Full text of "Popescu-Voitesti I. 1924 - Elemente de geologie"

See other formats

>n marcbarkaM 



ealru. ck*rJr u VJli-a 11 



Prof. Or. tON POPESCU-VOiTE$TI 



MM DE 6E0L06IE 









; 




CU 



PRJV1RE QENERALA ASUPRA 
■EOLOGIEI ROMANIEI 












)n marcbarkat@gmail.com 











^^^mm^^ 



llection marcbarkat@gmail.com 






i >i ■■: 



GEOLOGIE 



cu 

PRIV1RE GENERAL A A SUPRA GEOLOGIEI 

ROMAN1E1 
(cu 351 figuri Tw iexl 51 Q h*rt& geologic* N color!) 

DE 

Prof. Dr. ION POPESCU-VQlTE$TI 

Profesor Jg Geologic 51 P.ilemtnlogi* !■ Lrovir™t*teJi din G11]. 



EDITIA HA. 



Cartt pre.ttiaM dt Academus Rasx&w. Aprobaft dt Minfrtcrul dc tnsttutfU 
W Adtesa M> 269,'IV 1921 ptntru elasttt a Vlll-te R. ifi M. d* (tew 



CLUL 1924. 

EEHTURA irtSnTLTULUI DE ARTE GRAF1CE .ARDEALUL" 

ISTRADA MKMORA^GULU 2?. 



Election marcbarkat@gmail.com 



PREFAJA. 

Era de mtdt simtitfi wvoia mw «cdrf£ rfwforiitfe mmfcHtitfi <fe 
gwftigie., m care W#w|fte As fldoto^fe tffom§n4ar'I T ra fi areA?<i prwh 

tuv&ik didwtice* an fakuMtecA *i a$w te ar wri b£ f®c& cmko^ii/a 
& apwaj)* rat tqriamddu man dm islariti trtcHtidui geologic 

Ptmtru mtktfamM wtt#i nwoi ffltt afcfl*w# mtmakd d$ fafd 

f? crtd cd m re^it. fi dau aotftei «C£tfife re f* ^ *w* ei*fr Ai 

^ cfifam| bogifii^ m&tm mmomte 4 w# »<«rt* 4mu- 

jntf (manendi geoh- & pe ni»tt reaatote red, wwr!*, oli 

ttK d trecul raj*; d da «Wt itt a& I'wtfi pfin&rttdw, « fts fewprimtf 
*t ds si, smtnda w wtrndA, In ttraHnru icmrfd **&, *i S« 
Ifo^fl tor ^n ist& & t^w flMWart* tram rowiaerai dtf&rf&dfl 

™ miriin mum*, cwace *r fl ft* tfatmerifer n&^ rofan* poswisrft 

tiTt o ft ittt, 

nJfattJ at chtdnr a YUI R, $i K, tfi <W* d& i*wr* tfttt&ie mpi- 
tofc, prwwt ^ mirt&tdma cb rajpi^ wa«rwfc rfe *&& program, 

ordinnr d* iwrtt, m ^eAiji* ^» fiwn^i sd de« ridit&u nwt&r* 
Mjjte <feft'ci»wotffc In iwii ? «iwffafe pac*i.gia Bowrifofefc « 



Collection marcbarkat@gmail.com 

• tti-lr, in ttftlaj imp ft ttrmimiogia tjuddgicd tm 
Hire, ffat lipM. de f mutual- f. tnai liww&Jts, -■■ 

i-o forth 'I, tirm'fraduttri nepvtrarite de uuttte art, tkpi 

numantde atr&itic to care ©wt anzufi, 

•■fi .';. fitu: (tm fflrtt er&Ut st, «n Otiifd ih\ mn.nv.itf p&ata a 
fi ^stoiP" ftw«, rff-i '■" w specirtlisxazii ?tt gwitotfiti^ nu toiti$i uewx 
tie ovnwftm&ta ^itnwire $i prsciw nta mvstti $tihi(e, en fjtografU fi 
wginerii.; aviind bus 0£$b> ea tot (Mi Mf wnaMSsr tfulizpen* 

eah' vrl apufti ta ic>( ett tit'- 

("in/, ts 

Prof, Dr, I. P.-V01TE$TI. 



I. INTRODUCERS 
nun .I .-i. fiBUUHUEi; ictoda si l iie "«»«* 

LTian lit SA CU ^TllNT^E ISBtTDLTF : mVlfflUMEl 

STLDIULITI *1 miCAimOTtt ™ 

-1 ? i *M din ear* plMtob * anin^ob * mu bmna 
l; U *. m .'» *** ft***.* — * 

«™-l nitem vedaa few dintre noi la ro«J»^ d**Ato rtfe 

Zi £ft£» din «*»i fc**r £ «« *« a ^ 

^ C1U * sa 0*9. cu sladiuUkitoru global* HPj"-**; 

W JtoTto faw.* race** -« o«^ *•—*£ 

<ner *i "I sob oeiiii no$lri, es* O*o!o*ii. 

priii Ctrl «1 * few ' «*»* ,u **** "' fia ^ ,tlto,pi 

SZiS? mS i» Ui #*m c ^"« rti ^ •*■*• """I* 11 

STnSl 1 «™ia ^ UiS « W i««OK*fe dtah. ao fl9 l« ; 

?ais; s ^ n e d. r ^ ^-^--^ 









Collection iWcbarkat@gmail.cofrl ,M to ** <»«**!■ 

pimAftteffti iri di:jirt ettri ne sunt mfrtiirii pr^tiuflse, modui 
«!*' (rrftltttftre $1 Eirtieiiira arlualft a mwrfar ec n eo&gtHue, ea 
$i resUuHle forme I m ([•. rbjfi fie *-le mutin. 

Spre a ne da maf bine scarab da modul rum g^olD^ia iri 
poate ajunge (dul, sfi hOm \m vwmpht : 

ExeumunbtuI care ar pleca din Smaia spre Pe§tera talo- 
KiicTcarci, ar abserra ffaft sa vrea efi fc din talea Prahovei $i p 
PesLerii, felul roeelor ae schimbfi de trei orL 

Aslfelj En Pi'tihors, patul gi ambele malun ale ap&i siuil 
formate de strain sub^iri de un calear no|rru cu vine ^atearuase' 
albe, eg allimiuazA pe multe loeuri eu b&nei dp o ^resie neapia 
cemjf ie T mteacee. AoGslfcsLmuj sunt rttsucite In toate dirGcpe in maluJ 
sl6n# ai opt i, jh j etod pe eel drejrt, sub gap! h sub clftdirile din 
pftrtea du jos u c-rn$ttJui. ela sum riilinJtu a pro ape vertical. 

InccptiM diiflj- dn dea supra oraftului QJ piml ditlcdti dt 
■i n ■'■■- liitDTnicionTei t deci aproape ftrtnsg ruusgiYu) Muntilor Bu- 
hifA^seaafi normal din hiicA\i man *i miel de diferitc m» /if 
$i in special de bucfi^i ite piatrfl dc vttr &i de rbcse fi i^luri c 
taline, unele rotuoite bine, alUjle ixjlJwOaH' ; kutffe enormia 
uneorl ehtor stAnri tnteggi, allele mfin td rAutitor p 

cJiinr est ubupuL define; tuatetatArile, draantAte laufaltd prinlr'uik 
mortar ^alcaros — nisi pa*. 

Din aeeste reee aoiiglomGralice-greEoasQ egte formal Vftrtiil 
I tar, Bobele, Corataiauul ^i Omu] t iar hlocttl eel mitre d^piiiirfl 
i\r jKf Vr. Omul nu-i de<?At nn ittst de Btftacfi gttecmvft rniti rc- 
^iHlenti, rftmas pe loe, duj ii ei iiloile *i ^anturile au desfaobt ?i 
c^raL pa^i]^ mai mni to OWB olsegSbca prins. Tot urilful M Bab«l&^ 
mi sunt deoat resturi cim^nlabc inai to* ^i nlma&e in relief; ftlAi 
p Babeb H c&t ^si afAnea din vf. Omul repi^zei^tifuid fonm 
relief modcklo d^ vfintnri ;i de pM hi wslxm. il# conglomerate 
g rezoase a muntdui. 

La Pe^LeriJ, eta §i mai &pre Sud, pc main! drepl al lAhimi— 
ciqaifii, Mnl pie Iri i se schiniM din nou, 

In k>e dc (KjnglonHvrati* ^S gre^ii, c© rltmAn dea supra $i mai 
hjn-e Nnn! f ies 1ft ivenji de sub de stftnei tntregi de oali fti 
ReeioEt In care? iipnia pe^lera, stftndle dela Stnmpa, de la 

Chcilrj lutsimliii, fite. 

Vftzul mai de aproape, sc observIL, rk ^i msis.^ii oaloarului' 
rari&Ei, k ba^A Jiind oenra mai gre^o^ ?i ro$eat T pe cAnd tin 
a t; uiai alii ?i misi compact Gitre obtofift Ialmiikrmarfel ^1- 
cHFtile 5© aseund sub cdn^lo me rut *''!e-- ^i ^reEiile ^-arfului Omui, de 
Bub car<! niai Jifjar, vh slAn^j folate, rn spre rraJima. m p 

il^ci del* Bi^teni $i Poiana Tai-ului, precum ^i ceva mai la. 
%wd de 8inaia. 

Dfnenlip dp Strung*, spre Pimdaia $i Bran, la parlea dinhjn*^ 
ttM Barsci. sub caleare flpar^ un »t™t entire d« qon^omemte - 



1 1 1 nut iffFC T 

tnl 'u c*kmrrttt &a ^s&nft pesLc 
5& dd Li'''' ^ ?i?twri eristaiinc -- gne^ 'U 1 ^- 

fijsluri iTU feidapaiul to; - ee cons?titn«ac rundarnwiL«l Miin|ilor Buce<?3, 
rwiUTiRl, onUneu in eftrtf am jrAsir ace^te fGrmalSinii ft 
ileare negpe in pirat* 1 . ^5ib|Iri In valoa PrahnTes; 
iitaiic] d£ ealear reeif.il alb, ^<TmpacL ]a Pn- 
[i snaiul drepl at lalomidoarei 
I^Qterti, !h Slmnga ?i la UieiJe Tataniki ^i ^are In sprt Tmn- 
Impr^unA m ;n l»uic subtire de eonglomBrate m&* 
niatiae, sc reaztmA pesto ^is"J roeele o/istaline din fun- 

dameiitul mtin|ilor; lohil jmikJ neoperil d€ q paternkA duvort 
*K> ix>nglamerate ^i pesii. ee formeAzi mai ales InAHimile dintn 
Pjflll wa -i SjLl-.ijaal.ii. 

Sh"i e^nsiderftni utaj cto ftpmape un. .In :■.•■'.■ forniHti^nL d« 
■ iilcjiruh dda sirinrga ^i dda P^Leni. 

servai. eu lacnlic d eon(ine o t|i|iH d? scoiei de 

diiiihjde insirine §i f "I ant* nor ^P^® fonnal In mitj"ii 

re^iuri le Intreci d* ^nrjtli&ri, mmirkali ea tivl^i 

gi cimenlnti jjiri» iimisii, ralcarf cpinpii- 

atiUKVunUe la <-ari Jijcmgem ■ I i j i vacate obser*a|ius]i &unt 
imperii i tn mai ale* eu |privire fca locul ondis ^i la cllnia sab 
san formal calcarde jjin^tea. 

M; UitAi formele de animale, g.tcIusLv mariiio. oc «irat4 cfi in 
UmpuJ PrOTnArii wIkbtbIot dila Sirim^i r iigi. u^ta a Mini 

uofiaUc (tvn ocuputa dr o mare san de im Oiieiin di fc felul mftrilor 
ni ooaanelor acluale. 

oi, |ir--w-i.iii v initjr de Coralien, pe hln^4 d* tie iudi^a o 
mltd udiiitmui a fuuiluhii a^e^tor a|n>. ea in aflropiwea 

>ntin€ntji! *au lusuJar ; du i to mAriie 

i-ialc fimlek iicestew uu conslmefi^ rcclil dwit _ In "pale i^ldti. 

h cBjor Mij-iiJi il mi scad& nir '! ii .ii +22^, ric proci^enxa 

^i regimul i.li mater k auU ci« ae desvoltl, vitil,a In aojrie liinpuri 

■i acLftslft a lilrri nmii-Lni {i juiumc r^imul Wf&te 
I n » pi . - h 1 . 

I aea oercretftnL nmuu flflAnuafH ^j cppjatitpfiii enniiiiv 

^or cons * aitAi WocurQo de OHjIrar 

race ^i dc ?isi»n cri9tAlintt» mi mnt de<:Al 

4i provemte din sfArflinflr^e ^akarului $i a roeelor ^ ^in- 

iiiri!^r iriatalme t& st- fitse^c aci suh filft, deei itice de felul 

-am £&aii la P^u^ la Cheik Tdtarulvi p la Strongs 

Disi-i iiiti un clement stjilin d» re^iuna. Atunci, concluKia eaxe 

Mi;.iine deda Hue esle eft, dupft depan^r^a c-^tcarului (Jurasic). 

m acea^ta ^ t^rii, prii> o ridkaro tn ma^A a fimduluj 

lor. dtn ■. elA^ic) tArm de mare, ale rJ/oi rocc (caleare* 

fbturi eristalima) iibile $i attrftmah fc fn s nnfinu de tiJuri. 

in prncurat materialul din care a % aa driiuiL prin sedimentary 

uneH de |flnn a mArii, ^o^lomeratete ?i grt^iiie t-e fonn» 

-n r aeoperind pe toaria <-<-lebiHe forma^kmi %k mKiund 



Collection marcbarkat@gmail.com 



i 






iYfciiii ilk ir mki erpiao&dG Jin l.recutul 

geologic al Bueegilor. etudiol KiporturUor dinli'u agesle fot*- 
milium $1 modul lor dv a &e pre/.uniji izi, ne ■ ■ipu.ju,- In <Hm- 
duziuni $i da all unlin decftt ei pafio, is iiom.-luzmiii pti- 

Vitoare la mifc&rita gi dihlucftrile *>uieriie dr meek* ama^ei 
gioliuhd in general &i de eate dirt Bueogj in sperfial 

A&ttbl. sludkul slraJigmlk: g&pfttul id m^iniiL no ssavu^iL ini 

;- nil ;i^ti[rjli^ p rooele msiali- who fommtiuue 

s^dimenuu-d dmtit- cilia inttkltiito. ctakam] deiu fitfiinga 

si delii Pfejteru (Juraak) : &poi vij d* negcn+ (Curiae it in- 

ferior) din vatea frfthovei $i In fine, cea mpj nodi rcrmaliunfc, 
idaril du nhiFi unite ^i de Uiraaele Prahdw ^i laliuuipti, sun I 
wn^umfcrafctfle $i jjresiikt £fiuc4g[)or (CreL medic 

Se euud&$fe in jrcncrai de taaut lumea. -::ft la aeduneiLi 
deptise in ape -ItiI'Il; Inp s* Mgfu orizmil-iiL Ori de t?i nicely 
siis amintita nmt -iedimeate dp ape marine, nici mvi nn >t-a 

• al &ri /on til 111 lilt: Q pKulJlivft. i:alcurfite ntfgnr gtemdu-^6 rteudte 
-i <:uiair hi Uk*< >l ^ in • ■ ecbglo : groslQe de Kitoegi 

inclinAnU lii general In %ra h]loiiiita> spre W tw? cakarul d&lu 
Smingii iiielinziiid mjot spit E tie aUM ca ^ fistiirik* cfistalin* 
po i!»ri we se waHdmJL cu deosebire ca aoesleu din urml au 
Indinurc mull mai put ami i ;i 

Urrouiaii (fed dm aeagte funataULri. rit ^katde tutua . 
aecstoi ion na }iuni au hiiTuHi dixhcari pntgrniei* ulterior depunerii 
lor ?i prin faptuL eft feldJ de r-niure al unei format iuni n*i wo 
oordd en acela al eelork. imi uniitta/ii eft ;- | an an pru- 

xv iLiiiiri e in nninil^Lal in mai mull« r4ndnri: tn 
iriftinbjn aediiiu >L, d(? Strunga, cAiid an Tnsl cututi- 

urilo cristaLine; a dkitift oarf dnpfi depuneru?! calcaretar d>dgr» 
! (4 oarll dupi ^dimenlare^i ^onglomeratdor ji gre^i 

de ! iL' 1 nuii nou ft. euiind ^ dMocAttd din mm Um\r 

Bin itc^t cxum|>l«i reeso I impede M^culogiiL tele u ftlinlfi dt* 

ob^< k i a vu|ic |>e toran, de oUser^atie jn^tfi; iiir g^nlogul ix^i^tiinlin- fi 

olii^irtiv. irrcRtAiid fclul ^i rapoiturilQ racelor cfe alcMuvsc globul 

. no |>oatQ ddradi f3i ^din^a aneasta a pletr^or nu-i a^c 

do i lipiitA lit- inters*, f:uiii ^ci-o Indnpne «inli, 

Siiin^ili- iiiinilli^ — s. talelcge, ca sprc a duc€ b bun 
i ti Gfeologiflt recujrge la ajytorul m 
$\\\n\n uihidiUv ii cari »u vn dbieei studiul ghibuJui pamasii 

sUhili leu ill l^ir^LnluJui In *]in\i 
i I". | | b A>lninniiiJ 

In Slut i*mjil li 

i > tin Hi iiufc dm i cmisiituiLii rru\tfirLs 

i inlnhi nl rlilnn> | k 



terta modului lor ite grupure In const! lui pea mil si r^s^eJor 

ea m Bomvto'cki Nj^njllaifite ot^onte In Hiwml uglfr |i P^troemllp, 
Ppttu stnbiliren. forui^or deinimale fi ^eff9lide c* *u ptfpu 
I at scoailu l^mflnUilui Ha Qmpurile geologic % faologia i^sirgia la 
Mud in I I*nlwml*il«Ki*L iar peotru slatilir^j lunfului ttvolutiv al 
vie^i pe pAmftnL pentm care trebue (jonDBCUte mjKjpLurile dintro 
Jorm^lw de viiMii ^e au dfcpfirat ?i drte ncUinle, ea recarge la 

-hid ml /Miilu^ifi ^i lioUtlkfl 

In fine penlru explicarna formelnr actuate do teren ^j :j 
rnpoftiiiilor exbtenle dintre ii^at fi apo, geobfnn iw*ttt|f« 1 ;| 
4ifl*^Frttl«, Irtamsloflfc Hid miotic $1 Ofranwnfi4>. 

Ilirj/iitu^a ^ti id I lit ill. — Cum ftd&m deel cAmpul de atud'iu 
nl piolnghri datfl vast, eaei M fe uii^te pc toat« aoesle 9tKm» 
in.L nn Lot T ca pe ni^te mari capitate privitoans la stmlial Pisiun- 
nihil. 

Din cauRi piitertiioelot- liiutoare inrti ce primal deln aedfite 
£liml^. di^voUate axi paralel, obiootul BtudmLui ^L^ologiei rBmtao 
reduH Iw dmj:i uiftri eapttole ; Gwln^ia it*iwaM sau din arnica, 
mfa w <tf!upii eu studtut fonom«iwlor gfiolqgi«jBi d&ci cu studiul 
umdificariloi- M iitc^ATOfl §i » fnrercaL acoar^ glohului, fi U^ilw^fi* 
lftti>riftfi iaiJ ^trntisnfiis^ u&re se oeapfi en de^ri^rea suoct 
a rurmdtiumlor 5<;oarU i i glubiiluk, In decursul evolutiei trtle g<*ologicc. 

Aplir^iimilr i?rnhi?ipL — Gcoblugiii mi *3 margkne^to a 
liiteEistni numai dale podUYe. din cari sn mon\& apoi ad©T&^UliU. , 
etHn^Wi «a ji>aei un tol mare ?i tn ^oiiomia omenim mdic and 
, naiujii |i modul de nfttare in fleofl^a globului al mutta? 
mateni prime, ee serveac ca baxft multoj jjidustrii man, cum sutd: 
mirieraurilc. cirbunii, prtnlul* satca, <:IC-; sludin t tfu ^ar« ^' ocupi 
ni apacift] Qfolo^ia apllrat** 

ledtdfta are a^a de midte %licaiiuni In viala pr^tkl, 

pulem spime. eft o M fftri geologie este Hpaitil de m mi 

jjlj tn lucsi p&rgbk a Inal^rii stJLril sale econoinicii. Alinieiii 

oru^lor en apA potal>il&, a^iieullura, regubr^i airauiilor rturilD^, 

iliimile, ratwea tuiRmiHIuir, iraaarea efiilor do ecinumcatie ?i a 

oc feratfip a^Mart^ pkioarelor de iwdurl, secar^a mla;tine1or. 

faeert*a Irnn^^lor ^i a forts fkaJtiilor raai irnpoftante, etc*, tic. mi 

se mai [H3t fees la ™a tntamplflrii, ci niuna^ In unua unor ^udii 

■^ioas^, h cur! g^kfla contribttie^Ua cu o buna parle 



Collection marcbarkat@gmail.com 



iityJ Jin pnrwl ilfl vcrtim fttlrocomk 



II 



il generautAtl 
i. timaxtll din 1m s(t 1>e yedere aktriliyqmh si 

BEOFiaC, 

:> PozHift, ml^u™ kj rupitrturlla salt tn sjoiHul cento Sfa- 

fa inn I Hfllar. 

I * I': .'hjMjI s :- 1 . ! on torp eeresc ¥ eu rai*nrtijri p o pontic ! 
»UtbiiilA In spuiiu. 

EJ face parte iJhi SNmiml s..| iL| . gnipare tie pkmcte cart 
taiprwn* cu saldltii lor, m mvArti?*: taiprojuruf $*&tth*i, u- 
P^itral n\ aiatemului, dda care primes^ luminft ?J irildiaril. 

Hlanntele ce consilium acttrt aretem, OTit: FliknclflA inferin- 
nr* (tutre Borwe *i PfimAnt}: Mjrair, Yeniw (LucfiofOrul) hi 
rimiliiiiil ; apui P|*netelo supi rfi»:n . ■> ejlerioarc: l h KmAiitnl , 
flarte, Jupiter, Saturn, liran *i Neptutt (Pig. 1), 

tam* Martu $i Jupiter se ounosc o multmie do corpuri cores li 
mid. manta Planetoid* ^j mibile numai la telisfop; ou orbite 
foarte exec nlr fee ;1 in raporL dc eare uneori sisteuml plunelar se 
despariv in rlouft gmpe; una interna tor (Marcitt, Venus. P&mmitul 
51 Maji^,«k«planete mieL de deiudtat* mure *i putin Uu-LiUa la polj, 
9U0 aitii gruiiS, eitemfl lor (Jujiitar, S&tiin*. Uran 91 NepLun) 
jihiitete mail, de densitate mldL $1 (b&rte turLite la noli. 

FlaneioU* in general nan un cemtur aparent Tiribil qu echini 
|i dintre aceslea Merour $i Venu^ din euu*& pr«« initrei lorapro- 
pieri de Snare, nu sunt vizi bile deed I: dujd anuanl sM Inaintei* 
rflsHribilul Soorelul; i&r LI ran «ri Neptuu, din eanza prfea mam lor 
depArflSr^ nu stinl viztbile d«G)U cu Icie^eopttL 

Toate ace&Le pl&neta, iuiprcuna cu ^Lteli(ii lor, exectttft d$uft 

retorj de mi^ftri ; una d€t i-DEinie TmprctjiimJ wxiilni lor ^ utta dc- 

1'iprojnml Soafdui. iliftnriir ac$^ioj corpuri sunt de 

£ Peesj <M a apms «pr« rasiirit, e©Ie de rtfetfa aprqximaht 
In acela; plan, iar cete de tianski^ic in plannri ee jiferfl pujia 
nnele de altele, dupji. ni«lo orbite putin cxocnLrice ^i cari ae d,: 
parlea^ft foarte pupn de /un* Kodiawlui* 



W 41 U 1 







N 



jf^**if ; 



^urtTtH 



.;. vtAnuR 



r*V*TTUL ^; 



^ihii.gi 



>;i-f*™ 



Pintintili ia once p\a- 
tetj ■'! -jMiiJu do ill 

feiluri d*' mifclfl: ow« ■■■ — 
lirri-i de rota|ie to juml 

si sftn In Limp tk 24 
de ore $ 41 *i alia 

tk trawfati* In iurul Soare- 

in limp d« un an fan 
■ . IP. 9; Itf 7 ; 
un irnj^Ie SB&, [5*, *ff 47 
Tp). Drumd pe carM pal 
1,:- /ill pftniinite&c in 

ii. in Hmp dv un ;-.!i. 

dc forum unci dip**, 

Sow>t]e urup&ndu-i until din 

to on re. Axul PfimAnLului fiifid 

ial pe (jlar.ul ©lipwei cu 
apfoximaLiv ^*i"^ pnjvoa** 
ine?nlstatea zflelor ^i nopv- 
lor v 1 varia^iunile annate in 
listriiui:i uinipcrftturii, c^ 
fcuprid^u sa priuie^te itela 
S>iim (anotimpurita)- 

DiiUre ciB-purile jiatomului sdlar, Sc*rd« ^i Luna f ppczent | 
paporturi imediate i-u IVnn .mMl sS le coaslderam rnal d^ aproape- 

sfeii ■ e de 384.GOQ &e or\ mm* Pftinftiitului ^J ut^ ^00 d(* 

ori pe accea a tiuuror pkufitflfer lanlafflL i:i are mi diametra de 
l^OU.Ujn I in.. iii( lit: 109 ori nmi mare ca al KlmuniJilui; att 
un viihim de l.S9O«0O0 d« uri snai mare ^i n dtnbitaLc du "/i ori 
rnti micA (aproxEmoliv 1.41 ca P l ? AmimUjlui; iar Uep4rf*rea m de 
I'fiinilnL este In cifrt roiimdi du L50,CKKUHiO h 

ObFi^rvaticu hmeto putBrakif t Kuprafalft Soarelm are un aspect 
effauitfijMlrtbl, pre^nLAnd uncle regiuni foarte^trlliir Itoaw numite 
Tariile, iar nJtcle apur ua iw<^ intuueMte^ In forma do ad&ncfttun 
. .",W spinteeft ad toe $npraia(a sji HUftludtoara tP%* 3«h ^ l' 
'Obserrota nvai »Iew In timpul wlipwlorde sdju?d, suprafu\a lin 
B«pr«lnt4L ca n raaasfl flui! 1 doscenlS, din mre ^ncfic spre 

exterior niste flacftri luminon^ ce so ftdtefi * li^bi giffttrtice m W; 



Hj. 1 — — -""' ■ 



1 Bun uulot mlii?Hra uhaJa diDLrc pratubtmtii !■ ^ il * ^ j pP 

luiltuoi d£ 705X00 hm, D«i cle unt cucirrt* &tfl ^c AAttMttM [»m*jiluliu 
cure a*e uupjpi pi.743 km* 



I' 



Collection marcbarkat@gmail.com 



i 



EfcEurntr ik Civ 



L^mAnbil iliri pnr=i I te i^era Miron 



i':S 



inisniii pi L>t;itu>riiti^ :icaii la tttoJiza B£wt* tdB -■ bifuLu conalitulte 

ixi mkrai Sur nmjo- 
riUiVC- din hirii iwn. 

Prin 

■ ' doU'rn? 

M . I-- . h . > ■ Cju 
Mg. «lr.. *uli :<: 

de oorpuri aim 

dannln eft 

e3 are In sujrrafajik; 

a lumiwralijii-jL ce 

trcea i'ii i null de 

■ *> 

hi I mi in 0$ ©ifpiirBe 

tijt.se ioni-dc. fbr- 
fintitftft tin rutot&fl iviitrnl in 

.L a cfirai temp^m- 
turft rate fbfrriu ridicitti 1 — 
-Inlml Inmlno* sttu fnh>HlWiL 
— pti&li d&sUiJ de constant, 
dep fluid ?i cu demoute di 
socials ; br dc jur Imprajural 

triimctslVrii, — fn^ajtj \&m 
pan ■ torts -; 

lot $. irnel* eombina^ 
r> - n p&k\ wb ^ fl( , Kkiiitfutalfr TOlatrk 

^'^ Icirmc^a in juruH^r.^ 

i f-i>n»uti. tuminotiaa dc jf&sfc. din GftNi tftfftiw: prtriaberw^ 
ATaibt'l' 1 vizihite nu-nui in Limpul ed 

Soorele <JX*GuUi don ^ faluridi- mi^ari: rum de revni 
hi(ii ) in juml ikuhii Mm. In Ump npruttmativ ds 25 Kile p&r 

de LKiruri-'ilir. jndiM?pl/kndii b6 tfti > i-^rUsgiul sain do 
jiimfita §i Mtelilir lor* eti D viln*ft ili> ujiruximahv HO kin p» fiff* 

Ltdl\fan|a soarebji ftstrafft. jriiiiimtiilui este prior inf* r-imd ec 
jMintn , ci oritur npuiifestfllie e -ihtA. la &u]ir.'ifrilu «°,e?Lulai 

Iv - =**-"■ . hnrniH ; .]. dfl irtlfi r.i^i^Hiu:, :-ji- dfl 

. .1- 1 1 mi tifi, <shim ■ 

r.ulii^iuiii d de cfti (I dintr an mintm, 

. i .lt. i j-&1djifti lulu. i m cui 

' 




«cv adurc supFflfo|ii globulin pe $&$& ^cunda *> enprgle d*> 
"i miliaide eai pWi^- 

m»i «iprcii»za du nni, mpn3ximiHiv 60 nt?e ul h b« uivjir- 

ti^te delk W la B fn 'jurn'l I Tsirtu ntuliKi In lm\ ] e ' r ^?* 

:■ trevoL atd^) |i prin fiiptui t>* tn nceastS m^ ?un fyi ijC 
ptt^inlK acesa^ fat^i WeeuJUl in. aoeil-av tirnji ^i o misca^o de m- 
Utie in jurni aJrttUti s^w. 

[jinn urii un GDrp aprcwp sfiino, cu o wi^ de iiprGxnral v 
3/11, un folxiTP -n -n =Aiinaiiv d<? 1/50 ^ " m^si de ^fositmil^ 
1(W0 dtn ftceei a pSmftjEitulai. Maasa giftrB©d«^Wte dc apr. :' 
mfilSv S 7 4. Swpnifaja I-smJt are un swwl tomfillbal f! f^irttt deo- 
r de aeirfi »1 saeaiiri Lt^^lie^iriopar&pim^^bBefva - 




^\ cu nchiaiifi mui putfn (riibaraice sau niunai en un simiJii 

kujiodu \\Tig* If), .• „ , 

\^[VE. in too d*.< 'it^te muDtoa^e Imiare, doci en sani tie 

f^alelo :ri cu v&i ptofuirfe intits eie, ram preaintt ECOHrt* 

itotulni, rountii ce se ohservfl pe [jitA an fornix de nraloro 

teeliire rario^e. Um rimiltiH nmru wj milft diajiietru), t^u 

guiles !n forme di> di(^ri tonll^, ce snehid In iirten --l- o eftm- 

m B ih.ii- ^eufrarfai*! din mijioeul cireui ^^r dci&on jidMAtnri 

lere nuii mi^i, Ki simt d& obi™ lzsp - o^i 

tl m i\ fttpt, pilna la iili|>in5>i fimi dikr l» Inkeltierea 

^Dnaiderfttl ca twlft IMS vethi fonnHlium nrimtoa*e ftle 

A I lii. $» ufiesUa «ptl "i inai nomer^i, sunt eonstitmli ifttei 

sunt rmilt nuii mfch pfCienWU«l aep«cii]l imor CT#r 

i, ,. , eh pflne\» lor « arftinali w ce**iwlft. 



ollection marf&arkat@gmail.com [Jsbraaie d* Owiofk 

A I .uciji, apar pe Luna gi rtifmui plane da aspect 

eenu^iu, can numni cu J unfile pule mice si <ilnd sunt lummate fa- 
YombiL, ne dcsviiluese ^i e!e neregularltHil'.' GB niound 1 . 

Afarft <k hi* iti* furmd de relief* se mai ofos»nr& |je Lunl 
loci douS felun de duiigi. unule tatunacalti, altoic luminoase* eari 
brftzcleu£& pe distaute rnftti 51 in Unii drej- afafa a& ?i eari 

In jurtil munjilor circukri se dispun in mod radiar 

Cum vcdom. este o mare (Wsnbire intra aapeetui Lunei gi 
ai PftmnntuluK di^OHdhiri camiate de difeco&te man de eaoMih^re. 
$1 aoesle diferea^e par a n d&bttitG fapLubii T cftroccle *tnfciifteat*\ 
o conaeciu|IL imediatll a ncliunit apei ?i atirului yi care ail LnfJu- 
entat direct fornwlo de cnbirft in Lantun lungi §i paralele ata nmrc- 
|iloj- PftmimtiiluL par u Up*f cu tulul m l.imri, De alifel ea pare 
a fi en fcotul lipaim de baijnirl gazoase {atnnaarBrfi} ^i UcMde La 
supraf&tJL sau duel aunt pmdn akhe nianifr&tatuuii vtiicanice). euiiI 
de slab rftpritttiuiute. eft nu se pot consUit:: en ite&tulfi iiguraiiU- 

Mmm Lmiit pare dut-i a n eonstituitft numai din rurt? ml- 
am ice intdrite, lar cralereb mari ?i mfceL eanipanLblle ea farmi 
cu largilB crnteru ftle videanilGr insulator HawaL ditr mai nies cu 
eelfl dm Eifet, Ln Auvergne, Frun^ ur repr&Eema crat*re de ex* 
jplw-iinii ifH/iiAxe, 

In general aaptfclid vulcanic al Lunii se dak»re^l« kUiai sals 
dfc rumpliHji rikctre £t Helldiflcar%% atwefimU a ovoluttci oricflrui 
carp cerww; &ga Ineal Luna nl se lnfji^0V^A ca uri oorp ci 
ttni viit-hi^ 0ti. taint apraap6 finiL; in Tiub &a a"ar reprc^wta de- 
cM o minute iri^l'uririk 

h] Origlim HhteimiUii wlar.— Mnp wtrtU a PrtmitiluliiL 
Consbttaroa eft aiat Soarekt eftt «i phumtete cu sateli(ii lor «u o 
inqcore de rotalie d(^ acsk? ^^ia (W^B] %i tiii^ciiri de transliLtie aJ 
cftnjr drum pv J ^ijg^ cjj! a« O0«ift9 a bus. 3 daf $1 planul elijttelor l<»r 
pu|in t.sii'iitiL- 1> Aoiucide cu plmui ©ctiiUboriat hi aalrului cciaka^ 
!« o>udii3 poHloaaofuL Kjurt (1To5>J fi pe utroDomul Ll^c^ce (17ft>) ? 
Jridcjiend^iiL tusul dc allul. k conTOLger^a, eft uorpaiitu ra^n^Ii. efe 
alcltucsc iritreg ^istemuJ &ol^r s tnbue aft Sibft u oripnft comuiii. 



PieiJknlul daEL iiunct dv tfftJe aib 



L5 



■ Uiti ^auui iuieiituj ssspe-.'!. vnfUt ill RupriLfrlfli hsJ^ ?i prin u ci.>iiltkl<!iiU 

* .. raporuilrji dintre pdele s^ dangilo lonnnaaao ^i elm puttie vi dun(Uc 

1 1 in mil eflte Liana pli-ii r pe jnmautoi dm drcaplii n smpfflMei Kde B 

upturn riwfl?>:n:i. ! i: im huss f^n-innin cu pir liafiaL, a^^aL dU? jafoOl, pfivintl spn& 

4 din At&ng&t muJt nmi pulin mibit, pe planul id 4-ii 

hi. li \mm\ i|t privLciJ mire- dr^ta, apare u deA'islftAt yii diip itturta , 

:ji UunJ k TftiJ,. dupi iluli cltspuriie lui Quit $i AkL dap* d|U ohipurlVa lui 
|i Evu. 

iiiiAnc £iiAl4ii pla.Eifl.ksj Uranus, aJe curur v 
.in p| p« acftlii a! aiipsrior pknatcior P 



Ei Hiurind teoria originji ^bt^mului solnr. ^idinit cil in Iticc- 
cor|juhle cere^U ce-l const! Iubec funuau laolaltft n m&NNn 
muir, rtferlrft. de pi?e iiebiiloHNH, da i^m^ratura toarte ridicala. 
«fcrei margini tntrecnau ru muJt liiuita e^terni actual^ a sl« 
smuSui. 

Apoi, n^ din catizfi externa, ea alructiunea ttwulu! all. opip 
[tueresc; fio chiar numai din cauao interne, ca owentii aau ?ftrt*- 
• i jele ue mmbinaliunii^ $i deseompunerile chimice, ce in«vitabii 
jirin T^tb^a trQ^laii, a ma^^ei s h au putut na?to ; i-^'a imprimni. 
ncbuloasoi acesteia o mL^can? de rotef!*. ' : feftrti yrin con* 

centra rea treptat^ a masse i sale, elevens din ee in ce mai rapede. 
Si iijiiL cum rcese ^i din B^p^ri^n^i^ lui FlitiaU, can3 p/ovoac^ 
o mi^rare reped* d« n>ta|ie §i j>rin aocastii lurtirca unci picAturi 
de uld c-o ?^Ui lilMfK totc'O inaasd, lichidiL {afA ?i alcoo'l) ^ dc 
dei^itjiLM egaJi; din rciuza aDcslfti iTn^can odaUl cu create rea pu- 
cMntrttiLgals, mosssi nebuloasft a trebuit sa »« turtfcaacfi tn ks- 
giui sou. poiilor: apoi dda turtire a tr^eut hi fonnMrwi in jarul mic- 
Icului central mai Intiliii a uniii^ k apoi trtiptat a mai multor iiielc, 
care &au d^lipit de mJttaa cetttoali p in uriM. din cauia me- 
mtlor de densitalB ce prexmtau. sau putut rupe §i In Jn.ir.fi.ii. 
Aefcste bucft^i a^joi. prin coocsentewa, an format mussa pbuttlalor 
tnidelor aiatanultii, riiiiuinAud tn»A toale erabnMe de n - 
■ jml de potatiii §i de translate de acela? sw*, ca ^i tuiuisi nebu- 
la&££i din care an luat latere. 

I :-• ■ ruLtizral dft adniia, ci saLdi(ii si se fl nftsout din plan 
ri^i cade spi bi enani aceaia in^lcle lui SaUirn W nrR detM 
• \' ik; li d& mste in formaUe avtod P InaA o de»voUarift ^L o 
densitatc efruliL fapt care Je-a permit b4 rimftnfi pftnfl. acum Infifi 
netmbti'fttatite, 

$i numai duE<^ ^^ ixmcentrarea ma^gei cenLrale prin rlteire a 
ajuna s4 fie sufi dentil, ca aft Be poata ^tttbib un e^hflibru tntie put^rw 
df csentrifugure i^i c*a de gravitiniime, numai atunci a lawttrt fantiara^ 
drt iiit-ln iiol §i deci d* pktmte 4 sail din planete> de saU?li|i uoL 

Aeea^Lik teoria nu luimoj cd j)dni aeum na fwt i^finuaLft 
jkSm DLuiic. dar fcaat& cereetHrile idterioaro nu fac djeeiU flti uiSueft 
dat^ in sprijin. AstfeL, coaform aceslet teorii urmeazt cl : 
Haneiele, planetddele ei SRUditii lor at wbil iuU«i&rila de ro- 
a|ie ^i de translate tn acela? sens, oeftai^e ae verities ea lust, 

UeositaLea ma^a*ii planpildor sfi fie din ee In ce mai micft cu 
cJil stmt mai dapdrtate de ScNftt^ ceeaee kris e just; cum ae 



Collection marcbarkat@gmail.com 



cfi dc aJIfd cfl 91 dcasitaiea Umei esle mai micA, uu a Pfi.- 
mAntuIui 

Un. sprijia putemic i-I dft ineft mi&lt&a spH-iriilii, prin enre 
sviu pulut desropGil eurpuri c^n^ti* a pwbr ^fpnstita|Jo nl ie prft* 
zinll in stadiul <fa nubirioaHiL primarfialA, nnelfc cu im iticeput de 
ineta fn formate, en dem enisle disodtaLc *i in stare de ease 
luminous nu hji^lnil rmitiim. format dec:i numai din f Inli In* 
miinjHSH (fftrtf. £bsirjr(ii)» 

Poarale, ea $i muttc din steiele fixe, se gtsetfte Intr'wi ^Ladiu 
do concentrate a massclmai inaintat decat nehuloue1e T av&nd un 
nnclr-u I u minus central mai wrutensAt, incnnjurfct dc maEB& 
porif erica de elemente gazowsCj prin oar* Ui*a&nd razck micleulm 
Irniinos, sunt In parte ataorbite, dtondu-na la speelroscop un 
spi-ctru «'ii Itnii n^gro do H.bsnrb|ii< 

Prin tmafrui spacing ca «i prin studiul COTpnrilor cerflfli, 
it&mplfttor cud pi [jAniAnt ' (bolide, aerolite, men* -inn, a'a 
Hjimv a aiLii oorpurile cere^li, de fci *& ^dde In 

diterite sladii de e volutin stadii ee se vftdesc jain oolara^unile 
inrL lor. m niaJ mult san mai pulin ae&aaj cfinstitutie; CQJisUi- 
lare eare ne indreptat/Gste a u-edtMril zuteastft Leorie cste apl Scabs ttf 
nu numai sistemul solar, dar 1 liiar gi origin ii [nlrogalui gtifrrai*. 

Dc altfel este natural, eft nu to&te eorpurile oerefU |l to 
special aeelea ce com pun HiutemLil solar, s& sse tfasewstsi to acakk£ 
stadiu de wolu^ cti ptfyirt la r&eirea £i deci eq prirfr* la con- 
OQnirarda iraassi Lcfcr; rani nu toate an avut aeata^ velum. Nu ne 
put™ Ectopia doci f-a Luna s& 3e gAwsasofi In accJag stadiu d^. 
jiirire eft F&m&nLu] ^ acesla din urmit to siadiuL in can ae gft- 
i^tfle Koairele; c3£i ooa&parativ TOfbfod, mnit mninpede Wifee?tt 
o srprii eM o gfimaJie de mi ,h -^t un corp slerie cu un voLnui 
M-: un rnUioD dt m-i mai raara 

fj Otimete ^ Keteortte- 

Dmtre accsle doul feluri de corpun eere?li eari w\t legitnii 

(primula eel |m\in Ln j^rle) cu aist^mnl nostai scjlar ? eottii-l^li' 

IrIo mi coada) ne inlen^caalL mai putin eg- mcteorltdfi, de 

cometde nu ian contact ou ^istenml solar dec tit numai 

ntud in drumul lor iutr& in ^kra Ltd dy rtfiivltaie; ye eanti nu - 

i.m,i1i.|m |.n mtfi . .. im|.,.;iim(& deos^hiln ^uitru .leoiopir, 

ur|MirL . po uin.\ In nvciu la tndem&nft |^n- 

ii H un aiudiw dhiml( nunerato^u' ^ jh direoi 



Pflrafikitlul Jin ^uiicl fit 



17 



Mfl1*'iu itcif att sniit alteeira dec^t corpnri (,?cnij(ti mku sau 

ni-li' siiSrArnftturi prove nit& din dfetrugerea unur azlM de eurpuri, 

In UinpulmenuhTii lor Tn jurnlSoiirduiiWe apropiti unoori sffl do 

mull de Pfcm£nt s inofll Intrind Tn cOna f-a di. atiH^liuiie. cad pe eL 

Din cauKa miird viU:^' en c^re cad (10ft km. pc sc^undSI 

lin QW7J& fracarn de aerul atniObrciic, cc ^c-Jialft vttczA cauxtrasE^ T 

Hi i!i 1^ se tncAbsefrti ftftft dc iare. oil multe din ele, la dis- 

1 j 1 1 1 1 /c deatul de marc [loQ km. I de suprnfa^a PftfRanlidui, printrV 

Impri^Ue, jgazeifleate, In atmofcferfl, ix>n?liUiind 

1 1 ii mi m in general Kfelt? wfaftkmn*, Altde proiluiiftnd tin 

vfljeit putemie, Be In bncftli Be <m ptat, ajting pftni La supiufata 

atoluL, coTistiluind at^^mii nnnnui inuir-n in r.ai ii^iniLSte* 

§i dinlre HCBBlf-:i Bfl ■ imo&c foartc pulinc. deoflretfc cca mai 

•j paiifl n Knpraf*)^i PiLmiUiiului e oon^lii de a]pe aaii de re^iuin 

nupopulaio, a^a e^i in innrca lor majontate nu put fl vftsute sau 

inal&te. 

In Ktntinil InM eele c^ se cunose, se preKinLi nam toate la 

ori ca ni^le spftrturi cu1(um»i:m^ dSn mirjmri pftmfttitaa^a mai 

mari t eu EUpraiutR aooporiiA di* uu ^LniLaui^irc de hinal) Degrfcd 

format de partea exterio^irft,, tojiift, a substuiUci aalc T care smalt 

I a h nnd e $i in crApaturile « ele ar prezentii ; sau nu forme regw- 

si 1 u rollurile e*>aae prin topdre. Iri gpeeial la eele metalicc. 

Supraftlfl lor mai prazbtfl. ni^te scobituti mici ^i rnyri din eauzA 

jpiitc dc fclildura eare l»-a lupit la F.uprafa|^ (Fi(j : 4]- 

■VI iii i men lor «c redu^ a^ *:ft sanl pu|in« a cinjr gruulaLi- 

nge s£ Lr&^ieii de 4-5 kg. Astfd ae cuuna^e unul mgur {Ran- 

0) care are ^>eulat«a dv >^>.(KI) kg:; c<ile mai multe in^H cad 

rm-mfl de arfitramfitoi BiH L k um a lost eel dela Laigle Ln lfiOS, 

ilu 1 Jirm ^rftr:iTnaturI s'au impr^tiat pe 11 km. suprafaja, 

ttniiliwle -in 
mho recse, cA cu mici 

jijii, m^Li^orilde aunt 

Ihnilu :ij-r- ■:![?■ niimftj 

iMiivnliM-liiniif.ii^ari 

i ^ |S pi> |iiiiiliut 

hi hiili £ouihiniittiiiii CW- 
• iiiiinwfeute. IVinlic 
• 

,1 fj Mtel ; - 
nm^lu; Otlvhia, PfnmQ 



%&*. 






■'J kg^ 




ollection marcbarkat@gmail.com 



m 



drt pKlJofllB 






dui pnli £t a <k*ua T el ptotefrsa d« eentrifuKai.ie, ee auprafa^ 
d^vnlt^ are ni&aimu] de valuare l^ Mtonto* *i ze*> la poli, 
obaenraliunil^ nu>ute panS wcatfl fcu poadnH reese UfcS 
ancasU putera toai ptezinH ttoiajiari ?J In rapurt eia forma (« 
Liilui consider*! pc aeeea^ laLitudiiin. 

Aatfel, s*a const jilnt g4 putexea grnviUHiurui esto mai mare 
In Ttrgiujiilfl de cAmpie $i In ©el* de seii&i^&rfc, acupate do mflri 
31 do nce&nc 51 esUi mai mfci In r*giunile ocnpate do *Onri* 
TDUTiloasc. 

Explkaroa aceator vftriatiuni ft& abibue faptului, cs\ mnaaa 
PtLmftnLului ar fi nui daasft In regsusiilfi ja&se $i In wle Stftfbadi 
dcc&L In eel* muntoase. 

q^tt aceBlcr diltaantc ar B dupii unii datorita ptteetttei 
mmr jroluri mari tn ncoarta jrlabului din nigsunilc manUum. foup* 
Rli.it, desimmi mfttt&l din regiunea mifrilor ?i oceanelor, ar li 
caiizalft do temp* *mtma eonsiaum de 0° C. a funaalui A£#ter, ca^o 
a prowcut r&ciroa ^i prin araasi.a ™uLracliunea ?i hitotticw mate- 
riel rpepior ruddulni p*ni '* n^i aatoetan ; pe dftnd la trtftla? ulrol 
(-3.900 m. in niijloc-iii) to fttgfutiita muntikor, |*m|j«ffttuift riimftne 
in preajnm ku 100* & provi>riiiid o rarefiew a niweei prin dilotare. 
In tine dupR al^i «be&*lft difcrciitfi ar fi causae} prin insl$ IttjrtnL, 
ciL munfii nu repraainlik decat IngrAmfldiri mari do roc© u^oare 
del a suprafatft, S*T6 prin apftsaro mi pro vocal, dedesubtul lor, o 
deplasare p« laLuri (in $pre*egiunile j raise) a xnasselor din eo in ce 
mai giflla din regiunea ceutrala a FfijrnJkntuIui. Asttd ee oonaiderft 
cl Hcnaita Hmftnftitm sir fi rormnlfi: pAzd, la 100 km. din rood 

Wuue borate In Htliein w Al liiffi (Sal)* ptoi la 1500 km P 

diii roc* mai gnslu b^pffcW tn Sllleln §1 MuipieKiii {HJnijih t«r re slut 
sj>rc centru din rnetale pete irttre caro 5itli#l ^ Ffcr (Sift)* 

Oricaitt ar ft c&wia, %)L poxitir cste, ca fat* do puleraa 
l^avstjiliiinii, wnele conlInuntiii« olc suprafe|ii PtrnDntulai au o 
musiii mai putiti dea^ detAt aoele cc corespund repunitor octh 
pate de dopreainnile iniiribr ^i ipettfuiclar 

HignftlBmuL — Prin maf nrtiain tmiatni ^e Inlelcge putereti 
de airacliuno 51 de Driemt^ra re Flmunlul eierisea^l a?upra unni 
ac magnetic p suep^ndaL Uh&r. Dc ad donumiriio de flteHnttlBWi 
IWinLru Taris^kniile 1n plonti] odzonlid e« acn! magUfiUc pruzjuttt 
fays 9 N S (taftridiannl lneuJm% pulii mftgneUoi diferlui 

t«i i» iMiLMin l^iiimiUiiui, ^i int-limi^liiiii pi -in vciilati 



Piiinfittlilf rlir |m ICt d? fC^Wfl «b0CM > - 



21 



(TMrMwalA, laf^ de planul oif/otiuj; si I linnilui cOHffld^raL Unhid 
• fuirEi'L prin linti, laiiaEiiiiLL' ce pre^itUK Jice^a? d*r]iiiiijtmii> T 
. , HM tiuji|iuiM Him flceew? )fiti5n»iita|f> rno^iietE^iu obfiima 
in It Iinii nirfco iniriiite re^pectiv : isii^oiio (nieridiaae niagtietii^X 
mi- (pardolo ma^ncti^c] sau l^dhinEin>, 
Priis slabOiren ^ceator dais s f g njcmfl ia wnsLat&n^ i^i 
iikl^k.'Ii-miliI Uin?Htru r-rEKifiia variafitiui, unek zihit :t^ iittfile 
de, i.ar unfile dupti periaade hnifi dc aui : n^n cs\ din datde 
1 a el ce mjtasq la eansiruircii lijlrtilor ina^it&iismului teres Ira, 
hrbucse seoasc varialiunde ;<ilnicc $i ceb anuitle. HtU^ite aoostea 
mi pot mm valoart decftt pontrn o scuri^ sorie d^ ani- Bl- 
ind unele cauze exterrw 1 , vnri&tiuaile magnetise sUtu fn l»- 
IT^tiir.l ihi nuniai «n configurnlifl: geoarlGi PAm^nLului iji i^u rei*i*r- 
iipnlur ^i cweatiilui, dzu ^i Gil trlrutlura ^nlogicil locaJi a eL 
AnSTcI se rronsijiU: c^l )ire?,en^a anumilnr particularili(i geologic^ ca 
fiiir luri etc. ; sau u anumilftr roc^ } mas ales nif idft eruptlTfl 
noi T 111 spcotiU cole bazico {bazaJtc, diai^a/^. clc,X din 
!a i»>.mttnutului lor In fier magnetic, provoaeft vnrialinsii inipof^ 
Imiii- .ile our bo tor mapuetin. 

Toate luetic sunt mai muU sau mai pnfin magnet ice, din 

ifluentelor cleetricitOtu almosioricc: rooelo oruplive basice 

tup cete mai magneti.ee, K-etuI Insfl do a so manifoala mag- 

111 11K lor o^lo Intrucitva dooaehil do acela id PftmftnUiluj ; 

1 iiewle sunt mibgn^fkB utipelare, airit(flnd indifer^uL nricaro 

|it>lii aciilui inagnetic; allele sunl |Milare^ fetiflgtoid numai pfi 

I din cii|»eLnk' aciilui maij;nalic ^i n?Mj>ings\[vJ pg celiiML Sc oiai 

1 eft ai^giiDtismul rots lor estc tin Tcntomen nuficrficial, care 

Hi geddea repede cu ad^n^imea $1 td arcade eruptive ba^ieo 

- nut mai magnetise, cu cat rAcrirea (consotidarea) br a 

hrueol ?3 <& + In i^eneraL dupsl exporionlfilo Haute nw 

; Kuviuhii, nifti reeei^ r^a magnaliBmnl lor uate polar pfcr- 

11 ri" six 71 polilor Pfitntotxiltii, pulnl Sad fiirtd diiijat in su^ 

I in jfls. 

In tot cajsnl iircaenTJL magn^ti^inulLiJ polar indioa indutn^a. 

li torcsim aaupra rocdor eruptive, is! timpd conso- 

r 

arnJoc lnnnetk(e manvUo^ »» pale* 

PAmliilnJii^ ftrfiufl impti- 

■ fillip n" ^ Efili if 111 dftfTOlUuw il*t iMir^nM jiutyr 

ul In U| 11.1 lUUfl ^ S.l 10 ^ fl Anglian '»] 1. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



hiunwnta ik Geologte 



PftiriAniiil din |«uKrr ii* voders ^Ifflnomis 



:■'■; 



(Mdorft Pftntflniiiliii. Cfcldur* Pfimautului arc dou* ori^ 
gini, un^ exl*m& & hIUi interna, In gt rural mslL clldura ce idi- 
smflni la supra fata Ptafifitritai **&* num&i cca extern, influx 
ceJei interne tocittod de mult de a m*i Mluenta eupmraia *n. 

Cilttiira de origin & vxternA, aceta pc care o a.vem Iti supra- 
r»±ia Plmtatului, ne *ke WPWJ delft Sear* Qi cofifitderath Sn 
rietaru punct t ea preaintfr variatlumi njiputanta. 

Cantitalea do crAldui£ ce primate ua punct *l aeowlei 
tarHtre, slit in report direct cu . dvntlu tf «* puterea UtBolftthmti 
aceiui prafifl ^ eart depmde de imghiul sub care cad msak ; 
ojstfoj c& eft ar pule a ft ui}W cahuktiL tie zilnk, fie amuil, d 
flu ar intervEmi ^1 alte cause, care si modifies felui l-r-juxiltliei c&J- 
durii Holure pc Ptai&irt, independent de eauEute ce |>roduc iiWF*- 
ea 2 ikl or $i ooplil.pr ^i deci anoUinpui 
Una din aceale wuw estc neegala rqiarl.iy.ii re a apelor *i 
uscaLuIui scoartei, €l»menie cc se compurifr desnscbit atai rati ,ir 
absorblia eBUtafS, eiu fait de rtidicrea 

buol i^uie din caldura oe rmdft pe ape, se picric, &a 
fiind utilifcall direct la evapornra ; afarii de acedia, cnnsidci -3tt£k 
In Yobmfc GgoJc. dc douA ari mai greu se tefflstfflte apa decftt 
un plmunt uscaL Apoi flscatul nu numii <:it s& inc&keste mai 
uyor g dar poate sfi ajungrt $i J a temperaturi iWu-te ridicat« a c& de 
ex. ninipurile Saharai $i Lossul teanscaapimi care pot ajunp- p 
]a ,:_7(jo c. PriviiOF la dLcire, acruhle deasupra uaceluJiii fiind mat 
uscateimai Brnpiis dccrlt c^l d« d«aaupm ap€lor t permite radierea 
^&ldurii mull mai rcpede, deei iiscatul sg rftce^ cumulLm&i tepede 
Afccdt ajia: rdcirea apei fiind aiai inceata ^i din cauzA cA straud 
d« ap& de deasupra, rflrii, radc spre fund, locul lui fiind ocupal 
ijnodjat dc uu all str^t fc¥ii mai cald. 

Toate acaatea cauzcaza d^osebirOe ce observim tntre clin.i. 
maritime ?i i?ea continental^, pmam ?i dcosebirea d« twip^itnrt 
tnlK EroiBfeml de Sud al Pftmftntului, ocupat In mare majorrtale 
de ocearte §i miLri cu o toiiqieriLtiiM mijlodw mti Bflizaia l ?i 
Intra Eriiififerul de Korf, formaL in mare parle du u^cat 

DifericHele de tenii^mturik ce cbsuTvflm inue wk touB 
rinisftsre, mai simt d« uUfcl pricmuiti* %\ de cauze astroisHinicc. 

AstH In ttropuJ seaonulwi cnld (21 Marti* — L!8 Rep- 
hm) emifltertl N sa gfc*t^^ la Aph*Kn; iat to ceJ rrifrur 
jfise^te la ?« rllullH, A ( .oi ta gmiifeml N somnul cald (ci ! 
in c«l S) esVE asM-iPMiiHiU. \h rail lung docU eel 



( i cald in Knij^fcriil S). Tedretic sral^le em is fere Ircbue s& 
pnut -«.iLfi dela Fnrirfi ranli^^ egale de tcrnperaturJL dar teuipo- 
nilura mijlcHiie nnuaJA a lor depindc mult, nu mi mai de crnititalea 
dc (r&Jdurfl. primilfi, ci ^i de i^a rudial^, -t acea^ta r-^te cu alAt 
maii mure, cu cfti lemperalura sa este mai joAsft ^i en dM bu b* 
un lit ae mai mult timp sub cca mijlcwie. iamii sciut^ §i c^I- 
duroftiii ridiciL Uuupemtiir^ mijkwie ami cmisferului inLfeif 3 

I" iftnd p i A geroa^l si lun^ o s^ade, TmatimiOe eicoentrj- 

",ii orbJtei Uh< -ix pot mir acBSte difcrente; aslfd unii | 
lopi (.1. CkollI iiu tflutal sa explicc flaciatiunili- ptin tmiximul de 
rent A din Ire Pcpihcliu ^1 Aphellu ; 7 [ prba tkancidenta sexoaului 
p%uro^ pcnini H^el i miFiV-r w A[.Keliu + 

(1 L-mizft gcj^nilL's [HMii.ni viiriitiiunjli 1 de tempetEVlurfl i 

altitudinon Unului cunsidLial. Arrcasuft. ilifereriiri ?l^ In le^'HM 

dircctl cu tcmpcmtui^ jicjiiIuj. <!Are esJn Du nhit mai tiofc^tfl ou 

ESte con&ideraLDi mai sus h\l dc nivetul null iL adi^ oiai ■ 3 *-- 

e do &upmTa^a uscalului. singurul sftu i^vor de IncAl/iji [uj 

mijlociii J/2* C, pe 100 de metrj), 

In f" «\ una tat «^ft de impurt^nW este dalunUl ctu^ntlJor 
\u §1 ruariiii, cftra swbu; mari vnria|isini ciimaterifc. 
Cbuzb nrai niii^i «i ttu ^irc-io (CCftlfi f>ol fi pricinufte ?t d^ 
vuntLtiLiniie de eousLitu\k alu HihiluL jtittfimi s^i pdn Wul s^u de 
i sc allii acopcfit mu dti^olit. 

Ori<?ar« aefiste varialiuni. se poa(c deduce penlru tciu- 

iiuFii orieftrei lacalitA^ o valoarc mi.ikjde aiiuaia, din mijJociile 

ic^ij cure, In general considerate, variaxd putin dela an la uj, 

'■'■ "nn'spunds cu (j«mp«rRtwra Hiiunlft sq\ht& i-^?lmtSL 

D&cft uiiim po u hrtrtftp prin linii, luw-tc k}r.ililfl(ilu cu fam- 

r mijlocie auuabi egnIiL ob^iiicin ttii k Ndi + ihtiivrm^ c^ri 

ditori mult dc paraJelele d ini. 

A sit el din sud Jul ^oLermeioi* piitom observa, ci in Emmferul 

•ipm sunt mat caide ca eels dc rft^Srit; pc ednd 

iibi:-if^rnl S lucruriie- s^ pnezinlft invert* 

\'--u .1 IV pv ii Us fee mic^oreaza In apropierea polilor, iar In 

spre Sud iJ 40* liuitudin«p Lsotwmdy derta Hpnt>!ip« 

cu i^mlolclc dc latitudine. 



faldmit fntft»l ^ii it iTuLdum pruprir a I^iiiuiufiiliii. 

I.jldur.i i -\U-r a |uihniiHi" i: r x y greu In stralele plm^ntu- 
lm eia s^h perrJu prin radi^re> din cauz$ putiu^i 

Miiiil^H-Liinl'.M'j jr . i r4 >l. in rci, 



collection marcbarkat@gmail.com 



<"! 



Elciue'itfl rift G> 







Ke constats .usfi. el Ib narccajre adfincimc, car* variuzft in 
general cu laiiiudmea ?i en naturu Weetorj tomp^atofft uu mai 
sufcro varintiuni. d rAinatia constant* tot timpul HOiuluL AceaaUi 
so poata u^or ednstatt i>i uncle pivwte $' pAwtad " 1LV *&"&* 
a^ de ox- termoinrtml pus lu 1788 W pivnitele OUservatorolui dm 
i-aris In " adAneinie de 38 m, aratt constant de-atnrii lift 8 C 
Deei vaiiatiunile Sterne nu mai LnfliHWtwzft nceastf *onn soiteranfi. 
Dela acaa^ *on& In }oa, s'o mai oW™i in«a r* twnpera- 
turt cresto constant si aceasta esto cStOSiw pe ™rt> uumim 
flfildimi Interna &nu Bfldwa pmprie a Piniantulnl, 

In j de uiino. In pulm-ilu B&pfite a«ftae dupa mirorftui -i 

a mincraic, in BWQttfOMele umeluri mai lunyi cc azi strSbal Alph, 
™si din studiul apelor termale, s'a cauUit ^ ae- gflsef^a b*en 
dupa ca™ uremic tompemtutt in aafcwin*, uummdu-*- 1r*aptti d* 
scaril scijt*rmie4 adniitiuieji in metri ce uebuic atiasft, jicnirii cu 
teiuperatura sa bb ridice cu an grad. In diteritele mi no, dupA eon- 
ductibilitatca tocelnr strabimite, datele sunt variaLe : in minele 
metidusre tre&plii (leotermiea esLe id medi* de 41 m; la ee<- 
«flrbuQl, mai rtm conducatori, esle cuprinna mire 18 -i 90 m J Uw 
tn regiunile vulcanice, temperatura se Hdt<« mull mai n'pade (G° 
pe lO() da metri), datorita LeinperaLurii mmagasinalA de rfjee de po 
limput ulLiniBi eruptiuni. 

MftMirfttori mai precise a'au fawn la Sperenberg lan# Ik-rlm. 
unite uji pV\ ■ ' ■ » mere aproape numai La sara tJ7^ m. (roca 
fiind acceae, deei vai-iatiuuile de eonduetiirilitate au fast eliminate), 
a dat ca mijlocie pantru tn m|Hi- ffpotenBic* BS,^ « I" 1 " ! «""- 
ilaj do 1T48 m la SehJadebawli (Saxoftfa), valnacca Cilflttlaia a tost 
de 3r., 70 m i in eel delu I'arusdiovilx (Silozifl super.) de 200S m, 
<tomperalura roci la lutid liind do "i6*,(ii a*a oblinut o media de 
31,82 m. : iar In cal dftlu Giuohow (Hileava superb fldftnc de 
■22k)J2 m {teniiK'minm racii ia 2220 m liind ' 4), s^ <*b- 
^iTinl n medie de ill ,8 nw ponlni an grid treapnl. 

In tirw. din a^eatc libserTwtinni, eft ?i din ce3e rucutt la Ui- 
n«la !fl la izvoarele fecbJOtl, i'w udmis ca medio penfaw tn 
U<2oU?rmicft vnbaruit da !i3 m. 

hi spednl din stadinl tanalelflr mai rwaft, efl variatiunilo n:a 
ae ob^rvi m ireapta gtintepmiea. sunt prowwaie n»al de iwUirti 
rocelor ?i de p w t co nd uc tihitit a l aa Biod mai mar t> 

rectia ittateler, dwai peipandiculaT pe vte; pwwa n'ft : 
win absenla apslor =i»i mpaeatow arMwuw m- 



FbmbTitul diu pijnct de vedsre M4raHMft» 



9S 



Ca ?i ptmtra temperatiicfl externa, pulcm uni ^ aici touia 

punctele cr an arcici* iflmpeHitura, oblinftad aurl. B isogeateniie, 

tin, staduil earora rws* tf, Tn BHieni, isoBeoterniGk in parUJt 

rfitiale ale scoartei analrcsc mai mult shu mai pmin ireful, 

i ,.,„,., ;i dm ce in ce mai dapartate inti* ele In tagiiaute 

,--. concave yi mai uprapkle Intra ole, in dreplid ^ rtifcr 

,1 zonalcdecampfe; jk> eand m ptoTunzimw scwulai cujbale ae 

»ic innlt, difore.HBle intre ale mic^rftndu su ireptat, deremnd 

m acel&s limp rirculait [Kig. •:» ^i ^' 

erode, c& de^i instratek 
m|i il i ::ih j ale .«0[iiia) gradu.1 
■ mil' create iii pnip^rlLe 
hi iimuLicti. spre interiorul pA- 
imuitiiiuL acaasU rra^ioia se 
hee tn propurp"a jteonielrioa> 
in ■ anfbnniuUfl eu teoria urt- Fi& t _ j)^^^ jKJkmoiiBtf <j «»■ 
^il ^i deei eoiu"ann ftotormdar in «n.iF-/i: 

iri uqui corp cteric «u v - vrt?; d = do«L 

>ammm roarte hdiciita, i» earo piflfdc treptet piin tadiare, 
Inlr'iin apatfu. ineonjurator cu lemperaiura foart? seaxutl. 





liilrrioiui pJUnAntnliii. — Din st&pilirea treptfti eorespuTiJ?it- 

LiluJ geotermk 1 na^te logic TntralfflJ^ai in ce start) ae 

•wrul P&noiituiui §i ce grasiinft poate avea atsaw^a. 

Mn . ^i varittic sunt pftreiile iwupi-a a castor mtrttoaw, AvAn- 

ilero mai alos lemperaiura Toarte ridicalAee trebue 

itenornl pRiiuintului. la care nici an corp mi »r 

pnli . i-irii i-i thiju gaxcirtoarii. preeum %i enomia pnraiane 

i tlii triliuii' aft exargeza aaipra lor. ridicandii-lo priii 

mill punelul do topire aau da gajteifiearr ; tux eata iupo- 

I ^tarea ace»tor corpuri in intari- 

de »e gfawao cnndUumi aheolut dirorile de cela 

u.i... 1 I ii|ii.d;t|il !«i. 



bollection maj F barkat@gmail.com K 



imunte de (ietibgie 



in general so admilc L-ii 
P&mantul, afar ft do corpurilo 
del a supra fa I ft rftma^o fucft In 
fctarC gtusoasa (it mo *f era) ^i 
in alaifi lii-liitiil ,]iiilr*i^1Vr«-), 
posed& la rxlfirior n 
Milidil (htosltoa) care poaie 
I io ticegal dcsYoltatd. oa gro- 
ss me. In tot caiul ins& avfind 
Btnrteie inferioaie a$a de In- 
cAlsute, Ineat etemenlele iur 
constitutive ar posada o o;im - 
rare pUuslifcitiile ; nh Irer in 
Fi e - P, ,<T^*Dia p^itor «mhalt afc jiV j QK „ FI , , ti ... t!il HiimliurelLii 

'■'■"■"""■ (Hwwfara) ,i, a tomjwiafera 

Coat'le ridiciilft si compus din corpuii cu dcusilnlc marc {lurisl- 
care eel pujin in apt* exterior I* uascso in stare flirida $i poate 
iiii[li: ciiiar to stare ga^o&sfl {Up. S). 





PAViflTUL DW PVSl T UE VEDKRH tiEOtiBAFlK. 

a) Minloli.L'ift penerali n Pfimintuliii. 

Con&iderui diDtrun pom i do vedere fit total g&ivr&l, t*&- 

mAntul apare ca uji aorp alipsoid, dm earn noi nu putem cunoa- 

ttini indeapxiape dedU u parte din senai'la sa solids us- 

Cifeil biiu iitofifei*, - - n strftpunip; sub form* 6« mnliiwate *r« 

LDKule inveM sftu de apa lilrlmsforu. --I«jriimid<* m* 

null In marile depresjinni ale siosrl^i Mile, $ luud invelil de an 

Invalid gazos toiitimt - atmofcfrra. Raporlaie la lutregid, at- 

ruoslera euprinde 0j03%r hidtasfara 7%, i"r glonul pimfintaK 

'«, dm ruasaa so total*. 

UiunsftM, mcoujarii pBmanlul de jur imprefur, umplam 

toale adancfitunle, pa o t?™aime da *A«nra rote to kitometri 9] 

pmzimtuiid Ik exlariur, ea *i a). o forma steroidala, mult mat 

iajft )a poll $i mult mai umflaift la acaalor i aceaslA alAl 

-.<a centrifu B a0el, eft) fi din causa dilalirft ci prin ti&lduift 

hi r-epunile ecualoriale. 

>ft cat ae eunoa$le, <i i ." pantni atmlela inl ^ <n' 
,lo al]»ervaiiunii aoastra direete, atmo»Fem oste con»tilatta 

„ »maateo de 4 Tohima da A20L (79,1!*%) %i » vol. da Oxi- 

„). en iiwi ?i variaMle oantitft\i da anhidrida ctrlwnica, 

de apft 9 alia ipac, car Argon, Helium, «la. 

Almo* ^tn corp ai>roapa diaternmn s^a ^i^" 1 P» nlrU rft2el ° 

i itamai cantitalea davaporide ap& poatc sa facft aii variezB 

,,, M ricia(i ale sale. Dcs^fur, in limpurile geologioe eanti- 

mi. i .It GO* n variai mai simtilar sfi |troportional eu aceasta ?i 

i,. cflldurft solarft primitA do pamant Vaporii da apft 

,logfce anhidrida carbonica| absorb p© deoparlc 

liii ,-aidura «iolarii, pe de alia formeazft «fl to*m 

„ piiiiru pietdarea proa repeda a wlldurtl txwnagaiinate do 

„!„, v i ,t J,,...!. ou erefterea cantilfttii 1°'. 

, ,„m tn o anumitfl UmiW ?' wmpeatnra medio wualA. 



tfo|lection marctearkat@gmail.com n tiIlll . nUj ds &&^ 

Atmosrem este ve?aic In miseara form find uurenti dc aar 
<vrinlurt> perfodiri $&ii fmamplaiari $i ravin-talnd pern aceasta cii*- 
^ulfl\ia continue a apei, fang men dc ceo mni mats important nu 
mimai pentru mantingroa rfotai organic** dar pnicurii ?i For la mo- 
di fi eft tonre eea niai Lmpurtanli a rocelor ftccsxtei. 

Da all/ei aerul abwrferic p;Uninde adftne (ISA* -300 ml gj 
fn roeelo puronse de la suprafrfr u'caLului, Influent and roatie 
mult yi ooristihitia uraalnr roor prin ovigenuL prin viparii du up* 
*i prin anliiiiriJfi earbonie*i rie canting 

UtoSf«TU Itoat §t ajiiL — Dm puncL dti vederc a] repai 
(iKjliii ap&k* ?i ugcatului, i6prafa|a globului pfimftntesc eate &ca« 
peritA cu apii ta propartic do TL^ p<? eftnd uscat rtmAue nu- 
nmi T 28%< si uceastfl reparLisare nu-i Tn mod egal, eAci Emisfend 
nordic dm itiai nnili uscal, pe d&nd eel tijudfcj mai mult apBL 

Digital €sle reprastatat jw-in continent* li insnlo : Cariti- 
n^mUil ?Mh| Format, La Eord. da Eurasia cu inaulcle Sjpltabteg, 
Tara jfr. lose! *i Archipctagul lining qi I* Bud de Africa cu Ma^ 
dugascarul; Cnntintntul nou f format, la Word, de America da 
NorJ cu GrMiilawI* si insutak- americane din ragiunea boreaia, 
^i Ih sud, dc Ajn«ritiL d« Sad? ^ in fine Australia <u Tasmania 
§i cu iiKcatuI Anhirctie, <'4tra formeuk un continent sadk aparte* 

Ikwanele in Ire ele uu tun i to mult mai pu(in faeeiae ca us- 
catuL Astfe! Ocwnul Atlanlh, q« Von! se kagii dii-ccl cu e&l 
Arrtte; iaj h La 5ud Ocoural Antarctic mi este separal prin nimte 
de eel Atlantic pi de eel ludimi. Singur Oecanwl Pa^lttc ost€ 
hin*? conLurat prin wmLinfente $i prbi ^fruri de insn! ■. 

Limita Inti'c np;i gj rtscat — Unia d^ (iln« — este liflk 
foarte sinuo^i, eana eouttm^aiil u^catul *i aepar* »uprareHe 
Cfilor dotift e]emenlo ^i aimme separa suprfiralu dpaUil de regutal 
elipsoidaJa a ttpei. de suptafa^ foarte nerepilata u useaLului, 

Dela ac^psta linie de rontur, in adandme, limiUi mLru 
apA ^i is0a1 o faw ftuidul, caie punfe po k 200 tneiri adan- 
<:ime sc las A Tuarle laeet, (iu&nd incit de *continenl — «w* I til 
continental. Surlul eontm<mtaJ poaic hvwl intinderi variu 

cfeleva aulg da metri in rcgjunUe acdftemteJte, pftnft k seci 
ra kifoiiietri in ditr^yl rogiuoilor de eAmpio, Abiu dup^ c* ;^ocliil 

jnnn^ fundul t l&ei foarte repute (in xom&Lt bithiaJi 
ahisalii) catre niarile adAuermr t de undc inecp qu adevbrut df- 



c'mihAp 1<i! dili fflinrt dfl V-Pijftrc ^<H*gwfir 



3K* 



pri^imtlla miiri ale seoartei, in car£ simt adimate apelc mArilop 
anclor, 

A ne-ain iniagma aoLualul nivel «1 mftrllo!- ^-L n&oanelor 

mu Jos 1: 200 1 rfsiuositJH «; linillor de l*rm ar dispArea ^ ox- 

Contineittul AnLnrclifr. Australia ^i MadayAscarul, care ar 

mi lot iKnlaJfi, toale coritinrotele s ? ar uni ^in soclurilo eon- 

intrc tic, foi inand q mnw& ^nntm^ntald netntrempt^ ar 

.1 luate unite un bin*, cnjitiwnt*!, 

Aeela; eontur nr pr&tjsnta bloctd eonlincnLal T daeA ne-Hin 

I ntJi gn' it cfi nivel ul oc«An*lor ai- fi tisai jos <:u 2000 m, doar mult 

hill 1 infirit ^i in special Groeidtoda s'ar uni cu toUd d*? d pa^le 

.1 Ameriua dtj Norfl, de aita cu Kuropa prin Ialamla 9] Fero^; 

1I1 i » ii!, k irtsulpJe Spit 7. berg $i Awstrali^sar uni $i elft laMocul 

linijibd. 

Altituttlnl niar! si d^presianl nuu-L Da^i nu-i i*ful& gene- 
tu? altiludiniS^ man s£ giseac aiai in toideauna to apropi- 
r». jrilor d^pfeshnii, a$a cIL ^L unole |1 aHfite am putea ^i^« 

1 . 1 i|ii!: j^rilVtifii: munlii Innlti la periferia eorrtbienLelbr 

mririln adanrfmi ciitrt margincfa oeeanelor. 

Ajilfel, tn Euro^ s Alpu (M-t BlancH-4SlO m) §i Cauca^ul 

u»H ;<346 m) inconjuiA di?prwunHi MiiriiMeditcraiie; In Asia, 

llunalflia (Everest -f8&W m) Be gtS^U) in ra(a Occanului [ndifin ; 

po marline a de r^Bftrii! ^jire r-onlim^Lnl Amenean t Ocean ul 

ceL^ Inconjural de iiifcl^mi, c^ ating uneori+7000 mebi 

Tot perlferie s^nt dsspuse ^ rnarilo pnirun^imi oceanice. A --L- 

In Atlantic uea mai mara pruFuiE/inie! Ahisut Fceioaxai«u ^541 

6 gflse^tg in apmpiere ^i EgjrjB Kurd de Insula Porto-RicQ; In 

-mill Pacific Abisul Kunlelw (Tuacarora 8S13 m) se intlndu pfi 

K j 1 il l^i a archipelagului cu aeela? nunn ; 1 ji uinrile 

iri de pe mirginea de rfistftil a insul&lor Tonga (-1JJS4 m) ^l 
Kern idi 1 m) din Oceania. 

1 dar %fo\tn x in apropieiea Hmitoi dintre uscat ^i apA, 

li.iilimn u.n &tb« altiludmi d^ apronpe +9UtM> mebri $a abituri 

id jm- ■. 1 ■ ■ ■! de metri t ee«ticfe nc di o direfentt de nivel de 

lallv IB jiiii matrix 

Dil enormfi dc nivel $i d^ ^ns cunt.rar, se 

v roojtD aptoape unele de alLwle. Astfel, lj^ 

lUlnij cilkului, Abisul AtMatm cu -t68S m pro- 

p« :ici>^ latitudine k 



Collection marcbarkat@gmail.com 



iu 



Flrm«ile de Ctaolcgfr 



ml din piiod. do radon; f&jgraJic 



I i 












(intre tiffi *L 3^ a laL aurlU&l cu vArfnl Llatliillaw din Lmtul mun~ 
(Hop Anaii ce ae ridi&i eu -|-fi620 m deasupra niTOhilui apei ; a?a 
dar pe o murtSL distant so presiniA q dtfriivalarfc, putem rice 
brusct, ds pesla 14.00U de metri* 

Din piiTiiiUil do Yedere al rdirfului unartei in general, safe 
o mare c Intra rditful tontine nielor 91 acola al fundulul 

cceaiuilor, Roliefui coutmantelor eats fonrte ntriat yi fcu rttfnrf 51 
da ascutite, pectod acela at ftmdului updor c mni dulce T cu 
nptnilri ratunzite si en cline in pant& duli*e. Apo[ con tin en tela in 
hurt parte sunt a^Lmetrice, Asia, Australia ;i America de Sad, au 
pe o margine muiitf. inalU cu rebel id *Ma* adiMi l & r rf * aUl1 ,lir 
osie format di* dsaiuri *i oftmpS ce &e uitind In pant& 1-jI « spre 
ocenne, inainttnd mull — mdLwJ continental — ^ sub »pt, ca: 
Nordni Atfiei, Central ?i partsa da apus a Australia, N-Westul 
Eur<jp#i *i myloetri p patMsado E a Americii de Sud, Asta 91 Ame- 
rica d« Nord au cete mm marl hiftllimi diapW tnL in spre mar- 
gin i» ri^iunde mijludi apar insa fall da aceate in&l|imi ca depre- 
hSiulI centrals. 

Gn totul dlfel sc presinlft fnndul aeeanelor, unde gtisim dk 
ijj ?cnercd masile odtouimi abisab aunt a$ezate fnlaUfaMoa spoa 
mat-mii? 1 or iar mijlocul for **te ocupat de regiuni ridicule, adfr 
v&rale pl&touri submarine; sau d£ spinlri mari, olLxngite 91 dab 

ondulnf <;< 

AaLM, In PaoiEQ »e ridifia, dia regfunea centra Ilk In spre BW, 
on vast platou MM, ineeptod to iiumlele Ha^rai ^i pe toaii la- 
lindteea dmU-o Nona iiuine© §i Xoua Zelimda, se rnentbt! tarn la 
-41HK) in, pitirim K iiiie. Ite altfcl aMt*9 lu^m $e ofanrvft si in Pad- 
ficul de SE S til dooaBbirea cfi pULouI acesla se ndieU apre Sad 
dda -4000 m, ia -21)00 m. adAndmc. 

Tot asLfsl, mijlwui Ot-eaiiului AtUniie sste neupat dda N la 
S d& I aigil spinara In Tocnitl de S* ca sft xidiM deasupra pn>- 
runziimlot- dc -4000 m ^i ears soparti d^ 6 pait« 5* de alia a aa 
majile adOncimi, ce M d^imn deaiungul eoostolor europenc-ufri- 
csme ji Ck celor americanc- 

A«a dar Krffl s£ Unem s^mli de rotnniimea PamsinLidui, care 
§i ea no Tivtlr^pUilefto sa a ^redem, fandnl ocauiftlor scs pcwintA 
in K^neraS mnv«x fi numai meitlle abisori periferke sunt concave 
^i aceasia mal aics din c«yxa injrustuml lor. 



b) V!a|a pe Fiimaiu 1biOacfcro>. 

PftrnflnLLd esle earactsrLzELE prin dcss™ttar*& untn putetolcl 
i, anfmalfi $i ragotalft, la saprafata sa, const iuiindu-i o podoabft 
eia^ a clk&i GXistenjDi nici n'o putem nega, dar ^iei n'avem 
-0 pfobll de confirmare, ca ar fi ^i pa eelelaltG plnnote. 

Via^a pe plane to noaslra, dupl niediul in car» lrfts?l«. «» 
n^irte Sn doni eategorii; tiaf* |*e iificat, cuprin*&nd ju?j «fi ftto- 
la <in caverns, de apii duloa 91 celo ce temporar trfliisc numaL in 
loolc atraiii Legate d& uscal ; =11 ^ia^a marina, cupnnsciind H.nima^ 
fi (ilantcle. ca tr&cse in apete sftrat^ alfl mSr!il<n ^1 Dc-banelor* 
Considerata Ias& din punotul da vedei-6 aJ inarci i-^pandiri 
i\u are la eupralala p&mftnJtalwi, ea-i rcrmea^l un invalid 
pwlinn, mai sublire $1 mai pu\in bftgat pc uscat- ?i In a«ul 
, mult mai gma ^i mai bog&i L11 rn^diuL lichid. Inveli^-. ce 
putsa en drepL cu?ftDt mimi biosforu. 

¥la|a pe contincntft. — Est* a mars dcosebire intra felul 

n dw prsKent4A al vie^i pe nonLinuotG ($i inside^ &% acela al 

in* diulnl marin ; at&l plantde cftt ^i animalelu de p» ooiiilinoatef 

Li|iiaml n p^rto din animalelG do apl dul«« ^i W3 dcrirt din 

m mil it 1 , Him 3 adaptate la r^^pira|ia aerian^i- 

P continent viata. sa adaptat la diteihg medii biofog^ 

1 ec Irftcse in acr sau adaptat la sbflr; eck ce tiAaac in 

dulci s'an adajjlal la tnnot; c«k ec ti«csc pe uwsal s'aii 

la mor^ la agA^at, etc ; iar cele ce popnlwzft cave^nde, 

lut T&asul dcBvolmndu-^i simtul lactuiul Nici un enirnal 

nil cole- tw popukmft uuwatnlj nu cste fisal pfinifintului, pe 

LuntiH ui&t^ plan late uscatolm sunt fb^te de aoL 
Din i:zuizu aceasut s^i adaptdrib vwjii Tij^fttalG la difejrit- 
id jil i5 nitdiului ambiant (wU aer t luminfi, cflidurS, iltnidi- 
' mil mult mai variate ^a la animals, cati, avftnd poflibi^ 
ise^e ^i &i sp^eial cete superioare, ca PaaKrilc 
Maniir&role, <3«ji au temparaturft c«>n&lanlft p wnf^MJt mentis 
1,1 |, . v ul do pens Han pftr, poi ^vita en d^^tuliL u^uruHA 

nefaTOrabila ate madiului ambknL fie priii ddaptlji 
1 'i 1 (in profunde (pen^, plF, coloare eta), fie rerugiindu-s^ 
oiihdijhj prielniee (iuigraUuniK 
1 tnodul ib: JL-|>artLtie al vi^lii pe «ontinonte osto con- 
imuimlJ fiifttorl bomrfilOTU ctth aunt; solid, cllm* 91 
iiHmju iim|ni =. -1 i>t II. 






'Collection marcbarkat@gmail.com 



Sl: 



ate dc jeakti* 



rsttiifllii! din panel de vcdcrv geogr&Gc 







Soldi ait; o laai mare influent* "ipm J'l*uLcI*r d*** 1 "™P™ "*; 
molalur Urte nu a fort isbiL da ElriUsa legawrli iliiilrv un anumu M 
Jp pinnta *k Bbmpodtj* &&&*. ■ Kotnlui *- ALlM de pUnta czbk UUr un 
eo\ eslcarte w alible urtr'ttflul afficios «w salin. 

Sludiul taraoi«JElur cLioifcw ?i faic* uk> scLnrilor euhivAbile, f*»» 
u-!i :. izi k*i* aricftrei ^diuri radoti*lf\ ajiuiU^iml o rwmu* "i-l 1 ' 
ijuiUl, »fti-0gc logic*, ft Ueoln-ifli nucule, numili F«4oiOgte 

Cllma CondJtfundft moiiFOcoltigfoe (xincitiuiiE. umiditau?, • 

WMtuifl, luniinft, irur E ntf lOrieni, Wc) mol Q*fe m* kafomato c«w* 

in rspsni^ flurd *i faunel !* suprftftlft wafiiwauaar, shn da innu- 

autema putemta modal dc- Irai *J jdauldur gi amnadelur, siUndn-lfl pu 

t.a b« poi adapt* cwjdilinniJar brain, «*) nWdmca Hi pwto $i 

forms %i fitriHrtuni nj iftinelur, , 

AsuU Flora rare domnO^lt* Ib. Lrupice nu se niHnuiiii* Wl =« dm 

mile (anemic uui pal**, |) iifci W* din rtgiunile untedo On <Mft 

dia rciziunue imitato. • . , 

S^oaaeincncft cini* nu Cunoa$tfl riwrau deweMro djntra annua Ma 
I ..i LlJ .- -i fiela i* locuc-ee rtihttnlft lrtipic*le 'f 

lle^i cliina inlLuciiteutf h> m«d direcl Dtttf mull niudul de ™par- 
lilfe «u{rmrirlL at pW**I»> [ Mtt i™&- '1 mrt(1 wdiroct , 4C m- 

fluenieiuft l^rta mull si raOfttil dc reiiartilic ftl imimidelor. A*, da ^,. 
viiimuklu arflitOW sum ailiUJ pa Iwuiaaca i-^iuniie, uq*a « dtt.v.,i I 
t.bwielp OT ^ari pc uutic-ec; iar rnaeclele w » nuLrwt cii rMqlWUlOo- 
rdar T du pot litti d^ftl uridu «dsU> piajils cu dciri v WJ uw»«r ; rtupl 
ciun *i iinale plaflle nu prd fiicimd* (tacll cu ajularul unur miuttUR 

] ll!jE^- ^ 'U , ' 

A?& diL^ N*dl cliiua ™ innuo^eftzK prttt puiumic to mad 

direct reparliliji yC^nrinR a iauiwi. ftfin l^luni slrttefc aintra i^niil 
luiinml *i ccl vctptal, InfLucni?v ftiwl* ae r®«ftto» i™tul d^ jmlWiW 

Hiipm njLiiiuik'UiL. 

IjnnrlftteiM «ata {raibilkntw ^ nu ptonteta ^ wdcnaMo A* * 
lABifldJ w wipraJfan wrBtului. Din |mnrtd iee&la <Le ^riertp plan* 
Lelc aant rnai lii"* dutole dccftt aniiruil^e ? mfii *l« fdk |*rtwu]aritfl- 
ule q< prc^i . • j finbie* lor, daiidu-k wwirt i^O-Jit^' 

de iliscailll&r*. ittim-iWe Inal nu pal tii W ras^d^ d^&l prto 
vigiuiDk de ioeomofuino, OWSftW nu le [^rnLLk Hi Mtdcauu » w™* 
10 obmtiunlD mairi, C4; munfr [le«tirturi P riifiH. 

■ a nu cwin^Ur ivi-ls, rt^fendi e III nti =l wftialui «wq "^ 
mit niBniid&»ttlE4l^ilL fXwitliu*. ^ Cidu3<l.n ILuaia, ale cirm 

piml DDiuiLiclor erliivon, fiitid rtspindill wlfcl e 

in prflajanii di i d mtirilB inainiren cp i«ipu:- 

Africa I'M (MM l ^^ Mn/amli^ulul \n1M*0 m tllllltt 

**l- . r I 

MiiELiflFA umir BfCdi *i vhhsr a fflrtW (pmuri <l< ciuiafti 

muniitii rejrhmi k pwilt' ob^rvn W V "» 



ipto nil pti>siiiiiii Moub. S£ e- tun ilet, cy ftuM generic^Bte Toriikd cu 
uperidl $i lipsitft- Ou lotul d* Wjiinifery. 

Au>-lru.iEL do ns#menen, Ta"i d» ffeChinJ eMniinent flsktkf. ue p«- 
i d*W*btrt do f.kunfi, duUiiite IMJ iiimei P ci UTiptuibilLllLUi de 
I Measla rtat^ritA imor «a.uatt }icc>k>gice vac 1 hi Aj?a fauna *u, 

amctoruciaei prin bo|IU a ^ Mft-Tanpiafei ^i [Jiin lipsa s&u sAriCcn 
i fere place nuu& MarEupiiilttle toil lipaeso aii complect tri v^c-nSul 
^■'.iFjiii^ul eLiraajAn. 

Toi **i/el Tdpirul nu *B DMfikliflfl dCOAt In Amfiriea du Slid ii 
Vfnkczia j^i lipie^e in Msoa ; iar fauna Xladaua^raiui are gyfturi 
ifiiiiistle ce ^ gfesiKc tn Jfidia |L W ft 60 Africsi. 
Tout* JWKWlft difenate l&i an e^pllcarfta nu in iafluen^Ic a«uale 
u, ic|ptaNI,Lis rieiii, pi In svirefi timpurle a uiwr hariom [piudevi).. 
in ^jttiut cuinplect fiiunete, oprind mifra^uiale, Si In privinja 
m« arnta, ca dbtfiliUt^ mKrMor ^i uacumloi ri'n fei 
i^ in ti Hit: limpijrik tKWQtuiui glubului iio^Lru pAmflnt«vt. Ea ni^ 
Anatraiia a f&il izo]ftt& ^ WshW DOCtineJiV tnubt^ en in 
Ania h^ fi aporul Jlamiftmli* plmintslii. a^i ft! fauna ca MurHupiak & 
|w:Ljal acolo n-sfl cum as glueft la S40undar P Is cprn^ 
r .3. V.i„ iHra kI Hiiferv «oncurent& JtoinifM«Uir placGnlatCa 
lii ivu ii^niXRift din rechiol OOHtto^t, cam ar fi si- 
si diBpari^ fmiii a dispflrul din vwiiinl rniilbcsii eufmian 
Tnl geolK^ia nc muu Oa aseiuanrtrile de fauM Inti^ Ifoftajp* 

India, Buni daLid^ iaplului, cA aceaui uit^iiui re- 
iuta azi rcHlunle mnii veclii «.ouUnejit K oe (K?upft adink.an\ ruprmsul 
a I OeeAfiului Indian . 

SrUihyl rJiApAndiriL bnnetor acMJflle de vi:i|S ten^irO, ne vi H?nra 

uli la stabilpea vecliiJrr uicaturi ^i a Jctatnrilnr dintre de p aduvaiid 

icea&tii un niare seniOiM (Seolrj|pRi (Pale^u^ogimiriei), cart din lipsu 

ir snriti&nie en privire la reituntc fosile d*i uacal p un tp poale feoe Mi 

I'roviiicii botJJlttA. Am vorot eft ffteLoi-ul climi ssle acak 

tm Mnr ecu mai mar* im|Mwitai in imparl! sihkkl plAutdor pe 

t;i continyiiiftLor, ft?t\ cu lirnjleto c^ft a^pat-fi cele ouici SMWe 

iiiutiricc. p*j: n gunerfd vorbind ^i cu limiUs ale diteritelor 

ii kkiAiiicfi, formate ^i de osociAtiuni do |>Utidii adaptatfc 

- condi(iuni G^icfi d& exists nl&, 

I'nnii.i ii i!D(plop*^ Nu lot a^ft de u?or pf.iL fi sepbraLe pro- 

30plogice t d<* oareee h ri i I «* de rfiApftndirc ale fliferitefot 

i do animal*? vftriazfi in R?a l^l B tacat provinriilfc 5«jp&rate 

nl .ii ru^paiidire a] imom din e)« T nu <;orespunde 

Dltkiunllfl ictttttfo KOcdogtefl sunt In general fficule fa ki- 

,1, ii nl Majnifoeelor, aninfll* cunosmte 

null n iri^il lor d^ via^i uotualA c4t ?i to Few 

D 

.^DlHUJlt 



bllection marcbarkat@gmail.com 



FJementu cfe Geefo|p# 



IV n i;^ i tint din punct I" redtfifi |« 










de vLd[H din tlmpurib geologies. Pe baza aceasta se pot dbtmgo 
umifttoarflla prosimm sum Logic e \¥i\*. 8j s 

Eegfuiutft circampolarft Kan IwlarrtiM, cuprinsfind toatfi p#r 

frsa boreal S *ji temporal!! a Emisferului Nard. lia cuprtude : Uiuna 

■.!* earscteirteticJL; pe aceea a pftdmilor ragiiinii temperate. ?i 

pa ag&eti a siepwlor Emisfrnilui nordic. Ea sste ll|i*ita insa com- 

■pleet de A-HMfa, de Nedin(^ H de MuTXtipiute l7 i de Kta&Ntfia. 

In spce Miflzitai, aceastS rcgiune se leagfc pe npnhntite cu 
ceteialte tagium, de care »« deosehegle Lnuiji prin anaimblul 
launder i?i m np&eiai do R^lnnta nfrifiUtA sau elEupianft, care 




'fr, — fr.:-^J 






cuprinde Africa ffiril Madagascar ^i Arabia pilnfl la Siria 91 cate 
esto caracterizatfl mai alto #ria gaciurile: wnfctf, Obnpam 

IlipuivditmuL &&*& h- . fi f> n tljaa C ptedalftitoi^wiW 

Wor, GbwWo*, Ur&idelar 51 TdpiSdar* 

li^liinitfi oriental ft wan iiulniikaloftxi, care euprindu India eu 
tudoefaiuft ^i Ardiipaiajrul MaUeziei *i, cttrc are a fauna IniudUti 
cu cm »tiopiun& ca 91 eti eea auto pea n&, en care o avut legituti 
mai slrfaise In. timpurite geolugica Ireouta frertiarl, ea fund fc&tuifi 
cHratoriziitiL prin imeta familii special* cu : Trmdiv&rek 91 r 
ie §i unele genuri ca 0tw^-tttatl£feilt OtfanuJ-i etc, 



Rggftttu-m inr-xlfiiiUMiordauiorii iii;» sun HOiiorinim, Intinftftn- 
4n - se pest e cea mai 1 1 1 are porta a Stalotoc-Uni to de iniax&x i 
kmpreaulL eu iunaltele plfttoun ale 99 macula). Ea caprinda urn 

stec hetrr. -ii de fauni pur american& cu fauna holarcticO, 
care a inradaU dels Nod to Sud. Continental Nou est $i p; eel 

hiu - i-ftni&n&nc) insft carocteuzatA prin forme de Hamifern, 
eo de^oind direct din tbinnelo mtohtone MfW«j ^ri fl^t populat 
America da Nolx1 t Inainto de fnva^ia faunei hoiarctice. 

RKrimt-'iL hadAiii*rIcaiift sau HeMg*^ Gele pairu provincii 

-zoolqgioG enumftrute rn^i *n% din canfa teg4lurikr ce prczinia 

Intra elc ^i mai ales din cauza (A pEtleontolngice^te vottind, ele 

Rescind diEi fauna L^rttojii a Eurasiei ?i Anwricii de Hotd Intre 

is'au t k 4eut T In TwMar *te "™ m ^ Gri achimburi cu ames- 

ari d« fHim:!, se dciium^^ au annum ganerali d& Ard»NTM. 

In opoiifie cu aceasta &e dauume^tc Neo^ee. proimicia sudame- 

\Af In eai^ Mamifemie au avut u evoiutie cu tolul PWjOial^ 

MiOiid En Tisriiiir mat uiullc ordine ?i suburdiiiD d& JfaHHupB, 

/r. AiUTiejTrftoaf^ Nedh^^i^ gLc„ Sa general on totul di- 

fttrito sau ii^'ii pr-L/.eairLtC de loc In faunu HJ^togee. 

Fauna actuald sndamedcanK reprezinta nn amestec futre 
endentii faunei aulohtone Lartiare ^i fauna nt>rdamericani, 
America de Sud apa*e In Cnutarnai-, cAad cele douft con- 
1 1 1 mite se unv 

Esle poate eel mai fmmus Wfeipjto de migra^iiui cu mm* 
iri de fHnnit ee Pnloonlologia ni-la ufcrit panfr acumn 

K^imi( L » Kftlgt|i W3 31 M; .i,L!^':ir'i : ; . ^ camcteri^ati 

j inn rorme parilcuIflM de Lemurkni, dc RwHtwrtSy Carnu 

tfivwe i\ Nedinfate $1 prin lipsa comploclll a aaimalelar qt^ 

■ i-iico faunei africane. In aeea^lft insuU nn se gtocac nici 

e, nil J Ftitide. mci GTivitfe, nlci Cufli^ nici Su^^m, 

rt, nici JlJTffT^ptufe, iar --Bo^tftMtrff^ si S*w«ftwW lipseac 

ji|inuLf.H com [ilCCt. 

Se pare eft Madagascarul a'a sepamL de mull de continental 

oAud ei Inca 11a era invadat dc formote aEestoa migrate 

regiuaea areki|pae T 

In (pneml insft Jfofoffab-toTestro ?i cde de apft dulce din 

MmltLMiLscar §i jnsul&te gei^el^, au mai muM afMtate intre ele* 

■ :le din India peninsular^, docftt cu ^el« din AMca; 

Kro ne Uut:c la conduzla, c^i aceate trei uscaturi reprwintM 

unui marc^ cootmei^ cs 3& intind^a to regiunile ocur 

, d« Oc annul Indian, 

It^i^liiupa aiiHtrallAnfl Ban Notogw, ai* faunft de Ma^ 
. bita complo<t da ftJf^Ba a reginmi AnrtOgea, CajpaeW- 



qllection marcbarkat@gmail.com 



Hi r.i.- fa - 



FJUuliilul dm pnunl da vedura £i«j£r.i!k 



37 





ristica faun el sale a far, dint it Mamifere: Mf/mtremdc. $i J/ftttH 
pitildi\ si dim™ Pefli : P^tii Itignm {Epiceraimtus) k care ea or- 
RfljiijuHie sc apropie mult de forracle d& Mamifere *i de f 1 ^" c ^ 
popuiau pe yremuri apele MezoKoiciilui BuropeL Be afci se poalc 
d&dure cu probshilita-te, eft Australia a fost separate de vechiuJ 
continent main It de a se demerit a |*e d Main i terete placcntate- 
(inni^idu-KJ astferi ovclulifl sa apwte ?1 redraft i @ nut? de Mu 
mifere numai La ci>!e <'# e0 jjfisesc d si. Uacfc prin insulele > i 
aeparit de Asia g&sim un amisstet de ftemft australiaiilk cu coa 
lrida-riiRlciozft. aceasia 36 daiore$te mi^ratii celor douft farm- 
amestecului J or, ulterior ridiekrii recemte a insulilor archipelagului 
M;ila*?7.iei 

\n wwtaj divi/june nu s*a ttout seama de ameBtecurilt? 
laural ortificivfe daioriic miiifai, care de mullu uri in f&deroa 
huniiiui &4u trai, a efrutat si aelimatkeze pi ante fli animal is irt 
ocuti 91 sub clime eu totul dUerite dw cfcJa d* origfaL 

l'ltfa $1 medial muriii* — Prm media marin toj&lepm 
apa salmi, eaj& ample rncmli^ depre&iuni ale scoart&i globulin, 
farm And marit* %l ureanele. 

Nit Lrcbue sa lie mchipumi aoe&t 11113d in ca un Ik hid cu & 
corupozilje fixft 51 onipgeiA in tofttil gsoaimaa msAifif sale 51 mib 
irate latnudinito. A pa mMlur - '-candor prezmift aLfll do 
mimcruuH' tftri^raoi in propazin silmnlor disolvate En Nnlinitaie 
51 in iu;i^ a #azeior ca confine; in repartbsarea In mas&a 1 i 1 
iKcnperaUirii $i a taininii; in r&psrtizarea miQcArilor tfaperfitiale 
(valuri, curcnli}; preeuru $i In iniluen^le produsa [Its naiura iuh- 
didui $i a cou5le3or; Incftt Dora ^1 Imm marina, se gk^ea^ in 
fain unor tuiulc nutuerou--^ $i irocnplaxe condilJuni JT/icc de trai, 
DeaeeMa nu-i de mir^tm i*A Inialnini foittri multiple de uspecte alo 
vieiii marine, — t&£temrl t -- uiitcodalii alfiturate ?i totu^i foarte 
diferitfc mnir du alude. 

A^l dur ai iuiensa maasi de a pa ^a^aLfi, fiinjele marine 
g£a«-?e coiidi^iuni d<s trai foarte varmte, dupft cum trt 
la *upraf*1ti &^u la fund \ U mari^liielM »^ilat« \U valuri sail 
in nhlsuril» fe diliuei pr fiiiiilurl nSHipuusts tiiftlftMfl aan titwima**; 
fn E€&a miron(iliir rni >;iii vA?\: in regituii cu apa apr^ape 
d«$ftrain sad in Ispine a cirttf api 11 re o mn^^titi'aJtle |»r«n iiinr*- 
de H^inrU el 1 :,, (*l^, 

Toole! ateste ?arialiun , < p ei^qlB ptrieartw^e ^i hrilAniUiarfr 
flsupta vitttii In gcnendi 10 rimdlllHHih' IfefCfi air miv 



^lului marfn. care dc termini giupariJc de pliiulc qb de animate 
marine ^i timitesusft a^tfei faflf^nrlle rlefll uiftrln*. 

Cara«ier«l« Haski* *lr iii^illulai nmrin. — 8aliiii1jiUi^ — In 
c niijloGie api d ari&d ,w satimtalc de fl.^%. bla ic^sl vuriaxl 
in fijnort un evapara4ia i rare t » iWea &a creaactt ^1 cm o a ntfta tfr ft di? 
Bpdi dulre. c^ mediu! m&rin firimo^lc prin fluvii, ghielun -i plot 
caic fa*? &ft scad a.. A^a liar, tnariJoi cu evafKxaiie Lntansl ^i can 
pricn* ,i; c- puiin« &[i*h duk^i, an a Jfalinitute mult rnai marc 1 , ua aoele 
icu un rejrtm elimateric umed. en evaporate sLuba ii cari prime ae 
'CaiititiHL ia?u-i de apt duke^ 

Aelfel Harea Ro^ie are sftruri In propurtie de 1.^% ^i to 
Canalul de Sue?:, din cauza umii banc dc nara 1 chiar T.5%; 
MvdiUnviiiH iiru 8^"!% — 4,1%; Mftrea Keft^ra are 1,7%: MAril«i 
Antaretice au l.-Wp -i*.3% ; ilarea BaJtici Ja mijioe are O-T'/a, pe 
efitid la (joll'ul FinLandic ea arc^ numai \)JHH'fif n , iii^:i i>a ott* aci 
-aprr^ipe indulHta prin apa rElurilor. 

hurt ■ J h - r\ iiTi^li^i xrirurilor ionium te l» % du o ap^ mariiiA 
>u*rmaU ; 



Clornra dt Sodiu . 

Mji^ ru ./,ill 

Sntfat do Magnedu . 
B n CaJeiu . . 

Car bona 1 de Caleiu , 
HniiEkisrii di* HaifMeiu 



T;.'J| 



10^7-^ 

1.737 
8,600 
2,465 

u.217 
UXL00U 



f'e lanirii aeeat€ ubsumte mineral® principle se mai ^bosc 
mi qia mikrilojr in caniiU^ fourth mioi 91 aJte u»rpuri simple. 

A Tarn de aarnri, apa mjtrilor mai cnn|inc in disolu^ie >i gaze 
ea; .iROt (fiB^/g). Osii^n (S5%) 91 pu^in Afid inartmnic, a crtriit 
-cantitale est€ direst propor(iona]a cq inLoasitatea. viclii §i aceasta 
mulL Hpnt! Eiiar^iiiil^ on apfffi mijto ni -tpnlnr. 
A pa sarata Qiud mai gr«aa ^i denaiiaLea ap«i marine Hind In 
«.! cam de 1.0^ — 1 3 03, ^ natural ca- d]fer&n(,ele de saliniiat^ 5ft 
determine In upa mttrUor ini^itri laate sub form* dt cow 
AslfeL, in arela$ basin^ p* ^ertiwda §i de axis [n ju^, &tr*t^ln r 1 1 ,i i 
runcontnite prin efaporatie intend La suprafa^a, se scoboara 
run la fund; lar Sntre dnuzi mftri veclne ?i c» salinitMe deosebM 
na«o curen^L §1 annme : eei de. apft mai s£r&tA Iree pe la fund, 
ipre ma^ea mai pu(in eonMntraiA^ iar eei de apii induleita irec 
la auprafaliL apre marea eu salkiitato mai ridkati. 

Tel MoiiittirajiM, mai Virata ^i deqW AtianlJcui ^i di^:iit 
JMarwt N^etgri, prime^te »jiele cava rnai duki ale aceslwa prio 



Collection marcbarkat@gmail.com 



till 'iii 7111i.il (In rtdrre |empa£i: 



as 



K» 



curcnli sypiaficiali *i le trinrite apa eg mai silratft prin curenli 
prirfunal, stilt prin Gibraltar ciU *i priii Bosfor. 

ui'ilc din ;ipu enlritoj mure ?■ iirccW influent 

u -Liwtt vi«l" murine Un e*empm ftpropial ikmia ni 1-& prezjmia* 
Kiutflm diir Duhi-ofHtt, care tUftta limp cal * avuL legaturi 
d* raiuumcaro cu Man* Neap*. W** ° bojalft faunft de 
uoflli Prin Inpu^uuea. continurt u uecstei oOjmuu&tu, din c: 
Hniii'liafu- de ni?ip in dreplul „h-iHi,r *i din eanm pulornicii 
oi.lri, rmpiimmd apfl doles Ba(ki*nta din ruci o parte, aato 
E&tea sii a crosscut a^a dc mnLt, inuaL de!a o vrenw viapi a WWOT 
imiiosibiln ptetUor, agfl c* pescuilul tawtaM hi total. Spw » face- 
repopnlarea lunlui. Statul Roman si oomitiUJi un canal 
i,rin ™k ftpele dnld ale Qunarii an ft»t aduse in lac, Cai 

Kerala Carol", $i aslfel mkva -kidii I ss&iltataa prin comirensarea 
flvapurftrh cu apeta duk-i Mo Dwt&wi, vitipx lacuhu ¥i-a ™™ dm 
nun nirrtii'. normal- 

Cfip punr'ui dc Widow al jftlinitlttii isimt flrtek fnnte, fa 
spBciaJ accle es traeac in repunilr IHortle, car* pol opart* 
variatiuni dwUd dc mari d* naJinitatc, wnnita enrihullne. p<- «'aiirt 
illicit'. st*iioliallr.it, im pal irfti deu& in ape cu saliinintt. nom 
vuriMiunilK fie cbiar mki in aoHmtAte. CftUBSIidn-fe mOWtea m^diat 
Ass da ck. £mmii4 $i flj*M. two din aps <nfintor to apa 
murilnr fur* aa Bttfert vrc-o vntamare; pe cand r-dc pelagic* ?■ 
celc fixate I ft un niwl ofi*acare pe fund, tiu stipe rifl vuna; 
man tn Ba&titala. 

PrfKi a, — Kiif.iifTiii groiimo a «naBs»« apelor rnarinn I'acc 

ta prasiao'H cm bs sxetofta pe fundul mnnior ?i oecanclo». > 
socoteaseii on sulok dp utmosfere, crwsftftnd dc la suprtirtipi spro 
fnnd Hi a abnoflfera pe fiecHrt U) inetri de udandme -i pentru 
fiecart caathnetco p*trai dc fund. Animalelc marine, tart pot sh 
se deplaseiie delft jsupraMa apei cutre raanle proJunKimi ?" invcit. 
au aniimite dupruHluni or^atiicfl, cart ncutroliBK"?A nfcctcle wwibi 
nrpeiiini, cu cooditi* oa ^himbarile sh uu Fie prea broaCe, to 
neral Insa ;n«^i rticlor mi innuerHeftjsft prea mult vmlii mannfi. 

l>iii|ir ratnm Wte tas» unul dm fatlorii oarc an cch rniii u. 
innuentll wupm vi^Ui ^ariw^ ^i datifi in mvllrio aondaje rociu- 
j.uifni^iimJe oeeariekir, animflleleadurtlit suprftfaVlmuiftiLii pc lut\ 
aoeiista nu provenea rtftt din c^uxa ^himbiini de pmrnunu* cat 
din cMim variklinniloi' de tem|>er^t nrii. carc chiar eu diferonlH 
de caievA pade srot ucj^iltoftrc pwt™ luiimalele obi^initt nD- 
mai cu im f«) de temperatiii^- AaLTeJ, e*i ^i in iPlinitate, limtele 
mtriflfi so diTid din pnnctul de ^eder*i ri IcmperaLwrii la carcsunl, 
ubssnui ;iia£Cvl n in eiiritpr^, eete c»ri pol supnrta varia- 

mari Si Nlniwilwnw, cele pbi^ttdLe nuniM crta nn fcl de lemr 



liin oauHt rtaria^unJlor ds teihperalurA zijnico shu uttual^ la 

can ^stt^ fiupusA ^i|irnfia1a sa «i din i^anza varJa|hinilor Ui den^i- 
in rnpur, m abasia tcmpcr&lm c* -i -u j'nnlul <ift saJ in State 
eejftnd natofti La — 8° t 6), apu oc^Einelor |i mflriiur &o gl^ 

dispusA in tLiiilo dinnape orizontHl^ eu l^supemluii ticosehite, 
l . .^ dak »jprafa^ eltas marile pivfuitaimi. As»if«l 

■MJii iikdLji tiinipemlurAob&i^nJi.s !ii supr^a|i,. cwa frets pes 1 

-ii«iunile iropicale), iar ceo mm s^3kuIS a*4prcqji^ de -fr 1 . I>m 
.31 iicefllor variatiuni se naae tn a pels marine douft folnri I 
n^tL anil, ru mi^elri pe vertical a $i Foftite ■ te, iiipeircepti- 
pentru nqi, in can pilnao. de aprt rftdtil deSa srjprftf^i ip L, < 
: ni j as pAnA to nivelul oorespuiaaAtor tenrpcraturiij &ale: aU"» 
•Andu-sfl pa orizonlalls <?a adevOrate Flw* >d ctLbti pomind 

pi tu. suptafata dda Bcraatof ^r« FoH; (pe oAnd diuspre Poli « 
I . 12 audiii, iJr^anul lDRb#tuL *fe End iielliiid sepornt prin 



jffi fcinul Atfsntjz tflf't ffgiTf Wgtffgrjff j f^BQ 




tig. iii, - r**iperfit*rite & u furlr H*fe 

prflfii^uri i;a eel do Nj t aprfe reei d(a ttiprafotft «e lasi Inert Bbt« 
CparUfi profunEiiin ala oeftaneloT ^i mbrilur leoipcfate ?i ti^uaLonale. 
Hsi*?inAad [iriw ae&asla uirfmlalitt §i aducerea oiiKennlui my^&ar 
. [ l^ i iii i-ele uiq. ad&nei ahwuri. 

Un kjI Lmportani in disiributis temperaLwii pe fondurito 
adftuci, il jowfl ^trslniLortle prin prtenisiirilv kw, ca Gibraltaral, 

ing, bus., ee separt biwIk mHiilor si ooeaiwlor. Aeest^ pr 
Siiri m p&rmlL scbiutbul de tempi nituri decftt intrft stratee m 
H ph a^essate deasupra nivehilid -crertei lor, a^n el de «« ell vor 
[i i»ai aproajiti do ^upraratft, eu alfit vor Form» o prtcbeft de to* 
i, m i; in'ntru p&nsete dc ape mai r^i ale r^ramlor ftdanci. A ^ 
fal ^ibnJtaiul iFi£. 10] ai^ crtissla la — B0O ^ proranzmi 
fiparl AtUatitml dc Medilerann* Ir* MflrM Msditetaiiili t<smperat«r& 
prafntA, dp +24fl, descre-^e pftnk Ut -12°J la mvelul de 
■ m, al prii^ujiului, de ari in jos rrtmane consbiirita aee<;a^ ] 
k adAncimi de paster- 4.M) m; +1 "7 core^pumsM k lent^.- 
fiitnrii medic a ap*i ^iperEciaLe In luna be* nial rlcoziwsfiL^ I- e 
iVind fn AllHntk> lemperaluia IncepAnd dek supraTati [+UP W 



[Collection m^/;cbarkat@gmail.comr:^niFtaft de Gw\v$\* 



l^trlritxil din punft i& vetfciv (£Qjpv5i 



41 



*j j- i(jo [u-naj, ajongi ca la —4000 m. proruitzirne a l* 

+2fl din causa teaMuriLof Langi cu neeanele In^tietat^ Se irUd 
deb siriB, c* aceate pnlgu*uii ca 31 created submarine (Atlantic) 
& ahbrcrile mari cu temparatitfi foarte BUftrot^ constituent; j*n- 
*n> de natrent peiitru nnimalele e« plan tele stenoterme. Dupl 
{ p toad* liariere no expO^i deosebirile da fauna dintre mftrl 
aproplaie, tot astfd tegttuifla Uugi Intra mftri, n* MgUeft aaemfr 
nftrile f<b exisia Intra faiuia m ardor profuiizluii dm rnftruw w uattv 
riale/ cu mi*0a a apelor aujwrfiri&lft din oceande lmrliD|ate- 

I mniiia au patrunda tn apa m&riml dccJlt col mult pfrtfL 
k —400 Hi, pn>fuiiaime *i esie natural ca Upsa de lurnina natural* 
din iiiarile adtacimL a& adueft dupAsinB Oil mhvirea ex^raM, on 
dercneniraa aim cliiar atrofiarea crganuluJ v&zului, la acele Antra 
imimide ce tawaitt aerate ttffari afflttc** La fauna regiimdor 
cu luminlL, ea iniluenfeaail in bine dtortltftMA aeestui organ, prfe- 
euni tafluwtmrii. *l desrolUirtia colorilor variate ^ ductals* la 
difimtele plants ?i animate din repunifo dfafiuif ale -(ftrmuliij $i 
suprafetii In apl raz*le sol ana sc deseompun tn eolorile simple, 
tq$u fiind ataoibiL mal data supmra^ noletnl pMruiiaftniJ eal mai 
adanc, ultra violent^ ajungftiid chiar pftu& la 1000 m. 

I'rewTita lumhui to regiuiiea diaTanJL * nifi.ni, uiUuaxiLeaziL 
mull yi asupra nutritmi animalalor wbivnie, planted n«piib\ndu ^ 
dwralte (tecfct tn regiwiJa <^u lurnina solar*. 

S3 nu ne mchimjim Insft cA ronrlta ad&ncimi sunt complect 
lipHiLP du iuminft, HimiaJ Jumina naiuraltt, del a soars, 1ijjsc$L6 
complect; ciici nenumfcrate dintta animalelu W populntf mp 
ndAncimi, chloral* in gonsa^al tn colon inchise ?i pu\i" variato. 
si-au «*t organe spociate roaforcaceat^, unele chiar In 1«^tnra 
cu otcamil rimd ^i de forma unor adoTftrale proieotoapc. Ac^ia 
oiyaite care produr, dupl ¥0ii\p & In ra|»rt cd atibrtotea nlalEU 
Jumim butemke do coIoti variaie, lumin&aaft local in mod feen« 
marilA prohiiiKimu curundata intre timpuri In tntunerec romptecL 
r>e ^illfei, orgnne luminoa^e au §1 multe din rnrmele de Hrnmale 
deb supra fa|fl 

VjLlnru n i ana ?i Wtfwtp mariiiL — Sual foarte rare m^- 
mentde o&nd tucM apelor rn^rui^ r&mtoe Ini™ <;a ngLinda, ^U 
sft fie incretit d^ valmi gi a^sasta se ifimmpin nurnai to miknlo 
tnteroe ca M^litcranw, Adriaiii^ etc. to gwieral insft, afarft d« 
dtiplasbUe Innte ale mas^elor da apfL dat^rit© difimnttpac de 
&aliniUitii! 51 de tempomtur?i ^i catl mtewe&arf intreagu mas»i de 
aid, slratab ^upeHkiak ale mftrilor ^ oceanelor sunt mifeate, 
Ltneora foarte puternic, de Tttluri ^ nmr#^ ori de cur^l nianiiL 

'Vfttairil.9 3« deosebese de amanti ?i da marae, C3W pe cand 
TuLnriltt incr<tese aau tutnw aiiditleazh api^ fikri a fl tran»t|wrta ; 
rnaieel^ s?i nurftn^ii n $t transport*.. AatfbL valunle uu sunt de^at 






iri^f.t.1 uitde duLorite vajifiirtl^r ihmi urnLii?, ce se pi'opugiL ciltre 
murgiiif eu ritezfl (?e poate alsn^o In eazori de rnrtimi 45 bm P 
la om $K cari pot, mi^cft po vortical;! ma^sA de apA d&Offrosime 
maxima data 8 rn ptoi la 18 m, pmriinztTn^ (1n P^CilicJ- Numai 
Mzuri ran de outre murt- de ^mftut imtemice, sa\i de axpbziuni 
put^roice de vnk-atii ^uimsMrlni (Krafcatd&lft I.H83), jml na^te valuri 
cu ampEitudini niai inari. 

UndoJc valuri lor m isbcsr ritmic de {jk^n, un^on ru a^ pu- 
iaitip eft nip in I njir it,i stftnei inlregi. Pti fKimurite joa^e cu adanebui 
micip cu plaj^i intiiisji §i run did nisipos, ritrtml undelor ^uperTiokle, 
<nt %i KntretilBiilb (iiiLi j rforr,n(t:lf Lnr, au nlmuiet $i asuprft nisjpuri 
lor de pe fund (pdn^ la 300 m J, pe curi le lncr&^#^' Id crest* 
paralalia sinuoasc siiu inLretJLIate. inrcgi&LrAndu-sc astM&xaet nmtele 
v:ilnritor supr^nrlii apei 1 ripple- mar k.*i 

Aetiunea valurilor a^upru fidjli marine titAe deei re?imtitM 
numai dt: ceic pJulitoare ^i dL rek- 00 tracsc In regiuuoa lilornli'L 
Prim&le, in general avand o constitute foarte delicalA, -■*« .-ilnnHii 
irncdial, scAn'md aalfcl de valuri; cole litomle tEiil aunt supUi^e la 
iimri ^E isbiti i*?a ilu vidante, tncfti eete cv nu pnt n^yJata di^mr, 
aeieMtiDnAndu-$e astfol imniai cele ee se pot fix;! pulernic dflr 
staiici ^i pot xai--7i s^ttn^t 1 mi inveii^ gms- ji rexistcnl (scoici, melei 
™ aigc ^Ican?ii5e) r sau eel® ce se pot nfund^ In nisip ilMti ^» Ml . 
dacii lundul nu-i stioeoa- 

Mar*el* sunt datorite alrac|iunii Scweltii ^ Lmim f provwu ^ 
phn flux ^i iMtdux, curim^i luariai akcrnatm, caii intkitnU 
fnarlu mult 31 pe o searrt %i mai intinsil cia valuri U;, nsjuuLiiin 
llorei p tan ne 1 In regiunco litoralf.. In regiunau supt^'i actiuaii 
m .ittelor, fiin^lo vii nunt wupuae nu numai la ifiliiri jiiHcmic^ dai 
■ore %* chi&r sciltf Intne^i 3unl expuse attwnativ la hiiertlititi (aoo- 
perite dc apal 91 «nipi^innj marine (tii^tfl pc use at), 

1 .'limit H n i a tin I sunt Aiaase man de apft raarii^ adovilrato 
Ihmi la ^iipnifuizi oceanelor, puse in tni§eaje de vAnr urilf ron-taivtr 
lAli^ele, Musonir. etc.) T 51 av^nd o inlitien^ deosehit&. luiupra 
liinldor ce trftieac In ]$rgul imlrii. ojulAnd utulL $1 imprri^lierea Lor, 

Dmuun^trajtia legHrurei Intre ^ureufi ^i vfinturil« couslanta 
ne-o dau curentit OeeanuJui Indian, care-^i sehimKi periodie dipecfia, 
Cum |i-a schimba *i Mu^>nii can; le dau un^'. j>. V^nturilc AUzcc 
dwTi na^tare la curentii eeualoriak, eu devialium tspre NE ?i Hmim«: 
In Pacific tuici:Lului Kuftt-Hhiwo ^i in AUoutlc cm^ntuiui tiolf- 
iSl 1 1 inn. Aoewta din urrnft porne^le din Gulfnl Mexico avind o tiSj'- 
giine de 56 km, si adAneimc ]jesle 100 m. m vileza 10 km. 
pe oi-fi. ^1 a tempframrtL da + 32° ^i prm cateva din ramurilD saU- 
atinjje 51 coaat«te Kuropei pan a la Spitscbeig* Afarft de oureutii 
eaissi, ce plcacfi dinspi-e Ecuauhv aunt $1 m*m$ reei ce coboari 
*pra Poli sppei rapunile ecuatorial^ rfjuorlnd Iflrmurii eoaUnenli^ 
Jor ^i insul ei or ce sling lnl1ucn|& cuTcntllor oeeaniei arte foarte 



c 



ollection marcbarkat@gmail.com 



klfflisrutft A 









viirate 

■ 



murr &m ri flue iru apa br inLreag* populate awcinUL ^i *e- 
laroa de Saisfr*) la diterfe eladii d* desrulliirti, impr^limd 
>o si elementel* br de reproducer* pe tol pan mr&ul eu^niu- 
lui Natural cfl fiintelft etmterme wVudapteaz* impede la viat*. cl 
dficn tomponitura cun-ntutui a Yariat; pe ea»d eefc sUmotern^ 
mo* in drum, cj&da T rete lor Barrfad ca hrai nfl aJnmdentA animate- 
lor de Hind, fajrt ce ali-iiftfe dupfl ait**, popular^ mai mtemn « 
rundului In dn pud cursor. 

Cftnil 96 InKlnesfj curervtii reel cu eei caUi, se praduc atfs- 

hecatomb* dfi animate sLcnotcrme *i acestc | sunt 

jflaJ ale* ■'< :uiii»alete carnivore cum n d« ex locM ^ 

i : ii.»ji mania Term-Ntm mi* *■ [nlftta mail* eaM 

IW a Golf-Stream ylui *n ux* W* (+*>*) «*« ™» *"*!"* 

Labrador, /una acedia de loccwi^ eate IoguL eel mai remind 

iftul Katogului, aim- ad de .ead:un-U- UiAaleJoc ed-r 

doufl eureoia- 

Curetitn marini influenza /.ft on umnai ™uii manna « p£w 

cum curenujl est© uald *au rece. 

Cuie&tti marini COfiftftfcwe niaiile cfti di> iwmumcatie, : di 
eura aatasdato *i ptetitaifc pliifitom ?i in apodal larveic iwimH^ 
lor ee Lrttoe fixal^ ae pot taipr^to la man deptolftn J ^uuctiil 
lor de origin ulaptftndihs& In noi mnd^ium da trai. in r, 
locuri encerite' 

Viinrn funilului mlln^im^ mull p P3 afiupra iradnliii da 
ptnwo hi raiini I « Doitf marine, iribtf iltt pfett* V.dto ramUft 
,il pot stabili ph, un fund aftije^ al^le pa unnl nfa*pcw §i allele 
pc imul vuicos Imftl- 



IliiixJiiiilU' M01 »ti» «tli^ 1 in -III in 1 iiuiiu. 

Din $twliul ^ndiUunilor de H-ai Hi^ £ t mxlm | 
mann oferii victii in tfweral, r^ul^ c a Gintela cs popnte»a»i» 
SS, n! pS B rfi^d^ m mod unifbrni li, toat* buutana Ki 

In ^nofal Sauna 9 »ora marinn »e compune din douft Wurf 
d vietiiitoaw, **daj>iale la douA modmi ^ iraj dw^-H-- ■ ' 
c^ri S«c iif fluid sftli iu upa dm MtaM hiiidnta, nuniiLn 
iK-ntonke, «T alLek eari, fie loaln viata. lie 3m cftnd in cand, 
SfflttiMft ^.nbriuuarft, Inuoata la MprafhtA sau In ma 
sttpOTtoarf a apci marine, mianlte 8^ palagfofc ^?i coratitaind aeen 
cc to general se nnenc^te pland^ni. 

Ambela wflsie catogorii de flin^ ee divid.in mport ca aduii- 
> dek yirm eprt intraior. in trei " r '" ; ' ■ V^t* [[l 



riijjlii.hil din panct tks vvUcr^ feOfmfio 



4* 




Ifodiiiita n^ritkiU enpriflfilnd zona de ap4 literals ^1 de 
deasupra aoelnlul (WB- 
tine: nisi, eu adfliicime«. 
P&nh \a — 2fKI in. 
eu vicL^A c^nditionuM 

regimul inlluen^at 
|de (Arm -de vnhm {\ 

ce, de lumind ifi 

dp "flliniUtU; ; 

lEr^hlhVA bll.1 hull ;i. 

RnccpAad dcla — 300 rn iiuiiiclmc spre interior fi oqe*epra»6od 
b cwrimraa bruso^ a rundnki spre mtftM ad&ncJini, flnttad 
In profunzSrn^i de 1UM! BL 

Itt-LfiiiiL^tt abi^ala. cajpckyAnd utediul mRriu pipfi la celt mai 
utari profunaimi ^unoscuto. 

In regiunilu luiDualc ale aniinalele <fe Tund sum win 

lintirnle, a^ici a© niilresu cu in ft In I rundului ce conlmu din jibun 
rl 1 u< realun organkft, &au Bunt carnivore: pe fAnd ocle politgii^ 
Iplojictonkic) sum In i^naral dotalu tu organe de innot s?i de 
pi nii re si a*; nutnaBC p£ soeoteala fun le lor vii iiieonjiiriLtoare, fii nd 
ori erbivore, uri carnfTOr^i. 

ToaLe acestc dato prWUoaru [a umdiUiiTuIe de trbt.ca dii 
Ide medii impun aai formelcr de vi^a T n# pot afirrt, ea puncte 
k aprijlti solids pent™ eEplirariwi difcruclor raciesiiri palenfitalo- 
^ce, cui^iuiile de stratele scoartei globuliii. 



Election marcbarkat@gmail.com 



Alciluirea f-coarff i gl&bului 



45 






ILL GEOLOOIA GENERALA, 



ALCftTUIftEA §1 STRUCTURA ACT UAL ft A SC0AR- 

JEJ OLOQULUI 

... gia • «in pnatc? aingurul atudiu, care arc nevoie di> mnlus 
eercetftri pa taran §i pontru aceasta ae cere a avea mai din tunic 
o cuno^linlft dfeiLuL de exact* a priiiri|*Mw rwt ee Kfttititaew 
scour ta pJiiniiiiLLdiu, precum & a luintrAlftlw prlnfipala, M inti-l 
;ti : miatiUil^a jLccatof race. 

In general racele se pot studiiL in mod 3umar s ori cu oehiul 
Liber, ori ajutati de o Birnplft. iup&, auniitsLudiu m&cmHtmpie; mai 
am&nuntit In&ft eb bh studiazi in seotiani suhliri lit micfoscop t 
— studiu mlCTesoopfe* undft putem determina proprieUt Jlc optica si 
mcriul da nn±nj^re at mineraWor m le cnaliluosc. p ajuUili de 
inutile d&imi^ - fttodlm ehfank, — putem delermiu ?i elenumide 
chimide precum §i Ibid lor de a ae coxnbina intra elo in fttettar 
h$* mineralelor. In frae prin determinarea si a prtprfeL&tilur fiance 
ca: ftensftat*** dnrtbitM, iii&giirtbiiiiu], etc., Ale castor roin^ 
rata. tfesflY&r^im cunugUnleta noaslre asnprtt fteestni* race- 

Pe c&nd studiul macroscopic se ptiate f^ft *i imedkt pa l*^ 
ren, penlru ^inoa^lsrta celorlalte date ^ propriety, avera nfcvoe 
de un Inhorator §i in vederea acuasta trebueac taaW, pe t&ren. 
huc^i ilft ™ ft naalteratt ?i dm ptkr^iie In care ea ni sa pare mai 
'-iiraci&risticl 

treolo&i& ganeraia, <*w se ocupft to special cu strtmiuin 
actuate a scow^i globulus ne arafca falul rocelor ce u vldituese* 
eonstitntia lor inmeralogidL modul da for mare p dinp^Hia jura- 
torn (Cteoli^i* irttTO&rafcfc), precum «A suhimhJLrile co ele to- 
eearett its sub influent* difaritilor agerrli medificatari (Ueelropi. 
<lin»i[|kki|. 

Dupi modul de alciumre ?i dupa dispnziUa lor, caliUtyi tare 
gtaii In slrftnsa legJUuriL ^i modul de fonnan«« rocde scaartei Us- 
n«Htre && daseazt In douft mari categorii : 



Kftft^li* fimpttvf. in geriftral ui&ssivp^ ii^iirafifieat^ ^i Upette 
rcsturi organido. Klo sunt formiite de clemcnle minerala blue 
ri^lalizale, ceia ce ne a rat A ci au Inert aa^tcro din u muNsl to- 
piW, in care prin rtclre fi solidifieare ekmenlele mineral© am pu 
1 1 4TJstnJiza fflrft vre-o all ft ordine IE dispozitie, dec&i aceea ce- 
i?v de tK'Mlihrul lor chhnii;; 

lli^flif M-rfiiiifiitlArf, cari Hind ddpu^ in ftfw, ;m <&1 cauaa 
act-fi^la diBpozttid stratUlcati* aimt nlctLluiio din ekmente nil in* rale 
avenind in diferite moduri. in: sfAr&miinri de itw<j djfentc ; 
pflraadiri de restnrl oinranlor-; sau ele repreKimfl. dcfoitte do 
prerlpMara din solutiuni, prin ccnoenlrwea apelor ce le ccntinean 
df8olu(iime. 

Intra aces la douft mad categorii dn rexfe gA^iin nnuk\ ale 
pot elffllteflte otini j vah- .^usit hhie criHtaliKaiti 6ft In nwitdu emptiv^, 
a true Qua lor urtuu n di^poxi^B in sLniLR rai a-t^na a rneelot 
limcmar^ Ac&Bld mqa Jiumite slstari r.rittfriljiu*, mro rristaln- 
Ictto SftiU mrtiiitttirfk'fs provin dintr'una din cci^ douft mari 
cuK^crii, prwi preso'himbsin $au Ironsformlri suferite In unna 
^ezftrii ^i (ntftririi lor. tmnalonnftri namhe tt general meta- 

mori 

km li >uj rii^ila j.-5i en ml ;hii aa obgRrrft mai mulla roce^edi- 

menlare decili rnee rmptive ^i ^iabiri latfltaKtte. AaLfd caflJa a^rli- 

rn^nlanz lbrmc&2». marea miijiiritajte a muri(llor t a deatiuilor, a 

opi i lor. fruitful apelor mafine, ca $t patul Ffifloc actuate: pe 

id rocele eruptiTe $i cede me ta mortice apar numai In inima 

telor tnnallo de munUj ca ni^te repre^cntanti ai rocelor ce 

i nit-LiLuKsi> pftrtile rale mai profunda ala scf>ar[ei gluhniui. 

$i este natural Sil He as a. Din studiul trecutulai geoln|rle a] 
Boar|®i glob n I iii InT^im, cfi In iuci o parte mi g&ain reprezenlalil 
in ik i^tKui^ He] hid, 4C^e^ scurfa formata prin rfldre la raters 
on 1 1 ma^s^i mcandescent^ a ptobuluJ pamftnt«^i §i care sepan'i. 
aTarft, rnrelifu] rflmaa incil fluid (od put !n aeruJ 31 apa), d+f 
jp0]eul tneii fi^rbmte din Interior. 

Oduhi >ll -iiifkdensarea vapor iloi k de apL liiarid 11 filter e prinujl 

ac-oastil scoar^ ft incoput sA Sic fiiafifilft da apci oceanului 

tieoteala ei au luat no$terc prime! c sedimenle ^i aceasta 

alfl? atunci, cftnd prin r^cire, scoarla s T a Ineretit, adncflnd la 

1 il:n i : roc« lopiie din interior, eari se coneclidau. fbrmfind 

m ■'!■ n^Htun. 



Collection marcl3arkat@gmail.c0m E , . u^^ 



GM'Io^Hp IVln^nkikCi 



47 






Dac;l b prUuete timpuri ab injghab&rii jKflWtei ^rtlide, rocste 
eruptive d^ijousotidfiiesicele crisialufilien^ eniu muU maiTSapin- 
dile* scoarja liind muJi tm aubliifc *i d&ci mult mat u^ir da 
strftVtilut de mass* topitft din interior, ori de tranafermat prin acpta 
rgco mipLivG in jistari cristaline sub influ&nyL caldarii catilrftta; 
eu ilmpul rocele sedimentary formate prin dsfltrtfeerea usoalun u 
- .in tngrtLmMt tot tuai mult, au lugro^at lot mai mull acoatfa 
g^ldiL, Incat din u# In ce mai jptfsb race topiie ra mai putut 
ajuflgc panrt la stiprafata ; far cAldnra micUulm tot mil [\u\m a 
putut sa slr&haLii gn>simea anurmi a scdimimldor iiigrilmadite pfc 
fundul owtefitor $i s&faitar, «<t-?i schimbau wttoiitaiiiL loeul, Asi 
influenUi de jno'.uiiwrfottra ft caidarii cenLrale na se mai aimfee 
ducftt do tffU iiiai profund* fltrata ftl» Ndinrt*U iar iviri da n>ne 
eruptive uu % md ini unpiA daeftt pa linii de rupturi marl $ 
tdanci, dcalun^ui cArom aunt InsM* vutaoiiii aettiali, 

Pantru uguittrca sbidiniri siu tieolo^iii genera I fc se [npwrt* 
In draft marl capitals: prinud, cupfiu&infl gtudiuL mlm*raM^ 
« nHiItueac rouek T ca fi rtudiul itrotiirei, orighiel 31 mndului de 
presentare al mcbr ta acoaH& T nuinii tiealogln p*1rovratiri< 
\m &1 doiLea tapitot, care sc ocupft eu modiflcariie *& tMea*c» asi 
aeaarU* globulin* stijj influoiUa <i agouti* 0*Wti dan s^ 1 

5I aspectul actuaL din studiul ctoo« putem trage CMduziimi *t 
asupra uiodiReMlor liuwrarta da scoanft In timpurile geologic^ 
nu nut Ctooft^b (HitJtiiiivfl. 



OEOLttttl A PITPBOGBAnCl- 

A) Mtn«rdfle priiiel|ta^ m constitui^c racele din M^oar^a 

sloliuliili 

Priii ininfrul £e iDfttleip uu corp chimicti7Li! bine indhiilii- 
alhit, eoDStituil dintr'un &iiifor dement (SmfiUd, DiarnAntul) p ^au 
din aial multo olemanto chimlcc combinBto (Sfije& t CmrluJ), erffr- 
talkit sau *morf ? cbja ia. parte la ak-ftuiirea rocebr din sedapfa 
globului, Min^raklft m diaUng imele de oltole prin caractore parti- 
re flafeft «R fftiini**. ^i daca peiibu determinflns cwuste-reLor 
chimice esLe suficlGiita muIieA cliimiPa enUtatk4 aafe cantitnttri, 
prin caw puteih alia ufciiwntrip fhintlfe simple ea-1 eampua *s 
propor(uL to carfit aceste tlemente ae eombinft ; pwtm d^tetmuaarea* 



csu^oterelor feipe, trebv^ eS sludtiw proprieta(iLe lor tqrtfei ^i 
crbt^lik^m^f ; duriUi^u ; d^mdtatea, etc. 

In spticiaJ pciiLii deLermincii'Mi proprielAlilor msUilc^graliCD, 
; 'n itabiliLlii Mineral ogie serie d©6 sistemfi crista] ine: Siat. cable*, 

initratic hftxagonal, Oftoromirfe nb linii* ? i IrirJiatei cori-- 

prmztad formdur g«ometricB: nub } pifem* p&tmlfi, prisma heragu- 
naiS, prisioa rombii-A ^rsaptS, prisma rombicik oblit^S ?i priamiL 
obiieU cu kHZil un pitrftJBlogr&ua; tn care Impretmfl eu fonnelft 
derivuin din el^. ati cuprind tonic ibrmeie de crintale eft *« mIsc&c 
Is iiftLyri (Fig. \2\. IM prive|tc determmaroa duritftlii »'» sti 
o i*r;ftfit de duritatr, ba&abl po reziste^a la atrial a unor mine- 
rfile tipiec, in care Ititrii urm^loorole ift minerals, CU oara inccrc&m 





r^l J 


^ — 


7n 


1 


^ 


/-- 


j 







47 



CubiiL 



fig, fi. 
A Prlsnui 






^ P?brniL wo^"Iiiil''i f PHsftin trwliiiiu^ 



durltai^a minertiluJui ca sLudiim. cliLsiliidu-] in raport cu padul 5ft n 
de rezistcn^ to igirfUi 1, - TttlmU i - iifp^ul ISSariMiK 3* - Gdeftft, 
t. FlnmrliiA, 5^ - Afiatlta^ C, - Ortra** 7^ - CuartnU 8i - TfofMOl* 
9. - Cnrtncttmwt, ^l 10^ - Disii»A»tul. 

Sunt purine la numikir minsiaLclc pdnclpal^ ce alcfttu&ie in 
mod enraoterieUo rocelc 91 dupa compOKitra lor chimiell la puiem 
jrrupa to: Oxlul. Slll^tU 8irwrl hkloM^ Hairuri* CurbonHlU 
Sulfa tii l^fafi & Corpnrl simple. 

1- — OxblL 

Prin oxizi *$ in\Alug eoinbin/L^iini de ale corpurilof simple cu 
nilpentil, lit: vA In cOTnpqsi^ niineraJului gA^Ln un siu^r oxid, 
sau sunt E^uniji mtn mu\\i in Ire ei. 

(tau-lul (Si ii^; G -2,(1 — 2,7; D-7)i cste o nilleo purA 
cu aspect rinctfu-slidcs, cu ^plrturfl in^galA ?i cGnchoidnli ?i caud 
sa previa mslaliiat, emtalelc au fcrma de prism c liexaironalci 



* i} Df^utuUnl ^sm-ifi^a [DL'nsiUlfiuh n UEintatEE. 



ollection marcbarkat@gmail.com 



aa 



Elemento \\v <!r -ili^:n- 



• . ■ ■■_];< <f» : - * : 



49 



term incite !a tajxile prin ptranude- UrirM>ri prisma Upse^&e complect 
fi tide douft pi rami da se imcse direct priii huzftto tor {fig, IBL 

Cu&r^if est* do si^nr eel mai dm* dititre iiiiiiei-altic tib^timte 

be intra i r t Ah'iiiiiiraarooelOT eruptive ea.: granllnl, parfirnl emir\- \. 

}i>. liniL ibsidiainjl t dacitnl, eie, r din care cmuz& prin descomptt* 

iiniGit accstor roee, cuarjul mi Eufej-4 de lac allett£ri T aslfel ci-1 

^ftsmi on acclea^i cftrftcterej dgpus do ape, in mai loate rocete 

hmentAru siLicioosG ea: nisipurl. gft^sit, cgoglomemtoj e 

Gs!e mai fmmoase cristate da ciiitrL sii dupim <lin *dutiuni 
red sau rifriU' pa jtfsrctii gokrilor din rucele eruptive gmniLite - 

;-i]?w — , in*rt mi liptt&sc nrci de pe pfircUi *rftpfiUirilor, tie tn 
n it ^le eruptive, gtanitte^ fife'hi greni, cnoi este gresia oarpMiefc. 








Pig. H*. — Vn>ft*rft if rti<tr(, in titffifP -:i-ih f-rriih- in drill*.; 

in drciiiJlsi Inlutt% 

duj LjujiiHit MoLdovd *i HucovineL In dsLcitele ftntifere data Roijiw. 
Montana, roca esLu pliM rJ& cristate de «3uarl tiipiramkJuL urn mi 
ad mi rob il craudizul, 

In privratft wwsh $ Gei&eru no dan im taimas excmplu,. 
a pa lor depimtmd In Jttrtd mi culm lor critter im tkpoziL amorfV 
urfftcwj de si lice, mi mi tA GeizeHtn. 

?i unrii awimale, ca rtadfcnlnrfl $ Sprnn^i'lK cui Bilfcea in 
carpul lor, sua forma de sdifelet, precmu *i utoIg pi ante Cd Rfiii- 

itai fCoada CftlnUil aau i J ftru ForcuJui), tiraiti ina*le: dar mai 

aks DlntonicelG, care formeaEfl prin sedimenlarea ^Hrar^rri . I r 
^ilieioase depostte insemnate dc sfticeTiurnitft Cripnii snn pmmiiil^L 

In general cimrtnl cristalin ce kg gitei^le He in roeaJe arup«- 
Mv«' ftg dupu^ dci ape ptt i^pflJtHrii fH >aLe ^ : *^ ar Cljm e&Lc tria** 
lalitl dn HtuneA. 1 ip] ea Duutiantul d* Miir*iiinm>: violet eii Ainr 



In {KTMrnfl 51 ramliwlri (Ciuuiil nrdinar si\ Ir.sn 4irn j, i U iiit(iLm» Sit- 
iwvir.r brxiifonaJ (Lnarlnl nj. lueiltnt II f70» I) $i mare^Lc jjuISh viiluintij, 
ir Ln-Si.rnuiSHlu i-r- u, vanntiit^ tiuiDilfi Lrkinlt : ittr tl L4fO* U.i r*cri«f4tea 
TiiiEEutH Crlfitabtlii, varif lri|i cnm a par In rwdc omjrtlut LriUehiticc ^ a 
Li lflHflfl- Cunrtnl ftc [tnpcglt, In^fl. nm-R-i IriaUiI bruSC a e ■ delft 15D0* 



lislnli n^^Tii in- u <i].ir|ul luiiiiiriu; ^alUtn sail £r;ithvn -i^nuslti 
i-M 4iti iTinl (To|m/uE fnlh); aOprllplxis ea <-itnrtu1 lrti*l«>K, iji-o 
Oil (illmrm-stitfiW ^i eijzloi T r;i rtini(nl nnnuil. 

CuLtrlul dej^us din aolu^iuni (secaiuiitr) J -Lr in general, mai 
] <ip tin rra^nl ea c 1 {priiiiai) din meele ecupLive yi |»rezinLii in 
nritnni imnfttoar&Ie ruieUti : 

Oaki'ilnniii,, caro csle o dike tibroiuil radiat, tmnshkcid^ 
unt j .ori cu Hrtjwcjt Ln^inl, de coloar^ alhi sou c&nu^i!?, mm rar 
hrctiiH, iieiigriU gtilbaofi aiu nthftstnuQ. Ea np^irn isi minBaid e^cnn- 
dar cc: umple golurilc fi ITtfariLfl rocelor ^rupttve fj pOttftA dupA 
aspect dupA eoLoaro ? i dupi SLrui-lnfii, miniole de : C'oriialliiii 

* QSte ro^iu dodchi^Jl sau gillbuia: do Chrlsoppae - tlnd csla 
yerde pTilkuo ca iarba ; do Hell^trap sau Josf siin^ulii, cfrud le 
pn^inUi cit un aizi€sLee de CornaJinA, ?i Cbrizoprwc; de Agat 

. 1-t^ cu Euire concenlricu d(j colori dtsosebit^j sau pltfcite ; de 
ilnlx <ns xnnu rngulaie; de Jn^p, coloral In gtmera! in ro^n sau 
gUibui; ori <!u hriz&fi nniuiL Ofhi d« pisicft ^i Orlii d? Jteru. 
-j in fine dc f i^incni 1 , ccnu^ie-viinfiiji, fcu a(^rLnm conqboidldl 
lipica, sau de fern aire difcrii dc oreineiif: uumai prin u ap*b^ 
f u rii sotzoasfL 

Opal lit, co silfee aecundarfi 
hidraiatH, mai pu|in dens iji mai 
put in dur ca &mty£L K\ csli'r in 
y< im ml (Lniorf, en aspwi sticto* 
sau rA^in&g; alb r ro^ gftlbui. 
cenu^iu, TCrdo sau chiar ajhitetnii 
unfe^ri cu iri^a^wni frumps 
f>up& aspc' inrfl ^ coJoare, 

dialingem : Opulul rmlnl, intrehu 
inuit ta piaira pretioo^ft. din 
causa iriziLtiunilajr Bfllc tiLunoase ; 
Opuhil t-imiun, wins lucid, incolor 
ifi c 11 ^Lfuctiini lamelara CJurn aslo 
in lemnele pietriricale ; HjhIUa, dai^L ^i iMolorl: ti«is«ritn, albii 
tufac<*o, depusSl d« apele Rerbinli do CifiiaecilOF; Eenlllt% o nilke 
farunfi sau eenu?i^ cc^cwi^Qt^M in pocelc argdoase, $i fMpwli, 
■lin sedimento de carapace dc Drntomce (alge), Opal, uueori 
foarte frumos (nubil), sn gilse^ts In \md& din rocde erupt!?* noi 

Transilvunia- dinun de apelc mineredbs^toare [se nr£ipaturi ^i jruluti 




Fi\g. 14. — jJjff4 P lOJui s;i InsLruit. 



(Collection marcbarkat@gmail.com 



nta du G> 



CkwJQpu Gvmcrala 



51 



■ 



U%hluL H«m*tilft Hiiu FJrinl oliefiflt. (Fa^; ti— 5.19 - £,28 
^ = T> 5 li— fi^>] T ao pn^ifitii in eiistsis negrirfoftia aJbasinn (™ioarea 
fiernlui ars in fb&1, tie cole mai mnlte ori tnsti f&anea** midlife 
-lu qui .-so mrtvttoaae en structure fibmiistip fibrete dtepuse eonoea- 
trie k de Falu-uti brun Lii&. Sgfiiialii ou tin vftrf aseutjl 

praf Miotic. HematiU run m^Ofitfctt ?i ia pane la eunstimii:, 
groniUilui, Hftflitaiitd, gtiei^ului *i udca^istului. K& sfc mai gasetf 
In ealcaro'hi eoutacfail Jor 8* rocek eruptif* [to Hunt si A}"" - 
la Vftiari, liorj), sau apare sub form& de vine *i dungi tn crftpa* 
toil* rocrtor, ea produ* dci alterare si act-aLnra. Ctad 
pAni4inUsual! p poartA numele do Owft rn«h% DJjgtotn] se Inlr&biiintearil 
la tixLrftgarea fierolui [Ubut Tniinilrania fHaighitEi, Sfllcina la 
KP^ Apuseni, IIuImi Ukngft Brin-Mur*. tfte), Buin-dfl-F^r, V Baia 
de -Aram ft in Gorj fi In DDbrugeaj. 

llitumltn HFb Ti) D 2 ■ G= U - P; P - 5 — 61 *&rii de 
■ omiKj&Uia sa uhimieil, en mai diferS de HfinuSitl ?i prfn j»loarea 
B* paapS en lucki inetalic f?i prin accea, c& ^riHti cu un vOrf 
ascn^it d& un jcaf bnm sail biun-n^cM (Plan, TniriMlvania), 

Mmmiitu Fe a 3 + H, ; 0^=3,4 -*8$fc] D=Sl ©at* mi 
corp frmorf, in mitssfl libroft*e jicrcgulate, 0& noduJa &ri ca itaketUe, 
de isaUuirt bmnft shu gfilbml^bmA, dftpd prin ijijiptfe mi pral 
galtan-brun. Limonila cste foarte r&spftndilK -i prihdtip in pa 

idtcram mirierddor w e»tfa Her. C&nd ^st^ gMb&nft pl- 
mfintoasft en pnarllk mimeta da Ocrft L*albenA. Dupft fetal eoncre- 
tionarii gale ea d& varieUL|i ea: L. fibr**3w*ft: I*- nDlltlcl ^i L, 
pia;u1llleit Ptlii ardero Limonila piers And apa <ifi ocmro^i©, F 

: ! : i la noi In &»rj Ui Ifcua-d^Fier, Haiti de- A vim &; In Do- 
In Banat. *i 'rrflndl^nici, l=i n Siaw, Lmicairit 

TBa^iiftlt* V?*i 4 : G — fi-i 
= ^5-5,61 se g&a^te nuti fa 
loate meek eruptive ^i in nn^lw 
^ is Urn CTi=5ljaliii« sub for mi de 
<m&ta!e ocloedricfi {Fig, 15} de 
eolgare miagrL cu tociii m^talift, 
foarlB tnji^n«Tl«v (nwgnflt nflturaij 
§i i-ax id mint ^rblr, dan un 
praf tiegru, Ea s* iiitrebuirueazfi 
erista!fl 1h r^btteam f^ruSul de bun* 




Militate ?i-se gfi£G?te In cantita^i mai mari 1n SMel^Uniii% Urali, 
i:il.j. imii3iltania(DQgn«^JL Mo^tiUi, Bata-de-AromH, Baia Mare) 
^i Bucovina IP^jortta); iatf in miei c-anlitflli gl >n Muiilii Gerplav 
Meliedintului, SwWrti fi ta Dobro^ea de Nord* 

(Vindriniil (Al t O^I G=4^ D-9), so fEflse^te crUudiKi&t in 
prisii Lg^trnk san piramidn (Fig. Ifil, d& mult« uri insii apare 

ea niaasa compacte In roode anipti^ (fruTiit^, « iftnite-* bazaitoj i?i 
iii nnele $istur) p o^<Jflre inet^morfiw3 s Cele mai rmniDaaD varteirt 1 1 
Iranstiarente de Coruidan nc dbu gftflrul (albastru) i?i BnMnol 
(ros). fntrebuintatt! ea pLelrft preUoas* (Indiit, Hirmani^ Ceilan, 
Sam, Ur«Ii etc)* Rubinnl se tebmS a*i ^i pc eale ssnteli^X, — 
Ituliinul Ae etotoi - - pte^eniand eotori mai vis 9! mai rmmoasB 
^chiar decat oel rmliifal. Corlndunid in masse compacts tetfi amorf 

; (Iim in praf |i ameatecal 
. 1, Mjt^iuiiiii |j enObgist, st? 
vinli' in oumorl ^ibnurncba dfc 
>]m<! il ? care d in eaum durilft^i j 
^alo sc MrebuiiH<3Jiza la lua- 
hu 1 1 p]*lrilor de oma- 
mrnL. 

Kjmiflii sunt mm^rale 
i 11 tri > pe i"j 1 un t > diiH Lu L e mare, 
pr&z^ntind crotftle simuLi-ice 
Eramoase fimpuso din oxixJ 
d' Fe, Uf, Al r Zn £7 ■ Gr^ diiUre c^ri midte sunt inLrabuintitlft c& 
,pi«tr^ prtilonao. Intre acosLea e^l mai introbtiinlnl este Emblnml 
tAbOa SlgO^ G = B,S— 4,1; D=6) fci crtatftla botaedrice cujuofti 
«t!clo3 ^i eoloratD in ro^n bichb — Bnbiiiul spinri — , In tok — 
It 1 1 bin BfclaiH (India) — san in galben auriu Ktiiii4selnl — , ori 
In violet — AliiiKiidimil. 

Qxtei do mai pu^in^ import^n^ 
pentru noinjjozita rucelor siinL: 

Ca«it«rito (Sn 0^; G = 7; 
ij ^ B — 7 ) apar^ i*a erislale 
l>atfftiice, de coloarc brunft-nea- 
gTd, g&iburi* ^^^ adburie 51 on 
luciul adamantin. 

Kutilni^ (n 0»i G = 4 T 3; 
D = ft — (Jpjj) en odi$tal& in pr^irus 
fjjumta, ftacu|ita ^i imielaie In p*- 





ifr {urtM^aii (pr mni^t ell 



Pig. 17 - Dttijal 

nhl mai'lit lit 

formlL de jBu-nuatlsv. 




Fi^, 1^ — JVnafruihi. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



Klcm«mta <le GEiitugic 



(jt+ubtgia Ijcncndi 



Bft 



nuncho (Fig> 17), prezcntand dma& vnrietHi: AaataMil $ Umo-fcii • I 
(ortnromfaic), (Plan in Trans ilv fin ia)^ 

PLmluslta (Mm <h\ G =4,7 — 5, D = %fi\ mr cmtaUfcatJU 
Ln reneral 311 mails fUwoafle negre, dispute isdiarCFjg* t$h on c» 
aMicu^e ; &au fonntod fifcuri ntmifieate arbor?* cent* (dendrite) pfr 
roprafeiete de scpanilii* ale slratelor rucftlm- $i rcaultarridin tfca- 
cnmpwicrezi rraeinr, t?e emiiin mangim (In munlu fiudaei, in 
ce&v: imrti hi tfasua. In Bohemia, ftj&uiria. etc.) 

(Sucwva), se gksegLo Bm^tfliiita (Qarid de mau^n gi Her, hmralul}* 

ZliYonul 12MH ^. v <; - 4,r, ; n = TJ}..Ck»i mai mult 
nn sQicaU arc* cristalu in pirfsffie bewagoilftte, dlterit eolorale. Tntm- 
eari cde cntoraie in ro* pGlrtfi muBtiii 1 tttaeta* $1 se intre- 
hiiinteaaft ca piHlri pftpoasft (i'ian, Rod***, Dittta, In Tntn^i^isiaK 

2. Blllcuiii. 

Silicu^ii sunt eombina\iuni de ale adzilor silieid, ear! dau 
mirn ruielc cele mai iiiipoi'Umte, ce intrft in curalitutia rocelor erup- 
tivn $i a ^isturilor criitaUoft. Din cauza mimorofflielar si variatobr 
cofiLliiriii-ui: nit* aeesLor aeizi, dialing™ mai mult* grupe d* 

flrupa FtldsiwtLlar., 

nridspatii sunt feiltauji dublf de tihiiiiiniii *i de nn iiip.1aT 
nktllii sail alcHiini>-l*niK $\ ci joaefi c^l m*i irtpQrttiiL roi in 
uonMUutla rocolor erapfifrOL DnpSL compcrai[iii lor chimin $\ dupk 
felul lor de crisializaro distingem doufi aubgrupe. 

T»*ispji{ii polatffc! win ©rtocliau 

Ortott (KJ). A$J* 63iO.; G-#; D=HI eafe wi ttd- 
npat pnLaaic. monoclinh \ cobra* do obicei t& alb, eenu^u s sstt 
rtigcat. Acest mint>rn1 pn^intit uncart crcstale mari, bine desvnltaiEv 
mad ate dup& maclfl i>arac (eristic! de Carlsbad 31 cu un cliv&i to 
uiighi dfepl [Fig- ■ tt'l.) Ottozft este tra minentl okmfili co inttil to 
con^Llulin rwulor drupLive, ca : franituJ. pOrlirel, auaituli rbyolilul^ 
fenoliiii!. tracbltuL ck. §i Eire C» vHri.-n^: fliuridluuU orloaft 
tran^jmi^iliL stidoa^a, in cristaJa bbntat^ «d-po iie utaegteTn cons- 
litn^ia njeclor eruptive mi* v& imdiiUL $i fonolitul ; Aduterel 
trai^jiarent 91 Adulirnl ntirins. in cMde (graniU ^ siwiurilG ate- 
talino (gneis) v^hi r *i Ctfblliud @ Sitfe AI 2 ^. 3H^0; ii=^,5; 
l) = ]) T ca;« wfa nn miiitrmi p&ffiftntos, alb cOml flste euraL pro 



fen i nd din dttscnmpunBrga. felcbwlilor $1 mai ales din Orluzh, 
priii tiitlrolme, i.aerxlnd pojasiu ?i p^rte din acidul BUicics. Can- 
lmn\ cuihtt se ^ase^le tn China, Jstponia, BohemiAp Franyi $ dm 
Ciii]^ c& face pasta cri ^pft fc ^1 w btbelnik^wdt hi rabincarea 
portelanutui. 

In HomAma In mic:i c.>jtntitft^ $L naai put in pur, cool i mil ae 
Bfce^te in Got] tMuntete Mmied); In Dobi-Oftea de Nord T umpL&ml 
un^lw ^rftpjUuri ^i goluri in racG; tn Bilnat la SR3G&, 91 to Muu\ii 
Ajin-ini. tn Ti'ELUbilviJiiiii, 

Mtorootlmil f[K Na)iO.Al^BSiO>J t are ajiroape aceea^ cum- 
fiozilie ta ortoza, criHittliKs.^H !n sistcmul triclinict ?i ae iniAl- 
b f&arlc des in grAnile (Grftnlt-gfieiaid eu achJuri dii inicmeiin 
-din Cu^-irt $r*\ nil n I di^ Drtbrog^i, ete.J. 

P4-ldNi»atii *aleo-w»dld ^au Phi^hiHa/i. 

A. ftpti fekbpatl EW 
iihua^d o scric de sili- 
ca(J can lucepand cu 
Albiiu^ 1 M 1 ^ili-'ni alii- 
in£no-SM<lif%, ^s finind 

Cli Afinrf ttft Jti]ii;nL 

}ilmiiJI|OH*iilrir.rii|!rlf]d 
ifdnfifiiJ^ FriruiaLft din 
ami 'stefcuri izomoifc cti 
proi^rtii de Sa p de 
Ca conditional de 
erijiJibml etuniie totrc 




Hi Car^bid). 

ar^sic dona extreme, dupa ?®m ^ poate 
vodiiH din labloul de mai Jos. In ferwral ao^ti feldspati crbtali- 
seexA In sistemul trieUnio ?i an «n clivaj de a^apo 94°. 



Olf^iH'lM/nl . -. * 1 

Andi'/inu .._,... 
Lahnttloriil .. ..».*.•• , 
AnorataCftOAIzOj.tJSii), 



, 10 Ah-f 3 An 

r . 2 Ab+1 An 

. . . 2 Ah+a An 



Ijnipa Frfifcip*.tni/Jbn. 

I iriiNpiihi/.ii smiiL iiLiiii-fiilfe a c*i-or conslitatie seamftnA cw 
t.spii|jlor p au &prfl*pe aceea$i imporlaatft ts^ privira 
in &on«tI|y^a meelor orpptivQ noL Ca feldapaloiKi ste d k ling : 






(Collection marcbarkat@gmail.com 



rcierriftiilfl de uci>Iogi^ 



Gfcotogii ftanefl 



Y> 




in^iruK din luvdi: Vo*uviuhii. 



Leu&ita, (K a U.Al^48iU2). lraD*parema *i inrolnA, 
cenu&K-gfilbuio *i iipur* udcmi !n cri*Udc m&i mari dc farm* 
trftpwwdi icfi (cubic), mai ales In hmle Veauwilni. (Fi*r, lity, 

AIjO^SjOz) i"i sali- 
ent tie =udiu$i da ahi- 
rriiiviu CU putin ;■■ 
tasiu, ::parc In fcdaiftle 
di r&rma imei -i*risin& 
hosairnnide Itnjtite, eu 
aapMl sticks, taropa 
TOTiUt sau o[j^:fl- Cftnd 

prumU un rcllcx vwsswi pWrtt numde &5 IBibHtl. (I'itrln f 
TriLnslknni&, In wiomU'). 

Silh-iitli fi>ro-iiiugttezLoni 6rtrp* AtftfUolflw* 

Aroflbolii nun aihcHi fero-maitnezieni [unii desUli do bc$Mi 
in sodiu), can itneLiiljzca*fi let sitttafiSte inonoclmic *i triclinic $ an 
un cIitoj caniHwistie de 12ft IT. 

Ca arufibnli se Lntaln*sc nim dtfc urm/iloDjelo m mettle: 

TremolilH. K |irfczinlfi de oliteei ba ttistj> ""- 

to*»&*itri&lg ui) F ditftffcSe ™dtar, de culture olbl* t«n 

euu verzuio K» aporc de^ arilt: $1 oald&riite cmtabne, la 

contaclul lor <^u rocele erwplivfl. 

Aeti nihil, tontine mai mull fiercalTraiolila, din ram eauzl 
cmtftl&te sale lmifri twtadJBa $i ogre gate tefflar, sunt de eoloare 
Temtie-lnehlsl ?i s« gSwso de obkoi nlituri de tab: $i dc doriti 
in $isturile cristaline 

Aabeftlffll WM AmiMliiL repreamLa vjiricstati de tastooiltfl i 
de HcHiwt, &JJ* de Rbmasc. tnoftl bo put ripart In f<™ mitasoju* 
Etw, din eare se poi face pasle ?i diauci lire, cari la rftndul Li 
not'tcarce ?i HW Btfto din asTttstorite din eomerl flu sunt audi- 
bolurL Di =orp?ntmc fibrosa (CliryaM). Asbest »e «&sc*te pe W&* 
parti te niuntii nc^tri. expluatabil tas& 56 B*W^ta in USnai 

Nefrtta. tefa ^ u-ansln- ids, compact uu HhronstL de ob 
sftlutiL in gfllbea ^i t^ul §i se pout* lucta fttete ari^tic. I 
scrvit si onii.iui primitiv la rabiicarca inBtnuiientclcr de pinlrt 
(Siberia, llbet, Nons-ZftfilikndaV 



1 1 Drub kudu* eels ^fllibdii] rtraiC^Unie itrI rnfii iniportitnt, 

kd compoKific rfrimioft ^a aceeo h anUr^tuliii, Iqh^ cu nifti 

mult Al a Og. Araai ininetal hl Inlfttae^te des= In bflaaliiX In diorite 

tirhiriH' amfibtilic^ unde jse prezinti in crj^tAl"? alun^ito do 
rnr:n:"L ji inmaiiciL ^i de culonrti vcrdc-lnchisl szui neapil. 

KiHockLtuU este un amribol negru, In plaoi ^uiifiri. Tuart^ r-i- 
111 au ^ivinilnl *iui Dobitige^ 

i;rupu Pfr^M'iiilor. 

J'irtixenii au aceoas cuftsUtnliu ctiiiui^ ca ^i ^mfiboK, fcrifc- 
,1/. 11-. 1 11 priomi ortortjmbJcae $ tiuinotlinicc ^i nu un divaj 

deo^ehiL df? »iprosjirjativ 90* (H7 ), prfn carft sc dcosebese de aorfH 

boh uare il &u d.« l.M 1 , 

I 'riii HoaKompurioi-f . piroxenii orLoranilndi ^c 1 Ininsforfn^ de 

criiiefci In amnboti (liorneblendd, mai niractinol), [i» 1 -.ftwi rd mopo- 

dihi^i so iransfonntl in tak <i seipenfen^ 

i'iniwnii uHmotdiiilk-i. 

AuLiLtuL &ttfi baite co- 
mm 1 in baxalte P unde Bpttra 
iir in lama, fie In prfjsnie 
acurie cu basa pslra! 
de coloaro Tnohisft saw Ti^xigriL 
1Kb- 81). 

Dlttbvglul eate cflrm^iu. 
bruu ^'i ver^ni 7! ^il•a^^■ tin 
\n forma t^ialaMlifi P%. 3 
mill dea se ^£Lie$U: cu sti 'ueLurl lamekvfi sau folkcw, in gtbnjori 
i\ it 1 g&ii^entinc (I'arArtfsuk 

Pi to \vn\ i mi orou i bid. 

Kusiiilita, un gjKcat de magneKiu, eu pu^in Ikm. d« foloarei 
ill '^-ironugie. 

R run u\ n, ca cm mm moll fier, se prexmia in m&m toni. 
hef in niRialic. 

lli|iir^riiuiL ^c pretitttfi In pllci sub|iit dt coloaro rai^tiie- 
IncliM, cu re Ilex arimiti, 




\ 



fig. ». .iw^ii Fig, aa — /"><■■- 







'Collection m^rcbarkat@gmail.coij^ nil , flle Je Gcy>1 „ E „. 

iiruyih Micelur. 

ificeb aim! sStfcl^J eomplfied fero- magnet eni (cale tiegffc] $i 
iduinino-pij Ia.hu i ljti*ie nli>e|. cari se prexinia d* tibicei In km isle 
tai contur he.vagonai (prisma monocltnico fbirbe tnrf&e) p en un 
d vij (paralfil cu baa si) foarte proriunfAt, din care ceukA file se si 
dosTac tu li^ui-iiili) fn Toi subtiri, dastica *i ii^or de atfihiat. LSJe se 
gasaae ca mineral & constitutive in mai loaLc mccte $i $isturila 
cnsulim?. de unde prin desfign^arc lice in mri tooto ro^eNs aedi- 
niLfntare (nisi pur i, m 1 *^ etc*^ sub formfl de fluturnsi strain* itori 
nrgintii sau negri- 

BopcoyIU «jlu Mica alba (Fig. £\) eate o mw* pota&ica alba 
sauarginlUs laa-rifl riKpftudiiA i-a flutura$i In gnmuri, tail -» 7 l^iurL 
granite, pepn-.ii : !>' l ■■■.. de undo priii des&greEars Nca In nisipu- 
iHb fi prunti^triSe tuLurar iruiiriior, gajiridu-m hatM *■ tn gtreaii s-i 
Ni lif »bniHraLc. Lftnd se glsc^to In plftci mai ninri Ittussa, Valeria 
Muniii Ijolruius-Voin^HjO, e* *G*ve#a ca stick 
ochclan (nuUimohili^til. di! gcojnun (feliiwa v:l 
poare di* nfatiuL aotoe de tier) *i ca iKolatom 
electa ice, Priii alierare eu da Strict tit, car* 
gfc?e^ ca po^gbUe fine mftt&soase, egftttgff, to 
giEturil? serteitoase. 

liiulfu &au Kifcu n*agr& este naieft injigafiziani, ca» st 
pr&rinti to flutura^i mici negri. alfil in aiaturile cristallne ctii ?i 
in rocele mru-ptiuB, t'Vin altera re ki Ihw* la LlorM 

riii muhfc! on ambde pmnscorftft *i biotita) sa gtawca Imp 
unfl in 11 tulle race {p-amtul din Mn^ii niluului}. 

tfru|ia C1nrifi4ar- 

Cloritelfc Hunt Ln general mice aacimdare. cari iau oa^tere 
roce prin alterarea stlionlilnr ^gnoricnt. 

('IotIU pravino prin descninpunen- din biotiia din (rajfili ^ 
din hornblende 

UlanconiUil (aiftefii fcfopolasic) ppUii Umi© MhUil. de 

i^iarimflfl intlberii de pit^el, In urie!« gre^ii ^ L-aleare eietaciee 
(Dqbrpgwi ei numtifitles l,\-iloa Ottului), i:a & to ttitefioraJ • 
Lor itoheletic& d« Foraminif^rc (cal . itriLilitic de Albefti du 
De multc ori el c LnLrclndn^U ea ktigrii^onilnl (vegi»UbK Glaacowi- 
tui &er formeAZ* -i axi \m fundul mlrllDT tr«ip= 




Fig. aa. 



^i iifiii USiviiLi f. 

AccastH grupft csiprinde mineralft funnalfi dn silittili farorci 
■at f^rfl, idammft. cans prb alterare, dau serpen: 

W It Ina 4 li 1 P » (idol nl. linum In basilic sub" (brrcia de eristalo 
firtf>njmbsne 91 des cause cristaline de ooloan? galhenft-wrzuie (unt- 
dGlerimie^ eu aspect sticlos ^i si^iriura tumbokiaia. Prin Ingri- 
caiidiro in masse mari t ea ponto constibjii roctt, wmite PeHdtiiiir. 

riirysrditn! eate tarfetote de peridot, transparent fc 
^,alln*na-verKui&, ftait .it^ inLiGbuirstflazS in bijutarie. 

Grnpa Tatculiil 9 1 » S4-i*{ii']itin^i. 

Taknl eate im silicat hidratat do enftgo^adto, alh san veraui, 

bmxd&^fibros, unsuros la pipiil fowrte Traei! ^i fiel uiai pnllii dur 

.- IJ + Kl a pare mai mid I ca uo ^rcnlufi de dcs^ompuuci'C In 

urile takoaEB. VnTietntva ftlbtuie BM eenL^e -v«r«uit h T nnmita 

Mralilfi. se iQtrt'buin^wi, prafuiti; s& u^uiw^ [mbrficalul miinu^ilor 

betolw; iar eea al[^. &obiUA (!rcttt de Brlan^oni esba lutre- 

buin^Mia *!•■- croitdci <;a au ingBnitiGzo ^oredurile ee trebuewj Obsute 

phainelor In in i:e real. 

Ha^nezka &nn Hpunta de Hare, are b«v4ir oanLpoiJtiO ca ui! 
^i >l prejdiiu [n ina^« CtOCriitaline, fe coinpiAto. fi« puwiafiH (t:vb ^s 
ip face sa pliiirifiKfiR [vp api iw a &pnma) yi s^ [jrtrftbulufe&£l de t>3 
3n tabri^arM pi^tku (lwMdor), 

Serpen Mini ea^ mi siikat rnagntoian hidratat, ou fier, cam 
■i^inin in II1HS5C ^i agrogate.cu o $lruclurft fibrcw^lanifrkiasa 
iiu;j. cu un asp^el lueiesw mtsuroasa la pipaiL ^i de wrtowe n£&#r&- 
verznie sau ^allj&nd-ver^uie. Dmd 36 prs^intl rift iMljoarfe verde 
Incbisu sau gaJliir-',, imiti, t=wre *& jM»ite kistrui trtiinos, poaria 
Tiumelc de StrpentiiiA mibilA ifi ae totrobuinteasa ca piatra de 
ornament. Vwrietatea Hbfoailk nnmiti Chi^iotll, prin all&rare, 
j.r .-< :i'-.v n bum* jiuriH din asbeslid din comert tn Muniii Gorjului, 
&i Ml liftdin^ului ^i Haoatuluk serpentina aparw in niaysi^e mari, 
ii^iiLuiiid woe, dintre care uneJe, prin fint^a sjriitituri!! lor. ae 
1 ol LPtin,vfomm In Dbdeele dn nrUl. 

(irupii EpfdoiiLlui- 

tiptdfttul ran PisUi/ila <wtfl ud iilkat de cukiu, do - n i> u $i 
dti bur, care bpa di oolaaw wkMa-^ytotriu la 

i ^i mniHinli 



Collection marcbarkat@gmail.corTj >n ^ Q 



GeaLogia C»ei>" 



W 







Ephtotul -Mtic *aM Znizitrt. ■■» *^*-ui d^catehifi d. « into, 
b In gahrtori prill doanoiiipuMurca ftWqwtfo^ 

Hmpa I trenail tor. 
ihma[ii skill in gen&ral silieub aiuroioj 
da Iter, ^rhlrjii, u^n^Kiu, *-brom p mangim. 51 
dupi predoTTiiiiLntex unui-H sau aJLuia din o» , 
elements ae distin* s g&m# aluminas*, fer 
calf in. ii^iiciuens, is fflgflnwri ferii «*£■ Ei ^ ri8r 
l^xl m Formfl d« dud«ciifidrl romboid&lilFiE- 24>, 

tiiwiilanil c mi grennL calcic, cu a^p^i StictoB ei de colon 
vallate, ce apart ca mineral de contact (BftnaU Par^ > 

ryrnpul s mi gttmil mapnvian, l-o$u * 
i-actenstic pi &&& cste trtWpafWt $1 cofarat 
Trymos, este itiirebuintat In bijttlfetft. 

limit ltd liuii e liil penaL feric, ro^-vjolel san 
ne^ru. comun Tn granite $i in gmtltari. 

Tnnimlincl' 
({; = Ji; 1)^=7—7,5) ft*.—*! 

Stmt mineral gu toristilnlia lo$r1& eomjilknul, bi flen/ 
bwu-silicaii alwminjtli dc licr, magnezin 91 *udi^ 

Ete ao gSsG^ in ^stutilc cristaiim* p [iluhqi rar Uj rc»- 
1* my live (granite, pmiirfc). 

Tiininiliiui nobilftt de <U)l0&*e FCrdc-nlbftinniiH shij bruna. se 
iiHrc-biiiii|uiuut L^a pialril pre^tniKft. 

Ttirmultoa WP#a^ pnn propriettfea sa de a pohiri^ji Inn 
$i de a ahnnrbi aproapo oompJeet una din maele pgterisate 
Mr^humV" In mesput la sliulitil iiiincraielor In lumina pol9tfir.1t Lft 

tirupa .iiiflfrlurital. 
inn dfl nsin^nuli foitfilUiiili* din Al s 0s §t SiO| lAmbilM/ilii* 
IhsMiintiH 05 Spiff In tiElurik' crfatfllliw pe Mntfife ' 
nftiiL bur* icertdi Tnpaznl llVt SK>0 P™ *■***«* sn man 
(P=-9) -i prin eolpm^uuilfl *ule fininkww (fbIIm-u m pnul. ? 
m?tai), ei rntrtborDtew^ t* pitfrf |^ik = 




;.. Sjirnrt haloids 

. rajicle ^ pftlmndere- cu aspect Biidqtj dg ifoloart! vaj^iiUrt 
(¥Jokl;i v^nlir silbii^Lit, i^iilbuic mtii TOT 
. 1 ) , 1 1 1 « 1 > 1 i nd d e^acui gaioga min^rcn r j - 
I111 ih k sUinin ^j dc> plumb, t^ este fesr 
rnr^>oentiiL $i tir mLi wlntewfi In my- 
hitLnt?^ spr£ a Qfort topfren (t^l^ 2fi)* 




iT24«n iIe i-Mbifft). 



iM Siir^it £em* h*U Sunn ih- Ira- 
riLtirkp eri^tiiilzeiiZii n uih\ cu a^i ■■■ :1 
^ticlos sji a^ gSsi^tttln iuns> «^- 

mirite pult*niiir^ |m Subc.ai'pAfii Olt^nk-i, in Dirpi^ii §1 S^bcuri^alit 
MunUniii ; Muliiovci. in Basmui TranFil^niiei ^ 8dbcaip=Hil 
Galium ^ in iiGsmoiiin, Scania, Affiea, America <ln Xord ^i dn Sud, 
Auatl^Oia^ bd India, eU: T ) p sediraentetft ImpreunBL cm nniildritl, 
^ijci $i eu ^tnisi de pot^ski. En. se ered^ a ii ua produ? de *■ ■ 
* 1 ra^ic din apsle mftril'Dr Inehise fi alfi Ingnndor din Umpurilo 
ge^logkii, Incepand <?u ctle mm vtjebi ^1 ^tofl iad, lu eantilAti 
Kiici ea ee ftoe^te $\ <;i |>mdiis de ^ullimBre in rtffiti 
vulcaniee. 

oa, c^nrl 1,1 nuiit. ■ sic tmn^>;in)nii ^ eubii so clival afl 
u^ur paTaJel eti felek, TapL 1^ igc observe cftmi ^ft pi&(^Ku un drob 
dc sat«, Cftnd af« tospuritfftl (incluziuni) eela i^lnraui in rin* 
ePTiu^sii, roifcal, galbui s^u ohtar verzui. 

