Sfantul Epifanie al Salaminei, Masuri si greutati

Sfdntul Epifanie at Salaminei

Despre masuri si greutati si numere

si alte lucruri care sunt in
Dumnezeiestile Scripturi

Teologie pentru azi

Bucuresti
2010'

Sfdntul Epifanie at Salaminei

Despre masuri si greutati
si numere si alte lucruri

care sunt in
Dumnezeie stile Scripturi

Traducere si note de

9

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

Teologie pentru azi

Bucuresti
2010'

Despre actuala editie

Traducerea noastra a fost facuta cf. Epiphanius'
Treatise On Weights And Measures. The Syriac Version,
edited by James Elmer Dean, with a Foreword by Martin
Sprengling, in col. Studies in Ancient Oriental Civilization,
vol. 11, The University of Chicago Press Chicago, Illinois,
1935, p. 15-83.

Titlurile subcapitolelor si numerotarea lor ne apartin
(si prin acestea am vrut sa facem, mult mai evident,
continutul lor), insa am pastrat si numerotarea initiala a
pasajelor.

Am imbogatit textul cu fragmente in limba greaca si
ebraica si am racordat informatia la sistemul de cautare
online.

1 . Scopul tratatului defata

1. Cel 1 care doreste sa inteleaga cele mai folosite
cuvinte din Dumnezeiestile Scripturi (...) si anume despre
mdsuri si greutati si sa inteleaga acele lucruri (...), acela
poate sa iasa din [multe] incurcaturi citind aceste insemndri
ale mele.

2. Impdrtirea tematicd si importanta cdrtilor
Profetilor

Si, mai intai de toate, il rog pe acesta, care iubeste sa
invete, sa cunoasca in cdte feluri se impart scrierile
profetice [in Dumnezeiestile Scripturi ] .

Pentru ca scrierile profetice se impart in 10 grupe,
dupa cum urmeaza:

1 . Invataturile;

2. Contemplative ;

3. Sfatuirile;

4. Mustrarile;

5. Amenintarile;

6. Pedepsele 4 ;

7. Plangerile;

8. Rugaciunile;

9. Povestirile;

10. Profetiile.

Si aceste semne sunt folosite in scrierile profetice:
pentru a respinge pe cele ale poporului celui vechi 5 , pentru a
respinge cele ale legii care este in trap 6 , pentru cele ale
Noului Legamant, pentru a vorbi despre cele ale chemarii
neamurilor , pentru Mesia , pentru fagaduintele celor din
vechime, pentru partile grele din Scripturi, pentru a se

1 Textele incluse intre paranteze drepte sunt adaosurile noastre textuale (daca nu au
nicio specificatie infra), pe cand punctele de suspensie, incluse intre paranteze
rotunde, arata ca de acolo, din textul original, lipsesc portiuni de text.
" Nota marginala a manuscrisului siriac.
Teoriile sau vederile extatice, dumnezeiesti.

4 Nota marginala: Plangerile.

5 Ceremoniile Legii lui Israel.

6 Care se lucreaza in trap... si anume legeapacatului.

7 La dreapta credinta.

8 Pentru prevestirea celor despre venirea, persoana si faptele lui Mesia.

cunoaste, de mai inainte, lucrurile care aveau sa le inlocuie
[pe cele vechi] .

3. Semnele de punctuatie ale primelor traduceri ale
Sfintei Scripturi

2. Iar cei care au completat Scripturile cu semne de
punctuatie au folosit urmatoarele semne de punctuatie 9 :
accentul ascutit ( '), accentul grav ( v ), accentul circumflex
( "), vocala lunga, vocala scurta, spiritul aspru, spiritul lin,
apostroful, cratima.

La acestea adaugam asteriscul [doxepLOKog], obelusul
[obelus,-i; oPeAiaKoq], limniscusul 10 [lemniscus, lemniscis;
A,r||iVLOKog] si ipolimniscusul [i)TToA,r||iVLOKog], si avem [astfel]
semnele care sunt [regasibile] in Dumnezeiestile Scripturi.

4. Asteriscul: semnul grafic si rolul sau in textul
grecesc al Scripturii

Si asteriscul este acesta: (*). Si acolo unde este folosit
acesta se indica faptul ca cuvantul a fost folosit in Scriptura

11 1 7 1 ^

ebraica , de catre Aquila si Symmachus " si, uneori, si de
Teodotion 14 .

Dar cei 72 de traducatori 15 au trecut peste ele si nu le-
au tradus, fiindca acele cuvinte se repetau si erau fara rost.

5. Exemplificare pentru intelegerea importantei
asteriscului

9 In limba greaca veche.

10 A se vedea: http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/lemniscus.

11 Aici gasiti Scriptura ebraica fara diacritice:

http://www.fourmilab.ch/etexts/www/hebrew/Bible/ si aici cu diacritice, textul
m asoretic : http : //www . mechon-mamre . org/p/pt/ptO . htm .

Date generale aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Hebrew_Bible.

12 A se verdea: http://www.jewishencyclopedia. com/view .jsp?artid=1674&letter=A.

13 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Symmachus_the_Ebionite.

14 Idem: http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=180&letter=T.

15 Ai Septuagintei sau ai LXX-ului. Aici pentru date generale:
http://en.wikipedia.org/wiki/Septuagint si aici avem textul LXX-ului in mod partial:
http://www.septuagint.org/LXX/.

Si pentru intelegerea lucrurilor care au fost spuse,
haide sa vedem ce ne spune un mic citat, pentru ca prin
acest exemplu sa le intelegi si pe celelalte.

Sa luam asadar un text din prima parte din Facerea
[se da textul in limba siriaca], care inseamna: „si Adam a
trait 930 de ani" [Cf. LXX, Fac. 5, 5], lucru cu care a fost de
acord si Aquila.

Aici, cei 72 de traducatori 16 , fiind evrei si fiind foarte
bine invatati, [inca] din pruncia lor, cu limba ebraica si, de
asemenea, cu limba greaca, nu numai ca au tradus limba
ebraica in grafie greceasca ci, totodata, au tradus cu
patrandere [textul sfant], ei pastrand expresia care era
folosita de doua ori in limba ebraica. Insa, desi cuvantul an
era folosit de doua ori 18 , ei 1-au folosit doar o singura data 19 .

Ceea ce ei au considerat ca e o slabiciune [a textului,
pe aceea] au transformat-o in ceva clar, atunci cand au spus:
„Si Adam a trait 930 de ani", desi au eliminat un cuvant.

77 3 7 5

Dar ei au procedat astfel pentru ca sa clarifice ceea ce
in limba ebraica nu fusese exprimat in mod concis, fapt
pentru care cei 72 au spus: „Adam a trait 930 de ani".

De aceea nu avem in greaca, ceea ce Aquila tradusese
in mos superficial, spunand: „Adam a trait 900 de ani si 30
de ani".

Si, iata!, o, iubitorule de invatatura , cum daca nu se

5 7 7 7 5 7

dadea mai multa claritate acestei ziceri, nu aveam o expresie
clam ci, mai degraba, o repetitie a aceluiasi cuvant.

6. Rolul omisiunilor din Septuaginta

Pentru ca acestea mi se par mie a fi acele omisiuni
[textuale] ale celor 72, pe cand Aquila si Symmachus si alti
traducatori au tradus fara astfel de omisiuni .

Insa acestea nu sunt la cei 72 omisiuni [reale] ci, mai
degraba [sunt astfel] pentru adeptii lui Aquila, care tin la
rigoarea superflua a cuvintelor, ca aici, [unde un cuvant

16 Ai Septuagintei.

17 Cu discernamant, cu multa atentie.

18 In editia ebraica a Scripturii.

19 "

In varianta Septuagintei, pe care au tradus-o.

Nota marginala: iubitorule ale binelui.

Pentru ca au fost mai multi aceia care au tradus textul ebraic in limba greaca.

22 Adica au tradus cuvant cu cuvant, literal.

este] folosit de doua ori in acelasi loc, adica in loc de ani,
[folosind] an si iarasi an.

Si, pentru acest lucru, cei 72 au omis, odata, cuvantul:
an. Iar cand adeptii lui Aquila se refera, in cele din urma, si
la lucrurile care au fost eliminate in mod total de catre cei
72, ei se refera, de asemenea, la lucruri minore.

7. Origen a insemnat omisiunile cu asteriscuri

Si Origen , care le-a urmat lor, a repus cuvintele care
lipseau in fiecare loc, insa le-a insemnat cu asterisc pe
fiecare.

Nu pentru ca cuvintele erau absolut necesare in toate
cazurile... lucru inutil [de altfel]...ci fiindca el nu a dorit sa
mai permita evreilor si samaritenilor sa mai gaseasca vina in
Scripturile Dumnezeiesti din Sfintele Biserici, si astfel sa nu
existe, in cuvintele cu asteriscuri deasupra lor, nimic de
dispretuit de catre cei credinciosi.

Fiindca ele sunt nu numai inutile si repetitive, asa
cum am vazut cand am citit cele despre Adam si viata lui, ci
pentru ca in zicerile scurte sa fii in stare sa inserezi acele
cuvinte, care au fost insemnate cu asteriscuri.

Dar aceasta [s-a facut] ca tu sa cunosti de ce el a
plasat asteriscuri deasupra acelor cuvinte si despre care noi
am spus ca s-a facut fara rautate.

8. Importanta inserarii in text a asteriscurilor

Caci, o, cititorule, astfel cunosti ca exista stele in taria
/ in firmamentul cerului, chiar daca ele sunt intunecate de
nori sau de soare!

Si aceasta s-a facut cu gandul, ca atunci cand el a pus
deasupra [cuvintelor] asteriscuri, sa poata sa-ti arate faptul,
ca cuvintele cu asteriscuri sunt prezente, regasibile in
Scripturile ebraice, aidoma stelelor in taria / in firmamentul
cerului, dar ca ele au fost intunecate prin traducerea celor

23 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Origen.

24 Cuvintele insemnate cu asterisc.

72, dupa cum stelele sunt intunecate de catre nori. Aceasta
este semnificatia asteriscului 25 .

9. Semnul grafic al obelusului si rolul sau in editia
scripturald a lui Origen

3 . In ceea ce priveste istoria obelusului/ obeliscosului
[6peA,LOKog] ea este urmatoarea.

Obelusul se face asa: (-), fapt pentru care se scrie ca
forma numita linie. Insa in acord cu dialectul atic 26 obelusul
inseamna sulita, adica lance.

Si in Dumnezeiestile Scripturi acesta este plasat pe
acele cuvinte, care au fost folosite de catre cei 72 de
traducatori dar care nu se regasesc si la adeptii lui Aquila
sau Symmachus.

Pentru ca cei 72 de traducatori au adaugat acele
cuvinte de la ei insisi, nu fara sens, ci pentru a fi de mare
folos. Pentru ca atunci cand ei au adaugat cuvinte care
lipseau in acelea , ei nu au facut aceasta decat ca sa dea
claritate citirii, fapt pentru care noi le privim pe ele ca
nefiind straine de Sfantul Dull.

Pentru ca ei omiteau pe acelea care nu aveau nevoie
de repetitie. Insa, atunci cand un cuvant li se parea a fi
ambiguu, in momentul cand il traduceau in limba greaca, ei
ii faceau un adaos .

Acest lucru poate fi surprinzator [pentru unii, care nu
ii inteleg rostul,] insa noi nu ne grabim sa i ne impotrivim
ci, mai degraba, aducem slava [lui Dumnezeu] pentru faptul,
ca s-a facut in acord cu voia lui Dumnezeu, pentru ca s-a
inteles ceea ce era sfant .

25 In editia scripturala a lui Origen.

26 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Attic_Greek.

27 "

In celelalte traduceri/versiuni ale Scripturii facute de catre Aquila, Symmachus
etc.

28 II explicau prin adaugare de cuvinte, atunci cand il traduceau in text, lucru pe care
il face orice traducator bine intentionat, cu evlavie fata de textele sfinte. Pentru ca
traducerea Scripturii sau a oricarui text slant urmareste o redare cat mai clara a
sensului textului, literal si duhovnicesc in acelasi timp si nu o redare literals a
textului pe care il traducem.
" 9 Sa respingem aceste adaosuri, facute intratext, care sunt lamuritoare pentru

intelegerea credintei noastre.

30

S-a adus textul slant sub ochii publicului cititor, intelegerea lui clara si nu un text

care sa fie identic, din punct de vedere literal, cu originalul.

10. Numdrul traducdtorilor si modul cum a fast
tradusd Septuaginta

Pentru ca cei 72 la numar, de pe insula Farian

31

numita si Anoge' , din fata Alexandriei" , au fost inclusi in
36 de chilii, cate doi in chilie/celula.

De dimineata si pana seara ei erau inchisi aici si,
seara, ei traversau in 36 barci mici apa si veneau la palatul
lui Ptolemeu Filadelful 34 si cinau impreuna cu el.

Si dormeau cate doi in cele 36 de dormitoare, in asa
fel incat ei sa nu poata vorbi unul cu altul, pentru ca sa
produca o traducere curatd.

Si astfel s-au bazat pe ei insisi. Pentru ca atunci cand
a construit cele 36 de chilii/ celule deja mentionate, pe
insula aceasta si a facut fiecare chilie pentru doi insi,
Ptolemeu i-a inchis pe ei cate doi, dupa cum am spus.

Of

Si impreuna cu ei" , el a inchis si cate doi tineri
slujitori, care sa le pregateasca hrana si sa le slujeasca intru
toate, pentru ca sa ii ajute pe traducatori.

Mai mult decat atat, el nu a facut usi la aceste chilii in
perete, ci le-a facut tavane deschise, ceea ce am [putea]
numi: ferestre in acoperis.

Si astfel, incepand de dimineata si pana seara ei au
stat inchisi, pana au tradus toate [cartile] . Si fiecare doi insi
au dat o carte .

Adica vreau sa spun ca cartea Facerea, facerea
intregii lumi, a fost data de o perecehe [de traducatori],
Iesirea israelitilor de alta pereche, Leviticul de o alta
pereche si toate celelalte carti in ordinea lor.

Si astfel, cele traduse de catre cei 72 au fost
recunoscute ca si carti canonice iar cei 72 au fost socotiti
dupa numarul literelor alfabetului ebraic.

1 Pharian in textul nostra sau Pharos la Milton:
http://www.infoplease.com/dictionary/brewers/pharian-fields.html.

32 Cf. Scrisorii lui Aristea, editata de H. St. J. Thackeray, la Londra, in 1917, in p.
301 a ed. sale. El spune aici ca insula era in „partea de nord", cf. Idem, p. 109.
Acelasi lucra il gasim precizat si in ed. lui Raffaele Tramontano, La lettera di
Aristea a Filocrate, Napoli, 1931.

33 Egiptului.

34 Ptolemeu al II-lea Filadelful (in greaca: ILxoXmaioc, <J>iA.aSe/U|)o<;) [309-246 i. d.
Hr.] : http://en.wikipedia.org/wiki/Ptolemy_II_Philadelphus.

35 Cu cei doi dintr-o chilie.

36 Fiecare doi traducatori au tradus cate o carte a Scripturii.

11. Relatia dintre alfabetul ebraic si cdrtile
Septuagintei

4. Pentru ca sunt 72 de nume de litere [in alfabetul
ebraic ] . Pentru ca cinci dintre ele au o forma dubla, pentru
ca k are o forma dubla, cat si m, n, p si s.

Din acest motiv cartile sunt numarate ca fiind 72, insa
sunt 77" , pentru ca 5 [litere din alfabetul ebraic] sunt duble.

12. Cartile unite si cele 4 pentateuhuri ale canonului
ebraic

Pentru ca Rut e unita cu Judecdtorii, si ele sunt
numarate de catre evrei ca o singura carte.

Iar prima [carte] a Regilor este unita cu a doua si e

• - • 39 t • • -

numita prima carte . Iar a treia carte este unita cu a patra
carte [a Regilor] si e considerata ca o singura carte.

Prima Paralipomena este unita cu a doua si e numita
prima carte. Prima carte a lui Ezdra este unita cu a doua si
sunt o singura carte 40 .

Si, in acest fel, cartile sunt grupate in patru
pentateuhuri 41 si doua sunt pe deasupra, in asa fel incat
cartile [Vechiului] Legamant sunt urmatoarele: cele cinci ale
Legii (...): Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerele,
Deuteronomul . (...) Acesta este Pentateuhul, adica cartile
Legii.

Si 5 in versuri (...): Cartea lui Iov, apoi Psalmii,
Proverbele lui Solomon, Koheletul [nSnp] 43 [si] Cdntarea
Cdntarilor.

Astfel, un alt pentateuh e numit Scrierile, dintre care
unele sunt haghiografe 44 , si acestea sunt urmatoarele: Iisusl
Iosua, [fiulj lui Nun, cartea Judecdtorilor si Rut, Prima si A
doua Paralipomena, Prima si A doua a Regilor, A treia si A
patra a Regilor si acesta e al treilea pentateuh.

37 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_ebraic.

38 In canonul Vechiului Testament.

39 A Regilor sau I Regi in canonul ebraic.

40 Acest amanunt, cf. n. 44 din textul pe care il traducem, nu apare si in editia
greceasca, ci numai in cea siriacd.

41 Grupuri de cinci carti.

42 A doua Lege.

43 Sau Ecclesiastul. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ecclesiastes.

44 Descriu vieti de Sfinti.

Alt pentateuh e [format] din cartile Profetilor (...) cei
12 Profeti formand o carte, Isaia una, Ieremia una, Iezechiel
una, Daniel una (...) si asa avem tot pentateuhul profetic.

Dar raman alte doua carti, care sunt Doua ale lui
Ezdra, care e socotita ca fiind una si o alta: Cartea Esterei.

Astfel cele 72 de carti sunt complete dupa numarul
celor 72 de litere ebraice.

13. Despre cele doua carti poetice nepuse in chivot

Insa exista si doua carti poetice, una a lui Solomon,
numit: Prea inteleptul 45 si alta a lui Iisus, fiul lui Sirah si
nepot de bunic lui Iisus (...), pentru ca bunicul lui se numise
Iisus 46 , a compus Intelepciunea in ebraica, pe care nepotul
sau de bunic a tradus-o in limba greaca (...) care sunt, de
asemenea, folositoare si de folosit, cu toate ca nu au fost
incluse in numarul recunoscut 41 .

Si, de aceea, ele nu au fost tinute in sicriu, adica in
chivotul Legamantului .

14. Pentateuhul psalmilor si modul folosirii lui in
cultul mozaic

5. Si, de aceea, nu trebuie sa te descotorosesti de ele,
o, iubitorule al binelui, pentru ca evreii au impartit cartea
Psalmilor in cinci carti, fapt pentru care avem un alt
pentateuh.

Pentru ca de la primul psalm si pana la al 40-lea ei
recunosc o carte si de la al 41 -lea si pana la 71 -lea ei o
recunosc pe a doua, de la al 72-lea si pana la 88-lea ei fac a
treia carte, de la al 89-lea si pana la al 105-lea ei o fac pe a
4-a si de la al 106-lea [psalm] pana la al 150-lea ei le unesc
intr-o a cincia [carte].

Adica cartea Intelepciunea lui Solomon.

46 Ultimul fragment, de la parantezele rotunde incoace, nefiind in editia greceasca.

47 Al cartilor canonice.

Pentru ca la fiecare psalm ei fac acest final:
Binecuvdntat sa fie Domnul! - Amin! Amin! , socotind ca
acesta este un final propriu al cartii.

Si acest [final] se regaseste si la [finalul celui de] al
40-lea si la al 71 -lea [psalm] si la al 88-lea si la al 105-lea,
fapt pentru care cele 4 carti sunt complete 49 .

Insa finalul celei de a 5-a carti, in loc de:
Binecuvdntat sa fie Domnul! - Amin! Amin!, este: Toata
suflarea sa laude pe Domnul! - Aliluia\ 50 .

Pentru ca ei socotesc ca [astfel] trebuie sa savarseasca
toate lucrurile.

15. Despre numarul cartilor Vechiului Testament si
finalul discutiei despre canonul ebraic

Si astfel [cartile Vechiului Testament] sunt 27, dar ei
le numara ca 22, desi cu Cartea Psalmilor si cu cele ale lui
Ieremia... (...)

Ma refer la Pldngeri si la Epistola lui Baruh si a lui
Ieremia, desi epistolele nu sunt folosite de catre evrei, ci
numai Pldngerile, care sunt unite cu Ieremia.

16. Ce au tradus cei 72 si de cdte ori

Mai inainte noi am povestit cum au fost ele traduse .
Ele au fost date fiecarei perechi de traducatori prin rotatie, si
iarasi de la prima pereche la a doua, si de la a doua la a treia

CO CO

[pereche de traducatori] . Si astfel ele au trecut pe la toti ~ .
Si ele au fost traduse de 36 de ori 54 , dupa cum se
poveste 55 , atat cele 22 56 , cat si cele 72 57 , care sunt aprocrife.

Adica: Asa safie! A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Amin.
49 Sunt socotite a fi complete, la citirea lor in cult, daca se face acel final responsiv.
,0 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Aleluia. Noi mergem in cultul ortodox
romanesc pe varianta greceasca a termenului, pe care am transliterat-o: aXXT\Xoiua =
slavit safie Domnul.

51 De catre cei 72.

52 Toate cartile Septuagintei.

53 72 de traducatori.

54 Adica 36 de traduceri ale Septuagintei, fiecare doi traducatori dand o varianta
textuala.

55 Si in siriaca si in greaca: [dupa cum] este cdntat.

56 Nu apare in limba greaca, cfi. IV Ezdra, cap. 4.

57 Ibidem.

17. Confruntarea Septuagintei cu Scriptura ebraicd

6. Si cand ele au fost complete, regele a stat pe un
tron maret si 36 de cititori s-au asezat, avand fiecare cele 36

5 5 5 ~

de exemplare ale fiecarei carti si o copie a Scripturilor
ebraice.

Fiecare dintre ei a citit de unul singur si ceilalti au
fost atenti [la ceea ce s-a citit] .

18. Septuaginta este o traducere insuflata de
Dumnezeu

Nu s-a gasit niciun dezacord [intre copiile Scripturii],
pentru ca prin lucrarea minunata a lui Dumnezeu s-a inteles
faptul, ca acei oameni aveau darul Sfantului Duh, fiindca ei
au fost de acord in cele traduse.

Si unde ei au adaugat cate un cuvant toti au facut la
fel si unde ei au omis ceva, cu totii au facut la fel. Iar acolo

5 ~ 5

unde nu era nevoie sa se omita cuvinte [nu au omis], ci au
adaugat [cuvinte] acolo unde era nevoie.

Dar pentru ca ceea ce am spus sa fie si mai clar
pentru tine, [ca sa intelegi] cat este de minunat [ceea ce s-a
facut], prin purtarea de grija a lui Dumnezeu si in unire cu
Sfantul Duh, [cum] ei au tradus in armonie si nu in mod
diferit unul fata de altul, pentru aceasta e nevoie sa cunosti
si sa fii asigurat, lucru cu care sunt de acord, [de aceea] iti
voi face o demonstrate a lucrurilor pe care le-am spus
printr-un mic exemplu.

19. Argumentarea inspiratiei Septuagintei

In psalmul al 140-lea, in ebraica, se spune: ^ip nrmn
^ nmn Tnxip mn ,5S , lucru care se traduce astfel: „0,

A ■ T J I " Tl I \ JT ; ' 777

Doamne, strigat-am catre Tine. Auzi-ma! la aminte la glasul
meu!".

Insa in ebraica nu avem: „la rugaciunea mea" 59 .

58 C/ WTT,Ps. 141, 1.

59 Nu apare in limba greaca.

lata, astfel, cum am descoperit lucrul defectuos\

Pentru ca cei 72 de traducatori, atunci cand au
adaugat „la ragaciunea mea" au facut sa curga afirmatia si
au tradus: „0, Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma! la
aminte la glasul ragaciunii mele!" (Kupie, eK<EKpcd;a trpog
He', eloaKouoov |iou, trpoaxeq xfj ^covfj if|g Seiiaecoq |iou) .

Si iata in ce mod frumos este [acum] cantat psalmul!

Intelegi astfel, din aceasta foarte mica dovada, ca
acesti traducatori, prin adaugarea de lucruri asemanatoare pe
oriunde [in text], au adaugat cuvinte, pentru ca sa explice si
pentru ca sa vina in sprijinul oamenilor, pentru ca sa ii
cheme la credinta in Dumnezeu si astfel sa obtina

5 5 5

mostenirea vietii [vesnicel din cuvintele dumnezeiesti ale

5 5 L 5 J 5

Vechiului si ale Noului Testament.

20. Este laudata metoda traductoriala a lui Origen

7. Si, in acest fel, si Origen a facut bine folosindu-se
de asterisc, dupa cum a folosit si obelusul ca simbol. O, insa
el a facut, de semenea, si alte lucruri bune!

