(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Biodiversity Heritage Library | Children's Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise , dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez"

Google 



This is a digital copy of a book that was prcscrvod for générations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 

to make the world's books discoverablc online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 

to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 

are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other maiginalia présent in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the 

publisher to a library and fmally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prcvcnt abuse by commercial parties, including placing lechnical restrictions on automated querying. 
We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for usc by individuals, and we request that you use thèse files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain fivm automated querying Do noi send automated queries of any sort to Google's System: If you are conducting research on machine 
translation, optical character récognition or other areas where access to a laige amount of text is helpful, picase contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your usc, remember that you are lesponsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countiies. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific usc of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search mcans it can bc used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps rcaders 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full icxi of ihis book on the web 

at |http: //books. google .com/l 




^ 









t i 

9 ° 




cjl s? 




éî cr 








^ 1 




|P ■« 


1 



■-=^<6^-'. 



.r 




,1 



/^ 'À , 






•<- ^- 




V 










l. -^ 



K-- 



^y 



f ■. 






'M 



>r \ 



- V. 



^ 



W 



:,^ 



V 



u> 



I 



I 



^m f) 



V^ . 



CHRESTOMATfllE ROUMAINE. 

TEITES IIPRIIIÉS ET lilDSCRITS SU !Y1» iD lU» SIfiCLE; 
Sf EamHS SIUECTUES ET DE IITTËMTDRE (OPULilIE 

ACCOMPAGNÉS 
D'DKE ISTRODUCIION, D'UNE GKAMMAIEE 

ET 

D'UN GLOSSAIRE EOCMAIN- FRANÇAIS 

M. GASTER. 



TOHE SBCOm). 

TEXTES (1710—1830), DIALECI0108Œ, LITTÉEATUEE 

POPULAIRE, GLOSSAIRE. 



LEIPZIG; BUCAEEST: 

RA. BEOCKHAUS. SOCECnAC». 



CHRBSTOMATIE ROMÂNA. 

TEXTE TIPiBlTE §1 liHDSCRISE [SEC. X?I— II!], 
DIlLECTilE ;i POPUliRE 

eu 
INTRODUCERE, GRAMATICA 

gl UN 

GLOSAR ROMANO-FRANCEZ 
M, GASTER. 

TTaoplaatts. 

VOL. n. 

TEXTE [1710 — 1830], DIALECTOLOGIE, LITERATURĂ 
POPDLARĂ, GLOSAR. 



LEIPZIG: BUCURESOÎ: 

F. A. BKOCKHAUS. SOCECU & C». 



PC 

^■50 



Toate drepturile rezervate. 
Touê droits réservés. 



Imprimerie de F. A. Brockhans à Leipzig. 



SCARA. 



pag. 

113. 1713. N. Costin, Letopiseţ 1 

114. 1713. Anthim, Pilde filosofeştl 4 

115. 1714. N. Costin, Ceasornicul domnilor 8 

116. 1715. Anthim, Ceasoslov 16 

117. 1716. Acsinti, Letopiseţ 18 

118. c. 1700—1726. Theofilact, Tâlcul Evangheliei 20 

119. 1729. Muşte, Letopiseţ 24 

120. 1733. Calendar 26 

121. 1741. Anthim, Iny&ţatur& bisericească 27 

122. 1742. Ilie Miniat Cazanii 30 

123. 1742—1743. Neculce, Letopiseţ 32 

124. 1746. Evanghelia de Râmnic 36 

125. 1747. Mih aicea. Comoara lui Damaschin 38 

126. 1749. Mihaiu, Carte de bucate 42 

127. 1750. Oxisteri 46 

128. c. 1760. (Costin) Istoria Ruşilor 49 

129. 1757. Moartea lui Petru cel mate 63 

130. c. 1760—1776. Descoperirea liturghiei 66 

131. 1750—1776. Tâlcul buchilor 67 

132. c. 1750. Zilele rele 68 

133. c. 1760. Colladnic 68 

134. c. 1750. întrebări şi răspunsuri 60 

135. c. 1760. Zodiar * 66 

136. c. 1760. Viaţa sf-lul Alexie 67 

137. 1760. (Danoviclu) Hronograf 70 

138. 1762. Gheorgache, Condică de obiceiuri 76 

139. 1764. Boţulescu, Varlaam şi Josafat 76 

140. 1765. Simeon Thesalonicul 78 

141. 1769. Cânta, Letopiseţ. 81 

142. c. 1760—1780. Omir, Odisiea 82 

143. 1773. Thoma, învăţături de condică 86 

144. 1773. Uiodor 88 

145. 1773. întrebarea înţeleptului cu lumea 93 

146. 1773. Istorie poamelor 97 

147. 1774. Catehismul mic 99 

148. 1774. Cogălniceanu, Letopiseţ 102 

149. 1776. (Macarie) Omilie 106 

160. 1777. Physiologus 109 

161. 1777. Cogălniceanu, Stihuri pentru Ghica Vodă 111 

152. 1779. Bertoldo 118 



VI Scara. 

153. 1779. Trepetnic 122 

154. 1780. Ipsilanti, Pravila 124 

166. 1782. Dumitrache, Cronica 126 

166. 1783. Aravicon Mythologicon 128 

167. 1784. AUcs&ndrie 132 

158. 1784. Archir, istoria luî Sanagrid 134 

159. 1784. Descântece 137 

160. 1784. Cântările stelil 139 

161. 1785. Strilbeţchi, Fiziognomie .144 

162. 1786. Alfavita sufleteasca 146 

163. 1794. Critil şi Andronius 150 

164. 1794. Fălcolanu, Pravoslavnica îav&ţaturâ 163 

166. 1795. C 1 ai n, Biblia de Blaj . 155 

166. 1796. A. V&c&rescu, Poeziî 160 

167. 1798. (Molnar) Retorica 162 

168. 1799. Gromovnic 164 

169. 1799. Alexandrie 166 

170. 1799. Bertoldo 168 

171. 1799. Avestiţa aripa Sataneî 171 

172. 1800. Barac, Arghir şi Elena 172 

173. c. 1800. Erotocrit şi Aretusa 178 

174. 1801. Clain, Acathist 183 

176. 1802. Syndipa ^ 188 

176. 1802. V.Aaron, Patima 190 

177. 1802. Z&bava fandasieî 195 

178. 1808. Pateric 198 

179. 1809. Maior, Didahii 201 

180. 1809. Vieţile Sfinţilor 203 

181. 1810. Şincaî, Hronica 206 

182. 1812. Esop 207 

183. 1814. Ţichindeal, fabule 212 

184. 1815. Judecata cea de apoi 216 

185. 1818. Aşez&măntul Basarabiei 219 

186. 1818. Furdul, Versul Cotroanţel 222 

187. c. 1820. Colinde 228 

188. 1821. Loga, Chiemare la tipărire 234 

189. 1821. Barac, Risipirea Jerusalimulul 235 

190. 1821. Beldiman, Eteria 242 

191. 1825. Mumuleanu, Caractere 246 

192. 1826. Grigorie, Loghica 250 

193. c. 1830. Golescu, Pilde 265 

Dialectica 258—287 

1. Muntenia 268 

2. Haţegul 262 

3. Macedonia 263 

4. Istria 282 

Literatura popularft 287 — 376 

Cântec de leagân 287 

Balade 287 



Scara. VII 

Doîne 304 

Hore 308 

Oraţii la nuntele ţărăneşti 310 

Cântic de nuntă 320 

Cântecul Paparudelor 320 

Cântecul cununel la secerat 320 

Cântece de stea 321 

CoUnde 324 

Irozi 332 

Plugul 333 

Descântece 338 

Bocete 344 

A norocului Oglindă 346 

Basme 348 

Snoave şi poveşti 357 

Ghicitori 368 

Proverbe şi zicătorl ^ 373 

QloBar 377—562 



CXIIL 
1713. 

(Ms. bibi. centr. No. 11 din 1723 v. 1676.) 

A-feToniiciu, Ai\ ii,ipbA MwAA^BcA ^ ah^a \ma 

yîXfi^p± A^MYA ^3CKâ • Rip fi,€AA N^l|l€p'fe aÀA )fpCTOC • 

^d^rï • WKT • K • A^ MlipON^ (! 1. HiK^Adi) KOCTHN, Ka- 

piAC dâ i|&OCT AWri|& • M^pC ^ illOA^^OBâ. 

Predoslovie. (Fol. 24b -25b.) 

ja^î Efi'kMÎ AÀfi'W. M( AM Afi^TAT AA^fi^A lUH fiÔfifiA HCTO- 

pïlH; C0K0THT-4iU; npil A^AIHNixc ^oiilINf^ ITk lUH a^M^k J^ ll,ÀfiA NOi- 
Crpik 1II4H M^AT i|&0il6c B4 ^^iMf CKpHCOipil A< il8KpSpHill l^^pkH 
HOicxpi, apikTkHA A^^KlkAfK'kTOip'k l^^pkH HOiCTpC ^HH MI^HC c'48 
^^-kKi^T lUN ni M( Bp^LiUC 48 HliUCpl^T Tp4ÏaH w|wnikpiTSil PÔMîiî 
w|wTp'4M'kCT( n'kpi^H AI ilOK, luA A"** "l^ npHMHH'k lUH K8iII c'4S 
411llk3iT . 4UJH}KACP'k 1II4H H4HHTf fi^î A*\i^ BOiU apikTà A^^K'kill- 
Kip^k l^ikpkH A^ Tp4ÏaH Jf.n'KfiĂT^A, HHHI lUH Hl H^kiU illkK8Hrk 
m 4h4lCTI il6K8pH^ lUH KSM Clk KlliUà^ lUH A< ^HA^ ^8 HliUipHT 
npi 4M'4cTI 46kSPH; K8 Kipi BOiU 4p'kTà CIMHNl^lHAI luA 4ilT0p 

HopoiA^ Mf ckHT A< A^n^i^ noTén ; lUH bom cn^Hi iuh ni CTfiU'k 

48 4B8T MAH H4HHTI J^î A^^K'kilIKip'k CH fi,î Tp4ll;^H7 K8 lUSilT'k 
WCTIH^Lillk 4àiliTlk . Klk H^ Mufin ilSKp8 UCTf 4 il8à WCTfH'âil'k 
AI KkTI-B4 CSTI A< ^HH TpiKS^ HICTI AMÎ, Jf. KÀÇlÏH HliillHHH h'48 
AAMAHn,ÀT K8 CRpHCCip^k; ^l&'kp'k IV CĂA\'k fi,i BiCHI 4 ShSH Mh- 
C4HA KlkilSr'KP; lUJl 4 0\-H8H GhiUIIVH; A^"P^ K4piH c'4S 4^6ct' 48^ 
HIK^T lUA CkpiKSil Oyp'âKII BOpNHKSil; Up'k 4I4H npf O^p/U'k 
MripOH KOCTHH Hl 48 4^0CT AOrOif^'kT lUipi AÛHii J^ l^ipi^; K8 
AlSilT'k IVCTfH'kil'k; IUH K'kl^-B4 4HH JfMîMCÎ A CKpïl fi^îCH'h.AiKÀfi'k 

H^pkH A^ Tp4iaH wfwH'kpiTSii Pk/uSii^A^ npi cKSpT^ A< kS4i biA 

Gasteb, Chrestomatie rumâni. II. 1 



1713. 



a/iaH m Aapr a cKpii . j^crw js^i aă AkHcSA asia/i w^Hin^T^pik ujh 
A^H uS 4^6cT* a/iiÎAik a apikTA wk^p^m, kă npi Hi)i|jf cicHi; ăm 
aÛh MHcaHA UJH a aSh Gh/uiwh . ujh a^^^*^ ^^ Boa/i apikTA a^^k^- 
AïKipHt HikpkA Hoicrpi A< TpaïuH w^nikpiTSA Poaiih^ boai ap^k- 

tA^ KkTlk BP'KAII aS TpikliT t^ipa A^^KlkAfKiTlk A< TpaiMH ; lUH 

m o\-pa/i^ hi)hi w aS rSctiht^ ujh m hi sp^a/ii; iuh a< ^^ ^^h 
Tp'kHT npi aH'kcTi AOK^pu spi Sh h'Kai*^ A^"*!^ pkciina A^^KikAf- 
K^piH aSh TpaïuH . ujh aujA apikXkHA aa hi sp-ka/ii c'aS TkAi- 
OAaT^ BOAi nSpH'^Ai ^ apikXA A^(KikAfKip*k a a^^w, a^ Ap^>^^>^* 

ROA7 CKpUC A^ Oyp'kKIf BOpHHK^A^ nikH^ AA JS^^MHltâ aÛA flpWH 

boa; -f^^ ^^'^ "^ ^^P>^ K^^ ^"^Pi^; noMiHHHA ujA a^ri cn^nk- 

HiA MîltmUÈ, IUH Hf c'aS A^KpaX Aa nikpi^HAI AlfV»>UJHAOp HOl|jpH. 

uïU js^îAA flpoH BOA A^ ^V"A^ ^^ w^HinST a cKpii /Ulupou Aoro- 
4^^t8a : [aujA a^ ^^ ^^ A^ugiii a^m3<^ Bp*kAiA ujh Biii^a] ; isip 
AM n^AMHfkr* A^ "'^^'^ A^LTonucfi^^LAi npi cypAi^k cKoirk a w 

CĂAVK A< BOiapH A< Uipik . H8 COKOTfCK* aAXa^ ^Ikfi A^ KkX w- 
Kipik AH C'ap 4^iHI A< t>P HOAIIhA; K'k UJH Aa HCTOpiH A A(f) CKpif 

A^nAHH^ uiiî npi Aipr^ xpicSi ujA w^Bikt^^T^pa ujh iiJiHHi^a aA- 
Top U'kpH^ KapiH ujA aniA M w aS as^T . aiuA a^P ^^ aaa nS- 
tSt^ nà kS n^HiÎH'k wcTfU'^Aik^ hh K'kH-Ba ann^ aAi w^npiSniT 
Toiri; IUH A"M ToiTi ShSa anécra A'kTonAci^ . hhh cw coko- 

TitCKlk HHHIbA, Klk UCTI OSl^HH A^KpS A CKpi^, IUH a AlkCA BiK^pH- 
AOp CKpHCOipf K8 4^inTf Al A CTlkOkHIlH AlOp . luA A< ^^^ HHTA 

A/iikpia tA, a^ltorhc^hiai aATopa, iuh o^TkHA^-Tf iuh aa asfcra 

tMi^A^ IUH J^TÇlé 8hSA TOiTI^ BlA KSHOil|Jf A/llkpiU tA Opi AApP* 
WCTfH'^Aa HOicrpii^ IUH Ka RfHTp'w WPAHHAlk BIH OpHBH^ IUH A 
A/lfVU^nUHAOp A^KpSpH . npiHA4'4l|Jf A^P; ^9^ A^A/lHUiTI fL^kAAWk^ 

asirrk wcriH'^Aik a Hoicrpik k8 b^lci Aïk iuh A^^H'^cKik ^pSuTi^ 
AA^KkHA^-i^ aAiHHTi A/i'kpiu tA^ a< ^P'Tagfpg* w^nikpaTSA llipc^A^A; 
K^pSu anik j^ n^AiHH wipi nipi AïkKSHTépio ahh npinni^a hhh- 

MIH ciAI KlkXpik A^^HSA ClkS^ lUA AA A^^A^k 8H A/l*kp* AS A^ 
A^iiy K^HOCKépik AAlkHAOH KSbTWACI )^lkpik3HpHAI A< ^^ w^oïkpai^; 
uè niHTpS Klk ap ^ 4^0CT BP'^AHHHI A^P^P>^^< aSIAOp IviAlfHH 

np6i|JH AA^c^ HH niHTpS eéua npiHHHik; iuh uAfKATik b6i a«iiAopa 
K'kxpik CTiknkHH^ as 4^6cT* npiHAlAT . npiHAI'klIJI A^P UJH Aiikpia 
tA ica AHiii bictAh iuh np-k nSx'kpHHH w^nikpiHH^ Kip*fc w ^i^khh 
MikpiiA xiAi kS eéuik npiAHi^ik; iuh bôi nAiKixik; anicT'k wcri- 

H'KAlk a HOiCTpik w^ HOpOHI^T H^iUlAI AIlkpifH XiAI ApikXiT; Opi 
AkHP'k Kipi kA A^M3^^ )^'kpik3HT6piOA A^ AiAaIAI ciAI^ Clk Tf 

Yikp^3icKik npi Mikpia tA kS BHanik J^s^^^^^^^^^^ ujh np-k 4^m- 



Nicolae Costin: Letopiseţul Moldovei. 



MHT%, ^TpS np-k 4^ipHHHTa UJH A^/UHHOica CTlkHlkHIipHt M'kfiUH 
TAM, AJifiHAT KS MSAT^ CSK^P» RO^^TICK UJH npifCK. 



Pentru portul popoarelor acestor ţărî. (Fol. 54b — 55 a.) 

ITlHTpS wkM^fiHM néAMA^H aSfCTOp U,"kfiH, UJH RIHTpS ROpT^A 

AWp. 

3aH . 1\ Uliî aujA ^obiai^ha h^miai h'^aiSa^h asicrop i^'kpîi 

KSM Bé3H, ANH HCrépHH AlipH UJH AiapTwpH H^pkAwp w^npi^iop; HI 
rpiyf pkHA^A a romihA a< nopr ; Kipi aiO^Ai noprSa cT'kTik- 
xépio kA h^aiiai UJH Ka Aua/ica hS uen, hh aS h'L^i* ^^Aa H'kaii 
nopT^pHAi kS spéAiH; Aa Kipi cKHiUcipi a )faHHiAop a^^Hi ujh 

AOKSA A< ^< KaSTlk a 4^iHI w^CpikKlkAlHHTI Tpén^A^H npfK^AI 

lacTf UJH i^Apii HipiOA^H luiî ni coipi a spi ^huh n'kpi^ ji,i awk . 

Kl» ^TkH aS-^CTI nikpi^H A< aSaII^ OyHAi Tp'kfCK /UloCKiAlHy 
PéciHy TlkTipkH^ CK ^U WAISa w^EpikKaT w|i JÇÀHHÎ ^^paHl^O- 

31 i|jH^ ap nipvi fi,t 4^pi)r ; ujîî MikKipik ujh npi aAh^ npi Aa h6h 

HI ipHH CkHT, Hipa IxiAllA ipHH Ka aM'kCTA H^ api HHH* W A^**^; 
HiSi 4^0apTI KAkHAf IPHH; HHH sipa HlkA^UjiAI aUjA MÀfiH, HH kS- 
RlWici HlkAA^PH . A-fa^ KlkSTiT A^Sfi'K aSfCTOpa wiA/llH* Al^xil^H 

npi aM-^cTi a6k8ph, a-iu mStA iuh nopr^A ^ÎAhiawp a^""^ Bp4- 

MA AHICTOp AOK^pH . K^Tp^ aH^KCTA TOiTf^ Ka^Tlk Ml CKpil A^ 
nOpT^A POAlkHHAOp HCK^CHT HCTOpHK AaspiHTII ToRIATHH A^^ 

AiAiuuj* . kSbhhtiai HH Al H3K0AICK* : P^AikHiii A^ ^fiA^^} ^^ 
h6i|iph^ noapTik )(ÀHm ji^îAA SMipi nikUik nicn tot tp^hSa ^i^epik- 

Kiti; HI ^ÀK AAÀfii w^BlkHlkTépik ROpT^A^H; A^^ BiK^pHAI h4aI 
KIKH^ Kipi a8 HHHST RlkPHHAI aH'kcTA^ Ji,tAA GiRTIAITpiWH [aAlK'k 
frkpHHAI HI CkHT ARpoaRI A< AMĂyW HOinVl] TOT tp^rSa ako- 

nipHT; Kipi ^^'^Aio A< X^Ahi roaiih'Kiiji o^h a^^kaa aH^Aii /Ulap- 

I^HAAHC^ UJH rk KIIA%A IHAPOAII^A^ bIkIO ROpT^ HIAlkHAP^; Up 
B8H A< ^^HA A^H A^KIMBpil; UJAI^I aS A< RkCAlk, ni AHAIBa HOi- 
CTfi'k. Ji^lkU^ÀCKrK : KérA'k^ ROiTI ^k KlÎBipi, Kapi M A< AI^AT ipA 
AHICT J^^AK A< KlÎBipi AA BOapH AÙ^'k J^ U^Àfilk . Upik RIHTpH IV- 
OHHH* Ka^Tlk HI 3liHI t6t aHIA HCTOpHK ToRIATHH^ IUH H^ Ji^iAA 
CHHi, HH R^HI KSBHHTIAI A\AH BIKH A^ ^^^ HCTOpi^H^ AH^MI 

flA^OHc^, uià IIaabt UJH fIriA; KapÎH AS cKpHc Kikpt^H A< nop- 

TSA HIA BIKIO (aa) AlÎMBHAWp . ^^'KAIOA w^KlkAtţlkAlHHTIAOp P^AHiHH- 
AOp taCTI KS RIUAI KpéA'k 4^11111 A^ **^ Jk^OEUr^K, RICTI RHHOp ^- 
B^ASHT BIIHI ^ WBIlăAI A< AkHlk w^fC'kAH^HH; UJH AROH niUAiL 

AH'k^ w A-kr^ kB KSp'k mm nunop, a< w^4^^iuSpik rhh6pSa 



4 1713. 

TOT^ ji,iAà x^ifiTi nikHik c8c ToiTik rAi3Ha . uiA asicra lacTè 

nopxSA a PkAlA'KHHaOll HIAOp BIKH CTp*kM6lIJHA0|l AOp, KapHH 

nSprA w^ wi|JH asicT 4^iaio ai w^K'kai^^kMHHTi^ a ca8}kht6phaop 

WlIl'^HH ip aa PkMA'KHH; H^a/iaH ATLtă WCISHpi EÎJi,ÎM npiKSM 
HHTHAI J^ HCTOpiHAI H^AI BIKH, Klk WllJ'kHIH PkAl^a^H M ^' 

BikAYù j^ WBiaai; HH roa nHsépSa w^Kikai^À M muai ujh k8 airik- 

T^pH J^ Kp^HiiuJ*, Klk aSIA w^ iVHHHHH H^AïaH KkX HHH'k RNSÔ- 

pSa w^ KikaKkio airA . as^cTA ckHT K^BHHTiaf ania^H HCTopHK 

A^H K^BkN T J^ K^BkHT . AA h6h A< HHHCTI UCTI aHICT 4^fa A< 

w^K^aH^MHHTi aK^ai aa ahîct b^kS, Kipi ipA a< hhhcti aa Pka^- 

aiLNH, UJÎÏ A^ BHTf}Klf HOpT *, BIA^AI aK^M aa HfpKf}KH; K^ asicT 

népT A< w^KikanikMHHTi niHrpS cnpHHTiHiu hhh. 



CXIV- 



1713. 

(8*^, mie. defect, 135 fol paginate.) 

A SHik AHA\EA H-k np6acTik rpiHicKik Tii^aaiikUHTf pSa/ii^H'^iiJi 

( w^ T;i^proBHi|ji). 

(Fol. la— 6a.) 1. Opi^Ka atô fi^my^ ucti aa wa/ik cikBA^p- 
uiiipiL H'k AiaH a/iipf; luA HîT'kAMfi% h^ a\ah a/iipf rpiuiaaa. 

2. OpiiKa a^H A^Hf3f8 KSpikH'ki|jf HHHMa. 

3. 6s M'k Tia/ik A< A^<3^^; ^*^ A^"*^ A^m<3^^ "^ '^''^ 
TiM* A< aarSak, ^^ikpik H^aïaA a< ^^^^ ^< ^^ cik t'^aii a< 
AaiHf3i8. 

4. flaTik CKiknapi ^'kp'k a< caiHHT^aik M ucTf^ a< K^Xk 
4^pHKa a^H A^Hf3fS. 

5. KpiiiJHHikTa'rk ucti w^i^fainMioH'k ni: MaA aiipi; uih 

IHkPi^HlkTiT'k UCTI HIBSHIA H-k A\AH AXĂfiî. 

6. •]lKHHlkHl()H'k Hl C^ 4^iHI KlkXp^ A^Hf3lS; WAléap'k 

fîà^TiAi HiiAi p'kai. 

7. •lÎKHNikHiOH'k Hf cik A^ aP^kS^^h, aA^Hi nYip3ipi; npik 

^KHHlkHIOH'k Hl rk A*^ ^^H A^Hf3f8, nCTf Mipf A^B^HA'k. 

8. N^aïaH wj^^âtil c\ nikKikT^ĂCKik waiSak^ ^i^Kik acri 

AléaTk.Upk lllHTpS KA Clk-UJH A A^Hf3fS Klk3éTa HHHCTI lUIf 
aiSat^lkaiHTlk^ HS C^HXk AHHk JS^ÎCréAh ^I^MÏHTf K^HlkTll^H. 



Anthim: Pilde filosofeçtl. O 

«HA Ci^Tk^ niHTpS Ka Clk hÔ p'kAli^H UlA T^ A< <A^ HIHHHCTHTk. 
10. MlÎHI w^UJ AaC^. KpillJHH'kTiTHt CÂ, niHTp8 ^llU^TlkHIO- 

11. Nà n^axi ck K^HoacK'k mhhibA npi clÎNi-uiA ehni, a^ 
hé sa K8H0ai|jf w^Ti;i& npi 3HANT6piOAk rkS. 

12. MiÎHi cSn^Hi Miiirrk cA né^^riAwpk sÎAwpk p'^ai^ nïÂpi. 

13. JS^i apk cokotA WM^Ak c4^;i^piuHT8ak a8A; uiA xp'^- 
mp'k aMiiiJïA bTii^h, kS a^isikpiTk apk bia'^ kSm .|iAk K^xpi- 
a/i^p'k ^inriAi a^A, ujA Aiéara AiOpk w^iu'kA'kHioHi. 

14. Ëïit^a UCTI OyHk CÔMHK, Ji,HHTfii^ KipiAI H^ NI H^TIAlk 

Aii|imTA; 4^ikpik NéAiaîi Aa sic^Ak m6puïh. 

15. ËYAl^a WAl^A^îi UCTI O^Hk AP^^^; KipiAI w|iAk A^^^ 

cnpf AnéapTf. 

16. MaA bAnI OypAI^Alk WBN«râlAWpk HlAWpk Ji^iCTfilkMSTê 
AAf AHICT^A B'ÉKk^ A^^i^Tk ^^inTlAWpk HlAWpk B^HI, UJH hAaAC- 
AWpk CXpikAllélIJHAWpk H6l|jpH. 

17. C^HikTixiL, Mii^iUiér^Ahy ujh b^na w^BikHikTép^; aH'kcTiK 
c;^HTk n8aiah A^Kp^pA; Hf Hi ^^iKk Bp*kAM**^*) hhhctTh. 

18. H8 MCTI ClkpiKk HIAA H( H'ipi TÀTW, H A HIAA Hl H'api 

^I^BikH'kTép^; UJH B^Hik nfA*t^ncik. 

19. AHRcAp'k aiAhi^Yh hiïA b^hi, ncri A/iaA p'k fi,iKÂTk. 

TÔÀTi ClkpikHiHAI. 

20. HhhA oyH A^KpS H^ acK^HAi AiaA bhhi aH'SA hi ii|j\ 
A<k;^t TTkH'kp'b. 

21. HcTIHI&H^L MCTI MAH BOfirik^ Ji^îKJkT TÔATlk Kl^l^HrÀffii. 

22. KS BépBIAI H^Af A^AHH^ Ck Klkl|jArik AléAt^A npîĂTHHA. 

23. OAi^Ak kS Ki^T* api AiHHTi aiaA n^i^ïiHTHKik, k8 ax;^- 

Ta api A4AH AI^ATlk TpS^^îl. 

24. PikCnAikTAp'k h^ mcti Anipi w^cS^^Ait^Api. 

25. «llBlkttlkTépa AA OyHk T^HlkPk UCTI K^NéHlk, UlA .^1^1- 

AfnMidHk oifHk iHréAnYS a< ^^P>^- 

26. MAhI AACk HlHOpOHHpHAI Clk-A CSfléi, pikAi;^HI A^^'^K^P' 
UJHTk HlHOpOHHTk. 

27. MiH Hl MBicKk B^HikTiTit^ H^ w A^^Kfi'kyw nép8pH(, luA 

HfA Hl W A^I{fi4iyK, M W 4^iKk kS IVK^érA ciiB^pujApi. 

28. HinpHH'4nip*fc^ ujh hitpibhhhia uicKk w^mkpiKîfpA ujh 

.|iTpf p^AHiïA. 

29. HlB^H^Ak api HHHAia A^H ^ véfi'K, UJH w^HIAlHl^Ak Api 
aAa^BA A^H ^ AHHAIlk. 



1713. 



30. Hùm AA4ifir\ Hf^^^^p^Hix^ uiA api noBikt^^HTOpiS n^k- 

UJiSi Ki^l. 

31. ^^asHCTiA H^ api wa^V"^- 

32: K;fcHAi^ B<A a8à spi w ^^isipi ji^i shni A^/ia hhhibÂ; h8 

33. Ilo^^xa pikCnAikTi)pîH ucti w w^nYi^iKipi Aiipi; Kip*k 

H^ Aicik Clk TpikÀCKlk HHHIBÂ HOpOHI^Tk; UJH K8 AIIHHl|Jf. 

34. Ki^HAk Tf BI3H a/iaH Alipi JÈ^ÎKÂ"^ Kpik}KAliui8Ak T^S^ 

npT'k-H rpiuii/ia^ luiî M^Ai^'kAi'kiiJf aSA a^m<3^^ niHTp8 anicTi^ 
Aoe^iHA'k H( aH Kiki|JHriTk. 

35. flpikT^HAk J^Àl\A tA nOCOMOp^Tlk K^Tpik npYÂTIH^Ak 
T^S Hl BHHf Ck Tf Bi31k^ Tf AHnCll|JH A< HHHCT^L Hl uA A<^^ <^>^- 

36. H8 c^ KiA< ^^ n^H Aa coKOT^k^ik kSbhhtiai o\-Htô 

WAlk C^n'kpiAHHKk UjA w^pikWTlkl^HTk. 

37. K;^HAk iiiJH B'^cfAk, M ck kSbAhi cik nifinn a^Tk p^- 

CnA'kTHpf J^ npOTI^Ba MM8A Mf Tf 3aBHCTSĂl|Jf^ Klk -A axc^Nvi ^- 
TpHCTlkHlÔH*k Hf apf niHTp^ B^K^piA tA. 

38. G) K;fcTk ucTi w^BikH^T^pa fi,i 4^0AOCHT6apf aa niAA mi 
w apf; A< Bp'ka/ii hi ucTf 4^ikpik a< npft^k, Kik HHMiH'fa M w n6a- 
Tf BHHAf npf BihA. 

39. TpiH A^Kp^pA^ aS K8p;^HAk; aS kS 3'kBiB'k; aihhcao- 

HfCKk CTpHKlkHIOH'k WAI^ASA : Al8Ăp'k aUh, K^H^k w^UlA Ba A^ 

HHHMa lA AA a^T^Ak; luipniAf^ hi AikKSAi|ji ^ Kica a^A; ujh 

npiÂTIH^Ak^ Hl H'api COKOTH^A'k. 

40. Hs ucTi aAT A^Kp^ Ka Clk néaTik a\^à AiaA j^, RpAnik 

ipTlkHlÔHI; A^Ki^Tk nOKlkAHl^a. 

41. /Ulipi HiB^Hii ucTi a a^iprA w^HaHHT^L o^h^a^ Hf né Tf 
KîiMik; UJH AiaA Aiipi hib^hii ucti a pikCn8HAi; ^^'kp'k a^ ^ 'ti 

^TpiBi HHHIbA; UJA ^A^>^Tk AiaA Alipi UCTf^ K^HAk Tf Ai83A 
K^ I1|jA w^BlkH^Tk; ^^Ikpik A^ ^ ^B't w^B'kl^lkTép'k. 

42. m ucTi BÔaAik AiaA npHiUixcAiivicik; a^ K;fcTk AH^ra 

AINHI^YA. 

43. «llTpf H4AI-A'iATf rpfiu*kAH; Tp8^U UlA lOBAp-fa A< 

^nikpiKYipA; c;fcHTk b pikUrrli^A; KipiAi^ k8 hibôi cik néTk j^- 
APinTA. 

44. ^NHlk BépBI Clk TfiÀlfi UJH BHHIAI^ lUH p^k^Ak^ Hl Hl bAnI. 

45. û Ti ^npi^HA k8 hhhibA; M ucti A8Kp8 p^S^ apk h8 
Clk KiA< ^'i^ w 4^hA aujA aA'kci; niHTp8 Ka cik né rk wj^a'^a/ihi 
HiAk w^npi^HiTk cik-j^A 3AKiky axc^HVf. 



Anthim: Pilde filosofeftf. 7 

46. HAm AO}KikHiu|ji npi hhhibA a< J^Aik^, w^Ak HiHHHCT'fci|jf. 

47. Mnni Bops'kiiJi n^HlÎHk; apix'k ciAiHk K'k acri ^141- 

48. GMipiNÏA lacTi w MHXCAOHiipi nSTHHséark; niHxpS ka 

49. ûfi,iElkfiÀTA KpillJHHlkTiTf KlkTp'k ^Hi^i\^ AA O^Hk 

AOMNk, rk ^kTăi w^TpS as'^cT'fa^ a^iKik; rk CT-k j^ xorĂfi^M 
cÀM : cik nik3'£cKik AirikT^pHai, cik ^^ii MSAHikAiHTk j^jrfi^ niiM 
Ml api^ uiH cik c84^fpf k8 pikCA^pi aH^ra AHiA^H a^Kp^ hi H'ipi. 

50. •|LA<A^H;^HAk npi hhhcbA c^-i^h sipik ujiï a^éaw wapi 
fpxikMioHf rpfiuiafji aUA, w^hoii|jh aA^Hipi aaii^HTi a c^^^aanÏH hi 
aA aHixk. 



(Fol. 65 a — 67a.) 550. /Ul^ai^HAi'k crpiiÎHHawpk aa Mica ta, 
acTf eaarocaoBiHîa KicTA riai. 

551. MAhhh a^Kp^pH c;^HTk Hf^^oaocHTéapC; k^h^i^ h^ c;^HTk 
•l^cotiHTi kS aaTC hAhhh : KSB;fcHT8ak^ ^^'kp'k A^ HcnpiBik ; Bor^- 
i^mai^ ^ikfiik KHBf pHHckaik ; iiJiNHi^a^ ^'^P'k H'kpiBSpA b^hi; anHao- 

CTCHÏik^ Jj^lkfilk r^H^k B^Hk; UJA BÏÂl^a^ J^'Wfi'W ClkHlkTixi. 

552. ^1 B(H Bp-k cik H^-i^A A^Ai BpikXCAiiiujSak t^S riAHa^ 
H^ w apikTÀ aa npYĂTiH^ak t^S. 

553. OK^ann'^T'k, uiA nôi^TA, uiA lOBAp-fa a< (hhi, ci^HTk 
xpi A A^KpSpA Kapiai cn^fiT-kyw Biitţa. 

554. Miak Al B8Hk H'^aik a< b^ xpikA ^^'kp'k Bpi w AP^^*^' 
Topii^ né cik KiA< ^'^ Cl néi ^^ H^anikp^ak Hiawp bih. 

555. ^1 BiA cik Tp'kliiJH àrwfi'K a< xSpBSpipi a aP^i"'^' 
TopiA tA^ ^ik a^Kp^pA Bp-KAHHHI A< WBpi38ak T*kS. 

556. Ki^HAk HiA cSn^uiA nikTHAiicKk cxp^aiBikTiTi a< c^^~ 
MHAi fLfiûmiv^, uiA H$ néTk cik A'k iliApi a^^^^^^A aiOpk^ ^nïi- 
AïK^HA^-A n^T'^p'k H-k aiapi a BOĂpHawpk, Hop6K8ak asiawpa 
acTi ac'KAiiH'k oyH^A wai* hi-h cik c8nikpik a< c4ti^ ujh anpo- 
hYAha^ci a< p;^^ak HAa^aSA cik B-k, a^&aik aKoaU; o\-Hk KopKO- 
Aiak; UJH BiA'^P^ A^SkA^ik ^A A né^^Ta Kip'k as'k Ka rk a anik. 

557. HéaiaA aiopAi;fcHT8ak néaxi cik bhp^ack^ m nd^^T^. 

558. McTi AiaA bhhi cik a/i6pA a^ i^^AiMy fkydkT cik uA 

HHTa CkpiMHAWpk. 

559. C^KiTiai c;^HTk jfpiNa TpénSa^A, npk BépBiai s^ai 
séHi cii^NT XpiHa cé4^aiT8a8A. 



8 nu. 

560. Mia hi ^âkw a^kp^phai «ffa/if maHi HiK^sTifracc^ c;^HTk 

J^ WAfiî Kipf KHnk MAH cS^^ipHl^H^ ^iKÂTh KJkHA Ăfik ^H OyNk 

c^iKk TpS^^aujk. 

561. MHHHI^Ha n,HHi H^MaA w^Tp'lO HHpriky npk Afi^Œ^^Ah 
fi'KM^m n^H'K AA yWA TK^Ji^tKi^UfA. 

562. ^6aihYA c^HTk Ka ^^p^Aicii^HAi ; a<^h npi K^Aik w ^p^M^- 
c'kn,î k8 k^t* apf anaH Ai^at^H hbobhhh ^ k8 atj^ta Afii MaA 
Aiipf caiBik; w^Tp'aHicTaujH Ki)nk uiA a^^h^^S A<K;fcT ucti kH 
AiaA Ai^Ai^H wa/UCHH K^pT^L a8h^ ujh AiaH naHHik A< soĂpA^ a^ 

aT;fcTa UCTI A\AH SHHCTHTk lUH AiaA CaikBHT A^AlH^Ak. 

563. PSuiAH'k H-k AiaA Aiipi mi ncrp^^Hf WM^Ak ucti, K^H^k 
HiLA HI a8 rpikAxk; c^ K8H6ai|ji aĂB^L Kik acri AiNH^éHik. 

564. PikWTiT'k m4l AiaA anapi ucti^ a n^x-fa ck ^Ahh bhhi 
WAiSa^H aH^rATk, uiA-a h^ Bp-k. 



CXV. 
1714, 

(Ms. bibi. centr. Jasî, No. 6, folio, V foî nepaginaţe -\^ 278 paginate.) 

K^pT'fe MC CÀ KmM^ MâCOpNHKâA^ ^^^MNHAWpb • ^€ p%n%- 
WC^TtÎA KeHÛAÂH KOCTHN m'aB 4^6cT B€A • AOP • C^âS 
CKpriCb «f WpaiUh «li MlUh • ^ AH^\ f^€é\A -^Hf^Apfii aB- 
MÎCA ^CKB • mp^ ^Mà N^l|J'fepA AtÎH X'C • ^A^ (! 1. ^â^A^') 
•f N AA TpéHAC ANb, ^6 A^OA ^OMHVA â M%pVA C^AC • ^ 

A&HA AtÎH • WKT . siî . A. 

Predoslovie. (Fol. 2 a — 5 a.) 

np*kA^^^^BÎ< KlkTp^ AMkÇHjk CA EÔji,Jk. 

^HHTpS aKikpdpa pi^A uiA asicra KipT% K^pi 

c'i8 cKiOc w^TpS npi a^MiHir HéAi-bAi ujh HOpWHHpA MlkpiA Tiai; 

W ap^lT^M J^ aÛmî a C\ BIA^ noiTA (? I. TOiTA!) HIBOANt^a^ 

iul rpAxci uiH wc*kpAYi w^xpS a^&aipA ujh aA^ni^pA a/i^pxSpÎHAwp 
UJH ^B^i^ikxépHAwp a Ai^Ai^H A^cKaaH^ ujA HcxopHHH aaiuJH . a 
KikpfA K^kpi^H H^Miai c'ai^ A^x : hac6phhk8a A^^M>^^wp . mkHH 
a^iBikpixk Ka ni eu hicophhk sic^pnAi, ck apix^i Bîii^a H-k w- 
KikpAi^HXoipA w^xpă aai cxikn^iHtiA ujh asiawp n'k3Hx6pH ji,§ 



Neculal Costin: Ceasornicul domnilor. 



AHpfnTiT*fc . Klk A< BP'KAIf ni HAA AiaHHT'fc ^1 BAHH A\^HAfi)ÇAX 
AMHS'k», Kap'k (CTI WrAHNA^ lUH nAAfi,A TST8pW|| CT'knil^HÎA- 

4op siK^A^H AHicréok, aS aAfc uiA aS aiuisir cTi^nii^NfAAi 
amcT^H siKk^ K^Ai a eicĂpHHiA^ aiuÀ a hoahtÎih At$Mii|iH, 4^;i;p;k 
Kipf Ml a^Ta HiMÛKJkj ^ikfiJk fiiicAnn, nitokai'^aI; xpiiopN a^ento- 
•miiH ^Tfii oaAiiNH ap ^«i^ npiLK^an ck b^^i Aa biknai HCTopîA^ 
nlMii; a N^ cik c^nnéN'k a^aia v^A^^^^^P; ^^ rrkn^iHtHaop ciai; 
kS KaA^ a8 4^6cT a c;k wctihA npi A^^Nr^k AH'kM hi c'ipH kSbihA 
cTKnjkHÛçXA noAHTiA A^Mii^n, a'kc^ha a eicĂpHHiA Aa iat^H 
cKpiHTii^pH BicAp'kHfiiJH . a^icTa A,ÀpXk KipxA w w^kAh MlipïA 

TiAf^ Kipi: fCTI HSmAt^; : HIcépHHK^A, Kip'k HCcUrpNHK ACTI A 
AOMHHAWp^ AliA aAlC fi^iKÂT aATWp sic^pH HCcépHHHHAI . K^HH 
HfcépHHKSA A< <ic8pH apix^l KépC^A COipiA^H A SA^ lUH A A^hYA 

Af Hoin*rk; tapik an^kcTa AfiÂrJk A^Kp^pHAi, BTit^a^ WK^^panSApA 

lUH AA'KTIOpHAf^ lUH K'kTpik A^^^^^J^A UJH AATépk HCnpiBHNHH 

uiH jk,HfiîrikT^bfiH acénpa ji,HpinTÂu!(H . auiA^KA^pi npix^Ai sic^A 

ACTi AAt^HiT AHH nirpS S^^ipT^pH^ UJH 4^ÎA1|JI KĂfiii H^ifiT K8 

KAHnĂAHA(f) ciAi, awB asécT HicopHHK aA NdcTpS A^H nixpS 

n^piţH ACTf AA^HiT KS KiniTAA(l) ciAf; 4^fAl|JI KapiL nipTA BA 

ap^TA ^BikHikTépa w^Tp8 WK'kpAi^Ap'k . j^ nipri: a^ht^^A bA 
ap;i;Ti BÏina ^n^Kpix^A^H PoiAiiH a a^A MipKO flspiAÎi; ujh 

^BlklţlkT^pHAf A^A KÂfiii rk K8bAh A^^HHAWp AA K;^pA«a OBl|JïA; 
Afi^TÂHfi, fi^î'ATÔKMA AV^HTiXA lUH MH^KAOHHAI KS Kip^L BA 
^H JS^^MMA ^TpH aAĂVip*fc VI^A^KlkTépHAOp UJH HCnpiBHHHIAOp 
npf AA IVAirSpHAI ciAf; npi KipîA CHHT fi,ATOfiH kS A/iipf c^p- 

rSuA^ A-H AAiifî AA ^ÀHAfi^ fi,HfiînT k\i,tHf f^î Kipi cn;i^Hs8p^ 

TOT bAhIAI CTlkH^lHfAAWp, ap^lTil^HA K^kT^l A^ ^^P< CK'kA'KpA 
ACTÎ AlkKOAlfA; iCip^L UJH A^A A^^^*^^ ^^^^ ^^fi^TX^y AUJÀ Alk- 

KOA«f A^ KSA/1 UJH AAKOAI^A J^ oipTA A A^^; J^TÀA f^î 

W(MA A^AlHSlkS HÎA AA^B^ipiT w^nOTpHBA n'kr;^HHAOP; A^ w^Hinik- 
T^pa THpiHHAOP; m HJ Bp-kAlf c'iS At^Hl^iT^ UJH A< CTlkHil^HÎA 
Hf piS^AASk A< AMHSlkS UJH A^ HOp^HKA A^A; AluAxCA'kpA A< 
KiK^A HfA 4^fpHHHT; UJH fi^î AH^TA wiMfHHAOp K8 Kipi Hf w^BlkA^- 
TSMHAI J^ A^AI'k AH^CTA . sAsf - Clk - bA UJH A< ^^P^AICÀl^f Tp^Hi^- 
a8H, KS KipC HS ACTf A^'^'WpÎA A^^HHAOp^ UJH AHfAWp Alipi; A 

rk Aii^^A^; uji ^ ^'^ Tp^^&A^ ApikT^HA A/iéAT*k kAp^ph A/lipH; k8ai 
h8 a**** 4p^^^^'^H<^< Tpéni^A^H^ HJ A*^M 4^inTAAf ciAf Hcnp^- 

rAti Kik cÀ Ai^A^ sAHi-cik-Bi uiA A< aa'^tioa a^^hh- 

aop; k8ai ah c^ KiA*^ ^ 4^A aa CKpncii&pH Aipgn ujh aa arSkat 

CK^PHH^ OyHA'k Clk BA AP^tA un Blil^A UJH AiioipT*k A A^A ITfpH- 
AHAP^; UJI Hf ^A A< npiBHAC AS fi^ATj OyHA'k UIH ^^fpHHIA B^KS- 



10 1714. 

a9H aHACT^A Hf Afi ^U, AfiÂTJk . n^HI-Ck-BÂ ^OTip^A UJH ^^Ikp- 
UÈÛTt^A CAé}KElA AéMHHAOP; Clk cik K^NOicK^l ^ nipXA 

a Tpfa^ AI KikrkTi6piA k9m kS k;^t icti aéicpS hi^hctiuJ; ujn a< 
wci|ji; k8 axii^Ta AiiA a< ^^oaifrc a6aihnaoP; ujh siaop anipH . 
aiiJH}KA'kpA airkxépa npÏATiiuérSa^H ^xpS HinpîÂTHHH k8 k^ 
cKpïAai MaH A< m^ata wpH Kik c'aS Hcnp;i^Bi)T . ujh ^aTopfA 
^^ikM'^Haop AiipA lUH A< HHHCTA apix;^, UJN aaïc ^oianHiaop 

KlkTpÀ GTkpcittÏH C^H; ujh Jiif Uà^A AOiMHCAOP; UJH aATOp ^Ik- 

A\4ak aa^cA, ka c^k ne kàsx^ j^ y^ax^ . SHsi-rk-s ai p8rk- 
AiliNTA OascTi^HYii w^nikpikT^ciH a8H /UlipKW flspiaïi niv^p cao- 
eosihTi 4^âtîA ciai A^KHaaHH^ ujh a^ BikHirSa a wi^n^kpiT^a^H 

npi OaBCTiiHa ^ nipT'k a naxpa ck bA ap'kxÀ BopoiBa 

a npÀ w^Hiainr^a^H FapaaiiHTHaop KikTp^ a/iipHai flaigiHAP^; 
ap^ixi^HA^ cKHa/ickpHai HopéKSa^n; ujh ApÀrx^ npu^San k9 aB^ 

l^ïAai UJH KS AlSai^HMA BiHHAOP; H^ CK HOiXA ^ÂHi eUî^A 

j^fi^iA^HvÂTJk . auiHXCAipA A< ^^'^^ ^^naocé^^Sa hAhi aS ^^cr, ujh 
Al cT^^TopiA a8H^ AA CKHa«B*kpHai Bp4AiHai(!); ujh a< s4mjk npi- 
BHAi H'a8 A^'i"? UJH A^ RÏiua a^H CpS^iia^ ujh a^ coKOTiaaa a^A 
niHTpS A^H^'^M nikr^Hii|jH . Kapx^L ftoHHiAaop KikTpÀ c^irSa 
AaKiAiAiéHiawp . aujAxcA'kpA np-bK^ai a^^^^^^^P "^ ^^ KiA'k ^ 
aB*k AP^i^^^'TA cnpi VHaiii^iui'A ujh ni)^aHBikHf A . ujh KipxA aén 
MipKO fiBpiaYi KikTpÀ nHpaaiifrH npTĂTHH^a c^S . ujh npiK^iU 
A^a/iHHaop TpiB^A a aSA aaiHUTi^ ^^Api: hù aiHUjia^ waa/ii- 
h4ck^; . UJH A< npnani^KAÎA hihopohAt^ a nixpiKikTépHawpk a 
A^iA^k AHÀCTA . apix^i UJH ^^ipHsfAai aSaiYA asÂiiJiA ^^ hi apn 
ctA . aujAxcAipA a< aïoipTA H-k bSh^^ K^aik ap ^ù aaàh a< 4^~ 
aifrc A^K^'T BTit^a. . m éfiAAX^ rk bâ sAhi a< aaoipxA aSn /AipKO 
fiBpiaîi w^n'KpiTSa P^ai^aSA ; ujA anpoani a< aaoipxi hi BopoiB^ 
aS aB^T KikXp'k c4^iTHHK8a ck^ IlaHéKîi; ujh ni épai;^ KikTpÀ 
4^iH6pSa c*kS Koa/iMWA; uih hi TicTaaniHT uS a^cix aa aïoipTi 
c . as'kcT'k A^P^ Toixi w^KHs;^HA^cik w^Tp'anicT HicépuHK ^a 
*|iKHH;i^ai aiikpYA xaai . np'k Kip'k cik-a npTAaiii|jH M wkh ainao- 
ctAbh^ k8 naïKikH^H'k aiik piOr. 



NeculaT Costin: Ceasornicul domnilor. il 

Cap. VI: Despre lacomul. (Fol. 52a — 53b.) 
*) K» HJ A^Kfi^ CK AfiiTJk ^HsikiacKa npHEiifi^pê a^Atka^' 

KbA WTK^pAlSlipiH CÀAi, HOi^l Hf KSHOCK^T ACTI ; UllSl AHÀCTA ACTI, 
WM^^aSh a K^HOillJA AEifiHAij fi, nSTÀpi a HipK^; \ié\tiT a Hl- 

KOH^ ^HiAcnHi&HA A crfiÂHifA, iHiAia a anikpA, xpiiS bYii^ïh a *mo- 
ififNA; Al w A^'T^i UJH ni^'rkpf a aj cT'kn^iHA; npi A^HcikAf a h^ 
aiicA; Kik AHH caoeosInYi aÛA a^ns^8; aH'RAa hi aS cT^kX^T 
4^ikp A^P^n**'^'rf cTikni^H ncAiOp cxpiiiHi^ m a^P^^^'^^'^^ acti^ cik 

0(1^) 4^K^; pifrSk aAlOp CĂAi . AHH HÀ Clk J^n,ÎA^\fiy K8 K;fcT AliN 
C8H^ ACTi, HÈI K8 HI^HCTI ClkpikHil, A^K^T pii^HIITa A^KOAlU ; 

p8Ăi|if; upik HfA^H eorix HHfa/ia ujh w^xpS Anipi j^fi,îcr^ASpi, 

.|^H À . aUJÀ K^T HM^H AiKOAl w|i TOiTI sicSpHAf^ cSnikp^pH^ 

ap'k A^B^HSH; H^AïaA j^ Toirc apAiapois'kAf KpicK^. 

K8 Alipi rpHXC*k UJH k8 HCBOI^Hl^^l a 4^A; cokotack8 hih Ai- 

K0A4H, Clk né AH Clk w^H'kHf Al6pHAf Ji,î AïlJk HfSipHHK^^ Clk H^ 
nicK^ TépiW±At, UJH XtfiVÎAlHAÎ apEA, UJH Clk H8 w^/USA( AA B^- 
HiT B^HlkTépiH; Clk né Clk WI^IT'kcKlk BHH8a UJfS^lHA A/^^AT8; 

ca8 Clk h8 rk pikcéij^AC; cik h^ ^érx^ A^TépHHHïA kS arwHHCHTa; 

Clk N^ pois^l UJOipHHÎH nXkÛHHAi] Clk h8 ^^épf Hf/UHK;^ 4^8pYH 
AHH KlkAl^pH; m HIAIlkp^A A^AH k8 J^Jk^tfitïlTHHHiA ji^îHÂT AÔfi 
Cliur^pH^ A^KpHUlOipHAf ciAI H^ J^KHJi^ . K^ AATÔpA CAS A\AH KS- 

fénfi^y ciS A^iA A< cAprS ah cik a*^ bp'^a^a nép^pA a acK^HAi 

KlkTJ Wipf HÀ; lapii AAKOMSaSH HHHJ A^^^^^P^ ^^'^ AHUCSIIJI 

K^M'kTSA, a hS rikHAH aa caHH. 

**) Ëp^AHHKk ACTI Ji,iKJkT AiKOAlSA^ KipfAI Ji,HH Bp'SpA; H^^ 

AHH HfBOf; nipKik niiOA CK^rSpir^ HH3A^(Af ^^ikpÀ rotkoabI; k8- 

P'^AHAf Hfpicik^ ep^^A ^'kp^ i^fiÂHVH, ^ĂHiHA p^UT^^ KOB^p 
BIKiO, HHHTÎfHf A^^KOC^T^ IUaAk^^A rp6C; UJH KlkAI*klUA ^IkpÀ 
AH^HHHH . aiUH}KA'kpi AI^AI^H Ji,HH HĂI|JI HIHOpOKOUJ^ Clk Apix^ 
A^^YHHI^H n(HTp8 ^iiAA, KÂçltA M RCHTp^ ^K'^AI ^EA^ upécT^ 
HJ niHTpà C^ uà KéAin*fcpi AliA CK^MR^ ROCT^B AiaU B8H^ ^BA^. 
HI hé A/iaA 4^iHI AiKOA48A? Klk RIHTpS Ck H^ KlAT^liicKlk hAhI 
AT^Ta^ ^lU AACilk Bip*Ba Hipicik Ki^TI .T. A^HH . Upik MAKap Klk 

*) Note marginale: A4kwm8a m4h j^tx» a< *<< 4rMiirki|if, c\ nfipA^ np< ^ha* 

SMHI HktSCTHH. **) ^WTp-kBMT A^KpS JhCTt Ck c('k) CTP'kJKSHCITk M CHHf, SMMI <l^4Bl8€. 



12 1714. 

AaKO/uYif pik8 cii hhhctickS npi CHHf; lapik KiccAi M t^iÎH rpH- 
naHN }KHHik^ SiUHAi lUJHTi A^H hAi^iH; ^^ipfCTpHAi cnapTf^ wrp^- 

SHAf CTpHKaXI^ RHTlkpTHAI AIHKIUSpiTI^ pOPOXCHHHAI H'^Af ai|lip- 

H^Tf pikCT^pH^Ti^ aKonipiAi;fcHTSpHAi A< vi^^A néxpiA^? aasH- 

l^fAI CKOaCf^ THHSHAI CK^kpHaBI^ cdciAI HlkS^Tf niHTp^ Clk H^ 

npÏHAiicKik j^ ri3A^ "P< bihAh^a caS npïATiH^A c^S^ caS cw 
HipHA npi anpoiniAi c^i$, kă ck-a npÎHMicK^^^ caS hi ap J^h a< 

'^) Mj A'kc;^HA ^i^HepikK'kiUHHTA Kipi ïi^ÀfiTX^, lUH Kica ^ 

aACB'kpiT . Klk A^H nOAiét^iH céA imkH;^HKik noia/ii néTp*kA<7 

CTp8ri$pH A< Bl^; néxpiSH; A>^*< répAl^l a/llkH^HKlk KapHf AlOpTlk- 

^éH;ky rfiÂ!6 KÀfii nSTA ca8 ai8hhA; bhh Kipi-H CTpHKir ca8 
wuikt4;^T^ Bp^Hs;ik Kapi w aS pwc luoapiHïA, KaiuKaRa^H Kipi 

Kapi, an^Lift; HoponApi Kik apH cxp^NVi^ hiA a^ko/uh cwkot'^ck^ . 

W HlHOpOKéujYH MAfir\WAH\ W HIHOpOK6lUÏH AiKOAIÏH ! K^ fifiA- 
HÀÎ\A AHÎAWfi BCl^ÎBH; J^Tfi^ aH^A HI C^ CAOBOi^^ "^ Pp^MaSH^ 

lap^ aMicTOpa^ HoponApi hi c-k j^mfi,î j^ cikKpYio^ i^cri . auiA^K- 

X^fii, MAKÂfi Klk HfH AÀHWMH Clk w^CpiK^; CTp;^HrS, BÎfH^fCKS^ 

niTpiK npocT; lap^ fi cokuft^a^ a8 a^t^iA a^ a^huJ>>^? A^ ^P> 
aKÀ cikpaHïA oypĂKH a^ujkhca^ c^ acK^ATi, k;i^t chht a< kS 
HHii^ia cHpr^HTOapf cnpÀ a cTfiÂHifJk ujh acK^HA^; w^xp'o kah- 
niA^ api a^SH, Kik-A H^Ai^kcKS : AiHUié A^ KikMikTipH^ a^ko/UH^ ahh- 

CHt^l^ CA^V"; A^K^HAHTiVpH^ K^/UnAHl^H^ SHT^lTWpH^ HfAI^At^fAII- 
TWpH^ \f>ifil^T}bfiH m CXp^AlK^A UJH HfnpïATOpi . HJ TpfBSĂl|Ji MAU 
A|8AT? aUJÀ CHHT A< Oyp^^l^H IVpikUJ^HIAiVp^ K^T AIAH BHHf lA, 
TpénSpHAf AlOp KS A^;^Ha ci» Ai EÂTX^, A^K^T C^-H HHHCTiaCK^ aujÀ 

.k8 aAaiba^ apH ho^^tA. 



Cap. XX : De 12 întrebări ce s'au pus luï Thaïes, si răspunsurile 

ce a dat. (Fol. 123a— 124a.) 

Kinik . K . A< Bï • w^Tp(6;^pH, hi c'a^ shc a^ a^"^^^; ujh hi aS 

pikcn8Hc8 Aa Toixi. 

<I>6cT'a8 aHfCT ^^haoco^^^ ka U; opaAha^ w^Tpi xéi^iH a i^^- 

P^fH rpiHfllJH^ HfH ïlfiA w^l^lAini^H^ lUH A< TÔl^H Kp^HH flcYlA HHH- 

*) Notă marginală: AiKWMiH moiiiihickS hintp^ A*rk^^ k4 ck hS MwipfNMCK-k 

4A14IH, SHMH KllipiMH. 



