Nicolae Milescu Spatarul, Aritmologhia si Etica

Coperta : Anton Slavnicu

NICOLAE MILESCU

TOATE DREPTURILE REZERVATE EDITURII MINERVA

ARITMOLOGHIA, ETICA

SI ORIGINALELE

LOR LATINE

Editie critica, studiu monografic,

traducere, note si indici

de

PANDELE OLTEANU

EDITURA MINERVA

BUCURESTI— 1982

ARITMOLOGHIA

ADICA ?TIINTA DESPRE NUMERELE TUTUROR LUCRURILOR,
CARE POT SA NE tNVETE CUPRINSUL NUMERELOR

PREFA TA

5

.

Este de neinteles pentru ce unii se vor mira ca este de folos
'pentru ca noi sa compunem aceasta Aritmologhie. Pentru ca acum
etica filosofiei — adica cea care infrumuseteaza obiceiurile — este
temelia filosofiei civile, casnice si a existentei tuturor lucrurilor
teoretice, dar mai ales din viata practica. Pentru aceasta este
nevoie de mare truda, pentru ca preceptele ei sa fie adinc intipa-
rite in noi.

De aceea dam deci aceasta Aritmologhie, care este adunata
de la autori sfinti si laici ■ ci, o ! cititorule, nici sa nu cazi in in-
doiala//ca' si noi'ne aflam intr-o astfel de colindare ca si ei.

Unii cauta tainele din numerele ascunse; noua. ne este expusa
o alta desavirsire, §i aceea nu este de loc cea de pe urma ; si nici
nu este, evident, fara folos ca sa cuprindem un oarecare substrat
al numerelor si vreo oarecare invajatura aleasa, care poate con-
duce viata om'eneasca spre facerea de bine, si ca si cu mina atrage
fericirea.' Ca invatatura este necesara tuturor si mai cu seama
min^ilor tinere.

Daca cineva are minte buna, si ascutita, nici mva^atura nu
o va lepada. Cel care a ascultat acestea, tsi va dobindi un mare
ajutor si insu^i se va desfata gindind lucruri asemanatoare aces-
tora//si isi va pregati ratiunea; rajiunea si stiinta, ceea ce este
intru totul adevarat.

1 Acest titlu este traducerea definitiei pe care J. Alsted o da Ariimologhiei etice.
J. Alsted, Encyclopedia... Herborn, 1630, p, 2310.

269

Si intru cit aceste cugetari extraordinare sint cuprinse intr-un

numar scurt, eel mai potrivit lucru este sa le avem in memorie,

atit pentru o rinduire limpede, cit si pentru o arta deosebita,

8 care se manifesto in aceasta lucrare.V/Astfel stau lucrurile.

INCEPUTUL ARITMOLOGHIEI 2

Noua sint cetele ingeresti: 3 „Serafimii, heruvimii, tronurile,
domniile, puterile, stapinirile, incepatorii, ingerii, arhanghelii". 4

Noua sint muzele: „Caliope, Geo, Eutherpe, Thalia, Melpo-
mene, Erato, Terpsihore, Polymnia, Urania".

Sapte sint artele liber e: „Gramatica, retorica, diabetica, arit-
metica, muzica, geometria, astrologia".

Cinci sint simturile : „Vederea, auzul, mirosul, £ustul, pipai-
tul".// * >rr

9 Trei sint gratiih sau zeitele : „Cea luminoasa, Cea infloritoare,

Cea bucuroasa". 5

Sapte sint inteleptii, care erau socotiti la greei foarte in£e-
lepp si extraordinari printre oamenii din toata lumea: „Cleobul,
Hilon, Periander, Pittac, Solon, Bias, Tales". 6

1 Prefata nu se identifies, in originalele latine, nici in Encyclopedia lui J. Alsted.
Pare originala a spatarului Milescu, sau e tot o traducere dupa textul latin din editia din
a. 1620, a Enciclopediei lui Alsted.

2 Primele 44 de gnome cifrice sint traduse din Aritkmologia miscella de Johann Lau-
terbach, dupa textul din Encyclopedia lui J. Alsted (1630) p. 2310-2311. In editia En~
ctclopediet din a. 1620, intreaga Aritmologhie este intitulata Aritkmologia ethica, col.
1833—1872, unde inceputul difera: Jpsius Aritkmologia breviter sic habet — AHtmologhia
lui insusi este pe scurt astfel" - la care spatarul a renuntat, traducind numai: Inceputul
Aritmologhiei — Natalo Arithmolohii.

3 Gnoma despre cele noua cete ingeresti este adaugata de Milescu, opunind-o
gnomei despre cele noua muze cu care incepe originaluL Opozitia aceasta exista in lite-
ratura vremii N. I. Kedrov o remarca in opera Ogorodok Marii Bogorodici Gradinita
Mariei Nascatoare de Dumnezeu — Chiev, 1676. Kedrov, op, cit. p. 20. n. 1.

4 Gnoma adaugata de spatarul Milescu dupa Dionisie Pseudo-Areopagitul sau dupa.
Dogmatica lui loan Damaschinul.

6 Spatarul Milescu nu a tradus numele grecesti din originalul latin al lui J. Lau-
terbach: Aglaia, Thalia si Euphrosina.

6 Explicatia numelor apartine spatarului Milescu. In originalul latin ele nu exista.

270

Trei sint chinuitoarele iadului, care sint razbunatoarele create
de Dumnezeu impotriva tuturor raufacatorilor: „Thisiphone —
adica plata uciderii de om ; Meghera — adica cea purtatoare de
grija; Alicto — adica ajutatoarea." 1

Sapte sint planeiele: „Cronos sau Saturn; Zeus sau Jupiter;
10 Ares sau Marte; Soarele sau Apolon ; Afrodita//sau Venus ; Her-
mes sau Mercur; Seleni sau Luna. Primele numiri sint grecesti,
cele de al doilea — latinesti/' 2

Patru sint stihiile sau elementele : „Focul, aerul, apa si pa-

mintur, , u

Patru sint partite anului, anotimpunle: „ Prima vara, vara

toamna, iarna." _

Patru sint epocile lumii : „Epoca de aur, de argmt, de arama,
de fier — adica: Monarhia haldeiana, persana, greaca, romana" 3

Patru sint partite pdmintului : „Asia, Europa, Africa, Ame-
rica."*//

Trei sint numele magilor, care s-au inchinat Mintuitorului ;
^Melchilor, Gaspar, Baltazar, sau: Bactor, Sator, Pectiras." 5

Patru sint emnghdisiii : „Matei, Marcu, Luca, loan".

Sapte sint zilele crearii lumii de cdtre Dumnezeu: „intiia, a
doua, 'a treia, a patra, a cincea, a sasea, a saptea." 6

Trei sint fericirile sau destinele, adica voia dumnezeeascd ce
nu se poate schimba : „Clothod, Lachesis, Atropos." 7

Trei sint judeedtorii in iad — Grecii aveau astfel de fabule:
„Eac, Minos, Radamantes." 8 //

Trei sint harpiile — o fiara formata din fecioara, vultur si
urs: ^Aelo, Celeno, Ocypede." 8

77

12

i In original este doar: ,/Trei sint zeitele Furii : „Tisiphone, Magaera, Electa".

2 In original sint numai numele latinesti: Jupiter, Marte, Apolon, Venus, Mercur

si Luna. , , , , x

3 Milescu a adaugat cele patru monarhii din antichitate, identificindu-le ca durata

cu cele patru epoci. . ' . . ,

4 Aceasta gnoma este adaugata de Milescu, pentru ca nu exista in originalul lui
J Lauterbach. Oricum este preluata dintr-un izvor mai vechi, scris dupa descoperirea
Americii - sec. al XV-lea si inainte de descoperirea Australiei de catre olandezi in

sec. al XVI. _ ,, , _ . . ,. ...

5 Variantele numelor lipsesc din originalul latin. Pentru alte completan si exphcatn
ale spatarului Milescu, vezi textele paralele latin si slavon, precum si notele.

6 In originalul latin, in loc de „a sap tea" este et Sdbatum — si simbata.

7 In originalul latin se dau aceleasi nume grecesti ale celor trei Parce sau Ursite
Cele latinesti lipsesc: Nona, Decuma, Morta.

8 In originalul latin se dau numai numele.

271

13

14

15

FABULA GRECEASCA

Cinci sint riurile din iad, sau chinurile: „Aheronul — adica
eel lipsit de bucurie; Styxul - adica eel rece; Lethe - adica ui-
tarea; Cocythos - adica bocetul; Flegheton - adica arderea*
acestea se presupuneau la greci a fi in locul chinurilor " l

Patru sint artele mari : „Filosofia, teologia, invatatura leri-
lor si medicina — adica arta vindecatoare". 2 '

. Douasprezece sint biruintele sau ispravUe lui Iraclie, sau ale
lui Jfercule; Leul dm Nemeia, hydra sau balaurul eel cu multe
capete de la Lernea; porcul salbatec din Caledonia; carpioara cu
picioarele dm arama*; pS S arile stimfaliene; amazoana Hyppo-
lyte; grajdunle lm Augias 4 ; taurul din Creta; caii lui Diomede -
mmcaton de oameni"; ncideres. lui Geriones, uriasul*; grading
-tiesperidelor; cerberul cu trei capete, dulaul legat." 6

Zece aufostjlagih Egiptului t pHn Moise : „Rmrile de sinee
broastele paduehn sau tintarii, taunii sau musca ciinelui \ ciuma
nf cli " S rmdin ^ lacustele, intunericul, uciderea noilor

Trei ere ale lumii ) „A zadarniciei - adica Inainte de leee If
legea - adica Moise j Mesia - adica Hristos." 8 \

Trei virtuii crestine: „Credinta, nadejdea, dragostea."
■ Patru virtuti morale: fntelepciunea, dreptatea, barbatia,
mfrmarea - lat. temperantia.

celelalte^ ^ fiortmcile Decalo i^{: „2ntMa, a doua, a treia si

Douasprezece sint artieolele simbolului apostolic ;• Intiiul
doilea, al treilea si celelalte." "

• Sasesint cererile. Rugdciunea domneascd: Jntiia, a doua a
treia si celelalte.//Adica cele sase cereri din rugaciunea Tatdl nostru."

rM« «•! D ^ v asei " en J e a J in original se dau numai numele celor cinci fluvii din infern Ex-
phcatn e adauga e de spatar dovedesc vasta sa erudite in domeniul mitologiei si SicSl

* Explicafia termemlor lipseste din originalul latin. '
In original e „de bronz aerifies" adica ^tare la fuga".

* E regele Heladei ucis de Hercule.

* Ceea ce e subliniat lipseste din originalul latin.

In originalul latin e: cerberus vinclus - cerbul invins. In originalul latin urmeaza

fZT dGSI £ e Pmt T Uhul SaU Cele Cinci **# di » ***** Testament scrfse d^MoTse
Genesis sau Facevea^evitimhNutoerisiDeutroronomul sau ,a doua lege" aeM01se "

cele rele impotriva vitelor sau taunii— Esire VII- X. > . > r

8 In originalul latin sint numai cele trei erer Inane, Lex, Messias.

272

Sapte sint tainele bisericesti : „Botezul, tmpartasania, preotia,
spovedania, mirul, casatoria, ungerea cu mir." }

Doisprezece sint apostolii : ,,Petru, Andrei, Iacob, loan, Filip,
Vartoiomei, Matei, Toma, Iacob, Simon, Iuda Tadeul, Mathias."

Patru sint proorocii cei mari : „Isaia, Ieremia, IezechieL
Daniel".

Doisprezece sint proorocii mai mici : ,Josia, Ioil, Amos,
Avdie, Iona, Mihea, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia,
Malahia.' f

16 Trei sint timpurile :/A,Trecut, prezent, viitor."

Sapte sint pdrjile vietii omenesti : „Nevorbirea sau prima

virsta, pruncia, adolescenta, tineretea, barbatia, batrinetea,

neputin^a" lat. senium „lincezeala".

Douasprezece sint lunile : „Ianuarie, februarie, martie, apri-
lie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie,.
decembrie."

Sapte sint minunile lumii : „Piramidele — adica stilpii foarte
inal^i din Egipt ; stilpul — farul din Alexandria ; templul Arte-

17 midei 2 din Ef es ;//mormintul lui Mausoleu; colosul sau idolul
din Rodos ; statuia sau idolul lui Teus 3 olimpicul ; labirintul din
Creta — sau zidul Babiionului." 4

Douasprezece sint semnele soarelui sau zodiile: „BerbecuL
taurul, gemenii, racul, leul, fecioara, cumpana, scorpionul, sageta-
torul, capricornul, varsatorul de apa, pestii".

Trei sint cazurile de vise: „Morfeu, Fobitor, Fantos, adica:
Intlmplator, Inspaimtntator, Indicator." 5

Trei sint sirenele, adica jumatate fecioare si jumatate pesti,//

18 pe care grecii le descriu ca traiesc in mare: „Leucosia — adica cea
alba; Parthenope — adica cea f eciorelnica ; Lighea — adica cea
dulce." 6

Trei sint ciclopii sau uriasii cu ochi mari 7 ,
ropis, Pyracmon sau Argheus."

,Brondes, Acte-

1 In originalul latin Johan Lauterbach, ca protestant da numai doua taine: Bo-
tezul si cuminecatura-Baptismus et Sancta coena. Sp&tarul pune toate cele sapte taine
dupa invatatura din biserica ortodoxa.

2 In originalul latin: Templum Dianae Ephesinae.

3 In latina Jovis ; in slava Zeosofii

4 In latina e numai: Muri Babylonis — Zidurile Babiionului.
B Explicaria lipseste din originalul latin.

6 In originalul latin: Tres Sirenes: Leucosia, Parthenope, Ligea.

7 Lipsa din originalul latin.

27S

Patru monarhii: „Haldeeana, Persana, Greaca, Romana".

Trei momente ceresti : „Legenda greaca — ce insemneaza ca.
este intotdeauna pace, liniste si dreptate ca in cer; Evnomia —
adica cea datatoare de legi bune; Dichi — adica judecata dreapta ;
Irini ~ adica, pacea."// 1

Doud se observd in povesti : „Pietatea si dreptatea".

Doud sint cheile bisericesti, pe care le-a dat Hristos apostoli-
lor: „Cea care leaga si cea care dezleaga". 2

J. CAMERARIUS: ARITHMOLOGHIA ETHICA

Din parimiile lui Solomon 3

Sase sint lucrurile pe care le waste Dumnezeu — dupd cuvin-
tul preainteleptului imparat al ludeei, day si pe al saptelea nu-l
iubeste : „1. Ochii batjocoritori. 2. Limba neinfrinata la minciima.
3. Miinile spurcate ale ucigasului, 4. Inima care povatuieste la a
face rau. 5. Picioarele grabnice la savirsirea raului, a impietatii.//

20 6. Pe martorul mincinos. 7. Cel care creaza, vrajba intre frati."

Este o fericire ca sd cert de la Dumnezeu aceste doud hwruri
si pe acestea sd le primesti si sale urmezi in viatd : „ 1 . Sa stai depart e
de vorbirea desarta si de vorbirea de ran. 2. Sa nn fii nici pre a
bogat, nici prea sarac, ci tuturor sa dai cele de trebuinta pentru
viata, pentruca fiecare aflindu-se cindva in vreun belsug incepe
a fi lenes, rau, dispretuind si indepartind pe Dumnezeu; dar nici
sa traiasca in lipsa acelor lucruri de care are trebuinta — si sa
savirseasca t ilharie sau sa minie pe Dumnezeu cu fapte murdare."//

21 (Solomon, Pilde, XXX. 7-9)

Trei lucruri sint de nesaturat, tar al patrulea in nici un fel
nu poate fi sdtul: „\. Iadul; 2. femeia neinfrinata; 3. pamintul

1 In original este numai: Tres horae coeli: Eunomia, Diche, Irene.

2 In Original: Ligans et Solvens. Aci se termina, in Encyclopedia lui J. Alsted
Arithmologia miscella de J. Lauterbach.

3 Solomon: rege si filosof israelii. A trait intre anii 974 — 938 i.e.n. A organizat
si a infrumusetat statul israelii. A zidit templul din Ierusalim. Este autorul mai multor
•carti de intelepciune si literaro-sirabolice din Vechiul Testament : Edeziastul, Proverbele,
poemul Cintarea cintarilor etc. Din dragoste fa^a de o femeie pagina, a cazut un timp in
idolatrie.

274

uscat; 4. focul care mistuieste totul si niciodata nu se intimpla
sa fie satin"'. 1

Trei lucruri sint cele care nu pot fi stiuie, iar al patrulea in
nici unfel nu poate fi cuprins : „\. Urmele vulturului care zboara ;

2. Drumul sarpelui pe piatra ; 3. Cararile corabiei pe mare ; 4. Um-
bletul tinarului in libertatea lui." 2

Din cauza acestor trei lucruri se cutremurd pamintul, iar pe

22 al patrulea nu-l poate suferi:\\ „1. Cind sluga va fi stapina pe
averea domnului sau. 2. Cind nebunnl se va satura de mincare.

3. Cind femeia va fi neinfrinata de la dorintele spurcate si de la
minie. 4. Cind slujnica ajunge mostenitoarea stapinei sale".

Patru lucruri sint cele mai mici pe pdniint, insd din pricina
lor toti inteleptii se intrec prin intelepciune : „l. Furnica cea slaba,
care isi pregateste hrana in timpul verii. 2. Hirogrili 3 gen de iepu-
rasi, deci vietati nu prea puternice, care locuiesc in stincile pra-
pastiilor adinci. 3. Lacustele care traiesc fara rege insa umbla intr-o
ordine tare minunata ca si cind ar fi sub conducere si steag.//

4. Paianjenul, care tese si creeaza pinza sa si locuieste in palate

23 imparat esti."

Trei intra in mod fatis, mdret, iar al patrulea trece elegant,
prin dibdcie ; n 1 . Leul tinar, care nici nu se ia in seama pe sine
insusi si nici nu se teme de fiara. 2. Ciinele mare de vinatoare cu
armuri, sau cocosul care se plimba printre gaini. 3. Tapul — con-
ducatorul turmei de capre. 4. Imparatul, care declara si se arata

24 in adunare ca este de neinvins."// 4

1 Exists, si in Fiore di Virtu — Floarea darurilor. Vezi mai inainte Cap. III. Con-
tinutul si istoria opusculului.

2 Trebuia: „Calea tinarului la o fecioara" Lat. Gressus adolescentis ad juvencu-
lum. In Fiore di Viftit (Cap. 35 C. vezi studiul introductiv) se adauga la sfirsit: „Astfel
este si calea femeii desfrinate... Cotalle ella via della femena luxuriosa", In Biblie : Solo-
mon,' Pilde 30; 19-22.

3 Pilde 30: 24 — 28. hirogrila e o specie de iepurasi care tr&iesc in regiunile stincoase-
din Palestina. Nu e dihorul cum s-a tradus impropriu in Biblia romaneascA (1968, p. 662).
In versiunea, slava, in cea ceM ^Kralicki", e tot hirogrili, gr. xCpoypu^iog lat. herina-
ceus sau hericius „arici" sau „sorte de herisson" si: Chirogryli — ca in originalul umanistu-
lui J. Camerarius — Arithmologia Ethica.

4 In original: ^...Rex procedens in concionem, qui est invictus" (J. Camerarius,,
Solomon, Pilde XXX, 31).

275.

De la Isus Sirah 1

Doua lucruri conduc la pdcai, iar altreilea atitdfuria : 1 . „Su-
fietul ce fierbe ca focul, care arde in para — nu poate fi stins pina
nu se mistuieste. 2. Desfrinatul 2 care nu va fi in liniste in carnea
trupului sau, pina ce focul nu arde de tot. 3. Omul care-si pa-
raseste patul sau 3 , cugetind intru sine: „Cme ma vede: Tot asa
si sotia care-si paraseste barbatul cerind (cautind) mostenire de
la altul/' 4

Trei lucruri apar frumoase inaintea lui Dumnezeu si a oame-

25 nilor: „ Intelegerea intre fra^i.// 2. Prietenia intre vecini. 3. Sotul
si sotia care traiesc intre ei in prietenie si credinta." 5

Trei lucruri sint de toil urite si triste, supardtodre : 1 . Saracul
mindru. 2, Bogatul mincinos. 3. Batrinul desfrinat caruia i se
imputineaza mintea."

Noua sint zicalele lui Sirah : intre acestea acelea sint cele
mai mari, pe care le socotesc in inima mea a fi cele mai bune, iar
peazeceao propovaduiesc in limba mea: „1. Omul care petrece

26 cu copiii sai. 2. Cel ce traieste si vede caderea dusmanilor sai.//
3, Fericit eel ce locuieste la un loc cu o sotie inteleapta. 4. Cel care
nu a cazut din cauza limbii sale. 5. Cel care nu slujeste unui om
nevrednic. 6. Fericit cel care si-a aflat intelepciunea. 7. Cel care
povesteste unor ascultatori atenti. 8. Cit de mare este cel care a
descoperit intelepciunea. 9. Insa cu mult mai slavit este cel care
se teme de Domul. 10. Teama de Domnul covirseste toate prin
stralucire.

Din cauza a doua lucruri se turburd inima mea, iar al treilea
ma impinge la minie : 1 , Cind cel viteaz decade din cauza sara-

1 Intelept israelit, cunoscut prin „pildele" sau „proverbele" din Vechhtl Testa-
ment : Infelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah. I se atribuie chiar Ecleziastul, care dupa alti
specialist! apartine inteleptului Solomon. Isus fiul lui Sirah a trait in secolul al II-lea i.e.n.

a Spatarul Milescu a tradus impropriu lat. adulter cu Jinarul, junoSa; trebuie
^desfrinatul, omul desfrinat" cum e si in Biblie.

3 Lat. „transgrediens lectum suum..." si si. „prechoMajej loze svoje" se poate
traduce: trecind dincolo de patul sau, parasind patul sau", dar si „umblind - adica
petrecind - mult in patul sau" adica „pacatuind in patul sau" cum s-a inteles in Biblia
Septuaginta, slavo-rusa si romaneasca. Vezi Cartea intelepciunii... XXIII. 21.

