 597 fa- 
milii, sau 1709 suflete; 2 bise- 
ricT ?i un paraclis, deservite de 
2 preofl si 3 eclesiarhl ; 2 scoli, 

2 mori cu vapori si 14 circiumi. 

Comerciui se face de 12 per- 
soane. 

Vite : 13 16 vite marl cornute, 

3 bivoli, 274 01, 154 cal, 62 
capre si 136 rimatori. 

Budgetul comunei e de 14864 
lei la venituri si de 14048 lei, 
78 banl, la cheltueli. 

Locuitorii poseda : 82 plu- 
guri $i 85 care cu boi, 10 ca- 
ru$e cu cai si 293 stupi. 

Punge§ti, tirgusor, in jud. Vas- 
luiu, pi. Racova, asezat in par- 
tea de E. a com., pe sesul vaiei 
Racova. Prin marginea tirguso- 
rului trece piriul Racova. 

Are o suprafa^a de 1796 hect., 
din care 569 hect. padure si 
961 hect. loc de cultural fina{, 
imas ale proprieta^el, iar 266 
hect. ale locuitorilor, cu o po- 
pulate de 25,0 familii, sau 1153 
suflete. 

Este resedin{a com., a jude- 
catoriei ocolulul Racova si a 
subprefecturel. 



Are o scoala, infiin$at& la 1861, 
frecuentatS de 46 elevl ; o bi- 
serica, facuta de Beizadea Ni- 
colae $u^u, deservita de 1 preot 
si 1 eclesiarh, un paraclis ; doua 
morl, una cu vapori, si ceal'alta 
cu cal ; mal multe sinagogl si 
14 circiumi. 

Locuitorii posed&: 60 pluguri, 
50 care cu boi, 5 caru^e cu cai, 
949 vite marl cornute, 3 bivoli, 
146 ol, 49 capre, 133 cai, 109 
rim&torl ; 93 stupi. 

In partea de E. a tirgusorului 
Pungesti se aria 2 izvoare de 
ape minerale, con^inind iod si 
pucioasa, si ambele folositoare 
contra reumatizmelor. 

Spre S.-E. de tirgusor, la o 
departare cam de 6 kil., se afla 
locul numit f intirimul-luI-Voda, 
unde se zice ca au fost ingro- 
pa^i acel cazu^i in razboiul de 
la Valea-Racovei ; iar in partea 
de S.-V. este cimitirul mor^ilor 
de holera de la 1866. 

Pungesti, sat, in jud. Vasluiu, 
m partea de V. a tirgusorului 
Pungesti, cu care formeaza un 
trup. VezI Pungesti, tirg. 

Punghina, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Qmpul, la 50 kil. 
de orasul Turnul-Severin, situata 
pe malul riulul Drincea. Satul 
formeaza com. cu catunul Pro- 
topopesti, avind 1700 locuitori 
si 271 case. 

Are o biserica, deservita de 

1 preot si 1 cintare{ ; o scoala, 
condus£ de 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 49 elevl (1899 — 900); 

2 circiumi. 

Locuitorii poseda : 40 pluguri, 
61 care cu boi, 18 carufe cu 
cai; 800 vite marl cornute, 48 
cai, 800 01, 650 rimatori ; 40 
stupi, 

Are o sosea care o leaga de 
soseaua Cujmjrulul. 

Budgetul com. e la venituri 



Hosted by 



Google 



PUNGILOR (MOVILA-) 



128 



PURANI-DE-SUS 



de 4346 lei, iar la cheltuelT, de 
3260 lei. 

Pungilor (Movila), movild, spre 
S. de satul Dr&goe$ti, pi. Mos- 
ti§tea, jud. Ilfov, inconjurata la 
S. de padure ?i la E. de bai- 
tace. 

Puntea-de-GrecI, com. rur., in 
jud. Dimbovifa, pi. Cobia, si- 
tuate pe cimpia numita Valea- 
Neajlovul, la 8 kil. spre S. de 
Gae$ti, pe malul sting al riului 
Neajlovul. 

Are o populate de 686 lo- 
cuitor! ; o biserica ; o ?coaia. 

Se invecine?te cu comunele : 
Greci la E., Morteni la V., Io- 
ne?ti la N. $i Rascae^i, din jud. 
Arge?, la S., despar{indu-se de 
toate prin cimpii $i unindu-se 
prin $osele vecinale-comunale. 

Puntea-Gainei, v dice a, ce stra- 
bate N.-V. com. Corn^elul, pi. 
Oltul-d.-s., $i se varsa in Va- 
lea-Gugului. 

Aceasta valcea, prin pozi^iu- 
nea el, spune legenda, servea 
de ascunz&toare locuttorilor ?i 
calugarilor de la schit, pe tim- 
pul cind Turcii sau Muscalii in- 
trau in {ara $i o pradau. 

Punti^eni, com. rur. $i sat, in 
jud. Tutova, pi. Simila, spre 
N.-E. de ora^ul Blrlad, pe pi- 
riul Buga. 

Satul formeaza com. Punti^eni 
cu c&tunele : Rade^ti, Chifcani 
$i Pirve?ti, avind o populate 
de 10 1 2 locuitor! $i 255 case. 

Se cultiva viea pe o suprafafa 
de 32,75 hect §i livezile cu prunJ 
pe o suprafa^a de 23,75 hec- 
tare. 

Locuitorii se ocupa pe linga 
agricultura ?i ca olaria, fieraria 
$i butnaria. 

Comerciul se face de 12 per- 
soane. 



Are o $coaia mixta ?i 4 bi- 
seridf. 

Veniturile com. sunt de 7 1 50 1. 

Punti^eni, rnosie nelocuita, linga 
satul cu acela?i nume, jud. Tu- 
tova, proprietatea statulul, a- 
rendata cu 4100 lei anual. 

Punti^eni, padure a statulul, in 
intindere de 65 hect., linga sa- 
tul cu acela^i nume, jud. Tutova. 

Puntul-Bistrija, padure, in in- 
tindere de 20 hect., facind parte 
din padurea Babeni, pi. Otas£ul, 
jud. Vilcea. 

Pupaza, jud. Ilfov, pi. Oltenifa. 
Vezi Noua-Vac&reasca. 

Pupazeni, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Cimpului, pendinte de com. 
Alexeni, situat pe malul sting al 
piriuluJ Sarata, la varsarea aces- 
tui plriu in riul Ialomifa $i lipit in 
partea de V. de satul Alexeni. 
Linga Pupazeni se afla satul 
Baldovene^ti, care prin cre$terea 
populafiuneT, s'a unit cu Pupa- 
zeni formind un singur sat. 

Are o biserica, deservita de 
un preot ?i dol cintare^f. 

Pe partea de N. a satului 
trece calea jude^eana Slobozia- 
Urziceni. 

Pupazeni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, com. Baiase^ti, spre 
S.-E. de satul Bala$e$ti. Are o 
populate de 321 loc. ?i8i case. 

Purani, cdtun^ in jud. Teleorman, 
pi. Marginel, pendinte de com. 
Pielea. Are o populate de 400 
suflete. Este foarte vechiu, men- 
^ionat ?i in tabloul comunelor 
din anul 1741, ?i de Dionisie 
Fotino. finea ma! inainte de 
jud. Vla?ca, pi. Fr&sinetulul. 

Purani, sau Bujor, trupde rnosie 



nelocuita, jud. Vla?ca, pi. Margi- 
nea, fosta proprietate a familiei 
Lapati, trecut in posesia Princi- 
pelul $tirbei la 1856, cind s'a 
intrupat cu mo$ia Pietro^ani. 

Purani-de-Jos, sau Cotorani, 
catun, pendinte de com. Bleje^ti, 
jud. Vla^ca, fosta proprietate a 
statulul $i care inainte de secula- 
risare f inea de man^st. Sf. Gheor- 
ghe. Azi s'a vindut numai locul 
de aratura d-lui Grajd^nescu. 

Suprafa^a mo?iei fara padure 
e de 560 hect. S'adat la 25 lo- 
cuitorf improprietaripf la 1864 
o suprafafa de 130 hect. 

Padure ramasa pe seama sta- 
tulul este de 251 hect., {mind de 
ocolul silvic Cirtojani. 

E departe de Giurgiu de 68 
kil., $i de Bucure^ti, de 60 kil. 

Venitul anual al mo$iei e de 
3600 lei. 

Prin catun trece valea Glava- 
ciocul. 

Purani-de-Sus, com. rur., com- 
pusa din Purani-d.-s. $i Bute^ti, 
pi. Glavaciocul, jud. Vla?ca, si- 
tuata pe coasta dealului apei 
Glavaciocul, care trece prin vale 
in marginea satului. Departe de 
Bucure^ti de 60 kil., de Giurgiu 
de 70 kil. $i de Obedeni, re$e- 
din^a pla$ei Glavaciocul-Neajlo- 
vul, de 2 1 kil. 

E proprietate a statulul, fosta 
a Mitropoliei. 

Are o populate de 1757 su- 
flete ; 2 biserici, din care una, 
cuhramul Sf.VoevozI, cu 2 preoff 
$i 4 cintaretf, constitue parohia 
Purani, cu catunele Bune^ti, Tur- 
nescu - Bulaciul $i Slave^ti ; o 
?coala mixta, condusa de un 
inva^ator, frecuentata de i4copif. 

Purani-de-Sus sau ai- Mitro- 
poliei, catun, pendinte de com. 
cu acela^i nume, pi. Glavaciocul, 
jud. Vla^ca, situat pe deal ?i pe 



Hosted by 



Google 



PURANI-SF. GHEORGHE 



129 



purcAreni 



valea Glavaciocul. Apar^ine sta- 
tulul si, inainte de secularizare, 
^inea de Mitropolie. 

Are o suprafa^a de 2500 hect. 
S'a dat in 1864 la 70 locuitori, 
lmproprietari^I dupa legea ru- 
rala, o suprafa^a de 304 hect. 
S'a mai dat la 1882 la 10 in- 
sured si o scoala, o suprafa^a 
de 64,15 hect. 

Pe mosie este o padure de 
stejar in suprafa^a de 529 hect. 

(Vezi com. Purani-d.-s.). 

Purani-Sf. Gheorghe, sau Co- 
torani, catun, pendinte de com. 
Blejesti, jud. Vlasca. (VezT Co- 
torani). 

Purcarul, catun, al com. Muscu- 
lesti, pi. Gilortul, jud. Gorj, si- 
tuat pe valea cu acelasl nume 
si in parte despre V. a catunului 
Musculesti. 

Are o suprafa^a de 289 hect., 
din care : 90 hect. padure, 90 
hect. arabile, 100 hect. fine^e, 
4 hect. vie si 1 hect. izlaz, 
o populate de 40 familil, sau 
140 suflete. 

Locuitorii sunt impaminteni^T 
dupa legea rurala. EI poseda : 
7 plugurl, 13 care cu bol, 1 ca- 
ru^a cu cai; 70 vite man cor 
nute, 4 cai, 200 01, 25 capre 
si 40 rimatori. 

Comunica^ia in. catun se face 
prin soseaua jude^eana ce trece 
prin com. Musculesti, si prin alte 
drumuri ordinare. 

Purcarului (Valceaua-^z/d/oK, 

ce strabate partea de N. a com. 
Brebu, jud. si pi. Prahova. 

Purcarului (Valea-), sau Pur- 
carea, vale. Inqepe din preajma 
comunei Izvorul-d.-j., jud. Ar- 
ges ; trece pe linga marginea cat. 
Purcareni, al com. Slobozia-Traz- 
nitul, jud. Teleorman, si merge 
pana in Valea-Teleormanulul, in 

CiHS. ilarele JHcfionar Geografic. Vol. V. 



apropiere de cat. Dobreni. Prin- 
tr'insa curge un piriias care vara 
seaca. 

Purcareanca, sat, facind parte 
din com. rur. Purcareni, pi. Riul- 
Doamnei, jud. Muscel. 

Are o populate de 165 lo- 
cuitori. 

Cade in centrul comunei Pur- 
careni, pe malul drept al riului 
Doamna si este udat prin cen- 
tru, de la V. la E., de girla cu 
acelasl nume. 

Biserica, cu hramul Sf. Ni- 
colae si Sf. Gheorghe, s'a zidit 
intre anil 1766 — 1770. 

Purcareanca, padure, supusa 
regimului silvic, jud. Muscel, pi. 
Riul-Doamnel, com. Purcareni, 
in intindere de 650 hect, com- 
pusa din stejar, fag si carpen. 

Purcareanca, girla, jud. Mus- 
cel ; izvoreste din coastele dea- 
lurilor com. Micesti, uda com. 
Purcareni prin centru si se varsa 
in riul Doamna. 

Purcarea^a, padure particulars, 
in intindere de 125 hect., jud. 
Ilfov, pi. Znagovul, com. Buti- 
manul, c<£t. Luceanca. 

Purcarea^a, izvor, in jud. Bu- 
zaul, com. Gura - Sara^ei, cat. 
Ciuhoiul; izvoreste de sub o 
mare s tinea si formeaza cea mai 
principals sorginte a piriuluT 
Sarata. 

Purcarea^a, vale, izvoreste din 
raionul comunei Jupinesti, pi. 
Riul-Doamnei, jud. Muscel; stra- 
bate partea de V. a comunei 
si se scurge spre S. de catunul 
Valea-NandreI,com. Dirmonesti. 

Purcareni, com. rur., jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei, la 40 
kil. spre S.-V. de Cimpulung, 



si la 21 kil. de resedinfa plasel 
si a judecatoriel de ocol. E si- 
tuata pe malul drept al riului 
Doamna. 

Are 3 catune : PurcSreni-Mari, 
Purcareanca si Tirseni si se 
margineste la N. cu com. Dir- 
monesti, la S. cu com. Ciumesti, 
la E. cu com. Piscani, si la V. 
cu com. Micesti. 

Are o populate de 678 su- 
flete ; o scoala mixta ; o bise- 
rica, deservita de 2 preoflf si 
3 dascall. 

Vite: 202 boT, 155* vac!, 200 
01, 155 capre si 354 porcl. 

Budgetui comunei e la veni- 
turl de 1296 lei si la cheltuell, 
de 1288 lei. 

In jurul comunei sunt o mul- 
fune de pomi roditori, cea mai 
mare parte prunl. 

In partea de V. este strabS- 
tuta, de la N. spre S. } de o ra- 
mura a Carpa^ilor, acoperitS cu 
padure, compusa din stejar, fag, 
carpen, alun, plop si ulm. 

Riul Doamna uda partea de 
E. a comunei. Pe el se afla 6 
mori pentru macinat si 9 piue. 
Girla Purcareasa uda comuna 
prin centru si se varsa in riul 
Doamna. 

Locuitorii din cStunul Purca- 
reni-Man, in numar de 71, s'au 
improprietarit dupa legea din 
1864, pe proprieta^ile dlor Achil 
Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide 
si T. Boranescu ; ceM'al^I sunt 
Cclminasl. 

Intreaga comuna are peste 
2000 hect. pamint. 

Peste riul Doamna este un 
pod de lemn pe soseaua natio- 
nals Pitesti-Cimpulung. 

Purcareni mai sunt strabatu^I 
de o sosea comunala si de una 
vecinala. 

Purcareni, parte din comuna 
Micesti, pi. Riul-Doamnei, jud. 
Muscel. 



17 



Hosted by 



Google 



purcAreni 



130 



PUSCOIUL SAU PUSCOAIA 



Purcareni, catun, in jud. Tele- 
orman, pi. Teleormanului, com. 
Slobozia-Trasnitul. Are o po- 
pulate de 615 suflete, din care 
109 contribuabill. 

Purcareni - Marl, sat, facind 
parte din com. rur. Purc&reni, 
pi. Riul-DoamneT, judeful Mu$- 
cel, re$edin{a comunei, situat 
la S. ei, pe malul drept al nu- 
lui Doamna, peste care, in drep- 
tul Celtunului, este un pod de 
lemn, pe $oseaua Pite?ti-Cim- 
pulung. 

Are o populate de 283 lo- 
cuitori; o biserica, fondata la 
1835 de r£posatul Alecu Ra- 
tescu ; o $coala, frecuentata de 
27 elevJ ?i 3 eleve. 

Se mai nume^te $i Purcareni- 
Aduna^i. 

Purcare^ti, catun, in jud. Tele- 
orman, pi. Teleormanului, com. 
Pope^ti-Palanga, avind o popu- 
late de 344 suflete. 

Purcareni, braf (prival), in in- 
sula Balta, jud. Ialomi^a, pi. Bor- 
cea, com. Jeg&lia, punind in co- 
munica^ie bra^ul Gura-Baiiei cu 
lacul Pruna$ul. 

Purcareni, lac, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Seimeni $i pe al catunului 
sau Seimeni-Mici, a?ezat in va- 
lea Tribinul, impreuna cu lacul 
Ramazan, cu carecomunicaprin- 
tr'un mic piriia?. Este dominat 
de dealul Cernavoda, care se 
aria" la S. sau, iar la marginea 
sa de N.-V. se aria a$ezat satul 
Seimeni-MicT. Are o suprafa^a 
cam de 160 hect. ?i confine 
mult pe^te. E situat in partea 
N.-V. a pla?ei ?i S.-V. a com., 
§i comunica cu Dun&rea. 

Purceaua, piriu, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo- 



re$te din ni$te vai mici, $i dupa 
ce strabate com., de-alungul el, 
se varsa in riul Desnatuiul. Are 
un vad ?i un pod numit Po- 
dul-Virvorului. Curge prin valea 
Purceaua. 

Purcei, cfttun, in jud. Putna, pi. 
Vrancea, com. Gaurile. Are o 
populate de 246 suflete, ?i o 
biserica, cu hramul Sf. Nicolae. 

Purcele^ti, catun, in jud. Putna, 
pi. Girlele, com. Balote^ti, situat 
pe malul Putnei, intre Magura 
$i Putna. 

Are o populate de 318 lo- 
cuitori, ?i o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva. 

Purcelul, munte, in jud. R.-Sa 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, 
se desface din muntele Necule 
$t brazdeaza partea de V. a co- 
munei. E acoperit cu paduri ?i 
pa?unT, iar vara se fac pe din- 
sul stine de 01. 

Purcelul, piriU, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, 
izvore?te din muntele Purcelul, 
uda partea de V. a comune! $i 
se varsa in riul Rimnicul, pe 
stinga lui. 

Purcile§ti, fost sat, jud. Su- 
ceava, pe teritoriul com. Stol- 
niceni - Prajescu, desfiintat in 
1864, cind, cu ocazia impro- 
prietarirei, s'a dat loc. locuri 
de case in satul Stolniceni. 

In jurul bisericel fostuluT sat, 
este acum cimitirul satului Stol- 
niceni. 

Satul Purcile$ti a fost ars 
de Le?ii lui Sobieski. Vez! Stol- 
niceni-Prajescu. 

Purice. Vezi Aprodul-Purice, sat, 
jud. Neam^u. 

Puricei, catun, com. Streje?ti- 



d.-j., pi. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana^i, situat linga Olt, a- 
proape de hotarul jude^ului. 
Altitudinea terenului d'asupra 
niveluluT Mariif este de 136 m. 
Are o populate de 34 familii, 
sau 140 suflete. 

Puricoasa, catun al^com. Neho- 
ia$u1, jud. Buzau, cu 80 locui- 
tori ?i 22 case. 

Puricoasa, mosie, in jud. Buzau, 
com. Nehoia^ul, catunele Je^ul 
$i Puricoasa, proprietate mo?- 
neneasca in devalma^ie. 

Are o suprafa^a cam de 90 
hect. padure, izlaz, livede ?i pu- 
rine curaturi. 

Poroinica, sat, jud. Dimbovita, 
pi. Cobia, com. Mogo^ani. Are 
o moara cu turbina, pe apa 
Rastoaca, a doctoruluT Nichita. 

Poroinica, deal, spre E. de com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, 
cu direc^ia de la E. spre V., 
avind o lungime de 300 metri. 

Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul 
Novaci, la S. de punctul su- 
cursai vamal Vidra, situat in- 
tre mun^ii Coasta-Benghii, Bo- 
rul, Mirul-Mare ?i riul Lotrul. 

Pu^caria, feser, jud. Braila, si- 
tuat in ostrovul Cistia, la N. de 
ostrovul Strechianul. 

Puscoiul,sauPuscoaia,m2,jud. 
Vilcea, izvore^te din muntele 
Virful-Mare ; curge printr'o vale 
ingusta $i adinca indreptata de la 
N. catre S.E. $i se varsa pe 
stinga riului Lotrul, pu^in mat 
sus de cat. Sili^tea. 

El prime$te ca afluente pe 
dreapta girla Priboiasa. La obir- 
$ia ace$teia se afla un lac arti- 
ficial, construit de societatea 
Stagni. 



Hosted by 



Google 



PUSTAIA 



131 



PUTINEIUL 



Pustaia, sdtuc. Vezi Virful-Cim- 
pului, sat, com. Virful-Cimpului, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Pustiana, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. -s., com. Scor^eni, 
situat pe stinga Tazlaului-Mare 
si pe coasta dealului Magura, 
la 4 J /2 kil. de satul Scor^eni 
(scoala). 

Are o populate de 762 su- 
flete, maioritateUnguri; obiseri- 
ca catolica cladita de locuitori la 
1 87 1, cu 1 preot si 1 cintare^ 
si 2 circtuman; o scoala mixta. 

Vite : 20 cai, 441 vite cor- 
nute si 90 porci. 

Se zice ca acest catun este 
fundat de Ungurii adusi prizo- 
nieride Stefan -eel-Mare, in urma 
unei lupte ce a avut cu Matei 
Corvin. Parte din locuitori sunt 
Sasi (German!). 

Pustiana, mosie a statulut, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d. -s., com. 
Scor^eni. 

Pustiana, pddure a statului, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d. -s., com. 
Scorteni. 

Are o intindere de 90 hect. 
si confine arbor! foiosT. Mai 
inainte tinea de manastirea A- 
gafton. 

Pustieta, sat, in jud. Roman, 
com. Oniceni, pi. Fundul, spre 
S.-E. de satul Oniceni, pe ma- 
lul drept al riului Birladul, ase- 
zat pe deal. 

Locuitorii au 325 vite marl 
cornute. 

Pustieta, ///'/#, ce curge prin com. 
Oniceni, pi. Fundul, jud. Ro- 
man. Uda satul Pustieta si mai la 
N. de el se varsa in riul Birla- 
dul, pe dreapta. Valea sa este 
marginita de dealuri foarte inalte. 

Pu^casi, sat, facind parte din 



com. rur. Rominesti, pi. Cri- 
vina, jud. Prahova. 

Pu§ca§i, sat, in partea de V. 
a com. Radiul, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu, situat intre dea- 
luri, pe dreapta piriuluT Racova, 
si inconjurat de paduri. 

Are o suprafafa de 1300 hect. ; 
o populate de 140 familii, sati 
685 suflete; o biserica, facuta 
la 1840, deservita de 1 preot 
si 1 cintaret^ ; o scoala mixta ; 
o circiuma. 

Pu$ca§ul, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, prin virful caruia trece 
hotarul intre com. Hirja si Tir- 
gul-Trotusul, situat pe stinga 
OituzuluT. 

Pu§ca§ul, pirtU, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Hirja; izvoreste 
din muntele Bolovanul si se 
varsa pe stinga Oituzului, mai 
la vale de confluen^a acestuia 
cu piriul Pescarul. 

Pu^casAilui (Muchia-), deal, in 

jud. R.-Sarat, pi. Rimntcul-d.-s., 

com. Babeni, in partea de V. 

E acoperit cu pasuni si p5- 

dun. 

Pu§ca§ului (Piriul-), piriias, in 
jud. Bacati, pi. Tazlaul-d. -j., com. 
Berzun^ul ; izvoreste din padurea 
si se scurge in piriul Berzun- 
^ului-Mare, dupa ce a facut ho- 
tar intre com. Berzunful si Bir- 
sanesti. 

Pu^ca^anca, piriti, jud. Prahova, 
ce izvoreste din cat. Puscasi, uda 
com. Petrosani, pi. Crivina, si 
se varsa in riul Leaotul, in ra- 
ionul com. Petrosani. 

Pute-rau, localitate si izvor de 
apa minerala, pe pamintul mos- 
nenilor, com. Apostolache, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, situata 



pe malul apel ce trece prin co- 
muna. 

Putineiul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Calma^uiului, pe 
valea cu acelasi nume, pe partea 
dreapta. E inconjuraia de toate 
parole de dealuri si are un c&t. 
numit Cirlomanul, spre N.-V., 
situat tot pe valea Calma^uiulur, 
la 2 kil. 

Se invecineste la N. cu c&t. 
Baduleasa, ^ipotele si Iaman- 
dinul ale com. B£neasa; la 
S., cu parte din com. Dracea, 
de care se desparte prin Valea- 
Toti^ei; la V., cu cimpia de 
pe mosia Riioasa si la E. cu 
com. Bogdana si cat. Ulmeni. 

Distanfa de la resedin^a jud. 
este de 19 kil., iar de la Ro- 
stori, de 25 kilometri. 

Teritoriul com. este strabatut 
in diferite direc^iun! de mai 
multe vai si valcele : Valea-Mol- 
dovencei, care adese-ort are apa 
si se termina in Valea-Calma^u- 
iului ; Valea-Toti^ei, care o separa 
de com. Dracea si Segarcea-din- 
Deal ; Valea-Stejarului si a-Du- 
nafului ; Valceaua-Vacif , la limita . 
despre com. Ologi si valceaua 
Tu^orea, la N.-V. 

Din dealurile inconjuratoare 
izvorasc abundente izvoare de 
apa, din care se formeaza o balta, 
numita Balta Grecilor, situata 
la E. com. Alimentat de apele 
izvoarelor, piriul Calma^uiul ca- 
pata aci un volum ma! mare 
de apa si serveste la udatul gra- 
dinilor de zarzavat. 

Pe teritoriul com. se gasesc 
si cite-va cariere de petris, cum 
sunt cele de la Valea-Totije! si 
din cat. Cirlomanul, unde s'au 
gasit, in mai multe rindurl, si 
fosile de animale anti-deluviane. 

Intinderea com., cu a mosiei 
Putineiul, este cam de 6400 
hect. Mosia este proprietatea 
d-lui Al. de Vrany din Viena 



Hosted by 



Google 



PUT1NEIUL 



132 



PUTINEIUL 



si are pe dinsa cam 200 hect. 
p&dure. 

Improprietartyi sunt pe mosie 
261 locuiton, pe o intindere de 
1254 hect., din care 167 din 
Putineiul si 64 din cat. Cirlo- 
manul. Viile locuitorilor ocupa 
o intindere de 65 hectare. 

Tot din teritoriul acestei com. 
face parte si trupul de mosie 
Stilpul - de - Piatra, proprietatea 
d-nel Ana Dumba din Viena, 
proprietate situata la V. com. 
si avind o intindere de 1250 
hectare. 

Are o populajiune de 1878 
suflete, din care 350 in cat. Cir- 
lomanul ; o scoala, condusa de 
un inva^ator si frecuentata de 
46 elevi; dou& biserici, una in 
Putineiul, deservita de 2 preo£i 
si 2 ciritare^T si cea -l'alta in cat. 
Cirlomanul, deservita de 1 pre- 
ot si 2 cintareji. 

Vite: 363 cai, 3^ magan, 
891 vite marl cornute, 2655 01 
si berbeci, 276 capre si {api si 
877 porci. 

Budgetul com. e la venitun 
de lei 95 73 si la cheltueli, de 
9454 lei. 

Satul Putineiul e impar^it in 
suburbii can poarta numirile de: 
Pantelimonesti, la V. com. ; Greci 
si Carave^eni, la E. si Straini 
la S.-E. 

Caile de comunica^iune sunt : 
soseaua jude^eana Turnul-Rosi- 
ori, care pune in legatura com. 
cu aceste doua orase ; din a- 
ceasta sosea pornesc mat multe 
ramuri de sosele vecinale spre 
cat. Cirlomanul cu prelungire 
pana in com. Baneasa si gara 
Salcia. In partea de S.-E. trece 
soseaua vecinala spre com. Dra- 
cea prin cat. Zlata. Spre cat. 
Baduleasa porneste iarasi din 
soseaua judefeana o alta ra- 
mura ; iar spre com. Bogdana 
este un drum vechiu natural, nu- 
rait drumul Heriei, care duce la 



viile locuitorilor din acea co- 
muna. 

De insemnat sunt : biserica 
din cat. Cirlomanul si in partea 
de S., pe deal, urmele unei in- 
tarituri, ce se crede a fi ramas 
de pe timpul razboaielor cu Tur- 
cn. Imprejurul com. sunt insirate 
o mul^ime de magun, din care 
mat principale sunt : Magura- 
Banului si magura Ghiburdelul 
la E , spre com. Bogdana ; Ma- 
gura Mare si Basicu^a-Geamba- 
suluT, d'asupra cat. Cirlomanul. 

Drumul lui Traian trece pe 
linga com., venind despreDunare 
si ia directiunea spre cat. Badu- 
leasa ; parte din acest drum este 
acoperit de araturi, dar pe la 
unele locun se distinge foarte 
bine. 

Ocupafiunea locuitorilor este 
numai agricultura, care se face 
aci in bune condi^iuni, mai to{i 
locuitorii avind instrumente a- 
gricole perfec^ionate. 

Proprietarul mosiel intrebuin- 
teaza in exploata^iunea agricola 
tot ce stiinta a produs ma! per- 
fect, avind un numar insemnat 
de masini si instrumente agri- 
cole, precum si un atelier me- 
canic. 

Satul Putineiul este unul din 
cele mai vechT ; el £inea de jud. 
Olt pana la anul 1836 ; il gasim 
trecut si in lista satelor intoc- 
mite sub domnia lui C. Mavro- 
cordat, pe la jumatatea seco- 
lului al XVIII-lea, ca facind parte 
din pi. ce se numea a Margined, 
care se intindea pana la Du- 
nare. Vechiui sat al Putineiului 
uu era insa pe locui unde se 
aria asta-zT, ci acolo unde este 
cat. Cirlomanul, la pujina de- 
parture. Comuna Putineiul s'a 
format ma! in urma, populin- 
du-se de catre locuitorii venial 
de prin alte parp, ceea-ce ex- 
plica impar^irea ei in subur- 
bii. 



Putineiul, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Marginea, situata din sus de 
Hodivoaia, facind parte din cim- 
pul Burnazului pe proprietatea 
Putineiul, fosta a d-lui C. Su{u 
si az! a mostenitorilor def. I. 
Marghiloman. 

Are o suprafa^a de 6 1 00 hect. 
S'a dat la 1864 pentru 250 lo- 
cuiton improprie ari^T dupa le- 
gea ruralaj o suprafa^a de 1226 
hect. 

Are un petic de padure de 
tufa de 560 hect. 

Venitul anual al mosieT e de 
60000 lei. 

E departe de Giurgiu de 18 
kil.; de soseaua Giurgiu-Alexan- 
dria, cu care se leaga, de 24 kil.; 
de Stanesti, resedinta plasei, de 
8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil. 

Are o populate de 1346 su- 
flete ; o biserica, cu hramul Sf. 
loan Botezatorul, facuta la 1831, 
de un Hagi Iordan, fost pro- 
prietar al mosiei, inainte de C. 
Su{u, bis. constituind singura o 
parohie si deservita de 3 preo^T, 
4 cintare^i si paraclisen ; o scoala 
mixta, frecuentata (1899 — 900) 
de 55 copif. 

Are o moara cu vapor! si una 
pe apa cu turbina, asezata intre 
helestaie, pe valea Putineiul, care 
se alimenteaza din apele ploi- 
lor si izvoarele vaii ; 2 man he- 
lestae, unul al proprietaruiui si 
cel-rait al locuitorilor si care 
con^in peste ; 2 cazane de fa- 
cut rachiii din prastina ; 10 cir- 
ciumT. 

Vite: 752 boi $i vaci, 106 
bivoli si bivoli^e, 335 caT, 2460 
of, 43 capre, 16 asini si 280 
rimatorT. 

Budgetul com. e la venituri 
de 8466 lei si la chtltuelf, de 
5053 lei. 

Putineiul, coliua, in jud. Buzau, 
com. Vispesti, cat. Virful, aco- 
perita de padurea statului Sfin- 



Hosted by 



Google 



PUTINE1UL 



133 



PUTNA (JUDEf ) 



{ianul, cam de 93 hect. ; apoT 
de livezi $i fineje rao'snenesti. 

Putineiul, sat, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Mierea-Bimici, 
cu 138 suflete si 24 case. 

Putineiul, mahala, jud. Mehe- 
dinti. Vezi Voradia. 

Putineiul, catun (tirla), in jud. 

Ialomi^a, pi. Borcea, facind par 
. te din com. Dichiseni. E situat 

pe cimpul Baraganul. 

Putineiul, vale, jud. Vilcea, pi. 
Horezul, com. Slatioara ; uda 
mahalaua Manasiesti si Olarh 
si se varsa in riul Cerna. 

Putineiul, mosie, jud. Dolj, pi 
Amaradia, com. Mierea-Birnici, 
apar^inind locuitorilor clacasT $1 
cetelor de mosnenT. 

Putinele, sat, facind parte din 
com. Buda, pi. Stanisesti, jud. 
Bacau, situat la 5 kil. 265 m. 
de re?edin^a comunei. 

Are o suprafa^a de 340 hect. 
25 arif, cu o populate de 339 
suflete; o bisericS, cu hramul 
Adormirea Maicii DomnuluT, 
construita din lemn de stejar, 
la 1880, de locuiton. 

Comerciul se face de un cir- 
ciumar. 

Putinele, piriu, jud. Tecuciu, 
curge prin satul cu acelasi nume, 
com. Buda, curge in direc^ia 
N.-S., si in fa^a satului Puti- 
nele se vars& in Zeletinul. 

Putna, judef, numit ast-fel dupa 
riul care il strabate de la V. 
la S.-E. si care ud& impreuna 
cu afluen^ii saK toata partea cen- 
trals si sudica a jude^ului. 

Situafiune si limite. — Jude- 
^ul Putna, cuprins intre 24° 
si 25°, 13' longitudine orientala 



si intre 45°, 36' si 46°, 12, lati- 
tudine boreal^, se afla asezat 
in centrul Jarei, in marginea 
de S. a MoldoveT, din care f&- 
cea parte p&na la unirea Prin- 
cipatelor. 

Limitele judetului sunt : 

La N. si N.V., jude^ul Ba- 
cau, incepind de la gura piriu- 
lui Racaciuni, care-i formeaza 
hotarul pana in dreptui com. 
Parava; de aci hotarul face o 
cotitura spre S. pana in fa^a 
com. R&coasa, de unde se in- 
drepteaza spre V., panS. la mun- 
tele Clabucul, pe hotarul Tran- 
silvaniei. 

La E., Siretul, care-1 desparte 
de jud. Tecuciu, incepind de la 
locul numit Capul-Dracului si 
mergind in jos pana la Blehani. 

La S., jud. R.-Sarat, de care 
se desparte prin riul Milcovul, 
de la obirsia lui pan& la Foc- 
sani si de aci prin canalul tras 
din Milcovul de Stefan-cel-Mare, 
ca linie de demarcare intre Mun- 
tenia si Moldova, dupa razboiul 
din 1475, cind Radu-cel-Fru- 
mos, Domnul MuntenieT, fu in- 
vins de Stefan, iar jud. Putna, 
anexat Moldovel. Acest canal 
pleaca din Focsani, din sus de 
Tab&cari, trece la Mindresti, a- 
poi la Lamoteasa, Argintul, Go- 
loganul, Hmgulesti, Malurile , 
Rimniceni, Bolboaca, Girleasca, 
si da in Siretul la satul Ble- 
hani, dup& ce a facut in tot dru- 
mul sau o muhVime de cotituri. 

LaS.-V., jud. Buzau, incepind 
din muntele Giurgiu, de unde 
se lasa in jos cu o mica incli- 
nare spre E. prin mun^if: Mu- 
sa-Mare, Musa-Mica, Vetrilele, 
Neharna si Piatra-Secuiului, de 
unde face un arc spre N., tre- 
cind prin muntele Furul-Mic, 
urcind spre N. in muntele Furul- 
Mare, numit de locuiton La- 
Trei-Hotare, de oare-ce formeaza 
hotarul dintre jude^ele Putna, 



Buz&u si Rimnicul-Sarat, unde 
se termina vecin&tatea Putnei 
cu jude^ul Buzciu, incepind de 
aci inainte a se m&rgini cu Rim- 
nicul-Scirat. 

La V., Transilvania, incepind 
delaVirful-ClabuculuT, prin mun- 
^ii StSnisoara, Lepsa, Stogul, 
Hclrtanul, Buneul, Fa^a-Arisoael, 
Virful-L&c&u^ului, Zarea-Morda- 
nului, Gorul si Giurgiu. Prin hri- 
sovul dat Vrincenilor de catre 
Grigore Ghica, se statornicesc 
hotarele prin virfurile mun^ilor 
Stogul, Buneul si Lacau^ul, de 
unde se incepe Z&bala. 

Dupa conven^ia de delimitare 
incheiat& la 25 Noembrie 1887, 
pentru a se executa invoirea 
facuta la Viena la 5 Aprilie a- 
celasi an, s'a semnat protoco- 
lul publicat in «Monitorul Ofi- 
cial» din 10 Aprilie 1888. Dup& 
acest protocol hotarul fan? in 
dreptui jud. Putna incepe de la 
muntele Clabucul, se coboara* 
urmind pe ripa din mijloc la 
piriul Lepsa, pe care urmeazS 
pana la gura piriului Haram- 
bercz (cota 804) si se suie mer- 
gind pe creasta picioruluf N.-E. 
al muntelui Jahorosbercz la vir- 
ful acestui munte (cota 1.211); 
de acolo se coboara c&tre S. 
mergind pe o ripa pan& la pi- 
riul Paltinul, peste care trece, 
si apoi se urccl pe o alta ripa 
situate fa^& in fa^a cu cea d'in- 
tiiu la virful muntelui Sobercz 
(cota 1.290). Din virful acestul 
munte linia fruntariei urmeazi 
creasta p^na la virful Mestea- 
c^nul, de unde se coboara* c&tre 
S. mergind mereu pe creasta, 
trecind prin punctele cotate 
1. 1 39 si 184 p&na la piriul Put- 
na- Vrancif, la punctul unde Pi- 
riul-Marulu! se vars& in Putna. 
De acolo ea merge in sus pe 
Putna p&n& la sorgintea el, trece 
prin dosul muntelui Harayol- 
dola (cota 1.67 1) pana la sor- 



Hosted by 



Google 



PUTNA (JUDEX) 



134 



PUTNA (JUDEX) 



gintea piriului Zabala pe al ea- 
rn! curs urmeaza pan& la gura 
piriului Gorul, apoi pe acesta 
in sus p&n£ la sorgintea lui de 
unde trece la seaua dintre mun- 
tele Giurgiu si Dealul-Negru 
(cota i. 5 3 5). 

Forma jude^ului Putna e a- 
ceea a unui poligon octogonal 
neregulat, ale carui laturi ar fi : 
i) De la muntele Clabucul pana 
in dreptul comunei R&coasa ; 

2) din dreptul comunei R&coasa 
pana in fa|a comunei Parava; 

3) din fa^a comunei Parava pana 
la gura piriului Racaciuni; 4) 
de la gura piriului Racaciuni 
pana la Blehani; 5) de la Ble- 
hani pana la catunul Reghiul ; 
6) de la cat. Reghiul pana la 
muntele Furul-Mare ; 7) de la 
muntele Furul-Mare pana la mun- 
tele Giurgiu si 8) de la muntele 
Giurgiu pana la muntele Cla- 
bucul. 

Lungimea cea mai mare a 
judejului Putna este de la^Ra- 
caciuni pana la Blehani, adica 
intreg drumui parcurs de Siret 
in acest judet ; iar la^imea cea 
ma! mare o prezinta de la mun- 
tele Clabucul pana la Blehani. 

Suprafa^a jude^ului este de 
258000 hect. (180240 falci); din 
care: 42595 V2 hect. pamint a- 
rabil, 20044 finefe, 49681 izlaz 
si pasune, 802972 vie lucra- 
toare, 1 2 1 1 /a vie nelucratoare, 
2084 livezT, 31450V2 padure, 
103994 acoperit de ape, locuri 
neproductive, etc. 

Re lief ul solului. Din punctui 
de vedere al configura^iunii so- 
lului, jud. Putna se imparte in 
trei regiuni bine distincte : 1) 
regiunea muntoasa, care ocupa 
toata Vrancea si parte din pla- 
sile Zabraujul, Racaciuni si Gir- 
lele si se intinde pana la poa- 
lele Magurei si a Dealului-Mare ; 
2) regiunea dealurilor, formata 
din ma! toata plasa Girlele si 



parte din Zabrau^ul si Raca- 
ciuni, si 3) regiunea cimpeana, 
foarte pu^in accidentata, care 
ocupa toata plasa Biliesti si 
parte din plasile Susi^a, Girlele, 
Zabrau^ul si Racaciuni si se 
intinde intre Magura si Dealul- 
Mare de-o parte si intre Siret 
si Milcov de alta parte. 

Regiunea muntoasa cuprinde 
toata Vrancea, iar din cele-1-alte 
plasi comunele : RScoasa, Cim- 
purile, Vizantia si Soveja din 
Zabrciu^ul, comunele Borsani, 
Bilca si Co^ofanesti din Raca- 
ciuni si comuna Mera din Gir- 
lele. Aceasta regiune de munte 
are de-o parte Milcovui si de 
alta Trotusul; iar la marginea 
ei sunt podgoriile. Solul acestei 
regiuni este in mare parte ni- 
sipos, mai cu searaa pe platou- 
rile Putnei si Zabalei, parte 
lutos si pe-alocurea negru. In 
aceasta regiune sunt prea pu- 
rine locuri arabile. Mul^i sateni 
se cobor in regiunea cimpeana, 
unde se invoesc a lucra pa- 
mintul cu dijma. 

Regiunea dealurilor ocupa 
mat toata plasa Girlele si parte 
din plasile Zabrau^ul si Raca- 
ciuni, intinzindu-se de la Pa- 
rava, de la marginea de N. a 
jude^uluT, pana la Odobesti. 

Toate poalele dealurilor sunt 
acoperite cu vii, apar^inind co- 
munelor Parava, Dragusani, Or- 
beni, Scurta, Cucova, Pancesti, 
Sascut si pana la Trotus. De 
acolo podgoriile incep pe dealul 
dintre Domosi^a si Trotusul si 
se intinde pe poalele dealurilor 
la Ruginesti, Paunesti, Movili^a, 
Straoani, Crucea, Panciul si f i- 
festi pana in valea Putnei ; iar de 
la Putna se intind pe poalele 
dealului renumitele podgoril de 
la Odobesti-cu-Jaristea si Var- 
satura ce se continua pana la 
Valea-Milcovului. 

Regiunea cimpeana ocupa 



toata plasa Biliesti si parte din 
plasile Girlele si Racaciuni. Aici 
nu e deal, nicl vale. Este nu- 
mai ses, pamint intins intre Si- 
ret si Putna si intre Putna si 
Milcovui : sesui Siretului, al-Put- 
nei si al-MilcovuluT. In acest ses 
sunt bal^i formate din izvoare 
si men^inute pe man intinden 
de pamint. 

Orografia. — Mun^ii Putnei 
sunt ceie mai de pe urma ra- 
mifica^iuni ale Carpa^ilor ; ei sunt 
parte in Vrancea si parte in 
Girlele, unde se afla Magura, 
intre Milcovui si Putna, pe ale 
care! poale sunt situate renu- 
mitele podgoril de la Odobesti, 
parte in Zabrau^i, unde se afla 
Dealul-Mare, intre Putna si Su- 
si£a, la ale carui picioare sunt 
iatinsele vii de la Crucea-de-Jos, 
Panciul si Crucea-de-Sus. 

In privinfa stapinirei mun^i- 
lor, Vrancenii avura proces cu 
marele boier Iordache Rozno- 
vanu, care reusise a cumpara 
pe un pre£ de nimic intregul 
teritoriu al Vrancei. Cistigind 
procesul in anul 18 14, Vrancenii 
au impar^it muntii lor in 14 
par^i de-o potriva, dind cite o 
parte fie-careia din comunele 
care au luat parte la cheltuelile 
de dezrobire. De atunci numai 
mun^ii Tulnici, Negrilesti si Bir- 
sesti au ramas ne-subimpar^i. 

Impar^irea mun^ilor este ur- 
matoarea : 

1. Laposul-de-Jos si Furul, ai 
comunelor Nerejul, Spulberul si 
Paltinul. 

2. Laposul-de-Sus si Mun^i- 
soarele, ai comunelor Narujasi 
Nistoresti. 

3. Zboina si Dealul-Saraturei, 
ai comunelor Spinesti, Vasuiul 
si Herastraul. 

4. Pietrosul, Cobalasul-de-Sus 
si Cobalasul-de-Jos, ai comune- 
lor Valea-Sarit si Colacul (cat. 
Podurile). 



Hosted by 



Google 



PUTNA (JUDEX) 



135 



PUTNA (JUDET) 



5. Verdele, al com. Vidra 
(cat. Volo?cani). 

6. Mu$a si Vetrila, ai comu- 
nelor Poiana si Spine?ti (cat. 
Bodesti). 

7. Giurgiu, al com. Birsesti. 

8. Paiusele, al com. Negri- 
lesti. 

9. Capul-Cozit-de-sus, al co- 
munelor Gaurile si Tichirisul 
(cat. Parosul). 

10. Mijiocul-CoziT, al comunei 
Paulesti. 

11. Capul-CoziT-de-jos, al co- 
munelor Vidra si Tichiri$ul. 

12. Mi$ina, al comunelor Ti- 
chirisul (cat. Rugetul) si Co- 
lacul. 

1 3 . Macradeul si Piscul-Lep$it, 
al com. Tulnici. 

14. Pietricelele, pana. in apa 
Tisu:et, al com. Paulesti (cat. 
Coza). 

Cel ma! inalt munte din Vran- 
cea este Pietrosul. Virfui eel 
mal inalt al Magurei, ramul de 
munte dintre Milcovul si Putna, 
este la Titila, d'asupra schitu- 
lui Tarni^a. Din virfui Titilei 
se vede de-o parte Vranceacu 
frumosit sal mun^ii si de alta 
cimpia din judejul Putna. Ve- 
derea se intinde in iungul ju- 
de^elor Rimnicul-Sarat, Tecuciu, 
Covurluiu $i Braila, pana la 
muntit din spre Dunare si Ma- 
rea-Neagra ce se afla dincolo 
de Isaccea si Tulcea. Comuni- 
ca^ia in muntit Vrancei se face 
pe poteci. Cele mat insemnate 
sunt plaiul Cozit, plaiul Valea- 
Neagra $i plaiul Laposul. 

Dintre ceM'al^T munp at ju- 
de^uiui Putna, citcim numai : Zboi- 
na, despar^it in doua prin pi- 
riul Sagaul ce da in Lepsa; An- 
dreiasul, pe teritoriul comunei 
Mera; Ciurugul, la izvorul Na- 
rujei; Fa^a-Arisoaet, unde e o- 
birsia Putnet ; Clabucul, la punc- 
tul de hotar intre Transilvania 
si jude^ul Bacau. 



Hidrografia. — Jude^ul Putna 
e udat in partea-t de E. de riul 
Siretul, care stringe mat toate 
apeie jude^ului. Aceste ape se 
varsa sau d'a-dreptul in Siretul, 
sau in afluen^ii acestuia, dintre 
carl mal insemnajt sunt : Tro- 
tusul, Su^a si Putna. 

Siretul intra in jud. Putna pe 
la satul Racaciuni, formind hota- 
rul dintre Putna si Tecuciu ; a- 
duna din jude^ul Putna apele : 
R&caciuni, Dragusani, Cucova, 
Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul, 
Caregna, Zabrau^ul, Susi^a si 
Putna si iese din jude{ pe la 
satul Blehani. 

Trotusul intra in jude^ul Put- 
na la satul Borsani, unde pri- 
me?te pe dreapta piriul Btlca, 
curge spre E., luind in sine a- 
pele Cornatelul, Lunca-Dochiei 
si Domosi^a si se varsa in Si- 
retul, mat jos de satul Barcioaia. 

Susi^a izvoreste din muntit 
Sovejit, culege apele Crimine^ul, 
Largu^a, Valea-BabeT, Alba, Ra- 
coasa, Repejoara, Repedea si 
Haulita si se varsa in Siretul, 
ma! jos de satul Doaga. 

Putna izvoreste din Fa{a-Ari- 
$oaiei, curge la vale, primind 
apele din Valea-Marulut, Lep^a, 
Ti?i^a, Coza, Dejul, Zabala si 
alte cite-va piraie mict ca Ca- 
lugarasul, ApaPietroasa si al- 
tele. La Rastoaca primeste eel 
mat mare afluent al sau, Milco- 
vul ?i la satul Calieni se varsa 
in Siretul. 

Milcovul izvoreste din virfui 
Munteorului,prime?tepe dreapta 
piraiele : Regiul, Milcovelul si 
Arva, iar pe stinga, Larga si 
Valea Rea si apoi se varsa in 
Putna, in dreptul Rastoacei. 

Geologia. — Aluviunile ocupa 
o mare intindere in jud. Putna, 
toata valea Siretulut de la Ra- 
caciuni, la N., pana la Vultur 
si la Namoloasa, la S. trecind 
prin Marasesti, Ciuslea si Bi- 



lie?ti. De la Marasesti, aceasta 
suprafa^a se large ? te mult; ea 
se intinde de la malul drept al 
Siretulut, din fa{a Cozmestilor, 
la N.-E. pana la Capotesti si 
Faurei, pe {3rmul drept al Put- 
net, coprinzind ast-fel la S.-V. 
cimpiile Siretului, $usi{et si Put- 
nei ; de la Mircesti la Mindresti, 
se ingusteaza, ne mat fiind cu- 
prinsa de cit intre Siretul si 
Putna, pentru a se largi din nou 
la gura Milcovulut. La aceasta 
intindere de tarim trebue sa 
adaugam in mare parte albiile 
riuriior Milcovul, Putna, $u$i{a, 
Zabrau^ul si Trotusul si toata 
cimpia care se gase?te la gura 
lut si unde se ridica tirgul 
Adjud. 

Grupa cuaternara sau diiu- 
viana este destul de desvoltata 
in jud. Putna, afara de o fasie 
ingusta care se afla pe mat 
toata partea stinga a vait Mil- 
covulut, de la satul Mera pana 
aproape de Odobesti. Ea for- 
meaza platoul intreg unde se 
afla Focsani si care e coprins 
intre malul drept al Putnet, intre 
Precistanul, Petresti si Jora?ti 
de-o parte pan2 la Ceardac, pe 
malul sting al Milcovulut, de 
cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se 
intinde pgna la Odobesti. O 
mare parte din vit sunt sadite 
in losul ce prezinta aict o foarte 
mare desvoltare si o grosime 
de 15 — 20 m. 

De aci, grupa cuaternara se 
continue, prin Jarestea si Balo- 
testi, spre valea Putnet, care pe 
ambele-t malurt prezinta o fasie 
cuaternara, dar mat cu seama 
pe malu-t sting unde se afla 
satele Cucuveji, Calimanul, Vi- 
dra si pana la Tichirisul. Ea 
se indrepteaza apot spre N., for- 
meaza colinele unde se afla viile 
de la Panciul si Str&oani, se con- 
tinua la N., formind o fasie pa- 
ralela cu cimpia Siretulut, prin 



Hosted by 



Google 



PUTNA QUDEf) 



136 



PUTNA tfUDET) 



satele Dioche^i, Domnesti, Sas- 
cutul, p&na la Racaciuni, f£sie 
care nu e intrerupta" de cit de 
depoziteie de aluviune din va- 
lea Trotusului, pe malul caruia 
se gasesc asemenea depozite 
cuaternare, ce se vad continu- 
indu-se cu intrerupen pana la 
gura vaii CasinuluT. 

Grupa ter^iara sau chenozoica 
prezinta o foarte mare desvol- 
tare in acest jude{. Ea e repre- 
zentata aci prin cele trei sis 
teme ale sale: pliocenicul, mio- 
cenicul si eocenicul. 

Sisteinul pliocenic formeaza 
in jud. Putna o fasie care se in- 
drepteaza de la S.-S.-E. la N.- 
N.-V.; el e coprins intre doua 
linii flexuoase, din care una, a- 
ceea de la E., pieaca din valea 
Milcovului, intre Odobesti si 
Capatanul, trece prin Clipicesti, 
in vaJea PutneT, intre Straoani 
si Muncel, in valea Susi^ei, la 
Speria^i, in valea Zabrau^uluT, 
pentru a se termina la V. de 
Racaciuni, dupa ce a trecut, a- 
proape de Copaceni si de Ure- 
chesti, in valea TrotusuluT; cea- 
1-alta, de la V., pieaca in valea 
Milcovului, de la gura piriuluT 
Reghiorul, trece intre Colacul 
si Vilceaua-SariT, in valea Put- 
neT, prin Vizantia, pu^in maT la 
E. de Cimpurile, in valea Su- 
si^ei, pentru a se termina ceva 
ma! la E de Casinul. 

Rocele care compun stratele 
acestul sistem sunt : argilurile 
galbene si alb&striT, cind numaT 
plastice, cind nisipoase si pu^in 
marnoase. Gresiile iaii formele 
cele maT pitoresti; ele se pre- 
zinta unele sub forma de ma- 
meloane, altele ca niste tunur! 
sau ruine, din cauza eroziunilor 
ce au suferit prin intemperiile 
atmosferice, cum se poate vedea 
in valea PutneT, intre Tichirisul 
si Valea-SariTsi in valea Susi^iT, 
intre Gogoiul si Cimpurile. La 



Sindilari, in valea Milcovului, se 
gasesc doua straturT de lignit 
destul de ban ca calitate si de 
o grosime de I m. — I m. 50. 

Fosilele simtpufin numeroa- 
se. AfarS de bivalvele, care s'au 
gasit la Gura-ReghiuluT, nu s'au 
mai aflat de cit planorbi si ne- 
ritine, coborind valea Milcovu- 
lui la Sindrilari ; limnea in valea 
Tichirisuiui, la satul Secatura ; 
neretine si fragmente de Unio 
intr'un argil negricios, pe malul 
sting al PutneT, in fata supre- 
fectureT din Tichirisul. 

Sistemul miocenic e mat pu- 
^in desvoltat de cit eel pliocenic; 
el formeaza, cu toate acestea, o 
fasie cam larga care se indrep- 
teaza ca si pliocenicul de la S.- 
S.-E. la N.-N.-V., avind drept 
limite, la E., linia pe care am 
insemnat-o ca limita de V. a 
plioceniculuT si o alta linie foarte 
sinuoasa, care pieaca de la S. 
de Andreiasul, in valea Milco- 
vului, trece intre Spulbernl si 
Paltinul, in valea ZabaleT, intre 
Herastrau si schitul Valea-Nea- 
gra in valea NarujeT ; la E. de 
Coza si la V. de Tulnici, in 
valea PutneT la Soveja, in valea 
Susi^a; apoT la E. de Magura- 
CasinuluT, in valea CasinuluT, si 
se incovoaie la E. spre Onesti, 
in valea Trotusului. 

Rocele care compun stratele 
acestuT sistem sunt: 1. Argilu- 
rile marnoase cu placT de gresie 
pestri^e, rosiT, verzuT si cenusiT, 
cu cordoane si plachete de ghips 
flbros si cu cristalele grupate. 
2. Gresiile cu bobul mai mult 
sau maT pu^in mic, unele foarte 
grosolane si nefiind chiar de 
cit niste adevarate conglome 
rate, cu o coloare cenusie gal- 
bue si chiar cu totul verde; 
aceastS din urma fasie, care se 
recunoaste dup^ coloarea T foarte 
pronun^ata, merge de la An- 
dreiasi p^n^ la muntele Raiutul, 



trecind prin Secatura, care for- 
meaza inal^imile maluluT drept 
al RighioruluT. Alte gresiT, foarte 
micacioase, se prezinta, cind in 
straturT maT mult sau maT pu- 
tin groa?e, cind in^ plachete 
schistoase. 3. GhipsurT cenusiT, 
roscatice si alburiT, cu nodule 
albe de albastru, dupa cum se 
vede la Tulnici, pe malul sting 
al PutneT, intre Naruja^si'Nisto- 
resti in valea NarujeT; intre 
Spulberul si Paltinul, in valea 
ZabaleT; la Soveja, in valea Su- 
siteT. 4. ArgilurT salifere cenusiT, 
cu cordoane sau placT de ghips 
si de gresie micacioasa. La su- 
prafa^a acestor argilurT se vede 
sare gema la Andreiasi pe ma- 
lul sting al Milcovului, la Ri- 
ghioara in vilceaua Righioara, 
la satul Paltinul in valea Zaba- 
leT ; in vilceaua Pi^icul; la Nis- 
toresti, in valea NarujeT si in 
Vilceaua-SariT, com. Valea-SariT, 
in valea PutneT. Aceasta sare 
gema se manifesta inca prin 
niste izvoare sarate ia Vizantia, 
in valea Vizau^ului, la Cimpurile, 
pe Corcomanul, care se varsa 
in Sushra, pe malul drept al a- 
cestuT riu; intre Casinul si sa- 
tul Manastirea-CasinuluT, pe ma- 
lul sting al vilcelei CasinuluT. 
Aceste argiluri salifere sunt in 
maT multe locurT imbibate de 
petroleu, cum e in valea Re- 
ghiului, afluent al MilcovuluT si 
in Valceaua - SareT (din valea 
Putnei). 

Petroleul se exploteaza la 
Cimpurile, in valea Susi(.eT, in 
vilceaua Halosul, pe malul drept 
al piriului Casinul ; el se scurge 
inso^it de apa sarata din Dea- 
lul-luT-Paun, in valea Vizau^uluT, 
care e compusa din gresie al- 
burie. 

Fosilele ce s'au putut gasi in 
acest sistem sunt bivalvele si 
ceritele. 

Trebue observat ca, in stra- 



Hosted by 



Google 



tMJTNA (JUDEt) 



137 



t>UTNA fjUDEf) 



tele ce se intind sub ghipsurl, 
sunt numeroase cordoane sau 
mid straturi de sil'ice, cu pre- 
cipita^ia de coloare albastrie, 
dar mal in de ob$te neagra, 
care poarta nnmele de fcanita 
sau lidita. 

Stratele acestui sistem sunt 
foarte turmentate in Pulna, a?a 
in cit formeaza flexuositap nu- 
meroase $i foarte pronun^ate, 
dupa cum se poate vedea mai 
cu seama pe malul Zabalei, intre 
Spulberul $i Paltinul. 

Sistemul eocenic prezinta o 
foarte mare dez vol tare. El for- 
meaza o fa$ie paralela cu acelea 
din sistemele precedente $i se 
intinde de asemenea de la S.- 
S.-E. la N.-N.-V., din valea Mil- 
covului la aceea a Ca?inului, la 
hotarul jud. Putna §i Bacau. In 
la^ime, acest sistem este limitat 
la E. prin miocenicul $i la V. 
prin hotarul Transilvaniei; el 
formeaza toate inal^imile mun- 
$ilor Vrancel, anume de la N. 
la S. : cele doua Zboine, cea 
neagra ?i cea verde, muntele 
Clabucul, muntele Macradeul saii 
Piatra - Scrisa, Noveseie, Con- 
dratul, Pai$ele, muntele Giurgiul 
$i muntele Mu?a. 

Din punctul de vedere pe- 
trografic, acest sistem poate fi 
considerat, in jud. Putna, ca for- 
mind doua nivelurl. In partea su- 
perioara se gase?te o succesiune 
de gresii cu mica $i calcarun mar- 
noase in plachete, con^inind argi- 
luri salifere cu vine saii plachete, 
fie de gips, cu sare gema, gresii 
albastrii, mai mult sau mai pu^in 
grosolane fi pu^in rezistente, 
marne, conglomerate ca la Pia- 
tra-Geamana, schistun argiloase, 
foliculate, negricioase $i sulfu- 
roase cu gresie in plachete ?t 
cite o data feruginoase ; se vad 
de acestea la cataracta sau sa- 
ritoarea Putnei $i pe albia Za- 
balel, intre mun^ii Pai^ele $i 



Giurgiul. In partea inferioara, se 
gase^te o succesiune de straturi 
de calcar compact, albas truiu, 
alburiu, in plachete, cu calcarun 
marnoase schistoase. Piscul-Ciu- 
tei, muntele Gurguiatul ?i mun- 
tele Pai^ele, aproape de hotarul 
Transilvaniei, sunt ast-fel for- 
mate, cu gresii albe ?i galbicioase, 
tan, adesea in straturi puter 
nice, impestri^ate cu mici puncte 
albe; aceste gresii alterneaza 
cu schistun foliculate, negri- 
cioase, cu plachete de gresii 
cu mica $i cu marne schistoase, 
intru cit-va nisipoase ?i pestri^e, 
verzue, violete $i albastrii, dupa 
cum se vad coborind muntele 
Mu$a la Zabala. 

Trebue observat ca mai toate 
gresiile niveiului superior sunt 
marnoase ?i cu mica, pe cind 
acelea din nivelul inferior, afara 
de schistoasele $i acelea in pla- 
chete, sunt pure $i fara mica. 
Straturile acestui sistem sunt, 
ca $i ale celui precedent, foarte 
turmentate $i flexuoase. 

In nivelul superior, cum s'a 
zis mai sus, se gase?te inter- 
calat un al doilea orizont de 
sare, mai vechiii de cit eel con- 
statat la Reghiul, la Spulberul 
$i la Valea-Sarii ; el e evident 
eocenic, din momentul ce ecu- 
prins intre stratele de gresii ?i 
de marne calcaroase cu fucoizi 
?i cu hieroglifl. Atit deasupra, 
cit §i dedesuptul acestor argiluri 
salifere, s'a constatat existen^a 
unor numero?! fucoizi, printre 
car! spe^ele urmatoare : Chon- 
drites intricatus, Brogn, Ch. 
Targioni, Brogn $i Ch. furcatus, 
Brogn. 

Aceste argiluri salifere for- 
meaza o fa?ie care se continua 
de la S. unde se vad la supra- 
fata, in valea ZabaleT, la V. de 
satul Nerejul, la locul numit 
Poienile-SariT ; Zabala curge in 
aceasta parte ?i-?i sapa albia in 



depozitul de sare chiar; aceste 
argiluri se continua la N. pan a 
in valea Ca^inului. Acesta fa$ie 
insa-?I este vizibila la suprafa^a 
in satul Coza, in valea Putnei 
?i mai la N. in valea Lep?ii, 
ceva mai sus de schitul Lep?a. 
Ea se mai arata la Ciurbe, pe 
malul drept al Ca?inulul, in fa^a 
Magurel-Ca^inulul, prin ni?te iz- 
voare sarate, carora locuitoril le 
dau numele de saramure. 

Toata partea sau nivelul infe- 
rior, in care gresiadomina §i care 
pare a constitui mai in special 
gresia carpatica, nu poate deel fi 
considerate, pana la o probacon- 
trarie, din momentul ce fosilele 
lipsesc cu desavir^ire, de citca 
facind parte din sistemul eoce- 
nic, cu atit mai mult ca s'aii 
constatat aceea^I hieroglifi $i 
fucoizi pe placile de gresie schis- 
toasa $i de calcarurl marnoase, 
in mai multe par$I ale acestel 
zone, pana chiar in vecinatatea 
hotarulul. S'au aflat intr'adevSr 
fucoizi in muntele Zboina-Nea- 
gra $i intre Zboina-Neagra ?i 
Zboina- Verde, urcind de la a- 
cest din urma munte, de la lo- 
cul numitCurmatura-Zboinel-Ne- 
gre; s'au mai gasit inca intre 
muntele Clabucul $i muntele 
Aureul $i apol pe malul drept 
al Lep^ei, coborind din mun- 
tele Macradeul. 

Minerale. — Jude^ul Putna e 
bogat in minerale. 

Pirita ordinara sau bisulfura 
de fier se gase?te raspindita in 
grupe izolate de cristale, foarte 
frumoase, $i care se pot foarte 
bine determina in mijlocul ar- 
gilurilor salifere ?i ghipsoase, 
in valea Reghiorulul, a gresiilor 
alburii de la Andrea^i ^i a 
gresiilor cu hierogliff din valea 
Zabalei ; mai toflf hieroglifil sunt 
transforma^i in pirite sau sunt 
acoperip de ele. 

Ghipsul se prezinta in fru- 



6UU6. Mottle Dicfionar Qeograflc Vol. F. 



18 



Hosted by 



Google 



PUTNA QUDEf ) 



138 



PUTNA (JUDEJ) 



moase cristale izolate sau gru- 
pate in flabele in mijlocul mar- 
nelor si a argilurilor ghipsoase, 
precum : in valceaua CaciuluT, la 
muntele Gherghelaul, si la Nis- 
toresti si sub forma de lamele 
foarte transparente, din care 
unele prezinta acest caracter 
particular de a fi pe suprafa^a 
curba, dupa cum se vede la 
Valceaua-Sarii, unde se gasesc 
asemenea ghipsun fibroase si 
cristale izolate, din care unele 
stau sa se prefaca in sulf, prin 
epigenie. In mun^ii comunei Bir- 
sesti, din plasa Vrancea, femeile 
scot mici cantitati de ghips, pe 
care arzindu-le, le utilizeaza la 
vapsitul caselor. 

Pucioasa se gaseste in mare 
cantitate, in cristale izolate, care 
se pot usor determina in mijlo- 
cul straturilor ghipsoase ca a- 
celea din Valceaua-Sarii, in cris- 
tale man si in nodule amorfe si 
foarte pure, din care unele cin- 
taresc mai bine de 250 gr. $i 
au un diametru de 11 cm . pe 
8 cm. Aceasfa pucioasa se ga- 
seste raspindita cu imbelsugare 
in argilurile marnoase salifere 
si ghipsoase la Petre al Tana- 
soaiei, localttate din Secaturi, 
pe malul drept al Reghiorului, 
pe povirnisul colinei, unde la pri 
mele lovituri de tirnacop se ga- 
sesc frumoase cristale sau no- 
dule de pucioasa cea mai pura 
si de o frumoasa coloare gal- 
bena-verzuie. 

Sarea gema se gaseste la An- 
dreasi, in valea Milcovului, chiar 
la suprafa^; la Reghioara, in 
valea Reghiorului; in valceaua 
Pi^icului; in valea Narujii, la 
Valceaua-Sarei si in valea Putnei, 
unde se exploateaza. Trebue de 
observat ca* in jud. Putna, in- 
dependent de zona salifera de 
ma! sus, exista una si mai ve- 
chie, de virsta eoceniculuT, fiind 
cuprinsa, cum s'a zis mai sus, 



intre gresiile si calcalurile cu 
fucoizi. Sarea din aceasta din 
urma zona se gaseste la supra- 
fa^a la: Poenile-Sarei, in valea 
Zabalei, la satul Coza, in valea 
Putnei si a Lepsei, la N. de 
schitul Lepsa. Principalele loca- 
litati in care se mai gaseste 
sare, sunt : Fa^a-Spurrei, Zboina 
(in hotarul SovejiT), Pietrosul, 
Monteorul, Dealul-Poenei, Nere- 
jul, Spulberul, etc. Aceste lo- 
cality! nu sunt puse in exploa- 
tare ; Vrancenii insa scot sare 
pentru trebuin^ele lor casnice, 
in baza privilegiului ce li s'au 
acordat prin hrisovul din 1858, 
dat de Grigore Ghica, Domnul 
Moldovei. 

Petroleul se exploateaza la 
Cimpurile, in valea Susi^ei si la 
Halos, pe malul drept al Ca$i- 
nului, la hotarul despre jude^ul 
Bacau ; el curge inso^it de apa 
sarata, pe malul drept al Piriu- 
lui-Alb (Vizau^ul) in satul Vi- 
zantia si imbiba argilurile ghip- 
soase la Valea-Sarii (basinul 
Putnei) si la Reghiul, in valea 
ReghiuluT. 

Carbuni de piatra se afla pe 
teritoriul com. Mera, ia cat. Sin- 
driiari. 

Piatra gogon pentru pavagiu 
se afla in abunden^a pe riurile 
Putna si Milcovul. Piatra cai- 
caroasa se gaseste pe piriul Su- 
si{a. 

Marmora se afla pe proprie- 
tatea d-lui A. Lupascu si a d-nei 
Maria Ghi^escu, in com. Cim- 
purile. 

Ape miner ale. — Sunt mai 
multe izvoare de apa minerala 
in Putna, care toate sunt reel. 
In valea Putnei, esind din mun- 
tele Sisarul, este un izvor sulfo- 
salin ; mai sunt altele la Stir- 
ni^a-Raiu^ului; numeroase izvoa- 
re minerale se g&sesc in valea 
Vizaujului, la satul Vizantia ; 
de asemenea la Cimpurile (in 



valea Susi^ei), in valceaua Cor- 
comanului si la Piriul-Sarat. A- 
ceste izvoare sunt in deobste 
sulfo-alcaline, unele magnezice, 
altele iodate sau feruginoase. 

Imparfirea administrativa. — 
Cea mai vechie imparpre admi- 
nistrativa a jud. Putna ce cu- 
noastem, e aceea din condica 
liuziior lucrata pentru Domni- 
torul Moruzzi in 1803 si publi- 
cata in Uricarul lui Codrescu, 
vol. VII si VIII. Dupa aceasta 
condica vedem ca acest jude^ 
se impar^ea in 8 ocoale : 

1. Ocohd Racaciuni, cu sa- 
tele:Siscani aivornicului Const. 
Bals ; Boscani razasesti ; Con- 
test! ai vorn. Const. Bals; Sas- 
cutul al vorn. Const. Bals; Be- 
resti ai beizadelei Mavrocordat ; 
Cucova razaseasca; Orbeni ra- 
zasesti; Parava razaseasca; Dra- 
gusani razasesti; Adjudul-Vechiu 
al manastirei Mera ; Adjudul- 
Nou al sardaresei Ilinca ; Lunca- 
Mindriscai. 

2. Ocolul-Luncet, cu satele: 
Padureni razasesti; Calim&nesti 
a postelnicesei Catrina ; Dom- 
nesti a comis. Grigore Razu ; 
Borcioaie a camaras. Mihaiu 
Razu ; Anghelesti razasesti ; Slo- 
bozia-Boul razasesti; Ruginesti 
razasesti ; Paunesti razasesti ; U- 
richesti a vist. Bals si a slug. 
Savastos ; Corna^elul a slug. 
Savastos ; Bilca a manastirei 
Barnova ; Popeni a hatm. Ra- 
ducanu Roset ; Copacesti raza- 
sesti. 

3. Ocolul Zabraufalui, cu sa- 
tele : Satul-Nou razasesc ; Cru- 
cea-d.-j. razaseasca; Straoani- 
d.-j. razasesti; Ursoiul ai ma- 
nastirei Bogdana ; Crucea-d.-s. 
razaseasca ; Gura-Repezi raza- 
seasca ; Movili^a razaseasca; Fi- 
tionesti a manastirei Bogdana; 
Straoant-d.-s. razasesti; Sparie^i 
razasesti ; Deoche^i a vorn. Cons- 
tants Bals; Muncelul razasesc; 



Hosted by 



Google 



PUTNA (JUDEX) 



139 



PUTNA (JUDET) 



Panciul a manastirel Bogdana; 
Cimpurile razasesti ; Racoasa 
raza^easdi ; Soveja a manasti- 
rei Soveja; Vizantia razaseasca. 

4. Ocolnl Vrancei, cu satele : 
Voloscani, Calimanul, Colacul, | 
Valea-SariT, Poiana-Budesti, Na- | 
ruja, Nistoresti, Spinesti, Pau- j 
lesti, Negrilesti, Barsesti, Gau- ; 
rile, Vidra, Tulnici, Nerejul, a! 
vistierulul Iordachi Roset. 

5 . Ocolul Girlelor, cu satele : 
Slobozia-Precistel, a manastirel 
Precista; Faurei ai caminaru- 
lul Ianacache Pruncul ; Bizi 
ghesti a! vist. Iordache Roset; 
Igesti razasesti; Slobozia-luI-Pa- 
trascan razaseasca ; Batinesti ra- 
zasesti; Purcelesti razasesti; Ga- 
gesti razasesti, ai man. Mera ; 
Olesasti a spat. Nicolai Stratu- 
lat ; Tifesti razasesti ; Codrul- 
Sirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s. 
razasesti ; Clipicesti razasesti ; 
Cucue^i-d. s. razasesti ; Sarbesti 
razasesti ; Balotesti razasesti ; 
Iresti-d.-s. razasesti ; Cucue^i-de- 
supt-Magura razasesti; Iresti- 
de-supt-Magura razasesti ; Vita- 
nesti-de-supt-Magura razasesti. 