~ ~ 5

Caci atunci cand el a pus cele 6 traduceri, alaturi de
textul ebraic 61 , in litere si cuvinte ebraice, fiecare pe cate o
coloana, el a pus fiecare coloana dupa literele grecesti dar si
dupa cele ebraice, pentru a cuprinde pe cele inexistente cu
litere ebraice, in asa fel incat sa se inteleaga cele grecesti
prin puterea cuvintelor ebraice.

Si astfel, Exapla [ 5 E£aTrA,a] 62 sau Octapla 63 , mai
bine-zis, care este a lui - unde doua coloane sunt in ebraica
si sunt 6 traduceri [in greaca], puse de catre el una langa
alta 64 - a ajutat pe iubitorii binelui sa aiba o mare sporire in
cunoastere.

21. Sunt depldnse greselile lui Origen

60 Cf. LXX, Ps. 140, 1.

61 Al Scripturii.

62 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hexapla.

La nivel online, ed. lui Alison Salvesen, din 1998 (fragmentar):
http://books. google.ro/books?id=9xQDu27_HEIC&lpg=PP 1 &pg=PP 1 #v=onepage&
q&f=false.
64 Pe coloane paralele.

Ar fi fost bine ca in discursurile sale sa nu fi gresit,
aducand stricaciune lumii si siesi, cand el a invatat, in mod
gresit, lucruri care tin de credinta si a explicat o mare parte
dintre Scripturi 65 intr-un mod neortodox 66 .

22. Din nou despre rolul obelusului in varianta
scripturald a lui Origen

Si ma voi referi la obelus din nou. Si atunci cand am
spus ca obelusul inseamna lance, [am spus asta], pentru ca
sabia e una distructiva .

Si, de aceea, cand cuvantul este folosit de catre cei 72,
pentru a arata ca [acesta] nu se regaseste in ebraica, semnul
obelus e pus deasupra cuvantului si astfel e cunoscut ca un
cuvant, care a reiesit 68 din locul natal, adica din solul
Scripturii, desi nu se regaseste in textul Scripturii ebraice.

Si astfel eu am explicat [aici] lucrurile care sunt
notate cu asterisc si obelus.

23. Semnul grafic al limniscusului (regdsibil si in
fiziologie) si rolul sau in varianta scripturald a lui Origen

8. Referitor la limniscus, pentru ca trebuie sa spun si
lucrurile care tin de limniscus (^-) si de ipolimniscus.
Limniscusul e semnul de aici, pe care il scriem asa: (+).

Este o linie intre doud puncte, dupa cum se spune, un
punct fiind deasupra si altul dedesubtul [liniei] . Si acesta se
regaseste si la medicii fiziologi, pentru ca e numele unei
operatii f acuta pe trap.

Cand [trupul] este amputat, adica cand i se taie o parte
din el, se face prin doua taieturi drepte. Si astfel rezulta
locul dintre cele doua taieturi, pentru ca exista [doua]
taieturi, ambele drepte si figura obelusului este astfel
completaintrap.

65 Din cartile Scripturii.

66 Sf antului Epifanie ii pare sincer rau pentru greselile exegetice ale lui Origen.

67 Iti ia viata, te omoara.

68 Ca o explicate sau ca o clarificare a sensului din Scriptura ebraica.

Insa cand el e pansat...care este o fasie de panza lunga
si ingusta...este aplicata pe partea taiata si e infasuata si pe
cealalta [parte], acest lucru e numit de catre fiziologi
limniscus, fiindca curgerea [sangelui] din acel loc se imbiba
[in panza], atunci cand e bandajata [partea amputata].

De aceea, acest fel de semn a fost alaturat
dumnezeiestilor cuvinte, pentru ca atunci cand se gaseste,
foarte rar, vreun cuvant nepotrivit in traducerea celor 72,
acesta nici sa nu fie scos si nici sa nu se alature lui altul
asemenea.

Si astfel intelegi [prin acest semn], ca cele doua
puncte plasate [de-o parte si de alta a liniei] s-au pus aici,
pentru ca cuvantul a fost tradus de unul sau de altul din
perechea [de traducatori] .

Insa aceste [cuvinte] 69 au fost citite in doua feluri sau
in mod identic.

24. Exemple de locuri insemnate cu limniscus

Si acest lucru va fi clar, de asemenea, pentru tine si
usor de inteles, daca eu iti spun tie urmatoarele.

Atunci cand gasesti spus in psalmul al 70-lea: „Gura
mea vesteste dreptatea Ta" [to oxo\xa |iou e^ayYeA-el tt|v
8iKctioovi>rii> Sou] [LXX, Ps. 70, 15], in locul lui: vesteste
dreptatea Ta este vesteste indreptarile Tale.

Si, la fel, in psalmul al 71 -lea, se spune: „Si scump
este numele lor inaintea Lui" (km, <evti|iov to 6vo|ia atkwv
evcoiTLov Ai)to0) [LXX, Ps 71, 14]. Insa in loc sa fie ca aici
se spune: „Si scump este numele lor in ochii Saf\

Si, ca si aici, tu poti gasi multe locuri [de acest fel],
unde nu s-a indepartat sau nu s-a schimbat ceva anume si
unde avem acelasi [inteles], prin expresii diferite, insa
nefiind vorba de lucruri straine [contextului], pentru ca ele
se pot citit in doua feluri.

Si aceste locuri au fost indicate cu limniscus, adica
atunci cand un cuvant s-a gasit la una sau doua perechi [de
traducatori ai Septuagintei].

Si cred ca noi am explicat suficient [de mult] despre
lucrurile referitoare la limniscus.

69 Insemnate cu lemniscus.

25. Semnul grafic al ipolimniscusului si modul cum a
fostfolosit de Origen

Tot la fel putem sa le explicam si pe cele legate de
ipolimniscus . Caci daca vei gasi acest semn: ( — ), care e o
linie simpla, formata din obelusuri sau o linie punctata, cum
se spune, cu un punct sub ea, prin aceasta vei cunoaste ca
acest semn este simbolul prin care se indica ipolimniscusul .

Si acolo unde se gaseste pus deasupra unui cuvant se
indica faptul, ca o pereche de traducatori a omis acel cuvant
in acel loc, dupa cum indica si punctul si, ca acolo, de fapt,
avem o citire dubla sau o punere de acord cu acel cuvant
deasupra caruia este plasat.

Acestea sunt, o, iubitorule al binelui, explicatiile
noastre referitoare la asterisc, obelus, limniscus si
ipolimniscus.

26. Rolul explicatiilor referitoare la modul traducerii

9. Si e un lucru bun pentru noi ca sa explic lucrurile
traducatorilor. Pentru ca, prin intelegerea lor, te voi ajuta sa
incluzi acestea in povestirea lor si sa intelegi cine si cum si
de ce au facut una sau alta, adica care a fost motivatia pentru
care au tradus in acest fel.

27. Modul alegerii si numele celor 72 de traducatori
ai Septuagintei

Iar primii traducatori ai Dumnezeiestilor Scripturi, din
limba ebraica in limba greaca, au fost cei 72 de barbati. Ei
au fost cei care au facut prima traducere in zilele lui
Ptolemeu [al II-lea] Filadelful 71 .

70 Plurala.

71 A se vedea n. 34 a cartii de fata.

Ei au fost alesi din cele 12 semintii ale lui Israel, cate
6 barbati din fiecare semintie, dupa cum ne spune Aristeas
in lucrarea sa.

Si numele lor ~ sunt acestea:

primii sunt din semintia lui Ruben: Iosif, Iezechia,
Zaharia, Iohanan, Iezechia, Elisa;

al doilea grup a fost din semintia lui Simeon: Iuda,
Simeon, Samuel, Addai, Mattia, Samai (Eschlemia);

al treilea din semintia lui Levi: Neemia, Iosif,
Teodosius, Vase (Vasaios), Ornias, Dachis;

al 4-lea din semintia lui Iuda: Ionatan, Abreos, Elisa,
Hanania, Zaharia, Hilchia;

al 5-lea din semintia lui Isahar: Isaac, Iacov, Iosua,
Samvat (Savvateos), Simeon, Levi;

al 6-lea din semintia lui Zebulon: Iuda, Iosif, Simeon,
Zaharia, Samuel, Salmai (Selemias);

al 7-lea grup din semintia lui Gad: Samvat
(Sawateos),Tedechia, Iacov, Isaac, Iesei, Matei (Nateos);

al 8-lea din semintia lui Aser: Teodosius, Iason,

55 7 7

Iosua, Teodotus, Iohanan, Ionatan;

al 9-lea din semintia lui Dan: Teofilus, Avram,
Arsamos, Iason, Endemia, Daniel;

al 10-lea din semintia lui Neftalim: Ieremia, Eliezer,
Zaharia, Benaiah, Elisa, Dateos;

al 11 -lea din semintia lui Iosif: Samuel, Iosif, Iuda,
Ionatan, Caleb (Cabeu), Dositei;

al 12-lea grup era din semintia lui Veniamin: Isaelos,
Iohanan, Teodosie, Arsamos, Abitos (Abietes), Iezechiel.

Acestea sunt numele, dupa cum am zis deja, ale celor
72 de traducatori.

28. O scurtd recapitulare si scopul ei

Si noi am vorbit despre lucrurile legate de asterisc si
obelus mai inainte, dar si despre alti traductatori, ca Aquila
si Symmachus si despre celalalte, pentru ca am vrut sa iti
vorbim despre rostul lor, o, iubitorule al binelui!

in A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Aristeas.
73 Numele traducatorilor Septuagintei.

29. Ptolemeu al II-lea Filadelful si Biblioteca din
Alexandria

Dupa Ptolemeu I, Ptolemeu al II-lea, care a domnit in

HA

Alexandria , numit si Filadelful, dupa cum am spus, a iubit
frumosul si invatatura. El a intemeiat o biblioteca in cetatea

5 5

lui Alexandru , in partea numita Bruchion, care este si
astazi un cartier foarte extins.

30. Strangerea de carti pentru marea Biblioteca a
Alexandriei

El a dat biblioteca pe seama unui anume Demetrius,
din Falarino 76 , poruncindu-i acestuia sa stranga carti din
orice parte alumii.

Si el a scris scrisori si a facut cereri [de carte] catre
orice rege si print al pamantului, pentru ca sa ii trimita pe
acelea din imparatia si de sub domnia lor.

Si ma refer aici la acelea ale poetilor si povestitorilor,
si ale oratorilor si filosofilor, si ale medicilor si profesorilor
de medicina, si ale istoricilor si, [intr-un cuvant], cartile
tuturora.

Si dupa ce munca aceasta a luat avant si cartile au fost
stranse de pretutindeni, intr-o zi regele a intrebat pe barbatul
responsabil cu biblioteca, despre cat de multe carti s-au
strdns in biblioteca.

Si el i-a raspuns regelui, zicand: „Avem circa 54. 800
carti... insa am auzit ca exista o multime si mai mare in

5 5 5

intreaga lume, la cusiti, indieni, persani, elamiti, babilonieni,
asirieni, caldei, la romani si fenicieni, la sirieni si la romanii

~ ~ 5 ~ 5

din Grecia...si care, in acea vreme, nu se numeau romani, ci
latini.

Dar exista, de asemenea, la cei din Ierusalim si la

~ ~ 5

iudei Scripturile Dumnezeiesti ale Profetilor, care vorbesc
despre Dumnezeu si crearea lumii si despre alte invataturi
de valoare universala.

De aceea, daca vi se pare lucru bun, majestatii
voastre, o, rege, noi putem trimite ca sa se aduca acestea in

74 Egiptului.

75 Adica in Alexandria Egiptului.

76 Din zona Atenei.

siguranta, scrise de invatati de la Ierusalim si vi le vom

O 5 ~ 5 5 5

aduce tie, pentru ca, prin vointa ta, aceste carti sa fie aduse
in aceasta biblioteca".

De aceea, regele a scris scrisoare si a spus aceste
cuvinte:

31. Prima scrisoare a lui Ptolemeu al II-lea catre
invatatii Ierusalimului

10. „Regele Ptolemeu, invatatilor evrei de la
Ierusalim: multabucurie!

Dupa ce am intemeiat biblioteca si am strans multe
carti, ale multor oameni, si le-am pus in ea, am aflat ca
exista la voi cartile Profetilor, care vorbesc despre
Dumnezeu si despre crearea lumii.

Si dorind ca sa le iau pe acelea, pentru ca sa cinstesc
acest loc cu acele carti, eu v-am scris voua pentru ca sa ni le
puteti trimite noua.

Si sunt purtat de dorinta nobila pentru acest lucru si
nu de o intentie vicleana si rea. Si in buna credinta si in

f 5 5 5 5

bunatate catre voi, eu vi le cer voua, de la batranii de buna
vointa dintre voi, pe care voi ii cunoasteti.

Pentru ca, dupa cum va amintiti, cand multi au fost
luati prizonieri din tara voastra si adusi la noi, in Egipt, eu i-
am eliberat. Si cu multe daruri si cu o neasteptata atentie m-

5 5 5 X 5

am comportat fata de ei si i-am eliberat.

De aceea, cei care erau bolnavi intre ei, dupa ce i-am
vindecat, i-am eliberat si pe ei si le-am dat haine.

Si v-am trimis o masa de aur, impodobita cu pietre
pretioase de mare valoare, cantarind o suta de talanti, in
locul mesei pe care am luat-o din locul eel sfant [al]
Ierusalimului, impreuna cu daruri si lucruri de valoare
pentru preoti.

Si v-am enumerat aceste lucruri, pentru ca sa
cunoasteti ca eu am facut cererea pentru carti ca pe un
juramdnt evlavios".

32. Evreii primes c scrisoarea si daruri le si ii trim it o
varianta a Scripturii in ebraica, cat si aprocrifele

Si scrisoarea a fost expediata impreuna cu darurile.

Si cand ei le-au primit si au citit scrisoarea si au vazut
lucrurile pe care le trimisese acesta, ei s-au bucurat foarte
mult si fara intarziere au transcris cartile in ebraica cu litere

5 5

de aur.

Si ei au trimis pe acelea descrise de mine mai sus, pe
cele 22 ale Vechiului Testament si pe cele 72, care sunt
apocrife.

Dar cand regele le-a luat si s-a uitat la ele, el nu a fost
in stare sa le citeasca, fiindca ele erau scrise cu litere
evreiesti si in limba ebraica, fapt pentru care a fost necesar
ca ele sa fie rescrise a doua oara.

Si el a cerut traducatori, care sa fie in stare sa-i

5 7

explice in limba greaca acele lucruri din ebraica. Fapt pentru
care le-a scris din nou.

33. A doua scrisoare, prin care le cere traducatori
cunoscatori de ebraica si greaca

11. A doua scrisoare: „Regele Ptolemeu, invatatilor
evlaviosi de la Ierusalim: multa bucurie!

5

Ce folos sa gasesti in comoara ascunsa si in izvorul
pecetluitl 11

Asa sta treaba cu cartile pe care le-am primit de la
voi. Pentru ca noi nu suntem in stare sa citim acele lucruri
pe care le-am primit de la voi, fapt pentru care nu ne sunt de
niciun folos.

Ci consimtiti dar sa ne trimiteti noua traducatori

5 5 5

dintre oamenii vostri, tineri care au fost intruiti, in mod

5 ~ 5 ~

special, in ambele limbi, si in cea ebraica si in cea greaca".

34. Alegerea celor 72 de traducatori dupa numarul
celor alesi de Moise

Ca urmare [a acestei a doua scrisori] au fost alesi, de
catre invatatorii evrei, cei 72 de traducatori mentionati mai

5 ~ 5 5

sus si [au fost] trimisi [in Egipt], dupa exemplul lui Moise,
atunci cand a urcat in munte, la porunca Domnului si a
auzit: „ea cu tine 70 de barbati si urea in munte" [Ies. 24, 1].

77 Cf. Cant. Cant. 4, 12.

^ 78 7Q

Insa de dragul pacii intre semintii , pentru ca el nu
putea sa ia 5 oameni din unele si 6 oameni din altele si,
astfel, sa se creeze dezbinare intre semintii, el a facut dupa
mintea lui, luand 72 de oameni, adaugand adica [inca doi] la
numar.

Si, in acest fel, am spus si eu, despre [numarul]
barbatilor care au fost trimisi sa traduca Scripturile, pe
insula numita Farian/ Faros, despre care noi am spus mai
sus si pe care i-am enumerat.

35. Locurile unde au fost puse cartile traduse de cei

72

Si, in acest fel, Scripturile, cand ei le-au talmacit in
limba greaca, ele au fost asezate in prima biblioteca, pe care
o construise in Bruchion, dupa cum am spus deja.

80

Iar pe celelalte carti aduse pentru biblioteca, el le-a
pus in a doua biblioteca, in Serapeum, [numita astfel] dupa
numele fiicei sale 81 .

36. Dinastia ptolemeilor

Iar perioada celor 10 ptolemei si a Cleopatrei a trecut
repede: in 259 de ani.

12. Dupa primul Ptolemeu, care se numea Iepurele
(Aayoq / Lagos), care a domnit 40 de ani si dupa al 7 -lea an
[de domnie] al lui Ptolemeu al II-lea, care se numea si
Filadelful, numarul Ptolemeilor si numarul lor de ani [de
domnie] sunt urmatorii: Ptolemeu Filadelful: 38 de ani.

In zilele sale, probabil in anul al 7-lea [de domnie],
cei 72 de traducatori mentionati mai sus au tradus
Scripturile.

78 Semintiile lui Israel.

79 Cred ca se refera la Sfantul Moise.

Evreiesti.

81

In editia greceasca, aici, exista urmatorul apendice: „Dar a mai existat acolo si o
alta biblioteca, in Serapeum, mai mica decat prima, care a fost numita asa dupa
numele fiicei lui si in aceasta s-au pus traducerile lui Aquila, Symmachus, Teodotion
iar restul [de carti] 250 de ani de ani mai tarziu".

Si dupa vremea traducerii Scripturilor, regii care au
mai fost sunt urmatorii: Ptolemeu Filadelful, deja mentionat,
care a mai domnit 31 de ani; Ptolemeu Binefacatorul
(Euepyexrig) 82 : 24 de ani; Ptolemeu Filopator (<E>i,A,o"rrcn;(op) 83 :
21 de ani; Ptolemeu Epifanis ('ETTi^aviiq) 84 : 22 de ani;
Ptolemeu Filomitor (<E>iA,o|iiiT(op) 85 : 24 de ani; Ptolemeu
Iubitorul de invatatura si Binefacatorul (OiAo/toycx. si
Euepyerriq): 29 de ani; Ptolemeu Izbavitorul 86 (Scornp): 15
ani; Ptolemeu, care este si Alexandru : 12 ani; Ptolmeu,
fratele lui Alexandru, care a fost inlaturat de mama sa: 8 ani;
Ptolemeu Dionisius: 31 de ani; Cleopatra , fiica lui
Ptolemeu: 32 de ani.

QQ

Ea s-a unit cu regele [Marcus] Antonius , care mai e
numit si Cel cu 8 fii. De aceea exista 259 de ani, dupa cum
am spus deasupra.

Apoi au incetat regii iepuri sau ptolemeii, care au
descins din Iepure [Aayoc in greaca si Lepus in latina], a
carei dinastie, cand a construit Alexandria, a numit-o
Alexandria iepurilor.

37. Imparatii romani pana laAquila

13. Dupa acestia [au fost] imparatii romani:
Augustus 90 : 56 de ani si 6 luni. In al 42-lea an al domniei lui
Augustus, Domnul nostru Iisus Hristos S-a nascut in trap.

Tiberius 91 : 23 de ani. Si in al 18-lea an al domniei lui
Hristos S-a rastignit de buna voie.

Si de la rastignirea [Domnului] pana la distragerea
Ierasalimului anii [de domnie] sunt urmatorii: restul de
domnie al lui Tiberius e de 5 ani; Gaius 92 : 3 ani, 9 luni si 29
de zile; Claudius 93 : 13 ani, o luna si 28 de zile; Nero 94 : 13

82 A se vedea

83 Idem: http:
84 Idem:http:

85 Idem: http:

86 Idem: http:

87 Idem: http:

88 Idem: http:

89 Idem: http:

90 Idem: http:

91 Idem: http:

92 Idem: http:

93 Idem: http:

94 Idem: http:

http://en.wikipedia.org/wiki/Ptolemy_III_Euergetes.
//en. wikipedia.org/wiki/Ptolemy_IV_Philopator.
//en. wikipedia.org/wiki/Ptolemy_V_Epiphanes.
//en. wikipedia.org/wiki/Ptolemy_VI_Philometor.
//en. wikipedia.org/wiki/Ptolemy_I_Soter.
//en. wikipedia.org/wiki/Alexander_IV_of_Macedon.
//en. wikipedia.org/wiki/Cleopatra_VII.
//en. wikipedia.org/wiki/Mark_Antony.
//ro. wikipedia.org/wiki/Cezar_August.
//ro. wikipedia.org/wiki/Tiberius.
//ro. wikipedia.org/wiki/Caligula.
//ro. wikipedia.org/wiki/Claudius.
//ro . wikipedia. org/wiki/Nero .

ani, 7 luni si 27 de zile; Galba 95 : 7 luni si 26 de zile; Otho 96 :
3 luni si 5 zile; Vitellius : 8 luni si 12 zile; Vespasian : 9
ani, 7 luni si 12 zile; Titus: 2 ani, 2 luni si 2 zile 99 .

Si in acest timp a fost distrus Ierusalimul, la cincizeci
de ani dupa rastignirea lui Hristos, fara 3 luni 100 .

Domitian 101 : 15 ani si 5 luni. Nerva 102 : 1 an si 4 luni.

5 5 5

Traian 103 : 19 ani. Hadrian 104 : 21 de ani [de domnie].

38. Despre impdratul Hadrian si timpul traducerii lui
Aquila

In al 12-lea an al lui Hadrian, Aquila a devenit
cunoscut. Si de la Augustus pana la Adrian sunt 180 de ani
si 4 luni, fara 9 zile.

5 ~

Asa ca de la vremea traducerii celor 72 de traducatori

5

si pana la traducerea lui Aquila, in al 12-lea an al domniei
lui Hadrian, sunt 430 de ani si 4 luni, fara 9 zile. Iar pana la
intreaga domnie a lui Hadrian sunt 439 de ani si 4 luni, fara
9 zile.

14. Iar acest Hadrian, cand a aparat lepra pe trupul
lui, a strans o intreaga multime de doctori sub stapanirea sa,
poruncindu-le tuturor sa ii vindece trupul.

Si dupa ce ei s-au straduit mult si au incercat multe
lucruri si tot n-au rezolvat nimic, atunci el i-a dispretuit pe
toti.

5

Si scriind o scrisoare nedreapta despre ei, i-a
caracterizat drept lipsiti de cunoastere.

Iar din cauza bolii care a cazut peste el, acesta a facut
o calatorie in pamantul Egiptului. Si apropiindu-se de acele
cetati, care erau ale romanilor, el a trebuit sa le inspecteze,
fiindca era si un om, care iubea sa vada diverse locuri.

95 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Galba.

96 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Otho.

97 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitellius.

99

100

101
102

103

104

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vespasian.

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Flavius_Vespasianus.

In editia greaca avem: „65 de ani. ..si cateva zile".

A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Domi%C5%A3ian.

Idem : http ://ro . wikipedia. org/wiki/Nerva.

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian.

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Aelius_Traianus_Hadrianus.

Astfel el a trecut si prin cetatea lui Antioh si prin
valea Siriei si prin Fenicia, ajungand astfel in Palestina, care
era numita Iudeea, la 47 de ani de la distrugerea
Ierusalimului.

39. Impdratul Hadrian rezideste Ierusalimul

Si a urcat si in Ierusalim, in faimosul si ilustrul oras,

5 5 7 5 5 7

pe care Titus, fiul lui Vespasian, 1-a ruinat in al doilea sau
an de domnie.

Si el a gasit templul lui Dumnezeu calcat in picioare
si intregul oras devastat, din care s-au salvat doar cateva
case si Biserica lui Dumnezeu, care era mica, unde Ucenicii

5 7 7

s-au intors, dupa ce Mantuitorul S-a inaltat la cer de pe
Muntele Maslinilor si au stat in camera de sus.

Si de acolo s-a inceput rezidirea lui, adica de la
portiunea din Sion care a scapat de la distrugere, impreuna
cu blocurile de case din vecinatatea Sionului si cu 7
sinagogi, care doar ele mai ramasesera in Sion, asemenea
unor adaposturi singuratice, dintre care una a ramas pana in
vremea lui Maximona episcopul si a imparatului Constantin
„ca o coliba in vie / tog o\ax\vx\ kv d|iTTeA,(ovL" (LXX, Is. 1, 8),
dupa cum sta scris.

De aceea, Hadrian si-a pus in minte sa (re)zideasca
cetatea, dar nu si templul.

40. Relatia lui Hadrian cuAquila

Si 1-a luat pe Aquila, despre care am vorbit mai sus,
care era traducdtor pentru limba greaca, pentru ca si
Hadrian era tot grec. Si de aceea Aquila a relatat despre
casatoria imparatului si despre faptul ca a fost din Sinope,
din Pont.