4 Lat. „...ambiens haereditatem ex alio" s-a tradus in slava: dorind ckotjaj moste-
nire de la altul". Mai exact este: cautind, cerind..."

5 Milescu a tradus,,... ex fide mutua perseverantes" amplifies t si omitind „mutua"
reciproca: „. druiboju i veroju rneSdu sebe prebyvajusti — traind intre ei cu prietenie
si credinta." In original este numai „...care traiesc, tin mereu intre ei o credinta reciproca"
sau „unul faj:a de altul".

276

27 ciei.// 2. Cind barbatul intelept este dispretuit. 3. Cind cineva se
abate de la calea cea dreapta spre pacat."

Trei lucruri — se zice — fac inima mea trista, iar pentru a
patra persoana m-am rugat. Acestea sint 1 : „1. Tradarea cetatiL
2. Adunarea poporului. 3. Defaimarea nedreapta. 4. Despre fe-
meia care baga gelozie si ura intre femei." 2

ARITMOLOGHIA OBICEIURILOR de la diferiti autori
[de J. Camerarius 3 ]

Trei sint lucrurile care dintr-o cauza si prin manifestarea
lor nu se intrebuinteazd, ci prin insusi lucrul, ele satt- fericesc, sau
sint lepddate : „\. Vinul bun — cind se bea. 2. Cuvintul intelept —
cind este rostit. 3, Omul bun — la nevoie."

Doua stdri sau lucruri nu pot exisia impreuna : „1. Iubire
necurata. 2. Stapinire sau domnie."

Porunci pentru a pdstra sandtaiea : Aceste doua lucruri sa
faci si sa le pastrezei daca vrei sa traiesti sanatos: „De doua ori

29 pe zi maninca.//De doua ori pe noapte — urineaza. Si de doua ori
intr-o luna — fa baie. §i de doua ori in fiecare an sa-ti lasi singe,
O singura data in toata viata — impodobeste-te cu casatoria."

Patru lucruri se produc cu totul impetuos : „ 1 . Stranutul si
scuipatul, iar uneori si singele porneste. 2. Aerisirea pintecelui.
3. Ciinele care maninca si ca sa nu piarda osuL se repede impo-
triva ta. 4. Minia — caci uneori impins de furie vorbesti sau faci
unele lucruri, de care apoi te vei cai."

Catre patru lucruri este pdgubiior sd te grdbesti : „\ . La oaste

30 si la lupta.//2. La betie si la jocuri de noroc. 3. La masa, daca
cineva nu este chernat. 4. La vorbire, daca cineva este furios."

Patru lucruri sint grele si triste ochilor : „1. Fumul de la
copacul ars, si mai cu seama de la cel verde. 2. Vintul viforos.

1 Milescu a omis din original: „Haec sunt, Acestea sint.,." care urmeaza dupa.
enuntul gnomei.

2 In originalul latin este singularul: „adversus mulierem — contra unei alte
femei". In Biblie, este tot singularul „femeia geloasa asupra altei femei" XXVI. 7.

3 In originalul latin: Aritmologia ethica de J. Camerarius ex variis authoribus"*
Text apud J. Alsted, Encyclopedia... Herborn, 1630, p. 2311.

277

3. Lacramile. 4. Sa vezi pe neprieteni fericiti si pe prieteni ca
traiesc in saracie."

Acestora pairu sd nu le fit niciodata impotrivd ; „1. Celui ce
doreste sa incheie casatorie legala. 2. Celui ce merge la joe.//

31 3. Celui ce merge in ajutorul celor in nevoie. 4. Celui ce se In-
toarce de la viata spurcata la pocainta."

Cunoasterea oudlor constd in trei insusiri : „Cumpara-ti ouale
albe, lunguiete si proaspete."

Cdtre aceste ftatru lucruri sa nu te grdbesti niciodata : „l. Uci-
derea de om. 2. Limba neinfrinata. 3. Sotia care umbla in mod
necuviincios in casa. 4. Caii care alearga spre prapastie si spre loc
accidental"

Aceste cinci lucrun sd nu le uiii nici sa te increzi lor : „1. Cfi-
nelui ratacitor. 2. Calului de orice fel ar fi.// 3. Femeii prea

32 vorbarete. 4. Slugii mindre. 5. Marginei sau tarmului cu apa
adinca linga mai. 1

Niciodata sd nu te cdiesii ca te-ai supus acestor trei lucruri :
„1. Adevarului, mai cu seama dumnezeesc. 2. Celui ce te pova-
Juieste la fapte bune. 3. Cocosului care cu glasul sau trezeste dimi-
neata pe cei ce dorm."

Aceste trei lucruri sintfoarte triste, iar al patrulea de asemenea
este de neindurat : „1. Cel care este mindru intre tovarasi si vor-
beste mult pe drum. 2. A creeaprilej de trindavie celor care nu sint
trindavi, ci cauta sa munceasca.3. Acela care in fata usilor doar
cere. 4. Cel sarac si neinvatat, devenit pe neasteptate//bogat si

33 slavit."

A ceste trei lucruri niciodata nu aduc bucurie din muncile lor :
,,Saminta semanata pe tarmul marii. 2. Cel care face bine celor
rai. 3. Cel care asteapta de la Dumnezeu sa-i dea cinste, dar el
insusi isi sporeste in mihnire si in tristete."

Acestia trei se vor vedea cu totul lipsifi de inteleftciune si gin-
dire: „1. Cel care crede si urmeaza minciunL 2. Cel care maninca
mult si nu munceste nimic. 3. Cel care nu poate sa-si infrineze
furia, ci totdeauna este infrint de ea."

Acestora cinci se cuvinte sd fie simpli si huni : ;;h Cel care

are in miinile sale o hrana oarecare placuta. si frumos aranjata//

34 si nu maninca nimic pe ascuns din ea. 2. Barbatul pe care-1 iubeste

1 I. A. Comenius (157): „Podemlenimu bfohu neve?— Sa nu te increzi maluhii
umbrit, in^elator." In originalul latin: „Ripis cavis-Ripelor adinci.' f Milescu a trades:
„Marginei sau tarmului adinc-Kra,JTi ill bregu glubokomu".

278

insasi sotia sa. 3. Sotia care nu a fost imbratisata cu dragoste de
nimeni, niciodata, ci numai de sotul ei. 4. Principele care se f clo-
sest e de sfetnicii sai - de barbati mai intelepti si bum - |i asculta
cind il sfatuiesc de bine. 5. Cel care niciodata impms de fune, nu
face sau nu vorbeste ceva de ocara sau injunos." ^

Aceste sase lucruri totdeauna sint vredmce de ris: „1. Fasarea
de mare care crede ca s-a scuns toata, cind isi ascunde intre ar-

35 busti numai capul.//2. Pasarea plesuva care inghitmd spuma se
um'fla 3. Cel care se faleste ca este barbat puternic si ca totdeauna
la razboi a fost glorificat si nu are pe sine nici un fel de ram 4. Cel
care spune ca a patimit mult in multe nenorocin, dar fata lui are
totdeauna o culoare minunata. 5. Fecioara care dispretuieste si
cearta pe logodnicul ei legal sau cu cel cu care vrea saselogodeasca.

6 Cel care plinge neincetat din cauza celor ce s-au intimplat si
mai ales ca nu mai pot exista. Asadar acesta doreste acele lucruri
care nici nu sint, nici nu mai pot fi cindva si doreste sa fie ceea

36 ce deja a trecut ;//aceste doua lucruri sint de neschimbat si sint
vrednice de ris pentru cei care inteleg."

Aceste cinci lucrun fiecare le cuprinde in sine, nici nu se
transmit altora: si pe acestea intr-adevdr nimeni nu le poate acuza
j>e drept: „1. Calul bun si puternic. 2. Boul care ara si care braz-
deaza tarina ceabuna. 3. Femeia inteleapta care iubeste pe barbatul
sau 4'. Sluga credincioasa si care slujeste cu credmta stapmului
sau. 5. Sabia puternica si facatoare de bine si once fel de arma
care este necesara. in lupta."// v .

37 Aceste saptelucruri par in sine bune, dar se descopar aft rele, tar
al opiulea este cel care ardtindu-se ca bun, il cumpdrd cineva : t ,ti Daca
un batrin isi ia o femeie tinara. 2. Daca cineva este fara copu si
fara prieteni, dar este zgircit cu totul si in toate cazunle se deda
la jaf 3. Cel care cultiva lucruri otravitoare si se ingnjeste de
muHe lucruri nefolositoare. 4. Betivul. 5. Cel ce atita cimele sal-
baticit si mai ales cind maninca oase. 6. Umbletul in intunenc.

7 A face razboi 1 fara motiv just. 8. A educa pe lmgusiton si a

38 sluji poftelor rele, chiar daca//in ele nu este nimic altceva, msa
vremea care este mai de valoare decit toate, se cheltuieste. ^

Aceste opt lucruri sint cunoscute ca vatdmd si pe sine insusi
si pe altii: J. Daca cineva doreste sa fie invatatorul altora, dar
el insusi este neinvatat si neexperimentat. 2, A cauta acele lucruri

1 In originalul latin: bellum inferre. In slavona e din eroare bmkii in loc de branl -
^lupta, razboi."

279

pe care nici nu le poti gasi, nici nu le po^i savirsi. 3. Cind omul
este mare si puternic, este rau si raufacktor. 4.' Cind cineva se
socoteste pe sine ca este in toate intelept si niciodata nu foloseste
sfatul altora. 5. Se grabeste sa fie sef peste oameni puternici, eel
ce este cu adevarat inapt si far a minte.// 6. A vorbi cu cei fara

39 de minte, este egal cu a putea amagi pe cei intelep^i. 7. Daca
administratorul iubeste prada si este necredincios si hot. 8. Daca
cineva a gresit si nu asculta, ci se opune la orice fel de pedepsire."

Doudsprezece sint lucrurilepe care lepoti experimenta : „ 1 . Daca
omul plin de barbatie este in lupta. 2. Daca calul este iute la
alergare. 3. Daca boul este puternic la trasul plugului. 4, Daca
sluga este buna in ascultare. 5. Intelepciunea principilor in sta-

40 pinirea furiei,//6. Bunii prieteni — in nenorociri. 7, Negustor la
cumparare si vinzare. 8. Tovarasii, daca dupa vrajba dintre ei,
va fi repede prietenie intre ei. 9. Batrinii prin rabdare puternica.
10. Nobilii — prin daruire aleasa. 11. Filosof — daca va fi mul-
tumit cu cele de trebuinta. 12. Natura buna — in aceea ca invata
repede ceea ce doreste si ca retine in memorie."

Aceste trei lucruri merit a sdfie numite necuvintdtoare : „ 1 . Cei

41 ce strica lucrurile bune, cind traieste Intre cei rai.//2. Stapinul
care aduce la cinste o sluga nevrednica. 3. Cei care nu iubeste
mai mult pe copiii sai buni si ascultatori, decit pe cei rai si neas-
cultatori."

Ace$ti patru — ei insi§i isi cautd nenorocirea: „1, Cei care
merge in virful degetelor picioarelor sale. 2. Fricosul care propo-
vaduieste in chip maret vitejia sa si astfel el este trimis in lupta.

3. Cei ce umbla pe fringhie sau comediantul. 1 4. Cei care se stra-
duieste sa fie comandant si sa stapineasca pe altii, iar el este
neinvatat si rau/'

Trei lucruri sint din fire rele si lor se mai si adaugd ://„ I . Ca-

42 lului salbaticit si bataios — sa-i adaugi clopotei. 2. Celui fricos —
arme de mare pret si felurite. 3. Carj;i frumoase si bune celor care
se leapada de invatatura/'

Cinci sint lucrurile care dovedesc ca statul este condus bine
sau rau: „\, Templele si bisericile. 2. Palatele de sfat. 3. Scolile.

4. Tirgurile (pietele). 5. Ceasurile."

Cinci sint cele ce se tern acolo unde nu este nici un fel de rau
si nici un fel de nenorocire : „\. O oarecare pasare mica si fara

1 Lat. Funambnlus — slv. uze chodec, ceh, povrazolezec, cuvinte compuse prin
calc dupa lat. funambulus; funis ;j funie fringhie si ambulo, — are „a umbla, a merge".

280

43 nume,//care din cauza spaimei sa nu cada cindva cerul peste ea, —
cind doarme, totodeauna pune un picior deasupra-si. 2. Pasarea —
cotof ana, care sta pe un singur picior, fiindca se teme ca nu cumva,
sezind pe amindoua picioarele, sa faca sa se cutremure pamintul.
3. Broasca cea mare, care se umple cu pamint si tot timpul se
teme ca va fi nesatula. 4. Liliacul de noapte, care nu zboara
niciodata ziua, pentru ca se crede ca este pasare foarte onorata
si se teme ca nu cumva sa fie prinsa si va fi pusa in cusca (colivie)
si va fi ingrijita ca o privighetoare. 5. Cei neinvatat si prost,
care se teme ca nu cumva, invatind pentru sine vreo arta* libera//

44 si folositoare, sa nu se desavirseasca prea mult."

Aceste trei sint cu neputintd sa nu se pateze: 1. Olarul.
2. Roata carului prin noroi. 3. Cei care sint partasi cu cei rai/'

Patru sint lucrurile care nu pot trdi impreund cu altul sir dm:
„\. Cismele si manusile si altele cite se ating de corpul nostru gol.
2. Sluga mindra si hoata. 3. Calul bolnavicios. 4. Cu sfatul si cu
dorinta la savirsirea faptei rele."//

45 Aceste doud lucruri nici nu pot fi imblinziie, nici cind au
de-omit blinde.nu permit nici o poruncd: „1. §oarecele si rindunica.
2. Cei care fuge de eel ce-1 pedepseste si care dispretui este inva-
tatura si are urechile inchise la invatatura si la indemnul de a
deveni virtuos."

Aceste doudzeci si patru in majoritate se lupta intre ele. Unele
dintre ele sdvirsesc atita vrajba, incit intre ele niciodata nu va fi
pace: „1. Lupul si pastorii. 2. Pisicile si neamul soaricilor. 3. Soi-

46 mii si porumbeii. 4. Ciorile si cele numite// bufoni — adica broas-
tele de pamint. 5. Lemnul de frasin si sarpele. 6. Strugurele si
varza. 7. Elefantul si zmeul, adica balaurul zburator. 8. Calul fi
camila. 9. Sarpele vasilisc si nevastuica de casa. 1 10. Crocodilul
si delfinul — pestele de mare, 11. §opirla si broasca testoasa.
12. Ariciul si sarpele. 13. Tiparul — pestele de mare, caracatija
si racul. 14. Apoi tiparul si stridia sau racul. 15. Caracatita si
lacustele. 16. Balena — chitul de mare si orcachitul. 17. Fiara
calavotis 2 si scorpia. 18. Risul si hiena. 19. Vulturul si eretele

47 (soimul) de noapte,//20. Ploile — cele vechi si cele noil 21. Cei
multi cind impart intre ei mostenirea. 22. Somnul si dorinta de a

1 Lat. viverm „nevastuica" gr. yakf\ f -f\q (f|, ) „chat".

2 Lat. stelio — ?Gpiria, care-si schimba culoarea. Simbolizeaza viclenia.

281

invata. 23. Bogatia si oboseala. 24. Credinta divina. si superstitia
sau credinta desarta. 1 a oamenilor."

Aceste patru cind se vor intimpla, nu sint pldcute nimdnui :
„1. Incaltamintea si imbracamintea si oricare alt ele, care se afla
in palate, cind sint roase de niste vietati si sint stricate de catre
acestea. 2. Daca. cineva imprastie maracini in praful de pe locul

48 unde va fi adunarea.//Daca cineva ocroteste pe cei ce singuri se
distrug, sau care face un bine celor care fac rau. 4. cuvintare
catre cei care sint si invatati si flaminzi."

Este foarte bine sa nu te preocupi de aceste cind lucruri :
;,1. Construirea unei case straine. 2. Cercetarea lucrurilor dumne-
zeesti. 3. Hrana pestilor din mare. 4. Sfatul conducatorilor, daca
acela este sluga (lat. quis privatus) 5. Schimbarea vinturilor."

De aceste trei lucruri nu te teme : „ 1 . Cind trebuie sa rabzi
(sa te abtii), daca vrei. 2. Sa savirsesti ceva extraordinar//si sa

49 primesti lauda lui. 3. Zgomotul zadarnic."

Rusinea de aceste trei lucruri nu foloseste la nimic : ;,1;, Sara-
cului cind cere. 2. Flamindului la masa si insetatului la bautura.

3. Sa dai sfat, care sa fie mai potrivit si mai sincer ca sa foloseasca
celui care ti 1-a cerut."

Patru lucruri sint : intre acestea cele mai putine sint mai feri-
cite decit cele multe : „\. minuta (lat. pugillus) de odihna — cum
spune Solomon — decit doua de munca. 2. Lipsa celor saraci,

50 fata de bogatiile strinse pe nedrept.//3. Este mai bine sa-ti Hp-
seasca un singur membru, decit sa-ti lipseasca doua membre.

4. Pentru eel neinvatat este mai bine sa spuna, vorbe putine, decit
multe si fara rost."

Este Une ca despre aceste sase lucruri sa nu ai nddejde ;
„\. Despre creearea de aripi si pene. 2 2. Sa nu fie facut ceea ce
s-a si facut. 3. Cei nemilostiv sa afle in nenorociri indurare. 4. Sa
se inmulteasca bunavointa lui Dumnezeu fata de cei pacatosi,

5. Despre secerisul sau despre saminta din mare. 6. Recunostinta,
multumirea din partea celor rai ; daca le-ai facut bine, sa-1 retragi
de lk ei.'V/

51 Acestor trei lucruri se cade totdeauna sa te opui : „1. Jie
insuti si oricui este gata sa cada in pacat. 2. Celor ce invata
facerea de rau. 3. Laudei celor nebuni."

1 Adica ^superstitia, credinta desarta sau gresita": „superstitio humana" cum
este in originalul latin. Milescu a tradus cu: greselile de credinta ale oamenilor.

2 Erasmus III. I nr. 65. „Nequeres esse/carus, etadvolare Soli, ne tibi amburantur
pennae et mergeris prof undo (Atrice) 631 explica fabula .jDaedalialae, AmSdXou TiTEpa-"

282

Este iniotdeauna folositor ca sa ai in minte aceste trei lucruri /
„1. Porunca altora catre tine. 2. Binefacerea altora catre tine.
3. Apoi despre cei morti: sa. avem totdeauna inamtea ochilor
riostri sfirsitul vietii, care ne asteapta, pe toti."

Sint trei lucruri de care inir-adevar este bine sa te indepdrtezi
prin milostenie si rugdeiune: „1. Cind noi inline pacatuim. 2. Su-

52 pravegherea copiilor sai.//3. De la uciderea cu otrava."

Despre aceste trei nu poate fi data 1 o judecatd dreaptd:
„1. Despre ceea ce este nestiut si ascuns. 2. Despre cele dumne-
zeesti si despre cele ceresti. 3. Despre prieteni si neprieteni, pentru
ca prietenia si ura se impotrivesc unei judecati drepte."

Este de folos a uita aceste trei lucruri: „1. Lucrurile triste
si pacatuirile. 2. Daca amintirea despre ele vatama. pe altii. 3. Fapta
noastra buna fata, de altul/'

Niciodatd sd nu te cdiesti de aceste trei lucruri: „1. Zilnica
indurare catre altii. 2. Despre faptele lor, de care rusinarea sj

53 schimbarea vietii sta departe. 3. Despre arta, care este// cauza
faptelor frumoase si drepte. rf ,

Aceste trei lucruri nu se vM: „1. Cei care nu vede cu ochii
sai. 2. Cei nebun §i eel prost, pentru ca acestia chiar daca. vad,
tot orbi sint. 3. Cei cuprins de pofta, care este si surd." 2

Acesti trei nu se folosesc spre bine de urechile lor: „1. Cei
care asculta. si adulmeca tainele altuia. 2. Cei care se invata sa.
graiasca raul si cu mustrare de ocara. 3. Cei care in fiecare zi
asculta lucruri prea marete si cu nimic nu se ajuta din ele."

54 In aceste patru cazuri este multd prostie://,,!. In barbatu
care se imbraca. cu haine femeiesti si in femeia, care se irnbraca
cu cele barbatesti. 2. In oaspetele care se socoteste ca va fi in
aceeasi cinste cu stapinul casei. 3. Cei ce vorbeste fata, de superior,
nefiind invoit si intrebat. 4. In increderea in eel caruia i s-a
spus ceva tainic si care nu face, ci dezvaluie acest lucru in pra-
lavrageala si in vorbirea sa plina. de fleacuri."

Majoritatea betivilor urmeazd aceste sase lucruri: „1. Min-
dria. 2. A tremura si a se clatina. 3. Graitorul de vorbe desarte.

55 4. Durerea de cap.//5. Nebunia. 6. Dupa aceea pe neasteptate
moare."

Este cu neputintd ca aceste trei lucruri sa nu devind nepldcute
celui care umbld des in casd: ,,1. Rindunicilor. 2, Porumbeilor.

1 S-a omis predicatul „suspendere" din originalul latin.

2 Lat. mutus „mutur' tradus cu „surdul' f — gluchyi.

283

3. Celor batrini (religiosi) 2 care sub masca evlaviei renunta la
casatorie."

In aceste doud camri nu se cade nimdnui sd se minie si sd se
dea pe fata, astfel dupd cum niciodatd nu le famine (decit) sd se
impotriveascd; numai intr-un singur caz este de folos, in adevdr,
56 cd cineva se mihneste : j '/ J . Prin clevetiri. 2. Prin tuburarea sa
proprie. 3. Cei care nu se pocaiesc din cauza pacatuirilor grele ca
pocainta sa duca la mintuire."