6. Ocolul Milcovului-de-Sus, 
cu satele : Slobozia-Orbeni ra- 
zasesti ; Guguesti r5zasestl ; Flo- 
resti-d.-j. razasesti; Botesti ra- 
zasesti ; Slobozia - lui - Vidrascu 
razaseasca; Panticesti razasesti; 
Grozesti razasesti; Odobesti ra- 
zasesti; Calimanesti razasesti; 
Padureni razasesti ; Capatanul 
razasesc ; Sindilari-d.-s. ai ma- 
nastirel Mera; Sindilari-d.-j. ai 
manastirel Mera; Patesti raza- 
sesti; Miera a manastirel Mera; 
Floresti-d.-s.; Vinasesti. 

7. Ocolul Milcovuluide-Jos, 
cu satele : Bahnele a prooroculul 
Samoil ; Budesti si Mindresti ai 
manastirel Mera; Jorasti a! ma- 
nastirel Sf. loan ; Ciusle al ma- 
nastirel Rachitoasa ; Dobroesti 
ai lui Manolache Avram ; Vadul- 
Turcului si Paraipanul ai lui 



Toader Tacu ; Morile-Cozmil ai 
Sf. Dimitrie ; Pomil-Strajesculul 
ai manastirel Rachitoasa; Ma- 
rases ti ai spatarulul Iordache 
Catargiu ; Mircesti ai paharni- 
cului loan. 

8. Ocolul Ghilie§tilor (Bili- 
e§ti), cu satele : Rastoaca a satr. 
Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul 
razasesc; Dimaciul razasesc ; Su- 
raia razaseasc& ; Calieni ai 1 vorn 
Dumitrache Ghica ; N&nesti ra- 
zasesti ; Belciugul razasesc ; Cos- 
tieni razasesti ; Malurile ai vorn. 
Dumitrache Ghica ; Vulturul ra- 
zasesc ; Slobozia-luI-Ciuca raza- 
seasca ; Namoloasa r&zaseasc& ; 
Slobozia-Clucer razaseasca ; Ble- 
hani razasesti. 

In anul 1834, Putna coprin- 
dea 6 ocoale, cu 7 tirguri si 
198 sate. 

In anul 1849, jud. Putna a- 
vea 159 de sate si 5 orase. Sa- 
tele apar^ineau : 16 manastirilor, 
Sy razesilor, 56 particularilor. 

Impar^irea aceasta in 159 de 
sate a durat pana la 1864, cind, 
aplicindu se noua lege comu- 
nala, s'au facut 82 de comune 
rurale si 3 comune urbane, a- 
deca peste tot 84 de comune. 

AzI, jud. Putna e impar^it in 
4 plasl: Biliesti-Girlele, Raca- 
ciuni, Vrancea si ZabrSu^ul. 

Marca judefului este Bacus 
calare pe butoiu, din cauza vi- 
nurilor multe ce produce. 

Populatiunea jud. Putna, dupa. 
recensamintul din D-brie 1899, 
este de 1 50410 suflete, din care: 
76893 barba^i si 73517 femel. 
Numarul caselor de locuit din 
tot jud. trece de 30000. 

Cultul. Sunt in jud. Putna 
210 biserici, deservite de 164 
preo^i si 304 cintare^T. Pana la 
secularizarea averilor man&sti- 
restl, jud. Putna avea 7 schi- 
turi: Lepsa, Valea-Neagra, Var- 
ni^a, Sf. Nicolae, Scinteia, Tar- 
ni^a si Bulucul, si 6 manastirl 



inchinate Sf. loan, Precista, Pro- 
fetul Samoil, Mera, Soveja si 
Vizantia. 

Din acestea, parte din ele au 
fost prefacute in biserici de mir, 
iar parte s'aii inchis, risipindu- 
se calugSrii care incotro. Numal 
Mera si Soveja au ramas incS 
ast^-zi manastin. 

Dupa noua repartizare a pa- 
rohiilor, jud. Putna a fost im- 
p3r|it in 107 parohii, din carl : 
94 rurale (cu 178 biserici), si 
13 urbane (cu 33 biserici). 

In acest jude{ mal func^ionea- 
za 3 biserici catolice, 7 sina- 
goge si 2 biserici armene. 

Jnstrucfiunea pub lied. Sunt 
in jude^ 66 scoale rurale mixte, 
care au fost frecuentate in anul 
scolar 1899 — 900 de4588copii. 

Scoale primare urbane sunt : 
5 de bae^i, 4 de fete si 1 mixta 
in Focsani ; 1 de bae^I si 1 de 
fete in Odobesti ; 1 de baep si 
1 de fete in Panciu. 

In ce priveste instr. sec, vezi 
Focsani. 

In comuna Vidra se afla o 
scoala de meserie, intrefmuta de 
jude^ si subven^ionata de stat 
cu 12000 lei anual. 

Budgetul jude^ulul pe 1898 — 
899 a fost de 463362,57 lei la 
veniturl si de 430081,07 lei la 
cheltueli. 

Justifia se da de 5 judeca- 
toril, 1 tribunal in Focsani si 
o curte cu jura^I. In Focsani 
se afla un penitenciar central. 

Agricultural. — Instrumentele 
agricole de care dispuneau lo- 
cuitoril din jud. Putna in 1894 
au fost : 24 de masinl de tree- 
rat cu aburl, 9 masini de batut 
porumb cu aburl, 10 masinl de 
batut porumb cu manivela, 20 
masinl de vinturat, 8 masinl de 
semanat, 1 masina de ales sa- 
min^a, 4 masinl de secerat, 2613 
plugurl de lemn, 3103 plugurl 
de fier, 2 plugurl cu aburl, 59 



Hosted by 



Google 



PUTNA (JUDEf ) 



140 



PUTNA (JUDEJ) 



scarificatoare, 244 grape de fitr, 
21 tavalugur!, 7 trioare, 31 ra- 
ri^e si 9 mosoroitoare de fier. 
Numarul cultivatorilor a fost 
in 1894 de 13984 si intinderea 
cultivate, de 70000 hect. 

Vite (in 1901) : 15268 cai, 34 
magari, 61051 bo! si bivolT, 
1 1 47 1 6 01, 9979 capre, 33801 
pore!. Stupi cu albine : 9007. 
Viticultura. — Viile din jud. 
Putna sunt renumite pentru ca- 
litatea vinulu! ce produc. Insa-s! 
marca jud. reprezinta pe zeul 
Bacus calare pe un butoiu. 
Cantemir, in scrierea! «Descrip- 
tio Moldaviae» (p. 28), vorbind 
de vinurile din Moldova, pune 
in al 3-lea rind, adeca dupa 
cele din Cotnari si Husi, vinu- 
rile din Odobesti. In anul 1859, 
dupa insemnarea facuta de co- 
misiunile statistice, intinderea 
teritoriulu! ocupat cu vie era 
de 4337 felci sau 6201 hect. 
Asta-zT viea ocupa o intindere 
indoit de mare si anurae de 
12270 hect. Nic! unul din jud. 
Rominiei de dincolo de Milcovul 
nu are o mai mare intindere de 
vie de cit jud. Putna. Produc^iu- 
nea totala a fost m 1899 de 
bine mat de 600000 de hectol. 
Pddurile ocupa in jud. Putna 
ma! mult de a treia parte din 
toata intinderea lui. Ele se in- 
tind ma! mult in regiunea de 
munte. Nuraai in Vrancea pa- 
mintul acoperit cu padure este 
a patra parte din intinderea to- 
tala a jude^ului. 

Comerciul si Industria. — 
Jude^ul Putna exporta mai cu 
seama vin, lemne si grine. ln- 
dustria olariei se practica in 
com. Iresti, din pi. Girlele (unde 
se afla 10 fabric!) si in orasul 
Focsani (unde sunt 1 1 fabrici). 
Din lipsa cailor de comunica- 
\\e, exploatarea lemnariilor se 
face cu mare greutate. Singura 
pi. Vrancea numar2 peste doua 



sute de mun^i acoperi^f de pa- 
duri de brad, aproape 90% mo- 
lift, paduri seculare si nestraba- 
tute, dar care cade in putrezi- 
ciune fiind-ca nu se poate pune 
la dispozi^iunea comerciului si 
industries 

Asta-z! sunt pu^in mai mult 
de 100 herastraie in tot jude^ul. 

Sunt 844 fabric! de rachiu de 
prune si drojdi! de vin, din can: 
167 lucratoare in tot anul si 
727 numa! timporane, la care se 
intrebuin^eaza 900 de lucraton. 

Piinarii si covrigari! sunt in 
acest jud. in numar de 47, in- 
trebuin^ind 149 lucraton. 

Popula^iunea din suburbia ta- 
bacarilor din Focsani se ocupa 
cu mare activitate de aceasta 
meserie. De cita-va vreme, a- 
ceasta industrie a inceput sa 
dea indarat si abia se ma! men- 
^in vr'o 15 tabacan. 

Sunt 8 fabrican^! de var si 
anume : in com. Batinesti din 
pi. Girlele si in comunele Pan- 
ciu, Straoani-d.-s., Racoasa, Fi- 
tionesti si Cimpurile din pi. Za- 
brau^i ; 10 fabric! de luminar! 
si sapun ; 41 de fabrici de ca- 
ramizi; 14 casari! in comunele: 
Crucea d.-s., Straoani-d.-s., Cim- 
purile din pi. Zabrau^i, Adjudul- 
Vechiu, Beresti si Sascut din 
pi. Racaciuni, Gagesti, Iresti si 
Pa^esti din pi. Girlele si Foc- 
sani ; 3 pietrarii, din care : 1 in 
com. Odobesti si 2 in Focsani; 
114 fabrican^! de incal^aminte, 
ajuta^i de 320 lucraton si 59 
practican^i ; 6 fabrican^! de pa- 
larii ; 2 1 blanari! si cojocarii ; 5 
curelari!; 176 dogarii; 220 fa- 
brican^i saten! de rogojin! in 
Biliesti, Mircesti, Rastoaca si 
Suraia. 

(Vez! si com. Focsani). 
Cat de comunicafie. — Ca! ju- 
de^ene: Focsani-Gala^i; Focsani- 
Odobesti ; Focsani-BalotestiTi- 
chirisul, 



Cai vecinale : Rastoaca-Jorasti; 
Dimaciul - Mircesti ; Biliesti - Ma- 
rasesti ; Suraia- Vulturul Calieni ; 
Calieni - Namoloasa ; Odobesti- 
Varsatura Jaristea ; Odobesti-Ba- 
lotesti ; Bizighesti-Vidra ; Pan- 
ciul-Podui-Susita ; Panciul-Ara- 
moasa ; Panciul - Pu^ul Haret ; 
Cringul-Babei-Manastioara-Fitio- 
nesti ; Movili^a - Paunesti - Dom- 
nesti ; Panciul Soveja ; Vizantea- 
Cimpuri ; Adjud Satul-Adjud ; 
Mindrisca-Parava ; Nerejul - Na- 
ruja - Odobesti ; Tichirisul - Bir- 
sesti. 

Jude^ul este de asemenea stra- 
batut de ma! multe cai comu- 
nale. 

Caiferate. — Buzau-Marasesti, 
cu stabile Focsani (resedin^a 
jude^ulu!), Putna - Seaca, Mara- 
sesti, unde se bifurca calea fe- 
rata Bucuresti-Iasi cu ramura 
Marasesti - Tecuciu - Gala^i, Pu- 
festi, Adjud (tirgul), Sascut. 

Calea Adjud-Ocna, cu stabile 
Adjud si Urechesti. 

Calea Focsani-Odobesti, care 
uneste Focsani cu marea pod- 
gorie Odobesti. 

Podurile de fier aflate pe te- 
ritoriul acestu! jude^, pe caile 
jude^ene sunt : 

Unul pe riui Siret, linga Ma- 
rasesti, in lungime de 5 76 '/a m. 
Unul pe riul Putna, linga Fau- 
rei, in lungime de 256 metri, 
Unul pe riul Susi^a, linga Putna- 
Seaca, in lungime de 100 m. 
Unul pe riul Trotusul, linga Ad- 
jud, in lungime de 271 m. Unul 
pe riul Aramoasa, linga Pufesti, 
in lungime de 55 m si altul pe 
riul Milcovul, linga Focsani, in 
lungime de 151 m. 

La aceleas! puncte sunt ose- 
bite podur! pentru calea ferata. 
Din trecutul judefului. — Ju- 
de^ul Putna a apar^inut inainte 
de 1475 Munteniei, care-si m- 
tindea pana atunci hotarele pana 
la Bacau. Dintr'un document din 



Hosted by 



Google 



PUTNA (JUDET) 



141 



PUTNA QUDET) 



anul 1407 emanat de la Ale- 
xandru-cel-Bun, prin care acest 
Domn reguleaza comerciul de 
import, export $i transport se 
zice lamurit ca hotarul se afla 
la Bacau : 

Ǥi la fruntarie la Bacau, de la 1 
griona 2 gros? si apoi la intoarcere din 
Valachia cu marfi de acolo, fie piper, 
fie ltna, fie ori-si-ce, se va plati in Ba- 
ciu de la 12 cintare — x \i rubla de ar- 
gint...» (Arch. 1st. a Rom. Tom. I, p. 
I, p. 131). 

Un alt document din 1460 
Aprilie 23, emanat de la Ste- 
fan-cel-Mare, vorbe?te de ase- 
menea de vama din Bacau. (Arch. 
1st. a Rom. Tom. I, p. II, p. 
7). Intemeiat pe aceste 2 docu- 
ments, d. Ha$deu sus^ine ca 
inainte de 1475, Muntenia sta- 
pinia toata laturea occidentals 
a Moldovei, p&na la Bacau (1st. 
Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875, 
p. 10). Parintele Melchisedec a 
descoperit, la manastirea din So- 
veja, un document slavon datat 
din anul 1445, de la Stefan- 
Voda, fiul lui Alexandru-cel- 
Bun, in care se pomenesc sate 
de pe riul Putna, date de Ste- 
fan -Voda in stapinirea panulul 
Oana Urecli. Pe acest temeiu 
parintele Melchisedec deduce 
ca neexacta afirmarea d-lul Ha$- 
deu $i sus^ine ca Vrancea ?i 
cu riul ei Putna, a apar^inut 
Moldovei din vechime, inainte 
de marele Stefan (Notice 1st. ?i 
Arch., Buc., 1885, p. 97). 

Documentul in chestiune este 
urmatorul : 

Cu mila lut Dumnezeu, not §tefan 
Voevod Domnitorul fire? Moldovef. Fa- 
cem cunoscut si cu aceasti foae a noastri 
tuturor acelor ce vor vedea, sau vor auzi 
cetindu-se, cum ca acest adevirat si cre- 
dincios al nostru pan Oana Urecli a slu- 
jit inainte riposatulu* intru sinitatea ta- 
tiM nostru, drept si credincios ; eari 
asti-zY slujeste noua* drept si credincios. 

Dect not vizlnd a lut dreapti si cre- 
dincioasi slujbi citre not, l'am daruit 
cu o deosebiti mili a noastra si "i am 



dat pamintul nostru al Moldovei satele 
de pe Putna, anume unde a fost panul 
Ha^iban, unde a fost casa lut Radu si 
Andriasul mat sus de Andrias (C) ali- 
man. Toate acele mat sus scrise sa'Y fie 
lut de la not uric cu tot venitul lut, co- 
piilor lut si fra^ilor lut si nepo^ilor lut 
si strinepo^ilor lut si restrinepotilor lut, 
si tot neamulut lut, care va fi mat de 
aproape, nestricat nici odati in vect. 

lar hotarul acelor sate si fie pe 
vechiul hotar, pe unde din vecie au 
apucat. Eari la aceasta este credin\a 
Domniet mele, mat sus sciisulut §tefan 
Voevod si credin^a boerilor nostrit, cre- 
din^a panulut Neagoe logothetul, cre- 
din^a panulut Petru Hudict si a copiilor 
lut, credin^a panulut Negrila si a co- 
piilor lut, credin^a panulut Iorghict, cre- 
dinfa panului Simon logothetul, credin^a 
panulut Oancea logothetul, credin^a pa- 
nulut Ivan BSlceanu, credinja panulut 
Stanciul Ponict, credin^a panulut Dienis 
spatariul, credin' v a panulut Duma Dulcict 
si a fratelut sau panulut Lacociu, cre- 
din^a panulut Crastea, credin^a panulut 
Costea Vistiarnicul, credin^a panulut Por- 
cea paharnicul si credin^a tuturor boe- 
rilor nostrit mart si mict. Eari dupi 
via^a noastra cine va fi Domnul ^iret 
noastre, dintre copit nostrit sau dintre 
fra^it nostrit, sau din seminjia noastra, 
sail fie ort pe cine va alege Dumnezeu 
sa fie Domn al ^aret noastre, acela si 
nu '1 strice dania noastri, ci si 't-o in- 
tSreasci si imputerniceasci pentru dreapta 
si credincioasa lut slujbi. Iara spre mat 
mare tirie, la toate cele de mat sus 
scrise, poruncit-am credinciosulut nostru 
pan Michail logothetul sa scrie si si 
atirne pecetea noastri la aceasti foaie 
a noastri. Scris-au Ilias in Suceava in 
anul 6953, August 8 (i445)- 

N01 credem insa ca, cu toata 
existen^a acestui document, prin 
care dupa unii s'ar parea bine 
dovedita stapinirea de catre 
Moldova a jud. Putna, inainte 
de Stefan-cel-Mare, totu$i avind 
in vedere cele zise de cronicariul 
Urechia, ca mai inainte era 
price intre amindoua ^arile: 
«Teara-Munteneasca vrea sa fie 
hotarul sau, pana. in apa Tro- 
tubulin; eara Moldovenii nu-i 
lasau, p&na. au vrut Dumnezeu 
de s'au tocmit a$a. Si au luat 
Stefan -Voda cetatea Craciuna 



cu {inut cu tot, ce se chiama 
finutul Putnel, $i 1-au lipit de 
Moldova, $i au pus parcalabil 
saT, pre Vilcea ?i pre Ivan, (Let. 
I 2 , pag. 162). Se injelege foarte 
u$or cS stapinirea acestui judej 
a fost multa vreme, inainte de 
^tefan- eel -Mare, un motiv de 
cearta intre Domnii Moldovet 
§i ai Munteniei, dupa cum se 
intimpla adesea or! cearta intre 
proprietaril a doua mo^ii inve- 
cinate. 

In anul 1475, invingind $te- 
fan-cel-Mare pe Radul-cel-Fru- 
mos s'a stabilit, in mod defi- 
nitiv, hotarul f aril la riul Mil- 
cov, sau dupa cum spunea a- 
cela?i cronicar : «au despar^it de 
Miicovul eel mare o parte de 
piriu, ce vine pre linga O- 
dobe^ti ?i trece de d5 in apa 
Putnei ?i acela pana asta-zi este 
hotarul faril- Moldovei §i f aril- 
Romine?ti». (Let v I 2 , p. 162). 
Tot a$a ?i Cantemir se ex- 
prima: «mai inainte Siretul $i 
Trotu?ul despar^eau Moldova 
de f eara-Romineasca, dar apo? 
prin virtutea lui $tefan-cel-Mare, 
jud. Putna s'a adus Moldovet 
pana la riule^ul Milcov». 

Din anul 1475 pana la 1859 
neintrerupt, riul Milcov a for- 
mat hotarul intre cele dou& 
{an surorl. Drepturile de vama 
suprimate in mare parte sub 
Voda Bibescu in 1846, nu s'au 
desfiin^at cu totul de cit in 
1862, dup& legea votatS de 
Adunarea legislative din acel 
an, sub Voda Cuza. 

In jude^ul Putna s'au nascut 
Dabija Voda (dupa marturia 
lui Neculce: Ǥi el era de lo- 
cul lui din {iriutul Putnel... » 
Let., II 2 , pag. 192) $i §tefan 
Tom?a. Acest din urma s'a 
nascut in satul Ote$ti, care a 
apar^inut in vechime jude^ulul 
Putna, iar acum face parte din 
jud. Buzati. 



Hosted by 



Google 



PUTNA (RtO) 



142 



PUTNA (RtlJ) 



Pentru alte date istorice a 
se vedea cuvintele : Adjud, 
C&caina, Cr&ciuna, Domnesti, 
Focsani, Mera, Milcovul, Odo- 
besti, Soveja, Vizantia, Vran- 
cea, etc. 

Printre starostil de Putna, un 
fel de guvernatori ai {inutululf, 
cu puteri nelimitate, cite o data, 
asupra locuitorilor din guver- 
namintul lor, a fost : 

Miron Costtn, in 1687, care 
a inlocuit in aceasta funcjiune 
pe Hie Dragu^escul. 

Miron Costin e inlocuit in 
starostia Putnei de Manolache 
Ruset, fratele vistierniculuT Ior- 
dache Ruset din neamul Cup&- 
restilor. (Vezl Neculcea, Let. 

n 2 , P . 235). 

Sub domnia lui Ion Mavro- 
cordat, scrie Enache Kogalni- 
ceanu, st&rostia Putnei a fost 
incredinjata lui Costache Pu- 
rice, ce fusese mai inainte Aga 
in Iasi (Let. IIP, p. 211). 

Un alt staroste de Putna, po. 
menit de Enache Kogalniceanu, 
este vornicul Hrisoverghi, pus 
in aceasta funcjiune de Con- 
stants Racovifa in 1755. (Let. 
IIP, p. 299). 

In 1802, staroste al Putnei a 
fost Vornicul Todirascu Bals. 

In 1 8 14, aceasta funcjiune a 
fost ocupata de Dumitrache 
Plaghino. 

In 1 8 18, a fost staroste de 
Putna vornicul Vasile Milicescu. 

In 1 82 1, st&rostia Putnei era 
ocupata de un Dascalescu. 

In 1823, fu staroste de Putna, 
spatarul SSndulachi Stamatin. 

In 1829, a fost fecut staroste 
paharnicul Constantin Sion. 

In 1842, funcjiunea de sta- 
roste a Putnei era incredin^ata 
unuia Pruncul. 

Putna, riU, ce isvoreste din mun- 
tele Arisioaia de pe partea nor- 
dicS a virfului, unde se afla stil- 



pul de frontiera 121 si pichetul 
rominesc 3. Acest izvor este 
un sipot mare, a carui scur- 
gere formeaza o frumoasa cas- 
cada prin caderea succesiva a 
apei pe cinci trepte ale unei 
scan deschise intre munpf, pana 
la piciorul muntelui, la locul nu- 
mit Scarisoara-Veche, care alta 
data constituia basinul colec- 
tor; cu timpul s'a stricat de 
apa si Putna si-a ftcut o alta 
scurgere pe Vaioaga-Ferestrae- 
lor, la al c&rul capat se ter- 
mina si cataractul Putnei. 

Cursul Putnei ce str&bate nu- 
mai jud. Putna, urmeaza direc- 
{iunea N.-V. spre S.-E. ; de la 
pichetul No. 3 'si ia direc^iu- 
nea spre N.-E., formind fron- 
tiera politica intre Austro-Un- 
garia si Rominia pe o distant 
de peste 14 kil. pan& la con- 
fluen^a sa cu Valea - Marului, 
unde se afla si stilpul de fron- 
tiera 1 20 ; aci frontiera con- 
tinua a merge in spre N., ur- 
cind muntele Mesteacanul, iar 
riul Putna intra in Tara, schim- 
bindu-si direc^iunea spre E. ; 
dupa un parcurs de 10 kil. 
ajunge la localitatea numita 
Poiana-Lepsa, confluenja sa din 
stinga cu piriul Lepsa ; de aci, 
Putna 'sf schimba direc^iunea 
spre S.-E. si dupa un parcurs 
de 9 kil. ajunge la N. satului 
Lunca, unde primeste pe dreap- 
ta piriul Coza ce izvoreste din 
muntele cu acelasi nume. D.e la 
Lunca, Putna ia direc^iunea spre 
N.-E. si dupa un parcurs de 8 
kil. primeste pe stinga Vllceaua- 
Var&rieT, de unde schimbindu-si 
direc^iunea spre S., dupa un 
parcurs de 12 kil., ajunge la 
confluenja sa cu piriul Zabala, 
pe dreapta ; de la aceasta con- 
fluents si dup£ un parcurs de 
18 kil. in direc^iune spre E., 
Putna ajunge la confluen^a sa 
cu piriul Valea-Seaca ce vine pe 



dreapta din satul Iresti. De 
aci 'si schimba direc^iunea spre 
S.-E. si dupS o scurgere de 
32 kil. ajunge la satul Balta- 
Ra^ei, pendinte de com. Fau- 
rei, de unde riul indreptindu- 
se direct spre S., dupa o scur- 
gere de 24 kil., ajunge la con- 
fluen^a sa cu piriul Rimna, ce 
vine din jud. R.-Sarat; de 
aci Putna isi schimba iarasi di- 
rec^iunea ma! spre E.-S.-E. si 
dupa un parcurs de 23 kil. se 
varsa in Siret la satul Lungo- 
ciul, situat pe malul sting al Si- 
retului si pendinte de com. Fun- 
deni din jud. Tecuciu. 

In acest parcurs, Putna stra- 
bate : com. Tulnici pe stinga ; 
cat. Lunca si cat. Coza pe dreap- 
ta si pendinte de com. Paulesti ; 
com. Negrilesti pe stinga; Bir- 
sesti si Poiana pe dreapta; Cola- 
cul, Tichirisul, Vidra, Ciipicesti, 
Tifesti si Mircesti pe stinga, si co- 
munele : Gagesti, Bolotesti, Fau- 
rei, Jorasti, Rastoaca si Vulturul 
pe dreapta riului; afara de aces- 
tea, Putna mai uda si alte nume- 
roase catune pendinte de comu- 
nele men^ionate mai sus. 

Lungimea cursului Putnei, de 
la obirsia sa pana la varsarea 
in Siret, e de 150 kil. 

Afluenji pe dreapta, in regiu- 
nea muntoasa sunt : Plriul-Les- 
pezilor si Tisita, ce vin din coas- 
tele muntelui Condratul ; piriul 
Coza, ce izvoreste din muntele 
Coza, si se varsa in Putna intre 
satele Lunca si Coza. Pe stinga 
sunt : Piriul-MaruluT, ce formeaza 
frontiera spre N. ; piriul Dejul, 
format de piriul Tighitanul si 
Arsamanoael si care se varsa in 
Putna, mai spre S. de satul 
Negrilesti. 

In aceasta regiune de munte, 
Putna primeste in sinul el o 
mul^ime de alte mici piriiase 
care se scurg din coastele mun- 
{ilor, din stinga si din dreapta. 



Hosted by 



Google 



PUTNA (RIU) 



143 



PUTNA (RtO) 



In regiunea de deal si ses, 
Putna mai are ca afluenpf pe 
dreapta : piriul V3suiul, ce izvo- 
reste din muntele Via-Draci; pi- 
riul Zabala, (marit cu piraiele 
Neruja, Pe^icul sialtele) ce'si dau 
intilnire la Sud de satul Prisaca 
unde se aria si un defileu ce 
poate fi considerat din punct 
de vedere militar, ca o admi- 
rabila pozi^ie de oprire; piriul 
Vaei-Rele si Valea-§oimului ce 
vin din plaiul Magura-Odobesti ; 
piriul Milcovul, a carui intilnire 
cu Putna o are la satul Ras- 
toaca ; piriul Rtmna, mai la S. 
de gura Milcovului, la locul nu- 
mit Cotul-JiganuluT; de la satul 
Vulturul piriul Putna-Seaca con- 
siderate ca o ramura a Putnel 
si piriul Leica ce se varsa in 
Putna la 500 m. mai la deal 
de confluen^a sa cu Siretul. 

Afluen^ii pe stinga sunt : Pi- 
riul-Sarat ce se varsa in Putna 
la satul Valea-Sarei; piriul Ti- 
chirisul la satul Tichirisul; piriul 
Vidra la satul Vidra si Piriul- 
Vizau^ului la satul Voloscani. 

Afara de aceste, Putna in 
regiunea de deal si ses, mai 
piimeste o mul^ime de alte pi- 
riiase mai mid, ce se scurg din 
coastele dealurilor de pe am- 
bele flancuri. 

Orografta. — Riul Putna cur- 
ge in regiunea munjilor Vran- 
cei, pana la satul Negrilesti, de 
aci in regiune de deal pana la 
satul Gagesti, iar de aci si pana 
la confluen^a sa cu Siretul, in 
regiune de ses, a carui incli- 
nare se pierde succesiv spre S.- 
S.-E. 

De la sorgintea sa si pana 
la Piatra-Bahneanului, cit for- 
meaz& frontiera intre Rominia 
, si Austro-Ungaria, Putna stra- 
bate o regiune foarte salbatica 
si acoperita cu paduri secu- 
lare ; pe aceasta por^iune ea 
este traversata de un drum de 



exploatare ce se infunda sub 
muntele Arisoaia ; de la Piatra- 
Bahneanului si pana la con- 
fluen^a cu piriul Coza, Putna 
strSbate o regiune tot muntoasci ; 
insa pe un pat mai luminat 
printr'un lung sir de poeni ce 
lasa in dreapta si stinga sa. 
Inaltimile pe care sunt rezemate 
flancurile acestel vai, de la o- 
birsia si pana la confluenja cu 
Coza sunt: La obirsie, 1668 m. 
asupra MSril-Negre ; la Piatra- 
Bahneanului, 957 si 1026 m.; la 
Poiana Lepsa, 1150 m. ; la sa- 
tele Lunca si Coza, inahVimile 
variaza intre 640 si 950 m. De 
la confluen^a cu piriul Coza, 
Putna intra intr'o regiune sa- 
raca in paduri, iar patul el in- 
cepe a se largi, si inal^imile 
pe care se reazama flancurile 
acestei vai, se termina in gene- 
ral prin malurl abrupte, ce 
tind a se darama din cauza 
slabei lor forma^iuni; aceste ma- 
lurl ripoase insojesc Putna pana 
la satul Prisaca (pendinte de 
com. Valea-Sarei), unde se afla 
si confluen^a sa cu piriul Za- 
bala; in acest punct, natura ca- 
pri^ioasa a dat nastere unul de- 
fileu intortochiat, prezintind o- 
chilor o pozi^iune demna de 
admirat. De la confluen^a cu 
Coza si p&na la confluenta cu 
Zabala, inaljimile din dreapta 
si stinga variaza intre 500 — 850 
m. la satul Negrilesti si 400 — 
700 m. la confluenta cu piriul 
Zabala. 

Dupa ce lese din defileul Pri- 
saca, Putna intr& in regiunea 
dealurilor, resfa^indu se pe un 
pat mult mailarg (400 — 500 m.); 
curentul sau e aci mai pu^in zgo- 
motos si in mai multe locurl 
despSr^it in mai multe ramurl ; 
dealurile din dreapta, care o 
inso^esc pana la satul Bolo- 
testi, sunt mult mai inalte de 
cit cele din stinga; acestea va- 



riazS de la 600 — 1000 m. (vir- 
ful Magurel-Odobesti), iar cele 
din stinga au o {nal^me intre 
200 — 400 m. De la satul Bolo- 
testi, patul Putnel sa largeste 
sim^itor, ajungind chiar pana* la 
1000 m. ; inahVimile din dreapta 
si din stinga incep a dispare 
pe nesim^ite; iar de la satul 
F2urei, Putna intra intr'un ade- 
varat ses, supus inunda^iilor, de 
la satul Mircesti si pana la satul 
Dimanciul, pendinte de com. 
Surdia pe care parcurs sesul 
Putnel se confunda cu sesul Si- 
retului, pana la confluenta lor. 

Patul sau este pletros in re- 
giunea muntoasa, pana sub Mun- 
tele-Mesteacanului, iar de aci si 
pana la satul Faurei, este bolo- 
vanos si nisipos, de unde suc- 
cesiv se transform^ intr'un pat 
nisipos pSna la confluenta sa 
cu Siretul. 

Geologia. — Valea-Putnel din 
punct de vedere geologic este 
destul de interesanta\ De la gra- 
ni^asi p&na* laCozla-Tulnici curge 
in Flyschuleocen, in care predo- 
mineazS Oligocenul. Conglome- 
ratele ce formeaz& cheile pe care 
le strSbate Valea-Putnel aparfin 
asemenea acestul etagiu. Mai 
la vale de aceste chei, valea 
isi taie patul sau profund intr'o 
terasa mai vechie. La Tulnici, 
Oligocenul dispare si cedeaza 
locul Helve^ianulul, ce se intinde 
pana la Valea-Sanl. Acest Hel- 
vetian e reprezintat prin tipul 
obicinuit : marne si gipsurl. La 
Valea-SaYiI apar calcarele si ni- 
sipurile sarmatice carl mai spre 
E. sunt acoperite de nisipurile 
pontice si de Levantin repre- 
zintat prin pietrisurl carl corn- 
pun M&gura Odobestilor. In fine 
Valea-Putnel mai strabate p^na 
la varsarea ei in Siret si Loessul 
analog cu acel al Moldovei de S. 

Ldrgimea ft adincitnea. — De 
la obirsie si p&n& la confluenta 



Hosted by 



Google 



PUTNA (RtlJ) 



144 



PUTREDA 



sa cu Pirtul-Zburaturei, Putna 
e un mic piriias, iar dead in- 
cepe a se m&ri succesiv si pe 
m£sur& ce primeste intr'insa nu- 
meroasele v&lcele ce vin din 
munp. Ajunge la confluen^a cu 
piriul Zabala sa aibe o largime 
de 10 m. si o adincime de 
0,40 m. ; la satul Vidra, o 
largime de 20 m. si o adincime 
0,40 m.; la satul Faurei, 20 
m. si 0,50 m. adincime; la sa- 
tul Rastoaca, 25 m. largime si 
o,6o m. adincime : iar la gura 
sa, 50 m. largime si 0,80 m. 
adincime. Aceste date sunt 
foarte variabile si supuse la 
discre^ia timpului ploios sau se- 
cetos. 

Curentul PutneT in regiunea 
muntoasa este repede si zgomo- 
tos pana la defileul Prisaca,in care 
parcurs aduce cu sine cantita^i 
marl de bolovan! ; iar de aci, cu- 
rentul incepe a se mai linisti cu 
cit inainteaza spre zona ?esurilor. 
Putna porneste la obirsia sa cu 
cota 1668 m. d'asupra Marii- 
Negre, intra in Tara sub cota 
690 m. si in poiana Lep?a are 
cota 592 m. ; d'aci merge scobo- 
rind, la 44S m. linga satul Coza, 
314 m. la defileul Prisaca con- 
fluen^a cu Zabala, 226 m. la 
Vidra, 150 m. la Gage?ti, 70 m. 
la Faurei, 37 m. la R&stoaca 
si 20 m. la confluen^a sa cu 
Siretul. 

Trecatorl. — Trecerea riului 
Putna de la sorginte §i pana la 
satul Vidra, se face prin vad, 
cea ce face sa se intrerupa* co- 
munica^ia cind apele vin man; 
iar de la Vidra si pan& la con- 
fluen^a sa cu Siretul, Putna po- 
seda cite-va podun si anume : un 
pod de lemn la E. satului Vidra ; 
un pod de piatra la N.-E. satului 
F5urei, peste care trece soseaua 
nationals Focsani-Bacau ; un pod 
de lemn la S.-E. satului Jora$ti, 
peste care trece soseaua Foc- 



sani-satul Suraia; un pod de 
lemn la satul Bo^irlaul, peste 
care trece soseaua Rastoaca- 
Bo£irlaul-Dumbravi£a. AfarS. de 
aceste, Putna mat poseda podul 
Hniei ferate Focsani-Bac&u, care 
este situat la N. satului Faurei. 
Pe linga aceste trecaton, tre- 
cerea de pe un mal pe altul 
se mat face prin vad, insa nu- 
mal cind apele sunt mici. 

Comunicatia. — Drumurile ce 
parcurg aceasta vale sunt foarte 
restrinse ; mai cu seama in re- 
giunea muntoasa, nu se gasesc 
de cit drumurile ce leaga sat 
cu sat si a caror construc^ie 
ordinara fac anevoioasa comu- 
nicatia, de din cauza terenului 
accidentat, fiQ din cauza ploilor 
periodice. 

De la com. Birse§ti merge la 
vale pe maiui sting o sosea, 
pana la Vidra; de aci se rami- 
fica indoua, o ramura continuind 
pe malul sting, iar alta dupa ce 
a trecut Putna pe un pod de 
lemn de la E. sat. Vidra con- 
tinuind pe malul drept, urma- 
rind in de aproape apa Putnei 
pana la confluen^a sa cu Si- 
retul ; din aceste $osele, se des- 
part alteie in direc^iune spre 
N. si S. formind legatura cu 
satele marginase. Aceste sosele 
sunt bine construite si bine in- 
tre^inute. 

Economia locald. — Pentru 
moment Vaiea-Putnei nu pro- 
duce de cit lemnarie de con- 
struct si aceasta in mod re- 
strins din cauza lipsei mijloa- 
celor de transport si a pozi- 
{iunilor greu de exploatat. Mo- 
delarea lemnelor de construc- 
{ie se face prin ajutorul unor 
her&strae in stare primitiva, ce 
se gaseste pe malul apei, prin 
al c&rui mijloc sunt puse in 
miscare. Num&rul ferestraelor de 
aceasta natuni, se urea" panS la 
80. De la aceste her&strae, lem- 



nele sunt carate cu care cu boi 
pana la Odobesti saii Focsani, 
de unde cu calea ferata sunt 
transportate in diferite directum. 
Valea-Putnei este foarte bogata 
in pasuni, inlesnind cresterea vi- 
telor. Poseda multe izvoare de 
ape minerale, dar neexploatate 
sistematic pana acum ; procura 
brinzetur! multe si de buna ca- 
litate ; asemenea are man can- 
tit&tT de piatra de var si nisip, 
intrebuin^ate pana acum insa 
numai pentru nevoile locale. 

Putna-Seaca, statle de dr.-d.-f., 
jud. Putna, pi. Girlele-Biliesti, 
cat. Faurei, pe iinia Buzau-Ma- 
ra$e$ti, pusa in circulate la 15 
Iunie t88i. Se afla intre stabile 
Foc?ani (11.7 kil.) $i Marase^ti 
(7.8 kil.). Inal^imea d'asupra ni- 
velului Marii e de 77 in -95. Ve- 
nitul acestei statii pe anul 1896 
a fost de 1 10597 lei, 65 bani. 

Putreda, com. rur., 'in jud. Rim- 
nicul-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
pe piriul cu acelasi nume. 

E asezata in partea de V. a 
jud., la 9 kil. spre V. de orasul 
Rimnicul-Sarat, si in S. pi., la 
6 kil. spre V. de com. Zgir- 
ci^i, re$edin^a pla?ii. 

Se margine$te la N. cu Gre- 
banul, la E. cu Zgirch:i, la S. 
cu Bah^i, la V. cu Valea-Ra- 
covi^eni. 

E br^zdata de dealurile Stre- 
je^ti, al Florii $i Calea- VaciY, 
toate la V. 

Piriul Putreda o uda prin 
mijloc si afluentul sau Ciapa- 
Verde la S. 

E formata din cat. : Putreda- 
Mare, re^edin^a, la E. si Pu- 
treda-Mica, la V. 

Suprafa^a com. este de 900 
hect, din care 200 hect. vatra 
com. si 700 hect. ale locuito- 
rilor, cu o populate de 1022 
suflete. 



Hosted by 



Google 



PUTREDA 



146 



PtFTUROASA (FlNTlNA-) 



Locuitorii sunt mo?neni. 

Are 2 biserici, una vechie de 
lemn, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, zidita in 1794 de loan 
Peticanu, cu un preot ?i 2 cin- 
tarep, cea-1'alta noua, cu hra- 
mul Sf. Pantelimon, zidita de 
locuiton in 1872, cu un preot 
$i 2 cintare^i ; o ?coala mixta, 
frecuentata in 1899 — 900 de 64 
elevi. 

Locuitorii poseda : 60 pluguri ; 
108 boi*, 15 vaci, 19 cai, 5 epe, 
229 01, 49 capre $i 44 rimatori. 

Loc. au vii $i livezi cu pruni. 

Comerciul consta in importul 
de ^esaturi, instrumente agricole, 
postav, ?i in export de vin 
?i rachiu. Transportul se face 
prin gara R.-Sarat. 

Caile de comunica^ie sunt: 
?oseaua jud. Obidi^i-Valea-Ra^ei ; 
spre Greban-Zgirci^i-Rimnicul- 
Sarat; spre Pardo?i-Margarite?ti- 
Valea-Salciei-Jitia. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1390 lei, 45 bam ?i la chel- 
tueli, de 1380 lei, 62 bani. 

Putreda, piriu, jud. Boto^ani, a- 
vind de afluent Piriul-Mic, izvo- 
re$te din locul numit Sesul-fa- 
rinei ; curge pe linga satul Cris- 
te?ti, in partea sa de S.-V., apoi 
pe pamintul locuitorilor, ?i se 
varsa in Meletinul, formind o 
balta, numita Ochiul. 

Putreda, piriu, jud. Dorohoiu, 
pi. Berhometele, izvore?te din 
Poiana-Velni^ei, mo$ia Zamo§tia, 
com. cu acela^i nume, ?i se varsa 
in Baranca la Podul-lui-Strejac. 

Putreda, piriu, izvore^te de pe 
mo$ia Ibane?ti, curge spre S., 
prin com. Corlateni, pi. Copula, 
jud. Dorohoiu, unde formeaza 
iazurile : Putreda, Lipovenilor $i 
Odael $i se varsa in riul Jijia. 

Putreda, piriu, in jud. R.-Sarat, 

W7tf, Marel4 IHcfionar Qeoyrafio. Vol, V. 



pi. Rlmnicul-d.-s., com. Putreda, 
izvore?te din dealul Streje?ti, 
uda mijlocul com., trece prin 
cat. de re$edin{a ?i se varsa pe 
dreapta piriulul Oreavul. 

Putreda-Mare, sat, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com. 
Putreda, a?ezat pe riul Putreda, 
spre E. com. 

Are o suprafa^i de isohect., 
cu o populate de 147 familii, 
sau 835 suflete ; o biserica ?i 
o $coala. 

Putreda-Mica, sat, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., cat. 
com. Putreda, a^ezat la V. com., 
la 2 kil., spre V. de cat. de re- 
$edin{a. Are o intindere de 50 
hect., cu o populate de 25 fa- 
milii, sau 167 suflete. 

Putrezeni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Coroe^ti, 
spre V. de satul Coroe?ti-d.-j. 
Are 100 loc. $i 27 case. 

Puturoasa, sat, f&cind parte din 
com. rur. Coteana, pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt, situata pe valea ?i 
malul drept al Dirjovului, cam 
la 6 kil. spre N.-V. de satul 
Coteana, re?edin^a com. Are o 
popula^iune de 1 24 locuitori, din 
care 27 sunt improprietarip dupa 
legea rurala, pe 36 hect. Ei po- 
seda : 16 boi, 59 vacl, 12 bi- 
voli, 15 bivoli^e, 10 cai, 146 
01, 162 porci. 

Puturoasa, mosie, a statului, jud. 
Olt, fosta pendinte de m3nas- 
tirea Plumbuita. 

Puturoasa, pddure a statului, 
in intindere de 325 hect, pen- 
dinte de com. Coteana, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt. 

Puturoasa, balta, in jud. Cons- 
tanta, pi. Hir^ova, pe terito- 



riul com. urb. Hir^ova, situata 
in partea V. a pla^el $i cea 
N.-V. a comunel. E formata din 
mai multe midf lacurl lunguiete, 
can toate unite se varsa in girla 
numita Privalul-Rotundului sau 
Tair-Buaz. Are o suprafa^ei de 
40 hect. E taiata de un drum 
ce merge de la Hir^ova la Co- 
nacul-luI-Manole. 

Puturoasa (Impu^ita), izvorcu 
apa sulfuroasa, in jud. Ia$i, pi. 
Bahluiul, com. ?i satul Balceni, 
in poalele dealului Ceta^uea, la 
12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvo- 
rul e rece §i da 80 litruri de 
apa pe ora. Apa are gust ?i 
miros de pucioasa ; este u^oara 
la baut $i folositoare pentru 
boalele reumatice. 

Puturoasa (Iazul-de-la-Moa- 

ra), iaz, in valea dealului Tu- 
ria, jud. Ia?i, pi. Turia, com. 
Ro?cani, cat. Bor$a. 

Puturoasa, piriu, izvore^te de 
sub dealul Movileni, jud. Ia?i, 
pi. Copoul, com. Movileni, $i se 
varsa pe dreapta Jijiel. 

Puturoasa, piriu, izvore^te de 
pe teritoriul satului Glavane?ti, 
jud. Ia?i, pi. Turia, com. Iepu- 
reni, ?i se varsa in Iazul-de-la- 
Rachitl. 

Puturoasa, girla, la S. de satul 
Corcioveni, jud. Tecuciu, for- 
mats din piriul Berheciul. 

Puturoasa, loc izolat, la 8 kil. 
de vatra com. Calimane§ti, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. Aci este un 
izvor abondent de apa sulfu- 
roasa. 

Puturoasa (Flntlna-), sorginte 
de apa minerala, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-Sara^ei, cat. Ciu- 
hoiul ; se scurge in pir. Sarata. 



19 



Hosted by 



Google 



PUTUROASA (VtNA-) 



146 



PUTUROSUL 



Puturoasa (Vina-), sorginte de 
apd minerald, in jud. Buzau, 
com. Sibiciul, pe hotarul des- 
pre com. Col{i. 

Puturosul, sat, jud. Dimbovita, 
plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a, com. 
Urseiui. 

Puturosul, sat, jud. Dimbovita, 
plaiul Ialomrfa-Dimbovi^a, com. 
Vi$ine$ti. 

Puturosul, mahala, jud. $i pi. 
Prahova, com. Valea-Lunga. 

Puturosul, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotu^ul. 

Puturosul, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Ora^ului, com. Odo- 
basca, in partea de N. a com. 
Este acoperit cu pa$unT. Din 
el izvore?te piriul Puturosul, ce 
se varsa in riul Rimna, udind 
nordul comunei. 

Puturosul, izvoare minerale, jud. 
$i pi. Arge$ul, com. Bradetul. 

Izvoarele se gasesc la vre-o 
2 kil. spre N. de centrul com. 
Bradetul. Calea merge tot pe 
ling& riul Vilsanul, care, mai 
in tot parcursul sau, este {ar- 
murit la mica distant de inal^i 
perepf calcaro?if, aproape verti- 
cal!, ?i inal^i de 40 — 60 m., in- 
chizind ast-fel valea riului intre 
douS. ziduri gigantice ?i prapas- 
tioase. 

Pe fundul v&iei clocote?te re- 
pede riul Vilsanul, cu pastravil 
sal, apoi se izbe$te de stinci 
ca Col^ul-de-la Pietrarie, Col^ul- 
Roibului $i Seciul. Cotyul-Roibu- 
lui, inalt de vre o 50 m., are 
virful inclinat d'asupra riului. 

Sunt ma! multe izvoare sul- 
furoase in$irate pe linga ?i sub 
albia riului. Cel mai abundent 
in apa $i concentrat in materif e 
pe partea dreapta a riului. Poate 



da pana la 800 litri de apa 
pe ora, care in scurtul sau curs, 
pana la intrarea sa in riu, de- 
pune pe pietre o materie alba 
cenusie, batind pu^in in galben. 
In dreptul acestor izvoare $i 
pana la 100 m. spre S. de ele, 
apa riului nu inghia^a, la a- 
ceea$i temperatura la care ar 
inghe^a de n'ar fi fost ames- 
tecata cu apele minerale ce curg 
din izvoare. 

Puturosul, izvor de apa sulfu- 
roasa, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Gropile, pe teritoriul 
satului Paltinata. Da cam vre-o 
60 litri pe ora. E la 1 8 kil. de 
gara One?ti, dincolo de Trotu?. 

Puturosul, sau Impu^itul, loc 
cu izvoare sulfuroase si balta, 
jud. Bacau, pi. Trotu?ul, com. 
Manastirea-Casinul, la poalele 
muntelui Halosul-Mare, de unde 
izvore^te piriul cu acelasi nume. 
Izvorul principal are un debit 
de 70 litri pe ora. E situat la 
12 kil. de gara Onesti. 

Puturosul, izvor de apa sulfu- 
roasd, jud. Bacau, pi. Siretul- 
d.-j., com. Bote^ti, pe teritoriul 
mo$iei Viforani, a d-Iui Iunius 
Leca. 

Puturosul, sorginte de apd mi- 
nerald, in jud. Buzau, com. 
Chiojdul - din - Bisca, la poalele 
muntelui Ple^ea, linga cascada 
Sipotul. 

Puturosul, taz, jud. Bacau, pi. 
Tirgul, in suprafa^a de 1 1 hect, 
pe mo$ia Baluseni (Zosin), in 
partea de N. a com. cu acelasi 
nume. 

Puturosul, baltd, formata de riul 
Jijia, la moara mosiei R&diul, 
com. Comindare^ti, jud. Boto- 
?ani. 



Puturosul, taz, pe mosia Cior- 
nohalul, in partea de E. a com. 
Ringhile^ti, pi. Stefane?ti, jud. 
Botosani. 

Puturosul, viroagd, in jud. Braila, 
pi. Balta ; ia na?tere din partea 
de N.-E. a laculul Fleasca; trece 
pe sub malul de S. al iuncei 
Calma^uiului, pe la N. cat. Scar- 
late?ti ?i al com. Dudescu, Slu- 
jitori-Albotesti ?i cat. Caragica; 
taie $oseaua Braila-Calarasi, la 
N. com. Insura^ei, $i, dupa ce 
atinge partea de N. a lacului 
Lacul-Rezii, da in partea dreapta 
a Calma^uiului, la punctul Cor- 
nul-Malului. 

Puturosul, pzriias, in jud. Ba- 
cau, pi. Trotu?ul, com. Groze?ti, 
care curge printre satele He- 
rastraul si Grozesti, in direc^ie 
estica. Izvoreste de sub mun- 
tele cu acelasi* nume si, dupa ce 
se uneste cu piriiasul Pietricica, 
se varsa pe dreapta Oituzului. 
Aci se afia si ape feruginoase. 

Puturosul, piriii, format din iz- 
voare ; curge prin Valea-Graj- 
diului, jud. Botosani, pi. Tirgul, 
com. Manastireni; formeaza lazu- 
rile de la Valea-Grajdiului, de 
la Manastireni si de la On^eni, 
apoi trece in com. Gorbanesti 
sub numele de Ursoaia si se 
varsa Iing& tirgul Suli^a in Siena. 

Puturosul, piriii, ia nastere din 
lazul Puturosul, de pe mosia 
Borsa, com. Roscani, pi. Turia, 
jud. Iasi, curge de la N. spre 
S., intra pe mosia Caminaresti, 
pe la hotarul Basenilor, trece 
prin lazurile Baseni ^i Carp, §i, 
indreptindu-se spre V., se varsa 
in Jijia, pe la Scruntanil-Mare. 

Puturosul, piriii, izvore?te din 
dealul Sec&turile, jud. ?i pi. 
Prahova, com. Valea-Lunga, $i 



Hosted by 



Google 



PUTUROSUL 



147 



PUfULUl (DEALUL-) 



se varsa in riul Cricovul-Dulce, 
dupa ce primeste ca afluenft 
vatcelele : Magazia, Valea-lui- 
Mateiu, Cracanul si altele. 

Puturosul, vale, in jud. si pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Cataloi ; se desface din Dealul- 
Mare ; se intinde spre S., intr'o 
direc^ie de la N.-E. spre S.-V., 
brazdind partea centrala a plasef 
si cea estica a comunei ; trece 
pe la poalele dealului Rezii, taie 
soseaua nationals Tulcea-Cons- 
tan^a, pe la kil. 12, si dup& 6 
kil. de curs, se deschide in va- 
lea piriului Teli^a, pe stinga, 
pii^in maT jos de satul Cataloi. 

Pu^eni, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Nicoresti, compusa din 2 
catune : Mindresti si Pu^eni si si- 
tuata pe Valea-Gerului, la 16 
kil. de Tecuciu si la 31 kil. de 
resedin^a plaseT, spre E. 

Teritoriul com. este de 24568 
hect., din care 1459 hect. cul- 
tivabile. 

Are o populate de 474 fa- 
miliT, sau i860 suflete; 2 bise- 
rici, una in Pu^eni si cea-1'alta - 
in Mindresti, deservite de 2 
preoti $i 4 cintare^i ; 2 scoale, 
una in Puteni, frecuentata de 
54 copii si cea-1-alta in Mindresti, 
frecuentata de 34 copii ; o moara 
de vint si una cu aburi, ale pro- 
prietarului. 

Locuitorii poseda : 470 boi, 
504 vacT, 272 caT, 185 iepe, 495 
01, 3 tauri, 4 bivoli si 521 porci. 

Veniturile si cheltuelile anuale 
ale com. sunt de 7500 lei. 

In partea de S.-E. a satului 
Puteni se afla un monument de 
piatra de o forma piramidala, 
avind o inaltime de 2 m., sub 
care se afla ramasi^ele genera- 
lului rus Alexandru VasilievicT, 
mort la 1770. 

O sosea jude{ean& leaga co- 
muna de orasul Tecuciu. 



Puteni, sat, pendinte de com. 
Puteni, pi. Nicoresti, jud. Te- 
cuciu, situat pe ambele laturl 
ale piriului Gerul. 

Are o populate de 314 fa- 
miliT, sau 12 16 suflete; o bise- 
rica, zidita la 1812, de locui- 
tori ; o scoala primara mixta ; 
6 circiumi. 

Puteni, mosie, jud. Tecuciu, com. 
Puteni. Are o suprafa^a de 1560 
falcT, proprietatea descendin^ilor 
lui Constantin Mavrocordat. 

Pu^ichioaia, sat, in jud. Covur- 
luiu, pi. Prutul, com. Bujorul. 
Are o populate de 585 suflete; 
o scoala mixta ; o biserica, fa- 
cind parte din parohia Fir^a- 
nesti. 

Pe aici trece calea ferata Bir- 
lad-Gala^i. 

Pu^ichioaia, mosie particular^, 
de 2788 hect., in jud. Covur- 
luiii, pi. Prutul, com. Bujorul. 

Pu^inei, sat, cu 38 case, facind 
parte din com. rur. Malovaful, 
din pi. Ocolul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i si situat pe malul sting 
al Topolni^ei. 

Imprejurul satuluT, care este 
udat de piriul Plesuva, se afla 
mai multe gradini cu zarzava- 
turi. 

Pu^intei, catun, in jud. Teleor- 
man, pi. Marginel, pendinte de 
com. Atirna^i. Are o populate 
de 3 1 S suflete. Este foarte vechiu, 
anterior satului Atirna^i. 

Pu^intei, mosie a statului, in jud. 
Teleorman, pi. Marginel, com. 
Atirna^i, avind o intindere de 
1 104 hect., din care o parte 
s'a vindut satenilor in loturi. 

Pu^inteilor (Valea-), vale, rami- 
fica^ie din valea TeleormanuluJ, 



jud. Teleorman ; trece pe Hng2L 
cat. Pu^intei al com. Atirna^i 
si se intinde, pe o mica dis- 
tant, si in jud. Vlasca. 

Pu^ul-Baii, localitate, din com. 
Slanicul, pi. VarbilSul, jud. Pra- 
hova, unde s'a deschis prima 
gura de ocn&, care a rezistat 
tutulor intemperiilor p&na acum 
ctyi-va anT, cind s'a prabusit in 
fundul pr&pastief, zis& Pu^iil-Batf. 

Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dim- 
bovi^a, pi. Bolintinul, com. Cos- 
testi. 

Pu^ul-Haretul, vechie stafie po$- 
tald, jud. Putna, la 23 kil. de 
la Focsani spre Bacau. 

Pu^ul-lui-Ene, deal, situat la E. 
de com. Priseaca, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olc, cu direc^ia de la N\ 
la S. si cu o lungime de 1 kil. 
600 metri. 

Pu^ul-Olarului, sat, in jud. Tu- 
tova, pi. Simila, com. Ib&nesti, 
spre S. de satul Ibanesti. 

Pu^ul-Popei (Valea-), vale, in 
jud. Tulcea, in partea nordica 
a plasei Isaccea si V. a com. 
Luncavi^a; se desface din dea- 
lul Sevastin, se intinde spre E., 
intr'o direc^ie generala* de la 
S.-V. spre N.-E., trece pe la 
poalele movile* CodruluT, si dup& 
5 kil. de drum, se deschide in 
piriul Luncavifc, pe stinga, chiar 
linga satul Luncavi^a. 

Pu^ului (Coasta-), deal, in jud. 
Buzau, com. Gura-S^ra^ii, c&t. 
Valea-Botii; are 90 hect. vie $i 
10 hect. livezi. 

Pu^ului (Dealul-), deal, jud. 
Neam^u, plasa Piatra-Muntele, 
com. C&ciulesti ; se desface din 
Dealul-Balaurului, in direc^iune 



Hosted by 



Google 



PUTULUl (VALEA-) 



148 



PUZDRA 



spre E., pe ling& satul Gura- 
V2ei. 

Pu^ului (Valea-), catun al com. 
Lipia, jud. Buz&u, cu 280 lo- 
cuitorf $i 60 case. 

Pu^ului (Valea-), catun, al com. 
Merei, jud. Buz&u, cu 300 lo- 
cuitorf $i 64 case. 

Pu^ului (Valea-), catun, al com. 
Cernate^ti, jud. Buzau, cu 220 
locuitor! $i 46 case. 

Pu^ureni, sat, pe mo?ia cu ace- 

la§T nume, jud. Dorohoiu, pi. 

Prutul-d.-j., com. Cofu^ca, cu 

83 familil, sau 353 suflete. 

Proprietatea mo?iei este a E- 



pitropiei SpitaluluJ Sf. Spiridon 
din Ia?i, d&ruita de cStre Ior- 
dachi PopovicI din Boto$ani. 

Satenii impropriet&ri^i au 257 
hect., 74 ar. pamint, iar pro- 
prietatea, 2719 hect., 74 artf 
cimp. 

Sunt 2 iazuri. Apele ce tree 
pe mo?ie sunt piraiele Volova- 
$ul ?i Bodeasa. 

Drumuri principale : acel de 
la Darabani, ce merge la Ste- 
fane^ti, §i acel de la Mitoc, ce 
merge la Dorohoiu. 

Mo$ia se hotara^te cu : Ni- 
chiteni, Dragu^eni, Bivolul-Li- 
pan, Codreni $i Cofu$ca. 

Pe teritoriul com. se afla Mo- 
vila-ArmeanuluT $i Movila-C&l- 
darei. 



Pu{urile, mosie, a statului. VezJ 
Bratovoe^ti, jud. Dolj. 

Pu^urile, mosie, a statului, pe 
teritoriul com. Giorocul-Mare, 
pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj. Se aren- 
deaza, impreuna cu mo$ia Bra- 
tovoe?ti, cu 42150 lei anual. 

Puzdra, sau Holda, piriu, jud. 
Suceava, izvore?te de sub mun- 
tele cu acela^i nume, uda te- 
ritoriul com. Bro^teni, pe o lun- 
gime de 5 — 6 kil. ?i, dupa ce 
a invirtit o mori$cii ?i o piua, 
se arunca in Bistri^a. Prime?te 
din dreapta Pinul-Rusului, iar 
din stinga Goroviciul, Piriul- 
Socului $i Piriul-Cuciniei. 



Hosted by 



Google 



R 



Raba, subdivizie a comunei Bo- 
bul, jud. Gorj, pi. Amaradia, la 
E. catunului de re?edin^a, si- 
tuata pe loc ?es. 

Are o intindere de 184 hect., 
din care 40 hect. arabile, 107 
hect. fine^e, 8 hect. vie, 19 hect. 
padure, 7 hect. pomet ?i 3 hect. 
vatra satului, cu o populate de 
85 suflete. 

Locuitorii poseda : 3 pluguri, 
6 care cu boi ; 50 vite man 
cornute, 2 cai, 119 01 $i 23 ri- 
matori. 

Comunica^ia in catun se face 
prin $oseaua comunala 5*1 jude- 
{eana a comunei ?i prin alte 
drumuri ordinare. 

Rachel, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, cat. com. Luncavi^a, 
situat in partea de N. a pla§el 
$i cea de E. a comunei, la 3 
kil. spre E. de cat. de re$e- 
dinta, Luncavi^a, pe malul drept 
ai girle! Ciulinetul, la poalele 
dealului Gilma-Mare. 

Se margine^te la N. cu Du- 
narea ; la V., cu cat. Luncavija; 
la S., cu com. Balabancea; la 
E., cu com. urb. Isaccea. 

Dealurile care brazdeaza te- 
ritoriul sunt : Gilmele-In?irate, 
Gilma-Mare ?i Gilma-Mica. E u- 
dat de girla Ciuline^ul la N. ?i 
de afluen^tf ( acesteia : Valea- 



CeairuluT, a-Bozului $i Valea-Tu- 
riaculuf carl curg prin interio- 
rul catunului. Balta Crapina, la 
N.-V., §i Piatra-Cacata, la E., 
con^in pe$te. 

Intinderea satului e de 527 
hect., din care 16 hect. ocu- 
pate de vatra satului, 211 hect. 
ale locuitorilor ?i 300 hect. ale 
statului. 

Are o populate de 440 su- 
flete ; o ?coala mixta, condusa 
de un inva^ator $i frecuentata 
de 34 elevi ; o biserica, zidita 
in 1859 de locuitori, deservita 
de un preot ?i un cintare^. 

Rachelului (Fortul-) , Intitri- 
turd y jud. Tulcea, pi. Isac- 
cea, com. rur. Luncavi^a, cat. 
Rachel, situat in partea de-N. 
a pla$ei $i cea de E. a comu- 
nei, in punctul de N. al satuluf 
Rachel, llnga ?oseaua jude^eana 
Tulcea-Isaccea, pe care o do- 
mina pe o mare intindere, do- 
minind de asemeni ?i asupra 
satului Rachel, asupra drumu- 
lui comunal Rachel-Luncavi^a 
?i asupra girlet Ciuline^ul. Este 
a?ezat la poalele dealuluf Gilma- 
Mare ?i e facut de Turci, ina- 
inte de razboiul de la 1877, 
pentru a impiedica trecerea Ru- 
?ilor peste Dunare, de care este 
departe de 3 kil. 



Rachieri, sat, facind parte din 
com. rur. Valea-Calugareasca, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Rachieri^a, vale, jud. Prahova, 
izvore^te din muntele Lazul, 
plaiurile Breaza-Talea $i Pra- 
hova, com. Breaza-d.-s. ; curge 
de la V. spre E. $i se varsa in 
riul Prahova, tot in raionul com. 
Breaza-d.-s. 

Rachi^eaua, vale, in jud. Gorj, 
plaiul Vulcan, spre N.-V. com. 
Tope?ti, in direc^ie V.-E., se des- 
face din muntele Gruiul-Negru, 
da in hotarul Pe?ti?anilor $i \§\ 
schimba direcfia spre S., lasind 
spre V. mun^it : Dumurile, Cra- 
cul-Fagului, Cracul-^oratuluJ $i 
Cracul-Rachi^elelor, iar spre E. 
Gruiul-Negru ?i muntele Fra- 
sinul; are o lungime de 7 kil. 

Raci, com. rur., jud. Gorj, pi. 
Jiului, la N. com. Ohaba, situata 
parte pe loc ?es, parte cam pe 
deal. Se compune din catunele: 
Raci, Artaniil $i Baniul. 

Are o suprafa^a de 513 hect., 
din car* 19 hect. padure, 259 
hect. arabile, 6 hect. vtf, 21 
hect. prunT, iar restul fine^e ?i 
pa?une, cu o populate de 1722 
suflete. 

Sunt 3 bisericl, deservite de 



Hosted by 



Google 



RACI 



150 



RACLARIUL 



i preot si 4 cintare^i ; o scoala, 
fondata la 1836 si frecuentata 
de 35 elevi. 

Locuitori! poseda : 20 plu- 
guri, 33 care cu boT, 3 caru^e 
cu cai; 137 vite marl cornute, 
39 cai, 323 01, 22 capre, 143 
rimatori; 20 stupi cu albine. 

Comuna este udata pe par- 
tea de V. de piriul Jil^ul-Mic. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala care o pune 
in legatura la N.-V. cu com. 
Ursoaia din jud. Mehedin^i, iar 
la S. cu com. Calaparul-d.-s. si 
Borascu. 

In com. se gasesc 6 pu^un 
?i IO fintini. 

Raci, catun de resedinta al com. 
Raci, jud. Gorj, pi. Jiului, ase- 
zat pe valea cu acelas! nume, 
parte pe ses si parte cam pe 
deal. 

Are o suprafa^a de 366 hect., 
din can: 10 hect. padure, 184 
hect. arabile, 5 hect. vii, 11 
hect. pruni, restul izlaz si finete, 
cu o populate de 375 familiT, 
sau 1 20 1 suflete, din care 203 
contribuabil! ; o scoala, infiin- 
tata la 1836, si frecuentata de 
35 elevi; o biserica de lemn, 
facuta de locuitori la 1780, de- 
servita de 2 cintarefi. 

Locuitorii poseda : 10 plu- 
gur!, 20 care cu bo!, 4 caru^e 
cu cai, 62 vite man cornute, 
193 01, 22 capre si 68 rimatori; 
12 stupi. 

In catun se gasesc 3 pu^uri 
si 7 fintini. 

Raci, tezer, jud. Braila, situat la 
N. de Pesti-Rominest! si Pesti- 
TurcestT, cu can comunica prin 
Gitul-Racilor. 

Raci, vale, in jud. Gorj, pi. Jiu- 
lui, pe care este situata com. 
Raci, cu c&tunele sale Artanul, 
Raci si Baniul. Se intinde de 



la N. spre S., terminindu-se in 
dreptul com. Borascul. 

Este formata la E. de cul- 
mea dealului Jiul, care vine de- 
spre N., iar la V. de culmile 
Dealului-Ohabe! si Bolbosi, ce 
se prelungesc asemenea despre 
N., din jud. Mehedin^i. 

Raci-de-peste-Deal, catun, al 
com. Strimba, jud. Gorj, in par- 
tea de V. a com., situat pe 
loc ses si avind o suprafa^a de 
39 hect., dintre care 1 hect. vie 
si 10 hect. pruni, si o popu- 
late de 30 familii, sau 120 su- 
flete. 

Locuitorii poseda: 8 pluguri, 
20 care cu bo! ; 20 stupi ; 
128 vite mart cornute, 3 cai, 
57 01, 4 capre si 16 rimatori. 

Comunicatia in catun se face 
pe soseaua comunala care il 
leaga la N. cu cat. Baniul, al 
com. Raci, iar la S. cu com. 
Borascul. 

In catun sunt 2 pu^uri si 3 
fintini. 

Racila, sau Obreje^ti, sat, si 
resedin^a com. Girleni, pi. Bis- 
tri^a-d.-s., jud. Bac3u, asezat pe 
dreapta BistricioareT, in fa{a sa- 
tului Girleni. 

Are o populate de 312 su- 
flete ; o biserica, fondata in 1868 
de enoriasi si de C. Danu, de- 
servita de un preot, un diacon 
si 2 cintarepf ; o scoala mixta ; 
o circiuma. 

Vite: 27 cai, 187 vite man 
cornute, 143 01 si 127 pore!. 

Racila, padure, in jud. Bacau, 
plasa Bistri^a-d.-j., pe teritoriul 
com. Calugara-Mare. 

Racila, piriU, in jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Girleni, care 
se varsa in Bistricioara. 

Racila, piriu, izvoreste din pa- 



durea Mija si se varsa in riul 
Cricovul-Dulce, in raionul com. 
Haimanalele, pi. Filipesti, jud. 
Prahova. 

Racilor (Iazul-), iaz, in supra- 
fa^a de 35 hect., pe teritoriul 
com. Vorniceni, pL Baseul, jud. 
Dorohoiu. 

Racilor (Valea-), vale, ce se 
intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj, 
plaiul Vulcan, in direc^ia E.-V., 
pe o intindere de 3 kil., pana 
in jud. Mehedin^i, la com. Ra- 
tezul, lasind la S. dealul Chi- 
ciora, iar la N. cat. Celeiul. 

Raciul, com* rur., in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Dealul - Dimbovi^a, 
situata parte pe deal si cea mat 
intinsa parte pe vale intre vaile 
Sutiei, la 15 kil. spre S. de Tir- 
goviste. In raionul com. sunt 
dealurile : Raciul, Su{a, Olarul 
si Speriatul; apoi piraiele : $u{a 
si Valea-Seaca. 

Se compune din 3 catune : 
Raciul, Coborisul si Silistea, cu 
o populate de 666 locuitori. 

Are o biserica si o scoala. 

Se invecineste la E. cu Va- 
caresti si Persinari, la V. cu Pi- 
ciorul-de-Munte, la N. cu Suta- 
Seaca si la S. cu Gura-Sufii si 
Sperie^eni, despar^indu-se de 
Vacaresti prin riul Dimbovi^a, 
iar de cele-1-alte, prin padun, 
delule^e si v&! mici. 

In raionul com. se aria peste 
47850 aril de padure. 

Raciul, munte, in jud. Dimbovhra, 
ma! in sus de Moroeni, in stin- 
ga. Pe linga munte curge piriul 
Valea-Raciulu!, pe care sunt he- 
restraie de taiat scindun. 

Raclariul, deal, pe teritoriul com. 
Mironeasa, pi. Stavnicul, jud. 
Iasi, se prelungeste spre N. de 
satul Mironeasa ; pe coastele lui 



Hosted by 



Google 



RACLARIUL 



151 



RACOVA (PLASA) 



sunt plantate vii, pentru care 
i se mai zice si Coasta-Vitlor. 

Raclariul, pddure, in partea de 
V. a com. Poiana-Cirnului, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, in hotar 
cu com. Dobrova^ul. 

Racota, jap§e, situata la N.-E. 
de com. Ciacirul, pi. Balta,jud. 
Braila; uneste Dunarea cu lacul 
Groapele, trecind pe partea de 
S. si S.-V. a lacului figanca, 
apoi se indreapta spre N., tre- 
cind prin lacurile Tudor-Oan- 
cea si Manea, si se varsa in 
Groapele, sub mal, in apropiere 
de comuna. 

Raco^i, cdtun, al com. Godinesti, 
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre 
S.-V. de comuna, situat pe dea- 
lul cu acelasi nume. 

Are o suprafa^a de 456 hect., 
din care 301 hect. arabile, 55 
hect. fine^e, 30 hect. izlaz, 60 
hect. vii si 10 hect. livezi de 
pruni, cu o populate de 160 
familii, sau 629 suflete. 

Are o scoala, fondata la 1858, 
frecuentata de 44 copii; o bi- 
serica, reedificata la 1823 si de- 
servita de 1 preot si 2 cintare^i. 

Locuitorii poseda : 42 plu- 
guri, 125 care cu boi, 1 ca- 
ru^a cu cai; 515 vite marl cor- 
nute, 51 cai, 370 01 si 205 ri- 
m&tori. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele comunale, care il leaga 
de o parte cu com. sa Go- 
dinesti, iar de alta cu Costeni. 

Teritoriul catunului e udat 
de riul Tismana. 

In catun se gasesc 3 mod pe 
apa si 6 fintini. 

Raco^i, deal, jud. Gorj, plaiul 
Vulcan, la V. catunului Raco^i, 
bifurcat de la E. la V. in 
doua ramuri numite: Dolcesti 
si Modorani. 



Este proprietatea locuitorilor 
si e acoperit de vii, pomet si 
arSturi. 

Racova, plasd, jud, Vasluiu. Se 
tntinde de la V. spre S., ocu- 
pind toata partea S. a jude^u- 
lui. E asezata pe dealurile din 
dreapta si din stinga piriului 
Racova si pe intinsa vale a Ra- 
covei, care are esirea in sesul 
Birladului, in dreptul orasului 
Vasluiu. Se margineste la N. 
cu plasa Stemnicul ; la S., cu 
jud. Tutova; la E., cu o parte 
din pi. Stemnicul si orasul Vas- 
luiu si la V., cu jud. Roman. 
E formata din comunele: 

1. Armd§oaia y cu satele: Ar- 
masoaia, Bleasca, Radiul, Ur- 
solea, Valea-lui-Nastase, Valea- 
Silistei si Albina. 

2. Co$e$ti, cu satele: Cosca, 
Cosesti, Iezerul, Fundatura si 
Valea-Onei. 

3. Curse§ti, cu satele: Cur- 
sesti-Razesf, Cursesti - Sofronie, 
Toporasti, Hordila si Rapsa. 

4. Doagele, cu satele : Doaga- 
Son^ului, Doaga-Vasiliii, Lipo- 
va-Manastirei (Valea-Hogei) si 
Porcareful. 

5 . Hir§ova, cu satele : Hir- 
sova-Razesi, Hirsova-Manastirei 
si Fundatura. 

6. Ivdne§ti, cu satele : Iva- 
nesti (Huseni), Brosteni, Bus- 
cata, Golgofca, Valea-Cinepei si 
Valea-Mare. 

7. Girceni, cu satele : Gir- 
ceni, Racova, Racovi^a, Scaunele, 
Schitul - Malinesti, Slobozia si 
Trohanul. 

8. Laza, cu satele: Bejenesti, 
Racova, Lingurari, Oprisita, Po- 
lincul, Risni^a, Sauca si Laza. 

9. Lipova, cu satele : Lipova- 
Razesi, Malosul, Valea-Caselor, 
Valea-Mosneagului. 

10. Poene§ti } cu satele: Po- 
enesti-Razesi (Ghigai), Valea- 
Caselor, Poenesti-Manastirei, Po- 



enesti-Strajescului, Slobozia si 
Iazul-Draculuif. 