Necolal Costin: Ceasornicul domnilor. 13 

CTHT lUH KSHOCKéx; aUlli^K^ApA H^MAAI a8N UIH ^ PÀM ifih 

A4 Toiri ^TfiêsrLfiHM Hi3ikTHKHHNA^-rk nimnk;^ p'kcntteiAÀ. 

Klk êfih ^OipTA aCKSl^HT Aa MHNTA, lUH Efi4ifi,HHK Ji,i MHfiifiê, 

a wi^xpicA ca8 a pikCnéHA< N'aS w^B^kt^aT. 

OïHNA A^P^ AI^ATI UJH 4^ĂaiOpH A< w^TpfSlkpH A< OiaiC; 

npiKSM cn^Ni ^YoriHic Aaiprïi, w^xpiciri kS p'kcnéNcSpNAi aM^ 
tui npf Borixa npÀ w^i^iAinséiia^; uih hhh'^pa mAhta, ujh npÀ 
acKSi^HTA^; aS ap'kTar . — w^t;^ ^è ^rpêEÂr : si ap ^k a^n- 

sii^? A^M^*^^» ^>^^) ^^'^^ ^^^ ^^^ "P^ K^Kio . asiAopa Kipi 
cii^HT a A^H A^HS*kS, HHH HiA s'aS i^^cr, ^Hin^T^A H'aS BiJséT, 

HHHI KipiH BOp i^Ù, 4^piUliT8A HS BOp BIA^'*') • — AUIH^KA^PC 
^ JfJTfiŒAT : HJ ip ^U MAH ^fi^M\bc? A^MA^ SHHI; K'k TOixil^, 
iVpH KlkT A< Mfl|JfpUJSr8HT;^ 38rpikBHTép;^, Hlisi W nipTA K'kX 

A^ aank;^ A^ ^ ^^} npfK^M aS ^^i^k^t'o ^i^pià, a iV agéHMi hS 
noirf **) . — upikiiJ 4^à ^TpiBix : ni ap 4>^ ^^^ ^^P< ? a6kSa, 

SHHi; Klk a6k8A Kipi ToÎtI Al K^npHHAI; ACTI MAH A%ipf A^* 

KlkT Toiri . — aiiJH}KA'kpA ^xpiei^HA^-A; hi ap ^k màh npÀ 

^HIAiRT? HIA^HK;^^ SHHI; A^iH ^î^iAitlT ji^iK^T Bp^ÂlA M-H, Klk 
niMÂH Bp*4Aia^ UJH H-kAiO^ NOi^ AJ A^^A^; UlA H*fcAA XpiX^TI Al 

^H^Âilif . — auji)}KA'kpA w^rpiB^HA^'A : hi ap i^iî mah ioti? 

iWkHTA, Smî, K^ A^HH'r'k HHHf WCTIHĂ1|JI AAipril^HA "^ n'kAli;^HT^ 

ca8 ^k8hm^;^haS; HHH rpH^Kift api, TpiKiw^HA MÂfi'k . — apikiu 

^ÎHHA ^TpiBiT : HJ ap 4^H AliH Tapi? WMSA^ SHHf; K*kHA^ Api 

aii;^c A< HiBéf; acti iipÀ ripi; Kik hib6a ack^ti ^hiaicSa hiaSh 

Hfwl^B'klţiTk [ujh npOCTk]; uih npi HĂA HIB^Hk ^T'kpĂjpi AA rpil- 

^^4c«4c^ . — auJH^KA'kpA w^TpiB;^HA^-A : HI ap ^k mah kS rpiS? 
a8 p'kcnSHcS : a ck K8Hoii|JA ni ciihi ciiurSp ; k^ hhh w npiini 

^ A^MA H'ap ^iî, A< ^'^P K8H0ai|JA OA/lbA HI CIIHI CJ^HPSfi f) • -^ 
aUJHSKA^PA w^TpiB;^HA^-A : ni Afi J^Ù mah JifiAHJh? AHÎAA, siHm, 
A^KpS Kapi p'kJ^HĂlIJH Clk-A ArOHIcklIJH; Klk A/lipi A^^^^'^^'Tipi Api 

aA^HApA aAiiiHTA A< -a^P'^P'^ rpiKéx^ . — ahah ^tpibàha^-a 
auiii}KAipA : k8 hà TOKAiiA^ 4^f Ai|ji Kapi api hStà npi aăchi cb- 

^ifiU H'kBÀAHAI HOpdKSA^H HIAbH w^ROTpiBHHK ? A^ ^^ B'fcA^, 

SHHI; npi HinpïATiHiH; CAS cTii^HuiH; caS p*kS av^HUiH; Klk aAi- 

*) Note marginale: fl ^NMfnl$TSASH vkfiT^iK a ck npHMuif, hS ck no4Tf; a<n 
i«4|i('k) A< J^NMfnSr HfMHiTk itô ck 4*A'k, Shmi Hd5i4N3fS. **) Tôt a&kp^Sa acti 

M4H UOC AC MflfJfp^A rvS, SHMf TipT^AIMN. ***) A< "4^ ><^ "OMI^ K$ TP^rSa, kS MHHTk 

cS«'kp, aH*i(f) Orha^Sc. t) ^OdpTi A^KpS rp^S ^ftCTf, a hi K^Hoaipi npi hwh chh- 
r^pH, SHMf l^iţfp^. 



14 1714. 

Erwf^ăT, i^ipHHÛpê nhipTâtinSaSh^ acK^t^iiTii^ cicTi acti hhTaiYh hch 
imk)^HiiTi '*') . — auiii^K^Api ^TfiiEÂHf^'6'A : k^m api bYii^SA wà- 
iHiNiH MaH eiÎHi; UJH mSh kS AP^n'riTA? hi sop bi^^; Bfkm, ^c 
)^éA;^ ^rpè aAiţiA; cA ck hS 4^k^;; K'k w^xpă asicra t6hi m^ph- 
xépiH rpiuiicKS; Kik w^a^^^^^^na^ck w^xpS c^^ix^pH^ Kipi no- 
in aaxopa^ ujh iA o^Hk a^KpS s^Hk^ j^ icipi apH ritpahc^ 
H'iS . — MĂA w^xpie^H^^-c^i : hi aénpS s8n api asÀ ĂHiAA, KipA 
h8-h aiKWM? asicT. i^A f^î CHNi; SHMi^ K'k icTi caésoA UJH A< 
MéHHHai AikKOMTfA, UJH npîĂTiH 1UÏI j^m 4^iHf; K^ npi Hfa ai- 
Koa^ lUH r^HA^pnai ^a an^HsiCKS^ KikH h8 hi (?) cTp;^Hvi ; ujh oi^ 
MiHiA w^a cenţii;, K'kHH h8 KiarSĂipi . — aiuA^K^^kpA j^t^î- 
^iMji,^ak : K^aa c'ipi k^k^a c*k 4^k a^^**^^^^ WTK^ipa/iSHTépio 
Hiaopa-a'iai^H ? w^t;i^h sAhi, npi cAhI ciuirSp, an6A npi iai^îA rk 
iVTK^paiSacK;^; Kik h8 noixA i^\î, cik 4^1i oyaaepa ^iP^^nx;^^ 
Al sa 4^A crpi^/UcS aiaiuSa, hi ap^HKJli Sa/icpa **) . niHxpS pikCn^H- 
c8a anicT f^î ni Span^^ aiH c'iS n^kp^T a cKpii Toixi w^Tpiciw- 
puai, niHTpS cik sis^i a^^hYh^ uji mih aiipi, Kik 4^iii|ji Kipi 
AHHTp';i^HCAai c^ht ica ^h Afrwrwrà^ a^ ji,\pînTiTjk] ujh hi- 
aiiAK^ M'H AATA pinécaHKa^ i^^pik o^aicpa anÀ ap^HKir^ a< 
ania aîmM apikT;^T6pio a^ oya/iepii;; KipA xpisSi cik 4^îi npi 
AHpioT; Kik ^A^'r^ A'^'^'i'P^ o^a^spa pinécaHKikH^ cik b'^a^ A^ 
j9iCTî f^îţîîwiiTJiiy UJH Bîai^a AHpir'kTopioa^H a< ^^'■'^ j^T^i^pCé^.**"^) 
flujÀ A^P^ niHTpè rk w^KHAiM Toixi K*kTi c'aS shc nikH 
aKaaS; A^ ^"^ bA ^TpisA npi a/iAui sp'^H a^^hS : KikH(i) ap i^k 
AOa^Hk? k8 oy>i Ki^B^HT w^H pikCn^HSS : ah^aa Kipi ACTi aAi- 
BikpiT A^^Nk^ T-k^ nSc ni tAhi a^^"* aHii|jiH aéanHi Ka cik 
4^1 A : pikCHnHTépio ipixAsiaop^ Hipripi THpiHuaop, na'kTHxépio 

Hiaop B^HH^ BHHIO Hl^op p^A^ niTpOH UJH aKOnipiAI^HT UJI aiTlip^- 

Tépio BickpNHïA; ujA npi lOBurépio a< H^P^; ujh A^KikT Toiri 
rk +iA Afci^Bp'kUjAT j^Tç» 4^«iApi ji,îpaxTiM,\H, ^«mh^ha ^t;^h 
AHH icica uiH fsfntSA x-t» . M ^ Toiri a^Kp^pnai c-k noixA c8- 
4^ipA cTk 4^11 A\ài^ A^ R'u^ a^'^mî"; ♦'^P^ •«'^''' •f'^'P^ c;fcHr8pa 
AipinxiTA, KipA A« /^'"' ^"«^ "^^^ "^»* TpicSi rk 4^Ji ^rpi 
AniraiH^; ujA w^Tpi pHi^BaHKa. 

*) Note marginale: ^ipmmmt WAH](tiAitiN, wpi m(mi npf mim mi-h Sp^iiif «h 
cSihiShi . BHMi CiMiKa. **) A*^"^ ^ *'* wPAMMAa TSrSpwp. ***) fllUd ToiTI 

M 114 KHWpMHCA A«MHSA AH^nT, A^ Cl^ «* ^^A^PinT^ fllMTT^M npf CHNf C^lMrSp, aHMI 



Anthim: Ceaslov. 15 



ex VI. 



1715. 

(40, m foT nepa^nate -|' ^^^ pagini paginate.) 

H±cK% ^€ Kirpb fiNeYMb leMp-^NSAb 

T^préBHipcA • Ad ahSmm ,5CKr. 

Rugacïune când se scoală omul din somn. (pag. 3.) 

PSrikH^Hf (KlkHA CI CKOaA'k AHH CO/UHk). 

k8 nSpTip'k tA ac rpi)}Kik H-k AÀ'ÎHi3il2icK'k ujh ai wa/UiHH iogh- 

Téapi; Al'aH wfwSpiANHHliTk npi MIÎHI^ n'kKlkTécSAk UJH HIBp*kABH- 
K8a*9 AHHk c6/UHk a Mlk CKSaÂ^ UJA a A^EjI^HaA ^Xpipi ^^ C^Tlk 

Kica tA . npîAM'kiiJi a^^hi luA r^ic^Ak pSrikHéHÏîi m^aî, kă ujA 
aak c^HTiAwpk UJH ^i^iAirikTéapiAwp riAi n^Tipn . ujiii si)hi 
ROÂi|if Ka kS fiHHimk K^pixik^ luA kS a)C^ A^ CMipinYi cik i^ii-c^ 
aA^Kik Hii Ai^A*^ A^M^ cnSpKixi ES31AI aillai; Ka mA iS rk lUik 

4^K n*kpTiuJk ^^'^TIAWpk (! I. H'kTCAWpk) HIAWpk w^lţiA-knTI KS 
Al^aiHHiTlk ^^'kKAU cé^^AIT^A^A A/lïlS^ UJA Clk Ti M'kpiCK npi 
Timi AA4HI3I8; KS K;^HT8A SIAk CAlkSl^Tk J^ Tir^Ak UJiSi ^ AX^^^ ' 
aMI^Hk. 

Tropare din tretiî cea*, (pag. 106 — 107.) 

TpiTÎH sack. 

FpaSHHKlk UJÎÏ Xipi Al^lHr^Âpi Ji,\ X^ péSHAWAk (! 1. fié- 
KHAIVpk) TikH ICI^ Ki^H^k Clk A^^;)^HéCKk ^\\ifiHAÎ HOACXpi ; M TI 
OyCHBJÎ A^ C^^^AITHAI H^aCTpi J^TfiS HiKi3SpH; H8 TI A'^R'kpTA ^î 

rkuA^pHAi néacTpi jfjrfiS ^i^k^hv^P^Ph ; mA népSpi^ hi ^Tj^MOHHik 
npi h6h . anponîi-Ti j^i hoh^ anpénïi-Ti hiaa hi ii|jh npiT^TiÎH- 
fi,îwk . npiK^Aik ujiii kS ancTOAÎH ri^n au 4^ôcTk n8p8p% auJÂ 
luiî kS mih hi A^pécKk a< '■"■^hi ti o^h^^ijjji npi tiîhi^ ujh cik 
CA^BiiAik npi AX^^^ '■"^^ ^^^ w^TpS t6t c4^ht . 

HikA^}KA^ ujA ^OAOciip'k mA cKiknip*fc Kpii|JiiHHAivp*; 3ha>^ 

NIBHpSi^Tk^ HÎAlVpk CAiCH AHAliHk HIBH^^OpiT; TS il|JH HlkCKlk- 



16 1716. 



I1|jA KS Nlw^HITiTlk p^rkH^N^L Tà^ nOMCN'^lIJI-NI lUWi npi NOH, ^f- 

Héapik; w^rpS TOT A^kS^iTik. 



Rugăciunea a marelui Vasilie. (pag. 140 — 141.) 

^(bitTh sack. 

GTikn;^Hi A^Hi fci ]S^i AiîiHf3iSAk HécTpS, sf/ia hi w^a^- 
A^HPk aA pnkC^iTk niHTp^ rpfuiiACAi Héacrpi, ui A n;^Hik Ad 
anicTk Hack fi,i axé/Uk HiLA a^^ck npi h6A; w^Tp8 KipiAi np< 

AI/UH^Ak HCAk Af BÏil^lk-^^lkKlkTépiO ^^TAh^* pikCTHPHAT*, TJkA- 
)^ipiOASA HIASA eAhI K^HOCKlkTépiO w^Tpipi J^ pilO uA ^^IkK^Tk^ 

uiA K^ AiéapTf npi /uéapTi aA c^ikfiX^MĂTh'^ K^ifiikH^ki^i-Ht npi 

HOA R'kK'kTOUJÎA UlA HIBp'KAHHHTA pOEÏM T^A . K^ aAlk rpCIUHTk 

luA ^^'kp fi,i A'kifi aMk ^^ikK^Tk, uiA ne cx^HTiMh spicA****^" 

rk fi^HKi^M WKTA H01|jpH, UJH C^ npHBHMk AĂ J^H'KA^,ÙA^A 

HipiOASA; niHTpS K'k aAlk AikCiTk KiAi: ApinT^t^îA t^ai, iu A 

aAlk O^/UEAaTk w|W BOHAI HHHAlHAWpk HOiCTpf . HH HI p^PlkAlk 
HiaCI/U'kHiTÎA S^HlkT'kl^TA TiAI, UpTlk-HI npi HOA fi,A\Hi A^*^ 

aiSai^Aaia aiAaYA TiAf, UJH HI Ai;i^HT^Âi|ji npi h6A niHTpS H^- 

MIAI tIwS HÎAk C^^HTk; K'k C'aS CTHHCk y^Tp8 A'l^lU'I^P'>''l^^^Hf 3H- 
AIAI HOiCTpi . CKOaTf-Hf npi h6h AHHk iU^Ha npOTHBHHK^ASA; UlA 
HI UpTlk HOiW nikKiTfAly UlA WAléap'k r^UA^Ak HOCTpS. HIAk 
TpSniCKk . Ka AinikA^HAk npi WAl^Ak mi Ak BIKIO^ w|iTp8 HfAk h68 
Clk HI w^Ep'kKlkAlk; UJH l^if Clk BÎfl^^AMk^ CT'kR^H^ASA H6cTp8 UlA 
4&lkKlkT6pJOASA A< K>^Hf . UjA aUjA OY'PAi;fcHAk nOp^HHUAWpk TiAI^ 
Aa WAA^Ha H*fc B'^HUHKlk rk ATnénifiASh, O^HAI UCTI A'kKiuJ^Ak 
TbTSpwpk Hf AWp Hf Clk BfCIAICKk . Klk T8 fl|jA A^^lk AAIB^pk Rl- 
CIAIA h4l AAIB'kpiTlk^ UJH B^KSpiA HfAWpk HI TI lOBICK; Xci 
AMHI3lSAk nécTpS . UJA l^il ilIlkPHpi w^HlkAI^^Alk w^npi^Hlk k8 
nikpAHTIAI T^S HIAk ^^Ikplk w^Hfn^Tk; luA K8 np-k C^T^Ak UJH 
B^H^Ak, luA A< BVil^lk-^'kKlkTOpiOAk A^X^^*^ ^^^^9 AK^AIk UJH H^- 
pSpic, luA J^ B'KHTA B^HHAlVpk . AAIHU. 



Anthim: Ceaslov. 17 

Psalm 69. (pag. 194—195.) 

2. ^AiH(3é8ii( cnpc asKSxopiOiik mîi8 a amAhtî^ fi^Mm ka 
ci'Mk a^K^UH MU rpiiS^kiiJC. 3. rk cf p8uiHH'k3i, uiA rk ci A^pSH- 
A.^î HfH Hf KaST^k c84^aiT8ak aiîiS; rk ci wf^réapK^k wf^HanoA, uiA 
rk Ci p9uJHH'43i MiH MJ-aik BoicKk aiii p*4ai. 4. wf^xâapK'k-cf J^^fi^ÀTiL 
iJJH pSuiHH^HAS-ci, MiH Hi-Aik rpikicKk Aiii : Bi^Hi i, rAhî I. 5. rk CI 
B^Ki^i inii rk ci sicia'^cick fi,î tiîhi, t6uh miA mi ti KiSx^ npi 
TiiHi A^Hf3i8af ; uiA rk 3^x1^ n^pSp^k : aiikp'^cKik-ci A^HSak; 
MfH SI lOBfCKk ai^HTSHp'k tA. 6. ap'k iS rkpaKk ci^HTk uiA aiH- 
uiia , A^Hi3iSai ancéx^k-aik . asKSxépiOAk mïiS uiA H3BikBHT6piOA 

MÎfi^ ll|JH T^y A'^^^J H^ 31kB0BA. 



Irmos. (pag. 462 — 463.) 
I p ai 6 c k. 

JKrSH'kfit^HM T^a)^ipHAWpk Miawpk HIB'k3éuH; SI KÀfi^k 

^npi^K^k acénpa m^, kàçXh KiSTik cik xpirik uiA rk p;f^n4cKik 
cé^arrSak aiTte; tf^ aHncH roHAiiA^-ai k8 casÎA xi s-k fi^$ i^\bKk, 
K4 ^Hk n8T'4pHHKk; asKST'kTépioak aiïéS. 

K^HA^ B^ BP't cik aiik 9k8aisi 9K8AiK'kT6pioak; mii a^hi- 
3^Ak Ai7iS; lUH rk aiik wci^HA'kcK'k npi aiAhi sia wcA^HAHTk ^HHk 
KifNoitiAHi^'k, MAH HaAHTi fi,i ^KS^iK^Ta as'^A, h8 aiik o^xik npi 
MiiHf pÔB^ak Tis, noR'kuSHTopioak mYi8. 

flBi^HA^-aiH 18 Tp8n8ak ai^ai^k, iuh tûha Tix^k, mii iţ,^- 
fiHA crp'KMÔuïk, niHTpS ^npYHTiHAp'k asicTopa ^ n^kai^HTk 
VI» TOTSak K^STik; sA fi^^-MH, asKST'kTâpioak aiYiS, ^'^P'^ if^pAK'k 
c*k M*k OYHTk Bpi-w-A^'T'k IUH ^ c^ck AA ^p8/uc*ki^*k sipioaSA. 

Ka ^îAA SI ii|jH 4^pSai6ck kS no^âaBa, luA a^^^^; luA aiAhti 
Ricfa^k j|v KAnt^ak coapiaSA, aSaiHHixk rk-aiA craA w|^HaAHTi, k8 
R'KCfa'k ^Àn,'k, tuA k8 bia'^PI A< BSKSpii, Ki^HAi^ ^"^ boh aSA 
AC npi nikai;kHTk, ^AP^nT^kTopioak aiîiS. 



OâSTEB, Chrestomatie romàD&. II. 2 



18 1716. 



CXVII. 



1716. 

(Ali. Kor'kAHHHf AN$ : AfToimaiMAf 14'kiHi Moaa^bh II, Muiii 1845, pag. 133 — 192.) 

Prinderea luï Carol XII. (pag. 164—165.) 

flrSHMia a8 nopoHHiT naïua fi,î c'aS crpiHc Ton,\ Hiops^ym 
uji iHiMipiî uii ToaTik ^ACTîA, IUI at$ n8c A< 4^ noropiT /^ih «if- 
TaTc a BCKi Tt^HSpi A^ ^^-^^ TOKAiiT rk EaTik acSnpa Kaciï KpaïK- 
a8i (UIB131CK); lui a A^a 31 rkaiEikTik a8 iuiit XaHSn ^ibait 
Fipii k8 TikTapi lui .|iHM(Hc k8 c'k)^aiAaMiai, lui naïua k8 nicToaiii 
Aa Kan, uii kS ToaTik oacTia K'ka'kpiaii Mf ipa aa TiriHia^ iiJi 
aS wf^HMfnST a a^ a>h Tt^HSpi acSnpa Kaciî, Sha< <pa Ka aa 700 
Ai oaMiHi kS KpaiSa; a^P ^^ Kp^A*^ himi .|iHTp'SH Kin KpaiSa kVi 
Bop ^aMf nikHik .jiHTp'aT'kTa . un a9 nopouMiT naïua luMipiaop 
ck A^^ H'kBaa'k acSnpa lUBi3iaop un ck aï fi^îA p'k3B0iS k^ 
4^ok; îi a8 p'kcnSHC; kil aa oaaiiHi hi hS p'kAïK'k apa/ic acSnpa 
aop; HiMi II H'op p^kAïKa apaïc ; lui a8 w|^HMf n8T a 3rii : aaaj^, aaajif^ 
uji c'a8 .|iHTopc luiMfpii cnpc MiTaTf^ lui c'aS a^^ ni aa rasA^ai 
aop . P'kaiac-aS XauSa k8 Ti^Tapii^ un nauia uSa/iai k8 Mioj^o- 
Aapii; uji k8 nSiiiH'k K'ka'kpiaif; naiHi a^ ai^kHii aai^kHAOi; anoi 

C'a8 .|iHTOpC UJI II .|iH HITaTI . AHÎACTA Ml a8 ^IkKST iHIMipil UJI 

H'a8 Bp8T rk a^^ P'k3B0iS IIlBi3iaop, a8 4^*kK8T'o opi Kik h8 (!) ci 
w|^HA^pa Ai KpaiSa^ ki^mi ai a^ ai8aT BaKUJiuj^ opi Kik agSuckci 
KpaiSa k8 a^P^P* ^^ KaniTiai luiHipiaop, un niHTp8 amia u'aS 
Bp8T wf^HTp'aMia 31 rk'i a^^ p'k3BOi8. 

fl A^^ 31 A^^iHiK^k OiBpSapii .jiNTiki Ai^AiAAiHiai^ik Kii- 
/uaT-a8 nauja lapik m MiopBaMii; un ni Inimpi, un m T0141 BikXpv 
Hiif luiHipiaop^ un m luiHipiHraci^ un a8 ckoc )^aTiujipi4i8a Ai H'aS 
(! 1. A'A\i) MiTiT, un a'a^ aS3iT TOi^i ; p'kcn^Hc-a^ un 11 Kik aniia mi 
a8 il^'kK^T-o c'kaiBikT'k Ai H'a8 Bp^T cik Ai^ P'k360i8 Kpai8a8i, hS 
c'a8 noropiT Ai ^^ A'^hujii^ un h8 icti Bina aop^ mi icti a 6aia- 
Miaop, Kik H'a8 Bp8T cik ci saT^k, un a8 31c cik aiiaprik un ii aa 
KpaiSa CTk'i rp'kiacK'k, A^^fi'^ -f" R^ «PiAi "« A'>^hujii, ck lack; 
uji-a Bop aHa II ac^npa aop, uii-i Bop i^aMi 3aniC; K8ai K^k hS sa 



Acsinti: Letopiseţ. 19 

asia HiMi o HiBOf, tui rk-ii A^Kik n^kHik Sh^c (cti nopOHKa jf^M- 
H'kpaTSiiSi . IUI i-aS no3BOiiiT nauia^ uji aS Mipc toui Hiopcavii 
IUI OAOBaujii UJI a8 rpikiT KpaiSn^i; k8m Kik-a laS acSnpa aop^ 
npfKt^/U c'aS 31c aiai cSc; capik KpaiSa iif-a8 pi^cn^Hc, kil hS-i 
KpiA^ HiMi nf A'^HUJii^ if^aK^k mc op spca^ Kik u'a fUJi . a83iHA uii 
fi aHfCT pikCn^HC c'a8 ai^kuiax, uji a8 cuiit ^Hanoi toui luiMipii 
IUI a8 aikCaT rSuSpiiii Kapc a^t^cikCi wf^HT^kiS^ uii a8 a^^c uii 
aiai /uapi EaAiiaif3Spi uji KSaiEapaiif^ uii a8 Mfpc acSnpa Kpai8a8i. 
KpaiSa j^HKik TOKMicf IIlBf3ii uii cTa cSnSuJi aa aoKSpiac Mf tok- 
MICI, MikKap Kik KpaiSA aBfa Aiapc hca^^A* ^^ iHimpi; Kik h8-i 
Bop fi,A p'k3B0iS; Kik-i wf^MnaScf m toui k8 a^P^P>^<; A^P "^^'^ -fi 
TOKAiicf ni ai cki; cik ci anipi. 

/^apik luiMipii K8ai c'a8 cxpmc aa 8h aoK^ ^HAaTik a8 cao- 
B031T K^kTiBa T8H8pi UJI aS apSuKaT uii KSaiBapaai; a^P "i^^ 
Sua H'a8 Hi/uipiT Kaca KpaiSaSi, hi o KOB*kpiuia ni a< acSnpa^ opi 
Kik hS Bpia cik-i OMoapi^ opi K^k h8 ipa aiii|iipi bShi aa aniai 
TpiBi . A^nik aMiia^HAaT'k aS a^"*' i8p8ui^ uji AS ^HTpaT ni 
o ^ipiacTpik w|^H Kack UJI a8 ^nhiuSt a skilkSi uii a cKoaTi npi 
IUB131 a4^apik^ KikTi A^> uji ki^ti Tpii . Kpai^a uJiAia ^HTp'o 
Kacik aiai ^h aikSHTp^, k8 hii aiai aaiuji^ uji ci B^kTia uii ci 
anikpa a< aKoaô^ uii hS aBia nSnpi ck-i 4^aKnk HiaiiK'k . Bik3'kHA 
TSpmi Kik u'aS nSTipi cik-i cTpmi uji ci an*kpik a>h Kack^ a8 no- 
pOHMiT cik A^^ ^^^ Kacii; lap IIIB1311 mi ipa ^h aikSHTpS nik3ia 
Al cTiugia; uii aMiacTa c'aS 4^ikK8T K^kTi-Ba Miac^pi^ ni^Hik a8 
aSaT caaiik luiMipii ni 8hai ic8 IIIB1311 nicTi aKonipia/iikHT a^ 
cTiur ^I^OKSa^ UJI nik3ia aMia aoK aKoao^ uji ki^t ci iBia Bpi 8h 
IUbia cik cTiHr^k ^I^OK^A^ A^ ^ntp^IiHcSa k8 CKi^în,îAî; UJI auja 
c'a8 n^kpikCiT IIIB1311 a< ^ ^tuipi ck cTiHr^k 4^0K8a^ uii c'a8 anpiHc 
aKonipiM'kHTSA mi a8 ^hmiuSt a apAi Kaca^ uji Kpai^a tot uji- 
Aia UJI hS Bpia cik lack, nikH'k a8 aiipc hii|ii riHipaai a< ^i ^^*; 
IUI A'a8 w|^AiniHC a4^apik; 3iK'kHA^-i •* mi uiiaI; cik apA'k ^h Kacik ? 
iui aS lUJiT a4^ap'k k8 apaii^ uji a8 ^hmihSt a ci BaTi k8 TSpMii^ 

UJI A*AS p'kHIT 8H TSpK AA O AllkHlk H^I^IHTIA . B'k31kHA TSpMII Klk 

CI anikp'k c'aS cTpiHc aiSai^i^ uji aKoao A'op ^|^i ictobit^ a< h'^P 
4^1 CTpiraT Sh riHipaa^ K^k icti KpaiSa; uji aT^HMia aS a^'T' Hik- 
BAAik luiMipii UJI A'aS npiHcSA(!) IUI A'a8 At^aT; uSaiiai )^aiHiAi ^1 
ipa KpSHTi^ UJI a'aS Aiai cri^piiaT 8h TSpK aikUrik uac k8 o cS- 
Aiuik . UJI w|^HTp'aMiA Miac c'a8 CTpiraT aa mimit^pi i3aH8A; mi 
CI kiaamê, au,iky AA ji,^ik MiacSpi a< HoauTi . js^îhi aiua kSaii aS 
4^ocT a'aS fi,Sc aMii luiMipi AA UAiUA, KapiAi kSa\ aS B'k38T npi 

nauia^ pi3'kHA a8 ^hmih^t a-i 31MI : a4^ipiAi\, a^ipiai^ aaik^k bihi 

2* 



20 CA. 1700—1726. 

M'ai^l KIBipHICIT . IUI aUia n'a^ TpiAIIC w|^HTp'0 Ofi,M ^H CdpAlBil 

naiuii, A^Hfi, EaKiuiiii KikTC 31MI raABiHi uii k^kti a^'i^3^^> aMf- 
Aop iHiMipi MC ii'aS aA^c. 



cxvm. 

ca. 1700—1726. 

(Ms. Seminar, centr. Bucureşti, No. 18/91. Folio, IV nepag. -|- 492 foi paginate.) 

^ A^A Qewi^HAÂHT âp)fîcncK6nâA EÛA^rùçUtî T^A^rôiipc 

iVTAÏiH. 

Mateiu cap. I, v. 1. (Fol. la.) 

Kink T. KSSkHT A^ H'^AlSilk a8h )^C. 

6irra1fA - c\ ,li, (K)ipT*k h4m8a8h . TA^AKk : ncHxpS m2 H'aS 
3iic* : EHfi^îHiJk, caS KSsLHT^a npfKSa/i npopéMÏfi? Kik ascA aiiiA 
cKpïÀ ^Tlkio : rha^hYa Kip*k iv a^ R^kS^T IcaÎA, iuh kSbI^htSa' 
MC c'a8 if^^kK^T KikTpik IcaiA . ncHTpS ni, ^Tpcc*, rk tc wf^s^iţ*; 
ncHTpâ Kii npopénÏH K'kTp'k hch ^nîcTpA^ aa hkhahl, iuh ni- 
acKSaTikTép "*") a8 rpikHT . iuh ncHTpS ai^k^ a8 3hC; Kik bha^hîa 
ncTc A^HC3ciacK'k^ iuh rSkj^htSa ncTc a^^^ A^h<3^^; Ka ck ce 
T'^M'k HopÔA^A* UJH ck uă A^4^'i^H^'^3^ ^"^^^ 3^^^ ' ^P MarecH 

a8 rpikHT K'kTp'k wiMCHÎA MCfi KpCAHHMÔUJ* IUH UpÎHMHTâp* IUH 

acKSaTiiTOpH^ UJH ncHTpS aMicTa HHMHKa A< aMCCT ^îa n'aS 3hc 
^T'kio^ npcKSM npopOMÎH . np'k n6uH 311MC ujh aat mcbA : ki^ 
npopÔMÏH kS MHHT*k BCA't H^RAc MC BCA't^ ap*kTA%HA^'aH-rk aop 
aM^AA npHH AX^^* ci^T ^ ncHTp8 aM^A ujh bca^hîh^ aM'taA ac 
kîcmA . np'k MaTe^H; uè k8 MHHT^k aS B'k3éT npc \c, ujh a'aS 
H'kaSMHT npc ca^ mh rpSn'tiiic k8 a'^hcSa aS 4^6ct*^ ujh npuH 
cua/iuiipc a'aS a83iiT, Bik3^HA8-a npc ca ^ Tp8n . a<^ ncHTpS aMicxa 
H'a8 3âc : bhachîa^ Kip*k w^a8 Bik3éT, aACKik apn^rip^ mh KipTt 
H*kai8a8H. érraÏA : aéfl Ic . T^aKk : Ic . uSMcac^ h8 ncTc caau- 

HCCK^ MH 9KHA0BCCK; UJH Ck T^kABSiailJC MliHT^HTepiO ; Klk laW^ 

M^HTSiipc AA :kha^bh ck 3HMC. 6rraîA : XpcTi&c* . T;fea*Kk : 
XpcTOUJ* cik 3HM'k ^n'kpiiiYH; ujh npcwi^ÎH^ ncHTpS k^ cik o^H^k 

K8 C^HTlk ^HT A< aCMHlk, T^puix 4^THHA ^^H KO(iH* MC CK n8H*k 

AC cSnpa npc Kan ; si^MC-ck AP^""'' aM'RA A^H8a : S^c, ujh Ka ^h 
^u'kpaT, ncHTpS KTk a» ^m^pTii^iiT* npccTc u'kKiT*, ujh Ka oyu 

*} Glosa marginală: caS : HinAiKAiţA. 



Theofilact: Tâlcul Evangheliei. 21 

npiwT, niHTpS Kik c'aS Afi,Hc npc chhc ^cSiu* SK'kpTS'k ncHTpS 
HOH, tu H c'aS oy^c uih ca A^n^ Ajk,îErkfi k8 oyHTSA a^ aimh 
SM^ aAiBi^paT^ M^Kik k8 aX^^ c^j^ht . kil mhhi aatSa a8 asST 
AX^^ npiKSM A^h8a ; Kik ^Tp8 ci^UH a^P^^ AX^^^'^ c4iht a8 
ASKpiT, lap ^ Xc H'dS ASKpaT A^P^^ AX^^^^f **" -^^ "^^ AJC^'^ 



Mateiu cap. XXII, v. 34—40. (Fol. 73 a.) 
;\hh AlaxecH Kin . kb . jahàa^ mb. 

OrrîiÎA. 34. Mpik ^ApnciiHy aS3HHA ^ Kik aS acTSnar* rSpHac 
caA^KiHaofi c'a8 aA^Hii^ ^npiSHik. 35. uih a'aS .j^xpisiT oifHSa ahh- 
Tp'ikHUJÎH, ijjî^TOpioac (!) A^ a'kvi, HcnHTHHfiJS-A npi ca, uih 3HK*kHA: 
36. ^Biki^ikTOpioac ! Kipc nopSuKik ncri aian aiipf ^ A'ki^î? 37. npik 
îc, aS 3HC a8H : cik iokci|j* npc a^^^^ a^h^3^^^ '^'kS kS Toixik 
HHHMa Ta, UJH kS t6t cS4^acT8a T'kS, iniî k8 t6t k^m^^t^^ 
Tik8. 38. asicTik ( wf^Tikio uih MaH AAĂpî nop^HK^k. 39. iniî Afi,6wA 
ac'^MiH'k aMfijjÎA : ck ioeci|j* npf BCMiiuSa T'kS Ka npf tiîhc w|^cSu . 
40. w(iTp8 aM'kcT'k js^oÂw nop^HMH, Toarik A'kiyk mu npopÔMïîi 
rk iţHH. 

TÀA*Kk : AHH HC/UikC8piTa nH3aiik a8 bchht HcnHTHHA^-^^ . 
KTw A^ Bp'kaiif Ml Bik38cf npf caA a^*^^^ pSujHHi^, ujh np( A'^^^^ 

A'k^A^'l"* HfH Tp8 ^l^famMlOHii, a8 BfHHT CH HCHHTHHAt^-a, Ka A< 

Ea dA^WMi "iiBa aa nopSuKa H'k A^HT'kio, Ka kSm ap ^aP^""^^ 
Aivby crw A^Aî npHHHHik ^noTp^Ba a^H . np a^hSa bi^a^mA 

piwSTaTA AOp, KSM Klk H^, KA Ck Cf ^k4uI BfHHCC, MH K8/U Klk 
H^ AB-k AP^r'^^'l'^; ^" nH3M8À iUAH BlkpTWC, UJH 3aBHCTHHM* îfiiiy 

aS apiwTaV, kiw losâp'k ncTi aiah npccSc a^ki^t nop^HMuac; ujh 
at$ ^i^Biki^iT, Kiw h8 ck KAAi AHH napTf a iobA np( A^HC3f8, hh 
npi h6h a< 'râr ck Hf a*^'^ ^^^ A^m^3^^ • ^^ ai'kcTi rpéu 
^ciBiip ^ c84^ait8a wai8a8h K8Hoai|iCM : H-k BÏHTéapi, H*k ^- 

CS^^Ad^HTOapf [ca8 A^^^'^'^^^^I^'^]; ^'^ K^BlkHTlkTOipf . K'k ^Tp8 
KlwT Kp'âlllf, UIH Ck )^P'kH'âl|lf, Ullî aCB/UfHf pOA'klIlf, KOuiHHAOp 

ck acaAiniHiw; cip ^Tp8 K'kT cik AHkHÎf uih no^T^^iiif, a^^h- 

TOiMCAOp ; lap ^Tp8 KlkT npUH'knf, K^B'kHT'kTOp H Ck 3iiHC . Bé3 

Aapik aiiMH as^cTc TpCH ^cîaxhàtî : cik iobci|ih npc fi,A\my>iA T'kS 

KS TOiTlk HHH/Ua Ta, AHÀCTlÊk i UapT'k WM8a8h H-k w|iC84^Afl4H- 
TOapf [caS A^KHTOMicKlk] ; ujh K8 tot c84^AfT8A Tlk8, AMacTa f 
H-k BÎfUSHTOapf, Klk BÏH [ca8 ^CS^^AflJ^H^J CkHT KOHAMÎH; UJH K8 
TOT K8MIT8A Tlk8, AMicTa f M"fa K^BlkHT'kTOipI . lUH aUlA CK K^A^ 



22 ca. 1700—1725. 

4 losA npf fi^MHi^iS k8 tot ci^MTi^Ay aA^Kiw npHH ToiTC n'kp- 

î ^Tikio lUH juaH Aiipc nopSHK'k; Kid*k Hc ^siuik npc hoh cnpc 
T'kiUip'k A^ A^Hf3é8; uih a^oifra ac'k/iKH^ aMii|jÎA^ Kap*k hi ^- 

Kipf Hf A^>^ "P^ M^A -f n^>^P^ • ^B*KUikTépa M-k p-k^ lUH Bî^i^a h-b 

CTpHKiTlk . A^^* Ka CK H8 Kl^A^'^ ^Tp8 A^r"^'^ HfKpll|JHH^CK'K, 

TpiB8;^i|jf cw lOEHM* npc A^H^3^^; ^^ ^a ck h^ asiM* bTâu^k 

CTpHRiTlk^ Clk K^A^^ ^'^ lOEHai* HpC BCMIIHSa . Klk HÎA Hî IOe4l|Jf 

npi BCMiÎHSa; ToiTf nop^HMHAf naHH'^iiJC; uih mm hî naHH*4ttJf 
nopéHMHAC, lOE'âiiJC npf f^iWHViié . luA aiuA aM^LCTC f^ààw nopSHMH^ 
oifHa k8 aaTa rk ^EHH'âs'k ujh ^piSniw cra^ ujh KonpHHA *f^ 
CHHf npc ToiTi H'âai-a'aaTf nopt^HMH . Kik mhh(, Kapiai lOBiiiii 
npi A^H(3c8 UJH npc bcmunSa ckS^ Ba 4^8pA? caS Ba iJ^HH'k AiHHTi 
pik^a? ca8 Ba np'kK^pBÙ? ca8 Ba o^^iia^? caS Ba KSpBi^? ujA anicT 
i|jî8T6pio A< a^RMi; A"**'r^>^ BfHHCf hchhthhA; an6A ^hh pikCnSH- 
c8a a8h Xc . MaA eSh ^j^i^K^kHA^-cc, aS j|^6ct* AikSAiT; upéK^M* uiji 
MipKO 3iiMf Kik : KiiST^kHA cnpf a^^^^^^ ^ - ^'^^ ioeht* npc îa, 
UJH a8 3HC aSA : hS fi|JH A^nipTC a^ w|^nikpiki|îA a^A jk,MHi^i^. 



Luca cap. XXI, v. 20—27. (Fol. 269b— 270a.) 

/^HH A^Ka . Kan . îca . k. 

OirraÎA : 20. Mpiw kLh a ^i^* ^^A'k hpca AmSa ^KSH^KSpai* a^ 
wcTauj*; aTSHMf ck i|jAij^* ki^ c'a8 anponîaT nScTÎup'k. 21. aT^HMc 
McA AHH l^A^a ck 4^érik aa aiSnu^ uiA mcA ahh MH9KaoK8a aSA 
rk Ci A'k ^ aiTSpH^ wA mch a^h i^hh^tSph cik hS ^Tpf w|iTp'ikH- 
c8a. 22. Kik 3Haiai H3B'kHAHpÎH ckHT AH'kcr^, ka Ck cî nauH'KCKik 
T6aTf M'kac cKpAcf. 23. npik Bau a< H^kaf^ mc Bop aB-k jf. nkUTCMC, 
ujA a^ ^'^ac HC Bop anafK^ ^ 3Hacaf aM'kaA; Kik Ba 4^A hcboc 
A\Afii npc niwMikHT'; UIH aikHÏé ^Tp8 HopOA^^ aMicTa. 24. ujh Bop 
KikA'k ^ r^pa cisîcA*); ujh rk Bop a8wA p6bh w|i T6aTC H^aiS- 
puai; lUH IipcaAaiSa Ba 4^h K^kaKiT a^ nikrkHH; nikH'k Mi rk 
Bop nanuA BplaiHac niwrkHHaop. 25. iuh Bop 4^h c'kmhc ^ coipf^ iuh 
^ a^Hiw; IUH ^ cT'kac^ ujh npc n^kaikuT ^E8a3'ka'k '^'*') nikrLHHaop 
^Tp8 HiAOMupApC; cSukHA aiip't ujh BaaSa. 26. aiiA MSpuHA wàam- 
HÏA A< 4^pAK'k luA A^ aijjfnTip't Mcaop mc BOp ck bic ^ aémc. 

Klk n^TCpuaC MCpiOpUAOp CK BOp KaikTA. 27. luA aTSUMC BOp 

*) Glose marginale: caS : jp. ack)$i^tSa cisTfH. **) ca9 : HfKis. 



Theofilact: Tâlcul Evangheliei. 23 

BfA*^ np^ ^>>^^ WMîHiCK bThha Jf^ HÔp k8 nST^pi uih k8 CAis^k 

AlSilTk. 

T^A Kk : MaH A^MHHAT AK^M fi^î pOKlA IipCAHAlSilM KOH^HH- 
fijB, A< ^HAC COKOTICKlk^ Klk aiuA Clk K^BliHI a Ck jI^I^M-ÉmI . Klk 

Aiuui HaHHTc A^ aM'âcTA TOaTi, aA^Kik MAH HaHHTc A< 4^oiaii^, 
UIH A^ mi6mc, tuH A^KikT aaxf hib6h^ Kapi Bop cik ci wf^Tka^- 
nA'ksi A Bp'BAi'k ci^kpiuHTSa^H, roHiiil* biu cik ^iii^* b6h anocro* 
AiSiy liiH aaTMi; an6H uih IipcaHMSaSH p'kaiac Bop rk-H coc'kcK'k 
acénpik '^) . Kik A^ Bp^c Ml aséik cokotYà, kiw w|^ Bp'^M'k c^'kp- 
iuhi^SaSh cik Bop c8pna 3UAHT8pHai bic^phmFh^ K8(ai) aS 3HC ia: 

ITk ^ Bp*4M'k C^^lkpUIHTSaSA npOp6MH aiHHMHHéuiH BOp aB-k^ UIH 

^oiAiiH UIH Mioaii AHH Hi^MiriTiai wi|iiipH; Kapi niHxpS pikMiaa 
ApirocTÎH Bop cik Bii acénp'k; apik b6h aiau uauNTi a^ Bp'kai^k 
c^*kpuiiiTSa8H; roHii^ biu cik ^hhh, uih IipcauaiSa t^ Ba posA ; 
lUH nîiTpuai an'kcTA rk Bop cSpnA . k^m* KkHA b^U b^A"^ ^^' 
TiTA A^ wi|iHai pkaiaiHiiiiH wf^K^HSKSpirik^ art^HM'b nScTîiip'k ih 
rk IV ifjAi^H . j^trh. kS 9Kiai aS cnSc M'^ai p'âai^ Kipi arSum ipA 
rk ^K^HXcSpi MiTiTA; Kik MiH A^^ I^A^^ cik ^l^érik aa ait^HU 

[3H«ll]; UIH MIH p^W\ IJ^HH^T^PH rk H8 COKOT'^CK'k; ITk MITaTA 

^T*kpiiTik ^îhha? ^h Ba nik3H npi ih^ mh ck ci a'^ -f airSp , 

UlA MIH A^H aiH9KaOKSa HITkl^ÎH; Klk 3Haiai H3BkHAApÎH CkHT^ 

Kd rk CI nauN'kcKik M'âai m-c cKpAci aa ^a\Ma . aiau Bkpxwc 
MH A< ^^^^ ^^ Bop aB-k w|^ nkHTiHi; Kik ué Bop nSTK cik 4^érk 
iKHTpS capHHHa nkHTiMiaSu; uiA a^ M'kaa mi Bop anaïKÀ, niHxp^ 
ApirociHs H*k cnpi KonÎH, hhmh nSxkUA ciw-h aici ^i^pik rpiisKik^ 
wiHH k8 cAhi rk-H noipTi . ap'k oy^îA w|^TpS as'kcTA 3AK , rk 
^Ifi ^ciAiHir* a^h8a^ aHkHKip-fa as^A a^ Konua^ A< Kipiai Iw- 
CHH noRicT^Liiii ; uiA IipiMi^a /uau HauNTi a8 cn8c . uih lipeau- 
mSa* [3AM1] Ba kw BikAKiT* A^ nikrkHH^ nLuik auH'k a^ P^bI'i . 
anoA lap'ktiiH H'kai a^ c4^kpiuHT; Kik Bop 4^A [3AM1] rka/iHi ^ 
coapi, UIH w|^ aShiw uih ^ CT'^ai . niHTpS kil ^i^nr^pa CKHMCku- 
AS-ci^ k8 aAiB'kpAT CTA)^HHai cik Bop ^HoA . UIH ^BSa3'ka'k nik- 
rLuHAop, aA^Kik HiKa3 rSxSpop HiAOMupAp'k aa^icriKkHA^ci^ uiA 
Mip-fe k8 céuiTi rpoa3HHMi Ba BA%9KkA^ UIH Baa Ba 4^A, uih T8p- 
BSpipiy axkTa KkT waa^iHiA AAA^i a^SpuHA A< cuurSpik 4^pHKa, 
uiA A^ aiiiiuTip'k maop mi Bop cik bii j^ aSaiii . B13H Kik aSaiH- 
Hir aHM'k a^ c4^kpuiHT rpikĂi|ii; kiw aaaw c8c aS 3HC; Kiw lipeau- 
Ma Ba 4^A ^K8H9K8paT uiA K^kaKiT a< wcTauiîu nikrkHHAop; 
Ktp aA«rk^ kSai Kik acénpa aéai hh pi^S^rk^ Bop cik bii . a^^ih a< 



*) Glos4 marginala: i«p rk-H cr^ AcSnpa. 



24 1729. 

T^pBSpA; ^ikHrépa Toixik CKHMBkH a^-ci ; Kik uiii ciiiirSp* ^VfpVH, 

lUH nSTfpHill M^AI MÀH A^HTklO rk BOp TSpBSpA^ lUH CTk BOp 
Cn'kHAIlwHTA A< Aiuii fi,i wf^^l^pHKOUliTI CKHAIB'kp ă TOT* . IIIH 

arSHMi Bop BiA't npi ^ïioa waiihick . ^Am ? T6iţ* nIh «if Kpf a 

UlA MIH Ml N^ KpiA; UIH BIHHA 'f N6pH K4 O^H fi^MnijéS, AJk^iKTk, 

kS nST'^pi lUH kS cAiBik AiSiiTik, niHTpS Kik AI4H npi c8c A$ 
KkT coipiiii sa crpikASMJi^ miî îa, mU KpSi'k a^A^ ujA a^ "v^^U* 

Clk B4 KSN6ai|Ji. 



CXIX. 
1729. 

(A\. KorkANHHf ahS : AiTonHai^Af iţ'kpii AiioAA^Rii ni, Miuii 1846, pag. 7 — 82.) 

A€Toniciu,âA u,%pii /UoA^OBii • • • • aTpifiâaT aSi HcK^Aâl 

(1662—1729.) 

Secetă; Desetină. îndoită a stupilor; Apă mare. (pag. 77 — 78.) 

Oapiw AA aMa jiJSnik mc c'aS rikTiT KSpi^iai Aicnfiî js^^aaahAj 
c'aS anSKaT Mix'ai ëoa'k kSm c'a8 aSar oaiikTSa a^ KSpiţiai 
Mfac-a'aaTi; hî ckHt A^cnpc anSc^ lui a8 cTpiKaT wf^HT'ki Toaxi 
Mcai BCKi : ji,mAMp\Ai, cnikTikpia n^kH^k jf^H niwMikHT ; HSaiai a^*^ 
Kacc Ml rkHT A^ fiaciaii Eoa'k ^j^'kKSTi ai-aS a'kcax uii ai-aS 
TOKaiiT wf^HTi^i aMiai^ lapik aaTiai ai-aS 4^ikK8T a>n Tiaiiaii h'6 
4^pSaioark op'kHA^iaaik npiK^M ci B^k^^ . aiikKap Kik aMii fi^^A\Hi 
Ml a8 ^ikKST K^puiai aMicTi aiai ^h tpikSti 3iai a8 4^oct, un 
a/iai n^TiHMiouJi fi^in aBSuii^ lui Bpiaii a8 aBSr aiai ni boii^ M 
H» aTikTi ct^nikp'kpi A^cnpi TSpMi; a^P ^P> Kik ai-aS 4^oct ^it 
a KiaTSi, opi Kiw hS ai-a8 a^^t K^HOiiiiH^a^ npia 8piT uii miSa^*** 
ipa ^ikKSTi Kaciai aMicri a^^hii|ji . a^*^ A\i)^ai fioA'k ai-aS 
^l^ikKST ^l^oapTi 4^pSaioaci uii a^^kki npiK^M ci bi^a^ . w|^Tp'aMicT 
AH 7232 4^ocT'a8 c'kMiT'k aiapi^ ni^Hiai npoacTi, MOapxi ^h 
AOBiToaMi^ crSnii ^h cki^a^P^? uii nicTi roaxi aMicri cKOc-aS 
AicikTiHa A^ ^^^"1 wf^HAOiT^k, A^ ^^ A^'T k8 touii iui EOiipi uii 
aiiwHikCTipi KikTi 48 A< Eaui ni cT^ni . k8 aiapi c8n*kp ipa BOiipi- 
aop uji i^ikpii; UJI c'a8 wf^ainSi^iuaT cT^nii a< "< ^^ toij^i; kii 



Muşte: Letopiseţ. 25 

^TlkTa HfrSCTOpU AEÎA IUI Hlw^'kHTiHII; AMC napTCa SOIIpIMil ; 
ll'kH'k a H8 A^ fi^îCKTlH^, K8 CTSnil ^lUI KIBfpHICia KaciAf Aop, 

IUI ^lui nAikTia EipSa . ncNxpS ancacTa Mapf :Kaaf lui cSn'kpapc 
a8 K'k38T npccTC TOiţi, ^j^n^KiiHA^-ai-cf cSn^kp a< a8 naikTiT ct8- 
nil ^HAOiiJ^i; aiikKap Kik h8 a*h ai^komii c'aS if^'kK^T aMcacra, 
Ka ck cTpiHrik ^H Kaca a8i ahîctî cScnmi a TSxSpop, mc A< 
Mapf HCBOif IUI acSnpcac hm sfuia js^î aa TSpMi^ Kik h9 Mai anca 
kS hî naiHi nopOHHiac ^ainikp'kTfi|ii; uii k8 mc ikainai ne TpcMii, 
MC cpa ne aiiHrik a'^hcSa . A^P^ '^^'^ ^P^ ^^i kS Kaai a cKoaTc 
AC Mcac obimihSitc ne uapik cik ^|^i aSar, a< ki^t a ce 4^aMe obi- 
HCiS . A^'^Nii KiwT ap nSTC crw ce if^cpcacic'k ciw h^ cKoai^ik ociMCiSpi 
MC H'a9 Mai ^oct; a^ spCMC K'k ckht oaMCui Mapi xpiESic uii 
aSKpSpiac aop ck SpMC3c fi,>ini^ MiHCTca aop^ mi ncuTpS Ka ck M, 

pikMlklC ^H EA'KCT*kM8a HOpOA^^^> 7 Klk CSCUIH^A rkpaMlAOp H$ 
piiM^kHC ^NACUIlwpT^ MlkKap K^kT A^ T7kP3i8 . UJI A^*^*^ 4^^^^ ^^ 

AOMH 0BIMCI8 MikKap KiwT A^ fi^^y àMi,\i upc SpMa a8i npca 
ACCHi ^aKS ne OBiMci^A aMcaa, ^^i^pii a< hi^> ^ ^UAOcaaik^ apSH> 
KikHA rpt^Ka ca8 m^KarSa acSnpa aMcaSia mc a^a'S cKOpHiT . lui 

CaTlw Klw pikA'kMINa Uli wf^HMCnikTSpa U'kKaTSASl MC A'a8 CKOpHIT, 

AC a^ ji,AT niAA^k uu aaxopa a-A 4^aMc; ki^ cTiugcpca lui c'kp'k- 

Mica TST^pOp BOICpiAOp UJI MlkH'kCTipiAOp ACaS ^OCT A^^'^'^IHa 

aMcacTik ^HAOiTiky A^ ^^ A^'^ A^^^ jk.îChTim oa^tii, Kapc M 
CC Ba 8iTa acchc a< ^^ nikMikHTCHii Moaaobii . tot w|^HTp'a- 
Mcaauj au ^h aSha aSi GcnTCMBpic^ c'a8 nopuiT naoi rpcAC, K^kT 
a8 BCHiT ancAC Mapi aif^ap'k a>n MikCSpa aop ne k8m bchia 4c 
aATik M"^^} uu a8 ^ucKaT m8atc a^eitoamc iui oaMcui; aacc aa 
UihSt^a TcKt^Mi^A^i, uu npicikMi A< ctSui^ 4^ikHai^c, OaMCHI, kouu 
M8A141 ; Kik auia aS bchit a^ oaati^ OipcT^A 4^'kpiw a^ ^icn lui i-aS 
anSKaT ne oaMcui mu Kace; K^ipii a8 cKi^naT^ mu KonaMi aS ckv 
naT . )^cpreAii a^ <"^ ^^ anSKaT ana uu uSuiutcac à6 cKiknaT; 
T^pMC A< ^1; UJI KaccAC k8 tot8a a Bici^iaop oamchi AC-a8 ^i^HUCKaT 
k8 tot mc a8 aK»T; kt^tc caTc a8 ^^oct ne GipcT, noT 3iMe kt^ 
i-a8 npikA^'i' TikTapii^ Kik uS n^uiuik nar^Bii a8 asST; Kapc uS 
ce Ba 9iTa KSp'kHA A^ ^^<i ^^ aikCKSccK^ ne aMcae AOK^pi. 



r } 



26 1733. 

cxx. 

1733. 

KâAiHA^pH • âKSMb jf^iik pâMAiHécKb • • • • 4i BpamoB 

(8<), mie. 75 paginT nepaginate.) 

Planeta Satumus. (pag. 5 — 7.) 

^Ikpik H0p6Kk [CIKTH SKHAOB'âcKlk] . OiiUlHÏH K^TpÏH Clk HiCKk 
w|^Tp'jHicT^ nAANlÎT'k, Ci^HTk M^HHHTépH^ /liKOAIH^ 34RHCTNH«I^ 

bhka*4nh iia Képc^; r^HAHrépH^ nniiHH iia xpénk^ MikAKOiUiiuj*, 
HiAHpini^H^ losHTépH A^ asSuTi, ^nOHHHuiiU; Aiif^Hinvuik^ dA^ 

KlkXépH aAUÎNTI A^ p1k8; HCIOSHTÔpH A^ AlSépH, rkpikiTkMdc^ 

cK^Ainik; nik3HT6pH a^ TaHNik; iobht6ph a^ apvHNTk . t6t* 
asirrk niiaHiT^ 4^aMi p^ha^^^'k Aa o^P^kka fif\ţ^LWV'^ iiiA 
wiciai aiipH; aa cnai^Nik Ai(aa)^6HY(^ a^ ^^ k^P^ ^^ cKopNiLiiJi 
Béaa'k^ oy^A^M^P^ ^^ cToaii)^*^ noA^rpHi^ xéci, o^Ai^aikT^p^ ; 
crpi^Kik a(p9^ ^pHr^pH a< ^ A 3^; luâaAHH'k . aH^a j^ Kipi «cri 
aM-b naaNiTik^ 4^pHr8p6c^ naoîifrc^ HipoAHTopH . npiÎAiikBapa 4^pH- 
rSpoark; wf^^aopHxépa iuh ApBa T^p3lk(, rpHHAHHC . Bapa i^H- 
rSpoirk^ THNoicik^ NipoAHTéapi, B^NTSpôack, naoii p-k . Aa lOiiTi 
iwiaA uii^ ^pSaiéc . T6aaiHa 4^pHr8poirk, THNoirk . HOfa% . AiiA 
KiaA* . ApNa \\ j^hioAt na6a(, aa mh^kaok a< ankcépik^ ^^^pik 
H'kA'^^A^ 3ikniA'i^ a^éaTk; iuh aa anp(H)a . npiiaiikBapa h8 Tpi- 
bSi cka/iikHaT KSpÀHA ^^ ^ok rpac u;p3 nA\t . aa NinH^ aa hh ^ 
aa K;fcHcnik bi)h( . bi)h* hSi^hh . K8aic^ THa/in8pT8 . tIÎhit^ ^j^Sa^ip^ • 
n'ÉiiJf npiiaiikBapa f^j^THH; Bipa cK^^nk . KonÏH npiianikBapa, Bi^p- 
car, tScc, if^piirSpH^ aoBHT^pH^ o^PAHMipc. 