41. Hadrian se stabileste in Ierusalim si il numeste
Aelia

Astfel el s-a stabilit aici 105 , in Ierusalim, pentru ca sa
supravegheze modul cum se rezideste cetatea. Si el i-a dat
cetatii 106 , pe care a reconstruit-o, propriul lui nume si a
facut-o sa aiba titulatura imperials. Si pentru ca el se numea
Aelius Hadrian, de aceea cetatea [Ierusalimului] s-a numit
Aelia.

42. Intoarcerea crestinilor din Pella in Ierusalim.
Aquila devine crestin

15. Iar Aquila, cand era in Ierusalim, i-a vazut pe
ucenicii Ucenicilor, ai Apostolilor, crescand in credinta si
lucrand mari semne, vindecari si alte minuni.

Iar ei se intorsesera din cetatea Pella in Ierusalim si
traiau acolo si invatau. Pentru ca atunci cand cetatea a fost
luata si distrusa de catre romani, dupa cum le prevestise,
mai inainte, tuturor Ucenicilor, un Inger al lui Dumnezeu, ei
au plecat din cetate, mai inainte ca ea sa fie complet
distrusa.

Si ei au trait ca straini in Pella, despre care am vorbit
mai sus, [care este] in Transiordania. Iar aceasta cetate era a
Decapolei.

Iar dupa distrugerea Ierusalimului, atunci cand ei s-au
intors in Ierusalim, ca si inainte, s-au intors dupa mari
semne.

Astfel Aquila, dupa ce a fost mi scat puternic in
mintea lui, a crezut in crestinism si, dupa o vreme, cand el a
fost intrebat, a primit pecetea intra Hristos .

43. Aquila ramdne la obiceiuri pdgane desi e mustrat

Dar, in acord cu viata sa anterioara, pe cand el gandea
lucrurile paganilor (fiindca fusese profund instruit in desarta

105 Imparatul Hadrian.

106 Ierusalimului.

107 Ucenicii Aposolilor.

108 A primit Sfantul Botez.

astronomie), si dupa ce a devenit crestin, el niciodata nu s-a
departat de aceasta cadere a lui, pentru ca in fiecare zi facea
calcule pe baza horoscopului sau de nastere 109 .

El a fost mustrat de catre invatatori 110 si aceia il

5 5

mustrau in mod zilnic si tot nu au putut sa infaptuiasca ceva.
Insa, in loc sa primeasca dojana, el devenea si mai
obraznic in dispute si incerca sa stabileasca lucruri care nu
au nicio existenta, adica. povesti despre soartd.

AA. Fiind exlus din Bisericd, Aquila devine prozelit
evreu

Prin urmare, ca unul care s-a dovedit nefolositor si n-

~ 5

a putut fi mantuit, el a fost exclus din Biserica. Si ca unul
care s-a inveninat in mintea lui din cauza ca a suferit o astfel
de dezonoare, el s-a umflat de o gelozie desarta, a blestemat
crestinatatea, a renuntat la viata sa de mai inainte si a

5 ? 5 5 5

devenei un prozelit, fiind taiat imprejur ca evreu.

45. Aquila invatd limba ebraicd si traduce din nou
Scriptura pentru a minimaliza Septuaginta

Si fiind ambitios in mod dureros, el s-a dedicat

5 5 ~

invatarii limbii ebraice si a scrierilor lor. De aceea, dupa ce
s-a instruit bine [in limba ebraica], el a facut traducerea [la
Scriptura].

Insa, spre aceasta, el nu a fost miscat de un motiv
drept, ci de dorinta de a denatura cuvintele adevarate
folosite in traducerea celor 72, pentru ca el sa poata
proclama lucrurile adeverite despre Hristos, in
Dumnezeiestile Scripturi, ca pe unele care s-au implinit in
altfel, datorita rusinii reale pe care a suferit-o, lucru care nu
are nicio scuza.

46. Traducerea lui Aquila e o rdstdlmdcire a
Scripturii

109 Adica credea in zodiile horoscopului.

110 Invatatorii Bisericii.

16. Aceasta a doua traducere [a Scripturii], a lui
Aquila, a venit dupa o lunga perioada de la aceea 111 , dupa
numarul anilor pe care i-am scris mai sus.

Si pentru aceasta trebuie sa spunem, iubitilor, ca
cuvintele sunt traduse incorect si in mod pervers,
[cuvinte] care il condamna pe eel care a facut traducerea.

Dar asa cum am explicat diferentele la cele de mai
sus, tot asa noi credem ca ele vor fi suficiente si pentru cele
de aici.

47. Imparatii romani pdna la Symmachus

Insa dupa Aquila si traducerea sa, Antoninus ,
supranumit Piosul, i-a succedat imparatului Hadrian si

acesta a domnit pentru o perioada de 22 de ani.

Caracalla 114 , care se numea si Geta 115 si, de
asemenea, Marcus Aurelius Verus 116 i-au succedat lui si au
domnit 7 ani. Dupa aceea Lucius Aurelius Commodus a
domnit, de asemenea, tot 7 ani. Pertinax ' [a domnit] 6 luni
iar Severus 119 18 ani.

48. Symmachus a devenit din samarinean prozelit
evreu

In timpu lui Verus a trait un anume Symmachus ,
samarinean, un om intelept, dar neonorat de poporul sau.

El era aprins de dorinta de putere si a devenit manios
pe neamul sau. De aceea s-a apropiat de evrei, a devenit un
prozelit si s-a taiat imprejur a doua oara.

111 De la Septuaginta.

112 De Aquila.

113 Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Antoninus_Pius.

114 E o greseala. Nu el a urmat la domnie, ci Lucius Ceionius Commodus Verus
Armeniacus: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucius_Verus.

115 Geta a fost fratele mai mic al lui Caracalla.

116 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Aurelius.

117 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Commodus.

118 Publius Helvius Pertinax: http://en.wikipedia.org/wiki/Pertinax.

119 Lucius Septimius Severus: http://ro.wikipedia.org/wiki/Septimius_Severus.

120 Adica a lui Severus.

121 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Symmachus_the_Ebionite.

49. Actul demonic al retdierii imprejur

Insa nu trebuie sa fii suprins ca acest lucru s-a
petrecut, o, ascultatorale! Pentru ca toti cati au trecut la
evrei de la samarineni au fost taiati imprejur din nou. Dupa
cum si cei care au venit la samarineni de la evrei.

Si, mai mult decat atat, ceea ce e si mai greu decat
aceasta, au fost unii care, desi erau taiati imprejur au
devenit netdiati imprejur.

Bineinteles printr-o operatie chirurgicala, facuta cu
bisturiul numit spatistaros, prin care pielea interioara a
organului a fost taiata si rasfranta si a fost cusuta
impreuna si legata la locul ei prin medicamente, pentru ca sa

1 O'X

aiba preputul intreg ca mai inainte

Si ai pentru aceasta marturia Sfantului Apostol
[Pavel], o, iubitorule al binelui, care a spus aceste lucruri:
„Daca a fost chemat cineva [care este] taiat imprejur, sa nu
isi schimbe preputul; iar daca un om este netaiat imprejur, sa
nu se taie imprejur" [I Cor. 7, 18].

1 OA

Iar traditia asta , care e o rautate demonica, se spune
ca vine de la Esau, fratele lui Iacov, pe care el a inventat-o
pentru ca sa nege Dumnezeirea si prin aceasta stergea o
marca caracteristica a parintilor lui.

Pentru aceasta ei spun ca Dumnezeu a zis: „Pe Esau
Eu 1-am urat si pe Iacov 1-am iubit" (Rom. 9, 13; Mai. 1, 2-

3).

Astfel acest Symmachus, si-a facut traducerea sa

pentru a perverti traducerea in uz la samariteni, publicand o

a treia traducere [a Scripturii].

50. Teodotion era marcionit si a devenit prozelit
evreu

17. In ceea ce il priveste pe Teodotion [©eoSoiicov]
acesta a fost din Pont.

Insa, dupa aceasta, in timpul care a urmat, adica in
timpul domniei lui Commodus, adica Commodus al II-

122 A penisului.

123 Mai inainte de circumcizie/de taierea imprejur.

124 Cu operatia chirugicala.

125 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Theodotion.

lea 126 , a trait acest Teodotion din Pont, care era adeptul
invataturii lui Marcion , iereziarhul din Sinope.

Si devenind fanatic pentru erezia sa, el s-a intors spre
iudaism si a fost taiat imprejur si a invatat limba evreilor si
invataturile lor.

5 1 . Traducerea scripturald a lui Teodotion

Si acesta si-a publicat traducerea pe cont propriu. El a
publicat multe lucruri in acord cu cei 72, pentru ca el a
imprumutat mai multe lucruri din modul de traducere al
celor 72.

52. Septuaginta si traducerile de dupd ea

Si acum poti sa judeci, o, mare iubitor al binelui, toate
lucrurile acestea, daca adevarul [deplin] poate fi gasit la cei
trei, adica la Aquila, Symmachus si Teodotion, care, de
altfel, nu au fost impreuna, ci [au trait] la distanta de timp si
de loc unul de altul. Si acestia nu au fost multi, ci numai

5 5 > ~

trei, si totusi nu au putut sa cada de acord unul cu altul

Caci (si aici e adevarul!) cei 72, care au tradus

primii , in acelasi timp, nu au fost impartiti in 36 de grupe,

dupa cum a poruncit imparatul?

Si, desi nu au vorbit unul cu altul, ci de la Duhul

5 ? 5 7

Sfant [s-a facut aceasta], ei au dat o traducere intreaga, care
e in acord [interior] desavarsit. Iar acolo unde a fost nevoie
sa fie adaugata o explicate la un cuvant, aceasta s-a facut
asemenea de catre toti.

5

Caci, desi acestia nu au cunoscut ce a tradus fiecare

~ 5 5

dintre ei, [cu toate acestea] ei au fost intra totul de acord
unii cu altii si traducerile lor au fost identice. Si acolo unde

5 5 5

au scos cuvinte afara, ei au tradus in acord unul cu altul.

126 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Commodus.

127 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Marcion_of_Sinope.

128 Asa cum au facut-o cei 72 de traducatori ai Septuagintei.

129 Sfanta Scriptura in limba greaca.

53. Traducdtorii Septuagintei au fast si Profeti. O
concluzie la cele patru semne editoriale ale editiei
scripturale a lui Origen

Si de aceea e clar faptul, ca acestia, prin iubirea lor de
adevar cu care au cautat sa cerceteze [textul sfant], nu au
fost numai traducatori, ci, in parte, si Profeti ' .

Pentru ca lucrurile pe care nu le-au considerat bune
pentru traducerea lor, ei le-au scos afara...si pe acelea,
Origen, le-a indicat, mai tarziu, prin asteriscuri.

De asemenea, cele care au fost adaugate de catre ei, el
nu le-a indepartat, cunoscand ca e nevoie de acelea, ci,
dimpotriva, ori de cate ori el a gasit astfel de cuvinte
adaugate, el le-a insemnat cu obelus.

Si doar aceasta singura indicate a sa, prin obelus,
facea sa se inteleaga cunoasterea lui referitoare la citirea
acelui pasaj .

Iar prin limniscus si ipolimniscus, de asemenea, el le-
a indicat pe cele care apareau, in putine pasaj e, de doua ori
la cei 72 de traducatori, care nu erau asemenea, dar spuneau
acelasi lucru si aveau acelasi inteles, ca spre exemplu: „el a
vorbit" in loc de „el a spus" sau „el a venit" in loc de „a
venit".

Si prin aceasta noi ti-am scris tie despre lucrurile
legate de cele 4 traduceri.

54. Traducerile grecesti 5 si 6, anonime, ale
Scripturii

18. Referitor la cea de a cincia si a sasea traducere [a
Scripturii], acestea au fost gasite in vasele de vin ale
Ierihonului, dupa persecutia lui Verus , in timpul lui
Antoninus, care se mai numea si Caracalla si a lui Geta.

~ 5 5

Insa despre aceste traduceri, a 5-a si a 6-a [ale
Scripturii], nu am nimic de spus referitor la cei care le-au
tradus sau de unde erau aceia, ci numai ca, dupa persecutia
imparatului Verus , in timpul lui Antoninus , fiul lui

130 Cei 72 care au tradus Septuaginta.

131 Intr-o editie a tratatului de fata avem: Severus.

132 Ibidem.

Severus, care se numea si Caracalla si a lui Geta, a 5-a [si a
6-a] au fost gasite in Ierihon, ascunse in niste vase de vin.

55. Impdratii romanipdnd la Origen

Iar de atunci, cei care au imparatit dupa Antoninus
Piosul, sunt urmatorii: dupa Antoninus Piosul a imparatit
Marcus Aurelius Antoninus si, de asemenea Verus 134 , cate
19 ani. Si acest om ~ mai era numit si Commodus Lucius.

In aceasta vreme, dupa cum am spus, Symmachus s-a
facut cunoscut ca traducdtor.

Dupa [Verus] a imparatit, timp de 13 ani, Commodus
al II-lea.

In aceasta vreme noi am invatat 136 , ca Teodotion s-a
facut cunoscut, el, care a devenit evreu, eel care a trecut de
la marcioniti si a facut a 4-a traducere.

Pertinax i-a succedat acestui Commodus si a imparatit
timp de 6 luni. Severus i-a succedat acestuia si a imparatit
impreuna cu fiul lui Antoninus, cu un alt Geta, timp de 18
ani. Si cand a murit Severus, Geta, fiul lui Antoninus, a
mostenit imparatia sa, eel care s-a numit si Caracalla ' si a
imparatit 7 ani.

In zilele sale, dupa cum am spus mai sus, s-a gasit a
5-a traducere a Scripturilor, ascunse in vasele de vin din
Ierihon, impreuna cu alte carti evreisti si cu alte carti "

Macrinus i-a succedat lui Caracalla si a imparatit
timp de un an. I-a succedat apoi Antoninus al II-lea 140 , care
a imparatit timp de 4 ani. Dupa el a imparatit Alexandra 141 ,
fiul lui Mamaea, timp de 13 ani.

La mijlocul stapanirii sale s-a descoperit a 6-a
traducere [a Scripturii], ascunsa tot in vase de vin, dar in
Nicopolis, langa Actium.

133 Nota marginala: Antonius.

134 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucius_Verus.

135 Se refera la Verus, al carui nume integral era: Lucius Ceionius Commodus Verus
Armeniacus.

136 Am auzit, ni s-a transmis faptul...

137 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Caracalla.
In varianta greceasca: carti evreiesti si grecesti.

139 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Macrinus.

140 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Elagabalus.

141 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexander_Severus.

1 AD

Dupa [Alexandru Sever] a imparatit Maximian
timp de 3 ani. Lui i-a succedat Gordian 143 si acesta a
imparatit timp de 6 ani. Dupa el a imparatit Filip 144 timp de
7 ani. Decius 145 i-a urmat lui si a imparatit un an si 3 luni.

In timpul lui Deciu s-a facut cunoscut Origen, faima
lui extinzandu-se din timpul lui Decius si pana in zilele lui
Gallienus 146 si ale lui Volusianus 147 si dincolo de ei.

Dar in persecutia care a avut loc sub Decius, pe care 1-
am mentionat deja, Vavila a suferit moarte martirica in
Antiohia, Flavianus 149 in Roma si Alexandru, episcopul
Ierusalimului, in Cezareea.

56. Despre Origen si Octapla sa

In aceasta vreme de prigoana, si Origen a suferit
multe lucruri de la paganii din Alexandria, el, care era numit
si Adamantius, [cu toate acestea] neprimind cununa
muceniciei.

Insa cand el a venit in Cezareea stratonitilor si a locuit
un scurt timp in Ierusalim, dupa aceea a plecat in Tir.

Dupa cum se stie, 28 de ani el s-a dedicat ascezei si
si-a alcatuit Scriptura, punand-o pe 6 coloane [versiunile in
limba greaca] si doua coloane in limba ebraica, una langa
alta, traducere langa traducere, numindu-si cartea Exapla,
dupa cum am spus, pe larg, mai sus.

19. Insa cand s-au gasit a 5 -a si a 6-a traducere a
Scripturii (dupa cum noi am precizat mai sus si fara sa ii
cunoastem pe cei care le-au tradus), pe masura ce au fost
descoperite, acesta 150 le-a atasat celor 4 anterioare,
asezandu-le la locul lor.

El a numit pe una a cincia si a scris deasupra ei acest
lucru si a insemnat-o cu numdrul cinci.

142 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maximin_Tracul.

143 Idem

144 Idem

145 Idem

146 Idem

147 Idem

148

http ://ro . wikipedia. org/wiki/Gordian_I .
http://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_Arabul.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Decius.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Trebonianus_Gallus.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Volusianus.
Sfantul Sfintit Mucenic Vavila, Arhiepiscopul Antiohiei (4 septembrie):
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie04.htm.

149 Sfantul Sfintit Mucenic Fabian, Papa al Romei:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Fabian.

150 Origen.

De asemenea a facut si cu cealalta, scriind deasupra ei
un simbol si dandu-i numele de a 6-a traducere.

57. Utilitatea filologica si exegetica a Octaplei lui
Origen

Si el a facut acest lucru cu multa pricepere, lucru care
a scapat din vedere unor iubitori de invatatura.

Pentru ca atunci cand oamenii vor sa citeasca Exapla
sau Octapla... pentru ca exista traducerile lui Aquila,
Symmachus, a celor 72 si a lui Teodotion la un loc.

Insa cand acestea sunt unite cu cele doua coloane
ebraice, ei numesc pe cele 6: Exapla.

Dar cand a 5-a si a 6-a [traducere] s-au adaugat lor,
intr-un mod succesiv, ei au numit [colectia de traduceri
scripturale] : Octapla.

Adica cele 6 traduceri si celelalte doua, una scrisa cu
litere ebraice si cu cuvintele lor iar alta cu caractere grecesti
dar cu cuvinte ebraice... cand unii oameni, dupa cum
spuneam, vor sa citeasca aceste carti si gasesc cele doua
coloane ebraice si, impreuna cu ele, pe cea a lui Aquila,
prima, apoi pe cea a lui Symmachus, dupa aceea pe a celor
72, apoi pe a lui Teodotion, toate la un loc, dupa care a 5-a
si a 6-a [traducere], ei trag concluzia ca Aquila si
Symmachus au tradus primii.

Insa nu asa stau lucrurile. Pentru ca Origen, invatand
ca traducerea celor 72 e cea corecta, a plasat-o in mijlocul
traducerilor respinse.

Si acesta e unul dintre lucrurile folositoare pe care 1-a
adus [editia] lui Origen.

58. Imparatii romanipana la ereticul Mani

Astfel, pentru ca sa nu incheiem aici succesiunea [la
tronul imperial] a imparatilor romani, pe care am inceput-o,
vom reda in continuare sirul lor, dupa anii cand au imparatit.

20. Dupa Gallienus si Volussianus, deja amintiti, care
au imparatit timp de 2 ani si 4 luni, Valerian 151 si
Gallienus 152 au imparatit 12 ani.

59. Disputele lui Mani cu ortodocsii si umilirea
aceluia

In al 9-lea an al imparatiei lor, Mani ~ , care a venit
din Persia, atunci cand el a avut o disputa cu Arhelau,
episcop de Kaschara, si-a recunoscut infrangerea si s-a
retras in taina.

Iar cand [Mani] a venit la Diodoris, un oras aflat sub
ascultarea [episcopului] de Kaschara si a avut o disputa cu
Sfantul Trifon, preotul, el a ajuns cu totul umilit inaintea
aceluia.

Si cand Sfantul Arhelau a auzit ca el 154 a venit la
Trifon si ca a avut o disputa cu acesta, atunci 1-a chemat pe
el 155 si a stabilit o disputa cu Mani, unde 1-a invins in mod
desavarsit si 1-a aratat pe acesta de rusine.

Din acest motiv, Mani era cat pe ce sa fie omorat cu
pietre de catre oameni, daca nu ar fi fost salvat de catre
episcopul Arhelau. Dupa aceea el s-a retras in pamantul
persanilor.

60. Moartea rusinoasa a lui Mani

Imparatul persanilor a auzit de venirea lui. Si cand a
trimis dupa el si i 1-au adus [pe Mani], acesta a poruncit sa
fie jupuit de piele cu o sageata.

Si astfel, nu numai ca 1-a apucat moartea, fiindca
comisese o crima, dar n-a mai putut nici sa-1 „vindece" pe
fiul imparatului, care era demonizat, dupa cum promisese.

Si asa s-a terminat povestea lui.

151 Publius Licinius Valerianus:

http://en.wikipedia.org/wiki/Valerian_%28emperor%29.

152

Publius Licinius Egnatius Gallienus, care era fiul lui Valerianus:

http://en.wikipedia.org/wiki/Gallienus.

153

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mani_%28prophet%29.

154 Ereticul Mam.

155 Pe Sfantul Trifon.

61. Imparatii romani pagdni si apoi cei crestini pdnd
in vremea Sfdntului Epifanie

Iar dupa Valerian si Gallienus a imparatit Claudius 156
pentru un an si 9 luni. Lui i-a urmat Aurelian si a
imparatit 5 ani si 6 luni.

Dupa acesta [a urmat] Tacitus 158 , care a imparatit 6
luni. Si dupa el a imparatit 6 ani si 4 luni Probus 159 . Dupa el
Cams 160 , cu fiii sai Carinus 161 si Numerian 162 , imparatind 2
ani. Dupa el Dicoletian 163 , cu Maximian 164 si Constantiu I 165
si Maxentiu 166 , imparatind 20 de ani si declarandu-1 pe
Maxentiu co-imparat.

In zilele lor au fost persecutii sangeroase [ale
Bisericii], in afara de al 18-lea si al 19-lea an al lui
Diocletian, fiind 12 ani cu totii.

5 ~ 5

Si dupa ce s-a terminat persecutia din timpul
imparatiei lui Dicoletian a mai trecut un singur an (pentru ca
era batran) si s-a terminat si domnia lui.

Iar Maximian a avut o moarte cumplita, pentru ca s-a
imbolnavit la ochi si suferea trupeste. Si globii oculari ai
acestuia s-au sfaramat din cauza bolii, in acelasi fel cum el
le facea Mucenicilor lui Hristos 167 . Si astfel si-a dat duhul,

5 5 ~

lasandu-i la conducere pe Licinius 168 si pe Constantin 169 .

Si de la Diocletian si pana la anii lui Maximian, ai lui
Licinius si ai Fericitului Constantin, care a imparatit
impreuna cu fiii sai, au fost 32 de ani.

Si dupa el au imparatit cei 3 fii ai sai: Constans ,
Constantin 172 si Constantiu 173 .

156 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Marcus_Claudius_Tacitus.

157 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Aurelian.

159

' Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Marcus_Claudius_Tacitus.
Idem: http://www.roman-emperors.org/probus.htm.

Si aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Probus.

160

Idem

161 Idem

162 Idem

163 Idem

164 Idem

165 Idem

166 Idem

http ://en. wikipedia. org/wiki/Carus.
http://en.wikipedia.org/wiki/Carinus.
http://en.wikipedia.org/wiki/Numerian.
http://en.wikipedia.org/wiki/Diocletian.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maximian.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C5%A3iu_I.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Galerius.
16/ Adica le scotea ochii, ii orbea.

168 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Licinius.

169 Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus sau Sfantul Constantin eel Mare:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Mare.

170 Dupa Sfantul Constantin eel Mare.

171 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constant.

172 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_al_II-lea.

Si dupa 32 de ani [de domnie ai Sfantului] Constantin
[eel Mare] si dupa fiii sai care i-au succedat: Constans,

1 HA

Constantin si Constantiu...[a imparatit] Iulian , eel lipsit de
evlavie, apoi Iovian 175 , Valentinian eel Mare 176 , fratele lui,
Valens , Gratian, fiul lui Valentinian , Valentinian eel

1 7Q

Tanar , fiul lui Valentinian [eel Mare], fratele lui Gratian,
Teodosie 180 , imparatul eel temator de Dumnezeu, fiul sau,

181 1 8^

Arcadie , si Honorius eel Slavit , fiul lui Teodosie, pana
la prezentul, eel de al doilea, consulat al lui Arcadius
Augustus si Rufinus.

Iar cei pe care i-am amintit mai inainte [au imparatit]
57 de ani.

Si in [timpul] consulatului lui Arcadius Augustus si a
lui Rufinus a murit Valentinian eel Tanar.

Acesta a fost gasit spanzurat, in mod surprinzator, in
palatul lui Tiberius [si], dupa cum s-a dus vestea, [aceasta s-
a petrecut] intr-o zi de mai, in ziua dinaintea Rusaliilor, intr-
o zi de sambata. Iar in ziua Rusaliilor, ziua sa de nastere, [el
a fost inmormantat] .

Si aceasta zi, dupa egipteni, era a 21 -a zi a lunii
pachon, dupa greci era a 21 -a zi a lui iiar si, dupa romani,
era a 17-a zi inainte de calendele lui iunie.