1 1. Pu7ige§ti, cu satele : Pun 
gesti (tirg), Pungesti (sat) si 
Dumbraveni. 

Teritoriul plasel este straba- 
tut de doua cuiml mari de dea- 
lun, care se prelungesc din ju- 
de^ul Roman, de-a lungul pla- 
sei: una printre piraiele Racova 
si Stemnicul si se sfirseste in 
sesul Birladului la satul Radiul, 
linga Vasluiu, si alta din dreapta 
piriuiu! Racova, care continua 
in jud. Tutova, formind si cul- 
mea dreapta a sesului Birladului. 
Ambele aceste culm! sunt in- 
tretaete de vai, prin care curg 
diferite piraie. 

Partea de V. si N. a plasei 
este foarte ridicata, din cauza 
inal^imei dealurilor, acoperite in 
mare parte cu padurL 

Sunt purine sesuri si locur! 
deschise, de aceea cultura cere- 
alelor este mai mica de cit in 
cele-1-alte plasi, din cauza po- 
noarelor si a padurilor. 

In vechime, tot teritoriul a- 
cestei plasi era acoperit cu co- 
dri secular!, din can exista si 
asta-zi o mare parte. 

Intinderea plasei e de 36628 
hectare. 

Are o populate de 5365 fa- 
milii, sau 17058 suflete; 27 bi- 
serici, deservite de 21 preotf 
si 25 cintare^i; 10 scoale, fre- 
cuentate de 327 elevi si 32 eleve 
(1899 — 900). 

Vite : 6710 vite marl cornute, 
82 1 1 01, 898 cai, IO bivoli, 281 
capre si 2125 rimatori. 

Sunt 1849 stupi cu albine. 

In aceasta plasa s'a dat fai- 
moasa lupta de la Racova, in 
Ianuarie 1475, intre §tefan Vo- 
da-cel-Mare si Turcti si in care 
Moldovenii au esit invingatori. 

In aceasta batalie, o armata 
mica de 47000 osteni a invins 
pe alta de 120000, intr'o vale, 



Hosted by 



Google 



RACOVA 



152 



RACOVA 



care era acoperita' cu codri se- 
cular!. 

In legendele populare locale, 
se arata ca vatra a razboiului, 
fie-care localitate din aceasta 
plasa, incepind de la fundul 
plase!, pana la esirea in sesul 
Birladului, linga orasul Vasluiu; 
dupa semnele insa ramase, pre- 
cum san^un si movile, se do- 
vedeste c& razboiul s'a petrecut 
catre partea de S., spre gura 
vaiei Racova ; de unde apoi s'a 
preurmat in sus pe apa Birla- 
dului, prin comuna Birzesti si 
apoi pe valea Rebricei, pana la 
satul Scinteia, pe drumul sau 
sleahul mare ce merge spre o- 
rasul Iasi. 

Racova, com, rur., jud. Bacau, 
Bistri{a-d.-s., asezata pe deal si 
pe coasta din stinga Bistri^eT, 
la limita de N. a jude^ului. 
E formata din 5 catune: Le£- 
cana, Racova, Halmacioaia, Gu- 
ra-Vaiei si Satuf-Nou. Satul Su- 
rina, fost al acestei comune, s'a 
alipit pe ling& com. Girleni, din 
dreapta Bistri^eT. 

Se margineste : la N., cu com. 
Buhusi (jud. Neam^u) ; la S., cu 
teritoriul com. Ciumasi si al 
com. Girleni ; la E., cu terito- 
riul com. Beresti si la V. cu 
com. Buda. 

Teritoriul com. prezinta dea- 
luri, ca acel al Halmacioaiei si 
al Viilor, si este brazdat de pi- 
riiasele : Lejcana, Racova, Do- 
garul, Valea-Rea, Iliesul, Run- 
cul si Glodul. 

Are o populate de 173 1 su- 
flete ; 3 biserici, deservite de 3 
preo^i si 3 cint&re{i; o scoala, 
in satul Racova, resedin^a co- 
muneJ, frecuentata de 18 copiT. 

Vite : 29 cai, 824 vite mari 
cornute si 487 01. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au dat la 256 locuitori 694 
falci in farina. In 1879 s'au dat 



la in insurant 276.40 falci 
in impropriet&rire. 

Mosia Racova este domeniul 
statului, fosta proprietate a ma- 
nastirei Bistri^a (jud. Neam^u). 
Statui mai are vre-o 800 hect. 

Viile ocupa o intindere de 
30 3 /4 hect. 

In com. se afla padurea sta- 
tului Racova-Le^cani. 

Teritoriul comunei este de 
3509 hect. 

Se afla. in Racova o velni^a 
pentru fabricarea spirtului de ce 
reale. 

Budgetul com. e la venituri 
de 9549 lei, 15 bam si la chel- 
tueli, de 3501 lei, 95 bam. 

O cale comunala soseluita in- 
cepe la Le^cani, trece in jos 
la Racova si apoi da in calea 
na^ionala Bacau-Piatra. Depar- 
tarea la Bacau, capitala jude^u- 
luT, este de 20 kil.; spre Ciu- 
masi si spre Beresti, 7 kil.; spre 
Buda,, 5 kil., spre Girleni, re- 
sedin^a plasei, 5 kil. De la 
Le^cani se bifurca in sus doua 
cai comunale nesoseluite, din 
care cea din stinga merge in 
jud. Neam^u si cea din dreapta 
in jude^ul Roman. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 807,95 hect. 

Gara Girleni fund asezata la 
5 kil. de com., inlesneste mult 
transportul cerealelor din loca- 
litate. 

Racova, sat, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Tamasi, situat 
pe piriul cu acelasi nume, la 
marginea padureT, la 500 m. de 
satul Tamasi. 

Are o populate de 331 su- 
flete, si 2 circiumi. 

Locuitorii poseda: 8 cai, 102 
vite mari cornute, 61 porci si 
8 capre. 

Racova, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrifa-d.-s., com. cu acelasi 



nume, situat in valea piriului 
Runcul si pe deal. 

Are o populate de ^80 su- 
flete; o biserica, facuta de lo- 
cuitori la 1870, deservita de 1 
preot si 2 cintare^i ; o scoala 
mixta, care fjnc^ioneaza de la 
1865 ; 3 circiumi. 

Vite: 12 cai, 350 vite mari 
cornute, 83 porci, 7 capre si 
336 01. 

Racova, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, ^inind de com. 
rur. Ilovaful. 

Racova, sat, pe mosia si in com. 
Giurgesti, jud. Suceava, asezat 
linga hotarul Bucovinei. 

Vatra satuluY ocupa 8 falci, 
cu o populate de 147 suflete. 

Improprietarip in 1864 sunt 
18 fruntasi, 15 palmasi si 6 
codasi, stapinind 50 falci. 

Biserica si scoala din Giur- 
gesti serva si acestui sat. 

Un singur drum principal 
duce la Giurgesti (5 kil.). 

Racova, sat, in partea de N.-V. 
a com. Girceni, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, format din ca 
tunele : Racovhja - Cuzei, Slo- 
bozia, Fundul-Racovei si Scau- 
nele, asezate toate pe Valea- 
Racovei, pe dreapta si pe stinga 
Piriului-RacoveT, pe o intindere 
cam de 1244 hect., din care 
128 hect. padure si 880 hect. 
loc de cultura, ftna$, imas ale 
proprieta^ei, iar 236 hect. ale 
locuitorilor cu 35 hect. vie. 

Are o populate de 120 fa- 
milii, sau 550 suflete; o bise- 
rica, facuta la 1804, deservita 
de 1 preot ; o circiuma. 

Vite: ^^ cai, 255 vite man 
cornute, 78 rimatori, 36 01 si 
24 capre. 

Locuitorii poseda : 24 plu- 
guri, 4 caru^e cu cai si 3 1 care 
cu boi; 42 stupi cu albine. 



Hosted by 



Google 



RACOVA 



153 



RACOVIJA 



Racova, deal, jud. Bacau, pi. 
Sir etui- d.-j., com. Tamasi, si- 
tuat pe stinga Siretului. 

Racova, mo§ie, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., de pe teritoriul 
com. Racova. 

Racova, padure, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Leca. 

Racova, padure, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Tamasi. 

Racova, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul com. urb. 
Isaccea, situat in partea de N. 
a plasei si a comunei, format 
de o revarsare anterioara a 
Dunarei; este inconjurat cu stuf 
de toate parole ; comunica, la 
V., cu lacul Piatra-Cacata, prin 
Girla-Cazacului, si la E., cu bra- 
zil Isaccea (un canal al Du 
narei), prin Girla- Hambarului ; 
are o suprafa^a de 25 hect. 

Racova, baltd, in fa^a satului 
Ivanesti, com. Ivanesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu, formata din 
piriul Racova. Contine mult 
peste si e acoperita cu stuh, 
rogoz si lozie. 

Racova, piriiaf, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care 
izvoreste din locul numit Po- 
iana-Mare, trece prin mij locul 
satului Racova, si se varsa prin 
Balta-Bradului in Siret. 

Racova, piriu, jud. Bacau, pi. 
Bistri£a-d.-s., izvoreste din mun- 
tele Runcul, trece pe la com. 
Racova si se varsa d'a stinga 
Bistri^ei. 

Racova, piriU, jud. Suceava, for- 
mat din piraiele Obirsiei, din 
sus de satul Racova; serva de 

6^745. Marele Dictionar Geograflc. Vol. V. 



hotar din spre Bucovina, trece 
m com. Silistea si se varsa in 
Suceava. De la intrarea lui in 
satul Stirba^ul is! schimba nu- 
mele in Sucevi^a. 

Racova, piriu, jud. Suceava, iz- 
voreste de sub dealul Hirtopul, 
curge pe linga satul Ganeni si 
se varsa in Somuzul-Mic (2 — 3 
kil.). Are de tributar din dreapta 
piriul Hermeziul, iar din stinga 
piriul Poeni. 

Racova, piriu, jud. Vasluiu, pi. 
Racova, izvoreste din partea de 
N.-V. a com. Girceni, din pa- 
durea numita Povirnisul-Racovei 
(Fundui-Racovei), curge spre E., 
printre satele Racova si Tro- 
han, pana la Podul-lui-Hangan ; 
de acolo se indreapta spre S., 
printre comunele Pungesti si 
Cursesti, unde primeste in stinga 
piraiele Cursesti si Toporasca; 
uda tirgusorul Pungesti si de 
acolo se lasa printre comunele: 
Armasoaia, unde primeste piriul 
Armasoaia si Cosesti, unde pri- 
meste piriul Cosesti ; iar de 
la podul Pirlita, din sesul Ni- 
tulesti, trece in com. Ivanesti, 
unde primeste piraiele: Gol- 
gofta si Boului ; apoi pri- 
meste in stinga piraiele: Hir- 
sova, din com. Hirsova, Laza, 
Ianca, Oprisi^a, Ghilcarul si 
Hopul, din com. Laza, iar in 
dreapta : Valea-Caselor, Boul si 
Lupoaia, Boini^a si Valea-Mare, 
din com. Poinesti ; trece apoT 
pe teritoriul com. Radiul si, in 
jos de orasul Vasluiu, se varsS 
in dreapta riului Birladul. 

Racova, piriu toren^ial, in jud. 
Tulcea, pi. Macinul, pe teri- 
toriul com. rur. Greci ; si iz- 
voreste din poalele de S.-V. ale 
dealului Piscul-Inalt-si-^jTu^uiat, | 
se indreapta spre S., avind o 
direc^iune generala de la N.-V. j 



spre S.-E., curge printre parent 
inalp si stincosi, br&zdeaza par- 
tea de E. a plasei si a comunei, 
taie drumul comunal Greci-Ba- 
labancea, si, dupa un curs de 
3 kil., se varsa in piriul Valea- 
Grecilor, pe stinga, ceva mai 
jos de satul Greci, dupa ce a 
primit, pe stinga, piraiele Dit- 
conul si Crucelari. 

Racova, vale, jud. Vasluiu, in- 
cepe de la satul Racova, des- 
pre N.-V., de pe linga jud. 
Roman si se intinde spre S.-E. 
pana in valea Birladulul, in 
dreptul orasului Vasluiu ; prin ea 
curge piriul Racova. 

Racova-Le^cani, padure, jud. 
Bac&u, pl.Bistri^a-d.-s., com. Ra- 
cova, cu o intindere de 780 hect. 
sau 520 falci, fara plan de ex 
ploatare si cu copadf foiosl: 
stejarl, fagl, etc. Aceasta pa- 
dure tinea mai inainte de ma- 
nastirea Bistri^a, jud. Neam^u, 
pi. Piatra, com. Doamna. 

Racova^ul, munte, in plaiul Cer- 
na, com. rur. Ilova^ul, jud. Me- 
hedin^i. Din el izvoreste piriul 
cu acelasi numire. 

Racova{ul,/m#, jud. Dorohoiu, 
izvoreste din padurea cu ase- 
menea numire, de pe mosia 
Tirnauca, com. Tirnauca, pi. 
Her^a, si se varsa in piriul 
Tinea. 

Racovi^a, com. rur., in apropiere 
de riul Olt, jud. Arges, pi. Lo- 
vistea, la 35 kil. de $uici, re- 
sedin^a sub-prefecturei, si la 84 
kil. de Pitesti. Se compune din . 
6 sate : Bradul, Clocoticiul, Co- 
paceni, Draganesti, Racovi^a si 
Varatica, cu o populate de 141 
familif sau 551 suflete. 

Prin comuna tree piraiele Ra- 
covi^a si Baiasi. 

20 



Hosted by 



Google 



RACOVIJA 



154 



RACOVljA 



Are 3 biserici, deservite de 
3 preoji si 3 cintare^i ; o scoala 
mixta. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2151 lei, iar la cheltueli, de 
1845 lei. 

Vite : 20 cat, 800 boi si vaci, 
250 rimatori, 1300 01 si 500 
capre. 

Pe teritoriul comunei se ga- 
sesc ruinele unei vechT ceta^i, 
pe Piriul-Baiesii, si un turn de 
piatra asemenea in mine, care 
se zice ca dateaza din vremea 
Romanilor. 

Racovi^a, com. rar., jud. Muscel, 
plasa Riul-Doamnei, la S. de 
Cimpulung, situata pe $armul 
sting al riului Argeselul si pe 
riul Tirgului, la 33 kil. de Cim- 
pulung si la 8 kil. de com, 
Stilpeni, unde este subprefectura 
si judecatoria de ocol. 

Prin comuna trece §oseaua 
na^ionala Bucuresti-Pitesti-Cim- 
pulu ng si calea ferata Golesti- 
Cimpulung, in aceiasi direc- 
{iune. 

Se compune din 4 catune : 
Racovita-d.-s., Racovi{a-d.-j., Va- 
lea-Stinei si Clucereasa, cu o 
populate de 1349 locuitori si 
302 case. 

Pana la 1880, Racovi^a-d.-s. 
si Racovita-d.-j. formau comune 
separate. 

Locuitorii se ocupa cu ro- 
taria, fieraria si cu transportul 
de lemne de foe si constructie 
din padurile vecine : Racovi^a, 
Confesti si Mioveni, puse in 
exploatare. 

In comuna sunt 50 — 60 stupi 
de albine. Se cultiva gindacii 
de matase. 

Locuitorii posed& : 39 cat si 
lepe, 18 taurT, 484 boi, 240 
vaci, 144 vi^ei si vi^ele, 280 
pore! si 68 capre. 

Sunt aci pe riul Argeselul 4 
her&straie, puse in miscare cu 



aburi: unul al d-lui Ion Hessu, 
exploatatorul padurei d-lui Do- 
brovici, care macina coaja de 
stejar, destinata pentru tabacit; 
al doilea al d-lui St. Perie- 
{eanu-Buzau; al treilea al d-lor 
Cornasanu & Co. exploatatori 
de padurT, in com. Con^ti si 
al patrulea al d-lui I. A. Do- 
brovici, instalat in fabrica d-sale 
de spirt din Ciucereasa. 

Locuitorii au luat pamint prin 
improprietarire la 1864 pe 3 
mosii: 144 pe mosia d-lui Mo- 
raitu; 20 pe mosia d-lui Raco- 
viceanu si S3 pe mosia fra^ilor 
Contest!, azi a d-lui Dobrovici. 

In centrui comunei, linga pri- 
marie, in curtea caselor foste 
Racoviceanu, acum Dobrovici, 
este o intarire, numita de popor 
«Cula». 

Aceasta frumoasa cladire, in- 
nate de 20 m., este foarte so- 
lida, si, gra^ie materialului din 
care e cladita, va putea sa reziste 
inca ci^T-va secoli. Pe fatada 
despre curte se vede urmatoa- 
rea inscripfiune : «Zidita in anul 
1806, Septembre 12. Arsa in 
anul 1877, Decembre 13. Re- 
inoita in anul 1878, Iunie 15 ». 

Sunt 2 biserici, deservite de 
2 preoti si 3 dascalf. 

Biserica din Racovi^a s'a fon- 
dat din timpul lui Mavrogheni 
si se gaseste inca in stare foarte 
buna. Vechi proprietari : Dumi- 
trascu Bratianu cu familia sa, 
se vad zugravip pe unul din 
pare^il bisericei, fiindu-i ctitori. 

Pe frontispiciu, d'asupra usei, 
se citeste urmatoarea inscrip- 
{iune cu litere cirilice : 

Aceasta" sfinta $i Dumnezeascli biserica 
ce prSznue^te hramul sf. Archiereii Ni- 
colae al Mira-LichieT, facStorul de mi- 
nunt $i al sfinplor si a tot l&udaplor 
apostoli Petru si Pavel si cei 12 Apos- 
tolY, s'a facut din temelie, s'a lnfrumu- 
se^at dupa cum se vede de robii luf 
Dumnezeii Sfin^ia-sa Parintele Chir Daniil 
Archimandrite, egumenul sfintet Mo- 



n&stin Rinc^ciovul §i de d-1 Jupin Du- 
mitra^cu Bratianu de aict din Racovi^a, 
in zilele luminatulu* Domnului nostru 
Ion Nicolae Petru Mavrogheni- Voevod, 
fiind Mitropolit I. P. S. S. PgrinteJe Chir 
Grigore al Ungro-Vlahiei, la anit de la 
Cristos 1786, luna lui* Iulie 2. 

Aceasta biserica s'a reparat 
la anul 1877. 

Scoala din Racovit^-d.-j. da- 
teaza de la anul 1830. Dupa 
anul 1840, s'au intrerupt cur- 
surile, iar la anul 1857 scoala 
a reinceput sa func^ioneze. 
Pana la anul 1870, atit Ra- 
covi^a-d.-s. cit si Racovita-d.-j. 
aveau scoale deosebite. Acum 
sunt in comuna 2 scoale, cea 
de la Racovi^a-d.-j. si una 
la Valea-Stinei. Au fost fre- 
cuentate in 1899—900 de 144 
copil. 

Budgetul com. e la venituri 
de 24 r 3 lei si la cheltueli, de 
2184 lei. 

Racovi^a, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. Gradistea, pe malul 
sting al riului Buzau. 

Este asezata la S. de jude^, 
la 38 kil. spre S.-E. de orasul 
Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre 
S. de Gradistea-d.-s., resedin^a 
plasei. 

Comunele invecinate sunt : 
Domni^a, la 5 kil. si Gradistea- 
d.-j., la 8 kil. 

Se margineste la N. cu Vil- 
celele; la E., cu Domni^a; la 
V., cu Gradistea-d.-j. si la S., 
cu Su^esti (jud. Braila). 

Riul Buzaui o uda la S., de 
la V. la E. 

Suprafa^a comunei e de 3034 
hect., din care 30 hect. vatra 
comunei, 504 hect. ale locui- 
torilor si 2500 hect. ale parti- 
cularilor, cu o populate de 172 
familii, sau 855 suflete. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Trei Ierarchi, zidita in i860 
de Maria C. Su£u, fiica marelui 



Hosted by 



Google 



RACOVlfA 



155 



RACOVlfA 



Vornic Racovi{a si deservita de 
I preot si i cintare^; o scoala 
mixta, frecuentata deSS elevi; 
4 circiumT. 

Locuitortf poseda: 175 plu- 
guri; 184 cai, 554 boi, 257 vaci, 
i6oTepe, 105 rimatori si 990 01. 

Comerciul consta" in importul 
de coloniale, {esaturi, si in ex- 
portul de cereale si vite. Trans- 
ports se face prin gara Rlm- 
nicul-S&rat. 

Caile de comunica^ie sunt : 
drumurile vecinale spre Dom- 
ni^a ; Vilcele - Macrina ; Gra- 
distea-d.-s. -Balta-Alba" si spre 
Su^esti (jud. Buzau). 

Budgetul com. e la venituri 
de 3669 lei, 9 ban!, iar la chel- 
tueli, de 3995 leif, 61 ban?. 

Racovi^a, com. rur., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i, com- 
pusa din satul cu acela§i nume, 
situat linga Olte^ul, pe {armul 
drept, la 3 kil. de Bals ?i la 29 
kil. spre N.-V. de Caracal. 

Are o populate de 115 fa- 
milii, sau 497 suflete, din care 
123 contribuabili ; o biserica, cu 
hram. Intrarea in Biseric&(i779), 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
taret ; 2 circiumT. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1 1 17 lei si la cheltueli, de 
1 100 lei. 

Locuitorii poseda : 423 vite 
mar?, 331 vite mici si 160 porci. 

Racovita, com. rur., in jud. Vil- 
cea, plaiul Horezul, compusa 
din satul cu acelasi nume ?i 
mahalaua Otesti. Dateaza de 
mai bine de 200 am. 

S'a intemeiat pe ruinele ce- 
tatei romane Sargidava, unde 
s'a gasit o piatrS cu inscrip^ia 
latinS: «populi Sargida-Vensis». 
Urmele acestei ceta{i se vad 
inca, avind o forma drept-un- 
ghiulara, cu 4 intran. 

Este situata la poalele mun- 



{ilor Carpapf, la extremitatea de 
N.-V. a jud., pe dealurile Cer- 
nei, Goga^a?tilor, Greculestilor, 
Labaestilor si Priporenilor, la 
60 kil. de capitala jud. si la 18 
kil. de a plaiului. 

Are o populate de 587 lo- 
cuitor! ; 2 bisericT, una in Ra- 
covita si cea-1'alta in Ote?ti. Cea 
din Racovita s'a zidit la anul 
7219 (,1711), dupa cum s'a gasit 
sapat intr'o cruce de piatrS ; 
iar ctitorii nu se cunosc, restul 
fund sters. Aceastci biserica\ fiind 
de lemn, simpla si nezugr&vita, 
s'a dat jos din temelie ?i in lo- 
cul ei, la 1886, s'a construit 
alta, mai spa{ioas&, tencuita' $i 
zugravita\ Biserica din Ote$ti 
s'a fondat la anul 7215 (1707). 
(Vezi Ote?ti). 

Scoala e frecuentata de 32 
copii. 

LocuitoriT se ocupa cu plu- 
garia, cre$terea vitelor, fabrica- 
rea varuluT, transportul s&rel de 
la Ocnele-MarT, facerea de si$a 
de brazi dupa munte. 
Me$te?ugan sunt 25. 
Vite sunt: 360 boT, 198 vaci, 
949 01, 70 viteif, 168 capre, 48 
cai si 125 porci. 

Pe riul Cerna, in raionul com., 
este un herastrau ?i 4 mori. 

Locuitorii com. s'au impro- 
prietarit la 1864, JJ pe mo$ia 
statului Racovita, din care li s'au 
dat 304 hect. iar 63 pe mosia 
Otesti a D-lui lancu Gr. Bro- 
?teanu, din care li s'au dat 282 
hect. 

De aceasta comuna apar^ine 
muntele Milescu, situat in par- 
tea de N. si pe'care, in lunile Iu- 
nie, Iulie si August, pasuneaza 
vite mart si micT, can dau brinza, 
unt si urda. In acest munte, pe 
apa Cerna, este o caverna mare. 
Pe valea Cernei sunt cariere de 
piatr£ de var. 

Vatra satului, cu izlaz cu tot, 
are 586 hect. 



§oseaua dup& valea Cernei 
uneste com. Racovita cu Fome- 
testi. Drumurile ce tree prin 
com. sunt eel ce vine de la com. 
Polovragi si trece spre E. in com. 
Recea si altul ce pleac& din Ra- 
covita, spre S., la com. Milos- 
tea. 

Veniturile com. se urccl la 
564 lei si cheltuelile, la 558 lef 
anual. 

Mo?ia Racovita, parcelata si 
divizatS in 25 loturi, s'a vindut 
locuitorilor. 

Se margineste la E. cu com. 
Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la 
N., cu p&durile Racovita si Bro- 
?teni si la S., cu Milostea si 
Fomete$ti. 

Racovita, sat, cu 225 locuitorT, 
jud. Arges, pi. Topologul, f&- 
cind parte din com. rur. Fede- 
le$oiul. Are o biserica, cu hra- 
mul Sfin^ii Ingerl, deservita de 
1 preot si 1 cintaret. 

In vechime se numea Tesco- 
beni. 

Racovita, sat, cu 247 suflete, 
jud. Arges, pi. Lovistea, rese- 
din^a com. rur. cu acelasT nume. 
Are o biserica, cu hramul S-tul 
Nicolae, deservita de un preot 
si un cintare^. 

Racovita, sat, jud. Dimbovita, pi. 
Dealul-Dimbovi^a, com. H&beni. 

Racovita, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d. s., com. Filiasi, cu 79 su- 
flete si 19 case. 

Racovita, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d. -s., com. Argetoaia, cu 126 
suflete, locuind in 25 case si 9 
bordee. 

Racovita, catun, al com. Izlaz, 
pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- 
na^i. Are o biserica si o cetate 
de pamint imprejmuita cu san^:. 



Hosted by 



Google 



RACOVIfA 



156 



RACOVIfENI 



Racovi{a, deal, in raionul com. 
Racovita, plaiul Horezul, jud. 
Valcea, pe care se cultiva 50 
aril vie. 

Racovi^a, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Filiasi. 

Racovi^a, mosie particulara, in 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Ar- 
getoaia. 

Racovi^a, mosie, de 2500 pog., 
linga gara Bals, proprietatea 
d-lu! C. S. Cesianu. 

Racovi^a, mosie a statuluT, pen- 
dinte de manastirea Horezul, 
jud. Vilcea. 

Racovi^a sau Ciochina, trup de 
mosie nelocuit, pendinte de com. 
Cacale^i, pi. Marginea, judetul 
Vlasca, fosta a manastire! Sf. 
Gheorghe si azT proprietatea 
d-luT Ion Marghiloman. Supra- 
fa£a ei este de 679 hect. 

Racovi^a, padure, supusS regi- 
muluJ silvic, jud. Muscel, plasa 
Rlul-Domnei, com. Racovita ; 
are, impreuna cu trupul de pa- 
dure Clucereasa, o intindere de 
1000 hect, populate cu stejar, 
fag, carpen, jugastru, frasin, 
plop, pluta si anin. 

Racovita, padure a statuluT, in 
intindere de 215 hect., situata 
in com. Racovita, plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea, si forma ta din 
trupurile : Dumbrava-Racovitei 
(80 hect.) si Gruiul (35 hect.). 

Racovita, piriU, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia si Bra- 
lostija. Izvoreste din malurile 
com. Argetoaia ; curge pe valea 
Racovita, se m&reste prin scur- 
gerea mal multor izvorase in- 
tr'insul si se vars2 in balta Rup- 
tura. 



Racovita, pirtit, jud. Vilcea. Iz- 
voreste dintre dealurile com. 
Cirstanesti si Otesani ; curge 
de la E. spre V. si se varsa in 
riul Cernisoara, pe malul sting, 
in raionul com. Madulari, pi. 
Cerna. 

Racovita, piriU, jud. Vilcea. Iz- 
voreste din raionul com. Raco- 
vita, format din vaile ce curg 
prin comuna, si se varsa in riul 
Tiriia, la 8 kil. de com. Raco- 
vita. 

Racovita, vale, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. Bralosti^a, pe care 
este asezatci comuna si prin care 
curge piriul Racovita. 

Racovi^a-de-Jos, sat, facind par. 
te din com. Racovita, pi. Riul- 
Doamnei, jud. Muscel. 

Pana la 1880, acest catun for- 
ma singur o comuna. De la a- 
ceasta data s'a unit cu Raco- 
vita-d.-s. formind comuna Ra- 
covita. 

Are o populatie de 415 lo- 
cuitori. 

Racovita -de - Sus, sat, facind 
parte din com. Racovita, pi. 
Riul-Doamnei, jud. Muscel. 

De la 1880, s'a unit cu Ra- 
covita -d.-j. formind com. Ra- 
covita. 

Are o populatie de 723 lo- 
cuitori, impreuna cu Clucereasa. 

Racoviteni, com. rur., m jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s. , pe 
riul Cilnaul. 

Este asezata in partea de V. 
a judepjluT, la 14 kil. spre N.- 
V. de orasul Rimnicul-Sarat, si 
la 1 1 kil. spre V. de com. Zgir- 
ci^i, resedin^a plaseT. 

Se margineste : la N., cu com. 
Valea-Ratei; la E., cu com. Pu- 
treda si Grebanul, despar^ita 
prin dealul Strejesti ; la S.-V., 



cu com. Vadul-Sorestilor (jud. 
Buzau). 

E brazdata la V. de ramifi- 
ca^iile dealului Hirboca ; la E., 
de dealul Strejesti, si in inte- 
rior de dealurile: Mocani, Mo- 
tohani, Racovi^eni, Budrea si 
Petrisorul. 

Riul CilnSul o uda prin mij- 
loc si piriul Hilboca, la V. 

Se compune din catunele : 
Racovi^eni, resedin^a, la mijloc; 
Budrea, la E. ; Petrisorul, laS.; 
Mocani si Motohani, la N. 

Suprafa^a com. e de 1482 
hect., din care 260 hect. vatra 
com., 902 hect. ale locuitorilor 
si 320 hect. ale proprietarilo r. 

Are o populate de 616 fa- 
milii, sau 2298 suflete ; 3 bise- 
ricT, una cu hramul Sf. Treime, 
zidita in 1857 si deservita de 
2 preott si 2 cintare^i ; a doua, 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 
1845, deservita de 1 preot si 
1 cintaret, si a treia cu hramul 
Sf. loan, zidita la 1848, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintaret ; 
o scoala mixta, in satul Raco- 
vi^eni, frecuentata de 49 elevi 
si o scoala de catun in Petri- 
sorul, frecuentata de 20 copii. 

Locuitorii poseda : 160 plu- 
guri; 900 boi, 270 vaci, 150 
caT, 25 lepe, 4490 01, 15 capre 
si 250 rimaton. 

Caile de comunica^ie sunt 
drumurile vecinale : spre Vadul- 
Sorestilor (jud. Buz3u) ; spre 
Valea - RateT - Margaritesti - Va- 
lea-Salciei ; spre Putreda-Grea- 
banul-Zgirciti-Rimnicul-Sarat, si 
spre gara Zoita. 

Budgetul com. e la venituri 
de 4573 lei, 18 bam si la chel- 
tuelT, de 4526 lei, 81 ban!. 

Racovi^eni, sat, resedin^a com. 

Racovi^eni, jud. R.-Sarat, pi. 

Rimnicul-d.-s., asezat spre S., 

pe malul sting al riutui Cilnaul. 

Are o suprafa^a de 80 hect., 



Hosted by 



Google 



RACUL 



157 



RADOVANUL 



cu o populate de 142 familii, 
sau 657 suflete; o biserica si 
o scoala. 

Racul, sat, facind parte din com. 
rur. Nemoiul, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea. Are o populate de 35 
familii, si o biserica" fondata la 
1808. 

Racului (Iazul-), iaz, in partea 
de N. a satului Sole^ti, com. 
Solesti, pi. Crasna, jud. Vasluiu, 
in care se varsa piraiele Popes - 
tilor si Fundaturel. 

Radieni., cdtun (tirld), in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, fa- 
cind parte din com. ^jTindSrei. 

Radila, sat, facind parte din com. 
rur. Coslegiul, pi. Cricovul, jud. 
Prahova. Are o populate de 
142 locuitori si o biserica, care 
s'a reparat la 1892. 

Radomire^ti, sat. VezI Craciu- 
nei-d.-j., jud. Olt. 

Radomire^ti, lac, pe teritoriul 
com. Craciunei-d.-j., pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt, situat in partea de V. 
a com. Are o suprafa^a cam 
de 2 hect. si confine peste. 

Radomire^ti, mosie, jud. Bacau, 
pi. Bistrh;a-d.-j., com. Letea, cu 
o intindere de 800 hect. si un 
venit anual de 13000 lei. 

Radomire§ti-de-Jos, sau Al- 

cazi, sat, cu 38 locuitori, jud. 
Bacau, pi. Bistrh:a-d.-j., com. 
Letea, situat pe dreapta Sire- 
tuluT, la 2 kil. de resedin^a co- 
munel. 

Locuitorii poseda: 5 cai, 41 
vite marl cornute si 8 porci. 

Radomire§ti-de-Sus, sau Doo 
torul, sat, jud. Bac&u, pi. Bis- 
trh;a-d.-j., al com. Letea, situat 



pe dreapta riulul Siretul, la 3 Va 
kil. de satul Letea. Are o po- 
pulate de 93 locuitori si o cir- 
ciuma. 

Locuitorii poseda : 24 cai, 
162 vite mart cornute si 67 
porci. 

Radomirul, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Romana^i, formats din sa- 
tele: Radomirul (400 locuitori) si 
Vijulesti (247 locuitori), si situ- 
ate la 15 kil. spre V. de Caracal, 
pe soseaua Caracal-Craiova. 

Are o populate de 647 locui- 
tori; o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe (18 15), deservita de 
1 preot si 2 cintare^T; o scoala 
mixta, frecuentata de 50 elevl 
(1899-900); 4 circiuroi. 

Budgetul com. e de 3377 lei 
la venituri si de 3377 lei la chel- 
tueli. 

In cuprinsul com. se afia: 
M&gura-lui-St&ncila (Hagiului), 
Dolani, Magura - Maiugulul, a 
Dumbravel si linga ele gropl 
vechi, san^uri si ruine antice 
unde s'a g^sit caramizi d* Antina, 
urcioare, oale, strachini, imbrS- 
cSminte de zale, sabii de o^el 
si monede vechi, ceea-ce ar 
dovedi c& aci a fost o sta^iune 
romana, pe linia Drupetis-Ro- 
mula. 

Rado§i, com. rur., m jud. Gorj, 
plaiul Novaci, situata la N. com. 
Carpinisul, pe ambele maluri 
ale apei Sorbul, ce izvor^ste din 
Prislopul si da in apa Aninisul, 
la S. com. 

Are o suprafa^a de 121 8 hect., 
din care 238 hect. aratura, 180 
hect. livezl cu finefe, 300 hect. 
izlaz si 500 hect. p&dure, cu o 
populate de 167 familii sau 
634 suflete; o moara pe apa 
si 12 fintini; o biserica, deser- 
vita de I preot si I cintarej. 

Locuitorii poseda: 45 plu- 
guri, 54 care cu boi, 3 cSru^e 



cu cai; 30 stupl; 602 vite marl 
cornute, 68 cai, 1983 ol, 437 
capre si 287 rimatorl. 

Veniturile com. sunt de lei 
586, iar cheltuelile, de lei 568. 

Comunicajia in com. se face 
printr'o sosea comunala care da* 
in soseaua vecinala Bumbesti-de- 
Jil-Novaci, puind'o in legatura 
de o parte cu com. Carpinisul, 
de alta cu Aninisul. 

Rado^easa, munte, in plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i. 

Radovanul, com. rur., jud. Ilfov, 
pi. Olteni^a, situata spre S.-E. 
de Bucuresti, in apropiere de 
malul drept al riulul Argesul, 
la 44 kil. de Bucuresti. 

Sta in legatura cu com. Cri- 
va^ul prin o sosea vecinala. 

La V. de Radovanul, in mar- 
ginea com., pe coasta dealulul, 
se v&d ruine din palaturile Ghi- 
culestilor, zidite de Banul Scar- 
lat Ghica pe la anul 1769, si care 
aveau apeducte in regula pana 
la casele din mijlocui comunel, 
care azl servesc de scoala. 

Comuna Radovanul e una din 
cele mal marl com. rur. ale jud. 
Ilfov. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
6003 hect., cu o populate de 
4600 suflete, care locuesc in 770 
case si 9 bordeie. 

Societa^ei Dacia apar^in 3765 
hect. si locuitorilor, 2238 hect. 
Societatea cultiva prin arendasil 
sal 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie, 
300 p&dure). Locuitorii cultiva 
2088 hect. (150 islaz). 

Are 1 scoala mixta, cu un 
local foarte frumos, frecuentata 
de 173 elevl si 24 eleve; (1899 — 
900) ; o biserica vechie, cu hramul 
« Adormirea», deservita de 3 pre- 
o$i si 2 cintareflf. Aceasta biserica 
se afla linga ruinele palatulul 
Ghiculestilor si servea de capeia 
a palatulul. 



Hosted by 



Google 



RADOVANUL 



158 



RAGOCI 



In raionul com. mai sunt: 2 
helesteie; o marina de treerat 
cu aburi. 

Budgetul com. e de 9739 lei 
la venituri si de 9720 lei la 
cheltueli. 

Vite : 970 caf si fepe, 30 ar- 
masari, 600 boi, 300 vac! si 
vi^ei, 20 tauri, 14 bivoll, 66 
bivolije, 50 capre, 200 porci 
§i 4100 01. 

Locuitorii poseda : 210 plu- 
guri cu boi, 264 cu cai; 618 
care si caru^e: 258 cu boi, 360 
cu cat. 

Improprietarip sunt 582 lo- 
cuitorisi neimproprietari$i, 1418. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumari. 

Radovanul, sat, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Intorsura. 
Are o populate de 450 su- 
flete; o scoala. mixta, frecuen- 
tata de 28 baeji; o biserica, cu 
hramui Adormirea Maicii Dom- 
nului, fondata la 1870, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare^; 
7 circiumi. 

Radovanul, deal, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Intorsura, 
inalt de aproape 300 m., aco- 
perit cu padurif si vil. 

Radovanul, mosie, a statului, cu 
vie (224 pog.) si cariera de 
piatrd, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Intorsura, in intindere de 
300 pog., aducind un venit a- 
nual de 9950 lei. 

Radovanul, padure a statului, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. 
Lipovul, in intindere de 75 hect. 
Populate cu ceri, alunif, jugastri, 
corn!, frasini, si mai cu seama 
girni^e si stejari. 

Radovanul, padme a statului, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. 
Intorsura, in intindere de 550 



hect. aproximativ. Populata cu 
ceri, stejari si girni^e. 

Radu-Voda. Vezi Negru-Voda, 
schit, jud. Muscel. 

Radu-Voda, subdivizie a catu- 
nului Soimescu, com. Ceptura, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Radu-Voda, proprietate a sta- 
tului, cam de 2800 pog., in com. 
rur. Batoji, pi. Blahni^a, jud. 
Mehedinti. 

Radu-Voda, mosie a statului, pe 
care, la 1864, s'a improprietarit 
parte din locuitorii com. Cep- 
tura, pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Radu-Voda, pddurice, supusa re- 
gimului silvic, com. Valeni, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, in intin- 
dere de 12 hect, si populata 
cu fagi si stejari. 

Radu-Voda, padure intinsa, lin- 
ga locul izolat cu acelasi nume, 
jud. Ilfov. 

Radului (Piscul - ), pise, pe 
creasta sirului de dealuri ce br&z- 
deaza in lung si in lat com. 
Costesti, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea. Se prelungeste pe toata 
partea de E. a com., in stinga 
riului Costesti. 

Radului (Piriul-), piriias, ce 
ce izvoreste din ramura mun^i- 
lor Tarcaul, jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Pinga"ra$i, 
curge spre V. pe mosia Tar- 
caul, varsindu-se pe dreapta pi- 
riului Tarcaul, in dreptul locu- 
lui izolat Bratesul. 

Radului (Piriul-), piriias, in jud. 
Neam^u, pi. Bistri^a, com. Taz- 
laul ; izvoreste din mun^if Lin- 
gurari, curge spre S. de satul 
Balcani, traversind, aproape de 



varsarea sa pe stinga piriului 
Tazlaul, soseaua jude^eanS Do- 
breni-Moinesti, in dreptul kil. 49. 

Raeful, fost sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Sadova. 

Rafaila, sat si resedin^a com. 
Buda-Rafaila, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu, asezat pe doua dealuri, 
avind forma de semicerc. Are o 
populate de 336 locuitori. 

In marginea de N.-V. a sa- 
tului, se afla un schit de calu- 
gari, facut de catre un calugar, 
Rafaila, de la care st-a luat nu- 
mele si schitul si satul. 

M&nastirea ce exista asta-zi 
e zidita la 1834, de calugarul 
Dorosteiu. In mijlocul satulul 
se afla o biserica facuta din 
lemn. 

In ograda manastirei este o 
scoala, frecuentata de 30 elevi 
si infiin^ata in 1859. 

Rafailei (Dealul-), deal, se in- 
tinde la S.-E. de satul Dumesti, 
com. Dumesti, pi. Funduri, jud. 
Vasluiu. Acoperit cu padure. 

Rafailei (Valea-), vale, in jud. 
Vasluiu, pi. Funduri, com. Du- 
mesti, formata prin prelungirea 
dealului Rafaila, ce se intinde 
la S.-E. de satul Dumesti. 

Ragla, padure particular^, supusa 
regimului silvic, apar^inind de 
mosia Robesti, com. Robesti, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

RagOCi, catun al com. Frumusei, 
jud. Gorj, pi. Gilortul, situat pe 
ses si coasta, pe partea dreapta 
a piriului Negreana. 

Are o suprafa^a de 157 hect., 
din care: 60 hect. padure, 55 
hect. arabile, 30 hect. fine^e, 7 
hect. vie si 5 hect. livezi de 
pruni, cu o populate de 50 fa- 
milii, sau 140 suflete. 



Hosted by 



Google 



RAGUL 



159 



RAMAZANCHIA 



Locuitorii poseda : 8 plugurl, 
14 care cu bol, 1 carina cu calf, 
45 vite man cornute, 5 cai, 40 
01 si 20 rimatorT. 

Comunicatia in catun se face 
prin soseaua vecinala a com. 

Ragul, catun, in jud. Dimbovh;a, 
pi. Cobia, com. Petresti. Are o 
scoala, instalata intr'un local 
spa^ios, oferit de generalul Fal- 
coianu, proprietarul mosieT. 

Rahmanul, sat, in jud. Constan- 
ta, pi. Hirsova, catunul com. 
Calfa, situat in partea de N.-E. 
a placet si cea de V. a com., la 
6 kil. spre S.-V. de catunul de 
resedinta, Calfa. Este asezat in 
valea Chior-Dere, pe malul drept 
al piriului Haidar, fund inchis 
la V. de dealul Elmelichi si la 
E. de dealul Corul-Bair. E do- 
minat de Movila-Chh:ului, care 
are 163 m. si e situata la 2*/2 
kil. spre N.-V. de sat. 

Drumuri comunale pleaca in 
toate direc^iunile : la Cirligi, la 
Fagarasul-Nou, la Haidar si la 
Dulgherul, trecind si prin Ca- 
rapelit. Soseaua jude^eana Hir- 
sova-Babadag trece pe la 1 kil. 
spre S.-E. de sat. 

Rahova, sat, facind parte din 
com. rur. Podeni-Noi, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Are o bi- 
serica, fondata de o doamna 
Domnica si de Protopopul Ni- 
colae Protopopescu, la 1832. 

Rahtivanca. Vezi Pasarea, jud. 
Ilfov, pi. Negoesti. 

Raiciului (Valea-), vale, ce vine 
din jud. Prahova, trece pe linga 
satul Salciile si, intrind in jud. 
Ialomi^a, pi. CimpuluT, teritoriul 
com. Jilavele, se termina in va- 
lea piriului Sarata. 

Raicul, munte, in jud. Neam^u, 



pi. Piatra-Muntele, com. Galul; 
se afla in prelungirea mun^ilor 
Pirvul, Razimul si Petru-Voda. 

Raicul, vale, izvoreste din dea- 
lul Olte^ul si se varsa in riui 
Pesteana, intre com. Stirbesti si 
Balcesti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Raicul, subdivizie a cat. Curti- 
soara, com. Tesluiul, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Olt. 

Raiul, sat, jud. Botosani, pe se- 
sul Uncani si valea piriului Bros- 
caria, in partea de S.-E. a com. 
Curtesti, pe mosia Oraseni. Are 
o moara. cu aburi. In apropiere 
de moara se afla un iaz format j 
de piriul Broscaria. i 

i 

Raiul, sat, in partea de S. a \ 
com. Cirniceni, pi. Turia, jud. j 
Iasi, situat pe o costisa, in fa^a \ 
satului Blindesti, de care se des- j 
parte prin Valea -Blindestilor, j 
prin care trece piriul Fundoaia. | 

Are o suprafa^a de 68 hect. j 
si o popula^iune de 12 familii, 
sau 40 suflete. 

In partea de S. a satului se 
intinde sesul riului Jijia. 

Locuitorii poseda : 3 cai, 
104 vite mari cornute, 38 rima- 
tori si 68 01. 

Raiul, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Murgeni, spre N. 
de tirgusorul Murgeni, pe pi- 
riul Elanul. 

Raiul, virf de deal, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Obirsia ; 
aci sunt izvoarele piriului Ber- 
heci. 

Raiul - Sa^ilor sau Dihamul, 

padure particular^, supusa re- 
gimulu! silvic inca din anul 
1883, pe mosia Muntele-Raiul- 
Sasilor sau Dihamul, pendinte 



de com. Sinaia, pi. Pelesul, jud. 
Prahova. 

Ralea-Poenarul. Vezi Poenari- 
Ralif, comuna, jud. Prahova. 

Raletul, sat, jud. Argesul, pi. 
Galasesti, facind parte din com. 
rur. Ratesti-Furduesti. 

Ramadanul, deal, jud. Iasi, in 
partea de S.-E. a satului Bu 
{ulucul, din com. Pausesti, pi. 
Cirligatura. 

Ramadanul, iaz, pe teritoriul 
satului Hoisesti, com. Pausesti, 
pi. Cirligatura, jud. Iasi. 

Ramadanul, ostrov pe Dunare, 
jud. Vlasca, pe stinga Verigei, 
in spre V. de Giurgiu, apar- 
{inind statului. Suprafa^a lui 
este de 200 hect., impadurite cu 
salcie. 

Raman-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Macinul, pe teritoriul 
com. rur. Cerna; se desface 
din dealul Daiaman Bair ; se in- 
tinde spre S., avind o direc- 
^iune generala de la N. la S., 
brazdind partea de E. a plasei 
si pe cea de N. a comunei ; se 
prelungeste la S.-E. cu dealul 
Saia-Cula ; se intinde dealun- 
gul piriului Valea - Megina ; se 
ridica pana la o inal^ime de 
283 m., punct trigonometric 
de observable de rangul al 
3-lea, dominind asupra vaii 
Megina si a drumului comunal 
ce merge prin valea Megina, 
de la Cerna la Greci ; in par- 
tea de V. este acoperit cu pa- 
duri de stejar, iar poalele lui 
sunt invelite cu verdea^a si pa- 
sunl bogate. 

Ramazanchia, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com Calfa, 
situat mat mult in partea de 



Hosted by 



Google 



RAMBA 



160 



RARAtJL 



N.-E. a plasel si cea cen- 
trala si pu^in de N. a co- 
munei, la 3 kil. spre N.-V. de 
catunul de resedinfa, Calfa, a 
sezat pe valea Chior-Dere, pe 
malul drept al piriulul Haidar, 
pu$in spre V. de locul unde 
pirlul Sulugeac se varsa in pi- 
riul Haidar, avind in fa{a si 
spre S. ultimele ramifica^iuni 
stincoase, de N.-E., ale dealului 
Coru-Bair. 

Drumur? comunale pleaca la 
Fagarasul-Nou, la Topologul, la 
Calfa, la Curdjea, la Mahomet- 
cea si la Rahman ; iar soseaua 
jude^eana Hirsova-Babadag (Tul- 
cea) trece pe la S.-E. sau. 

Acest sat, odinioara mare, a 
fost distrus de navaiiriie Cer- 
chezilor. Pe ruinele vechiulul 
sat s'a ridicat eel de azL 

Pamintul aci produce in a 
bunden^a ovaz si meiu. 

Ramba, balta, jud. Gorj, pi. 
Jiului, com. Pesteana-d.-s., in 
partea de E. a comunei, for- 
mats din apele Jiului, si con- 
^inind mult peste. 

Ranga, piriu, jud. Botosani, pi. 
Tirgul, com. Cucoreni, ce curge 
din com. Costinesti si formeaza 
iazul Buduhoacea. 

Ranga-Arapului, pddure, in in- 
tindere de 22 hect., pe dealul 
Costinestilor, jud. Botosani, com. 
Costinesti, plantata de d-1 I. 
Arapu, pe mo$ia Leorda. 

Rangai (Piscul-), pise, la E. de 
com. Dozesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Rangul, deal, acoperit cu vii, 
in partea de S. a satului Cos 
tuleni, com. Costuleni, pi. Bra 
nistea, jud. Iasi. 

Rangul, munte, in jud. Suceava, 



com. Malini, la hotarul Buco- 
vinel, avind 10 19.2 m. altitu- 
dine. 

Rangul sau Ciohoranca, piriu, 
jud. Suceava, izvoreste din dea- 
lul Kangul si, dupa. un curs de 
peste 7 kil., se varsa in Mol- 
dova. 

Rapoda, piriu, jud. Vasluiu, iz- 
voreste din satul Bora?ti, de 
sub dealul Olariul, si se varsa 
in piriul Vilna (Gelna), la locul 
numit Silesti. 

Rap§a, sdtulef, in partea de E. 
a com. Cursesti, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, la 4 kil. de re- 
$edin{a comunei. 

Raraul, schit, jud. Suceava, in 
apropiere de virful muntelui cu 
acelasi nume. Se intre^ine cu 
cheltuiala Maiesta^ei Sale Re- 
gelui. 

Acest schit ar fi fost cladit 
mai intiiu pe Valea-Seaca, spre 
S. de Cimpulungul Bucovinei, 
la locul numit Bitcule^ele. 

lata ce zice legenda in pri- 
vin^a acestui schit, asezat in 
cea mai pitoreasca pozi^iune : 
T atari!, navalind in Moldova, au 
ajuns si in Cimpulung, pustiind 
tot ce gaseau in caie. Ratacind 
prin mun^i, caci nu cunosteau 
drumul, au gasit sahastria Do- 
dul, sub poalele muntelui Dodul, 
astazi Raraul, cu trel calugari, 
si scotocind biserica de averi, 
au omorit pe calugari, dind foe 
bisericei. Dar voind a-s! urma 
drumul spre Maramures, intr'o 
strimtoare, se a^inura 4 locui- 
tori: loan Dodu, Mihalachi 
Dodu, o sora a lor Ilinca Dodu 
si Istrati Dodu, cu topoare si 
lanci ascu^ite si omorira la 300 
paginl, razbunind ast-fel prada- 
rea si arderea schitulul care era 
pe pamintul lor. 



In urma, elf strinsera ramasi- 
$ele arse ale bisericeJ si facura 
o alta intemeiere schitului intr'o 
poiana tot pe pamintul lor, din- 
du-i numele de Sihastria-Dodul. 

Petru Rares-Voda, in a doua 
sa domnie, in urma suferin^elor 
ce daduse peste el in intiia dom- 
nie, si dupa indemnul Doamnei 
sale Elena, care dorea a se sui 
pe muntele Dodul, fund unui 
din cei mai frumo^i mun|i ai 
Sucevei si care se vede din 
mare departare, indupleca pe 
so{ sa mearga acolo si sa pe- 
treaca ca sa mai uite necazurile 
din trecut. Domnul si Doamna 
pornira in calatorie, petrecura 
multe ziie cu toata suita dom- 
neasca pe muntele Dodul si drept 
amintire Domnul porunci ca cu 
cheltueala sa sa se faca acolo 
o biserica, insarcinind cu aceasta 
lucrare pe Egumenul manastirei 
Vorone{. Acesta cladi biserica 
din lemn, cu numele Elena Ra- 
res, cu trei turnuri, in preajma 
muntelui Dodul. 

Sihastria Dodul, fund aproape 
ruinata, si ducind lipsa de toate, 
se uni cu biserica Rares-Voda, 
ducindu-?! acolo toate odoarele, 
iar calugarii Sihastriei se ase- 
zara in biserica cea noua. 

Locul Sihastriei Dodul se 
vede $i azi. 

lata §i inscrisul lui Petru -Ra- 
res, copiat dintr'o condica inti- 
tulata : Tradi^iile Schitului Ra- 
raul. 

NoY, Petru Rare^-Voevod, tuturor ca- 
pilor de o^tire cu mila lui Dumnezeii 
Domn credincios a toata fara MoldoveY, 
intr'un glnd ?i intr'o inimS impreuna cu 
so^ia noastrS Elena Doamna, facem ^tire 
cu a noastrS scrisoare tuturor cui se cade 
a sti cum c^ am fScut o sfintS. bisericS. 
pentru calugari In preajma munteluY Do- 
dul, fiind-ca se mat gSseste o vechie s£- 
hastrie cu porecla Dodul mat perita - de 
vechie am Impreunat'o cu a noastr& tot 
sub numele de Rar&ul. Da de ast^zt Ina- 
inte poroncim a se numi pe porecla 
noastra* schitul si PietreleDoamneY, hra- 



Hosted by 



Google 



kARAUL 



161 



RASA 



mul bisericei Sf. loan Bogoslov, tntru 
a noastra pomenire si a pSrin^ilor no^tri 
si a urmfttorilor nostri si mat ales intru 
mul^umirea catre Dumnezeu pentru ne- 
norocirile si norocirile, pentru a doua 
a noastra" domnie a Moldovei si aju- 
tindu-ne mila lul Dumnezeu de am is- 
pr&vit. Socotit'am si pentru chivernisala 
fra^ilor (c&lugarT), carele vor petrece la 
acel sf. locas, le-am rinduit toata* chiver- 
niseala si le-am dat toate cele de tre- 
buin^a* in sf. biserica" cit si pe din afara 
Si am dat grija' si urmasilor nostri sa" 
poarte chiverniseala cind va trebui a se 
rrai face ceva din nou la sf. locas. Iar 
daca cineva ar sup&ra sail ar strica cele 
fctcute de noY, unul ca acela sS fie in 
ceata protivnicilor DomnuluY nostru Isus 
Hristos. Am in. 

Se mai povesteste ca schitul 
Raraul de astazi nu e pe locul 
din vechime, unde fu zidit de 
Petru Rare?, caci la 1777 ctnd 
Bucovina a trecut la Nem^I, el 
stricara biserica, luara odoarele, 
si calugarii fugira. 

Eromonahul Sisoe, egumenul 
schitului, cu ajutor de mila, pre- 
cum se arata intr'un pomelnic, a 
stramutat acea biserica peste 
muntele Raraul, in locul unde se 
afla azT, iar clopotele de la bi- 
serica s'ar fi luat la biserica 
nemteasca din Homor in Buco- 
vina. Biserica zidita de Sosoi 
s'a sfiin^it la 1800, August 15, 
schimbindu-i-se si patronul in 
Adormirea Maicei DomnuluT. 

In anul 1822, familia Bals 
a facut un asezamint pentru 
schit, hotarind ca pe tot anul 
sa se dea schitului de la casa 
mosieT Brosteni 1602 lei vechi, 
10 oca de unt-de-lemn, 15 oca 
de luminan de ceara, 15 vedre 
vin si 2 mer^e griu. 

Asezamintul acesta s'a scris 
intr'o condica ce se afla si azi 
la schit, hotarindu-se si pamin- 
tul, pe care schitul sa poata ^inea 
vite. Se mai spune ca la 1821 
schitul a fost pradat de Turci 
si in 1833 a fost jefuit si furat 
de un decedat din Crucea, Ico- 



nomu Dimitrie, alungind calu- 
garii, furind odoarele bisericei 
si prefacind ograda bisericei in 
stina de 01, pentru care fapta 
fu afurisit de Mitropolitul Ve- 
niamin. 

La 1877, schitul fu pradat 
de hop din Bucovina. 

In fa{a sfintei Evanghelii se 
gaseste o tabli^a de alama cu 
inscrip^ie slavona din 1706. 

Raraul, munte, jud. Suceava, nu- 
mit in vechime Dodul, intre com. 
Brosteni si {inutul Bucovinel. 
Piscul RarauluT, aflator la o mica 
distant peste frontiera si avind 
peste 2000 m.de altit. Privelistea 
din virful sau e marea^a si se in- 
tinde intr'o mare departare. Sub 
el se vede de o parte Cimpu- 
lungul din Bucovina, mindrele 
stinci Pietrele-Doamnei si riul 
Bistri^a, ca o panglica lucioasa. 
Mai departe se zareste masivul 
Carpatilor cu Ceahlaul, Budacul, 
Calimani, Lucaci, Pietrosi, Intre- 
Borce, Grintiesul si alte virfuri, 
si, dincolo de mun^I, frumosul 
ses al MoldoveT, presarat de 
sate. 

Rare^ul, pddure, jud. Covurluiu, 
pi. Siretul, linga Cuca. 

Rasa, com. rur., in jud. lalomi^a, 
pi. Borcea, situata intre comu- 
nele Ciocanesti-Margineni si Ca- 
comeanca si spre V. de orasul 
Calarasi. 

Teritoriul com., cu o supra- 
fa{a de 16350 hect., coprinde 
sase mo$ii : Rasa, proprietate 
a statului, cu 5800 hect, din 
care 2000 hect. baltis, 100 hect. 
izlaz si 3700 hect. loc de cul- 
tura, foasta pendinte de manas- 
tirea Mihaiu-Voda; Cunesti-Ri- 
zeanca, proprietate a statului, 
foasta pendinte de manastirea 
Znagovul, compusa din trupu- 
rile : Cunesti-d.-s., sau Vaido- 



mirul si Cunesti-d.-j., cu supra- 
fa^a 4500 hect, din care 400 
hect. izlaz, 2000 hect. balta si 
2100 hect. pamint de cultura; 
Cunesti, proprietate a statului, 
foasta pendinte de manastirea 
Radu-Voda, cu 2000 hect., din 
care 800 hect. balta, 50 hect. 
izlaz si 1 1 50 hect. pamint de 
cultura; Curesti, proprietate a 
statului, fosta pendinte de ma- 
nastirea Glavacioaca, cu 1500 
hect., din care 1100 hect bal- 
tis, 30 hect. izlaz si 370 hect. pa- 
mint de culture ; Bogata, proprie- 
tate a statului, fosta pendinte 
de Episcopia Argesul, cu 2000 
hect, din care 1700 hect. balta, 
50 hect. izlaz si 250 hect. pa- 
mint de cultura ; Piscul-Perisani, 
proprietate particular^, cu 350 
hect. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietartyi in coprin- 
sul com. 270 locuitorl; dupa 
legea rurala din 1878 s'au mai 
improprietant 25 ; neimproprie- 
tari^I se mai afla 203 locui- 
torl. 

Pe teritoriul com. se afla la- 
curile : Gala^uiul-Gimineaua, Va- 
dul-luI-Ene, Oarbele, Vladeni, 
Coveiul si Gradistea. 

Comuna se compune din sa- 
tele : Rasa, Cunesti, Bogata, 
Vaidomirul, Glavacioaca si Lef- 
terul si din catunele (tirlele): 
Bechirul, Ovreiul si Malacul. 
Resedin^a primariel si a jude- 
catoriel comunale este in satul 
Rasa. 

Are o populate de 2282 lo- 
cuitorl; 3 scoale mixte, in sa- 
tele : Rasa, Cunesti si Bogata, 
frecuentate de 230 copil (1899 
— 900); trei bisericl, deservite 
de 3 preop si 6 dascall. 

Vite: 2100 cal, 220 bol, 6800 
01, 200 capre, 1100 porcl* 13 
asini si 120 bivoll. 

Rasa, sat, in jud. Ialomifa, pi. 



ti? 45. Marelt Dictionar Geograjie. Vol. V. 



21 



Hosted by 



Google 



RASA 



162 



RASNICUL 



Borcea, facind parte din com. 
cu acelasl nume, situat spreV. 
de lacnl Calarasi si spre S. de 
lacul Gala^uiul. 

Aici este resedin^a primariel 
si a judecatoriel comunale. 

Are o populate de 583 lo- 
cuitori; o scoala mixta, cu 188 
elevi (1899-900); o biserica, de- 
servita de 1 preot si 2 dascali. 

Rasa, lac, linga. cat. Plataresti, 
com. Cucue^i-Plataresti, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. Confine peste. 

Rasa-Prosanicul, mo§ii, ale sta- 
tuluT, pending de Mitropolie, jud. 
Ilfov, pi. Negoesti. 

Rasa-Prosanicul, pddure, a. sta- 
tuluT, in intindere de 367 hect., 
pendinte de com. Vasila^i, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov. 

Rascae^i-Draghineasca, com. 
rur., jud. Argesul, pi. Galasesti, 
la extremitatea S.-E. a judetu- 
lui, in apropiere de limita jud. 
Dimbovija, la 28 kil. de com. 
rur. Costesti, resedin^a subpre- 
fectureT, si la 63 kil. de Pitesti. 
Se compune din 3 sate: Cio- 
flesti, Dragineasca si Rascae^i, 
cu o populate de 850 iocuitorl. 

Are o biserica ; o scoala si 
5 circiume. 

Budgetul com. e la venituri 
de 3°S3 lei si la cheltueli, de 
2593 lei. 

Vite: 603 bol si vacl, 132 
cal, S bivoll, 1563 ol, 31 capre 
si 732 rimatorl. 

Rasnicul, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., la 21 kil. 
de Craiova si la 5 kil. de re- 
ceding plasel, §opotul. 

Este situata parte pe vale, 
parte pe deal, afara de cat. 
Cornea, care este situat pe o 
valcea, intre doua sirurl de 
dealuri. 



Se invecineste la N. cu com. 
Scaesti si cu cat. Valea-lul- 
Petre din com. Salcia ; la S., 
cu comunele Belo^ul si Sopo- 
tul ; la E., cu com. Co^ofeni- 
din-Dos si com. Predesti ; laV., 
cu com. Gogosul si Cernatesti. 

Limita liniel de N. are di- 
rec^iunea de la E. la V., trece 
pe muchia dealului numit Dea- 
lul-RobuluI, ce face limita de 
N. a acestei comune. 

Limita liniel de S. tae trans- 
versal Dealul-Sopotului si Dea- 
lul-BuciumuluI. Limitele de E. 
si de V. tae transversal dea- 
lurile de mal sus, precum si 
vaile ce le desparte, de la N. 
la S. 

Terenul comunel este deluros ; 
la N. prezinta Dealul-RobuluT, 
iar la S., dealurile SopotuluT si 
Buciumului, ce sunt indreptate 
de la V. la E. si au o inal^ime 
ce variaza intre 40 si 60 m. 

In parte sunt ripoase, iar 
parte sunt acoperite cu cereale 
sau cu tufarisun. 

Comuna este udata de riul 
Rasnicul, ce izvoreste din jud. 
Mehedin^i. Acest riu, la esirea 
sa din comuna si pana la 
varsarea sa in Jiul la com. 
Breasta, poarta numele de Obe- 
deanca. Peste el se afla mai 
multe poduri : unul in dreptul 
cat. Rasnicul-Batrin, doua pe 
soseaua jude^eana ce tae valea 
Rasnicul in doua puncte si unul 
in dreptul catunului Socolesti. 
Din cauza ploilor prea marl, 
prima-vara si toamna, Rasnicul 
se revarsa. 

Se compune din trelcatune: 
Socolesti sau Cornea, situat pe 
valceaua numita Valceaua-Rea 
sau Valceaua-Cornh;eI ; Rasnicul, 
numit si Rasnicul-Oghiar, situat 
parte pe Dealul-Robulul si parte 
pe Dealul-Bisericel ; Rasnicul- 
Batrin, situat parte pe deal, 
parte pe Valceaua-Rasniculul. 



Catunul de resedinja este 
Rasnicul ; cat. Rasnicul-Batrin 
este situat spre S. de Rasnicul, 
iar cat. Socolesti se afla spre E. 

Are o populate de 1114 su- 
flete. 

Sunt trel biserici, una in cat. 
Socolesti, fondata la anul 1852 
si in tinda careia se afla o in- 
scrip^ie din care se vede ca e 
lucrata de : Mateiu Cruccriu si 
Nicolae. Baza bisericel este de 
zid, iar restul din birne. Alta 
biserica se gaseste in cat. Ras- 
nicul, fondata la anul 1846 — 
1855 de M. Saulescu. Aceasta 
biserica este de caramida ; iar 
in tinda se afla o inscrip^ie, ce 
ne spune ca e zidita de doamna 
Ilinca, so^ia raposatulul Mate! 
Saulescu, si terminate de fiul 
sau, Costache Saulescu. A treia 
biserica se afla in cat. Ras- 
nicul-Batrin, fondata de catre 
Constantin Dimitrie Teodosie, 
si facuta din birne. Un preot 
si un cintaret oficiaza succesiv 
la cele 3 biserici din comuna. 

In catunul Rasnicul se afla o 
scoala mixta, ce func^ioneaza 
din 1866. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 4 impaminteni^T. 

Suprafa^a intregulul teritoriu 
comunal este de 5663 pog., 
din care 4906 pog. arabile, 
150 pog. fineata, 50 pog. izlaz, 
428 pog. padure, 99 pog. vil 
si 30 pog. prunl. 

Mosia Cornea, numita mal 
inainte Socolesti, apar^ine d-lul 
N. G. Racovi^a si are o supra- 
fa^a de 5185 pog. Rasnicul- 
Oghiar, in cat. Rasnicul, apar- 
^ine d-lul G. Saulescu. Cu- 
prinde 10 hect. lunca, 5 hect. 
padure mare si 75 hect. tu- 
faris. Tot in cat. Rasnicul, pro- 
prietatea d-lui Dinca Amarascu, 
cuprinde 1 hect. lunca si 25 
hect. tufaris. Padurea Rasnicul- 
Batrin apar^ine d-lor Plopso- 



Hosted by 



Google 



RASNICUL 



163 



RASOVA 



reanu si Virgiliu Valeanu. Pa- 
durea Cornea in Socolesti, ce 
apar^ine d-lui N. G. Racovi^, 
are 40 hect. tufaris, iar d-lui N. 
Pinianu apar^in 1 hect. lunca 
si 30 hect. tuferis. 

PSdurile sunt populate cu 
frasini, jugastri, ceri, ulmi, fagi, 
plopT, si mai cu seama girni^e. 

Viile apar^in atit proprieta- 
rilor cit si locuitorilor. 

Livezile de prunT, 30 pog., 
apar^in locuitorilor. Locuitorii 
cultiva cinepct si se ocup& si 
cu cresterea gindacilor de m&- 
tase. 

Pe mosia d-lui N. G. Raco- 
vi^a se an* a o moarS de aburi, 
nu departe de calea jude^eana 
ce trece prin comuna. 

In comuna sunt 4 circiumT. 

Prin Rasnicul tree : calea ju- 
de^eana Craiova - Severin ; ca- 
lea comunala ce merge la com. 
$opotul, la S. ; calea comu- 
nala vecinala, ce merge la 
Scaesti, la N. ; poteca ce ser 
pueste de la cat. Rasnicul la 
Sopotul si poteca ce duce de 
la Socolesti la Valea-lui-Petru, 
prin Salcia, Scaesti, Co^ofeni- 
din-Dos si Belo^ul. 

Budgetul com. ela venituri de 
2245 lei, 33 bam si la cheltueli, 
de 2770 lei 36 bam. 

Vite : 18 cai, 300 vite manf 
cornute, 41 capre si 146 01. 

Rasnicul sau Rasnicul-Oghian, 

sat, in jud. Dolj, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. Rasnicul, resedin^a 
Primaries 

Are o populate de 475 su- 
flete ; o scoala mixta, ce func- 
{ioneaz& din 1866; o biserica, 
fondata in 1 846, de familia Sau- 
lescu, si terminate in 1855. In 
tinda acestel biserici se g&seste 
inscrip^iunea : 

Lucrat& de llinca, so|;ia rSposatulut 
Mateiu Saulescu, chiar din temelie si 
terminate de fiul sau Cosiache Saulescu 



cu toata* cheltuiala lor; inceputS la 1846 
si terminate la 1855, Maiu 5. 

Rasnicul, piriii, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava d.-s., com. Rasnicul, 
ce curge prin valea Rasnicul si 
se varsi pe stinga riului Obe- 
deanca. 

Rasnicul - Batrin, sat, in jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Rasnicul. Are o populate de 
289 suflete si o biserica" de 
birne, fondata de Constantin 
Dimitrie Theodosie. 

Rasnicul-Batrin, pddure parti- 
culara, in jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Rasnicul, in in- 
tindere de 20 hect. tufaris. Parte 
apar^ine d-lui I. Plopsoreanu, 
parte d-lui V&leanu. PredominS 
girni^a. Se maf gasesc plopi, 
stejan si ulmi. 

Rasnicul-Oghian, mosie parti- 
cular^, in jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Rasnicul, apar- 
^inind mai multor proprietarl. 
Are padure si pe dinsa se ga- 
sesc cete de mosnenT. 

Rasnicul-Oghian, pddure par- 
ticulara\ in jud. Dolj, pi. Dum- 
brava d.-s., com. Rasnicul, in 
intindere de 10 hect. lunca, 5 
hect. p&dure mare si 100 hect. 
tufaris. Apar^ine parte d-lui G. 
Saulescu, parte d lui Amarascu. 
Se compune din ceri, ulmi, 
plopT, fag!, frasini, jugastri, p&- 
ducei, si mat cu seama girni^e. 

Rasova, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, situate in 
partea de V. a jud., la 70 kil. 
spre V. de orasul Constanta, 
capitala districtului, si in cea 
de E. a pl&sei, la 28 kil. spre 
S.-V. de oraselul Medjidia, rese- 
din^a ei, pe malul drept al Du- 
narii. 



Se m&rgineste la N. cu jud. 
Ialomi^a, despSr^indu-se prin Du- 
n&re ; la E., cu com, Cochirleni; 
la S., cu com. Enige ; iar la V., 
cu com. rur. Alimanul (din pi. 
Silistra-Nou&). 

Relieful solulul e in general 
accidentat ; v£ile dealurilor sunt 
adincl si cu malurl inalte ; dea- 
lurile se gr&madesc unele peste 
altele ; mai toate sunt de nature 
stincoasS si {in de culmea Ra- 
sovei si Vlah-Chioi. Principalele 
dealurf carl br&zdeaz& com. sunt : 
dealul Cochirleni (135 m.), la 
N. ; dealul Geanul-Pasa (122 m.), 
la E. ;• dealul Vlah-Chioi (155 
m.), la V.; din care se desface : 
dealul Germeli (115 m.), la N. ; 
Dealul-Mare (101 m.),la V. ; dea- 
lul Diucul, pietros, la S.-V. ; dea- 
lul Mustana (144 m.), la S.-E. 
Prin interiorul comunei avem 
culmea Rasova (133 m.), din 
care se desparte, intinzindu-se 
spre S., dealurile: Baciul, la S.- 
V.; dealurile Malagenilor (130 
m.), la S.; dealul Grindul-Mare 
(115 m.), prelungit cu dealul 
Matnele (154 m.), la S. ; dealul 
Ormanul-Lung (143 m.), pre- 
lungit cu dealul Socuj-Bair (158 
m.), la S.-E.; Dealul-Mare (134 
m.), tot la S.-E. Aceste dealurf 
sunt acoperite cu fine^e, p&sunf 
si sem&nSturf . Movilele .sunt nu- 
meroase, toate artificiale, con- 
struite pentru a servi ca puncte 
de observa^ie ; principalele sunt : 
Vlaher (155 m.), la S.-V.; Mo- 
vila-Arnautului (137 m.), la S.; 
movila Groapa-S&pat3 (158 m.), 
cea mat inalt& din com., la S.-E. 
si, pu^in la N. de dinsa, Mo- 
vila-S&pata (154 m.), tot la S.-E. 
DunSrea o ud& la N., dela Os- 
trovul-Lung p£n& la v&rsarea 
bal{tf Cochirleni in ea, pe o 
lungime de 7 kil. aproape, cu 
o direc^ie de la S.-V. spre N.-E.; 
are pe aci o lSrgime medie de 
1 100 m. si o adincime mijlociede 



Hosted by 



Google 



RASOVA 



164 



RASTAVE1UL 



12 m., avind malul inalt, din 
cauza dealurilor pietroase ce se 
sfirsesc chiar ling£ apa, faYa ca 
sa le poat3 rupe; prin unele lo- 
curi, la V. de Rasova, ele sunt 
stincoase si pr&pastioase. B&ltile 
care se gasesc pe teritoriul com. 
sunt: Vederoasa, la V., formata 
din dou& trupun : Vederoasa, 
prelungita cu Limpezi$ul si cu 
Sarful la V. $i Baciul la E.; are 
800 hect. intindere, acoperite 
in cea mai mare parte cu stuf 
si insule plutitoare de iarba a- 
mestecata cu stuf, in care se 
ascund o mul^ime de pasarT a- 
cuatice ; comunica cu Dunarea 
de care a fost formata din tim- 
puri vechi, prin girla Baciul ; 
produce mult peste ; apartine 
statuluf. Lacul Cochirleni, de la 
N.-E. apartine com. Cochirleni, 
udind numai pu{in com. Raso- 
va. Vaile sunt marl si adincT ; 
principalele sunt : Valea-Mare, 
Vlah-Chioi, Germeli, Banciul, Po- 
lucci sau Ghiol-Punar, Ceair- 
Arabagi la S.-V., deschizindu-se 
in balta Vederoasa, Rasova, for- 
mats din vaile Ciairul-din-mijloc, 
Saiana-Doice si Orman-Ceair, 
prin interioriul com.; valea Ca- 
ramancea cu malurile inalte si 
pietroase prin unele locuri, la 
N. si N.-E. 