Despre aceste doud lucruri se ocupd acele stihuri iambice din
autorul [comic] Antifan 2 ; Toate celelalte le poate cineva ascunde
in afard de aceste doud: „1. Cauzele bauturii si 2, Aprinderea
poftei senzuale. Pentru ca omul se tradeaza mai ales prin vorba
si prin ochi, inctt dupa felul in care se ascunde, se preface (lat.
neget, si. otricaetsja) isi da pe fata adevaratul caracter."

Aceste patru lucruri sint albe, tar al cincilea cu totul si mai
strdluciior: „1. Zapada. 2. Argintul 3. Culoarea alba. 4. Carun-

58 tetea.//5. Inima sincera, inteleapta si adevarata."

In aceste doud cazuri este mai bine sd urmezi turmei de animate
decit pe^om: „1. Daca orbul conduce magarul, sa urmezi mai
mult magarul decit omul. 2. (Sa urmezi) boul si catirul, care ma-
ninca si care bea, decit pe befiv si pe eel neinfrinat."

Multe nu pot sta impreund, insa printre primele sint acesiea :
„1. Lupul si mielul. 2. Lumina si intunericul. 3. Viata si moartea.

59 4. Prietenul si lingusitorul. 5. Piozitatea si impiozitatea.'V/ (Lat.
pietas et impietas.)

Trei lucruri sustin casa: „1. Stilpii si acoperisul. 2. Copiii
de sex barbatesc. 3. Prietenii."

Aceste trei lucruri sint nefolositoare si in zadar sefac: ,,1. A
scoate apa cu ciurul. 3 2. A urma zborurpasarii. 3. Bocirea dupa
cei morti."

Aceste trei lucruri cisiigd prietenia cea adevdr atd: „1. Virtu-
tea cea frumoasa. 2. Obiceiul — cit e dulce. 3. Folosinta cit este
necesara."

Prin aceste trei lucruri ajung oamenii inielepii: „1. Prin
60 obisnuinta. 2. Prin precept ele legii.//3. Prin discutii placute."

1 si. Starcemu „batrinilor" nu exista in originalul latin, unde e „religiosi" .

2 Antifan, autor comic grec, ale carui opere s-au pierdut. S-a nascut in Rodos si a
murit prin a. 306. Lat. iambici si. iamvistii.

3 Proverb antic grec: Kookivg) dv-aeiv (Plutarh, riepl d86vaTO)V. oo. lat.
„Cribro aquam haurire."

284

Sfetnicului se cade sd cuprindd in sine trei lucruri : „ 1 . §ti-
infa. 2. Bunavointa. 3. Libertatea in aceea de a vorbi."

Trei sint cugetdrile impdrHesii : ls 1 . Omul care stie sa porun-
ceasca oamenilor. 2. Dupa lege. 3. Dar nu intotdeauna." (Lat.
non semper.)

Trei nu se despart cu placer e: „1. Paduchii si lepra de pe
cap. 2. Cellacom de cinabogata. 3. Iubitorul de somn, lenesul —
de patul moale."
61 Aceste trei lucruri sint cu totul de ris:jj\. „A vorbi cu chipul

tau (mimica). 2. A te lupta cu umbra ta proprie. 3. A tine sfat
cu nebunii/'

Aceste patru lucrdri cer pdzitor aient, al cincilea insd in nici
un chip nu poate fi pdzit : >f 1 . Porcii care pasc linga locuri cu sema-
naturi. 2. Caii si boii care pasuneaza linga lanurile pline cu griu
si secara. 3. Oile, pe care pastorul le mina spre padurea deasa.
4. Turma de capre, care sint minate prin gradina plina cu zarza-
vaturi. 5. Sotia tinara si fara.de rusine."

Sint lucruri desarte si nefolositoare : „1. A chema orbul facin-
62 du-i semn cu mina.//2. A vorbi cu surdul. 3. A bea din cupa goala.
4. A face pasat din nisip. 1 5. A semana saminta in mare. 2 6: A ara
pamintul neroditor. 7. A numara valurile apei 3 . 8. A prinde peste
in paduri 4 . 9. A vintura griul in apa. 10. A usca ghiata in soba.
11. A incuia vinturile in serin 5 . 12. A rade pe eel spin si chel.
13, A spala caramida. 6 14. A stinge cu apa. stralucirea soarelui.
15. A sili o baba. sa conduca hora mare (In slava: sa tina o adu-
nare de oameni). 16. A trece camila prin urechile acului.//17. A

1 In antichitate la Aelius Aristide se spune : „ A lega nisipul in snopi" si apoi s-a spus :
f ,A iuipleti funie din nisip" cum apare in basme si se p&streaza in proverbe. „Pisek v
snopky vazati" si „Z pisku provaz pl6sti" (Iulie Novakova, op. cit. p. 568). Observam
aceeasi topica si la Milescu: „Ot peska krupy tvoriti". Vezi Cap. VII. „Izvoarele".

2 Era raspindit in diferite forme in popor si in colec^iile multor paremiografii.
Vezi Cap. VII. Izvoarele.

3 Sau lat. „A scrie pe apa" — In aqua scribere. Ceh: Na vode" psati.

4 Comenius: „V. strnisti ryby loviti. 1023. „A prinde peste in maracinis".

5 Sau: „Vitr do saku lapiti" (Comenius 1018) J} A prinde vintul in sac".

e In original se foloseste plintha gr jc^,r|V0o?, -ou, explicat prin sinonimul hirpill „cara-
xnida": „..,umyvati plinthu ili kirpi^I a spala caramida sau chirpicii" adica „a munci
in zadar". Trebuie men-fcionat ca tot astfel se spune si in latina: Javare laterem ci»udnni — a
spala o caramida cruda" adica de pamint nears. Se mai spunea: AiGicma ciar^ei? lat.
Aetiopem lav are — a spala pe etiop" adica: „E zadarnic sa speli un etiop — ca tot
negru ramine."

285

63 mulge tapul 1 . 18, A face lucru desavirsit. 19. A invata pe eel
nebun intelepciunea."

Semnele bunei sdndtdti dupd prea inteleptului Sofocle. 2 „1. A
minca si a bea cu placere la vreme potrivita. 2. A savirsi lucrul
cum se cade fara greutate. 3. A adormi fara. nici un fel de ' tinguire
sau neputinta. 4. A sluji Afroditei 3 cu masura si in anii potriviti.
5. Digerare desavirsita in stomac. 6. A urina' si celelalte dupa
obicei in chip natural."//

64 Aceste^ precepte ale lui Plutarh i despre sdndtaie se pdzesc :
w l. Sa. nu te saturi de mincari chiar pina vei ajunge saputi
din cauza lor. 2. Sa nu te lepezi de munci. 3. Sa cruti
saminta naturala."

Risipesc : „1 . Caldura — lucrurile umede. 2. Vintul — pleava,
3. Desfrinatul — averea parinteasca."

Este primejdios sa ardti si altora cd ai in posesia ia aceste
trei bunuri : „ 1 . Un vin dulce si suav, ca nu cumva sa ade menesti
si pe altii si sa ceara de la tine. 2, O femeie frumoasa ca nu cumva,
la iubirea si la dorintele ei, sa atragi si pe altii care aud despre ea.
3. Bogatiile pe care le ai, ca nu cumva sa chemi hotii la ele." 5 //

65 Doua biruinie extraor dinar e : „ Sa biruiesti pe f aca'torul de bine.
2. Si pe tine insuti."

Averea si mostenirea nefolositoare : „1. Gaina neouatoare.
2. Purceaua stearpa. 3. Sluga necredincioasa si hoata. 4. Fap-
tele celui lenes. 5. Motanul care fuge de soareci. 6. Sotia desfri-
nata. 7. Sclava gravida, (in si. „v creve imejustaja) avind in pin-
tece.' f 8. Copiii fara rusine. 9. Punga in care nu incap banii."//

66 Trei lucruri imping si pun in miscare : „\, Ploile — apele.
2. Vinturile — marea. 3. Stapinitorii — cetatile."

Sase lucruri sint zadamice si schimbdtoare : „i, Floarea de
primavara. 2. Vremea mai apropiata de iarna. 3. Caderea zaru-

1 Comenius (441): „Tvrd kozel dojit — E greu sa mulgi tapul".

2 Sofocle, celebru poet si dramaturg grec (495-405 i,e.n.) de la care ni s-au pastrat,
intre altele, sapte piese de teatru considerate capodopere: Antigona, Regeh Oedip,,
Electra, Oedip la Colonna etc.

3 Afrodita sau Venus — zeija. frumusetii la greci.

Femeia in general, ca izvor de placeri si simbol al frumusetii.

v 4 Plutarh — istoric si moralist grec. A trait de la 45 sau 50— 125 e.n. A fost pro-
fesorul imparatului roman Adrian (117— 138). A calatorit in Italia, Asia si Egipt. E auto-
rul celelbrelor Opere morale si Viata oamenilor Mustvi ai Greciei si JRomei.

\ S_a ? mis d * n ori & inalul latln gnoma: „Ca acestia se as'eamana cu cei care vor
.sa, apara ca sint folositori, dar ei contribute la raspindirea raului, cum fac crismarii, pa-
tronii caselor de tolerantA si debitorii". Vezi mai inainte: ^Accedit autem..."

rilor. 4. Prinderea pasarilor. 5. Dragostea femeiasca. 6. Buna-
vointa din partea sefilor."

' Trei lucruri ale celor care cautd slava faptelor bum sifrumoase
stau departe de alte trei: ,';1. Ochii de scrierile straine. 2. Miinile
de banii pe care-i mostenesc altii. 3. Urechile de taine."//^

67 Lucruri nedesdvir'site si nefolositoare ; „ 1 . Moara nedesavirsita
pentru macinat. 2. Soba fara foe. 3^Corabia si turnul sau orasul
— (cind) locuiesti in ele fara oameni."

In primul rind trei sint lucrurile care schimbd in bine sau
in ran trupurile oamenilor dupd aceastd zicald — lat. secundum^
hoc dictum ; „Baia, vinul si Afrodita cea bucuroasa la petreceri
folosesc corpului, dar si-1 vatama/' A ^

Este necesar ca aceste patru lucruri sa exisie in casa si mtot-

68 deauna sa rdmind in casd:\\„\< Soba 2. Cotet (si. polita) pentru
gaini. 3. Pisica. 4. Sotia — caci a ei este insusirea sa ingrijeasca

Pentru aceste trei pricini oamenii buni cautd banii : „ 1 . Pentru
cele de trebuinta. 2. Pentru pretuirea demnitatii. 3. Pentru nevoi
si nenorociri grele. Germanii spun: Noi trebuie sa avem bam:
Pentru cele necesare, pentru demnitatea gindirii, pentru neno-

Acestea intind curse, iar altora le pregatesc moartea: „1. Ui-
nii - iepurilor. 2. Vulpile - gainilor. 3. Lupii - mieilor. 4. Ber-
ze l e s _ broastelor. 5. Ciorile — liliecilor de noapte. 4 6. Ciinu intre
ei ^nsisi din cauza mincarii in comun. 7. Indragostitii — rivali-

69 lor lor.//si 8. Teama si neprietenia — facerii de bine." ^ ^

Sint impotriva naiurii : „1. Fecioara placuta. la infatisare
fara dragoste. 2. Tirgul cu lume mult a fara hoti. 3. Camatar
batrin fara bani. 4. Tinar fara iuteala. 5. Hambar vechi fara
soareci. 6. Riia de pe cap fara paduchi. 7. Tap in virsta de 10 ant
fara barba. 8. Somnoros lenes si cunoscator de multe si tscusite

lucruri."//

70 A infdptui aceste treisprezece lucruri este sau un lucru nebunesc,
sau este cu neputinta de realizat : „1. Gistele in urcior. 2. Porcii
grasi-in templu' jidovilor. 3. Vinul - in mreaja pescanlor.

1 In originalul latin e Venus nu Afrodita. Ideea se repeta si in alta redactare.

2 Milescu nu a redat si in original zicala germana despre bani: Germanii dicunt:
Mann muss haben: Mehr, Ehr, Zehr, phening."

3 Ucr. busel, rus. aist, lat. ciconia „barza". In original este: „busek-pticy

berzele — pasari." *''*'. ,-,. ■, „

4 Dupa: noUnym neiopyrem - din versiunea slava. Lat. Corvi-vesperHhombus

286

287

4. Caii sau catirii in cuiburile berzelor. 1 5. Adevarul — in eel pre-
facut. 6. Credinta - in eel ce linguseste. 7. Trezia - in eel betiv.
8. Bami — la cei cheltuitori, 9. La eel nebun - intelerjciunea.
lO.In^mtecele gras — minte subtire. 11. In adunarea celor
necmstiti — bmele. 12. In eel nevrednic — virtute.// 13. In cuge-

71 tanle faptelor omenesti — ceea ce vrea Dumnezeu si ceea ce este
placut lui."

Acestea (14) sint de acord intre ele: „1. Taietorul de pungi
si punga plina cu bani. Bucatarul si carnea. 3. Alergatorul
si drumul neted. 4. Adunarea placuta si bucuria. 5. Maga-
rul si morarul. 6. Circiumarul si betivul. l[ Apa si sacagiul. 8 In-
fatisarea placuta si haine elegante.' 9. Porcul flamind si borhotul
cald, 10. Pruncul flamind si sinul plin de lapte.//! 1 . Sotia fara ru-

72 sine si ciomagul. 12. Copiii neascultatori si biciul. 13. Hotul si
spinzuratoarea. H. Elevul si cartea."

Acestea (11 ) nu sint de acord intre ele: „1. Fricosul si .lupta
2. Cei care-si lucreaza devotat lucrul si administratorul' care nu
le plateste salariul lor. 3. Oaspetele flamind si gospodarul ticalos.

4. Carul mic si povara mare. 5. Betivul si cupa goala. 6. Vina-
torul bun si ciinii lenesi. 7. Ciinii si pisicile la un loc.// 8. Gradi-

73 rule si caprele. 9. Taxele mari si negustorii saraci. 10. Barbatul
batrin si femeia tinara. 11. Invatatorul bun si eleval nevrednic."

Cite sint calitatile vinuhii bun? Sint tot aiitea cite sint si sim-
turile din corpul omului, fientru cd vinul bun isi transmits toate
calitatile in simturile noastre : „1. Culoarea la vedere in pahar —
este limpede si netulburat. 2. La auz - cind se toarna: un oare-
care glas ascutit. 3. La gust — cit de dulce va fi. 4. La atingere —

74 cit de rece va fi. 2 5. La miros — ca floarea mirositoare titvar"
(lat. costa — floarea de coasta?)

Caracieristicile anilor ce sint date fie zed de am find la 100 ani :
„'L La 10 ani — pruncia, invatatura, zburdalnicia. 2. La 20 — '
ani — adolescenta, stadionul (luptele), invatatura. 3. La 30 ani —
sot in lupta — ostas. 4. La 40 ani - judecator — cinstit sfetnic.

5. La 50 ani — constant, greoi, batrin-nematur. 6. La 60 ani —
creste in spate, liniste, batrin. 7. La 70 ani - gindeste despre

75 viitor,//lenevie, neputincios. 8. La 80 ani - deja se veseleste, mih-

! In slavona e: „busel pticfi - pasarilor berze" lat. „in nidis ciconiarum".
In onginalul latin; Jt Fiindca teutonii spun ca nimeni nu a probat niciodata un
vin care fierbe.

288

nire, uscaciune, prinz de inmormintare. 9. La 90 ani -cao juca-
rie, zburdalnicie, a doua oara tinerel. 10. La 100 [ani — liniste !
fericit I Mormintul. Si acestea le urmeaza. viata."

A DOUA PREFATA

Lat CAUTIO cu subtitlu:
„Insusirile unor popoare, Proprietates quorundam popularum"

Asa dar nimeni dintre cititori citind acestea sa. nu gindeasca. ca not
pentru dojana sau plingere, am scris acestea care urmeaza ; dar nici
noua nu ne estepe plac acest fel de defaimatori, care strica slava cea
buna. Mai virtos eel invatat sa-si recunoasca pacatul: „Cunoaste-te
pe tine insuti" —este vechiul proverb". Cum ar putea spune cineva
in mod poetic.

Intr-adevar nu se afla nici un om si nici un neam sau oras
cu totul fara pacat sau fara vreun vitiu. Pentru aceasta si pilda
acelui lucru o prezentam pentru toate neamurile; ca barbatii

77 invatati, care aduc un mare folos oricut//pot sa recunoasca vitiul
neamului lor, sau se vor bucura pentru ca vad ca neamul lor s-a
curatat de acel vitiu, sau, daca. trebuie, ca. neamul lor sa se indrep-
teze de acest defect, prin staruinta si iscusinta.

Asadar, cei vechi au indicat aceste trei neamuri mai mari cu astfel
de vitii proprii : pe trad — ca barbari ; pe frigieni — ca nedibaci ;
grecilor ~ pacatuirea in credinta catre Dumnezeu ; dar din nou :
tracii -~ ca viteji si frigienii — ca inteligenti, ca dibaci x ; iar pe
greet ca prea intelepti, ca au fost chiar de uimire.

Dar un oarecare Zofiir 2 , cunoscator personal 3 al firii, al

78 obiceiurilor filosofului Socrate, a facut judecata impotriva lui si

1 Tracii si frigienii sint ca si dacii si getii ramuri ale aceluiasi neam, cu aceeasi
limba, care ulterior s-a mai diferentiat. Sint popoare vechi f. mari, din a caror simbioz'a
cu romanii s-a format poporul roman la nordul si la sudul Dunarii, inainte de venirea
slavilor in sec. al Vl-lea si inainte de influenta slava asupra limbii si culturii romane
{sec. IX si urm.).

2 Zopir a^acuzat pe Socrate, intre altele, si de homosexualitate.

3 In slaya: Jice znatell ~ cunoscator de oameni, de fete". In lat. ex facie. Milescu
a omis: de ipsius natura — din cauza firii lui Socrate, a unor vitii sau atrocitati — lat.
atrocia.

289

de fata cu el a grait multe rele despre el. 1 Socrate nu a tagaduit
ca. nu ar fi asa dupa firea sa ; insa a spus ca prin filosofie si invata-
tura, orice vitiu de la natura se va indrepta si curata. Pentru aceea
in firea oamenilor a fi fara vitiu nu este cu putinta, pentru ca
aceasta este specifica numai naturii divine; dar viata da unora
acest rau mai devreme decit altora. Dar nimic din ce a fost inainte
nu este fara vitiu si defect. Acela este mai fericit, care se straduieste
ca sa nu cada cu totul in vitiu si defect.

Exista chiar o astfel de zicala; italienii sint intelepti inainte
79 de fapta, francezii — in fapta, nemtii dupa//fapta ; apoi cind fran-
cezul cinta, parca tipa capra ; neamtul (cind cinta) zbiara ; italia-
nul — cinta prin el insusi.

Acestea le~am spus mai inainte. Acum in mod liber voi
arata insusirile tuturor neamurilor in f elul acesta :

Insusirea unor tari si neamuri

1. Nemtii — viteji, simpli binefacatori ; dintre ei, neamul
franc este eel mai simplu sj indeosebi barbatesc si lucrator ; nea-
mul bavarez — cheltuitor, dirz §i slujeste pacatelor, neamul svab —

80 usor, prea vorbaret, mindru ;//neamul munsvienilor 2 '— eel mai
minunat, bogat, placut la chip ; neamul turingian — fara credinta,
pricind catre eel mai mic, placut ; saxonii — prefacuti, mincinosi,
neru§ina|i ; locuitorii de pe Rinul superior — simpli, deschisi, iubi-
tori de straini; helveiii — neam unit prin juramint, crud, inarmat;
neamul belgian — calareste pe cai, iubitor de placeri si moi.

2. Italienii — mindri razbunatori si ascutiti la minte,

3. Sfianiolii — dispre^uitori, sfatuitori, apucatori.

82 4. Francezii — trupuri frumoase, impodobiti,//neinfrinati,

indrazneti ;

5. Danezii si sttedezii — inalfi, razvratitori, groaznici.

6. Englezii — framintati, negustori, iubitori de munca.

. * In slava s-a omisr ad praesentes de illo — de fa£a cu el.

2 In Ms. Misniski rod. dar Misia era o tara In Asia Mica si aci.e vorba de neamuri
germane. Francii an cucerit Galia in second al V-lea.

290

7. Sarmajii — mincai, mindri, hoti.

8. Cehii — neomenosi, iubitori de lucruri noi, priceputi la
savirsirea de jafuri.

9. Iliricii sau vandalii — usor miscatori, facatori de rele,
razvratitori.

10. Ungurii — traiul lor e aspru, pamintul lor e de aur,
foarte piosi.

11. Neamul grecesc cum este acum — un singur cuvint: eel
mai ticalos. 1

Insusirea citorya animale

1. Elefantul este mare. 2. Leul — marinimos. 3. Ursul —
crud, aspru, 4. Porcul salbatic — eel mai feroce. 5. Pentru
carnea de pore — sare. 6. Ciinele — viclean. 7. Lupul — intinza-
tor de curse. 8. Vulpea — mult stiutoare. 9. Cerbul — cu coarne
frumoase. 10. Calul — mindru. 11. Boul — puternic. 12. lepu-
rele — fricos, 13. Soarecele — se ascunde prin gaud. 14. Pisica —
umbla u^or . 15. Vulturul — cu vederea scutita . 16. Soimul —
83 iute.//17. Privighetoarea — cu glas dulce, 18. Lingusitorul — vor-
beste lucruri pierzatoare. 19. Clevetitorul — eel care savirseste
sagetarea otravitoare. ■

Lucru unic

Negresit ca prin tine to'ate au lumina, aer. 2 Dar nu acele
lucruri pe care le doresc (oamenii) si care sint placute. Totdeauna
mincarea cu cumpatare este lipsita de greata, de dezgust... 3 Iar
bogatiile nu cunosc saturatia; si alte multe sint sub soare: daca
cineva se atinge de ele va fi satul. Insa dorinfa omeneasca se va
satura — si inca de multe ori; iar bogatia multa va fi dispretuita.