62. Finalul primei parti. Despre cele care urmeaza in
acest tratat

21. Si, iata, o, mare iubitor al binelui!, [acestea sunt]
toate acele lucruri [pe care doream sa ti le spunem] si ti le-
arn relatat [,credem noi,] indeajuns [ca sa le intelegi] !

Pentru ca noi ti-am facut cunoscute cele privitoare la

1 8^

traducatori , cat si toate lucrurile pe care ti le-am spus mai
inainte de a vorbi despre ei.

' Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C5%A3iu_II.

1 Iulian Apostatul: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulian_Apostatul.

' A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iovian.

176 Idem

177 Idem

178 Idem

179 Idem

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valentinian_I.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valens.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gra%C5%A3ian.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valentinian_al_II-lea.
Teodosie eel Mare: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodosiu_I.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arcadius.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Honorius.
La traducatorii Scripturii.

Insa in cele ce urmeaza, noi dorim sa supunem
atentiei tale restul celor anuntate mai inainte si, dupa cum
promiteam la inceput, o, omule ale lui Dumnezeu!, ne vom
referi la greutatile si mdsurile si numerele existente in
Dumnezeiestile Scripturi, dupa numele fiecareia in parte, si
de ce sunt chemate astfel, si despre ratiunea pentru care li s-
a dat aceste nume si ce inseamna calitatea ori greutatea ori
rezistenta fiecareia dintre ele.

63 . Despre mdsurile de capacitate

64. Despre kor

1 Rzl ^

Korul [~D] ' este o masura. II gasim pomenit in
Evanghelia lui Luca, atunci cand Mantuitorul vorbeste
despre poruncile intelepte ale iconomului, care a rescris
datoria, de atatia kori, a datornicilor din asa in asa, si pe cea
de ulei din asa in asa [Lc. 16, 6-7].

65. Lista masurilor de capacitate care vafi discutata
in continuare

Letekul, satonul, homerul, batul, seahul, modiusul,
kabul, hinixul, hifiul de faina de grau, pumnul de faina,
artabi, trei cosuri de faina necernuta, cele trei masuri de
faina necernuta, nevelul de vin, collatonul, shatifta de uns,
capsachisul de apa, cotiliul de ulei, chiatosul, masura de vin,
masura de ulei, logul, xestisul, amfora, aporrima, shefitha,
hinul, husul, vasul de aur in care se tinea mana, maresul,
chiprosul, congiariumul.

66. Continuarea discutiei despre masura kor

Referitor la kor. [Cuvantul] kura vine din limba
ebraica si de aceea se numeste kor si are 30 modii .

184 C j WTTj Ezra y^ 22 . n Cron 27j 5 . j ez 45j M

185 Cuvant latin: modius, modi(i).

Numele kor vine de la ideea fundamentala [de lucruri
existente] de-a valma.

De aceea un mormon e numit o karia l%6 iar cand avem
30 de modii avem un mormon, pe care ei il numesc: o
sarcind de cdmild.

67. Despre letek

Referitor la letek [^rn] . Si letekul, dupa cum spune
Prof etui Osea: „Am cumparat-o pe ea...pentru un letek de
orz" (Os. 3, 2). Pe cand, in alte manuscrise: „un homer de

1 88

orz" [yo|iop KpiOwv]

Insa ambele inseamna acelasi lucru, pentru ca ele
cantaresc 75 modii.

Insa letekul este numele unui cuvant, care la evrei
inseamna: ridicare in sus, de la ideea ca un tanar poate
ridica 1 5 modii de orz sau de grau si sa le puna pe un magar.

Si aceasta [masura] de 15 modii, de asemenea, e

1 8Q ^

numita homer [~ipn] (...) [Insa homerul] e mai incapator
decat eel care este numit tot homer de catre evrei, insa:
micul homer.

68. Despre bat

Referitor la bat [na] 190 . Batul pro vine tot din limba
ebraica si anume de la faptul ca presa de ulei se numeste bit
iar bat inseamna presa de ulei.

Ea contine 50 xeste 191 si este vasul de masura pentru
presa de ulei.

69. Despre menasis sau medimnos

186 E un cuvant siriac.

187 Cf. WTT, Os. 3,2.

188 Cf. LXX, Os. 3, 2.

189 Cf. WTT, Iez. 45, 11.

190 Cf. WTT, Is. 5, 10.

191 N. pi. de la gr. E,iaxr\c,: tjkoxai.

Menasisul sau medimnosul [|ie5i|ivog] este luat, dupa
parerea mea, din limba romanilor, pentru ca in aceasta limba
medium inseamna mijloc/jumatate.

De aceea menasisul a fost folosit ca masura de catre
ciprieni si de catre alte neamuri. Si astfel el are 10 modii
de grau sau de orz iar modiul are 17 xeste la ciprieni.

Insa medimnosul a variat la ciprieni. Pentru ca
locuitorii Salaminei sau, cum se mai spune, ai Constantiei,
au medimnosul la 5 modii, pe cand cei din Pafos si sicilienii
masoara 4, 5 modii.

70. Despre seah Isaton

Referitor la seah. Cuvantul seah [nxp] " vine tot din
ebraica si e la feminin. Insa grecii il folosesc fie la feminin,
fie la masculin, adica la neutru, pentru ca noi ii spunem
saton [acrrov] si nu satos [occxoq] .

El e mai mult de un modius, adica e un modius si un
sfert, din acest motiv e un modius care se revarsa, adica este
peste un modius.

Si de aceea e numit seah, pentru ca intelesul
cuvantului este: „e si mai mult" sau „s-a ridicat peste",
pentru ca depaseste masura stabilita.

71 . Despre modius, care era masura sfdnta

Referitor la modius vom vorbi acum. Numele de
modius a fost inventat de catre evrei cu mare exactitate.

El era de 22 xeste, nu in mod simplu sau schimbdnd
[capacitatea] ', ci cu mare exactitate.

Caci vorbesc acum despre ceea ce e drept, despre
modius, care din punctul de vedere al Legii era o masura
sfdnta.

72. Cele 22 de lucrdri ale lui Dumnezeu dinprimele 6
zile ale credrii lumii

Pentru ca, o iubitorule ale binelui, Dumnezeu a facut
22 de lucrari, intru inceput, si asta in 7 zile, si anume:

192 Ciprioti. Locuitorii din Cipru.

193 Cf. WTT, Fac. 1 8, 6; I Sam. 25, 1 8; I Regi 18,32; II Regi 7,1.

22. In prima zi, (1) cerurile de deasupra, (2) pamantul,
(3) apa (...) din care e formata zapada, gheata, grindina,
inghetul si umezeala (...) si (4) duhurile 194 care slujesc
inaintea Lui.

Ele sunt Ingerii care stau inaintea fetei Sale, Ingerii
slavei, Ingerii vanturilor care sufla, Ingerii norilor si al
norului intunecos, ai zapezii si ai grindinii si ai inghetului,
Ingerii care striga, ai tunetelor si ai fulgerelor, Ingerii
frigului si ai caldurii, ai iernii, ai toamnei, ai primaverii si ai
verii si ai tuturor fiintelor vii din cer si de pe pamant.

Apoi (5) adancurile, deopotriva, pe eel care sunt sub
pamant si acela al prapastiei intunericului, care era deasupra
adancului de ape, care acoperea pamantul.

Dupa care (6) intunericul (...) [pentru ca a fost] seam
si noapte; (7) lumina (...) zilei si a diminetii. Aceste 7 mari
lucruri le-a facut Dumnezeu in prima zi.

In a doua zi, (8) taria care este deasupra apelor. In
aceasta zi au fost impartite apele: jumatate dintre ele au
ramas deasupra tariei si jumatate dintre ele dedesubtul tariei,
in mijlocul fetei intregului pamant. Aceasta e singura lucrare
pe care a facut-o Dumnezeu in a doua zi.

In a treia zi, (9) marile, raurile, izvoarele si lacurile,
(10), semintele granelor si ale plantelor, (11) pomii fructiferi
si cei fara fruct si (12) padurile. Aceste patru lucruri mari a
facut Dumnezeu in aceasta a 3 -a zi.

In a patra zi, (13) soarele, (14) luna, (15) stelele.
Aceste trei lucruri mari a facut Dumnezeu in a 4-a zi.

In a cincia zi, (16) balenele mari, (17) pestii si alte
lucruri care traiesc in ape, [si] (18) pasarile zburatoare.
Aceste trei lucruri mari a facut Dumnezeu in a cincia zi.

Si in a 6-a zi, (19) animalele salbatice, (20) vitele,
(21) vietatile care se tarasc pe pamant, (22) omul. Aceste
patru lucruri mari a facut Dumnezeu in a 6-a zi.

Si toate cele 22 de lucruri le-a facut in 6 zile. Si El a
terminat toate lucrurile Sale in 6 zile, toate cate sunt in cer si
pe pamant, in ape si in adancuri, in lumina si in intuneric, si
oriunde.

Si Dumnezeu S-a odihnit de lucrurile Sale in a 7-a zi,
si a binecuvantat-o si a sfintit-o pe ea.

194 Adica Puterile ceresti.

73. Cele 22 de capetenii, cdrora Domnul le-a vorbit,
pand la Patriarhul Iacov

Si El S-a aratat lui Moise printr-un Inger, care 195 era a
22-a capetenie peste Israel de la Adam si pana la Iacov,
cand El a spus: „Si Imi voi alege pentru Mine din samanta
unui popor mai numeros decat oricare alt popor" (Ies. 19, 5;
Deut. 7, 6; 14, 2).

Si capeteniile, carora Domnul le-a vorbit, din care au
reiesit generatii [intregi], sunt urmatorii: Adam, Set, Enos,
Chenan, Mahalalel, Iared, Enoh, Methuselah, Lameh, Noe,
Sem, Arpaxad, Shelah, Eber, Peleg, Reu (...) din care
Scriptura il omite pe Cainan din numar (...) Serug, Nahor,
Terah, Avraam, Isaac, Iacov, Israel, adica 22 de generatii.

1A. Literele alfabetului ebraic

De aceea sunt si 22 de litere in alfabetul ebraic 196 iar
literele sunt urmatoarele: alef, bet, ghimel, dalet, he, vav,
zain, het, tet, iod, kaf, lamed, mem, nun, sameh, ain, pe,
tadi, kof, res, sin, tav.

75. Numaral cartilor Vechiului Testament

De aceea, de asemenea, sunt 22 de carti ale Vechiului
Testament. Insa ele sunt numarate, printre evrei, ca fiind 22,
insa, in realitate sunt 27, fiindca exista 5 litere duble: kaf,
duplicat ca forma, de asemenea mem, nun,pe si tadi, pentru
cartile care sunt numarate in acest mod.

76. Numele ebraice ale cartilor Vechiului Testament

1 Q7

23. Beresit [PP2JN"I2] e numele [cartii] Facerii lumii.
Eleh Simot [niEttJ n'pK'l] 198 : cartea Exodului israelitilor.

195 Cu referire la Sfantul Moise.

196 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_ebraic.

197 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Geneza.

Vaikera [Klp'l], care se traduce Levitic in greceste.
Vaidaber ["i3T.lL care se traduce Humeri in greceste. Ti/Ve/z
hadebarim [anrnn n^x], care este Deuteronomul .

Iehosua [Btpirr], care este Iosua/Iisus [al lui Navi].
7zov [3TN], care este Iov. Softehem [DrnpstB], care sunt
Judecdtorii.

Rut [nil] care este 7?wz\ Se/er Tehilim [wbrin nap] este
Cartea psalmilor . Debarim Haiiamim Alef[K D^a^n onni],
care este 7 Paralipomena. Debarim Haiiamim Bet [a D i a v, n
□nrn] care este 77 Paralipomena.

Semuel Alef[x bxiap], care este I Regi. Semuel Bet [a
*?Kiao], care este II Regi. Melakim Alef[n n^bti], care este
IIIRegi. Melakim Bet [3 D-pba], care este IV Regi.

Misle Solomoh [nab© ^on] sunt Pildele IProverbele
lui Solomon. Kohelet [r6np] este Ecclesiastul. Sir Hasirim
[D^Ttsn tc] este Cdntarea Cdntdrilor.

Asar Seneim Nebiim [-ifox d^d D^na] sunt cei 12
Profeti. Iesaiahu [irriJer] 199 e Profetul Isaia si Irmiahu
[irraT] 200 , care este Profetul Ieremia.

Iehezkel [bxpnr] 201 este Profetul Iezechiel. Daniel
[bN s n] 202 este Profetul Daniel.

EzraAlef[i< k-jt»] este I Ezra. Ezra Bet [3 K"JT»] este
77 Tizra [care, de fapt, este Nehemia (rram) sau Neemia] si
Titter [iriOK] care este Estera.

Aceste 27 de carti sunt numarate ca 22 dupa numarul
literelor alfabetului [ebraic], fiindca cinci litere sunt duble,
dupa cum am spus mai sus.

Insa exista, de asemenea, o mica carte, care se
numeste Aj'ho* [nirp], in traducere: Pldngerile lui Ieremia.
Si ea este impreunata cu Ieremia. Si e unita cu Ieremia. [Si
aceasta] numai pentru ca depaseste numarul literelor

203

77. Resublinierea importantei numdrului 22 in
traditia ebraica

198 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Exodul.

199 Si numele sau inseamna, in limba ebraica: mdntuirea lui Dumnezeu.
Idem: slavitorul lui Dumnezeu.

201 Idem

202 Idem

203 Adica numarul 22.

Dumnezeu e Cel care intareste.
Dumnezeu este judecatorul meu.

Si acest numar 22 se gaseste in toate locurile dar
numarat in diverse feluri.

Pentru ca 22 de lucruri a facut Dumnezeu in 6 zile,
[atunci] cand a facut lumea, si au existat 22 de generatii de
la Adam si pana la Israel, exista 22 de litere in alfabet 204 ,
sunt 22 de carti de la Geneza la Estera, fiecare dintre noi
primim o masura de 22 xeste, numita mode in limba ebraica,
iar in traducere greceasca: modia, pe cand in limba
egipteana modius.

78. Din nou despre modius

De asemenea, la sirieni si arabi: modia, adica mode-le
ebraic. Insa cand e tradus din ebraica in greaca e modia,
acest mode.

Caci daca modius nu ar fi deplin, nu s-ar fi marturisit
faptul: „Eu sunt desavarsit".

Pentru ca, in acord cu alte interpretari ale acestui
nume, el e numit gnomon[yvcd\iov]/ lege, adica masura.

[Aceasta masura] mai e numita omologhia [6|ioA,oyLa],
omologhima [6|ioA,6Yr||!a] sau omologos [6|i6A,oYog] .

24. Pentru ca numarul lucrarilor, dintru inceput, ale
lui Dumnezeu este de 22 si sunt 22 de generatii [de la
facerea lumii si] pana la Iacov, si sunt 22 de carti [in
canonul Scripturii] pana la Estera, pentru aceeasi ratiune
exista sistemul celor 22 de litere ale Legii lui Dumnezeu
pentru noi si ale invataturii lui Dumnezeu, prin care a
prefigurat lucrurile noastre, in Lege, si Tainele in Iisus
Hristos, care ne dau marturie despre cum s-au implinit
fiecare, adica prin Cel care a venit si a adus plinatatea
Evangheliei pentru noi, adica masura vietii, care se exprima
prin mode, adica marturia, prin care oricine II marturiseste
pe El primeste viata intru El.

De aceea exista masura sfanta, dupa cum spuneam, la
evrei, care consta in 22 xeste, dupa numarul discutat mai
sus, care era foarte folosit.

204 In alfabetul ebraic.

Si de aceea, multe alte popoare addugau sau scddeau
raportandu-se la aceasta masura, care era inteleasa in mod
drept de catre evrei.

Iar pentru romani s-a intamplat ca aceasta masura sa
aiba un nume asemanator, modium, fapt pentru care evreii ii
cearta pe copii ca „sa invete pe alef iar, pentru greci, acest
lucru se cheama: „a invata alfabetul".

~~ 5

Si e cunoscut faptul ca limba evreilor a fost tradusa si
in alte limbi. Din aceasta cauza mode, asa cum era in

~ 5

ebraica, si care inseamna „a marturisi", se foloseste in mod

1 r, 11 In

frecvent astazi.

Caci daca cineva nu s-a saturat, nu marturiseste ca:

7 5

„Sunt plin". Si cand cineva si-a atins sarul si i se da mai

11 r 5 5 5 5

mult [decat ii trebuie], el vrea sa convinga [pe gazda] ca e
destul, fapt pentru care spune: „Sunt plin".

De aceea, cand numele acesta a fost tradus in limba
greaca, dupa cum am spus, mode a fost tradus ca modia cu
multa claritate.

79. Despre kab

25. Referitor la Kab [njp] . Kabul, [un cuvant care
provine] din aceeasi limba 206 , este o masura variabila.

Uneori el este un sfert dintr-un modius, alteori este o
cincime, pe cand alteori e o sesime din el. Si totusi el este o
masura si e chemat kab, fiindca modius-\x\ se imparte in mai
multe parti.

Iar in ebraica kaba inseamna „el a fost macelarit" sau
„el a fost taiat". De aceea, pentru claritate, el a fost translatat
in limba greaca sub forma kclQoq [cavos] .

80. Despre hinix

26. Referitor la hinix [xplviQ. Hinixul, cat si hifiul,
reprezinta aceeasi masura, desi aceasta are doua nume. Din
acest motiv e masurata diferit de catre oameni.

In limba ebraica, cuvantul e folosit la masculin, pe
cand, pentru greci, el e unfeminin.

205 Cf. WTT, II Regi 6, 25.

206 Din limba ebraica.

La ciprieni 207 se spune: hinicta, si ei indica prin ea o
optime dintr-un modius. Si modius-ul, pentru ei, e masurat
fara a fi vdnturat sau presat si consta in 17 xeste, astfel
hinixul constand in 2 xeste sau maiputin de atdt.

Insa in ebraica hifiul este pronuntat of en, si el este

i ■ -208

masura ca doipumm

81. Despre pumnul defdind

27. [Referitor] la pumnul de fdind, se spune [in
Scriptura n.n.] ca un pumn de faina i-a dat vaduva [din
Sarepta Sidonului] lui Hie [Tesviteanul], pe care ea il avea
intr-un vas [III Regi 17, 12].

Si acest lucru e simplu de inteles si cunoscut tuturor,
pentru ca masura pe care o putem cuprinde in pumnul nostra
reprezinta un pumn.

82. Despre artabi sau merops f/jepoi/r]

28. [Referitor] la artabi [apxd^r]]. Aceasta masura are
un nume egiptean si ea consta in 72 xeste.

83. Numdrul celor care au zidit turnul si Babilonul si
eel al limbilor pdmdntului odatd cu impdrtirea lor

Si aceasta, de asemenea, e compusa cu mare
exactitate, pentru ca 72 de oameni au zidit turnul si
Babilonul si atunci a fost momentul cand singura limba
[care exista] a fost impartita in 72 209 [Fac. 11, 1-9].

Din acest motiv ele au fost numite meropes
[liepcmeq], fiindca limbile aufost impdrtite.

207 Cipnoti.

" 08 Doi pumni de malai, de faina. . .

209 De aici si numarul de 72 de traducatori ai Septuagintei, ca o reprezentare a tuturor

limbilor originare.

210 Artabiurile.

84. Despre metritis si artabi

Iar metritisul [\Lezpr\xr\o\ este, de asemenea, o masura
de capacitate, dupa modelul masurii sfinte. Din acest motiv
exista metritisuri, cu masuri diferite, in diverse locuri.

In Cipru , cand se umple presa de vin, ea are 104
xeste, cei 4 xeste fiind socotiti drept drojdie si cei 1 00 ca vin
curat, pentru ca se pierd acei [4] xeste.

Insa, in Alexandria [Egiptului], masura are 88 xeste,
fapt pentru care masura sfanta are 82 xeste.

Din acest motiv, capacitatea metritisurilor este de 84,
88 sau 96 de xeste. Insa, in acord cu masura sfanta, care are
72 de xeste, metritisul e [o masura de capacitate] pentru
lichide, pe cand artabiul este [o masura de capacitate]
pentru cereale.

Pentru aceasta artabiul e numit artaba in limba
egipteana, care inseamna „bine format" sau „bine
constituit". Si, pentru claritate, artaba a fost [transpus sub
forma de artabi] in limba greaca .

Iar evreii au folosit, in mod curent, aceasta masura,
datorita sederii israelitilor in Egipt, unde au dobandit
utilizarea acestei masuri.

De aceea se spune in Isaia: „Cel care seamana 6
artabas (dpiapaq e£) va face trei masuri" 213 , adica eel care
[dobandeste ceva] dintr-o mare multime de graunte, fiindca,
din cauza putinatatii culturii, nu strange mult, ciputin.

Pentru ca „trei masuri" inseamna un homer mic, adica
6 xeste, lucru care inseamna o doisprezecime dintr-un artabi,
care cuprinde 72 [de xeste]. Iar 6 artabe inseamna 432 de
xeste.

Si mai departe vom vorbi despre artabi.

29. Si tot acolo gasim o alta alaturare in Isaia: „Unde
se lucreaza cu 10 boi injugati" (pentru ca el spune ca se
cultiva via cu un plug, folosindu-se boii) pamantul „va da un

9 1 A

vas" . Si el arata ca aceasta e masura pamantului, caci,

211 Referirile la Cipru ale Slantului Epifanie sunt referiri la locul sau de existenta,
pentru ca el era episcop in insula Cipru.

212 Cf. n. 304 din editia pe care o traducem e vorba de limba ebraica si nu de limba
greaca.

213 Cf. LXX: Is. 5, 10.

214 Ibidem.

desi s-a arat cu boi injugati, din cauza putinatatii recoltei, s-
a recoltat doar un vas, adica o mica mdsurd.
Si atat [scriem] despre acest lucru.

85. Despre cele trei mdsuri defdind de grdu

30. „Trei masuri de faina de grau (ipia |ierpa
oe|iL6aA,ecog)" [Fac. 18, 6]: aceasta a fost porunca lui Avram
catre Sara, pentru ca sa le pregateasca Ingerilor. Pentru ca
din „trei masuri" [de faina] el a poruncit sa se faca paine in

-215

spuza .

Si fiecare dintre cele trei masuri erau un homer. Iar
homerul este o zecime din mdsura cea mare, adica din
artabi, care are 7 xeste si o cincime.

Si iarasi, in masura homerului, trei masuri inseamna 2
xeste si doud cincimi fiecare. Astfel, masura are acest
continut si masura aceasta se poate contempla duhovniceste
de catre cei care sunt in stare sa faca acest lucru.

Pentru ca mana a fost data cu mdsura de un homer,
care, dupa randuiala preotiei, este o zeciuiald, care e in
acord cu numele ei. Fiindca este o zecime din mdsura cea
mare.

86. Teologia celor 3 masuri

Si ea este reprezentata de litera iod, care e inceputul
numelui lui Iisus, care, in aceasta masura, deoarece sunt
„trei masuri" adunate intr-una, arata prin ele egalitatea de
fiintain Sfanta Treime.

Si faptul acesta care ni se spune, ca Avram a poruncit
Sarei, trebuie inteles. Pentru ca cei 3 barbati nu au venit
pentru a manca o masura ca aceasta. Iar cand cele „trei
masuri" sunt combinate intr-una avem un homer, pentru ca
trei fac un modius de 22 xeste, adica mdsura sfanta.

De aceea, nu pe toate [le mananca], fiindca ei nu au
dorit sa le consume pe toate, [ci s-a facut aceasta] pentru ca
nimic sa nu fie lipsit de numele Treimii.

215 In cenusa aprinsa.

Pentru ca in masura exista o treime, de aceea painea
este unitara si are un singur gust. Pentru ca in Dumnezeire
nimic nu este schimbator.

87. Painea f acuta in spuza era o prefigurare a Pdinii
care S-a pogordt din cer

Si cand el a spus: „fa o paine in spuza", a aratat ca
Painea a fost dintotdeauna, dar ca ea nu s-a descoperit la
toata lumea. Si ea a fost in cer, pentru ca e Dumnezeu
Cuvdntul.

In samanta lui Avraam a fost ascunsa venirea Lui. De
aceea el pregateste painea in spuza. Si painea a fost
framantata si dupa ce se dospeste, atunci ea e framantata din
nou. Si ei nu coceau painea aceasta intr-un cuptor ci pe o
stdnca.

Adunau pietre netede si le intindeau pe pamant, dupa
care aprindeau pe ele vreascuri si le incindeau pana cand
pietrele deveneau ca niste carbuni aprinsi. Apoi indepartau
cenusa de pe ele, intindeau pe ele coca si presarau cenusa
peste intreaga coca, adica peste intreaga paine care reiesea
de aici.

Si de aceea se numea „ascunsa" [aceasta paine],
fiindca fusese acoperita cu cenusa [incinsa] . Mai mult decat
atat, ceea ce atunci era un simbol acum e unul implinit.

Caleb, fiul lui Iefone, dupa ce Azubah [rQITJJ] 216 /
Gazuba [TaCouPa] , prima sa sotie, a murit, si-a luat de
sotie pe Efratah [nrnax] / Efrata [Ec()paOa] , care era o
[femeie] vaduva.