Citunele care formeaza com. 
sunt doua : Rasova, resedin^a, 
in partea de N. a com., pe malul 
eel inalt al Dunaril, asezatS si 
in valea Rasova, sat cu case 
frumoase, bine zidite, ingrijite, 
si inconjurate de gradini si vii; 
Vlah-Chioi sau Viahoi, in par- 
tea de V. a com., pe malul de 
E. al b&l#i Vederoasa (sau Lim- 
pezi?ul), la 5 kil. in linie dreapta 
de resedin^a, la 12 kil. pe dru- 
mul care ocoleste lacul Baciul. 
Suprafa^a com. este de9i39 
hect., din care 48 hect. ocupate 
de vetrele celor doua sate cu 
402 case ; restul se imparte in- 



tre locuitorl care poseda 6218 
hect. si statul care are 2871 
hect. 

Populatiunea este de 433 fa- 
milif, sau 1819 suflete. 

Are 2 bisericl, una in cat. 
Rasova, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de 1 preot si 2 pa- 
raclisen, cea Taita in cat. Vlah- 
Chioi, cu hramul Sf. Paraschiva, 
deservita de 1 preot si 2 pa- 
raclisen ; 2 scoli, cite una in 
fie-care catun. 

Din cele9i39 hect. ale com., 
sunt : 392 hect. teren nepro- 
ductiv, din care 48 hect. vatra 
satelor si 344 hect. balta $i stuf 
ale statului; 8747 hect. teren 
productiv, din care 2527 hect. 
ale statului si 6218 hect. ale 
locuitorilor. 

Locuitorii poseda : 307 plu- 
gun, 240 care si caru^e, 2 ma- 
sini de secerat ; 418 cai, 1505 
boi, 34 bivoli, 33 asini, 7178 
oT, 670 capre, 309 rimatori ; 1 
moara. cu abun, 1 moara de apa 
$i 5 mon de vint. 

Comerciul se face prin gara 
Cernavoda, la 17 kil. spre N. si 
consta in import de coloniale 
§i manufactun si in export de 
cereale $i vite cu produsele lor. 
Budgetul com. e de 7827 lei 
la venitun si de 9080 lei, la 
cheltuelT. 

Cai de comunicafie sunt : pe 
Dunare ?i bal^T, cu luntre si cai- 
curi turce?ti; calea mare de la 
Cernavoda la Oltina trecind prin 
satul Rasova, apo! drumuri mici 
la Enige, Adam-Clisi, Arabagi, 
Cochirleni, Ivrines, Alimanul, 
etc. 

Pe teritoriul com., cat. Vlah- 
Chioi, intre bal^ile Vederoasa si 
Baciul, pe muchea dealului Ger- 
meli, se vad urmele unui val de 
pamint, zis al lul Traian, fiind- 
ca se aseamana cu eel mic de 
pamint, dintre Constanta si Co- 
chirleni si care, se zice, dateaza 



dinainte de Traian, avind san- 
tul de aparare spre S. iar nu 
spre N. ca eel mare de pamint. 
Pe valea Ceair-Arabagi, linga 
balta Baciul, se vad ruinele u- 
nui sat, bogat odinioara, Ghiol- 
Ba?ca, distrus de TurcT. 

Rasova, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul de rese- 
dinta al com. Rasova, situat in 
partea de V. a pla$ei si cea 
de N. a comuneT, intr'o fru- 
moasa poznViune, pe pantele 
Dealului-Mare si pe malul Du- 
narei. Are o intindere de 7444 
hect., din care 32 hect. ocupate 
de gradinile locuitorilor si case, 
cu o populate de 282 familii, 
sau 1366 suflete. 

Are o biserica si o scoala. 

Rasova, deal, al com. Stolojani, 
plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat 
spre E. comunei si pe care sunt 
viile locuitorilor. 

Rasovi^a, catun, al com. Stro- 
esti, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
spre N.-E. de com., situat pe ses. 

Are o suprafa^a de 210 hect., 
din care 80 hect. arabile, 40 hect. 
fine^e si livezi cu pruni, 70 hect. 
padure si 20 hect. vii, cu o 
populate de 49 familii, sau 242 
suflete. 

Are 1 biserica, facuta de lo- 
cuitorl la 1854, deservita de 1 
preot si 1 cintare^. 

Locuitorii poseda: 20 pluguri, 
30 care cu boi, 1 caru^a cu 
cat; 20 stupi; 160 vite man 
cornute, 90 01, 10 cai si 76 ri- 
matori. 

Comunica^ia la catun se face 
prin drumuri ordinare si prin 
soseaua vecinala care, venind 
din spre Tismana, trece pe la 
N.-V. acestui catun. 

In catun se gaseste 12 fintim. 

Rastaveiul, vale, com. rur. Po- 



Hosted by 



Google 



RASTOAICA 



165 



RA?CA 



noarele, plaiul Closani, jud. Me- 
hedinfi, in care se gasesc car- 
bun? de piatra. 

Rastoaica, altd numire data com. 
Pucheni-Mari, pi. Crivina, jud. 
Prahova. 

Rastul, com. rur. si sat, jud. Dolj, 
pi Bailesti, formata din satul 
cu acelas? nume, situat in partea 
de S.-V., la 72 kil. de Craiova si 
la 15 kil, de resedin^a plase? 
Bailesti, pe loc ses, aproape de 
Dunare, in fa^a orasulu? Lom- 
Palanca din Bulgaria. 

Se invecineste la E. cu com. 
Negoiul; la V., cu com. Ghidiciul; 
la N., cu com. Bailesti, si la S., 
cu Dunarea. 

Limita liniei de N. incepe din 
mosia Negoiul, merge drept de 
la E. la V., pana in mosia Seaca 
(Baneasa). 

Limita liniei de S. e formata 
de Dunare ce curge drept de 
la V. la E. 

Limita liniei de E. incepe de 
la N., din com. Negoiul, si merge 
spre S. pana in Dunare. 

Limita de V. e de la Baneasa 
pana in Dunare. 

Terenul com. este compus 
din pamint negru, lutos, in unele 
locuri nisipos. 

Se gasesc in com. 26 movile, 
din can una numita Magura 
Dacilor. 

Rastul este udat de Dunare 
si de bailie Rastul, Ochio^a si 
Tinosul, in intindere de 6200 
pogoane. 

Are o populate de 2195 sufl. 

Biserica, fondata de locuitori. 
la 1844, are in tinda urmatoa- 
rea inscrip^iune: 

cAceasta sflnt& $i dumnezeiascS. bise- 
ric&, Intru Cristos cinstitS, ce se pr3z- 
nue^te hramul Stintului (marelut) erarch 
Nicolae $i cuvioasa Paraschiva, s'a zidit 
din temelie fiind Indemnitor $i Ingrijitor 
la loate din tnceput ?i pana* !n st!r?it de 
acedia : Stoica Iordache, \ Stanca P&tru, 



Gheorghe Niculae, P£tru JSrcovnicul, 
fiind de ob?te tot satul, dind si Maria 
Sa la zugr&vit si s'au zugrlivit dupH cum 
se vede, In zilele M. S. Gheorghe Di- 
mitrie Bibescu Voevod cu blagoslovenia 
prea Sf. pSrinteluY Episcop al Rlmnicu- 
luY si Mitropolit a toat£ Ungro-Vlachia. 
1844, Iunie 20. » 

Sunt doua scol?; 8 circiumT. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 282 locuitori impaminte- 
nit?, iar dupa cea din 1879 sunt 
12 insura^ei. 

Suprafa^a teritoriulu? comunal 
este de 2288 pogoane, din care: 
21 14 pogoane pamint arabil, 118 
pogoane izlaz si 56 pogoane 
lac si teren sterp. 

Mosia de pe teritoriul comunal 
se numeste Rastul ; are o su- 
prafa^a de 9000 pogoane ara- 
bile si un venit de 197000 lei; 
apartfne principilor Bibescu si 
Brincoveanu. 

Pe marginea Dunare? sunt 
zavoae in intindere de 300 pog., 
situate tot pe mosia Rastul. 

Prin corauna trece calea co- 
munala ce duce la Calafat, tre- 
cind prin Ghidiciul, Tunari, Po- 
iana si Calafat. 

Budgetul comunei este de le? 
6011,74 la venituri si de let 
4969,03 la cheltueli. 

Vite cornute 116. O? 40. 

In timpul razboiulu? romino- 
ruso-turc din 1877-78, la 22 Mai 
1877, se schimbara aci ostilitat?: 
un detasament turcesc pornit de 
la Lom-Palanca si voind se de- 
barce pe malul sting al Dunare? 
a fost respins de calarasi? Ro- 
min?. 

Pe acest punct se ma? facuse 
o asemenea incercare la 18 Maiu, 
acelas? an, cind Turci? fura de 
asemenea respins?. 

Rastul, cdtun, al com. Boziorul, 
jud. Buzau, cu 80 locuitorf si 
23 case. 

Rastul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 



d.-j., com. Damianul, la 3V2 kil. 
de satul Damianul. Are o po- 
pulate de 380 suflete; o bise- 
rica de lemn, deservita de 1 
preot si 1 cintare^. 

Rastul, sat, jud. Dolj, pi. Bai- 
lesti, com. Rastul. Vezf com. 
Rastul. 

Rastul, baltd, jud. Dolj, pi. Bai- 
lesti, com. Rastul. Se scurge in 
Dunare prin canale. Confine 
peste. 

Rastul, mo fie particular a, jud. 
Dolj, pi. B&ilesti, com. Rastul, 
in intindere de aproape 9000 
pogoane. Apar^ine Principilor 
Bibescu si Brincoveanu. Are si 
padure pe dinsa. 

Rastul, mo fie, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damianul, apar^inind 
Domeniulu? CoroaneT. 

Rastul, padure particular^, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Rastul, 
pe marginea Dunare?, pe mosia 
Rastul. Are o intindere de 300 
pog. Apart/ine Principilor Bi- 
bescu si Brincoveanu. Populata 
cu plop? si salcim?. 

Rastul; vie, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damianul, in intindere 
de 60 hect. 

Ra§a, sat, care unindu-se prin 
cresterea popula^iune? cu satele 
Vlacheni si Dudesti, a format 
satul Dudesti, pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomi^a. 

Ra§ca, satuc, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dea- 
lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca. 

Ra§ca, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Dealul- 
Lung; se desface din culmea 
Lupanul si se intinde printre pi- 



Hosted by 



Google 



RA?CA 



166 



RAJA 



raele Valea-Ra$ca ?i Valea-Pe- 
leticul, brazdind partea de V. a 
comunef. 

Ra§ca, girlifd, izvore^te din pla- 
iul $erb5neasa, com. Star-Chioj- 
dul, pi. Teleajenul, jud. Pra- 
hova, curge de la V. spre E. 
$i se varsa. in girla Chiojdul, 
tot in raionul com. Star-Chiojdul. 

Ra§ca, pzrtil, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Dealul- 
Lung; izvore$te din dealul Lu- 
panul, uda apusul comunei, cur- 
gind dealungul dealului Ra?ca, 
$i se varsa in riul Rimna, maf 
jos de catunul Petreanul. 

Ra§ca (Fundul-Vaiei-), deal, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul ; 
se desface din culmea Lupa- 
nului, brazdeaza partea de V. 
a comunei Dealul-Lung $i se 
sfir$e$te in piriul Valea-Ra$ca. 
E acoperit cu padurf. 

Ra§i, com. rur., in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a - Balta, situata pe 
partea dreapta a riuluf Ialomi^a, 
intre coraunele Bordu^elul $i 
Copuzul. 

Se intinde din riul Ialomi^a, 
spre S., pe cimpul Baraganul, 
pe o suprafa^a de 3350 hect. 
pamint de cultural $i 10 hect. 
p&dure $i coprinde doua mo?ii: 
Rasi-d.-j. $i Ra?i-d.-s., ambele 
propriela^i particulare. 

Dupe legea rurala din 1864, 
sunt improprietari$f pe teritoriul 
comunei 125 locuitori; neim- 
proprietari$i maf sunt 76. 

Se compune din satele : Ra?i- 
d.-j. sau Carau^i $i Ra$i-d.-s. 
sau Ra$i $i din catunele (tir- 
lele) : Calciugeni, Hulueni $i M09- 
Stefan, cu o populate de 1098 
locuitori. Re$edin{a primarief $i 
a judecatorief comunale este in 
satul Ra§i-d.-s. 

Are o $coala primara mixta; 



o biserica, deservita de doi 
preop ?i doi dascali, 

Vite : 580 cai, 500 boT, 2000 
of, 10 capre, 10 bivolf $i 300 
porcT. 

Ra§i, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
cu acela?f nume, situat pe tar- 
mul drept al riuluf Ialomi^a $i 
sub coasta Baraganuluf, in drep- 
tul satuluf Sar^eni-d.-s., de care 
se desparte prin riul Ialomi^a. 

Aicf este re?edin^a primarief 
?i a judecatoriel comunale. 

Are o populate de 180 fami- 
lii ; o $coala mixta, condusa de 
un inva^Stor $i o biserica, de- 
servita de 2 preo^i ?i 2 dascalf. 

Ra$i, lac, jud. Braila, la E. com. 
Stancu^a, intre canalul Vilciul 
$i Dunarea-Vechie, unit cu Vil- 
ciul prin privalul Ruptura-Ban- 
doiul. 

Ra§i-de-Sus, alta numire a sa- 
tulni Calara^i, pi. Ialomi^a-Bal- 
ta, jud. Ialomi^a. 

Ra^ova, cdtun, al com. Bale$ti, 
pi. Ocolul, jud. Gorj, situat spre 
N. de comuna. 

Are o suprafa^a de 153 hect., 
din care 80 hect. arabile, 52 
hect. padute, r hect. vie ?i 20 
hect. finete $i livezi cu prunf. 

Are o populate de 119 fa- 
milif, sau 529 suflete ; o bise- 
rica, deservita de 1 preot $i 1 
cintare^ ; o moara, pe apa Po- 
loaga. 

Locuitorif posed&: 30 plu- 
gurf; 60 care cu bof; 150 vite 
marf cornute, 4 cai, 80 of, 10 
capre $i 100 rimatori. 

Teritoriul com. este udat de 
piriurile Ra$ova $i Poioaga. 

Comunica^ia se face prin dru- 
murf ordinare. 

Rate§ul-Epureanu, sau Tirgu- 



§orul-Borasa§ti,//r^-/^r, spre 
N.-V. com. Bode^ti, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vasluiu, situat pe \kr- 
mul piriului Cucoara $i pe va 
lea dealului Poiana, de pe mo- 
$ia Borosa^ti. 

Are o populate de 10 1 lo- 
cuitorf $i 3 circiuml. 

Vite: 15 vite marf cornute, 
185 of, 19 capre, 20 caf. 

Locuitori! poseda 1 plug, 1 
car cu bof $i 8 caru^e cu caf. 

Rate^ului (Dealul-), deal, jud. 
Vasluiu, pi. Stemnicul, com. Bro- 
docul, prelungire a dealului Bir- 
ladul. 

Ratiaria, untie de cetate, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Cetatea, 
care au fost in vechime capitala 
Dacief-Ripense. 

Rativoiul (Muntele-), pddure 
particulars, supusa regimuluf sil- 
vic inc& din anul 1883, pe mo- 
$ia cu acela?f nume, pendinte 
de com. Sinaia, pi. Pele$ul, jud. 
Prahova. 

Ratonul, viroagd, jud. Braila, pe 
lunca Dunarif ; ia na^tere din 
dreptul satuluf Lipovenesc, de 
pe teritoriul com. Izlazul ; curge 
spre N., paralel cu Dunarea ?i 
pe teritoriul com. Cazasul se 
pferde in balti^ul de linga os- 
trovul Cotitura. 

RatO^ul-Apostol, sat, jud. Bo- 
to$ani, pi. $tefane$ti, pe dreapta 
piriului Ba$eul, in partea de S. 
a com. Brateni. Mo?ia, in ve- 
chime proprietatea paharniculuf 
Apostol, e ast^-zf a epitropief 
spitalului Sf. Spiridon din Ia$i. 
Are o suprafa^a de 169 hect., 
cu o populate de 15 locuitori. 

Ra(a, cdtun, in jud. Teleorman, 
pi. Calmatuiuluf, format din in- 
sura^ef improprietari^f la 1880 



Hosted by 



Google 



RATA 



167 



RAZIMUL 



fine de com. Basesti. Are o 
populate de 310 locuitori. 

Ra^a, padure, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Giur- 
geni, populate cu salciT si plopT. 

Ra^a-Tolceasca, mosie, jud. Te 
leorman, cumparata* de la stat 
de ci^i-va locuitori. Purta in ve- 
chime numirea de Gilmeiul. Are 
cam 40 hect. padure. 

Ra^ei (Valea-), vale, ce se in- 
tinde din com. $i satul Once^ti, 
pi. Stanise$ti, jud. Tecuciu, pana 
in satul Taula. 

Ra^ei (Piscul-), pise de deal, pe 
mosia Havirna, com. cu acelasi 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiii. 

Razelmul, lac. Vezi Razimul, jud. 
Tulcea 

Razimul, munte, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Galul. 

Razimul, lac, la S. gurilor Du- 
narei, in jud Tulcea, pi. Baba- 
dag, pe teritoriulcomunelor: Du- 
nava^ul, Sarinasuf, Zibil, Baba- 
dag, Enisala, Caraman-Chioi, Ju- 
rilofca, Camli - Buceag, Casap- 
Chioi; zis si Reazim, ruseste 
Razim, turceste Razelm; Hero- 
dot il numeste Preazimus. 

a) Geografia si descripfiunea 
to po grafted. 

Sub aceasta denumire se in- 
^elege complexul revarsaturilor 
gurei sf. Gheorghe de-a dreapta 
sa si de a lungul coastei Dobro- 
gene, intre Dunava^ si pana 
aproape de Cap-Midia, (gura 
Buhazului) si de aci de-a lungul 
litoralului Metre! Negre la im- 
bucatura gurei Sf. Gheorghe, la 
punctul Catirlez, si apof in sus 
la satul Dunava^ul. 

Pentru mat bunul infeles al 



celor ce urmeazel sa dam aci 
explica^iunea unor numiri topo- 
grafice uzitate in aceasta loca- 
litate : 

Giol : lac cu caracter per- 
manent care nu seaca nici o- 
data. 

J lapse: lac ce mai cu seama 
are fiin^a in timpul revarsatu- 
rilor si viiturilor Marii. 

Zaton : lac vremelnic format 
de revarsatura Marei Negre $i 
in zona litoralului acesteia. 

Periboina : girla sapata ar- 
tiiicialmente. 

Periprava : girla permanenta. 
cu scurgere numai intr'o direc- 
t/iune. 

Perivoloc : girla permanenta 
cu scurgere vremelnica, cind 
intr'o direc^iune, cind in cea -l'alta, 
dupa nivelul extrem. 

Pardina : girla inchisa, fara 
scurgere. 

Periteasea : locul de scurgere 
al unei girle si mai cu seama 
contactul sau punctul de resu- 
flare al lagunei cu Marea. 

Buhaz : revarsatura generala 
catre Mare. 

Liman : golf sau giol, des- 
chis numai deoparte. 

J eric : girlct secundar& ce 
leaga doua periboine. 

Cherhanea /stabilimentin mar- 
ginea lagunei pentru pastrarea 
sau sSrarea pestelul. 

Labas : numirea lipoveneascS 
pentru Cherhanea. 

Rinac: cot de girla. 

Cotef : gardurT pentru prinde- 
rea pesteluT. 

Rinac: numire riiseasca pen- 
tru cote^. 

Perdea : inpletitura verticals 
de trestle pentru abaterea pes- 
telul la cote^:. 

Casar : numirea lipoveneasca 
pentru Perdea. 

§ahafi: numirea lipoveneasca 
pentru Japse. 

Matula: navod mare, intrebu- 



in^at la prinderea pesteluf pe 
Mare. 

Setcd : navod des pentru prin- 
derea de scrumbif. 

§amd : navod special pentru 
prindere de canbula si calcan. 

Prostovol : navod aruncator. 

Ldptas : navod aga^atde plu- 
titor. 

Vintire : navoade in forma de 
con sau sac. 

Cirmacl : undine marl de fier 
pentru prinderea morunului" si 
nisetruluf in largul Marei. 

Giamandure : aratatoare de 
ape m'tci" sau bancurl de nisip. 

Lotcd : luntre mica, lungarea^a, 
in care nu pot incapea de cit 
eel mult do! lopatarl si cirma- 
ciul, si intrebuin^ata numai prin 
lacuri si gurile Dunarel. 

Dubd : luntre mare pana la 8 
lopatarT, un cirmaciu si doi" oa- 
meni la scolc, ca echipaj com- 
plect, pentru serviciul pe Mare. 

Scolc : mid cupe de lemn 
pentru scoaterea apel ce inci- 
dental ar fi patruns in duba. 

Bdbdici: lope^l 

Ghiondere: prajini" lungi pen- 
tru impinsul luntret de la spate. 

Edec: funie cu care se trage 
luntrea, maf cu seama in susul 
apel. 

Strapazane : cuele de care se 
sprijinesc babaicele. 

Nojife : funii sau sforf ce leaga 
babaicele de strapajane. 

Crapind : un giol sau japse 
in care se stringe mai cu seama 
crapi. 

Plevused: pestemarunt de tot. 

Ciortan : crap pana la 20 c. 
m. lungime. 

Ciortdnas : crap pana la 10 
c. m. lungime. 

Cetal: bifurcate. 

Vilcof: cuvint rusesc p. cetal. 

Chedril : pe turceste bra^ul 
Sf. Gheorghe. 

Musura : aruncSturl de nisip 
din Mare, mai cu seama restu- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



168 



RAZIMUL 



rile de crustacee; musura insem- 
nind pe turceste gunoi. 

Cocioc : {esatura compacts de 
radacini a plantelor acuatice, 
ca trestie, papura, sipica s. a., 
care plutesc pe suprafa^a apei 
de colo pana colo dupa cum le 
inpinge vintul. 

Potmoliri : depuneri de mate- 
riale teroasesi pietroasein forma 
de groho^isuri in fundul unui 
curs de apa, in general al unui 
basin. 

Malire : depuneri potmolitoare 
pe ambele margin! ale unui curs 
sau la {armul unui lac, sau in- 
susi pe litoralul Maret. 

Razimul sau mai bine zis 
laguna Dobrogeana, se com- 
pune din urmatoarele lacuri : 

I. Iezerul Razimul cu lacurile 
laterale despre Dunare : Dranof, 
legat cu bra^ul Sf. Gheorghe 
prin girla Cerni-Florea, iar cu 
Razimul prin gura Dranofului, 
despre masivul Dobrogean ; gio- 
iurile: Sarinasuf, Casica, Hagi- 
Giol, Savanciac, Babadag, Eni- 
sala si Caraman-Chioi, legate 
intre dinsele si iezerul Razim 
parte direct parte prin Periboina 
sau indirect cu japsele vecine. 
Despre Mare, zatoanele : Crulic, 
Cacinova, Perisor si Malciana. 

II. Lacul Golovi^a, ce insem- 
neaza lipoveneste capatul, legat 
cu iezerul Razimul prin canalul 
Bisericu^a cu desvarsaturile des- 
pre masivul Dobrogean formate 
prin giolurile Jurilofca, Pasa- 
Cisla, CanliBuceag, flancate in 
direc^iunea spre Capul Midia 
de baita Zmeica, legata cu lacul 
Golovifa prin gura Zmeica si 
cu lacul Sinoe prin gura Sinoe 
si in comunicafie cu Marea prin 
gura Portija. 

III. Lacul Zmeica, pe ruseste 
$arpele, legat cu Golovi^a prin 
gura Zmeichef si cu lacul Sinoe 
prin gura Sinoe, in comunica^ie 
cu Marea prin Periteasca-Mare. 



tV. Sinoe-Giol, ruseste lacul 
albastru, legat despre masivul 
Dobrogean cu giolul Tuzla si 
in legatura directa cu Marea 
atit prin gura Periteasca cit si 
prin gura Buhazului. 

V. Chituc-Giol, ruseste capa- 
tul, sfirsitul, fundul, zis si Li- 
manul, o continuare a laculuT 
Sinoe, in legatura directa cu 
Marea prin gura Buhazului. 

In ce priveste suprafa^a a- 
cestor lacuri si gioluri avem : 



Iezerul Razimul 


supraf. 


36000 


h. 


Giolul Dranof 




> 


2500 


> 


Giolul Babadag 




» 


2000 


> 


Lacul Golovi^a 




> 


7200 


i> 


> Zmeica 




> 


6400 


> 


» Sinoe-Liman 




> 


16500 


> 


Giolul Tuzla 




» 


1400 


> 


Japsa Sarinasuf 




> 


600 


> 


Giolul Hagi (Hagi-Giol) 


t 


300 


» 


Zatonul Malciana 




> 


400 


> 


Periteasca-Mare 




> 


200 


» 


Diferitele japse, giolurY, 








parziurt si periboine 


» 


4000 


> 


Diferite limanurf si 


la- 








curl izolate 




> 


3000 


» 


Diferite periboine 




> 


2500 


» 


» zatoane 




» 


1 ^00 


* 


» japse 




> 


5000 


> 


» limanuri si 


bu- 








hazuri 




> 


3000 


» 



92500 h. 
la care se mat adaoga stu- 
furi, si stepe de inundate, 
litoral maritim, morene, mlas- 
tinT si Jarm nisipos, dune, etc. 20000 > 
In total 1 12500 h. 

Dec! sistemul baltos al intre- 
gei aceste revarsatun este for- 
mat in sens curent prin iezerul 
Razimul, lacurile Gorovi^a, Zmei- 
ca, Sinoe si Chituc si o intindere 
apoasa in stare pefmanenta, de 
eel pu^in 75000 hect., care la 
viituri ordinare se sporeste cum 
vazuram mai sus la 92500 hect. 
La inunda^ii extraordinare, in- 
treaga revarsatura ocupa o su- 
prafa^a de 1 12500 hect. 

Iezerul Razimul, impreuna cu 
toate lacurile, giolurile, zatoa- 
nele, periboinele si limanurile 
indicate mai sus, formeaza com- 



plexul lagunel* Dobrogene, la- 
guna de o intindere colosala 
fa^a de cele-1-alte lagune si re 
varsatun ale continentului Eu- 
ropean, cu care de abia se poate 
masura intru cit-va laguna 
Comacio la revarsatura Poului 
in Adriatica. 

b) Hidrograjia. Razimul sau 
propriu zis laguna Dobrogeana 
'si are fiin^a parte prin devar- 
sarea apelor din bra^ul Sf. Gheor- 
ghe la viituri extraordinare, or- 
dinare si normale, prin girlele 
Cline^ul, Dunava^ul, Sulemanca, 
Cerni-Florea, Hundia si Gura- 
Dranovului, astfel alimentata cu 
ape fluviale la care se ames- 
teca apele maritime ce pa- 
trund in laguna prin orificiile: 
de la Perisor, Periteasca-Mare, 
(balisa Englezeasca), Gura-Mal- 
cieni, punctul Pahani-Hrani, Por- 
tia, Gura-Periteasca, Chivucul 
si in fine Gura-Buhazului (Cara- 
Harman). 

Dupa cum lesne se poate 
vedea, aceasta alimentare este 
de natura intermitenta cind a- 
pele Dunarei, adica bra^ul Sf. 
Gheorghe 'si arunca apele sale 
prin arterele Dunava^ului ce se 
bifurca in punctul zis Cetatea- 
Zaporojeni in 2 bra^e: unui di- 
rect, Clinetul, cu scurgerea in 
Reazim nu departe de insula 
Popina si alta, Dunava^ul, cu 
diferitele sale ramifica^ii, nu- 
mite periboine, din care dam 
aci numai cite-va: Periboina, 
Jonlungul, Sulimanca si Ion- 
Pusca, desavirsindu-se in girla 
sau pardina Cerni-Florea, apol 
periboinele Ivan-Nazarof, Leon- 
Comir, Lari- $marhun, Cubici- 
Smarhun si Tit - Rusu, savir- 
sindu-se in giolul Dranof si 
in fine, la cherhaneaua vechie, 
ultima bifurcate, Deviatca, ce 
se varsa in Reazim, in drep- 
tul sinului Holbina. Dunava- 
\\i\ propriu zis isi arunca a- 



Hosted by 



Google 



RAfclMUL 



169 



RAZIMUL 



pele sale in Razim, la punc- 
tul numit Meterezul - Turcesc, 
Gura-Dranovulu!. O alta artera 
principala de alimentare cu apa 
dulce, se face prin girla Cerni- 
Florea, care purcede din Sf. 
Gheorghe in dreptul localise! 
Caciatina (ruseste pisicu^a), se 
desface in nenumarate bra^e si 
ramuri din care principalele sunt 
Pardinele - Greculu! si Grulihul, 
pana primeste revarsaturtle pe- 
riboinelor enumerate ma! sus, 
si cart toate pornesc din Duna va{. 
Intregul acest sisterii apos se de- 
varsa apoi in giolul Dranof si de 
aci prin girla Dranovulu! in Ra- 
zim, la punctul cherhaneaua pa- 
rSsita. 

Alimentarea din Mare a la- 
gune! dobrogene, se face propriu 
zis pentru iezerul Razim, prin 
orificiul Cistai-Case, la punctul 
Pahani-Hrani ; giolul Golovi^a, 
se alimenteaza direct prin ori- 
ficiul Portia (ruseste Portuxaja) ; 
giolul Sinoe, prin orificiul Pe- 
riteasca, Girli^a ce da injapcea 
Lungana si zatonui Chituc. Pen- 
tru complectare ma! enumeram 
si Gura-Buhazului, cunoscuta ca 
resuflatoarea Limanulul. 

Despre masivul dobrogean, 
laguna primeste o contribu^iune 
de devarsan apoase prin riurile 
si piriiasele: Cataloiul, Tai^a, Te- 
li^a, Slava-Rusa, Beidant si val- 
ceaua Babadagului, care toate is! 
revarsa apele ma! intiiu in gio- 
lul Babadag, care se gaseste in 
legatura directa cu iezerul Ra- 
zimul prin canalul Eraclia; apo! 
Slava-Cerchezeasca, piriul Hagi- 
Arad, revSrsindu-se in giolul 
Canli-Buceag ; in legatur& cu 
Zmeica, riul Sarintului, varsindu- 
se in giolul Sinoe, piriul Dun- 
ghival si Peletlia, varsindu-se in 
lacul Tuzla zis si Saratura, legat 
cu Limanul-Sinoe prin canalul Ce- 
tatea-Vechie sau Cara-Harman 
(turceste Dumbrava-Neagra). 

61,71,5. Marele Dicpionar Oeografic. Vol. V. 



La aceste soiuri de alimentare 
se ma! adaugS si alimentarea 
cu apa din sub-sol. 

In scurt, sistemul alimenta- 
re! acestor revarsatur! formind 
impreuna laguna dobrogeana 
se explica ast-fel: in viiturile 
mar! ale Dunare! ea devarsa 
in bra^ul Chilia cine! din nou& 
par^!, in bra^ul Sf. Gheorghe, 
patru din noua si in bra^ul 
Sulina, una din nou& ; dupa 
Credner, din totalul debitiilu! de 
30 — 38 milioane m. c. de apa, 
bra^ul Chilia absoarbe 65 la ° / , o, 
Sf. Gheorghe 30 la °/o si res- 
tul de 5 la °/o, bra^ul Sulina. 

In anume anotimpur!, ince- 
pind de la sfirsitul lu! Februa- 
rie pana la jumStatea lui Apri- 
lie, apele versantulu! rusesc ca- 
tre Marea-Neagra reprezintat 
prin rigolile fluviale, Prutul, Do- 
nul, Done^ul, Dunistrul, Du 
niprul, Cuban si alte riur!, ating 
maximul debitulu! apelor extra- 
ordinare ; prin acest fapt, Marea 
se gaseste umflata, ridicindu-s! ni- 
velul peste cota normala cu 10, 1 5 , 
ba chiar 25 cm. de-asupra obis- 
nuitulu!, ast-fel ca atunc! cind Du- 
narea atinge maximul de debit in 
partea sa inferioara, ease gaseste 
oprita in cursul e!, prin feno- 
menul semnalat ma! sus. Apele 
sunt dar oprite in cursul lor si 
aceasta stagnare se resimte p&n& 
aproape de dev&rsarea Siretulu!. 
Atunc! bra^ul Chilia is! arunca 
apele sale in !ezerile : Covur- 
luiul, Iarpugul, Catalpugul, Ca- 
hul, crapina Izmailulu! si Cartalul, 
formind o infinitate de iacur!, 
lacule^e, limanur!, gioiur!, japce, 
cu nenumarate ramifica^i! late- 
rale. La rindul s&u bra^ul Suii- 
ne! in aceasta stare anormala 
formeaza si mareste in mod 
considerabil lacurile : Giolul- 
Rosu, Obretinul, Gorgova, For- 
tuna, Litcovul, Pordina, $on(e!, 
Triozelul, Gablavatca, Bogda- 



prosta, Mati^a, Babina si alte 
japce si periboine fara multa in- 
semnatate. 

In fine, bra^ul Sf. Gheorghe 
formeaza de-a stinga, de partea 
delte! propri! zise, giolurile, jap- 
cele si pardinele : Solen^ia, Eren- 
cina, Izacoful, Uzlina, Caciatina, 
Litcovul, Lumina, Puiul, Puiu- 
leful, Ivancea si alte multe mlas- 
tin!, iar de partea dreapta apele 
Sf. Gheorghe, car!, dupa cum am 
aratat ma! sus pornesc in spre 
laguna Dobrogeana prin girlele : 
Cline^ul-Zaporogeni, Dunava^ul, 
Sulimanca,Cerni-Florea si Gruh- 
lia, ma! intiiu formind iezerul 
Razimuf si apo! toate cfle l'alte 
gioiur! deja enumarate. 

Debitul alicot ce, in stare de 
mare viitur!, gura Sf. Gheorghe 
arunca in devarsarile dobrogene 
poate fi socotit la 12 milioane 
m. c. pe ora sau aproape 300 
milioane m. c. apa revarsatSL in 
24 ore peste intreaga suprafa^a 
a aceste! lagune. Din aceasta 
cantitate eel pu^in 5 milioane 
m. c. pe ora sau 120 milioane 
m. c. apa pe zi is! ia cursul 
pravalindu-se parte in direc^iune 
spre Mare si parte pornind spre 
!ezerul Razimul si brafele sale 
laterale. Daca aceasta enorma 
cantitate de apa nu p&trunde 
in intregimea e! in !ezerul Ra- 
zimul, cauza este sistemul nere- 
gulat al curgere! in aceasta di- 
recfiune, parte prin faptul insu- 
ficien^e! de panta, parte prin 
vegetafiunea lacustrS, mlasti- 
noasa si morenica, ce caracte- 
rizeaza intreaga aceasta parte 
de loc. In asemenea momente 
de extraordinare revarsatur! o 
suprafa^a de peste 300.000 
hect. de-a dreapta si de-a stinga 
gure! Sf. Gheorghe, si pana 
la gura Chilia, se gaseste sub 
apa ; in or! ce parte de loc 
a aceste! regiunl, apele se 
misca greoae, dar aceasta ma! 



22 



Hosted by 



Google 



RA2IMUL 



170 



RAZIMUL 



cu seama in direc^iunea catre 
lezerul Razimul unde scurgerea 
devine aproape impel ceptibila, 
terenul fiind pe de o parte lipsit 
de ori-ce panta, dealta parte pro- 
ducindu - se anomaltf datorite 
stagnarilor si diferitelor oprituri, 
cauzate de barajele vegeta^iunei 
uscate sau in putrefac^ie. 

Cu toate aceste colosale pie- 
dici si pierden de debit se poate 
admite ca un milion m. c. pe 
ora, adica 24000000 m. c. pe 
zi patrund in Razimul. Acest 
volum de apa, alimentata in mica 
parte, dupa, cum vazuram mat sus 
si de versantul dobrogean, for- 
meaza la un moment dat intre- 
gul sistem lagunic al revarsarei. 

Mai ^inind seama ca principala 
cauza ce produce stagnarea ge- 
nerala a cursului Dunarei, adica 
umflarea Marei, este cauzalitatea 
stagnarei si a eel or 24000000 
m. c. pe zi proveni^i din ravar- 
satura Sf. Gheorghe, se poate 
conchide : In momentul ce Ma- 
rea incepe sa revie la nivelul 
ordinar, hi aceeasi mitsurd Du- 
ndrea incepe a-si arunca apele 
sale in Mare reducind intregul 
sistem b altos al deltel duna- 
rene si lagunel dobrogene la 
starea normald ce descreste pen- 
tru lunile de secetd la etajul 
obisnuit. Atuncl debitul de 
12000000 m. c. pe zi ce revine 
revarsaturilor dobrogene scade 
la un minim disparent pornind 
din masa de revarsare prin orifi- 
ciile Pahani-Hrani, Portia, Peri 
testile, Gura-BuhazuluT, care-si 
varsa la rindul lor apele in Mare. 
Invers alimentarea din Mare in 
spre laguna dobrogeana se face 
numai in anume epoce extraor- 
dinare, adica atuncl cind Marea 
se afla la un nivel ridicat, dar 
nu provenit din viiturile fluvii- 
lor basinulul rusesc sau debi- 
tului provocat prin apele spo- 
rite ale Dunarei. Aceasta urn- 



flare a MareT, anormala, se da- 
toreste, dupa cum vom vedea 
la vale, influen^elor aeolitice ; a- 
pele maritime patrund atuncl 
prin orificiile enumarate ma! sus 
in sistemul baltos al lagunei 
dobrogene. Astfel se explica 
starea salmastra sau brachica a 
lezerului Razimul si a gioluri- 
lor Golovi^a, Zmeica, Sinoe, Bu- 
hazul, Limanul, Chitucul, etc. 
Fapt de netagaduit este ca as- 
tazi atit intrarea apelor din- 
spre Mare cit si patrunderea a- 
pelor despre Dunarea este cu 
desavirsire ingreuiata. 

Laguna dobrogeana, din thn- 
puri stravechi, a fost despartita 
de Mare prin bancurile de nisip 
ce valurile acesteia aruncau ne- 
incetat in partile pu^in adinci, 
despre ^armul si litoraiul mari- 
tim. Ast-fel incetul cu incetul 
din dreptul ^armului maritim, din 
direc^iunea Dranovulu! (punctul 
Perisorul) si pana aproape de Cap 
Midia (buhazul Cara-Harman), 
s'a format un lung sir de avant- 
^arm (Vorland), pe o lungime de 
aproape 60 kil., masura^i in flan- 
cul Marii, fapt ce adesea se in- 
timpla pe coastele tuturor Ma- 
rilor mai pu^in bintuite de flu- 
xuri si refluxuri. Tipic in aceasta 
privin^asunt asa numitele HafTuri 
de pe coastele germanice din 
spre Marea Baltica. Ele se ga- 
sesc tot asa de respindite pe 
coastele Marei de Nord, mai pu^in 
pronun^ate la ^armuri stincoase 
de cit acolo unde Marea pre- 
zinta largitun sese, sau }armuri 
acoperite de nisipurT zburatoare, 
inlesnitoare forma^iunei Dunelor. 
Stavila formata de Marea-Nea- 
gra intre dinsa si laguna dobro- 
geana ar fi fost neincetat ridicata, 
si marita de ac^iunea valurilor, 
daca nu s'ar fi gasit un curent 
puternic din partea opusa, care 
neincetat sa fi lucrat in potriva 
consolidarei acestui ^arm inte- 



rior al Marei. Nu se poate bine 
admite pentru timpuri de for- 
matiuni quaternare ca numai 
micile incursiuni de apa, ce stra- 
bat la N. DobrogeT, ca Tai^a, Te- 
li^a, Slava-Rusa si Slava-Cer- 
cezeasca, piraiele : Potur, Pari- 
daul si altele, sa fi provocat acest 
curent, data fiind mica cantitate 
de apa ce ele poarta, si aceasta 
numai in anumite timpuri ale 
anului, cind ele vin man. Deci 
in alta parte urmeaza sa cautam 
curentul ce din timpurile forma- 
{iunei quaternare ale deluviulul 
si ale aluviului, de o parte, sau 
de alta parte interven^iuni se- 
culare si instantanee ce nu au 
ingaduit consolidarea compacta 
si continua a lanului nisipos 
dintre Olinca si capul Midia. 

Acest curent nu putea fi ali- 
mentat dec! din alta parte, de 
cit cu apa provenita din Du- 
nare. Aceasta constatata nu vom 
cerceta de o cam data prin ce 
imprejuran naturale sau meste- 
sugite apa a patruns in laguna 
dobrogeana; aci vom avea in 
vedere numai curentul, gra^ie 
puterei caruia bancul maritim 
a fost neincetat atacat pe la 
spate. Efectele se vad la Malciana, 
Porti^a, Periteasca si Buhazul. 
DecT, laguna dobrogeana pe 
de o parte despartita prin mo- 
lul flancator creat de Marea- 
Neagra, de alta parte a ramas 
totusi in strinsa legatura cu acea- 
sta prin curentul dunarean ce a 
intemeiat si intre^inut neincetat 
orificiile de admisiune enuma- 
rate mat sus. 

Bra^ul Sf. Gheorghe, al doilea 
ca volum de apa si intindere 
dupa bra^ul Chilia 'si are originea 
in virful conulu! de dejectare al 
deltel (Cetalul Izmailului, Pat- 
lageanca) si 'si revarsa la punc- 
tul cetalul Sulinei aproape, ce-va 
mai mult de cit un sfert din de- 
bitul sau in bra^ul Sulinei si por- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



171 



RAZIMUL 



neste de aci in colo greoi la vale 
pana la revarsarea sa in Mare, la 
punctul Catirle^. Daca comparam 
un moment cursul bra^ulu! Chi- 
lia cu al bra^ulul Sf. Gheorghe, 
suntem izbi^i de mul^imea cotu- 
rilor ce eel din urma face in ra- 
port cu eel d'intiiu. Bra{ul Chilia 
isi pastreaza un curs ori-cum 
mai direct, de si ramificat, for- 
mind o mul^ime de ostroave in 
cursul sau, dar men^ine neincetat 
tinta directs spre Vilcov. Bra{ul 
Sf. Gheorghe, intre Mahmudia si 
Catirlet din potrivS 'si schimba 
neincetat cursul variind intr'o 
infinitate dedirec^ionale, formind 
coturl care de care mai opuse 
t'mtei naturale in spre Mare. Pen- 
tru a caracteriza si ma! bine 
aceasta stare de lucruri e des- 
tul a cita tipicul ocol ce acest 
brat f ace intre Mahmudia si Mo- 
ru-Ghiol. Cine at recut vre-o data 
prin aceasta localitate, fie cu 
vaporul sau cu luntrea a putut 
sa se incredin^eze de aceasta 
variatfune de direc^ionale ; de 
tref or! sa inttmpla c&latorului 
sa i se para ca se intoarce la 
Mahmudia si totusi el inainteaza 
catre Moru-Ghiol. Tot asa, de aci 
la vale pana dincolo de Ivan- 
cea, coturile se {in lan{. Numaf 
de la Ivancea p&n& la Catirle^ 
cursul final pastreaza direc^iunea 
dreapta. 

Acest bra{ dispune de o 
panta cu mult mat mica de 
cit a celor l'alte dou& bra^e, ex- 
ceptind lucr&rile artificiale de 
corec^iune intreprinse de comi- 
siunea europeana pe bra^ul Su- 
linei ; iar dejec^iunile depuse pe 
acest bra^ ?* re^inute de Mare 
la revarsarea sa, au gasit la 
Catirle^ un punct de sprijin des- 
tul de puternic pentru a nu 
putea fi invins nici de curen- 
tul acestui bra{ nici de efectul 
contrar al valurilor Marii; ce 
in timpul marilor uragane, sunt 



impinse catre ^ rrn cu atita 
furie. In virtutea acestor fapte 
s'au produs stagna^iunea care 
pe de o parte a provocat co- 
turile din bra^ul Sf. Gheorghe, 
iar pe de alta a inaltat patul aces- 
tuia, producindschimbarile secu- 
lare ale cursului si mStcei sale. 
Era dar firesc ca apele sa'si 
caute din timp revarsan latu- 
ralnice. Ast-fel poate ca s'a pro- 
dus in timpuri stravechf incu- 
rarea apelor bra^ului Sf. Gheor- 
ghe inspre laguna dobrogeana 
si in special in iezerul Razimul. 
Apele odata aci sosite pornesc 
incotro isT gasesc curs liber si 
curg fie in virtutea pantei celel maf 
favorabile, fie in virtutea viduluT 
creat in laguna dobrogeana prin 
efectele aeolitice, pana ajungin 
spre bancurile nisipoase ce mar- 
cheaza litoralul si t&rmul Marei 
despre aceasta revarsatura. Cu- 
rentul apelor dulci cauta si gaseste 
punctelecele maislabealedigului 
natural, le strSpunge si se pune in 
directa legatura cu largul Marei; 
ast fel s'au creat Malcianul, Por- 
tia, Periteasca si Gura-Buhazu- 
lui. 

c) Geofizica. Cind este vorba 
a descrie o partenie a epocef 
istoriel omenirel, putem sa ne 
marginim in cercetan orl-cit de 
restrinse si cu toate astea vom 
da un ce complect si de sine 
statator. Nu este tot asa cind 
este vorba de a descrie o par- 
te ori-cit de mica si neinsem- 
nat£ a istoriei geo-tectonice a 
formatiunei crimpeului de su- 
prafa^a terestra ce suntem ne- 
void a considera; c&cT aci i$ele 
sunt atit de strins legate, pe 
cit urzeala se imprastie in toate 
direc^iile. A ne cerca dar a schi^a 
geo-fizica istorica a forma^iuntlor 
ce au predominat la crea^iunea 
deltei dunSrene si a lagnnel do- 
brogene, insemneaza a considera 
o Era intreaga geologica, a avea 



in vedere maf multe epoce de for- 
mafiune si a ne reslafi privi 
rea eel pu^in asupra celor dou& 
continente invecinate. — Lu&m in 
ajutorulnostru vestitul opal lul 
Eduard Suess : «Das Antlitz der 
Erde», volumul I, sec{. VIII, pag. 
597 si urmatoarele; asemenea 
publicatiunea speciala Credner: 
*DieDeltas»\x\ «Petermann'sMit- 
theilungem, fasc. complimen- 
tary No. 56. 

Zbuciumarile groaznice ce a 
indurat planeta noastrS, zice 
Suess, mai cu seama intre a doua, 
a treia si a patra Era a forma- 
tiunei sale, au preschimbat intru 
totul o stare de normalitate geo- 
logica. Intr'o harta speciala, a- 
cest specialist prezinta aceste 
zbucium&rl si zguduirl prin anu- 
me traecturlsi traseuri. Din punc- 
tul nostru de vedere consider&m 
numal traseulNo. 8 ; contracjiu- 
nea cea mai grozava ce a trebuit 
saindure continentul european si 
eel asiatic, pentru a se acomoda 
configuratiunel sale geognostice 
actuate. Ea isi ea nasterea la in- 
tilnirea catenelor de mun^I Mon- 
golo-ChinezI Tian-Chian, cu ma- 
si vul Indiilor, Himalaia; porneste 
prin Turchestan si Buhala, trece 
prin apropierea orasulul rus de 
astazi Mihailov, pe coastele Ma- 
rel-Caspice, strabate basin ul aces- 
tei M5rl si apare la cel-1'alt \§xm 
in dreptul Baculul ; cutreeraCau- 
cazul, atinge Critneea, tangeaza 
aproape de gurile Dunarel si li- 
toralul dobrogean al Marii-Ne- 
gre, urmeaza liniasicrestetul bal- 
canului Etropul, trece pe la Cli- 
zura(Portile-de-Fer),sestrecoara 
pe la Portile-de-Fer, coprinde tot 
Carpatul romin si unguresc pS- 
na in spre Tatra, trece prin Mo- 
ravia si Bohemia si* si ia drumul 
prin tot masivul Alpilor pentru 
a' si manifesta in mod slab exis- 
ten^a la golful Genuel, deunde 
i se perde urma. 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



172 



RAZIMUL 



Aceste puternice contractu ni 
si indoiturT de pamint ati produs 
depresiunile Aralului caspic si 
al Marei-Negre ; aces tor groaz- 
nice evenimente geologice se da- 
toresc basinul actualilor Marl : 
Caspica, Marea-Neagra si lacul 
Aralul. Cit timp va fi trebuit pu- 
terilor geo-dinamice s& creeze a- 
ceste doua formidabile lasaturi 
sau depresiunl de pamint, nu 
stim! Dar stim ca, Ja I Noembre 
1755, Lisabona si o buna parte 
a coastef portugheze, sunt sfara 
mate si reduse la nimic prin- 
tr'un teribil cutremur; valurile 
spumeginde ale Atlanticului se 
ridica cu furie pe coastele Fran- 
ciei si Sco^iei, lovesc Izlanda, na- 
padescintr'o clipape^armurile si 
coastele americane, sfasie aci 
o insemnata parte a Antilelor, 
deslipestestinci si confunda {ar- 
murT, pe cind in Europa mugeste 
Etna, iar Vezuvul scoate valuri 
de foe, lava si cenusa ; tot in 
aceasta clipa in virful Cordilie- 
rilor,Popocatepelul izbucneste in 
foe si lava produclnd un urlet in- 
spaimintator ! — lata cum lucrea- 
zanatura ! — Toate aceste s'au in- 
timplat in aceeasT zi si aceeasi 
ora. — Mai incoace, la 1 5 August 
1868, izbucneste un puternic cu- 
tremur in Japonia ; toata partea 
nordica a Oceanului Pacific se 
agita, {annul californian se zgu- 
duie si iata ce ne raportea- 
za capitanul corvetel prusiene 
« Angora », caresegasea in acea 
zi in apele australiene: « La ora 
unu din zi de o data se intu- 
neca incit nu se maf putea dis- 
tinge catargul corabieT, un in- 
tunerec desavirsit staplneste tot 
hausul, echipagiul e coprins de 
spalma, Marea si norii pareau ca 
s'au unit si s'au inchegat ; talazu- 
rile se ridicau ca cele mai inalte 
case, un uragan puternic le mina 
cu furie, pe cind o ploaie cu 
ciucura loveste fe^ele noastre, 



ca niste ace — si de odata Marea 
si uraganul se linisteste, se face 
iar3sT senin, ca si cind nu s'ar fi 
intimplat nimic. » 

Aceste doua exemple arajun- 
ge, ca sa ne edifice asupra timpu- 
lul cit a trebuit puterilor ele- 
mentare pe acele vremuri de- 
p^rtate si incalculabile sa for- 
meze basinul MariJ-Negre. Apoi 
in Era cuaternara si perioada 
deluviala, tot dupa acelas! au- 
tor, trebue sa se fi creat ac- 
tualul basin al revarsaturilor do- 
brogene. Sigur ca atunc! Ma- 
rile pravalindu-se in abizul creat 
de contracfiunea ma? sus de- 
scrisa, au luat cu ele detritun 
cuaternare si ter^iare si le-au dus 
ca potmol in basinul Marii. 

Dar nu numai Suess ne spu- 
ne aceasta si al^i geologi ca : 
Peters, Hockstetter, Toula, T. 
Spratt, Favre, Sivers, Koschkul 
s. a. can to^i sunt de aceiasT 
parere, asupra forma^iunei geo- 
logice a basinulul Martf-Negre. 

Denuda^iunile coastelor do- 
brogene de la Cap Nidia de-a 
lungul revarsaturilor dobrogene 
sipanalaDunava^ul-d.-s. nespun 
despre stratifica^iunea masivu- 
lui dobrogean precum si despre 
deslocatiunile ce eleati trebuit se 
indure, iar vaile si depresiunile in 
orografia si geologia versantulu! 
dobrogean ne arata colosalele 
mase ce au fost ridicate de aci 
si duse de furia elementelor 
catre ^armul si fundul Marii", asa 
ca se poate admite cu oare-care 
siguran^a ca au fost deplasate 
100 mil. m. c. detrituri si anume : 

65000000 m. c. sedimente cuaternare 
35000000 m. c. detrituri ter^iare 
100000000 m. c. materia scufundata 
in Mare. 

Odata aceste mase de detri- 
turi cufundate in Mare, parte 
prin puterea erodonta, iar parte 
printr'o scufundatura brusca, 
dupa cum ne spun autorit ci~ 



tatf mai sus, dar mai cu seama 
Hockstetter, invocind ca mar- 
tori neperiton Insula Serpilor 
in Marea-Neagra si insula Po- 
pina din lezerul Razimul, a ca- 
ror mase pietroase stau pe un 
piedestal de granit si a altor 
mase eruptive, de o virsta cu 
mult mai vechie de cit detritul 
din fundul actualului basin a 
lagunei dobrogene. Masele pra- 
valite in Mare sunt acoperite 
de aceasta si talazurile ei bat 
coastele actuate ale Dobrogei. 
Acum intervin dejec^iunile alu- 
vionee si mai cu seama cele 
potmolitoare ale Dunarei dupa 
cum ne-o probeazS Credner in 
op. citat. 

Aceste dejec^iuni se compun 
in mare parte din nisipun aduse 
de fluviu si depuse in delta sa. 
lata un exemplu in aceasta pri- 
vin^a luat dupa Pes eke I, «Neue 
Probleme der vergleichenden 
Erdkundev, la cap. Innisipari: 
Poul debusa m vechime in Ma- 
re in dreptul Ravenei, formind 
pana in Evul Mediu lagune cacele 
de la Venecia; atunc! Ravena 
era un orasinsemnatsi vestitport 
la Mare; asta-zT se gaseste la 
7 kil. departat de ea. Poul sl-a 
schimbat cursul de-abia in sec. 
al XIMea, indreptindu-se catre 
N. dar chiar pe acele timpuri 
vechiul oras Adria, ce in antichi- 
tate era port la Mare, se gasea 
deja departat de aceasta cu 12 
kil. Azi se afla la distan^a de 
33 kil. de la Mare. 

In aceasta ordine de idei este 
a se privi forma^iunea deltei 
dunarene si lagunei dobrogene. 

Afara de contrac^iunea de 
care am vorbit mai sus, iata cele- 
l'alte influente capabile de a 
produce preschimbari seculare 
sau instantanee pe litoralul Ma- 
rii si in special pe coasta do- 
brogean a : 

I. Fluxul si refluxul. 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



173 



RAZIMUL 



II. Curenfii maritimi. 

III. Izbirea valurilor §i ta- 
lazurilor. 

IV. Rev ar save a afluenfilor 
maritimi, 

V. Influenza aeoliticd. 

VI. bifluenfa temperature!. 

VII. Denudarea §i rosatura 
{drmurilor, Coroziuni §i Ero- 
zium. 

VIII. Influenza organismelor. 
Dupa. cum se stie basinul Ma- 

rei-Negre avind aproape un con- 
tur inchis, cu o deschizatura 
relativ destul de mica, a Bosfo- 
ruluf, face ca fluxul si refluxul 
maritim sa se reduca la un mi- 
nim, care mai nu se percepe. 

Izbirea valurilor este de o 
mare insemnatate in cercetan 
geo fizice mal cu seama ca malu- 
rile revarsaturilor dobrogene au 
avutintimpulpreistoric si poate 
chiar la inceputul Erel quaternare 
saindure mult din aceasta cauza, 
care provoaca si asta-zf neince- 
tate preschimbari ; proba. des* 
pre acesta denudatiunile coas- 
telor masivului dobrogean din- 
spre laguna, la cap Iancina si 
Dolojmanul, CasapChioi si Sa- 
rinasuf; asemenea grohotisurile 
aflate in fundul cit si pe mar- 
gin ele intregulul complex ale 
lagunei dobrogene. 

To^I autoril moderni, socotesc 
ac^iunea valurilor in timpul de 
fa^a ca principalul factor al mor- 
fologiel Marilor. Coastele do- 
brogene, dupa calculeie facute 
de profesorul Rummer, de la 
scoala politecnica din Berlin 
(Charlottenburg), sunt lovitecu o 
putere de 15000 kilogr. pe m. p. 

Influenza revarsaturilor aflu- 
enfilor si ma! cu seam& a de- 
jec^iunilor provocate de acestea 
in spre basinul maritim, cit si 
influenza vinturilor, adica ac^iu- 
niie aeolitice le vom trata in 
paragraful formarel {armurilor. 

Influence le temperaturei (Ver- 



witterung) precum si izbirea ta- 
lazurilor (Brandung) au avut nu 
numai in timpurl preistorice, 
dar chiar si in timpil moderni 
o influenza vadita asupra con- 
figurate! litoralulul Maril-Negre 
si a intregului {inut al lagunei 
dobrogene. 

Pe de o parte intemperiile 
au slabit coheren^a materia- 
lulul din care se compune ma- 
sivul coastelor; de aci denu- 
datiunile, pornirea groho^isu- 
rilor si detriturilor. In urma 
erosiunea si mal cu seama co- 
rosiunea produse de valurl care 
bintue cu vehement aceasta 
regiune, ati influen^at si influen- 
^eaza inca, potmolirile in interi- 
orul lagunei si malirea din apro- 
pierea ^armuriior. O proba neta- 
gaduita despre aceasta ac^iune 
sunt rosaturile de a lungul coas- 
tei dobrogene ce pe alocurea 
apar atit de vadite in malurile 
despoiate de argilui acoperitor. 
In unele locuri chiar forma^iunT 
numulitice si fenomene fosiie 
apar direct vederei noastre, cu 
toate ca ele apar^in unor epocl de 
mult trecute si sunt in stare nor- 
mala acoperite adinc sub straturl 
de o virsta cu mult mal tinara. 

In fine influenza organismelor 
asupra dislocare! si forma^iunei 
actuale a ^armurilor si vecin&- 
ta^ellor, are o mare insemnatate, 
aci, ca si pretutindeni unde s'au 
produs asemenea ac^iuni geo-fi- 
zice. Ca exemplu vom cita aci : 
Potmolirea aproape desavirsita 
a portului Alexandria (Egipt) ; 
precum si potmolirea de la gura 
de devarsare a fluviului Elba, 
prin ac^iunea farelor foramine 
(molusce); imlastinarea golfulut 
Odesei prin alge si conifere ; re- 
ducerea pe uscat a Ceta^el Albe 
ce in antichitate era un vestit 
port al Pontulul Euxin, cunoscut 
de eel vechl sub denumirea 01- 
bia, apo! potmolirea si zmircu- 



irea scursurilor de apa, prin ar- 
bor! desradScinaflf si vegeta^i- 
unf plutitoare (Red-River, Co- 
lombia, Nilul, etc.) pe care ac- 
{iune naturalistul si geo-fizici- 
anul german o numeste carac- 
teristic : Wasser-Pest. 

Din acesta putem conchide 
ca : Masivul dobrogean in cele 
mal vechl epocl geologice a fost 
pravalit spre fundul basinului 
MSril-Negre, formata si ea prin 
marea falie continental^ descrisa 
mat sus. In epoca cuaternara, 
s'a zamislit si cimentat dar ac- 
tuala stare de lucrur! prin ero- 
darea si corodarea intregului 
masiv balcanic. Apol s'a mal as- 
tupat depresiunea si s'a ridicat 
fundul Maril din scufundatura 
indurata in perioadele trecute 
si care acoperise totul sub apa, 
afara de insula $erpilor si insula 
Popina din lezerul Razim. Decl 
revarsaturile dobrogene, asa cum 
se gasesc astazl, sunt datorite 
influen^elor deluviane care s-I-au 
asternut patura Sarmaticulul si 
Permiculul asupra marilor scu- 
fundSturi anterioare. 

In epoca aluvionee s'a format 
limbile de patnint ce despart 
si formeaza astazl in trasaturl 
generate iezerul Razim si toate 
baltile, giolurile, japcele si pe- 
riboinele in leg^tura cu el, din- 
tre care principalele sunt: Go- 
lovi^a, Zmeica, Sinoe, Limanul- 
Sinoe si poate chiar si lacurile de 
la Sarinasuf, Calica, Hagi-Ghiol, 
Sabanciag, Erencina, Enisala, 
Babadag, Canli-Bugeag, Casap- 
Chioi si Tuzla-Ceair. Intru cit la 
desp2r{irea acestor lacurl a con- 
tribuit Marea si care este par- 
tea datorita dejec^iunilor dunS- 
rene, o vom trata mat la vale 
sub paragraful formarel ^armu- 
rilor. Ne mutyumim aci a con- 
stata in rezumat ca revarsaturile 
dobrogene sunt in prima linie 
resturl si fragmente ale Maril, 



Hosted by 



Google 



RAZ1MUL 



174 



RAZIMUL 



dezbinate de aceasta prin acti- 
unile deluviale si numaT in urnia 
a intervenit aluvionul potmolitor 
si malitor care se gaseste pe icT 
pe colea, cum arata configurafia 
topografica a localita^eT. Straturl 
consistente au format acele di- 
gun si molurl de detrituri si 
sedimente, care imprima carac- 
terul mlastinos si lagunic al in- 
tregel aceste! regiuni. 

Formarea fdrmurilor. — Pen- 
tru a putea sa ne intemeiam o 
parere asupra formare! si mai 
cu seama a morfologie! £ar- 
muluT dobrogean, cred ca este 
nevoe a nu urmari numai lito- 
ratul in cea mat apropiata ve- 
cinatate, ci a considera tot te- 
ritoriul occidental si o buna 
parte a acelut nordic, apar- 
{inind Marii-Negre, precum si 
o buna parte a regiuneT ma- 
ritime, a {armulu! Mediteran. 
Dec! trebue sa ne incord&m 
privirea de la Dardanele prin 
Elespont in Propontis, Marea 
de Marmara, prin Bosfor si 
pana dincolo de Odesa. — La 
prima ochire asupra unei har{! 
geografice ni se imprima carac- 
teristic forma^iunea infinitive! 
de golfuri, a nenumaYatelor si- 
nur! si sinule^uri, sinuozita^T ce 
intrerup intregul complex contu- 
ral-periferic, al coastelor con- 
siderate, l'ntreaga complexiune 
de golfuri si sinun '$! pas- 
treaza in mod caracteristic si 
fara excep^iune concava spre 
S., iar spata convexa indrep- 
tata tot-d'auna spre N. 

Sa citam cite-va din aceste 
golfuri si sinun : 

Golful Midia de linga San- 
Stefano cu capul proeminent 
Zandal-Bunar; golful Iniadei cu 
ascu^itura catre S. a capului 
Cara-Bunar ; marele golf de la 
Burgas, cu sinurile secundare 
de la Iusuf-Efendi-Tschifi ; sinul 
Mezembria pana la capul E- 



mine-Burum ; sinul Varni, ma- 
rele sin de la Balcic, termi- 
nindu-se in capul Giul-Grad. 
Chiar golful Constanta 'sf are 
concava spre S. si insusf lito- 
ralul devars&turilor dobrogiene 
privite ca un complex, formeaza 
un golf larg a carui cavitate 
urmeaza direc^iunea de S.-V. ; 
asemenea imbucatura Dunis- 
trului, tot asa golful Odesa 5*1 
mat departe Marea-de-Azof. 

Spre a ne da seama in de- 
plina cunostiinta de cauza, sun- 
tern nevoipf a schita aci in 
cite-va cuvinte hidrologia Ma- 
rh-Negre. 

Aci ne izbeste mai intii ma- 
rea afluen^a a puternicilor flu- 
vn ca : Dunarea, Dunistrul, Du- 
niprul, Donul, Done^ul, Cuban, 
Rion (Phasis) si Chisil - Itnac 
(Halys), cart devarsa in Mare 
un debit de sute si sute de 
mil de metri cubi de apa pe 
secundape cind Mediterana nu 
dispune in toata intregimea eT, 
nicT de a zecea parte a uneT 
afluen^e de ap& dulce, in ma- 
sele colosale ce vin sa se re- 
verse in basinul MariT-Negre. 
Aceasta face ca evapora^ia pe 
Marea-Neagra, gratie pozitfuneT 
geografice, sa fie minimala fata 
de aceea a Mediteran eT 

lata cum 'si d& seama Ritter 
asupra acestui fenomen al for- 
ma^iunei golfurilor si a unifor- 
mSreT corodare! sinurilor ce am 
enumerat mai sus : Marele mase 
de apa strinse dupa un ver- 
sant atit de razlet, s'au con- 
centrat in depresiunile dintre 
Caucaz (Colhia), Ararat (Pa- 
flagonia), Anatolia, parole bal- 
canice (Mezembria si Dardania), 
versantele Casariei si ale Tau- 
rieT, pana ce puterea lor deve- 
nind covirsitoare, au spart ist- 
mul {arimului ce leaga Europa 
de Asia, formind mat inti! strim- 
toarea Bosforului, razla^indu-se 



pu^in cite pu^in in spre Marea- 
de-Marmara (Propontis) si stra- 
pungind Elespontul in Darda- 
nele. Atunci masele de apa na- 
padesc cu furie in Marea Me- 
diterana si primul si eel ma! 
puternic curent este stabilit. 

De alt-fel sunt cunoscute ura- 
ganele de pe Marea-Neagra ; aces- 
tora 'si si datoreste numele eT. 
Vinturile puternicece bintue, maT 
cu seama toamna si iarna, de la 
E. spre S.-E., formeaza marele 
curent contrar; aceste vintun 
se intilnesc pe arealul supra- 
fe{e! Marii -Negre, cu furtunile 
intempestive ce sufla de la N. 
cu vitese uimitoare ; la un mo- 
ment dat sunt oprite de curen- 
tul aeolitic descris mai sus, a- 
tuncT in aer si pe Mare se pro- 
duc virtejun, car! izbesc coas- 
tele occidentale ale MariT-Negre 
— si aceasta se perpetua din 
perioade geologice incalculabile, 
erodind format in directiunea 
S.-V. cu inflexiuni V.-N. A- 
ceasta este teoria pe care se 
bazeaza configura^iunea gene- 
rala a litoraluluT MariT-Negre 
dinspre partea occidentala. 

Acum sa ne restringem pri- 
virea asupra forma^iunel revar- 
saturilor dobrogene si anume 
intre Cap Midia si Cap Olinca 
(Farul Sf. Gheorghe), la revar- 
sarea bra^uluT Sf. Gheorghe si 
asupra coastelor acestui areal in- 
tre Cap Midia, proeminen^a Canli- 
Buceag, virful stincos al Do- 
lojmanului Cap-Jancina, Saban- 
ciag ; coroziunile de la Sari- 
nasuf, virful ceta^el Zaporoje- 
nilor si cotul Dunava^uluT, pana 
in spre Moru-Ghiol. DecT avem 
sa consideram forma^iunT de 
coaste (malurT inalte si bine 
pronun^ate) si forma^iunT de 
tarmuri propriu zise, adica lito- 
ralul MariT. 

In ceea ce priveste forma- 
^iunea coastelor, ea a fost tra- 



Hosted by 



Google 



RAZ1MUL 



175 



RAZ1MUL 



tata de o data cu schita geo- 
techtonica a forma^unei ba- 
sinului lagunelor dobrogene. 
Pentru a fi complec^i vora mai 
arunca o ultima privire asupra 
denuda^iunilor acestei coaste, 
ajuta^i fiind in aceste consi- 
dera^iuni de autoritapf si spe- 
cialist! : Czerny (Wirkung der 
Winde auf die Meeresufer), 
Quenstaedt (Epochen der Na- 
tur), Lapparent (Traite de geo- 
logie), Lyell, intemeietorul ac- 
tualismulul, in cartea sa « Prin- 
ciples of Geology,», Suess (Ant- 
litz der Erde), etc. 

Aproape topfacesti autori sunt 
de acord, intru cit priveste forma- 
{iunea basinului MariT-Negre si in 
parte asupra actualei star! de lu- 
cruri ce domneste si pe la coas- 
tele dobrogene. Daca denuda^i- 
unile coastelor masivulul consi- 
derat nu sa arata ochilor nostri de 
cit arare on, pe ici pe colea si in 
mod sporadic, dar caracteristic, 
la Cara - Nasuf, Cap Dolojman si 
Iancina, precum si pe golul 
coastelor de la Moru-Ghiol, unde 
se vad distinct succesiunea stra- 
tigrafiei clasice a forma^iunei 
si dacS in alte locuri forma^iu- 
nea dispare, cauza am expus'o : 
sedimentarile deluviale, mine- 
rogene si zoogene; cele din 
urma in speciile treptelor geo- 
logice, jurazice, crustacee si nu- 
mulitice (fare foramine) si ici 
si colea urme fitogene, apar^i- 
nind stratifica^iunilor terpare. 
Toate aceste conglomerate, de- 
trituri, sedimente si grohotisuri 
ce sunt liber aruncate ca sto- 
ristea pe coaste si dealungul 
poalelor lor, ne intareste si mai 
mult in expunerea facuta mai 
sus. 

Pe noi, din punctul de vedere 
al formarel geo-fizice si hidrolo- 
gice, ne intereseaza mai mult 
forma^iunea ^armului, catre care 
acum ne indreptam privirea. 



! 



Autorii consultafi in aceasta 
privin^a, pe linga cei citatf mai 
sus, sunt: Hauer (Anwendung 
der Geologie auf die Kenntnisse 
der BodenbeschafTenheit), Har- 
ting (Die Bildung und Befes- 
tigung der Diinen), Bertrand 
(Geologie des Kurischen HafTs), 
Wessely (Der europaische Plug- 
sand), Sokoloff (J^wviAt Rusesti). 

Tarmul dobrogean sau mai 
restrins vorbind, litoralul mari- 
tim coprins intre capul Midia 
si Olinca, limba-^arm ce des- 
parte Marea de laguna dobro- 
geana, nu este o forma^iune pro- 
priu zisa, nici de dune, nici de 
sedimente si mai pu^in de ni- 
sipuri zburatoare. Netagaduit 
ca curentul vinturilor, descrise 
mai sus, contribueste in mare 
parte la formaViunea acestui^arm, 
dar nu prin aducere de nisipuri, 
din alte locuri departate pe care 
sa le depuna si la o alta vreme sa 
le transporte mai departe. Aci 
nu avem de a face, nici cu ni- 
sipurile ridicate si purtate de 
furtuni si uragane, ce au format 
Sahara, pustiul Gobi, desertul 
Buhari, stepele Podolice, deser- 
turile Egiptului sau groaznicele 
terenuri aride ale ^inutului Ba- 
na^ean si o parte a pustei un- 
guresti. Aci nu poate fi vorba, 
nici de dunele de-a lungul Bal- 
ticei si Marii Nordulul, ce se 
intind urmind conturul ^armu- 
rilor acestor mari din Finlanda 
rusa, pe coastele germane, da- 
neze, olandeze si belgiene si 
pana, dincolo de Bretania fran- 
ceza. Excep^iune formeaza, pe 
litoralul olandez, bal^ile interi- 
oare ca Zuederzea si Haarlemul, 
care se aseamana intru cit va cu 
sistemul baltos al lagunelor do- 
brogene. Cu toate acestea pentru 
sus^inerea celor avansate mai sus 
este bine sa aratam aci in trea- 
cat ce sunt nisipurile zbur&toare, 
sedimentele si dunele. 



Nisipurile zburatoare, — din 
punctul de vedere al morfologiei 
terestre si mai cu seama a dina- 
mo-geologiei, sunt nisipuri com- 
puse din particele zdrobite si 
prafaite pana aproape la faina. 
Ele se compun din particule 
pietroase de granit, feldspat, 
roci lucitoare (glimer), titan, 
hornblende, interstice de natura 
bazaltica si lave din epoca si- 
lurica si paleozoica. Ele au for- 
mat odinioara sedimentul si pot- 
molul marilor disparute. Aceste 
nisipuri au fost si sunt spulbe- 
rate, cum viscolul poarta zapada 
si o depune prin depresiunile te- 
restre, acolo unde vinturile in- 
dura o oprire sau un virtej si 
in generalitatea cazurilor o do- 
molire a vitesei; atunci masele 
prin greutatea lor proprie cad 
si acopera coaja pamintului, for- 
mind deserturi, pustiuri si cim- 
pii aride. 