Singura dragostea de Dumnezeu este lasata la o parte
care este vesnica si nu are nici o saturatie.// ~~~

ea

1 SI. okajanu, lat. „miser" . gr. ax\\o<; y J.%&e\vo<;, xaXaq.

2 Omis: „Poetul zice — Inquit poeta"... In slava: „Intr-adevar toate au saturatie" ?

3 Omis: „Chiar si altul a spns — Etiam alter quispiam dixit."

291

ARITMOLOGIA MYTHOLOGICA
DE J. CAMERARIUS 1

84 Lucrurile cu multe chipuri care — la elinii vorbitofi in poezie, — -
se preschimbau in multe chipuri: 1. Proteu. 2. Mistia — fiica lui
Erisihthon. 3. Thetis, 4. Periclimene. 5. Ahelau. 6. Minciuna.

Lucruri cu tret capete — despre care grecii spuneau in legende
cd sint cu multe capete 2 : „1. Ciinele cerber. 2. Balaurul hidra.
3. Idolul Ermis. 4. Uriasul Geriones. 5. Iuna Hecate. 6. Zeita

85 Persephona.// 7. Cea care'se numeste Trinacria 3 si cu trei extre-
mitati (capete), insula Sicilia. 8. Trei capete — intr-un loc din
Beotia numit de atenieni Capete de stejar. 9. Cei beti care au trei
capete — cum scrie un autor oarecare." (Se omit versurile citate
in originalul latin).

In multe chipuri sint numite cu numarul 3:

1. Trei muze din antichitate : Meleti, Mnimi, Aoede.

2. Trei sibile: Cumea, Sardiana, Erithrea... (Se omite gnoma
despre cele trei gratii)

86 3. Trei Ieraclii sau Herculi: Cel egiptean//sau libian;
tirenian sau teban; din Grecia sau arghivean.

4. Trei s-au nascut din ou: Castor, Polideuc, Elena...

5. Trei Gorgone — femei inspdimintdtoare care numai cu pri-
virea omorau omul : Stheno, Auriale si Meduza.

87 6. Trei Hesperide: Hespera, Eritheio, Eglio.//

7. Trei Sirene: Thelxiope, Molpi, Aglaofona.

8. Trei fii ai lui Hronos sau ai lui Saturn: Zeus sau Jupiter,
Pluto, Poseidon sau Neptun;

9. Trei Mrbati ai prea frumoasei Elene: Theseu, Menelau,
Alexandru.

10. Trei fiice ale lui Kadmos, care au ucis pe copiii lor:
Ino, Autonos, Agave.//

1 Titlul din originalu] latin: Aritmologia mithologica s-a omis: J. Alsted. Encyclo-
pedia,., p. 2316.

2 Adaosurile se indica prin sublinieri iar oraisiunile prin puncte.^

3 Vezi explicatia numelui Trinacria si si. vyinych lat. cervice — in nota asupra
editiei.

292

88 11. Trei muze, care au nascut copii: Caliope — mama lui
Orf eu ; Terpsihore — mama lui Ris si a sirenelor ; Clio — Lini

12. Trei fiice ale lui Hronos: Vesta, Demetra, Hera.

13. Trei renumiji ucigap ai mamelor: Alemeon, Oreste,
Neron.

14. Caribda — apa de mare de trei ori pe zi o inghite si de

89 trei ori pe zi o revarsa.//

15. Trei perechi de inaripati: Dedal cu fiul sau Icar, Perseu
si Boreade; Zithus si Calais.

16. Trei urmasi ai lui Bachus : Silin, Pan, Saturn.

17. Trei zeite din pricina frumusetii au venit la judecata lui
Paris: Hera, Athena, si Afrodita. 1

18. De trei ori a fast prddaid Troia: De Hercule, de Aga-
memnon, de amazoane.// 2

90 19. Sagetilelui Hercule sint cu trei ascutisuri; de asemenea
si tridentul lui Poseidon.

20. De catre trei insi a fost ucis Pat? ode: De catre Eufor,
de catre Apolon sj de catre Hercule (In originalul latin: Hector).

2 1 . Trei furtuni in Troia : Rapirea Paladei, moartea lui
Toil, risipirea cenusei — distrugerea urnei eu cenusa — care era
asezata mai sus, la por^ile cele mari.

22. Nestor care si-a trait viata in trei veacttri.

23. Trei arme ale Hecatei : Biciul, luminarea, sabia.//

91 24. Himera are trei chipuri dupd Omer : Partea de sus — de
leu; partea de jos — coada de sarpe; la mijloc — capra. 3

25. In trei chipuri de animate preschimbd Circe pe.cei pe
care-i farmecd (lat. incantare): In lupi, in lei, in porci.

26. Trei ochi ave a idolul lui. Zeus din Kirche.

27. La Harpii — chipul este intreit: Ureehe de urs, trup de
vultur, gura de fecioa.ra.//(Fabula, legenda greceasca)

92 28. Intreit este chipul Triionului : Barbat pina la buric,
picioare are de cal, la mijloc — delfin.

29. Dintii Scyllei au cin intreit.

30. Palladion era in lungime de trei stinjeni : I-a cazut din
cer un toiag.

1 In originalul latin: Juno, Palas, Venus.

2 Se oniite gnoma: „Trei fluvii din infern: Acheran, Cocytus, Pytiphlegeton."
a Textnl tradns de Milescu e corupt de copisti. Am tradus dupa originalul latin

Idem gnoma 15 de mai sus despre Icari. Marginal, pe manuscris, e notat: „Fabule grecesti.

293

ml m&n.- 31. Svinga este cu chipul intreit: Fata de fecioara, pintece
:,: de leu, picioare de pasare.

93 - 32. Se scrie cdtrei aufost crescuti de trei animate ;wTilef impa-

ratul din Minsc, de catre o cerboaica ; Paris Alexandru de catre
urs, iar Cirus persanul, de catre ciine.

; '33. tmpdrfirea universului se face in trei; Cerrdy marea fi
pamintul; sau in cele ceresti, pamintesti si cele din infern. Apoi
' din nou cerul se imaprte in trei: In prima prefacere, in cercul
neratacitor §i in cercul stelelor ratacitoare.

34. De trei noptieste leraclie, sau Hercule. 1

35. De trei ani este praznicul iui Backus.//

36. Schila are chip intreit : Ciine, peste, fecioara,

■ 37 f . Trei aduwdri spartane: A copiilor, a barbatilor, si a

batrinilor.
£ :vhti ■■■■'■■ 38,: Trei nebuni renumiti in vechime: Melitid, Coriv sau
Morihsi Marghit.

39. De trei ori a venit filosof ul Platon % in Sicilia :

40. Trei sint vechile parti ale pamintului: Asia, Europa si
'Africa.// : - ■■ ■' ■■'» - " '■■■'■■

95 AX. De trei cofi este Garlic . k

42. Intreit este sufletul: Natural, animal si vorbitor.

43. Trei parti ale zilei dupa Omer: Zorile, amiaza si seara.

44. Trei timpuri ale aparitiei soarelui: Rasarit, miaza-zi si
apus. ./

45. Trei firea laudate miscdri ale istoricilor filosof ilor stoici —
lat. motus stoicorum: Bucuria, prudenta (paza, grija — lat. cautio
si. chranenie), sfatul.//

96 46. Din nou trei parfi ale filosof iei t dupa isiorici : Logica sau dia-
lectica, etica si stiintele naturale.

47. Trei puteri ale sufletului, dupa Platon: Mintea, minia
■ " §i dorinta, pofta.

48. Trei armonii sau trei feluri ale melodiei de cintece: Dia-
tonicul, hromaticul si eel care isi ia niimele de la armonie — armo-
nicul. ,

1 Dupa versiunea slava: TrinoSinyi esti Iraklisu, ili Herkulis. In latina: De trei
seri Hercules — Trivesper Hercules.

a Platon, celebru filosof grec (429—347 i.e.n.) a fost ucenicul filosofului Socrate
si profesorul filosofului Aristotel. Prin dialogurile sale, prin teoria ideilor, incepind cu
ideea binelui, prin metoda dialectics., a infhientat gindirea umana din toate timpurile.

294

qj 49. Trei trepte ale doctorilor :/ /Logics., artistica sau metodica

§i empirica, adica experimental;!.

50. Trei genuri ale medicinei : Profilactica, adica antipaza-
toarea, care supra vegheaza de mai inainte ; terapeutica — cea care
vindeca ; analeptica — cea care insanatose^te.

5 1 . Din nou trei grade ale terapeuticii : Dietetica — prin edu-
care ; farmaceutica — vindecare ; chirurgia — cind lucreaza cu pro-
priile miini.

52. Trei lucruri trdiesc in imp : Singele, fierea, flegma.

53. In trei parti au impdrtit anul in vechime: In prima vara,
vara si iarna".//

98 54. Cele dintii trei despdriiri ale naturii : Animala, om, Dumne-
zeu : De asemenea trei puteri naturale : Crest erea, simtirea si vorbirea .

55. Trei virste mari ; Copilaria, tineretea, batrine^ea.

56. Trei calamitdti ale oamenilor de la Dumnezeu : Foamea,
ciuma si lupta.//

99 51. Trei inceputuri naturale ale filosof iei dupa Aristotel:
Materia, forma, lipsa sau saracia.

58. Primele trei inceputuri (capitole) ale invdtdturii geome-
tries: Linia, desenul, desenul superior. >•

59. Intreit este incepuiul chij>urilor.

60. Curcubeul este de trei culori.

61. Intreita mdsurd a corpului: Latimea, lungimea, adin-

cimea.//.

100 62. Trei neamuri de animate: In vazduh, pe pamint, in apa.

63. Trei infdtisdri ale pamintului : Insule, peninsule §i pa-
mintul.

64. De trei ori este arai pamintul eel bun.

65. Trei intrebuinidri ale pldcerii: Mincarea, bautura si a
sluji Afroditei.

66. Trei lucruri mai pldcute existdpe pamint, dupdeum scrie
Menandru 1 ; Lingusitorul, birfitorul, facatorul de rele sau de
morav rau.//

101 67. Trei a sint cele mai bune : Adevarul, dragostea si facer ea
de bine." 2

Menandros reprezinta comedia noua greceasca. A trait de la 342-292 i.e.n. A
fost ucenicul lm Teofrast. p e un papirus s-au identificat 1500 de versuri de Menandros,
pe care^l-au iraitat poeti ca Plautus, Terentius etc.

In onginalul latin se citeaza cuvintele respective in greaca.

295

68, Numele sau euvintele care se ineep cu v. Trei lucruri y
sint la greet extraordinare 1 ; adica Sfatul in^elept, imparatia legala,
punga totdeauna plina cu bani.

69. Numele care se ineep cu E. Trei E la greet sint bunii
Cel milostiv, oratorul, eel pios.//

702 70. Numele care se in cepcuK. Trei lucruri K sint la greet

foarte rele: Cel ce striga tare, hotul si lingusitorul, apoi astfel:
Cretanul, cilicianulj si capadocianul.
.. , . 71, Numele care se iucep cu^, Trei lucruri H sint cele mat

rele la greet x : Iarna pentru corabieri, faptele desfrinatelor, dato-
ria celor saraci. .

'"■* ' 11, Trei fapte de intelepciune dupa Democrit z : Sfatul bun,
judecata dreapta, fapta corecta.//

71 Trei ranguri ale oraselor; tmparatesti, (stralucite, si
j, pppulare.

74. Trei arte filologice : „ Gramatica, dialectica, retorica.

75. Trei semne sau indicii ale naturii, ale esentei celei bune,
dupa Socrate 3 : Mintea ascutita, straduinta de a inva£a si tinerea
de minte.

76. Trei strdlucite imperecheri de prieteni : Hercule si Theseu,
Theseu si Pirithoiu, Achile si Patrocle: apoi: Damon si Pithia,
Pithia munteanul si filosofii.//

104 77. Trei genuri ale discursului retoric : Sfatuitor, juridic si
de motivare.

78. Trei feluri de cuvintdri: Mare, mijlociu si umilit.

79. Trei grupe de retort: Din Rodos, din Asia si din Atena.

80. Trei luni are fiecare din eele patru trimestre ale anului.

105 81. Trei aspecte ale vocii .-//Ascutit, grav, mijlociu, care se
numestesi rotunjit.

1 In originalul latin se citeaza euvintele respective in greaca,

2 Democrit, filosof grec din secolul al V-lea i.e.n. E celebru prin teoria despre
infinitatea atomilor in miscare si din care consta, fiinta. Era opus filosof ului Heraclit cu
teoria despre permanenta miscare si transformare a lucrurilor: ^panta rei".

3 Socrate e ilustru filosof grec si creatorul stiintei morale. Filosofia sa se cunoaste
din Dtalogurile lui Plato si Xenofon, pentru ca, nu a lasat nimic scris. Ca metoda folosea
ironia, dialectica, euristica, stoicismul. Fiind judecat, a fost condamnat la moarte prin
otravire cu cucuta. A murit senin, stoic. Obiectul filosofiei lui Socrate a fost omul insusi.

296

107

108

82.- Trei despartdminie sdvirsite in muzicd: Diatesaron 1

— adica (prin patru; diapente 2 — adica (prin) cinci si diapason*

— adica prin toate glasurile.

83. Trei feluri de coarde la vioard : Inalta, mijlocie si ultima.

84. -Trei parti ale lunii: Calendele — la inceput; nonele*

— la mijloc ; idus 4 ' — la sfirsit.//

85. Trei eupe la ospdt, dintre ele, a treia este a lui Zeus salva-

torul.

86. Trei eupe la ospaf, asa cum a rinduit Babul — (1 at.
Eubulus) — creatorul lui Bachus, astfel spune zicatoarea:

Eu pregatesc — (lat. misceo) — amestec vin cu miere —
doar trei eupe pentru sanatate: Una a sanatatii si aceasta se bea
prima. A doua a dragostei si a motaielii. A treia, pe care indata
ce o beau cei ce sint intelepfi, se due acasa. Pentru ca a patra nu
mai este cupa mea, ci a nerusinarii. Apoi cealalta, vecina acesteia,
este vaietul. Dupa aceea urmeaza sa se imbete furia. Astfel a
saptea are rani; a opta fier; a noua distruge stomacul.//§i a zecea
este nesiguranta, pentru ca nici pe picioare nu te mai lasa sa te
tii, deoarece s-a turnat vin foarte mult intr-un vas mic si il da-
rima fara truda pe cel pe care il umpleti. 5

87. Trei aspecte ale picturii : Ionic, asiatic, atic.

88. Trei despartdminie ale mdsurii : Inceput, mijloc, sfirsit.

89. Trei lucruri existd in toate sectoarele artei : Straduinta,
dezvoltarea, desavirsirea.//

90. Trei aspecte ale existenfei omenesti: Desfatarea, fapta,
cunostinta.

91. Trei impdrtiri ale Umpului: Prezent, trecut, viitor.

92. Trei parti ale poeziilor ; Introducerea, cuprinsul — si in-
cheierea. (S-au omis doua gnome din originalul latin),

93. Trei ranguri la vechii Atenieni: Sfetnicii, plugarii si
si artistii,//

1 Grec. SiaTieacrapov

3 SiaTtaaoov

4 Termenii exists si in iimba romana: „la calendele, la nonele sau la idele... lui
martie" etc. Lat, idus, -uum indica de fapt a 13-a zi a lunii. Si a XV-a din martie, iar
-nonae, -arum indica zma a V-a a lunilor afara de martie, mai, iulie si octombrie, cind
nonele cadeau in a VII-a zi. Denumirea vine de la faptul ca nonele erau a noua zi; < lat.
nonus „al noulea". Termenii latini indicau un original latin al acestei parti din Aritmologie.
De fapt calenda exista si in greaca, fiind imprumutat din latina: KaMv5ai ? -ov (al) f-

6 In originalul latin toata gnoma despre betie este in versuri.

297

109 94. Trei sint socotiti afi ndscuti din trei taii : Amalchid, Pro
toclei, Protocleon" sau : (Koth), Briario, Ghighis. (Se omit doua
gnome).

95. Trei feluri de tdiere a siilpilor de piatrd; Doric, ionic,
corintic.

96. Trei forme in elegie: Strofa, antistrofa, epodos.

97. Trei ciclopi care produc trdsnetul (Perun) : Borondis,
Stenopis, Arghis sau Alcmeon. 1 //

110 98. Cintecul francez este pe trei voci. (Se omit 2 gnome.)

99. Trei lucruri alese dupa dialecticd; A imparti, a aduna
si a trage concluzia.

100. Trei parti ale argument drii : Expunerea, afereza
(abstractizarea), desavirsirea.

101. Trei infatisari ale cunostintei : Dupa impartire, dupa
compunere, dupa rezolvare.//

777 102. Trei ranguri ale oamenilor cetdteni: Intii — cei bogati

nefolositori, pentru ca totdeauna doresc mai mult. Al doilea — cei
saraci, care sint si mai nefolositori (pentru ca) totdeauna cauta
mijlocul sa apuce ceva de la cei bogati. Al treilea rang sint cei
buni, adica eel care nu este nici bogat, nici sarac, ci are din destul
cele de trebuinta. (Se omite o gnoma din originalul latin).

103. Trei stari in suflet, dupd Aristotel : Puterea, patima,
structura.

104. Trei despdrtdminte in suflet; Necuno^tinta, parerea, cu
no^tinta.//

Unicate

112 1. Unul este Dumnezeu.

2. Unul este Hristos.

3. Una este credinta.

4. Unul este botezul.

5. Una este imparatia cerurilor.

6. Una este biserica lui Hristos — soborniceasca si aposto-
leasca — pravoslavnica.

7. Un singur mod de dreptate: A crede in ziua lui Dum-
nezeu.

8. O singura. cale spre viata: Hristos.

1 Mai sus, autorul J. Camerarius a vorbit despre alti ciclopi.
298

115

i ifei, sau ife'i si H unul : Unul singur al tiituf or lucrii-
rilor cite sint si peste toate cite exista in unitate — trei ; si in
treime — unul. Natura vesnica, atotputernica, cea mai dreapta
(omis: verax)... fara moarte, atottiitoare, sfinta induratoare,//Unul
Dumnezeu tatal fiul si sfintul duh. O singura substanta sau fiinta
insa. in trei fete (ipostaze) sau insusiri, sau persoane: Tatal ince-
putul, nenascut, Fiul de la tatal nascut. Cuvintul lui Dumnezeu.
Duhul sfint, care de la tatal pureede, Mingiietorul 1 , Acestui singur
Dumnezeu este marirea si puterea in veci, Amin !//

Aritmologhia etica de Isocrate

Prmcipii alese din Isocrate pentru conducdiorii cei buni 2 ; ■•

1. Sa. aiba grija de stat ca de sine insusi, 3

2. Sa stea departe de tezaurul poporului ca de un lucru sfint.

3. Sa socoteasca fericirea nu prin arginti, ci prin fapte prea-
slavite si prin cinste.

4. Sa nu se imbulzeasca printre ai sai cu indrazneala si
nerusinare, ci mai degraba sa sufere moartea, decit sa auda vorbe
de rau de la oamenii sai. 4

5. Sa se rusineze mai mult de greselile fa^a de popor, decit
de greselile fata, de sine insu^i.

-6. Sa nu pazeasca legea, obiceiul din afara,//in acelasi chip cum
paze§te legea din batrini si obiceiul tarii sale.

7. Sa se intreaca. in de sine, cine poate sa slujeasca excelent
statului sau. 5

1 Dogma trinitatii este expusa dupa. inva^atura bisericii ortodoxe adica fara
„fi!ioque", fara invatatura ca duhul sfint purcede si de la fiul, nu numai de la tatal, cum
sustin catolicii.

^Cuvintul poate fi si o influents a filosofiei lui Plato despre „Logos".

In originalul latin se mai spune: „...el singur este necreat, vesnic si neimpartit —
cui uni increato, aeterno, indistracto".

Isocrate: (436—338 i.e.n.) orator si ginditor atenian. La adresa concetatenilor
sai a sens un celebru Panegiric. A luptat pentru unirea tuturor grecilor impotriva persilor.
De teama aservirii grecilor s-a lasat sa moara, de inanitie.

Acest principiu se identifies, si in Areopagiiica lui Isocratis — Opera omnia, Ba-
siteae^ 1602 p. 282 — 283: „Ita curandam esse Rempublicam, ut res maxime suas" — Trebuie
sS te ingrijesti de stat tot atit de mult ca si de treburile tale personale". Vezi aci
Cap. VII Izvoave*

4 Din acest principiu D. Ursu traduce doar: „Mai bine sS piara decit s& auda de
la oamenii lor vorbe rauvoitoare". N, G. Milescu, spatarul, ChisinSu, 1975 p. 147.

5 Omis de spatarul Milescu. S-a tradus de noi dupS originalul latin.

299

8. Sa incheie aliante nu pentru folosul sau personal, ci pentra
folosul statului, al cetatenilor. 1

9. Pe supu^i sa-i tina in cinste si in libertate pentru autori-
tatea si pentru renumele bun al tarii sale, sa nu-i tina in
cruzime de tiran.

10. Mai bine sa fiti denumiti mintuitori decit facatori de rele.

1 1 . Sa atraga cetatile prin faceri de bine, nu sa le distruga
prin forta.