Si el a primit de la Iisus al lui Navi o portiune din
cetatea Kevarta, care inseamna „doxologie" si el a
[re]construit[-o] si a unit-o, ca prima cetate, a unui alt oras,
numit Efratah, care inseamna „rodnicie", dupa numele sotiei
sale: Efratah.

216 Cf. WTTJCron. 2, 19.

217 Cf. LXX, I Cron. 2, 18.

218 Cf. WTT, I Cron. 2, 19.

219 Cf. LXX, I Cron. 2, 19. In ed. BOR 1988 avem, cf. I Paral. 2, 18-19, drept nume
al primei sotii: Azuba iar numele celei de a doua: Efrata.

Pe langa alti fii, care i s-au nascut din ea, a avut si un

00C\ 001

fiu numit Betleem , dupa ce el a nascut pe Lammon ,
Arad 222 si altii.

Si pentru ca 1-a iubit pe eel tanar, el a zidit si o a treia
cetate si a unit-o cu cele doua cetati [zidite] mai inainte si a

i: OO^ OOA

numit-o Bet-Lahem [DrDTPD] 7 Betleem , care
inseamna: „casa painii".

Si, intr-adevar, acesta a fost numele cu care a fost
numita. Pentru ca el nu a fost inteles, pana cand nu a venit
[Acela] din cer, fiind nascut de catre Maria in Betleem,
adica ce inseamna „casa painii", pana cand El nu a spus:
„Eu sunt Painea cea vie, Care S-a pogorat din cer" [In. 6,
51].

Pentru ca locul asa a fost numit de demult, insa
Painea nu fusese revelata, pentru ca era ascunsa.

88. Despre cele trei cosuri de faina necernuta

31. Cele trei cosuri de faina necernuta. Scriptura nu
foloseste acest termen: cos, ca o masura ci, mai degraba,
pentru a specifica faptul ca e vorba despre cosurile de stuf,
de care se foloseau oamenii in mod curent.

Si tocmai de aceea s-a mentionat faptul ca e „faina
necernuta", pentru ca ei, dupa obiceiul vremii lor, o puneau
in cosuri de stuf, pentru ca aceastay&>?« necernuta era unfel
de grdu spart in doua .

Insa faina find era inima grdului si se facea din boabe
alese [de grau] . Si diferenta dintre cele doua [feluri de faina]
tinea de [numaral de treceri al fainei prin] piua de macinat.

89. Despre nevelul de vin

32. Nevelul de vin. Nevelul este masura care se pune
in doua burdufuri de vin, [fiind masura] care consta in 150

220 Cf. I Paral. 2, 51 si 4, 4 (ed. BOR 1988). In LXX insa, in ambele versete, avem:
BaiOXae^i.

221 Cf. I Cron. 2, 51 gasim, de fapt, numele: UaAaj/iafiarm ed. BOR 1988: Salma.
™ 2 Insa, in I Cron. 2, 18, cf. LXX, gasim numele: Orna.

223 Cf. WTT, I Cron. 2, 51.

224 Cf. ed. BOR 1988, 1 Paralip. 2, 51.

225 Adica la prima lui macinare.

xeste, care fac 3 seahuri de lichid, fiindca seahul are 50 de
xeste.

Mai mult decat atat, aceasta inseamna „ridicare",
pentru ca un barbat, dupa ce umple [aceasta masura], poate
sa o traga din adancul presei de vin. Adica e in stare sa
ridice, in doua maini, ceea ce e inlauntral presei de vin.

Insa nevelul este numit si „ceva care se cara", pentru
ca [reprezinta] o sarcina de vin, numita, de altfel si un

r 226

joreus .

Acesta, la ciprieni , se numeste vasul eel mare,
pentru ca are capacitatea de 150 xeste. Iar un tanar poate sa
care acest vas, dintr-o parte in alta , purtandu-1 pe umar.

90. Despre collaton

33. [Referitor la collaton [KoAAaOov].] Pentru sirieni,
collatonul este o jumatate de seah de lichid, adica 25 de
xeste.

91 . Despre shatifta sau alabastron

34. [Referitor la shatifta.'] Shatifta de ulei, despre care
sta scris in Evanghelie [Mc. 14, 3; Mt. 26, 7], este un vas de
sticla, dupa cum ii spune si numele.

Dar daca avem in acesta o cantitate de o livra de
ulei, atunci aceasta are capacitatea de o jumatate de xestis.

Si el e numit un alabastron (aXafiaoxpov), fiindca are
o mare fragilitate, aidoma sarii.

Pentru ca se spune in Scriptura [la Mc. 14, 3]: „si
spargand alabastrul" (ouvTpLi|;aoa ttiv aXafiaoxpov). Si
aceasta, dupa cum am spus, pentru ca e un vas din sticla.

92. Despre capsachisul de apa

~ 26 Cuvant latin, care indica un receptacul, ceva in care se poate pastra si muta o

anume cantitate de vin.

227 Ciprioti.

" 28 Pe distante mici.

" 29 Cuvant latin, care inseamna circa 3 livre, adica aproximativ 1. 360, 8 gr., pentru

ca o livra = 453, 6 gr.

35. [Referitor la capsachis (Kou|/aKr|c;) 230 ]. Capsachisul
de apa era o capacitate de 12 xeste, care corespundea unui
cab, adica masurii de cereale care este numita qevuna.

Iar un capsachis mare reprezinta o patrime dintr-un
seah. Unii il numesc airouddou [spondion], adica o cupa de
inchinare.

Insa acesta i-a fost pregatit lui Hie [Cf. LXX, I Regi
19, 6], adica un capsachis, cu 4 xeste ca masura si care se
numeste [si] prin femininul qevurta.

93 . Despre stamnos

Si el este o capacitate egala cu stamnosul [otcl\lvoq\,
acesta avand 4 xeste italiene sau alexandrine. Si acesta se
regaseste in chivot, adica in inima, in cele 4 carti: Facerea,
Iesirea, Leviticul, Numerele.

Pentru ca el a fost poruncit ca sa se scrie in
Deuteronom dupa 38 de ani de la iesirea israelitilor din
Egipt si a fost pus in cele ale chivotului [marturiei] si nu in
cele patru [carti anterioare ale Scripturii n.n.], fapt pentru
care nu trebuie sa ascundem aceasta masura, care a primit o
conformitate cu numarul

94. Importanta cifrei 4

Pentru ca sunt 4 rami ca ies din Eden, sunt 4 laturi ale
lumii, sunt 4 anotimpuri ale anului, 4 straji ale noptii, patru
momente succesive, pentru rugaciune, intr-o zi si
[corespunzatoare] perioadelor, 4 xeste intr-un stamnos
(oxa\ivoo) 232 , care era masura manei [Cf. LXX: Ies. 16, 33],
4 fapturi duhovnicesti, care aveau patru fete [Iez. 1, 5-6],
care erau un tip al venirii lui Mesia.

230 Cf. LXX, I Regi 17, 14.

De fapt cu cifra patru.
Jil Stamnos, in limba greaca, inseamna vas.

In LXX, la Ies. 16, 33, e vorba despre vasul de aur (ota|j,yoi' xpuoouv) in care s-a
pus, pentru amintirea urmasilor, un gomor de mana (to yonop toC |j,ocv). In ed. BOR
1988, gomor = omer. In ebraica: homer.

95. Fdpturile duhovnicesti vdzute in mod extatic de
Sfdntul Proroc Iezechiel

Una avea fata de om, pentru ca Mesia S-a nascut ca
om in Betleem, dupa cum ne invata Matei [Mat. 2, 1].

Alta avea fata de leu, dupa cum II vesteste Marcu pe
Cel care iese din Iordan [Mc. 1, 10], aidoma unui leu regesc,
despre Care se spune undeva: „Domnul Se inalta ca un leu
din Iordan" [Ier. 49, 19].

Alta avea fata de bou, dupa cum marturiseste Luca
(...) nu numai el, ci si alti Evanghelisti (...) Cel care, pana la
ceasul al 9-lea [Lc. 23, 44], aidoma unui bou, [a fost] in
mijlocul lumii, Cel care S-a jertfit pe cruce.

O alta avea fata de vultur, dupa cum II marturiseste
loan pe Cuvantul, Care a venit din cer si a luat trup [In. 1,
14] si a zburat [din nou] in cer, asemenea unui vultur, dupa
inviere, [impreuna cu] dumnezeirea Sa.

96. Din nou despre siamnos si despre simbolismul
manei.

Si aceste lucruri eu le-am spus cu privire la stamnos,
fiindca intr-un stamnos, care este folosit ca un substantiv
feminin, a fost pusa mana, care a fost pdine cereascd.

Insa [mana] a simbolizat-o pe Pururea Fecioara
Maria, care, intr-adevar, este aur din „aurul incercat" [Apoc.
3, 18], ca urmare a evidentei ei feciorii. Iar aceasta ~ a
purtat Mana care S-a pogorat din cer.

Si pentru putina credinta a celor care au vazut mana,
de aceea a primit acest nume. Pentru ca ea se numeste man
[]n] " , care, in traducere, inseamna: Ce este aceasta?

Pentru ca atunci cand ei au vazut fata pamantului au
spus: Ce este aceasta? [Ies. 16, 15]. Si tot ei au venit ca sa
spuna despre Mesia: „Cine este Acesta care graieste
blasfemie?" [Mc. 2,7].

97. Maica Domnului a fost prefiguratd de chivotul
sfdnt

" 33 Maica lui Dumnezeu.
234 Cf. WTT, Ies. 16,31.

Asa ca stamnosul purta mana, in care masura era de 4
xeste iar Maria a purtat pe Cuvantul, Cel care a fost
propovaduit prin cei 4 Evanghelisti.

Pentru ca ea insasi ~ a fost chivotul sfdnt despre care
s-a vorbit, pentru ca chivotul construit in pustie a fost un

.■ 236
tip

Mai mult decat atat, faptul ca a fost din lemn [are o
alta semnificatie], in care a fost inscris Cuvantul pe doua
table de piatra si in alte carti, cele 4 carti fiind impreuna,
si a cincia fiind la o parte, adica Deuteronomul.

Si, desi ceea ce era in el 238 erau ale Dumnezeiescului
Cuvant, totusi chivotul a fost un tip al ei

Iar, pentru ca era nepretuit, chivotul era purtat. Iar
Cuvantul, care se spunea prin eel care citea, nu se spunea
din propria sa putere.

Dar din Sfanta Maria, [care este] chivotul insufletit, a
luat viata noua Cuvantul, nascandu-Se din ea. Si aceasta,
pentru ca ea a purtat, in interiorul ei, un alt chivot, de
asemenea viu, pentru ca a fost chivotul in care a venit sa
locuiasca Cuvantul.

98. Sfdntul Proroc David si bucuria pe care a
manifestat-o la ducerea chivotului in Sion

Si, de aceea, cand Profetul David a adus chivotul pana
in Sion, el a dansat inaintea lui, a cantat si s-a bucurat [II
Regi6, 14].

Si aceasta nu a fost o minune ci, mai degraba, un
semn profetic. „Pentru ca toate aceste lucruri s-au petrecut
in mod tipologic, si ele au fost scrise ca o mustrare pentru
noi, cei care am ajuns la sfarsitul veacurilor, care va veni" [I
Cor. 10, 11], dupa cuvintele invataturii apostolice.

99. Bucuria Sfdntului loan Botezatorul fata de
Domnul

Dar aici a fost o minune. Pentru ca atunci cand,
chivotul insufletit, ma refer la Maria, a intrat in casa

" 35 Prea Curata Fecioara Maria.

236 A fost un lucru tipologic, care a indicat persoana Maicii lui Dumnezeu.
" 37 Ale Sfantului Moise, primele ale Sfintei Scripturi.

In chivotul marturiei.
239 Al Maicii lui Dumnezeu.

Elisabetei, pruncul loan a dansat / a saltat in pantecele
mamei sale, sarind de bucurie inaintea chivotului, adica in
fata Celui pe care ea II purta, a Cuvantului Celui Viu, a lui
Mesia[Lc. 1,41].

100. Moartea, Pogordrea la lad si Invierea Domnului

Caci Cuvantul Vietii a fost un chivot insufletit in
trupul Sau eel viu, Care, dupa ce a fost jertfit in locul mortii
noastre, s-a supus unui somn 240 de trei zile.

Si cand S-a trezit, [potrivit] cuvantului profetic, El a
auzit [implinirea] psalmului 131: „Scoala-Te intru odihna
Ta, Tu si chivotul Sfantului Tau Legamant" [Ps. 131,8].

Pentru ca ei au numit Dumnezeirea Unului Nascut
drept sculare, din partile cele mai de jos ale pamantului, a
sfantului Sau suflet si, in acelasi timp, [au indicat] intreaga
Sa fire umana, pe care Si-a asumat-o, [adica] trupul Sau,
pentru ca au continuat, spunand: „Tu si chivotul Sfantului
Tau Legamant", adica vrand sa spuna despre sfantul Sau
trup.

101 . Din nou despre simbolismul stamnosului

Si acestea sunt lucrurile referitoare la stamnos, care
contine 4 xeste de mana, pentru ca astfel noi cunoastem
semnificatia chivotului, in care a fost pusa Legea, in cele 4
carti, inainte de Deuteronom, [care a fost scrisa si pusa tot]
in chivot.

9zl1

Pentru ca stamnosul Mariei continea, in 4
Evanghelii, Mana, adica Pdinea cereasca. Si in chivot, in
acest chivot, adica in sfantul Sau trup, Cuvantul ceresc,
atunci cand El S-a pogorat, a fost dat lumii.

Si eu vreau sa le spun [acestea toate] acelora, care au
crezut in El, prin cele 4 Evanghelii, crezand in lucrurile care
au fost propovaduite.

Si credem noi, o, iubitorule a binelui, ca sunt de ajuns
cele spuse pana aici despre stamnosl

240 Moartea Sa.

241 Vasul, adica trupul Maicii lui Dumnezeu.

102. Despre cotili

36. Referitor la kotuAti [cotili]. Cotiliul este o
jumatate de xestis si se numeste cotili fiindca [avem de-a
face] cu un xestis taiat in doua. Iar ei, cei care vand vin sau
ulei, [le vand] in xestise cotiliste, fiindca le impart pentru ca
sa le vanda in masuri foarte mici.

103. Despre chiatos

37. Referitor la chiatos [KuaOoq]. Chiatosul nueo
masura ci mai multe [masuri], pentru ca se defineste ca
masura in care se amesteca o bautura in potir.

Iar, intr-un loc, un potir simplu este o sesime dintru
xestis, [pe cand], in alta parte, un potir dublu este o treime
dintr-un xestis.

Insa exista o cupa, care se foloseste pentru a scoate
[lichidul] dintr-un vas, care are un maner lung. Aceasta are
forma unei mici calimari si, cu ajutorul manerului, se scoate
[lichidul] din launtrul vasului, facndu-se bautura sub forma
de amestec.

Si cand a fost tradus cuvantul din limba ebraica in cea
greaca, in unele carti el poarta numele de chiatos. Insa, in
[mai] putine carti, el a fost preluat din limba ebraica fara sa
fie tradus.

De aceea, cand vei cauta cele despre pregatirea
ridicarii cortului marturiei, [si vei gasi vorbindu-se despre]
medekot si mizmarot, cunoaste ca medekotul [n^aa]
indica chiatosii iar mizmarotul [niiata] 243 / xa |iao|iapco9 244
inseamna mucarnite.

Si, de multe ori, cand acest cuvant este folosit e
folosit pentru [a indica] itmii [ti9|iol], pentru ca itmii si
mucarnitele, au unul si acelasi inteles, fapt pentru care sunt
numite mizmarot in ebraica.

242 Cf. WTT, Ies. 25, 29.

243 Cf. WTT, Ier. 52, 19.

244 Cf. LXX, Ier. 52, 19.

104. Despre triblion

38. [Referitor la triblion [xpiip/Uov] 245 .] Forma
triblionului este aceea al scutellei 246 , adica a unui disc. Si
capacitatea lui e de o jumatate de xestis.

105. Despre xestis

39. [Referitor la xestis (E,eoxr]Q)]. Desi xestisul este
cunoscut, in mod aparte, de catre toti, totusi noi [dorim sa]
vorbim si despre acesta, fiindca masura sa difera de la popor
la popor.

Pentru ca avem [xestisul] italian, alexandrin,
castrensis , pontic si nicomidian.

Iar eel pontic este de patru ori mai mare decat eel din
Alexandria, adica masura stamnos, deja amintita, care este o
masura pentru vin. Insa ea este inclusa la greutati, pentru ca
[ea cantareste] 8 livre de ulei.

Pentru un alexandrin, xestisul cantareste doua livre de

OAR

ulei, pentru un italian 22 uncii , pentru castrensis, tot 24
uncii, mai mult sau mai putin si eel nicomidian e de 20 de

uncn.

106. Despre apporima si saites

40. [Referitor la aporrima.] Apporima a fost folosita
drept masura numai de catre tebani 249 , ea fiind o jumatate
de saites. Aceasta e de forma unui mic vas, care are tipul
saitesului.

Insa adevaratul saites are 22 xeste, pe cand aporrima
are doar 1 1 xeste.

Dar exista si un alt saites, numit niceean , care e un
vas de 8 sau 10 xeste. Si a fost numit saites de la orasul Sais
[Ea'iq] 25 , unde masura are forma saites, care a fost invetata.

245 A se vedea LXX, Mt. 26, 23 si Mc. 14, 20.

246 Scute lla (lat.) = disc, farfurie intinsa, taler.

247 Adica imperial, folosit la Constantinopol.

248 Uncia (cuvant latin) era masura de greutate de 28-35 de grame.

249 De catre cei din Teba: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teba.

250 De la cetatea Niceea: http://ro.orthodoxwiki.org/Niceea.

107. Despre shafitha sau sapation

41. [Referitor la shafitha] [In ceea ce priveste pe]
shafitha, acesta este un termen siriac care e folosit ca
masura de catre oamenii din Gaza si Aschelon si in

5 5 5

restul litoralului numit Sefelah.

Prin urmare, in Gaza si Aschelon, ei numesc vasul

~ 5 5 ~

care e shafitha: sapation, care, in traducere, inseamna: „a
trage in vas vinul din presa", pentru ca cu aceasta masura ei
scot si muta vinul.

5

Dar daca pentru locuitorii Aschelonului [vasul] are 22
xeste, pentru cei din Azot are 1 8 xeste, iar pentru cei din
Gaza are 14 xeste.

108. Despre hin

42. Referitor la hin [yn]. Hinul este, de asemenea,
mentionat in Dumnezeiestile Scripturi, alaturi de multe
dintre [masurile] deja discutate [aici].

De aceea, Scriptura avertizeaza de multe ori si
vorbeste despre „marea masura" [sau despre] „cea a
templului" [Cf LXX: Lev. 19, 36; Deut. 25,15].

Si hinul mare are 18 xeste, adica o patrime dintr-un
metritis. Insa hinul sfdnt are 9 xeste, adica o sesime, din care
Profetului Iezechiel i s-a poruncit sa bea zilnic, dupa cum a
spus Domnul: „Si vei bea apa ta cu masura, [adica] o sesime
de hin" [Cf. WTT, Iez. 4, 11], adica un xestis si o doime.

109. Despre hus

43 . Referitor la hus [xoiiq] . Husul este derivat de la un
cuvant ebriac, care se pronunta: kuza.

Intregul (husul) are 8 xeste, dar eel numit eel sfdnt are
6 xeste. Daca il comparam cu un metritis mare [atunci

251 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Sais,_Egypt.

"'"" -"■ http://en.wikipedia.org/wiki/Gaza.

' Idem

253

' Idem
254 Idem

http://ro.wikipedia.org/wiki/A%C8%99kelon.
http://www.bible-history.com/geography/ancient-israel/azotus.html.

husul] are o noime . Dar daca il comparam cu un samios,
care e folosit de ciprieni 256 , atunci are o sesime, pentru ca
trichus este o jumatate de samios.

Iar husul, dupa masura sfanta, care este kuzd, este o
doisprezecime dintr-un metritis, adica 6 xeste.

110. S-au terminat mdsurile si incep greutatile

AA. Si, prin aceasta [ultima] remarca, noi am [pus
punct] discutiei despre masuri, cum am promis, pentru ca in
cele care urmeaza sa ne pronuntam despre greutati.

111. Despre talant sau kikar

45. Discutia referitoare la talant. Talantul este masura
folosita pentru greutate care le intrece pe toate celelalte.

Si aceasta e numita talant [tocmai] pentru ca intre
masuri egale, greutatile cad intre cele doua talere ale
cantarului si astfel, greutatea care este egala in
contrapondere este cea de pe talerul care cantareste, adica
cea pusa in balanta.

Insa talantul e numit ~D3 {kikar) de catre evrei, adica
[ceea ce, in greceste,] e tolXvlvtov (talanton) , care
cantareste, in livre, 125 de livre.

112. Despre lepton si assaria

Dar dupa moneda lepton [A^tttov] 258 , cand il imparti
in lepta, acesta e format din 6000 de lepta.

Contabilii il numesc pe acesta : unitate [de
masura].

Acesta insa nu este singura [unitate de masura] pentru
sume mari, pentru ca exista, de asemenea, unitatea de 10.
000 de dinari 260 .

255 A noua parte dintr-un intreg.

256 Cipnoti.

" 57 In limba greaca.

" 58 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Greek_lepton.

259 Talantul.

Insa 6000 lepta sunt un talant. Iar Aeiriov [lepton] este
numit daadpia (assaria) 261 , dupa cum se spune in
Evanghelie: „Nu sunt doua pasari vandute pentru un
assarionT' [Mt. 10, 29, cf. GNT]. Si iarasi: „Nu sunt cinci
pasari vandute pentru doua assarionl" [Lc. 12, 6, c/ GNT].

113. Despre assaria si dinari

Si ei numeau assaria unitatea cea mai mica [de
greutate] preluata din limba ebraica.

Saizeci de assaria sunt un dinar iar 100 de dinari fac
cat [un ban] de argint. Iar ei au cei doi dinari, pe care
vaduva i-a aruncat in vistierie [Mc. 12, 42; Lc. 21,2].

Si ei i-au numit pe aceia 2 lepta, pentru ca assaria e
cea mai mica masura.

114. Despre arghiri

Iar dpyupoiiq (arghirus) 262 a fost o moneda dintru
inceput. De aceea ei vorbesc despre arginti (arghiri).

Si acesta a venit, la inceput, de la asirieni 263 si ei spun
ca Avraam a adus aceasta moneda in Canaan.

115. Despre livra si centenarius

Si a 125-a parte dintr-un talant este o livra. Si
centenarius-u\ a fost inventat de catre romani si a purtat un
nume roman 264 . Pentru ca ei 265 spun centum la 100 si
aceasta inseamna o greutate de 100 de livre.

116. Despre litra

~ 60 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Macedonian_denar.

261 Care reprezenta o saisprezecime dintr-un dinar.

262 Argintul.

" 63 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Assyria.

264 Latin.

265 Romanii.

46. Referitor la litra. Litra e formata din 12 uncii 266 .
Iar numele ei e tot ebraic, pentru ca Xixpa inseamna „este a
mea", lucru care este, de fiecare data, un argument
convingdtor si asigurator, atat pentru eel care primeste, cat
si pentru eel care da [ceva anume] .

117. Despre untie, statir, zuza si taxa capitatio

Al . [Referitor la untie] Aceasta e numita untie,
pentru ca, pe de o parte, se tine cont de inaltime cand se
masoara sau de indltimea spatiului iar, pe de alta parte, este
masurata in scara de cantarire 267 , cu o greutate [cunoscuta
deja], iar daca nodul scalei este pozitionat tinandu-se cont
de clatinare, atunci se estimeaza si se cantareste conform

~ 5 5

liniilor dintre distante.

5

Iar o uncie face doi statiri [de la axaxr\p 26S ], fiindca
aceasta i-a spus Mantuitorul nostra lui Petru: „Arunca
carligul tau in mare si prinde primul peste care vine, si cand
ii vei deschide gura lui vei gasi un statif [Mt. 17, 27], care,
in limba ebraica, e o zuz(a) [tit] 269 ; „ia-l pe acesta, [si] da-1
pentru Mine si pentru tine" [Ibidem] .

Pentru ca un statir inseamna o jumdtate de untie sau
doud zuzime duble, cum i-au spus fariseii lui Petru:
„Invatatoral vostru nu plateste o zuza dubla?" [Mt. 17, 24,
cf. GNT: 5 ALSaoKcdoq i)|i(ov oi) TeA,eX [xa] StSpaxiia
(didrahma);].

Pentru ca odata cu recensamantul imparatului
Augustus ei au trebuit sa plateasca ceea ce se numeste taxa
inscrierii sau band pe cap [de locuitor] iar in limbajul
roman: capitatio, pentru ca la ei cap se spune: caput.

De aceea au spus fariseii: „Invatatoral vostru nu
plateste o zuza dubla?", adica doud zuzime.