In<»kitn produce Siromote do di. npilare (plexne^l«), din 
t en pinidc ap*i sau p.z^l^ (CH 4 ) ee <tontta^ c^i iiinluafiuni, 

4- iSnlhn L 
Ptin suliini s« a Ir^elfig cnnibinaliimtlQ suffolui eu unUaJHc. 

Ilrffci (FeSj ; G=5; D=(i— u\,S) este On mineral de eeh 
loiire ^albenft-arAnLif, c« [ ™inlbc^a^ In cubi (Pig, 27) sau octaedri 
cuWei p cjltu Egflriail di un praf nogru + Pirit& h^ inhllr: -i<- ca 
mineral in r&cata cnjfWw, mai des Insft. se [nt^ini^te In filoande 
Lalif^rtt, Ui ^istuii, In gresil, in <&rbunl t orf In aigtle $1 mame* 
unde formwa agiomsrat^ 51 noduri dft fnrrne variiite ^Coroajme, 
in F J rnliuva; Aghdii^ laiiga Chij ? e 



Collection marcbarkat@gmail.com 



w 



i'ttfni'ulr di • 



Geuli>|cift Genera U 










F«. 2T.— J^ta. 



pircUiii i^l pirite, wislflAiZNuii h^ft hi 

jjiu DTtorttMbiieo ipJiiiIbjx.% de 

cototfre pftfc&A hroaiEAll, bauuid ft 

n ill Sffcti&tfl Lcui Mil praf 
vcrxui (UuiitiL Apiisflfli). 

Pvnriltitt uri 1 a|ihjii|" tu fc*S 

iiLi^-iu- Gi pLrita, mw ^stc mii£- 

n«it&ti si sgttriiLta Ittsri mii pmf ceim- 




Cirtiona^ sunt sftmri ale ;uudiilw tarkum gi se did 
u$or prin Hu*rv*scen1* oe te cu m^ Ctti paa in liWrtttto afl 
tudrida carbonic* tCO^J- 

Caleita. LCOjCa; U^iM, 
I>ssS)i *c [j refill LA In crinLalti 
romhaedritt! Ibaxagnnale. Fig, 38), 
aau in aedwoG*i trtDBp«wnt^ 
«u ^livcy dupii telcte romlnffidiii- 
lui, care m ^gArie tt?or cu un 
vftrf de old. Ea pf^trtS faaoiw- 
aul de dubtt nfmc|ie a. luminii K ^ 2a ._ % ^, 

(douft ima*im)i caliWfc we ° 

face ea - * fio WMtaJn^ c* pqtobfttor al Luminii lit inimw- 
coapts mm ales varietatoK miraiti S|wtfi1 **■ islamic 

Dupft cwt &3 fete eti mai rfcp&ndil mineral in iittUirE, 
CalcttJl rorniQazi inma *alcM*»r. a unannomlnr ?i cimsnlul de 
legdturt totes eJemmtele wmponwilo ai majdrU&tii roedur aedi- 
mw^rs . iimestecaiJl cu arffileto fowHMsi rnm-nele. Ekt ae e^^IQ 
in ciuienHioniUi (tflalactile) *i *n gaiiffa vinelor mctalifere* 

AnffDnilft. cu aeeea*i constitute *" imi0 * ca P ^^ eris ~ 
UriixtufL in fornix acfcuLorft ortoroinbicc &i se ifcpunt mai 
din apete isvoarcLor mineral* rannfrnd concralJimi *i pfetflite, ea. 
$1 din apd* do bifillratic in golurile rowlur firupttve (Comnd, 
In Tnui^iKani; 

hnldinlU (jSfltfft Cm,% k G=3; Q«tf£) este Tin »> 



@! 



w rolelv pulin f;urlxi, rite imiiu$ii sau pfllbui, Dolomita eSto cevii 
mai darts ^t eewe imn dcnuA dec&l cnlctita, i^r rt dol ami- 

lice B^ deosehese ufdp de Delelulle,, priw madul U)r Burial de dfe- 
ao^rfegarfi. In sDtrbinALui uft^e mici. 

Sid^ro/a iCc^l't-; G— S,B n=;i"r— 4.VI .' ^Bse^le la ram- 
boedn cu ttfpk enrbe $i criebj^e difipuse In ro^etji, incolore 5du 
brun-ro^Hite prin dt«rar« la a«r, formAnd vine $1 chiar muuti la- 
tregi, ca la iidemens in Slirin. Jift UannL etc* ^i b& exploateaz* 
peiitru extrfigfo^ft ilrsmlui. 

i\. SnKfktit. 
Hiair^ii sue it sftrmn de aln oddului snlfnfic, 

VuhidriU (So^Ud, ; fr=B; D=3 — S*5^ est^ un ^iHTut 
lakiju ami. & fi^Ee^te In forma da <:raUtle iirtommbice, 

aglomeratc la masse penirorme sau p^utilc^as©, tae*^md sarea |L 

GIp^nL (iVlnt Dvrdiid. IMatrft alhft, »*- ie ^iijn**w, Sai^i. 
m%i, Ohlufa frmeii), — iS-^Ca + SHaO; G^S^i D = 1-5—2) 
ec prczmtA In crista I e prismatiee rfionodini ,, ^ i m«td*te adesoori in 
Timchi ramciBrislicfi. in ft>rm& dp rtrf d« ^neie. Lransparcnle t mai 
r:u n\\n\ g^lhiii bhu Ctthi$U |K%, 29.** Quid crt&talcle sunt fm« h 
nciculare/ mfiiiijituise^ cum se abscrvb in unele marne^ se nurn*3^Le 
Ulj*s fibrt)ii ; inr e&nd bobnl csto fin, compact ?i ma^si* Lronsla- 
eidfi, se nuinc^tc AlaHustru ;iwpo8teu$or lucra (Sttnl^ Pralinm; 
Tnrda, etc.). 

Gipaul former za depozdtc Inswnnitle in K*^cemil Trnusjlvanici 
?i MoldovBi, to Mediferaiiid Sub«arpa^ilnf;Olliini^i, Munlcniei T UtA- 
dovei fitn Bas- Traoeikaniei .; din^l ae fabricl prin arderc ipbqbuU 



liarfiina* (SO* 
Ba; (J =- 
= - 3,-3-5) se 
gf^^lc rar bine 
[orto- 
rombicX nmi des 

■i o inris*& cris- 
tellnJlfibroasfc,lD 
II 7.1 ii 'ill' iji golltril^ 
J or. 




m^i 




tab *i allftle maela^ In vjtrf 4e Ipucie)* 



I Collection marcbarkat@gmail.cor^ r . 



rnt^-nl.^ A& ElEukigie 



G period* Geiif 



B) 



i 









ipattta. [(POA C% +Ca (R Clfe ; G - 3.2 ; R - 5)] est* 
mi taafat de cabin cu dor ^1 fijfldc, ctoe s« prsaintB in prisma 
hi'*agonaJe aublM, Iwi ^ tsrmtoftte en pir amide. 

'[mpreun&^u maguelila sg gfcseste dfcl aft mineraJ Mcasor Jn 
rocete e precum ?i uu iiuluzumi to minerdele 1; 

ilt ptii wncretiariaia. pot wnatifeii depazltfi 

tnsomn»^ riuimi. I ■^rurite, dinlx* mre muite >uni (te Gngini 
orEaniiA. 

is ('or pur) sJmpk- 

GrallluL l"C; &=&1 D=l) dlntre wrpniilft simple este cd 
niai dea minlnil in coce ?i in acatas timp este sinpura forma sub 
care carl9H>Etul ta Lnaemnail parte la cunstitutia rooeloT y jMi^ 
rilor CifetaUttfi. fanistad unoori p&Ogi Tnsemnate, El proviite in ge- 
neral din e&rbuni, ato dm mULorii ftfrrbnraaae* gmlitimt* sub 
mltuen|a cdldurei rtKMiO* eruptive. Grafitid este amorf; nesw cw 
liLriu metalic; iuiehuos k pip4it; ftMat pe bftttifi JaaS unna 
ctmu^Bfcagi*, p s* presskiU in masse fin pftttulata, par oa lutw- 
md cu 6 ma^Ini (Muntii Curjului, ^ sp««M deasupra. Nor^itor 
In Mtele C&rbu gito Baia d« Ptar), Eutrtfaui Lui de rtpuleni* 

eate la F&bticflrea mrifxmelGr $i a creuaetdor 1n cam $t\ lopesc 
meulu ^ lemperaturi inait*. 

WamuiituL (C; Q^0\ D — 10J este 0a«** pur qi &ete 
sinj*ur*t funni crista I in& a carbon uM. 

Dtamantul so g&se$lG pe eaJfi secondart in msipuri *i pruo- 
di*uri» mlus de ap« udalft co ae&st material erodafc dm Locate wis- 
Liline nofcL El se st-wto prto spitkre ou api. Cete m« ranunute 
rwkni dianumttf«re sunt: pwtea ^ ^^ * Pl^ului De^n, i" 
India- Biiudllii rteflrin >:tnl Amtwlia, LrauLa Bonieo, Mu^ii Lrali 
si Africa de 8ud. In Tranmvl diamutul se ^^ in**™ » d6 
brocie de sflWtaStaii dts race ^nipUve aeDpentinaase, ce umplu 
nl^te co^iri iriAnd,— nei^-u[ - <;ari se ami ft B c^un de cx- 
nloziuni de pi^ vulcanic^ Diajfiantul sar fi rcirrtuL m OTBtalo, 
Intro aceafce sifJIrKmUnn, p»a fedwwrw hidraeavbULrolor mnwraM- 
amloAtti* bogate in £&rbcm. Es«4 rit^a rc^un^ n^dc diarrariuil m 
considniril ci apare to -ric&mOiit primiar* 

DiamaJituI cristaUsseav^ ta sisteinnl €ubw $1 se c^to in 
^noriLl ea sriawlrw pjnm^ri ca tefel« putm cnrlifiij-iiecri imu 
dur dintrti mUiarale, ovind tfuril <lensilatea ^; 1 r ostc foarle 

/r^ii: aro iuciu special orfawnnWii nt opa (fuc)s esto ftwlorttweiit 

nkinfiW; tran^pariint ca apa curaii, hit mIw«L Vftrwiat"* 



Oegre (wirluniiidu) =i cele n^agtiUba (IJOrt), ptif^e ta dJntii unw 
ii|njraL^ de afrad&lii, s&tvosc la p&rfopareii pocolor; iar prAfuite, 
Im liiBlmitnl diliniaiiLiilLii ^1 al jiieLrilor pr^liuusc tari 

Valoarea mare c^ o ars diamantul ca piatiii pr^tLuasS ae 
htix^iLsik pw durlLMea^ pe tuttftt] ^-i pc jocui dc I u mint (focul) ce 
prozhitfu 

Acea^Ul v;ilc^rst irrc^tLa nault \\r\n muJui de t^QfC special In 
tniiiiterf sau no^d s care-i mftraac ^Uraliicirea, Valnarease pra^nefle 
m curate fi an eamt (0^906 prame) CQtih earn 3*1 Er P neluorat ^i 
"M\ 800 Up lucraU 

Priatrfl tiiiiiii^iktdB rmiumiU: In lunie suiiti 

Ki^ufnl fmiii»z (Pitt), w\ wai umm brUiiuit, iyti a /* ******* 
tfousflml in Hti^miJ ■Lourr»* din Vnriir. ; 

Eollrl-Nai 1 (Mnntn dc himlikA), Lot brilisuit (10iS i/ J0 car.^ in 




incvpAiid ilv I j yUluuu: R uj^-h l aJ E»m > ^. K'fiijuar, Floruit lei bl 

Or low In t*az*li (104 3/ 4 i:a?\ csflffi Im|Hnl[>L4ja w^iJtnil tiiruLui 

flftiflf M 4111 put (in msMUj ™r<* »r tr^d* c3 f^in in poafeaii 
^iliihii EVrakti, aul* itumok^ fe I>tWu- i-JSow (Owauul d* Luuiir j 

Klnri'iiMttiiL In C&WrtA (184 Vs ^) ltj lezinnil aiislii 

(Fig, SO). 

Cul AiaS 11 witi (UiiEirv imto tbaunauiole /1 ftist dlammtul CalUnan^ 

Iei Afrieti dn Sud, ^i darult ^uroiuici utigkae, F r :! b« di- iMh-imua 
mini nil do j*s H-i /1 $j rfiTiLiiv^ H0^2 (iLE-iilp. kz\ kp lur^flHz.'t^ (j'LiiLi^fijrniJlLi- 
l'i ■■" > " I'ilbrLte. 

ffi Rurifh* «« ronHli1iu a sf. jifiwirja glohvlnL 
Prta ro*tt tiHetefism mas$a formatA dn un agregat Ah 
miner ak 1 ^1 do subntai)(o minorale crisUiliEBtB sau mi. mnaA nare 















Collection marcbarkat@gmail.com 

consliltie^te o I smut parte din scoarta plmftnlplui. Kocote pfct Ti 
tari -i r iiHihdiilo smi moi ?i chiar feoofcerGtiia (gi*anitul, argila, 
nistipul)* 

Gkriffcam iwd*r. — Roeele se cteilkJ^ |mandu *e swwlj, 
Jn genenal. cle asodnl lor de nwtec*, ijfl stm ■liifii lor J?i dc a 
lerele lor muiCiralPgice si eh ii nice. 

islftl mmie roce sunt da turtle acti?iLfitii mtetno a P&mantului, 
nanite ro<re arnptfre (r, trtbrufttTi fi r. ttileaafc&); *ltelo naae 
1^ in akerarea, desaKregarea p diimmarea race! or d*ja wistente in 
Limpid formnru lyi\ parti snot mmIb setHmimfui ^ ; ps eimd allele 
nu sufedl ft?a ^Aiimb4ri profunda, fcieW este d* mulle ori jrteu de 
spits, daeft ele pro v in din rocc gedimenkirc ?au dice eelc eruptiTOj 
profwid trans for male, cum sunt mwh metftmi>rf1ee* 

Tmfmd «♦ -liiiwi da modul de uasUsm al lor, nicele se impart 
a^n dar m : 

1. Kma cnifitiTO J brtroStf* (rocc tic ftddncime)* 
(jgnee aim plutnnioo). ) EfUsiv& *»h mlr-auk* 

(rocts dy siapralalfi). 
Krifr iiLGtiunwfLw (cristiiloniiene), 

^ Koce sedimentary (tieptunicfi). 

1* Roc* «ruptiTft fignee sail pinion ice ]l 
Ai-oste mee iau rcasterw prin consoUd&rea unor msiiisrii niinc- 
mtt toptla, venite din&pr* wLeriorul p&m&atului, npmitfl eu o 
denumlic gen era] A d* insurant, a e&rci compose chimtcfl poate 
fi foarte cumptexll; cl#i compozilia $himfc& ft magmei pnate varia 
dela un pnnct tft alLul fe at&t in ra[K>rl cu ainstiLu^a fla origiwtt, 
i -id *i en fdnl rtreeloi* strttbfttute i?i reaurlaite prin Lopire In druimil 
e&a. PrifltS dint* T un punct da vedere cu totiil gwnwtiU aiajfrno 
i considerate e?t aliAMiM dintr 1 nri Amesteis top it d* sitkaf! 
j?. de oxtrf, <:u up ft di* iHiriHtitu(lo §i cu diferiti* %uiti ; care, prin 
ri£irft ^i consoHdan** a diLt n latere direril+jlor POC* eniplivB. 

Modul de rftein* ^i de eonsolidaw iU ma^mc I a avul o mare 
i nra u rite asupn* sLnj^Liirel rocd, eftrem t-e dul na^Lere- 

Aftl&l, dittfl. ricftta &'a pntul ffi^e in**t f a^ s ch direrileJt 
eknienta topHe, ce o eonapunefin, s=ft iuba posibilUaley nil erlKtell- 
x*?,p i*ini|»tact. In tlmpiil miibftlidii'lL roen care & Iuel na§lere + 
avftnd toaUs n^nuiiiele mineralogies hinft eritlaliiale, th pri^enia 
o sUwlurft rrl^taliiia oiiiogtnJi, 91 RViiiBfDM^ mimitil sirnctufa 
liul^-iTiHi:iIinfi (tip. granitiil). 



G^cij^fl OtinnilA 



65 



Dacfe InBUt rftclraa magmei ^ + a taeut niui r**pf*ile t i^lfel eft 
nimmi o parU* din rvierm ntd$ min#rabgk j s etnupcmmte sR Fi pntut 
rrisijili/3i bfne Ui timpnl : mels-' liiEiu-E-L rcaUj) i-^msln^nd lie ca n 
idnuu^ij tin erisfiLlttijJ f He aumrfrL ori cJiiiir vitnuWi (stic'loasii], 
roea < ri« a hint ri^te^ va pnv.Hivta o stnieturii si'iiiin-i^tfiiiua 
• tip 1 Mir! in j 1), 

Ijiiei iii I rietrei B f a (i^ul in mod »;n de brrasc, ino*t In 
liirifptil fori solid 3\rcsi magtnei ^1 nu fi putui criataJi^a I inr niri 11 n 

ele ni n.>-Jerilogiu component, ruca care a lual na^Lana vk pi-e- 

xenla -Unidurfl vitraaKft. de a^^ctal ttnri irttde ordioarc ^tlp 
obsidian dJ), 

Modul r-iiiii 't';i ffi-nil ace^EtiL eorisulid^iL' n tiih$\i\vu caie 
diipfL cum vcdcin tirfi a influx ti(ii alM dc pr^eumpRnitoare n^ui-rA 
fciului structure! i-ocei In oare a dat pa^tere, alfi In directd lepl- 
turi cu loenl in acoar^a sriohilni nnde s'a efeeluat aeea^tH eonso* 
Jidaref; cfl<;i c-n cftt acest loe a fcst rnai la Fupratata Ecoartei, cu 
fitht rftcirea aa Hcut intr'un limp mai so,irt t^i cu oAJ ■!■ ■» -1 lo W 
gRsea nmi la ndiitieime, en atiH rftcirea ^i oansolidftreA w'au liteo- 
iu:it mai TmlolunB", 

Din e«le :irlit?iki mai wis se p^iifi u^nr deduce, efi struct nra 
holfiCrE^afitiii pan va gu*i de oliicei la iD^do ei a cfiror 

i^onsolidarti s'a fucuL la ad&ncimi marl In seoarfa piimftntii!tt», cum 
sunt roc^lc IntruMir* a c&ror rHeire s'a tfteut foarte Tncetj pe 
cftnd rtnustora ftemierifltallnfi 5] ccn dtron^l se t* papi la toale 
rocc 1 cari snu eonsolidal fn a p re j plena snu cbi^r U HoprufiiU 
sniMTt«l t cum e -^ es/Ml K^fltof «JWlt* -naii uilftiiiice, a taroi- 
rii re s'a [nihil en>ctua faarle refxid^, 

Iti u+jneral la roc^k en ptfUelnrd semieri^laHn^ ^i nncoh $-i 

la cale cu s^jiictuni finloeijataUntt, did trebue sA admit cm eft Tn 

uaiiira sa ^jisksc Ireceri ^fidaln de la structure la alia, dupH 

feiul cam -e jtrfezirttil elemculeie tfiinerali^itw ri^taltzal* s dwsebim 

douA timpiirl d* ^Hstalizire; priniul timp &ste acela e&nd a'liu 

formitt omtdeb mari — phenoOTnUH s — tiJm dotivnllate ^i cari 

mi luut na^teie In magma in timpuJ cM) ^41 s& g&sea In mi^are 

&pro Incnl unde se va opri stft $e FftOfl nonyolidareft eompleetH, $i 

il doilea tlmp T cTind mugma ^Fiudu-ae a^e/3iiiL in local nnde a 

fncepxil n se Cdnsolid^ tstio rafaeieH^at prin Tofmar^a de crintal^ 

mni mlri^ eu fetele utcomplecte — mlfrnllte — ?i cari ara^i rft 

lalizarea a Tost mai mull sau mai putia n^^mplftcta, « -i--i rft- 

1 ItaAndu-sc-desLiil de repede ?i eonsolidnrea Bind dfi sc 

Rr. L F.<V0He$Li . LKlTHIVl* <3l GM^glt & 















Collection ifj)arcbarkat@gmail.c(B^^uir u ^l^i* 

durftft, clescoentEde minemlogice nu m ftrut limpiil noecsar all- 
n ^iiLirii lor cu substanl* similars noi f IrflbiiiLaane unci ere?tsri 
normal* tn dimenarunu ci aw foat fori&le sft cristalsEese a=r* rum 
se glsc&u la Inceputul conaolidftriL 

A*& dur orice roc& ertipiivrt consolidate ni &e prazintft loi*- 
mats dinlr'un agmciil <l< iniuvrata* euri au crfctaliziLl pe aoeat&att 
magriiiii *i pe eitfi le nuinim mineral* primary i elW cu limi ul 
Tucuta tcftstea pot sa se altero»e suli net i tinea apelor eari cuculft 
I ii pcrii $j prin eriiptiiurile lur, traosfortnAnd pe tmele din rtiin^ 
raldc primary sau deponAnd ottfiftr&ta not, pis cari le ntuniin 
eazul acesta mineral* sfir.iiiiihi.ii*. 

[litre raiimmldts priware, uncle pot LI c* entitle toiprimftud 
prin pr^K^itiii. lor »i m#ffl canfitolea gjeuiwterul dlsithwlh vhf-utial 
&l looei ; pa cftnd allele sunt acceswli $i cle pot eJiiar Kpsi, flril 
ca prlii aetmslo roea i himbe tatruniUvN tfaraci^ristiea aa. 

Din. faptul cfl In general riwele rruplire pfll formate din 
fcicniente mineralogies mai mult sau mftJ put'" bine crtalalteate* 
ele se mai numesc $i flftfid rj-ihialiiift. 

fl> — K Of Pic pnipllw grfinii{:uftft#j i:u hlriif-luni liuhim>falin& 

4irimil «L (i-rjuuLul $att n rraS cristalini lormalu cjl elements 
esenliaJu din; Cttirf? Fdd>pnt-Urtoai si Mlcrorlln (cu foarte putm 
Playtotltt) 9I din IteL (I '"if. 31). 

El are slructuift grjLuii- 

toasA* en babul mai mare sau 

mai fin 51 coloare de^clv^ 

eenur;in-d&sohis, alhuriii (Valim 

.(of, in Gotj) $i aceaalatiuii 

uN j k tiujul coloama feldspatibf. 

Ca varied li jaiutiiul gre* 

Kinta : Cirjuiltul «i mfca nra^ 

gr&i for. «iz aitifthai (horn- 

nd&)fi putinft l^lntlti (Valcn 

Jiuhii)i flr. eu rlelwrklt (Do- 

^ea) T ?i Gr, cu mii*;i alltf, 

sau gran.il cu dourt mii.'e iM-^ii 

iiui). 



Geul^iia tii-nnr-ilii 



61 




! F^teMp-patriti- mt<fi) diwft f/rt«rj fc 



!V-Inutit;t fe&te ruck gTWitlefi fel <Mtfi CBUI"tnl &! |tel 
ou 1 1 ins in Hrmcnlvlr 111 art da Fcikpal, unBori onenLaL in at-^pas 



direcliR, ca In Pe^jn. graltcft (Fig a 32), i*3r Mica formtm^ft ^uiburi 
isolate de plflci flJJJ'i lamfr- 
louse 51 bins ilesYoLtalc (In 
Husia T In valiifL Ollului ^1 
a Lelnilui 1 YWceaJk 

Aplltul e^le un yraniL 
mi bohul foarte fin, In care 
protloiiiiiuL i?i Mica 
«B3te fAr^L iValea Jiuluit. 



Onuiitul porftrnld o&te 
11 [i ^raiiit cu $lru^tur^ por- 
firicit fiifiei pEreztoJft«rfcrtaifl 
uiirl d« Feldhipat ■ 



I 

i 

A 
1 

1 


■ * 




* 1 ^^ 




3^ >5^ 


•> 

\ 

/ 


&3 

1 

f: 


El 




^J«^ 


*^i>. -^ Et 




1 




^ ^^ 


*^^> 






V 


^ija 




**5k^™ 







Fig. ^1 — f^MiO^I I^Ht, 

2 ■* mi>nti, gupl h'^-p;/ 



I'uard ^tt f.i> diatinf u^nr din iv-atul mussci ^rriuiHoasc (ALbc^ti^ 
M ^;cl). 

tirnnlt-OnolHnl (flnekttl fitnnitie)^ esl^ un gr^nit cu clc- 
1 , ,. rtete di^pi^r I:i[it: l;ir |nual^L ^i do multe ori Feldspalul fur- 
tnetusJl oadmi ^i ocHuri maii §i miei 51 putm alungile, cum e 
(^nmii-Gm'hul cu ochiuri din Culrnea Co^iyi §i dda Intrc-Hfniri, 
pe Argti^ (Fr. '■?) 

Dintre totile roccto eruptive gnmilice, grtniUt] e^te cei mid 

rfcpdndJL El peprazintS o miiginA dciosalidatti. inecL §1 la profon- 

1 mart, care fanagazfi mtmsiva mlin^c, pi^iuneue la niai^ini 

prin apofiae^i da an foat scojlsc la iveall numai gr^t^ eroxiunii. 

to Hiiih^ : LL^uri inaiL granilul (eel porririej pare 41 sb ll con- 

soli (fat nuii in upropierca suprafcloi, 

In Cjiri>atil iomAne^ti n\ apar« pe margins de Swd a Mua- 
(ilnr Ulieniai, in massive put&rnive s ^Jtri ae In-irA d^la Pnlovra^ 
i< iLi In SeTOria. Mas&i^c ffrmilii^i qiar it Tn Muniil Apt^ani ft ai 

Biiifltului. In Dobirogea de 
Nord granitul cu riebeckit 
formeafcft inassiTu mai mici 
ieirUcuJaro»diriJHba NW— SK, 
drntrc c^ri cd n :ii im|M>r- 
tani oste eel eaiu se escplca- 
EeaaA ptniiru pmtfft de pa- 
vsij la Turenaia. 

Fig, U. GWcii ifc ^ftVi, ua wliiuH 

din fdupi Rehthiunil Si^nltlll CSte COCft. 

ulnida holoeri^Ulinit d*a coloare r^Lellea, sau e^Qy^io albii- 




Collection (^arcbarkat@gmailxcjijQ WJpkP 



Lii 



■ 



siiuic, consULuM dm hddspat, Ortwefc si din Wiitfi (Piroson *?ut 
Bomhkfldaj, dm cure n»& < uartiil cusn i:i>l 

user d« Aran- 1 { "id sienitul ootitfflu N«f«tin (Feldspaloidj. 
Tftrietmcii do Htanit-uiift+liiiii-, cpiti -■ gftee?ie In Dittlu, In Tj 

IttorltuL erte o «ji'ji hi i-Jur-risulinft. grkttuj&afiii s&u cu babul 
fin. ilin FHdspat-FhiirifH'liL* gj din Horablftirlii helu 

Mirft nBftgrg, p are •> eolp&rs e&n&gta hoctitsJL ran vcmii?. 

I'nwnri »-li cm^aF-i-'h' dioriLului sunt a^oaate in bandc |.«nrtf3: 
diiml rtwei un aspect mbaxuiL [Hmitiil rubaimt lin Vftlea JiuluU 
mlnr Pcihii : ^i«- PSluf)^ ulLcori elementelc sale se dbpuu 
tnulL aau fflai pttjm ri^q=-~ ltlurttul orlm-ular* presTOtAndu-s* n 
sec lii me csi ochinri eireulare* 

(iiLhiiiiil osk- o foefl holocriaUdinft de culuure 0$ttU$Lu En&biBJL, 
• ii ftqpftCl |f;i: > oii^lilnilVi din tVUlKiktit^Plii^Inrbix *\ din Hm- 
xnn-niiitH^iiL (prin cam ka distbge de Dim-ill. Cund Keld%aiul se 

t: 'h[Un^;-;i \n \tvruli! iniri ilr mi- r -lib:, raft! in numclu de Vft 

riolit.. VA av gfts£$fce In Mun(ii Lotruiui. hi Muntu Apuseni ^i In 
Dobrujrca. 

IWuhaziil sail DukrNul este o roea bdOerist&kjtft de colons 
!nchi- L M», QQgi^ioasShveTJfiuio-pfttittt, form nt.fi rliri F»tdHp&t-l'liu[iiHda& 
$i din JTiriwn-Aiietft (prin can.' m disiingn do Oh I mm). El sis 
ae^ fei Munfii Gorjului ; in btocutV cUpfcle du auk YF. Ofuldor* 
i. Prdnsvii ; in Dobl*0g&fe, £1 111 Muhlii Aptttfei si Hi 
C-iiniy SevimimliiL 

Din dHarriurp^i predirticTitfi si rocelur gira^itoidB mai lAjpurlfliitG, 
rnuHtt isft <lr uu din (nificL dc vedere magma tk\ mail hirudin lilttfe 
el* iin^ciia Up ftrfi.&eftiA a granituiui eu8L*Y fl silicc); tar dif cran- 
ial*- intra ale pmvin mimui din Dmcatecun datorrte digerlrii do 
roco strjiiin in Lkapul druinului ascendent pftnA la a^aarea mar* 
met In locul de consolidate* A El/el pre^mta CaleJulnl a Kierului! 
a Ma^ftio iuiui cari »u dat Feldepatti icateoBoditii i^i iniarralflln 
feroTn'R^nezieiuv arBtil o ree«rbrre It 1 , drum fc r&oe e^lcaa^ftfle, ca: 
mnrnfip fialr.in . :l-lniiiiLts etc, 

ToaLa hichI^ ca struck mi Kifiun|ntLsu hnloArisUilinft sunt In 
general roee de addncimi inari ; ^luctura porrir^A it wiQT-tx \f\*K 
iM ^i fur ma lor do zflcfinkint |in filoime, ori \n dyk-uri), Qonstitu- 
iisc indicaiiuni nelndoioitse cE aoesto rooc s'an consoltdat, dacA 
nu de lot In afarft, cerl pul«n In aprupi«ran eupm^t^i (Diflnzi^il; 



Trmv^n ftauft iy=p 

fc. — RfirHA frupiivH: K«mifrial4ilin^ 
(tnicixiiiiicG aaj.i porfific^y, 

La lAHiits rocdit semieriaUiliriu so distJRg bine celo douB lui^- 

puji des- crystal kaits- In aum! de si. -^.i^lji elfl rjlui£ niai la hitdaa- 

una i^nH la suprafala sce^irt&l. astfel t:a amrt fnadtite si dd tola- 

iommU^ni e^rajutedsltcu ern fiiiuniilnr Yuiuaiiicu ca: =iciirguri % 

rnbe nilcanice, Laptij nu^c. sf'Animfthiri du aiftflffl^ efesr. 

P4il p flnii BSt^ O trO^aun u rnrisssi firtrn^LilirKl ?h : .t COTPpiui 

aJbiurie sem ro^enUi. fortQaii din Fidd>ipjLt-Or£ii/n ^1 din r.-imr| 4 
4m care m^sssi ri^ar errs laic mai mari du OrlnziL $i d^ (Ilia.^ 
Miji pn^in de MlrA sau de I lorn blend ft, I'c lAnga aeesie. elementQ 
inintjrale i&s«!n|iate. se rnjuJEtasc $j ininetu ■? ea Apaiit, 

/irrini, Hni^iiMil. ■ . (Kig a 34] 

In jund pdrffhalor fl« pjftBBBc nneon aurooie de Uifuri porftoco 

i^i : intflj ifii), ejiri pii' /-r;ia trewari atftt gpre mca erupt ivsl cflt 

mea ^iniiintiiuira din jur H ndnee stntl^ i>a nnek 1 par1ir& 

nu fliiinii pilnA La supiiifa^ la KfinukuLi porfir^ xv ^ftgesc In 

Tiannjiksutki. la mai toaM Dobrogea da Notd (Tiik^ft, la Monn- 

Tri- L Hl) t ete, 

IKliyoliinl^n Lip aril ul 

■--ft cb iiiaKAa dfr- 

iiu^j daeohbtii, gflbuk; vcr- 

tinn cm -ifci|uit in. i-nhltiln aau 
-Cliifi 1 vilh iniri!.^ din 

J*vft fitfui i-Stttt it* i u, diii ■ , 1 1 . 
raKfli rrifctalfe mat man di- 
BmiidtM do Ftntjwrhi. de 
(Jnurf 41 dp fttirttitL Cli^s- 
iiinri sum itaeori di- 
A^minaie nnii rar 3 jilM'i^ri 
Ill-iJi !i|^i (i -,i it:- rtCBH» + i vi 

iru^nta un u^psni 

V.ilS. lEliyi.ll ;Ml| 5f [i| ..- 

■ etiu in TlIiki h jau cu 
IcatgeH ?i la ac*&t. din 
■M. i.: esip in&CiUi 

f^iuuii itmgmftlitift. Tipn- 

I Oliliunl IVrhsl^iiinl %i ObAiiliiinnl. In RhfOlitde 

Ml" Apitso]ii T rijii \Vf* I^Jialiihii & ai "fihleguluiao Luprimt ^i 
-4v nun iiCupiLe iit!i Mnii^nm, 



-^— 



V 






;) 






.-, i 







i 



F-ift. »4^ — fitfirKcf qra js^^'rvf hi 

* (c) cuarl 

S (iu) lEiivii (rm'J 



~ 



Collection marcbarkat@gmail.com 

irnhHul «at& o roea efusivfi mi massa jrranuloasa-poro^sfi F 
ror tun , la. de coloarp csaueks fonnatil din RlispitrOfteii 
iSaaiilin} sri dm minerale foremiHpMetaM ea : Mica neagira- Horn- 
htaiida, etc., din care Otiffitifi tisar io.i~cole# cristate oaftri de Nan lit In 
$1 ciUeodatA dc Pbffofitaa, de Ifarnhlwidfi, de Hiotitfi p de 
PtroxeOi Afarfl eta m-ttritih in massif Iradutuhii m-ti &|*ar si 
uum&ruase mineral* accosorii. 

VarieULtUe ritroaw de Tnwliii, IVrhtitelnul *i (ili*»lin»ul 
r ic iiiin: i-uiil a$a de asemAnfttotiri* cu aaetaa ale RhyolrtiiluL i; 
Joarta grcu de dislins 

Tradiitele nix cea ma- ni^re rdspftndire to Ttirliajul Kuropei 
Rimini' i meridionals nlnd elu ei-« i»«p« |» r intreapa sttptajr 

fajft it globulin* 

Fimuliiul Bftft rocl iL-i- Bfl d*o> I iniiiiid prin 

-|jlii;in. rtlitf&ri Slil>- pe Itafll Anfdffl WJ CaprfwJa *i 
(Fcrldapiiriri). 
A nil?*] In I - roc* setilicriftfiltaA afttawi; eu o raasafi 

eemitfo im EtS aau liunH, formula din PfcM»pat-PligJw1ii* V Sfa 
miirarate ferfraafOfcsi^ ca: AutfiU BiotltL, U.onAhitflfi san 
ffjrparsttift, HBWri 9* iQiguetttt; dta eare rftsar eristale ra«Ji d 
PlttKiiM-hi/. alu do itti mineral forum in;ii retail (A wit) fa ehiflj 
Msmiiriitft (Fife 353 

In Legflturfl ctj prudomiimrui unum sau «Jh*ili 3ia mmwital» 
fcmmagnaisien*. w diiting la Andesit mai mulie varictAli. CAjfid 
massa *ei satA . -omfjl^t fUrnasi, roca m wm*$* Pechsleln sau 

I IhsHtiaui andi-titta. 

Flocde widest i 

ca Andi^iJiil ^ 
Batttul I"" ftwfe- 

sit eu riKiri;. mi to 
* ]Hii S--& erupfi din 
Ter|iar £i se conti- 
niiii 7i azi (lavcle 
vulcaniec din En- 
ropa. tfi America). 
Bogfltia in Miitenn 

hin|ibr Apuiffi 
aiTiblc?ului (4aiBa- 
nriiuliu. in alarS fa 
U U polite, mai e^e I e- 

eruplLimilrjin 



S«^ r- v^-j>^ **J5$* 






.^^v .-■Tk. '.^Aa ^■^--^^w^i^t^ ./_;• ■ r ^" "Y ""*- 




,^^r -Mfy. ^Hfc^"*-i-- ^i"jF/_i ^ir*! 1 ^.--: 








--M^r* 




/-^^l 


^ 






SI 






fc.'^rjy 




jRvE^? 


^*S 






WFfA 








m 


■^■^'^7^. ■ "-^^JF*^^ ' 1 


w ■'*-■*:■ 




! ^=- +- --" ^ ■ J* vrf *s>- -"? >: ■ r "■ rJ - 5 


'"» 'S** ' 


-SSS^ 






£^ 





OlLLi>a i/iFNij}. 



Tn Tortiarul din Romania h& g^>«»tf anmaroasa rocc andesitir-c 
eo &i lufiiri ?! t^nu?e andssitioe. Astfel sunt roceic ^i lufurite ce 
Inconjoara cu un ewe df* foe Cftmpia TiansUvaniei ; lufurile dy« i- 
tice ftlbe saw stoej (Muniul^ Verde SlAnic, Prahora) din Mioc^nu] 
m^dileranian sJ Siifrttirjwirilrtr ^i Bas, Trans ilraniei ^i lulu I jjink^i- 
i - :1 a SiLnniii.in/Liil ?i din bazfi Aleotianiiiui din Muidnva, 

Aceste tnTuri vukanicc, care ^ b4s«k« In l^inrtmi pntern 
(8— rKJ m. Ba&. Transdlvaniei ^i vr Evantai, spre S. de Ocncle-M-iri 
Tn VA1c«q) ^itr^ stratelc sedim^itare, an fest depuse de apek 1 tniiti 
mSoeentbe odatu cu ace^to ?odim«ni«, 

Cksauri nilcaniw in SolWitp«p nu sau gftsit IncA ?i oiei 
^ri d& magme iTum «& g^sfe3e in Transilvania in Mus^mil 
Hui^hHci |Puluro5\d, m; h ul SfLfi Ana). ?i prewnta nceslor in 
in rocele miocenice de la margin ea eitternS a sirnului Carpati'"r 
poale fi explii^t u&a 

a 1'osl -.adiHii'i din TnuisilYaiiia 
In timpul «rii|>liunilor, lie dc 
fftnturi, iii do oiutmiii mari- 
time niai^a raio^nicfi dm 
irtitiionjl C^rpalilor mkuA 
potilc tegftlmi largi en oea 
din exteriorul lor. 

Nu c-sto exdufi tbrii ca 
cpnuri viihraiiice ^a R cxis-UH 
^i pe marjrint'a csiernl. a re- 
giunilor Bub^arpatk^ ok- 
I id a^tllxluacunae complect 
sub depocitalQ mai noi> plio 
i^niee ^i c^la^ i ^^lL^'^ esis- 

Icnii at 6xpBM mai multumitor mar^ eantitfitc de tufun 

vukani^ intercatfltc rocelor miocenicB din SnlKraijm^. 

It^ttHql osle o rocl eftasivA grca ttsagrfl aiU nGgricioa^, 

1 compaciA asuS ponnasfi^ en massa formarA din oristata fine do Pla- 

ias:. dt; Pii^oxen qJ de Olivine din tare nisur crislaie f i maw 

crisitiiiiiK mai mari dc Ollviiisl, nn rare un *i de Augtt p M^ner 

lii li. !: intra mi nemlele aecesuris oari nu lipscse nieioda1& din liasjilL, 

esic Ha^netlta {Fig. 315], 

LlBeori FtagivcliiKul este inJuuH In mwu rtMsei priiiNefdlia, 
cor^Utnind nn lfci5£alf u^feliiile ncgru; alls ori prim L«uelttk con- 
Biituind un Bazali kucJtir de ccloarv ^nii*ie in^hisa. 




= nikrUitv do Ay(W .1 s 1 

uli[rr dtt LafanulMr [dtlpd fffl 



Collection marcbarkat@gmail.com 

BuzhIluI apart* in Tjan^iKaiiia la C&lJt-Cuhjihn-ii in 

D«tumiU goalfc §i flocoRs&j ^ara ridicft m&i^stos coloanele Inr jrria- 
niatiec dispute vertical ea tiiburile do orgfi- 

e) lCoC4 fe l<r> mi struct ai-A vilronsA. 

A^esl* roce ?e galeae 3n totdeauna impreunft 5) deiisupra 
rwdor mmicristidine Qi elo mi rcprezintR aRceva decat o miijmih 
ritciift brux<.% a$R cfl roea, consolidati ia aspectul iinei slide iopite- 
$i solid iflt-jitfr, in cure, la mwroscopj pu ae obsarvft deciU rar nn 
imejiut de CristaHi^re a eta men tutor minerdufice <iampuDeuLu. 

P<tfhsti v tnul mu Retinita esLe u roc A vitrofrsfr de Buto&i'G 
brmil *au verjcuie, mfii mr vcraui?-dL>schisJi l ro^icticii bau alburie 
gj iMi nit aspect rhinos, dc undc-i vmc $i numclc-dc ftetimi 
ms&Bft rocii se ohseirft rtumai rar un Inceput de mierolite, mai 
dvt- biad feaocristal* d& runrt t de FeUInpaAj dc An^it v^rde* de 
Kiti(It& T sau tJit IfomhlwulA ?i alunci roca i>n?irtft miineta de 
PrtrhMtrln porllrir.. 

IHtSldiuillfL C3tG a sLieliL DftUjraJri de rtttourv fieAfpi itfUJ KuiiFL, 
Oil sp&rtwfli conchoid nM. Kl are pupii cuar| gl prcftiuLii Fti&rla mr 
wre-o urtnit de crista Ik are. IV cl, colon re 51 priii I ipsa do 

£lemente tfrisfcUina, Obsidianul se poate dis tinge ugor de PechsteiUi 

iy CoiiKiiter:iniini gsWPlls JHiipm roc*l*ir pruplin*. 

Llacft amnjim mettle fl r UpU v e in sarii orizMi^le, tomporiea 
struetwa lor, struolarit ce sUL cum ?tim in sfrftasfi tcgtilurd cu 
modul de raeire nl mapnei oriEtnare, $1 in serii vertical© In rai«rl 
en oosN]in/i(ifi If^r uhimicft, compozi^ care am vtaut ea variasft 
mull din b*e in loc $i dupft natura rod: I or digorak* prin I op ire Tn 
dmmul fciCfendent al t&agftigi; lutein 1 upor Inrudirile genet feu in Ire 
magmele m color de junlunv.iiiio ^j ao^l^a ale ro^^lor da suprnf^i 

Astfel o rnDgma granitic fCnarU Qrtozri, Mica) dh In pn> 
funzime rod Kraintici pmpriu-zi^l; jmjs eaad crmsollduiA mai la 
suprafat^, aceea$ maginA f diL PorficG si ELhyollte- cu Fechsteiuul ^1 
Obsidiatuil oonKtpunfJttor« 

nisi^mft f$ieniticfl (firloraa iji un minora t feroniR^cxian, iftvh 

Caar0 dh SiGnitnl in ptpofuozbn^ p? ctod Ih suprftfap d^ un 

IVachit sau Cilnd are NeMiii. un FnnniiL 

Tot astf'cl ga^im iiirndjit? uilre Jlinrit $1 Ande^U. pr^pm ^i 
iniin iiahn»u ^i Diab^z oy Basaltul 






7H 



T 




1 CUART 


ROCE F.UA CUAfiT 




STRUCTURE 


1 r^ici- 

fnlriApaLf;iiri 


Race c" feldsjii^i 




Race de profiitk£ime 
nt<ara p-^unlowAi 

IminiT^lldilU 


Qninllul 


SI trill ul 


Diorftul {"11 Ani- 
ILbal «5*n 

.■ 
Cisbraal | 

Dimbazal 




Rnce de HdAnclml 
mlci $1 elusive 

. rifUlinn -'1 bu 'J ciiji 
■ i 1 iHUiliyjirp 


Porfirul 
Rtiy^liCtil 


Trac^ltul 
Fon^titul 


AadeBltuI 
BtxalLul 




Wnri/ elusive i'ii 
sTructunt stfrloMsa 


PechHlEinu) 

Obtiaiiuiiii 







Modul d0 iiiwBiiiarH al imTior eruptive in ftC«ftrt-H 
K^iliului si TrebimKi tor, 

J a [a tndoiftia efl rocbk d naive, de suprafatL Wm( ami imv 
de ubwirat ca n£od de |>re^eatux^ docU cele d«i adanciiuu. 
mtruaive^ mii ali^ t^ii priiiiole an mari acBTnAnari din puiwlul 
ItdDeftto d<* v«dfire eu fetal de a se prox«nUi hI [iiagin«lor viilcamce 

i:tin liEUp ^1 aZJ. 

IstTel, !n rocelo de ^upralktfi. Rft^im- c* matrin:! »» i-£apiui>: U 
In c»rffi(i do Invr deakai^ul deprQaiunilor, s*tn, eftnd aee 
tjciipan pp^tij rnai lar«i. au format BttETgftrl go oBiir spiitari m 
jiinil $1 denaupra conutilor Tec hi ynkanice, dc mulle on ft*i 
dbtruse d^ ero^itme. sou rG^uae numai la rcgittn&fi centrals ce 
«Dpn vochiul co|, 

1 *te iiw3tp cur^arl |i curen|i de magEn^ tnlfixilu, lltaS|ftfi 

dt? c^nus*? ?i de i^l^litlti- Botmiuiuni ce li&ole^r cruptie ful- 

■j dapua tuxwri roce sedimcntare mai noi; astfcl cit $e 

pouts fitabil] li^oi tinipui clind au empt mcale cfusis f e, d fiind 

Ouprios iiitrc ttchimea Stratelof audi mon Lire p^ cari se jwtzfaol 

1 ralcantefl fi ^wa a »trfltdor aedimentare, 0« le aibpet 



" - — = Mr^^M^^^ ==== 



Collection marcbarkat@gmail.com 

^ ELeiticijLc iv Gkglmne 

In AimiHi^i do Xord $i In urmS «i in Europft sau observ-at 
in special in rugiunile adAnc tUate de eraziime t el uneie Iraeliite 
si liparite apar Intre rocele cratgeteft pe cari le ridicS sub forma, 
imor man bolte, forma eare s'a tJcntimii Uftilit* Lucolilele par a 
> fegate In profunzim& cu nn canal eau n^. pe onde a 1 * tntrnti 
magma in I re slraiele sedimemarcr. Ii c imi\flnd eta pe I atari ?i de pe 
-•• n:ji-l- jifiufjzu Kim pi? say ramifkate. cari slrftbaL rocsfo Incon- 
UJ ■ i !><-■ niullii nri pe margined JaeOliluLiii itiagma (riLUniid*' 
hi farmS dr lame imIiiimvi, co #c; rtfli ca pens enonutr Intra 
atrat^la stdlmenlart* pa eara fo obicd le metamorihzea^fi putin 
:fiu dc Joe (frig* 37). 

^^^^^^^ Dupji hiftk 1 : prolutMliEftlile cel> 

DcttLiiatt? din M-lii AbniduUii. rtiprerjnlil 
donfi miei Izicolilo mtruM v i cottftflltdatB 
s Ira tele Grataclgtilui; datguliie 
jji noott^a la rrattA prm crad&rca steatdn? 
■tHj-iuIcg. 

In ^itmir>il Licolitelti mi sijiiL En?U|ile 

ill niri mini din fane men ele dt l *u]nvi- 

fa(ii |eniin^it, btmibi?. irlirJc), u$u uft &e 

poalc ad mite, ca men n*k oomnnic&t 

i eitorionil, c! a rtlmas inchisii intre 

strale T la oareoare departure de supra- 

falfi. coined rate confirmaL |i de strue* 

tun* «a rTiicrolitfnft {sernkmlJtLinA.S 

So admits In ground azi, c* $i 10 

granilj*- ili'in", sag iniro- 

dus Intra raeda aedirrieriUire Lot miiLi 

Ibmi dc Irtculilc, insfi mai mari - liu- 

inlhi ■ -i d« forme virinta. apofise immcfOftsc t eu intirLiziuui 

nftagmatice ilcaJmigid rtratelqr t po cari lea metsmorfozai profund 

De altfel forma ae&asta, *tih ears ae prezintft mai boats 

aaimtije granitioe (Gorj, M-(ii GiEiidui, Dobrogea de Nurd), poate 

sA fiti lytplicata si pr'ti o siraplA fetopii-e * roeebr sedimentary 

CAri. la zone] i? dr st ufundare, s ru ijtsit la un animiit moment la 

reiinxtifc pi^funde din scoarti, In temperaturi ^i presmni a:?a do 

m^fi, Incat de au pntul sH sa lopeaaofi *^pl pulin In part^ ; r^tnl 

siraidor rAmaso nelcpllG suferind miinai un rtietMaorftmi din cfc 

u j cv tti:ii pu^in profundp en eftt se gifleau mai flepert^ decj m*i 



fti-olfigla CftncrulA 



75 







Fjic. 4^7. ■ -iicuuJt!-- in 

gii-upc ^ tJ lipcifiie, 9 



Vechimea intruatunii roeelot d^ adfindms: ^tfl mai gn-n dc 

t .i.iit in 1ul laaul iiisfi en pnnte ii IneadiuiA Intra doul limite 

^i anume : una inferioarf, care no-o indicft venhimea rawi sti^ba- 

toll de magma ^i dto jwpeiinarl, indicate dc ^echimeti roe_elor 

tioe, In special conglomerate, to our^ giisim p«tru prima data 

bncfili nHnddoase. prun poind din di^Lm^rea t^i mmanicrea rt 

, consolidate In batolH. 

± Rope M#tArtWirtcft. 

I^l^luri whWIn^ »nii faraMllniii tr^Uloiilh m ). 

In geni-ral in penile ndanc erodat* ale muntilar, ^u in 
iimua lor. m V in jurul tABS^Gi eruptive franitke, gfeim o i 
dG ryce ^u sbuetura csi cari ro. ml n:; 

cel^ spdimcutare §i d^Qumlte de mvM ec&ftsta ^irtort cUfiUMnB 
sau riinniiliiini trfetfllofUiftn^ Astfel da eisLuri crMttHtie toimeaza 
wiiiti milraia a Alpllor, [ar to ptrp4l epi^fltaeio Munlii 01tenm ; 
ih hi Uunai^ qi din Bftnal pflnft la ialoniiU^ LndVud to Muni 
S'ci^ans, do iinda rcapar Lo™ai la collul din Sm^ava. Sutimfcidtt-BO 

dc uci puna diiicolD da Iwoffrele " In T)oljl x,r ^' ^ sim 

(kaseminaa ^istwrilo ^risialinc, tipAranil eft n flta 

SE — Wfr-i precum ^i Ui Muniii kpmml Studiate d« a|>roQp^ 
a^eatfi (iftari erattallne ^i conaidera^ din pnnclul do ^eder 
i -ri^iAlinitlL|ii lor s da vnihiztl astfel, taMt cek mai de bazEi 
mai apfopiato de massivclc granility kuiU o$a dtf cri^ilinc, D 
s=k canfandi CU moaffli h^« a granitului; ior celft mai din 
fixlcrior pierd trsplal din criEtylinitatr. snmanElnd mai mult a 
sedimentfire decM a §isluri criKUlin^ ba Su m#k tocati l»r« 
tand cWa* stmle, a cRror nuturA sedimentara im mai tasa th 
irifluiEiliL 

Aatfei In Rprapier^si maaiivclor graniti<5ii gfisim o aerie de 
ii crist aline de «nmi>o£i(ift jrrmiitului, formate din Cnarf- lUc* 
si K^ldspa*. doar uj ^iililcaUe mai audi sau m^i pu^in bme 
pTonun^t^ mimiU liiirhnri *i car! in aprfi massivid granitic se 
confund cu msfi^ ma^sa accstuia IVateft Arge^ilni In Cnmpftn*i a 
Jiului, 1b Sadu, in Gorj, ate-l 

eianriie tree to -pre exterior, pc nesimp^. bnaene de p 

Luri micaeec— 3Uca§iftturtle"foriiiate mai ale* din Cnar* $i Mleih 

unite ori mira Bate inloemlA prin BwnlilM^ ^i atimci po^ta 

uumda de Stotarl ua«wUc« (Am«boltte», ori sc tolocu^te prm 

idla HtalSocttft, ^mindu-fiC ^ftKturi dorlt€a30 on ^Hdtoan^ 



Collection_marcbarkat@gmail.com 

™ Rtcnj^n^ d* (replug] e 

la nfm* do aceste mineral principle, aparlnele o muty'inc de site 
mmerale aeotmdare <m: feaaat Turnrilkri, Magnetite etc. 

In fine, in paHwi coa mai <^lomft a tartii^iluj ma*&ku)ui 
granitic, rocote sunL u^ do pulm trmiarurmaLe, tm ail uLraiate apar 
formata de race cu bnbg] fin Batinat, dispos* In foi snb[Wl mi 
lueto Btlffljioa ori mfclalie, numta ^tatari Uliticp (Filltf), fnUre 
atnitele etirera ** inlarealQa^fe race argils i eon#lani»rj; 

ptttftt :ransTofiii:Ub; ori eakmre ?i doJomiLe in:trinoreent (<W 
dpidinK [fitw ffftte mpmid™ pi <thhirllt fuar|oa^ -rainon^ $i 
irfwIJk, Ua cxeinpln frumos da iMfel do si&tuii patio rru^aiiior^ 
fosatem-Ioferarccelediji jural massivdor granitice din Dohragca ti 

Avftnd in vadore rapartiui!» lor en HH&to eruptive, ca 31 
modui far de a li stnaiflcate, prscura si tj-ecerea lor in sus la 
tisUirL u caror nrfgine sedimcnbirti mi mai lastl niri o Ttiduialfc, 
pmem admiio fiM vnvo Leamfi dr. ^e*ila t cit ^i^Uii-ile orisLalino 
n-i^^inil o intrcagit ^rie do rate wdinieiitiire, tautafttwate, 
metntinrfo^te ih v s LntuH trhtatlur, sub mi -i-^ia inagintti amplitfj 
grajifcoe 91 hmnne: prin tnroa e i <UUdur£, prin pmlunea rwr, i- 
tat* do ea ta timpul punHrii In toe penlru eonso] idnre t ca $1 , - Jifc 
infltienla subaL&n (el or mineral lictudo *i giaoa^ — itiiwrftlhatnrf 
- £*; apa, atidul gilidc, Oarhidri*, )x>ric s etc.. cari pfttrmixftml m 
maaaa ssdimentelor aft prodaa tecriHiHliaRrea lor. Cikiid minerali- 
atotii *i miliar part* din maflmH, sunt ttt contiitiu; , r « de a 

se puia* inject dire* i mtre stmlcio luoalar sedimentary alunei 
metoinnrfismul e nrralt mai puteraic (tinahul do Cum]rfiiia p do 
Cozia) decM cand mineralize to m au fast tfU^ a strahatc wede 
sedimcnbire parpendicular pe direc[k de strMifi^alie feisturib ori&- 
t aline diii Pariiiijrii), I'rimul ca^ &e realiasoa^fi in trvid^aooa ^ftnd 
fntrusiunea rncei erupHve u meirs mftna In miina. eu Cut^rw w co- 
lor sedimont4ro meliimarfozatc, cum dumgur s a InLanipliU ou 315- 
turile crislalinc ale M-ldor Cozioi «J F%i™«!ului = 

Do rtiulLfl or! sjisLurik criatalirnis ooupfi Inlinderi muru pnormo, 
constitaind r%ri Ull j intreg! dm scoarju glohuhi T dovedind prfe uroasta 
eft. «tfmt do a luixi m un metamorfism rw^onHl mttns. lirtt c* in 
acest* fistari cr&telfcrt rt Ririm vrs-un massiv granitic a^a dw 
mare /oisU sA putom explica multumitor, £3 prin el s'a. prodna 
OJtorma di-.n voH are a mebimarfismuftiK . 

Din Imprcjurai^a aco^tsta unii gooln^i ^i pelrografi incJinii n 
Mnii!, 11A motamorllsmii! regional poato fi ^xplicml 51 alttel decM 
l-mi ii^igrnR pmnhica h Diqqjj admit eft meek =^hmonUro 



tVi:ni'nLjiJ 77 

IngrftirflditR po fmidul marilor dopresiuni c^oatiicc r in g^osimi de 
mii do inetrii prin mi^drile do sculundaro alo scojirlci, ail pntuL 
la un mom^nl d»L ad b$ g^$^u3 In profiuizimi mari t undo duni- 
ncau Icniperaturi w>k de Hd « ii- Ji pr^imii a$jl de mui, tncftt o 
dm k-:C s'au. topiL din id apos, prin vh:mi -i i -om solid ure t o 
rocu fxistntM do tjpul ocior granilka ; uu reRlul aeriei ^ trtrate 
netopit^. prin prosiunea slratoioi' sup^riDare ^i prin mf lunula mug- 
o»ei i.rovi3nim dlaieelo t^pito, mi putut ri meiamorfoKitti; tin ce ta c^i 
mui pmin, on rj&t se gftswu tn^i departs de strain Jo cdmplccl 
Ln|jite, Kate mai mull c* pnil>ahil y ^a in ^coarta globulni se pot 
pctreeE arnbel^ felnri d<! mGtfimorlizm, ati\L prin rocde granilico 
intrasive, cit §i direct prks etddura cnwitrtklA a marilor aiJAncinn 
din woarlL 

S. Ilfift* Scdimeiitar^ 

Si liiSm un pahar mors de sUoia [Unptut cu apft jk: juniS- 
ce am amnciit in ol ofite pwtin pietri^. u^iji. p&mAnt 
de grAdinri. pt$i fin de i/ruta $i aa.ro de buclWrio, si agitlim 
amestecul bine de toi ^i frpoi sflrj IjIwihi Imi^liL DtjpS frfcra timp 
apa din rail in^crpc sti so llmp^zoi mlr^g am^trj^n] din ea 

IncepCL &a so dfcptw: la fund, wl ^ svdltHrn^v^, dup^l ordino 
iMi'i -r.ifi-, r^nlinB caro sta In fa port cu grtiUatKa iperifioA a maLori- 
alulni. Astfel, ae va depunc mai InU'iiu fiifltdjul, formed im prjpi 
strat, apoi oi^FpiJ, mai tar^iu so tloptmc fickle at miilul jirt>vimit 
din pikmintul dn grildin^ ^j Ulraiu oc lol praftd rin dc ei-jlii. Cu 
toate ci in cck dm urmfi apa device m total transparent^ sarea 
lol nti sb depune. Ea Mmltne m -■ i]i,ie ^i po ea nu p Litem 
awatc dec4t evapoL'&nd apti cqttjted, cand ob^inem, prin preel> 
liltarHy im praf alb orLslaluu ^arca d« bucft^ri^ 

Cerise se pelrece in mic m piiiiitm] noatrti da sticla, ?o 
petrece ailniL: In nature pe soar! fourth tDtkrti, ijiuu^Hrr ^ImI 
•n\ dki dftn'm-;!!^:*, fSrflmitSrea ^i descompunerea roeelor tt^- 
mCidti nsuJar. 

Cceiu:£ rcKSilUTL d6ci din distrweoroa uscatulni piiu riiaturi. 
plnl ; rauri. ulii-jni -1 ^liluri; prin im$xl*{ ?i dflggMfj": pnu aoM"- 
nea a«mlul & a wuiitfipi ^; prin rial* phtntelor ^i miijnale 
lor tetf tiut* alesj tmeoii pn lin-n4 ? wpoi IrariNpodat ^i mo- 
dhneat*b 

Astfal, vantarile iau $1 ro5lGgol&sc p^rticolele diiK^Tf^ii^ ale 
j Kt 1 i t nriLmijandu-le necontenit, Impr&^LLInd piir^Ue jlji prAfoiUf 






CollectionTmarcbarkat@gmail.Qp«a cn te d* Ccoioaw 



(j#OL£j"k.i <Jeii'jmhi 



b mari dwjArtiirt, pe cftnd bribifelfc de euart transfonnaLe In nisip T 
aunt iraiispariiLte din lot in Lqc; ici? pvin bbire $i Sonera cu esc. 
vELiLitil rondc $[ lustruio^tc alftncile 51 pietriie mai roari. A [in pbii* 
lnr. a tomif1ltii\ a riurllor §i a flartilur, duce en fca eBrftmS- 
tinllc dcsprinso 91 ruptedin parotLi *i piiUil r&flor <■ 1 ^ -i noltee 
In roe&le uscaiidui: apoi Ib rutnnjtijw caJjurile pirn ro&togolire $i 
lo niTftmJ\eBt prin ifebbu, trftn^ionri&udu-lQ in cole din ui p m£ in 
II. -UivuEtiyu]-!. pnindi^nrL uiaipuri £i mfthtrL JnLr£# direst m-itcr-ul 

lArni, du]>ii pulerea de trausjji>rt d apei materialul mai (trau 
lint' 1 1 11 [in dt-partc dc local do oiigine a I luL pc ee! fin din «■ In 
ce mai dc parte, aedimcnlftndu-L pe patul apw sau pe caYmpiile 
joase inundttbile; iar p&rtioeWe coin mai fine dfipnn&ndtt-ta in ter 
curito anu laStBe In cari b# vjr - 

Tut iisllrj) m ptilrto inklcrialu] rozultat din di&tiii#£rea 

(ftrmurilor d« cfttre vahiriln Lnturilnr. milriJor ^i ocicairttor. p& 
cart jipu d nrfimliespte, il mUiriKu$te gi II lasirue^lo ; il alejre §1-1 
^I'liintinrejiiiit pidtcagnl mai aprou|ic de lUrrt^ nisipiil eerk mai 
departe, lilt ui&lul fin la ctepftrUUi eerft mai mari spre interior, 

Udatft cu. scdmitifttola scusloa ae d-epim ^i etantrmetftfi !*■ c# 
turi *i slArainfcturi do animal* ?i plant*, (to p^gMK in : -j.i ■- -i.il 
eipa rainier fi a ocQandor. Toi utfel prin coikCMtnu 1 ^ ^1 |ii^rip1tttiNa 
su depun ?i H^nirtlh snliiIhUe din ap&te m&rilor sub inriticntci era* 
pnHLHi pi itemize, m regiunile cu clirml useaUl (&tepA)+ 

A3I1 dar diribtmturi ?l •milurli^itrL p 1**1 r I surf, nfclpuri pruf. 
iiiaE $1 sirtirl de prcrlirftartv amestecate Ib scleral cu resin ri 
organlce; iat& materiaM. din care iau na^lere s^diintinto]^. Intre^ 
ace-st maleiial rn^A spre a devom roc« whIihu-iHihv, tretmie sil 
fie unit, IntlLriL, dmentii kolulin i'w priti etnifti* uaaare a stdi- 
mentdor, Vm prin u attfcstanji da c:]innutare care poote fi falea- 
roiLvj^ ii^ij<iaH^ fi ruginniiHi nri ^iliclnasil. In fehil accstd au 
luut na^LerQ rocele ^diineiiLai-o ce c0n5l.it tie&c scoui'lii ^lobttluj, 
jnodifiearilc &c ^lo au suTcrit in urmfc, n&fimd lotdeauria a^a d^ 
putoraise ca s& m puna In Lmposibilrlato d« »4e ^hici ^ri^hesi, 

Uupil «rJ[Hn«ft ?i u.Uum lor, rocele gedim^niare Hb diwpsirt 
dyci fn mai multe cHtegorii *i nnuine; 

t*> row pruvenit« dbi tifttramtttiiri m&tefili nan do uri- 

£pj roftft de pr^ripitikr^, sau d£r (irl^luc chlrnldl, $i 
,■; r*K*o df- origin* opg^left, dnioritc to geaend \10ic1 anisuale 
^i vogcbile. 



a> Roce sedimentary de urlginl d€trtt)cii 

Ac63ta njiL'tf smil pn>v^inlii din sJ&rilmaim rocelnr fntiptivc ^ 
a tyhrturilor crfetaliri* ^i in gwexal din slftriYniELitSii luluror rooelor 

Lc sKdimiJiLiiiii Inr in scoaf|£L Me sunt a$czate tn niarea 

nMJoritaJt^ a cazurilor In itrttt* §1 con^n tiumeroa^e resturi do 
animale ?i dt\ plonte eoniiinporane d&puncrii lor. 

Daptt modul na^teni 51 fetal lor, rocete detrilic« se mmm 




Pip, % — L r »i ar^d t!< ft**tit Vatotj din ili^-rinl /,". 

Rtirr imdiili' ksui i^lkiu^ 1 carl sunt rurmulu in g$nof&l 
do rjicmL'tiLc dfjiritkf\ n^dm^ntkte, mni nmlL mlu m-ii pu(in line 
la bob $1 cari prin vtiuLuri p0{ li tmisportalfi din loc In loc $i 
cftte odalil dos^ chiar la dkt&dja man. J4i aci aTCrm : 

Hlslpul atep^tor ^ di^r1uri1«ir (Pip* HHI, <:r4 de pe litomM 
mMlor $1 din patnl %i znna de cnnflunn^i fl niurilor ^t lluviiLor din 
rojp unite de cample, formal, din griuute (bonbe) rotunzite de uuail, 
fine *i hina lustruile* El este luat de vAntorf, Iranjsportjd. din loi: 
in loo, ingr^niAdindu-] uneori sub forml de delul^e, nomit.H diiiift 
(S% P 3^1). Asiliil do niaipuri rni^efttoare s» vftd ?i Ir uoi, la ^urilc 
DuniiriL delu TuJc&a pitifi li Marts j p«i liionlnl ilubiogean nl 
MAr : ■ conftuentft a riurito* n. ;iri en Dunir&a, 

ca Tisn, Oltui lalomi^ etc 

Kisipurile {joL aviSi* enIora|iuni dena&biLfi, albti ecle curate «i 
f&lbui sau ceinu^ii cftnd bud| amesteoate cu jjraf dc argiia. El 9 s# 



I Al'dhl* = i!^ul lr-All|l ■ 




* 

■ 



Collection marcbarkat@gmail.coim 

eb . hii'iufl. U ftttaraa mofiuiiilui de aidii ^i dc lem-nit Jji ease 

n -trivral Iei once canatrucliuiic ; ■** NJ ulb $1 formal n;ii 

boat* alb* dr nwrl curat, ae Inirobuii^icaxlt in faliricMuJ 
slide i (rvisriifin] Mftrii BalLie& $i unele nisipuri praranlta din pj*csia 
flibS DlijvDciCfaJi T d« Klhva, eA eeft du la VAlwrii dc Hunt®, hr&liaro 
*i de la Luc&Hftf in Uatftm. 

Pralu) :tre rezuha, Tn general, dm sffijAmurtti tuturorrtitfi 
Utt, eair vsinuiri ?i trauspotrt&t la distant mari, loin^nd 

lit ui^hhirilu adfiposiiic 

ale vfiHor $i in dosul 

l>unt&k>r denlitrilor t adc- 

liiniU.t UapuHtoi Gfc hcq- 

pa* mu praline mori. In 

special in regiunilti en 

.-tiii-ii ascotS* cam sunt 

stepele §i do^erluri a\ 

prin iitQcaretL ^i ]■; 

> ran, rppedn u muls- 

]ui liiu ni^iuQ^ii ioxtft- 

Llilula a eurauriloi* dc api, *e fnnneuzzL eaiiiiL^i mari de pral., ear** 

ajaji, rftsculit d© vOiiluri In varLr jt gig&oiice, asta trans porlat la 

depHHAri man dc local de origifto. Ln lima men analog, OSturaJ In 

"lie &e vara dcaiunjsul ^oseiolDr ufiasLro priUiiilc *l rfriar 

In om^ete cu sirade tiojroioasc iania §i pline de praf vara. 

Ail patent punc ?'\ ^timwi iiifciuiiciL care aruncati in jilt 
lii muri toil^mi, reende ucoparind regiuai intrcgl, cAmpii *k ora$e, 
eu strain grease de caiiuga fPampci $i Hcrcuiamam, de oenn$a 
Vcseuviului k 7i» <L C). 

(■rulwttKiirJk' *i ilirajiiilturilv de paiitiL, formate din sfdrA- 
luftiuri d» diferiii i *iuni. coituroase snn nu T dupft cum roca din 
oftffi a hint rn^tere este com pacta saw nu, s?t ear© d«&i ma sunt 
transport 3 hita prin v;'inluri f totn$i sunt In con timid mi^cartt* curgflad 
meet ps [iMnti li abniple ale stancilop din care an laat na^tere prin 
d^sngregar^ (Pig-, 8S 

Asifol de groholl^ari ^i diLrAmUiiri provenite- pri:ixarliunia dintni- 
gfiLnnru a ingliletuiui |i desghietului. a umidit^ii =i a uscJlciunii, se 
ofaaervi to regiunilo csUoaroase dto Fiatra Craiutui ^i din Bucegt. ca 
^i in HiirUu si Tfcraovul (ValceaJ; In reginnsn tfisLuriior ocistaline 
din Muiiiii Oltoniei ^i Figtoigmlui ; In rApute nifllurilor pietraiise 



i i4">i lojp ii Gen§i*lB 



81 



olfl tfiufilor din xona Qiuitm^K » dclurcHs& $ ^M "^ tti vflilo 
AtiMto, nuniilo Wndl, din rcgiumte ea eBinl uaeitl 5« • d^crturi 
(te^i Fig + 88J. 

KMff eteflnte^ mai mult h»u mal pntin intirll*. 

\.,-^,l>.i su-: ItiiiH .millurt ^ difcritG laArmii. 

de llh , Hl n !■ I ■:.- rooi ^111 da moi niuUb feluri (J« r(M2fc uuile taW 
Ue prinirini morter SM an diMul, ea^ poal« 5 nrffllos, r 
ni./ r«ntgt»l ^Li-i 4lii ios, dwp^ miUira sutoin^i ce dal*ntWl 
Intra eta sfftrflmftlurile- 

Du|hi mill iiiHii *. tdndi d^Niuntelor, a^feate roce pot H ! 

I inmlnmrrttte ^i Ererft, eari j^Livin prin cimenlunTit ?i ln^ 
ri TOW prund^uriloT lorenlilor, ri-n. I a -. .W <fe p^ ^nnnL I; 
rilnt, niai.U.r ^ i^^nciop; din groJiuti^rilc *i dfirtjnfitoilc 
■ . pantl; preciim §1 din wslfe teoMpbrtsite de ghi^t3jL teti« aee- 

i BUmriraUle^BuntiMatef, oa-efcm*ni* cm colturilc toton- 

,«,,. dmtcb d -I in ittlif fd de wefi sfiu din rocs : #Jrito (areao) 
VMeaa, liu^gu Geahlid), eimofitefe SanldUl (Fig. 4<0, |f «to poi 
fi MkwwiP, Mf^oftW, WW ptiBgW* ^up8 felttl demen^lor 
component; po e&trf bndi este o Mel cony bmcral tea 1^ ^ 

dem^ntn eari n nu aufcril ml Inm^piprt prin rnst^ibn - 

dile mai poi 1i.a na^tere qi altlbl dooAt din groholifiu i $i 
sMramMim pc loe. Ele rnal pot pi^v^ii dm ailvnlii^u, rrftaiin- 
tn^rt, ^^ tawrw cocfiioruMte 06 ftitcle, p» Hniiic nmn de mpturA 
ale ^oarioi tewM* §i W rtiftimeiit*t* ? poi forma Itr^ll rl- 
^Iriibire, de Wmiiitiire 3ftu So ft««re numiio miUmlt*. Lin 
,npla rnimos dc wtfel de broeii rvkii in valea QMfaj; d»W^ 
inil ^selai, tulrft CAUn^i ?i Htfftdn^i *i la sp^M la Giira_\lij 
ttMiugflur # la MtaHatirea Cornetn (Fi K 41)! ca ^i In jurui 
Utluror m^iveter de *ara din Carp^i $1 SuhrjuTmi, can so itcsc 
inconjiiraLe de o puteruM br«de de zdrobir^ fotmata dm rMeto 
tntumr formathinitor slrftbiiule da sare fn dmmnl el flp^e supra- 

i ;md elementele hredei stml amestacat* U elemenla cnilmntfl, 

n U *■ P.* V<ilW 5-11 t Efemw E«4i C E* 1 ft^f (i 



Collection marcbarkat@gmail.com 



m 



EErmcnle tk« CtaabijSLi' 



(ieotofitt GyneridA 



m 




fittf th se observe 
unne ck o ^dimu- 
lure OTr%5 carfcj sau 
:tLt o dispozitic In- 
crtlci^Ltd, FOCa ft 
hint nfktltra prin de- 
punera la tfura to- 
rsojilor; tar mrl 
elementeie coHu- 
roase mioi ^i mod 

hit iff* fmJidiWiH* 

sunt amende cale cu 

luliiri *i uncle din blucuri praam Lit anumiLtt gglrioturi ^ Iwtrajturi 

pa fe$e ( raofl ft luiit 

ni^lcto dinLr'una din 

morcueta ghigtyirilor din 

timpurito gvoiugiuc 

respunzHto?i> 

Ur^HiHf mni roee 

asp re la []i|]iilL, formula 

din boa Lie lIl cimrl 

joLunaiU ami mari e&d 

mnJ flu, amestoc&te 

riesoori cu Jliiturasi de 

miff ft igresii micKcae), 

sin cu ruftl ftrgilos ori 

m&moti «.i ciniMii'- 

pHu Milki> 7 priii ftilraov 
prin arcllik -.r.\ pim 
oxizi dcf*f,dnndui: 7 
tera Rsttel la pre*! I 
silldoaxsii ralinrofwe, 
;ir^il-i: vi- - in |Vni!*i- 
ini:--!f'. 

Gfttftite pftnl ili-spuse In general In bftnei. mai mull saiumai 
pu|jn grouse, deapEbrflto in ire el« prin intercidu linn? uneori dab a 
dc arjrila; iai* pa fejate ara^iime, tn special pe fii\A Lnie- 

pjoarft, prezintA nruia dt* talari *i lipururi da untie §i do paler it 
de Virnwi, delnwete, de MoJn*t« 31 da alio animate, cari Lr&iau 
Tip pa fund u I apelw, De pe (Hmt. In limp til cftnd se depones I 
Altoori Hiri tfld uevIg Incre^itun &j cLbttrcitufi n&r^HUta&e, ■-itorite 







to mare parte mi^Arilor *i freclluritor tfWirfw UMttta Intra els, 
Edemata ulmrior depunerii rocii, numiifc In piii^i hleru^Ure. 
^nkaren gresiiior Tana*! dak cenw?in Aschi* la comqtu nidus 
uUp cWfltrogwt; mai par hi tweuI diu cauza vrtMinui 
minerdi «*: ftlMMflIM (Oiteftta «i Dob«g»V Colara^iun^ ro^ie^ 
Uca rKiHtB ptoTCDi pi^ dona etis «ii e«to origfttoi v atojd ertb 
datorilfc faptului cA, Krcsia proline din zm&m da do^rturi caldt-, 
undu acoasta Dolnmlluno iu aa^tere En mod nonnels sau esi« 
datoriia a^idarii fiecului din iluLur^ii *S mfcA fl din nlte mimi*lo 
^ mai o««n Rfip, luinrt in caaul acwds wlo^. ro^etica .n- 
^hi^ Ireland chiat b nff^u- GttP«t« * l Subewi>alH no?tn naprtod 
Toarto mwtta Hhd da eresii to sp^sid ™^^ ^4» a IIJt f- 
idor si So buna parte ^ dfialxmte dula Pmhuva fl pAnft In NorduL 
Bueovinoi sunt fonaate dc a grtftte wini^ mku» «i «*osU) 
mu d^ u ©Wft h»*A cuartn^i (>:otui dealurilot) In aluuimntA ^ u 
;ili+ da ar h r ib ^?i do marn&. . 

Grande cun|in deseori mimeroase mta^.v bwuci de animate 
d rw^mrt carboiiuiite d^ ptote^ Uueori prin disol^roa dnintaW 
roc^i dti «ttrt «^de ** iafiltmlmn^ gresiib pot da m^r^ la 
tusipari; rtWori abipuri^haimen^^ poLR .peidnciirtarwimei-jate 
It) ^raie inir^i, formtod Lin* e & ^ la relief In ^iaak i«p« d^^bte, 
«i aunt r«lm«liite to mod aei^uht, fcm^.ln.i^mta 
farme mn^OMdi i-iilundU ^fernkial, ttm nhifir newpdai lOltenia, 
Moldova ^1 Transilvaaia)* 

Grtflfllf toW di^ oonslnK^e, au a Irtortiumtare fowta 

m ^, nuu alw 1* constniirssit pofafflor-i . tr c«ie ^ bobul Oaae 
fin H cimrnhLU: putomir 80 U &** ta f»hricik»a Feirelat 

d« laeU^ fi « phB O'utie) do M*n«tt cowrie An. ^^^ piatrde 
d. toctte eftt H **m do a^#t, sa pr^parfi ma. al^ pa eale 
mmtWb imtad prin oimeal ni^p eiiarto« foartc fia ^au ptcif d* 

* mW W»ei^ sunL rocc proTemte din cMa Sid fliM sl^mAuiri 
ale n^i^or. mai ^ a ^lor |M» H •* » torrnil1 ^ 
rauriln,, l^urUur, miirilor ^ o«wdur- Eta ^ ^ ^ a ^ 
Mh^ aari prin ^asape uuik p««> allele ii-i Hm ctod_ « 
^e a trAt« eat* ^tnaA. capiiti o ^ftorftota fula^i emel^p^Uea, 
■to pria impwoiittbilltalM lor lv«M P«** ^ ^° 3e °P resC 
si pa (aupfl nirculft apole auMcrane, 

^rKilelenau o compo»t» ^iinriie&5p(jcialll t u rtpreaina Qtfe 
nmi iln,- ^lari d ? dihrite race «E miwrale intr* ^ri gtoim (^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 

E4 Eattfrtite iia- Groiogta 



mj>rOflCO[i) p&iticeb fu^rta fine ik: cuarf* fddspftt* miri. an 
female til ftxlai -i s!!im(i i!i» iliiiniiiiii ett »p& Ele surd mot, 
unsuroa^e la pipiiit $E se lipase py limM din can h,u»i cu 

care sug apiL Lfctaie den uin mim? specii norda go 5^ ssimte 

cftud plottf pe un camp ar^ de so&re ; frftrnftntata m a pi for- 
meazjl feu mid uxeepliil o past A, 4&rcia l-sb jinriic da OfifcG Furmrt 
(rapelM ds ptaftdt). 

Bunt null iriidki! felttti rh ftrgilc - 

J ;ictliiiul eau pftmuntul dc |Mrr1i«liiii, i": :- - >i ; , mai 
auTOtfi. Kl «slg alb cunii sad piiin cdlnrnt, pu|In (dostfc* avid eta 
jip-i, infasibl] (ifltlMetAf) fi rate G€H tp£ uurnm din afli 

<! - 1 J 1 j a ■ ■ i Eki ijl liidrfilfil. 

Oiolirml proving din de«rom pun urea feliNimtHnr ixw* 
eruptive, muj ales din granite ^ pegmatite ctt mica nlbfL Kl sse 
fnirohnintosuA k fabriearcA YA&ator dc parfatan, sau se amastecd 
•Je relulo&l pen b 11 Ijihrk-aiiil unur feluri de 
Itfirtiii nlitii. 

(.lulu mui nmumite t&ri Jn eaoliu sunL: China, japonic, Bo- 
tataj*, Fninlm fctoj, La mi ra gase^te potto in Q -.-.. < >1ujj=.I>_ Kg 
Ciiliiuani (Suuihiyh)* in I Mbrog*a de Nord, In M-fri Apuseni 91 lit 
Cor&$ Sasca $i Topbia in Ri 

Arglla ore iicecag origin Ef^n *i eeolimil, en doosehiren oa in 
lew aft fie curatt, este um<S£lC7CiUlL en dir*rile m&t&rii strains rim 
eai* cauzi a* dwsebesG mai multe foluri di m^ile ; 

Argffi plngtici sau hitimi, cenu^io iiicbM sau vAn&tii-ne- 
gridnasfL, ft&ta rtiffiaetol (&e lope^ie fiwrte ffreu) $i face cu a^H 
pasta rniLrte moafe. Ka bo rnt^hiiin^a^fl. la fubricerca vfiselor, 
faiantoi, ft dt^mizijf^ riii;!.!- i a ^r^iiKot&lor, 

Undi, x variotfi^i Intense nuniite *l'n( iIm pfbnlmf^ raukte, 
far o pasta de uspeeiul im i gfftstital animals «i m nn^le parti 
Tfe ' torii Si Turd a in TransHvabia) sp Inlrebninfti-azA 

]a raJ^incjinin s:ipunului, &rite$tatdndii-sc eu gruaiaiea.. 

Ai^Un sm^ctldL sau SupunuE d#i pfuiiHiit, esba cenn^ie «i 
ru/ibilft ^elope^Le u^rK iai to »pA &c flr^mV^ & n " ^ta^ 

absoELi-bu insa v. in to, din ^are eatizA se inLri^nin|^i^1 la =can- 
terca petalor de grilBime de pa stole (in fabrJei), 9fe gibsi^lo In 
MolddYii, ill Sn¥i.mi %\ Rad^i(i T In Dapohoij ta Murfutlor aj flsir^ovM 



GtHitvE" 1 OeoeralA 






to l>atanwHt* ?i in jud, Andului, <J«puae dc ape In g^urUe ?i cril- 
p&turik KHsaW din jur. 

Arqlta ffalb«ii** Intnl, conjine pi 1 1,111 nisip 91 put in atldu ?i 
fiir; e lustbiUi <Mh 730° in stjs ^i aj^A enpim coloRra ro^elici 
sim brunft din mm. oxi/Jlor de lior Se tuU'ebum1WiE& k fabricum! 
olilrid ordinary ft ^tiuiLxiinr, a tfgMnr §1 a burlanwlor de co&un. 
Kste roarta rtajiindiU la nui in tarii, mai des in praajma lunci- 
lor apdnr. 

Mnrni eate n argil a foarta bogfttiL In calcar, Ea este alburio 
aau cenu?ie-vAnail ^1 mi tw* pttfk *u apsu Maxndti cari au mult 
calcar. 4&-^S0V* sunt lntrebuintat&, prin ardem *i mUcinore, la 
Ifibrit-HT^i eimeutului lBrea?-a dc sub, Cnniarnic^ Gurahont, 51 Turda 
in 1 1 in^ilvanid; etc,}, 

U)tM^\ ilAmn} «^t(t n variotate d* LuL galben T mult niai 
feofwL insi In nbip §i in ^alcai. Prin evjipnnire. ap^le cm 'ir uln 
pr 11 [Njrii sfli, d^pun in gnluri calcaml di sol vat din el ( foni«liid 
ni^te nodnri, wvcretiuui., numile pl&pu^dft Forme 31 nMrimi deo- 
aebite? gorie ¥ 5 * u pewfU dWte^ la interior. alb» crfttous^ ?i 
continue la ^xttoinr- 

Loe^-iil reproiiinta rocft provtiaM din praf edimi tnjiiftmltdii 

51 Nidi ¥ l SG K^^ts U nui, pfi sub aoluJ artt-bil, to toatl campia 

Munt*ni^i t i OltBniei, In Snclul MoUw«?i In Dobrog^a. m Cftmpia 

i f vaj k i&nd oa ^rosim« d&la 1- 30 m. ?i mni mult pe unol« loouri, 

Soluiifr arnlilie sunt ?i ftle ni^te argile niHSpoasc calcsroaa^ 
care <:on\m foarte mulla ttateri organkse vsgfctate. Elesuat prod 11^ 
prin descompunerea sulwoluluE sub actiune^ J^en^ilor ^limaterici $1 
a vielli ^getale ?i animole |i praGml^ tfoqpS ragetHfi« §i i^gimul 
diamtfiric, cam posit ii $ tolomtiuni dense bite. 

Solurilt din Rominia^ 

In RomAEiia, Utcep^m^ delfl. Dunire. Mare #1 Prut, P^ilo 

inLji CarpaVlor panft InTisa.g^im soluril* dispusc k^v, ca ?i 

1 ta^ia spontanea a T^«i noastw. Ae&ala snluri sl^n Cu strftnsil 

urft genetic cu variatinnite cbnmLfiriee regional^ ale |Srfi 1 

imirtu in mod eceeundar fonnarovi tof este inlluentat^ de vogetati* 

cirwterHtk* h regiunilor ?i d» roca mumi din suhsul, 41a soeoteala 

cftrain ele au luiiL uaftere* 



Collectien marcbarkat@gm^^Qfift d * a^k*^ 



AaUei, Holifl ilf *tfpti tisttKil 51 aJ s^; lYiipiiisliu i-Llor, e*1e dispus 
in rcghmea dunAroanft in douG zone; ima In parted mijloek «i 
sutiici ii BobxttgtiJ $i deaiungul DuiiArd, earacteri£al& prin iiMpm-l 
mnltlta $i ptmh-nn ml bAlnn Jitralin. sau brun desHita, hopl in 
K&i'uii sohihil^ $i sftmr in titmiu^ ronstitnind In general sidurf 
uridi-, i.Mi'j m.j dan produce frumoa&A (foeAt in jinii ploio^i; $* a 
ctoun zonA, ce a&operfi o bun A jidrLe din RiiiLgun, de sinde se 
prclmigBptB sprc c&ttipia din sudul Oltonifei £i care i«ri- 

Sfttl prin Nuhirf t-atdjinli. ;trtfiloa^e~n^ oluri deaiul di bo- 

gate m oUbi tim In ambele aeeste gon« nu cit^ p4- 

duroi. iSokiri aptratpe '■ gfteira te) parte $i in Cfinipia Tj 

Kolul df KlvpA iinil jtufjft UM'Ahi eate ciiracLGriftiL pmi p:s- 
niiiuiul nvgni win Cernqxtooa m prin ?a?MfiUle lai Gerfl 
eft lit Husiu f\ H&mruim tiu tie nwit g&se^te la noi daoiU ta pah 
In Moldova de .\> nl m ind Coviirlni tp inlre Bbtifairi ^i l*toc$Li, 
pG I ft tnwi'^nicsi dciiluriW* G&l iiini rfopftndiL sol In isLepft rarnilnfi 
est* i ''inipiiom wnltl son rjifViiJii, cure se inlmde fresie 

tuiLtfi. i^inpia Huntenwi da ritolirii $ s Olten&i d< Surf, in Cflmpui 
T&ei si in Bftnntt In NonMfcUil Mdldavni *i In .1 i : 1 1 Sri- 
dul hi iil^ilnngui Prutuiui ^i BArladuiui}. Atmi wb art* ®el 
pro due Uy, in sped ml p^nlru cer&ale, 

Suliil dp p&dure. In rostul \M\ gbstuu suprafofa grffch^ita 
rormatk <Ih mluriie do pfidure^ ca; r^iruuUmi ilr i»radif ; *ol Iirnu- 
ro$wi <|iumj»i rre|j; podznl (piniilnfuJ fin); rendzina *»■■ 
pJUiitiiiful hfi^ni i|h jiAdnrc ^ hoIq] d* licdrlft^ in rogittQile 
mjfi^Linoasc;. So! u rile, de i^dim 1 . reivre^enlale prin plmfcftttink 
cute 91 brnnc din dealurili* Mtmt^fiiei ?i Moldovei t din mijlovui si 
iionJid Ollenieip din c iln 1 pin $i dedunbr rrHn^ilvaniei 51 dm roghimle 
ItikUu hIb Dobropei de Nord.sunl In ^Kneml pt>pokt,e de puterniedG 
niflSHiy^ Ab pAduTf de st&jar T fag t mcsteadta, hrad^ pr^inim si de 

nn.i 1 hi porta nip (jnltyri de vii, KJ cstc de^tnl de prodnctiT, 
t>cntnx aceBEta insft-i trebui«sc ad&ugate tngi^&miiila. 

Sdl turbos, estc solul cirbuuos din rcgUfiiflti in»lte t nnde e^ 
form^aza tnrbarii, ca ^i Sn uimjIc din larnrilH din xurm dtfilnrilnr 

A rmJi/ji SoMttl Hr»ML AjulJasat numai din ptuict de ved 
u^faitir, prin H*jmran> in rtpS. nolul arahil se cornpune In n 



IjtfuiJojriB ■ 



&T 



psrffi (35— 45^/fl3 dm ftnzito tin^, !?l cti^Q ^0 mai ^langft nidp foarte 
fin *i rtltc Hub^Ln.lc AJMndB ^i r^Uiri !»>««*»• Uin cauKH :ifnasU 
solid nftattu cstft dwtul dc cornpaet, e««^ ^ce <^ otoft imhn 
en apa si re^lale ttralt* nwia Ifi e^ettj te*» ^ot din <iansa aqeastn 
, i ..,.,, , si m u bw& RteoWL Din punol de 

i'liimir solid enntmc in mijludu . axot 0tl98%i lwlrt raH " 
fodc 0.107%-! «tf«« l d^/flifoti^Opig jthttmnii^B^^Dupft 
mudi^i cbimidi, sabtnl ^ bumttfetd pu a 1i in mai nuoi www 

(penlrn iwvt.) I' e*ea unflftadnl 

, M eoniFir. ,r,i argils in^L.i i^i ^ ^ ^ l,h 

Hiriii^ d^- mamil <pr^ ^1-1 Hire in n ' W*« ,fl R 
iniii prridu* 






6)-lloce ft*dimeotare de predpitare aau roce 
de oriftine Lliimicl, 

1 sunt t*m eari '«» ™ pr^ 1 ^ 1 ,|Ml 

iob6ton\eloc chiroiofl coBtfauOe de ape in -iiwlntie, ea sti™, do- 
niri. earbonaUi adrmi. etc. 

l»t«di]iliu'«tt Reesto -in •■■.Hi-- " ;ili:a «mo«nira*l- 

nllor prin ajapinft bteiMi, sub inDiwyi^ oliatiwi «- 
lure Ctoid sunl m»i multe substeni* in solu|iune, ia general ord»«!ft 
lor rtc sedimenbirf prin pretfpitaw, cslu strtris lopnta de gndnl 
di- wlubllilalfl al lor ; cele m»i |n(m solabile Hind cdu dmtli im 
foarte BOlobiie Jiinrt -xle din wma, cari se preci[.aa dm «o- 
|„Hr. islfed din apa mSotor se piwipil I iuai mini >?l|isul apoi 
MTQfl *l4- tefittftrto «i 1" cele din nrrtiu sftiiirfltt d.« |M)lnsiii. 

Cfincootrati* wtatiinilior se mui jjohuj fecc fi prin ingi 
cAci RhialH mi lixenrt det&i aj« c«rit«, rAtn^mlnd restul ap«i 
iiiiij concwitrati uri 

Ca roce d« preciprtare pot H considerate §i cele «e iau nag- 
in aeitii auno&lcnc, ca ziipflda *\ Bhia(n. «•» '" mod P^* 1 " 
regiuuca polera S i po vftrfuitld muntilor fnafy, wprt 

felc enonne. 

istfeJ diir, iivi\nd tn *udej« locul lor de origin** roeele de 
precipitate [«t ^ na^teret din vpeto lArale; din apele Autat; 
din apa ixfouelor cald^ ^i rod P din acrid atniotvferic. 



Collection jjiarcbarkat@gmail.cftffl lllfirill . [Li q^i^ 



GrtlGgta U#n*nija 



S9 



Roce de precipititre din apa marl lor $i oceanelor. 

Am vHkui eft apa mardor adnata eontirae o niullime de sHruri. 
in uHnLit-^i dtfcritB ?i m o sohibiEitale variabilis Diotre a caste 
afiiun, caIk cfLri [im^inia n frapcttt&ti^d deoaabitA penlru geo" 
aunt; sarfca de budHfine* gi£mj1 3" bakartil fftce*ta din anna gft- 
sindu-se In cantiLfi|i t'narU? micil* 

Oiptiul (snreii nj&tft, ghiity fkneii, LrAnt, piutrA de cojo<ice T 
dnrduoij, estfi un stiltiit tie ralrJu eaj* 88 gfoastti- relaliv in mie& 
cautitale in ape die mara, totugi din ciluku ^tuljits hh.Ii- acrfubQitA) 
el esl« phmul cure se separfi prin eonccntrejin.apeL 

£1 86 depune. tn raport cu LcmpenUiira gi en siiruiilti ee-l. 
tuaofesg In solute, sub formA de crialalc corospunx&nd la dotiA 
oompozitii motecuiwte; un* anhidrA (SOjCa). nnmitA din eauza 
jjcca^Lii Ajibblrit ^ alb cart m n bilinear A en 2 molecule do apil 
(H0 4 Ca4 -2ti^)l Gtpm] prtpriusaa (ve*i pag. HO). 

I' ulLfel prin hidralare gf auhidritul Be poalc Ltuii^SOL imi 
In gaps, Jiidriiar«:i fund rnso|iLfi de mArirea voJumnlut rocia. 
cea C£ catixearfj bttotdeatma deranjeri importaule In stratele 
de gipa. 

Auhulriiul se prreintA In eristale One (sist. ort&romble), imiu- 
Ln MNi^e knndare, cu luciu sidetos $i cu cliviqj caraetcristic dapfi 
Lrei direqii petpw^sulaie, ft este mai dtn* (JMJ) $i mai dens {3) 
cu tiipsul $1 tLH]p^ii dese ori dq^itcle de Bare (Staosfurt, Oc- 
nele-Marij, form And strata aub^ri unuori intercalate stow. 

Gipsul fontieazA depoxiLe pulemiiH In atruUita formaliunilox 
t ii ears ^i in formal untie dopubc sub o climrt dt; pustie &au de 
tftepa. Aslfd la noi. se gSsosle in marc canLitate in Eoo&tiul Cat* 
pa^Hor oriental (Tg. Oena) 91 in Meditcranul Subcarpsiplor. dek 
Seierin pdn/t in ftUfyis oa $i rn CSmpia Transilvaniei liioc^n ^i 
Miocen>. La Cdnipulurag (Plhmflnda). PUcioasa, SJftnicul de Prahdva; 
)h Turda T la Agiri^ eic. el sts limr^buinleazft. priu hi! curare Ja pr>- 
[jamrea fftin^i de gips (ip?os>. Sipfiat etistRlkiftrf In eistemul rno- 
nodi n ki t mai rar spb foriM de cristnle IzoLau^ mai ales In argile 
b^tenari^ d« uele mai multe ori In ro/fito tCotistan|fl) ^i mni^des 
Uflelat prin jiiaLapiinttrv, rn fontie caraclerisLiec in v*irf dn Ian- 
dp% In general gipaul funiwaza baneuri Intregi, attatifkAte, alLi«v 
nslnd cu ar^ile fi ptsai dan^ii mqi; avAnd erbtale m&ri uiaclaie. 






sftn Criatal^ mifil eeA dau un aopwt ^niunl^H- Ufloori el se pre^ 
xinm ^ub fonuft de paebe*e de fire lungi, subtiri *i niaiAa^a^s 
l^pH fihroM; mu compacl. transMnmitl 91 cu slruc turn fin erietalinlt 
alftbastm de fflp«^ din care ^ fac obiecte de arta, fiind wpir di> 
lucrat (Toseaniu Sltnicul de Prahova, Qdorhei, fframi*)* — Gij^ul 
are duntatea 2 ?i dextsiuitea - ! 

Sarea de bucataric (CINn). 

Baren etmsiitue 77% din substantele roiuerile di solvate in 
apa marina actual A ci a4 ■'■» pr«cipile h trBbui^t^ ea a|>a ^a fie 
rodu^i la Eecime 6m volumul m phmilrv, astfel ea den^iUiLea ei 
hS ajungA 1^0. Cund^mnilB aerate h lodftplirrite, sarea se prwpM 
r^fif^de, tie cole mai multe ori foartw piiri, nu- amesleeatii cu ma- 
ii'Ki 1 jiEnihiUitiy^ can dau icuit n colora|:iiinu mai tnchis^ Aatrei 
so odmitfi aai a se Li ufccuL sarca mossivelnr formate de <Tisi.aJe 
gni unt 0056 do sare. fitrotele Siini prcKkiilcL de obkei unelw vfi^guLuii 
niai Inchise din causa cd sarea alba altomeaxi. cu <> hare vinetie 
din eawa incluziunilor (Fig. 42). CAod cristatelBwwL bine erescute, 
»e obcarva eft sarea cTOlaliKeaKfl fn rub I m1i k i (sifltemol cubic I u 
crferUlel* zdrohiiu se flly^u^u, <lupA fe|e ee sa intretaie la *MY* (4 
9! Hie Gubiilni. Gftnd aaraa b <uiRibi h i-a nre uu IticAn stipluHj ««te 
traitHprenta ?« are un gtial stall (-Jiraeterislle Cftnd esie inpurft, 
e&te piuiii coloratfl. Iti vanAL ecnu^iu sau gaibui. fnc:A]a&iia T 
pocne^ie IdecrepLteazhJ din cauzil apei ^i mai ales a gaztiltii- 
liQClanI ce eontme, apoi se lopc^le. Ea Are dmrltafra 2 # 6 fj 
dftisltt^tea I f 7* 

Saiea const it m« unul din exempkle r:laaiee pentru r<Ke for- 
uuiie nniuai dlntr*im Klngur mineral* Ka este GoarLe rAspftxidiLft 
to seoarla globubii, gflsindu-^u epinl^^uid, tp bolte antic litxal^, a Ira- 
tele iiuiHor fonnii|iinii ^ulogice; ln mid cantit&V RsnabidhHRB 
rhiLU ^i a^i fn uneln i-egiiini, unde can di(i unite de eoneenlmn:! Biflrt 
nduplinitb, en In iaeurile ?i goirurile sOniie din regiunile de sLapft 
^1 de puatic I Asia. Africa} ^i In special cele din e«bil Mitr [i Caspiee 
ilncul Karabugas). 

Tata ElcHTitoe^seft e$ta toarle bngatb In sare [pesle 3.»l ittaa- 
aine). Astfel nuniai JlniIuh^uI ^ubcarpaiilor, Sntre regiunea muuloo^ll 
?i Campia RomOna. se It^iri pe mai multe Knii* pamlele cu lantul 
uvuniilor. pcslo 60 de WMHlve puter^iee de sare, diutre oarfi &e 



Collection marcbarkat@gmaih<DQm^ (h o.-. i.-^n- 



rirf;k'»£ii LiectrnJa 



31 



ex|>loat«Hzfi jir:iiifi numai R: eel Jm lit Oculm M- l VAIeea; eof do 
la. SUbiic, Ptahovii, fi «-*?l is Is TS^i-Ofina [Racftu). In Transilva- 
nift numerous manifcstftliuni senile apar po sodij do GULe on* 
dulnlr- §1 disuse N - S, untssive, Ettsft apar uiai iiiulL pr Li 




Fig, Wr — Fj wom^j & 

rir fa Omd&Mafi (VaIf-eiiL 

iiutrgimiic ult bftsiuului :<i sccxpluait-nttil In Ocim ^ihiulut hi Ui-anL 
Tarda. Dej gi Paraidi iar in Marartmre§ la Sighetui Marrrmiid. 

i m Ai InudiLiA massivcle de s&re ftp&rlA aji f qjim isstr-miJELU'li 
Haiii de la SLlniciil dc Prnhcna (NiLia-ltaciutui, Fig. 43); Saittfl lui 
BuMu, pc npu Bu^'iului. §1 In Mclcdk: Lop&tnri. tot in Hum 
ftord do Bisoca, ^ apa EUmnkului Stoat; la Cojocna. Sovaiii 51 
Paraid In Tfansilrania, etft, AfarA des sane in massive se ive- 
miiUime d& iznroare sftrate niimita RHmmiirr, Kalnimin 1 -* ^lalims 
enri den u til prison pi stirii fn profundi jtuj, din £ uru apa ttFOarduT 
a luftt sare& priii disokarti. 

I eigIc massive de sure §,! uncle izvojirc sfiraic apar §i in re- 
punaa muntda&d, ea izvcrtiL slrat din cristaliuul dc pe maiuJ 
Dun&rii sn pHrftul Slttinicului, Inire Turnn-Severcn gi Vslrcioion 
51 de ia BftilB HercuJane; eeJe de la J?mca Noufl, din Per*ani* 
Transilvania ; isvoarele dt* la OlSnctrli J?i Cftlirnane^ti ; Izvoajele & 
la Poiana Sftralft pg Oituz; ce-le d« la SI&thcuI Muldov^i, Wi:. v 




F(f. 43, - tfwifajl n'r ±iirt 

ijrnt£ii(fl ■ connlalA di- npil p™* 






educe aralit efi formatiunea au n.iLsivede sare se intinrfa raulL $t 

pe sob lantul Carpa^ilor, Dm le din aceste izTOaro apar 91 tn re- 

gmnea de cllm- 

|is.-, H'niJtr^nd 

upa lacunlor b&- 

rat it, nun e IjiciiI 

Stall de Wn«l 

l^rillljK r^JLu AM- 1 

etc. 

1/Aoawite 

pate mdJKi 

general $1 ludi 

^unt i Aui^ir 71 1:1- 

,1 l)ill 

^>ra + Vulcanu 

ele) P pontru vin 
deenrea a nu inc- 
rease baalfj, 

in prciuujjii •■-■ 
tiubc-ar|ia^tor ntjr 

^trl apare sarea in hmiIi-i^i eondiUuni Jn Unlit"*, en rcnumitelo : 
de la Wiclirskji, Bodmia, Stdina ri Estate; m ^^sLo di^uil din 
iirmil luratliELti se scot ^i silruri d^ ppolftaiu, foarte impoiisnte ea 
^gni^iruiiiLc mmemle apiuole «i eori au inceptit sa se caute $i la 
noi, la Tftrftu-Ocnii nade s'au nfiait unele urmi* 

Auslria (HblUsIhli); (ieimania iStwrfuxlt Poeen, Ibillw, ttoi*- 
L-liunhaJI, eUv), fi Spania (Cardona) ^unt slat^ fttttOpette ftfl poaediL 
mrft? b^gatio xattlnrintc di^ Ift^ 

Sar« In massive marl $i bog*i - raspfcndiLa pe in- 

iriH^i HiipmiHH flglobului (hmvrk h ifi&fl Oceania). 

I'MJiiabiiwa s4rii s^ fue* in clnufi njmluri. 

tiAiiLi iadi'cu ciiti? -lii.in ^i» PiLjiltiukjiKJfe priii j-[aIeiii F *ub r&rm^i (In- 
I.I Muiri (drobik pat* apoi ae mackia sati se pio^^ ^umfialiii), dud 
sarca esifc i^TiiAiiirtasA (Au£Lria ^i Gfiiiipit de Bud), sc f&fl gale-ru cu ™- 
Hjcnri laLaraltf In iairmJk d« ptlt^ ^ ! Iflflinuii Ui l*tu »e poapfl«l api 
auke, cart, dupa o« a di&Dlvil saK> pAnlf la ealuralK hS* r«i]?nuij>ftUL 
tn afara t|t prill in'^H/,ire En fafluinA hrp ^i |ului fldfiad, i^arcfl esi 
|N: L a(t din Ai>lu|ia prin <i(jii£cnUpr>.- 

Sarta 01^ iniportanjA dauaubilB peairu DOi, *fl fimd an aJiiniiiit 
jndispeiiKiiiiil si fifitrind in Industrie la tnulte priipankie 91 fabiicafii. fja s 
i^asorvar^n iliaiontflkr (farne, va^itB. Cfta^A^lj ^-'i r \ t la &bi«tE*fl all- 



Collection marcbarkat@gmail.comycfi#ntrt^ &*(Sg» 



'■£PKi UriUTJiIti 



wj 



a Budni (TunJa), a s^jhijIuI ui T u addului rlnrliidrk:. a clomlui. n 

Din t:nuaii muni rata import n^. popgareb <-aii rm an mine d L 
h&l'v; p-o prpGuifl rliti apa tfiaribq -i x lacurilor satan-, pria (uncon- 
trare la w#ux-, in bit* inn kip 3 1 puUn adanci, atpatn ps (armurite joftse, 
bgftMu4fl tiu apa itilril prlfl cauidu di- eumuni^are (Bwaiithia) Poptitt- 
rate ottrdkte ranc^nireaaa iljih saraul prm tnghsei, Lai ho H4if : I d* baaing 
apaj bccm. sari!* din Bolii^ri i rhrs, f i; « itui prifl fieHwire. 

PanLru a se. ^cpUta canLlainu nuarina dr wir.* puis, ce ed ga- 
w$te it uncle furinuiium din snj&i-^i gJoiluM, farui&iid rnBtsiv* tar ■ 
kin: de sutn bj chiar o mi# de Otttfi groaifae sl pa mm multi kilotiietrz 
luit^iniii, iFtihue sfl sJiu-kmh OYiiporjirwL iinnr mart canlitAti dn apa nm- 
rin/i .; p^taie eft In^nnp man ?i luaje ftitrcgi murim? mi foal £e&>C&le. 

Se fldrnt;*? Uu r;i KUJiurkl til sarmi a I 1,1 nagftM nnii .^n^mi-art-a 
iftgtineior ;i lirtif^lor tuuiinr jwtta adAncf. iluaparpin de lar^ul ma- 
il ir bi (xwanelw i-rin ai?& pr%H^iiri tarter*, ee Jasau ra noinu- 
nire eu mureu dnflduVJL nuiiiaj strain I de ip£ tiftpetdicin] -\ mull mai 
it eomrstrtrat djn huhca Aoestoi iuhilijii-m i - 1- - -sit c*l dek Jimd, Aat- 
ftf de Jigua® 31 Urmo |i-4lJ pului t'ocacTiLcm E&ratfki hliIi <i Himn us- 
oata ca de de^rL; m dud tihreliil gfiwul hiUdea, apa proaapaui deb 
larjj vaiaind peste pifttfu;?. win insula hgurui cti ooi safari, ^rui uu limpid 
prin CDneSJILrare ae i^iinn^'i 33 e]n h f»mJ t ^i n&lfelprin iJimet 
|i iHKicL'Dtram i^inUnu repet4ti < explicfl &zi fonmran d&posLit^Lor 
prM3<i de mre put a ftlg, W> Ca B^riiplu, in mk. & citaaz^ golfttt 
Kai-Abui^av, \m tarniul ii^jiiric fli Mttrsf Cllflpiw, 

I>je. ciuufll «>a nu ^ cuuuy.; rwjciuui urtda hkj sa SC foimtab dnjio- 
iiteJSiwomtlM6 de *!-■*• purl dtn lngijru* maiiiii? ^ din irauzfl cA pultun 
sut? aiordari cso b« deputio in fajuHfle ueiumk (gnlful Kamhu>pt M - 
CaspiFi) wte fcogtt^L in rewturi dto iIh aniisiiji^h 1 , cmi inLraud tu n^l lor 
pr^a eouftffliLrata mm [h> lo^ rMluri ee nu »e (mnaar In s*ita did 
iiiiui nwnjv tun^eiiL pAuJ, azi, unii gaftkif] (WALTKEft) UtttAfel a *xptin* 
Mrihattfl depu^Mur dii Bare pin cionceiiliAiiun^i a^lur kultnp E ..!■: 
^urile do^nrtunlur iimlitien^ly, fftrfl aeur^re, uujji so iDtAmplA nv:i In 
tppU Algpili fj TuiiiHui, L-a $i in Lain 1 1 6«ra1 de teagu Bmila r etc,^ 
eaiivt Qind i&duaa in . i. d« rturf. Tic do kvoai« ^i earfia Tast LurU 
de aL'Eil^ ape fniM d3#>lmE^ dbi EtareiiLirila sAnile sftm din uftle rari 
<*»n|in dbperai^ de dar« mai r*chi dm wv^EviAUito, pes In narj *** . 
sun din uan izvnraw. 

&e altfnL jud«<- iikI 
lncrurilemaiNidea|in^ 
[Hi Tiici una dm a^e^te 
P&rftri nu n^ poate 
oxplJeii uiultnmkornTio- 
duJ de aa$ten3i al afrrii 
ce sc jziso^Ln fuJuiL jNl 
in Bcoartii in nuniArul ft$« de mare do massive enonnc des saKs 




Fig 41 U*gm0 nhwitl, (Re ruiid pfpt*, ws P 



puri ^1 pe 9£one a*a do Inline, cum sunt Carpft|ii $i ^ubearpnpi 
nosiri. Cft^i In sson^o de piistia fie ate Askji. Re ale ATriral, saren 
- FcirmeHs^ aljia dacA hjw ^iv& metri ^rosimp -i did nihi 
|jurii. luc" tnjLrile iiEiunt^ mi un put da o can,titai*i d« sare »^a de 
inar^, do tail tiaoa ni 1b-lli:i inehipLu Dompl^et 3*c^at&, A- a, de> 
Wtamplu, Maroa Mediterand, daeti ar II coui caua, ar deputie 

I mi stfit icros de sare abm de 27 m. T iR.r ea aa. ob|iuom 
^ro^imBa ccs 11 art> sarea numeroaselOT masshe fliii ounoscuta, m 
Lrul/ui ¥rt ih*-d inihipqiin dq 40 ori umpluEft ?-i tot de aUltea ori 
i^oiupliiid nyapurafccl, E |K>at** mai pn^h^hil t;'i snree map&i^jkv 
albft ni'jjziniiu hi%ii\ii A ;■ v.upiiiiril^ iirUnir dn ri.-ni!- ;■.- ntj FtviU loc 
imediat dupti naniuirea priinei seuur^2 bolide ; ia^ ^piirnn^L ^i 
sodimtiDLai k ea aceabir cloruri til fie duliirito. di^olvjirihir ^i rerrsr-i 1 
lusflHIor icpcuto la difonta intervale. Qfl olfl mi suforlt In timpul 
preefphftrii prim dor ap^, 

Ja "i ■ i ;! flii 1 etudlPl n do sam (Sia^^fujE) iiwae ta. 

1 l 11 run- i*bd ■- 1 -- 1 -1 fc=-i nimrilr 1 prnL I'Liiicflistmn-j. atdujiutnlDr inuniff 
rsari li"-nn iIie ar n unrinlDarftrV |.n bflii st /r-«' -- 

gtp$ (jinljjiijstLt), h r «^id Jiind piriuiul wrv w aephrfl din «:-lnU'ii^'- ' 
En;i$U<u ui7Ui. i :iy.i'L inaR^ivul lis" earn, iar r£i 1 1 ■ - p.: vn sa snp^rJcwrrt, e 
pre^Dtfi afuosk'curi qu fiftJiirUc dU patqsw, eari dua^upra fonn'jii ^ 
;jilLj. La I'tirt^u Hupi-'Hciirn r .«.itn: nstc aenporit dc o ai^ila 
dompaMJ i^'" " _V|11 nm^:yiil -If -i n -Ji:-: Ivii! Ii- Apolo *le 

inriltraliune (¥i% 4^), 

Sbltkj ma&nveLur nuastna, da ajtfel ea loate masairclo ennos- 
Cnte |u: iiHreiign Huprafa^ & pAm^ntnhii ; apare ea samburi enormi 
oe strilbat Htr^a^Itt FotmA-^u- 
nilor do joa in snub-, pe «pa 
l-^-ii biT^ifsat in drum 11 J lor 
^i din core cauz^ eta apar 
ftieoiijurale de enortne Kone 
d& br*ecii F r^irQn maa^irelor 
sVi blciH In. Mjnpul perioa- 
ddnr d* cwtare w munVilor 
$3 in nipoil r:u putefflS a»- 
sto? mi$^ari ele an ajuns 
untie pftna la suprnTn^ al- 
tcde iau opriL mai la adiin- 
crtne- In general iusa po^va 
br acluala nu trebue^te conddcraU ca stratiEraflca, ci numai 
ti'iur licit, clei am grc^i daci am admite ca «Eirtt3 massive k>r apar- 




V. ' /■■?*- *f ' '' J . X ■ "j ■ H ■ . ' , . .'I 



Fit- 45. Onf iiimi ^pinMrii ByJ^tmM^y 

L31 LStii«s/^>ift, CQ*rmitniiA)* dup4 K&j$#r, 



Collection marcbarkat@gmail.com 



S4 



Element* fa (rfolcifli* 



Gcakpia GoxwrRl'i 



K 



(i a i e = na v^chimc stratdor in d&ri a T a optili (ftft sft $Um Iwal ie 

unde a pornit spire a-i tfimoa^La rtrsta, 

Iji unslft regiuni, en In StnjussCurtb in fler mania ^i la Stebnik 
iJnsz, in GeHtia, ma^iTek dte aire sunt tafloftte $\ do o 

hi:, solubile slrun din solatia apalor mume «: \v/ 

(SQjMg, Q K,) ; OtrodSta (C*M* CUL 6H1O) 31 BtfyAa 
C2S0«Me-3O 4 K3 2BkGft La mi pftna aram s'a gtisil numal to 
TargLj-Ocnri titer* butifp do SilvmitA $3 de Cumuli ML in brocia din 
jurul maasiiriiliii, intr'un put de 6&tmi tn^td fl^fcucitfte. Din causa 
putfnuiur date ce avom Rafirpra p-iina(jaL toetontett ; ei indnutai 
fcfuLde inasaiyo* cercabirilu da piinlacuma en pririrt la prt*aott$a 
s&rurllor aeostora hi moi, naa dai tne& resultate &wtahU«j cum 
da oltfol n'gu dal m& to Transilvania* 

Sftrurilo aeostoa* muni Us in isnueral ftfrwri fti poUtst*^ Hind 
i^lft mtii solubile, tii sft ae depunfc, Lrobuio 9* ns Snuhipiiirn el 
apelc mume au ftiat tfni&pLacL evaporate. Si nu-i de mirare ui da 
mi se gftsesc lu io&te niAsfiivele do saro, li|i»a. b lor puLAnti fl dato- 
bcii eaafco prifMordiafc 51 anun>. a : H.pft mumJL aa uu se ft 
evaporat compter, din eauza unoi todulciri itaaffiai dupa depnnerea 
gipsnlni ^i a sftrii; apqj ehiar daeft sail depua slruril« de potas^ 
&k* fiSnd toarte BokLbQe, m Toai u^or dbobato de cfttro RJ^eL^ dn 
£n HI tramline $i pool© ffiise di- &pek r&uritof In miri, law nu lost 
di j u^ mai tfirciu intre alte skate, eum r*b fnJAmjflai Lu 
y Kaksz in Gati^ aitft cau/,a. secumfc rii sfirurilor 

dc potasiu, ptMaa fi daLonm §i d^te^ ■ i-alelor cu sore, cari 
au siliL maMirele ^ c ^^ ^ ™* *^ TI t" 11 " 1 ' or priniiliv ^i s& 
patrundA mai 3lls intre strate msii noi s aiirmilG de polaaiu r&mh~ 
! :s:^Lfel undeva in profunsime. 

Calvjn: Ooliticc. 

In inullfi formatiuni gaolagioe aiarinQ se ^sesc nnde rail- 
care cnnstiluite din boli 1 - [niprm^a ouUqi din if;rul« de pe^lii, 
clmentftte tul prm ealcar^ fiecawa bobitf flind rurmatft diii Mai 
multe po^jfhLLe mh\m de colear, dispuse con^ntrk. Da cbic&i 
aceste oateaw rt foraiMiB fljd in uxiele tewaw ^ }jcmnduiuMrft 
din kourilQ de tpft duliM. So eunose Insa ^i pfigiuni marine unde 
in limpunlii ar;uial^ iaii n altera calibre oolitice niariTi^, i 
Hareii Rdfie, fl ipra pprlnl Sms, ?S pe nMtflla peniri6ulm Fkn 



Tida. Nu afi cuaosc precis oonditiunile lor d« ronnait. In tot casul 
*k par a fi localivata'in tfiyimK* litor&lii, pii(ui prorundtl a mA- 
j -ilor, unde apeb pot ft agiima ^i de a^gur oi jna<3ft un rol imrior- 
lant In forma rea fcr ^i preaen^ in su.spcnsiime tn apS a roMLu- 
riior organics, nri uiitilu resluri dc coehdii. ea prima eaottftft em- 
brionara de la. Foraminifcre ^i Gasteropoda $ poabs lntr T un chip 
n !fi prezDiita rmot plants marine, qa Alfele (ailcaroase ?i 
|H>atft rfaar unek bacttM 

R>ce de prtH^pilare din Uctiri $1 bvoare red. 

Calvaml *1<* 141a dulrr* Ap&lc dtzl-ci do issTparft. niiiii $i 
hKiin, r--ii!i|]ii miilt mai uiuLl oarbotiat decatain decAL ap&le marina, 
Aiieft9t*. se datoTegita ra|itnlui, c* npa lur proviii^ din ftpa da plnaie, 

cftaAnd pa pAmilnt, ia din aer u cootitetQ [lajuoma d& * .'•"". 
eu :uirc irccnnd pe^te, sau tofitrfindu-aa ppto diitrrllclc roe© cse 
«on(in calcar, $an direct prin rciai [ ^ihramiwe, trftaaatorml earbo- 
iiatnl de calciu mwlaHL in !>icarb^fl£it d<* ^dein, ea^o est» s<h 
lubil fi pe care ^1 ia in abtufia tm sine. 

Bicurljuiirtlul de ealoiu este o comliim t a b i l ftl , 

n;a eft faftdral i^ind la ai?r, 6#a wvajHrnindu -sc pu(in s COg se 
separfc imediat ^i atimci CO^Ca, fiind ii^lubil ae pwcipiu- 
fundul a pel or sau pi* iigrpurilK umo^dte da acesttt ape, formftnd 
un depuzit i '!■ > iitciir l^iga). 

11 in tKvuarc. Apa caw mnatepte po pcrelii pe^teriior, do- 
puna caJranil po perfl^ Buh Ibrmi da drap^rii $\ valnri in cas- 
cade; pu Uivan il depiute ^ub forma de «talac*ite, ea tuilnrLi 8e 
^li.vilji iftnui pa La siiv pe bnrlanelo oaBelor; iar picAturila 

ce end de pe tavauul p^^ ler ^ or ^nn^t jm paini paftfiiii 
i4laJngttxit*la T mai larg k basa, p mai s^nrl^ uaH iniindii-i^ uncari 
^u stalaelilalc. formeaza coloam* ?i ntilpi de di feri^ fornix ?i 
mdritui IHg* 46 J. Din unele p^i^ri ftiuga «iMe un ^ipot do apa^ 
cum a col care bra din pc^Usni data Ti^uiana (Gnrj) $i din p^- 
torilo de langi Vad pe Cri^ h eu apa. ToartO! caieartia^a caro d^pune 
pe at&bdle, pa ierburile, pa fru azote ^i po cren^ilo din dm- 
iiieiL hir, lui ejilcar au multe gfturele, numii tnf eakw saniraverUn 
^igfth TiscuaaiL, Vad, tivoli (Italia), ebc. Acoste ealcarHri nm\Ui 
foartc jniilte liparun do meld* do rrunzo ?i chinj de plwite is- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



GoolOfitl (l-'ivmU 



&T 



?i d&u o brand piulrft do eonstiuctie, Com mai tuat-s i2YaarclD*dda 
not sunt mai mull sau pnJiD cakarease, luftiri cateare cu hpururi 
de plartfe ?t de m^lci du cirmp, ^. n i ■■ ru ■-■ fnarle des m*ti ; 
prin pftdurilc in mm d^duril- r. 




tu BtabwUte, itiklAfraJte, *4ftJpl, drtjerii, e ftfagrtifbb 

1'nele iKToaro fa rim inn use iasfi un depozil gfllhnr sau pu^in 
tffoat, format din oxtei fcrugmofi ; allele* snlfnnHiH* (H*S) f d&pmi 
sulM ca praf alb ^illmj fpe cale bactori&na)* CAml ** bitflJiiesc 
iAroarete ferusinaasa cu ccle ndfuroflBB, etpa La o intunijbi neagri 
(Arice^tu Prnhovn, *&)■ 

Din lucnrf. Apa lacuriior dulei prin empantre depute 
card siib formfi de praf Sit alb, form Am I ufl kirat satire de 
rretd tariratrAi on ca o rrunlfi <v mnperft fruitful Ufift&ri in l&tiuri 
se forme as JL ^i c&kare oolfttc^. Calcarele d£ apii dulce con tin res- 
tnri d<* mdci ?i de acoM de up ft duke (Turtucnia, etc*}. 

DJn izvoareto mineral* 31 din spele term*1e.^ 

Uttasifi caLeporie de ape liind foarLe minendi»tei suiil ni-le 
iihjii boplti In depunari d& minerals eari prin cnmitRleu lor maxft, 
rpraieaM iin^ori ndevftrftLc roce. 




rr^Jifa! cm crifcaj' fdupa JfiiFvnfr}. 



Un ijwmpfu instii i 
privinla aceasta nil procurft Swr* 
-i*l# HiM-l>in|i di'l« Karlsbad flBii- 
f: ini: s. 1 4ir1 clfcpiin amial peaLe Vz. 
iniEiori Irgr, de rulrur. Cakaml Eft 
Karlsbad iiicnistCAZl patul is- 
lor tu depoaite slratifieate, 
dc ecvkwe brunfl, precuni $i loate 
rorpurilo pe cori le udn siui 1« 
slrope^ta wi : ierhurv, o&ft&tffi ena 
fruote, inanechine, «Uj, (Fig + 47), 
In Iuc-i.j! undr eioL-oLe^Ld iK- 
v.ruL bolii^lc de tiisJp si Elite resluri minerale ori or^auicc. gunt 
ridiiiata rni pot^e in sus |juncL ee aling nenil almo^rcric, apoi sunt 
Iftaaiti la Tund pentru a le ridiu din non. In rni^area aceasta dt^ 
rldic;ut- ^i coborlrc r(speliilft i bobitelfk ^h fficmsleizft cu inveli^sri 
conccnlrice calcaroqsB t< 6tod oiuil deietul d< a grel^ 6ft h?i nn 1h 
in hi pcata ridicn apa, t'h utd la I'micL lormruul o rnasdi en] 
Cn boaln! ca rnaxftrKt, isnltai" pfooirtlc (Fi^ d8)i 

Tql aslfel iAvo^rfiJa iniiicralc ^ei de la Stogeorgiu, din Trfln* 
gilvjiniii, an depra ou Linipui un mumicol de piatrfl do vw tufact-e, 
Le noi in laril loato izvoarele sar^io depun sarea In junil 
kit >^i |je margin ile scuisurii pe ^3 are (mrg. 

AJlfe iavoarc tcmmlc, cum ^unl geigttti depun, etttD h^ vr 

■ I - iii n nil capital, si- 
ll n- arii^rlii, fbnn&nd 
depo^iie tufaeee d^ttil 
de grouse, di?pu$e ca 
Tiduri mari albe saia 
put in yfilluii^ In IriipLe 
iiera^e)^ |jesit k rueele 
tC; cure up a ler se 
scur^c (Inland a, f'arcul 
National din Amci-ica 
do Nofd, etc). 

rcuLru rmelti de preef pi tarts din a^ru] Hlmoeferic izfipndu ^i 
HaJ t ^ ae vedeaLcevii mm dejwirle cnpilolul ^apA in ^itert mIiil;V M , 




fid fe f''tl'^r t'litrlUk. 



t) — Roce sediment a re de origin a organic a ( organ c gene). 

Etaaunt fratnate prin acumulflri de scholctc $i rc^luri de uni- 

n i : 1 1 ^ aau do planie t niai ates d intra ceie ce pot »V$i Insn^ascA 



Collects marcbarkat@gmaiifJoaml^ As i^.ito^e 



CicoU?p& Getioml l 



S3 



to corpul lor subaLaiiio mhorftU* din msdiul in e&ra tc&L&stO, ®m 
est* falMruL Silica, f:nlntmil ^i ciiinjH^ii s&j bidrorarb t|i, v.tr,. 

In geaeral in naluril realuriia ae&sien de auimnle >j de plante 
snfor anumjte schsnibari $1, In FfiporL eu ccesieu, ele pot da na*i 
I a r. ii en caraeterefi inttebuinl&ii differ! tc. AslTol rcsturile 

formats din Cataftr,. Siliu?* Fus f*tL etc, prin acumukre dau nne 
lapj calftaiti*tf* f ^llli^imiHi% fosftotiagOp eari eu ] -htmbiri do 

iiiliieribliKiitV! we p&Un^ft cam en aoelea^i caractere! pe cari le-a 
ami la IncopuL Galii formaLa din Carbon gj ^ompu^ii lui (CeJuloz&t 
Grlsirni, ft^ini, elr,) + sufcr traiisformflLri tfeasabttoj dnp:i cundi- 
liuniltf in cari aces to transfostn&ri so fac, din carti guiuem $i ceaul- 
nuul aeeator Iraitformftri esto In general deosebiL Aalfcl rcslu>-: li- 
es rfimftii la iiei : i I ri mnezBaJit pntrezroc, deacornpunfiiidu-se fltrti 
sft lase uruic. Crrle ce an urruizBalft inultft s?i pu|in aer, se htmitlfcu, 
proces ee sc petrace cu Kftdttmlti i ironies din soliirila cultivubitoi 
Rest n rile eari cad In ini\M ujutlor und« =upil frustr&gd aerului 
iiiiiir^feric, pHn tninslnrmfiri dir CtrbofLEBcuf win de * bhnmiiiitfare, 

dau rocela uombustibite (Cirl ii dh ptttiint, Petnd^iL AtfahiiL 

Uazrdt* mifiirtib\ Tib.;.). 

A&a dir dupfi nubira lor. dtiOHtbhn mai mull a naLegurii fl$ 
roce orjuino^ii^: 

Roce organogeny ca I car case, 

Rocele ealearoa** «nnl formate In general din CQ 3 Ca, fie 
pnr Be aiQMtecal m difrrito alto substantc, El6 *e ^faie u^ur oti 
un vflrf ascutrt de otel ^ far *£erTOC©&$a cu aelrii. 

Afarfl do c&tera talcumri dupuse pe ealc do prenipiiar^ ■, 
uiart*rt mnjoritate a ma^selor o&taare din scoar^a globnlui sunL de 

CaJcand j«a gfis^ta la schoIetLii oaos al animalolar 1^ In Snvc 
]i$ul protcetoi* C^huJtiLul extern) Al PcwAmiiiiferato^ Spongki 
Kdraro^i* al nncir liidroxonre, al BrioxnarttLop, Krachbpoclelor, Ma- 
lu^elar *i CrustaceBloif, dinU^ animale M 71 in odrpid nnor Atpc 
:il arous« (JJlhoUinnitiieeli^ SijAonc<;le $i CnJcoesraleek 1 !,) Este 
greo dn adini^ «?a enonna c^BLatiiiLte de CQsCa. co se fcfeflL?JI iln 
aoitn^ele s^i pbmteta marine la ^cheletul lor, si pravinK nmnaf 
din pujintd &&m (6^08%! M corning apa ni&rih Din causa veaatu 
M admito flad, <A (iinlels niatinn iau cateinl schelelulid Jof dm 
^nltatul dc caloiix (S0*Ga, 3 r G%), pa -eciprtu din tpfi en 

Jijnloml cni-bonaiitlui da amoaiu fCt^NH 4 >, fi« ei ^cesta este aj^- 






TCtot da cor|in) lor, fle eft el resmltfe din dfiseompuncrea inalcriiior 
ofganice la apA, Din re&cthmaa lor nr rcKulUt asLfel COa Ca, ce se 
'dopune ca cochiliti, ^i StJ^Nlii ce itimOiic in apa marinu, Ac est 
fenometn s* poaia verlRca a&recum ^i prtn anaHsele apekir mariiw! 
din mri resuIlS cH o^tft s£:flm amoniacdo, ins& mnk mai amlte 
in miifiJe ealdc, deoat In eeie reoi, q?9«€ ar expllca ^ m^rea 
de^voLbire a afiimaletar |i plnnlelor m scheiet calieartis in rcgiu- 
flill© eoualorialo, pre cum $1 Impu^iiiiU^a bir + ca 31 fin^tca schelctu- 
lui lor T tn .rcguimle polart% unde cafeaml & inlocuit cu silicon In 
formarea echebtulTii, 

RexultA do anL cfl puief&a dc precipitare a cakanduL QW$A 
Ih riiii|i>9f- Tnaiino in rapoit cu temperflJtiiTa ?i ftcftasta ae ad^FR- 
i\^U\ mi numai pentru xotieb cUmatorice, d:ir fl pimtni ealc ba- 
rbimerjee (adftnoimel, AslfeJ In regimiij^ pola^, ca ^i in rogiunilc 
•dc niari adandmi cy t^mpenitnm joaaL, nu sc pot d&STOlbi nici 
•Coraliertf nici Alga calearort^n? ctl mt\4$i mare ^i mnnficat gi nici 
-animate niarino en scoii^'i 1 jlIi umpsfl, groaaJi ; pc c&nd toftie acesto 
Jlinte ae d«Bvoltft fbarte bine §\ in numitr oonsiderabil In plrttle 
•pulin adanri nln m&iiLnr ^1 occandor ealdc. 

A^a, de ex&mplu, rceifii comlied nu sfl p?* djavdiii, da^l 
toni|ierELLum medio a npei marine scud* sub +2i }0 . 

Apou dnpi felul de via0 p^ wri due fiin(eJe marine can 
formcaxK acetic depozite oalcaroa^ acfate pot R mimite benlo- 
g^ttft cete ce iau na°b.^re din rt^Lnrlle funic lor bentooice. $i plinu- 
loj^ite^ celft ear! iid mi^Jtu-ii din rcsturile planctomilui. Po C&ad 
primeb eg aeiimukazii direct pa fuiidimk pe cari trtesc wiimalete 
•bentonice, ea redlll de Cotalicrt ?i de AJge cal^rnas^ soholftiul 
animaielor iixale 31 libere dm aprop^erea fundnlui (Crinoizi, Echi- 
nod^inii:. Lamelibranchiate. Gasteropoda, Fiiraminiferti); resmrilo 
fiimelof lilutil^oam (planeion) cad ca o pit^aie pe fundul mirii $1 
j]e cAnd partife nioi se distmg, e^lti ealeajoo^ ajuug la fUnd, 
unde formed ea nn M de efi:i1. milnl ih Pomtalidfere (de Glu- 
MQ«rint), mftinJ di* Dbitini>ti ^ftlftiu^, main I de Pteropode, etc, 
De obicoi ncsal^ nssLuH In effld^&A Jornu pot ^trfthnte groatmi de 
apft mai man de 3UU0 metrl, din cauzfl ea Kmt diEolviitii com^iie^ 
rj^ cA 1:11 tM adAndmefl cate mai micfi de 6000 m- s eu aJAt ele 
Mjung mai luLr^i la fund. 

DacA ne Scichipuim acum, ca Loatfi acest^ depnaitc 5£ tnUl- 
rcac 51 c*i sftLr&mflturiie mai mi^i, umplu s|>a|.iiJc lite re dintre 
reslurile nuu mari. sau goluribi din interiorul lor, ae putera u?or 

V 



Collecti(jftmarcbarkat@gmaiyjfl|fl te de limUt ^ 

mm liipvii cum 5 T au format [niteniieite strata de piatrft de tilt 
e.*Se din Piatra Osinlui din I3iH;t>gi T dda Pi^tura. MoinidiiareL diu 
Dubmgrai iMnrcclinciaJ^t $i din IM-| Li A|iiiseni 31 ai BdiuiLuEuL 

Ac i se tfakArtiiise if an rilnriiii: iu inahL-a in uiiro an lost 

sedinnmtaLe, ci an smterilfn iirmn ninlte prt^chimbflH, mai ales .-.nli 
influenza apcioi de rir:ulatte on a caldurd centrale; dm tare 
cauzfi ^asim calearul a$& de variat represent at Id scoar^a gtobulai, 
uneori sub ConnA oristalinfl, nil© ori amorf; uneori curat, alk- nri 
Hiuc&Lei.'ul eu alte #uhshui|it &treme* 

Variety lie de eel car. 

AS'flrik do 1'r^tA, de I'alrnttil do npu duk<\ TraTFrtiiml, I 
currli' wiltttee. i pt*alWf#, cait aai rJUUt eft inn na^torc piin 
piocipilafe direct din a|- intwetHia liinM.T riij in tialuti 

ealearul sw rmii pofcl* intftlni *i sub n Li ■- rrirnie* 

€alritu *au irakiiml pirr (< !M 3 Cal aire se gAse^e In asturfl 
$e sub Fun nil dts rtt&33€ rristtiim<\ Inssl crista) b liumos^ -esc 

ii j iii ftlfift in yoluriie atindlor de pialtii de vjtr, ikipusti di» upda 
de mtillrcHio. ori eJLpLii^ind pfuciii uiLerinri a\ actfctftor galurL En 
are duriUtaa :J -ji deusiiatea 2,7 |i emtaliVeu^ft in general in sis- 
temul effngunal (prisma cu rombtfedjri, rombocdri si svale needed) 
*i nmi r:tr En eisiamul urkiramlm 1 , BCQUfta inai ales dm soIui.il:" 
i^dde *l in scbeletul o&b&rtw al aniiiuilglor (scoici, sidef, in&rgiL- 
rilujv, m&rgti&n}. purlAnd nucnilndc Arn^miiiA ;i lorn hihU elfl (lind 
p mfti dure &i mai dense dcciU Qdtita ^agenda* 

Gek mai importante cristate de eateiti sunt ^ele tn nnnk^dri. 
niiiuiUi Spntnl ib* MiuuIr* (y> |>ai( MIJ. 

Hurmoiii, estfl formal* tot din ealt'M fin cnsUlinfi ^s dupfc 
slructura bcbulni ^[ dujn coJoAr^a ei distmgem i JHarmni^a scaha- 
F*M*l sau st^tuftrd, albA ea ^nhlxul %i un hol> ori^laliti TTinnint, 
MTtrebuin^lfl pentm stalni (f J ar03 t NaKos p Carrara; Vvim Tlm\, in 
Arpi«, uic.J. 

Uar r i dm-M mltirwta. Deagrfl, eu |iete zillm it ni^n . sou 

albLi^Urui t pAttfts, ori riotaoWh purtand dilcrilo nuniin dupii ioi^di- 
tati sau dut>& cnloiii-^, inlr« cari cole mai pi^iniLe sunL ctlc vai- 
gate ea onixul (Onixnl de IW^ic tpi de Brasilia). 

Miirmofeic aecnte simL calcar* reerislaiinizate piin presknve, 
prin apele dd Inllltmtie. daj- nmi »les melttmorro^aie $nt» hillucnla 
trilldurii ^i a iubstAn^lcir mine rali^^toi ire, jjrovenite de In rocete 



til 'ttbgiu Uenprnii 



l'l! 






t?ruptire. car! m vmii in contact eu caksiruL Do ac^flalin mnlLi! 
ilirr m$i$ mar more se gi^^e $i mineral t> a?a numile de eontaet 
(Mini, i^uarl. Grenalc, ete.l. La nol sut>1 numeroaw marmoni, in 
special din ecle ordmare, Asllel la iz\roiirek Ai-ge^ului $i Bftului 
Doamnd (M-tii Kftgft»9ului) r Inngft 0n3ftKiA- estc o ^uviti <fe mar- 
rnorH slaluarfl ce merge aprti V^aL pauii io OIL k Boi(a; do ase- 
menea oalrarete din jiniil orn^idui Tuiora: la Va^t L &u %) Hajdate 
• ii ,\ ideal; la N&ml^ti, Drogoslaveie §1 Uue*ir\ din Mn^^l annL 
^akftre merjijinice rcerisulizate prb apele de infiltrate, cari lus- 
iruiLe. dan maun ore admirabtle h niei al^s rttfltole de bazft, &ari 
priii y-dwbirc (aiuueeape) stint br^eifiaM ^1 rp.eimenUiU^ print r un 
■■nl ealcaros bmn-ffiilbui-dencbia. 

1*1:1 tra il*« \m\ snu MilrftinL ttbl^nult, $Q pr^zintA uiieori 
eoin^acl *i ivib. apn>ape ca marmora {Pmlra CRiiulul Tiaaiana, 
Bucafi, Kfim4^lii RiwJkr t Tulcea, tn Bihor ?i Caf^-Sevcria, «tej, 
;i-ri clt rni' as disttng s^ilclle $i rwifii din eare aii laat na^kM 
{Oilmmj rei:iFEt[): alle ori este mai pujiii ^impMt, fin bobul niai 
oeuniforra ^i cola rat pHn difcrite subsume in morale In galbm, 
mni.i^u, ¥HnSt f( ehiar a^gru (Dobnifea, Valea Ptahovei elt;.)- In 
in in>a majarhate a lor^ cakarele emupocte sunt focmate de rwUI 
eiirolicrt — e^lcar coral i an — aau do tufo de Algo uali^iroaa*, 
" . unentat ^i recristdi/ut ; alte ori, ealcaml est* fonjiat din slftrik- 
mftturi de s*Ci*id diferiH ^i de cftsut^ de P^Mpierl ?i de For*mlnl- 
l>n, riini.ii^h' lanlaltik, In line cftte odnlfc dft sf^rlkmaiuri de 

Ho I o in it u est* m trakar magnc?Jan (CO^Ca, CO»Hg), de 
p . ■.'.lojtre Wtitt^ ^albuie ^i cu \m mod caracterislie d« a se de- 
trngtiflki Id sfArtJn&turi mid eoJlurc&se, F!a se gft^e$te rtep&iidit& 
iy* ^ f^eiirnl, formOiid mun(i Intregi Tn Aipi (Aipii Doloautici), l^a 
nuS ea este mai po|in rflspftodilil (Mar mum de Valea Hw, Arg«^ ; 
i»obi^cn. tn Pen&ani ?i Tn Hncovina; in M-tii Apa^ni, in jnml 
Viidului). 

l.'Alo&nil uuuiiilttle este o rari*W£ d& calcar format apn>aiie 
tttic&uftj din oL->u(e de StunuliM # alle Foraminirore ini^i (Albegti 
in \bi*eal, Azaflac ?i Titechini to Uobrogea, Kodna ^i Pnree^ti bi 
Iraftsdvania), destud di- u^or do luerai sea piatrft d^ coflstmclJe. 
Din cd de In ilfi^i, s l a liistaturat ^i M^nftMirea CtiFtea-de-Arge^. 
f*e miir^inea de N T W a B&sinubii Transilvani^ t cam eal^ la O^orhei 



Collection marcbarkat@gmail.com 

{Gyerfi-Vaifarheli) gftsiro b«nonri da eftte 3-£ m. formate numafr 
din Stimuli^ *\nh c\u\t>,iilu\\, cu care s&temi pavie&zS ^oselele & 
curdle rjs^liif- 

f Altar titthlliftr* Sunt uuote cataarH furmaUs npnvapt m iii- 
i regime mi mai din se-oiel de Mrf i -pn-ial l^ivaive, ibmiAnti 

aeeea ce se nume^te Imiiiclitl (Jnd, Tukeft). Oftd scoieik sunt 
necimenlafrr <sl pourtii iiu.i.ftle de ffiltm (BucovH langii Craiova, 
Bnteni in Mii^tel.l Acwte L fc a[eare uiu natters In general prin to- 
KriLriiikdireA scoieflor animale! or In regi unite da pl.ijfc. 

I'rrtU C£te pi&tfS da var fonnutil din niftl de Fornminirere 
iulol. Eoneslocate cu sfitrtimiiluri line de cJifcriic seoifci tKiji 4% 
ab unite Intro du (Muriel ":». td DobrtigGa|. 

I 'intra (Itogrutlni cite un catear argttos, eu knliul Ibarte fta 
on itincirieo de mikt lift calcaros uu flflftl fin argUOS- ftggftt Odcar 
prezintft o mare mi perl out ft m litogmfie. efiei druoiitsi e§u-ui i 
sole footle line, po t?l as poaie desomna ca ^i pe h fir lie* Pentm 
rapruducerrja deeemnuribr Hft pro- 
CftdftJiy.* fcstfel Ifcy.^UMU] hi; luce cu 
O iH*rnea.£ sp(ir:ialfL t pe o ffLjiL hi 
lusLmiUu ^i pciTed urkoiiLiiltt a piti 
trei. Apoi se ataei !&(& destimnatd 
en acid slab (HCL diluat), care roade 
partile ncacoperite de dra&ntii, a^a 
eft aces to HUnilnrtiid in relicT, se 
poate apoi eopiu pe hilitto prin im- 
primare, 
Itesemnurik htografice cer o 

curftt*nw specials ele neputtad li 

ocirijftte sau indrapUiitf fn tutds&una cu auccea. 




Kip. 413, (.Veto, vUulfc lu 
rriirroeoa|i. 



Knee sllkloa*e, 

Dup& ealear, silicea (Silh) eslfi subsuu^a caro jontii un red 
important in form area sdietelului mullor animate §i plante marine 

DiitUimeeJ^ t Radiol ani, Spongierii, elc, Balieea est« luAtR dc 

ilii^irji' ii ied mini nuurin din TinHui fin acfilofi (sijtcaii de alummiu) 

adut: de i^tuiii, kliu efljfl a nv.iduu din Bf&r&nutrefc in:t]i»nlor prin 

jui dm bliiiis - (lySOOjQOO— 1/&0U.0Q0) tso lonhiih 



tirnlngtl OciiUniJ^ 



103 






ftpn mftiii, lenomenul im '» putco li oxpliijiliil. Dt altfel eetfl 
■ utiii-ciiL <?1 mftlul arpilds, liu divtvcat, rflmftne in susjj&tisdme CM 

mai mult, cm kAI apa fiste nwi indultiUi. .sail are o salinii 

call «ea nonnaM, cum emit apblo din regiunea polilor. 
ii m strat superBcial de upfl dulcfi itittiUat din tnpirea i^ie 
Ittr; i)C canil in apelc cu salinituiv nimiiilu. raftlul acestn se aedi 
«i Micas* foarUi rcpedo, Silicea de allfel fnlocue^te in loldttrana 
i-alcurul la formarea HthdiHului limtelor vii din n^lo i » 

LcmperMluri &cftzulo, »le regiuoilor rati iji aJft iuiidarilpr adarn-i. 
A§a dar, upelc marine ca (fimperaturi afliteulfl *i cu slahh Bftlin 
Utte. iai& mcdml prielnic dcairoitarii fiin^lchj- en adielel aiticina. 
Sfidfnwutele nilieioa?*, do n* i VJtiicfl. ahunaft dc&, 

rundiil i«guimlor dr imiri WAncimi, inlre l*«**i WKO motj'i fur- 
inund ut) mal rlc schefclo tk* ladlnltri fi de HUle«l*- (i ' Spflnsii-ri. 
aincslecai *ln multe 01 i "» m&luri cttkwuase p mai iles do m .1 
constitirit din arc"* rt^le, fot 
duaetarialicfl fundiirtlor odor mai mari siliisuii. 

1n i-ejtiunea fuudului iu,m]ar poltafi sa Utpmir? tin L -ili 

de Dialouteo, titip laf |ic!agic^ Hind f&vtmwdft in scimic rcgiuiii 
d& i^iupftraturile joaie, eu riabft salinitate. 

Uoceb »^ iau ili9tW0 d5n mWul eUi*iic9, lonn«»x.i rtn 
tad de »il&x«rU cremew. jasiput-J, meofllte, tari au un aapeal 
comos ei hiJtirtufrt ccoclwidatt cBmcterwiicri >i anil uoldrat 
dJb, gaiben, cenu^iu. viLnuk albtetrai, «&&* sau chiar ij-^iu 
Astlel de siiexuri ?i d« gisturi oUcioaae pfOTonils ttin rest 
siliciwise rtle w-nalettduJ animalebr inaririt?. ■■■ ub«!r»a de multe 

iuiert-alttte Tntw strnJ^lc (.alcaroaae aio Cretaci«uhii din Al|» bi 
r:ar|.Mi, din Epii. dm Macedonia *i iMbanb, elc Unaori sUetoirhe 
Tormeassa, [irin eoncredonareit rtssturllor. pungi §i noduri dc difcrite 
forma v mariml i» lw<iete 'iduaroose. cum atim de ev. uodutfle 
de *reM«i)ft din creta din Hobrofiea (KurfWM- 

RncD Fnsforoase i»au l'Osforite. 

Lure rueaie stedimaatore n»?.uliuU; din rwt^ik orsai. 

unelc eomm mult rnator sub forma dc nodule ?i de MMnffanri. 

numite foaforile- Kosforul aiei «e gasefie bhJj forma de rosfat tie 

t uiviu (Pt><> Ci»a, de mulie ori crt«itB*at sab fortai oe ri* 
rte mki, in uiiane exufonaio, eum esU* Apatita* minotal foarte 
,„, lit, m\ tantilnU. In loate rocele en mrc t: 

tail Hiiijtura suiwl a roafqiiuiii attt de neceiar vielii m ucri'i: 



Collectiq^marcbarkat@gmail,fiQCft^ <\* n*, 

FosloriLctle pterin din rrhiurilp luupitf in (mtw ale animal o 
Iof ?i planted car al#a F**^^ (1%),fAn^ncBla nu-ilur (ti— 17%) 
ji il«j«ct1 unUc (excrements le) aiiimal&lor inarms — f'lipmlittt — 
pjrtctim, iEi park*, ^i din nsturiEc c^hilcioi eurpului tor. AimnLe 
resUiri eta mid to mftlul de pe fond u rib opolor marina, fotfaiul 
triealeio se stipariL, se hiihugftfe!*te i»rin cqncrelionare. dftnd natter*! 
la nodule si rimm^iiini de fiwfoiite. 

In Lie rutieie &edimcnLarc bogaLM to foslal dc cittoiu, trebuc 
siL reaimnrim si pe cele proven ile din ingr&mAdirj niari de o*e- 
minti: de imimnle marine, dar mai files uirestre, cum rant's brat-f- 
ib d* <ias#- ee kh g&E5es? Tn unele pester i LM-tii Apnseuil #i fngrt- 
mftdirilc de Oftse de Vertebrate in unele roce sedimenLLTO, truns- 
portate $i sodi men lata do upele uurgftlixare. form mid Hinib; numite 
bunebtd, Acestaa niijloceae em timpu], sub acumen apclnr de inlil- 
tn^ eanoretmnarea fosfeiului de titlcitt, dftnd naftOH la ro*rorlt«. 
Exempla gttflim Tn fosforilele dola Ijunry (Franca- $i In cole din 
Africa d« Kord, ele + Un deposit continrmtitl bqgHt in foster $i care 
iOiituLth>;i it i^taodiilA In lantit&ti foarie mari p «slo format dc 
4qtatlnnEk- cc togrfim&feec, Tn special MbArll* marinei p* 
(Annul UKiiLelnr gi oanlmentttlor din regitmiie eald& mimil irnniiu 
(liiiir^iliif America! d& Sad y dimpm faclfio). ftc dBosebeac douft 
fekiri de guano: unul formal ifxroajre rnimui din Ibsfat de rataiu, 
restaJ mnleriilor orgnmce fiind sp&Jai de ape (climb caitiff cti 
regini pbioaK $i un guano bugai in malerif oruanice axof/pa&d 
{chin A ejilda ^j usetiA). cum c eel de Peru, unde eelelalte matcrii 
organice mi sunt spAlate din JipstI de ploL 

In general fb&rtorjLele sunt tuteebuinf&te ea Ifljrl^aniint* agrri- 
cola si la ppeparan^i fosforului Lu &&J ae gdsesc pu;ine In l>o- 
hm^a veche $i In unde p^teri liogate in I J lied (jrmum) ^i fa 
osenvinte de MamifDie cualaroaj-^, 

Roce carfosjiioase — Carbunil. 

Realurde pi an lei or pm ingr^madire dau ^i Gle d&poziLe 
^dimeutam, Aslfel, reslui-ile de pi mm* lerestre ?i de apH togift* 
miLdllB pes fundul nilii^tlriilor, laourilor ^i in r^iunil^ iJp dciti 
ale rnarilnr iluri ^i sedimenttiLte mtre sLratde de roce detr 
mai dim InUxj iiyOdj m IrmisformflL cu limpfcil In *iirbmiL Reijli* 
scheletul ccioiar al pUnielur II fonnea3ia celul^n (UH| D ii f > 
a ^u!> influenta unri IViim nlHtiuni spedalc ana«nib<n uo im 






Oeoli^ia General;* 



W 



ingft^lu in Ci MB CArtMMrfCdi 1 ] dSnd nu^kirtt a^LM la deposlte 
Tnsernnate (le c^rivuni Tn nroar^a glubului. isiri ednstHak.^ pftnd 
niiii impcsrtai)t& Aiirai de energie naturMiL, Pmc^stil cai- 
booiScArii rttslLiriliif de planLts so daLo^Le la Imnft parte uuur 
hwrtflrtl, eari atacand ceiuloxa, ii ia o parte din (' yl O, pe eari 
le eHminl apoi sub IbrniA de CU £ . pe eflnd o purte din H est^ 
liberal sub <ormft de HiO ^i de II liber, a^a ca pnodtisul eami- 
lm*tlhll ee ia na^tere, dwine mult mai bufal In € dwH (amnul 

Sunt mai iriullo feliiri dec&rtmni; 

Turtm eat* tjil mui nnn oSj-biim-. fcia se fci mcit/ti ^i in zilole 
noa^lre ?i in [ui^ieio din ctiHionilittir-ca pc loe a pkntebr ierl?' 
din r^fmnfta inUv^inilor, I a curl lor 51 bdllilor, fie ea acesle planle 
[biLeae^ enm sunt pi An HI din delta ^i bftltile Dunfirii, fie ca &mh 
po itiarpint-it ^i pe fundai aeestor »pe. Plunleb cari iau In gaunra.1 
piirte la form n ran itirbek miriasS dupft rogiuniK In sconn Ah f j ftmpi« 
sunt rnni mull pbniele cfe balUi mi: Tw-sMn, Fapurrn, Kng^xiil 
$i LI lit if a de halil* ur^lit Alg* $1 mai pu^in Mus^hii : pe eAiid 
Tn r^KEintm mlA^tiriilor din muinu unde se formea^a rnari lurbtdi, 
,im in r^le Meoroase din nordul l^uropci (Gcmiania, Olaxida), 
Muw:hii ^i in special genunle %ww $i Sphagnum sunt pbnlel« 
eari formeazft turbArtile* Turba este furmalli dur din rewturi 
piUin earbomfiealep inedtaite «a o p&sla i?i ame»i^5ftt* t-u uiaLBdi 
j^manloasft. Prin i^irboTiizjuv w'ajj produs ^i unii actei ^pociuli. 
CFL «r. hiimk yi aur, iilinlc, sar** r^prftxinifi substan^i antispptlrA a 
torboi T'urlia se exploateazti t&indu-se in bu^H{i de forma cftr£~ 
EEii/iln^ care s£ uacK $i se inlrr Luinlea^fi ea combust ibil In tarili^ 
ea Otsmda ^i Germania de Word, unde lenmul lipse^le. Ka confine 
intre 45% 51 63^/g earbwne, 

hi RotD&iUi dfepunem de aj*n :2i.ri milkiane m- 3 dh 

.l iniLLiki In Tratisilifijiuiip in di^UicLele MatuiiiLU:^f r Sflt-nn'iJ'. Albn 
ititarfwirii, Oijumi, l!tislritA-N^Wi^, ( :k»^. 'rftrfiavji-Miin^ ^igaraq p Trui 
Sv^unti^ i ? ii l .h |i c»« de^i n'ur area a cJitr^buiniar^ dirtcia ija f^mhu^- 
r 1 1 1 b I :iLdiKtr|jil. iiKi^tJH $1 I'd^saii'L. bt pulen InfoL'iii 111 mnr*s mAKura |m' 
e*|ftfeH iMrUniK- Ik ir giflm, In intr^biiin^rilo cAftfkiw; puiAnd 

Tn st c la^t limp A TolmiE & fit malt rial prim k fabrkarca produce tor 
iirriuiHtttJi^ si si togrfljUtotatekir wtifluial^ iwnirii i^nar«lii d« cultrrgt 
UitriAul. 



l.u-ani ^fbezLal Ji irt pnnlru tniwfcrmiiifta Hul^tiiii^ir urgarncih In 



Collection f^rcbarkat@gmail.cc^jTi r ^ 



ii La dfl & >■] 



GcofrgiH OfeflOTftEl 



10? 



Ligultul f\ f iirhiim-lQ hnin, *unl mult mm ptP/i) 

lit cdrlmnt- ca lurba, inuli mai compacts ?i sunt formate fn g&- 
nigral de resluri dc planle phlej, ci. Lrunchinri. ramim, frunao. 
ifpori. etc., culoate turtits ^i c&rbnnificHto ; tar spa |i i le dmtre aces tc 
regturi mart mai ocupate de sr&Minfi.tiiri mai m nhiiIs de nceteiipi 
carbon if ic area planteJor esLe raiujta irHunlala 
(G&rbune brim), alluori selnicluru si un&ori chlar ooiMm lum- 
nului ae pftjU'eiml foairte put in alleralfl (hyp ill) Hin toate acestta 
rceso ea light till $i t'lirbum lis bruri an lual na^lere prin ingrfi- 
madirea mrngilm-. Lruncbiuri]-! jS in Hue a tuiiiror resturilor do 
plat | aduriJe mli^tinoObC -i din j-.ouela innmlahikr ale la- 

curitor p rdurifor, earboflitVcate po loe in ucatta mlii^Tm ari iran- 
Bpurmtc in lacurik nmrri do cALrti rAuri- l.ijpiiLLil am i> rolurali^ 
ceiHJJ:ifl-ri^ifra T da ubicei f&r§ lueiu. Afde £U fl&earft $i fum mull, 
df'md Lin luima nepln^it hi Ifteftnd egattgfl iiinttl din cauea mMfr- 
iriiitir piluiinntriiitto. ce rontinn, PuLeren c&kmficft & lui taste dc 
2.501 J— 5.000 calcrii. Kl ustu loart« nuqjflndit in forna^i unite ter- 
tiare, Curbunde bruit, arc o ctiloart! neiLgia. lucioaeft, uiioori cu 
spdrturf ooaohoidaia si o putere ealoricn dda 3— 600ft *&kuii. 

I..l >i-i Ugalta] t-sL«- iWie risjumiiii in zuna ilu margin^ a itaa- 
liirik*r Ultonitii, Mm ((mica ss Kndiit Muldoviu, Til ie gfetgto Iti THior-HD. 
la BubiiEL fn \! 
djiiii .la- mil rtlea 
boxa niriaabiuir'i mi- 
Jhitfalt $1 I>'Hin 
in i^vAHltii [Hfah 
ceu) hi grasime do 
!i 0,50 5« 

I'Xfllufth'EL^k hi Mi 

I ri>rj . 
Arjtrig; iu Muncfil lit 
BdiiLu-Oo-lfl^ltlFig.SO) 

boviitt In f>atjiiipi4'hn- 
K^H. fi la Piilofl in 

i:!hi".tu, In MhldOYIk, l& 

1 : ■ 1 1 ULoe^ti &■ A^.^lj, t:p 
Tni' i- 1 1 cirbtuie lirtih pUoccnip (tuii^fui), de o Poartc huiia 
iiilkkLi"', * ArSjiiciEln EiinJ luticHs, i:iK]ipoj;L t u A[^rhim stidostf oap^ 

cumt* Kl i*a (ornuit mai aJes din i^siurik pknu^ldi inrcnoerc de w\w 
c ftif ulime lur. Cfl h- EnUlnLeA pa Htnud pciH-t^ o Ip^iilh parlp din 
r^'Minrai dmhiriir^ ^■•nnl. I m v ifltaitfl iWufdld* 







1 -r ^9H 


iw m 


-V_ 




"ft 




HH^^^^^Kr*^_ S« cBH^HHH 


T^a:^ 5ft atr.- «fe "i^^ 1 


1 ^9 .■."- 


iI*3bH5WB 




IflWiM.-"^ 



Klj!. IHI. — VnihrA Sntr'n mill I rirt rirbuni r 



O^j ttTtffi IJsriiji mull, numui in unii dm Bnol ^t Ihfll n uiai unnv 
n[f*rt expljDAtareA InL (tSB.(l'7Q km* tn LOSS), mai ilea rle rflnii 
iiiubsir? fernh? tl wda hi mfl^ini, aai« ^zidui 

ci BG [i mull puL&n.'u ralorilk^v 5e tisai rntrpJuiih- 

tetsfl |a aidowi wuki in ^irarii, ctod l«nrnu] lif*^^^ apca tte ci 
puyiii fttrliculari de ^rs In sobis 4fli nmi flks tu Eae&kttaJ on ftftlod 
^i iii prB|ianir€zi ^a^ultii sltfb fe tlinbinftt Ligsi Bfte faun ^i Tri 

PUw^dii! din mdul B dn i»lu mai bogata tiiinr InlipiU (srdj' 

bnui) tuiiL tek dcla FfcLro^aul, rtui Tnn^ilTiiuiu, cuprinso fn VI.. 
(0!%m^Tiui guporiwtj, ca ^i C«J iJuIn lloluifi lr Ii-hiimSvh -^i fj I ! - 
hul '"oniiiii: btitiEe h^^tu d^ If 

Kes<?ivcieh«>ii5tm1nacf«Up| dp eflrbuirt sunt celf nitti nim, ^amiflii 
LipiH <lb=]Jini43iLi m iSul-MijiMuL doap^jsinuiiiv M n "'■" , - 

pntfire calorfci ^upriimd Siihv SJ&UU ?» t40U i"ilani. uftibkU 
^4aest In Pii j|N:r|«i^lin dtln Van;LW'\u fi pAnrt m -mini Mul- 

ei; $\ d« pesl^ Titi nfliHDaai toM ».<■:>•■ tn Tmiiailvnniu. r.ipri- 
Vi.unul 5supoi jor «ji FUocuml Cftmpiai Ajdcaluini. WWft* » •■ - 1 pulert 
^uloriL-a ih 8000 pond la t?UWIh d« onJlnd 

In ioln.1 d>jci. dispunerti di? T*4 miliuuuu LtoO tiniinr^ itfl ligcH, 
fert sa mnt amniim rittitfmh diaponilsik- in Diunvirm ri in hiniil II i 
ttrftbbL 

I j 1 1-! i hnin, dl^mnexil In Ba^inul plincesm d C IHfeftftar 

(Bftcyju), dnj4 ilntiilf* ruiwj^uh; inniliie de I^IS. dfl ii i'toartt C4 
evuluii 'uupixiLtiiiiiv la 2 .S50.IHHI d« Ltnifi mthiet, vfM pe piot o 
co4eia a fi tsaj jijiin de d uri " .. .. .. d^at at- irthul uocotlta, p 

r*fl ]or cdctffea Bind d« BtSOO tiiiiorii ; iftr in Trw^hwm, Eiu.itni 
rezervde i^prinse Hi CffeU.dC, Oil JlwilLLrraniui^ dihlre 

inai inan sun UHprinaa b hisirnif Jinlnl su]nirie>i (Pom^ini} F fljUJ 
la o rtserrp n| i iNin^iK-a rfi- S75u3flO,OM du u«uq iHtin<i ►. «-u 4— 6 
ablif.; deai ^rliune I « te fetti n razervfi ds 'iin 

Hiiihi eel*« eel nia.i important tiLrbtnw din pnnii de vi\d 
economic btdtkfltrial, Ea conl?™ dela 70— W/d ettrbow s fi^i^ bw - 
gr^-tncimHEf, mai mult aau mai pdtin liitninsnoaMa jH- - 1 iLsil 
H. slaM 1 , aMe cu Ikoira miaft «i da di>ln 6000 SOOO cr 
FaM at laso multt cenu^e. VftiietalM de IflMBS gfi a*u ^ totrtb 
tdaifl, piin dislilare, la prepaniTeu gnxului de Hum mat, iar vmaul 
ce ratmine, fiind mulL teitNaffip to cliibune prin acea^Ui daitilare. 
e&te Snti«baii](BL In Sndnsiria preparftrii fierului din nihimiunte. d^ 
Her ; 0* ^csMbtistiWI td fabrits; la oailt Terale ^i la \ut\\hi\ n 
sulie de Hue Huik so ga£^^le in tons nn rile rotite ve^hi uie sc 
1»1 Iflnf^lrin in Kfa primara, fornujnd depo^He iinpcrtantfi n GoJ 
bonifer. 



Collection^arcbarkatfggmail.cfim Bl . „.. , m 



Uculu^iiu. Uc ncn tlii 



to* 



Lit iioi in rnri'i ilyujii y.\\Uux huild (itajifti si T 11 ™ ''" **) Taril* 
hugaiu I Ri huilft *ntii a/i 51 i.**le inai icHlnatrinlp. cu Stut-c Eti- LJu i te . An^nd. 
(^rrwiuia, Prau^ Bclgb. Rum. etc, Ite bng£Liti In e&rhuiii, id 
]i-ifc|,jri fJAiiii Aiii gU. kgsLu industnu ife- tot EjqluK ill >i srdatubul pe n|iii 
si pe ureal, $i< prin tfce*ta : Sri general *l pmgrnfliil $i rfl* [Andiron em- 
iizutiiH eh LmiLh [Hipuuralu. Asafirl dwf. Itiaai, pe 1901; ^ talis: 5c i ,i 
LrfiUiiitoi «ii^i de Gt&tekfeeLe mii pmduuLivu Ui liuiKa. jFriuun t=a pro- 
Auc\m ]i>r (jhIl i:n iull ami iharc* ftu oAt statu] est* inai nnlu^rial, 



SLbAgI^UdUc 

Anglin „ . . 

(rfl'llNI-IH 

Fran in - ■ - 
Bel gift 

An*1l in . . . 



434,966,804 
113.114,000 

86,168, 38W 
2BJ3H,4M 



v i i- 



Hbzm-yr tnari dt Iniihj &Q |U4ii£ in SSIicdn. in Chlira $j ih Cinadfc. 

IFuiia a Lttat ju&tere priji owtoiiiltelwi fa ml&?mij, gL.lfuri si eatuart, 
a plaautLnr din |H=ri^p.ilu carinmiiVi n pedal a Fcrtgelor srbdroe* 

eeltte, cairi funum) jiAdnri irnsiirifL rniupanliili? cu win nun tallow \\u- 
-ca -. i ■- i suUiuk- din regime- LTflffoftlA, 

In lloniBJiia EicaniinU.- de huiia in *Uu-fi de a Jinleji esplflflttrj 
|-i «l i 'Vi", I1U &t COT >;l|*;i[i: W jtAitftBC InxL in Curijoi liferU^ 

Pcnniwiul |j Maafcul din Banul ?i TriUisHvjinia (Anina. BteiBrtiiJ, 3^, 
CtwdtnorAJ, BraQOv, m .). ru u raswrfl apnixiiuLli'vA. uviiliiEiifi, in LOSS 
la BQ.OOtMXX) Lunc uiQlrive de ttrbiLiie. oil O pqt«f£ <a|nrirfi ctrprin^ 
totrt tTfll »; Liawc) mi 70^7 (CarboniTu). 

Bui^ImhiI *i I amirl-foala sunt clrbnm mult mai bUumino?i 
ca huiia, sc gasesc in iiciile&si tareuuri ^i sottt mai rru folfls kntro- 
hiiinuui la fabricarca g^ului de ilummat dtic&l hniJ^ grasA. Bapii 
lor in ^ubstanU' bftunuooB^e aa d*tort^te in prim u I n\tid origin ii 
lor, Studi&lJ la microscop, aee^ti c^rbuni deBoUl eft Hunt Ft inn a (i 
din rHstiin aproapn niimai de lahm do Aty?. r de sporangi $i spori 
de Criptogarn© s?i dei ^r^nn|i d« ptdwi du Giiniioi={jerine. din care 
cauzit ei $i suiU a$a. de bogati tn bitumen. Ac«§ti cAr^>uni a ft gfl- 
sesc mai ales in Scotia, Tn Tranaral fi tn Auslralia. 

Antrtititul eate un clrbiiiic melamorToauiL El esto u^or, are 
l^eato 9l)"/ fl c/trbime, c ncgru ^i cu lueiu melali<! ; are qiAriurU 
conchoid aJa.^ sc sfa^mi ui?or; arde cu o mica HaeAr* aibiataiia 
tntr'un eurent pulemie de aer 5^i nu lasft aproa^ci do Ine Ggnu$ti. 
$i nicl na da Turn. El da c«a mai rnar«s ca^Ulatede calduri dintrc 
to(i cArbuniL 



AnLiadLnl se g^Bi^t^ in acclca^i iet'etmri /a huilrt ^i pare a 
piovcij] din huila. care prin prL^mni puteraice ^i tetoperttnpfi inallft, 
a fast distilutu In mod nstwral! t*«nrfttrt»4rida-«e a^ronpc complect 
in eirbune pur. AnlrucitJul ?e ^?e^t^ ^?i la not, in Goij. dealuii^ul 

in.:LVmi: SudlCfl 8 N '"l i^r la Boteej* hm-Si- &G r> !< : « :i -.. a/a j tihr-, 

(SO^ lone In 1913) piwitai ci fe Viilaii, Poreeni, KafaUfi ^i Lurffa- 
Slftnce^ti. Din m . n.ii> -ttdii de dHrtliu ^i explorftri 5*riyasfi nu 
a ¥ an lacni pi'infl. acunia, dc$i daci & 7 aj face sperftm sA dea rciiuJ- 
IlLl inbLLGumLOi 

Ci lo c&ai b ^uU: irkH In Antincit aiuit Statete-UMtS (PeuaiL 
vjijitji), Anglin ^i Belgia. 

(■riililnl (Plfitnliiiiclini) fste i:iirbune pur, Lj^or, iiioalo, unsu- 
ng I:l pif-'-aiil, cn lui'-iu iihUjIiL. mi :-c topCfte *\ nid nu ordc dcctll 
in oodggn pui Gfi >i di[im»niuL dc u ctlriii putiliui- s& &pPOpifl nutlt. 
} p c bftrlic fu^a o urmil cenu^ic -iicajn p & $i eslc Itvurte bun conduei- 
lor de electrJi^tatc. 

Ea so g&se^Le In ytncmJ in ^islurilc eM&lnlinc, ct pungi in 
antrneiU suu apure ingrftiiuidiL de ape T prin spblarc. sub forma 
de puniri, Ui crflpflturile rcwclor. 

(rraiiiul piovinc din rci.Uirilt eArbunnasc de plnnta, iijelnmor- 
fozdte, transrorLiiuii! Sn grain prin ealduru ^i prc^iune, insi mult 
mai eumpleet ca antracituL 

GnkBlnl ao intrebniDteii'/a la fabricafea ereioanelar ; amcglecat 
. i j iirgilii }a r^rii^irvH Cr^uselelor raTrftctai^; [n pakjinoplastie ; la 
luaLriiil alnenlele dti fi^r |i luti (sdi)^ Inirlaiu 1 ) i^l wfi mi m^i- 
ncu^CLt, elu. 

Cole mai rODumiLc rcgiuni pentru exploalarcfi. ginniuJu] sunL, 
Cuml^rkmd (At^liti), insula Ceylon (India), liku^k iHibaria\ State Ic 
Unile, Tlavnria (GennaniaJ, Itohcmia ^i Stiria (Au&lria), 

G^riinf k*j ;rs"ise^le 91 Ik noi In \^rk„ In Gor], la Schela ea 
pLingi ui ;i]iir^dL m Mnnlii Valcanubii in ^islurile crislaline de pe' 
1 nfeLi dinife vt BLrftaja ^i Paaul Ltulip. dar mai ales sub v^rful 
Ctrbu (Novaei) fi ^ link llrfigok^li-Kovaei— tJaia de ■ Kier—Polu- 
vrajri, tn ^turiie cristaline dein mai^nea mun^lor. 



Collectiorj l nnarcbarkat@gmail.qQm 1Il ie d* G#Mp* 

Se fabric! grafit ^i pa calt* arttndalft prin gmFilizarea c&r- 
buniloF ohismii^, la Lnmperaluri inaUc, in fimiak electriee spOCinlc 
(Niagara] - 

Roce bitimimoase, 

Futruliil* Ptaitii, T^i"! sau NaphU. csio un licbid unsu- 
Kxa, de colour* neagri-vflrauie,, ori brtniA m^catfi ; eu miros partieularp 
cuodmBiUitaeupruisft i litre 1177 ^i ftflfi; uncori mai fluid, allaon mai 
tAsco* gifoarla Kntlatiiabil ; licbid ee se gase^te aoumulal cAloodiif fe in 
rHiiiiuilimsiriinroccleporoftiSQ din scoarta dobnlui. (Vra pajr, 44-1) 

El este format dintr'na amestee da hldroc^rbiiri (€ gi Hi 
iriuotsCj ca Mela mil, ate*, 1iv1iute T <ui Ben do a, ©lev, fi solid* en 
rnraflna* etc.,, care sa pot separa deulul d« u$nr prin distitftrtf 
fractionate. 

Race Liiumiimjasi! eg gAssse in foarte malic din lormatiunilp 
gftotagicfu etttti suiil mai tiles calcardc reaif&k' l eatenrale mftlaitse 
■n urine $i £&le de np& dnlee f ca p In mfttoflft, ArgiLeTe ?i ^utiurilti 
argilDase 51 silieioase, ciiri In timpul sedimentary i tor uu icoperit 
£i o parte din substanla organieft a viGpiitoairdnr rnoartG $1 sedi- 
m&ntate deodaiSu 

In general imi* pclruiul ittploalftbil se glsc^lc tngrflmidit to 
mod secimdjir fj pt» t ule icctoaiciL deolimguL antklinalelor normal© 
ori mpte «i friefiloeatc, Imhlband raoele poroase din jurul Nestor 
dialacatti. Zfirilminte bftgate de petrol pat confine ded uum&i rocale 
poro&se ca jrresnle si nisipurita slab dmautaia, earl nu o capacK 
talc marc de aeuraulara. Dinlr* cale doiiH flancuri als dMoeatici 
eel mai bogal pare a fi (Rom/mbO in ioldeauiui ecl apucat deda- 
subt prin incSlKimj. Tftriiu cols mai bogate In petrol stint : Stable 
Unite ale Amuricd de Nord (Ohio, Pensflvania, ^ Indiana), M.«i- 
ettti Btoia (Bacu] t Romania, llnlijla* Franta {AliMUJa), Borneo ^i 
Java, KgipLul ^i Peraia, Asia Micl, America de Sud t Africa de N^jrf, 
G&rmania T etc. 

In ccea ce prive^te Homftnia gi Gallia, potrolul so g&se^to 
inpAmidit mai mutt dualungnl dislocA^iuniU>r din i-t^iunca Sub- 
carpa^SJoT ?i a m&rginei *xlarne a Cafpa}iJar, in ioatc rocelc pa- 
roase alu formatmnSlor ter^trt Tedil (Borialaw, Moine^tL fJolon( s 
Don:t?ttna, Mo8oar&l; dar mni ales in nisipurile formal inntlor terliara 
noi [Mentian ?i Daeian), cu o capacitate d^ Bw^iimdare mare (Cftm- 
pijij, B^tenari, Bili-cja ,— Tinlca— Honnu etc*) El Til)*? pe ch\e des 
mi^ratiiine din sttatele mai profunda aln Hubcarpaiilor §i Catpa(i- 



CtL-uU.|iu Gcnfmlh 



111 






lor, pa rractaril« ^ liniib do dislocatii putecnice, Inbiband roc ale 
pnri>aar m \ i niatiunilnr. D: cwiarcat e^Ee fapluL ci petralnl ae 
^ft*34j^Lf iii .ui'^faiinH m apropinrea msssivQlqr d© sare, veniad In- 
prenna din profunyiiiitL [*« aeetefcji dialocatii, din car^ ^auzft petro- 
lul estc rnsojU ^i da apii swiniLa, Le^fitata acaa&faa nitre pel.™ I ^i 
sare (massive sail ape shrMai se reniarei la Emli? ^li^LiiiiiiL^> 
petrol din lutnrt $i eonsiiEuc un ar^urneuL puiemu; pUJotrti Qdmite- 
rea mm logftturi genetice intrcsare §i |j_LiuL In timpul niigmliunc^ 
pelrolul nind silil 3ft Ireae4 deseori pfin rocc de direrite paro^ 




Fig. 5L — TV ^iwf i/c jn^roi ki Bn 
(MIjiDAiiI (^ngr, dp pe troll, 

q HiiferiL 1 1 in* [l inndfclliiitri. piHr^md dm aniM^titynl primordial sub- 
stan(ela fju^i nu puli^iii filLrsi, Dpimtndu-^e: ustfil o frnc^ionnre na- 
Uintlfu a^GuiikniUoarc tntPUCflint eu aeeca co u suferl in mod ar- 
tilieial prin diihlarc, Dfa sauza aceasu a vera ^j variatinnilo. c« 
pre^intl petmlnl dela resriune la refiune 91 uneori cbiai in a«ae^ 
n.'jnune, ck ; patrol htm si ni>s p petrol parafinos^ etc- 

PuLrdul XQ L^tnigTe din z£taAmfml prin putnri (Fjg. SI), dc 
iii Hfin pfln aortda^ cari str&bat prin stml^le de doasupra pani 
k petrol Adftiigim3& pujurHcw pi wonddor ^ariasa dupa rcgiune T 
lisft odatil a j tins in stmLul d« (i'ebO-l, acewt am«3t*c cont-rinud 
ga^e mulle (McUin ici ipsolal] ^i ±\\U pri^iuuo mare, face ca pe- 
irolul sft se ridicc In burkrm! aond^i, ciltendatA en n%u pot«re t 
imitU^oanj de ptcurfi poatc II ftkftdftft la zeci ^i cbiar sube de 
mrtri in afarfi, avand nn debit uneori de IU0— SXI ragQ^be |«> sti 



Collection marcbarkat@gmail.commmiffl da u&Angi& 



G&ilof to. GMieralA 



iS 



pftirtjlnl afc fislrft^e CU lin- 
irtiru- tin L11I1 lunp prrrvibsut 
la cafjutul dc job cu un vcn- 
-il. ee m ctosehide dejosin 
siis, Gum intrc finite! ft can 
cent in petrol, dar mai ales 
deasupra stratelor petrol! fore > 
sunt =i stralo cu ;ip£ dulc*?. 
ori a&ratA. *h-: --M.'i. trebiitsac 
isolate, inihiHH, in mod st*- 
pftrat prln dm cm Lire, ca sfi 
mi pfttrundft in fticnmAnt 
■i U I dlstmgfl. pHn prcsiu- 
tiea mare ce apa ar exer- 
cila* Inn raiissn ae> 
tern ui de eflpluatare prin 
fjiiJuri hii I Ash I, soudwta fi- 
ind iruii justice. Itfrntru 111- 
diiderea u | it; hi r. 

In cda ee private o 
rffinea p^trolulol, pftrertte an 
vitriut mult intre Origina att- 
or^unitiL $i ocu organici Azi 




• \\ - ft ittmdti ni tfttp{i<r, h Mttwj* 
Pr 



maj toala lumen incliAfl sA admit fi. v,& pAteriu] m mutant p*iu o fei tucn- 
talic&peciaJ&a materiel organic^ provenM din reaiurile p*a$e ale mi- 
CTO-orgumsmelor animata ?i vegelale. FftHQ^tafia desigur n avul I- ■ 
In adapgsi do aer, inaft la premium mac-i, in (teporitete marine^ 
mEttoase, defuse In ape t dupA Ms-urK cu o salinitate ri client A 
(lapim* de concentratiej, priri care fermentable s-a provoeai c lm- 
bcigAfira s. anli«t?inl 1 ni orgaaice In oonibuu^iuni ale CarlHiimlai cu 
Mi.]n.ir<'isul (bJdriH&rblU ii. 