Dunele sunt expresiunea lo- 
cala a nisipurilor zburatoare, 
acolo unde vinturile nu au pu- 
terea uraganului, dar ori cum 
sunt destul de intense, ca sa ri- 
dice sedimentele de pe {armii Ma- 
rilor, ce acopere zone intregi de- 
forma^iuni instantanee descrise 
mai sus, mutindu-le de colo 
pana colo, formind siruri si in- 
troeniri nisipoase de alungul 
litoralului Marilor. 

Dam aci cite va date asupra 
fenomenului aeolitic dupa cur- 
sul profesat la scoala politech- 
nica din Berlin al d-lui pro- 
fesor Kummer («Der Bau am 
Meer»). 

Forma^iunea lor, este adesea 
in lungul direc^iunei vintului, 
cind acesta nu e oprit in calea 
sa si transversal directfei lui, 
cind intilneste in drumul sau 
obstacole, ce abat curentul din 
cursul initial micosorindu-i in 
acelas timp puterea iu^elef. Dnna 
in fa^a Marii si la originea ei 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



176 



RAZIMUL 



se ridica sub un unghiu de 
5 — 15° $i cade dup& ce $I-a for- 
mat muchia repede cStre inte 
riorul ^armulul sub un unghiu 
mai lent variind intre 30 — 40 . 
Dunele au tending neincetata 
de a avansa c&tre interiorul li- 
toraluluf, marcind din ce in ce 
f&rmul. Acela$ lan{ $i sistem de 
Dune se gase^te neincetat in mi$- 
care, cu tending de a inainta 
spre interiorul f£rilor ; inahjimea 
lor variaza cu puterea vintului, in- 
tinderea zone! aride de care dis- 
pune acesta, precum fi de consis- 
tent mai mult sau maipu^in co- 
herenta a materialulu! nisipos, 
avind inal^iml masurate la coama 
de la 10 — 15 me^ri, in termen de 
mijloc30 — 40 metre $i in unele 
cazuri ridicindu-se chiar de la 
1 00 — 1 20 metre de-asupra supra- 
fe^ei solului. Avansarea anuala 
este foarte variata; dau aci cite va 
date caracteristice pentru unele 
locality!. Ast-fel pe insula Sylt, 
avansarea anuala este de 4 me- 
tri, pe coasta prusiana a Marii- 
Baltice, de 4 — 6 metre (Frische 
Nahrung), la Saint Paul de 
Leon $i Laudes in Bretania 
franceza de 8 m., — Rectus ad- 
mite avans&ri anuale de la 
20 — 25 m. In localitatea ci- 
tato din urma s'au acoperit 
sate intregl $i, la avansarea du- 
nelor catre interior, r&minind 
in urma lor terenul natural 
desgolit, s'au descoperit turnu- 
rile bisericilor din satele dis- 
p&rute ?i innomolite sub masele 
nisipoase. 

S& examin&m dar, din acest 
punct de vedere revars&turile 
dobrogene ?i {inutul delte! du- 
narene. In prima linie mate- 
rialul potmolitor $i introeni- 
rile nisipitoare se compun aci 
din dejec^iunile aduse $i de- 
puse de Dunare in prima linie 
$i in mod secundar de nisipul 
§i potmolul ce Marea depune 



la anumite timpurl catre \$x- 
mul el. Deci ramine bine con- 
statat ca {armul dintre Vilcov 
$i Olinca este format aproape 
exclusiv din dejec^iunile Du 
narei $i aceasta pe tot teritoriul 
Deltei, de la Olinca pana la 
Cap Midia, flancul lagunei do- 
brogene, Marea este care con- 
tribue in cea mai mare parte 
la forma^iunea ?i consolidarea 
^armului. Deci In ambele ca- 
zun, sedimentarile sunt dato- 
rite influen^elor hidrologice. Ac- 
^iunea aeoliticS este aci ab- 
solut minitnala $i cu desa- 
vir^ire locals. Despre nisipuri 
zburatoare in adevaratul sens al 
cuvintului, aci nici vorb& nu 
poate fi. Ingramadirele de nisip 
de la Letca, adic£ de la gura 
Chilia intre Periprava $i Cap 
Mozorali; de asemenea, de la 
gura Sf. Gheorghe la poalele 
padurei Cara-Orman (Padurea- 
Neagr&), intre Cisla-V&duvei $i 
Catirle^ul, nu sunt de cit ni$te 
mameloane, ridic&turi deluroase, 
terenuri aride, produse iocalnice 
ale vinturilor ce bintue, la diferi- 
tele anotimpuri, in regiunea del- 
tei. Tot asemenea nisiparile de la 
gura Periteasca $i Malciana, in 
spre Cap Midia, cele de la Por- 
tia $i cele de la Gura-Buha- 
zului in spre Periteasca ca $i 
limba de nisip, formats intre 
iacul Sinoe (limanul Sinoe) $i 
lacul Tuzla, sunt depuneri lo- 
cale ?i cu caracter fix. La gu- 
rile Dun&rei, cit $i pe tot {inu- 
tul lagunei dobrogene, nu poate 
fi vorba de o innisipare in sen- 
sul larg al cuvintului $i mai cu 
seam&, produs& prin nisipuri 
zburatoare cu caracterul du- 
nelor. 

Tot a$a $i nisipurile de la 
Chituc, Cetatea-Vechie, Cara- 
Harman (Dumbrava-Neagra) $i 
Cara-Nasuf (Apele -Negre), nu 
pot fl luate $i clasate drept 



dune, caci nu exista concor- 
dats. necesarS intre ac^iunea 
vinturilor $i influence clima- 
terice ce staptnesc aceste loca- 
lity!. Faptul se probeaza ast- 
fel: in timpul marilor vinturi 
ce sufla cu putere de la sfir- 
?itul luT Octombre p&na spre 
inceputul lui Martie, tot arealul 
deltei dunarene $i al lagunei 
dobrogene, intru cit nu se ga- 
se^te sub apa, se afla in stare 
inchegat&, amorfa $i inerta, din 
cauza temperature! scazute ; te- 
renul fund imbibat de apcl, a- 
ceasta face ca intregul sol sa 
se gaseasca in stare inghe^ata, 
consistent atit de puternicS, 
in cit uraganele nu pot ridica 
masele terestre de cit prin 
corodare $i intr'o cantitate re- 
lativ infim de mica, nel&sind 
in urma lor de cit ni$te slabe 
urme de rosaturi §i denudan. 
In timpul verei, cind nisipurile 
sunt mai pu^in coherente, pu- 
terea aeolitica este cu totul 
sc^zuta ?i nu depa?e$te re- 
gimul vinturilor obi$nuite. Se- 
dimentarea se datore^te dar 
dijec^iunilor dunarene pe teri- 
torul deltei proprii, iar pe {ar- 
mul Mariif, zviriirei nisipuriior 
la mai in timpul obi^nuit ?i 
mai cu seamS al tempestelor 
$i uraganelor ce bintue aceastS 
Mare, ?i litoralul ei. 

Am atins mai sus, in para- 
graful geo-techtonicei localita^ei", 
cestiunea forma^iunei limbelor, 
proeminen^elor ?i molurilor na- 
turale pe de o parte $i de alta 
ingustimea digulu! natural, ce 
desparte Marea de laguna do- 
brogeana, ce se poate urm&ri 
de la periboina Pergonal spre 
baliza Englezeasca, toate Peri- 
te?tile, Malciana spre Portia, 
lidul cea mare a Periteascel, 
de alungul Chitaculu! pana 
din colo de cap Midia, de-a- 
lungul M&ril la Mamaia, Sciut- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



177 



RAZIMUL 



Ghiol $i pana in apropierea Con- 
stance!, pe care Germanul le nu- 
me?te foarte caracteristic Nek- 
rung, precum sunt Kurisches 
Haff, Trisisches Haff, Danziger 
Bucht ?i Cantul de insule din- 
tre Suedia ?i coastele Olden- 
burgulul. Intemeiindu-se aceasta 
forma^iune geologica a locali- 
ta{el pe sedimentari $i depuneri, 
fie ele seculare sau instantanee, 
dupa cum consistent tere- 
nurilor a ingaduit, sau influen- 
ce aeolitice mai marl sau 
mai mici, a sporit cre^terea 
lor in alte cazuri ; aceste di- 
guri despar^itoare sunt ?i re- 
zultatul unor perioade mai vechl 
de forma^iune in raport cu de- 
luvionul $i aluvionul ce le aco- 
pera $i apar la suprafa^a. 

Gurile ce unesc laguna do- 
brogeana cu largul Marii, adica: 
complexiunea Perite$tilor, Mal- 
ciana, Haholul, Pahani - Hrani, 
gura -cea - mare a Porti^el, Peri- 
teasca-cea-Mare $i Buhazul, pot 
fi comparate in miniatura cu 
strimtorile: Bosforului, Elespon- 
tului, Gibraltarului sau Sca- 
geraculul, unde mase puternice 
de stinci vechi s'au opus coro- 
darel $i efectulul erosiv ale 
valurilor Marii ce le cutreera, sau 
puterilor denudatoare ale vintu- 
rilor ce bintue aceste localitapf. 
Daca litoralul intre gura Buha- 
zului ?i pana dincolo de Peri- 
boina Peri^orul, ar fi in adevar 
numai ni?te producte seculare 
sau instantanee, de mult comuni- 
ca^iunea laguneior dobrogene 
cu largul Marii ar fi fost des- 
fiin^ata. $i aci, ca $1 la marile 
strimtori continentale citate mai 
sus, puterea apel ?i ac^iunea 
vinturilor se love^te de rezisten^e 
paleontologice. Daca din cind in 
cind aceste gurl, vorbind in sensul 
restrins al strimtorilor, sunt in 
parte potmolite §i chiar vre- 
melnic astupate, aceasta esteun 

61,765. Mar ele Dicfionar Geografic. Vol. V. 



fenomen trecator pe care tech- 
nica moderna ar putea sa'l in- 
departeze cu mijioace relativ 
foarte pu^in costisitoare. 

Sa rezumam dar intregul sis- 
tem de forma {iune al basinului 
pe care se afla resia^ita laguna 
dobrogeana, pentru ca in urma 
sa trecem la hidrologia ei. 

Am probat caprin scufundarea 
unel par^ia masivulul dobro- 
gean s'a creat depresiunea, care 
imediat in Ere ?i Epoc! geo- 
logice de mult trecute a fost 
acoperita de apele Maril-Negre 
$i numai dupa desfa^urarea $i 
sfir^irea evenimenteior ter^iare 
(Mezozoice), aceasta prabu^ire in 
epoca quaternary $i perioadele 
deluviale ?i aluvionee de detri- 
turl $i sedimente provenite din 
infiin^area ?i scobirea actualelor 
vai ce brazdeaza masivul do- 
brogean. 

Incetul cu incetui aceste se- 
dimente s'au a^ezat, au prins 
coherent, raminind numai vir- 
furile insulei §erpilor din Marea- 
Neagra $i a Popinei din iezerul 
Razim, ca stilpl neperitorl a 
acelor epoci disparute. Sedi- 
mentele se a?eaza pe parole 
stincoase formind oscila^iuni ?i 
ondula^iuni in a caror depresiunl 
patrund $i ramin apele Marii, 
intemeietoare ale lagunel do- 
brogene. Blocurl eratice respin- 
dite pe intreaga regiune lagu- 
nica ingadue forma^iunea lim- 
belor de la Cozbura-Holbina, 
Cistai-Caze Bisericu^a, limba de 
pamint despar^itoare intre Go- 
lovi^a ?i Zmeica, precum $i limba 
despar^itoare dintre Zmeica ?i 
Sinoe, numita insula Curt-bei sau 
Ostrovul-Lupilor. Vine apol pe- 
rioada aluvioanee, in care Bu- 
tt area incepe a se revarsa in 
perioade seculare asupra intre- 
gulul teritoriu al lagunel, $i 
efectul dejec^iunilor sale incep 
sa se manifeste in potmolirea 



intregimel arealulul smircos, aflat 
asta-zl intre braful Sf. Gheorghe 
$i Iezerul Reazim, lasind in urma 
el rasuflatorile Cline^ulul, Duna- 
vaf ului, Cerni-Florel, Turef ulul ?i 
alte scursorl de putfna insemnS- 
tate,dejec{iunl ce ati restrins r&s- 
lajirea lagunel despre Dunare; a- 
pol tot aceste sedimentari ati a- 
coperit cu o p&tura potmolitoare 
blocurile ?i limbele eratice des- 
par^itoare semnalate mai sus $i 
imprimind localita^el caracterul 
tipic actual. Ac^iunile seculare ?i 
instantanee complecteaza opera. 

d) Hidrologia, — Asupra 
hidrologiel lagunel dobrogene 
ne r&mine foarte pu^in de zis, 
caci partea esen^iala a fost 
deja tratata in cap. hidrografie, 
geo-fisica, precum §i in descrierea 
tectonica a basinului ?i {armu- 
riior sale. 

Nu ne ramine acum de cit a 
trata aci cestiuneadin punctul de 
vedere curat technic, cercind a 
arata sistemul de alimentare din 
Dunare prin gurele principale 
enumerate mai sus, a discuta 
generalitatea potmolirei de care 
sufere $i sunt amenin^ate cu des- 
fiin^are atit canaleie de alimen- 
tare cit ?i insu?I dispari^ia prin 
potmolire a intregel regiunl la- 
gunice; apol a schi^a in scurt 
alimentarea cu apa maritihia 
prin orificiile deja enumerate. 

In partea hidrografica, am 
aratat ce rol joaca cele 4 guri 
de alimentare cu ap& dulce din 
Dunare ?i mai cu seamS a cana- 
luiul Dunava^ul, care direct $i 
in mod permanent intre^ine in 
starea apoasa aproape intregul 
sistem baltos. Acest canal de 
alimentare i$Iia cursul din braful 
Sf. Gheorghe (Kedril, turce$te 
balaurul) la punctul numit Mete- 
rezul-Turcescsau Girla-Greculul ; 
lungimea sa m&surata in sborul 
pasarel, de la acest punct pana 
la devarsarea sa in Razim nu 



23 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



178 



RAZIMUL 



masoara in linie dreapta nicl 20 
kil., pe cind de fapt, printr'o in- 
finitate de coturi, ocoale, peri- 
boine, peste 120 la numar, el 
este nevoit a strabate o distan^a 
de peste 52 kil., avind a lupta 
la fie-care pas cu mlastinl $i 
potmolurl, ne mai socotind gar- 
durile si coterie abatatoare ce 
pescarii le infiin^eaza de a cur- 
mezisul cursuluT, spre a bate apa 
in periboinele si jepcile lor ; apoi 
vine fecunditatea vegeta^iunel 
fixe si plutitoare, cociocur! de 
stuh, papura si si pica, ce la fie- 
care moment ii impedica si ii 
ingreueaza drumul ; toate aceste 
obstacole fac pe de o parte ca 
debitul acestui canal principal 
de alimentare sa fie redus la 
un minim, iar potmolirea atingind 
maximul putiincios. El debiteaza 
in Razim la viituri ordinare cam 
9. mil. m. c. apa, dar la viituri 
marl acest debit se indoeste si 
chiar sa intreeste. Din acest 
quantum de apa, lagunei do- 
brogene ii revine insa o foarte 
mica parte, cacl cea mai mare 
sa imprastie fara rost si rasla- 
t'mdu-se se devarsa prin diferite 
scursorl catre Mare sau chiar 
inapoindu-se in matca gurei Sf. 
Gheorghe. 

Daca intr'un timp mai mult 
sau mai pu^in departat, apele 
bra^ulul Sf. Gheorghe au incurat 
cu mai multa putere si cu un 
volum cu mult mai mare de cit 
eel de astazl, catre basinul la- 
gunel dobrogene si in special 
a lezerului Razim, cauzele au 
fost : fie viituri extraordinare de 
apa, fie influence de perturba^iuni 
terestre sau alte ac^iunl hidro- 
nome. Odata aceastS stare extra- 
ordinary incetata, disparuta sau 
nerepe^ita, a produs starea nor- 
mals, secularitatea si actualita- 
tea. Apele Sf. Gheorghe au cau- 
tat de atuncl in coace urmind 
legile firestl a-sl ingusta patul 



in sensul rnalirilor laterale, cea- 
ce a facut ca cu timpul deriva- 
tele apoase ce alta data serveau 
de artera de alimentare cu apa 
dulce a Razimului, sa fie mai 
mult sau mai pu^in potmolite, 
restrinse ca numar si ingustate 
ca pat si matca din partea des- 
pre delta Dunarei pana la re- 
varsarea lor in laguna. Tot asa, 
dar cu efect mai minimal si gu- 
rele despre Razim alimenta 
toare ale restuluT lagunei cu in- 
cetul prin ac^iunea valuriior a- 
cestor mase apoase, au adus cu 
sine ridicarea patului arterelor 
de alimentare. De aci incolo 
incepe fiin^a legendel, daca le- 
gends este, ce persists inca in 
mintea si gura a locuitorilor din 
partea locului, ca mina ome- 
neasca a sapat si a dat fiin^a 
Cerne^ului, Dunava^ului si mai 
cu seama infiin^area Cline^ului, 
dupa zisa locuitorilor autohtonl 
s'a facut de mina «letinului». 
Este de netagaduit ca oamenii 
cu dor de a produce si a se bu- 
cura de rodul muncei lor au 
intervenit cu mina lor, spre a 
restabili o stare de lucruri bine 
facatoare, ce alta data natura fa- 
cuse si apoi iarasi prin capriciul 
ei au fost distruse. Cel pu^in 
Cerne^ul (Cerni-Florea, Turetul) 
si Dunava^ul pot fi ast-fel con- 
siderate si mai precis vorbind 
Cerne^ul astazi chiar in cea ce 
priveste cursul sau intre Razim, 
Sulimanca si Dranof, presinta 
inca acele semne si urme nepe- 
ritoare ale unei crea^iuni cu de- 
savirsire naturale. Largimea sa 
extraordinary, de 25 in uneie lo- 
curi pana la 40 m.; adincimea sa 
masurata la apa mica care nu sca- 
de nicl odatS sub 5 — 6 m., toate 
aceste ne spun pana la eviden^a 
ca aci nu a fost o intervenien^a 
a mine! omenestl pentru adu- 
cerea in fiin^a a acestui canal. 
In partea de sus a Cernefulul, 



adica de la Sulimanca, pana la 
origina sa din Bra^ul Sf. Gheor- 
ghe (punctul Calinova), se ve- 
de iarasi ac^iunea netagaduita 
a nature! ; potmolirea si astu- 
parea desavarsita caracteriseaza 
acest curs si intreaga sa regiune 
de revarsare. Si daca nu mij- 
locea si se intrepunea mina ome- 
neasca, se in^eiege in vremuri 
destul de departate, pentru a 
restabili statul quo ante, atuncl 
incetui cu incetui ac^iunea pot- 
molitoare si astupatoare ar fi 
avansat pana in spre apropierea 
Dranovului. Omul aci a urmat 
marele principiu, a imitat natura, 
a facut cea ce alta data se in- 
deletnicise sa faca dinsa; omul 
a sapat din nou canalul, intre 
Calinova si Sulimanca si a redat 
putin^a apelor de a porni iarasi 
in spre luminisul apos al lagunei 
dobrogene. Identic acelas lucru 
trebue sa se fi intimplat si cu 
cursul Dunava^ului. Si cursul 
lui de la vale intre Razim si 
Sulimanca prezinta urmele ac- 
^iunei nature! desi aceastarigola, 
mai pu^in larga si ma! pu^in 
adinca ca Cerne^ul, totusl de- 
notind ca nu mina omeneascS 
a fost aceia ce de la obirsie 1-a 
intemeiat. De la Sulimanca in 
sus cursul 'si schimba deodata 
direc^ia primitiva S.-N., perpen- 
diculara E.-V., pana in dreptul 
locaiita^ei Dunava^ul-d.-j., nu de- 
parte de cetatea Zaporojenilor, 
de aci isl ea larSsi direc^iunea 
S.-N.-N. pana la origina sa ac- 
tuals din Sf. Gheorghe (Duna- 
va^ul-Greci bifurcatinDunavaful- 
Lipoveni si al Saiciilor). Aci, 
adica de la Cetatea Zaporoje- 
nilor, pana la gura Sf. Gheorghe, 
se vede directa intervenjiune 
a omulul. De la Sulimanca in 
linie dreapta si urmind direc- 
^iunea primitiva a Dunava^ulul 
pana in Sf. Gheorghe (Punctul 
Perivolca) nu sunt de cit 4 kil. 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



179 



RAZIMUL 



si de sigur odata cursul natural 
al Dunava^ului a urtnat aceasta* 
direc^nme si interese sau cine 
stie ce trebuin^e omenestl si si- 
gur vremelnice i-au abatut cursul 
in spre catunul Danava^ul-d.-j. 
si indrumindu-1 de aci in spre 
Dunare. Daca, alta. data mina 
omeneasca a restabilit calea a- 
•poasa. intre Salimanca, Perivolca, 
nu se stie nici nu se poate do- 
vedi, faptul persista, insa ca, cur- 
sul a ramas deviat asa cum se 
gaseste astazi. 

Ne malramine a mai vorbi de 
canalul de alimentare Clinetul, 
nume pe care-1 poarta intre Razim 
§\ insula Popinei in dreptul lo- 
calise! Sarinazuf (turce?te, apd 
gal bend) $i pana la intilnirea 
sa cu Dunava^i), care in acest 
punct in raport cu cursul sau 
'si schimba cursul la stinga catre 
Sulimanca. Cline^ul pare sa fie 
opera complects conceputa de 
mintea omeneasca si executata 
de mina lor, — cind cum si care 
a fost motivele infiin^are! luT, ne 
vom cerca a o dovedi, in partea 
istorica. 

Caracterul lagunic ce dom- 
neste intre gura Sf. Gheorghe 
si iezerul Razim este in prima 
linie condi^ionat de lipsa aproape 
desavirsita a diferen^ei de nivel 
intre prima si secunda. Panta 
este aproape redusa la nula ; o 
pajiste orizontala se intinde peste 
tot {inutul, cea ce face ca scur- 
gerea apelor sa fie alternative 
adica sa se produca fenomenul 
une! scurgerl cind din Dunare 
in lagune, cind din lagune in spre 
Dunare. Pentru toate canalele 
de alimentare enumerate ma! 
sus, putem sus^ine cu drept cu- 
vint ca nu dispune de o panta de 
scurgere in in^elesul obisnuit; 
caci daca in adevar am dispune 
de o diferen^a de nivel intre 
origina acelor canale de alimen- 
tare si devarsarea lor in Razim, 



ea ar fi atit de mica in cit nic! 
nu s'ar putea \\ne seama de 
citimea e! numerica. $i cu toate 
acestea, observatorul atent care 
cunoaste localitatea poate sa 
asigure ca la un moment dat, 
scurgerea pe aceste canale se 
face atit de repede in spre Ra- 
zim, in cit or si cine ar fi in- 
drepta^it sa creada ca aceste 
cursur! dispun de o alta panta 
cu mult mai considerabila de cit 
aceia de care in realitate este 
stapinita localitatea. Efectui in- 
curarel apelor din Dunava^ in 
Reazim, vorbim numa! de acest 
canal, se mai poate proba ?i 
printr'un alt fapt si mat isbitor. 
Putem cita aci cazul observat 
de no! insine in zilele de 7 si 12 
Aprilie 1900. In ziua de 7 
Aprilie mai intreaga gura a Du- 
nava^ulu! era malita, nedispunind 
de o descbidere devarsatoare 
mai mare de 5 m. in largime, 
cu o adincime de eel mult 1 si 
jumatate metru, si sa se {ina 
seama ca ne gasim in epoca de 
mare viitur! a apelor ; iar in 
ziua de 12 Aprilie gura Duna- 
va^ulu! se largise eel pu^in la 
25 metre, cu o adincime mini- 
mala de eel pu^in 3 metre. Or 
cine e dispus a se intreba de 
unde aceasta schimbare atit de 
brusca si savirsita numa! in 
restimpul de 4 zile, fiind data 
imposibilitatea schimbarei de 
panta, adica a sporirel el, dec! 
a augmentarei scurgerel pe acest 
motiv. 

Explical^iunea acestul fenomen 
se intemeiaza in parte pe in- 
treaga suprafa^a a Razimului 
si in general a lagune! dobro- 
gene. $i daca consultam auto- 
rita^i ca: Thome de Gumonid 
(Memoire sur le regime des 
eaux courantes en France), Revy 
LI. (Hydraulics of Grant Rivers), 
Lorenz v. Libumau (Die Donau, 
ihre Stromungen und Ablage- 



rungen), T alb out de Marigny 
(Hydrographie de la Mer Noire) 
si al{l, care cu to{! sunt de acord 
ca, daca Marea-Neagra nu dis- 
pune de un flux si reflux tot 
atit de mare ca al altor Mart, in 
schimb insa apele ei sunt su- 
puse unu! groaznic freamat pro- 
dus din alternativa si simultana 
succedare a vinturilor S.-N., V.- 
E. Baterea acestor vintur! pro- 
duc schinibar! foarte resim^ite 
in nivelul normal al aceste! marl 
suprafe^e apoase. Dupa cum se 
stie intensitatea vinturilor ca 
energie, sunt cu mult mai mar! 
de la N. spre S., de cit opusele 
lor de la S. spre N. Ne-ar duce 
prea departe daca am cita aci 
numal parerea unuia din auto- 
rifle de mai sus, asupra exis- 
tence! acestul fenomen aeolitic. 
Luam faptul ca constatat ca: 
vinturile nordice sunt covirsi- 
toare asupra celor sudice de 
unde si denivelarea produsa in 
direc^iune S. ma! mare de cit 
in directfunea N. Curentul N. 
preponderent curentuiuiS. Daca 
aceasta se intimpla pe Marea- 
Neagra cum s'ar putea intimpla 
alt-fel in laguna dobrogeana si in 
special pe iezerul Razim, masa 
cea malcompacta si malresleaja a 
intregulu! complex de revarsare. 
Apele aci se retrag in spre Mare 
cu o vehement vertiginoasa in 
direc^iunea N. S., lasind in urma 
lor un gol sim^itor, ma! cu seama 
avind in vedere mica adincime 
a Razimului fa{a de resla^irea 
sa. Atunc! napadesc apele Du- 
nava^ului si a celor-l'alte canale 
alimentare, pare.ca ar fi animate 
si pornite de panta unul riu din 
vaile muntflor (nu vol sa infeleg 
torent) si nic! nu sunt In stare 
a podidi umplerea golulul; a- 
tunc! se face adevarata primenire 
a Dunavatulul, a Razimului si 
a intregulu! sistem lagunic cu 
apa dulce adusa din brajul Sf. 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



180 



RAZIMUL 



Gheorghe prin canalele enuma- 
rate mat sus. 

Daca asta-zt acest fenomen 
nu se mat intimpla in intre - 
gimea grandiositafei sale, a- 
ceasta se datoreste vectnicel 
astupart, cind a gurilor despre 
bra^ul Sf. Gheorghe, care nu 
ingadue atunci intrarea apelor 
in canalele de alimentare, cind 
a gurilor de revarsare despre 
Razim, care tocmat in momen- 
tul prielnic se gasesc malite, 
impedecind napadirea prodi- 
gioasa a apelor in spre laguna. 
— Cum se intimpla acum, cind 
bat vinturile S.-N.? Data fiind 
inferioritatea viteselor acestor 
ape, dec! a ac^iunilor lor fa^a de 
cele-1-alte, curentul la intoarcere 
nu mat este atit de puternic, decl 
nict rebufnirea apelor inapot nu 
mat este animata de aceea for^a, 
de care a fost coprinsa in cazul 
precedent. Apele maritime se in- 
torc lent si se mul^umesc a pune 
o stavila incuraret apelor dulcl, 
ce debuseaza prin canalele de ali- 
mentare din gura Sf. Gheorghe. 
Din toate aceste, vedem ca 
cestiunea de panta a Duna- 
vafulut si a celor-1-alte canale 
in alimentarea lagune! dobro- 
gene cu apa dulce, $ine un rol 
infim de mic fa^a de energia 
desvoltata de elementele na- 
ture!, ca influentele aeolitice si 
ale valurilor. 

Acum cite-va cuvinte asupra 
intrefineret geo-dinamice, a ori- 
ficiilor de contact Portifa, Peri* 
teasca si Buhazul. 

Pentru a complecta sirul ce- 
lor expuse mat sus, gasim ne- 
merit a justifica aci contactul 
mat mult sau mat pu{in per- 
petuu, intre laguna dobrogeana 
si apele Maret. Mai la vale vom 
indica in treacat existenfa lor. 
Aci ne ramine numat a proba 
continuitatea influen^elor aeo- 
litice, constatate mat sus. 



Vinturile nordice ce in laguna 
dobrogeana, privite ca puteri 
si ac^iunt idrostatice, 'si iau ori- 
gina pe flancul tezeruluT Ra- 
zimul, intre Sarinasuf catre Dra- 
nof si Mare si pornesc de aci in 
spre largul laguneT; forta vie 
a maselor apoase se gaseste 
abatuta de puternicile mase 
stincoase de la Cap Dolojman, 
lancina si pana dincolo de pis- 
cul ruinet Eraclia, ceea ce pro- 
duce o schimbare de intensi- 
tate in directfunea §i vigoarea 
puteret apet, perpendicular la 
cea dintiiu, adica V.-E. mani- 
festata prin izbirtle ante - {5r- 
mulut despSr^itor intre laguna' 
si Mare, ceia ce da nastere ori- 
ficiilor de la Portia si Peri- 
teasca, raminind ca vinturile 
de la N. spre S. sa $in£ des- 
chisa gura Buhazuliii. 

Intre^inerea propriu zisa a 
acestor orificit prin mina ome- 
neasc&, nu vrea sa zic£ alt-ceva 
de cit a ne ingriji iarast de re- 
gulata func^ionare, eel puftn a 
Dunavafulut, daca nu si a celor- 
l-alte artere de alimentare, cact 
ce ar folosi puterea vintulut ca 
motor, daca obiectul inlesnitor 
conducerei energiel sale ar lipsi. 
Dunava^ul $i cele-1-alte artere 
in asemenea momente, trebue 
sa duca destula apa in bazinul 
tezerulut Razim si al intreget la- 
gune, pentru ca puterea vin- 
tulut sa le poarte si sa le iz- 
beasca cu putere, aruncindu-le 
peste forlandul maritim, deschi- 
zind ast-fel por^ile pentru eva- 
cuarea apelor sta^ionare, incar- 
cate cu rezidurile putrefac^iilor 
vegetale si morenice dintre Sf. 
Gheorghe si Razimul, care in- 
tr'un atare moment sunt scurse 
si vidate, iar apele dulct si 
proaspete ale Dunava^ulut ?i 
celor-1-alte artere, adica apele 
Dunarei, sa le ia locul. Dect, 
iarast reese important exis- 



tence! ?i regulatet functionary 
eel pu^in a Dunav^uluT, ca ar- 
ter& de alimentare pentru care 
trebue sa se ingrijeasca in toate 
timpurile ca sa faca fa^a sco- 
pulut meniret sale. 

Fenomenul geo-fisic ce pro- 
duce incurarea apelor dulcl si 
maritime, in special in tezerul 
Razim $i in general in laguna 
dobrogeana se explica ast-fel : 
Mat sus am aratat care este 
menirea si important Duna- 
va^ului, apot am cautat sa pro- 
bam necesitatea netagSduita. a 
orificiilor despre Mare. Inter- 
miten^a jocului incurarei apelor 
dulct si a apelor maritime se 
poate dar vedea in cele expuse 
in rindurile precedente. Cu 
toate acestea vom rezuma in 
cite-va cuvinte si acest feno- 
men. 

Apele Dunavatului, daca nu 
si a celor-1-alte artere de co- 
munica^ie, ocupa spatiul secat 
in basinul Razimulut, pe cind 
apele stagnante aflate §i sta^io- 
nare in intreaga regiune sub 
ac^iunea vtntuluT nordic, '$t ga- 
seste o repede scurgere prin 
cele tref orificit mat marcante 
in spre Mare, prin care fapt la 
un moment geo-fisic Dunava^ul 
trebue sa* 'si incordeze intr'atita 
debitul intru cit basinul lagunic 
se gaseste mat mult golit si 
urmind a fi reumplut in vir- 
tutea gravita^et si pantet celet 
mat favorabile; m acest mo- 
ment geo-fisic in presupunerea 
unei regulate func^ionart, eel 
pu^in a Dunava^ulut, basinul 
lagunet dobrogene este ocupat 
de apa dulce, cind starea lu- 
crurilor se schimba, vinturile 
de la Sud, daca nu an energie ca 
puterea vintulut de la Nord, dar 
eel puttn ca volum de apa, ce 
incura in spre laguna esteceva 
mat mare de cit eel ce in pri- 
mul moment geo-fisic era de- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



181 



RAZIMUL 



bitat de Dunavaf. Intr'un atare 
caz se produce un contra-efect 
intre apele maritime cu ten- 
ding de a patrunde in laguna 
?i neputin^a apelor dulct de a 
se retrage sub imperiul acestet 
presiunl prin gura Dunava^ulut. 

Acest fenomen se datore?te 
dect regimulut salmastru sau 
brachic, atit de bine-facator in 
ale cresteret, inmutyiret pe^tilor 
$i a pescuitului lor, fapt ce as- 
t&zt a disparut numal din cau- 
za ca Dunavajul $i cele-1-alte 
artere de alimentare nu ma! 
sunt in stare sa '$! indepli- 
neasca chemarea. 

Pentru a complecta hydro 
logia lagunet dobrogene, ur- 
meaza sa mat atingem inca 
ultimele 2 cestiunt : abiziologia 
?i salinitatea acestut bazin apos. 

Abiziologia lagunet dobro- 
gene sau chiar aceia a ezerului 
Razim nu a fost pana in mo- 
ment de niment cercetata, nict 
ca cestiune generala nict ca am&- 
nunte, tot ce putem spune in 
aceasta privintS sunt date foarte 
neinsemnate $1 culese dintr'un 
trecut relativ departat de catre 
c&pitanul de navigat'iune din 
Flota engleza T. Spratt, $i co- 
municate in «On the Geology 
of the N.-E. part of the Do- 
brutscha. Quart journal geol. 
Soc. vol. XIV», care pe acele 
vremurt a ?i intocmit o harta 
indicatoare a curbelor de egala 
adincime, din care reese ca adin- 
cimele cele maT mart adica intre 
tret 51 patru m. $i jumState s'ar 
g&si in iezerul Razim pe la 
mijlocul liniet balisa Englesa- 
Cap Iancina, precum $i la mij- 
locul liniet Cap Iancina-insula 
Popina, in colo adincimele mat 
mar can te nu in tree catimea de 
2 metri. Cum am spus insa 
aceasta lucrare este invechita 91 
atunct cind s'a facut nu i s'a 
dat important ce cu adevarat 



merita. Cele l'alte studit fecute 
de Marcovnicoff, Andruzoff, ?. a. 
se refera mat mult la basinul 
Maret-Negre, atingind numat in 
treacat laguna dobrogeana, tot 
asemenea ca §i lucrarile d-lor 
Luksch §i Wolf publicate in 
« Deutsche Rundschau fur Geo- 
graphic und Statistik>, asemenea 
comunicatul d-lui Neumayr din 
«Zur Geschichte des ostlichen 
Mtttel meerbeckens » . 

Salinitatea lagunet Dobro- 
gene pastreaza intru totul ca- 
racteristica apelor salmastre ?i 
brachice. Date precise, precum 
$i studit continue nict in aceasta 
privin^a nu s'a facut, a?a ca 
prea pufin se poate spune $i 
in aceasta direc^iune. Gradul de 
salinitate fiind o functfune a 
temperaturet, a cStimet de eva- 
porate, nu prea se poate ?ti cu 
siguran^a care este catimea me- 
die aprocentulut de salinitate. In 
timpurt, cu ocazia studiulut basi- 
nulut MSret-Negre, geologul rus 
Audruzoff, geo-fizicianul Mar- 
covnicoff y $i chimistul Lebidinski, 
s'au indeletnicit cu cercetarea 
laturalnica $i fara a't da impor- 
tant cuvenita, a salinitatet lagu- 
net dobrogene, ocupindu-se na- 
turalmente numat de basinul Ma- 
ret-Negre cu care au fost ins&rci- 
na^t de guvernul lor. De ase- 
menea %\ geologul german Peters 
s'a ocupat in treacat de gradul 
de salinitate al laguneT dobro- 
gene, publicata in lucrarile sale: 
«Die Donau und ihr Gebiet 
1876*, precum §i in lucrareasa de 
mare important «Grundlinien 
zur Geographie und Geologie der 
Dobrudscha* publicata in Denk- 
schriften der K. K. Academie 
d. Wissenschaften. Wien 1866. 
Din toate aceste lucr&rt dau 
aci urm&toarele date f&ra pre- 
ten^iune de normalitate $i exac- 
titate covir^itoare. Greutate spe- 
cifics' a apet in lacul Razim in 



termen de mijloc este de 1,011, 
lacul Babadag 1,009 — 1,01, dect 
ar urma ca apele laculut Baba- 
da sa fie mat dulct de cit ale 
Razimulut. In cea ce prive^te 
cercetarile chimistulut rus citat 
mat sus putem da aci observa- 
fiunile sale asupra gradulut de 
salinitate din Marea-Neagra : La 
gurele Dunaret el constata pe 
o intindere de mat bine de 10 
kil. o nealterare a apet dulct 
cu apa maritima, dect furia de 
revarsare a fluviulut este intr'a- 
tit de covir?itoare, in cit im- 
pinge spre largul Maret apele 
ace?tia; tot acest cercetator ga- 
se?te ca gradul de salinitate 
al Maret-Negre ar varia intre 
1,20—1.50 la %, dect in termen 
de mijloc cam 1,35 la % ; pe 
cind gradul de salinitate in ter- 
men de mijloc al Maret-Medi- 
terane este eel pu^in de 3%. 

Tetnperatura. In ceea ce pri- 
ve?te laguna dobrogeana de 
asemenea pana in present nu 
a fost studiata de niment. 

e) Fauna ?i Flora, $i in acea- 
sta privin^a suntem inca foarte 
saract in cercetart speciale, cu 
toate ca ar merita o mare im- 
portant din toate punctele de 
vedere, un studiu in aceasta 
privin^a pentru laguna dobro- 
geana. 

Flora a fost asemenea aproape 
cu desavir$ire neglijata, citam 
aci ca plante : zostera marina, 
uvalactuca ?i Cucuta maritima 
(lat. Cicuta virosa, germ. Wasser- 
schierling), care create pana la 
inatyimt de 3 m. $i care aco- 
pera mat cu seama regiunea Del- 
tet. Pe insulele, holdele ?i limbile 
lungare^e ale Deltet, se observa 
o fecundi vegetate a stufurilor 
de trestie, sipica ?i papura; ca- 
racteristic este ca aproape in- 
treaga laguna nu se gase?te bin- 
tuita de cocioacele plutitoare 
care se gasesc in ghiolul Dranof 



Hosted by 



Google 



RAZ1MUL 



182 



RAZ1MUL 



$i ma! cu seama in stare foarte 
fecunda in ma! toate lacurile, 
ghiolurile, jepcile $i pardinele 
Deltel dunarene. Ca planta^iune 
lemnoasa, laguna dobrogeana 
este foarte saraca, sunt multe lo- 
cality care se numesc: Cara-Or 
man (turce$te, pddurea neagrd), 
Deli - Orman (turce?te, pddure 
nebund), Cara - Harman (dum- 
brava neagrd), Leti, ceea ce va 
sa ziccl turce^te, zdzoiii, mdra- 
cinif, din toate aceste astaz! nu 
se ma! pomene^te nimic, excep- 
tind cite-va salc'ri pe la kerha- 
nalele pescarilor. In mod imbu- 
curator te isbesc plantatiunile 
de pom! fructiferl, merl, perl, 
cai$I $i ma! cu seama persicii 
carl reu?esc foarte bine in par- 
tea locului, ce se gasesc plantate 
pe la kerhanalele de-a lungul Du- 
nava^uiul, pe id pe colea intil- 
ne$ti vi^e de strugur! ce dau 
rod foarte bun. Aceasta e tot 
despre flora lagune! dobrogene. 
Fauna. Si in privin^a aceasta 
nu putem sa ne laudam ca dis- 
punem de un material covir$i- 
tor, nici chiar inventarierea ani- 
malica nu s'a facut in partea 
locului. Se gasesc prin stufur! 
mistreflf ?i pisici salbatice, ?i can 
de sigur nu sunt de cit urmele 
unor animale ce alta data au 
fost domesticite. Din Crustacee 
$i Conhile se gasesc multe $i ne- 
numarate specii de Kardium, 
Dreizena, Polimorfa, mai rar 
Crustaceul Edotea Emaginata, 
care formeaza spaima pescarilor 
local!, cac! ea roade ?i distruge 
cu desavir?ire matulele, secile 
?i alte obiecte $i novoade de 
pescuit, se mai gasesc crevete 
in specia Palaemon, Scvila $i 
Polibius, asemenea in melcane 
$i scoicarie se gasesc specii ?i 
familii diferite, care insa toate 
a^teapta pe inva^atul cercetator 
spre a le clasa $i a fixa no- 
menclatura lor. Despre pescarie 



vom vorbi ma! la vale sub Ich- 
tiologie Acum sa complectam 
aceste date cu capitolul : 

Ornitologie. In aceasta pri- 
vin^a se dispune de un bogat ma- 
terial atit ca colec^iune, nomen- 
clature $i specificarl, insa cu des- 
tula parere de rati trebue s'o spu- 
nem ca nu no! suntem aceia ce 
am intreprins studiul in aceasta 
privin^a, ci vecini! no$tri Unguri! 
au trimis in 2 verf de arindul 
1896 $i 1897 pe naturalistul Dr. 
Almasy Gyorgy V. care a $i 
pubiicat un studiu sub titlul: 
«Madartani Betekintes a Romani 
Dobrudsaba», adica. pe romi- 
ne§te : Recunoa?tere-ornitologica 
in Dobrogea romina. Recoman- 
dam tuturor ce-! intereseaza a- 
cest studiu, cartea numitulu! 
cercet&tor. 

f) Ichtiologia. Iezerul Razim 
sau ma! bine zis laguna dobro- 
geana se bucura de una din cele 
ma! rar! posi^iun! geograflce, 
care dupa cum am vazut $i am 
invederat ma! sus, inlesnesc a- 
mestecul apelor Mare! cu apele 
dulc!. In general aceasta se in- 
timpla acolo unde configura- 
^iunea topica inga*due?te in a- 
propierea une! revarsatur! de riu 
sau fluviu, forma^iun! lagunice, 
«lido», fie ea restul Mare! ce 
s'a retras, fie produsul lateral 
al configura^iune! topografice 
sau geologice a deltel respec- 
tive. Din acest amestec de apa. 
se formeaza a$a numitul regim 
Salamastru sau Brashic, ce in- 
gadue sta^ionarea pe?tilor ma- 
ritim! cit $i a celor de apa dulce 
in unui $i acela?! basin $i de 
multe or! aceste vie^uitoare a- 
quatice prefer men^ionatul ames- 
tec de apa pentru diferite mo- 
tive a c&ror amanun^ire nu poate 
face obiectul descrip^iunei de 
fa^a. Doua in Europa sunt lo- 
calita^ile ce caracteristic se bu- 
cura in in^elesui larg al cuvin- 



tulul, de pozi^ia geo-fizica ce 
am descris ma! sus : laguna do- 
brogeana. la gurile Dunari! $i 
in fa^a Marii-Negre, iar a doua 
laguna Comachiu, la revarsarea 
Poulu! pe coasta italiana des- 
pre Marea Adriatica. Ambele au 
aproape aceia$! configuratiune 
geo-fizica. Laguna dobrogeana, 
un apendice al Marii-Negre, a 
fost $i este aiimentata de apa 
dulce in trecut ca ?i acuma 
prin bra^ul Sf. Gheorghe (ca- 
nalele naturale sau artificiale 
Cline^ul, Dunava^ul, Cerne^ul, 
zis $i Cerni-Floarea sau Ture- 
Jul), iar despre Mare apele sa- 
rate incura in spre laguna prin 
orificiile diferite, dar cele ma! 
principale sunt: Malciana, Perite- 
$tile, Porti^a ?i Buhazul-Carahar- 
man ; starea este analoaga, in la- 
guna sau lido Comachiolui. Ea e 
apendiceie Mare! Adriatice, din 
partea de N. se gase$te indirect 
aiimentata cu apa dulce din 
riul Po di VolanO) la Sud ia- 
ra?i indirect prin riul Reno, a- 
pele patrund in aceasta laguna 
prin intrarile de la Volano-Co- 
machio $i Po-di-Primaro ; pe cind 
laguna din sinul Mare! Adria- 
tice '$i pastreaza $i astaz! re- 
numele in ale pescariilor (Iacobi, 
«Der Fischfang in der Lagune 
von Comachio»), iar laguna 
noastra dobrogeana amenin^a 
pe zi ce trece sa devie o ade- 
varata Mare-Moarta. 

Pe^ti!, ce alta data, populau 
aceasta laguna, erau in numar 
foarte mare ?i de diferite spe- 
ci! ?i famili!. 

Se impart ma! intiiu in tre! 
categori!: in pe$ti care vin din 
Mare ma! cu seama in scopul 
reproduc^iune! sau pe$ti migra- 
tor! ce in diferitele anotimpur! vi- 
ziteaza regimul Salmastru al aces- 
te! lagune ; al 2-lea, pe?t! car! vin 
din Dunare ?i in fine, categoria 
sta^ionara adica cea autohtona, 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



183 



RAZIMUL 



localnica, care nu parase^te nicl 
odata bal^ile lagunel. Sa enu- 
maram acum principalele specii 
de pe?ti ce se prindea mai cu 
seama alta data aci din cele 
trei grupe descrise mai sus: 
Cambula adica Calcan sau Pita 
(Iatine$te Pleuronectus flessus, 
germ. Flunder, Flinder, Struft- 
butt, Sandbutt, Graubutt, franc. 
Plie, englez. Flounder, Butt), di- 
feritele specii de Cuvidii (lat. 
gobios, niger, grece^te Batra- 
chocephalus, franc. Gobie noir, 
Bculereau , germ. Schwarze Meer- 
grlindel, englez. Rockfisch), Bar- 
bun (lat. Mullus, germ. Meer- 
barbe, franc. Rouget-mullet), di- 
feritele specii de Sardele, scrum- 
bil, scrumbi^e (grece^te hamsi, 
latin. Eugraulis encrasicholus, 
franc. Auchois), §alaii de Mare 
(lat. Luciperca volgensis, rus. 
secret), §aldu de Dun are (lat. 
Luciperca Sandra, germ. Zan- 
der, Sandart, Sandbarsch, Schill, 
Amaul, ungure^te Fago$, franc. 
Sandre), Crap (lat. Ciprinus 
Carpio, germ. Carpfen), Somn 
(lat. Silurus glanis, germ. Wels, 
Weller, Waller, Scheid, Schai- 
den, Schaden, Scharn), Arvat 
(lat. Aspius sapax, rus. bellisma), 
Morunaq (lat. Aspius clupeoi- 
des), Platica (lat. Abranus bra- 
ma, rus. Cebac, germ. Blei, 
Bressen, Brassen, Brachsen, 
Breitling), Cosac (lat. Abranus 
balerus), Bdbu§cd (lat. leociscus 
rutilus, rus. Tarun), apoi tot fe- 
lul de pe$te marunt albi^oara 
$\ altele. Din pe^tii migrator! 
ce patrund in laguna din spre 
Mare mai enumaramaci: Cefa- 
lul (lat. Mugii cephalus, mugil, 
capito etc., germ. Meerasche, 
franc, muge, mulet), apoi Scrum- 
bii de Dunare (Clupea pontica 
§i Clupea cultriventris, turce?te 
Caraghios), Scrumbia de Mare 
(lat. Scromber, germ. Macrele, 
franc. Macreant), Lufar (latin. 



Temnadon, Saltator, rus. Vizi- 
zop), apoi din cind in cind se 
ratacesc Cegz (lat. Acipenser 
turtio, germ. Stor), Sterlet, ni- 
setru (lat. Acipenser rutenus, 
germ. Sterlet, Stor), Pdstruga 
(Acipenser stelatus), Viza (Aci- 
penser glaber), Motun (Aci- 
penser huso). 

In anul 1886, Contele Behr- 
Schmolden in numele societa- 
{ei germane de pe^ticultura 
(Deutscher Fischerei-Verein) s'a 
cercat sa sadeasca in laguna 
dobrogeana Lax (lat. Salmo-Sa- 
lar, germ. Lachs, Salm, franc. So- 
mon) precum $i fipart familia 
Anquiila vulgaris (germ. Aal, 
franc. Anquille, grec.Helii), insa 
fara vre-un resultat practic. 

Terminam acest capitol sem- 
nalind ca urmeazS a se mai 
face mult in ceia ce prive^te 
studiul faunei, floret $i mai cu 
seama. a Ichtiologiel ?i a ex- 
ploataref ichtiologice a lagunel 
dobrogene. 

g) Etnografia. — In acest ca- 
pitol vom trata cestiunea etno- 
grafica numai din punctul de 
vedere al actualita^el, raminind 
ca la partea istorica sa-I dam 
desvoltarea cuvenita, de la cea 
mai veche obir^ie $i pana astazi, 
in marginea putinjel $i a cu- 
no$tin{elor istorice $i geogra- 
flee ce au fost inregistrate din 
antichitatea clasica $i pana pe 
la inceputul secolulul trecut. 

Popula^iunea actuala ce lo- 
cue^te tot litoratul costi? al 
lagunei dobrogene, incepind de 
la cap Midia $i sfir^ind la Mu- 
ri-Ghiol, este resultatul deselor 
deplasari $i zdruncinSrl ce a 
indurat dislocarea ?i repopularea 
acestel par^I de loc. 

Rasboaele ruso-turce ce fara 
precurmare s'au succedat in tot 
secolul trecut, au facut pe de 
o parte ca popula^ia turceasca 
venita in mare parte din Ana 



tolia ?i Circazia §i a^ezata aci 
de stapinirea turceascS, sa fie 
zbuciumata dc colo pana colo, 
pentru a forma un gard viu in 
potriva invasiel moscovite, ce ne- 
incetat amenin^a a coprinde 
partea loculut. 

Judecind dupa denumirea lo- 
calitatflor, ele sunt netagaduit 
de provenienfa turceasca, insa 
fara o alta insemnatate de cit 
cea topica $i impusa de carac- 
terul localita^el, daca nu care 
cum-va pe id pe colea sa se 
fi pastrat, ca prin minune, o de- 
numire straveche sau numirl 
slavice a carul urma nu poate 
insa fi socotita mai veche de 
cit din secolul al XVIMea. 

Sa cercetam cite-va din aceste 
numirl, sa in^elege fara a ne 
atinge de numirile vechi cu ca- 
racter istoric sau geografic, des- 
pre care vom vorbi mai la 
vale. 

S'o luam de la Cap Midia 
spre Casapchioi, Jurilofca, Ba- 
badag, Sarinazuf, Dunava^; se 
termina la Muri-Ghiol. 

Locaiitatea Bacagic-Tepe in- 
semneaza virful de la vale, se 
infelege in raport cu coasta la- 
gunel dobrogene. 

Gagirlic - Buiuc, insemneaza 
pamint respindit. 

Buhaz, capul revarsSturei. 

Cara - Harmau, Dumbrava- 
Neagra. 

Peletli-Cara §aitkan, podul 
draculul negru. 

Tusla-Ceair, cimpul sarat. 

Cara-Nazufy apa neagra. 

Taf-Bunar, pu^ul de piatra. 

Toate aceste localitaflf sunt 
inca locuite in mare parte de 
popula^iune tatSrasca 9*1 in mica 
parte de Turd antohtonl, ace$tl 
Tatar! s'au stabilit in partea lo- 
culul inca de pe la mijlocul se- 
colulul XVIII cind Chersonatul, 
Tauria §i Crimea au fost trans- 
formate in guvernaminte ruse^tl, 



Hosted by 



Google 



RAZ1MUL 



184 



RAZIMUL 



care a fost sporita cu alte se- 
minal tot tatarest!, veaite ase- 
minea in partea loculul dupa 
rasboiul Crimee! din 1856. 

Casap-Chioi, satul macelari- 
lor. 

Hama?igi, gradinar!, cultiva- 
tor! de pometurl. 

Ciamurli, zidar! sinonim cu 
ace! ce ard peatra de var. 

Canld-Buceag, marginea din- 
spre nisip. 

Aceste locality! au fost sta- 
pinite inainte de a deveni Do- 
brogea provincie romineasca, 
de ce! ma! salbatici Cerchezi 
adunaf 1 de prin Circazia si Ana- 
tolia si adusi aici poate pe vre- 
muri de un demnitar sau mare 
bogatas turc, fie din interese 
economice pentru a-si popula 
posesiunea si a avea la dispo- 
sifie brafe de munca si la vreme 
de nevoe, sa se serveasca de 
dinsii ca putere de aparare. 
Chiar din numirele urmatoare 
resulta aceasta : 

Pa§a-Ci$la, oerie sau tirla pa- 
sei. 

Pa^a-Chizlic, locul unde pasa 
isi stringe productele. 

Conac-Efendi, sederea stapi- 
nului, casa, palatul lui . si alte 
numirl de acest soiu. 

Jurilofca, ce ar parea la pri- 
mul moment sa sune a numire 
slava, provine insa de la cuvin- 
tul turcesc Yurik (suna : juriik), 
ce vrea sa zica vinatori, der- 
bedei, oameni fara capatal. 

Dolojtnan-Tepe, virful groaz- 
nic. 

Caramanchioi, ce trebue des- 
par^it in trei cuvinte turcesti: 
Cara-negru, Adam-om> Chioi- 
sat, adica: satul-oamenilor-negri; 
sat arabesc. 

Cherhanea- Tepe, Cherhaneaua 
de la vlrf, din spre proeminenfa. 

Ja?ici?ia-Tepe, virful placut. 
Ghiuzel-Bakce, gradina fru- 
moasa. 



Eni-Zala, Castelul-Vechiu. 

Babadag, Baba insemnind ba- 
trin, vechiu; dag munte adica: 
Muntele-batrin. 

Baiz-Tabia, intaritura de la 
deal. 

Tobrac- Ta§, pamintul de pia- 
tra. 

Toate aceste numiri iarasi de 
origina turceasca, sunt in mare 
parte locuite de populate slava, 
pe care no! 11 numim Ltpoven! 
si Rus!, ambele numiri insa e! 
le resping cu indignare ca in- 
sultatoare.' Ei 's! zic cu min- 
drie Haholi «de alta credin|a», 
Zaporogeni «de la Cataracte», 
Rdscolnici, impotrivitor! cei ce 
s'au ridicat in revolta si ne- 
supunere. Asupra origine! si ve- 
nire! acestor neamur! in partea 
locului vom reveni la partea 
istorica. 

Sabanciac, locul adinc. 

Tighir- Ghiol, iacul de la fund. 

Tau$an- Tepe, Tausan-epure, 
Tepe-virf. 

Sari- Ghiol, lacul galben. 

Carabil, malul negru. 

Sarinazu, apa galbena. 

Beibuceag, drumnl domnesc. 

Actualmente locality! stapi- 
nite in mare parte de Romini, 
ce s'au stabilit in Dobrogea 
amestecap cu popula^ia autoh- 
tona slava si in numar foarte 
mic Muzulman!. 

Dunavdf, denumire provenita 
de la scursoarea cu acelas nume. 

Muri- Ghiol, lacul pietros. 

Sunt locality! actualmente o- 
cupate aproape numa! de Ro- 
mini, venial in partea locului 
dupa ocupa^ia Dobroge!. 

Inainte de a parasi aceasta 
scurta si restrinsa schi^a etno- 
grafica care nu are alta vaioare, 
de cit aceia a actualize!, ma 
simt dator de a atrage aten^i- 
unea asupra unu! fenomen de 
nomenclature caracteristica in 
partea loculu!. Pe cind toate 



numirile apar^inind farmulu! so- 
lului si in general legate de to- 
pica terestra sunt de proveni- 
ence turceasca, toate numirile 
sau cei pu^in in generalitatea 
lor referitoare la locality apoase, 
smircoase etc., sunt in mare 
parte de provenience slava. Este 
destul sa reamintim numiri noua 
deja cunoscute ca Sinoe, Liman, 
Zmeica, Golovifa, Malciane, Ha- 
hol, Portifcaja, Pahani-Hrani, 
Olinca, Dranof ce insemneaza 
furtunosul, chiar Dunav^ui nu 
este de cit diminutivul Duna- 
va{ al Dunare!: "Cerni-Florea 
iarasi de provenience slava a- 
dica Florea eel negru, apo! o 
mul^ime de numiri cu caracter 
cu totul localnic, ca §marhun, 
Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hu- 
lai, Chiril si altele multe, care 
amintesc numele diferi^ilor pes- 
car! slavi ce au stapinit sau 
stapinesc inca osebitele cherha- 
nale, periboine sau jepc!. 

Excep^iune de la aceste nu- 
miri, sunt doua foarte caracteris- 
tice : Gura Sf. Gheorghe, numita 
din timpuri stravechi asa, pe 
care Turci! l'au numit insa tot- 
d'a - una Kedril, balaurul, de 
unde si localitatea la devarsa- 
rea bra^ulu! Sf. Gheorghe, se 
numeste Katirle^ ; a doua numire 
caracteristica este insus! Ra- 
zimul, numire asupra care! vom 
insista in cele ce urmeaza. 

h) Cercetari istorice §i geo- 
grafia clasicd a lagunei do- 
brogene. — Razimul cu toata la- 
guna dobrogeana, fiind in strin- 
sa legatura cu revarsarea gu- 
relor Dunare!, nu putem sa oco- 
lim aceasta, ma! cu seama ca 
to^! istoriografii si geografi! an- 
tic! de la Herodot-Euripides, 
Ptolomeu, Hesiod, Strabo, Pli- 
niu si al^i!, considerau laguna 
dobrogeana ca o gura de re- 
varsare a Dunare! in Mare. Tot 
asa aceasta revarsare a fost pri- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



185 



RAZIMUL 



vita de geografi pana pe la sfir 
situl secolului al XVIII-lea. 

Mai inliiu gurile Dunarel. — 
Din cea mat clasica vechime se 
discuta inca daca DunSrea, Is- 
truly Danubiuly are sapte, sase 
sau cinci revarsSturt sau scurgert 
in spre Mare; dupa Ammianus 
MarcellinuSy Solinus%\ tatal geo- 
grafie! modern e, Busching, Du- 
narea ar avea sapte gun de 
scurgere ; dupa Plinius si Taci- 
tus numai sase ; iar dupa Hero- 
doty Strabo, Dionysios si intre 
geografii modernl Kleetnann (ca- 
re a studiat prin anil 1764 — 
1768 Delta Dun2rei), precum 
si dupa Antiquarius, Dunarea 
ar dispune numai de cinci guri. 
In general, in vechime era ca in- 
contestabil considerat ca Du- 
narea dispune de sapte guri. 
In timpul lui Plinius (Histo- 
ria natur. lib. IV, capit. 12), 
cele sapte devarsaturi purtau 
urmatoarele numiri: Peuce, de 
la insula cu acelas nume sau 
numirea si mai vechie Hieros- 
toma si Sacrum- Ostium (Iep03- 
Tojxa), Naracustoma sau Narcos- 
toma (yaKM3zo\L<x), Secne- Ostium 
(gura moale, lenesS) probabil de 
la cursul lent si potmolit ce 
caracterisa aceasta revSrsare ; 
Calostoma (KaXoaio[j.a) sau Pul- 
chrum - Ostium ; Pseudostoma 
(W^o^zo^cf^Falsum- Ostium , de 
oare-ce aceasta scurgere 'si lua 
cursul, mai pe jumatate din lun- 
gimea sa pe sub pamint si for- 
mind intre bifurca^iile sale in- 
sula Rolopa; Boreostoma (Bo- 
psoato|ta), Borzeale- Ostium re- 
varsatura despre E. sau N. ; 
Spiraeostoma (sTupasoaio \La) y F/e- 
xuorum- Ostium, din cauza coti- 
turilor sale, iar a saptea revar- 
sare sati gura de scurgere se 
numea Stenostoma (aisvoato^a), 
Augustum- Ostium. Cel ce ad- 
mit numai cinci guri elimineaza* 
revarsaturile Spiraeostoma si 



Stenostoma, iar eel ce cu Pli- 
nius admit sase guri considers 
aceste dou& ca una si aceiasi 
scurgere. 

Din cele mai vechi date tur- 
cesti reese ca si imperiui Oto- 
man admitea sase guri ale 
Dun&rei si pe nume: Sulina- 
Boghasiy Kedrill-Boghasi, Sa- 
lona - Boghasi, Kiitschuk - Bog- 
hasiy Portessa-Boghasi si Kurt- 
Bogfcasi. 

In nomenclatura turc& ins& 
se omite gura principala ce uda 
coasta basarabeana Kilia; adao- 
gind dar si aceasta, ajungem 
iarasi la sapte rev&rsaturi. $i 
Tacitus (de moribus German. I) 
zice: «Danubius molli et ele- 
ment er edito montis Abnoos 
paludibus hauritur». Daca din 
cind in cind clasicii geografi 
greci si romani admiteau cind 
mai multe cind mai purine re- 
varsaturi ale Dunarei, aceasta 
provenea probabil (dupa cum 
observa deja Celarius in No- 
tit/ia Orbis antiqui lib. II, ' cap. 
VIII) ca in decursul timpului 
si la diferite intervale, gurile 
se contopeau si iar&si se des- 
faceau, fie prin bifurcate, fie 
. ca rezuitat al unui fenomen hi- 
drologic, lucru ce de alt-fel se 
observa la clasicii geografi si in 
cea ce priveste delta Nilului. 

Incontestabil c& delta Du- 
narei si gurile ei de scurgere 
ce o formeaz&, a indurat in 
decursul secolelor nenumeirate 
schimbari, deplasari de matca 
si direc^iune, cum aceasta se 
observe chiar in ultimil 40 am, 
in care direcfiunea rev&rsaturei 
Dun&rene de la Nord-Est la 
Sud Est, num&r& actualmente 
si asa cum o admit geografi* 
modernl, nesocotind laguna do- 
brogean&, c£ avind patru de- 
v&rs&ri principale, adicS. : 

I. Gura Chilia, desparjita in- 
tr'o infinitate de braje. 



II. Gura Sulina, cu scursoa- 
rea Eni-Fanal. 

III. Kedrill-Boghasi, adica* gu- 
ra Sf. Gheorghe, admisa" de unit 
geograft, din eroare ca potmo- 
lita\ 

IV. Dunav&ful, iu sine o scur- 
soare secundarS, cum am pro- 
bat la locul cuvenit, formind insa' 
unul din principalele canale de 
alimentare ale tezurulut Razim 

> si dect a intreget lagune. 

Orificiile despre Mare ce pun 
aceasta in legcfturS cu laguna, 
au fost de cei vechi si chiar de 
unii din geograft moderni soco- 
tite ca revaYsStun ale Dun&ret, 
admi^ind probabil litoralul Mant- 
Negre, adica* lidul dispSrjitor ca 
facind parte integrants din delta 
dun5reanS, asa putem g5si chiar 
asta-zi in unele geografii nume- 
rate intre gureleDunSrei, lucruri 
de alt-fel indestul de stranit : Ja- 
lova-Boghasi de sigur orificiul 
de la Malciana si Periteasca, Por- 
tiJa-Boghasi si Kurth-Boghasi 
adicSL gura Buhazului. In alte 
c5r{i de geografie mat gasim c3 
DunSrea ar avea patru guri de 
scurgere cu sapte debuseurt. 
Nu este locul a trata aci cestiu- 
nea incovirsiret, c£ci ea face 
parte din delta DunSret si orl- 
cine stie astS-zt cS gurile de 
devarsare sunt tret si anume : 
Kilia, Sulina si Sf. Gheorghe, al 
cSror debit s5 varsS cu atita pu- 
tere in Pontul-Euximus, in cit 
pe o distant de eel pujin 10 kil. 
spre largul MSrit, apele dulct ale 
fluviulut incS nu sunt amestecate 
cu apa maritime. 

Este de netagSduit cS atit 
delta DunSrel, cit mat cu seamS 
coastele lagunet dobrogene, sunt 
locurtclasicesibinecunoscute din 
cea mat strSvechte antichitate. 
Insust Strabo susjine cS t#rmul 
Pontulut-Euxin, din partea locu- 
lut, inainte de a fi loc de adSpost 
corabierilor Phenicient, a fost 



6*745. Marele Picfionar Geografie. Vol. V. 



24 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



186 



RAZIMUL 



o colonie asiriana* si persanS; ca 
si Herodot, ne aminteste cum 
drumul luT Dariu pornea de la 
Odessos (Varna), prin strimto- 
rile munfilor dobrogenT si cum 
in dreptul IsacceT, Aegtssus, a 
a construit podul de trecere in 
spre Podolia si Chersonat. 

Era vestita confederal Pen- 
tapolilor-Pontice, adica alianfa 
celor cine! ceta^t din partea lo- 
culuT si anume: Odessos (Varna)^ 
Apolonia (Mangalia), To mi, ac- 
tual a Constanf a, I stria si Istrio- 
polis, actualul Caraharman de 
la gura BuhazuluT, Ponti-Ca- 
pionia, cam in dreptul VilcovuluT 
de asta-zT, precum si Olbia, Ce- 
tatea-Alba\ apoi numele generic 
ce se intilneste adesea la scrii- 
ton vechT, ca : Haltni, Halmis, 
Halmiza si Halmira, sunt nume 
generice, care se da tutuior lo- 
calit^^ilor ce serveau ca porturT 
sau puncte reputate, ca bune 
de aostat sica adSpost in contra 
groaznicelor furtuni de care a 
fost tot-d'a-una bintuite apele 
PontuluT. Numiri generice cu care 
a lost impartasita si Dobrogea, 
si coasta laguneT dobrogene, 
dintre care localitatea Halmis, 
actualul sat cerchezesc Caraman- 
Chioi, despre care am vorbit 
maT sus. 

Near duce prea departe dac2 
am cauta sS facem cercet£rT isto- 
riografice si geografice, de aceia 
vom diuta a ne restringe aci 
numal in principale indicafiuni 
de aceasta naturS, cu indoitul 
scop, ca pe de o parte sa atra- 
gem atenfiunea tutuior asupra 
vechimeT si clasicita^eT acestuT 
{aYm caracteristic, iar de alta a 
indemnat pe ce! ce se indelet- 
nicesc cu asemenea studif sa 
aprofondeze cestiunea. 

Dup2 cum se stie, Herodot 
stabileste c3 expedijiunea mitica 
a Argonaufiior in loc sa* apuce 
pe Phasis in sus spre Anatolia; 



Jason ar fl gasit regnul impara- 
tuluT Eesel cam pe unde se afla 
acum laguna dobrogean2, dupa 
cum mitul spune, Jason avea sa 
ea de la regele Eesel focul ne- 
stins si tonsura berbeculuT de aur. 
Pentru a dobindi aceasta, Jason 
urma s£ are un cimp cu niste 
tauri de foe, iar din brazdele 
aratureT esaii neincetat balaurT, 
serpT si va'pal de foe. Medea, 
fiica regeluT Eesel, inamotfndu-se 
de Jason, ii daduse o alifie cu 
care sa se unga si sa se pue la 
adapostul verT-caruT pericol. Du- 
pa cum se stie, Medea in cele 
din urma parasi pe tatal sau si 
porni cu Jason in susul IstruluT. — 
Nu este £inta noastra a urmari 
mat departe peripe^iile acesteT 
mitice calatoriT, cea ce insa pe 
noi ne intereseaza, este cerceta- 
rea locala, ce confirma spusele 
lui Herodot ; prin pSstrarea de 
numiri isbitoare atit in laguna 
dobrogeanS cit si in delta Duna- 
reT. — Popoarele ce s'au strecurat 
prin aceasta parte de loc, au 
pastrat in mod caracteristic o- 
biectul aceluT mit ast-fel: insula 
§erpilor, ruseste Zminios-Ostrof, 
turceste Hina-Adazi, apoi gura 
sf. Gheorghe, Kedrilul turcesc, 
ce in acea limbS insemneaza' 
balaurul, apoi ghiolul Zmeica, in 
laguna dobrogeanS, ce iar3sT 
in slavoneste insemneaza §er- 
poaica, apoi canaiul de alimen- 
tare Cerni-Floarea ce ruseste 
se numeste Pahani-Hrani, mon- 
strul negru, ne-ar fi de ajuns a 
ne proba, pana la un punct oare- 
care, ca intemeiat mitul acelei 
legende. 

Cine a avut ocazia a vizita 
vre o data ruinele de la Cara- 
harman, asa numita de locuitorii 
b&stinasT Cetatea-NeagrS, sail 
zidurile vecht a putut sS se 
incredinfeze c2 aci a existat o- 
data un mSref oras si port, pe 
care profesorul Kieppert in car- 



tea sa «Lehrbuch der alten Geo- 
graphies sue No. 250, pag. 280, 
il numeste Ha/ipedon/adica. Cim- 
pia-Sarata si pe care numire Tur- 
ciT aii pastrat'o sub Tusla-Ciah 
si cum Tusla insemneaza sare, 
iar Ceair cimp, numirea nu poa- 
te sa fie alta de cit vechiul Ha- 
lipedon, CimpuI-SSrat. 

In inima laguneT dobrogene, 
pe peninsula aflata in fa^a Do- 
lojmanuluT se afla ruina Biseri- 
cufa, un vechiu fort sail ceta- 
£uie de apSrare, pe care citatul 
autor o indica sub denumirea 
de Munychia, ca o veche colo- 
nie Capadochiana si in urma 
Milieza, astazT ea se numeste 
de locuitori Bisericufa. 

Cine a calatorit pe coasta la- 
guneT dobrogene, a vazut marea{a 
ruina de la Enisala, pe care io- 
cuitoriT o numesc cetatea im- 
paratuluT Eraclie si iT zic He- 
raclia. Turci! si TatariT o nu- 
mesc Ereclic. OrT-ce vizitator al 
acesteT Jocalitapf ramine incre- 
menit sub impresia admirap'eT 
mSrefelor zidariT in ruina, ce- 
tate ce odata a dominat intreaga 
laguna cu privire departe in lar- 
gul M^reT, poate ca aci noaptea 
un puternic fanal, arata direc^iu- 
nea calatorilor ratacip in tim- 
pul furtunilor. Aceasta mare ce- 
tate domina si in spre partea 
$armulu! toata Valea-Babadagu- 
luT pSna aproape de Cataloi si 
Tulcea, de sigur ruina, ce poate 
sa se mSsoare cu vestitele cas- 
tele de alungul RinuluT si in 
susul DunSreT de la Passau in 
spre Ulm precum si alte castrun 
feodale din Turingia, Germania 
sail Tatra-UngureascS ; insa ve- 
chimea lor nicT odata nu este 
maT virstnica de cit 6 secole pe 
cind sigur peste muschiul cres- 
cut pe zidurile HeraclieT au 
trecut maT bine de 2500 anT. 

Tot Kieppert in op. citato 
maT vorbe^te de o localitate sub 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



187 



RAZIMUL 



No. 96, Melas> car e se numeste 
astazf Caranazul, Apele Negre, 
pe care o semnaleaza ca un 
vestit port grecesc. Herodot, 
Cartea IV, § 22, vorbeste de 
o localitate aflata nu departe 
de Halipedon pe care o nu- 
meste MopKat, ceea ce va sa zic£ : 
oameni fara cSpStaT, vinaton, 
dm care Turcii au facut jiiriik. 
adica nomazT caiaton, iar popu- 
la^ia slava de acuma trSitoare 
in Dobrogea a preftcut'o in de- 
numirea de Jurilofca. 