Arătare pentru seminţe şi casnice, (pag. 52 — 54.) 

IIlHTpS CCMI^HUI apikTJpC. 

K;^HA^ «cTf Kp^iiJfp'k aSNiH; c'ka/i;fcHua' B^pxéark rk ci'- 
aiHHi \A nikMÀHTk o^CKiT ; «pik K^HAi^ CK^A^ a^Ha^ c'kai;f^(H)ua 
«i-k NibàM K^aii ncTf iÎH8a*; K^Hma HnpOM . cik d' cia^HHc ^ nv 
Ai;^HTk aioaai . HHSa^ K^Hma a^ ^^ b^ c'ka/i^HA K;fcHA^ Kp4i|Ji 



Anthim: învăţătura bisericească. 27 

àénàj ck Eh 4^H( np-k ^HiATik; ap'k fi,i cik bA ci^/u^hA Ki^HA^ 
cKiAi A^Na^ eik bA ^ini M4H CK^pxk uiiî a^^^ • c^kM^Ud Kipi cik 

(iillA^Hlw fi,i TÔAMHAy CA^HTk aH'ÉcTf 3IIAI MĂH BSNI : A4 CHITIAI- 

^h fi^î AA î . B .^ . iT. Bl . A> • K • KB . ice uiA aA wkt6aibpîiT. 

^ . Bl . KB . KS . K3. 

OiAiiiHi^cAi Kipi 4^iKk p6a^ ^ nikAi^HTk : nSnă, pHAHK'k^ 

HnpOM . CK Ck ciAlHHI w|^ C^j^^pUIHTS A^HÎH . Ufilk K^HAI^ «CTI 

àiww h6aw ck rk ciAiHHi^ K^pi ^l^iKk p6Ak A^ cénpa nikAii^HT^- 
A»H, K^Ai* ACTi^ rplkS; WB'krk, b6b8, Ali3'kpi, HnpoH / niHTpS 

A'LuHf A< Kicik aCTI BI^HI Clk Tic AA ABrécTk^ AA CinTIAISpîl; 
miMKpU, A^KIAIBpîC Jf, c4^XpilJl)T^ AMICTOp* ASHH . niHTpS TlkATS 
irkpSA^H KA Clk Kp*4cKlk; «CTI B|)hI Clk rk Tic AA A^H^k h6aW . 
mHTpS w|^141kpKiT8A KOnÎHAOpk^ AA AliH^ ABft^CTk; HOIAIBpYl; PI- 
HapTc ciS wf^HAHHT-fa, nAHHI^TSA^H A^NIH K9 W 3A ci9 A^f^"*^ "^H- 

HiiT k8 w 311 . ncHTpS a^c^^TtSa ca;hvia8h, aa ui4^ipTSAk a8hh- 

AOp MIA AHHkT^H; AA wiAICHH TI^HipH C^HVip6uiH AA AH'âcTC 

aHhh : AnpHA^ ABr^cTk^ a^kia/ibpîi ; ap'k aa waaiihh ioi^h^ Ai;f^HH- 

IVIIJH; CK Clw Aice C;f^HV( AA^AW nipTi A ASHIH AliA^ CinTIAIBpîl^ 
HHipîl; lapik AA wiMIHH AI^ATk PA^HAHTepH; luiî nAHHH A^ ^HH; 
Ck AĂCi fif AA HAHHHTSA ASHIH WWHIe, AA aT llj4^ipTk AHH* A^HA 

ionVC; ' wkt6ai*^ ^|^CBp6Apîc ; apik aa waiSa* k8 ^AirkAiiw a^^ati^ 

UIH E'kTp'kH*, rk Aice C;i^HMC AA c4^^piiJiiT9 aShih . J^JkfîpîWVe^î 

Ai WEipi : WA/iSAk TÀH'kpk^ Ck H8-IJU* Aice c;fcHMi 4^^p'k A< hib6i. 



CXXI. 

1741. 

•|LB%ij|,%Tdp% 6€CipH4icK% a BA%A.HK%ft llHeîMb • a^^oa 
wap% Trn%piiT% .f^ wpiuiâab BâKâpéi|iHAwpb • j^ Trno- 
rpi^VA uiKéaAïift B%K%pii|iHawpb • aa anâa A^aa )fc • 

(40, VI + 34 foî nepaginate.) 

Carte pastorală. (Fol. lia — IVb.) 
KApT'k nikCTopiOASH KikTp*k npcwi^H. 

Aa AHiCTlk CTCniNlw ^haati^ a Ap)fîipiiîi, .|iTp8 Kipf a9 
Rp^Tk a^hi3(ickSa a V ^^ HC céc; rpiisKA M^k MiH Alipi, UlA 



28 1741. 

MÀA ÀA'kch. Hî aRfMk h8 aCTC AATA, ^^'kp'k H8/UaH KHBCpHHClîp^k 

KfcfcpHHïA, uïiî cnikCfNÏA cé^MTiAWfih WHAwpk Hoicxpi «léiiwp 

KSS^NTlkTOipi . niHTp^ KÂfiîAÎ aslM A^'^'^PI^ ^^ npHBHPfiUk 3fWd 

iijjï HoinT% Kik aRiMk cik a*^^^ ckaia a^^^^ KS^k 3ii«if Oi- 
RiAk anocTOiiSak . luA A^n*k ac'kai'kHip^k ^Hcn^kTÔpio/iSH nikCTÔpH- 
awpk ir . ^ . Kapiai lu-aS n^ck céif^acr^ak ncHTpS ivh^ ck n^ 

A"^^* uij^ NOH BÏtiua niHTpS ni3a rSpaiiA Hoacrpc 

uiH niHTpS an-k M^arik npocTii a soicTpik (se. a npiiviţMAop) ujh 
NCi|jYi)NÙik aa c4^HTa KÂpn, m'âm ^A^^^iTk, 4^Yhha* KSnpHHc a< 
4^piiKa A^M^S^i^^K'k; a Rik ^i|JÏHNUÀ k^ anicT^k ^liirk Kikpru- 
H*B, Kip*k u; AM jf.nikfin,AT* jf, xpiA n'kpuH. 

•|L nipri: h± a^hVàh c'a9 née ^^éaprc ni cnépT wapf 
Kipcai AHH H'kac Min TpcESiiHMoacf tun aiin a^ 4^oaoc* a/if c^h- 

TfA EfckpHM* UJH AAÎ Cif^HTCAWpk TaHHH, KÀfiîAî C^HTflţM A^^OpH 

ciw ac i|JHU lUH cik ai n'k3iii^H né H^/uan bôh^ mi tuiî BïiitîH Kpi- 
i|jHHH npHH MH^KaoK^a BécTpS . ^ nipT*k aAOaw c'aS née w|vriwU'k- 
T^pik acénpa HcnORfA^HÏiH^ Ka rk i|jii 4^îii|ji Kipi j!^)(6bhhk kÛm* 

Clk KAJk,î Clk ^AP^nT'b3l; Ull^ K8 mi MH^KaOKk TpisSi Ck HcnoBi- 
ASnCKlk npi MIH Ml R6pk RIHH AA A^HC^ak. 

•|L nipT*k a rpi^^ c'aS nSc ^R'ki^ikTSp niHTpS k;i^ti aS- 
KpSp» c'a8 nSTSTk a^a^ n^Hk ^Tp8 aMicTk Mack, Kipiai Ck ^^kk 
k8 HiKSRHHHiJ^ik uiH if^Tkp'k A^ ^iai^ luù TpiRSi Ka A^ aKSaik 
^HaHHTi Clk né Clk /uan 4^iKik . Kapi w nSio ^HaHHTi K8Mip- 

HHMIIH ROaCTpi Ka W Micik Ji,\OEH\iHAŒlk ^'Kfi'k. fi} naiTiw; J^ 

awK A^ carcaORiHÏi^ cokotiihai^ K8/Uk K^k k8 aM'âcTi nSi^HHi ^- 
Riki^ikT^p Riij^* nST-k Clk Rik cikTSpa^ A< a^Miina kSholmhhuiH; 
uiH c^k a:K8Topii|H ujh npi kpiijjhhïh mih auncHi^n 



Cele noao poruncï marï aie bisericel (Fol. 14a — 15b.) 
Héaw nop^HMH Mapn aai sickpHMÏH. 

a. Kik Clk K^RHHi a Hi p8rÀ aSn fi^Axny^, k8 ^^^p^^H^ip^ A^ 
HHH/Ulk, UJH k9 oy/UKaiiHii'k. 

R^ Oik n'k3iiM* M^ai A • nécr^pu mi c^HTk nopSuMiiTi wù 
airixi : aak HaijJipïH aSA ^c, aa nii|jHawpk; aa c^m^Hawp ano- 

CTOaHy UIH AA Ma^KlkH UP'ÉmHCTÏH. 

7\ Û MHHCTJi npi n'kpiiHiiÏH MIH AXORHHMii|jH; KapïH CK p6arK 
niHTp^ h6h aa a^hi3i8; Ka hhi|ji caSgH an aSA fi^A\my\^, lud 
TpisSi Clk Hi c^l^ikTSiiaik kS a^huiïh niiiTp8 M'kai cS^^aiTiiiJH. 



Anthim: Inv&tàtura bisericească. 29 

X ^ HC HCnOBfA^H nikKÀTîM Héacrpi A^ X WP^ w|^Tp'SH* 
AH ^ Bp'^/UC A< nÔCTk^ ^HaHNT'k niwpilHTfAM HfilSA A^X^BMM' 
HiCKy KipM( B4 ^H )^HpOTOHliTk npC /IlL^^ KpilIlHH'ÉllJI ; «p'k HIH 

iviiH kS iKAasYi A< rï wpH; ap'k miA AiiA np6i|JH MikKipk w 

fJiVk j|vTp'^Nk 4Hk . luA KipÏH Blfrpk ^H BOAHiSH CK C\ HOIOBf- 

<lf aA*^^^; UJ>^ ^UJÀ Clk Blfrpk ^l^^^hc nikpTiUJH BÏCUÏH MCH A< B'^HH. 

T Glk né Clw MHT'kcK'k K^PUHAC CpfTAMHAWpk, hAh Ji,lkCHlk- 
A\HM lUA ^BlkUlkT^pa Alfrpk M-k )^8AHT6apf rk H^ Cl aCK^ATC fi,i 
HfH Ml H^C ^K^n,éi\l,H, hAmH l|jiS C^TA CKpHnT^pik^ HHH* C% Cl 

aa«4cTiMi kS iH; hhh cil ci ^tp*4bi k^ iA. 

s^ Gik Cl 4^iKik pSrkMiOHH niHTp^ wf^TiaiiĂp'k TSxSpi&p* 

IviMIHHAWpk; w|^tÀh niHTp^ MIH Ml C^HTk JfJTÇ» CTIRIHa HpiWl^dA 

uiA a kahpoc8a8h, a^^aw niNxp^ miA mi cik aif^a^k jf. BpiAHHMiAai 
M^kai A8aiii|JH, luA aai noaAxîiA, luA u;cTiiiJHAwp* ; anoA niHxpS 
siH Hi 4^K BHHi aa BirkpHMH a cnopA luA a Kp'kiiJi rkBopHH- 
MifcKa lUH AP'^nxa Kpi^AHi^'k. 

^. Gik Cl iTKjkcKik n6cT9pHai uiA pSr'kMi^HHai Kipiai ck 
Bivp nopSHMA A< ap)^ïipiSak a6K8a8A^ rk ci ^^iK^k w|^ inipx'ÏA aéA, 
K^HAi^ c'ipk w|^TA%MnaÀ Bp'Éa/ii a^ hib6|; Ka cik wf^TÔapK'k machia 

A!6H A^HI3I9 A^"'!^ H^P^AS UJH Clw Ck Mi^HTSlâCKlk BipH A< ^^ 

hib6i liiA CKÀpBiw c'a'pk ^T;f^a/inai. 

TT. Hà acTi ipxixk aiHp'^HHawpk rk À HHAiAKk a^ ^ai bi- 
rkpHMîA ^ cAaik; uiA rk ci a8Kp^3i k8 nai A^nik KSaik Bifrpk 
Bpî, «Il NéaiaA rk 4^ii a^ Tp'ÉBa npiwiJ^Hawpk^ uih aMiaopa mi 
cai^xcfCKk aa BirkpHKik a cik XP'^"'^? ^>^ ^ A^ ^^ cikpiMH ujh aa 

CTplHHH. 

O. Olk H^ Clk 4^iKlk H^HTI w|^ 3HAiai M'LlI Ml c;fcHTk WHpHTI 
AI Blc4pHKlw . HHM* Clk K^A^ Kpil|JHHÏA CK ij^K^k 9k6k8PH ^Tp'a- 

h-Iai 3HAI aJ^ïvk kÛm ^ĂHk n'kr;fcHïA ; mi a^^'^ KA^Tk sa ^h nS- 

THHl^lw; rk Cl ^l^ip^LCBlk A^ aM'kcT'k. 



30 1742. 

CXXII. 
1742. 

Kâ<5^Nrft Ai np^^N^ripi • • • • âAi fA\k ILiïi MHHïÀTh • • • • 
•1^ Trn • H'k H6aw a c^HTéft MHTpon(o)AVft • Aâ âN^Ah 

(Folio, IV foi nepaginate + 267 paginate.) 

Precuvântare. (Fol. Ha — Ilb.) 
noAiiTk a T6aT7k ^Tv^^?L\ky^jk . np'k MHHCTHTk uiA i§ap)^k nai- 

lOpHAWpk. 

IIpaBOCAiBHHKSASH UlA IOBHt6pIOA8h A^ AMHI3iS HHTHTWpM 

.... IIlJï npiKSAik TÔaTik 4^Ai&ap% mc p'kcipi A^Hk p'kA'^- 
HiÎHa (H; Kp'ÉiiJi k8 TSanilNa, luA rk .jiNiAi^ik a<^^ n*kAi;fcHTk j^ 
céck; aiuA uiA aiicTik AiHH^HiTik luA A^HC3iG[cK7k jj^Aifrapi 4^6ap- 

TC apf Kp*4l|J(p*k (H KS .|iHlkAl^l)AI(; npi Kip'k AlHOOCliHAS aA^K^ 
MHT|)hA^-W K8 wf^l^fA'tvCpi; Hl OlfAinAlAlk A^ ^^ CK^AinSAk (H 

AiHpifrck; Ka A^ w A^Hi3CiacKiw AiHp'43M7k^ uiiti wf^Hiai^ik cé4^Ai- 

TfAC HéaCTpi . K^MH p'kAHK^NAI» WKÏH H6l|JpH A^^^ pikBHlk A^^f- 

3CiJCK*k^ lUH npHRi^HA^ Aa 4^AwpHA( vţnt.\ii\ii\i aMiiiiÏA Ka cik bc- 

A^Alk^ WapC CÀHTk KpfCKSTf .|iTp'^HCa M'RAI Ml }\Awk Klw c;fcHTk 

AI TpiB^iÎHi^a A^4^'r'^P><M cS^aitiiiiH; iuh B'k3;fcHA^ K^Mk kiw 
wf^Tpi aATCAC AHnrki|ji luA asicT^k AiHHSHiTk 4^A6api^ Hl acTi A^ 
c84^AfTC j|^0A0CHT6api : aA^Kik Ka3iHYHAC ciS ţ^wţ^k^^M a^A HaTi 

AlHHHĂTk Ml c'iS if^^kK^Tk AK^AIlk J^ 3iiAIAI H6aCTpi w|^ C^Ta 

.BHC^pHKa aSA )fc . H'k Aiapi a i^prp^A^^^H^ ^ipi c^HTk .|inoAO- 

bAtI KS KSBHHTI A^HI3lll|JH^ IUH K8 Mll|Jllljérk pHTOpHMICKk^ luA 

k8 niiAAi 4^HAOco4^ii|JH^ mil k8 BrocA6BÏi aAi^niTi, luA kS Ai^kp- 

T^piA A>^H^ cţHl'a CKpHHTSpik^ Kipi B^Hk AA aA^B^^pk . KS AI^ATlk 
AWpApC A"" KlkAA^piVCk cS^AITk AMk nSCk A< ^'^^ TA^AAIlkHHTk 

A^npi aAmba rpiMicK'k npi aAaiba p8M;f^H'4cK'k . uiA k8 KiAxSĂAa 
HéacTpik c'iS A^'T'^ -f TrnipiO; .|i Trnorpi^^ÏA M-k HÔaw a c^tih 
AiHTponoAiH; niHTpS 4^0Awc8Ak TSTSpwp A< WBi|ji, cnpj aA^^*^ 
nap'k lyA AiK8Hp*k c84^AiTiAwpk aMiAwpk mi w Bifrpk mhtA k8 

B^Hli .Jil^lA'âMipi; tuA aai MlAWpk mi KpécKk J^Tţl6 B^Ha KpiAHHl^*k 



Ilie Minîat: Cazanii. ^*- 

à npasocAiRÏiH niTpïiH aMiiiiU uiA AAU.'iH fifinpi wf^npiHcépk np4R0- 

CiliSHHMH, K^pYH PpikiCKk xéTk KS AHĂCTIi, AI^AIClk pt^M^tT^CKlw. 



Duminica I a postuluï. (Fol. 79a — 79b.) 
KasiHÏA AHHk A^MHHCKA w|^T;fcio a c4^ht8a8h n6cTk. 

n^pT^k a Awaw. 

KpiAi^Hua acTi jf,jk,pînTÀp± bîci^ïh . hoh npcK^Mk Kfi^js^îMk, 
aiuA cik K^A^ rk uiA BTii^S^Mk; it^mh wf^xp'iATk KHnk fi,i né ck 
norpHR^^ilii RÏiua k8 KpiAi^Hua, w KpiA^HU^k Ka asicra acri 
ai6apT% luA hhmhka ne ^oaocci|jc . mc 4^0A6ck c ^^pii^YA AiTiA^ 
[3i)m( A^HC3«CKSak liKOBk]^ rkEOpHHMicKik Kan . b : a< Ba yli^î 

HHHf-BJi K8Mk apC Kfiîfi/îHn,!^, lUA 4^inTC B^Hf Clw H^ AHBlk] AS 

AOapiw n6aTi Kpi^i^Hua ck ai^HTSncKiw np( f ak ? ki^mh npiK^Mk 
TpénSak if^'kp A< cS^l^acTk Ai6pTk ucTf^ aiuii^KA^P't luA KpcA>^Hua 
^l^ikp A^ 4^inTi aiéapTik acri . luA î^aaToécTk T'kAKSiiHA^ 1*4^ 
MC a8 rp'kâTk ITc : [ne TéTk miaa *ic-Aik jûm aiU a^"^; A^"^> 
Ba ^TpÀ ^Tp8 wf^nikP'kiJ^U Al^A A^Hf3l8, mA HfAa (mc) 4^iMC b6a 
nikpAHTCASH Aiïl8] 3HMC : bI ai^Mf a^h<3^^ ^'^ apixc K^Aik kil 
KpiAiiHi^a nă n6aTC HHAiiiKa 4^ikp a^ 4^inTC . Kipf bI rk 3Akiw 
atuÀ, Kp^A^Hi^a jj^^fi Aï 4^inTC acre Ka oy*"^ Tpénk Ai6pTk aak 

KpfAHHI^fH^ Né-Ji A8Kp'k37k HHAAHKa, luA IVAI^Ak AMCAA Hî Kp^A^ Ka 
OyHk Kp«|jAHk^ apk Hà BÏIl^8Al|Jf Ka OlfHk KpClIlAHk^ Ch H'aHBlk 
HlkA'^^A^ A^ AI^HT^lipC . aHMH TpCB8Al|JI lUA KpCAI^HUlk aA^B^i^' 

p^Tiw uiH KTau^k E^Hikj kS aH'kcTc A^^w nôaTi wai^Ak cik cik 
Ai^HTt^ĂCKik, k8 aM*4cTC A^^^ apHHH Hoixc cik 3B6apc aa piio. 
h6h aAik Bik3éTk ni 4^Iaio acTi KpiA^Hi^a KpfijJiiHHAwpk, cik bc- 
A^Aik A^P*^ AK^Aia Hî Jj^iAK acTf Bîaua KpctpiiHHAwpk . KpcAHHi^a 

KpfljJHNHAWpk AA ^HiniTk, AA Afi^AMOlfApi, AA wf^T'kpIipC, aCTI 
T6aTlw fi,A\HîyàCKl^, AA Ji,l^CKl^AU aCT( TOaTlk aAfBlkpiT'k^ AA 

A^M< i'^c T6aTik k8 c^Hi^CNîi . apc wapi ni 4^fAio acTf BÏiua 

Kpil|JiiHHAWpk; a KpCI|Jl)HHAWpk A BpfAlÏH a*lfl|j1fA^ Wapf MJ àtîAK 

* Ê 

acTc? ariM'k h8 c^HTk k8bAht( a^"^ a'^^'^*^^^ ncHTpS Ka cik w 
ckpi(Aik w|^npc:Képk, aHH"fa xpcsSccKk aiKp'kAiH ka ciw w ha^h- 
M<Mk . KiinSAk AMéAk Mf AS B*k3éTk ^ bha^hYa a8H; wf^n^kpirSAk 
HaBO)^WA^H^^P^ (/^aHÏ^Ak . Wixi . s.) iiii^Aik Mf ^i^cfAiHi . ABéaik 

COKOT'kAA luA TA%AK8rip*k A^H AA AsicTlk Ci|^NÎT'k CKpHHTép'k, w|^- 

cik ck noTpHB'kiiJC luA aa npHMiÎHa HéacTpik . kAhSa amcaa AB-k Ki- 

nSAk A< ^^P^ KSpiXk; AB-b Ali^AHHAf luA nïénTSAk A< ApM^HTk; 

n^HTiMHAc uiH K6AnciAf A< ApiAi*k; nHHÔApiAc w nipTf A^ X^^9^} 



32 ca. 1743. 

W nipTI A^ A^Tk . 4H 81^38X1^ Jf.U'KfiATÎ lUA «Tk Klink, aAk K'k- 
p8A K4n$Ak ipA A< ^fi^f AI^HHHilf lUA nVcnTt^Ak A^ AÇ^ÛHTkf 
n^NTIHHAI lUKI KÔànCÎM fi,î AfiĂM'Ky nHH^ApfAf W oipTI A< ]C%* 

luA w n^pTC A^ ^^'^^ ' AHÀcrh. ck /U'k Kfi'k/^iu.H k'k acTi Kii- 

n8Ak HIAk AACB'KpiTk AAk BÎflO'H Kpfl|JHHHAIVpk . KHH^Ak AHiAA 
AB-k Kin^Ak A< ^^P>^ K^piXk, UlA BÎiUA Kpfl|lHHHAWp J^ Bp-Luil 
H-k AHHkT^A A KpClflHH'kT'kuYH AS^ w|^MCn8TSAk fA fi,î A8pk Kt^ 

pATk AA ^inrf B^HC ujA aa c^UfHif . ApxîfpcÎH, UlA npfwiţÎH, 
AîiKOHîH^ mu irnoAî^KOHÎH^ ujh AiOHiiuÎH, t6uh npiwi^ÎH A< wbi|ii 

CpA A8pk K^piTk AA niTp^HCpiE H^k BéHlk lUU AA $p AllApC, A8pk 
KSpATk AA AI^^K'I^^IC luA AA ^I^P^; ^^fi^ K^piXk AA Tp^Hk lilA AA 
CS^AfTk. 

CXXIII. 

ca. 1743. 

(A\. Kor'kAHHHfONS : AfTOimaivAc n, pag. 195 — 464.) 

AcaToniciu^SA ij,%pii Moa^obii fl^e Ioah HcnSAHCt 

Legende, (pag. 197.) 

O CAAMk A< K8BIHTI Hî CkHT A83ITI A'" ^^ <fH O Al, A< ^^~ 
MÎHl BIKI IUI B'kTp'kNI IUI Jf.H AfTOniCfUC N8 ClkHT CKpiCC; 4f c'aS 
CKpiC AIHC A^"*^ A^^HIf A A8| Gxf^lkHIlţlk ËOA"!^ w|^HAIHTf 4 
AOAUHIII ^ABIHCfi BOA'K* 

(No. 3.) Gti^an Boa'k hca b^n K^kHA c'a8 AU^KAT Ck 4^K'k 

AllkN'kCTipfA n^TNA, A8 TpAC K8 ApK^A Grf^AH BOA^^ A>HTp'8H 
BlkpB8 A< AUSHTI, hi CCTC AlkHPlk A/ll^Hl^CTipC, UJI ^HA^ ^8 Agi^HC 
CKÎtîATAy AKOAO AS 4^1kKST UpiCTOASA Jf,H OATAp, UJI ICTC Ali^AT 

AOK A< ^HA^ aS rpAc nikHik w|^h Ai'kHikCTipc . n8c-AS UJI npc xpii 

BOlipiNAUJI A< ^^ TpAC, npf BlkTABSA A^ K^^ll UJI Upf A^* KOHII 
AIN KAClk; Ji,ÎH\ 8NAt A8 K'kSST rkgCATA BlkTABSA^I A^ KOHII a8 
^'kKST nOApTA; lApik 8HA( A8 K^kS^T CkgCATA 8h8| KOHIA fifH 
KACK a8 4^K8T KAOnOTHIUA; fAp 8N KOIIIA A^N KAC*k 3IK8 CK ^1 
^NTpCKST Uf GtI^AN ^^fi^K UJI Ck-I ^1 K'k3ST CKlfîATA J^HTfi'^^H 
ACA^UJf A Hî Cf KIAAIlk GlOH, HI ICTC ATOirk AllkN'kCTipf . UJI ICTI 
ClkAlH 8N CT'kAU A< niATpik, UJI 3IKS Clk-I ^li TlkIAT KARSa AKOAO; 

AAp w|^HTp8 AAiBikp M CI i|iii; n8aiai OAAUIHII AUJA ROBCCTICKS. 

4OCT-A8 UJI BICipiK^U'k A< ^t^H w|^HTpS AHIA fi,îà\iinîA, UJI c'a8 
pikCmiT ^IINA A< ^<^H . UJI AUJA a8 ^OCT ^IkKST MlkNlkCTipiA 

Al 4p^^^^^^ '^^'^ ^^ ^^P noAiiTik 38rp'kBAA'k, mai ai8at ASp 



Neculce: Letopiseţ. 33 

AC K'kT 38rpikRaii'K^ IUI npi ^\h AikSNTpS lui npc ain a^apik, mi 

aK^nipiT'k K8 HilS/UB . 3IK8 KlkASr'Kpil Ck 4^1 ^CCT Ull C^^flUHlHlAf Hf Al 

Mapi IUI HfAC AiiHi IUI noAiKANAP^ Ull )fopa TOT npicHf Af apyiHT^ 

Ull ne ^fiM'K CK M ^1 ASAT 8H A^^^ lill CK Jj^l ^"kKST AATf Al A< 
CniSKlk, KApiAf AAI AHSKAT IUI HOI . lAp CTpiK'kNA^CI 8H KAOUOT AHApi 
AA AH^N'kCTipC; UJi ^'KK'KHA K'KA^rkpil KAOHOTSa A A^A OAp'K, A8 
n8c AHfCTC TOATf HI CKpi8 iUAI C8c ^N KAOilOT KA C^h ^^If AHA! /UApC. 

(No. 5, pag. 199.) Gti^^an ëoa'k hia.bSh KkMA c'a^J k'ktSt k8 

XpOIT â?Nr8p8A npiKSAU 3IK 8hII AA KaIUIH^ IAP AlTOniCfl^SA CKpif Klk 
c'aS BlkTST AA IIIkM Uf GipiT^ A8 ^OCT K'K38t KAASA K8 GtI^^AH 

BoA'k ^H pikCBOlS; lAp'K 8h lISpiHf Aup^A^A iaS a^^t kaa8a a8i, 

Ull M nSTIA wf^H rpABlk vf^HK'KAlKA GtI^^AN BcA'K 4^IIHA OAI AIIK . 

Ull a8 31c nSpiHf AnpoA^A : a^^^hi 18 aii^ boi8 ^^ahi o mobiaii^'k 

IUI RINO A^ '^^ ^^^ ^^ ^IM< ^* ^HKAAIBlk! IUI c'a8 cSIT npi ^^H- 

c8a Gti^^an Boa'k iui a8 ^HKikAfKAT npi KAA ; UJI a8 31C at8h- 
HiA Gti^ah ËOA'k : CkpAHf lISpiHi ! A< ^1^ CKi^HA f8 IUI t8, at8h- 

HI A 1^1-11 CKIAIBA N^AIlAf \\H lISpiHf, MoBIA'k . IUI AS A^T A^^Hf- 
318 UJI AS CBlkHAT AAllkHAOI? UJI a'a8 UJi ^^IkK^T BOIip ApAIAUJ 
MAfiî npi n^piHf; UJI A'NTpS AHIA [ISpiHf AnpOA^A c'a8 TpAC HfA- 
AI8a A\OBIAfl|JIAOp A^ ^^ Agi^HC A< ^^ ^CCT UJI A^^UI A*uTp8 

AHIA HiAAi . A^P UJI Anpo3ii atShhi M ipA A'N OA^uiHi npoi|ii k8ai« 

ClkNT AK8A/1, hi ipA TOT ^IHIOpi A< BOIipi, Ull HOpT^A AOp ipA 
.^AIBp'kKAl^l K8 UIApRANAAI K8 KABANIUI . AUIA TpiBSl IUI AKSAI CK 
CI A^^AI CASgi Ck CASHCIACK'K CTlkU'KHSASl; IUI CTlkni^H^A Ck AII- 
A^fACBlk npi CASfk AUJA. 

(No. 7.) Gti^an ëoa'k hia b8h bp'kna cik Miaprik aa bici- 

piK'k wf^HTp'O A^^IUIBIk AI'^IN^'^H'^ ^^ AITSpni^ ^H T'kppS ^N 
BaCA8i8, Ull ÎUIIHA ^^ nOAIMApi AA KSpUIAI A^^HII|II HI ipA ij^^- 

k8ti a< a^^ucSa, a8 A831T 8n pa ac ma^î a< ^^ CTpirikHA ck 

AA^K-b BOII AA HASr . UU AHipi^NA^CI HI OM ICTI AHIAA HI Apik 
A^AIIHIKA, wf^NAAT'k A8 TpilAlIC ^H TOATI ill^pUIAI KA Ck-A rw- 
CIACKlk npi AHIA OAI Clk-A AA^K^k AA A'I^HCSA ; Ull a'a8 A^AAT Upi 
OAI ^H C8C npi Af\A BaCA8i8a8I^ KAAI A< UATpS HIACSpi ApikHA AA 
O /UOBIAlk HI CI KIAM'k AKS/U AIOBIAA a8| IISpHIA ; Klk UI AHIA OAH 
^HK'k ^A KIIAHA lISpHIA . Ull A^K'kHA^'A Upi AHIA OM AA GtI^AN 
nOA'K a'a8 ^HTpiBAT GtI^AN BoA'k, ^^ ^^ CTpiPAT AUIA TApi, 
IUI niHTpS HI Apik A^'^IM>KA? IA A8 3IC : Klk a8 CTpiPAT IA Ck 
AA^Klk BOII A A UASP^ Ull Apik A^'^INIKA; Kl^ ICTI OAI d^pAK^ Ull 

^^htp'aati 31AI n'a8 Bp8T ^^pATi-CkS Ck-i A^'^ uaSp^a, Ull ak8m 

A^MIHIKA I-a8 A^**" • A^"*! GtI^AH BOA'k a8 a8aT HASP^A 4^pATI- 
A8| HIA8I BOPAT^ UJI a'a8 /k,AT ^pATIASl HIASi Cl^pAK Ck ^11 A ASI. 

GASTER, Chrestomatie româna. II. 3 



34 ca. 1743. 

(No. 10, pag. 200.) jifimk hî À6 a^at Kopa^h fioA^i^ fi^OMmi 
a8 IUI TpiiUic npf TikSTSii aof^^i^t^a coa aa TSpm, ki^ha M jfM- 

KIHar HAfiA AA TSpHI . AIUA RCpCICKS OAAMHW, Klk il'dS n8C EVflfi^A A^ 

a8 ujf38T ^HaiHTfA Rf3ip8A8i npc Aii^KaT, uji H'aS'^^CT as'kHA 

iUCCTII AA NlkAPaMil; Klk Tp'KrikNAS-l mSOTfAf, NSAHAI K8 KOAIţSHII 
A8 ^OCT ^HKl^Al^AT; IUI A^^A^i KA^C h8 l|JlfA KSAI 9 BA BfA, 
UJI A8 ^HHfn^T A ^HKIHApC : Ck TpiiACKlk wf^AtU'KpAT^A UJI Bi3l- 
P^A, IUI wf^HKIHlkHA A8 COpSIT ^fAigCAH^A KA AATlk E'k^ll^pik. 



Tractatul între Cantemir si Petru cel mare. (pag. 337.) 

Kau . XIX. 

^lAUlTpAUJKO BOA'K a8 TpiAUfC COA Upf A^KA BICTfpHIK^A 
AA MOCKAAI, 3IK'KHA Klk-A TpiAIfTf iCKOAA'k? UJI a8 CKpiC Ull AA 
T^pHI ^IkKlkHA^-Af l|lipf ; A^"*! ^^KA BICTCpHIK^A a8 rkCIT Upf 
^AUR'kpAT^A A\0CK8a8| AUpCARC ^H I^ApA AflUACK'K; AA lApOCAAB 
AA O H^HTli^ AfUJfACK'K A $H8I fi,OA\H A\Afiî, UJI AUJA AS AUJI3AT K8 
^AHnikpATSA A^ ^^ ^likKST AfrikT^pik: 

LţApA AIOAAOBII K8 HiCTpSA Clk-I ^li )^0TAp8A, UIH E^MiA- 
PSa UJH K8 TOATf HIT'Kl^lAf TOT A MOAAOBII C'k ^11; HSAHAI fi,i 
O A^**^ npiH HCTlkl^l Ck AUJlk3l AIOCKAAH 01|ICHI; U'kNlk C'A w|^H- 
TIAUflA UApA; fAp AUOI Ck AIUCiACK^K OACTfA AtOCKIHCACK'k. — 
Kip Ck N8 fi,iî ^AfiA NIHi 8h BAN. — IIpC fi,^A\H Ck H8-A A%A3I- 
AfACKlk AAtnikpATSA U'kN'k AA AlOApTf; UJI Upf 8pAllk A>H 4^111 
A8| Clk 4'^ "P< KApfAC UJI Ap AAigf I^ApA. — H1AAI8A A8i Ck H8 
fACk A'N A^^HIf; NSAIAI K'kNA c'Ap VAIHI; ca8 kioia Ull- Ap AC- 
n^kA^ AigfA, AT8NHf AHfAA Ck AlilCfACKlk UJI ck n8ic AiH ^P^Uii 
ASi. — Ufii BOKpi CK NS-I AIA3IAfACK'k A^^H^^ Al^ BOIfpiC O'kH'k 
AA AlOApTf^ CA8 KS AIApf BIN'k rk^l CKOATlk. — BaAIA OkHII Ull 
AATOp TlkprSpi rk 4^lf BCNITSa A^^NlAOp; lApik AATlk fi^Afii rk 
N8 Jj^H, — MA3IAII UJI AH'kHlkCTipiAf rk-IUI CT^kU'kHiACK'k OHIHIAC; 
AHOmilAI UJI BIHIHII Ckl; UJI Ck-UJI IC UJI A^^^'l'IN'k A^ ctSri UJI 
AC AIACKSpi; UJI r01|IIN'k A< ^1 A< ^9^ AlOUIIIAi CAAC. — ^ÎHÎ AIII 
AC OACTC Ck 4^IC TOT PATA ^H I^Apik; UJI ^Amikpikl^lCA CK AC 
ACC AC^C AIH BICTCpiCA w|^AI«nikpikTCACK'k A'^ OTOAII^lk. — ^IH 
AIOCKAAI CK h8 CC AAUCCTIHC AA BOCpilAC AlOAAOBII, NI4I rk CC 

^NcoApc ^H i^Afiit., HiHi Anoujii rk n8 KSAincpc. — ^oaihSa npc 

BOICpi rk h8 ;|^IC BOAHIK ai ncpAC Opi HC PpCUJAA'k Ap ^AHê, ^'kp'k 
C^ATSA TST8p0P; UJI ^'^pik A< ICKlkAlT^pA /UITPOUOAITSaSI. — 
Kl^Tpik AHCCTC I-A8 fi,AT UJI TITlk fi,i A^^^IC Ck CC CKpiC AHAl 



Evanghelie. 36 

A^ HIHCTf UJI MAÏ C8C A^H^K KS/U CI CKpiS A^^^'l 4KSiU ; I4pik 
Aliia îfiA : GiHIHaT^A Ji^^MH AA U'KpCI AIoaXOBII; GaAIOA^P^^U 

[aA^Kik^ cmr^p CTikn^kHiTop] lui KoAirarop [a^^Ki^^ npiiTm] i^i^pci 
MocKiHci|ii ; fap n8 poB cSnSc^ Kapc asfCT n8mi fCTf n^i^iH oapi- 
Hf Mai A^ M>^^ A^KikT a 8h8i KpaiS, Kapc cf KiaMi^ a'ktihiiiii 
SerenissimuS; cap CiiOBiHii|ii [IpiA^^^^^NHiUf^ fap /\fiiJfi|ii 61UHIO- 
c^inU^hii; aiua i-a8 a^'*' '^^'^ ^MnixfiAT\iA, ^NTp'asfCT Kin, ka 

Ck CI CKpif A^^HII AlOAAOBII. — fluJI^KA^pi NIHI ji^îK^M ÎIAHÎ 

AlocK^ii k8 TSpKSa CK nS ^^aKiw; lap a< ^'<*P T'KAinAa ck Jj^ak^ 

HAHÎ, CK pikAllklf AlOAAOBa lap CSHT CTlkHlkHipia T^pmacK'k; 
ar^HHf CK A\K\ Jf.A\n^pAT^A AIOCKIHCCK A fi^A a8i ^lA/lITpaiUKO 

BoAi^; A^'^ nikpiKi A< KSpi^i ^h Gtoaii^'K; iui iuouiii niHTp^ 
iUOUiiiAi Alt* AloAAORa^ uii Ki/\T8caAik npc 31 ^n Toar'k siiai^ik 
a8i, IUI ojAiCNii aSi rk n8-i AincfacKiik; lui a^ n8 i-ap hai^hi aKOAO; 
UJI c'ap Tpagi ^NTp'aaxik uapi^ Kpii|iiHiacKik, boahik ck 4^11 a 
Mipgi; UJI aATiAi ai^ati ka aniCTC . iui npi anccTi noHKxSpi aS 
ViSpaT Tapi wf^AunikpikUiia A\ock8a8i uii a8 uji icKikAiT mai yioc^ 
UJI I AC-aS TpiA/iic npi ASka bictcphikSA; iui a8 cKpic a8i A'^'' 
rpauJKO BoA'K rk ci rikTi3f; uji c\ lacK v|iNTp8 vf^HTiAiniNapia 
01(111 A\ocKiHfi{ii Aa HicTp8; lapik a< ^'a fUJi Aa HicxpS wf^uaiHTca 
01(111; UJI sa ai(iinTa n'kuik c'a Ban k8 TSpnii uii i-a Bip8i, arvuni 

Opi CK CC w|^NKIHI Opi Ch M CC Aiai v|iHKlHC, KTK aT^HHC AI$AUI 
AOAINI CC BOp a^AA. 



CXXIV. 

1746. 

(Folio, IV nepaginate -|- 164 fol paginate.) 
G4^NT^ UJH ^MNC5CĂCKa CITAHréAVC ....^ cij^HTA CHHCKW- 

nh A PkMHHKdAâti • Ad ûtiH^ A^Ad 4^^Hcp'fe AOA/vV^i : 

Joan cap. I, v. 1 — 17. (Fol. la — Ib.*) 

•|L c^Ta ujA Aiip'k A^^i^NCK'k a nai(iHAop . aa AirxSprîc . c^ra 

cvtaYc aîaa IwiNk Kiuk a . 3aH . a. 

1. Aa AHcnl^Tk cpA k8b^ht8ak, uiiî kSb^htSak cpA aa A'^nc- 
3c8; uij^ A^m^i^ cpA K^B^NT^Ak. 2. AHCcra cpA aa vf^Hcnérk aa 

*) cf. vol. I, pag. 20 şi pag. 308. 

3* 



28 1741. 

MÂA AA^CK Hî aSCMk M EfCTC AATA, ^Ikfilk MMaH KHSipHNCHpl 

BCckpHHÏA^ ujji cnikCfHYig^ c^^AfTiAivpk iVHiiwpk Hoacxpf MMIVp 

K^B^HTlkTOipf . niHTpS KÀfiiM AHÎM fi,AT^fi\i CK npHBHPIAlk 3IIV4 

iuj^ HoinT% K'k asiiUk ci^ fi^i^Mw ckMA A^^ K8iUk 3HMi Ili- 
RMk AnocTOA^Ak . ujA A^n^ AC'KMikHip'k ^HinikTépioASA nikcrépH- 

ilWpk fT . 1& . KApf Al UJ-A8 néck CS^ACTSilk HINXpS IVH^ Ck NI 

A'tM* liiA HOH ftïiai^A niNTpS ni3A tI^pmih HOACxpc 

lilH niHTpS AH-k MSA'Tk HpOCTIf 4 BOiCTpik (sc. A npilVIţH^Op) UIH 
Hll|lYllHUlk Aa C^HTA Kipri; Al'iAI* Jf^/^ÎMHÂTh.^ ^VllH^* KSnpHHC fi,î 
^OHKA A^>^<3<>^^K'k^ A Rlk ^ipÏHHItÀ K$ AsicTlk ilANK^k K'kpTff- 
H% Kip'k lU AAI* vl^nikpiţliT* J^ TpiH H'kpi^H. 

•|L nip'rk H'k ji^HHTM c'aS née 4^6a($ti m CK8pT* wapi 

KipiAI AHN H'kAI MÀH TpIBSHNHOACI UIH AliH fi^î ^OAOC AAI C^H- 
TIH BIC^pHH* lUH AAI C^NTIAiVpk TAHHH, KipiAI CA^HTIIţH A^'T^P" 
rk Al 1|1HI^ UJH CK Al n'K3liL^H N^ N8/U4H BOH^ HI lUH BÏIl^ÎH Kpi- 
1|JHNH npHH AIH}KA0K8a R6cTpS . ^ nipT^k AAOAIV c'aS née ^BlkU^k- 

T^pik Acl^npa HcnoBiAiNïiH; ka ci^ i|iii ^iii|ii Kipi aV^^*^*^"^* ^^^ 

Ck KiA< ^'^ •fAP^'l'r'fa3l, luA K8 HI AIH^KAOKk XpiB^I Ck HCnOBI- 
ASMCKlk npi HIH HI B6pk BINÎ^ AA A^^^^^'''- 

•|L nipT'k A Tfii^, c'a8 née ^B'ki^'kxép niHTpS k;i^ti aI^ 

KpSp» c'a8 nST^Tk A^AÀ n^Nk ^Tp8 AHICTk Hick^ KApiAI Clk 4^iKk 
K8 NIKSBHHNl^'k UJÎÎ ^'kp'k A^ ^^^^j ^^ TpiB^I KA A^ AK^Mk 
^NAHHTI Ck H^ CK MAlî ^^Klw . KApi W H^IO ^HAHHT'fc K^Mip- 
HHHilH BOACTpi KA W MÀCK J!^)(0EHHHÀCK^ ^'kp'k A^ HAiTlk; ^ 
AlVK A< BArCAOBINÏI; COKOTI^HAIi' K^Mk K^ K8 AH^CTI nSU^MNI ^- 
B^l^'kTSp BIL^* nST-k Ck B'k CkTSpAU A^ a8a/IHHA K8N01|JHHL^IH; 
UJH CK A^K^TOpil^H UJH npi Kpil|IHNÏH HIH AHRCHL^H 



Cele noao poruncï marï aie bîsericel (Fol. 14a — 15b.) 

NÔAIV nOpSNHH AlApH AAI BIC^pHHÏH. 

A. K'k ck kSbiihi a HI p8rÀ a^h a^h3i8; k8 ^^^p^^ngipi A^ 

HHHAIlk, UIH K8 0\-/UHAHHl^lk. 

B^ G'h n'k3HAl' H'ÉaI a • néCTSpH HI C^HTk nopSHHHTi uiiî 
AiriTI : AAk Hil|lipÏH a8h ^C, AA niipHAWpk^ AA C^I&HL^HAWp AHO- 
CTOAH, UIH AA AlAHK'kH Up^HHCTÏH. 

r û HHHCTJ^ npi n^kpiiHi^ÏH hih fi^WHHHîiiiH, KApïH ck péark 
niHTp8 h6h AA A^Hi3i8; KA Hi)i|ii CA^gH aA a8h js^MHî^iS, mil 

TpiBSl Ck HI c4^'kT8rtAlik KS A^HUIÏH niHTp8 H'kAI C^^AITIIIIH. 



Anthim: învăţătura bisericească. 29 

X ^ HI HcnoBfA^î^ nikKiTiAC n6actpi a< X wpji w|^Tp'8H 

AH ^ Sp^Mf A^ nOCTk; wl^NJHHT'k nikpiIHTfilM HM^A A^V^^**"- 

SfCK; KipCAf B4 4^A )^HpOTOHIITk npi il^gi KpCl|JHH^l|JC ; apik 4CH 

MAH KS fBAASYc A< ^^ ^P" ; liip'K HIH MĂH np6l|lH M'KKipk W 

Airk w|wTp'8Hk 4Hk . IJUA KipÎH BH&pk 4*^ BOAN^BH Ck Clk HCnOBf- 

A^CK'K il/lAH AA'^CC, 4^1kK^NAS-UJH UJJl iUiCAS lUH Ck Ck K^AiAhI- 

11 AA^^^7 UlA aiuA Clk BUDpk ^l^isf nikpTiUJH BÎfIţÎH HIH A< B'^HH. 

T Glk H^ CK HHT^CKlk K'kpUHAI ipfTliHHAWpk; hM XWCK^- 

AlHAi iniî Jf^ErK^lkTifiA AD&pk H-k )^8AHT0ApC CK H^ Cf ACK^ATI A< 

MfH 4f né-e ^E^U^S^H, hAhH 1|1I8 C^TA CKpHHxépik^ HHm' Clk CI 

aAI'KCTfHf K8 IH; HHH CK CI ^Tp^BI KS IH. 

s[ G^k CI ^iKlk pSrkHiÔHH niHTp8 ^TIAIlÀp'k T8T$pii&p* 
IviMIHHAlVpk; w|^T^A niHTp8 HIH HI C^HTk <f Tp8 CXiniHA HpiWl^dA 
UIH A KAHpOC^A^H, AA^AIV HIHTpS HIH HI Ck A^Alk J^ BpiAHHHIHAI 
h4lAI A8Alill|lH; luA AAI nOAI^TÎlA^ luA IVCTililHAWp* ; AHOA niHTp8 
hIh hi ^iK BHHI AA BIC^pHHH A CHOpA luA A Kp'KlIlI ClkBOpHH- 
HiCKA lUH AP'^nTA KpiAI^NI^'k. 

^. Glk CI i\^ykcK%. n6cT8pHAI luA pSri^HlOHHAI KipiAI CK 

Bi&p nopSHHA A^ Ap)^Yipi8Ak a6kSa8H; Ck ci ^iKik ^ inip)^rA^ a^H; 
KA^HAk c'ipk wI^ta^airaA bp^aii fi,î hib6|; ka ck wi^TÔApKik ai;^hU 

A8h A^HI3IS fifiîYh H0p6Ak; lUH CK Clk AI^HT^IiiCKlk BipH A^ ^^ 

HIb6| UiA CK^pC'k c^Apk ^ta^aihaA. 

ÎT. N8 MCTI ipxiTk MHp'^HHAiVpk Ck À HHAIIIKk A< ^^^ K^' 
c4pHH7H ^ CHAlw; luA Ck CI ASKP^SI K8 mai A^n'k K^A/lk Bll&pk 
Bpjs^ HI H^A/lAH Ck ^(l A^ Tp^^BA npiWL^HAWpk, UIH AHlAOpA HI 
CAS;KICKk AA BIC'kpHK'k A Clk ^P^kHA^ UJJ^ A A^ ^^ Cl^piHH lUJ^ AA 

crpiAHH. 

O. GHk h8 Ck ^iKlik H8HTI w|^ 3HAIAI H'LlI HI C^HTk WnpHTI 
Al Blc4pHKlk . HHH Ck K^A^ Kpil|lllHÎH Ck ^^Klk }k6k8PH yf^Tp'A- 
H-IaI 3HAI A^nik K^A/l* 4^iKk n'kP^^HÎH; Hf A'^^^ K^Tk BA ^iî HS- 
THHIţl^; Clk CI 4^ip'KCK> A^ AH'KCT'k. 



30 1742. 

CXXII. 
1742. 

Ka^^NïA ^€ np%^NSiip€ • • • • aA€ fA^ IL\ï€ /DuNïATh • # # # 
J^ Tirn • H-k N6aw a c4&NTéA MHTpon(o)Aïti • Aa anSaib 

(Folio, rV foi nepaginate + 267 paginate.) 

Precuvântare. (Fol. Ha — Ilb.) 

lOpHAiVpk. 

IIpABOCAiRHHK^ASH lUÎ^ IOBHT6piOA$H ^C f^»hmyl6 HHTHTWpiO 

Miiii'K, xiiHiy cn'KCCHYf A^A4 f^»M\%yl6 HMk k8 TéxSiik B^Nk; nojc- 

Tli/Uk. 

.... Illj^ npcKéiUk TOaTik 4^iiii&ap'k; hc pi^c^pi A^Nk P'KA'^- 
HiÎHa fH; Kp'âiiJC k8 TSiinilHa^ luA rk .^HiAi^ik \%\\ nikM^HTk ^ 
céck; aiuA uiA anicTik iUHHSHiTik lui^i AAiNi3iijflCK'k j^moa^i ^oap- 
Tc apf Kp'âiticp'k fH yA j^wvM^iifM^ npi Kip'k /unûoci^nai^; aACKik 
HHTlÎHA^w k8 w|^i^ca'kgipf; hc oy/un^c/Uk a^ ^^P^ CK^Mn^iik fH 
/UHpi&ck^ Ka A< w AAtHC3CiăcKik MHp'£3a/\'k^ luî^ ^Hi^i^'k c8^A^ 

Tiaf HÔaCTpC . K'kHH pikAHK^HAI^ WKÏH H6l|ipH ^HNk pikBH'k AA'^Nf- 

3CucKik; iiJH npHBiÎNAii' Aa 4^awpHai rp'kAi^HÏîi aHfi|iïig^ Ka ck bc- 
A^aik; wapc c^NTk KpccKSrf .^xp'A^Nca H'kac hc i|ii)Mk ki^ c;^HTk 
AC TpfB^iiHi^a A^4^'ropicH cS^^^tciiiH; iuh Bik3^HAi>' K^a/ik Kik 
w|^Tpi aaTiAC aHnrki|jf luA asicrik aiHHSNiTik ^aéapi^ hc acre a< 
c$^aiT( 4oAOCHT6apc : aACKik Ka3iHYHac ciS A'^A^V^Har aéA HaVf 
AlHHHĂTk HC c'i$ ^ikK^Tk aK^Mk j^ 3liacac Héacrpc j^ c4^HTa 
.BHcÉpHKa aSA )fc . n^k /uapc a uprp^A^ASA^ Kipc c^HTk w|^noA^- 

BIÎTC K8 KSBI^HTC AA^Ni3CCl|lH^ IUH K8 ai«il|lCluérk pHTOpHHCCKk, m\\ 

k8 niiaAC 4^Haoco^ci|iH; uji^ k8 BrocaésYc aAi^nirC; ujîSi k8 aii^p- 
T$piA A>^Nk cÎHTa cKpHHT^pik. Kipc Bi^Hk aa aACB'kpk . k8 ai^aTii 
Awpnpt A^N Ki^aA^pU^ck c$4^ACTk aaik n8ck a^ ^'^^ Tii^aaiikHiiTk 
A^npc ariauBa rpcnicK'k npc ai^aiBa pSiU^H'âcK'k . ujîï k$ KcaT$Ăaa 
néacTpik c'iS A^*!"!^ -f Tirnipio^ ./^ Tirnorpi^^ÏA H-k H6aw a c^tch 
MHTponoaiH; ncHTpS ^oaii&c8ak T^T^pwp a^ wbiiic^ cnpi aA^k* 
nap'k lyA acK^Hp'k c^^acTcawpk aniaivpk hc w BuDpk hhtA k8 
B^Hik ^i^cA^gcpC; ujA aac Hcawpk hc KpécKk wj^rp^ B^Ha KpcAHHU'k 



Ilie Miniat: Cazanii. «>1 



Duminica I a postuluï. (Fol. 79a — 79b.) 

K43iHÏA AHHk A$AlHHfKA wf^T^IO 4 C^MT^A^H n6cTk. 

ïlSfiT± 4 AW4IV. 

KpiAiiHiţ4 acTf ^Apmxip'k bTii^ïA . hoh apcK^Aik kp^a^ai^ 
AuiA rk KiA^ <^ ^^ BÎfi^SiiMk; irkHH w|^Tp'iATk Kiink a< n8 ck 

nOTpHB^MJI EUn,à K8 KpiA^HIta, W KpiA^HI^l^ K4 44iCT4 «CTf 
M^aprik^ luA HHMHK4 H^ 40ilOCfl|JC . H( ^OAÔCk C ^P^^^'* ^^^'^y 
[3liHf A^Hf3CfCK8Ak liKOBk]; ClkBOpHHHiCK'K K4n . T : A< B4 3liHC 
MHHf-BA KÛMh 4pf KpfAHHI^'K^ lUA i^HTC B^Hf Clk H^ 4HB*k; 4S 
AOap'k n64TI KpCA>^HI^4 CK AI^HT8liicKlk npi CAk? Kl^HH npfKl^Alk 
TpénSAk i^^fi fi,î cé4^AITk Al6pTk »CTI; MuAnifi,îpii luA Kpf AHHIţ4 
^\f A< 4^inTf AléApTk UCTf . lUA ]^A4T0écTk T'kAKSiiHAk H^LAk 

Mf aS rpikiÎTk ITc : [h^ TÔTk hca4 ni-Aik ^ûhî mU fi^Hî, A^mhî, 
sa j^Tfih ^TpS w|^nikpikiţU A^A A^HC3iS, hA hiaa (hi) ^inc b6a 

n\pi)HTfA8H AlYf8] 3HHC : bA AfkHi A^H(3CS rk 4piTI K^A/lk Klk 
Kp(AliHI^4 Hà n64TC HHMHK4 ^Ikp fi,î ^inTI . Kipi bA Ck 3^X1^ 

4uiA, KpcA>^Hi^4 4^'kp A< ^inTC acre k4 «^k xpénk Aiépxk 4Ak 

KpfAliHI^iH^ H^H ASKp431k HHA/iAK4, UjA IVA/lSAk 4Hf A4 Hî t^fi'kfi.î K4 
0\llk Kpfl|JHHk^ apk Hà BYfl^8Àl|J( K4 0\-Hk KpCl|jANk; Cli H'AHB'k 
H^k^^âxCA^ A< A/l^HTSHpC . 4HHH TpCB$Al|lC lilA KpiA^^HI^'k Afi,iElk' 
pMk UlA BÎ4lţlk B^H^k; K8 44'kCTI A^^^ n64TI WAl^Ak CK CK 
M^HTSĂCKlk, K8 AH'âcTC A^^^ 4pHnH HOixi Ck 3B64pf A4 pilO . 
HOH aMk B'k3STk ni ^IaIO acre Kp^Al^Hl^a Kpil|lHHHAWpk; Ck B(- 
AtMk A^PI^ AK^MA 4f ^l&iAlO aCTI BT41^4 KpiipAHHAWpk . Kp(A>^Hl^4 
KpflfJliHHAWpk A4 yf^mn^Tk, A4 AAAWgApi^ A4 ^T'kpApf, acTi 
T6aTlk A^H(3(lăCK'k^ A4 AI^^KlkAil aCTC TOATlk 4ACBlkpiT*k; A4 

A^vf acre T^ATk k8 c^hîhU . api W4pi ni ^caio acTC BÏii^A 

Kpfl|jANHAWpk; 4 KpCl|lANHAWpk 4 BpiAIÏH AHiî\fl^, WAfiî ni Jj^îAK 
HCTC? AÛHii né C^HTk KSbAhTI fi,ÎHW A^^^T^Ak niNTp8 K4 Ck W 
CKpifAlk J^Ufiî^KÛfih, 4HH'fa TpfB^icKk AÂKfi^MH K4 Ck W HA^H- 
V^Mk . KAnSAk AHlAk Hî 48 Blk3éTk ^ BHA^NÏift a8A^ ^H'kpix^Ak 
HaK0)^WA^HOa(Fpk (^AHïAAk . Kin . B.) l|lHAIk ni ^^CIA/INA . ABIMk 
COK^T^AA luA T^AKS^pis ASH A4 44icT'k 04^7x1^ CKpHnxép'k; Jf.- 
<\ Ck nOTpHBiKlIJC luA A4 npHHHN4 H64CTpik . KHHSA 4Hf A4 4B'k Ki- 

nt^Ak A( A8pk K8piTk; 4B'B ai^Anhai luA nïfnrSAk a< ApgANTk; 

n^^HTHHAf lilH KÔAÏICÎAÎ fi^i AfiÀtWK, nHH64pfA( W nipTC A< X'^PS 



32 ca. 1743. 

p8A KanSAk cpA a< a^pk, ai;^hnhai ujA nïénxt^Ak a^ àfiîfflmTK, 

fUkNTIHHAf luA KÔAnCIAC A< apXuik; HHH^ApCAf IV oipTI A< X^^fi 
luA IV n^pTf A^ ^^"^^ ' 4HiCT^ Ck Mlk KP*4aCUH Klk tilCTC Kli- 
nSAk HfAk AA^R'kpiTk AAk BÏIHÏH Kpfl|ll)HHAIVpk . KHOSAk AHêAA 
AB-k KinSAk A< <*^PI^ KSpiTk; luA RÎiuA KpilIlHHHAWp J^ Sp^/U'k 
H-k AHHkT^A A KpHţlHN'kT'kUÎH AB-k ^Mf nST^Ak cA A^ ^^fi^ K8- 
pATk AA ^inXf B^HI luA AA C^UfHÎf . Ap)^ÏCpfÏH, IU A npCWIţÎH^ 

AÎiKOHÎH; ujA irnoAÎiKONÎH; liiA AiONiiuÎH, t6uh npiivuYA a< wcifif 

ipA A8pk KSpiTk AA nîTfi'KHÎfi± H^k eéN^k luA AA Sp AlipC, A^pK 
KSpATk AA A'^^KlkAii luA AA ^^PC; A^pk KSpiXk AA fp^Hk lilA AA 
ci^AiTh. 