1 oi purl Fin ^i peLulului a crescui mull prin indusUifdiaavea pra- 
du&dor sale de distilare (boozba, k m pfl n tot, uleimUe mine rale, 
paraflna, reaidurj), a?a c& aai o buna parte dm masmilo de toato 
cRtcgoriHc sunt pu&e in mii?c-are gr&1Je nnmai aeestor produsu 
fniifcoiHobile, aero plane, submarine!, motoeidel&s mori, ma=ihi dn 
ifipofcrrt si dfl Uun- ejbej. La BxploaUtrita mUniiylu hIb regiimilor 
pfttrollfert, ttfci glials de [j^triil qu sunt |ii*-rdu3.«, its piitfnid Ii 
u^or eaptalc ?5 iniitrbuinfiLLe ea ^nmLu^lJbi] la niflh ^ .M 



electrice ?i la cele ce a^lioneaza &dieielu d# petrol. In nneli* n^ 
^iusti.. aoesLe gaze Iqe natural din [^rnrtrit (Pn I id ori i^i I ^piliari in 
Ruzftu* Arma^lul lu Transilvania, la Bju:u^ in Rnnisi lLc) fi Ddafl 
apriniw Ke sting foart^ Ufrfii, formiad ajceea ee s^ uumcsc faiMifi 
n^vi-iriKe. AlLeoHn ittnd g&ztde aa ivese in rcgiunca isioarelo^ pro- 
vuju-ai liolboro^irea ap^i aeestoiTi, pe car& o antreneazd la supra- 
Fa|I impmuniicu piiLicelo]« de otoot, form And mi(?i Iwilwrosi, vub 
caul aor-olost, sau salt^i a cl»r a pa «ste ailral^ d^ ^r>lfi mai 
multe ori $\ al cAror noroi. aruncai peSbC niiirgini, Tormeazji prin 
svftttlare un mic cow t csare ia funna unni vukan in mini nt lit£L. 

De altfel cu timptil so ?or Intrabuin^ tisne ^i apak eftrate 
ale m^iunilor pctrfilifenk ape cari prin oon^inutul br in iod s an i^ 
important A mare lerapeutica in cuntra maladhlnr infec^oa^, eum 
aceasla se face azi destul dn hine la Govern (VMi^ea) «i la Vul- 
i ui;i (Dj\Tnhn?ila)- 

R^giunile neln mai Impoiliinle do pclrol In Romania, sc divid 
dupA sittialia lor, to n&giuui subcarpatine, «updus& In stratde uuo- 
lilincemice : Hu^Linari-CAmpiiia-Pitiiram-BrA^n^asa ; "Jlntfti-BSfco?- 
BiD£l llOhNU l.iuru OOEHifSl'Ool "ii :\ .- li3j:i^ ; -Ort.;;^-I.k;-i]t':::: V.: ? :l-'.-U 
VArfurile-Pueioasn- Vnlcana-PietrHTi ; PJLf:urR|i-M^lita- Aptotolachc ; 
Berca-Heuui-?pliciori ; S^rata-Monleutu ; Ceptura; (iovcira I'Au^^th 
Sftc*1 -Maghires U - Vu ite^ti-T hrgu iiu ; Tescunl-Cit t \ i p« ni . Pftcj o I ( Ba- 
ran}, etc* etc*, fan mai Loiite so Indira dealunguJ diBlocaliilor din 
Sijlii;ai-|>aiii Mnldovei, Aluntcnici ^i Olteniei; pe cAnd e&cfimintele 
din diri^U sunt situate am mull la mar^inea aeffl^ora dinsjii^ 
SubcarjMili %i se In^irA pe dislocnlii in wiralele Oligocfinului @i 
EocenuluL, cum este zona ZiW^TtelAul Sirat: LucAee$tl-MDi- 
ne?ti; Solont-S^Ji€^i; Dqftean^Shiniiinl Moldovd ; Podeia-Dogala- 
PAr, Sftrat; Nine^a-P^rn Tudnjraclic- Posana SAralA ; Mosowre, 
Cto,, in Ba^ati lMr>ldnva), Ptoduetia total! a petroluJui tMdfe- 
nesc Kra In 11112 aproximariv do 1^00,001) tona, cu o capa- 
titat* oaloriea de IftSOO calorii; to 1916, din i^auza riL£hoiului ea 
ie la 800.000 tone, rcduc^ndu-se complect du|iA dishugerea 
aofldelor, imediiit Inaintea ocup*tmn5i D^?8 nizhoi, prcduetk re- 
jje a-a c4 in 1023, ajungo !a L5QOJXMI tone. 

Din punctu! de ^dcr^ af petrolnlui, Dlmpla Tmssikaniei 
nn i d« loo HindiatL, insA press enHa guzelor uaLumla In a^a abun- 
l ni i pn^rtnia masalvelor de saie nunwoase eu fare In Sub- 
iii p* i, jipni^ j^lrolul Intf o strand lo^tntil tcel^nicA; unnele d^ p*U 
i -ni nelndoioftiw c^ apar la Ocna Sibiuhri, lit Targul ^cuilor(OdoThrin). 
In Vxhn lAn^il Teuifr po livcul T<*(^ jntJC T*g& §« Si G<ittliardl, 



Liu-ti»*H« it 0v«An#9 



Collectio^i»riarcbarkat@gmail.eto!mi^ ** ttoototfe 



(iAiiiti^Li OtMraJS 



llli 



la llva ftlaiv in dLsLrirtuI RisU-ifaj-N&attud ?i acft&sta in dkiwlis lini- 
lior pQlroiifcrc dola Dragoiuirc?ti t S&ceJe g.i 5&%to din Maramurfi : 
la Jibflu pe Some?, I angel ZalfliL, ete. T pre cam $i pre^rrj* hi to- 
me mihii dsla T&rtara? pi Dema, ItogA Qradca-Mais;, bit amen care 
nu-i ftlk^FH decftt un petrol irjgroi?at prin oxidase In contact en 
aerul; toate a^t&le urrae neindoioase sunt mftrturJi evidentc de 
exi&lCiitft petrol ului ?i tn Tnuisilvaniaj ?i mi va trace mull poate 
p^n a cflnd ccrc&tfriJa $lii notice %i fttptorifrita mdreptata In Mw&tfl 
diroGtlo, no vtur nduce eoiiTh mareu aerator prpHiipuru-ri, rnfinnd cu 
run It ikwto probabila a cestui prates generator de enrarglc. 

Uituuifitul este on petrol d&YGiiiL vtacm pfc elite de oxida- 
(iuoe, car© face tranzilia Intro pelrolul (^eiul), brul fti tatre wafalt. 
El apare In mod natural in Eacftmiitfcie dfchiiac tfc apale de snfil- 
traliu, nti-ia'aM gfojt direct sub ijtfluenjEL acfului atmotlerie. In A>n 
Mir at (Mareu MnurUL Mitgoputiunia, etc.), el iuije$ta tn mod mtu- 
jaL La fOnerdJ el inbib& ua&te gisttpri, *i*luril& bilumitioase (eia- 
turile cu peijli din Oligcttenul Carp Fiji lorl do undo se poate ex- 
Irago prm disfUare. Uitumonul so luUirbiJiiHeaxil In uooperiren lem- 
nvilui de const mafic (bird, vapour o. traTorae), $pora flr] feri de 
putrasire, ;i to fabriea*ea unoc lacuri do dal m^Lftlelnr spre a b 

Aftfaltnl ©ate un produs de oxidation® nl pgfraltiluj pi c&nd 
o curat ;i complect soJidifioat, ao prezinta ea o ffiaaafi rm$A 
tadiftjfcsl ?[ caaanUL Aalaltul 90 Inlrbbuinteazd mult la aal allien 
trotoarriur ^i * trade lor In Romania, asfaLlu) so gftsc^to In Mulilu, 
Dcrna ?i Tartami* (Hnuaiir). Et se poate prcpara *i pc calc artU 
FicialilL din petrol, cm tiltkrre r^ziduri la distil are. 

0?uki ritii ^au Ceara d* piinanl e^tft un pwrfas hidrocarbq- 
ual wlid $i provfne prin o^idaro tot din peifol ^i in BpecisJ din 
rocarbctril^ sol id e (pardmfi) ale ac-cstuift. OKOkerila a puna I |h> 
Tiemuri nuindci d* Qewtt fwwlft de ILoMovtu ea fiktd dcs^isil 
penlm prima datA de gnu I Mkm din Ptafcul Cksiaria (Vol. Tudo- 
radt(j] s afluenL p^ stESmga al ftpei Sliinkului din Moldova, presen- 
tfind carartero foarte ascinilnLtLoti^ cu aneli^i *!k u«trei d« aJhine P 
hii wo intrabiiintenzft la fabrioaafoa. lunifljikfilor t bniLand p^ eels d© 
ceaiiL G$a raui cunosouta exploatarc do OzokiiriUi eate la Boriwaw 
tn tialitii>, 8'a fficot dteva incercOri d« explortri ?> in Pftr, Ctnit- 
ria T dar de auiiL me ft in faza bicep^toafe ^i aaL Ea aparo da 
obkei Inzonale de afartimarft tectonka Ale disluciiliilur antklinatai 



wnpliind Btttrtle ^i porii roealor ^tai[\nmlo r do undo so extriige 
prin fuTlwfft. 

lr&£ftl« naturals. Acesl eosnbi.^i : l ^izoa, FurmttL in general 
■de bidii^carburi guaoase, dintna cari ^iitgnr metannl intrii lit prfr- 
pnr^io de 80—99%* wgfae^ta acuituikttn eaiiLititi mori in scoar(a 
g]obului t m^i rar in ^iix;ijniiile propiii t cum se oon^iderd cede 
din AmerLcu^iivNnFd ^i \Aui aouiti ^i ceJe din Transilrania : d© 
ohirairj hsl ole sunL legate de z&cammtelc de petrol, 

ZilcjjLuinLolc noastre d© peLrol con^in ^ntiUl|i eiaonrift do 
^az€t, aub prosiuni oe trei^ de suta da lUmoarerik preiiiuiie, gi^B 
tireui mimaiu petroluJ In tiinpul ^rup^mubjr este usvftrlit eu pule- 
re lu infill i mi consideradjilis. 

Aeeaatfl. boffJL|ie care tn cea mai rT^ar*: p&tta h+j pionte rari 
ire-o SnLrabuuitare> a Inoeprut wl Fi« ittilk&tft in ^iil^iii\ih.[[ iiumat 
<lo'ta 1909 Ineoace, ?i dst^ft m^dn] Inr de i-apbire. direct del a soa- 
clele In Dei mai mam parte in expJoabira, iUccii e& aco^te gajso 
In luc HiFij ajunEft la destim4io pure $i cu puterea c-aloricfl db 
12.000 calorii, prin Eitncstooul ou ajerul dela gum sond^lpr In kcl- 
i-il, ajmigeau cu Q put ere calorieil d« fl — 7000 cuL; tntufi prin 
utilizHrea lor In niotmirele cu explore iiitrcbuintate In schel^ La 
inrrtl/ihil G^aiielor cu vapori. la atelisfeie de fieTiri© ^i la pro- 
Curfcrea ^ecLrioMtU (Uzinele dela Campina), si^ifll&lila p#trolirero 
an maliznt In 1611 o econoniie la combii H libil de peirte nn [nil ion 

dB k:: (Jng, Ti^AiaKcu). 

Ce i <:^iin[nie enorm-t de eomJbuslibil nu ifyt rwltaa, mai 
ah^ eu ^jubijiiii £0 so adue din jlrlinaiate p*Hifcru Fabriearya ga- 
ALdiii de iliJiiiirraU aeum eind leinnele devin din « in ce mai rari 
,^i carljunii mai scumpi. daeft a'ar nnpUi to«te aoesLe gaze, eari 
Axi se pie^l ltoft vre-o In^bnsnt,ui^ i Toftle oru^clo din rogiunea 
dealurilur §i dela maijmea c&uipifti n'ar mai avsu nevoie decftt 
r«ir de ail oomliLJsnU-l vi de alt g^n&i'fitop do lumlnEL. 

Afaril dts ac:easLa h gazolo do petrol mat eon(in fntotdeauira ?i 
u^oare RonliUip dc gazolin^ can s'ar putw separa cu u^u-tolft 
prij] oomprimaM La 7—8 atmosfere presiuna, cum so Fac^ tit 
Ameiica T undo se scot 50 Litri da fiftcjare s^ibi de m^ de gaz 

«omprimat. 

Din puncUd dc FCdcpe al gazolor naturale ? C^lmpia Tmnall- 

vHiiiei se aroti a fi foarte bogalA. Aci In urma unor aond^je pus& 

■de statul maghiar la 19(K» Ih ffiUml^l, cftuMod dup^ s^uri de 

jjobi^iii, iiLj dSacaperit codstotita unor putemice E&c&mlnte de gas 

.nd, i^jmpus aproapo numai din tuetau (911,35%). 



CollectiaiBmarcbarkat@gmail.(K©Hihtiffl *\* taHo fl i* 

De atunci s'au fdcut expiorari $i in alt & pArtu in general" 
deaJungul aceleia^ cute anticlinal ou retaliate foarte I'rumoase ; 
pe baza ulibzfirii *\ mduslrializflirii vkmrn^ e'au comtituit pntfirn ice- 

ExploaUri m: f&c azi la Sfirma^eL ^iam^ud, Basiia, ^ani^ul- 
ungurcsc, Mediae Cop^a Alien, etc eu o product^ zUnteH {WAtl)* 
de 4500m 3 din care numoi 16% au fast utiliza\i de Industrie (PubL 
Minhi. Industrie!}, 

In total exists azi : 

La Sfrmftri, tU sands cu a prod rati* rJInjoi tnULi 1,800.(100 m> 
* ft3**f»F 3 - *i . * arayXM m 

w Ha***, 1 . . „ „ . laOAMJO . 

H 4ftmpl-i*i#. 1* . p , « , 1/;U0,UU0 H 



Gitalin Cfl!i«ny9 



li: 



Cm ub iota! de JLBOIXOOO ifl 

Aeeste gaze In bunti parte caplale siste malic, d&sentisc azi 
unele oj^e &i unele industry cxrni esLc Tarda (Incftlzil ou luminal)- 
cu Iqate fabricate sale gi 3&n Marti nul cu u /ancle de curb id $i 
rnhnua de liigr&^iixuntg cbjmice, 

DupA cn-iiuk'lij socotite nuiual pen In J cole 40 de bo ho <inli- 
dumle acurte (domi), car! hi? fort, luale In conffldernjie, rezenn ito 
gaie in aerate bolte sa mai mil. la 72 miliarde m 3 . 

Avftiid In vederc insfr, cfi i virile da gtxf aaturale npar in 
lot euprinsul Cdmpiei Tiansilvuniei, uude duptf. ultimile studii se^ 
gfcesc nuniwoasq zone antfelmaic gMuita in bollc seurte ee o 
Hiriiliat (tela Nonl la Su<l ; nvftnd In vedere eft sondajelo actuate 
ifuu e\|il[jnii dec at o foarte miciL parte din ftrosrmea slratalor 
(100—300 m.) ce, d(- sigur, sunt ®apabile $£ te uibft I nma paginate i 
nzerra piobobilA a aceaior yasf\ penlni C&mpia TrJinsil^aBit^i, ae 
poate ovalita flkrft cxa^ru.% la minimum ite & ori Hini. 

?i pndnd seam^ dc? uumfrrul eel niana de calorii ce ele con- 
(iim (po m 3 ) ; d^ u^urinf a eti cam tte pal H LmnsporLatD dda locui 4& 
exUu^jT^ prin o simple conduct a mclabclU pArift la. Jocnl de oon- 
sumajc ; de fenomia r^ntiUiLc de com bust ibil cArbune $i Jomn e& 
ele ne-ar ceononiiai prin inlrodui?eres lor ta centre! e ?i locjili^iiile 
important* ea popuiA(ie pi industrie ; (iniind ^eamU apoi de indus- 
Lriib noij ee se pot fcrca. pe bssft TrilrebuiiilArii I or pe o scarft mai 
rnnrw i?i In mod raUonal, ca: indngiria ch i 1 1 1 ica „ maonnieS ?i cesi 
ceiaziiii-fi; n» putern da seam a u&or de valnflrea acettui infill 
p^nti^u dea voltaren econoiniea niLoarc a U&nifiniei. Expt6m&ri #& 
fac ui i^i 1ti Subi^rpati (Arice^li), 



SiKfiiitil rt. : iu GbihliJiiral. AiMiiriim aici $i Hm-eLnul. de^S 
ii "are kgfiLuri en pclrolu!, c! Jiind o rM*m (dc IMii $i Brad) foiallii 
iC> Kf ^i O], A^esi mil i oral eslo calbeti Trumos sau pltat, mai rar 
ne^ricio^ cu relieve aibastruL (Uu^uJ ; este foarte casant ; ^e tope^te 
u^er: arde cu fuin ?i miros jilii'iil, ?i luerat, din el a* lac obieple 
dtt arl^i ca: Tiiargel«, m^lianii, Ligarcto 9 etc, Cea mai renuniilA 
rtigiiine pentm diihlibar eet6 |ftmiu! MArii B^ltir^, linigfl. ICtirM^^lHjrg, 
La not 96 ^fLsis^i' to OUgOCCirp] din Ruztm (V;iEr:i SibHuulLii), dr;ln 
llnbriu iii Si.vmiii .:. ^i dela MlUm^ti (VAkea). In Cbihlibaj^ nu rftre 
»<iM sc ^tisfss* 1 constrraJte admimbil. in^ecte ^i fo&lwel de planlc fo^ilr% 

Line iiU in ml ii I ni fvhil Puriuirli mtftlor ««diiiiMitm a i\ - FnHi^in-L 

Din descrieresi pocelor scdimwtare. sn pului vedea* <s4 
mi^f> Jiri- j.nl. Inn EUi^tare fie direcl \m u^cat, cum sunt fsfitnim^- 
turilft^ gnilio(.i?urili> ^i twde r.inlifin 1 dAtprito inlmnperiilur ^i vanluri- 
Inr; lift fn $pfile d+j pe uhejiiI, ?n nlnri, flu^ii mlatjlini, ImmH si 
gbiclari ; de pottle pe caii Lc Ifisiimlm pB I onto sub denumii-efL dir 
JormiitlunJ contlii«ntalc, (Il-I^ mai mimcroa^c d«po>:it& pcdimen- 
tare sunl in^ft fm mai in ni li- niniiMt mfiriie ^i ofeanek con»ti1iiir»d 
f^elc mai import ante basine de sedimenlare. Toate mcele sedimon- 
ian? depiiRfl In ape, fi« c& ace^l^ci an foet contin^ntalc, aum oft mm 
GDfiH marine, eli J s ;ui ^^Etl mai mull *M mtti pu^in orimnhil (M 
la licenre ^edimaiilan- rMiiiw BJerctftntdta loi- cotisrttutrv^ s'toi ^r/^u, 
In sirate, strain duj^ greutaLeci lur s|H^dfii^. csiu^da uuustEif tuL-K 
aspeetitt strnUllnit atat dc cEim^tcrislic. Eace^p^to lac dGjxjEitck' 
torenliale ?i cek dc deliL ean au o struct kM incruci^ata diagonal 
91 pozitia obhcil, 

FddlnjcdorsedimetiLiiru vana^nu Miurtai cu on^isiii br h ci- 
locul a^ditoontfirei, Astfel In acebi^ interval de limp, aUfel de roc* 
sc depun tiiU'e la r ran I TTi/lrii ^ ftlifd in n^inMik; aiai adfttiei, Ibt 
astfrl (liferA cole ce sa d e pun in lagum^, de eele din estuare §i 
dm riuri, FtSul dc a ii ui meclor dupil locul ^ condiliunilc de 
setlimentafe se num^te Twit* ii^tri^rAlte s&u istolwric, ^i ^um 
contU^unilo medinlut am Vflzto! c3 inlluenteaza muJt si rftspandire* 
rormdDr de unimale -pi de vejreliil^ c^ri uu tr^iL in tirnpul 
s^uu depa^ acoete na;u, totalitftl^a rcslurilor de forme de animal® 
fi dc v^euik fii?iil* — t# *' g/isasr in tig&te sedijueni. 
^onstitnc^tC i'ucir^al pftleoiilalu^ir. raraiHeriatic peii1.ni ci>r]di|iiiTiiJ^ 
do viutA ale mDdiuhii, in carr- &a EScut Hcdimentart.ji. Onindu^la 
l« amftndquil iiceste «ttnK?ten»lic^ ale rocelor sedimentary numnn 



Collection marcbarkat@gmail.com 

r^irs L-Mloc:ic a] mjei ioniifttiuni, totalitfUeii «arad.Birelor prirn 
^cntici* |i pidwntohHjfiGA ce ea prezintil ftiir'un punct umimiL fl* 
rnntte on itcela? rncins prezintfl ftcrifi*t§i UftMiMftre pe distant 
mari ?i chirtr in deosebite punclo din sno^a globtdui *i ntum &© 
nume*: ffttfamri isupiw ; alleori, de*i doodMA sedimcntm*. adieft 
Binerwiifrp, faciesurUfc r*>L progenia deosebin man pa dlarta 
foartti mid ?i In eaznl toBStA la numim fncuwwri bttfcfupliH*. In 
caaul noeata paralelisarMi dlfftrfteLgr fncicsuri hnteropicc m 
poate faee decftt avftnd in vedere mimai fori] rit OMttptertetir^, 
cari 5* g&wtfsc; rAspfmdilc In toato dfcpGisitelfi siiuTomce* 

In ^neral tbsilele earcKterinh:^ dupil cum vom wdfiu uiai 
IteTO, pttivin diii rerturito de arifwda &i de plants u 
df: rftapkndire Eeagralie& mtnt\ nihi: u a duralft da fi*t* wmrtft; 
sau dacft. Irfciesc mai mutt UJbj*, Eft prc-stinta [-uraincco etrob 
bine dtetfoctfc teira Irani ^ HmptotijF'ti, TrilotrifiK Ammi{n, N™** 
hfii t Mttwiferdt?* dintra animale ; cftci fonncltt d& vial ft oe nu stv 
[ntftlnesc ducftt ta£r*im fades geologic numiiii, acdea sunt rnui-ie 
import*^ pentru acest fadsa total, dar nu ne pert ftjiitacu ninuc 
la |Miriih;Lizarea pe distant mari a tffijpcfeitefcrt smemnico ?i he- 
toropfce. 

Considerate din asestfi pi mete do vedar*, di&LLng<!m r m 5^ 
dfrftftDta iinnsiSit.ji i- •■ fifii&siir 

Intro rorniitfuirfh UHitbwntjili- i fm " r **w [&m* $ 

]&»}; farivm&i $tari#k (piotrieuri de moi-enc); j^ewwH riiflftate* 
formate pe loejuluri, soluri, lateritiL grohotisuri ; /ucievun phti 
Lran&port&te prin ape, prundi^irilo, . nisipurik ?i m&lurile r&unlor, 
^i f$ek$uri Inciudr*-, depoaite do laouri cu mins^cuit de fflunfi 
^i flora de a^H dulcc ^i de uscat. 

Intre rornialiuiiilo murine r aveni de dialms bei fadeHuri 
principal (Fig + 53): ^b(?w?^ «*rtiir, fomml dc= pietri^nril*? ^i m 
srpimlft au pupne mftluri ^i cu Tanaa ^i lldra caraeloriEtiofi-asiuncj 
bfcmomkc nmlice, cuprin/^iiid aci ^i caJcarele reriftd^ Faci^ul 
neritic pre^mta in Men liioPEdii rariatiuni num«Tua^a ca: fadestti 
kufumr, depus Tn laguno cu salmitate^ ^rescwiii ptiri conconlra- 
^ubb; ^ml *a£m^^ T eu dspozJte dft lagunc indukii^ 
faxkstd rfe AiBfJ, ^u un amealec de fauna de apft dulcjo ^i marina 
? j i>luar tercslrli, In gweml ikciestd n&rllic T depus in apfcle dc 
(Inn j^jil la 300 m t atlftiioiiiie^ e^t tine aochil roriUiniiiial. • ' 
mult inllu&nt3l de nafttrfi mcolor accstw swlu. din i^arB eaoafi. $i 



(ir<n(i>^i k i {^niraJft 



i];i 




Fig, irtf. — $cbifM ^'.» 1M...J r',.i . [Ihjiui'.tp 1 !'' aunt 

DinJ (fnJ^i>^ jy run gn^jIUlLi iflln- lirin, .(cu' 1 






toc^lo siilo sunt : M^ten octw in re^iunoa vecinfl lir- 

innL •-.■i' ■.■'. -v.- ..ixfcwi^ &au eofr^wi^ m pRrijile mni 

adiiinci san liingft t-AriEiiiriJu nestA-Tit^osise jji miVloiaae, La el &'& pEtatraL 
pe iiiig?^ o ^riaiA Taunrt ^i florA fustic %i ticmcJs valurilor. e* r r j 
impi'j_ L siilr, pii^ilnr itaiijiuldnr lilomio (priori, brfld^tfl (r^loase) Ofl 
galariilQ afipatfi In nit\Jul luudulm dc dnimalole limiooLe, 

Grosimea st^a- 
telor Tfc( j .rilstii lji 

dur variiLtiunilD 
p&LTO(£rft S i-cre- oe ele 
preilntB^ iu le^ 

ului 
^l lhi uporlul niu^ 

ari EJe perl pre- 
K+.mta iiiiiwnpi'.ri hiiij latm}* in sedipi&ntar^ ItouEG o€ -Hhin IubjS 

in sSnin^iL k^iiurA cu oscilatiundu tirnilcloi 1 totre npi $i uscaL 
t]fHtlnifiee$tt vorbmd, ax^^le forrnsiti'Luu nau Goal: inloidoauna 

idcct conse?vfttc. oele Iituralu fiind u^or dj^truse prin oro^iun^ 

La adAncimile cuprinj* intra iJOO ^i 1(1(11 nielri s aTom 
fiicmtd bt\thiai u m ivire dflpo^ilele (mftbitse) prBdomina 

In mod unifonn ?i iin nil mnj majo rRdprtndiri ? i LLn.?>«-iinLatc 
geoKrafic^, oa §i c-na mii compJactft ci»niinujtaLi! tn sedimantiice ; 
vKnaiiiiniU j cfa ^Irm 1 naalii 1^1 rid de cul in l^iik exc^pponaJ acea^Ul 
7.i\wL in ac^ii (koies predomin* pwii line iifsrilofl^, $htur 
nntniiN oiilcare eompacte, ere la, etc., care In general oonstituesc 
marta miyoiHUitD a foMnatpunilor psoloBice. ce nj **u ninRerval 
uproitp^ in Inlreghne. ^auna repiunilor bath 1 ale est<! mult mai 
bogiiliL, atftl pa indiviisi 13W ^i cai Ibnniji d^ aihim&li -, plancb^nnl 

produeAnd tirana ni iK ubi be-tHOindni, a*u Cl ?i ruaLnrik foaile 

din roedfc hnElualt: snnl (Kmsl munen iiumerao^G. Depo^ttdo ^odi- 
ruettta^ pmveoind direct din distrugcr^i us-:*ahitui, nn fcrw inai 
dftpitrte de regiunSte baUiink- 

FaHiflifriia oAiMfe!. do adilnomn rnari, amL furmala miiuai 
din rcsturile scheletic^ ale animal#lor pelsgic^ tfiri (ortiFibarf un 
mill I lin ctdearos sau ailicios, dnj^ mtomk «w&ftte restuii ; ptHin 
U<i>a InelV ^t ocufiRud cele niiii mun inLindeii din Miprafala ftindu- 
i innkiu ifl.s^ mi mue&Leeat cu putin pmf adu^ etc vynturL 
I ^littv^i Hcestor sedimente. dupEl «fll ^e ^noee mflrilo ^i Dcwuitli* 
at-tunle. vaiiaKa ^i wi profun^iOi^ dar md ulna in biJitudincn. 



Collecti S n l ,marcbarkat@gmail tff om lE Jp Qm ^ 



Getting* Krii^rall 



131 



As Lie I, nitre TOO &i 51X10 metru Hindul apdor marine calde esLe 
acn peril dc mi mAI de resLuri da {7F0&tjmntt *i de J?far^podb (■ h 
80 -QQVb calcarh pe efind in oceandG polara acesla trecfc la un 
mft] de Di^&mw Ecu SO— 90 B /o stlicc). 

K* rundul iiiJancimilar ce tree de 40(H) rnetri din Oce&nul 
Indian -;i din eel Pud fie, se gfiae^k 1 un mill fin, fafrugtrira, ro^u, 
Hpsit dc ealc^r, protflttit in tf»nwrul din ulteraroa proe^iunilpr tuI- 
caniee line | centre) $i ta fttoia H $sm& iunv.±\ r >ritU\ restnri de 
Rarfipfan* care-i ridi.bfl CDt^Jfluiiil In silfcu In pesUr J0/V (Fig, "4). 




Kurnmlmrti j^ecldgiea earft^iunztoarfc fHrie^uhii h. Uijil ahfe&I, 
ctmoae fotfrte puiiiL Ik eft elcr nu na sum dGgoopertte, Be eti 
ufecrl odilnei jn«> La morula n, 

Treoarea delft un feciea beteropte la alttd sr facG dD ol> 
In mod ItifA din isauza cA I a d Horde epooe unelc InaiTfr 

mai mult, allele mai |Mi|in considerate In toutii jpostmea lor, lutia 
di Bftpar^rt fpu? Ertotfi fa Hig-xitg sitting p prin pfttrundeivtf fn 
1- hi ii j Efe |>jniH n uiiuk fa ^.ItiSalL. 

Kormaiiunite marine: LiLorata Eiiuti in gcnfertil mm iofiLfi diatrus 
nit erostmile ulLonoare, ea gi fbrm&tEunile continent nta ; utr cola 




/Jim*// J; I — 1U t'jiriji|L'JELitp aiiAti^tniiin prJn uni plant. 




Partfia puiitlnlri rejizu'Euitfl dnjiunrli! <|- iidAricimi 
sun- niiri. 



abisals lipsmd aproape c-u Urtul. GeaLogia iVare b tttdentanft dtt 
sludiat, dinlre A^esta fad^Hri, deeiil pc- <sele oeritic* ^i pn c^Ui 
but Male. 

Am ipuscELde 
[j0^il,ele neritit^ft 
desl Tbarte va- 

sunt In general 
in uLl mai |>iil.m 

ffTOci-se e& Dele 
batliialc. a i^ftror 
dusv[»ihL[r- uiii- 

UnmA p@ fn linden oxUitoidinar dn man, iiLiu^f c-ailir ndalfi mii dfc 
nvatei gniainie. Acest« dts|Hiadtf- t& mi h« ^diiiienleiEe a trebmi ca 
flnela rnanlur si ft fo«i 
Hdiiijtate, ca oceati 
^i iuJiril^ nutKHle, in 
d+iprasiuni mail, cn- 
prinFC SnLrt? m;i 
i imtim nttth rijgide dc- 
prosiunt numlte $*&- 
suidmahi. Si i-jjire ,i 
ne pulw e id- 

forTnitateii mare d& teoics pctitii/raftc, ne uude dopodto biUUale 
predtrtft, nu ri&mai In iiilindeic- dar mat ales in grosimo, ier*H ai 
dL pe mAsurt ce depresiunea era titnplnta cu fiediniente, pe hci- 
inii>iu-ii r b% sy ?cufundix T astM cA apek ptlslrau In ^oneRil a(» 
ndftneima ; «ftei nuimu In t*mi| acesta auiformitatefl fadt^ului ireo- 
Ingid s'ar II pui a pe gro^jnii d^ mii do (rigid iPi^K "iVi, 

In o|Hi>:i(ii) wi nujinri^h d^ ^60ciinclinaL si\ nnmil ^ii^it^i^if. 
oriec ridlcEiUin'i more m seoarfH jflgbului, In loimi do spinas 
convex L, earn cum s'ar [ir^zinL£i crai^ta sub marina, ce imparte in 
doua jumAtAti reefitinilc abisule actual d ata Ocenntilai Atlantic. 
(Fit. 56), 

l>in ^ludiul rftspa^irei gwfi-mficD a difetitefnr faci^uri din 
eensirlR gfobuluf, r^es4 ponalfliarea loartp importaatii, eS aetaaWe' 

Aatrr>l^ Alfftu Carpal^ii, llinnd^in,, <ih:.. ridiel la tuii do nielri uititu- 
dfafl depasEitele EeoalncliaaluJui Jell Mi^jjzoir ^i din Tcrjiarul vr-i- 
axul muiivtur licLufiU roineisuind. apmitimatlT, cm ax til gensinetinaLU' 
lui c!raiaeiE-|jjilc»gsn. 

Din aCfi&i studin iii;i p©^a VL>mtato&a. &\ dcpoxilek neri- 
tioi i Konend di? sodul oondnenUl -u itstfel InUtn lif^&i 



Collection marcbarkat@gmail.com 

de usealul ee forma 1*rmul fcjrater peosindinaluiui, an fowL tmai alab 
enisle deefti deposits! ti bathiale, cai^ apueate fntto ma^clc con* 
tinentate. mi sutarit liijioctlri pufcen 

Din ac-este ^onsttttiri so poale conch kin deci, cil dac£ regit*- 
nde mtmtoas* repreadntil zone de ingritmfidire ale tottdor, dealun- 
gul rogiuiLilnr de slab* rewrtrotfi din scoarU* fftolwiui. irtnnti 
leoamdiaMeJfl eu formal unite Inr noi *i incti aetolirite, intmiw^ 
Loeiuai eondi(iunite nnor aalLel dc regmni ; sjar inirrimiddireit ^i 
cutareu depoaitelur ^oaiHciiiuduIui, se fotdfeQtti jnenlui massebr 
continental e* cari le*™ strivit Inite cdi> fcuti carflpaes law 31 r>?- 
sislente ute uscat aril or ea r taire douft ffild *dn until oleslo enorut, 



GEOLOGrA TECTONICAp 



Geuki^a Licntr.l^ 






STRDCTT1BA HCOAHTftil &L0BU11 It 
ill Uhlflrfiilh 1 <mtjlor. 

Kxceplslnd dqsOzstnle nni %i ogIc actuule, sunt rari fctoirite 
cftnd inlftlnim En ijcftirfu globulin strate de roce BedimenLJLrc, - 'nni 
gd-^i fi pii-itr?iL poplin 
Inr oriznnLaifi primer 
din] A (Fig. 57 J. In ge- 
ral olo^par dklortt* 
din possttia tor primi- 
ttfft jjHg. 5B)« si pen- 
tni a no dsi ae&uia pe 
iJi>J;m(|-; man de felul 
dlbhirfirii euferiL^ $i de 
jrradul de infcensitate 
eu care au fost dislo- 
cate, lie care fain* de 
sitr&t-s iri>biji«^Le cerce- 
LelL& in parte 71 in de- 
laliu. nolAnd pe bnrtiL 
lopotfraflea de deialiu, 
la scarft nuc&; 




In BetffattUip JtaiiibovjiiL fTdk^. 




1:20*000 eel mult JL&aOCK), atAt direct stratelor, call f i btiutikrlle 
diHliMvii;iimslMF Inlr'o rqgiiine rnai Intinsft oareeare. 



Priti dfreajjii ctnui strat 
Intdfjgern lima orizontuM ec 
In spatiUj inler- 
^.1 ,i £ plmuiliri Mraiulul eu 
plnnul orison In In i loculuL 
AceasIA direct in j>oute era 
pundc eu una din directiile 
puncleior t"ai*dinale T sau eu 
int^rmedkrclelor t ca: N— ^, 
I- W. NK-SW ->m t NI<»'- 

W— BW E, rtCn ft% ; ^)^ 

Pita iiidin*m inlelepim 

uitpfh-m c(*-t race lliiia dv 

foivei BlraUihii cu §rlioiital> 
nnghi c«c* pOftla varia dis 
In 0* cAnd slrtidii snni imi- 
feci irri/imlalo, psW. la SO 8 

sau In piclourx', AreasiA 
liniedepiuitl — Inclinarwi — 

eat*i in totdeaunn perpendicuiaiil pt direc^e si, dupiV ouiti Indiuft 

$i strutele* m pontu wjI 

fle IndreptatA de o 

parl^ ?w de nlt.fi 4 

dip&i:4i«i sLLiLUilnr. Ast- 

Fel, In slpiitcr a citer 

direiHfe eslc N— S, incli- 
tiLirea nu poatc fi deuii 

Ori spre E«ori sprt: W 

HemtiuJ inirebiiinttit 
pu bfirtile geolagic* 
pentru In^ennimreH ft- 
-tor date, wtoti IMft 
mai 1011.111, astecittta 
exfld In direetia stra- 

telor In punelul conpidmt pe bur til ; pe care tffigam, perpendicu- 
lar (de a parte sau do AM), Jinie mai epwfffi, cu ?6gS«S 
rtrf, care iimia dii-ectia tncLmarii in spaiiu ^1 lan^a care puiicm 
un numfir — numflrul dn grade Rl unsrhinlui indinlrii (t, Fig + 69, sua). 







Fig. 53. — M&rwW<to • Trirliwir^: 

-tor f.u btwyla q&ibgk& 



Collectio^arcbarkat@gmail.c m ^ fc ^^ 



fWitapfo Genornl i 



U'f- 



A- .'.^10 date &e miUQarft pe let en tn buiaule sp^iaLe, rro nuaLur 
it*r Oj'ijp^njjJiitLiiLr. care up ajata ja rnVfuraren riirecitai Sri *pa|ia. 
^i eu mi iiulicainr mobil p* axo] acutei in Agamic, fcu canr *e niAwurl 
|t? ia&rdut gradjii, pn'-udul Ii^linJIru ainlslor. PajiItii Hlkirea dli^iWM. 
Iriis&ti sc a§eaza cu laiitrn. oca luagti, niizoritaL, pHa supr&falu slflHului, 
p4 I'ilLid |*nrru afbu-iia intHittArii buiuk eg msBuza |Kt strat la pknul 
vMlicaL 

Considerate In total. dl^liuUUUEr-JsUttiri Us d<- HtraLcilr mubr 

mentorc s& a^tn/ii fri dou& mari eategorll ; citlitrj de steal" 

ftaetntf de Pirate. Toate aceste dialocAi-i _sunl considerate m o 

jiii^tfiutii nar lira hi a r<minir|itmii masw*] urblnilaf termini, 

datontit, la Hlndul tti pierderii treptatt a cfildura sale ccnlralc in 

^pa^iiil infBJpkmutCXr §i doc I cu un euv&M tn*iivil.;i tiling Insik pi; 

rand mtniile sunt caiissbkt ib deslAn|iiiren fortdor tangrii tittle* 

nldcute din rnwoia de Ingram ftdire Inuri-atf! a massebr t de meo, 

Mud in virtwtta gntvit^iiuiii a sa fcpropla ds ctmlni ; fnir- 

furfb mlii Falttb eurrt ria twite miscftriJur pe rfeiticult, oe unele 

fiiiriinni dm $gg«£l LerOSlM exi i. « -and IYir;tfli! rjirattintiab jii- 

i-eteuJL de a mai li w:im\ deci fArB iiigriLmAdiri literate. Cu slu- 

diul faunmenelor acestora, numite ffnomftiB (rctaiii* . m ocupA 

u parte i |(i-nJii ,i gGolojit^ iiuiiiLlfL (imtmda (M.tnui^i; tar for* 

ee le dau iiii^tdn*, ae mirn- » \\\v\\ on^encilct. 

Cutarile de strate. 



Cea mai smiidil forma de disliiii^ii^ m utratde pot prosenln, 
irea lor in elite simple, caro dam m prarfntft eu 
afar EL poar 



«ste 

^xitatea In 
H numele de cwtfi antl 
rl I ii st I ft iImjz. 60) shii riimplu 
sin lit 1 ! iim! i&r efind pnazinta 
iX>ncavitaiea in niu.t-ii ^ mi- 
me>u cut» >iitidinali'i win 
Miiclinal (Ki£f. i.lK Astfel 
vom oonslaia infi, in sort* 
urn li iiDfidin&L ;tratde tlau 
■ u HI or incline deb Hma de 
rn/a&t5 In sens opus, pe 
i -a nd, in dnclirxala, luesleK 
nirliim df o parUi t 
fltttt sprG fnndiil tiiu. Priu flaii- 
i^url I mc legem IftUn ile zulc lor 

LticlinaLe. 
In i-i-ih ■ in linB In 




ID — Ariibihutri In sU -■• . 44^ 
ale Wi^itapanlanii)nj .. 



afaM de liniu d« iiiiioir« a «r«a^t#i« Ku al doilea caz convey 
oALre linijfc d« ind^ifre H fuiiiiiliiL Unch unim I in Li de crcastl 
&au lintci dc fund a Luturor alratelnf din cuiA print'un plwii, avi^m 
phmnl axlaU b.1 AnticliiiEiEuliii (Fa) si acela al Amdinalnlui (Ps) ; 
iar mtersoetia ajcestor plonuri cu orizontul ek kiscrie pe tertiii cu 
o linie mimitft axnl anticlinaiuhu (aa.) Sftu al sluelluaJului (a^X 
St In^leg* dela aine, c| »i^t planul axial oAt 91 axul eulelor nu 
put fi Ujlil^imnM drepte, fiiiKlcil nu toabe ^tralek stint cutato cgal 
: i in aoeea^ dlneci,je m spalin. 

Deaa^menea puLem s& 
ne inclii|jiiim u^or e£u in 
hiitur& uneb rate seprc 
xintil Kimple* incrG^iturilo 

flind simply l nE ^ l l0t ^ 
^i CJtimpiiHi^ i:jind Ih?IUjI6 
ttsari arrtfcJutftJe ^ fuBda- 

idti Jstr^i HLtulinEii^ sun I 
cotbplleoLe |hHn iticr^li- 
turi sccundarG (Fiff. 6S). 
CeJe mai IVu mouse exem- 
ple d© seetiuni instruc- 
tive In pririnpi cntftlur, 
nW oferft cursul TflUor tran^Tf-rwle miiDfilor, c^rc ne pre^mti 
secliuni nalurale pe ambe-la lor mabri, cum sunt mai toate ^aile 
njginnilor noasire carpHticn^ 

In acoste tftieLun puiein vedea toale variatiimile oa a cni& 
presintJL cu pdviro Ja Indmarea flancuritor, la grosimila br. ca ^i 
la ijozitia In ppatiu a Inlregei rote. 

Art Id putem obscrva: antidinale drepi^ snu uormnle, svi 
planul axial rente al $i cete doul flanouri on Incliniii cgalit ; aii- 
ftrlinalf jnc]lnate t on pbnui axial Jndin&t feitr'o parte, cole deui 
ftancuri avitnri inclinS.n nuegalc; Mite antklinile eutcatf. ennd 
pi mini Hxial i?i nancurib Ifittt cujeate onuontalr ?i In fine iititir-li- 
uilc ritHlurnui^, cHnd 
ore astH. an t [itl i 1 m!^ , prin ^^^ 

ettlcir^, tP8<Hi din Jos f^\ / jr-'^l f 

de pbnul oriKOnial / \^ J C ^1 J 

(rig. m f ^-v^r , 




fiij: til, — A*ttcLnai |r* 5iih WmL 



Collection marcbarkat@gmail.com 

I2g ri'--iMilf flo Cftalcffit! 



(3emanLE Jr Givlogj* 



121 



A/1 




^ 



AfitrA de cde normal^ hi care flan«iirile an o po&itie ai- 
melrk*, Iel Laate ceLdatta Torino de antidiiiale. llnncurUo m deoo**- 

heac mull Intne «le #i 
, irara nu mi llaufril ncala. 

?H^ i 1 1 <? twft 8 ti 11 il£SJline A StWL- 

^ " telor n 1 ft [iftsta&L in mod 

tig ti$ -Aittidinak A jferita ta=drcpl ; i maL, FlfllLC normal 1 

b-lnieluiAt ; £ -™d«l fi d=4talunul|. iar pfi ^fl^ de pa r _ 

tea cftruia s'a ficut inclinurea, cufearca, sail r&Htumaie^ $1 In 

care pmliCL straldor#api!» uiverflalfi, flan* btretS* 

Cinid prra amzlune o 

biinM. jtfifte din m <nsta an- 

liI& a fost distrust *e- 





constituk&a cuiclor sc poaUj 
face numai bazflndu-ne |>fi 
sliidiul volume! stmUslor, 
baxa^i pa datele pakunio- 
IqgicG ; altfol am puUsa Inarte 
u .:■ lua ereasta umit anti- 
clinal rflsturnatdrept uri sin- 
elmal. In mini a unui sincli- 
tml In^ft vom gitei straU 1 
Hin g& in ce iiLul naii i*f [L,J 
umii linitclinal (Fig. fti 

Considerate In gensraL flancurile ace 3 Lor cute fee In totdea- 
una un nnghiu descbis rn joa la anliciinnlc §i In sub la BiiidiriLLk, 
nfurft de eutclt rcteturnata, In cui-e doachiderea est* In wua Invert. 
De rniilLe ori Ln5&* cftnd preaiimllc latetale au lust pulerniea, cete 
duu& Hancuri *B aprupie, asl&l c& eto devin paraAele. in care cas 

cwtcle m uum&sc tscoclliinli*. 

Cftnil Insfi. accste presiuni 10 



/ 



Fif, fa—Cut* pWiWtv m* rltaaml 

jiriu arottUU** jot ^hrtftiBliMLUi. 

(1-0 Bueoo^tune* RftraJdlH:]. 

nml vfichi* cum gtoim In Inbna 



/V 










^erciti putomic ?i In mod n«- 
egal asnpra cutei, proYOcftudo 
gltuiro mai mult bku irrni pu- 
tin complectSt a ^ainburelnt ci s 
dtspozitia stniUilor at M in 
clinato «at ^i to iflMclIfinlfi ^ste 



^^ In milfoil IFijj. 6S); iar un^hiu! 



lor d« descbider& este invars 
i ii k eutela fiWtwtf* (eaUAe Oligwermlui din VF, n.omai t BwW 




^ 



F-, 



tjt flfl — .■Jrt. r £p!l*H'il ^K ^»ft*Bi^ 




^i d« pe Valea Oituzulni| + flin causa c£ tol^te tangen|iale cari 

provtiacfi tuttrtle nenormalfi, nu se 

m^nifeaM Sn tordwauua to mod efi*l t 

fa^a. de cole duua llaucuri ale nnw 

antkLmal 1 unul din aeo^t^a* c^l In- 

■feri^ln tot oazul, poale Bfi fie rNliu^ 

j>i in gtrivire. intiiulere, lamln&t^ 

sau rupfir*, p^nft la disparilie cont- 

ijL Pe li^cul efttt sr gisGfte atun^i o ruptnra* mii o fali*.- 

jiiiii mull sou mai pujin paralda cu pJannl axial al etilei aniidinaJe; 

dcniungid cftrBia ajiare o 
brwi© d(« Hrsiii'imjiLC n tofce- 
lor l].nriEMiliii JidLrLis^ db care, 
phB ir-i |hg cnlea^ ics la ivcala 
^i reslkiri fn fauc^h mai man 
tiumit& eMpfi In E*5 nonil *° 
caxul acesta ^e ptWttcs ri 
IneilwaroarocBlormm veehj. 
ale sflmbunilMi anticlinal, 
peste meele mai nui jde 
ijnclinalului vecin, ent&le 

jiirv-KniiliMJ b HLrmLur^ inibrknlii In ^qlzi ewe IncHltwji unii pesi^ 

allii (Fig. <»>}. 

C&ud renomwinl teutonic ia o deaveltare raare ?i In epocM 
in rcmd <vfniti rut *l<i iiulrulf iaji juriporliS gjgantJce, pscum ^i In 
ca^ul ^utnlor cu flajicul Invert hiuiitai ri redm j mdUet^Arite se 
fae pc disUn^e moi'i, de mai 
l kilometri, Tormund ftcea 
oe so num&Bc pinxt d* in- 
i^twur*' ; datorile, hi ptMul 
Cflya, untu ^upntciitlri (Fig. 
H7) + Lai- in al Aadm 
ujiei huliiupins;pri .i:ju sii|na- 
iupl^gerl. dupfl cum for^ele 
t&ngen^aJe active san in a- 
nifesiat dmtro direct ie sau 
din alta (Fig. 68). 



Fif . 1^7. — JVwii d^: nij 
din AJpi. 




Pig, en. — J" >^ 1 i!uur?^-, fin 

Curputi (K — dip* do ^Ininr- pp (mist d* 

lnc&fcciin ), 



Cind o ptm£ dn hn.:LiWiiiT pals 1 [jasLmia Lom^PL^ ii difftii^cm 
ana rn 7t*$m&n i- ritdiUUiA Hp imde in im*if^ ^ i 
In rOgiunca iiid^iUiiii fr^n<:ili . 



Collection]B3arcbarkat@gmail.cDmipr,i(t a& o*aie§Hi 



Geolo^a {jeiwjalS 



m 




Formaliunile apuLalc dedesublul fslnzei. sou [£**# lnr r data sunt 

maa multa lu^riliiw-tditt: uncle [H*5ifc (d- 
teie, p-cirtrt^ numida de ;iuUh1iUhi- 

bin euu^a eratinnei. w hitAniplfl d& 
mitku ori ca h4qys de Pirate aje psiu- 
^si *a fi> £¥o4&*9 111 B.^» (el + f unfit 
auifkabLoDDl a it .apart to vedcrc i In oazu! 
iiee^ia z-irem oa & 11tfjHiioiii.il ii|jur*.' hi 
FtratKiFfi lAeioojpi. Jar cAnd p*tede 
din slraigto nnni pftiizc urudale, ipar 
p&toiUi p* ici pe coleiu pasta aul[H.4i- 
Li>n j q& inaiturii ufkLeiitalde rtwnwuu- 
lui de Inaateeaffl, ae*eto jjrIjwm bc mi- 
iubei; dipt* ilfl iiitiilriCart. KIp *a 
dcosehftsc da <nlspaLi cari. pro via. fie 
prin slhfftni&tra rlanrtihii invert fia i* 
,i jpn vinlA \vltiv, luiLtu din tilrftttfe aa- 
U-rlii'iiLijIuI, g| flic el oln «fl gftaesi: duaB 
In hie de tpargfrtta fwfjj]z.t!i pftnfl in n^ 
c; hin i 'ii cl f rontulA* ori m gpi&K In- 
i uiikU: |* miumiie zonede hi|rama- 
dira p« suprufuta du incalteare bfrfe paiiKiL *i auLDculuiiiil oi. Pc o bti= 
Kin in dtf eocitstit anurnuil inlrc {riLJisa *i frXilwhUiTi, q Tnaaniiiam cu tf 
linit! anmnA ca rliiuainri Tn partfsn pftuzfii ; tut GSL&d jj eootuml friras- 
irehir >ji al dipalor, ikiar id in i-tirtn^ nil (fr-nc^.ir<*> s dint&turile aunt La 
i,!!, ps dind In al dtvilw 4»z (clipu) do sum spre Interiarul "tniurului 
i^Hilojpr (Fif. ft9). Alfii *J Carp&tfl sun* ra£iuiii chsiffl p&Alni tooto 



q\© 



I ? igL 6fl. — J& - pr«fi4Awn«|i frtifl- 

i dJifisaft^ da pniill 

^ in prflifrcEiiiitD "ristmlnE^ 

jw- hartJi f jw). 

?™^iuii ( K = r)ipl, F = fftiwiL- 

sMra, A — iiukdilomil 



L 



rum ^Ktienrpftfifrp' 3/»p^nKti P . 



ln general 1a limita dintro rugiunile 
miuitoHse {cuintol ^i cete de cftmpie 
(necuUite), cr ?i 1ft Uinila din Ire cnn- 
linuntu & d^presiunilc isiiirme, $tru- 
tele apar nunifu IndoitDs IftsAri-rtLs-^i - 
in triple sprc rcgiunite maa jowse; 
Indoituii numite flexiiri Milt rate mottoelliiftle tFtfi. 70) ^1 cari 
de c^lo mai mulUs ori track Eaii de (raduri Inlre rogiuiiile t^ d ' 
priu-zis cui^ie z't ^onele do trecc^e prin floxurij In Subcarpfi, 
in Oini|iiii Traiisilvariiei, apAT o serie de cttte apecialci numito 
inif diapiift saii de«trapanger*5 *l c&ror ssLmburc, sub pre^une t 
airipiinge Lrcptat grosimea uttat^tor :iinperitnar&, pinfl ee, de 
multc ori, le sto&punffo compl&ut (Mrazkc]. Cutate diapir© pot fi ^i 
elc normale! apteciie ?i bicAlee&t« {Via. 71), Aslfel de cute dbpire 
caraclorisseftzi in special i^gimiiie mio-plioctsniw din Subcnrfnatii 
Mimkniei i*i CArii|iia TraiL^UTanid. Cau^ele cari deii?nninlL diapU 




Fig, 71. — fcfcfi ^i^iVr |rt =draapt^ b=tr^ 
dinjiia p c-><5nMmlMira1e Uripiiiis^ IncfiJccat): 



rismnl Rcesfoc cute, 
j rtztiiiiit in i i lima 

arHicEkicdului a unor 

miic st riine de sto- 
le I c InveliLoara, cum 

sunt masskelD de sure* 

eari i^i fac ui^irit' 11 

pv dislo^lii dtislal db 

pulemir^ p i-iiri siLile 

di' fort is] o LrtiioiiiRe, ies 

la adYini, sub Ibrm^ dc 

peno IcnticuJaro uria;o T 

i=i ridiOiL stratele de 

deasnpra lor in bolt a 

Hnticlinalc diapire, pe 

cari de ctso niaj mullw 

ori to Ktriipungi A^a 
d{ir in i " utti htmtfth! boltoi sunt mai mull sail nmi pujin 
pnaiviu iiumiiipaua diaph^JLalmbureluu fof mitt illn we* srtriln* 
do &6&lea aln bollci, &tLe afilri in mfleplinii-ea tenomcnului. Feno- 
mirnul diajiirlsmului so ohsenrt ?i In Garpaji ^i eu acdoa^i enmc- 
tare leclmioa, pc toatc liniil^ do diskette ^. cwi ftj^r massive 
de sare in s&mburdo anticlJnaluluL 

In flue tu platformelo vnehi l PI- PodolkiQ W obsear^a, aieL* 
<mte f&nlklinale), In fwni de acop^ri^ liiry, pe eari Le nnnmn rut* 
tectifurm* (Mntzecl, a camr axfl osty ftiiiata $i dela care ItidEM 
ii ot cele Jouft ilaneuri (inticlim'le}. 



Studiul cutelor In siiprwfata, 

PftrA sei am sludlat oabetota s^tiuni ton^^i^aJe, s& ved«in 
aciiin C«m &c presmtl oie p« suprafa^ In Inlinderta tor. 

Pentm a urmftxi urersaL unsi «uta eaia al unui si&lem d^ cule 
In hmfljima, aceaata nu w poale face dcc&t cu ajuUinil unci bune 
baxji topograriee, pe ca?e sA bi&exmifim to^lo lUule Blratigrafic^ 
^i tcctrjnict obscrvate ]# t$ce*t 

Cooidonacd luate icGsLc dale rnlre elc si color&nd cu o->Lori 
.ebiio diferitele rorrntL^uni (teQlegiee en lau parte 1* aJUtre, 

UT. !, f ,-VcUrvii i EJeilrtfUltt <]« 0**1^5^ ^ 



Collection 1: tfiarcbarkat@gmail.cdhi fifiri ^ & c^bs* 

putera usor vedea, v& in casnl ftnth ■liruiklor normalcy Hmitale fbr- 
iiia^iunifor i&tnan p&fttfete jj U effaM distant de ami Articlhrtluliu 
sbq de aeefa al siuclinoluTui ; far dacft aeesLe *&» prej&jnlfl cotitnri 
sail Inflftttmii orizontole, limited nrmenlL $1 eto a<;este toflaritmL 
tmediat to* le ouL?lor 90 btsd sau se ridicH pe vertical!, 

<jfrad se lasi (scufunda) apar, de axemptu la anticline , rtnUe din 
co in ce mai aoi, iai- eSind se lidieft, apar strata din c*s m ce mai 
T&ebi Jji hreaUl (la dnrflnale, fenomenu] eata inve^J; a^a eft lirni- 
telo ronu^iiinilor sc ones* kui se sopariL Mini mult, marefind po 
harm &mcL regiuaile de l&*ar« sau dc ridiHin* ale erestelor unli- 
dinale (Fjj. 7§J, 

In cegknea outelor asiraetnoft, Ineiinate, euleale sua irttiUa- 
cate s HrniLde fonnn|itmiLor lltmcuitii in^r^ apar din ce m ce mai 
aprupbii^ daur ■ t^aigfafrWor, qari au m-linfaj din ee in 

ce laai man ? i mai iprnpinto do verLi^fa; iar cund acetf llanc 
rate eoiiipkct redus, Lnaia aeeste Laniiu *e unesc tatr*o sui^ura 
link link do faljo re iii^emncaeA tnumul nipturei nanridui 
(Ffg. 73). 

Fomin catdni*. — Coasl- 
doratn in lungul lor, unefa ^nto 
pot sft hmreEV£& rtgiuni pe 
Junguai de kilometri (la 
de muoti). atmle tosa *fic 
acurle, a$a <?ti linutele forma- 
tiujiUor descmnea^ft curbe dip- 
tice teuadro— liiMhinntidtiuile 
$i hriirfi^iiLcilriiilr — mu eurbc 
rotnade — Oomari ^i «ar«te 
san albii -^ mm so Intalnese 
das tn Subearpatri JMunteniei, 




Fig, PJ, — dutfgffitab ff sw^«ai* 
&1#tt> feu Rjutenri ^p^ wli«tj m 



dar mai dies m B^inal Tr^ii^ilvaniei, |i In sudal Kusi«i. 

RapOTtul ialre cute sau intre slstenie dfl cate* - Dfia^amenea 
douA cut« HnUctiarila ^a doai mi^mo mai inari de cote, put fi 
P4nnl«k latre ele, pot *A so aprdfiiQ ,i c hi*r j^ ^ ^ depitteffl 
8au sa sa apropie fi ebi^r pot sH ac conlopeasdi ra una -dagwft: 
dajja cam de alibi aa s i.lem de caie t K>ate silpi^iat« ? i raitiilidiri 
lAlpu, nimMaml- Cftnd itofi mtf Q rogjaa* ^ gim donlaaii mai muUn 



Oeologja Oflntfall 



131 



Bifllffltte d& cute, eel mai nun sail so aaprft.punc ? mdrind amplita- 
dinen cutclor irechi (IteliT^gea aordiefi), ^1 se jajOapan* celor 
aiai wohi, ocuptad regiuoile ext^mc (Munfii CvpMQ- P" 1 Tn ^ riA 
^sc ?i latretaie suli aa unghiu oarecare, eel mai veidii fund m nasal 
aoefta mai gteta ta. cial aoa, care Imprima regiimei ear&ct£rul a^u 
twionic; iftr lianctale de IntrelAiere simt in 
: general marcato prim tracturi ^ ralii en to- 
^Sitecftri (Munfii DobrogoS mwtioe fal^ de 
Cai h pa^i). 

AstfeL Carp^ii ^e mvaisA paste prolun- 
-girca. cutalor Dobrogai ^i Sud^lllor, iar la 
rnassa lor ^i-shn ruLfrriiG mlnceniee ale Fti- 
^ului suprapase color din CretmeimU niedin 
(CrisLMlintkl) ; ^ c^nd In Siibosrpaj? %\ ami 
.idw in cei dintre DftTnttovifiL ^1 Ba^Sa, cuii* 
jri In |>OEl[ilioc:eniQc Intreiaie huL un uaghiu 
a^a(iL pe eeW miotajjiSc^i^ ceia ce dH aspec- 
tuJ eariideristie $a cte Win agitata ce necastA 
rcfjiunc pn«*ima mai ales latre D&mbovi^sL p 
Ba^ 

Pe tmteeUd anui febtam regional (to F ^ 7 y_^ m ( rr T w4 | ^ 
-cults — I an I Li r: de mai^i — b« p<rt fiflsi $i mstrw, vlistit iti |rw3*|ii 
l„l,«ru l)C ri ? i acest^ pot 8 ft 811 oatife* pe SS^iiW'S^ 
lK^iiafitc. pnii aetrfttndareA Lreptatl in pro- 
fund me a ont^lur, rsaiu fester ca^llul arienUd fJ Baleaaului, eare 
dispone \rep\£& aub dopr^LUinea M'ftnji Negro ; nri bru&c, prin sen- 
faadftri catogWte de ftaetuii sum eete cajdLul man^iior DabPOK©i 
snspre CAmpia RomfinU ?i Carp^ii, $ regtaaM de rfl-cordan^ i 
Alpilor eu Carpalii, Wawupiie* Fund aci fteat& de depreaiamea 
Basiaulul miooenic al Vi^neL 

Cutela aaai Eistem de maDfi, ixansidcsraie tmnSTOrtad, rar 
daclt apar a^e^ate sim«lrice de o [iwte $i de atta a aiului prin- 
rapal olmunlilor; Jn cele mai malte easnri T outele loate prezinLft 
i? rcvArsare cu IncAlecAro ptate ^onde de seafaacbre din fa^a Jor* 
Astfel culele AlpiJur ^i Carpo^tlar sa kiw& %i trieaic^ii pe^le to- 
giunile din afara Inr, atftt Mgtaiiea dlu fat* 1 ) cAL §i KgluiUMt din 
^patc s ) rprmAnd mn^t toetoatee deosebite de aona cutatt a 
manfilor. 




sj Av 4 inl-irA;s=VofluuL 
s) Attic ro-fuyi^T^ia^l^nd k 



Collection marcbarkat@gmail.com 

Rupert ul hifio cute *i »»tiira roller. — In studiul diFe 
ritelor JTcIlu-i de mba am ficm jibslracjie de natnra rocelor t c» ^ 
=tkI toafe or li f f ^t omogcoc gj ega] de plasHe*. In oattLrl 
wu] acesla se totaltu^e foarte «f, aslfel efi tra numai deln . 
fonnaiiune ffeolotfca la alia gfejm rarialiuni in print; rezlfi- 
tenia yi phsticitate rocelur component: dar eliiar m interiond 
unci acele^i Formatiuni, gteirn jfciesuri heteropice de difcrite 
ptKimi ?i piiiHiiciltHi ji ded de diferite reaiHtwite* ^i nu-i greu »ft 
ne Uichipuiui, e& fiecare dinlro ale to tiuipul crtfeilo* se«umporUL 
drabik inllaeriiand mult lelnl de ft so cuta regime*. Astfel pe 
cfend rocelc ugilouw i?i cele gisLoase ae mdraegi u$or $1 intra*; 
grasoaae $i celu ca karoase formed cute m .dini mai 

mari, on atmte cute ** rup, txec&od In solsi imbrim^ ce se aw- 
|>er unii pe tfjffc [^ muls* on *c ahmrFft En ins&* *tera de slime 
a aceleia*i fwnratiiuii, difer«iic in iatutoiimae de culiuu, cum a 
ca*ut Uligncnnului din auutinw externa a Carp&iilor Holdover, 
in care baaa an ^Btoasi cstc oaai iucens euluifc decat partea «* 
in -How*, form-iui de gresie hi bftnci massive. Acedia greaie erti^ 
VM In araia*! limp ,i n M&MK& ttingmniirti » stratclor de bad, 
dm cm eatisft acestea neputitnci sctpa de JnclefUr* se *trt«aus| 
ad&nc prin ingrtafidim ,>« | c, ori w revarsfi prin inrtledlri 
peata margin!!* frastafior o* le sepurA de zoucln <fct*fe vecine 
(mire TarguOn,;, ? j Ifaw*^ pe m aJuJ *b>ng d Tfotu^lui) fa» 
y S :» 5 rHl ftebfed, simieJe mai suhiirj, ca «i c$k mai \w\m ml* 
Stents, ninl ftt^te cari ac mt^sft ma i u^or ?i pre^n|a tor deter- 
mine In toidenutu |l imitca iM«lnr rte slatoil rmbtonUiu y^arta 
ElobuJuk ^i W m am qms, funded (ooeiDdfUtele umplute eu roc«> 
noi, n^oiisidirJate bine \mk, m consiffuft oele maf pioprii regiuni 
pentru an^ s prin pui^m rm^m n aeestc xm m t*pm 
j^ului earapacftlor vechi ^i mtariie din ^mr\K rfcpre^ntiite pebj 
iruntinente; de ac WA f i cuiSrif? celo mai noi corespnud cu loeul 
ce-I ocupau InaJtiUi de eutai-e, depredufiile geosindliuiklor sedi- 
menUitw bi Mezozoiti ^ Ter^inr. 

Iteca mergern mai adAac cu analiza cutflrei formatiutiilnr 
^>.in€)moJ C lur f gAsim «| Ilr.iil^ do c^a ma! %M Mtadfl, duufl. 
care san pmdus rtiarHe ^toiri Jn pdn*o de supAeiiilri si !a 
pto«e.#0H coj^puiid m generat cu liniEle , d ft demarcam diitlrc 
dilentale faeiesuii heteropicc |m AJpii Omnlnli cu facicsuril^ Itao- 
KHCului, lu Carpati cu nedm ale ^umubUcului.) 

Gum vedem, una din mm priocJpalo in manlfesttlrite 



CSv^logiii i'i<L-»unU:L 



i:t3 



-d^teebita, ob pm7JnUi eulelei este $i di?e«ifcatea rocelor forma- 
llmiiLcir. cotisidarftlti fia |ms Yflrli^ialA tin grosrinea steTeJor)^ lie pe 
orkonUihi (facje»uri fusteitip 

ItitTuelija <-ntiitilur a^upra roi^ilin-. — Dfttii ciiv«reilatua 
rcpcelcar influenteaz^ matt asupra fclului dc a H aJ cutator, nu rnai 
-. cutele inliuen|€az^ a^upm sir ui: bird inlime a rt>ceLnr t 
Struct ura tuLanir rqcekJf »upiih» cru£lLrikr, erte mai mult sail 
mai pu(in influcntata, prin prrsiuni. pnri jiilimhri, m-in laminAH 
^i niptarl. ca $i pnn torslunj ^j irituniri. Ja cari e]o sunt supoM 
$ub imperial fu ifo l oc (ir<^i^etfcfi, Aslfel. tontc fi^arilft ^i dia- 
i"bijr«li* prezflnbUe dc- roee ?i cari In general sunt ulterior umplutc? 
mi v.unri, uri cu.i^ldtft, present And aspeatui unci re|ele de vine 
albe (eftlc*^, urban ¥ nmrn^ M ifisturi) ce ^o Intro hi i^?. mai mutt sau 
mil 1 pki[in n^gula^ pi^cum ^i unste octdid^bxiiii ^i urnumenliSri ale 
Hiipndctelor str^lclor (hiercglif^^ euct dalnrki ti»r^lund (rrtsu- 
oiriijk ^i precunei {ap^lrti). Hocclc plaatice t ^a ai^iLde, put capAiM 
pnn pEvj^iune o ^htodtata cu fe|cic pcrpendicuJarc )>e direc^a 
Bfn^ftrii, ^ialasilHte cam n are de multe ori nJei o logdJturft cu 
a** prsnta a lor Tot Ejfcfel prin laminare. strotele sc pot 
sulHiu $i b]tinda t defoiTiiEiTidu-w to a dir^i^ &au all* si aeeastt 
defer marc de poalc u^oi olis^i-va islll hI^k la forme le de animale 
e (AinonilJ. IklmiLLiilJ. Tiilobi^I] & 6k iron tin. Mu1(i Tnotina 
a crede„ oil chiar o parte col pulin din m^tftmorflajjattl eft pr^intA 
iiTiele roc&. ar fi o consecin^ a man I or picsiunl (foft^ dinaraioe), 
Ja eari an fqet supu^e rocele, Dumindu-1 in general ilfiiamnmfl- 

tHliMirlfKHI, 

Uu exemplu 1-ar prezenta gt*aniluL care prin prerfato ar 
puiesi trece la gQiifl. 

U<ritii!U-u ^nliirilnr. Toate atratete formatiunilor ciatato 

dcodribV, Jiel pulin tn cutely rtotmal^ sturl pArnldc ^i coacor- 
dant^ 1 Sn toata intindcrea lor (l^g. 74 A,}; p& i^and diicd 
ulterior cut^rij lor. peste acestc sifalc s'au depus altelje noi, 
a^e^tea din urml fimd orison talc, lae un unghiu cu primole, 
unghiu a cftrui mfinmc este In raport cu obltcjtatea ceJoir vectu, 
atrat^lo noi gA&indu-se tnnisirreHiT^ ^i ^iswrdaiit* peete cole 
vfcciii (Fig. 74 RX Veirhimea eutftrii este deci cuprinsfl. intte 
kfmfta ^edinsenLiLrii ccLnr dou^ «arii dc sLriiUi (A ^i B). 

lieu a a naufi ojbir^ t^ hi j tea;: a linpreuitA. pc amindouiL 




Collection marcbarkat@gmail.com 

lit ICk j iiir'MiE£ ui' titiah>pti 

serillo da atrate, diaccrdanfa fntre eJe tot se mai poate ineH 
&£rva. srpra a putatL dicing**- eele doua timpuri de cutare T culawn 

uaufl putiind ft dele rani nutl ca nohime 
u.]L prin Hflwrea In vreun jjunet o^re=caru 
din n^niiL i vremnei transgrosiuiii de 
siraut ami nd de iiftt ultima cpt&rti 
^ >_3^— ^_ ^-" [Fig. T4 C,)l En eimd sMiLelof btf&lBC&tg 

= d vitfhimea IneiU&c&rii ostc cuprinsfi Intra 
vcchimea celtti mai nou sural din au- 
tocblon. apuiat dedesupt $i acfila a aa 
I Lit mai vecbi slrat din seria Btratelcr 
ce s'an depvis Lransgro^w pesle pftnscfl. 



Fftlil sau fracturi. 



Pe cftt de n^K>r sts pnaitr mirl 

Fit 74. &t™t? Hrtrtriim**, ^tbinsa tortclor lanKentiflJc, earc pto- 

^^0ii^^frAfui^c^iT(A r B voacft eutltrfte atFilelor prin friftrflxnR* 

intetvato IS ^h&I diri laterale sub imperial j?ravitcttiuiiL^ 

prin eke douA *»5w, aliunde pe ftlftt do greu de Ingles eslfl joi n! 



Ut-ntagift Gf-rwraiA 



195 




duul IriiisgrtisJirel. 



pe verticals ul unor porjiuni din st-oarta 



gtobului. mre prov^sicft fonnftrea l&Jiilor sau a fmcUiribr. G&gj 
a aduuLe c4 iiinmiittt jHirjinni din WJMl^A ft ridb'ii, ciar mai 
ale* cfi _w acobourrt, rupiirtclu-se de regiunile mefrtLtiaLt^ Ifwh aa 
exercile prcdum laterale, carl sft ingrJLmudeuscft §i sal culeae 
sLnurio veeinc sou cbiar pe ale lor propriL or fi s£ ad mi 'em 
c£ ex bid regiuni In care * Irate I e sunt trase ori Intinse, In sens 
opns T de forte tangentiale, can permit o Iflrpre Intra &le r oa 
ustfel 5ft ^e poaln ueufajida purliunile rupte ^i d&sfitcateH In 
general && oongiderft di AcasU! ftUflCftri pe rfcrtk^IE, s» pstrue 
in EQOfcte din Pcoar^a {Hiihulm, m caw, prin uirrfcLama ftfrt&lot 1 
Luiigtrifklt:, tiasc dftfrtinjtrf hiuni. a-; a Ci ilsnomenu] ar li lm>iii- 
patabil cu oco]a eE se pcU^cc cu o telta. care no mai liind 
sutjuiulii de stAlpi, so nrp« do rest dupfl. o bnte de friictiml si » 
sculundd. 

fracturft se reeunoa^Le Intro awfimie naJtunda (un tts.iIJ, 
priu ai^ia i;rt HjrEit+da unf*i tormafinni uarecarei m tunning di^DiJiiia 
bvnac la Kinia de rnphini ; iar dinioln di^ lini^ pe ace^a^ ur 
lolfj g&sim o I lit I d^ tLate. He mai noi, lie mai vochL 




doui supra fct & f'tti'e n"dea/ii eapelek eeloD (ioyft forma- 
(hini in <»niitcUsc mirnesc bold* RilleU Si ace&» care mfirgurifi^te 
fonuaiJimea eft sta mai hus, se numeft© btiK& dttdlij pe cOnd 
Hupiatata ce tnArginy=te rnnitftliunen COM &lS DiSl joa^ ^^te buxa 
^ulniiiiata (Fifn 75)p IJistanta rnteuralA pe TetiiealiL, «u eat s'ftu 
den i vela t stratelg pe Traclurit s^ nuin^ta p«s aau fiirltnrtt- Unrari 
deuivdarea nu ^ vorti*altt ¥ ei uriseoiilaliV n buad rdmanfind pa 
Toe, iar Btral^B ^ liniaeaKa p« ceabdui, de^i la aeeJa^ nivel se d#pk- 
se^k oil. > il diipS planul rraciUHH Ifalie en deplasaw oHwHilalaj, 
Plan ul frtis^urfti ostet de mulifi ori vertical d«? mnlie ori a \asA 
oblic $i cftnd acftsta taeUnft ^p^ bum ridicalt » inn»nii» 

Sirat^lc fnli ate pot H 
oriKtHiLale, insi pot fl ^i 

cftnd pUll ml hiliei nn-linfi 
de portoa In owtt tndiaft 
Si stmtde, falia *b aice 
Hiiironiik, pt: ctod aUfel 
em aloe ruiitraril Itlig* 76), 
hi t^ul <^4dd sti-ateh tn- 
din£i in sens apu* dv ani- 
bele latoriolc f*li*i, awn 
.h> :i face cu o ent'iK [rin- 
■ linabi oii antseltnidii) fallall* 

Sttidlut faliUdr in snprri^*, — Pwft euriaidcMni o Trac- 
turf in lungul oi, g&sim cA ea poHJte ssii afiara ea. q Imie simply 

frfie ^implJLp unfiori ra]n)fli^Lfi ? c&ftrfc 
Iti Li^rmiimrc [rcee de wle mai mulle 
nri intr o ftexurft. Riireori deniTolafoa 
atraifibst 3'a p&stral a^a t ea phretde 
buzei ridicate «ft afl disljngt bine pe 
teren, cum e^Uj malul dirtipt a I iJunlLrii 
la Cemavoda (nu oriec ptole abmpl 
Cnsft niprtvinia o biusft de falie)^ ci umi 
Jeauna, prin erodar*. i^le douft 
buzK ^e g&s&sc adusa In acelfl^ nivel 
ri de cele mai EHutfe ori s f*Ua iuU^:« 
sau numai o piuie din ea, rUmikne as- 
cansfl T linvd acoi-«ritft tie rooe .mai noL 
DeasemuneH <nnslderund raporlul de 
Bpriipi^'ir *au de dupflrtare fntreeete duaft 

IE. /'rfiir ,-Ortf^ l r 



■scurundjtta; br=bu^v H ii ii?."fS."i - K fniduTB." 
'1,'Z »i * alnitolf fcirtiQiOtrnei 
iiliri:^- 'In fri|flt'ifA)L 





Collection marcbarkat@gmail.com 

bmz ate faliei, Rftsim oH ele put fi Ai^r^platr {tatiftifie) 
depftrtatfl filairlibw} |i In eazul acast* d*schiEatura e&te . n|li: n 
fin cu sffir#in&Uiri bred forme din jw&le ce former EL pftt^ii 
bazdoiv, Dpi cis material ad us ds apele del a guprufatJL Ctod 
frjuriurilo sunt adnnn $i filiate In rcgjunile vulcamee, dealungul 
lor lea izFoarMe rifefb&nft precurn si eele mine rale reel 
In fcgttnrfi cu mantfesLMta vulcanice post&rio&rt- urupliunibr, 
Aea&Le apg depun in oitipJUuiu fftliei, di fori tele minerals o* an In 
diaoluUc. tortttftud Sloan etc mctaJitVi h Nu rqreori tfftaim pc waste 

ji4turi 51 ivipi de magma IftUiriUL ears £F*t|io ercEiunei £an; g 
(lisims rocele mai mot aii* huzetor ftajlfif, ribaftn In relief ea ni^ta 
papt?li gn^i ^ drepli. : ; mi ilyk url* 

Cftnd buzele M\m mni apropiate, prin frscar* ele se pot 
iuslrtii, ro&ta prezenu\nd asiial ugHnsi d* fffcJItiM ; ori sp [jot 
Bgarift $1 cliiaj- mdemu McipHK, ferm&nd Ikftdc dp Oirflunik 

Erai] sgiri&Latilor n® pot da Indio^nmi msfm seasului dtoJvelfcrii 
produBG de falle, 

Inlj'o return- F&liufh 
gtoim rar mimai 
singurii folia, de eelc 
1 ) k n i inulli/ ori sunt 
nmi multa falii, (unhand 
sLstome do Till 1 *iiupb» 
ori rauifflcafr* rati 
niftTginesc Intra ole 
aHel» scufundate. bw* 



lk'ilLi£I<IL GtHlCHiLfc 



1*7 








flu. Tt* — tin Hamf. wr vSHfnmdCtturd^ mJlr- 
finite di* tilli m d&nlinpi&j 1 ! in t 



soiifc din scnartJL uneU? ridittiLc, horsPiri. 
flindittirl s&u fanm-iir) (tig. 77.). A§n <te ©siatttpK in primul 
caa avem Dohrogaa da Nerd, ce #c tidkb ca un torst, meunjural 
de jur Imprejur de region i scufundala ; lar In a] dnilea rax, ftvwn 
Campia Rtmltoft, ee atwir^ ^a a senfundatura, cupping; inii-^ flt^sira 
faynlii dda marpnea HubciLriia\[Jrtr Srlnnteniei ^i Intrc I alia Du- 
nttr&i, cts d^gp^rtc de Preiialcaj]] ^ d^ Dobpogea, Tot astlel 
iipiire $i f!fijnpift-TranBi|vaniei. 

StHirmid^tmi mari mai suni ; Marea Ro^Je; Marca MoarLil; 

Vika Rmiilui, Intre Vo^i ^i PAdnrea Xeap-H; ete^ etc; iar 

lufl mai suni- Muntii Apuscni t Mm\% H^\iwum; Platoul Cen- 



De muUe uri auii. Iiorstiil oOl ^i scurundilLui-a Runt m^rginite 
d^ falii I filial? eari le dk o fnrmS alungitft: aJle ori ina^ faliife 
aunt cirrularc sail per if or I ce, t;um este Cfimpia IVanaflvanjei ^ 
auii horstul (MunUi Apusi^iii) rji ^i scuftindatura, an atunci foprne 
maJ mult aau mas putin eircidape P De ubicsi fie In jturul horatului, 
fie in jnnil HiufundiltuteL nu pildlru nunnii o fnlio t ei cate un 
sj&tein dft iklii, wni iac ca deniveiirile &ft »6 fac3 In trejrte T eari 
se ridica sppe horsL «i sa saoboarft £prc scufund&Uii^ ti«ptela fiind 
fn pcn^ml ?? ele Lfii^te Lran^veTsal dc I alii nidiniH. 

K;i]N>rtul fnlrp <-utf ni .FkliL — ConsidepAnd niporlul luLre 
Uttiite de rracturi ?i direc[iuiii]^ tuiuJor sau de sistemdor de cute 
{finni de munti), fft^mi cd lineb dinlre fraofnri tnerjr pamlel cu 
«ul^ie, tiumita fall! hmgitudiiiflle 1 mr dlJale lo taio transversal, He 
perpjuJi^iii,!!, fiu pu(in ablic, nomite Rill I IninH^riaK In rogiu- 
ni!e cai'piLLicfi i..a 91 in rejmmiie invi^i[kiti\ dar mai ai&s In re^iu- 
neu ditt ftt(a in;mfifi»r r gftsifij anibeJe fuluri d« falii, A«tM in 
hingul Catpatilor, -m fniii tonptufltoale fifiaim : Falia |iri«i«i|inlft, 
C^t« desparle n^a^ginfta Cs*rpn||lor de Subeappaii, i!u o ptiiorolett 
denivutar^ fata faliei privind Subcmpalii ; Folia care de£i porta 
mai^Init Kwbt-aiTWtlltti* de Olmpia Roman ft ?l de Ptatoul Moldovai 
de Nord, §i Falla DunirtE care dwp^rte Giltnpia RoiaOnb de 
Dobiogta t i d« Probalcani. Falii Lr-artwarMite (fcum In reiffiwneu 
din fall »« se Mciiluodfl sub cutelo carjiaUct : Falia DftmlMn-lfoi, 
'f iiiro Deprcsiunea GbUciI a ulienici (I Cftmpk ftomtoft ; ftalb 

P*dnoa^a l* na, c&re desparte PrcbaJ^anii ^i Dnbmgea sudic& 

de Dpbiogea do Ncn-d : Falta Pursuit- Clalafl T\iIcm b§, 

iHfrpilnr. care do&|j[iri. Dohrog^a de Jford dc UoprDSiunea mol- 

davD-bitMirabiami ; lUia Trot^oW p* direclia Otte$li-Bftrlard, 

eaj*G desparte PlKtOtd Moldovrti »\ Bucovmiga de Depwsiimea rnoldo- 

bnsar<ibiEuitt (Fig, 834), eto, Aceste liuli Lran^vw9id« Impart regi- 

nu .a din f&1& rjir^jilor hi toi afcttea wmpajliin^riU^ ileniv^laio 

nfiuidatfl in! 1 ukde oarp9.tk^ ce ia revftrti In Irvpia pesto 

Uttlte din aetste linii de falii mai au $i a^i uiatf. jocuri iested 

de ttin|ite t provocilnd mai Uiate cutreiaarilc di> pini^nt din ItouiAnia. 

Ref&mBfi JTasturai* Am ^eoarlit ^Jobului, ediid aunt ^lab ori 

d< tm cutttte, pn^iniii a^pecte geoipr^llce tabmlfl^^ do plaloarl 

(PtotonJ Podoliei, Plalnul JHnMovei), sau de campJI (CampiBL BomAM 

i"il P ^antbici. l!fm%uinii ^ liarnasul Munteniei!, ee for 

■anitiunic deoaobiia, dintn pare unole sunt scufundaie, 



Collection marcbarkat@gmail.com 

I ,.h Etonfc&lO da (ieologir 



G*oJogia General]* 



|;;:i 



altcte ehinr po* ti ridicale. In general ins* *e wffl*teti *& r^uita 
seufuncitori din alalia se ptorfuci in regiunile to can, prin pre- 
siimi laterals, scout* se ridicfi. in trolte Iftrgi. «■ niiuudUura prodn- 
e&ndu-ae, dfc e&lc mai mrdio uri, tocmai in ragiunsa de boliB ; art- 
fal rfi marginile ra lAttta to** pu(in riaFeaHfc eel putin P« """"^ din 
laturi (GAtopia TranaiWiuiifcii 

6, — Madific&ri chlmlce ftuferite de roc el e sediment a re. 

Dlagene&a, 

Scdimenlrip uri de go o&tart ar li elfi, dta ehiar MMenM 
sediment^! lor, sunl aupu^e la o serie neiru^Uitt dp modifioan 
chimlce ?* iindn din acGsLe mddificbi aunt a$a de profunda. inriU 
natnm mees apare unwri HchimbaU eu total Mijldcilorul prradrpal 
ill uecsfcur umdilicari chimin eaie apa sjl dif*ritel* Mhawuife 
rliimirr oe ea OtiM^M m disolnlie, A^a ctor roeclo uscntnhii duto- 
lite apetor dfc iniiltraUe (twS etp, i»*l pafr 167) tndhrcale* din 
fltir.euGOhOgitfubslanlc orftaniee provg&fta din diBlragarw c-> 
rflo* iiiii^r lii, pe dtod scdimonleie noi din cattiftft oS ;- '■<"■ m 
cari s'au. deppa, conlm numero*we. aubstante ohimice d isolate, ele 
kuiiL UmLrul unar premium b£rf chimin ptU m • > caritanxA 



MftdlfkarLle aulerfte de sedimenUle noi. 

m sum <fcn.oriiA Iel urmiLtoarelfi feluri de allium ohutitee 
ap*lor miim^, in cari s'ru aadiinfcntaL 51 <™ to ImUhfc 

Diwlntiwua* e«te una din primed acfiunu ue apa csemtft 
ampi-a noilor sediments Ctapa nalur* lor, ouuigena saw tytaqp 
uneta n$dtotai*te sunt disolvaie to total son mimai m parte, In 
timpul sau imudiai dup& dtpurwea tor, r'eiiomenul acafiia st* m 
Wmptil <^u nioi Loata r«Hlurile flchelrtica aid animaleior mtinn. 
pianctonic^, uai-i in cbkra lor sprB fund, $unL dtadbMta <oo»l 
durai^ $coici»«lc.) Din cauaa aceasla p to sftdiniontele de adftocioi 
mad mi gtiaim din terturiie n, ni dca vertebrftte nmdoe, dccit cMn 
acoperiti cm dtotin* ?i earned^ limpanit^ dda Cclacee, pe fcftod 
cctelalie pflrli achdeli^ juj foat disolvato. Apelft dulcl an a [. 
diflohrantf ?i iheu m&ra T iar Bdoiaeto calcara»Q ale Moluscelor tie 
wpfl. dulcrc pa si, poaLU sIS resi&Le di^ilviirei, sunl acopunio to 
timpul Tie^i cu cuticula inatambilfl. 

Clmraterwi ?i lkeiist,ili/nri% se pfi»©B in ini^i maisa 
sfldimenLelor noi. in catt sutatatUdo dteolreifi de ap^ 
]nbO)fl in toatft groslmea lor 3 prui o a^oara KJUcenLral 
f.c in golurile mc«br s li^ in jurul elwnentdor di ! il 1 iiiim 

landu-l^ ^- do eoremplu esie de ajun- o ©isotMiarc do Ksurt* 



duraUl 11 fufidnh;i imci pJaje, ca rocele iiiriipunw depute aici sii 
priudft ^n^istcnta prin tinujiian, 1.: 1 -hiliile $i scluitetul tai-e al 
aaimaldojr marina din npida pulin prdfnnde, liiurate — Iiatlualu T 
sunt ^vupuae nnei i^cTislalizarl camplsiHti — fu^illssireu : mr fecifU 
comlien e^i $i Lufele de nlg B c&tcaro, ptin recnatalixft™ pierd 
structtirfi 01 a <■ b6 Iranslormc: inLr'iin citlcar compact. Da 

oWee i meifii eoralieri sulbr ji dainniiltsmre, Ui pane sau in totals 
carbonatul de calciu tranBrormandu-se in eai^umi de cuicv 
jn^gnczin, s^b inllu^nta elorurei de u^igne/iu p contuiuUi in apa 
marina a l&gunelor cu o ooru^utimie m;u puterniciL. 

Concr^fioiiaa^a race tor ce preasnta guJuri, uitiplnttf ell oalctt^ 
aau on silict^ 4^t« un fenomen Dhi^niiiL la sedmstsnte. Astiel golurile 
mni hituror fosildor ca ^i acelia In nu*\ [p pftfiim c&ptu$ite en 
dc caldLd i=aij dr iffioft, Pneorl in maiue caloaml se con- 
ceiitrftaM In jnnjj unur cenLrts farm&Ui de un r^st organic, scnteil 
sau tjs, formund nodule mbarause compacts, can neunS.' unituri 
uni-^a intrmigfl. a nuuei + transrorniilnd astfei mania inlrim c<i 
uodtitoa [buzH Scuunmnului, la Comamm), Cont™(iuiule cari riLnifm 
I goate la interior, ftr^iid numai pd^-lii uSptu^iti ca et^UIe, 
pMrtfl niimele de grode, ConcrelioniJiH |k>l h nu nnmai de calcar, 
tsi 91 de 3jJice s dc carbumd defer, de T&sfiu de calciu, ete^ AstfpJ, 
cdivarcto cari an rn mstism lor ipklak riliciotoe dti spongier!, poartA 
niintero^e nodule de wemeup <:<>iim li imta iMnrfalbr,' Uobrop:4i; 
Vftdnl Cdgutus, la Blhur). 

Dar nti niimai cakarul $i silicea de oe%&f| organic ^int 
uraiiate de apde marine, ci si $iJk*a rowlor $ilicoaso datHtfoa 

Aflllcl aivilftl* ru^ti c^ Reoper hidduril« abinato dnpe?le 4(J00 
nit in adflnwne, constituite in ^eneml du aiUwt de aluminiu hidm- 
tat, am^stecaL cu ToarLe puUno rest mi orpuiicc. provio din des- 
com)>Liuen^a prin apa de mare a ailfea|i]nr ixmi^i rul^anke 51 
jiralului oo^mie, ec ead, adimn dn oirenU aeneni, p& InLirsui octta> 
nelot. In acegte anjil* tut ca pr-odus al ti£«sU)r deseoinpiiners ee 
gft^c K*»oti^ii (Piulipis^ in Oceanul Indian) 91 nodule mici ^i 
mari d^ Oxld de Majt^m ? i di^ Fer. In isedimeiiteto marim 
pWifonzimi inai rnbi g© gdM$te Utourmtic& (liidrosilicut dublu de^ 
fer iwnj alnmimu ii polas!u\ in ^fam(6 &i poi^ilte v£m 7 aiAL in 

puri cAL ?i in c^uf«ie ForaminifereJoi : ppovenmd din dg&CQ 
pnntit 11 argilelor 51 altar silica^i din rocele detrituse, Unele roee, 
ca Kresiiie fHi^l $j caicai^e numulitioa (Albe^li-Mu$ecl) ^ ui^todao 
(DobrD^E>a| aunt foarte bog^itc In ErJoucahiUL 

Tol fanornenelot dc natuni chimioft g« daloresc ^i trans lor- 
mSnle prnfunde cb eufitt 1 , In anumite coiidHiu mnt^riibi organic*, 
cai Ouaftie ^j unele pftrti moi. eari prin dUobarn sji con€re(ionare 
dun Poatorlte; resturilo d^ vsgetsle, cari prin 1mboga(ire in ^ar- 
i»un* drin rcLrbimii i|h pAimiiit ; $dh n^turilfi gmsft a to imnraorga- 
niantelor animalfl ^j vegclaie, t^ri pyB* in condi(iuni specials dc 
re r men lore * [mhogAjetw Tn hidrncarburi. dArMt gnz^ naiiii7ih% 
pHrohil udiii€>le Iduuiboasc. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



{froltfgfa Geflftt-.TifA 



141 



1*0 



ESem&jto <k- Be 



Vi&ia b&cterianti joaea on rul imparl Eint in etui I It: din ueeste 
tmnsforinftri cMmica, at&l In a [in mFmlar ^i a luciirilnr out §i in 
sedimGMdE noi (eArbimi, sapropd. petrol, etc), Resturile orga" 
e* B6 acumufuEft pe fun dun, mint in parits iion&ninaie de anhnnl&ta 
de fund, parte stint descompuse Ins A de ba^terii, pro Juseie II md 
luiilfi drv ou]'KJii.ii murhii prof aim i;ari i^noioso tucwu upa, Ulnd 
tns& nu exists cureuti cari ftftprimeneasitfi apa, bftdftriiki anaftftibg 
iau oxigenul. in spacial da la golfkp, pe can, in present a suhslan- 
^fii oi^uiiftg, Ji ratine, transform fiiidu-i Id sulfuric COfc, diaLrc- £&ri 
sulfcrtle metal ice 3© depimtnmOi (Fmt&h iar cd& ideal iuo-teroatt& 
fl^ radiaolvi $i 1 In present a apea. dau earboimti $e HjS, 

Ca SLU ! i* C -9 COt+SC* ! Cu_^SCa+M*0 = hrii GQa Ca. 

l.'n Bxnrnphj LifiU' tli 1 mikrl Friafi f:nrfin^i jirolun/j cari s» pri- 

meneasefc apa, ni-J dii Hur^a Neaijr& r a Dim ftp* din causa nui- 
duiui ridirjiL al Boafoi nlai n'aw '\igon Huiicient delft iJOO ra> In 
jas, ad&iLcime la care via^a aiiimaldrjreaprotipe imposibiia. Nuuuij 
riatn bacterianii — Hart* Hum li I rl imi^m If itr ir.nm pimMriHii — cste 
posibilft^ de :n * ji ijih profundi a MA™ Nfigre este otriLvillL de 
HitS, Mid rose i ml snlfurai so riditifl efttre suprafaj^ unde dftnd ifa 
sin lLh de ftpft cu oxigen, nh nxtifra/;~u puuiludu se ssulful fn liber- 
tale* FcnomHmil aceata sg pBtrece pe a scaril inliriHn spi in apeta 
duld, ori Sn Lajrune. dar mat ales el are loe prin ajutorul SuJfo- 
bncteriilur, uirn se obsttrvfr la iftvoarelit suiruroase. 

Cfijud oxidate*, hidrogenulni sail Vat esto putemic&p kp for- 
meaxfi. otidul sulfuric cara aLeeti r:iirbona|iii lra^sforraandu-i din 
nou In gidfiili. 

De altfel iti mai toate marnde sfi arplele gasim concrolinni 
de |iirilr> m«t»lie^ ba dii&r unelis i'oisilfi In antimitc sLffttc ftml 
eompled ptfitlKat* (Anioniti). N^^terea pirikdor aoeskw «n se 
poalft evpliL n iiccfti pEin lonomciiul de redueere al sullatilor, prin 
putnrciraa resturilur ui^nnit.!6 iusmale ^i tr«^euiltt r* elfr eoot&ieau, 
cum sunt matnde ro^ii senomene de la Gnra Belii ?i wf^ele i u 
piriti tft inanifl&o stniLek de e&iHjuni. 

In Etpele dulcip ni!^Unoas<\ ^esquioxidul dt* f^r (FGiQa) FikM 
ajutaml thS. ii nuumi praUc bade riiler anaerobe, prin pi ordure de 
O, se Snihmg&^ft« in P«, trecftwd la Fe O* i>are se depuiiG Tonn^nd 
un ^aeiLtnant de far. 

Modificarilc suferke de sediitteiitele vecfit. 

SedimenLel^ vftriii. ^ra^ie apelar de riifiltintic inc&reato cu 0, 
COj ^i cu diferito substance organioa, cari p^trund ndanfiin ^Diula 
solid!, sufer schimbfirl uncori a^a dc marl T Incftl natura primiiH i 
& rocei aJ>ia daeft mai peate pe:Umo3CLrtJL Intre a^este sehlm- 
Jriin -init : 

HidriLttfiva. caiiv estc uiml din celo mai simple fenomene, 
€R-I safer unele mmerate ^i. rooe 4 Un Bsninplii fcvtdenl ni-S proi 
depoaitfila do Anhjilrtt. «w prin bidratarc su transform a fn 



marmdu -^i ^luroul cu aproximativ ^/ . Nu pare ori Gipsnl tr^ 
n I^runzime Ja Anhidrjl, unde f^oomenuJ de bidraiare nu n m- 
truns bML Tot adfel Ki.ml Olirfst .e trar^orml In LimoX 
a ■ if™S , P IIlie *' Jn ri ^ ni ™ le supeKiciaie ale sn«ir|«t r undc apele 
de udlltnjie ^onim aer mull, fenome^lede oxidaUunB smit fcarte 
intense. ^lurgHunea ro^Mtjcft ? i n^gridoasd ee i^u uneie raw 
ca^aniase, grazaiue, wngJomeraUce, et^ sunt datonte btirmwno- 
lor de oxidate n f jctuIuI, Manganului. etc., din clem^tole lor con^ 
EtJlutive (silH-oft fertini«gn^i«>i). Siilfuriie metaJi^, CR piril^Ee dui 
listoile arKiloa^, dsn ai^iJa ^i ilin marne. prin oxidaro, diiu ^ulfati 
€HJi parte ^unt !ua£i de i a P ^ in ^lu|i^ parte rttetftai cmn ;. ::!j]] ;; 

S'^ ■■*?"' ifc- ita* GlWU al mametor ( formed 
2£? -i iPlS? SC *J m5 ' c-ristaJe in msseUi, cum se ob^rva \h 
Vrtunle di£Oddjeo obgceene. In g^neraJ tleruJ prin osidare da o 
coloaro in^ebcft roeelor, pa cdnd Mau^nuJ Ib inr^ra^Le sau Ijq 
fteopei* pe fe|r>k ^riLpilturilar ou ilendrJdcr de Mn0 2 

P4l*rJa de fier, cuneteri»tjcA rnultpf Hloape molalifere, nu 
estc aeeM an tenomen da oxidaliun^. 

Tn gwn^rd a^^Kte osirMri ^ fee cu declare du efiJduri cflffl 
to t^ul pmtelnt &u dMnl de mira, « JtSnrfDnM aiRilel. 
le eoiHin in TOC ^ tan, ri^giice, de aipecta] c irimidi5i T ?i da^ 
aceste ELTEile eontm ?l c&rbuni, ^\ facft sfi ^ aprindfi 

Aprmd^spo^HcMbio mump]* i„ totrfeauna 
ojnd ^m cupnnfi in iu^ile piritn^e, fie In gaJftrii, fie pe baldd* 
dm jurul ejcplDaWnlor de ^bi.ni, imedki ^ de sunt Sprao Ja 
*er timed. ■ 

Disolvftrl so (]f!trct Iti toiitc mcelo mai mull sm mai WlUn 

aolnhilo Urn i^imea externa a s^artei, m«i «l e3 c « at>a lucaJcata 

cu CUs, abtea lndllcreat unci* roca 5 i pe C5 i e aikiain ca si t^ 

€e e oAkaroaso. A.ifd gagim oa g««il e SUdl ife^e fi^ cir ^ n u| 

iros, Lc^sformOadu-ie to rji ? ip«ri; cakwelc sunt ro^e si sco^ 

de p«0eri: s«stunlt> silicioaso sunt ctesilicinme; iar Wttle 

lubiJi $■ m Caolin, rcslul rocei raraanand de5ajre«aii, etc. 

ameiifajN.* rocdor sh Ta^ de obif:«f fn ^unit« ' PTO ruiid6 

aJe acoarK uode aud« incarcatc ei, aubstante minemle in dho- 

"*75Si*!LJ" ^S?*^ F^^^neimt aj«nge nana a , W xi- 

.«•■•. pesiild lu ,u W r|He (QUpoeniul ma^nal). mr ttLrtle 
prin recrblaflatare la Elmore 

C«wr«aonft«a ? i reclmentam. Apele cwi ,x>nlin aflks ai 
caluir in ra ]n(h ,1^1 tn ; ^i„ n jle profunde efmenteazii roc<?le t 



Collection 1 5garcbarkat@gmail.cg(a ltfnle ^ ^^ 

in ti&rtUa superman* ale seoartei. dau na^tere la. o m ultima da 
cQiicrQtinii&rL Unor astfel de fenomeoe se dator^te: afltefficarei 
bue&tiior d* 1«nui, afidimeiitate la depazitele siliciaase (gresiit wai- 
puri. pietri^uri, coJigtomeratal ; siUoificarea ^tsturibr atgiloase, mar* 
noaso lo pfiate din sitae urile ?t oraTu&rikisufiJe oiigbcene y\ ancen* 
dto zona maqrkialft JL Carpajjtar §i din Macedonia); tn cari, te 
primul eas lemnnL, to al dgilea oax calaaral, aunt tatocalte mole- 
cuta cu TTiQl&anla rci slbcea. C&nd concr^bnaroa merge mftnft tn 
mAi i ft an mt^e&rile teatonico, atonci schimb&rile sunt i?i mai pro- 
tend* in «KS»; <*ci fteurfrito j?i dmdazele, ca *i JOTtd co *e IM* 
inire strate, fan ca eireula^ia apetor s& fie 91 tiim aetfrft 91 deci ^ 
fenomenui retimotit&rei ?i Gonu-atioaiLrai in Bract Bdlrni fl intre 
mri, eft Be mai in Ions (Slratola da Sinaia). 
Unul din eele mai ubi^suito ienrnnenn da eoncrotioaar< 
nislpuri *! bi gmHiDa moi, este rnrmanni de coacpejiuni sferiaa sau 
de fbima unor atrtofi pgWfctesI, eari ies in relief lii pfiretu niRipo*i 
(Siirmatfe, Miotic) ai v*itoi\ ?i ease iau nagtero pnn H^unentarea, 
eu cale^tr, a nisrtpurijor aau a greaiilor, pa cari apele in mini 
iau din vrco bueatA de marrilL a&u de 05, In jural cftrnia. toccpe 

conereliunarftu- 

Din pun etui de vedara at aces tor se hiuibJtri ebimiee, acoarta 
gfobuliti se poate divide to *mi& superficial^ da atterajte 
care se pa tree fenomoncle de kidralam, de nxidare, de dbolror^ 
? i do Mneretlonin, ¥» in una prof mid ft, numiut d« timentRre, In 
care apale, toe&rcate pftnA la satnraiic «i sabstante minerale, 
slaRne^i 151 eiDitttitMxiL meele- 

Avftnd In Tedere, ca la adfincimea de IQaJQO— mODO ttl^ 
p&nl unde pOL m&yp apala d^ infiltrate, temperature paste s?i so 
ridieo la + 360°, ponctul c>rIUc al apei, unriHaaftca KOiia de oim^n- 
tiire (rt^ft in jjs pe ne^itntiie h acoea de motftmorPiftiii regional 
l :l -oceior 



GEOLOGLA DINAMICA. 

M0BIF1CAIEILE CE iBCEiRGA weOAflfA flLOBUU'l, 
Ai^otittl lu^iliflcwtori- 

Soo^a ssolidia globuiui |i«lftnM consiituM antral din 
dttorite feluri d^ rooe, diBlwal* sau nu T memn>orro-fcaia saa nu 3 
etle vs^nie supufiS modificfilriloi 4 , uji&Io !ne*t(j T abia suutite, cum 
sunt dftsagroglrile rocebr ftKpuae la iotempenita utmosrorictj; altela 
niai iidlfirta* cum aunt emplmnilc ftileaaiee ^i fliilremurrfu do 
pimAni 



Gtoft^H CcFirniii 



14S 



Toate aceste c&m^ cari ncemiLfliiff, lind a uduce [iiDdifioari 
aeuiirinf (jiobnlui pamaiit^sc Jo mimim ou im tarmasi general 
WJiiti itmiliBcatorL 

Cun^idcrdiid ace^li agen|i ey pnrae la mnzrff cniq-j pio^ 
roausft, gfacirn tii unii din Lee ei ^unt proTwa^i de cause eu total 
dni afaifl de idmOnL cum sunt cujeiuli iwricni (tfHnLuriJu), circJU- 
iajitt apri, mi^(^riie ritraice ale m&roelor, variatiuniJe de lumpora- 
turl, pa cari Li anmim a^enfJ modiUftateri astern!, ^1 euri ^jiu 
pravocati to prima lime d« qfildura $1 de puima de attaatiuaa .< 
Scaroitii ^ Lunei; pe cAnd n\\\l \$i au ^ piwocatoan- En 
In^u^i sanuJ pfimslntului, cum^imteruptiuniJe wnkmm^ wteGm*nte 
de p*"imanU m^rile de ridinare ^i scobofare a i oi, Hind 

dnlorita caidurei sale interna, din cari motire li $ numini *&m 
H4»difloat4irJ iiiif-rni. 

Considcdlud ae&stc duuA cstegoril de av&a$ to import au 
ttclivitatea lor int>dificatoaji3 t ^im ea. pa cind m exterm, prbj 
darfttnar^a' ph^lhr proamlaanta din Econrta si a^ai** materialu- 
Jul dftramat sub form* de sediment m pftrtiJc scobile y joase, 
au 11 lunclinlfi de livelan a aupraf^d pamantuJui; tej internii 
prin nducerca d^ noi roce la suprara|A ^ pro deranjaril^ ^ pro- 
voarrii rwa]0f exiatenle, auo tendin|ik Oootrarf piimiior, n teifliu|ft 
de deaivtOwt a »eoar(t'i. 

LnpLa din Ire aecaie doufl ealegosij cIm ng^nfi esLo eontiOQl 
- va da |ki soootoalu acaar^i aolide al^ta timp cat ott&da 
eaTO-i provaaeft toj exista; ap ca aspoctul gwft^k ca ?i ci>n- 
stiltTlia^istnirtan aetualfl a sconrtci teestre nu mfati^eaM deoM 
waidlanl* la care a ajuns Jupia dintre aee^ii a^ntl, In ziJala 
aoa£ti-e + 

A) Agent I i motflffcaturi extern i # 

Sub Rumcla ib Rtfeiui modifiaatori oxLami losumttm po Mi 

acci faekin, a caror jtcliune modincaigare, &fa dfttbritS in prima 

tame eitiarri ? j one^i ra3EP | 0P S1if:|r0 ^ nmn£li |t( ^ mfaori| 

incfirae] SM>lare p binary 

Ai»9li factor] emul repre^ntap prifl toate ranato dc me^ie 

lejrittr mtim dc supmrnta acaa^ ca «5niU ap« ?i flln^l* dU 

W aer so Siamese vAiituri ¥ i u^nne, cu praflfpite*%tti 

>i manifenl&ri ek^i daeA ape aub eele tr^i it&ri 



Collection marcbarkat@gmail.com 

-|4 lilflioeiita da GGGtafte 



giA GcnoniiA 



145 



fi*ico T gaBoaeiL, licbida «I aotaUi, este ve?nic to rni?^re; dact 
a^a ca toate mftiiiftfrlfiliuiiiLe ei *e B &se?le Jntr o nolntrerupUl ae- 
liritate; acsasl* se datcre&te numti cUdnr*! ?i €n«i«l<tf raselor 
solar e. po ciiri Ifi inmapsineawfr suboformd aau alta, transform*n- 
du le la rftndul lor, respeetfv, in faflelD ™ care Uccare dm &g#> 
trei factori, modified In fin et> moment uspecLuL senar^i globulin. 
In geaeml idstiWte* tutupor *6ftStor agentf se manifi*i;i 
coutfumltenL in doiill dtoeliuni opus* una eare are drepL recital 
illatriqprai, dtMiilftroa, dOrflmn. u ufoaMrt globulus in pOr^ile 
Bale pro&inimHite, *i alto, cara are ca requital rec^BKlltmirea #„ 
<m materialu! dflrAmat, In pBrfite joase ale npifldfttri sale 

L Aerul atmoaleric *I flctiuniie sale modiligatoare. 

A etui attuosferiF Bate totoJ a inimwogi otf Drift modifies tori, 
<?&: umiditntrfi ; IniwIatiiinKi pttltiagitl; lngUff|nl S j *«f ,lI *t*U 
i'\ vinttiriU. ale CfcNtf ac^ium conibinute &i ajutale tatpuj&tta de 
vi»Lft . vegfiU i-i -i immaia, rod w m*ti0 id CQirtirm mcde-'dtt- 
golite dda suprafe|4, dfictfrilmmd Utr-fl !an?a rat&tfi. to modelarea 
Ueftilni aclujiL 

ff — Fenomene de alWrare ?i de dciagrcgare. 
To|i arn hvh* ucjumc s& privim mai de i^roape o stftneft, ffl 




i ffl _ ipwiH^^Otprfti D^H«^rii" ^ BNtfotfj** 



monument de p^Mt, uri o dadire $t st observUm C eUdiHia,, 

slftnca ?i pialra monumentuluJ oste roasa d# iremfc, ftste altera! A 

78); iar pfcrttetiMa nUelnafe, d«aaffr*£*te* cfiaflmd la praf I a 
pdofttrfe tar, na si fie apoi Bilprfi$iHrt* dw vftnl fi do ploi. Altemrea*i 
flf^s-igregarea rocdor prin agonjii atmosfarieit se protluc In &ric*a mo- 
iiit-i tt + Ge tfk aepiil e ilk mi^R.4r! Bj9 eft niL, $i cle pot prorani pito B^ 
tiiuii fi£lcc rmmai, son prin Ht^suni iisicc unite en actfuni fhliiiieo* 

Ct -i mtt^ imporUm^i faetori in oitcmrea ^i dfls?*gr«garGft ro^3- 
lor, sunt nmiditalvu ^ vnr iaflnnib de tomp^rtLtur^ ^i tn special 
iimhtefnl pi d^s^lii*4nL 

liuiidiiiiiea. oo alia eurarta vaporii do Rpii diri Se conden- 
sea^l din atmasrerft in poiii %i crapUurile foc^lof, prin aimpla 
dlsolrare a pArte din masaa wcelor, &aw pito a^tiuni chimi<is «u 
; -j,,- , u CJ ^ (I *i a sttrurilor dholvate In icmsUl q Qpra- 

fatK roceloi\ D^cS la aeeEtsia e)« mus adauRA efo<M«4e in^litetnlul 
Bpei earo Ifi^c^tc por» t fignriln ^i japftpitunl©, ntpittid fc^tttea 
&^lidi e^ turn tinea anite pOi Li--el&lc Intre ete, intdegam u^or cum 
soprafeieie expuM alft LuLmoi* rocelw, mat miiii [;ilh ittusrd bwoI 
taegrile ori ^olorfltp diFeril (prin tMd&mfe) ^i apoi, prin dw«|rr^ 
jpu?, mtoinate -ri f -i . sflWmitariife dttfltefnttt, tDgpimS 

du-so pc Joe la bosft pbretilor silimpLi. ^n2l c- ?i vfmtnrilc 

In vor h-Lii^piprtamai departs In regiunileflLra predpiiiiliuui ainm 
farii plot $i deci Urn. ape de scuii^to cari *fc traiiEporte 
acest msiLonal, starAmrtlurilp ajung qu tJiupul sA anoporo oompleeL 
iclicfuL nscatuhii^ dwafrt^apea continu&pdu-^i < foeiul emmai aai 
Aeestor sfrtr^rnftiKr mh eare zaca SnmurrTiiinlat reiieful, tnui«ror- 
mandu-lo In Bisip; i-egiunca devonind In cazul aestoa o putitlr dr 
lii^ip, de felpl Saliarci, Arabs ei t]#nLrak p Tibetulua, ■ 

In rajiimtlo eaJde, prin aJterareu rocele Wp<U& in totdoaima q 
i ulorttpmie ra^tiOfil, p*ti« ** sC|uioxldttloi du flerj pe elind In t^rile 
> J o clim^ tomperuift, ooloiatia e gfilLuiu wau brunIL gralJe hiilrti- 
x id Bin I dc fl^T, or! cldtt ncsagril ctod se formeazfl i?i oxssi d* mangan. 

la ngiunitr de stzph $i roai alea in cole <to pwetie, jfeteQ* 

la aar ,i scare, ebpAU la auprafftU o puH K hi|A LmdofiMA, 

unM dc inassa nBullenatiL a rocei, datoritA enneenttitrji la 

Mjpmfntl a oxisdlor de fw?r yi de mangan, con|imiy in umidii: its* 

: un InTulif jftrftteetor, apart rtftLol rocei de altera til. 

unfunifcttfi acejurtft pc^glntlt fiasimplul Iu8tri^ po 

iunil de ^tnpiigimai ales In piistiuri il capiU .uiwfepietre 

dm. nt> MtiiineA IttaUnritQMB a dsipubn lin purtat d^ v^iLuj-. 

II i Kliflflfll* <N Oietnfli^ 10 



Collectiom4finarcbarkat@gmaiUefiiSfti^ d* tkohtf* 

Insula] hmr;t pu (arnica poflte ?i ?ingma pravoca IdriliiiiUrea 
r <Hor : mai cto seamft in regiumle ciftte, uude sub inlluoata e*iK 
durii tropit+Ale din limpul zilei, prin iliEaLara tense A, pilule cx- 
loriua.re alii pirtrilor sar cu Z£amot t d**r*plt*Hza, de»?ac&adu-afe 
Ui SOlzi de piir|Jto iiiUjmt, cars pt&iFtffljA mitf rulumul redus prill 
contractarc din toapul i* [liinr i; .riro&s^ ^i mj c- i<sle mai 

heterupsaa, diforite-le sale dwnwite artlnd dilatM dw^bittj. eu 
niftl de3flgre£a^ri &g face mai n^or p mai rep6d& 

Gftteodatft ^i dectridUtoa pimorfaricl cuntriba* la ELrftmitirsa 
nunfor, mui flies eAnd MsneUil ceide pc sfcincL qifrgfindu-Ie ^i 
cripikEidiMo rn mod mdm in j ami [hjth lulm do ubire; cifiji&iurv 
eari u^uLoaztt apoi .nlteraraa §i desogrejpiriHi, Tlneori roeele sunt 
tupite la suprAfziU'i prb Ir&znet, insd hi torn vim I lupir^i &e obs&rvti 
mai aJes fiftuid, tiind *1 radii p$ nisipiiii cdiid ae 1 I ma 

tm nnui tub de aisip Lajail, yimplu sau tmiuficaL - - fulgurite — 
d^jilungul drumului scftntcii 1 lee trice* 

b) — A Her area $t desagregarea in rap or! cu natura 

E&W n.-ilui-al ca nallim MHieJor oft taflueil^ inner rj*nprci 
mareuJui dflsa^^giiriL eflci desagreffmut ffv.vhdbdi in tea- 

lunpiJ lisuril- -i. &ripfitmilnr < riiaclaKalor; dosfaejnd tafias^ 
lor, mat ales la cele camptefej en to&dk eruptive, eonglomfm 
$ greaijla musim, in bloeiui mari ?\ miei partial ipipodice ; Wocuri, 
cari aluntwOiid $i c&ziad iwe!* pesta attain dan re#tmH uu aspect 
haotfr cum a* ulwrTil: ,1a Iowr", la izvoareie Jietnlui, In dosud 
rf. H&ndra. fa Gurj; la LVicopau in Dubrogea, 51 in granite din 
Carpatii FliguJui, etii De^fregarat « o^tinuand, ooUtarite bfo^ri- 
lor raat cete dinbli cari diapar, hlacnri^ cuand eonLurnl iiiai mull 
wiu mui ptj||u rotund ?i pe ri ^i care L-nm spai^, vom gfl^i ra 
alLera^ja ea ?i desagrflfar^a Be prapaga eiilr^ inl^fior prin zoae 
r»n^enLriw ? maccate pria mluraUuni d£ iriLen^ii^ti diferite gi das- 
creacande &pra interior, color&iiiiai eo slau in mport cu fekl aJtc- 
ratiunUor suferite, Calcareie eompwtij graUe ciivajulni lor rorobo^ 
adrit, iau priu d^a^regare mi aspect ruiniform, iaconjurato de 
putorntce Krdfaoi^uri de ptm\A. U mcele formatD din .Htmla ; 
uanta dft diferitfr i>>a^iiiu|iiini r stralek nmi alabe se larimii! 
u*or ua cale resiatGiite. aelfeJ ca ac^sUEa din urma nftmAn 
peal da fifarite miliimi. rtipndite tacoaira ^i ineob pa iuprj 



tieoltfjlia Gcji 



147 



^desapregniil, etiin se abseirva In reuiuiioa ^isturilor eiistaltae 91 la 
regiunea Pl^flh-ttlui, format de strata i.1» growic s»u culcai^ sopa- 
i^Le prla stent ftTgiloa&e inamuH^e, 




bip. TO |ur(iidii'i! Mftfuliti lAnffi Cimpd™i (Mys 

r-P^iffii roeclor In sca^n^ *^ra deasemenea un mm ni^unct 

totipm rormelor de d|K»vi C^nd rocete ^i^limenUtrc, on 

motamorflce, aunt orauntrie sail fnaile pmin tncHtwa*^ priu dc^i- 

greearo + rclioful fa forma do sptnlrl rotunzite; LnL b^iss Uiiamplft 

! zoneltt cu rocele ctissialuie massive, 91 oii dc ofLte orl rap^r 

tele stmlBlor tea la afkriL T ale fontxetzfi gftr&P abcupti (wd Piff. ST, 

|li: 122). la ^aarul aefest^ pocele pi nnnil.^ $] tori Ibiwu, nulnan 

T i cMifiijlomeratcJ sitat elt rftra^Ui netixuralc mult. e)«? prt^^vtl dc 

il^^Lgregarri p& ©eJe moi ; eflnd tfe ^ant in^a taifatteftiftpa dfialaa- 

gul ftaurilOT, petwilo dii^ ale rftniase ncrfistrusB iaeik, apar sapor- 

Unte dc Eta I pi Eubfiati ^*a ba^a si form Ki 3a ^tica aiai moate, 

meat i nan du-se lueK cftiva. timp la relief, ti& (urtudao, iilpsCi Imfe, 

at«„ cum Bnat Babela din V&rM Babele, hrahova ; TVliuUid 

M»t.'- ui MiJ^cei (Fiy. 79| ; Mesele dola Ar#L Arge^ <He., efe 

hi r - -iiansle cu stralete fflrtieaJe aau cu Indmans patepaieft, 

.i ;.. ni rcgiunil* ^ roce eniptiw, di^puse In dyk-uri, parjOa 

ntb ala strata-tor at ^ dy-kaTile mi"» m m nilief, formHud 

ruticAturi to dinti dt? tci^sttan, cuin mat vArfunle din 

oviiJ Mi. Rliiiii . rui-maL de 5ist^n cri^^Jine, h\ Alpi ; iar In 

In Milled ?i crestniB Cazici la Arg^ (qt- 

\0* 



Collection^arcbarkat@gmail.jgfljH lte de Cifllflpfl 



GpnlngLi tJenontliL 



L*9 



be lot din ^isturi ctistaline; FuiLra Cmicihii lonualft din ealfttiffr 
$i tynglomenite (1%, HO); creasta. IimM dinini Tarffiu] sar;. 
Tolea AaduluU Tiitrw vf, Tfcisbugjt p G&llUJLu, fomiatfi. din p: 
cocend ^i oUgocfcAtt, putarnic inebriate sprc West ; ecepteJ* 
gresic plioccnkri din rmdiil duept a I Trotugului spre Sud do S^ir- 
9UTR din Gum Podciului, 1a. Sud d<> satet ti-oilosma, etc* etc. 




■ I ifLJ { U-cH V*%|t£ti "..rillM^irLi 



e) — DarAmareii. a^c/area 3I transports! produselnr de 
de^gregare. V^ntuL 

Rqmai o parte din m;ih-rudul proTenJt din desj^n^iiea 
fooekir rAiriRne pe loc |i ooofcstn aumai umd o Tegetatic jmLflrmeA 
II (M>aiti fix a, cum bb lnlilmplii en diferikk adroit In xzmm\ toate 
sQrimiit.iiLL ; viihrtia grariLflUd, cad pi^ pimto Tn p& puna h 
baza ei, faruiiiud grohothiirl de pu^ T cum se obweri En special 
rn rtfghmile fcu calfcAw, Gr63 ■ i ndg j^i croii^c drumui in form& 
do CttbJWG, blocbfilfi e&lo mai man oprindu-se Locmai la picioarele 
panics cele mfti nvici din ce In es mai ana, «tfuid toata fcfr'im 
eehaibm auit da putin stoibil, IneAL eea rnai itiicA derargare ui;- 
dup4 sine punerea fn mi scare a inLregei FTiass*. In rnic, fa nermann I 
se poate obmsryji pe peretii abrupt ai mabiribr tutiiror rfiurilDr 
noastre. In recutita ea ploi abundente apele df .Hcm-gare, cum o 
b& Tederu Lnlr'uQ eapkd ulterior, se SiisareineGza eu Lranspf 
mai doparte al tcsstor produce do desafretfare. In regfcinilg de 
stapft in^-i. cu ploi puling c& ?i In cele de pustie, umi 
sunt r&rti s:m de loc% niimai mM^jiaiul ^3 fin de M t eslo liioJ 
LnoaportaL de tftatttri; rc^un M %mm$Sm^i trjptafj phBfl co kM 










^liclul nsodlului osto Tnglohatj ^inionrnlniat. In iiiinele szh* i 
*mea cipfttAnd sflp&ntnl cai-a^Lari^tlc dc piistie. 

In «l*jiii in alii 

din rugiun i lu de 

ei^te ale uiui4ilor T 

puLEfma vi\ntukii cste 

c LteodaiS atlkt de 

-■-Honre, Incftt 

rtstunrnJl sttm 

^esfAdHcineasA Hr- 

bori, ritMgiitmt] t®- 

T^nuri U:n-;n' dc abi- 

Cal ftjioi die agcnili 

siting 'iH gS in 

rc^tiunile de rclropio 

iiU are maniros 

U r , -in de iiraj^aii! 

: .!i .; :\ nu-i p>ate 

ii/.-1:i iiiiiLii\ Kaks 

ipi ora^e piiiojid II 

trenstbrmate in eft- 

teya dip© In grsx 

^nezi do dAi^matuii, In eoofiral in drumul Mu Ui^ fintuJ aufl&iid 
pest© hit infill r^iimilor gftsiign^i&, ttegc ?i ttol^te cu ^ii^ |ifl>* 
porliuml cu Tite^A ce are, p&rtik mAruute ji ttdbcate, fc* p«M 
i pi^ijuil, pe oari an le lasi In repass di>cAL tu momeniole 
de [-u tin. 

[n reipunikt de Hh ipg i :i i, d:u Eti&i ?des in tnle de pit 

tmde nici rdieful niri vegtitufio, nu-i opun nici o piedeci, vtotul 

itk ;:ir; -sti flu bnflbe dfi nififp in piUurib sal* mai din apropierea 

rafalei, lxb«9t« ^ plicate nu Tnimai i$ii[i.raTe|Dte racelor expuee 

jdlerrtrii *i desafiragSrii, dar, iwuniuiuind iifin toale adancAlurite, 

lie $i cra}>Murile lor & ht&nd cu sine tot m&teriaiul R" t* 

In aid pc= oel mai greu p 1^3 Le, aceate orfipAluri, «cr,ulptaiid 

iproapa e) singur reUnful regiunilor T^rA plot Acfiutiea 

i=i j i m nttrului, de ;i pmdtiec in regiunae de pun lie urt relief 

niki-> ■ > priii iiliHniry §i prin uzuTe, oe nume^te deflifiiiBe* S« 

Mi' ■ sine ca fenomenele <\» tkiFlaU^ne sci produo ^i In 

i inallc. \mi Jite in regiunile desfrlite, in care subsolul. ecta 

mil do finite dediftfr"-- tti&&m%&m sunl conglom^rateiB gre- 



1% 9U flWfflfl A \mma 

Vile™ (Vpitej*<y 



Collectiqp^marcbarkatOgmailgg^ du ^^ 



pfl 



LicolcigtM. General 



151 




»u*e u?or do dcsagreiraL dm euro nteipul luat da viuiLiiri $i izbit 
de wptafefefe dcsgolite ?i de rribftd fAcut T \ln apfc* II modeled 
prin iizare (pilfrr) prin ™rra*dimp- praduc&nd sgarietun. <rn 

forme bizare *i cu gflfciri- 
i mrioase fYalea Doa- 
brei, Brew^VSlo&a, F% 
8L], : sau in pi utta 

roca $sie mai opmpsd 
I .r. 1I111 And i rin vtYrtejir^i 
raobiLun de forma itlve- 
iilnni. S« Etdmile oft ohiar 
o buni parte din *c-hI|h 
larta vflilur Vaili 1 IT ad be }. 
agu de earaelenEtiee ppffti&i egfpteno, sunt djitorise ddla+itiottL 

T'ietrile *i sfflramrtLimle ee ae gftaese Enhlmpliuur trnpr^Liate 
pe infiirml EbfcpftlOT di* jna si al pu&tiufilor, prin iizare* au supra- 
rB^ledifiBpn^rml 



prin uiajp. Hi 
9 u pt ar<HeIiib>- 
euin duse cu nm- 
pul prin fet* ! j| ■■'"■ 



/','. fr, MfpMf. ill 







co se Icnbina In bub ptin oiuehii. De obieoi aceste pi«trn f^( iiiii 

prarfaUk ikmfi, trei (drfcikanLer) $i ehiar pa tin fet+>. dupB du.-un 
priudpalft ale vAntiirllar constant din rftgruae {rtohroffea, Sahara, 
etc., Fig 821 

Dupe — A^sunim I'liiiturilor eonstanta se roerriUi mai il 
asupra niaipurilor mobile ale plajelor &i Iftrmttrilur jnase $i a supra, 
m&rilor de nistp din pusiiuri, pe enri la oea mai niicfi adicre le 
incrft^te, cum se lucr^e^li* u^ur Hu^ral'tita aprior de vaJuri: fnari 
liind putarea tfhiHului cr^te. n»pu] este ingrfimAdit sub fanO&.de 
deliOe|B alunfrite perpendicular pe diree^ia T&ntplui numiLc dunr 

(Kg- 83). 

Dunt'b sunt delulc|e de nbip, dfKinudrte*- ^i nlungilt. eu 
tianeurile net^nle, eel din spre Trftut eu o jianlft mai duke, eel 

is mai iiLrupU *i c^^e sub bfttaia ™ntinua a vftnLiilui. >r 1. 
pt^^i/ifi in eofiiinu, oeopTiadu-fia dm:ftl alunei c£nd vvinLul tnlftl- 
liisU- 1 in obslaool. g 

En reRiunilo cy vAnluri de dicec^ii dil ^ahura), Am* 




srrnt maj pii|iii disimotri^R, luAud foraia de spiniri cu t^iaata 
1 null feau mai pu(in ajnurjasii. 
bMunterw dtine 
lor B© dnhir.^le ffl|j- 
lubku crt LuLiU-lo do 
nisip, uiipinse de 
v 1 mi dcfttungul flun- 
eulm CC-J st a In falit 
eAnd ajyng In dreplul 




frig, fi&. — f " ;wMfl - 

tlanculuT 




ibrupl T efe 6*d in jo-, crea^ta 

dunov. in spnifilG ^i, In 

uiiKhldl iw«i , l* ft«*nd 

t&ftlfi pulcrii vflntu- 

lui ^tg; s l>. renomo- 

mil de rorraatv d du- 

nelor T cu nmi toale 

I'ie. ffl- — Bqrirto variatiunile lur d^ for- 

iinu esLe intm W)W ™iip4xabsl cu niliiiftflrett al^Bu* neln- 

tftrite nsb putoea v?inlurilor de iamft. 

Spr« laaifmM de^ertunlor (TbWan. SaTiHra) se observe 
forrofl da mhhl mid, in furmA de spinare cu (ansaata ea q poicoavl 
^i a^/.iiitt cu scoidtTirt 91 en ooUurilo rntoar^ft spre Battctil abrupt, 
niii.Lin harkban^ d- 9B)- ^e ion naftare eeoJo titffc nisipul 
prt^iutA spinari mai lutflrite, cure opw t^isten^^ ofeipului nou 
adus, tngr^m hMili I aatfel pe latacBe sale ce 56 curbea;^ In asini- 
InniL Colturite seuiUunei se fntorc wtdeauna dnpA dirc^ia vflntu- 
liu ? i qu mre ori prin unirfta a mai rorite barthane at* puno 
lOtncSia uiiei dun© proprin ?-iMe- 

gite destul s& s^ fomieze ingrfim&dire oarecfire de nieip, 
■ uiidfc, ca dnuu ftftiaii^fcara, Inflbtai^fi dundur din rc^iunea 
dil a mslrilor e» riuritor mari T ^pni Interior, c^sftoajto un 
.? pericol peutm icranurile dn culturt; oftdi t J ™ acoperirfc, 
oil distru^ vagatatia, IrRnrformlnd cftmpiilA in de^erluri nisi- 
spra a sUhllL Lnainbirw lor, se iMnaibuiii^ul mijWe d6 
lunelor prm endturi de pianle t e^iri pel ^a bb Gx^e pe 
,-, in *i prin irnp^hiiLfea rvhuiilur imediat vedn^ cu i'in 

ii ii.. Golful Gaanniv}, sail cu Salrini (Jud. CuiibiiidW, spre 

, lh M, .. barieA vftnhilul M priu aii&asta t?i nbipuluu a^ntru 
idJni 91 c&mpuri d^a culturt mai mici, se Tac imprcjwuni de 
Lirirt la 2 m„ esiri Qpwflo tfecerea fiiaipuluj sbur^tor 
th. 11.1 !■ i-iriil 



Collectiorijrparcbarkat@gmail.c^m 



c-iiU' de Ltaalirpi** 



Ojolugus Gw 



*S3 



Jn ftomhiiii, afertt de titoraJuJ ntaipOH al M^in m-^i, ,-j &> 

fhrim Guriiar DunflriL le Turme^H duGC jpfe $r*fcd ruman&ac nJ 

Duijftrn In regmiKtt do eonlluuntii a tuturor rikoiilor nuiri <:a: ,M t 

• iii lidomf^i, Tfea, eic. ; nmiir dinlr» 4?lu gftfifrtdh^f^ .>. ii^te 

|.nn Nu^UiUa Hpontaid- 

D&eA ttLin-.Hf liuir.i..- 2 - pot rtpfi en ttftfeoare sfftrtArL dm 
de^rlunlnr. din csaiiajfi -mormulor £uili£ftlp ^ewaipel c-oiiiin >; dk 
rmvw riolenjei cxtranrdfmue a utiigbiiebr ^ a? de*i.n,!fn- ■■ pe 
nj;.jjyu! de^Hunl.:, i l i br ; c-^te iinposibilJL: a*ifV»l g| rinipttrile 
ptuiiiirilur, icmw din IfcJtgfcid m w\\\i\h\l ^iioiri- 

vuntu*. [li^ki noi ^j intrn™ ^ttfefe fanneazS de^ ; r. -■ - -I, 
iwrcite fcrfftfto -. ^^parabUfi pAnfl \m nn pimct Oflfcraro m taut* 
■ > I'- eta i i,i|.iin inrtrjn^. 

Fmf\ Ufes. in general fimpui nn paaie bufiri-L [tiutT'od&ta 
Irnrj-tpnrUiri pc distant^ roar, ca pnJfaS, Gate rate umJi. mui 6n 
DStffe] tiffitfBt fa fftfilgmi mari, [iriu ir-ndiK , i-ji 6 
d puteraa vftntului inu*i ft J. |ai-= p^itc r^ium cftieo 

dfttii fiftflurte etatt^rtaUi de Nkmi] sAu de arjgine Celu mai remiiniLG 
nii ptiuini asMtal dc triimhc di> prufsunL: step* dili «od»l Hustri; 
iutmamidii^ prm Btpflkil Ltaatthjei ji M rioi in h -Uepek 

dfr Africa ife Yi&1 oas j^tiuriir <(m romrul Aaiei In pineal 
mnU-rmlui este pri^t de main! fto n^ib : din H3#tmta fe 
inundwie a.raurilrir mari, cw^ pritfnit, Inn! de tfiifcuri gii 4 
\w0iufti* moartG ate rulirfuJuj. paaie He formeee dflpfczii* 
important^. 

lA«*fiiJ t co nn>p«rli in pMttil &$te nm\ nui lorniftliani lie 
iiunifriii C&EtEUlc ^i i)nnii^]^ -j ale Axmvriixis dti sud, 9Q orcdE' u 
fivtu o liHifel de DKfiinn frOltaai, In Qiiiia, iassml, ae foRQBtoi ^ 
uslft^.i ^-i so £S:*<^to traui-|M>rbji prin MJnluri in ic^U^mi de 4Ute cte 
metri ddu cfitnpw ispre muutL U iidi liissut (vrizl p^, 8Sft a«K) 
pen? siifHiilt^i' rattto? din Ronnioiii, dflnd tin aol kilminiNl |)Qa- 
Iru qultuiia. 

Hid i ni, — ztitagtii defiU pmchiHuJ de 

^igrts^ara & tfa lixare pc kx- al t-o^Iot din mbAol, prin w^ent'I 
Mmnsfftid jjj [: . r in vlaf^ Tflgetftti, Nh mre a^i m solmi, th:i 
fn liicJl neffrrcimi(Ue din rotra murnft k Hih-soiului. pe «oi 
efLnib h. luat nti -f.^:-j- ( V1 ^i pag. So. ^ Fig, 134) 

St))u! atfi In btiitasrt te^turl an cMrun, futtfa] [ U ^onvh- bGFm- 
ile predomml hiVuiilr fetaate d»u ar^ik <Mdr<* d« 



niu> ^oiotaLc la galbea prin hidpoKidul dfr fier, fiuiesLc^te cu 

canlitlti variabilo de rusip* r&lznr yi r^^Lnri v-K'^LiiI^ In regiuafb 

tropi ;.! : ii aaqfterc Uto^tit* umnatl ftla oxidul do nhimimu ^i 

s^stpisoxKiuJ de fl^r unhidiM. an prodta ro^ictic de alters fq* caran- 

ic pantru n!giiiiiil^ i?a!de. Nn ^sice pdi^nl iw§u InfcY WSte 

Jalt- 

Kefe pofiibil rti Huxttele din Mim^ii Api^nni (Rihnr-V^hi} 
f! i i uii so J literilie baSL B? rftpr^inUl Ifi noi pe eel 

im porta nJ mmoreu pentni fcftragoi«* liluaiii^iuJui. 

;-«. Ifiss, ffn n\ rrrnhiM.i^jHIn. ^1 (Mriiri& turtle dc psn^I s& 
mill ,m ternK'n. dfcpo^lt* Hiili^iorieiii 1 ', ftrattol t/A ele &*iui 

form-ii in a*»r, |H^nintJ drmutuiicu do *-!nviilf penlni - I 
gHd I-M-, mm eartl ^urile $i dc b^Uej^, priHrn cri* iriMi^porUjUs 
pHn ^n, i «]nmJi: gj liirisul ; ia can ^ar pqtea a^4|d Cfiaiifft 

iifjilor, pp£oum ?i |jr%ilul ■■r.^mic provenil slip txplogk M Brt^ 
niii,n^i; uicl^onldor, 

De inulte ori it) ^uIore^ mv+hm o?3AfJ*t hii no mtrdi&itt da^S 
gresii ^i riiaipttri xiiriL dfejHpfcrita iiiiiiine sau «uli^iip. In jbii^ 
m! d&poaitd^ wlion^ can d* alifel se poi ps^sttUi Ti^u^periT — ua 
-i . ..nrjM, umi li|v^itK ilu rfMll^, au o eui<iratJuiu< tIh, ■ I i^ 
ohiri.M rosin it-it, diiU>rJL4 fen-jsTiiJi^lni de alteraro <n wr; pt^jp 
jiHiLufJi rii aiHitfi ce £io taio d)aj?unat inrrwvlstd, ^i t-An . 
gbfite •jb^eri^ $i ba^a lor, ffisini cad« nn lin ae^ml d^ nn mrel 
oiizontAl imuniiL ftotcd i>nLs\ndn *\* bmtf^idrtft pi teftow te acsla^ 
iiirp p^ >?hprufc A tc «?flri se gr^w^ b flliil lifEini dlforUr* 

2» Apa ^i acjitinHe sale modificatoiire. 

Dinire U«ti agcnlii ssltnii, apa nrt^ eel mai important rn! in 

:lltririle ^ suferft ai^yr^ globultiL 

In nsTtir^ gp >«' ^^^^U; sub tipfti sttri fl«i^; i^win^ii. ct 

vajinK insmrul ^tnH^feric: licliWn, caploi, apo i*A)An(Q$ i?^isi^ P 

pftirri, taciu^ tHXri, ^i oraane. §i collet A 01 ?^pada, %n i id in 3, tfliiM3 P 

lu.i-i $i ylii^uri, 

cocrtgJd edorioen ra»elor «^:ir«'. ;- ; ^lt n??fliS 

utotk k supmfil^ p^nitlntniuL rriiriLllillUe exionna rt« viipori 

■ : - si d^ pe Inlin^v! apet^ i&tft pmiato de ranturi £* di^isupra 

. - . vmUn^otalo, etiide, [>rlrj pr« 'ripil»n , ead *snb term! 

1 .1 nn. piatrft ^ ^p^lii; ii|>a ean> i-rin i^voaro qi p^j trgv 

AW man din seoartfip ocupnto J^ m&i ?J oitftiii^ 

i i.r din imii dnunut c=irv7ula|,fiiis- i 






Collection I giarcbarkat@gmail.cqfi3 iI3l , rilc dtf ^^ 

La aupraihtu priinimtiilui fpsft, nil $c g|gf@$iB innnai &pu pro- 
raniM din *pffnza de apft intern* ■# Wdrosfeea t* ee tararijuM 

*i din mteriorul pamdntufiiu AhiIW udaia eu Kiwnaliunile rukj -i. 
se urunrti In almnsferft eanUuili crionne de repctti di* apa, eari* 
prin condense re. vftmAn En circultttii) superficial*! .5 mm 0a tniftmpU 
?j «^u apa, adusfl hi Hfarfi, de isiroareic fi&rtiin^ m libitum ttrl cti 
ralcanjaoml In ggn$raJ apa de origin*! e&lernA sa denuiiiU uptf 
i-HiIwuiflt jar o-aa d< nd^aS iniom^ apft juvenile 

Din smdiiie nicleorologten ft mi pa rut ivu n&w .".ntitatea di- 

va port ciiradensa^ deasupra suprale^t a^efttohii (I45.U00.U0 Em 1 ), 
di- aiiual, prin preeipiiare, aproxutiatiu L8S«l3flb Km 3 dfl ap&, cwi- 
Liiule earfi dadl ne-Hrn Inchipm tift ar 1 -ftmAntiil tiatu la aiiprtthtil 
u^ealuluL ar forma in Miijlnrui un strai froa de 8S0 mm. 

h late nijjnr de ingles e& precipitatlunile iLtinopfarici' tfarifc£S 
u)iidi(iuiiilt! dimausrir^ da la repttne la rc#iune, unfile Mind Up- 
site en tolul de (iracipi unburn, emu este Sahara, allele r-u pre- 
dpitatie alabl de ILU-I:2U mm., m ragiunile din jurnl HAril < - 
piie; allele eu prasipimiie uujlorit- da 5—600 mm., cum eate 
Romania ?i regiunwi dm central EumpeL si m En* ih« h ea pro- 
eipitajhini fcxtraordinu 1 de abundant-. Gfl inuree eu mull mljlut isi 
i eate As^miil, pe versanUil Slid, in Himnlniu ptrienfcal. eu 
I3.(KH) mm. annul. 

Din eantiuiteu de up* ce cade prin precipitate la supralaja 
useatului, aproximalav B /« se rtdatoat^e imediat in atmosfertL £ub 

nA de vaporL intraiid in rircidaim sot&^ft dinlrc aer ^i u 
gj nunuti ^4 rfimfrne pe scoarlu, din <tm* if p^rto ae .^iir^ I ft 
supnifHlji sub lorma de our&uri de apu, iur u jdift ptrta 36 
trewl in mcele sooartei, fomiiuid pHti/jele de apft miMwaafi 

^aUiraJ c8 proportule aceslea viu-ia^n enonn m raport on 
mullc din eondiUunilff locale de sol, sutaol tondttiDai dimuteriix:. 
Astfel cftldura. pttdiuiie si ia rim, u^ewft mult ^yapomrea; 
purik ^i Loate rocele pofoaia dusgolitfe f&YQmvm& infillratia; pe 
cftnd FrifcTil, roeele impcrmoaijile, nri iiip-hi^fiil ^tralebr fftij^rfichd^ 
ul^ stfOEkrttii iaroH, favorisea^l scui^j-ea a^br la aEi|„H*afiHiL 

liaasefiieneu, ffteAnd BUb^truCtKs dfi natura snlnlai p a ftuhsoJuiui, 
eondiiiunilc Ln ears m Tace preeipitarea pot mr^ conlribui in nil la 
vftriarea a^estor prnpo^.i ■ aeHtel o ploaic iuMatfl. $i rafiruaJii este 
prnpice inlUlniiinii>;:i. pa iftrtd una repede §1 torentiai" fm8 
■nin Jipelar de settfgcre. produeftnd inundati^* "iwi s*i d&f« 



Cicakf^Bi ijKiic-r.iJi 



15$ 



In Limpnl dreulatiunei saJe. apa exereiul cea mfli puUjmicu 
mflumUA Jisupm roeDlor co formeax^ relieful seoetrtei globulin* lie 
pe cale meeafikli, Ij& chimic&, $\ acea^ti aetiune se manilesiil in 
donH dii-ecthini dfcosebrl*, una fle di^ini-Hv a rcjlieMui $t altfl d& 
rPMniHtitnlr^ a ^Oftrteij prin foFinare de sediment c nni; fill un 
cuvAnl. apa este rei uiai important tagmt mvvthA^T al scoat^ei 

PenLm us^irii^a sLudiulni, toui tnita ac^Uvitatea apei tti raport 

Iftrile ei ftsice jj in ^petiul ne vum ocupa de aeliunile ap^ 

in -?are Iklitrtti ^i mlldb ; ac^uin^ ajhei to stare de ™poi% fiind 

ewprin-sil to ae|inmle modific-atORna atuiosfDrice ale aerului umad. 

- Apa in stare Uchidfl. 
A pa de ploaie 4I acjiunea ci inodif k-atoHre- 

Picurii de :ipji to thupu] ploiJor. bdrind mi putei^ 3upraft^l& 
desgotite ale j^tiarjei, inntuifijidu-k im\ m Hn^n^mne toflla pRrti- 
celele fine produsc de desiiei^gjirf3*i nafieloi' lasuprafa^, expnnftnd 
eallel Jilienirii !^i desa^regfirii suprau^ noi penlm distrugorc 

Siroaie sau ape ^albalece. 
Abla|lune — Coro^lune - Relief. 
A|rti de pJoaie ear? mi &s iMIlrfeazfl In rocele scoai^i, Tor- 
nii 'l/il Eiiei E|troai«, eari w tudienptil Epre liniib de een mai niare 
jini:L eroindu^i de fun-are dn.Ul drumuTi noi, rmmite ape sAtlm- 
tec** fi cari m eel mui important roi in *pnlai-Ga ^ Umnsportul 
produselor do Jwaaijfegnte de pe toate paulele roliefuluii din Ire 
ti'estelc rnalte *i fntiduJ vHilor dejft TurmaUi (Fig. <%)> Oupftploaie, 
drumul §iwaielnr fumluie UiBenmat pe aupmfa(a roeelor prin seen 
bituri ^erpniie ^i putto adanni, 1^ oeolcsc micile obFluiiOle. sco- 
bitiin ^iri i*e uuesc, se dearae T siiu »e rarnificft pe acui^tu diatanle* 
iM.inrnid Gate pftna la un punct a^emftnnUir eu a^&&ctuJ ce 
l« .« ^inia un drum iuipietruil $i In pant&, dupi ploaie tprm^all 
.ari, Scobiimil junt eu atat mai neniguJaiG eu cat panui ^Le 
mai mien, astf&l di la ceJe aproupe irerticale, ele sunt lints $i 
i-aridde. ^iroai^te de plauie nu se mai^iuesc numai sE 
.Liiiin pmdnsde de deeagregare*, ti de eele mai niottft od ete 
dr i:n i-i llktnsc eu elt? ^i bufruli din roede mui desgolite pesle 
I tree; cum sunl 1 on ^lomeratele niel pease moi, mamel e, argilele 
ori eele cu blocuri din breeia 3*lrii s eele de origine torfta- 
1^ «iu 1 fi^. In cuv/iri conEkmerutElot siisipoase rnoi §fc 



Collection marcbarkat@gmail.com 

ftl Argiltilor fu blociirL gimtiiisk* ueolmd biocm-ik mm rc/jslcnte, 
croiese diiimud circulars etri prio ad tone ire. cu timpul, transfarmfi 
fieciire pnrtiuiic ocdlUi inl/o pirnttudau care poartl dr»p< . .l;i 
protect aarfc, piatra ori bloenl re^i^tenl caiv a provoeat foTmarett sa 
(Kg. 37). In general se obgflrvl !h acesie pi ram bit? a alfotere 
paralo'tf vxi pnnta, Fanomeniii acBsiii Id mil. ?t ofjsGrvfl 3a urate 
brwsiile artriluzura ijin jun.il mu^h- Bftslre Jl« ifcre; cole mai 

n'ciuiiiil.r mgiimi mini Insd cele ftfi pa^edft urjrilG cu bloeuH 



GpoI^.l GcnurulA 








Fijf. Hfi P Efertdc fftrmnu. Brad r ad u* UIuhJimmLi ( f » fcph . 

glaciate, ca In Tirol, Iftngfl Bo^en- Cev*i miii bioe des vol tale 
ca eele din breeia eilrii. insfi mm li* regulate ua Furmft, se ohservft 
la iioi formarea d* pircimidw in congl emerald In cu atmte de diferiie 
consistent^, ca: Tn tim'sagi, fl Babelf. K ■ in Ydlea Romcioi^LJInr $3 in 
Mfilhu Muscat nTii^uditele - - ; pirnnudcic din VaJca Ullului biLre 
Bra^oi $ tMotrerri §i in ValGa Cftlific$tHor. ?i cele de grosle dcbi 
Lupnaia (TransikaniiL). Unaori in cupul piramidelor mici se gase^te. 
in loe de o pietridcfi, cflte nn fosU, cum se obserrt la mamele $i ar- 
gilele fosilifere sarmatiane $i pliocenice de la Apestoladie, Pruhoviu 
K'sagrogarea progressed miLnA in mAna eju tite$fti&&a apH-r 
ib* pi ode, mai ales cftnd pLpftiA fabe$te cU putore. priii vfiritun. sfi 

iftgts eft reUunjI mcelor desgoltle 9G daiorsste In miib^lc a» • 
:irtuiiiL d^.mLu. s .:iiin am vji.'.uI hi !u:[iumk: amiha ftimosFeri* 
hiilui-4 roodor (I |nrti|i& lormflu<'iib m/u mult oaupra formei rdiefulid. 



AHtfel, rocelc compacb^ prbi desagregaru ^i apOlaneft mtfe- 
rialului, dan in regiunile aenperile* utTeget^k spiofirf rolunzSUi, 
iar 1i* c5*l& desgolil^ dfttftmiluri hjiotics de bloeuri. 

tn regLiiiii^ cu sinite abepnanle de diferllo rftzisien^e, ca 
gresii, udcare ?i nisipuri in idbinmntu cu marne ^i argils, forme]© 
tditfuhi ^Kulbil diferi dwpft puailia straielor Cftnd stratele ^uni: 
orizunt&le §i Jicoperibe, ele rurmeftzk spinfiri rototrite imcdiat ^n^ft 
ca poi^iuni din ete rthnftp ilefif&Ht*, reliant dptre dispua tn b^epte, 




din v^Jca Calind^tJ^r, VALecu .^Tflft 



ptoQtii abrupt w Lif-ptclor Bind fonuavi de strutole de roce p^r- 
meabilo, oari siig du Ividitate »pa plniior rcducaiidu-i aatM com- 
plect putaren de irampoTlp f^Etitd in acela^? Limp ^1 tm lavdls 
protector celor moi (Pig, 68), P^ p*J«|U abrupli, Steele nmi tari 
lm in ttrtd«auM in relief, iar cele mai moi start aeobltc adflne, 

Oind dr^grega^ti ^1 spaiar^a aiml foart^ inabilities fltund 

pontele reiiefnlui &b rednc din c« to c^, ca ^i ctod Lerenul ar ft 

-i , :! . ptstr&iadu^e ici colea i^b- o bucat* fn rortnli de bloc 

lG ^ r , H d t . _ u mnrturie — dm ainaiete rezislenle distruse, 

Dttc^ slrai^Ifi aunt in picioare T itlimci relkful ptfi^tati un 

pwiflj In dinji di^ ferestr&u, cu webHmi adan<2i In dreplul rocebr 

mill _ | prezinlfl -i fiibirfia wfaiftli™, ca ^i massdu 



Collection | ^arcbarkat@gmail.c9tfl 1Ktc dc QBok ^, 



Sinnli^i.i tieaaraft 



101 



pasta vftscoisft In eare sum ktgtob&Jt fi Urfltc pe pantil in jftii 51 
blocurile m*i iimn. Acu&ic burger! de n&roi s« otwrS mai (ilea 
pe pantete en n>cfc arploase $i m&rnoa&e 91 itttil towte fa 
la nuU ta Ciifpap. In SnbcarpntL ?i In C^inpia TrausilvaniBL 

Do niulle ori ftceate scurg^ri iau propoiti? marl, pun and 
in mi^oare panLo de kilomelri, limgirne 51 sul" 6$ meLri l&U' 
c;ito odaift cWar loaH panla uuui ded nlnnudl ill iiiaflsl* cum 
Inlim-.j.bi :iLre 1 — 15 Aprile 1915 In PravS^i do Bus, In fttijurai, 
iIh itiilel efl iu toato reRiuno* Subairp»|ilor HimtcnicL din e*o*a 
plnilor Abundente din prim Avar u anulni ueasLula (Fig, S9 ?■ &0)- 




hi?. £&. — PK>Vi[a dfl Sn:- (Frftfri**); mi drum d#i tllun Elrint pin 

Alunecartle in m*ss& Incep, etta la c&pfiLu] paniei priii o 
acobiturfi de aluoecare In unghi aecufit, ej^ia sc LArjp^te iietneelat 
spre basft. fvirli nnen puril tn mts^aj-a se deface de refill pan Lb* 
prin rixpturi TiHtk-tL-le, pfl.rni.ftle riitaoH po loc ie$md In relier priri 
bnHbucarg *i prtixniiimil luladi: luslmire prin faGiuu; 01 J alunseaL 
liind oft pal, mai stufimdat $i lngrHmadit. 

MiUs&a pusA In miscare p<>al« eft aib& jgrramii d&la cAffta 
tri, la origins, pln| In seci i;i chiar Iel sutc de melri tn partea 
Jinala §1 to hminlGaza dup& Ugile scui^titi unei mass© ti 
Ibrmfiud la supra fa^a rUlidUuri p ndArtDdLuri cripi.tR in toato 
direct i He i ^r to tel * a d(! n|nrire, prin Impiftgere (tela spate, I 
mMSi 5ft ii!r4rmi;ii\ dandu-sfc peste cap* $i prinyftnd ^nb <- 
i3 mTpntuhj. arbori, tiinlianj, cruti, dniraiiri, etc, 



Vitesa de pturgtsru «f=|je da nbicei tn rapcrl en viscozitatca 
nikii JEiiliiluj ^ w panlii* la Pmvita do Sus In 1916, acwst& n- 

2m I 2 ni. lie ohi, pe panll de !5^25 fl . 

Massa aliuiccati sc opre^le In fundul v^ilor dela picioai^^ 
l?aEit&i, asLupfrnd caJea ai?ei ^i form tod lacuri tfa ^mrlii duraliL 
fortiVnd-o 5&-§i cmiascfl. un nou drpm, fi$ pria mate rial uJ alimeeaL 
He devi^lni3u-=ii po sl$l.uroa cureu^ nu carts oi^azie ae poL prOTOca 
inunddri d^vaslHlonrw :i (iitmirfloi d^ uiai jos. 




din CHiiza UU * ' '» wtntd Em l^JS ["Voi^j^. 



A ^ie alaaBciri adue piigube crtcuwie in rafkmite unde se 
pi h].ji , lili ; elfl :-m livtsziltL de arbori tawtil^i ^ grftdinile da 
tegurnc ; di&true teroniirilo de onlturfi §i fanttoilD, ?i, ctod alinjf 
puni locuitc, dAramft caaele, cum sa Inta^plal cu rQaimlaAia 
lluldano^ti UO u*»») difl Prov]|a de Sus ^i cu raileva case la Fo- 
il, In Apriliu Lfll&. 

Ujiul din ede ma] icnumtte cazuri dc alum^ri tn Europu 
ial nlunfec^rfia in uutss4 dela Blm, Tn Ctotoaul (ilaris (Ehrb^aX 
hi II Septamwie iBSl a acoperil aapi^afaiii de 580.00<)tni, 
hi lattKUHW s dc materia] ainpaci 

Apa de enfilt ratio 

Apii plolior ■ m: "ui pi suprafclc de^^oble d« roce pemiea- 
n inn ^n.lnili^iiri, firuiidtyurl de tera&e^ fcrn con^bcH 

I Irl-.P^ i I .Jill I I 



Collection marcbarkat@gmail.com 



162 



Eli wiile d* Uwlapa 



Gfettlftgift GcnenJii 



IW 



instate, etc; precnm ;i pe'ccle de *>ce Gompwrte, d*ir B*u*ate, 
ea ffLomte s pduri eristdine, cate&se, et£. ; In Tirtntoii praritiLtiunei 
•ea pUnrade prw poii r feuri ?i ai-iipaturi, adftndndu-se mercu In 
.pkmltat. D»t=l iicam Inchipiil, cii SQCWtattrfi RmnaUL din n = li *fi 
TOce pvrme&bile eri figurant pa adandmi mari (massive nuirr «r;i- 
ftriioe^apa n b ar pulea a& pftlrundfi dealt pnni la o adtoetae ma- 
simM, la care tfldiira geotemiicft ar prcface-o butt Hi mpon 
|fiG*> D punclul critic at apci)^ adftneime, care se eralucazft la 
lOXNiO raetri. 

AfuHl de abasia, la ftdto imi man dm causa pre&innilor 
man la iwi sunt supus« rocaJfi, ele deviri 04a de coin:ui , g€K 
lurife si PiKuiiJfc ne mai putftnd exists tt<?M upa ar ft si pe culca 
.ac&aato impiedicntft dt a merge mai joa 

In E^n&ral ln*3. to aeoni'i* ea jjiseac mlomriato destub 
strata impermcahite, cum sunt ai-gi^lc. cari pun p harieift toaifr 

l&rei stle, 

A[ifl d« inFdtratfc odat& opfiia, 

utnpto Uml* sp&tiilc iibere aule racci 

poruas^ Form&nd pftuEft de apfi 

stibici-mil, api pe curtt o friliilnesc 

: die §i putiinl*^ umnHa $i ap* 

freatieiL *, Apa freaiiea uraifre^te 

b*te ondul&tiile fiScutG de sir at id 

iinpermeabil pts care s'aopril m valid 

a j ._ 11 iv^ I u l hidrastutlc sau Hrptib 

TaJA ptezumttricft - - fluid mai ridi- 

eat sau mai acitzut. dm* M»« tf *M* nmlil&tea de precipii&tiunl 

atmorfGriitt (Pig- 911 IngoneHU icmJk mi proftinde din aupa^l^t 



+* 



niicl'il lddrorfatic; a—stra- 
till da maip|. 




compleet saturate de apttv P e 
ctod litre suprafa^H aeoarteii 
din cauaa puLerniofii ^vapor^ri 
q4 aconsumului vle|ci veget*!**t 
nieelc son I din cg In co mal 
putin umed& Uo altfel in Kona 
de deuupra nivelidui hidro- 
static, apata acoatw suti! ui vc$nie& aircula^ f din 






care 
*peJe do mLUtrati* su ^i cclc mai pntumira influente dizolv^ 
si oxidant*, — aona de alt&rati^ — pe dtad sub acest niwl *ptfe 



< *pte<MTOS — p*«- 



^wculA incot, rttininlirid in unele puncte chior In oomplentfi tieadf- 
^sare, avijid tot tlmpul si depunA ^stan^eb diimiee luale din 
son a de altera |ic. cimentAnd coool^ t numit% din cauza aeen&la xoittt 
tE« riinftnt&ro (rezi capitolul Diagwto* pug. 140). 

In slrateio pennHi)ul* j uriwmtale, eurn yunt tcrasele. suprdfat^ 
nwcluliu bidra static e^U$ sji es orison lalfi. paraleiil «u suprafa^a 
u^caiuluj. In rBgiuntta aecidfttitflie prin ?fti $i dealuri K ae«st rim*! 
^e las* pe punte |»ittitt 1^ nivftlul apei vailor fi «<i ridiwi tn mxhto 
Jwte in drnptuJ dealurili elindor de saps rare dintpe vhi; 

^ dnr ciivclul hidroBtatic urm&reste on un cnvAnt r^Sselul subsaJn- 
Iml imhiml rAcaad oadiilativni mull rnni ateiuiaie {Fi^. 92). 

|jbU< natttnJ, cii iid/in^iinea la care piitein Tnbdni, j>kttaa da 
^apH rrositiial, fitt vari^e atftt cu clima ^nnmvi, to regi untie en 
^iimft secMUm^ii liind mai joasft ca in c«l9 <ru pteeipibitiuni all un- 
dents; t-Lit ^i cu odflncunea patnini rifilor, ^ar^ prin drenare sco- 
boart 1 null nivdul hidroslaEii'.. 

L11 multt? mjiuni senorlii poate It foromttt dhi sli-Ate aJiBmante 

dc i-oee pe^meabite 
mpermeabile T iar 
In Konele cutale 
st raid b fund m g^'- 
riiHrftl nHfczate d(! 

H]l>ziuilL:, JHIL \- -!Ll 

in contact cu aupra- 

lafa solului mai 

iudte dintre ?tratelo 

perrn*fthilaj %:j cl prin iufiUrai^ m fovm^ii7A tol atMea paoze 

tlv &pX sublenmlL cALe sltate pctmeabile au T^nit in ftjttiftcf en 

i\l.noruL A^Ll'cl da 

mU'o rcgiune oarecaie, 

patom intaini pe Terti- 

umaimulte 

lprapuse deape 

flublor^im ktiri wm&- 

ih' indaiturilc 

p3olopi<;ei ate strata!" c 

u ; !j- my 

A pa ditoriteUir &m% in viitutca graritatiun<ri §i a prinei- 

inti 1 ^miuikiinio, ac scurpe |)>e pantw In siiielinale t ridic& 

Liiiind v' !»3to frraiflto antiebnale, en id 

H- 








Hi£. P3. — ^t/K-iC orlffzuuHl^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 



(k-i^tafil Oefttfr.Jji 



IBS 



hi tfs Lea aunt moi jrasfc ca piuictul de inGlttufife : apa acestor pans* 
av&nd o presmne, care erte tofafcflAinn, proportionals ra difwenta 
idti metric ft dinlr& punctul tie inlillraUG fi eel considers! 

In special regiunilu ainelinulo pol da ape eruptive eaii arh*- 
zl#nv Iremimiie In ^nutul Arid is din Franjal enri (toncac la iiiW* 
timi conAcpunzttlDflrc infil|imei punclului de bfillr^ie; huhj h 
gfrrest: $i la noi In rcpiunea de manrgine ft drnlui -ilor *L pe mprglmft. 
Onnpiei Komftuc. dmsprc dealurr, praisum t i m unele rcgiuui do 
de liirnpic In Craiova ^i l» r.uU'itfeni-Biicurc$n. Hft 94), 

Ape dulci $1 sarnie eruptive fi>ia liiL'iliril in Muntenia in m: > 

toate sondtjola de petroi, lie inalnle de a tijunye la strnleie pclro- 

lifcTt\ fid trttc* ek ; bn bus! Ifl PfMp^tii de Padiiru, soudu No- 10,. 

Aslrit RijEfiAiiikf u asvArlit multfk vnnn* 7 i cu mare pittere npa b3- 

raUl apronpc hcrbinte (50°), eeeflC iinilai urt viiirii rlebi c* 

udnnciuic d (J m. -. 

Circulate apelor subterane, 

Izvoare natural?. 

o taelimLrel Biri telar c* 
din causa ffcunJor, cripitmi- 
lor £i liuiilor de fraf/Uirti, a pelf: 
soM&r&nfl hU: iiiiei tedium oarc- 
W4&, pt)L rinrtilu \& bterfoffu) 
strata Lor itirmeiLbJIi;. iirnmnd In 
i Did cmi mi diructfii do c*ta m;d 
mare j;«unt&. foacfi {At i rtMlpr 
sting in adOncirea lor sltviu] di? 
apJL In punctul alkali iipiire 

Izvoarelor ehLt- daloHLii LnLre latere! stmtetor dis njji aiiburnuia. eu 
p&reffi viiH nr. Daeti pAnaa de apfi 
iiiriiafi spre Lcvor, iBYornl se Skft 
drsrtndert (Fig. '■'■" ); dadfi din ^ ■■^j m 
se tidied cu preriniie j** HflLncid uinii 
smctinal, asiirifllric, >t* swee a>i^^>lldc1lt 
(Fig. %). Dneori »a inL&mpliii A 
fl .iratiil de iqi& a 4 li^ deni^ki prill 
o faliii ^i daeft Tali a c desohi^a T shu 
uiiipltrtJL m material permeabU, apn 
d KU ia dealunjruJ ei, 5 utod com«- 
a eu sli Blral d« wpfc (Kip. (Mi) 




Fip: fll 




pulAtvd chiar i^t in afarS ^a txirof (Fig. 97) in punctul undt; 
JalLi k r in>iL- ^uprafiipi. 

I'fe rni|ifi.Luri jhihL vtmf i^tfd izvoar* dela adtneimi mari^ eti 
o LcmFicrcUurifc dcslul de ridieati, in Lut cii^ul fnsft ele sunt loL 
apt- v.idii^s^, deosebijjdii-s^ dc izvoM-dn Ikrb'ui^ juvrnik,, prin 
i cl -unt mai putin nrifreraiizate ^i au uu debit mai \ul\\u cottatei I 
In rocelu CruJeijroa^tr v emi d*! uImc^J sunt fanrtp fi^ urate, 
ftpeic! ^ybteraito etreuliL n^or, adurmidu-HE] iji IbnnaVnd prin crrip&- 
luri v< pt^ten adev&rak cursiud dc apti, rati apar uiienri o& 
izTToatX 1 cu un d^btt steobi^nuil de marc (1%. f*8J. La aeeal Tel de 
jipi? b'hu ot(»tjn?FL^ rnai totfle caxuritf» de posibilil&|j dc comumcarc; 
[u l€g£Lluri dir-^cu^ isceadwtft, in cascade^ prm sifonare. etc, si 
unfurl niti nu fe(>^ziiitrt de^t apu unui mil, abaorbilS nitmai In 
pciH'- -.in in tout; dt t.'i'i'i|MiLiji l ile nimiHiLi t"ilc nr^ cH.ru npil dup& 
un parcqrB yrtrec»m fc ^ubteron. reese In BUprsft4A uub form* de 
i^vor. En E*nefa] fcrrottrelor d& Mul aetata ii ae dti nuiiiiilfi d<- 
l?,hur [M hl Apu&entK de Toplitc (Mu&ccL liunai> sau^de ape vaii- 
rhi^i< in - dtipg Tiiiiiii- v celebrei fslntAni n Yiuidiu<e h * fn Ftantar eare 

da 13 m 3 de apa pe ^emndft. Ixvoare 
v;iuHuziene fn Uomftnia sunt la Huucu* 
pft Subcdol, in Corj- In junil i-Hlr-Hni- 
lui din vf. MatriH^iiiii, In Mi]^t:nl. a par 
liiiiiiiircia^^ bevOftre, dinLre cari izvoruf 
To[rli|n ei=Le captal pinbii nlimcutarca 
cu a pi a Catiipulungului t^ig. ?-HI)^ La 
ijCTTOarele cari provin din apa rauritor 
v^cine se absent Tarialiuni mari de 
debit ?i de tinpuritftti* cnitcoidniite on aeole« ale rilului aire le 
ImpiiiiiknEl apa, 

I it yoneral apele 
subtcivijjr atml tntriv- 
buiiuuti: ca ape de 
haul ni aliincnbirea 

pydiul loi i-«in^titue$t& 
i^FurtanU) ramtirl 
Httlnib^:isi suh- 

ttrHiit ;i i mI >^iei 

In- 







• 







■■■irvaw: 'Crwjjrii — apnj. 

flindiu, ae ^lubilc^te numftrul, ^roaimea, 



Collection^arcbarkat@gmailx^m Bnlf ^ ^^ 

debilnl *i toclinarro pta*elw clc ap& ale rtgiuiui ee ne iatcresea- 
s?ft; Be prin nrt$urAri fasti* la puiurii* odstcnle, He pri" puturi noi, 
B&^te pentru aceal *™p. Si lommnfriid pe o hart* curbele pi*ifr 
pltrf<&, lbt pe profile normals p-osimea i ii;iuni .tratelor 

Dupi oe avem aceste dale, calitaiiie mlnemli^iftw 

$i tarterlolflghft ^e a^i; iiimasdtod efl duriiat^ prca wa*e, sm 
present* baeteriilof p**ogaim, lac o apS tajMp^ cu totul. apft 
durft eato MSM eare cQ«tl&e o mare tHuiihiLir rfc calcar- In gcnw 
se admHe ei i* rte durttaite W6 G mgr de ealc>r de litm 




apS potohlli uu Irrtu* && aibft o duriUi* care sa Iroacft de 
tftt aita ffroft de bftuL a tin Kerbe legunirMasele, De mull* og 
»p* wnlino gips ei atuwi ae num^Le **lefa mi *nltHiMfl*w- 

Cole mai bune ape potabile sunt acdea c* *j^ oa es**ft» 
din $toturile ci^taline; apoi Tin rale din niripiiri *i piolrfeun dm 
retrfnmle arfmu*te; lar la esle din caicar* si tn special la. cele 
T auctosien*, trote* stabHila in }urul lor acme de prote. ;i«*. Spie a 
eUmira posibilitatea infeciitu lor prin oftptturila *i fistffHe calc* 
relor, eari pan direct apg npflriitiial* *i eare poate Mutii- 
C*rmeiiti unci infcctiwii, In iegStura ct* apa tewraltW, supnmundu * 
:ivjuitiijtic unei nilriLri natural 



(jnohj^b Oijueriilii 



Acfiufiea ; pel or subtcrane. 



167 



_V[iLiiJ^ opalor subteranc 
chimin deciit Kiic or dc ¥' 



EC exerrilA mua imill in mud 
in j^rinnii tdefclul lor bg iniiru- 



fteH pnn autiuni de iIismjItjh*, d^i liiilratiur* ^i de ilesi^mjuiner^ 
iar sutolan(ele limte an ele in ^olutiuiie pot dopiino, eimcntditd 
iii! rcrrintoliKaiiid rucuS^, sun depuiiuiid rocc naU 

fhai putomic frgnrit diiniie .elL scoarlei, <»toi ea in sbm* (jitri 
pome -i diKolve dirccL Loate rooelo it minerald* Eolttbito; Ltir te- 
c4ti-wIjj i 1 !! biaxidul de tsarJ:*oiip luitt din at4te3*ferfl ?i dto ptodus*la 
dts doseompujiefe al& ^uhstftnfelor urgiinir' ;iruinniu $i vcfleiale. ea 
pOAle disolv^i r»n ^] rare din xubsuiii^k: mineral 1 8 ate sKSoarlei. Intre 
Mihttfan^lu' ?olubilfl direcL sari i&a tutAlne I in zquh de oiicti- 
]a|iunc a npalor ^abterfl^ie soul . (lortirll^. ^air&ftl ^i «Nirl»nii!iiM 
iil4:i(iiii. In ^pbdul mii«"ji -i i^ip-sul sunt ceie mad d^ tirtftlniic p 

iinprtimyift salhtthihin iKi'oar&tor s^rabe fi p^stid oetor MMjAriii 
? i Mildi (Suiratul dc mafnc^ii-. ^i « 

Toatft tafmrtU noaslre sftr&le ian rmiui loi prin diErtkuffc , Hm. 
Mttea inu^ivdor de iunil clrora ale opar. Aceea$ fljifine 

iiu de sipur ?i ap^ '<" UpiBiit^ffi -1^'.J1^'h , :J'; polrol din "i 1 

iile pgUolifere. 
SirurJly ilvtozu* aril* dn jhsl^ju, uftri iii^o^ dt| 

•-■ cipeJe lie circulajfe h -Ip &caee de mi s*fta f*strai 
in adftiKrlEiii muri >nu upfiratC bini pfto fltntiw iw^wrmMbil^ La 
ii iinli(bM nriflntUl. a^este siiu^l de |nita^in B€ g*fie?t drj- 
priu iTCrivUilkarc din flpelc snbtP ! raTi& fn Kona de bredc yftmlH |M- 
^'■hir^ ■]. Tn jurul miui inu^iv itili prtpftod, bf^Oie r;*r*i na|£ ap-. lie 
^iai|HU 4 ia, tift [in pci in fe ftpftlor dp inlkhmOf sA k dboM, oslM «"■"' 

>:ploalL>iz!r. *& »per4iai c4 ri te nol vom putca d^eoperi oizuri 
avflnd in vedfti^ mara lor i in j in riling Cfl lngtt#mtnft a^rjcnl 
ii i ii] r nil. 

h mai rrausoasc ^i mai inleresRDte TeTioniftno dti dizol^aro 

niullnose in massivele caloaraiise, (Wwol nu-i solubil dir^t 

In iijwl decnl foarte putin ; tn apft hi idnlaui insii «u C»X el s<? 

^■fot-mft din earbenat in btc&rbtmst de ^utelu, care este per- 

imlubiL Cum tnasaa caleamlui s^ preKinlA Tn t^eauna ceA- 

. H^uraUt nn«nri zdrobiia cbiar, a pole de inblLra^io elrculS 

iiiiii^ prin aoesbe sp@|ii, disdvund ^aiaiULfi flnomie de 



mm -.Liiiriii th itc rocda wdimvnt^re- t^iagftnwa 



Collection fparcbarkat@gmail.ceiWi^^ ■>« &#ii&§te 

calear, eoJurile Ifirgilc Tormand reielo fomrlc curioase de ps^teri 
fgrote aau cavome). Cind &e|iun*H apelor l&rffe$Le crfipftturi |*ei - 
^iEni]culaPG p& dire t^ da HLratJIIctitLe, prutele ™ fewrift uiior 
i'u Inure tnalle, stnlmte ^i astu|ile Ln aus; po e*nd dacfl. ele sunt 
lftrgite pe dirwtia slriUelor, atnnci pegtsrite au D formi tar^A $ 
pufin In^ltA. Cele mm fruino^e pe§teri sunl e$k c£ tan na?lere 
|ir ri Wipm anneior de adrobire In imlwle =wisun, golul liwnd 
form* ^v;i!;i. LornvtrintH iit 3tis In formft de fund de Ctfrabie. llin 
tiaxm r-4 aunele aeestea fazmalo ati ftdmhftc se gontinuA cu Q*lfc 
^iii uitrcTiipcri la acela? nivAL ori tree la un uivel mai j©*, pftft- 
tcrilc prezintft regiuni d* liirgir^ *i de gfttiilre* puil* *a«™dMrte 
: i desceufcnte ?i ^hiar put mi vci ticale, eari bag A Linns vi-' 
in in ann mai multa gaJerii etajate in ma^n csltair^L Deasemeneu 
pileriik* principalis tu fuinificfiTL Lateral* in diTeHLe diret'liuni* 
precum fli cuQiiri Ui spi* cari ajwig cAleodntH piinft la supntf-ii." 
oarpilizAnd astfel apek tfupGrficink ftk dolineLur direct spl* b»Iu] 
pefteril 

ttiiidul i^terilgr esle acopwrii de obicci cu blocuri mari *i 

pfte unele de nilele prin iJ^ooica disolvanta a apfltar sl 

d An mi a to Ih fund de [m p$r0 ?i de p£ bolta gderiilor, Uaeori 

ii angate eFiritmtoUri se ^tersc 91 dcpozite pftmanluiusK prorfl 

1 1 lutiirile roseate ^3 nepieio&se de la ffup£A&$& calearuliii. ori 

diinr pielri^urL sp&lata dc apcle sAlbatiee ^i adtrtti in pcgteri prin 

i>alnrL 

CAnd ffoluf t>e?terilor est? jpree. in are. ^i bolide sunt prea 
sin be, sau prea ratpcte, w piudne |inibu^iri Lot ale mm pnrti*Je to 
jnussd ealenrelor. prSbu^ti ciiri merg uneori p&ni la aoprafe(H ; 
vestnrila nnprabu^Ii^ ioniitlnd pixlurl rmturulv. 

In multe din pe^leri ap* Btt^tlML, Tnrmnnd tmrsun d^ ap« flu 
c^iscado §i lacnri ; In allele fundul £slc uscal, apa qraindu^L all 
ilram. Pe^terUn in f^aerul aunt liiLeresimte i>u numai pra Fftrmele 
lor eurloas*, ei jji priu rmmuset&a omsmwtelar t;^ piferinLH paretii 
lot interior!, can 1n general Qsnt lapelal ( i t^ tin-i;nKU{iaiii felurue 

Bkarbouatul de calciu e^tu o eouibiim^^ f oar lo pulin stabila 
$9 iuicdiat ce apa de mfillxalie rm&rEaiit cu el da d(* aer, bioxidnt 
de curbon plrfis^t^ conLblna^ift ehimicA prin dejrajart\ iar WtrtKH 
nutul do cblIciu nn rnai fkind soLubil, se preeipitl imediat in puiic- 
tele unde np*i ppilgtefte pe bolta. ^i pe peretu pe^lbrilur. ca 
punclftte de pe fund unde oade apa In pieuri, CfileAml depaa \>nn 






'.girt Q&ttttdd 



LM 



eoncretionare e$T&un&ori amorf,, Torm&nd cnj^Ly. ilecel^ mai .mull* 
on tiistt eale CTiatnlhnt (eileitft); pe cfmd CO* ramAne in pftruk' 
joaee ahj [&lBriilor vk:iind aeml ^i RLi-iiiidii-1 Qiui totdcAURA ne- 

fol. pi> \Ki\-ti\i lau n^tere d^pozite couoreiionate cftri se 
ih: -. >>jii In Gftitftufr (in valurl. san forme wsfl. ilnvperii in formft ill- 
lasix? <^u reslrAngen ^i cute admiral)! le, care ee deafac, «« imbiirt 
sau ^e Inoadft, T'e uivanul bollelor prin mBlalizar^ft In rftrcuri a 
i.^i|L.:ani1i.ii din pirnni ee nnistisr hl fnrnteay/t (urtnri, s&u Jit e 
di j jilHinu ca ee[ du jfIu^eL. i an ill pe la stra^ini, numlli stalactite* 
eari in.ii | ti^lroa^ii hKl pe mijlooul lor liR mie canal pe unde 
muEle$te ap^ ulnngmd eonlmu fitalaotrta.; pe cSnid np» <mm se 
eeurge la stiprafa(n ei q ingroa^ij prin IncriiiBlarea d« noi atrate. 
Dttjtili cum iAmu In drapfvl tuilMrilor de ghin^ gftsi^i \w ji^ n 
ijdicdturft. de 'gbiairi conie& : n baza foarbs latiha ^i pttnr^ulmj din 
ap» earn C^Jp'md de pB \\iv{nr\. hh 9te0?ba imedial prin ingbiclarc; 
kiL hmTi] 7 i in ilr».'|itiil ^italacliielor LjiLsim LDcrnfiti^iiial corner 

i littiJfi. uniinn ratunzite £i mlchKfite la rapat, minute ittala^- 
mih^ LIAnd priu alungir^ stalaetileJe $i staJagmitele se uiiesc fw- 
niea^ri stiitpf de diferite Forme p marinn 

Cea mai rennrnitA pi^terfi. din Europe re numiifl prin minin^a 

pji | rin nunieraa»le ?i variaFeb «ale forma d« iiicm&taiiuui, este 

OmtH Ad«Nt>«n?» iu u limgiiiiB toialti a plariilur dt; lii km, fab 

Roiiiili f.ia aveui mullo ^i Irmtioose j^leii, ca: Pe^lom Tismami, 

ivn^ i-i Baia d^ Fer In Gorj; Ui^lr^A §i Slojru In Vuleea; 

Dinaboviduara m Mti?CGl; laloirncirara fn PrattOTa; reDurnKele 

pB^luri dn HuatH Apuseni. etc.; multe dititro do avaod curauri de 

lACuri iTi^mar.ft) ^i easeadu ndrnirabilft (laloinicbara], Did 

rumu^ea multora n difipinrt, v F.itaAorit ^it>ind cu eale aA 

mcrufltatinttiki «au sii EunrJuren-sDin cu Tel de Tel de in- 

ip(ii [i&r^lii. 