12. Sa respecte nu numai tratatele si conventiile scrise,dar
sa-si tina ca un juramint si promisiunile verbale.

13. In viata. sa se laude mai bine cu in^elepciunea si cu
modestia, decit cu silnicia si puterea.

14. Pe inferiorii sai sk-i trateze tot asa cum ar vrea el sa
fie tratat de superiorii sai.//

7 ^ « 15. Nu te ingriji numai de orasul tau, ci prin iubirea de patrie
sa imbra^isezi toata ^ara. 2

Sase fehiri de oameni trebuie inldturati de la cirmuirea ceta-
tilor 3 :

1. Pe aceia in care nimeni nu are nici o incredere.

2. Pe cei care prin bolile de pe corp si prin faptele de rusine
ar contamina si pe altii. 4

3. Pe cei care risipesc avutul patriei prin poftele lor des-
frinate.

4. Pe cei ce lingusesc si umbla dupa influence, dorind slava
§i lauda de la popoare. 5

5. Pe cei care fura din tezaurul public.

6. Pe cei care creaza in popor invidie si ura.
Principiile cetatenilor buni:

1. Sa doreasca acea stare pe care o doresc toji.

2. Sa asculte raul de la aceia de la care si poporul aude cele
rele.

777 3. In nevoie sa traiasca la un loc cu cetatea sa.//

1 Complefare dupa originalul latin: „...sed propter utilitatem civinm".

2 D. Ursul a tradus In op. cit. doar opt: 1-4, 9, 12 si 13. Nesttind ca aceste prin-
cipu sint traduse de Milescu din Aritmologhia etica a lui Isocratis, Iauda pe spatar ca
(J mare ginditor, care avea ca scop ca prin aceste principii morale sa intareasea statul cen-
tralizat. Propaga ideile inaintate ale epocii". D. Ursul, op. cit. p. 147.

3 Milescu a spus nurnai: „Pe cine trebuie sa izgonim din cetati", pentru ca a.
omis o categoric, a doua, iar a patra a tradus-o diferit si partial.

4 Omisa de spatar, probabil pentru fondul inuman'.

5 In original este numai: „Aures popularis captatores et assentatores/'

300

4 Sa aiba prieteni ^i neprieteni de asemenea tot din stat,

5. Sa sufere pentru stat diferitele nenorociri: parte de la
cetateni, parte cu cetatenii, parte din cauza cetatenilor si parte
pentru cetateni. ^

Insusirile cetdieanului rau:

1. Si strice (lat. depravare) legile. 2. Sa distruga judecata
cu ajutorul darului, al mitei. 3. Sa tulbure pe conducatori. 4. Sa
socoteasca rai pe toti conducatorii. v

Sint cinci lucruri de la care foarte adesea se aude adevarul ;

1. Tineretea.

2. Somnul.

3. Nebunia.

4. Betia.

5. Necinstea.

118 Prin patru lucruri se cunoaste ticdlosenia omeneascd :jj

1. Moartea.

2. Boala trupului.

3. Tinguirea sufleteasca.

4. Pacatuirea grea in cugetul sau.

Trei lucruri sint Idudate mai mult decit toate :

1 . A fi pe deplin sanatos.

2. A fi placut la infatisare.

3. A fi bogat — fara stringere necurata.

Trei daiorii sint de trebuinta spunea Cato — dicebat Cato :

1. „A se hrani bine.

2. A se hrani indeajuns de bine.

3. A imbratisa bine" (lat. bene vestire dar si. blagoobujati).
Trei trepte ale prieteniei dupa filosoful Ipodam * :

1. „Una a filosofului — de la cunoasterea lui Dumnezeu.

2. A doua a oamenilor ~- de la ajutorul omenesc.
A treia cea animala — de la pofta animala." 2

1 Ipodam — Hippodamus - filosof pitagoreic. A scris Despre Republica si Despre
jfericire. Are idei asemanatoare cu cele ale lui Platon despre impartirea cetatenilor in
■artisti, in muncitori si militari. Tara o impartea in regiunea particularilor, a militanlor
si a oamenilor cultulu'i. Nu trebuie confundat cu celebrul arhitect din Milet Hippodamos,
din secolul al V-lea i.e.n. ts

2 In originalul latin: „Tertium animalis, ex voluptate animantium" . (sic)

301

—

ETICA

ORIGINALUL LATIN:
-SYMBOLA IMPERATORUM IN TRES CLASSIS TRIBUTA BREVITERQL'E... NIC. REUSNER.

120

121

„Dupd aceea se va cuveni sd se adauge Aritmologhiei si Erica
— adicd momvurile impdrdtesti. Aceasta este o expunere despre impd-
ratt st cezari. Unele din acesiea sint cugetdri morale, alieU cetdte-
nesh, tar aliele se referd la orinduiala casnicd. Dar cea mat mare
parte este din Etica. Ultimele siihuri sint inter pretate" Pina aici
este de Milescu.

Prima parte din Etica cuprinde expunerea despre cezarii romani de
la Caius Iulius Cezar (101—44 consul in a. 59 i.e.n.) si pina la
Constantin eel Mare (n. 274, imparat intre 306—337).

Milescu omite nota introductiva de J. Alsted despte gnome-gr
yvcouu- cum sa fie functia lor si despre gnomologie.

1 . Despre Caius Julius Cezar (101—44 i.e.n.) : „Este mai bine
o data decit mereu. 1 Este -mai bine sa mori; decit sa-ti distrugi
viata cu nadejdea si cu asteptarea permanenta. Este mai bine
sa infrunfi o singura data tfadarea, //decit sa te pazesti totdeauna
de viclenu si curse."

2. Despre Octavian Cezar August (n. 63 i.e.n. — 14 en)"*
„Inainteaza cu tact! Am luat Roma de caramida si o voi lasa

* Cf. originalului latin: „Semel quam semper". Slav: „Edinozdy nezeli vsegda "

In original, la fiecare imparat, numele a fost in genitiv ca si in traducerea lui

i: „Oktaviana Kesaria Augusta — ale immratului Ortavian At,a, ic ±" »+^ i Q+ .

Milescu: „Oktaviana Kesarja Augusta - ale imparatului Octavian August
Octavi Caesari Augusti.

302

etc. lat.

Ae marmura.i Nici n imi C ; nici prea putin. Fericit eel ce Jine calea
de mijloc. Grabeste-te cite putin \ destul de repede, daca esti
Sndeajuns de satisfacut." 11* .''T.

3 Despre Tiberiu Cezar (n. 42 i.e.n. - 37 e.n.): Jf Mai bine
sa-1 tunzi, decit sa-i jupoi pielea. Pentru mine, dupa ce am murit,
Smlntul poate sa se amestece cu focul. Pastoral eel bun tunde
oile, nu le jupoaie. Acelasi lucru face si pastoral poporului: n
este conductor si tat a bun."

4 Despre Caius Cezar Caligula (a domnit intre anii 37-41):
Cind oamenii se tern, se urasc. Din firea mea nu laud nici un

122 iucru mai mult ca pe//cele fara de rusine. Cit timpse tern, eu
insumi nu ma interesez de nimic. Dar daca lumea ma uraste, sa
fluiere in bataie de joe, cum face poporul cu mine. Eu ma bucur
insa de casa/' 3

5 Despre Claudius Cezar (a imparatit intre ami 41-54):
Facerea de bine catre neam este noblete. Nu in acelasi fel trebuie

sa te aperi de pureci si de fiara feroce. Cei tari devm putermci
si buni, iar facerea de bine catre neam — innobileaza, mfloreste
in urmasi, nu se stie cind."

6 Despre Sextus Domitian Neron (54-68): „Tara cultiva
orice arta. Priam a fost foarte fericit cind a vazut patna sa distrusa

123 impreuna cu domnia lui. Eu in chip viclean ma mentm.//Once
arta se educa in tara sa si este o buna doica. Astfel arta va li

liman puternic si'biserica buna". In original: arta sa fie un

adapost al fortei si altar al rautatii".

7. Despre Sergiu Sulpitiu Galba (a domnit numai 7 luni intre
68-69)

„Ostean ales si de necumparat. Avea obiceiul sa-si aleaga
ostasii' dar sa nu-i' cumpere. Ales - nu cumparat ; cu bann el

i Intr-adevar cu Cezar Octavian August incepe frumoasa epoca a arhitectum
romane. Prin domnia sa Octavian August a creat in istoria romanilor o epoca de aur stra-
lucita si in literatura prin scriitori ca Horatiu, Virgiiiu, Titus Livius, Salustius, Ovidius,
patronati de Mecena. rt

2 Lat. ..Festina lente" grabeste-te meet" gr. araOSs ppa5e©g. _

Suetonius Augustus 24. 4 Erasmus op. cit. II- 1.1. §i Jf mediocritatem tenere - a
se tine in cumpatare, a fi masurat, moderat". j- ■;

» j n lati ^ Caligula spunea ca supusii il urasc fnndca se tern de el. Era crud
si cam nebun. Dorea ca poporul sa aiba un singur cap ca sa-1 poata taia dintr*o singura
lovitura.

In slava e omis: „Dum metuant..."

303

facea placere ostasilor Apoi sfatuiesc pe osta ? i: sa iavete a lupta.
Nu este ghetuhc,' ci el este Galba." * P

8. Despre Marcus Salvias Othon (a decedat In a 69 e n ) ■
„Unul pentru multi. Cu mult mai bine si mai drept este ca unul

194 SnT° ara ?. ent l U W****** sa ™ar5 mulfi pentru unul. Unul
124 pen ru multi, chiar daca este ne vino vat .//Este mai drept sa piari
unul pentru cei invmuiti, decit sa piara cei multi."

9 Despre Aulus Vtielius (a domnit in a.' 69 dar numar
citeva Ml „Este placuta mireasma dusmanului ucis. Un dusTan
ucis miroase mult mai bine decit cadavrul unui cetatean. Md
dusmanul chiar uc.s fund, miroase bine dar tot a d'usman Mi
tern msa sa nu gresesc. Oare un cetatean omorit tot c'a dus'man
nu-mi miroase mai bine?" 2 ' mju

10. Despre Flavius Vespasian (69-79. Lozinca sa era-
lucrue n stebun mlr0 ): " MireaSma *#&& a *#«¥ din orice
; Mt^B^ U " && *j m ' ardar fiind ' ¥* Ptai folo-

725 U. Despre Titus Vespasian. (79-81):// Printul lurnii

Dragostea cea buna Nimeni nu poate sa ma in^ialcfde nfc
tateori de vreun vxtiu, pentru ca nu fac nimic, care ar putea sa
pncmuiasca vreun rau altora. P

^^ Ap0i A ^ T VG nU fac nimic de ocar ^ de mustrare, nu ma
mgnjesc de fel de mmciuna. "; •

Iardsi:m este permis nimanui sa piece trist de la mtilnirea
sa cu imparatul. De la fata printului nici un prieten sa n p

S at el1nSv eSte SmgUrE *""* a ***** 4- *8£

196 ™H fif" P e$pre Fl T iU * fe*w (81-96): „Domnie, careia in

126 mod fals i ? -a spus buna. Putini cunosc//cit de ticalos este traiul

imparatului care scapa de banuiala mincinoasa a dusmanilor, doar

atunci cmd ** d * duM - O ! sorti blestemati ai domniei si nenoro-

1 Ghetulii erau un popor barbar din Africa antica.

2 „...sed erro/An melius civis, sic mini caesus olit?"

.304

cirea imparatilor. ! despre cit de multe imparatii se spune in*
chip mincinos ca. sint bune." 1

13. Despre Nerva Conteia (96—98): „Mintea ce buna moste-
neste domnia. Nu stiu nimic ce as fi facut, ca sa-mi fie cu putinta.
sa ma despart de imparatie si sa traiesc ca un om particular, fara
spaima.

Mintea cea buna mosteneste imparatia; insa imparatia

aceasta fiecare o cauta pentru sine. Daca imparateste in chip

placut cu supusii sai si cu prietenii, cezarul trebuie sa fie si foarte-

iubit, ca sa traiasca fara nici o spaima. Intr-un loc al lui,// sa

727 fie iubit si onorat fara de primejdie."

14. Despre Ulpiu Traian (98 — 117): „Cum este imparatul
asa este si turma. Asa de deosebit va fi imparatul cum isi doreste-
si fie deosebiti supusii sai.

Splina este ca tezaurul: cind create splina, toate membrele
vor fi uscate. Cum este imparatul, asa este si turma. Daca impa-
ratul este bun, doreste turma buna. Aceasta grija reciproca iL
va ferici si pe imparat si turma lui."

1 5 . Despre Elie A drian Cezarul ( 1 1 7 — 1 38) : „Nu pentru mine,,
ci pentru popor. Astfel de imparatie vreau sa orinduiesc, cum imi
va fi cunoscut ca trebuie sa fie interesele poporului, nu ale mele
personale. Astfel eel pe care nu-1 conduc interesele proprii^/ci

128 ale poporului, se ingrijeste nu de sine, ci de popor. Acela place
de-acum poporului."

16. Despre Lucius Elie Cezarul: „Sotia sa aiba demnitate,.
nu pofte. Caci daca so|ia are demnitate, are si nume bun, iar cea
care are pofte si placeri de ce aceasta sa fie rau?"

17. Despre Marcus Anionin Pius (138—161): „Mai bine sa
salvezi pe unul, decit sa ucizi o mie. Vreau sa. desavirsesc impara-
tia prin singe, fara sfetnici.

De mai mare cinste este pentru cezar sa apere un singur
cetatean, decit sa ucida o mie de dusmani. Mult mai fumos este
pentru monarh sa salveze un singur cetatean, decit sa. omoare, cu

129 mina. tare, o mie de dusmani."//

18. Despre Marcus Auveliu Antoninul filosoful (161 — 180):
„Ocrotifoarea imparatiei este indurarea. Va sfatuiesc sa faced
sfat si sa ascultati. Astfel este mai bine pentru mine sa urmez
cu atitia alt sfat, decit sa urmez numai singurei mele dorinte, ori

1 Se refera la anii de domnie de dupa expeditiile militare nenorocite, dupa care
Domi^ian a devenit crud si despotic.

305

! cit de mare si deosebita ar fi. Cel care cugeta infelept numai dupa.
sfatul sau, acela nu cugeta. Dar eel care cugeta dupa sfatul altuia,
acela cugeta intr-adevar intelept."

19. Despre Lucius Varus 1 (130—169): „Sa nu faci nirnic
nechibzuit. Nu se cade imparatului sa faca ceva nechibzuit. Nimic
in afara de asta. Insa ceea ce faci cezarule, toate sa le faci cu
mare chibzuinta. Inima inteleapta face sigur//si chibzuiala." 2

130 20. Despre Lucius Aureliu Commodus (180— 192) : „ Putin cite
putin, pe nesimtite din ceea ce este sanatos si intreg. Chiar si incet
treburile se pot face, dar cu eel mort nimic nu se mai poate face.
Cine este sanatos, putin cite putin, ceea ce face, tot face ceva.
Cel mort insa in zadar mai face negustorie." 3

21. Despre Helvius Pertinax (a trait mtre ami 126—193):
Imparat in a. 193): „Sa ne razboim ! Este mult mai brav

sa ai un stat sarac, decit sa aduni mare bogatie prin nelegiuiri,

prin necinste si prin nenorociri.

Oamenilor nu le este atit de bine placuta libertatea, cit le
este de trista munca de aservire, impusa." 4

131 22. Despre Didius Lulianus (193) : „ In pre$— pretuirea !//Chiar
daca as avea un picior in groapa, tot as vrea sa mai inva|:. 5 In
pret este pretuirea. Astfel nu puterea virtutii; va veni mai des
si pretuirea si chiar credinta in bani." 6

23. Despre Caius Pescenius-Niger (general roman ucis de
ostenii sai in a. 195): „Sa fii fericit cit esti viu, iar dupa moarte
sa fii laudat. A fi laudat cind traiesti este o rusine, o batjocura.
Si mai ales ca imparat. Eu vreau sa traiesc placut. Vreau sa fiu

1 Cezar roman, asociat la imperiu de catre Marcu Aureliu. A trait intre ami
130- 169.

2 Cf. slav: „...serdce mudroe kosnenie sodelaetu". In originalul latin e altfel:
„... sapiens cor mora nempe facit". Ori „morus, -a, -urn ca si gr. (ao)p6<; „N"ebun" (?) sau:
mora, -ae „intirziere, aminare, zabava".

3 Cf. lat. „Qui mortuus, frustra gerit negotium". In versiunea slava se spune ca
„moartea isi face in zadar treburile sale".

* In originalul latin: „...quam molesta servitus", slav: „jako pecalnaja esti
robota". f

5 Cugetarea se atribuie inteleptului Seneca, celebru prin stoicismul sau. A trait la
Roma intre a. 2—66 e.n. Cugetarea este larg raspindita in operele parenetice ca Floarea
darurilor, in operele lui Dante Alighieri...: „Etsi alterum pedem in sepulcro haberem,
adhuc adiscere vellem".

6 Cf. originalul latin: „Sic non virtute potestas" Saepius, at pretio venit et aere
fides", Slav: „...Sice ne blagodejanija sila, casto i cenenie priidetii i pjanjazej vera".
Deci exact.

306

fericit cit timp sint viu, iar cind voi fi mort — sa fiu laudat. Daca
a lauda pe cei vii te opreste rusinea, eu vreau sa fiu multumit
cit sint viu, iar dupa ce voi muri, vreau sa fiu laudat".

24 Despre Lucius Septimus Sever (193—211): „Sa ne tru-
dim * Am luat statul tulburat din toate partile; de acum il las in
pace, chiar si pe englezi. A.u fost tot felul de lucruri,//dar mie
132 nimic numi-a fost de folos." 1

25. Despre Marcus Aureliu Antonin Caracala (211—217):
Orice salvare — prin fier ! Deoarece stiu ca din cauza faptelor
pe care le-am savirsit, voi ma mvidiati ; Sint aparat insa din toate
partile de d multime de ostasi inarmafi,"

' Id. Despre Septimiu Ghetul (a domnit impreuna cu fratele
sau M A . Antonin Caracala, care 1-a asasinat in a. 212) : „ Impara-
tia - fara nici o credinta. Tu, cel care nu ierti nimanui, poti
sa-ti ucizi si fratele. 2 In imparatia fara nici o credinta — nu va
exista nici o impartasire sfinta, nu stie cum sa domneasca dra-
gostea, dreptatea, bunatatea, pietatea." 3

27. Despre Opelius Severus Macrinus (217—218): „A rabda
si a trai in nadejde ! Tatal sfatuia: sa nu slabeasca imparatia.//

133 Eu insa ma voi stradui sa nu fie micsorat numele Antonimilor.
Intelepciunea este biruitoare destinului. Cel care este intelept,
acela nadajduind - intrece orice fericire, chiar si sufermd/'
(Lat. „ at que ferendo- indurind-o, suportind-o".)

28. Despre Marcus Aurelius Antoninul Eliogabalul (218 —
222): „Fiecare mostenitor este mai apropiat de ai sai.Ce este
mai bine decit sa fiu eu mostenitorul meu insumi si al sotiei rnele ? *
Dar nu este mai bine pentru mine, daca ma voi stradui sa fiu
mostenitor? Fiind astfel mostenitorul alor tai, - traieste tu pentru
tine".

29. Despre Marcus Aurelius Sever Alexandra (222—235):
„Ceea ce e ste altau este ^i al altuia ! Cel ce cumpara, trebuie sa

134 si vinda. Sa piara prin fum//cel ce vinde fum. Eu nu sufar puterea

1 In originalul latin ultima fraza este si in greaca: nctVTa eyev6)xsv, Kal ou 5ev

2 Pronumele tu s-a preluat din originalul latin si m versiunea slava: „lu, qui
nulli parcis... Tu, i2e nikomu neprostaesi..." .; ,

3 Cf. orig. latin: „...jus pietatis... slav:. pravda blago£estija - dreptul pietatu,.

evlaviei, al bunat&tii"- L ,_; ,. . ...

4 Sau: „Quid melius ut ipse mini heres sim et uxori meae? (Erasmus, Afopht.,.

p. 439).

307

negustorilor. Fa altuia ceea ce doresti pentru tine; dar ceea ce
nu doresti sa ti se intimple tie, nici tu sa nu faci altuia."

30. Despre Maximin (235—238): „Cu cit esti mai mare, cu
atit sa te trudesti mai mult. Eu, cu cit voi fi mai mare, cu atit
voi trudi mai mult in acestea. Un imparat cu cit este mai mare
prin imparatia sa, cu atit sa fie mai mare si prin onoarea sa. De
aceea un imparat mare vrea sa fie si mai mare prin munca sa."

31. Despre Cuius Iulius Verus Maximinus — imparat ro-
man denumit tracul: (235—238) — „Celui ce se razbuna, raz-
bunare! Dintr-un soiu rau nu se poate creste nici un catelus.
Daca razbunatorul este si feroce, cu atit mai mult sa te razburii

135 impotriva lui//. Din neamul unui razbunator nepedepsit, de abia
ca vine vreun nepot." 1

32. Despre Marcus Antonius Gordianus (unul din cei doi
imparati romani alesi contra lui Maximin — 238) : „Toata viata
este chin | Sa faca Dumnezeu 2 sa se vada pe pamint doar acest
lucru: sa nu lase sa traiasca omul mai departe, daca a trai este un
chin. §i de ce totusi moartea este atit de trista si de dureroasa?
Dar eel care piere prin lupta sa, acela piere de doua ori."

33. Despre Marcus Antonius Gordianus (238): „Este frumos
a muri pentru Patrie ] Daca in patrie zace un viteaz, el este slavit
de patrie. Insa eel care zace pentru Patrie, acela zace ferieit."//

136 34. Despre Marcus Clodius Pipienus Maximinus (238): „Cel ce
este temut, insusi se teme ! De multi trebuie sa se teama, ca cei
multi se tern de el. Cei ce inspaiminta pe al^ii, mai mult el se
teme; el doreste sa sperie, dar din cauza spaimei, el se teme mai
mult decit toti in orice loc."

^ 35. Despre Decius Celius BalUnus (este unul din cei patru
imparati din a. 238): „Face rau celor buni, eel care cruta pe cei
rai ! Oricine care iarta pe cei rai, face rau celor buni. Cind iarta
pe cei rai, imparatul vatama pe cei buni. Nepedepsirea celor vi-
cleni, va deveni nedreptate pentru cei buni."

36. Despre Marcus Antoninus Gordianus (Gordian al Ill-lea
eel Pios, imparat roman: 238— 244): „Ticalos este principele care

137 nu cunoaste adevarul ! Blestemat este imparatul,//caruia i se as-
cunde adevarul."

1 In original: „Liber est a poena vix aliit inde nepos". Se sustine astfel necesitatea
pedepsirii celor rai si a greselilor in educatie.