CXXIII. 

ca. 1743. 

(A\. KorkAHHHf4NS : AfTonHCiiţiAi n, pag. 195 — 464.) 

AcaToniciu^SA ij,%pii Moaaobii a^ I^^n HckSahc. 

Legende, (pag. 197.) 

O CAAI'k A< kSbihtc Hf rkHT AS3ITi A'" ^^ -fH ^^; A^ ^^~ 
AlfNI RiKI IUI B'kTpikHI IUI J^H AfTOniCfUI H8 CkHT CKpiCI ; 4f c'aS 
CKpiC AIHf A^"*^ A^^NII A A8| Gri^lkHllţlk l^^A^^^ w|^NAIHT( A 
AOMNIfI ^ABIHCfl BoA'k. 

(No. 3.) GtîJJ^AH h^fi.'K HÎA KSh KlkNA c'a8 AUSKAT Cli ^AK'k 
AHkHliCTipiA IISTNA^ a8 TpAC K8 APK8a GtI^AN BoA^^ A>HTp'8N 
BlkpsS A^ A/l^HT(; HI fCTI A'kNf'k A/\l^NlkCTipf, UJI SHA^ A8 Agi^HC 
Cl^gfATA; AKOAO A8 4^'kK8T UpiCTOASA ^H OATAp^ Ull iCTC AUSaT 

AOK A^ ^>^A^ ^^ '^fi^^ n'kN'k w(iN Ai'kHikCTipi . n8c-A8 UJI npc Tpil 

BOIfpiNAUJI A^ ^^ TpAC, npf B'kTARSA fi^î KOnil IUI UpC A^' KOUII 
AIN KACK] A^**l ^"At <tS K'kSST CKgfATA B'kTABSASi A^ KOUII AS 

4^i^k8t noApTA; lap^k 8nac a8 ki^s^t ci^mcata 8nSi koiiia fi^m 

KAClk A8 ^'^K^T KAOnOTNIl^A; (Ap 8N KOIIIA A'N KAC*k 3IK8 Ck ^^1 
y^HTpiKST îli GtC^^AN fiOA'K Ull Cl^-I ^^1 K'k38T CklfîATA ^HTp'SU 
A^A^UJiA Hî CI KIAAIlk GlOH, HI ICTI A'kHPlk AI'kN'kCTipi . Ull ICTC 
CkMH SH CTl^AU A< nCATpik, UJI 3IK8 Cli-l ^11 TI^IAT KAHSA AKOAO, 
AAp w|^HTp8 AAIBlkP M CI l|lll; HSaIAI OAAIfNII AUJA HOBCCTICKS . 
4^0CT-a8 IUI BICipiKSl^'k A< ^t^H ^NTpS AMIA fi^îA^^lUîA, UJI c'aS 
P'kCmiT 4^IIHA A^ ^^^H . Ull AUJA a8 4^0CT ^I^KST AI'kN'kCTipiA 
Al ^^pSMOACk TOT K$ A8p HOAIIT^k 38rp'kBAAlk, Al Al AI$AT A^p 



Mihalcea: Comoara lui Damaschin. 41 

^HaHHT'k ASH KA HHl|lf SSAT^pH K^ AfiHUH fi,î AÏif, UJH a'aU p^K- 
nHT AlHTpS aA'kHK^A A/l'kpÏH; lUH ^NTp'O AIHK'K ^f HAC a'aS fi,^C 
TOKAHA ^N AIH}KA0K8a BHC'kpHHÏH A^H ^O^f^^plf . Up KlkA^r'KpÏH 
AHÎ^ A8 wfiAin'KpUHT ABSi^ÏA ^HTfiî XWHlU'iHj AHOH c'a^ JifiC fi,î W 
AS ACK^NCS A^Ăfi^ A< M'kH'kCTlîpf^ UlA fH aS MAC AA ApCAHi 3K0C; 
AACK'K AA npHCTiNHl|lf 8HAf CTA KOpikBÏHAf . îâfi ij^înàfi^A A< ^fi^' 
M^fi lUiî A< ^^pi^K'K a8 AAOpAlHT ^H BHcÉpHKl^. 

IIIh AH'^HN'kUA c'a8 CKSaAT KAHAHAApiOA, Cl^ AnpHH3'k KAH- 
AHAfAC BHCkpHHÏH CK ^ÀK^ CASHCBA AHAHHHfL^ÏH^ UjA A8 Bli38T 8H 
B9HNHK wf^N A'kSHTpS A^pMHHA; UJH K8aI a'a8 Blk38T; A8 fkNAHT 
Kl^ laCTf N'KA^K'K; lUÎ^ c'a8 ^HTOpcS ^H HAROH^ IIIH tâfi a8 B'K3ST 

ni bohhhkSa ahc aa a^pa/ihn^ . AT^HniL c'aS a8c aa Hr^AifHSA a^ 

M 3HC : ni^pHHTi C^HTf^ H'KA^K'k MCTI ^H BHC'KpHK'k lUJ^ Allk 
TfAI CK ^HTpS . 3HCf aSh HP^MiH^A : Hf Tf TiMHj ^Ik-U Kp^Hf^ 
UJH Tî /k,è KS wfiHAP'K3H'4Ali . UJJI tâfi c'a8 A^^; UJ>^ ■'P ^^ B'K38T 

ni ^fHOp A^P'^HHA uii^ c'a8 wf^HTOpcS «pi^m aa nré/UinSA fi,î M 
cn8c . ujj^ K^A^ aS A83HT nréA^iH^A^ c'aS ckSaat a< ^'^^ A^^ ^^ 

fKAHCÏAp)^8A AA BHC'kpHK'K^ UJH AS B^38T K8pAT, Kl^ ipÀ ^^fHÔpSA 
AHfAA K8 AAiBlipAT KApf A^P^"^ ^i A'kcnf3H^ Ulii H fpA Ulîï nîixpA 

AfrATik A^ r"KT . AT^HH'k a'aS ^hboaaht k8 t^wpSa a« '^'^^ A^' 
i|jfnTAT; mil us 3HC : BOiÏHHHi ! f a a8 3HC : cn^Hfi^H-M; 4^pAUHAwp; 

8HAi Cl^HT? flÂfiî-MH-CK Kl» CKHT ^H ^SHA^A A^'kpÏH^ A^'^'^^A ^'^^ 

Ap^HKAT Ki^ASri^pïH . 3ricf a8h HP^MiH^A : A^p né K8H01|IH 8HAi 

fljJH? «Tlk A^lkHliCTHp'k, MT'K BHciipHKA A ASH JS^^^'iSfU, îâT'K-M'h 

UJH f8 nréA^fH^A HfO^^HT, HÙ cn^Hf-Hi A^P ^^^ "^^^ a4^aat ahh ? 

AT^HsiL 3HCf ^f«10p8A : A'KCAUH-AH'k n^UHHTf A HAC, CK/U BÏf /UHHT'k 
AA AOK . UlA A^n('K) K'kT-BA MAC A8 HOBICTHT TOATI KTkTI A8 
nikUHT J!^ÎAA K'KA^ri^pÏH AHÎ^ . AT^HH^k 3HCi HP^A^iH^A : TS UJ(3 
AKOA'k n^KHl^ Cl^ BA ^AHf 3ÏW^ UIH HOH BO/U HfTH CA8>KBA A^Ap'K; 
nikHli KliHA BCp BiHH CH A^^^ ApCAHÀ ^H A^lkHl^CTHpf; K'kTf TpfH 
KliAériipÏH CK EiyK AXHMH'k . UJH AM^HH'^l^A A^KA c'a8 ^I^KST 
3ÏIV; A8 nOp^HHHT HpéMfH^A AA KliAériipÏH AHi^g^ A^ ^^ BfHIIT AA 
iXK'KH'KCTAfiî . A'kHÏH A^kS 3IIC : ^H Hf ^f AIO AU, ^^l^K^T nikpHHl^H 
nCHTpS KOiUOipA AH'kig^? 3IICipii K'KTpik frS/UfH Kl^A^Pl^pÏH : A\HH- 
H^Hlk a8 4^0CT; nikpHHTf^ BOpBA A8H ; HH h8a\AH K'kT H'kS USC AA 
WCTiH'RA'K 4^f«lépSA, UJH ^H^^pUBCUU^HA^A HOH Blk-A BfH RÂTÎ, A8 
^^MHT . 3licf K'KTp'K A'^'^U'Yh HP^A^fH^A : CAABl^ UÏf J!i,ïiA\Hiy^A 
nécTpS; BiHHU A^P -fV* BfCkpUK'k CK A*^^ /USAI^'KAIlHT'k A8H 
ASAIHf3f8 . UJH K8M A8 ^^HTpAT wf^H BHCKpHK^; B'K3Sp'K Hf BOHHli- 
KSA AHiAA K8 nïiTpA A^ r''^'!" CniiH3SpATli . UJIÏ K^AI A8 B'K38T 
K'KTf TpfH K'kASPlkpÏH^ A< ^"^'P^ AIKH^Hi A8 p'kA^AC ^'Kp'K A< PAAC. 



42 1749. 

aT^NHiK M ^N^pHK0UJ4T RI Klkil^rKpÏH HrSAliH^il^ UIH M ^^V 
KST fi,î A8 AJifie TOÂITK asSl^ÏA ^A Al'kH'kCTHpi, UIN H^MaH A^ 
KlkT M rOHHT J^H iU'kH'KCTlipC . Uik H^iâ^iM^ Hfé^&HT à» ^^'kK^T 
KlkA^rikP nf ROHHliK$/l AHiAA, UJH A8 38rp'KKHT lUH AA'WWKC^Hfi^ 
lUH W a8 H^MHT m MaMAA ap)fUCTp4TH3H^Wp MH)f4Hil UIH Fa- 
BpÏHA. 



CXXVI. 
1749. 

(Ma. Gaster, 4^, 124 pagini paginate.) 

KapTf ^NTp8 Kapf CK CRPH8 AX'KHK'kfiHAÎ J^î n'in^lî H p^ifsH^ CXpil- 
XiH? AlfAHH, Afr^MH; fpB8pH, UJH aaXf /UlkHKlkpH fi^i CCK UIH Jk^i 

A^AHf A^"P< wp'kHA^MAa Awp. 

Mâncări de peşte. (pag. 1.) 
Al'kHK'kpH A< n'Kiiif, Kpan. 

^8npc ni RfH rpN}KÎSi n'kiiiHAi, ci^-A ^ăhh ^h naxp^ n'kpuH 

a8 ^H MÀH iUSATf k8/U wf^L^ EA HAlkH-k . UJH-A H^NC ^H THHgiipC, 

nSHHAS-H 8ht8 a^ Af/UH8^ cipf; nHnip, n^i^HHT^Af H^KUiii&apc, fp- 

B8pH aiHpWCHTlVapf TlVKiTf^ UJJ^ w Hinik TlUKiTlk Alkptol^fA, 

m A aniVH ^a ^^ïipBf; a^**" k'lna sa 4^A anp6anc a^ ^VfpT8 c^-h 
hSh n^i^HNTiA aAÏf38 a^ n'kHHf âpiKar, mil Kinipc. ujA K'kHA^ 

^A BfH T^pNÀ Ck-H nSH Hf A'^^^^pa nSl^HNTHK'k HSKUJU&ap'k, up'k 

Ai BfH Bf A'fc Ki^ MCTf /uikHKapf 3fMii&ac^, ck-H nén ne a^ A^^^"'''^ 

^IkAIH A< nikHHf npTk^KlT'k. 



(pag. 5.) G^ ifl^H n'âlfJHAf rpH^KHT IUH TlkMT, rk-A nSH w|^H 
THH^HpH; A<^ ^^l^'" "^H np^Hi SCKiTf A^ ^ ^IVP n^lkH-k aS KSK^HipH; 
IUH BHUJHHI SCKaTf; Hiuik TWKiT^ MlkP^HHfA UJH Hp'K^K'kT'K; BHH 

aABS; UJH arSpHA'k a8 wuiT, nump, cKWpi^HWwip'k, K^HUJwipf^ 
capi Ai ah;8hc8, uih hSuhhti^k'k an'k B'kncHT'k k8 uJW^^paH; ujh-a 

4^YtiipB(. 



Evanghelie. 35 

A( HIHCTC Ull MAI CSC fiJSfVK KSm CI CKpi$ A^MNII AK^/U *, Cap'K 

auM ifiA : GiNiHAT^A a^^h aa iţi^pci Moa^obii, Gaauoa^P^ci^ 

[AA^K'k; CIHr^p CTlkHlkHITOp] IUI KoACPATOp [àfi,ÎK^, npilTIHJ l^'KpCI 
A0CKI4fl|JI ; f Ap H^ pOB C8nSC^ KApC AHICT Mmî CCTI HSI^IH OApC- 
Hf MAI A^ giOC A^KlkT A $HSI KpAlS, KApC Cf KIA/U'K A^KTINfllll 

Serenissimus; lAp CAOBCNCi|if IIpfAC^^'kAHUiiif; lAp AfUJfi|Ji 6uJHlO- 
c^ihu^Shii; auia i-a$ mt tit ^Aini^pATSA; ^ntp'ahcct Kin^ ka 
<\ Ci CKfiîi A^^Hii AloAA^Bii. — niiii}KAcpi HiHi a<k8ai nA4f 
A^ckSa k8 T^pkSa rk M ^ak^] (Ap a< ^'<*P t^^haa rk 4^ak'k 

IMMf^ rk p'kAllklf AlOAAOBA iAp C^HT CTKfVWHîpîA T^pHCACK'k; 
AT^HC rk AIBlk ^iUn'kpAT^A AIOCKIHCCK A fi^A ASI ^IMITpAlilKO 

EoA'^ A^^ nikpfKi A< ^Spi^i ^h GTOAiitik, lui moiuii ncHTp$ 

MOUIIlAf A'H AlOAA^BA^ Ull KCATSCAA'k Upf 3I ^H TOAT*k BICAI^'k 
A^\y Ull OAMfHII aSi rk HS-I AinCCACK'k; Ull A< HS l-Ap HAlkHf AKOAO^ 
Ull c'aP rpAgC ^HTp'AAT*k UApik KpCI|IIHIACK'k, BOAHIK Clk 4^U A 
Mipţfl*, IUI AATCAC Mt$ATC KA AHICTf . Ull Upc AHCm HOHKTSpi AS 
Vlt^pAT TApi ^I^Ain'kp'klţlCA A\0CK8a8| Ull A8 Ull ICK'kAlT MAI giOC^ 
Ull 1 Af-A8 TpiAlifC npc ASKA BimpUlK^A^ Ull a8 CKpiC a8| A'^'' 
TpaUlKO fiOA'K rk ce r'kTI3f; UII rk fArk w|^HTp8 w|^HTIA/\niHApfA 

oi|iii A^CKiHiiiii AAHirrpS; CAp'k a^ n'a fuii aa HicrpS ^haihtia 

OI|lll^ Ull BA AI|ICnTA H'kHlk c'a BATC K8 TSpHII IUI l-A Bip8l, AT^HHI 
Opi Ck Ci w|^HKIHC Opi rk M ce MAI ^HKlHf, Klk AT$HHC AI$A1^I 
A^MHI Cf BOp A^^AA. 



CXXIV. 

1746. 

(Folio, IV nepa^nate -|- 164 fol pa^nate.) 
Oi|^HT^ lUH A»A/VNC5€ĂCKa CITAHréAVC ....^ cij^HTA CnHCKW- 

3CNA» • rap% A^^^ )r^ * ^a\|rMâ. 

Joan cap. I, v. 1 — 17. (Fol. la — Ib.*) 

•1^ C^HTA luA Alip'k A^^^NIITk A nAI|IHAOp . AA AlTTSpfÎi . C^TA 

îvrMî Af AA IwiHk Kink a^ . 3Ah . a. 

1. Aa ^HCn^Tk fpA K^Bi^HT^Ak, UlA K^B^NT^Ak ifih AA A^Hi- 

3i^> uiA A^H(3c8 ipA K^Bi^HT^Ak. 2. ahicta cpA aa ^Hinérk aa 

•) cf. vol. I, pag. 20 şi pag. 308. 

3* 



3r> 1746. 

AAÏHf3f8. 3. TOaTi npHHKTp'A^NCSAk CA^ ^^KK^TK^ lUH i|&lkpik J^î 

c8Ab BÏAua ipÀ^ inù sï^i^a cpA ASiUHHa wa/UCHHAwp. 5. luîï A^AiiiHa 

^Tp8 wfiT8H*fcpfKK A8MHH'^3k^ lUJI ^T^H^pfKSilk H8 IV aS Ki>- 
npHHCK. 6. ^Ôcra^ W/UK TpH/UHCk fi,iAA ^MHi^i^j H8/Uf Al Ai^H IlV' 

ÀHHh, 7. aHfcra a8 RfNHT* .^Tp8 /U-kpr^pYi^ kà ck /unkpT^pHC'kcK'K 

Af A8/UHNli^ Ka t6uH Cl^ Kfi^iJK npHNk iilk. 8. h8 îfià IAk Ai^AÎHHa; 
HÎ^ Ka' Ck iUlkpTSpHC^CKlk A^ ASiUHH'k. 9. fpA A8illliH4 H'k aA^B'kpiT'k 
KilTp^k /\8MHH'k3'k npi TéTk IViUSak Hf BMHf ^ A^iUf. 10. ^ A^AIC fpA 
(lUÎ^ a8m^ npHNkTp'A;)HC8Ak c'aS ^IkKéTk; lUH A^M^k npc IAk H^ 
A'a8 K^HOCK^Tk. 11. v|iTp8 AM CÀM a8 BfHliTk^ luA AH ClkH npC A^^- 

c8Ak n8 A'a^ npïHMHTk. 12. ap'k kâu,h a'^S npÏHMHTk npf a^^^^^^^ 
A^S A^'i'i'' Awpk nSriLpf Ka ck 4^îf ^^ih a^h A'^Hf3c8, HCAurpk hi 

Kpé A*^ wfiTp8 NSiUf Af A8H. 1 3. KapÎH N^ AHHk C^Ngf, HHHH A>^H né^&Tik 
TpSn^CKlk^ HHHH AHHk no4^T'k B'kpB'kT^CK'k^ HM A^ ^^ A^"<3^^ 

c'a8 HikCKSTk. 14. luji KSB;^HT8ak Tpénk c'a8 ^^i^k^t^ ujh c'a9 ck- 

AlkUJA^liTk wf^TpS n6h [ujh aMk B1^3éTk CAMA aÛH, CA4Ba Kil 4 
^HSA Hl^CK^Tk AC^<1 TiT^k/lk] HAHHk \î A,ÀQk lUJÎ A^ aA^B^pk . 

15. IiviNHk iUi^pTSpHcïÀ A< A^^^^ ^^ cTpHrà rpi^HHAi^ : anécxa 
fpA A^ KapfAf a/Uk 3HCk : Kapiaf A^ni^ /UHHf bhhc^ a\ah H4HHTI 

A( MHHi aS ^OCTk, Kiik MaA wf^T^IO A< ^hnc fpÀ. 16. UIH A>^HkTp8 

naHHHp'fa a^H hoh t6uh aank aSixk^ luî^ a^P^ ncHTp8 A^P>^* l^- ^i^ 
a'^M'k npHHk Mivvcm a8 4^oct' A'^'^'^? i^P^i^ a^P^^>>' uJH aA^B'^P^^i' 
npMHk le . JTc . a8 ^sbcTh, 



Luca cap. XI, v. 1 — 10. (Fol. 59 b— 60a.) 
^laa ASKa Kink aï . ^h . m. 

1. «IL Bpii/uii an^/^, 4^ocT-a8 K;i^HAk fpA le . aa oyii a6K pt>- 
r;^HA^-c'k; uji^ A'^Ka a8 ^i^HfTiTk, 3He-a8 ovHSak A^HTpS o^mc- 
HMHÏH a^H K'krp'k A^He^ak : A'^"*; ^BiHik-Hf c^ Hf p^r^aik, 
K8/Uk a^ ^Bi^uaT UJH livaHHk npf oyncHHHÏH e^H. 2. uiîîi a^kS 3HCk 
aii&pk : K^HAi^ R'K p^rai^H ei^ 3HHn^H : rari^ak HOerpS, Kapcac 
(i|iH ^ HcpiopH, e^^HH'keK'k néiWîAî r-k^y BÎf ^n'kp'ki^U rh, ^i( 
EÔ^ Ta, npcK^M ^ Hcpio uiH npf n'kiM;^HTk. 3. n;i^HH'k HÔACT^'k 
H'k Af népSpli j\,^m hôaw ^ tôatî 3Haf; 4. uih hc upTii HÔaw 
H'kKaTcaf HoaeTpc, Kik ujh hoh fpT'k/v\k TSr^pwpk a^'^'^PHHHh- 
aiypk h6i|jph; uih h8 hî j^J^hî npf h6h ^rp^ HeniÎT'k, hh Hf h3BV 
RiLiiJf npi h6h a< ^i^^ P^^* 5. luA a8 3iiek K'krp'k fH : Hiiuf AHHTp^ 
BOH apf npïATfHk^ UJH Ba AX'kpîfî K'kTp'k A^N^^^i^ ^^ ai«iff3k A^ 



Evanghelie. 37 

HoanTf, lUH Bd 3iiHf Aid : npîĂTfNi, xkâMî wf^npSM^Tk TpéA h^kh- 

HH. 6. nCHTpS K'kHH 48 RIHHT AHHk K^Af O^Hk npî^TfN A4 MHHI, 
lUH né 4Alk Hi n^Hf v|iH4MNTiL àéH. 7. UlA 4HM4 JiJhHh Alk^NTp^ 
P'kCnSHS^HAk; B4 3MHf : M-M ^inf WCTfH'kAlk, Klk UT'k d^HAi 
CiiaiTk ^K8ÀTf^ UJH K^nliYH MÎÎH C^NTk wfiTp'41|lfpNéT K8 AIIINf; 

hS nOHH cik Aiii ck6a ck-UH Ai8 i^îf . 8. up^K rp'kfCKk b64W : aii^- 
Kipk jk,i né Mp A^ ^^H ck8a;^naS-c'K; ncNTpS k'khh uctc a8h npîĂ- 

T(Hk, A^P>^ HfNTpS AKOAHCHpiL a8h CK8A;i^NA8-C'k B4 A^ ^^^ K^^TC 
|H BOpk TpfCSÎ^. 9. lUM f8 3HKk B04W^ H'^pCIţA UJH Cl^ B4 A^ b64W, 

iTkSTiuti lyji RfHH 4^AÀ^ EÀTînjA mu ck ba a<>^k>'ia^ b641V. 10. K^k 

TOTk HfAA Hi H^fiî B4 aSA^ lUÎÎ HIAA Hi Ki^T'k BÀ A^^AÀ; UJJÎ Hi- 
/\$A H( BATf H Ck BA A^U^KH A^. 



Marcu cap. II, v. 1 — 12. (Fol. 91a.) 

;\(AA MipKO Kin B^ . 3AHiAk . 3^ 

1. Jfi Bp'kA/lii AH'â/^, J^TfiĂTA^ iT. ^ KAncpHAS/Uk, lUII c'aS A8- 
3HTk; Klk aCTf ^ Kicii. 2. lUJÎ AHI/^IUk C'ÎS AA^HiTk aiSai^h, K;i^Tk 
H8 MAH n^T'fa ^K'kH'fa HHHH npC A^Nfl^ O^IUlk . lUÎ^ Af Pp'kYÀ 
<\O0k KSb^^HT . 3. UJH a8 BfHHTk AA fAk, AA^K^HAk O^Hk CA^kBl^- 

HOrk, Hi CK nSpxA a< UATpS. 4. ujîî H(n8T;^HA8-cf AnponïÀ a< ^^■>' 
nÎHTpS HopÔAk; a8 A^^K^ncpHTk KicA oyHAC cpA, UIM CHl^pr^^HAI^; 

AS CA0BO3HTk nirSA ^ ^ KipC 3^4^ CAlkBlkHer^A . 5. Up'k Ic . Blk- 
3^HAk KpiAHNl^A AlVpk, 3HC'A8 CA'kB'kH6r8A8H : ^IIOAf, UpT'k-C'k 
P n-kKATfAf TAAf. 6. Ulîî ifih AKOAil; OyHÎH AHHk Kl^pT^pipA UJlk- 

3^HAk, m II K8MfT;^HAi>' ^rfi^ hhhmhm Um : 7. ni rpi^^iiif ahccta 

aUJd )^éAi? HlÎHf nÔATf fpTÀ U^KÀTiM, ^'Kfi'K HSaIAH O^H^Ak 
A'MHf3i8? 8. UJH ^A^'V'^UJ K^H^CK^HAk Ic . K8 aJC^^' ^^^^7 Klw AUJÀ 

K8grri Aséifl^ ^Tp8 chhc, A'bS 3HCk Awpk : hc KSgfTiHH AH'kcT'k ^rpS 

HHHMHAf BOACTpi? 9. Hi îâCTi MăH AiCHi, A 3HHI CAliB'kHOrSASH : 

ttprk-c'k u^\i ni^KATf A( ; a8 a 3i)Hi : CKOdAik ujh-k* p^ahki^ nir^Ak 

Tis, Ulj^ O^AIfiAlk? 10. «iH KA Ck L|JHI^H, Klk Apf ^ilOAk WA^fHCCKk US- 
TÎpt A fpTÀ ni^KiTfAC npi nikAlÀHTk! Ulîî a8 3IICk CAlkBl^Hér^- 

^^H: 11. i^ff rp'kfCKk : CKOAA'k inA-u,H p^A*^!^*^ nir^A T'kS; uiik nick 
I Kaca rh. 12. uiîî c'i8 cK^AiTk ^a^'^^ ^^ p;^AHK;kHA8-uiA ni- 

T^Ak, aS (UJHTk .^HAlÎHT'k TST^pwpk, K;^Tk c'a8 A^Hp^Tk TOUH UJH 
^^^^ii npi J\^MHi^i\^j 3HK^HA • KTk HHHH W A^''"*^ ^"'^ m'aA^* B'k38T'. 



38 1747. 

Mateiu cap. X, v. 16—22. (Fol. 124 a.) 
J{,iM MdTefH Kjnk . 1 . 3aHa/ik as. 

npf b6h^ Ka npi Hi)i|if n&ii ^ /UHH;a6K8/ik aénHawpk; aihii ^mi^h 
^L^f/ifni^H Ka uj'kpnÏH, mil HfBHKa4LHH Ka nopéMBÏii. 17. mù k^k n^K- 
3iiUH A( wa/uiNH, Ki^ Bi^ Bop jk,A npc b6h aa ci^Boip^K^ mù w(w 
ciTHarnOrSpHai anDpk Bopk eâtî npc b6h. 18. luA aa ^ni^pii^H bci^h 
4^A A^uiH; niHTpS a^iÎHf; ^Tp8 iU'KpTSpff anDpk uïiî aiiaiBHaivpK ; 
19. upi^ K^NAK B'k Bop A^ npi BOH^ CK N^ Bik rpHHcrii^H^ K8a%* ca8 
Hi BfUH rpi^A; B'k ck Ba a^ B6aw .^rpS ania nick hi BfuA rpikiîi. 

20. Klk N^ BCl^H ^A b6h HIH HI BfUH Pp^kJ^, Hl!l A^>^Ah WKfiÛHTêAi^H 

BécTpS; Kipcaf rpikALiJi .^Tp8 b6h 21. luA Ba a^ 4^piTf npi ^^piTc 
cnpf anéapTC^ lui^i riri^a npf ;|^ih; luA ck Bcpk cK^aA 4^i46pÏH 
ac8npa fVKfiAHU,HAWfi, iuï-h Bop iVMop^ npi a^hiuïh. 22. ujh bc uh 
^lïi oypi^L^H A^ t6l^h^ nfNTpS H^MîM a/iïf 8 ; up^k néaa Hf Ba pnkc- 
A^ nnkHi^ .^ c4^^piuiiTk; ahîaa ck ra a^^vHTSiï. 



CXXV. 



1747. 

(Mb. bibl. centr. folio, 847 pagini paginate.) 

ffoMo^pa a8h ^aA/vacKHH t%am%hht js^e m AHMBa rp€- 

M'ÊCK^ ne AHMBa p^M^N'ÊcK^ ^^ MH)f ^AH'fc AorO- 

4&%T(îa • Jfi AH^\ fi^€\A 4^^Hep'fc At^MÏH : ^5CH€ • ïàp^ ^€Aa 

MRHTâHp'fe a^mVh • ^a\|rM3. 

Cuvânt la biinş,- vestire, (pag. 7 — 8.) 
A^Ha a8H MapTîf . wf^H Kf a< 3Haf. 

K^B'kNTk HCTopHHiCKS; vf^NHpft^H'k uïiî noBicTHxépio aa A^a^Hf- 
3fiăcKa B^Na BfCTHpf a np'kcTrocaoBHTfH cT'kn'kHiH Hoacrpc a< 
A^ai«Ni3f8 HikCB-kTopiN ; luA népSp'k ^CHOÀpfH MapîcH . [aA^Har 
A^aa aiSai^H KapÏH a8 CKpHc] luA c'aS T'kaai'kHHT ne ananBi^ npoi- 
cT'k^ A^ ^^H a^HKSa wf^HTpS Icpoa^ONaïuH, ^aa^acKHH \-ncAÏaK0H8a, 
UJH GxSAiiTSa. 



Mihalcea: Comoara lui Damaschin. 39 



K^R^HTik : a. 

• 

CDcHH^io aS ^nikpai^ÏH ki^ha R^p cik M^prik aA 8h aoK 
t^HAi Rwp Bp-k, ^HT'kH c-k TpHMHmk ca^^Hai ciai ck rikT^ECKii, 
uiH rk wf^noAoelECKik aoK^a AHiAA, aS aA naaax ^i sop M^p^C; 
jlf aa rpHkAHHik ac^MiHi ^aK; ncHTpS Kik ^i eq^mî m cwht 
|Mnihpaiţ^ HHH AA ifimii ni aoK hS cik iVAH)fH(CK^, Ka 4^Y(i|j( 
ufîAi A€H Hiu-a'aai^H iviMiHH . MikKapS j^h pik3e6io a< ^a sp-k 
ck M'^prHk wf^MnikpiTSa, TpHMHTi w|^HaHHT4E cA ivicTls TOixiky 
anoH A^n'i)' A^Hca cik a^^< ujh wf^MnikpiT^a ck ^U j^Hupii^WK. 
.{^HTp'aMécTauj khr A^p a8 ^i^k^t uiA aiipiai j^A\ni^pAT aa ré- 
T^ivp ^iUnikpiuHaivp; a< Rp^Mi h( (pA ck eU aA pik3e6io k^ 

SMHraïUSA A< IviMiHH^ A>2iR^^^^; ^^ TpHMHC wf^HTlkH Rpi A^MHi- 

3ifi|jïH tiJH c^i^ïH npopésH^ KipïH a8 nponoBiA^HT a\ah HaHHTi, 
aS w^HCia/iHaT, a^ b(ct8ht (!) a< RiHHpHi aSH ^ . a^ npopoHHT 
K'k rA cik Rïi wf^MnikpiT^a hîa A\Àpi iuh ripi^ a^P ^'a^ acK^axaT 
npHa'kCTHitïH^ liiH aa/iikVHUÏH wàamhh, hhh aS Kp(3^T k8bi)ht(- 
Awp awp^ HHH A<H n-kK^Tiai aivp H^ai a/iéaxi hS c'a^ wf^Topc^ cik 
rk noKikUCKik; hU nSp^pH^ uiA tot A^^^Ha^ cnpi a^an pikS AXipîfk 
wamchYh . c4Ea/iH( A\éATî cik ^^kH-k w|^H Bp4Ea/i4E AH'k^, HiTiki^ apA'k 
A^H npiSHii kS iviMiHÏH; 3HA^pHa( HfTiki^Haivp c-k c^pn^^ nOTon 

c'aS ^IkKST A< ^^ wf^HHiKaT TOAT-k a^a/l^fc . G\bfi,WA\A IUH FlO- 

Mopa c'aS K^^^HA^T; iuh c'aS apc8, ujA aaTi w|^Hi|^pHKOUJ(pH ck 
^iM'k A<^^ A^^H(3(S, A^P HHH aujA h^ c'a^ ^HTOpcik a^h nik- 
Kiriai caai waMiHÏH . Aiiifi upikUi a^ a^^i"? npopénH aS Tpna/iHc, 
AHpmi^H ^S ap'kTaT, c^&hl^h aS aSMHHaT, uih hhh aA K^RHHTiai 

^Wf hS c'iS wf^HTOpClk . K^pBÏH UIH np^K^pRÏH UIH ^HUA^pH UIH 
à^impH aMHHTi A< pli^TlkU, UIH TOaTi pikST'iUHai KlkTi CkHT 
.)^H A^AM, Ai 4^'kH-k^ UIH H'^ A\AH fi'k A< KlkT TOaTI fpA ^HKH- 

Hip'b aa HAOau; Kik aïkca a< ^ ^^ w|^hkhhà aSu A^^Hf3f8, hh 
lfiî\\iî Kipc iva/i A^n'i^ 4^inT(a( càaî ck H^a/i4ECKii ^h A^^Hf3f8 . 
HASrapHpïH (!)^ nikMikHTSa^ aA^Kik nf fi,\iA^Hi^i^bA^ J^ûaahtpa . nikC- 
KipÏH UIH KOpikSÏApïH; npf A^^H(3(8a nocHAWH, aA^Kik ne a/\ip( . 

KSpRipÏH UlA np'fcKSpBipÏH npf JifiAAHÎ^îSbAAi fI4^pOAHTa . ^HL^i- 

Aini^ïH^ npf HoHHa . x^U'^h^ uih SHuriuiïH npc HpHH . rht4(}kïh npc 
Hpa . bcl^hbïh npf ;\îÛfhhc . mhhhhh6ujïh np( 6pa/iH . KacBfTHTépÏH 
npi HpHH . HfH KikaA^pouiH UIH aSMHHai^ uiA ^a/ini^p^^ïH npf 

flnWAlVH . RlkHlkTOpÏH Hpi flpTfMHH . UIH MaH Hf CKSpTlk [ROpBlk] 
4^ïtl||{ Kipf WA\ aB-k UIH KlkTf Sh A^^H(3f^ . UIH H^ A^^ i^'KU' 



40 1747. 



T^pHAi h4lM MÀpH AM a8H Ji,'SMHî^î>i, HH J!k,iH H^.Ai flfi-k Hi*îHH 



Cuvânt XVni: 
Minunea sf-ţilor Arhangheli Mihaîl şi GavriU. (pag. 410 — 412.) 

K^RlkHT HÎ. 

•ILHnoTpHsa Gi^TaropiH a< ^^'^^ napTi Ka aa UÈAciy*% ^î 
Miia^pH, MCTf 8h wcTpoR Hf cik Kîaa/iik Aorroc . a<^ .fwHTp'4«ira 
UFCTpOK ae-t a/i'kHikCTiip'k /uiTO)f, liiji aikHrik /uiTOjf crÀ 8h 
cTikanS XH^îïïr a^h spfMHai nl^ai a< a^^^^^i"? ujh CKpïd ^tc^upA 
a^H aiuA : HHHf a/\ik sa aoBii .p Kan^ bA a^&aA MSai^HAïf a^ ^^^' 
sfHH A< "^^P • A^^ MSai^H WAAAîHX ap^HKA mlrpH j^n Bikp4^^a 
cT'kan^aSH^ uih hhmhk hS a^&aA; uih asIsA fpA coKOTi^/ink, Kik 
aa SMcpa Bi^p^^^aSH cTi^anSa^H^ (pa acK^HCk iv KOMoipik .f^H 
nikM'kHT . up K'KHA a8 Bp^T A^'^H(3(8 cik cik apaxi KOMoapa 
aH^EA, a8 4^ikK8T nSpTipf a< rpH^Kik uih a< ^h a^KpS i;a-4«i€CTa. 
Kik aa a/\(TO)^^a MikHikCTHpÏH (pA 8h bohhhk kA a< a^^W3^** A< 
aHH; apraT k8 cHa/iepïf, luii a^ M^arc ivpH Mcpv^ luiï €/i ai 
cTH^an^a asiaa^ iuh cik a/iHpA a< a^Kp^a anéaa . tzip w|^HTp'8Ha a< 
3iia( pikCikpHH A coapMi; c'aS a^^ bohhhk^a aA cTi.anSa A^i^A^ ^ ujh 
aS K'k^TaT ^HAf aoB^itJi 8a/\Bpa cTlanSa^H, uih aSlHA cka^a 
aS cikOaT nSuHHTfa ^h ni^a/ilHT^ uiA a8 ^at a< w nTarpik 
a/iapa/iSp'k; uih €6ï\t nïarpik w Ki^aAapi Mipf a< apaa/iik n/ii)N'k 
A^ raasfHH a< ^^P • uiA k^m a8 Bik38T c'a^ K^xpiM^par, luA M- 
/uan A^ i^^^i" ^^ acrSnax aoK8a Sha^ ci^naci^ uih a8 aacprax aa 
a/HkHikCXHpf A^ ^^ ^"^^ Hréa/iiH^a^H N(64&hx 3HKnkHA : nikpHHXf 
c^xi! aB^i^ïi MSaxik a/u a^aAt aa a/iixo^^a HOcxpS, hh cik-/U 
Aan K'kaSrikpH ck M^pr'k k8 MHHf^ ck iv aA^HfM .^h mi^hi^- 
cxHpi . ax^HHf a8 aacc uréa/iCH^a xpiH Kka^ri^pH^ KapiH h rk 
nikp'k a ^A a/\aH a< xp^eik uih Man KpfAHHHOuiH, uih M xpu- 
MHC k8 KOpieîA a/iikHikCXHpÏH cik aA^Kik Koa/ioipa aH'L^ . a^"' 
a/iiprikHA w a8 a^aat uiA iv a8 aSax k8 ki^aa^P^ K8a/i fpA^ uih 
k8 Mipa^^pa Kapi (pA aKonfpiixik; uiA bYhha ne Mapi c'a^ AAyhr 
VHX A^ aBSi^ïf XHKikaéuiÏH Kikaérnkp^ uih a8 nSc c^ax cik » (H 
aB^u'ia; uiA ck anSKipik a< acrapik nï^xpa a< rikXSa ^^isép^a^H, 
UIH a'aS apSHKax ^h Mapc; uiA (pA xikp3ïS aa sicSa iTkHA cuiîA 

K*kaérnkpi'H fiJtAA BiHfpHÏf . UIJI BOHHHK^a Klk31kHA ^H AAiçHj aS 

Kia/iax ^Hxp'a}KSx6pio np( cţHUi'H BOHB63H; uih H^Mau a^k'^^'I' 
c^L^ïH wf^HV^pH aMikHAOH /\h\a}^a uiiî PaBpïHa^ c'a^ apikxax 



Mihalcea: Comoara lui Damaschin. 41 

^HiHHT'k a8H KA HHlfJf R^AT^pH K^ apHHH A< ^^P; UJH A'â'é filk- 
HHT A<NTp8 aA'^HK^A AVkfIiH, liJJl wf^HTp'O iUllKlk A^ *<^^ ^'^^ A^^ 
TOKAia w|^H MH^KAOKSA CHCIspHHÏH ASH Ji^^xUfiU . tZip Klk/lérkpTH 

iMiA aS wf^MnikpUHT aR^L^Ya ^HTpc A'kHiuÏH) anoH c'a^ a^c a< w 
Mi acK^HcS a^apik a< /U'kHikCTiîpi; luA (h a^ a/iac aa apcaHi }koc, 
AAffi'K aa npHCTiHHifJi Sha^ cxa KOpikCÎHai . np i|^fH6p^a a< "^P^ 

Ml$|) UIH A< ^^pHKlk a8 aAOpMI^T ^H CHC^pHKlk. 

Illii AHa^HH^ua c'a^ cK^aar KaHAHaipioa, cik anpHH3'k kah- 

\mM KHC*kpHHÏH CK ^iKlk CaS^KSa AHa/^HHiUÏH; lUJl a^ Rlk3ST ^H 
BOHHHK ^H illiSHTpS A^P^HHA; Uïk K^M A^aS Blk38T^ aS PlkHAHT 
K'k UCTf H^kA^Kl^; lUH c'aS ^HTOpcS ^H HanOH^ UIH tZip aS Rlh3^T 

n( bohhhkSa ahîaa a^P^hha • aT^HH^ c'a^ A^^ ^^ Hréa/iiHSa a< 

U8 3HC : nikpHHTf CJpITi, HHka^Klk UCTf ^H SHC^pHKlk luA AMk 

TîM ck ^HTp^ . ykci A6h Hr^aifH^a : né t( tîaxh, ^^ii, Kpém, 
m Ti A^ k8 ^HApnk3H^aik . luA tzip c'a8 a^^; uJ*^ ^9 ^^ Rii3ST 

lU ^fHOp A^P^HHA UUA c'aS w|^HT0pc8 Uplilil AA HV^AAiMA A< I2i^ 

cn8c . luA kSai a8 a83HT Hr^AMMA, c'aS CK^air a< c'aS a^^ kS 
(KAHCïap]f8a aa cHcIspHKik; uih a^ bi^^^t K^pix, Kik fpÀ 4^fH6p^a 
asMa kS aACBikpaT Kapi a^P^*^ ne a'kcn(3H^ luiîi h (pÀ luA nTirpa 
Airark Ai n^T . arSHs^ a'aS w|^Hs6aAHT k8 Tourna a« ^'^^ A^- 
itimraT; luif M 3hc : bohhhh( ! fa a8 3HC : cn8H(^H-a/i; 4^pa^Haivp; 
^HAirkHT? nap(-/UH-cik K'k ct^mt jf,H 4&8HA^a a/ii.pïH^ A^ki^ha a^'a» 
apifHKaT KikaérikpïH . 3HCf a^H Hré/ucHSa : a^P h^ k8h6i|JH Sha^ 
»p? BTik MikHikCTiip^, aTTk BHC^pHKa a A^M y^o^iapTi, aTTk-a/nk 
uiii (S hv^amMa Hià^HT, Hk cném-uî a^P ^^^ '^'^^ a^l^aar ahh V 
arîlHMi 3HCI ^fsépSa : ankCauH-a/iik nSuHHTia hac, ckm bïi mhht^ 
Aa AOK . luA A^n(T^) K'«^T-Ba sac a8 oobictht Toari kt^ti aS 
n'uţHT A^Aa KikaSrikpYH anf a . aT^MH'k 31ÎCI HrSMfH^a : t8 1013 
mxk nikHik cik Ba 4^aH( 3ïiv^ uih hoh bo/u h(th caS^Ksa A^Àp'Kj 

(HiHIk ITkHA BOp B(HH fH JI^ÎAA apcauA ^H MlkHlkCTUpi^ KlkTf Tp(H 
K\a^r'kpÏH Clk B^31k MHuéH'k . UIH AHAAHH^I^a J!^AHA c'a8 4^1hK8T 

$w, aS nop^HHHT Hr^MCH^a aa K'kaérikpïH AHîJh a^ ^^ b(hht aa 
H'kH'kCTiipf . A'kHÏH a4E8 3HC : ^h hî ^îak au ^IikSt nikpHHUH 
nwTps Koa^oipa an^fc^^? 3HCfpnk KTkTpik îrèAAîH KHkaSrikpÏH : mhh- 
•«^H^ a» i|iocT, nikpHHTi; BOpsa a^H ; hh uS/uan K'kx H'k8 nSc aa 
wcriHiaik 4^fH6p^a, uih ^u^pHKOUiiiHA^-a hoh Kik-a bch ciTi, a8 
^^VHT . 3iic( KikTpik A'i^HuiÏH HP^a^iH^a : caaBik uïi A^^H(3f^a 

HOCTp^- BfHHU A^P -fH BiC^pHKlk CK XKA\ /U^aUlkAlHTlh aSU 

A^aAHi3fS . UIH K^M a8 ^^urpar ^h BHC^puKik^ Bik3^pik ne rohhi)- 
•^^A asMa kS nï^Tpa a* ^'^'^ cn'kH38paTTk . uiA k^ai a^ B'k3^T 
K\Tf TpfH KikaSr*kpYH^ A< ^^P< mhhShi aS p*ka^ac 4^ikpik a< ''^^^ • 



42 1749. 

K^T A^ aS aA^c Toixik as^i^Ya aa MikHikCTiipi, iuh HSa/iAH a^ 
K*kT mS roHHT MtH a/iikirkCTi)pf . uîiî nriMîMA Nf^^^HT a^ 4^^kkSx 
K^ka^rikp ni rohni^k^a anéaa, iuh aS 3Srp*kRHT iuh /UikHikCT'Hp^^ 
liiH iv a8 HSaiHT ni HSMiaa ap)fHCTpaTH3Hawp Mn^ana ujh Fa- 
BpîHa. 



CXXVI. 



1749. 

(Ms. Gaster, 4*^, 124 pagini paginate.) 

KapTf ^HTpS Kapi cik cRpH^ MikHK'ipHai fi^i n^ifji h p^hh^ cxpii- 
AÏH; Mî^^Hf airS/UH, ipsSpH^ liJH aaTi a/in^HKikpH jk,i cik iuh a^ 

A^AMi A^npi ivpikHA^Riaa awp. 

Mâncărî de peste. (pag. 1.) 
MikHK'kpH A< n^i|Ji^ Kpan. 

yX^npi ne bih rpHSKiîi n^ifJHai^ cik-a 4^iHH wKH narp^ nikptţH 
aS ^H /u^H a/\8aTi k8m j^n, sa naikH-fe . uiH-a n^Hi jf,H THugiipi^ 
nSiÏHA^-H 8htS a< Ai/UH^^ cipi^ nunip^ nSi^HHT^ai H^Kiuivapi^ ip- 

B^pH a/IHpiVCHTiVapi TiVKiTi^ UlA iV Hinik TiVKiTlk Mkp^HtţM, 

UJH aniVH j^A ^îipBf; ji^inn ki^ha Ba ^ù anpéani a< ^Upr^ ck-h 
n^H n^i^HHTia MYi3S ^î rIhui ^^piKaT^ uiA Kinipi^ ujh k'kha^ 
^a bîh T^pnA ci.H nén ni A'i^^^np^ nSi^HHTiÎKik H^KUJi&apik, lap'K 

Ai BiH BiA^ Klk UCTf M^HKÀfii yMWACK, ci.-H R^H Ri fi,î A^C^nxS 

4&ikaiH A< niiHHi npik^K^Tik. 



(pag. 5.) Gik i^H n^ifJHai rpH^KHT ujh TikUT; cik-a nSu ^h 
THHVHpH, A^"* ^'^'H n^*f np^Hf ScKiTi A^^ BWp naikH-k a8 K^K^uipn, 

UJH BliuJHHi SCKaTi^ Hinik TiVK^Tlk Mlkp^HHii^ UJH Rplk^K'kTlk; BHH 

aaB8, UJH arSpHA'K a^ Wj^iT^ nunip^ CKivpj^Hiuwipik^ K^HUJW^pi, 

Cipi A^ a^KSHCS^ IUH R^J^HHTHKlk anik BlkRCHTlk K8 lUiV^^paH; lUH-a 
^ÎMpBi. 



Carte de bucate. 43 

Plăcintă de icre. (pag. 26.) 

IlfHTpS Kd CK 4^4HH nAlkHHHTk Jk,i HKp( ^î HHCiTpS lUH A< ^^' 

crpt^rk H A^ iUU^p^H. 
M w AHTpik ji,ik HKfii npWAcniTi, mFi3^ a< n*kHHi, ipcSpH 

iţHimiiFap'k lUH n^tţHHTfÎKik in*k; iuh a( aM^scTiKik biih( tu;4T( 

AHH npiSH'k^ IUH Al ^*k HAlkHHHTlk^ IUH Aî np*k?Kai(JI H^HHA^Ai 

iK f^\t6ufiA, A^np< ^< ^< K<" auiik32i w|^h THncîi; 3a)f4p ujA cK6p- 
i^HiinifAp'k. 

Piftie, (pag. 30.) 

n H 4^ T î I. 

M pi«iïH; n^Hi-H 4 iuUFio w|^H wuiT rk cT*k iu* HicSpHy AinvH 
cKWATf-H A^-H néui ^HTp'A; THHVHpi» nSl^HA^-^^ wi^iT w napTi uih 
R n'kpuH A^ ^n*^ UJH w sanik iuapi wf^Hxpi^rk ujh h ^^împci . a^- 

4HH n8Hf-AI UIH HHMSHp K8p4T UJH TlkMT iU*kp8HT, C4p( UJH UH- 

nfp . AHHH A^np^ **< ^^P 4^Ynps( siÎHi^ cki&ati-h a^'H AUji3ik w|^h 

THncTf^ UJH A< H3HiVAB'K w|^H ^^îl^pBi 34^/114, 4nWH CKW4T( HÂUA 
UIÏ-H CTpHK«64p1i ykiU4 HiHTp'W CHTlk 4^ UIH 4S4; UJH W MHÎ 44 
(lMt44'k K4 rk C*k npHHJk HH^XTi. 



Stridii, (pag. 30.) 
OrpH aYh. 

6*k €H CTpHAÎH4€ A^P< ^^ ^< ^^^ CHlkAÀ RHH(, Clk M MH 

iK rpkT^p rk Ai 4^piivH, A^'*^" ckiv4T€-4€ kw4}K4 H-fa A< 4cénp4; 
UIH w Al^3i^^^^J( A^np'k A" A< cénxS, a^"*^'** n^H(-H nuncp; 344^4 

A< ^\fAMyK 4Kp*ky UJH K^ 404 4IVp H(-UJ Aicik, K44Ai 4( A^ ^^ 

Mirk. 



Pătlăgele, (pag. 38.) 

n4T44V^H(. 
Olk IH n4T44V'kHf4( Clk Ai K^pH A< KI&4?K4 4Wp H± 4/liV)flV- 

pirk cSn^HpiA^ 4nUFH rk Ai a^h ^hai^; uiA A^npi hi ai bih a^ 
^A\ CK Ai cKSpH A< ^n*^ Elini; ujh cik 4i rin M*kp^HT^; 4ni&H 

Ai np'k^KilIIC K8 8HT8 A^ 4I4^H8 IUA K» sinik TţVKiTlk 4ll*kp8HT8. 



44 1749. 



w iWkH'K ^î fpeSpH TiVKiri, hSuhhtm AanTi a^ hShh iuh av^- 
pHA'K A^-H sa 4^H Rp4(/U% tzipik A< h8 3*kiUik a< aïk/U^i tuft* «i^h 

THHMHp'fc J^H Kipf aIsH npik^K'KT . lilH anU?H Af ^^ÏMpBi^ lilH KHkN- 

A^ M BfH t8phA^ cik npfci.pH ni A'I^^^np^ CKivpumui&apik. 



Tigve. (pag. 43.) 
T H r R f. 

Tn^HHA THPBa 4^ikAiH iv npicipik k^ cipf iuh iv a^CK c^ 
cT-k nik iv CKi.HA^pi^ ci^uu aac( shnc ^na^ aniVH ac cKSpik dn^ 
BHHf liiH A^npf Hf ai bih .jvH^^ikHHA ai npHk^KiifJi . a^^^h ai n8Hf 
j^H THncïi liJii ai n^Hi ni A'b^^np'^ ^h ivcTpivnïia 4^ikK8T a< b'kp- 
4^pH A< c^cÏHiVK^ k8 a/iivawTp8 iuh k8 aaSHi nncari ujh aa/iiCTf- 
K^Ti TwaTi CHHi Ké arSpiiAi^, ^^ 3'^a/iik ;i^i aïka/i'ki uih a^"**^ 
niH CHTik. 



Mâncare de oae. (pag. 67.) 
A\ikHKapi A< ^ai^ KikmkL^i.Ha. 

;\8npi Hi w BiH rpH^Klk BlÎHi KS anik w|^HAf3^Tlh, Clk-H CKWtţH 

KpiïpÏH BHHHiiiwp liJH cik-H i|^ïipRH K^ anik UIH k8 cipi ; x^^'iii 

Clk-H aiuiH Clk Clk pikH^CKlk UIH A^^P^ ^^ ^^ BiVp pikHH, Clk-H TIVHH 
a/llkp8HT8; a/UiCTiK^HA^-H K8 4^UfH A< nikTp'KH^Klka TlVKiTi, HHAI- 

Bp8^ H3a/iik; UIH k8 TivaTi ahh npi^Hik aa/\iCTiKikHAS-H BHHi Ck 
^a/inau ap K'knik^ikHa, uih ci^-h hSh ivaciai aa aiVK airikHA-w kS 
d^ c^UFapnk cik h8 cik a^3^^V< • anivn cik iv nSn ^h Tun^Hpi A^^ 
npi^Hik k8 nHHwapiai^ oShha^-h ykàMTK \î KapHi ck w aKwnipi 
Ai A • < • A'I^V^'i'^? UIH ci.-H n8H uih aP^^^PH? uih capi, rpiiéni^i a< 
arpiui a8 arSpiiAi^ A^ni BpiMH, uçtk «pua BiiuiHHi ScKiri^ sanik 

npik^K'kTlk K^ 8HT8; ipB^pH TWKaTi; UIH iv 4^ïiapBi. 



Ostropiel de inuperï. (pag. 94.) 

QcTpwnïia^a a^ rpik^HUi a< riH^nipH, Kapi cik MikHikHKik k8 rikH- 
h8uih a< nikA^P^; >^^ cTSp3H, /ui'ipai uih aaTi nikCikpSHHH. 

G^k tziH rpikSHUi A< riH^nipu aP^^ h^ ^'^ ^< cnéau BHHi kS 
BHH aasS, md m n^Ni anUFu cik cT-fa ^h bhh b yi^M^ a/iHT*kHA 



CartP de bncate. 45 

U8HT*k k8 n a< AP^^ iVI^T R^H^ kS kh a< AP^^ 3^X^ff ^^ ^^ 
TiHKIC A^ K^HUJiVapi Jf^HTfiiîfH, UJH K8 B AP^^ A< CKWpl^H- 

uiivap'k ^HTp^arik; aKOnipiiTik ^AH'^a rhh( cik h^ piiCS^^ai 
n'kH'k Hi Ra cKikA'k à Tpiua napTf. 



Ostropiel de erburï. (pag, 94.) 
Qcrpwnïia a< (pcSpH iUHpiucHTivapi. 

Oik UH r^cîhUfk, nikTpikH^K'iH aHa aP^^(^)PH A^ K^Kt^ipH 

KSpiUH lUN RHC^HH AP^^ ^f ^ ^^IkAÏN A< nikHHf Rplk^KlkTi lUH 
MSUTi w|^H WL^iT A< TpaHA^^^Hp lUH CTWapCi A< Wn,iT\iA AHiAA . 

mckAYh-M TwaTi ^h nnSai^Hi n^HHA 3^V^P ^^^^ AP^<^ h> '^w- 
HHT Ki$ nSuHHTia ivi^iT liJH k8 mSctS a< aïk/U'ki. 



Vin doftoresc. (pag. 104.) 
Bhh AW^I^'rivpiCK^ uiH KpikiCK^. 

M pikA^KHHHik A< aHPiai^Hik aP^^ 3^? raaaNra; KapA^MiVMW 

(kAKSaIe) AAMbMWy \iA^rÀH, AHA AP^^ ^} K«i*}KH A< AlkiU'if; KW- 

SKH AC H4paai3ik; ci^/uikHi^ik a< KivaHaHAP^ aha A9^^ A* ''P'^- 
^Hi^i A^ viHcnpiv AP^'^ ^^ CKivpUHiuéapik AP^^ ^h K^HiuU^api 
APAM B^ TiviTf aH'kc'rk m nHcia3ik rpivc ujh m n^m ahtp'^h 
aKSafL^ A< nikH3ik c^nuiipf pirk^ lUH-a aiiarik caae aa r^pik . a^ 
MÎH ^A cn'iH3^pik ^htp'Sh r^phS kS m8ct8 a< b^A • )' • ujh-a aark 
c\ cT*k n^Hih ^H npH/UikBapik, kh^ha cik npHTOHiCK^ RitHSpHai, ujh 
ATimii cik CKOUH cikKSaii^Sa . lapik a< ^^^^^ ^'>^ ^'^ ^^ Ka mil 

MTI BHHSpH HiVaiV. 

flaT» 4^ia. 

Oik UH cTpérSpH liiï-H n^Hf cik ck 3BHHT43f aa civapc XT 
3H/\(, KSpikUHHA RpiVRivaHiAi H^Ai nSTpcA^ • A^^^H /U^cTi:i(jY-H a^h 
^•k m8ct8; ujA à A* anicT» m^ctS bIia ^ Rhh a*'^ K^rk w|^m- 
Tp'iiH b^phS lijîï n^Hf ^H aik8HTp8 jM R8pH8a k8 /uSctBa an^cT'k 

^PfAHKlk TlkiaT-K BSK^L^H Afi^^ "? KWAHaHAP^ ^HTpfP AP^^ 

^) KSHiuUFapi AP^'^ ^7 ^^ aacik-a( ^h aikSHTpS ck if^îupRik 



46 1760. 

A face cerneală de scris. (pag. 119.) 

réfià a8h Oïivp flsaHTH. 

6*k tziH rSrwiuH a< HfpH^A*k^ c*k ai nHci3H rpivc, ujh ck aï 
nén a mUfio w|^h inik cik cr-k sic^pH ka . A^^^h cHk ai 4^YipcH 
nikHik Hf Bivp cKikA't ^ rpiiM napTc ; iuh A^np< asisia Ad ij^Vtiu ni 
ai^Tpik A< ^nik cik n^H nïaTpa KaHawp aP^^ 3Y, KWiUMA AP^^ 
A; uiH i|^ïtzipc( nikHik Hf cik sa TivnA iuh nTurpa iuh kwmAji^^a; 
anwH CTpiKUFpH Kik lacTi ^^ikK^Tik . up ^Yhha rpw4c*K n^Hi àïvk 
Ai TpaHA^^^Hp. 

A spàla argînturï. (pag. 121.) 
•ILHBn^^ikTépik A< ^ cnikaA apvHHT^pHAi h eacî a< kwchtivp h 

Ai AAAM^ H AH HH^Fai. 
flpVHHTSpH. 