Numal pe^rfl de sub Vf. Stogu (BmiJa, VilocaJ pe mtUnl 

p>likj'i{r ui apei Gheia. bind pufin accesibilA ^i jteu de jrt$ : .L a rA 

in I onta frumuaetea ci. ou dou& mm kjlte; cu fcai* nurnai 

itpapi in cu valuri 91 cu esactdej eu puiuri de racordaj 

Intra "iage T ^i w\ nurneroa^e $i Mne cousBmite DHflniini,« do Irs 

i« nmTiiA. 

A pel* 1 nw\ m in affcrS, fie din (le^teri (Tismana), fie prin 
1 r;ilciiiT ^i sliiiL iiic£ireiite cu biearbonal de 
m r diipiiu •-riirniil sub formA de incrustEMiiuni poroase pe ier- 
Mmi 1 1 •■rci. niaiiil tuf calctr, snu trArertln, 



Collectiqfbmarcbarkat@gmail.com pa 6w»m14 

Nu numai Gateaivl tn^sivelDr esla fflaolvaL to »i*de ttttemie 
ci t i ■« acela al roodor ca eontin cduir. gq ; gratia an cimanl 
oalcoros, camra luiradu-la calcaraUa Irtnaforma in nifctpuri ; Jir-ddG 
mai-noBse, cari F'* daralaulGre bb transform* » ^isturi, <* ^ 
deafen In foi aab^iri Cii^.lilc) ; dolomitale, clrorft le dH ° *tnu:tum 
ataalara priii luarwi carfiooaluliii to calciu. ; seolcjfc ?i m 
aili din toada permedate. can prftt disdvara laai numai trpnni 
ior e^me »i interna fcaleanil de la Cernavodl) $i LoBfi-d 
prin totfdtow BO transform* in tut gdben, ito calami luai 
ctocrftftmAt sub forme rotanto si Boato, tifui lW*K», «» P**™ 
jniluituri, nuitiHs pfcpusi da Loss; eta, 

In fold ,'um esui fl&olvat caloard en ^ubjrntCG*, W «-' 
ei siiii» a ^ daeu silidea annifcU e»Ha gcen solabiia. eea l.idmidft 

Hind wnoril est* lla ' ■**&! Mo6,e "' T? 

!B fi. t ea eimenL (peak da Kliva, digwedea), lie 0* stabile to 
™ri MHciOtf ori schdeto da Itndiolurl @J to BlftU>a»* prw 
.|*»re, ea eela luai& 9 ConcrationaJa if- nodule de cremane 
[cramaaea din DdirogeA^rmUAr), 6a* a*eza ate to *toj 

nana foartefiiw f(mnii»«9i»riholfeaeeiil«e,(fat»rilfi nwrflm 
A«flim«B de Milralara. - Ap* snbteranl * « '" are 

puten do hidmiare aminfa »odor si miiieralelor antadre dm aorta 
da dmtotinne. Aatfel OligteM (Hdaatlta.) prta ladrdara lateaite 
torn* in UmonftA, ia* AnhlilrituI se transforms In G.|.-. ' *& 
ao hidraiea!* 9 bIMp de Mb, ca Ollvlna. ch« « trm*- 
larma !n Serpaatina. Alteon auUatf sunt transform^ m BarbonaU, 
ori dedublaV oam so toUbmpW In fenwnamil de etoUaiw* ai 
FuldapatiloT (ji-aniiicj. 

Aetlanl de oridwe. ■ - I'rin oxijenul ce ia din Mr, ap« *ja 
teraofi oxidea^ uarbonMn. milfurtte ?i WdrooMburala, tranrformtad 
o,:.i in oxizi cu moi mail. aim. Aitol MagnnlH* «te Ir^fot- 
maifi in Oliprt; earbonalul de flw ^ eel to maniftta In bidiOHj 
d6 ller 5 i da Mangan; !*«■ do liar in suiral de fier, i^ to lud- 
tairid to fier, en tono1ta« da add mlfwic, aara d& anai aulfti 
de calciu. toportante fenomona da cmtow ae nelraa in Moanal 
metaUrera (pUarla to ier), avftnd ca resaluiL imbagabre a 

mitntnlui. '■ 

Artiunl da dun-marc. - hi apeeiaJ in pft^to prtfunde a^ 
6 «iartei p onde apala aubterwia rflman aproapa stations 
mn i rltaolnito o multlm« to afimn mm^ralc. pnn rafinstabj 
MW tor minernl* din nluthina, apele wilrteruw poi lynph ori can 



licuJtigiS* fifisoraia 



171 



tuai C u crisiala toata ualurde, flzarik, diada^Ifl V j«riS lOW 
Aatfel unela nisipori prin dniantare devin gresb 1 ; anala pesn ikvui 
Zariba ; undo pfturi argiloawf (OUgaaaa 51 Kocaa) ao prafac m 
dlexnH Calcarele compaflU) prin reerirtalizaw pot davom niftimo- 
re^a iar cela adiabite pria reclmanlara devin adavtote manton 
[Hateias DnujOfilaMi* ^ Rncfer, in Hu?cd), ata. liv flne, in zona 
da cimenura, rocele auter in *an«ml atolwisi .ehimbftr, d.n can^a 
aualor Incfiraale cu Buhatante mirtaralt, can la imbit^a, en ? . wiJi- 
menlclada pa fundul a^lor. >lin eare s'au sadimaniat, cand,t-u- 
bile ilimteiiottca Hind aproximaliv aceloa^i. 

tzvoarc mine rale. 

1'rin iavoaro nmiarala ^a mialcg aeato IctooW, <"" 

B rti lucftwata ^.substunla^inaraladiFol^teln caatrtUti "nan* 

rte inari. I>«pa oripnn ap«i tor : do T k)I. ii vadoa^s «aod_ptwm 

din apele subterana de itiliUratlune. «i j«f«nlh, cand FO^'" «" 

r&cliea vapanlo* de api. pa difarii^ b; tractiiri ala 

-Unlelor, ce In^osc critpViunilc vulaanlae. In a«nenil gradul 111m 

mare da .nineraliKar*. ca ?i pwanHa bioaddnUd de carina Uber 

in innre aantitate, pladeazft »«ntru priginea ja«idli a awbw «vnara 

mmc'M ' presinta aceste douft earactaea; 

Ehtpl natura ^ubatantelor minerals pradominaraa, «WG 
mineiala, can an marc important* taiapeutic*, «> B 1 "!* 98 * m * 
Ixvoarc aeldalaia sau lM>rcn1«ri (putin al.-altae) cari eanjm 
c inwruiata caatrtala & OOi in Htaro libera 91 'oarte .putjii aw 
alahi (Bortcc, Borheguta. Boball «i Vak» Vtaumt, tn ^^l- 
nuiia; Hareut in Maiamurea : Vaim Domai in ttaeonna; SfcHwnl 
MoiduvGi §i la connuaina cracBo* Doftlnaiuhii. tn BacauJ. 

lavMK ateOla*, boga^; ui COa Naa *i C0 3 Ca, ca la: \niiy 
Bins, Itaden-Batoi.. Karlsbad; m Sflngaof«iu T Ckrraana, Slniecti 
Btoica, Bicaad, Laul, Malna* Boduc, Zizin, Caaon-toeobwi, elc u» 
Tmnsilvania 91 Har$a in MaraniurS?. 

■Ktoara sarmta, bagale in UXa sji tn general iodarato, ca 
. „ daia Sacel, Cavoia. Oanda-Mari, Vnlcaaa, Sianiaal de Man. 
Hantaan., Mnta-Baeka, Ogling, Oena Blblulw, Sovata, 
1 . . , . cwon, Turda, Orliei, Baana, etc., etc. 

Uvoare masneriana, an SO4M, (paqjative) ca «ia dala 
Ojtlinzi, OUaefli, ate. 
. Halfarowe, bogate in r^S si alio auHataaVe in^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 



I'S 



filnmcnte do Gwlttfic 



(w-ul^m (JeftiT,':!* 



173 



cari iineari «fe Litiu, » wle d*!» ?4ace1. CAlimAiie^ti, I iWa, 

Tzvoar* arsnnlnnsa, fSu-i conpn ar^ni*; d* eele dale 8**ol 

I'orTU'i- 

l»-i>arr fcru&imi»s«, borate hi Co* Fft ca ealfl de]a Bu*oa$, \ i 
Vinnlui, Corond. Pei« na, Sobnufc Mjjuv* vairelo, Tn*nnd. elc 

Present* aridwliii carbonic lib&r in ana unora diii & 
mustre mirurnle din Ciqiatfl MoUluvei, TranstlvaJiiei v Burovuiei 
IKIaiiieul MnWftffii, Sftngeoisiu. Rodna, Dons. rtfr.) *e dstow^e 
ii lalnirti (accidimiaie?) cu «*k minor ale vadpase a atittttll g*s 
invent tax* ^be (tela idtoefcrii man pe fffirtiwi fldftnei 
?l:t in legUtirl cu fenonieiMle pa&*uip*nlcG ate rocetor eruptive 
iidi din TnuiaUvAnia, deftlunuML mugroei interne a Carp^Hor; fe- 
ncnifln care pneura acesL ifftx bftorpr izToarato minerals de pe 
marginea tnnsilranft a CwpA^or, din Tara Bfafei PpS \° UpptB 
Rpdnai $i jii Marawurffuhii. 

I irtsiwrsd male IsWrtTDiia minerale- fo s&S LnsemnMe 

priti depunereft to retnunwi 3a ivj*e a 3ulwt*n\e1or mineral* etm- 
(imOe (Calciifi, JtraftnulA, Kinr T >iir, B*& *«$ Pp*t« ft" ftfft 
de mar© piaero da eanewtionara, din cans* canlilalilor nuri de 
parhona! do eaJeiu. oeconlin, toetedopundaporiteanwdwiiwdnninto. 
A* (fed, oHguL Karlsbad eslc niwtoi pe « plaofl. gmasa formal* 
iniinai din depttsftete iKvoareior aula mineral© flo nitfol ca «i epfe 
dels Carotid, in Ttanalhanfo; fcc la SanjraorgJu, lasga HLstfiU, 
ixvmti-ri« minnral* au dadit un delulel WW* earn, wn^ijai, 
«TO|te en hjc ilt 1 pnstUDbtari! viKiialorilor. 

Apa r&urilur, 
Apa ploilui- ca -i apa Izvoiirelw, smirgiuidu-se pe pauWle 
rallefului, nadunii In apre p^ile joipB, dniid nasftere mini «nn de 
»pa. nam* dup& mAriiuwi m. toreiri, pariu, L-arlil. ran sau ftuvm. 
eaj« conlinuaiidu-si caJisa, ^iiinnd marBu linia de aea m mare 
paata, se varsa la lacuri, m4ri ?i oiwiiinr. 

Niinic mai a?nr decat pbservHlia direct* » rorrnaril unui mu: 

ears dr apa, cw mala anccesinnea t'enomenelor yealogiee, cari i-an 

-tere, U*J :d -■■ In noi. imde de^aduiirile far.l msi ale 

f lt iiitft!.iL. ne dau ncsaihilHalea acfrslei onservatiani upmapti m H$ 

issirt 1 pntwrt nl regiunei dealnrilar. 

Ylffiigfc Torpid. — i'o oriw pantft du^jadnritft dn cart 
if nate U: wa. In '^"P" 1 abundenle. Cfl ^ipuainla 





*Z$F^ 



lijr. jn.j 






de ape saibatice* jywnso Iw p?csofii1 [>aMtot, fbniiea^ mai inlAi a 

raicH cawadi, earo apoi prin [nRtuiefU* U:reunJiii, d^rikatuMa si 

InirjEjxirtareu \\\\. di na^ ,j, i uriei sscohiinri in iormi d^ V. AcsosUk 

ecohitiira iiffibj^ind c^l |iuricL do ^ioeBJffi — pmift de toi*;i — dda 

lwy.ii f.Lcii>ruliji poBiGi. sr nds\nce$te ;i so tAr&e^tt- la ourAnd^ ttm- 

l^fiilu-se \n iiocia^ timp In dirwt^ f^nlrari Beurg^jvei apwi ? 

in *pr* i^vor I.FiB* 100)* 

Odatil aceasti micd 

riroagft InecpuU, pnn h- 

h\M\L ir.. -i IHrgtnjfl +»i, un 

numflr din h- j In (ft initi 

mare de ifiron:-u <lv ajifl 

(1 ttrasa do pDlul vi- 

■ i, aslfel eS d&binJ 

sin crcscfind ere^te in 

zscms insist ■.* ^i praters 

de dilr^m?ir" Ji de *nn\n- 

poH i-p <■ lijiliilni i'> 

si, | i ■:...»■•- larrnfnl 

KHlfol (uniLSiE. II Hi: 

d^ejie — , pestft eve tiftil do fcpii w rt^ar^ ^ dmnml 

parte eand totr'alts, nnninitl i .■.uir:iuiin una din gene- 

nltrice (Fir. 10 

L'upft un limp bftj*tefir« 3- .ji!3\ii;ilo, toiLt^ui !^i faure^e o 

Tulf stabihl tn iiei proK Inh^irudinnl (imtllml d« tiiliiUbni — 

DATQ nu mai HiiFei-d mndiliciri insomnalc ^S care ia tonna 

ciirlif ci^CiVv, mre pnji.iud ^i- i imrirtul di Inudf tinte aarbo 

l^iigcn: rksont, se *uie in pauiA dnlw pilnfi a prompts i\u 

&c ridicfi djntr'odatfi, ajuogftpd lianjpnlfl. la v^iii-! 
Unui lorent <iompiecl forrnnt qa prolil H^ ^^^ilihrii, jj d^tii^nj 
n«! m;ltMi tune deciteeWte c& n>l: o r«<gliiiie ^iii^iiflarl du 
.. ■ i mini) d.H atitjt^uFJB CdHiftaiafo), dLspiiaA.ta scmiport: cu pei 

a voriiriili %i sSx§Mh^ d& oumeroase ¥iroa|^ ^i virojnile. 
rori iilinitmififlafl oon(sntrie i^rtn!.ui, rc^gi.i»c numilii Imsiim) de 
rtimt|i|ftiiK-: m i (finite mijlcK:tc ea o pant ft nm. dntee. eu perclii 
in s V nmi deschls, pe und& se towwpoiiA tot nil 

tim ncius de npA din bBsiDul de r^cept^, numftl refiriam il» 

import, v* i» J i ,ltt rcjjiiin ■■; cofiptui du di j^ ^*\ imda '- ., >l: 
liliin? ftlfll cnalBfifdul mure rAI. ^i e$l lin, 
ih i tft iiind lntr'n i'JirU: rniiil ujlralto,, dupi £um 



Collection marcbarkat@gmail.com 



174 



□rattota 11? CteblagM 



CcJogi-i Gf-owal^ 



m 



s <* x produa leifeTH. fiflilnl do ap* in liflpd gte £»£*: 
S^ aLai mai *«. cu Mi ***** * M-^ <*" ™ 11 d * 
lu) *«.u do ftchllihru \y^ my 




mull din causa <fii 
ram^ipantfacfprin 

pe cftiufl to rcgiunea 
conului *k dqwlic, 
actwitattfi s&se re- 




Can <k ^*P*pJ j 



FiiL Wl> S&m& fad* mn «**■* ,*** 



tom la sedimeiitare a deporitdor terete ««i- U -nia 

-tg£ffi sSsns snfirs 



Deasemenen prin oriee eaura uli+irioai-a stabilifoi profilului do ochilibru 
prin cane »ar provpea adSntdJaa puncUilm de baza, se rede^apta 
lntresga adiratate a torentului, adaneirea retecepftnd iar dtea jrura 
51 propinjAndu^c troptat pftnft la coa din arm! viroagft si Yimeuia, 
id en lernien final stabilirea tuitti nm* prolil de ecbSOttU; in 
raport cu aeea?lft nuuJt baxa. 

Par an. — Kan- — HnT in. — Mai multe tereiitc, ale capor 
ne de recepp'a, se ridlui pftnB |;i crostele do sapor ii ■■ 
, niter din tfljpanlte mnntoaB*, nnlndu-se, bnnaaxl un cure i apa 
mai mare numit paritii : mai mute partis unite fornioaza un ran 
tin 200ft dcalnritor) : iar rihirile unindu-sO mai nudta laolalta 
(aeeasta mai ale 1 ? in reglunile de cftmniel. For me aril tin flurtu. 

Actirtiatea i .1 imp kssUx cananrf de apa este comparabilft 
lntni total o« anfcaa a unui torent, cu sinjnira denaobire, di la 
torvnl total i H-oce In wurt- pe o distanlft uncori de **te¥ft 

:,i!, tin meli-i, pc cand la t-auri ;j mai tim FeiuHiimiuL 

Impri^tiat pe o Intindeni pioportionnlft w lunfiitn-<i eURulni 
«;in dn apfi. care nneoii este de mii <li Kii.inpln {DuOlrW 'i*0 
kn.. ; Volga 35TO km. ; Obi :-300 km. ; Mul 60CM fete, si M. 
sippj ?050 km). 

&etfd <iursul acesloi ;.] 1 *? I ,{)iate «• bI '"'I^fi >» tre ' " ; 
,. una anpcfrieui, re^arm toreiitialu, foianftti, din imiroa 
Inturor tarentilor din sonn tmuUoasa inalla, dela izToare, in coro 
renomeuble de distrngwe a srewlct an maximul de dea»oUa«s ; o 
fiune myiocle in zona dealurdor, zona de traw*porL eu'o vale 
en fundnl l»t ^i inaluH Inriri, In pwniA din ee to ee mai dulce cu 
cat «e apropie mai mu]t do ofttepfe. 5" o repinv toUarloarA. tn 
mai r- l»ga eu m; "«de viteza apoi e^lo a?a df^ miea 

dm cau?n pontd stabe a patuM, lueat jnatoriaM este sedimenUu, 
prin ■iiifiooaroa paiulni. Numai pa^ito de tot lino. car5 mai 
rmihin in suspensiune In aptt aunt dnar* paiift la eonflu< 

In regionea snporinarS, toron(iala, gratia pantei foarl^ repeal 

n pntuhu, curanl ap«i dapamft §i irunspnrUl atftt materialul flu cnl 

i ili< roc:e eoltoroaso. nixmri dii&r slAnci toteejfi. In repiu- 

mijIonU- pinla palului liind inea destul de mare, materialul 

Ht'paraie, «rel fin fiind dus mai roped?, po cand wl mare 

Iftrill sau rostwgolU mai incet, iar in timpul rostopilirei i-sc 

: 4 se pdtan»«fte sau ia o formd discoi- 

, . i .. -. Mitierkiul maw ae depuoe ca alnviimi po fuudul 

. ronmtad prundi»uri, din ca mai msafanto, cu cat no 



Collection marcbarkat@gmail.com 

) ,(-. Heirkcute do p*togi* 

Rj>rapiem de eujaui inferior al apel Pruudi&urtfe rSTnnrc *{iuik din 
apa sunt prae din nou In m^care numai in lirnpiil p^'ridaddpr (Ifi 
erasers ate apei. to reslul timpului suferind qsimsi tiiici dApl&s^si 
prin a^ur- iar eel ob 48 g^se|le sub apft, primejte cftiar un 
onracam Inslru pe wpr&folde excuse prin t^ekcd ou nisi}>ul Tin 
sip& to su*ira]*inne. I s e eflnd to eureul atLu iiiptrior, 



Ueishgw General^ 



177 






d q 




Kig r LD& Ft t«-' T ^: formaL din liuc;ft|t tfcinnritn 
flu ejJw. t Viwte^i^'. 

causa fldancirii continue iorma. vtii se jipirapifi do aceea a mini 
V T cu l&turito mtfi mtrtt sail mai |>min des*3*t&&{ In cured sftu 
miilwiu prin l£rgiDi*A patului din cattftf flirirtitrti erattoue a 
itnduribr *i prin traasportarea material ului dbftiiH& forma vfl 
a prop to de neeea a unui U, fosmi caiD se mem line p&afl !a con- 
itiiriu^. in eursul s&u inferior, panto patotoi tin id pri>a stoltf, 
m iloridtiU en excoplia ™ini toarto fin* eato tot sedimeuUiL 
depunand deia o di>tun(& oareow» nisipim nmestec«to en i-uVm 
prtindi? mtouuil. apd cevu mai In jo* numai risipuri tfi lo tine 
meipLiri en mil argitos, Avfmrl Tn virion mUerulul H^iL^toirtol d< 
un cur* ito upft, limited toire difttritek sjtlu regtori so ^esc 

toting pe distonte atari, diaUmie ukn depind in toldiu 

B&sontti consider^ 31 ded do canLiULtan de a pa n ciirsuluL A 



to Limpid npdor atari, pntorc^ do tran&porl £ apei hind mutt 
niiirili*. I imitate dintrfc reunite ciir^uhii hi ml inipinne in jo-ud 
Apt% pe Cilnd in llmpmfito dn skc^IA din naurti npnlnr fed&aito, 
puteim de transport Hind foftrie niiL^irnhi. ac®sta limits siml 
retrase m *pre fcrtfr. Din accaslo couxiL iii nag [unco, jociiliti aces- 
tor limit*, g&sim de (tttjlfe ori allemante de pietriinri mari en 
nkipnri One, eari Trtdegc vHii^liunik awstoa ak puterii de traih 
sp«rt, in r&port Gil volumul de apfl aenrs [j^ palul ?Ali- 

Jil general aolhiLatija umji CBrt nmi iniinj de np^ !.inifc : -ci 
ajnnfi la un prnlil luii^iludiiial ilr i^liiStlnn, m MtteSfi eara^- 
tcn> geometric^ f ca ite profiluJui tarentulul; deoi^h induce numai 




K , l(W, — StaJflik hCc i&wtart T. A r. 

E» Uf^apUi mIUisill! i lii 

• I -iiilyr palurL 

In ceeaec priveftc scfli^ jin>li3ul loruniulin ne|nio«eniand fcuwrnennl 
I ■ •> senrd mic^ avffmd toill(imea GiagfcraiJL, pft <jii]iJ a^dn al 
unui i'luTiu. de ex^mplu, U npiexlntt la o ^Mril mure, avAltd 
hingimoa ^n^erAEA, 

Dacft urmarim in timp activilalea unui r;urs mru*c de fipA^ 

.puHim eS, \n inceputul fonnftrai side, prodomirift s&parea ^i adun 

• ir ii putuUii tn tot iuiiyul ciinudui %ku ? eunatituind nUdinl hAh 

ilf linfro^. Cilnd ojunge ±i\-$\ tLiibjJeQ^:ii un profi! d(? pirliilibni 

ni pmtnlui T eJ so gfisc-^io to sUdloJ d« matudi6t^ $i ai^ivitoEi^i aa 

a prin adandrea $i largirea patului, to regtonea $dj 

a : prin tran&portonm materiflJului erodalt to regiuRtia mulocic 

firm .^ciJuijiTii: :-(m aewtui material to zegiunea uiferioarS $i de 

t,u tJinpLil Inati, prin togAmttdtctt sodimentdur in cunnil 
I I ul LinpuLinniindn -sc, ft^^jtinca de aedtaeatafe ae 



v.i ■ . C M pf.p hi-r 1 rf* G*&k»fl i< 



12 






Collectioi2 7 giarcbarkat@gmail.(;®iiKkaic <it <:™iofic 

Intinde ireplat si In cursul mijlociu ui aslfcl putenia d* Bandera 
» tipei ik mai j. 14 L:\nd iavtofio rwtixieiito material uliii til care ?i-a 
impotmoUL slhia, Nuvlul fecepw a&-*t LungeascA euisul prin djfetito 
^miuifi In bwhihIiu. Aceasta feztt coostite^te *t*dfnl 4s WttriUtofc 
al rursului (It! apa" 

In iladiul acesla, la toale euiBurife mai mari du apa. glsim 
doua albil sou pafeni unul nwnit pal major, Itofc ai Impetmulii 
cii prundisuri ^i ntwpuri. pe can- rnul U milizeasa to lotal S*U ta 
parte mimai In Limpul anclur ...uri. s ullul ma» togas!, de at 
ori ramtficat, atiptffe prunfli?a?flfi patului major, numit pat minor, 
pa care bo scw^o apa ranlui lu limpul ftpalor ttttaato 

Cotiuirilo sau mouudi-ele incept- a ae matolefito prin edtitWrt 
mfci, 8*p*te In [»Uu1 major, colituri carft *e accenim * -a din ce In 
,.t ilw mult prm daramarea prundi^urilor ce-i mfcgtoeac etdrba 
tn afara sitprin indimcnture (to pnindi$uri In totorfcjfiri curbei. Ctt 
tonpul, meandttle ajtmg sa fi* 14a cto gatuile to MSgtonaa roijtoete, 
in ti,i ji^u, la prima viiturii, dtearf pimirilc croiiidu-iji o cato 
scurlo, veimiul meandni rtmAnLmd izotoL lateral, ca tin lac San 
kiltii iduiiaila, to care flpeto rftolm ft* &e mai twq*& deciit to 
limpul apelor mart (Pig, IG# 

foaefe Nugi, prmuluim. ato patului major, eunt fixate de 
multe on priti paduri fie aiiini, satoii gi plulj, foqBaau =" "' ! « « 
sb name$to a 'tone*. 

Actjunea apelor curgatoare a supra uacatului, 

[ .,1 ftps mai mare de apa, dupa ee £ a : iiil pwfitol afci 
de cchUibru. rftmmw actw to eeeaoe priwto puLcwm ha do dis^ 
trugere numai to regimiua Hdperieart, torto^ialSi p« *«md to 
eurstil miiliMin 7 i mai ales ool inferior apeto ^ p«almflnte»s4 
numai, impotmolindu-?i |iatul =( lunca. 

Daei ne arancam ochii pe 6 liarta Lopogra/iri la «arft 
mai taare, Kom oliHerva. eft to rogiunea Umlta a tam\\lor $ in 
tarn dcaliiHIt.r, i£voar«to iomitiaic ale diforitelnr Kluri, d« I 
iiji fae faVl, <to pari" ai fle alto a vnlnuKu-, pretonpindu-^ patul 
prin twmeroate vu*oage pan! to linia & rraaitfi. 

I ri ,.. ai iKYoareto altoraeiua rob tto pe o pat'le cu 
<to p« oeatotta (Fig. 105) $ Bttn* de ^para^" ft H 
narucaj'i miei variatumi, formea/ii in ca?,ul act^La o ctbm 
sptoan ondulaiii ^l pu^in ^.ipuiia in cfeeptul baaitwlor d. 
I nun toreiitiale. r>c mnUo ori ti* at opu^< oftta w 



(ttsJogiii Ckiwraia 



1 -H 



pi; i» pane vu f.!elc de po ooalatta part<o ?i In caw it arestii OtloB 
ilf 1 saparat^o fwio formula dinir'un lant d« vftrfori legato Intro olo 
prio piirti gcohke coneav, numite s pa ^an Curniittitra (Fig. 1C5 
<ireapto.i. 





. 105. — Dmpv:tti'' sowctor ■'-■ i, - iv(irr nj< a^cfor ^r m»»tr, 

■ '■ u purlr ft .r.'f<( ,1 u ifi tftttt lit tepwvlir. 

A^:i drir dupil mi limp iiiu^carl' de aelivilaUd, LuplA intre 

■• .-ui-ofttoare tgi rclicful uscatului se dil numai in ivgiuiiea 

elinelar de sopamUe. lu 1 jrc, prill (i>i«unn.i dArilmarc si spftlare 

a iiiiUjulur yaknte I Fig, 106), lo mic^oroaxa Inootul eu Incotol toal- 




Fip. iftft, — I'.T.'r-i flefea (lireara tie §■•«>, Pmlii^vH fT«ifc»^t. 

tlin 1 'i ». acftl wztotatol final q*U* braiwtormawa n lirTnlni toir"* 

I mi<' plana, totr'o cilmpio At wivalari* sun ppn<'plrnn fjwiw- 

pliiini 1. iii itsifo! vi t'iineto socmidftrt dintro cursurik' parareto. do 

dealurile, prin urt} sa alluanUtor tor %\ prin darftmaroa 

il 1 matorialiilui. ajung la acela^ reznltai, pim*;- 



Collection marcbarkat@gmail.^j^ !lL . d , (JwdtJIJa 

tnl d« b**4 fll He^rui aJluKJt UmUidu-se totdeauxin la ntWtal 
hjjm prtQcJpn!* din rtgiuntft conftiuutcl sale (1% 107 k 

kctiunen m^aiiia a cursurilur de apj, *:ari distrup; pun A&- 
™mire ?i *pftl<i™ - »rin nljl^liuiif strslelG superfidale ale 

Moartei globuJui, poartA mwiele de d*niii1a1i*M; iar r orviiunl& 



(J^>Jt>pU G*dakiM 



Ifll 






U 




Flfr 1D7, fttoj si MJwfeBKi tf -^irafir. 

ftodenudate, oe s* ridic& In mi] loon i ciuiipular nivelpte ?i ■■ 

mAa « mirturii tte f-^ului relief, to MO**** rratur. d* d«nu- 

du|iumt iDemlul HiLroptilici, IhU'iiu^hi. 

FctiGmene de eaptare. - Inversiri de cursuri de ape. 

De multe ori se intumpta ca apcde caii f ur£ pe eels dimfi 
lalwri ale unei dine de separate munUmsl, 5ft nu aibft punctata 
de baza a^emte la a?**!H3 oivtf. A$u de ex puuctul fla bas* 
*) apd&r din Campi;i Traiifcilvaniei ^nn< aneaate mult 



Fr*it*ifoMnt& 



mat 




Mafifinta 



f\* | Oft — fJkw «wif *#fofi r<ii>*M! 4r * ■*"*<* pmroitei din 

wtrsfinluiui iruuiailvnii (Oltnl). 

bub^ decAL aedcEi ate apfclor din CumpU RsimmiiL, considerate am- 
fade folk de ^reaisla inaM a C&rpatilor, ears sepati apete cns §ft 
seur* spre emftadouB. In caaql acestA pnnta creates care private 
rikmpiA mai joast, din raura InfllifiSrli mai mwH, esste mutt ma* 
rep^de a|ws«tiL; a$a ei linia dfi separaliA intra ape «Ste bttpMtt* 
iroptut in spin izvoueta ceteitalLe pante; sum «*Le tmid tuiuwr 
ap&kw de pft rarsanlul ^uilie §i estic al Oirpililnr. oun ^ mi im- 
|kius izvomele dincolo d mtfli * n Tnm»ilvsiniiL Uimd nireltil 




v:i'.v:.,,m^. in patul cui^ului ru nivelul de b'iz£ iiuu jns. ajunga Ia 
chrduJ [nLuhii apdor roluilait vcrsant, apclc do ikvof &lo acc-stuia 
sunt t^iptaf^ ftj>ci tMptJit cursul sau Ik In lolal T Lie la par Id este 
Invf-rsiU (F* 106)* 

Un fn^ iiHeii^aiH d& ciiptar^ ni-S prorinLd valea. UlUdui 
■(Fi|^. HIO ^i I H>) UlUit era Fontial din douft cursuri de apfi, until 
<n [>rdniii^irea Lotndiii^ c^r* tu^|eii 
peELc I losfi i sipi i ■ i ; ;ni i p [a I li)in& tisY 
■7] . 1 3 L1.1J in prelutigire^ Lrjii Domini £i 
Ap? i flat a^iil hi-, cart- cLii'^a spec 
Gftmpla Trai^silvariipj. av4nd dina d& 
ira^e a apolof lor pc lime care 
ar mil vl. Omu eu rf- Hoi 

Cu urniiul, nUul iransilvon a fost 
d^r»|iihii, eaptaadw itr un af- 

lui'-Jir ih r;ih; : Hhu] sikHc mai In- 
Lfli kvnatek din ;■ '^uin^a snperie&rA,, 
4p0i IrCrptat-lreplhi ^1 rBkilalt.^ por- 
tiiiu, ifni jij.'iLJ3-i>u ds munlo §i de 
^ftjnpItL, uslft:: ci} , . hi din iirmfi 
i-ii invcr^at cumpleeL t-atsut, i - 1 r- - 
ir£< a tin sptis Uilmpia Tntn^i! 

i Jnspfe Cftmpifl Romnnil A sl.fel 

i nr^j^area Carpa(iloi de dbkA Valtiit HlUiIni, De sigur 

lui y traTersiLre{i I^^anUor sc daLoie^ lot iiDel capl&ri ultftiioarfl 

inpLiirii din Munl,ii FigOra^ului. Cu lirnpul va nttti sultri o rtipUre, 

i ,u; ;i isru imilE firutiiul spre DunSri r i afettstil se va Intftmpla, 

^ imi 1 M-LMi'de Pra|niv<ii vnr ro?ide complecl cnrniAtiiRi dela Pre- 

I, dinlrc vf. (ri^lamil Mniie ^S rf. Platr* Bwr^, caplftud »pf^b 

1 1 iin-Milm 1 prin Oi to-t cur^nl niipf-rlor al Ollnlui, diutft nu-I vu 

hi lii;:^iul Inaintc, Ottul dc azi rAimimnnJ in fiizul neesia nu- 

m delfl ?w*afli in jool 

Dunlra in .M until Mnatiiliu ?a Mchsdinlulm arc o 

in iiUriiii^i. Aciv^i detlletj a fost tilla.t in stancil* car pa tine de 

mi opaiii fw?piirR{i \mn Muafti Alma^ului s^i tributari ai 

iluui iiiirpni mati i*.* ocupait in tirnpurile p-liocenioa ^i cua- 

11 i v'Im (Jimpia P^nunicft la Nord tfi Cainpia KomAnA l& Sud 

,ir-iil CAmjiiei RoffJ&ae fi\ut\ mm jos, u. nujiux udaLi cu 

- uLnl din 1 mi 7 i sifi.Ji b^idtii CAmpiei Panonice, cclodoui 

'I- 1 ' lf * fc i in I'-giiNilk, ruin sufil ojgi unite MaHle Lawri 



,trirudil it .-li/j' /i.Vu^it 




Collection marcbarkat@gmail.com 

*1k Americei de Xord prin flimul Si- LauretUiu. Prin topota^ 
.i desecare. aecsto l^uri an dnt ulcere la immwI ai«l al 
Mlor d«K ebnpii! ittr tswurik d* ipi Iribuliu* lor itn Wilt 
tntr'un stop* Wra de apft, cui^ul DudlTOi **tualo. 

Db asernemfca cuJwim Mumilor 
Arisen- W separa bswdnul Gttji 

i nictt di: hasmul Cftmpiei Tran- 
5ikaT.fi. a lost Iret'Hta de cm*ui'il& 

[-:L|iiiLiid cwsul *§>clur CfcmpiijJ ! 
Ki!v;inc c^swgtoaucu tntflt m«i *us, 

Eituare. Fjordur]. — 
Limanurk — Deltc. 

In general niurilc man *i iluviilk? 

i^j vanA .i|ie.0 tn mJW fl .i^iLLir 

prin imlmcnturi, efcri se prt /hi|.;i 

suh patra fcpno gjeo^lii 

«g U. r M **fW2 tiCfe- 

:t^^P Inele. «» ami DMllta ce - 

M =» Uina. ilc rfV-''^>U'.iM. rtntw ¥|uSfl ^ f > ceailu i All anile. SU *eurg 

fi?lSi2S»»<««« a «* pin ' Ihiri latgi to fonnl to 

suLiiilui «» • 'Hjiirni eaptanfi [ujjfuri spi din ce in ce ttiflJ idtoci 
cunrolui n.m,.. ^ ^ ^ ^ |ftrg |m|f|iUi #stuww 

dittos Benci. tibcmdft, 8t Lau«iiliu). fjl «*nd aeestc deschijtfuiri 
Vu gi p^lh rttoeo^i, totorila plMtf ghfe^rilor, oa in Sen* 
iU ' ele poarta mmwle de fjord, Aim estuwtfe cat 91 Gwdiirfle 
«»t Tii v«chi, esxi pin mi^caro de «..fu«dflrt a ftomtoi ui 
foal to p^ic lnwdaie de apa owuuilm. 

Hs Utoralnl basarahiai) *J vm** « H*d ****** rturto. a 
Nistrri Bflgul, Wprul p Dom^ prrainiA la Yitr*a™ ignore apw^e 
lnpotmoHts. cSrort U m da un nuuie special de linuimiri. 

Marea maJOTitata u rfttttftoc man tosl, P"" Ir^Hata m- 
pouuolin) «'i sediment* line a regiunilor de ImLucilwA. MM h«i 
in nsiuiiea de cwtluaHA UmM to tts^d, ^ se prelu.ij^te 111 
bom mara,MMmlft toWJU pwti- oaro J?i erowac apoi 9P«le ii>r drmnnl, 

Astfel toeS [a fmnwla do estu&re ? Boiton gAsiu ea <" ' 
marilor tewtoiM ubc«L,iL la JiBunuEi *« o«i *Ie« la d«U«. din 
oootrf, BWMriuJ aou format prin aedimdntarea aluviuuilor .-u euro- 
(jillruudB ufiolo to apele marei. 



liviJi'ijiA GwiefJtiH 



1E3 



DeHi, mimiU astfel mai inisii In Ml. diipii asemflnaroa for 
iiKi ei cu aocea a literei grei^ii A (del In), cara^terisea^a raurile 
uviile inari, r* w THrsfi In MediLDnina. In Caspica ^i in Murea 
PJengrft, in flf^aniil lughietni de ^o^d <ti In Go I fat de Me- : 

Afltfel, detoi Dutiftrei 1 esk- fannnlft din mfttiiJ lin uduf Ue 
DiuiOri 1 MKUment&l ta tncepul Inlrun [»rg liman, ce ocupa $L 
6*rte din Huittacii! Husuhiliim ; <'ar<\ dupS ce a foat um^lm com- 
pkot. tisoatul foniiiit a Inocput ?& toainteisa m s r pm mare. 







A#i-*a 



ilk 



Fifl, III, ftr4« ft f*rttt<TiKtl ti cW« (iluiii HlJUlL^ 

fn jti3T)4t.i1 m regtun^a <in tlirliii opftte piesMfi ivunicjro«usB 

nilir:ih\ ciAiisiitumd toL Jit^leu paLuH imnortj til zoow de 

idare a |iaUilui innjijr. Acfistfi hm^ sou nn^tcre odatl cu delta 

Inti 4 im estuwr pe cul^ de InpotinolLre, din causa mic^crftrii 

■1 ettrauiuj apoj la oontaclul cu spa mArii, sedimentarea est*? 

:i a, fortnUndu-Ke mfti hrlAi o bto*B (prSgu^ln, upoi o iusiitS 

i^ip, — 1111 d^iiiiii. — run* s* j nifire^a treptAt, silind aslfel 

tului -i'i - v j 1 |.rn ilniLi piri, Prin alunprca dimbuUii 

fi ■'. II l] l pft i-iini jiiccpc a se Slxn $1 ve^cutia. jmrile se tekDS- 

iii bmlc carl la rftjidul lor sepot^ielfc rmniOea p© ac^i^ i^dfi. 

lui mUcI iau na$tere ^i JiiniMp [ostrovii) do p^ Duviil^ $i 

iiari (Oli s Dunlre, etc.), prin formarea ynui d&mt> dr; nisip 

ife pnmdi^ fi» isoltit d*a ^rni, fiu Ea liiceput legal de ot care 

|iiip4durir^ m coD^jdeazi forrniiiid n insula (iriaUlu Cilli- 

I H-). 

M- L Mil iJ6hLl riKri-viH lutrti AKXJ Mi« » 360(M> m> i.IWi) pe 

I i^sit 7.VCHM>.(X]0 bJiiB dr iuAi con^^it In 
.1.^7— 111! I j i cam-J d^pund Iti rcpunirr de dtHa. Dfhft 
rtfu^fi -|.;;n.<JtiO tiMl^rc^ dintre <arfl irmJuriiU t?i d&aiburile ocup/i 

'"i^c t:i In wiHL efl*/* (Injff. rii^« r ij\nrw^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 

[4i Sefmnrte de C.xr 



Gtetikgi? Ceoc-nili 



LAG 






ft&feg ffltiomen da iedimeutare cd iii rejn'unoa de dolta, se 
Inbunpte $ la rAurile ea st vnrsa sin iwc numai prin laeuii cum 
lumul care trece prin Ucul Geftewi * Rinul prin Lucul fe 
i n .-inula. |>e care an tinpul !o viir umple. 

Cum vedism, uelivitateu nivolatoare a UAoi ours mare dr ap& 
se ntanffeBta mi numai In regiunca de isvoare, unde dfirama. ^ 
niveleazft rdielul scoaHei, d *i in regiurom do coHltoonlft, unde 
prin nedimeiu«re tinds sa uitiplc adnTicaLiiril* din wom-la. 

Din momentul alicgoreS proffliilui d <n. aeuvitatea 

cnrsutol apeior Wit* reditaa mimai La eejL do nivfllare ;i Mft*rtfi 
activate iu *fonfiL numaj atum=i> cuud niTsUwa rolieCuloi ragiunei 
oste eorapiscUt, odata eu oaW ri cureul do apii ncetaarf dit a mai 
exista, tflnantod redus nuinai la un fir de apa, care- in meandn 
numnruaae, loQ fl a tin Intro ele a serio do bUti side mlajjUni, core 
feunl totfueral Garble iui:i din Ciuipin Koir.Anil (Giirla r>ol(m( 

(ttlurl eroUtfte. Cfeiuri BttMealre ie <>nmunr. Ttartae. 

Ala] la loate ranrile so otacrvn. ft! dupa ce Citrsul alitor * 
divairal, fotmilnd in dreapla si alitiga numeral (B and «, prin 
out! totfo lutieft pt'-rioada de bftttflo*^ a ni%t?lwt to*fn 

■11. tipa sa gi-a droll on nou pal mai adftnc. pn Wkwurge 




VIUTli '■!'■ 

want Pentou ea rfiul si refneeapa o uoufi perioadw d'j InUnwuj, 
imbue s4 admitem ea in Ifcginue* pmJetoUii sau de buzl «!»'■ 
ajiii a suforil u deni?elwe h fio iirin adancirea uivululai ap«k>r in 
care SB rtra** (lawiii, mftri, ocdiine), »» pon o ndicaro In bine a 
uacaUthii pe 04" el l^i Bou^ge apele, ?i intr'uii «rx $ Inlr'alLtd t 
ponlra r^taliilirea una! nnu pwnl de nclintbru, aetiviUit-iti sa so 
rod^teapta. patui inceje a n odiins.1i pflnfl La noul nL*iiL incepimd 
<i» la gum fluviulni *i propafftridii-se treptal spr* izvor. ata' la ■ 
nittul prinoipal ftii ^i la toi,» ailuetiliL «tf, - ■■ nM.itoiud uh nnn oHJa 
f\olutiv do eroxlum al nnilui 

Voohiul t mt Ln can- mulifi adftnce^" nooa aii - |i ' 
,i cd demvekr-a, rfimtoje fr^e »t pa iuwrlle rnalui 



£U|iraTe|e un elate it'ijf. Hi!}, cotBoriratt) ici colea si aeofrtriii^ 

de pritiidi^nriie vechilur alnviunu nnmiii' Ionise Bfta podurt {Ulte- 

ui i'odovraoi ifi tiilorliil In C&n>pul Cttrbiuicvtilor. Gorj ; fraliont 

: :iinpina ^i_|-tr*«fiy:i : Some^al li C!uj, unde are trei leraao biiw 

■ ii' pe nirliil lloiu, InaLe trelp aftjperile on iirundi;; di;atul 

^i cum apn>ape la U>at(_- eur^urilo mart $i mici da apJL ob> 
iiidj in u lie -ciii do lorsse, dispuso in irftj.'io, oclc ntai noi 




_ ,,;)-,, i . -|,<i.i<«>^ Dllului 51 Omul do il.-,|or|i<* 

nii-'i]i]'>T i(« Arises {!''■■' 

fliml moi aproape dr aetuabd pat id apei; urmoaza oa paneta] de 
knrilor mari ji aufflril rtiai tnulto deniveUfi suecoaw. 
prin lera*>o^ lasnta do cwlaiila de -'i'>=siunc suceesive ou- 
i-inix^kmit" i'Kig. 1 13). 

Cnueele praroca rii relatii wri ri i W li vital »i e\ira»li ii de aiA 91 
1 rotocepere urra nou cisdn evolatir, trebnio oauian- to deni- 

, lyut |»o Pie in ropiniiuii puiuHului de bazfl. lie ui regiunoa 

• ind d en i volar* it re produce la pnnchil de.hfijsft, izvoml 

iinand U\. leraaele apor distan^l*- intni elc In onrwil in- 

1 a per pe cnind. |« musura ca ne apropifttn de izvor, ale 

pan! ce se eonfnndH. D>ien denivdarea se daiore§tc 

in rCKiunea dit isroare, vemscile se utwac cwaestgeoi. 

I11I de baza, cart » r6m» lis- Numai o ridicarc tu bloc 

i> iil«ifinlau- in mod gradat tnlre ele. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



18& 



KJmcnLa do Ucukjgic 



liruk^iii fotfflali 



1&7 



In tisLKiil cAnd terasek nmii rito prezintA unamaUi to curstd 
lor. adieu dnc& ele mi as fat»afnMB pea Haft i^gulat^ *e nrfatg 
parte din linia unui profil normal d@ echilibru, prescnlAnd de i*v.. 
nihiirt pwiwi ©arWftW nip ton do punts, ikceasUi n«t ftifctfi eu uh 
tonomen U-cturii^ ulterior torfri&rsi lnr le-a derive bt in acel ptiBEL 

tieiLimviltflli* ftuviAttlf h! i a mvf *l vlr Ion 
Depuutata Mi&ifitiDtale de frpftl* tuition™ mmrate hj ra 
termed general alimtuil, sunt i^j^tmtoto: prifl ranm-i de d> 
fie, tu depOEltfi toranllalv, in wa elcmentoie sunt dc diferite 




m&rimi, colturoase $i aiitetffceatej pnn pniiulivnrl, niaipuri & 
imilnri nhipoiL**\ d*; tetttdte oW dlcmuiid de* Itttofl efe. »n ! :r 
runzAndn-a* ua n^le pet$a ^c^ate [In Itfngime (dalle), avand idt- 
manie rutunxiu% cete ami dure (do ottttr|) ebiar kutttit&j mm 
g&*sHC in taM, ui paLul apelor ?i m dtdle. in liroanuri, efitum* 
*i Tjordkiri. avfind toate o slrnclura disu-nmalil iiurnriyiili, fcfttaG- 
tflristieft (Fig- I U) UoH-sta -inicliirft so poate obsami htfl 
enricralc de pi«lri* din jnrul Bueiire^Lklor (Tonola), HiibauluL Capi- 
Lalei fiind formal de prundifuii miniate -fi niaipuri^ i-&prc^senl=L«i! 
deposit* aduae de itinri in laeul cuatarnar, rbucupa a mare parte 
dm CAmpift Komitnfi. 

Obsenrfind an alentiuiw prunditfuriltt depu&a de o apfl lorea- 
fialfl din regiunile carpaliw. mm files dupi o plo&U* Itfrwd 



gfcim <?ft al&turi de pnmdi$uri $i niaipuri b£ a lid *i numeruwre 
aglomeratc mari rat undo de argile &i prundi&, cart iau na^tam la. 
h ca avtiangdc de zApadi; donr e& Jit:i 10M zl^mu i) joadl , 
HiyiliL muiati^ eaje prin ruHUi(fOlLra in &p&, IngJobeaK^ in maasa ei 
fr/mtu*! de roce mai tan tfi buc&(i de aite arglLe. Aotwie aTfiian^o 
aricJIo&sc ajutv cftte odaUi la dmicnsiuni de mu\ bine de 1 wi a . 
to general acepto aedimentc ceil tin pu(in# refctmi (acoici d^ 

,/ionN) dp ale animaleJoi de apA re wi <nili to riiuri; maid** 
tosfi corUin ccaturi da plante wrlwDUiftte, san rfllciBnte (Vnlea 
jEUidarilor, limgfi. Cumpu-Liffig! In Mu^d) si resturi de mamifere 
(KliriMiiL <jd, Tore, Capri, eb?.}. cad Lri5au pe uscatnl jrtrttW 

urMiiit^ de ape $i ale tYtn.r Gsamlnte aa TobL ^wlimcntate 
odatfl i-ii prundiffll Hcwdor IpQ (earicrele de pieiri^ din jnrui Hli- 
'i '. <- i t' , ,) ! 

Influenla tocelor tisupr* curfitilui apelor. 

Rttttpa rindor iidlnenl^^ foftrte »wlt ^uiira mersului 
on iT-i unes en ^i IBUpm ii-i nr vtiilDF. 




in M«c1o mnl r., prundi^iirL argile cu blaeuri, JBsbiiL 

aroziuiiaii merge foarte n pede, proiitol de «fthilibru flind iv- 

iiim-. In eh .uii ■ Itrgefic miuU prin dammajea. maluritor 

baiuto clir c.ur»nl :*| te ruado baza; pato3 apei avud ton- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



Georgia (ffnerabi 



!■"> 



IE* 



ill! efitc de Qg 



did ia(, targ $i nifrjririit de maJuri ou ptirtfi ds-upti ei deakd da 
Uialti CFif. 115)* 

En rocelc pomiLSi' — nisipuri ?i presii poru&Be — din efmzi 
pierdsrikir daUjrito [nfiltra^iunii re ftps i.nilni IncearcIL erftxiurieit 
inm^' inn] ni[ L nt 1 iiu*ft rtlllc jjin m< profit normal. 

In terenunle compnf U gi mrtxurjito (^niniLi- guetauri. calcore 
ooinpucto. etc), din cuqza resign |ei nxidur, aj^ele i?i croesc choi 
< ilk lilv-ii ri J, <:n pewit inaHi $i fmidii! nijrnsl ^i adftnc, 10 care *ipele. 
se roU^t 1 in ttM&fi rn\ntyA. ruri, priE rotifuu, bolOTORllor cu «*tri 
nmckift BtAntile, toofribctigtis m ceo mm msiro ntftsurfl In t^fttoSift 
fund u ltd $1 a ixsreLilnr, ctttfcMfK le mtneaxJl hnssii (ch^Ue Oltului, 




FLg. ill.— QWl* ^■■j, ■'-.': i- --i -v ir. r b Pe^iprt |H 

TopoEogului, ArftC^uim $i Valsanulni In culm en. eratftlioS a Coaiei; 
Gbrile DftmboYuioarei In cdca taai Cr&miui; cheile Gri^ului 

repede En Munlii Rihomlui ; eheilo Turdii, etc;}. 

In cnltftrel* Jltamte 91 & grtfflit* mftMtiv** upek can $*r- 
puesc [irln lizun t Ib Ifrrgesc, for dim id did cu pereti drcpfi §i pu^in 
iTiaj.1 |i #i <?u lundul lal (Voka Carasu In Dobropea); ori p prin dArfi- 
mfiMi pe^tarilor, flu pero^i Ingush si rnaiti(tiftmbniriGtufliii Fip- II' 
mmii tea la la in in ft print escaTaliurtu uumita iiAri (NfiriU-, Snhodalu- 
iln sua de Huncu, Gorj) ; sju 1?i tret fllMa po sub podurl 
rid turtle (Bodul deb hm d* A ram A, NUthttlinli}. 

In terwiuri mvi ?i imp*nnt!iiiiil# eum sunt nrqildc- p m*r- 
nele* ftp&b nil safer nid o pterferts grin inlikraiiuhc. ifltfd c* 
hi iiri . - mitotan dfl apft *e wuirge la supniTatiL c*mlribui»d b ero- 



aiunii, ViJea se ad^nce^te destui de t'Cpade, formAnd la towpul un 
FeJ dG ehei ca in rMfito compact*, cu fimdul Ingust, iziEiL prin in- 
DUicrca si diiftunELifti iitaluribr Hrgi]o»«e, valca de^i inc& rftm^ne 
str&mtorntA la fund din csuizn aluiicn^rilDj, pantele malurilor se 
Indulcesc repede^ dind vUi ud profil In V fourte d^Echi&, 

In tereaurOn Tmriflt*, In i^are rnee dure altenita^ mai mult 
E&u mai putin rcgulat cu roec jnni T cele moi ae dislnjf rnai repede 
ea ecJ» dure T cari rftrnfiii in relief (Fig, 117) + Cftnd alternini-a s& 




Fig. U7.— ,j*f-wn«if^> cfe r^ew km cu rm» mum'. 
BoocmJ de tit BottiOi rlViV^hh 

[ ' distant mai man, deei ctod grupu^i de irsce moi k Her- 

1 cu gmpuri d« race dure; In drcpUil gmpului d« roe^ dumT 

iiIIim ranliii est* mai En^uslaiu $1 cu pante mai rq^zi— rapfdh — 

liiiir cu t-astjuk ; pe €And In dr&ptul grupului dc rocft rnoi s 

mai ltL['i>i. e-u \ftlu] lal ^i cu mulle colilwi din cnuzfe 

■ IneMimte prin ajfirriott&rj, p« unele lociiri patul iiind chJai^ 

Jit din caught alini^iirii inaiurilor. 
Ctiinurito miri <ia *pe bij^braand distfio^ mari de te^, i» 
lur put iiktaLttn loato frfwUe de rocc t flsllel ck urmAamd 



Collection ni&fcbarkat@gmail.com E - emeu ^ i|r: <**^*fe 



G4u1b|ul Ctattrttta 



131 



paJtul imei astfel de fcpG, put em gtes tn&to fonnulu do Grttzuuna 

Cur&ul ape lor fafa de dispn/iita stratelor in icoarfa. 

Nil numai natura stratelor iullueutcazJi mull a*upra cursului 
apdor h dar ?i feint cum Suit ele dispuse* 

tn wfiftrillti cu strait* origpittalp. u|i€k% ^urffUwrc s&pAndu-^i 
Ykilc In im>d uniform, (-ondiliunil® rfttnAntVnd aeplea^i p« mari 




Ejr. 118, — i 'wttttu -Yi«yans ■ ■ a 
dupf o Fdtmgiiifiei. 

distante, ale imp art rcgiunca In partimii tabular*, numitc platouri* 
cum ealc Dabvogaa $i I'ktoul Holdovei. Aceste platouri cu timpui 
se transform^ in spmftri ntungifc cu marpinile pu^iri rplunzibj prin 
diiiHiiiarea panlelor, To I astM =p ['omportd eroEtnnea $i falfi da 
T^chile peeo-planua, comply L prtfd&tti ori uu. in aft ewi sutn hi 
general IYmmiLi< din nut .niJorrn dfi i . ..i^-nti^ 

Uiiad Jniro strata Ic erodalc pfttiil vfth lti(Alne$Le vreunul null 
resident de obicei un bam* de ealcar T putul upei so opiate 



limit pe el; iar la pptictul mide acest strat HEiaietit, dintr'o cauar.u 
onrecaro este diHtrua sau a putut fi erodat, imraul a pel formeasa 
acolo u eapeadft. ^ii pe mftsurft oe capfrtul aires Lui strat se dfetnigie, 

utea^ft ?i easeada In aoeeas rnjburii in direct ia cbnlmrii 
-Lir.-.ijlui iipei. 

Ua eaz tipk- ni-I preainti C&scada Niagara, dintra lacurite 

Erie ?i Ontario, 1 1 limita dintre Statel* Unite $3 Canada (big. 118), 

I ii fe&t&a unui banc de ealcar rtetfct&nt, apelc Ni&garci as 

pretiipili delii 50 m. InaHime, fanwlnd i^ea raid mare casoada din 

c (Fig. llOlKe eon^iata eft baiietd accstade calear * diatiiijfla 
nniirdrii L30 m, in lungim^ aslToI ciL dac4 raportlm iceAStft 
ritcztt aouald dc rtti*tWft a caaeadoi. Ju dblnnia dintre Incul ci 
achiiii ^i la^ul ObUui^ dfi undc probabil la lnct*pui a pi mil a id 
forma ca^adu. timpul pus de cuTsuJ du apt p^nU-u n^i croi accaatft 
une iIl v;dr. Im>ga de 11 fern, (intra Ontario $i NiP^ara)* cp 

i -;ii ahtupti >I inalti de peste BO m- se ^aluca^l la apmxi- 

v SfJXl iini. 

TtwpidH ^i fiLStid^ iau na?t&ns «i pe tmiecLtd vador, care t^iii* 

rocs d» dilerite rezis1eiit©j *?«to»i$ vtirtieai sau foarto lodiraie m 

i*vof (ttwiie), ori aprt guni (nipiilM. stralel* mai rt&k* 

lo LntftrsJ&nid msreul ero&ntti, P« r ^nd oela moi il ii^ui^uK3. 

Il limit a din try strutdo tari i?i iimi putut formed o c&scadi sau 

, : dimi^ia tsupraf«fei ile limitft, l^indul Hind constituit 

ieaima din rocale tiuL In reyiunile ratele vdile pot su 5-l urooasch 

<hu- longtil Etratotor (vak w^ecwntl), fte dweurm 

si lor ^i itj eaK'il Btcerta eoiswl apet poate sft aibft s^ur^itn^i m 

.- . .J — . . atelor (tile Hinseermtfik ^n fn Alnt^ ton- 

i\nW iyh>fiM^Uih C am v&zut ruai su^ oftad stralele 

vs su«t de dilcrite rezfrten(e (^oi^^qniAnite tari 

) pftlul lor preatiattL rapturt d* pnnti m cascade sau ^n 

.n to! ea^ul vMi - • >- -rente ajnitM onai iij:et la resutarea 

lul Htan. Brmri, V«e««) decAt eele conaecTwile 

ior al vflii OlftaeStiJor, Vnik^aK 

sje utiral pQtuI vAiLor uonsecvonic mai estc carari.eri?:^t y» 

;i -Ir ftAldftri alo !iitri*miUir. ™H iau in toldi -inr.n o^ 

! i [ncloruJ tiL|iidelor prio farmaitja uaui rtrtej df ^p^- Apa 

oil Tiial grei Intro ini^care <te roia|ic, cari 

miii ni^ipiiLui r i i j- - 1 r^ului inni milrunl i cu 

n| rupiduL adAnclndu-l ?i lran»foni«Uidu-l in eftldare. 



Collection i^rcbarkat@gmail.cor^ ncfite ** G*eto«J* 



Owlugin Gene-roil 



ita 



Un ®&z fruinos de letfrf de cftld&ri ni-J presrintfl. PfirAul Eha- 
t heiulor in fclu^od. In cursul &%d superior, aiipat in stmLe de e 
vfi ^i oobglomQjate dure, cnitadce. 

VMEe saheeiTvitDte nrm&re*r: de olicci elite un slral mwi puffa 
lesisLcnt, a-rtind din cauzn aeeasia un prdil m.worlinid dtttaietritit 

en un nrnl rwLiiial l« tMtr^ ics 
ca petals 8tra.Uii<>r rtttBZjit>- $1 cu 
OttUiall mclirittl C* $i sir at ul 
rwatettt pa ^nuarea cflmisi 

[it general insa aproap* nrioe 

vale fcste dlfrimetricft, fcu un mal 

iibtupt 31 <?u h I Li 1 1 in pwiU duke, 

i race no yW»f*9 til mi nunm 

melinarea slruUslor este cm. 

tig, (ta 8 .fc^NAfi *««&*« Niagara disimebifti ei *i alte OTU5*. totltf 
j *. ^n^rtt: >Pi mc/iir, L r = juenv/ij r .. tr j r(l | R rne j nrmoilanU' juir a 

li i inllucn|a njlHpuiiei diurae 
a IMmftnUihH. inihienlij [vftniurilnr domin&rite. [.r^uni *i ititlitt >i * ■* 
eurcniului apei iQuaaQpo* 1 (DuuArea de jpbJi Ctli pol face ca a 
ifiurilor eA rwtdft moi mult In spre un rcml decftt to spre «tifl*lk 

he ifuiltc Ori Ufl CUTS dfc apft nunanc*^* 1 in ii I [nitin LMJulft, 
<J;ic3 nu de mai multe ori, cursul Bftti dirijfll sutaecv^'" 





Fig. life Pali iHiu&i*(£ ll)i e*fe ^ / r " W fl ** 
i%nfi>AWJj1 fa 

In regiunile cutate hi mod reg^lai, unck- vol pol urmftri 
ueestc cule In lung — vfti longitudinals - formtind \fti Bin.«tiHAl« 
rifcnd lungesc ax a unui ftindinol <JIul Ronwnesc dota iavor pftn 
I'cLro^ani) $i rti wrtirtlhiftle* cftnd urmftresu axiil umii aittifiliiud 
(Pig* 120), Dapfi. tnaS vfcile hue LrsiiE vernal taitele sau siatomelp d© 
tute, ftle se riuinesc rftl lran4f«rKnli- 7 cum aoivt mat loati* t*iJ« 

vari'lAie rarpaiii si SubcarpMii TU ^ lri P a c5l0r ^*^ ^ daU) " 
refte TapLuLuL ca CUtd^ uirpaliue se lasa in Lreptfl debiMndenlt 
din CafpajJ in Sulwwp^j ^ de ad spre C^mpi«. Re obicti O&nd 
vftile prindpale euih longttudinfiJc, alluen|ii lar an diatiazi^o te»H»- 



vor*dlk -i viuvvtTSH ; ia,r prjn feujomcnele d« c Hptitre. ce so pro- 
due prin autfsjti afLmeuft un ours do QpO. priocqyft] ponto wjunge sa 
toiacii, in unele pBtrfl din cursul sftu, deb dirficiii Imigiiudinalv la 
csle Lran&vefsale $i iuvefa. 

La FHite trflnsversaJe Carpa^ilur, ca Oltul, Arge^GLc., ol> 
serrftm de multe ori cfaei EliaLr! In iiH^aivo do row dure (Oilmen 
Co^iei] cfeid alftturi putea sft^i HerolaaeA viilaa in mco rnai moi. 
Acesrte tftS — numite flpt^ b nrihr ae datm-e^ teplului ^ft la 
ine£j>uL cnrsid apd i foet creS* In roceJo moi c^e iucopftitian pe 
cele durt* ^1 prin adftacira an fost ^ilile sii $i urm^ze adnni ii ; 
¥i in eelc dure de desubi, n «f>utmd rac^ hllfoJ T firul do apfi Hind 
Unul de maluri 0.-91 pdatrA dtree^a ^si ben), de^i p^ niUwi ar li 
[niAlnil poalo num-EU rot-c mol pAn^ la ^d^ndmil^ lu care curge 
iiyj. In Dohrogea (valea Garasu) -1 observi 6 rntfleorie d* tfiln, 
v. :iiil+Hf<li nto, cari au piatrat vedica. dlrei:|.iis de ^urgere his pro 
D una it, di^i Fnolinaren refiinnii s'a sctaimhftt Iti s^ns njms, !n spte 
maro, prin tnifc^ri UscUjiiice ullenoare croirci vfiii (Vaus^n), 

In rtgiumle r;u rbce Kiipflrildate dure 51 eek proluiidti mai 
moi, antir JniaJcle tiind vm rtpftde ur*)dutc t din cauza ic^indului 
i^e fkjq t duc<it :iinclinaldo F prin adfimin-ji vhilor in ror^ele moi din 
iiiEEii.i MTilnlinalelor erodate r ^n ■!inali>!(* t$u&& id n»li«r, form&nd 
CfaateLe ilnalurilur, conslituind ac^oa eo &d ouiiie^te infttttaira 
rlD relief (regiuiiea dcalurilor dintre raloniita $\ fmlioval. 

LmiiJe dtt Tnijctnri {1 s^onele d<* ^eu fan date an ca si cuLcle 
mure mthjcnla dbrectrioe usiipra eoraului apdor, AstleL frac turtle 
pun^nd in &>nlaer. aiionnaJ a Irate de diferit^ reziBtente, U£ttrea»& 
eroKiunea; pe c&nd zonele de afiuftmdate atnac spre el^ cursu I. 
di Hipd, -iuti e vdea lonliunilui cu Marea Moariii rtir^nl Rcnului 
In I ft Basel, ?i Maienta, ete- 

Ape-l* 1 rnrpalm, — Apol© reffitiuilor carpalicc romim^', fie 

^i» jiD vci^nnlul intoriur llransilvanl, He de pe eel exterior. prtzmLii 

Plural v&i traJi^veraale, i^ari fjiofectale de Dunire, se scutg m 

eagrt. Din cauza <!i Carpa^i depart douA regiuni joasc 

i^eaate la alLitudini ^i cu IndinftrL dyoKtdiiie. colootarca lor se 

1 1 punot* dcoaehib A&Lfel ap^le pHn^ipak ale vorsauLulnl 

ii- nor. dupl ee stribat aproxiinativ dela E la W CAmpa IVfctn- 

iiin ei Muii|ii Apusml, sunt colcclaie de Valen TLseL oJire in 

ul sin infiTior nirge ca ?i DunHrea in Iungu3 Depre^iunoi 

inlhj4-ii|ri Tisol en Dunarea avftnd loc in pfljioa budieii 

mi, limiting dupii ce ti^ce tfansverssal Garpa^i, p<: 1:j 



Collection marcbarkat@gmail.com 



£ 



i 



1 - o 

- I a 



1 i 

ill 

o c 55 

c » E 

■I a J 



f J 

e & 

g $ 

f -s I 

1 5 i 

us 



■* E 



i "5 

°= g * 

- s 

— -a » 

h -a .. 

-S - w 

# J 3 



"is 

5 = -h 



112 

I -5 I 

— & * 

o o I 

S s 

* as 
111 

L* 9- e* 



*4| I 




i 



• ™ g 

lis 

5lif j 

S <g I « = - 

a* * * « 

Z± *£ £ -V J. 

- _^ =.■ E EX 1 „ 

5 := 3 a: - 

ja ^r a 5. J! 




Collection marcbarkat@gmail.com 

- 1 L-: t - Kk-flttnti* lie GcaLojrie 

mult* prwigutaiiuni aUnaaferii;^ va avon ap& duke saw iridideiiiV 
vUmr dacfi a fosL sfirat la InoepuL; pc efmd hr lac ftffiKttl tofcto 
elima de slcpl caldi 51 uscaiiL, san intr'o puati* ?i flare nu pri- 
me^ ape dalci sufiraunie, va decern sftiat. chiar dacfi n T a fost Ja 
incaput. Este de sine inmles eft penfcru potofte n'au important* 
mare deeUt L»curite jtermnnente mi *i atetefi ce au apB numai In 
staoanete ploteiste £OT aele flteutB artificial, **um sunl ghiohinle 
51 habile artificial*. 

Aciivitatca geologic^ a a pel or de I* cur?, 

Gomparati? eu apele de scurpere tf* ou a pa mini n&, acuvita- 
tr%i ap&i lacurilor esle marte cedi&a. In special la* urite ee se gft- 
ggac pe Iraietrtul unui ciiJtf innn;dc apft* I- &W&r6i pentru [ton ?i U 
Constant pentra Kin. cta„ do tadeptmase fatfk de acesle *W " J1 
rol dtiblu, Unui cqartl in regular* a driiitiilni Ion ft**ad cata 
Limpid du rentes ri peste normal w apelor in cursul superior, acea- 
stfi cr^terc al mi se roaimlA de lac sau se re&imle fb&rta «dul 
mmaul inifaripf, wptofefa totosi a lacului print ind ?i nnpri^liind 
pluHul dd apt. Al doilea rd confitl in Hniiwzim apdi rikului In 
ireeerea sa prin lac ^i aceaala in special din cauaa mfeforfiKJ 
vitoKXSi de Bcur^ere ^ apei, car© mijlocwjtefledimcntareaaproop^ :i 
lulumr itn purity iW -mi [mute In su&pwiahme de apa riini" 

Actiunaa ftfflnttfr aaupni ffirmuritr*r c^te fcarte reduaa. In - 
special to eifc mid ; tn fen^ral imA acaasUi ae$ftp£ se ivaimle 
rnni ali$ m UwfUl vtaturilur puLurtHte, cAnd prin izbfre ele pot 
\\ iliHhiiaif i^i nivctalo Mh ufadN apei In siw + !ntinmndu~§i plat- 
forma ^irmureanft din ue in « mai mnlt spre u»cat, rcprodufitod 
astfcl in mie t fenouienele litDmlG, ce se pelr^C Ia miLrii &i oceans. 

^i dac&, lie prin eTapnrara sau ptin tto-o legfltnrfi de scuf- 
gere mai joas&t niv^hd apel lacului sead<j s gaprafa}* plaifonnei 
tftrmurene, nivolntA de b&taia Talwilor ^i acfiperill dA [irutullgnril* 
^i nielpiiTlli 1 nfccnte din distrugerea ^rimilii], Mmftntt cao treaplA 
— toms& — ce ae intinde de jur imprejurifl laeului, la o In tit™ e 
BgA I 11 distant «u tare s'a ^tobihl nivulul apei 

In general tot materiakil diwirt^ d^ valuri din re^inaea de 
(linn, ea $i acela adu.H de apelo ia se scurff ian tree prin Inv t >^ 
Hfdim^nteail, «eie mai grele C]»miidifurile) mai spre Itirm, cde 
i^oare (msipul ?i mfllnl) mai s|ire iriLenor, acoperind aslfei tundnl 
laculm de d^pw^il*! terigimc t amesteeale de c^lu mai multo on 



Urtci^lA (kiKsniltt 



19T 



•en depOEitekt d** natutft Otoinii n mu sunl: ctoLh da apa dule&, 
rwatnri do &i^>ini ?i ft m-^ki. ptfemm ?i rmmerms* ronton de 
plurtte, eto. In geuomJ aqeste dcpozilEi pr^^irila a stroeturft dia^nal 
imrnni ? atH (vezi Bg^ 114 pHg. I8«i). ' 

Lavurr Hftrato. Istwfea^bta din punvlu] Se vedere al coet»- 
hir d ^ PKripUapp, sunt litcurilfi Mrat6 din r«fiiuni]fi de stepK ils- 
eat« ¥* ctalda. cojri din touzb emp«m(runii intense, ajniir la Lai- 
deaurtii la concenlmtmne at&t dc |iuUTiiieft IncAt seElimefitoftid, 
prin |Ki:Hiipiure T sar^ ¥ i glpsL, In caxiLttAp daeM de man. 

fitnirile j.recipstat^ atmjc inlocuite In nuuea rnajoriLate a ca- 
^imlor in timpul vj^uHIdi- nd. de Hind adusi* di? apek de uqqf. 
e*m cari In tini[rj| surulur sr^^ne ploouaae iau garurilt ace- 
stea din rocala forma(iunilDr vocim co le ootitbi. Pnwrj ar 
lacuri nunl lUimenLmu de i^foari sjuHh, cum m$ cod Jaeuriiur 
noiLstre Rflrale. inLn> r-iH L^rol SdmL du Ifti^i UraiijL. 

In isi inunpraiisa chirnka a sfiriirilor ce contin, de ^e p«H 
""!■-» 1. in: Iwnri profttorda pAni^ m ap« ctoora ' pradominft 
G Sa <4armj, eari sunt %i n«le mai iiujiieinas-!; lacaH aniar« % 
-r pe lAnga sare, - i, foarta imij; Su, Xji ,,, ( s , irett 

KAJirA), cum hinti Uciirile din Bgjpt, Am MicA, tarsia, India r 
mare parte din lacuriteB&ate aJc CttmpW RomAwi ?i Itrairt hnrirn 
can |h! hm^;i g Ur o gi aJtu aftnin, mai cmn|in $1 bar** (R 4 0, ^f [l^ j 
-mn sunt nude ]*curi din Towana, K^t, Persia ¥ j r-alifiinua. 

Cam QOTa sire sail Gl «J ^a (^re ar pal&a forma aarea se 
glsa^ in mai loato JbiruatiwnUc gtobgiw, $a oreKui al se |mr 
admits pftraroa, oil ddpoaltek de sua din re*um!le eu ma»ira dn 
sare, an hi^ &*$&* p& a^-Be^ eaJct, ca *i sarea Iflcurilor ju-iuala 
dm rqpufiea de atepfc maj alee din stopacaldA ^i usoatt (Ww,ttoa> 

fn&a, grosoEnea rnare a iiumomiamlor massive de sare purfi^ 
J*xe athjge BUto yi uneori eliiar o ruie dc metri n ca $i iatmdurea 
to pe raprafafe .noniie mi | HI | f] axpHeaia saiiKfa^tor\ ttumaS 
prin i!f.mcQnfrafiunea npalor acertor lucuri de pusliu, m eate stnr 
tul de stoftj mai intoid^auna nu pw& <J*abia daM ajunge la gro- 
si men dfc rati-va m^U-i. 



Apa marli*>r $i oceanetor* — Apa marine 

Apa aiirttw! ii candor oc^upa uiurile d«preaumi dJn BCMi^a 
gtobobn iihjpfirind aatfej M un strat gios <ie a|>& apm^ Sffi din 
4upmrat! gl**bulyi teirestru. 



-c 



Collectioft,finarcbarkat@gmail.iaeD3 <*&* 



tieobpia Ganefula 



|<& 



CortclfMunH^ Hum §i bionomifr! ale apelor marinr en 7 i la- 
eitfsprilo pelrugraficc «1 ptrieontolngica ale raftrilor artualfc fiind 
etudiatii in ctpitoLele anteriuttft (p&g* 36—43). n6 rtm&fie aeun* 
de HtndiaL uumai act" tinea Idr geologic I wupra acoarlci giobukii. 

AcUunca geologic*! a apei marine s*$ inaricfu-sia ea la i»U 
agen^i! mod Hie atari eirtwii, yrin fenomwiw d« dWnigBW^de h-aiis- 
pdrtire a rateriatutai disLrns $i ffiiAmilit fci do sedtmenlHr*. 

A « I in lie r. ile disini^r* a a pel or marine se man! I 
aiv In regiunea de l^rm, fie aJ contmfiniaU R* d in^uEar, Apu ffifc- 
rinil pus! in mi^care prin yalurL |irin rnaree, tiurunfi, dar m^ *l$a 




tin: 121. — r*J*rito iHflrtft^ inibiiuiu-w de tf*iil WHff porL 

prii) vftjiLuri, me pulnre de ixbirQ exlraordinnrft asupra rocdor 

cpostttaaso ffainuJ. Astfel s dup& unele ealeuk flbftto din & 
aocDLSUl put ere, socotltft cu dununomatru ^i pe in et nil pfti 
ajtmge wa la o mijlocie d» 9060 bgr. si raraa p&nlk la 10.00ft 
ksr», iar pe limp d* Furlimb ehiar pfrnft la 30.500 Ip-- pule re 
d<* presiune, 

in LSiaia Lor ritmkft, vuluriJe toheec nmomeniL Iftrmul tf 
n^iunea lor distrugdioarc st& In report diracL &y direefla d& 
propacarr a raluriloT, ca ^i cu iiHltira. hi dikpn^Li rocelnr ce 
constitute t£rmul, AstM, vain rile, isiri vto perpendicular pe linia 
litoraJJL an maximum de erect di&tmgML&r, pe e&nd cde ee iali atife 
t&rmul Bub mi unghiu osj^cftre, ^feoitil lor este cu Mill mai fliftih, cu 
c&t iiii^iiul fista miii mic f rttduc&ndn-ss aprcape complect, In enznl 
tiftnd direct a vftlurikw e&lc p&ralelu cu linia. du €gagt&< 



De asemenea. dacl fdrmul esle jus, fYnin;uit! o mtiri^i plsjfl 
di auip, puterea de di$trugcre a apci csLe comt?l«i aw hi lata pnn 
lrtejj.ii^ ^ o intiimpinfl valurik ii^ m^r^ul lur de unnnbiw 
pcslc pIliJA. 

Cu LuLid alUal ao jwlrec 1 liicrurile dacfl, turmul i u-L 

lr fc ca^ul accsUt valuilJe, b^iftdMe uu pist^re d© p^retcie atdnj 
h) tAnnului (Hg. liM). iJ^nesc In roluane mm do apa spu- 
nioasa, ix» se ridieft oAteodaiii pAnt la SI) m. kxSlpm^ treeliftd 

ta LVriii i=and et uu-i prea inalt, de etite uiai multe uri ta^S 
f^rrAngamlii-se iii^poi spre lurg. Pul&rea mlnrilar td eu/nl aooelfi 
eate ^nonnii, tile put .smulge hlocuri de roce de autc $i < i limi' uiii 
do krtojfrtimo, pn i-jiri fe tLfeptrto&sfl pntiu de (ton hi xg\mv 
lor, spro a i^bi din nou Mmx ni » li- ca u un oitwan pirtem 

■i -.il-i il.- u-viiL iViii izbirtia W rittttipi, iri riii^uti^ri Ab >in 
vnni qb imprirafc tiistEonnluhH disbus, rftlurile Irirunijusr din ce in 
e iiipu mill t hlocwite simdse t^rnmli^s, Imtruftid jm^ Cftta tt>ai dure 
pnn rnu'ftit* toto ii ■, traQsfoJmSndii-k Sb dele itin inmiL pa toakj 
in ptotri^uri. iiHipiiri ?i mil at^iln^ Un ■ elite en limpul ^um 
tiUtiie 71 deptuse nu st4t nuii d«i-,; i- ;v (fltnn cu c&lsunl ntaj line. 
>. i-iiiiiK'a valnrilor ftsupra tanimhii M/iin^.-. ar^ ea regultti 

dial I'^nii^H ?i ni^inarea feutfcl salo T la nivcluJ Ljiilii apfi 
i-oadL-sr. caif sir Intern nenz^ prin scohitun din co In e& mai laj?gi 
iji tnai 1 d [j in; it l: in sipco usiraL PiirtuH d.« .^Ulnca care !$p4nzurRi 
d«?a supra scohiturii., n^ mttj uvnnd p0 Ct ae &pri^ini, s<? diiraniti r 
mi Ann d oantitatea bk^ourilnr cu mire vuluiilfi r ■ sm . n^lnceUt 
in izbirtvi lor nialul, $cobbdu-l 51 dill '.iuii'mdu -S mii-oiiIjimi, IVm 

Lffti 1. 1 une du distruuere a ?alnriloi* in Idtnl pii-uiulin di^iruh 
aft foiTiiua:^ p ptatiiuiiiii HtomlA pul n r-ii -:Mu SfM uiii 
cart LuiitiiiEM. 111 fiprg nsc:il. jilKlfunitH sociuluE ^niitim-utiil. Si 
hiaintLiioii jJailiiru^i llLoiiii^ in -pn* osdftl nu inceteaxa dec&t 
atunei, cAnd |druiul fi T sfi depirtal atAI d** nmlu incat putereti de 
icraintare $i de iibire a valLiinlni- ai fiu imihiLittfi prm fraearea Inr 
de atipr&fayi obliua a plaiform&i litoi-ale (Fig, 123). 

E&le nalural. cfi a lid felid rocclor, ci: - 1 i^iiia br Eatfl dfj 
dii-ei-tm de InaintarB a valunlor, sa a.ii>Jl inlJu^nia destal de rani 1 © 
-ittjpfti ae|iuiL< a i flrib-iorfl fie inecHnAnd-o, fto i^nr^nd-u. 

Fel, de ex v on (inn fii^iloe; mu oiaipos, cum eat^ irirtnul 
HArii Ne^re ta Mamaia, este mult mai u§or d^ramaL^i iransfurmal 
!nil ete repede Ui plajc. dMfli uhul CftleaWfl (FVomonUirid Con- 
eiftnj^ij &au o ^lAncfl de ^ranU t efltrfi prin ifiria lor opun reds- 






Collection marcbarkat@gmail.com 

lenjfl mare Li flftrftiDRre pain l^lala valurilor. Do dsr-nicnon, \m 
Iftrm format de flboe ^dc 0&OT strata inoEinti tn Bp*a mure, <ssle 
ml:] i jp-on dftnliuuL prin uitti.-zi eft puloroa flllllliU SO pterde prin 
£ree*ra, in&iiiLAiid po panta stratului; pe c&nd un tftrm format Sfl 
poce, ale oAiw strale todind to lens opus rnarii, arte mai 
dim inn L stratele medor prfcbusindu-se uncle dupft alkilH, pe mil" 
surft *;e scobiturM Tn Iftrm, le-s rctemil apmapH comptet, In nive* 
In] kit ah valimlor. 



i 



UeuanJA 



Ul 







ti& JjBJl — f'i! cbQ it pt limk $&*ik#\ PQft ftp vaI iiril^ \lSrii 
he iFTttpgemn. dupli U fo^gr , Il.iL Soc, tiMgn Rum,), 

Si refiupib da cute nu n iiillijciiiii mare asupra rnodului de 
a ii at&cai (Annul iJ-l^ vuIutl In general In apropieroa depresiunilor 
muring riiiolr *ui'vt o scufundare treptalft. pltoS ce dispnr sub 
nivulul upei: a pa mArii To tin And golfuri; care intrft d* mull* uri 
iLiiMUi to u&cuL in zona sinclinaldor, jhi crmd asefttul formens* 
promo ntorii, ee [A I rand in mare Tadreptol &nLielmate!ni\ cum estc 
I Arm ill dneninl a J Adriatic*}! 31 in special Coasta tiaimatinti- 

In priviiiiji mporUilui tol?e eute £i ^rtn se pol djstingtf douft 
tipuH. Tn U)i ferfiSTertal. can; predominA to Atlantic *i in coie 
tteta prazinIA £tpetele In spre baiHb ffehtttkEVj racele moi ooa- 
zion&nd gotfwi ?3 ndancihni variaie in uscat ; pe £ftad eele rezis- 
lenle ies to relief sau form&axA pronionlorii, e& InairrteaKA mult to 
mare (limstoii A.I daitea Lip este caJ lonffltudinnli cutele nii>*i 
mai mull sau iftfti f>u\in panicle en tfirmul lip can* prednmiL 
Oo Pari fir. 



Gum redem, nHivitaiea de distrug-ere a valurilar ajsupra Iftr- 
iiiulin. faee ca aoestastse retra^ neeonteniL spre mt^rifjrul wBt^ 
titlui. rcte^ndu-1 de la tisvelul bftlrtii valurilor $i UTtoafofwdtidtt-] 
In ptnlforrnA litorala. 

Multe din inBoIftle $i stftrtdle, oe Uisioteac do nproufic (urtnul 
iir ii L.K 4 ^iii^lur JirUnili H itu mpt^^inlfi ilecul imliiui ii uc^Lorsc" 
i du bcul [« t-iirt! iL oeupu ^niiul oidi Inaitile (DuLinsiti4i, 
.A ii g.'rii % NorvGjfia, FranUi. Dfincnmii^a, etc*). 

Aefrtflta r^tragcpe a iftrmului nu poate eonhnu^ le infinit, ea 




Fig, l l £& — U'ttif'f* c t>"» ' ^ f! J- '* ' hi * 

^.. ...■ i -iv 1^LiH.u|»r;i niTfiiuJuj aciql id 

tqp^u sum r^dnk 1 4 ^tadB rant^r^^irt* all- lAnMilui. 

hehne s& so op^e^sed Rtunci tffcqd l&timeB f^ulFrimiet litoralA a 
ftjuns la maximul ei de dtsv-liiii-', ^j dcdi cftofl pi in frecare so 
jinihiLeazA [nlr&aEa putere dt^ difttnigerG a valuriJor. 

D*c4 nfl-itm tnohipul ii^.l in un Uirnt oareoara, pe iMterft 
r dretnts de vnlurL aufcn? in acela^l limp *i o miptar^ imtsntfl. 
dk- BqitfiiHidim, alunei luaintarea pbtiormei literals mi iiiticta&xtt 
tiiiri tii, deeftC aJtunei, eind, dupfl ce e'& oprit ini^eaj^a de ^ii 
dan ■ uBcatutaJ* se slabiJe^to un nun Mtdtibra iutio pulcron fftton 
rilor ifi lATjnm«» |>iatfbtmei Supmli^ nivdaia de valun to «kuI 
unei Inaifittri profrwive i inftrii we iLunu?gt& suprat'rttA d** aJii-a* 
^fiiiiH mrtiinrt -i m m Tncep to LoLdtrauna .dcpo^itele fbotdside dis- 
jiejh« IranrttfrfrKli pftste flliele mai vcchj decftl <?lu, indicfrndu-ne i> 
tn»v±r r4 ^mm muiini. ftditil o esctiwdere a aj^elor iii?i(iiie pesta 
miile con line ntnJc 00: torman u^tratul vw^in (S%-, L'SS^ 

tnm platfotma litor^lft nu e«lft de eftt eonUnuare drrecta 
i> MK'inlui coctmentat, trfebue ri ftdmit^m est- tiddid n -nim'- ■■'■< | 
ftctual nu reprexiniA atteerft, dorti* o [ iuirurma litorald. se^ftrotefcl 
$i iftrgilft !n hiifi din p^rioaddc hiai lungi do scufbndare a lAnnu- 
Ime marin. 

£ji ctiiri liiuiU actual A a aoolului wmtironta] qp*i rftgiunilo 

batriiaic, de unde Iiiecpe paoto »pcde de sturundiir-p apre idii- 

lo diari ate marilor ^i oeeanelor. s*? k***¥ 1p l& o adancime 



Collection rKarcbarkat@gmail.co(ft^^^ *■ g»i*b* 



UeyJt*Eia Onerftltf 



'203 



i 






aproximatov de ilUU metri, ir«buia sft admttdm cfe pflntru lorn, 
sochiliii to mtindema &i arLualiL nscauil ee Cuima ffriiml a si 
o seufundarei tmpLitLfc de 2U> m, 

DhcA fo«& useatal oe fenneazA l&rmid, sufcre o mi*u*ir<- 
teftptfttfi dn ridieare f alunei marea rwtrrigfmdu-sc, actiunea BtoroM 
•a vaJurilor asupra Itrmuki fricsUSHFil dsla sin^, tSJrmul nimaiiiinrt 
frcbp&rit de o fntinsft jtajft niHipoasfc &au mftloaaa — ** H*rasa ma 
rin ft — in care rtluril# totep a -^i eroi paturi <?b bb adniic&st- pint 
hi noul nwel al mfiriL Si acLivitalea dirfirugMoare a tfdurilftr nu 
va rclncepe decfit cu o nouft perioada d« arurundare a l&nnului. 
oars b& Euaclucfi nivelul apei marine ed piU'm piui&JaoeL aiitarioi 
ritlic sirli, Dn exCtflplu !n privinja aw&sta iii-1 pro^int^ ttirmtil unn> 
F i al AUanticului, deabingul rhruia *k constats!, crt albLDo ottrw^i- 
kir man de apa aetuale, s« continuft tnulL 31 tn social eonlinttnUil 
prin sephihiri adftnci, cfttaci jlt.iIh. ci rcgumea (or A) ▼ftmre j 

. ii II : iI:iL:i, dttpft D pftrioiidfi dft ridicaTQ* In eBTG fl -a*pa- 

'.,:. 'if 111 - .i-InK c.vnsidat. 

Transport ul hi NHdfuiHiitiLrM utatitrtnhiliii* — MaitrialuJ 
dArftmal de viituri tlFn rocdc tArmului &i Bftrftmal priii Frecsre, 
rehire gi iwttgftlirSi in ini^r area dd dulH-viim ca l**o im prim ft 
Tidurita, aste oarccum ales de rpa tnarinft. Aady, material u I Wl 
in. argilfla, rAniAnind mai mult limp It) yuspcnsie In apH T ffjtfttjp 
pfini in regiunile buthiale, pu ctad pictri&urde $1 nisipurile m& 
duse la dep&rt&ri mai miri d« tSOT, sodunenMndu-ttj in rc^ 
Jitorala. In in- a^a^le dou& zone aste depus pn wiidul cuntmcatal 
mj-ffiisi niHipul rriai fin ^i eel ihfiins, 

Dmtfe iicealfl sLdim&iite nuKsai ceb ce *e gftsescin regin 
liLonitflL nti liitadii ]iaifUte f elci putewa valurilor flcindn -ph sim|iU 
Prin£k la ad&ncimi w a ling zed da nareW, «to wm* inufntu mijeate 
dm loc in loe t ciupfe dicw^ a flt! projjuuare el vdurilor. 

A^i do ox. un iK>h d*i nisip din rcgumea lilondft, sub imjiulsul 
vaJiirilor pwrpendii^ular« p(^ \firm, ¥R face nuxissii mi^iiri de tote- 
riitO', iaaintftml ^i relritytodu-se pe platfonim Litiii-idil impn-no^ 
cu vahil, Da^a valid c&te oblie pe linia d** (ir^nk atnnci boi>ul d« 
de nisip nu ac mai tntoarce la locul de unde a pieoat, pi ravs'i inai 
in sprc dreapta sau mai In spre jl&nga, dup& oblkilatea dir^ 
valurilor, fi astfel prin o mi^care in isig-zag el poaEe »ir&bate dbs- 
tan^e mai dwlungul eoaatelor, 

Pnterea aceaata d© transport a valurilor ere^te cu cM diro^lis 
fee de propagans ae apropie de o linie paralelfi. eu coastit c&fld 



aialeHalul u^or de transportat prin auprimar«a ziV-a^igunlrtrt iai-i 
drumul mai lesniciOE gi In o duratfi mai Bcwtfi de Lirnp. De obicei 
dircelia Vcilunlor rtmtae mull limp MmstauifL elt flind datonti- 
vflJititrilor. care mai ates cele oocisbinti^ c^i jfikstrcft^H. mulU vn 
at'eea^ rfinjcii^ 

N ; iii I i&6@Q rtumLajita giLsim ^i la iiniii de (*i m, chth diri 
ckuka Fehihri variat al rueeJor |i al poiili^i Jor In fiecftre iiuji-t 
. -EiriHiiii^mi, |K>ale pri>zcnh"j vniia|itim cu intrftnd? firalliiri) ?i ie^ind^ 
(papitri). ujicori ohiar pe scurta dislan^a. 

Astfel. claea, de ex,, ?aiurib ee a*s propagft jiar&liak eu ^Arrn 
j>rin o r&sticire' a aee^tu^a J a un proirmnUiriu, ele LI ixbesc perpen- 
dkuhir, tot nifypnl transport at M OfMQte aid, form And o pi»j» 
nisipoasft taJmaA, Din ixmlrft, ddeft ^innul face cp Inlor^ltura ton 
Irari, nn golf de ewinpH cureuLnl fonual dc vQlnri nn se uurb 
gj el dupl coasti, ei eofltinu^ drumul dropt In direcli:i avut&j foi- 
mand un ibmb dii imhk|i m prelungirea eoastei ptifaJflte <:u d. C4rc 
dftmb — t*arfl«ii liiaral ca limpnJ potta create ^i a^Uipit com- 
plect rocniiiiienroa gollului cu mftrea + transfcjriiifiudii4 Intro Uiguriiu 
IjjcuI Razdm dm Dobrogeii m gtaa&ibB in <:iUegoria aSL>a^la, -ul 
iulluonta vftnturilor de N ^ NE, <^l Tiitid Lransfotimil din golf in 
la^unJL apei In lac, chiv* nu mai eoinunk-rt aaS eu marea di 
prin o portita aftpafi fti dainbul dc ni a Inebiw kgniura en 

rnarea Toi ftatM »n fosl |J pirilfi Ihinilnu Ju inewput on jnah s 
jjuif, trariHlurmaL in limon ^i in nrmi hmannl amplnl im fliuviuiTi. 

I n^ori se tnl^mpIS afl &e iniainea^ft doaft cra^Dte |>arii!' 
cu mmla^ care au direetii contairH. La Incul do iniaimn^ 
coincide de obicei cu strambjarea se ^ par ft vitxj insulft de wn- 
Lment. se lunni iy.A o limba de chinihut-i nisijjoaae. enre in wh 
wmft lea^ft insula print nm i^Hcat cu conlinentul. 

Cnasidcr^ud In general ricpozileie ce iaii ni^Ua?o din dislin- 
gct^ea malunlor r gfeim cR ele potrifit iniirimii Jor. ie gasefie di*- 
tribuiic ?i udim^ntato ctela M=»mi pftnl to regltineft halbial^ e^ii 
mai mari, pi«trii4urili»- ^ nlBlpuHl*, jii ttgiunaa UtonMfi fterttf* 
Utorali^ eel* ul^ipfKi^ flu* $1 niKfpea^r- miiluaw. to r^iuiiou 
norllldl prupriu u*h liesto soctul eotitineataJ ; iar cde cu total line- 
— milal vifjHift ftjunp pAn& In rcfiunik feitblale. Hdgiunile 

abi&ale nu 9uQl deei de loo inilu^n^ate *le \ir»u Oiu tnat^ aeo^b 
dc polite, cele i^are pfezbrtft o marts ixtf^Lanift in sedJmentare, 
«ele bathiale^ Aim cele uorillra ^ mai ales ealc liloralo, putibad 
prezentcl varia^uni iriari aiut ca con^titu^i^ eftt $i ea gro&ime 






Collection rt#frcbarkat@gmail.coWF n,cnW ■* ^^ 

pot chiar Lipai. ca de ex* pe I'undui-ilc sLAncocu-sc bitutc putemic 
■ill? valuri, on din cunza deselor os^ikQuni do inamlare $i de jreUrn- 
parc 4i mArii, In zona soduliii continental* lipift care In tcrmen 
[OJjfc is manim bnMinft, 

IjJ — Apfi In Stare solida. 

In Limpid iernei la noi ^i in to L Limpid anului in rceuinile 
poking «a *ji pe ereslole nmnfitor ee troe de 3500 m. THAliiim\ 
TH|ior5 din atmtwfer& 1 din cnuza Lempai-aLiirai nrtizuLt; la <P ban 
■aub \V* Cf ( mi mai rad sub farmft de plujtb, d sub form A de ace 
t j rjj- do ghi;ilft h eti^i su i whin ft In forma n^dair Rt unset rice, dftnd 
!^ri! [;i numim fulgi de z&pad&. ApB riturilor, a lacuri- 

rQor, ea gri a nmrilnr pot&re, ingbm^ «i en la gupral&lfl form&nd 



fljGrtlngta (iflnpfalt 



■»..- 



T ^^gp^cyp? 




Fig l h M< Pk ^tifrfir ttortffo (aii«| 



mai ifioiiddL, en eftt genii eat* 

Dc althiL cfted vnpiirii de 

> idling Id return It- supc- 
rioare ale uliuosfcrci. ac 

c In orice sinotimp sub forma 
de ace ilne de ghialft, carl 
plutesc «ub form ft de ^wvi^i* al- 
bmii de nor (Cferos). 

I>iiiji in general aApadft, ea *i fcnoinenele de fnghiel $i des 
. ajnUY pe o scarA destul dc Inline la desagregarBa rwelor 
desgoliLt, gbi&la siib orice forma Bar prezenla ea t are un rul 
Eceohicte destul de important rol despre cam. in tide, ne puUnn 
da seam& $i la noi primairBra. eftnd ghJa(a dimriLur tianstre mai 
mari se rwpe In sloi si can prin vmilnri ^i valuri sc ingrriraftdesc 
in Ann mite puiicto, provoctod in and alii puternice, cu ruperi de 
rnuJuri si disirujrorca a lot ce iiilAlnoso in calea lor. ca ^lopuri, 

Irkje(urtl« pokr«. La cei doi poli ai PAmftnUiluif din cftiiZJt 



gcrndui f.ucitiiiu m dnmnc&Le aixd<\ apa marilur [>ribr« TnpliialA, 
lorniJVnd doufi pulcmiee ojdotf di" £;liia(i, cq ar^oper tnarr ?i 
uscat; c&lote miritc in continu prin ^tipc/;ile cari cad {^r^lu, 
prin ruperi $i Inp-amadin rnari de sloi mi, ca $i prin adaosurj do ^hii*- 
\nri noi, prin ingtrie^area a noi strate de ape^ mai a^ea in Umpul nop- 
|ilor po3are T cftiid so^nale $ease iunl dispare dela orisont aproape- 
enmplecL Ghb|uril« j>olare an fost rnai hine stud ill le pe Bupr-'ifata 
u^calulul manlor Insula, ea {]M>i!EkluEkda ^l Spi^iKTt^ Tn reginriea 
PoJului Nord, numitc ghtatui-i c&ntiiicnliilr sau inIi,itAa-^fe (in 
Boandinav . 

Astfel Uroenlande, cu o suprarattl do un ml) inn yi jnmiitate 
km 2 , esta acop&ril^ do o pufemie*i caioti dc jHu&fiL cape ocupA 
tot oentrnl inwdei c^i sptnare pu(in curM ?i jfroas^ dc p 
HHK1 m,j acoperind ooin,placJ inun|i ^i vfli, Dela centra ghiala sc 
jwvursi spre margin! nnd^i GtfLu 06VB rniii :^iihp[iv a/rtfel oi vftrfu- 
rilc do stilnci slnlbfttuiiil-Li, nls-fir din i]i;it->n du {rmu|.A. Ka inamtea- 
3r.it pliiiii la mai'gin^a oiroaiailni, undo spinLi^:ani de stJtnaile mai 
jasaiiLO alo maluiilor so oprt^te, Ltipindn sk hi limpul si^oiuiiiii 
de varft, a^a eft nninaJ in anumitc vui f ea LnaiiiLnaxiLsub Fch-nkV di- 
Jimbi mari de jjhi&ia, can ajunpr chiar |hiii&. En a pi. Ajunsii la apfl, 
pnn miscarea volurilor. hmba de ghialA ealu rupt& in huctili, care 
sub forma de kTi>i marl san iri^Hergs, ptatese pe Intin^nl ctitrgi- 
nilur Oce»nului Inghi3(at; ei Hind de multe ori liiiNUli de curenpi 
n^i marini ^i mai ^pr« Sud. In ap«le O^KimJui AtJanlie (Fig, Il!I 
Un slot d*- ar^sii'.j j -i foart« pufin vizibil, el nee^ind din apNl 
dctiH tu 1/8 din vol ma ul sin total, astfel oJL pra^npi lui noobser- 
valfl la Limp In drum u I vapoar^lor, poalo provoeii. prin iMonnire, 
naufra^iarea va^ului, cum s'a Lnt^mplaL vaporului „Titanio b a^um 
4k\iva ani. Aoe^ti fbietoi aunt foarte nmneMsi in rogiunoa din 
aproplerea milrflor polare ?i plul&sc panH co se topesc eotnplccL 
jjjjpni^iiitd aatfal toate pAn;ib, bucAtile ae ^^ luate tji Inftobate 
in masaa gbj^elj din strbflolttl Gmenland«i. 

P© conLincVitul J J oluiui Slid, ac^fite gbie^uri ocnp« ^upi-tretf 
onorme fc avtnd groeijiii a^a dc mari, lutAt numal varfurtlo t^bs mai 
inalle ?e ivese desfolite din massa calolei. 

Uhit'tani. - - En vfiilo atiporioane din regtunea zApezilor per- 

petuo ale man^uor inalli, so gaaeM: aLtiinnljU? masse mari da 

ghiata numite £h1e(&rl. Glue(arii el ^i z&pezile perp^tuG **gfiae^ 

i™to lfttkndmile + Spre poll ei apar la altitudini rourto jnasu + 

aprnpiinHii^tt ua hmxA de iipxd calotelor do jzhi&tuii continentaLe. 



Collection marcbarkat@gmail.com 




3 2> F^i g 

£■ 3 U n « 1 
& E b = ^ : 

i? EL < 2 = 

.. el as i? a j? 

_ ft g & ^ "3. 

5 3 ^ £ fa fe 
-j _ ■ -= 

* s H s a I 

6 & * i » Q. 
I c. ft * 




§ 
I 






sr & e 5 

III! 




Collection marcbarkat@gmail.com. r ft 



■ ipii UrnnnLlii 



III! 






d*iHM b irwiu j n viLEsa et^Lfc dda panel ul de origins cfllre pnaetul de aero* 
gm^ VLLTiliid as del $1 in Uinjpmea pantei (1% 1 3 >). AtdM^tt vilia* t^u* 
foarte micii (0,025 — 1-2* m peorfc} ;i Ifaftnd de o parte diferKutelu mart 
de la unfhietar la altiiL ilidorita condi|iunilrir d* pas&ttm, dG (jftntiL, 
de lungimn, etc-, stwmui viiezji comparuttL ou accea a unul 
Au, fs'ft «aIm ftproriin&Liv de 10.1**1 do ori mai mica la Rhtojar- 



■ 



T 



""" ! ^^&i 



■ 







■ 



rip, 127, - 2*weW <Jc Htiwwtarr **! $6*t?r*M t Mn & ffJjttf*- 

De altfd. Imia de mnxmiiim do scurgere, ca §i la rtiiiri, riti Gar*^ 
punrlb tOtd€aima r.n mijlncul geometric al siiprafe^ei ghi<lri- ri 
4sa sh deplu£&a££j In dreapta sau tn 'Btfliagu, HprupttndD-sD dc ma- 
Jiiri. mai ales acdo, wide face eotatnri. 

In ffi£f3s] s&u massta ghiEiariitui estfl epintecaia de o m ultima 
de erftpftturl mi mile ettWMfc dispuse une!e mnreifiHl &*i oblir* 
Mind datoritn piedecilor cs stAtttilc malurilor npun gbi^jei; allele 
nupezate tranaversaU daloritA sarrtiirilor In casciidfr alt fundulm 
vfiii, In care eurge ghioVirul. ?i in fine, in rogiunea terminal* 
tntr'o desehiKSturft de vale mai langi, fntft de Ingu^tisnea r&ii de 
p&nft aid, d prarfntA spintertiuirj lon^ltudinale* eare-1 rfsftrfc 
Tn evnnLni. 



Lkieii dnufi sau mai mulie vki eu ghie^ri wi unesc p se imesc 
$< *iiieUrii lor, Jbnmmd aalhsl un ^hi^liti- ripntptiri mai mar$ 

i. -miiu inferioaril ps\nft ™de poate st toalnks/6 gM^jarul, 
pf^ i la fi riyvn nuti joarA ca atTelnl zApeziloF porpetue $i c=a pnEiU- 
B&. m;i[ v^iie^ us In r&port cu ivxpun^rea ^flilor, Inuintilnd mm 
uiiiEe in v&ilti expuEo spr© N. T ca iu -l hi r%|iii^ ^pr*« S^d, AceaMA 
limiul niiii p naLn vHriii ?i cu rjntilrit^i zfipe^tlor <^iiLe in basbml 
de alimentary [cildara T deci c« umiditatcn atmaafimir/i urmalii 
$i ou seMeriin du tempfcrafmtf ^tijjlode anuaJJL, ei> hjt prcKenla 
ri?jfiuiie4t r A^a din louUi acNvnte varjatium f^aii tuflu^n^ESL/ii direct 







r^iunca cald£rJi d*i iiliinenUir^ : se icaliifit lu cftpfttd ghieJimiJuJ 
lon-Tiai rlupfi cdlivn uni, din camu gkbai iu;eli di.^ denfger« a 
giiii (I i. fa igi cazul c&piUul ^ht^tarLilui HainteaBl atut, cat tarn- 
pomuini nigiunei it pwmlte, cai;i flela p limda oarc^nre, eftlri 
(€giunilcnr mal jcwi^e il Lupegfa pes Nin^ii^ en d inuitteRad, dfind 
na^tere unu] eiira constant Aq apsl iKarnil, R[nul, etc.). 

K\< upland regmoilo crevasati^ ce apintec& fliiflta in eoloime 
fcdiferile nirme ^i m;lrimi T suprjdii|ft ghi^arnlui nu ^&le nieiodatl 
notedrt r oi Luiinmai oi ^i aceea a unui tnu% de wpft sau mai bine 
ca supMl^ia ufiei ^urgsri de Dimol r ea pH?sixiti vahirj d© Inain- 
lam, valuri caii sunt pn^M ^ niai bine id relief, aiAi prin cwpelple 
jiisiintate ale steatelor de irlua^ mai negririoflsii ca ^si prin praful 

jnJiiK de vaniuri esta mgthm&i\ii tn scobiiurile valurGof, *v 
Jielitiidn-kj (t. Fig, 125]. Ea mai presets o muJtitne de asperitiif 



n. : p,-:.mf^i: CJ^mti a* OMt^i* 



14 



Collection r^rcbarkat@gmail.co|fl llU , l((e dp GMjcs , e 



^JPii GcFIFHrlli 



III 



datorite topirii din limpul Terei, Lop ire eft re fund inai putemicl 
spra in&rgmi din cau»a spmp^ivi t-inucilnr eo se ineMz&so mai 
repede* 1i dft q forma hmnbatii la mljlae. 

Mira rl (wesatft, apa form&td vara prin topirea gbiatyH iti 
deitsufini- £$tpU3$te la tuprafoia ghi entrain i, sftp&TKiu-^i vrfi t&JTO- 
l&ta do diferiie forme *i milrtmi, a$v<trlindu-se d« mtilte nri prin 
casrud^ ad n lira Lute in erevase 51 <?I>iar ajungund la fund, undo prin 
vArlejirc $i roadere cu bue^li de togs $i niaip, fnnueazil iiuineroase 
clldiri ato gle™tilor, seobita in slflnea i*aLului; cum se observe 
la LuceruH ' Grfi -iiiif: i-l. . -Mir ir". Pig. I_!S), in rctfiuncu i3<nipat& 
pe rramuri de ghtoiarii 4!uat£raarL AccasLii apii mftre^le volurniil 
H[M-i dft h fundul gtelamlui, carts se torment A In lot limpul unu- 
liii |>rli 1 Lopirca yhio|i>j in atingere cu st&ucile pjttiihu, eari au in 
LnLdcauna toitiporaLurfi ewh mai ridieatft tm W$m a Hi. A|ia de 




HjiMi ( JW^or, SI limits nHUMiftl'jr: L -- hitoruk ; U 
pigdUitt; T = U , iuii«"HfiHlHi fc' ^Ie fund 31 1 = iilIa-'i 
(duxi.li II ma?, hi HizagL 

fund rwse$i ea la oap&Ud glriciiiruluL m&rinti debilul celei nJls^iil* 
prin topi rea rugimicd sain frontalc. 

Da niLilLe ori Lnail f apa eare pHrunde In cravbseta ^i gal utile 
din iiuih.su jihictarLilui, n'are loc de scui^ere lit fund, sji a Lund Ja- 
grnrnddindu-^e, formeazft pungi enarmo da aplt cupWvfi, care, su- 
juisjl Ja presiuni man Ja limpul nrigcJIrii ghiefii, joacJL rolul de 
preae hidraulice puternlufc, en Tae sH sard in aor LoatH ghia|a de 
tieasnpra pimgrii, imniJiijid $1 diatrttgftiid couil In regiunile din jittj 
com sH intern plat du c&teri art in AlpL 

Pater«ii de tTHiiKpvii ni de Mi-diiii^iktuiv a ghiefariior este 
deslul dq msre. A ! I nni- dlfftndUiiril& slAnciJor din jural ghi<3- 
taralixij v* wd jw ^paffttft sa. ea $1 sffiramlturile c^ mt^oa^e 
b^iu Ifi rwpe ghia^a din mniuri $1 de pe fund, Inglgbflndia-lt' in 
rrirt^a ^a, sum! transpartaba p6M la regiunea fronbUh. a gbie^aruJni, 
In general LoaLe aoesle sfirflmAluri puriat« p« spiuajrea ^lnelfindui 
sau prinne in mmxx sa, poarta numuk de BLOTW^ 

Duptt poci^ia lor. morenele stuafl *s mai mulLG fcluri, Actfdi 



rile marpimdsi de sfArilnulluri de woe, cfcauie de p* \Ar&\n 
\\m f:\mlot rtfi^ se iiuih^^t inurme latentle. Cand doi ghk^ri ss 
1 i, rnoronele lor laieralii din spre margin ile unite, fcirmfcarii 
moi^eni iM^diani* Morcue medtaoe mai pol lu^i na$lcr& ^1 nri dn 
«&1g nri in mijlQEul glitctarului i^e «ate un vv\\ de stanch caiB 
fie prin •jfanimarttk (ui. dar mai ales pop ridicarea in sm a m<h 
rcnei de fund, poate da na$ter<& unoi nmrene medisne- Biocurile 
p sfi\rAmfituri!« Inate de pe fund $i do pe l^Lnri ea ^ cele ce 
del a $U|iral'a(iL prin er&plturi Tn massa gbietarulul formqaai o 
m»ren| dfi nrnd. (]ftnd doi ghielari s^ ledwc^ morenelc lor de fund 
£oinj>rimHte ^j apnea I c intru crffl dooi niaasw dff ghmln. mrito, 
formcniKfi q inuraiA InteriiJl (Fig. 129). 

In fine, tot maiaKalul maraaelor ajunge In regiuncft troabdil, 
tindt- tjkpAtUj giiietaruJuJ *e Uijiti^lfi, fpnnand u iwrenA frontal ft, 
s?i acedia mai aJe& din mortiudti Jaterale, Mui'i-iifi froTitall este 




1 ..1 _ r,.. MJI -, m&T&U frofifak nnprapunr fi icporalr jtrit% dfjiti^tr fhtttith 

-afAiWR, <*n !.^ici f £l Jnrt,>'..> -t*. ". .irjA^- iu h-:.".! I do audi i'i *vrr, apihiJ 

dkpu&ii in fnmiil dt! iJambun inari cireulare, ea avund epre valea 
,1 pannl pti;in tadinirti ^i wqnfo remaniaU (dBpo^ilele Jlu- 
-vio glaoide) de apele da mwtg&& din capul ghi«tarului $i ttn pflreUs 
abrupt spre oapuJ gbiolarului. Deia ac^flt p&rrite abrupt se pr^Jun- 
g^ac j^nft la capita] aclual aJ ghiotiirului ^iruri de morale lanrf- 
tviUii^ fonnate in genera) de mor&nole medians ^i *de interne. &6xi 
a^i s& suprnpun; jw cbid mureua d<; fund etnikne pfl ln^ dnpa topifea 
fhietd, acoperind paUd co un etrat ondulat earede mull ori formea^A 
aftri diptice alungite m iefisu] vlii numite drum I is (Pig. 130), 

Cimd monupi Frontal A esto foa^e detfdltfiti^ a«ea^ita esle tm 
senm ed fruntea ^fii^piruJui a staticmt Ja aeal niveJ muita in^me, 

Cfind giiieiarul sw rntnige Ireptat, moren&le ftontalti se a^azft 
tn semiccreuri. imbucabii cele rnai noi tn cele mai vedii, 
ela repst^entand peri old cle station a^n alss fnm(ii ghietarului. 

Hata prin lopire mai iutetiM a gh^p^, retragerea sa ec 
fae^ rnai rep^de^ d^la murena froni&id pan it la «iap&lul acJtuaJ aJ 



Collection ^9rcbarkat@gmail.conji :il - ,,.,!, ,j. owugfo 

jHiietariiluL se ingir* rfruinlmiui ?i moreue longiLudmale Tn rai 
Ki-nbiturft eecontiro^ ] finite A gliu»tiiniliii dtiiresfLmwi mrirtli 
@*h de ohfol tnaJ paste ii ocapattAile tin lac sau nun ai da mlifi ai. 

Se ta*& ca ghintftrtt] 3ft aiM m II1 * ^ 

Idturt. eft re ail Ueft^ft de nivduf 1 t $t atUlwd, trtttfl to^rfina 

franbiia. ft w forma rlincob *te cfl e pi eaitf li sup^l 

pesto ETiai^rliiiiil lifpii* *lfl "|i^p Huvio-rfjirfwl* ate primal ifmlntfiri. 

In j-uififtl m#mv$& ghletfli'ulul prwtefcfl mtclft oaracLere IlKieo 
Gsentiiii^ prim ran In ]jhU- ttHfi depofcftfl sedi- 

msnLir.:. 

Astfd mwanele purtate fjr- MvpcuAL^ *i formate ri> d3rftiri&- 
turi si dfl Mitturi wrttum^ ce im fcfiteodatil dtrowsliro imomic. 




ft* Ml - Ktfta HiirMOtfAta -1 pei(g»W)m»lr.cantiinyr 

*e giLsesc niruyi"-! 1 '' taolalt* Itei mci urdim>- Nttmtd egfoi- 

nea FrontalS p <n spdeiti RiimaS ^framilturik mni miH, ' fcl ^- 

poctate *« in puMe rtttbgtfifei e*?i mai daj^rte, de ftfttrt fin 
iipu ^- se tortoeasa, la aapitul gtot-Uimlui *i eonslituesc p* (jwrtft 
Mtectearit, niui du!^, n uioreriGi IhwUlr, an deposit Jlnvto-glaciaL 
CA tod (lit* prin topJr^fc mm rejpaite " buipmfelfci -h i< .■i:m:!iii. u.vdul 
**u ^eubonindu se mull, moranub iaterale dUnSo jjuajiendaU' 
sUknciie Utnuurllar, In teftl^ini ^nn^jjuitxaLonTe -flcAderBittestro rmr^U 

In Alpi s« g&ft&W mulLe nroronn <Je telui acesta, siasjwitffailc Iu 
»ita de melri denMipm nft&tafau mUuA fll viilor, i>uu*iUuinrJ into- 
tun erateiiLn de jtru&imca enormiL a veoliilor gfak^i ^ual^naaii. 

Blucijrile $i $tindl e imm puftnit po npinaree (ghi^t^^lui^ rft- 
nrnri «i ele ^eieita, ou mor^oa, po iocwt midr se giiseau c6i«i 



LSiMi^ia QflaujoUj 



21 S 



ghtctftml an relras. ^j ele s^ gftssae inieuri e^zate in pCrtjl-pani 
n di> rvnmplu pe mi beuji Tn sns, constituind 

etoe jw ii!uiiitj*r blwiirl trade*. Camciflrul (t^fn|ial ill tola- 
run Mr omticc i-rii' en pa0a .. I&fortneatai estecu Lolul strAinA de 
■ |p apropiuif din itsifiniM*. cfteact to nralil ca Gi& an fi>»t uduse 
div.Ju ^ aceasbi nunitu dir gfi^tan. api numJor QfipuUkud tac« 
ij-n-iriiil imui astfeJ cte hicHj erTDrtn fE%; tSj 

Camctere en totol spei?.iitte 14-raLntlL mcretn-Ii! Srtt^rti* =>i oele 

fitad, din cauza oa i!i- fund pdrwe i^ i: 

titrfle -i bkKiiriie ce le compa^ Be fmba untie d& ttUS'a, i^i 
rotiiFutw* iijinnii- . m^ehifl©, m - r antig pe aUdo. wu > 

Ircarj de Umdul -1 de pBlOtU Tin, formim.^-* ?t\v UtQ ^ Itt^H 
i ill ft i". 1 mi 1 [ ji xM,r.i ^nrHtiri curju^rintkf Tn mm midte diri>c- 
tiunL diipi [iiyy.\\m m uvea piatra in m^uisa |hi^lti 1 ta momerrtuJ 

1 iiltuiili- ii)Uiu/\u ; i,^.|. plim lustniite *?i h# Arlat* 
(a^rijelnto) Ed rtiai niiihr ilimrilimi, Mnstitueac cann Un j.rin pari 

■ |,,Ji t-i:i. i.h-' ale ijjuhJiHM dii fund 3e : r- de loate c&Us- 

Ulte drj.. l -i. - fulirn^ninn:- SlumniAiiprilo ?i bJocniite moien^ dr 

fimd 5 1 rvlni^i ; ir,i ..baffe inU argit* nisi- 

■ ltd pritl iiiLirtti.ijnu. Ir^nti-.-; n j r In I4m|iul 

Imn&portjdul, (tamH- 

ih ^1 ■ jin»ilii .11 

nerd liu prczintd 1 1 ■ >.■ 1 
1 1 ma de strai 

ie 

^liiiiiiii gfelcJ^H 
l»r iB>!i|#rd rocdor co 
brmeibzJL patirl \-i flan- 
curitc vfiHor L-ste 
c.l4'.i !lj;ii i|ii|ioii;inlif 

payite. Kjecare ariLmniiltiirft de roefi, figure bloc |iriTi$ po fund 51 

■ilnrilc gtuBlaruJnj, in limpid taaJBtlril g-hietn, lutrwizA Bicupra 

patului (?i |m ir-Uor vaif dupii pwi|ir* oe an {prc^EiiLViKl .in cm 

■* lot alAteii pribiioifi do vgimnX m rindclc d^ j^luii ^i dv 

nstniiL (vi i Rig L28)< «:,i lp <■ .Msn in(Ji dii^pW lootiu patului ei 




' 1:12 Htm^fi i 11^ -.?', ^j c 






Collection fflarcbarkat@gmail.co.#" u - * #*** 



frcokgu GtiiBralL 



i 



ale porejilor ?&h sq pm^intA In genera] rutunzhti in forum <h 
s.|feiiiAri, cu serijelfltim onckdHte Lougiiialiu&l, dknd njfifii a&peittui 
uft-! premium Huvi(ht^ dij ImirY i?e se lastt. pe spina re a oilor mi tnnse 

mrlirrs mini timings — §i acaiLsta mai alen La stftncile ce ;■ 
in rolieJ in palul sau pe laitmle viilor. Accastu ac^iine de lustru- 
u-e *i de sgftiierc c-stt Co arte putemicd, dacft ne g&nditn o& blcw-u- 
rifa acestca fae tin 5in#ur lol eu gbuxta In mi^eare *i in cazul 
acedia pulerea lor do luoru este proportion alft cu prasiun^v ee 

exert'ilA ^rosiiiKja totfllft a ^bifllei de duasupm lor Tn nmLcuil 

In t fll&te jjellIe! din cauza utmi paule in cu^eadii a ;.<u(iilu; 
vAii. tfiuulwiil i&be^fe rotfcks rundului uproape verUeiU, pduirea 
esto j null niai pulemiGu, dimd natter e de ofoicei la o adflm;ire 
mai puAcrnitii a patului v&ii. 

Din cmztx acestor aetium, forma vftQoi in rare ku Fbsl ^ii»^ 
\<m. ia anumiU: profde uaracUsriHii^e. ntri la d&CiSdl&gu rjrmll dg 
vflilo formate mimai prin aijitinea npHor Otfrgfttofttd, 

Astfrl COnBidj?rtodu-l€ pe - rjiuni' ImiiPYPrridb. pc calld o 
*ale dn urqsdimu ELuvudfr nrc prnfikil to I.. Tina dp V, o vale prfr 

1 ue rati de un ghi£|nr arc proliiul in L, IJ&cit ronsidonVm proJilul 
longitudinal, gnsitn Hk o sale tn fare a fosi an ghie|ar T a safittft 
n adtaeire # o Idrtfire generala eorottdarabilA, csiractd . h. ee >n 
gwiural famieeul vOilor alpioe. 

Apoi, basimd lor torential, du rticgp|iu> din forma eara-Hr 
tkn in jumaialB rls p&lmV, fe&tfl tranrfortnaJ in e&ldkri feanoagft 
*! ^"iiiri) j.>r in (pehiirea ghielei §i a ^iipesiior (lEtriietuc. CBJdftrc^ se 
s^p&rii de resLul vbTji prin o Larit-rA iustruM $i scrijcfuti, en iiaiila 
exLchojirft in easeada, panlfi format ft pdn gehiirea tuturor sflrft- 
maturiJor ^i hlocuritor rople do pe tundiiJ, san diftoiate de p^ 
Intunle ei. 

In lungul vftilor in care a fost nn ghi^|ar t ori de Gdle ori a^ 
fireziiibl Tre-o niplnni tli* pai^iit (Qa^dtdftJ, deei nude pubapea dc 
^luirr a glii^oi a fiii-t trial mans ; prin scobirca paUilui tweOTJ 
chiai k auh niv^lul geneml al apclor. ia na^Lciti dn lac destuJ d& 
adanc. cum siait mai toaic lacurtte din Alpl ^i din Carpal (Hanlngu, 
(tfuri, Gftlceaeu, Negoiu, etc Fig* 133). 

\#'di«Ii^ dnfiatiuiiL — DupS rormcle ce pt^zint4 vaile ^on- 
servant inett in niii^ful aetnal, cfil $i dupa car«ctw«te €Hfiatial** 
ale depodtdor ifiaciale, 5a putut stabili ta fenomenele de rlsci«{i- 
tine sau repgtat de mai multe ori in timptirilc ^otegic« ^ en i 



oslind&rt mull rnai mare a jrlnctariJor ca cea actuals Aslfel s\i 
puhrt stabiii prcftmila a eel pnlin donil glnektiuni In era primarft; 
dar aoeea care a fost mai bine stud ia Hi tn tontcrt dutaliilo. sale, 
esie glaciaJinn^R dola inoepnUil Cu sternum Id. 6poc» geoloKi^ 
imediat Kn(«rioHra re lei nuiu 

In ^p^cial In Alpi ^i in re^iimLLe veciuo t a rust pftfllni ]>Lima 
uiuu nbservui f^nom^mil acesLei glaeiat-iiini. 

M iltimta Lloenrtlnr oraticc ee se fn^rft pe anumiLe limi si 
la dltit tdini undt* i^zarca lor allfd d^c^l prJn gfaiefmri era de 
neexplieal; ^j leu dido It amflteatre moF^nice 4:firaeUirisLio^. ru de 





* .^^^^^^^ 


! -.u ■ s:a,, *? r 







Fig- |aa— fonwl AHwx^tn 3rt;tMtvi!i PUr&n||Li|ui (Oorj) pteiraLIn 
I Hindu I unci vfldii rlMlri ^iriata (nvle=cr nit iVii|i» -•'' ^ 

pre^iunea centralri ocupaUl do oele mai tnulle or[ de lairiiri, can- 
^rirate a^a de bine, ca s'ar crPwiM ei repitsKintft privells^i mmi - 
niw aetuale; presen|a rocelur Lu^truite si sorijeJRt j 
nelor laiarale, aiwpendaLo po fljuicuiile vfliior aotuak jd p int. [a 
stlitudiai mari $i la mai raullc rtivelc ; sunL tot atWe* proljf dvi 
dente de exialent* umi voebi ^i pniemioe jibdniimii m Alj. 

Dupft ctitio^Li^ele nriLialc numai vftrfurile Inafiift ii^au -s m 
iniikia dfj irlilftfUp care pria vdl, inamta pftntL in Gftmpte Frnnec^V 
^ M untii Jura, ca ^j in G&itipia Padnlui 

ralotft ^i mai ni&ra gla^iaiii ss intind^ft tn aoda^ timp tiiji 
ie(iuii6fi TH i mli lor Fcaiidinavid ^slc Amelia, Gennania $i \w+u- 
jmn^ialea tiardioi a Htisiet, 

Prme neindoiwaae de gtada;iunea ^aalemara jivem & i 
C*r| i iii no^tri, vizibile mai aks Id Yfljis e>xpus« spre Nord. Astlsl. 
in Goq, fAldikrtl« en lezeiUe [Lacurde) din &&m\ yI M&ndra dela 



Collection^jarcbarkatOgmail.c^^^ „ fl Goo; 



i'TflOkj-gui (^eth>r:ihi 



211 



bgfti&rek Jictnlni: oata din G&uri |1 iti^i ale* « in CfilcOiCM, 
nude rocde lustruil* $* lacurilu de Kanaagt* earacteriHiiee. carl s'au 
t^ansmal admir&Ui! ta re^umea de izvcwre ak UiLriiluI; constiUiG&n 
probd netadobaas de gx island ghietnrilor veeW lu Cftrjmu, Kslin- 
i i lor * fosl irisi desigur mulf inai mica eu in Alpi. &vrtnd m 
vedere mien altitudine a tnun^lor nogri- tinnc du ghiefeni *» mai 
obaerrtf pa Scgoiu, pe CeshWnl $1 in M-lii Apuseni- 

(ilaciEitiu&ea cuaternarii n'a avut numai o sinv n tk 

Uminlare n ghi^d. ci dupik uumarul mOJttfiator eraji -i des- 

]jAr|lle prin deponitc ilimo^laciaie &■ l&GUStre aau toliene, 

to deduce e* fttf tost in limpid i&eete mal mullc petfood" de 
loainiaw gta^Mfi (ce! pal in patra), afrptraie prin faze tewttafftci 
ale gbitityftf* tin I 'TiiirHiiini inlergkusalu uu-iLCteri slice* 

Pi^teiilo di* tftlffttt- In unde pesters on In raft din 

NeBrifBtttm din M-\\i Apnswi. npa ce miutefte pe i • ' i ; 
vine pe cfipbtnri inftuiilru, LrtKhialft $ii rftrnslni) tagble^tfi in Lot 
timpul nnulni, sul> farmS do masse d« ghlft^l i imperii, dn 
ecmrgeri dti valnrL dc lurUir 08 &t l&ctitetete *i ^tultL^nntoie_ eu? 
FiiiionKMiid togiiift^rii apei In W m pG?t&ri dc ghiatfi, ** ' K P' 
aaiFeL Pe^erilft aeesteB Ri! Irt InLdc&Lina Etindul mai jih d 
[atrarea flrft c& Eft mui :^iU£L vreo alia d>45*?hjclere mi j$as& dftcAt 
vi *aro sil-i d#a pbsaulitAteiL prHnenirei nm-nliii din fund Din 
hujhi acedia, acoln doomed o Lttrnpi-ralui-ik epala <u ■ 
odei tfifii aeiijiW tmapeniUiri db limpid anului (Canu 
Cflld diu LiiiijiiiJ scssoanBtor dlldurci^^ n& putAnd sa mai pitr«ttd* 
a dAalocin pe eel n«e ilm lip-^iL dc detehidrae mai JoaftS pa 
nndc e! at put^a c?i , r if!ii^, Bm cauxa aceasia b TuridEil tiec&tor 
jri temperafnra wtiLeuiK c^ domn«^l*i lol limpul onuhu ■ 
mentino suh 0^ bum in i>ma]ma lui 0°, mi|U -ir.d h^fhie^atea npd 
ce p&lmndfi fti nU:. 

3, FRfite]e vil 51 actiimea lof modtfkatoare. 

Fiintde vii, plante $i imimiite, ^3ntiibije&c ^ ele Inlro itifi- 

BtrrS destil da marc la modifbariltt co toce&rel stratrl* plwliniiii. 

itii>li lui-, ca §1 a celorialli ageiHi ^ctettii, dind IndrepLaisi in 

ilutiA dimeliuni : una diss lrutf\ nun «j alta canonic toim% pHn 

[sflxe de roce noi, !Ji «a bIl ae facem id« de mini Ltuparsaiit 

ce nin^e vii ioaeft in aaeasttt piivintfl, jiavem dicui && amiatim 

doua din o«le mai rf&p&iidite wefe In scattr^a glnbului, ^ilvwnl 

; i fArbaniL tfire aunt datorite exclufiiv fit^i imlnialcioi pp] 1 Miliar* 



■■ — Acfiunea dtsimg&loare a fiintetor vii. 

T11 privinUi arista pHnil^ jmirsl irn rul mai inipiii-lfltii d 

i\\\\iuii\v\v 

Kultil iibkidrKiii 1 , r- Li*/ Bigur d| lieear^ a -Iil:. .jL mrii 
in 3Gon;i deaiurU 1 'Untilor, Treun peTete stto 

Mint d^asupra de ^e^etat^ sectfuiie naturaift aea 

«iiirini]fl arborUor, o'i* ?i ft^fJ^a rIp itiullxsr i^rlmn. In^ 1 prin 
I imllivubi] ^fi pfttrund jidiVin:- fntr^ cji^Uirile rocdor mjIishIilIi: 
:n/li nu'viv >;• ! -in it IVLnuiiitiLir 111 blocuri din OQ 111 
mai mid, i:<n ehiiir ci4e piflj lui'irujik- so aiit^LGeu iW silnl in 
puftea luJ ii]l«-r:^^ni. firil^nd pi?in 1 H eoluJ j ln.ii n^ 

l>r- >oooteciki descompuncrii r^-dm ni (Fi^, 134). i>iir rfl- 

ciile i'lqnn Inr nu fiUIJrrv^e^ ni^lp numni prin pni -j.-:i meca- 
rn- :• a lor ^1 aoame prtin nrt^ ! bU tajBLrindji-^i vulunnd hi 

tirL|.]Lhiri ]<r lii r^t.->i- a^CuntWll ; ilur oU k an : i tLO|iuinjii i.:limiifiil 
disolviinhi dot^tul Jr jinhrrniiM, :fi s'ja piiUi -lLu - il in [>H- 

vinjr: in'^usLi iliiic -rkljcEi^i put |j nlii^afi prin I 'lih-Hl,. ari^i 

onri jfid inn In liln ihih-. 

Yhii'ii ri" in-liipMMia vii \n 
-. 1 .-in- j I rcioei 

al adnata cc^tUTilc plfli I 
moftri ■- inuein ii 

nil. \ m nft^tsre ^olul urahil, 
od&tn form ii i-ini ' prm 

•dlfaH^ii ad^i nr^itiiioi rari 
din |>utn:uir«!i plantHur, iiilluan- 
Eioenirttiftit ohiltl{n0ftfj ?iKiiprn 
rocii iitfdii-Eji!- i»- : 
din sol op ^1 dii-L-c! HM^jirii rtwe- 
lor substilulni. 

Uu mare rol in di^tJi^Lin-a 

mareti kcIluui, U joaci microofg 

\^ "j -r»i rn -ni micio^jopiue, palmnd uyor In porii $1 in HzuriJe 

ile roccbr 31 pGfltrU a se uutri n'au nevoie dt 1 In 

ixdita, ele avsind poaMiUitea de a fixujii i-orpul lor axotui din 

aar. ^1 ^arlmruit din «nh .jiH|ii rucoi. Din catisaa utm^Li rut^« In 

rurmeas^ la supmfo^ etlDfeacaJi^ de j. . hi L 



Jt 




./' 






r 



Collection marcbarkat@gmail.com 

de cdciu, nfiacut pc *»oteala CO»Ci din partea i^J *«<** 
de cfUre nderoorsatiiamo. lYin a<itiunea lor iMolunga* microoifia- 
nfcmde prttMeM «*«te cele n*i dure Ui aiprafat*. dtod ^oabili- 
tutca c* £a se Hsuae ?i plant.* mai sup^kjare ua Lichem $i Mn*- 
chi fondlndu-sfi asirel un prim K)3 ^ftaupw aiiiiirilor goal*'. *r 
Bcitea feTOrkAfttf la nindul lor fiWtfei plwitel&r lerfwaae him 
On»ri*K p cu togK***** lui * a arbonlor. AslTei se * 
drnmuL ac^riti. u ttwdeal* p pUm* » Bl4** Rh* W*fft*tte. 
Un a*cmp!u .adit do inline^* diimica N a t» imcrwrgii- 
nismel* «3upra i^elor, nil pi^intA format anl|iHnilnl <U- < hilr 
(^otHului do «cn1iii), in repunca Tteripart dm CWfe |irm ttffrm 
liacteriitor nil dilute. 



Ctuilapa Gcncrftifi 



21*' 







tftmiului nttuiti f&A 

§! imbu^rea sob*!ui in uzotali, aUinu otatf ft tost euiiwa* 
eu Legiimfo&aa* *e dfdui^b* tot unor astfe! de hircbtfii, eari trtiew 
pe tuhumdfcLc rtdtoiiiUo* in*, aceatea lutad azoinl lie dm m, W 
dm wmnidcul ca resuM dto pulrezireft plantolffl $i fixflndu-L 
nuLiesc cu eL l>a altfeJ solul uaie sediul * numeronse fen-waiiaUum 
lui- ■icriwi e, fcfte*C*i adue whimb&ri conlimn dutul de import ante. 

Anfnwle-a m acthroe diKlnijifilMre mulL in&i pntin snv 
ttecfit iiccen a* plftQtelor. 

Kxcop**ml omul, care, in foloaul b&h, uic oanate. . l^iira^ 
Luitde, ori calerii $i putnri dc mine; tmnsformA pftdnn to iocnrr 
de ciillurA =eu invert; traoaforma priii irig&tiaiu sieieimticc ropum 
fftrft vtfUi in rtgium uu vegflimie ahwidenlli, sau aoopirf wipta 
mtii^ eu ^p^rwcliuni eke tot Miilj dinlre Ci^S de imat rinti.,i 



d« oftmp 1 ^oarecEle, vnlpoa, c&rti1a T rtma, «Ut. t uuii au o i^tfel de 
inf I msntfi as»i[ifa seojutai Dmlr^ a«wst«n rttera are un rot impoilanl 
la rcirEiiarea sotuiui, aducftnd TOJIiIc In Euprafolii frOHiwai noi d+i 
^t>L tin iii&cinot In atom&cul tf, Mdiiiis indi de a^ranea ftectf 

AnimRlele m*rin^ au 6 aniline dislrui^to^re mult mai de* 
ToltalB, ca ^ele d« uscat, multe dintre el©, ea Lilhiifttgif ^ ArjpH 
de mare^ gfeuiJndii+?i ucunasAlori In rocela tArniului^ pe carc^l 
mnviiui *a*iTol in emitirm (Fig. lSBf. 

*.— -A^lunra eOMrtJi«t**W* ftln|«lor Tit. 

Dai^i id aiHiunca di^trugaloare, rolul rio^ii ac reduea in boiil 
p^ijio n tin i^i la formarca sohilui ^i lu u:ritiiinr^a malurilur; In 
ac|iuncA lor con^moioare Rint^le vii au un rol din <=#Ib mai im- 
porlanlc, coce do o irnpnrtajiiii deoscbitl In scoar|n ifkibidiii. ca 
wninuslLbiUi ihii n^ml i %\ ralrarrk, datonndu-B^ i initial Lor, 

lUflnl coiiMbwiM il phurielw. CMninlL - Reatunlo E*ati 
telor iwi end La stiptafata nscatului ^i lAmnji expose la ai'V""^' 
oxijrenului acfulni s pntrfsw^r* ih ^i^Miipiuifindu-Ae sub ft^jjiu^eB bac 
tcriilor in CO* ?i UaO, « 

Mu tot nstbl 38 petr^ti IneiurilG cu i^ole ottri Biltil -uittrasb 
Hiliuen^i oxigennlui w.emlui. A&Lttl celuloza [UHiflOa) r l plantelor 
cj*ri ead *ub apft, nri »mL bcopcritede mftlul finiluliii, aufece trep- 
i;ti o ilb^ompnne^ carts pa Lto^a COi ^i Ha^> produce ^ CH 4 
l^ar.wl liM^ilor); insil pierdetca osigennini ^i a hiditigeniikii etttt 
raai nctivft dec&t a carbonulnL RstJ&l ca rezultatiil flnal est^ o im 
fcogatlro In urbim, «rb<Hibarfi. In a««aslA ftnnenUilii.% p ceL 
pu^in la lnc«puttil carbon izinii, bacterlitc anaerobe Joaci un ml 
hxiportant Nai tftrau, prin desvoitarca aciditlni alinir ^i pmi in- 
frftmadirea de CH* tjii GUi eare Smpiedaca vifl.\H. Liat:tBiianu p ism 
Tormarfw resUifiioi- accstora In eftibuni, se defiiiviir^c^lc mai toecM 
;i de mnlUs ori se dutora^te DttBad prftsimni nri initperaturil, ww 
111 amb^le impr^uM. 

Fjin pwce^nl aceaU de €art>oniziapc au luat na^len? liepo^i- 
tde importanle de cftrbiini din scoarja globulol. 

Bod ul do formare al «jtrbnnihir* — Studinl amanuniir 
Uu^bAriih}r In care so tormejuA in zilola noaatoa torba, t fc (s] mai 
non dintre c?Utunii natiimli s aadus mulU ImnJnft ^i sanprHiriodu- 
lui de formare aJ mnltora dinlre efirbynii superior] . 



Collectioryparcbarkat@gmail.cflffl B?nw m Cll;oU ^ t 



Gwlp-pfLS Ci€fL6fLtiit 



221 






TurMrLilo iau linger o in general in tacnriK Ufiltfl* f?i mliuj- 
finil* din r^giimile torn pirate* 

P Inn Li it -!-iirL vor da n.i^^Ev III Lurbilrii de luriirj sj liitlfi, 
mcep de in \h*m prin u formal ^l.iiliuH dt (rpint/t 

i, l'UI'i m mcfiir-ziiilr- ;-i iw-inii inli |-ti in tuAlul I'unriUui, 
iar Lnmchiid cu fhmzek in afar ft. Cu tfxupid efe ti coper oea mai 
mare parte a luculuL iar prints a costs stulmri phiiesc frunzde 
lii to de Nufar. panztt d$ LinXiJti ?i di M iisc-Ii i" fSypnim^^ * i U- . 
ofui untpftr uiunri onruplt el lurtiul apnL nun - ■ ■ I j h i fYii hi iiini 
toiile laeurile din i-egiuniie de odiupic de In mil In Dfctta IJimurii, 
cu pe iifultc din rfturik mail, siiifrurilc oeaal&a sc tnlind =i po^lb- 
apa, mai aduncl. In ca&ul acesta do plutesc pe im fel dopudfor- 
rmtL de IncalciUira rizonmloi $i rfld^^tfiilor lututOJ ffltestetf phmii!, 
U'ChiU? UkdlftM prin re-stim pftm&ntpttfie $i resUiri puttesitoj ooti&i- 
^iiind :ji.i:iji ca *u iiLimijKo jilanri. iVsLurik Uiturnr iicttiKor pliiulc 
ofijtihul m upii #i liind JuatphriLo dt' iiuilul lundului, Torino oziL D 
l.urliii pfunmiUia&iL 

In rdgiufdle mtrtstiiKiaiM- de d cnl mi (i uiunti* UirWii'i 
omate ^ sunt formate in general do plume FoaHe hidrrifile 1 
cum este miifcliiu] Sphft$tmm, cm sntrotin timid italic, ffcra ca&pft 
id le acopere. 

Din cauxa ac(Huta> mu^diiul ccfcflfl .-ind tnereo, luriuiiui od ia 

rmtpiur* prin ^Arbcroiaarea pilrVilor kiferioar* ide pbiuLclor, so todm- 

*;8 hi unijjpe, Inund o Forma cuOTeuri. j * l mulLo ori gj turlniride 

■Jo lacurL, dupu ce ao^sie mi fosi utuphiie complect* tret: la lor ma 

Itirhtrloi de inlEi^tini cu rephmiui mijIocLO frondjafR. 

In uiMndoua eaxurlle de tuibilriL i lauifl ce pianlde ae 

ojtfl in 511$, la i j arte w mferioara ek se iriu^^forinft in luiM 
prin earbonJKurea pflrtilor moarte prinso s^b aptt, 

Dinlr^ ctrhunti goolc^ici cari, judecfrnd djap3 si u vi oe 
pre/ihlFt, ^« aseimi^nl mnlt em mud dp Fcn-marei cu aeela ul turb«i t 
3unl oiirlumii ^ra^i r 1 1 1 c i l f L i Rftglieuil^ ^i l^uuti-] r**nK rdritifl^i, pri- 
niii din l&Juii de alge. coilu]|i din 5porfij)jj!i ftfspori dd CiipLa^ame 
vatc!i]fifc, do p use 51 eArbonueate In teeurite mta$ttnoase dm tunpn! 
I J cm 1 ■ Carbon i Fer* il.ul. 

rsrhunli d* raUnlini ■]** §£&mfr In i>uricii do rOsdriL a 
BtaieJop Unite at: uiUiii] im^nde ittLu^tiui dc p^lurc, muuita Db- 
111 a I Svnimp^, OEui ul- permit studinretL unui alt mod de fonnsw 
rJ cfiFbuniicr. Aecsie pftduri ^unl I of mate mai ale^ de 1 hipanwiil 
de Yirdntu fTaxodium dmichuin), care are rldaeinilu $ riKomii 



In rtare parte 3tU) itpl, |>e eiknd triinehiul esrs in aFarit R««turile 
iMri Gkd in Hpi^ fv- depun, fie maccrolc I3u, fie ee fruuae, mtnuri 
§1 Iruncdiiuri cukwlii, fieolele ehiar thwiiu urc cs\nd planta 

HiuiLre in |KJxitia a^ i> ij-Iw. Toale aeeste reeturi de pLanto earbdnj- 
Ee&di |i«: loo, f^rii au suJem rre-un iransport (Fisf, i-^Mi]- 

Siructurtt ce [irexinta mai mulLC din dcpoziiele cmio^cute de 
cjlrbuiii do l%uft| t\v hmh ^i de antral iL, ne Indrtrjjhi|dse a crede 
« i» irnxlut tor di> forrrrtrB a Fost identk cu ac^Jfl in enro sc f«r- 
meaza aai cfirbunii &dj. in p&dimle mJi^tiiioase din e&tui Stalrfoc 
Unite, A^tFet in iniii Eoate Ace^ie deports do cftrbuni, po linga 
resturi de plants $i do in-bwi. fm mwepralr, Inn^Kiuri 51 rnmuri 
i!!l1p;4|+- ^i in mwre park- sfrivjte (inn pr^siui- a'au gfcsil. ^i tnin- 
1 hiuri in pfaiogmg, acedia opnnd to gsnetal Eidfieiaiit tnlipl 






%t 






fflc 



■u 






I86l — 8el .iruik- 

- ' inIiii [m ,| U^ tlii] 

pl.mli hr fTdl^wd«Ui|^ 1S0 lliloijtilin- di^tft iJ. 



rajiMflrale In ajgda ce c^naliliic^ti (mini siiriLolur du allium!. In 
^'Tmansa tip Nwl ctdtr accla^ goii, Tihrntlurm* g eonBlitxdt lipnii ,l 
NjiiM-Ltnic. 

In gunend eftHbunii fodmiB.fi pe loe so rmmesc fiurbuni uuhM-li- 
t4iui, cftd 1 -xisUi ^i inrbuni cftri »u lusl na^tere din resturi de 
plairte, carj uu suJorlt un Lranap^ri did apa niurilor ^i can an fost 
depute in laouri. dclU- jp l^ujlul. i>ri Ugtuic, tmde sa carbonizat 
^i ^gri poart^ nuraele de eftrbiiiil aJufbtonJ (fig. 137;, Aei^tia 
Insft ocupft mici InEiuderi In scoarlft $1 se prczinta in g<mam), erf 
pu^iri p^ ni»rgmi f on inmlte interealaliuni de roeo p&m^ntoa^e ; 
po clnd cei aijtiMbtotti, ocupft fntiuduri imense Id scoftrti §1 sunt 
In .general foarte zu\&\l 

Fapiul ca sti^lele cftrbunilor &utoclitoni au uncdrt gfosimi %i 

ideri con&iderabilo r b*j |inate yxpliea priii uceea cii p3dnriL& 

'Uiidasc, pd ui^urfi ee oJr bundle aft lngnj^ea T pe aceea^ mft- 

', prin d mr^aie u^o&fA do Kt^fuiidaffi k nsc&tuluj, ele A- 

mimiiau In oonlinu sub accea^ ^rosimd tin apS. 

De inulle on gUsiin rUkim\nd d^posHe de c&rbuui cu ddpoditi 
piflu du a|A dulee, sau cu caleard marine, Ac^a^ta ma 






Collectioi32@iarcbarkat@gmail.eoiKn ! ni ft de CmEofic 

indie a o transformim- UimpiJiiiriL a mla^linui Ln lac san in lugiin& 
indakftfifc; ori c& mnrea in miumilc timpuri a pus stfApanin* [h* 
uacalul inljk$tinos undc se form a u c&rbunii. 

Oricare ar it Loeul do natters &1 ctfirbunilotv fennmen ul du 
earhonixarc odaia Inoeput sa comtinuft. 

Se aduiito- azi. In grotirtil, irA itl efil cfirbuneie to ti mat 
vechi, on aliU el a sufanL on proces do cnrbnnizarv mai complect, 
Datefe gfulugict! par a confirm a robil timpnlui ewIo^Ic in d&sa- 
Tir Immsftrii, clci cei mai veehi cfirbuni, en antnidtul »i 

huite, aunt ?i eel mai boga(i In carbon; pe oind 1ignii.nl ifrli&r ^i 
mai ftks turba actual! aunt cei mai sftraqi In carhun. Od&tiL eg 
Unbog&pra in C T se observft i^L o tftGft&tt! tnjitabi a densibitii 
tftrbunilor\ 



(teotagift U Entrain 



223 




Fig. 13T. — Jfinift fomifwU (bririatHiDp din driifl iti nttukt ikli CoraniBiitry. 
tkigtf Ffl^tf, iti -E. Am**, Li Face Aft la Terra r "Vo-I. EL 

Do multe ori fnsfl fuctonri fcimp a rnai mult scurtal prin 
fcrtornens geologice, ca ? prolan*?* pfc zonule tcctonicc de dido- 
^flri, 51 te*i]wratura prin maeaate eruptive, ambele u$urfl,nd mult 
distilarea rocelor ufirbuiKNi&e< AsLfel, riMunii din regiunik 1 neeuLale, 
ronn\D bnguji Tn sublimit ft voLiiile [oftrluinh de Tula din uentnd 
Roaiei); jx> eJknd allii, ta lignilele tertiare din Diabbrebs (Alpi), 
sunt t^nsfarmajt prfn prusiuni In antracit* Tot aatFel lAfigB Kasaal 
undo Baaaltul stfflbate lignituU acesLa rata fa rosfbTO* * * piiu cW- 
dnrt intr'un fel de aatracit. In a I to pArtf (Colorado), transfarmarea 
n mer* a^a de departs lncat lignitul to udbIb puncte este ehiar 
grafitiz&i. Ligniud de P«tra$ani eete uu eftrbune bran superior, 
gillie penahinilur ledouiGe ; lar anlracitui dc Scbela-Porceni-Largji 
Stta^ti, in (iorj, este I11 parte jfratitiaat, mat aiea p« s^emto il« 
Wtrtacl, pi'in OraniLul do ^ii$ita (PrAsoe^ti-Navaci-Batja. du FUir- 
Pnlavraei). 

Ri«e ealearoaoo ?i iaUdoa««, — Kb niirnai imeusele dopo^ 
zile de cftrbuni sunt dalorite p1antelur» ti $i mini era use ealeare ^i 
roce siheioase. 



1 if: mai imparbinte dLn aceate depots ite putrt fktorile »1icH»r 
ctil4 k aroasi> pra fnptu] cH ele I^i impregnea^ mai^H cotpalm ta- 
rn i Ileal In tule, cu oalear lual din Mi % $i m Sf^fito! accslo 
i.Mlcare sunt datorile g^nulni [Afhnlfmmnium^ $$t& in inutile aetnale 
tropfraJa dar mai ales In TerliHf, a juont uu ml deatul de inipor- 
t:m\ [Fig. 188). 





Fig, IMS, ZiiiCfc^ ! 

( V! nil tern ckiJltl). 



Ki-. 1 13. .- amttdala 

(TriuiDal nl^rru, 



In tini|Hin1e mai veobi, Iriusic^, alge ^Rkuraasa oia genurih 
Gifropor^lid ji ttifrisiparn (Fig. l!J9) au jnr*il un nil important Sti 




formar^u, dolomitelor din Alpii Oriwtnli ; iat In Silurian unele 
caJcare sunl oondtnrite numai d« alf^j Siptiunee. 

Dc asfimon^a idtzdt Biattimee, in t re cut W-.4) fij milrile 
^i ia^uriie actude, prin uedimentarea carapaceic^ br aQidqase, au 
format In timpurile geobgice 51 formeaea ^i asi depo^itele siltcioiise 
Qurnite rrlpult Ipftmanl.el, Fig P 140)^ 



Collection^]arcbarkat@gmail.cqrjj mt . llk . ^ c ^ lapc 



Geologist !>■_! untlw 



32$ 



Rolui constructor al animator* — Formarea calearetor 

Ln general eateartil sub forma de fosfot cte eafclu foasc) ^i 
il& carboEaf de <ja|dii [scold, iueta\ «t' ) '- i il 

tutaror animal &br s (ic d^ - i (to d* apk 

In &pedal aniiTialele de apft *i maj marine r-unt 

ar^k;i ( i»:iri an dul nasterc massehr calearfi QMtraft* ce gftsiip &si 
:n fltteriiale formaiLuni d -'i globulus 

Jn apa iii&rilur Inefi ■ 'iih tfiaiul de gafctti (iCOfCa) cite In 
i mici cimtiUiLi- IJUH . -a cil mi se i ■ i' ■ i-- 
do a animalelor morinu (ca ^i algelor calcttrxwwl t?iui.niiu cantilale 




Fig, 141. B ' f**jd Kji&* I 

sii-a formurii sciwlHnlui hi. Prin cxpeH&^e sa putat .lijv 
ctf fiintdo vli IntKbninlwusit ^iiirtttuL de Oaldu (SO4C&X fll] 
ubundent Sri apa iiutjiiur aiajribxitifi ugtir in GO*C& tn 

present* caiboaaiuluJ cle ainniriiu (GO3NHJ pe s-s4L^ il 
carpal aBinitffllfliT 

$i 1/j.liu in Idul mftlului calcfcrOa ds GlobigediM cw aco| rr.i 
am anpn inline pe fundul m&ribr $i [iccnnelor ailuiikt, s*au 

sedimeEitiit tn Bmpurite geologic^ gi en*ta ^i catcarele ruiitmlitii «i- 
To! aadel au luat inhere prin aedimemtat* ml card* rurbllir*^ 
^i limuirhHiirMi-. fomiHta mniiai din resluii de sen [ci usarine, pre- 
cum 91 calRurrir d** ('rimiidf, formate immai din BfArJiinbtun "lo 
Lulptoi dc Crinoi*i< 

Bacilli 1-unili^rL rrinire cele m&i iraporlante $i mai cartoaa^ 
animal* conslnicLimre sunt ttoralierit. 



Ace&L« m\v\ Artiussoaw, al cflror eorp in I'ormil d& caliciu 
I$i secret o nricfr c&sulii ealcaruusK* trfiiesc Jn colons! mart, arbo- 
xescente, numai In upelfl nrfrikir tropicade, Ei nu so pal desvollA 
ori gi unde T cl nimini acalo, uncli< Lgnipi>r&Uira mijlocie ;in^a!R nu 
M/Hde sub +3^ C-i utid^ ftj^a aie lj iyuJInjlale t^nalfi, tLmfe Bete 
limped e, undo prin agitarci^ valuiLlor este mai Inn* aerisiLi ^i 
iiofle g^jeeap fundiiri de lixarc, care ai jik treacfi mai jhh di^ 
— Hr> riL ; rftei Bltfol le-OT lip&i OxigGnuL in oantilal^it nece^Li'JL 
vi^th lor colonic fourth inlens.e 




Coiunlila Mrtsi^.j tl^ Corttberi pomiA numele de reclff si dupi 
poplin ee ae^ita ocij|ijL fnjjl tfo iiK<r?iliil pe rare s* i.voazi ^i dup^ 
forma c& iau in de^vultftJ^a Inr, ei p^artfe numiri di ferity A^lfuL 
urn 1 so deafoHA En nr- jrhata apioi>icw ^i immhil cu lrtrmu! t mimi(i 
HM-ifl ljurillirl ^iu |dtmuri'iil [Fig. J4l|. 

Al|ii, d^i so In^irfo tot paralel cu fttrinuL lasS baai distant 
iTiura nitrt; barism rom^UC de «i ^i iftrm, care poatc si atingi 100 
km l&rjrimc; dun fiste marea barieri de recifi a AuElmlici rasAri- 
teae, caire arta.o [un^nu> de iWHI km, namiti ™^«" linriwrl [Fig. 142). 

In iae sunt ins 11 1 etc tfprAlhttp, eari in geumtl aparr^okto In 
mijlocul oc^ajmlui sub formlk circular a mimiift atnlfi, ee Indiido 
k interior p 1agunft T r:are la mullc dinLro cle <^u Limpul :i fogi (xm- 
plfHi umphii/i (Kf, 143), 

La uri Pewf, ui£LrgJn<5a ctlernfi care prints targu], eslc + 
in 1 hine acriMtadin cau-a vaiurdor Turuiale de vfixiUrrik ooiiFtadte 
|i deci ?i c^a mai bin© nutritfi ; aalfel c&ao dcsvolbt foaiifi repiuiu 
d^jnirUniElkj-He moren In afurft; In sebimb ea cslc 51 cea mai 
ex pus! sfsirsltniirLL prin bataia vaHuilor, sfarAmfttwrile cflznud in 
parte la ;>idoi-ul t^cifului uridw formes ?.a adftv^rtite brecn de oaJ- 

■' r Voimti £kn»nltt Off Q«lo0ift 15 



Collection ^arcbarkatfggmail.co^^ u ^^ 



Gculagia CSciKiruJi 



131 



f&rft roriiliftne, In parte flind asrarlite de valuri paste partaa intern ft 
h rerifuliit, pc pare o mortified oprind-o in diHvdbire. 

Astfel se explic£ de cb un roeiF Iiaj im-ft sfc dep&rteazft merw* 
de jftm), to appg larg", In spn* p.uLcft dc tmde vin viilurili?., D« 
oticei Farma sa «to k inrajiui bamUunEXr^ |l ]mbucfllft|ilA Tn &A nii 
mid izd&l^ £i ruimai prin unirea eoloniilor ^miJunaru ia m^l&te 
bhTjerii in Lin s A, 

In gem: nil pe polipierii morti se prind alge eakaroase. 

K T a dLsmtat mult asupra modului da form are al n-rtfHor, mai 
aJas efi la unele iasule oGraliun^ »a cnnaiaULt ^ik reciful se Intinde 
pe sulc de motrl tid&ttctimft, natural colon iile ujimse sub — 35 m 
ftind moarte; dupft cum s T a obbervat in alte parti- ^ rmful efeti 
ou mult dcasupra uiveMui elcIu&I at apei. 




_ ^T" J*^- ^?»"- _^« ^ V=i ** _■* ~-*i T*+ 




Pig. 14a — ■' V^T Qua In fltinluine). (dajifc Iterate si 
Eftoffln, Hi AV«. 

PBntru ea aft se expliee aeeste renomen*?, *a admis p-entru. 
prinud eaz, dL reeiful eare a luat nature |ie rklielturfl, a fanr 
dului, ce se g&siu la o dialon|A do suprara^ dc eel pu^in — So :i 
pe mfcsurf, ee se toftltft tn sua ?i ae dasvoita pe luUiri, riilic siiura 
ce forma an portal eM stiforea. in aceea$ m&5ur& o mi^oire irqrtaift 
de^uFmtdare ; a^lfel cii cu limptil pirlile jonse aki i-ficiruhji au pni n 
ajnji^e, moart^ pfLnli la adancimi rnari, In ^are limp fruntea es, 
prin dcsvuLtatea coloniilor. so men^nt»i uiftrpu la uivdnJ apm. In 
al doilea caz se admito c?X (JupS t ft i^ciful a alius prin cre^Um- 
suprafdtii apoi* suportul s^y a auf&rit o mi^eare d^ ridi^ira eare 
I -a 5009 In parte ufarA din ajn4, 

Sondajel* IKcuIa pfinft a^um pentns verfGeaiu ipofeajed primu- 
la] tfi&, n T ftu pkitut fcitabili in loate ca^urib. daci^ acae^ ce se 
cjiinsidisni (a fecif, nnki jos de — 8-3 m, nu rwprftKintJi cuctmi mi- 



iitai brecia de ^fbfiinaturi dc pc mar^inca externa, a iusulei co»- 
1ien& (alol), sfEram^turi cari pe parrta extenisT. a suportului pot sd 
^.lunace pinft la m^iri adAndmL 

Poniia drcular*. a atoldnr s'ar ti.ilori faptul^i cfl cuibufilo 
de recifi ee feu prind p^ rnndurM^ ridicati^ ajiiBgftnd la Fnprnfap^ 
marginile lor ftdgma, o\puac valurllm-, rrnrAr inai ruped^ Infuid o 
lormn ^miluiiartL, care Inch Id e la tnijlne n liiguniu a eiifei jaiilhii- 
tale. vtiriind prin iKolama ci dc lar^ul mdr^L, LullucnlcaaMi in niu, 
<^ 51 mortiliearea prin sfftrtimiiturile anmcate de valurt, desv^Uarea 
rwjifnlui pe marginea sa intern!; pe eAud mar^iniEe wcterae Mlute 
hIs valnTi din toale psftjtil^, eg desvivlta in ^fara unindu-se pa margini, 

Tol AiitM, un retfF earn ^ts prind« ds? ffrmu] unui n^atj »o 
liUnsi'orriiiL InU-'un rfjoii" barierit utilL din csiu^ inc»rtifi<itni pfir(iior 
inleme T v.i\i ^i din caii/.n a|K*Jor dulei dc pe usi^iL ujri T vGniitd in 
lapurift, sfuhirnbA saimitalen apei marine, ea dt* altfel $i din eaiiza 
TTiAlutui Jidus d^s acesio ape ; toale tmpiedaeand desroltarea sa pe 
partf.^i iidflrnn, recifui creels nujsrcu numat py margined extern^ 
ublfo! ci cu limpid el *v. di\mrli}a/A enorrn do (iirm. 

CaJeaiete r^cifaJe 0011 sLn ii in ;m Jo^at ma rol important in 

> »Uiilt? geoJo^ire ^i se DUiinae amLIke 2lh1 Ti ti dr« i^li-fin 1 in Loaifl 

formntiunile T dala eelc mai ?eehi |j p&ftfi ftxl Un exempJy fj-nmejs 

ni-) prt^anK ^i eakarele jurasiee din Ca?pa(ii noflri (Buccifi, Lin Ira 

dfliului, RucSlr, etc J, <s«i in mare a lor majoritate sunt (Tonslruite 

AJuLuii de (Inrtilii.ci liebni^ sit aminLim ^i rucilii de firiozoarl^ 
^ari in uncle fornjafiiiiii ian desvdttiirj dastul de impnrlaut^, *\ 
in Podolia, luUtr Bi-otly 7 i [Lordul B&sarftbiei, se intind pamJel 
Carp^tilar dealuj-U® Msodobere aau roltry t formate din reeifi eon- 
^irnili In Kiocen (TorloniacinSarmatiw], nproape numai do forma 
Ejrftam lapifhsa qi de IV'JUtuj (GaBteropod ou ^cuicsi vermif<jrmil). 

B + Agent! I modifitatori inlemu 

Ca a^nli mor1ificat<sd inlsami eonaiderflm p^ acele forle 
moclinnHinHiT& ale &coail©i globulin, do cAror caiizo [iroYocatoam 
stau in alrti^ li*gftt^r& cu c&ldum ctotraJfi a Pbi^ntutui, ijuni 
sunt friiouifiieta uil^aiiicj. ruiinunir^Te d* pAtnAiiU ^i loiySril* 
oscHatiMiro (stculai^) ale scnar^i globului. 



15* 



Collection marcbarkat@gmail.com 

L Fenomenelc vulcanice. 

ii 

Prin fenomene Tulcanicc int&lcpMn arale mauifesla|iit:i 
interior ului globului pitnUMese, cari tin drepl n^ultflt asvarfiren 

la supratota scuu^ei a unor cantuaU enormo de substanl* 1 mi 

r*I* toplfc, dlfVrite gaze ?i r*fnr1 de npft, l«rhlnti. priq unu- 
mite co$iiri do eonmnieare cu extoriorul. nuraitc Vnkanl. 



Cmkjgii. Uoncnitt 



ZN 




Kiu 144. (fefccnu inw ptkv* ("dn|i fiaw«ri. 

Vuicanii huih ni$i.o ridic&turi immtniae In forma ik- dob, 
avflfid In V4JI-I' Q deaehfe&inra larg^ 1" forma dr.* piunie nu'iilta 




Fig, 146. 1. ■■■-,.•. ■'■■ « '7' r '- /'■< «!/«■*. decsPptti fin e J* ?« ll: ' 

la nnul TO i. Clir. In t\mA, fterttol. (4npa Fota Bn)ij& 

enter, care In spm inlericnd ptoantnlni se pwfeme&sto <.u ua 
canal, muni L eu*ul nilranului. W" co$ul V amlnrul Tulcunului ies / 
mnleriiitt LopiLQ, numilo lave, ca gi K&aele iji vsporii fiecbint 
up* in timpul e&nd vulaanul face ernptfune tflfr !**)■ 



Um vulean mi eru|ie In ttrtdcauna, ei din tunp In timp, cu 

intcroiiLcnli : unii ' ebiar nan mai «ii|H niciodatft in timpurile 

naniHi viilfiaui stUql, spre deosefcre d» oei en an mai 

Tiii nl tuiiHiimi, $i unii din aei'siia amp ctriat si Id ?.Oele noaatre, 

iiiuniii mlami in tivl. 

mliiirih stin?i ii'iui erupt hi timpueta istorica, ttU uo 
&idrep<ft$fta a erode ta ei nu vor mai enipe mtionala. In anil- 
■chiton Vixiivhil nif- w «e bannin <£ e imlean, ei oni oooHidcrat 
ca an muiilc bmm, bine roipidnrii ?i en plantatTuni dc rtJ ne 
pnalnte sole; cand la anul 79 d. Chr- M retacepa aetifiiafca vul- 
canic* prut p esu aordinara emptif. In twnpu! carda, ora?e Inuo- 
nUiii <" ■ ■■ PtemiKst *i llBrf.ulni.iiiH. &a fuat disti-uso 51 complect 
acoperil -11 titiiii§c, actiriUiie care conlinua ei ^' (F«- 1^)- 

Kniiniiiulk *nkwdc» empl ate wtoanica condiuie m 
toU i e ut nn fenomen wlrftOfdinaT de tnsp&imantfttor panlru po- 



.pislsiiju vei-Hi 1 





Kit l*&, — **»«*&<" «•*•»«« «*: ''P" 1 stminlwliiin 

Y.n sp iimvnvi la Incapnl prin sgoniole surde aubpamanlane, 
toBOUte do cntrinnire de pauiant, caci sc fnlcteac mereu si «ari 
aunt datorilw ainldntturiktr lavKii ?i ganwlor din inlerior, p«ntiu 
deschiderea c«$nlui de i^ire. astupal de obicei cu lava solidiricata 
rimaaS din ardWtanil* antenoare. In moiiietitul cand eoftd est© 
,p6t, se ••! <iiw pntttrnie «tt»mmp §1, w« an sgomot 

inur^zilor, ganelw ti fftpowi de aph, cari acapfl «*a dintaj suli 
fcimia iinni nor negiu. Insolila de limhi de foe ?i de trafflnele, sum 
asv&rlile en [HiUsrc in ntmoafariL impta?tiindij-s» pc distant V In 
IttalUmi •■ousidfirabile, mLkunndihW In auunafcrft in forma une* 
mnbrei^ descliise. 

Gazeto iegmd eii i-utcre enorma, tup §i Mrtri bud# de roce 
pfttetU rafolni, Uivolitb In kva. ea $i bucaji de laTtt t nonofi 
prafuitfl /-a exploziuuil cari dupft un drum oaraenrv In 



Collectior^jiparcbarkat@gmail.G§ffl ente ^ , 



itvti 



231 



ftBrj, vM pe p&raiinl sub faring de hontta Tjitoniifce odr mart, 
d* lii|iili cclc mat mici si de wnuge vulcaiiidU pi^tenM in lava 
fin |ir^JiiilA EKg; 1 I 

ro$eaf& puteimea ft oolaMsi de gass in drfipLul cratemlm. 
aralfi cfl lava incaiider?centA bh apropb dt* iegire §i e&iid prjln) 
fjrukiintui i**te wmphti umplut* ea He revai^ pesto margini. eur~ 
gfind G& 6 ptartfl *£«! iskiKji |tfs coastela vuteanului, unipllnd ™Be i?i 
(Jislrii^uid l;i ar/.and tolul In diumul Slu, 

Cu cfil lavu va ii mtii tfe&fcSl, cu atM IniUatareR ei »* li 
mai iii[-o.H;r ai jrupndaia Ha vn prezintA intrt^uuri ?i sbftreitttrt 
cnrbftBUi pramcn s L trade H|Miiii^iliuH frdftnct tdai alee Iji cap to ■'' 




Rgi 14T. - .Si^.LfMi *fc feu .-ifiMftw, 

de iRainlAra, dp ipdfi bw;i'*;i mart t?i mi&i se pat reqp *i e* ade- 
TfcralG avnlHHtc se roatogdea In riS (Fi&. 147.) Poalele Hfirgbitai 
sunt congtiiuiu- iikitnai din aceste prAvfrlituri de bloeuri sfArimale 
din lavale vulcanite ter^i^re eare-i lormaaaft crcaslu. 

Vaporii de apl ajun*i In regiuniln reei cde abue^feTei ^e 
cDridenseaz&. cAs&nd apoi cfl ploi KM-Gtijiiie, oari apAlhHl ceatt$a 
de pe coaste, e due ^ « depmi c& un nemol vulcanic pent* partita 
mai, joase; m prin rAuri* in &]>ele mOrilor Mft, rormfind sedi- 
nienlo. numil« lufuri vulcanic* 

Dupb ee imroxlKimil i-sploziunilor vulcanice n ln«. ui m> 
monul rein Ira iruptiii m fi^a de repaog t ui^ifesliiiidu-^e incA 
cftt™ timp prin ufleie eniAiia^um de jpiao 91 flfcftri f* jirin ridleitn 
gi .wuliorftri ate nlvelulm In vet In orateml ^i ctijpl vuIcilcuIul 

Dtferite lipuri de eniptlunL _ Nu toji vukanii iui tcup- 
fiuni la fcl vi cbiar aeal^ vulftifl pr^inti v;uiflLii 
3OTinnt« In puttres. eu eare face eraplivinile t to dii^rite ttmj-nri 



^i && putiiL cflMtili in priviu^a KieaalA, t& puttrea explowiunilor 
viik>ai(iiiB &lii to Filii\tisa t^gfttor&eu ymdul de vftscozitato »l laveip 
a ! ha^ice Hind tiiitil mai Daida, ca eele acide. 

if^l vuJeauii Kilauea 3J SUh^Lo* din insula HfcTfti, to 

v;i ba^allic^i foarle fluidfi, eaj» 1«^& ugfir, pfm doixjliri. 3,1 

e gaxcle din eft. }i :lin aewtetfi eauzi Mplraiuni mari nu - " 

1 ■■ tree. Lav^ accasta 39 ^varsfi. din limp Sn timp post* ma^niie 

pi^in uiaJte tile iargilor $&$&*& vulcanises ncoperind atipftfete ln- 

linst i' 1 r unil Etui joa^e dm jut (Fig. 148) + 




Kip. 14^ d^priJ imJbii •' i..rWjw Jib Tr*. 

liai'itfc (dupA Ikw*, 1 1 K#H I 

Vulcaiiul Strowbtili din insula eu aaela^ nume (Mart a Tire- 
nianiV), tunstitue un Up. eue dc^l a™ lava deslul de tluidfl, totu^i 
liri^inia (3jpt02juni dcsiul d& puleinii^. In mm ^vOrJe bomh^ gi 
lapili mcandi^^iHt ^1 puffhi OCMkVjk 

Tipul earai'ten^Llc uJ emptmniior de \hv® foa/tc vAsco^o Tl 
presintA vulcanul Volcano din ins. Lijmri, ^Je cftrui orup|iuni pre- 
dritt exploziiiELi puternice de git^(\ es an ca oonsecinta form^rea 
1 PTuimte cunliUHi de cenuipb ^i de bembe ; bonibek av'ftnd nn 
cimtiir nei'O^ukt 51 supnifn.^ cripall, laf nu uriifonnf! ori rAsudlA 
piin roiirc, ea la tipul stromb alien, De tipul acesta. line atium ^i 
V&KUViut (v^^i Fik r 14B a ^i b). 

Vulconul Muntdiii P*!^, din Mar tin to n T pr^sintii un tip apc^ 
olal delate vascoase, csri la gura crateruJui ae^i solid ilieii eproape, 
IbrmiLnd on un fd dr pfroinidJl w phite^te pe«to restul laYoi, cros- 
eftnd merow prin bEii, Aecasia piramida aalupi oaroaum ie^irett 
dropl In sue ilin cccato a gaselur, eilindu -I« si iese prin rthuFmJi 



Collectior?ffiarcbarkat@gmail.c<5frr nl * dE **** 



Goatvfja i^fti- 



233 



LhKOjiiti: riptentti, Dim lis lac art st rostofoleaseft La ^uprafala solu- 
ble distmgund |>rin puterea tor de c talon §i prin Icmperalura lor 
IiiaM, tot ce InhUnesc in cale, cum s'a Intam plat Jii 8 Mai tlMK* 
cftnd om^LiI St. Pierre a lost asifel compter digtruK. 

ln timpul explosion! lor pMrtitm n- prezifilA eruptiunilG vul- 
[.amlor cq lava vft-Hf-ujiAft* crutgml cfil vcdii. unctiri cu « I 
parte din iriaHaJL vidranuLuL este aruncat In acr. crup I Uinta ecu 
rioiiu f -rinJlmhi ^i din ceuu$£ $i lava nn orator 11011, in intenoml 
golulni r-ftjiios prin dislrugerea oelui rechL Asifel a sufenit vulca- 
mil Veauviu, dor In special vulcanul KrakMc^p dinlw* Java ^ 
iiatra s care to Insp&mantfilnaroa erupt ip do In 37 August IPR8 
si-u EisvilHil hi <icr rjoifut en LmriA partt* din hauls* |iri riiiiiriilil. 

VuL in fec^rti vuli urn dirt causta puLfirnleilor ^ntiuitui'L ap&r 
In jnrnl rnguliii mij>nhiri marL radiftrc. pu euro s& rormeaziL dfc 
ttottlte ori ci-alara mlH sttfimdarc* cu gnzc $[ chiar cu sciifgeri dc 
Vive tvezi Fig. 144); 




^i'j£_A 



Hpj, Nil — .Vr.t i*u lcj^ d$ ■■ utean dm ^spkminnet 

Vutcjuii de Bjcplgsfe, In Scotia $i m Africa de Hud se observe 
unele Fopuri pmlundc eti \\fo'v\i dtGpU, de harmS circjularTi sau 
uliptfriU umpjuti; cu *hir;imuluii man §i nuci do ah 1 rocclor |)ilro- 
lilur. *mg&teo&££ ^11 bhicurl ^i hVuih.ui de roee 9a lufuri basal h a 
[S - , : i liul, ori dc pendaUte (mmele dramanlifcr* din KimtarWK 
ooejuri numitc tiwk-urt. Asemin&rca en ale pr&SQtii *■■■ formu ra 
o iau gfiurilc fftcute tn pAmdril dc Gxpluziila de dinamiLil, aratiL ciL 
'i k urile roprosintft cotfiiri mimai 1k 1 tsplo/Iuiil mi/oii*t\ pularoa 
ospiomfl a ga&elor amncilnd In aer rixwlft dis deii^ujim faincUiKiJ 
dc explore, an lostcc-ate en bbcuri $1 sl'Ai t &a\6\u.r\ din mca crupLivi 
ce l» con^iiiea ; i»r dupd ftgplosdt! anlrimfituritc. amest^oale, umplu 
din noii gubd co^tiluL Hap hi I cS la Ittmberle^ aecsto gfftrfim^l.uri 
r ™ntin ^ d I, ui 1 anti!, a j- jirtUi ci\ ga3?el^ cari au ©xplodat un Tosl in geub- 
rfd Ividn^iirbLiri.eiiripriiidotCiitaaudalna^toi^ dirnnantiilnT (Fig, 14SI), 



tiste pdaife3 ea cmut^ vuJcajiicu atlkl de almndentf hi Mio- 
l l-bis. TninsUvanioi $i Subcarpaiiloiy flfl fle dabrM ., R or astt'el 
dc puleani cgrf, an p^fuit eompted krde dofurikw? lop. 

Vnifftni HuhiiiJirliiL Mil to^te eruptiiuiiki s® petfec pe n^cal, 

buna jjartfi ap^r sub api\ ca vuitmnl mbnurinl, eari pmzinta 

a^ilea^i ttiraeleife cfj r i ■, : lal|i, arflnrl exploziuni de «nzi>, eu bambe, 

L «^im^ ^ revai-rin do kvc, ^AOaper fundiji din jur, Coaul 

pwte .ijunge f^hkr la suprafata apci. rnrn^lnd insulil 

Vl : ,J :hl ** e«o """ i»»lle ori o o^tiBl de insidS «ste ropede 

aiatrusl d. vhIuH fBrt a lW tow urm^ cum s s a telfttsplal in 

ItfSI cu o ifLsnlrr vnlcanrca apinita in aadid SteiM, 




Rt LK^ — / r «irM-; 4Mi^.mnx llnc!tipand io stt^; con funnal 
di- hr* hilqnii; tiutn.il ^ evmw, ^i dUi I. & nlterti^nd 1 rt 
■■■riug^ sau tfTllti^ulciLdi), dupfl /f f i, 

Multe diotK prsiplinnile subraiafhrc nu se pot ohssers^i dccnL 
firtiiinatiutiilB do ftotot san prin aparitia de limlKi d<j roc la 

supninitii ;i^\ $1 mm ales prin prezent*L a nunremase cada?r& de 
:i iii» flnimale mariiw, ^ plntesc in jnrnt punolulnl b t ng- 
i, onmntfl din canzik cfiJdiiriS maij a xasHalor^i roeclor vulcai 
SU-uelurii mnurilor si m^urjlur vulcanic Vumai in Kigiu- 

liftJ vulcanitor aiikojp dc mull, ale eftror froguri au fost mat mull 
itiai pu|in ndilric taialc de apelfl do ^ur^ure r sau la acei ?ul- 

iMni ab dEOT esploEi&tii Rt] dish-US o parte din aparalul ^Icanie, 

|e piiat* oWrrp\ him- siniciura Lnr. 

AislfeJ conurile kirgi ale mlcariilor d^ tipul havaian. sunt 

formate din skate de luvrt Tntarilfi, far liipren erioniift a ci^t 

Jui tin a* datore^te ^pltiodiinek ci daramariJ Delnc^tate a pci tailor sfii r 



Collection marcbarkatfggmail.conp^,^. de ^ >oMc 



2M 



Gctlugiit iipnt-riilii 



ass 



fji i.pul stroinbolian (Stromboii) unde de obicei, din oau«a 
ewl07.iur.ci, ewOerul e„t& la^a ^ forma de ciMai*, am m. 
mpL de o v^rfe p* undc sescurge lava ; tfmtf vulcanic call: Torninl 
■mcral do strata «t sfftmiiiaiuri de 1*tJU cari Inciinl in aforS : 
alnitele carespunaOnd diferiLelor eruplinni, can lc-;«u dal nav 

(Kg. 150 a). , . . 

I,, t M u,! voleanian (Volcano), eunul vulisunc este tomiat 
a„ro»i^ munai din-strain do canine, care pre*inut douft [>aiUc una 
mai -Liirtft *i mai incline epre Interior. ?i alia m*J dine* s( nun 
lmiL-ii spre Bxloriiw (Kip, 150 & 

De Upttl aisslft it fast dasiunr -i viik-anuL thywliHe-aaciti' ■ care 
„ format mmm iCettda** *> >^K* Ro * ia M°ni*"MAbrudi. 
lerul ai eoatd gtsindu-se ad iimu cu roc* lotfcuft, pe -'"id to 
,urul i»i iiicliiiH in *rarit slratela fotartte * «*#: l "" 
en aOiAralturi de lava *i cu bn&$ de siaturi firistaHne (mic 
nirL Mneiaur'D $ dfl mame sji |?resii entagh ■ rupfe din ftngfl i»- 
sului §i asvurlitu in afarS o4WS W conu^. 

bun in general tavele vuriaaA m viseoalteli- d«la «n; 
[A mta ...uiic conuri aunt alcMuite din strata alternants' <fe Uu 

de tenure. rowtttatod lijuil de «W* 
nilCAni sau de vukani mlitfttl [Fig- ISO 

HFmidul crateniluj ea $ join! QWfolui 
■ anulm. liimnn dupil oroptrane umi-Hk!, 
lie en rfariuMliui, f"« cu lav*. «* se totftn 
p de care se leagft cadiar limnfe de JavB 
intariui, ce umplu jedlul crapftlurilor din juru! 
Lo^ului $i osri piin croKiune ritmito In ' • ■ ' t • '* 
Fit lit. (Mantele Galatea Iftnfcft Rotfi Montana); 

2Viw« ii« Burtll r> e obicei laveie InlArile In ■<"*"!■ * linl 

eele vuacoase ai dJn eauaa eft eb au veniL to valuri-valori. »■ 
pinae din jo<s. pnu aQUdiflowe inu rtnu mrA C« « eoj^e »' 
'.mie paralele, ea foile de i^apii. 