2 In originalul latin e Fata „soarta, ursita, zeii": fatnm-i. -n- „Ostendent terris
hanc nee ultra esse finent. Vivere si poena est tantum fata, cur mores sit acerba dolen-

sque?

308

37 Despre Marcus Iulius Filipus Intiiul (zis Arabul, impa-
rat roman: 244—249): „Viclenia este necesara imparatiei. Daca
pentru imparatie este necesar ca dreptatea sa fie incalcata, ea
va fi incalcata.'Nu se impaca bine puterea cea mai mare cu buna-
tatea, cu mila. Astfel adesea in treburile dommei, bunatatea
cedeaza locul puterii."

38 Despre Iulius Filipus al dotlea (Dupa J. Alsted, a vemt
la domnie in a. 244 cu fiul sau Marius Julius Philipus) l : „Multe
si nepotrivite. 2 Nu este cu putinta unuia sa vorbeasca si multe
si trebuitoare. Cei care vrea sa vorbeasca multe, totdeauna vor-
beste si lucruri netrebuitoare. Astfel se invata sa fie limba vicleana."

39. Despre Traian Deciu (S-a nascut in Panonia pe la a. 200.
A condus legiunile din Panonia si Moesia. Cade in lupta cu getii
in primul an de domnie — 251): „Superioritatea, autoritatea, dem-
nitatea.//Demnitatea este arma pentru desavirsirea faptelor. Auto-

138 ritatea superioara, demnitatea cea mai inalta, magistratura aceasta
poate mai mult decit forta si decit puterea. Este culmea auton-

tatii." 3

40. Despre Decius etruscul (este fiul lui Traianus Decius
251—253): „Fugarului nici o cununa ! Cei fricos si timid niciodata
nu a dobindit victoria. Lupta este indoielnica: biruitorul cade si
eel biruit se ridica. Cei ce fuge — aceluia dupa merit — nu i se
da nici o cununa."

41. Despre Caius Vibius Trebonianus francezul (Preia impe-
riul in a. 253) : „Nu poate fi un prieten, eel care este si lingusitor !

139 Este mult mai de folos a avea prieteni//aspri decit placu^i. Nimem
nu poate sluji in chip egal si bogatiei 4 si lui Dumnezeu. Tot astfel
nimeni nu poate fi si lingusitor si prieten."

42. Caius Vibius Volusianul : (Colaboreaza cu tatal sau, Tre-
bonius Galul a. 253) : „Slava poporului este fara desertaciune ! Cele
ce sint spuse simplu, pe fata -lat. vulgo- nu sint cu totul de temut.
Gloria poporului cea fara desertaciune va darui toate. Crede mie:
gloria iubeste sa spuna adevarul."

43. Despre Caius Iulius Emilianus (253—254): „Nu neamuL
ci mintea! Nobletea este virtutea, facerea de bine, nu singele,
nici neamul, boier'imea. Crede mie acum ca nu neamul, nici sin-

1 J. Alsted, Encyclopedia... Herborn, 1630, Historica... p. 1057,

2 Lat.: „Multa nee apta." gr. HoXka Kal \ir\ Kaipia.».

3 In original: ^Apex summus magistratus authoritas".

4 In original: „Nemo potest Pluto - bogatiei - pariter servire Deoque."

30^

140 gele, adica aristocratia, ci geniul//mintea da nobletea si face pe
barbat nobil." 1 '

44. Despre Licinius Valerianus (255—260, A fost facut pri-
zonier de regele persilor, Sapor): „Nu lucrurile aspre, ci cele
blinde! De prietenul dusmanului fugi, chiar daca acestia aduc
daruri, dusmanii iti aduc aceste daruri, nici cuvintele pe care le
transmit nu sint cuvinte, ci sint lovituri, rani crunte. 2 Astfel sa
nu te temi de cuvintele aspre, ci de cele blinde."

45. Despre Licinius Galienus (Probabil imparatul roman Ga-
lienus: 260—268): „Cu cit esti mai aproape de eel superior, cu
atit esti mai aproape de moarte! Toate lucrurile cresc indarat
cind nu au loc sa creasca inainte. Moartea si pizma 3 cauta pe
cele prea inalte carora nu le este ingaduit sa se mentina mult
timp. Au si ele sfirsitul lor ca orice lucru."*

46. Despre Saloninus Galerianus : „Dragostea este fortareata
147 mare.//Nimic nu e mai greu de suportat ca ura poporului. Este

putere mica, dar este lucru mare. Insa fortareata si scut este
dragostea."

41. Despre Cuius Junius Casius Putumus : 5 „ Soarta se teme
de cei dirzi ! Soarta se teme de cei puternici I De cei indrazneti
se teme ! Pe cei fricosi destinul ii sileste prin indrazneala. Asadar,
daca fericirea te paraseste, indrazneste ceva ! Soarta constringe
pe cei lenesi si pe ceimisei. 6 Apoi se teme in aceeasi masura de cei
viteji si tari. Daca te indrageste norocul, fii barbat viteaz ca sa
ajungi ceva si vei ajunge."

48. Despre Marcus Aurelius Claudius (zis Goticul, de ori-

gine ilirica, proclamat imparat in a. 268; n. intre 214—220. A

infrint pe Goti la Nis): ■>, Imparatul este legea cea vie. Cind eram

persoana particular^, nici legea nu o luam in seama, dar am luat-o

142 in seama apoi, cind am fost asezat cezar.//Sa imparateasca (legea)

1 In original: ^Non genus, at genius". In slava s-a omis „ci geniui" Sau: „Non gens,
sed mens nobilitat nobilitata virum" - Nu neamul ci mintea inobileaza pe barbat pe
om, cu noble^e." r

2 In original: „N"on verba... sed sunt verbera acerba..."

5 Cf. orig. latin: „...mors et livor". In slava s-a omis livor „pizma".

4 Cf- orig. latin: „...finem res habet" care in versiunea slava s-a omis.

5 Impreuna cu Soloninus Galerianus a luptat contra lui P. L. Galienus. Ambii fac
parte din cei 30 de imparati tirani.

6 Cf. lat. „Ignavos Fortuna premit"... „In versiunea slava s-a spus: „pe eel temator,
fncos: bojaznivyi scastie ponuzdaet".

aio

ne care o evitam. Cit de bun va fi imparatul, atit de vie va f i si
La. Acel imparat va placea mai mult, care se supune legii.

49 Despre Marcus Aurelius Quintilus (imparat roman in
a 269-270 cind a si murit) : „Moartea cinstita - cinstita rusme.
Este cinstita rusiiie sa mori pentru o cauza buna. Rusmea
cinstita sa fie o moarte cinstita. Dommtorul dontor de bine
cauta si doreste sa moara de doua ori pentru o cauza buna. Dar
este rusinos a muri altfel." ,; ;■-, j r:

50 Despre Lucius Domitius Aurehanus (imparat roman
270—275 A inconjurat Roma cu ziduri care exista si astazi):

Cu cit mai mare, cu atit mai blind! Este mai presus de
orice sa fii stapin. Ce este mai sublim decit sa domnesti//peste o

143 parte din Italia, care se intinde dincolo de Alpi. Un imparat cu
cit este mai mare, cu atit mai mult sa fie mai blind fata de dus-
mani. Ii este ingaduit si-i place sa faca multe, dar putme mcearca

in mod liber." „ . /A - *„ ^ni

51 Despre Marcus Claudius Tacttus (imparat roman mil J
domnind numai zece luni): „Bun pentru sine, rau pentru ceilalti !
Este rau eel ce este bun pentru sine. Cei ce este bun pentru sine,
nu pentru altii, acela sa se numeasca rau. Caci din cauza folosului,
a cistigului/va fi si bun si rau." 1

52. Marcus Anius Florianus (imparat roman in a. 276):
, Nedreptatea impotriva unuia este inspaimintare pentru mulfe.
Cei ce savirseste nedreptate unuia, amemnta si sperie pe multi.
Cei ce vatamape unul, acela ameninta astfel pe multi cu pedepse.
Nedreptatea este lucru suspect."//

144 53 Despre Marcus Aurelius Probus (imparat roman in
a 278-282): „Pentru orice plata trebuie samuncesti. Ostasul nu
trebuie sa manince hrana pe degeaba. Cei care fuge de moara,
acela fuge de buna voie si de faina. 2 Sa i se dea ostasului ca plata
pretul muncii in sine."

54. Despre Marcus Aurelius Cams (imparat roman intre anii
282—283): „Domn bun, tovaras bun. Un domn bun face si pe
robii sai buni. Daca domnul insusi este bun, va fi si tovaras bun.
Chiar virtutea insasi a conducatorului are o putere lmensa.

i Cf. latin „Nam lucH causa sit mains atque bonus". In slava: „obrja$ta radi

budet^i zlyi i blagii." . '• . ,„. x

' 2 Adica: „Cine nu munceste, sa nu manince". Moara reprezinta munca mr jama

reprezinta plata muncii hrana: Sponte fugit, quicunque molam fugit, illo fannam fug*

In Ms. V., P. etc. e din eroare „ot mlana" in loc de ot mlina „de moara .

3U

55. Despre Marcus Aurelius Numerianus (imparat roman
intre a. 283—285): „Ceea ce auzi, sa se si intimple; ceea ce vrei
sa vezi, sa si vezi. Astfel vei trai cu adevarat, daca vei avea grija.

745 ca ceea ce auzi sa se si intimple. Sa fie o virtute.//Celor buni nu
le place numai umbra virtutii, ci virtutea insasi."

56. Despre Marcus Aurelius C annus (imparat roman in a.
283—285): „Sa cedezi multimii. Poporului sa cedezi. Sa nu te
supui. Daca vrei sa-£i tulburi linistea ta, intreaba multimea tul-
burata. Multimea insa este atitatoare, este turbulenta. Pentru ca
linistea ta sa nu fie tulburata, sirguieste-te sa faci loc, sa cedezi
multimii si poporului."

57. Despre Caius Galerius Dioclefianus (imparat roman intre
a. 284—305; A persecutat crunt pe crestini in a. 303 — 311) :
„Nimic nu este asa de greu ca a imparati 'cum trebuie. 1 Nu este
nimic greu mirositor omului, care aseaza in sufletul sau bunul eel
mai presus de toate: sa declare si sa sus^ina cu tarie saracia cins-
tita. Cind vorbirea este libera, nu va fi nici oviolenta impotriva
adevarului sau a credintei. 2 Fara indoiala ca nimic nu este//deo-

146 potriva de greu ca a imparati bine. 1 ! Darul prea greu al impara-
tilor buni."

58. Aurelius Valerius Maximianus (Cezar in a. 285—286;
imparat roman intre a. 286—310, cu unele abdicari) : „Mai bine
este sa mori, decit sa traiesti pentru sine, de unul singur. Este
mai folositor sa mori decit sa duci viata particular si izolat, 3 Astfel,
o ! omule, traieste pentru tine, dar in asa fel ca sa poti trai si
pentru altii, ca om, caci numai astfel traiesti bine, omule!"

59. Florus Aurelius Constantinus (este unul din imparati*
marunti si disprefuiti de istorie, care au domnit intre a. 293—306) :
„ Virtutea, cit timp este chinuita si sufere, invinge. Virtutea care
se realizeaza si se aplica, nu piere. Cind sufere, virtutea invinge.

147 Triumfa biruitoare, creste impotriva dusmanilor//si ea singura nu
va cunoaste moartea."

1 Se noteaza si in Apophtegmata de Erasmus de Rotterdam: „Nihil esse difficilius
quam bene imperare" p. 499. Vezi si cap. Izvoare.

2 Cf. orig. latin: (J Cum vox libera nulla veritatis aut vis sit fidei". Si in slava: Egda
glas;u volnyi, ni edinw istinnomu ili vernomu nasilie bude s u". In latina topica este impusa
de necesitatile versificatiei.

3 Dupa originalul latin, unde avem tin paralelism literar: ..Melius mori, quam sibi
vivere. Satius est mori, quam privatum agere". In versiunea slava partea a doua a para-
belismului s-a omis.

312

148

60. Despre Caius Galerius Maximianus (imparat roman in
a 305 — 311): „Tacerea este un dar de nebiruit. Promite si ia
aminte ca raul, greseala vine indata. Tacerea este un dar sigur
pentru cei credincioji. Chiar daca vei tagadui ceva, vei refuza, ia
aminte ca dauna vine tocmai la timp."

61. Despre Caius Galerius Maximinus (imparat roman in a.
305-311): „ Virtutea fara dufmanise v est ej es t e. Soar tain car en- ai
dusmani este mizerabila. 1 Virtutea fara dusmani se ofileste. Din
aceasta se naste, pro vine; Din multimea de slabiciuni, din lipsa

de treburi." 2 . J . .

62 Despre Florus Galerius Severus, adica Flavius Valerius
Severus, imparat roman in a. 305-307): „Singele celor piosi este
saminta bisericii. Cu cit crestinismul rezista mai bine, cu atit
mai mult creste singele crestin, saminta//crestinismului. Cu cit
se varsa singe crestinesc mai mult, cu atit saminta crestinismului
incolteste si creste mai bine/' 3

'63. Despre Marcus Aurelius Maxentius (imparat roman in
a. 306—312): „Frigianul se conduce cu biciul. Frigienii nu cugeta
fara bici. Geniul, talentul, conduce mai bine orice lucru nobil,
fara sa-1 tirasca. Dar pe frigian insusi bataia il in^elep teste eel

mai mult." 4

64. Despre Caius Galerius Licinius (imparat roman nascut
in Dacia, cumnat cu Constantin eel Mare. A domnit in a. 308— 324) :
„Pentru stat scrierea este o ciuma. Eunucii si curtenii sint viermii
si soarecii palatului. Literele sint o for^a, dar §i o ciuma publica. 5
Luciniene ! Cu atita indrazneala cugeti tu !"//

1 ..Misera fortuna, quae caret inimice". In slava: „Este ticaloasa fericirea lipsita

Mn originalul latin e zicala: „Ex copia inopia, ex otio negotium".

3 In original sint versurile: ..Quo sanguinis plus Christiani funditur/Hoc semmis
plus Christiani germinat".

4 Aceasta caracterizare a frigienilor ne surpinde, mai ales ca frigienii au parasit
patria lor de bastina, adica Macedonia de nord si de est inca de la sfirsitul epocu bron-
zului, trecind prin Tracia si stabilindu-se in nord-estul Asiei Mici. Apoi in istorie frigienii
sint cunoscuti ca un popor mare, civilizat si puternic. Au rezistat contra hetitilor. Abia
in sec. al Vlll-lea i.e.n. Frigia a fost cucerita de Cressus, regele Lidiei, cazind apoi sub
stapinirea persilor, a macedonenilor. galatilor si a romanilor. S-au pastrat vreo 150 de
inscriptii scrise in limba frigiana. Imparatul Marcus Aurelius Maxentius in slava e Maxi-
min. S-a luptat in Asia Mica si cunoastea pe frigieni. Acest imparat a persecutat pe cres-
tini. urmind edictul lui Diocletian. A murit in batalia de la Tars. '

5 Cf. orig. latin: „Virtus ac pestis publica sunt literae". In versiunea slava s-a
omis i^Ms^putere, forta", traducind ca „Literele sint o ciuma nationala - Moru narodny
suti pismena".

313

150 Partea a doua a expunerii
[Classis secunda „Symbolorum heroicorum" de N. Reusner.] 1

In aceastd parte este expunerea cezarilor si imparatilor greco-
romani de la Florus Constantinus eel Mare (306— 337 ) si pind
la Carol eel Mare, primul imparat german. (Intra 768—771 J
domnit impreuna eu Carloman si apoi singur — 814).

1. Despre Florus Constantinus eel mare (306—337). In 323
s-a convertit la cretinism, recunoscut ca religie de stat. A mutat
capitala imperiului la Bizant — Constantinopole) : „Se cade sa tai
cu sabia orice rana de nevindecat. Un imparat nu trebuie sa crute
pe nimeni, nici chiar membrele sale. Pentru cauza pazirii si sal-
varii intregului popor, este nevoie sa pedepsim ca o vina'si sa
inlaturam orice rana de nevindecat. Astfel cum doctorul eel' bun
vindeca, facindu-te sanatos cufierul si cu focul."//

151 2. Despre Florus lulius Crispus (f ml .-lui Constantin eel mare — a
fj fost imparat in a. 317): „Omul in furie — nu este om ! In furie,

omul este in afara corpului sau. Acel om, pe care-1 biruieste mi-
nia — omul eel crud, nu este om. Astfel acel om nu va fi stapin
nici pe mint ea sa, nici pe corpul sau." 2

3. Despre Florus Claudius Constantinus eel tindr (imparat ro-
man in a. 337) : „Cele bune sint grele ! Spre cele inalte este de ajuns
si numai sa vrei. Ceea ce este frumos, este de asemenea si greu.
De aceea dorinta cu toata puterea de a-1 realiza este o' lauda.
Caci poate sa fie ceva usor de realizat, sau poti sa renunti usor
la realizarea lui."

4. Despre Florus lulius Constantinus (probabil acelasi Con-
stantin, care a trait intre 316—340 si a fost imparat in Occident
in a. 337) : ^Cind creste mindria, descreste fericirea ! Fericitul ne-

152 rusinat este nefericit. Fericitul care se inalta pe sine,//pierde feri-
cirea. Fericirea nu creste in aceeasi masura/in care creste mindria.
Fericirea pe care conducatorul doreste sa o aiba, este o buna stare
a mindriei, dar pentru eel ce se increde in mindria lui, va fi nasca-
toare de nefericire."

1 Text apud J. Alsted, Encyclopedia... Herborn, 1630, p. 2287 u. E vorba de
aceeasi versiune scurta „breviter".

2 In^slava, s-a tradus: „...necunoscator al mintii si corpului sau". Lat. „...impos
mentis suae" — „Nu e stapin pe mintea sa". Impos cere obiectul in genitiv.

5 Despre Florus lulius Constantinus (probabil precedentul).
Imparatul cind ascult& pe cineva, sa fie mult rabdator Urechile

nnparatului sa auda in chip egal si nedreptatea si cele drepte.
Urecheaunui imparat mare sa fie. sau surda, sau rabdatoare.
Daca nu stii:veninul eel ran sta in ureche." . ' > /

6 Despre Magnentius (probabil sef ul f rancilor (303 - 353) pro-
clamat'imparat roman in a. 350): ^Rusinea pentru eel tinar este
o cinste, iar pentru eel batrin este o necinste. Rusinea pentru eel
batrin este rusine; insa la eel tinar este o podoaba. Daca culoarea
este semnul virtutii, asa cum roseata este semnul rusmii// atunci

153 de ce rusinea la eel tinar este o podoaba, o cinste, iar la eel batrin
este o necinste? Caci din aceeasi cauza este cinste pentru eel tinar,
iar pentru eel batrin este necinste!" /

7. Despre Decehtius .- 1 „Este greu sa ascimzi tristetea ! Bleste-
mata este mihnirea, care in chinuri nu are glas. Este greu sufletu-
lui sa ascunda intotdeauna durerea. Nu este potrivit, nici nu este
usor, ca la tristete sa-ti inchipui in minte un joe, o petrecere.

8. Despre Florus Claudius Iulianus Apostatul (imparat ro-
man intre anii 361 — 363). Acestui imparat ii apartine exclamatia:
Tu ai invins Galileane !) „Este greu sa te strapungi cu proprnle
tale pene. Este rusinos pentru un intelept, — cind are suflet, — sa
umble dupa desfatarile trupesti. Atunci il doare mai tare si sufera

154 mai mult. Se cufunda//mai mult in tristetea sa. Fiecare se apara
prin lupta sa si prin arta sa."

9. Despre Florus Iovianus (imparat roman in a. 363—364):
„Scopul vietii este Christos ! Sa fie Christos scopul vietii si mintui-
Tea va fi luminoasa. Cel care are in viata acest scop nu va gresi,

ci va fi impacat cu sine si cu lumea." 2

10. Despre Florus Valentinianus I (364—365): „imparatul
sa fie salvatorul eel drept. Sa ai pe francez prieten, dar nici de
cum vecin. Imparatul sa fie salvatorul eel drept si egal al popo-
rului. Pe ostasii sai sa-i stapineasca blind si cu dreptate. "

11. Despre Florus Valentus Valentinianus al I Flea (imparat
roman impreuna cu fratele sau, Florus Valentus al II-lea) : „Sa
fii strain de minie si vei fi strain de nedreptate.//Vei fi fara teama

314

1 Imparat care impreuna cu fratele sau Magnentius au constituit „augustus' r .

2 Ci. orig. latin: „Non errat, vitae cui scopus, ille placet". In slava: „Nu va gresi
daca sensul vietii lui acesta este". S-a omis: Ille placet.

315

755 de orice banuieli. Conducatorul 1 , care est e prea mladios si neindu-
plecabil spre minie, nu va fi un ocrotitor excelent al dreptatii."

12. Despre Florus Gratianus (imparat roman intrea. 375 — 383)
„Nu cum este de mult, ci cum este de bine. Nu cit de mult

traiesti este folositor, ci cit de bine. Caci vei trai indeajuns de
mult, insa numai daca. traiesti bine."

13. Despre Valentinianus cel tindr (probabil tot Valenti-
nian al II4ea) : „Prietenul eel mai vechi este eel mai bun ! Prega-
testi noi prieteni ? Sa nu-i uiti pe cei vechi ! 2 Cel caruia ii place si
iubeste binele, acela este si prieten bun. Caci nu stii ce fel va fi
prietenul eel nou."

156 14. Despre Floras Magnis Maximus .'//(imparat roman al Ga-

liei si Spaniei. A fost tnvins si omorit de Teodosie eel Mare in a.
388): „Nenorocirea niciodata nu este biruita fara prim ej die. In
nenorocire va cadea eel ce fuge de primejdie. 3 Niciodata o pri-
mejdie nu se invinge fara pericol."