M cipf cSni^Hpi RHcaTik ujh k8 aP^^AI^h 8ck^t( a^"P^ ^^"^^7 
liJH w AA\±€TîK^ BÙm, ^ik nfiA^^ cSni^Hpf^ liiH K^ aHicxS npai^ 

^p^fcKlk BIIHf apVHHTSpHAf, aniVH Ai IjJ'fcpMi BHHi KS IV K^pnii 
^K^Tlk a8 AJ&A A\AH SHH(. 



CXXVIL 



1760. 

(a. Ms. Eminescu, copie din 1779, defect, foaia ântaia cu titlu lipseşte, V ne- 
paginate -|- 228 pagini paginate — b. Ms. Gaster, folio, sec. XVIII defect, 

274 pagint paginate.) 

G)KCHCT€pH. 

Vorba trupuluî cu sufletul, (a. pag. 94 — 97; 6. pag. 106 — 110.) 

TpénSa : 

Bi, bA, (8 h8 avk Béio c8n8H( hhhh w a^'^'^ ^A HiBSHînaf 
cé^&acT^a^H . k8m j^a\ b6io a^ cTikOikHi^p'k^ Kipc aa\ rStSt ck 
w îVKykcK^ ^Tp'aT'in'k ann? ninrpS ni, a^"^ *^^ ^'^^ c8néc8 wp- 
Bfifjf ai^Haivp MiLAî, cik BOtacKik aK^M cik avk c8né( aa aaf ciaf, 
wnpi^HA^-^i^ A< Téaxf asM^ HC-a/i naiK^ luA CHanHA^-a/ii^ Ka c('k) 
w|^HEpiki^HUJik3 TOaTf as'^a'k; ncHTpS KÂpi am^ rka/iT8 a as'k w 



Oxisterî sau Oxentie. 47 

Sp^kM^Hf A^ MààfiTî? Riij Eii, (S H^ Rp6lO rk 4^aK HH/UI^Klk . IA hS 
Ck sâ wfwRpiAHHsA fi,î KlkTplk MÛm HIÎHH IV A»^Tlk A iUlk RH^'t 
Aa C^'kptiJHTSA KlkAlkTOpiH; Clk M8 Ppii^KHAi /UI^HI^ÎH w|^H AWK A< 

j^fi,çmTSfi^ iVKikp<u^i)piH . k8/U aiiiH aR-k ax^ixa caikSikHéHf rk 
^AK CT'kn'iH Mîf npi caérnk, luîïi cik npÏHMicKS aé^HAi asia^A^ Hi a**h 
npl^HÎi c'a8 asikT^T aa Apéa/i8pHa( ciai? Hia/i^ai^'ka/iHTépioai! A^nc 
Hf (&.Ti-â) wfwHHikpTikiiiiÎT k8 MiÎHi w|^H A^S'^YfpA'^pHai H^ai a/iaH 
ASamh t^ rih aK^ai cik M*k 4^iHH aH\|rHT a< a<^4^'^'**^PH^< RÎitţiA; 
Ka c(ik) CKan a< wspi3( (&. rpoi3() HiaSHHxéapi ; asicTa ucTf a/i^ai^ik- 
aiifTa kS Kipi f a/i fifJH fi,AT6fiK, ck tî an^HH rk CTpHHH Kica Sha^ 
TUM 14HH8T aTiki4*k aHH? liiA rk ro(1(jh a-m nai^TA KHpÎA k8 
AaKp'kaiH^ kS cécnHH^pH; k^ nivcTSpH^ k^ rkHr^pikTiTi, k8 h(- 
ROiiHuik^ K^ ji^i^'KHMÂûi, luiî AÀ h4l A^^C*^) ^P^*k rk ai*k nopi^H 
nf TÔATi aoKSpHai H'kai MaH d^a^i^HTeapi? Eh, Ek, f^ wf^u r6h 
cri ^HnorpHRik k8 réari n^Tipnai A\'kAi, aa TÔar^k a/iHcaH- 
opwnia tA . Hf nrik-a Kik rk AnfiônU, rk acKSarikAi luJi as-k^^ Hf 

Gé^iaiT^a. 

K^M^ IV THKika6ac( xpenSac^ ciK^ A< ^^*i^7 a/i'kHKip'k RÎ(pa/iH- 
awp^ rrikpBS rpo3iR^, ^AP^3**^4'h ^ Ki^px ji ^noTpiÎRa aivHaivp Kipi 
iţuai nécS^ ^ nSuiÎHii RpiMi (6. Kapi) Hf pikM'kHi a a\ah aikKSA ^h- 
nptSHik? A^ni Hf lUH f^ wf^HTp'ax'kTa wf^HA^a^HriTik EfiAM, HfHSanik- 
piTf AtS^YcpA'^PH AHHTpo — IV THKikaoacik — c^nèmfii aaa npiH- 
Mi(T . niHTp^ Hi, IV Hia/i^i^ikMHTépioai; iuh nikHrikpiiTSaf^ h^ npÎH- 

iMc'l|JH lilA T^ aK^M KlkTi-R^ A^Kp^kAlH; 0nî Hi fS AA\ npÎHMHT 
^HTp'iT-kTa AX^ATi EfiîAAê IVKlkpikTHaf A^^^^'^'^^'^PH? KTkTI-Ri cSCOli- 

H8pH, A^ni aTikTt sSK^piH; nSuHHik nocTiip% ^ém aT'kxa a*- 
^Pi^NlpH; IV rkHr8pihT6ap( 4^oaivcHT6ap(^ A^"^ w ari.Ta a< 
AlfHP'k UI A aiiiA AC kS CMHHTiiia(ik) TORikpikiiiTf kS aea/ils; KikTi- 
kA HCRoiÎHUf^ A^nf MÏH A< A^S^Y^PA'^pH A^^iipTi ; ivapi Kipi n^- 
Mh'k Afi'KHiUipi; A^n< ar^kxa ai^kHApTi; wK CK^pr^, iv RpiMi a^ 
noK\HHi4ik aTi.Ta a* cK^pTik Ki.T^k Ba Jj^iî, niMTp» aT'kn'k aHH 
MiTa]^HpHci)i4H cnpf a t( a/iSai^ikMÎî^ A^ >^^P< ^^ A^'^'^P^^ ivahhh- 
u^ap'k rk A^^ cia/iik aA np-k ^nn^ai^irSa ^K^A^^ikTi&pio . aSnTih- 

TOpWAl! xè TI ^iSH K^ asicTlk HiaCK^AT^pl aT^Ta A^ HiRpiA- 

hhkS nSpTiipHaivp /U'âai a^ rpH}K('k), K'kpivpa iS aa\ jfOT'kp'kT 
('K M SpMi3, K^ ('i^ "i^P A^^"^ /unaivcTHBHp'fc A^Hi3ikiacK*k ipripi 

A^ HiAI TpiK^TI . lilH fi,m A^P^^ UIJI A\HAA aSH IhcSC XpHCTIVC 
WKIH A^IIH aK^iU A<UJKl)31kHA^-C(nk) Ka Clk KShIVCKS CTknikHHp^ 

Mi Mipi luiîi caÔBOA^; ^^fi^ 3HAHT6pioa Mî-a ji,ÀT ac^npa rii, rôio 



48 1760. 

lUlï 4^1kp EOdk tA Ka C*k Ti HAfKS; CK ^^^HH Rp( 8H Ci^HI, lUH CK 

nikp*kc(i|JH àM TÀAi pp4EAf(!) nsb^Tî, ncHTp^ Kipi néio r'kHA^ c^ 
^^K IV ^Kn^pTBiipi Ka ck fi,^ErkHfi,icK6 ^^HikT^ki^HAi bYci^Yh HtA 
BHHTéapi . AptnrS as^A h^ tc MaA n^Hf w|^noTpHRa nopwHHHAwp 
M'kAif uiA h8 aitiinrA a< ^^ ^hh( a^ aK^a/i ^nnàmn ^'Kfii^ h\^ 

MàH TÔATi AH^.à% KAfiH, HÔtS ^HÎ CTfHa)fOpif lUH rfijI^-K ^ 

Riai^a AHĂCTA, liiH Kapi nOTS rk hc 4^Kik npc aa/HkH^WH 4^€pH- 
HHi^H j^ Hi^-A'ĂHT^ . HiHTp^ as^A J^ll,H nopiVHHiCKS Ka Clk an^MH 

K8 pibCAipC [A< Bp^Mf K*k A<^^ ^l'HHi w|wC8l^H HS nU^L^H Clk Af 
^HH KS AP^V'WCTi] TÔATi AH^^AÎ Ufii K^pf AéiUHi Aï Afiî AAA^fi'K, 

aAHK*k kS AAi TÀAi aiKpik/MH A^ aKSai BOH rk rk cniac WKipa 
A(3a^i(pA'^PHaivp 'i*iaf HMwp rpcK^Ti; k8 nwcTSpHac xaAf; rk 
niAtndiţjf no^^xa ta] k8 c/UcpcNii^ ta, cik ctiiHVH no/UfHHpi; m^kn- 
ApiH riaf; k8 cScnHHSpHai riai, cik aKéncpH as'^ai HfR^HiL|JH Rf- 
cfaiH a THHipiï^HAwp, uih kS HfBOHHUfai Taaf H^ai a^ "^ nSp^'k 
HikA^i^^A^^^KS cik piA^BikHAHa/^ fpTipHi A<3<^)'<PA'^pHaivp Hiaivp 

KS nihKiTf . A CK^pTS; K8 nOKlkHH^lk BOlO C*k a/llkpT8pHCfCKS Sp'k- 

h^hH( Hf aai ncHTp^ THRi^aU^aca aaMaHUi^^ h( aaa aB^x w|iHnpf8H('k) 
Ai aa/i MikHHisix npf a^^hqIS . né AAA\i cxA a/\aH /U^ax wf^Hno- 
xpHBa ^H^H c^ax aiuA a^ k^^? ^< ^^^^ bv'I'w^ aanprk wf^npi- 
8H(ik) kS a/iHH( Ka rk a^b'i^hah^ MHaik, 4^ikP a< Kap^ <^ 'V'< b^h 
nikp'kcJi lUH A< riaik^ Hcn^xikHA^ cik aaaw aïkKSfCK^ ^Hxp'8H a'k- 
KiiU; ^HAf Aî'^R^^^^ i^cxi cxi.nikH, uiA aKlwpSA nl^af luanxf nik- 
Kixf A< a/iéapxi riHx8 ivpraHHaf. 

TpénSa. 

Hi ^HC(a/iHiii3(*k) aHicxik? a^"^ coKOXMa(ik) hc cé^&aixSa 
w|^a^ rpikiifJC; a/iH rk napc Kik xoaxf n^xépHai a/i'kai Mik no^iii- 
rkcK^; CHani^HpHAc caïkKikCKS; luA h^ Bivp rk Mik MaH caS^K^cKik 
K^ as-^MiJ nopHHpf A^n(^) kS^ ^Hxp'aax*k A^'i^i <^ rkaix^ iv 
ca'kB'kH^Hi liiA xôaxik n^x^pls m4 w|^a/i aHncéifJi . hi c'aS i|^ikKéx 
A^npiÏHAHp'k? asM losiix xoBip*kUJ^ Kipc ^m cxi^nikHii^ no^^XHai 
A\\,My UIH 8hac à^ 4^SvHx npHacxcSpHAf H^ai k^ npHi^H^ik niH- 
xp8 A^S^'VA'i^pHai BifUiH? Hf ucxi, KipHic a/i-k? x8 X( i^i?\}\ hc- 
CHiUL^HXOapi aa /U'kA^a'kpHai ^^aHAaciii, uih ci^a/ix^ iv 8pikH8Hf 
niHxp^ 'V^A'Vk KikXi aaxik A^**''^ •^^H ^P^ KHnSa Hcawp auaH 
A^aHH A<3^><PA'^PH ; wkih mich cik ^a^naS x% aiKp*kMH^ uiA 
répa aa\ cik M8a^ika/\fi(if kS ni.HC H^a/ian uih k^ anik . ivkih mkh 
Hé cik p'kA'^i^^ KlkXp'k H(p^ i|^1kpii H^aian k8 cnina/iik, ujiîi ncHXp^ 
Ka c(*k) wf^HXOBikpikUi'kcKS c8cniiH8pHa( <u4ac nl^n aA néopH; uih 



Istoria Ruşilor. 49 

nSpxiT^ aA 4^nTHAf H-KAi A< pSiUHHi . nHHÔAfiHM syykAî ni Rivp 

rk MdH Maprik, 4^'kp H^/UaH aA CHcipHKlk, IUH M'kHHAf A^^Ai hS 
BIVp Clk Clk p*kAHH(, 4^*kp H^MAH K*kTpik HIplO, RiHTp^ KA Clk H^Ef 
MNAlk . IS m'aAI 4^1kK8T C8pA^ ^A AHkP^AliplE H^k J^HlWKAlkTÔApi 
A A^A^IH; luA H^ ClkHTS, ^*kp H8a^AH C^Hlkp'kpHAi K^pf AM^ /k,î- 

ilianT^ A>^H coiUhSa nikKiTiAivp aii*^ai . a 4^A kSak^t ni siH^iuik 

jf^AHH nip€ A^^^^^^i^^pC; ^^ P^^^ •^^** n^P< w noA^^K*^ • w ci^Aîn 
AA A^if^! ak8aii k^hockS cT'knikHiip'k tA; iu a bUtio rk Aiik c^n^io 

Ai Af^HAf HIAI M*kHT^HTOipi KAp( T^ Jf,A\ Cn^H ; lUJi Allk pWP Clk 
HS KOHTIHél|IH . t6t AsiCTlk H^pT^pi A^ rpi|}K(lk) C*k AHCH RiHTpS 

aaAhî nikH aA HicSA A^cnikpi^fipHH HÔAcrpi, ka ck ck ^AK(ik) k^ ah- 

HHt|H; lUJi Ck nOATlk 4^A CAlkRliT*k A H^ACTpik AA^AIV ^HOpi^H^pi 

^H «IIH-A'AATlk Blil^lk. 

Oe^l^AIT^A. 

O rkpiii nU^AH (&. n^A\H) a< n^kAn^LHT^! t8 k^h6i|jh a^P ^^ 
c^^'kpiiiih', K*k 4^ikp A< ^HHi né (L|JH ^'kp H^AiAH ufiS^y luA k8m 

Klk AA T*kS )f AHHA'kK A< ^^H wf^HAI^HTI^ H^ n^ATf 4^'kp H^AIAH Ck HI 
A^Kl» aA AA^NKA A^ BIHH . lUH-H (1. AHH-h) MlÎAlk A^ 4 TA THKlk AOic(lk) 

CTipi, IUH A^nC''^) ^^^ Afi^vwcTi s-k ahh AikSnrpS Aiik ^a^'^'^P^^'^ 
KA c(ik) rpikH;*kCKS A* t6at« ah-^ai KikTi né (! 1. h«) cikHT» A* ^^' 

AWC, ROlO KA rk-lţ CKpH^ 8H 4^(A A< RIHl^lk; Kipi Ck Hî H^ATlk AHKpi- 
AHHI4A Klk HI RWAH S^K^pA ^HTp'O 3*k ^HHpi^Hlk; A^^C^I^) **^ /^OApT^L 

Hf bA A^^n'^P^A . Tp(s8i A^P ka c*k Tf rikTii(JH a t( BHA'li aa^c^ 

SK'kpXBlk AP^n^l'^^IH A^H fiJ6AAHîyk\if UJA C*k Ti 4^iHH nikKlkTélUH- 

AWp niÎAAn^; h^a^ah niHxp^ ka cik-H aa^hh aa noKikHHUik . h8 Mik 

A'k3NlkA*K?KA^ICK8 A^P? niHTp^ Klk AH^A Hf ^H HAC /U8HHfl(J(; ^vH 



CXXVIIL 

ca; 1760. 

(Ms. Gaster, 4^, 60 fol paginate.) 

IcTOplA PoCHAOp. 

începutul neamului slovenesc. (Fol. la — Ib.) 
^( .{^H'knip'k rckioaSh niiAx cAORiHiCKk^ ujii a< H^MHpic a^h. 

MipiAI w|^Tp8 nATpHApUIH HOîj HA^kK^T^A AA TATl^A^H HI 

A^H ^Ikpik wfwHin^T UIH ^'kKlkTOplOASH A l*OAT'k ^^l^flTSpA, p'kA'l^' 

(tASTER, Chrcstomatie română. II. 4 



50 ca. 1760. 

HHHd fi.iïl'K Tp8n^ lUH CTpik/UOliJSA hIL/USaSH WAMHUK, fi^t^nTK HO- 

Ton cnpi rpiH cTarSpH wf^nikpi^HHA 4^(HOpHAop cikH Riii^^Hp'k ^ 
a8/U^ anicTd; A^ociCH ^ififJi Ki.pSi^ a8 w|wC(/UH4T^ iuh a8 j^OTik- 

P^T a8H OHiU*; A^P<>'''^'>'^P'''^ npiWI^KH^ A^H XaMy ^K^P^A pOSUH; 
A8h la^l^iT SpfAHHHIi^ wf^n'kplkT^CKlk, RHT(}Kli^ J^ WACT$, IUH Alk- 

i^H/uiL H-biU8a8H A^nik H^/Uiai a^h . K*k U^iT c*k TikAKSi^ifii : AHk- 
L^iiiUf . aujH^KAip'b uih n*k/u^HT^a* a'a^ wf^n^kpiţHT AOp w|^ rpin 
nikpuH; A"** i^^P^ **'l^ A^HT^H CK Kia/uik flci^^^ aAoaw ÛJ^hka, 
ATfii^ 6vp6na . aSh Gh^u h c'aH bihht n^kpi^Hac m Ka^Tik cnpi 

pikClkpHT wfw dcîdk H'k MÀfiî, ^HA^ C^HT aKS/U IIipCIH UIH flAlHpÎA- 

HÎH (I) . aSh Xa/U H c'aS Kik3ST coapxa cnpi 4/^1^31^-311^ ^^A^ 
iiicTi aKS/u 6rirnfT8a ^ i^apa ap*kn^cK*k . npik a^h U^rr M 
pik/uac n'kpuHAf H^ac a^^"P^ ^^^^7 >uh a^^P^ aMÎi^3ik-HoanT€, jţ^ 
6vp6na . j^ci^ Ia^ît tacn cxp^kanoui^ ujh TiT*k TSxSpop KpfiţiH- 

HHAOp^ MAH BlipTOC HiAOpa H( AlkK^iCKk Jf, 6vp6na^ A^"^ BAPO- 

cAOBiHii^ TikTriuH-cikS a8h H6( . auja A^H hIsai^a C*kS H(A HOpO- 

HHT^ cnpi A^SATlk wf^AlSAL^lipiL h4emHaSH ClkS 4.8 KpiCK^T, K^T 

hS HSMaH npHH nikpi^HAi h4lm fi,icnpi AMi^yh-MAïTi, uiH a^^^V^ 
anSc c'aS ah^i^ht^ hh uih npuH h4ea( a^^^P^ pn^ci^pur . uih H'kAiSA 
a8h U^iT npf T04T( npi «pkAA-A'aATf; kS nST'^p'k; k8 Ei^pcikUiA; 

KS BHTi^Kli^ aS wf^TpiK^T; w|^4^HK0UiaT UJH CA*kBliTlk Aa TOATlk 
AéM'k i|^lkK;^HA^-C*k : [npCKSA^ TOL^ H(H BIKH UJH Bp'fcA****^ A^ ^pt- 
AHHl^lk HCt6pHHH AIlkpTSpHCécKlk :] Klk KS HHAIHK AATS, ^IkP'k HS- 
MAH KS ASKpS A< WaCTf Clk ^HH% UJH A^ aKOAO ^P^^^r ^" TOATf 
TpfB^HHl^iAi CAM UJH Af HAHHIi^ . IUH A"** A^KpSpilAf C^AI M'^Af 
CAlkBIITi; A\AH BlkpTOC Ji^HH silAf BHTf}Kfl(JH^ GaOBAHIH AA^K'k 

GaikBHi^iH aS ^Hfn^T a cik kkaiA . aiuHSKA^P'k ahmca CAéBiH'Écirk 
oyna a^h HiLAf ob a<^^ ij^iHfp'k t^phSa^H; a^""!^ aaniCTiKip'b 

AHMBHAOp^ a^ flUHT A8H Ha^&fT, UJH A^H CAASi H^MIA^H^ CAOB^ 

HfCK c'a8 H^MHT . niHTp^ asîcTa cnpi noAicHiiplE h^a^Sa^h CAÔRf- 

HfCK IUH HfH A< AC^^^'V" KH-b3IH p^CClfJH MH'k H^MiAf ^^IHAOp 
ClkH; AHnHHA^-H A^Hrii CA^Blk^ Afi.tK'K : Gb^^TOCAAB; MpOCAAB^ Ml- 
THCAAB aAfKlk H3BlkHAHT0p HiHTpS CAABlk^ A\fHHCAaB, Klk CAlk- 

BHT fpA npHH casif . IUH aATi aci AiHH'fc aHfCTOpa. 



Despre idolii slovenegtt. (Fol. 20b — 23a.) 

^i HAOAH. 

•ILtAvH a8 pHAHKaT 8h haoa* mah A\Spi ahÛam IlipSii^ jifiAxm- 

3'k8A T^HITSaSh, aa* 4^éA M^P^ASh^ UJA aa HOpHAOp HlAOp A^ HAOA ; 



Istoria Ruşilor. 51 

WiUSa^H . Tp^n^A A^A ipA RlipciTk A< AfiîfHHTk, 8p(KHili ^§ A^fi, 

nm^ĂfiîAe A^ 4^Yip, luA ^ m;i%hhh i^iÎHi: w ni4Tp*k AC±AsiHi k» 
îiUrfiA Tp'kcHiTSASJiy k8 pocHuépH luA K^ aH^^pag [ne ncTi nïÀxpik 
^ khiiSa 4^6k8aSh] ^noAOBHTk . iuh ^HaHH'rk a^h np^p'k apA'b 
^^Kk . iap*k A^ ^ ^t^mraA niHTpS Hm^pxip'k a^ rpH}K( a 
^KHpTBHTopiÔASH c\ c\ cTHHr*k 4^6x8^^ ax^Hia HfHTpt^ aH-fa^ np( 
XHpTRHT^ioa aHiaa, ka npc 8h RpikXcan^iu aa A^Hi3*k8aSH ckS 
k9 anoapTi ^a niA^^'ÎÂ. 

Ha A^i^^'k HAoa aS 4^oct Eoaoc, A^^Hf3*k8a A^Bi^Toisfaop. 

fI/% TpcHA'k : no3RH3AS npf Kapiai 8hîh ^a Kîiana no]f BHHTk, 
aauîH Gnx'op, aiikpTSpHCHHA^-a npi A^HcSa a ^iî fifiA^myh!6A Bik3- 
A^X^aSH; aa spia/iYA c^Hf luiii aa spiauTH p-^ac. 

ÛA nirp^a^fc ha^A; AiA^? uiji npf asiaa w|ia àsiiL a^^hc- 
3i^a* H^Hiuia^P; luiîi a Toixik HopésHpi^ iuï-h aA^i'k aM xcHpTsi 
H(A «K d rikTîi^ cik rk w|iHC9ipi, COK^THHA K*k K^ asK^T^ioa 
aSJi AiA^; H^HTik B^Hik iui!i RÎMi^ik AP^i^i^'^CT^ic-k BOp a^k;^haA . 
uiA aMicra M'kcK'kpHHidHi fi^îAk caéxcHTopiH HAOaHaop sfaop a^ 
A^ai^aT c'a8 xpac^ KipÎH npf éniH ahh HAoaA, Aîa^ iuh II^aéaA 
^H KÎfMa, a Kikpopa Sp*kT8a a^ A^^Hi3fS h^am, iuh n*kH% acTik3H 
npHH oapi-Kipi aiT^pA; npHH aA^'^pH; ujh npHH xc^K^pA k;i%h- 
T^HA : Aiaîo^ AiAî^, Iloafaio^ npiK^an ujh aa hoh 3hk : Afaîo 
Aiafe^ ^a KiaMik . auiH}KAfp*fc ujA npf aa'Saaa a8H Aîa% ujh aaM 
HoafAA : Aă/^a 9 Ki^HTik an^anf : AiA^? AiA^ • ujA asicTik ^ujf- 
a'k^iioHf B*kKÎ< A^i'^K^^'^^K^k a aifcrM HAoa rp'krii^HA^-c^; ^à Rf- 

CfaÎHai H±Ai A^ H8HT*k, Jf, aiA^HHH nafCHHHA UJH Jf, A\ÀCK B*k- 

t;^nA; K^HTik . A< Kip^ npiR^caaRHHK^asA KpfifiHH jf, r^Tk kA- 
^ n^a H cik KiA^ ^'^ c*k nik34cK^ Ka cik M i^SK^ j^jn^fiÂTAçrk 
nfAl^lrÏH a^H A'^Hf3f8 npf a^hcSa. 

fi HHHHHa'fc HAOa, KSniao^ npf Kipfaf cokotïà a 4^A A^^Hf- 
Si^^a p^iA^^^P n^kanj^HT^aSA^ wA a8A^ sfaSA ^TSufRax, kS ^ujf- 
A\Hi6H*k AP^*<^CKik aA^H^K an^ai^ikMHTf ujh xcnpTRf, aA w|iHfn8TSa 
cfHfpHUjSa^H . a aifa^i^uj A^^Hf3ikS Kénaa6; cS» a\ah aAfRn^par 
ApaK H^MHHA^-a^ n^anfHHp-b aSA n'kH'k AK>iA\ npuH wapf-Kapf 
rrKpi^H p8cfi|jA ^Kik Ck i^HHf, a^iA aafc jf, capA niifjfpÎH c^&htS- 
/\M loan BoTf3*kTopioa8H^ aA^H^HA^-c^ capA THHfpn nipxf Ei^p- 
B\T*kcK'k IUH a^Sfp4[CK*k; w|^ui wi^npfTfCKk k8h8hA aop; a^^^^^P'^^P^ 
Kipf B8p^ÀH% ujA af n8H npf Kin8-ui^ ujh cik uiA w|iHHHrk k8 a^h- 
ciAf; ujA ^Kik AA asfa xcok AP'^'^^^Kk 4^aK ujh ^^k, ujA wf^npf- 
3K8pSa a^H a8;^HA^-cik a< a^^Hik^ SMBaik Ka HHifjf ufK^pau ujh 
3KoaK% uiA KAvHT'ipH K^HTik aaf cn8pKaT8aSA KSnaao . aA'^cf 

4* 



52 ca. 1750. 

no]fTOpHHA^-A( lUH cikpHHA npiCTf :kok (1. 4^ok)^ npf cAm CHHrSpH 
asiA^ifliiii AP^K KSnaAO ^Ki^pTRik cik àfifiK, luA aatî ii^Kp^pA a^^' 

ROAflfJH /U8AT( J^ AfiJSH'hpHAÎ H±AÎ CnSpKaTi ^Ali, K4pf A Ai CHÇiii 

M tziCTf kS n^THHUik . A^"''^ npa3HHK^a ahîcta aa c^j^ht^aSh 
loaH BoT(3'KT6pioa, wf^Kik ujh aa npa3HHKSa ci|^HiţHAop anocroAH^ 
aa aSîi IIcTp^ uiA IliBia^ K^pca ca a^'^k^^^^ ^ thhac npHH a^- 
MfHi; niHTpS Kik Hiaopa m ck a-^r^irk a< Ai8aT( ivpA; cik ^- 
T^/unaik A< KaA ^^i^p*^ A< b4kct( ^ nika^^HTk; uih Axàfik, ujh 
pi.S 4^ikpik A< noKikHHi^ik cé^^acTSa lUH-a a^^ • n(HTp8 as-bA ujh 
Ai a^v^Hiai asicaĂ ka ji,î HAifjf KSpci a'iœ^^^M^h^ ^ ('^ 4^cpH 

4&îfl(JI Kl^p^À WA« KpiAHHHOC H Clk K^A^; K^ ^'^ HS Ka31k IUN C^ 
Clk w|^K8pHf wf^Tp'^HCiai. 

^f ^A^P^i^ k8 anik aa naifJH. 
Qapi KapÎH a**h ^'kp'k a< AfgHaf h^ac a^ A^^^'^'^; niH Tp8 

wf^AlSAl^Hp^k pO^A^^^P nikAi;^HT8A8H; AA^H-k XCHpTBI U3B0apiAOp 
lUH tZi3(pHA0p^ Uplk ^HI-OpiL lUH npl oiAlfHH A^^^HA^ ^ anik . npHH 

oapi-Kipi nikpi^H p8c(i|JH, j^k^ iu A n^Hik aK^M a aiiaSH a8kpS 

HfTp'kBHHK \î fi^îAXiAT, U Clk w|^HOÀl|JI nOAlCHlipic . K*k Rf Rp*kA%-k 
3HAÏH H(U A^AlHHiTI A ^BÎipTu A^H \Cy AA^H^HA^Clk tAhCPH UJH 
BlkTp'kHH; RApTi BlkpBlkT^CK*k UJH 4^1kA«(ĂCKlv^ 8h8a npi AAT^A 
A^nik ACfAI^HipiL 8HÏH A^^Hr^fpH OApf-KlkpÎA Clk ApSUKlk ^ AÏVK] 

ujîî cik ^T^A«nA-b3ik h(a8h ap^hkat w|^ Anik^ A^nik aSKpip'k a'i'^ 

BOA^CKlk; A^ ^"1^ AOB^lflf A^ A< RIATpik; AS A^ AIAlHk, UJH pikS ^lU 
A*^ céi|^AIT8A ci» . Uplk AAlţÎH AllkKAp Klk H8-H ApSHKlk ^ AWWy 
XAÇTh. AA^K AHlk; wf^HOHHA ^HpTBA AHiAS^^lU AP^K A^^lk ObAhSHH- 
l^iAI ciAI H^AÎ A< A^^^^^l" • AllkKAp Klk 4^AK Cnpi OBHHAiO A^ 

AiikHr^Ăpi^ lapik hS xcikpTBi haoaiiaop; ^cik mah ejih( Ap i^Uy 

lUH AHACTA fi,î M Afi kiî. 

ÛA lUiCf aIs HAOA, KoaI^A^; A^^HI3^SA npA3HHHM0P; KlkpSA 
npA3HHK Alipf J^ A^HA a8h A<K(A«BpÎ( wfw 24 A< 3H^< 4^1kH-k . ^Clk 
AllkKAp Klk HOpOA^^ pSCfCKIi c'aH UJH A^A/IHHiTi^ K8 C^HT^A B0TI3^ 

UJH HAOAÏH AS cSpnAT; A^P''^ ^hVh noA^iHiip'k am(aSh aP^k Koa^^- 
AA^ luA nikHik ak8m h8 ^H(T'k3nk a o w|wh^h . ^sm^HA A<^^ 

Hil(I(p1s A^H^^^A HOCTpS ^ • V^ - HiHTpS TOATi 3lÎAf Al H±AÎ CipITi^ 
AASH^HAS-Clk AA }k6k8PH 8p;^T( A^H A'^Hf31kS; K^HTlk K^HTlkpN^ 
UJH ^Tfi'X^HCiAij AllkKAp Klk UJH A< HiL|J(pic a8H ^C . 4^AK HOMf- 
HHpC^ A^P*^ UJH npf KOA^A^; wf^lUfAlkHIOH'k hIs BicKÎf A'^^^^^'^^^lk^ 
Al M^ATf OpH 4^1kplh A< ^^M^ nO)fTOpHHA) w|^^ wf^HnpC^Hlk . w|^Klk-lU 
AA AH-RAf AA^HlkpH AAf CAA( K'kAKliTéApf fi,î Aiilff, UJH Hpi SH CA- 
TAHA : TSfiÀ OApC KApf A(; lUH AAT( MlkCKlkpllH^HH ^p;^T( a8H fi^A\Hi- 



Moartea lui Petm cel mare. 53 

JkS H3R0AHHA nOMfHfCKk . aAlţÎH 4^*kl^(Af CÂM liJH T04Tlk'nOA^^' 

ca OAi€H-kcK% H^ i^'KKi'TK fijén^ khhSa luA A^v^ aciMA^Hip'k 
aSH fi^MHiyh^f k8 hhi{ji KHn^pH oapc Kapcaf rpoa3HHHi^ tok/uiIti 
cnpi ^Kiin^Hp'k aY^^^^^^^^H; •^ul aKoincpi ^^^ki^iai; ^rpo3HHA ca8 

UIH BfCMHHA npf Oa/UfHH; Mplk npi 4^*kKlkTOpiOA lUH 3HAHTOpiOA 

rkS OK'kp^HA? Ka k8m ap ^pik iuh c'ap CKA^psA a^ ^^inip'k ma;h- 
NHAOp aSh . Kapi ji^ATOpH tâCTi TOTk Kpii(iiiii8a a o aikca^ iuh 
A^nik KHH^A Kapi H-^^ 4^*kK^T np( HOH A^Hf3iiS a SMBaa^ Kik h8 
HH ci KaA^ aATi ^pAmbHH np^TURNi^Hi a8u A'^H(3'kS a h3R0aA. 
a^pik A^ ^"i^A HAOAH^ KiinSpH aP'^'^^VJH; ^Kik iuh aAi^H haoah 
aiSaiţ ipa; anSanf : ^ca^^A; KSpuia ca^ Xopck Hopos. 



CXXIX. 



1757. 

(Ms. Gaster, 4^^, 12 foî paginate.) 

•|Li|iî€Nu,ap€ niHTfÛ Mo^pT'fe m^p^aBA n^Tpâ lMn€p^- 

Top^AdA a to4t* PÔCÏA. 

Ka kS cHHrSpik aA^BipuHi^a, ujh k8 tot a*^" aANHcSa^ 
ck apikT'kAi MoipT^K m^P(a8h MOHap)^8a8H H0CTp8 Hf noYT'^ifJi 
A^Kp^A asfCTa . niHTp^ Kik a< ^a ahmbha( h4[A( cTpci^Hi; /u^atc 

ICTOpÏN THUlkpHTf aS (UIHT n(HTp8 aSiCTaUJ aéKpS; H'KM Hi CKHT 

|oipT( A^nikpTiTf A< aA^Rn^p . IlfHTpS aiicTa to^ti npfKS/u 

c'a» Jf.T'KMUAAT CTk ROp apikT^. 

Moartea luî Petru cel mare. (Fol. 4a — 5 b.) 
Mpik KikHA c'aS kShockST; Kik cik cikRikpuiiitJi /uoHipY^a^ ujA 

aS3HHA CiHaTOpÎH; rUHlkpaAHTfTSA ujh HOpOA^^ A< TOiTlk OpikH- 

A^^aa^ À6 wf^HmST a .jvTpa .fv noaiTik uiiî a cikpSTa m'Lha Aionip- 
X^A^H k8 na^HVipc ujh k^ cScnuuipi . Mpii Monip^^A (p^ .(^TpS 
TikM^spc^ mil cnpi tôi^h hîh m rchTa kItp^ ia npHRÎA; Ka ki^ha 
•t^H npHRHCT^ASA . A^nik an^cTa^ k8 MÂpî Tp^A^k aS 3HC npf Sp/Uik : 
H3B'kRHCik-Ra A< CKlpsa ? ncHTp^ Kik noA^Ta fpA naiÎHik a< ^^^- 
\\iià\± hop6a^a8h . k8 KSRikHTSA aiCAa a8 ho^^tut ncHTpS RpisAii: 
si ^pAiikToipi, H± RÎHToipi a MOpHÎH . c\ ^U rpikHT* nfHTpS 
4MicTa ci8 ncHTpS aaT H(-Ra hS cik ifjTi^ uiîî aiua t6hh ahh no- 
AiTii aS fqjHT . A^P^i^ ^M aT^HMH aT'kTa nST'âpf a» aR^T mo- 



54 1767. 

HapY^A; KikT MikKap .f. Toarik KAHn-kAa^ cik nikpïA Kik ck ck- 
BikpujiiiJf, A^P 'TOT c'aS A^nTar nikH'k aa TpfH nicSpH A^<^(i^) 
npnvH3 . ujù MikKap Kik hhmhk h8 rpikHa, A^P^i^ c^cnHHJi; ujA M'i- 
Ha h1[ a^P'^"'^'^ ^"P^ w niprf u^ apSHKA, niHTpS Kik Avknà h±. 
CTikHrik; fp2i AHH napaaHUi A^iviT'k . upik k^kha -f h aA^H'k aa/iHHTC 
ap^ïfpfSa nfHTp^ 4^fpHHHpis H'fa sÏHToipf BÂHHHKii, uiA nfHTpS np«4* 
K^ Kipf aH*kA cik K8Mn*kpik; uiù nfHrpS c±HîfiM 4^îioa^H A3<fCK\ 
cik cHaïA MOHipY^a Ka cik rk .(^npiéNf k8 nSr'fcp^ cik cik ck^àm 
uiù cik cik ^KUNf, util cnpf Hfpio cik Ka^Tf; phahk^ha wkïh ckA 

Cnpf AHĂCTA, ^npf^Hlk CK HfBOÀ^ Ka Clk ^TOipKlk C^^CUHMfiHM CAM 

•f raac a< B^KSpîf; uiù apikTkNA^-cik k8 i^Âii,^ eâcîxk ka cik ^- 
Bpiki^Huiis3f npf apYïipfSa . ^Tp8 an^kcT'k a8 bihut ap^H^uau- 

ApHTSa A^^^ MlkHlkCTHpl: C^I&HNTfH TppOHl^f; UIH a8 ^TpfSaT ïlî 

aiOHip^SA; Ka cik nopSHHicKik A< aAoapa (1. aAoa oapa) c^-a npH- 

HfCT^ÀCKlk K8 c4^HNTfaf TiHHH, UIH A< B^ ^H ncp^NKa^ Clk 4^aKlk 

aiOHap^Sa cfaiH k8 pHAHKip'fc m^hh; ujù auiA phanki^ha M'kHa 
NSaiau A^KikT aïOHipvSa^ c'iS .|iBpf ahhmht a< A3<'^^Ka fVB^a- 
pHCTïf . A^nik anacTa a8 .(^HcnST ap^Vipiu nf pikHA uih a\âh TÂfii 
A'A MikUrkÀ mu a-a ^T'kpA . amu^KA^P^k mtï aiouapx^a u'i^ .f.m- 
TÂT A apikTA BOHHua cii n^Hik aa aa naTp8a*k nac a^"*!^ a/iTf3SA 
Honi^ïH, ar^HHH a8 ^HfnSr a pikHtï. 

Mpik apYYfpfSa A<^^ TBfpcKa a8 hhtht p^rikH^Huaf^ uiii 
aioauTBfac H*kaf a^^^ fuiiip*k c8^acT8a8H^ .|v Bp'Éaii: anponïipfA 
iUcuip^SaSH cnpf a/\capTf . upik A'I^Ka a8 ^HfTar a/iouip^Sa a< 
a cScnHuA uiù a c84^aA^ t6hh a8 ^hchSt a cik ^a^*^; aiépr ci8 
BÏ8 ucTf aiouipx^a^ ujA u'iS n^rir uSaiau a< ki^t a cik ^i|jïch- 
i\iL A< c^l&ikpujHp'k aiOHip^SaSu ki^ha c'a^ c4^ikpuiHT . mu ^ nac^a 
aHfaa t6uu KikuH c'i8 a4^aiT a8 pHAHKir TikHrSiipf . upik a/ic- 
Hap^UHa k8 aA^HKSa HHuaiÏH ar^ra c'iS 4^ikpik/uaT^ ki^t fpA ^- 
AOĂaik A< Bîai^a cu^ uih a< hS (w) ap 4^h hhhSt ap 4^h Kik38T*. 
ar^HH^k ToaTf ncaikUHac k^ raac a< TikHr^iipf a8 pikC^HaT; KikT 
hhh 8H8a h8 c'aS a;|&aaT .|^ noairik^ Ka cik cik noarik wnpii a< 
na^HMipi. 



Descoperirea sf-teï Liturgliii. 65 

cxxx. 

ca. 1750. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell. defect, fol. 5 b — 19 a. — b, Ms. Gr. G. Tocileccu, 
ca. 1760, Codex miscell., fol. 94a— 103b. — c. Ms. Gaster, Codex miscell., 1777, 

fol. xvnb— xxvnb.) 
c aâ AHCKonipHxâ ahmbhaop /^hn ji^^MmyLmcKA crp^.- 

A^HHpC npc K^M CKpîC BdpONHM. 

Venirea luî Amfilog cu oaste la Jerusalim. (a. Fol. 5 b — 8 a, 

h, 94a — 96a, c. XVHb— XlXb.) 

^HAOr ^HnikpaT ^HnikpikUYf aa npAsYf . fi,i^ ^kYa^bYh hih 4^ikpik 
Af MifH lUH cn^pK^HH aBikHA nSpSpf nH3Mik nfHxp^ Mifî acSnpa 

Kpfl|IHHHAC»p, rk npÏHÏf K^ A^^^^UIÎH ^H Hîfi^CAAHM HfHTpS ^HBÎipf 
AC^H^ASh HOCTpS HcSC XpHCTOC, UJH HfHTpS ^HlkAHipf aA Hf- 

piopH . anéH a8^ha^ mSatî a^P^P** ^ÎA^b^'** ^^ MificS a" ^>^^ 
A^c a8h ÛM^pAT ^Hni^paT ^H BasHAOH, UIH a8 nikpikT npc Kpc- 
i|iHHH 3ikK*kHA : .(^HnikpaTf ! ^h BfH cik Tpikfitiî ^Hnikpiki4Îf Ta ! 

AATA BfU 1|IH, Klk c'aS C^j^lkT^HTë Kpfl|IHHVH UIH BOp Ka Clk fH fH 
^Hnikpikl^f ^H Hfp^CaAHAI . A^^H ^HHlkpiTSA Brk31kHA^ aHfCTf 
Al Aa ;KHAWBH, C'a8 8AinA^T A^ ^^HTI ka ^H Af8 ClkABATfK, ujh 

aS nopoHHHT Al ^^ rkXHT a/i^ATf wi^h, uih a8 Tpnaifc aa ÎIm- 
^Aor^HHikpaT A" aa iïpaBïift, ckphhha .{^HTpS anfcraui khh: 

6^ ÛM^fiAT, ^HHlkpaT BaBHAénSA^H UIH a TOaTlk A^AIf, 

aai a83*kT^, Kik c'a8 cij&ikT^HT KpfiiiHHÎH cik Ck CKoaaf acSnpa 

HOaCTpik UIH BOp Clk plkAHH(f) JfiHVTKfiAT AA IfpScaAHAI ! CKpuS lijiî 
flai^l&HAOAMH, ^HHlkpAT AA HpABÎfH, Clk Tf pikAHHH K8 WI|JHAC, CK 
AMfilfH AA Hfp8CAAHa/l; UIH H/aM TfiHMU^ UIH WI|JH ^HTp8 AîflC- 
TOpiO . Hf Ck ap3H UJH Clk c4^1vpAIH HfTATf HfpScaAHAlSA^H, UJH 
Ck C^lkpA/lH BHClkpHKA Kpfl|JHHHAOp, KApf fCTf A^^^^^pA PpOHÎH A8H 
^C, KA Clk H^ AIAH nOAIfHUCKlk NSa/IHAI AHfA^H v^HIUlvAlkTÔpiO ^H 

aSAii . up*k A< h8 BfH ^l&AHf nopOHKA A/\% Clk i|jîH, Kik k8 AioapT^k 
aMap*k BfH AiSpn . a^^h ^Ai;|&HAOr ^unikpAT hhtji Kapri, ujh a8 

rKTHT WI|JHAC UIH A8 HAfKAT AA HfpSCAAHAI K8 ATlkTf AIÏH A< 
WI|JH nikrivHf . Upik A^'^H^S^^; ^^ AHÂAA hi fCTf KSUOCKlkTCpiO 
TST^POP HHHAlHAOp WAIHHfL|JH, h'a8 A*kCAT A0K8A HfA Cij^lkHTS AA 
Clk8, KA Clk ^Î> npf BWf AÎQBOAt^ASH UIH Hpl BWf A^UB^^H^^P ^^' 



62 ca. 1750. 

•|L. HHHC a8 4^0CT8 COA M^T, UIH AfifiCK KAfiTê HCCK^HCk AA 

MfTaTf HC^NTiVuHtrrk? 

P. cwaSa a^ 4^oct8 nopw/McSA^ KapHAi A'a^ rpHiUfc Hivi 
npopoK^A AHH KwpaBfi; Kapxf : cTikAnapi MacAHHSAt^H; sfrarc hi- 

^HTHMHfTlk : KOpaBÎf A^H Hwi. 

•|L. HHHi a8 iU^pHT UIH h8 c'aS ^HrponaT? 
P. MSfpi aSh AotS. 
•|L. HHHI A< bY8 c'a^ ^HPponaT uih MopM*kHTSii SMsa 

(I 1. SaiBAa) lUH ^H MOpailOIT^ K*kHTa ? 

P. IwHa npwpuFKSa ^h nikHTfHHai KHTSiiSH . ujh anM Iwha 
a8 npopoHHTS lUH atf jk,ĂT c^mM ^h HipScaaHM uih j^h tot nik- 
mi^htSa : KikHA Ba at^3H aSnn Spai^HA k8 raac cSniţHpi uih rkH- 
AaK ahh afa/iH8 rp*kHHA a8h A^^Ni3*k8; aT^HHi c*k c(*k) i|iîf^ K^k 
c'aS anponîfT^ iHikHTt^Hpf uih ci|^ikpa«ap( a< tot a HipScaAHaiSaSH. 

•|L. HHHf a8 4^1kK^T AW^ rkMHI ^H HipiO? 

P. IcSc HaBH KikHA a8 3ikC : ck CTf coapnaf KikTp*k Fa- 
BaWH UIH aSna npf uiikCSpH^ nikHik Ba Bup^H npi iïaïaaHK. 

•|L. HHHf MOapTf H^ EAfi,î (c BH^O UIH Jk,i X^HCA ^IfHi? 

P. laîf npwpuFK^a ki^ha p^^Hi a< ^nnikpikTuca Hf3aBiAa. 
•|L. HHHf ^^ SHHraui UIH caSrik AP^>^^ ^^^ A^'^Hf3ikS? 

P. MoHCH npopOKSa^ k^kha ^huci^ npf crunTiHU iuh-h ^h- 
rponik ^h HikCînS. 

•|L. hhhc a8 i^hhSt giopikMikHTSa uih a8 nipuT? 

P. IpwA ^HRikpaT^ KikHA a8 fi,AT HpiVAÎKiAHH KanSA a8h 
HwaH BWTf3ikTopioa. 

•|L. HHHf J^^A UIH CK ^HApfHTa? 

P. TWBHT^ KlkHA 4^P^ TpSn^pHAI C^HHIţHAOp AH Ai ^HPpOna. 
•|L. HH KapTf i^^ CKpHClk ^HTlkH Opf UlkAl'hHT? 

P. BAHBÎf. 
•|L. 8H WM^ ABI TpHH naSP^pH A< f^^^y UIH CKAIlkH*k TpÎH 
WBOpOaH(f) A< Ppi^^; UIH nSClk AWH-Cnpf3*kHH ClkHfp*kTWpH^ UIH 
naTpS TpîipikTOpH; tUH TpVfpipik UIH ^'KKëp'k TplH IV60pOaH(() 
Af PpTkS? 

P. WM^A fCTf A^'^Hf31k8; HIAH TpÎH RASP^pH, CMIT C^*kH- 

Ta TpoHi^ik; ciktfUikHHa : k^bhhtiai a^h A^'^Hf3ik^; rkHip'kTwpîH: 
AWH-cnpf3ikHf anocTOAH; TpTfpikTopîH : naTpS frauPHAiiiiH. 

•|L. HHHf ui-a^ 3ikAHT aShui Kacik npi HivCikH, UIH HHHI npi 
nVarpik ? 

P. I^Aa B'kH3ikTOpiOA A< a^^hi3'k8 npi nn^CHn, uih FIiTpi 
anocTOA^A npi nîaTpik. 



Tâlcul buchilor. ^57 

Mipt iU'KNHI . Up^ fiJS^HiyK^j HIAa HI C*k nO^Tflţm Ck C(lk) CÏVK' 
CACKlk TOTS; THH31kNAS-UJ M*kHHHAI^ ^HA^TlkUJ ^H (6. ^h) l^lklHk- 
HHfK M'kHHHill KA ^U ^ip, UIH H8 H^TI CK Al ^NTOapiTk KlkT01k 

A'kHC^A A^n*>^ ^Hpi Aop; arSiiMi ia HS^aH a^k^kt rk npiHin^^ mu 

K^HOCK'kHA KpiAUHlţa Hf fi^pmiTW UJH aAHBlkpaT^k, H^MaH A^K^T 

irk38 Aa nuMoapHAi npiurrSASH MipuiuNA ipT^ksiOHi . iuh y\CK 
npiurrSA KikTpik a'^hcSa : )f c c-k ti ipri^ 4^îioai ! uih ti a^? A< 
cn8HH cT*krrkH8ASH T*k8, rk bTi ahmi^ uih AiaH aihn^^mati A^Kp^pu 

Km KHA(0 • UIH CAarOCAOBHHA^A npaVTSA, ^H BIHHp*k AI'kHHHAI 

aa AOK. 



CXXXI. 



ca. 1750. 

(Ms. Gaster, Codex miscellaneus.) 

Tâlcul buchilor. 

(Fol. 38 b — 39 a.) 
a. i8 cikHT^ aSmhha a Toarik aSaiIc. 

K. A^^>*^3^^ ClkHT^ AiaH .{vHHaHHTI fi,i TOU BIHÎH . 

b! Blk3 TOarik T^AHA WAlIHUCKlk . 

7. rpiklCK8 BW.|^ ^l&YHAOp WAIIHIL|JH . 

A^ BHHI ICTI a KplAH ^HTpS H^AIHAI AlîlS . 

iT ICTI AllkHÎI Mii Cnpi rrkKlkTOUlH . 

H^ Bîniţ*k cikHT a TC»aTik aS/U'fa. 

S^ 4^0apTI KlkAKlkTC»pHAOp. 

3. ni^MlkHTSA aipipH^T HHHOapiAOp AIIAH . 

T UJH N^ ICTI AATS fiJéMHiJK^ ij^lkplk A< AIHHI . 

iT. HU ICTI CKaSuSA AIT18 ^H HipiO . 

K^ K^M c4^ikTSHpik acSnpa aii c;|&aT pikS . 

A^ IVaAIIHÎH MhHy KlkAKlkTOpÎH fi,î Mlfi. 

M. rikUAHpik cnpi aihhi p'k8 niuTpS bhhi. 

H. npl KpSm Allv p'kCTUrHHplk . 

o. k8 IVUlkT UIH K8 ^Vipi Allv AA'kuapik . 

n^ ji^ptnTt^H ^l&YiOA a8h A^'^Hi3ikS. 

p. ^HmkPHUpik BIUIAIHHTIAI AIIAI AOpSUlH . 
C. MÎU Ml ;|&aK H'kKaTI p'kAl. 
T. iCSH^H'k A< CUHHH ^H KaU ^M MCK 



58 ca. 1760. 

^ cna/\ik-uj FlHAaT MikHHHAi lUH ykHî : Kt^^ax rkHTS a< 

cikHMHiii anicTSH Afiinr. 
^ 4^pHrkHH CTpikPa : uhA, m-A, p'kCTHrMiiiiu-A 
V. Bp8T-aa/i luu aM pikCA^T ToaTk a/iikMTSHpc Boacrpik. 
IV. A< ^^ **<** HiAPcniţH luu 4^^ik A< aim^. 
n,. upik ^HnikpikHÎi B'a8 cKpuc ec^j^ cMEOjKHh. 
H. KSpauH s'aS a/^Sc npi bou nivpHHTiAi. 

UJ. Upik lUOHTHpHAI MIAi AP'^^^^^M'** ^'^^ CA0C031kT . 

i|j. KpSHÎpîH TaAf A^aMHi^ Hi/ia m ii|ih lOEHTopio a< ivaiUfHH. 

KOHCH a3B8KHAOp. 



cxxxu. 



ca. 1750. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell., fol. 39 b. — b. Ms. Acad. Rom., Codex miscell., 

1799, pag. 19—20.) 

Zilele rele de peste an. 

Gik cik L|JÎf liJH anacTa : ^h Toaxf /iSHHAf ci^ht ki^tc .T. 

31kAf plkAf; lUH HHHf HaL|JH ^HTp'lkHC'kilI H8 Tpnvfl|JH^ UJH HHNf Ck 
KOAHlkBC(l|JH) h8 Tpikfl|JH^ lUH HHHI Mfi*îifi,î ^H KaAi H8-H iUip^H 
BHNf . UIH C'kNT aHf CTf yWM fi^M : 

MapT : A • K • anpHAi : r . k . mak : s^. k . lOHif : r . bî . io- 
Aff : s . K . aBrScTS : A • ^ • cikOTi : r . ka . WKTOBpîf : r . Ka . ho- 
(MBpîf : T. aT . A^KRpi'c : ^ • A'i' • ■"^Hap : b . aï • ^CBpSapïf : a . Kr . 
i^7HL|JH KapHAi cik M nik3acKik aHfCTi 3ikAf; ^h ham cik h^ n8p- 

CXXXIII. 
ca. 1750. 

(a. Ms. Gafiter, Codex miscell., fol. 39 b — 41a. — 5. Ms. Acad. Rom., Codex 

miscell., 1799, pag. 124 — 127.) 

Coliadnic- 

4VNC%MNâpC TpHnCANHKâA^H (!) C^ » IfjVé. 

^SMHHfKik A< B^ ^^ HaiiJip'fc A^H ]^ : »pHa Ba ^h ^(^h- 
AOHTi^ lUH noacH (1. nAoacH) . ToaMna^ Bi^HT^poacik; npf BpfM'fc 



întrebări si ràspunsurT. 65 

P. ^TTkW, KEÙpî A* CTpiHMM . A Ji^WAWW (!), TTvpÏÉ . A Tfi% 

pikBAapf ^N cKik0Bf . a narpa^ Kai^HACUi^Af . a HHHHf, 4^p8/ucik- 
H,îAi . a uiikcnvaf, ^Hi^ikaini^îf . a lui^nTC; 4^p8/ucikUa rpSnSa^H. 

•|L. Aap aiaH npc Spaiik kSh AtaS a'i^pSht A^MHi3ik^? 
P. lOBHpf A^ CTpfHHH^ aSh flspaa/U . il^pS/UCKi^a^ aSH Iwci^ij^ . 
TikpVf; aSH GaMCOH . Rai^NACHi^Af aSH^ A^^^A • ^HUivafnHTf; aSh 
GoaoaiOH . ni^pSa^ aSH iïsHcaaoH . pi^e^apc ^h cKi^pec^ aSh Iwb. 

•|L. HH ccTf : B . CTA^y B . aafaprik^ b . cik ckhaibiv^ b^ . ck 

c4^1kACCKS ? 

P. HcaH . B . Hf aafaprik; îcn coapHaf iun aSHa; up hcah . r. 
Hf cTaS^ fCTf Hipioa k8 nikaiikHTSa; tapik Hfaf . b . Hi c^k cKHaiBik^ 
îCTi JKWA kS HoanTc; upi^ HfaH .?. hc cik c4&i^a<ckS; ccti aioap- 
Tf k8 Bïai^a W/uSaSH. 

• «IL. HHHf aS 4^0CT8 ^HTlklO giOACK'KTOpiO ? 

p. AP^nrSa lUH /UHaocTiÏBSa A^/UHf3'kS iuh Bho^^ iuh niH- 
rpS aHCift IUH n'KH'K aKSa/\ Tpik(i|JH. 

•|L. HMMÉ aS ;|iOCTS B1^31kTOpiO (1. BTkHTk-) TSxSpOp \'Up'KaOp ? 

p. KaHH 4^HHopSa aSH fl^aai. 
•|L. ^H Hf ^îAK f^î ^H^^K'K aS npopOHHT npopoMÏH ? 

P. WBpH(l|JH. 
•|L. Ml Ra CK YMTK aaiHH? 

P. CK ywHî A^nik aK/UBa WRpHiacKik : a^HR^Kp. 

•|L. MH CK 3ivH( aaaHaSHift? 

P. aik^Aau npc A^aiHi3ivS Hca a^HRiipar. 

•|L. ^H M( AHa/iRik rpiiC fl^aM iuh 6Ra? 

P. ^ AHMBa ClkpiHUCKlk^ UIH KS A^Î AHaiRli IUH ^4^pHK0- 

luaTa ^K^ACKaT'K Ra ifM. 

•|L. 8hac cik Ba i^AHî ^H^pHKOiuiTik a A^'^H^^^M (^^A^~ 

KaTTk) ? 

p. ^H Baaf aSh Hwcai^ anpwanf a< lipScaanai. 

•|L. HHHC aS B1^38T ^HTlkH HpC ^C . KlkHA ^'^^ HlkCKST? 

p. mk3T^T0pwa wnaop. 

•|L. Kapf npwpWK a'6 hoctht . aï . a< yv^M Hf kohtchhtS ? 
P. MwHcik uiH Haïf uiH Xc . iuh IlfTpS aS hoctht uih a8 
Bik3ST 4^ai4a a8H ^c . k^kha ^'^^ CKHaiBarS ^h MSnrf. 

•|L. aiSaiţH ^HHikpai^H iuh npwpoHH uih ^uSai^h 4^ïaoco4^H 
UIH waaifHH ^HBii.uaHH a8 BpSr Ka cik i|jïf^ Sha^ fCTf paioa 
UJH H'aS 4^oct8 aop8 kS nSTHHUik . Hf ck if\î ^h ifJHpf, Kik 8hac 
sa ^h Mi^A^Kara^ anéaiv Ra 4^h uih paioa anpivanf^ Kapf cik Ba 
uSa/iH : nika/iikHTSa aSu 6aC'H . tapikUi ^HxpfBapf : KikUH auH a^ 

OfTpfKtfT )fC . npf UTkankHT? 

OASTER, Chrestomatie rom&nă. II. 5 



60 ca. 1750. 



CXXXIV. 



ca. 1750. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell., fol. 43 b — 54 a. — b, Ms. Gaster, Codex miscelL, 
1777, fol. 174a— 193b. — c. Ms. Gaster, Codex miscell., 1802, pag. 69—74. — 

d, Ms. bibi. centr., 4«, 1809, 21 pagini.) 