Tot priu eroatune s'a pului obaarvk mai a1e> m &»««*, ' ' 
mtilta din lave nan sjuns pftsi la Hupmfata.^ d ™ *n^ 
^tralele Hedfmenla-rt la on niTo! uanware, unde toimatea lanw 
hitnaitf, Ati lawlltft hombate deasupra gi Me dctabl. nmi 
..rb'iH si de muUa ori digilitlb i»e margini (vexi fig- 31 V- '* 
In general la conhictul cu laeotitaki, iomI* Hodlmwttara *u 
preatoUl foarte piitfn nietamortoate ; to utassa ™^> '^ )! 
H.pare efttre mijloeul ai cu o stractorf uud ^rfiuntnasa daafil 
mapgini (Hetunatelo din U^li ApusaniJ. 




ConaclHare* >nn tntfti-Iroa tavelor. — In central prin con 

dare, ili: i imiira contract uinilor, I«vate so desfae lii numoniase 

|iri?ine {I ijr, I."*!) ou contur polignnol ^i dispuse perpendicular pa 

suptafata ourentului de scurgere (^praTaja do rilcira), cum ha oli- 

scrva In bjuaftnl dela Itaw^ gj din eele duua Dataninte din Trail- 

i uia fPig. L62). 




1S2. — /^.pja/n ffixria liluntii ApacMil), 

In eeeace priirefte Blructupa lor, ulanl de parlea superfieialfi, 
<sare esle ?pongioasft son vitroaaa* roca ci-upliva se preainta ca » 

wrt Pa trislalinjl, uniroruui, «ire rar daca cMro interior este 

Ceva injii grftunlnci^, 

LmanattUTii vtitcanlce §1 poatvwlcanke. 

OdaUi eu eropp'nmTe Tuleaniea apar, mai ale? in timpiil pa- 
mxiamulni T numcroaiii'! einanatiuni ga»oa3&, lie pe co^id vuleanului, 
fie |ki <Tap&torile mai dapi&nala; cari emanatiuni enntinua midtft 
mine ijti dupft eg eruptuinea a tncetat, nnrnral din ce hi ee mil 
reei, inteUiidu-w din nou numai la apmpierea unci noi erupt iunL 

FkimproTei — In liinpul (jamxiamului nnei eruptiuni eni« im- 
posibil de analizat gaxete nuuiile fltmerole, cari sunt asvtoiile pie 

sau putut fnsft anoij^'i edfl ee se ivese prin crflpAturi mai 
di-partaie pe eoastele viik-unuluu Din analiza lor reesft, eft fume- 
rtdele, de?| eontin in gcnoral toate acclea§i gam k>t«jfi cale mai 
Sorbin (i eontin mai mult« deeAt eele reel- 



Collection2rjfiarcbarkat@gmail.cairampiLir to o™k*i*- 

Oeie nrni liQibinti, eari ifis La lempGraUira Iterului Iw#t, 

nutnile Im... role iwcat*. efltt*fo num&ruase doruri In slare ete 

, ir i, pe langi vspori uscatj de n^. add ■ arlwnic *i aaot, etc. 

Klw daptm ca produs* de subLimare in jurul puncluld de iegtre : 

clonmi de sodiu ; dfiruril dc pomsiu : clorurft. *J potasiu p de 

maligna, eb- 

Celt cari au n temperalurft mai scttzuta, cnprmsa intra IUU 
,i ~,(W. numite fumerale add*, eoapJJ mai ale* canulftli mari de 
vapari tit aga, de hlnxid da csrlmii *?t da anMdrita, Hiilfaro»»u. 
depunand ea prod use de Hublimarc mai aies rioniri niataMre &i 
In social de cupm 51 fiur. cari se ramarca prin coloraliunik- lor 
vii, In jurul ci-aierului |i pe marfrinwi ruplurilor radians. 

In eele cari an temperaturi cUprfaB Inlre -H." ?! UWi immile 
rtanarolo alfullne swu BulfaUri, -IwuriUa nu mai agar, eanaa in-' 
cantitfcti enoraas de vapari de a P i *i de Utogtn suttoni, cari 
prm descompunere hi net fonutw.a important* fl*po?ite da -»ir. 
In fine emajiapmde cari iaa la temparalura ordinart, ruitolU 
■aortitis emwiii numai btoxld ile carbon, I" caw « mai .idaoga 
narKUB cantMU de hidrog™. toot, DMtW *i dte WftowtoL 

Toate aceste feluri dc fomardir poi apara In acela$ tuiip, 
Jnsa natural cole netbwji Ivindu-BB mai aproape de cojul vukano- 
Ini, pe cBJ«J tela rati apar PB crft|uuurile wile mat dcparlate dt* al. 
In acda? pi met liul o fumiM-olEL care «Ste ficrbinla in limpid 
f,ru|>lii.nei, dupii anvirstrea enippunot, InLr'a periottdn da tiaip maj 
mult m m*i r* lunna, |ioaU: Waca Lreptal prio toata fade. 
aiiui»:.nd in eele din nrm& In faa mofeUea, ultima faa ^unoscuta 
n ^hilVsialie postvultanicfi (fiflgfcnaa S4a in*, TraaailVLinift)^ 
D obieei, pa tioaateie vuleanllor, fan solf atari anfi durei-' 
foarU rawlLtl vrarae dupi etup^ia ^ ""» vulcani ca eei dala fioranoli 
IliaJia). ae gaawsc din timpurile eel 6 mai v&uhi numd In faa 
aeeailB. 

ln-o«n llariiiiilt. — Ue?i '» iele di " Mowdfi calde iui o 
origine &xlen»fl — *adott*a — , inipnimuttod dUdura dela atmlato 
pmfimde ale aeoanei In eare « T au Inflllrai: wte naai mnaeTOaaa 
ixvuiu* tanaala iusfl ^tau in diiecta lagfttiiTB eu emonatiunila post- 
vuleaniee, avand origine miaina jnvanHa, ttmntte ?i inTfiar* hl- 
IHiKtiw. lawaicJe juTonila pfQvin din emaiMHiunllo runmmliene vul- 
canic, borate in vapwi dfc apO, cari faeind un drum lung yma 
t >abirilc seoar(ai i-'lni.>uiui, prin eondeosarea T a]Kirilor T i*s In 
aJarii ea izvoara minerals, a eftror temperaturfl vai'iazi dnpa jn-u- 



(inttof ;a Ge««TiUi"i 



297 



rlupifl 



dnl de rflcire, Inlre aci^u-a *».- df sting mai multe eategorff 
i;radnf lui de rftcire si de miwrtilisata. 

BaftlunEi. — Mai aprapia(i da fum^mle Mint a^a numitii 
tiofflnnU cmi dau in afani pe langa CO^ vi fttS, fnarte mnlfi vapori 
fiBibinli de apfc, Inlre IMF ^i 175*, care ae eondenseaai formand 
haHine-lacari, numite faoni fjiwiana}, Apa la^nilor cna|iit; r\ 
ne id liorlc si «»ra\, 

*ifii serif. — Gaiserti sunt iistftars fqatta fierbinti «ari arunca 
afni ilin limp in Ump panjl la niari imll|imi \Vig. toHl. Aceasli apft 




15.1— EnM ••.«(; 

AuicfiiM da Rrtnd !<(!!)• 

bogata In silkati (ilcabui. sub inliucjjia aekilor, d^puna prin pre- 
eipitaie n aflica hidrataUU efSsciftii. eare tormeazii tu jnml gwi- 
serului, tin mic coo da ernppe ?i imrusleaza suprai'a^t re^iunilor 
dm jur. Geiaei'ii tin ri'pnvinia dacut un cas particular al ixvo&rc- 
lor aleoJini' *i snirnrousit.. db negiunila cu cruptiuin vuieanice aeide. 
Erupfiniiilc intarmi tetite ale goisorilor sunt explicate asltd : 
■ izvgruiui care prin condeusure uatplw cu^d gaisanilui are 
tempereUira la es tenor de + 80". Aeansul tentperaha* se ridioft 
la -f li'lO j- iW r prin vaporii sapraJncDJ2i|i, cari vin in cix^d 



Collection marcbarkat@gmail.com 

233 ElEmeuie <J<' faotagfe 

MBtdiif prin -^paturi la un $« oaracar. inferior ^«J| 
Sin taftlUw *P*i ft to™* **p"i «rf to In arara. ^ _rtto 
sub forma de both**! «** «*» ** * to * ^ ^^ 
d*. pcodut^d mid emptiuni *£ ridicand tapta* *W*** 
lr«eL «*»* de «pL La nn to**** daL *nd aa formal ow. 
uia « ea*Htat* da vapori I. parte* tofeitoara * <*loan*,, *ce?u 
T apori avand o putow dc e*a*nshma a***, arap to afam cu jj 

Ci omptiu apa recede to parte din «» to ml pnwii tn, mi 
£*la *L St mai ft** artfcl <* « ir*ce feci eft*. £9 
ulna din no" prin EMStobea «i vaporii tortA^ si nsapeto fort* 

numai la fund a epruhett fl* * ■* * ** ^T *?" 
IT ^ ff £*£ ^ afar* tal«a«a ***** da apa ffll. 

SP™ 1 *** B8te natural eft to raport pu 

altitudinea, cu tungimea ealoanoi de apa 
$i cu lamperatum mijtocin a aoaalni 
ape, inkirniltontoltt sil wpaft dola m- 
giuiw la «glune »i dela e^™' to e^ 1 "; 
L'nii geiseri an cute dmia. emplUmi 
una dupit alia, la scurta dislnnta, d< 
care- urmeaaa p*w* tonga. hl "^ 
aetata, uotoana de apfl. a geiseralui esle 
UKabritiL in doua puntfc daowbito de 
rapori de apa finrbintL Itffel <* prima 
enip^ie, niuraod *otoana.de apl, atraps 
dupa ea eruplto a dona la ecurt interval. 
GeiaBrii s T au anaofout p'ima dfllA 
in Itluida, eoi mai tnxmoy insi sunt 
c^j din Pa«n1 Naponal (Yelnwslono) din Start* Unfe « J joaa 
Z^ sunt ,M itoe^li g ta^«;«JtWn* » 

l 8T aare tnult fl h«« mfo«rato rtd. - Msu^^u.^c 
ftnMffXlOK po^mlcani^ prm mm-ea si ^d.n^.D J^J 

J iTnar, minerals, l»l. ^ M M ■-***» *«* 
va^ilor. tea** i,v^ junnlla « tobw. «• «f J^ 
Bimiiara 5 i de origin. Bup^rfdaia, pria tf mmeta^ara a ap* mnK 



<rt^»]nfia. Gfi^KUJtia 



ZM 




Fig. 1^4. — Sepawa™i 



1111!. [iuienik::i ^ |irhi pt^^d^ Linxidulnt d« patbOfl $i a liidnj^'rui- 
lui su Mural in <ztLiitiUip nidri. De altrel ivirca lor este legjibi in 
loideauna de I mile de I'rocturfl din i-ejri unite Fukanieo apropiale. 
tntnj izroarele minenle termale mai] cujiDsaiit« aunt la: 
l^'iilrt IT^rculane 1 , H&ilc Ladi^Iau, Pelix, Moneaaju Gaoagui. In 
TrftnhH vnrra ^i cdi deln Carlsbad Iptuare minerals juvenile reci 
^e g^esc fnaJL in TranaSrania p« toatfl matginea intern^ a C&i"- 
|iti^iior + dela Ltur^ov ^i puift in M-[ii Ku^nei ^t elti siau in li^titLLi-a 
cu manifestfttiunilc poatvolfeaniGfi ale loeelor ^rnptire te^iare din 
Miiruliita. ?i deiijTUi $1 bioxiduJ de cirbcia ee iipai^ hi isvoaiele 
dela SUbiicul Moldorai gi dek Vntra gi ^arul Oornei, are lot u 
trrigMift juvenilis.. 

XAt Ami tiff ilo iiiinei^itrl hldrotertttab. — LmnnjUianiku 
v(ilcanice T ca ^i cele post-Tuleankie, pot aduee schimbfiri mirl 
rocel a r au enri vin in oonlaot, imprcjni&adu-le qu minerale not 

L»e mzii important^ irusA dinlre forma - 
l,LuniI^ de mineral e nui !;i cari cli/ Hsui nsi^ 
b •■■ -. iraql xiLf!:liniiiit-lfviletMiiii-^»H IIUuiLuDti. 
Sprc rfeosebire dc i:ele o# r»n o&ftore priu 
tcjirrpatic (separaro din niasaJt) in mti>l^ 
eruptive, de cele de eontict ^i dc cete Tnir- 
mate prin altwape datoriU apelor de in lit 
tmlie^. ori de acelea formate odalft en unfile 

HE4<liiiionLhirt* ; ?,ileAmmte1e hidrftterjiiate 
^sesc sub r<irmS de tlottitg. ran umplu 
or[ iii^.ptu^esc paretii JkEIilnr, al di&rl^^lur fig tS& Strviiiiif^ ^wii 
sau al Jittirilor din cocela adooi^ei giohnhu, i*^« mtiattfrr. 

In gonerol un Won metalic este com- wiriftw-rrn ^*:ripwui4 a 
pis ilimr un un-tul iiatly 341U un mftifr^i 
niHfalk. expltttrfmbi] (aur, argint, 11^ ooaitaTi eupru, mercur. man- 
_;,m fitcj tji din 11 trJingiv Girt ponly fi formatiL d© palcitfi, de 
iirMtfOnilij, de lluorJiiJ^ do liariliiti), eLc. 

Unele filoane melalifere pol lua na^tor-e $i ca prod use de 

Hitihniftr* 1 diD gazd^ fturieralrae jw rrJpfttuTi, dar marea lor 

iii.joHuiLo h Inai na^tere prin dejuuieieft piiJj«t.en(elor minerale din 

npdc L^rmoJe minemljzate^ caH au mmuluL prirk er%ftUunk yS 




1 tatfjarcli; BiUkpf H^rculanv, ^in pe <knaa putomic^ iruL-turi be tH^-t^v 

kirilfl mafl^iiiliii f rani tit: din vilea Obrnd ^i np»tintti abks nuinifcs^uiai 

I'l'ii- bIo unior in- ftndezitioo, t^ct jtmilUmJ ta profmiaiayj taut 






Collection marcbarkat@gmail.com 






FJarncntu de Gtotogte 



ticnlugia (jeoiml* 



2i\ 



nzurito mcelor, Unde dto liloane &u ditto » strudur* aoiictxrtio- 
nitta, fiind formate din strale sucw>i™ $3 depuee sftnetfte fft 
doi pfiieii fti nipturei. cum sunt mjuereiuile dto B^li Apu* n.i 
(Fig. 155), ■ tlneuri fie MUmplA ea aeeste ap* *& imjpniro** ?■ 
roeele sodimontikTe porom din jur, formAiid mi Efifftniint de 
imiirwiiiir*, ^um sunt iinele cougloin^ralu din Transval, eatf au 
spMnl^ libera umpluto m pMfcl aurifor*. 

Distribujia geografxca a vulcanHor. 

MuJLu tmmz s"a consiffar&t <:a o reguifl seneruHL a$e?.areft 
vutauiitor in iipropierea tftnuului mftrilor $i w-ranelnr. 

Prin runoa&lore& mas auiaruuULtu p geohghi Areata ^ 

|.uun li^'i v« It tMA vMlcauiior stft. in strnsft bg&turt cu 

iimeta dlslocat* dta mm\i gioiwikd, Be fe**W4 Be rrgiiuil d* 
cutarc* 

Un ex am phi evident pcnlru k^Lursi inLiiniL Intra ttipdo 
locate ?i prtj^eiun vutc&iiilor, «W nferft a§& numitsd «rc de fti 
din junil Qcennuiui Pdfie, vuluuiiiaetali din junjl sin, tajiritadfl- 
se pi- Hiiiilr do rrnfUri |nm;hmliiuita« udiea pumlcta cu lunlu- 
th iiiuriii torma^i tn limpd dtiniilor outAri (tftrttfate)- 
AslfoL dacft. eonaMefSro (tend de rfteSsrSt *1 A&ioi. ca?e rttt 
m'icgMt dc lantnri «te wifltf da^ujji cap In ca^ to ghirtandi: 
H>Liiu\ gMm ln«sir&U deahmjm] Jiniilor d* Ehrttiiri, ptwafete tw&Ua 
gtu/lande, toji tuleanii dm Ataul Mai laic* *i din Filipino m J* 
poitl&» din Ins. KurElr. .1.-. toa- Al^iit.tiit, fcfiii toUW rqir^inlu re^ 
punlle actuate ede mai bogate in fiitamJ actfoi ^ stto^ ih I ( 
-glob* J)tda Arcnl Maine* ?i Filipino spre Sud, vulcani* diu Inw- 
lelc Hohwte, din Hua» tiuhiee, din Sifcmofl, din UAtir]4H«> Hal 
*i dm Nona J^laiida. ?i ta pielmigiiv, vid'^riii din Vjclnria, din 
i^iuniie aidcircLii.:^, inchid eompked upr» apus Mceanul PiniiiH:. 

Spre r^ariU liccanul Psciilt i-sio ineonjuraL, in prfclmipireu: 
AknUncjioi. de vnlcaiiil dm Alaska ^ Mufi^ii StUnct^i ai Ami 
de JSord, de accia id Amerii^i*CenLrDLk ^ In finn de vidcami din 
Coidiliojii An^ibr A*rierk:H de Sud, 

De aseinenw bg mal obsorTl 0i nfgiimilc de nfcnrfar 
douA zone de ent(kri vechi M noi, ^a $1 inltexiumle In utigbi 

i Din iniiri4 1 da fwkre prtiotti! to Bumlsii n-Jm^u n-.iii««urilp- ^ ■ 
An, Wm «sate»totc P pe elnd «]ab]l« woU abi^ Jn cms dr d^ 

rSJaUilin' rta IB3* Iv-r * «5pMW dl 110,523, a ^iimbuloi ^tt« 
^ tri l«33. tndu^riiL Ikrtilui it nroim 2VJ.B0& tone dc fixate difir 



mnidiJorj sunt inaotito de apaiitifciaj vulcanic^ ca: in Plat, Central 
Irani rs/, in regiiuica dela Cnstianla. la iiib-fiiJiiMryiL M-lilnr Dobro- 
gti $i Rude^Uor *;u Csr]ja^iJ h etc. 

In general slBtetiietei de cnttiri noi tneonjurii eontsnerjirilij; can, 
fie in tiinpnl entfiriliir litt nlturitir. sau scurimdnl In mare p$ 
ivindu-^e vuloani to nprigiierea khu p^ Iraoturde ce dc^pcirt aeeste 
<i coi^tinente scufundala de noile dstsnie de enlare, Pndliad 
b« considerft a ft In catcigoriu ficaa^t^ npa ooeanidni ocupftiKi R?A 
rogjnin 2i liiini voehi continent scufundaL 

Un exempln iieliidnioH iu^a ni-l pre^imfl regionca meditfimni- 
Mfl. Arcpul Alpdor inoonjoaiTi ou mjir^iB#a sa interna (sudic^t} n 
i-edii ^untinent, azi tn mare parte a^idiindttt; lay jw TMeturilD 
din jni-iil ^un^lur seufundale, se tn$u4 vu! ^i^i ^i aei aetivi 

din MtdiiL riin;i OrienUl^^ Tot asU'd sl j \n$\\ii *\ rntej 
Antde. Un idt ts^ompln sunt Carpal ti Flituiui, cans !ni:onjurH 
spre interior nn irecrfaj oontineiit, Gontmerdnl P^nnxde, ■ iipj 
Platoul TtansiJvaiiito # Dtojig Ti°f uulftle ao^ inrit 'iimi- 

dent, la nivele doosebit^ $i aiiiperite in umift cu depots its 
uini noi. Pe Traclurde ee-i scjuic i de itetiti continen! nrundaL 
cel $i pe maigiuHe zondor de ^uluudaro t t^Uirn In^trato massek 
de roce, 4jruj>iiF9 noi ale vuJeaniJor. raii in Tcrjiwr Au dnblal 
marjriiiC'u Iiitemft a Carpatilqr cu un lanj de foe, rttat azi 

prin enormclt inp^ciiiidiri du Hndezito ee fortnea^i ctdin^a H&r^hii^i 
§i, Tn prclUDgir^a ei, ma»»tfi umptive din QUimani fi din Til«l^n- 
ca ^i crupUvnl (andczile, iadte & hazaltel din BOnat ^i din M-Jii 
Apuseni^ ee Insotesc fraeturllr: pro^oeia de scufundaren CftnV 
piei Tisei. 

Apariliiinik vujeanlce nu stau to leg&tuii nimuii cu rrwrturiie 
longitudirude ?i!b noilor sistome do cutari, ci p ftu Uniile man de 
ruptuii cu fijcrafttadfoij cari spintecfi $i arule cotitliu>ntaIe 
d&pArtotc de ^onde niii do fjutare- 

On cxemplu tijiic ni-l prezintft cm mai lung A zona, de dia- 
locatie Tertiealii oimoseuti ad, carfl incBp^i en vaJea .lofdaniiid $i 
i-npfttiitiui prin deprasiunca Marei Moarte, golful Akaba si Ittaraii 
Rto^ mimilA in general Stnfundutnru orfthmmi, mftrgtnitl de 
fulii marginale, Inaemnatti prin vuJcani azi $tm$i< In spre S ea se 
prelunge^te prin idiile cg raarginfese ^pre riisiirit PIkIuu) AbfainisB, 
Je«andu-5c cu m&m wnTuwiUurh etfftpiaim, in rare gftsrni 
ononnde conuri vulriuiico din Kenia ^i Kelimaiijaro. 



ne. i F V'allcqM: Elcmcuti d« Gnlogjc 



IS 



Collection marcbarkat@gmail.c9|Ti Evl . it ,. to GMtoiit . 



Qcalo|ia (jeneraJI 



i|:c 



Explicates fenotitenelar vukaitice. 

San fetfti* multe parari oaupra cau^eilor earl dau na$* 
mriiunilor vtifeanlfce. fete rale mai vechi eate aceea* ^fiW 
fcndu-fle pe in^irarea Yiileaiiiloi In apjopferfift mAriler, ad m ilea 
efi apu mILrii patnTOifind prin crAfAtnriln scoartei p&uft la nurieul 
HmiiiiitA format d« pU-oafraft, sc TRportaaazfi bras, ^r vaporii 
r6v«aind cu putere k supmfatft, tftrtoc an ei $i o parte din materia 
topilH. Aesaatf pfc*cfc tft» <wi deett p#cd adepti ofid pe Stingft 
cit xmii dintre vulcani se eteeac la ante de kllomatri daparte de 
n*un tirm ; dar o apl care s'ar amibort pe linii de rupluri, n'ar 
putea ajuuge decftt la frftfijujiflllo la cari temperature ar aiingw 
pcntOtiil ei critic (360*) t dtoid vaporii formal prki expansiuraw to 
ar mpfedcdk ^enirea a noi canUt&ti de apii. batata Oi &a 
ajuugtt la materia topilii a nucleului Gfcatalt 

In aceasUL privinti fitooi de cilat esperfeu^e Injjinonildi 
frauds* Beldt, dart priirtr'un dia|xrcitiv d<* Iaborat0i\ In care raflft 
(undid m&rii din ngiuniUs litoralc (ap* ?i niaip, pu*e hilr o du^ti 
mctalicft), P™ liwfflaire, raised afi qb|Eo experiment! ca vaporu 
formali In F*gftaie& Tundului Ktprwl, efi ao dueft sprs reuiunea Ifir- 
muhii T facfmd eruptk $i imitftnrl bitocmai w vulcan $s ta form ft 
§i ca ACtivitata. 

P&rereH udmM to general axi *i cure cu nrnllA probabilllfile 
se apropis d* ndov&r, este acoea o£ linlilc de disiouaiiuui putemiee, 
dealunpul cbara se tafiril vidcaj^ii $i maiiirestailunile vulcanic*, 
ajunj fn pmftinzim© pfttOL la adnneiiu u ■■■ . noflnd seaaift d« 
firrHitiise, tomperatora inL«riorulni globutui p&mftintefic eal^i a^a iJ« 
lidwata, inc« eel p^a parte din sub* Limbic mmoriil« du acolo 
sc giteesc tn ebir.- nuidi $i gazoasft; ori pdn fftptxil eft Tractum Ic 
lcagA c^ exteriund dii^U prin scMurea presiunei ta pnnciul alias 
de traciuriL, se pnwqacft o pmilk»UE« ^io lichcHant hmmA a aces lor 
3abstant» sji ea urmarc* o erapfie vulcanic ft* 

De altfel, daca troaptu Scft&Jtai geotavmic d» B8 i ^"ar 
tncmin^ coolant ptol In profun^iuiile cele mai man, adAncimea 
ms uniperatura ar fi a^fe de maiy: Incftl orice cocft a ar lopi 
ar li apniximaliv te 40 km. Ucmeasft d« aei dcc? T t 
rnudubii g^oainclinalRbr ea yi acela ale atfiMlw conlinrintale acu- 
fundfiLD, aflnd prin mi^lri de «mfat*te<5 nn>L^ Hi S€»a«a 2<mfl i 
iiiccp a m topi, aluuootand cu MM* noi ««*•** to l* iul a 
ayprafetei pinp-Bferei* 



Din expeiieniale K*mte cu gnmiLiiL ^'a putut vedki, (!*i prin 
.iLiHlzirea a 1 kjcr. de n>t^ pAna la myu, bI dagfljeazO, din canza 
difefiteliT d^compimcpi ^irnke ce W#rt i« tftniperattira liialti, 
10 gr dtT Rpft ? i ud volum fta « ori mai mare C it al sau de gaza, 
compile din H, eOt^ CU P CH< ^ N- Cain ac^a^a idut fi gazele 
cari apar in eniaualJimile vuicatil^-, ufarb de dni-uiilo nkaluie fi 
eele metallic, oai-I nn pot veni deeAL direct din .sub&bin|a supra- 
toefiJatfl a [rito&ferejp 

Astfal, prin scufundan*, rocelc ajun^rid in apfopieroa ptrog 
feriL rie tooep imedlat diuiinarQa d^ «aasa §] de ^pS de constitute 
eael iis^md in afari l poL da mi- i. ctod sunt In mici canbtiLtu 
la multB din isvoar&Ie tcrmale. Roc^le scufondiite ceva mai adiinc 
intrand in ruziune, miresc r^zei^'a magmdoF eruptive du la supra- 
fata pirofifarei ^i priii aceasta ti achimba local $i eoaipnyitia In 
raport cu nutura lor mincraJofica. 

Mireimi&mul In sine t) Eisvadirei In atarft a gamkir -i a ma- 
IotUIot tapite in timpul emptiiuiilor, aduiilfind ipotc^a anfiA^in ^ 
pelrt^p Hstf&I: ga^elu ce nasc diti roo^fe ?coar(ei prin o fecufan- 
<lnre brusei, dui-jt rapfttA o putcrc dt* expaiLHiu^ ftfB de mare 

6fi totingtt remlenta scoartei, oaruni^i in bueftt« In acr, dind 
na^terp m afara Ja vulcanii d« wepioetunc cu Ebman* de neck-itri 
91 uneori ajundtod ^r mari eairtiatti de centime. 

Jn jjnrK uil rnel pjscJc gfiaeftc uu loc lesn;ck>s do i^iiv prin 

liiiiile dc rupLurfi p cu etc Iftrflye p q pwtg din male™ 'tojx'uu 

area dt flfiCWfiim^ a magnei mai ^1« ajulalA apoi $i jjHu 

afia^lriic cxercitate d« Konclc 3jeuJUndate a^upm maesei pirosfcrei. 

Violeofa cxplosiueiilur Tuleariiloi- atpojiibolieni ?i vokaukni 
s ar explift'i prin tenomene de ^ufimdarc, care ar fine mijlocia 
Intre seuiundiiifile bruscc yj (Safe eti lolul jtot^e; iar mterautea^a 
arapUuniior-ca ^s nerojpilaritatea lor ar fi intim legate de isfcregw- 
lahtatea mi^c^rilor de ^nfkiAdare ale Kvourtet. 

Din cele arMate to acest capitol i^<sil cli sub scoartahrilidri, 
sub lilosfcn\, segajw^Ltf 5iiprafa|a nudaului central! suprafala pii>os- 
fiewi, formaUl din aijlj^Uinte minerale topite f a c^ror compiuitie 
v^ria^l eu oatuca cocdor dif«rato prin seufuBdare ^i topire fn ea. 

Cava mai spra cenlnj s« admile Dfi nucIeuJ ar li mai um- 
IVinu eonslituit §i cotisiden^J d«nsitataa ridicatfiL a tetenow 
piiiiiiuiului (8—10 aau si mai mult), parlea ^entralft a pirr^fe-rei 
-r baribrem, — trebnie consider ta ca formatt din metak grale si 
in special din fi^r ^ nichel, metal b eari wipreunA c?u olivina ae 



Collection marcbarkat@gmail.com 

jr&sesc ?i in soorule scuase la ivoala da vnkanii tie explosiunu- 
iKimbarley), ca gi In scnriila ee cad dm sterols cere**! pe pamfcat 
sub formfl. de nielearilfi- 

Ictiimca jDwUitotnire & renonifutior Tnlwmifte, consmwuli 
in XiAal const* In oduecrea ?i siflirca. Ho in »ii*riorul (lacolUe $L- 
lame intrasire), Tie In snprafaui scouflei, a numerous auliaiant* 
mimrtlo nd. luete din regiunile interrw ale ylobuM pamanl- 
dintre can unele, ea rocele eruptive ?■ rikciiimiitolB da Bafott 
maresc Buo^ta solida; iar allele, ctuu sunt (fazttle 91 in special 
cnonna cautilate de rtpwH do apfi, <:a *i apa isvoarclor juvenile, 
se adao^a ucincelal aarald $i apelor dc la mipflifa^fi. 

I.Oafe wrelfc d* PiaiAiU- 

Prin cutramure de plnifliii Vn^aleeem sguduilurilo bruscc 
scom^i jflobulni, can tmiwri tin vk.la.in a# da mare, taott 
ora&c Uilrefii sunt prefeeuLe tn eMevii dipe In rume. 

Jtfecbil moral asnpm onuilui estc Jnspaimnnmtor, mm ales 
ca noi -earn obi^uniL de mid »n eonsidariim scoarla aalida <* 
eeva fa 31 sin^mdu pe neaetepia'.o trepidlmd cu stomal 51 tre- 
murand tub piewwate rusia b apa batuifi de vaJuri, ipainw 

»« ne va n mica, 

ffu ntsra.i omul se realnue de ssuduUunle cattemurelor, " 
S i wuradele. AsiaH animaldo de curia doria nelWipe, Incep a. 
ft* si unela inspaim&nULe o iau la l^ San (*««* chiar ^ 
male de apa, en erocodilU, cari i™piimftntaii W ie*U dm upi $1 
auluat-o rasiiL la luf* ap« P*»**i Dri P* li ^™flnd«- K e pe mal. 
Ot efeetal moral a&upra omuliU «b> mtemeiirt, ne putem con- 
™™ H^f dm dteasli'olfi causate de culremuro; n^el din .wml 
cZuurului dm Calabria la 1783 an path »«W. « In 1910* 
od de la Mwidnii paste WM*» da oameni, tn ej i de la UhImua 
din 1755. au piont pe^te 80XWO. 1" JaponU T tn I730 r «#I|M 
100JHXI de oMWiti, iar in eel de la I Septemvrie 1W8 cAnd ora- 
5 cle Toku. ?i Vocobama ftu fosi eompleci distwse, nnmanal wn»* 
tialilnT a fost de pestc 250.0tKX 

Pflaubele iTiaiariale pmTOC&te tie cutreraiire pot B ..neon 
wormA. Ele ^irlaaa dupa JMBiwltaiea, duwto ^ direc^m de pro- 
pa«re a cuirtirauetor. AsU, 1 pafinbele pot ft miei 5 i ™ li ; s f mn ^» 
l«^ptod 3e la format dc mid Bristol laddnfi, ptol Ui dftrt- 
nuiraa comptecUl a luturw cladltilor, ^and arboru pet 11 mp^ 
tauniii ei dealurile prabu^ile, pamanlul rfiTar^it pirn eripiUm ™** 



CiecLj^ai ^Tirrr^f^ 



2A*> 



\i 






■ !i ridiertUari ?i BCufundALuri nmi, qu fortnan dc facuri 91 
lii^ijirid^ tzTtiarH noi, ori schiaibriride«un<4.nd& apft, etc, (Fig. 1-M). 
Din ftrieire duratu eiuremuroior calc mai tab>tdeaana scurtfii tost 
ele $c poL repeti ta int^rvab scurt^. oum a ? a TntAmplat la 1812 
' oraeul Caiaca^ $i tinuUil din jnr, car^ an tost pi-ilbii^iiu priti 
Iref s-piHuiluri de In 3—4 aecimde fi^ogrc. liare ori eutrHiniirti!© 
I in xin! ?i /flf-pLamilxii dearfmdui, agndiritura osr mfu mare liind LnLu^ 
*toa^ta la rncepiit; oum a fast cuL^Einrul din lauuaiia lfllG, eii^e 
a bantuit lu. noi In regiune« munLdafi/S cDwtre Hrahgvft §i OU (Mnn|ii 




StuiUnl <rutr*ninioIrM. Sludiate numal dupl tfomfo i& prq^ 
dut T dratfeiDnrdfl ie prcKintii suB diferite forme. 

AetfeJ une I e iluu apianltiir[ v«rtle*1^ asr&riind in s<er toL ce 
pol deslipi dela aupr&fa^a paixiitatiiiiii : aliHy pmsiott sguduiUiri 
cari w p ro Paf^ ^^ TunnA de nnd* ort/iinhijf mtr'p direct^ anu- 
cnitft, provatf-Aad diir4nmmjL co§uriiot fc $i fiiikjiiuxji ^ dAribnu-ivii 
'paretic ag^^i obiie sau ^^^^emiL^>ulal , pc drr^ia d^ pnjpagarD 
a cutremunduL AJt^ ori Die pat a pnjzmtA rn^are de ml ins 
«*re ^e traduce Tn afari prin j-^urfrea motiumonLelor pe jHJBta- 
tDenloJ lor. 

I j] reslitate ondnkiiiunile acoartei jiruTorato de eutr^mun? 
sunt mwtt rnni complicate d<? turn se pot ob^rvii prin efectdD lor, 
De siRur cti nuinai prinid izbitur^ dupa cauzele rare provost 
lire o direct detei^jnatft iij ip^ Odatil eo seoarfa a fosst sgu- 
4\M fnsa faatrun punct sau in regiune ourccarc. &e continue a 






Collection marcbarkat@gmaiLcom fl . 



Cl^uicf lii GanaraiA 



'17 



IremurB cu ml#ki «.ari oo&iteial in toaie direeliunilfc ; in Loema* 
com sa inLiLi i suprflfaja unui lieiiid curti a fosL sgudutt, fie- 

care pfrrtiekft oftutmid cm dupfl. un mimftr ^nreiarc de osdUtfimi 
in toale tlire^iil^, s&fi recapote posit ia pninj de eehilihru 

Studiul cutremurelor de plJnftnt rate azi a$a de inainlat aciesxl, 
u d&L naftaiti wofli atilnfee aparte nuaiit& Stbcmoloete. 

AoeuslA iliiiUfl care diapune de numerous** ObsftrvuL oflfl m- 
p&gtiftte pe intreaga supraffilit a. I'toftntuluu eu ajutorul uu 
tpfettte IVMiLt sensibil* poale nostra tn mod graii<\ pe oilindri 
iicupciili cp tiariio tnegritfi cu lum ^ car* #: invMo» repdul ew 
bjuLqj-uI unui mettuiivm dc eeaswiic. cele mai fine ondulatiiini ttte 
sooarleu In special Sttsmologia se *eryti§te intre ahrie de mi fet 





■* * Jtf MHMMh«MMff WMMBftg 



Fig. 1ST. - tYmluk wiBiUcv. ((tin Foitf, iiupi A*- * BalturcL 

de f^ndnlf lungi di*pu» vtttfefll $i d£ oltele dispuw ortennial \$\ 
grelc: $i Utfoarel> can Tn virtu Lei inorttei In timpul rruti-emuruLuL 
elc nn uraitauc mi^rila imprimale de acesta iupprtuftu lor. care 
ao miscft odftU mi scattrfc ; ei. rimLVnftnd In urnifl, inre^teLrca/A 
Hslfd direefte #i ampHtudinea ondnlatiunilor BAoartei in punetul 
unite este a^cami obsmatorut (Fig. 167 J* 

SaUiral ei tQQsta nparate trebuesr nazals in araru ti 
§i lisal* in aubsolurl adftnri, eari sfl te farea*^ da Lrc[>idatiunilu 
produce de Lronurilc si de trisurile greltt ft: tnic prin npvop-i r 
i»r post&niciitclc lor belanaie, sti fie a^i de inliiii tefrnlc de sub*ol, 
iiicftl sft tacft o singuifi bucata. ey aubsnhiL 

Sludiul aeismologir al uhi unir<:lor nt arata c£ ele a© produc 
In i>rormivi"np inlr'tv regiune nmnM tmtrti (litpwentrnU dkrf« ttfli© 
vibm|iimi1tf se prap*ig4 in tnite dirt 1 e|iu nil o, Rugiimva deli* supra- 
faV* ^-^^ «» g&seste Lraedial, in ta^a cenlrului, numith r|ijr^ntt-tt 
i^HiiflLu cea d i 1 1 U 1 1 stfudulLurA in niwl vertical sji 3iib Torma cea 



jniirrriinv'L L % oaie ceMiiita puiicto mai dep&rtatc de epii^nlni, 
prime&c s^uduituri din co in ecs mai oblige |i mai slab^ r iWtri In 
cefe din urmJL devm undf orison tale (Fig. 1^)« 

Din eentru pome^ douil feJuri de tinds; unrfo Imidtmliiinlr 
(aa \ibratie) true viteasl, de T^ — 13 km, pe B#eutd3.^ altcic trina- 
Tfrsiile ArADd vitwa nnmiii d« 4 — 7 km, Primela avOnd % \ 
mai rnare »oei.wt cdn dinuii la ^iipmriiiii ^i *e inregistrea^i de 
tteisjnogrftrp> r^ o tr^nutrttofi prcciiraoric a cutromuruluL CetalaUe 
b« fnr^iatrenzii dupd piimelc ca a dona faz^ preen rsurie* Acolo 
umJ« ac^te undo i^besc perpendicular scoatHa (zona ^picefjiralfil 
prmuaci mi$ca,ri sguduitoafe pe vcrliealft (de jn» to susl, ale 
sctrflrlt-i mifeflri cari ctBiHtituest: trutremirnd d« jMimuni. 




KpicciUrul odal/i jntmL in vibraliunc, conslilue^te ^i el un 
el#m nou deia 0*^, |* la suprafatt se p'ropagft vibrathuii nndu- 
laiorii cu o vite7h da 3—4 km. In toaLe dire^iuniki, r^piw-enUYnd 
ftdevfiralul calrwui^ &imtit pulemi^ de lu^ vibruliimi tim ajuaEe 
la imlipr^ii i.j>i^entruiui daea a wit desaiil da pnturniee, se r^intorc 
jar ppfa o[iicentru. 

Iiaci cutremurul ae pelriwe la n miaiL deplrlAre de obtserva- 
loml seismograHo, aparalel-? toftrfi bmse in mi^eare ?i pa grafiee 
e« innsgiatrcasea o fezft du inidulii(ium deta tncepui puternkck 
i|iiiiEnu«aaa din ce in ce ampliUidinea ptna ue incateaxft $\ oare 
ctrprc^nlA undete ndtw&faiulin cutremur, 

U d^pariiiri ceva mai mari aparatsle bipegi^pcaia la iacqjuf 
. ia7.il slnbl, Mieepitaire* fa*a p^r*nrttoiift pHm^ ^i In rapori en 
mi >M\nUi p |*i oea dt- i doaa p apci fnaa putwnliA care preaiBtS 
mai tnulle scldcri ^i raveniri <^e inLcnsna^it mfc«oiftpfa-«i trepW 
p&nft disporo In r«as» final* fFig, 159). 

La depart^ii feirUs mart, ea de exemplu la antipi>sij cpicen- 
tndui. se l.ir^ r i?L^i^ pe gi^ficfi loate fa^ole (prcciunioril, puternice 
$i IInaie) T insft mult mai descmnpuw i\ i rm totw^we) in limp ^i 
foitrte ^liibe i a int^nailatc din eauza dej^rtftrii, FeprcsientAnd omlu- 



Collection>marcbarkat@gmail.c9r^ mlJ at tMsta ^ 6 



GMviua GfiiHiral^ 



*« 









labium liisenaibile peatru om, micrns*teiiie: [» eftM to P^mul mz 

toragittrearf • mi«row[^m«l^ Sa «onslAtat t *n specicd !n cuziil 

rn. cKJsafemakfr, ei fa&a bjcep&toare eeW dfilorilA imdelor vfiffflfl 

t dels cenLru tfaipoceatru], pfl ctad <*«** inreBislrnl* in &tm 

pula fin* 1^ ^ dcia epeeiUm pe ia uprafa^ pStcn&fjtului- 

iVm galcdti B-a puLui g0si $i mijlomil do a determine pa baza 

vrii-i tt^aky dii'crite uiktop 91 distant cpioentralui da ob&ervaror. 

: i udancimea la ears miunl s ftr aftA &$ fl* epicentre . ArtiM 

t, M ;, • .taerYuLa&rcl* inai dnpftrtate d* nn laiimmnr pot s& ctikulaze, 

&& inteiefe oft aproxiroaL3v + loeul geaErafui «J fttie&tu'u. 

Pi- -Ki.hu propftflftrli undelor in ma^a pftimnUuIui, re*>&& c£L 

In rowle HU|nikii>tGi f tftiua de pruptypre a undetor sate mat slaM 

i ..iniizri dup>l natucJi racelor ?i iiozttia. Iop fatft Jw ^rectift de pro- 



M^vv^yvT/V — — 




«• 



is l ¥ i s -ir J 



II 7 i III hu4« tffuwir&OTi'i, puturnice ?i finili -vmunilui. 

,ie; pe tiffed ta rtjhnSstt cwUralA a pfcmJUilului vitittA cnstfe 

treptal spre rcnlrii ^i so comporiA .a > r i cfmd pirosfera ftrfl eonsti- 

Uiitfl dintp'g rnassi tiaatidl ?ji omugimrt, rairc r*r It roai rigid! ca otduL 

Dupa puteran t-titremuriihii en *i dupft depftrtareft la eare ne 

i- [centra Ln mommiLul pmAresrii suta, ™tfeffflwul ptft- 

rintS diferile liru. 

Pontru eaordanarea dalelor necsEiiro uuidiuhii Jor. tf* aLablliL 
o amnv. I *a uu ii g dupa *tfn? puLotn duduco tlrift cnt»- 

rnuruLui IblAtti fciumil piraci. 

t&utiAfl sc-arlL dupft -Snri $i P<tid, ewpctofe wrm4toapele l' 1 

Uivms^nip: 

I Mi^uiiri niLegistrale nnrnai to apatfttole ^spife* $i din Ire 

nniiiai dfi Del© uiau -Hfcti^Lbilc. 
Mac rose! sine. 

It Mi^vuri inrcinslrfiii« dft Loate aparatflte aeismiee, sim|iltj ?i 
de uev iiiimflr pcslfftns d^ c^irnenJ In repaoa. 

II lli^ciri simtite de un ntdfe mimir dt^ O&mmt In rr;piiD3 f 
patftud iiMpri determma chiar durata ^i dircciin lor d* prop«i 



mobilolor. ft. obiecLelor k a u^Ltor ^i a f^resLrH^r, el>" 

V. Sim|iL dc Ionic Lumea. (Jbiji;Lelft so eliiLiiiii $i dopoLele 
sunil singure> 

VI, Siguduitura dt^toapta ^i pe cd adormitir imii ehiar ios 
iriinr-i^itfiL Pftadnlftlw ?p ojir^a^ ^i chiar artioni ae dalinii 

VI L MtthiHtt $i nhiectdei sunt rasturnaJ;*?; tenuufulih* imep 
^H c^idii ; spaunu-i cuprfode p« l.o(i ? 

VJI1. Oisnrilc so dilmmii $i zidurilc cripri. 

IX T LEuiiui pariiaJE «au tola I a a unura dintr<± cltdin. 

X, Ruiiia ^i dessasiru generaL iftmtatul wtfl (3r4paJ <i rj*4^t; 
inr Tn iinin{i bus prndur prAhn5.11 i. 

Cinn ul^eniitnariit Eyismologict* tiu poL li ptea niullt? Intro 
JaniL pettlm delRnniiiiin^a inLiiiis:b'ihL n dirGCtiunei, a iiioduliii de 
maniifc^tait'. on a uTt^ipJor lot^ale produce dc cuU^mur, mare 
Taloare au datolc eulose In lata loouJuL in oru^e, saU 1 ' dela 
acei ce l-au fitm(iL. 1'enlru ac^nsta, oei ce aw simjit fiitroiimrul 
tr«buea afl.-^i notozo btoe dala, ora 51 niinntul omri bju =in^iL -j'j 
dnitnrili» culnemurnlui (rerinc&i)du^i oeBUSornicnl in IjujjjuJ nbs^r- 
mttei dnpA ed tnai apropial post fcel%Tafir sa« tetrfbnlc}; daeft d! 
a IV>i-l vnrtirEil EftD orizont^l ?i Tn 1^17.11 1 »JCi3fita, duprl niodul dim 
au ctlZruL obiecl^lo din cim^ sail duptL inclinarca oadralor de pe 
p&rctii sAp dca s&njhd $1 do dircotia de propagaro iii apatni a 
cutrcamuralui fat& do puneioLe oatdinale. In f)n« trebuie sfr-^i de» 
Fe>inift d^ ori $\ care particulntitati asupra modnlui de manifesto* 
(sgomotei, etc.) ^i da propagare oi tulramuniloj, en ^ a^apca rfi«s- 
lelor morale $i pggubelor materials, ori a^npra rnndilmu^jtor udu^e 
jJOlnJd 5^-i sabEolnlii!, a pel or tur^Uiftro ^ i/.voareloi-. etc. 

1 ilatft rlat#lo ai^ilBa cuIbsa, til a &e [kjl a^oak pii hart a a 
regiimii alinsii derutranmr. untoda aej prin enrhr homoseiHl^* loate 
looalaiiiiile caii au fort s^uduJLe do cutt^mtir In acda^ timp; ori, 
j*in «ni*bfi Lsosoistfl. toate Jocaiitaiile caii fan sirntiL csu aceea^ 
ilric. Accste din urmfi <;ufbe mni cole mai temie de construit, 
datolc- Hind mai u^ot de cul^, Num&i dupfi ^ curbek aco^t^a au 
fosl canstruite, ne putem da s&ftitfi de mtHiui sji de Ttteza die pn> 
pa^aro a ^uLrwiurului ; da efetete loL m $i de TnOrin^ca supra- 
le(ei atinse d^ eJ (ve?.i F 1 !^ 100}* 

< flti^lo futefliiinri v li>r d« pniiiimt* Cutremut-ele pot If ppflvci- 

raai multo lauite ^eologioe §i nurnai oomp^rtoi harla seis- 

jjiLri a rcgiuiiii atinso de un «rutremur. bine shidial el mod do inanifo- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



• ■ I* dc O'lJogfa 



timtcfifi Gem i ruL& 



2ftl 



Btore, in harts. gGolflficE loealft, pulum eil no dim seama de uati 
cutiemuruhiL Btu mai bin^ sis de cauzele earl l-au . proracal- 

AsLCd unek culremure cm toiul Ibmlfl, Intnxaandn-*;: j 
supralalrl foarte red^, sun 1 , datorite unor prilbu?iri ^ubterane. in 
pefterile rocelor cd&iMttsa, *au in jrolurile rainaso prin cKwIyj- 
sArii &i a gipsnlui, n limits futrmure 4< priliuslre. 

De inn lie oil toatl bubata de deasupra golunlor sti i - iLni- 
^u!?h! puna la hiipnifu|ft P dnnivelami aolul. rarii$tM ji distfugJUid 
Eolul oc se jtfteefc pa arel peter al gaprofotftL 

Unele «ui rem nre ntfui in Ir^ikitrrft co cruptiunile rnI<moiee, 
riuinite cirtremiirv ill* uainrii Hilcatiici, insfi fi ftWSt&a niniiHi 
locolizaU! mui mult sau mai pulin in repunito fulcanke, Nuifloi 
:rar, dacfl annate eulrcmure au n extindere to&tttj mim i lot! Ml 
previa t de ^ruptia din Ififti a YLihwmlui Kmkaioa, diiiLre Sumatra 
^i Java* caxfc sa simUt P&n& I* Kntiposti; Lar viduriJe pcoduse de 
unda miti*cmurului t a?ilnd Tn^Himi erfjaordiuiuti {30 m), an ni>, pe 
distant de H) km. tot c* au gasit pe tfirrnul apropsat al 1 dor 
ihiuiL mari insula, 

Cole mai mulle r:utr+minrft ins A sunt 4* italntHi toctoairi 
file sunl datorile nii?? Arilor de B^*wira ale W elor seoartei, dea- 
lunpil diriociiliunilor mai munte %\ hi ^cial dealungul liiii 
ili- fulii son de faciuvi+ 

Seoaila painftntului priii rftebse continue so coni™ -w tocfittil 
t;u Incetnl. asrtfel ca prin aeeasta inic$oraro d^ vol urn, lediiul 
cchilibru al unura din por^i unite separate prin nipturu pOftte li nipt 
*i spre a $-4 ng>4ty&lftj eie safer o tni^care de a^sujuS dnpii acosls 
latii d^ fiilii- 

fullbiul a<:c?ta md poste fi mpL ?i prin ae^iunea eroziunii, 
crtre difeUugiiiid fi tmfisporWnd u parte din mnierifrkul diflm- feee 
ca t Rcb«a stare de eehiUtim inir*5 diferit^Lc unitaM tec ton in- *A iS- 1 
(ieranialn, prilejitid prin m^ii^ta o mi^&re de 4g*Kzire u tor* 

Aeeste mi^lri de ^i^are sa potwa mfii aius in pcutiii^ime 
§i sunt de obicni bruHce, a§ezftroa t'jkcdndu-a« ori dlntro alngmfl 
dat4* ori In mod ^ndal. la LiiLerrale scurta RHperetitarea for la 
s^praTHl^, se undue l printr un cidrenuir, si *;iimi intensitate sti n 
niporl eo iiiAriidCft, do£GChili]>mliir ctosii prin a^tttare, rigomotiele 
rjiri ae aud pKrvin in general din eaua* i'lccfiiii fl sdrobirei eow- 
lor tafi Intre ele dwlun^d liuiitot de fracturt tn limpnl Bflfc* 

Cek mai rtnumitia rcgtimi do ^utremare de Wter3 teetoiicJ 
$i vnlewiit^i auml Japnnia $i SiUcia eu Calabria, in Sudtil Uahei. 



t.iii emurele din liomfinte snnl to ceseril ifa mUarj tecktfiicl fi 
nltimeJe dou4, bine studiate, au Tost 

Cel diD 1912 (.- 36 ^? -7 Mai ?i lunis at. n.) tifttii rt 
Hirujil fniternic tn anna Milrftse^li^Fyft^flni ({rrftdul al [X-kit], n 
fipst un inilmunir Li^ Limit d-- a^essaro dupl o Talie wee he ce sb 
Cdntintizl |^ la Nnnlnl Dobrogei, tree And printre a^estc doufi bca- 
litftti pnna In Carpati. unde se a^cunde In profundi me, La Koc^ani 
tfa ^i la MAra^^ii, prima 5^udihtura a fost vertical^ e^^acfl araift 
el itmlwk se f^°ufni m regiuntsn upifimtnUA r lailrennindui- VftiS 
tieatiUtsa ea rt pulnt tronylaiii dupft HLriuktEiniln adu^e unofi diu 
eljldirile inai de I^W&li A^i de ax, la liceul din FocfanL, ctP^urilt 
au ^irit in bneaii d^la iiivoJnJ aeopDrituJui ; iar p&re|ii cameiilor, 
pe eari nu erau a^czate grinzile tavannntor, s an desbpit complect 
de tavftiiuri T tnciil din pod se puleu vedei^ pe spSUiun pftna in 
rauncrrle de joe. Tot astfol eo^uriie TabricQi Negropantw deU 
Mj'iraLsi sit, ilin caaza egnduitun^i verficsali^ hli rust ypatt*, prin 
sLiivire €u umiJare In arwra, locaKti apruape th i^Lremitale. 
A cole /id Aria erii $i mai subtirc $i s^uduir^a a avtit masfi- 
rnul de efect, partea aeeasta Hind sdrobiUi Intre corpul eo^ului 
sidit rnassiv ;i ineltsl aRu terminal Ingrevmal prin ingrrj^r^si 

Pe drumn] ce duo© la rabricri se obeerra, chiar in g^Mk, n 
denivcliLrt de 10 — |"i rrn. A tereimlnL 

L i u |>& nccftsLfi prima sguduiLurik VL-rtLcalii^ cutr^murul s « eon- 
bbuat prin mi^cAri ondulatorii, eaii a'au propagat In toate direclide, 
mai tari In Mna epieentralft dealtmgul fiiliei, eu directia NW-SK 
^i irmi slal^ p» direct ii perpendkuJare aeesleia, Din cauza liceslor 
(mdiilatiiini lu mnlte case ^i hi^Brici au cripat phTefii ^i au cfcmt 
Et^uri, sobe ?i ftoopar^ufj. R«fiuncia act fc fwLa a mai tbwL ^uduitl 
g in IJJIIt (11 J] 14 Ma riie] JEiafi muk mai slub (Fig. ltfk vt 
Fisi. 1^. 

In iruriii iinnlin 1916, a 1 * simtit un alt cutreinurlerLonicj cai* 
fnah %i-n avnt n.^innesi ^pi^ntralSL in Crisi^linul Mun|flor Fttgdra- 
Kiiliii, en n luL^nsitat^ lot a^\ de niiire (jfraduJ al Dt4tt). AeeastJl 
rttaaaH erislaLinii esle bepanniL, atat in spre Trfinailvonift cat 51 In 
spre Htmtenia $i U I tenia, pHn bnii mari de mplur& cu putemiw 
de n i velar i P diepuse aproximati^ W— E pan& Intre Arge^ ijl Raul 
Doamnei, de unde liniilo aMstea s® eurbea^fi spre NE, Pbndel eu 
noeata diaJoca^S marginal^ maa^a total ft a crbtalinului mai ©ate 
1 dialocalil prin irei luari fiilii. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



U Estonia GnuiiniJci 



253 



In timpiil GUlremuruluL cu* a duMt apiwpe douft Uun (la- 

miarie ^i FevniairaK *u jiieat M*ta aeeste libil flfl WE Biibmlunle 

en de Umuri subpiiMnterie. incite de etpWN de pmf de focL 

vwm d«aUingul ttrtweuc wSstor dUkmft wu ^tonte 

■ rr ii *i adrobirii *oc^tatfm^ 




fim&tifc <l— y (radal* dc tftrie). 

win dumb p violet te^tfftBri Bftfoj ea # prin toUodwW 

a! erieflBtral* a tofcteil p6 mulle «|M cntttiwira vbatfta J 

pa*ube n a idns a*a de nuui, din cauziL eft zona epweolralfr 

and© g i-iis *i maximal to violent *'* iutAmplat a& cadfi Intro 

mo miintoflsfi p nepoputatt. Cauaa a*«tui cutremur a M 



dtoigttr a Ctialalinului M-tfter FagdrA^ilui impreunfl en nwr- 

gillie &i idle ft a bat-in nl til TransUvanieL 

TnLifi cutramurele mn\ Insomnale de can ae aininU^u* to mS, ami 
culremurul sim^t la Ifl^i In 1684; eel dela 1740 ie^prti mm un 
ei-onicar sptttLti el clqjotele simau aingiiT** iar oam£nii nu ae 
puteau tine pe pictoare : ral del a 18CKJ rAnd s'a dRrftmat jumfttate 
din Turn ill Gollei In Rucur»?ti; pM&nfeftl fuEremur dela 11/33 
tanuare 1838 sim^it in Cikmpia Ramftatt, eftnd prin de*ata ertjS- 
luri isat-v estii ■■ ce a provocat, ligne&u apele sebterana fotiiiftad 
lii-i -un, ca&qte a-ati dfrnimaLjar arboni atinge&n pftniftntul en virtul; 
mm I l<?c:al la Bi-iiila la 15 Aprilie 1865, 91 did ml local k 
CAmpiilung la 7 Mai 1872; in Bm cd delft 1879 din Cfimpta din 
Jmtil cotLilui CarpatiloT can* * e^ilat in lirta si etecte pe eel 
din 183& 

f HI 1 1 in it r«- Mithmarinf. — Cuiremurete submarine sunL da- 
torite acclom$» mnomene tectoniee ea 91 da uacat, eu daostihife eft 
xonclt? lor «picentrale se ghwac Tn regmnibs rundurilor murine 
Gompar&tk ou eele d* ubdhI ele wmt ffllc n>fti numeroas®. Db 
ftltfel de &unL [n general iji etfe raal dcaastroase, prin aeefta eft 
in r^fiunilo litoraloi, ek provnaci Tultiri puteniice, mti trecftnd 
IKAte lilrm!, red dek nupraiata pftzhnnlnltii tot ce M&ith *■ in i:id^ 
Cea mai b&rrUtttS \ni& de aatfe! de culromure «te Fnpottia §1 din 
cttuza are«^ift + Eei zonule bftntaite, casele se flw d^ lemn. 

CuU-emureLfc submarine pQf a ae pmtfuce ddalun(rul fraelu- 
rilor din apropierea tftrmuiilpT, cari ^[rtiril roginnea scuTundiiivi l 
ibiturilc-r oceanieo do irm^dB i;onijiiftuttilc 

8. — MifcArHe letiie iaa mi^carile seculwe 
ale scuarlei globului^ 

Aforft do mi^carilft violente pc earilelnceareft In timpiU onLre- 
untralor d^ ]>ariiftnt T &'a consbiUtt, at&l din studiiil fanna^unilof 
CQcdoEiee, cjH ¥i din mnlte din ohservatiiiiuk fficate to Umpurib 
iRiDiice, eft sofiar|i aolidfl. mai exeeutft ^ unele mlfflftrl Itorte 
im-Ha, In un'ete puncte de ridlcari* Tn altale seafundan?; can 
jni^iiifi din cauza iiuselinelei lar Be pot bine eoastati numai dupft 
limp de steole, Tapl ee le-a atra^ i?i donumirea d* iiiisc^H 

Tel din acenstft ^uz& ^i efiadul lor no puai^ ft niai biot? 
cbserVAt decAl in aprtipiftrea flLnnului mftrilor, uada ceamai micA 



Collection r^rcbarkat@gmail.co|jj wntedfl CMlogie 



HfriigiA GcmmFa 






n 




r^ 



Hi- 



nt 



M 



nriseare d* Mnifiindare a uaulLdui tftrmutai* so traduce prin & 

lOiijfitaTB — » Jnensiiuie — a mtrii epre u^i^at ; pc cfliid din 

vuii^p. mi^are ds rftert a t«*™H va ndm* Aqtf aine 

o retmgera o nsmdnirt a a*tf rcariM de pe owtfewrt 
AstM, to regiunoa Poxzuoli Am Rtfa, din i^mplul WiiluJ Joe 

Bernpi*. se mm ptaireAril IncriL cffltasa cohnn* m&m WrtksiJ pe 

suporliil lor, <.'ari. pe o Intindew aij.rm^i in in 3 m *i 3,30 m 

dela baza, sunl ciiifuUe de g&uii de- Molugce marine iitofage. G* 

acusto Molugce marins s*Hi ii gAuril 

ei&ijelG lot In mwmirta coloanelor 

templuLui, trebuie sft admitem c& dup& 

ciinstruii-Ba aa, prin. o migcare de st j n- 

fomdare ugoarft a ^muiiluu tamplul a 

ajuns sub apa nrffeit ec! put in pftiA 

deasupra Tuvalu I ul ucosta $i diipd un 

Hmp oaracare, pita o mifc-arti de ri- 

dicarc, rtrtprifa sale din nou ait Ii fast 

eeoanG in af&rtL AcUialnieute baa a lor 

se g^se^to en cava *ub nivdul mOrii, 

^t rt pftaja stabili eu oarucHiv predate 
: ;ie^asUL situate. 6a# du nivfilulmirii, 

terapM o are delu r^. din timpul 

crupiiunei vu)r4uiului Monte NuoTa t p^ w — T&yMt* 

carel acopt*risa de eenuse ?i de eub *v* W MWhtH 

care a foist de^repaltn 17*30 (Fig, lb I). 

De altFel istoria ne pottstegba dfcapre mullc ora#e Inflaritoin 

eari aalftzi zac sub valuriif mfcrii, *i in baia Douarnwiez iBraUgne], 

lu timpul rethixuM, la &— $ m. sub apl se rcai pot nfttt uic& 
minete ora$ului Ye acoptttft dc ape In mcoIuI V-lt^t. 

ApoL atM Tn FpiJibi de Nord oftl p In Nomgin, bc cunose 
niiilte T&i t alis ^fcror c^giuni de Taji&are In ALIiinti^ au Cost aco pe- 
rils de *pele marino, scobituca Tailor lor actuate ooatiouandu-se 
mult ^i In platforma eooUnentalap p« »ub ^| jC:lc oceoauluii 

De asem^nea e&ta cunontulii striiduinH Tftrilor de Jub de a 
srarili imiinlati k M&rli Nordului, pita copstruirea de diguri 

piiiitmicc; iar In Ballica. pes idknd tarmul grnman rftrnftue po loe T 
\irmyl suedes $t-a rurt-riL uu mult uscaLu!. ^i tiLrmul nonlic al 
.N'orvtijfiet ne prewifiiii un fmino^ Qxemplu de cidkare, terara cu 
rfcsturi de acuiei marine actnak t gtotadtt-aib rldiimte la difcril^ ni- 
^ele. De alllel din sLadiul ter&selor manna din epoca Cuatemarft, 







j_ 



i 






imediuL unLcrioarft eeki Mrtnale, re^HA ei us^atnl S^ndina/iei ^j 
al Fiirlandei a suforiL iiille nitifh- rmcilatiuni ri^ ridicare $i de Sicu- 
ftmdara; iar din compararoa ItiAJiIfiiilur la cari m gise^e a^i 
jtn^te terue t ja^isS ci nu Loate au fo*t ridiir,iir jwina la aoela^ 
I, ilraivelar^a vnriiricl In general dola I) m pflnA k +270 m. 

Din studJul gdologje al farniai.iijnifor noi de lot, se eonstatA 
<i ?i rugi unite oarpalo -alpine la ineupuUil CuatemMului au suterit 
p ridicare to bloc de peste l(KKl da m* .?tri '; cftci mmiai aalfel m 
pntem explicit de exempli euiu Fyo^Brjul din MApini Odobe^Dor, 
ee o ciinstiLue^La dela facusfl i^nil fu^vAiTuf aim &$ trec^ <u caifA 
de tnin de 1000 m. t se gftse^te ridical ild la o a^a dt- niare alti- 
tudlue deaMjpra nivHlului mflrii. 

CAnd 5'a de^cris aclJuimn nijirilor mnpra iftrimiliii, a 1 * wh- 
inr c?i U"*nsformarea plaUorm&i litoraic in wrful ConUneirtal prin 
actiuneii viilnrilor, nn pubek »l se faei decdl in timpul ji^\ uii^- 
Encete de scurLindura a (Armulii^ p&ste care fn aeeea$ imlsuri 
apa mini a inainLtiL ni^iilnndu'L ToL ajrtfel prin o ridicare InceaUL 
u farmnlui, apa mSrii retri^Andw-^o toeptai de p^ kocIiiI <?onlinen- 
Uil, ia na^tere o pli^jb nisipoiisft InLri^il. 

Cum Tederu tni^edrile seculars ale scoar|ei au ta i\v\-.\. nt&- 
mijitKEt mfim^a U3caluli]i In unete regiuni, iar in aJLele D^k^orare^ 
iniiudcrei Iui 

Din causa [taeil^iumUir U*nte ale scoartet, llnta d^ ^Stm a 
mDltilor :i oceanelor varia^ii uulncerat ^i daefl acesle variatluni In 
linvpurile actuate par & ave4 o ttiirfi in^enin^tat^, considerate in 
ni port cu nnensuawa tun^urilor pjologTc^ ele au jucat un rot 
foatto Important 

IVanH^rcsiutii ^i regrealuiU him line. — In ^ludiul forma- 
^lmiiur ^eoloiric^ gfiaim ruxtafttGa^ i?xemple, din can se paaio 
iJeduoe ci tn uncle peiioadt- ape!« midbr sail Inline mult peste 
continentele ee le t^rniuieau f inainLani nnnuhl trHiMgrouiiu]* : pe 
f-ii i id in site perioade^ apele marine s'nu r^trftw d* p« re^iunile 
conUnentale, in apre regi^jmlc adlnei al^g&osincluialelor, t«Lrag«r« 
numita regw 



MWi da<a ■ i teri m dutmu Or^tackul superior din Carpnf^ 

ii <ia u|Hi1y rjEOBindmnluliu sau €6 eoinci(k-.\ apruxiatativ i-m a&td 

Curpu|ilnr wjiuali, to cop Uansjfri-^iuiicu. ptm rE0mifla csantmipnlAU (for- 

n ml ii <k O^talbiul M-Ultir Gutici i-u pn&inr pot«ce de JurAsjo-N^jLMLuanl 

in Alliimiiil wtp un ap*rc tmi>grcdv tn baii^d Kudki^DamlmTi- 

v '-ilduvu. eta. 



Collection marcbarkat@gmail.com 

2 -,.1 Hflniftiile c'« Gcu&G|i£ 



CteologiSL GenemtiL 









Ui OiKiHinninniil ti«i%i*ate©a m Tnlkda |i mai mull, aevlwiet 
de djaizqeisre ft fl to luaiiilan?ii tor p**i* tiR< J *t [iff. MS), luni 

toasmnaUL priti ^nglome/iOQ ^i grwii patent jfesTOlttta, cari - 
gi petit : sjirr VostA .-fflift. l^nli ta N'imlKgli ?i Ructr- 

Piair^CraiuJui (Mu^vD i for in Tnuisdvanitt : Mun^i ;' Ap UJ 

In Turanian* ^an± nu se auncttftft in Gurpa(ii incrridioiLult, &] 
iLi.r.iii-Lilui aupcrior par a s&a ft reu-fls din rcgmnite n<!R9t«i eprs mgai- 



jhnifci'.-^ j/ '.•■ ■ '• -■ * v 


p 






jg ggj^.^ 1 


j§£Pjjft*-^*j.-^" ™ 


• 




_ -^^ ^-iji 












- i ■ j |~j 




■ 






SkKSnfm 




. £ 


i?SSP?6t^ 




^FKS^TTfiJS^W)^tf^''i » f * , 








B^5SSSS?SfS?9^^*f?' i ^ii3^- 


^T - ^ 


rl 






\3j^S?^^^^Sp 


rtWjH—- ' 








rE^fl^t^t^^^^hL ~~ ' 






FfTfSEjfflre 


S^^wS^W^BH 



























Ku. 1881 - f^rt^^t"**! '•» JM^Wi l* rrvi^iiAi ftfltrpff/- 

Tnniniiiu *j S— Siftonii 

In Kcnoninn tdsl< ai*te Crtl^teiltiJ tei|K!rior) &y «ca rod 
udindere p&i >*& <K*iitiiienuua. aeopeemd Grfetoliaul Gatic fltel 

dteuto do OH, JiiuUiffliul pe b nriarpiiui ta suukfc pftrirt la Vlruiamvu - 
mi Lfi TransshMiia, pfetti ^u nurdicd,, ptnft diiiruk* de Mun^ii Apusani* 

Gu Dauituid apelt rratacke *e retimi; din nou din rtijiuiiilt 
caipatk*. 

Kxcmplft rifl variflUuni uiaii do (arm, mai pan gasna Hi rt guinea 
mfo-plkicanidL din &abO*ip<llii MautooW hs Olteniei Afltlki Meditenmknnl 
II gSsim tmtBgrraiT |«site QUgoCtf*, lninfigr*Riunaa sr flind iTt^riituai*. 
, a ;ii GrttftCiCruJiii, priii rcaiglomeruk' «l 'Mm imiarnict, Sturm aliaaul 
eafe moqleni^lE apalfl mulL iaduEriLa al« ttmlitcnuiiuiuilui. presinttt vari- 
ation! juuiicraaisft» tn "Ml* parti tuuntwfl u aTisgraiiv, a?and $L eoGgiO- 
incrHia, Jn allele ratrlgandu-sfl mmk apra Bud, iijA iiK-.-it iri tic*rto jiai^i 
Pliocenui sn gSae^lfi ^bifit dinid p'eete Meditflranian, fam s'a imaoiplat 
Irk Luaia r^iunca dkttitl OK ^ iMtmliovitft, 

M. u^nriul mainhoaii timparie plioconk^ ta general priii u paler- 
nki ingrKHiiilJf* pesM depttsitolp mifl^Buiiiu, fri unde pirli maiaULnd 
uLiw panB petf* ^aa Fli?ub^ cum cate Bwtnul CoaianagtjJur (Ifoldom),. 
cmro jiainuuk In Carp&li |^"R l» pedde n l in id Lapyi^tllui* 

Apele PiMiiianultii sum in ipgreMunij Fnfca dn cele tncclienc ; in 
Dat s KUi Insa Apeto pliocertks limkiteaiia din non. liwAnd I" unde jwU 
malL ppilfi margined dcpwitcLr^r mooiicnfl, 

Orl «u^ ar ft fuel Beiuul a^fistor mi^lii Yana\iuiilk de ^rni 
mii)-]iliuoctnice totoffitle uair p m n coiiaecinia fiualft o relrapris kc*p- 






lata a gpabr !n spre CAmpia 1 1 mm i in si. In Sub^fpatli ciriiwiuili ai rH 
Dordifj, ni ea;-in rttimg£« Ini-ptatJi nsUt iji mai firirieniA, (;^ci p€ cand 
.M^NliL+naiu.nn' Inn^ste Sut.rar|.aii! p.-lnfl in ^ei d| Ndrtl, StiniEu(uuiul sw 
Inlind^ nomaj pAna m Uu^ovLaa, kir .Meuliaiinil nuniai p£na la jijataME^ 
MiiUgw;, pg -and Puntianul s?i D^K'bkiLul al^iA aiing iL-«iuiLL a i) eudlcl « 
IMnldovai. 

In gfto&ntl, o truusjn'csiuiie sau o Ingresiune mftrintt, in ftfiri 
i\v di^.iJordHJiI.elesLrftti^raflce bine ()roaun(ftlc t so mat poaJje lieduc* 
sjM dupii tamr.ti' rist ice d^ »edi men lure inereate transfircsiunilnr. 

illd Intra foirriafhiQUA IrnnBgraaiTi 55 acsea pwte care ca trftna- 
grasioa^ft, sc: obsiarvi lipsa forma^iiuiibr mtermodiare lor, deci o 
huuna strafffrtallca, diiLnritJi re-crfisjuriii cb&eim re a urmal exon- 
darii u^caiuluiin a*el |>unct IcuinLoa lrundgreeiunei P A^ dt- r-v^mplu 
fnlro Oil ?i Ollel Daclanol so a^tomc wmwrdwrt pe^te ]Rh4i(Iiui 
;nsmd In Ire csle lacund, lipu PonlianuJiu, fonimtiuiie can- ; 
ma: Bpr« W du Olteti ca ^i 3 pre E da DiUiiljovi(a, &t^>ura a- 
dfli LeruH-jni hi PIluceEiuIui. Li Bq<!egi t CcnomartiunuJ so a^l^rcto 
ori direr i p^Hlf ^islurilc urielaline, ori pest^ Jurns-icul sufperior. 
Alte ori par lo Li iLrperioar^ a rui-iiiaiinriii p^KUi care i*a lAi-iu train 
gresiurFeUj I'reaintil aJtfm(iuiii daUxihi iicllnnii aLiTiEiaf^r^i (solurL 
™m rar a il bauxitela M-\\ 1 -cnj) + sao prerintfi depo 

eohluantals (groholi^uri, piun.di^uri, Hid rent, ate.), cij i-csLuri de 
aniiriale ?I de pl«nte de uscal. 

In general insSU pre Kent* conglomeraldor JitfltaJc la haza 
roj-mnp:uijiii IrnTiBgregivB, n8 scute priii acliun^H pro^re^iva a raluHlor 
ftsupra rocelor tiniuilni distnif-^i nivdntln limp ul inaintftrii Iransgneaive 
a ajiclor. EonsiiLue^Le f^ea mai evidenttt-camctori^ica a tTanspesiimiJ 

Fit phi I t?d alikt tmn«ereRiiiiiiJtf <M $\ regre$iiinilo ^-. Hew in. < 
I rep tat, e^le natural ca diTirrihi tcrxsieuj ai uriti sciii Lransgresive ,^a 
aibA exlinderi din ee in ec m&i mari, inccpfljid dcla toasa acrid p&n& k 
may imum de transgresiune ; pc c&nd Lcrtncnii unci aerii regrcsivc 
|fa prazinfa din ee In <:e mai mid, eu cat ne hdkAm Ed serie. In 
ajoe^L uU.ini caz trebuie ail fira aten(i sft nu confnndilm Bariile reg- 
resits oi« unci rbgrt^iuni^ Ctt fonumGncfc de tsroKiurie oe pr' j ^iniA 
la general rcijiunilB siiKlin^e, unde seriile sut^cegive de slnilK, pe 
marginite sinclimdulul, pre^intl ac&€&^ di^p^zilic concentric en ^i 
reLgrc^itiniiC- 

Din studiui comparatit al deposit elor sincroniee din geo?5in- 
flimdc ?i de pe a rifle pontine ntale invudate d« ape, sa put id 
deduce (IUtjg) eft = ori fle t&ta ori 11 n Lermen rj*r#rArti al nn^i 
Mrtl Ktnirknillt:^ «a|# tran^n^lv p^stt arill* c^ntim nhil*\ A 



Collection m^rcbarkat@gmail.connF 3rm ^ lfl * &&&* 



tt-,^ijD(fL.i Ganca* aia 



^fl 



lijw^tc siifl BtttB llih r'fpnvHirnt, H^tii iIh i hi r.".:iv-JiiiU' in 
regftinilft lie seftsiiitlinaH*, ui ittr^t>c, uri d» eAtft on nn term en 
»»te I ilne rejurexfintor in ttgimtile gaoalindJttak, «1 lipse&t* Btt 
ttte in resrresjpnp* po aiille ft in tin mini*., §i «ste natural ca o 
minora re a adftneimiior in gcosindlnale, a& aibft ca cunaecintft b 
extinderfl c apobr peste zonele contincntalo Yeclne; dup& cum o 
adanfiru a geosindmalelor s£L prove ace o ratragcrc a accstor aps 
de pe zo»l* continental^ In abisurile geoaiiLQiinale noi fonimtc. 

Lau/clc mltjcSrUor h« cm tare ale scoartei globulu:. 

O^dlatlanile Irate ale ^eoartei solidd nil pet fi daloriie unoi* 
aau/j; sLrfiine <!r glohul pftmanleac, 51 de siguc sunt 51 ele o eon- 
socinti noLuralii a mnlrHcfiiinei massci sale. Faptul eft, accste 
ascilajiuni vaiiaxfi ca fcarw uneuri pe distaste foarte mici ft Virile 
de Jos si sudul Sciinditujvieil, fkpiul eft d* b« praduc In mod 
independent de cajize tertfcrioart si r& apar suh orine inliludine 
fflrft sft aibi, earactcrul de univeraaJitati^ i:i mni mult earactiTe 
locale; sunt lot atnlea dovezi carl pLndeaxfi. ponlru consid^rarB* 
lor, r;a. facftnd parte din ftmomcnelo provocate de LiuLrfts^iuitea 
Inceata iter conlinufl a globuM pftmfint&sc. Prin aceste nscilatiuiii 
de ELiiipliLjjffoii mai mull saw mm )>ulin radiise, so proFoaca 1 
ingrcsiuni fi retrain marine, peste i\ do pe eontinente, cu ftxtin- 
deri vaxiatc, In genct-al insA mici. 

ExpHcarea traTiagres I miliar fi regresiunllor. 

TnuusgrGHiuiiilti marine pre^ent&nd d£ multe ori extindm 
i men so. ca aeem a Cnftuucului superior* tn mod Qresc na*rte In* 
trebaim dac& elc suntdoturiLi' ow-ilatiunilgr sooar^i saa variatiuni- 
lur d« nirel ale apclor marine. Cu alio euviote, dac^ fn timpnl 
iiiv.ir.iumlor =si retragerlor murine , pwte fr d ^ P« wiile eoattamtal^ 
contirieutde sunL aceica earl se scufundii ftftn Hfs tidkA, apfile 
paslrilndu^i aefil*? m>t4; sau contlncntoLc st&u Bse 91 apoJo ina- 
rinc prinLr'nii I Gunmen oai^eeare de Ingram ad ire locali, ]$i ridi^a 
nivelui lor in |»iLr(JEo unite transgresea^ft, ^caburtndu-J fn aoelc tmdc 

hi?? i In mod logio nu s\ir ptftoft admits ducflt acelea^i cauze 
l:i ^l pentru variatiunilo d^ (Aim, IrausgreaiiiTtih^ n^Tesinnile pe 
ariile currtiueatale ne liind dedlt inainUlri tji fetmgwi iiiariaft da 
ampliliidini mari ; totu^L 5'au cftuM oxplicftri |i tn afarft do leg*- 
tura eu coulra^liujieii ninssei globului pAmfliitesc. 



rill 



JJ!- 



AalW, UDii l^aii pus In legfiluHt cu formaroa marilor &m* 
4e ghiaia deia poli E cari prin sotidilimrr, ar atrfige iH&ri cantiUl^t 
<de apft in w-wt« r^jjiuiw, ridfetod niveln] ap*i ? i prOTncAnd inain^ 
iftroft el peete Tiscalurile TBcine; dar In cu^ul a<^te rcnon.onul ar 
trebm si se tmm&n altomallv, cfind la ptjlul Herd eand Ja cet 
Snd, In ropojt cu pozi^a polMor h\k de soavro mrna, fapt car* 
se verifioft prin duti-lu ^oloftice. 

Alfii m CMzui eft B ar puteii ekfffidi acoatc rarmtiuni in _ 
TffsLul itpefor marine, prin ami mite variajinni In dba^a de rotatie 
<Uurml a PamAutulul. A^a i|p ox. mira ac<?depare a vite^i de 
rolaffft, ar provwft turtle vm mure a poliJnr s^i o m^linMlr^ 
a dpelor in regiuriita oeua^&riaLe ; far scfidtrc dn vil^rfi ar pm- 
S un fenomeiTi ecKtfj^ftL DadL ar li a^ atunci trMiiggrKiunile 
y re^TosSimUe ai* trebwi P a aM carjiiflend de universal iuie^ ceeac* 
-i^te In qOTtra^iceK: cu datJjlc geolpgifii Rtratigraflce. 

De gi^ur ca @i Imnagns^uniJo $i refresiundc femkt dwtn- 
irite UM fenuraenulni do ^iiiitracliuno aJ globnlui loresiru, *i faptui 
eft ele au uneori a^tindm exlranrdinar de mari peste ariile eonU- 
aanta]*, se pome expii^u numai prin Jocal de milium] are $L dit 
ridtcarti al K^ar^i MoliJe, dupl llinfle de lYaelnri nmrt. \o i* 
! irii In rciriuiii dc ridica^e : uscatuf in general p ^i in njgiud do 
^-urundare, fundnl maj-jlor §i oewndnr. AatW dajo* ne iiriaginam 
ve^hint 4™Hnfnt iford-AMuntiv! co unea Tn timpurile ^oiogic^ 
intr un aii^ur ustial Canada cu GroenlsndLL eti fniiirida, cu patt* 
dm Ins. Britaoica 9 i ^ Fino-Seanainavia, gasim cl bucftti din al 
5* ^fiscsc a?J *ub apn tn Oofeanul Atlantic, in eal Arctic $i tn 
Maroa Nordulul, jM5sle oare so depmi *ta transgresiv sedimento 
n*ji : pe cand portiimiio m m Fftmas- din B l incA deaaupm, formeazft 
iizi pnrte.1 wiiiineiirala du NoVd a Etffdpa ?i a Ameri 1 

Astrol 5'a hitiLmplal cu ttiai*i i?untinenttl& vechf. cari s'&u 
hribiicfltltit prio iinii mari do fraeturi, part* alftturandu^* [a noiJe 
iiiKiihiri fonualo prin mi^cari de ridieai-e ^i d^ pesio care mans* 
s 7 a jeLras; parte constituirrf fundnl marl for ^i ocean dor %i p*ste 
care so dop«n a^i tittn3£re&k. ^dimente noL Ca exempb de r&- 
^resinne. ca a& ne mtrguom nurnoi m regbniEe aprupiale de noi, 
gaBirnca vechiului horstmuntos ai Dobnjfoi de Mord, i-B n a alfpit ca 
u^^it, prin exondam, mai Intaiu Dobmjfea de Sud euolmM parte 
^lUorma pmbal^ooica ^i in urmii do lot Cam pin RomAn* ; 
ace^ttf in.*i porMuni de m&t azi imite p ae gftaeso separate prin 
Iinii de frar^m mari, qj au vechimi geologies daoaebite (vezi haiia 



17 - 



Collection ffi j arcbarkat@gmail.cdrh 1!ltt3 ^ d * Gfctoffr 

geologic;! a RomftDiei ^i iiniilis ieetomcc d [reprice, Kig. 334). Harstul 
dobrogean *i devoDll useaJ ilin limpid GraL&dcului superior, Do- 
bn>|ge& lift nut! ^i PtebakaiiiL cu mid execplmnl In tirnpul Plioce- 
miluL, datc&zn ca uscai dela. lincte Mieccntdui: pe cftnd C&uipia 
Ram Aim devinc uscai maiaai cfttre tinele GuaLemnnilui. 

Natural <?il In explkarea transgresiumlor 51 fegresftmikir nn 
trebtuG sk no fnchipuim > ;t in jmL-ut mimni anile r-untinGntale* ci 
93 porliimik' acufUftdfttg din acuarfJi ^i f^aii rurm^iusft patul Eh • 
murine. Liiiii^iffesiune poaUi lua. nocture $i jirin 1.1 mi^care d$ 
ridicarfc jl lundukui becandor: dupi coin priii g HOufundurti a an* 
1 - adnncirea fundului, apeta so pot netroga d£ |£ 6 huiiii porta 
a cwitinetttelor invadaie. Design; InsS, c& la inyadarGu $i Ljj reini- 
gerea apelor nimin* da pssie uscatuil atat ariik eoutincnlutc, eat 
gi scoar^i rundiilui iipulor marine au contribuiL prill jocul ior pe 
1 Li i m III T i di 1 snig, edfttRft 

Mi^ciLril^i po vortirahi silo uscalului, de Hdicare ( ■ I ^i do 
3CLifiihi;irc 1 I, m nnmesc in gui^ral misoiri eplroi;rnf:ti<u- $1 
tie ilt^ii sUu in bgaiuri! huiU inM dhsLincto de fenQmenek* de 
rut Are, siin de irnT+-(irts altt ixKjebr Ecourfri, proTocKtr- de mls- 
tarili* im^nrtio+\ 

Formarea munfUor. — Mi?car) orogenetice. 

Urmftrmd cu atenti^ di^|ic^ST|ia rocdor din oricart vmfc c^are 
laJti iJnaourrrujKi^iil re&inne mtinteasA (M\*l Oltul, Uilu/ul, EKinS- 
«4 nt ' MiuvHsg* a ni nflor ril munfil nu reprezfntA aLtoevii. di^eat 
Vfftft pons dr> ftm din &M£$ft iduhnliiL ak« Ktiw Ktrati* sunt 
flltr^lit* lie rutr- p£n& la c^l^ mut tnnri kdanr.imi ?ji ci itie§t< 
7in mv rulato «e sc^sesf utifail rlillaifr. uupriunn cti Jiriilr cuii 
liiienlnlf* din jur, I a inAlfiml d« mli d« uwlri drii^tipru invHului 
msirilnr 3u-(u;*Ih + Faptui ca roce destuJ de rczislente c& gn^i^ui-SLe, 
caicarele. fr^^iile, iiU rp «» gilsese uneori a^a de puternic IncrE-: 
prolan $t nice amp live- r*t gr^iniiul. -are <?And esLe Inci^Lal §i el 
Iq eute T pmainia reiiometiR de ati-mro [M-fii FAfAra^uiui; ; no aralA 
ct foitele can au provocAi fonimi^a cute lor niimjihir nimt pnonn 
de [inl^iniice. 

fntru eat pnv«;le teiri\ttira. iiiulr^ arfst* farfi* ^i t aid 11 r a 
r^iili-iln h piiniHniiilfif, au Tuat toti otimeiiii de ftiintf. de acord: 
dd^ebiL-iJe dintre y«deriia lor se daksreuc niimai modului eum uuii 
au iri;el&^> in I luen pi a^u^tei cdldnri asupra form&rii munition 



Geiijt^iii G^ncrdQ 



i\ 



AsteL la bieeput er ero^ut ca forteis ppcw^Msatf d* caidura 
wnlraM ca sit ridiee miin|ii, nu luorat de jos in sus §i anunitt prin 
[ht si nnes ce ar li ejtereitaun viiturfly d« niafme de roc<! erupiivi^ 
a-LJjini seoftrtei sedim^ntflre ^i argumeotol principal erft e^. Id rcgiu- 
nile ^itrala nte mai tuturor muntilor Ktitngfi, apJLreau fistwi 
ertsLalin« ^i ruce eruplivo. 

De e&iid »i K ii tibseirvaL \n$& cA [n major W&Wu C4iorilor; ii^il 
^isUinle eriat^linu onri ^ipar In inimii muntilor, ad $t uoite rr>ce 
eroptiTe, aunt strung cutate ^i e!e odatl cu Snvbli^ul de tode sedi- 
nutntare ce k aeopeman : » a ajuns la convingerea ciL, nu roixde 
i-iinle erEstaline au provocAL toarti^Nl flh-Htclor ^editnentotc, 
ci til ftlit^ Tiirt^ strftiDe ^i de unele ^i de aikde ir«huie sn fi inter- 
■rani I, £ft si b iiwreteasca pe toate impreunfi. 

Cu tiinpul tii urmft s a adruis oi, iiicreiirtia. KtMieJor <:utuli-. 
u^t^ datoritn tot coninu^iumi scoartel i:tohuluL admi^ndu-te In 
ipciteyji aeeasia, eft prin i-onln^Uunea massei PfimAnlului. rft^a mil 
ruh^nindthse, r<KielE ce-i furmnazS lita^Tera (seoorta), tinzand hi 
virtu Leii gmvitAtiunei sH r^rmuiii nnnLiim in contact cu pirosfera, 
Muit si lite in acd&j timp a ocujjii in profemzfto* nn spa^iu tJm •/ 
D ra riifli mic, din care cauz£ ele s^ iiiRi^t*^- *>" w ' fn*rl«r*jizft 
in anujuiti; refill df hIh1j& rezljrton^ 

Deji lUft&farti tn tending n de a tttte increu ixmbictul eta 
piroslera. cnutA ^il exetaiUi mi^cAri pe Tertk&li, In dircolia ^ sub 
iiiipt}iiHl KravitiLliunei ; din canza TngrfimAdirii rooeJor In pmfunsimc, 
I>riD deseompuuGres i^iLeirSi gni^iUiliunii. iau na^t^re fiirj* it cow- 
I^r^Kiuni hi tern 1^ cari luc-rAnd UtngBntiaJ - furt^ tanffpnjiflle — 
itrwacs mftj^ele m&i put in reaiffientfc, 

In ^en.ci'aJ titosftTa nre o constiiutie eft! ^e poate de betera- 
g^nft t ^i ea noce $i ca c-oriakteu!^, si dupft difcrild<j linii de frae- 
tnri ce q sirtlmt In mod apm&pi!: y^ftiod tn boats din^liunile, ea 
npare ca lormaUdin fJjnipirlinKrih difirii^ curi prmjucul mi^ 
eOrilo^ opirogenetice se gfisese a*ezMo la difeHLe uiriltimi ; unul« 
din e\e fin iiiHiiil fundql rajlrilor $1 CKceanclor, nllck intiu^e riunpti 
si plfttnuH Jwiltj inr altele plat/owri fl scone mmitM&cw iMll^Le 
cu mii dd inetii d^ajnupra niveluJui actual al mSrit (Dlinpia Ho- 
inftnA. iitmpifl Tisei t Platoul Moldovei, Carpa|ii ^i Subcarpalii, 
Cftinpist-pJaxou a IVan^ilvaiiieL, etcl. 

In timpul contraejiunil geneitii^ a ma^tei Pftni&nluluin s| nu 
ne incbipuim ea. In jocul lor po vcrtiralii, aceste di ferity emnpar- 
tcm^nli) rAmAn vreodata Ubere de rcgiunitc InvceiiittiOj ei hi tot 



Collection marcbarkat@gmail.com 



2V.* 



HJftntf nte de K-Efltofri? 



(JflalDgia GAti^nilA 



'Mi 



momenta) eta se sprijinrsir \nwlv pe altcta, se tngrJtra&desc . se 
aj>a*& iatftf&l; t^tf^l cfi in Lot mornentul de se gftseac sub t*tt*iu- 
iii ii puh'iitinnulall SMrpnti rnh'i- fnrju tailor n(i:ili' dfl ri^rJnii.Jiit:. 
si din memento] ce anumite porlmni din sttHkr^ ami fitfUi 
raal&tente, cedg&sl aeeslor t^nsiuni. rorltflo tauten J iale ^c Injrrft- 
mildire, tree and t re plat din faint pnUmli&liL in eea aetnaliL eta as 
transform*! in Fin-fa uttuftiMtlre : i»r lutsLe zone de slahil reKis- 
tonfA sont in£r*|H,{\ sunt mutate ^i transform ate in son.v do nninf i- 
Qe rfgttr cA nu-i o simple lnt&mplare coincident* tattti loGiii 
ce ocupft azi aoneta colatfc din scoartl £i Iwiil ce ocupau j natal*- 
dv eutarca for rt^i untie setiiondate din icptrfft si oeapais de 
Eeoafndluttlele, In ir-iiri §**» du^iia rin^ta HHlimriiUrf iixi 
fitcrcflto* As If el, Alpii, Carpwtii, Himahii^ «tc, etc., l$i tntind zo- 
ne J t lor d& cute In hmgoJ gw^iiidiiialfclur, to eari s an sedmumtat 
aproape fnr;i tnlrtirupeFti m Jurasic, in Omacio $\ in Tertiand mai 
iaebi rotele in create alo aces lor mun(i. liiinHden|a aoeasla no 
polite s& lihl decit o singnrf explicate ;i anume cfi p in regiunita 
de scofundare ale gemiiHliiialektr. atfti roceta ve* hi ale tun dotal 
geusmclinalului, cat ?i roc-eta noi $i s^dhnentiHif mai de uutiirid, 
atmt mai |H^in iwistanta tali* de tarjeta dn nipniniddire tanpeutialft, 
deofll ojirapaeele vRchi $i [atari to ule zonelor conLinontak'. cari 
mfirgincic scufundfttura ac-e^Lm 1 ^'codinc finale (Fig. 1 63). 

KsUs uijOr duci de in|.eie£i cum prin 
ac^rtor carapAC^ alMroccle vechi 
aJe land ami dkt $i roceta sediments re 
iikh depose pe oceste hmduri ale goo* 
stnclmalekir, soot tngT&madite, chuii . m- 
ctetite fi strivitB lat«rai. i^i ui\tv n 
polemic cle^j Ton n find zone do cute 
nmi mult mw mai puUji paroJele cu 
axd gw^JiirlitaLlului : zmic a efiror di- 
rtictie In aji&lin c^ic inituenfata tn prima 
lima de felul do o n al aeestoi mn\- 
pace ripde. A&lfeJ daeft cara^nel*? a- 
ceatoa prcxftnlau margin! drejily ?i diteo- 
lifi eutelor a foet reclilim*; iar m 
■ -r..- : -rar p culole pr*rinto 3inun2LL0|ile i?i 
inflexJunita impune de mLrandidc |i c :>> 
deb lor, HfattWitBtJ pe care de ultfelf 



F <C 4U*tUT4u p 




^pr? 




« 


^ 1 "* 









Iiii mai iC'\i mon|,ii flfl observil sii ruh lit lor g«nt di^ini^irlee, 
dalnniA nn^i rev&rsari a noe^Lora peble onol din liamori, Aa^fel 
Alpii fi Carpa^ii an cut el e lor Htflfaafa $\ incfilecale nmiTe p^gte 
aiteJe in spre regiunile dm afara eurburei lor* 

KenomeouJ rev&ra&m rolulor se datore^te f^ptului, eS cele 
donn none de camp bo u t t£firi an i»rovocat cutSrilet no se gSsean 
nki la aoeliuj; nivoJ §I 3 bsub iinpcriid forjetor Ungen^iale, ni^i nau 
itoiiLiTiaL in mod ejn&J, 

Dai^i ne m^rginim numai la laxipd Carpa(itor KligultiL 6fW 
nu-i docai o rilmiira (irini?alit a ni-ulu: Alpilor, i*&xlm dL ^eta 
douft ^onc de carapace solide, caii an strivil fiitre eie de|>oziLele 













]« tttmir^t^ ^i H-xol rrgivnui CrtiMte (At-cul alpino- CEUpat it). 



XM#/ 



did fuiidi.riiMiLnl lor. 

Mi=ntui cretack + -pale^gen t rncretiodule, erau formate (Fig, 8H4): tn 
inlerior (in ^pate] k d^t Crista! inul ce suportft HaLoul TniiMfilvariioi 
\;i Tin 1 1 [i in P»nonii. ! A 1 chib Tormnn [n tirnpul ^edimenUiril o j%giune 
eofilinentidg mi mai in purio (sckdal continental) acopcritft de ap^Je 
marine ; iar In aFaril (in fa^ % , de Platforms Podoheo-Ras^i da 
Koran j [ Dobrogean $i de PMforms. RrftbttkiiinicI, rmpreunJl cu o 
hnnil porlu a Ciunprci ilomAnc. tare rnniutu ugciUurile bnrdoliii 
extern a J geosinelinaluluL 

.locui acestor carapace eon Lin en talc na fost nid e^al nid la 
acela^ niT&l (¥\g t 1^14), 

Alltel pe sand iiscalul din interior, prin o mi?c;iro pe ve^ 
tk'alrt de mjca iinipliLodin^j a jucai un rol mai moll de pivot fix 
de reajsten^ ; i^l din afafit* TmeturaU s ! a BCnfuulaL mai mull, 
sabinpln^andci r#= (Mr*eig) Iftt^raL In spw iwliiia ^wHriifdimtlirlni, 
de elrui deposite. din cauza aeeslei siiMnpin^erL a u fast togrftm&- 
QnMflral; m euteta formate, an trebuit sft se rcvcsrs& in afarii 
f)«3le aceaslS inargin© ^nftindatii $i Buhinpins^ sab forma a trei 
lUari [^DKe-^olKiondokte pufin In mod secnnrL-ir ^i TneHleeate tinele 
ptito ;ilh-;.: de 3a inrr.Hnr cftttB teterf<rr. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



2W 



filament* fla G*okkgii> 



Hcoluf k Guitaraii 



« 



ii 



Deaigur eA ?i iJUhnetria Alpilor m riALurupU 1 lot unei au(iuni 
asimetiice a vaclrilor carapace, ce m&rgiDeau geaslucliiiukil alpiu* 
$i In special u&ealuJ norclic — Vortandul — sa m.mifcslaL mult 
mai putemie c& eel sudic — HinLcrlanduL —din care cauafi culc 
man untidiiuile do »eci de kilometrt amplitudme, se gftsesc uct 
ci j I c a Lb ^i inpinse prin Inc&lccare unele peste allele sprc Word, 

Diu-fi <j^in4id8Tfiin (Ruber) tagft Mreaga »unft ilu uute gdpin$: 
Pi i-tiini i -A l|i J i-f -ur pAf|l-1£aJ^«nf t-C itis^a^til, «ii:,* pa aiarginea ei nor- 
dici si cu rov&rafri apua Nord* s?i A 1 Ij&s f l] - .4 |i^ia.i n 11 1 -Df ttH ri^i i- 
Taurlxli-UimahiiiK etc., pa m&igifite* ci meridional!^ cu revfirct&ri 

Sud, alium zoncle dc cutare apar simclncc $i cu rcvflrslri 
l^sloiimbclecomparlifiiisnte (Vorlandurij ce aa stri vjt geosinclinalul. 

Prin acosle tneretituri puLernice ale Honour de alafaft rezis- 
ii^nja, tMCtiditftjile Lsclunicf* de mk^prare ale razei terestre tlind 
^Eiiisj'ftjruit-j k^isiiuiile forjulor Langtintiale de IngrJtmftdire ajuny; sft 
1 lie rcduse aproa]*; complect. Diri causa acesatu uueln eompftiti- 
mcntc din scoarta yi mai ale* cote din Unodiata apropiure a 
uoestor zone eutatg* Ik din spate, (AJpil fie din fai£ (Cur|iaii)« ne 
End -pnjinittdu se dcstul ds hino uncle pe allnjle, auipr mi^ojlri do 
-> Umdarc (C&mpia Kadului gL Mcditcraiin uccidenuilrt, C&nipiti 
KumOnA^i C&mpia Transilvani, etc-), scuTundUri eari la uncle easuri 
pant iitju do fm porta n le, tacftt dan na^Lere la noi regain i de se- 
dirni!cii.;ii'e prin ingriniftdiim apelor In Kbisurile noi formate (Medi- 
tcrani: owidentaM, LacuL nug-pliocenic al Trans ilmniei, Marea 
RHQ-p[krcenicft a Sgfccftfpftfilof' fi a Cftmpiai RomAzio, etc), 

hi mult*- pirti, sceste seufunc&turi i»L atrag dupiL tibfi A 
■■ 1 1 : i iiidsiPi'siL until- porliuni dm zuaeta cutalc* portiumle ncsciifun- 
date idmaiamd separate fnlns el* prin lissfnu sad cm rotate id tenor 
formd rii ace lor murr^ cum fiste Raairml iiiiocwuic a,l Vienoi care 
separA Alph d& Carpa^i. San aces La pnr(Iuni ribn&ti separate prin 
Imsine ce se ^Asesc $i txzi in ours da ^^dJinetilnr% mm simt- 
Mnr«a Neagrf$ s Marca ArchipcloguLui ^i Marea JMeditei-nnfi, flare 
p&ril cntele alpine din sudul Enropei, de prdungiriic loi din Asia 
lOisfl ^l Airier dy Nurd. Aceste fenomene de atra^ere sprc scu* 
Tundaje a purliunijnr limitmfe din zonule de cutare T sunt cu alii I 
mal pmnun(aie d cu <-fti ne giLsiiri in preKenfa c&tenelar mai vcchi 
de munti. U& aceea buiiEioarii diti vechiJa c atari u vuri^cc (pernio* 
carbon if erej, eari la legiunilc carjiattce Ectuale brfedau iwc^ud 
dila iVW— SE, n'au mai rimas decat catena scujfta a Sud^ilorru 
miiTi|is SandomirultSi §i catena Munlilor Mttcinului, ce br^zdeaziL 



bobrqg-ea de Nord. t&lre Dun A re $i Alkrtia Xeagril; loat^ poi^ianca 
dintre aeeste doufi tuAmpea de iTiun^i Hind acufundfttt la timpuJ 
roiroirii graBJutdinaluiui Fli^ulni carpatic, Din cau^ft aeeastft. 
urile mm* /Sudetii ca <ji nohroEM nofdicl) P sa opr^c bnise. 
^ufiindjindu-^ in Is (a euteler ear|mtke fc forr*iaM mai In . uraiiL prin 
inore|irca sedimentebr depusc< peste prahmgirea lor dispiruLiL 

Dup& fm-inarea Konelcir de cubu^ ^i dupi na$t&rca nniior 
di^>r^Luni p iocul epirngenelic pe verticaJa ;il diferiielor eompnr- 
timense ralncepe ?i cu e] relncepe a se manifeita din nou ^i Len- 
siunca de rngramftdire prin ua^terea de noi preaiuni Literals : 
leasiiuii cart nimfln paten) [ale aLftta vreme r^il ^le aunt prfcy 
^labe pentm a da iia^lej^ ta noi culari, 

si aiiUel aw refaeeperea ini^cftriJor eplrogeneiini, tmeifl pftr^ 
din rtgiunfle eutat* ^uni hdicaLft, inpraunfl eu ariik ronUnentale 
veeine, inLpe care sunt Incle^lc. hi mars Iciattimi, cum an I i 
Alpii $i Carpa\ii, can* de ?i ridieati Ln Limpid mt&iii cu !) 4fflin 
m, t s* att tidteat din nnu c« apmape HJOO m, deasura tiiveluli- 
mftcii in timpurila ulLcriuare cutOrilor Jar, socoiiiid numai Intttunea 
br HcLualft, f&r& si\ineu^ sfcamft d<? depaddrile avute prin tfroxaune. 
lar poTtiunUa scalutidate din ef, pot fi l&rtte la ndfindmi d^ mil 
de m» ui h cum sa inmmplat mLebr alpine din rcgiunea Medite- 
ranei <K-d dentate, care so Kdsesc aal eu 4000 m. sub nireln] 
actual til rnlrii, ^i cu prelunjrirca sud-e^LiM a Catwei Mftciouhii, 
scuftmdaLil sub fiivdul Marii Ne^re cu pe^it df.HX) in- 

Cklnxile eTolutHcnta ^i^n^i solidi . 

iJa^ift considerftm a pnrjiune iiiftrginita a scoai-tei, diu staditi] 
s4u ^enlogic se poate constaLa c^ ^ub inliuent^ agent i lor owfi- 
BcaUcMi, i:-i a putuL fi rind pe ritjid. fund de mare paste care s an 
depus In. mii do metrt grosime gedijiienu^ noi, — Iltogettezi -\ 
apoi l pnn incretire ^ ridiciirci ea a puLuL da rn^lefe la catene 
putermce de mun^i — arogttiqtl - &i in Btta, a^e^li rnimli, lie 
prm ac|iuriea flpcloT de scurgere, fie prin q abraziuh-. n^irin^ an 
putui fi complect nivdali - icllptugcnexi -: ca apni, prin o 
mi^duts de Bcufuudare, din nou aft devie fund de mar^ ^ aft ru- 
inc^ipa aatlel im nou eleln a?oluth de sedimeutare. da ^ular 
exondare ^i do nivelare, $i nu numai odjiUl, oi de mai mulfe orf 
in umpurilfi gfplai^oe, i»r|iuni mari din ftcoar(a ^tobului au Ue 7 
ill prin acesba Im.® evoUilive. Lar sLudiul 4«fif>topsc a I globului prt- 



Collection marcbarkat@gmail.com 

mfliLieBC, nn-i altceva detiU o Tn*irare auecesiv* * ftcesior cidurr 
Hdfaitm, fiecare radii evolvtiv eorespimsand, mai mult sau mat 
putin asact, unei mart dhrixiuni din gealosfia alratigmliM a seoartei, 
divizmni nuiniie era Ejeoluiflfcfl- 

gfat«imi<< d* tnte sil^ EiirftpfiL 
In fckiropa, dwlungul timpnrilur geologice, se pert dtettof* 
bin& urmfitow^lt? patm fiteteme do eutare sa Anumo; L U* *M*m 
d« cute hunndwa, dat&nd din era urhaicB, tirmdc sale fimd OOfi- 
servate nuroai in n -ratal Kuroj^i, iri priKtfifc din insulele 
len ?i flehride. ± In edslHM de mU calrdmiii-ifte, format* In in- 



UpEi'lagta Ui'i^^lIjL 



--17 




!1 otf*don«M, III. hrrritftenfrwmce. 1Y. Alpine 

npulid crsj primare (linele SilumauJiii); 3. Sft *lfit*iii de rata 
lurc-miane (Taritww) d&tand del* finale erci primary (in Cartom- 
Terul superwr), «i &a fine; 4, Un sisteni de cute &lpi»e car 
meepul In Cretacicul mijlociii *i roluate apai *i intensified I 
Tutiarul mijlociu gi superior (Miocen) cuLa carom ttjportfa 

jUpii, Carpatii, Pireneii> Apmlnii, $** (F**- l65 )- 

Slrtflme de cute In rwjtuidl* earp&tiw i*nnaiie$ti- In ttgto 
niJe enrpfltico roiMnes*i ?i verinc Carper, putem bine dialing 
urmttwiate 4 sisieme de cuto : 1. CntArile tarlsc* raprw* 
prin Hoistul Dobrcgei de Nwd [Crtetta Midtandoi), cu direotw 
NW— SB, 2- CuUrll« Cr*fowicalui inrftu* repHHMnt&U* prlii eufe&te 



^iMiurUor cirit=LiiliiLtt ^i MezuafjIcuLui inFcri or din Carp&(ii meridionfili 
<;i Udnat ; din Pacini ; din Caii^tii orient ail $i cei de N. W„ si 
dc N., $i din Muniii Apuscm. 3. I 1 u tele mtocfnbce care Incrotesc 
1 1 eretaric-pftteogen, pamiel cu marpnea externa a Crist alinuiui 
Carpa^ilur MoridiQnali 51 Oriental i. ^f In fine; 1. Cutfk pns-tplioce- 
ntoe curi Inereteau ?i pe cule miutiHu«, totrfttfti&ndu-k In Subcar- 
pa^i nsiiriditinali ^i cei iluln L-urbura meridionaift ; d«r mai altis de 
incre^c &Li%Lci£ mii>p|ioeenQ ale Subcarjial.il or ^1 ale Oropici 



Collection marcbarkat@gmail.com 



tieolcgta Slttrjgrii&ti saa Irion u5 



>6fr 



IV. GEOLOGIA STRATiGRAFiCA SAU ISTORICA. 

t. BETEBKHfAEEA VillflTEl STRATEUHt. 

Guologia stmtlgriftci se ocupH eu sludiid miccpsiiiiim in 
tbup a difentelor strata to eonstituesc wcqarta gluhuluL 

Din stud Jul geoJogiei generals am vfizuL, 13ft ftwastt BOOfcrfl 
estc const dud ft din rece de diferite f*Juri $i origin t $\ in special 
de we eruptive, de ^isturi cristw lints $i de dilcrite Feluri de tow 
^diuumtare. 

Am rnai msut deasemenfca eft, In regiunile scoar\ci ec wnati- 
tn^sc usi:;iLnl continental $i insular, rar daeft iau na^tere ruct* nut, 
lit* eruptive (prin Yiilcani), lio &Gdimentare [Sn lacuri, In rfcuri, ni- 
-4 nrite de pustiuri 91 prafui de stepe} ; aceste regiuni Rind in 
gimismi scditd principal al agent dor distrug&tori, cari nlvelAndu le 
flkr& cmtafe Teliefulj tied a le transforms In peneplane. 

Numai in Bcotiiturile marl ale scoartei accperite de a pa mfr- 
rilor $ ocuanetor ae depun neeontenil 51 pe mari Intinderi gj 
grmimi Htralfi uoi s care increase tnereu scoarpi solids, 

§1 dc bigur iucnirile s'au pelrecut la lei ipi in UrnpurilG 
geologicc, uscattiJ fluid In general aediul fenomenelor de desradart* 
$i de dblragwe a swartei T pe cftntt apele marine &u Tost loutf&fiui 
Inrmtfrii sedimentelor noL 

II in aceaslfi causa $l ^ologia. >;traligraiic£ se oeupa In spe- 
cial eu stiidiul xuHttgfiuili sadimentelor marine, singuwle cari ne 
jk>L il» infeuni & volume* m limp a scoartei gldbului, Blrftduindu-s*e 
ra in rapori *lea s& i*aralttlizeze ^ dspozitek contimjntale, 

can wtampiatGi ni s*au. pastrat p&nft azi. 

Chh mai * imp! ft metodl penlrii ietarrainarea vMrtitoi gwi- 
U*kUm a unur t&rata, eaie ohaerffcrea raporturilor Lor de *upr»- 
pimiHiY 7 i m liizul jiecil&C5lc evident, eft strata!® dedeasupra 3 um 
in totd^auna cde mai nai> en condign ca nrdlnea lop norma!4 (te 
iinocitarc sit nu ft fost TtsturnaU prin vre-uo fenomen tectonic 
de supraeuture. de incaleeare, san de imbricara. 



Ciiin Jnsi in ^ner»| r^punile aeeeslhile alndiului geologic, 
fium locmai acele togiuni din mtoh^ can au aufcrit di^loi^iri m^i 
mult flaw nai pn^n pateniee, K ra|ie e&rera numaL an ? ? fost 
:*e la ivcaia miilte din Watele *i ecle mai veehi; pottoj a 
€vila grc^elilij oe pot cauxft dialoeftrile, awceeinnea in timp a di- 
feritfiJor silrsJUj ce aicitxiGsc se d^terminA eu mai mtiillt aigu- 
ranti, ftlctmd apel la datek palfloii^iln^k^, 

In ftdevOr t <»b« en-ate cu alcnlic. Aidi toatt Bedimentele ma^iii^ 
oontin resturi do al« Tiet«i. cari au ptipukt apele. In carl etc 
Itopm, rtrturi <iari poaitft numele de foaiie. 

9| daci unele dinira arcsle fesile caracteHKHast numai un 
uiiuniit fvam patKjgnaJte iwie de fades, — ali^o, m 6 pti- 
tere de rfisp&ndire §i do adapbire Foarlfi mare, so gils&c re pre- 
acntaii-. in msi loate rflcirsui iU- betooprw, conslituind fnttik It* ear 
ratirrisMr^, dnpa care nu mimai eft flulerminHfn vsirsta, dur pu 
paralatb^ pa dis^ntemari^i dlfcritel^ (tdeettri ISihologice sinerdu 
pe can nil J^ putem uimAri direct Tn tteteroA Jur nn^ltt spm allele. 

In cawgoria nt^asta sunt in general re^mile fiintelor vi 
pilai^it^, en o patfirts man? de rasp^ndirra, cum sunt uuole Fora- 
miniftn?, uneJe Hidr^/iwuy r INi^repridelf, etc.; sau ale dimr re^- 
luri (cfK^iUi) au putut fi Smprii^iate de valm-i $i de ^iinHiii pe 
distant muTi, cum sunt ct>chiiiili! tin .Uitcmiti,j4^indu~Ge ^rft ! 
mai 111 toaua fnciesurile tinenmice. 

Numai rimcl sediineatdc sunt cnnijjlect lipsite de testuri op- 
pniee, sau ctlnd ac*lw pe ea^i le oontm en sunt fosiie earaete- 
n j ^ce t numal atuuci n^m^^iri Ja metode indireele pentni deter- 
iiiinari;:! vg]^tei lor. 

Aaifal de excmpJti FTJ^jI Carpatiler este In generaJ &yk d& 
abais in restnri fesilc, in cAt rtitnlem nevoili a faee recurs la ea- 
ract^relp |ietrograflce ale difcritt-lnr iala strate, natural detaiminftnrf 
man inlAi bin^ urdinea vechJimi lor, in stwete de strata cari $a-aju 
pfistrat sueireaitiriGa Gocmalfi. 

Alia ori 5 cum sunt strata I ei de mam^ cu £ips ^i cu tuf dacitic 
din Miocenul SuliciirpaliJor $i din Baainul rranBilTaniei, care qu 
cunlin deeflt r&Uuri n^n^emnale de Foran^nilRn' ^ d« Planto; In 
d^lerminarea v^lei lur iHolvotianl, aic bazfim pe fafjUj] ^ e lc 
sunt cuprinsc intrft douft serii de stratc, a cftror viirsta este mai 
mult mu mai pulin Hue determinata pe calc palet^itolegit^ ^i 
anume, ele ay diNi supra lor Tartomann], iar dedesupt BunBf-iLliBnu] 






CollectionWarcbarkat@gmailxcHinmf i ri^ a* a^r^pe 

In general sedimsntels luithiate sum aceleu cari au cua rnal 
mare rtepftndire. pftftrflnd af-dua^i caructere lilhokigicB, Hp mult* 
iir *i [>si l-eo ib Lc ilogieev pf distance niari; a^fr cil de nbicei de fclenu 
HOrvtTii []i jiLrtJ jiuralelizarea cciIorlalL* faCLCSuri sintrtmkc 

Sedimentele baliiiale prezirtL& la accla$ limp *i cea mai 
marc umfonmlaLo pe vertical!, as t lei c& gratfe stucUiUui am&nun^it 
nl acestora 5 "a putut stabili nu numai paraWiEmul facksurilor 
taeterupiee, dar ?i fjirtatfunilf ce formale de ri&lA ira |ir*!: j mk&L 
la un moment da*, prin udaptairi la mwllt hiotngfc* diferite; cu 
?i achimhnrite win ttiita^iuiiHe ce file an suferit in timp, trecaud 
in xi'rbi atraldlof (irin form ft Emcees ive d&la n specie mai veche la 
iiltu itnil mmiL 

Kumai dcpozitele dc lacuri se mai pot compare cu cele bnthi- 
ale. in unifcrmitiiteQ sedimenteitor $i In posibilitalea da a unii&ri 
cvolutia victii In limp si in spafiu t cum este In eazul Pliueeuului 
din Romania. 

0* multe ori la Ann m Liu *poce se Inlamplfi si ovarii forme 
nui de vina^t, eari b& un aifrS. ascendent! Ind&pozileto locale an- 
turiuusv; dupA cum dc altJel a& inl&mplft a Ik observant et urate 
nume, dupa a vicatn evalutiffi maiscurlfi sau mat LungJl. sA dispart 
pfritiu totdcauna tHriL a mai list vreo urmfl in sedinumlele se a au 
depus ulterior. Aparitiunile do forme noi — criptogcrae — , oa ^ 
disparili unite brosi** ale altora, stau In gtmeral In legftturiL eu va- 
ri aliunde m&ri ale limilwlor Fntre urcsit ipi ape, 51 In special cu 
inm?ffrw3imiib £■ ragrewmSe. 

$i e»t6 naiurul art-, Tu momantui efmd, Intre dou& basins da 
HOdimentore, separate printr'o cauzfl o arc-sure, se st&bilosc leg&Uiri 
largi, o parte din formele proprii uniita, 5ft IwwfL dala aeea datA 
^'i in apcic cchiilaXL ; cum se Int&mpbi tn timpurile nclunlv aihim- 
bul de fauna Inlre Marea MeditarAnft ^i Marea EtCH9ie 1 pfio descki- 
derea canalulni de Suez. 

Dh asftmflctu^ se inlBtege ii^ar oil, in timpul unei tran^resiuni 
marine, vol- jfeti to^ttt rofoicte de uimale gi da plute tar^airep 
Jaoi^ij-H ^i de lagune indukile, aslfel eft In regiunea ki™dalii d« 
niiLi^ ac^Lor forms continental^ le ■»■ urmii fftii Lrar»zi|ii\ o 
faunil ?i o llonl pur marinn, 

Tot astM sc poale prieepe u?or com, prin ctgismiia^ ariile 
eontinenlale mftriiidu-m, focnaele de uitinialfi ^i d^ pc^eiale lores Ite 
^i de ape dulci existent tot papula trapt&t §i nolle supra feto 
MJOTHiAte, inkx^Liind viafE inoriiiu, uilrftruptft prin retra^erea spelor 
ocaanice. 



AsLtel dar, epoecte maximului de Intindere ii Cmnsjfresiunilo^ 
i-rin cutnnnicaliile biijfi ^ mijloceec lutre di/erilel^ ba^me de 
sedimanLari^ psinsH aii iKnink\ cauzua^l, pe liln^ft dli»p»ri|ifini de 
fornix v^chi si im^twndl^ *\* fautid marinn i^le mni ptonuniato, 
cu aparlEJmii de fotme ftoi erlpt^pn*; p« f^nd re^w^ttntte la 
T^ndui lor, stmt epocel^ cele mai pt-ielni^e pt!ii[ru mi^ntj inni 
aiiLcstecurEle lormtlor d« nscaL 

Oh' Irion Up mart straligraJk& aLc scoar^i, Vn timp $i in spaliu* 
auni hamate toomai pe acstfte varia^iuni in estind&rea apdof marine, 
W di. y paritiuni de unele forme $i aparitiuni de allele noi ; diviaiuni 
cari rn ordine d&gcrescftndft, penlni tbiip; s ? au deuumii : w 



p-iiaadi $i «pve&«! v <so'reKpuriKft&Eir penlru &pa(iu: ^rupa> hiHT^rn 
?i wriST" '"^^^ 

In regjuaca ^DainclinaleLnr in.u-i, »ndi* Hi iJiiiu^iLntia m 
COnlmuaL de mullu ori rilnl TiiLnsrtipHri, a^OOi sri miliar i^rloudn 
tatregi; gnttie sUidiuluI minu^tiis al ibnndor da aEiim&le cm pulere 
mare evolutitfU cum sunt dc ex. AiiionijJi a'au putut fade divi- 
siuni straligratice din ee 1a ce mai mici in scria scdimcntclor. 
dlvis$nd pctuIb in ssune §i nlvcle (?fid labioul aci oiHturatK 

In funeral insd, din studtul fofmelorde animale ?i de pknte 
din diferftale trnjpe. aistftma $i serii de striJte. reese c£ vieata a 
evolual inctt, fttraptind iu fontrei simple ^i cu o orgimizare infori- 
aarft \ ajungAnd cu timpul jM-in adjij>tilri ^ pnjr««|iUTiAri aiiecsaire, 
la forme din ee In ce mai aui^erioara ^i iai u or^Hiii/atta niai 
^omplkatfl, 

Sv mai c-unsiatd de aJsemeJiea, ca unele forme au o a?£L marD 
puleru de eTi>|ii(ie % toeM pre»ntfl o mare exuberaiit4 ea numftr ?i 
ca muta|itini In duraia d« Limp foarte scurte, cum sun I AmnnlflLp 
ferifil, etc.; pe rrAnd allele, m pr^t nuTneron^e ca Naadliil j^l 
pa?troa^Li din date mai vechi Limpuii pftaft aaa, T&di Fr«u modtficare 
importanll, ncetea$i cumclcrc. ^i pnato eft marei iriUiisit:Y[' cu mre 
lp traiosc vieata, i se datore$te ^i constatarea ciL tiiul rie^ei ape- 
ciilor cc4qr dinlni «i?le ea mult mai scurt docAl al cdorlalLe. 

Forme I ti tjdulu eampla^t di^p^nUe mi mai rev in in rrcuna. 
din peiioadeJe urmdtearc T astrel ca $i p®a£m dtferiteJe hrmv da 
evolu|iii als fietet, ae poatfe stabill ea $i pentru evolutia Otg&neioT 
dihp&rute, ell Hvulnflu este IrfverBfblta. 

TimpuJ gflak^ir nu ss poate aritouTi in f ehJ cum ae mlsoarft 
limpul vrfciMor actual c ^ +d t-sle tot a^ de putin tangibil penlru 
mintea omcncrascii ea ^t spa(iu) aatrcmumic. 



CollectioiTf?iarcbarkat@gmail.ccWw^nic dc Gehciw 

Spre a ncpulcft face o idee do i men si La tea timpului geologic, 
s*i LuAni uri exemplu dm mullele ee ni le procure siudiul strati- 
gralle al scoBrtei. 

De cftnd se cunoer- date istorjtp ^ lei*ejjjiB veehi omeae^U, 
uu Ee aminba^te fn do do nid mi feiii>uu?n geologic hi hi important, 

muiiri i*ri dS^wLri^iiiiii de mun^i silu varimuuni mni IinpurtdLnte 
de (ami. Dour anikitLrea dispariijei sub apele marina a eit$r«& 
ora^e D$ezftt& I'oarto aproape de lilorulul mftrii ; legenda tagfl a 
^ufundfrcei .ALUmtidAi* dincolo do ^Coloivneie lui Hurauk" (Gi- 
braltar): on scufundai^a. Sodumei #\ Gomorei \n Asm Mini, *i 
ac&asla Ifitr'o senrgere do timjs ce am Irene de rtO-lXHI de am. 

Pe cftnd, genlogiiit^te vurbiud in gcuiia periondft de Limp, M 
sepuni CfirbonrFeitil inferior iGutm) de eel superior (produptiv), so 
oofistatti ci, in ^-.^iiil in Europa mijiocie $i eea meridional it, nu 
piiLnL b& sg siirtr^aftficS fcnmnenc geologice de intinderw unui fa- 
trcg esclu evolulfr. Astfel, En acest seurt interval de timp geologic, 
uu x&sii Joe sft sc fortune mun(i Enaifi de felnl Alpibr ^i Ca*$a- 
tilor s din cs mi ni a h au mw pittttrai dacM clUevn (rimluii 

reprezimUite prin Plat Pontrol Fraurrac, pern SudrjL YuseL Do* 
lirugfii d* Nordj Gttfc; apoi lot in acest interval, In marea lor 
mfijiiriLai^ agefti mim^i an a*ut limp si lie complect nivelati ; en 
toaie eft utai lidteurca accstor munti. cat $i ni velar ea lor de cMre 
agentii modilloatori, ttebuie $a so fi indeplinit pas cu pas, upro&pe 
insensibil p ded lnir s o psrioada ertqrmi de timp, jl eftrei lim^iaie 
mi tie o putcm azi fnchipui. 

S. Regturllc fosile §i ijnportanfa for, 

In general oriee resturi organise, precum {Ar^ ^heleucrt 1 itil- 
ner^Ji^ate, urmele de pa^L lipanirili 1 d^ animate §i de plantr-, etc 
ee ni s'au pftstnU in itratde aenailci gLobnlni, &e nnmesc fo^lle. 
Gn stndinl %i ^le^ifiearea lor sft ecu pi In special Fnlwntuluidit- 
AecHii^ n-HiiirS uu, in Qtologte, icecap importantil t p* care o an 
momiiiieniele in re&ttibiliim IrecntuJui icteric al cunenirii; lhlJ 6> 
silele sunt pentru stratele sooartei t aeeea ce inBtfripJillG de pe menu 
mente bunt pentnt inTirspswia istoriei wi^jliL Kk; ne AJntiL si des- 
cirrftm ^i sa sludilm, In nrdin^ tot :rmmlogicfi, suce(^iune<i slra- 
telor, raodul §i louul Kt de formmre; ki din ac«t studin s« put 
apoi fftabUi fa^ole evolntivt ale giobuM pftmanteac In tirnpuri^ 
geologkfc AfaA de aceasln, studiul fosilolor ne pune In mfcurfi a 



(fojfoEM Stratigra^^ wm Klori^ 






recoiiBtitid ^j JHnjyL-vJetii animate gi vejjetale pe pJLmfint, dcla 
primeie sale fneepnbiri + pierdute qpmpQ complect in n^gnm <&far 
mai ^echi tbnpuH geologice $i panii la formele ce [mpodobertc 
^oar|a ulobului in limpurile actual e. 

Din nenoixiiiro fn&l annt foaite rari cazurile elud giaim 
pfiKtrate corpuri intrcgi de (linle Tii» aiiiii^ale orf plante, cum n 
TopL de exempto. Mamuitd. cuatemar. eonsen r ju cornplecL prin In- 
^h^riiira, in fhieturilo ^iLeritsi In general fin ni tfm p^trat decfti 
pittite inrh =r}ieletice ale liin|etor vii, san tiparurile Inr in^rne 91 
Bsteroe, in ^neral mriieralJKate, pi«trMciita, deci rnsHi^ak-, 
prin caller, prin siliee $i uneoii prin jrfHtit; ori earboiiiHuio, e urn 
simf mer^a inajoHUiiB a restvirilof da plante. 

nlci din ire parfile sebclotiee nu ni a^u pastrat dceiit 
acele, cari au a™t tmrwul sft fie ftcoperite de mrtloi fundcilui ape- 
ior f 1* adftpost de aerul Jilmosfetic, care le a* fi dftB^mpus «i 
diKtms, enm se intAmpl& fed re^tnrile cadavrelor cie imimak $i de 
plante cari end pe UMCBL 

Ruptidui ^estwia i-^sc diilen^ie a^H dar sfldteia polemiinto^iefi 
a resiurilur Tie^i de nseat, dinlr^ aceatea ptolrftudu ni se numui 
acuJe reaturi, ce Intfuriplfttor au eii^uL mu an fost transpertate de 
apele cur^loare rn Ihcuti ^i miri T §i ceri prin Bedimentari; au ioat 
aujstrase inlluenpij distrugAkiiaro a acmlut. 

tji Mtieia aeeafiii &$ re^imte mai ales in <««eaee prive^te 
n^turile emenc^lL ctlei omul Ineepftnd de timpuriu n.-%\ inpop^ 
moiiij s a rtcut astfcl LmpOfibUfl. ruu^ivarea resturilor ^ale scImIbt 
tice, eiei liigropajea lor, la mieft ad&nekue, nu le nemtefte d« 
di&trugere prin pntrezirtx 

Nki resinrile fiintelor de aptt an ^nu putut consefv^i Loate, 
raalte dintre ele fiind dislruse lnc& dela iikuj.ur de unel& dfntPS 
animate cari le-au inlrid>uin|at ca hrEuui ; (ie iVinci wltele au fost 
diatruee dupi en s'au LgailiKat, prio actiunea djsnlvsntfi a apelor 
de infiltrati^ l&^knd in roce mimai golurile lipitrului lor. 

Din eausa aceasta, lanlul evoiuliv a I Tie$ei animale §i ¥ij^«r 
iale presii^iA nnmeroasc Jaenne penLrn timpurile geologiec ; iar 
faptul C& nu «*» pasLrat nimie din organiKa^a interna a co^ului 
lor, togreune&&it muH 91 gisbea taportnriler dinire lormele f&silc 
?i cele actuate, Zoobfiii ^i Uetanica bazftndu %l ai^Binstizanea In 
general tecmai pe cafaetonale anatomic $ merfologice, cari la For- 
mele fosile nu a 1 au ootiBeirat. 

Sl dad CiJYizR n'ar n ^tahilit tegea cortlflttuiiilor organ ice, 

Of* L P. Veined- El* m* rite £4 CcoJoflii |^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 

2 7 i EK" 



iiivrik 1 dt rrCOlngifl 



fia .SLMigraftel sty ftloncL 



275 



i 



dupft mrc b nrice Ihrnil de toM** fcaim*I4 *i in raport eu felul 
e,|iii Jts iriii, dasvoSlarca tuluior sir^analor se face Jutfo strnnsii $j 
imnonieft n>rela|iune; pwLru inulLf* tonne fosile or ft fost irnposi- 
bil de tfini IcgituriJe en i'onimle actuate. 

Grape acaetoi tlftftfinpeiiri, un singur dinto dw Matnifer foaii 
gfts»t T forma acesUda ne poale permit claaificfufe* zooiogicu ai^ur^ 
& RiLtnurfului cais la pur tat 

4 N<i|Iuni do paLooutulugifci 

laointG de a (n^ape stodiyl klEutifrrafic al joonrtei globukri, 
esta nec^wir a cunaasLe, cd pu(in sunuir, uaele din earaclerda 
esentiale ale wnimalfclur ^3 plantolor fosiLe, de care Gealogia faco 
a* to earactortear&a diforitoW enlHiivb.iurii 9tti£^ftQte. 

NEVERTEBRATE i, 

Protazoarele. 

Dint re acesUa forme* inferioiiL ije animate, din .-niKfi rJi ma- 
rea lor majoriUte au earful lipeit de pkrti achflLaiiefc tail tiu gftsim 
roprezentatts ca fgaita deeM doul urdine de Hizupodft ^ auiime; 
FarftinlnifcrHi' en un tuvdi* schelitik! enlcarns £i RaditiUrii im Q 
r&fcft- 5ch*!Mfeft silitfioasL 

Forai 1 1 1 in i r«- r«il* au corpul imfiiMfcdar, carina totrjon i?itw&? 
caleatw-t cslMiifiu formaUi din una san mai mite OWi«», dispute 
Lininr, curbm' sou spfaikt Qrttttad'ifr«ft sail nii) ; unck* ■ ' 

d << in mi to da pori fta^ pirln care proioplaama tfelolai uimite la 
afkrfi. prdungtri pseudopadice ramn^cata, aumite perfarxta; pe cimd 
jJtela Sinn *a*pi pseadopodde In cakd acesLa ic$md pria- 

tr'im oriftciu umc, Bu^zat la exumiiLatea ultimei carnnre. Da 
cg-ptia iiuora, putint, de »p« diilc* [tsakamaseb toflle Pom mini re- 
rode &unt muring ?i mafia dartre ek au brtfi! k mpfoStffc in plftncton. 
avftiid o cftoJtia ss^Lre, num aunt* 

ftloMee cine Us* ™ iM±n[tL fcrmalA din cwn^xa sf^i ice, pcrfo- 
mte, din ca nan ^ tnai malt fio^i mai pu^ia 

spiral QF5g HiG). 

TexttilttrlHfc, cu cSsota d€ fomife conicl cu camerob Ipflrfti- 
pfttel a^saAfl pe imft rAndan, comunicfind intra olfi cAte dou& 
doufl. (FiR LfiT). 

Altolw, au trail ue fiuidul rofiiantlor mcftUfe, in ben ton din 
care caaza soholctuL tot e#e o^J pros $i mai de^voUuL leUpe cclc 
miii irthi>mnalu gasiin ca foaite : 



NtutLulJpi, in Tmrtiiind v^ehi, cu priaui cuniftrii a pfigtftgi mi- 
"ericft sag maccorfericii (vizibil ca oc-hiu); i«,r ^rfelalle camera, 



lUci <rLlu|k I J lUL^nL 








Fifi. IU7, — 7>,r/.(kir/u i^-s'i-' 
/mi. — <_!raiik£ittu3 ^uttDdot. 




Ktg. Iflfl. — " h f-\ r>, mare* turtit $t rai ■ 

n^ alituri -:lc tnrtik.i m miftl fi miLtn^i^fi tfa?Ji.*ffi 

(d|, ilia ca]r-iruJ lium'jliijL: dila AIJi^^li. Mu^od, 

uurbaEo in forma, da V, »e rSsue^c in spiraJH bitr'un aiiigar plan 
In jural imui iii foart© a curt . acop^riDdu-se In aeds? timp com- 
plect anele pe allele (f%. 168)- 

l is/uiinrh- (Carbon ilttr), mi 
camerde. elaut«i dispute tot ca 
In X^jinil^i, doai c^l spirala lor 
in loc »a (is tnrtiiA e^Li* fosrte 
alaxtgitft La $m$\\l axei, datud 

;uiiiruuiiluL o fiWiiii fi^jfni iii L l 




fiirfei-jnifcr. 




Collection i3ftarcbarkat@gmail.conp Jemm ^ ^ta^ 

Kn4iviArll sunt Brat* unkelulctre mfcrosoopici^ <>itri an fa 
exlopar un slab inTeli? salirios cexG nu ni s'a p&aiiat; pe cUnd in 
stntafe gaolopceVa piste*!, mai ales sehelebd secretat de proto- 
j>lu«iTi^ re immoral tf s alcfttiait din ace do silica tabinate asliei 
dupa forme gwmflthce adinirobil*, ^A mto^atosis spalii alveolara. 
meaL _hl hijfj^iul arc aspecLul uuej rejde (Fig, 170} 

Prutozoarela focep In Pri- 
mar, din Siluarian, &Wlnd a 
d&stiiUare destul de mare fn 
Cwfromicr (cakuxii ca Flisnlfae). 
In Scctmdar ele iau u de*vol- 
Ure mare m&i air** in Crete* 
cicul superior (cretaj; ins ft etfci 
mai mere dea vol terc a tor o au 
In Terfiar $i in :-3|»ecin] dinlre 
aeestm ma; ulea NumuJi(ii. Din 
T«!r(ianil superior ute se apro- 
prie insft Uil mai mult do for- 
me Ic actuate* 

Ceifinterafele. 

Pe <!ftnd Sporig JerJI nu aunt repress nl^i deeaL priii wiVufcfc- 
tttarartir ^nflbHMih diferit* Tmm ce cmtitaW nidJman- 
till lor de septet; Celwtoiiitide iCorairerti ?i BMwtowele) 
joacft un marc ml In Keologte, 

Corulltrii, ucetfi poNpi marini In 
forma de sac (% 171). ptirffad m plrelii 
mtenon e&pte nicoii>mnoH3&(Sm)^i m drap- 
Jul degchdorii female, usfrbitt Inj&untru, 
broje (Br) dispute in dduri co espsn^r 
toaii* numAtului ^HraGrilor (cj difitre Eepte; 
au multf din ire ei un aciidi/f caleafos' 
smgimil care ni s"a pAslrat, formal din 
o pla?$ ft^afu fpb) 3 del a care bo nditii 
pftrelii Lri forma do aid |?) r ee Jbrmea^a 
palijjiduf un fcJ de toac^ dtiMaiit de mull* 
un In ufarti d« o cfttfrtt&i tej mm outi» 
dravoliaia. K 

Dda sidu] tedi pornese ^j^fe orf- 
rarwwtf (sc) in ciclurf, disuse radiar, car© 
dcsvdtanuVse din afar*InlIunLitJ s indoiesc 
spre ini&rifij- perotele juembrano^ al pofi- 
pnlni In dreptul cameriJpr. De pe ptoa 
ba/ald se ridieff, uneori un slAlp — win- 
mdfr — as re resfrftnge Ik sets fundul Wh 

topului (el) tB ln R o|it deseori, po !hIutj t de ridii;Aiuri mai mid aHrmlare. 
LiOiiEitrtuUa iriietetohii pcliprRnilm se «omplica de multc «pi 

ttia ftr^w |4 Avt.«r» caJeavoase, i>ari leagft tdlr« ele aeptcie e&fcArfifisft, 




J ■ . I7l. — tiwtiuww Utuyi- 

•11*^1 ft uii|]| ( orrtiirr rui* 




Collection marcbarkat@gmail.com 




Collection nriarcbarkat@gmail.com 



UimJp. gmfiGft SdlA tsturicA 



277 



Mare juajoritflJLe ft Gonilrarilor triesc Tn eolonii 31 acc&sin » 
<ihsflantfi in -peeial la e^i cari populeaxft ztiiiDle putiu odftfifi 
4dc mMlor trepiesJe [Fig. 172); cei fcap friieste insft In luMncirai 
muri, trtUese x:ola(I ^i wjhaletul lor pre Kin 13 in general forma unei 
glup, »u se Ifiiesg In formi dc JarM lHu iIm ohipe 

tn Sii »u i7i? LtTundo ill mAlnl funri^lui. 




Fig' 1~J. — ■ /■" pr,hp* achwUi* 

( Willi* rij taluilnfi. Cele nmi vflchi forme do coral ieri WJ ci- 
te inbulare oti alungilu, ngefcate pa^lel ^j ftirii aepta radiate 
interne bina |ii\>Niin^i* <ile obiwj miuvii ni^te miei gpiouta): eft- 
su^le liind Introtftiatc transversal de ijfireti hibttlari, s$m*\\ \n 
mi; nivol In La ate c&iafete ooLuntei. In in* aerate* gitalin ifl spe- 
cial In Prirnar (Silurian) oemirUc ; 

Italy* hi*, m rfisnp.Li; orote ?i ttnlta, forniuiid lame ce bq 
Inb'inft Wind inlre eta OaMuri taigt, itstfol ibcAl In sec^im* Inm:*- 
YVMwJfi pare^infft aapecfiil unui liini -I ispiw In Forma de oohhm 
(fig. 17% 





Fi|f. 1m '■'■■■■■. 



Fig. 17^. — iiiJipijfhi ■ <*— 

Sib- i 

Lie*, insB s trims ? i mAtfiv lip'! 
da alttle (Fig, L74"i 



Collection marcbarkat@gmail.com 

i: " Ekra^nlr rift Gfin-kygjie 



(lifbtugisL StriLigriitkfr rtca [Hturk'i 



Ml 



rk-iinidiHnini. cu cSsulc rombice. seurte* unite prto pKre^i 
lor ;i fixate pc o eJteulfi v^rt&iformi (wi Fi^ 237), 

niHlrHjKirizii, sunl rcprezentati prin doui foluri de forme: 
nude* cel& mal rochL, pakozoice, avftnd septele dispuse aUuetric 
«i formate din ritiliiri, t:k:luri de r.;",h.> pur.ru — 

tric^raflerl- $ :ilFo)e< mai noi, meiozaicG 
fi actuate — Htxneotikltarli - , la «?ziri septets 
nase in cklurl di* u\te ^ease, .a*.ez&te radiar ^i 

MiftOl.rU;, 




Ti-lrsninilicrii sunt forme paleozoic r: cari 

Jill III r ilSiJpk, lor UN S£pl {>Hlll-i|illl llliLlt\ vu nri 

contra-si^L tjpu^ a$ej&t6 ambelu In axul $au 
de >inn irijk r bslalmUL eAmpurito litoraJo fund 
p eic sc|iaiBt{? in d<m& prin 2 Rftpto bterale. 
inlri' car) Hpar ?«ocesif septele secundare in 
■' •"" '■ • ;Ue patru, euni ml: g aarOfi: Zaph~ 
: n Carbarn: R g 1 75), ffettt! ol vou, 

v. Fig, 3S8jf cari trfiie&c zohili, $? ^^nol 
Cyathophyiktm, cu e&sulc cola mute dtindffcs® (in T>i?v<iti)- 

HttiaconriJerli* au septdc dispel s« simeLrfr hi rieluri milmrv 



Fig, 175, — ^ttA 
Dirttfirtilpr 




Kl£, 1 715, Ctfd&UPn jpolIpk-L' cnitacicl, 

d<* cftto ^eose* sau un multiplu al lui saaae ^i tr&tiEc din Ife&Q&oio- 
pAnft asri, Hind rvprtzfinfati wtai rat prin mjrme isolate, sum sunt;, 




Fig 177 — $k$Kmti$k&ti)ia (pt-lipirr mJMWCdi!). 

Cychtites (T\g. i76) tn crelackul BUperior, >f«pAaii5p%iI*a (Fig. 
17?) in Cretaek - I iliar, *i Fungia subro&il *\ actual m care? 



B^ftinJnJ :u Cyrhhsstf «. Or obfei gftmc In&B In colouii pu* 

icmiir romificate, constlluind calcine ooraJificmr piitemic deEvollritc 





Fip 17&. — Cu/crmw^^ri AiEto 





Ki£ 1 70. - :'■'■' sifrpflu — Mioccn 



Ci : Cal&mttphyilia {lAtfiadiatdrim} In euJojii 
limgi, bine repruHUTiULt mai 
aJes tn Triiisio (Piir. 178); 
i&JjovZra^ (Fig, nJi| p pre- 
^ontandu-se In coionii de 
indivizi <:itindnci, do form* 
pntb inuJte cu HejdeSe prin- 
cipftle ale untiia din indivixi, 
U|?:iiitJu ^l rulifir mi n?i$\w\ 
ale indiviKilor vocinL ^i eari 
trilosc din JuMslt pilnii azL 
Hidr^fWir^lF, :il c&xqt po- 
lip n are septe interne &i uicn 
Oriflchil bucal r^rriLiti iril&un- 
Iru tr^sc In^naral In coionii 
de indivisi djlci^ciiliiifl inoi> 
lrib|rire^1^ Tn rapDrt, cu 



de indiviEi oilindrici, 




f.^r!!- 



Liig. \m. — Qrttp 
^rupti^ LurririilatusE r = flaflrtLr^*; I jfind h 
pnJnKiiii; F - Midvmiinra^liis MurcLi 



Collection marcbarkat@gmail.co¥lf ne,5to d * °* ofc ** 



Gttifofia SlntUgmftjl «n tskpnet 



2BI 



«nfata «kteM smog** ^sapututcoSn & Hid 

* if jund mul ph.llu,r (Ffe ^ 3J5jS w ^ ffiS 
in reJnl biphono EtQfefov aetpjiUa. p huhwih , 

Echtflodcrmele. 
-urn forme de aiiimajB cu o Ortfsdtatte particulara n™Uil in* 
jK^mdwwf eamcteristicL ™ a ° ""W^wa 

In getter eoriiiil Jor sale im-elit cu plad Cfl j ( . arB DO |i D(M „,in 




181. — Ttiplvjtrapt**, iriunaiiLuiL 

hijI. kgiiinrm; pjfici eari la caadul lor poarlfi 
mnhifi, de di finite torn* gj 



splni rnlcarog 
mftmm. 




ro£isi^ m i n or alixuL* pr i n 
- ita, sunt singurcle 
ca*e tfaju pAstrat m mi 
deb? Lo&ie f> tla^eb de 
1 i \ iitiodi)r 1 1 itt, q i ma i a I hh 

- dima din i 
■ rmoMt ?i Briiliilde, 

i iJJ-i d& Astrriiji> 

OttorWs; ft. i And 
rBstEinJcdisJIulqluriil^ 
al dlrur eorp gstg 
hjL dft pidt'L mi sau ii 
tut cousorv "i 

tVJurifele sum. forme dttEchjnoderm>< 
Uii ftp (oofoana) conic l-n rftrfol in M „ f .,. 

pi** cu Wn tur collar. ^ ^ SS dS; K 



J ■ i ■ ■ ftpta*- 

Silurjau, f 




IS*. F^ . 

arittftf. 



die 



pari&a superioirfi tarpul animsJuiui so termin& prin bra|e simple 

r&nuficata, rare tnefcid ca Intrun calieiu rapt ranfcraJa & am- 

irjaJuld, p^ care se^&so&ituaki orinriulbucal p cd anal ft? ■ 182 

La mil Elf* forme do Lirinuizi pitiful e tfUcuroiHo dirk bra^e si din 

'picior sunt aslfel unite, ioc&i orffamle acostea sunt Ibarte mdiiUi.; 

)a tUteic in&ik nu. 

KonneJfi rwtofe d^ Ciwoideauni in 8«firal ihjhi^cb U-a«3e la 
ad find oh niflxi ; celc fosiJe ^e -mile ori Iftsi aine^- 

*Bc*te cu natifi eoralwri, c^eaee aratl cJL ale trAlau !yj La jfedfttimmi. 

mnj ujici, 

Ca fosihs. w|>:ir In mure ea^titotc i-ostiifL fle ftfe piciontlui, 
«are l^rnieazA uncon masse Ddlcare intrugi (JurasieX c^tb ma 
to stogte iusft pjtatrat s?i curpuJ cu bwtej 

I j inoiKii af*ai fc din Cmnbrm. tu V&immw alatun do vM: fte gA- 
sesc fornifi sLrAino^^ii da CfKtld«« T cutotlil !- kare* 

i^n; EtUnmphfteHie* (Hg. 1.83), cu on t;orp aproapc sfeho, au 
nuiflOTO«fl& ptfici gilijntu ? raift cantur doflmt; fiira, picior, auu cu el 
foarixs steurt, cu brale slab sau dcioc diisvoitaIe s $i dp IMasl^t^n 
™ un corp oval T piiirrinn, i-aii in 5 mudiii, Iji c^re se vadc bini! 
(jronuniaaii, di#poEi{ia .pentoradiarA a pldcilnr. cu 
hmu tilrh picior, pur hind insl brt\e i u s&we um- 
buJacraJe ^i cu ptou]©, ca Pflw^^iito (Fig 18^. 
Am bete nceste forme sunt exetusbr puJeiizoiea ^i 
dispar din Carbon. In genenil vortiini) marea daa- 
volume a GrmoiKilar se gftae^l 
piimflj^^l ok: au brai-hi pemo- 

ffip IK?) Fkrftf aim c$. etc. ^i tn 
Mezoztiic nrinnjzii aunl dt^tul dt 
hsm rapr^zant^i prin fofmc d 
BtiOTitw, (v. Big- SBi^ vljiifj- 
l ctw^ tte. tui brw|ete in g&raral 
S mobile, Tot aici incep a so d^a 
V volb'i din nou A fotmele Hirft pi- 
dor. amintind pa cele pal 
vechi. 

Ileliltiiil^i^ nunt lurmuta cele 
rtuu pupt^rioarc, liht-re 71 RUvi 
btate, d<* Ei-ljiiiiMter^i^. Cotpu] lor 
H|* its, — But**- Q2i# 8usi;.inul de iilaci eaicaiD po- 

pftlcoyai^a sunt i^e^ais m numfm>B^9 ^mirt man 
dimiR, Ki 1u P&tsitrkiwts (Fig, f,86|i la c&k liuii DOJ ^Vmii, p)g 
ale In 10 gtriiTi duble(5 mdiaj^ ^i 5 iiiteira4ikre) T ca La Cidoridi 

hiriiL ta inijLaeui Jura^icuJuj tiiiijui uumai Turnie lEl Kdiitiidi' 
liil*-, 11 uurpul uproape aferic- t turlit j ■ ■ ■ 1 n 1 1 oei i^i poU 








t*^ niloiifiw- 

irJl'?r (ilupu 



Collection jrarcbarkat@gmail.co|& 1BMte dc &rfafflJ 



iiffilftRii Sfr-jM^jiiirii huh EfI 



2B8 



tk upti^ i.el inferior de oriflciuL buccal 3 i 
eel superior dt* eel final |FTg. 187). 
Dciii gfttrfl i\ in xomi csJot :• serfl dr 
radian, ro obsanrit pgrit 
prin eari ati i^t ojnbiilatTBk [n -it-.ii; 
in Kitrii dubJe pikuil to ftgitinea un 
pe e&nd iji i-i:-]riiic«a poiului nnal 
gfeese pifrjle ce poarui orifiriile l ;ui 
d^Snr genjtate *i piara madj^HiricA, 
f^s fti^te rididHurt ak ptftcUar, ne »u-u- 
I ."|>i tnobiil utiii 'mdriucaif oJt.il 

- <m 1 mill 11I se a^fy' eau i^t apnea I inn,:: 

wpa myjocal Jurajjwulai Echldsli dsria nerttrttfctj i 
ventraUL pe care animaluJ sa lurj, se bwt^te, smboiacrote .li.i 








Klfp 1B7k / ' "■ . 'J J" V J. |fU ■ i "■ . r •■ td f ■'.- . 

■\ (dujift 



tannic 



ruoea accost* dispar, rfmtotai neprearataLe numai in mml 

liIiu mud undo rormeiixa rozeUL c« 5 aarii dul-t- A pori; 

npuj aoe^ia on Ik ml anal irniereaza $i el dealmigul xonci 




1 >'i'iLMlilic T AlEttftLl, M'liftel). 

wnirtta, dtad ustfel fonnei echini a ibuM UtateraUL Kchinkii 
Mwegutoti HU h inceput in Sttiindar f i in Tertiarul tojM, ftmutt 



dL, ca b AWiimvi^iTj^ (OetaeicJ *i ConQttyptitt& (Kocen) (Fig. 
I86J1 form ft care din Tertiar se turfo ^ lttrginBte-90-, aim 
afearvft la fff/paa*fct $i la fitfrfefb (hg> I s "■') 




fPliucin). km: Scttelbt vubrvlnm 
nin Hetftffie). — Kutttifti 

V.erm.i. 

I ; 1 ■-. l L2 H dc rioriui ftpur c-hiar din Silurian ^i sunt re proven 

I ale Hi urn Hi prin cWjt-Vw dit^i diJLhmsi, dur mak ftJ«H prin 
caJti^fobsc. isolate sau ascoiale in colofiii mart, dreplo. curbe sau 
ritaiicito : to caie atiimnloi i^i adiposity eor- 

pul (Fig* IBO), Tot viermilur s« atribuies^ %i 
unalB liparuri do j^duri ficuk* in main] fun- 
dutui apelor l ca yi urtn^le meraidni ior p 
a<:^t mftl, nurniie In Renernl himghf 

I I jLsi.ru U; 1q gen&raL pc suprafriia pokUor 
mftloBsc. 

Sunt anim£d« mici In formfi de ^ao, en 
u ™iRumii de tonLQculc pe fata oralk care 
traesc IncoloniimimuTvaaa. mniificanihi se in 
reeifi arhorifso^nli, pe pielrib^i p« reistnrilo ;ini- 
mate sdiilt- do fundului a|^Eor nu pr^a adinci, 

Indivizii coloniilor au iALe uti ■■■v*-ll-- 
BCh^tic, de multc ori eakaros, cm^ su 
pflslral ca fosil (din SiluHaciui inf&iiDr pftnik 

ea: Ftmistefifr (porm>; fifkn (Tertiwi - 
aetuftl). CfFJis^KtT^ el^. (Pig. l9l). 




Brachioptwleie. 



LiCic. Strpnta wociatu 
[bub ilreaptn). — Junvsi^;. 



Sunt am m cite gu torpid eu siuietrie 
btoi^mliiL LFlg. L921, invelit in douft ritefoto- 
|en memlvRiioasc numtaiia (in), fiapa sec^elft douil ?alve necgaie. 
una ma i marc ventre l& Iwl ^i una mai mitrt donaaJ& (*d) al eiLroi 4 - 



Collectioii^arcbarkat@gmail.c(i>ja^ lte dc gm^ 



4I«i]i>fia Slralifmj^a *&u IsCorie^ 



2*o 



plan de desehidere est* perpendicular pe jjlafitfl du airnglrie el cor- 
puJai, disjK>si^ ee La dflcsobesifi cfr LameJIbmnehiate. La fonn«l* 
I rfrniti?^ ea — Lintfiiia — ale s vobele suuL m™urj.*>.™fc3r0afffl 
■ itb^lri. pfc c4nd h ode mai in>i sum tmluaroase ?i grease 




jjora nrn^H^rsto (*lflnp) OJiRtHran (tliipJi d&rfj. 

In parted iUiterioiirft. apre marline ft Lihej-iL a vtilvdor. cor- 
pmrintl douii bniis tabular* (br), amefrtift pi cfetcitc In spirals, 
£are s^rreatr antmalului [a nmdarea liranei ^i la reapLr&liei iar In 
parlep postcnoiir&, twde cele doufi ¥£ilvi^ an itibina* eurpul Irimile 
G jrelungire rilmdiicfl £i mnacuJcjaslw pedunculul (p), eu care ani- 
malnl dupA vginlft se pnniv I 

Yalra ventral* se lamtbli in partea posteriGarfi prinlr'im virl 

i-i--nvpiat pe deasupa ty\[$mw valvei dnrsalc, iar fn vflrf se gasafte 

orifidul dfc i^ire af peduncululuL 

La eel- .-clii ftractifQpode, cum cstc Lingula^ care as 

pAstrcuca din Cumbrian pan it azi nptoap* fara vre-u modi&care, 

pgdunciaiul n'arc uit orilidn 
special, d i&tf direct prin 
-s|Niiiul liber d in tre eel o doud 
valve. La allele ari fitful la 
Lace) juL Lriujigbiular, este 
mfii^inif de douii e^mpuri 
Iftlo, in pliid iriunghiuliiK!, 
i '-ill-! ingunieaKft. numit d«l- 
tidinm, cutn gfciim la: gi 
i i I •: ■ Spirifrtr. S£rifMcQpf\ ■ 
(veai Fig. i:»— 141). Vobela 
sunt in ideate dc mu^dii pu- 
Utnud cirl Inchid (mi) §i 
dwsbii i doraaM (mdj, 

?i daeft plpma fbnuBlor pri- 
mitive Be face prin simpia 
apropiere ft vol velar (neimi- 

rubtte), la c&to mat mult* (articulate), po valva ventrttl&Apnrdoi dinii. 
tab i m ib^A scobtturi aia vftlveidoraale, nceasta valvft prclnngiiidu- 
q mi pbten^^^parar^l doi din|i ficarifixcdUdLbine mftiiA %»Ui 




I vnteui Id Hfl^iitiiv fw = 

^■r ^br-vdr; I— . u^infiltruiiiri^lni ini « 
maiclna d^chizitori; ini= mct^chii U 
ii-n , p^pediiTiiMjiuL 



1^ luulte diutre fomi&ic articulate braille aniinalului «unL 
i-ijspnuie dfl ni^le form:i(iLLni lauiclare c&lcaroaso (1), a^e scale pe 
Fa(a miernl a valve i dorsaJe, eare pol fi Uidoite oumdi, sau rfiau- 
cit^ In raulta spkale (%iM/h', t. F%. 252. IthtftizhontB&h Cel? 
doui vfllsre pot fi neiede fii«#MJ^ JtirflfrntM*. v. Fig. 27a), pui- 
Lund Hiriaiiuiu coneentaLott de ^re^tare Tine t ori dwgt radiare 
fJ?%w?ir>s*Ka/- altde *ni &i$te jjrelunglri de calcar C3 ni^te (epi 
tuiiuJari f/V^ditffM, v d Fig, 357), de care pmbabil aniniaM ae 
E^irea €& ?!l en n;rnjini po mMul fuudulul mfcrilor, 

Draohiopudele dunl animate huuclusiv marina, e&rc trilese x&nb 
la adanritnea d^ 5t'KI0 m., ^i eje an avut mu^imid i\$ dc&YolLnre 
\n Primer ^S Secimdar^ din Terjiar ineapaiid a se Imputing treptat 
|ilkin\ azi. 

I.amclibrunclii^tele (ScolcLle), 

Sunt Molusue ac^fale (l-1g. ItBl) cu torp moaie. eu si metric 
bilatorttJ^ aT&nd tt&tftl de o parte ^i rtUk, liftte douik L ranch ii lame- 
loHBti (br) $ cit^ o rS&trfrfl£Cre tegument Jirfi numitft mttniw (m) 
care secret! la rfrndul #.'i domi valv^ (v) <:a]caioa,se egale. V-aJveli? 
aunt defltlii&e In planul de Bimetrie ^ fixal^ la \fi{hua dorsali 
printr' dd 1iguneni(l) rfaslic putor- 
Hie. care le ar tine deschise, &i<A 
jFirbiclrri'H nu s'ar face d^ ftnimul 
eu umd saw doi mu^chi puUimici. 

Gftrpul l«f moale pearta cen- 
tral nn piciur niuadiiulos fp), in 
t^rmk de ffurf de tqpor p^ eait-l 
(KMith leoite print re maj'girjile 
in.jnLalei ^i ate cudiiliei, apra a 
se propti Sn cl f eilnd meTge bW 
cAnd hh aftmdi in mMul lunddlui. 

La eele ce trfiescTn mftl mlr- 
liaile maiitalai se unesc )Uftn& 
Ioq de ie?ire nun in i m dnul re- 
^uni: pentru pieior In refiunea 
veniralA* ^L lu cea poslcrioar^, 
unde mantan^i 3* pre) ungate Sn 
Tmnil de doufi sifoane tubular, 
piin car© intrA $i ieae apa oece- 
s&M respiratiei ^i aUmenlflLreL 

AceastJi digpozitie sc poote 
ob^er\ F 4. ^i la valvele faaik bine 
ccm^rfat^ cfid |>e parfcea internft Kg. iwl — fisMw 4a ♦** ( -rin*etonfaO 
a valTelor^ pu libig& imp re side de tttita iranBSfcr&aJ (v—vidivdfl; m=^ 
in^ertie ale muscbilor Interior §i arbanta\iflitir=briDtiiiiJfljp^piJckirul; 
pesieriiir), cari Inchid vakcie ; se i^lijpuneiiiuU^™ iTLim *^ f^orpMla 
observe eft link de injser(i« n, mar- rm^ t i = m({wiin). 




Collection raarcbarkat@gmail.coriELMn^r^ a* G^ogio 



<ji'«>1-jgui Stnii^raElci^aa tvfartol 



261 







mantftifti, face in rc#June* poalerioata in draptut eelor doul 
lFmnk, o InMturil spr. r (H g- 194), datoritt inser^ uiu$- 

chilor cari pot Lrage aifbanele inlAunlru. 
Vufvefc iaunt mmiri notade, a lie rjri 
fferezinl^ soof itriee de cro^tert} la jural 

reRiiinii apical* stra suprafa.i& lor csto stmUL 
radiAr, Incretitii sun otmrnamtot 

In tqgjnn&a de i^tAn^ la formoln pri- 
rtjtiw en s^aiea mbtire, valvule a® Tnbina 
direct, |irin alipirea uncla ptwte cwJaM; po 
efiod la formek superloanj, apar ntfLe ridi- 
itffcurL dintii* Foartfl eamcttiristici, ei senrind 
do luitmna la elasulcaraa gnnuritor %i Fpotiilor. 
UmehbranchiaLelu tr^esc In toale felunie dc ap& (dulri, xal- 
ninvtra §1 Mat*)'; farto pajtoe Lrttasc In reunite mii adftuci 
maraa Jur majorilalc Hind aeritiw. Gold din sons UtoraiiL hfttDi* 
de ralari, aii seoidki ^ruse ^ re&i&LQiib) §i dinlrc ole c*]e <-. K n se 
iM ffla/raa, alcj an ehpt: .- duafolfitt nceaal, i!fca feat a iimd 
itiai mare. 

_Ca fosllB de apar din Ptinuu-, cu forme eu mM wbllri, 
nelcde & riedirjj&ttf ?t uuismi In Seeundar Ian u dua voltaic fg&rte 
marfc: dar in special <<de sifonattt atii^ maximal lor de dttaftdittra 
nurtiai in Lunpnditt ttolualc. 

Ga a terep ad e le^ ( Mc1< ii). 

Aeestea snnl Mulusw mult nmi suptiriuare. corptiJ kkr arftod 
tin cap m otgane visual^ an Lruacliia $j tin pichir lat ?i a§6Mt 





Fig. t9ft. Jft^tAata j>»i^tifi£i^ 



% (BR X^ r .-,j mj 

Hhwu. Lias) Carfci. 

vwlrd, pp care anhnaliil se tArifto ; OTIpuJ lor Kind acoperil da 
o mante ? i de o cachilic unci, rSLsucitii irj ^tmlfi (mole), d^ cam 
an i ma lid este fl^at printfujs mu$clii $i din €are poate scoau* afn.r^ 
numai ctLpnl ^i picioruL > 

La m^lcii caii uu Q&mfc rikncili normal, fie spre tespta, fie 




Fifi. 197, Di'Ui BianipL siprc dr^asiU : 



spie ^Iftnga. aoesleia li putnm di^tingti uu p^/' tpicat roniniie de 

iftnj ini^iali, di^ ondi locepo ra^uciiea r?a^a^ei, t'ortntlnd mui 

mullG tonm epimte, cara se torminfL prfn ^r^iok^^ «ruil£ {gum}. 

TurudlQ |^Dt si! ae li|^:i 

unftta d« altttle, peveibte In 

I un &Uilp — arfiLmdfi — ; 
sun pot 3i Jaso inlr^ eie un 
,^i it tin jrtd cuilio, numii omhUir 
(% 196), 

I ii i melci au tunirilc rii- 
sucitoa#iLdiujeeaiiediji nlfl $$ v^de 
<nrn}.1fir?l ^erulnto), pes c^Eid la 
0,l\(i EnruHlct S«5 aeoper numni En 
pirLft (o»iiv«Iut«) t Ban In total (In- 
vn I ute) i 

Niuiiaj pn^ine din Q^tero- 
podrie fosile au tiimrite r^sucite 
intr an sinaur plan fEttomptvil^ 
B$Herophon Fig. I!I6); uinrmi lor 
major it me ortud o sspiraLl rani 
inuit 3&v uiai put in alungitA iTur- 
.-. Ftg .197, ^4, 

Pentm dctcrnnnnroti losilclur GasLempode, p« iimgtx funna 
fi 4 ir: .MJikL ■:u\u[Ui tnmrilo= v da apimlft, juacA uiv rol Foarta unportaut 

IS deschiderea oralis c&rG pnate ^aria ea 
form a t ea fai ^i orttWXM«tartk al celur douA 
bus* (jnlerart ?i esctertill. Astlel bu^ele 
!-■' i nclcck. tiLslr'uiii!, tngrof&t^ dint 
ajiu cvi-l > -.ii .-. Iii-nri bu^a ext^fnft eat^ digi- 
tal \ sau desvdtatft ia formA dc aripfl. Kor- 
niile mai nni dn I jew! tropes ri« (inneprind 
dfn Juried) pfekuige^ gum on un jghlab s»- 
fnhut blfomiai»m^) prin rwa trimii a|jfl in 
rmTiioni bnmdii;il;~L pi i ;'nid oele vechi (Imh 
to^tMBc)nan b tofl. - Alte GflJii^Topodfi 

du pe biiaa exUTiiil un mk ?:iTit it=il In 
Eifara cars las^i tfaja kifurilor o crea- 

^ia spirals In relifef fifrJferopAi>H, ef&J*. 

Snpr:ilH|u luricrilnr la rormolp priinili^o 

in jfonts^il netedl; pe Ci&nd la eote inu 

nnl BStfi [lfluicitiiiUitfi <3U linti ^i ilunyi ^pimi^ 

$imp]e ori nodurow* ?i ofciaJ spiooaM, latre- 

tfliet&, la n^ulic, d^. cnaste teiaa^iv^FsaJi 

Nuniai C6i de ascftt an lu g*neml o&cl-. 
imii'dd (M&i&d niiJ^Tiuir), 

Midle flinlre G^Uiropoti^ poarld pe partem dorsal poslerioar«i 
I ■ mini un elpikwl cidtaros, en corn ftatuprfk oriiidul cc^hfliei 
i\niruai- 1 i nigc tiooipteik inliuntru. 



• 



flu. If ■ ryiffrn 



Collection i^rcbarkatfggmail.coramont* di o^f*. 



GmIo^jjl SlrnlijjraJlEA snu IsloricA 



JW* 



ta $i Umelibmnphialele, gfisim eii *i Gaslemnodcle ear*. 
W» h apcJe agitate da y*]un t an (iW-ipStSPiSShK 

SSKTin^ 1aV™'' " ,0 tnu * fom,al m ^ ^^ » 

care in forme! o mai vechi Gate netodrl, pe uand ia cale terMji.ro 

$1 acUi.de este ornament M1 dun K i S^fauffl. "** tertilTO 

PterepodGlfl sipar C a fosile Incfi din Silurian vrin « nU rila ■ 

distant^ si ftj^ da forma m> ci pjnilll ide cu 4 murhii 

da* SSV&Hj^i Wl T ^ mimOT0 ^ d ™^ Molina a 

tare numai In Limpimlc actual*. 

Cefalopodeie, 

ieri Bal a S ,o f.S aiml ** "\ ttI W^* *#** $] sum earn* 

i mulocul iwestei raguiiu, umat eu dauA puiernioc mteele in 






I'lE. itl — tfauZiitm t^mjtiltht fmi*vi)> 
vtzul 1n a wc|iuimr lat—limie: rr pft]ri= 

rojrml do cfoc dp pap^l, ei cu 8, 10 sau ehiar mai mutte brat* 
IH17 . Hfezato in jural capului. Corpul arimalulri este Inrelit mtrV 
nuta (m_L rare In nsgiunea ventral! formeazfl camera branchialil 
[ebfc Artnd In drepiu] decchiderii oral* un aifon ca pakiie fa) 
pe uijde apa rrUrodusft in earner* bnnchialil e5te asvblilJ& m pu- 
tere in «farft ctad animsihil o Tt^A 91 din causa aceaata to™j! aiii 
tme Impina cm puisre toapoi. 



In mlrite adnata biHese dDUi fduri de Ceftdopodi 1 . uneki 
rii^ucite 3n etpirnl-ft-, t-a irmliuiL prntrsjaLo Ja exterior dc eodiili^ 
cakaroa^ spirals, &y4bi3 -1 branchii (TetnibmiKhiMf-vJi cm» ©8*8 
.Va.'^ilti^ ^i nJlftle cuSbraadui (D (branchiate], fftrft scoictl ^xtemd, 
.11 lory, ei avRnd o IritiS sebeltiticil fn^ni^L, cum eaie S*:pn% feau 
chiar TftrA nic^i un sdiekl cum este C®rat$$i{n- 

Tn ihiipurilft g^i^logictB apar Tnarte multe Nautiloidee ^1 A1110- 
noidec fosi!e T b^ eft eunoscfljid forma ^ti orpftniKrttia Nuutilidui 
h.rtiLjL ne ptitem do oarccum seen nil ^i do feliil de orffarii^afic a I lor. 
Codiilia NaiUiUilui [Fijr* 11)0), MD aeranuJA de Dianta ;i cstc 
rormatik din mai multe com ere (e) acoperindu-se suc^^iv. Ed spi- 
r;ihi, undo pG ftH^ta (rttanclr^a csle dursuiil); aniinalul bcnmi! 
tin mai pe- cea din unn§ fi ^ea mai mars, prdungindLhse toLu^ 
l»r Li run iiitoii (s) — prclunjtirD a tegumoiHului Onrintalei) — Bare 
^InibtitR pSkn^ii deapirjiiori ni iuLnn>r csitikTiloi,. pitiiri ta eea ini- 
iinta. Pilfetii desplr|ilorJ ai <!ameriloT la Nantil sunt yam ay i In 
afarfi, niujnlij^ii en pftrelek} cxtcim al eocliiliej dupa linie d$ 
$udwr& oironlarA, 

Intrt TcLrahr^nchialde fosik gttsim numeroase forme : 
NjuriUeldccta, oaie ap^r din ceie inai Tu<:hi timpnri gtuDlo- 
(Sihirijiiih an In EBfiQfHjt n oochilii; dreaptft^ ca la g&m\\ Mr- 
. Kjf) 31 lurig^t p^n^k la I mehii Cu iimpoJ ?Il tneep 
;i hi- rrurbiL, euni genu! Ctp tote? tt$ (Fig. 3)0) ? apoi ritavcire:' 
pronun^A d s C^ m&i mull [p. mi ' ^, ininfi (m- 

chllla la forma NauUlului \Fig- 201X pe 

■ ii pH^tniuzA pftiliL aetlbJ (jV- J^Dfflf^^, 
In apele ocean olor Pacifk 1 ^i tndian), 

Blurb dc iSautik>idc£ apar, prin de- 
riftre dlnelo, invAdin Bi I urjauiii superior, 
Amonoldeele cu cochilia TlSueiui In &pi- 
ral/i, duo£ebJudn .-ae mult uumai pdfl ww^ 
ifyj de swiura po cochilaB ftl perafikrr d 
piLi'titori ^i eamoriJo^ T eare ^udMr^l to mai 
UM&0BJS1 fenie uinrulurt so lu Kaulikiidce, 
ei una cu Indoituri numeroase, niunil din 

ciug Be ooinplic^ din co in «^ft mai mulu 
In general tndoilurUe f^ewte de linia do Jit JOl. — bmdilm urtzr*w- 
snijiirA In nffini ay tnianesc effi^ pe cftnd d™ - Juraaic IIllcn ^ r - 
cele LnloarBe spre interior se num«ac lobi. 

In eomplicarea ce s& observe Sn limp, la fw„w Jcbikr (aau 
Imia fte sMc/?irir), w g&aeBe Irtii sLadii principals: tipul f;ol mai in- 
ferior 11 prezintft genu! ^oni^fti^ (Fi^ P 202 ; T cu linia lobilor frltntA 
ltl ^reale e^inde ^1 In lobi s cu v^rfuri a^euliLe; apoi tipul Goreti 
(Yig 203)v cu crestelo arcuite repulnl^i cu liibi] miTe^i aecundai ; 
iar eel mai cohiplicat este tipul Awimimitw (Kig* 304) t la v&w eUt&f 
rni?t»itj cftt p lobii prcxitiui nujnon>asti increliUiri soeundare. tn- 
tiare, ftc., luftnd un aspect din ce in e© mai nunifitsif. 




Collectionf!Wiarcbarkat@gmail.c©J3a ]cale da G»io r w , 

todi , gjn ca In primdo caa*w ea Safe de Stf^Se^S 
liwfliid ftradm pdn formal* gonidtiticp 6 1 iffifo? a u S- r,S 





Fip:- ifUO. — Con 101-019 £» 
iuDirt* oil? Duvmii.iui. 



Fi|, 20a — reroliVur nock- 



J^S! W? ° ? bs8pv * m <* *»$ orra&rLm i, rile trarfafe 

p ? mll™Bife ni "* PMW * dBspa ^ itor de Jft cenirL efc r « S£ 

**»< i« C * tM 3f/u ^ !tn ' S«cui«4trului cand »i diapnc eouirieel, farfi a 
SSl'TS Amo^i^id^fecdi^nnu Sp? 
» 8 " fT^ *"£££ lr * ,,uu djn nm la tol ' m « dreplB, cum esle « n iil 
BMubf» (Pig. 905), en k taeejmtai apwifi^ Amonoid^or. (2 





Fig. 204 — Amah 

gnritaiitti — Junior fnJ 



|% S0&. — - 

1 r uperior. 



Lull Anwnifi isJ seamm po proiutufirHa dorenla & manlflleL 
care acopcrt capul (Ta JfauliJ) di » ekftf, ,m apfienl format diii 
nu doua P !iid (Apfychw) cu enre- ¥ i astm>ft 
oompleol deaclurttimi ,> biUei, eiud aniiwaluJ se reirage . In .■ 



Gflntogft. Straligraflel wi tsUtfiri 



231 






TeLrabrmnchialeb aunt unimalc csdusiv marine, carft irfee 

inai otas pe fund, Insft car* prin r»pLuI eft au cam^i &le &t>ale T ne- 

lonuite 3i pi i ne eu un gaz f-lrotj eotiipresibil, cochflk, dupil vointyL 

■ir.imn.hjlui r Si poatosom ?i eft pluUUiriridtaftndu-se la suprabilfi apei, 

I « Lf abmiidii atele ff>ar d dIs 

^ fc baKiiE^lwzoiculiii f ajiiugln&& 

la mitximd de desvollare in 

Mezoznii,, In si';ir;LlnL G&niUt, 

afar&dcgerui! Nautilus, dispar 

ruiEipleret ffiriL a mat Jiteti vtig-o 

unuL Din csiu eh mures lor pu- 

leit evolutive, cu mmtal.iuni 

fiepi*, t*\ Berr$$c u 3 mod ndini- 

ral^il la camoterizflreft diviziu- 

nilor tfLratigmJicc a!e Mozo- 

zoiculni. 



/ 




k 




Fi; 



\S j»* 






20fi, — U*™- 



Dlhriwu;hfjal4iSf l\>silc simt 
^BprcKCiitate prin re^Uii 
sohufaLuhii inLernjte-A«fliD- 
rte ctepfiiidit^ in Me- 
i«l K!e fun ttiu din .ratturi 
de foriTiA Roiiicilj tuasaiv& — 
roztrHm— [Fig", S0T)i oai^ po- 
a rift imt![irl flrtsa mai 

gtOftsAtQtA) awbiturS to men 
nucniui xrfu&U&. o !?crie dert- 

ii i^rc i n ;* i rati ■ f r«y mo- 

<irli| T — CGdeaiffllT^ pn:- 

htmgeft to pur lea dotsalUpn 1 1 e 
I i i | irtinadus^deiiiaigMsiii 
a? Bid proo^roe^m (po) H — 
com pH.ni hi 1 1\ € u ri osu I dc ^epi B H 
cc cror^tilut^ pchukUil di- 
brAnidiiaUhloractuale /Bin 
In gefifiml ca fosi I (Fig, 
: nn B*n p&9lral d'^eflL iros- 
^'fr, 2 ?,'; " r| d CflPBpMteatii]gBi*Ti^-- , . , i 

b/aic : f => ftipinEQ; gime ceea. WTftd*^tefi oa nnel^ 
pi = pMi lie j st = -:tfr dii i mi i dd nt 6 losi I & arau i car ■ 

^TS C,lo mai veohi r^ri d, 
Vr-itridtfoiD » po BelecnnH. apar in lr 
= priiTwiacum. doSPOhAildu-^ puU^rtkic kl 
Liasic $i la Jurnsic 
Oniiiici^ hl dK!2ad : ceie mal mnlte To row dlspftrftnd com- 
snn! putitki dflsctodeap ai DibrAnchitiUslor beOftm- 
noulcw, ii m ...mpimie actuate numai tutul siinmr, 8pirut&> 

If 



ij 



IK DIME Cdupl ^iJ!*£0. 



CollectiQtemarcbarkat@gmail. OTn|e da ^^ 



Cru&taceele. 

m -i S^*% fa ^°*°f B num,d Crustacea fd in «p«ria] foniiri, , 
/Vi/ijfa/r, forme paleozoica, au o denaefcita important u* 
wimtiffraf5c. i<.»uu 

Trtlohi(ii sum funne dt aniiaaJe ro aniinLe^c^ pe R ceea a lie- 
nului aclua] iwtufcM, cu corpd dfriznt Eft Lrei rceiuni (kilobit) 
$1 longitudinal : cap, Irancbj $i cwada >uu pigjdiu, si iniiMvcrsaT- 
axa ooi'pului ? t laluriln.- (pleura, ¥\g. 30S). 

Pe part rata anbnalnl purta, &, rogiimta catraluJ. ^ira 

eu aparaiul bueal, iar Tn regnuica Lruncliiuiui cute o pereoho dubli 
de pjeioare de fieeare meJ, La hm A pirioarelbr Taserandu se caie '* 
branchii dc fieeajMi part* (Fij. 210). 





duiiif-flMb -gii plgklhi; Mstuilk din ir«,,'.. 

Pe fala donalJL in regiunea capului *i deoparte af <!«.. aff ft tt 

*" ■ } a UHoriorul wutulw OApuhri, pqrtau o [Hsnwlie dc oehi 

compel eu faujtB. Truncbiul era inekL, cu mele |2- ^i) itnl-n- 
cale *i mobile, asirel iti nnlmalui adunandu $i ventral capul si 
bnucliiOe ^ ,nohld *i SjpMttfln-prle dc duemani. picioarftle *i 

EriJobiMi sum exdusiv paleozoic 5 i apar din Cumbrian cu o 
dess-ollarc putarmci, ua« sa menlino si in Silimftn. Jn Devonian 
tncep * decide!, ineflt in Carbonifer n u w nuu gtsm: decat dooa 
jjomin, oare diapoi ?i ele In Permian, 

Din Lanza putefii lor erolutiTB Ji raapAndirii lor mari, Ti -ilo- 
Mtu iwnshtuoBC IbnJeln caraetcrktiee ale subdiviziunilor Paleozoic^ 
bu inferior. 



jn-Fiflea *«u Ul<- ■'< 



2*3 



VERTEBRATELE. 
PeftO, 

Pegtii sun I i.«k Jttaj infer ioare ii lotdeodati ?i iiclu niai veehi 
fonoe da vtjiicbrate cunos^nte ra fiwilu. Dinli do pejli asemflnA.- 
tori ci i ai Sftlaftie tutor actuali si cbiar resturi coropleeie, m gasesc 
■bu f'akozoicul mfcrior, on (Araetera eoibrionare; ovand jima i-.iiui-da 
doraalft mi: ■ i\. nearliculHMl i»i i-oada difuxrcft ( TUurn- 

,..,:■ , .a,t.'hi;t.-r}> jjiu^iii iub numobiio Ptv5c/rtct«Hi. $i din 
.i« diforential apei toate t^k-ialie ordinc de Pesfi. 