118. Despre sechel sau codrantis

~ 66 Cantarea aproximativ 325 de grame.

267 E vorba de scara de cantarire inventata de catre Arhimede si numita xaptcmoi'

(haristion). A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Archimedes.

~ 68 Statirul era o moneda greceasca, care reprezenta echivalentul a doud didrahme

sau 4 dinari.

269 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Zuz_%28Jewish_coin%29.

48. [Referitor la sechel 270 .] Sechel-ul [bpti] este
transliterat din limba ebraica si inseamna inclinare, pentru
ca ei spuneau ca sechelul trage injos.

Si in acesta sunt doua din ceea ce ei numesc lepton,
care fac doua zuzime. Pentru ca doua zuzime duble sunt doi
secheli, in acord cu sechelul sfdnt care face un statir.

Greutatea acestui statir facea doua zuzime duble,
adica masura deplina a doua taxe [pe cap de locuitor], dupa
cum a spus Domnul: „Da un statir pentru Mine si pentru
tine".

Pentru ca aceasta era porunca lui Augustus pentru
plata fiecarei taxe.

Iar sechelul este numit adesea si un Ko5pavxr|g
(codrantis), pentru ca el are doua zuzime.

Insa cand e s chimb at sau impdrtit el se imparte in
multe lepta, pentru ca [moneda] de argint, care, in evreieste,
este o mind, adica un numdr/o sumd, are 100 dinari. Iar o
patrime, atunci cand e schimbat [sechelul], este de 25 de
dinari.

De aceea, cand acesta e schimbat, pentru ca se poate
baga intr-o punga, el se numeste un codrantis, pentru ca ei
numesc o punga de argint: un codarion.

Insa sechelul, care e o patrime dintr-o uncie, e o
jumatate de statir, care are doua zuzime. Iar o optime dintr-o
uncie este o zuza.

Iar zuza e numita, de asemenea, o holke . Si despre
aceasta greutate, adica despre sechel, ei [spun] ca au cantarit
[cu ea] paral lui Apeaacdco|i [Abessalom/ Abesalom ], de
fiecare data cand acesta isi taia parul. Si acesta cantarea 125
de secheli " , adica 3 1 de uncii si un sechel, adica doua livre
si jumatate si 5 secheli.

5 J 5 5

119. Despre obol

49. Referitor la 6poA,6g (obolos/obol) 274 . Obolul era o
moneda din argint. Una care nu era facuta din argint ci din

" 70 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Shekel. In ed. BOR 1988 el a lost tradus

siclu, conform cu forma greaceasca a cuvantului: o'ikXoq (siclos).

271 Pentru greci era o greutate egala cu o drahma.

272 IneditiaBOR1988.

" 73 Cf. LXX, la II Sam. 14, 26, e vorba de: SiaKocaoui; olkIouq (200 de siclii).

274 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Obolus.

fier era o optime dintr-o untie, pentru ca atat se folosea la
fabricarea [varfului] unei sageti.

Pentru ca viata omului inainte de venirea lui Hristos
era inhamata la razboaie, de aceea ei aveau nevoie de sageti
impotriva dusmanilor. Si prin aceste lucruri pe care ei le
faceau, fiecare dadea cinci sau 10 [varfuri] de sageti,
[atunci] cand cumparau o paine sau orice altceva.

Si acesta era in greutate de o septime dintr-o uncie. Si
cu ochii nostri am vazut acest lucru, o, iubitorule al binelui!

Pentru ca in insula Cipru multi regi si tirani au
stapanit in vechime. Si cand urcam intr-unul dintre vechile
castele, care s-au rasculat intr-o anume vreme, noi intram
intr-un loc unde, odata, a fost un palat, in care se pastra o
parte din plata pe care, soldatii de sub stapanirea tiranului, i-
o dadeau in mod regulat.

Si acolo se facea un morman cu aceste oboluri, care
au fost facute, din vechi timpuri, sub forma unor monede. Si
ele erau folosite in razboaie.

De aceea, aceste lucruri numite oboluri, despre care
am vorbit si pe care le-am prezentat, [au intrat in atentia
noastra,] pentru ca am fost obligat sa vorbesc despre ceea ce
spun Dumnezeiestile Scripturi: „Ale credinciosului sunt
bogatiile intregii lumi, insa al necredinciosului nu este nici
[macar] obolul" [Cf. LXX, Prov. 17, 6: xoO ttlotoij oXoq 6
Koo|iog tcov xpr||iaT(ov toO 5e dtTLOTOu oi)5e 6poA,6g].

Insa a existat si un alt obol, care era o moneda de
argint, de asemenea o moneda foarte mica. Aceasta
reprezenta a 80-a parte dintr-o uncie.

Pentru ca se spune in Levitic: „Zuza dubla va fi 20 de
oboluri" [Cf. LXX, Lev. 27, 25: glkool 6poA,o! ecrrai to
SiSpaxiiov].

Si noi am aratat deja ca o zuza dubla este o pdtrime
dintr-o uncie.

120. Despre halcos sau gologan

50. Despre xcdicoq [halcos]. Halcosul a fost inventat
de catre egipteni. [Halcosurile] sunt [monede] de argint si,
pentru aceasta ratiune, monedele de argint sunt numite
gologani de catre alexandrini.

Iar halcosul are greutatatea de o optime dintr-o uncie,
adica la fel ca zuza.

121 . Despre mina sau maneh

51. Referitor la \iv& [mina] . Mina este echivalentul
lui naa [maneh] . Pentru ca in [limba] ebraica [moneda] de
argint este numita maneh.

Iar mina italiana are 40 statiri, adica 20 de uncii,
[care inseamna] o livra si doua treimi. Insa cea care e
numita barbara, [adica] tebana, are 60 statiri, adica doua
livre si jumatate.

Insa ei au si alte monede numita mine, unele de doua
livre, altele de 4, fiecaruia dupa cum ii place. De aceea au
existat mai multe tipuri de [monede] de argint de-a lungul
timpului.

122. Despre nummion

52. [Referitor la vou|i|jiov {nummion)] 216 . E lucru
sigur ca nummionul a fost numit [astfel] dupa numele lui

Oil

Numa , care a fost imparat al romanilor, si de la numele
sau a fost numita aceast moneda.

123. Despre diahrison

Insa cei vechi numeau jumatatea [monedei] de argint
[adica a dinarului] diahrison [Siaxpuaov] . Si argintul
(dinarul) e ceea ce romanii numeau miliar ensis, adica „darul
militar" 279 .

Acest diahrison, de asemenea o [moneda] de argint, a
fost numita, mai tarziu: cea respinsa. Dupa ce imparatul
murea, chipul sau era gravat pe diahrison.

:-? ii.._. http://en.wikipedia.org/wiki/Mina_%28unit%29.

' Idem

276

'Idem
277 Idem

http ://en. wikipedia. org/wiki/Nummus.
http://en.wikipedia.org/wiki/Numa_Pompilius.
Adica o moneda din argint amestecat cu aur.

" In mod literal: salariul zilnic al unui soldat.

Iar cand moneda sa era respinsa atunci ea devenea
frauduluoasa, adica una respinsa.

Iar cand vei gasi acest cuvant la Profet, o, iubitorule
de invatatura, [vei gasi ca] el spune: ,/Lrgint respins
numeste-i pe ei"[C/! LXX, Ier. 6, 30: dpyupiov
dTTo5e5oKL|iao|ievov Kcdeaaie amove].

Insa ciprienii 280 si alte popoare numesc assarionul
prin numele grecesc de ziretia . Si iarasi, cei din vechime
aveau [moneda] de argint numita [ba] litira, [ba] tiria, insa
nu stim care era greutatea lor.

124. Despre follis

53. [Referitor la follis 2 * 2 .]. Follisul 2 * 3 este, de
asemenea, numit vistierie, fiindca este un multiplu. Pentru
ca el reprezinta doi arginti si jumatate, adica 250 de dinari.

Doua lepton sunt un follis dupa [sistemul de monede]
al gologanior , dar nu si dupa [sistemul de monede] al
monedelor de argint.

Aceasta era [o moneda] de argint. Si, de aceea, chiar
si in momentul de fata, la romani, se foloseste acest numar,
125 de monede de argint fiind considerat numarul care ne
face sa avem o punga [de arginti], pentru ca aceasta cantitate
de monede de argint umple o punga.

Pentru ca un talant e format dintr-un numa de 125 de
livre, de aceea, in cazul nostra, alfollisului, 125 de arginti
(sau de dinari) fac acest numar.

Si, de asemenea, vei gasi acest lucru, o, iubitorule al
binelui, in cartea Regilor, cand Neman [Nca|iav] Sirianul,
intorcandu-se in car, a venit si s-a intalnit cu Ghiezi [ri.eCi]
si el, fiind trimis de Elisee [EAxacae]/ Elisei D in mod
personal, a zis, mintind: „Domnul meu m-a trimis, ca sa-ti
spun: lata au venit la mine doi dintre fiii nevoiasi ai
Profetilor. Si le-am trimis lor doua vesminte si un talant de

280 Cipnotii.

" 81 Un cuvant grecesc care nu apare in dictionare.

Cuvant latin: punga, vistierie.

283 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Follis.

284 Desi, anterior, Sfantul Epifanie a vorbit despre gologanii de argint, in general
gologanul era o moneda de arama. Tocmai de aceea se vorbeste aici despre sistemul
valoric al argintilor, ca unul diferit de eel al gologanilor, care erau de arama.

285 C/ed.BOR 1988.

argint". Si el a pus doi talanti in doua pungi si le-a pus pe
ele pe [umerii] celor doi tineri [Cf. LXX, II Regi 5, 21-23].

Astfel, un talant, dupa cum spuneam, are 125 de livre
si acesta este talantul eel mare. Si acesta e pus in pungi
fiindca este [format] din monede.

Iar numaral de 125 e numit un talant fiindca are
greutatea [talantului celui] mare. Insa, cand noi dorim sa
mentionam ceea ce depaseste in greutate, spunem:
„depaseste talantul", pentru ca acesta e un numar si anume
de 125. '

Si iarasi, acesta este numit follis fiindca este inteles ca
„sac". Si, in lepton, moneda care se numeste/o//w, se ridica
la 125 lepta de argint, pentru ca de aceea ea este „un sac".

In acord cu alta explicate, pe care o dau evreii, se
foloseste termenul de sala . Insa aceasta moneda este
intreaga din argint si cantareste o jumatate de uncie.

Aceasta e ceea ce Avraam a propus sa dea fiilor lui
Sihem, ca pret pentru pamantul celor doua pesteri, spunand:
,,400 de zuza duble, intre noi" {Cf. LXX, Fac. 23, 16), adica
200 salim.

Si sala e inteleasa ca un follis fiindca are rotunjimea
unei monede. Iar scala balantei celor corupti este numita
folides.

Cand aceasta este recunoscuta in talanti numarul pe
care il are e de 125 de livre, pe cand follisul e format din
125 de arginti [dinari].

Si numele de sac il are pentru romani, dar si pentru
evrei si pentru greci, de la scala de [cantarire] a celor
corupti.

Insa alexandrinii, impartind talantul in [diviziuni] mai
mici, 1-au facut sa cuprinda, ca numar, 15 [monede] de
argint, pentru ca [o moneda] de argint este 100 de dinari.

Si intr-un dinar intra 4 lepta. Din aceasta cauza 6000
de lepta sunt un talant.

125. Finalul discutiei despre greutati si monede

Si, din nou, cu aceste lucruri spuse, [iata ca am
terminat si pe] cele cu privire la greutati si la [monedele] de

286 Literal: cos.

argint, [aidoma cu cele referitoare la] masuri si numere, pe
care noi le-am adus [in atentie] si pe care le-am explicat.

126. Mdsurile locale

51. Numele masurilor locale [adica despre cele
referitoare la mares, chipros si hinix].

127. Despre mares

Maresul este o masura pentru locuitorii din Pont si
consta in doua vase. Un vas cuprinde 10 xeste, pentru ca
chiprosul are 20 de xeste alexandrine.

128. Despre chipros

Insa pentru locuitorii Pontului chiprosul [KWTpoq] este
o masura pentru cereale si are doua modii.

129. Despre hinix

Iar acesta [modiul] e la ei format din 5 hinixe iar un
hinix [%oivi£] are doi xeste pentru ei, astfel ca chiprosul are
20 xeste.

Iar tot acolo un modius mare are 24 xeste.

130. Despre livra

Litra este tradusa de catre romani ca livra, pentru ca,
pentru romani, din punct de vedere etimologic, [cuvantul]

Literal: pentru lucruri uscate, adica nu e o masura pentru lichide.
288 In Pont.

inseamna egalitate, adica, dupa cum se spune: „egalitate
prin masurare". Si ea cuprinde 12 uncii.

131. Despre uncie

Insa din ce limba a venit numele uncie nu stim cu
certitudine. Si de aceea noi banuim ca uncia e numita printr-
un nume grecesc, fiindca reprezinta subdiviziunile intr-o

litra.

132. Din nou despre litra si despre carate

Probabil ca litra, de asemenea, vine din limba ebraica
sau siriaca, dupa cum am spus mai sus. Pentru ca //'
inseamna, in traducere: „pentru mine" iar „tra" inseamna
„aceasta este". Cu alte cuvinte: „intreaga greutate imi
apartine pentru ca am primit-o".

Insa litra are 288 de grame si fiecare gram are 6
carate. Iar caratele sunt semintele care se gasesc in fructele
de roscova.

Si aceasta greutate de seminte, daca e deplina, este
echivalentul greutatii a doua [boabe] mari de orz, fapt
pentru care o litra consta in 3.456 de boabe de orz sau 1 .728
de carate sau 288 grame sau 12 uncii.

133. Din nou despre uncie

Iar uncia are 24 de grame. Si, daca se imparte, uncia
se imparte in termenii de mai sus.

Pentru ca evreii, cand impart uncia in mai multe parti,
numesc [acele diviziuni ] cu alte nume.

134. Recapitulare despre statir, sechel, lepton si obol

~' 9 Adica sechelul, statirul, lepton si obolul, conform unei note marginale a
manuscrisului.

Pentru ca ei numesc o jumdtate de untie un statir in
cazul in care scala balantei este egala in inclinare de ambele
parti, adica [atunci cand] o jumatate de uncie este pusa intr-
o parte a balantei si contragreutatea balantei are indicatorul
la mijlocul balantei, se spune ca avem un statir.

Adica jumatatea unei uncii, cand este determinate
printr-o egalitate a inclinarii [de ambele talere] este numita
un statir, adica ceea ce ei numesc o zuza dubla.

Si un statir este la ei o jumatate de uncie, [adica] doi
secheli, cum le spun ei in ebraica, si dupa cum am spus si
noi mai sus.

Pentru ca, potrivit etimologiei limbii lor, prin sechel,
spun: „a lua" sau „ceea ce se cantareste" iar noi spunem: „a
cantari" sau „a se inclina" [balanta] .

Si iarasi, un sechel, care este o jumatate de statir, este
o patrime de uncie, adica cuprinde doua lepta.

Si leptonul este greutatea care cantareste o optime
dintr-o uncie, si aceasta se mai numeste si obol.

~ 5 5 5

Caci daca cineva imparte o uncie in 7 oboluri, prin
asta ii schimba numele obolului. Si pentru ca e numar pentru
greutate de aceea il numesc obol, fiindca in vechime, traind
[acestia] mai mult in razboi [decat intr-o viata pasnica], ei se
ocupau de sageti, fapt pentru care sagetile au fost numite
oboluri.

Si, [in atare conditii], omul care da doua oboluri putea
sa cumpere paine sau orice altceva de mancare.

135. Despre trapeziti sau schimbatorii de bani.
Despre moneda si talantul de argint

De aceea, in templul din Ierusalim erau schimbatorii
de bani, care erau numiti trapeziti, pe ale caror mese
Domnul le-a rasturnat [Mt. 21, 12].

Pentru ca [mesele] erau pentru monede, de unde le
veneau si numele, pentru ca curtea imperiala credea ca poate
sa controleze lumea prin astfel de oameni.

Si a fost numita [moneda] de argint, fiindca se facea
din argint, cu chipul imparatului pe ea. Si a existat si una
mare, folosita si ca simbol si ca greutate, care a fost numita

[talant] de argint, dupa cum am spus, care era format din
100 de dinari 290 . Si fiecare dinar avea 60 de assaria.

5

Insa [moneda] de argint, in mod curent, se numea
mina, dupa limbajul evreiesc. De aceea se numea mina toate
acele monede pe care le-am prezentat mai sus.

Pentru ca era imposibil ca sa porti cu tine un argint
mare [o mina], pentru ca sa cumperi paine sau orice altceva
de mica valoare, era necesar sa dai argintul mare [mina]
schimbatorilor de bani si ei ti-1 schimbau in monede mai

5 5

mici, adica aveai nevoie de schimbarea banilor.

Si de aceea se numeau trapeziti pentru ca erau niste
schimbatori de bani [care schimbau monedele pe niste
mese] . Si de aceea Domnul le-a rasturnat mesele, pentru ca
sa le imprastie argintii pe care ii aveau [minele] .

Pentru aceasta ratiune au si dat numele de obol [unei

5 5 L

monede], fiindca trebuia sa faci comert cu mici sageti, care
era proprii razboiului.

136. Despre xestis

55. Referitor la xestis \IL,koTx\c\. Numele de xestis vine
de la aceea ca marile masuri se pot imparti in mai multe
parti.

Pentru ca unii au cautat sa invete, cand aceasta

5 ~

masura este derivata si cand nu, noi am consimtit cu cei din

5 ~ 5

vechime, pentru cand trebuie sa il mam ca pe [un termen]
derivat.

Potrivit limbii grecesti el exprima situatia in care o
masura mare este redusa la altele mai mici.

Romanii, trecand peste numele sau, au creat masura
de 6 xeste, care vine de la cifra sase romana. Insa nu exista
[in aceasta situatie] xestis ci sexter, adica de 6 ori, un
mutiplu de [6] xeste.

Ei numesc xestele sextum pentru ca a 6-a parte din
ceva este numita de catre ei congiarium.

137. Despre congiarium

" 90 Insa acest talant de argint nu exista intr-o forma anume, adica nu era o moneda
de sine statatoare, ci era format din numarul de 100 de dinari.

56. Congiarium [de la congius ] este o masura
pentru lichide la romani. Tocmai de aceea numele sau e
pronuntat dupa pronuntia romana.

Despre aceasta masura gasim marturii in Istoria
[bisericeasca a] lui Eusebiu [de Cezareea] si la alti istorici,
pentru ca fiecare dintre imparatii [romani] in timpul domniei
lor au facut daruri populatiei romane, pentru care ei ii
aclamau.

De aceea a fost numita „infasurata" sau „pusa
impreuna", adica congius [in latina], ceea ce inseamna
„adunare" sau „punere la un loc".

138. Tratarea temelor e introductivd dar acrivicd.
Incepe discutia despre mdsurile si mdsurdtorile depdmdnt

57. Niciunul dintre cei care s-au intalnit cu aceste
greutati si masuri, despre care noi am vorbit, nu pot sa ne
gaseasca vreo vina, desi noi am scris despre ele fara sa ne
propunem sa invatam, cu acrivie, [toate cele legate de ele] .

De aceea, noi am spus despre ele lucruri introductive,
fara ca prin asta sa vorbim fara acrivie despre acele lucruri,
pe care le-am istorisit pe scurt.

In continuare vom vorbi despre mdsurile de pdmdnt si
despre mdsurdtorile de pdmdnt, pentru ca despre ele, de
asemenea, [gasim date] in Dumnezeiestile Scripturi.

139. Despre pdsune

58. Referitor la pdsune. Pasunea [apoupa] este o
masura de pamant. In general si din punct de vedere generic
intregul pamant este o pdsune.

Iar daca spunem: „Pasunea e data pastorilor", prin
aceasta spunem ca intregul pamant e plin de verdele ierbii.

Insa pasunea este si o masura de pamant. Si vei gasi
asta si in Dumnezeiasca Scriptura, o, iubitorule al binelui,

291 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Congius.

[cand vei citi] despre pasunea lui Abiesdri [ApieaSpi]/
Abiezer 292 [Ios. 17, 2; Jud. 6, 11; 8, 32].

Si ea consta in 5 sau 6 seahuri , adica in a 5-a sau a
6-a parte dintr-unywg [de la lat. jugerum]. Si aceasta e o
masura egipteana, pentru ca egiptenii isi masoara toate
campurile lor m pasuni.

140. Despre jug, decadd sau ziga sau sintelesmata,
pletron sau sataean, koraean si modius

59. Referitor la jug. El cuprinde 6 pasuni, cand
pamantul e de clasa a doua si 5 [pasuni] cand e de clasa
intai.

Iar pentru romani jugum insemna pereche sau jug
[adica: pereche de boi la jug], fiindca inseamna cat ara, intr-
o zi, doi boi pusi la jug.

Si, din acest motiv, [noi gasim] decada in
agricultura palestinienilor si a arabilor.

Iar ciprienii 29 o numesc ziga, pe cand altii
sintelesmata (oi)VTeA,eo|iaia).

Exista insa pasuni, in functie de masura prajinii de
masurare, adica de 6 coti si doua treimi, numita de catre

~ 5 5 ~

supraveghetori drept acaina, adica de 20 x 20 de prajini.

Pasunea de 5 pletroni [de la irAiOpov 296 ] este o pasune
de clasa intai, pe cand cea de 6 pletroni e [o pasune] de clasa
a doua.

Masura pasunii [la egipteni] nu este ca la noi, fiindca
ea are 20 x 20 prajini, unde [prajina] e de cinci coti.

Iar pletronul este de 20 x 20 de coti si e numit
sataean de palestinieni si arabi.

Iar 30 sataeanuri fac un jug de pasune de clasa intai.

De aceea, o cantitate de 30 de modii, dupa cum se
spune in Scriptura [referinte la iioSlck; (cos) in Mt. 5, 15; Mc.
4, 21; Lc. 11, 33] se numeste un kor, care contine 30
sataeanuri, fiind numit un koraean.

292 C/ed.BOR 1988.

~ 93 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Seah_%28volume%29.

294 Adica zece zile de aratura cu boii.

295 Cipnotii.

" 96 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Plethron.

Insa un koraean de pasune de clasa a doua are 60 de
sataeanuri. Si iarasi, un sataean are 6 kaburi.

5 5 ~

Insa 30 de sataeanuri sunt 13 juguri, pentru caeo
cincime de masura pentru palestinieni, adica 13 juguri.

Insa, la romani, se spune jug pentru „injugare" si un
jug de boi ara intr-o zi doua sataeanuri si o treime.

Te intrebi insa, ce masura de pamant e aceasta?

Pentru ca modul de a intelege modiusul e larg, de
aceea ceea ce intrece un modius e o parte dintr-un modius.

De aceea, cand modiusul este mic el are 5 kaburi, insa
cand e spatios el are 6 kaburi.

De aceea, sataeanul consta in 6 kaburi de masurare a
pasunii, pentru ca 6 kaburi [este] masura de seminte.

Si noi am vorbit acum despre lucrurile referitoare la
sataean, la pletron, jug, koraean, pasune si jugera.

141. Despre cot, cotul liniar si eel solid, deget,
lungimea de palma, latul de palma, palma, pumn si
incheietura mare

60. Referitor la cot. Si acesta este de multe ori

5

pomenit in Dumnezeiestile Scripturi. Pentru ca se spune aici
care sunt masurile arcei lui Noe, care sunt date in coti.

~ 5

Si s-a spus: „Si o vei face lunga de 300 de coti, inalta
de 30 de coti si lata de 50 de coti, si cate un cot le va strange

5 5 5^5 O

pe toate deasupra" [Fac. 6, 15].

Iar cotul este o masura, care e luata de la masura
mainii pana la cot. Pentru ca partea de la cot si pana la
incheietura mainii si palma este numita drept cot, degetul
mijlociu al masurii de un cot, ca extindere a lui, se adauga
palmei, adica mainii, fiind luate impreuna.

Cotul cuprinde masura de 24 de degete, daca cotul e o
masura liniara. Daca insa avem de-a face cu un xexpaywvoc,
[cu un patrat], atunci il masuram pe doua parti si avem 48
de degete.

Insa atunci cand masuram o bucata de lemn rotunda,
daca dublam [cotul] de patru ori ajungem la ceea ce se
numeste un cot solid si care are 192 de degete. Si in aceasta

5 5 O 5

uzanta un deget inseamna 8 lepta.

Masura unei bucati de lemn [rotunde] este data de
circumferinta lemnului.

Spre exemplu, daca introduci o franghie printr-o
bucata de lemn si gasesti ca ea are 72 de degete sau mai
mult decat atat, atunci inmultesti 72 de degete cu 72 de
degete si avem 5.184 degete.

Daca imparti acest numar cu 12, atunci rezulta 423 de
degete. Iar daca iei lungimea bucatii de lemn, ea poate avea
lungimea de 10 sau 12 sau oricat mai mult decat atat.