•JV'rpCBZpH IIJH pî.CnâNC()pH AM BAârOHCTHBâASH ^Nn%- 

parS KiipS A^wnS, k^ /^dCKdA^A c^.^ ahn eéWAorVé 

C^^HNLVHAOp BAârWHHCTHBH. 

•flHTpfBapf : A^ ^HAc 4^ ^^^t a^tSa asi/ia ahh Kapc 3ik- 
AH A^'^Hf3'k8 npf n^aM? 

•|L. ^N Hf B0fMf 4^^ 3ikAHT n^aiU? 
P. .^N aSna aSh Maprîf .^h AW*f3'>^^ ^^ hhhhh a^. 3'Kaf. 
•|L. KikTik BpfMH aS TpikHT flAaM .^N paio? 
P. ai^ai^H .^H iUSaTf KHnSpH 3ikK8 : Snîh . a . a< ^hh^ aa- 
UYh, TpfH aNH . Mpik f8 3ikKS aiua : KikT a8 4^c»ct8 a^^hSa XpH- 
CTOc npc KpSHf, arikTa a8 4^octS iuh flAaa/i ^n paio, aANKii, 
AC aa aa TpîHac nac a^h 3Ï ni^Hik aa aa h^^aî hac, KapHAf 
4^aKS, HacSpH luikCik. 

Jfi. Klkl^H aHH a8 TpivHT flfi^AM Ufî U^AVKHT? 

P. pna A< ^HH. 

•|L. HHHi a8 A^UJKHC paioa? 

P. Tika^apioa k8 ci^ainSa kp^hîh. 

•|L. HHHi aS aSar npi 4^îHKii.-ca aiScpH? 

P. ÎIm^ npi 6Ba. 

capik cii^ aiikpHT'k? 

P. 6Ba. 
•|L. KikHA a8 ntpHT a narpa napri ahh a^mî? 

P. KikHA aS 8mhc KaHH npf ^f^parnai rk8 flBia. 
•|L. ^H Kiki^V aHH a8 4^nvK8T Hivf Kopieîi? 

P. ^h . H . A< ^HH. 

•|L. KikTik BpiaiH aS uhhSt nOTC»n8a? 

P. AH ^à MapTH nikHiv aa aMa npik aa MapTÎc. 

•|L. KikT8 a8 KWBikpuiHT ana A>^^^Hpa ai8HHÎac»p? 

P. A< • <i • KWi^H c'a8 v|^HHi^auaT ana A^^^^npa aiSni^îaop. 

•|L. npi HH mShi^h a8 uj'k38T KivpaKÎi aSn Hwi? 



întrebări şi răspunsnrî. 61 

P. npf mShuîh a8h flpapar. 

•|L. HH KSkU^UI a8 KlkHTaT^ UIH A'aS A^YKT TOaTli AS/Uf? 

P. K8KOui8a AHH Kopasîf a8h HuFf. 
•|L. HH ^l&caio A< V^^P^ N'aS ASar Hivi ^h Kopacîf? 
P. cpwacKa uiH nfi|JHAf iun aATHAi Ka anfCTf^ Ki^popa ah 
icTf Bîai^a ^H anik. 

•|L. HHHf aS HikCKtfT lUH AioapTf H^aS rScrar? 
P. 6hoy liiH Haîc uiH IwaH^ firarÏAfCTëA iuh npf c4^HTa 
H'kCKi^Toapf A< AfiAxmyk^ i^ÎHO^p*k MapVi. 

•|L. ^H KlkHH AHH àS Jj^T^ aCK^HCk Kpt^MI A^^HSaSH 
HOCTpS Hc8C XpHCTOC? * 

P. THÏ aHH. 
•|L. MI^HI HipiOA H'aS Blk38T, UIH H'kM'kHTSA H'aS KlkAKaT; 

IUH A6h fi,\$MMyh» aS K*kHTaT? 

P. IlVaH npwpWK^A AHH n*kHTHHHAI AiaHKlk-Ca 6AHCa;|&TÎH. 

•|L. Kii^i^H aHH a8 ^I&octS fi,i Aà fl^aAi nikHik Aa noTon? 

P. ^BCAB Af AHH. 

•|L. KikT8 a8 ^ocT^ KopaBîi A^H Hoi A< AATk, A< ASnrik; 

AC ^HHAAT^k? 

P. A< • N . A< KOlţH fi,iHAATK, Jk,ê .T , fi,î KOlţH A< A^Hrik 
IUH fi,î .1k . fi^i KC»UH A< AATlk. 

•|L. HHHi aS rpikHTS aAHBikpSA uih aS nipHT^ iuh hhhi u'aS 

rp'kHT aAHBlkP^A UJH H'a^ UipUT? 

P. Uji^A ETKUykTÔfiKA Ji,î fi,^iS\Hryh!6y UJH IlfTpl anC»CT0A8A. 

•|L. KikTi ani KSpMf A^h paio? 
P. narpS : Ohcoh, Tîwh^ TnrpS uih 6^paT8A. 
•|L. ni 8hac K8pM< AHiAi am? 

P. OhCOH ^HK^HMIOpik TOT n*kMl^HT8A OhAATHA^H, UIH 

npf AHacTik au'k rk a^f&A'k ap^HUT aiah KSpaT fi^îKwr Ancien, uih 
w nîaTp*k (6. HI c'k k^lmtk aApacK^) aanki^ kiiPbShI; uih aATi 
nîcTpu Bfp3H cK^Ainf . FfWH^ anacTA ^HK^HMiopik ToaTik 6eHwn7f^ 
4AHKik i^apa apiknacK'k; iuh ^h aSha a8h ^bp^ct ck 9Ai4^A*k uih 

^fk.'h TOT nikA/l'KHTt^A MuCÎpiOASH, Kt. UAOAi h8 RAOA^ ^HTp'a- 

MACTik napTf A< ^WK, UIH A< SAii3aAa aSh cii^ 4^aK ciiiUikHnvTS- 
pHAi . TurpS, anacTA KSpMC acSnpa iïcikpÏHi, KapuAi w hSai-kckS 
t^HfH /^^Hikpi . 6^pae8; anacTa KSpgc acSiipa Hha'ich uih a Flip- 
rkA^H. 

•|L. HHHi a8 ;|&0CT8 npfOTSA Hf^ipOTOHUT, A'i'ukwh mwk- 

A^T^ A^ A^'^Hf3'kS^ KikHTikpcHS npiKSpBapio? 

P. npiWTSA : HWH KOTI3TiTOpiOA, AIUKOH : IlfTpf AROCTO- 

\H, Ki^HTiipii^S npfKSpBapio : npopoKSA ^aBHA- 



62 ca. 1760. 

•|L. HHHf aS 4^0CT8 CC»/\ M^T, UIH aA^C'k K40T( HfCK0HClk Aa 
HITaTI HC^HTÎfMHUTlk ? 

P. cwaSa aS ^ocrS nc»pWMB8/\^ KapHAf A'aS TpHAifc Hwc 
npopoK^A AHN KwpasTf; Kaprf : cTivAnapf AiacANH^A^H; HiraTf Hi- 
^NTHAiHfTik : KOpaeîf a8h Hwf. 

•|L. HHHi a8 Ai^pHT liiH h8 c'aS ^NpponaT ? 

P. AiSfpf A^H AotS. 

•|L. HHHi Af BÏ8 c'a^ ^HPponaT uih mopaai^htS^ Şaiba 

(I 1. SAIBAA) uih ^H MOpAIlOITS K^kHTA ? 

P. IWHA npwpWK^A ^H nikHTIMHAI KHTSaSH . lUH 4MIA IlVHA 
d» npOpOHHTS lUH aS fi,AT CKMM ^H HfpSCAAHA/l UIH ^N TOT Hlk- 
AllkHTSA : KlkNA BA A83H ASHH SpAlkH^ K8 PAAC CSniţHpf UIH r*kH- 

AAK AHH AfA/iHS ppikHHA a8h a8aihi31^8; ATSHMI Clk C(lk) lIlYf^ K*k 
c'aS anponîfTS AiikNTSHpf ujh cil^i^pAiapi a^ "TOT a HipScaahaiSaSh. 

•|L. HHHf AS 4^1kK8T AW^ rkAlHf ^H HfpiO? 

P. Ic8C HaBH KlkHA 4S 31kC : CK CTf COApHAf KlkTp'k Fa- 
BAWH UJH aSHA npf UJlkCSpH^ Hli.H'k BA BHp^H npi ^AIAAHK. 

•|L. HHHf AlOApTf M BAAf (c BHAf) UJH A< A*^"^^ ^^MHf? 

P. lAÎf npWpWKSA KlkHA 4^SMHf A< ^HHlkplkTUCA Hf3ABfAA. 

•|L. HHHf 4^8 SHHPAUJ uih CA^rik MArW aSH A^'^Hf31k8? 

P. MOHCH npOpOKSA^ KliHA SHHClk npf frHHTfHH UIH-H ^H- 

rponiv ^H HikCî'nS. 

•|L. HHHf AS UHHST MIOplkMlkHTSA UJH a8 UfpHT? 

P. IpwA ^HnikpAT^ KikHA a8 ji^AT llfiWj!^itaji,HH kauSa a8h 

HWAH BWTf3'kTOpiOA. 

•|L. HHHf i^SpA UJH CK ^HAPfHTA? 

P. TWBHT^ K'kHA ^fià TpSnSpHAf C^HHHHAOp AH Af ^HrpOHA. 
•|L. HH KApTf ^^ CKpHClk ^HTlkH Upi UTkAl'hHT? 

P. BAHBÎf. 
•|L. 8h UFAIS ABf TpHH HA^rSpU A^^^H^ ^^ CkAllkHlk TpÎH 
WCOpOAH(f) A< rplkS; UIH nSClk AWH-Cnpf3'kHH ClkHfpikTWpH^ UIH 
HATpS TpÎfpikTOpH^ tUH Tpîfpiplk UJH ^li.K8pii. TpÎH WBC»pOAH(f) 

Af rpTvS? 

P. WAISa fCTf A^^Hf3'k8; HfAH TpÎH UA^rSpU, CMIT c4^1kH- 
TA TpOHUlk; Clk/UlkHHA : K^BHHTfAf a8h A^'^Hf31k8 ; rkHfpikTUFplH : 
AWH-Cnpf31kHf AHOCTOAH; TpTfpikTOpÎH : UATpS fVAHrHAflIJH. 

•|L. HHHf UJ-AS 3'kAHT aSHIU KAClk npf H^kClkH^ UIH HHHf npf 

nîATpik ? 

P. I^AA B'KH3ikTOpiOA A< A^'^Hf3iiS npf nn^CHn^ ujh FlfTpf 
ahoctoaSa npf nîATpik. 



Intrebârï şi răspunsuri. 63 

•]L. MHHI aS fi^AT UAAMl^ a8H XpHCTOC ^H BpIMI naTHMH- 
AOp A^H? 

P. CAlkC^OHOrt^A HIA Af TpÏHSlkMH A< AHH^ npf KApHAI ^A 
TkAllkASH ^C . AA BhOI3AA. 

•|L. 8HAC c'aS CKpUC AHIAH HATpS «rAHriAÎN ? 

P. Maeiio AA pi^rkpHT . Mapiou aa Pivaia . ASka aa lipS- 

CAAHAI . IWAH ^H WCTpWB^A IIaRMOC. 

•|L. MH nOA/l ;|&8 IVnpHT A8H flfi^ăMf CK H8 AI'kHlkHMf A^^- 
Tp'lkHCSA ? 

P. 3a/iokhhSa. 

•|L. MHHI A8 hSMHT npi A^AIHI31k8 ^HTlkH? 
P. AHUKOA^A^ KlkHA à\^ 3^C A^H flfi,Aô\ l MH b'aS ROpOHMHT 
BW^ A^^NI31kS, KA Ck H8 AllkHKAHH A^H HOA/ISa pAIOAt^H. 
•|L. MHHI h'a8 HlkCK^T UIH A8 Alt^lHT? 

P. Haaai. 

•|L. MHHI fifiîVK Bl^Tp'kHflţlkAI A8H Up*kUl a8 ^HTpAT ^H 
niiHTfMHAI MAHKlk-CA? 

R IIaaai. 

•|L. KApH ClkHTS HfAH lUAnTI H3BlkNAipH; KApHAf AS 31kC 

A^<MHf3ik^ KikTpik Kahn^ K'k A< luanTi wpn Ck ba H3BikHAH 

niHTpS ni^KATHAf a8h ? 

P. ^HTkH^ k8 A^oapTi a8h Hbca npf A^^Nf3ikS m'khU, a 

AWA npf A/I^AI'k-CA ^NTpHCTlk; A Tpîf npf A^SAI'K-CA CRlkpîf K8 
CTkpnîf; A HATpA npi 4^pATH-rkS WAlOpik^ A MHHHf rkHMf Af^^'^ 
R'kpC'k, A UI*kCA RlkAllkNTSA CR^pKlk; A lUanTf tlA^A^H 4^1kK8 

napri a^ waaiihh . anfCTopa hi^kati a< Aioapxf ah fCTf pi^A^* 

HHHA nH3A/IA. 

IIhAAUAH IBAHrfAlfH: 
IlfHTpS WAISA^ Hf a8 Klk38T^ ^H Tlul^ipH. 

•ILHTpiBApf . 8H WM Wapi KApHAf^ ROPOpikHA^'Clk A^N HfpSCA- 
AHM ^H HipH^WH Klk3t$T-At^ ^H T^kA^ApH, A^'^ TK'W^^Hfii UIH-A 
pikHHpik^ WTK'A A'kCAp'k ABÎf BÎ^ ^H KAAH . UIH TpfKS 8h RpfST^, 

UIH A^"*^ a*>^hc9a 9h a^i^koH; lUH-A AikCipik . A^n^i^ ^''^'^ TpiK^ 8h 

GaAIAPHHUH^ lUÎ-H CK ^"kKS AIHAlk; UJH AlfApCl^pik lUÎ-H CR^kAlk RV- 
HOapHAf IBH paHHAI K8 BHH9^ UIH Af ^HCK Kt$ ^HT A< MMM, UJH-A 
Afrk K8 R'kH3*kT8pH^ UJH-A R^n^ Rpi AC^H; UIH-A A^^^ ^^ BOAHHU'k 
UIH A^A^ BWAHHMfpiOA^H AW^ TAAfpH; UIH-H 3*kClk, C'k-A TlkAll^- 
A^BCKlk; Up'k K'kHA C> BA ^HTOApHI^ rk-H RAlkTUCKlk K8 ACSnpA 

Af AiikC8p*k . Ti^akSa. 



62 ca. 1760. 

•|L. HHH( a8 4^0CT8 COA M^T, UIH 4A^C1^ KapTf HICKpHCk i\a 
HITaTI Hf ^HTÎMHBITlk ? 

P. cwaSa aS ^octS nopwMcSa, KapHAf A'aS TpH/Ufc Hwc 
npopoK^A ;i^HH KwpasTf; Kaprf : cTikAnapi aiacAHHSa^H; HfTaTc hc- 
v^NTHiUHiTik : KOpaBîf a8h HlVf. 

•|L. HHHi a8 /uSpHT UJH N^ c'aS ^HrponaT? 
P. iUSipi a8h Aot8. 
•|L. HHHi A< B^ ^'^^ ^HrponaT ujh a/iopMi^HxS^ SMca 

(! 1. SiUBAa) liJH ^N MOpiUiaiTS K*kHTa ? 

P. IwHa npwpWK^A ^H nikHTIHHAf K|)t8a8H . UIH aHlA IWHA 

a8 npopoHHTS UIH atf a^t cikMHS ^h Hfp^caAHai ujh ^h tot nnk- 
iHi^HTSa : KikHA Ba a83H aSuh ^pai^ha k8 raac c^niţupi uih rku- 
AaK ahh Afa/iH8 rpi^HHA a8h A^^Ni3ik8; atShhi cik c(*k) i|jîf; k'k 
c'aS anponVfT^ AiikHTSHpf ujh cJjyhpMAfii fi,i tot a HipScaAHAiëA^H. 

•|L. HHHf a^ ij^'kKST fi,W^ ClkMHi ^H HfpiO? 

P. Ic8c HaRH K^kHA a8 yhc : rk CTf coapuAc KikTpik Fa- 
BawH UJH ASua npf ujikC^pu^ nikHik Ba Bup^H npf ^AiaAHK. 

•|L. HHHf A/\OapTf HS EAfi^i (c BH^O UJH A^ A'^HCA ^^MH! ? 

P. Iaîc npwpWKSA KikHA 4^SMHf A^ ^HHikpikTuca Hf3aBCAa. 
•|L. HHHf 4^8 SHHraiu UJH CASrik AP^*^^ ^^" A^'^Hf3ik8? 

P. MOHCH npopOK^A^ KliHA SHHClk Hpf frHHTfHH UJH-H ^H- 

rponik ^H HikCTnS. 

•|L. HIIHf aS HHHST MI^P'HMlkHTSA UJH a8 HfpUT? 

P. IpwA •fHHikpaT^ KikHA a8 ji^AT Hpu;AÎi<iA"M Kan^A a8h 

HWAH BWTfSTkTOpiOA. 

•|L. HHHf 4^8pa UJH Clk ^HAPfHTa? 

P. TwBHT^ KikHA 4^t^pa Tp^nSpHAf c^HHHHAop AH Af ^HPpona. 

•|L. HH KapTf ^^ CKpurk ^HTlkH npf nikiU'hHT? 

P. BAHBÎf. 
•|L. 8H WM^ ABf TpUH RA^rSpH A^^^H; lUH CkAllkHlk TpÎH 

wcopoaH(f) A^ rçTK^, ujh nScik AWH-cnpf3ikHH cikHfpikTwpH; ujh 

naTp^ TpÎfplkTOpH^ tUH Tpîfpipik UJH ^IkKSpik TpÎH WCOpoaH(f) 

Af rpTi.8? 

P. WA«8A fCTf A^^Hf31k9; HfAH TpÎH HA^P^pH, ClwHT c4^1kH- 
Ta TpOHl^lk; ClkAllkHHa : K^BHHTfAf a8h A^'MHf31k8 ; rkHfp'KTUFpÎH : 

AWH-cnpf3ikHf anocTOAH; TpTfpikTopîH : naTpS fraurHAfLiJH. 

•|L. HHHf uj-a8 3ii.AH'>' aSHiu Kacik npf nikCikn^ uih HHHf npf 

nÎATpTk? 

P. ISAa R'KH3ikTopiOA AC A^^HC3'>^^ "P< h'KCHH^ ujh IlfTpf 
anocTOA^A npf nVaTpik. 



Intrebarï si răspunsuri. 63 

•|L. HHHi 4^ AaT na/iMik a8h X0hctc»c ^h BpiMi naTHMH- 

p. CiiikKOHorSii MIA jijè TçHwyKHXi AI Aim, npi kaphai ^a 
rkM'kA^H l^c . AA Bhoi3aa. 

•|L. 8HAI c'aS CKpUC AMIAH HATp^ IVAHriAÎH ? 

p. Maeiio AA pi^rkpMT . Mapiau aa Pwaia . ASka aa IipS- 

CAAHAI . llVAH ^H IVCTpWB^A IIaRMOC. 

•|L. MH nOAl 4^ IVnpHT ASH Ûfi^A/A, Clk H8 A/l*kH'kHMf A""' 
Tp'li.HC8A ? 

p. 3A/iokhh8a. 

•|L. MHHi aS hSaiut npi a^aimi31^S ^ht^kh? 
p. AHUB^^^^; KikHA AS 31^0 aSu n^AAi : MU b'aS nopoHMHT 
RW^ fiJ6ismîyh!6y ka ck h8 aii^hkai^h f^HH hoaiSa paioaSh. 

•|L. MHHI h'aS H*kCK8T lUH A8 A/iSpHT? 

p. fT^AAI. 
•|L. MHHI A^nik C'kTp'kHfU'kAf ASH UpikUl AS ^HTpAT ^H 
niiHTIMHAI iMAHK'k-CA? 

P. flAAAI. 
•|L. KApH CkHTS MfAH lUARTf H3BlkHA<0H^ KapHAf aS 31kC 

A^MHf3ik8 K*kTpik KaHH; K'k A^ LuanTf wpn ck sa H3B'kHAH 
nfHTpS n*kKaTHAf a8h? 

p. ^HTkH^ KS A^OapTf ASH UbIA npi A^^Nf3'K8 A^'kHÎI, A 

Awa npi a/iSai'k-ca ^HTpHcrik, a rpîi npi a^Sai'k-ca cnikpYf kS 

CTIkpnYly A HATpA npi 4^pATH-rkS WAlOp'k^ A MHHMf rkHMI AP^""** 
R'kpC'k, A UJ*kCA nikAIlkHTSA CnSpKlk; A UiaHTI UA^ASH i^lvKS 
napTI A< WAAIIHH . AMICTOpA H'kKATf A< AlOApTf AH fCTI pi^A^' 
HHHA nH3AIA. 

IIhAAHAH IBAHrfAÏfH: 
IlfHTpS WAISaS mi A8 Klk3ST8 ^H Tlul^ipH. 

•ILnTpiBapi . Sh wai WApi kaphai^ norop'kHAS-cik a^h HipScA- 

AHM ^H HfpH)^H K1^3ST-AS ^H T^kA^ApH^ A^~^ )Kli4^"P^ ^"'^ 
P'kHHpik^ lUlk-A AlkCAp*k ABÎI BÏS ^H KAAH . lUH TpiKS 8H OpiSTS^ 

uiH A^"i^ A^hcSa Sh a^uk^H; ujh-a xkcAçt^ . A^"^ ^^^^ TpiKS Sh 

GaAAAPHHUH^ lUÏ-H Clk 4^*kK8 AIHAlk; UIH A^fApCkpik lUÎ-H Cn*kA*k HÏ- 
HOapHAI lOH pAmiAI KS BHHS; UJH Al SHClk kS Sht A< AIMHS; IIIH-A 

Afrk kS WKHyhT^i^, UJH'A nSrk npi aci^H; uih-a a^^^ ^à BOAHHH*k 

UIH A<A< BWAHHMipiOASH f^W^ TAAipH, UJH-H yKCW, Clk-A TlkAIlk- 

A^ncKik; »p*k KikHA ck ba ^htoapmi^ rk-H nAi^TucKik k8 acSnpa 

Af A/IlkCSpik . TlkAKSA. 



72 1760. 

fi,î c^ cnikAipik aniH kokohh tou ^HaHHTii .(iniipaTSASH, uih 

npHHinè ^ AOK GOAOiUOH KapÏH CpA BOHHHH; Klk Ck CHlk/ld npC 

wepa3 liJH npc m'khhh ripf mu anikCaT; up KapfAf fpA 4^'faTi c^ 

Cnik/\a AHHHUlOp lUH C/UfpfH . UIH 3licik GoAOiUOH, fi^t'H AMCifilk Jk,ê 

wcfBH, liJH rpHMHClk A^-M HipKipik; lUH 4^^ a^^Bi^paT kSbi^htSa 
aSh Goaomoh ^i^nii^paT . iuh nfHTp'aHccTa /i^Kp^ a/i8/\T c'a^ iUHH8- 
HaT ^nikpikT^ca GasHAa^ iuh 3Hcik ^Tp'a83Hp'k TSr^pop : mah 

M\^AT Blk38lO K8 WKÏH A\Ï(H; A^^lkT AA\ aS3HT K8 SpiSKHAf HCHTpS 

^nuparSA Goaoa/iOH . uih tapikUi 3hc( : w npf ;|&cpHMi)TC Goao- 
Moinc! np'k mivHAPC uih ^UMcnTf, K'k fCTf ;|&fpHHHT ujh aoK8/% 
SH^i^f KaAKik TaAniaf tjTac^ ^TpiKSm npf r^n, ^i\îMïm,HH . ac^hmc- 
hStSa aS/Uhh ujh n^Hik ^ bcmh h8 Ba /uau uaiiif HHMf ^HurpS 

WaMCHH nOTpHBHHK l^ïf . W i^îpÛ^ÎÎ fi^t UllkpBÏH UJH fi^i UJapBfAC 

TaAC; KapÏH cTaS ^HanuT^k rii jk^i caS^kick^ ujh a^A K^BHHTfAC 

POCT^aSH TlkS M^kAC ^l^fACRTf, UJH A\AH ^SAHH A^KlkT TCaVc 
A^AHII^HAf; Klk KSBHHTCAf p6ctSaSH TlkS ClkHT H361kBJipf C^i^M- 

t8a8H; ujh BHHACKapc TpSnSaSH . ujh cKoac(c) a^-a ^i^pSu k^ . ^aţ . 
A( TaAAHi^H A< ^^P ca^l&Hp, A< hia aAfc cKSA/ini^^ iuh nïfTpu ck^aiuc 

HORAIITf A^ A/\8aT npfl^^ UJH A^AHCI^ CK^AIHC ^ TOT ;|&f AIOA ; UJH 
M MAH fi^Kfi^HT Tp^nilHa BaACiAlSA^H, KipC a8 i^OCT AfKSHTOipC 
AI TOaTC BOaAf AC K^Tf ClkHT . UJH lU'aS ASaT 3ÏWa B^Hlk AI ^^ 
^H'KpiTSA GOAOAIOH^ UIH AlSATf AaS^I UJH RO^^I^iAI J^^H'k J^ÏVK' 
P^T^aSh . UJH A^P^H BHCIpHHÏH GhWHSaSH MSATI WA^^P^ CK^A/lHI^ 
UJH BlUJAlHHTf UJH A^p UJH RÏITpiV CKSAIRf, UJH Ck A^^^ •f H^P^ 1" 

tap'ikiu kS hhhcti MÀfiî. 



Cyru şi regele rob. (Fol. 101b — 102 a.) 

IIIh atIta ^h AiA'fc^'^ A^^H<3^^ n^Tiipf Aiipi Kiipra 
^RikpaT^ Kii^T aS e'i^tSt aiah a/i8at a^ • ^ - -f nikpai^ ; ujh A*k8 

ASAT l^^pUAI UJH AB^l^ÏKAI TOATI . UJH Upi A'I^HUJÏH TOT BÏH tiS 

npHHCk AA Ai^Ha aSh^ ujh hkm npc ^hSa h'aS W/UopikT; Hf npc T014 

M ^KHC, UJH Al 4^1kKéci COKOTHHl^li. AI TOATC^ UJÏ-H I^HUii ^ KH- 

coapi (!) HSAiau niHTpS cik-H Micrpî ujh ci^-h A^^^A'k^i^'i^ • ^^ 
4^ikK8ci AHicT ^niipaT w KapiiTik cK^Ainik^ TOT kS a^p^ ujh 
uiikA'li ^Tp'ikHca lA IUH k8 BOtapHH aSh; up KikHA Bpis cik tack 
a^l^apii Aa npHHBAipc^ ch ck Aic^^T'k3i; la luivA^k ^Tp'an'k ka- 
p^Tiv cKS/unik UJH k8 EOiJpHH a8h, UJH ^^ikAiA Hpi aHiH ^ni^paH 
npi Toi^^ IUH Tpiig*k Kap'kTa Kiipcn ^ni^paT ^ aok ai k^h . atk- 
Ta-H A^c'kA''^ -f ToaTf 3KAIAI . up w A^^""^; TpTvrTkHA aniH j^ïtw- 



întrebări çî râspunsurY. 65 

P. ^TlklO^ lOClïpC Af CTpf HHH . A JiyOAWW (!); Tlk0Îf . A TÇliî, 
ÇrkKJk^Api ^H CKlk0BC . A UATfiA, EAl^HJi,il\^Ai . A HHHHf, ^l^p^MCk- 

•|L. A^p MAH npf SpMik k8h AiaS a^P^ht A^iiiHf3ik^? 
P. lOBHpi A< CTpf NHH^ a8h fiBpaaM . 4^p8^cikua; a^H Iwci^ij^ . 
T-kpîC; a^H GaaicoH . RaikHAiU'Kaf aSH^ A^^^A • ^Hi^'KAfnHrf; aSH 
GoaoaiOH . n^kpSa, aSh iïsHcaaoH . p'kCA^pf ^h cKi^pcf^ a^H Iws. 

•|L. HH fCTi : B . CTA^, ?. aafapp'k^ b . cik CKHaiBik^ b^. cik 

P. MfaH . B . H( aafapr'k^ fCTi coapHaf uih a^ha-, up HfaH . b. 
Mf cra^^ ccTf Mipioa k8 nikaiikHTSa; upik Mfaf . b . hc rk CKHaiBik; 
icTi ywwA k8 HoanTf; upi^ hiah . b^. h( c^ cJlp^ji,iCK\^^ ccti a/\oap- 
T( kS Bîai^a W/uSa^H. 

* «fL. HHHC a8 4^0CT^ ^HTlklO MI^A<K'K'>'^P>^ ^ 

P. AP^"'^^^ U^H MHaOCTHBSa A^MHf31k8 UIH BhO^, lUH ncN- 

TpS ancA UIH nii.H'k aKSai rp'kCLiJH. 

•|L. MHHf aS ;|&0CT8 Blk31kT6piO (1. R'kH'k-) TSTSpOp \'liip'kaOp ? 

P. KaHH 4^HH0pSa a^H fl^aai. 

•|L. ^H Hf J^ÎAK fi,î AHa/lBlk a8 npopoHHT npopoHÎH ? 

P. WBpH(L|JH. 

•|L. H( Ra cik 3ikKik aaiHH? 

P. cik 3ikHf A^nik anaiRa WRpnacKiv : a^HRi^p. 

•|L. HH cik ywHî aaaHa^Hift? 

P. aik^Aau npi a^'^hi31vS hm a^HRiipaT. 

•|L. ^H H( anaiRik rpi^c fl^aai ujh 6Ra? 

P. j^ AHaiea ci^p^HiacKii.; ujh kS anf anaieiv ujh ^4^phko- 
uiaxa ^K^AfKaTik Ba 4^h. 

•|L. Shac cik Ba 4^aH( ^H^puKOUjiTik a a^'^h^^^n (^^a^- 

KaTTk) ? 

P. ^H Baa( aSH Hwca4^ anpwanf a< lipScaana/i. 

•|L. HHHC a8 Blk38T ^HTlkH Hpi ^C . KlkHA c'a^ HlkCR^T ? 

p. mk3'kTopwa wnaop. 

•|L. Kapc npwpwK a8 hoctht . aï . a< 3^^^ HiROHTCHurS ? 
P. Mwnrk^H Haîf ujh ^c . ujh IlfTpS aS hoctht ujh a8 

R'kjBT i^AH,A aSh Xc . KlkHA c'a8 CKHaiBaTS ^H M^HTi. 

•|L. a/i^ai^H ^HHikpai^H iuh npwpoHU ujh aiSai^u ^îaoco4^H 
UIH ivaaiiHH ^HBi^i^aHH a8 Rp8T Ka ck i^'iiy Sha^ ict( paioa 
ujh H'a^ ^oct8 aop8 k8 nSTHHi^ik . Hi cik 4^îc ^h L|JHpi; k^ Sha^ 
Ba 4^H M>^A^KaTa, aKéaw Ra 4^h ujh paioa anpivanc^ Kapc cik Ba 
H^MH : nikaiikHT^a aSh 6ac/U . upi^m ^urpccapi : Kiki^H auH a^ 
nrrpiKST )f c . npc n^kaii^HT ? 

Oaster, Chrestoniatie rom&nă. II. 5 



66 ca. 1760. 

P. /U^ . A< ^HH UIH nplk C'a^ ^HHlkAHaT AA HCpiO^ 8HAC 

•|L. HHHf a8 MSpHT fi,î rpÎH WpH? 

P. npopOK8/\ HwHa . ^ht^kh a8 aiSpHT, ki^ha cpa npwHKS^ 
lUH a8 ^HBîfTS npf fA Haîf npowpwKSa^ a a^^? k^ha ^'^^ -f h- 

PHI^HT KHT8a, a Tpîf^ K'kHA^ ^^ iU^pHT. 

•|L. KapH npopOK aS ;|&octS aiaH npc SpM'k a< toi^u? 

P. IwaH KWTISTkTOpWA. 

•|L. Kapi npopOKS a8 ^hmchSt ^ht^kh a 4^aHH nocT^/\? 
P. MwHci^ npwwpoKSA. 

•|L. HHHf a8 ^HHmST ^HTlkH a ^l&aHH KOpaKÎf? 

P. Hwf npwwpoK8/\. 



CXXXV. 



ca. 1750. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell., fol. 114a — 127b. — b. Ms. Acad. Rom., Codex 

miscell. 1799, pag. 34—61.) 

Zodiar. 
Kâpr-fe ^o/^Vh a^h Sp^KAïc ^NnzpdT, ckoac^ ne aBhh 

jk,e jk^oHcnpe^vîH 4^Vaoco4ih. 

Luna luî Septemvrie. (Fol. 114a — 115b.) 
ASna a8h ciknTfBpîc . a KanpÎH 3WA^^* 
^f Ba Hai|JH 4^TH0p Ba ^h hhhctht . uih k^kha Ba ^h a^ 

8h an^ lUH A< A^" uj" A< AW*f3'^^" ^^ ^^^>^ P'i^^; ^*^ A^ ^^ 
Ba iUSpH^ HopoK Ba asi aa wh tun aa tot a^ehtok^a . iuh w 
BHTik ^h Ba lUKHwna . tun Ba J^h SMcaikTopio v|^h Kaac^ BcpOBH- 
TOpio k8 waaifHiH^ iuh Ba 4^h rpn^KHTopio . iuh v|^h a^Ha Hf c'a^ 

HlkCK^T;. CK M iWkH'KHm KAfHÎ Jk,i HAUfi'K . IUH KlkHA ^a T^uii Clk 

h^ iuaprik c8nT Konann^ Kik Ba ncpA a< h8 cik Ba ;|&fpu . ujh Ba 
4^î lOKHTOpio aa aiSipH ujh aa toi^h waaifuîH . ujh Ba J^h Kikp- 
T^papio . ujh Ba ^h ^hi^i^acht . ujh ck ca8;KacKik napaKAfc^a 

aiaHHHH npCMHCTÎH TOT A^^^^a . UJH Bn 4^H B'KpBaT p'kBHHTOpiO. 
ujh H^aiaH A^ A^'^H(3'K8 CK Ba TC/UH . ujh K'KTpi)^ C'kTplkHfH'k 
BliHC ^H EA ^H . UJH lilp Kl^HA Ba 4^H A^ HHHMK-CnpC3'kHH aHH Ba 

aBi npHMf^KAVf A< a/icapTc, ujh a^ R^ TpikH w cSti^ a^ auN . ujh 
ABiK^a AA Koaaik ^h fcTf : Tpîn rp'kSHi^'K a< A^4^i^H8 ujh 8ht a< 



Sf. Alexie. 67 

Af/UH^^ UJH Tlk/lUki aABlk; Clk Al AMiCTHHi AA 8H AOK UJH CK 

c{%) ^Hrik ni TOT Tp8n8A; Kik cik sa BHHAïKa . uih cik npnk3H8- 
acKik Hayjïpi npiHHCTiH ki^-h Ba j|^h j|^HTp'avicTOpic. 

JS^î KA HaiţJH jj^aTik Ba i^H a^Hn^piai^ik j^h W6pa3 . uih ki^na 
sa 4^ï A< 'Tp^H aNH Ba bwah pi^^, uih fi,î M Ba M^pn, Ba ^'i ti- 
M'kTopic A^ A^^Hi3nk8 4^oapTi Tapi . ujh Ba 4^Y BOpWRHToapi ujh 
npïnanHToapi fi,i wacnii^ . ujh Ba ^h MikHavacik . ujh M ba iţHNH 

M^AT MHkHÏI . UJH W BOp HIpY-W ai^Al^H B'kpSai^H, UJH W Ba IC6H 
^H BOHHHK; UJH M W EA A^a; Hl W Ba aSA aAT^A^ fi,H BA IţHHI KaCH 
K8 IA, UJH BOp ABI 4^HH0pH M^Al^H^ MICTIKAl^ K8 i|^ITH . UJH fi,î 

n^Hikpik CK Ba cnikpi, Kik h8 Ba if^ani i|^HHopH; tap anoH ck Ba 

B^K^pa; UJH-H Ba M^pH 8H 4^HHOp8 fi,i Bl^pcaT . UJH HOaHTI Ck M 
SA^BAI ni A^MHH'k fi,î A^Hlk; K'k CK BA CUl^pi . UJH fi,i AA A^H- 
Cnpl3nkHI AHH j|^NAHHTI^ Clk H8 AH'kH^NHI nil|JH BHHHpi^ HUH Clk 
A8Kpi3^ HIAHHKlk, HHH Ck MHkHlkHHI A< A^*f ^pu; Klk A< ^ AIlkHKA; 
iV BOp fifipîW BHHHAI, UJH WKHH UJH KAR^A . UJH BA ABI HOpOK AA 
CTSHH ujh AA BHH HlfpH . UJH BA BOAH fi,i R'kpCAT . UJH BA ABI 
ChMM ^H KAH, UJH j|^HTp'0 AVWH^ UJH jjiHTp'^H HÎHOp^ . UJH KlkHA 
KA ^H A< UJlkUTI aHH UJH fi,i H^Jf. aNH, Ba aBI npHMI}KAÎ<f UJH 
AI H8 Ba M^pH ^HTp'aHlAH HpUMI^KAYu, ATSNHI IA (?) BA Tp^H 

AHiA 4^Tmih : §3 : fi,i ahh . ujh AtaK^A aa BOaAik ^h icti : ^AOApI 

AI TpAHAai|^Hp, ujh p'kAn^HHNlk A< B8}KOp8, ujh TlkAIlkl aABlk; Clk Al 

MICTIHI AA 8h aok, UJH cik Al nHcnk3^ UJH ck c('k) Surik npi Tp8n, 

K'k CK BA BHHAIKA . UJH Clk np'k3N8taCKnk HAI|JÏpi npiHHCTÏH; Klk-H BA 
CTA jjiHTp'aVIOTOpH. 



CXXXVI. 

ca. 1760. 

(Ms. Gr. G. Tocilescu, Codex miscellaneus, 4<*, defect, fol. 2 a — 9 k) 

Naşterea luï Alexie, sî fuga din Roma. (Fol. 2 a — 3 a.) 
TiMikToipi A^ A^Ni3i8 .... ûrAÀci^, uih ^ TOiTI 

3|)aIAI uih ^ TOATI HOUIţHAI ^'kH'k HOp^NHHAI A8H A^HI3I^, UIH 

rk p^rik A^H A^Hi3i^, uih 3Hh^ : nOMiH^ijii A^^^; "P^ HiBp^A' 
HHKA poisa tA, ujh m'k fi^^fi^Âiiiî K^ ^^'^, M'kKap ck 4^ïi n8p- 
Kip, cik-M ^ïi MikHr^ipi c8^ait8a^h mW . uih a^ m^ati p^rik- 
miohh, fi^MHî^î^ w À^ noMiHHT, UIH ta^ a83HT p^rikHioH'k; ujh 

5* 



n 



68 ca. 1760. 

A^nik p^rkHiOH'k îfA^ w a'6 x^fi>^T A^Hf3f8; ujh aS npîHMHT* 
il^'kT jf, n;i^HTiHHAi IH ; ujh aS itrck^t kwkwh . ujh c'àS bcciaht 
ÔKeHïUïAH UJH 4^nk/ui'k a^h 4^oapTi; ujh /u9aiţ8/uV^ A^ha AiSA'K 
UJH caiKik a8h a^hi3i8, niHTpS fi^ÂçlSA h( a^8 a^^i" a^hi3c8 . uih 
A'a8 soTf3aT ujh uS nSc H^MiAf flAf^Yi . ujh KpiCKS kwkohSa 
n^H'k ipa A< B^pcTik; ujh .j^a ji;kfi,ip^ n^pHHJ^H a< jj^s'Ktţ'k 

KipTI, UJH ^I^B^ltlk TOaXlk pikHA^^Aa SfC^pHHÏH^ UJH TOATI j|itţf- 
AfC^pHAf; UJH TOATlk CKpHHTépa . UJH Ufiii .j^lţf AfHT IpA UJH TWK- 
MHT Aa TOATI A^Kp^pHAI UJH AA Jj^A^TîM A8H. 

UIh A'tKA a^K^HCI J^ EX^pCTA A8H A< j|iC8paT ^ a8 3HC TaTl^- 

cik^ KikTpik ^ikAii^i» a8h : civj^Sa AiïfS, ^nSnikH^cik; i^HH CK (4^a- 

MfAH HSHTlk) UJH KKlAÏf ij&ïiCA^H HOCTpS, KA Clk Hf fiSK^piiM (lllH 

c^) Hi BfCiAHAi UJH HWH . tap ^K^nikHliCa a8H; fi^iiHA a83H aiuà^ 

^Wipri CK BSKSpik A( K^B^HT^A cU?I^8a8H IH; UJH CK BfClAH HCS- 

nii^H'Kca a8h 4^oapTi; ujh 3HC( KikTp'k f a : a^^ni3i8 cw-ii, jf.T'K' 
p^cKik k8b;^ht8a, Kipf a'ah rpi^HT, a^h8a mîiS; iuh aaippa^ha a^ 

UJH Knk3AvHA AA RHHéapiAf A^H^A^H Clk^ Al C^fiSrh, UJH 3H«l'k : 
laHH Ck 4^iH{AI H^HTA 4^YiCASH HOCTpS^ KA Clk BIAIM* UJH Clk Hl 
BICIAHM*, UJH Clk HH Ck BICIA'KCKA (!) HHHMA HOACTp'ik; UJH Clk Cl B8- 
K8pi C84^AITIAI HOicTpl, UJH AROH MAH M^AT CW Cl COKOT^CK'k 
CkpiHÏH UIH MHUJIH A^** HOp^HKA A^H fi.'SMHÎ^Î^ . UJH K'K^TĂfilk 

4^iTnk A< P^A A^ ^H'kpAT*; UJH ^ikKSpik hShtA; ujh Clk kShS- 

Hip'k ^ MA^HlkCTHp'k C^I^HTSaSh Ë0HH4^iTÏI; mSHIHIIKSA; A^H MHHCTI 

npiwT ^ïhha • tUH ta8 a^^* AKicik, ujh M ci^rAT jf. Kn^MApi^ ; 

UJH ^ 3ÏWA AHiLA TWT CW BICIAlIplk, R^KH^ Hl AS J^CÎfiÀT . UJH 

311CI TATik-c^^ GbohaiY^h i|^ïiCA8H CkS, aSh îIai^ïi : nacik ^i^- 

T8a M'M, ujh J^H* KA^Tlk HIBACTA ^ IVWMÀfi^, UJH l^ï-W K8H0ij|JI . 
tâfi TiA; KA CW M pikAI^I KSB^HTSA R'kpHHTIASH CWS, MiipCi J^ 
KlkAlip^; UJH-UJH Ail^Alk HIBiCTA UJI3'kHA; UJH UJ'a8 CKWC HHIASA 
AI A'Sp A^H A'^U^'I"^^* ^^H; UJH /UliVpiAU H^ j|iRWA^K*^'>''l^ k8 
CÂfiM^, UJH-H Al A'^A^ A^^^HÏH A^îi, UJT-H [3IÎCI] : npÏHM^IjJI AH'k' 
CT'k UJH Al Rnk3'^l4JI; UJH BA 4^H A^^HI3l8 J^Tfi^ MÙm UJH Jf^Tfi^ 
THHI; nÂH'K Hl RA jj^A^^HH A^"^^ A^HI3i8 *, UJH HIIJ|JI TAHHI 
AISATI laS 3HC, UJH A8 HUJI^T AHH K'WMÀp'K Ajj^Àfi'K] UIH A8 MipC 
AA KlkAlipA A^H; UJH A8 A^iT ABSI^ÏI mSaT^K, K^T la^ TpiB^IIT^ 
UJH A8 IUJIIT AHH HIxiTI AHH PiOaIA, UIH AS Ail^AilT* 8h' Bic^ UJH 
c'a8 A^^ ^^ HITJfTli AlWA*^l^<>^; ^^ OupÎA uipTI. 



Sf. Alexie. 69 

întoarcerea Sf-luï Alexie în casa părintească. (Fol. 5 a — 6 a.) 

IUh n^pHiCf A MfpVt Aa K^pi^HAf nikpHHl^HAWp . UJH iX^Î^VÀXi^j 
aS .I^THMHHHaT Hi TaTlkClkS BÎHN^V* fi^î AA Kl^pT'k .|^nikpiT^A8H 
KS CaSgHAI A^H^ IUH (pA TWl^ }KaAHHH . lUH-H CW .{^KHHlk A8h UJH 

3HCf : x;^n^Hf^ jj^aK'k -i^h cik aaha^ fi,î 8h ci^paK ujh Aiuuj'kA ka 
AiHNi^ A< *^^ npÎHAi'kijJi aa Kica ta, UIH AHH jj^^pniMHTSpHAi Hf 

BWP K'kA'^ A^H Mica TA, CK A\%, ^fi^mi\î UJH ni MHHf; UJH J^i 
R(H aS'k Bpf-SH CTpÎHHiT*, A'^H(3(9 C^ l^H-A fi^'^, UJH 0^-lţ ^AUHAI 
KÔA ra . ap TaTlk-ClkS HfK^HOCK^HAt^A Klk UCTf i|&YlC-C^8^ UJH 
nOMfNHHA^H fi,î A^HtôA; fA UJ'aS KÎiAliT* Upi TiOlţ pWSÎH A8h^ 

UJH A'kS 3HC Awp amA : Kapi a^h boh, cik Ba a^j^aA a nST'k ca8}Kh 
anicT^H cikpaK; ujh ci^-a kaSti npi a^^cSa n^Hik k^ha ka 
Alipii; sap c8^ bF^ i A^h^^ A<^Hf3f8; cik ij&îi (prar jfi ToaT'k 
BÎAua mIî; UIH A^"^ AioapT'k m% cik aAsik nipTf a^ Toiri 

a^OUJÎHAi AniLAi . UIH Clk-H ^AHfl^H W KOAHBlk J^ K^pT'k M^^ Clk-A 
R'k3 j|^ TOixik Bp-^Alli; UIH KliHA KOH (UJH UJH KlkHA ^^H j|^Tp2i; 
UIH ^Tp8 AB'^p'k M'k Cb H8 Clk }Kf AlîCKlk . UIH 4^8 AUJa J^ TOiTlk 
Rp^a^'k . sap A\SA\'h-CA Ch tot }KfAÎĂ UJH Clk WBHAÏA j|i TAHHlk; 
ap HfSaCTa A^H mIî j|i KHHSa TSpT^plîAÎH; SHHli KlkTpik coiKpik- 

ca : N^ M^ BWH Mau /^énî f^î aHMH ^ BÎĂi^a a\% hh mi^ boio 

^KHR^H TiJpTiJAiîAÎH (! 1. — T^pt — ) KTk H8-UJ AHAH 8HTTk CWlţÎA 
Î(H; HHMH K8 aAT^A HS Clk MAH J^ÎXfiî'^WW, UJH ^KiAHHKlk taCTI A^ 

rk rShi twt nik pA/U^pik ^CKiTik ; auja ujh i9 boio ujia'^ Tpurrk 
UIH Aiiik)^HHTnk wkww K^HA BOiO a93iî A^ coi^Sa MÎiS, HI c'a^ ^^' 

KST . sap ClOu^A (H UJH ^\KA nikpHHHHAWp UJf A"^ ^ K^pT^ AWp 
N(K8H0CK8T; K8 M^ATlk A^^M^ ^^ BATHCéKSpik . Klk A'^KA ^CfpA^ 
^Ul BliTil HCiOk* A< A^H^^^; ^H^'A -f^ AWBÏÀ K8 uiAMlk RiCTi 
WBpi3; AAI^ÎH J^A jj^HHHVk jj^KOAHH UIH jjiKOA'k; Up iAl^ÎH; CHlk- 
a'kTSpHAI BAHAIAWp H Aî Ap^HKA J^ KaU . Up fA 4^7HHA «OaI^A 

a^H A^^N^3<^7 Bf A'B Kik ucTi Al^KpSA UJH .^A^^^ipli a<>aboa8a8h, 

Kapi H8 lOB^Ijll BHHiAi WAAKHHAWp . UIH UJ(3é ^ K^CA H^RpUHl^H- 

awp a8h : 3Ï : ahH; uih h8-a k8hock8 HHMiH'k hhhi ucti. 



70 1760. 



cxxxvn. 



1760. 

(Ms. EminescU) folio, defect, 505 foi nepaginate.) 

Hronograf- 

Jacov blagosloveşte pe fii sâï. (Fol. 21a — 22a.) 

PAaB . aï. 
UIh arSHH'k j^mni a kï^mA npi toi^ ^iHOpÏH ci^h npi pn^HA^ 

AIN HIA AHNTlkH R'iH^ AA HIA AIAH /^î Aïl^H, UIH Ai 3HCI^ Apik- 
T'kNA^-Af A^Kp^pHAf^ KapfAf AI(HTa KA Clk Clk jj^AK'k . UJH 3HCI Jf,- 
TlkH a8H PSKHM : K8AI T8 IijJH T^pHpA UIH UJH (!) ^Hîn^réfiA A 
TST^pOp 4^pai^HA0p T'kH, Ufi T'ku R^pTAT plk^ UJH Jj^-Kfi-K HHHH W 
CÏUAlw; KTkH K-k T'k(H) C^HT J^ uiT^A T'kTkHf-T'kS fi,î a'aH CH^pKAT 
K^ IţVHTOApf TlkT^kHC-TlkS^ K8 KaAA . UJÏH 3l)cf : A< ^K^M Ck H^ MAH 
4^ÏH j|^]fïlpSnkHTAT Cnpi OApTf nO^TiH Tp8nfl|JH; UIH CK'll, AH^A- 
IţlkijlH l^ïi rpfUjiAlk npCCTC rpiUliAlk . AA A^HA'k AS BAlkCTlkAlAT 

npi^GuAifWH UJH npc AifLH, ujh ac 3HCf : a< npc koh aii^hYa uih 

CK^PSA CK né AIAH iJCl^^ fi,î EfiiiMÎ Hî WAlOpl^l^ AT'kl^A OhKHMH- 
T'kHH k8 HUiMli T8pB8pATlk; UJH K^ M-kHÏC lOTf^ KA HiHTpS Clk 
pikCKSAin^pai^ CTpikAIBl^TAT'k C^pOpÏH BOicTpC ^HHf H ; RfHTpS 
Kl^HH W AS pi^nUT GhYI'U; UIH BOH Al^ WAlOpi^T AT^TA HlkpOA 
AC WAAICHH AP^ri^*^ ^" 4^'kpik HHH W BHHlk . A^H'k AHACTA BfuA UIH 
AA AA nirpi^AC ^fHOp AA Ch», AA Héfi^A ; UJH JfiHîuè AH BAAPOBf IţJII 
AA8AC UJH j|^KHHlkH8HH; UJH BHp^HHI^lk CnpC Bpik^KAliUJÏH ClkH ; 
niHTpS K'K AHHTpS AHfCT ^iHOfi AA ClwS^ H^A^; ^'^ AKHHCk KA Clk 
pikCip> BA'kCTipiCA AP^HTlkl^ÎH^ ^^ ' ^A^Klk A^^ Cf MHHltïU H^AÏN . 
UJH-A ACiAUkHlk KA oéiOA ACSaSH^ 3HKlkHAS-H : K'k CK BA KSAKA UJH 
bA AAOpAlA KA AC^A; UJH KA nl^iOA ACSaSH^ UJH HHH( BA KSTf3À 

cik-A fi.'kiiÈinTî npf a'i^hcSa? ji^khrShha k8m h'kck^ha ^R'kpAU 

AHHTpS H^A^y Hil|J(-BA UJH OpCK^piXA [IpiHHCTlk A<-f ^fAlHHI^Yi 
^Rl^P'kT'kcKlk^ AIIH'^P^ Kip( Ck BA ^TpSni A^^HS^ HOCTpS HC . 
XC . AîHH AiSA Clk j|^KHRSKill|J( jjiR-kpAT; KSAI UJH A^^^^^A \Cy Jj^l- 
HHA ^ni^pAT HiptOA^H UJH RlkM'kHTSASH^ AIAH HAHHTC fi^î HiijJip'k 
CA . iiipikUJ ^TpS ClkAlHHl^ïi ^I^R'kp'kT'kCK'k^ AA^Klk A^H lipfK^- 
piXA; AS aSAT TpSn UJH ^8 UJH W/U UJH A^^Hf3(S A^nAHH . 
ACH 4^1kpik AT'kTA j|^Klk MAH RpOpOHIÏ HcpAHA^ AA^Blk MkOB UJH 
3licf : HS BOp AHRCIÏ A^^HH UJH jj^R'kpil^ÏH A^H CCMHHI^Ïiil H^A^H ; 
nlHl^ BA BfHIÏ UJH HCA RpÏHAlHT UJH HSAIHT^ AAHK(lk) \C, liifiê 



Hronograf. 71 

€CTf iTkAfHCA^ uiH aA^Hapi rST^pop ahmkhaop^ Ka ck ai j^T^Afi- 
Kik cnpi A^^H(3fHp(; lUH Ka cik KSHoacK'k Haiţiip'k ujh Moap^rk 
uiH w|iBîfp'k c4^HHi^îH caai . iuh ui'aaTiai m^ati npopoHH Mkob, 

HfHTpS ^YlO-Clk8, H^A^; lUH-A BAarOCAOBIÎ npfK^M rk a^^A^ MAH 

A<A8HraT cKpHc .|^ bhbaîi . ujh mah bihh ujh aa «iHuniLAiL ^iMop 

AA rkS, AH^Mf ^AB^AOH; UJY-H 3HCI : fi,î Bp'kMI Hî nO^TIipH Clk Iţ 
4^Yf A'kKAUJ^A AlkHrik MApf, Clk ^Vf J^fi^îA^^HrÀT^ AlkK^HHIţA UJH 
CkAiui^A Ti», UJH nikHlk AA HfTATi G^H^OH^A . tip ^IHOp^A^H AA 

a (!) uiACAAf ; a8h HcA^Ap, 3iicf-H : HcA^Ap Bnk3nkHA h'ka^'khtSa k8 

B^Hlk POAA'K; Clk-H 4^î( AAT Clk-A A8KpiL3l; UJH Clk BA KÎIAHà RAB- 

rap . ap i|&i«iop8A8H aa ujAuriL^ AHéMi ^ah^ 3HCf-H : aMicra Ba }kS- 

jkfiHÀ HOpOA^A^ Clk^, Ka UJH CIMHHUÏA sil jj^mkpikTiLCKnk, ujA 

tap'kuj Ka UJH 6aM«|roH . tap ^ih6p8a8h aa wnrikAf^ AH^Mf rAA> 

3HC(H : CiMHHl^ÎA TA Tl^AY^HHA KA TlkAY^H . Up Hf a8H AA HOAW- 
AC ^CHOp AMMiy AMM (!) ÛCKfi, 3HCi-H : C^ ^Yl BOPAT A< nikHHI, 
K^KT UIH AA A^^HH UJH AA BOtapH CK Ji,'k XfiĂH'K, UJH rkMHHIţYtl 
aSH CK ^Yf jj^dkpMHHaU J^î rfi^'S . ap 4^IHOp9A8H aa 3'k«IIAC^ AH^Mf 
Hfif^OAAHAI^ 3HrK-H; Klk Clk BA ACÎM^Hk KA 8H CT^kARAp p^Cl^A^T 
^Tp'o TlkpYf UJH j|iTp'0 ^pSM^CIl^l . tap j|^(h6p8a8H aa ^HCRpik- 
3'fcHf^ AH^Mi BiHUaAlHH; 3HCI-H : Clk i^U KA 8H A8n AR^KlkTOP; A< 
AHAlHHlilţ'k A^ Kà MlkHKA CA; Uf fi^i KlkTpik ckfi^ BA A^ AATOpA 

XpaH-k. 



întrebările SaveKeî cu Solomon. (Fol. 60 b — 61a.) 
IUh cik urrcmA hhcaia GabcaYh A^^npc Toirc A^Kp^puAC 

K'kTC A^ jjiTpCBAT RpC 6OAOMOH . KlwH Klk UJH GaBHAA CpA ^l^C- 
AinT^K, AT'tTA KTkT UJH AAHH J^U'KfiAn, fi,ê RpC AIApMCH'k RliM^KH- 
T^a^H TpCMHT'k A^ ^^^ C^AT UJH ^B'Kl^lkT^plk A^ ^^ A'^HCA, 
4rkTA CpA K8 jj^l^CACRH^HC AlipC . Up GaBHAA A^I^^ ^^ Blk38T 
4UJa, K8m j|^TpS HHMHK HS RST^ RpHHAC k8 (!) GoAOMOH; j^Klk 
Bpè Clk-A M AH HCRHT'kCK'k W A^T^ CW lUiî M AH EAyW . UJH aA^' 
C(CC GaBlÎAA K8 CIÎHC Jj^'kTî KSpiTC 4^0ApTC THHCpC, UJH AA^CCCC 
UJH KOKOHH lap THHCpU A^ W ROTpHBlk K8 if^'kTCAC . UIH j^Blkl^lk 

^nnkpikT'kcA Gabhaa ctw ac p'kT'k3c Ri^pSA karSaSh TiJTiJpop ^- 

Tp'^H KHR^ UIH il^'kTCAOp UJH KOKOHHAOp, UJH Clk-H ^BpAHC RpC TOlţ 
.pp'^H ROpTk . UJH i|^lkKépik WAAICHYh GaBHAHH AUJA K^M tâ\^ J^- 
fL\H,AT, UIH-H AA^CCpik j|iHAHHT'k jjiR'kpAT^ASH GOAOMOH UJH A TOT 

4aT8A . UIH 3HCC Gabhaa KikTpnk Goaomoh : ^ui^piTc! boic ci^-m 

MHj AHHTP'aHCI|JH KOKOHH; KipYH C^HT BlkpBAI^H^ UJH KipÎH ClkHT 

ij^'^Tc? tap GoAOAiOH M^AT c'a^ h^a^t ji,î ahScta, UJH 3h(cc) c\ 



72 1760. 