^^ AstfeL din Ptusdacieiu. 



I'M r 'rrui] Cifldcuii^s (C«r- 
boDJter), su d*« 

■ 
heterowr^si. p* care, dela 
linelc PaleoKoituIui ri gUsim 

Siiiitilk ww (din -^i- 

i.r ? i r^vAffln^ (din OcUi^n), fl CWflfr^rtMl dm 

loi din Prnaelacteni se deapatl dcsis^ir d^ timp^niii : ? 




IVirllaj 



|>l."VMHULTl 






L©nte v' En sp«kl prin 




heterowrcft ca ^i cm ucLuali ' \hnitmL Alwto 

Ik ^ELteoKOkMiI vechi (Siluriwn^DewijM ^& ounoa^te « scric 
<fe pe^ti curiu^i, fen H^ioleiiil intern foirte mduA. nvlnd in^a in 
achimii jum'UUcM anterior* u ij-unfthiulni acoperilA tn pliid inun 
osoase, nu mi M din c&iusa iceii G lMojtodfpnl (Ptme&tt- 

x p|g, ; r, ('^Iftd'i^tii Fig. 3KrOft ' rilntft- 

nand numai ttiadn (heteroc«rcA} iwopeiitil cij solzi In fclnl pe?LiIor 
din f.Hri deaigur jiu si derival^ 

Tot dm Dev^uimi s* Cttn^ft ^ postii Ulpnol (Ihpterm) r^- 
prt3x«nluti Wi niimdi prin trei jronvri; Ot*rtri*MFiA9 iflJ«Tfl.wMr;w&iJ in 

;..LLt. FVvj^p^tm« to Africa {Senetfamhia} >si Zi^pifflMW'ew in 
rtmcricjL de Stfd, $i cari se Inrndcsc do aprpipe eti Gan 
puleosorci. 

P^tii si pwprfu El*i (Tffleoftt^nii) upar dm MeOTMiWl 

mijnOCTrj *§i prox-inlh a^ sLrfinse icgftturi eu GanoiKii, m c4t deose 
bima lor iuLimpinu m^iti peut&ft E deriirfi din acDftid, prin t>ai- 



Collection marcbarkat@gmaif^ffl* d * GmA ^ 

fitarea schelctului si cgalknr^ lobdor eosii <hpmoeerc&); das^ 
lAndti-HB /carte mult din Cretacie tftttfaw, de cind de ftftftf Ga- 
noFsii Upi<?j tncep zt se inpu(iii&- 

AmphibicniJ. 

Etestari do AmjMbieuJ se eunnac din mijlofiul Itoteuzwcuhii 
Uiaronian) *i ftpar|m la formo foarli* intertotre, numite XtegM«- 

ph&lL al t^ftror craniu art a?Q$ie- 
HU :■» pkiei $1 id ^\nisr schfllet 
in general pF&mtta carat* Lens co- 
mimu Rtat I'eftilor (Whs, din 

ari r-jjoj difcnrit Hi c&i >i Rkj> 

tilc-lor, [a cajfe flu da: 
Gum ]nr erti arnmLii i:w niirnvj 
dtn(j conici jftrcpfti a$ezatj p# 
toaLa iw£ek< tavstuij bwiue, In 
spoci*! Insi rai din &toj L, E ui &*- 
fijli irt ul 1 aceiu bJ Cm- 

dfhdtii; inr dentina forrn^ tocu 
iMtri ce pttrutideaa spre inter! 
mai Jilu±>]iiS|«*iirj'|tliHlii Uhirliv 
tbirilmiti. 

Dupl tomiu cwputui i 
Stegucephulii ©ruu: KiiUtniMdro* 
i/i db BrtrnMo^atw u [Fig. 928) 
oti PrQiiilm i ( Pc rmo- Curl j on i ferj w 
a cilrui rvolutio Gmbi 'iotajncIL s'a 
|iunct recQnsUW aproajitr oom- 
pleet; Sfflpflntlnifariiii, lijHiii de 
pidoar* m Ihlictw&trma (Pc-nui&n}: 
Lac crtU [form f, ih fetol gopftrlei, 
oa litfkninmus (Carbnnirerj, ^i La* 
Mrfittkodonti, cu forme mw\, 
unewi juanUee, si earnr dinj< rfaveau daniJna nor. ,iii : , ea 

k Jf^^e,^ (Fi^ gift ?i | B Chirotherwm (TriaBK L 

[innorlanfA mans p^leontolo^c* a Stcgoccphalilor ' reead din 

brtre AmiJiiLiMi ;i FMt, Apw prin ac^ii eft ei craluftnd-. an dat 
Uftora, art*, b Amplnhhmfi urodeli tea ruad*l) ( re «im -i 

pitem unMn dm tj prmJia /% w ^/,i^, ptin Ctretack f^A, y ^ 
lr«M^ Miooeii fMta confimdat la incepul cu reetuH om^ 

tenjft, dQfijArtiLu detjmpunu, ei dan oa^teic la Rqitikl^ palec^oieft, 



gift ^tiftLi^niJiiil iau L^r 



R«ptilele. 



2Sb 




FiL 21fl — ^ , r,i.i,v, 1 Vv,; h rj^ 



Repiilulo iiutanJe nn sunt decftt n\$l$ urmu$i []iijM»rnk-i(i ai 
Ji^litilelor Me^o^oiDC, a cKmr fixLi^ordmiirA dcsvoltare §i ca nu- 
jijitr ;i en forme. In faumn sil tiilj^ rftfipAnlrea asupra inLrt?g'. a i 

pflm&ib 

Kle npar inss, mai de timpuritt, d«la finelg Paleosousului, prin 
Tornsi! primilrvu du Ktivndii>ce[iliul^ ca jntfufDAo£teriu (l^rmian- 
Trksic), repreKenbiltt azi nunini prio gmn\ Batt&ia (Nonci Keknda). 
Ele preswniau carduter^ colftctivfl ;i' d« Reptile §j de AaiphUii^ni 
-i pn^phali, din pari au derivat, coiiBtiLuand aaiTo3 irnn chiul co- 
mun din care s nu direi-en^ii. toate i^Jelalto BepUle. 

Alaiuri dn Hhpeliocophale ^i donvAnd din ek. s jmi ^jt 
In renpiimui din Texas, dar mai atefi in THii^ieiil din Africa de 
Sud, ujmle ioiiur iniJET w* di^i^ulht'au ^Hu o putermcA dont^lG, cu 
dir^f pulumici infipti lu alveole ^ dl&mn^ap in : iudsivi tRiiini 

• noloii, ea acoin ai fcfatuiferrfor carniTore. Artfal erau. i. 
m?jntf. i^ij buL cm d« cAini* >u$, cu caninii luuyi ^i rru 

12 mo!are r ^i GffRodrott, eu caninii lm u dintAtari pi> mar- 

gini, fifl uei de Marti arnHina- ; gmpate rrjii. | ,-ijm. h- de TIir- 
rludotrta- Toi a« u'fltu gfl-iil altote, Jkii4iiiuid«uU% mn,^ aveay un 
hot c?a dv broasivi t^^oasa ^i erau ori compleot le diiifi 

(QtfdQWKilm}} uri livnflu numnj doi canini jjulcmin cu cpf^t^m 
conttnufl (i>^/n^ffen). Tlieiiodoirt' li> ^i Aaamodanitde <?onfiti? 
importantul grup h 1 I6r Thertim^T iv 

Cole mai mi inertias R^|tLiie to«fet, cflMi se do^prinil din Urun- 
thiuJ Rliym;htttfvpl"ilHnr, pirpdlewi apele, useaiul ^i aerul lim- 
pwrilor mcKOKoicc, ^ totre ac^stea gSsirn : 

L'nelc hune tonotfttoar^ lEaaiTp^nriend), din Lia&ic- t^nfi in 

Cp^wJc, ea; IrhthfOHaqrimil r/v^/w^-r^ gMj, cu uiput 

lung $i gAluJ scuci ^i eu taembf ele trarafomi&to [n innoluluare, 

Saunipt^rigihnU < Pleal o Hfturlenl i) t eu gfttul foarlc lung (pilni 

lire I , mai mult de |toi dire At polagfce {"> vug, 

In Triasife. Pftti&mifm iv. F'ig. ; 71) r in Jwaai jj ^ In 

AlHtun de KnaJiOEainicm jfr^^im $i (-liirjuliliMiii, can a par 
din Triuaie |m-ju FortM «;u i»ipul akingU turtit, §i en oase dertuice 
in piefe (Bmrhu), oanj Insft numai din Jtiraaic (T^fi^izun/^. I 

> r dar mai ales din Grel&eic inu caracrt«rfle t-ipiee ale Cro- 
codile nibr at tnvili 

InLei'ssajiLn din ptmcrtul d« vt'df.Ti.^ a I ;idipturiior sunt liron* 
$tele [rsliisH^ Mlu^oneenli), care apar tot din Triaafe |>iin Forme 
de useat (PffRmttfocArips). d^iivfmd pnd>ahil din Rhynehoeephalele 
. il ■:iM;i-iiii\ Dfn Jur5UJic T prin rednaorea ea vnlum a pla^tmnului 
v prin Irtinsformareo membreloi in innotatoait^ ^e ini- k riaafii 
maiimt f2V vA viiuj^ pQ cat* mwle {Cfi^ono) din Cretacie 

|i Emw ^J?rni/^> au ptetrat-o pan^ azi T |i din car^, in Cretadc 
f3Vwj^JET^ derivil forme lb de api dulce, priii Cftrt Hpoi, din Tcrliar, 
uncle rf?viu iara^ la vjuala de usr.H j f'—'-^toJ, 



Collertior>swarcbarkat@gmail.(flfflM lte te &™i^c 



tite-krjia SlriitLgraJJcJl <nu til 



">- 



^nirienN qjflr ?i ei din Triaslc, tria forme dr foparia (I>- 
krpcfort/, ce amifiteae HliyncWt'iiLileio, Din CretaiK i ■,-■;. piin 
*™pt**«a unum kt vica^i d>: irmot, iungindu^i t-oloww vertebral 
1^133 verlebre) $i mif^iinmtUr-si mambroiw, cure so IrtLtusroriiij in 
mici InuorAtoare ce nu sc inai !ea ff ft do ?i« spina™ din aiuzu 
toduwr«i oasetor da osaturt, tfftwtaur, -i, .. ae face treuerea apre 
Ophldlonl (?erpi] propria rAtfU p* me-i lntftlnim din blocen In- 



/' 







Mr, 2U. — frhihtfQiwfrritx $wttiffro%mw (dupfc c Ihwft'i — ,1u 



rfcfiv. 



rnuichiul RIiynehocephEdeior niai dft na^lere, In Muaferii-, 
iJiur ramupi de roptife, asi flfopartrt* firl dcacedeutL mult 
putaRtte tle*roltale q! in.ii bine adaplalc. Astf$1, pa Ifiryjl iSiuiJio- 
^mrifliii, dm Jutttsic, gAsim txrata (fame adaptate iu sbdr (Pi*™ 
ftunfufflj ca*e puteau flfcttptlEu ajntorul unci meaihnmi* cy aceea 
a Ltfifrculm, inline bitae tfombrele anLermare ? i cele postei-ioai - B 
mt tihmiph&rhffiuhm. cu gfiiu! at iirt v j eoada luiwiL, /W 

cu fcanda scurta $i un gM cava mai luujr |%, 31$ *i 272) a 
gipaiiLcui ftwrtmrffln (Crdwde), ale cftnii aripi inline *mfr 
run 8 m* T 

C^« mai nunienw« 1n seela* Limp ? i cele ami wlnminoase, 
Him ceie ce rilmflii legate de rEe^a do m&lJLM«zozoiciitui. jiLmill* 
to Bfn«M IMnoiuriwL EHntfta aetata, nnele CTA^Cwrtaefal 
«F ™ '" ^' * l & h,apGlc lllr ^n|ile 7 erau carnivore do Lemut 
(B, Hmopoie sau FlMlMrtHnrlfiiil). cu JAqabwurfrt, Moss*™* 
MFWipMtftn*: allele (II, ftiuni(ifjik sau Wrplodnrizl), *mu 

grecaie, mar i pgnnlioe. enoriiiit 
eluiii\ uuprinzdnd p$ ceb mai 
! forme de vsriebrale cu- 
nc^cuto |»uiiV asci cil; Gffi&j- 
sauriix, Ati< Bronte 

www, Diphtflwnw, cu lungjmi 
pantk !jj 40 m^^lfteafar Tnftl- 
Jirne Intrec^idfi 2—3 on pe 
(Ji^iaunuj i>m ■ uhoEe. erbiiow 
fipiei (II. OrtlujjHtdfc sau Pracn 
^-*nldt«», flveau membrde tin 
terioare rr^duse + pe eftnd erjie 
pnaliirioare erau Lun^, piir£4Uid 
A— 5 dcgute pMt«raice fpidoLi- 




|w i^rt m^rge ati $i ae odibiieaii, prnplindu-se |i p« cioadi^ i^i : 
J^«rttk>e(flrt (Kigi 216), cu troi d^gytw '<au^ & ttwi: urrae nunicroa^e 
pe muluL l&rniulat mlLrilor mexo^oice, urine Goaftiodate 
mvm %T^n- ale de pfiaftri, ^i Sfe*/-. ■-■■ - ., cu 5 degete piir- 

timd pc spinai^ o crca^ld putemicfi Qso&zt^ <lii ba eeafU $i pAnl 
k coad&, ?l in Mil j1i.-Uv avcau cftpul mare, purttnd ridinltun 
irma de coame pe nas i=i pe cap I P. Cemiopfilde), en: 2Vk^- 
taioflfl ?:i D&erotapa, cart hh frpMpSe pe de o parlw d« Pauropolc 
pc do ,illa de Ortliopodp^ 




— Jiirastt; 



i/uL eft DinosauriBiiel?' orifcopode, in speei^l prm fonna 
m«niliru1or po»ierid*te §i a. bu^tjinliin se 3swii\naij mull cu pitert- 
rile § f lc: ^ipir mi aa iBfflg^iWSLft ducii »e consideift, cA 
deiivsi din Kcpiile, pmt ramur'i E»re b%i Sfipftrftt de cl^ do tim- 
puriu (Triasic). 

Prteud gen do poairc omiosmtt p^nfl axi |i g^iL in Jum: 
fsermau^ est* 4rri4a^«*ic (i ; ., i . r «, 2?8^ moj m»h o pa^i 
rffptllji iSAumi^) agHtatOftro, cte mammm ijimi eorh, care n¥ea 
iineori jwne mwri $i pe couda vcriebraJ^ lungfl ca *1« $0(5ftrliS 

nEerioarc t.r^in p Forma ifi to ari pL A ri| *i ! e a^eau in *& 
u puterni<^ ghiare cu la reptile, pticajid m&mbrele 
P >t . : rn mtq ivttov 4 de^En + RetftuJ caraetei^lor emu mai mull de 
refiUlii dcc&t do pas^re. 

Din Cretftok' gasiai formi* la eaie de ?s ejristfi dm|,i In Ktei, 
pr4 L il[inihiELu eju ^Lereie dc pas&ri (Draitorek ^?« tfitpcto rcducerai 
rerlebrelor eodale, prin dispari^ia gljiarelor dela aripi: cftt ^i jirin 
uittpirircft en pcrtc pc? Intreg wrpul; mm aunt Hespcnmm o 



Collection ¥W&rcbarkat@gmail.coB^ij»iity $& Gcd^e 



(ieolujr/a £ trillion Exft e&u lair nek 



_l*Li 



giW&tieJ Innot&toare & rniritor Cretacieului, cu tanjnn gi aripile 
reduse, ^i /rJi%orr^ + o bunt aburAtoare d© felul & mltfnieB 
porumbduJui, eu earcna ?J ajjpile bine desnrolMe *i cq dfn\t 
irifipli In flJvcole. Xumisi iIjji Terliftr ineoai!e gfcrim forme do pilsAri 
larft din^i si cea oioo comas. De rernarcat esie aci JagitiiK ca pe 
mud fonnde alcrgitoar* tie pas&ri jnganLice _qa ^sbsc csutfonato. 
Ktftt ea frteite (ZKmrmqj, cM $i celct ce trfuatio «ri 1 aproapi 
nuinai in Emisferul de Bud i&rvfnl, Caauantt, ffl&i) : In 
nordic so dcsvoLtiL bine ceJe sburiUoura gi cfck Inn&LfttQjite, ?i 
aceasta trolmbil din cauzft eft to uul sudk\ used It 1 1 formti cotti- 
oente inlinae, pe eflLnd eel nordic, cry. ami mulL ihaidar In 

Mamiferele. 

D« $i repUlde (Xhariodoat^ prin dentitia lor hcrtertxioiila. ne 
prevestosc nmn^is br do g| coJe iihmi cbsri repUIfeni 
^.^^v l1IW,fl ttWmfcW iiir^rkvire uctualc iOmUkurhtfwh.< 

^ g ne in d tail rtdile L^jfttari generics inire Reptile gi Mmui 
fere; originea MaimTerelor cste Loiii^i foartp piijinclarl p frceaaffl, 
mni aim din r-aun pulinobr iwfcofi tie foaile g« ni ^: . rtjal 
dm tirapul Hf&otfofcqlui, N urn til din Tt;r{.ijLr Sneoace fcven 
mai numeronfl^ darpd cart? aft puiwi riftbfli, ed putin in p< Im 
legfctKr* fntro formate m :.,l $i cele dfepftrati 

Ma mi fere It a placenta te, 

luiwtromftlti, ears Lrita&G azi nnmaJ tn AiiHinitm. in Tasma- 
nia $i in Koua Gurnw, nu se curioa: ™ fbfjfa de cfli din Clm 
narul din Australia $3 ntnnm prin gmmcflfi actuate d. 

de Omithwiii/rirhtix. 

Mar^ipteklp. tan' *q fffce-sc ax huiijeu hi Aiustmlin :i in 
Amtnou, MjiiL i^-le mai vr rM« do Bkmife*e cmuMcuie ea 

tofle. El« apar dm Tria^io prin forme crbivora ta: IVilyi 
™^ ,JN ^ r '- ftC^ste din nrmS av&nd de^eendaii^ din KocV 

Mamiferele pl«c«ntate. 

Tiin Jurasieul Werior gfiaim ?i forme de ^.raD^jio irrtr© Mar 
ttupiato ^i Mnxniharole plae&ntaie, <:a: i^pMAmtM ■ 
pa infa«lele tntttbcrculate, formo pupale sub dtoamiikw de Pan 
lolh^rine sau Trilubfn^il^ta 

Tn^ertiTorel« t ca fosil# f*4rfaj>i5&r^l aa |j^esc nun 
EooBn (Buropa. Asia, Africa §i Aoiorica de Nord), KIg liiitd - 
niaj iiilTonoani oa organ izaii^ m ooosidedl a li *i celts mui apn> 
piate de tmnduuJ wmnn din care au nAsnut lo^ks placenutclir. 

eti¥Dfeie actuals fitMc^ s %arec^fe, Cfotita) -e ciirn*< 
rodNhs numaS din Miocen, 



Uhiropfrrfl?, deriviL de^igur din fDmielc dc Iniecrlivprc eoc*- 

oicjc^ adaptnle la sbar. Liliand nclual d« ^i apar« dirt Eocon, cl 

• uno^Lo sigiip namai din Cuat^marul Europei |i Brszilieu 

Bn^ftlnnrH^i dfrkti tot din fomih da I?£heeLivoir& primitivt 1 . 

Ele apar din tiocenul inferior, formeie actunle cunwc^iidu^a nu- 

fhai din Mine en jKp*rt P&r&d Spm&s). 




4!un I rarely oari dupii In^ulalp fornix ?ii eel mai important 
ordin dt nmmikre, apor din Greta<2ic prin forme htfetjaare (4'reo- 
durU#), !"An\ carnaKLtini ^jK^ialixatl. He sc apropie prin uncle 
ear&^lere dd tnEWtivore, din qaro derivft j«ib o apedalteare a 
■I i 1 1 1 J 3 1 1 r (molara ^i ennim), prin rcducca numAmtui lor^ en ^i |irin 
o degvollara rnim* a Dreeralui- Hinh r rruivor^lo Creodonle: 
FroThtrfidoIf {FrotHv&ra) 93 Mlarldi'l* \s) ?« co c3, 

din Eocen ar fi dat ne^ifi-o la loatft carnivoi-cte cdclalle, cari 
rtiman In general fomie de usca^ numai cflte-vn adapfAndu-se la 
ifteaja de LljmoL 

Artfcl dintrB iideTBr»Lvin coraivtsrs (Tlftelpedelft) aettu 
tVlidd^ iau na^tere in Eti&sju deefilc4ndii-He din Oli^oeiiu to 2 
nmiuri ; una wtim^ com pie I i£i ^i rcprs^entaUl In Mioeen ^i Plio- 
cen prin Mfr^mfnt (Fig. SlT)s puiemio ^i csi caninii ca doua 
piinnnaie, iar in Cuatfirnft^l vechi prin Smitoctm $\ o aH4 raunuil 
din goto a nftscut torte^FelitwJe aeUtate (Lcul> Ttgnd. Pkk#). 



Collection marcbarkat@gmail.com r . . 



UeoEogia r-tr.iU[!raiu.i ^u I^ifirkL 



aor 




| ... {I sj] eta 



flyafiikkle (flt;a?tm, Fig, ?1TJ *@ mnv mimai diti PHflrai 
^i r&mfcii t;ankirrntu miroai la Eurasiei 31 Afriea In pfe^rjle tliu 
Cpateroar biiis^U? o nuifrl&te fJE spcUtm/ *■ hiettei IQtU 

Vlrerrhl^lc 1 (T'kftm?) so. gfifiosti din Qfloc&n $? |irin W''^ 
ttic&i 39 icmjdc^e cu llytieriidelo, 

HIai»taHdtfl« r\t Mldii* &pgl 
OiiRO^ea si sc cnnosc niai 
fiu-iii. 

UnrfriiH* 1 iinHjr in 

Miacfri. eu forage d di fl "nii- 

Dii I'll-- ■-■ .! i'jjrojioaii 

rul fUfttirittOfl /f.'. ■■ -■•:•-. 

th},), [JtaidftU a i,;-ypjo dft 
rtjttttelc mari aeluiita. 

If i Cu'iiul-iLim 1 vi -I'll i GCl Mini 

rftsp* r iiidjtur^ra<!&l de ■■: ■■■'■int 

, ■ ■■■.*. big. 51 B| t hi are 

^i putcmlc sJe ■■ -iv.il ouise sa 

k rMr-paitdiifl abtiudeot #1 in pe^terik aoo-itre (Sloiu In Valise, 

Rozixwum In -MHii Apuwui, eta,) 

Cunidok edi* itiai yta&I SG iiuioie din itaccttuL superior d 

Europe! ftfj/tjurftfttoj, insi Lrui^lmi; din fiwn ete a>ti) ri&p&iidit 

pe in Ln^ul i*sfeai sd j^c^c til Mioeemd Amarkwi de itard 

■■ •?.= !ufer) T cm m&i vechi 1 vnlpt' ^ Amyh'tt-wh. un cfiina |i«h 

|irtu 

iriri duiiH^i.ri zi^Liuili. sn crtsde el tirovin dm dgrnestiokm 
(Vjrmdof de • ■ -> o: ; d<_> luiYm {V. jtottipes) $\ d& 

l,up d« Egypt {i\ fapiMHter}, can venuu In contact eb nmul 

PinnipMl.-h- r -pr^vJiihi cai'iiiinre arstdt* adaplatB do limpw- 
riu In innot, formed lulunfo Gimuscftndu-^: mimnl din Tertiar 
(Fhfjw, din Miocpji; Aforsa ?i Okirid, dm Phown). 

flXiwplt* stall carnivore primitive [Crefldnnte*), acLtj^ic la 
IimoL Art«pt*rea fe : ^rul de pi-ofuiid£ f <^Acr >- : :wle pps- 

ir-'ieuirft dbpar i^nS, oe se redtw ta .^iu.lv^ p^kmf? toajuso f>nh 
piek mil ■ni^ jhU:Hoii]i> 3e transforma f ', L fi & 

ca&dft. PJrimale Q&tac^ spiw to EoiSttJ pa ruriue prlmittvs t&Mfllp- 
. din enrc 2 din Miocw, deriv^&ie nfldiit^le {M>?ilunKt lii) 
fium sunt Baton UH*K ai ?i eeEe dm^aic. cum TOttl Sqa j dJtir^(.H 

NeillcifAtelo T^preE^ntitUs axl [irm imimak leue^. «:^^lusiv 
Mid iin>*3riefliti> f ^ui[ Spate c>ri tjumai da incisivi (f*le fopie\ ori 
ii'im dinti ddlcK? t ctf. Fum/titititii ^i i^mt^rirul- £le a.p.nr din E<* 
se ctmooc insa. bine numcu; din Rioc^nui ^i Cuatordarul Ameries 
.]<• Mid P mi ronnft uneori j^gaiilicc ca: Jl^o/Aenum, lun^ d*-. 4 m* 



§i inalt dc ±hl) ul, h 1- ^, ill^s}, &cope«t cuocamp^ 

Qfl^ puU^niiA, 'IIH3 jini T?rtmi| .i* 'u;il. riuar en ptatoita nemobhie. 

de iiscni^ Ejntino dW * ;v 4 Sir^iiiride} ttdhptlndu^e lit Irmot shu ta 
o vic&tA dc apu (HipjKfyUamitlk [kjsiltji larmdw a^Luiale, prin 
udiipifin. a ,it j^- difBr^ripfl,ti la diffrrib4j gnape, ini::"ii twS 

nam ave*> r^slwrile r^ile care s& n indict legltura dintre <Ue. 
riE-af li greu fk& ijpr^jiit-in. de eje^tnpjia FXfjihnytkiL do Ga£*fi3 aau 
de Jti?ioc^r, 




tlele u>ai irtfcbi LTngn!nt« apar din Cretiici«;ul iapiri5r-E(>0 
pri n feme pr mi i Uv» ( |*n itiii leu late), cut 1 * j nin i i n £cti qace^ffi 
ginea lor L-omiUM eu nti h r ] ?Nf- ert^ro iripecfcivore, Oe 

T> d^Lfc !h menibre ^e dinti numero§i $\ se qonsidcrft & £i formal 
tfunchiul dm cafe s'mj diferivntiaL ^klidie LjnguIaLa fArijfifyd&Pj.^ 
dc m&rimeu uiiei oi ; Phmamkis* ^a nn t^ipir. §i J^^u^^Jiwfc^i. 
Htri-^ic^ doiiH dv^u nmi Ukmu nft^ctc (idlor |] Khiur^ritari. 

Vntt u ^tcdfllb.pira liinpuriis din Prolijneulnta se dcsfHiri 
Ajnb!>]Hidi>to, H;^i diipftriita ooinpled, care lii Eocen tepr&EehLau 
demfli gi^ajilii^ Mamitcrc. (C^ri/pAfls/wi^himi^uI UinfiuMMuft* 
sau J>wioA.rr^ (f i R?Had In itc^Ja? limp ^i etd mai Efl£d ' ["eef)- 

Peri^Ddactyl«ln pmp^idigiuu't) r^pmEentHie axi nnmai prid 
Sfrwtr, RinQcvr $ Otd ^i aJ ^Srop maximum de desvoliJire ] xin uvut 
In Tettinml miitoeiu gi auperfo^ dei-it^ t<:^ din Protmigul«Lt6 prin 
Hjduj^&p^fi nuiiitti-iilui degBtq)ur ^i Etnumc; 4 deg&te la membrele 
inii'inV^ir^ ^s 3 lq cde pesterioam. la Tfl{tiiid« (LaphwdtrK, in 
luri>n: Pr^^xim^ in QIiga£«m ^ Miotifiti 1 ^i r^in*^ In Cira^ir- 
mi); H di^^te la RiiMHwrldtt (Profujra^dQn, din Kocenul Trajisil- 



Collection marcbarkat@gmail.com 

ya2 ICJytu^iLlc d* Gittlofte 

ffiiiwmro (Fig; 222), In Ptio'uen fi Cuauirnur)* ^i in fine, un 
slngur dcget, azi 5 la EtjHirf^ a e<lror HEiatiune s« (mwM^tfi 
bine dfc eitnd Ineepe din Eocen on - r j dcgete (Ifyr&mth&rw*n-E&hip- 
yw^J, tree&ud In Oligocfra la ferm« cu 8 gegote fFaf^tftftfiim- 



G«£iSogi?t SlratJgsWk4 aau Fitark* 



Bfi ; 




Fif.22ti — rtrdktdhfrium fttuwraw; rWM*^(^^ America i 

tfemAiftjppi!.!] $■■ ^ fino^ In Miocen *i Pliocqn la forma ee nu mai 
^ak& decsU po un ftsgttl i-UdiiiAet^ii *i ffijjfari^ij srLr&mc^ii 

[Equity earn din Cauternar uu 

mm are dtcftl unsiogur degeL 

A rl i i iflad } tol p Iparidigitatt) 

care au muxiTnul lor de d^ j - 

vol tare in Limpurile actuals, 

<li i .. dm P^tungu- 

Inlc, prm r&ducersa unus d&get 

31 |irin [i sjKcialiKarc mare a 

dent it i**> r!inf! dupft Tor ma din- 

poate fi : 6twwd^nM Jot 

mA&eie na tabefeute) kFnrdde 

frfritentt, to Gligm^n ^ SW 

din Mic*:titi pa nil asci) $1 Hi|r 

-actual); ttfanodottftd cu mi- 




Fi& 



£21. — As* 
(Hui 



dii 



■ 



selaLy [Hii-tund eteste in semiiunl specmlb:ilR pontcu rnmegal iarba 
ca la RoiMgtfcwd* Xtyhudttiitlde (^pkNftra eoaonin), la Gmi«- 
Hde (frotow i Trauiilidt, iatl*rrld^ la Itovlde T 

etc, ^ humtetenotlonl^ en eoractere tatormedkre {A^fcratrritfimt±iTi 
^i |kmipJUAerii^»i|« 

Prabfttfddlcntle azi eu lotnl In dedin (KLetan^i^. maximul 
lor do fleprolt&ro Rind in Flitieen $i In CuaternariJi r - din 

Koccu In Africa, de undo ireit apoh din Mkicen, in Aii&i^Eurtipa 
.$i de ad inni (jirziu in America, Afarft do dimgnshmito lor jrig&n- 






fee, el* ao mai eametarkmtzft prin o spcc-kliaans umm a dinlilsjr 
ft pnumft: mciaiif;i sunt redu$I numai la o phrache, LcanfiTormati in 
ft* la amide f^J^i, Tie fmrnrai is una din ete ; iur mfiiiflteJe, pfi 
m jyiira ^^ reducriiMiii&njf dfiviitToluminDase ^i ac&poritecii tufaercule 
aau eta <Sttwt8. Intra Probosoidicne g^im IMnoth*riIdcli> (J>i?wilt#ri^M s 




Fig, 232. — ItkuMOtvrfin A\tr*tfim&m* 
piuif din Prt Iri 

v. Kiir. 305) cu 2 defense la faloa infeiiwirfl, arcuita In jos ^i cumi&aelb 
i'u «"^» -- i^tetubDi^uloa^ (MSocen-Piiucemd infci); Falatfim.i^n- 
di*nUdclr (PaJatonuivb tfan) cu ; defease miai Ja amh«]e. fftEci (iJli^ocen), 




p Ekfuitttefe i fjj|irmd genul ^^oifm ( Vd Ftg. 306— 307) 
Bail StVifrBifeMdh (Mioceii-E^in^sr^ on forme l cnrQ a 2 da- 

(aaestu nuniaj la faloa Inltettoaiflj $i mfeeie cu create 
midlttuberoulates ^nul Stegadan (Fttwen, v. 1 1^ . :SriS) Vu I> fe- 
feniio I ei falca supcrioaitt t» en mftaele en erfcste mai dese, p ewe 



Collection marcbarkat@gmail.com 

Du* L*oerea smre *cmd El&hte (Riot fill- actual). <m 2 defol* 

nS slSEe Si Id formelo de Klefonf Mtaak Duitta K ? f ' 
SiSSMiSf.^.S^. ft SB8 . *i 310) a M in B^C^i 
mftrini nuanLicc ^ CuntarnarHl *ecni. 

;, veohe, de- undo au tw*t ana to AtUntoj? |*»n.ill.l.n> in 
Pacific, 0. Indian $i M, Bo^e (Halfcuruliw). 

.-elui mare ansr din frett prin to' mcle co1b " mi taf W , S .^ 



Geal»#ii Slnttijpufc* wj W»ri«l 







muertMrt, etc.) ; pa dflfifl ecfe Buparieare, Anthropoid*-, spot din 
01?S (KlS P M^" l Kw °Pa 5 Asia) prin F.mnC de ttffa 
ttdBvUmie (jWMfipifAetttf, i- 1 - sfajnttw 

HeniiiHiHcnli »niir din Cnatemfirul interior prin tonne utf 

«Znu1*lu 2aWopo4, din care profeaWl ft AW «££&•»; 
, superior, de si wtfuri Biyure nu *pijr i to cut tot to f.u.uer- 

(if. fqpiana)- 

PLANTE FOStLE, 

Algele. 

Alexia marine sunt cole mai Tcchi plant* fosile eimoscuLe. 
llnno swore dG al*e tavern decM din. Silurian *l *1o apart". AL- 

&DAle dmire eto ecnsliLuesc depose eal«ioi» * ■£-**?* 
groaime (tfyrapmAK Pfrfef^J; pe cftnd In timpurile aw ml 



lot $*$& Alpelft tWcoTOBse conatitDSs^ mai a1«3 in Tertiar 
(JLAM^mmWj deposita ralcaro^w importante. D^ flAenienpa 
Diat!pn$^el^ tJe c&rcr urmQ bb cunosc sigur nurnai din Liajw*, 
lormrazfl to Teiliar ^ CuaLfcTnar, ca gi in mftrik aelimle. deport© 
silidimfie importante, cpnoscyl^ aub 'uuinclc (comewial) de Tripoli 
bbh PJunfln^l- 

Algnb FacMde s^ cunosc U>l ilin SiSuriaii- Devonian {Htdi$&- 
rites) §i sunt citato din mai taate deposnlel* ttrtaine pfcfltf ari t 
determinfireti lor Insl proinUl peut&V de nefnvin? ruMiino^ 
cftndu-li-s«i dwM inipresiilc th^ului. 

Dintrc Cdle de ap5. didw, ee cunosc FrhuHCMlp (tTiura), In- 
wpand cu JuraaicuJ* rDpK^nlRt^ numni prin Qagoamk lor ressls- 
tente ?i omano en Late spiral. 

Ciuperctlfe. 

IMn sludiul mitfruaeopie al frunz«k>r 91 tjunchiurdor plants- 
tor 1^1-bDDizate, ciupercite inferimro m Minosc aigur din Curboni- 
far* In Onfeefc ala apar mai des pe iruiuhiun §i n^mai din 
Tlrtto so cunosc $i frnclifi^lii (psUflriil de C-n[)e™ snperiowro 

MttfaHH. 

De^i h** !^rede ci Mu$cbii ^^u apfrui din Meozoi^ prime|*i 
raabiri siffure nu se ouih?sc dec&t din Waeic, repreacnlaie prin 
Hv|ttt[«« {PalamkepGtie*} ¥ pe Cfllrf din Cretacic p trw idci* diu 
TcTtiur se ®mm 6' Hu^thJl propria xisi ( rrunjEO^i) 1 *wa "^» 
luimftroasc fi mai bine (MMatarjiie rcslurip proven i»d din cliihiiba- 
nil Mini Baltics, 

Ferigeie, 

Ferig^le actuals pot ft ^n&idcirate ea urma^i pipeToieI|i d 
ffirigoJor paleoeoico. In general toate Krnpe-A actudo d^ terip 
fFrflcinftB, Liedpo^wfie, SttltgimlhR* Hydfopt»riil*« ^i ■f*^ 
ta^*e> se gtseac repftt©n*Atfl ca foEil^ ins ft mlul de c*pftenie il 
j^iajc^i icmpele do ferip &rborwseeute (L^pWodendrerfi 1 , Sigillarteele 
§i Calaiiuyieek) ^i ede co fibwau LrfteErca iutre Cnpin«amD ri 
Kai^i^ainolegimiiP9perm^(Cy**doMi^ii*pl* s^au PterLdo»p«nnwto} 
loato azi comj>Ieet disparate, ■ . 

Intre fongila ierbonao se eunoac numeroose forme m&m de 
biM ^i dup& port §i lo parte *i dupft frqcliBcaiii ca: IVcoplfrw 
(Carboiufer), cu frunEe mari p&M la 10 m; ^A^twp/*™ {Derdnian' 
Carbmaiferj/ca frunz^ mari Tdarte Hnidflo*te; raeniropfanv (Orlii^ 
nifer) ^i Gto&aapterk (Pwmiaii), cu portal to felul genulul actual 
SMlapevdro. {Umba V€dnii\ etc. Ce* mai maro unportin^ o^- 
xintft liiai forme le de ferig% arboroscente In maiantalc asi djapa- 
lute, toeemnaio alftt prin <tepozileie de cftrbuni ce au format In 



Di< ; P.^vailAfU LE^rri«a^ dE l>«lp|ie 



20 



Collection marcbarkat@gmail h $^ d , ^^ 

Pemin-n^bociirCrT, ett ?i p^* IbriMto de tegtturiL intre Cri^togamfc 
si FaimoEame< Astfd B«ibeUc««l0i top«Wmttte «*i printr ua sia* 
™- i^ri (iWarfwwL a cSLml ftli&lkme se pnatc urnriri diu Me*o- 
zoie (£&wsetfM, erau ropntienlato til Carbonilar *i Permian prm 
CHlaiitariM (taMtet, vc^i Fig. 34o), cu Lninchiul arborosefcat ^i 
Inall do 10 in- paritnd iiriatiuui longitudinals pa intronoUiiri, mi 
la QOduri ni j bs coaft» ( tn loc«l undo sc tUHiFaii rwntmto. Jninrata 
sale emu numero^se ft reunite Intra do *i se Inawiiau in sua 
tAtitrvphfU'tfiMh s'au se dispuneau rolat (dmularui). Aparalul mn*- 
lifer zrh Vamificat, <M\tfih puHimd enle o fruclilingi(ia de forma 
conic A alungM (PtftaewtaApa)- 

Tot hml|J«-1 LIcopodln«*ol* icrboase actuate {Licopoff!"™ ?i &■ 
Uqiitdlifi se gftseec rqirezdiUate In C&ibuuifer prin Tonne Ssirudito, 
Brbonscnaie. gigantic*, d* Lopidnpliyli-, wiHieLorizalo prm & <*■ 
munenbitie siwialik & Biiprofelei tnmriiiuliu- Aatfel la l^pidodemlrs* 
ILetiiththitdwt vw\ Fig- ii-Mi ,i S*T) CU tmiichiul S^- ™ l , nj 
aj halt jftoft In 30 ra<, rwTiincut di^hotom, rftprantla pqrUiml m 
v;irr fruttiiloatiiLo nritiueale, gftsun sewfe MQi-entiL dc cwatnco 
combiuH ornamentals cii 8 puucte. pe cam] k Sici Harlot- (ffiyiliwM 
Vl > ? S j i 349), en porlul eft *i primate. invA mult mw gigan- 

tic^ ilsim uimdiinl unuunentaL cu duLrieh in forma ft pftafii 
eu iontiir hexagonal, saw oval dttpusB fie in aerii tongitudiittte de 
ikflii dese 51 &Bn^rale prin dung?, ft* 10 serii de aiplu my ran, 

Ho in **m m Hspm^ spiiatt *i art dungl H&dacmote EAtfd*- 
pbylEini piirt'ui eicoLrico rotunds ( *) 

gnwfi cu totul tedm ™ Sjtaii^WI*Malfl 

<A>^rnoj^»PH.) rare au Irltit din DDroman pfe* m H^nian 
waml Tnw£i cca mw mare deaTOllare to CwboUif*. Ste a^i^ui l^rlul 
trborescsnt. eu vorticjlo de ftuuafi to forma ds j^" 1 l(l »p 
pre^ntdnd unele cai^:iere cafe iirmntesc pe <fo o parLe l.ol&- 
■arfcdf, po de ilt^ llul nipt .Mihole ^ dirttre a<scsteR dm m 
apropJfndn-M tnai mull de SoJi»niiu> 

De ramai ™l esle laplul, ^ tn twncliiul tor ^ gfts^sc aO± 
ruriimtiuni s^cundr,^ m $1 raw perfect ca la Fanemgamo, 

Pterido^p^rmec sau CycadoE«licliiee. 
U unele dintre rornide dc feri^ din PdaQwie^ sup^rtGr, 



eon Bide rotiM Mne oa terig© tipke, din cwwrt ^ cuiio- 




FiinerwjiTiipJor inferior. Din causa awasta ole ao ft^ftzfl. m*& 

iiiuo £npA aiwt€ 5 Pteflflonpurwh-i ^nii Cicadoftlietl u^^m- 

md l^Uuri lutre ftdjitegtIMlo Yftscnltfr ^*ine- 
Kgimele vimnoH|i«rme. PriiUrf accsU« bo con^idcrl a \i ^nnrile: 



OvjK^ii StmtisrAlkl sau Ibiwui 



007 



^hmopt^r^ Pwopteris* AlcA&ptwis, Qd&totoptm&i Neuroptmit, 
adoxylon p Midt-tHond. ¥ celo douft din umi& ar&iid foarta raulte 

Fanerugamcte. 

Plan tele ca florl, considorata dupA gmp^b lor InfeiioarG 
t(*imnosp^rme) T se icagil pi'in forme ixiiermedlfijc a?ft du sLrfm^ 
dje Criptogamele supftrlnan.* (Cyraduhlldnee^ Incat cu ktsd sc 
poafo trago o LirniUt bine definite mire da, 

D^ allfcl ccle mni fbcIjI FVneroganiM m Intalneso In deaUiL 
de niare numiir dm Pateonoicul superior! alUiari d^ Griptogajj 
Sttperioare, n$ii c& diftrcntiai^a itilre ele trobuje s& C tnoeput do 
tiiii[)ii[iki r alfti j -rin poriwe^onanea vaselor cit ?i ft foliiiui de a fi 
id reprciducorii. 

Gimiiosp«rmeic. 

Colo mai web I Gimnospei'me cunosieulo sunt rnrdaltf It- (C'tr- 
datipi) cxcluaiv jialonznice^ o.are apar in Devonian ^i disfiar fn 
Permian 91 care, dupfi organizaVa tor T tineaa mfjlocia InUt IroiiilVmt 
$1 Cycad&e- 

UjCttde^Iftj ^ino&cuie aui mirnai prin gonul ^j/cw (Crelaeio- 
iif.tiKill, rtpar dm Paleozok: prin forme cunoaeuto numai dupi 
trundiiu $1 fi-iinze ^l grupalo all: i: hhIj frmmr^a do Kamloe 
{Ffcroph <:arhonifer- r friiug t Oto^x4t&4$$^ etc t K Cycadoe eu por- 

tal $t trtictifieatia forme i adnak se cuncra^ nuoiai din Jwusic 
(Cywdotpadix). 

AkUuii de eke $j ea pon foarta Euconifliitthuarv s« n^azft dcniA 
grijpo: K^nn«lilfL|e (jfenfi^rito^ cunopcut^ din Crelacicul tranees, 
<>aro aroau OTtilele Inch be de bmetcc in forsnii de scut 91 gs-ii| 
slrAna in m/iiiniicliEU tii^onjnral. (kj im hitch 61 do frun^ t pe cflnd 
llorilo »iascuJo formau un mAnuncliiu de.fninzc fertiio to virful 
ratnuHlor, si i-.vwidoiilfrlp (6V^^ctA(i , tr!), euatecuta diq \ nn irii m, b 
i>artj llrjrilo rem«]i^ fornix u mici grup^ri ranicu eu ouiiele toeJ 
tn billeted ^i tncoqjuirate de frutiKC, iar c«?Id mfisiHiIci priu i^rftn^ 

gerea apre Interior a fpunzolor F&rtile ^i iDTalirra lor c n huchot 

dijt fninzo rref-ir lite* in stcidiii de tinereto, dau aspeetul nnoi Itori 
veritftbilh, AmbcJo nccsl^ gmpe Jae lnraont$9tabl1 im:nmi mlw 
■(rimrjosperma ^i Angioisparme. 

(kiulfer^l« 3ft giiijeiM2 r^pr«x.«nbitH din Curhoniferul superior- 

Penuiap ptin forme da Araa«arl«e dJspOriit© (Waltki*, Ullmaw.?tm % 

\nn. Triable ajwir Ti^nditi^te {Vtilteia, vi&A Pip. 2B9» 

i], pa dtml At>if|imwlM (Ft bws) apar din Crdaeicul 

inferior. Jn re^iMnile nordice, do unde treptat se ffajrtnffesd u 

thttpul [ni mtt^aga ^tiptiifma i± glolmlui. 

SallsbiirfMh bpnr de la iimdf Paleo^oioului {.SnfusbMrvap ; 
dijj Trirts r- cmto) p in Jurasic (Ginkgo) ele se cunose mai 



Collectio ; ^iriarcbarkat@gmail.cQtH ftn L H 4* Gwtoiw 



OeobffW Sirutigrafka wu Estoifctt 



na 



Linen Spucia actual ft Gintya Inloba, care ar fi azi dmpdrtrtl dacJ*. 
n'ar fi Tost enltivatA, se cumjuefce nutnai din Terfiar. 

Angiuspermcie. 

Prin BennHitfi, Cjwdddee fli Owtafte^ Gimnospermele fac- 
irccerea spre AiigioHperine. dintre care HqnocotJl*iJoHatfll* < AroWe* F 
P*iidane<% Alljunacee* Li1ia***> apftr din Jur&sic, 0>l prireQte- 
BieotllwlunattfK pie ftpftr In Ani&rica mai da limpuriu (Crctacieul 
inferior) ca In Europa (Cretaeicul superior), de unrte a'au rtoptadii 
pe Intre&ga suprafatft a pftmAxiLtilui. Din Ter|iar Mora fosila este 
rcprtscntata pun mai Laalc formele actuate de planLe superioarc, 

"i. Privlre general! asupra form a tin nil or ce cojistltuesc 
a&parfa sol Ida a globulus pam&nteac* 

a j _ prima scoarta solid** prfmul ocean ?J prima vfeata, 

hilr'uu capital anterior am ftrfi^ «u privirc Ieh tinginca sa r 
cS. dupil hfpoteza lui Lae-lack* Pfijnilutiil cr& la Inceput eonstftuit 
din o massS nehuloaFft, un slrap rupt din mares nebulous en 
uaefc laolsM mnt-su Bistemulul solar tntreg, maseS. formaiA din 
toate corpurilG cbimice simply gazeiBcato, sa Intrau in mnaliLuiiu 
P&m&ntuluL Aaeasii nebuloasi er& animalA de cele dou£i mi$ciii 
pe caie le prexlny. §i azi global pAratolesc, una de lotatie *i atta 
de tiiiiihlii^ie. 

Nimcni n'ar ft In slara sil cuprinda cu miutcu Hrcipul Intre- 
buin{at de aeeasta nebuloaM ea sd-$l afeze el amen tale constitutive 
dup& densilate. rale mai grele (Aur, Plalinfi, Mercur, Nullum. 
Plumb, Fier) c ill re pariwn central^ cele mai Harare (Si lie; in, Car- 
boo, 0:qg*n t Clor, N&trliL, Azot JJidrngeu, etcj ciilre exleriur, 51 
oa prin plerderea Lrcptatft a c&lduni in i Vale, sft-fi condmiseze sufc 
fonnii lichidfi cea mai mar^ parte a Biib^t^n|eLor components, 

Oar dedfiur. dacft hcbh^ia a Tost marsul fcYoluli? urmat d«- 
Rlobul pama^tesc, la un runmenl dat a Irebuit 3|L ajnngA la uil 
atadiu, eftnd ma u aa a:i lidiidft a prina cOtre + i20tP pn^irhitb 
soitda la H?vi«rior, prima flAoaffl solids, formula in ganeiral dc 
ailieafi, d» Tarma sgurci silicioase ^ bb face 1ft fucnaloio inaite. 
^i ea separk aeest nudea cftma^ lichid da eoqjurilc i^mu5e Snca 
^azoa^e 91 cam-i lormau la wclerior aiimubriL oiult mai extinsa. 
muJL mai grea (eontinAnd In *iare feiiEoasI pa langfi numeroaaelfr 
eJoruii $i apa mftrilor §i ot^anelor actiiale) ^1 desigur foftita mult, 
difenta ca carnpoKtliii de eea airtaall. 



§i acea^l prkrift seoartA s'a putut ingro?^ trcplat nii numai 
^irin rup^ri ^i ingrlmftdiri locale de sloiuri^ In felal gbie^uriltir 
actuale K ci sji prin adjlogine de noi pAUin salidific&tG la iniariaf, 
prin rAcire ir^pLatA a mtosd iuLenie a PJUu&ntuJui 

D^EL^meuea. ^i kiveli^ul gazos 11 sulerit imporlanlc scbinkb&ri 
%\ cea mai ImporiiinLA dint re aeestea a tosL dcsignr. precipitarea 
5ftruriIor ^i la special a clorurilor alkaline §i aiealino-leroa-se 
(700° — 8CO 1 ) ?i formarea vaponJor de ap^ prin eombinarea oxi- 
genului cu hidrogenul (38^ ^i condonsarw lor sub TprniA de ap& 
lidiidil tsub KKP), care dtaftnd In cantiUf^i Imwi^n la -iuprafala 
primtii acoarlw, a dnl rift? Euro primului 0CS&D P Nuiual deln duta 
acea^La^ aiiui^rem ft inii^pEii. sii i^ o eonatiLij(ift apropialS, ealei 
acUiak, 

Scoar|Et i^iniilnLului doswir ci ecl pu(in la Enceput era pn|in 
-disloeait, a^^ ca ac&sl prlin-ooeaa poalc ca o Infeleu d« jur 
imprejnr. fard sll lase u^catiiri care sH iese la iv&alA. 

AeeastS apa s de altfat foarte fierbmte, deaigur v& a luai in 
sulntic pQ l^ncr^ diforilerc suhetaa^ cbimice. d6 mi con^in&k 
^almo^reni gHzoaeA, ca CO, CI, eic. f gi submit jele Nubile co con- 
(in«n>r rneu^c ^s miaftrttlele scoar^i tolidli, mai aleii ^JLlicafiLr Glo- 
jiirik'. RnuEiuriln. vii-.. lonEEiuid a^ifel priinrlfl «wdiiMmf£ de imtuni 

Ape dulri nan pntot cxisLi, decslt mult mat Ulraiu, c4nd prin 
contract iuiii ^i IncrclJii puloniicc, prima scoartft a Irwepirt a pre- 
^ant4 useaturi, fie ca insule, fie sub iorma de continent pn^in in- 
tm^ + ^t pe care, prin tondeasarea apeior de pkiais predpiLUc 
dintr'n mtmo^ferS mai apropiata 133 cun-Hilulic *!» u."jt a^LualA, wi 
puhti Su:r luirLiirf CQTSwik de ape dulci, 

AiiUiL vrenie I»se\ + cai njMi j»riniului ocean a aval temper*- 
luril ^upbrioursi lui 4ii a * lemperatura la « are aubsLanlcle albumi* 
noide cc cortfEtifiK^c protopiasma cclulelor liintelor vii ae coagu- 
JeoE^ vieata nu puteii sd ia na^tere, 

Cu limpui Jnaft prin rAcire,conditiuni1& de riea^ ajung^nd si 
Tie indeplinite. apn ^.ra^l ^i ^ftblicicA a aoefitui prim-aceaa r fosl 
leagiinul pHui^lnr fiinie vii, nare au lu at na^lar^ prin o uar&eam 



L M« ^i^ur dL It HjCvi;juI i|l in 3£tiE;j&] luiuprii darurilDr akalijir, ana a 

jue&s un rnnrt ?j impcpttaal Kil. ^piirikuJiL-Iv ftfia dt$vWln qi recralaiiKari re- 

% oin caiija Lrsii^piitijfti Sc^iul do ridioatA n, scoottci, care reevapyrii la 

muTla in^rvafe nyn 0m^MJk Po«^ ci aci tn^uie eAulolt ^ uriiiiLea vuut- 



Collecti(^ n marcbarkat@gmail.cpm 



miji.lr dc Gcologta 



ticatogii SfefttifriJkA S&u IsJorlcA 



311 



com lunate fericitS & plementelor dtimicc cxiaLGnte in apii. ori in 
roeete fundului pHrnului ocean. 

Si ca accst prim agbmerat de substantia vie s;l &ju&g& su-*i 
dea c form! ;i o organism de calaLa, dagigiir a urmat o evolulic 
lungA «i trnposibil a?i du uprcdaL im timp* 

CuraaidGrftnd, pe de aitH parte, eft. cele mai rechi nin|e vii 
(de altfd reprGzecitate toatc numai prin fVirnie marincl, pe cmv Se 
flfislm in enfc mini verbi sir ate &Je scoartci tflobului (Gun brum ?i 
putine in AJgnnlian), represinti rcslun de animate cu o organic a tie 
piurioelularft cu Lotul Stopcorioaifl, car Cruslncoe. Hrachiopode, Ori- 
noide* Anelldo $i unsk .Hoi usee; suntem fiiltfi aft admitan, cfl ifc 
«omenaiirabTl mai lungti iralmta A fi Fosi perio^da <ie limp nece- 

oYolu(ioi primuJuisarcod, — eg gS bttftcft-Job forma Hntefltutttft 
la {reft pluricciularA §1 do aci ai dea prin dif#ren tiers formele 
aceslea di* animate cu organizarca Miperioftril, dec&l — Lot limpid 
evoluftai lii&tii din Paleozoic gs pAn£ in allele noasire; chr 
admiiem ci putareu d* viafli gi de evolve erft la Incflput null 
mai marc ca in Lixnpurlle gaolugice mai nci- 

tn sprijinul ipotazB], ca prima viua^L a Inert nag I ere In m^diul 
apos marin (sAvaL). *in mm nuilta otintfftt&ri, 

1) Este absolut impoalbll de mini is, oi data in ho put Eft fi 
ttjsbti irs?cnlTiri gi In Jef[41ur& cu el ape dnlei. ea sfi putem admita 
cA useaLul form ill mediul eel mat r&spftndiL iar nu updft marine,, 
care sti n rcp6e*TOtert mediuJ cu cAinpu] ed nuii Sur^r ^i cw dto 
dilumi din ctile naai rariaie, Sntre cara sa fi exbtELt $i efcte favo- 
rahile n&$tcrii vidtii. 

Din tonirL dup£L toftto pwbitbflttatile, rnediul inarm pare ci 
a TntmniL toato aceste cDndi(iuni. 

2) Celulele inluror eofpurilor 1iin{Rlnr vii mu\\u ap4 in rnaeeR 
lor In propose de 70%— 80%, eceace aratA dt dintre taftte sob 
stance mineral, din care prima vietate (ta rdeaiuit mai$* sa, 
a pa medliilui lii>hid H sta la hriemAnl din abandflnlfi. 

3| Dat?d In general ctiuk-le oorpului Hint dor tH cu o drg^ni- 
£a*e mai auperiuai-ii^ prin adaplAri ullcrtoaro la medii difedtc au 
mai putat suf^ri uncle modjficfirL uare ?a le d^pftrto^o dala F&Lul 
d© vieajA primordial ; ce Ink I it in^rcinat^ cu reproduc«rea t — cea 
mai important* functmoe vital^ prin iaplu] t <>& dtila incepui 
pu llfn^i yu le-a creeat organe de prdiee^ie, care sfi [e |iynA la 
adfijiOHiul inluror infiuontelor modificatoarc, dc Ic-hp 11 ^IAeije-e^ji 
in deavoliai u — ele au pfletel aproape ncschkibaL moduJ Lnr 
primordial dc orgftaisitf&. 



?i at^l fa anitrm]^ cat iji la planlc gisini ci etomwtole roixo- 
dMcatoare, diinr ate lelor mhpmp b . «-ata de uscat, in inilepli- 
din>a l>nunda^iuneL &le st2 uueaf lul prin mijlocirea unui mediu 
iicfiid : lar «mbrionul sc dcavoUi toL iulrun a^tfcl de media ; 
special^ la plants I a ^i duuuuklc de use at, se mijkwe^te e& embrio- 
nul sfl s^ (fesrolte inlrvin medhi ikliid piii^ Jm d^sAvAr^irea orjra- 
ni?.auci ftsamfinfttoare eehii adulb ieeasU vficl^te, oA i^hila ^ara 
bo ga#e$t* la bazu inircgf^si vi&ii, a mostenkl $i passrea^k gj ad 
liflraclwelc cAftlfalb da eiilre prima viea^ Jn rnediu! liehid. 

4) f>sr nu numai cclula u. i >i rested eeJuleior corpului 
fiiu|i!Jor vii pluricdulare, adaptafc sau nu la ^iKi^ de useot, $i-au 
rnijlocit on Irai Biuular, <!ftci Cd c^ie seva j>lanielur 51 plasma afia- 
flduj iLiiith id it lor, i H wr^ [nhAiazft compJcct oriCe ttiliilS vie a coj 

Im lor, i I j l 9 u nu iiiiMliu lichidV 

5) Ccmi mai mull. «hjpfi QuuiTOK, plasma singehij aminaMur 
sji in special al cclor ^uptriua^ cu 7--8 d /tt> bti^ibhj de saru, nu 
wpraahiti afteaM dacW p^iai&ti-n^t in r rpul animaletot u midii^ 
Lui pHitmrdirtl mar in, (n cart 1 au Iriit »th)mo^ii lac, 

Si in Rifcfir, dacA unui ciima la^lttn *$ i && scurfft tot siin- 
gelc, iiilDcuiijdw-l, Lrpplyl c*u scuiwortsa, prin apA marine diluaUL 
^i sleriliaaLiip caineln rta inoar* gi in turrtnd t^ vh i-iiv^m IttaUrea 
nurmalA; pc cAiid dar:ft M inl^usim ru apfl Alice, t n. anHmediL 

li| De allfel romifl r mai vedii limpuri geo- 

iiigk"<\ apar^in excluslv uumoi Ea Turmti do imjinulc maiiifj. 

A?3i Jar, nuruai mtu ttfriu, drn lM|feml lor marin, form ate 
do *nca|A alftt eale it^etalc cAt ¥i eeJe aniuiak, prin adapts n !a 
corKlitinni noi -i ttoeftnd prin stadii LiicpLate, [ntermediare r au trc- 
f»i pe dcopartc. In uiadrd silrnulru pin esluare ^s d^ acl la eel 
de, aph riulce (rduri. kouri}, pe de allA parte clc s an adapLii la 
lii^ii.i :i- paeat on respiiava Mriatlft^ rnedii mai noi, desvoltauj 
oltcrfcK" ctihri inarm 51 uuinai In tefttttiri cu formarea primclor 
tteoaturi. 

^i gcolugia atjatigmfiefi nt^ puuc in ^viden\i nmiLcroase 
itplc, prin care se cofiatati d la mullc din brtWe d» vi^afa 
a^iuula dc uscat, ori de apG dult^ sau IndulcitlL, attfimofii lor 
xt'iiluli in limpmilc vedii g^ulogke, au fosL liinte, core Mitt 
[n m^dsuJ marin gi numaa ij;rcifit± unci serii inic^i de foinit udap^ 
tatc ulterior, efe au treeul, del a acsi=L n ied in, 3 a eel dc uscaL $i 
da apK duk-Lv Ui eftrt te&ieoa dcsccndcn^Ii lor actuali. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



} iirupa Archaic 5 (Areheozaici) *au Agnatozmca. 

Se eons ids nl ca arehaice cele mai vecht roee t to se cuogsc 

In scoar^a gtojulni. format* In general de roce erupt ke vechi 91 

ia'uri eriss-latiue, mai mult sau mai pujin prufund mfttanuirfb- 

sata* care apar numal la inima munjibr cetof mai veeh* *i mai 

iiIitic taiati de apele tie scurgere, 

Systuri eristaline g] roee eruptive dti pmfunzimc apar in its- 

iiif; central* ale mai hrttrroc inuntilor adftne spintecati de vlu 

dar ivapcrt ti eoDmdarate tin erdmice, dccfll aeelea, doAHupra e;lri»r* 

m iwiitc! detain 1111a en fii^uririlti prrKfnta stratelur Muiifori*ne. 

De aaemfttiea, nutrobuiB eft ne indupuim oft acesle form at Mini 
Kprezintft iwluri pibtLraie ale priumi si-oarte solid* a jrlobului; 
cftci avuud in vcdeK? ueincliipurt dc luujtf parioada de timp, in 
cane a evoluat pftnfi o/i seoarta solidft a glahului tertmtru, din 
< an/a multor fransforraiiri la care a fasL supusri, Sri impo^bll ea 
|iu|i din ea s# so T& pulul p&rtrii i-rtnft in xilrlii nnasi 

In afartl do a^efrsta, in strateb superioare ale Archiikului, 
in A|gontatin T se cunosc urme nelndqiaa*** dft viea^, repreziuiatti 
prin forme de Pidttttt, de Spwjiuri, de iHfoW/i, tic, eti a orga- 
iiiztt|iis doslul de sup^no&ra, ltw4t ^ tie act putam deduce euorm 
dc JuugEL i-viilu{i& in Limp* r« it intbuiL sail armeza vie&l", pilnft *a 
ajuhffii l£ ace*!® form« srapftriOtoe ; in earo duratJL rooete primei 
scoertc ilu uvut Lot Llmpu] aft De irinsformato &1 retramrformate de 
mai muite on, plm& la formarea strate lor arch; 

Consider^ In S|*eeial mimm din puncLds v^6na iieLmgr&lk:, 
Arch &ic 11L sc poatc divide In donfi parfcmr> Arrhttianiil *t Al* 
gooUutaL 

ArchrJuiLiiI &uu Lauren (i until, ropreasintA c<?» mai vechu for- 
lune cuiiftseuta de uni din seoarta solidt a flobului ter^fru. 

Kocele ee-l constitiuea^ stmt tn gtMieinl r<x?f eruptitd gmni- 
tice vecbi (grnnitc$ t ^fcuiile. dionte, gahrnLiri), in jKirtea d& bajsL, ^i 
din ^isluri cmLaline ?e^fii (gnei^uri, inma^iatui'i), in general pro- 
fund MihtHiiiorfo^iLu ; la esP6 ftd ubsprvfi c^loodatil destul de neln- 
dotoa originea Lor deiritica $[ acoasba In special In partea supe- 
rioari a seriei (Fmi^nda}. 

IVme de re^iun organic^ in rocfc ^i ^jsilui ftfu. de adAnc 
metaTTiurfo^aia c^Lk gr&u da adnns M s ar ti putul pilstr4. Muilii 
vrcme a 'a. oon^iderat, cil struct lira parlicular-fldYeolarflU ce pre- 
KinU unele i.odule de edcarc s&ipentinoa^e archeiene din Can 



Collection marcbarkat@gmail.com 



u 

o 

o 

LlJ 
< 

a 

3 

S 



O 
LL. 

_l 

O 
-J 

GO 
< 




Collection marcbarkat@gmail.com 









tiflulngh $u-atipraila sou tstorici 



Bit 



*r rcprezenb. resturi de riratii (ifos,,™ «m«hkft*^ m reaJitate da 
nu reprezinlJi dwat o stnrctiira petrnsjndica a racei calcaroasG in- 
}erf&ta cu sei-jMiiitina- 

S ;ir puusii insa cnnskte™ ca proirenind din materia wganica 

a phintfilor, j-esUiiik> cilrbumaii* ce se flilse | „, ; ;, ...„,. 

din rmlanda. 

In general giaturilo archeiene uri undo <Lpar, de sum putcmic 

dislocate si mana in man* cu cuiaYib s fen petreeut jj injocpmii 

<to mice eruptive, unele ehiar fund efuafo, in legaj^rt « aaesta 

uini K ] Um an | uat n^,^ [inBie zte4mihlJ1 |!|rteniini de mfc*,^ 

de finr $j do tiikel {Kirtuui to Lipoma}. 

ate ucbefenu bine determinate so tfunosc auinai hi re- 
gumea nordicft a Kuropei (Pinliuida, Scandinavia, Scotia, etc.), n « 
Vmericei de N'ord (tntra Marilc Laciiri 5 i OccanuJ InghietatL 

Itooe intrusive viwhi ei ^ieturi criatuline adanc metamorfozate 
*' gftsesc *i in zonelc oentnfa ale Alpflor, Carpatilor, HiiuaJaia, 
olo . msa daeil acesteii sunt archaiene sen mm' noi, aceasb, nu se 
peat* apmie azi en toala iifpuv 

Upmkliuml 1 sau Hiironiauul, con|i n « formatiiwi mai pu|rin 

metHinorroxftlii (conglomerate, cuartite gj pofine calcareL i;ar# a> 

ra transgrcsiv paste calc arrheiene, §1 meiamurfismul lor i*te 

mai adanc numm in regiunile Tn care Algonkianul sa pasimt 

concordant qu ArcheianuL 

A f wA dc transgresiunea de la baza a*. «j mai obscrva, hi 
Jinlanda p in regiunile v,*ine ca 9i in America de Nord. trei alia 
■ii ""(ante putcjimxt mire dJIoriiele strata algenkfona. eeeaoe arata 
tuned acaatm lungi perioade, au aval loc pulcniice ai tww 
tato iii^an orogeneti^, forrofind munp\ cari in unna lumitrji )or 
dvebujt, ceeece explicit ?i marca canlitaie de elemente 
'Jetrttice in rormatuinile aaeetei pettoado, 

Ai^ste sistem« de munii sum cunoscutc sub n«male de aia- 
teme de cntlrl linronlouf (Fig. 225>. 

CiM] B lomwatc[o da haxa ale Algonfcianufcti prezkta uueori 

(Onlario, tn Canada) cameterela proniin{a«* ule aistlelor cu Wocuri, 

ra sifurietnri in difcrite direatiuni, rnrma(iuni cafaLiorwtica 

^iiD^arilor actuali dnpa care Wa tras conelu/iu. ca si tn Limpul 

V^mkiariului a rtwt P o pamant .. glaciaiMe^Mitemica. 

Jnatmtola AlfonKanuIoi s« gascsc urntu de vieail natndoioase 
¥" afarl de un»te calcaK. care dasrigur sunt wganogene $i de unefe 



i >\ ftume.lv uiiui u*mm ir.diin 






» 

n 

-H 

■i- 

ia 
id 



Collection t marcbarkat@gmail.cQm 



vtairienEfl da Geologic 



Gcola^a. SimUflnlki. sail LsinmiL 



31 & 



sfrote de c&rbnni 'anLnidt) grease pAnft In 2 m (Finlnndal, earn nit 
pot reprezenta deeut realnn de plante carbon izale ; se g&sese urine 
nelndoioase de R&dJolari, de Spongfari, de Vie rml, de Crwtacee 
f/Wfo&^w), elc., ceeace aratfi eft Tiea(ft erA pe ae&ste TOtnftri* d&stul 
d« de?vn]latil ^ da eft frail&le mj a'au ptihit pistr;!, AHeetsU, &ti da- 
tore^ta j lute murder ilofoniiAri $i metamorfazrtri sularita de strata!© 
AlgnntiiftniilnL 







tele 



Strjif&Ie oIgonkiene T in general vurbmd, Insoteso 
archeiane fri pArtila nordice ale s*eehiului 51 noohii continent 

In Kumftnia. poatc c& hi mtreg Lump lex ul de met? eiupLive 
tgrnnite);! de^taluri crista line fcnetauri, mida$isturi, $isturi lllitnase) 
din jdnntii Getiti ?i din Mnat t si se f&seowfi enprius In baza sa 
i?i Archd&nul fi Algonkianul t aeeasla Insft dii|^ refill tattle eercetlri- 
kir de pAni aeurn, nn *e poate ttfirrftfc. 

Grupa I'rimara sou Paleozoic a. 

PaleoEoienl imurtieii^ft OiSefSe de strain d&LriLjra* organogeny 
&i dfc prcdpitiire, in ineeput uutnai marine* in urmft $i coiiLinuniolc:* 
en predomiijurca eojigloiiieratctor. a grcsiilor cnarloase $i a gistii- 



riler argiloase, serie gitta&ft, dc aproape alKlOO m.. in can? gitalin 
ehiar de la baau re stun de^lul de numeioase 51 bine c-dnservute 
de planle $i de animate, eu o organ i&alie destnl de supedoarb, 
1n&a en caractare foarte rnriepftrtate de aeeiea ale fannei ?i flvrei 

A«Lr*il, * i**|n vegfttalft oan- 1 flinoepulul Paleu^okului em re- 
pnv^entaid in jm ui prin efrle^j forine de iilge utJuicK. niai tAr/.iu *i 
uceasla n\ Jegiturfi cu i ml lire a iiscaLului, cstt eora^IerlzaM prin o 
pnterajcfi ^i iuxuriiiivtfl dosvolture a Criptogamelar in^culare, iate 
fomiau pftduri ^rboresc^ite imenese, Nm u cMre fine Jo eres a par 
^i c:uk TTsiii inf«rkmrti dinlrsj Fatwogwme,, uwn hrtiL fuiufrn^ ^?i 
riiml^i h\ 

Diifii flora palcossoie^ estc eflraeterisai^ priu prod om inure jl 
iniajiiDki v - Hpfl* compketd a Dicuiiledomilelor), Criptogiuiie 
eare aii iibift da^ft sun I repre^ntete cu lOVi in flora actual ft r For- 
malfl tn genemt de Panorogamu. 

Vleafn mifinaM tste t«prc^eiuata in Pfll&otoic tot nutnai 
prin forme en organiza^ie mull infeidoarft fa^a de eele acluale. de 
apart intofl In general la clase do an i male ne vertebrate ^i numai 
din mijlocul ^i eAlre flnuk* erei daoA apar §i ceie niai inferiqare 
claaw de Vert*bMte. 

AiJtreL, dititra NoverLebrate ^ini : ^'oralu rl infer ioH (tiihii- 
liqi T i hiiiiforiL]ieri> ■ Kcliii^idiTJiic en ttttm slMmo^^^li (tH&- 
fid««, lUiksioidei. ( rinoulc-^ ^i I'aleopcitlnlde^l: Dd ki i| afa 
^int^rojMKl- cu fomic prunitive *\ €ru^ta**e praprii, c;i TrLla- 
bltlU cari du suproTietniesy acastei ^re. 

Ceto catevft clsse de Terl^bral* infarioare, cw"e apar in 
PrijnHr p sunl r^ir*3antate hiiuluj priii Ferjiie priaedtive de tot de 
TihN esrtilAgini^i «s du Amphibimi (jp numai muitmai in unuft $1 de 
R^pHli^ ; ]Hi t And Paaerite ^j 3rlamireri;3c nu sunt de loc reprcs&cntate. 

$i dupti cum vom vcdeA din deserierea mai de aproapo h 
^ubdiviHiuniloi: aalu, de&voltarea Tieiti In Pahswoie ?i In aperinl tn 
partea ^ supcrioanl. pre/JntlL eca nm inane iraportan^ penlru 
evolutia VLJioare a Inlreg Lan|niui rie|$>i ; tftei aci piib mui-tittrj 
.- 1 m |. .. -fniuinM^cU^ p priti BMI ;3indu^rt! inedille noi si varl- 

aJte de useat, de itpe dnb-i ^i ^almciiiie. se pK-lijc$te & Adapt Are 
jl formi'.kir ft^i de vctiijiUi k aceete niedii. avftnd ea consi?cintA 
iniGdiiLta ereama de ramtiii ttoi en corBCtere eoJeetive T pre^lind 
Ireeei^fl apre tuj mole de vieai*a dm Me^soia si Ter^iar, Eat« pdate 
Ml ami important moment In lan(ul vielei in genwnil. 



Collectic^jyniarcbarkat@gmail.(KlJ3?, J3lt de ttokfie 

IHcteJ ultra strateler PaleozolGuhii se face plI^l! dupft came- 
tarts petrografice eftt ^i palemfcolapce, In unn&toardi* B psrioade; 
Cambrian, HZlnriim, Uetuntan, €*rboBifer gi Permian ; ulliinele doul 
unite uneori s>ub deftinmrea d# Prtrmct-CarboiLiffcr sail Anlri^ftiltlc* 

lambrhtnnL ■ — Lil ineepntul Paioozoicului gftsim, din 
punei de ved&re palcogcogrGLffc tm useat nordic — DscatuI Nerd- 
Atlantic — , care unea ntifdul Eurupei prin Scandinavia ^i Groen- 
tauda cu Canada, continent pe care crestele Munfibr Huruuiani 
"'innau erast* orografkfc, k pieioarelo and ice ale carom veneau 
1 fid ishuasrtfi valurita cnTiriE cambrienc. In aces In ape s'a scdi- 
iriciihiL Herie puLemicrt d« niai mil I Us mil de mclri do eangkmie 
rale, dc grfcsii $i de ^istuxi argdoase, uneori ci. intorcfllatiuni do 
calcarc. Ace sic strata au fost dc eele niai multe ori putertic dis- 
locate $i pe aloeurea chmr metamorfoKiitt {vztA Ug i£5 pag. H14 

i ?tti> 

Depo^iLelG niftrii cmnbriene ijoii^ljl l> dexLuL dti hrigatE I'm in ft. 
iitiVffrLrjbr|ri% infBriuiiTfcs cu organizalic *i cxnlimv marine, 
Dupifc rtitiLuriU: IVjaile nlniafee. fauna 
catnbrianti aj>nrc caiTicterizaLd pein Bra ^ 
rlilopede new ticulalo, ru coohilia cor- 
nea*! 51 prin THUddtlOTV^nera) lip- 
si li de ex? hi §i de propneiatsa de s sis 
ebUtei pe fata ventral 1+ Intra 
HCB^tia gibimi 1': . I" r- ■ 
genurile: Atjtiasim {Fig. 336] 
care Crista in totCambriamd, 
itiung&iul ptin* in baza Si 
luriamiUu ; ?M&w$u& £t% 
^L'7) caracterislic pentm 
Cambrian til infarior (Geor- 
&*} -gian); JWwtaratalFig. i!0U l-i fr 227. ?&**&* Kjcriitfl, 
iS^^m* -W V&to* Ml ^ CftinfertaiMJl iufcnw. 

ijjkmbn *n. f;ju (Acadian) ^ fJI*r*itts (Fig. 

"28fr], peril ru eel auperier (Potedamifin), En parte* s& 
supenoarft apar §i Oraptoitfli (Did)/ogf^nm^ 

Natura detriiic& (gresii ?i ^isiuri) predominant^ la sedimen- 
teb Cambrianului, arata ca el*^ sau depu© In regtuni marine pu|in 
[ici ^ in Lot easul «nb inlbieTila di recti a distragerii (flrmurilor 
Cant in e riti ilai N rd- A 1 \miiv* 



Gectagia SLnOigtiiljc^ iau IstoricA 



3ST 





I * 




Tig, 2l u , - "temp inn* 
tsata$ — Catiibrmnul 



J 1 id tc And dupH lolalitatoa raimpi rjimbrjene ^nno^caEA p^iil «^i, so 
pare e^ cal pu|ifi pentca EmL»rcTul dc JJ^d, In Cumbrian emu d 
mari ; nna fjlvb orupa r&EiLntuI AmcriLtfi da Nonl, Kuropi 91 BihEria ^j 
alta r cflrt- wypft iefinnil$ padOce *k Americei, Chinei ?i Am st ml if] , 
mAri EE|.«initE dissi^ur prki D tt-uaM£ coiiLinenlala iU]rd-tiLidk^ p fai-e Im- 
pedeofc soMmbuL feoiproc do forniu marine + 

In niai mul Us puncte din scoarti 
(Nnrvcgia, China, Austmlia de Sud) s h au 
gisit ^i in baza Cambrianului dei^osiite 
facial e caracteri slice ; fapt care ?ta de 
sipiir tn legAturiS cu marc a ina!(ime a 
M^ilor Hurenieni ^.i care ar put?^ fnlra- 
cfti*a explich ^i aftricia forniiilor de Co- 
riilifri recifali ^i a farmefor ruscoicJL ca]ca- 
reasfl groua?L care a pur ah undent tn 
Silurian ^i earn sg ^tie ci pcuLru doavol 
tarea lor In conditiiini bune > au neroie 
de o climft tropica! a, care pare s& nu fi 
dnennit pe Imlft auprafa^a giobului In Cambrian. In rogiuniJe 
icriiotj coda pare a fi \mt In TK|fiiim 3 a SitU-RaE^ge din India, nnda 
g?j£ini dejftF.ite d^» aare in iMuca Cambrian ului, pare a fi domnit n 
climA coldft ^i ULtuld dc puiitic 

SiKuriamd 1 *c« dw^be^ie mult dft Cajnbrsan prin dt!*^.]- 
tare mull mai mate si rja race $i ca forme de vitfi|d. AslfcU ea 
roce pe lingft grcsii yi ^isturi argi Lease cu Inlercala^iiini do tufurl 
£i de lave vu lean ice (diabase fi porfire, tn baza Silunanului din 
Angba), se fiSlsesc nun^eroase cat care reeifale bogMe in r»sluri d^ 
Melusce Lame) ibrandi late gi Giwten>pude, deoaebitft imporLanfa 
BtratigralicJi au In Silurian ^i rnniiatiunik pclagictij tn 11 rfojiiii- 
dirh Niih + rsiilA, rum Hiiul Hi^tiui^ cm iira[itoli(i ^i eu liadiolai'i, 
ca 3.1 ulrmreKi en Ceralt>pnde P 

In uiaele regiani iBireg SQuritnul ests reprer^niai aumai phn 
^lKluri ca Gru^Lulhi fi prin cakaie cu CyialojRjde. i^eaca s, penuia a 
foiirtfl ninfinimlitl divijsuine a Riratabr R3ie (Apgtia, firanclinflvia, Roeia, 
Siberia gi America de Noid). Numai ta Eiircpa jutijlwlc $i tudvesiiea 
(IkibEmiii, A J pi, Germmnia vastiua, Fnji(a f Italia |i S^niua| atrtli^k Si|u- 
Tiamilui Eiini s^r&oe in asifel dc rorfnaliuini. die fiinddepuisf piultabil Sn 
inflri pu\m adfluci »/i pn.^lmte cu iitwdt. cari judecAnd dupa ascni&na- 
rilp rtnnistioe. erau fn strtnsi kgUurtlfita mw^Ns ncwi pmarctir.. AreBL 
ocean mvwijw-a uscattil Nerd Atlantic, tfccand jtixiU pesie llnuiele- 



» Cembria, Wiiks Anjlia), 



« Vechii &iluri, un |mp^r eekk din AsliLh %L^tieA, f« limpid Ritttianiiflr, 



Collectiog l giarcbarkat@gmail.C|SiHi CIlli . d * $*cag$w 



Qrolc-jpa SlmUEraEkii *au Muriel 



311* 



Camfrrtsanlni; ieur spre Stul era Umitftt de doua all* eoattnante, uouL 
- v.iiiorial (Africa ixmtndA 41 Siiidul A*ui) a aUul pajsffifc, la care m 
Jeg& ^i a ^^lOi parte din nirdul-cdtiu 1 A 

In Silurian a pur $i rocc de predpiiare cu gipa *i s^fl (Sibe- 
ria 51 Striata Unii^l. iraro denote ei In plr^Q awtffla a domnilo 
climH cddi ni oscati ca de gttrtifc 

In r^iunile and* *"a ptrtirt Line studio Sauriania ae obaarrt 
d^ErtuL tfc puterniesl dt^ordanyi totre juiniLUlea suparioari fi 
c*sa intanoari a etrutelnr sale (America de Nord), dupi care 
aceasta porkmdft a'a flhrlnt to l 1 ajfcfte* «** inferiimrl numitft 
OrdorMan -i lu supcrloarft UolbuidUui, cur* In muJto 
1 1 'odd in) aata transprc^iv ([null moi uxtins). 






Fig. 2311 Trim 

f V^tf/i w si — Silu nun. 



satfr — Silurian, iu fee , (0 
rid to). 



Fig* 21 1, lUamm m$*&- 
fimt— Murine ink't (l>r- 



Cafflgwtffifr cu tfaa cambrianl. Emma Silurian* spare InaeeiL 
iiiai numeroasft ca forme $i mult Biijwrioarft ea organ iaaUtf- 

ArtteL Trllaliltii ut ' n £ acl mwimul lur de deavoltaro, po*e- 
dllnd de data aeeasb ocfti, pre cum ?i f *":nltaie& da a se incoKui 
In jurul feiei mbtfe. lulro celo inai curucLciistke farim* de 
Triloba B&aim; «™ul 2Mh*h&w3 (Ordorician) cu mara deavnliarfl 
a atululu- : ; licJ douS man prelungirL latemte, fttlt buiiflbiiil (fbr- 
mat din fi inale) eat $i coada Rind pu^in demiLbrte (Fig. 2391; f^nul 
J#mJfat« (Ordoririui), ™ capid $1 coada egal deavoltaLe, en oral 
tiuntfiiiihii format din B inela en pleural* bifurcate, axiil p&trun- 
zftnd 91 *kc cap yi 3fir^ eaada (Pig. 280), *» t'OM* 2ff«P«t*s (in 
tin Hilurianu]), «u capul ^i coada tie asemenna egal desvo'- 

i bu tntnchiu! n^tcct ^i p»nnn'|at. bind numai tit zona ede* l'» 
inele ale sal^ (Fig. 231). 



Fnart* cai^icterisfici aim? Jnsn tiraptoUflt (vozi Hg. IJ*.) pag, 

&79) ;i ae coiistaM cS d intra Bee^tia, Jn Sihinanul infori^r, sh 

sg r^prtjaantAti nud Alas cei ou coloniile r^mificato, da DuttpM- 

*i»i p^ dknd in eel su|mrinr prin ydtinii 11 era mi Acute de 

Vbi»i}rapto« ?i Sa^ritea- 

I nmlieiii sroiit din I re cei tn balafl ca Fvtmitte p 5^y$&» 
(*;at]aii[Ji:in) ^f d wn^lruo^c redO coralieti dcsttil de iin porta nti 
fvtfri F^. ITS *i 174 pae. ^77), 

bifcpa Echinoderme T tipul L'.YAtid«u (Tezi Fi^. IBS pag, 290) 
%1 RhivlvUUu dm Silurianul inferior cste InlactiiL prin Cridoide Ed 
eel supei Lai . H\ M-UlnpiMUU} prezinta un ppopes iits^imuiL \i\ci j^ 
iai^i forme neartieulftte {Lmgufa)i sft desrultft §i formal^ 1 jtl a 
iriiculule (Ortlan. &kmef$$j Ehyn&tmdla, B&tf&m&uB $ig 
Stt !J. Dinlr* lAmellhi^ircliiatrt caraclecMlei ftnte apeeia Cflrrlf&ib 





PSt, 2 iff, — fVnli*.-^ 
Api/r/iiii— SJIuriintil sia 
penur jCiollaniJiah) 



Fig 2S&. — t ardtnLi inier- 
1 — .n hi nun ftapftrk* 

(tiiiltiLnrtian}. 



rrupta (GntkLFtdian). u^or de dteLins pdfl fi>|ieiUul r^ticaUl <aj-i 
dan coaaUd^ ndiale Inli^taiEvto de ^aii^u-i eireularp; (Fi 
DirttPG iii^tei^podeli^ pdsigica, se gftsesc numerate leatnrl do 
?V7= (v^zi Fi^. 198 i^e 387)i fe»^ raspftndite in ^iluria^ 

out superior, b imparlantJL evoInilvfL deo^ebiLi prezintd Ti^falupiHl^lo 
miitfToiilei' care apar In Siluriamil infei-ior uu forme jjiganli^et, 
dnjpi^, w. (Wom (vesi Fig. 200 pft±!. 068) ^i mai ales. d» 
EiiilMtTtif m aironul luteral 51 de L^>*^, (F%, 214) fiare du^i 
arc- prinielE eamero rfteadtx In s%pira!ft t se Indceaptl apoL LuAnd 
In Lnlai forma, nnei oArja pastunile.. fn Silurkuml angeitOF fornix Id 
drepte dc ^auiiJnEd^isauiiL iriHE>(iht ^i de rormo curbo de CW$t»ra$ 
(vi&\ Fig. i« l pag 3S8J, dintre ei^e uftAle an deschideKn ctfrift 
fngnstata, ca^ Gp^yAdets^ dr^pt (Fig, 23S) $ ffirg^rnonenui* ourb 
(Pig. 23G}. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



U3 



Klcmttiie de Gedofii* 



Cei mai important punct toi dmoliartt U atiug« iauna Silu- 
rian ft Lnsfc in Gottandian r«nd apar *I YeitcbraLefc, re pre mutate 
prin Peftii pla^nlerroi cat (^ti^a/ris ^-i PYertwpM 51 Pfc?tii 
Hdnrtenl (i*nr)uts)> 

[n RnmAoia, afara du unita Fbrme de 
Comilitrl rui&ljj impreiiniL w ftHe ^kimante 
<iongiomeraliee gftsite fn conglomerate cre- 
tacice din Bucegi p dia CeahiauJ $ care pi 
probabiJ din PlaLfoncna PodolioiL, unde Sikuianul 
apiiru d ealiimj 11] Nistridui, sau din vrtM> prtiun- 
gir© aSiHteJilar. distrus&azi complwl, Silurianul 
mi ae eunoo^to reprezentat Se bftnue^le frtstt, 08 





Fir* 235. — ffoffftpftfl- 

nan, inhiMMT. (Ori<m*iairt (UnQftndian}. 

elarfi rBpr&cenlal, is parte, in ^Ifrttitil* uri^laline vefri din fiohrogeji* 
La finch Silurianului iuccp a eg few siinliia mi^cht qroge- 
nctioe piilmnictif car© sc continu* ?i in 
baza DeroniHriului. d&ndiia§torc In =1-- 
temele da *Hunti nUttiili CaMwm'iii". 

Drvomam*! 3 pf&rfnM cam nceteas? 
forme d© vi^at&ca^i Siluria&ul, fliica 
In timpul EAuiimla In general ai pre- 
zinta progress mai Insemnale* Totufi 
unele dintrc el© dispar aau regrcseazL 
I* cftnd allele prezinlii forme noi 

AstM Wraptoltfii ffim ei>mpJecL 
dtnpi - Silurionri. superior "jvilohi^Il sunt In complect! rsgp&siune, 

Htare. Pe J0ng& formele Kautltotdo* cari Tntriito fCRresiune, apar 
Amnnnidaele. Deaserneiiea Ptoftll prezinLft progress InBemnaie, 
apartod totdeodata *i Uipnoli, cari lac Lrficat**i in prmnpi modu- 
lui de T^gpirH|ia eAlre Amphibi©m> 




' Dvvwreliirfc, lii An^ia, 



Ifrofojpii StraEgraa^ sau Jvloncl 



■ ■-'i 



Dm punci do rederc (ietrogfaBe DetnniannL m daosebefto 
midl d© Silurian, prin desvolturea mar© ee iau faciotiiirile con- 
tinetil^le, din canza mfijfrri Uscatului Kord-Alianlic Sji Liaipul p U ^ 
temicilor cuWri dcia liu:»putul aeeslei perioade, c^nd &au Formal 
M until €ftl«donJeiif, 




fjnatipuHt — DevDrEEinuJ infer* 




— DvVMttl {llllt! I'll f -din, 



Arifal Incepftnd din PodoJia (valea NmUuliri) ^t trocflnd peteto 
rcgiutule bflliit^ Mnrea BrKanie fi pinft in Cuimd^ gteim Dcvo- 
nianuL rcprea^nLaL prin gmsii ro^ietioe, ftrfftla ro^ta T*clie 
Rixisanstoiid) a Engl^ilor, W4 cHraiiter pnrsnunlai iJ^s Formal! 
conlinentala, in paMe d$ step! tan de puslie; grcsic caw cftn|me 
aQirft de oateff re*tnri dc 4JruRt4M*eu, foarto num^roasc rt^hiri & 
P^fti plafjjikmii ^i de rcstnri de Plant*. 




B3a — ^tr*/> ^TtQwm — 







Accst faeies ix>nlinenta1 separl Ln doutt DeTOnianul manii, 
eara ae Inlinde pe de o parte, din Testul l^uropei pftnl In A«i& 
oeuy alA 9 i m Siberia ; pe de alta, In Statele Dnite %i Ameriea d© Sud 
§i eare bw^a m general tMns^reaiv numai cu De™mann! mijlociu. 

Fn. rejriuniJ^ imde Faciesul marin sste complecl deGTOltfli 
MevnnfMniil In^epe prin (songlomerfttB ?i §jstnri filitfla^e (Deir + lrif.>" 
pewta tare urmeazB o suceesfuiie de utenn coraJiene >i d« ma me 
[Dov> inftdiu), acoperite eu ealc^na cu Gmin^fi fi d^ ^ri^ii, do 
tisLuri ^ dfi mkane cu Gtimemi (De?. si;h r ■, 



Collection marcbarkat@gmail.com 

Prin Ire torrnel* e^etertetfoe pcrioadci devonicnc ee dtroiz.'i : 
Mre fl&ralirrii talmliitf; ^fcnnl PlcuroditftfHtn (Dot* infer.) eu oe- 
Jule mid poligrmaie fixate in general pe un schslel str&in vermi- 
form (Fig, 237 >i fiilra TrtrnftDralLprl parol Cnfowl* (Dev. mcd.) 
eii forma en uji vftrf de opinefi, aslupaifi en nn dj^eal (1%. ^38>; 
dirrtte Hrnrlilopuilis genu I Sp'nftr < n utipilii desvoliate lateral n 
h^bcji cumcleristice eelac tr&i ^uliLlitfiziuni, ca: iy. fWAdtt-.-^/. Sp. 
Memmk tn Dev P infers, 8p> ndlr 1 . $1 jjutftaw (Fig. 2;jiU in 



Oeolu-gU Stralitfrafttf sa i .i fctoftefl 



;-s>1 






— UuruTihnii! 



ite&xfa. — De\oitL&n r jl 
mi pari mv 



tow* [flkL KaU 



eel mijb-in ^ Sfr. V&mM (*%- 94D*) tn wj 9V*riQtj preeuni 
$i gemu-ilu fttafterfi titringottphakw <[DeT, mediu. Fig. 24 K Din- 
bv toralojKide geuurile ffmitfifu !*rai Fig, 93^ >¥j?n#mi 
(Fig. J42-. ambele tn Dot, super., fuario rfispftndilc^ eel din urmft 
eanHtarmt prin posHia sifVundui in aproplerea plretelui intern 
(dorsal} al spirals! eodnlluL 

hi Lot Devoniamil continental, d&r mai ales in parte* ss su- 
pcriouft. Pe^tii prwuiUI -i rimrft deavoltarfc, €U genurile GstsshpU 
^i JTobpC^K^, iliuira ttroftoiiterigfenl, p Pkrkhtfofs (Fig, 243 K 

4sfef^4a $i Btithrml^jh^ dintre PlacD-dennl* I.™ licelH* limp apit 

forme noi de Dipmii eu genu! Diptonw* in foUil lui timtf&rfwtf de 

a*i ; preeum $\ forme de Squall. 

Flora devonlani e (mfin insemnata 51 In gpocial c&ade uacat 

&aam8nft on flora din Carbonitar, 



In Rom Ante Be reman u I e&le roprownlal in ?isturile aiT*ik*a&H- 
*caleanjtt5Mj, pu|in nwlainorfuzate din Nvn^ii M fid mi lui (Dobrogait) 
j^ST hi "M-fii Poiana Rutfcft dintre FJova $i 'Lugo? (Truiiftilvaniu). 




3 

c 

M 



i 



rflrtmnifi nil ■. Li tliti[j n3 aci^tai [ieHoade, rel |iu|.iri to jumiL- 
IjiLea sa Eii^erjoarLi, ariile cnnLLneiUiik In kgfttnrti, eu vochiul 000- 
Unetit Nord- Atlantic, i&u marc desvdtarc, c&irire cow prilcje^to 
pe lilngil «daptaVuni variatc $i puteitiicft P $i lucsurianll d^svol- 
1are a vi^Ui vegetate de uscat, ^.i prin aceaeta Tan In I yietei In g*- 
nurftl face iin bun pas iniLinte, 



■ N.iraitA ae Td din cawKa iiu^rUnt^hf dcprzto do cirlmni b* fttpiind 



Collection r^rcbarkat@gmail.co^. ]IHin!e fc ^^ 



Gel4i^1ji HlmtEgniflcl gau lulunrii 



3« 



AbUcI, ri&aja animal* pe 14np rnrmeJe de Peijti devonian, 
su inibo^r»fe$t« prin tied vol Urea AtnplilbteniloF t fiinle on nt*pim\ie 
dubia T de up* fi da uscaL, a»Md o form A en 4 pidoan CM ar 
putoft li cuprinsh in Ire Hc&fift a Salamaii doc- 
tor :?i Groeodililor., prug&iind a*Ucl tr^rcnoa. 
spre Reptile, cum sunl Ht*^o*!&phaltl t ci* 
firtpu! osos ?i 00 ftftlzi pc pAnlcee. In leg* 1 - 
turi to riaojn de us^At se desvoltft numa- 
roase Artra|ioile. eft : ImBwt*l& 5Hrkp<HM*- 
?i PnhinjMiii. 

Dintr« runneJe de aiumaie aiarta 
rutu mni inuwta, .Furttiiilnlfrreb cu gmnurilfr 
Ftmdhvz (rusiibrmaj ^i Schmigzriim (ykbu- 
Fl| 245. OaLMTifei least 1 , ea si frlnoiacli, iftU u foijte m**@ 
■.'ntr«f. — ■ iuii^. Pol HHlfwl *i Liid^le jfcnurj de 

HrtthiopMk (jft^uctatf), ?i de <*as*<vr<jpoile- 
fidteropW*, Ai^Jtafai^ Dintre GelMftprtdR genul. Qoniat^ prin 
compLicaiTJi Ifei&l lob i lor, eomplifcare care eontribue?t$ nuili I 
mftrirtiu mzisLcil^i COfrhlLiei imin-ulului, prcgOtfi^lB tree* rest t 
Jbradft de Auumniik^ irjaaica s). 






>lf&m" 





i%m 



Carlwmifaml Vr^fprirr (riupA HM&i 



THlobUli diepar &proope complect, rimtaAnd repc£KinLal$ 
nuroai prin 9 g&npri, 

Insft i-jw ami uiam jnlLucfttA a marii'ei suprafefei usoatului se 
resimte aaupra vitrei vegetale. 

Clima de slopft ori de puetie arida ^i uBraiia, care ftfclp&iH 
yscaiul Nord-Athfitk- Tn'tfi din Silurian ^i feaw prtgfttiiae un sofc 






tcribel&ugal In substmi^ dbimice nutritive m sdiimUfi tfimpletit la 
mij local Cftrhoniferulul. Din cauza mi$£briLdr ordgeuetiee, £are 
rldici p titeni [cb creste muDtoosc. din dim& dc stepi $1 pustic. ea 
■darine u elimtt umcda, ploioa^lk p duloe. cafe fecundund bogutul 
iSO I de stapa, jiLiLitj^^ie dea^ollaren eeloi mai csuhsran^fl vefBtatii 
i \i dosyotUd vreodfdii fw- pcaUd l&ttrtrij [Pig:. '2441, 

In sii^-ir^l, in n^iiinite ml&^tinoase se desrolU o exlcaordiiw 
dD Lo^aiil In farm* ?i do rllspiifidifA llorft de Crlptugamu ^ii Intre 
iicestt^. i:rif»te£(iim<|H ^HCtibi^ csonaliUn^sc? pftduri hn€m*e *ie 
indirizii arboi-QdL^ii^i^ ah ^itn.ir diattflahttii [v^Ultiriu) ItHroeWi] 
|>oate pe mulli din uei nmi falnici siojiiri al piidurilor nnostre 

Mi I ;,|i|'.-. 











AsLfel, pe Ulngft ntrm6to*]6flle Kwigi iwboase ca Sph&mpt&ris, 
■Ify&ptGriSj Nsurtipterw, ewe pi in QTf&iteU: Iin- dy reprndueers Tih; 
IrecomH spre FanetO|giLmd6 liymnGGt>fcrtue (Gycadiie), din i 
causEft au $i foJSl separate lotr'tui grup apaci C^cadn-foliRi- 

umle: - se doaroltt genul (Mimff*? (Fijt, 245 j arboitsacenL dt 
I rma Kquigetkceefor actual e p atrial hin^ilutlencil pe Mrenodurc $l 
ni ursn^ in nizutft pe locul undo 5^ prmdeau raj uu rile la nodun ; 
genu I Lzpuiodmidrfm (Fig. 34G ^i 2AT} uu tnmchiul nu praa Inslt, 
tarniiicfil dJDliiiLniiiLC CS Eitiopotfiitl auliiai 1 {inrUuid pe ^coar^ 
cunoiiac eicatricti rombice pe LoeurDe unde ati lost icisciatc Irun- 
^elo; 5» genul Sigitianu (KJg 248 fi 249) cu i>ort de palmier. 



Collection nMKcbarkat@gmail.conrfe kiflmto de ^^ 



Ouulutf* SLrali^raticti *iu ktoricA 



327 



fcnmchhd s&u neramifteai, gross de I rn. #i inull de 30 ni ji en 
uii paroaliif d<; fntnzr Hnhiiite m vftrf, preKinta, pti [-nnjf ikiiLrLCfile 
dc iiiaer^e ale bam Frunze lor- cazuie, tie forma unor pecclii 
(Slidlluin - pecfiiie) ov r olc. apticaLc tn soiii vertical e fi separata In. 





l-urhiinfiT'-t iufcimr (Culm! 




iiilbirm {tnmthiul to fran- 
,-f, rm^litkiilii qi r&iiirjtn 
— StiqttumuK Carbanifcr. 



Ffg, l -^J- /YrirftfltflUi 

f'lrhaniferul mjparfair. 



firuri prin diingi hnt^ii udinaJe. l Ln p&inuiiL SigiLlaria se 1 1x4 pfltt. 
rAila< ii ti miiiifieflle tot dichotomic, dc pc care se dc?j>rindeau 
riLtladcwelrr, lIb- c&ror urme au lt&at ni$te cicatrice totuude ca 

ni$to ^i^mate (Stiftmfirin). 
AfttrS de Formal* frcfigtoi 
fjartHileriHlsr^ de CripU^iimn 
vjuu:uliiri} h *:&.re upar in tot 
Lzii-honiferuL co fo&ilc condu-. 
e&toare avem. ntai aljt& dintra 
ne vertebrate)© marine genu- 
rite *. JW*Iins (vssi Fig- L6S 

Lart^nirsml raperiut. feantru GarbonJFftful supc- 




■i-ii^rcntis {tobi Fig. 17"). pap: 278) dinlrc Totraeoralieri ^i 
fumil ft« I pag, 281)dinJreKclfcinod{)rmolpetiim Carta, 

inferior (Culm)).; jrunuHle l^uom^hahts §i fifiitampAuj^Fig, |!lti, pag. 
3Br»idinlrc Ltfisieropoddcviii rnclcui itisucit inh^n^mgurplaii. hi (Carh. 
iiiFer.)* nnmeixsase specti dc Froduofoy ea, : Prod. gigtrnttuA ii 
2Stlj in Culm si Pftwf. tf^irttfwwJateS (I'ji.. 351 J in Carb, sup&r. $i 
uncle spedi de SpiriFer 8p< siriatt^ In Carb. superior (Fig. *S2). 
hi Anglta. Franca, Belgia $t Gcnnmiiu, undo - Carbon i rend u 
Fk»sl mai bine studiaL stratde side sum stisccplibile do a Fi inipftr- 
Ute an douft s^jr I tta inferioariL, martnA* numiia Culw^ ronintlft 
In gone ml din grosu. 



din ^unghmirnilr ^r»«- 
ko]i^^' ^] din catcacti 
n*cifuJt! eu numeraag,r? 
Molnsct% in rC^itirnTL 
hior.iia 31 din flsturi 
c ikmiatiii fi tu Bi? 
dirfari, Fn ro^iunilo mrti 
ariSnci (Fig. 25?k 

Pe*le Culm unne.il/jj 
seiiii supcnonril a tl*r- 




I. Cibonifcful prodwi^ 
'J. [lalcju r^rboDif 

Fi. iiluriiiii 
6, Cnittiin.iii 

i[\€ fin Snciilctan-. 



honifenilal pmdnetlv, continenlaEA. constiUiitfi din giesii gi din 
^i^luri ^lo!uje F putemie desvoHate, care contin nurnerowse ^i 

uri Foarhi groos^ inU>rcabthiiii do ^Ai'buai {huM ?! attirftctt)- 

Sh-aLels' de t nrbiiin sunt de t^ale mai xniilte ori furniAUt nnoiaj do 
Ciirbnue eumt, Ffliu JLM^Hh.vMr; pim&ttlfiAee, IncM lie ai'atil eft de 
& iiu rormal pc kie in i.jnti intinse de pfidiirl ndu^tinoi^^ Jar nu 
prin Lr&rtsport&rca resmrilor de plunlc dc opeic curgtitOHro, coro 
ar fi adm adati cu ete $i materii pflnulntoase. Alternanla ce so 
obssrva pe luidIc lo^uri Intro etralclo continentale <su cftrbuni $i 
mtr# >stTale1^ pur marine, iimiA c?i regiHnile cuntinetitiiie [ie ^anft 
mj ikiAi? wItui^Ib €ii cirbuin «r:in reginni joaae, nriU»jtmoBW, 
rare la i*£]Q ruai slabe nii^iliri iipirOjronetiRO ale ^nnulai orau ori 
acepcritf- de upelei marine, ori exoudute, 

Nu in toale pantile pfiobuM Carboniferul superior este deswL- 
tat cu fadosul conlinental, b! in uneJe reinuni, oa In Rusm rftsa- 
rile^na, In sudul Asiod t In nordul Americei d© Nordi !n America 
rentmlA ^i Mudic.ij. g| ^gt# msrin ^i In special Format d^ ojdeare 
cu FLLSultne. 

In M j tele Unite |~riOL),0(IU km*), in unrdiil p neutral Europei 



Collection imarcbarkat@gmail.co l ffi me,Jlfl ** awI[, f« 

(numai Augba cu Sco#i SO.QUOkmV Siberia, darmaiales l» China 
nordica, Carfwrnfocu) nrodHcu'v ocupa regiuoi jminse, formftnd ■■*■ 
zero man de eoinbuBhbiJ pent™ industria mondial*, 

Stratele Caibouifcrului praiutf In tn1 it | jj^j,,^ fa eilteva 
mn da metri, Intra cirt se gftse*. intercalate $ | UYD oj mfuri nd- 
caince. Afara de race tfiizjre, au apArut in Carboniler e i race irra- 
mtwe fl deatgur grajiiUjI de pe margin™ meridional* a Muntitor Qt 
225 T ™ t&nrorrteH!aB * I" P^ Carbonilaral ptodiittiv dda 
Ztitftr-fantm-UWk Sian^ti-Xovaci-Pdlovrugi cj l*i niCf j__ 
tn feorjiu, pwflteta^ pe ....de locuri i D grafil [Dragocsti- No- 
vac, -k™ de Hw}; eel din Dohrogea da Nord; da d ma^vde 
I»iut«« dm Muiitij Apuseni (H. Hinonaui ?i QjJauJuij, *«, fic-at 
apamia eftLre flndc CariioniferuM, inrepptul Penninmilui. 

AnnritamiJe acestaa de race eruptive si*,, m atrtto** l^ttuM 
en unporiiii.iale fenumene orogoneli.rt, c* Sfll i dearaaurat m Car- 
borufer. 

fntre Cul... gj Carbonifcrui prodncuv ineep sfl 3C ridii* munli 
puleni.n - 4W ««b hmdmW *au rarJs,,. - C!irc brib*** 
turoja central *i meridional* cu cresu, de munp\ eftri vtad *mt 
mmare parte fttf, mbndM|i„, nrf lag^i ta ^^j, 
i titan -uiir nut. 

Din cateneJe rejiace .in lUli .\ ramju a?.i ounuti catova erAmpec 

Pftdurea >eagra\ unindu-ae ambeto In Pjatoul Central franm, Din 
A untn Pftdm-ea Ne** mmm *«*«*, prin n arcoir, h, j lim | 
Hntaahu Bohcmw,, « 1^ ,„ Sa^ ^ MunUi Random i mini, car i 
pe atuno. se legan prin M u „iij rtobro*ei de Nori ai Crimea an <*i 
din Aaia, pmhmgi* j n t«, TU pui a*j totra Silvia * Dobrogea ,,i 
gtete ^cajMUfoe. I^emanca in Alpi, fn Carpati |tn Bftaat 5 i in 
I J, fn Munp. Aposcni, in Krtoai, in Hnnalaia, el*, dc^i tormau 
ultcrioc ae observa In almciura ior .Mxluri n.ni rwhi varist^e M . 
Stan d, al* oitelor rim Ui.rl^nitor. rel.iHte *i fngioliatc to cuWrile 

Minrea nrtiJor mntincnlak, l„ Carbonifcnd iup „n 0f m duto- 
«*te , wMMor putomi^ cuUrii pHi^tad astro) wnipleeta ^hirtibara 
da dmil fi iinn uwu exuberanta liorai criptOMainlTO, a carai 
H<V*ntin umnnft dela Booaior ¥ i pftna la Pnim Kord t ^ta eft 

(^picalfl). Descnnenwa pra^^ fenomenetor de liadaliuTte In 
partea supeno^ a CHrbonifemlni nptlioe (Permiand inririnr) din 



GteulojtinL Strtii^i-ai 4 -fl Bai] i^,.. . 



J2H 



E.nwferul de Bttd, 5 i in rapori cu aceasta, pronto Borei de p|imi 
rern «j Gfwsopteris, <»„! 5e ^^^(4 mai ide« m pcrioada urniii^ 
toara ; arota eft cef pu(in eiltre Uncle Cai-boniferului, In reghinea 
wjnLinentalft a EmiaFeniltu sndic ■hmuiewi conditiuni elimaterice ea 
taUd difenle de celts din Emisfcml do Nord. datorita de sigur 
i "Hinci inaH la care m ridicasortl stoneto conLineiitale eudice. 

Feniiianiil i privil alai din puncml de vedeit palaontol^io CiU 
Si din eel peUografle *i tectonic, pre K :tiL'i a«a de stmnse legftUiiri 
cu CaHjomferub ineat rm,l|i lfeo li>gi <t cu dmgl cuvftnt Ic unese 
laolalia pe amflndotiO, sub a ddnuniire comunii de Permo Ciir 
nifcr sail Antracolith 

Cu vieaft In Permian, pe Ifliigft Ainphilii^iiii Ste<;iwr|ili&lt .< 
BiyiickwHorwsau Protriton {ve K i fig. 2i;i> % i .Itrii^iismm^ |P erm . 
mlcr.l, Bftsm penlru prinia dnul raf.rejsenlale si Boph'^lo prapmi 
zise. prin doua fduri de tonne j ....de lta>iie]iiH-e|iliale, in folul 
?oparielor uctaaie, cu %>,iml Paiaeokattmn $\ allele Tlnruitturphe 
eu genul Xaomunts, r»pre»entand replile de nseat grooait, cu dln\\ 
juifernici lnfip(i in alveole si diferen|iaii T «i forma. Uitocmai ca ai 
uiajrnrerelot aciuauj (mclslid, canini $i moJaril. 





'■I'w'kv — (Vrniimmt 

6<l[»fhiC 



Pk 



Mrii!. 



I 



1 1 ilohifii dlspar aid cu de'ftvai^ire : pe wind dinliii fapba- 
bipndt' prt iaaga fomide de NMulilnidH- om«wntate ji pe lau»^ 
{KmtatfJ-t, se desvolta Amanoideele supfrimuv cu llnia Inbilor 
deslul de flomplicauL Dintre aeeste tomie de Amonnidee penim 
J*e«iiian luraeieristice Hunt: genul (Mutnnv (fig, ^4). avand forma 
<liseoidaia, en ma^inca evternft ovala. eu ombibcaJ in fonnu do 
• he, margiQit de o ridicatar* a coehUiei. si avftud lima Jobilor 
di> Forma ecpalitiea, $i fenul ifnllkotti* (%. 355), discoidal, m 

* GriiToriiimaritu] Perm, In Hit*h, 



Collection ma»pbarkat@gmail.comRknDCDti: d* G^fc^gk 



G<hi}^|;;i Mtnb>!raLlic& siu l&ittRicfl 



331 



sudura unionUif.fi $i complect MTOliit, HvumL in hmgu] liniei i 
iralo ffijtteme) uu 3011 1 mflTEirMl de dou& rUlitftinri, Arnhclu nveste 
Eentiri au irflit tn F'ormianul Biaperipr* 

In general \xu& fauna 
de nevcrlebrate posed:! ace- 
!.ca$i forme ca 31 m Caiho* 
nifer, cum stmi Ftix'ditt&k^ 

flnufr geuuri din urmfi avftnd 

Tig. 2561, ?i Prwluchu I'withia [Fig. ±n\ carMtewtice 
ponLru Permianul enipgnor. Tot [igrIxu Pcrruiauul superior . rn.fi 
«?=Ib B££3U3teri&ttc «i KrinznEU-ul Fwiestvtta rslifbrviis. (Fig 28^). 




Fil . m 

■ 








JVrmiJinnl superior 



Fig, — 1^8, FrwsirfU 



KJotr criptogarmd} puruiiim£ tn trte&liiri gowndr ie a. 
roana T mai «!$b la In caput* cu eea carboniforfi* Cn loate ace a lea 
Lepidoileitrtrefdfi *i Hifijill&rlcele ftpitrnps dkp*r, din Ltd cole din 
uiraA exfatftwt iimnui flubsljrfllarfeeiet ate eJkor ciratriirc poligo- 
oalt! nu mai sunt separate prin dungi tonptudiimle. 

Cel mas riLspftndit gsn du Criptogame in Permian it*Iu If mil 

fimul tfofljjpferfr. tn general cons sdc rail llortt pcrmiars& jw- iinbo- 

giUe$te prin aparitia prime lor FMtcpogame $ Aitufttft ; CiiHiltato 

cu genu ri Is MriwBm y ftvmpfatttum, $i Conihrefc cu genunL-i 

tFtiWtfa, CTfatatwito, YoUrkt |Rfr 2591 ?i Bfricra. 

in Emisferul sndic panini Permian este foarLe earaclerii*' 
ibMSi cu Gitesoptms* cane In general esLe o llorft de climfl reee 
datoritfl glacialiiuiai cw domnefc in acest emisfcr te$ lI-u la 
finele CarbonifcruluL 

-i pe cand Irs Kmisferid de Sud In Ptarmian #iu dc&wlial 
ghiet&ri carl au ift*al pntfirtiice tnorcutt de fund, in Kmisfeml de 




ft?'*; 






^ord peste cantinenhd noidiillanllc, mult mftril nmm, domneik 

o ciimft use at a ^i caWa dc desert, sub ini1iien.(JL ciitoia, prin 

e vapor a( h iniuiTiaA a rnilrdor ^i brnjelnr do m&ri interne s'rni d*pus 

impimante dopo^il^ d^ ^t9 ^i de gips din turapa (Germama). 

Aalfel dar f In afarft de fsriwiul glaeial 

redominil in Emisferul *_■ Bud, din punet 
dfi ?^derG petfogrftfi^. In rvnnlan &e moi 
{listing Inci StlM doufl fa^iesuri: unui do 
mare deschisa, ctonriitoil in general din cal- 
paw cu CeMopode ^i ru Fuauline, mare i^ 

iindn:i diu reiriuncii medJlijritniiK&i ac- 
hniiii peate Asia AlicA ^ IlinuilvT^ ^i altul, 
lentai ^i dc mftri seeunda^ interna, 
roroal, la baaiL numai din MitglAinflriite 
iki groslf roflt — Gresia ni^ic nou& &au 
N|5w li*d — al SngleEilur. Aeeste furmn- 
^luni continental*, cu muutirna^e resturi de 
Ijltmto de xieeat, de Atiropode ^i de T'e^li, tr0c la partea supo- 
riowfl b dcpoKitu de mare mtcrna continenialft, In ^arc stm depua 
marm, ctdtaire dolomitice sArice in manm de vicatfi murinl fi ar- 
gOe *m putecofce depoittv de gipe t cu massive de sare ^i cu eftruri 
do pniusiu (veay Rg* 45s P*g + 98J* 

Faeksul acesla oonlinmital Jiind eoiftpkct desroltftl In Ger- 
manic a fost ad nuii biro studiat Si pe bazo ptjlrogrnrice mai 
ales, a fost dinzal In dona serii : <:©a inf«rioRift, contlneinUda cu 
gresia r^ie nouft, fiuinilfi RotHe£«n«lw §i cea yujHuinaiJt, repre^ 
zeotaUl printr nu facics de mare Intern^ pe call) de dcscciire prin 
coni^.uitra^iuiie, nuinit Ze«lHUfn* 

lu regiuiiEa Alpilor, in Mun(ii kpmfri si ta Ctop^tir <ms 91 1* 
Onbmg^a ikordlcfi, Permianul inferior esie format In mare parte 
din conglomerate ro$ea*e* ttoflori m^-violaeec {CiirpfLtOt nnmit 
v > iticanOi 

Numei'oaaclc intercaktiuni de &arf; to Zeehsleinul superior 
Jim t.jmaaia (Fig. 45, pag* 98), arait efi marea intefnfl pbre^to- 
Uipunare, care s**h sll^nii^a wnoi diine dc pustie au d ^rea 

anfiy^i <m du imporUnte, an fl^vnt efttre finele Permihnului 
desu comuuifi£iri eu inaiea dfiathisa do mai la Sud a daloriti varia- 
|iunilot de Jikrm provocate de mi^cirile epirogerifciice. Acestc mi§- 
ciiri papetale de Inainlare p«s(e cl 51 de nitniffcre a oeeaiiuJut per- 
mit n de pe ConlintnUvl Sord European, m v&d*se |i mai bine iBi 



: Collection inarcbarkat@gmail.com 



Memento do Gc-tkigie 



Godwin SlnUitfiEilk-i mu J&lurira 



#U 



tinuLul l J &nn din RuiUL, undc sb abservi dsse alia mania Intra 
form&tiuni de apti dulee (continents Ic) $i (brmattuni marine. 

Ck mitrturii ab astiYif&tii vulcanic* din timpul Permirtnului, 

"i j iU-iUm bh inferionrA, se M g-Asesc pe alacurea $i intercalatiuni 

do ttiliiri $'\ di: luvr parfirice. 

rfj — Grupa SecundarA $au Me&fizolciL 

Formatiuiiile mezozoice eu o #rcdnia lutaM do mai malt* 
in. lie metri, prtiaintti numcroase caraetere distinctive do celfc 
pai&asoica, atil din punrt de vedere petroirrafte cat jfi din aeeia 
il IViniiCloi de vti&[JL 

AslfeL dacu in Prmiar pradoTninau conglomerate* grmsii, miar- 
lile ?i $islun silieioflse $i wgAoase; in Secpkdar prtAmtitll &k&- 
relo, mamata ?i gresulc calcaroa.s<». 

Deosabirea ac^osta este §1 mil pronun- 
tnt.l din puncl do vedcre al victcL CtLci od&tft 
en tlhpmlthi Trilofrl tiler* a CoralEerflcHr 
taluilati fi tetracwilleri. a Cjattdeelor* a 
Pen ti lor pluixifleniii tfi a LupM«dwMln»plor 
: I ^Inmitriwlur, dispapn tfi ciimeterul fceeli 
MtrAvo^hi, 66 ati^U; n>r[n£ de miiiuaJa yi ■.!■* 
jhliiiitEi nnpriniau vitrei palenznica* Din ootiLrik, 
prin ajjuri(ia LuLurftr clnselnr de Vertebrate, 
cone sc cotnplGcicazb cu Pc$tti oao^J, cu 
FankUiE $1 cu Haiiilfrr* : prin marea d&srol* 
L&rea ce o iau Hex&wr&llerlt cari trJUese 51 
aiU J?i priii d<*m*ll»rea coa mare ce iau 
i;>hiin^nemwlu gi Angiiwpennffcle 1 noito- ^i 
Aleut itailoiuiM*. Me impr..u. vi (si megQ&outi 
ran uartuiier tut mai apropiat de eel actual. 

loLu^i tn Me&ozoic gfisim $i curacleni paleontologiM par- 
ttentaro, eare-1 fac sH linl mijlociti Intra TittH^i $tr&Yeoh0 $i cea 
apropimtt de tunpurile actuals As If el AoionlfiJ cari ai>i& aniimsehi 
nfiJe Prnnaralui, iau cea mai man'! do* ml tare Iti Secundar T 
dispHrftnd forfi urmfc odatii en id + Toi ajitfel KelUBttt^l, apar, sc 
doaroltft ^i diBfmr in S^oiiudnr; pe cuiid L^racliiofiodelc ^i Crinoh 
(lelf>. unlM^lii foftrte deyvoltate in Primary <unt in com}4octfl legra- 
yiMiif. looiii Inr Bind luai de LimeUbranchint^ p de Eclilnidi-. 
eiui iau o mare doavolL^re In Alracrao 




0.— ffmv* dc 

j"j| inferior, 



Sii€ceaiun^* da nlf^te mezazoica ^e tepartd rn general in 
trei ninj-i perk>adQ; Trijirfc^ Jnrasle ^i Crvtoei^ fiiwmro pre- 
^cnU'tnd Ofljadere pidixiiiiLulo^ice p paLrogmfiao d^aLul de o^ot do 
remircaL 

MexoKOicuE nu e&t« lipsiL mrsi de mifcari orogenebec ;i nici da 
eruplmni vvleanice T r^ei mare parte din rnnnfii actuali fli Buro)>ci 
eentr&le (AJpiij C^rj^ii, etc.), t$i au incepLiUiHlo fn K^-nndar $i in 
le^iUiri. en forrnArea lor hu apimt tnlce inay^kn de rt^B» 

eruptive MrauitJoe fi port i rice. 

IVtatiiful u:atc ninnit saife] din cauaa ca faciesui g&imanic, 
continenL^i, sa poato difide in Lvi «eriij |>etrogrnfifie!jte bine dc- 
finita; la bazfl Buntaandsleiii (fireaia yfli^ita); k mijloc luswslii^l- 
JuJk (cftksruJ coehilittr) ^ la pmteii sutw&4bfirt K*m]^F^n1 (mar* 
uf'b innate). 






Tria^iGiil mijltn-iti, 



Fig 2tKi— Ji^ns 




Fig. "i«l — * T .. 
nwi kLtifcmu* — 

: rr»»icuJ niijfi'KitL 



f-ofl/dc^] ^ Trtofcici I 
supftrfftf. 



ushHRJ-id. — TrLflfiieul 
suiHTiur (ftlpia). 



Pnfiiwul acesta gfi?manic foart^ rasp'&ndit pa j^giunik con- 
lint;ntale, intinse, ce existou taca din limpuJ cutfirilurv4ri$ce dela 
liaelo FkleimaittuJui, nn,reprczintiL der^l depo^ilda e^niinonUile ^i 
Ja^unare ^i nuniai in caz da ingraahmi mai maw cl cfmfom ^J 3^ 
dimenla pur marine, Apele marina triajiiDy qcapau tnal in Limpid 
acesta ^onil geosindiiiali Jw*g4 In.sudu! Curopai §i Astel, e 
tTBceS pesta Spimifl, ludb, AJpii Orienluli, Penmsula Balcanieik, 
Ttfri]* ftoitnine^li, Africa nordicft, Asia MJcfl, HimaUa «i Indoridnfi, 







tig. 518$,— &ii$to#MiL {*''• 



Collection marcbarkat@gmail.com 

pe wide pe tegau eu el dotiea gOTijinclmal initrin, <:e inconjiM 
ea un briiu rcgiunea oeupatft ™ dtf Dc Pttcitit. In aceste #e 
litinals sd sediment a u fonuajrarti ^umt marine^ tfresii p argilfl, 
caleate rccifule $i tn apei-inl ^teajre ddloinitifte. 

-nLlAAQimataincft din Trifiaii? 

fftcuse progrosEi mari, rdlci airri 

gfeim primate ra&fttri da Ftjtl 

omi4 ? p* Ihii^Q. resturi si numc 

urme do post dc Iteptlln 

d e uscaL f E%i rotftirw n«, 

[ ii l'ii!) §i sbunatooro; prelum 

si pnmele rasturi de ttMiifrn^ 

care, dup& din^ii lor mid, eu co- 

roanft sscutfiit ?i fttttfi prin inai 

rn ult& rid : ' • flj rfift b*G Wl i^r™ ^lor c ^Ior rn ^ ■ nftl " Dai?0 dG Himif ere 

mnrKiiphtb . 

Dint re formsk pur m&rine, GftStetD|H>*ele, ljLiiiellbi-Mii 
fjtiatele ;i linirhio)inil*to Lria^k^ d«?i prttcmijL unelu forme roarta 
carat-ten* tin* s-iniLru ealc trei serii, pri strain mcft intru cftftra poet tea 
Tormeior p&lecwwiee, Lii sohimb Ine* mttrita Lriasice sunt populate 
de forme ntii d« Aiiiunlik ^ Qrfeolrf <->u articulatu mobile, du 
Krhthi/1 re^Iati ?i d^ H^Mwndterl, cari maroheazft bine dfle- 
renin Intra Paleozoic s?i Moasoaota. 

[Mre formeta ncc> 
de animate sunt umte 
represent ate pHrt apecii 
caracteristice Trias ieuhii 
Astfel, Intra Criimiita 
beIe KnfrtTitty liltiformis 
(Fig + Mil)* cu calidul 
aeurt cu 5 bmtG bifurcate, 
imperial pe uti pitior 
cilmriric, cu arlicolelc mo- 
bile ?i cmamentate radiar 

pe «iiprafelfl]fl de unira (wracteristic M 1 1 ^ch &Ik ke k i it ui)- fntre Bra- 
cliiopod* flste genul T&rebraiid^ cu 5 peril Lu 7W. lW^ol?^ [Fig. MV2 . 
ovaliip cu valve rietedr, ^i d^dtt, cu un vArl aemi, arcuil $i ocupftt 
de un larg oiiltdu ill picioruiui [in Muselmlkalk) ^i Ttr. ^r^; 
(Fig. 2G3J. ci i valve 1 6 cu cub> radiarc largi (in Keupetj. Intro 
Luitioilhrnnchlntfk AvHrulidfr teu (jrelungin. tn formi de an\p f 



Gcclo^ii !f5iri»ligr.ififl slu iKl^ri^ii 



33 fc i 




Fijr_ 2K7- Mttfalndtin scutaivt — Triufkrul 



alelAt^^i dispu&e In linie dr&ajM)gibiii] 





Pip. "'-vita n^ • 

strii r&dmre {TV. modiu), 



■niittrta [Fig* 246}, 

iir.ni.li cu arijri ikh^iIc 
^i eu coastc hidimi^: 
Jfcw^'. ,,-, ..,.- a (Kg 

Sft5) t de forma alungitfi 
arirn^trir^ lurlitfl, preTft- 
RUti cu {ctrii radUiro ^i 
■ ml o mink aripioarft »^e- 

gjtiJ, III (IFLEiiUt |K}^li3ni>iin\ 

a ^MiH^i (Tr Kiipsfr,) f ^i 

2Xiffrk.fJf-:r- Lprnvteli \ F% H 

nripioEtro ^i cu nurii i^roitse 





l.iiniMI, 






hi cakai^ie dolotniticn- reel rale ale Triusfcului &up^rior p so 
fntaljj^te des gen ul J%wforfwk (Fig* 267j t cu seetiaaen cnrdiiVii infi 
^i C:U ajicxL] pnL^mir: rfeucit Tniunte, 

fntee ttH^ter»iMid© doui forme sunt iaarLe tamcterbtico t 
A r atifieftfl carfa^, formfl coatata ?i neombibcata T In "i rtu^tcul Ui/eti^r, 
^i 2^ir&o 3Qii?'iririH t c^re Ijiso^e^la genu! 3/^a^^oii- in TiiiLsicul 
superior (Fig ^r>8) 

In fafiiesul pe]agic s nolul prepondoFant 11 joacik Attiuuitii, 
frit re carl gfisim capflcLttri^Uce formele: Thelites Ca**tofUt* (Rg a 
269], cu sudurti eenitilifiA €u TunduJ lobilordsntat, avand o cochiliti 
*voti!.p . -ii maryti&ea ejcUiraik rnLundil #} cu ooaaie UtKiUei care 



Collection ma.kcbarkat@gmail.com^ ciUi , dc % 



GiHtiugm £ trillion lied isvj Latunf.l 



M7 






poartil fenre exlerior nodoii (TriUBioul inferior) - Gfratim wtfW 
(v\ t-%. LKiS, pag. 3^5) cvoLuL cjjiihn=cat $1 <su aoduri Tnai putln 
pronunlate ea k [ireGedontul {Triastenl mijioduj ; tfcrtj rwso* 

f/( ™i ca #i pnieedeistul doar cu mui uiiilu? ^truri de uoduri UY. 
raijloeiij); /^i^ vt^ ^fem^i. famiii gtpmtfsfl (dc pesto y^m. 
dijUBOku), hirtit *i u*mik pe margins extr™a ca o par 

complicate IJjiin ite sudiaft iTrifi^-£iijj«rior, 1%* £70 P a) ; 
dmw/«* itzgmtvgzlmtm, cornel imrchil. bottUitt, i*u o creastti p* 
margioea ifejstoS $i en Limn lubrjgr destul do ccwop!t^» jTr, *ii- 
Ftg. 170: Ji). 

G&fl mm rftsp&nditfi d^pozik; LrirarcB sunt Cfclfi pdagifce fi 
unt ^prazcntalc In Trksul briefer prill ni^te *i*Lujri Wjrttij 
niatptiaso, irtteacBe. do cnloari? canu^e ro?mlft Hlm vioLun 
Btrftttle ilf Wtftfen — dtaiu. .1. aira*^ >n fu^ . ; posia cAre 
nnnmttft, in TritLbul ijiijlouni, enk-itre cu Tine niaiiiK>iwiH\ ealcare 
.^lidoase $j eokaws i]-:jl.imitif.o roralii^Tie, on ftttdjp, Unntlterf 
■l Uffi {Jftpfepwofc; iaj TmRnI ^ijj^Htir :i^ii dc i> skM atsrie 
de 0iy^i urgilaftsa nisiii-oiiao lsu tun incepe, e#te forma 
jraterme* SUrafe do dolomite (lOOt) m.) i;u Sfaptoim *i 2WAfr 
(v, % :>(i7 *i 

faniuitiiiiu, pe r^Janlle coMiiiujiLdr be fttidiincnt&ii : in Triusbriil inr» 
piJ^riiloA^ma vAr^ffi(JJ^ntKinri^ti^)c!u pUfufafe £i)[i;rlE>ini-rata 4 inn* dupji 

nunwi m fifluc p Irn-bdild *! rat* !*cm£i la pirwu «t wuperiunrlL 
piiljrit- jiuinuj. <:u gips. sar* ^i cevR. catorej iriruai^ snla !ac#pi!wj ti 
dtrii npnj nvrtttte, cd ftfodmatKi ]n^inn.r^ dajne mii^t? mnxt- 

IVmrtuI mijbciii iMnach^HutTk), ^id wj scdii; j q -.i « ; 
nitva dt* «(rartfl suhiiii d^ caller ujehjltftu- (Dliilii^^ U ri iituSHf > 

tiftenl {ftmll giai^iJ^) 5 | c4 re sub o ^liOifli eaid^ fs us-uaLI. ™ rkvtn. :.: 
us-appistia, a dflpaia puieriiJci 11 stt^Le dc pjti ?i da ^nr^ (C*jthmmia 4c SyU 

TnTirile nomAdt^i (Dohri^iia p HurovinH> Tnmsilvania) gisim 
j-cprcKiniaE n«mRi Triptsicul inarm, * tn spwM (>50»id^rtt4 dup^ 
raunfi dfe CeTatfipcufe, f>obrofiM pare & fa^e legiitnhi Itifei gfco&in- 
flinalid alpin ^i c^l himalaian. In general depoaitele Lcios^e din 
l.Rrpuji, inai pttjiii i;de din Munlii Apu&em ^1 din. Dobrog^a, se 
mteem aaci cedti^ 1 a cftteva peteee BcApi^te nedi^tn^e de eMcRkn^n 
din timpul penoadDL rniuinfifii^ilr-, r.> ?i domnit In rcgiuniJe earpa- 
lies in limpul Jurosicultii infdTiar (UfHic). 






.1 iiiTiSlisiI l ooioypuijdfi in general limpului d& cgjl miii numi 

ptBde Jurasioe stlpfinesy thi numai nitt $i i^erttiii, d^r 
}mii aduptaroa la siwrj el© dominau ^i s^ruL 




F^ Hi, — Je/r^JW^*rTii,- pi i-lpnrt irWi^tiUiiliJ, 

Ittngi da l^sta -JO niu ett fi txsle marino. ca M u ptil 

Minn: «: pUiil SOTTt, :>n / mtB QU £&pul mJO fi ^UU lung 

dao^ite bahuir, miihii lun^n pftnfl Iul 10 m; eMtl -;■ '■" u hilisror vie- 
tuitoirdnr niurinci ^i d*i ?*i*/-jit (fig, ^71) C*Ih £^gh«, 11 /' 




F^ ^72. Plrrndaui^w [roc<niatiluiF| 

i:aris eji aujiv-nil umii nifsmhrane IntinsiL ca Jft Ulint, inire mea- 
brtie %torioofta ?i cete pn?.l^ric?*rie l avcau ixi aripi mm& mm mutt 
In & Muck (.hj cdublUi (.^nTia^uitcrai^! pe oart3 I p. ^^ia ca pu 
tornicii difltK iiilipp iii hj^Lg ffilfii pndungito Fn fonufe ds doe de 



1 Dupci M until Jnni. 



-J 



Collection ^rcbarkat@gmail.cogn 5menle fc ^^ 



GcoJagiji SLrutigrattcft MH [starivA 



Mi 



T R 1 A S [ C L' L 



[uteri i 



Mud in 



BunliidiLilsUmi 



fill 
■iff 

III 






M .]-:.■•:■■ Lktilh 



5n 

ST ™ Ef Si & ™ -i 

p*4lifl 



! 3 tt 

if 



: ii 

|1 
■£-.■ 






St i 




If 



Superior 



KfHljJOT 



o 



s 







p.- £ 
P 




-.-i'-=L 

M 






Bit 



f| I 



i 



pi 
I 






3, = 



T | 
ft 3 



If 

8 3 






J 3 



Eh 



a 






— 

I 

i 



T _ 



11 

5* 3 



ft 






£ 



3 
3 



1 



13 

B 



* 



D©§i Tertetiratolf nu prog reseat a mult In Jurasie, ftfamifwtilf* 
v&mttni\nd repnyaeiilate lot prin form** infflriosrt* de Mbtmipiji-ta.» 
■sle ae intaog&lBsc Insk prin u doui tilasA* ii Pfelrilnr; eAci, la 
i^ilrjirolfi LiLftgraiioft din Juraaie se g&sese ruslui-ile primei pd&ftri., 
Arctitwopterut (Fig. 273), cu pcnc inliptc in oripi 51 pc la tu rile un&i 
<:oadc vertebralc dastul de Jui^gi, pe care de allTel T nu numai coad« 
TertebraJa ca de fopkrift a apcopie d* Reptile, cu car« ^vea 
sti^nse Ic^aturi gonetige, oi s^i diit^ii puterniei din f&lci, eft ^i 



i 












1 

B 

I 









I 







iDLie N«v«irt«bnilfl, tmufiitii au oea mai 
miir^ desvolLar^ <u fori ne nqMejUftSe Roi §i 
cu o mfij6 pi j Lem eroltrtivfi^ tmak ce peccoite 
o diriziuiic fdftrLe amiLnmi{]Lil a finite I or 
Juraj&icfuluJH Pe Itogaaco^Ls^ upai Hflrmnijii 
^i EcfcinlzU ueroernkti ; iar in regiontle litorale Coralbrii rttiMt 
$i btaenftte de Ostrftidfl, law towltfiri niwizno^rate pOni ad. 

Swdimentele Junde« suiiL detihd de ritriate, a^A ele sant p 
^onlinenUl^ ■?! de spa ddce ^ de apil «a1mastii; dar ceie nsai 



21* 










i vai i 1.-M i. »/■ i ■ ■ > ■ 



Collection 5g§ircbarkat@gniaiLccfflft nm i c de Gwi , 

ra^jMindUe sunt form&tiunilQ m&rfne, lUuriil* si pd^i^e, depose- 
intr'un mare ocean (Ttifcly*), i^ane a. nuj^LeniL m general limiiiiUv 
Heritor triHaia.\ iiiijEl mm esLtnmi in Juro&tcuL mijlociu. inciii^iiid 
I'ftmjiniul nn i.in bmti ii '-xHuiira acluald Mediteranc, 

fn gea&ffft] sccUmefttele juimsice sunt suseeptibilc de « 
dFviik in trei scrii -principals : Ilasicitl si^i 4nr* ii^rn : Ibji^eml, 
Jura bmn san lluiitvl inler^r ^ MaImiiI. Juki lib »ni Holiinl 
mrtUu gi superior (Fig. 574), 

Upsa LifLsitului rjjiiL-.ii in Kimpa orient tUfi, aratl cfl la luce- 
putul .fun^kuhil, voohiul Continent Nord- All untie ?i-a mttrit racatul 
in p&rLfcn iiccftdta. Dc a It lei §i depossiteJe continental!* ^i liioml© 
Jin reginnllc rarpatiee (In Banal =i In jurul Ttai$uviiluiJ. ca : 
ecifigl operate, grcHii eirbunozise *\ ^iaLuri nu dtrbujii, pe imrlu 

lotai r i cm cflftparti $1 CU tfi^hiri iiegri- 

cio&a^e&cftaiOAsa {valea Genii; li unitii 

;mJt njuns. eft utica&Lft inftrirc a Con- 

i:. ntului Nord- Atlantic a*a Heat 

pflnl in regiunilo 'fftrilpr Romftn^Li. 

Cu floggeml Ins^a, marea juwtcfi 

■o @ft 5B intindft ma it pG$t© 

XOIlde $0ttttt*6tltAl0, ■*<:«■!> sllL l; 

trftnsgreaiatw atiu^ind maxim u I Gi 

to Mului ; tt$6 oi sa sftlimcntcaziL 

neintrcrtipt grcaii $i calcine gresoase 

ccnusii iBoflffer) &i cakare complete 

cdbe I Malm), care In regiunile piUin 

ad&nci aunt formula da pg&ntid 

TBcifi curd tori, euro nste ctiicaiul 

till ionic din Alpi si dan Carp&(i [M-iii BiiuaLtiJui, Bucegi, Piatiu 

Ctttrutui, NumitesEit llft^imit^ut \hm\ gfej, pJ in care Jurasicul stipe- 

trecx 1 pe ni*sim|ilH wpre CruLueicul inferior, 

Intro furmeto de vieatd cftiMteristMB Jurasicaltu by em : intra 

Gdnttitft: Pmtiomnm fukraifahtt (Lias), eu pidqrul in n niuehii 

.;! c-ii i j mztiiii In ctnd I", pe ^uprafela de urtiealaTe & atticotelor 

t.ieSoruluk ^i JjnomtN^ (Malm> ^ pfciom) nsiund. 

bxttf HraUttep<idv; XbrflferariMta ymim^mid^ (Lib£). rAtundS- 
^t cu valvcle egni« ; JVrefernJliife digana (Dogg^^ cu mnfgino& 
exleina tennioata pt> J/iLiifi cu douK mfci pjrelungEri 51 Terafrn?- 
f-Pifj^pt) dtphya (TiLhoQ), cu cccliilia triunBhiularft ^i gftiirill la 
eiiijL H- 1 Fig, £75}, 



Gwlr>fia Stralijjralki sau hi 



&il 




thwpjif. ■ b'l V . * . bffiMa dijtkya 



In«re TiUnvlibrAirmbiftfe : ftwiteat erwafti [Lias, Fig. 276X 
^le KM cwtrndur <tu valvamare arcuitl p pntoni^ ^eSTOllaiS! artnd 
■ in: 11I r^^udL £i tobra inaintc ^t o &d&ndltiira In form^ de ighi*b 





iFff'SOTt (ftvp) ^' — Triafliic, 



Fig . 277 f jf r u^i'tij 





HjS 278, 

Jurats jc, flippri'jr — (M« 



Fig. 279, A T mrv«i- 

U] -nriiitLrn c: 






to Ititigui iatnrn amteii&ttwi 2^ r M« '^^ato (Doggw, Fig. 277), 
cu scoica triufiphiu1n.rh *:u vArFuJ ritaurit in&poi, d&k care pume§t&, 

p& fieca?e valv^p cALfl creasta 
pfliiA la margiiwH tor cxtCkTUft, 
creasta cftre tapaHa valva In 2 
oimpur^ <h1 pofiLerfo^, — areal — 
1 >n urn iei iLul cu coaste *?i dungi 
radiAT^, ?i ecl anlenar, oarc p«^ 
«intH conste con cenl rice; Oilier ae 
onirfiww (Main].. Fi^r, J7SK cu 
seoica foarte gmtetaie^ cu valve 
necgai^, ale dlrtr vftrluri sunt e^ite 
mult In ar»r& (i tbucite tnainlo «i l» afarft imni^ cown© de berbeu. 




FSj; 2«)h 4rrfHr* hmti&itm Um\c. 










Collection marcbarkat@gmail.com 

H4£ EtalMnta de Gen] up it* 

bitre flaatenj potto gifiidl numeroase Jteriiiae fFig. 1Ti"*I)_ fa 
special til MjIih, eu spiraia foarta dioigitK, avftnd lfl interioiul 
melcuiui aitfe ct«ste spfiwte fttftt pe pfimtde intern (po lus) T cftt 
si pe pftrelele $i buza tixtcrnL 

Intra -\ntoiii(i jiaim: AttUnta few (Lia&iL H*), 

de rorm;i evoJuLi^ cu trmlte spire* cu o rare nil dorsaia mJtrginItil 
ite ii iffhi'^btiri ^-i pq laiim cu c -two re-, ittuiltilh 

rt/arTj^ (I pegi Kifi* 20*1), clisca^H turtit p cu deschidenren urail 

• •itiL eu coasts ;in uitK, pti mar- 
gintilt i:\toiiJii Till «(iJiL Hi fopiifc riit 
?i pr&rJlzuL ou o crftistrt Fofc '- 
matft cle un *ir de nodtni; ftii 
JNn«&ftKi ftjfftwi*mi (Dogger, Rtg. 
§81), evohit cu un *ant P* m;u 
gfnea ^Mr-rn."! *i cu const (<- b I 
r:! 1 '' pe bit i un , l.^idTcpera^ pfctfap^ 
wiufr^j (MiiJin, Kig, :]>£!), dLsmiikJ 
cu margin en cxtiiriii roLuikd& £i 
maj UHii, cu cigrigfita mri + puHfind 
inai multe serii do iiaduri; §i 
FsnsphinckH I Mai ml, ^aw se disLfrge de Pai ^ir^ii^ |>rin aceea cA 
coastek bifurcate hu aunt mtrciupte, pi &* mriLinul *i pesle ra&r- 
Einea oxter-! j 

Din studiul rfapfi&dictoj ibr- 
indur aninude in siatomuj Jura sir. 
$& [jot disLhge wl pu|in doua pru* 
Yincii paleariLohi{rii>i: umi m«di- 
teranianl eu forme de dim ft Lnipi- 
Cftlt, 91 una IrarftiliL'XHriticli cu 
forme de clima v&it: astfal eft in 
juraaie bc fac bine suable pentru 
prim* ilnt* iniluen|ele cLimaterice 
astiptTi mnduTui de reparlitir a I 
»iejci marine pe pJLmArU 

In T&rilo HomflDegti JurasieuJ esta fa gumnd deslul dc bine- 
represented; InsJL pe c&nd eel inferior, Liafckatf, to C:jtj»;i|i est*- 
de&Follat inai mull sub un facies continental, cu odrbuni (En Bu 
in jural Brw^oviilni. in ttSnat. In M until Cemei) T faeiesul marin 
gfcindu-a* fedijit uainai I a E^lava petece pe versanlul tiordic a^ 
I*cr^aniloi', Dpggerul, dar mai vim Malmul ffithnnic), oewpil in- 



Pi logti StralisriUica ^^ Maricft 



^4S 



Pi|p 381 „ — PtfpibmNntia I'n 

■'■i" h i ■ - •■' tried ik (Itowrar. 




'iiP,r — Mill Id, 



tinderi miiri In «jeo|jfiii$ul sisfurilor oriEbiline (Cftrpfttll Munfii 
ApttBni si ^ Dobrtflea), presenLruHl treccii gradate ftprc Cretaoi- 
ijiil inferior. 



Ta bio ill forma|i u nil or jttruice 

cu 

Carattetfaarlle lor |tdTUgral1co agJ imlewitulogl^. 

CflKLOtflirfl |^leoiitolD|rIce CnraiTtt 3 n5 pclrogr: 




Htfpi 



LaLvu-v idbfr 
Gnlftitc ctwftiJ^ 



dol 






Lifisic 



... r/r^M* a ru'-ttrito 
,-!, .ntfJJaridi 






(^rrtftcliail! numil astfcL din causa dasvolUiri mari ce on 
creta de wrh to btratdc sale superior const! Uiie t^rioada cu 
care 99 laeheie timpurile muxuzuiee. 

Din puncJu! de wederc al desvoliiirei vie^ii ta Creui^u:, IMan- 
tek sunt ac^teEM carti dupft un lung Limp dc stagnsre Tae un pu- 
temic pm avolntfr. De unde pftna iu Cretack nu exi&Lm d^cat 
(!ri|itosaMie, (ilmmmperni* ^ 0ipm Aiielos|K>nn*Mi*iiOMUledo«at*; 
In America de SorcU Inc^pftud din Cretadcul inferior, iar In %m&L 



Collection marcbarkat@gmail.c$ff n " ttt a * °«**i* 



mmii din od superior, apar „' W e *tii,,|, mill ,. K ^ , p p , si|j . n 

«>»' forme, ratra •„, u„,l, N. xto _ Ml ,"f'* "™2 J 1 * 1 ** 

dUtioai preanu nuiaarojb* forma. „ , ,. t!l . flll|U ; „J , U [ 
W**kn ***** mill , dif , nleli . r! £ - ^ J 

*****-*w«i i tort/fit ..£ 

M ,:<ir M i:iJ . i ■■ insfi Lies 

dinli; iai HHiuJrmdi pi | ; ,„ t ^ | 0l , IJf , 
mici fit- Hm-sHptai*. gj ,j,. r hK „.u U(lv 




233 - 7. a^i, 

laden bid 




■ Cn-J.i. t "j| .,,,. 



P««nta ?| nr„|„ », »,. JlutWl . J .., |Mr!||M ,. 

rt^lrt $1 uue alpmA jnoditeraniLnfl. 

taut ntu£ "T^* ??* Wk vi <*' to*™*- «* <*Mr 

Intra teUildt mm-. Spat,^,,, carl cupbd f™m e To,d7 
M« ipw parte* anterior * s&^i* odfleiuj bucal; pe W w 

" ^ » etod, orindul an,; Q «, ^, Bl Iq i MpUl| ™ 









l^N^ift iilratifrafit^ UQ btotiti 



J^i.i 



« rejriuuai postwar* Jnlre acedia, ^ llu t T^ m 

tu m boiUilMmlt ftBtadoart „dancM m jghiab, cu MfaM 
b»<>J fncanjurM do o buz e , ^e camcterislie p^nin, C^t. inferior 

btwalii, «i caraniBrisUc pantni Crut. wpvnor. 

LnmfsUhranchtatt, t'wmil /no- 
cpitwwus (Kjn-, 2S&J, cii acuica groaaa. 
HGKei ?i iu vaJvL oaegale, oij (atfliia 
dPBapta; cu docul raaucit ?i hitpins 




Cwiiii'k'ul superior. 




• BimtrUm 



<ie$t spare di n M msiC . m dc . 3Vn|lft ))utemJC ^^ fc ^^ 

l<rvzenuud forme tianictc-risiica In spn^ 
da] pentru Cret. mediu $i atipen'or. 
fawilio do f^rndibrandiiat^ mirioasl 
ca furma, emu apare ¥ i dispans cu Crc- 
<-nK ©stc M<«e» a RudistJlor. Cu- 
diftii Hunt bivitfvB ( eai-G din itauxa viotei 
fixale ((.Mind lii ^ulonii mari =i forro&nd 
baocuri mas«ivo liioralol. au valva Inte- 
rioaril firescuta in Forma camcA sau 
raBueit^ c« un eom, on parap'i calca- 
ro?i fcNirte lngro|a(i pi atral)atu4i de 
giiluri fj canale »umeroR«!; j» eftod 
? i B . iS8r. j ^^ vaJv<l H^c* Mmane miaa, ca on ( 

to*. - Crelntio. ,gjw j4pte: « e| i t'anj nu s*j mai desdiide cu O 
... Ifttanft, ci totocBial oa un capac prin 

Wdjcars u Ifeare, JUando-aa eu ajntonil unor prelnngifi in forma 
4* dimu ca pau-und in anumlte scobi^ri corespunzainare Sn V alva 




Collection marcbarkat@gmail.com 



sue 



P.t^mi'Llc -de Qi^iifie 



eea marc Dupa groaimea aeoifii lor, ei *pju# faunei UtoMlfl batute 
de faluri putenrice, 2Klind prin [ngramAtfin mar, ™nrifilc, bancun 
raleare de forma reclJUor, niimile calcare ou RadifcL lrure U*m 
tfmul Wppu-riiM (Fig, 286), in form* do cum, eu camera locnttl 
de animal mica V eu ci^tu eWUJttut de prt, Hte fwnc ras- 
pandit in Cretsuciicrul superior. 

Alamn de seest **, RAsim genu! ■**. «* » **" 

hM ,. :,[„ .,,=-, t* aw au»^ "" «■ l slat aturoajtu, mall owl 
marti ctoocolul »tc ncperforai tf im <'"'^ ****** "**^>f** 
In senorul toty Rudi^if mat Oarturtarfctioi peutru fedeattl al- 
um aJ Cwtscteului, dewoiut sab o onus* teopicflM 'oLn Bute 
ropode <ri tot in fadeffll Moral all-in, &*"» ' tawrtwrttto I 
Actawtm (Fig, 287] eu aeteul g**< pantos, convOml, cu d» 
schide^i nralB i /u-iidl si u It* cwsto apiHdepe bu*o m on* 




rj& 288L — H9p(ii« wtfitm — Creljuinil tote* 

C«tMop«Icl«- AiMnlfU ?! ]Mi^t«-*^l*ri™** in gene- 
ral mdesul peW*. ca v In JnHtifci dear e* AraonUU c«Uu*-i 
ixtai-Uk eoasle iji riodurl mat proottntate, iar in special, in Lwl^icii' 

■superior ei prwiDtA form* desr&furale, ptaa ajnng a n dm 

drepti, cum an Incoput-o Amonoidaele paleozoicc, p&strfmdu-si 
iftsa aciim nomplicatiu liniei iobilor. 

Intro Ammiifil caMctariaUci snot ; genul HopHt** (risf, :'■- 
lurg onibilusd, chiar evduL eu coasts Wflircato, iwrtftiia ooduri pa 
ole'(Oi. inferior); genul Awwdwww (Fig. 380,61 tot G»taeH»d?, 
eu ooddBa mai groasft, eosiata pronui#t $1 cu ao&tri. WjtwMj- 
mele destAjurate, foarte caractorisiic estc genul (>u*»w fl 1* a»J). 
hi uuuriic Bpiwlfli s$6 de ianji «ft nil s* albg (Cret. inferior) ; 
genul &ap*ite* lT«i Kig. 3051 eu |irimul tur 3ln\fl& In ?pimm. apn. 






Uct-KagrsL ^lraligr^«l Mn fclttricJi 



3*1 



Nlatfi s« tndreaptL ca locmai la ^trfimilHiDaoraJa&l se tuj-bnz** 
din in m.i (Ci^t Buperior); fenul Eiwwifej (H^ 29£) T eu codiilia 
apmape drfiqptju rftsuoiti niimai la <seiG doul erthnmimtJL (CrcL 
infori^ri ; ycr.ul Rfi^ditm (vwi FiR, Sflfi 1 . drapt (Cret. 

3up + ), ^i genul iWrifito (Fig. SSSk cu spiraia aluiigit^ $i rAt^cirft 
qa la C^teropodc In mai nrolte planuri [Gretacicul inferior). 




Fig, SBS. — *■!."«. j 1//' 1 ir, t.rsj rhyfom'. 
Cr-.-Unricul rnijlmi^. 





Fi|, 2B0. — 6rtow« Zta^li 
dreiachiil in Twin r„ 



Fig, 2%h — Hamitez ro &m i tiht* . 
€n:luvicul inferior. 



Dintre B«leinnltJ fotmete de Ifci. juhfutiflraLi^ c?u gec^iune 
piihELtc^ ¥ i Bel. mi»jffl]-i« ) mic subfir& ^i roarte putlii mAjciuftUt 
citre vitffu] rostnilui, impreunft cu Ed, dilatotas (flmatitu dHatataK 
eurostmf JJLfit, $1 LurliL «» o Jimbd, sunt caracterisUcc pentru Crtt. 
inferior (Fig. 293j ; pe dind £«tonn£faffn mTwrowita (Com de ?arp* 
in Murjce) $i Dftmbovtta), cu rotuiil dlindrjt\ ca un mio tep Hi 
¥*jf ^ifluo uiicl $pintccMuM vuutraiii + eate efijmitorfetic pent*ti 
<lr*l + superior (nflzi Fig.- 308). 



Collection marcbarkat@gmail.com 



FMrtlertte d* Gedn-ijEe 



Geolofli EtralL£rafi<:& «uj tet 



34H 



Cu 41 hi Jumfik: torn iota do vienfl so a*oei&xtL astfel en se 
putoau dfetingG $i in Crfttacie f&le dou& fariranri : fadesul nordic 
pirn Li|9SJL cdiiLple^U A Die&vitifiirjr, Caprincior 3] A*n 
ofifrifor; priB rariiiueii (ffimndJor ftmdmtiee dp PhttU^e^rm 31 £#tfo 
i'fin lipaa t'ern^tifor, si prin prt:i'.uni> fdrmtilor lipiee nor- 
dkft c;r Anion ijii Cf^pcrfita* $\ Pottjptf/ciiihs, }\i\Uvnw[u Befc. 
Mice gi .Ii^macaffifw ^i }>iralvcl« .-Jf-rrJ'* fl Inwramm: Fictasrcri 
ttkfte .sun niiMlittfrnnian (Alpu C&rpaft, etej, eamrteritftu p£q dud- 






I iz TO. 

f h rr. 
CraUo'c. Interior 



a] ltd rjwiuYiv !tn^.< 
I) fc mittimus 

Cnlaucnji inferior 



Ph i/th »een U si /, p f pt* P ■„ ,-, . pel n ^* null I ti Da 1 > nlV^ < 31 &^l j ia?iu; ■ . 

[ItaEcmm(i) ; pun ECnurile Nvriittia $i Adaetitit&i (G 1 tciopade) $1 

linn marea dc^voitare a Fora mini tore lor si In special n genuku 

thJriiyti.M m A^uaste (liferent^ 1 se datonssc condi linn dor eliinateiir-t- 

nmi rfici to nnrd ra ta scttL, fapt ronlirmni ?i j-rin present inele- 
■ iriiink! En arbnrii din noni, * H \uv lipaesc la eoi din mid. 

In jceuerid sDdimentaEo erelacfcfc marine formal tu majori- 

Eate de Cfilcnre, tfresh calcar&ass, ealearc mamo^:-. crGLii ? 

mams, nurnai hi soni cutelcr jUpino-cnrpaUee $ In Dobrojpea 
nntilidft fflrfl inLreruperB peceU* jurasiee supenoara fFHhoiwe)*- Pp 
ni id in nordid Eurupai, elu sun I separate prin d forma (inn* 

niastifi. til caret sis tcrmitifi JnmsicuJ 31 prni mm dn Rpfi dulcr, <:n 

care incepo Ci^lfieicul. 

Ma* pe teal® siiprafatagiobulai sc edn&lfii^ d«ria interioarft 

dc gtrate ^retaciec se termiM cu mMre a ariilor continem&ie. 



Iieste ^are ap ^ e cretaisiw pevin, acopmind^ pnjgresiv ...re^nd en 
*ena CrctucicuJui ^jjierior. Din eap S a ac^tei mari traii-rwiuiii 
earn ,epa^ hi mod mum] Btetate eretadce, de se de^pajt rrl 
douii mm scHi: Burf* Cr^oiculii] inferior fj wrh Ctctadfinlni 
snpei ^ subdi*i«fe 3a ^ nd|) l | or in mgi muUl , elfl j fl 



T^bl^j form^tipmi^ rreiach^ € „ « f M ri»rtoirilp lor. 




jc?mrij^rf palwiitoaorieu 



tftlUCb$ 



lAtM 



Mtpji h p ;/<> J r ../ -w ai y rifa 



Amsi'htk-erttoi'Jwtvmaifmi* 






i-ftfilot^jxi p r tri^rA t r r 



giuiK>u nordJci .i'p- 
rnifiuiA. 









Sfnil^ dn biriHia >i 
;! ^ Cfil c uiii. in Carpa|i 

i-i 6i WkJirt negra cw 

II Munk^i'alpflm (juj 

cart* irrcxittrE! h^ _^ ] pi ^i 
In D^rr^^i Strate di« 
n{iU <IliT- ■ 



ta«ra«illilM CmtacJcului superior u'a mafntat 1b ooiuirrr, 

rfitfi nioi o IntMnipeve, ci la tncepul .r^rge pcognsniWI p«$te mur- 

fluilft CoDUnenLiihu Nord-Atianlje, deiiunand forma^iniH Jitortks 

(iMmflomenxto) ^ n«rilice (greaii *i argile nisipoase) $i dupii oarecart 

apnjM rcfircsi^e catro flnate >?,„ M €X ti»de t tuna de daUi a««nsts ib 

m ^" 1 » (Sedooiin), dup4 earn «e relrngB, intrftitd fn emranime 

cu DaniatiuJ. 

Mama Cretacicului Tn geneial este aweas Mediumina cenLrala, 
Tuthys, ce Inconjuri Eurasia c^ntraifi 5 ia« legaca ocamut eiroumpaclfit, 
^wincijnalu] n, ot;U pa marito adRncimL cort«p ([ ^and in linii generate 
cu aetualekzooe i^lalo din Alpi, Caipa|i, Mmilii ibtilnc^i, Anzi, elc. 



Collection mlffcbarkat@gmail.com Ktem ^^^ Q**h&* 

In Cnrpn|i $ In AlpL s'a putuL &Uibili t cS raSrirea ariilor 
continental® de h Tine Id Gretaciculii] in farto r se daiorei^ uoor 
puternicc fenom^ne oogenetic* care au outat ami Alpii veehi cfit 
?i CrisLalimiJ Carpal Hot, In panse putemice de supraculare, im&feoAi« 
dins |irc inleriorml arcuhti alphio-carpatie ins pre exteriai-ul lor ;. Cria- 
tulinut cu depozitelo bathiale j urns ice ^i cretacice inforieare, Jiind 
Impins tn cute mart pa deasupra fariesutai neritie al Nooeomia- 




Pig. 294 SftcUtin&n desjldjrl^ E-ehermtjeci a Ovtacl euJtij I Litre G&ftUOTQdfe $1 

1^111 ^UtiHa V = VaiMkglnlan , FT = . Haufarlvfau] ; JB - tiarremidD ; .4 *■ 

Aptfm ; f/ = Gaalt; - Cmmwif&n; T - TUnHilan; £h -■ S&KifthHU 

S - &iraui|Ja£l ; J„ = Lrf«i (rtujifr MiKfird^ 



AsHel, la flnele Cretac icuJm inferior, se trasauft deja bine 
urawle- liiilelor alpino-carpatin&, form find Gate nolo Hacice {v. Fig, 
344), care vor fi ululate in Termor pe zone m&rife c&Lru exterior^ 
eind Alpii ?t Garpa{ii tan Ibrmete bine de finite de azi. In raport 
en acesie eulftri ^l-au RLcut upai-i|ja ^i cittmaroaae t06a eniptira 
porfirice (Alpip Munlii Apuseniy. 

In 1%rii« Etomfine?ti (Fijj + 394 J + Cretacicul inferior este de 
lipid alpin-mKdiieraniari^ prczantfcid cdle dtraS fadesuri, eel abi&aU 
calcams, lii autcajsiiine tifltnLraruplS en Juraaicu] supeiiar (Rm^gi T 
Dobiogtti, cLe), ?i col neritic, rcpresenlat prijj ^ram. caloare 
negriaioasg eu vino alba §i mama de eoloare negricioaail — Stjra- 
telc de Sinaia &i de Comarnit — , ce se intind ea a fi^ic, care 
ijwepe intra EalcmityL ?i Dalian a t treeftnd Intre Prahon pi Teje^jen 
In TYenHilvaniii, In in ten urn I amilui earpatic, de undc pe la iz*oa- 
rele OlliiM Lrwe din nnu fn autochtonul (fata) Gristalinului din 
N-Estul J'ransilvttniei ?i din mar&E&tttttg. In Bucetfi, Bf&looaft- r t1gftiL&* 
CeahMuL etc., strut tie da CnmarniG (Aj^tanJ w i^niiini i:u putar- 
nki reeiW de ealcare cu Caprotiw,. inglobata $i atiflpertie da i- ;m 
glpmerate provanite ^^ se crede - - din af&rAm&turilc lar. Gratad- 
cnl superior a^t^ fmnat, la GarpatL de depozitele litorde (eonKle- 
uii^raU: ^i gn&ii}« In Ganlt-Cenomanian; de congtotnorala T de calcare 
cu H^purifi (Bre^oif Keu^, atcj s gresii 91 marrn? rajii en ifefcrtfni- 
W/a MhLT&iiiiUfitp tn Sed&niaa Toronianul pare a lipei aa« & fomle 



fiftVtofiA SlrriliiraAcft Ban fetaridL 



B31 






slab iLpi^zenLtii In Cary^ti, pe eand BjnoaJaniji, in r^punea ?eo- 
CJUctinaluliii CftrjiaLir-^ fcste pelagic ^i de mairi adanuimi (marnele 
copijt In regiunilfi uaHdae (Mantii Apufieaij f esle caagJomeTatia- 
gtttisos, sau grezos mamoa (Carpntn oriental iK Danianul pare a fi 
fort continental In Garpati. fa Dobrflgiwi 91 in Nordul BasaraMai, 
Cretacicn] e complect repressenlat ^ e«le In general naritic bathi&l, 

a. — Grypa Tertiari, 

Grupa TerUiirfi, unill de obiaei cu cea Cuatfinpani intfo ain^ 
£ura gnipi Ht^oIdL zm Cjilnozalca, eslc aiciltuita din HtmLe *;* 
apurlin la numeraasc taci^Huri Deritsce^ litoratc ?i conLinentala aln 
li^ditefttna centrale, In caw vieu|a marinifc ccntuic t in stratele cela 
maf Btrpetwr©, cliiar pUsifl lu 9ifif q din formal e Mediteranei actuate. 

Vifeatfl animal A lertiarl se plates earaciflrizfc prin utjele carac- 
tere negative s$s prin aJlale poflftlvft, eu; dlspjirjjiii vMlitlor ^i 
encirtnabr Beptilr -i inbeuirea lar cu foi-utelfi ariualf A* ^njiilrk 
tfi mai alas de ^rpi, ekt a ; dbpatltia Pasfirilar tu din(l ^i apurf- 
tla founder nedlutatc acttiaje; aparljla §i desvollarea Slauiife- 
tftlor idaMintate; dbparijla Ranijiketl n Aiiianilllor ?i Iklem- 
nlfOor; inpiitinarea 1 tlnuUlvUtv y Kntthi^pui^l^r §i dcavollarca 
I Kiuir lihriinp.lt lat^for & Gaat*ra|miIelor hironnte. 

VieaUi tegetaLtt ia din ce In ea mal mnlL earactouJ Jbrei atv 
twnte, In Kurajja mi j tods 51 sudicll ar^nd aamctend I to™ tropica I e 

ttoporlianal eu mi ma nil de forme an [mala acliial« c^e r tint in 
diffirihite sale strate, grupa Lar|iarA, ee subdmde de jaa in ats, tn: 

I Plioaen 
I Miooeii 



Nwgen 



Nu muli tic 
Paieii^i n 



Ol^ocen 

Eocen 

Paleoocn 



Ln punrrt de vadera leclonic gmpa torfi&rfi. pre^inli 
o«Bbitd imporlaat^ c$d maraa majorilate a muntilor acluali ai 
Bcoa^i globului, aai Alpii t Carpatii, Apeninii, Pirineii, Himaiiiia, 
'.Caucazul Munfii SttorMfi ;i Gordflierii Amtilor, 3 fc au desftifaj^iL in 
raf^ar; atioBte mi§cari orageneilce imporlanla fiind Iraotite de 
numcioa.HL> ^ pn to mica cruptiuni vulcaniee. NoniiniiUmtale farialiuni 
In alternant* fttdaanrilm (c&nd marine, eUnd «almHBtn» t sau de 
(|pa dulce, ari cnntinenlalel din Plaleogqa, ne indioft, de RHfel, c* 



I 

Collection marcbarkat@gmail 



com 






enuLiUe di Q#*o& 



352 

^ dB fetal f^Srt^Si ■*"*• '***? 

vwi Big. '-S4V , ™ nBM i marine ^ dad 

as res srir— =- — ! - I i 

Sirttele w**e wo* &lc&Ul,tc J fl C rca cu patoui<* 
pom, m»«.e K «!«« ( ?? ^ 1 2to <i«Ii(«» * ***** mft1 

xUeluf toigwia- Hft pa™ CB 

m»ft regr«tani> ; ^ metflliiaM forme [WOa ^ &*«iul.« 

«. «hm c£?a5? SsTa ^ rt *^ e, i 




- - '-- " £ t a 

3 aO 






| 



»fl 






0|p 



1*3 I' a 



I 



[iiljjji [ 



! .M> Q I 1 



i 

! 

i 

"' - a 
III 



UI/|U 



S Sal 




5 - ■» £ 
S-2C - 

lire's 



5 ■* ?■ 



I 



fj ■: ^ 



»*\U\Wi m-t uit(z|.n?a 



% :uoi 



q 
- 

c 



£ 






aow 



? I 1 J 1 a X ft J« n«s 



h i fi o a i \ a 



Collection marcbarkat@gmail.com 




Collection marcbarkat@gmail.com 







Collection marcbarkat@gmail.com 



<*sdfl{!Li ^raiignJJeiL mu J*iunel 



XX 



uneori) $i cu earnem m\\hi\h mkft, micra&copiea. A** de rctomplu 
N m wwpUtmuts turtit %i maro e^t o piesft de 5 lei $i A 1 , jwt/b- 
rdfw*, iniiro si globulofi. ifl Los. Transilvaniai si .A (K*tef# to r*- 
fiuntu eai^ato-dohrugearsS, iorme rnari de Xumulill nrierotferifci 
mi ca in^olitori forme mid macrosfedce ca d£ e*. A\ Twhi/t 
mic ca tin bob de tints* pontra M di^ara, tartit s* marc ca o 
£festt dfc I teu, (vc*i 1% K>«X wnbrie pfeWttsul ar-alga;! c<> 
ti+re afarfi de mSnmo $i camera ini|i»lfl. Xmnuli|li j*ur ;* awu deci 
f^Wftfhni i,ie macro- ?i ittk^sferic^ cum den life! pr^ 

/.in til niii\hi din Fummmifcrele actual' :. 

Tntre Efchbthk, sunt oiT^LsriMice pnurih ( . ^ ffr 

■■xs ttff- 1-^3. dfc fnrrrift conic^ uneori jjipntieft, eti 

bulncraro, cats in reguinea uriftciului Iju-iI &* termini prfei fi pin- 
Lem, thludu i tiaifcl urifiriului o form! stelaia ; cu sonelo mubula- 
erarc pii(in fltutdte ^i Uljrte de Id vftrf spiv Im/ft; si genu] . i M - 

L ii di^coidalti pujiii alungiifl, en aiar- 
gmen rertundd, cu fayi nralft dreHpfcS, iar egti apical ft put in 
bonibftriL 

Ca Laiiiolllirtm«Lhtato eaw^riatice sum fipemifei Carrfita 

iiiiihhto neoifpiMJa^ $i Ojtherm a&hij&d&it* (Ki#, Sft?), t^fbttaUL 
Intro ljii#frm|iiiil* gt>aul | , eu gpeefil*- c<rr r $ig#*Ltewn. 

£& $i Chst p acmiiuin (Fig + 2DS) ; ca $i genu I /•'■ 

spflciile i^$*tf kmguevua $1 /-V k-Jftt/Wttiisr <PFg* . : 

Eoceniil din refiiuuilc carpathw m\$ multmai vurinl «&ei^ 

ii in intoriorul t^siuului TraWlwnid ^iisim \m fm:\m Deritic 

§i litoraJj ritemfiiid ■ u faefescri dtt ajrfi mai Indukiilli, a]U\ on 

lagunare (cu .gips). ori 
d« step A coldfl. (ar^ilu 
ixjftt, laterKtioe), ^itr^ 
m te»g4 |irin VakaOt- 
tuJuL en r^i din b»si- 
mil Tile^iilijr ^ din 
&apreskmea nulled a 
Oiientei ?i EunLooiei do 
Apue. In regiunea ^ 
htriloi* erf&taJme (Albe^U -Mugce], Hai^ii-TurTiu Ro^u, Rodna, eteL) 
gtsiiii desvuliAL pulonnr lueicsul ntiilii- calcfiroB, format hi g«t6- 
wl din ^i ^tffiZina war* fi *wi« cu uumbroa^ t>lifnl<k, 

Dr. I. KtVaHwAh £>JH!ltC dl= Qrarnrjle: ,| 




FSg. 29i -- Cardfta tmbrltatA 



t'O'Cvnul 



Collection marcbarkat@gmail.com 



maxlte do A r rtii- 



: tin,',, d.< difcrftf P*#* 

In re&iunea de croasl&a Car^I^r OrieoialL FL^nl coce-ine est* 
aerilk ***&*, firrnittt din p^iLdin>ar£ia ^iar^!^ gjfcaHxrea cu pu|iiii 
ZAnff^i ji rartmi'de pUnUi, ol filnd aproape lipsil do tit* finite. 








Fig. 297. -^CyWffW ArafSlff- 



In *]«* nmrgim-ft extern* a Crotfei CprpiaUnr Eocemit Hat* 
ttpme^t |.riniiou& taferiin rrcntL-r: 'until cu gra*il p^torflfc 






- Enccn, 






i 



noosd. * almt iprs .ii*t*Uioa ^ternft i HUuim *i Id Sobwii 
in e.n ptudomiuft demenlul uifilo*. fuitoini J V '» ' 

,1-u, p« uiible ioonri eod|tomeraU«s feteww** de ro« M«i| 



G^iJrj^ii Sfr;ili£nL[i£& sam '^Lund 



."3?l 




* : [4iiaf mi gljisuri (B&ft&u|. Ajnhote ataato Lkticsurl au tracer! 
LuLghiIg gradate die la unul La aKiil ^ atari de ctftivci ^um^i $i 
uncle *i$iihV&, 3 ant aproape complect lip&ito de resiuri fosite. 

Ijry Dobrogoji {du Sud), Euc until stpare In cdtetfA locsuri d»*- 
vol tut to faciesuJ neritio <m erica re idbe uraiuase niunuiiLKir (T !■ 
kioi, Arail&c). 

Aeeat* mimeroase Faeiesu ri ncritba $i USprafe, mitt nft jpie- 
diAl (feftj i-j.^F^frotiiuiieu miirii nmri nil lice in Carpal feosiiialmalul 
Fl!^iilui h'fii + bu a $i iii^oput &h nlbi IncrtitiLuri |ie fund, rare scpa- 
rau (liu couqilficl] btiaiaalp fra sediin&niai<c alfl actator difcfilfi fa- 
ck^uru Lnct^Itttri mik r&prc^nlau In- 
<j&pultu culilrilojp, ce mat iAizhx rtvesi sbfi 
lormeae Cnrpalii aetiiolin 

In CJirpa^ti Moldovei, BncenuJ xftar 1 " 
ginisj |'MoKqiiru t Tf*-CKaia) fr' pnwta de 
FiiTt^ni \y&}&\ |)ollaric?i) oor^to^ ^L pft^ 

B^od^ putmH $i giiic-i-ii do jiuxi&. 

hin fiiiKiul L i tor* pnJeontolii' 
gic ^mjraL ^i fi^&nd in v^dert! niimal 
ui. -li KnuiEiiim putcm dr^ 
tin^o doQf pwvificti s uiut cariifllo-dob- 
HJittSLEiA care comcide cu soni; *l 
tii^dere a sp^dilor jf* dffefemi i^i A T - i*t^ 

Mil llllvMUJjri dn 

N. tftuitiliiMftiit:* $\ y. perf)twtu*, forma cg lij^aac! fn KJi^jl eacpatte, 
iHJ^D£€Uu! lDciip<3 |irui o ijiRiiesiune d* apfi ji n ndAncfi 
poste ]r ; ^i uordului Emropoi (GermaqfftX dcpuMiul 

pe -Jnete locuri gipwn bpm^tr^ (.KrHnta), In allele argils ?i ^r^&ti 
ij|3 cirLuni (G*nnanrft}i In giurifrral htsft m n part&ft u n su> 

rJeritmri pteyflomitiS jfri^iiie ^i rti&iparil^. In Alpi |i C$j{^iiJ c=a ^i 
in regiu^il^ ciicpaliee vecine, Oligotfuiml «9U; di^ivoital ca : 
nuE hi fucSij^ul mCuoa ^i^osos at Kii^ilui sipa^ in !V>aik, Ntiuaai in 
itFiJia (Vie^ntin) JJli^octutd c corai mann 51 foortc tasilifcr. 

lntiie formcle taract«ri»tic« OliBOcemilui marifi mA : Tntri? Erin 
ntde. Epceiu Ksfrwte^^^ iTf^fii/ (Fjff. 3001, de Inrmft rolnndS dbco> 
di u, 'u tiiiihiilrii-wb ^ii'-tri "i. cu prificiiif hu^al pauU^uia] i>i i;ti c«l i&nal 
teafi ka marginm f«|ei Y«iik&t& totes Fiimminifef* niai 

HinUiturriiuiii Nustusftfi 111 id. aLi^i si ace^tla niimalin t.UriK.4^ nJi^i'ii m 

23" 



Fig* 30^. - Edtifwfampmi 
Kicini - t.iLi>rnc4[i. 



Collection marcbarkat@gmail.com 

3j$ EfcemEulu de Gfifllu^G 



<.J< -* >3ci^£e£l Stfati^.iflcA eau Is uric "i 



:jrv7 



inferioare. Intr^ LanietlbrandilaLr spoda Cfetfterw wwthS?^ (Rft, 
301), car* s-r* dno^b^ledespetia P. tf^toJulrtrtfl (vcki ffi^ ^7). eoee- 
nfrft, pnn a|rta|unile concenlrif h, Vmv $ regulate, ak wprafelti *i prin 
o adftneire mi lit mai pronimiaUL a indoiturii man tide i in legiuntw 

eular& $i siroelriea, fcu (uiAua armitft* p^vfiaili cu lini ( i iltirnj^ 
^i oblici T cu eftmpul ligamentar mare, trmn^luular *i atrial pm^lel 

«-u [imrgirnln tsoehiliti. 
Scoita aaesl&i specil 
o^tc oriianitrntaUi > " 
?Lrii finn circulare, a- 

I f.o margin.* a ©£- 
m. ;ik interior (fin* 

Ifctai. 

I I itre ftaflterafwl* 

&pJ ■'.■'-.■. mm^ 

#/«*■* fa rum* (K'r 80 
€ii tururiH« ornament* La 
cu U — I ^imri spirale- 
de naduri si spi" in P^ft*tWMl te^tea (fli£ 304), tadfcmiik, w* 
onficiul oral prelungjt ihir'un siftm drepk ca margina biizei l*- 




FiE, 301. — Cfthtrw Inrmrsulti, — Ofci^tei 









Ulififlceu 



Fig. 304. -ffrir- 
QWgoo-n. 



term: cnrlmLft to afar* Inirun jgliiab, «i cu Rna srtrH de crater* Ifr 
l>Vi -:-inr. uiU rurfi^i caificte rial ice* 

GLigGcenuL reBlunilor Carpaii? h erie dtsf oLUt e* $i BgcSEluI Lru 
mai cmrite ra^awri |jaratele* [Wtiu dnjsabite, tasft toto#i distirala* 



AhlI'i^ in Hasinul Trart&ilrauiei, Qligocemd e&Le format mat 
■aJes de ^i&turi argj loose- eu nuuieroase grfcsii Ei!be, uucori OtititfJo* 
meralice, iDtre flare, ctt fi in Eoccn, gbim inLcrtalJlri de forma- 
i do «ipJL dulee cu 2—3 sLrate de r<&rbuni de foarte bunfi eali- 
tala (X\V TnuisilvanibE) l*a f$l este reprefci ! i Oligucomd 91 In 
Drtprs.^imiMiL tr$tk:B a OltenieL Pe margirn^i fnteru^l a greSMM tar- 
ptiii- el Oj^OCWul iete in jjBnf j rcil formnl de ^ r r 
ttj$tfe cu hlRrtMtlirp si rut el e imp^riimrf fn hkTOK*^f ,,, — i iar Sn 
sona de cxlindero 11 liiv^itii i\v Fuzaru fEfjeen], el estfl coiLstttult 
mm aks dc fteitiri Lriurnoa^p - gisUiri disodilica - $1 din $istun 
■siliei - fistun mciiMilico (ca-omimu^uri) - feu uumeranse »■ 

stari de Fi^jrti # cmurfa) 51 dL* (-raritaeeti de lusectv $t de 

l^lwriif In rrfiinnsja. dft o\1md^re. h Kocemdiii mt^ihpl, ^tratelu 
nligocftDH lm;wp prin a iserit? de nisrni* • v :i'i^!i^ist» com parte, Tine|ii- 
Ei!ljmii, p^fite ca« urtn^sjtA a puterdici fe^ri^ Hi sKiuri dNiKHtir-jt 
^i im k ii]]ittt!f. c'u slabo ijjtertala^uni ui^zaasti, ambele k^aie m 
rcsLuri de l^ti fi/ .t'.,' ..■■ f'nisia^i' (Prtridtifea Haiufi)* 

<k- I'lftnt^, lusi^iv, ete. j iar la partaa ^uporioanl soda aee^iatK 
oligocenil este incnnaHalfi do o s^resie auartokisA alba, tlnR — Grasia 
Khwsi — , pul ami c de^^roltota, formaW nmnai dm Ixibsje de 
L In general tflrft tdmenl eftlcaros j5 diispiisA In j^ilermc^ 
hiutcuri, sMjf.wralf prrn ^IriJw in^rrHlalnini rje argil« ^i de iniLrno 
fn[ ■ ui -*■ niViL<!i^:isu. Tueori trnsin dfl Kliw:i Qfite &COperitfi de O 
7: rii iJd cr^rmlnu^iri In almLti liuhlii-L 

Oligoeoflii] &5 1 j lK"uifia|ilor ^oiiijik: jx: undu loem h i laiull pcirDl, 

lDtnaRtazmat mm ales In Qt&te de Kliw^ (Zcine^ Siftiie^ti, ^oloni, 

Muine^iu Dofimtta* li MoLdova; fiw?tenari. In ilunionia $i Tuata- 

loririaw, n iriiiii 1 m ^e oxploatnKfl pe seal* de^tui 

In imele negiuni (Pii-ftul CerAria, |te Slftniqnl Moldovei 

it \u Hm\a\a\Y) ti\ i-ul in- : 7 1 Ourfi de p^in^nt aau J ^neliBrilA r 

l^o (>hine;?li (Vnletsii). iJiir am alea in regfuna^ Vriii Sili^-inUi i.. 
In Hn/ftii, si In Dobriu in KearatU, Uligacanul LOiijiiii ?\ ehiiilibar. 
In special eel de UutfUi este de eabratiune Eiegriciaa^ cu m- 

a]ba,stniL cseaes ar foee T daeft b'w attss tn eantitftti uiai man, 
- ii« sHperior diiblihttruiiii gilbiu din DU^ut^nul rc^jiiinilor Mftri'i 
-RaHj^e, In nord-TWHtni TrftnwilviiniBi (Agiri^JibftLi), partes anporianM 
ji OUgotjetmlui Gftojim 3^ bihjrcAla^aiii d«k 0>J0— j\M m. fro- 
aimc. ds up. cArlmne brun, de o calitaLa suj^rioaril, urns ho < j > - 
qdoateaxft in » — € locuru 

In mnlte jt&rti In Subcarpttti T OligoeeLial s& torminfi cu nude 



Collecti(^^arcbarkat@gmail.(!Jfem^ fa ow*^a 



GmA . 