15. Despre Florus Theodosius I eel mare (379—395, a luptat
contra popoarelor migratoare si a intirziat caderea imperiului.
A sustinut crestinismul) : „Celui care se infurie se cade sa-i iei,
sa nu-i dai, sageata. Asa ca. este permis si trebuie sa se ia domnia
de la cei nevrednici, dar sa. nu se dea." 4

16. Despre Florus Arcadius (395— 4G8 — a domnit peste im-
periul de rasarit) : AJ Cele de sus cad pe neasteptate ! Cele ce sint
foarte mari cresc pe incetul din cele mai mici. Iar cele mai mici
apar deodata din cele mari. Cele inalte cad pe neasteptate; cele
mari se naruiesc fulgerator. Cele mici cresc intr-adevar cu incetul
si devin mari."

17. Despre Florus Onorius (395—423 — imparat roman in
Occident) : „Ceea ce a fost rau adunat, rau se risipeste. 5 Rezerva

757 cauta. depozit de pastrare; adesea cele rele vor pieri.//lnsa bunu-
rile agonisite cu bine, totdeauna vor fi bune. Cele agonisite rau
vor pieri ca si autorul insusi al acestor rele."

1 in originalul latin e „dux" ~ omis in versiunea slava.

2 fn Adagia de Erasmus se identified maxima: „Novos parans amicos, ne oblivis-
cere veterum..." Frankfurt 1646, p. 34.

3 In latina sint proverbele: „Cura alia post aliam — O nevoie (nenorocire) dupa
alta"; „Malis mala succedunt — Relele urmeaza relelor (nenorocirilor)". S-a omis repe-
tarea primei maxime: „Nunquam perciulum sine periculum vincitur".

4 Dupa proverbul clasic: „Vana sine viribns ira ! Minia, rautatea este zadarnica,
daca nu esti si puternic".

5 Dupa cugetarea lui Cicero: „Male parta, male dilabuntur — Cele agonisite rau
(pe nedrept), rau se vor risipi."

316

18 Desire Florus Theodosius eel tindr (408 - 450. E autorul
Codului Teodosian): „Sa cedezi timpului. Imbratiseaza fencirea
urUenta | Cel care se impotriveste timpului este un neghiob. Dar
eel care cedeaza timpului, acela slujeste lui Dumnezeu.

1 9 Despre Florus Placidus Valentinianus al III4ea (425 - 455
in Occident): „Toate ale mele le port cu mine. Cele ce suit ale
mele, le dau ca facere de bine si ca arta. Toate acestea le port cu
mine. Exista si alti slujitori ai soartei."

20 Despre Florus Martianus (450-457 - imparat roman de
rasarit): „Este mai buna pacea decit razboiul On cit de mult

158 timp se P oate//trai in pace, este permis sa ies! dm lupta. Nu este
cinstit pentru imparat sa ia armele, cind poate trai fn pace. Caci
si imparatul bun cauta pacea chiar si prin lupta."

21 Despre Florus Leon I cel mare (a domnit peste impenul
roman de rasarit mtre a. 457-474): „Virtutea unui mare imparat
sa fie clementa. Pentru soare, puterea este caldura. Pentru impa-

,rat, puterea este indurarea. Rege soare sau frate cu soarele, asttel
va fi si fratele men."

22 Despre Florus Leon cel tindr al 11-lea (imparat roman de
rasarit in 474): „Sa crezi si sa nu crezi. Sa ai prieteni dar sa te
rfndesti ca ar putea sa-ti fie ca un dusman. Din cauza vitnlor
tuturor sa nu crezi pe niciunul. Sa crezi celor buni, nu crede celor
rai si vicleni. Daca te increzi in vreun prieten,//increde-te ; dar

159 sa te increzi in asa fel ca si intr-un viitor dusman."

23 Despre Florus Zenon Isauricul (imparat roman de rasa-
rit intreanii 474-491): „Cui tare, pentru nod tare. 1 Pentru nodul
mare cui ascutit. 2 Raul se uneste cu cele rele de cele mai multe
ori. Nodul se distruge cu cuiul. Cui pe cui se scoate si se bate.

24, Despre Florus Anastasie Decorus (imparat roman de
rasarit 491—518): „Otrava cu miere este cuvintul dulce, Cuvintul
blind are veninul sau. Ce altceva este cuvintul blind decit numai

i Lat. ,Duro nodo, durus cuneus." Sau: „La (pentru) nod ran, cui rau ca m
originalul latin si in versiunea slava: „Malo nodo, malus cuneus - Zbgovdz.zl y» : Uxan .

2 sau- „Malo (duro) nodo, malus (durus) quaerendus cuneus Atestat la Hierom-
mus - Scrisoarea 69 A ; Erasmus I, II. 5. E vorba de principal: „Raul cu rau se scoate -
Matomalo Jgq^V ^ ^^ ^ ^ ^

id est Proverbiorum, pamemiarum et pavabolarum collectio absolutissima, Frankfurt, 1MO,

317

otrava cu miere? Pentru ca cine are minte buna cinstita, si limba.
lui este dulce, este placuta." 1

23, Despre Florus Anichie Justinus (imparat roman de rasa-

rit 518 — 527): ?J Ceea ce este de rusine, aceea sa te si intristeze. *

160 Ceea ce rusineaza aceea produce//si mihnire. Pe cine rusinezi il

si intristezi. Cel rusinos se mihneste sa faca vreo rusine cuiva.

Principele care depaseste granitele rusinii este un conducator rau."

26. Despre Florus Anichie Justinianus I-ul (imparat de rasa-
rit 527—565): „Cel mai inalt for de judecata — nedreptatea cea
mai inalta. De la cei buni — cele bune in chip bun. Dreptatea cea
mai inalta — crucea cea mai inalta sau este cea mai mare nedrep-
tate. Cei drepti si cei egali iubesc intotdeauna o judecata dreapta."

27. Despre Florus Justinus cel tinar (Justin IL imparat de
rasarit 565—578) : „Libertatea este un lucru de nepretuit. Nu exista
om fericit care sa nu stie cele ce sirit fericite pentru sine. Sa iti
aduci aminte totdeauna cele ce au fost mai inainte. Nu este buna
libertatea care se pregateste cu bani, ci cea mai buna pretuire
potnvita fiecaruia este cea prin virtute. Aceea este de mare pret."

28. Despre Tiberius Constantinus (probabil Flavius Tibe-
rius Seeundus, denumit Constantin cooptat la domnie de catre
Justin in, a. 578): ^Darul celor saraci este tezaurul celor bogati.
Sa o socotesti mai degraba o binefacere pentru toti. Ceea ce daruies'ti
de bunavoie celui sarac, daruiesti lui Dumnezeu. Darul catre cei

162 saraci este mare comoara pentru cei bogati."// 3
161 29. Despre Tiberius Mauricius :// (Flavius Mauricius Tiberius—
imparat bizantin in a. 586, asasinat in a. 602) : „Cel ce se teme este
si crud ! Drept esti Doamne si judecata ta este dreptatea. Ceea ce
este temator, este in acelasi timp si crud. Astfel tiranul totdeauna
se teme de altii, de ai sai si de sine insusi. Drept esti o ! doamne !
Si ale tale sint totdeauna cele drepte.' O ! judecitor al soartei '
Tu sa fii pentru mine Dumnezeu \"

30. Despre Florus poreclit Foca (imparat al Orientului intre
a. 602—610): „Fericirea mai repede o gasesti decit o pastrezi.
In chip mult mai placut isi pregatesc oamenii fericirea, decit sa

t . j Conformproverbului vechi: „Mel in ore, pel in corde - V uste med a v srdci
3 cu fiere" gUt mier6) lar in inima fiere " Sau: .Albina-n gura cu miere, si-n coada acul

2 Lat. pigeat sa intristeze, sa mihneasca, sa dezguste". Tradus in slavona impro-
prm prin ,,da leanit" — sa trindaveasca' f .

3 Dupa originalul latin Tiberius Constantin este inaintea lui Tiberius Mauricius.

318

si-o pastreze. Soarta se joaca cu faptele omenesti. Este mai u^or
sa gasesti prin ea lucrurile cele mai mari, decit sa le pastrezi multa

vreme.

31. Despre Florus Ieraclie (Heraclius I a domnit peste im-
periul roman de rasarit in a. 610-641) : ^Victoria este de la Dum-
nezeu. Sa calci peste aspida si vasilisc si sa te impotnvesti leulm
si sarpelui. Nu puterea sau numarul, multimea, ci cauza dreapta
va'birui si va aduce biruinta bine placut a lui Dumnezeu. Caci
victoria care este purtatoare de biruinta — singura fericita - va fi
obtinuta in ceruri, de la Dumnezeu."

' 32. Despre Florus Iraclie Constantinus (probaDil Heraclius
al H-lea. A domnit in a. 641 doar trei luni si jumatate): „Patima
163 nebuneasca x este o mingiiere bucuroasa.//0 petrecere dulce este
pasiunea furioasa. Este destul sa poti sa pedepsesti. Ce altceva
este aceasta desfatare pentru corp, decit un rau dulce sau o patima
violenta, iar pentru suflet nu este decit ciuma si hrana rea."

33. Despre Florus Iracleon (a domnit in a. 642 vreo sase
luni impreuna cu mama sa Martina) : „Pentru un imparat rau, rea
este si pieirea lui. Sfirsitul unui imparat ! Oh ! Este rau pentru
imparatul eel rau. Intotdeauna, cu ajutorul lui Dumnezeu, ince-
putul este bun. Dar sfirsitul inceputului este bun numai pentru
omul eel bun. Astfel toata negustoria se face convenabil, corect.^ 2

34. Despre Florus Constantinus al doilea (a domnit tot in
a. 642. A fost crud si monotelit): „Sa te supui constringerilor !
Du-te unde te mina soarta. Chinurile cele rele se vor risipi in chip
rau. Supune-te nevoii. Dae a nu te supui de bunavoie necesitatii>

164 vei fi constrins prin forta.//Este mare puterea necesitatii 8 , insa
daca-i slujesti de bunavoie nu mai exista nici o putereanecesita^ii.
Asadar pe eel ce vrea sa i se supuna, ea il conduce, iar pe eel ce
nu voieste, il tiraste."

35. Despre Florus Constantinus alpatrulea Pogonatul (a dom-
nit peste Orient intre 648-685): „Ceea ce se intimpla in graba,
va disparea in graba. Ceea ce se face in graba, aceea va si pieri
degraba: indeajuns de repede, daca este indeajuns de bun. Cel
care filosofeaza inainte de a avea barba, acela nu filosofeaza mult
timp."

1 Lat. insania, gr. uctvia si. bezumie „nebunie". . ', :

2 Lat. „Sic totum geritur rite negotium". In slava: „Sice vse tvontsja cinovne
d$lo". Observam ca. topica este identica.

3 Dupa proverbul vechi: ■ „Nevoia " fringe fierul - Necessitas frangit ferrum .

319

36. Despre Florus Iustinianus al doilea : x „Multe sint cele
de prisqs. Nimeni nu poseda indeajuns. Multi poseda si lucruri de
prisos. Intr-adevar, nimeni nu are de toate'si in deajuns pentru
sine. Dupa lege, trebuie ca to{i sa fie fericiti. 'insa poate ca nimeni

165 nu stie sa-si intrebuinteze bine averea sa.//Astfel cu cit cineva este 1
mai bogat, cu atit acela este mai sarae."

37. Despre Florus Leon al patrulea (probabil Florus Leon
al IV-lea, imparat al Orientului intre 775— 781): „Frumoasa este
armonia intre inima si gura. Armonia buzelor si a inimii este cea
mai frumoasa. Cit este de frumoasa intelegerea limbii cu inima,
cind gura glasuieste ceea ce inima simte si primeste. Astfel amin-
dorura le este bine."

38. Despre Florus Tiberius Apsimarus : (imparat in a. 774,
detronind pe Justinian al II-lea. A taiat narile lui Leontius):
„Binele de prisos, o nimica din rau. A nu recunoaste mizeria si cele
ticaloase ale tale insemneaza a trai fara nici un pericol. Daca cineva
nu are sensul raului, considera ca nici nu exista ceva rau. Dar de
ce sa nu aiba ce-i trebuie din prisosin£a omul bun, pentru care nu
exista nimic rau? Binele exista cu adevarat pentru acela pentru
care nu exista nimic rau."//

166 39. Despre Florus Filipicus Vardanus (sau Bardanus, fmpa-
rat al Orientului intre 711— 713; i s-au scos ochii): „Fericirea
cere in curind inapoi cele ce a dat. Fericirea este usurateca: cere
inapoi cele ce a dat. Cele ce a daruit acea fericire usoara, sigur
ca le va cere inapoi. Ea este atit de Constanta numai in usura-
tatea ei."

40. Despre Florus Anastasie al doilea Artemius (713—716):
„Daca nu dai, va lua mai mult. Sau se da, sau se ia. Cind refuzi
celui caruia i-ai dat totdeauna, ii poruncesti sa ia. Celui caruia
i-ai mai dat, totdeauna sa-i dai ! Chiar daca il refuzi uneori, atunci
tu insuti prin bunavointa ta de mai inainte ii poruncesti sa ra-
peasca — lat. rapere — oricind ar vrea, ceea ce i-ai refuzat." 2
^ 41. Despre Florus Theodosie al treilea (imparat grec a dom-
nit intre 715 — 717): „Suferinta este vindecare pentru cei rai.
167 Rabdarea//este remediu contra oricarei dureri. Medicamentul vietii

1 Imparat al Orientului intre 685-695 si 705-711. A fost rau si nerusinat. De
aceea unele rnanuscrise slavone ale Eticei noteaza ca „i s-a taiat nasul de catre popor"
„Otiti naroda nosu urezanu", Ms. P. f. 84 v,

2 Cf. orig. latin: „Dare — cui semper dederis — si quandoque recusas: Sponte
sua rapere hunc, cum htbet, ipse jubes". Topica aeeasta este impusa de necesitatile verisi-
ficatiei. O respecta si- versiunea slava, din care s-a omis: „ciim lubet — cind ii place".

320

este rabdarea. Aeeasta este singura anna biruitoare.^ impotnva
celor rai. Daca vrei sa invingi sigur, invata-te sa rabzi.

42 Despre Florus Leon al cincilea (Isaurul, imparat al Orien-
tului din a. 716. Era iconoclast): „Dusmanii ascunsi stnt cei mai
rai Ura ascunsa este mai rea decit ura pe fata. Once om mtelept
se pazeste ca de cei mai rai dusmani, de cei ce sint veseli la lata

si tristi la inima/'

43 Despre Florus Constanhnus al V-lea Coprontmus .
(718-785; imparatul Orientului in a. 741): „Ce este corpul fara
piept^ Trupul fara inima este distrus. Ceea ce este corpul fara
inima, aceea este imparatia fara imparat. Inima poate insufleti
trupul si imparatul - imparatia." , . . „ 71

44. Despre Florus Leon al saselea (denumit si al lV-iea

168 a 785): „Pentru ce ai fericirea, daca nu o folosesti? //Pentru ce
sa am fericirea, daca nu se permite sa fie folosita? Pentru ce ai tu
o soarta asa de buna daca nu o folosesti bine? Nu puterea, nici
marimea bogatiei te face fericit, ci folosirea ei."

45. Despre Florus Constantinus al saselea (imparat al Orien-
tului in a. 780): „A comanda sotiei este lucru plin de deznadejde.
A stapini natura femeii inseamna a cadea cu totul in deznadejde.
A stapini toate obiceiurile femeii, aeeasta inseamna sa cazi cu
totul in disperare. Asadar trebuie neaparat sa rabzi, sau si mai
mult va fi intarita dorinta cea rea a femeii. Daca rabzi, vei vedea
ca mai bine ti-o vei pastra. Daca o apropii de tine cu bmele, ea
va fi mai degraba lauda pentru amindoi. Cinstea este vredmca

169 46. Despre impdrdteasa si augusta Irina ///(imparateasa a
Bizantului intre 780-790 si 792-802. A murit in exil in a. 803 ;
A sustinut crestinismul si cultul icoanelor): „Traieste ca sa
fii viu. Traiest'e asa ca sa nu mori. Traieste insa ca si cum ai
fi pentru totdeauna viu. Caci astfel vei fi fericit. Traieste pentru
Dumnezeu. Omul care traieste pentru sine, va muri."//

Partea a treia
[Classis tertis: Symbolorum heroicorum... Nic. Reusner]

In ea se cuprinde expunerea despre imparatii romano-ger-
mani de la Carol eel mare (742-814), primul imparat german si
pina la Mathius intiiul, cezarul austriac (1557—1619).

321

1 , Despre Carol eel mare (Primul rege al Francilor si imparat \
■"al Occidentului, incoronat in a. 800 de Papa Leon al Ill-lea.

Intre 768—771 a domnit impreuna cu fratele sau Carloman, apoi
^ingur pina in 814): „Hristos imparateste, biruieste, el este purta- I
torul de biruinta ! Daca Hristos imparateste, daca el biruieste :
-si aduce victoria, el sa fie purtatorul meu de grija si ocrotitorul I
imparatiei mele."

2. Despre Ludovic eel pios I (Fiul lui Carol eel mare, rege al
Frantei si imparat al Occidentului intre 814— 840): „ Toate lucru-
rile se schimba. Un cere este lucrul oamenilor si merge in cere. 1
Soarta in vir teste roata. Soarta intoarce totul. Astfel ca schimbarea
tuturor lucrurilor este mare." 2 //

171 3. Despre Lotar intiiul (imparat al Occidentului 795—855):
„Unde este mi ere, acolo este si fiere. Unde este mierea cea dulce,
acolo si veninul eel amar, 3 Niciodata nu exista miere fara ama-
raciune; adica este o imperechiere intre miere si fiere. Acolo unde
este riie, este si grasime. Intre ele cedeaza, astfel ca invingatorul
este atit durerea cit si placerea."

4. Despre Ludovic al doilea eel Plesuv (Regele Frantei intre
877—879): „Bunastarea sa fie egala muncii. Ce este munca fara
o buna stare? Bunastarea sa fie egala muncii. Cel ce este bine
instarit, este incintat si de munca."

5. Despre Carol al doilea eel plesuv (rege al Frantei 843—877) :
^Nedreptatea naste nedreptatea. Ceea ce se intimpla pastorului,
tot aceea si oilor. Nedreptatea este generatoarea dreptatii ; 4 se
pare ca in modul acesta o viata rea face legi bune. Apoi ce se

172 intimpla pastorului acelasi lucru si turmei.//Tot astfel se petrece
acest lucru si in societate. 5 Daca imparatul o duce bine si turma
are acelasi bine."

6. Despre Carol al ireilea eel gras (tn 882 a fost imparat al
Germaniei, iar intre 884—887 a fost rege al Frantei):

1 Dupa proverbul latin: „Humanarum rerum circulus est" sau „Circulus res morta-
lium". Notat la Herodot (1.207.02).

2 Lat. „Rerum omnium fa talis quidam quasi circulus est". „E un fel de cere fatal
al tuturor lucrurilor". „Fors omne rotat."

3 Dupa proverbul latin: „Mel in ore, pel in corde — In gura miere si-n inima fiere".

4 Dupa lat. „Justitiam injustitia parit". In slava s-a tradus invers: „Dreptatea
naste nedreptatea — Pravda nepravdu razdaetu."

5 Cf. originalului latin: „Simul hoc contingit in urbe..." care s-a omis in versiunea
slava .

322

173

174

175

„Gura mult graitoare tulbura toate. Sau: Nimic nu este
mai vatamator ca buzele mult graitoare, care tulbura toate dupa
cum vor."

7. Despre Arnulf (850—899; a fost regele Germaniei (888)
? i apoi imparat: 896): „Este usoara venirea demonului— lat.
averni— Este usor sa chemi diavolul— lat. cacodaemona-. Darpe
eel chemat nu e usor sa-1 alungi, Cu mult mai meet si mai greu
sint oaspetii izgoniti> decit sint onorati si primiti. Geniul eel rau,
care vine de voia sa, vine ca dusman."

8. Despre Ludovic al treilea (Rege al Frantei 879—892): „Cu
miinile multora dar cu sfatul celor putini.//Sa pornesti la lupta.
impotriva dusmanilor, cu multi, dar sa $ii sfat cu putini. Cu multe
miini la lupti, dar sfat sa iei de la putini. Prima virtute este a
sfatului, iar a doua este virtutea miinilor."

9. Despre Conrad intiiul (Rege al Germaniei intre 911—918):
„Cind soarta este blinda — va, amagi. O soarta foarte blinda.
inseala pe eel cu care se joaca, fiindca face un monstru din eel
pe care-1 iubeste foarte mult."

10. Despre Hemic intiiul (Rege al Frantei intre 1031 — 1060) :
„Zabavnic la razbunare, grabnic la facere de bine. Principele sa
fie lenes la pedepsire; sa fie iute la daruire. Caci aceasta virtute
este singura care face mari pe zei."

11. Despre Oton I eel mare (Imparat al Germaniei in 936,
mort in 973): „Sau moartea, sau o via^a cinstita.//Sa fie bun ca
principe. Sau moartea — sau viata cinstita. Asa sa-tifietie: sau
moartea, sau viata cinstita. 1 Pentru mine este mult mai placuta
o moarte buna,decit o viata rea."

12. Despre Oton al doilea (Imparat al Germaniei intre 973—
983): „Pace cu omul — lupta cu vitiile. Razboi cu vitiile, pace cu
cei muritori. Sa fie pace oamenilor. Adesea furia salbateca ne face
asemenea unor fiare feroce."

13. Despre Oton al treilea (Imparat al Germaniei intre
983 — 1002): „Bunatatea reunita biruieste. Cu usurinta este
frinta fiecare sulita 2 in parte. Nu tot asa cele reunite. Mult mai
mult pot virtutile strinse intr-o unitate. Devin o forta de neinvins.//
Daca mintea este una, credinta una si mina este una singura."

1 Repetarea lipseste in originalul latin.

2 Lat. jaculum M sulita de aruncat" ; in slav. ^sageata".

323

14. Despre Hemic al patrulea celschiop 1 (Imparatul Germa-
niei intre 1056— 1 106) : „Nimic de prisos ! Sa nu iubesti nimic prea
mult, dar sa fie astfel ca sa nu ajungi vreodata sa te intristezi.
Nimic sa nu doresti prea mult, ca sa nu suferi prea mult. Orice
este prea mult, strica: chiar si mierea peste masura, devine fiere."