Inainte de a parasi clasicis- 
mul antic, nu pot a trece peste 
o adnota^iune a luT Herodot, Car- 
tea V, § 16, in care descrie ur- 
matoarele despre campania luT 
Dariu contra Schijilor, prin a 
nul 513 inainte de Era crestina. 
Sa'l I3s^m s5 vorbeascS: «AceT 
locuitori ce tr^esc in |ara Do- 
brerilor, Agrienilor si Odoma- 
nilor sa' adapostesc cu locuin^ele 
lor pe un lac ce se numeste Prea- 
zimus, la coastele Pontului-Eu- 
xin, (rog pe cititorT sa nu con- 
funde lacul Preazimus cu mo- 
cirla Prazia din Macedonia, des- 
pre care vorbeste Kiepert sub 28 1 
§ Paeonia, mocirla ce de mult a 
dispSrut si ne-avind a face cu 
Preazimus dupa cum vom vedea 
din expunerea de la vale), pe 
care nu a putut sai invinga Me- 
gabalus. Cu toate ca PersiT s'au 
cSznit sa-i repue dar nu au reu- 
sit, din pricina feluluT cum lo- 
cuesc, adica : locuinjele lor se 
afla in mijlocul lacului pe pari 
inalp, pe care se aria podelele 
si de asupra lor sunt locuin^ele, 
cStre {arm eT sunt lega^i cu 
podurT vremelnice, pe care la 
vreme de nevoe le ridica'; iar 
cu Marea se pun in comunica^ie 
cu luntrile lor, dintre care unele 
sunt foarte mart. PariT pe care 
se afla podeala s'au facut de 
most si str5mosi in devaimasia 
locuitorilor, apof in urma s'a fa- 



cut o lege in aceasta privinja si 
anume : ca fie-care bSrbat ce 
se insura avea indatorirea de a 
aducedin muntele OrbeluluT, tret 
pari pe car! 11 implinta in fun- 
dul lacului, dar cum fie care ce- 
tacean este indriduit a lua mat 
multe neveste, in aceasf socoteala 
creste si numSrul parilor. Ei sunt 
traitorT acolo in modul urmator : 
fie-care poseda o coliba pe po 
deala platformei si in dreptul 
fie-c5rei Jocuinje se afla un cher- 
peng (deschizatura, oblon orizon- 
tal) prin mijlocirea c3ruia se p5- 
trunde in lac. CopiiT ceY mici 
sunt lega^T cu funie depicioare 
pentru a nu cadea in apa\ Caii 
si cele l'alte animate trSgatoare 
sunt hrSnite cu pestT. Pesti sunt 
o mulfime, pentru prinderea lor 
cine-va n'are decit sa deschida 
cherpengul si a la\sa sS se cu 
funde in valurile lacului un cos 
si el se va umple in scurt timp 
pana in virf cu pe^te. AceT lo- 
cuitorT rasvratiton sau nesupust, 
ca pedeapsa sunt trimisT de mat 
marii lor, sa munceasca zi si 
noapte spre a £ine deschise in- 
trSrile dinspre Mare, pe unde 
patrunde apa de Mare in lac, 
aci ei se indeletnicesc cu prin- 
derea pestilor celor man si in- 
groziton, servindu-sede navoade 
trSgatoare (aaX^VYj) sail asvirli- 
toare (a|i/p£(3XY]Tpov) » . 

Din aceasU reese pana la e- 
viden^a ca Herodot a vrut sa 
in^eleaga laguna dobrogeana si 
nicT de cum lacul Prazia din 
virful munjilor Siris din Paeonia. 

$i Diodor, Cartea III § 34, 
ne vorbeste despre laguna do- 
brogeana si delta Istrului in cSLlcl- 
toriiie maritime ale Phenicienilor 
in Pontus. Intre altele el re- 
marcS ciudajenie, ca locuitori! 
acestor cimpun de inundate in 
timpul marilor vinturf de apa 
se adapostesc elf si avutul lor 
in potriva inecurilor, pe niste 



movili^e ridicate din dejec^iunile 
animalor domestice, pe care chiar 
astazT locuitorft le zic Muzurali, 
adicS movilT de gunoaie ; ceea ce 
se intimpla pe vremea lui Dio- 
dor, se intimpla si astazT, pes- 
carui in timpul viiturilor se a- 
dSposteste ca si atuncT pe vir- 
ful muzurarilor. 

Strabo numeste Jinutul coprins 
intre Gura Sf. Gheorghe si la- 
guna dobrogeana, insula Peuceia, 
unde arata ca exists Niconia, o 
colonie sau factorie a NicomedieT. 
O alta localitate o numeste Alt- 
monia, (poate ca AltmSgeaua, 
localitate actuaia in Dobrogea), 
in care locuesc SidoniT adica pes- 
cariT, tot coprinsa in cartea I a 
acestut autor, iar in cartea VII 
ne vorbeste de oraselul Istrus, 
alta data lstropolis in dep3rtare 
de 500 stadit de la gura Istru- 
lui si o indica ca un adapost, 
in potriva furtunelor maritime. 
Aseminea Melis, apoi vorbeste 
de Totneus, latinul Tomi, deve- 
nit sub domina^ia bulgara To- 
misvar, care se afla la 500 sta- 
dii de oraselul Istrus, in fine Cal- 
latisy actuaia Mangalie, o colo- 
nie pe care ne-o descrie Strabo 
in cartea citata, ca o cetate de- 
pendinte de Eraclia si in depar- 
tare de Tomis la 280 3tadiT. 

Cea ce a fost delta Dunaret 
si in special laguna dobrogeana 
pentru negustorimea genueza si 
venefiana ne o spune Heidt in 
vestitul saii op Comerciul Levan- 
tin. Ne ar duce prea departe, sa 
descrim acea epoca in care toata 
laguna dobrogeana misuia «de 
galiotele latine si dromele gre- 
cestt». Epoca lut Arcadios,Teo- 
dosios al Il-iea si Justinian sunt 
pline deconcesiunT acordateace- 
lor popoare intreprinza toare in ale 
nego^uluT maritim. Mihail Paleo- 
logu pune ostirile sale in serviciul 
Genovezilor pentru a bate pe con- 
curenttt lor Pizanf si VeneJ:ienL 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



188 



RAZIMUL 



Ar urma sS descriem o intreaga 
epoca de activitate cultural!*, 15- 
sata* de GenovezT si Venetien! 
in laguna dobrogeana si in delta 
dunareana. Este asta-zT un lucru 
probat cS canalul Cline^ul, ce 
purcede din Iezerul - Razim la 
Popina in dreptul ceta^e! Zapo- 
rojenilor si pana in gura Sf. 
Gheorghe, este opera lor. 

Care vor ft fost motivele in- 
temeerel acestei call apoase. — 
Fost'au eT conduct de gindul 
unei alimentari cu apa dulce a 
lagunei dobrogene? Avutaii eT 
in vedere scurtarea drumului na- 
vigator intre Mare si Dun5re, 
sau poate au vrut sa infrunte 
desele si periculoasele potmolirt 
de la revarsarea gureT Sf. Gheor 
ghe in Mare? Toate aceste sunt 
cestiuni ce apar^in unuT studiu 
special in a c&ruT amanunte nu 
putem pStrunde aci, fiindu-ne 
teama a dep5si caracterul dic- 
{ionaric al subiectulut ce tratam. 

Activitatea genoveza sa pro- 
beaza pSna la evident si in 
delta dunareana, unde zect de 
canale ce strebat transversal- 
mente gurile de scurgere ale 
deltei sunt faptura acestor po- 
poare inteligente si cutezatoare. 
Scopul pentru care aceste ca- 
nale au fost savirsite, nu incape 
indoiaia, ca nu poate n* altul de 
cit acela al inlesnirel pescui- 
tului. 

De odata cu patrunderea Tur- 
cilor in Europa si luarea lor in 
sta*pinire al acestuT teritoriu cla- 
sic, ca istorie si neprejuit ca 
obiect comercial si pescaresc, au 
facut ca prin barbaria lor sa dis- 
part mai mult sau mai pujin 
urmele activitajeT Levantinilor. 

Pe la sfirsitui secoluluT XV si 
inceputul secolului XVI se mai 
vedeati urmele culturale si de 
activitate ale Genuezilor in delta 
si in lagun2, dar cu cit se in- 
tSrea dominanja otomanS cu atit 



dispareau galiotele si dromele ne- 
gustoresti ale Levantet de la gu- 
rele DunSreT si in general din 
Marea-NeagrS, lasind loc la ince- 
put indolence* si nepasarei tur- 
cestV, apoTcu prilejul incorporareT 
chanatelor tatSrest! din Crimeea, 
Tauria si Chersonat, teritoriul de 
la coasta dobrogeanS deveni tea- 
trul celor mai salbatice prada- 
ciunT, nicT vorba nu mat putea fi 
in asemenea condifii de intre^i- 
nerea in buna stare a func{ionarei 
acestuT bogat areal in ale pes- 
carief. A trebuit sa treaca aproape 
intregul secol al XVI-lea si jurna- 
tate din al XVII-lea pana ce Tur- 
cii au putut sa se conving^l 
de vandalica lor procedare. ET 
revin la gindun mat bune, in- 
cetul cu incetul, daca nu mai 
reinosc splendoarea de alta data 
a activitSJii genueze si vene^iene 
in ale pescariilor si in general in- 
treprinderel negustorestT, totusi 
eT insghebeaza un serviciu de 
intre^inere pentru pSstrarea in 
buna stare de funcfionare a ca- 
nalelor de alimentare cu ape 
dulcT din spre bra^ul Sf. Gheor- 
ghe si men^inerea rasuflatorilor 
din spre Mare, adica a orifi- 
ciilor de la Malciana, PeritestI, 
Portia si Buhazul. 

Nu trece mult de la luarea 
acestei in^elepte m&sur! si tot 
teritoriul pescaresc din delta si 
laguna dobrogeana reinsufle(e?- 
te. Pescarl din Anatolia, TurcT 
si alte ginte, Tatari din Cher- 
sonat si Tauria, ba chiar po- 
poare semitice din Africa si 
Arabia vin a'sT exercita aci 
greaua dar banoasa meserie de 
pescarT, ceea ce alta data facea 
cu spiritul inteligent si intre- 
prinzator Genovezul, de asta 
data este inlocuit de dibaciul, 
prevazStorul si cunoscatorul ma- 
rinar grec. 

Era dat ca in asemenea con- 
dijiuni pescuitul sa ia un mare 



avint, lucru ce s'a si intimplat. 
Administra^ia turceasca ca prin- 
tr'o minune ese din legendara 
eT nepasare si obliga ca fie-care 
mare si mic intreprinzator al 
obiectelor pescuite dupa putin^a 
lor sa dea trei pana la 40 oa- 
menT anual in serviciul unui 
Aga, care avea subt a sa ingri- 
jire buna intre^inere a cailor 
apoase de alimentare si deschi- 
zaturile de la Mare. Sub ordi- 
nele sale se gasea zecTdeBim- 
basT si Buli-basi, cart cu orta- 
lele lor erau impar^iJT in sectiunT. 
Se in^elege ca nu ni s'a pas- 
trat nimic in scris, despre ama- 
nunfita organizare a acestuT ser- 
viciu hydraulic; tot ce pose- 
dam ca cuno^tin^e se datoreaza 
citor-va batrinT turcT, hogi si 
cadii din Babadag, Enisala si 
Caraharman, cart ne-aii comu- 
nicat minuna^iile acelor timpun. 
De alt-fel daca am judeca din 
punctul de vedere al ingineruluT 
hydrolog si in general a omu- 
lut de cultura technica, este lesne 
de priceput ca canalele de ali- 
mentare ca Dunava^ul, Cerni- 
Florea, Sulimanca sail Drano- 
vul, ar fi fost de mult disparute, 
prefacute mai intiiu in mlastina, 
periboina, astupate de cocioace 
si in cele din urma transformate 
in cimpie mlastinoasa si apoT in 
prierie lacustra si aquatica, dupa 
cum s'a intimplat aceasta cu cana- 
lul de alimentare Cline^ul. Zicca 
daca n'ar fi fost un interes vital si 
o staruin^a de fier, indiferent 
din partea cuT, acele canale fa- 
talmente trebuia sa dispara, data 
fiind natura transformatoare ce 
caracterizeaza intreaga aceasta 
regiune. Daca dar legenda ne-a 
pastrat acel serviciu de intre- 
^inere; eviden^a faptelor ne-o 
probeaza pana la netagaduit, 
fiin^a bunei intre^inerT. Popula- 
Jia slava ce aproape exclusiva- 
mente exercita acum in aceas- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



189 



RAZIMUL 



ta parte de loc pescaria, paV 
treaza inca un sentiment de o- 
roare pentru administra^ia tur- 
ceasca, care fara multa vorba 
spinzura pe or! si cine indraznia 
s& abata apele alimentare din 
cursul lor, spre a'st crea peri- 
boine si jepcT particulare. 

Pe lingS pescarit anatolient, 
africant si negustorimea gre- 
ceascS mijlocitoare intre produ- 
cator si consumator in secolui 
al XVII-lea, incep s3 se stabi- 
leasca in Dobrogea Haholii, 
Rascolnicii si Zaporozenii, nea- 
muri slave, parte plecate ele de 
buna voe din Rusia, parte iz- 
gonite de Petru eel Mare, inca 
din timpul revoke! Streli^ilor; 
iar al|ii ca Ra'scolnicI izgonipf 
din partea loculuT pentru bi- 
zarele si fanaticele lor credin^e 
reiigioase. Aceste neamuri in 
mare parte pescan, prin fire si 
apucaturt, care de pe coastele 
Caspice, care din {inuturile Vol- 
ge!, Donului si DunipruluT, vin 
acum sa se stabileasca ca cute- 
zator: pescan la gurele Dunarel 
si in laguna dobrogeanS. Ad- 
ministrajia turceasca* a in^eles 
de indata dublul beneficiu ce 
putea trage din primirea si linis- 
tita saiasluire a noilor venifi : — 
Intaiu, ura neimpacata in contra 
tratilor lor de aceiasi ginta* si 
neam, oferea Otomanilor garan- 
{ia trebuitoare, ca antagonismul 
neimp&cat ce acest! Slav! poarta 
in potriva fra{ilor lor din Rusia, 
va constitui o stavila puternica 
si neinvinsa in potriva inva- 
ziunilor moscovite, ce de pe 
atunct deja inccpea sa se a- 
rate. Al doilea, fanatismul re- 
ligios si unite cu o credin^a 
oarba ca tot pescarul de neam 
slav ce piere in valurT, este 
strins in bra£ele luT Dumnezeu, 
in momentul inecarit, dau cu- 
rajul fara pilda pescarilor Ha- 
holi si Rascolnic!, a infrunta 



uraganele si cele mat groaznice 
tempeste ale Mare!-Negre, prin 
care tapt e! deveneati pescarit 
de cutezanja si pilduitort, faja 
de neindrazneala si abatia pes- 
carulut musulman. 

Totul dar era dat, pentru ca 
pescuitul si producjiunea pes- 
c^reasca sa atinga culmea ac- 
tivita^et. Daca aceasta nu s'a 
intimplat, fara indoiald, vina 
cade asupra vexa^iunilor spiri- 
tulut de sicane, brutalttS^et si 
cistigulu! fara masura, ce a ca 
racterizat in toate timpurile sta- 
pinirea turceasca\ 

Nu pot p^rSsi acest capitol, 
fara* a arunca o repede si tre- 
c5toare privire asupra stare! ac- 
tuale a pescuitulut din delta si 
laguna\ Prin stare actuals voiu 
sa in^eleg epoca de la 1878 in- 
coace, de cind congresul de la 
Berlin ne-a harazit aceasta stem^ 
si pSna in zilele noastre. — §i de 
ce n'am spune o ? — De, chiar de 
la inceput, cum am pus mina pe 
stSpinirea aceste! $a*!, de toate 
neam ingrijit mat mult sau ma! 
pu^in spre a transforma Do- 
brogea intr'o fara civilizata, 
demna a purta numele de pro- 
vincie maritime romina, numa! 
in ceea-ce priveste pescuitul si 
producfiunea hit, niment nu s'a 
gindit. 

Mat intiiu serviciul technico- 
hydraulic, de care am avut pri- 
lejul a vorbi mat sus, dispare 
cu desavirsire. In consecin^a ca- 
nalele de alimentare din spre 
DunSre sepotmolesc, cocioacele 
le astupa caile apoase, fie-cine 
sapa si abate apele in cotro it 
vine mat bine la indemina, jepce 
si periboine incurseaza toata re- 
giunea lacustra intre Sf. Ghe- 
orghe si Razimul, fie-care facea 
ce vrea, disparuse spaima c3 de 
'1 va prinde vre-un Cadiu tur- 
cesc, pe loc si fara multa jude- 
cata '1 va spinzura. Al doilea 



factor ce a contribute in mod 
simjitor la decSderea pescariilor 
dobrogene, a fost desinteresul, 
ce de la inceput si pana asta-zt, 
il desftsuram si ne caracteriza 
in a impedeca si a vexa pe 
pescarul musulman si slav (de 
adins nu voiu sa zic Lipovean si 
Rus, cact locuitorul de neam slav 
din Dobrogea Haholul, Rascol- 
nicul si Zaporozeanul, considera 
aceasta numire, ca o mare insulta 
adusa lul) in a 'st exercita me 
seria, ceia-ce a adus cu sine din 
ce in ce mat mult disparifia lor 
din partea loculuT. 

Pescarul musulman emigreaza 
in apele Mediterane, iar pescarul 
slav trece cu destul regret pe 
coasta anatolica a M3ret Negre. 

§i in fine un al treilea factor, 
ce pare a fi menit sa dea 
lovitura de gra^ie pescariilor 
nostre. Sunt masurile extrem de 
energice, masurt pline de in£e- 
lepciune si voin^a ce guvernul 
rusesc a luat si nu inceteaza a 
le raslaji, pentru propasirea pes- 
cuitulut la gurele DunSret, in 
special pe bra^ul Kilia. De la 
1878 si pSna asta-zt, adminis- 
tra^ia imperiala rusa nu a crujat 
nict mijloace banestt, nict mij- 
loace de voin^a absoluta de a 
transforma localitatea Vilcov, 
de la devarsarea extrema a 
Kiliet in Marea-Neagra, intr'o 
localitate vrednica de comparat 
cu Ahtuba, Astrahan si Zarizin 
de la gura si in cursul Volget. 
De indata ce Rusia a pus stapinire 
la Vilcov, mat multe regimente 
de infanterie s'au pus pe lucru 
la acest punct, condust de ofi- 
^ert si inginerl destoinict in a 
ap3ra localitatea, in potriva inun- 
da^iilor ce ftcea nesigura sederea 
in partea loculut. Sotnii intregt 
de Cazact cutreerau Basarabia 
inferioara, ^inuturile Podolene, 
V^|pit, Tauril si coasta Maret- 
Negre de la Cetatea Alba, cara- 



Hosted by 



Google 



RAZTMUL 



190 



RAZ1MUL 



banind locuitort ca in Evul Mediu 
la munca silnica, la potvoada, 
ramas& legendara in gura Ru- 
sulut de la Vifcov, de unde 
si asta-zt zicatoarea traltoare 
tntre locuitorif din partea lo- 
culut: «Sa ne fereasc^ Dumnezeu 
de furcile Vilcovului*. 

Ast2-zt Vilcovul este o loca- 
litate inflo.ritoare in ale pescui- 
tuluf ; s£ prinde peste 20 — 25 
mil. kgr. peste, din care, prin 
manufacture, sa transforma intrc 
10 — 15 mi'- kg r - in sSraturS pes- 
cSreasca, in mare parte destinata 
exportulut, m care privinja Casa 
Schi^kin a atins o reputafie con- 
tinentals. 

In atart imprejurart, ma intreb, 
la ce ne servesc toate legile cu 
menire a ocroti epocile de cru- 
{are a procrea^'unet pestilor, di- 
feritele convenjiuni incheiate cu 
statele vecine, multiplele repre- 
sentart ale 'fare! la Congresele 
si Exposifiunile pescarestt ce din 
cind in cind se organizeaza de 
deosebitele state europene. DacS 
canalele de alimentare din zi ce 
trece se astupS, daca orificiile 
de admisiune dinspre Mare ame- 
ninfa cu desavirsita lor innisi- 
pare, daca laguna dobrogeana 
cu ant ce trece se maleste si 
se potmoleste, nu va mat trece 
mult si adincimea ei deja cu 
mult redusS, se va preface in- 
tr'o mocirla' de apa si morenS 
stagnanta. 

DacS canalele de alimentare 
fScute de Genovezi si intrejinute 
de Turci au cSzut in uitare, daca 
vestitele GhiolurT si Pardine din 
Delta sunt izolate, ne mat putind 
pStrunde nici pestt, nicT apa proas 
patS de primenire, daca pontile 
si Litcovurile sunt astupate prin 
cocioace la capete, de numaV 
stie locuitorui daca" curge prin 
ele pohoiul de apa, pardina, pe- 
riprava sau perivoloc. Qpca a- 
bilul pescar turc si anatolian 



ne a parasit, dacS cutezStorul 
Hahol si RSscolnic impreuna cu 
fratele.sSii Zaporojean, parSseste 
cu lacrimT locul unde s'a nSscut 
si a crescut si unde alta data* 
se indeletnicea cu draga-T me- 
serie, daca negustorulut grec i a 
perit spiritul de intreprindere de 
altS data, dacS armatorl de 
seici si caice nu'sT mat trimet 
vasele lor din insulele Ionice, 
Dardanele, Marmara si Bosfor, 
sa incarce pescSrii de la gurile 
Dunarei si laguna dobrogeanS, 
daca micile intreprinderi de con- 
serve cercate la Jurilofca, Sari- 
Chioi, Uslina, Ivanceasi Catirlet, 
sunt inabusite in fase si cind in 
acelas timp pescariile imperialc 
rusestt, de la Vilcov iau zilnic 
avinturl nepomenite. 

Inca odata, dar lace bun sunt 
Iegt platonice, convenfiunt suna- 
toare, representarf fara folos, in 
care timp eel mai grandios areal 
de pescarie de pe continentul 
europeanamenifacu diparifia sa. 

Nu acuzam pe nimenT, ne 
facem doar datorie a atrage 
atenjiunea celor cu dor de {ara 
asupra dezastrului ce ameninfa 
sa distruga una din principalele 
si cea mat inlesnicioasa produc- 
Jiune economics a f Sret. 

fin a termina acest capitol, 
cu cea ce am inceput. — Legenda 
Razimulut. — Dupa cum am va- 
zut mat sus, sigur prin Prea- 
zirnus Herodot a vrut sS infe- 
leaga laguna dobrogeana si nict 
de cum mlSstina Prazia din vir- 
ful munplor macedonent. TurciT 
au numit laguna dobrogeana adi- 
cS iezerul Razimul cu toate cele- 
l'alte ghiolurt sub denumirea ge- 
nerics Razelm, el Turcul ce 
cu sfin^enie a cautat sS pSstreze 
Ha/i/>edonu I traducindu I in limba 
lut Tusla-Ceair, Melas l'a primit 
asa cum l'a cucerit si i-a zis tur- 
ceste Carazul adicS apele negre, 
apot muntele din virfurile Baba- 



dagulut ce'r zicea Antitauros, Tur- 
cul l'a schimbat in Bin- Bog ha- 
daghlary, adica muntele celor 
o mie de taurt; din vechiul Iuchai 
( c lopxai) a facut Jiiriik pe care 
apot Slavit Paii transformat in 
Jurilofca, Eracliel i-a zis Enisala 
si tatareste Ereclic si tot ast-fel 
am putea in^ira mat toate nu- 
mirile actuale dobrogene pe care 
Turcul le-a tradus simplamente 
dup5 originalul grec. De ce dar 
ne-am mira dac5 din Preazimu- 
sui lut Herodot, la vreme gura 
Turculutl'a prefacut in Reazelm. 
Numirea actuala Razimul este 
netagSduit deriva^ia Razelmulut 
turcesc. Legenda slava iata ce 
spune: Erau tret mart stapini- 
tort si domnt pe tot pamintul 
dintre Marea-Neagra si munjii 
dobrogent, unul Hrisca Restri^ca 
avea palatul lut la girla Haho, 
lulut unde este acum Bisericu^a, 
cel-1'alt frate,Wianca Cairn, era un 
mare tilhar si nebun, sta la Po- 
pina (insula in iezerul Razimul), 
iar eel mat batrin §enca Razin 
locuia cetatea lut Eraclie. Aceas 
ta ins& nu poate fi de cit o le- 
gends parte adusa de Rascolnict 
de la Don cart cu adevarat, dupa 
cum ne spune istoria, au avut ca 
cap al Rascoalet pe un Razin, 
executat la Moscova in 167 1, pe 
cind Rascolnicit au venit de abia 
pe la 1700 in {inuturile dobro- 
gene. De sigur cu acest nume 
in memoria lor, gSsesc aci ma- 
reaja intindere de apa pe care 
Turcit it ziceau Razelm, deci 
era la mintea omeneascS ca lo- 
cuitorit slavt not stabilijt in delta 
si in laguna dobrogeana Haholi, 
Rascolnici si Zaporojent sa nu- 
meascS intreaga aceasta regiune 
apoase Razimul, numire cea mat 
recentS si actuala. 

i) Literaturti : O literature pro- 
prie a iezeruiut Razimul sau a 
lagunet dobrogene nu exista. 
Vom cita ins& aci pe lingi au- 



Hosted by 



Google 



RAZIMUL 



191 



RAZIMUL 



torii enumerap in cursul aces- 
teT descrierl, urmStoriT scriitorT 
clasa^I pe categoriT geografo-is- 
toricT, cercetari naturalist, scri- 
eri speciale si de naturS mat 
mult technics, cari in lucr&rile 
lor s'aii ocupat si de laguna do- 
brogeana. 

Autorl geografo-istoricl : Ad- 
partus ad historiam Hungariae. 
Scripsit Matthias Bel. Posonii 

I735- 

Notitia Hungariae novae his- 
toric^ -geographice. Elaboravit 
Matthias. Bel. Viennae 1737. 

Codexdiplomaticus Hungariae 
A. Georgio Fejer Budae 1829 — 
1844. 

Notitia orbis antiqui. Lib. II. 
Cellarius. 

Pertz. Mon. Germ. L S. Mo- 
nachi Iangallensis de Gestiss 
Caroli imp. lib. II. 

Dankowsky. Fragmente zur 
Geschichte der Volker ungari- 
scher und slavischer Zunge. 

Froissart, Chronique. Bericht 
uber die Schlacht bei Nicopolis, 
1896. 

Eugen Kawalewsky. Der Krieg 
Russlands mit der Tiirkei 1853 — 

1854- 

Unter dem Halbmonde. Von 
Armand Freiherrvon Sckweiger- 
Lerchenfeld. 

F, Kanitz. Donau-Bulgarien. 

Geschichte des transalphini- 
schen Daciens. Von Sulzer. 
Wien, 1781. 

Topograpisch-historische Be- 
schreibung der beiden Fiirsten- 
thiimer Moldau-Walachei, Wien 
1810. 

Reise durch einen Theil Un- 
garns,Siebenbiirgens, derMoldau, 
der Bukovina. Pest 181 1. Von 
Graf Bincenz Batthyanyi. 

Die Donau, Von 0. L. B. 
Wolff. Leipzig. 1. 1. Weber 1848. 
I. Auflage. 

Donausagen. Zamarsky und 
Dittmarsch, i860. 



Wuth des Elements und Milde 
des Menschenherzens. Von An- 
ton Benkert. Budapest 1838. 

Die Donau-Katarakte. Anton 
Bvleszni. Orsova 1874. 

Beitragezur europaischen Lan- 
derkunde. Von Graf Teodor von 
Karacsay. Wien 181 8. 

Archaeologiai Kozlemenyek. 
Romer Floristol. Pest. IX. Kot. 

Hunfalvi. Magyarorszag es 
Erdely Kepegkben. Lauffer W. 

Cooperation de l'Arm£e rou- 
maine en Boulgarie. Capitain 
Fisch. 'Bruxelles 1879. 

Bericht der Europaischen Do- 
nau-Commission zu Galatz. 1880. 

Strabo: Geografia antica. 

Herodot: Descrip^ia Pontulut 
Euxinus. 

Heinrich Kie p p er t .-Lehrbuch 
der alten Gcographie. 

Schweiger-Lerchenfeld: Zwi- 
schen Donau und Kaukasus. 

Marinelli: Cunostinja pamin- 
tulut de c&tre cet vechi, confe- 
rin^a {inutS la Societatea Geo- 
grafica Italiana la Roma, 12 
Martie 1882. 

Genesis: Cartea III, § 24. 

Isidorus : Orig. lib. XI, pag. 
274 si urmatoarele. 

Schiaparelli'. I. Prescursori di 
Copernico nell' antichita, ricer- 
che stor. in «Memorie del R. 1st. 
Lombardo, vol. XII. Ill della 
serie III*, pag. 407. 

Cassiodor: Variarum lib. I, 
XLV Max.Bibl. Vet. Patr., V?l. 
II, pag. 112. 

Cercetatori naturalists — /. 
P. Lickerdopol : Excursiun! in 
Dobrogea. 

Dr. Almdsy Gyorgy V. Ma- 
dartani Betekintes a roman Do- 
brudsaba. 

Kloederis Handbuch der Erd- 
kunde, 

Herm. Credner: Elem. der 
Geologie, III, pag. 225. 

Vogt : Lehrbuch de Geologie, 
pagina 114. 



Credner. Die Deltas, pag. 15. 
Idem, pag. 23. 
K. F. Peters: Die Donau 
und ihr Gebiet, Leipzig, 1876, 

§ 371. 

C. Muszynski: Die Reguli- 
rung der Sulina-Miindung und 
die Verand. im Donau-Delta, mit 
Karten. Mitth. der K. K. Geogr. 
Ges. in Wien, 1876, § 329, 
Taf. VI. 

0. Fruas: Aus dem Orient, 
•1867, § 177. 

Lyell: Princ. of Geol. 9. ed., 
p. 284. 

C. Kilter: Erdkunde. Klein- 
Asien, I, § 437. 

0. Blau : Aphorismen alter 
und neuer Ortskunde Klein-A- 
siens. Peterm. Mitth. ■. 1865, § 
250. 

Annalender Hydrographie etc. 
1875, § 184, nach Wenjukow 
in der Russ. Revue. 

Affaires Etrangeres du Mini- 
stere de France: Commission 
technique europ^nne, 1879. Pa- 
ris, Imprimerie Na^ionale. 

Scrieri speciale. — - An tip a : 
Raport, publicatin Buletinul Mi- 
nist. Domeniilor, fasc. VI, din 
15 Oct. 1894. 

Hartley: Ch. Description of 
the Delta of the Danube, and 
of the works, recently executet, 
of the Sulina mouth. (London 
1862), from, the XXI. Vol. of 
the publ. of the Institution of 
Civil-Engineers. 

Al. Mdrthininu : Exploatarea 
pestelut pe Volga si Rhin in 
raport cu exploatarea lut pe 
DunSre. 

Al % Mdrthininu : Cestiunea 
pescariilor in Romlnia. 

Al. Mdrthininu: Laguna do- 
brogeanS, publ. in Gazeta Li- 
berals. 

Al. Mdrthininu: Excursiune 
economic^ de alungul {Srmului 
nostru maritim, publLcat in Ga- 
zeta Liberals. 



Hosted by 



Google 



rAbaia 



192 



rAbIia 



Taibout de Marigny : Hidro- 
graphie de la Mer Noir. Odesa 
1850. 

Beyer : Buletin de la Societe 
Geologique de France, 2, p. 268. 

Tehihatchejf: Le Bosphore et 
Gonstantinopole. Paris, 1864, 
pag. 548 si 568. 

Spratt: Quaterly journal of 
the geol. soc. XIII, pag. 81. 

Ad. Friederich : Kulturtech- 
nischer Wasserbau. 

AL Penek: Die Donau (Vereln 
zur Verbreitung der naturwissen- 
schaftlichen Kenntnisse in Wien). 

Fr. Toula: Eine geologische 
Reise in die Dobrudscha. 

Lorenz v. Liburnau : Die Do- 
nau. 

Packer: Die Eisbildung in 
der Donau. 

Remeney A.: Zur Geschichte 
der Donauflotille von den Ro- 
merzeiten bis zur Schlacht bei 
Mohaes, 1526. 

E. Szentklaray: A Dunai ha- 
johadak tdrtenete. 

Tuma Anton : Die ostliche 
Balkan-Halbinsel.militar-geogra- 
phisch, statistisch und kriegs- 
historisch dargestellt. 

Laguna dobrogeana, din cele 
ce am vazut expuse, are din 
toate punctele de vedere o in- 
semn&tate deosebitci atit din 
punct de vedere clasic, istoric, 
cit mai cu seamS ca un areal 
de pescuire unic in felul s3u. 
In toate privinfele atit delta 
DunSreT cit si laguna dobro- 
geana" sunt pa^ia* acum cu de- 
saVirsire lipsite de cercet&rT geo- 
fizice, economice, technice si 
nict chiar geograficeste, pe de- 
plin cunoscute. 

Cunostinti a cSror intirziere 
in cercetare sunt din toate punc- 
tele de vedere d^unatoare inte- 
reselor najionale si economice. 

(Intreg articolul asupra Razi- 
mulul a fost redactat de d. in- 
giner Alex. Marthinenu). 



R&baia, cdtun, jud. Neam^u, pi. 
de Sus-Mijlocul, com. Petricani. 

Rabiia, sat, pe mosia Horodni- 
ceni, jud. Suceava, com. Br&- 
da^elul, asezat pe valea piriului 
cu acelasi nume si pe coastele 
dealurilor Piciorul-HuciuluJ, Zva- 
rici, Timofti si Rabiia. 

Vatra satuluf ocupS 5 V2 falci, 
cu o populate de 308 suflete. 

Improprietcirip in 1864 sunt 
2 fruntasT, 78 palmasi si 6 co- 
das!, stapinind 216 falci si 35 
prj. 

Drumuri principale sunt : la 
Botesti (1800 m.) si la Horod- 
ceni (1500 m.). 

Rabiia, movila, pe teritoriulcom. 
Risesti, pi. Podoleni, jud. Falciu, 
situate pe platoul din sesul Pru- 
tului, la 600 m. de satul Ri- 
sesti si la 17 kil. de orasul 
Husi. 

lata ce zice Episcopul Mel- 
hisedec, intr'o nota, la pag. 1 1 
din «Cronica Husilor», asupra 
originei si numirei acestei mo- 
vile : 

«Cu insemnatatea strategic^, a 
Husilor, cred ca trebue sa fi fost 
legata si movila numita Rabiia. 
Ea consta dintr'o movila incon- 
jurata de un mur inalt de pa- 
mint, cu intrarea despre Prut. 
Despre ea pomeneste si Cante- 
mir in «Descrierea Moldovei», 
pag. 28, ed. 1851, pe care Ta- 
tarit o numeau : Han-Tapesi, a- 
dica movila Hanului. Din docu- 
mentele Episcopiei se vede ca, 
la movila Rabiia, era pod peste 
Prut; de aid putem deduce c2, 
la movila RabiieT, era fortare^ 
de apararea podulul, de nava- 
litorii ce ar fi voit s& treac& 
din acea parte a Prutului». 

Riul Prutui curge in lun- 
gul fare! de la N. la S., piin- 
tre dou& struri de dealurl, unul 
pe dreapta in Rominia si altul 



pe stinga in Basarabia. Intre 
aceste doua siruri de dealuri se 
afla un intins ses a caruia 1£- 
£ime prin unele locality trece 
peste 1 5 kil. Tot prin unele lo- 
cality se ridicS din ses cite un 
platou intins. Pe mosia Risesti 
se afl& ridicat un platou intins 
la o inal^ime de 10—15 m. de 
la nivelul sesului Prutui, avind 
spre V. una din acele doua culmi 
ce fornieaza valea PrutuluT. Pe 
marginea acestuT platou despre 
ses, st& ridicata uriasa movila 
Rabiia, de la care privind spre 
E., in direc^ie dreapta, se vad 
alte doua movile marl pe cul- 
mea dealului opus din Basa- 
rabia, care par a fi fost in le- 
g&tura strategica cu aceste de 
pe ses. Distan^a dintre movila 
Rabiia si acele doua ce-i sfau 
in fa{2, trebue sa fie aproxi- 
mativ de la 8 — 10 kil. 

Tot in directia dintre aceste 
movile, se vad in sesul Prutu- 
luT, de o parte si de alta a riu- 
luT, o suma de valuri de pa- 
mint, asezate paralel unele lingS. 
altele, de-a curmezisul si in fa^a 
movilelor si avind o lungime de 
10—15 m - 

Nici o sapatura nu se vede 
in jurul movilei din care sa se 
filuat pamint pentru ridicarea el. 

Are forma unui con cu o pe- 
riferie la baza de peste 150 m. 
cu inal^imea treptatS. De jur 
imprejur, aceastS movila este 
inconjurata de un val mare de 
pamint care lasa. a se vedea 
numai virful movilei. Intre mo- 
vila si valul ce o inconjoara se 
afla in interior loc liber, iar in 
partea de E., spre sesul Pru- 
tulul, se afla o deschizaturci ce 
se las& in vale pe ses ; pe acolo 
era intrarea si esirea din ce- 
tate. Aceasta deschizatura este 
int&rita de alte valurf de pa- 
mint care se unesc cu valu- 
rile din ses. Valul de pamint 



Hosted by 



Google 



rAbIia 



193 



RACARI 



dimprejurul movilei are o cir- 
cumferen^a de 300 — 400 m. in 
partea externa. NicT un san{, 
nic! o sapatura, nu se zaresc 
imprejurul movilei, ceea ce do- 
vedeste ca pamintul, atit din 
movila cit si din val, a fost ca- 
rat din alte par$i 5 sau ca s'a 
nivelat pamintul in urma lu- 
crarei. 

Valul din prejurul movilei se 
afla ruinat in unele par^i din 
cauza mincaturei pamintului pro- 
venita din apa ploilor. 

Sapatura s'a facut, sunt vr'o 
ci^i-va an!, de catre proprie- 
tarul mosie! Risesti, d-1 Teodor 
Cerchez ; nu s'a gasit intr'insa 
de cit pamint argilos si o grinda 
de lemn. Cercetarea insa nu s'a 
putut face pana la fundament, 
din cauza greuta^ei lucrarei in- 
treprinse. 

Pe platoul din jurul movilei 
s'a gasit cuie de fier de capete 
de osii pierdute, de la care de 
tunuri, gloan^e de schija, pusti 
vechi. Aceste urme mai nouci 
sunt lasate din timpul raz- 
boiului dintre Rusi si Turci 
de la 1 7 1 1 , care a avut loc 
la Stanilesti, ma! in jos de 
movila Rabiia; cac! atunci aic! 
la Rabiia a stat generalul rus 
Repuin, cu obuzul eel mare de 
pedestrime, pana ce s'a odihnit 
oastea, care era obosita si bol- 
nava, de unde apoi a plecat 
in jos, la satul Stanilesti, unde 
s'a impreunat cu cele-l'alte doua 
obuze, car! trecuse cu mult ma! 
inainte in jos de Stanilesti, unul 
cu generalul Ianos, care a ajuns 
tocma! la Gura-Sara^e!, aproape 
de Falciu si altul cu Imparatul 
Petru, ma! inapo! la satul Lunca- 
Banulu!. 

Rabiia, piriU, in jud. Suceava, 
izvoreste din satul cu acelas! 
nume si, dupa un curs de 3500 
metri, se varsa in Bradafelul. 



^ a cari, com. rur., m jud. Dolj, 
pi. Jiul d. s., la 31 kil. de Cra- 
iova si la 4 kil. de resedinfa 
plase!, Filiasi, situata pe Dealul- 
Inalt. 

Se invecineste la S. cu com. 
Bralosti^a, la N. cu com. Fili- 
asi, la E. cu com. Tatomiresti 
si la V. cu Filiasi. 

Comuna este accidental de 
dealurile: Inalt, Racari-d.-s. si 
Racari-d.-j. 

Riul Jiul o desparte de com. 
Bralosti^a. 

Comuna a fost infiin^ata la 
1833. Se compune din catunele : 
Racari-d.-s. si Racari-d.-j. Inainte 
se compunea din catunele Ra- 
cari si Racarelul. 

Catunele Racari-d.-s. si Ra- 
cari-d.-j. sunt puse in comuni- 
ca^ieprintr'un pod umblator, ce 
se afla peste Jiul. 

In com. Racari se afla o ce- 
tate, in care s'a gasit urm^toarea 
inscrip^ie : 

HonorL 
C. Valerio. 

LONGTNIANO. 

Flamin. Q. 

Aed. II viro Mu. 

Tr. Iul. Herculanus. 

aed. op. socro. 

pe care D-nul Tocilescu in opul 
sau : «Dacia inainte de Traian», 
p. 450, o citeste ast-fel: 

HONORI C[aio] VALERIO 
LONGINIANO FLAMIN[i] Q[uaestori] 

AED[ili] II VIRO Mu[nicipii] 
TR[oesmis] IuL[ius] HERCULANUS 
AED[ilis] OP[tirao] s.OCRO. 

adica «Zeh:e! Honorei, lu! Caiu 
Valeriu Longinianu flaminul, 
quaestorul, edilul duumvirulu!, 
Municipiulu! Troesmis, Iulius 
Herculanu, edilul, prea bunulu! 
sau socru». 

Laurian descrie ast-fel cetatea 
Amutria : 

«Merseram la satul Racari, unde 
aflaram ruinele unu! castel ro- 
man. Fundamentele acestuia for- 



meaza o figura patrata ; linia de 
catre N. face 180 pasi, cea de 
catre E., in al care! mijloc se 
vede poarta, face 150 pas!. Bu- 
ca^ile de caramida care le afla- 
ram aic! marturisesc in contra* 
ver!-carei indoir!, ca e lucru 
roman. La o cercetare ma! cu 
de amanuntul, ramastyile acestu! 
castel ar putea sa ne aduca mar! 
deslusir! despre antichitafile pa- 
trie! noastre. Distan^a de la E- 
geta cea ma! insemnata, pe tabla 
peutingeriana, consuna binisor 
cu pusaciunea loculu! acestuia. 
Dara numele ne indreapta la 
ripa Motrul, care se varsa in 
Jiul, sub 4i°20 / — 44°33'». 

Are o populate de 1004 su- 
flete ; o scoala mixta, in satul 
Racari-d.-j. ; o biserica, in cat. 
R&cari-d.-s., fondata de catre 
Ene Morait, avind in tinda bise- 
rice! inscrip^ia urmatoare : 

Acest sflnt loca$ al domnulut nostru 
Isus Christos s'a ziditdin temelie la 1833 
de Kne Morait si a stat netencuit pana" 
la 1874 si cu toata obstea locuitorilor, 
la leatul 1875 au oferit banit dupS. pea- 
tru vinduta la linia ferata si a zugr&vit'o 
dupa cum se vede. 

Sunt 5 circium!. 

Suprafa^a teritoriulu! comunei 
este de 1339 pog., din car!: 
1 100 pamint arabil si 139 hect. 
izlaz. 

Mosia Racari, in intindere de 
1 1 20 pog. arabile, 1200 pog. 
padure si 320 pog. finea^a, a- 
par^ine d lu! G. Glogoveanu. 

Prin S. com. trece calea fe- 
rata ce are static in Racari, la 
650 m. departe de sat. 

Calea naturala trece prin com., 
la S., pe o intindere de 3 l k kil. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 2339,47 le! si la cheltuel! de 
2085,47 le!. 

Sunt 359 contribuabil!. 

Vite : 1 74 vite mar! cornute, 
340 o!, 48 ca!, 14 capre si 80 
pore!. 



64745. MareU JHctionar Geograjlc. Vol* F. 



25 



Hosted by 



Google 



rAcari 



194 



RACAC1UNI (PLASA) 



Racari, stafie de dr.-d.-f., in jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. RScari, 
pe linia Ciaiova-T.-Severin, puse 
in circulate la S Ianuarie 1875. 
Se afle intre stabile Co^ofeni 

% (1 1,1 kil.) si Filiasi (6,4 kil.). 
In^imea d'asupra nivelului Ma- 
rif de I03 m .64. Venitul acestei 
sta^il pe anul 1896 a fost de 
22286 lei si 47 bam. 

Racari, mosie particular^, in jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Racari, in intindere de 11 20 
pog. arabile, cu venit anual de 
21890 lei. Apar^ine d-luT C. 
Glogoveanu. Are pedure, po- 
pulate cu ceri, goruni si tufani. 

Racari-de-Jos, sat, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Racari. Are 
o populate de 432 suflete ; o 
scoale mixta, ce func^ioneaza 
din 1850. 

Racari-de-Sus, sat, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Racari, re?e- 
din^a primeriei. Are o populate 
de 572 suflete, locuind in 161 
case. 

Racaciuni, plasd, in jud. Putna, 
compuse din 20 comune, 36 
catune si 1 tirg. 

1. Adjudul-NoU, cu satul Ad- 
judul-Nou. 

2. Adjudul- Vechifi, cu satele: 
Adjudul-Vechiu si Siscani. 

3. Anghelesti, cu satul An- 
ghelesti. 

4. Bilca, cu satul Bilca. 

5. Beresti, cu satul Beresti. 

6. Borsani, cu satul Borsani. 

7. Burcioaia, cu satul Bur- 
cioaia. 

8. Copdcesti, cu satele: Co- 
pecesti si Slobozia. 

9. Corndfelul, cu satele: Cor- 
n&felul, Lunca-Dochief si Sa- 
tul-Nou. 

10. Cofofdnesti, cu satele: Co- 
{ofenesti si TemSsoaia. 



1 1 . Cucova, cu satul Cucova. 

12. Dragusani, cu satul Dra- 
gusani. 

13. Mindrisca, cu satul Min- 
drisca. 

14. Orbeni, cu satele: Orbe- 
ni-d.-j. si Orbeni-d.-s. 

15. Pancesti, cu satele: Fin- 
tinele, Pencesti si Tirgul-Pan- 
cesti. 

16. Parava, cu satele: Pa- 
rava si Teiusul. 

17. Sascutul, cu satele : Bal- 
cu{a, Con^esti, Fabrica Zaharina, 
Fintinele, Sascutul, Schineni si 
Valea-Nacului. 

18. Scurta, cu satul Scurta. 

19. Urechesti, cu satele: Ure- 
che^ti-d.-j. si Urechesti- d.-s. 

20. Valea-Seacd, cu satul Va- 
lea-Seaca. 

Are o populate de 5055 fa- 
milii, saii 19581 suflete; 32 bi- 
serici, din can 17 parohiale si 
15 filiale. 

Dupa noua impar^ire a pa- 
rohiilor, pi. Rac&ciuni cuprinde 
1 7 parohii : 

1. Adjudul-Nou (com. Adju- 
dul-Nou), cu 3 biserici, din carl 
1 parohiale cu hramul Sf. Du- 
mitru si 1 filiale, cu hramul 
Adormirea, ambele in cat. Ad- 
judul-Nou si 1 filial^, cu hra- 
mul S-^ii VoevozJ, in Burcioaia. 

2. Adjudul-Vechiu (com. Ad- 
judul-Vechiu), cu 1 biserice pa- 
rohiale cu hramul Sf. Nicolae, 
in cet. Adjudul-Vechiu. 

3. Bilca (com. Bilca), cu 2 
biserici, din care 1 parohiale, 
cu hramul Sf.. Nicolae, in cat. 
Bilca si 1 filiala, cu hramul Sf. 
Gheorghe, in Co^ofenesti. 

4. Borsani (com. Borsani), cu 
1 biserice parohiala, cu hramul 
Pogorirea S-tului Duh, in cat. 
Borsani. 

5. Beresti (com. Beresti), cu 
I biserici parohiale cu hramul 
Sf. Pantelimon in cet. Beresti. 

6. Copecesti (com. Copecesti) 



cu 2 biserici, din care I paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae, in 
cet. Copecesti si 1 filiale, cu 
hramul Sf. Gheorghe, in Anghe- 
lesti. 

7. Cornetelul (com. Corne^e- 
lul) cu 2 biserici, din care 1 
parohiale, cu hramul S-fif Voe- 
vozl, in cat. Corne^elul si 1 fili- 
ale, cu hramul Sf. Nicolae, in 
Lunca-Dochiel. 

8. Cucova (com. Cucova), cu 
1 biserice parohiala, cu hramul 
Adormirea, in cet. Cucova. 

9. Dregu^ani (com. Dregu- 
sani), cu 1 biserice parohiale, 
cu hramul S-$ii Voevozl $i 1 
filiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
ambele in cet, Dregusani. 

10. Mindrisca (comuna Min- 
drisca), avind 1 biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae, in 
cet. Mindrisca. 

11. Orbeni (com. Orbeni), 
avind 3 biserici, din care 1 pa- 
rohiale, cu hramul S\\\ Voevozi 
?i 1 filiale, cu hramul Sf. Ni- 
colae, ambele m Orbeni-d.-s. si 

1 filiale, cu hramul Sf. Nicolae, 
in Orbeni-d.-j. 

12. Pencesti (com. Pencesti), 
cu 1 biserice parohiale, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, in cet. Pencesti. 

13. Parava (com. Parava), cu 

2 biseridf, din care 1 parohiale, 
cu hramul S \\i Voevozl, in ce- 
tunul Parava si 1 filiale, cu hra- 
mul Adormirea, in Teiusul. 

14. Sascutul (com. Sascutul), 
cu 3 biserici, din care 1 paro- 
hiale, cu hramul Adormirea in 
cet. Sascut si 2 filiale, din care: 
1, cu hramul S-^ii Irnpera$i, in 
Con^esti si I, cu hramul Sf. Ni- 
colae, in Sascut. 

15. Scurta (com. Scurta), cu 

3 biserici, din care 1 parohiala, 
cu hramul Sf. Nicolae si 1 fili- 
ale, cu hramul Sf. Dumitru, am- 
bele in cet. Scurta si 1 filiale, 
cu hramul Adormirea, in Cioaca. 

16. Urechesti (com. Urechesti), 



Hosted by 



Google 



RACACIUNI 



195 



rAcAciuni 



cu 2 biserici, I parohiala, cu 
hramui Buna-Vestire, in cat. Ure- 
chesti si i filiala, cu hramui S \VL 
Voevozi, in Slobozia (din com. 
Copacesti). 

17. Valea-Seaca (com. Va- 
lea-Seaca), cu 2 biserici, 1 pa- 
rohiala, cu hramui S-$*u Voevozi 
si 1 filiate, tot cu acelasi hram, 
ambele in c&t. Valea-Seaca. 

Sunt 16 scoll mixte,*fi899 — 
900) frecuentate de 1024 copif. 

Racaciuni, com. rur., jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-j., situata la 
limita spre jud. Putna, in dreapta 
SiretuluT. Este alcatuita din 5 
catune : Racaciuni, resedin^a, 
Gisteni, Teiusul, Satul-Noti si 
Berindesti. 

Mosia a fost din vechime a 
DomnuluT Moldove! Gheorghi^a 
Stefan, apoi a postelnicului Ion 
Canta. Satul ce poarta numele 
acestei comune mai este si lo- 
cul originar stramosesc al Dom- 
nului Gheorghi^a Stefan, si aci 
s'au intrupat mai multe fapte 
istorice (vezi Racaciuni, sat). 

Se margineste la N. cu com. 
Racataui, de care se desparte 
prin riul Siretul si cu com. 
Cleja; la S., cu com. Parava 
(jud. Putna) ; la E., cu com. 
Pancesti si la V., cu comunele 
Fundul - Racaciuni si Gropile. 
Este parcursa in direc^ia de V. 
si E. de piriul Racaciuni si 
brazdata de dealurile Delureni 
si Teiusul. 

Are o populate de 2201 su- 
flete; o scoala mixta, infiin^atS, 
la 1865 in satul Racaciuni, fre- 
cuentata de 55 copii si alta, 
tot mixta, in Gisteni, cu 13 co- 
pit; 3 biserici, din care una 
catolica; 15 circiumT; 4 morl, 
3 de apa si una cu aburi. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 5023 hect. Padurile: 
La-GropI, Fundul-Gisteni, Fun- 
dul-Racaciuni, etc., ocupa 1700 



hect. si apar^in la mai mul^I 
proprietarlf. 

Viile ocupa 102 hect. 

In satul Racaciuni sunt 5 
caldarl de fabricat rachiu. 

Vite : 180 cat, 1 134 vite marl 
cornute, 337 porclf, 1176 ol si 
80 capre. 

Stupl de albine sunt 120. 

Teritoriul comunei e stra- 
batut de calea na^ionala Bucu- 
resti-Roman si de calea ferata 
care trece pe la stasia Raca- 
ciuni, situata la E. de satul cu 
acelasi nume. 

Budgetul com. e la veniturl 
de lei 1 601 7, ban! 42 si la 
cheltuell de lei 6615, bani 30. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtulul, 29 kil. ; la Valea- 
Seaca, resedin^a plasel, 18 kil.; 
la com. Pancesti, 8 kil. ; la com. 
Fundul-Racaciuni, 1 1 kil. ; la 
com. Cleja, 15 kil.; la com. 
Gropile, 1 1 kil. si la com. R&- 
cataul, 8 kil. 

Racaciuni, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-j., resedin^a com. cu 
acelasi nume, situat pe stinga 
piriului Racaciuni, aproape de 
confluen^a lui cu Siretul. 

Are o populate de 1397 su- 
flete ; o scoala mixta ; 2 bi- 
serici, din care una catolica 
si una ortodoxa\ fondata" la 
1852, de catre defunctul Vasile 
Sturdza ; 12 circiuml. 

Vite: 90 cal, 575 vite man 
cornute, 137 porci si 10 capre. 

In acest sat care se mai nu- 
mea Renchesul sau Rencheci, 
s'a nascut Gheorghe sau Gheor- 
ghi{a-$tefan din familia Ceau- 
restilor, fiul lui Dumitrascu sau 
Dumitru Stefan (Miron Costin, 
Cogalniceanu. «Letopise{ul Mol- 
dovei», torn. I, edi^ia II, pag. 
322). 

La 1653, Gheorghi{a-$tefan 
s'a asezat in satul Racaciuni cu 
oastea ce o capatase de la 



Matel-Voda, ca sa alunge din 
nou de pe tronul Moldovel pe 
Vasile-Lupu, si astepta ajutor 
de la Raco^i II din Ardeal. 
De aci a trimis Gheorghtya- 
$tefan pe Miron Costin, pe la 
sfirsitul anulul 1656, in f ara 
Munteneasca, ca sa intrebe pe 
Constantin - Voda, ce raspuns 
vor da Sultanului, care 'I intre- 
base prin Aga, anume Urzum- 
Ali-Bei, dac& se vor apuca sa 
mearg£ amindol asupra lui Ra- 
co{i cu osti, sa faca slujba a- 
ceasta imparafiel, s& se cura- 
^eascS de faptele lor si de a- 
mestecaturl ce avusese cu Ra- 
co{i. $tefan si Constantin-VodSL 
se aliase cu Raco^i II, care 
din indemnul regelui Carol X 
Gustav, plecase asupra Poloniei 
(«Letop. MoldoveI», torn. I). 

Racaciuni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Racaciuni, pe linia Marasesti- 
Bac&u, pusa* in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Negri (6,8 kil.) si Fa- 
raoni (7,9 kil.). InahYimea d'a- 
supra nivelulul Maril de 1 I9 m .04. 
Venitul acestei sta^il pe anul 
1896 a fost de 111568 lei, 93 
ban!. 

Racaciuni, ntosie, jud. Bac&u, 
pi. Bistri{a-d.-j., com. R5c&ciuni, 
cu mai multe p&r$I. 

Racaciuni, piriit, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-j., si jud. Putna. Izvo- 
reste din locul numit Limbari, 
strabate comunele: Fundul-Ra- 
c&ciuni si Racaciuni de la V. 
spre E., sccildind satele care 
le compune, formeaza limita 
intre jud. Bacau si Putna si se 
varsa in Siretul, pe malul drept, 
dupa ce se ingroas& pe dreapta 
cu piriiasele : Fundul-R^caciuni 
si Gisteni, iar pe stinga cu Ca- 
prianul. 



Hosted by 



Google 



racAnei 



196 



RACEA 



Racanei, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Closani, com. rur. Glogova. 
Locuitorif pe linga agricultura 
se ma* ocupa si cu facerea oa- 
lelor. 

R&c&reluV/arf sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Racari. 

Racataul, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., situata in stinga 
Siretului si in regiunea sesulu* 
acestui riu, in valea Racataul. 
Este alcatuita din 5 cat. : Raca- 
taul sau Racat5ul-Razesi, rese- 
din{a, Gura - Racataului, Slobo- 
zia-Rac&taui, Bizga si Racea. 

Se mSrgineste la N. cu com. 
Gioseni; la S., cu com. Pancesti; 
la E., cu com. Petresti si la V., 
cu com. Cleja si Rac&ciuni, de 
care se desparte prin riul Siretul. 

Pe teritoriul com. serpuesc 
piriul Racataul si cursul inferior 
al piriiasului Corni^elul. Dealuri 
sunt: al Mazililor, Soimul si 
Zdrobisul. 

Are o populate de 936 su- 
flete ; o scoala. mixta, in satul 
Racataul ; 3 biserici, cite una in 
satele Racataul si Racea, deser- 
vite de 2 preo^i si 2 cintare^i; 
7 circiumi ; 2 mori de apa. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 62 locuiton 
cu 155 falc! si 40 prajini in fa- 
rina. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere aproximativa de 1870 hect. 
Padurile ocupa 380 hectare. Vil 
sunt pe o intindere de 3 1 hect. 

Vite : 67 cai, 514 vite marl 
cornute, 167 porci, 63 capre si 
667 01. Stupi de albine sunt 70. 

Teritoriul com. este straba- 
tut de calea vecinala Leca-Gura- 
Racataului si de cai comunale, 
care unesc resedinfa com. cu 
cele-1'alte sate. 

Budgetul com. e la venituri 
de lei 3037, ban! 82 si la chel- 
tueli, de lei 2567, bam 49. 



Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 29 kil. ; la com. Pa 
rincea, resedin^a pi., 14 kil ; 
la com. Petresti, 9 kil.; la com. 
Racaciuni, 8 kil.; la com. Pan- 
cesti, 7 kil.; la com. Gioseni, 
6 kil. 

Racataul, Racataul - Raze§i, 
sau Dealul-Mazililor, sat, in 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., si 
resedin^a com. Racataul, situat 
pe malul drept al piriuiui si pe 
costisea Dealulul-Mazililor. Are 
o populate de 234 suflete ; o 
scoala mixta; o biserica, fttcuta, 
de razasi in 1843 ; o circiuma. 
Vite: 20 cai, 137 vite cor- 
nute, 55 porci si 6 capre. 

Racataul, mosie, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., de pe teritoriul 
com. Racataul. 

Racataul, piriu, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., care uda Valea- 
Racataului. Izvoreste in locul nu- 
mit Rivna, trece prin comunele 
Bo^esti, Leca, Milesti, Parincea, 
Nanesti, Gioseni si Racataul, 
varsindu-se pe stinga Siretului 
la satul Gura-Racataului, dupace 
se ingroasa cu piriiasele Bo^esti 
si Alexandroaia pe dreapta, si 
cu piraiele Fine^ul, Bo^esti, Un- 
gurenilor, Brusture^ul, Balanea- 
sa, Rabinilor si Corni^elul pe 
stinga. 

Are o lungime de 27 kil. si 
750 metri. 

Racataul, vale,, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., foarte viabila si 
roditoare, care se intinde pe 
teritoriele comunelor Botesti, 
Leca, Milesti, Parincea, Nanesti, 
Gioseni si Racataul. 

Racau^i, sat, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Onesti, situat pe 
dreapta piriuiui CasinuluT, mai 
sus de confluen^a acestui riu 



cu plriiasul Buciumul, la 4 kil. 
de satul Onesti. Are o popula- 
te de 350 suflete; o biserica, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^i ; 2 circiumi. 

Vite : 1 8 cai, 246 vite man 
cornute si 88 porci, 

Teritoriul catunulu! purta in 
vechime numele de Malurile. 

Raca^ul, mosie, in jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Onesti, a ra 
zesilor, fosta domneasca, pe tim- 
pul lui ^tefan -eel-Mare. 

Racau^ul sati Racau^i, pzriias, 
in jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Onesti, care isi are obirsia la 
locul numit al-Olarului, curge 
pe teritoriul satului Racau^ul si 
se varsa in Casinul, pe dreapta, 
dupa ce s'a incarcat cu Buciumi. 

Racea, sau Racia, sat, in jud. 
Bac&u, pi. Siretul-d.-j., com. Gio- 
seni, situat pe malul sting al 
Siretului si pe valea Racataul, 
la 4 kil. 650 m. de satul Hor- 
gesti. 

Locuitorii poseda, : 2 cai, 54 
vite man cornute si 20 porci. 

Racea sau Racea-Raze§i, sat, 
in jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., 
com. Racataul, situat pe malul 
sting al piriuiui Racataul, la 
confluen^a acestuia cu piriiasul 
Corni^elul si la 4 kil. 800 m. 
de satul Racataul. Are o popu- 
late de 190 suflete; o biserica 
facuta de razes! la 1 846 ; 3 cir- 
ciumi. 

Vite: 15 cai, 94 vite marl 
cornute si 27 porci. 

Racea, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Iucsesti, spre N. 
de satul Iucsesti-d.-j. si la 3 kil. 
de el, pe malul sting al riuluT 
Siretul. 

Are o populate de 213 locui- 
ton ; o biserica de lemn. 



Hosted by 



Google 



rAcea 



197 



rAcea 



Sat ul e compus din doua par^t : 
Racea-d.-j. si Racea-d.-s. 

Racea, sat, in partea de E. a 
com. Tingujei, pi. Funduri, jud. 
Vasluiu, situat intre dealulTpaca 
si Dealui-Petrestilor. Prin mij- 
locul satului trece piriul Ra- 
cea. 

Are o suprafafa de 429 hect, 
cu o populate de 251 suflete 
si o biserica. 

Locuitorit poseda: 142 vite 
man cornute, 100 ot, 27 cat 
si 30 rimatort ; 50 stupi cu al- 
bine. 

Racea, loc cu siliste, in jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Gio- 
seni, linga satul Racea, unde a 
fost sat si biserica care au ars. 

Racea, virf de deal, in jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Gio- 
seni, situat in apropierea satu- 
lui Gioseni. 

Racea, deal, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Javreni, ramificat 
din sira CiortolomuluT. 

Racea, deal, in jud. Falciu, in 
partea de V. a satului Novaci. 

Racea, deal, in jud. Iasi, pi. Bah- 
luiul, com. Birlesti, cu tret ra- 
mificari : Tintet, Vulturului si 
Hinciul, pe care se afla mosia 
Totoesti din stinga riulut Bah- 
luiul. 

Racea, deal, pe teritoriul com. 
Buznea, pi. Cirligatura, jud. Iasi. 

Racea, piriias, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Javreni, care se 
scurge pe stinga Trotusulut. Iz- 
voreste din muntele cu acelast 
nume. 

Racea, piriias, in jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Leca, care iese 



din locul numit Ripa-Beroaiet si, 
dupa ce trece pe linga satul 
Botesti, se varsa in Racataul, 
pe stinga. 

Racea, piriu, in jud. Botosani, 
curge prin valea Racea, pe te- 
ritoriul comunelor Todireni si 
Comindaresti, formeaza mat mul- 
te iazurt si se varsa in Mile- 
tinul. 

Racea, piriu, in jud. Botosani, 
izvoreste din locul numit Dum- 
brava, dintre Deleni si Pirco- 
vaci, se varsa in stinga Bahlu- 
iuiut, spre S. de Pircovaci, com. 
Deleni. 

Racea, piriU, izvoreste din par- 
tea de N. a com. Mosna, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu, trece prin 
mijlocul satului si, mat in jos, 
spre E., la Podul BoeruluT, unin- 
du-se cu piraiele Plopi si Ceta- 
^uea, ia nimirea de piriul Mosna. 

Racea, sau Novaci, piriu, jud. 
Falciu, pi. Podoleni, com. Duda, 
ia nastere din izvoarele de la 
poalele dealulut Racea, curge 
de la V. spre E.-S. ; in cursul 
sau trece prin satul Novaci, a- 
poi pe teritoriul com. Husi si 
se varsa in piriul Husi. 

Racea, piriU, izvoreste din dea- 
lul Stroesti, jud. Suceava, si pri- 
meste in acest jude^: Coada- 
Girlei, Zoi^a, Budaile, Ciomizga 
si Sipotul-Mare, pe stinga; apot 
intra in jud. Iasi, prin partea 
de N.-V., trece in com. Baiceni, 
pe sub poalele dealulut Cetafuia, 
primestela dreapta piriul Mitocul 
si izvorul Paturosul si, esind din 
com., trece in pi. Cirligatura, 
prin com. Sirca, de unde ia nu- 
mele de piriul Sirca; curge apot 
prin satele: Madirjesti, (unde 
formeaza iazul Madirjesti), Sirca 
(unde formeaza iazul Sirca) si'n 



urma se varsa in piriul Bahlue^ul 
in marginea de S. a comunei 
Sirca. 

Racea, piriU, jud. Iasi, izvoreste 
din dealul Racea, com. Miros- 
lava, pi. Stavnicul, si se varsa 
in ochiul din sesul Birca. 

Racea, piriU, curge prin valea 
cu acelast nume de pe terito- 
riul com. $ipotele, pi. Bahluiul, 
jud. Iasi, si se varsa in piriul 
Meletinul. 

Racea, piriias, in jud. Neam^u, 
com. Uscafi, pi. de Sus-Mijiocul ; 
izvoreste din* dealurile Socit si 
se varsi in dreptul satulut Us- 
ca^i, pe partea stinga a Piriulut- 
Vadulut (afluente din dreapta 
piriulut Valea-Alba), dupa ce 
traverseaza soseaua jude^eana 
Girov-Tupilafi, intre kil. 25 — 26. 

Racea, piriias, ce izvoreste la S. 
de satul Buciumi, com. Chilile, 
jud. Roman, curge de la N. 
spre S. si se varsa in piriul Cre- 
{oaia, pe dreapta, in apropiere 
de satul Padureni. 

R&cea, piriias, ce curge prin 
pi. Fundul, com. Iucsesti, jud. 
Roman, uda satul Racea si se 
varsa in rlul Siretul, de a stinga. 

Racea, piriU, in jud. Suceava, 
izvoreste din dealul cu acelast 
nume si se varsa in iezerul Un- 

cesti. 

Racea, piriias, jud. Teleorman, 
format din izvoare, curge prin 
com. Neto^i si se varsa in pi- 
riul Teleormanelul. 

Racea, piriU, izvoreste de sub 
Dealul-Hirbulul, com. Buda Ra- 
faila, jud. Vasluiu, curge prin 
valea cu acelast nume si se varsa 
in piriul Stemnicul. 



Hosted by 



Google 



rAcea 



198 



rAchlta 



Racea, piriii, izvoreste de sub 
dealul Tufesti, jud. Vasluiu, pi. 
Mijlocul, com. Bode?ti, trece 
de a lungulsatulul Mircesti, unde 
are malurile foarte inalte, lese 
prin partea de S. a satulul si, 
cotind spre E., trece prin §esul- 
Mare si se varsa in piriul Cu- 
{igna. 

Racea, vale, ce se intinde din par- 
tea de S.-V. a com. Todireni si 
Comind&resti, jud. Boto^ani, in 
valea MeletinuluJ, com. §ipotele, 
jud. Ia$i. 

Racea, vale, ce se intinde spre 
dealurile Scaiul. si Racea, com. 
Buznea, pi. Cirligatura, jud. Iasi. 

Racea-de-Jos, parte din satul 
Racea, pi. Fundul, com. Iuc- 
se§ti, jud. Roman. 

Racea-de-Sus, parte din satul 
Racea, pi. Fundul, com. Iuc- 
sesti, jud. Roman. 

Raceni, sat, facind parte din com. 
rur. Voinesti, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel. 

Are o populate de 590 lo- 
cuitorl, din care 77 s'au impro- 
prietarit pe mosia d-lui Iancu Gr. 
Angheleanu, la 1877. 

Biserica din cat., cu hramul 
Sf. Treime, s'a fondat la anul 
1802 de ctitoril popa Nica si 
ah;ii. 

Raceni, trup de mosie, nelocuit, 
jud. Vla?ca, pe proprietatea Pa- 
raipani, com. Arsache. 

Rachicioasa, lac, jud. Dolj, pi.. 
Jiul-de-Sus, com. Scaesti, in N.- 
E. com. Are scurgere in riul Jiul. 

Rachita, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., la 28 kil. de 
Craiova si la 15 kil. de resedin^a 
pla^el, com. $opotul, situata pe 



dealul Vilaia si pe ambele ma- 
lurl ale piriului Valea- Viicomul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Brabova; la S., cu com. Mosna 
si Caciulatesti ; la E., cu com. 
Piesoiul si la V., cu com. Seaca 
si Mosna. 

Limita liniei de N. este for- 
mats de dealul Vilaia. 

Limita liniei de S. este for- 
mats de soseaua jude^eana Brea- 
sta-Cleanovul, ce uneste jud. Dolj 
cu jud. Mehedin^i. 

Limita liniei de E. este for- 
mats de mosia statului Cerul 
sau Lemnul. 

Limita liniei de V. este for- 
mats de movila de hotar Basica, 
unde se invecinesc mobile Vii- 
comul, Brabova, Seaca si Mosna. 

Terenul com. este accidentat 
de valea Vilcomulul si de dealul 
Vilaia, care are o inal^ime de 
40 — 50 metri. 

Este udata de piriul Leamna, 
ce izvoreste pe teritoriul acestei 
comune, curge prin valea Vii- 
comul pana. la e?irea sa din co- 
muna. Tot aici se afla o balta, 
numita Rachita. 

In comuna se gasesc 8 cruel, 
1 izvor si 16 fintini. 

In anul 1875, Rachita facea 
parte ca catun din com. Mo?na; 
azl se compune dintr'un singur 
catun, Rachita. 

Are o populate de 1075 su- 
flete ; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita in anul 1867 de 
locuitori, deservita de un preot 
si un cintare^; o scoala mixta, 
frecuentata de 35 copii. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 1 59 improprietari^I, iar dupa 
cea din 1879 sunt 8 insured. 

Suprafa^a teritoriulul com. 
este de 2863 pogoane, din care: 
2563 pog. arabile, 100 pog. fi- 
nea^a ?i 200 pog. izlaz. 

Mosiile de pe teritoriul comu- 
nal sunt: Viicomul, Florarul si 
Stubeiul. Aceste 3 mosii apar- 



{ineau numal statului pana la 
1864; az * apar^in atit statului 
cit si locuitorilor. Din Viicomul, 
Floran si Floranul i-a ramas 
389 hect. Supra fa$a vinduta este 
de 1228 hect. Venitul aproxi- 
mativ este de 25630 lei. 

Viile se gasesc pe mosia Vii- 
comul, in intindere de 162 pog.; 
aparfin locuitorilor si dau vin 
negru. 

Pe mo?ia Viicomul sunt stine 
unde se fabrica brinza de 01. 

In comuna se afla o circiuma 
si o brasovenie. 

Caile de comunica^ie ce stra- 
bat comuna sunt: soseaua ju- 
de^eana Breasta-Cleanovul ce 
trece chiar pe limita de S. a 
comunel, avind o lungime de 
35 kil., din aceasta comuna pana 
la Craiova. Patru ca! vecinale : 
spre N. la Brabova, pe o lun- 
gime de 3 kil.; alta spre S., 
lunga de 4 kil. ; a treia spre E. 
catre Plosca, lunga de 6 kil. si 
a patra spre V. catre Mosna, 
lunga de 3 kil. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 2377,03 lei si la cheltuell, 
de 1735 lei. 

Rachita, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Seaca, cu 498 
suflete si 1 19 case. 

Are o biserica de birne ne- 
tencuite, cu hramul Mucenica 
Varvara. 

Rachita, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., formind com. Ra- 
chita. (V. a. n.). 

Rachita, fosi sat, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Brabova. 

Rachita, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Seaca, pe care se gaseste o 
moara cu aburl. 

Rachita, pirtU, jud. Ia$i, izvo- 



Hosted by 



Google 



rAchita?ul 



199 



rAchitoasa 



reste din hotarul satului Za- 
horna, com. Tautesti, curge prin 
satul Epureni, com. Radiul-Mi- 
tropolieT, pi. Copoul, si In partea 
de N. a satului, se vars& in 
Jijia. 

Rachita^ul, munte, pe teritoriul 
com. Cimpurile, jud. Putna ; pe 
el se afla localitatea numita* Co- 
moara-lui-Bucur, unde este §i 
un mare sipot. 

Rachita^ul, piriias, jud. Putna, 
ce izvoreste din mun^il SovejeJ si 
se vars£ in Susi^a. 

Rachiteni, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Moldova, spre N.-N.-E. 
de orasul Roman, la 17 kil. de 
el si la 18 kil. de resedin^a 
plasei. Este asezatcl pe sesul 
Siretului si pe malul drept al 
lui, intr'o pozi^iune joasa, si e 
formata din satele : Rachiteni 
si Urs&resti (lugani-din-Vale), cu 
re?edin^a comunef in satul Ra- 
chiteni. 

Are o populate de 925 su- 
flete, compusa numai din Un- 
guri; o biserica. catolicS. si o 
scoala. mixta, frecuentatS de 36 
elevl. 

Este legata cu orasul Ro- 
man prin sosea. 

Rachiteni, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com. Rachiteni, 
spre N.-N.-E. de orasul Roman, 
la 17 kit de el si la 18 kil. de 
resedin^a plasei, pe malul drept 
al riului Siretul. Este asezatin- 
tr'o pozi^iune joasS. 

Are o populate de 380 lo- 
cuitorf, compusa numai din Un- 
guri. 

Este resedin^a com. Rachi- 
teni. 

Se face aci bilciu la 13 Iunie. 

Are o biserica catolica si o 
scoala primary mixta, frecuen- 
tata de 36 elevT. 



Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Rachiteni - Agiudeni, mosie, 
fosta a statuluf, in com. Ra- 
chiteni, pi. Moldova, jud. Ro- 
man. 

Rachitisul, sat, compus din sec- 
{iile R&chitisul-d.-s. si Rachi- 
tisul-d.-j., jud. Bac&u, pi. Taz- 
l^ul-d.-s., com. Nadisa, situat 
pe dealul cu acelasi nume, la 
7 kil. de satul Nadi?a (scoala). 