^BSO 






strain foioase, ne$rioioa&B. en gipaurij dfl lagunft dc hUibft concen* 
tra^ics, car& lac trec^rea £pro LimpLU*3lii uuotfcrio, intLr^'diiEt prin> 
prezentti gipsiirilur o rej£ttetiine marinJL reslurile mlrii oligof ■< 
Hind ImnsfonnatB in Ift, slabft concent hi (juiih Aceeie atrate 

par a fi fl* varolii itigtiitafiiuiift (Uiijnwen superior- R(focen inferior), 

NeogenuL 

La finale uliptfenului. More* Medi^r^nA c&nl peduslL 

Ui ni?tB limiio ee cu pmin inlri^iii] pu atiftle ale Alwliunuiri 
autoltei in Hjie W*5i eu era izotota de AkaiiLie, i;u in spre 
mjiiiiL. .. Asia Mieft p&nS In Persia. Aee.asUt rotra#ere a apclor 
murine ae dalore^te in bv 1 pa^la ; ai ■• i-nuiliu de cwt»re din Oli- 
gfjecn, ou exunduren n-ghmilor innnloi^f ortuuK ca; Alp 
Carpal Muulli Apus«u, *itc. f car! for man in *«psin MtaceJiuJui 
suae continttnUln dii*uil de ma] 




fig, 303. — Pirroi. 

In ufarii d{f rejuuiiile Liitiditeraniene. sudiee. ale Europe L uiide- 
cl&f$ia?eau lea^toul, Apele Htditerane] miocenice trimcleau prin r£- 
jriunca actuals a golfului de j«k>n g! d^lunyial dftpf-Ksiunci neup&til 
azi de Hon, an brat marin deaf ul da K u&re inconjura pa la Nord \ 
91 Carpatfi de jur impT^jiir; iar m regmnea. Viand, prin imgterefti 
unei gcufmidari card Iritrerupea icrfUura Gorp&tilor eu Alpii 
Baskul Vignd, — a^ast bra; p&trundeft §i In depTesinnile din 



tferitrfo] :u c uiiii I'lirp&tD-HJpiih formftnd mm muUe golftiri in Alpii 
Llflli ; pc ciuid m intarioruj Curpatiloi* el fonna basme man in 
Croatia, Sbvuiii.:i. I't^ariu ^t in Trausikithia. hnnigur cfi in regiumte 
munto&so mai joaie, icesta b&suifc cpmunk^n* in nneln pftrfi. en 
ranti i ji[ni .. e fnainlfc dcaluiigU ^ulwiaipsilitor rasri- 

diorntb ptofi bi V^iju.r. 

Gaito Iti^lt* Mio^enuJui. din cauza putemikilar eutnri jilpiini- 
niipB.tiih', iriai^l" fi di* patermct! ^mp^iuni vnli^iti •■t;, iiriilu enn- 
peal n! aln OrnLin^ntuSni tic mArmdn-^ prin 

alipirert tistempioi noi cuLete — AJpij, Ctrpaiir f et^ - , MoUiEemtAa 
retiajp In spec rejiuoeft oenpftta de M^dk^rafea ft tuall, 
vpcjhiSe bm|e ^i ba&ine rftminMd I nui -=n|H»ri.-r iasotaLe ^ 

nprO«|is j - indnlrilF^ pnn Ji« 

(fuiulch^L pastor p^strai marJB ontinun hi loa tiinpol 

HincenulnL eiud ale r[t gftee»g mas mutt la forma dv \,i*Miri 

rnari mtet-DC tnm^ \&n& \ti linuk* l 1 h i iiliIul In cg& mal maj^ 
parte Mill campli;ci reduce ^ ttmpli ' .n 

Viia|i m ViPt^n. AratiL di> formele maHnc, «ilmwtii 

nisiiii, dintre *v<n pe oele mai caiaoLeiis-Lj- n indioa l\\ flo- 

gaipe din rin)>div^iistiilo^i! . M^.iia Neo^nuiui pn^inl^ rn Bmisferul 

tie Ntn-d o dm^bilft importantii dJi pamstid dr ?6tfetf "1 ! • -viii 

iiltorioare n MsmiFarolQ* i^tn^ii- 

AslfcL. intre atirs-iuLi mini prin- 
elpal 11 joae^ Qd Manitfrn 1 

i i i-e do fdul Q^Jmt^i cai^ 

mr<'[» cu genurile Di jih |i 

M^foflon In Miocc-iij Eneoiiie in 

Hj. 305. — M&totlDti unEuxiufmis Pliocen de genu! Etfqthox, strfi- 

Mi0cejL nii^nl BtofiUlfilor, a«eia dir, <u -rmi 

uirSlnd maxicnul aln de desvolLir^ In Cnaieraiiftr, (renul />/#•■ 

(F1g h IKKi), ca ronne glgantle^ aven In Jalca inferioant d^uii de- 

fonse, oa re din ciurtu Indoitorei ftklj erau rAslVAntc En joi ; ior 

del mftwle cu oite doul crtstc Uihennifaaefi po coroanL Oe- 

nul Moslodim »vej! cate doufi de- 

i>iL-r liiii', u] F&tefl J iJe fcai cat ?i 

in falca de jbs, rir ni/Ls^lt lir i>n 

•:-Liroana eu nmi mnlto scrii du ri- In I4H W ^ 

dicaLuti ironies uuiie in cr^st^ t'M. 
&ngu$tidm& i I'ig, 3^16) fc in Mlw^n; 

(Ki|£r SUClT in Pliocen). Prin gernil — Puk'ten. 





Collectioftdnarcbarkat@gmail.(jQ5ft. nlr dc Gevbg „ 



Ceutogiu blnitipnUtj,;"i. flrta btorfdl 



381 




Flk- JJ03 + — Stegndnn, — Plioc^nul 
Jin Intl'ii hlmiit i»in> 



Steyadtm tPfiocftnul din India Fig* 3Q&), care nu m&i are d^fai^i 
faJco infer ioar4. iar mo I arete, mai putin mntt&roaafl, &u corumii 
cu Cieat^ mai mulfe §i mai late. Format* da nodurl litmeEare unite, 
se face trecoraiL Ik g«nul Ekphuft (Fi^ 309, *essi 51 Fig. 233), cu 

doui defense $i ra efiUi o 
gurfl. m&seu in fiecarc Falc^ 
ge sdhijtiWl eEind 0*te M/.Litii 
5.1 a o&rei cnruULTiA. i-re £FDsto< 
de&e p inguato rte si rial U cu 
aspect lamtilitr; riir ornamen- 
tal** priii UidoiLuri <J?. pri*m- 
gcKiii* . i^au J/(W mi ! -ut ; £+ (f p 
qw&i & /■■". 

HlJfK 810 5i 22:1 In Cualer 
In Meogcii g&siEiL ?i strfimosii mai aprapit^ ui fAiiirtwi* care 
duscjnde din strikmo^ul Eiai dopftrt*l ilin Paloogcn, Pulwvtfcriit^, 
cart pvDit 'J delete apFO&pe egalu 1'nlre fele* pritt forma intarffltt- 
dim-ft miopenica Anchithmunt*, In nnio dago Lid eel de mijbi* in 
nuii ituEre dcHTulmro; fortoft ras face treserea c6ira gunwl /fijipa riuu 
(Fli&fcea), b care cale doixfL d££Dto lulerale rftmftn reduae do lot 

•arte mid, din caire? a nasout In line ^ennl £V/uuj, euale 
51 actual, eu |ic»oriil submit numai de un smgur dogGt (Fig, 'M 1 

Dea^ernenea In Neogen Be desvoltf puteraic *l Rhlnwerlilolf , 
cure apar din OligooEm; ca §i HipoiHihuim. Hulili^lis fPnn-iil, 
l>emii*)t> k CiavPtUele gi Cawriforeli cu Tornie de Hjranti, Pi^iri T 
lifting intra care gtomd MtzrAttfradus (ycsu Fig. 217/ de Wtd tijmi- 
I11L doar aifli ptrtattuti* *i lii linfc Italmmfele care in KftOpiO poputau 
equina Cfi ^ sudul burOptiL 

DspiJffilMe ncog&ne din I torn Aula :iiiU flits t jun ^ L ds 7©d«rt 
tijfrtfiie c4t ^i din punct de ved&re fauniatit kc pot divide d» 
jos 3n sus a$tM: 

l.ovaniin 

Uacian 

Ponlinn 

M^fHJEUl 



Neqg^ii 



Plio^n 



I r-^rmaUan 
1 Tor lo wan 



Mioten 



lielv^wixi 
fturdigstlianl 
Aquilanivi / 



ll-lea Msditwraiuaii 
14ud MLiditormiiaii 



nio^nnl i?i 'moepcr IrarLS^fesmnea (in Aqviitanian-Biirdigaliiu;) 
prin pnSem™ conglomerale btorale, rp^etice, cAro^i (in Snbir?irpu|i 
«2 §s j>u margfaea Alpitar), b unnsa^il pwS cu ink«rfEi3a([niii de 
aail . avilud In total f^&ftirti^ dr peate l"M* m. 





pig. ID*. — Molare de f FJ+pbti* aattquus i"E, a.) ^1 de 

I Corfu's ftrlmlgvnittx iti. p.) Cujilern n 

^lratt*ly ile bHKfi ilk A1[«m:oiiiiIiu ;ju d deosebitil impurUiri^L 
etonomicii ^entru nai cfiei uj Die scs g&^e^c cArbnnii dela Potj^eni, 
4n TfaiiiiUaiiJQ, in B0,nni P ca 5i cei deb Itahnm In MehedmtL 

f/,i ftnek" BiJrd]^:i3itiL[ului intHjjutLil il^Ue^anuluk s6 (rfstrei; din 



Collectior^arcbarkat@gmail.cq5Q IW(ltfr & Gcil ^ 

oou ixMdlvi In tcgiuiiilc aipinD-CBrpaiky^ p£ i^lfc dfl onLane in- 
tuivfivft *i lu^hiHdfi, a$& ci in prima E&riJ a odui do (0 duika 
tteditoin, bratul marin. atiU eel iotetStf cat $* cd evleriur r,ar 



GrolngJn StiMfcgraflcft sun UfuricA 











M 



Fit 110 Atowrtlrf {Ek^/ios pritntgtmutl In draapia n&Bii ta 
pliic^rLk slfruieDi!, eowp ativ tu nn ekiani acitinllHifriuLi 

paiiloi-. ^ gtse^iti SiAitifqrrtyrt in l&gtmg iJp coa^rrtrmrE Up to 
aprcmpe (joinptftct de yie&td ^nimwtft — mi G.vecplia ciUorvu i 
ininifw tffJafctjmttaj — : ; to pfcs tal h rtepun gresii rnoi, arglb 




Fie lit. — Seri-i slttimQ&for zatitfut in &mttfm Dclfi fitfftfJ spre drftajp 

^cti>; F^rp^l^ t^^ceni; Cflftf/<Eq^ 
nisipoiia?. I tt^j lui^oiiI fo^etioe. en piiLamicc mlercalaliuni de 
gips, ?i dupii pfoarcsL mtdtora 91 mHtfsivde dc sare; sansa ?i jppsi*! 
din Snbearpaii $i din Baainu! Trtinsilvamei, 1 

"TAttioral ace«tor randurU cam fle *a v^dea la capttolnl Geototf* 
Rom^niei d*te fine, cr«h- *i an* patentee tmt\v& aJTaiia.raike §1 lee Ionic* 
Srisprijinulacestei crttdin|e t ca sarea roassivtlor naaalre e^te mult aijii "*rhe 
d$tAi MiocenuL f>Eci conetistrara abator ls£une u'm lusl Sjitit de put*r!iiia 
as A csi eel molt dasa 9*1111 deprt gipsurlle on ?i a a re a, Sarea a pare la aoi 
sub Iwmb <fr masHivv pttlermce r car« win din pruhmzttni marl fl d e cL dm 
form af9 anile m|1 ™ UI vechr ^ ** to™ 6321 tun ila menial gewmdbi alalia 
recjunilor enrpuuev. Cu privit* to FJnaaii, credrnja *a est* en In majur 
ele a>i unseal prill actfnne-i rliimlc* a manifcsiaftiniilor ga rouse mllurub&N 
asuprii milulai mamo*. In lee-Hurl cu pateniicric erupiiunl de vulcani auO- 
mirsns car e HU aruncat camf|i|ile cnormv de ceim^* vuScanicS later*! 
ikutiislnslelor Kelv«|lJi.nti1ui. De slRur c* *i lip«a eomple elide viBu^i mmm 
^cdalore^ tal acewor raanlfflataUufti imkanica submanne. 



Aceste mE|tttri laetottkM LiicepuLe fcn Oligwenul .mij^rior. aling 
m&xiniul lor dujA d^pumsfea Hici^iilui Ifl-gnnHr cu gipu aJ Holve- 
r .hiiliLul r-incl Ktl^-nl :n iuLic-j>ako|^n eatft ruLul iiit^ns, fotmind 
]n gene™ tifli ootart eutc? anliclinalo aBimei-Hee, rocttlale hi ; .iuI 
lor In mod sects odiir. Cutel© ftutidiDidC principals eorespund to 
ii. jlIu \a 3wnQlC de: ^MTiilf s rii alf i^lor trci faoicsuri aJtt 
\1111mU1ituliJi: faflksuJ zmm iirtetrte; lioi.^ul prasioi (fe Kuzaru ^i 

sal usarjnn&! ; care aulioJlfinle* 
priii cuperefl JiaiKuhu toYfcra (i^xEeni), 
mi fost impitifiB tm€!« peste alt^e, 
iuh Ibiml dS 1 n l i uinri pftn^e-aoLad, 
ultimii [externa) tncilleeftnd | 
Miocenul l^ibciarpfttiior. hialk-cirito 

■ ■: iin 1 uij ri^UElCL a) Ccjoi 
Alpi. rf« autii ^i in diiwtfl oontinui- 
n>n din 00 in dfl mai slab* 
p&ni tn Stihcarpalii meridJanali. uridfe 
uol^ii sit rt:du« lt\ si in !■ Jo amtcltn :ilr 
atB, separate prin ancliiml* di^ 
.ilioeui (y. Ki^. :tii!). 

Tocmaj m fortojuan aeeste In- 
line rciau comunicftri leu^i eu apek 
i! arino ale cefau fle al 31 ^ra fttedi- 
tt-riin, tftnd 59 restabQe^ ^i rauna 
tipiuh niHrinii a (uaestaf Luxipuri. 

[□ ^inarals in Trirtimlan, coofite suntrarm»te dtt mftluri ni=.i- 
ptia^n, i:a: iirgile tt^ipoaae, inainc ^i gresii in pHrplc mai ail 
si congJoinemLe ^i oidcans cu Alice racifaJa fIii(/^W«>w»«i 1Hn ) **. 
i-agiunile liEDral&. 




Hg, 3U, — /'edeff solarium* 
— Miocen. 




Atal iiiitTi atpftteks Helte^aindiii cftt ^fc intre juselea ale To«> 

ton m n nl ui inJm&r, so gls^se in re^iunilfi caipatiee (In Ba^ Tran- 

fiiei 1 !i SuhciupRti), putomice ^i dfcsc intercaJatinni dtwt. 



Collection^arcbarkat@gmail.Qg^ te de ^^ 



li#flk»|ia Siri^prrdM ivm ktoEkft 



J-~ 



•r#iiHQ4 itilc&nici, nib A *hh v^rzui* (Turd ii ^i Muutele Verde, la 
Sliiiiit lj! de Prahot4), ca mftiiyrifr ft jjutemicilor $i rcpetalelor ex- 
, plagium vulcanic* submiiriiH 1 rlin timpul celui de al II It 1 *. Medite- 





Fig, JM. — Cd5£^s 5jfjr;r.ir; 



derpsms. — M Voiron 



ryu (Vuleoni de fttplozmyc, cu ih-ihj^c multil $i 1.11 lavu roarta 

I>»tinu sau de Joel. 

1nlre rurmale Ortcterietice Miucenului M^dJLoriuiian. itiiirin, 

§G gABBfif; TnLn' FrliiEitdt*, yt I ticuUilla suhroimtdata [vcsci Fitf ISBjj 

cu forma foarta tetitfc; Inlre IraieU- 
br&itdilatfi mai ales forme en tjiWbIg 
neegale &i foarte lugn^iitB, £a: .Hrefaft 
wiarinm (Fig-. 312) ?i O^mi rnxsai^ma 
(Fig* 313X wnhdo uneori cu diuiensmni 
giganlke: nitre .Ja*t«ropode speciile 
PWtis t'^-ii-rmtri* (ved Fijap. 197), &*#- 
fragrant (Fijr. 314 J; tSwww jpwfafc* 
i-mcms {f ijr. SI 5 J, Ppriifa rwitfwv&i (Fig. 
316J, JWriWh (tirm (ioni tig: IW)* 
Ptjwrdoraa TOpgnJaja (Fig. 317}. eta* 

In liuipul Sormafiftamlui» apele Biff* 
djleranecne se retrif din reguinile ear- 
palice P rftmAnflnd in acSfttfc pftrtf numai 

^iSSpS jJSS!** eatw* «»** ***<** » tll] rorm4 ** 

lacuri ?i ms-r. interne; Hie Cnrot ape, 

-din cauza mSririi sriilur canLinenltLie 91 prin acGasta din can:™ 

lormftrii de enraun de ftpe duLci, an fost foarte mult IndukiLe, di$~ 

tnigfuidihsft n mare pane din fauna tipifjS niarinft §1 iniuuMindii-sa 




eu forme snlmaslro special*. A«e*t« mftri 51 keuri interne, 
cars in n^iuMe tiarprnjee coupon Bab- TtauiBUvanWi p Sub 
earuai.IL ptoft In Burkina, ne-au litem deposit© pmomice, 
formate la hazA din mam* p ar^Ile, vFn^iii, eu &JaJ^ Tn- 
tCKaL&liimf graumH- $ mai pu|in fwUifon. ; lar hi partea mp*r 

rioarti, nisipuii, grcsii caiciunftg0 t c&icaru 
ooliLice ^i cjikitro co chili forfc, in ub« apaj- 
neiimhiirui*' formo rlo LaiiiclilirHnelifair 





FIr. 317 — PlEiuvtQflw 



Mat kit pGdaiim (**&■ 
Fa |18 ^^^ podMca (dr^apt^ stiiB 

Ctntftium ntbigjflusum i\o&- miotic) 
Trochus potfotiais (Ir^-tirfapt^i 

ca: Jfttfra ptidofka (Fl^, 318}, J/iulm F>ihr?w* rmiJt mai nun 
9J iVrvYm poifofca (|%, SliSQl; iar dinbe G«t^n?j»der gcnul £3^ 
rtlWiJfH m tr. , dl?ti ptft 318) $i ,_ t!i jui Trnrhns (Trml< > 

pfidfthcw, Fig 318J, forniE adaptoLe la modiul ^Imiustni. 




F^J. a3&. — tkxstnfu tx&iefa (dre.-ipi'i) 

PlicirfiujL In limpurile pliocenice, apele U^t^l^J Iiir.1l 
aproximaiiv red use Jn limilele lor acluaie, In rcgiunile aipinu- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



(teolrb£ia Stralignulrl esuj JUcn.i 






cutrp&tifii so gfLse^c ntmnii liitiuri iii&ri. interne, tu apclc din ce fn 
ce mfti indutciic In curt* for jug le de vieajfi tree pradai del a farcnele 
-aalmastre din S&i-ma|ian. Ja cele de ap& eornplecl induLcitA, care 

mai populsaza azi Mi 
N&igrft, Dunftrtti, bftl|ilft i-i Sjl- 
curilft din regiuniJe de eftmpie. 
Cm 1 1 in grftnernl l&curib 
din part en in torn ft ca $i eeLe 
din oca externa arcului Car- 
P&tUar, an slat Tn legfttnrft 
utiete eu allele si fauu&ki lor 
sunt multaseinnnlLmrfe. Le- 
Ijulura dintre locurite drn Interior (Transilrania gi Panama), a§eaate 
k un nivel tnai sue, §i c*?1o din exterior (Cntnplu Kotnuna), umi 
juase, pruiwihil eg a lost ulttita &i In alie |>ilrU ale Carpatilor; 
urns dK^igur ^1 can mai de seam A o E&G&& un cana) do seurgsre 




Fig. 120l — Otngeria subElvbosa 
YQn\\nn (Pan on inn |. 




J 




jA 




fie. 321. — Puiudina {Vwtpart?) AchQllnQ{d*s <jai) 

-car© Lreepta pe In I'or^Ue de Ficr t canal care mai Ulraiu, dupft afr- 
xiaraa lor uiuipk^iA in (iuiitcrnar, a ujnrat capLnrea $i na^- 
r luviuhii Dnnlrea* Diferitelc subet&je ale PliQcemihii s« j:mi disting^ 
mai &faa in Sub eurj alii m&ridionall irt&l din punctul de vodere 
[^bx^iaUc tut si din punetid do voder* Faunisiie. 

AstTel to Mi^i.Liu gfigim grraii twhlilioe la basa, nisipuri $i 
marine la par lea superiaarft, era u grimluie Ujliilft de 250—350 m#. 



in tare apar mimarOftfl& forme de t'mo f L'. Stt&FWimwJ de Zto^iww 
-fD. &Tr}imi t Fig. #10), de Gonfftrii (£■. noronuwflj ^i nrale Pnhidmp. 
n&tette Ajielfi Mcotinnnlui nu treceau In TransilTania, sb ta t mtla ftjj 
wsfi. in Suboorp^ii OHeniei ?i Muntwiiwi pkrafr in audul Moldovei 
$i Basarabiei ajuaglmd spro Est p&n& in rogumea caspinmL imind 
ft$tfol tn n^eli!! sd* r 1 *- ^ r ^ lpJl al« C^apicei ^i Mfirii Nt-jjre. Gresiife 
^i Tii^i|niTilet meojJF-ihe slub ei men Lit a nu o mare imporl.inta ecn~ 
nomii i. Cici Tn ele sc g&acse inmaga^JneLte cete mai bojniip ^ 
Rdiiiitue de petrol din Bubearpalii 3/luntmiei. Din audul Mutdorirf, 







'2 h*— Va lair ismttsln QMiukta.— 



*m brat si mtoei nito^tee piitrinid^i adanc 91 in Carpa|ii din re- 
#tunea OiinijnOL r Li-.Mninti?U, fomiand un lac Tn wee sun dopus con 
jHun -n^itle ^i argdole craro ecu tin llgaitul de Gom^negli-Asilii. 

fn runjian (Pnn™iHnl, apfite orau aproa^ on Lotul indulciln 

« wr^iidrj n un a- 1. viue(C\ on ptttine nhipnri, ^u o jrrodiie 
Ujhji, . 1 1 ni„ ae jrase^tc! q Fc o^fttil fauna do 

I Ac toduldt cai: Ctoa^# ^Aom&oiie»iRg, B§SaJ ™ scoien grmsft 
|i tu eontur rombti, i- ^ibcarp^is MunUiiki }1 Oltemei 9I ( 
j^etrta -.- A.^ --Wfl F gr^^a fl globnloftHJt (Fig. 320), In Bastnul Pa 

(rrntiftiLvjiniu ?i Un^iriuH, itisnULe de OardlweP $ de PfttudWe 
(Fig. 82lj, In general ii^miyiientatc. rorml 3e G««toJt3po4, 
cun>Hisy *\ ca^etoriatitft PoufidiiuLui. este, T^tewri^t?y^i « j 
pRg, 322 !>.% cu eo^bilia in fomfl des d>n fnsirLu lurtiLru parelii 
undutau eirenlat £i en nn jghtab scobit $M u pitrlo a rnnt^iLLii. 

In Daeifin, predomina Di^ijsnrilii vin^te La baza, j^lbni la 
.pintt-a stiii trioarl, *:u iKtercnlatkini dn mume vlneLe f cu o grosime 
tntall »L 850 -SCO m n Tn ^irf: in cale de ba^H aunt cupriniB 



Collectionmarcbarkat@gmail.c^jTi | 



trAn do Geologic 






t}*uh-%U $|ratiElttfo, r & E&Q IsUinciL 



3Sfl 




putcr incite &LraLe de LigniL cu se osploateazft In Mehedbti, Gorj. 
Villas fi > Argfifr, Mu$ccL Dilmbovitk, In Uue&u p etc, ; In lum ta inL 
lunguJ Sntearpatiior OJLeDiei, MunLeniei ^i Moldovei dt- sud ftfe *i 
in BadrTEStnl TrnnsilYattiei $■ in Rasarflliiti sudkti. K&rmcle ea* 
rael<;ristico Daeianului sunt In gwfcrul pro&ar&lfi do numeroase 
t ii 1 ii n Me f r Suftti mra , eti ■ . k *i I > rofaftn AM* (f-ft i' ^ r m i 7 & r < Hfr 
MS f P. fititrtiini) $\ nmi fttes de Tivipar* 11V 
liidineK ca/e prczinbl uandii|i mi moronae, de to* 
IbrmelG ncLodc 51 gn>R*o /I'. Pm^nih, p&ft£ In 
ceks om&Ettcnt&te cu numeruiMsu dungi noduroase 
^i Incrcllluri spiral*, tn BaGian ;i»is|iccial la re- 
giunea ftuzftulni inn o mm dcsvoltare CardiaceHle 
mam — P^detoii^ - en %fbd^ ". R I 
etc. ^i mid' isi f^waciatrwi. 

" -j I.euviilliiul, apde plioeetiice «a ntra$ 

din rejfiiiilik snh'Mip.rhee apne mli; do ftta 
n ^.. n mf d&ci rftrnta uncle grclfiiri mid in eiw 

sin ptiiymttrpha* — sedimcnteuaft tocfl msvpufri de lac. In rnarea lor 
Dadan fc«G§ raa m r ii a t e dapoEilele Isnimlme soiil I urinate* to. 

ba^A de anpile + nisi pun *i d^ p^Jxidieuri fin© iJt* 
r.iuri; Uir la partea hujh -rittfirzL ■)« pntiiniice picirtemi, StratGlo & 
rindi^ii. AlVirfi tte numftrnaaele forme de Po&frfi 
i3<» Efefta fi na&ti rnarte ca* 

raiUcH.slice levaiiLinuLin SUAt §1 ' ■ '■ 
^/urfei pftato (hj HiM). rtcla 

bwsov&l lflngB Craiova $i deb C I 
spre Xord de Dana, langA MureirL 
In tluipnl iLcesla in I'lioeenul 
marln din regiuncD mcdileramar&ft 
ajcmulii, sa d<!pimcnu sedi men tele 
nisipioasc de plajft cc aeop&r regi- 
wnile larnmroni^ nrtnale ale MiadEs- 
ranei, cti Citffwa -n 

-ifiwrt sexaitgtdtLrn Iv^xi Fig 
cu PtrUtiitt'Jtis piiosau %i ou .Ircfl 
fonnt) E'iud repnizoatate'iacA. din al lldoa M«diterHniftn, 

Fa^tui c| in PJiooen ?i tw lacepiitul Cniteinariilui. forme to 
maii I' U&miT&ro, e» Elefunin^ ay puiuL & emigres din A^in. 
pesie Europe In Amrat4i de Nord, uralfl ci, In t'e^un&a npfdidi, 
Europa era legatA eo America, si poftic eft aeouB direciib 

cu uoul couiliieal se fllceii ;i in i^unea Str, du Baring, 




dilUtiiL undo dinlr»- 



In tot cazul la finele Neogenului repftrti|i& mftitlnr ^ iwa- 
briuJ nu dirarei mult d« ^bh kcUjuIa, rflci eulttrile din Umpul Mif> 
castilui ndieand la nujiiimi mnri njib.^^b mnnlilor aettj^li dc p^ 
totreaga suprafalii a ginbului, au mini mull uBcalu! d^ndn i niai 
raidt earn mai pu|in eonHgura^ia ecLualJL; iar la Tm^lo Pliocenulid 
— incepuftil Cualen>arului s ac^flsiil ^nllgumtio etsw etrtnptwt 
|hrin o ridfi^r^ in massA, a refiiiDilor cnntin^nlida alpino-carpHlice 
eu apro€£|>e IUXI m. t liltitudinc la owe g&sim ridicule in niiilte 
parti depositck cele mm nni p&fooeastm (Mlgnra Odobc^liloj-. ©te*} 4 
AawsUI ridicape proroacfi la nmdul tti yntarea Lnien^ivii 4 depu- 
aitokft plioceijti (Subcarpalii! Baa. Trans iivaniei), cmie cure accen- 
luoazi^ | s rin nUindbruH. lor. §i pe cele i^ioceno ai^ Fli^ilui urotacie 
piilGcgcii, po i:aj-ti in Buhcarp}i|ii meridionali ^i do ^nd^^U to ^i 
Kntr^tai^ sub unghiu a^ujiL 

Din panel de vedere eoonoraic Pliocenul noetru arfio d^os> - 
bilft important^ did, In&TarA dii cdrbunii bruni de la CoiaftMosi 
^ Ho liffniLul din Subearpa|ii infiridionnli & dirk Tntnailvania, lu cl 
sa cLijirind {i aria mai borate jfl^miDtfi de ]wItf>I (Meotian fl 
Dacian). 

/# — Grupa CuaternorA. 

Poate cfi, tiici una din formatinnik goolo^ice mai v«dii mi 
st&n n$fc de In mdeuitimi ori-^-cuJ de ob^ervat ca forma|jijnik- 
cuaternare, eie acopcrind tna^ regiunil* de cllnrapio ale suprD 1 ' 
glnbubii, en d^poaHemoi, nedmcntiiU^ incH, Tormate din ptttrtsuri, 
iiiNipiiri ? hiliiri $i Iuhs ; dopozito care au la acda? timp ^i eea 
inai m^i-ii tmportanfli pmitru agriculturii, de ea« iwte JndisolubiJ 
lefaUS Vftafa Ointmea^iL Astral, Campia BomanA In valeu Dun; 
cu Swdul Moldovei $i al B^&iubiei ; n parte dm Ganipia Trtrali- 
iian^j Cftmpia Tisei, etc., ^unt canHiiiuHs numgi de dflposite 
tualernarii 

Toata aix^ie depoaito sunt In ipmttiLl fuitiui|iuid de lacurt 
care au fost uinplut« cu piutrisiirt. nlsipnri ^ lnt.nri ftdu^ de 
r&uri, «um as pot vftdaft m t-trierelc de piotri^ |i de ni^ipdb jural 
Bueure^tliot (Carierele Tnuora) ; on xepr^xintt prtittdisuri do U'ti\H* 
lie raurt* cum so observi Jit m&rgingft zon^i dealurilor, ea m r«- 
giiuiea dintre PJoe^U-BEkieoi-C&mpina^ In ri^giunea vftii -liuini Intre 
T^-Jra p Bumbo^ti; in yoJea, OlluJui, din ^us d« Pintra; In valca 
SCretoiuL, «ic; precnm de pot reprtKtuta. $i dopoziib eoliene 1 cum 
suni dLiiiiilti d« pa litoratul it de In ffurile Tisei fi din ralea &u 

Pi, Ii P.-Vdil«pii J ElsnriCkite i^e CbealpgiE g4 



I 



Collection T fnarcbarkat@gmail.GQfl9;it 3 it God^o 

narii [Gura (alomilei, Delta Dnnarii, ate.) ; ca si LGb*-ii1> - aeest 
lut galbon niBipoB, care acopere Cftmpia Romftnft {Oltenia, Munle- 
nia, sudul Koldo*el ?i Sasarabiei), UobroEea, CiJmpia llsei, etc, 
pi core a fost adus de Yflnturi din regiunile innndaliile ale rflnrilur, 
sub forma de mil prafuit 

Foimatiuni cuatcrnare marine an apar decal dealungul Hto- 
ralului marilor actuaia, pe cDnlinentek $i insulela vecinc, ori chiar 
pu insulate oonritene. S> acestea sunt formalium immoi litorale ori 
nerilice. cum aunt plajele rfimaso pe uacal (Hamnia, Tekirghiol, 
Mangalia, etc,}. 

[n rcgiuaea nordicft a Europe! ?i la regiunea AJpilor, ea ?i 
m regiunile mai inalle ale Carpaplor, Caucur.ului. etc.. se gftai^e 
pulernice deposit* de ^ie{ari, cu toato caraciarelo acestora, ca : 
morcae, pieb-isuri $i luUiri lluvio-KlaciaK blneuri eratice, etc. ; care 
acoper pimlele muntilor $i o mare part* din compiile de la picioa* 
rale IdpUw ?l din jural Scanamaviei (Garmania, Ruaia) ; consti- 
iuind d inartuiio neiiidoioasa de marea desvoltare a ghielarilor to 
prima jumfttate a Cuataruarului. 

I watul nu prezintA dacm" In primw Jumfilala a Cualemaru- 
lui oarccars mici doosebiri de col actual. A.iicl In parlea umdica 
a EiiEOfica daaigut ca mai era ii«l legitm* inttt conUneatul Euro- 
nci, Mars* Brltame &i America de tfonl; iar. in sud, CHbtaltarul 
ae fonnaae odata eu ^ufundarea Mtjdiierand apnaeaei pc tfuid 
Corsica, Sardinia ?i Skilla aveau legflturi ?i cu Europa fi cia Africa. 
In Bcliimb InsA Marea Nenfra Uietnal tftniu, nrin ficurundarea us- 
cauilui din reghmeti Mftrii Aruhipclagului. b* leaga cu Maditarana 
urienlala, cans la tneepul cemaaiea prin Hcufundatupa Marii Rosu 
f:a Oe. Indian- HaportiiTile actuale intra apa 91 uscst m obtm de 
abia in a dona jutnatat*" a Cualamhnilui. 

In refliunile romftna^ii, Carpatii $ p*>e'^™tc din jur, foraiiiu 
nn pnternlc yilnalt blot continental, avimd la Incepui un lac mare 
ca-i uda poalele In Onnpia Munlaniei 9! Olteniai, separat comploni 
do lacul yananic ?i do accb al C4nipi« TW « "da ponlde da 
apus Pile Muiflilnr Apnseni, pfitwuaftftd sp« Nort pftni la h^l.etul 
Marniavai. In intariorul TransllvaxileU aMa daott sc raai meatineaa 
ciU«va restun din lacurilo veehi. in depraalunea Slhra-KJgli-M. In 
a Bra^TuluJ & a Olwlui ropwlor 51 in aceea a Mtorcnpei Oueulm. 
Tocmal t4r«iu, dupl secarua lor, ae forrneaaa Dunfirea ^i cursumB 
mari de apa $i In zona d« Campie, 



'9eolo£u. Stnl4paflB&.ttu l^turict 



::V] 



i lima care a avut in Cuatoinar o lnJluen|A putcrnicft nu 
■ottmai asupjfa rie^ dar 51 aaupra Telulai sedimantelor, a variat 
daaiid d« muiU Diunt aaJdjL a t'Udtenuhii ce doitmei f .e«f« mijlo- 
cul si andal Europoi, diiar dela iacapuiui Caatamaruliu, prin rtdi- 
carea in bloc a zander uontmontala, la ink\\imi man, se ricsate 
treptat pe iuireaga auprafa(a. a gbbnlui, ast^l eft rafiiuailc Tedn* 
.rolilor sunt ncoparite dc puUtraice eaiotc da ghia|ft, care inainleasa 
mail §i spro intariarul coalmen inbr, 

Asa. de exetnplu, calata da ghialft ce acopoja* Scandinavia, 
se totiadeii |>esie Anglia, pMte (^rrannia pans la mftrgtDw Qir- 
jjatilor de Nan) 51 pe«l* Rasia pnuft In Kioxr (Pig. :li!r»). 

I t ■' - '4 k "r'r'fj'- g/ W^ -T'LJ'-— iV 



•a; 


i 


te^ 




■wtos 







Fig. 325. — Cxilnderta gtaetatfanti tn Batopa mljtocte at Jionfrca 
! flu pa rff <J«r). 

Tot asiA-l gnietari] AJpflor ae lntrodeaa paaa (n Campia hVan- 
1«i, In sudtd (Jurraaniei, in vattul Aoatriei 51 W nordul Italiei. 
Chiar Muntii din ruginnile ccimtoriale erau acopei-iti de palemict 
.ghiet&ri. 

In Carpati, «ble|arii ocupau zone p^in mtinse. in Mantu 
Apuseni, ai feanatului «i si Olteniei (Maasivul PtoAngulul), tn 
Mun|ii FftefaafnJbj (Negoio, BucefiX in nagiunea Ceahlftului ? f m 
Mnn|ii MaratnurftBului $i at Rodnei. 

In Aipi 91 in JScandinaTia unde glacia^iunea miaiernarfi a fti^i 
tnai bine studlata, w eonstata ctt Jn lot limpul acesta, ghietarii 
•nau ramas stajjonari, ci au avnl patitmte de mairiLftrJ laiteniicc, 

34* 



Collection marcbarkat@gmail.com 

.....■, KJemtauo dc gjfokijpi 

pwtoado Rl«tiili' «pwflte do ponoado rind Nib mdutaiiw* "«">■ 
,, -j.unri ghiato so H*r*gaa «w* ^giurulo ma. inalta (Alp* *■■ 
mai nordlco (Scandinavia), frtoa* inta^arMe. be mm «mb*» 
eft tt*m ™»gunj B-*n repet.it Ob od patf* i>atru Wi # * *» 

timnul peripolar fltodam, mwa * "<™ ™^<* *»«* ,nnlt ."*• 

B»d iar tn perfoadok mlergiacial*, eftnd elima so mdulcri. ft 
de rceiuni calda, atf™ de imprfjmari noprielnira ri so rotate* 
mai up™ and, nptoiri torfcji dilpatra* pa regionflo pfcaOta, 

N»mai anpfi ultima r*lra«ere * ubict^r, clima ae trial- 
e«te to***, ta«ted prin ^« de stapa. co dona** mW la 
line!*. riadatiw** la c]b..a i«np*rata a limpmilor a*W*to, ctad 
Mil Jfttttf <* * »"» rf flora riaptaU la temparatnri soft* 
ttfavS aU n'a, tf«*gl tool, so *ta* Ho to r^bmdomuu- 
h*^ Wane (tfpi, Cauaaz), to in r<*to*a* ffllriai lociae Pahta*. 

Mulii- au foot moliwle eottidfliaia c* pwtone Wo 
cioliunii Caozo astronomic* : mriapinito pstolor solars; repm 
ploU abundenL; pw**« WtfxidttW do carbon m canUtoU remir- 
Mbllo in atinosfcra, daloritt en.^iunitor vuleanico ta*«t 
dinlrc toaio a<-csto:i eu few]*!* P«« ■ B fl(1HM * ^ ;eBg * *'J" 
ctoliunoa do ufcdhHIa tphtwooafea, do ridie«ro j do ]*«*, * 

^Aratfatta lor en ampul dpotfft da tfglrtfm Jl ^^ 
•11 feat oW» m l-gtwrt ou aftaaWa; de mtoM to btoc «■ 
masswelor nmiwa .Ma finale PliMeimrai, cu od pu|to 1000 m.. 
dftasupra nivelului la earo se &sma Inaitoe. 

SwTdea 'nilu^ia po titea a a*m-o da^unoa « wgmtt 
in, numai asupra iLetel ri v &** feWkd ^^^ "JJ C *| 
m «tootol a^tadc «4^a. (Joat*MMrf, n, mad natural, » 
poate HutadMfla in douil: Dllavtn, cate enprinda jamftiatoa sa in- 

Laruart ci «Hrflii« aUmoi mai indulcito, on Stabiliraa eur-.m- 
\J uuiale da ap& p *** « « ntf ?aa «i m ailels noo^lK. 

HlloTbi. Vlratii i-iwfW m Dilmiu prwiuta tarm\mni impor- 
tante. U tooepit so maiglMaaliwaiirma^iFwboaiWiattllariilio- 
dd ca! 51q»hM m«afor«riw- alitori do aore ae Base 

«M mai V in-d na a ? n da de.0 ca aeate .1. ^H^ I - 

fchorUnrt r««%^^. dm 0^1 Od avoan Uuft ei, ,»ftr bm«. 



Gi^n^ Hlr»ligrnH£l iau iatc nid 



373 



igi dea p put«*an smpvrta cele mai puteraitift g«ruiiln limpal glitcialinfieU 

h\ EhEr^tirik 9iJ6^rioi » hu gasit aumetoaso exemplars d* J&r 

mid $\ dti Itwoettt eonservaLo ruai mult sau mni pt^in complect 

in came sji piele, aslfol cl reeonstittiirea aewtor forme s n a putul 

face in bane conclitiutu. 

Aiaturi de uccste muii mam i fere, mai Irtiau to DIIotiu: Hip^ 
.^^.Mt^iL Odul eSikUk j^guw /w^^i, G^rhd sfi^anCw f c ^* 7 * i *" 




— C intern a r, 



F^g. 327. -^ os jjf/in^Birijrt (josj 
— Cuntcrnar. 



Wftw i?trimo({l Emit. iii fi3&* pm^mtM $i B»« 

priscm 4 Flff J! - ' '■■■'< d& cavortm (Fctk tpefatot), Umd <fr t&r 

TOerurr (Tfr^a tq^m*;* v Pig. SIR); ^MtUi tfe ftStWiw /'fl^Mwa ipe- 

/attt/. iij^inx rLiin.il JVy/rpi cu cnniiut In formft de pnmn^i ("Jfocfta^ 

rDdutf tfiiani*ta* 3 v. Pig. i!17) : ri in fine Lnpid, Crimski ^haa^ 

etc. 

Fainuj ai lu^ia diluviala venitl din Asia \a Kiirop^ se ps^^lui 

ni£p:.ini]itft |j iei Ameriou de N^cw*Ofl yraia «.-ft Kurapa cu Ami fi 

*dc Kord uvea incfi leg&toi ilirecte pe la Kord. In America dti Sud, 

care nu t>n'=i inei unita cu i^u de Nord, din cau^a I^olurii ^nlta 

iivw'i la Incepul o fauni, proprie de KtiititifatA gigantic. Dm mo- 

monlul cftnd, inCuaternurul mijlociu.ea sn unit eu America de Jford, 

4huwa aeeasia dm urm£ t €ompos& din evbivore 51 mai ales ee* de 

i nrriiTore, invadand-o l a faopt sS dtspar& fauna 5& propria In lupta 

{|ieni!ii brai. I'n ^(impln de disparity ni-1 preKiaUl 91 g&lul, eare 



Collects marcbarkat@gmailii6i0iiaiiiB da g^m* 

de=.i tariMJE In Guaternar in America de Xord, fund viaisL diii Ko*- 
ropa udalS cu .Mi^siodonlii. eJ dispare la Untie Cuatomarnlui gi u>v- 
niu. in Limpurile isLprieo el esle relntrodus de om. 

Cu mdulriruji climei. dtipfl relragerca ghiefarilar. muUe dirt. 
fDnnelc ncirdki! uftu eel* adaplat* la climn ns<&* .0 -pro 

Noid, cum a to ttW n^nuriilr malty ate muotilor ca 

Jformalti, DC liltfei imeilitU dupfi ratrufGrfta glik^aribr M &taIrife$t3S 
tii KurOpa uuii in till u cMmfi ea &h tlcpji. oa c-eu iit'irdicit rueftAricfl 
(Tundra), care trcee traptat la d climft do stepl cuml&, mai L-nldL 
caiid multe dinlre formele refugiate sprc Sud din cnuxa asprinici g&ru 
*e relator Asifel so Gxplici gj lap lui eft Jn Ltomftnia Wifc pe 
timpul rcc^i 'huiln f£.tattid{tu otatettfuJ* gttaatft lu 

lJ^ 1 pe malurile OHulqi {> ■■■ nvitv.tii sapukxriJofi ptiritrd 

calou feraLi. 

In timpul clime i di* £l«p& de&igur 8*a d«ptia $t Ltfa&uL, ea p 
nreiit din DuOanakJ glacial *i "dns de *tote -i wJimeatai tn 

HLruh- tn'ip;iHM [ig&lc ra I to Jul cilnipiikir, hi til g« g&&esc inri •restui'i 
do UttfiAo 11iHtenfr|XMlo mid. de uscutcji: Sktfi&Mfl Mvn*.f<* & - ? 

In ultima fazft a Dilu?iuliii k Innim de stcpft airte titipt&i m 
ktttlHA QU iaunjt dtf plduir,, In nuts pr^domiiiii ttrhrf* f?d^H 

Niei fauna rnarinft n'a rfimas neintluciHiiUi de jzlacialiune. oJU?i 
lLuluttt< rmnlW ca Cifpfinu isl&ndim $i Fflblkr ^dato, In iTmpal 
[Hluviuiui. emigrc&aft din apele nordice pan! In Mediteranft. 

De a&emenea 51 tiara este mult intluGTifatf In Mluviu* £lci 
[TO Iftngft pluntalu cari Lrfiiea*. 1 Iik'S, ^i jc.i, in tinipul p^riofidcli^P dB 
InwinUre aleghi«tarilot,»einKb)lnaz^ k in rflgiuniledm uiijIiXiLil Suropet 
^i foitnft polare <-a: Soli* polar^ Bttidit namt y JJrtfUA orinpekii# T etc* 

Avfind d^ vederc liumai tan 11 a dt Mamifen? F JiiluTiul ** dt-n- 
parte in einei lone irrapale In urtnftti)ar&le trei «riL: 



1. Zona Lui EU-ph&a mmdionatk r core$pun£iltoare 
tirnpului dinainle da siabilii^a ghi ovarii or. to 
Praglarial s'au formal, dupa Defehat ^ Ci.^i 1 
=i tofasei* superioiue, de 90^100 m. fi *\< 
55— GO m, t ale murilur (Ku* malttri tmwi^}- 



G#«it.p[n. SlrtUgruitcA HiU Ut^ric^ 






■ 



J^lp£idftglttl 



Z<ma lui Ekphas antiqm^i flytpopotanms am- 
jrh&itis cu RlniKfrfi cu septa nazal A fneft n^- 

DSlBcatfi rML /V'i'i ■■ l/rrrA-? =^ -Til apQCS UlliUltli* 

clieJIean, in parte ^i aoheules^ it formafto te- 
f^telor dc fi'P - ftT> m, 

Zoij^i lui Elvptttu prwhg&dits, cu Rhintitf. ti- 
fthttti cu sopui nftsttlii osilkata =eu Gpoca 
omului nchcuiean $i muster i an. $i form area iw- 
raselor do 15— l!0 ra. 

Hona Rgnithti {clima dy -!r-: ;'i\ on Mnmu^^ t" 

in Riuoasrul =- i;u Epoca <?m ahri itiagttal &n ie a , 

L'i partea a^ipeirioari * temagj di- 1">- 30 m. 

GfarhtiXui (climb de jnHduro), <^^ fa.ee 



De^i fauim CusiUiruanilui apfia gtmurflor noi de ( 

l/ha.'K Egtm m j este doc At urjuaro a c«lor dio lliooeti, 

intu^i una tlimtro tormele ardmale ^i anumo Omul— ganul jftmo — 
casTJct^riz^aKft perfect do bine aaeaslfe grupl ; cAci In adeirftr t [jri- 
rm j le reeluri cam ne-ar indrcpU^i sft ks eoiudderftm ea ptitnele to- 
rtt[<utLiri nlc arc.-?tiii (f«i t Biml rc a Euri[c dc?cop^ritB mir'o suum^e 
rufconici in CLinlorujirul din J;iv 1. <L|iiu-lin£Lud ^jjL'.cici 

i'tlhxcmdkropwi credits f uu tel do riLiiimu|Jl ^ujjorioarA, cu pdrt 
omeae^e, 

Cu luiiA rarilatoa resturilor foslle T s'au putut lotu; gtsi unole 
urme care ns indrunioaKA a dcscifift p ealea evolutive a omului 
geolof ic f u ouiulul fosi I smi preiatorio, Aoesio resturi sunt du dpnl 
fcluri : unele repr^enL/ind pfir\i ds> Rchetet omeue.% eonaetimte; 
allele, ditorite iostrumontc cuc^j^ tnmil*e iijuLrt m lupta periLi-u irai. 

In general insbumenlele din timpul DiluvMui crau eioplite 
wxrnrn [n pjutrl $1 ndlmstraite r $i paate) eo ele cranillc omciic^ti 
^ftaife presiuta ^raetoro do inferioritate, cu J run tea iu^usLa\ qi im- 
pinBli inapui F cu arcnrile sprfoxjflnelor feartc praenunentc, eu 
iiiaxiliiruj inferior fuHFtj^ pulwrnic deBVoltat ^i cu Mrbia dalfl lUHpoi. 

Considanuid difarlt^le vftr^tc du culturl oitumesii din Diluviu 
(urine ale vle^ei omenefli), to rapon cu znnftlo ie matuitei'o 
uduvKita. K^sim ei eea mai veche cullurft ciiDOEcutiL, cea I'beUciniL 
(Cfcdlta, langa Paris), ar corespuude zooei lui J?i mrfi*7«ii^; cea 
■^rtuii (MouBtier, In Dordogne)i ar corespnnde Eonei Hamutn- 
lui (EL priwig?.ttLi.*> ^i ecu Sa^dalflnmna (Pe^torfl Maddamej Iti 
iM^rdu^ncJ, ar coi^spujid^ zanoi RfiEiuLiL. 



Collection%arcbarkat@gmail.ccfh ! f ut,Ue de <"■* 

ALtiviul n u fact? deeftt £ft eoniinufc CuaEflmamL, i medial Hui-it 
rctragercn. glrifcjarikir :i restaMirca dimei t pftnn hi allele nuaslre, 
crind trace la tinipurile m-Lude. Fauna &a esto caract&rizaul in s^i> 
al prim disporitJiL Ibrrndur dilnvi&le, em AfemtstaJ, Efostd si 
Hfena da eavemc. etc.; dar m&i aldfl priri progress !e realwate de 
»ih, i jire trace dela vAreta |ilyti^l nttmai rioplite b aceeade ptotri 
Infttmifa ^i de aci s prin aeeeu a ainmbi $i a hrunzutiii, la aroga 
& Mi roliii vhiv dureiua $i in thnptnOe ffitw 

Din punol d* vedero tectonic, In enniparuiie oa Nepg^aul, 
GuatenuMiti pare a ii deetqj de Ikd^trL Nmnai to i ieci F .ul I fjLu.iuluip 
acmitaU i -iiinile! cutatQ puternice mi$clLri ^MrogGnelice de 
rid ii we eu sULlkirrfri. <;u iivi'lmtn goneraljl toft do lidicarfc, clrar 
1b enrejpund tormarea edttf 8^—4 teniso ale ruuriior aeujale ; 
to tagfilnrt eu saufundaxite dbi rtigiimm i nedi Lent man & ?i din jam I 
ei. H[mr noii vukaui, unii din Ira ei gfeimlu-rfG ?i oki In a^tivitato. 

\n Limpid ae«sta Cfrmpju HomAnu in ragtimes Foc^&ni-GaUti 
$i partem de iiord a Qarapioi Tisei sc gilaka- in criiautua auufun- 
dare, inilm iiluiid a-u'd *u directia euriurikr de apL 

Omul fosil — Omul preicteric. 

ItasLurj foiilii d« two suul foaite |.ui m; 94 el* dainn/ii &u 
?ILnd el a Ineapul >h-*\ fogH5ap« o&orjil; sladiu evoluliv de^rul 
■ !■■ fnnintat £l da^i g&Dlogij^Le rorbind studiu] QTOhrffr al genu- 




Fig. 32$, ,— /fcvno HeftfeQurgensfc ffnlea infer toftrtft. 

Uman stjl fliult itiapoia gtudnilui imilujr die Jaime de vkmli. 
Ana rata nn 53 dntwre^le numai raritiHi realurilor, d m bunfi parte 
*i piedwOOr de LnL fehil, puse T panfi dc curtind, tuLuror Jncercariior 
unui aLudlu aerim af siEjestor r^5turi p nedorindu~s& ca j>iiij nei&jaUi 
sd se g&seasel prea imilta d»t» care ar lefii feneUnegift pe oro d^ 
restui vietii animfde. 



i 



G^^Gjj-KA ^JnitJgniJicft Ban UtrnkA. 



3TT 



Mai sunl tocl ^i azi de eei eati ci'ed ,i ;n admits cfi 

omul are legflturi de inrudirfl cu re^lnl vietoi aninmli^ ^i in special 
«u cel^ mai ^uperionre drnti* Primate (My muf^ >, ar^^sta 
de^radii: giSsind ofi-i mai laudahil k.i admits ca el a pj^bod in 
dar 51 fim THMin yforl de porree|imn, toate caliUltilf> ^ain ad^ 
J - - -i intdectuale: iteeiil sft admita en t&frs aceste ealltiti el si 
J' • -* dpbftiidit, prin pei-ri'i^Eoiiftri succcsive, bitr 1 ^ Jiujgt pedoadi -j. 
timp t treclknd treplat dela vienta sglbaluj k princ.i irmnip^morr, 
de fftlul Jui Pith&wtithrupM :, la oibuJ riiili^iM. 

sralie dosvulJiivfi aitelipcn^i, ac^aatf forniidabslfi pflijhie a pm- 
presului geinilni umaii, 

Oare data PftleoDtolagiji ^ Anatomia wrDparati ylt&^L m- 
itidcn fourle apropiaie intra om $1 msdmut«I« aatropomorfQ, aupe- 
HDJireL, nn cumva omal i^i pbrde c&va din dpmnitaiea so oine^ 
jii.^cA^ De akffcJ acc^Ua nu fin seamd, tit erwtinla loi" grt-. 




lie prcini (ddpS Krapehnl 

litelwi y^iei, caiii ftdirefte unltatoa puteni tieaUiM« ( 
nici de faptui <^ multe dm ^nliEiL|ile br ome^&U, 1* :ul ^ ^1^ 
nnle vii^i imele poatc inb-im prad ehitir an^-nor mullof 
oameni 

RvHfairf fftfill^ MWMtitfi Oete ni£]j radri irotiirt miiana^i 
la ELismp^ sunt ropramntAte prin faka g^sii^ Tn m i«s^ 

Mancr lUngH HBid^erK (Fijf. JS8) or. fa K^wnderthaJ [Ki^ 

3S8j $i scheliduJ |fl»t Li Kripina. f n Cro^fa, UiiiLr t-ontimpoittiift 
'i maphtt an* dm Uluviii. Toale celelalle ittstwri gustte, 

nwa ales Ln KmiHa, dttea^ft fie dela Hr^li* Dihi?intuj. fin ca sunt 
fi mai noi + Resiuri mai not In^a $i chim- nmneroa&e sciseleLfj in- 
^gi, se eunose azi to numb desctiJ de mjfiWp In special din 
pO^tepLle din Franca meridionftlfl. 



Collectioi1^marcbarkat@gmailKfeam^e d< Gw&yte 



#a ^tmliemncfc R3u Jslrrtoi 






In general ace&tc rcsLuri considerate 4u\\k furron craninliiL 
si pi r (in la Iroi r^se umane ygcJiL 

i> Ka*a ilit Neanderthal, (r&ulNeandcr, \&ng± Diiaaeldorf Vl-j. 
929) gi resiurile date Spy (BelfciaX au (-raniul foarte dftlieiirrfiil. 
iiutil pc latutL <:u fruofea Impinsft friapoi, en arcadde spr6ft& am 
lor foarte ie^ile $i en bOrbia Fo&rte a&b prunuTiluUl. Indiva? 
fe] nwc par a li f0il scuffl t?i rohn;1i. 

'J. Ha*a «le GriinulilL eunoscutii prin do nil sdietate ^i 
inti o -rota jfmgd MurUon (Coffiwta Grimaldi, Italia), en cruinn 
limrliir^rnli <tu fotyi lata, <:u naaul lurlii gi cm bolul Jburtc pron 
l»l ; ras& de laiie mijJoeie, eft nminU^ta lipiil Tiugritor sfricuni* 

'I Rasa d* i mMiuiiou. in Ikirdogne, stubiLttiL priri ga^irea 
a numerous QcemJrtte $i sdielctD omune^li ?i In alte LociJiUHi, 
avefi craniu dolfenfttful, insft femitoa inallA si liorobatft $i anwdele 
^pnincenelor mttj pijpn pronun^tle. Es eeta w.t mdi siiiiunoarfl 
rahii, on arrfutie, dinlre ai^e^lc sr+ii. 




«$*> 



331). ^ Pttmna/e $ vArf dc hncie, trophic dan 
mnwti rfs amnt prtf$lQrit m 



FVimeln dotiS rase *nnt diluvial? p ft treia dateazi din timpii) 
pittiglaciid, cfmd dm [i ne ei di-iu dim a Ai\ HLepri. 

Iftstniiufl»1« ^i u1»i««(« d« *rta, DacS reaiurile umane sunt 
riri, obiccteie Fabricate tie otn< in Hpucjal arm pie ?i inslrtmienlele 
do JuptfL sc g&SCst in mare iiuinirr jfi &3c bv pot HasA In tnai 
mult© stadii de desvollarc progress vft. 

FMiiiuI stadii i este ftfcela id inelrumenlek>r de pktrtl fioplttft 
— opoea puJeriMtfcu< — mm. dmca^ft. din glacial, lu crate n .n 
ales din cremen^ C^ilox), ca: pnniiutl^, i^LssAt^tr^ (penlm pies), 
topoare* viirfarl pentru sOp^y (Ftg. S9l)} f dilti, etc [terigm 



aces la nui un stadra primitiy f etfci panS <;e omul a ajuns sfi fa- 
eraesse RiOtrile, spre a !e iiUrebninta ca ame ^i ca in^tnimet>!e in 
Lnpta jjenlrii triii, a Irafauit Sri treaci a durata evolutivft deatol de 
liii^gA, in eare el s'a scnlL i^i armede lot cehi slat lu ind^inAuS. 
uu piebe f| ereup, cum fac *i imcle mnrn^/B suporinare aattei, 
[n Bte|JUMil« bogaU? In aslfel de In aim men Le §i m t^sturi 
ufhiiiiB. $ iji sped*! in pe^LmilD pe cupc onml 1« locui» in tiinpu; 
D ..i : i, -u o dovadh cb^ progmsul evalutiv ii»Nmt;M ul lui f ac 

^5e#c §i uaefe meereSri de btul 
i^i gravarea p^ oo«e |Fig, SJ31). 
j 9i pa piston ard^inn *; ori decern 
nuritiL p^ pare^ii pe^Loritor, sau 
modelnr^ii In lut, linoori de»iiil de 
bins rmtjgiift, a ammalcldr eo: 
ponmcca: MhthuIuI, Cali>I t Itenul, 
•a, cbtpuri omene^ii, ete. ; uncta 




fig 331 - Uvi ten fsuR) l ^r ^£i» 
/T« 4)i3fS^ flffi animate. 




Fig, 33 > — Topai- cfc p la f rd tostruM. 



diMre aueate ehipuri fiind chiiw coin rate cu ro? ^ ca negru, 

Dupi pnrioadft glnci^ihr eftbd nmul pftrfeind pe^tcrik fcdft- 
pasUtc se atahile^te la czkmpie, el totrebuin^l instrnmcnLe kit 
de pifttriL dar k lustruesic - iipvc* neotitleA {Pi|r t gggj^ av . l[K t 
topoarcl^ si clooinele cturita pentni pnsSneoada; m »|>roape dn 
ini d« timpuiilo istoriits prin cuiinfi^lerfta melalelnr, mslrumentele 
ttrtfflp ji fi ftcute dkj iMipru ^j flp^i din lirons — «poea bn>n> 
ziiltii — ^i In fine, din fter, — epoca Semliii, care tfne$ita zi] e | B 
iKiasU-e. De altfel, nttmai pitii^ eurepenilor a^u ihlacuJL 4pf£>apis 
eempled infrlrumentele rle pkLrft luBlruita, Cici iiceaBt* Mustjit 
sa peijrtiUiai la unele |>njK)nri! j^lbatice din Au^b-aliK, pini .la 
venitea Ktiroponilor In eon tad hj ele ^i ehiar $i a^iaernai fabriea 
oit toale cfi. indiistjia modern* a fiendui ka SaLicuiL nprrope 
-irompleel. 

Jlnmiiiifnl^ De la nmuJ cimL«rnar se pa^lrea^i ^i unele mo- 
numente, al earor mod de execute m y. tosemMiate, mie&letacd 
bine ^tabiiiti; to toi ca^ul ele au foaL, on de la Sncepul, ori mai. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



CiuuT^ig Stratipnjl^ tnu Jsturica 



m\ 







tarr.Eu, intrebiiin^ala £& inonumeote ajortuare, lube agisted sunt 
«t&&la tomato dto pictn man gigantic, a^zule vertfi«i inimiua 
mMihlr, nneoii izolnte, alte uri aliniato mni mulie te *iruri s sau 

ageziLia tu dreonf <jrin( A . 

Minis sunL formate dr. 

lisil^zi enarmo i^nssalA 

pe lal, <?a liw^frie. *i 

suportato | ip ajt* pietri 
inai mici, pbac vertical, 
minute dnlmeiu Dot- 
monelc iJ^ mulle on <r 
alininu, !.ii[L.iiL(l iftta- 
rlL 8*au g&sit 51 doL- 
ii iime ucoperite cm pi- 
niiLLLi mimita tumulus 
uv&iid den^ii i lira C&tG 
mi menhir s 91 so erode 
ehiar o& Forcua de to* 
tnulua ar constitui mo- 
fiurneutiAl earnple«-L cfc- 
tr:i;ilu iiefiind dcctt 
nwtuii deacon i nusc do 
v rem c T a I b ReGstcl fori ne 
man u men UU** ( H g . 33^). 
In ftoinftnift* os«- 
minlfi voehi omental 
nu so eunosc lecl, so 
.i nr- iiisftnunieroaa** 
instrumimte de pblrtt 
C^romar, c» to- 
poiuv sji eioeane^ aUW 
nehuLruilc cat ^i lu&- 
tniiie— epoca .]iataal[lfefc *< paolitWk— unele din ftceBteadiii urmaTnnd 
orate, iai roc* mai des EntrefauinlaU Oslo serpentina $i 
-riiEuljltt special Itt te&tJMte^ 

: $] Mufatestil. Epoca branzului do awmemsA so E&seete rep*"^ 
vita prill cfttCTO o1»ecU% ca: ira&O, bniylri T Lupodro $i pumnafc, g- 
in videa Prahoni (£In&ia $» ft-edeal) ?i care, dupfc a^abzele dri- 
ft, crau febritftfe din minmiirila de aranA deb Raiade-Arama 
diu liovj. TrnnaiUaDifl esle Ins* Iroirtc bogatA In inattumeirte dft 




£}alnir h v » e« t In I nterio r (ju si , 
(dupa Roltlnj, 



>i ml 



brona ?i actislca so deoscbcso d& relc din Ollenin, prin conLinulul 
lor In arpini, niiaereiiiilft ^3e cupru din Tranailvaniw con|inand 
^i ^rgint. 

IVimele incHp^iuri de i*i*>?*3} d« fiar, ho gS^sc r€pi-czentate 
prin unnte armt^ in foi h me d^ Cgaaa, -i priu ^ibit 1 ^ do fi^ic p^iuru 
eai T foarte g^o&nuiii I u crate gasite la pc^loiiic din juml Bflii do Ker 
$i ro lovragilor, in tioij. 

Dtntre iMamifert-ie fosiie mat do^ [ntalnite in Romania muni I- 
oa** dt« jidov (de ima-). aimv it&Io do M^niuL dfl r!erb T da (*al, 
&t& ; ^i in Muzeul do Koologie din Bucmre^li t;xiiiy un exemplar 
cornpleptsl din mai rnulLfi resturi de Dinolhcriuffi (B,ffUj 
i^tefanegeLi) ; iar in Mil/duI L'nivDrsilatii din Qu| T un scbolot com- 
p'lect de CVj*uw sfirfadu*. dm patera dela Oaeeaca. Intoimnte mai 
sunt realurlte de C&*niM t fiMte In mnlul OHiilui la Fatfcrea i^iii 
forme dela SJatina; resLuriie do Mack&srixfas din lerjuusaperioard 
a *poi DrAtiiiieiuhn, In KuqcbI, 91 Qimiernawile re^Luri n^compteote 
iIb Urstd de cavern® fourle rA^pnndii in pe$t&rflB din Mnnpi Ai'.i- 
ftmi ^i kn pftjtetft fie e-n Li VI. BLogu, po ^Ifln^a apoi Uboia, In 
Cubaea Burila, din Vaicca. 

Designs eft eerc&l&ta mai bine, po^torilo din CJlteaifl- v din 
MunUi Apusem nc ar pTOctura 51 resturile amane fosile. 

Potopul eel mare iaxi Potopul tni No«. 

I,- ■ueuda polopului biblic a tuocnt ^i In geolo^e, in deniaiii- 
roa de tHlnriHi fonn^luiio dilnfinli. &£+ di^E nti i nld-d Logfi- 
tori Tnlre aceasta iogenda ^i r^varaMIe prea laeak |i d© pu^ina 
imporUuil* alo cwrgurilor ibj n\& din CQ0J$maf, din eanzft topirii 

lei In limpul roLmgorei gbieiarUor* 

( Ca s& ne i.ulem Oftenli asupra acostei logende aJt vodt-m pt 
snurL, cuoi ne-0 ffpima Mibiia. L^enda biblici poyC^le^ ((icnodii. 
cap. fl f 11— IX.), ca Dumnweu chemtod pe Xoe ti zicfi: ,5/ffr-fi- 
/n/ « tof re (Wi* tri^4 ItdTw) v rfmit irKiintm met*} ida Jttkm&l 

pfin cfe pieote in r/i^ii trtri, l\i-fi fi>ra&w eS^ bum 'fe c**- 

irn ^j jpc cKriJi/ard*. Noe se supuse ?i la un nou aidio. sai in 
eorable §i pe &o|ia sa $1 po eoi trei fectwi cu trai Jiurori;cu cflle 
QApto p^pocbi din auimaiale «nraLo cari urajau pe pamant, Qfri 
pntrupedo t reptile 9! p^sari, ^?i i Mb duud pcrechi din cote n«nAtB;. 
*^i dupa ce se apTOTriwioniiii/.a cu de ale branoi, ao snia sji dtlnsnl 
In ixirahiii. 



Collection marcbarkat@gmail.com 



G* i.>l<3 jjcuii StnLignfiei Kiu Isloriei 



583 



ampmftd toft mmfii (nrijS « are 7dS£&* #<A r^r, # *rice fimjd uw, 
<mt tfri antfiMiZ, s /iwrt es&H^w^. -dpesl* etBprtwwtf mttt&d tirrqi £0 
tffi ^tte. Atomri Duntn&xt'a 7n <mi*^i ds Jfae fi f&ci* sd w/fe UN 
itfnt psste f#*&tf - , „Apeta descreseurft inert Intro alta p*rinad& de 
ISO de Kile *! n line, eorabia e* opri po Muntele AraraL". Itopi 
40 de zile, ifl caw tinip dfinaui a certeurt iisrolul cu un corb *i 
tu mi iiommbeL Koe sc ® Joe din corabie cu FaEiiilia si cu ani- 
mate! e cc ea»aa [nehise cu e! + Imediat ce sa stahilit pe useat, Noe 
ridicfi tin sacrifldi]. Dnmneaeu prime^Lc BMcriliciu] &i promit* ^da 
« m 't#M foi« i>« wttor €ri tmt& jKwffi i* 11 ?1 binccuvanllliHl p® 
Hte ?i pft Si till; ei chczfijjie a tavoelei ffetfift le araiA mffltil 
curcubeului (Hi car. 

Pe Itingft textul ebraie, Trauma! aci in cftteTa rtnduri despre 
aceal fcnamen mai porosis yi aJLe serieri, eat c&rtfle silnte alo 
Hindusilor $i h-Rnienilor ; tagandelc grec^ti ale luj Ojntb? ?i 
Deucalion; dar coat alee til sc gase^to dwem In Tablele cu scriere 
eundformft. din hihliateta rcghlA do la NMfft, ca §i in fragnicnlete 
pqve^mbr lui Berosfc, preot babilonuaii- 

GomtinLatorii mai vechi au ad mis univerflftlit^teit MB^lui to 
Tjornen ; cei itial tioi to! observi aci $i cu drepl ru^lnl, eH pea- 
Lrii Noe universal se raducea ntimai la petecul fl^ pilmAnt locnit 
?i <sanosowt po ^timcu 

In iiliiiiiul tlaiij mar«te geolog vi&cusE 8n^fis f anali^nd toato 
ac^ste 3CTJpits, ajunge si stabibajsc^ <4 to atorlr legmdn tHitu- 
pidai repreKuiUS povestea nnui pnaEnio d6zastr»u Intftmplat in i*e- 
ginuea parilOF Tignihii 51 Eufniinlu^ inlr'un timp s ulterior Diluviu- 
lni geoEogie. cAnd civil Iz&tpi omeiieasefi eris. distal de toAlnUttfl 
spre a I fiuteli {me minto, 

FeanmGnuI tfftp ft petmsvt S*tS 

f^uza principals a patopului s*ar ft datoril itnui pulendc 
<iiLremur de pftmant care a avnl Inc in Hsghnisa Golfului. Persic, 
a^aa mai (a Sad, pracedat dc eulremure mai mici {semnnlc^ pre- 
irestiloarfli). 

In limpid niaainmlui de riolentA a nutr«inaruJui t 5 T a de^l. >■ 
^ult ^f on putetnio ciclon, cart 1 irenind din apre Sud. a pfttnyw In 
Goirnl Persic, cum se InttraplA dee in p&r|He aceelea alo &el 
Indian. 

Asttci gratis ^ulremurnhii, apele tiolfalai PeireiD, fiind wuflnte 



^i de putereit ciclonului, ah pUmns dlnspre mar^ Bjre usttfL, di- 
b-Lni^inil lot in ealea lor, dusflnd astfel p coraLia lui Noe, duji^ 
lu^euth: trLnikui (oorabifii lui HaBis-Adra t dui^i tablcic dela Ninive : 
sail a lui Xisurlluw, dupfr po^tdirite lui Rero9e) f insprc intcriorul 
«sr ;dulul T pina pcslc colinek din aprnpinr™ Tigiului, 

Ci asdel trebuie inter pre LatD lucrurile, n devede^Uj ^i feptul 
di teste acwBta legTenxte sunt de acord, c^ apele s'ati urn flat dihtr^Q 
dalA, e«ea ce au s'ar fi patnl InUmpJiX daol inunda^tn ar fi irenii 
din cauza ploilor; (ntHum $i prin Taptol c^L corabia lui Koe a foal 
m.|.;ii:?i SpK irm ;i fel nu tSptfl rkUUhft, OW) HZ li ffll! n > Ui;:_ tla :i 
inundatia at li vejiil dinspi-e u^Liii. 

Oarile Indului ^i mai ales ale Gangekii ^i BrahmRpatrei au 
fo»t Toarte d^s lnc create de a^lfci do caiaclifiiTin ^ toate au avui 
ac^lea^i cauze; cutreinuro de p^mAnl unitG cu cfeloilL, de^lftntuiti 
dinspre mare In ppn/ usoil. 

Dc ulU'cl in timpul miremurilor da pilmtot din rogiuniJe jnam 
91 inundabile, prin AriLp&Liirik ce tt»C In scoartL t&$Aesc in valuri 
puteniice $i apele subttiranB, i^kr amintilu de legendH ciliid spime 
eft *apflle a^iiBuri]or 4, sau deschis: iar ddonii slilrnili de «utrcmur 
siiiii infloliji fn gen oral $i de ploi Lflrentiale, cu rulgure ^i trftzneto 
lnspfiimtotfita*F», rt-nonienc redatc iarii^i bine de tegandti, * mH 
epunc cfi .yLi.j^iirlii fjjeridui furfl (tefichJse". Lnsti nlci ploite, nici 
ivirca apelor subieiatie, n'w fi fosl suflcienic ca all cipliee gran- 
ilioKilatea fcuomcnului iflUtai d« nceste legende, daeft 11 u ar Ti 
iuterveniL unillarea apelor niCLrind dti cutr^niur ^ d^ palerea cic- 
kmului ^j inradarea lor pcalo u scald din jar- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



Privily jpwGraUt uupra CK^^igj' i ftoni&iifcri 



;h<-5 



V PR1V1RE GEN ER ALA ASUPRA GEOLOGIE1 

romAniei. 

(Slntexi Carpal I tar ncl^uiii). 

I feritfite rcginni alu gnuturilor roniAne;ti M gptop**** '" 
jurul Carpa^on, eft |iir(i Intejjfante al* mini W Cfl forme*** ' ' 
pal T&rei noastrf, w^fcttt dc acettH ctfenii do munli <ia do & 
pntomiefi colour* vorlrbr<i!&. tfi dupi cum no corp nmUir cste 
aleiiLuiL din dtferim apur&t* *i orpine, al dln>r rot esl« ft&, ajiMndu- 

■ , :-., *ft matribm? In mud arawnie la buna *a daawllare; 

lot astieJ ?i piioianlul 'l'Arii iioastw est* abfil I ■!■ n*ft*tf oiffr 
deosebite din punet de vc dorn BeolofpV, care, priii oonaiitalia I 
prin bntfMilla minerals ale subsoluhii lor, ihi nnmai ca *e ajuta 
eomplHclAndu 51 lip^nrilo. dnr ue pan in tisft^rH S* expltc&m *■ 
ilinl geologic ^ leciorrtc de prezantarc actual al regiunilor aa*f»- 

lice ramane;li. 

Aalfel arcnl CarpHtrtor, dala J'ortils de fier" pan* in Mwra- 

muri* gj Monti Apinenl, en minunalele lor bo^li to nunermiri, 

la roca mils *i pAdun. arte ujuttt in esplaatarba ?l mdue1n»li- 

2ftf€a acest*.™, d& importance isvoara de encr^ natural*, uon- 

tfnul" m alara MenfA in dirbunM da pAm&nt, to pelrol ?i in gnaale 

luiturala. eu care din belfUR sunt dolalo sonata deluwase din Ulna), 

Tmn«ihanlB al Subcftrpojl; pe cUnd campbla din nurul lor, ea 

U^nuril* lor da culUirf, totfnaa tnAnnaao p au veyfttm* tor 

bogatf, la mijlocc^ on irai inbelmgat, pria prodnsele tor agrioda 

de tot fetal. La rtoidnl lor rftarile marl ne le hra^toa pa toato, 

di> la munlB, paste a«tliirL ^ cAmpii, pftBfi la mare oa 9. bonto 

de <-nmuniiratiB itatilife dealunijul vaitor, length de sU-ftna vital* 

twestor imlWU. prm wblttbal da prodnBe cu inijloco?tB Inlrn ale. 

tnc&tae noftie nu adetteat idffa ea mc\ tora pelmna no arte 

Masks ELlaALulU oa Romania Mt« din ^W* *»aslra. - 

i 

Unit&tile tectonlce t ^tructurale, ale subsolului Rom&nesc, 
Din punct Jb vedere atmolurd, aibsolul mmAnew se pMte 



de vedere al voo»lKii).i«i lor, ciit 5* din pun^tul de vedwfe ftl rolu- 
Ur E-e II! ptc*1 in tre^ntut geologic- al pSjnfintniui romitiesc. 

nonsidtir^nd aceasUl inipS.rlire dlnir'un puiici && vedere loc- 
hHue m totul general, pAm&ntul nnnAneflc 3fi poiito subdivide mni 
kih'ii in doufi mari subdiTiziuni: 

A) H^sJuulle eart'Attee. cnprinyjiiid a:\ toale zGnelo eaipalice 
TiKihi §L noi, cutate sau nu ;i We fi pnwatt un tot mai mult uu 
mis pi 1 legal. 

B) Reciunilw ji*riferi(tfu en care se cuprind Lante nnitHile 
stru ctuniJ« din tn\}\ <Av ant- pays, Vorkpd), ce inoonjuril In afmri 
arcul cvpfftiu $i 6jurft a coutribuit uiult prin jounl k& tecumlfi la 
de^vsir^n^i i>LEUctTirri actu&le a ngiunibr caq>alit-B. 

ji) Rcgiuulle carpallce, 

Sub donuinLr^a de regiuni empfttice ae i:ijprind uj-iniiUtdrdG 
iinit^i individual kale ; 

1, Lwi-pjiiii vacfai sau Ualenelf DacL^e T liuwtitmji din ^i$Eturi 
aline ^i roce omptive Teobi ^i din fnnTni|JiJiiiie p<ddptiuc4 
meffiOKOkse mai vedn, stmn? legate dfi ele ; cupringtod ajci ^i de- 
pr. -'Hiiiiiilti interne zofiei lor fir -xtinder^ Qilenele acestea trebiifse 
cousidflrate ca formftnd nn tnt,nn lilot central cHirpatlti unilur §i pe 
vrcmun {)n P&teozows ^i MftMWQtfi) In direetft tegAturh on kdiib 
eentraJl a Alpibr; bine inbucAlbMl $i pelecil ^ prm putemici 
-riifujidar* in rafiuneD eojitraJa — Depcsskiriw Panorn*:ft t — in 
conjnr.Hla &v depresiuni seemrfarc i^riferic©* 

In adevir daea priviin hnrlA tortonicft g^ner-ala a Earopd 
ceainde (Fig. 334) ^i a^m in rsdere uumai ^onel«i do exlindero 
ide OislAlinului, PaleoKoicului, ^i Mezojaoiisulul inferior si me 
tn prima linie sunlem i^hi^ dn Ln>i fapt^ ee »c impun imodbi, 
Primul, este leg&Uira de cmnLinullat^ majiire^tH din Ire Alpii nentrali 
: t [M:t^ile bloculni central al Carpatilor; ui doilea eate, dfepOAHii 
nc«5tor peiaee in jurul Dcprcsiunei Pbnoivoe, pe douft Irepta incstjal 
^ufimdatB $i de^pibr^te Intre ete prin d«pre^intii periferiee marci 
ctopresiuni, §i al treiloa este ^a, dwlL compArftm su>na central^ a 
Alpilnr cu BlocuL central al Ctopa^br, cq earir <ifil patin In Pfcteo- 
ROk $1 in Mezozoicul superior Pojfm&li isnprcnrtl kin bloc continen- 
tal umutr, zona t^entrala a Gm fc pa;ilQr oonsidertita din Sud^ daJft 
cursul SaTei t unde in contact cu Diaarizii ^i pan ft In Nord,, ani t> 
mult mai mnra ©siind^re ea aeeea a Alpilor contralL 

Hi. 1 F -YulEe|lfc: Eli»«iil« 4i (ieol^fli* 25 



CollectiQ&marcbarkat@gmail.(Htffift;fite ie geoicpo 









S' 



i' * 




*&h~ 






v-'- 



■ ;- I ; 



« 



4 



K/tf 



/ * 






/-> 






VTA ^^W€-'\ 



i 



^<- >;X Hi. 
? i»H E9I1 |« f 



~£ r> Aw 1 ■- ■=■■•• *S l*l f S ~ 53 



S4 analizftm acum mai de aproape rasiuriln tilocului control 
jd C&rpatilor, care, dupfc gum nm spus, se dibpun la jural ntfl 



Pfivire general! iiaupre Grolugtei ILminiN 



3ST 



Steppesiwii Panuniee p de di recite NNE-SSW, pci douft trepte nc<jjjal 
Hciifijndnt« m wpamte prin dapmsianl pcrifecicts: de^j-etiun^ ^ cw 
^ir^pt raivAnt ft fort rompartvlA <m depresiu^n Medilemnej Gtegh 
dontoJe (Ed. Hiif'SAj. Airtftf, dacil con^idordm maximul dc^rcsiuiiui 
|je o ssocife ce ar parni dia 8ud 3 dintre conduent* Drairai $i Tisbj 
^u Duntoea p4na la Nord, la i^otul nordk al Ti5©i T gftsim pa 
latum do ENE a scufLmdfilurei, a primii Lr^»ptA, s§a do scufun- 
■data, tocfit numai rocele mozDzoic^ mai to« ta iwitlft, rcpresen- 
iatii prin petedlo din reginnile Hukouy, Vfirtoi $1 iir*n, in gudul 
Dtiaiu^i |j ed« dela yAe.K ? Matra ^i UOU, in nordul <ii, in pete* 
cul acesL^ din nftnfi g&sinchi-se r^preaentat $i PalcoKo-icul, 

In afara zxjiibI ftf^sUiit, ki^ ridici Lreapta periferie^ mulL mai 
put in scufundatft, fomrnM din petece mutt mai man, mai jmler- 
nice $i mai aLt&ns legate de Alpi, cat: Hunt if I^Hhtu l]arp»|it 
Mid q] I'atnti treapW care sd g^a^ile sujwirjUA d« prima psiu 
lh iirnyJuiifH RjuiIiuIdi ((iynr) f ?i prin liuicrfr Cia^rtfL Ln spre 
^: s;i PH, itEiibelo i.r#pto Bunt mai a dine seufundaLo, « nn| H Mooaefa 
forniEunJ eoaliuuartia LrnpLdji interne ; isr Mtrnfii lfAiincirA, f<lj«- 
ttk^n, Carffi, HIIo^ P^itnj *i Djel Tormftod continuarea trept^i ex- 
teriM, mai intini legate de Alpi p carft prin peteeiie FruMtiA-fiunt 
^i VAr^of !nchid cxtramit&tati meridional* a clepresiunei, t^i in 
paries aoeasta. intefeaeazft chtar marginae de NE a Dinarizilnr, 
Marpnea de ESfi a Depresiunei PftBoafaa se giint^te ?! ea im- 
pr^]muiii da dona trepte inegal seullindatG. Caa iatornl, mai 
-fidftac fiCuftmdaiA, este tbnnatA din cea mai marc pane a Manti- 
I or naiiuhilui, din inlmg nms*ivul 3tunfJli»r Apu^ni ^1 din pete- 
chia nordicc re|n^Kiinlaki prin? Hunfii Ploplfflliil sau le^xe^ 
IHcu ^i Prelnea. In 8ud a^eaaUi t^aptu ?e leap direct eu treajiu 
■ oxtarnfi mult mat dcsvoliatiL $i mai pn|in « 'nFundiita. IbrrnatiL dn 
Miin|il C9e>ttct In Uarpatii Sadie! $ dn lunfii Blitrlffil In eel 
orient all ?i dn XR; traa[ita oxternft ffiod szpatuiA d« tea iotornA 
prin dflpresiiwBa R«HinuIui Tt^n^i|v»nld s care numai pe la Nord 
comunioa larg en Dept^giiaaaa Panonie^ pe cflnd pe la Sud, dm- 
lunful iMur^ntui, coiinniieai^a «^te mnlt ingxistatl. 

3. CarpttfU Fllgulul, formeasA t> zqM de Cretacic-PaJeo- 
gen exleri^arft ?i adikogatfi ulterior (in Miuuen) le matginile i \ 
leniti id* Calenelor Oaeicc §i carL eel puiin in regtunea oricm- 
Lalfi $i de NE, nonstiluwc azi cr&asia ImdlA a Carpalilar actuali. 

3, Suhcarpa^H, alcltultl In general numai din forma^uni tRP- 
fiare, ^unatiluesc ultimul $i eel mai nnn adacs d^ cut* (fineLt 



Collectiq^fmarcbarkat@gmail4Qeimite d« &*&$* 



PrLvin* jgrttiiira I fk &&upin] U-esc^b- ij^.1 1 ■ i li-huJLiimh 



IB9 



Pliocmului) marline] externe & Uarpa^kr Ri^xilui, pe eare-i in- 
irGnjuarfi dnj::r inpi'ejnj 1 . 

Aeeste tr£i mari uuitaii, considerate in in trey ul to*, se dj^uii* 
in souc de eute deacendente spn? rxu-rior, care sunt separate 
inlxc ele prin putemice fmntiiri longiludkiale, dupH care, fiecare 
Bond consideiHtfl In total, mealeca prate unitatea lee to nidi ime- 
diat psterioarti. Aatfett, in Lot tpBgal tor, pelecile t rep lei evk-me » 
Cat«netor Dade* ftuat lhnitato sprc exterior {In affirS), da linii de 
h'jir:turi diipit csufc Sneaked peste deppzitele FlifuLui Carpatilor, La 
niiidnl stiu Fli^ul este martini I ?i el de q putarnrcJL Iraetm-ri, dupft 
capo inealccft peste deposilele Snla- arpajiltfr ; iar aco$tia la rftn- 
dul lot sunt mtrgmi^i lot dc o (iaxitrnft piUerofci, dupfl care In- 
eiilc'-H peste margin ik 1 HnurimdalE ale unil^iior din fati (afanl- 
paysj cu eare vm in udmtfue. 

In spateta hJUi (ArrterFays, Hinterland), dealungnl Ka*ri, 
• u! central irjirjmtic in contact en Hi mm an p&p£ la MoraviL f?J 
^i totilA aeeastl regiune de contact egte idApc irifLucnlulA de 
HonfiiTLihtiim4 Depiesiunei Panonice avand n \< iltfrfe e& in Alpji. 
OrieriLnii, mnx lor centra I A tele gajiaratS dc Dinars ii, mai seu- 
limdaii, prin cea itjai pntwnfcb $ mai lungfi fracUur& ce B6 m- 
ao&Qf« |iaii B nzi In A I pi — Fraetow tiludlcflria — care in Aipii 
Oriental! Ireee pe Ik Bud dr* Muafii Karavanken, 51 avftnd to ve- 
dere deosebarea dfc il innate diiiti-e eutele DmajMiflf, cafe eate 
jKfW— SE §i ftcftee ale irctecilor orientate ?i andtee ale UIgl ulni 
sentm] id Carpa|Jlor; mi mai ramftne nici o mduiulfi, ett Itinarizri 
sunt aeparaii da tiloeul central oarpatic uu ptin o fracuJitl puter- 
nic^, m r<;niiruaica Imiei Oiudieark din Alpii Oriontali, de trada 
niL^pe -$i o aruuire a cce^Leia «rpro KBE. AecastJt rracturft se con- 
U 1 1 u h. dcsi^iiT $1 la limitB. dinii* culeto Baieanilor ^i ale Dinarlzi- 
lor in loaU I'minsula BaieahidS, 

B. Rvgiunile perileriee exterioare 

Do Jut kiprejur In Fa^a r A v ant- nays, Vorlnnd) arcului CariMi- 
titor, fKsim o serie de nniil^ tceloniee independenie, sfipfi ^ 

at&t Intre ele cfil ^i de CarpaU prin pater nice Tractiiri tnins¥ersate ^ 
ori longitudinal^ ^i prto al ciror joe de scmfimdare ;! dc subin- 
pinperft (M^azec) inspre Carpal* la intervale dK)scbi*e F W pr<f- 
vuisat mi tiutnai cutarea, dar au inriuiin^at ^i dk^e^ia in spufu fi 
cmtelor ?^>nelar earpatice. 



I. Piiitl'm-imi Pndi»]irff-KiML u$CK»lft in Tata Carpalilcr de 
KE, tale de sigur cea mat imporlanU rcgiune ve<?infl Irtn^dui 
I ajfi^Uor. Ka reprc/intR o veche earapace [de Critrtaltii-PaUoaok 
inferior) a ^oarlei jgtobuhn lajnteazSl diiiHjin- nnjl{M + nl Ru- 

siei pftrir peste Nislru ?i Prul avfcud r^iunBa ffoninlii iK-tualil 
rupt£L In eel poiUn doufi trepte, ea*« ea gft^^c acufimdate $i sub- 
Inpince Subcarpa^ilor, Artpa Hi nondicA. raiezatil la n\ul Vistula 
He p pnUirnidft franLnrft trftnsvetflolii (lallJl Visiuk-iK ^^te m«M 
s? iirmiLlaiiSp rtiriiuiiid J^|in siimen Vulttlnleii. din care cauzft. In 
ilmpiul ei t areul <larpfililor Flifului tace mi mare ie^irid* dptorita 
^unev^i m care alUt Pli^ul cfti §i Sti bear pat ii pi-aa pnlul ru-vu^n 

rte li» ifa 
^L anpa sudic^ a acestei ptalTunm* se gftSti$tG ^eufundatii, 
in^i ftfei ID doua treple. Prima ti^apta o farmeazft j>orliunea ee 

orti IMhIihiI (aartaatic) Miildnml, nun [>m\\u ^urnndam |d u- 
miiatn prbi doiui fulii imnsvoisale ^i do direct ie apioape ^V — K^ 
dinirtE efl« uiibL in ch^pLu] i^rn^upihu (MnLik t'enuiupilui I -.. iM:t 
pe I in i a Onc^li-Knrbd. numita Folk Trotufulul. Marpnea apu- 
sanb f tronlalft a Platoolni Noldo»es P e^te s?i ea fnit'tiira^L ^i dala 
>irel spre W *jo flse^te scufundatfi ^i subtopinaft SEibcat|ia|.ilor 
ori ent^ili. Deia linia Vrotnsului spre Sudj puna la ^ura Sirctului ?i 
Lx lhm^re 1 iitiuh^i^i lM|in^i3irn»:i nnikln-ba^naiFiana put en lie seu- 
rnnd;iLf ^i ^ufxJrtati de ultima ii^apUi doslipilik din tripa ^u-dicb » 
RirtfnrmBi rodnlieD-Kust.. <l > me care Umitea^fl in Sud. \n 
tutniiii cum n termm* spre Kord Depre^inwa VoWiiuir^. prile- 
jinQU se fi aesi, ea §i aodb 1 o mai put emir A n*»/iir^^rc it cutnlor 
HuniUvr §i .SubcHrpnlilor. Aseminanea intre 4eeste dnuft di^pi -B^iiuii 
marffirmle ewii' dgfttuJ de ntare^ efeeJ fi eaa nudini aaLe IhuitMU in 
afanl dc -i pulamfei irueiuru |it- Qpia !Sjinif>luasa-Ki>c i Haai OalatE- 
Tiik^i, TrfiolLini cjip.' o despaila de Dobrogea d& j^ord. CC Sc n- 

: ns Li] j htalii (Hnrgf) in fata ei $i pe care d rttea%a ; dup^ 
; Nin to Ii|i l^|ir^innei Volhimcc se ridiea eapelele Miintilor 
>ih1l", fi iii Sandomirului Tlienate prin Traelura Vistulei. 

A.HiFftl |irjviiii Plailurmu PodollcD-Husft T ved&m eS ea i^pre- 
zinhi > vcclie $i putcrnieb eampace orizontaia, ee se Intinde taire 
fiiliu Vistulet ^i falia nordtefi a Dobroget. wtad mai multe com- 

iimonte ee $$ lasa In trepte IranEversalp. din cu In ra mai ecu- 

^fundale spre eelfl deua falii limilnte.. unde acufundarHu mJu^e 

* inaxmrnl. Mui^in&i lnjiilaiii 1 din spre CHrpal^h a tuLuror acet=lur 

mpartTtoatiie, eattii fmiJurai^ in tte|ite. Lreptelc ^usindu sc aisu- 



CollectioEi'ipriarcbarkat@gmail.aDrau>iits dc Gcoi^ 



Friviff^ ^eneni'. ■ > kgitii E^oliuti 



391 



fundate $i subinpiuae, din ee in ce ma3 ndanr, In fundamental) 
Subcarpajitar. pe earei iDgramidc?Le ta nute afr&QM^ itTtoKlfr 
p$8te ea. 

5L Dobrogaa nordlci §i Sude|1f. 

In FaJeozoicui superior $i Ln contact onormal cu mar^inea 
da SW a Platftaruei Foddloo-Rus*, se g&EQk ttn puLemie I ant de- 
munli de direc^e KW-SE, din caro ari nu sVu m« ptstratde eftt 
dona inari pateMJ to NW Slide |ii cu colintlB Sandofnirului -i 
■ viiunirtfttea do SE Mun|ii Mcinului in Dohtoges Aft ff&pd fes fa 
jirr-lun£ir« fl Mun(ji Crimeii $i Caucozulul)* 

Toata fCfiunBa cuprinM tntre aceste doua maji peteee s T a. 
s.-uluiidftt dela Intuitu I MezozoiculiiL iar pc niin&le porlinnllor 
^■ufnndale snu depas forma (in nile ale cftfor cutilri succesive, Dv 
Mrelaeicul mectiu si In Tei^inml mijlociii, an dat n altera languid 
ruuilor carpatke. 

Eta altfel, int'lucnU a testa r wihi crdte (yaiibiuj}, scnfiindaLe In- 
ruiidjurihntul Carpatilor, S£ poole nbservn +i auti, m Mfft# tf ft pe 
douft «li: tin a pet rogra lied $i alia tectonic A din>ctrice- In adevfir*, 
ln to&te rocele defcri tbe ale fwroaUuMor Tartkroilul inferior $* 
media din Car|>a(Ji Pli^idui 91 din SubcRvpali, g&sim element® con- 
glomefaUDO si breeiaaae dn men eruptive &t de ?istuit erisftalinfr 
vtm, fmprd$Uale din beJ^u^ m hmiS, inljmhn-Ba lor, deta curbgrai 
meridionals p&nd la curb urn din Depress mien Volhimc&j roee cant 
kzl nu mai apar yi^M de cfll in Hun|ii Mtaimilui din Drtbi-ogftai 
dc Nord $i fn regiunea Zips (Car pa in nardiei). Pe de alLS. parte,, 
eulete Carpa^lur Flt?nlui ^i In special ^ele din zona dinlre iavuarekr 
Pnituhii $i VMtda^ formeazA numerate create paralcle de dircciie 
NW — SE^ datorilfr d^sigur inf!uen^i diructrica a culalor vafiscer 
sciifundate, din fundamental lor, influent ce m rasfr-anfie si asupra 
wmkjr *uperioare din aceasul regiune, 

AlRt Sude(ii cftt p horsLul Dobs-o^ei dB Nurd, mnl limiUile ^ s 
in afap^ prin linii de Jracturi. In special horsLul Doi>ragBan eal* 
sepamL de DobrDgeu pr^bateanid prin o put^ifiiea fmoLurft, vlzibllft: 
In DobrofCia pe link Pe^ineaga-Ba^pimar-CamKiar dupft eare^fta> 
damentuJ dc Cristalin (i-oee-varai %i gisturi de Carapctil) ai Dobro- 
gei prel^lcanJce, put&mic ij^re^it de altfel ^i care formeasa bmz. 
moridiunala a faliei, are ten din |a de lacilleearQ pesle in&rginca 
meridionals a horslului dobmgean. 

lucftteiiarea at^nsta ne Jadreptfite^tfi a £reda, vA lantril ijut4i- 



Inf varisees din rjire nt s'mi paslrat aocsle doui iiiari pcleoe, reppe- 
/.entail, in PaleozuiCul aupurinr T marginal FiindamenUjiui I iHlforrnel 
I'rchaloani^c. eutati prin uigramAdirea ^i h>c4lo<:Are jutst^ /unele 
I'rontwle tnai scufundatD ale Matrormci Fi^dolieo-Rii^c^ I h a- rjtL 1 m 
Ini-ilurci Front ill a a accstei PioUormc, hn&Uim Pecineafa a* um* 
\hmk =|ire SW in tot fundamental regiuniior RarpaU(bc. ^1 din causa 
iu 'a rmpreurtSL cu Tractura Gaiati-Tuloea, au misoat puternic pe 
voriiculft din MnKOKolc sji p»lnil azf. efeclele jocului lor H£ re^imt 
^i ia unibllile cajjiatiee otai ll >i, m 8t g^eac Hupnipiise aoealaii 
rnndament pe care ea 1L rraeUireazil. Astfe] p^^w^l dt CtetsJ-mti- 
^ovoic din Nnn^ii Uistritei, se (^cs^te iznlat $i spit: Nnrd fi aprti 
Sad de njstul petecelur Hlwului central a) Catenalor Daeioj. 
dnri dit&3»L 7! de Tatra *i de extremitalea oricnEalfi [P^Ann) ii 
i^ilur (fetid, prin o ptttomjei ■■ ;. nndare a bu^ei de Sud-West 
a ac^tai FracLirL ^curundareii aeeiLsta Icveapati In CretacicuL su- 
perior, are maximuJ do amptttudtae ill T^riNifi] aajtocfoi hi Hup^- 
rior s cand deaiungul ^li alAl In Dobrogca IparHrete ereiadee). dai- 
injii fttwa pe margbca intern^ a Carpa|ilor Orieniali si de NE H m 
ivtse, in Tartlnrul n^ijtwiu -fi superior eele ami patficidea ej-upliuni 
vulmiiiee din Enit^pa e^niralA {»jid«sitele din IlJrjrhiUi, Calnnani, 
M until ftodnci $[ 'Hbl^ului. eb:.J. I>v alifol qai^OArea de seufun- 
darii deal nay 1 jl ai^atei True In ri con ti mil ?i In scdeJe noa&lrc, A&LfcL 
atai in Cumpfa Rom Una, cM & in xona cotubi nordie al Tisei (re- 
gin ilea Bodrov), Ia «ste doua &Airamitati adanc scufundaie ale 
aeestei fraeturi, gftssm CuaLemarul ajun& sub mvdul Httual al irulrii 
A -jeste donil puncla de majcimum de acurundaro an in acela^ limp 
41 maximul de influenti a^upra dirc^UDi a^Uiale a oumniiOf d<*np&, 
pe <^are le aJtnif In epre ele. Asltel, Hi Nerd, toale eufHurlle de 
apii din Carp&lii de NE $& aduni in regiunea a$)k numiUi a Bod- 
rogului, areuii.dii-se Hiai InUU a pre Jvord ea apoi, prin Tisa inferi- 
oard, si-fi ia calca spre Sad. Tut cmiM. ^i soufundarea datoriti 
tot ei In Cftmpia Koniflj:A din fepunea GaJatuluj T influentea^A 
asupr^ tuturor eursuriloj de aj>S diinire &r$eq $i Sir^k IkcAndu-le 
s:\ ** arcui&sci (VUaaaJ din C6 in cc mai amli apre Es^u panftce 
Bu/jinl spi R^&ftrat sa resfrang eh iar spre Nord. De altfel In mum 
cu roe Lei IVkcLurf sa sinil ^i cele mai dese culremoFe d^ pani^iuL en 
douft centre mai prt.>uun|ate, cor«spunzAnd celer doufi scufundari 
mai mari, una in regiunea eototoi nordie al Tisei ^i alia In rep 
unea Foe^uiMHbrtfqefti-GidalJ. ToL dupi areasta FractnrS, In inte- 
riorut arcntus carpalie, marginea sud^r^iieft a Ba^inului Transil- 



Collectionmarcbarkat@gmail.com 



kmtiiil-tf de GihiIueh; 



Privies general ^Miprri G^ln^i Knm.Ynie; 



893 



*aniei eale foarte ad toe seufundatil In line; in Carpalii de Xord, 
unde mfluenia sen Minora K^u^ift de aceastfi fracturU In interiornl 
arcului carpatic, ae adaugti la aceua prov r ocal4 de fnteliira din hin- 
pui tl&rn&dulu] (Uaiio^ care ret^toi cap&to] oriental al Muniilor 
Taira 51 amJbele addcvate la efcctui sculundftrei ruiidsuiientului 
D^r&siunii Vblhiiucs, din exteriorul arcului; ne esplki d« e& act 
gttfiltn c«l mai joa pas al Corp sailor, Pu#iil iXiikln (502 m.), ears 
liiiiiiiwiKA din punnt d& vedera geofttafic ixm MartostK atttt de 
natural, Car^lii Nordki de eei Oriental!. Disp&rilia crista I innlui 
din Kona iiceasb^ oa. ^i redtteerfia Mezozotcului In Bfttthft iMpti 
precum *i mica aUiiudine a Carp^Uor, nt ilaUm^r feoi 6Cttfttn> 
dftrai fund anient ului Cai-palilor, dc&liingul acestor Im mari fraclim 
en %u;ufundhri: Lima Visluloi; Lima llemadului $i prdanpirea Liniei 
J^r:in6i^A-Cai]iena t pe |* spmele Carpatilor Orients li. 

Un nil fapL isare confirmi prelungirea Bc^stfli fntctun tn spa- 
Iftla liarpat tor Origin tn I i ^i de KK P est-e gi aBomfrnaraa p«- 
trotfralieu din Lie ftxifti buzei exterktare » ci, din reghm&?i ffo&aat&i 
lu rfrCCle acclcia? buzis din Dulmigoa, IVi adevfir ^ hi rtigtUft&a 
. din sud-estul pctacului Lnsumat la Tatra ghsuu reprezentalc 
sistuiik vera bogate In mincrturi dc cupru, ca^i La margins rad- 
> - Ci a liniei PeqiMRgft, in l>obrotfea ; reprexonlAiid acolo desipir 
un real din rechiul fundament (varise), Incle^lnL In outdo Catraie- 
lor 1 ,1 [Mike din regiunea Zips*. 

& — Platform a prebalcanic** 

Dupft emu tnan-iiviit UuhfjiTiid aile^Le Carpatii Nordic i sA 61 
arc mused 3 pre interior fnaiiuo do & bc luga cu Alpii, toL autfot 
Platform* PrabfttaamciL, cu prdun^irea hi fttttrTundfttii &ub Ghtupia 
ftcmAnfi, face ea eatoeodLalea meridional^ s.Cwp*(ikn- ad se area- 
"1 inaiuto de a ae uai cu Uulcnnul Mcidenlal. AeeaKUt Platfomifl 
ni|>rezinla un teart al nnei vechi cftTHpacte, aJ carui fund amen I de 
rHsLaiiiv esle di^igiir putemic ciitaL (de ordinul maaeivuJui Roka- 
mieiVJ, insii aift r^-ei pirate m&zozaiee ^iiprsLpuffi I11L sunt aiaJb 
sau abrii inci-ctite. Ea iiUrA a^[ ca n panfi dhiHpn; K apw W\ iolire 
cuLele Caqja^lor ttetici $1 ale Bal can iJoi*. de care fie ^teparl *|H"lii 
puiemico liiiii dc fracttiri p^riferice. Din CretEciail supt>tinr. dar 
mai ales dan Mioccnul mijiociu, jumfttaten »a nurdiizii so debfae# 
aproximtitiv In dreptul (eeviimai la Word) cureulm ocltial al Dtinaril, 
tii : . jiimAtatea sa siidit^d, aingura vji'.ihila azi, dupft a diclocatia 
a n 'ii its . — Falh lliin:trii f — %\ se seufund^ sublupmglindM^u cute- 



lor fli^alui ?I Subcarpa^ilnr imtridionuli, care, dealuii^iil faiiei lor 
marfiRRlc. se revarsA pesUs marginea ei syhiinpir^A. 

J^i filndeft Rcesaisb5 scufundare iva ftist effdii in u>aLil Iixngimefl 
eij por(iynisi imedial vc^iiil cu fi-actura Peeinettjira-Camenfl 
^ulerind 11 scufundiiLre mai InteDsfl la GAinpia 14omit^ t dec At por- 
limica pe car^ st rranftind Depr^isiwnea tietich, jumiLtatea nordieA 
^cufmidalii a Ratfanntd prehakimice, so ^iso^te azi lmpftr(itifc prin 

rnvclurrt liansveridJii Iiiniii lldinbiirit«l — In doutt com par- 
timtfinc- unul de apus, carft &'a ucnrmidat din Cretacicul superior 
pnnA fu Cum id azi lonna^iiiiil^ Df^gTftsmnei GBtiee, 
%i i! I ta), oriental] care farmA uu contmeiiL sriMilar in Mer-osoicul 
supeHnr-'IVriiarul inferior ?i care sa sculuiidai in Turtouian Sarmo- 
tian. sinfuudarc pfl i.artj r> eonUnufi destul de iulciis $i aai. Ka 
supnrii deposited jujek iri^iiliocene-ruatttriiflre ak Clmpi&i Romftne. 

Cum vedem daiv in r^girawa dlia U\'i ■ BwialcH' tectoniqe 
* ■■■ii-]i[s:if-i», «ii Avant pays {Yoriond), h^ gk^.Hf minv j r. .»»« rrumparli- 
m&nt« reiionice vechi. ai dividual sale priu Emcturi Lrfinfiv-ej^aJt 1 , 
caic in jpneral b<- turomearf ioate ta douft mari unitaii ■ tn par- 
tea de NE FlaLforuLa l^dolico-IiusA, <:ea mai vecho dlatie elo; iar 
tn piiriea de SE ^nna eotekff varisce de direefia $\\ "-SK ( v i cek 
-inu-rioare l fc enno-Cai-bnnifi j nil?i:). fmpreuna cu rc guinea Crislalinn- 
lui ^i^turiJe verai ale llobragei) din ^a^le ei, de care (in aceste 
eiiu'. Ai^Ete gistiiri veraa, care aa format in PaJeo^oii; Hiniisrlmidu] 
cyinlur tfariMi:ii>, joaoi mlul do plaUoimi^arapace Biunfli din Ctsiu 
cieul Mjpcriui- f toaaUl-wind eawc^ numim azi Plalforma i^ebalcanicl 
Toate comparlimGniele ateaii>r douA oarapace s au asi regiunile 

1 "•• soufundalc in trcpie desij&ndenie sub cutek 1 aouelor cur- 
patice; iar prin jocul lor do BLnafandBJG u jqibinpingere, la inter- 
vjN jfciuiTnite, m provooat din Crctacicul inijforni T i pAnfi ;i; i 

le Catenelor Daoice, ale Carpaiilor Fli^ului yi at* 1 Snhr arpu|ifor, 
tiiargiiw !ur Fmhtnlfl gcufyndatfi^ influcntanci oernijli>cii -i dirm 1 ;i 
ri. Ei^estie eiitd an hiaL in spa|m. 

fjltiraluni : 

1 BOh Siiteft. Daa Aniliiz a*>r Krdfe (La Ka*^? daft T'.h. 
2. V limu rjjp h 1 1 .1 Srtxuiipbiiriclittui tier 

li, ill Wimu Bd. dXVl I 
L HitAatEC ?i I, P-VoiIXSTi. CanuibtLU^iJ la rnjift^lurem |«iii- 
srclur hli^jlin vnt(iALir- tii Mmiimjnli, Wimh de ri«aujs. ale yid |u - 
Gcologlf q] Kuiusuiiei pe 19L1 & Anaanil hi-jtk li.^i] Vol V 101 1. 

J. G^ M Muhgoci the ticubflical Syatliwia af i!ia Stfiiih-Ou 
jpailitow; il St*to Go ^ ■ 1 jeukif, mH^iaiiimisI, SiocktoLm WW 



CollectioitTnarcbarkat@gmailx(5}*¥«^^ 4c SritotJa 

S. IV. TlieBEYBE- Vurauch fcHlur Tek lunik dta YuriaiKke dur Ivar- 
I u\3 h:on in fiftliKieii tiad in *tw Bukovirin, Virhandlungen ; i U. k r R^idn- 
install Wieii 3 003, 

NOT1UNI SUMARE DE STRATIGRAFIA UNITA- 
TILOR TECN1CE STRUCTURALE- 

.-U UllUiUNf LB CARPATlflE. 
L Carpafii vechi say Cnteneje Dae ice-. 

Din eapitolul nnlerior a'a puLuL vedtft, ciL UEoctd ccnLral id 
Car pallor se gii£C$ie ImbucAUIlit. resturiJe soJe viziblta aai, aflAw- 
dn-se dispose pe douft treple, neegal seiifiuxlale In jurul Dgi >re- 
siuriBi Fanonioe. Dintre wrie pelece, pcnlru geologic Rwn&niei no 
rnleresea^ft numni cele ce m&rgiriesc »pre rftsflrii Dspreriuiitfs 
psutuiurii $1 unnrne: ptrtum.! din Carjtalii MrridhmiilL {ii M-jii delid, 
M-tii Lt&naLului $i M-(ii Pei^BiiL tuai mull elli jnui pti^n strfins 
Icjrati taire el; pctccui din Cnrpalii UncntiiJi 51 de Nord-KsL eu 
M~tii Uiatritci, M-tii Rodnei %i M-tii Mar&murlL$uLui, §i In fine pete- 
ml Uun\ihr Apuseni, sepnnili de celataltg dquft prin depresiunea 
intern! a C&mpiei TransifrartieL 

Sfi riitdem acnm mai da aprunpe Et.ru dura gedu^ricft a lutfjfc- 
nii din Ajj^aie tr&i mari pelece. 

a) — § is tu rile erist aline $i rucelt eruptive teg ate 
in Km Tntre «1e, 

Fundament uJ, aceslor pctece esle format In general de $is- 
tori cnsUiina, sirftbttuto de roce eruptive ^echi, granilicc, gi da 
di&hazs §i diahaz-pnrfmU_\ peste care s'au pfclrat pettwe da For- 
ni^iunK p&le^oiHG-meizuzoicG veiihi- Nuixihi in ckpr&gii utile interne 
gi etrle morginale niai nni an pftLmrjs ^i fonna^hmi mtizozoiee noi 
si AeozDtac. 

Carpafii Meridional! {M-tii iletkij cu M-tii Bflnatului 
$i M-fli p*r§*ni. 

Aldt dupS fdul metrtmorfterouiui lor, cfit $i dupa rupurtnrile 
tectonice W ele pn&KinlS, ^isturile crisial ine din Carpat^ Mwidio- 
iittii, care sum de altfel iji c*Ie mai bin« studiate (Mkakhc, Mitk- 
nuci, Rkimhajkip §1 Ri^hai-v^kkik^ se depart irtdwiA gipf^ m?tri: 
gmpuJ I in 51 grupul al I [-let crislalin- 






Prtvn» ^nprail urspra Gectejiei Aomftniei 



. 



Orupul 1 criatelEn, An«5t «rap in care predaminA rm: . 
iimle t eale akfttuh din mloi^stiirL fu * tnml fddspauc^ mh 
cu materii^tiirbunoaaduneorifneiBiaale, cantiuJlnd : Grmate^ 3W^ 
wiaiin« p Z>j>fek G&rdwritti $i 7>tmc>H^, ^i In cart^, alfiluri do Feld- 
^paji poty?ici sc gis^o pi pla^usr!.!^ in aceifitS. aerie rtioi apaj- 
dffwse umliliolUc ^i m m dese de tmem La ^isrtui-i rlnrilo^prJ- 
effcuM, k cunrtJte, ^isturl irglleM^cartKint)«*, ealcur^ erfata- 
HiWj ealearc cn«Ulca{i. i^kwe mlCA^efi nuBnexfoii^ ftiu, Aoni 
p«p fti* ccfl mai mare deavolfaro In M lii Seb^dui, ai Lotpuiui. 
dfir uiai aks In M^ii Figftra^iihi cu utiflM^M lur ta M tii Pee- 
^ni (F%, 885|, 

IiUrenca serie de ^isturi cristaline M grupuEui I in apAre rne- 
bimorfoxaift de rooe ^nitioe $i aiiiiuny da unmltul d, Alh.M | 
nTu^d) p un gnmit cu biotff p cu raldapittuj ru^ (MicindiriJ ir> 
Ktiatafe mati, cu stmctura parfirieB. AceaL grnnit spjire lAn«ft _l- 



L.iipi 



M FfttARAVJlin 

ui 



httpli 



C'l 



Cblrn^Ciriei 






CM 






ffft^y 



^^-NJSL- 



IffupuUt ]-hi, Cr, II •= si alu rile cristatint ale ^nmiilul a I ii.«»a j» Pn.««- 



sialurtle rriautlinc ale gnrpiilul al Ji -tea. 6 
M- Miocsn: P=--F a |ti ifricturi}; ivpg Mar god . 



«le 



vorul de Leac" (Albefu), 91 la eonilmjn{a Bwghii cu HughilH <lftngA 
Campulmig), toato i»i Mu ? cel MfiEamorfismul Joreste provoiMi tna« 
mat aics <te errfinlt-i?ii.^iil c,i 00 hi ml m»vi A« Mlcnwlin, ii.mdii 
«« ffPanitul ?i ewe se in*ir& in M^ n^jnedai pe dou& pi 
mce linii maLiclinale, fracturate ■ una la nungine* lor sudicS, Ibr- 
tn j .1 dintt'uii gnei« ca ochiuri m*ri - Gndsul dn Curia - car«- 
eaiirtiUiefte intreaga Culme a Gcwiei, de ia Valea lui Stan spf? 
West, ce sopan de H-yi Lotrabii. sipnrta kSuc^oam (Mu- 
spro E, nude culmca ae reteaza scurt i-i de unde gncianl nu mat 
apare decat j^^n si btfratniai ca ;i grauitul de AU»efti. in raJea 
Bldeanca, nrecum $i In funditmenlgl Leaolei $i »| Buce^Jor; 
a doua flUia, mai muh sail mai pu^in centrala M^ilor ^para$ulni 
Si rurmala dintrun pranii-giMis eu ochinri mifii — Gneitul de 
Cuippana — care tnmpe m valea OkuUu, mt« Calinefii 6 i Robefti, 
ea petece framantale tn rundamentuJ hasinetor Breroi-Tite^i, luandi 



Collection marcbarkat@gmail.com 



591 



KkmciiL'- dfc Geoiugic 



Fthir-j (rciwall Httot* Gfrilngiti RutHAninL 



3« 



me& o deavallnra mare numm din Cuitnea Kfinoaga [Tiles Li} ; de 
unde se coMinuft spry E, ca o FStfie l»iiu « tai& Topotegul; apoi 
Arjrc^ul la luLiKiiitirJ ; aursuJ ittpBEiOf ftl VAlsfljiiilni fl H.-f M>?imnei ; 
treee aj*>i prin V"f. OUcul ^i Cremenea in r-egiunea riu tBVOare jiIh 
r.ifVmbovj(,0[ , ajFoi prinLro LtidJ^orul ^i Herevoescu i^in^B creasta 
Inalta a Mttn titer KftgftrfrtUiui, de undo prin o orciiirc trace pa 
TersanlLil Iran&ilvan, pioraandn-se ca o ponfi sub Me^ozoicul Mun 
likir Pei^ani, Intre llolobac si IJtaca NcrML 

Afjirii (Ih auftstft roce eruptive vechi t cftrora s& dfttof^jte me- 
Imrurtfitmiu] ^i^inrH or rristatinu ale prupuhii I-in $i aTmA de ruiinp- 
roaseic I'Unona da pegmatite s?« apiite, oate n'lin^.iiiLft Tmiriifr^LiilJU- 
cele mat indcrpfiitatc ale mnguiei gramtiee; apnr $i iimnettja^a 
mi i de roee basice t - - dlahaxf ^1 d I it ha z~ par fir He Bad wot 
mnft mai nui docM eele g rani lice (meaoEOioe inlurioare). In acest 
tiiiifi jiu rn hi upffrni dkuigur ?i serpen Linele* ctiprinse In rocele cor- 
necne varri si riolaoa& cu gpidot, grenal, veKuvian, lolrit. ete. t 
depe I i nia de ennlaet anormal (tectonic) dinlre grupul 1-iu 91 gru- 
pul a] II -lea oris latin Muti;ii Fbr&ngului gi ai LcitrujuL nice p» ea 1*6 
Miuv^c le separii Infruii grup (nriezazoic) nparte, 

Spre W de Oil, sisturile crista lino ale grupului Uu, inain- 
tenaft pn la Sud de Lulru p£na la o tinie tectonicft ee at* uni eon- 
J I Lie 1 1 Mi LaL&ri^u cu Poluvrngii, dupft care grupni acesta IncjUeca 
iMuRQixi) peste ^turtle ctirtalme ah gnipului al IHea; pw cllrtd 
p« ta Norf.de alcfilueac Muulii SfibfiH"", Muii|ii Poinnzi-Rusca ^i 
mi }lH^pilin T . inconiurfind giujail al I Men ^i pa la WeAt. pa undii 
consiituesa Mun|ii Semen icului $i ai BAnatuluL cu lunula de la 
V&Jt^V Pe toalA iimftimea contactulmihtro gi.tipal i-in ^i M Il-leiL, 
i-ncale priisiului grup inutk^ a pe^te roogle celui de al doiloa. 
turi <a LstabiiK- a|}a^iniirid (rruptiiui f-iu, np;ir ,fi In ^ona de exiin- 
daiti a grupului nl H-lea. <ru aoelon^i rapitrlurl wnonimle de iiicflki^ 
cure, sub forma de peieeD mart, ca in Gndeann. In Mim{ii MuhB- 
din|uluL en prelnugirea Lor p&ste DnuHre in Muntii Miroei, i>a p ifi 
Plnkml limit hI MoliediiLtuLui 

(irttpal al ll-lea «rIsi»LiiL — Aoc^t g,-up oara form^asft 
Mtuitii P4ra^g\ilui ^i Vaicanulm, Muntii RiLtezahiluL Mim^ii Akna- 
^ului 51 &i Cc-rnei, le^andu-se direct pesLe Dun^re, ;^j>re Stud 
B&lcArral de Wosl, esle ooostilmt d 3 n o soris de ^istuii eri^talint!, 
in \:ara predomin^ n>c*fe filiUme, chloritoA^eHtertelfoaBf!, )^m« J e4E* 
tlatci ailesea prin inj^linni ^i in care aj>ar ^istun arsrslna^! cMmi 
noa^e. s?isturi gmtiLaasiMnicfiew ^i feld«paliH^te l mioagklurk cu |fra- 






nale, c^lcar^ crista! inc M eompacte, ^isturi raamoa^ eorn^Hne 
mieiieeti ^i piroxenice. uneon gmfilowe, uinutHtf, ©te. Ace^e ^ia- 
Luri griafiljflQ prednta in generaJ un tneuwnorfipm mai pu^D pro- 
mint Eli do eiU aceteft alo grupnlui i-in. 

N>ria aceaata de ^ieluri cristaline n ft>sL metamorfoz«itA de u 
magma panitieii lia/Jari ~ Oranitul i* Sn^i^a - cu foldspntuJ 
i.li^rLriii %i putin omogR^ tare Irece 5pm Nnrd la mi granit amft- 
bolic, Cranitul aeesta ae in^irft a lib fenna de massive man li n - 
cularc t [>e douft linii + Una la maigiuM meridionalfi a Mumilur 
Parflngiilm, Vftkanului ?i MchcdifAtului t 3e )». Pobvragi to Est [Ajii 
in rjutoii] inalt x\ M^hedintuliu, apopiiHta rpre Norti de ^btuHIa 
cristaliiie de gmpului IMea ; iar spw Sud Hind deacqperile prin 
aiisfurnkrea acestora doMlu rigid fajiei margmala u Carpal or. a 
doua Itnie, aaialfl. mnnliior ^i pam^lSL cu prima, incept In }^t tn 
vatea Latorilei, pe care urmeazft pans la izvor, Inaluliim] : 
W prfn 3Jij^ivii| Parftnpiluu *■ m contiuaflre, In ^nrsul auperim > $i 
roijteeiu al Ceimti, In lirie at ill In MaMsivul Rftt^Kalului cfit p mi 
Mnntii iUmfl^ului, apar ma^sl^Q jiranitic^j deatal do putei -nfcc, t:art a 
se In^iri pe o linia ejrterioa?ia celorlalte dnuA innintite mai ms, 

Pe toatd zonadis r>nLati a ac^slui grup eu msigina gram 
a trwa*i voter, 9Q oi^cru\ nparilia du gneianri-amrilioliae, de mica- 
^istui i gwiaifwte, de dioritb ^1 de n,plile ; atat prunilnl bftl p *&« 
ria de ^istnri criaUJine a grupulm I [-kit fitnd slrftb^Uite de nenn- 
m^rule filoane dw pogmatita @i da minnJgrunulite P 

DupE Bteiiic, ^ivtuTiJo cristaliiit- ale aml^lor jp-upe repw^ioli 
rocd« metamoriozala nl« acdeia^ s^tii de 3trat« Hwdiinentare, la 
biLZii mai calcaroase. cAtre partea superioari mai ailicioaso; jpr 
difereii\db d* facies p^lrogra/ic, ce ele prf^intii, fi'ar datori numai 
feiultii ditent al metamorliBmuJtii, care si el a slat in slninsft l e - 
gfiiura cu punerea [n tec a weelor puniliee ce ie a meuunurf -■■■ 

AhiFoI, in«bimornsmul Hjurte inlons al ^isturilor cTigtaiine al^ 
giupului I-iti a'ar datorl fa|iUi|iji, ca pmiQrea til Joe a magmei gra- 
mtieo cc le-n Em-!UmorfoKai (Gmnitul de AlhecU $j Granit-gnedul 
tie Cozia $i de C«mpftna} T s'a rfectuat in acelas timp m o puter* 

imtare a stratelor melamorfozate, din care caus& inj^c|ia rnsg- 
mei $i a Diinemlizatorilur, cari an proviH^t m-UiiuorflsmuI, a^ pu- 
inl face dealungul steLteior §i deci tufhio&fa lor s'a pntui f^co 
jjihi adanc aimfiU. U ^igturiie jnrupnliii nl lt-Iea T din cto- 
tqft, seria stratdor sedirneTitare ne suferind t^stiiri intense, m^ma 
graniiica H > rJdicat sub fonnit de holte, dsy: u- iiinar, care bob- 
bin pulin inreli-ul sedimcnlar |J din care cauzii me tumor Ibmul 



Collection marcbarkat@gmail.com 






FJenumte dt Oculogie 



Privinrr gfnnralS aiUpffl (jrefikgiei HurcAnici 



ft! 



^ 

** 



it i 

"fit 



1 






nt 



£n5 

ill 

■gno S- 

AS- 

£*? 



? 55 



v- 



J or a trebuit %& tie mai slab, el trebuind sfi se prop&ge perpendi- 
cular pi> suprafata de slratifiealie ft rocdor fn?eli$tilui. Xumai acolo 
unde sincUnalek aceatoi strata an foal adftnc incl estate in magma 
iTiiiiiLic^ mi did acolo nuslamorrumul roeelor din lnveli$u] massi- 
v+sbr u Tost mai complect 

Timpul eiknd sa pelrecut acaat meln- 
iiiurlism esbe cu al*i mai greu. de detenni- 
nat, eu cflt din seria da strata metamorfo- 
xate n n au pulut fi IdenLi finale ou sigurantft 
de cftl foarte pulitie. In tot cazul T dinlre far- 
ma\iuniie PtiJenmkiilLii, unfile sau pulut idm- 
lifhsi, AstfcL, la Muiilii JMnatului, Carhoni- 
fterul (Ejpard nuinai in parte metamorfozat* 
unpreuniL on grupul l-iu T dupA cnm de altr&l 
apor f i stralete cu anlmcit de Scbela ((iotil, 
la morginea meridional A a [xinLalinului giu- 
pulul al Il-iea* metamorluzate on mai In parte, 
Tot astfel congltiitiaraiala pcrmtanc- (Vemi- 
ciino) p# fle-o-pWte p a nu fi fort alius** 
de loc da miiUtJiiorllsm, iar pe de alia ta 
™gtunea Mehadiei ale con^in ?i elements 
congldnuft , atice 1 proved nd din massive Jo grani- 
tico de tipul granituiui de Su^la |8tJiaffinElk)« 
Astfelj eft ee po&te admite £u desiuia pro 
babibtate, ak iiffi di> strata gedinienfar* 
ear* priit raebunnrllttti a dat narRiore ijlfl- 
tnrllor ori staling at At. netor din grapul al 
U-lwi, tit $1 eel or din cm put Mo, apar- 
(In fm-inattuiftJUir gwloifiitt mai veelil de- 
nit rcmitaitul ?i in ran* ae mprinde deci 
cal putin fthxHflfeal mijlociu 31 taftripi. In 
oazul a^esta, Lntnmnfl^a isaKinelor gram two, 
eare an prurocal metainorilsiiraK cqindth* 
eu perioaila de putemiee cut&ri «arfac# din 

RaporUinlt! te^tonioe anormal^ diiAre 
oele doua gflJ^Q de ^UtuH. cTiataliae* sa dn- 
toresc, duj>Si MtfRGOU (Pig, 8ft6), uArf pit^r 
nice iiifuilecari a seriei de jfajttri cruilalina 
alt* grupuM 1-in, tmpreunA WJ Messt^oicul 
Hftit, peate seria de ^istutri criitaline ale pu- 



- s s 

■ 






:-*•! 



^■j 



jjului al ]|-Jea T §1 f^esUi MeztttOifiil tJurasic-Cret^cic inferior) ce-l 
acopere&. Jne&lecai^ii acaasia a avut loc la Onele Cretaci^dui in- 
ferior, €4nd au luat aa^terc i'ateitelft Duitp ^i cind sub Toima 
unpj put em tec cute ant]<=h&ala euleate. uilrcaya serse de @isturi cris- 
talina a grupnlui l-ittp ImpreuM en tuvenwa lor sedimentari de 
roee jnraftic^naoc^mianej a fosl lupin?!, del a NW apra SE 5 pasta 
serin grupului al U-l«a ^t peete cnFertura ua sedimentary de roce 
jurasir-neoconiian^. Astrd In concepliR acea=la teclonic!, fntrraga 
ieria a gnipulm a! J I- lea din Mnu\\\ I.otrului, ParAngului, RetezA- 
Lului ;i Almagului, eonstitiicsc autDebtnnul $] aparD in f«re*atr,4 
t iw Ionic!, fat 4 de grupul 1-m. oarc forme a xfi pdnza dit supracuLiire ; 
f«reziBlra fiind datorit! erodfirei \j\liYs.e\ din care deci ^'au p^slrat 
tn u««aatA part* numai pelecile mari din GodDanul + din Muntii 
.Meliedin^jliii ^i din Plaloul inalt al Mehedintului. 

Gr6u da ejtplical^ din puncl de medere mecanie al [ne^lectrii, 
In hipoteza uiiGaatfl, este faptul cfi cete douft ffl^ii de gneis eniptir 
^i amime fA$ia (ineiaului de Cumpftoii 91 aceea a Gneisidui de 
Co/ia, dm gUJpnl Mil al Munlibir F^lra^iilui, rh ^t^c exact in 
pivluntfirpa 5 pre llsc a eeior doui ^iruri de ma^aive gi-aiiilire din 
^idiurilf CristatiBe ale grupului si lUca, din fereaalra Lectonicil a 
Mun(ilnr f'arflrigului^ $i aninne; $iruJ LatoriJBi, iii dr&ptal faciei 
Gneianlui dt Cump^na, iar ?irul rnendional al ^rtnitului dfi i$u~ 
•?Ua* in d rep Li 1 1 fc§Iei Gneisiiliii de Cozia, 

Cristalinu] Carf»a£1[or Orientate 

In M until Pei^ani 31 in cetrol sujjerior al Tftu lAlamifei fistui-ilfl 
i Tisiidine *le frapuliii L in diapar priii n treplrttft scufundarc snb 
depoziLule mcKu^ice ale Bucegflor, jiIl IVirii Rdraei ?i ale esrti^ 
miLfttii de SWr Per^anUor, acufundaifi datoriia fracture! dela 
nkarginea r^snrkeuija ji funds men lului Uasinului TraiiLiilvas:i-i 

litereapar in C&fpajii Oriental}, ceva mai la Nord de Mfirciirea 

Ciucului la iDCBput ea o r&|ie anbfirot Jftrgindu-sc npoi dici c« in 

«g spre Nord In Muntii Bistrltei ^i ai Rodn^i, unde Uimit m pa- 

lic piniun In spre inleriornl arcului ; iar dup& gfttuirea ce ur- 

.measii acestoi printen In dreplul coraidui Haperiur al ViQftnlui, file 

se prehnige^ apre NW ca f&tie onduhila. ptod ce dispar com- 

i pulin 1 1 ltd la Weel de Cabola tMlyana, in Mun|ii Maramur!- 

^•lui. Ele sunt akfiluiie dm ^isturi eristaline tipice ca acelea ale 

finipulai I-iu. mica^iatujH unwori giwiaillate. amlibolile, *i H Um se- 



Collection |0^rcbarkat@gmail.ccMii9nQTit€ i <fc Grota 

rititoaB^doriloase $i fflite, cu calcare ftistaiine; Iwte rafitunar- 
te prin jmcisuri de inject de ftrlul Gneisului de Coato. care 
ftjiaro mai ales p* mnrgiii^a ojtterna a fft^ei, mai far In interior 
tYiilca Anie^ului, langfc Uodna), ?i care mui insolite s» aci de 
knlile d*3 gnuiit cu biotit, de f&iul calui de Albert. Aceele grwtta 
sunt rn&S fine In bob 51 apar deartid Minute atslt in inleriurul cAt 

g Tiiflr^iiiea externa a f^isi de ^raturi criatalLna, uait mar; 
eete ridic&tfe f MMl $i burfUicafl paste sedimentHoil tt>fc»*ata m- 
ferinT at Flifiiliii Carp&lilor. Un patcc mai mic tie gislun crisuiliue 
apare $i In a fan* mai^inei externa & Ri^iei prindpale, uurtai ■ ■ 
»ona FU^uIdt q*g*aete inferior din vals^i nkmueuiuL alluwit. ptf 
drwpltf Hii^iKuliti, putcc ear© se iniimlu |iimu spre Nurd du etu> 
ntk lis mi*, -li m drppud Joivditii|u tMeas. 
La marginea rntwrift u «riKLaiinuLni Garpi^ilor Mrkniidi, la 
D it rau. fipare un deeUd du uutcrnic ma^iv de p.ii»uiiA-iifefclinic&, 
L^re mebimorfozeaKft -isturik lllitoasa din jnr pc a micft soul, 
InLraaiunpn awesior sieaite cste desigur ult^fLoani culbni In pariEft 
» crista! inn I ui jjrupului I. 

Crlatalifiul Munjilor ApusenL 

Ari^ti ninriU forme adt o imitate tr±£lonic& apart*, ei Hit id 
euparuli de Cnstidintil Carpal ilor orientall prin marea dep*esiun« a 
CAmpiei lYaiuiLwuLiri, mi cure talus se leagl prin petocele rAadolito 
dr ^isturi cristalin^ ee ap*u- spuradie la margins nwdicll a ncestei 
deprcsiuni, dispuae pe dnuiL IM; ana Id pfelungiFea Mm^il»r 
Mesegulni, m peltscul din Dental Mare p din Freluea, |J alta, cava 
m*i spre NK §i }sarairiil cu prima, en i^tecnl din Jdunjii H&cuIuL 
cu cd deJa Nuid de Apa Zdfijilui ?i cu se) delft Simiau. 

l^ cAnd margin ea de riiBfrrit a Aluntilor ApusenL, exccjilfiad 
pliilfsnul din dr^ptul TUfdetj ftsta mai Inaltft, ftrttiltfi rcgulM r ca 
jiind uiftrginiM de o dkibca^ie destnl da puicrnicn b limits cu 
sedimenlOTuh mHr^iuca sa dc apus estn mu jaasA «i mai spinte- 
catt de Bcufundaiiuri sin&linale tertiam, ue jsllrund adanc ^prf; in* 
tar i oral cristtliiiuliii, dralungul vail or Cri^ulai Repede, Gii^uJui 
N*?pri ?J Oi^uitii Alb. Din cawa* ajceasta r^istaJmul ncestei margini 
pmziuiiL un asptet din^at, cu [latm mari pinteni inabitod &p*e 
fJHjnpia Tisei, urrnlin. Muo^i inopi^ilui [KeKutu.il, nl doilea in Munliii 
II; .i.ruiui, al L^lea In Mun^ Miima-Codiului ^i ^ pttewtaa, «rf 
mai sudic, tn Uim\ii Drrx?ea, Limita de ^nd qi d^ feo^eit a RiuuU- 
br Apascni este InscmnatJl prin o ve^ha $i pw^rtvicft tSptoft, < 






Mvift EBMrall mupra Ckob^ j^m^lei 



41 M 



amfibolite, ™ ™ c ma .L/r ^ l f riDr l d,n "wawsluri, din 

dior J'' — 'f ^ ******* FWlitUluf, S0 fefcwe rw lftn(rfl 

ciwmii dovollara m vpu.. aatocirM urn „ 

21* 



Collection marcbarkat@gmail.com J rt . 

^p wa Klein? ale dfc GffHop. 

ce uriie de uur, arginU plumb, atoa, ** , * »*»£** ApW* 
suiiL legate sirens da n.pnriUuni1« aceslor ruce (lla.a Arus$uto», 
Rosin-Montana, Buciuni, Vulcoi, Brad. Sacaramb. etc.) 

Pe band insa Wu#mite erelaeic-paleogenc sunt caracloriBale 
urto I*™ ..mite cu marie puliuB tutori, to Tertiarul mediu au 
ftpfinrt ttownu* emptiuni andesitiw *i daeitioe «u lave pnlme 
sau Hilar de Joe (unole andesitc), Insa m cenusjft wlraordmsr de 
denial** care se totalise U> M«m|ii Droee**i Munlji fetotei. 
tot* Munlii Mom* Codmlui 4 t,r(W(!& *i^ Word d* Mudlii HeghesHui. 

hi — Farmntlunlle scdinientare care tin de restart!* 
calendar Dncke. 

Formatfunile sedkuentare ialim Le&ala de ftceete Irei nttrS 
rtsturi ale Catenalor Deleft, apartm to part* PaleosoLculm, ■■! 
parte HfizozoiciiUd media 9' interior. 

Formnjlunl pnleozafce, 

Dtodescriorea ^turilor engine s'a putot ******* 
reprtaintaolal^ga aerie de sediment* paleortke, metomorfiMrte- 
J,, intnniunl de ' iru, E m B gwiilinfl catre btfto Carton ferulm : 
astfeL eft dintre formajiumle patazniee, mi vom Inlnlm to wi- 
atiUilia W*sto* prt*A *• <* 1 l'^ to >* tot4m P mt ^ r fl ™ fo * 
« ma an ifanu ^ «■ &* mrtunoifam* meat U w ma. 
poale reeono^ fiara^end ^adimentar. to e*g aceaHta «■ 
CambriaauL nW SUuriw.i»l nu »• dtoMi la m* o parte * re- 
fhmibr Carpstic*. Twrad to itoleani. in dislridal Soflei, tt e.tew* 

dia e^darea efaon ** l«to >«e eft P rov,n «fe «*""*£ 
de Awto, de»r5te de fife At..***™, ea prmemnd .din id. 
aKsmete dWttce « nonsUW coa«1ame«aek ctaiae.ee dm BaeeKi 
si din CeahUUil. 

Dwihnnl. Cartel fom.aUum i-M atribuie eulo« petecc 
iWathi de sisturi calearoaae, mfli moll s*u mai H^ meUm0C ' 
folate, din Mantii Poiana-Ru^ciL 

Cwlimlfcnl este «w bif,e rtP"***^ malamerfbmul ne- 
aUnrfnd In toate pimile totrwma sa serie dB stmta 

Daea imb to HntH Apa^ni el ««ta nun^ Mf » n <:U ; 
prina in ? iei U rile graf-tnasc suLierioare »Ve eomplwdnu ce wupfltt 



! 



Pi fvirt- j5ewr..fa M Upnt Odiilaglaj ttniinM w: , 

™«amiJ mnitfc al Ga&dui; m MunUi BilnaiuJui si ,„ MlJllti - 

to EUiHt, CaHioaifeM BU pe ridri prodljBtiv M C(| fa 

to ^reg^aa dm Ju,„i R^y [ff - „ ftnsavd . ^^ - ^J^J^ 

SLI^u ln ^r r Aih (Swd de ^ s::^7 Vi : 

pma de 3 Jna. ^ la L W , Todnle «i «ana U {Vast da i£a5 
to valea D Un ^ Carbooiferul *« ^oa^ „ dnWtooS n! W 

tee,a ta UaEa Noua. In toala ace^ ^ (JS i ^™ 
naie a« cxUndara da Btu | de miM „ ^ ^^ 

AM panft «« NotacJ^^ do Tier. b£ £ sl tjj ^ ju T 

,'? T '^rulm; apar in partca supatiaarJi a «btnritof d,i & 

toi.no ale ^npaiui a! iMaa, euanito ? , |is tori aSLTT^^ 

^ ndiomd munu toald, eari au rnarit e QOfm ^a contbe.mil- 
ar ? „o B«oaw a nuataraaae ia^iuni de maan,a ™ til. a 



Collection^arcbarkatfggmail.cc^^ ^ GMto|iB 

pfcna la. Permian. AstfeL reginiul continental ew rurma|lum ua>bu. : 
QOasa ce sa stabilise fnt.fi din Cixrlxxii feral aujierior, se coatinua. 
n in Permian, cflnd o brae parte din tnuiu;ii formati sunt ula^i 
du agents' dislrugAlqri, rorcnilfldu-se pe suenmala lor putemice con- 
glomerate 51 p*aS, p* uncle loeuri oa C&cfcwni (Seoul, l&agfi Re* 
^\a). Aslfel dar. in toata regmnik carpaiicc, 1'ermknul aparo far* 
mfll do coiiglanwrfiteto si gwaiile ro^u-cbfimixii. bhii ro^ii riolacca, 
pa care hj intftluim in toflte ButtKntffite de mszozoift, lie deasupra 
CaTbomfaralui, lie, acolu undo ucesta. lipase, direct pesta a 
rile ariefaltae. Fariesul sflu petrografic somanftnd mull vti eel din 
Alpii Oriental!, i-sa da l ?i la noi aumirea de Terracano, 

In <'arpii(U HeruHonalL Verrucanu mo pUsosle In toatA zun^ 
do eHtiiidcre a gni]miui ol Ji-lea criBialim i'ormAnd aupurtul aineli- 
nalelor de M«soaoi6, in aped * i la. .liu spre We&L pan* la Pur- 
sue de Pier (SturuL Osiea. Valun, Titrnnna, etc), Din valaa Duunrii 
$i valca ijermi, uude el is o depasture mure, IVmuatiul Ueee 
ltanat, undp, la baza pulernioilnr sinelinaie do ealcart .\U 
apare Tara&l do argile en i-irL.LiOi, de ?isl;uri micaeee, de p«aii ett, 
Hieturi de plnnte *i de conglomerate ro^ieUec, cu limunit, oa: pe 
portim de opus a Culmm Bemenicului ; tab* KegH* ?» OtfLvi|a, In 
(iruia &t ClocoLtyul; '"Jig* Garu>le; hi Ciudanovat; to rogiuuea 
tjleieriae An ma, em, 

desvoliara mare la Tnsft PerminmiL in Hun (II A|Mhni[. mat 
ales in partua lor de NW, acolo undo prin o treptatfi scumndarfr 
a OislnKmiliii. cuterUira ineasoaoiea ie-a aparai de eroKiune. Aatfel* 
II gfisim wu parol ftitinderi mari in Hunin Reaului $1 ai Bihondm, 
dar mai ales in Muntii Muuia Codrului. uude esto represent*! prin. 
cunglumerate jt firosii n urate, reeomate dirwl pesle ^iPUirilt! eris- 
IsJiiiH %.i suporlftnd oalcatete ?i doloniitele mezozoice. 

In rarpatl' orlentall, 5e eiteaua. ml 1n tefltai* cu petec/iie- 
de MazflioiG . :e a'aa pastral ; in llfijjhima?ul Miir^ : m Munlii Ghe> 
^liului: pe Mfignm lunga T'risimani, la Karau. v inBucoriua. 

Cateira petcce izolate de Verrucano, a^tar %\ la estramitaic 
de apvfc a Co/.iei, In Valea lui Stan, conwdcranda-se (Muaimci) ea 
sparnud in lereoslrft de sub punaa gmpului J-iu 

t 
MezozoicuL 

Trlusieal. Regimului eoattaenlal ee atapttiuea regiun*.* ear- 
palicu m tinvpal* Palw/oicului uuperinr, II urmeaia o palemiet 
uanagresiune marioa, marea triaaiea alpina acoperindH-le couiplecti 



Privltv goomdl ^tiffin Gflolc^l ftumitmm 



tun 



•de la inccpuL f n trmpul a^ei traii^gresiuni s an deim B , | a bazft, 

«atiai cenusii V iala™» (Stralel^ de \Ve f f eil j, peato ca^ urmeMli 

pufceraoa ealearc dobmilice, de Upul ealearelor de HallstaiL Cu 

toaut marea exlmdere ee a avm mnrea Triaaicidui la re^mita 

fn eele din j„r fDobrogea). depoxilele *al» se gftaeae 

i eduae la cAleva pemee ?. clipe fir* tosamaliate, din eauza 

riunlof ce n» suieril ulterior, AslTel m tarpatii Mtodwuali 

^icul nu aa cunoajta di\ loc, daefi mi c va i ae va puici 

atrfbul ™rtaui tt dolomiticfi, ce t ^ ire ca o fli^ie intreruplA m*ub 
ereasta ««ntdoi Fagaia^nuii, d«k Boitfl pe Oit, nana In Vale* 
ReA, In isvoarele H.-IXwmitci (Ar^^l. 

Jn Carpapl Oritaoali, m special l» maigtn« e-rterioart a fa 
lnnl«r tTislalinB ?1 p( > ii nia de ingrOmadire provocala d« lncateca- 
i^u acestei maqjini, apar airatele de Werfen flrjasicul ir.feriqr) la 
■care x: gasesc mfJUsuraie Wocuri clipc maH 9 f miei da diwi 
dolonnLire, apariini.nrl Triaafeotei media ^ auperier. Aslfel, din 
cNpclc dj.. Rantu. Pfetrile DtHumiei, din TnUr*sw, de la Prtjw- 
r.il*. iu i:umj| auperinr «] Uistritei ; dar mai alw dia ealcar J, 
i^reti t .e d... Paraal Cailar (Bacavtaa), B au desoris Iprme carac- 
tenrti^ I na.su ului mediu §i superior, de foeiesul c«lui do Hall- 
Qfaioptiffthtw WsnywMfa, B*maB<i twwnrii, FbgOmmmi* 
We* & fem ctC(}) Spre sud dj|| BllW)nB j, airi n ^ 

dttl MoldoTBi, ucente clipe reap„ r la margi..ua emtalin..t»i din 
Munpi HfiKhTTnafului f\ la picioml Hftghimapitai Mara (Strtaele 
*W«ifai|l dolomite *>$i«to»). De ad la intaiiiim locmai in 
-1. Ki .. li^njFor. in vah* Ln,^ ^i la CaciuluLi 
de .mde se dtaasfl (Uxww) Stratele de Werfen <u 7WAo rmt*- 
^^ 3« ealcare dolumttice eu Nnticdla eoatata fi Myvphoria *^ 
De awmenea e i i„ |lflil «a de NW a Montilur A,.„*»ni in 

•'■■ '-'■ " l W BtaanUui (Fjg, 3*7), ^, j| UI „a Codnilui, Triasoul 

apare i^aaotat prin stratele de Werfen si pnn dolomj'te R «ie 
dm care *e citeaM y>' V ,^to taa^ <.W,<,. fctw^Mriew 

Jurwicmi U taeeputol JaraaleiUal birrftar. ded la tacepuftd 

ba^iilui, re^uniic earpatiee ae V 4»aiu poatn total M(Nl d*ia «j 

la pljnfi perioadft ceotineataia, „ r «« timp majoritatea 8 t TO - 

tnas.ee au fos! erodate, !>i petioada aceaata eonbuaniala 

^ine tot laapu] L^coi^ yfcj to ^^ aG6Ste ^^ stra!de 

luuace aunt repudiate l>tin ^^ p^oase-consloraeraiice 9i ptio 
jjwluri argiloase neyra eu earbgni, ceea en arata ncn.ijkKii *pta* 



Collection marcbarkat@gmail.com 



toe 



Elemewl* de licdogie 



I'rivin feuuM asupra Gwlogipi Romania 



107 



,,tercs imedifilii a unui lftrm ™nun«Ual. Fariesui w*»* contra**- 
tal se p»me uirnlii. ta &#* enlcarelor jutasicemedii (isopcrfeart, 
din BanM IHamwii. OM*i Ai.i(W, Ciudanottt*. tfAl, unde <*i - 
bunii *■ expLmrtrazft p* a scarfi deatul.dc Intinsil, prin mstai I 
nei. in Carpa[ii Moridioiah, wide devine mai gre*o^ »1 P 1 " 1 * "' 
Depresiunea BrasovuLuL *i In Bnrejri. unde ctAtmH ia* devm 6S- 
[.Inulivbili De ad [install reapa« tocraai in Citps^i * » ' ■'• c » 
icela; facie* enntinental. feetesul de Gr^n, Itwouia a" 
fucies in mod constant ue iodica war, oft regiunile Curpatilor aa- 
tttRli, frTTiiau in fartetad inferior <i zona continental* wtasa. 






IT*/. 




H«d«F 



£ sat.-; asanas: s» ^ FP8 ** 

hmw& « Plaiformn Poddlco-RuHlL ca Ddwogea tf * Piyb^ 
canu; eminent care indildrt la &***& to i4gia»n «up»ti a* 
de DapreriuaM PniiAaM., de Hua(tt A|iu^"i fi de Dapmluiiea 
TransiWimlel, un m^ bnl il **»* liasice alplm, to cave » 
depunem. cak«a amonitic* ropatice. * raeiesul de Adncl , cal- 
car* care bo cilaufi de (a Valea Sac* din Baieonna, dm h ■ 
ma*ul M&^ P de P* *•*** a * ««*«« al Pnnaniter. la 
Race* ^i ta Awgualin* 

In JiuwM media «h»H0r> tiWW retnunitor carpa.ico 
se modifies htftftt, ca *i pad* din WM& aontiaaalate sant 
tnplat aaoperita de apel* marine, .:ari an ItoaH* ***^ ***** 
«U*»a B *. humi-i cwijWi.aialice, en Bfo*&* * BwAt^i In 
Hajociw), pftete c^re * iftato calcare ro^wliM cu jlmwifi Itfl 
Bathottianj. fn fatal *mt* gasim reprewalat Jaiaaical njAi to 
clii5de «toaw din 0M* ? difi Nordnt Hold««, W Jtt« 
,IiU amdiaala ce brtedaart Mnn t Ii BtaaUdui , in Himjp ApuBMi 
S In «|Ste sincBn3le din Cair^ Meridi^ali (val & a Gonft, Ti B - 
■!*«& t-Qlti^Mkia de Kef, iHatra CraiuluS, Byjtejp, Tun. 
Bhitai, eta L« SUTii^a, In Buoegu nnd^ Uospml- a Tosi fltatat 



miii bine (llQi>uiia-HATn^ ^j UeduchV (?l enrninff in paries inTe- 
rtoart forme bujoc icu e t&; ocms Ht^iri&titm&*i Pvrkin- 

f, #te»; mr Tn calcurcle a-jaihiiniene: FhyUwtros mediterr*. 
DppAlia fusa*^ Lytefixras adskidtty faunfi ^;are «t« A$omAni.1adi-e 
mull ou cea tfe^riaS din Doggerul dela Svinita din Dftnat $i ftti 
eea dm JJ^hmi%nl Mure, tn Carpa^r Ovfentali, 

lunw*i«iil ^up^rior fMalmul) este oen nmi rlsptkidiiil serie a 
.'ipriJHi ului m Rom^nift fi ImpreunJL cu Dcg^rul const iluie^te tiia- 
joritalea wteatitritodfi oe cit fl^ii Inllnac Dut pitoresnul nwittutlor 
oarpatice. EI apiu^ deavoUsi in general cu ft^aal nerilic medi- 
ttrraiail! cu amteropDd« mari, oa £cUiiod«i-in^ Binehinpada. 
(Vr«lo]Hiil^ Btd termfii&ndu-se I*l parted saperioatfi prfn rjifcue 




Fkg. 33S, — Juntsitut llrt Piatra Cralului, ?24l ml: I gbtwi 

reeiTate, care pi^lnia Lreceri gi^ada'tb c=fltra Crttaeitiid infei-ior. A*t- 
rel. Ma I mul lormeaal e^ola calcaroase din Munjii Banal ului. ca-i 
brd9EdaaxiLdak S la N eu mai muHi* ffl^ii5in<;lfnal&; in Mun\\\ Alma?ultil 
$t In ai Cmn .-i ; in Mnnlii Jtadiftdjiifiihii, VftlcairaJui, ( J ai4aguliii $ Lotai- 
Jui ; inii^iunea Nam^e$l^I)ragnH]avel^Ruo^D^mlxsvicH>arii; Id Pia- 
tro Clraiului (%. 338) ; In JJuccgi ^T»rR Biraei 5 ^i tn Pta^anu Dscfi 
In sona dG ^tindere a Crislaliuului jjrrupului THml JurAsJcul spare 
*5trivit fi dinamomelaTnoiTpzat pe snprafa^ de ftkneeare a panzei 
Crislalijiiiltu guipului I in. ceea ee a t&cui aH dispart In mare [vaKe 
mml% de vmt£ ee eouliu^: Tn Bucegj T dar mai ales in halm 
CNiiiiliii ¥ i in regiimea E^ue^Dftmbaificioara uj>de-i suporlal de 
Unstalinti] grapuJui l-iu, el apare Toarte foaibfcj. 

Aatftl, in Valea hupului la Ruc&r, ^i Lu S(runp in Bucegi 

a Malnntlui ipare fonnata din eakarc ^i gi-i^ii ro^calo eu itfa- 

MiimwgAaiia, J^irpoccrm eatpaStn% Prrisphinrfcs 



Collectic^marcbarkatfggmail^ji* de 6wkfiif} 



I. - f i * irii g£ucj-[ij£ii fji&U[<ia G ui'li^itri rUnnfUbsii 



m 



'--itiftoneBa Atkt, Ptjgope Awe?, Posiffftnomija nipivw, Linux rit- 
pkola, etc. 

Putea iupcrioari a Malmuliti, TJtJronieiil, csterepreaenUUn 
general prin calcare albe comt^acte, ftrcHtfe, care m retutfnA fie 
pe Malmul inferior fio- po Dogger, nnde baza MaliniiUii lin^u*; 
Ro cltia r peels* gisiursle crisUtlina* cum se obsuiril ad rag ori in 
zona da extmdens a Cristalinulm grupului 11 -lea. In Kue^i, Piaira 
(!i-;iiuliiL si k Kij: -St. riibaitslfi I i Limn ice sunt bngaLe in rfesturi dc 
Cuhtris fjl&Tidifinit N&riruv t k It* r tiwtiitHi. Tzri-hr. nutb&Ui. Ti 3 i« k hr& 
ttdii mttftri*ita t lih/nchonciia k\niuom+ Cwaiieri, etc. 

Pe versanti 1 1 nordie al Per^amlor $i In li&ghim*3ul Mara, 
Malum! inferior cste rqvrezQntat prin calcare cu Qppefta fitfa- 
gmphica fi ^tfpKfaftsr<M rtCGnJkfo**w t pesle oar* urineazM en ; :<U 
compacts, cu C h or^im > iffmiMW $i IHcffr^ alp TiLliiink-uluL 
In rtiji'l'' din Moldfmi d« Nr>rd ?i din Bucovina, Malum! in 
ffifior *hU? I,: Tel cu md din Kucc^i : pe c&iid col superior esle 
r^pre^enlijL^riEii^L^mitieuu^ii cu ££jlexuri p cu rah rasUni dc -Ijj/^ijls 
jinn call -ore all j ft recif&Ic. 

In Munlii Apuaani, Jur-a&icul prezmtll. o putamici dwrdliiiti 
inai ule& in Mun|ii Bihomlni? unde In aona cuprinufi In Hud i 
Cri^ajJ Reped* fe inlre Tilfta£d ?s lyniooiogL, apflJtt inprcunA cu Trf&* 
ricuL de care din lips* dv toalte eaie greu de scparai $1 unde 
prfruntft ckIa mai frumDQfte fenomene Liraliene, cu 51 run rtiitfte- 
mase de doline, cu pe^lcri fiumoase $i borate In resfcori de Wi- 
male caverrucole, si cu numeroase disparitfi de cursuri dc a$>&- E4 
parlca lor ^jftrtoaift, accste calcare, prin dceakiitero *i solilknr^ 
in lunga pet load ft continental ft ce u nnrini, un duL [la^Lepa dc sipir 
^i k imporUnteb dgpozilo de hauxite. 

DestuI (k ittiporlcutite ^unt ?i [i^te^ile din Mnn|ii Mcinlici, In 
co ic bunt taiatc chtai tmpwnaioare (Chjil- Tui-dei §l die Tumlni p 
Jun^fl p rurda) t on fotmwLz& cn^Vo knpuniSlnaitj pa Creasta B«d«- 
leulni, ca Vak4sniiL etc. Iu gmneral baxa a^c&lof «nteare este ad 
incloffbiift Tn sinclinaluta ^teturilor cri^lalme. din^ire cauzft petaeito 
care prin eroKium^ an roal redusc nuniai la a^este %mi\& usele^tflie 
s-i Lniimrnttuate la marmorft prin pr^siune, an ToHt cotisideratc drept 
calcare crisLfllinc $\ tasumate direel lza iii^ria ^isturiloi- criatnline* 



CrtUcicul. 

in mgiunile iurputiu^ c» In « m&re p^rit* din mij|[K:ul ^i m- 
duL EurnjitiL Cn^Lacinil sc Jivid^ in mod [luLiiiai tn dcuzi jumitiL|i, 
< n Utfcul inferinr ^i irttafioitl ^npriiniv ^juralc Intro cle prin 
n puicrmefl Irifttgmaimie. 

t>fi;ji milI iiitWiiu'p Vbtreji Jurttsicului Hupwriur eart in Vi- 
thunic imrz^iin adtlncirni mici In nijriunile c&qmtice, ce^&ce a pHlc^iL 
" |LiL£midL degvolbire de mcili eomlieri; cu inceputul Lirnpurilor 
CrelacHce t Lncape din nou Afi udaiu^a^ca rundul. mai ales in » 
giumlc d& q^Undere ale Si^turiJor en saline ale grupului l-iu. Din 
eauz^ ace&lai ad^nciri N tn lo&lil regiunea gcestor ^i^turi cmtalim^i 
$i in directs i-onUnuilat^ di* ^dhn^ntarB cu ittkftTOle .lum^iE:ului 
iiur, voiik tijbsi Cruliirioij] inferior di^voIUil mLr nii faeries alp in 
oaic urns -n nullum, anion i tic. dc tidtlnicimi in an . : pc c4nd In idkra 
awsici ?:onc, d&jui imprcjur p dcalunsjn.il rc^iuut-i ihumoA.se acluate. 
• pare desroltal inli un facias ncrilic. mAlti^ calcai^&grezos, 
mgricbf? ^i In gcn«r«t ht»t>it dc fg^ile, Aceet, facies tafiio^ en oare 
care mici dnosubiri, s« ^unlirni^ 3n ragifinua aci^a^iu i^rpaiir^^ 
pinl in Te^jiirul mijlod^ rnrnuLEid csLr*eterisjtit^ r^cetor Kli^ului 
tarfpaUior. ca ^i A I pi tor. AatffeL raciesul cal^roi-rQ^ma^ dr jjdnn- 

• inn mark. II gtlsim dc^vollaL in Luatt? clipcie jurasicc din Hucovina 
?i din afardui Moldorei ; in cele db IIAghima$ul Mwe'i P^^ toaie 
(fen^iSe deJuTO&icdin Mui^ii Apui^ni ; In ede din Hanal (SFinija); 
dar ioanf rc^ilir^r ^-i bin* desalt al m gUseyte in &xlremiUUE*i 

• •lELMitaliL a Muniilo.r ("Ttittei^ jii n^inntm RurrirJkririlinviriu!:: 1 :!. hi 

i jurni i-)ra^rivulni In i^iun^o Rui^r-ihunlHJvicioijrM- 
u ■ -:r a fi^l uiui bine ^Ludiat {Dc-uImI SiiniiuL Vaica M inlre 

ic^Tf?rft ^i ClieiJe PAmbu¥idoarei) f Crelacicul interior Incttpela baxi 
|inn liiliri-ti maruo^sti, In gtralc subliri cu: f^jt^cer^ jpwiffrnw) 

iliiiin): |ie^l^ jin^h'ri urnin-H^Ji inaiTin ealca^ eu HinnUfj?; mma- 

tttQCzma uifimdibidum, Lyt$mm$ Pftstfhts, Fukhdiw I 

IcmthQtiBmA Atbrtxkt'r Austria*:. I'.-Wnflcrtia Mi&^m, Htimiriirm 

I'mti, Nteti&tiA imcmi&toiia (Itorrcininn), i'aiica supetioarilL a 

C retaci cuiui inform Mpflanulh reprezatiUl prin cukare rcciialc 

1 11 ". cstt mat slaii consorvMj de ^i blocurile num^roase 

din fiut . raghinile Brn^ovnlui, dm Pyr^iui. din Hft^huna^ul 

Msir.', difl CiVi.ilftiiL din tlrcitoccw yi din Mun|,l! ApLi^m m ulini 

■ ]]uiro r^juLndirtv 



Collection marcbarkat@gmail.com 



*iu 



KtanLunU* dc Geolvgie 



Frmrc gpoccali, laijiraVOeDlugici Rtiirttaicl 



41 1- 




Dili rlspanciirea f&cicBului dc ad&ncimi al Crataciculiii infe- 
rioi\ legal In general en $i lurasicul de aparitiunilrt ^isturilur msr 
tali no ale grupiilui Iiu, pre cum si din f^&tiattfte de ridAndme oe 
diferitel* &ate aobdiviriuni ne iadM: px daiit *fi m rogiunea, 

llbcului Central Ql Carpalilor, dacfi la incepui apele CreUiflknhu 
inferior erau destul de ad&ttct* in parte el lui superioarft (Apli»nl *g 
mmiifcatfe o CKondare general^ vfidiiu toemai priii dssvo1i*ire» mare 
a czdcarctor recifale eg J^jftttfwia. 

Acasie niacin teElonrce 3G pot dfidras $i mai bine din nr- 
m&rirea nrni de aproape ufactasuhii nfcritic* Acest facies bmedeft- 
cfaifi to vdM Prahuvei (Fig. 830). intra Azuga ?i Poaada, $i &W 
a fosl deosebit la i nee put cu denurrurea do Strut* i|n Sinn in 
iPOM^ct-HjfcTBKjrs): se jtoate urmdri spre l^ord pftnS in Depteaiuuoa 
braQtfftilri ?i do aei spre KsL, In Dofleana tfi in Vale a TaHunjnilui. 
Kl 09t« In ratal, la basfi, din p-fcHJi b&Hiigll v in etc, mieaeee -^sp- 
\0Hse, tnai mull sail mai pu(in tari. acoperitc dc o puternwJL writs dn 
galot*9 nCirieioft»e in plftm yuhlirj, cu numeroase vine hHh? do 
cakM, care mnplu crfipaturi niimerause datorit* pnaumnilor suffr 
rite de rcmJL ftcfttf calcur trece In sua la o mm do marae roioaic. 
Sb-atele de Sinaia apartia dupfc Loale pruliabililatile aubdiviriunilor 
Cratacitiului inferior, Valanpnian* Hauteriviaii ^i Harrcraian. Daa- 
supra l»r in regiunea de la Comarnte-F£Lro?it& &i de aei paste 
Doftana, spre EsU ptttiticwtad superior al Teleajenulm, urmeaxft 
n scric de strain Straielei de Comarnta (Voitesti) — jttfW incep 
(jrin, gresii manmMe cerau$u-ncgricioa5e ce se oojesc: liiieori in ten 
sub (in pline de liieroglife mici, paste «re umi^a/.ii o putcrniett 
geri« aitamaHlH in bUnci subtiri de o grasie rtiicaoef;, matiioasA, 
uneon ranu^ie-YargiiU^ alleori negrieioad gi de mame vinctp\ 
nnesvri mijCflLG prin allBrati^ HTftiid ^ interfifll&tiuni cl^ o manui 
dbicioasi en J^wda t?i de airatt subtiri de un oalcar oo^pifct, 
rinDfiiL, alte ori bracios, pi in de rcsturi de (h%iMina hmthnla 
Oresiile «re i&n <> »«ai fiiane desvollare In p&rtea auperioar^ a 
seriel pe lan^l (frtritoiina, mai eon(m <i reatnri dr Inrujc mlci d& 
fi*fevmriJc*» de /tweer^rtiM ^ de Orireidfc. In Hucegi, in Hrab- 
Ti^aib ^ in C^iMHal, peate Stratele d* Conwnie, inlocde gresii, 
apar bk>curi-clipc ent^me de ™lcare red rale apiiene cu Roqm 
knl^LLraLo $i araperile de [mteniice enj^lomerate £5tetfra, Amm, 
^\ If.eeuu^ Pief^a), ninsiderate itit ca apti«n^ 
Fadesul nurilk nl Crataciculai inlcrior, MWiidto tall 

Utfea sa, eel jnilin Sn jambtaica sa snperioarR, dtcrfieE^* <iu faei- 



csul de adAneime. Hi Depresiuiiaa Bra^^lui ^i ^ Oltului ^us^nor, 
xpda devine foeiliter (Barrami*ui», aJtcrnan^ aceasta totHutlodu-" 
Ki spre Vest, pest* Pe*5«ii f p^nft in Muntii Apusani. 

Importaniii pontm IrwuLul Carpet vccH, usie pozi^a tes- 
tooiefl a rati6suJui aee^la al Crelfieicului inteior, ra|H dc ^turtle 
cristaline ale ftiupulai Mil Aslld. dti# Moneouu fa Carpalii Ifari- 
diontli, faci^iil Derilic apare in toaLe renstrsk wetonic* dm au- 
tochfon^ ta -care fero^ apare T i gmpul a1 IH^ rrtintalat in- 
prenniLw Jmaicul, pe suprafa^i dc inoBl«ttre a pan^i de wpA- 
cutare a CriBtalkiuJni grupului liu. ea^ Tn mica femrirl dui nha 
lui Stan langft Rrezoi, Vftkea, unde apart rrinlknU Inprem* W 
eakaMteittcSWoe^i cu eonglomeratele permiem; la Ciocadia (GmiLUj, 
|i jrt linis Baia de Aram&Balla (Mehudin^ el«. 




preHupps dupa iCT&Tiii 9*ral dlnGrtrgap »" ■"«■■- 

In Carpalii Orient fl de N^W, el pr^inltt ace«fe> pozUie 
tectonic cici hchnd atetraetie de marea sa dfiSTOltart in wire- 
mit^ea da NE a Per^anilor, hi M-0i UarwilLului, Ln ? A>..a de i^voure 
al« BuaftuluL In Mui^l Ca^oimlm, In Munlii Dwtailui, aiOituziilni 
,i Ciuculw, d6avoltare care compiiEidA cu sculundarea frnidamon- 
tnlui decri^taiin ; de la Mercurea (Sei-eda) Cmadui in sw y de nnde re- 
«p« CriHlaliiuil CarpaUl^ Oriwudi (ft pilnft imdc aceeUi diapan dm 
nun lit Muntii Mammui^uM.far^ulneriUiial Cretaci«ului mteiw 
wpHTft iiuakd sub marKinea rnwluralft fi iiicftlecatt, p^te ©1* * ^ 
luriior crbtaline. Dela ace^LI margins spre E s d eonsUlue^^ run- 
damentvl Pfrinl Carp^iloi . d^ sub c*irc apare din eftnd In eftnd 
fi« vaile antic Unalo mai adftnei* 

Cutenele Dfldce, 
Din descrierw ffiaptodiwi fiusfeaiirilor Cretacieulni interior <i 
din mm lor Rrtndl f«a d* C«stnlinul gnipului tin fi annraes 
fecnesul de adftneime, amonilio, gilsindn-^ suporlal de tcesl oriflr 



Collectiorlimarcbarkat@gmail.(KftH^nte fc Qwbgie 



Prinfrt) g<me?alfl ;w.iipra Gm\i*$isi Rcaniimrti 



41 : 



Uilin. pe eund eel nentk gflsiGtfn-Aa apucat §i inprAmfidil at&i sub 
marginea faliatfi cftt si pe supraln^ de Inclllecart a arw»iui £rup 
erifllaiiD: so potto u*or deduct cd La finely Cretaeietdui inferiar 
sa l«l«wiOt eel mai important episod Lmtunic din tr&CDtuL regftt- 
nilor iiti.^iif;* carputiee. In adevar atund g& petrel pulcrnk-ila mi$- 
i^ri oeogentstice (insole de arnptium cte diabase, <fa diftbu-porli- 
rite %i de fM)rfiro) t oare au eulai putwnic Ittoeul central id Caipa- 
tite*, dela ^tstin-ile mslaline *i wdi eruptive p&ntt Id ruvenurm 
sa de Jurasie 51 de Cn*La*ic inferior, ridicBnd muuth tnalft Cite- 
irate Hack*, areuiif* in feiul etJor actual! 31 din care uzi uij ni 
aan iiial pftfitrai doe&L oole irm mari p^tflce din Munfu Apuaeiii, 
dm Uarpmii MoridionaU *i din mi Miu nluli. .^i aoesle putemto 
aiiypAn oro^inti./o n'au CfiuxiLt mimai simple etrta, ci iJapS rercc- 
birile lui NiiBuftoi (vezi Fig. 886), Intreaga scrifc d*> pstttrj cii 
line a ^qpuluj | ptotinl cu ™dirnentul s&u piiJeiwiiicr-meKD-" 

isoic, h fost tnpinaA, riiBturnatiL *i IndLtecniA, sub forma uiu i m :iri 
cute aiHHinalc, pettba putarfb cri sialic ale j^topului al II h 1 pi 
peste PalPii/oieul $1 Mgsozoicui ec 1q a^opBraau, pc tare m mure 
parte k-a $i lamina t gi dmainurnctamorfazal, m lot lungul xon< il ■■; 
do Incisure prin incftleear- . 

Dm fcludiu] faciesurilor C^Uiciodui inlciw »e poaJ* &*j« 
Lr^sstil m^are Inc*pe doja din Aptfan, de cftnd se Bt&bU^f* 
peste Lonii? regJutiil^ iwirpalicc faciesul r^ritic. 

Nu t«htiJ«$te Jnsft sfi ne fnchipuun cH nceatft mijeiri oria^c 
M BU oriffinea in Insfl^i regiimile uarpatice, cum &ar pftre^ Im [irlma 
voders; etai In ca^ul accsta lencuntsnuJ supra cutdrlL ^n jth^Ih- 
Cftre dinspre interim! arcuJot litsppu &.« tori u nil sftu ?i at-c&sta ciu 
numai ki Carpatu roiiiiiiL^i. d do jur topt^Jtj^ In ivt luntful ar- 
<uliii fistopitic, preeuni si in Alpi; fenomeniil n : *r pu*e& fi expli- 
c»ijU. SoluliuutiS acestei taifMmaaLe probbuid tectonif^ no-o d* 
Ma^ecs, prin L^x|iTi<!area jueuM da seuAmdar^ cu sublnping^re a 
ilur carapace din fata amtlui, ;i anume, ea este dalijritA jo- 
cului TMatformoi Pod olieo- Ruse, al Muniilor Dobiugei de Roitl 
prelungkea lur spre Sudi^ ? nn aculiindRta, ^j al I'^balfiuiilor; 
cara|iaec aure m totindcau |^nft la timita r^giunilur carpaliee ^ 
ewH, prin o seufundare tr^ptaLil (inipreuna probabil cu CrisLaliaul 
tp-upuJui al JMoa cu eare poate flk'fSHu un corp coirmn), s au sub 
ImpJna regiunilof car^iaiice, pnvotAnd prin ae&asta inortuiie»a pu 
puiul J-iu, [n incKtlLiiri <ifira spre margins dia ^>re re«itinil« dm 
fa(& T subinprns^ au Ireeut la cute r&atumate ? i loealceato (Csirpa|ii 



MeridH^iaSi)^ £au pjiii tup^r^a Liidok urfti t'mnLak a euiolor 1 la p&nzti 
de LcioAlecam (Carpa^u LkrienLaii $i do Nard). 

Cn aeesi cpisod important se iflcheie treculul geoloftc al ve- 
chilor Carpali, al Calendar Dacice^ ce Imprejinuiaii cm un puter- 
nid lant muntos Utocul oeulrid earpalic, Tn«™iiL ^i al deatal d^ 
puternio, Clid t ca dupft on fr€ mi^c^d orOfe»&iipe iiaptinante, piin 
satisfaoarea fur(ulnr du incnsiipft, urmeaz& o desLiadc:r^ bmscl a 
lor forle, oai^ *e Li-adtic€ apoj prm seuiundnrea rtjriumlor sljb 
W^sttutaj nu fiuniai in regiiniilo din hxifi. $i din sputole «?qi 
euLatB intens, dar aee^lea In scufundarea lor, atr^g dupft ale <^i 
poriiuni man din regiunile cutate, 

jUlfel dupR rormar*?H Cateuelor EJacii^ fc a^ir in rugiunita 
cwp*ticfl pul^rnk^ whib die SfCufilAdPfffl in luagul jionclor Deupate 
h^i du Hiijiil CT^Mwu^-pal&Ogeri! preg&iliid iDug&nul m^rii f1i?uluu 
t>.a/e re va ttiLinde ^i jjestEs marc parb din ^onele cutate ^1 scu^ 
In n dale din v^ehlul Bloc tenlrEiL 

Ut^ratiira. 

l> l ; rc. iimkh yi GK BtacKi; tieolDido Sicbonburgetis. Wi^n 186S* 

- K l k AUL: tiTOod«(lgi dcr Ciecilopn d#r L^i^l-vlilll, ialirbucb 
d^r (k^i. R-AiisuiU, Voj WW WlcO L8TO, 

'i Fa- Hfrbiuk : 1^* &aUf&JwML MittuiL *, J. Jalut. (Ui un^. 
log Ai^talu Vol V. &ng«J**t 181 

4. B v. IsnJvv: GkjgttcLotliicheil SkkSG fi-?' wofilit <h«n II^IR? des 
.1 UuifliiTiisdu hr^n^uhk^, KuldL kfizj. Vol- Jil. UudajH.^l |- 

"p r G- PRJMIC&: Die geolqg, Verh&ttiiJfisa der Fflg*n**ctopn A]pKn, 
Mlll Jjdirl». il«r drip. £uuL AhhUH. Lkidiij.esL 1HB4, 

'■ Kn. HiicmCH: Uomii^e^ pdioal mu* taa C&r]»i3j€3 tvjuimiiiiLty, 
Aiiijarnl BiiuuL QeoL Ntt. 1. Bucure0 1^5, fi Jn Siet^nMrg. Mos. 
Vw, Ctaj 18HT. 

A sy ved*A $i pan?i*s lui UuLTfi m J&hrb. d. k. L FL-Aitftlall 
VoJ- Xll, P . 217-2B4 5 Wmu 18Kl> 

7. L, MRfc£E^3 Con*W*f, *yr U wna i.enLr. dra Curjjatlits rouju, 
Bui. Sue. dfis £i:% Bucur^U. JS^5 $j 1990: 

tt. Lk Meuxec: O^r dip. AntnLciUiilduu^ki id Sii4luu patli-.UL. Ati- 
steiger der Uk-uti Aitd, der Wis*. Vol XXV iL 1&95 s 

& s V- PppoTiri-HaraBC ■: fcude peuiug. deMirirotu d« ClmjMlufig 
?? dt Sitwia (TtiAxe). Parts 1^8. 

10. L Biiuqh»5cv : Fa^uia calovbnA din Valea Lupuluj ; SLudiu 
gtoluFMi' %i pkoiii. In Laipagi Sudid. Aoid. Kwn. PuLL Foiidixl AtU- 
audio Xo 3, 11 41 if 4 ttaHJ. 189ft_ 

11. 1. SiNfUNFfttu: Siudii g&olugieo ^1 paleontol ogico la Larpnlii 
S^idici <[hiLtnboTtdoara) idem. 

12. V, Uhuc: Bau und BM der Karpatlien. Wiou 1' 



Collection jjrjjircbarkat@gmail.coigji l! 






men Li dfl fetlGgtJ 



13i L. MrazIvC: Sur les aehiifUte trislalliai dps Caipfrtitas mend, 
C. B. du rX. Siii. du Cunu&i gwij. intern. Wien IW3 |1004)« 

14. Fa, SatAtTAfiiik ; Kui^e Skftse durytiolop. Ytraaltnirap ur>«i 
Ggscltkhti? d^s (Mrb^i am Eli sa men T^nt, flic, FriiiiL kvsl poI. 

xxxiij. Budapest lnoa. 

15. (j. MuruOCm ^ontrib. a k leilnuimip dea I uphill mcnrid ; 
5m rexJiU^tiiu d'utii 1 jrniiiUf uapptt da rcccHJirrfetiiCn-i dans kg Citr|.*Lthu* 
raarkL : Sur TAgft de la gnutde nappe, rife, G, FL Atad. Si. MariR, 1905. 

16- M. Rkeahahu r Sibrturilt? i-ralalinr din Mi\t\\i\ h agftra^uluL Aau- 
anil Iulii, guil. \TdL [|I. IW8, 

1ft M Rfjnharlp Hoodie jrraiiiliou gnnjihr* alf pAn^ri tran- 
sjlviajie r Aimarul [ortiL ^uL VoL V, HIM. 

18. G, iJACOVEl $i 1 Athanasuj : SLrUcluii gruulufn'ci a VaEi \Hh- 
ttm (Moldova) ett. D. & ak SM- InsL iianl Vol. Ylll. 1920. 

IS. D. PtaEiu: tieolagja ?> tacMoniaa |i^nii de r&slril a .hid. Pra- 
JHif* Anwr. InsUL tfeol. Yd. X. 1924. 



± — Carp at El FHjulut ? j depr esiunile interne recti E din 
regiunea Cateuefor Dae ice. 