Daca ai 10 coti, si inmultesti 432 de lepta cu 10,
atunci ai 4. 320 de lepta. Iar daca imparti acest numar la
192, atunci vei avea 20 de coti solizi, adica 3.840 de lepta,
adica de degete.

Si mai raman 480 lepta, care sunt a 192-a parte si fac
2 coti, caci sunt 384 lepta si mai raman 96 lepta.

Astfel, pentru ca nu exista o alta masura pentru 192,
de aceea poate fi recunoscuta ca un cot solid, si noi o
impartim in degetele care raman intr-o lepta.

Si un deget inseamna 8 lepta, adica o optime din cei
96 de lepta care raman sa faca numdrul 12, care inseamna
12 degete, si care fac ojumdtate de cot.

Deci, o bucata de lemn, care are 72 de degete
circumferinta, are 10 coti lungime, 22 coti solizi si 12
degete, adica 22 de coti si jumatate.

Insa cotul simplu, linear, la masurare, are 3 lungimi de
palmd, 6 laturi de palmd sau 4 palme. Si aici sunt 8 degete
intr-o lungime de palmd si 4 degete intr-un lat de palmd.

Insa cand [palma] e inchisa se numeste pumn. Si, de
asemenea, se numeste si ypoVOoq (grontos) dupa atletii care
il folosesc atunci cand se angajeaza intr-o lupta.

Si de aceea Apostolul a spus: „De aceea ma lupt, nu
ca si cand as lovi aerul" [I Cor. 9, 26].

Iar palma este folosita ca masura de femeile care fac
imbracaminte. Pentru ele, intinderea degetelor, ca
[intinderea] unghiei mici a degetului mijlociu pana la
„sanul" palmei drepte inseamna incheietura mare si are 6
degete.

Si astfel avem de-a face cu cotul, lungimea de palma,
latul de palma, degetul si palma..

142. Finalul discutiei despre masuratori

Si aici incheiem [cele spuse cu privire] la
masuratorile care sunt cuprinse in Scripturi. Insa am vorbit,
de asemenea, si despre masuratoarea lemnelor rotunde, desi
aceasta nu e cuprinsa in Dumnezeiasca Scriptura.

143. Nume de locuri, orase si sate

Partial, [despre] cele referitoare la nume de locuri

144. Despre Ararat

TQ'7

61 . Ararat [Apapcrr] este un loc in Armenia, in care
exista un munte numit Lubar. Area lui Noe s-a oprit aici
[Fac. 8, 4] si el e situat la mijlocul Qardului si in
tinuturile de sare ale Armeniei.

145. Despre Atadsau Bet-hagla

62. [Referitor la Atad (Axa5 299 )]. Atadul e in
Transiordania si este locul in care ei 1-au plans pe Iacov,
cand acesta a murit.

Acesta e la 4 arnida / 4 mile de Ierihon si la circa
doua mile de lor dan.

Si el e numit acum Bet-hagla, care inseamna casa
calatoriei, fiindca acolo s-a facut plangere in timp ce ei erau
in calatorie.

Si exista acolo un izvor cu apa dulce. Si langa acest
izvor este, pana in ziua de astazi, un rug mare, care se
numeste atad. Si acest rug mai e numit si rugul
pamanturilor de sare.

146. Despre Abarim sau Nebo sau Pisgah/ Fasga

297 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Ararat.

" 9S E un nume folosit la Fac. 8, 4 in editia scripturala Peshitta.

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Peshitta.

In Antichitatile iudaice I 3, 6 ale lui Iosif Flavius se vorbeste despre Kopdvaiup

(cordieon), care au legatura cu Qardu de aici.

"" Cf. LXX: Fac. 50, 10. A se vedea si: http://en.wikipedia.org/wiki/Atad.

63. Referitor laAbarim.] Abarimul 300 este muntele in
care a murit Moise. Si acesta mai e numit si muntele Nebo si

5 5 5

este in teritoriul Moabului, vizavi de Ierihon, cu vedere spre
Iordan de pe inaltimea Pisgahului

Si varful sau e vizibil din Libia 302 si pana la
Hesbon 303 , care este Hesbu, adica acelasi nume, in fata
muntelui Fogor [Ooywp] [LXX: Num. 23, 28] / Peor 30 ' 4 ,
dupa cum a fost numit din acea zi.

Si, de asemenea, locul acela este numit Pisgah [
napa] (in LXX, Deut. 34, 1 avem: <Paoya I Fasga, pe cand in
ed. BOR 1988 avem: Fazga), care inseamna „piatra
cioplita". De asemenea a fost numit inaltime.

De aceea s-a spus despre Moise: „S-a suit in muntele
Nebo, pe inaltimea pietrei cioplite" si a murit.

147. Despre Azekah sau Hewarta

64. [Referitor la Azekah 306 .] Azekahul este orasul
canaanit, in care Iisus, [fiul] lui Navi, i-a urmatit pe cei 5
regi [Iosua 10, 10]. Si el a apartinut semintiei lui Dan [Iosua
15, 35] 307 .

Insa acum el e numit, in Siria, Hewarta, pentru ca
Azekah era denumirea sa in ebraica. Iar in greaca numele
sau inseamna alb.

El e situat la jumatatea distantei dintre
Elefteropolis 30 * si Elia 309 , la noua mile [distanta] de
Elefteropolis, [locul] unde a murit Goliat.

148. Despre Aiialon sau Ailon

vl ° II gasim in VUL, Fac. 32, 49: „ascende in montem istum Abarim, id est
transituum" . A se vedea si: http://en.wikipedia.org/wiki/Abarim.

301 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Phasga.

302 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Libia.

303 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Heshbon.
304 Cf.ed. BOR 1988.

,05 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Pisgah_%28Bible%29.
306 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Azekah.
Cf. LXX, Iosua 10, 10, localitatea se numelte A(r]Ka.
In ed. BOR 1988 este^lzeca.

07 Eusebiu de Cezareea, conform n. 510 a textului pe care il traducem, spune ca
Azica apartinea lui Iuda.

308

309 Ierusalimul a fost numit Elia de catre romani. A se vedea:

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Eleutheropolis.
Ierusalimul a fost numit I
http://en.wikipedia.org/wiki/Jerusalem.

65. [Referitor la Aiialon Cp'p'N) ]. Aiialonul este

Oil

numit Ailon [AlAxov] / Aialon" [Iosua 10, 12] si e valea

Q 1 O Q 1 "3

dasupra careia a stat luna cand s-a rugat Iisus /Iosua ,
langa satul numit Ai [^ 314 , in limba greaca: Tai 315 / Ge],
spre rasarit de Betel, la 3 mile distanta.

Geba [ina] 316 [rapaa 317 /Gavaa] si Ramah [nran] 318 [
Pcqia 319 / Rama], cetatea lui Saul, sunt langa ea.

149. Despre Anatot

66. [Referitor la Anatot (nirni?) 320 {Anatot I
AvaOcoO)" .] Anathotul este o cetate [situata in] partea lui
Veniamin, pusa deoparte pentru preoti, in vecinatatea
Eliei 322 , la circa o cale de 3 mile.

Prof etui Ieremia a fost de aici. Ceea ce candva era un
oras acum este un sat.

150. Despre Hafra sau Ophrah sau Efrata

67. Hafra [adica nisi; / Ophrah in WTT si Ec|)pa9a /
Efrata in LXX" " ] este in partea lui Veniamin si exista inca
[si astazi].

E un sat mare a lui Efraim, la cinci mile, spre rasarit,
de orasul Betel, insa, in vechime, era un oras. Si e situat in

5 7 7 7 5 5

apropiere de pustia Betelului, dupa cum cobori pe calea

310 Cf. WTT, I Cron. 8, 13. In LXX, la acelasi verset, avem: AiAap. In ed. BOR
1988, in acelasi loc: Aialon.

311 C/ed. BOR 1988.

312 Cf. LXX.

313 C/ed. BOR 1988.

314 Cf. WTT, Iosua 7, 2.

315 Cf. LXX, Iosua 7, 2.

316 Cf. WTT, II Regi 23, 8.

317 Cf. LXX, II Regi 23, 8.

318 C/ WTT, Iosua 18, 25.

319 Cf. LXX, Iosua 18,25.

320 Cf. WTT, Iosua, 21, 18.

321 Cf. LXX, Iosua, 21, 18.

322 Ierusalimul.

323 Cf. Iosua 18, 23 in WTT si LXX.

dintre Acravattinin [AKpaPaxxiivriv ] si [valea] Ailon
[AuAxov]

De acolo s-a intors Domnul Iisus Hristos cand ei au
venit ca sa II unga rege [In. 6, 15].

151. Minunea din cetatea Efraim

Si, mergand spre pustie, in cetatea lui Efraim [In. 11,
54], de cand a fost El acolo, a facut [sa se petreaca] o mare
minune pana in ziua de astazi.

Pentru ca nu gasesti acolo vipere sau alte reptile
veninoase. Si daca ai obliga o vipera sa traiasca pe pamantul
acestui sat, atunci isi pierde toata taria si nu mai e in stare sa
vatame si, in cele din urma, moare.

[De aceea astfel de animale] se grabeasc sa se
departeze de marginile acestui sat.

Iar oamenii locului spun, ca Domnul Iisus Hristos a
dat acest semn acestui sat, din momentul cand a salasluit
aici, insemnand acel loc ca sa nu fie calcat de reptile sau,
daca se incalca acest lucru, ele sa nu-i vatame [pe oameni] .

Si astfel, daca se incalca [aceasta porunca a
Domnului], [taratoarele veninoase] care ar cauta sa ramana
in acel loc, pier imediat ce intra si sunt gasite moarte.

152. Despre locul Eben Haazer

68. [Referitor la Eben Haazer (nT^n-p^) 326 .] 327 Eben
Haazer, stanca ajutorului meu, este locul pe care a fost pus
chivotul cand s-a intors de la neamurile pagane

Si el era situat intre Elia si Azotos [ACcoxog] langa
Beth-Semesul [ono n^2] 329 de Jos, care este la 14 mile
distanta, spre rasarit si in nordul Elfteropolisului, intr-o vale.

324 Cf. LXX, I Macab. 5,3.

' 25 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Aliveri.

326 Cf. WTTJSam. 1, 12.

327 Cf. LXX, I Sam.7, 12: Abenezer / Abenezer.

328 De la fihstem.

,29 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Beit_Shemesh.

153. Despre aria lui Araunah Iebusitul sau Orna
Iebuseul

69. Referitor la aria lui Araunah [ha' Araunah ha'

330

Iebusitul/ ^prrn [nrnKn] ] / Orna [Orna Iebuseul / Opva
toO Iepouacaoir ].

Aceasta era in Ierusalim, adica [fiind] imprejmuirea
peretilor templului sau, mai bine zis, locul unde altarul
[templului] a fost construit.

154. Despre Abel-meholah sau Bet-meholah

70. [Referitor la Abel-meholah [n^inp-SnNE] 332 .]
Abel-meholahul este orasul unuia dintre capeteniile
Sodomer " , de unde era Elisei.

Acum este un sat in [valea] Ailon, de la Bet Sean
[in© ma] " 10 mile distanta spre sud, care se numeste Bet-
meholah.

155. Despre Rekem sau Edom sau Piatra sau Seir

71. Referitor la Rekem [Dpi] . Rekem, este unul
dintre regii [madianiti], si e numit Rekem [si] de catre

T • 336

Isaia .

Acesta a fost un mare si faimos oras printre cele pe
care le-a cunoscut Arabia palestiniana si care a fost numit in
Scriptura si Edom [DilK] 337 .

330 Cf. WTT, II Sam. 24, 16.

331 Cf. LXX, II Sam. 24, 16.

332 Cf. WTT, I Regi 19, 16.

333 E vorba de Baana, fiul lui Ahilud, cf. WTT, I Regi 4, 12.

334 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Beit_She%27an.

335 Cf. WTT, Iosua 13, 21. In LXX, la Num. 31, 8 si Iosua 31, 21 avem corelativul
Poko/j [Rocom].

36 Insa, conform n. 535 din textul pe care il traducem, in WTT si in LXX nu e
pomenit Rekem in cartea Sfantului Isaia.
^ 37 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Edom. In ebraica inseamna: rosu.

Insa in limba greaca a fost numit piatra. Si poti gasi
acest nume in Isaia, care zice: „Si Piatra va fi pustiu", pe
cand in alte manuscrise: „Piatra va fi pustiu"

Si aceasta nu este cu privire la o piatra, despre care
Dumnezeiasca Scriptura spune: „este pustiu", dupa cum
cred, in mod gresit, multi, ci cu privire la ceea ce noi am
precizat.

Fiindca [Rekemul] este situat in muntele Seir
[Tyis-in] . De aceea e numit Seir, nume pe care 1-a avut
de la Esau, care 1-a construit.

Si el s-a numit Esau datorita rosetii fetei si Seir
datorita parului bogat, fiindca Edom era lacom si patimas,
atata timp cat si-a vandut dreptul de intai-nascut in schimbul
mancarii.

Insa locul si [regiunea] intreaga sunt numite Edom.

156. Despre Enon

72. [Referitor la Enon (Alvcbv) 340 ] Enonul 341 , situat
„langa Salim" [kyybc, toO SaA,e(.|i] 342 , [este locul] unde loan
[Botezatorul] a botezat [conform] Evangheliei lui loan.

Iar acest loc poate fi vazut astazi, la 8 mile sud de

'lA'l

Basan []©2] " , langa Salim si Iordan.

157. Despre Betel sau Luz

73. [Referitor la Bet-El [Sntps] 344 . Betelul este astazi
un sat, la 10 mile distanta de Elia, cum mergi spre Neapolis,
in dreapta drumului, [un sat] care in vechime s-a numit nb
[Luz] 345 .

Is. 16, 1, conform LXX: „...|!T| ueipa epTpog eotiv to open; Sluv".

339 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Seir.

340 C/ GNT, In. 3,23.

341 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%86non.
342 C/GNT, In. 3, 23.

343 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Bashan.

344 Cf. WTT, Fac. 28, 19, adica: casa Lui. Corelativul sau din LXX: Olkoq 0eo'v.
A se vedea si: http://en.wikipedia.org/wiki/Bethel.

345 Cf. WTT, Fac. 28, 19. In LXX, in acelasi loc, corelativul lui Luz este Ulamlus
[OuXanXoui;].

A fost, de asemenea, al semintiei lui Veniamin, langa
Bet-Aven [|1k JT2] 346 si Ai [^_] 347 . Iar Iisus/Iosua 1-a
impresurat si 1-a ucis pe regele lui.

158. Despre Ierusalim sau Iebus. Problema
identificarii Salimului

1A. [Referitor la Ierusalim]. Ierusalimul a fost al

Q/1 O

regelui Adonibezec [AScovLpeCeK]" ' si dupa aceea al
iebusitilor, faptpentru care se xmrnQa Iebus [Iepoug] 349 .

OCA

Cand David i-a alungat , el a facut [aici] o
metropola preoteasca a lui Iuda, fiindca templul a fost
stabilitin el.

Iosif [Flaviu] spune ca acesta este Salimul [2cdr||i] din
Facerea, peste care a domnit regele Melhisedec" [Fac. 14,
18]. Si a fost in partea semintiei lui Veniamin.

Insa altii spun ca Salimul lui Melhisedec era in fata
Sihemului [2uxe|i]" / Sikemului [D30] , in Samaria, ale

354

carai intinderi sunt (e o minciuna asta) mari.

De asemenea, Eusebiu [de Cezareea]"" 4 , eel care a
scris Onomasticonul , marturiseste, spunand: „Salim este
orasul Sichimon [Slklikov], care este Sihem [2ux<E|i], dupa
cum spune Scriptura. Insa exista si un alt sat astazi, in fata
Eliei, la vest de acesta. Si exista si inca un altul, situat intr-o
campie la 8 mile de satul Basan din Salumia.

Insa Iosif [Flaviu] spune 35 ' 1 ca acesta este Salimul
peste care a domnit regele Melhisedec, spunand: Salim este
ceea ce, cdndva, a fost [numele] IerusalimuluF '.

Insa unii spun ca exista [si] un alt Salim, langa Hobah
[rnin] , in stanga Damascului.

346 C j WTTj j osua y^ 2

347 Ibidem.

348 Cf. LXX, Jud. 1,5.

349 Cf. LXX, I Cron. 11,

4.

350 Cf. LXX, I Cron. 11,

4-5.

351 Cf. n. 545 a textului pe care il traducem, e vorba de cartea: Antichitati iudaice, I
10,2.

352 Cf. LXX, Iosua 20, 7.

353 Cf. WLL, Iosua 20, 7.

354 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eusebiu_din_Cezareea.

,55 II puteti downloada de aici, intr-o editie greco-latina din anul 1862:

http://www.archive.org/details/eusebiipamphiliOOjerogoog.

,56 Aceeasi citare a earth lui Iosif Flavius de la n. 328 a earth de fata.

357 Cf. WLL, Fac. 14, 15. In LXX, corelativul sau este Xwp K [Hoba].

159. Despre Iafo sau Ioppi

Q CO

75. [Referitor la Iafo (isr) .] Iafo este transliterat in
greceste ca'IoTnrri [Ioppi] 359 si este un oras al Palestinei,
[situat] pe litoralul [Marii Mediterane], in partea lui Dan.
Insa astazi multe cladiri [ale orasului] sunt in raina.

De aici Profetul Ionah [nrr] 360 / Ionas (Icovaq) 361 s-a
imbarcat pentru Tarsis [ttTtthn] 362 , care este numit Tarsis
[©apoiq]"

Si aici, cei din Iudeea, obisnuiau sa se imbarce (ma
refer la Iafo), pentru ca [orasul acesta] era portul lor.

160. Despre Akko si Timuna sau portul Iabeneel sau
Iamnia

76. Akko [i2i:] 364 , care este [Antiohia] Ptolemais 365 si
Timuna [0i|iouva], langa marele Carmel, a fost, de
asemenea, portul Iabeneel [^Nurr] 366 / Iamnia 367 si port
pentru Vitosigon [Bltootiywv] .

Insa acum este pustiu. Si aici spun ei 368 , ca Iona a fost
aruncat la mal de catre balena, dupa care a mers pe calea
Ninivelui, a marelui oras, pentru 40 de zile.

161. Problema numarului zilelor cat a stat Sfantul
Ionah/Iona in Ninive

Pentru ca in ebraica [gasim] : „Ionah a inceput sa intre
in oras [timp] de 40 de zile" 369 .

358 C/WTT, Iona 1,3.

359 Cf.LXX, Iona 1,3.

360 c/WTT, Iona 1,3.

361 Cf.LXX, Iona 1,3.
362 C/:WTT, Iona 1,3.

363 Cf.LXX, Iona 1,3.

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Tarsus,_Mersin.

364 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Acre,_Israel.
' 65 Numita astfel de Alexandra eel Mare.

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_the_Great.

366 Cf WTT,Iosual5, 11.

367 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Yavne.
368 Evreh.

369 Cf. WTT, Iona 3, 4.

Insa nu e posibil ca orasul sa fi avut o strada [lunga]
de 40 de zile, dupa cum este imposibil, de asemenea, ca
Ionah sa fi stat aici [doar] 40 de zile, pentru ca el dorea sa
vada ce se va face cu acest loc.

Caci de aceea urmasii lui Aquila au tradus: „Si iarasi
[mai tree] 40 de zile si Ninive va fi nimicita"[Iona 3, 4].

Cand atunci a zabovit Iona, daca cunostea ca [cetatea]
nu fusese inca nimicita? Sau cand batea soarele in capul sau,
si tartacuta 370 [in LXX: KoAxkuvOa, pe cand in WTT: ITp'p]
i-a umbrit capul [Iona 4, 6]?

Si daca el a asteptat 40 de zile in timp ce s-a tras la
umbra din cauza caldurii, de ce spune: „el a rasarit intr-o
noapte si in alta s-a uscat" [Iona 4, 10], decat numai [pentru
a sublinia faptul], ca el a asteptat 40 de zile privind la ce se
va intampla cu acel loc?

Iar cei 72 au tradus bine [spunand]: „Inca trei zile si
Ninevi va fi nimicita" [eui xpelg rpepca km, Niveuri
KaxaoTpa(()iioeTa] [Iona 3, 4].

Pentru ca ei au explicat [prin aceasta traducere] ca
acestea sunt incluse in cele 40 de zile de calatorie, dupa cum
gandim si noi.

Si cand ei au explicat masura lungimii calatoriei, ei au
rezolvat dificultatea cuvintelor [de aici] si au explicat,
printr-un comentariu, referirea la cele 3 zile.

162. Despre satul Karmel sau Carmilos

77. Referitor la Karmel [7Q~0]" . Karmelul era al lui
Nabal [Napcd] [Cf. LXX, I Sam. 25, 3] si este un sat care
inca se mai numeste Karmel si care a fost transliterat [in

5 5 L

greceste]: Carmilos, [situat] la est de cea de a 10-a piatra de
hotar pe drumul spre Hevron/Hebron ["p~pn], unde exista
acum un fort al romanilor.

163. Despre muntele Karmel

370 Ined. BOR 1988: unvrej.

A se vedea:

http://dictionare.edu.ro/defimtie/t%C4%83rt%C4%83cu%C8%9B%C4%83.
371 Cf. WTT, I Sam. 25, 2. Corespondentul din LXX: Kap[ir\XoQ [Carmilos].

78. Referitor la eel de al doilea Karmel . Al doilea
Karmel e marele munte, care ajunge pana la marea Feniciei
si desparte Palestina de Fenicia.

Aici e locul unde a stat Hie [in greaca: HAxou (Iliu)
iar in ebraica: irrbx (Eliiahu)][Cf. LXX: II Regi 1,9].

164. Despre Carhidon sau Cartagina sau Tar sis

79. [Referitor la Carhidon (Kapxr|5(ov) 373 .]
Carhidonul, care este Kartago [in ebraica]/ Carthago [in
latina] e Cartagina, metropola Asiei.

Intr-acolo s-au indreptat, la un moment dat, canaanitii
migrand din Fenicia. Si de aceea, pana astazi, africanii
vorbesc canaanita.

Si cand sunt intrebati despre limba lor, ei raspund:
„Noi suntem canaaniti". Insa ei se numesc Bizacani
[BiCaKavoi], care inseamna: [cei care sunt] risipiti.

Si fiindca sunt inruditi, dupa rasa, cu feninicienii,
Isaia spune despre regele Tirului 374 : „Lucreaza pamantul
tau, caci nici barcile nu vor mai veni in Carhidon" (epyaCou
ttiv yf\v oou Kal y^P irA,oXa otkeri epxexai 4k Kap%r|56vog)
[LXX, Is. 23, 10].

Insa, in ebraica, [atat] Isaia cat si Iezechiel 1-au numit
Tarsis [Is. 23, 1, 10; Iez. 27, 12, 25; 38, 13].

165. Incepe discutia despre punctele cardinale si stele

80. [Si despre cele 4 puncte cardinale si despre stelele
care sunt (cuprinse) in Dumnezeiestile Scripturi.]

Si iarasi, o, iubitorule al binelui, ti-am pregatit [si o
discutie] despre cele patru laturi [ale lumii] si despre stelele
care sunt [numite] in Dumnezeiestile Scripturi.

166. Punctele cardinale

' 72 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Carmel.

' 73 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Carthage.

374 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Tyre,_Lebanon.

[Caci] de la rasarit, apus, miazanoapte si miazazi,
dupa cuvantul spus de Domnul in Evanghelie, vor veni si
vor sta in sanul lui Avraam si al lui Isaac si al lui Iacov in

5 5

Imparatia Cerului, pe cand fiii Imparatiei (si despre care noi
spunem ca sunt fiii lui Israel) vor fi aruncati in intunericul
eel mai din afara [Mt. 8, 11-12 si Lc. 13, 28-29].

Insa unii pot spune: „Ne vorbesti despre niste lucruri
nefolositoare, [acum] cand amintesti despre rasarit si apus
si miazanoapte si miazazi, pentru ca cine nu cunoaste
intelesul lor cotidian?".

Insa eu m-am referit la ele pentru ca sa le explic
originea.

167. Despre rasarit

Si vei vedea ce inseamna fiecare, o, iubitorule al
binelui, incepand cu Iov, care „era omul eel mai vestit dintre
cei [din regiunea] soarelui rasare (riAlou dvaxo/lcov)" [LXX,
Iov 1, 3]. Adica din rasarit, de unde rasare soarele, dupa
cum ii spune si numele.

Dar daca nasterea nobila si cea de origine umila sunt
cunoscute prin nastere/ din pantece, atunci Iov era un om
foarte vestit.

168. Sfantul Iov a fast al cincilea urmas al Sfantului
Avraam

Si el a fost fiul lui Zerah / Zare [m_T ;Zape] si Zerah a
fost fiul lui Reuel / Raguil [^Nnin; 5 Payou^A,], si Reuel a fost
fiul lui Esau / Isau [ifcJIJ; 'Hoau] [WTT si LXX, Fac. 36, 13],
[si] Esau 1-a nascut pe Isaac, Isaac a fost fiul lui Avraam, [si
astfel] el" este al cincilea dupa Avraam, adica din Avraam.