Are o populate de 457 su- 
flete; o biserica* ortodoxci, cu 
un cint&re{, claditS la i860 de 
locuitori, si una catolicS, cla- 
dita la 1865 ; 3 circiumt. 

Vite: 7 cat, 282 vite mar! 
cornute si 12 porcl. 

Pe teritoriul catunului se ga- 
sesc izvoare cu apa sarata\ 

Rachitisul, munte, in ramura 
munfilor Pingaratf, com. cu a- 
celasT nume, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. 

Rachitisul, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Nadisa, de 
pe teritoriul satului Rachitisul, 
care face parte din sira dea- 
lurilor ce despart Tazl&ul-Mare 
de Siretul. 

Rachitisul, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Neagra-$arulm. 

Rachitisul, mosie, jud. Bac&u, 
pi. Tazl&ul-d.-s., com. Nadisa, 
despre care T. Codrescu in 
«Uricarul» s&u (vol. X, pag. 266), 
aduce un document din 1820, 
care cuprinde plingerea rSze- 
silor mosiei Rachitisul catre Di- 
mitrie Sturdza, Vel Logofet, 
cum ca p&rintele Macarie, egu- 
menul Sf. M&nSstirl Berzun^ul, 
impreunS. cu r&zesil din N&- 
soesti ce au mosie vecin£ cu a 
lor, li-au luat mosia. 



RSchiti§ul, piriias, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Dealul- 
Nou, care ud& satul Tazul si 
apol se uneste cu pirtul Tur- 
luiul, aproape de satul Pfetricica. 

Rachitisul, vale, jud. BacaQ, pi. 
Bistrija-d.-j., com. C&lug&ra- 
Mare, de pe marginea padurel 
RScila. 

Rachitisul, piriti, jud. Suceava, 
mic afluent al piriulul Haita 
(1200 m.). 

Rachitisul, piriii, jud. Suceava, 
afluent al piriulul Suha-Mare. 

Rachitna, piriit, izvoreste din 
padurea S&caturi, jud. Iasi, de 
la locul numit Poiana-Jorovlea, 
curge spre E. de satul Frumu- 
selele, com. Pausesti, pi. Cir- 
ligStura, si se varsa in pirlul 
$acovatul, la Poiana-M&n&stirei, 
din jud. Vasluiti. 

RAchitoasa, mdndstire, in jud. 
Tecuciii, situate in partea de N.- 
V. a satului cu acelasi nume, 
intr'o vale frumoasS, si avind 
la V. si E. dou& dealuri mart, 
acoperite cu p&durl seculare. 

lata ce ne relateaza defunctul 
episcop Melchisedec, relativ la 
aceasta man&stire, in « Notice is- 
torice si archeologice» : 

«La finele veaculuf al X VH-lea, 
marele clucer Ianaki a facut la 
R&chitoasa o bisericS mic£ de 
lemn de stejar, care exists si 
astl-zJ linga" m£nastire, servind 
de biserica a cimitirulu! s^tesc. 

In anul 1867, fiul boerului 
Ianaki, marele spStar Hie Ianaki, 
si cu so^ia sa Tofana sau Teo- 
fana, fiica marelui vornic loan 
Racovi^a si sora Domnitorulul 
Mihaiu Racovita, a zidit m&n5s- 
tirea actuala si a inzestrat-o cu 
mosil si cu tot ce trebue unelf 
manastirl.» 



Hosted by 



Google 



rAchitoasa 



200 



rAchitoasa 



Aceasta. ctitorie se vede atit 
din inscriptfa ce este pe pere- 
tele din afara ai bisericei in 
partea de S., cit si prin testa- 
mentul pe care il vom repro- 
duce. 

Inscrip^ia sun& astfel: 

In zilele lut Ion Antioch Constantin 
Voivod, zidit-a aceasta biserica' dumnealut 
Hie vel stolnic, cu giupineasa dumisale 
Teofana. — Hramul Adormirea Maicet 
Domnulut. Anul 7206 51 1697, Oct. 24. 

In aceasta inscrip^ie, se arata 
amindoua datele, si tot-odata 
se vede l&murit ca autorul in- 
scrip^iei incepea anul de la 1 
Septembrie, cact ca sa dobin- 
dim anul de la Christos, trebue 
s& sc&dem 5509 din 7206. 

lata, si testamentul sp&tarului 
Hie Ianaki : 

Hie Ianaki vel Sp&tariii §i cu so^ia 
mea Teofana, fata lut loan Racovi^a, ce 
ati fost vornic mare, facem stire tuturor 
cut se cade a sti, pentru o bisericu^, 
care din munca si osteneala noastra* am 
f&cut-o de peatr&, unde Intlt $i din in- 
ceput aii descalecat §i aii facut biseric& 
de lemn tat&l meii Ianaki, ce au fost clu- 
cer mare. Acum In urma pftrintelut nos- 
tril, miluindu-ne Dumnezeii, not am mat 
zidit: una pentru foe, alta pentru traiii; 
ca lemnul petrece via^a mat scurtfi, iar 
piatra via^a mat lunga\ Dect avind not 
si un cucon din trupul nostru, anume 
Gavriil, carele il lSsftm sa* fie slug& si 
paznic bisericet acestia ce-t numele RA- 
chitoasa, si hramul Adormirea Maicet Pre- 
cista, ce este la {inutul Tecuciulut, pe 
o desp3r{itura a Zeletinulut. Cum $i not pe 
urma pKrintelut nostru cu acele ce s'aii 
cuvenit am fAcut, a?a si el, In urma noas- 
trS si dup& a noastrii via^a, sil fac& si 
sa 1 intareasdi, ?i pe ort-ce mosie s'ar in- 
timpla de ale noastre, s£ are plugurile 
m&n&stiret, nimenea zeciuial& s& nu ia. 
§i inca* si eu am socotit din mosiile mele 
Si am dat sintet mSnSstirt satul MotJi- 
Se?ti, ce't la {inutul Tecuciulut, pe apa 
Blrladulut ; insa la vadul moret ce este 
in Birlad, sa 1 nu se aib& treaba" ; cact 
este in hotarul Sesestilor vadul moaret 
?i este a Sesestilor , . . 

De s'ar prileji fiulut nostru Gavriil 
moarte, ?i sa nu aib& feciort sS-t rSmie 
in urma lut, la mosiile mele ce's de pe 
tata*l meii, sa* n'aibB. treab& ruda mea de 
pe tat&l meii a se amesteca. Asisderea si 



mosiile cele de pe maica mea, sa" n'aibit 
treab& ruda mea de pe maicS a se a- 
mesteca. Asisderea si pe mosiile ce am 
cumpKrat eu in viafa mea, iarast nime 
si nu se amestece. Asisderea si la mo- 
siile soviet mele, a Tofanet. ce va fi 
partea mea, sa n'aibl treabS. fra^it sau 
rudele mele. $i cind ne-ar pedepsi Dum- 
nezeii cu aceasta mat sus pomenitft, toate 
mosiile noastre s£ fie a sintet mSnlsiirt 
a RSchitoaset ; c& aceea ne rKmine de 
aict fecioara\ Iar cine s'ar amesteca a 
ne strica a noastra* tocmeala si asezare 
ce am facut, sft fie triclet si proclet afu- 
risit. Asisderea si pe toate casele mele 
pun epitrop pe so^ia Tofana, sa aibM a 
o asculta pana va fi si ea vie. Asisderea 
Si din odoare si alte ale caset agoniseli 
iarast toate sH. fie pe seama soviet mele 
Tofana, ca sft aibii a griji sufletul meii 
Si al et, si a istovi zidul la ManSstire, 
Si un rind, doua, sati cite a putea, sft 
fie nevoitoare s£ fac& chilit de piatra, 
vrind Dumnezeii si dindu-t putin^a. Iar 
rudele mele la nimica sa nu se amestece, 
c£ct fecior las pe Manastire. Iar pe To- 
fana si pe copilul si casa mea o las pe 
ajutorul MSriet sale Michaiii Voevod, sa 
le poarte de grije si sintet MftnSstirt tij. 
§i pentru ca buna* $i credincioasa s& fie 
aceasta diata a mea, am isc&lit si eii si 
so^ia mea Tofana. Insa* si so^ia mea To- 
fana si nu se mlrite in urma mea, ci 
cu cinste sil petreaci ca si alte jupinese 
deosebit pentru cinstea caset ce este. 
Iar cine ar esi dintr'aceasta asezare si 
tocmeala' cum si ma ^ su s am zis, sa fie 
blestemat de Domnul Dumnezeii si de 
to^t amin. §i eii singur cu mina mea am 
scris. Leat. 7212 Maiu, 16. 

Subscrisit: Hie Ianaki vel spStariu. 
Tofana spatSreasa\ 

Dupa moartea luJ Hie Ia- 
naki, Epitropia inchina biserica 
si averea ei m^nSstirei Vatoped 
de la muntele Athos. Aceasta 
se constata din actul boerilor 
din 7237=1729, Ghenarie 10. 

Cu douS zile inainte, Gri- 
gorie Ghica le d& un hrisov 
prin care aproba hotarirea lor. 

In 1742, Octombrie 26, ad- 
ministra^ia manastireK Vatoped 
ia si de la Mihaiu Racovi{a\ 
care era Domn in Muntenia, si 
de la fratele Tofanei, un alt 
hrisov de intarire. 

Aceasta manastire a fost d&- 



rimata de un cutremur in 1739, 
Maiu 31. 

Biserica actuala s'a reparat 
de Egumenul Daniil. Ea este 
frumos zugravita; catapeteazma 
e sculptata si poleita cu aur. 
Pe peretele despre V. sunt 
zugraviji ctitorii in marime na- 
turala : in partea dreapta, Hie 
Spatarul, so^ia sa Tofana si 
fiul lor Gavril, in costumul lor 
boeresc, tatal si fiul cu islice ; 
la stinga, Ianachi Clucerul, ta- 
tal lui Hie, Mihaiu Racovi^a, 
Nicolai Mavrocordat si Grigori 
Ghica. In rind cu dinsii sunt 
zugravi^T: impara^iibizantini, Ar- 
cadie, ctitorul manastire! Vato- 
ped, si Teodosie-cel-Mare. 

In paretele despre N. al bi- 
sericei este cripta cu mormin- 
tul ctitorilor. Deasupra mor- 
mintului e o piatra cu urma- 
toarea inscrip^ie romineasca: 

Sd se s l ' e c^ a i°^ su ^ aceasta piatra* 
este ingropat dumnealut Hie vel sp&tar 
sin Ianake vel clucer s' 1 dimpreun& si 
fiul dumisale Gavril sin Hie (an. 7243 
Maiu 26). Asisderea si dumneaet Tofana 
spat&roae s'aii sftvirsit (an. 7235 April 
19). §i s'aii sSpat in zilele Egumenulut 
Neofit (anul 7245 Noembre 20). 

Sunt inca douS mic! pietre 
mormintale izolate, una in bi- 
serica mare, alta in biserica cea 
vechle de lemn. 

De pe forma lor mica se 
vede ca eie au fost puse pe 
morminte de prune! ai ctito- 
rilor si familiei lor. 

Pe cea d'intii se citeste acest 
epitaf : 

Aceastft piatrS o aii infrumuse^at dum- 
nealut lane Mare Stolnic cuconilor sSt 
Alexandru si Sata (a. 7297^=1699, Maiii 
30»- 

Pe a doua piatra este epi- 
taful urmator: 

c Aceasta piatr^i o aii facut si ° aii 
f&cut si o au tnfrumuse^at giupineasa 
Anna Mare Vorniceasa fiulut saii Irimie 



Hosted by 



Google 



RACHITOASA 



201 



RACHIflLE 



. !n zilele lui loan Duca Voevod (anul 
7i88=i68o)>. 

Aci s'a pastrat o frumoasa 
colec^ie de car^I slavonesti, ma- 
nuscrise si tiparituri grecesti 
si rominestT. 

Intre manuscrisele slavone 
sunt : Minee lunare si obstesti, 
sbornice de predici de ale sin- 
Vilor paring, Tetravanghele, psal- 
tire, Theologia lui Damaskin, 
etc. 

lata cele mai importante : 

i. Mineiul slavon manuscris, 
in care se spune ca s'a scris 
in anul 7074=1556 de Mo 
nahul Macarie, in zilele lui 
Aiexandru Voevod Lapusnea- 
nul. 

2. O Evanghelie slavona, ti- 
parita in Liov, in anul de la 
zidirea lumei 7152, iar de la 
nasterea lui Christos anul 1644, 
Maiu 25. 

3. Noul testament, in folio ti- 
parit in Ardeal, sub George Ra- 
co^i, craiul Ardealulul. Fara fron- 
tispiciu. Se incepe cu o prefata 
dedicata catre craiul Raco^i si 
tiparitain Belgrad in anul 1648. 

4. Psaltirea romina tradusa 
din Evreeste, tot in Transivania 
sub craiul Raco^i. N'are fron- 
tispiciu, nici sfirsit. 

Afara de cele indispensabile 
serviciului, obiecte de valoare 
Manastirea nu poseda, caci in 
timpul secularizarei eel din urma 
egumen grec a transportat peste 
Dunare toate argintariile si alte 
obiecte de valoare ce manas- 
tirea le poseda. 

De la anul 1872, chiliile din 
curtea Manastirei au fost trans- 
formate in azil de infirm?, pus 
sub conducerea statului. 

Rachitoasa, com. rur. y in jud. 

Tecuciu, pi. Zeletinul, compusa 

din 4 catune : Barcana, Funda- 

tura, Gunoaia si Rachitoasa. 

E situata pe valea Zeletinului, 



la V. si la 70 kil. spre N. de ca- 
pitala jude^ului. 

Are o populate de 446 fa- 
milif, sau 1605 suflete, locuind 
in 420 case si 10 bordee; 2 
biserici, una in satui Rachitoasa, 
manastirea, si cea -l'alta in satul 
Gunoaia, deservite de 3 preo^i 
si 4 cintare^i ; o scoala infiin^ata 
in 1864 si frecuentaja de 62 
copii. 

Vite: 300 bol, 380 vaci, 60 
cai si 1325 ol. 

Sunt 220 stupl cu albine. 

Locuitorii parte sunt impro- 
prietari^I prin legea rurala din 
1864, parte vechT razes!. 

Teritoriul com. este de 5636 
hect. si 22 arii, din care 1013 
hect., 63 ari! cuitivabile. 

Prin com. trece soseaua ve- 
cinala ce merge pe valea riului 
Zeletinul, ducind in com. Buda, 
spre Colonesti. 

Budgetul com. se urea la 47 1 8 
lei. 

E strabatuta prin centru de 
Valea-Rachitoasa si udata in par- 
tea de E. de riul Zeletinul, ce 
curge in direc^ie N.-S. 

Se margineste la N. cu com. 
Burdusaci, la E. cu Valea-Ze- 
letinuluT, jud. Tutova, si la N. 
cu com. Stanisesti si Craesti. 

Rachitoasa, sat, facind parte din 
com. rur. cu acelasl nume, pi. 
Zeletinul, jud. Tecuciu. 

E asezat pe valea cu acelasi 
nume, intre 2 dealurl si stra- 
batut de piriul Rachitoasa. 

Are o populate de 182 fa- 
milii, sau 552 suflete, care io- 
cuesc in 170 case si 2 bordee. 

Spre N.V., pe vale, se afla 
manastirea Rachitoasa. 

Aid e resedin^a com. si o 
scoala frecuentata de 62 copii. 

Satul are o vechime cam de 
200 ani si este infiin^at de o 
familie, numita Alexe, venita din 
Bucovina. 



RSchitoasa, padure, in jud. Te- 
cuciu, situata la E. de satul cu 
acelasl nume; se intinde pana 
in com. Burdusaci. 

Rachitoasa, ptriU, in jud. Te- 
cuciu ; izvoreste din fundulvaii 
Rachitoasa, trece prin satul Fun- 
datura si prin mijlocul satului 
Rachitoasa si se varsa in riul 
Zeletinul, pe partea dreapta, in 
fa^a satului. 

Rachitosul, numire data locului 
pe care se afid situat satul Pla- 
cin^eni, com. Giurgioana, jud. 
Tecuciu. 

Rachitosul, mosie a statului, fosta 
a manastirei Rachitoasa. Pe a- 
ceasta mosie se afla satul Gri- 
vi^a, com. Calma^uiul, pi. Bir- 
ladul, jud. Tecuciu. 

Rachi^i, sat, pe valea piriului 
Siena, in centrul com. Popouji, 
pi. Tirgul, jud. Botosani, cu o 
suprafa^a de 479 hect. si o po- 
pulate de 125 familii, sau 510 
suflete. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^:; o scoala 
mixta, condusa de 1 inva^ator 
si frecuentata de 43 copii; o 
moara de apa la iazul de Ra- 
chel ; 2 circiumi. 

Locuitorii poseda: 187 bol si 
vaci, 58 cai, 198 ol si 44 porci ; 
15 stupl. 

Rachi^i. VezI Poiana-Rachtyil, sat, 
in com. Galul. 

Rachi^ile, c&tun, al com. Run- 
cul, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
spre S. de com., situat pe ses. 
Are o suprafa^a de 200 hect., 
din care 152 hect. arabile, 8 
hect. padure, 40 hect. vie, fi- 
nete si livezi de prunl; o po- 
pulate de 33 familii, sau 145 
suflete ; o biserica de zid, fa- 



6591*0. Marele ZHcfionar Geografic. Vol. V. 



26 



Hosted by 



Google 



rAchijile 



202 



RACORELELE 



cuts de Andronachi Ciuchi Cal- 
foglu, in 1859, cu 7 turle ?i 5 
clopote, deservita de I preot $i 
1 cintare{. . 

Locuitorii poseda: 20 pluguri, 
20 care cu bol, 2 caru^e cu cat ; 
120 vite marl cornute, 210 oT, 
195 capre, 12 cal $i 200 porci. 

Este udat de apa Sohodolul 
ce trece in apropiere. 

Comunica^ia in catun se face 
prin ?osele comunale ?i prin 
$oseaua vecinala ce trece prin 
comun&. 

In catun se gasesc : 1 cuptor 
de var ; 4 mori $i 1 piuS pe 
apa Sohodolul $i 5 flntini. 

Afara de agricultura, locuitorii 
se ma! ocupa ?i cu lemnaria, 
pra?tila §i fabricarea de var. 

Rachi^ile, pddure de salcii ?i 
plop, in jud. Ialomija, pi. Ialo- 
mita-Balta, teritoriul com. Re- 
viga. Are o suprafa^a de 60 
hect., populata cu s&lcii ?i plopl. 

Rachi^ilor (Hirtopul-), hirtop, 
pe mo$ia Cordareni, com. cu a- 
cela$T nume, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Rachi^ilor (Iazul-), taz, pe rao- 
?ia Amara, com. Movileni, pi. 
Copoul, jud. Ia$i. E bogat in 
stuh. 

Rachi^ilor (Iazul-), laz, in su- 
prafa^a de 12 hect, pe mo?ia 
Li$na, com. Pilipau^i, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

Rachi^ilor (Padurea-), pddure 
particular^ (27 hect), in jud. 
Bacau, pi. Siretul d.-j., comuna 
Leca. 

Rachi^ilor (Pjrlul-), piriu, in 
jud. Ia$i, pi. Copoul, com. Mo- 
vileni, izvore^te din fintinele Ra- 
chi^ilor, formeaza iazul Amara, 
apoT trece printr'un ?es mla$ti- 



nos, bogat in papurS, ?i prin 
iazul Humana, de unde e?ind 
se varsa in piriul Potingeni. 

Rachitilor (Valea ?i Piriul-), 
izvore?te din dealul Soci, satul 
Romine^ti, com. Movileni, pi. 
Copoul, jud. Ia?i, $i se varsa. in 
iazul Romine?ti. 

Racila, pirizas, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Tazlaul ; iz- 
vore^te din muntele Stridinile 
(aproape unde acesta se leaga 
cu muntele Scaunele) ; curge 
spre S., traversind ?oseaua ju- 
de^eana Dobreni-Moine?ti intre 
kil. 3J — 38, mergind apoi pa- 
ralel cu aceasta $osea ?i mun- 
tele Dragva, pana in dreptul 
kil. 42, unde se varsa pe stinga 
piriului Tazlaul. 

Raciuleni,yW sat. Vezi Pau$e$ti, 
sat, pi. Cirligatura, jud. Ia$i. 

Racmanul, deal, la V. de com. 
Poiana, pi. Prahova, jud. Pra- 
hova. Are o pozi^iune frumoasa 
?i este acoperit cu cring, pa- 
dure $i livezi pentru pa?unatul 
vitelor. 

Racoasa, corn, rur., in jud. Putna, 
pi. Z&brau$ul, situata in fundul 
vaei piriului Repejoara, avind 
case $i pe malul Su$i{el. 

Distan^a comunei de re?e- 
dinja jude^ului e de 45 kil. 

E udat& de piraiele: Dracia, 
Alba, Balicioasa, Racoasa, Rin- 
ghioaia, Verdea fi Verdea-Seaca, 
afluenp ai piriului Su?i{a. 

Se compune din catunele : 
Gogoiul, pe malul Su$i{ef, in sus 
de piriul Alba, pana in piriul 
Dracia; Mara^ti, pe deal, din sus 
de Racoasa (unde e $i prima- 
ria comunei); Verdea, in fun- 
dul unei vai. Catunul Mara?ti 
a format comuna deosebita pana 
in 1884. 



Are o populate de 623 fa- 
milii, sau 2162 suflete; 1 bise- 
ricci parohiala, cu hramul Sf. 
Nicolae, $i 4 biserici filiale : S-^ii 
VoevozT in cat. Racoasa, Sf. Ni- 
colae in M&rasti, Sf. Voevozi in 
Gogoiul $i Sf. Nicolae in Ver- 
dea; o $coala mixta\ 

Budgetul comunei e la veni- 
tun de 5153,33 lei $i la chel- 
tueli, de 4826,84 lei. 

Locuitorii poseda: 901 boT, 
942 vaei", 238 cai, 2281 01, 176 
capre $i 563 porci; 138 stupi 
cu albine. 

Sunt in comuna: 6 comerci- 
an{i, 10 rotari, 2 morari, 1 fie- 
rar, 1 varar, 1 brutar; 13 fa- 
brice de rachtu de prune. 

Racoasa, ctitun, in com. cu 
acela^I nume, pi. Zabr&u^ul, jud. 
Putna, situat pe malul piriului 
Repejioara, avind cite-va case 
$i pe malul Su^ei. 

Are 1 biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Nicolae $i 1 biserica 
iiliala, cu hramul S-$ii Voevozi; 
1 $coala mixta. 

Racoasa, parohie, in com. cu a- 
cela?I nume, pi. Zabrau^ul, jud. 
Putna, avind 1 biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
in Racoasa §i 4 filiale, in ca- 
tunele : Racoasa, Mara?ti, Go- 
goiul §i Verdea. 

Racoasa, piriu, format pe terito- 
riul com. cu acela?i nume, pi. Za- 
brau^ul, ?i care se varsa in Su?i{a. 

Racorelele, trup de pddure al 
statuluT, in intindere de 17 hect., 
pendinte de com. Apostolache, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupurile : Lacul- 
Trestiatul (35 hect.), Ursoaia 
(41 hect.), Virful - Pietrel (12 
hect.) §i Valea - P&curei (150 
hect.), formeaza padurea Apos- 
tolache. 



Hosted by 



Google 



RACORELELOR (VALEA-) 



203 



rAdA?eni 



Racorelelor (Valea-), vale, jud. 
Vilcea, izvore^te din raionul 
com. Pau?e?ti - Magla$i, plaiul 
Cozia, $i se varsa in riul Rim- 
nicul, tot in aceasta comuna. 

Racore^ti, fost sat, in jud. Ia- 
iomi^a, pi. Cimpulul, acum con- 
topit cu satul Manasia. 

Racosul, balta, in partea de V. 
a satului Raducani, com. Sta- 
nile?ti, pi. Prutul, jud. Falciu, 
pe $esul Prutulul, intre balfile 
Colacul $i Lungu^a. I s'a dat 
acest nume din cauza marei 
cantitaflf de raci ce confine. 

Racosul, pddure, jud. Boto^ani, 
curge prin codri Deleni §i se 
varsa in stinga Humosulul, un 
bra$ al Bahluiulul din dreapta. 

Ractivanul, mahala, facind parte 
din com. rur. Arice$ti, pi. Fili- 
pe?ti, jud. Prahova. 

Racule^ti, sat, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo?ani, ^inind de com. 
rur. Ponoarele. 

Racurelele, pise, pe creasta ?i- 
rului de dealurl ce brazdeaza 
in lung $i lat com. Coste?ti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se 
prelunge?te pe toata partea de 
E. a comunei, in stinga riului 
Coste^ti. 

Racu§ana, sat, facind parte din 
com. rur. Giurgioana, pi. Zele- 
tinul, jud. Tecuciu, a$ezat pe 
coasta dealului cu acela$I nume, 
la 3 kil. 500 m. de re^edin^a 
comunei. 

Teritoriui satului e de 180 
hect., cu © populate de 108 su- 
flete. 

Locuitorii sunt vechT raze?I. 

Radaua, cdtun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 



Guinea, situat pe cimpul Bara- 
ganul. 

Radacina, virf de tnunte, com. 
Comarnicul, pi. Pele$ul, jud. Pra- 
hova. - 

Radacina - Mare, vdlcea, jud. 
Mu$cel, pi. Arge^elul, com. Vul- 
ture$ti, izvore?te de la V. dea- 
lului Pana, strabate partea de 
E. a com. Birze?ti $i se varsa 
in piriul Lentea. 

Radacine^ti, sat, cu 480 locui- 
torl, jud. Arge?ul, pi. Lovi^tea, 
facind parte din com. rur. Dan- 
ce$ti-Radacine$ti. Are o bise- 
rica, cu hramul Sf-^iMngeri, de- 
servita de un preot ?i un cin- 
tare{. 

Radacine§ti, sat, facind parte 
din com. Corbi^a, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu, a?ezat pe partea 
dreapta a riului Berheciul, la 
800 m. de re^edin^a comunei, 
spre N.-V. 

Are o populate de 446 su- 
flete, locuind in 114 case; o 
biserica, cu hramul Adormirea 
Maicei Domnului, facuta de lo- 
cuitorl in 1772 $i reparata in 
1854. 

Teritoriui satului este de 689 
hect., 9 aril. 

Mo$ia se nume?te Pletrosul. 

Locuitorii sunt raze^i §i sta- 
pinesc 644 hect. ; iar familia 
Plitos, 40 hect. 

Radacine^ti, mosie, com. Rada- 
cine?ti, pi. Lovi$tea, jud. Ar- 
ge?ul, proprietatea Eforiel Spi- 
talelor Civile din Bucure^ti, pen- 
dinte de schitul Berislave?ti. 

Radae$ti, com. rur. $i sat, in jud. 
Tutova, pi. Simila, spre N. de 
Birlad, pe piriul Bogdana. 

Satul formeaza com. Radae^ti, 
cu catunele: Cepe?ti, Birjoveni, 



Cernafi $i Hupca, cu o populate 
de 551 locuitorl; o $coala mixta 
de b&e£I ; 2 bisericl. 

Are 13,75 hect. vie ?i 9 hect. 
livezi de pruni. 

Comerciul se face de 6 per- 
soane. 

Budgetul com. e de 3570 lei, 
91 banl. 

Radae^ti, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Radae^ti, pro- 
prietatea statulul, arendata cu 
14000 lei anual. 

Rada§eni, com. rur./jud. Suceava, 
situata in partea de E, a pi. 
Moldova-de-sus ?i la 2V2 kil. de 
Falticeni. 

Altitudinea com. de la nive- 
lul Maril variaza intre 340 — 
350 m. 

Se margine$te la E. cu com. 
Opri?eni ; la V., cu com. Sasca 
$i Brada^elul; la S., cu com. 
Baea ?i la N., cu Bucovina. 

Are forma unul poligon ne- 
regulat inclinat spre N.-E. 

Se compune din satele: Ra- 
da?eni $i Lama?eni, cu re?edinta 
in satul Rada^eni. 

Are o populate de 636 fa- 
miiiT, sau 2721 suflete; 3 bise- 
rici, deservite de 4 preo^f, 1 dia- 
con 9*1 9 cintare^I; 2 $coale mixte, 
conduse de 2 inva^atorl. Bud- 
getul com. e la veniturl de 7903 
lei $i la cheltueli, de 7563 lei. 

Locuitorii poseda : 46 cal, 298 
bol, 346 vacl, 1396 01 $i 230 
porcl. 

E udatade: §omuzul-Mare (6 
kil.), Sipotele (5730 m.), Sili$tea 
(4 kil.), Lama$anca $i Brada^elul. 

A patra parte din mo$ia Ra- 
da^eni este proprietatea Statu- 
lul, iar mo$ia Lama^eni e a d-lor 
G. Ciudin $i G. Vasescu ; restul 
e al satenilor. 

Intinderea teritoriului com. e 
de 2322 falcl, din care 2269 
cultivabile ?i S3 falcl padure. 



Hosted by 



Google 



radA?eni 



204 



rAdA?eni 



Improprietarip in 1864 sunt; 
33 fruntasf, 160 p&lma$I si 316 
coda??, stapinind 1821 f&lcl si 58 
prajint; 16 insurant ati 32 ftlcT; 
iar 131 locuitori au cumpSrat 
tot atitea lotunf micif de cite 5 
hect. 

Loc mai insemnat in com. 
este Ceta^eaua, un platou d'a- 
supra satului R&d&seni, spre S-E., 
unde s'au g^sit unelte de cre- 
mene si vase de lut. (VezI si 
Rad&seni, sat). 

Rad&§eni, sat, pe mo^ia si in 
com. cu acela?i nume, jud. Su- 
ceava. Partea de S.-V. poarta nu- 
mele de Fundoaia. E asezat in- 
tr'o albie adincS, incunjurata de 
dealuri mart, deschisa numai 
spre N.-E. Are aspectul unei 
p&durt man de arbor! roditori. 
Satul nu se poate vedea de cit 
aflindu-te d'asupra Jul, asa c& 
dealurile din juru-i formeaza un 
fel de cetate naturals. Pana la 
1886 satul Rada?eni forma sin - 
gur com. a parte. Are o popu- 
late de 417 familii, sau 1907 
suflete; o biseric&, a c&reia te- 
melie a fost pusa de Stefan 
Tomsa- Vod&, deservitcl de 3 pre- 
0$, 1 diacon si 3 cintSreti; o 
scoala* mixta, reinfiin^atS in 1858 
si cea mai vechle scoal& din 
jude{. 

Vatra satului ocupa4«J5 falci 
si 34 prajini. 

AsezSrile locuitorilor pot servi 
de model tuturor satelor din 
jude{. Mai toata mosia e pro- 
prietatea locuitorilor, dobindita 
in virtu tea legilor din 1 864, 1878 
si 1889. 

Livezile cu pomT fructiferi din 
RSdaseni sunt prea frumoase si 
aduc un insemnat venit Rada- 
seailor. Perele si merele de Ra- 
da$eni sunt foarte c&utate. De 
pe timpul lui D. Cantemir mer- 
sese vestea despre merele de 
Rad£seni. 



Cultura trifoiului s'a introdus 
la 1 88 1 in Riidaseni. 

In vechime a existat in Ra- 
da$eni o scoala preo^easca. $te- 
fan Tomsa- Vod&, care a domnit 
intre 161 1 — 1615 ?i l $ 22 ' — 1623, 
de si originar din {inutul Put- 
nei, inva^ase carte la scoala pre- 
oteasc& din R&d3$eni, in {inutul 
SuceveT, dupa cum ne spune un 
document de pe timpul luT Con- 
stants Mavrocordat, in care mai 
mul{i oameni batrinl din satul 
Rada^eni m^rturisesc, cu prile- 
jul unei hotarnicii, ca «apucase 
si ei de la batrinii lor, ca fiind 
Stefan Voda Tomsa copil mic 
si s£rac, a inva^at carte la $coal& 
din R3d£seni si miluindu-1 Dum- 
nezeu cu domnia, au venit la 
R£d&seni, si au facut aicT o bt- 
sericS, si jaluind oamenii ca lit 
locul strimt si n'au unde se 
hrani, le-au dat $1 o bucata de 
loc din hotarul tirguluT» (Baia 
se intelege). Aceasta marturisire 
a documentului, de si nu con- 
timporana, este insa* intarita de 
alte imprejurari. A$a, tradifia, 
pastratS pan& acum in Rad&seni, 
atribue lul $tefan Tomsa zidirea 
bisericei ce. se aria in acel sat. 
El f&g&duise c£ o va zidi atunci 
cind, fiind fugarit de Constantin 
Movil&, cSutase scapare la Ta- 
tan, adapostindu-se, dup& cum 
spune tradifia, intiiu in R&daseni. 
Cind dinsul se urc& in scaunul 
MoldoveT, isi indeplini fegadu- 
in^a facuta in timpul fugei sale. 
Si astazi se pomenesc de ctitori 
a! bisericei : Stefan Voevod si 
Elena Doamna, si se afl& si o 
lingurit^ de aur cu inscrip^ia 
slavonS, care pe romineste suna : 
«Si am dat'o pre ea, spre a se 
ruga pentru nof, in biserica din 
satul R&daseni, unde este hra- 
mul Marele mucenic Mercurie, 
Io $tefan Voevod Tom?ovia». 
Inscrip^ia nu poarta nici o data. 
(Lingurita a fost dusa de cS- 



iugarii din Slatina, care pusera 
mai tirziu mina pe Rada?eni, la 
M&nastirea Neam^uluT, unde se 
afla ?i astazi). Rada^eniT insa in- 
grijira' a se face una de argint 
poleit, intocmai ca si cea ori- 
ginala, pe care o pastreaza ca 
un scump odor, o frumoasa do- 
vada despre trainica iubire a 
trecutului in acel sat, eel mai 
frumos din toata Moldova. Se 
vede din inscrip^ia linguri^ei 
care arata de so{ie a lui Stefan 
Tom$a pe Elena ca acesta a 
fost Tom?a II si nu I, a caruia 
so^ie am vazut din aerul de la 
Bunesti ca era Axinia. Si des- 
pre scoala din Rada^eni s'a p^s- 
trat in popor urme de tradi^n, 
insa mult mai slabe de cit de- 
spre biserica». (A. D. Xenopol, 
1st. Rom., vol. Ill, p. 492). 

Din trecutul satului. — Ra- 
da?enenii sunt din obirsie raza^i. 
Intre documentele care ne amin- 
tesc despre acest sat, eel mai 
vechiu cunoscut ni s'a p&strat 
m archiva din Moscva si e de 
la Alexandru-cel-Bun (vezi Bu- 
ciumeni) ; dec! vechimea satului 
dateaza de mai nainte de dom- 
nia acestuia. 

Urmatoarele documente ne 
vorbesc despre Radaseni : 

1. Documentul prin care xAle- 
xandru-cel-Bun darueste lui Po- 
pa Iuga mosia Buciumeni, a- 
flat in pSstrarea lui Vasile Dia- 
conul, din Buciumeni ; 

2. Documentul din 1434, prin 
care $tefan, fiul lui Alexandru 
Voda, intare^te din nou st^pi- 
nirea lui Popa Iuga asupra sa- 
tului Buciumeni, de linga Ra- 
daseni ; 

3. Documentul de la Hie? si 
$tefan, fiul lui Alexandru-cel- 
Bun, din 1435, prin care se 
hot&reste iarasi satul Buciumeni 
si o parte din Radaseni protoe- 
reului Iuga ; 

4. Un alt document din 1439 



Hosted by 



Google 



rXdAuti 



205 



rAdAuji 



de la aceiasi ?i cu acela?! con- 
^inut ; 

5. M&rturia din 1723, Iunie 
20, a locuitorilor din Bosancea 
$i Lamaseni, de pe timpul lui 
Mih. Racovi^a, privitoare la ju- 
decata razas'rior din Radaseni 
cu calugarii Manastirei Slatina, 
can usurpasera mo?ia §i-t pu- 
sese in boeresc; 

6. Anaforaua catre N. Ma- 
vrocordat, din 1743, Aprilie 20, 
in care se zice ca Stefan Tom?a 
fiind-ca inva{ase carte la scoala 
din Radaseni, a daruit locuito- 
rilor o bucata din trupul mosie! 
tirgului Baia ; 

7 . Anaforaua de judecatS catre 
C. Racovita, din 1750, Oct. 28, 
prin care se spune ca RSdaseni 
au fost darabani domnest! ?i ca 
de la a doua domnie a luT Va- 
sile Lupu au fost inchinap Ma- 
nastirei Slatina; 

8. Documentul din 7258 (ace- 
la?! an) in care, nedindu-se drep- 
tate nicT Manastirei, nic! Rada- 
senilor, s'a facut a?ezare intr'a- 
cest chip, adica de tot anul ca 
sa se faca cite o falce de fin 
pe an, sa o dea gata si sa duca 
§i cite o podvoada de pine la 
manastire §i iaras! intr'o zi sa 
coseasca cu to{i! o claca de fin 
$i acel fin sa-1 ridice {igani! Ma- 
nastirei, $i iaras! la o moara ce 
are sf. Manastire la Borghinesti 
pe Somuzul, cind ar trebui a se 
iezi sa iasS cu totil sa tocmeasca ; 

9. Hot&rirea boerilor judeca- 
tor! din 1752, Mai 15, prin care 
se da drept de st&pinire Ma- 
nastire! Slatina, atlt asupra mo- 
Sie! Radaseni, cit si asupra oa- 
menilor ce s'aii aflat sez&tor! a- 
colo pe acea mosie, spunlndu- 
se ca fusese data Manastirei 
de Alexandru-Voda Lapusnea- 
nul ; iar RSda?eni susfm ca mo- 
§ia e a lor din batrin! ?i ca nu 
ma! oameni! ar fi fost dap in 
slujba Manastire! nu^$i mo?ia ; 



10. Anaforaua din 1764 catre 
Gr. Al. Ghica, tot in pricina 
aceste! judecaflf ; 

n. Idem din 1765, Iunie 3, 
tot catre Gr. Ghica, in care se 
zice dreapta mosie a Mclnastirel ; 

12. Anaforaua si hrisovul din 
1765, Iunie 3, prin care se po- 
runceste a se rupe carfile ce a- 
veau Iocuitorii din Rad&seni ca 
drept de proprietary; 

13. Anaforaua si hrisovul din 
1767, Dec. 2, si 1768 Ghenar 
30, de la Cr. Calimach, tot pen- 
tru ruperea actelor. (V. «Urica- 
rul», de T. Codrescu, vol. X). 

In 1803, «R&da?eni a Manas- 
tire! Slatina numara 201 liuzi, 
platind 4212 lei bir anual, ocu- 
pa{i cu lucrul pamintulu! $i poa- 
mej. (Uricar., vol. VII, pag. 
252). 

RSdau^i, com. rur. y in partea de 
N.-E. a pi. Prutul-de-Jos, jud. 
Dorohoiu, formata din satele : 
Iznovatul, Radaufi si tirgusorul 
Radau^i cu resedinta primarie! 
in tirgusorul Radau^i. Are o 
populate de 666 famili! ?i 3160 
suflete; 2 biserici, cu 4 cinta- 
re^I si 3 palamarl; 1 scoalS 
mixta; 976 hect., 76 ari! pa- 
mint satesc; 2821 hect., 44 aril 
cimp si 20 hect., 50 aril pa- 
dure; 7 iazur! $* I2 pogoane 
de vie. 

Budgetul com. e la venitur! 
de 12857 le! si la cheltuell, de 
le! 12845, °ani 23. 

Locuitori! poseda: 454 vite 
maricornute, 1833 ol, 12 capre, 
421 cal, 408 porcl; 71 stupl. 

Radau^i, tirgu§or } pe mosia cu a- 
celasi nume, jud. Dorohoiu, com. 
Radau^i, pi. Prutul-de-Jos, si- 
tuat pe o radicatura, in s esu l 
Prutulul, nu departe de riu si cu- 
prinzind o suprafa^a de 47 hect. 
26 aril, cu o populate de 1059 
suflete. 



Asezarile locuitorilor in mare 
parte sunt bune.In centrul tirgu- 
lu! se afla strada principals, cu 
dughene {mute de Evrel, pe o la- 
ture $i alta a soselel. Mahalalele 
sunt ocupate de cre$tinl, car! au 
case bune cu livezu! si grcldine. 

Biserica cu scoalele se afla 
in satul RcLdau#. Comunitatea 
Izraelita are aid: 6 sinagoage, 
4 belferi! $i un feredeii. 

Ocupafiunile tirgovefilor sunt: 
comerciul, meseriile, agricultura 
Si comerciul cu vite. Intre me- 
serii se gSsesc: ciobotaril, croi- 
toril, cojocarif, fieraril, stoleril, 
etc. Sunt doua morl pe apa 
Prutulul. 

In fie-care sapramina, Dumi- 
nica, e zi de tirg. 

Pe linga* resedinta Prim&riel, 
aid se ma! afla sediul une! 
compani! de dorobantf cu o 
cazarma, biuroul vamal al tre- 
catoare! de la Radauji-Lipcani 
in Basarabia ; un biurou telegra- 
fo-postal. Aid a fost si resedinta 
Sub-Prefecture! ?i a JudecStoriei 
de Ocol pana" in anul 1881, cind 
s'a facut unirea administrate! 
plasei Prutul-de-Jos, cu a pi. 
Baseul. 

Tot aid se afla trecatoare 
peste riul Prut la Lipcani in 
Basarabia; trecerea calatorilor 
se face pe un pod umblfttor 
ce apar^ine proprietarulu! mo- 
Sief. 

Vatra tirgului ocup& o su- 
prafa^a de 47 hect. 26 aril; Iar 
imasul din jurul tirgului, 138 
hect., 92 aril. 

Fostul proprietar, Marele-Lo- 
gofat si Cavaler Costachi-Sandu- 
Sturdza, vazind ca, prin infiin- 
tarea de tirgusoare prin loca- 
lita^ile depSrtate de ora^ul Do- 
rohoiQ, se spore$te veniturile 
mosiilor, si vSzind ca nein- 
cetat se sporeste adun&tura de 
oameni pe linga ratosul ce era 
facut in 1772 de paiintele sati 



Hosted by 



Google 



rAdAuji 



206 



rAdeni 



Sandu Sturdza, la drumul ce 
vine din jos de la Stefanesti 
pe malul Prutului in sus si trece 
catra Lipcani spre Hotin, a st3- 
ruit si a scos cuvenitul hrisov 
de la Mihail Grigore Sturdza- 
Voda, pentrj recunoasterea tir- 
gusorului, cu zi de tirg Marta, 
in fie-care saptamina. Immul- 
tindu-se tirgove^ii, a format la 
1845, l una Maiii 14, actul de 
invoiala, legalizat sub No. 182, 
prin care s'au stabilit dreptu- 
rile si indatoririle dintre am- 
bele par^T, hotarindu-se si bez- 
manul. 

Trecatoarea la Lipcani peste 
Prut a drumului catra Hotin, 
atrase inca din vechime acolo 
adunatura de locuitor? si negu- 
taton ; aceasta se dovedeste 
nu numai din spuse populara 
dar si de o piatra mormintala 
jdin {intirimul rusesc ce poarta 
data de la 1755. Mai ales 
dupa. inchiderea Prutului prin 
luarea Basarabiei la 18 12, si 
prin asezarea autorita^ilor ad- 
ministrative aici, tirgul spori 
mai mult in populate. 

Radau^i, sat, pe mosia cu a- 
celasi nume, com. Radau^i, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 
224 familif, sau 1089 suflete. 

Proprietatea mosiei e a ere- 
zilor defunctulul N. V. Pilat, 
cumparatadelalorgu C. Sturdza, 
fiul defunctuluf marelui Logo- 
fat si Cavaler Costache G. 
Sturdza. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot, 
2 cintareJJ si 2 palamari, mica, 
de lemn, avind o vechime de 
200 anif ; o scoala mixta ; o moara 
de abun pentru macinat; o 
braharie pentru ingrasatul vi- 
telor; 4 lazuri, din care unul 
numit al Sturdzef, de 3 hect. ; 
livada cu pomi fructierl si 6 
pog. de vie. 



Satenil lmproprietari^T au 309 
hect., 35 arii pamint, lar pro- 
prietarul mosiei, 1732 hect., 96 
aril cimp. 

Piriul principal ce curge pe 
mosie este Negrul, care trece 
prin satul si tirgul Radau^i. 
Spre E., curge riul Prutul. 

Drumuri principale sunt : ca- 
lea judefeanaRadau^i-Darabani ; 
drumul ducator la Bivol - Mi- 
leanca si acel ducator la Mior- 
cani, Mitocul, spre §tefanesti, 
numit din vechime Calea-Ho- 
tinuhu. 

Hotarele mosiei sunt: Mior- 
cani, Bivolul, Iznova^ul si Pru- 
tul. 

Radeana, sat, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdana, situat 
pe piriul Radeana, la 4 kil. de 
satul Bogdana (scoala). 

Are o populate de 370 su- 
flete ; o biserica, cladita la 1628 
de marele Logofat Dumitrascu 
Stefan si so^ia sa Kneghina 
Zenica, deservita de 1 preot 
si un cintare^; 3 circiumi. 

Vite: 14 cai, 219 vite marl 
cornute si 50 porci. 

Aci sunt cariere de piatra 
si 2 mori de apa. 

Radeana, sir de dealuri, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Bog- 
dana, dintre Casinul si Caiu^ul, 
care prezinta dealurile Cosmina, 
Dolca, Arsi^a, Pope! si Neghi- 
noasa. 

Radeia, deal, jud, Vilcea, pi. 
Cozia, la 7 kil. spre N. de 
vatra com. Calinesti. 

Radeiul, munte, in jud. Gorj, 
plaiul Novaci, la N. de cat. Hiri- 
sesti, apar^inind com. Novaci. 
E situat pe dreapta apei Gi- 
lortul, linga muntele Rotunda. 

Radeni, com. rur., in partea de 



S. a pi. Cosula, jud. Botosani. 
Se intinde pe dealul Holmul, 
care e o continuare a dealului 
Jencusa, pe Dealul - Viei, pe 
valea Bahiuiul si pe valea Pi- 
riului-Vladenilor. 

Se compune din satele : Bos- 
coteni, Bahiuiul, Radeni, Sen- 
dreni, Schitul-Balu? si Vladeni, 
avind o intindere de 2434 hect. 
si o populate de 407 familiT, 
sau 1282 suflete. 

Pamintul, aproape pe juma- 
tate acoperit cu paduri, e de 
natura petroasa si calcaroasa, 
iar parte, pamint negru, se 
cultiva. 

Distribu^ia pamintului dupa 
culturi e: aratura 1973 hect., 
fine^e 255 hect., imas 715 hect. 
Padurea care ocupa partea de 
S. si S.-V. a comunei are o in- 
tindere de 1 144 hect. si e com- 
pusa mai mult din fag, carpen 
si stejar.Are si planta^iuni de vie. 

Are doua biserici, deservite 
de 1 preot si 2 cintare^T; o 
scoala mixta, frecuentata de 1 16 
elevi; 6 iazuri, con^inind peste; 
5 mori de apa si 1 moara de 
vint. 

Sunt aci 6 comercianpf <jri 30 
meseriasi. 

Vite: 74 cai, 565 bol si 
vaci, 135 porci si 361 01. 

Budgetul com. e la venituri 
de 4139 let, 49 ban! si la chel- 
tueli de 4026 lei. 

Prin partea de E. a comunei 
trece calea na^ionala Botosani- 
Hirlau. 

Radeni, .sat, cu 30 familii, jud. 
. Argesul, pi. Oltul, pendinte de 
com. rur. Launeled.-j. Are o 
biserica, cu hramul Sf-$ii Impa- 
rap, deservita de un preot si 
un cintare^. 

Radeni, sat, jud. Botosani, in 
centrul com. Radeni, pe coasta 
de E. a dealului Holmul. 



Hosted by 



Google 



rAdeni 



207 



rXde$ti 



Mosia are o intindere de 1287 
hect. si e formata din 2 trupuri : 
Boscoteni si Radeni, din carl 
vre-o 600 hect. este padure. Pe 
teritoriul acestei mosii sunt sa- 
tele Bahluiul si Boscoteni. In 
Radeni sunt vii renumite prin 
calitatea vinulul. 

Are o populate de 330 su- 
flete; 1 biserica, construita din 
piatra, foarte veche, deservita 
de 1 preot si 2 cintarep ; 1 scoala 
mixta, condusa de un inva^ator 
si frecuentata de 116 elevi; 5 
mori de apS pe Bahluiu in pa- 
dure si 1 moara de vint; 2 cir- 
ciuml. 

Vite: 269 vite cornute, 83 caT, 
205 01, 40 porci. 

Radeni, sat, in partea de S.-E. 
a com. Roscani, jud. Iasi, pi. 
Turia, situat pe valea Radiului, 
cu o suprafa^a de 716 hect. si 

populate de 90 familii, sau 
363 locuiton, vechi razesi, ocu- 
pindu se cu agricultura, cresterea 
vitelor si cultura viilor. 

Aici este resedin^a comunet. 
Are o biserica, deservita de 

1 preot, 1 cintare^ si un ecle- 
siarc; o scoala, frecuentata de 
52 elevi. 

Vite: 327 vite marl cornute, 
265 01, 50 cai si 106 rimatori. 

Radeni. Vezi Popesti, sat, com 
Popesti, pi. Cirligatura, jude^ul 
Iasi. 

Radeni, trup de sat,m jud. Neam- 
^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau- 
cesti. 

Radeni, cdtun, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pas- 
traveni. 

Radeni, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutoya, com. Tulesti. 

Radeni,/"^/ schit, in jud. Neam^u, 



com. Pastraveni, pi. de Sus-Mij- 
locul. 

Radeni, ramurd de dealuri, in 
jud. Neam^u, situata in prelun- 
girea de E. a dealurilor Gruma- 
zesti ; formeaza in parte hotarul 
dintre com. Pastraveni si Usca^i. 

Radeni, piriu, se formeaza in sa- 
tul Radeni, com. Popesti, pi. Cir- 
ligatura, jud. Iasi, si se varsa in 
iazul Dudaul. 

Radeni, piriu, jud. Iasi, pi. Cir- 
ligatura, com. Pausesti. Izvoreste 
din valea Radiului, aproape de 
hotarul Scobil^enilor, curge prin 
marginea despre E. a satulul 
Hoisesti, unde, unindu-se cu pi- 
riul Halagie, ce face hotarul in- 
tre satele Dumesti si Hoisesti, 
se varsS in Bahluiu, in dreptul 
satulul Hoisesti. 

Rade§ti, com. rur., in jud. Mus- 
cel, pi. Riurile, la 24 kil, spre 
S. de Cimpulung si la 3 kil. de 
resedin^a pi. (com. Stilpeni). 

E situata pe ^armul sting al 
riului Tirgul, si se compune din 
2 cat. : Radesti si Pi^igaia. Se 
margineste la N. ca corn. Va- 
lea-Popel, la S., cu com. Stilpeni, 
la E., cu com. Vulturesti si la 
V., cu com. Balilesti. 

Are o populate de 833 lo- 
cuitori; o biserica, cladita la 
anul 1778 de Partenie Ieromo- 
nahul si reparata la 1867 delo- 
cuitorul N. Marcusanu, deservita 
de un preot si un dascal ; o 
scoala, frecuentata de 70 elevi. 

La 1864, s'au improprietarit 
133 locuiton pe mosia statulul. 

Locuitorii poseda: 192 boT, 
99 vaci, 8 cai, 104 of, 23 capre 
si 93 porci. 

Budgetul com. e la veniturt 
si la cheltueli de 11 79 lei. 

In interiorul com. sunt prunl 
si atyl arborl roditori, iar in ju- 



rul sau sunt locuri cultivabile 
si padurl de fag. In partea de 
E. a com. sunt dealurile : Piscul 
sau Dealul-VIada, Dealul-cu-Me- 
rii-Dincului, Glodul, al-Ordiilor, 
Repegusul, al-Colinelor, Iepurele, 
Drumurile si Aldea. 

In partea de V. curge Riul- 
Tirgulul. Mai este strabatuta 
de vaile : J iganuluT, §ipotului, 
Fintinel, Lupulul, Camianulul, 
care toate se varsa in Riul-Tir- 
gulul. 

Pe acest riu, in dreptul com., 
sunt 2 mori. 

Calea ferata Golesti - Cimpu- 
lung si soseaua nationals. Bucu- 
resti-Pitesti-Frontiera tree pe la 
V. comunel. 

Rade§ti, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, cu o populate de 
525 locuiton. 

E situata pe valea Tesluiului, 
la 25 kil. de capitala jude^ului 
si la 20 kil. de resedin^a pla- 
sel. 

Are 2 bisericl, una fondata 
in anul 1753 si cea-1'alta la 
1789, ambele avind de ctitor pe 
un Grama Eromonahul si de- 
servite de 1 preot ; o scoala 
mixta. 

Locuitorii sunt mosnenl, afara 
de 8, carl s'au improprietarit 
dupa legea din 1864, pe 32 
hect. din mosia statulul Caza- 
neasca-Radesti. 

Ei poseda: 27 cai si iepe, 
260 bol, 115 vaci, 350 porci 
si 1000 oT. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafata de 1185 hect. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1300 lei si la cheltueli, de 
1200 lei. 

$oseaua jude^eana Slatina- 
Cimpul-Mare trece pe linga co- 
muna si inlesneste comunicafia 
cu Oporelul si Ibanesti, 

Comuna este inchisa intre 
doua dealuri, cu o lungime de 



Hosted by 



Google 



rAde?ti 



208 



rAdoaia 



6 kil. fie-care. Din crestetul 
acestor dealuri, incep sesuri in- 
tinse, unde se cultiva porumb, 
grid, orz si ovaz. Afara de a- 
ceste dealuri mai este Poiana- 
Calugarulul si Piscul-cu-$ira, can 
servesc de livezf de fin. 

E udata de Valea-Caselor, 
Valea-Ioanef si Valea-Solomo- 
nului. 

Radesti, sat, facind parte din 
com. rur. cu acela?i nume, pi. 
Riurile, jud. Muscel, si avind o 
populate de686 locuitori si 169 
case. Aci este resedinfa comu- 
nei, scoala si biserica. 

Locuitoril poseda: 164 boi, 
j6 vacl, 74 pordf, 15 of si 19 
capre. 

Rade§ti-Fripti, cdtun, pendinte 
de com. Craciunei-d.-j., pi. Siul- 
d.-j., jud. Olt. Are o populate 
de 120 locuitorl, din car* 30 
sunt lmproprietari^i dupa legea 
rurala. Aci se afla si o moara 
cu aburi. 

Rade§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Puntiseni, spre E. 
de satul Puntiseni, pe piriul 
Bilavoiul. Are o populate de 
184 locuitorl. 

Radesti, com. rur. ?i sat, in jud. 
Tutova, pi. Corodul, spre S.-E. 
de Birlad, la marginea jude- 
{ululf. 

Are o populate de 141 4 lo- 
cuitorl; o biserica si o scoala 
mixta. 

Satul formeaza com. Radesti, 
cu cat. Oanca. 

Locuitori! cultiva via pe o 
suprafa^a de 137,50 hect., din 
care 24,50 nelucratoare si lu- 
creaza rot&ria si caru^aria ordi- 
nary. 

Comerciul se face de 19 per- 
soane. 

Prin marginea de V. a co- 



munel trece soseaua jude^eana 
Birlad-Gala^i. 

Budgetul com. e de 7797 lei, 
76 bani. 

Rade§ti, proprietate a statului, 
jud. Muscel, pendinte de Schi- 
tul- Valea, arendata cu 20100 
lef anual. 

Radesti, trup de mo§ie a statului, 
jud. Olt. Vezi Cazane?ti. 

Radesti, pddure, a statului, jud. 
Muscel, com. Radesti, pi. Riu- 
rile, in intindere de 3321 hect. 

Radesti, pddure, a statului, jud. 
Muscel, in intindere de 3497 
hect., formata din 4 trupuri : 
Radesti (3321 hect.), Tinjala 
(157 hect), Zavoiul-de-linga-Clu- 
cereasa (9 hect.) si Zavoiul-de- 
la-Lunca (10 hect.). 

Rade^tilor (Valea-), vale, jud. 
Covurluiu, incepe de la N. de 
com. Radesti (Tutova), merge 
spre S. pana aproape de teri- 
toriul com. Jorasti, lasind acea- 
sta comuna la E., $i d'acolo in- 
cepe a se pierde, formind in 
capul despre S. un mic podi? in 
lungime cam de 2 kil., apol 
treptat incepe a forma valea 
Covurluiului-Sec, ce vine spre 
E. de com. Virlezi, merge spre 
S. si se termina la S. de Pu{i- 
chioaia. Valea- Radesti lor merge 
in linie dreapta spre S. si da in 
valea Covurluiului-Sec ; aceasta 
vale apar^ine parte teritoriului 
com. Radesti, parte com. Cra- 
esti si parte Jorastilor. 

Radiacul (Radiul), sat, in par- 
tea de E. a com. Buhae^ti, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu, situat 
pe coasta dealulu! Radiacul. 

Are suprafa^a de 225 hect. 
?i o populate de 58 familii, sau 
225 suflete. 



Vite: 16 vite mari cornute, 
13 cai, 30 ol $i 10 rimatori. 

Radianul, baltd, linga Prut, pe 
teritoriul cat. Vadeni, com. Ro- 
goieni, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu. 

Radiciului (Valea-), vale, ce se 
intinde din com. Bujorul, pi. 
Prutul, jud. Covurluiu, din a- 
propierea Vael-Miloaei pana in 
com. Fir^anesti. 

Radine§ti, com. rur., in jud. Gorj, 
pi. Gilortului, la S. com. Obir- 
sia, situata pe valea piriului 
Plosca, pe ses si coasta. 

Are o suprafa^a de 850 hect., 
din care: 306 hect. padure, 250 
hect. arabile, 256 hect. fine^e, 
35 hect. livezi de pruni, 10 hect. 
vie si 5 hect. izlaz, cu o popu- 
late de 222 fam., sau 931 sufl. 

Locuitoril sunt mosneni, parte 
improprietariti dupa legea ru- 
rala. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 46 elevi; 2 biserici de 
lemn, facute de locuitori, una 
la 18 12 $i cea-1'alta la 1837, de- 
servite de 1 preot si I cintare^. 

Locuitoril poseda : 50 plugurT, 
135 care cu boi, 7 caru^e cu 
cai; 511 vite mari cornute, 23 
cai, 701 01, 76 capre si 370 ri- 
matori. 

Comunica^ia in com. se face 
printr'o sosea comunala, care o 
pune in legatura la N. cu Obir- 
sia, si prin drumuri ordinare. 

Radiul. A se cauta cuvintele cu 
acest nume si compusele lui, la 
cuv. Rediul, Rediul-Aldel, Re- 
diul-Mitropoliet, etc. 

Radoaia, piriia$, in jud. Putna, 
izvoreste din coasta Dealului- 
Mare, din Budan, si da in $u$i^a 
prin Ciurucul ; uda com. Cim- 
purile. 



Hosted by 



Google 



rAdoesti 



209 



RADUCE^TI 



Radoe§ti, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulut, situata 
pe partea stinga a piriulut Ti- 
noasa. 

Este impar^ita in doua parp : 
Radoesti-din-Vale sau de jos, 
situa^i tot pe partea stinga a 
Tinoaset, si, la o mica depar- 
tare, Radoesti-din-Deal sau de- 
sus ; impar^irile nu constitue 
catune osebite. Departarea com. 
de Rosiori este de 13 kil. ; de 
Alexandria, de 2J kil. si de 
Turnul-Magurele, de 57 kil., pe 
sosele jude^ene si vecinale. 

Se invecineste la N.-E. cu 
Virtoapele-d.-j., la S. cu com. 
Duleanca, la E. cu com. Bivo- 
li^a, la V. cu com. Draganesti, 
la N.-V. cu com. Sfin^esti, la 
S.-E. cu com. Antonesti. 

Intinderea com., dimpreuna" cu 
diferitele trupuri de mosie, este 
de 1600 hect. aproximativ. Sunt 
mul^i mostent in comuna; ei 
au pamint de munca si pa- 
dure ; un trup din mosia moste- 
nilor poarta numirea de Briesti, 
cel-1'alt trup se numeste Dici- 
lesti. 

Locuitori improprietarip dupa 
legea rurala sunt 211, din can 
121 in Radoesti-d.-s., cu 444 
hect. si 90 m Radoesti-d.-j., cu 
342 hect. 

Are o populate de 1260 su- 
flete ; o scoala frecuentata de 
33 elevi; o biserica, in Rado- 
esti-d.-j., deservitSL de 2 preoji 
si 2 cintare^i. " 

Vite : 573 vite man cornute, 
197 cat, 1783 01 si 263 porci. 

Viile locuitorilor sunt pe o 
intindere de 85 hect. 

Budgetul com. e de let 2659 
la veniturt si de let 2467, bant 
87, la cheltueli. 

Catde comunica^iune are spre 
com. Antonesti la S.-E. si spre 
com. Sfin^esti la N.-V. pe so- 
sele vecinale ; spre N.-E. se lea- 
ga cu Virtoapele-d.-j. si spre V. 



cu com. Draganesti, tot prin 
sosele vecinale. 

Radoe^ti, mosie, in jud. Teleor- 
man, pi. Tirgulut, proprietatea 
fra^ilor Butculest! si a d-lut Ma- 
ior D. Bratianu. 

Raducanul, mdndstire. Vezi Tir- 
gul-Ocna, oras, jud. Bacau. 

Raducaneni, com. rur., in partea 
de N.-V. a plaset Podoleni, jud. 
Falciu, asezata pe Valea-Boho- 
tinului, formata din satul Ra- 
ducaneni si tirgusorul Raduca- 
neni. Se intinde pe o supra- 
fafci cam de 2214 hect. si are: 
o populate de 411 familit, sau 
1864 suflete; o scoala si o bi- 
serica. 

Este udat de piriul Bohotinul. 

Budgetul com. e la veniturt, 
de let 6475 ; iar la cheltuelt, de 
let 5050, ban! 36. 

Vite : 648 vite mart cornute, 
112 cat, 1 191 01, 36 capre si 
226 porci. 

S'a numit in vechime Pietro- 
sul. I se zice acum Raducaneni, 
dupa numele fostulut proprietar 
hatmanul R&ducanu Roset. Sa- 
tul s'a infiin^at pe la 1806 cu 
o colonie de Ungurt. Biserica e 
din anul 1826. Tirgusorul e din 
1830. 

Raducaneni, tirgusor, pe mosia 
si in com. Raducaneni, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu, asezat pe 
valea piriulut Bohotinul, sub sa- 
tul Raducaneni, ce vine spre V. 
E infiin^at in 1830, de Hatmanul 
Raducanu Roset. 

Are o populate de 1038 su- 
flete ; o scoala, cu 2 invajatort, 
frecuentata de 78 copit (1899 — 
900) ; o biserica catolica, cu un 
dascal. 

Prin mijlocul tirgulut trece so- 
seaua judejeana, care duce spre 
lasi si Musi. 



Prin partea de E. trece piriul 
Fundul-Bohotinulut, care mat in 
jos ia numirea de Bohotinul. In 
cap&tul de N. al tirgulut se ter- 
mina satul Bazga, iar spre S. 
incepe mosia Bohotinul. 

In partea despre N.-E. a tir- 
gusorulut, peste piriul Bohotinul, 
pe poala plana a dealulut, se 
afla spitalul rural, construit de 
stat. 

In centrul tirgulut e primaria 
si cazarma unet companit de do- 
roban^t. 

Tirgove^ii sunt bezmanart. 

Raducaneni, sat, in partea de 
E. a com. StSnilesti, pi. Prutul, 
jud. Falciu, situat pe sesul din- 
tre Prute^ si Prut, la 6 kil. 
de satul de resedin{&. Are o su- 
prafa^a de 400 hect. si o popu- 
late de 20 familit, sau 69 su- 
flete. 

Locuitorit, peling&agricultura, 
se ocupa si cu pescaria. Proprie- 
tatea satulut e razasie veche a 
locuitorilor. 

Raducaneni, sat, in com. cu a- 
celasi nume, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, asezat pe coasta Dealu- 
lui-Besleaget si pe valea Boho- 
tinulut, infiintat la 1 806 de Ra- 
ducanu Roset Hatman, si colo- 
nizat cu Ungurt, avlnd o popu- 
late de 727 locuitort, cart sunt 
improprietari^t dupa legea din 
1864. 

Face parte din trupul mosiet 
Raducaneni, si este considerat 
ca mahala a tirgului Raducaneni. 

Raduce§ti, sat, in jud. Rimnicul- 
Sarat, pi. Rimnicul-de-sus, cat. 
com. Babeni, asezat in partea de 
S., pe malui drept al riului Rim- 
nicul-Sarat, la 3V2 kil. spre S. 
de cat. de resedinja, Babeni. 
Are o suprafa^a.de 265 hect., 
cu o populate de 60 familit, 
saii 213 suflete; o biserica. 



66940. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V. 



27 



Hosted by 



Google 



hAduce$ti 



210 



rAgoaza 



R4duce§ti, valcea, care se for- 
meaza pe teritoriul com. Mier- 
le?ti, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, curge 
paralel cu Iminogul §i se varsa 
in dreapta luf, intre Magura $i 
Catanele. 

Raducului (Lacul-), lac, in jud. 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
com. rur. Satul-Nou ?i pe al cat. 
sau Letea, situat in partea cen- 
trals a pi. ?i in cea de S.-V. 
a com. Este format de o re- 
varsare veche a bra^ului Sulina, 
cu care comunica prin 3 mid 
girli^e; la V., comunica cu lacul 
Mati^a printr'o alta girli^a; iar 
alte trei girli^e se pierd in stuf. 
Are o intindere de 100 hect. 
E inconjurat cu stuf $i confine 
pe$te, ce se consuma de locui- 
torii din Letea $i Cara-Orman. 

Radue§ti, sat, in partea de N. 
a com. Chetre?ti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu, situat pe valea for- 
mats din prelungirea dealurilor : 
Vie!, Boldei $i Cioata, pe o su 
prafa^a de 340 hect. ?i cu o po- 
pulate de 57 fam. sau 186 su- 
flete. 

Are o biserica de lemn, fa- 
cuta la 1 8 1 8, de Iordache Cuza, 
fost proprietar. Locuitorii po- 
seda : 85 vite man cornute, 6 
cai, 6001, 35 rimatori $i 10 stup! 
cu albine. 

Radulea, padure, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijioc, com. Lipovul, in 
intindere de 108 hect. Apar- 
{ine DomeniuluT Coroanei. Pre- 
domina cerul ?i girni^a. 

Radule^ti, sat, in jud. Iaiomi^a, 
pi. Cimpulul, pendinte de com. 
Arma$e$ti T situat pe {annul 
sting al piriului Sarata, pe o 
micS vale adapostitS de coline 
$i la 2 kil. spre N. de satul 
Arma$e$ti. 

Are o populate de 173 fa- 



milil; o ?coala mixta, condusa 
de un inva^ator $i frecuentata 
de 44 copil (1899 — 900); o bise- 
rica, deservita de un preot $i 
2 dascali. 

Radule§ti, parte din comuna Ca- 
pul-Piscului, jud. Mu$cel. 

Radule§ti, sat, facind parte din 
com. «rur. Voroveni, pi. Arge- 
?elul, jud. Mu?cel. 

Radule§ti, cdtun, in jud. Putna, 
com. Mirce?ti, pi. Bilie^ti, situat 
la E. Mirce$tilor $i pe malul 
Putnei, linga balta lui Tudor, 
$i balta Cotul-Roibulul. Are o 
popula^iune de 536 suflete, care 
locuesc in 127 case; 1 bise- 
rica filiala, cu hramul S-ftf Voe- 
vozi. 

Radule^ti - Resimnicea, com. 
rur.) jad. Ilfov, pi. Mosti^tea, 
situata la N. de Bucure?ti, linga 
riui Prahova, la 51 kil. de Bu- 
cure^ti. Sta in legatura cu com. 
Maia prin o $osea vecinala. 

Se compune din satele Cal- 
daru?ani, Radule?ti-Filitis, Mo- 
vileanca $i Resimnicea, cu o 
populate de 11 60 locuitorl. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2197 hect. D-nii N. G. Filitis, 
Frazil Filitis, G. Z. Nicolau, I. 
C. Calcianul $i V. G. Nicolescu, 
ati 1 40 1 hect. §i locuitorii, 796 
hect. 

Proprietarit cultiva 1050 hect. 
(98 sterpe, 83 izlaz, 170 padure). 
Locuitorii cultiva 609 hect., re- 
zervind restul pentru izlaz. 

Are 2 bisericl (la Filitis §i 
Resimnicea); 1 ?coala mixta; 
1 ma?ina de treerat cu aburi; 
o fabrica de cognac. 

Vite : 98 caf $i Jepe, 7 arma- 
sarl, 234 boi, 191 vacl ?i vifei, 
23 tauri, 240 pordf, 1359 ol. 

Locuitorii poseda : 133 plu- 
gurl, 107 cu boi, 26 cu cai; 



211 care $i caru^e : 161 cu boi, 
50 cu cai. 

Improprietari^i sunt 21 1 locui- 
tori ?i neimproprietSri^I, 87. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart §i 1 hangiti. 

Radule^ul, deal, facind hotar in- 
tre comunele: Stoe?e?ti, din pi. 
Mijlocul, jud. Falciti, ?i com. 
Ghermane$ti din jud. Tutova; 
se intinde de-a curmezi^ul, de 
la E. spre V., pan& in $esul 
Birladukri, purtind spre E. nu- 
mirea de Podeiul. 

Radu^ari, piriii, jud. Putna, for- 
mat in mun^ii com. Paltinul, 
$i care se varsa in piriul Za- 
bala. 

Radute§ti, sat, facind parte din 
com. rur. Ciomage?ti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. Are o popula- 
^iune de 200 locuitori. 

Rafacea, munte, com. Breaza- 
d.-s,, pi. Prahova, jud. Prahova, 
de sub care izvora?te Valea- 
Tirsei, care se varsa in riul Pra- 
hova. 

Ragazul, piriias, jud. Tecuciu, 
pi. Zeletinul ; izvore^te din com. 
Boghe^ti ?i se varsa in piriul 
Vlejului, in raionul acelea?! co- 
mune. 

Ragajeni, piriu, in jud. Suceava, 
. com. Modeiul; izvore?te de sub 
Gherghea $i se varsa in Bis- 
tri^a. 

Ragoaza, alta numire a satulul 
Nistra, jud. Roman, pi. Siretui- 
d.-s., com. Boghicea. 

Ragoaza, balta, jud. Ia?i, for- 
mats din varsarea riului Jijia, 
in partea de S.-E. a satului Bo- 
sia, din pi. Brani§tea. Confine 
pe$ti, raci, stuh $t papura. 



Hosted by 



Google 



RAlCULE^TI 



211 



REPEGIOARA 



Raicule§ti, sat, jud. Dimbovifa, 
pi. Bolintinul, com. Sardanul. 

Rai, mosie, in jud. Buz2u, com. 
Fin^esti si Tisaul, proprietate 
mo^neneasca. Are 520 hect., 
din care 195 padure §i 325 
hect. araturi, viT, fine^e $i izlaz, 
facind un corp cu Badule?ti 
din com. Tis&ul ?i cu Buni, 
Glogoveanul $i Sarul, din com. 
Fin^e?ti. 

Raiu^ul, munte, jud. Putna, pe 
teritoriul com. Miera, eel mai 
inalt dintre toate piscurile afla- 
toare in aceasta comuna. Din- 
tr'insul izvore?te piriui Raiu- 
tul. 

Raiuful, pirtU, jud. Putna, afluent 
al Arvel ; curge din muntele cu 
aceia?i nume si uda com. Miera. 

Rama^a, balta, formata de nul 
Siretul, linga satul Baline?ti, 
com. Zamo?tia, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Ranceni, com. rur.> in partea de 
S. a pi. Prutul, jud. Falciu, for- 
mata din satele: Cristiniciul, 
Gura-Sara^ef, Mu?ata, Ranceni 
$i Stuhule^ul. 

Are o suprafa^a de 5317 
hect., cu o populate de 310 fa- 
milii, sau 1297 suflete. 

Se afla intre comunele:Vetri- 
soaea, Malae^ti, Gusefi, Bar- 
bosi $i Berezeni. 

Este udata de piraiele: Mu- 
?ata, Ranceni si Stuhule^ul. 

Are 3 biserici, deservite de 
2 preo^I $i 4 cintare^ ; o $coala. 

Vite: 170 cai, 1261 vite marl 
cornute, 331 porcl si 1550 01. 

Ranceni, sau Splrcoceni, sat, 
in partea de S.-V. a com. Ran- 
ceni, pi. Prutul, cu o suprafa^a 
de 733 hect. $i o populate 
dei5Q familil, sau 606 suflete. 



Este resedinfa comunel cu 
acelasi nume. 

Are o scoala ; o biserica, de- 
servita de 1 preot si 2 cin- 
tare^T. 