Al AfifiK'K ÂÏVK C'K Ck CïVkAÎ .{^HAHHT'k jj^m^piT^A^H . lUH AfifiCip'K 
AI Clk CnikAipik AHIH KOKOHH TOU jjiHaHHT'k .{^m^pATSA^H; UIH 
npHHfnS J^ AOK GOAOMOH KipÏH ipà BOHHHM^ Klk Clk CnikAÀ npi 
WSPA3 UJH npi AIlkHHH Tipi UJH AHl^CAT; up KApiAI ipA if^-faxi Ck 
CïVKAA AHHHUJOp UJH CMipiH . UJH 3Hrk GoAOAIOH, Ji,i'H AAICipik fi,i 
WCIRH^ UJH TpHMHC^ Ji,î'\î HipKipik, UIH Jj^i Afi.îH'^pAT K^KlkHT^A 
a8h GoAOAIOH J^n^fiAT . UJH niNTp'aHICTA A^Kp^ M^AT c'AS MHH8- 

HAT ^nnkpikT'kcA GakhaA; ujh 3Hcnk j|iTp'A83Hp'k T^T^pop : ahah 
aiSat Bnk38ic k8 wkïh a\Yih, fi^îK^r am A83HT k8 Sp'kKHAi niHTpS 

jj^nikpATSA GoAOMOH . UJH dplkUl 3HCI : W npi ^ipHHHTI GOAO- 
MOiHl! npiL MliHAPC UJH ^I^IAIHTI^ K^ ICTI jj^ipHHHT UIH AOK^A 
8HAI KAAKlk TAAHIAI T^AI^ jjiTpiK^UJ Upi TOl^ ^UIAini^HH . A^'HMI- 
n^T^A A^AIHH UIH U'kHlk ^ BIHH h8 BA /UAH HAIjll HHAII fi^HHTfi^ 
WAMIHH nOTpHBHHK l^ïl . W jj^ipl^HI A< UJ'kpBÏH UJH fi,i UIApSIAI 
TAAI^ KipÏH CTAS ^HAHHTli tA fi^i CA8}KICK; UJH A^fi, K^BHHTIAI 
POCTSaSH T^KS H-kAI ^I^IAIRTI^ UJH MAH A^AHH Ji,îïi^T TOixi 
^SAHII^HAI; Klk K^BHHTIAI péCT^ASU Tli^ Cl^HT H3BlkBHpi C^^AI- 
T8a8H^ UJH BHHAIKipi Tp^n^A^H . UJH CKOAC(l) fi,î-A A^fi^^ ^^ - #^ • 
AI TAAAHl^H A< ^^P CAjj^Hp^ Ji,i HIA AAIC CK^A/tHk; UIH RÏITpH CKSMHI 
MOHAIÎTI A< AISaT npil^^ UIH A^AHIl^ CK^AHHI ^ TOT ^lAICA ; UIH 
US A\AH A'I^p^HT TpSnUHA BAACiAI^A^H; Kipi AS ^^CT AIK^HTOipi 
Ai TOiTI BOiAlAI K'kTI Cl^HT . UJH UJ'aS a8aT 3YWA B^Hlk Ji,i Ad 
jj^n^piTSA GOAOMOH^ UJH M^ATI AA^A^ UJH U^\^iAi J^^H^ J^H^- 

P^tSaSh . UIH A^P^*^ BHCipHMÏH GhwhSaSh mSati WA^^P^ CKSAini, 

UJH BIUJAIHHTI UJH A^p UJH HÏITpi^ CKSAini^ UIH CK A^^^ -f U^P^ ^H 

tap'kui k8 hhhcti Aiipi. 



Cyru şi regele rob. (Fol. 101b — 102a.) 
UIh AT'kTA j^H ji.îfi.'kc^ fifiASHî^î^ nST'kpi Aiipi KiipiH 

^nikpAT^ KTkT AS K'kTtJT AIAH AISaT A^ • ^ • ^U'kpAU ; UJH A*S 
A^AT l^'kpHAI UJH ABSi^YHAI TOiTI . UIH Hpi A'I^HUIÏH TOT BÏH M 
npHHCk AA M'kHA A8H; UJH HHH npi ShSa h'aS W/UOpikT; Hl Upi TOlţ 
taS jjiKHC^ UJH Al ^^^écî COKOTHHI^lk A^ TOATI^ UJÏ-H I^HH'k J^ KH- 
COApI (!) HSAIAH niHTpS Clk-H M^CTpi lUH Clk-H A^^^^^A^t^^^lk . UJH 
4^nkK^CI AHICT ^nikpAT W HAfi^T'K CHSMVTK, TOT K8 ASp^ UJH 
Ull^A't ^Tp'^kHCA lA UJH KS BOUpHH a8h ; Up K'kHA Bp'k CK tic^ 
A^ipii AA npHHBAipi^ Ck Clk /^ÎC^'KT'k'ii, lA UJlkA'k ^Tp'AH'k KA- 
P'kT'k CK^Ainik UIH K8 BOtiipHH a8H; UIH jI^Y^'^^ "P^ ^^^^ JlWKfiAll, 

npi Tou, UIH TpnkM'k Kap'kTA KiipiH .^ni^paT j^ aok a^ kah . ati^- 

TA-H JS^OC'Kfi.ii ^ TOATI 3HAIAI . t2lp W A'^'*"'^; Tp'kr'kHA ^HIH ^Hlk- 



Hronograf. 73 

paiţ Tou Kap'kTa ^nn^pir^ASH KiipiH^ ap ^h^a AHHxp'aHfH .{^ni^- 

pAU; IA c'aS TOT 4^0CT jjiTOpKlkNA A<^; ^IH a8 ^OCT K^k^T^kHA 

^NanoH . up Kiipa ^ni^paT A'aS 4^oct tot cokothha k8m c'a8 i|^ocT 
^TopKikHA A< A<^ uj'a8 4^ocT k^^ti^ha ^HanoH . ujh c^ cKi^pcA 
Kiipa npf a^hcSa ujh 3Hcnk : » .|^Tpf b^i^h-A; h( M aâck Kap'kTa c'k 
M-kprh TAfii, HI TOT KaST^ ^HanoH Aiuh j^iCj ujh h^ Tpiyi ujh 

ÎA KA Hfta-A'aAl^H? tAfi AMIA ^Ri^paT 3Hrk KaH K8 4P*^Klk : KaST 
AA H'kAI pOaTf a KapikTHH .l^nikpiTSASH^ K8AI Clk jjiTOpKk J^' 
np(}K8P; UJH COKOTICK; K8AI ICTf UJH AHaCT-k A^A/(I AIHHHHHOaClk 
IUN jj^lil^apHHKlk; Klk H'kAI fi.î C8C C^ ROrOApik j|i }KOC^ UIH hIlAI 

Ai ^oc lA'k Miprik A c^c^ k8m ck j|iToapHi ujh poaTa . ap j^n^- 
P^tSa KHpa kShock^ ti^ak^a k^bi^htSaSh, k^ aaib^Pat icti 

Amh, UJH AH UIH ClkpHT A"" Kap'kTlk, UJH a^ MipCk j|^c8UJ k8 
CHHI; UJH taS fi.î'iAîrAT Ji,HH AfnkT^pik; UIH M fi^î'iX^AAAT '^ UJH 
4S UIH TpHAlHC A^ ^^ ^A^^ KAH^ UJH a^ R^C ^ Kap'kTlk Rpi aHfH 

^nnkpai^ kS ci^hi aa'kTSp'k; a^ ^^ uj'k38T ujh aIl^ 4^ikK8T hhhcti 

Mdpi; UIH «S jj^Bp'kKAT UJH US CA0e03HT^ Clk Clk A^Klk KipiAI 

Snai-h sa ^ji BOta. 



Istoria Evdochieî cu mărul. (Fol. 214a — 215a.) 
Mp KiiHA c'a^ ^MRA^T . A3 . A< j|^nnkpnki^îta a8h^ j^ 3îwa a< 

s(o)rOIBAiHTl; jj^ÎHHA ^RlkpiTSA AA BHCfpHKa H'k AHipi; AA RA- 

Tpîupp'f, tap 8h mhuiia Ai wai a^ ^^ pn^cn^puT a8 aa^^c 8h Ain^p 

^ BHCipHKlk; lUÎ-H a'aS Ji^AT . UIH AT'kTA ipà Alipi AMIA AMikfi UIH 
4aiUI KlkT c'a8 MHpAT UIH J^îl^fiÂT^A, UJÏ A^ CKOC j^Rl^piT^A 

Al taS A^'T . H . Ai raABiHH Ai ^^P; ujh a'a9 tphaihc Rpi 9h Kpi- 

AHHHOC AA Ch», Clk-A A^>^^ j|iH'bpnkTICHH . Uf ^Rl^pikT'icA a'a^ TpH- 
MHC éuSH CTOAHHK Alipi A ^Rl^piTSA^H; AH^AII IIaBAHH, KApiAI 
^OapTI Jf^A R04^TÎa jj^R^pikT'KCA R^p^pl^; UJH ARI BOpOABI K8 X^H- 

cSa^ k^h k^ ipA jj^oapTi ipA(!) Sh wa\ b8h; ap ATSuH'k a8 4^oct 

KOAHliBHT, RIHTpS AHIU H a'aS TpH/UHC jj^Rl^pikTiLCA AHIA AX^kf . 

up [laBAHH a8 i^hhSt ahia M'kp . B . 3HAi; UJH h'a8 ijiîSt ; Hi a'aS 

TpHMHC jjiR'kpiTSA^H . tâfi ^R^piTSA A<k'a8 B'k38T AI'kpSA, H^- 
MdH HI c'aS AIHpAT^ UIH a'a^ UIH Cl^VITAT AA HHIAI^ K^Vi^l" P^^^^; 
K'k nOATI ^iî Klk ^AIBAlk j|inikpnkT'kcA KS [IaBAHH; UJH Clw SairaS 
Ai AllkHÎI KA 8h AI^^ UJH c'aS UIH A^^ ^^ j^Rl^pliT^CA; UJÏ W ^- 
TpiBli : SHAI lO'-H AI'kpSA; Kipi l^H a'aAI TpHMHC? lap ^R'kpikT'kcA 
3HC(Tk) : KTK a' AM AllkHKAT . jj^Rl^piT^A taplkUl W A» /UAH ^TpiKAT, 
lUH-H 3iici : CRSHI-AI KS APinT^A, RIHTP^ C'kH'kTiT'k BÎil^HH AI^AI . 
Up ^Rl^p^T-bCA c'a8 }K^pAT Rpi BÎIilI^A ^Rl^piT^A^H; Klk a'aS AllkH- 



74 1760. 

KAT . ap J^J[VWfiÀT\^A, fi,îH*A^ A83HT^ Klk Clk ^K^pik lUH npi BÎMl^d At^H 

npi cTp^MB^A; cKoaci M-kp^A, uiï-HA Ap-kTik fi,î 4^ii^^ . tap vf^n^- 
p^T'âca Sna< Bnk3ă ah^p^a^ h8mah h( ^rikABfHA ujh w|iMin8 a 

TfiiMlSfik . UJH HS-H 3HCC jj^ni^pAT^A AAT HHMHK^ K^ W B'K3è K^ 

c^ cnipTf; Hf a8 fuiHT ^i akoa6; ujh ck ji.'Scî uiï a^ ujh tph/uhc 
/uaH K^pikHA A^ ^ Tikirr Kin^a a8h HaBanH, ujh a'a^ j^'Sc aa ^n^- 
pirSa A< ^'^^ Bik38T . ujî a8 KÏC/uaT anoH npi jfiU^pikT^cA, ujh uf 
a8 Y^P^"^""*" ai^AT; ujï w a8 ^^k8t Hix^^PHHKik fi,î ^nikp'kuVf^ 
UJH AHHTp'aHfaa nac w a8 SpvHCHT; cik né mah ^h BoauHKik a 
rk Mau n^prA j|^ népr^a ^ni^p^TiCK . lap ^ni^pi^T^ca c'a8 pSujH- 
uaT A< KHkTpik Tou waaiiHHH ^ni^pirSaSH, ujh h8 aBi WBpa3 ck 
tacw HHH ^Tp'o napTi^ hi tot na^H^k ujh 3Ïwa ujh HoauTi^ . ujh 
^Ài\A ji^nnkpiT^aSH h^ mah n^T'k BHA't; Hf a8 cKpHc w cKpHcoapf 
UJH c'aS pSraT ^n'kpiT^a^H cik-H fi.'k e^î, ck c('k) A^Kik ^A Hip8- 
caaHM . UJÏ I2i8 A^**" .^ni^piT^a soi; ujh c'aS rikTHT ^ni^pi^TiLca^ 
UJH uj'aS aSaT k^ chhi aB^itïf ^^AfiTî mHat'k, ujh c'a^ a^^ ^^ Hf- 
pScaauM . ujh k8m a^ cocht, kSai (?) c'a^ a^^ A^ ^^ bi^38t ToaTc 
aoKSpuaf H'kaf cif^HHTc^ ujh c'a^ j|^KHHaT aa ToaTf . ujh ki^ti aÛ- 
Kp^pA a8 4^ocT cTpuKiTi a^ npc aa j|^nikpniTiLca 6afHa m^ma aSh 
KocTaHTHH ^nikpaT^ to^tc A'k'S ^hoht .i^nikp'kT^ca €ba^kYa. 

3HAt$PHAf A'k^ ^HOHT fi,î H3H0aB^ UJH Tp^AC A^ "P^ ^^ BHCfpHMH 
Hî aS i|^OCT K^.'iérî^ UJH BlkUJAI'KHTf MSATC AS if^l^K^T; UJH IBaH- 

réaïH cKSAini tot k8 a^p noacHTi, ujh khbot(, ujh KikA^aHHtţ'k 

UJH CJJ^IUJHHHf; UJH TOT aATS Hf A^ ^OCT^ TOT a8 j|iHOHT . lUH 

Ck ^MnaS K^BikHTSA a8h A^k^A kSai 3HHf ^ «|raaTi)pïf : „^BaancH 
PAf BA(a)roBoafHïfAi tbohm Oïwana, h a^ c^^H^js^ércjh cTkiHH 
HfpScaaHMCKÏA^ : h . «|raAAiH («|r. 51, v. 20) . ujh c'a^ rkBikpiuHT 
.(in^pnkT^kca 6baokïïa aKoaè aa HfpScaauAi . ujï w a^ ^rponaT 

Jfi BHCfpHKa a8H CTkl 6Tf4&aH.UJH K'kHA a^ ^OCT AA Ji,ÀT\iA dS- 
^AfT^A^H ClkS a^ CnSC UJH a8 All^pTSpUCHT ^Tp'a^38A T^T^pop 
K9 }K^pikAllkHTS mSqÎj KSM h8 IjJÏf HHAIHK A< HlkHaCTli Kipf (V 
a8 HlkUnkCT^HT ^l^n-kpiT^A K^ [laBAHH CTOAHHK^A . liip Kl^Tf BO- 

poiBf k8 TaHHik AM aB^T AA ToaTf upf A'i^Hc^a a'aS KÏfanaT Ka 
npf 8h ^piTf; KikH KikHA ^'^^ ^^^"^ ^ni^piT^a ck-H Jj^W ^i^nikp'k- 
T^kc-k^ Hl^MAH Hf a8 ipï^T cépa jj^nnkpiTSaSH n8A)^fpiA ujh kS 

[laBaHH . A^H 4^ÏHHA f^ w AUSfpf CTpf HHlk, AAI IJJÏST H^AïaH Opf 

cépa ^ni^piT^aSH ujh npf [liBAHH; nfUTpS anacTa a'am i^hh^t 
Ka npf Sh ^piTf AA ToiTf TauHHAf M'kAf ; anacTa ijjîS ujh anicTa 
cn8iO ^HaH(H)T'k a^h A^^Hf3f8 ujh waMfHuaop . ujh A^^'aS cnSc 

anfCTf K^BHHTf; Ul'aS fi,AT Cl^jj^AfTSA Jf. MiAÎA jj^Vfpt^A^H UJH c'aS 
rkBlkpUJHT. 



Ghdorgacbe: Condica de obiceiuri. 75 

CXXXVIII. 
1762- 

(M. Ror-kAHfMfaHS : AfTonicit^iAf vol. III, Miuif 1846, pag. 287—328.) 

KCH^IK^ H€ api .jiNTpâ CINi CBIHildpl BiKI UJI NcSi ù npiù 
J^H^AU,Alï,lAOp A^MNI . . . fi^€ . . . FiCprâKI AA X^IM AOPC- 
4^%T9 aiHI «fH CpâUl^A laUl^Aâl Ad âNII 1762 NCiAI\Bpl6 5. 

Obiceiul si orândulala Divanului, (pag. 321). 
OeiHii^A uii opikHA^c^AA ^ibahSaSi J^H Mf Kin Cf 8pMfA3nk. 

K8 31 MAI HAINTia ^IKAH9a8I nOpOHHfl|Jf ^0/UH8A B^Td- 

r8a8i a< flnpo3i; c^ if^aKik i|jipi BopHiMiAop a^ noapxik; k4 rk 

^Hl|JIIHlţl3f ni HClkA^ITOpi^ K'K ICTf C^ Cf ^aKlk ^IB4H *, lUI Opi MIHI 
AIH AliKSlTOpi Ci B4 Tp4Mf A4 ^IB4H; Clk Al ^11 8IUA A^^KIC^ . lAp 
SHII A>H A^AIHI^ ipa OBIMIH^Il^l nikH^ H8 IpA AAIlkHAOlk n^pi^iAi 

AORAMii^ Hi cik nikpiA, ^Ai^ik; Cl A^ nopOHK^ m 8h8a ciHrSp aa 

^IB4H Clk H8-A CKOaTlk [KApi AHiarTk HOpOHKlk UJI Y^'I^'^PIP^ Ull 
^H BpiAHIAI A^ 4KM9 UJI AI4I TApi Cl n^3ll4ll, ATlkT A^ KlkTpik 
^OA/lHI KlkT lUi A^ K^Tpik BlAll^li BOIipi, KApil ClkHT VI^ACKlkTOpi .] 
^IMi BlkTAB^A A< {Inp03l ri^Tlijll ^IBANSA . A4 AiB4N8a Ml A AHapi 
iCTI OeiHli^ Clk Cl 4i|^AI UJI MlTpOnOAiT^A l^ipii^ IUI BOiipil TOl^l 
m pikHAt^MA-k^ EÎAÛVK, BIA fIpAII4lll, BlkTaB^A A^ flnp03i .T. flp- 

Mduj . r . flpA/iaul; BopHiHii A^ noapTik^ l3B4Ujnk a^ A*^^"; '^^^^ 
amcTii cta8 aa pikHA^CAAa Aop, uji k8 ciauhiai BOiipiii Aop ni 

AM'kH'K; ACIMIHf UJI [IaIHII UJl MlO^OA^pil CI aJJ^M^ 3B0piT0pi àà 

^ïBaH j|^NaiHTia A^'^^^^^i? cti^ha un 11 j^h pi^HA^ un aa aok^a 
Aop . A>H BiAii^ii BOiipi Aiia3ikAi ui Kapii Ba A^^H^^; ^^ nopon- 
Mfi|ji cik uia3nk aa JS^iEàH j|^Ainpi8Hik M Hii-A^aai^i soiipi k9 BOiipii, 
Ad pikHA^^AAa AOp . un n'knik Aa a^^^*^ ^ A^^^ ^ ^^1 A\i)^ai 
BoA'^? ^^ ^^^ K^KiS OBiHiiS A^ uiikA^^ UJI '^' Aoro^i^T aa A>b^m 
ne Spaia aarop BOiipi; lap arSuMia n^ c'aS Mai obihIh^it a uji^a^; 
Adp AA Ji^ïEAH ^naïuTia A^^^^^^^u 3BopiTop Cl a^A-k . Sun ai h 

^OAIHII Hll BIKI Hl a^ 4^0CT MOAAOBIHI ipa OBiHIH^Il^i A îfl^^Ji^iKA 

HopoA^A Anai aiSat jj^n cm^Ti^pii^ abh^ua ^ujiai Aop fi,îCKici] lui 

i^\HÎA JS^lKAll un AA BplAII A^ KIUA^; HITIUA T . AoPOif^lkT TKAA- 
BIAI OaMIHIAOp un AATI CKpiCOpl, Hl ClkHT CK Al ACK^ATI, UJI Clk 

Aî A^yK fi^ïKAMA . ipa OBiHii^ BIK18 Kapi c'a^ un ^panar aa A^^- 
Hii Hii TpiK^iţi un niiHik AA KaHTiMip fioA'k : Aoro4^nkT aa xpii- 
Aia Cl ijyKHîA k8 aniacT^ aaïqipi : cik ^ii om ^hb^i^at aa 



84 ca. 1760—1780. 

^wapTi npwacTf . FpfHHH c'a^ p'k^HKar k^ twi^hh^ kS a/iapi 
^HTpf CH . TivaTik HwanTi aHfA aai nfTpiK8T-w ^NTpS w crapi 

a KCHH j|^H Hi MaH MAfii Efi'K^KAVKlUHi, 8HHH jj^HnpUTTHBa dA- 

Topa ; KikH i^i^CH A^A^^"^ ck/uhSa nHfpA^pHH HwacTpf . A^nik mi 
3Hwa a^ ASAiHHaT^ ni qiCM^TaTi a< rpiHH caokw3hha Kwp^- 

BHHAI AOp ^H MAfii, A'S ^HMCHST A JfiHK'KfiKA Hfi'K'iHM A^fi, H^- 
HHA ^H AlkWHTpS UIH pOaClAf AOp HfAH ^p8M0ac(f) ; HfAA'aAT^ 

giCMikTaTf a^ pi^Aiac j|^Hnpc8Hik k8 Ûfamîmhwh . hwh Kapi anS- 

KaClkM a j|^HTpa ^H KOp'kSHH; ^fiMAM K^A'kTOpHH HWaCTpi; UIH 
KOpikBHHAC K8 Aiapl p^nf^lCAII CKfii BaASpHAf; Hf KipH flwCHAWH 

Af T^ni (?) j|^HHaHHTf KOpi^BHH HwacTpi . A^"*^ ^^ ^^ aţf^Hc^ Aa 

TiHiAWc Hi-AAi nwropikT aKOAO^ spi^HA a ^asf ^KnkpxBiAi Hoacrpc 

K^Tpik A^HI3'kH^ niHTpS Ka Clfk ^aKlk ^HTOapHCpf HWCTp'k ^ipH- 

HHTi^; A^P Z^^^ "^ Y^'^'^'^P'^^^ ^ ""'^ A^ ^^^ A^-f H rpac'k . a^iiCT 
Aa^h(3'kS iUikHHOc ^'iHHA; ^^ n^c w spa^KBik A< H3HwaBnk ^HTpf 
HWH; iiJH auii lapiiiiJ HtaA/i A^cni^pi^HT; 8hhh ah^ki^ha aP^^^^ ^"P< 
TpwaA<i; c'aS ^HTOpcS ^nnptôHik k8 ^i^Hi^i^AfnT^A (x>AHCf4^, na 
rk a^l^Ai npf {IraaicAiHWH; h8 a^^P^i^ ^'api ck c(i^) apikTf AiaH 

RA'kKSlţ npiHl^HnSA^H AHiCT^A; H( HfHTpS Ka CK Clk A^CR'kpi^aCK'k A< 
TOB'kplkUlHC HiAOpa-A'aAl^H . A^P <^ ^^ Spa^aT K^kAlkTOpHf Mi 
^Hnpi^Hlk KS KOp'kCHHAI AlfAf; K^H AAI K^HOCK^T AiaH ^HHaHHTi 
HfHWpWHiipi Hf fi.MHî'i'KH HI TlkTI^Clk. 



Cartea a Xa, v. 210—250. (a. pag. 227—229.) 

KapTC a .T 

•ILhtp'w BaAf aS a^j^Aar naAar^A GnpcHH; Kapn (pa 3haht 
k8 HHCTpn ^l^wapTi j|^p8Aioac(H), ^Hnpcv^P^T k8 nikA^P>^ • ^^ noap- 

T'k CK BHAC A^nH IIJH ACH ^HBA'kH3Hl^ npHH Efi'KlKHM AH^ HHH 

8h8a h8 c'a8 apSHKax ac8npa TOBapikUJHAop a^fH^ Hi ^nnpWTHBii., 
a8 ^HHinST a cik K^nSpa^ uih a saTf k8 ko3HA( Aop^ Ka HHipH 
KikHHH A< Kacik; Kapn cw AHHrSiuikCK npi Ai^nrik CTikni^HSA Aop^ 
KikHA cik pi^AHKi^k A< ^^ Aiac('k); ap^HKnkHA^-Ac a< an8p8p( ki^tc 
HfBa; acif^AiHHC AfH UIH aShkhh (!) CK K8H8pa n( AnkHri^ toba- 

pnkUlHH AliH; UJH M'KfiUMÎ TP^PSaSH AOp H8 Af A^ npHHHHlk A^ 

a ci^ TiAii . c'aS wnpnT aa Suia A^'^Hik3'KwaH uih aS a83HT-o 
K'kHT'KHA k8 8h raac a^hh^haT; a^kp^kha iv t^^t^ 4^wapTf 

C^nU^'kpi; A8Kp8 A/IHHSHAT UJH HIAlSpHTÔpiC; A^ W jj^pSAIClkl^^ 

AMêcw, Kapn h8 noaxi aAT^A a w cikB'kpuiH; A^'^^'r ^ a^'^"^' 



Boţulescn: Varlaam şi Josafat. 77 

^IH; 9ha( KpiiOA asl /uipi A^P'^P^ • ^^ A< mSati opH nop^H- 

MHCi a Clk AJi,^Hh npfU;UHH IAOAHAOP AWp UlA KinHipH^ ^^l^KlkHAt^AI 
AOp AnipH ^^'^A^^^M ^^ A^P^PH; niHTp^ Kd IH Clk rk fiOAifi 
A^AIHf3(HA0p AOp luA lA^AH; K4 Clk-H fi^% MIA^, HIHTp^ K4 Clk 

noirik AK-k 4'*^ • A^P hhm k8 mh?kaok8a a< ATi^T^fc û8rk«iioHH 
hS hStI f a ae^ ^ih . A^P ^noH ^j&ihna b6a; uih nA^H'kp'k a^<m- 

NSa^H HOCTp^ Ic Xc^ A^n^ W n^l^IHlk Bp'kAll «USĂpiL KpilCA^H 

aS 4^oct j|irpfKiT*k; 9ha< KpiiOA a8 ij&ikKST Alipi biciaiI; ujh 
ckpB^Toapf T^T^popa lAOAiAop ckH; uiîî A^<^Hf3CHA0p Awp iniî a8 
A^T npfwi^Aop aHiAop iaoah a^^^^^ ^^'^^ A^ riSpH; ujh a^^w^k 

CST( A^ B(pS(HH; UlA AUSATlk HlkHHf; Ulii KHH; UIH Alipi BfCiAlf, 

UIH d^pBikToapi 4^nk«i'k tot HopOA^A, niHTpS jj^rpfKip'k Kpi^dcfu. 



Pilda cu privighetoarea, (pag. 52 — 54.) 
/^pfHT aniLA SapaaaA/i a^ 3hc a8 Iwca^aT : lOK^ijif nf cik- 

piMH, UJH ^IH AIIAOCTHB Kl^Tp'K HpiĂTfHÎH A^ A^^Hf3(^ . îUiî AHA- 

era Hf aKSAi i^ j^i\ 3HK, n'K3'^i4if c'k h^ Shi^h^ ujii B13H ck M 

i^AHH K8m aS jj^lkK^T ^H ClkT^kH^ KipfAf A^ UpHHCS W HpUBIPH- 

Toapc . Kipli npHBHPHTéapf Bnk3i[kHA^cf npHHci^, a8 3HC aiohcik8- 

XSh hi W npHHC^CI:W npiĂTfH^A AIU^! A< BIH T^ €%, Mlik AiuJH 

cAOBOA'i^» ^"^ ^^ A^K; (8 ^1^ jj^i^rikAt^ccKS c^n, a^^ "rpcu j^hbi^- 

U1iT8pH; Klk B(H ^A ^(pHHHT T^; fi,î Af BfH l|lA A Af l^lH-k; UIH 
A^ AlipC i|^OAOCHHIţlk J^V^ BWp i|^A . flT^HHH ClkT^ku^A ÀS 3HC .* fi,î 

ri A\H Al bIh cn^Hi^ ^i^h ^i^riiA^^cK^; k^ ti boic CAOB03A ch ti 
A^MH . fluia npHBHfiTéap'k a8 3hc : ji^HBikit^kT^pa nii a^ht^ic 
ucTi anacra : 8h A8Kp8 hi tS h8 nénu c^-a ahbH; h8-a «iipnA . ûa 
AOHA'k «cTi a«iacTa:8H A8Kp8 hi tÔ j^a ah, a^-^ "^'^* A^ t'P*- 

BSHHI^lfk^ I^IHI-A ujh- A 01^3-^1411 BHHI . flTp'kĂ MCTI AHacTa : 8h a8- 

KpS HI h8 n6aTi 4^A ci^ 4^11, h8 TpiBSi ci^-a Kp{3H . Oh^t-^uSa ^h- 

liCAiriiHA 3HCIAI jl^HBTil^^T^pH; i|&éapTI M HAlkK^T, UlA w a8 

CAOB0311T cik ck A^Kik . npHBiriTéapli a8 3B8paT A'l^^^npa 8h8h 
Konan ^oapTi jj^HHaAT, uiA aS KiAiaT ni mohchk^ ujii taS 3hc:w 
npiĂTiHi! j^H nir^Ba rh ai'ah a^cat cii Mik a^k> K'kh 18 aM j^h 
réuid w niiTp'K ck^mr^K; Kiplî ucti aiah Aiipi a^ki^t 8h w8 

AC rkCKlk; UIH RAliT^IIJI W Alipi K0Al6aplk . Gl^^T'âuSA ^hi^iai- 

rkNA 3HCIAI npHBÏriTépiH^ uSAiaH ki^t a8 ^uhih^t h SaibaA ni 
SpMa iH niH ToaTi Kpi^urSpuAi ka Ck w npHH3'k . fiTSHH'k npn- 
Birrréap'k mS 3Hc:w mohchk hibSh! auià a^ bihi an uih8t t^ 



78 1766. 

.|VH MHHTi j|iHKl<^ltlkTépHAI Ml l8 H^M A^'*'*^ ^^ ^^^ 3HC : 8H 
A8Kp8 Ml rè Jf^A AH, AC ^ ^^'^^ A< TpiK^HHlţ-k nnk3'kl|JI-A lUH-il IţlHi; 

aATa j|iHKikiţnkT8pik a8 i|iOCT, Sh (a^kp») mi h^ non rk-A ahsh, m» 
^MKAà a-A MipKi; T^ ai'ah aeSt, ji^Afi h'ah I|J|8T Clk M-k UIH, Ujfl 

aK^AI T8 KaSlţH, UIJI 8AIBAH KA Clk AVK npHH3H; fi,Afi TS MS nét^H 
rk Mlk AHBH . fl Tp^A jj^HKnkltnkTépik a8 ^OCT : 8h A^KpS Ml h8 

néaTi rk ^n, M rpis^i cik-A Kpi3H; tap rè Kpi3H, K^k i8 aah ^h 
réiuik w ni^Tpik cK^Annik; mah rpéack a^k^t 8h o8 a< rkCKik ; 

8HA( COKOT^ipi AKSM; K8AI HOM i8 Clk AHBS ^H réuî'K, ^IHHA 

o8a rli|jYH tacTi ahah Aiipi /^îk^t aiïhi . UIh aS 3HC mohcïkSa^h : 

A^'TI fi,Afi AA HIb6A; UIH p'kA^lkH k8 p^Wa j^HTl^^MnAApi; Klk l8 
HS r6iC CVlţ MAH A^^ HHM W ^HKlklţl^Tl^pik^ K^kM H^ l|JIH CK W 
ItÏH ^H MHHTI. 

CXL. 

1765. 

(Folio, ni M nepagînate + 564 paginï pagflnate.) 

OrMcoHb ap^VcnHCKcn^Ab OccaAONHKâAâA • • • • • Bânâ- 

Predoslovie. (Fol. Hb — Hla.) 

flpiAOCAORÏI K'kTpi npABOCAiBHHMÏH MITHTOpH. 

UIh auiii ipii ka w rpi^AHR^k j|iK8ĂTik, wA ka o^h 

H3Bép niMITA^HT AA MIH Ml H^ OST-k CK W RpHMinik; A^^Klk AA 
MIH Ml IjJÏÀ H^MAH AHAIBA p^MA^H'kCKlk . Ji^îH AKS/U TA^AA^lkMHH- 
A^-C'k npi AHAIBA pSM^H^CKlk^ c'aS Ji^ÀT J^ CTÀA^E'K, K^ B8HA CO- 

KOTHHunk iniî KÏiAT^AAik A np-k cjj^Hi^ÏH ciAi; n^kpHHTiA^H Mnxpo- 

nOAHT A TéATlfk 0\'rrpOBAi)fÏA; Kirpto Krp FpHrOpÎI; KApiAI 4^mi 
TÔATlk WCÂfifi.'iJh niHTp^ BHHIAI UIH 4^0AÔC^A MIA fi,i W6I|JI . fi,iHH 
C^I^ÎA CA TirnikpHHA^-W; A^ A^j^ïipOCHT-W UIH A^ A'^^P^I^'T-UF; KA 
OY'H aV ^^P^ ^^ 4^6aPTI K^BÏHHMéc AA AliHKA M'k fi,î WB1|II A 
T^TSpiOp, C^TA BIC*KpiKl[k A A8H AA^HI3i8 . MH A^P T^AAIHkMI^H- 
A^-Clk KipT'fc AMicTA, A^ AK^Al' BA i|^A A^ WBI|JI AA xéltH; Upi- 
K^AH* UIH A^AIHHA; jjiKi^T W BA HpUM^RI H^ H^MAH MIH Ml Iţll^ 
AHAIBA lAAHH^CKlk, MH UJA MIH Ml h8 W ijlîS; UIH AIAH KX^fiTOC 
H'KAI^A pSAI^HicK ^ ^^YllHA npi AHAIBA AWp T^AAIlkMHTlk .... 

lUi^ A^ ('^^ ^ikKéT Bpi w rpiuiiA-k OY'HA^BiuJ' a< aihhI; 

C'i8 fLX^ Clk BA R'kp'k; K^AI* K^k M C'A^ T^AAHkMHT BHHI^ A/I'k plOr 



! Chesarîe: Simeon Thesalonic. 79 

L 

I 

I Ck /Ulk w|iBpfAHHHHlţH (pTlkHIOHÏH . [fÇkHH MMaA ^H8a A^Hf3i8 

noari à ^âhî t6atî ^i^pi^ rpiiuiA'k, tap w/u8a ^^iîha c8néc* 
Hai|j(pYH iiji'i crpHKnkHi^HYH^ ijjA c8néc ij^ÎNH^ Aa ar^T'k h^th/UH, 
lUH néaxi 4^A HiA'^^i^HMiT hhhh w A^^i^? A'^Ka cik Ba pn^AH- 
Ki anacTik ipx'kHioHC a^^^ ij^iip'k waniH'âcK'KJ . 4^hi^h ckH^réuiH 
^ A^hSa, hch hc Kii^H HîTiî, m A B-k aAţ^HciţH aMi^HTi aa p^rik- 

HIONHAC H'kaf HC 4^iH(l^H KlkTpik A^H^3^^7 UlA A< ^>^Hf MM Ml 

aa/\* T^AAi^MiiT aMicTik Kipn k8 AiSA'rk ivcTiH^âAik uiA i|^^p 
Ai np-k^iT* c^prSĂAifk, A*^h ahmsa lAAHH^cirk npi AfiMsa f^MJk- 
NTCHik^ A^nik A^Hf3i8 ^'hKÂHfi,* M^AH%,MAfii uiH mIa8a Ml Ai'a8 

^A^^HaT liJH M'\-i^ nOp^HMHT MÏI A rkB^pUlA aMicTlfk TA^AM'kMHpi; 

KipiAi as uiA A^^i"* aMicTik Kipxi j^ Tirnipic k8 a ch KiAT^ÂAïk. 
Û npiL mhhcthtTh npaBOcaiBÎiH A^'^H'kBéacTpik cAMfiAr 

KicipYA. 



Cap. XI: Eresurile luï Manend BogomU etc. (pag. 21 — 23.) 

Kank 1)'. 

flcénpa al^H Ghmoh bp^}Kht6pica luji a aéA MaHiHA; uih aMi- 
awp aciaiiH'k A\bp\ uiA acénpa nikr^HHAWp Eopoaiiia (! 1. — aiHa) 

aAïKik K^A^^rip . 

flpXYipiSak. 

^Snik aMiiiJ'k M'kai a^ ^^ ^i^Min^T ipicSp^ Kipiai npi yc. 
dACKik a'aS npYHMiÎT tap h8 aP^^t*; hiîmh npiKéan* a8 a^"*"' "P^~ 
noBiAt^Hp'k ancTOAHAwp ; mh uiA niHxpS ap'kTip'k uiA jjiTpSnip'k 

aM M^ATI ^'^AlOp A< KpiAHHl^l AS npÏHMlÎT; lap jj^Klk ujA k8- 

b^htSa mia AP^nT KipiAi tacTi niHxpS c^^hta xpoi^i^ a'aS ai- 
nnkAar . up oyHÏH uiA Ai;i^Hr^HTÔpH aS Maaht npi ih-uj' niirA^- 
N'RiiJi; lUH nST^pi a aSh A^Hi3i8, ka Ghahoh Bp^i^KHrépiOA, 
roHiiNA npi AiipiAi Gvvuoh [IiTpik^ uiA Mahina wapi-K^piai cn8p- 

Kir, Kipi UlA A\Âiî p'kH C^HT A^K^"!"' ^<H ij^'kp'k A^NI3l8 . Jfili^ 

uiA KHpHHe wipi KapiAi^ luA KapnoKpixHc cnSpKii^ïH; ^i^npoTHB- 

NHHÏH anCTOAHAWp A8H \C . UlA AA^ /U^A^ Bp-k^KAliui' AH aAI- 
Blp^A^H; KipÏH luA HIASAIHI31Ă14JI AS j|^Blkl^iT A^^^ CT^kHA^- 
HHp, J!^HHTp\i KipÏH UlA AKÛaA Ci^HT fior6AIHAÏH, WAllilép i|^'kp 

Ai AiLMi; KipïH uiA K^A^i^iP ('^ KÏAM'k . AP^ht' amia a^P* '■'P^' 
ESĂ14JI Béaw a iţjA niNTpS a^hujïh^ Ka a^ oyHÏH Mi c;^ht anpéa- 
ni kS pikSTi'rk a^ k^h . ki^m* kS m^ati^ ^-ki^iipii a cii pSrii 

rk 4^iK^ Ullï lirPAU AAlKlk ^'^l^l^pHHM^llJf A W hpÎHAlA, UJI^ K'kp- 

HHAf luà jf^nriAi ancTOAHAWp . j^ck uih npi am^ctA; mù npi 



80 1766. 

AHiA'k'A! ÂATi cKpHnrép A< w A^'^^ ^< A'ân'kA'K^ uih hhmhk* mIh 
4^'kp A< A'^H^S^^ h9 A8Kp'£3nk A< 'i'^^^ iirrAciiJ* uih ancTOAitiJ*, 

HH MAH K^pTéc M^Af A^H npOTHBli; K8 MSATI^ J^npOTHKHfii 
CT^HA, j^npOTHBA A TOATi K^KHNTfAI UlA A^Kp^pHAI IJjA AIÇICII- 
pHAI A^N8a8H . tap AIAH BHHI Ck 3IIK , Kl<k Ci^HT J^iCWK^filUHT 
KS r^HA^pHAi UjA K8 A^Kp^pHAI H'kpi^ÏH a8h ANTHYPHCT, IVApC- 
KipiAf îîuAfii AHN ^Hpf; UlA pSrii^HIOH jJ^TP'aCKSNC , uih KAvHT'kp* 

cnSpKiTi; ujA AATfAi ^'kpii A^>^^3^^; A8Kp;^HA HfKSpirc uiA npi[ 

CnSpKiTf^ KApfAf HHHH Ck K^BHHf A Af A^ 4 CKpHCOApi . UIH A*^- 
nik^-k jj^nptôHlk K^ KpiAHHlţA; TOATI TAHHHAf A8H \t . UJJi CRpI 

AH'kcTA X^^^^^\ AA^Kik AcSnpA c^ht8a8h B0TC3, uiA AcénpA c4^h- 

TIH K^MiHfK'kTép; UJH AC^npA KHR^A^H HHHCTHTIH Kp^H ^ ACSnpA 
c4^HTfAWp HKOAHC, AC^npA HHHCTHTfAWp BCC^pHHH; AcéupA fi,MHi' 
3((l4IHAWp CKpHHTSpH AA( A^VÏH; UIH AAC npopÔHHAWp^ AC8npA 
AP^ni^HAWp UIH MHfHHHHAWp^ AcéopA Ap)fïfpcâAWp UjA UpiROA^E- 
HHHHAWp ; UlA A/lAH npf CK^pT* : AcénpA T^T^pWp Al^KpSpHAWp Hi- 
AWp c4^HTf ; fi.Stl'K Af H'kA^'V'^^ CATiHA^ UlA fi^fiSniH A^H K8 ^A<^~ 

H^pli AHiCTSift cnpf oy'hSa ^ Tpoi^^ A^H(3(^, UII1 cnpf ^Tp8- 

nip'k K^B^HT^A^H^ UIH COpf TOATI H'KM A^HC3fél|J*; C^HT ^^ 
AHHA CnSpKil^ÏH . MlkKip Kl<k M^HTSUTépiOA HOCTp^^ UlA Cif^Hl^ÏH 
AnCTOA H'k^ j|^Blkl^iT Upf HOH K8 A^KpSpU, UIH K8 KSBHHTI A^Hf- 
3((CK8A B0T(3; uih j|i4^pHK0UjiTA npHHAIjlCHÏi A TpénSASH UIH 
C^HgfASH CkS, UJH AirTSpriift^ uih H'kAf-A'iATf A<^Hf3l(l|JH TiUH 
AAi A^H . UJH jjiKlk H^ H^A/lAH TiTlkA H6cTp8, HH UJH AATf p^Plk- 
HIOH ; npHH KA^iAC lUH (A K'kTpi Un^piIHTIAf Clk pSfA . UIH A UpÎH- 

Miip'k AAi AiigïH luîî aai npopénHAwp HiAwp hî c;^ht npono- 

BCA^HTi nCHTp^ A^HC^a'; UiA a HHHCTA IdpihUI* Ci^TfAI BHtipiHH 
H^8 ap'kTAT AHifcTA; A^^^ ^^^ BCckpi^Knk B^Kf^ ^V"A^ ^^ rOHHT 

kS bhhioa npf AHfH npiKSuHTOp A< ^'^Af fi^Mmyii\ï\ uih Kick a< 
pSr-kHioHf; ujA hàck a n^piiHTf a^h CklS w iS h^miit npf a^hca . 

UJH HS A'KCh [3H1f] KA C'K AA^Klk «IHHC-BiUJ* Bp( SH KÀC Rpl^H 
BHCkpHH . UJH lapi^^UJ* KHRSA KP^hYr, CIMHSA Ck!$^ a'a9 HSAliiT* 
M^HT^HTOpiCA ; UjA jjiHAHHT^ A fi,ÔAW BiHHpf A A8H W A8 BKTIÎT* 
MAH HAHHTI^ 3HK;^HA* : AT^HHli Clk bA ApikTA CfMHSA jj^ilCA^H 

wmihick j^ Hcpio AA^Kik Kp^H'k; Kip'k uiA ^Ri^piT^ASH Kwhctah- 

THH* laS ApikTiT A< ^^(; ^*^ K'kTpi A ci KpfAI^HI^lk a'aS ROBli- 
U^HT ^ UIH j|i 3HAIAI A8H KwHCTAHTHH* AA H^piO W a8 ApikTiT AA 
AAIïi3-K 3H . Up UIJI niBf A j|iTp'AHicT^ Kp^Hi Clk Ai^A*^ ^^ "^^^ 
ci&HI^ÎH M H^MAH K8 /UfiUT-k; HH UlA K8 TP^RSA W HHHCTICK UIA 
W C^kp^Tli Rpi A^HCA . UJJÏ ^C8UJ' UiTp-k AHicTA AS Blk^TiT ^ A 
RlkTHAIII AAIK^ A CK pi^CTHruA; Kip( UJIÏ Ji,ÎAA Mil^HT^HTépiOA 



Cânta: Letopiseţ. 81 

BCCTHpl ^HaiÎHTi â» A^^T, lUA ÛHfi,piii ^fiÀTîAÎ AHiCT^Jh, luiî Aà' 
njH M^AU^ AHH anCTOAH UIH AHN* MHhM . lUII niH^Tf luA CIAIH 
dA A^H ^C . W i8 H^MHT npf A . Up ^^j^pHKOUjiTf Al UlA Alii^H- 
T^HTâdpf Af UlA AC ^A^Hf3l^ A^Xf^C TiHHf; UlA ^I^C^IIJ* niBIA* A±^ 

A^T, a8;^ha A«^^ A'^h^^*; wp A^M^^* "^ HéAiati pSriiHi^H'k; xi- 

TkA H6cTp8 KipfAI fljJH J^ HfpICpH; H-^S A^"!"*) ^H lUH AATIAi np( 
Kip(A( IH A'^S WK^p;^T*. 



CXLI. 

1769. 

(M. Ror'kAHHHfdH^ : ArronHCit^iAf vol. IU, Mmii 1846, pag. 175 — 188.) 

AiToniciiJi,^A iJi,%pii McAAOBii A^ cnaTap^A IcaN KaNTa. 

(1741—1769.) 
întâia domnie a luî Racoviţă. (pag. 181.) 

•]VHTl[klA A^^^HIf A a8I KoHCTAHTIH Hî\AH PaKORIl^^ ËOfBOA- 
flHfCT fi,^A^H aSI^HA ^HT^I A^<^HUA npiH AII}KAOHipiA Fpi- 

Hiaop^ a a8i lopAaKi GraBapaKi Gnarap, Kapi fpa k8 totSa a^ 
nodpra .^Ain'Kp'ki^ui T8p«ifi|ji^ lui K'kTi Bpa îa k8 MaNoaaKi Gna- 
Tap coKpSA A^i^ a«ff Af Jj^'KHîA . A^ '^^P< tôHikpapi Hf aBfa a^^hii 

IUI BOIfpil H'Kfiîl, aS npiBiVI'T "TOUI BOIfpil Ji,\H n.Afi'K, ^Nll Aa K^- 

gfdr Aa G^atah^a T'kT'kpiCK^ aauii ^h i^apa AiîUîACK'w, aai^ii 
^H Hapa ^HrSpiacKik; lui jj^hlihinhi^ha^-ci jl^Mni^piki^ifa T8p«f(a- 
CK'k IUI naiuii A^ npi aa hiti^l^iai MoAAOBfi, uii a^ "P^ ^^ ^^'^^ 
cappTSpi A^ "P>H npivi^P; ^^ rpiAMc sSAiBamipi Ka ck npiH3'k 
npf OraBapaKi^ ci^-i xaif Kan^a^ ck-a a^>^^ ^^ floapTi^; uii npm 
MKKAOMipfa Xar AiaH^ASi Koctaki Pa38A aS CK^nar uii a'6 ^^ifir. 
m Aicpr'kHA AA UapirpaA; k^ aat'k h8 c'a^ n^T^T aiict^I; *îî 
c'dS ^HKiHar AA opxaoa 6HiHfpiA0P; uii aiua uii-a^ cK^nar Bica- 
Ha . ÔxaBapaKi Mai ni^i^ici^k Sna Ka ahîacta iui j^h uapa M8h- 

TCHiaCK'k, KlkHA ^^ ^<P^ Ml)^ai PaKOBII^l^ EoIBOA * KoHCTaUTIH 
KoAHk k8 M^ATlk KiAT^iAA'k; UJI KS MI^KAOHipfA UaUJIAOp a8 j^H- 

Topc ni TOi^i BOiipii AA AOK^piAi Aop . aS a^^^^it k^ na«ii 3 aui 

Ktl TOI^I BOIipil BIHI . AC AT%TA îfiA CTpaUlNIK; K'k AHkHKA a^lOH 

AiMiHiai^a^ uii AA BpiA/ii A^ KiHAii Bia niAIN K8 ^AHIOp^A; uii npicTi 

TOaTk 318a CI a^AA TOT BICIA; A^P TplBIAI IUI Al K-k^TA K8 

TOaTlk pikHA^IAAA ; IUI a8 RA'kTIT Ji^AT^pUAÎ A^^HIII AA L^api- 

Gasteb, Chrestomatie română. II. 6 



82 ca. 1760—1780. 

rpaA, uii à^ Ki^itiirar KikTik-Ba coMik nSNVi A^ ^aHi . A^^^Ha-i 
at$ MSpiT aiMf tui Konii h8-i aS pi^aiac; a8 j^Hrponar-o j|vh m^- 
Hi^cTipfa Foaia . fpa o EicfpiKik a^ niarpi^ .|^h Hiini^Siţi aa Boto- 
uifHi; 4^ikKSTik A< Gri^l^aH ëocboa hia sikTpikH, 1 aS a^^i" ToaTi 
iuoiiiiiai TikTi^Hi-cikS^ a8i Mi^ai BoÂ^ lui at$ ^^ikKSr-o ainvHHv- 
cTipf k8 crSAifH tui k8 cosop, ^HKiHikHA^-o AA Marpiap^ia Hhtio- 
]^ui, Sha^ ^cTf YpaaiSa c^^ikHTt^at^i HiKoaai . at$ a^**" agit^Top uji 
aa Mi^Hi^cTipfa IlpfMicTa ^h PoaiaH . if^i^HST-aS lui o sicfpiKik a^ 
AîAXH j^H OoKtufHi; tui CKiMSi^HA^-cf kS A^^Hiia A^ àîm, at$ aiipc 
j|vH tţapa MSNTfHfacKik A^^h; lapik aiM( at$ bchit a^^h MaTfi 
FiKa fioiBOA* 



CXLIL 
ca. 1760—1780. 

(a. Ms. bibi. centr. No. 334, folio I, Ô43 pagin! paginate. — b. Ms. bibi. centr. 

No. 334b, 4:^, 3 voi. nepaginate.) 

OaHCIIA ASH QmHP; j^HTpt^ KapH Clk KSnpiIHA^ Ti(FaTf pikTlkHH- 

pHAC a8h Gifi,HCî^ A^ "^ aiapA^ Ti(FaTi^ nirpcMcpA cA A^"^ j^HToap- 
«f^pia AHN pk3BÔioa TpwiA*^**; nikpik ki^ha aS cocht aa «ii a< "P^ 
SpMii j|vH narplic ca^ iuh at$ ^^i^kSt pikCnaikTHpc npHrwHHTopH- 

Aop MHHiawnHH i|&HMCH ciac. 

Cartea III, v. 102—166. (a. pag. 52—55. 6. I, fol. 44a— 45b.) 

KapTc rT 

HucTop la^ pi^cnSHC : crpcuHi ! t8 mi^ CHaH(iH a-a\h Afi,'SHî 
aaiiiHTf A^ HfHSMi^paTcai HikKa38pH hî aa\ ct^^^fpuT aKoao, Kt$ 
aT'kTi craropHHMHH ; aT'kT ncrpcKikHA aT'kTi aii^pu ctJnr noB'k- 
iţ8Hp( aSh fl^Ha^S, ncHTp8 Ka cik A<3P'^A^**HHikM «iiriTc TpiMi^ 
AiM, Ki^T IUH a earf pi^3BWio Hfj|v«iiTaT j^h aP^^t^a 3HAiopH- 

AOp a«lfl|ITÎH BiCTHTC MITl^lţA . aK^AW CHHT aiOpMl^HT^pHAf A HC-^ 
AOp AiaA BfCTIIIţA BfTf}KH AH HWI|ipH . aKOAO 3aMC êaKCH BCTia3t$A 
«IfA bIcTHT, KapH C^ aCl^MlkHa Kt$ A^'^HC3'K8a MipK^pHH . aKOAO 

3a«ic fl^HAC^ . aKOAW 3a«ic MarpivKat^, Kapc cik acikMikHA a^hi- 

31^HAWp ^HTpt$ jjvHIţfAinmOHI c4^aT8pHAOp CaAH . aKOAO 3a«ic iobh- 

Tt^A aiY(8 ^ÛK, j|vHiţi^AmT8A Hhthaivyhh, Kapc k8 Ki^T ipa 8iuwp 
^HTp8 aaipripc ca, k8 ari^ra ipa BCTia3 iuh craropHHK j|vHTp8 

pik3Bl(FICA «IIA A< à M^Hl^.TOaTI CSm^P'kpHAC K'kTC AA\ CS^^ipHT 

hivh aKoad; ci^ht ^HTp8 8h h^m'kp auic fi,î axaqh, KikT hS Kpi3 
Kik Ra ^H WA\, Kapf rk ai noarik nivBicTH; Ki^iţ-Ba aHH ap rpc- 



Thoma : Iliodor. 91 

TOapi n(HTp8 BHT^HCif lilH il^pSM^C'kHa TlkHlkpSABH, rÔnjtî W J^Uhfi- 

TkiiiA A^nik A^'Topii . aT8H«i^ KikTc ^hmîh fpA npoacTf uih HfnS- 
THH«i6acik, acK^HA't naViAia Tp8n8A8H kS jjv^&pikHapf, j|va aobïà 
kS 4^a6ph liiH kS M'kfiîj rpikr^^HA A< KikTpk a^hc8a , npcK^M 
AH ci^ ni^p% wapt-Kapt ahbwb; ncHTpB ki^ h8 hBmah a«iicTi^ 

^OTl^pi^pC Clk ^Tkp-k fi,î KkTpik t6i\H, KSM Klk HH4H 8H A^Kp^ 

h8 c'a8 ^MAH bi^38t a* Kkrpik wa^^HH^ Kapf cik KOBi^pmicKi^ 
4^p8M8c4tţa a8h OiariH . ^jflTBHH'k uih M'b a^h 3ÔpH HikCKéTk c'aS 
apikTaT np^ crpikABMiÎTk 3ÎW'' [Bp'k 3rim OaihpBa] fi,^uh «if aS 
fiiiHT AHH Kinci|j'k flpTfAiYH; H'k 4^p8M6acik UIH ^iţ^A'bnTk XapH- 
kaca; k^ha aai k8hock8t kBm Kk a8 4^wct kB n^THHiţik a cik 
BHp8îï UJH OiarcH* ; j^ci^ k8 ar^kra, k8 KikT K^pira 4^pHAi8c^tţc 
«liL 4^CMopKicKi^ lacTf maA k8 ahbwr UJH AiAH HopHHTéapf cnpf 
ApirocTc fi,î KkT «fk A>^HTikio ^^pSaiSc^t^c BkpBikTiacKi^ . fpA 

jjvTp'O KapCTl^; Mf w Tpkvk IV Hl^pCKH fi,î KAH AA^H, *) J^Kfi^KĂT^ 
K9 BH BCUJMl^HT BHUIHHHB Pp^ A^HP, UJH KS T^TSA ^RHCTpHT 

Ac pi3^ ^aSpiÎTf; ^«iHHM*k npfCTf nïmi^H hhi|ii nai|&TaAc; npc 

KipC^ MfA «If A^8 A8KpaT; a8 J^KHC ^Tp'lHCHAf TOT MCl|JCUjérSA 
A8h^ Hc4^1^KlkHA AATCAf KA A^'kcTÎ AIAH ^Hai^HT^ UJH Hf AIaA 

n^TkHA 4^iHC HH4H A^fi^ aM^AC lapkUJH ; nfHTp8 ki^ kôa^^îm a 
AOH Bi^AaBpH cpA AcriTi npccTf ni^pi^HAf m^a^ a"" HanoA nint^- 
A8ii, »p rp8iui37H c8nT Hiiiţik n^Tp^K^iţu^ ujh ka Sh cTp-RAiet^ 

apKH ^UAfTHMIII^H ; KinCTCAf CAéBOAf ABHCKA A"N ^PK; lUH KA W 

npHcociiHiţi^ a Acri^T8pVHy cnkH38pA ^Tp'o napT^ ujh ^Tp'aaTA. 
BplîH ^ÛHi k8m ki^ ujfpnÏH h8 cii TikpA k8 niipcpf hh aăb% hS 

CSUT KliBT'KTépii nOCOMOp;^Tlk UIH KSAinAHTIi 4^ÏHHA rp03HH«IH^ 
MC WAfiîK^M ^BAl^H3lllJtH UpHH A^^^^ AAOpMlipf; Ka KkHA C'ap 
^BAkH3A AC KkTpik AHBOBSA MfA A^H UÏfnUtÏH ^^fMOApfH . ujfpnïA 

ipA fi,^fih AiATfpïf ^aSpi^HH^ lap A^^k khh H'krpu; nfHTp8 Kk a8- 
p8A Clk ^Hfrp-k A< KikTpik Mfi|jfuj8r, ka npHH Hfrp^ua «1^ aaïf- 

CTfKATlk K8 raABfH Ch aplTf ^B'kpTOUlip'k UJH CKHAIBapf COA- 
3HA0p ; ^Tp'aHf CT Klîn fpÀ Bp;^SA 4^fH6apf A ; lap KOCHUtHAf HH4 KS 
t6t8A jjvUAfTHTf, HII4H A^^"^^'^"'^^; ^^ *«'^^^ '^^^ A^^ATf i|&YHHA 

At^nk KAu «i^BikASpA npfCTf SAii^p UJH npfCTf cnaTf^ a^P '''^Af 

AHH Kp1îl|JfT UJH AHH 4^P8HT4l Af ^K8h8hA TI^Hfpf CTlkAOlpH A< 
A^4^HH, UIH KA K8M Af ^HAfT^L, ^^ÎHHA CTp'kA^MHTf UJH A^AIHU^AClk, 
UIH ué Af AlkCA a 3BBPAA npfCTf KBBÏIIHItlk fi,ÛH Bi^HTBpUAf M^LAf 



*) Glosa: Ad H-k fAHH»CK('K) 5l1Mf IK-K fpà J^T0'9 K-RpSl^-R, Hf W Tp-K^k W H-kpiKH 
Xt COH dARH. 



84 ca. 1750—1780. 