169. Sfantul Avraam: prietenul lui Dumnezeu

Iar acesta [Avraam] e mai presus de toata nobilitatea
primita prin nastere, pentru ca el a fost cunoscut ca prieten

375 Sfantul Iov multrabdatorul.

al lui Dumnezeu [lac. 2, 23; Is. 41, 8; II Cron. 20, 7 c/
LXX].

Pentru ca, daca prietenii regilor sunt cunoscuti ca
fiind de vita nobila, nu este cu atat mai mult Avraam de vita
nobila, daca e numit [in Scriptura drept] „prietenul lui
Dumnezeu"?

170. Despre vdnturile evros, evrachilon sau tifnicos,
apiliotis, evronotos, notos, livonotos si lips

Si, din rasarit, este, de asemenea, vdntul de rasarit
care este numit [in limba greaca] evros [efipoq], fiindca bate
peste tot sau pentru ca e pomenit ca primul dintre vanturi,
adica ca inceput al lor.

De aceea, in Faptele Apostolilor exista un vant numit
eupaKuAtov / evrachilon si Tu^ooviKoq / tifonicos [Cf. GNT,
F. Ap. 27, 14]. [Si se numeste] tifonicos pentru ca este aspru
iar evrachilon pentru ca sufla din partea evrosului [din
rasarit] .

Insa, de asemenea, se face referire in Scriptura [in
LXX] si la dirr|A,L(oxr|g / apiliotis 216 . Acest vant vine din
partea evrosului [din rasarit], in patrarul lui voxog / notos 377
peste care trece soarele, adica ceea ce ei numesc apiliotis.

Si dincolo de acestea avem evronotosuL fiindca este
la mijloc, intre evros si notos, dupa epiliotis, un vant care

Q'70

apare si el in Dumnezeiestile Scripturi

Iar notosul este vantul care sufla din miazazi /din sud
[Cf. LXX: Ies. 10, 13**; 14, 21; 26, 20; 26, 35] si dupa care
este un alt vant care e numit livonotos I AiPovoToq, pentru ca
este la mijloc intre notos si lips [Aii|j; cf. GNT: F. Ap. 27,
12].

171. Despre apus si vdnturile zefiros, hows,
apar chios/ aparctios si traschion

Iar apusul este numit [in limba greaca] ecnrepa / espera
[seara] [LXX: Fac. 1, 5, 8,13, 19, 23, 31; GNT: F. Ap. 4, 3;

76 Un alt vant care porneste din rasarit.

77 Vantul din sud-vest.

78 Cf. n. 587 a editiei pe care o traducem, in LXX nu e pomenit evronotosul, ci
numai epiliotisul.

28, 23], din care, un patrar, sufla zefirosul (Ce^upoq). Vei
gasi acest vant tot in Fapte[le Apostolilor] ' .

Si la mijloc, intre lips si zefiros sufla [vantul] care se
numeste „mijlociul" sau xcopoq / horos [Cf. GNT, F. Ap. 27,
12] 380 , pe care il gasim, de asemenea, in Fapte[le
Apostolilor], cand companionii lui Pavel au incercat sa
ajunga in Finix [®olvl£], un port al Finixului [fiind] deschis
spre horos.

Iar acest [vant] horos sufla anual, fapt pentru care
[rafalele lui sunt numite] „caini". Si [rafalele lui] sunt
numite „caini" pentru ca sunt ca niste continue latraturi de
caini.

Vantul de miazanoapte/ de nord este numit cnrapKicx;
[aparchios], care atunci cand sufla dinspre nord e numit
intoarcerea ursului. Insa el e numit airapKiiog [aparctios,
formandu-se de la cbo + apKToq = (vantul) din nord 381 ].

Pe langa acesta este eel care se numeste Opaaidov
(traschion) si care sufla dinspre regiunea Trader .

172. Despre evrachilonul schopelic si traschionul
patreatic sau traschionul chechian sau traschionul samuren

Si oamenii au dat acestor vdnturi nume, tinand seama
de locul [de unde pornesc] .

Traschionul si evrachilonul sunt unite cu alte [nume].

Pentru ca unii numesc pe eel din rasarit evrachilonul
schopelic 3 * 3 iar [pe celalalt] traschionul patreatic 3 * 4 .

Insa altii il numesc traschionul chechian [Kcaiaav]" ,
pe cand cei din Numidia" , in Africa si in Britania" e

numit [traschionul] samuren.

" 79 Cf. n. 591 a editiei pe care o traducem nu se regaseste cuvantul in Faptele

Apostolilor.

380 Vantul din nord-vest.

38i qj *** Di c a onna i re Q rec Frangais, edition revue par L. Sechan et. P.

Chantraine, Ed. Hachette, Paris, 2000, p. 204.

382 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Thrace.

383 Schopelos [SkotteAoi;] fiind o insula a Magnesiei. A se vedea:
http://en.wikipedia.org/wiki/Skopelos.

384 De la insula Patra [ncapa]. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Patras.

385 Adica vantul din nord-est.

386 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Numidia.

387 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia_anglo-saxon%C4%83.

Si aceste lucruri tin de cele patru laturi si de vanturile
lor si de cele doua vanturi care sufla unul spre altul, situate
de catre o parte si alta.

173. Despre inaltimile Israelului

81. Si [Fecioara] Maria a urcat in inaltimea tarii si [a
vizitat-o] pe Elisabeta [Lc. 1, 39].

Si aceasta inaltimea a tarii se extinde de la valea

5 5 5

Ailon si pana la Ierihon si Marea Moarta, si de cealalta parte
a Ierihonului se extinde pana in susul Iordanului si in partile
din apropierea Feniciei.

174. Despre Abilene si Decapolis

Si astfel au fost stabilite granitele Israelului si

5 O 5 5

posesiunile [sale], Abilene 2 ** si Decapolis 2 * 9 ', care sunt in
partea .Pe//ez [IleAla]" .

Si ele sunt situate in regiunea Pereer . Si ele au
apartinut ammonitilor si moabitilor si galaaditilor.

Acum [ele] sunt spre rasarit, dincolo de Iordan, pentru
ca inaltimea tarii este spre apusul Iordanului, Ierusalimul
fiind la mijloc.

175. Despre Sepelah sau cdmpia de la Marea
Mediterana si despre cele cinci cetdti ale Palestinei

Caci de la apus spre rasarit era Sepelahul [nSato, adica
cdmpia]. Si in Sepelah erau 5 satrapii ale triburilor pagane:
[si anume] gazanii, de la [numele] cetatii Gaza ;
aschelonitii, de la orasul Aschelon ' ; azotii [de la Azot],

388 Idem

389 Idem

390 Idem

391 Idem

392 Idem

393 Idem

http://www.bible-history.com/geography/ancient-israel/abilene.html.

http://en.wikipedia.org/wiki/Decapolis.

http://en.wikipedia.org/wiki/Pella.

http ://en. wikipedia. org/wiki/Perea_%28Holy_L and%29.

http://en.wikipedia.org/wiki/Gaza.

http ://en. wikipedia. org/wiki/Ashkelon.

care sunt langa mare. Si apoi, de asemenea, gatanii, din care
se tragea Goliath si Gat 394 , acum, este pustie.

Si [campia] era extinsa pana la Ekron 395 . Iar acum el
este un sat mare dar pustiu, nu numai de la Gat [incoace], ci
circa 7 mile [de aici incolo] .

Si unii cred ca [acesta este] Ekronul, insa dupa pozitia
lui si dupa alte semne si [fiind] in legatura cu Muntele
Carmel, noi credem ca este Chesaria Stratonis [Kmaapeia
lui Stratonos]

Aceasta intreaga tara a fost numita Peleset, de unde

OAT

intreaga eparhie/provincie e numita Palestina . Si se pot
spune multe despre aceste lucruri.

176. Despre Pliadd sau Ciorchine, steaua serii sau
coritis, steaua nordului, orion si camarile sudului

82. Si, de asemenea, in Iov, gasim acele lucruri despre
pozitia stelelor, cand el spune: „E1 a facut Pliada [IIA,aa5a]
si steaua serii si steaua nordului si orionul si camarile
sudului" [LXX si WTT, 9, 9].

Si Pliada, formata din 7 stele, e cunoscuta de catre cei
mai multi. Iar unii o numesc Ciorchine fiindca [stelele] sunt
adunate la un loc ca ciorchinele [strugurelui].

Iar steaua serii este steaua care apare la apus, in
timpul serii, in special in anotimpul toamnei. Si ei o numesc
coritis (Kopi]Tr|g), adica cea cuparul lung.

De aceea, o, iubitorule ale binelui, tu vei citi despre ea
in Iov: „Si poti tu sa chemi", spun el, „cu glasul steau serii
si ea sa-ti raspunda tie? Si poti sa il urmezi, pentru ca sa-i
atingi paral ei?" [Cf. LXX, Iov. 38, 34].

Iar despre steaua nordului, unii spun ca este cea
dintai stea in polul ursei mici/carului mic , insa altii spun
ca este una dintre cele patru [stele care compun] carul
insusi 399 , adica un colt al carului de la capatul acestui pol.

394 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Gath_%28city%29.
^ 95 A cincia cetate filistima. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ekron.
^ 96 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Caesarea_Maritima.
Idem

398

1 ' -"■ http://en.wikipedia.org/wiki/Palestine.

' Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Ursa_Minor.
399 Idem:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ursa_Mic%C4%83_%28constela%C8%9Bie%29.

Iar orionul 400 , spun ei, este format dupa asemanarea
unui om. Si e format din patru stele [principale], care
formeaza un dreptunghi si trei deasupra acestora ca un cap
si trei ca o Centura pentru coapse, si altele coboara in forma
unui brdu sau a unei sdbii.

Iar ele sunt numite iiaCoupcoO [mazurot in LXX, II
Regi 23, 5 si Iov. 38, 32] in Dumnezeiasca Scriptura, adica
„elemente/stihii".

Iar [expresia] „camarile sudului" se foloseste fiindca
sunt hambarele zapezii si ale grindinii si ale [picaturilor de]
roua.

177. Despre precipitatii si originea lor

Si ele nu sunt pe pamdnt, ci intre ceruri si pamdnt,
fiind aduse din interiorul laturilor cerurilor. Iar roua, si
nectarul in special sunt picaturi care sunt aduse din cer.

Si nu e adevarat, cum presupun unii, ca ploaia este
din cer. Ci ea iese din mare si din alti nori si [astfel avem
ploaia], care cade si se revarsa pe fata pamantului.

Iar tu ai marturie, o, iubitorule al binelui, la Profetul
[Amos], cand el spune: „E1 [este Acela], Care cheama apele
marii si le revarsa peste fata pamantului, [caci] Domnul
Dumnezeu Atottiitorul (Kupiog 6 0e6g 6 navioKpaxcop)
este numele Lui" [Cf. LXX, Amos 5, 8]. Si iarasi, despre
acestea, multe lucruri se pot spune.

178. Despre munti, dealuri, culmi, rasin si sevalteu

83. Si alte locuri si alte nume pot fi amintite de catre
noi, [pe langa acelea] despre care noi am amintit. Munti si
dealuri.

Muntii, intr-adevar, sunt in acord cu natura [lor]. Ei
sunt locuri inalte, care au fost facute de catre Dumnezeu, ca
niste ingramadiri de pietre si stand.

400 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Onon_%28constela%C8%9Bie%29.

Si dealurile sunt locuri inalte, dar ele sunt ale
pamdntului si nu au ingrdmddiri de stand.

Si culmile sunt locuri inalte dar ele sunt din nisip.

Si rasinul este, de asemenea, din nisip (...) nu [insa]
sevalte-vX ci rapine-le. Pentru ca sevalteul se formeaza in
partile de mijloc ale fluxurilor, cand miscarea fluxului este
din apele parti spre mijloc, fiind adunate toate in ceva
asemenea spicului [de grau], si aceasta fiindca, datorita
fortei cu care se intorc [apele], ele formeaza [in apa] ceea ce
ei numesc: vdltori.

179. Finalul tratatului

84. Si aici, noi am ajuns la finalul scrierii noastre

pentru tine, o, iubitorule al binelui!

401

401 Finalul manuscrisului siriac mai cuprinde si urmatoarele randuri:

„Sfarsitul tratatului Sfantului Epifanie, episcopul Constantiei Ciprului,
referitor la greutati si masuri si numere si alte lucruri explicate, care se gasesc in
Dumnezeiestile Scripturi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin!

Si loan, pacatosul, eel care a scris acestea [adica care le-a transcris], da
multumiri Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos intotdeauna!

Si [aceasta] car[te] a fost terminata in a 29-a zi a lui (...) [in anul] 960 (...) al
lui Alexandra, in zilefle] unui om temator de] Dumnezeu, vestit pentru
[comportamentul sau bun], [in timpul] staretiei Parintelui Leontifus] (...) si cu
purtarea de grija a horepiscopului, Parintele (...) sinaia, [in Sfanta] Manastire a
fratiei noastre Hin '(...)

Parintele Filip lift (...) al preotilor, Parintele Constfantin] si Parintele T' (...)
Pavel tj...

Cuprins

Despre actuala editie (3)

Textul tratatului Sfdntului Epifanie

1 . Scopul tratatului de fata (4)

2. Impartirea tematica si importanta cartilor Profetilor
(4-5)

3. Semnele de punctuatie ale primelor traduceri ale
Sfintei Scripturi (5-1 7)

4. Asteriscul: semnul grafic si rolul sau in textul
grecesc al Scripturii (5)

5. Exemplificare pentru intelegerea importantei
asteriscului (5-6)

6. Rolul omisiunilor din Septuaginta (6-7)

7. Origen ainsemnat omisiunile cu asteriscuri (7)

8. Importanta inserarii in text a asteriscurilor (7-8)

9. Semnul grafic al obelusului si rolul sau in editia
scripturala a lui Origen (8)

10. Numarul traducatorilor si modul cum a fost
tradusa Septuaginta (9)

11. Relatia dintre alfabetul ebraic si cartile
Septuagintei (10)

12. Cartile unite si cele 4 pentateuhuri ale canonului
ebraic (10-11)

13. Despre cele doua carti poetice nepuse in chivot

(11)

14. Pentateuhul psalmilor si modul folosirii lui in

cultul mozaic (11-12)

15. Despre numarul cartilor Vechiului Testament si
finalul discutiei despre canonul ebraic (12)

16. Ce au tradus cei 72 si de cate ori (12)

17. Confruntarea Septuagintei cu Scriptura ebraicd
(13)

18. Septuaginta este o traducere insuflata de
Dumnezeu (13)

19. Argumentarea inspiratiei Septuagintei (13-14)

20. Este laudata metoda traductoriala a lui Origen
(14)

21. Sunt deplanse greselile lui Origen (14-15)

22. Din nou despre rolul obelusului in varianta
scripturala a lui Origen (15)

23. Semnul grafic al limniscusului (regasibil si in
fiziologie) si rolul sau in varianta scripturala a lui Origen
(15-16)

24. Exemple de locuri insemnate cu limniscus (16)

25. Semnul grafic al ipolimniscusului si modul cum a
fost folosit de Origen (1 7)

26. Rolul explicatiilor referitoare la modul traducerii
(17)

27. Modul alegerii si numele celor 72 de traducatori
ai Septuagintei (17-18)

28. O scurta recapitulare si scopul ei (18)

29. Ptolemeu al II-lea Filadelful si Biblioteca din

5

Alexandria (19)

30. Strangerea de carti pentru marea Biblioteca a
Alexandriei (19-20)

31. Prima scrisoare a lui Ptolemeu al II-lea catre
invatatii Ierusalimului (20)

32. Evreii primesc scrisoarea si darurile si ii trimit o
varianta a Scripturii in ebraica, cat si aprocrifele (20-21)

33. A doua scrisoare, prin care le cere traducatori
cunoscatori de ebraica si greaca (21)

34. Alegerea celor 72 de traducatori dupa numaral
celor alesi de Moise (21-22)

35. Locurile unde au fost puse cartile traduse de cei
72 (22)

36. Dinastia ptolemeilor (22-23)

37. Imparatii romani pana la Aquila (23-24)

38. Despre imparatul Hadrian si timpul traducerii lui
Aquila (24-25)

39. Imparatul Hadrian rezideste Ierusalimul (25)

40. Relatia lui Hadrian cu Aquila (25)

41. Hadrian se stabileste in Ierusalim si il numeste

5 5 5

Aelia (26)

42. Intoarcerea crestinilor din Pella in Ierusalim.

5

Aquila devine crestin (26)

43 . Aquila ramane la obiceiuri pagane desi e mustrat

(26-27)

44. Fiind exlus din Biserica, Aquila devine prozelit
evreu (27)

45. Aquila invata limba ebraica si traduce din nou
Scriptura pentru a minimaliza Septuaginta (27)

46. Traducerea lui Aquila e o rastalmacire a Scripturii
(27-28)

47. Imparatii romani pana la Symmachus (28)

48. Symmachus a devenit din samarinean prozelit
evreu (28)

49. Actul demonic al retdierii imprejur (29)

50. Teodotion era marcionit si a devenit prozelit
evreu (29-30)

51. Traducerea scripturala a lui Teodotion (30)

52. Septuaginta si traducerile de dupa ea (30)

53. Traducatorii Septuagintei au fost si Profeti. O
concluzie la cele patru semne editoriale ale editiei
scripturale a lui Origen (31)

54. Traducerile grecesti 5 si 6, anonime, ale Scripturii
(31-32)

55. Imparatii romani pana la Origen (32-33)

56. Despre Origen si Octapla sa (33-34)

57. Utilitatea filologica si exegetica a Octaplei lui
Origen (34)

58. Imparatii romani pana la ereticul Mani (34-35)

59. Disputele lui Mani cu ortodocsii si umilirea
aceluia (35)

60. Moartea rusinoasa a lui Mani (35)

61. Imparatii romani pagani si apoi cei crestini pana
in vremea Sfantului Epifanie (36-37)

62. Finalul primei parti. Despre cele care urmeaza in
acest tratat (37-38)

63. Despre masurile de capacitate (38-59)

64. Despre kor (38)

65. Lista masurilor de capacitate care va fi discutata
in continuare (38)

66. Continuarea discutiei despre masura kor (38-39)

67. Despre letek (39)

68. Despre bat (39)

69. Despre menasis sau medimnos (39-40)

70. Despre seah Isaton (40)

71. Despre modius, care era masura sfanta (40)

72. Cele 22 de lucrari ale lui Dumnezeu din primele 6
zile ale crearii lumii (40-41)

73. Cele 22 de capetenii, carora Domnul le-a vorbit,
pana la Patriarhul Iacov (42)

1A. Literele alfabetului ebraic (42)

75. Numarul cartilor Vechiului Testament (42)

76. Numele ebraice ale cartilor Vechiului Testament
(42-43)

77. Resublinierea importantei numarului 22 in traditia
ebraica (43-44)

78. Din nou despre modius (44-45)

79. Despre kab (45)

80. Despre hinix (45-46)

81. Despre pumnul defaina (46)

82. Despre artabi sau merops [|iepoi|/] (46)

83. Numarul celor care au zidit turnul si Babilonul si
eel al limbilor pamantului odata cu impartirea lor (46)

84. Despre metritis si artabi (47-48)

85. Despre cele trei masuri defaina de grau (48)

86. Teologia celor 3 masuri (48-49)

87. Pdinea f acuta in spuzd era o prefigurare a Pdinii
care S-a pogorat din cer (49-50)

88. Despre cele trei cosuri defaina necemuta (50)

89. Despre nevelul de vin (50-51)

90. Despre collaton (51)

91. Despre shatifta sau alabastron (51)

92. Despre capsachisul de apa (51-52)

93. Despre stamnos (52)

94. Importanta cifrei 4 (52)

95. Fapturile duhovnicesti vazute in mod extatic de
Sfantul Proroc Iezechiel (53)

96. Din nou despre stamnos si despre simbolismul
manei (53)

97. Maica Domnului a fost prefigurata de chivotul
sfdnt (53-54)

98. Sfantul Proroc David si bucuria pe care a
manifestat-o la ducerea chivotului in Sion (54)

99. Bucuria Sfantului loan Botezatorul fata de
Domnul (54-55)

100. Moartea, Pogorarea la lad si Invierea Domnului
(55)

101. Din nou despre simbolismul stamnosului (55)

102. Despre cotili (56)

103. Despre chiatos (56)

104. Despre triblion (57)

67)

105. Despre xestis (57)

106. Despre apporima si saites (57)

107. Despre shafitha sau sapation (58)
\08.Desprehin(58)

109. Despre hus (58-59)

110. S-au terminat mdsurile si incep greutatile (59)

111. Despre talant sau /a/tar (59j

112. Despre lepton si assaria (59-60)

113. Despre assaria si dinari (60)

114. Despre arghiri (60)

115. Despre //vra si centenarius (60)

116. Despre /zTra (60-61)

117. Despre untie, statir, zuza si taxa capitatio (61)

118. Despre sechel sau codrantis (61-62)
lW.Despre'obol (62-63)

120. Despre halcos sau gologan (63-64)

121 . Despre mz>?a sau maneh (64)

122. Despre nummion (64)

123. Despre diahrison (64-65)

124. Despre/o//w ftfJ-tf#

125. Finalul discutiei despre greutati si monede (66-

126. Masurile locale (67,)

127. Despre mares (67)

128. Despre chipros (67)

129. Despre /zwizjc (67,)

130. Despre /z'vra (67-6S;

131. Despre wwcz'e (15SJ

132. Din nou despre /zTra si despre carate (68)

133. Din nou despre z#?cze (ftSj

134. Recapitulare despre statir, sechel, lepton si o/3o/

135. Despre trapeziti sau schimbatorii de bani.
Despre moneda si talantul de argint (69-70)

136. Despre xes/xs* (70J

137. Despre congiarium (70-71)

138. Tratarea temelor e introductiva dar acrivica
Incepe discutia despre masurile si masuratorile de pamdnt
(71)

139. Despre pasune (71-72)

140. Despre ywg, decada sau zzgor sau sintelesmata,
pletron sau sataean, koraean si modius (72-73)

141. Despre cot, cotul liniar si eel solid, deget,
lungimea de palmd, latul de palmd, palmd, pumn si
incheietura mare (73-74)

142. Finalul discutiei despre mdsurdtori (74-75)

143. Nume de locuri, orase si sate (75-84)

144. Despre Ararat (75)

145. Despre Atad sau Bet-hagla (75)

146. Despre Abarim sau Nebo sau Pisgah I Fasga
(75-76)

147. Despre Azekah sau Hewarta (76)

148. Despre Aiialon sau Ailon (76-77)

149. Despre ^«ato? (77J

150. Despre Hafra sau Ophrah sau Efrata (77-78)

151. Minunea din cetatea Efraim (78,)

152. Despre locul £7>e« Haazer (78)

153. Despre ana /wz Araunah Iebusitul sau (9r«a
Iebuseul (79)

154. Despre Abel-meholah sau Bet-meholah (79)

155. Despre Rekem sau ii<iom sau Piatra sau Sezr (79-
80j

156. Despre £>?o« fSOj

157. Despre 5ete/ sau Lwz (80-87J

158. Despre Ierusalim sau Iebus. Problema
identificarii Salimului (81)

159. Despre Iafo sau /o/?/?/ (82,)

160. Despre Akko si Timuna sau portul Iabeneel sau
Iamnia (82)

161. Problema numarului zilelor cat a stat Sfantul
Ionah/Iona in Ninive (82-83)

162. Despre satul Karmel sau Carmilos (83)

163. Despre muntele Karmel (83-84)

164. Despre Carhidon sau Cartagina sau Tarsis (84)

165. Incepe discutia despre punctele cardinale si ste/e
(84-90J

166. Punctele cardinale (84-87)

167. Despre rasarit (85-86)

168. Sfantul Iov a fost al cincilea urmas al Sfantului
Avraam (85)

169. Sfantul Avraam: prietenul lui Dumnezeu (85-86)

170. Despre vanturile evros, evrachilon sau tifnicos,
apiliotis, evronotos, notos, livonotos si lips (86)

171. Despre apus si vanturile zefiros, horos,
aparchiosl aparctios si traschion (86-87)

172. Despre evrachilonul schopelic si traschionul
patreatic sau traschionul chechian sau traschionul samuren
(87-88)

173. Despre inaltimile Israelului (88)

174. Despre Abilene si Decapolis (88)

175. Despre Sepelah sau campia de la Marea
Mediterana si despre cele cinci cetati ale Palestinei (88-89)

176. Despre Pliada sau Ciorchine, steaua serii sau
coritis, steaua nordului, orion si camarile sudului (89-90)

111 . Despre precipitatii si originea lor (90)

178. Despre munti, dealuri, culmi, rasin si sevalteu
(90-91)

179. Finalul tratatului (91)

Teologie pentru azi

Cartea de fata este o edrjie online

gratuita §i e proprietatea
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§.

Ea nu poate fi tiparita §i
comercializata fara acordul sau
direct.

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§

Teologie pentru azi

Toate drepturile rezervate