Se cultiva si 10 hect. vie. 

Ranceni, pirtU, izvoreste din 
dealul Holmul, teritoriul com. 
Ranceni, pi. Prutul, jud. Fal- 
ciu ; unit cu piraiele Stuhule^ul 
?i Musata, din jqs de satul Ran- 
ceni, se vars£ in balta Bere- 
zenilor, in com. Berezeni L 

Rapciuni, sat, jud. Neam^u, com. 
Hangul, pi. Piatra-Muntele, si- 
tuat pe maiul drept al riului 
Bistri^a $i la poalele Ceahlaului. 

Are o populate de 660 su- 
flete; o $coala, frecuentata de 
73 elevl (1899—900). 

Locuitori! se ocupa cu plu- 
taria si agricultura. 

Rapciuni, fost schit, situat pe 
valea piriulul cu acelasf nume, 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Hangul. 

Rapciuni, Rapciunele, munte, 
in grupa Ceahlaului, situat pe 
teritoriul com. Hangul, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neam^u. 

Rapciuni (Rapciunele), piriias, 
ce izvoreste din muntele cu a- 
cela?J nume, jud. Neam^u, com. 
Hangul, pi. Piatra-Muntele. Se 
varsa pe partea dreapta a riu- 
lui Bistri^a, linga satul cu a- 
cela^I nume, dupa ce str&- 
bate ?oseaua natfonala Piatra- 
Prisacani, intre kil. 105 — 106. 

Rapciunifa, sat. Vezi Fir^igi, 
sat, in comuna Hangul, judeful 
Neam^u. 

Rapciuni{a, munte. Vezi Obcina- 
Verde, sau Firjigi, munte, jud. 
Neamju. 



RSpciunifa, piriias. Vezi Boura- 
Firjigi, munte. 

Rapedea, cdtun, in jud. Putna, 
com. Straoani-d.-j., pi. Zabra- 
u^ul. 

Are o populate de 246 su- 
flete si 78 case; 1 biserica fi- 
liate, cu hramui Adormirea. 

Rapedea, stabiliment de bat, jud. 
Iasi, com. Buciumi, pi. Codrul, 
situat pe coasta de N.-V. si 
aproape in virful dealului Ra- 
pedea, linga ?oseaua nationals. 
Ia?i-Vasluiu, la 8 kil. de ora?ul 
Iasi. Are o pozijiune foarte fru- 
moasa si aer curat. Acest sta- 
biliment balnear este vizitat in 
timpui verel, atit ca loc de pe- 
trecere pentru oraseni, cit si 
ca loc de cura pentru sufe- 
rinzi. 

De la Rapedea se desfa- 
?oara o frumoasa priveliste a 
Ia?ilor. 

Stabilimentul de hidroterapie 
de acj a fost eel d'intiiu in Mol- 
dova, infiinjat de Aga dr. Vir- 
nav. 

Rapedea, deal, continuare a 
dealului Bordea, in jud. Ia?i, 
com. Buciumi, pi. Codrul, nu- 
mit ast-fel de la coborisul sau 
drept. Aproape de virful Jul 
este o ci$mea cu apa. Peste 
acest deal trece ?oseaua na- 
^ionala Iasi-Vasluiu. Pe virful 
sau se afla stabilimentul de bai 
cu aceiasl nume. 

Rapedea, piria, jud. Ia^i, pi. Co- 
drul, com. Buciumi, ce izvoreste 
din dealul Rapedea ; curge spre 
N. paralel cu soseaua nafionala; la 
satul Socola, se uneste cu piriui 
Vamasoaia, trece prin tlrgusorul 
Trei-Fintini, de unde mai spre 
E. se vars& in riul Bahluiul. 

Repegioara, padure, a statulu!, 



Hosted by 



Google 



rApegioara 



212 



RASTACIOASA 



in jud. Putna, com. Racoasa, in 
intindere de 61 hect 

RSpegioara, sau Rapejoara, pi- 
riias, format pe teritoriul com. 
Straoani-d.-s., jud. Putna; izvo- 
reste din Fintinele-din-Deal si 
se varsa in $ush;a, printre Ver- 
dea si Varni^a. 

RSpuroasa, vale, jud. Vilcea, 
com. 01ane?ti, plaiul Cozia. Pe 
ea sunt sursele de apa minerala: 
Domni^a- Maria, Eufrosina, Re- 
gina-Elizabeta, Regele Carol I, 
Semiramiza si Libertatea. 

Se varsa in riul Olanesti, pe 
teritoriul com. Olane^ti. 

Raraul, vale, situata in raionul 
com. Matca, pi. Nicore^ti, jud. 
Tecuciu. 

Raraul, vale, ce se intinde in di- 
rec^ie N.-S., in partea de V. a 
satuluf Matca, pi. Nicoresti, jud. 
Tecuciu. 

Rari^ul, pise, jud. Vilcea, pi. 
Ocolul, com. Birsesti. 

Raroaia, piriU, ce izvore?te din 
partea de N. a com. Idriciul, pi. 
Crasna, jud. Falciu, din padurea 
Tilhare^ti, curge prin satul I- 
driciul si, din jos de sat, se 
varsa in dreapta piriului Idriciul. 

Rasaritul si Apusul, (Vatra- 
Schitului-Cotmeana), mosie, 
jud. Arges, pi. Oltui, pendinte de 
manastirea Cozia, cu o intindere 
de 19304 pog., din care 12701 
pog. padure, proprietate a sta- 
tulu!, dind un venit anual de 
20000 lei. 

Rasboieni. Vez! Razboieni. 

Rasboinicul. VezI Razboinicul. 

Rasboiul. Vez* Razboiul. 



Rasboiului (Valea-). Vezi Raz- 
boiuiul (Valea-). 

Rascae^i, sat, jud. Arge$, pi. Ga- 
lase^ti, facind parte din com. 
rur. RSscae^i-Draghineasca. Are 
o biserica, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva, deservita de I preot 
si 1 cintare^. Aici este rese- 
din^a primaries. 

Rascae^i, mahala, facind parte 
din com. rur. Fiscalia, pi. 01- 
tui-d.-s., jud. Vilcea, situata in- 
tre Dealul-Oltului ?i Balta-Ris- 
ciiatuluf. In partea de E. trece 
calea ferata Piatra-Rimnicul-Vil- 
cea. 

Rascaiasca, vale, in jud. Mu§- 
cel, plaiul Dimbovi^a, ce uda 
centrul cat. Runceasa $i se varsa 
in riul Dimbovi^a, pe malul drept, 
in raionul acestui catun. 

Rascole§ti, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul-d.-s., {inind de 
com. rur. Izvorul-Birzei. 

Rasmires, ti sau Trestenicul-de- 
Sus. Vezicom. Trestenicul-d.-s., 
jud. Vla?ca. 

Rasmire§ti, catun, pendinte de 
com. Trestenicul-d.-j., jud. Vla$- 
ca, fosta proprietate a Mitro- 
poliei si azi apar^inind mo?teni- 
torilor def. Eremia Carpescu. 
Suprafa^a mo?iei este de 378 
hect. In vechime se mai numea 
si Gomoaia. 

Rasmire§ti, trup de mosie nelo- 
cuit, jud. Vla?ca, proprietatea 
Eforief Spitalelor Civile din Bu- 
curesti. Are o suprafa^a de 1163 
hect. si fine de com. Tresteni- 
cul-d.-s. 

Rasmire§ti, vale, ce trece prin 
com. Rasuceni ?i Trestenicul, 
$i da in Ludaneasa, pi. Margi- 



nea, jud. Vla?ca. Are hele^teu 
pe ea. 

Raspochi (Raspopi), sat, facind 
parte din com. Negule§ti, plasa 
Berheciul, jud. Tecuciu, situat 
la N. com., la 4 kil. de rese- 
din^a com. 

Are o populate de 150 su- 
flete, care loeuese in 30 case. 

Locuitorii sunt improprietS- 
rifi la 1864. 

Are o biserica, cu hramul S-^ii 
VoivozJ. Data fondaref se cu- 
noa^te dupa un pomelnic care 
zice : 

cPomelnicul lut Simion Oprisan, gi- 
nerele luY Neculae Serucerescu, ce a pre- 
f&cut biserica din Rispochi la 1833, fon- 
data" de Nicolae Serucerescu la anul 1 775 » • 

Teritoriul satuluT este de 534 
hect. si 84 arii'. Locuitorii, fo?tT 
claca$V, stapinesc 178 hect. %\ 28 
arii, iar proprietarui, d-1 I. Za- 
rifopol, stapine?te 356 hect. $i 
56 arii. 

Locuitorii poseda : 10 plugurT 
de fer, 2 de lemn, 1 ma?ina de 
secerat si 1 de treerat. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Raspochi (Raspopi), deal, in 
jud. Tecuciu, situat la E. de 
satul Blaga, in directfe N.-E. 
spre S.-E,, pe o lungime de 4 
kil. $i 800 m., pana in valea riu- 
luf Berheciul. 

Raspochi (Raspopi), padure, 
linga satul cu acelasi nume, jud. 
Tecuciii, pi. Berheciul, com. Ne- 
gule§ti. 

Rastacioasa, vale, in jud. Gorj\ 
pi. Ocolul, com. Hodoreasca, 
spre S. de com. Incepe din ho- 
tarul com. Stejerei, merge spre 
S.-V. si se termina in cat. Strim- 
ba, pendinte tot de Hodoreasca. 
Este formata din dealurile. Ho 



Hosted by 



Google 



rAsteni 



213 



RASUCENI 



doreasca si Galesoaia si acope- 
rit& de padure. 

Rasteni, mahala, in com. rur. Sal- 
cia, pi. Podgoria, judeful Pra- 
hova. 

Rastoaca, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Biliesti. E situate pe malul 
sting al Milcovului, la revarsarea 
lu! in Putna, pe intinsa clmpie 
a Focsanilor, la 6 kil. de sub- 
prefectura plasei si la 7 kil. de 
capitala jude^uluT. 

Pe teritoriul com. se afla 1 o 
baltS, numita' Mindresti, cam de 
25 hect., formats din izvoare 
si con^inind peste. 

Are o populate de 215 fa- 
milii, sati 860 suflete ; o bisericS 
parohialS, cu hramul Sf. Nicolae ; 
o scoala* mixta, care a fost fre- 
cuentata* in 1899—900 de 55 
copii; 8 circiumi si S fabric! de 
rogojim. 

Vite: 350 boT, 150 vadT, 20 
caT, 860 of, 100 porcl. 

Budgetul com. e la venitun 
de 2883,92 lei si la cheltuelif, 
de 2841,03 lei. 

Rastoaca, sat, in jud. Bac&Q, pi. 
Siretul-de-jos, com. P&ncesti. E 
situat pe malul drept al Siretu- 
luT, aproape de R&c&ciuni, la 
5 kil. de satul PSncesti. Are o 
populate de 35 suflete. 

Rastoaca, fost sat h in jud. Tecuciu, 
ce a existat pe linga* malul sting 
al riului Birlad, in locul, care 
astSzT se numeste Malul -Alb, 
din com. Barcea, la N. de sa- 
tul Dr&gSnesti. 

Rastoaca, catun, in jud. Vilcea, 
pi. Ocolul, com. Ocnele-Mari. 

Rastoaca, parohie, in jud. Putna, 
com. cu acelas! nume, avind o 
biserica' parohialS, cu hramul Sf. 
Nicolae. 



Rastoaca, baltd, in jud. Bac&u, 
pi. Bistri^a-de-sus, com. R&cS- 
ciuni, formats de piriul RScS- 
ciuni. E situata* linga" satul Gis- 
teni si are o intindere de 2 hect. 

Rastoaca, ptriti. Izvoreste din 
pSdurile si dealurile coprinse 
intre com. Boga^i si Hulubesti, 
jud. Dimbovifa; curge prin ra- 
ionul com. Glimbocata, sub nu- 
mele de Valea-SeacS si apol, 
curgind cam spre S.E., trece 
pe linga comunele Valea-Mare, 
Cringuriie, GSesti si mat la vale 
deDragodana se uneste cu pi- 
riul Potopul. De aci Potopul is? 
pierde numele si apa curge sub 
numele de RSstoaca, trecind pe 
lingS com. : MStSsarul, Costesti, 
MSrun^isul, Crovul, VScSresti-de- 
Rastoaca, Ruminesti si apol prin- 
tre com. G&iseni din jud. Ditn- 
bovi^a si com. Floresti din jud. 
Ilfovul, intra in jud. Ilfovul pier- 
zindu-si acest nume si conti- 
nued sub numele de Sabarul, 
pSnS cind se varsS in Arges, 
mat la vale de Bucuresti. In 
Rastoaca afarS de Potopul cu 
afluen^i! lui, se mat varsS : pi- 
riul-$u$a, care se varsS din sus 
de com. VScSresti-de-RSstoaca ; 
piriul Baiul, care se varsS in R&s- 
toaca din sus de Floresti, jud. 
Ilfov, si aproape de GSiseni, 
jud. Dimbovi^a; Ciorogirla, ca- 
res! ia nastere din jud. Dim- 
bovi^a, piitfn spre N.-E. de Po- 
iana -LungS-d. -j., si care nu 
este azi de cit un canal al riu- 
lui Dimbovi^a, care curge spre 
S. printre com. Brezoaiele si Po- 
iana-LungS-d.-j., intra" in jud. 
Ilfov si curge la vale pe linga 
com. si mSnSstirea Ciorogirla 
si Domnesti si se varsa* in Saba- 
rul, aproape de com. MSgu- 
reni. (VezT Baiul, Branistea, Cio- 
rogirla si Sabarul). 

Rastoaca, piriU, jud. Dorohoiu, 



incepind de pe Hudesti, com. 
Hudesti, pi. Prutul-d.-s., si vSr- 
sindu-se in Baseu. 

Rastoaca, pitiu, jud. Vilcea, pi. 
Olte^ul-d.-s., ce udS com. Milos- 
tea si se varsS in riul Tiriia, tot 
\n raionul com. Milostea. 

Rasturna^i, mosie, in jud. BuzSu, 
com. Boldesti, Glodeanul-SSrat 
si MihSilesti, care prin succesi- 
un! s'a despSr^it in douS marl 
trupuri; primul : Glodeanul si 
GrSdistea, desp&rtft si acesta in 
Giodeanul-Cufurit, din com. Glo- 
deanul-SSrat, si Glodeanul-GrS- 
distea, din com. Boldesti. Al 
doilea trup al RSsturna^ilor co- 
pr'ms in com. MihSilesti, s'a des- 
pSr^it si el in RSsturna^i-luMMisu 
si RSsturnati-Doamnei-Balasa. 

Rasturna^i- Doamnel - Bala^a, 

mosie, in jud. BuzSu, com. MihSi- 
lesti, proprietate a spitalulu! Brin- 
covenesc. Are 600 hect., ma! 
toate arabile. 

RSsturnati-lui-Mi§u, sau Doam- 
na Paraschiva, mosie, in jud. 
BuzSu, com. Mih&ilesti. Are 600 
hect., ma! toate arabile, si pu- 
tin stufaris. E cunoscutS ma! 
bine sub numele de MihSilesti. 

Rasuceni, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Margin ea, compusS din cSt. : 
Gostieni, Asan-Aga, RSsuceni- 
d.-s. si RSsuceni-d.-j., situatS pe 
valea Cilnistea, la N. plSsel. E 
departe de orasul Giurgiu de 
32 kil., iarde Bucuresti, de 58 kil. 
Suprafafa trupurilor de mosie 
care constitue com. este de 6000 
hect., din care 969 pSdure. 

Are o populate de 2089 su- 
flete, din care 425 contribuabil! ; 
4 biserici, deservite de 4 preotf 
si 6 cintSre^T, constituind paro- 
hia din RSsucenid.-s. ; o scolS 
mixtS, frecuentatS f de 77 copi! 



Hosted by 



Google 



rAsuceni-de-jos 



214 



rAteijti 



(1899 — 900); 3 mori cu aburl 
si 10 circiuml. 

Budgetul com. e la venituri 
de 12351 lei", 19 ban! si la chel- 
tueil, de 8195 lei, 83 bani. 

Vite : 844 bol, 50 bivoll, 307 
caT, 1552 01, 320 rimatorl .51 6 
asinl. 

Rasuceni-de-Jos, sau Berbe- 
cari, catun, pendinte de com. 
Rasuceni, pi. Marginea, jud. 
Vlasca, situat pe valea Cilnis- 
tel. Proprietatea mosiel apar- 
fine doamnel Zmaranda Hris- 
topol, d-lul Dem. Profirescu si 
mostenilor. 

Are o suprafa^a de 1500 
hect., din care s'a dat la lo- 
cuitorl fostl clacasT 360 hect. 

Pe aci trece vaiea Berbecari. 
Are o biserica zidita la 1883, 
deservit^ de 1 preot si 2 cin- 
tare{I; 2 morl de aburi si 4 
circiuml. 

Rasuceni-de-Sus, catun, pen- 
dinte de com. cu acelasl nume, 
pi. Marginea, jud. Vlasca, situat 
pe valea Cilnistea, proprietate 
a d-lor Filipescu si general Zef- 
cari. Are pe dtnsa si cat. Asan- 
Aga sau Bujoreanca si Singu- 
reni, care este nelocuit. I se ma! 
zice si Rasuceni-Baba. 

Are o suprafa^S de 5357 
hect., din car? s'a dat la 300 
locuitorl fosti clacasl 1308 hect. 

Singureni au o suprafa^i de 
2051 hect., iar Asan-Aga are 
867 hect., din care 296 date la 
locuitorl. 

Venitul anual al mosiilor este 
de 60000 lei. 

Trece printr'insa valea Cil- 
nistea ce vine din Draganesti 
si merge in Prunarul, apol: Va- 
lea-ManafuluI, Valea-Cringulul- 
Frumos, UlmuletuI, Simileni, 
Trestenicul, Brezoiul, Urzicele, 
Valea - Berbecarilor, Valea - lul- 
Dimian, Valea-lul - Mos - Chi^u, 



Valea-luI-Bratan sau Pu^il Ba- 
bel, Gropani si Valea Spalatu- 
lui, care dau toate in valea Bre- 
zoiul si Valea-Manafulul. 

Are dou& bisericl, una cladita 
la 1824 si cea-1'alta la 1876 si 
cu hramul Sf. Nicolae, deser- 
vite de 2 preojl si 5 cintare^i, 
1 scoala mixta. 

Rasvadul. VezI RazvaduL 

Rasvan, ( Movila - lui - ). VezI 
R&zvan. 

Ra§ani, alta numire a com. Adin- 
cata, pi. Cimpul, jud. Prahova. 

Ra§ani, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucuresti, 
jud. Prahova, pi. Cimpul, com. 
Adincata, fosta pendinte de 
manastireaTirgsorul, in inttndere 
de 937 hect., din care 50 hect. 
suprafa^a impadurita si 887 hect. 
pamint cultivabil si fine^e. 

Ra§ina, com. rur., jud. Gorj, pi. 
Jiului, situata la S.-V. de com. 
ficleni, de ambele laturl ale 
soseleT vecinale. 

Are o suprafa^a de 2014 hect., 
din care: 810 padure, 270 hect. 
izlaz si vatra satulul, 270 hect. 
finete si 670 hect. cultivabile, 
cu o populate de 251 familii, 
sau 946 suflete ; 6 fintini ; 3 
cismele; 2 circiuml si 2 mor! 
pe apa Cioieni; 1 scoala, fre- 
cuentata de 41 elevl; 2 bise- 
rici de lemn, fondate de locui- 
ton la anul 1752 si 1832, cu 1 
preot si 2 cintarep. 

Locuitoril poseda : 46 plu- 
guri, 112 care cu bol, 2 caru^e 
cu cal; 23 cat, 528 vite marl 
cornute, 499 porcl, 639 ol si 
capre. 

Budgetul com. e la venituri 
de 1034 lei, 65 bani, iar la chel- 
t'iell, de 1002 lei, 75 bani. 

Comunica^ia in comuna se 



face pe soseaua vecinala care 
o pune in leg&tura la N.-E. cu 
com. ficleni, iar la S.-V. cu 
com. Pesteana-d.-s., unde so- 
seaua da in calea nationals. 

Ratacitul, picior de munte, jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Co- 
manesti, de pe stinga $upanulul, 
acoperit de o padure, in mij- 
locui careia se afla o poiana 
mare, de peste 4 hect. intindere. 

Rateasca, catun, in jud. Teleor- 
man, pi. Tirgului, {infold de 
com. Sfin^esti. Are o populate 
de 239 suflete, din care 63 con- 
tribuabilf. 

Rateasca, mosie, situata in cat. 
cu acelasl nume, jud. Teleor- 
man. VezI Sfin^esti, com. rur. 

Rateiul, munte, jud. Dlmbovi^a, 
plaiui Dimbovi^a, in sus de 
Moroeni, spre stinga, despar^it 
de o parte de muntele Cufu- 
ritul, prin riule^ul Cufuritul ; iar 
de alta parte de muntele Les- 
pezile prin riule^ul Brateiul. Pe 
ambele riule^e sunt herastrae 
pentru taiat scindurl. 

Rate^ti, sat, facind parte din 
com. rur. Malureni-Badiceni, jud. 
si pi. Argesul. 

Rate^ti, sat, cu 362 suflete, jud. 
Arges, pi. Galasesti, facind parte 
din com. rur. Ratesti-Furdulesti. 
Aid este resedinfa primariel. 
Are o bisericS, cu hramul Ador- 
mirea, deservita de un preot si 
un cintare^. 

Rate^ti, catun al com. Gura-Ani- 
noasel, jud. Buzau, cu 640 lo- 
cuitorl si 160 case. Are sub- 
divizia Schitul-Ratesti. 

Rate^ti, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, com. Cringurile. 



Hosted by 



Google 



RATESTI 



215 



RAqrALEyri 



Ratesti,, schit de calugarife, in 
jud. Buzati, com. Gura-Ani- 
noasei, cat. Ratesti, sub poa- 
lele muntelul $oimul si la extre- 
mitatea de V. a muchiel Ra- 
testilor, avind o frumoasa po- 
zi^ie. Biserica si cimitirul sunt 
in buna stare; chiliile, frumoase 
si curate. Numarul maicelor e 
de 96, iar al surorilor, de 21. 
Fondarea lui se pune in se- 
colul al XVII lea si se atribue 
Grecenilor. Episcopul Chesarie 
rezidindu-1 in 1844, n'a mai 
menl'mut nicl una din datele 
cele vechi. 

Frontespiciul este acesta : 

Intru slava $i cinstea prea sfintei cei 
de o fiinta si nedespar^ita sf. Treime, s'a 
ridicat din temelie aceasta sf. biserica 
In locul celei vechi, si impodobita, pre- 
cum se vede, cu zugraveala si cu alte 
multe podoabe prin osirdia si cheltuiala 
prea sfin^itului si inult rivnitorului de 
cele D-zeestI DD. Chesarie, Episcopul 
Buzaului, intr'al 19-lea an al pastoriei 
sale, la care a ajutat si al^i pravoslav- 
nici crestini, ale caror nume scrie-va-le 
Domnul in cartea vie^ei, in ceruri ; ase- 
zindu-se iarasi hramul Sf. Troite, precum 
a fost din vechime, domnind in aceasta 
vreme Maria Sa George Demetru Bi- 
bescu Voevod, iar cirmele pravoslaviei 
^iind pre sfin^itul Mitropolit DD. Neofit, 
precum si starita a acestui sf. schit fiind 
cuvioasa Evghenia Schimonachia Gre- 
ceanca. Leat 1844. 

Dintre cei ce au contribuit 
mai mult pe linga Chesarie la 
rezidirea si inavu^irea acestui 
schit, sunt: Marele Clucer Gri- 
gore Taut, so^ia sa Elena si 
boerii Scarlatestl. Hramul bi- 
sericei este Sf. Treime, iar al 
cimitirulul: Invierea lui Lazar 
si Buna-Vestire. In timpil mai 
nol, Demetru Papazolu a res- 
taurat cimitirul, iar Episcopul 
Dionisie, in 1865, a ridicat din 
nou o frumoasa clopotni^a. Tot 
el a staruit pentru infiinjarea 
unei scoli de fete in schitui 
Ratesti, scoala care s'a inchis 
de cfyl-va an!. 



Rate§ti, mofie, jud. Arges, pi. 
Galasesti, com. Ratesti, proprie- 
tate a Eforiel Spitalelor Civile 
din Bucuresti, dind un venit 
anual de 2950 lei. 

Ratesti (Vatra-Schitului-), mo- 
fie, in jud. Buzati, com. Gura- 
Aninoasel, cat. Ratesti, proprie- 
tary a statulul, pendinte de 
schitui Ratesti, avifld 426 hect. 
padure si pu^ina finea^a. Mare 
parte din aceasta padure a 
fost daruita schitulul de boeril 
Scarlatestl; o alt& parte a fost 
cumparata de maid cu bani! 
darurfl de Clucerul Gr. Taut. 

Rate§ti-Furdue§ti, com. rur. y pe 
malul drept al riulul Arges, jud. 
Arges, pi. Galasesti, la 26 kil. 
de com. rur. Costesti, resedin^a 
subprefecturel, si la 44 kil. de 
Pitesti. Se compune din 5 sate: 
Furduesti, Patulul, $indrilitul, 
Raletul, Ratesti si Tigveni, cu o 
populate de 1003 suflete. 

Are 3 bisericl si o scoala. 

Budgetul com. e de 3140 lei 
la venituri si de 2737 le! la 
cheltueli. 

Vite : 700 boi si vaci, 200 
cai, 17 bivoll, 900 01, 20 capre 
si 450 rimatori. 

Ratezul, com. rur. y in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Closani, la 61 
kil. de orasul Turnul-Severin. Se 
margineste la N. cu com. Go- 
dinesti ; la E., cu com. Cal- 
cesti, ambele {inind de jud. Gorj; 
la S., cu com. Glogova ; iar la 
V., cu com. Negoesti. 

Este formata din trel maha- 
lale numite: Luna-d.-j., Luna- 
d.-s. si Chiliul, avind o populate 
de 800 locuitori, si 262 case. 

Are o biserica, deservita de 
1 preotsi 1 cintare^; o scoala, fre- 
cuentatade 45 elev! (1899-900). 

Budgetul com. e la venituri de 
882 1., iar la cheltueli, de 641 1. 



Locuitoril poseda : 20 plugurl, 
1 5 care cu boi, 3 caru^e cu cai ; 
60 stupi cu albine; 200 vite 
marl cornute,- 20 cai, 360 ol si 
280 rimatori. 

Are o sosea, care o leaga cu 
soseaua com. Glogova si care 
merge si spre jud. Gorjului. 

Dealurlmal insemnate in com. 
sunt: Lazura-Bojel, Dealul-de- 
jos si Dealul-de-sus, acoperite 
cu vil, dind un vin bun. 

Ca pirale in com. sunt : Ogasul, 
Fagetul, Valea-VIezurilor, Valea- 
luI-Nanau, Valea-Stanel, Ogasul, 
Padina - Mare, Podul - Turculul, 
Ogasul-Bisericel-Ulmatul si Apa- 
Sarata. 

Raticna, munte, in jud. Suceava, 
com. Bogdanesti, acoperit de 
pacfyre de rasinoase, mesteacanl 
si fagl. 

Ratule§ti, sat, in jud. Arges, pi. 
Pitesti, facind parte din com. 
rur. Bradul-d.-j. 

Ratunda, com. rur., la N. plasei 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
formata din satul cu acelasl nu- 
me, situat pe un teren ses, la 
V. de com. Studina, la 26 kil. 
spre N. de Corabia si la 15 kil. 
spre S. de Caracal. 

Are o populate de 759 lo- 
cuitori ; o scoala mixta, frecuen- 
tata de 43 elevi (1899 — 900V, o 
biserica, cu hramul Buna-Vestire 
(1868), deservita de 2 preo^i si 
2 cintareff; 6 circiumi. 

Budgetul com. e de 2326 lei 
la venituri si de 2317 lei la 
cheltueli. 

Ratuneiul, munte, in jud. Dim- 
bo vi^a, in partea de N.-V., cam 
spre jud. Muscel. 

Ra{ale§ti, mahala, in jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-d.-j., com. rur. 
Rosiile. Are o populate de 90 



Hosted by 



Google 



rATENI 



216 



rAuseni 



locuitori; o biserica, facuta de 
Ion Ro?ianu. 

Rateni, sat, in jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Fru- 
moasa, situat nu departe de ma- 
lul drept al piriului ComanuL 

Are o populate de 193 su- 
flete ; o biserica, cladita la 1 863 
de Grigori^a Constantinidi, de- 
servita de 1 cintare^; o cir- 
ciuma. 

Vite : 113 vite marl cornute 
$i 47 porci. 

Rafeni-Tazlaul, mosze, in jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., de pe 
teritoriul com. Schitul-Frumoasa, 
apar^inind statului. 

Ra{oe§ti (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, satul Sodomeni. 

Ra^oaia, sat, in jud. Dimbovi^a, 
pi. Dealul-Dimbovi^a, com. Ha- 
beni. 

Ra^oiul, sat, facind parte din 
com. rur. Izvorul, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. Are o populate de 
68 locuitori. Cade in partea de 
S.-E. a com. 

Ra^oiul, bra} (privai), in jud. Ia- 
lomi^a, insula Balta, pi. lalomi^a- 
Baita, com. Dude^ti. 

Ra^oiul, iaz, format din piriul 
Uluci, in partea de V. a com. 
Broscaufi, pi. Copula, jud. Do- 
rohoiti. 

Rau (Izvorul-), izvor, in jud. 
Buzau, com. Valea-Mu?celulul ; 
incepe din muntele Virful-Fe^ii 
$i se scurge in Valea-Mu^celulul. 

RSu (Izvorul-), izvor, in jud. 
Buzau, com. Goide^ti; incepe 
din muntele Viforita $i se scurge 
in piriul Bisca-Mare, pu^in mai 
sus de Trestia-Milei 



Rauce§ti, com. rur^ in marginea 
despre N.-E. a pla^ei de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamju, pe teri- 
toriul ce se intinde catre V. 
Moldovei, pana in ramurile es- 
tice a mun^ilor Halauca (mar- 
ginele jud. Suceava), cum ?i pe 
podi$ele $i dealurile ce se intind 
intre cursul piriului Ri?ca spre 
S., se margine^te spre S.-V. cu 
com. Vinatori-Neatn^ului, spre 
S. cu o parte din paminturile 
aceleea^i com. $i mo?ia Gra?i, 
spre E. cu com. Pastraveni, iar 
spre N. cu hotarul jud. Su- 
ceava, care desparte com. de 
mobile Dragu^eni, Sirbi, Save?ti 
$i Brusturi, prin o a treia parte 
a piriului Ri$ca. 

E formata din catunele : Rau- 
ce?ti, Munteni, Aprodul-Purice, 
Oglinzi ?i Lingurari, pe o supra- 
fa$a de 2834 hect. 

Locuitori! sunt in mare parte 
raze$i. 

Dintre locuitorii improprieta- 
ru;i ia 1864, sunt asta-zi : 135 
can inca traesc ?i-?i stapinesc 
inca singuri locurile ; 183 ce 
stapinesc locurile, ca urma?J ai 
celor improprietari^l. Dintre lo- 
cuitori! improprietari^T in 1878 
sunt: 157 car! traesc ; 157 can 
au mo$tenit pamintul de la ceT 
improprietari^T $i 64 de in?i, can 
de ?i cultivator! de pamint ?i 
insurap, n'au nicT un fel de pro- 
prietate. 

Are : 3 biserici, deservita de 
4 preop $i 6 eclesiarci ; o $coala 
mixta; 2 morJ de apa. 

Budgetul com. e de 4559 lei 
la venituri $i de 4553 lei la 
cheltueli. 

Vite : 1836 vite man cornute, 
1600 01, 214 cai $i 380 rimatori. 

Comunica^ia cu satele vecine 
se face prin : $oseaua jude^eana 
Neam^u - Falticeni, $i Neam^u- 
Pa?cani; apol prin un drum care 
se leaga cu $oseaua Falticenilor, 
trecind prin satele Oglinzi, Rau 



ce?ti, Munteni, Ungheni, la Ti- 
mi$e$ti. 

Rauce§ti, sat, in jud. Neamtu, 
com. Rauce^ti, pi. de Sus-Mijlo- 
cul, situat la 48 kil. de orasul Pia- 
tra ?i format din trupurile RSu- 
ce$ti-d.-j. (Radeni) $i Obraji,cu 
o intindere de 723 hect., 90 
aril (635 falci), $i o popula^iune 
de 262 familii. 

Are 2 biserici, dintre care 
cea din Rauce$ti-d.-j., cu hra- 
mul Adormirea Maicei Dom- 
nulul, a fost inceputa de M. Co- 
galniceanu la 1866; o $coala, 
frecuentata de 77 elevi. 

Intre alte multe ispisoace re- 
lative la acest sat, citam pe 
urmatorul : 

Io Dumitrie Cantemir Voevod B. m. 
g. z. M. 

Adeca" Inaintea Domniei-noastre si ina- 
intea tuturor boerilor nostri a mart si a 
mict, au venit Iorest egumenul si cu tot 
soborul de la sf. mKnSstirea lui Zosim, 
ce se chiama Secul, si de la sf. m&nSs- 
tire din Cetatea-Neam^ulut, j&luind precum 
dres^ si ispisoace ce ail avut mSnastirea 
pre satul R&ucesti, ce au avut schimbStura 
de la Constantin biv. vel. post. $i de la 
jup&neasa lui Safta au perit de Cazaci 
cind rascoalele, fSra cit numat ce-aii aflat, 
un zapis de schimb&tura' ce-aii fScut ma- 
nSstirea cu Constantin postel. si Tau r^s- 
cump^irat din £ara C^zSceascS. de la Nijnal, 
dect s'au rugat DomnieT-mele ca sa le 
fac ispisoc de int&ritura" pe acel zapis, 
dect $i Domnia-mea vSzind acel zapis, 
adevarat isc^lit cu iscSliturile tuturor bo- 
ierilor mart p^inS la vornicii de poartjl 
anume, si Domnia-mea am dat si Intarit 
sf. mSnSstir! din Cetatea-Neam^ulut acel 
sat R&ucesti, cu vecinT cu tot, ca s£ fie 
sfintelor m&n&stir! dreapt^ ocin^ si mosie, 
si s^ fie spre pomenirea ctitorilor, si a 
lut Urechi Vornicul ce-aii f^cut mJinSstirea 
SSculut. 7219 (171 1). 

Rauce§ti-de-Sus. Vez! Suzeni, 
jud. Neamtu. 

Rauce§ti-de-Jos. Vez! Radeni, 
jud. Neamtu. 

Rauseni, sat, in partea de V. a 



Hosted by 



Google 



rAuja 



217 



rAzboieni 



com. ComandSresti, pi. Jijia, jud. 
Botosani, asezat parte pe ses, 
parte pe coasta de E. a Dea- 
lului-R&usenilor si Livezilor, in 
dreapta Jijiel. 

Intinderea mosiei este de 33 1 8 
hect., din care 2700 hect. ale 
proprietarulul, d-1 loan Pavli, si 
618 hect. ale locuitoriior. 

Locurile cultivabile ati o in- 
tindere de 2000 hect. 

Sunt cite-va radiurl de stejar 
in intindere de 25 hect. si o 
vie pe coasta Dealului-Viei, in 
intindere de 6 hect. 

Are o populate de 200 fa- 
milii, sau 690 suflete ; o biserica" 
vechie, de birne, zidita la 1789 
de d-na Bogdan, nSscuta Ghica, 
si avind catapeteazma luat& de 
la o alta biserica foarte vechfe, 
ce era in gr&dina caselor pro- 
prieta^ef, biserica deservita de 1 
preot, 2 cintare^t si 1 paracli- 
ser; 1 moara de apa pe Jijia 
si 1 de aburi, 6 iazurl bogate in 
peste si stuh. 

Locuitorif poseda : 590 boi 
si vaci, 63 cal, 2000 01, 105 
porci ; 250 stupi cu albine. 

Urmele unuT sat foarte vechiu 
se vad la o localitate situata 
spre V. de satul Rauseni pe 
coasta de deal si in dreapta 
JijieT, unde asta-zf se afl& cite-va 
bordee, numit& : Odaia-Rauseni. 
Legenda atribue aceste urme, 
unui sat numit Huseni, care ar 
fi fost ars de Turci acum 300 
de am. 

Spre N.-V. de Rauseni, pe 
{annul sting al Jijiel, fa^ in fa{& 
cu vechiul sat Huseni, la poa- 
lele podisului Ciurgaul, legenda 
aseazS un vechiu sat, numit 
Mur&reni, ale caruia urme de 
gradini si locuri de case se pot 
observa si asta-zi. 

Mai tirziu, mosia Rauseni ia 
numele de Domneasca si se stS- 
pineste de o familie Ghica. A- 
ceast& familie a avut case man 



de piatrS linga biserica ve- 
chie. 

Tot p'aci sunt urmele une! 
vechi iezaturf, la N.-V. de satul 
R&useni, de ambele p&rp ale Ji- 
jiel, care se zice forma un iaz 
foarte mare ce se intindea spre 
V. si acoperea tot sesul Jijiel 
si care se numea Iazul-Doamnei. 

Numeroasele gropl de piine 
care se afl& prin sat si impre- 
jurul Sciu, dovedesc ca aici, mai 
inainte vreme, a fost un centru 
de populate mare si bogat. 

Rau{a, padure, pe mosia Fun- 
doaia, com. Hrea^ca, pi. Herfa, 
jud. Dorohoiu. 

Rauseni, sdtuc. VezI Zamostia, 
sat, com. Zamostia, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Rauseni, deal si podi§, pe teri- 
toriul satulul Zamostia, com. cu 
acelasl nume, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu ; se intinde de la 
locul numit Budai, p&n& la A- 
gape. 

RazS§ia-Gogoiul, raza§ie, jud. 
Putna, in suprafa^S aproxima- 
tiva de 300 hect., situata pe 
mosia cu acelasi nume, pendinte 
de com. R&coasa, limitatcl la 
N. cu mosia Musunoaele sta- 
tulul, la V. cu r&zastf RScoasa 
si la E. si S. cu p^durea Ciu- 
rucul a statulul si cu razasil din 
G&uri. 

Raza§ia-Racoasa, p&dure, jud. 
Putna, in suprafa^a" aproxima- 
tiva* de 500 hect., situate pe mo- 
sia cu acelasl nume, pendinte de 
com. Racoasa, limitatS la N. si 
E. cu Musunoaele statulul, la V. 
cu razasii Cimpuri si la S. cu 
mosia Vizantea a statulul. 

Raza§ia - Varni^a, padure, jud. 
Putna, in suprafa^ci aproxima- 



tiv& de 100 hect., situate pe 
mosia cu acelasJ nume, pendinte 
pe com. StrSoani-d.-s., limitata 
la N. cu r&zasif Str&oani-d.-s., 
la E. cu mosia d-lu! Aposto- 
leanu, la V. cu Racoasa si la 
S. cu Varni^a. 

R&zboieni, sat, in jud. Neamtu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Us- 
ca$i, situat pe piriiasul Strugi- 
nosul. VezI Razboieni, mosie. 

Razboieni, sckit, in jud. Neamtu, 
com. Uscafi, pi. de-Sus-Mijlocul, 
situat in satul cu acelasl nume. 
PosedS urm&toarea inscrip^iune : 

In zHele evlaviosului si iubitoruluT de 
ChriStos Domnului Ion $tefan Voevod, 
cu mila lui D-zeii Domnitor faril Mol- 
doveY, fiul lui Bogdan- Voevod. In anul 
6984, iar al domniet lui al 20-lea an 
curgatoriu, sculatu-s'au puternicul Maho- 
met, imparatul turcesc, cu toate ale sale 
rasaritenc puteri. Inca si Basarab-Voe- 
vod, eel numit Laiota, venit'a cu dlnsul 
cu toata £ara sa cea basarabeasca. Au ve- 
nit ca sa jefuiasca si sa piarza £ara Mol- 
dovei si au ajuns pana aci, la locul nu- 
mit Piriul-Alb, si not Stefan Voevod, cu 
fiul nostra Alexandra, esit'am inaintea 
lor aci, si am facut cu dinsii mare raz- 
boiii in luna lui lulie in 26 zile. $i cu 
ingaduirea lut D-zeu birui^i fura crestinii 
de catre pagint, si cazura acolo multa 
mul^ime de ostasi MoldovenT. Tot atunci 
si Tatarii lovit-au fara MoldoveT din acea 
lature. Pentru acea bine-voit'a Io Stefan 
Voevod de buna sa voin^a, si zidi acest 
templu intru rugasie si Doamnei sale Ma- 
riei si fiilor sai Alexandra si Bogdan 
si intra pomenirea si intra desufle^rea 
tuturor ortodoxilor crestini can aci aii 
perit. In anul 7004, iar al domniei lui, 
anul al 40-lea curgatoriu, luna Noembre 8. 

Inscrip^ia dateaz£ de la zidi- 
rea bisericel, in anul 7004(1495), 
adicS cu 18 anl mai tirziu de 
r&zboiui de la Piriul-Alb sau 
Valea-Alb£; ziua de 8, arStata 
in inscrip^iune, coincide cu ser- 
barea sf. Arhistratic Mihail, ca- 
ruia Marele ^tefan a dedicat 
templul de la Razboieni. 

Cea d'intiiu tcilmScire a in- 
scrip^iei de la Razboieni a pu- 



66940. Marele Dicpionar Geografic. Vol. V. 



28 



Hosted by 



Google 



rAzboieni 



218 



rAzboieni 



blicat-o Gh. Asachi la sfir^itul 
nuvelel sale istorice Valea-AlbA 
(v. Asachi : Nuvele ist , ed. Ill, 
Iasi, 1867, p. 122). Vezi si RAz- 
boieni, mosie. 

Razboieni, mo§ie, in jud. Neamfu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i, 
fostA pendinte de schitul Raz 
boieni. 

Istoric* Din o carta de ju de- 
cat A din 1 620, de la Gaspar- Voda, 
se constats cA $tefan-cel-Mare 
zidind biserica de la RAzboieni, 
ca un monument comemorativ 
celor cAzu^f in rAzboiu pentru 
apArarea {Aril, a dotat acea bi- 
serica cu o bucata de loc, din 
al carul venit ea sA se poata 
intre^inea si sa se perpetue po- 
menirea ostasilor acolo ingro- 
papf. Pe acel loc al bisericel, cu 
timpul s'a format sAtisorul Raz- 
boieni. 

In curgerea timpurilor ins A, 
aceastA proprietate a bisericel 
de la RSzboieni a devenit pro- 
prietate boereascA. Asa, pe tim- 
pul lui $tefan Tomsa (1612), pro- 
prietarul mosiei RAzboieni, im- 
preunA cu ea si a bisericel Ma- 
reiui $tefan, era visternicul Ni- 
coarA PrAjescu, care, participind 
la revolta boerilor contra Dom- 
nului Tomsa, ca si mul^i tova- 
rAsi de at lui a fugit in P.olo- 
nia. Voda a confiscat mosia lui 
Nicoara-RAzboieni, si a daruit o 
MAnAstiref sf. Hie din Bucovina. 
Sub domnia lui Radu-VodA, 
cAlugArii de la sfintul Hie se ju- 
decarA la domnie pentru o bu- 
catA de loc a mosiei RAzboieni, 
ce o impresuraserA rAzesii din 
Uscafi, si cistigarA procesul in 
1632. 

Lupu PrAjescu, fiul lui NicoarA, 
prin bunA invoialA cu cAlugArii 
de la sf. Hie, rAscumpArA mosia 
RAzboieni cu biserica, dindu-le 
300 de taleri si niste vite si pri- 
mindu-sl documentele indArAt. 



In acelasi an Ionascu PrAjescu 
a pretins a i se da si luT o parte 
din mosia pArinteascA RAzboieni. 
LogofAtul Petrascu BasotA, con- 
damnat de la domnie, a impAr^it 
mosia RAzboieni in douA pArt,i : 
Lupului i-a dat partea din jos, 
iar Ionasculuf, partea din sus. 
Mosia aceasta s'a stApinit de 
familia PrAjescu panA la anul 
1668, cind ea toatA se stApinea 
de Dimitrascu PrAjescu, carele 
a trecut'o in stApinirea cumA- 
trului sAu Gavril TAbir^A, fost 
biv. cAmAras, jumAtate prin da- 
nie, iarA jumAtate prin vinzare. 
TAbir^a, imprumutind de la 
Ionascu PrAjescu 130 lei, 'I-a 
amanetat jumAtate din Razbo- 
ieni, si neplAtind banii, partea de 
mosie cea amanetatA a trecut 
iarAsI la familia PrAjescu. In anul 
urmAtor, 1660, TAbir^A a vindut 
si cea 1'altA parte din RAzboieni 
fostului spAtar Tudurachi Ior- 
dachi. Se vede ins A cA aceastA 
vinzare nu s'a efectuat; cAci 
peste douA luni face vinzare 
pe jumAtate din mosia Razboieni 
nasulul sAu, al doilea logofAt Du- 
mitrascu Boul. AceastA vinzare 
se intAreste prin ispisoc dom- 
nesc dela Stefan Petriceicu-Voda 
din anul 1673. 

In anul 1688, Maria Prajasca, 
cu fiul sAu $tefan si cu ginerele 
el vind jumAtatea lor din RAz- 
boieni, Hatmanului Constantin 
Veliciko. Vinzarea aceasta s'a 
fAcut cu conduce ca Hatmanui 
sA plAteascA o datorie a vin- 
zatoarei PrAjasca la MAnAstirea 
HanguluT, unde era amanetatA 
acea parte de mosie. 

Hatmanui Veliciko insA n'a 
platit acea datorie, si mAnas- 
tirea, avind trebuinfa de ban! ca 
sA acopere biserica manastirei, 
a vindut acea parte de mosie 
slugerului NecolaT, impreunA cu 
biserica. 

In 17 14, a patra parte din 



mosia RAzboieni se stApinea de 
Veliciko sin Ca^iki, starostele 
de negustori din Iasi, care in 
acest an a vindut-o slugerului 
Neculai si jupinesil sale Ca- 
trineT. 

Asa dar atunci mat toata mo- 
sia RAzboieni se stApinea de 
Slugerul Neculai, fiul Medelni- 
cerulul Ene, care la rindul sAii 
si el a avut procese cu razAsii 
din Usca^i, pentru hotare; dar 
judecata constatA dreaptA stA- 
pinirea Slugerului si o confirmA. 
Egumenul mAnAstirei Hangul, 
cind a vindut Slugerului partea 
PrAjascal din RAzboieni, se adre- 
sase mai intiiti nepotului ei An- 
drei, feciorui lui Stefan PrAjescu 
cu propunere de a rescumpAra 
el acea parte a mAtusei sale ; 
acela insA i-a rAspuns, cA n'are 
bani ca s'o rascumpere. Mai pe 
urmA acest Andrei PrAjescu, in 
anul 1 73 1, a intentat proces 
Slugerului. In curgerea acestui 
proces pentru jumAtatea Pra- 
jascA din satui Razboieni, pe 
care cAdea si biserica Mareiui 
Stefan, in anul 1734, Slugerul 
Neculai, vazind cA impreunA cu 
partea PrAjascAi are sa piarda 
si biserica DomneascA, ca sA 
scape mAcar acea bisericA de 
a trece la alt stApin, s'a decis 
a preface biserica mareiui Ste- 
fan de la RAzboieni in mAnAs- 
tire de cAlugArl. Spre acest sfir- 
sit i-a hArAzit a patra parte din 
mosia sa de la RAzboieni pentru 
intre^inere; a ales de egumen 
pe preotul Dumitru ; a impu- 
ternicit pe fiiT set Sandu si Safta 
sA se ducA la mitropolitul {Arei, 
care pe atunci era Antonie, spre 
a cere pe deoparte recunoas- 
terea si intarirea nouei manAstin 
si a daniei, iar pe de alta, sA 
dobindeascA binecuvintarea pre- 
otulul Dimitrie de a se cAlu- 
gAri. 
De atunci dateazA fondarea 



Hosted by 



Google 



rAzboieni 



219 



RAZBOIENI 



m&n£stirel sau schitului Raz- 
boieni. 

Intre acestea, procesul Sluge- 
rului cu Prajescu continua. Dupa 
ce judecata a legitimat drep- 
turile Prajesculul, Slugerul n'a 
voit sa primeasca de la el banii 
de rascumparare, si a lasat pro 
cesului loc deschis pentru alte 
vreml. Prajescu insa, puind sta- 
pinire pe partea din mosia Raz- 
boieni n'a {inut seama de schit 
si de dania Slugerului, ci a 
vindut toata acea parte demo- 
sie cu schitul, Logofatulul Sandu 
Sturdza. 

Dupa moartea Slugerului, fiul 
sau, Vatavul Costachi, a conti- 
nuat procesul cu Andrei Pra- 
jescu, carele insa prin judecata 
a silit pe rivalul sau a primi 
banii ce-T daduse tatal sau Slu- 
gerul de rascumparare pe par- 
tea Prajascai din Razboieni. 

Noul proprietar al mosiei Raz- 
boieni, Sandu Sturdza, a respec- 
tat schitul fondat acolo de Slu- 
gerul Nicolau, si a lasat pe 
caiugarT in pace, sa stapineasca 
biserica si dania facuta lor de 
Slugerul, precum si al^i razes! 
din vecin&tate. Asa, in documen- 
ted schitului, se vede ca in anul 
1768 era la schitul Razboieni 
Egumen, Manadul Visarion, care 
se judeca cu raze^ii de la Us- 
catf, can pretindeau ca biserica 
schitului ar fl pe mosia lor, ca 
prin urmare calugarii ar fl sta- 
pinind cu nedreptul o parte din 
mosia razaseasca. Dar pe te- 
meiul ispisocului de la Radu 
Voda din 1624, ce era la mina 
calugarilor, s'a recunoscut drep- 
tatea schitului. 

In anul 1789, Monahul Hie 
Dabija, dintre razesiT locall, ha- 
razeste schitului toata averea sa. 
Din o scrisoare din anul 1790, 
se vede ca mosia Razboieni cu 
schitul trecuse de la Sandu 
Sturdza la Constantin Sturdza, si 



acesta o dase de zestre gi- 
neruiul sau Vornicul Mihail 
Sturdza. Tot din acea scrisoare 
sa vede ca era nacealnic schi- 
tului Arhimandritul Efrem. Gi- 
nerele Sturdzel imputerniceste 
prin amintita scrisoare pe Efrem 
a stringe veniturile mosiei Raz- 
boieni, ca si sub socrul sau si 
a le intrebuin^a intru {inerea bi- 
sericel si a servitorilor el. De 
aci se vede, ca, la inceput, noul 
proprietar, Mihail Sturdza, era 
favorabil schitului si Arhiman- 
dritului Efrem. Dar aceasta n'a 
durat mult, precum vom vedea 
mai jos. 

In arhiva Mitropoliel Mol- 
dovel se afla o marturie a mai 
multor boerl SturdzestI, data in 
1790, prin care se adevereste 
ca mosia pe care Marele Stefan 
a zidit biserica de la Razboieni, 
a fost cumparat& de tatal lor, 
marele Logofat Sandu Sturdza 
de la un Prajescu si o a afie- 
risit schitului Razboieni, carele 
la acel timp se administra de 
Arhimandritul Efrem, pe care 
ii laudS si-1 recomanda pentru 
buna orinduiala duhovniceasca 
ce title in schit. Boerii Sturd- 
zestI, subscrisl in acea marturie 
sunt : I. Sturdza Vel Vornic, Ste- 
fan Sturdza Vel Logofat, Dumi- 
trachi Sturdza Ban,. Gr. Sturdza 
Hatman. 

In anul 1 792, Domnitorul Alex. 
Moruzzi, prin hrisovul sau, mi- 
lueste schitul Razboieni cu oare- 
care haraziri din veniturile (ru- 
zumaturile) domnestl. AceleasI 
haraziri se confirma in anul ur- 
m^tor, de Domnitorul M. Su{u. 

Din o suplica a Arhiman- 
dritului Efrem, din anul 1793, 
catre Mitropolitul Iacob Stamate 
(suplica ce se pSstreaza in 
archiva Mitropoliel Moldovel), 
se vede ca acest Efrem a fa- 
cut mai muite imbunata$iri la 
schitul Razboieni, ^si'care, cum 



se exprima «1, l'a costat sudorl 
de singe, intrebuin^ind toata 
silin^a sa spre inzestrarea schi- 
tului cu morl si vil. 

Dar tot din aceea se vede ca 
proprietarul mosiei Razboieni, 
logofatul M. Sturdza, schimbase 
atitudinea sa anterioara catre 
schit. El tindea acum a se face 
deplin stapin pe mosia schitului 
si chiar a desfiin^a acesta, in- 
trebuin^ind la aceasta pana si 
silnicil si violSrl. Se vede ca 
contra acestel atitudinf ilegale 
a logofatului Sturdza, Efrem isl 
procurase de la boerii Sturd- 
zestI, marturia citata mai sus, 
si in care nu figureazS Sturdza 
eel cu preten^ia. 

Efrem apol se jelueste Mitro- 
politului ca acest boer voeste 
sa-1 alunge de la Razboieni si 
sa strice schitul ca sa se faca 
el stapin pe mosia schitului, ca 
s'a incercat in multe rinduri sa 
apuce documentele schitului, ce 
se pastrau la Egumen. Spre 
acest sfirsit i-a pradat chilia in 
mai multe rinduri, pana ce in 
fine a izbutit a pune mina pe 
documentele schitului. Apol a 
instalat pe vataful sau cu fa- 
milia in schit, poruncindu-I [a 
pune mina pe toata averea ca- 
1'igarilor. Efrem s'a tinguit Mi- 
tropolitulul ; dar se vede ca 
acesta nu 1-a putut ajuta, cad 
de acum schitul Razboieni cu 
mosia sa a trecut in stapinirea 
familiel SturdzestI si schitul de 
calugarl a ramas desfiin^at de-o 
cam data. 

La 1803, dupa o infelegere 
particulara a Mitropolitului Ve- 
niamin cu familia Sturdzeasca, 
s'ati asezat aci 25 maice ; de 
aceea, pana la 1813, calugari^ele 
de acolo n'au avut nici un act 
public constatator dreptulul lor 
de a locui acolo si a avea 
drept la intre^inerea din averea 
schitului. 



Hosted by 



Google 



rAzboinicul 



220 



rAzvadul 



La i8ii, murind marele Lo- 
goftt M. Sturdza, rapitorul schi- 
tulul Razboieni, urma?il lul, im- 
preuna eu toat& familia Sturd- 
zeasca, au inchinat schitul cu 
mo$ia Razboieni, spitalulu! Sf. 
Spiridon din Ia$i (vezl actui de 
danie publicat de d. Gusti, fost 
Epitrop al case! Spiridon, in 
jurnalul Curierul (Balassan), din 
Ta?i, in anul 1786, No. 87, re- 
produs de Melchisedec). 

Epitropia, luind in stapinire 
dania, a voit sa departeze de 
acolo acele 25 calugarite $i sa 
r&miie toata averea schitulul in 
mina spitalulul, insa Mitropolitul 
Veniamin s'a opus. 

La 1 83 S , Alecu Sturdza, urma$ 
al donatorilor schitulul, cere 
alungarea cSlug&ri^elor de la 
Razboieni pentru tot-d'a-una $i 
cu venitul schitulul sa se intre- 
tina 5 paturl pentru bolnavl, 
peste ceie ce intre^inea pana 
atuncl spitalul, amenin^ind ca 
la caz contrar va cere de la 
guvern stricarea daniei ?i rein- 
turnarea el la urma?il familiel. 
Veniamin s'a opus. Mai tirziu 
chiar Epitropia spitalulul s'a in- 
cercat a desfiin^a schitul §i a 
intrebuin^a averea lul nuraai la 
^ spital, dar Mitropolitul Meletie 
s'a opus; a$a in cit ?i asta-zT 
stau acolo cite-va ca1ug&ri$e ba- 
trine, care se intre^in dupa un 
budget aparte. 

Mo?ia schitului a avut o in- 
tindere de 777 hect., 70 aril 
sau 684 falci, din care 239 falci 
s'au dat locuitorilor claca?! din 
satul Razboieni, ?i 445 falci ati 
ramas pe seama proprieta^el. 

Arendat, acest pamint aduce 
6000 lei anual, din carl 4480 
lei se dau pentru intre^inerea 
schitulul, ?i restul spitalulul. 

Razboinicul, deal, in com. rur. 
Albule$ti, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 



Razboiul, munte, in jud. Buz^u, 
com. Goide$ti, cat. Bratile?ti $i 
Plo^tina. Virful e acoperit de 
pa?unl, iar poalele, cu seculare 
p&duri de brad, fag $i mesteacan. 
El lasa mai multe ramificatu in 
partea de N., care se intind 
pana in riul Bisca-Rozilel. 

Razboiul, valcea, izvora?te din 
dealurile despre E. ale com. Sla- 
ve$ti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea, 
$i se varsa in riul Tiriia. 

Razboiului (Valea-), vale, iz- 
vor&$te din imprejurimile com. 
Urla^i, pi. Cricovul, jud.Prahova; 
curge prin com. Tom?ani, unde 
formeaza mai multe hele$taie, 
se indreapta spre S.-E., pana 
linga com. Parepa, de unde cur- 
gind spre E., desparte cat. 
Parepa de Ru$ani, ocole?te pe 
acest din urma pe partea de E. 
$i apol se indrepteaza iara$I 
spre E. unde se intilne?te cu girla 
Ceptureanca, care ii schimba di- 
rec^iunea spre S.-E. $i apoi iar 
spre E. spre com. Fulga. 

Raze§ii-de-Clipice§ti, mo§ie, in 
intindere de 140 hect., pe teri- 
toriul com. Clipice^ti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna. E proprietatea 
raze?ilor Clipice^ti. 

Raze§ii -de - Leontine^ti, pa- 
dure, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Leontine?ti, a raze$ilor din 
com., care se intinde pe o supra- 
fa{a devre-o 130 hect. Este fo- 
ioasa (fag, stejar, alun $i carpen) 
$i este supusH regimului silvic. 

Raze^ii - de- Magire§ti, padure 
foioasa, jud. Bacau, pi. Muntelul, 
com. Magire?ti,. proprietate a 
raze?ilor din com. Are o intin- 
dere de 620 hect. ?i este supusa 
regimulut silvic. 

Raze^ii - Podurile, padure, fo- 



ioasa, jud. Bacati, pi. Muntelul, 
com. Podurile, a raze^ilor din 
com., cu o intindere de 50 hect. 
$i supusa regimului silvic. 

Raze§ii-Ripile, padure, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul.-d.-j., com. Ri- 
pile, foioasa (fag, stejar), cu o 
intindere de 160 hect. ?i supusa 
regimului silvic. 

Raze§ilor (Padurea-), padure, 
pe mo$iea Ru^i-Ciomartan, com. 
Zamo?tia, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu. 

Rikze§ul-V echiu, ptidure, pemo- 
$iea H£n^a$ti, com. cu acela$I 
nume, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu. 

Razoarele, munte, la N. de com. 
Comarnicul, pi. Pele^ul, jud. Pra- 
hova, coprins intre riul Prahova 
$i vaile: Conciul $i Ora^iele. 

Razvadul, com. rur., jud. Dim- 
bovifa, pi. Dealul - Dimbovi^a, 
situata parte pe cimpie $i parte 
pe dealuri, la 4 kil., peste Ia- 
lomi^a, spre E. de Tirgovi^te. Prin 
Razvad trece ?oseaua judetiana 
Tirgovi^te-Ploe^ti. Aceasta co- 
muna este de podgorie ?i pro- 
duce mai numai vinuri ?i fructe. 
Dealurile principale sunt: Fetile- 
Zarafulul, Calugareasca, Valea- 
Mare, Valea-Pietrel, Valea-An- 
ghele?tilor, Valea - Opre^tilor, 
Valea-lui-Socol ^i Valea- Viei ; iar 
cimpiile sunt : Razvadul-d.-s., 
RSzvaduI-d.-j. ?i Draganeasca. 

Prin raionul com. curge Slani- 
cul spre E. ?i Razvedeanca prin 
centrul com. Este un pode$ peste 
Slanic ?i altul peste Razvedeanca. 

Se compune din trei catune : 
Razvadul-d.-s., Razvadul-d.-j. ?i 
Gorgoteni, cu o populate de 
2457 locuitori. 

Are 2 biserici; o $coal& §i 
2 mori pe apa. Paduri sunt doua, 



Hosted by 



Google 



RAZVAN (MOVILA-LUI-) 



221 



RECEA 



una dej 65000 arii e si alta de 
21000 aril. 

Se invecineste la E. cu com. 
Gura-Ocni^ii si Sacueni, la V. 
cu Tirgovistea si Viforita (cat. 
Mahalaua), la N. cu Ocni^a si 
la S. cu riul Ialomi^a, despar- 
{indu-se de Ocni^a prin vai si 
dealurl acoperite cu pSdurl, iar 
de cele-1'alte, prin dealurl cu viT 
$i cimpii. 

Razvan (Movila-lui-), movild, 
jud. Suceava. lata ce zice cro- 
nicarul Miron Costin despre a- 
ceasta movila, aflStoare pe mo- 
$ia Baia, deasupra dealului Mo- 
vila-jyiare: «Cind Ieremia Voda 
din biserica (la sat la Areni), 
au esit la o$ti, timpinatu-sau 
ostile de ambele pSrp, si dupa 
cita-va lupta intre o?ti au lovit 
Le$ii pre oastea' Ungureasca 
din aripa despre Scheea. Indata, 
imbarbatindu-se si fruntea o$ti- 
lor unde era Ieremia Voda, au 
frint pe Unguri. Subt Razvan 
Voda au cazut calul atunci in 
rtizboiu; ce, incalectnd pe alt 
cal indata a silit sa opreasca 
oastea Ungureasca, $iau oprit'o ; 
?i pusera razboiul iar la loc. 
Ce, imbarbatindu-se iar oastea 
lui Teremia Voda, unde si Le- 
sii in frunte, au dat dos oastea 
lui Razvan Voda, si Tau dus 
la Ieremia Voda». 

Rea (Valea-). Vezi Valea Rea. 

Rebegari, cdtun, in jud. Putna, 
com. Nistoresti, pi. Vrancea, 
situat pe malul piriului Naruja, 
intre catunele Naruja si Heras- 
traul. 

Are o popula^iune de 185 su- 
flete, care locuesc in 45 case. 

Rebege§ti. Vezi Cre^ulesti-Mana- 
stirea, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 

Rebegi, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 



com. Grecesti, situat pe malul 
drept al Jiulul, la 1 kil. de 
Grecesti, catunul de resedinta 
al com. Are o populate de 385 
suflete. 

Comunica^ia se face prin so- 
selele comunale, care leaga ca- 
tunul la N. de Grecesti, la S. 
de Gingiova, iar la V. de Ma- 
ce^ul-d.-s. unde e resedinta sub- 
prefecturel. 

Rebegi, mosie a statului, in jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti, 
arendata cu 13000 lei anual. 
Are padure pe ea. 

Rebegi, pddure a statului, in jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti, 
pe mo$ia statului Rebegi. Are 
o intindere de 318 hect., popu- 
lata cu cer si girni^a. Face parte 
din ocolul Murta. 

Rebricea, stafie de dr.-d.-f., in 
jud. Vasluiu, pi. Fundurile, com. 
Dragasani, pe linia Vasluiu-Iasi, 
pusa in circulate la r Maiu 1892. 
Se afla intre stabile Buhaesti 
(8.7 kil.) $i Scinteia (5.5 kil.). 
InahVimea d'asupra nivelului Ma- 
ril e de I27 m ,90. Venitul aces- 
tel sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 21739 lei, 90 ban!. 

Rebricea, piriil, in jud. Vasluiu, 
pi. Mijlocul; izvoreste din pa- 
durea statuluT, numita Valea- 
Satului, de sub coasta dealului 
Bordea, din partea de N. a com. 
Valea -Satulul; curge spre S., 
prin valea cu acela§I nume si, 
trecind in com. Bodesti, se u- 
neste cu piriul Cucoara, ma! in 
jos de tirgu^orul Ratesul Epu- 
reanulul; trece apol prin sesul 
satulul Scinteia, face hotarul in 
tre com. Bodesti si Scheia ; in- 
tra pe teritoriul com. Parpanija, 
atinge teritoriul com. Negresti 
si Buhaesti ?i, la locul numit 
Postovarul (com. Birzesti), se 



varsa in riul Birladul, dupa ce 
prime^te mal mul{I afluen^T. 

Reboca. Vezi Mihaesti, mosie a 
statului. 

Rece (Valea-), piriil, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. urb. Isaccea ; isl ia nas- 
tere din poalele sud - vestice 
ale dealului numit Muntele-lul- 
Hasan ; se indrepteaza spre N., 
avind o direcfiune generala de 
la S. la N., brazdind partea de 
N. a plasel si pe cea de V. a 
com. urb.; taie calea judefeana 
Isaccea-Macinul si, dupa un curs 
de aproape 3 kil., se varsa in 
mlastina stufoasa ce inconjoara 
balta Piatra-CacatS, la V., cu 
Cherhanaua-luI-Melentie. Cursui 
sati este repede, fiind un piriu 
de munte. Curge numal prin pa- 
durl. Pe valea lui e drumul ve- 
cinal Tichilesti si soseauajude- 
{eana Isaccea-Macinul. 

Rece (Valea-), piriu, in jud. 
Tulcea, pi. Macinul, pe terito- 
riul com. rur. Greci ; izvoreste 
din poalele orientale ale Dealulul- 
Grecilor; se indreapta spre S., 
avind o direct/iune generala de 
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza 
partea de E. a piasel si pe cea 
de N.-V. a com. ; taie drumul 
comunal Luncavi^a - Greci si, 
dupa un curs de 1 kil. se a- 
runca in piriul Valea- Greciior, 
pe partea dreapta, nu departe 
de izvorul acestuia; malurile 
sale sunt inalte si acoperite cu 
verdea^a. 

Recea, sau Recile, com. rur. 
pe riul Teleorman, jud. Arges 
pi. Galasesti, la 9 kil. de com 
rur. Costesti, resedinta subpre 
fecturel si la 54 kil. de Pitesti 
Se compune din satele: Recea 
d.-j. si Recea-d.-s., cu o popu 
lafie de 354fam.,sati 1562 sufl 



Hosted by 



Google 



RECEA 



222 



RECEA 



Are 2 bisericl; o scoala; 2 
mori cu aburl. 

Pe aid trece soseaua jude- 
{eana Pite$ti — Turnu-Magurele. 

Budgetul com. e de 2629 lei 
la veniturf $i de 3571 lei la chel- 
tueli. 

Vite : 1280 boi si vaci, 100 
cai, 15 bivoll, 9 asinl, 2500 01, 
10 capre si 500 rimatori. 

Recea, com. rur., in jud. Mehe- 
din^i, pi. Cimpul, la 45 kil. de 
orasul Turnul-Severin. 

Are o populate de 650 lo- 
cuitorl ; o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarefi ; o scoala ; 
o circiuma. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor. 

Locuitoril poseda : 30 plugun , 
56 care cu boi, 5 caru^e cu cai, 
500 vite mari cornute, 18 cai, 
560 01 si 360 rimatorj. 

Prin com. trece soseaua Vin- 
jul-Mare-Recea-Cujmirul. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 3153 lei, iar la cheltueli, de 
1516 lei. 

Recea, com. rur., jud. Vilcea, pla- 
iul Horezul, formata din 2 cat.: 
Recea si Marina, impar^ite in 4 
mahalale : Coasta-Corbulul, Ripa, 
Zavoiana si Delureni. 

E situata pe riurile Recea si 
Marina, la 50 kil. de resedin^a ju- 
de^ulu! si la 8 kil. de a pla- 
iului. 

Are o populate de 1175 io- 
cuitorl; 4 bisericl, 2 in Recea 
si 2 in cat. Marina ; o scoala 
mixta. 

Locuitorii, pelinga agricultura, 
se mal ocupa cu olaria, dulghe- 
ria, rotaria, fieraria simpla si zi- 
daria. El desfac produsul mun- 
cel lor la bilciurile : Riureni, Ho- 
rezul, Gingule?ti si Polovraci. 

Vite sunt: 35 cat, 150 bo!, 
200 vaci, 290 capre, 1000 of, 
300 porcl. 



Pe riurile Recea si Marina sunt 
4 mori, 1 joagar, 1 piua. 

Locuitorii sunt mosneni, po- 
sedlnd pamint din mosi stra- 
mo?i. 

De aceasta com. apar^in mun- 
{if: Mamul, Gauriciul si Piatra, 
cu direc^iune catre E. si V. si 
spre N. de com. Pe acestl munti 
se fabrica brinza. 

Vatra satuluT are 200 hect , 
iar in total peste 1500 hect., cu 
izlaz, munte, padure, livezl si 
araturi. 

Dou& micl sosele sunt in in- 
teriorul comunei. 

Budgetul com. e la veniturl 
de 1230 lei si la cheltueli, de 
1040 lei. 

Se margineste la E. cu com. 
Vaideeni, la V. cu com. Fome 
testi si Racovija, la S. cu com 
Slatioara si la N. cu mun^ii : 
Mamul, Gauriciul si Piatra. 

E brazdata;de dealurile : Buza, 
Piscul, Piscul-Cerbului, Poiana- 
Paltinulul, Piatra; de mun^il: Ga- 
uriciul si Mamul, Piscul-Vacil, Co- 
manda. E udata de riurile: Re- 
cea, Marina, Maricioara, Reci- 
soara. 

In com. Recea s'a nascut E- 
gumenulmanastirel Horezul, Ion, 
contimporan cu Constantin Voda 
Brincoveanu si care a dotat a- 
ceasta manastire cu intinse do- 
menil 

lata mobile, cu care parintele 
Ion Egumenul de la Horez a 
dotat manastirea : 

1. Mosia Balesti, cumparata 
de la Barbu Paharnicui Urda- 
reanu, pe seama manastirel; 

2. Mosia Otaesti, asemenea; 

3. Mosia Falcoiul-d.-j., cu me- 
tohul si casele de piatra, cu viea 
si 2 roate de moara pe apa Bis- 
tri^a ; 

4. Locurile si Jivezile din Dea- 
lul-Troianului ; 

5. Metohul de la Strineasa, 
cu casele si 2 roate de moara 



$i o dirsta in apa Luncava- 
tulul ; 

6. Mosia Bratovoiesti-d.-j., din 
Dolj ; 

7. Via de la Salcu^a ; 

8. Mosia din Popesti ; 

9. Mosia Stoiceni din Arges ; 

10. Metohul de la Stoiceni 
din Arge^, cu viea si cu moara 
dupa apa Topologului ; 

1 1 . O vie in Dealul-Pitestilor 
cu delni^a si livedea din poalele 
viel, cu casa si slomnul ; 

12. Mosia Birzoteni ; 

13. Mosia Cirstane$ti ; 

14. Mosia Bagdanesti $i parte 
din hotarul Rime^tilor ; 

15. Mo$ia Ulmetul ; „ 

16. Mo^ia Birzotea ?i altele. 

Asupra parintelul Ion, arhi- 
mandritul, hrisovul lul Const. 
VodaBasarab, se exprimaasttel : 



care mosii cu lucrurile lor ce s'aii lu- 
crat pe dinsele sunt cumparate si lucrate 
iutru adaogirea si intarirea sfintei manas- 
tiri de parintele Ion archimandritul, care 
a fost nastavnic si ostenitor la facerea 
acesteT sfinte manastiri pana s'aii ispra- 
vit de tot. 

Recea, sat, facind parte din com. 
rur. Turia, pi. Oltul-d. j., jud. 
Olt. Are o populate de 60 lo- 
cuitorl. 

Recea, sat, facind parte din com. 
Gaiceana, pi. Berheciul, jud. 
Tecuciu, situat in partea de N. 
a comunei, pe dealul cu acelasi 
nume, la 5 kil. de re?edin^:a com. 

Are o populate de 63 fa- 
miiil, sau 250 suflete ; o bise- 
rica, cu hramul Adormirea Mai- 
cel Domnulul, construitS de 
Ecaterina Sturdza, cu ajutorul lo- 
cuitorilor, dupa cum se vede 
din o inscrip^ie ce se aria dea- 
supra usel. 

La intrare in sat, in partea 
de S., se afla cite-va izvoare 
cu apa. 



Hosted by 



Google 



RECEA 



223 



RECELEA-CALDA 



Recea, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Halaresti, cu o 
populate de 171 locuitori si 
42 case. S'a format la 1879 de 
catre improprietariti pe mosia 
statuluT. 

Recea, sat, facind parte din com. 
rur. cu acelasi nume, plaiul Ho- 
rezul, jud. Vilcea. 

Are o populate de 874 lo- 
cuitori ; doua biserici, una cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, re- 
parata la 1867, si a doua, cu 
hramul Sf. Voevozl, construita 
la 1775 si reparata la 1870. Aci 
e resedin^a comunei si o scoala. 

Recea, pddure, a statului, in in- 
tindere de 150 hect., pendinte 
de com. Balteni, pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt, formata din trupurile: 
Coscova (70 hect.), Luda (60 
hect.) si Vedi