Islcmcal geologic al Carpal Her Fligului Iruwpo cu scufundarea 
xondur din fa(a CaleneJor Dacie&. Zonde scufuMdaL^ Hirng cu ale 
In s<urnr>dare majorilatea Carpattlur (JrJenlali ^i do NV\\ r u o 
bund parte din re^iumle orcipate azi de Cajnpiu Traii*ikanifM. 
pwcum ;L exlremiLuiiHa nrkuitd& a CarpcUilor Meridian idi, cu a 
bun& portJnna din raja lor; Ijl sud de can* se schiteazl licprfcsiu- 
aea Geticft. As-tfcl se prflgiUt^Uf puiui gto?ine]inalului PlL^ului Gar- 
patiJor, care lncepe cti Crelaeidul Superior. Tul atuiici prin aceale 
scufundflri Sau na^lere $i toale fraeturile ttutiMversale cuLelor o*r- 
p Alice, prin [nbucata(Ir&a earapa^^lor din fata Jon din «aueS eft 
in rtuEijEidarua lur n'au sufertt loate bucAi(il4 aceea^ denii>i;];irH 

( re tack u I super Icir. Apale G^uucolai supBrior venmd dia 
sprti N, patmnd treplal In toatG zonele »(;iifundat«. formftrid im 
bm[ de ii^arfe arcuiL, a oArui ad^neinic iiiEisimu eomOKfe* cu axul 
actual al Carpa(ibr Orientals ^i de N\V §i ale t&m\ vaFurf b# tn- 
lindMLi ^i peate £on«J^ din fata (Dobrogaa prebaleauic^) 3 p^um 
^i pesic o paita din zoneb scufundalo din interior. DepaziLelc^ \h 
sate do acaste ape mcepla l^azji cu AIMamal (OmII-uI) t rcspreaesutaL 
prin conglomerate mAnuitc ^1 gras^ pe care ie sedimenLoaziL 
aprfe cretacice tu trans^teslunta lor p«sl<* raaturile Catenelor Da- 
eiee t Foruia^iunj eare abia dael a au putut p&akft in cftteva pun cie t 
en: tu l>«pr«MiuiiM dela BacAr^ll&nibovieiQarA, -ii aiiurne in ha«a 
uislpurlior ee acoper fundul acestei deprosiuui, din r^n« g« oKaUd : 



frfrirt -» n pr5dfl asuara Geolcifljei EymartjEi 



III 



&fr^^^w it#Ah SteBF^ AftrwnL Bd&nniipm ^ ^c,; 
Ja Uucin in conglomemlek Bi!kdoi« din Valea loi l^fe ?i^m 
ntsipurUc din Valea Pr^utuliu, Jin v^z £e citea^ iVrriiito fi*- 
«mt^ in bum gwiilor deU Comiirni^ (Prdwwa), ?i m fine tn 
dipftEc pieainic^ ik pe Arva- m Carpal d^ KW. Toai^ aoeste 
r^turi ne araU <^u tran^gr^uiiea Creterfoulul anpanor nu »b«P* 
deeai oUtro linete ttaulbAui. Oupa Gwiitul superior iraiisgneaiuDaa 
iiragrefiart tWptat, irtftl eft ia teaemftnlaii pSIranda adfcnc pert^ 
^apitui orienl^l al CrUtalmuiui flrupuhri Wtt, depuntad putermcde 
con^lo^u^io $i.g»»i litoftlo dul« NimtesH-Ruisfir ?i din Pialra 
Craiului. o paHe din cfflnclomoratete fi grasiUa din Bu^gi s#l din 
Manjii JMrsci. mainland >i En interior pesls Pei^ftaiL A ^« lor " 
niaiiuni Litondu dt^gur eu B'fta sodim&nUiL ^i spre E ^i NK, I 

omm rndMi t***^ v*** V* 3 * 1 predeal ,J Uralo(;eai ^ na j 

Carpitfi Dnenlali, In 0*abliVuM?) 31 la Gbdul, precunei in CarpM" 
de NW, p€«te ptosa CrtHialinuhu gmf^ui Eiu, qare a procurAL (i 
materidul acoaior dBpi^ite. Vacbbtt** cDnomaniaui a awstin fa- 
liLojtiL fn rijfhmw cursulni 8upnti<ir aJ Dflmbovitc* v ialomi- 
jei, i> dovedest fonnela do fosile ce aoafifi, ca : ^o^i^, *«i»- 

i 9*qmi* B^A«*ic«, eie. T^i toeili^r se aflfl 9I In re- 
^iun^a dola Olodu (Suawm), |^ maiginiaa mtomd a QrWa&iuhil, 
de unde t din eonjtoinerttda $ gresiile lienomanien^ se eiteazl 
thmm «^*»h*. W?n^ ^i/^ak^^ JV«w *WfM*i etc Toaie 
a«wla ferma de vi^ H j& indiell l^murile largi ce marea 'l^dm 
air^ to tlmpul newta eu mftrilo nnrdk^ IfaciBsni germamc)* ^ 
inUsrioruI i^iuailor carpatice apele cenomaniene pUrund ptott in 
Hun|ii Apu^ni, nude depun conglomorale ureaii p aiarne, In oai-e 
pe liAga foetMto fa^ieaalui earpaii^ fceffmante), g*sim -4dfl«tttftt* 
^i fi eeea ce ne india innuenta apelor alpma, tnai calde 

(ftwiesul dpiB, saw d^ 0«M cu earn marea eiWMfcl ave^ pa 
ad leKftiuri de&ehisQ. 

In timpuJ TuronianiilaS, se pariT eik apale Groiaclcului wi- 
pmbr sunt to retnig^tB do pe aona de adftMim* geoatoelinalA, 
dteL afaia de regiimea dela Annenif 9 pe veraama! dc ISsl al P«is 
^anilor ji de CW dela Glodn uude a 4 au g^sil Tnrjae caraetoTialico 
iJbMTWtti« kAi^i*^ f Jk fo^h etc.); depute cQreapanzatoare Ta- 
romanului 4 nu sc eunosc in CarpaiL 

Cu Seuofiiatiul inai apele Crela^ieuJui superior oeupa c*sa 
maJ more Intin i « m regiuniLe iwpalice, ea 91 pe platfotnwle ?i 



Collection ifi ? rcbarkat@gmail.corfl cmonlfl dB ^^ 



Pnviite general* auajmi GeUnpci Rumfiatei 



I. 



zonelc iimitroFe din fala lor, timptii ace&ta corespunzlnd eu msxi~ 
md do adunrire al taturor portiuuilor seufundai:^ alftl in regiuriile 
carpal ice c&t ^i in zonete ©xtenoare. 

Astfet In timpul arista, daeil o miei parte din Mun(ii Griri 
mai formft inefi. o inanW ra ie^ din Murea aenomanSL r> 
r^giiinilor carpmiec, eu Muu[U Apusroi si Carpatii OrtantuLL pre- 
cuiii *i o hunfl, parte din 3^W*3ittta Pod uiico- Rust din Dulirogea 
$ $m l"rrhiilcREii T emu cu lolul aoon&riuj, 

Tq thnpnl accstei mari adfiuciri, mi n«$ler& $i depresiunile 
nni, din foJp gmBindintitolui Carpnlitor ra: Depresiuiiea Volhin 

/tisiunea nioldohflSHrabian^ Dspresiunrsa Dobrogoi sudiec qei 
Prefaakanii. ac BtiiiteazA Depr^ittnea Geliea, etc;; tnate separate 
prin putemici> fmcLirl Lrtmsversale de p^fUjI jur|iimiiar r!Li 
mai ridicate, eum a rfcmaa o man* parte din Platform* PodoJieJU 
din Muntfi MAcmului $i din KUportiil Cum^ei Komhnti.. 

Din rmviR acestei man ex Linden §i din cauza fcidniirinul <r 
varinte c$ pwsduli rnarea senoniaiift, gi fadftstiriie pebojrraficB ale 
aedimenlak>r khIg variaziL Asttel, In rupnnca de c&a mm mare 
adJLneime, earo Coimkfe cu marffinea exlnnuj $ w. hiloi Catene 
Da dee, se aedimenteuxJL un faciei de ad&neime mare, format dm 
manve ro^ij, pe unfile Joeuri vkitooee, on BekmnikiUt Hmfm, form* 
foart* aprcpiatfl. de IS I m mitettv ftH^oftsta (Com de §&rpc in Mascot 
?i in DamboTrita); hwie* enre se puat.t? urmftri dela Latest!, pe 
Dilmbi>iri(n F In W, pa la maj^finea Carpa^tor 1 prate PBirG&ita, Co* 
m Anita* Rfftnecm, Valea Siriului, Poinna SBraik, pft&ft l& iavoarelB 
I'isei in MftrArmirfL?, tiflfindu se aai mui muJL aft) mai pii(in cojti- 
pJect InminiiL .sub maipnea frnctnr.itA §i LneidcciiiL a beats! C«trp?itiIor. 

In afara aeeaUii FacJes $\ aoopent Mi in eca mai inairc part# 
de Fligul nuiaulitic din Cfirpatii Orientali, gbsim dearoUai un Taciea 
marnos-pesoa, v&nZiL-cetiu^it) cu Jeni|j mwi §i cu iwo&y^i^i 
F,M!ri fM. SvlMtmr$?nm)i ear© mai In afnr^ peete reginnile reoine 
din Plalfurma Podolicfl $i din Dobrogefl -i Pi^b&lcnnj, trece La 
mi iaeies neritic crelos, 

Dek D&mbovilo spra apus, unde faefwsul ro^at do ad^nmme 
tratee Iw congbmerale ^i grcsii ro^ietice (Cotene^Li), bognte to 

J. Lamarrkiu g&sim d^svoltat fadesul neritic iaiern, fottwl di 
grpesii $i de marnft albnrii ^i cBnu^ii, foari© boitalo in rcalurt fo^ilft 
fftraeterisiiot. fades, care din jund CELmpulungulw ( Albert i, Mu^eelJ, 
]h? de o parte se paa&o urmsiri prin deprcsinneR EfeMfii liAmbovi- 



eioiira, pani in deprBshinen Bra^orolni (Armenia Tolmni, et<\i K ^i 
de aid la Glodn In Stsi^aTu; pe d^ alta %i mai grcatKi, [Anfl fo 
Bunlre T deaJungnl poaleioi- Diri^lilur ^Iftrid^onaiL Aslfel ii ^lisim: 
p& Vf. Gbilu (Arge?) ; de o parte ^i de aita a Culmei Cozia m 
rejgjpnea Oltuiui; pe Vf. C^ndoaiu (Valcai), ^ la Gur^ Vaw ? po 
Dfm$2$, lAngft Vftrciorovft. La Nord de Cozia. in basfand interior, 
facie s ul aeeata sb dBOB^gle IntrueAtva d^ ceJ inlirrinr, tfci ad 
gSaitn un nines irw ds Forme caraeteristice faeieauJui nordic (fiw- 
wmi*}! alaturi de feime de Hi^jmrikis, Batiioli^ etc., forme 
tipice fneipsului alpiii. Aeeste fomie alpine ?*• gflseso In enoruieiB 
blntiuri de calcarc rccifale. ec rtsar dt^IijiiLn di?- suportul lor de 
cmt&iiii, intn^ sjdlmentele gresoase-eongiomerainp ate baEtrmlui, 
Pe aei deci, prin &c&a\& basine mterioare, mai &ii carpaticrt a Cre- 
tacicului superior eniiiuuioA nu pceea 4 AJpilnr. Influenza a pel or 
mai calde alpine se slmle, to ^mmian, p&nl in rcgiuuea niiiiluf, 
hluKTirr en ffippurite& s'au gML ?i pe valea Cibnaului HingH 
Hi bin. rnituBn^a acsasta se simte mai bine Ins4 to loale rtgliuille 
int^irioare Techitof rHi[li?>ne [tooice, cfclft Muti|ii Apn»ni pflnil la 
Ptrsjani ^i pc veraaiiLul ini^rioi al Carpatiler Oi-ienudi [Culmea 
StiUiifoara si Tnlgiiej}, Astfrf in Mw\n Apusod marea «&noniana T 
euro li wopereli in inarK pju-te, depnne^ conglomerate gresii ?i 
m«l!tQa to^tt to .irftffltftt*tfa T iar pe eoUurile mai rflsldte se Oxm 
fAilernJee baiinuri de // , care ue-nu prptTWtil friimo^ele 

martnoic rc^eaiii de HS^d&te ^i de Feite^. Ajeratft tfepoiite se ^4- 
sew p&slrate aai nurniil pe la margined mtm^lor, m IntrA Cil^u 
^i Update si spre epua de aci to sisdsnaleJe ce latrii in in^rioru] 
inuntilor pnna to regiunea Abmdului, pie cum $i pto marine a lof 
dinspr<L Albti-iulia, etc. Din regJmiea Mmi!,iiur Apxtseni marea *e- 
m>nianit ^i fiic^a sim(ita infJncn|a p iuspre f3ud, prto bra^ele ce 
tnmitc^ ui Crista] mui Cqrpatilor Meridiouali, prin depresiunea Te 
me^iilui, pana lu Poiana ftusea §i prin aeeea a Slntiidui pftna In 
7.una «fe isroarea JiuJui; ea i^i !n spre E s pdn& in Orpilii Orientali, 
|ie unde segftsesc aiilnprB^tilatB reslurUc de eelcafc eu Hip^uri^. 
Catrc Imele Crutacicului superior apelB marine retdSgftndu-se, 
r#Bitinite carpatice devin din nou un uscel eonLiaenlai In earc 
Limp <Dimian)* sub o climfi de aLepa caJda, S£ depun numai con- 
glomerate roseate coatinenlalej din care s'au desert unel* r^sluii 
de KepUto di% u&cat. fee poale ea pfmfonna crestelor eelm- mai 
Inaitfl — plitlfp Burden ir»E AlAftrojtNk) — din Carpali, M E luat 
nB^er^ prin nivelare + in timpuJ acefitei ptfriaade continentale. 



Collection* , rfiarcbarkat@gmail.c(Ww seT,te de ft*Nfr 

NE9WZQICUL (CAIHCBOICXTL). 

Tprji&rul, Poriwidej eonfln&nlftle ddn Flnde Oetacicului ^u- 
pciri&r. care durcazb *i in primclo tinipurl ale Tctliarului Inferior, 
fi wmtiazfi o nouft pericadi de scufuudure, care se conlinutL tri=|p 
lai p&nft In linde TerlioniluL lisle intercsimt de unnflrii modul 
cum a d&c$tf& 8&gal feu n men de scufundarw In di fori tele pftrji alu 
irgiiiiiilor ett$itfc& Axd noidm ipjuxinclinul a I Flipilui crfetadc,, 
r-l g^taindu-sC 1 acum tni iiiiti in alki-fi, 91 a^easta dubiriEA fiipLului 
zh porjjtmi noui din regtunile fronUiEti ale platforms! din fa[i so 
scufnndft subSnipingtadu-se. §i fenomenul aeesta de Ireplalft emi^ 
graie spre exterior a axului geo£inclinai (Mraeec), se petreco in 
lot timpul Terjiarului, ate c&rui *p» trHpttil, LroptaL, cucerw^ noui 
|_K_>r|iiirii dift reglunile pltLLformftliir din bJjL In aralo^ Limp fi Dtt- 
pre&iunea GntklL esto in plini individual li/arc. prin o seufundaru 
LrcjtnUi, care dureazfi pftnft la finclo Terjiarulu' ; pe Cund rc^iu 
nea ee se &M axi In fundaraenlul C&mpiei flomAne, rtoAne tot 
useat continental* cum era de pe la finely Cret^cicului, eiti in 
sundnjiil din B&ra^in, &u gfisit Sarrnu^iamt) (Turtomanul ?} a^ter- 
n,u diixM:i pesrtft calcftrele cniUd(^-JEirajdif*e + 

In tinipul acesta se indmdu:j : izti&sft 31 DcpreM anile marginals 
din inl&riniu! acctduJ Cftrpkiic* ca: hqirusiimeii Cumpiei Traill- 
v:ut,'.'i. cart ia natter B priii Fraeluriiren mai multor- (paLru eel pu 
fin) sinclinaie cr^Uidee largi de direc(ie flcncraltl H&SW, care 
erfc si dircclia Ycchilor cute aie Oaten elor Dae ice din rejfiuntfu 
aeeasia 51 ale caror urme fc spierse nmlL nasi, so mai pot Inci rodeA 
pfistrate In prdunginle br indies din i.ir:.:i*ii Meridiumdi {Dtipnv- 
siunea Bra^oF-DAmlKjridonra-RupAi^DnigosJaT6li*-NViin^j!^ti ; Deprn- 
skmea The^ti-Brcftii-OtAircelJ* cm* dc^ijjur prin rfcfei Oltului LnaintiY 
pan a in Transilvania; Deprositmeo. Strciuliii. ^i in Muniii ApuseiH, 
r>epresiim^a Turda-Hd^diitcle. 

Mai tinzm Un Miocen), ia na^lere ^s mare a rseufun datura Pa- 
nomet, cftreia i-se datore^te de alifcl ^i deflnitiva imbut^i^lin a 
Blocului Contml carpatic, p^t^dle rJlintiB^ mu ridical*, j^rndii-se, 
cum nm fiaait in pruinii oftpjlol, dis^ii^ in tropLe. din cc In dq 
mai fidieate, en cM bb g^sonu inai dc^lcuitc do stona de influent 
a siulundlturei, tjie ilind separate $i "Entre eie prin depreisinni intenie. 

^i a&tfel apelc Tertiarului patrund In toato ace^le sone de 
aeurundare In ordniea form&roi lor. 

Pentru Tertiarul veohi a© constat* ina^ vti p« uiirid a.p^k 
geo&i 1 1 c I in aluiui cftrpalie HriHiu k^ituri Istrgi t:u vechefc rnare alpuifi 



Privily foncrn^ utiijir.k Q^foj^ei [{amAnifll 



41:1 



acop^tea tot sudnl Ewop^^ ao^le ale Depreairaej TransilFanir, 
•c^ ^i dele din Depre^innea Raabulni, wqm leg&turi Jargi an apele 

JieopisrBau nentnil §i o part^ din nordiii ISuropci. 
Jnlre aeesU- duna rone de inQue.n^ nxhlh desigurp iw prag 
mBular desiul de ndit?ftt p care coincide ti a primal!? en locid v^ 
cht*i cresle aCatanelnr Dncice, aeeastii eel pnlin pe porlinnen po 
care apar aai fistnrile crislaline In Cftr(iaiJi Meridionali §i eei 
Orieis Lai i, 

II ^ftrttct«r;sLica dcsLui d< ? iuipDrtanlii a tntoroc a^estor de- 
predimi ^i care rwse din sludiul faeiesurilor de mc® ale Fii^ului 
-to sau sedimenUt In ele f eate rS apele aeestar depreaiuni orau 
foarte pu[m ftdAnui; iar d^cd pe bsul ocupal de ele a an format 
depoKite eate dtqi de B p^ putfn adilnci, m insA grosimi de siitefi 
ir mii de molri, aeeasia se datnre^le faptnlni efi ^dimentarea 
a piiigrcsaL treptal cu seurnndarea deprosiufiilnr, a^4 di pe dnrate 
eBiorinii de timp pfofimzitnea apelor r&iMne imm a4»&o|. 

ftlftogwud. In R?giunilp liarpatice J^iamt s^ g$&z$ki re- 
pfCKentttt ^in cele douil sdidiviKiuni ale siilc : Pat^i^enill, :-;tn 
NfEHinlitJeiil. w Ri>e*nql <i Oli^oi^mil, ^ Ne^renn] cu Mtocentil 
^i PllucBiiuL 

Kor^ind. Am vftxut efi. rrnirea eocenicl pun« atfcpftnne peaLn 
r^giuniie e^pattoe numai din Lutetian, In tfaqfrtil ficesta gecttintii- 
nakl Carpatllor FlJ^uIuJ paleopni, cuprinMnd ad ^i Depreaiune* 
Transdvaiiici. ave* fandal dfefeJW j^rrr. t^el pn(in dou| orestD pn^- 
mii^nle, adaneltnrilur dint^e ele, a>respm^andij-le re^inswri de. ami 
nnn-u adaneime, ea in sonele ajceslnt crest &. 

AslH daefl, ne adr^sain zone! de eraasta, eare afipar^ De. 
Iire^iunea T>ansilvaniei d*j ade^aratul ]&a^hn al Fii^uJui ciarpatk 
paleogen, o g^im fofindti m maro parle de CristaJind c^ preslri 
Tnarea eooeni cu a serie de fnsule t del* OTt, in Carpafii Msridio 
nali s undc s^ |«gi en marea ir^uM a Cnstnlinufui folic, peaia P^r- 
§ani h paniS [u Mun^i ttaramnfil^iilni, [ n jurul aeostor insula $\ pe 
Ttindnrile putln adftnei, tu ape Hinpesi ^i ferile de maid tAnniui- 
lar indeprVrtalc, ae dwpunean eaicarrr ^oagene, nuinulitk^ pnr&, rar 
amesser uh? cu gresii cijnitoafee, pafo^rfrt din di^Lrtighra cristnli- 
nnlui in&ul^lor. §i daeri mxfa doposdlfi au Tost ulterior in mure 
parle distniFo, ne au tinnns lolui destuie urme ca Bfi le putcm 
nrrato Intinder^ii, A^UeJ in fialegoria Mi^sLa intra: petooite de 
irnumulilic dela Alh^ti-Oiud^li -^mae§li fWu^cel), eu o. Fauna 
tftoarta bogata In Fot^ntnir^ {NummulitM dvtiam, Ttchiinterfo;;! 

27* 



Collecti^marcbarkat@gmai^q9 L rn L , 4 , G ^ x ^ 

N. aiacims, etc), *.' »>liinoderm« slgawtfoe {OtoMdypwt «™n- 
Amu, imtfeiw 1 ^ rf^tffl*!*, ^wMnosier EtttypA de Bradiioi»div 
de €iwtam {'JtomW, de Alg* talfurt fZrirteAwnnimn^ 
cafe ne indfeS o vftrstl eorantfit (Lutetian); petecile dak Pcwefiftl 
(Ttmra Bii^u); blopurilo rti alette de Itoiga Bra§ov T cde dela Rodfta, 
eto,* pu deo&ebirea oil cftta din apic TOrsanM Lraasilvan, sunt mai 
bogtutu ta restnri de Gasteropoda $i de L»m*lfhr audi Late. f>e Mt- 
fel conglomeratic- imofienice. din tot lungid Rubcarpalilor, sunt 
plina cu bncfti de ualeiir mimulitic, luatft de pc socoteala ni'iuini 
racks dupft Oe *nft»Hla murkier aciuaJi s'n ridicai. 

In sprc fcrtfcrfcmU arculut rctrpilic, in BuiuuJ Tk-ansilvanlw,. 
se sediment* fii limpid Ik&tadui n scrie de roc* [are iltenieafet 
de d*tt& art, format! do &rgite ro^ii, de gipsiiri *i de caleare nu- 
mullli.ee (afgflfcte rajii tafotimift, pipauril* infer,, calcarele nunmii- 
lice infer., artf, gipaurUo superbare, cataoie jmnudiiice- 

i rioarc, maraele Cu A", ii-to^ ^ cu Bri^oar^ ;mmd §i 
undo inlneaKthmi de cakar* d* apJL duke, Attt aigftete efl^ 
im am into** ialluenU* unui wgim dimateric tropical $i uitfed. ca 
gi calcaru) de apft duke din baza yipsurilor superinatfc, D6 in-- 
tfi marea fioceniea Mindi* ael uil bra| pe laNordV), putin uln. 
i tiit, temporal ajunpa a& se Indukeasca eempte**, ori sa se eon 
lantreEc mull cand depitoftft gipwrflk In tot cazul Impede dona 
put&mke inbewaJiMiuni de caicare, *S* de bogate in f^nmiiiilfcra 
fA^mmidites wwjrfojMK*^. A. p&fhrvtm % N* wtemurftraj, In K<*l- 
nMe (E$hnlfimimx. GHaris)* in UnwllbmnchiHl** ■ ' ■ * r ^" 
jdtej, In {JiwlMiti|iiHle ^uitiw, (GMAitoii gifvmfauiii^ etc., n^ 
indicS di mare* m«Jcwltate » tlmpului asiapflnUarinfiginiulmftrin. 
Ace»ti' dnpozilc acoperik- in mare parte de fDrtna^uiii row noi, 
upar azi pc t^aia martmiea tiordici a bgainului! arcuindu^e pe la 
HiiLidin, de unde trw Qi pesla marjinw orienlAl* a Mun|i1or Apn- 
seiii, p^tnl la Tunb. In special in regiunea dintte Cluj ^ Huedin, 
Kocenul e^Le ^h de r^ilifer t In cftt la (iher^O^orhei, tocnttoni, 
erpioat^aaft un bam de pcaLe 3 meiri grosime numai de Kdmul^i r 
siab cim«nla(i inlra ei, cu caift Inipietrueso stm^te $i ^rtila 
CAbevw pe^ce d« Koe» ap«r la vedcre ^i pe margin&a de SW a, 
buiiiului, in Dftpraiunn StreWhiS §1 a SibmtuL 

Pe cra»3ia aetuall $i spro exterior^ i" la^torta] 

gwainclinal ai Fli*ulm numaliiic. gAsim trei Taoiesuri, sOtr™ to 
rosturi or^nice «f mai mull aau mai pnlin a^or de distins intrti 
*ie, Uniil intern, lormat de martw ro^ii $ <wate de eim*tiU Mk 



Pri.¥fr« (Encnill Dgupr.! 



121 



I itiuni de banei eakama^e ^i eu putkii^ jftesii fine in Car- 

\Ki\w nieiHdionali. eu m&i putornieo jntei^al^iuni g rehouse In cet 

-orieniali^ ee altetneazl cttre partea superioarH en iTiarn« r^nu^ii, 

loioase. Aceste deposeitc reprezinU facies^l inleiTi, a cft-rui Gxlu> 

-dere coincide 1 aprosinmtiv on xona dtt turlindBn* » mamelor ri^ii 

^nonieny. Dupfl petoe^e G^siliGerft «e ^an p-nun. iinn^rva pftn^ 

a^i ta i :arj^i|ii aiendjnnali^ ai ^iacUnaleLe de Senuttiaci mai iUdSin'- 

Uide^t&tG ^i na troaipl^ct siriviu* sub iiaxi^iuea grtssici carpaUce 

■(Qin^arni^ li^lia. yoLriiic, in Prahova $1 in Cwpitii oriental' 

Vafca Suacil in S^cwmoL, et^.), faciesnl aeesUi ripRro deBUd de 

h[)#al in Foi h aniEulfrri\ LiiniellbFanehlat^ ?i Bm^liinpiMlp eoctniee 

iin-iii (l.ulet^n) In Festal f.larpafilor d ©?te aproape ISjgs&k di* fa«il«. 

edkl spre ext&rir)n.il aee?lai hola^ ftfksim desvnJLat ajiul 

fbttftf pBKOS — farji'Mjl sniHiri ilr- Filinini— ^diaa'aUildealungul unci 

spinAri inni Hdicatu. oe aepam pmbubil fad^umJ iairirn de eel 

niiirspnaij &mb^ ai^al^ tin adjindnii raai majcL 

Dapoiitele R^dstui FnHia imep pria o uttci iiiin|a de tnaine 
i in .-M 7 ! d# ^nr.sjL aii:!acee, c&m tie aa&am&nft pul.in mai ale* cu 
bazft InciesuJui nmrpnaK cut re care ate ire-ccri p^dale* ^ nunwi 

e |}*irtepi sa ^LipeiioariL glsim dc$voltalii gresi* de Fasaja, o 
gresie taassivft* vinelie* mteacee, In care se obB^rvi iuiaIr slam- 

^ir do o mamfi viiimtfi Gtefiifl de Pacini S3tC di^pusH in ban- 
nin ^rtiiee ilb r:it'Y:i mtoi s sep$r4te |»rin sialic- intereaJatiuni di^ 
marue vin^ld ew F^nmh-. tn-i d^: maene rcnilatteft. l*u j^artcu supo- 
nciam e& c-uprindu an ^oa^iomomL Fin tiuurltft- 

;trea ace&lui lacies este deslul de itnporUTiiii i 
Kli^ulai paleogen. 12 &e poate urmflri din (.ialiiin, onda l&mmzl 
PA0u1 I amnilni cari> sopaifl izvanrele Tiad de alo PniLuiud (ila^u- 
rji-^a-ndBlein) de aci prin to&ifl Gnii^ Rucafiria ^i Moldova, pAnii 

^[>nips«reit irolului raiiridiiaial ai CaqiiiVLlor. nnde fikGie-sul de 
Fukaiu ae lirpe«.tB mall, mai aIiih in rygluaiia eursului ?rij|jcrior ai 
Hu/jiiiliii h de un4ft, Bprc apahi, trcciind din Garpati in Snbcarpati» 
ic rvihi'L dela SlftnicuJ de Prahova spre Wesl, ta efttora dipo 
ruaii aiiliellaale [Ctormna, Hrcaza. Sultonul, Fuzoml, etc^ pentrn 
I at; }jiErdc complex dincolo de lalonv^ la Pucioasii-Pieirari, tn 
D&mboviiu tv. Fig. 343). 

In Cnltnett Ber^anpilia, pe culnii^i dintn* Arttu si Taaklal 
nn (Ba^ii) ei In Bucotitle (vnl*m Motdatei) j^esle grc^iii do Fu.- 
^am uniifflftKft o ttane du mffift^ aroperite Ui ^us de o gresie ee- 
na 7 Ijiii inicjioeb, ^rfvia de Lucfici-^tl, eft re se poate u$dt 

■ uaninda ii a gre^ia dr Kli^a oligoceuiL 



Collecticp^ftmarcbarkat@gmafcfiQfio^ ^ a* 



Prmrp pawM itUfH Gtchgici Rjiii4' iei 



4Z9 



De gj skrac In n^iluri orgiiiiitro, prezmla a Ernlomi ^'" 
in gh-isitt din valea Buziului ^i b OiLuxului; *i a cfttofva M 
Ja B?ea2& $i pe versa n hi I dins pre Ttaa uJ Pasului T&t&mliti. in Gn 
lr(ia, nu mm lasfc nici o IndoiaH asupra fftratei sale eocene (Utte- 
tfen-HartOniiLri). 

fn n pro pie rat marginal sale externa. geoHindinaiul I Ir^idui 
hovvu tivii:* o Dwi ?*on& de adiirtcime ceva mai mare* In ean» * ":i 
dp.piis S*ri &grietG&S&, ni:HLjM>?i>tfiiii["iii i j\ in partea 

supcrioarfi chiiir ro^-vioJo^ee. tfttri aherneazft in If ft nci sulHui en 
ffreEie cenu^ mica^cc, gi^sic ti&ti sprfi interior se ingrtifi$£ trcp- 
taL luflLtid < P i ariiclerel& gresiei de Kuwiru. spre i-nre are 51 bwcert 
gradate In aecastH serie de strale, In apre baaa eLsegfeesc dese 
interculjL|iiuii subtrrt de gresi* coajfitiee 51 ehiar de sjlexuri vinelc: 
iar 1 Aire parfcfeu ei mijlocie ^i supenoarft. se jjfise&c un^Ie interea- 
la^uni catcamauti, iinuori breciioas>e K en mimeroase pl^rfunfituri ecd- 
luroasc do roue $i do ^isluri erMELlirm vi*m (di> Lipid Dnbrogtii dc 
Nordj, intercala(iuni in enre he gUseac uncor! $i numero^i A '.-■ 
tefi micL 

Acesi faeies* ce) mai bogat In hierogbfe, w talftinesle In* 
LnuU ran a marginaift a C«rpa(ikir Fligtahu, din Galrjia,, BueovinH ^1 
Motdtit-a, pftua dincub de curb lira meridionals a Carpntihir. de 
under sprc: Waat, imptaL trqUai. trmind rlin Carpa|i in Subearpa^ 
(v, Pig. 34^), i-se aebimbfi pti[m si ^ai-acLaml ptitaogrftfigj intGrcala- 
(iunilc grGicoasD din baza su d&vctiind mai mieaeGG-., iar In parted, 
sa superioari mtercalandu-ae scric de marne veraui, Du[>& fauna 
dc Numuli(i niki ee acest facies contine, el pare a apart ine Etimr 
nidui superior (AnFersia^Bartonianl 

Din sciirlEt dc^rieic a raeicsurilor F.Qetnutui g&osinelinalulni 
Fli^ulm, se poate u$or vodca eft In nici un moment ami ^o^incli- 
nahiiui na rdmos In ncela? loc p pe timpul sedimenUtrn bkjet?nahij; 
ei t dupa rtctste depoKitelor oe ne-a iS^at, eare sunt din pg In i:e 
mai noi, en cat eomsiderSin f&ci^snrile mat in afwr^, n :. m 

mod evident eft ?i axnl alu a Tariat tr&ptal dltil iiitKrinr ^iltre 
estarior, 

hi DefjrGsiiiiieii Oll^nki, Eacenul proxiiitik un fteies pntinde- 
os^bit de cet din Carpali, po do o parLc din camaindiTiduaii^Lr 
acestei depre^mm T cafe In regiu^ea Oltnlui. peste basinul ini^rior 
al TKe^tilor <romuniclt mai larg niz Basinu) TranEilvaniei, deeftl oa 
geo=indinalul Fli^ului; pe da alt^ parte din r;iii h uprnpii^-ii uiii:- 
diatt^ a uiiirei in^nlti dv criatalin <:e ^is talindeS del a I III spi-e \\ 



51 care-i procurft un oWteriil dotrilic abundant D^o/.iLuIe ±a]v •! 11 
u;iii7:i mtsmUsi ftpropicri sunt m i^uetal wndomeratke grt^oa^ eti 

I ■ '!sl in^rcak|,iimi (oarnoase m&\ putem.r^, cehn^lomeraie C£ se 
peazbM imeori dirwt, al!e on tnproiSid cw ^resiil^ 93 eonglome- 
rololo seiiQiuen^ p<«^ie orifrfalinul Co^ioi, in tot lungul sftu dctla 
Nii^oara fMu^eiJ. plnft to01ane$LE(V4leoaX In viilea H^inlui Jtnam- 
Twi s pe unde ocolc^ p to gpatol* ei, pe dupi c-njuLtil C^ 
in Campia V&r»nuhri ?i in vaJp.a Ar^e^ilui; dair mai ale* m baai- 
duI intiinor al Tit^dor, ]>Avx\\<s grezcas* ji mumoase ale ^oecmi 

jl cini|i[k u IwgatA faunft eoGenii^i { Li 1 |jq| i&n-Bar toniaii) de Fatii 
mhrifwe f iVtifla, ftitfanf*, Y a, . j. Laiiieli^ranelilate ((?*■ 

iriwlm ff^t^r*fit) fi de {JaMmypcnle {Aidatwjmx Caput M< 

tftuun YtdwtiL acoaslca din urn;n ijj.Jii^ntl u indukire 
deslul de martr u, upttlur b&ainului)- 

Oii^oeonnl. Esta greu dte Spus dai?a apdcoligoeenci aedsmejo 
tea^ii In oonlinniti^te cu eek eootoe Ban nu. Dupa linele eonglo 
luciate poligisne p de roce ve^i, deBtnl d<j desroJtatD, £& apiif 
In baxEt Uligoctsnului margmaJ din Uarpajii Oriiintali s paie mai pro- 
bihil eft tntre Eoct^n ,ni Oiigoeen exi^lft liieunii, daiorita ^xondarii 
zimm axiale carpaLiee. Din nwn^a acestei exond&ri nu wm tftel 
mpQfifa otlgofcene deciil >|jiv ini iio: !• . -reasii, in basinu] Tihii- 
sllvaniei ^i in afara ei s tn zona dn u^tind^re a faciesuriior uoee- 
tiice dc FLizani ?f margin bL esceplAnd eurbura meridional a a Ca*- 
patUor actual], i i^mr oreasU este a^i mult mai in alarfc de cat 
vechea craaalii oligtJijfm^H, oc coincided eu lima de &pa rifle actu- 
alA a Grislalmtilui. 

In basinu I Trat^iKmitri pHre cfl OlJgoeenLil e in ixmtinuitate 
do ^diuumtare cu HJomiiu^ etei d^poskd* lale ee Lnso^esc ivirU^- 
de KGCsea^ d^duiipil ma^fi^ci de \\\ rncej> prin manie ealcamase 
— StmLele ik Hpia — ee oonUnuil direct rniiniele cu ilriowoupc cu 
eare iino^Ln Eocenul P continand |i aeeki^i Ktmtuli|i (N. intwmodiu*)* 
Pe«le aee^te marne urmeswfcft q serie do ai^ile n^U in gene^il ne 
fosilifere— Stratelu d« Mera— acopedte dD argile iH^iinu gresii moi, 
^ft-lbiai, care ^e terminal prin pulwofce gresii, pe uneic bmiri ^on- 
glot^a^e— Steatdfl on Corhula, Ineoiul de .\W dinLre Huedin yi 
Mini|ii Upu^ilni. iri^iilc ^i onn/himeratele superioare eonlin trei 
inierciilflfiimi dq cilrbune brun, earxn ae exploalea^ Ja Aghirit, | 
In regi linen tie la AihkxL In M until LSpu^uha $ de aci spre E 
pi\na -spro Etodgut, mamoki inferronrc, 1* apropie ea Tacies de ace- 
lea Hte ^istnrilnr iiiuniliticc; iar tn sprfe fiea^da Mare gresiile su.* 
pftrioaTOie apopiade fiUiieaiTl greE-im de Klivta din Garpatfi Orien: 



Collection marcbarkat@gmaiLcorri ■ rt 

424 wo Mam Mil* d* lir^k^e 



Priviir rtftufirau asapm GcolMfici RomiJaJi i 



l£S 




Ef E 



In zona Fliguku. iJligooenul 
ae prcaintl desvoUat sub dona 
faeicsuti Unul rjlspaiidil In son a 
fcL€iosuJui grestei de FWftiU din 
Subcarp&(ii meridional^ formal 
k bas&, iIiel u alteniantfi de marne 
cenu^ii gl db gr^sKl mos eu wn- 
cretiuui rilicioasc. car& tree k par- 
tea superioarf *pre skturi mar- 
twase, fbioase, — fltaturll^ riiMiili* 
lifts — unuori r-u ijj|i»rcaUniuni 
d- silir.<uri di agent: tier, - $lsturl 
nwuiiltira dispusc in band 

siibtiri. Al doika faeiei?, \n zona 
inargmalA, mult mtri dogvuLlui dc- 
cAl prim nl, tncgpti Ik b&£fi priii 
calcare eiUcioa&e ■■ m' j mi plftci 
si priik in tin jit ibioa&o — sisluri 
diwdiliiH. co biii ic i do silexuri 
diajfe notice — ^isturi menUitteo, — 
eftrora catre raijlocul seriei li as 
inkrcakazA hand Buli|iri ik 
greaia wlb& silii:iujjsi"L AceaatJL £Te- 
sie in parka atq&iJMrfi a atrial 
m desvoaUi 1'oiLrtc mult fonMr.d 
baucuri grease de dHi-va metri, 
li Oil i de KUm - aerate 
prin slabe mtercakliuJii cte .-i-^ 
Uu-i in am oasts Fn ragiijiiea de La 
Solont, BacAu (F^-S^O^deaau^ra 
givaid d-j Kli^ii. urmcazlkdin llOu 
i] mica sei'ie de sisluri siiidnase 
(cremiLuQ^uri}. In Xordul ftloldovtjt 
& in Hiicaviufc kciesul marginal 
cu gi*eaia de Elwa s& Inlipde ?< 
Lnzomt Eoceaului kci&sului greaiei 
de FojCRTU, din NonM Sucurine! 
^pra Cuiiilk, greaia dc ELtfri i 
Yen i nd pi 1(111 mkftcee £■ mamiM 
Fa 1 iicwu ri k ^ < « sleft oli jjoceu 1 1 ■ ■ ■ . 



iDHoltMtiln CarpaU, iu suprapunere normals pu eete douii faeiesuri 
mi one. est de .ftisaru mai mult In Bukatjmjli nieridionaii $i wl 
marginal In Carpalii Oriental!, unde in bund parte fnlocueft* pe 
f>rimul ; Oligocenvl mai-ginal de 3a Viklcnii deMunte epre W, nirmine 
?illbil mnraii sob loruia de elipts |Vde&ne$ti, Bueknari^ pbiiA In 
Tel^il, aprofcpe do CAmpina, made dispar* eompl^; p^ cAnd 
prirmil fad^a toMOje^le ilipck dfi gresie de Fttfftu jwinidincoJo de 
PiifiusiBH in r>:uubc\ 

Afata de numeroa^e resluri d** Vt^ti {Afdntitr mtv^t* Bto^ ?i 
1 1 liihlikjml 4« Buzan (Vales Sibinalui}, a^u d& bniuw pnn eo- 
U^rei 1m nrrepfracxt retkxe albp^MimL ^ di ed de la liobrin (Keam|u) f 
Oliim^nul Fli^ulni e«rp&til^ V M ^ a n lipatde reEturi fo«il« marine 
. tenslii^. Ali 3 jI gpeeda MC^niril de Fux<ru t cftt ^i gri?*tiaoligt>^nic& 
de Kliusi.HiniM^U' joflcS um 1 »?l aiiiporUiiit din punct dft vederf economic, 
prin nL|taciLiit£a Inr iiiai^- cte a fom&gfiztoA piitn>lnl t tund vin tn core 
iii^L t& dislocatiik p^ cure &1 a migntt Dta gwraa de Fljziltii se 
ctstmge pelroi In run^n la Mmre; pa Valea fAcuril'N t' ' 

i ^apto Boftftftjiti; iar din gresia de Kliiva, In Bt^teoari 

ll'rahova) ^i k Moim^ib Xeme$ f SUine^U ?i Rolon\. p« TasJinl 

r.:n;"nl}. 

Oligoo^nul liifprosiunej Uetice esl« giwu^mwiina ^i la UI&- 

noi;Li (YUcctt) routine un t-tililibar lmIKi*h t cj cgL din Qlia^^""' 

rujcojrcnul d'. 1 tip til marginal npai^ §i m Subcarpalii orten^ili 
indouft man dip' 1 c* ridioa rn^atu QK?gralice importants: h± Srirata 
hin^Ei RftCfcu, Tn Ctilrnpa ReLrL^iea ^i la Viptonlefc (PuLxiaJ in Ctilmfta 
liia^ubii, ambel^ cuo pOKUie marginak ni Snlitiirpali. 

8, Subcarpalii. 

NrogcuMl. La finelc r&leogenului, regiimilc caipatice din nou 
^e gi^sc oxondate printro ini^cure dn ridic^pe in bloc, mi^care 

pitkironofl. 51 o dBBtul de stiien^ii Xnci'Clire a stratekr. =«t.hihm- 
dn su iiatfol de pa jmuu liulik anticlinale princi^ h>uei Pli- 

^ului cTBttwuiu-p^eotgen. UcsLurik marii Dligoceoi^e, prin KYaporajrc 
?i comsiitantf hi ib ragimul continenhiL d*pun o serie aubfire de 
?ip«iiri <?ijf>riiu4 in arffile foioa^e negriciuam% eu sau pastol pe 
idutijrea la baza congl^tne rate lor cu i::n nuiepc MiocenuU 

Aecstfl tni^Cftri synt nrmaie (^0i «te scufnndftn noi, oti au 
Joe aUU in akra areuiui carpaiin, schist deja In irasiltiirilr 






Collection marcbarkat@gmail.com 

+26 Elomente (to Gftfclagifc 

gaijeHtJa, cfti ^i m jnh.irH.irnl &ftn. In fifruC uu^to d&pftti&ltLtifta Sub 
earpajilor pria sairundarea u noi porliuni din fundatm-^i i> ^n - 
nilor din liiftt, pe Cftri4, Lrt tnterlorul arcului. na$te marea Depire- 

l;.nonini + car* (Arista duuft sine $i o bunft parte din M 
ApuHtim ; fAcflndiM dc dati aeeaata ^ In dim*. In spre ea jjtf m 
mirorl cu mi&earea ttfptcttfi de base id A fc« lac, oi i>i rid id* in-plui 
§i margined din spre basind TramailYflnipi. De altfel In timput 
acestu *e fac ?inifilu ntttftdrOa&& mi^eikrl LecLonice in teate depWh 
siunile ao&igi isfti $i In rale din pctfefcUa vechi ale Catena lor 
Dacira. 

Mumnuh In uirnm aeestor noi jcnrqndriri, Ma-roa MediLerfiflft 
mlototiica pjUrunds. pe de o parte pe In Nnrd, in Inl l-jngul S 
carpatilor, pAr$ J* Hahna, lAngii Vnidonivii ; pe dc alia, din 
Basitilti Vienei rare na^u* tot aeinn,. luLrerupAnd Legdlura d intra 
Carpal v ' A I pi, fta pjunmdi! in ini&riorul areulni pflnll In Baaiaul 
Trnnsilv«riiui;. do untie pe &mftl& sindinale irechi, ucum ajuuei* sub 
nivdul apei, LrimsLc btnfc marine lungi fn interior) i Vpii 

seni, ui Hftnalului. cttt §i to spre Car|*ati. 

Id Ic^ntuiii co aceste scufundflri, du&iuupu] liniiloi* dc fa 
tiiri prcfunde emiznte de da, &pnr nuimTu?i vuieanL dinlrv 
unii Xngrt&mftdrae ^nurme nutess de luve ande/JLice, cum sunl c 
din Ittrghii», dill C illinium, din flbteftd §i din Mun(n A pun 
afyti, di si>n bub marinl, cari fiind numai vuicani de esptoaii 
(S$UBg»T), uu prcftaiil toati lava In cenu^e pia < are an aairfir- 
lit o la depMLri mari in jurul co^urilar lor, rename pe frAre 
gtfisim azi sedimotitalfl, formftnd baiiuuri ^dlniriL verxui say teni^U 
— (liiful djii'-hU' sau hwIpkIiIcI — iiitfireabii inlris slmtelo 1 with 
oenntui mediis 91 rtuperSm-; tii basin u J Transilvmiiei chiar ^t inline 
Blrat^lt! PliocQaului, 

DinLfe acesle fr^ctun vulcanicc T \imte bb vfid |i azi fiind 
InsemnaLc prin scidirile imense de la** miAriLir, mini c&le do ex. 
IMfi Pecmeaga-BOiiKhilA-llbleQuI ; »ttdn nrs ^a»ti&c azi aseun^^ sub 
dcpOKHole rnai noU cum ar R fmcUira 1^3 sepaM Subenrpa(ii «ir 
Usutnl Ctmpiw Rom&cw, d*?alimguL cftrtiia desigur eft se ga^flu 
cofuri]<! Tulcaniee dfl expLosrfe submarine, eare au asvaLrlil euor- 
m ■ lu cuiiLiulli dn cetutffi @S0 — 160 m, grasime la Govom-Ocneli* 
Maii) din t?ubearp^u meridional! 91 din Depr^siunea ElfitioJL 

Sirai&b Mfoci>nultii infeHor $i medfu — .Hwlit^mniMiiul 
euut aproa}ift la M constituiie atftt u. <i. r , mi 1 :r itihM. q&J 91 
hi S-.ili«:ur|nHi- Atffd, fn bfismul TransilvMiiic i ^ to jplftiril 



Privity fcneraJA uopzg Gnukigicj Romiflnipi 



4^7 



trrtnde ntlt In Mmilii A|juaeai £M ^i In Carpt^, H*r]Hennul in- 
f^rior — Mai VHlIt«ru. sail Bprdb^IiwnuU — incept }dn 
cunirlomftraio ^i yresii ti^ns^esivep fpsibfare — ^iiiitfllfr de Coroi 
— bfl niaiiRroas^ rcstim do 1 ithmm mart^rkac^um, G$r* pU- 

fltefe*»a traratti-MA, *tc> Pesle to^la ato-ats, sea^teme In Mtidli-M'u- 
mil ill IM«r (HetT€llA»t, n alleinantl de mame gi greaii mni t 
eemifM. cm mtarwibLiiuiH de icipsut; $i do bpfimri (ceau#6) vuka- 
n i W| _ Btral«1c d« H^zOsci?: - - 1n care afar4 de cnttrva Pon 
minil^ns rsjiturllt: fosile lipsesc complwt, PresentA gijisuribr ca 
|i iinHjj n^lui-ilarr fosile marine aratAtod^ijuns, ci in timpnl aoealn 
1 j rile cu marca descbisft erau tatrtaupt^ iaf dintR caldil ^i 
uaeulft, prin evaporare mli^iS, cuneestteaae a^i d« imiU upsltr 
tnefil [tpanJ n IiwepuL a sh pftidptti In sfrale eurtit^ daatnl 
d< fc groase, 

Taenia i in partes supftrioarA a Modftenuinliii al Il-J&a, in 
Tor Ionian Bi reiau Ifi^ltiuiilD largi cu Maraa MftdiLerani tniocy- 
nic&, liind y^dimeniaaai in regiumle biondti^ GoagtomflCttlQ* yrt^n. 
inbaiTi Cfl LT^ioiAimrKi^m !Ui Nord de Turda); pe cftnd in n*r- 
\i!e mai adftnei se d^pun marae «i gresii Toarte foijilifera, ea la 
LapuRi (O^ir^ ^rAfcflr. P^riifli lattsMniHtf, Petfrtncubt* jrilGmiS, 
ih ; sni fat I Tpirri j «JJtt .1 rehmedki Andthria ^iandifomM^ 
etc^-) ; calcare p« care Koch Ie ercde a av^A trec^ri gradate spre 
niarnele en ppeuri din interionil baaimdui TTaii^iKanieL 

In Bubcarpali sedim^nUj^a urmoazft moIrq enna. In Burdi* 
s;4i1an se depun eonglomerale grtatioase JiloraJ^ puternice, de mui- 
teori ro^cale t formate din sflkrAmftturile iWfckff mexosoice-numuliT 
tice <re formau cmntele exondate pie Caqiattlor; bi Moldova ^?i 
Uucovins rson^ntod $\ num&roase elomHiiie de roee ftraptiVfi ?i da 
^isturi erislaliiie verzi, dc tipul dubm^an, pD care apeie Tnio^e' 
nice Ie dftrAmnn din Rwtajate catiitiator varisce al* Dobr%tei de 
Kord, a Cnror prel\inEirB t$b SudeU, ce formft uuele itind mai 
j-isArjtc. se gfise* BcnfwndaU in tundomontal Dwpreaiuiiei suixiai^ 
paiiee iGnJmDa PiHtrieka, 11^ Batflu; Culmen Cebltii Keamto, et^.L 
Pe unel* hxrmfi die Kubcarpalii meridional^ stratele fcn^igaliwa 
devin l^iliiHrr (Hahna, Sehml^j?ii) 

Ptoba t«aflt4 seiie de strate, in Hclre|ian, e© 4&pom ^ 
alttrnMiiia do gfesli eenu? ii mui ^i de matne eem-^ii ¥ine\ii, eu nu- 
nn^oii^ nl^rcaktiuni de gtpsuH >i en nnmeroa^f buwuri de tn or 
vuteanicc (Fig. *Jll). 



Collection |gprcbarkat@gmaiLqQH lslllt du ^^ 

La I mole Etelvft^anLiitti rcsriunite Fii§uiui carpatic sufer o aiat 
do puternicft enlare, c& ea ax© risunet p&nS 51 In restxiril^ de 
Sisttm crblalin© ale Calender Daci^e, In Limpnl aceptor miscftrv 
seacoEmtueaEft toata cuirifl antersmir^, pe cde Gretaricfl strivintlii-li>; 
iar pe coif? achif&te in QlijfoeeH ummluiiJidii-lG aLM de puk'nik:, 
tracftt prin niperaa I or lu linia crest el or u'iUelinalc $i prin rcvar- 
;i lor spii- exterior, sprc dqircaiunea Suhearpatiloiv le face sft 
trench dela eutfi simple la pfinze-Botsi IncAlecate undo posit allele, 
dela interior 5p*e eMerior. fti C4im rale mni pti!,in resign to 
retfiuni ale roraatfunilor gftologi^j, simL lucmun actios 
reprezmlA trecerile lal&niU* ddn mi foctee ta ^EeuI + g^tim $i la 



Privire general^ -i.tnpta GraTiij^ai_Llocnflmci 



4*9 



/ 




Rfc 34 L. — Meititfrmitoniil din Piaiul Mlwtei {RAiwezi-OEHtin, F rati ova] v 

5. Massive di- sare, cu bmrjutor tectonk'a iBrjj Om . Oli^oceiuil miigfrnl; 

MccMcSY^vkiii T Tnrroniart fosiSHer: M?===M*oriiiii; D-D^cliint 

F^Falll {Vtffe^}, 

ptazoic so!tfi ale Fli^ului eretaric-palfca^n din Carpal i. c& liniila 
-de fraelun dupa cafe s + a ftlcut Uioalecarea, m luat naslore la U- 
inita dintre diferilete sale* EfflgtaigcL Astral considerate, In Carpa^i 
MrienlalL dsla interior sprti mierfoc s in online* n&jUwi 1f>r h p^ 
eim *iii (jm*i;t i ftarpatlrf {Gtal&oifrPikog&t*), — (liiiiza ilfl tflriu — 
EncakicA pestli facias 11I jfrtsaiei ck Fuzaru al NuiimliLiculm, ai>.-Eu 
paiixa erpsiei 1I1 Fu/am la ruiidui s&u. tattled pesLc fa- 
cie&ul marginal al Nuimiliticului ; iaraec^sla — p&nza marginal A — 
Jnealeca peste iliocenul Suboarpalilor. $i intensitatea ttnomtnuluj 
de lnc£Uecare este eu aUH mai mare, cu cftl cunaider&m p&nzeta- 
&oba mai In &pre Carpalii de NW ?i da K {in B^skizi ?i Stibhws- 
ki^ij $ cu ai/ii nmi tflicft, ca nu ne Apropiem de (.mrbum maJ94io- 
Qida a Cnqm^or ; de uridt^ Fli^ul, tnsciissd din Carpaji in Subr^us 
yth\\. piinzele-solzi fte r^duc u%ptiLt t in expand eu ede extt-nie, la 
mill ri mate faliatc, ca sd so molve in ftfile din urmfl k serie 
de clipe din ce In ee mai micL Asit'd p^^a maiwinalA dmsj>re 
Vatenii do Munto tnainte de a &jung® 1ft t'rahoTa IBu^tenari-ClnL- 
pitka), \n\nv.it gru^mi dw Ftotry se tt-nnirift in ulrima clip 
Pueioa^a pe Iali»ni(B; iar pltnxa gr^a&i di Siriu. CW BUli intom^ 



Lrec* prin elipeJft dcla l-tezdeftdii ^ dela Cuculwit p^n* aproajie 
d* Damboviia (Fi& 312), 



TECTONICA 

1 

Tarmifiatiunilop Flisului 

CAR PAT I LOR 
oriental! 

in 

SUBCAHPATII 
m a ntd ion a I i 

da 

J. R-VOITESTI 








t:.jFSti 



Ffe. 342. — Scbita i^^to nict 3 (ermtnatsunlUir Fli^ului Carpilitnr 
Onen^U In Suhcarpa(ii Mi ^nfliunalF. 



in Carpa^ii meridlonitti din fajn Depi'esiunei G«lica t ffectul 1 
aeestor cutari 11 resimt ^a ^iaturOe cristaline. Astfel &ub inliin ■ni:i 
lur ^e rilirii stniiiilinalul Caz\&\ m slriinnd basinet int^rn^ d# la 



Collection JH9rcbarkat@gmail.c9HH imte d , a « fe ^ 



1/ general! tan pro Ctoubfiei Hocilium 



431 



Bresol-Tile$ti ^ aeparandu-b in acalas limp d* Iv^iUiira lor ca ki- 
sinul OlanG^tiku' ?i a I Cfrnipiei Vtils&nnhiL $i acrayLii strivire a fosL 
a$a de pniemiCil, Incut iistm-ile eristaline cuprinse iriLrfi eeln douA 
fl^ii resistente dejnei* de Gosia 91 do Gnmpftna, sc dcstipcsc de 
restnl din suport ci o la ml care, prin deslindere. altmeea spre 
Sud si Sud-fc'st,. fmpreim& ai lot sedimeftUirul, cretaeic-paleogen, 
de dea£iiprft *<i. po&to criatalhttil CuJmei Cokeu, de In Njk ^lura 
ajjiu K acnjperkid-o <r ^iripkir:!:, tn&Uec&iHl inparle ^i pesift Hudimftn- 
tanil Dftpii-siunci Gctice. Efcetele acoste. incfllecari se resiint pilnfl. 
tn EJueegK plaza Coti^tontcratiLlul d« Uuce^i* iar supnilaia c> da 
alunecare este lasenmatft prta o putemiefl brecie de sdrobire — 
lirnciA ilf Itrvsol — din valea Qltulni T Iei Rrozoi-Cfiline^ti §i pa 
flrLiH-uL de Nurd at Culmei Cozi^L 

In ifrterioral arroiui carpatic aerate Tni^oari sa nsduc la in- 
cLe^liLii pule mice* earii dtrimHc* $j fra<:LinvaK& ftindnl $j mur^inile 
tutuior sjiicjiikukhir din ftGctft ^isUtrilnr crista] hie (valea Cernei la 
McbadiiL etc). 

Dupl 3Av&r$iroa accstor mi^cdxri oropenotiee, cafe constitute 
po al do ilc a niarff episod din trecutul geologic al Carpalilor, edei 
prin el se adaugi la peteeile vechilor Gatene Dacice, lanlul Car- 
pallor FJi^ului, ewe le 51 IngtobeaasS; prin o raonii mbcars de hiii- 
fmukri; JAhtvu Millie rmii.inJi miocitnicfl, [nine din nou BtSpftaire 
iu\ Subearpa^ ^(Mmsntflmi, m Tcirtnulaii, greaii conglQrtw&iJe&t 
caJeare pecifaJe (ca eele de LeiLha], gresii $i ma me viijete, fosi- 
iilbre; care sc astern *i peslfi irmrjiinea Mi$u!ui ?i pc^tA bun& 
parte din, plaLformde din fata. In Biibcarp^tV dDpoziLek> acestea, 
eel putin Id Bona lor de extindere din 5 pre Flif, au fost «proapo 
comply erodHle ?n limpul perioad^i continental co B* stabEe^lfl 
cu rrieepar^a Miocenului Bnperior^ pu^in^le restnri pftstnilo ea eetfl 
dek Bahn^ HhLl ^a Ammil, Pubvra^i. Arnr Bt&nfcttl dfs rr^Uitivu, 
Drajrm-Ogretiii-P^^K^ti, ea ^i in Moldnva ^i In BuDOviftBu combj nu- 
meroetae fomie fosile camcterlstiee (Fi^. ;-HI>. 

In SubcarpaHii McirMJiunali. din chukfi uc^ator miyeiiri* fccefl- 
tuato rrm)! iipoi In JiiUtk* Hli^H^niluL, d6puzilxiEi) Miuceisului rn£di- 
terarnan sfi gftse^c asi separate, prip aiitielinoJott 1 de bli^ palacgcn, 
tu douA j::£iri nlbii sindinale: unn. aste r^rmaln do sindinalul Cn 
r&tGt de Slinic, care so term inn cc^va mat la itet de Won* margi- 
nea ei nordicu firnd apnea t A soli margbea incUwata h Carpal^ 
pe cand en eea sudicft, se rea^amft pest^ Eto«iHd palwgnq di* 
KnzarUj $i alia de eindinalul Gnvetia dy Drajn^ apWit nub ro*i> 



glut; a ptmm gi^siei dii; Kijzaru ^i care oe poate nrmflrl flrii inti^- 
re pfm& dim:[»lt> do (Jura Ttighu, spra E^t de itolu Ived *%. S42). 

Kslc prtibabil ca din tirnptiL ace>»lei panoade continenlak si 
^lateaie si nivelarea platformei Rati -$&l stabfliti de de Mabtomki, 
Cn <,^fpatii meridional! $i in Munili Apnseni. 

^Ilofftmil Hupptior Snj s iiia(ianfii Din cniiEa exondtrii dela 
fine I e Tortonianului, apcle Sarnm^annlni nip ctnnpteet nrice l^tgA- 
turl eu Marea iicditcranfi. a|& ed dt at:i IdcoJo nu a« mai simt 
Tn rajnunile carpal fee ^ pento-caspiene inflnen^ele acestei niKri. 
In Li m pul ace^ r&sturilo ape lor rniocenicc vechi, rcduse la 
tevB Ifltasri niuli induiclte, ae Iniindeau In inteiiorui arcului numni 
pana la Viena ; iar in ejrterkHru] Carpal ilor, <wnpau toji ,SuJ>earpatii» 
dflji Vfti^ciorova pAnA in Gali^ia wndiea, TnrinKAndu-se spre f?ud ^i 

■ h; Cimpta Kom^nzi ^i p^u% Dobrogaa ; pe?Le Rucovina^ 
Molduvii, Uasarabia; peste Majtm Neaur^ ^i Maroa Caspki^ pan^ 
Tn A.^ia: oicerind aj&tfel toatA jomUaUra ialcrioarl a Platforiiiei 
Podolico-RuBHp precum ^i G Ampin Hom&niW care de atunei $i pint 
iixi mi ^ni.^^lr miMi'ii 11 j aenrundara. 

ALAl Inspre Rosinu! TrartHiJvanifti, eftl 51 pu mar^inea dinspre 
Depresiunea PanonieK a Hun (Nor A p risen i $t ai Riirmtiittij, dnjn^ 
Eilele aumatiee &unt eonstitnite in rcgiunik- liEomle din giwij gal- 
bid on numeroaae conuretiuni gre^oase sleroidale, earc tree tn sua 
In ecmglamflrats *\ ^r«pii calcaroajse ; Iar In epre interiorul ba.^inu- 
lui, iinde Si'tin pa^lmt ca pu!euv pesle Med iterant predomina In 
ba r /A mai mult dosnentnJ irnij-nos, jm- clutd In partea guperinarft 
predomina clcmenlul greens. Eala aci bLef^anta eonsUU^rea ea t 
Ineep^nd dm SarmatUn. apcle baalnuluj Transil^nid we r^Lrag 

1 hi -^pre coStuI ei de SE. 

In Biibcncpat' c * & in Plfllou! Moldovei $i al Bncovincip 
SiLnitJi(iannl isrt^ coruslJlaiL la baz&, mai malt diia manin vjnepi, 
aiab gj;j3Lidsir .«i fd&rtto Hftntea In r&stnri fesile; eare Sn sus alter- 
nea^a eu gi^eaii, unenri ehiar cai mnglunwate (spre iii4irgini>, earc 
devjn fosilifere ; s^ria de slratft Hind aeopftrite da pulemice ealcare 
nee §i coehiiifeTe p fonrtts borate in reatrd de; Afnctr® pnddtim, 
M, FahrmfM, Emlia podotka f Trtrtfatf podtrficm, Gcritteum nM- 
$i7itonim, Cor* pictnn^ QmiUm o&ttfeMttt c ^ 

[n unelH regiuni, e^ la Saeel $i Cioeadia, In (kurjtu: \x* mu\u\ 
FruLului In SJtflftoe^ Tn Botq^ini; dar nial ales tn ridicjitiirito 
delnpoase numJte Mic»d«burH simj Toltrji eaie se Inlind paralcl 
tkirpiililor, din Podolia pAn& In Nbcdttl Basarabiai, pc un suport 



Collection imrcbarkat@gmail.com'' ■•■ ■» i^.- .i.^i« 



Privire ^'fKTiii^ iFupra <h*t]i plM ftn- 









recifal (ottoman, formal aproape exdusiv de Brit^oare {Eschar u 
{(ipidti$&) ^i de tuburi de 'Serjiwte, sa fonMAzK In tfo&Llouore ?i £iic 
Samwjian, acela? calcar rerifal, «we tizi [miHLiLiniptc crostelo ce^ 
rilaar cr d&alur] ridfcute din dGpoaitete inai unL 

Plkiftftiul- Tiicipiar Lltr ptiijcemce iftcep prin o in&rirti conside- 
mhili el usc&LuJui carputic, sail poate I?) mat bine ais prino adiin- 

M 




PI ft a*3L - Anllclloatul fractur&r s\ scufundtf Cam- 
pina ■ Piiifptf - Vrt jiloarea dn mil hi drept al 
Prnbovei); M -*M*dtt*ranlafl p Pj - MeotUnul petro- 
Jifer : P 3 = Poo^aou!; F = Frachifft [cu ^utunda- 
rea flfiiicciluisudlc); $, ST = Sonde (dupft Fta/wir}. 

cire a depresiunilor nmi no< as in special prift adftndfea Depresiunei 
ponlu^aspieiw., it Dnpr&iiunei CUmpifci Horn tine ?i Depresninui 
Paimnicu ni [)ri>liiii|rirm ei narflitf, ft Depresinuei Bra^ovului Jjri 
Oittilni superior, care atrflg rosturile mftrii sarm&fciee fnsprfc ole; 
limittndu-le asifcl, in. Pliooen. domniul da Tn Li ride re numai tl 
aocste deprcsiuni $i zone rnfti joHse* In thnpul acesta, tisoatul cmi- 
tinental esta ataeal 31 in mnjoritate uhretal do Dgcntu EEtemL por- 
Uunilo pftsLrate din suprafelele nirftlata, eonstituind Plalfonn* 
(tonum Ja (de Marianne), fee *e nba&rv& tn cegiuraa de marpiM a Cm* 
uUinnlui din M until Gelid (Ptaloul Hehedinfuhri) qt in Muujii ApusonL 



In SdK*rpa$n meridional!, apele Pliocenului so intiiideau 
paste Depreflhmea Gtitiofc si aceoa i G&mpbi Rqmanx\ aeopcrind 
& o parte din m&rginwi Pkilformci Prcbikaiuce ; pe cftnd in Mol- 
dova eie on kisfaitiBasfi apre Kord deoftt pAuii ta dtdocfttiH Tnjtu- 
^ului, oc separl portiuntra din PlAtforma Podolico-ttiisA mai riilicalA, 
din m porftri Eta rm allium I ui Pktnulni Moldnvoi ;i al ffucovmei s dis 
poffiuiiea sjiru fun dais la Strf intr^ aceaeli diBlocalie p rra^Lurii 
FchC$fini-{jjdntM"i!U ^i =tib depresiunea. molrinvM-hasarabianfi, prin 
care aceste iipa w tej^n cu uefe din Daju^sfamoft ponto-easpionft. 

In timpd PUncfinulu! KQo&le carpatico eo^fkieritadg exeeutl 

05cila1imi3 p& vertical^ ea o t«ntoip fermi tn^lt wpr^ rrdicarn, 
ceeiift^fuce fa Hma de lirm din«f*n> efe, £ la^oMlpUoetsnk.HApiibs 
Tanoliuni d&so t cat^ In ddbiitfr arittii p Usndin^ treplaul a rc-T.yji- 
(rerii lor sprt baeir^le aclunle. Mar^a NctagrS 91 Mar^i Caspieik. 

Astfci la UjiijjiiI M^njiimulnJ cu i^are: Hlocemd l^i Incope se- 
dim^ntaroa fn Subwp&l^ linia do l^v iate^ pftoi |»eete 

marginea FU§nlni t trim i {And an br«t de^tul do mare fi' in intarionil 
lui, rn regawiH d«la Tungu-i iE:nu C™ftne§ti— Moine^ in basmu] 
COB j MpoyanuJ cuprinde ciiovH gtmle do tin odrbune brnn 

do bunfl. eallLft^, Stratele meuticzjc. potto in lotwl do aproxidiatjv 
350 m. f Ineeji Ifl baz4 prin seric de greaii nn pn|in& marnc t 
b<igat« In rosturi dc ; / 

F *Wi Pi Srf ' foatte pnjprii rnmagiizinarii (Hirdului 

(Filip^ti, Camping Bu^Lennri, J ; ni p Arbtaia;L Hcica, e^ + ) t 
Aeeate gre-^ii tree Sn $us Ja o fcfirie de m>ipi]ri ;t do inarnc couu^ii 
gfllbiii, c-11 miii pn^ne aresii, on Cc^ma ?5(nwt^ic^ ?i Iftfiirohii, 
Ncrilin£ f Vlwptirn (Fig. 3i^jf, 

Apelts Ponfiminlni se net rag pulin d^ pe m^qftooa jsonetor 
oontmentalc, dtipun&nd pnt^rnir^i (350^00 mX &*fc 4a ^ir^io 
^i mame vin^ii, 111^3 w en mtercalatmni niaipoftsft, cai^ coniin 
amnerDaso rcsluii cfe FSi^jiarfl neft^% do CMgrmu Mowiioidw $i 
de 7atoutmHc^t^ i^Wiu^oi^ in^ don A din urmfl Rind cele mai 
CftrttcteriBticifl forme pontine. 

in IhiciaiL liftm da i&rm fnaintoaKA din nou pe^tf! lbnitolo 
Ponttanuliu, apete dulci da laculni plioeemic dopunfliid pui^niice 
nhipuri to alternant en nmniH e« lignite $i in «nr«! a tritit fauoft 
«ft »e apropio mnlt do at;ea ra iifiwfiv rzi in M^rea NeagriL $i in 
Mar^ii CHspicft, bog^ta in Unlmrid^ (f/nio Thmantif, £7, maxm^ 
fitc,^ in Carrtim^e (JV^^oma -SuwHttw, Br. ffltrtrii, Styhdacna 
Siberia fi uare in rogiimea BuMtitui sum man, pgantice fi cu 



Collection «fercbarkat@gmail.co^ il! ^' le ** * Mlt ^* 



rapra Gra>: Hlntai 






ate nwli^ ijutemice (f^^^l. ]=■ IbafewaasMi /' - 

--"mtitfbntfu], IP Yidpuifl M&ftiitttfe, ■ i^. NEsh 
,e ea si cele meotiMifc. i Tin pixturwi lot mare de 
nm^i:. 11: rr% an pritagil tomarsfl eelor raai bogiiU* xflcaminLf 
liilinl (Maiwi, VfEintt, Oeliiiiri, Li> ), 

1^ Un^i^ UTittti e lauului. iiiduleiL 

G&mpteal, se rftttfig ^i mai tu »pr* Slid IBuoova^ lang-' 

Hatta lAngft Horeni, eta J, depinu.ml ediipu^ msrae 41 picstiv 

mfit ; 1 'iimnldo prnftiuvntMf 

■ ■; cti nwtieroaie Vlftpare ormaraetOflte (7«%iaru 
l. Cmhmnm, etc, mfetfoariL a sera d 

tn parte* sapwoarfi iriittUi unt repp r > jwterofcfl 

likLHiufi 51 qqojglomfip&te — SfrttWt de Omd" 

[ii Ittsinul trail sltitiriiai, opele " ptiocHsirioe cure mc* &r 

turik: apalor if apioape fumpteel « prin nume 

■ ■ ■ ■ din I ajpatii ■ ''• Jl P* tte * 
dd St; n depnsiiuae}, dm rawfcS ^ulundarei basinuM |jo Iaiutw 
atiCEtata rlLi S ..ji I frncUiriL ce i -i r ^im^li: link ft • M 

zona wlamUor din Hftgttita *i I'ibles, ItegoaiifilG efe ne-u IfiaftI 

L Lac sunt for null ■ •. lll je&fcrai din WWBfi ^ «w'o vimti* 
q Wi . C ■•" MtfoMxpm Wort et*- 

In .,, mtoTOilfitoa ttisife nmpdue, n*- 

ripn GongSomwaie, tsar* ciipriAd *i impuriiuib* state de 

iignil, mai iden in l>q< ^^01 PWttHlcBflflo l*Ji 

apre Bajwtt, spre 5opa> Sl^aiotgiu *i apro Tfuvn ■;■■ L**ttd 

,..-„ al Ba -ii. i. i TranallMiiiM, pnilmhil eft dMlunpil actuate 
'ile^uUij cdTiiuiiicfi .cu inn ret- a Depfeaionea Parian 

ri upe trimitwu beat© luiyp tkidungul 
, i e acururidfltc, dy pe veraanLuL apusean ?d Mm, seni, 

i> cdnr trai Cn$ini ; prtwm $i In tungid 
daprcaiunU(ij> dinh- Uw$ Ai^scm |i Po^ ^; to extTftmi- 

laUsi de SE a Depcwutiei l-mionice; ea ??i ^ acufumUtuiii dinLco 
Mw4i! Apweni *i Garpatsi do NW, In UiL lungul liivi^i dc t^n» 
diaapt© ace?ti munti, apelo iMtttai pitoeenk an lA>ul iintjortaute 
depo^ite de ai^lle. argile nisipoasc ^ nisipuri, ow puteratae iirUr- 
CAloliuni dti li^ rafiftw l?arUiros) T p© lOngft I; 

trieipurllo pliacenica rani dGfljni ^i un asfali da fciffirte buna euii- 
yte. |immnmd Y <te wgor, din oxidarca la aupftfa^ a unwi }*6trol 
rttidi diiv profunziiuo, pe I'rdObira oe pepw iitl0 ^ 

Manlitor Rofii^ijM, do rt&luJ ewTiiodltiijei panMii 



i ii: r<mRml. JiidecRad dupu tttjUtimilc la ctu 
mm itoitele j>1iui^nice-8ii[>©ri^ir0 (in Mapu% Odobe^iilor .la 1000 
dedueoai .hni;[<i e^rpati^ i^Itb finely Plioccnuliu — Inceputul 

€ul«niai ^uTi^jl o ridionnr fti Moe de caai hin« d« lU'ii n 

Din C4iii7.ij itccstor mi^eiiri a^ eute*?J prin inmfim&d.ire, 

toate depoEttede miocenice-pltooeniefi aifl Sob^arpa^flor, prin ■ 
cnw ick gubc^ipafij mcridionuli intretwe sub ununghiade Ifi— -3d» 
unioc«ti«^, dilnd aspi><?tul de mare s atari?. tdL pe care-1 ptc- 
ft icclonk'ti regiiiDRi Cotindor rleln Pftmbovita pftui up re E de 
Bu$&U, 1.1-iv I u| ncc-^itri ingi , iiiii;idi^ Wajr =i de zona 

;ce oriiU^lihc. Bate inl^resanflL eon- m j[J ivinivi 

m^tirelqt de sare dm profun^im^ S|unt«cAnd itmt^le fonna^uah 
lor siiitrtrfi^Sale pan A la Buppafatft (^ut^ie diapire. Mraekc), caineide 
■ eu ijfu^ih nii^cvlri pjjfrtr pliocene Cw ooarootr^fi imodiatn. ale 

?in cry, pe apdo la^u- 

rilor jjli^viii*^ »e reLrflp.". jh reguniil^ mm |oa^i a|© vyrbilor depm- 
*kuii in DoprosUinoa Brflf^yulni, Depp. OlLnlui wiipwrior =s 

Depr. Ciueoki^ la inlerinrul Chrpa(iJDr; t>epr. C^nipiei Romlnts ^i 
Difpr^icmeB mnldo-ba^ are comunio.ni hug eu aptite 

Mlli'ii Nejrrq in &^tfirforul ar- j nhn l 5 e d& nltft port^, prin ri^iowea 
-ereatrlor eori^atico i • n n« i> tmcamj do signr poslo 3000 rn, 

*e l4 uliiiiii xjlpi.iy:i pi!rpnih\ hi i' .nnUri de gliie- 

L, (iHTiiPU'l-' - k hn iak<|. efi umplcau nifiJ Loate viiih 

IMsrioaTf ^IkitnbftndT oompket §i regiinnl dim atari c^ AslfcL dirn^i 

■tTilde ^i dni-i pliDcegioe, li tirmeaeA En tlJocenul superior Cuater- 

nl inferior, u {:fimrt rfcee. r^re F^c nimaleie f/fewn^/ gi 

pknii^l- uifiLiLii. 1 /- •:' Sudu] Earopei; iar pe uele 

sJl 5E rotrafnv ttt&i tosio, in jwui ?i «pre Sud de 

von* in ..m:i Holuali. cum It foal % EldfauuiL Tigrvl, 

can Inliruj |j in r^unile ronrttoe^ti; $$m in fin« efi e* ascundil 

im£, T'rsi^, Fliwuu (Ste.j. Airv.Kst/i mi^unt iIh ridi- 

ui :i Toil -fjuLiisii l : E >ciitrLi ultimate dauil ubI ^nte de 
ttittri, q«] pulin, i'a t^cut ins* en intruruperi mart, c&ci aiiit mo- 
rtfunrn frositaio nle vechilor gMetw ?i paluiile eorsurilor de 

tei hklro^rH:ric€ aolu*l«, ce de atimci ia fiiti^L ne uidic£ 
c^J pu|iij trei niftri iiiLrtinipBri (prtrintfln l«l*-r^bifliali^ cftnd di«t*i 
ealti - .liilpil^^te, yhi^lnrii Hur^dnd u reLrajjBre mal »pff fegiii- 
■nile inolta, §i bi ci^e timp OKJreiidft vtchi ^e aeopei- de depo 
iluvintiie, cu i fc ^tim d& athimnlc |i de plante de step! caldft, .tcve- 
mite din regiiinile imde emigraseriL Tot alunci rduhte earpatice an 

2* 



Collecti9^;marcbarkat@gmaiRs0fnt* a* GeetogSu 

timpuhwce^ir ca, prin divagating $1 rwtfchtoe wprafete Ijitm^ in ju- 
ml patului lor acoperindu-I on pruruJis, suprafele pftstrate azi In cel& 
trei muri tefafitt, dispusg ca. Lrei marl b-epte, oti battel I'ele- 

rsgulHl* ah' maiurilor apelne i_-&r}.HLlit;H, 

alitt eonsKCJD|H import an til n dccstei ridicilri esle mili-irci; 
considrrnibiia a activMth dislrttfsltoarc a cufsuriJor de &pft, cwre 
duciXnd cu ele enormel* cant Mat" de pieir^uri ^i mAluri, dlr^aio 
din rejnuiiite muntoasc InalfHte* ajung b& umpJe desluJ de rep&fo 
$i cumplert Ihcuritn €uaJMsmare, prin sedirnentarBa lor; u.-ffiti ca£ T 
la Undo CuatamrtruJui inferior (Dihuialutl, P toftte di pivKium^ alal. 
■ btemfy cfit ^i cale uxterne, a$ gi&esci eompfc&ct umpkito $1 
niveau?, sa g&5£sc d^ci Lr&nsformatc m cAmpii ml&sliiHttse Iritinse, 
IhiplL r&tragorea deflnilirtl a ^hietarilor b regiunilfc In caro-i pUgim 
icj, perte InLuunl cimpiiLor mli^tmoase se tftabitefte o 
■ li ut de step A caldfL Mai nl nisipw fln T proven il uraj ales din ma- 
cinorea ro&elor de chtre fhietari &i depn? de rfturi In rugiin it: tor 
de inundate gi rwv&rBan^ esie rtaeat, prnfuii pi lujLt ik. viinLiiri m 
Tartejd pgSntiaa aj a^tomttt in grttfuml cmisidtiraHLa ' n m^ 
ff^^lii unite ufteatui-i cu ^i pfistfl rcgiumte ddnroaac din jur. Astfol 
;-i UiaL oaftega lutul uccla flalben, pu^in nisipos (Irtft^ til K cure for- 
ffltifUiiL pfirelii drep(i ai ma Junior rfturilor actuate in zone Id de 
e ample fi pa la mai£toea dealutii i wfi huediaJ m e 

uliraM, gi In erto M&rte ape ^i-au ad and I patnl aclii&L 
In jomllafM '« 4otti a Cuittemaititqi (iinvini care dun*uz& ^i la 
ziW<t iioLiE-Jni. upelD niiidt-Ei ;i -jl relieful uiniiuLuliii rutiiune^o. prin 
dfkrilinarcs in rcgJunilD in e lie dirk mnrifi ^i d^aluri; i.t prunditese 
pftUii'ilc viiilor brfl, urn pi And cu maip $i ntfil tin parfik m1ti^iinoa$c r 
mni joofit- did vcchilc depreshini, cum sunL; reRiunca de conlhicntik 
a Tisei cu Dunfirch §i in cursul inferior d Dutdni; diw aceasta 
mai ali^s in partea ^idica a basarabi^:, unde apele 3S&rei Negre 
ai,i fosl gorute, din Simpurihv Lstarkf* incaace, dinlrun roar^ i?- 
C« [litruiukii Tn inL«rior jsin.i pC Im Tnleea* 

Celo doufi mari depresiunJ T mai not, ewe J'anoninl ^ ac€&a 
a C^mpiei Romftnei ainL ?i azi In o IreplatS, scufund&r^, ^ 
p^. ^M[ l£ Jajftle din Cfaripta Tiaei (pArtea ei &ddi situl 

suji'dki al Suuie^Jlui}, nc omLh cd d^pOKhi'.Irs ciiiLtriiarti vnclii se 
gfiiicsc Ei/i en pusua TO in., sub nivdul a^lujil al Hilrci Adriatic^; 

[d sondojnl dela Marcule$ii r din HArApanul C^mpiei Rom 
Cuatemarul s"a tnUUnil pOnt la adtneimea de 72 m, a ne 

indicfi o 5Pufundat& c^ oel putin 27 m.! sub uivdia 
Milrei Nefre (eqta Bondnjului fiind da -45 m,) 



Priiirt j^tici-ali n^u|»£m (i^ti-gci Ruotftmri 



437 



De altfel acea^tlt inceaUL daj- neTnlreruptft seufundai* n coU 
^idui de ME kI C&mpifti RoinSne, &c Jimi poftt^ deduce. dupA 
-acn vilzuL, ^i din duumoj putului curaurilor actuale de apa dtn p&- 
^unea acoasta ,i ctapt&i; eaie, dela Argi: ? apw K 9e orcuoae 
IreptsE cu sculund^Tou, mni SnlM &prg E (JaloiTuliil, apo* <hiar 
%re NE &i spto N (BnzRal ?i H uuui ul-Sftrat) : iera^ck maluribr 



- ■— — - \ « Sq 




P^sseniwlj taidifs des chn|de« de raniLtBRne. Actefi de In Sol. HeSv dpi 
Sr. Waii ID) c Sc5%, Aran 192(). 

^ = tnatntorta. regiw&pr ftotttat* tit p&i&kir Qlpino-cariwtfcL 
htaju] seoerufenja dhi jurafiic pfinJi rn Crctaclc 
a FruATed piiudnr In prlmul pWOocifttt, k* ffaclft Crct inlsriDr. 
' — % = PAdBfr Cii pirdxlsm Itsr^lar 
- Itialrtuire Jn numulitic 
a ^. tna|qtjr* in Mcojitu 

9 buinimrf Id MeOfleau superior $i in Cna!eriiir 
r 4 tf in Mtfntll Juni p' = ui Neng. mid P : 9f »= Id Neaij. saper* si 
Cualerair (SSffftt* arat^ at ssiii derive lot), 




2 liuntil Jura, 

4 \irt;ar:ii^Ela B^naiului 



Collection marcbarkat@gmail.com 



■ 



EJemfiflr 1 dn i\- 



re ^enrrrt/a MULprd tj^Lpn'-J Uvr 






lor drepte tfeoaiifknd rJiwfinUe to ewtttfli p Tot In 

acedia sa ma] Imih- o -duliindare In fco 

Tedrie Carpniilor- (MLci moridionalJ t dupft o EtexurA in geironehjih 
p« multa Lncurl IrtHtai-aLB, enad jlu Inat ; na^lare * dapraftmei) HrJ.i 
TArgu-.liii, c*a dria Cftm(Mung ? etc, ikrufonete^ cure, to dreptul 
CAmpioi Romftae, iroce Ift limii*i dlntre QceiuaiA $J eulindlb Sub- 

•t. .it ^oiitiriwiicE droputlloc trccute $i mergfind mltai 
In mtaA eij nit!ita a. AJjjitor, fitnrttutt fleolomcS. a rfgiumtor ciir- 
paiiO€ B€ desfivAi^lb Ei d© £l §i sub ocJiii Dos-lri, G3 $) in lr- 

IF% Uai struslura lor Dftl ^i aspatritd geogralic do Be^mre 

momcnii ill refkinitor cmptfieo, nur&preaentfliid deciit 

*Udiu( su%i result atnUi hi *»iv a jljuim fii]>1u ii|ui- i ifc 11 
iuqitihii. "nHr for^le interna e*ra timl mm-ti sA In <kakdra* 
mtrn urttoniH igaifllcir moiffta&tttrj oxWm\ tar* ft* *tr*- 
tiOflt ll b nivelcxr. 

UtomttirtiHi 

i 6sl CtMit' ^r>t CUcvul tftla 
hgi i 

ill linn. 1870, 

B. G. Paul: I* l -9& 

.. iicii'/huiJifcliLJl. V 
Q, l J at]|. Boparicui, : "^ nst- 

;, iSTfi. 
."i V Paul fli K. TtTBE ] Studs ^nr- 

jtaH 

... . 5 i, Geol . 

jri lerifiAre din mfli, J E 

T. H, 
ttjivnNi ])uc: «;■■- -.... I88fL 

& El y. Inkei (SfcfaAmtiJ i. &eine 

1885, (Sa^, £l uituara), 

9. In. i Intuitu: UAii Hat - 

10. L. Lflczv: Geol* delwltutfhabm« in Aradur Coimiitli?. Jabi- 
img, gaol AmL IBS 

11. A- K(k:h: fJw ' J e r( i H? hil ii ungua i ties. 

Mr wdralbftili* l-u ptrte* Pulaeni I ; iiL ft* 

J. JuLiK .1 K* L8M, *i Nn^ii* 

Abilk BudiapE«L WOO, 

VbIjil'Iij* tt Moldavia A. I Uowu 



I'- SiEBJ §T«r&!nEftCu ; Hu-h rajr [i ns leii da RatMDaiiUr. 

TMtt, Lilk IH::. 

14 H W\ IV S irwaUietu Jahrk 

15. Sxvt ■ Biixdij ^ '. Bacumi B ^l 

(ft. Sivi AjiiArM^iu: (ifotog, UeuUidilutipiit m drr uyi'dm ■'!-'. 
OEHkiirpd^ii : i ifaimA in ili-r II 

V«rhandi u :J . [gag. 

17. Ewa A-nuftiHi bu Skiixa d*>i QdfdmoliL B 

palhfln. Bill Dae, r 

1H. Sa?a Athjlnasiu - (JeolOfj. Sti^licn in -leu nordmald. K 
|jii!liwi. Jalirb., Wteti, ]HM1» 

8t M DnA<i>ni- j Roauii 

20 J Himkj^esgit s Cunlrik tJtpdngin Mo 
Pbodd 

^J imt Asupr-si Sini^grjiriui i mm 

Bui- MV f I0OB- 

rA iWiuKAMU Clflfi|flcare« Uttmuribr nn Vol 

dc oraagiu hit ? 4 PoHf. Iftfl |flOfi 

MaitMC : I !imi1 Wteildi All, lEUt ptttL a! Hik 
UlflJULL Vol. IB ]WJ7> 

E DE Mab jug 

desr !■ TnLusylwjmip (11.= -.-i paiis, [ft 

25 '^ T| . : .| ifl 

Slufe. An Cob i| |:>hii ., Vol. II Hua [Oflfl, 

2ti lr. M.^^ukk BtLainsl inr\hu i- i BahnPL &tl. fr . bJ 

L 111 Bqc, 19W 
27, I TV-V^i i ; b. U ^Uidiul rilni% i|yj 

Dont hi. Rom. Vol 111 I 

nunaulitus -U« Ash-' 
iL hnm VnL IV. I'M 

I P.-TQITB9TI : imv nctul ifmpra pnmiktei i- i niakiiiiiiii fori- 
Kfer p. merid, A.. I . , _■, = ■! nl Rom, Vol VI ]' 

L. Saivh:ki : Dia MurphrJt^ ^ < I ( Kiirfnilmn. 

Bui. InlDmaUonaJ tie ^.-i, de s \ .i ,, j-ij ^ 

91* tl M. I'ki -jo ■ ft mhtfarpftt, din • I dfotr^ lkc£ii K 

An. Inst, geol nl Bad. Vol TO, 1.913. 

II. <im02£5CUJ UflflL rtff^ ^nlit'EU-p. dill WjrduJ ili I , I . , ^. 

An, Inst, ptoi id Bam, Vol. \% [%i% 

3B. I P.-V {taut Conjrlom. Uh UuiejH ^liului. 

Aji ]ji- Geol ;ii Ku^ Vol VII J.JH 

. L lu&miLr-Aai:FTOUA; Plfooesn Vj, Fiifi, imal. Vol, 

VUJ, toil 

tilliiinh Ronifllil, Me ..[ 

Ittlft, 

LAS l>i« I - Stum) " t. n 



Collection marcbarkat@gmail.com 

tkr Bak-afthaltabsel it. des Orient*. (l t tL ilu TX, hi is in,. 

■17. Pr. ACHAFi-'AJixriE : i'jiri*srtle de rXOir& <ii-- I ifjs-">ri«i pn nu- 
gort^taj Fuldl.liiiL^QL V--V . 

i. ^imiovescu : Giutq^ ftominioi. PubL AiwK Lteui* Bu- 

ijlj. li| lT mja Ska&iCzky; KrftMfcha 1 -i>L i p mi e-1 1 L dnr (Hrttrtii I. 
n fiber dte Im:.|.:iy^ghL de& Vl&deiitti (BiliartfOhir)EC&). PmLiIh\ Mu- 
sfltiiui Anil i V !. III). CI uj . 191 ■ 

4(i. &K Da Yin : Cerau\ri j&ologfoi In Podbul MiriduvHiutH:* Au>. 
Idb tf -^ \r.l. IX h 1&22, 

4L Otto PkOTLSCii; i>nnik Ift ^iidiul nmrtti de Kuiumiup 
rerliarul Hnroftni*i h Aiiuur. liisliL fieoL VoL IX. L92SL 

-". K SimionESCU : Fauna ?ortflbmlft dti iu MalucHouL Cavurlut 
Ammr. VijJ. DC. 

4M. N. U CqsH&FtciJ Pmidotai IKum. V6L JX, 

44. R. St.vv^i .- LLittltfl SiEmi^Hnvlnii lta<iflanlui ?i PiJiiLuumLui 
Intra Sfret J?i Pmt, fJepmik, C'uuleniw PrutnhiL Aminr, VoK I \ 

i\ Jul. vox S^kDEGzer: Tufctudu'iL in SEaheob 3. IK ii 

HI, Public. Muz. Ardutiun (Vol. IK Lll*i IV), Chi] 1H14- -ilM" 

Aprti riMrfei*!?; .4nuaru{ IfmenfW A &*€&>[ : »*U 

gwl al Run ■ iiiiftlfii- : tint. Soc $b Site; 

Sarea si pelrotul regUinilor Carp;itici- 

etrobii, dou& mari liogtftii etie anhaoltiJui nvirim 
■ . pflM ftli la alntea di** u|iiini tfu p Wra la urlglfitia 

§i Ja rtirata Igt cJL, ftp d* Hpfia actoala de pfobe 

:(riutif;e*? evidente. ^sle mai prudent, a k IratlL inlr'uu eapUol apo- 
dal ieoftl a fa alifcur* tin alteifi dintre fomia|iuaite £*©- 
togfce file rcgimiilm* DOotftta carjKii 

SflTW, SariM !ipnm lu Lotdtiauiia sub form* de mitssivB mttri 
len-:! eeI i •■ enorftie ehimv cu struct urft crtrtditilrgrfto ; u 

p jiIIi^. siiu vin^lie. £q Beneral sium m&ssiv^lar tsta eJ^ 
iOlot csiraiiL puri |i preibttl numeroaaB vAr^ftim i. dni cfluzfi dtm- 
gOoi' dc s^rt: mai ^ 56 alteniffli?j cu celo dfi sura mai flibft. 

Acesta r^irffttm , i + prin tispoc'uil lui- in eute de fonuti va- 

rifttc T .c^ dau ftc^ie d^a^tiui qiibc i^retilor galDriibi di 

pli>i\tnr<? iji eoli^arilbr ds sianci tie aixre ce apar la suprafa^ nn 
dtiu o idesio vb^H de structura sifofialft (uiototolilu, l« I s.t) p tape 
a i.MjSLLtJit-o jii[lssj1 dcstul de plartica a eilrii uiassiv^lar r suli in* 
niitiiifu fjisjrtncloi- i>i*esiuni suftritei Ariit dii rftspfliidJ 

niEkti^vBluf de ^'. i pe a ^ond<k <:u aMfea a isgiuaUo 






Crik-prp jjixit-rjl* uupra Georgia; Rdfn^nieE 



Ul 



AnlfoE jjj QirpiHi, Ln Sttbcorpa^i ^i in Depresiujiea Ceti^S, Tn ba- 
«tnu! 'i'mnatlvaniei ^i \v MHrnmurilp se cMosc pfiste S300 d^ infl5- 
wve de ^o; 

eanieteristiei g^nerald $i iromunA. tuturor aoeslor mfctfive 
^^111, i ;i ^ upar doalungul disloc^iunilor ratidinal^ apinteiaDd 
-strutrin du rocs al« luturor formapuuiloi ce cTomlituosc (luctuile 
aeesior mi^ pe c^ne le zdroJ)esc T Je 3uwffidA&, in <)rumiil lor 

auprt&tfi $i din cure «au2ft toate mosBiTOlc dtt sa^ ail dr.?- 
voltala in juruJ Kir n ennnnk br&rjio tectonicA, ceuu^ic ncgrio^wLsil, 
-care le invBJosjte ea o immi:i rormata dia 5fanliiiftturil& mici p 
mftri de tuluror toeddr sUilMLni ^. irr^ntete prin 34^e, uncori $t 
pf o ppB, atai ^ipsul eft* *i sarca Hind d^UB* »Uerior de apele de 
infiltraNune- 

A^r hiai daca sar&a niafisivctor rui e?*e pftnA lit 

5Ltpr<;i&liL ci apart ntiiiieii irndi^j] m de brecie, puczcida silrii esie 
Inliit i; i • de recunnatiuL dupii ii spec till noduu^os $\ coioorca 
-iuio^fl uri^uroasR ee pn^inttl brt^iti, din «Are T de eele mai 
multd ori ge if^k' izveara sfirale ca puicmi^ efloreaCBn^e de&nre; 
pretriiin ^ tupS numan>B5QJe sflrdmiitujri do ra?6 mti r^Kis*enta, 
•ca. KM:e tinjptin\ fjerton erisUiline, gresii, Eniirat ri »rgi- 

loEtM. wiela riikrnzi't^ allele colfunase, im^le miti, allek uuiri ^ii 
inci inirfigi. cmr« se ingr^iTiMese ttecontcnit la supr^Tata 
br«cse[ r prin Innfluierisa, spiUarBa Sji tamsp^rtare^ da oitM a pete 
df* plonie, a eiementelor argiloa^ line tri .- -j:v aceals antrBimfthirL 
del i :m l i ■:,!' rontinute. 

Xn nira ori se tiUfenpl* en maaaivul de mtb ait ajungfl In 
tUfirtilii^j d6#ttt&d«j de 1ii¥eii^\il sfia de J n^ rttnLnn In 

profiij:-uj. ^i aeeajia mai nlm < ^nd el i^lniMe Inife coceie moi 
nio-pIiocGni^n, !h.r ikliinj nnmeroas^le apnri|ium de izvaare 
din tot cuprinstil rc-^nnii i cgrpgticB, ie indio4 in dea- 
juur cl imiiti? dintre aeesle masaiFD ?jij> Aaounae sub forjnft|hmiie 
m&) jjipl a$ji eS i 'vhuie rfccaiihidem el fourU: multe din nnt^vde 
de s&i« n^ aunt <ncA neciina^eule, 

cfl eel mm autre nurpir dtf massive d« sa&re Kp6ri ta 
Subcaipii -i id hasmul Transikuniei, node gMm ftiarle risp: 
fedeiry] gipa iM oont'eutr^ie al Mediteiaiiiiiniuui (llelfBiLjnL 

<eut p.e rnaJonLau^ geoloprilor sfl lege Da^tcrea sfirai d^s o s(sii- 
mtuui v l^^unAi^T LntcrciLliiis dup7^«dDjr accstei forajatmol, pe oire 
-an : iit-o formaUmni ^lirerfi (SnMi^rul g^ologilor aiistiHaei}, 

Im real studt&xi rnai eu uLiii^ie iviril? ir^^lor mn^- 



Collection marcbarkat@gmail.com 



- 



442 



" 1.05 1 ' £ H ■- ■ ft? V*' (jC-.jJ. 



eg ajniige Iji conalatlUi de fapto t tami conlraxie aee&sU pftn 
destul de imftdfitinalft nsi. 

Una dki aceste ccnst&tiW esto, eft ma^iv- .!- wtti apa* de 
dedesutriul luluror fnrmtiiiiimlur geo&mdmaluliii tfifului earpalifc ;i 
de sub ucelw «te SuIiuie n{iior, deJa Cualernar | hirasic. 

*^i dacA wrtfei k gtsim in dentate lnEr-3 format^ din ce In 
mai vvblji, eu c&t ftainLAm ikJa nyfcrgJM* uxte* -rpalilor 

pAoft in hiimft CttrpaliJor &i pe \wxantul iou dthsgtt Tra™d™tiji, 
.h- ,-mnv. BArta maasiirfltar aeestwu r*p8iii«e ta^ 

maiiumi pur«l Bimplu ;i mai- 

^ul ior cfttrc supraf*^. ebb influenta For^elcr tastunice ]u'R*cjihocci]G r 
ac«5te ma*wv>\ n '«u i»uUil sttfbato mai departs. 
Subc«pa(u riMTidiuiiflJi, imdfi gfisim WpresWfltai nib 

•U 1 1 KvH?l i nl 11I4 rj i fmea Carpn^i > rniii lii Ciialemar, 

gitalin dtaaoyQ do sure, eare rtu oprit la Unite aecstc forma Uimk 
AaiM t massivaie dela Ochiuri, Cora Ocjrijei, Morcni Bft) : ■ stii 

d PAdtin*, (HO etrfbal ooni|d&Gt aau oil rflmas Inbti 
sLratele Pliownului, Gele d«4a Ocnela Mori (VMcea), Glo 
Ocnifa tDftmborita) j da la Dj-ajaa Qj^rettn (PtfthWa ''-tol 

i ®gte din Biidinul TranaUvaniei *i din Sulicmrpalii arfentatt, 
a m OKli|ta (Kaiua*. liocbnia, Wretokfl^ -itut 

cotnpl&cl, sftu sail oprit In- ftlfc Hlbcwulni* t 

de Praliovu, dtik T4rgu Menu* da pa valea SlAntaulixj 
MuJdovei $ pa raica Gillian: (l.imi BOratA}, etc., eta, din sons 
d*> exlindere a Fthpdui - **au oprit la ftcesta foniiaUuni 

stu Ib-lui rtrib&tat prin *trApun>;e^, in dtfa ' 

stfb ririktalts er^Laciril l (Ap^aii); isir c^l ■ 

Besdeafln-BellL IrAxaAiartti in brfceia lui: Jura&iou! (vt Hreuluil, < 
fcacicnd 1nrr:rinr_ unuliliiml, bwds cjg a^&rc Ln inima 

:inLidhm!uliii 4g Cretacic inlenur <; superior ^i NumulU 
de apa Be^dwlelulm In Bdn {naaibnyiU^- Natural efl inu 
CAJiuri lipico ?nnL nanu' ozuri inlcrmeduir^ und« prln alrfr 

pitn^r^ <j apucwrtwi niitn.tilul tiedesiibt, gasim pe cde douft ftofc 
curl fornia^uui <Se vflj^U; dotiiicbUe, 

<rft de a^fl3ta, pe Iflngfi rieaurnirtttde <ra^mfituri mii&i do 
cs>ce df^ oripni diferite, dda roede BttlptJTp ^i ^nril« criatflliBe, 
pAnA la cele roai noi formal iUJii alb Curixtlilur i;i Subc:. 
gAsim in s-s or do &fcre, Irnpi 

brurirt hi cu:i^ sunt inflk^araio, ^ nuim-n :i^ blMUji^li 
roce apailSriftfid form Autnilov molt mn 



Piivin flinriAtii«ri 



440 



nu lasft Dfci o tadoiaifl a^nprd vfir^tii hw. Aslfel, la Bu^U:nari 51 
la Baratfl lAnga Bfld>J, p> rginBa extemfi 
a SiibcrLrpht|ik>r, ttffc*, gfisim elipo dii OllgocM tfpie Ed spl^arw 
TisA8eiTu!ui dn aar«; la SilAiilcul de PraliOTR glsim b mRre ■ 
Mtieen; ta Vftloa. Dulce T la Podenij Not (PrahaTa} t p€ Iftngfl raift- 
poosa bloctiri de roco $ d* ^islu/f cdatalinM ^1 eiootme blocuri dc 
calcar jur^itMioororaian^ diutrt lul-o utnd a fosi de T^Ai nA cu 
in^ri, Bnkmrd{ ; ihUv ?i &&er&&+ do liptvi Dobro^ei 

pr^balcsmici- Jocttri care n p ar li puLut fl scoase I: de 

sAnia niH^v^ltjr, dii:d efl n ar fi venit de dede^ubtal fonnatmnilor, 
lik tMii: KLi-iar^In acos-te btacuri-cliptt, ti breci^ maseiTiilui din \- 
Dtike mai estc de r&mareat faplul, ofi mtdte dta i-lu'-ni!.- d$ e&le&f^, 
DOriflomeraU 1 . jiftttti ■ pj-*:-iniu oAte faifi luslruiliL 

^i $cri]olritA. m UfPe din inci^jtck giacialc. fen omen datorit 

isa sji ki ghietarl, raaderil lor de pcio^ii dmi ai fmcturilor, Condi 
In care ne 'I ■■ tH fk|3lc prc-ci&c de ob&erVrr sarea 

insi-^li 1 -hir imnslT^ rtiw IM* lltiiib- *l« ilLslti»fli ibla ;iihiiidmi 
iiuiri, din fAmiftiimtllc fmnlam^ilnhi: n^iuniltir csarpjiiir^ strit 
ptiiL^ikJiil, hrefeiriLnct ^i Urflnd ca ^1^ UMiirl ^i sfftriittfttiirf ? 
uikl si mt\rl, din roMk teteror l^riiia^Euiiilor sb-SbAtut*, pniii 
U nirelul la run* ft'ftii n|iriE a acc$lot eonduusi]- 

unL ei; po7i(lH actuali » dttftRlvelor dA NaK t nu este p^itw 
trtrat%rafif-L, cl na tofitonlefl ?E m ittre m nu iif- poitto *la rttef 
itJinMii Mnpn rlrtteJ ^s\ff i t, 

fef re?inrik fnisil^ mJcH^uice (tortonkne) ee se citeiUffl de 
Oiidtt, oa g^isitf fn brecste din juful atrcil Itlaselgebirg^X In Wi&- 
lirxka ?i Bu^hniii eto-, in (?ali|iu 51 dupft care se alflbil^li 
muhr« 1 |iierd orico mtoare irtr*tier«JlcJI, 

in :n ■■■:,-! :i breeie eft |i 1n [nsft£ massa bSj 
tiSLa-I tbsile proven ind dela toato formfliiiinSli^KindiiiLuUi de makstnil d& 
sare, cam dc Eapl B*a gArit ln n- din Siibcar idbnali. 

Lilt] nturii 

|, K. I.-m'v, - -J- •■ %.h im^LiuL Si- 

JjihA. dor |«Drl. rL-Ausii n 186T. 

B* F* P ■' BaGiuiipitii Ski"..!-, [i .- AI 

Jiiirk Vfil XXL 1871. 

■I. Iul. NreDWiEDrKii B mx Kmnuii- (for Babi 

rrimacndi 

bm 



Collection marcbarkat@gmail.com m . . , 

44* ^ y Eton? nit tU? Gvvjtofi* 



1 



4, L. Mhavx ? \W "IVih^kyre; ApsiTu gpalujriqu* sur Iih tur* 
iTialiona aalif^na. Moiijttui dn E^p-lrfl-le^ fi neuron 1W)2. 

§» L H. tjue'T IIukk. SSur ttibi'iay der Qoaau. Sul^Masc^'miuuiJ, 

'V, I. Walter: Dm Itas&u leflbBdiHtfen* II Ann. Leipzig 

W». 

". V* Mfrutil-' Cuiitrjb, bi muii il nasfttrotm rfj 
tiiAm&, Kticiu ■ \ L012. 

^* I* Pi-VoiTFijTi : Qutfl<|iKi* niinortjiiea sur Vikpu du n*d des r^ 
gMiiii cauppthiquee. |ju| K g . [■' . i L) Vol. XL\. Parte 1'^tJ. 

P, V« irE^n; Sur 1'origine du ad til It- tffctimk^ues 

das Musaafi da sol u? ro Ins giitmrat* ita pFLtulc dc R lurrnini^ Hern 
Vol, XX, Pari* I< »'|. 

10. K P. VoNWH : FiMporturile geidugice Intre ^ofliinuLBlc du su« 
Amtl*k MmeLbf dm HunAnta. An, ViK tfo, 12 r 13, 14, 
15. 1SS4, 

It, I. P.-Yonrfn : C^i^idaniiioiitf -sur h ppftnjogie dts [iisjtfdL-i dt 
aal d es. Gangrgi tn^jTMi'Lo^i! dc £?eol ^Le XUt-f* 

ion. Bruxalltft 1922. 
l^ h L P«-VuiTEyri : T^ii 1 n^k-mli paiiM timiiainui C*i*- 

> ■ _i ■ ii pMosrical |wini ol vtew, Bull. Q 

. Ihiurtf B24, 

1*1, lug, ZmnaviA?- ■ d in Roman. 

Ifife iUnulof dLn RumiUib I0S 

l'l'lrutiik Ace*L cgTnbuBlibil miueml lichid, rn \ut\£ cftruia 
di v ! iif.um o luplii ^curiomicft din uelo pmu Kprigti trttae BtAltiia mari 
taduatliaLe pentm pnaadarm a c&t Tiiai tntioee ^i rcifij in^alo tere- 
nurt petr^llfarc, so iiAscgtc din lmlsu£ t form and putamiee BldLminte 
evpri rocde poroase ale mai tntwor formatknilar geologies 

din Carpufii ji Suboarpatii ronitae^li. Asupra problem oi *te and* 
■ ■•!, i-itr^ suiil -'nniii^iunilB salts de forme, opiraunih Jifli- 

lor ■-. -mil) \mek de altele- Coqi s 

UrfSiA >1u»:m >ra (^LnikiUii dt- maqifeflti^itimTfi v ',:lr ri- 

al e regiuiiilur c^patlcfi. cotisiden'uidu-] ta luund uu^ere din 
hidi • l& degajate deiarele vulcankc htmcc (JMtihootE). hsdro- 

carhuri e*ri sau ridical ps cr&piUuri din profimsim^ acum.ulftndu- 
si> in x?"u:i"iiiiiT]te r In m^le poivaw ale formalhuulor muUnile In 
diuiu. E^OLiHj Hiii^K. llstAWt^ PotontS fi n\[u< les^ft ori- 

jinea ^ctruluJu! de d tTABsforaiare, lii eoadilitini q > < i iN- :i :<m1i- 
stantei organioe, imimalcfj vcg^Uil^ (seiai nks gi^iniili) t prg^&nind 

reaturile de ticAiBi tn^oimoiitc odfltA on ^cdiniGnle^ mni 
iil€ uprior Htor^le alo mftrilor ei^loKitie, 

!Ji ptivHo(r m spftciaJ Is nrijjinea pativjlulin ilir^ reglunlk car- 



HouiiiiiKi 



AV- 



cum ar fi a|>a lAgunek>r de £un<!$nlra(iune h cu SAlinitaleH ridieatd 
pe»Bie normal, com ar FaydrizA rnrmarpn hi sn.lor de pt* 

aatM lie act Zvutti Rjungc hi caricJuzia t cii pi*tro3ul ffifionflor 
e^rpalica a iua! na$tere din i^lurile oiirankti, vegetal^, e^i|ie 
totfc sediTiiantele roeelor, care an riu: u^t&te Fli^ului carpntie. ^h 
rare i cmsJderl ca fonnalinne de deltBi; iar MriAiE: ^onaideHl ca 

■ d^iiinii a petrdnlui, ca ^i ft slim, sisUirilc argiloais-iiituminoa^e 
de la baza Mi^iiLeraiinhji Subi^rpatSlur, de tmde sub inOnenta pre- 
aii&ilor caudate de foi^ela e&te «ti ^ut^i Si&carpatii P Carpii-|ii, 
pelrdut a mifrat odatfi eu ^ai-ea, sioisniuljmdr-s^ sub forma *!e 
tfec^tointe !jj rocele poroftse ale roirriifilianilot ca^ hij venU in 
eiinlacl, pe liniila do dj&toc&tii (amieliiialc diapire rupLe $i nn ult: 
eale) rn .!ti.^KHj.£i rticft tiiuinfl, 

Cu md-o-dati geotogi^a de ubt^ffatie pc tereci nu se poate 

: tab ili legfiLnrA • intra sane sfi p '■■. sfc poale 

• eonirLtiiM 1 j j f.nai« j rtigiunilfl rw>ft^rtrt petraliferc-p eeUs l^fihira 
teetonlcii dintre Iviraft maasivGJar tie §4^ t?i ^nire fonuart-a £4c&- 
mintelpr d& petroL !jit aeeaslil lagfiluM tcctonicjl ae poaLe eons tat ft 
eu ti-jmnr^ri. afftt fa C&rpafi cfll ^s In ^u rfiti /Attirmmels 

celn mai bogalu di» p^rol, azi in cxpioatftre, dab Ochiufi, Moieni, 

u^tii dfe Pad urn, Cftinpma, Pinjlanari p BordenL Bfti^oi, Atfefln 
Muin^fU, hftS.tic^ti h Solont, eb^ f ^^ gleoafl runnuiit in jnrnl [iiukm- 
T«lar de sare, prin imhihatm ir»rrlor jmmueisi* ik hilnnn fdi-- 
mHfimittor, earf m Vt nit in ft i mud en Imvlura jn mn* ft 3 * 
riilii^r din profunxhiM urea iiiMfri velar ^i cjitu ti'tu TubL de^ 
pftrtilfi d?j qa prin form a( inn? impcrmeabilc. -So mai con^Uitl iiisil, 

.ftilo umk fiicUirw a fas I puternic Ergita de massivnl de sure, 

■nn ml an -Siii : .. \w mai mare oanLital® In ^ritniinL. a 

UyA miij favafj^iitd., 

Jji i;u iaseivela ibr ^r*? apar ife sub tuate fonuatiutiila 

g^oto^ii 1 ^ ^ib 1 . (ifMiaintf iiiialftbjr Carpn|ib>r ^i ^utMiarpatilor^ esle na- 
tural ca gi i^trolul. tare a migrat pc di^ioi;a^il+j JArgiLe de ar 
masssvc, si forifteze atdcuminio in toate rocele (lo^oasei al& fo: 
« mil or acestor goosinrfinaJe. In adevir k a^sa ?i constat! de fapt . 
; Ifts&nd Ih o fjarte i virile miii pu(in impprUntfi, K&c£mmt& d^ 
imtrul to esftofttar^ s'fism: m CnUddtJ hifierlor l-lpfiun) la Fra- 
yiit (K5r5affia2fiT) m uikna ("atpatilor MaramnrA^nhn. la i^oamle 
Usei. ?i la ViifpCiu (Prahova) $i In Muciutid f^ertai {Fnitioval; to 
Kocfit [gresia de Fiiaarii) T la Pftcurija, Nineasa t MosoaEt:, ale., in 
Moldova $i la Gostnina (P ratio rn), in Muntenia; In Oiliinemt. La 






Collection nr^rcbarkat@gmail.corW tn ^ 1 w* 

Bori^w-lVjBtowIc^ in Giditia* I* Dofteana p Moine;1i, Zome?, BI&- 
i to NtoMffl ttajtanaii in Prahtrcft; in HIo 

in L»iicuitt; h Qtid% GCodfiai, Poianfc <"» Muni 
! i. uii : r i CAmpenM %tjf 1 to Moldova; in (Ik,, in VilMttt se 
gSsefic aato miti bogat* /.Sclminte de patrol ale Snbcarpa^lor mi 
dioiiuli. aciimulalu to nirfpttelig mwtiene $i dnricno {Gchrori 3 Mo- 
no, Filip^iU dt Kftdtire, G&rapiga, BiUcrtL "I inl&a, Bar* 

Baca tn adevfli raporhmk u :• J' rtfe n» 91 patrol stml 
1 nd, siiiiid prabtama originii s&rii nuo aum&i 
tsh^nii pi-r sfirapeft, pW& J» in ****** ^ a dotiiebitl 

im|. i eoannJcft, C$ei d&dk sarca 1111 B mi rtnfi dm 

proiunwrm m;ir |i d*eS £& a dc*- 1 al«& petrolului, «ro «* 
a ntilknl tfcutStf foicLuri totitai) ;•■ *l de la profi 
wade jui tie IndtfcpUty 
i ee Hu Miiij- stratele Modiitinuiianului (F jrnvatfuriW fiaUferl}, 
cutl Bidertn^UrSfi fermftliuaiUi uiferioiiie ca 

Hi (rcsii .-.is-diii v. de u tampans stotmtote do petoi^ 
fanutpmita vrtimni-'-i^sa^n^ M Me 

numliii. cam do »KW fcptul so corujlittJl ^ din njinmcr&rfti ■*>■ ■ 
hi fosto tn exploit! urn de maf si 
&a dftm 51 em ejeeraplii, si cons id nl de lit Uu$- 

i&narL Aci cjfpfl de greaic difprcxrici care ji dm po vraffltti 1.1 
enoimfc ctmtfrr IohL radical* pftnfl li [■ 

lulnu po fra<:*Uirito pa car© IBS dmil tfimt 
;:i33iTtr de sara, IbarU-. frpifipiate lutfts elfl. ^irul iiondle 
intra CAmpiofi (Efrtii^ftlft) *j Iluftana -T«lesu. «tf ijiriil audi* de In 
p^jgiiD rvoar&le iSldei Romfkne din Doftaiaa) p 

U 1 .inil-VulcaiiD^ti, ate Eflte poaibfl *ft dhnitan c&i 
petrol u- venil j>e fracturiJe labile do aceste raa»aiy< 9 

numai c! awta de iiligomt, topmijoa u grenlla- 

macnumo de de0supm l iar Hligoi In profimstoe* pe 

Mrtiienriie fracturilpr »fl l» liiintts in sunL corivins c^i 

iiLOLiiftiituI otirdi prtn ^>ndaic bkie a^e^ate, s^ va attngo acest Oli- 

Tc ^tfl cbsehI si ™ ^Epi de Ek>cen (grew <^ PtKfeifuJ 

de k Cesmina, i«ic S do Bur 

TihT Moroni i (F\g> 34S) tig diiu taJ ixsai bin ncecajplia pel 
Lai . Am&utiT-'' porf <hj profwnrimflA, AcoId, enormnl 

niti art* de pAnftlti supt rre^- 



Pirn 



441 



tuts do pliaJe plbtxiuk"^ sLr&pungundU n l& in n ei cute - 

piro. Fmetimilii, on flaiitful sndic ingr&inAdil ?i ^rnrnridni, ] 

jiiL^aivtil prtn n?oara In PeLmln] a vg- 

nit pe ajiLMo tractun w ltoifei^ft I! oiks utile maasivulm, imbibi\nd 

lata efiaenta ianului linn- 

cului £n ifjrdic, uumtii }& ft&lc meoticno. Daoiflnd 

do fniciurfi |iriii latlndewa p^ste mHSEiv ;i marnBlwr 

Hnm^hile, In Datiaiiu! Ilaxlculiii sudie, mull nn. 

jfcrgii porii roeaio-^ fi»urftn- 



/V 



/f FA Sd 




Z = }fuixs\v^ ^ sane, mlr^nil dc nek douA Wli (F» FK P,^=tt.fifl|ianii] ts- 
p!arai pidA auum ruEims pe SUiTH.ul narJr,; : P^ P^ul ■ Daidunul 

cu pstml nuiTini pt rlancuh Sudic (L 2, 3 F 4. 5 - : strate de pcfrciJ| : P p — U- 



In l» &b f^sesc 5 ininTiili ilpoW peteiUferiai In&a bog-n a 

tor Sn pelrul ote^la en proFun^JtOoa, mi nkimai eantitativ i^o uGJla- 
t«n de vMiui de RltcAmW, dar ^i ea. inlinder* inilnliisui dfl 

In Eraet^nt s&rii atpie Sip! Astfel stmtul inroripr, c»l mai bngalsu 
expLo&i 3scma «are s^ Iftq^U d p4ni In 1200 m. 

I»e cand cole superioarOj mni ^v-u^ nn dej^ti^ d soiia (ie 300 m* 
tn Ifttsr 

Din nocsto scurte cojisid€prft1iani. bazate pti fepte precise de 
oheei " -^2 ponte deduce marea impopiftttfit ee pr^iiUil pentru 
vntornl nwlru Dcononiie. razufanrtsa gtiki|iJicfi a problems lor w 
prwesr mporLul dintre ivirea nmssivelor de sure §i fomiaroa x 
mmtolur de petrOK 



Collection r*tfrcbarkat@gmail.cor^< GS *^ ^ &*&*& 

Dupft resnltjilele cBFCEtflriiar de piinrt rtzL waste raporturi 
rezmn# wtfel: 

1, Pelrolul 1 vine din pro4unKimLle geusindimilHiir, n; fur- 
maliuni mai veebi sau mai noi, Insfi care uu safarit puternicik 
diglutiftri din lirapurile mai recanLa (t^rjiiirtr noi), pa aceka^i dss- 
loi^)|iuni fimetttrttft, p< care to venit *i mass . veto da sarc, fie ct 

stG maasrcG sin spinttical roctila pftnA la s-uprn fa f IL, fie eft s'mi 
oprit mai in prafiuucimia la o adAucime cure cure. 

2. Zita&mintele de pclrol sail format dealuiigul ^slor douft 
biitfe ale fraeturii, frnbiband, sub preEiiixren for(*lor ' -ri ■nii> 3 - 
rocele purees ale forma liunilor Htinue d« frftfstaiii %] car# ?/sn± 
To si isolate de rnpEiirft prin roce hjlu birmaliuni (brcoii ArgiktiHti)- 
imparniwbita* 

9 fn regiunile undt> m -c^r Fractari sin fed put&riik S£rgii*i 
iiiRHrirdu de Emn\ irmtfi <!ft rwino la o putemiril ingrfimfidire 
in-iuhin ) -5 H/uiarG n loeclor paroosG, cikoru prin AftCEksia li s'a 
iiiaj-jt mult eapacitaUm de ^uinulare, acole* an Juat na^tere celo 
rnai boptc zfteflmintc de petrol, De nnde urmea/.t En 

apropierea mas*i velar da caie, fie eft ele fee pitnft hi swpraia^ 

id rSinns In prgfimzim^p renomemil togr&ruldirei ^ ill neurit- 
rei rfljriftnftnd fi .in (V>rnmi Gel© mai bogiuo zik-AiiiiiiLttt 

4, Mi^riiiiiiiii'a peirolujui din rooata mumo profunda dealun- 
gul acestor IVaetuii. do altftt ea fi iviroa massivglor de sare din 
ptofunzim# 5 sa ffteul sub influenta putemicibr mi-- li fin&le 

nioceriului'tncepiitiil CTsatemarnlui. 

6, Qealungul ucotUur fraeiuri ulillzjitG ?i de mnssivtie de aare, 
. i aide rnptiiflpunilor supcrTidalo au fo*L ridkate In spin Sri I 
dnuiliiUingi, ori mai senile (brachiaritidina3e) s 4ibofliornflncuri sunt 
laminate prin intindere *t dispute nm'\ mult e&u mai [jiijin aeftn^tric (de- 
TersateJ ; iar acolo nnde rmissjvidu du sure an pfitroue pftiui la exrerior 
{«pre inlerinnil Subcarpii^hir ^i niaJ al^a in Curputi). uccsLa cute 
treduJt, nriii ruj>6rafl. liinci di> ccfeaflt^, la o stn.ieturil imbrientA 
In solzi Inrfilcttali uiiii pesie cd|ii (spfc gxtariorul arcului irftrpaiic) 
^i chi^r lit inndlecftri de p^rte iSDD m* (Moine^U t Zeme^). >V 



■ lii L uitt.-i p«ln>lu(yi sLl Etcsiinur in kpfiliirft cu t\i:^iniiit^ L lie rilstilarp 
f» jKkoote&ki sah»tjint< i oTTitiniq:^ (mm nJss veptak; F ee ftu lw in regjiiDjle I ■• 
-upcauidmaic in canLiDuik sv'iilymittr^, cBUii r.im\v ^diraoiiUi^ din p&i ' 
rumre file uvtaior*!. waii induivu^ geesiimtttr KlCTJH trtKflmie ^1 o temfPTilur 
rHwr lLjii re In cv hipJ rsdicjit^ lufcr fa^i * *\ mnUmtitftitmi.- 

jib! Hip- !- it? lubafftlor ^ <tn faJul ^r jifis/^rk- 

i tire ill puir^luHii, 



lurai ed r„ Heeare e aE st^Un^ m partr, ¥ , fm b 3b ^K roealo, ,,i 
p«lro] a vanm; astfel, in anlicUhaWo 5 eyrLa sau m sp j nflri ^ ti _ 
dittto ma. | U „ P| imbib/ima »trfilalar s^ Wcol mai mull m mA i 
putin & imetii€ foja de Hnie do cmi.ift ■ j, e eftnd m celc frartumle 
apleeal^ euleato ^ rndtaaita dm cmi^ mMrii poi^itfttii r<:eolo^ 
pnn .iiprtnudtas* & i nzurai-aa |nr T ro^Je nuicului invers sqnt 
-1 ^atlmbibnt, m p^ol, rf^ m{% & fhimiM mMj| 
tdo oAm t<mm* hi eondJ^nilo LGekinic© *i d fl 
-*tate -anunuto mai *„, apre a ^ pntrt ^.wt, a tr.bnit 9 L 
He up tadSvie de «ptttH disLa^ton t^rn[ (aeial ,i apele 

Ptnwto Ai ape c fl| ^ } car, d, | A o adtodma ,»re,ar, Ut 

clcamfinl, datoriW fttfil BO a e ] or c» le conUne pc1rof.,J cat si 
IwvHiunilc pftn^br do *pe B arato ^ cure 1^ rc f U | fit m ' 
««ent..l „unerii lor to zihtfinlUiL A.,,1.. un dc , in Bfi^mtot a 
R*l 4ms de ftnoKiunc, ,,natr ^a | l0 (1 .i.M ( ii doffl^Hicut ai dad ^gi 
boBM tn pjtan din «a«^ l ip?e i dc pfe5ilJnei ■„ le , ^ 

iKnna, Hnutnn, ote.J. AcoJo ujidn ; S et.of U l a TC nlt tn contftet cu 
amil «. cu , ip elo oxidnnt^ (^le?) to d rcu Utic data i nce ,,„L 

flcrea Inbrocarbuiilo.- pantfi.,0^ {Sltini,„l Moldov.i, B Wl riw # ete) 
A.IW dw, ,>rrd>k TOa polruhdui woio^e. umim numaf din 

Mimrtul da v«d^ totnrac al ei, no da multe spemr^ pent,,, vi=- 

U.r ou prmro la rczfl^c de p ftEro l « ^ gfej to profunxinnln 

ma „,ar. dcellt cek atin«e prin aordajelo ictnile 

i\/!.rA dc aetata C4rnpia Trat^lraniel ca 5 i maWa J>- 

fi Ml mult spsnmtale fn ffl « P „ to d e caro dJapun^ I *£" 
•M^ilEiviF tl 3Ur ]l|re de« Urmias , |U i |r oomie.mEnt, B, S. G H F., 1867. 



CollectionjTnarcbarkatOgmail.g^^t, de 0*^ 

2 H A™rn: Oher die Ptodactiviliil und die G«Het-Uiaist'Uen Ver- 
hAHnisH dt. ■"'tou T ili«l*i.N*1ihtu->jrioncii. J***, d. k. k. Reidu Anslali. 

Krrifll in Galium, -ttfafc., Wien, 1BS1, 

4 Gn. GoOUX^ «■*» origin H tfrfnUUfc de ptf^ in 
gwnnil »i IB pvlfculw 1ft f^l^U PJSWI™ * «^P«'* > a *** Bf ' m - 

'5 It ?,ibm:: Kritfackw lU-mwkuiiePii fib" diF Hiotemai P" 

B. R, Kuuha : <*<*** dor RnlDlibta«e™jis»A m den plimcl.cn 

^fVSS; 1 8*U* d. U form, du pl*fe &»* *««. 
ilu P6tr„ fans. WW. , , . . „ k lt „i 

** St £&2£* Bnnw: SyntW dc* Uiw* pWwfo. flg> 
1,11,. i lu Uicorie da la fomnuuiL do* p«iri>l» nulitrsla. U U. 

^O. £%U» H L TAk^cc: Biudiul P^^ "*** *~ 
bUc ljdior de Ojim. al tfb». Dmnciiiiltir. line. WW. 

' 11 M Pn-niMiF ■ Zur FtWfB D«b Urn uteri* I™ dn Petroleum, ». 

vm; -* wTBjLW 5 ^ illk """ Bnd *■ Kwu "* i0,,,ta - 

s»|i petroleum |nd mineral spriop. Jimi-ml of B" ***>> fUSEl 

lx*U lin-iatuRLV ,1-IiHjh d*r ung. BfeL Anslall, XV. l.H»4~lWr. 

14 C liKOMiH: Die Prop dcf BnMchung dni PMrolciwi* C. & 
riu U[-An» CO"*** to** li ' ! ,,ina " B "" l " '; , ,, lm . AW. Ro- 
„,nna Diwrars dn reeepg* la Acud. ttom,, l«W, ,,.. . . 

jKin-i,. MM^ bAttir^ B«fl<W|*». V'MU »i '-id, d« UW f^uyr. da 
n«tn>it do Bliu&rML 1007. ( _„„„ 

Hib d^ DMfol In ^iicifll. Andel* «&*^ ^» RfflnWifc A™» l-i ^^ ^ 

d ft Sff» i ^ WintBto d, pln-L itwWn Ma.elor to Ru- 
ip.vnt And I. Xo. % Biurwiati- 1&% ( M^r™7«fl«- 



Priviro g«raflfiiJl ^mi^ Qe^n|kri RuTuftrik- 



V.3 



33, I. F.-Vo±TK$Ti : 11i« iftude f>f H(j|vuaiuu:€ ut Uir [ifiLmt^miL 
^tl^praiis iu llie itarpaLlkt^n regiqcu. eto* >l->unuLl of Ihfl ]riaM.lL of. Pptm- 
iHim-T^hnol^si^ Vol. y Nu. 35, LoadiM 1928, 

2S, K* DaIXCthi ; Ia puiAogw dn [*yirf>tfi nn AllClArio, Al^ro 1023. 

2-*. L P^Vornwrii No(lutii de (^ologia pelrolului (Curi Uwui in 
Mu \\l2i lit Polibechnicul din Tiiiti^pum). 

^5. ]dr.. t TAnisEiscu : Cmtitniriita flxi^o de ftctimuJAre aJe 
hMrocariinreJor $\ T&m$& dc ^^duaro*i E^cADilriLelor de petrol. Anuar, 
liisliL Gtfulope Vi>1 LX, 1M3, 

96, Waltuh Baustd: Oie Cbancen ^^i«r fEtdulgenjDtinujt ia dci 
BukovinA, Xnhrb. dur L k. R«icbsamL&lL B<L XXX |«ur, IIS— 1*B. 

WiflB mo. 

ST. Kobkrt ScHWAiiZ UIc Hinfendiiiduslj'ie uud (jtiej^ic[iuki.ri^ 

,fflr FiJihhtjeraiiir. Wipn I, 



h. itEiai ;nilk rxtkhioarr CARPATHjOE 

DiuLrtr i.iieLl;I,lI U/tcMi;>:-E! rfin UiUi ffigttEflJlol 1 carpet tee, Plat* 
Ibnim riHlolf«n KuKii, Uoliro^iL di^ N^rd f cu &at*iit*lr varisr** 
:i riiiierleiu 11 C M n 1 1 U i Mucinulai) $i Dnhmisfa PrptiAkiiniciL feu 
FrehilcaiiUi prin jocui lor pe vertical a, an avut ecu irmi ma*g 
inflii^nl^ us ii pro na^torii Curpatilor §i Siibcaifjiililor fOmino^tL 

1. PI at for ma Podojico-ftu&a. 

Pklformii forldiro-Husa e^le constituitft dinlr'o vccJi^eai l O|jaee 
%im ?i inWritl de&smpra cflroin'se gAsesc Irai^gTesiir ^i ori- 
Kdirtftl a^fej^le, Siliiri»nn1 ^ii[iorhir (^islurr njarn'm5«) jji I>f!Vonl 
■ ■ i j 1 1 1 1 r I inferior inui ninLl jn^xos (ru 'TWam^doff gi *ru Trilt>hi{i) 
Ea a inEfuental direct prin mi^fo-He K^le do uMiirundaru en sublm*- 
pingcre, toato epiboadDlc iini^rlini^ din trectiiuL r^ginnibr r-nr^ 
patioe (Fig, !H6), Margins ei frontal ft din^pra jrcpunile cnrpa.ti<ii% t 
ae g^si^te azi scufondata In tteple dedesublul lor; dinlrc aeoslc 
U-eple cen mai nouft. in *cela? limp $ cen mni ridicatft, este 
triiiijiUi i^itc anporlft f "l-tluul sarm^Lic al Muldovei, ale cAror Blrate 
Inemai dm i\huzh mftMm supnrt rigiiJ au Tu3l fiffilQ de influenldft 
culiifilop ulterioare dnpimerii lor, Pe birilorul rumAnewu wa Kpnrd 
nuiiiai In iiibiile PruLului ^i Nlstrului, acopen^ de dapndtek ae~ 
nonienc |i mioceno ?i nuuiai Id collul dc SK nl Bucovina i apsire 
^i Devonian uJ fosilifet. 



Collects marcbarkat@gmail. ( &5tfT l <' J,r Q «'"v 



H& 3S£5 



I 



r>i 



i " v 

5Kpt 

illiS! 

e> a" & — s a ». 

11 b i, a » b 
= »&--■„& 

» &»n s 

- * o ~ *■* S 



=3 







ii 4M 



■ ■ — 



i-^ 



,&SL 



is?* 6*? 

■ K E & _ 



■* B c r 
_ — 



Jt* 



it i Hi 

™ O J " — T" in 

IHtfl 




? 4 Dobrogea. 

Ae&astfi wgiima a pftrnftntubi n.*- 
mSnese ette conalituiLft din douik 
TtnJtjLtJ, ™ unite, InFft GU lutul duo- 
&fibile din pnnct de vedfire geologic: 
iNibrfttiin do N«nlj cats repreidntft 
mi rest vediL un Hurst* ul u 
laJnico eatene mini lease, do dlt©C^fr 
V.\ SK, la carti erau lwcorT«rEi\i *» 
Eaudciii $i Mimtii Grinaoci; tfDptMrft-* 
SH-H sudlti, crto |i0 nesimtii' 
icagft de I'rcbaleani. Dobrogea eftte 
ineonjuraM de troi pto^i prin bred 
mari depresiuni: la Nord* Deprosiu- 
noa tnoldo-hHearMlMFinft. de care se 
desparte prin Ereetota TuLoea (inluli 
Fdc^ani; la Wg*i, 1'l [ rosiimcu Gam- 
pie: Rom lino de cart* ae i 
priii fradura arottitl a fiuflSLlii ; inr 
la Est, Depresnunea M&m 2tagre # i 
Intro borstal Uobrogei do Nnrd *i 
IknbrogGa parebakanicft, && gibe^ a- 
jintemitii dislocate— linin Pedneiiga 
— dtipit oarft hiadamentnl da cri 
ikLLn *il acesteia din unn& aft re- 
taTSfi, prin tncrde, n?r r p^sta m&n;i- 
"taea sudieft h liorsiului dobrogoarv 

STRUCTURA OEOLOOICA 
A DOBROGE1 

§i6t*ir. criatalfne. ro« eruptive 
$i formatliinJ paleozolce* 
Fund amentitl vechJ al inSregd ho- 
tovge pare &~1 formii n scrie de^s- 
iuri cribtalme Tferzi, petoeaic [ncretit^ 
en tiumoroaae nuLburi ^i tlloauQ dn 
■ mill. jretaS care inciny en o Ti^ii: 
lata Dohrogea mqlocie., delu P^ei- 
ncar^ ^ H^nv^ pe Dunkre, t>ftniL 



Pririrc g^^Ti-.frt asupriL fr^li^u R^m&niai 



1 ,: 



: ^a Caamarii p MHinAia, pe tiliinul Mi™ Xegre. ^i&UirDe to™, 
woperite iui in hfcrnS p»rie do Liiss, ™atii fri aKJiiei^ rtoscittro, 
1IIJM "liiiL TL'uri di« eupru, tu ptnin mir a sare sc $i explna- 

toiasfi fn dealnl Aliaa-Typ^ tn btDrattd dMimgeaii ^h nu apar decat 
sporadic, frftnayiiLiiEG cu forinatlmjita patoozakfl nioUimorfosafe. in 

e^tekff vjirisoe. VoehimeH !or f dupfl u^ii u E Hilurisma, dup& 
rUUi (Mum «im) at apartfriG serim precambrien&. 

Spre Noid du Iinie Piw-inea^ [n^o ^u^,. ( i f , cut& < j es6 ^j 
it^li^iiihi hi iujjgul Ml : . - ■ Jlcbului, apar o anno dq i^t^le pa- 
in jAiiiTH, niHamorfoxtile prin intniKimu de in agin a granstice^ ce 
lormca&ti axi surii ionptudiiitkiG du rnassi>» mici, lenlirular.-, dea- 
gul c-rostdui anticlinalc. 

hum M0St€ formatiiiiij, (jxxeptand po ceJe axiatic tninaformale 
m inica^istiirl, in ^Morl twl^toftsa $i tta race mi*m«#nr% imposi- 
Ml de deLenjiiind ^k vurale,. s'an patul Hi*ii*nTiina prmfiloarele ior- 
uni ^akozoir^ <H|f Ji; . ; 

IkTuiiuiiiu] apare eonatiLuii: din ^%\m adanc mol&morruEul^ 
■diij e«iij^[>m«raU fc din gresii ctmriiLkhi, din ^alcare $i din $Hmi 
argiloase^ loata mai mult sail ami putln aiin«o do mel anioriism j 
dm card snu putait Uiki^ deierminii nnelt forjuw <tfl:ractQri5tie^ i% s 

etc, Stratelo devoniGiw *® ivesc in petece rM^Ita a: in dealul 
I pcea ^i to J'iflUa Raitial, p^in^ spre $ d& GcrM; rih d&alui 
Galrnfteld pe ?alea Lkincavi>i: in CiBafefea Husa $i deaJul Bodq- 
put Hftir : (a tlrligft. I&nga Slidn ; m d«&1ol l^mreacuJui, din Tap* 

fitrlw^ntlVniJ inferior este i^prezeutai prin conglomerate ^t 
pimputeraica mrm deStrate da (ianipcliU greisaaB^conjrlomeFatieA, 
de coioare eenu^i^ »an ro^ielicA, strahatutc de rihum-nium Hloane 
-de diaha/e gj de porfirt. Kl apEina in apropierea rtiaasivelor fnini- 
tict, formOind zone dispute lie iVi^ii atunple ^i denial de putemiri 
luel^morfozate. A^tfcl, eli^ apar la extrisiiiiijaiSle maesiviUui deJa 
GraeL iiiLinwiinlsi-ae neinlr^nipt, deia KiUt\u in Noid, p>mu la Op- 
4ti&biri in S?id t d^venind m jumalatea sudiei T dcstul de Ungate Tn 
minCrCruri ck; lier $i eupm (lI+^iIi.iI C&r;tpQlitJ. 

^rnnltnl. Intreaga serie de strale devoaj^n@ §i carborirere 
oii.i ru.^l metamoffo^Ette prin a puternied hiti'u^iunu de nmgrne panl- 
tfee, repriiKenlRte R^i prin mimeroasele mti^ive leniiirulaw re apov 
dealiiiiKiil jl Ti Hiiii anticlinalQ, ua : Mass^ul dela Tnr .uaiu : cd 






Collection marcbarkat@gmail.com 

454 nnm«alB dc GtflScgte 



S| 

ll 
III 

111 



4^ 









r, 



iS 



^ri 



»«» 



cj 



dels Creci care se exploateaziL penfna piiMTfi' 
liuvat sLft-zik; eel din dcalul Pricopami- 
lui; etc, formate diiilr'uii gEfLoit, ceim: : iu- 
dcsehis la coloartv uncon bat&nd ■■> ™*- $» 
hi care elomenLul negru esle repi taenia L in 
general, prin Kif bccklt T sau prin Egiiin. aau 
prin amUndniifi. Roca graiitieft prezlniA mi- 
mtro^ft variiiftuni, q& fades, trecOnd ! a gra- 
nite iimfiboLice, piroswipe* Molirmiri, apKt* 
«te* Intruriunea graoitului sl4 in BtolBBfi le- 
gftturJU «a ?i » udor din regiunib carpal ice, 
cu pntecnieete mifcdri orogenQlice de 3o IV 
nele Ciirhonifenduif cfind sen format cate- 
nate Wjffefe ^i cftnd MmUii Micimilui, tm- 
prennft eu Sudetii, formau un pulMtiie tout 
de riiiiulu ad Imtadttftft gj ratfus I el f*'le- 

PermtanuL Dupti fdmareii CfdAndfflr 
Yariscfct o part*? din de, ruple. suttl treptefc 
acuTundalG 51 astfe) Dobrog&a bortfei ftjufigc 
s& fie bfitutfl ilii vtilurile inftrii permienc* In. 
tire limp ft da pun con^lornetiitc pre^ouaflv 
ro$calc T dts tipul Verninm^ 

MezazokuL 

TriasirnL Ui^area tta scufuiidare a 
Dobiugei dt Nnrd Incept 1 1 Ik in Permir 
ajunp maximal dfe sdtadtne inTriasic, tfmd 
de ftllfe] apde aeestei mftri so intindera &i 
posle tattle celdahe rcfiuni ronrinegtL to 
general depositee aedimenUte de Tiiareu In 
ptstci aunl formate da oalcare ddorniliee. de 
giusii $i de ftafcuci, ioate red use prin ero- 
yiijiiu la peiecfte miei §i mari, care se e*" 
s«fi0 wi Imprint i Ate, i^iitd de sub cuToiUirsi 
dc L«aa, pe o fMe raptinai Jnlr^ THmftn 
^l bratul Sf. Ghe^tghn |1 Intr* ked BabiidaK, Imp sprc Sad, pm 

la vulca TftHeii 

In a€«3to i>eiecc T darii Tridsitcul brfertor este ni3 
!Y1»riOTl mijlMlu tvezi fig, 347 ;i 34 ( J), eate bine te t r^Kerdat, 



r as 

"Be 



5a % 
a** 



I". 
►1 



■a 
4 



I. 






f 
2 



£ '■«• rti 



Priiirfl ^ftnttnda s£uprE Gewlo|tii:i Roii^niei 



1^5 



prin calcaiute deln HagigLiol, Ha$chioi §i cete din in«ulft Fnpina 
tS'.Hftrina Meni l >etL Vwwphjittites Aonis, Ortiioeeras e&mpmik, 
Bwiw/f^ titnfarmi& Cm ■ mnuic^ eto)/ iar 

IVi auiir.nl super lor. hnnnl din grtftS ¥ s ^sturi DiyHoase. csle h™ 
repi«>scntal la Hapghiol, nihea. C&toloi I [ji ^ 

m, DaiweJla / ' ruq$$&K mBre pirle din 

:. . ili in? Kinii iifcdiinoit fc en& 51 prin frumBetew bi iir putfii 34 

inlocninft^ pi* cala slrtUnc <llagighiol, Tuki^ Knicluoi, Nicutlto!). 

JamKieuL Ca <\ Cwpa^i, !rt primalu Limpuiri ol JTixlm Cttl 
Dobrqgea rojnnli on InUns uso^ a- UfirfcuJ pans n nu fi 

rapi^^enrat do loe. dftcS mi lUJii-vn, t-se poL alrihui ipe&iik coo* 
glamorat^ d« btnyii Tuluoa [Anafor) ^i din Insula $&rpDor. Ci 
hot^Lr^rnl mnmi jm-ssteft ineejpe a puna at&p&nlra peaiila Dobcojea 
de NnrJ niidG at eLtearf douft ptfWB de cakar cfenn^n, Ut Bni- 
^i iu i^rjcloj In M«Otn IesS Itttrtflgti DftbrogB esle ar. jn rihi 
de aixslc niarim : sa depmi cafciMtc itfklbui in pl&ci ^i bfcwi 

^ubpn. ce s« pul imnftri Cft peteeS ee mo ive5<? de sub Lflte, df b 
DunSfe, Inlrt: H&r$ovfii ^ »'■-.. m -^.^n. p&ofi irf GRpol Mitlifi, lu Ma- 
NJeajrrft, ca $i pft vaku GarftffU. Ar-^sto c^lcrtrB oonl^n niime- 
roaafi haitpri dc ansmule nerili^ (Bfifimmim haM&h /' 

Cr*t*deuL i rt Dobroft^i ya ?i rn C^jimi. Gt«tActata] se de^- 
parte tn doub jumatati prin ptrttericA b*jskg«e$hma n Creumi- 
i'lilui superior. 

Cretndenl inf«riwr rHnM«iIaiHilf K|- &&1 mm** ^- LilL 
In DobrngBa pr^halcanJdt ui -iLiilnsi\ le«(Vtut^ <^u ifmle Jura^culiii 
supftrbr, Aatfe) «l flparfi pe maid drept al DutiiVlS, dda (.ierna- 
Tudft {uudf se LXplcmto^aX p^nt dincob du Bfliftfi^ prccuih §i 
in viilfi te crcsleajMl pftrtea dunflrniria a Dotoogfch Doporitete $& 
ni sati pustrut sunt In jjenerd FtumE^itml ncrilice. A% o i> 
ncinU:i>cutll in rtfctarf foHsle, Asirel dda CerikdvodL ucde ele nu 
foal atndiate mai de cummJ (MA'cmfic), sunt con5titnih.\ bi tes4 r ,dih 

fi^kt^ ^rromf^tii put#Ua t clo, (TilanBlnian) ; pe^Le ^te urmeazft 
o Hisrte slfthft de niarne ai^iloiise- sftrauc? to Eq&fte (Hftuterlvtau l)i 
Hpui, dj^jis^e ar> bifid putemice ?i tonric bogate In JJ! udifti qi tn 
i,:t^tonipnde. urm«azft din nou eak&rfi soogene iliarrviiiimi) uu : 

«.v, etc. DeasiiprH irali:irdiir iii:i^:h>ra hc gftscQto o s«rie de pielri^ 



Collection marcbarkat@gmail.com 






iEt de Ocdivgie 



$uri, care Ircc In bus In niaipuii ?i in, manic (Aptifttil ou:' OrW* 
R t&dkrdnrig, Arm -iltih *dt?K Otc 

frplariciil miprrior. Iflistfiiilo putermee tare au supravital 
cristalinul n^inniioi: carpfltice (Cat&nek Dsfliee), *m grot rittom^ 
ptrtarnic $i in Dobroflea. Aslfet cuLele Tari&fc* uto barsfrlri dobro- 
pean rum dfc data iiceastH ada&c trniisIimniiLR pnn o rtccutitt)are T 
Strivire ^i ebior giitufro a lor in xmio-le tiitirtinale dintre in 
iiiEts:i]v& grumtico* FormftttJii-^ lialfel nni catena pe ruinule cdor 
YCDhL (iatenrte liiiiiprirnft iHttA/.Kc). A^estea sun l apui in marts 
parte rupte m;jj :ih'> deahm^uJ ! i, ce iiasr: ioh in- 




frflrtiPfljw-Wi, in Ohitlul Congrttuliil &J Ill-lea inlem, dePfctrrt) j-Jur*iic, 
C, = Cretadc inferior; C, ■■ Cretacic Superior; Pi - Pltfifen. t LOSS ; 

t| ™ AluviiiHik 1 niirMriL 

HutiiHn ^ til u lid :tt urn ce se rortTie&aft \» fttniJ de Dobrogea — Dfiprt:- 
stunea moldobas^abianiL — prio ^uBufldartp ?i siiliin|>iiigcrfca 
unei portiuni din marpnafl sudieii a Ftalfvrmei PuddiDo-Ruse. 

Daaliuigul aeeslor fracturi i*i Bw tipnii|i& numeroaso cot* 
eruptive, ea parfirele ro?ii d&la CfiajeWr, Consul, Tukuu ate., dar 
ales diabnwln ?■ diabiLK-parftritelfr carB pe unde Incur i me- 
tamqifoseazt dwi.nl de puterme calcarde m»?iix. i jim forrnftn^-le 
In mannore, AcfcsLe rot;c T in regiunea (tela te&tift&a §i NkuIjIqI, 
pun* in vnleu Taijei $i a Luaotivr(Gi . oonftLitucsc o burn! parte din 
subsoltil dobragcon, Cii o iirmare a acifcttor cutftri, prin aira^ertia 
nnti bune parliiuu a ajceslur muii\i uni apre scufundiUnn* nioUla- 
basarabiana 51 mib inflwnlu Ingrilin&dirci lor ^pre Sud, datoiiia 
sul-ifnpuiBQTii poitfanei ^r;tifiuidate dm Platforma Ruai, coltneb 
kimmeriene ee di^lips^c dc Dobrojfe* [jmb&lcaniclU dupi Linift 
P«d^&ap [riii 1 iLULLLLriirea ^islurilor raw din apiopim^ t refill 
3ndk\ ul ^i^Uipilor vcsrsi, rormand o c^rsi]hace r^xbtenta $i Iniiiriiil, 
i^nr nnpledtii.^ prin r^idiMea lor ca inriiienU aewtor in^nim^ 
dirl siL sfi propa^o ^i fn Dabrogi j .:i iH^b^l&ftinca, imdi^ din ntuizi 
afccasta fteim rormnt-mnilo niti/.oyoi^c, aproapc criaamlate fFijj. 



DneraJt, nF,i|,r^ 1 



4B7 



Tie ^igTir cfl f;nis:i : soartfi a avnt-n yi proliHigir^ai rtofd-westleii a 
i:»jtolcti- Liobio^en^, scul'Luidatt'- in i'ufa geDsin^lioaJiiIiii FJi^ului ciu - 
p&ti£, prtluni^i^ cjtro lns& mi mat 11 pare dc sui [nvtili^ul scdi- 
mcLHar, de pftl in partej ca mki cKMale e?l mult mai lAraiu. la 
Eocen* daf mai Bd«e in Mediteranion, pentxu a procura o p^r|.e 
dm material id ih* sedimenbire al ape-lor msrine en 

\)$ivi\ in Limpid iH-rtiHidoi dri ctrfnu^, fftLeagl Qotedfe fowA 
mi ut:caL tie sigur unit l-u aocla cc ouujhi r^giuiiil^ ^.n^jeiUco. cu 
iiic^ptitul i^riondri de seufundafo oc-i urmcazfL ttpfite I'rrtiwikiihtl 
mi Parlor venmd din fipre ireositiobnuliil Balcanilor orienttlt, s« in- 
•Usd fi pe^l^ cwa rnai maru part^ dm Dobrogoa prebaluHnifftp Ina- 



S S W Safewitj pi-p-hjitin^i 



i'j, J PSif'r#r* 



Vi'.£>vitf 



C in ntli rim ei -cimmrninr hen im hm 
dm pg^rsdM h»*4icl milJB- ff^fl 



:;^;r— " 




Fi^ M* r R&pQTtufite ttitrt DG&rOg*$ prvhtjltaniefi xi O&brogea rfa Nurd 
tdupa Mirr^o-ci) O. Sv. — ^iainri crtsfciHiw wrzli Ur ^= Qranitul eu Rie- 
heckft: C U = P41«^zqich! |CartNsnirrr-nevoiiian» metflTnafozat : Tr = 
Tdi&le: Cp = Crrtackni n- i -. Ci - Cr«ta£kni1 superior; E + O = 
Uftcfefl ^ 0]i^rjC4ii- M -= Mkicen; L^ Lias; q -= Aluuiunlie Dunirii ; 
F ^ F-'raclurji {linfa) Pccine^igiL 

ml ;"ii id s]>i £ Nnni pftn^ la Ba^ufifl^. In timpul ae&sta. In Ganlt. 

.se d^pun Iransgreaiv ^i pests Crelacicul inferior $i peste furasia, 

l>ieLri^uJN, pests cai-c urtnea^ serse dlornanm de nisijni' ■ n 

pTEsii, ^albonc'vcr/ni, imeori gl^uconstk'it. win kiltie: «rhs dotal 

Ccinavoda ^i ChiGi>tel ?i deahm^nl malului Ore pi al |Uun&rii, 

apar en mici IntrurupiiH dela Heimemi Mid. la Norf de Uer- 

navckda, pftnA la CtMbirioni-Pe^teia, sprc Sud $s care c out in rm 

mifroase ri«stiiri dn: Hoplifas tardnfur&utti& l TufriMte fl**ww- 

fMwntuysix minimm* TritfQnia difvrmit, ote. Pesta grwaile 

ac&dfta rameaaS iui bane Hiibtire de conglomerciie ku eare In- 

cGpe (VinmiatiiAtittL in caro, aMtuH de hic^li d« aK# n^n^ ha 

giseso ^i numeroaso fosili? {Turritttes Pw^&sim^*, etc.), remaniat^ 

ocotenta (jauHulni. o^uu ci? no Indieii narueLeriil tnaosgi c^iiv ul 

acestor eonglum#rate. P«rt<j eLe ia*meii£a o grtslc gaibi?flii-wrzui\! t 

rnw! t^ra taa &d6G& a GaulLului. «ar€ trace lateral la po3ii calea- 

rtiasa altrtirii fi ta miuiio oJhurh pulin gre?soaa^ vixibilei In valea 

l ii, ou rnim inUQruperi f pfinJL la Cliiostel. k$&to ditpnziLe cou- 

■ : ^ae iorme » L - tafm?, E-jroa^ra rain rsicr, etc. 



Collection marcbarkat@gmail.com 

Intrc Med^diR ?i Murfftitor, e& si mm la SikL Ln v&ka Pe$* 
lera 91 In alluen^i ei, peste Cenomantun, dpnr conglomerate £i 
mama ijreznase cu Jfao urvwutt l&hialus, upnrtinftnil Turnnt&nuliiL 

g§l ian, ^ftt §i In Carpafc apete Greta* ifettttii superior ecu pa 

cee ami mare tntindere in flobmg*a. AMM de ee fnliud 
paste 1oaia Dobrugwi prebatoantf^ deptmund aigiJe r&lbiii, 
prate ewe urmeaza uu [Hitaniic banc de creti eu nodurs 
de eremeaft, conlinfind restart de: itetamttif" ; 
Qstna $d&ieulmi* l Gte^ ?i care dc sub fbriimtiuniln mai tini co le 
ftoopgr, nn apar dec&L Iti Murfiitlur $1 la Palasu la maM vestie 
al bicnlui HiuMrhidJ. Din c&uza (W©sIhi raari ^tinderi & mirii 
M Tinnietie, tipcta sale piUrtuid, pti la tftftfttfit, ■=! in regiunea fkh 
hfogei dordicCt prinlre dual til AMn^Tfcpe ai lacul KazfelnU d spu- 
ta sab IntuiE&idu-sa ea o paiiS derdmigul unei depress uni niiv 
cbnale p&na apraape du Dun an*. 

Cu .Swioniajiiil se tnc&alo seria dc depossite nwwKoiiie diii 
.DobTOftea, do ad incoki a^east! paiio aTftrii Aomftnfcgli Fiirmfind 
un useat canttoftnta^ unil pcnlm o marc parte dfa Limpoi T#rtla- 
mini on aeala al Cft-npiei Konifliw, 

Terjtarul 

r&lFmg«imL Lit TcrUar apele rcjarme nu atlng deeftt sporadic 
DtitogUL AsiizL in Km on ( Lutetian i, apd6 mftrfi MMilJ 
rdntl dinspre SK, dinspre Varna fc piUnmd in parte* ei sudicft 1 -m . 
in spre Ceniavoda, depunftnd mi csicar numulitic, alb, iTKiirt, 
en fornix jjiganlice de Nnmumltttu dixtun^ de A^tfi^ix, ete* 
ale cftrui resUiri, twftcrs* inch de croziune. s au m*i patrol la 
A>:arlac, ToEicliiri, ele. Dc aoi toemai in Terjiand inijlodu a 
raarim «lo VHliferanniui Inferior citing die nou margiii^a sndi4 B a 
Di>bn>gitt, si a^i Ine^odata in Sarrna(innnl inferior; ele de 
ac^asla pun sttpOnirc peste lust* Uabmffea firebalcanicft, debi 
niEirginea $Jsiurilar vera gpra Sud pfLna in lY^baJcani. Ajmte Har- 
matianului sedimdnteaK& nuipuri calcnroaa^, argtte enoliniee, uiarnr: 
i,^ calcare lari i:n: Curdirm Filt&m, Mtetm pwfoliciL, Taptf fpx- 
gwria % Stofen subfr^Ub, Qm&it&a mf^gy%o^tm t Truthm podatkuGi 
*lc„ aaria^opeF mai loate fonnaliumLc raai r^dd uieaozoioe-uuiii^ 
U&e din Dobrogea p^balcanicil, 

Dupft tetfagerea epelor raftrii aarirmtte^ Dnbrogea nu mai 
efite aceperilft de apele U^iar*. de qW i^enLru scnrta snenw in 
Umpul Dwt4uiuliii inferior; rikiid, elc vcnind din spre Dap™*! 



Privire ijcnerwl^ Jittnpra Geolo^tei nismflp.id 



4W 



Cainpiei ftoratoe^ p^truml to p&rtaft ei nudicA, unde d^pvitt marne 
cen\3?iij pe unele locuri nisipioase mi: Bwo£tom« .^Himi, B-. 
nm«™i. ft, JBeferti, H^jmw Mfnrd^ etc. vizibile la 0lti» 
a l*<ml BeMcw ?i la gnra rtii CuniiliLi. 

Cuiternarul 

E > 1 1 ! mireH^i Dobmgc P numai riobrog^i prtfe 
Prcbaleanii r din care geologictisl* viirbind taee paK^ iin 
a ajuns sfi fie >m ;■]« ,-t niveljin - tomaformmtt in ptjne-^Mft 
(Hatforma Gomovila?!, In lunya pedtfadft DOttlio^Btal* dda ilnele 
I. TtinrnliiL. Apwape de timpurile euat' ^t\d rapiiniilf* cfttp^ 

lice pwfer tillima ^i puH«m^ mi^caru du Hdieare in bloc, acefl3^ 
Hipgte o ejtewttS ■ uiLnagii DobmgH. ridtMnd^ae cu 300—31)0 
in. dca&upra nivHului v^chi, Din fceeaali caarf red^epl^ndn^ 
acti^itatea eoiswtlcir d<: apil, aaiwafl^a ci niv- ^pe din nou 

sd fie bifed^i adunc de vftile iu:toale t al p&tel l« fc ^ftaim 

aai zjii -i (Ji: 1 uiiiMl Oteeialniul) »ar*§ La un niiui a^ dF 
,!, , - ;,.- ntatea lor nu Miami cs\ stHpieitaa, dar ?i ilrul a|j» 

iiptf de -nc4ir.:nT flafielMHl caii WUi ^ ■ 

mai vie. este toUl»lowa*t Uite'o iwi^ 4« Ml(i §i d^ mUL»tLPi ^a- 
Uara3u) islfal cil, alar^ dv pn L ndiijimle ^i aiRipurile flo te- 
raaft a> vet hikir r-uin, ca ?i ai^lcn ale Siarei Nr^re (muhil imc 
dial 1^ *ud de Conatanta), m jun^latea nUimii a miuviiilnTiii. 
a^err^ pesle inLrcafia I^.i.^r Lflwil, n^t lul *Wbui nb « 
iiih>ai™ Bn -i eros de LKI SU m M cure acopcre ptista deaJun ^ 
Yiu toaie fofmatiriuil^ FttrSi deosebire, ariiifind prin ae^la in dea- 
juns origiwea. lui ©oliani. De aUnid menace (Aliiviu). slnenrile dts- 
pozite mai impurtanie eft s fc au mai Itimmt In roginnile dobrogern% 
tU niaipuri dn plalc marine ^ duiink s din regiunoa litortl 
u ^e, prficum 51 itaftaljfle cc DunArea Uigribnddof^ ^"^ 
111 njgiuuea sa de confluent*, pe ^rc In timpurilc din uitnlL nu 
niimai cH a mpatmoUt-o complect, dar *i-a rnrmaL ?i u putcrnicR 
delii, cu caj-e InaintijAaife ai de ai In ^»re mare. 

Literature 

1. Pht'tHi- : iiiundlinieu mr l^gTlfVifl tl, t!eob>g|H tlei U«>b- 
radKcb/ Wiuu T kui, T ^ i 

2. V. Akastasiu : Cim«b, & I'tada gW^, d« «" D<*ro«w 
llm% Pari^, l^H. 



se 



Collection marcbarkat@gmail.com 



uses 



Ktem&nta ife GtfdugiE 



Min4 AjL'i'iirultur^L Uut.. 1GU4. 

4. j. SiMiuittaci] : Cf^pbdalor jmrjutae <lula 

!■ '"-"V-" IttlUl11 '" Jlsi,Vl ,lck lh 1S(sji! (t^IO) ; Aiiii>inri( daU 

i!!, - |,! (lyiO); Fauna tea P^itna; Faun e LftirHilihran- 

cbMte riots [lM!>„vii i ih.iA 4e AmoaitJ triastai deb ftujigJifoL (19] 
to P"M*= ' ' ' h r "nJij| Adflmddie. JjiLra 190T qi IttLB. 

1- Soitfiirt&ctr ai ClDsaj .-..f-i., JM-i-«i ■ i^ 

« -to DcibrufKi. Ah. tos L —S, Vol. I, ^007, 

G + Ft FaSCL: A^Ufjru yxifirni ■■'.■ . llitiopnuluj Iri DftbrtMW* Alt In 
gaul aif Rmiil Vol HI. | yon. 

<■ Gh, Aemta: I | c du Etiumlw lhn \u 

U\ AnLtor, fiwl. goal, ai Ram, ||i» I gvrmimfl). Vol IV, I9JJ 

■ "' I ate wvri?i rim j.-rhni fins 

ulj- D, fc. Bk ^d Ifi^tii. iSneJ, Vol, IL JtHJ 

11 ,; ~ H* Cifis: A« wwrBpr 

* mdvu dm Dtihrugea u- i-fi^ula li.-hii|.- d t - ArajuJi *1p S*d IjisLiL 
■ v - L L911 

10. Gil M. HOHfiOQU Ctastfari itfe« hi Di^/OSM d. V j-.| 

to EtwUt, t-pnl. .,i l:.ii... Vol I |[!J1. 

Ji r (in. Jfl. Men uci> Etuifes geolog . LMji-ukcr dn Nwd 

Ijt tMttouiquc dn I aim ^iimH-rii-iur-, Ar, \mU gwsl. VnL VL 11' 

ta ii. Maohh Primal et&j nxrfitoi tn thlinMai. B, B ak 
9*4 Inst pel. Vol. III. r.iij, 

13* C M^ ahscrv. a«u|n« hid t&ane * 

Dubrofto. tl. da £5. a^ $*! tiisE. ^1; Vri. HJ. I9l± 

J4. Sr. CA.^TLWAltf: HiUKivul etupUv din Sltuitele (tail. An, 

'■■■■ VII, [8] 
IS. D. (bruis ' ■ il iptif dPb Gttti, An, foat i^l al 
VI. VII 1913. ' r ^ ** " W 



CONTINUTUL. 



Pr*fa|a 



3 



ialrnia^erp; 



Obiectul ^oJagicr. rfltlodit g& Jl lucru, l«^lura sji cu ^rUn^^ft 1rrn- 
dilc Llivumuta sUidluloi ^i H^lciLllunile ci . 

IL — Ipiwi-ilIEtAII i 

E rAanlntal din pnnct d# v^dere Ailrotionilc si ^coflxtc: 

it i Pozitia, m"i§eafEji ^ raportniilt aale In ap^d cereic, Sldtamn[ 

aolar: Cor^uriEe ceregil ce-l cofflpin 
^) 0tj^ii;4 ci AJstemdur aoiar* Viea^ aarfr^l.i- a P|iBin)uluL--^ 
€% Corntlt ^i KivU-uriti' , 

tfji Pai?ianinl: Fumia r dirntn^iunile, deoAliaTii?i, ^ravftatea^ magia^tte- 
mul |l c«Lur& &n fc 

CifiHira i n ? l." ■ ^alJnm proprlc n PlmatitiiJaJ 

Z. Pamantul din pa nit de v&dera feogriffc: 

a) Morfolagla f[tnam^ a PAmJniuluL ^Tfraafer^, |i(otf*?r,T u-,rji 
51 ape, iiUHtitirn) ^1 ueprc^iuni rnari 

h) Vk v a{a p^ para Ant {bii>skrch Vientu pe Locl[ntn;i\ SoL h clliftH, 
pro viae if bc^nice ai tOOlagJce. Vkaja $i medtul miirSnj Salini 
ulfii or«liiTie p temperature Jutnlita, talurp, mar^e, curenfJ, ih^ 
lura fi.ndi*1«i; Div?ziuiirie bEonarnicc aJc mcdlalui marin 

II L — filml^la (>«EL«nkin. 

A2cfiltjir^n >i atmctura acfnali a icoirfef globnlul 

GeulDftJu pt1ri>^rahca. A — Af Intra fete pritjeipate ^Cflflffff&WK 

1. Qxizii: fitartu^ DiiKisluL llintnila. Uminisa, Ma^n^tlra, Conndo- 
nuL Spiatlfi, CasittrKti, Rulilul. Pb-olp^iln. Zttcanul 

^ Sftfcattf* Feldspatil. Fcidsp«toi£iL AmllbotH, PirounH, MSce]*, 
Porttel*. Ollflfla, Talcul, Stffentina, EpittuhiL Qrenalkt, Tur- 
raaltn* . 

3L Sdruri hzfoid? , Ptuf>rfiiA t Saiea 

4. Sulfuric Pirita r MarcasHa, Pyrollna 

5. Curtartirp/ Calcfra t Aragonfia, Dolomlta, ^fderoza 

t. Sulfniil: GipauJ, Hiirfflna ..... 

7. Fc^Aifji; Apatlta , 

S. Cvrpwt iimpk: Grafilul, tjlamanlul .... 
R. - Ax^« ce tM&titatbx scouTta gintulnf; CJti&ificarea for 
I. ffofd eruptivt 



10 

14 

IS 
13 



37 



44 
4G 
47 



12 

61 



Collection marcbarkat@gmail.com 



vit- 



72 
72 

73 

?7 



G) R&eeJe eruptive jiraufllo^s*, Cu structure hutaLTtstafini Ij^rans- 

toide): Grauitiu, PtTgmadia* eranit-OncHul p Slcinlul. DifrrifuL 

Gab ran I. Diafoaxiil . ■ , ■ * 

b) ftpcde erqpli*p sertiicHst^lii* (fnicrolitiEt sau uorflfit*). Porflrul, 

Rhyolilul *au Liparitul, Tracnihii, Fonolittil. Andefiltul* Basaltql 

d Rocete cli srrutlura vllraaajh Pecasteinql aau Retin^ Obsiliaaul 

dfp Conskl«r^iuilL ganerale jatipra ructluf cmplEve $1 dasiflcaren lor 

c> tfodu! de prezantare al rucelor eruptive <n *coarta globalizi v 

vecfilrnea Eor - 
2* Roc* Mpmnorfirf (vialiirf crista, tuc sau foriiuffiiial crfiatatolifrMie) : 
Gnats, MEcaaist 4 AmlabolHc, Oatita Series Fil|le p Clpuliiiuri 
3* ^iff s&liincrtfarE . - * 

,-j p Roce aedmLeiilare de origin* riatNticA, Roca mobile pollen*) 
nfcfip, dune, prnf, gran on f; Roce ciracntut*.. msii mtitE $£y mal 
pu(jln intarite: conglomerata, bracti, ajasiL argil e, ritame^ sol 
So lu rile din RomSam - . . 

Roce Scdlmenlaje da precipitant tan roce dc origin* chimlca 
Roc* de pr»cJ]3. din apa- rairiSur si occ&ntlan gppsuL swea, 
siirurl de pntaslu, caltar* ti j :-litkc . 
Roce dfi pre ci pi I a re din Incuii li izvoarc r*d csMcarul 4c a pa 
dulce; Malacti|e h elaJa^mik; laf Calcar -irawnln; crela laEnsLrl 
Roc* tie precipitare isiil ]zvi>Eircte mineral* si dka apele termalc : 

Eficruatkitiuni : cakur ppz&linc ; silica 

koi:(s sttdlme nitre de oriEina argnntca <orgatu)&ene>. Roce tpica- 

roase: eatCiiT, marmurfi, dokjmita, cajc. luiomlLtic, calc cochNcr r 

creta, caJc. UtOgfttfiG , - .... 

■RtoB silknoase: main I de Radiolan, dc spicule dt- Spongier I ?i 

de Diatoittee ,.....• 
Roce toaforoaa* fnstforil*i coniTEliimi. toprolFte, boWn#a» guano 
Roce cirtstinftaRe: rurba, l^nRul, hullo, boghead, eating- ci»a| a, 
anlrocilnL grafilul . . . . ■ 

Roct bihiniinoas^ peirolui p ^altc. bllcinienul »TallB| a ozekenta, 
ga^e naturale, Kuceinnl . , . v * . _ + 

4* IoruJ t moiiiif ft /r/uf firmMl W&tor sediment are- f-ndtiurL Fm- 
d«uri petroKraBcc ft palconto^^ict; GeoafncllnaJ at «tanUcli- 
naK 1 R^porlhl intre po*Ui(i EeiTfllttdlnatelDr si *ceea i re&wnil&r 
dlilacalc , . 

i>naloiri.t kerli*nicii: 

St met lira «c«artel Elobulni . , * ' 

5. OistotflrU* strateio^ Cute {aiit9clinale p SinCl^aJeh Suidiul cult lor 

ir-vnsvcraal ai longitudinal; P&m« de Siipraculan^ Ve^nimea tu- 

leltvr. F«JB aau Frauluri: stndiul Lot iransverwl «i |i>fightudi[iah 

in .-dy I lor d« nre&mtare, Horsturi &j stufimdAluri 

tifQl«gfln alnnnilpi: 

MrtllflciTlIt ce jncearca scoarfa glabnlul. AKCnfH modlflcatorl U3 
A. — AgtritU niodlficataii fjflanit . # * H-3 

L ^Icrul atm&sferic p qttwntt* sate ffrodifttaleare: 

m Feii*rrten* da after-are ?i des^re^are *-■■+■....*..■- l *+ 

b) Aherarea ^ fie^sreflarea tn rfcpurl cu n^mta $^ pa?.Hra rootfor I4fr 
-t| Daramaraa; afecaraa si Imn^puriuk produador de desaRrtRar*. 

V.^^lI. Cir<3hoL{^uri P dune, pral ? 1%, «oldri i 

2. Af*a $f nctitaillx Utite ntodiftcnioare , . - » 

u jfl z fii yiarr ficAMfif- Apit dc ploai*: qlroase «u ape ^kba»K^ 
ADlatiuiw, con>ziutie p relief, fenomerte carslj#ne p d&hnt, &cutE^l 
de nimol $1 aluneCdrl tn massa + . * * 



^15 



90 



S7 
IIP 



ill 



122 



m 

|!3 



Lift 
153 



i:-5 









Apa d* intfltra|le r ype snbtfstane, clrCulatJa apaSor &ibierane. 1^- 
^renaiurale. xVctiurtea spelor aufoieranai n> dizoivare— pcalan. 
iflcruatJtiunl: de Kldralare; de Ostldar*; d* draettta^ i^voare 

mircrLU' r ' T 

A P a raiirilor: viroa^ t&nenl, pSrU rau ilu*iti« Actianea ap«4or 
oirgAtoar^ aaypf^ ascalBlun peueplena F E naniBi>e de captiTe 
Bi EnvEnsirt dc CHrSilrl. &5tuar^ liordun, ISmannrl ^fc ddtft, U^ 
lurl evolutive, ci tlRi-i saccciaive d^ eroEiuu, Itirag-, Sedlmentcte 
fi.ivh^tllfi- tl caratK^ lor. lniluftn|a rociliir a$qpra cur*u ui 
apelw. Curftyl flp*ier fajd de dkpoaflia straMOr In atoarta. 
Ap-Ie torpiiUCc . • + 

Apa licur^lur: urlgliit* ^ nalura Ian RcM^nea br Sie^i^ J= 
rerfiialare si \im^t\^ a nurKurilor de ape; ieras* si ^dlmerne 
d^ api- dulci. Lacurlh> aarak *fi Qfiflaei lur * ■ 

Ana mfirUor at oteanelur. Actiyirta de dsalnijiere : pu^ra.-* valn^ 
rilor ai acdMTi*a i« lilorula; i<lair4rma Htcira^i, socUil contmrailal 
si orJ^inifl lor rrjaapcirtttl || W»M ntaraa i»ateilfl^hil d^irus: 

« Attn fn sfare »Htfff, Zapada ?l ghiaia, ghlEtuH p^llrt; gh"&- 

" tari. tannarea (or. putorta de frlPipgit ?l (k audimentare ^ ghie- 

tari!ur p ninn ne. A .-(innea fchi* faN.vr aaupru rgtrlor ?. patnlui 

viitar,' Vcchilp tfmialiunl ... % Jrt .„I 

3 FZ/nl^c Wi ^ iirf/tfxi« lor modfflcatiuxrn Acfitinea distruKaloKe^ 
ro*5 ata»»lQMi anJuialeU*. Acflanaa tiwistrodoaK, palul plui- 
lelor; carbuiiEi dc p^rti^n^ $\ modul lor de lorman. W*>lai CO*- 
?lr actor il aniranleiar. Forma rea caJ carol Of. 

a - AgentU »(Mi*HcaLaH inteml ..;-■• 

1. /^WPJiini^ ttilca/lbf. Valeuril: arup|luiil vulcanice; diferte ttpurf 
da Eiuplium. VulcanE de enpio*i*: v mbmarim. Strucln^ coau- 
rllor vtilconice. Cnnaolidmrffl la«tor, EmattafliKw •irlcanicu^. 
waiuukiiiil^: riimmh-, izv & arefLi?rt.ln|I 1 aofflopl, (elsaff. Izvoare 
tennale *i rtiaeralt Zftcimhitie dc min«r«un hidrOic^a^, Uialri- 
bullft liiDSfaflcil a vuJcanJtor. EjcpUcar^a ftiaoiTil:ive<&r vulealuce 
ftladiilcarue provocatti d^ fcnonienftlc vukamce + 

£ Cairfinirrrfr </( Ptim&nt. Sindlul cutfemurdor E cauzeli- cucramu- 
relor; nulremiii« aahmarine ■ " ■ ■ =- 

3. «*rf>tfBftftu* (.wutorf) aU scv&rtfL Variatlundt »di-l da llrm. 

Trafissreaiuri $i r gresinni. Cau^'e m^caril or secular* F-zpllcaraa 

4. F^id?^ nfnnittor! M^cari orog#[ietice. GMnitla avolnlivc ale 

[y _ QeQioRta itratl^riitici aaw L»torl«A, 

I DtizrniirtiirM vi>f$fff stratElor, ;supraoo*H;ia . foail*-foi«izaw; l&sile 
de faoea si losak caracl*riBbce, Meioda lodirctle dedelerndnu- 
re a v&ralti §tral*lor. DTvHuniJe marl strati ,xraiice 

3. ftesiurtti psite p ImuortantVL ( W 

4. NotiWi is Pitleantirtoxtt t - - - p . '. PJ • 
Kcdcmbnue : l J roli>iuare. C^lernerafe, Edimodtrttie. ^ « rrai. Hnu- 

^olre, DrachLopode. UmeUbrmchiate, Gfl«teropade t Uefalopodfc 
sJ Ornatacee ■ * ■■ ■ 

Vwlchnii: Pte»li," Amphiblftiii, Raptite, Pi»W w Mmmlltre 
1'Unte f«ail«; criplogtfm?. Alg v CippcrCi, Miifchk .F«i(j«. Pteri- 
{fospermee sau Cicartgi«"Hcln«:, F*««rogiinid; Gimnoapermc |i 



P»t. 



161 



172 



1% 



19? 



20* 



21b 

227 



22" 



2^3 
260 



274 



«74 
293 



304 






Collection marcbarkat@gmail.com 



■ ';5;v" r "* -""'"• «-*" .-_** ,«„,„. „„,„„,.■ 

U ^arp d |ji veclil sail Cat#ne c t>acJi> 
* Subcjirpgut ■ » 

1 Dn? p ^ico^ui4 ^ ,w ' 



Si 2 
314 

J* I 
.19* 



m 



4L4 
4« 

^4 1 

451 
4*2 



AI TliKII *| OrKBILK fiLASKlfc 

[>u|>fi oar® iiiiuii umdrn hi wuiijiirtN diferMnr mpitofc *i 

*JJ1 1 1U1' Hill n |pi nr}..-. $ , litfUfjk' t^n*cj . 

E. Hfti <;, — XV^/< : A Grdiyt*. p^ 190ft— I Ml] (MiL Ar- 

mild Gqlk i, <], \ioxwre* ft| 
E. KAisiiin. — /^wft iter Ete&i ui^irt, 191-2. 

Fh ■■■ . ■ wi, ; --j. igtio 

Aug. fto: JL, P !Ww& ^* n*pm:i* t u stmctuj^ *«. 

IglioiL I 

Berlin. 19J7 
K. Znria. Sand « ,-w P^wnfrfoj 



L 






Collection marcbarkat@gmail.com 



ERRATA 


















"ill" Nll]l ^rfrjH' . 


Li trankfvrntaK 


1 






» !^Uh 




jJj f- - 


ik'^'wwa; 


M 








^ 


■ 


iKerj? 








. J H« 




iftil 


!■* 








■ p 


_ 


mai 


*^wri 






1 


p.. *u* 


w 


flr'itfi 


.. 




_. 


u 






Mini 




J*0 




ra 


# IHf 


w 




/■ft 






i* 


■1 * 


m 


■,,' 


N _ «, ttt*'Ut&£ 




n 


5 


" 


* 


fiWH 


■ 


3ff 


■ 


1 




II 




. 












■ pyp&ifl 




13 


(ji> jf* 


■I 








."ii>«. 


djL 


I&btjS [t.. 


' 


In"! 1 






eutlnlu] 




1 


::■:» 






*J[ MI* 




Vu 


„ < £i 






_ 


h JOB 


■ 


K£*f 


, Fetitf 




„ 


* 


- ffU"- 


Hi 




„ „ €tw& 


W* 


,. 


1 


- j» 


_ 


marine 


uimfiw 


3f;j 




3 


n q 


■ 


»:•*?<! 


llr'A^H 


:t7m 


!• 








i :.rr 


* • * JHate 


y?4 




1 


* -1 


p 


1 [it 


V i^nn* 


34*1* 


■ 


3 


■ V 


_ 


Until 


rrifltil 






i 


B iMfi 




■ . ' f 


u . M WrfflMW* 


i£ 


m 


IS 


p, . 


^ 


fnhll 


„ MflfiunrtHliimJ 


416 


m 


IS 


H pr 




i-M 


.. 




n 


lit 


■ 


'l 


m t 


SK 


44» 


J<* *< : 


£r# £Uf 


JtnluL 


■ if iP cllr 


4 If 


.. 3 


< Li 




vitotu] 


ifM 56 


Vft <:. ?Vr_ 



iff. Almoin u^^tsifii^a donimtar L'rafescori eft pgnfru i avita 
^ ■ r r-ti. in loo &■ (Hare mkl (p^i iiolile -r 

nute nuniiii Etr-turii, a mi InLrrt 7 i tittim m
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Popescu-Voitesti I. 1924 - Elemente de geologie"

See other formats