15. Despre Conrad al doilea (Rege al Germaniei in 1024,
apoi imparat intre 1027—1039): „Respecta obiceiurile tuturor, dar
pazeste in primul rind pe ale tale. Respecta obiceiurile tuturor,
dar in primul rind ia seama cu grija la obiceiurile tale, astfel ca
din acestea sa devii intelept pentru tine, dar prin aceasta sa devii
intelept si pentru toti ceilalfi."

16. Despre Henric al treilea eel negru (Imparat al Germaniei

176 intre 1039— 1056) : „Cel care indeparteaza crima,//preschimba bles-
temul in binecuvintare. Celui care renunta la certuri, la procese,
sa i se doreasca numai cele bune, Dusmania naste dusmanie. Inte-
legerea faureste dragostea."

Ill Despre Henric al saptelea (corect este: Henric al IV-lea
imparat in a. 1055 -1106): „Multi stiu multe. Dar nimeni nu se
cunoaste pe sine. Multi stiu multe, dar nimeni nu se stie pe sine
insusi. Deci oricit ar sti acela, nu stie toate." 2

18. Despre Henric al cincilea (Imparat in a. 1106—1125):
„Este rau sa doresti moartea. A te teme de moarte este insa mai
amar. Este un ticalos eel ce-si doreste moartea ! Dar este mult
mai mizerabil eel care se teme. De ultima zi nici sa nu te temi,
nici sa o doresti ! A dori moartea este rau, A te teme de moarte
este si mai rau."

19. Despre Lotar al doilea (1125—1138. A promovat justi-
tia): „Asculta si cealalta parte. 3 Jumatate din vina sayirsita se

177 spune; nici nu sint savirsite toate//de un singur om. Insa este
mai bine sa vorbeasca amindoua par tile."

20. Despre Conrad al patrulea (corect e Conrad al Ill-lea ca
in originalul latin. Imparat al Germaniei, a. 1138 — 1152): „Cu
altii vorbeste purine, dar cu tine insuti vorbeste multe ! Cu tine

1 In originalul latin Nic. Reusner spune: Henric al II- lea, Claudius sau Bavarius,
imparat in a. 1002. Numai in versiunile slavone apare Henric al IV-lea eel schiop. Este
probabil o eroare.

2 In versiunea slava s-a omis imediata repetare a gnomei in versuri : „Multi multa
sciunt; sed ipso nemo/Se scit..."

3 Dupa dictonul latin: „Audiatur et altera pars" caracteristic regelui Germaniei
si Italiei, Lotar al II-lea n. 1060 si decedat in a. 1137. O alta zicala a sa era: „Beati qui
faciunt justitiam" — Fericiti cei care fac dreptatea".

324

insuti vorbe multe ; cu ceilalti — aminteste-'fi ca inca putin sa
ramina tainic. Cind stie si altul — se risipeste."

21. Despre Frideric intiiul Aenovarbul (Imparat al Germa-
niei 1152—1190): „Cel ce nu stie sa se prefaca, nu stie sa impara-
teasca. Este mai bine sa fii pe placul unui singur om bun si cinstit
decit la o mie, care nu sint buni. Cel ce nu stie sa se prefaca, acel
imparat nu stie nici cind, nici ce sa porunceasca. Este necesar
ca un imparat sa se prefaca in multe si fata de multi, daca doreste
sa impara|easca drept."

22. Despre Henric al saselea (denumit eel crud 1190—1197.
Este succesorul lui Frideric Barbarossa): „Cel ce nu stie sa taca —
nu stie nici sa vorbeasca. Cine nu poseda arta de a tacea, nu stie
nici sa vorbeasca ce e bine. Cel ce nu stie sa vorbeasca la timpul
potrivit, nu stie nici sa taca de bunavoie. Cel ce vorbeste si tace
cind trebuie, acela este inf elept/ r

23. Despre Filip al treilea (Fratele lui Henric al Vl-lea
Imparat 1200—1209): „Este mai bine sa alergi din nou, decit sa
alergi rau. Ceea ce este rau inceput, nu te rus,ina sa preschimbi.
Mai bine este ca omul sa faca din nou, decit sa faca rau. Caci
niciodata nu e tirziu, nu e nici rau, drumul catre bunele moravuri."

24. Despre Oton al patrulea (Imparat al Germaniei
1209—1218): „Gisca gigiie tare intre lebede. Gisca gigiitoare face

179 galagie intre lebedele//care cinta asa de frumos. 1 Dar si cel prost
face galagie intre barbatii invatati."

25. Despre Frideric al doilea (Rege al Germaniei in 1211,
apoi imparat 1220—1250) : „Zgomotul amenintarilor 2 basina 3 ma-
garilor ! Eu am auzit gilceava multor veterani. Cine vrea sa moara
de zgomotul amenintarilor, acela este vrednic de basina magarilor
ca apoi, nefericitul sa fie inmormintat in ragetul magarilor." 4

26. Despre Rudolf intiiul (Imparat in a, 1273 — 1291. Nascut
prin a. 1218): „Este mai bine sa imparajesti bine, decit sa-ti
intinzi impara^ia ! Este mult mai bine pentru un imparat sa im-
parateasca bine, decit sa-si mareasca in chip rau imparatia sa.
Aceea este a imparatului intelept, iar cealalta a tiranului."

1 Cf. lat. „Garrulus argutos inter strepit anser olores". In versiunea slava s-a omis
„argutos" care cinta frumos, adica „lebedele" cum spune Virgiliu.

2 Lat, Minarum strepitus... gr. djreiXfi, -Ticffj) si. preStenie ^amenintare".

3 Lat. crepitus, si. -perdenie „piriit J basina",

4 In versiunea slava s-a omis rudentum asinorum — „in ragetul magarilor."

325

180 27. Despre Adolf cel indesat (imparat al Germaniei 1291 —
1298):// „Sufletul e eel care face pe oameni bogati. Omul este
mai bun decit banii. Este mai pretios omul fara bani, decit banii
fara om. Fara indoiala ca eu vreau mai mult omul decit banii.
Este mai bine sa ma lipsesc de bani decit de omul eel bun."

28. Despre Albert intiiul (Duce de Austria si imparat al
Germaniei 1298 — 1308): „Ceea ce este mai bun, aceea este si mai
placut. Sa fie aleasa calea cea mai buna a vietii. Apoi sa te obis-
nuiesti si s-o faci cit mai placuta. Ceea ce este mai bine, este si mai
frumos. Astfel alegeti calea cea mai buna in viata, pe care deprin-
derea s-o faca mai placuta."

29. Despre Hemic al saptelea (denumit Lutzelburgicus. Im-
parat in a. 1308. Era religios): „Cupa vietii este si cupa mortii. 1

181 Cupa vietii mi-a fost data mie spre moarte//adica in chip de sfin-
tire. Cupa care este de obicei a vietii, sa fie pentru mine cupa
mortii. Dar insotitorul mortii, tovarasul ei de drum, sa fie min-
tuirea cea datatoare de viata."

30. Despre Frideric eel frumos (Domnia lui se caracterizeaza
prin razboaie civile si excomunicari din cauza certurilor cu Ludo-
vic al IV-lea) : „Sa sfirsesti cu o moarte buna ! Nimic nu este mai
fericit. Cel mai de seama bun pentru un om este buna ieske din
viata aceasta. Pentru eel care crede, nimic nu este mai fericit
decit o moarte fericita. El stie ca viata oricit de fericita, tot
moartea o asteapta. 2 Apoi, cele ce sint pe fata, acelea si in ascuns.
Nu savirsi in chip tainic ceea ce te rusineaza s-o faci pe fata.
Ceea ce te rusineaza sa faci pe fata, te va dezgusta si te va opri
poate s-o faci'pe ascuns. 3 Astfel savirseste in taina numai ceea ce
savirsesti pe fata,"

31. Despre Ludovic al pairulea (adica Luovic al IV-lea
Bavarezul, imparatul Germaniei intre 1314—1347. Prin el se vo-
teaza in a. 1338 „Sanctiunea Pragmatica") : „Acele lucruri sint
cele mai bune, care sint cinstite.// Se cuvine sa stringi astfel de

182 bogatie ca si aceea care se salveaza din naufragiu impreuna cu
omul."

1 Cf. lat. „Ille calix: mortis sit comes alma salus". In slavona s-a tradus: „alma
salus — prin miniuirea cea alba, luminoasa".

3 Cf. lat.: „Ille sapit: mortem vita beata manet"... care s-a omis in versiunea slava
Ms. V. aci si Ms. P.. f. 92 v.

3 Cf.' originalului latin: „Quod pudeat fecisse palam, fecisse pigebit hoc clam..."
In slava s-a tradus : „Ceea ce te rusineaza pe tine sa faci pe fata, este o rusine sa o faci
in ascuns."

326

183

184

185

32. Despre Carol al patrulea (Imparat german intre 1346 —
1378. Era mare avar, dar si om de litere. A intemeiat Universitatea
din Praga, care-i poarta numele si astazi): „Cel mai fericit lucru
este sa te desfatezi de furia turbata. a strainilor. Cel care devine
intelept prin nenorocirea altuia, acela este cel mai intelept, caci
cel nebun abia cunoaste nenorocirea sau buba sa proprie."

33. Despre V enceslav intiiul (Rege al Boemiei in 1378): „Ne-
bunul intelept este nebunul cel mai rau. In^elepciunea nebu-
neasca intrece desigur pe toti nebunii. Acolo unde nu este buna-
tate, dreptate, este nebunia si furia cea mai cumplita. Cine filoso-
feaza ceea ce nu este de prisos, acela este intelept."

34. Despre Robert Palatinul (imparat in anii 1400 — 1411):
„Mizeria este un lucru vrednic de milostivire.//Milostivirea ocro-
teste, nu se uita la cauza ei. Daca mizeria este vecina. cu milos-
tivirea, atunci fara indoiala ca mizeria este vrednica de milostivire.
Nu lua in seama. cauza acesteia, ci soarta cea rea."

35. Despre (Sigismund Sigismund de Luxemburg, rege al Un-
gariei in a. 1387; imparat al Germaniei in a. 1411-1437): „ Astfel
virtutile, meritele cedeaza destinului, mai cu seama. cind vin lu-
cruri rele. Darurile nu sint caracteristice acelor regi care le merita,
ci sint caracteristice acelora carora le sint destinate de soarta.
Dar darurile meritului nu cedeaza totdeauna darurilor soartei.
Soarta, zarurile, apasa pe omul pe care virtutea il inalta mai
presus de lume."

36. Despre Albert al doilea (Duce de Austria sub numele de
Albert al V-lea, iar ca imparat al Germaniei sub numele de Albert
al II-lea 1438—1440): „Cea mai mare bogatie in viata este prie-
tenul^ Sa nu accepti pe cineva ca prieten fara chibzuinta,//
Daca insa il accepti, sa nu il inlaturi cu usurinta. Cea mai mare
bogatie a vietii este prietenul. Cu cit este mai vechi, cu atit este
mai Jncercat. Ca sa-ti iubesti prietenul, trebuie totdeauna sa-1
alegi. Iar pe cel pe care 1-ai ales o data, sa nu-1 parasesti de graba."

37. Despre Frideric al treilea (imparat al Germaniei 1440
sau 1448 — 1493): „Fericita este uitarea lucrurilor de nerascumpa-
rat. Nu stii ca impara|ii sint tinta sagetatorilor ? Traznetul — Pe-
run-loveste de sus, dar nu casutele umile. Lucrurile ne merg bine,
frumos, dar numai atunci cind vom fi atacati cu cuvinte. Fericita
este uitarea lucrurilor ireparabile" .

Apoi: V. A. 1. T. P. D. Daca imparatul este ales dupa lege, sau
este dat de Dumnezeu, el este trimisul//lui Dumnezeu, sau este al

327

doilea Dumnezeu pamintesc. Daca este neinvins, acel imparat
este si sfint. Biruitor si triumfator, fericit si pios. Astfel: Fulturul
alesinvinge ifoate pe dreptate." x

38. Despre Maximian intiiul (imparatul Germaniei 1493 —
1519): ,/Tine masura si ia seama la sfirsit. Caritatea nu asteapta
cererile celui sarac. Cind observa nevoia> ii ofera ajutorul si-1
ajuta. Omul intelept tine masura, dar in acelasi timp observa si
sfirsitul. Acest sfirsit obisnuieste sa fie si in viata in acelasi fel
ca in toate lucrurile." [Apoi: Ullezeit mit hut 2 . „tn oriee loc, ori
cind sa fii cu palarie". Adica sa fiimereu in garda contra vreunui
atac sau prime] dii. Conform ultimei zicale, Cezar a fost obisnuit
sa-si mai puna'pe cap un fel de tichie sau fes de piele]. 3 Se stie ca
Cesar' era chel. Ceea ce faci, sa o faci cu prudenfa si sa-ti petreci
tot timpul cu mare precautie." -

39. Despre Carol al V-lea (Devine August in a. 1519. A
trecut la reforma lui Zwingli) : „ Cit mai mult de bunavoie. Nici o
victorie fara indurare." 4

40. Despre Ferdinand : (imparat al Germaniei 1556—1564):
: „Sa fie dreptate sau sa piara lumea. Sa fie loc pentru dreptate

sau sa fie o adevarata distrugere a lumii, pentru ca fara dreptate
lumea nu poate exista. 5 Apoi: S.I.I.C.C.N.S.A.I.A. Se £ntimpla
ftitr-o clipa ceea ce nu se astepta intr-un an." 6

»■• 41 . Despre Maximilian al II4ea (Imparat al Germaniei intre
1564—1576): „Domnul prevede toate. Atunci, ce mai am eu cu
tine Soarta? De ce mai exista in viata o grija asa de mare, daca

Domnul insusi prevede toate faptele mele?"

Vj I In poetica latina din evul mediu se obisnuia mentionarea cu majuscule a initia-
lelor, cuvintelor dintr-un vers repetat. De ex. in originalul latin al lui Nic. Reusner, in
cugetarile , atribuite lui Frideric al treilea se mentjoneaza : A.E.LQ.V. adica: „^4quila
electa juste omnia idncit" sau in romana: V.A.I.T.P.D. adica: Fulturul ales fnvinge
2oate ^e* dreptate". " '

Spatarul Milescu nu mentioneaza aceasta in versiunea slava. Uneori nici versul
repetat nu-1 mai traduce. Vezi mai departe: 40.

2 Ullezeit este probabil un arhaism sau dialectism, azi: Allezeit.

3 „Proverbo extreme- pileum appingere solitus fuit Caesar". Toata partea din
paranteze drepte este omisa in versiunea slava.

4 In original ; „Plus ultra — Mai mult, mai departe, inainte". adica, sa te comporti
mereu cu 6 cit mai mare elements, mai ales dupa victorie.

\ 5 In originalul latin: „Pentru ca lumea nu se poate lipsi de dreptate... mundus
justitia car ere' quippe nequit."

6 Majusculele sint initialele cuvintelor din- versul ultim atribuit lui Ferdinand I-ul,
pe care spatarul Milescu le-a omis. Poate ca nu le-a in^eles nici rostul: ^ccidit in puncto
fuod non speratur in anno".

42. Despre Rudolf al doilea (imparat al Germaniei in a.
I600 — 1612): }> Xoate se vor petrece din vointa lui Dumnezeu.
Este ingaduit si este ciristit, virtuos * ca toate cele ce sint sa se
-petreaca din vointa prea binevoitoare a lui Dumnezeu. Dreapta
Domnului — a lui Jehova — sa fie alaturi de mine in toate impre-
jurarile protivnice. El sa-mi fie scut, el sa mi conduca si tot el
,sa-mi fie de folos."

43. Despre Mathius intiiul (fiul lui Maximilian al II-lea rege
al Ungariei si Boemiei, imparat austriac al Germaniei 1612— 1619) :
J5 Sa fii de acord cu viata. Mai mare este eel care ramine in acord
cu viata, cu lumea. Dar eu voi fi mai mare pentru patrie. 2 "

44. Despre Ferdinand al II-lea (succesorul lui Matei intiiul) :
„,Cu cei gilcevitori si buclucasi sa te porti potrivit legilor." 3

Insemnare : „S-a alcatuit si s-a tradus aceasta carticica noua
<le catre Nicolae Spatarul la anii7181 (1672) e.n. in luna septembrie
in ziua 26".

T Lat, fas est, ca si in gr, 06uig' fori „e permis de legile divine" sau simplu: „este

permis".

a Matei intiiul nu trebuie confundat cu Matei Corvin, roman de origine,rege al
Ungariei, in a- H5 8 protector alliterelor, legislator si intemeietorul Universit atii din Buda.
N.Reusnerapastratocronologiedestuldeconsecventaaimparatdor. Daca s-ar fi referit la
Matei Corvin, H43 — H90 nu 1-ar fi pus dupa Rudolf al II-lea, pe care Matei al
doilea il succede.

3 Ferdinand al II-lea nu figureaza in opera lui Nic. Reusner „Symbola heroica".
Este adaugat de J. Alsted in versiunea prescurtata a operei Symbola heroica de N. Reus-
ner, publicata in Encyclopedia din 1630. Probabil de aceea nici spatarul Milescu nu a
introdus si pe Ferdinand al doilea in Etica sa. Poate ca in editia din a. 1620 a Enciclo-
pediei lui J. Alsted Ferdinand al II-lea nici nu exista.

328

"

CUPRINS

Cap. VIII. Particularitati lingvistico-stilistice in raport cu originalele

si cu izvoarele latino grecesti 128

Partea a Il-a

Prejata
Abrevieri

Cap.
Cap.

I.
II.

Cap. III.

Cap. IV

Cap.

Cap.

V.
VI.

Cap. VII.

Partea I-a
STUDIU MONOGRAFIC

5
14

17

Epoca Spatarului Milescu in context european 19

Viata si operele Spatarului Milescu cu contributii noi la

studiul originalelor, modelelor si izvoarelor 33

a. Spatarul Milescu in Italia 38

b. Spatarul Milescu in Rusia: 1671-1675 42

c. Spatarul Milescu in China si in Siberia: 1675-1678 .... 52

d. Din nou la Moscova : 1678-1708 54

Opusculul sau carticica Aritmologhia si Etica 60

1. Titlul 60

2. Continutuul 61

3. Istoria operei 64

Originalele latine ale Aritmologhiei 67

Johan Henric Alsted si Nic. Milescu 69

Originalul latin al Eticei. Stadiul cercetarilor 85

Problematica alcatuitorului opusculului Aritmologhia si
Etica si a unui model sau protooriginal chinez din secolul

al Xili Jea .... 102

Izvoare **"

406

EDITIA CRITICA A TEXTULUI ORIGINAL LATIN,
A CELUI SLAVO-RUS

SI TRADUCEREA IN LIMBA ROMANA 143

Nota asupra editiei _ _ 14*

ARITMOLOGHJA 153

Predislovie , 15-1

Aritmologia miscella Johannis Lauterbachii. Nacalo Arithmologii 154

Ex. proverbus solomonis

Arithmologia Ethica Joachimi Camerarii 150

Arithmologia Ethica J. Camerarii. Ex variis authoribus. Arithmologia nra-

vom J. Kameraria ot razlicnych tvorcov , , 165

Cautio. Drugoe predislovie ^4

Proprietates quorundam populorum. Svojstva razlitnych narodov^i 194
Regionum quorundam et nationum proprietates, Stranam nekiim i

rodomu svojstvo ^7

Proprietates animalium quorundam Svojstvo nekiim zivotnym 199

Unium. Edinoe jgg

Arithmologia mythologica. Mythologiceskaja arithmologia 200

Multiforma. Mnogoobraznaja .. # _ 200

Tria varie. Trech mnogoobrazno imenujutsja 201

Unium. Edinoe 215

Aritmologia ethica. Isocratis. Ex Isocrate. Ot Isokrata izbranije 216

GNOMOLOGIA HEROICA DE NIC. REUSNER. ITHIKA 2 2 1

Classis prima symbolorum heroicorum. Pervyj ze znamenie kesarevu 222

Classis secunda symbolorum heroicorum. Casti vtoraja v nej ze znamenije

keSarevii 240

Classis tertia symbolorum heroicorum. Cast! tretija v nej 2e znamenije

kesarevu i c a rej „„

407

Traducerea in limba romana 267

ARITMOLOGHIA 269

Prefata 269

Inceputul Aritmologhiei (de J. Lauterbach) » . . 270

Aritmologhia Etica de J. Camerarius 274

a. Din Paremiile lui Solomon 274

b. De la Isus Sirah 276

Aritmologhia obiceiurilor de la diferiti autori de J. Camerarius 277

A dona prefata lat. Cautio 289

Insu^irile unor popoare 289

Insusirile unor tari si neamuri 290

Insusirile citorva animale 291

Lucru unic 291

Aritmologhia mitologica de I. Camerarus 292

In multe chipuri sint numite cu numarul trei 292

Unicate 29S

Aritmologhia etica de Isocrate » 299

ETICA de Ntc Reusner Leorin 392

Prima parte: Cezarii si imparatii romani 302

Partea a doua: Imparatii greco-romani 314

Partea a treia: Imparatii romano-germani 381

Rezumat in limba rusd „ J 3 *

Rezumat in limba engleza • 349

Bibliografie 367

Indite de cuvinte si nume de autori. Notd 382

Indice de nume 383

Indice de cuvinte 390

Bomdne 390

Latino-romanice 391

Grece$ti '. 394

Gatico-germane . 396

Stave 397

FaximiU 4°9

Lector: VICTOR IOVA
Tehno redactor: [POMPILIU STATNAI|

Bun de tipar 22. G6. 82. Coli ed. 25, 37. Coli tipar 25,3
Plan$ e tipo 4.

Tiparul executat sub comanda
nr. 671 la
« £ri Intreprinderea poligrafica

/l IP v " 13 Decembrie 1918",

' \ -sir" \ str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
^ecMiteW Bucuresti,

Republica Socialists Romania