^WAfiTî npwacTf . FpmHH c'aS pi^^HKaT kS twuhh^ k8 iuapc 

TSABSpipi lilH CTpikri^pH jjvHCni^HMl^HTOapf; 4^HMHA A^^^lipiţHt^H 

^HTpf IH . Twari^ HwanTf ahîa am nfrpcKST-w ^HTp8 w crape 

a B(HH j|vH «l( /UaH MAfii Bpi^^KMl^tUHC^ 8hhh ^HnpwTHBa aA- 

Topa; Kik«i ]^i4^CH A^A^^^ ci^MHSa nH^pA^pMH HwacTpt . A^nik h( 
3Hwa aS aSaiHNar, ne gioMikTaTc fi,î Fpî^H caoBW3HHA Kwpnv- 
BHHAf aop j|vH /uapi; a8 ^HMmBT a j^HKi^pKa npi^3Hac aop^ n^ 
HHA 4^H ai^WHTp8 lUH poaBMf AOp MMH 4^pS/uoac(c) ; MiA-a'aari^ 
MiCAii^TaTf a8 pi^aiac ^HnpcSHi^ k8 fIraMiMmvH . hwh kaqî anS- 

KaCl^M a ^HTpa j|vH KOp'kBHH; t^paia/U KlkAl^TOpHH HWaCTpC; lUH 
KOpi^BHHAf KS MAfiî fi^Uîl^l^Mî C^fii BaA^pHAf; Hţ KipH IIwCHAWH 

ac T8ni (?) jjvHHaHHTi KOpi^BHH HwacTpc . A^"^ ^< ^^ Ai)^Hc^ aa 
TcHCAWc Hi-aai nwropikT aKoaO; spikHA a ^ahî HCiipTBcac Hoacrpe 

Kl^Tpi^ A^Hi31kH^ nCHTp8 KA C^ ^AK^ j|vHTOapMCpi HWCTpik ^îfiH' 

HHTi^; A^P î^<4^c h8 y^^'^^P'I^^^ ^ HH-w A^ ^uji A^H rpaBi^ . anicT 
AMHC3ik8 MiiHHOc 4^iHHA; a8 n8c w Bpa^KBi^ A^ H3HWaBl^ ^HTpc 
HiVH; lUH aiuc lapi^iu hum A^^ni^pt^HT^ 8hhh anSKi^HA AP^^^^ ^npc 
TpwaAa; c'a8 ^HTopc8 ^Hnpc^Hik k8 ^Ht^i^acnT^a (ji^,HCi^, ka 
Ck A^Aî np( fIraMCMHWH; h8 a^^P^ i^'^P^ ^^ ^(^) ^P^'i'^ ^^h 
nai^K^iţ npcHutHn^aSH anfCT^A^ mc ncHTp8 na ci^ ci^ a<("'^P^^^>^'^ A^ 

TOBlkpi^lUHC MCAOpa-A'aai^H . A^P <^ ^^ 8paiaT Kl^Al^TOpHC AIC 
jjvHPpC^Hl^ K8 KOplBHHAC AICAC ; KlkM aAI K8H0CK8T AXAH ^HHaHHTC 

HCHwpwMiipc «IC A^HC3i^H HC ri^Tiîci^. 



Cartea a Xa, v. 210—250. (a. pag. 227—229.) 

KapTc a .T 

•ILhtp'w Baac a8 a^ji^aat naaaT^A GhpchH; KapH cpa 3haht 
kS HHcrpH j^WAÇiTî ^fi^A\^Ac{H), ^HnpcMSpaT k8 ni^A^P>^ • ^^ noap- 

Tlk Cl^ BHA^ aSnH IUH ACH ^HBAlkH3HlJt npHH Bpi^^KHAC AH, HHH 

8hSa h8 c'aS apSHKar ac8npa Toeapi^iUHAop mch, mc ^HnpwTHBHv, 
aB ^HMcn8T a c^ K^M^pa, iuh a BaTc k8 K03HAC Aop, Ka hhi|jh 

Kl^HHH A^ KaClk; KapH Cl^ AHHr^lUl^CK npC Al^Hri^ CTl^niiH^A AOP; 

KiiHA c'K piiAHKi^ A^ ^^ A\ac(i^); ap^HKi^HAt^-ac a^ an8pSpc KikTC 
MCBa; aci^MHHC ach iuh a^hkhh (!) c'k K^nSpa ne Ai^nr'K Toea- 

piitUHH AICH; IUH AX^pHAXÎ TpSn^ASH AOp H8 AC A^ npHMHHlk A^ 

a CK Tca/ic . c'aS wnpHT aa 8tua A^^Hii3iiWaH ujh a8 a83HT-o 

KlkHTlkHA K8 8h raac AlHH^HaT, A^KP'KHA W T^^^Tlk if^wapTc 

ct^ni^'kpc, ASKp8 A\HH8HaT iuh HiaiSpHT6pi0; A< w i|&p8McikiJ^i^ 
AAiac^, Kapn h8 nôaTc aar^A a w c'KBi^puiH, a^ki^^t w a^^hi^- 



întrebarea înţeleptului cu lumea. 93 

Aknpi a<i^;^HAwaii KincTfA^ Shhha nH4wap( ^f aSt^ m a^***^ 
cnpc A\^HifÛMî KiiTpi^ HhA; ji,îH mIac mah fif }KOC nSpSp'k cnpc 
M^A( AiiH A^ (^^ UJH MdH ^HaiÎHTt; aA'Kwr;^HA nHHwapc A^^npc 
aMA^HAwa'K nlpt^HAt . sp-k aci^Mi^HA «ihnibA k8 3ha^PH a^h^h 
•i-^A ck (!) 4^i^H-fa îK^M'kTaT'k M-k A^ WA'^^H, ni^3HHA npicTC twt 

^T6KMa A'KUtlIM'k Ulii npÎHAlHHA A^HyiÎM'k «fk ^Tpf HhA lUH 

^Tp( GîiÎHH . îâţrh. f^iîw. «li c'i8 Shht a8«i8a kS iţ'kp/U^pHAi; Awvk 
Ti^HHA ancH w rép'k^ a8 a/i^rir nép^tp^k fH^ ka npHHTp8 ^Kr^âc 
j|vAik8HTp8 Aa K'kpip'k «fk i|&i^K8Ti^ A< nHHwapt . tuJi ^^îhha ki^ 

AiH M'ÉaC jjvHHiATC AA «fRAC MiA A^ ^^^; UJH A^H Al^tţH/U'k «fk 

HCAii^pVHHiiTik a HriA^A^H AA CTpi^A^Twapc A^ ^^^P^ Ki^A'k ana^ 

lUH Ch. Crpi^A^TOp-k K8 Iţ'kpM^pHAC M^Af i|&l^K8TC A^ M^H'K; Cl^- 

BA^piuîĂ wapc Kapc bah3b8 *) aa r^pi^ . lap aa Ki^pip^ npHH nipf 
ch. A^^'k Y^^tSA; hc ci^ a83ïÀ luiï aa mIh m( fpA np-k A^^iprc . 

Kipf a83HHAB-A( lUJl B1^3HHAS-Af AKt^Al UIH MCH A^^^ GîHHH^ lUH 

k8hock;^ha aa «li npHA\c}KAî( cpA^ ujh kSai ki^ noTon îactî cko- 
noc8A ^K^HV^p^pîA 3HAt$pHHAwp (!) ; hiîhh a 4^Smh n8T;^HA A<" 
^rv&Tî, 4^îHHA Ki^ AC ^KHA'k iiuHp^; a8t8a IUÙ ana «ii AvAis\ ev. 
anponïÀ^ hh«ih a pi^a/ii^H'k ^ hctatc cokoti^ha ^^'Kp a< npHMC^KAîc? 
ACH «i^Af «IC n^T-k^ CV, ri^TïÀ cnpc aut^TOpiOA Awp . luiî ^tIio 

CK^^HA^pHAi «I^AC A^ ^^ nii^pUtH; AB^^HA KpinikT^pA; Ai ACTSnA k8 

4^ii|iHAi^ lUH k8 CMWAAii^ A^ni^ a«iiA ^Tiip-k 3HA^^ <^npc crape 

A^iA TiMCHHCKl^^ AAT^A AST^ AAT^A nÎCTpH^ AAT^A AC^UHC UIH 

4^î»|ii-Kipi «li ri^ck AA^^'i'k; ujh h^ fpA hh«ih 8h8a cTiiMUTipiT^ 
«lA accAiiH'k is\^if% kouha^A; uiA Bi^Tp^ku^A; CV. ah^kA a^ A^KpS ; 
niHTp8 Ki^ hA«ih npc 8h hijai^ hA«ih npc w B^pcTi^ h8 if^&*\î ck 
ci c^îkacKi^; ca8 ev. ev. pt$iuHHi3i^ npHM^^KAÎA H-k niuTp^ ci- 



CXLV. 
1773. 

(Ms. bibi. centr. mixt, nepaginat, copie din 1810. 8^, fol. la — 7b.) 

întrebarea înţeleptului cu lumea. 

•ILuHikAcnT^A 3HCi^ : hhhc (ijjh A^'^^; ah ^^^ ^^^ 4^p8A\wa- 

CV. UJH .j^nOA^EHTl^ ? 

*) Glosă: c^hitSa inffi dcJAiiN-k A^n'k hSmhpi, k;kha «'KA«'kIi|jc. 



86 1773. 



CXLIII. 



1773. 

(40, IV foï nepaginate + pag. 239 paginate, 655 §§.) 

f 
•|^BZll,%TÔp% a «fiCâlilH CT^nA^NHTOapCH MZpHpH 6Ka- 

TCpHNH • B • K%Tp% Wp^^N^i^âlITa CHHTpOniC npCCTC dAK%- 

Tâiip'b ap^ripV^ a o^'nVh N6âiv Acv^HToapc Kon^hk& • 

T%i\M%HHT% np€ AHMBa MoA/^OBCN'bCK^ Kâp'fe 

c'ali T%AM%MHTh fkjt 0OA/\À B • AOrO^CTk • Ad âNîA ^CAa 

Ypïcxécb ^a^or aBrScTb sît 

Predoslovie. (Fol. HI a — IV a.) 

GAlkBHT^A^Îi r^HipiAk <t>MAM^pilJ4Ak Fpa^^k ricTpS flAf- 

gaHAPOBHHk P8/UAHlJtOBk. 

•|LAp'k3HfCKk N^AiaH a api^rA ^nAHHHpiL ^àir^çAvii 

AI'^AC «l(A HMni^piTC, UIH a ^|vAC<MH'kpÎH HCH Kt$ MSATI^ p'LBHlk 
a CAlkBHpîA TiaC nfHTpS THni^pHT^Ak K'kpUtYH ^ AHAIEa MOAAO- 
BCH'^CKl^; Kipt npHHk AlSATa CHAHHUl^ f^% H3H6aBl^ T^AMlk«IHH- 
f^'C\. A^ "P^ AHAIBa rpCHiCKlk npC KA^Tk at$ 4^écTk Kt$ nSTHHHl^ 

MaH kS KSpaT'k ^iţi^A^gcpC; uti^ ki^ c'a8 ci^b^piuht' . naTpVwi^îH 

a/lÎCH BWpk H^Ml^pA a«licTa ^TpC AXV% B8HC at^Kp^pH a CAlkBMpÎH 
TiAC «fk AliH ^Ti^H; UIH MiA KOBA^piUHTéapt . ^^Yl^HAI^ BHHI w|^- 
KpCAHHHiUH^ Kl^ A^ BWP>^ BÎClţSlî CSnTk aM'^CTC 4^0AOCHT6ap( îi^ir 

BHAf, ^TpS cTip'k «liL H^KAi^THTi^ a npoHéaiYHAwpk bIkh^ Clk RWpk 
4^i«if 4^apTc NopoMHiţH Aa noAHTHMacKa ^ni^pTikiuiipf; Ka wa/Uf- 
hTh BiKSa^H «icaBh ^aSpHTk (8 ^Kik k8 CAicpiHU aaik ci^- 

Bi^piUHTk A8Kp8Ak 41 MH c'a8 ^KpCAHHUtiTk \\ Kl^Tpi^ CATkBlîp'k 
tA; KS Tl^AMl^MHTSAk UIH THRl^pi^T^Ak K'kpUÏH . fi^W^ KapC w|^- 

Api^3HCCKk a 3HMC : 4^ipH«iHTC HOpéaA^AC a«i^A% nptcTC Kapc Bwpk 
Clk ^ni^pi^u'KCKk aM'kcTc npiBHAC^ mi céif^Ai^ k8 TOT^Ak APcnTaT^k 

nOAHTHMClJJÎH .l^mkpTlkUllipH; B^Na K^BÎHHlţlk, «fMNCT'k Kl^Tpi^ fi^^SW- 

3c8^ lUH AP^i'^^'T'^ KikTpi^ MCAk A< anpoanc . aak cai^bhpVh Tiac^ 

KlkTpl^ XAINC3Ct$ 4^ÎCpBHHTC p^ri^TOpk^ FaBpYHAk MHTpOHOAHTk 
MoA^aBICH. 

Pentru pedepse, (pag. 26 — 27, §. 80—84.) 

(n) IlfHTpH îiî^'^i, (na) ^^pirocT-k narpTiH; p^uiiÎH'k uih 
4^pHKa HHHHCTÏH, luA HonpicKk luA Ù& nST'^pi a nonpiî aa^ati rpi- 



Condica. 87 

uîAaî, (nk) àà w K'KfiM^Hfiî SA^^HA'ii' uih kH MikCSpik^ «fk m ah 
rp-k niA'^iJrik a o^nïm ^âutî mcti^ a cik bt^ah k8 TOTt^Ak, 4^ikpik 

K^Bi^HTk A< pi^Cn^HCk; npiBHAHAf M'RAC nOAHTHMfl|JH BWpk Afiji^i 
;^pinTk aM'ÉA MAH K^ AKHHpC ^AP^^Tipi^ HII4H Af Ba TpCB^A ATÂ- 
TA KSMnAHpc. (nr) Aa hhi|jc ct-khi^hiiph na aM'^cT'k; MiA n^iţHHk 
Bwpk A8À cia^a cnpf a ncAc\|riî rpciuiAHAC^ A< K^Tk cnpf a anSKA aiiA 
^HaHHTt Ka ci^ A( nonp'kcKik . ci^ Bwpk 3i^B0BH MAH M^ATk cnpc a 

^JÎ,fînTA nCTp'KMCpHAC^ ^î K^^Tk Cnpf a 4^a«IC HfTp'^BHHMf A^Y^P^^^; 

nSiiHAi^ npccTC a^hciac mShmh uih Ki3H(. (n^) «ILTp'^Hk K^B^^NTk^ 
an^A wpH 41 c^ Ba j^Tj^MnA^^ Kip^ npiBHaa w H^^M'kivî nf ^^4"^, 
lacTt k8 A^Kp^Ak w nf A^\|rk. 

Pentru pedeapsa de moarte, (pag. 85 — 86, §. 209 — 211.) 

(ce) IliA'^^'^ *^^ A^ iiKÔAfiTî, lacTf wapc ^^OAOcHréapc, iuh 
HcanikpiTk Tp(B8HH46acik, cnpî H^T'^Mcp'k luA B8Ha pi^HA^naa 

a AlkK^HTOpHAWpk MCAWpk fi,î WBt|J(? (cY) HcnHTa ^B^lţlk, K^AIk 
Klk ^M^AIJ^iipiL UIH KOBi^pUIHp'k Hf A'K\|riAOpk, HH4H WA^HHWapi^ 

H'a8 ^^liK^Tk np( waMfHH A\aH b8hh . ji^i^H fS a< boio a^^^am 

KSA^k Kl^ : Aa CTip^L «fk pi^HA^I^Tl^ HIH WBHMHSHTI^ a AlkK^HTé- 
pHAWpk MIAWpk fi^î WBt|Jf, AléapT'k O^USH HCTl^H'RHk H8 KICTC 
HHHH 4^0A0CHTéapC; HI^HH HMHl^piTk TpfB8HN«l6aCl^ . C8 BOIC BH- 
P^H a>K8T;^HAIi ^K^A^K^Ta WMCNHpÎH, 3HKk : Aa CTipiL «fk WBH4- 
Ht^HTl^ Uîiî p;^HA^liTl^ . A^ Bp'^AIi MC AlOapT'k OyH^H «liTlkHiLHk 

noATî cik ^iî Hiani^paTk TpiB^HNMéacik aa wapc Kip^ CTipc .f- 

mm ■ 

npc^KSpk, aT^HM^ aA^Ki^; k^^nai^ ah^'hha^ci^ (Ak a< CA0B03CNii, 
ape ^Ki^ wapc Kipi HACK'kpH; UJH nST^pC; 4C n6Tk ci^ répBt^pc 
AHHHiijiL h'^aiHaSA . upik a«iicTik cripc j^npc^K^pk n8 noaTC cik 
dHc-k AivKk, i^^ţr^ H8/uaH Ki^NAi^ oyHk H'RMk uVĂpAC; ca8 ka;- 

L|JHri^ lap-kUlH CA0B03iHÏA, Ca8 ^ BpCa^HAC NCCTls.nA;HlipîA, K^HAIi 
^CKUJH HCWp^NAt^^ACAC Ci^HTk ^ AWKk A< npiBHAC . Upk ^ K^Tl^ 

Bp'^aic j|vrrkpi^tţccKk i^\ţr\. a^ T8pB8papi npiBHAHAC, ujii aa o^h 
Kiink A< WBATiA^Hpc npi KipiL a8 McpHCTir-o uih a8 aA^BcpHT-o 

^HT€ Aa AM^A UJH HHCAlHAi A TOTk H^kaA^Ak, AA W ^ni^pTklţic, 

Kdp'k c'K ani^p'K ^npoTHBa epi^HCMiuiHAwpk «iCAwpk ahh a^^ipik 

Uj rk ^Tl^P'klJJC ^ Al^SHTpS AHHk n^T^piL UJH AMHk irHOAHXJrHCk 
H B^H-k, OyHAC CTl^n^Hlip^L Cl^ a4^Alk ^ /«i;^HHHAC MOHipY^^ASH ; 
H^ nOATC Clk 4^IC HHMH iU HCBOC, Ka Ck HCBOUCKlw CTpHKip^L BÎCIO'H 
4 OyH^H «ICTls^lJ^^Hk. (caî) HhMH TlkpJA M^L KOB^pUIHTOapC a Hi- 
A'^^'IH; HHHH nÎCp3apiL 3HAHP'|'H; HS ripHHHHSCCKk M-k îUaH Aiapi 
C*kB;i;pUIHpC j|V CS^ACT^Ak MiTls^LtiLH^At^H, MC lipCA^HgHp^ HCA'K^^^Îi. 



86 lV73. 



CXLIII. 



1773. 

(40, IV foi nepaginate + pag. 239 paginate, 655 §§.) 

•|^B%ll,%T8p% A «fiCâlilH CT^nA^NHTOapCH MZpHpH 6Ka- 
TCpHNH • B • K%Tp% Wp;f;NAâHTa iHHTpOnU npCCTC dAK%- 

Tâiip'b ap^ripv^ a o^'nVh Noaiv Acv^HToapc KoN;i,HK& • 

T%i\M%MHT% np€ AHMBa MoA/^OBCN'^CK% Kdp'fe 

C^à^ T^AMZMHTh fi^€ So^à B • AOrO^CTk • Ad âHVA ^CAd 

YpïcTOCb ^d^or âBrâcTb sï. 

Predoslovie. (Fol. Hla — IVa.) 
Gai^bht8a8h FîHîfiÂAh <t>MAAi^puia/ik Fpa^^k FIcTp^ Ûm- 

•|LaP''^3H^^i^i^ N^MaH A api^TA ^naHHHpiL A'^'i^^Pi^^L 

M^M MiH HMH'kpaTC, UIH A ^fi^îMH^fiÏH «ICH Kt$ MSATI^ p'LBHlk 
a CAl^BHpïîi TiaC n^HTpt^ THniipiiT^Ak K'kpiJtÏH ^ AHMSa a^OAA^- 
BCH'^CKl^; KÀpî npHHk AlSATa CHAHMI^l^ A< H3H6aBl^ T^AMlkHIlH- 

A^-ck A< "P^ AHMBa rpi^icK-k npc K;^Tk a8 4^ôcTk k8 n^THHi^ik 
iuaA kS K^paT'k ^iţi^a^gcpi^ UTik ki^ c'a8 ci^B^ptuHT' . narpïwi^îH 
aAïcH Bwpk H^Mi^pi anicra ^rpc aaTc B^Nf a^KplpH a cai^bmpïh 
Tiac «fk MiA ^t;^H; uih MiA KOB^piuHTOapi . ^^YMN^k bhhc w|^- 

KpfAHNlţiUH; K-K Jk^i BWpk bYiI^SA C^HTk A^^CTÎ ^^OAOCHTéapC npi^ 

BHAf, ^Tpt$ crip'k «i4l H^KAi^THTi^ a npoHéaiïHAwpk bIkh, Clk BWpk 
4^i«ic ^^^P'*'^ HOpOHHiţH Aa noAHTHHacKa ^ni^pTi^ujiipf^ Ka waam- 

HIH BiK^A^H «IIABH ^a^pi^Tk C8 ^Klk K8 CAlCpCHU aMk Clk- 

BA^ptUHTk A^KpSAk «IC AIH c'a8 jjvKpi^HHlţiTk A^ KTkTpi^ CAl^BAp'k 
tA, KB Tl^AMlkHIIT^Ak lUH THRl^pHT^Ak KT^pU'lM . A^ni^ K^pC ^- 

AP'k3HCCKk a 3HHC : 4^cpH4HTc HOpéa^f Al a«i^A% npccTC Kapc Bwpk 

Clk jjvnikpi^U'KCKk aM'KCTf npiBHAf^ MC céif^Alk K8 TOT^Ak ApcnTATiL 
nOAHTH«llt|JÏH ^nikpTl^UJHpH; B^HA K^BÏHNltlk^ «IHHCT'k Kl^Tpik Jk^Mm- 

^i^, lUH AP^'^^^'T't^ Ki^Tpi^ «iiAk A< anpoanc . aak cai^bhpYh TiAC, 

KlkTpi^ A^HC3é8 4^ïfpBHHTI pSri^TOpk^ FaBpÏHAk MHTpOHOAHTk 
MoAAaBÏCH. 

Pentru pedepse, (pag. 26 — 27, §. 80—84.) 

(ïT) rifNTp^ ncA'fc^'^- (na) Ap^''^^'*''^ narpîm, p^ujhh^ luA 
^^jpHKa NfMHHCTÏH, luA HonpicKk luA A^ H^T^pi a nonpA /uSatc rpc- 



Condica. 87 

luiAC. (ne) Aa w KikpM8Hpi sa;^hai^ uih k8 MikCSpik^ «ffe AiaA 
rp-k niA'^iJrik a o^hïm ^^inrf ucTf^ a cik Bik^i^ k8 xérSAk, 4^ikpik 

K^B^HTk A< pikCnSHCk; npiBHAHai M'^AI nOAHTH«lft|JH Bwpk aA^^ic 

ApcnTk aM'ÉA /uaH k8 AKHiipc ^AP^nripf^ hhhh ai sa rptsSJi AT;Sk- 
TA Kt^AiHAiipc. (nr) Aa hhi|ji CT-knikHiîpH Ka a^'âcT'k; MiA nSiţiÎHk 
Rwpk a8A ciaia cnpi a ncAc\|rA rpfiuiaHAf^ A^ K^Tk cnpf a anSKA /uiA 
^HaiÎHTc Ka ci^ M nonp'kcKik . cik Bwpk 3ikS0BA MaA M^ark cnpc a 
^AP^"'*'^ nfTp'RMcpHAC, A< K^^Tk cnpc a ^^anc Hcrp'^BNHMf a^Y^P"^^; 

nt^HHAI^ npiCTI A^HCfAC iSsiwm lUH Ki3HC. (ha) «ILTp'^Hk KSB^^NTk, 

aH'RA wpH 41 ci^ Ba jjvTi^AinAA; Kip^ npiBHAa w H8M'^i|Jf ncA'fc4'"^; 

UCTC KB ABKpBAk w nf A'k^^. 



Pentru pedeapsa de moarte, (pag. 85 — 86, §. 209 — 211.) 
(co) IIcA'^^'^ ^^ A< M6apTf; MCTc wapi ^^OAOCHTéapc, iuh 

HMHHkpiTk TpCB8HH46aCl^, Cnpf HfT'^Mfp'k luA B8Ha p^HA^UAa 
a AlkKSHTOpHAWpk MMiUpk A< WBlJJt? (cY) HcnHTa j|VBilţl^, K8Mk 
Klk ^Alt^AHHp^ UIH KOBi^piilHpiL HfA'^^'^^^PS ""**" WAl^HHWapi^ 

H'a8 ^^i^K^Tk npf waAitHH AiaA b8nh . a^**m ^^ A^ boio a^bia^ 

Kt^Alk Klk : Aa CTip'k H'k p;^HA^HTlk mil WBH«IH8HTlk a AlkK^HTé- 
pHAWpk «IIAWpk A< WBlJJf; AléapT'b OyH^A «IfT'klţ'^Nk H8 laCTC 
HHMH 4^0AOCHT6apf, HH4H HMni^piTk TpfBSHH«l6aCl^ . CH BOlO BH- 

p^H a}K8T;^HAii ^Kt^A^^ira WMCHiipîH, 3iiKk : aa cripiL «fk wbhm- 

H^HTlk UlA p;^NA^HTlk . A< BP'KAIC MC MOApTiL O^H^H «ICTl^lţ^Hk 

noarc cik 4^ic HianikpaTk TpiB8HH«iéacik aa wapc niplî cripc .|^- 

npC}Képk; aT^HM^ aACKlk, K;^NAIi AH^'I^HA^Clk CAk A< CA0B03CHIC, 

ape ^K-k wapc Kipi nacK'kpH; uih n^T'Rpi, «ic n6Tk ci^ répeSpc 

AHHHItl'k H'^A^HAt^H . Upi^ AhAcT^ CTipC j|VlU}C}KSpk H8 HOaTC Cl^ 
AWSTh. AWKk, 4^1^pi^ HSMAH Ki^HAI^ O^Hk H'RMk HÎĂpAC; Ca8 K^- 
L|JHri^ lapi^UIH CA0B03iHÎA, Ca8 ^ BpCAlHAC HCCTlin^HripYA, Ki^HAIi 
^CKUIH HCIVpA^HABĂACAC C^HTk ^ AWKk fi^î UpiBHAC . Upk ^ K^Tl^ 

Bp'^Aic ^rrkpi^iţccKk iţrkcTh. a< r^pBt^pipc npiBHAHAC, uih aa oyu 
Kiink A< WBA7iA^>^pc npc KipiL a8 McpHcrir-o uih a8 aACBcpnr-o 

^hAtC aa AM'Éa uih HHCAIHAC a TOTk H^AlSAk; AA W ^UTipi^lţic, 

Kap'k cik an'kp'k ^npoTHBa Bpis^^KMiujHAwpk «icAwpk ahh A^^ipi^ 
ui rk ^nkpitiic ^ ai^8htp8 A^Hk n8T'4p*k uih AMHk irHOAHxjrHCk 

^i B^H-k, ^V"A< CTl^HA^HHplî Clk A^^Al^ ^ AI^HHHAC MOHip^t^ASA ; 
H8 n^ATC Clk 4^ic HH4H W HCBOC, KA Clk HCBOUCKlk CTpHKip^L BÎCIO'H 
4 OyN^H MCTlklţ'^Hk. (CAÎ) HhMH TlkpJA «l'k KOB^pUIHTOapC A HC- 

A'^^'îH; HM'iH nîcp3ip'k 3HAHpi'H, nS npHMHH^IcKk M-k Mau Mipc 

CkB^pilIlipC ^ CS^/^CTSAk MCTlkHiLH^A^H, MC lipCAShMHp'k HCA'K^^Yh. 



88 1773. 

Pentru meşterşug. (pag. 122—123, §. 311—312.) 

(rii) GiM^Ah h8 lacTf ci^piKk H(aB;^HAk hhmhka, mc Hf- 
ASKp;^HAi^ • *^i^^ "*( HHMi^Ka h8 ape uih A8Kp43ik, rp^Âi\ii k8 
aM^AUJk iVAi^Y"^^ ^^ ^^ *^^^^ ^^ ^P^ BCHiÎTk Ai w c8ti^ a< 
pSBAi if^'kpi^ a H^ A^KpA. (TB?) Mit|jcp8Ak «li aS aikCiTk aa ^^hîh 
ckH MiijJipm8r8Ak a^h cnpi MOt|jiHi)pi; a8 AikCirk Aa a^hujîh w 
A^^fiî, Kip'fa c'i8 ^Ai^AiţiiTk A^"^ aHaAorU n8mi^p8aBh Awpk. 



CXLIV. 



1773. 

(a. Ms. Bibi. centr. No. 375, copie de pe la sfârşitul sec. XVIII, folio, 94 foî 
paginate = cap. I — V. — 6. Ms. Eminescu, Codex miscell., copie din ca. 1813, 

folio, fol. 1—73 = cap. VI -X.) 

Iliodor. 

Cuvânt III: Descrierea jertfei, (a. Fol. 44a — 46a.) 

IaÎOA^P . K^B^HT . r. 

Mp i8 BOlO nSNi ni cK^pr ^HaiiHT'k tA hwa^ba m c'a8 ^^ik- 

K8T HSAlHTk ^Tp8 n^UtHHi UJH niHTp8 AX'KfiHAA'k ÎHj lUH HiNTpS 

«fKAi Mi A^ ^^ A^H^^ ^'^^ ^Tk/URAaT* A\aH npi t^p/u^k. — Mip^k 

J^HAHWTÎ iKaTOMBa a BIkpBiUHAOp MiAOp ^KipTB^HTiOpH, A\AH K8 
npOCTIi Tpi^rkHA KÎaUta UJH .ţvBpkKliMHHT'k, Kpi^t^A 4^IHlJJi-K'kpi^A 
^HOTà (! 1. ^HOA^) BilUAlkHT^A MiA AABS npiCTi MH^KAOK ; »p A\;^Ha 

M'k AP^nTik .ţvnpiSHi^ k8 8mis^p8a iuh kS ut'kiţa ^^îhha ^^'i^PA^ ^ko- 

nipi/U^HT I^HHiL KAkTHHA ^^ TOHWp Kt$ A^^ aCK^L^HT^pH . BOÏH 

TOLtH H^rpH, rpoiUH Aa rp8Mi3H iuh k8 nainipi a^ Aii^cSpnv 

pikAHKkHA^-H; aCK^UHHA KOpH^A MiA AP^^^^ ^" ^^'^P A< CTfiHAXKĂ- 

pi; w nipTiî ^^Yhna hoaiht, ijjh w napTiî .ţvnAiTHT k8 K^Ht^HH 
AC 4^A0pH; nAiK^iţH Aa n^ank, iuh b'kpbîa cni^H38pkHA npicTi gi- 
hShkic . »p H8Mikp8A k8 tot8a : iKaTWMBa '*') ujh j|vTpS aAiBi^p 

HAHHHA HSMHpi . 8PmA A^nk AM^lJJi UJH aATk M^AUtlI/UiL A< àATî 

mm ' 

}K8HripH/ 4^îHHA aA^^c wci^bh uih k8 pkUAt^i^Ai^^ 4^îHt|Ji-K^pi h^ax 

Aî AOBHTOK . .ţvMinkHA a^aH ^HaHHT'k ^^A^ipSA UJH TpHAIBHlţa w 

KkHTipi A^ npa3HiK ujh BiCTuréapiu ;kiptbïh . A^nk aM'kcTi mh- 
pi3H, UJH A^nik Bi^pBiHHH Mi AikHA BéïH, BiHÏi ^iM6api OiTaau- 

*) Glosă: w cST^k. 



Thoma: Iliodor. 89 

Hfi|JH^ kS sp^^f np^L CTpikASMHTf liiH fi,i /u8at ïifiinfi, liiH ^^oapT'k 

uiH Shhac nSprA pHHipSA [Mira «liL a^htiiIo] hanhc a< 4^AopH 
lUH A< néaiU'k; up aATfAi TH\|rïH k8 kohamtI; iun k8 aihpoa^hïh 

Sf S/HHAf aOKt^A A^ K^H MHpWC . jf,C^ NH4H KSM NSUI 3bB0BÏA 

MkHHHac ^TpS aM'RCTf, «If npccTf Kan nSpTkNA rpct^Tiri^ ck itHN-k 
Sh4 a^ ^^'t^ j|vTpt$ Y^P'^ ^^ B^Hk piiHA^MAik iiJH nïf3'kiij* ^), ka 
ck noaTk cik lUH Saibai uih ci^ iuh ^KoaH'b; up j|v4fni^TSpa ;k6kS- 
aSh npHH KkHTip^ Ac apikXA «ifA-A'aHTik; HfHTpt^ Kik a4(A c'aS 

BOAHHHHT* Clk Kl^HTf T^aTlk KkHTipC . Kl^HTipiL CpA a^icTa : Ck 
Alk^AA OCTH liJH FIhAI^; uih A^ni^ A^HUJÏA i|&ÏHH AWP; UIH upi^-uiH 

4iïioa /i8h j^rp'AmcT khh fpA Ki^urap^ : 

„Ilpf Octh kS KikHTlpH w Aa^A; w OIth! k8 np^ crpi^- 

AShHT( uih ASMHHOac(c) KOCHI^l^! 

IIpc «iiA 41 c'a8 Mi^pHTar A^nik IlH/ifB, npuH nopSNKa /^uh. 

IIcAOasa iUi^pïH^ uih fl^^poAi^Ta Hoacrpi^. 

Kapc npi HCA «ii noaprik Kt$ bi^ptStc c^Auiţa; uih npf flpuc 

A P'K3B0a(AWp. 

<I>SAMip8A Gaaaïh A'aS hi^ckHt a^h nikHTiMf; 

Ilp'k A^'^HC31klCKSA fl^HAI^, MfA K8 CAiBlk MipUCKlk. 

K-kpSA Aa Iliipa h c'a8 hi^ckSt ^\k HfonroAiiAA. 

IIp^ pikCHOHTOpiCA «IfTl^lţYH TpOaA^TfNHAWP; H3Bl^BHT0piCA 

HiT'KHHH T^auiHAwp. 

Mhaocthb 4^iH HOaw, w ipoSai NfonTOAHMf! 

<I>(pHMHT8Af, «IfA Hî AH aAOpMHT AHM^ j|V OlkMkNTt^A At^H 

HnoAivN. 

IIpÏHM'^IIK AMicTli A^^H^3^>^(Klk Kl^HTip^, 

IUh pikCHH'^lllC T6aTlk ^fiAKA fif AA «l(TiT^ H6ACTpik. 

Ilpf OCTH K8 KlkNT'kpH W AA^A? npf OfTH; KS Up'k CTpikAS- 
HHTC UIH A^MHHOACf KOCHIţc!^ 

•ILtp'aMCCT KHH; W KhHMWH, fpA AAKl^TSriTl^ KkHTip-k Hf 
K*kT ^AA AA^K AAll^HTC . J^CK AT'kTA A^^**^'H^ ^^^ }K6K8pHAf; 

IUH 4t;^ta AAipy-k k8 pikHAt^uai^; SpAAiiHA A^n^ K'kUTAp'k c8- 

HfTSA nAlUHAWP; Kl^T Cl^ BUp^À WKIOA A^ KTiTpi^ ACKSATApf^ A Ht$ 

iTkrA ^ ciM-k «l'RAf Erwsirîy uih jjvacaahA npf «irà a< ^^îiţ'K a 
SpAiA n8p8p^ ^npiSHi^ A^ni^ 4^c4éApfAC «ic nkuiYi a^h awk j|v awk 

KS }K0K8a, KA K8AI Ap rpAgC PAic^A KlkHTlkpÏH . nikHlk KlkHA ^ 
SpM4 AOp CTpi^At^MHHA W KkAkpIlMf f^î THHfpH UIH AIAA AlApfAC 
AOp a8 ApikTAT HpUBlip-b 41 AOp ^^pS^éuiH; AIAA j|vHAAT'k A< KkT 

*) GI08&: dAHK'K CndTI Ad cn<(Ti. 



90 1773. 

TWT a83BA . HSAIlipSA aAK'kTBÀ j|vTp8 4HH4lt31^HH npf «ICH THNipil, 

liiH wckBYÀ MHH4H lUH A^^3'i^^M A^cufiî w napT^ liiH A^cnpf aATa ; 

KipCH ^K8H}K8pA Aà MHTKAWy Ka HHl|JI nk3HTépH A Tpént^At^H npf 
MAH iWÂpîAÎ npHBHTépHAWp . j^Kl^AltkMI^HTIAf AWfi 4^ÏHHA ^HAf- 
THTC k8 K^P'^aC pOUlÎH, îfià CTp'kHC AffiTC npfCTf UH^^fi, UIH 

\àAMHfi,A M'b aasi^ cpA ^kï^ti^ aa nVcni^H k^ HacrSpH fi,î aSp, lap 
aa néaac fpi ^KBH^K^piT'k kS uiHpcTBpH bhuihhïh . KiiH fpA toi^h 

OCTaAHMClJJH K8 B'^CkA'k Kl^t^TlkTSpi^^ 4^YHHA KpfCKSlţH ^ KlkMnÏH 
MiH BICl^AHTOpH A OfTiaTf H . HCHTp^ Kl^ if^pi^t^A; Ka PpC 8N CTlkHlkH 

aBikHA^-A^ j^A Aîïi^ji^A t|j8nHHA^'A UIH aA'kci^ cn^MfrikHA, A^P 
noBft^SiiNA^-rk A< KkTpi^ ivKi^pM8iipiL KikAkp'ÉHSASH, rk nonpïÀ . 
îfià ^noA^BiiiţH k8 ^aiiiCAf uih kB pa^T^pH a< apMHHT ujh no- 
AfiiTf; 4^ikKkNA a^iicTa THHfpïH^ Ka K8a^ c'ap ^rpm \^Ma Kt$ 
aAT^A AA noA^asHAC KiHAop . ^ck npf a«i'kijjf; w Khhmwn^ 4^ïhha 
^twTp'aMfcra khh, arkTa »8 rpfKST k8 Bf^'^pf npHBHpiL «ifaop a^ 
^À^'K, liJH Ki^rpi^ Innapxt^a'*') ui'a^ ^Twpc TÔitH wkYh, kt^t c'at$ 
nikp^T k8a\ ki^ KaAf Ki^rpk 8h ^^^agcp^ c'a8 j|vT8NfKaT TÔaT'k 
MiLAf «If ck BfA*^ a^aH ^HaHHTlL; atâta N-k^ A^MHHaT k8 réxt^A 
At^ni^ Hf A'aAi Bii38T; 4^Thha uih fa Ki^akpfiţ lUH ^rp'apaiaT^ iuh 
KAi^THHA w ct^AHiţi^ A^ AfMNS^ Kt$ Bi^p^^^A A< apaMi^;"^*) naBik3a 
M w MfTaxfpMC% «If k8 Kan^A roA ck A^Aii aa (\wa\u^, 4^îhha 

^SpikKaT Kt$ X^^^^A^ BHliJHHÏf; A K'kpÏA Hl^piţHAf «l'kAf-A'aHT'k 

fpA ^HHCTpiiTf k8 ^Hfi, ^Tp'apMkHA np^L Aaumîhh act^npa KfH- 

TaBpHAWp; »p HiCT8p8A ^K^Ht^HÀ np± flOHHi «l'k A^ KH^pHCipiO^ 

Kipf; ^ ^l^auta 3f ai'H «if n^pTÀ aa nïfnT^ as-k Ka w niBk3k^ Kant^A 
FopréNïfH . a8 aAawc uih ivapf Kipf a^P? npfCTf H'RAf «if ck 4^ik«i-b, 

UIH w AHHl^ C84^A^piL Jk^î B^HT ; HfHTpS Kl^ A^^^'^ C^^^aA^ Wapf 

k8m k8 ai)hhi|i^; A^^K^pKi^HA n;^p8A '^'^'^) npfCTf rp8iUa3H^ uih 
wcikBHHA k8 c84^Aap^ HfpïH «If A A< Akuri^ ^l^p^HT'k, lap A^ipMfHf Af 
YAaMHAfH ap^HKi^HA^'^i npfCTf ni^putUAf «i^kAf a>^h uaniVH^ uih 
npfCTf nt^AHf Af nH«i6apf AWp kaa^a^A . Bp'ku 3i)«if k^m ki^ ^ct$- 
uiH k^aSa K0H6ai|if 4^p8A\Sc4ua cTi^n^kut^a^H; uih k8a\ ki^ câaxtî, 
Kk néapT'k Ka npf 8h ^^pHaioc npf «ifA npiL 4^p8Aioc Ki^Ai^pli^^ 
^Tp'a«ifCTa KHn KAjkTHHA rp8Mi3ÏH UIH pi^A^i^^HA 4^ c8c Kin^A 

UIH 8pfKHAf^ UIH M^LHfAf Kt$ HOCOMOp'kpf AA'kci^ ^TOpKlkHA UpfCTf 

WKH, n^prA UIH ck nSprà k8 MÂfiî K^BÏHHUti^^ hi^uihha ^twHaiiHT'k 

AHH UIH K8 B^Hlk WKl^pAI^Hpf, UIH Kt^A^HkHHHA npf CHHf, K^HA 

Aa 8h H^Ai'kP; K^HA Aa aaT^A ; uih kS /«lapufHf kohhtîh t^uiwp 
H3Bi)ha 4^ ni^Mi^HT; cnpf aùh'k AiHuiKipi ^aP^^^^^ nac^a . ^cnkH- 

*) Glose: mah mapiai kkakpii^haU'p. **) ca8 a« *îip. ***) nA^TCAi. 



Thoma: niodor. 91 

M'KHtA npf TOHH «I^Af 41 Cl^ ^^A% UIH )fOTkp^pf h4 EHpBH- 
T04pC HfHTpS BHTIHCic lilH if^pB/USCRHa TlkHlkpBA8H, Téu^H W J^ïlhfi- 

Tkinh A^nik A^'i'^pi^ • arSHH'k KikTc ^hmîh ipÀ npoacTi uih ni nS- 
THHHéark, acK^HA't uàtîma TpSn^ASA k8 jjv^&pikHipf, j|va a^rïà 
k8 4^aopH iiJH Kt$ M'kfiî, Tpikr;^HA A< KikTpk a'i^hcSa , npfK^M 
AH rk ni^p% wapc-Kapc ahbwb; nfHTp8 Kik hB HB/uaH a^icTik 

pTlkpikpC Clk ^Tkp-k A< KkTpik rÔl\H, k8M Klk HHMH 8H ABKpt^ 

h8 c'a8 ^MaA Bik3ST a* KkTpik wa/u^HH, Kapf cik KOBis^piiiicBik 
IpSMSc'Éita aSh OiarcH . ^ftrBHH'k uih M'b a^h 3épH HikCB^Tk c'aS 
apikTar npHc crpi^aB^Ark 3ÎW'' [Bpl: 3iim OaiHpBa] A^nk «if aS 
(lUHT AMH Kintip^k HfiTîMtH, 4^ ^^pSAioack liiH j|viţcai;nTk XapH- 
kaia; k;^ha a/u k8nock8t kSm Kk aS 4^wcT k8 nSTHHiţik a ci^ 
EHpSA UIH OiarfH* ; jjvcik k8 acriră; k8 KikT KSpira 4^pHM8r4iJ^i 
si ^HopiiicKik lacTf aian kS ahbwr uih mah nopHuréapi cnpf 

ApirOCTC A< KkT «fk A>^HT7ilO ^^pB/UBCSlţf BkpBlkTtaCKl^ . ipA 

^Tp'o KapcTik^ «If w rpkg-k w ni^pi kh a^ KaA aaSH^ *) jjvBpikKirik 

K^ 8h BCUIAIl^HT BHUIHHH8 Pp^ A^HF, UIH KB T^TSa ^HHCTpHT 

fi,î fiÀjh, j^A^^fifUn, j^HHHif^ npfCTc nïmi^H hhi|ii na^^Taaf; npc 
Kipc, MfA Hf a^8 aSKpaT; a8 ^khc ^Tp'^kucHAf tot Mfi|ifuiSrSA 

ASH, Hf^lkKl^HA aATCAf KA AH'kcTÎ MAH ^HaiiHT'k; UJH Hf AIAH 

nSTkHA 4^i*if HHMH A^"^ a^^^Af lapkUJH; n^HTpS Kik K^aA^af a 
A^H BikAASpH cpA AcriTc npicTi ni^piţHAi «l'RAC A"" HanoA KinS- 
a8h, tap rpSi«ii3ÎH cBht utiiiţik n^Tp^K^iţu, ujh ka Sh cTp-kMBS 
apKS ^nAiTH«ii)iţH ; KincTfAf caôboa^ aBhckA amh ApK^ uih ka w 

npHCOcAHLtl^ A Afri^TSpVH, CnkH38pA ^Tp'O HApT^ UIH ^Tp'AATA . 
BptH 3i)«lf K8/U Kl^ UlCpnÏH HS Ck Tl^pA KB ni^plpf MH AĂB% HS 
CSHT KkBTl^T^pk nOCOiUOp^Tl^ UIH K^AlHAHTk 4^YhHA rp03HHMH^ 
Mf Wapf-KSA^ ^EA7iH3IÏUH npHH A^^'*^ AA^pAlApC^ KA KkHA c'Ap 
^EAkH3JÎI A^ KkTpik AHBOB^A MIA A^H nïCnitYH 4^C«léApCH . UlCpUÏH 
(pi A^">^ A^ATipTC jjvASpHHH^ lap A^ÏIK KHH HlîPpH; HCHTpH Kk AS- 
pSA Cl^ ^Hirp-k A< KlkTpTi M(t|IIUl8r; KA npHH HirpiLUA 4^ AAIC' 
CTfKaTl^ KH rAABIH Ch Afi^TÎ ^B'kpTOUlip'k UIH CKHA/lBApC COA- 
3HA0p; jjvTp'AMKT KHH ipA Bp^^^A ^mOApîH] lap KOCHUHAI HHM KS 
t6t^A jjvnAITHTI, HH4H A*^"'^^'''"'^'^» **^ ^^'^^^ '^'*'' A^SATI i|&YHHA 

fififik KAn ^Bi^ASpA npccTC 8Mi^p UIH npccTC cniTf; a^P "''^ac 

AHH KpHci|IIT UIH A^H ^^p^HT^L AC ^KShShA THHipi CTl^AH^pH A< 
A^<2|^HH, UIH KA K8A^ Ai .f^nACT'fe^ if^ÎHHA CTp'kA8«IHTC UIH A^AIHHOACI^, 
UIH HS AC AlkCÀ A 3BSpAA npfCTI K^BÏ^HItlk A>^H B^^HTSpHAC «fkAf 



*) Glosa: Ad H-k lAHHacK(-k) 5iiMf ik-k ipÀ ^yTp'o K-kpSu-k, m w Tp-kg-k w n-kpiKH 



92 1773. 

c8niJ^iipH . ntJpri k8 mâha h^ cTlHrik t$N apK hoacht [npicri 8MTk- 
p8i\ HiA AP^"''' aR'kHA cnkH38piTk rSAcaJ up k8 mA-A'aHTk w iji'^* 
KAïc anpHNCk . liJH aiiia 4^ïhha ; mah m\^atw ASaii^Hik crpkASi'k a**** 

WKHH; A< KkT A^H 4^1^KAÎH. 

Cartea IX: Impresurarea oraşului Siînîï. (6. Fol. 41a — 42 a.) 

KipT'k oT 

Mpik V^A^cn^ A^nik hî at$ HikSikAiiT acSnpa GïAhïh, HikA^^- 
At^i^NA; Kt^M Kik H8/uaH kS crpHrip'k pik3BOiOA8H^ ea piknA a^ ^ 
A^TTk ««TaTi KtJ j^c^iu 3iiA^pHai^ nSiţHH c'a8 ^^^p'Lht a^ K'tTpTi. 
«icH M( C7i a^htA nJHTpt^ A^Hca^ liiH npHH 4^anTa ^wa^tî ^h 
pi^cnai^TïÀ ^H npOTiÎBi^; mil k8 k8bhhtc A^^^^^Mi^Tivipc, luiî 
cnpc ^TTiprapc crpHrA a<h *iCTaTC, BikTA^HA^iUH }KéK a< a^hc^^a . 
Ki^MH ri^HAïi^ Ki^ Hé/uaH aa ^«iin^T sa a^ HAacn HikSikAripi^ 
up A^n^ ^"'^'^ Bi^3;^HA ki^ hS nivan Hcnpi^BA HHa^iiK; hî j^k^ 

Clk UlA A^^^MMl^ A^ Kl^Tpnk «ICTTiLtCNH; Clk bA fi^é^î K8 pt^lUI^IK . 

jjvcik îA a8 ^OTikp^T ci^ hS 31^bob4lcki^ k8 ivac^rt iiJi3;^HA aikHr^ 

HÎTATÎ, HH4H Clk HCnHT'RCKlk K8 AiaH MSaTC Mll|JIUJt$MHpH npHH 

Kipc ci^ laS MiTikiţHac, a^>^ i^^P^ ^^^^ nt^T-k rk rk npHH3iv; lap 
aaitïH nt^T-k rk luj^ 4^éri^ ; mh k8 noaïwpKÏH iuapi aA at^Kpipi , mil 
4^i^pik A^ CKi^napc a8 cokotmt ci^ nïtapyk Kt$ tot^a HCTiri ujh 
j^ rpasi^ . A^*«H aiuA ^^h^ : ^niipiţlipi^ ^ n'kpiţH p7iTSH3aAa 3H- 

At^At^M^ lilH 31^«IC CT^H^KHHÎi AA 3'k«IC Bl^pciltH p-kHA^^IIHA? UlA 

^OTi^pÀHA Ai^pMMA^'k liiH AA^NHiiM'k npi a^8ati^ a^ nopt^HHHT 
Ka rk cane luiHiţB; ujh ahîh^ rknA, aAut'iH ckot^ aif^apik A^Tt^A, 
aAU^ÏH ^A rp'kA^iiAi'À 4^Tp8 cnpiiH4aHi^ *) cnpi ^hi^ai^ha^c; pi^- 

AMKi^HA iAT 3HA «t^ npOTHBa «IIASH ^npCM^paT . IUH HIIMCH'k hS-h 

nonp-k Nri«iH ci^ .ţvnpoTHB'k; ncHTpS K'k-H ^KHA'k Kt$ 3HA^^ ujh 
i^^^fk HirpcBHHMC 3HA^pHAC Awp, Hi^AP^3N*^NA A aAcppà a^^ipnk 
A^H «icraTc^ Ki^Tpi^ iv wam kS aiïh a< ^'i^ ^^ mISaî^Aam . uifi 

Blk3A;HA ^"l^fi'h. HCnpaBTi CTiMCTlkT^pHAC «ICAC A^ npicTf TisÎH 

[4^ïHHA K'k HAicn a8 cokotht a\àh ^nahhti luA anirra, a/ii^cS- 
p'kHA aôk8a hca «ic cpA ^Tpi «i-Lic A^ai^ 3haSph, k'Lt rk uà 
aM^iiri^ cjkV'kxa npc hih ^i Bwp A^KpAJ . A^ni^ hî uih ahàcta c'à8 
cikBi^pujHT MiA A^ rpasik a^kt^t noBccTHp'k^ 4^ïhha Kik as-k 

AI^ATC MTiHHH A^ PpikB'k Cnpi ClkBlkpUlHp'k A^Kp^A^H, ^HCn*k AA^TK 
AAmiîlU^l)Hfii KA A^ÀCTA : W nipTC A KrKA^A^H KA M^AIlkTATi A< 

WArÔM**) AHkCi^HA H-^TiAT^ "^H ^-Lfi A« ^^T, AA MapgHH'k H-k 



*) Glose: âAHrk, MonU-k. **) w cé-rv a» niuift, 68 Ai koimi, «k ck H8Ma|if nAle#WH. 



întrebarea înţeleptului cu lumea. 93 

cnd( /iSHgHMf KikTpi^ Hi)A; A^h «i^ai a\ah a< ^^^ népSpiL cnpf 

aMA^HAwaii H'kpiţHAt . Bp-k aci^/uiiHA «fHHfsA kS 3iiA^pH a8hmh 
s4a rk (!) ^^TiM-fa JKSM'kTaTlî M-fe A^ WAi'^M, ni^3iiNA npicTi twt 

^xéKiUa ATitţHM^ Ulii npÎHMHHA A^Nyi^M^ M-k jjvTpf HhA lUJI 

^Tpi GîiiHH . lapi^ A^"^ **^ ^'^^ ^"■^'^ a^mSa k8 tţlp/uSpNAf; Amii 
Tiki)HA aniH w rSp'k; aS M^Tir KBp^cp'k ch^ na npi^HTpS ^kp^b 
^aikéHTp8 aa Ki^pip^ «fk ^^ikK^rik a< nHMwapf . uiiî ^^Yiîha Kik 
AfH H'Éac jjvHHiaTf aa «fsai MiA a< ^^^; u^i^ A^** ai^HiiAi'k m-b 
HCMikpMNHiÎTik a Hma^a^h aa crpi^MTwapi a< ■"^P^ ki^A'^ ^na^ 

lUH Ck CTpi^MTOp'k K8 H'kpMBpHAC «l4af i|&liK8Tf A< a^^H% ci^- 

B^puiïÀ wapc Kapf BaH3BS '^) aa r8pi^ . up aa Ki^pipiL npHH Kipf 
c*k A^'i'k Y^iT^A; «IC CK a83TÀ tuji aa néA «ii cpA np-k a^^^P'''^ • 
dpc a83iiHA^ai luji Bi^3HHAS-ac aK8a^ ujh mch a^^^ Cîhhh^ iuh 
kShock^ha aa m2 npHMi^KAîc cp^^ ujA kSm Kik noTOn îacvî CKé- 
noc8a ^K^Hgi^plpîH 3HA^pHHawp (!) ; hh«ih a 4^8mm nST;^N;k^ A^h 
HiTiTC^ i|&îHHA Kik ac ^KHA'k cuiHpiL, a8T8a luiî ana «ii avisas cik 
dnponïÀ^ NH«iH a piLMikH-k ^ «icTirc cokotAha ^^'kp A< npHaii^KAîc^ 
ACH «i4af «IC nt^T-k^ ev, rikTïÀ cnpc ag^Tepica awp . ujh ^T'kio 
cK^HAt^puac «liLAC A< ^^ nii^putH, aB^^UA Kpcn-kTSpH^ ac acT8ni k8 
|fi|iHaik uiA kH CMwaai^^ A^"^ "^^^^ j^T'kp'k 3iiA^^ ^^P^ cripc 
NiiSi TcaifHHCKik; aaT^a a^T, aat^^a nVcrpu^ aarSa ac^uHC uiiî 
i^îci|jc-Kipc «li ri^ck aA^'f'k; ujA h8 cpA hh«ih 8N8a cn^ainTipiT^ 
MH aclaicH'k m8cp4l^ Konua^a, iuh Bi^Tp^ku^a^ ci^ anSK^ A^ aéxpB ; 
ncHTpS K-k NH«iH npc 8h Hda^; hh«ih npc w B^pcTik n8 4^i«ic rk 
ci c^îiacKi^; caS cik rk p8uiHHC3i^ upua^^^KAï^ «i-k ncHxpt^ c8- 



CXLV. 
1773. 

(Ms. bibi. centr. mixt, nepaginat, copie din 1810. 8^, fol. la — 7b.) 

întrebarea înţeleptului cu lumea. 

•ILHHikAcnT^a 3HCi^ : «ihnc cl|ih a^^I"^; A>^ ^M^" ^^^ 4^p8a\wa- 
rk uiH ^i^noA^BHTik ? 

*) Glosă: ciIhctSa imn dcJMCN-k a^h'K hSmhpc, kana «'KA«'Kli|Ji. 



94 1773. 

A^MÎ 3HClk : î^ C^HT A^MÎ, 4^4nTa liJH nAlk3M8Hpf^ lilH rpik- 
AHHl^ A^ nO/UH pOAHTOpH; liJH BfCTfpÏH H/IHNl^ A^ TWaT-R BS- 

HTkTan. 

•ILHlţlkAinTSA 3HC1^:A4P A< **>^Nf fl|JH ^^IkKS.Tlk? 

ASiHf 3HCi^ : A< b(hhhk8a j^Hni^paT. 

•ILHlţ'kAfnTSA 3HC1^ : A^P A^ M8AT CI|JN ^^l^Kt^Tlk, UIH Ti 
nopiţH ^HTp'aMKT ^$AH? 

A^Mî 3Hci^ : c^HT 7281 a^ ki^ha AVh. nopT j^HTp'amcTa khh. 

•ILHHi^AcnT^A 3HCik : a< i|^8M6aci^ Kpf3 uiH i8 ki^ ct|JH nAik3- 
/MHpi aSu A<^H3Ct$, UIH rp^KA^Hi^ hai^hi^ A< n6aMf pwAHTOapi ; 
A^p A^^ T(M; C7k h8 4^ïi noMÏH Ti^H; Ka UJH noM^A Mf A MC a8 no- 

pSHMHT A^Hi3f8 ASH flA^^ - ^^ "^ MA^Hl^HHH; lilH HIACKt^ATlkHA 

nop8HKa a8 Ai^HKiT; iuh k8 Moaprt at$ a^^pht. 

Aé^f ^ùc^ : AAHBikpaT a8h !1a^^ ^^ nop8H«iHT a^h^3^^ 
atua^ A^P ncHTp8 mhhi^ (!) N'a8 nopSHHHT ji^iwmy^ aiuA^ «ih at$ 3hc : 

KpCt|JNUH IUH Bl^ ^HM^AlţHtţH^ UJH ^A^HAflţH Hl^Ml^NT^A; UJH-A 

CTi^ni^HHiţH npc A^H^^^ • ncNTp^ anf a ci^ht auia ^^pS^éacik ujh 

^HUOA^KI^T'K^ npCK^M M^ Bi3H. 

•ILuitHAiRT^A 3Hci^ : Bik38-tţH ^p\iMcinA TA UJH ROA^aca TA, 
A^p î^ w ciVKWTccK Ka lapea. 

à^A\î 3HCi^ : w HmpHHm^T^Ai ! a^P ^'a^ cujht;^ npuH mhxc- 
awk8a a\î^ ^HRi^pat^VH; naTputpuJÏH ujh bai^a>^**H ^" ^^ A^^ [^^P] 

ATi^TA R^TCpU^ Kl^T ^AK UJH AHCif^aK A\AH KA Hllt|Ji Jk^AXm'iîH. 

•ILuiţi^AmTt^A 3iici^ : a^P nis^H ki^ha cTi^RiiHfL|JH a«iacTik nS- 

TCpU UJH Bl^A^I&l^ a Ta? 

A8mc 3HC1^ : H'apc ci|&ikpuiHT hiîmh ywTi^pi^pf. 
•ILuLti^AiRT^A 3HC1^ : A^P HH4H kS n^HA^^^ hS ri^A^^>^ (^- ■""i^ha); 

Kl^ Cl^HT aUMf A^ '^^^^ MHABHLtH (uJH) T^ATÎ AÎ AHRCCCK. 

A^AXÎ 3HC1^ : Ba HU jjvt^H AHRCfL|JH MHHTC A*^" ^^^ - ^^ ^'^^ 
«IfTHT Aa flAHglkApYH, RCHTp^ flAlgaHAP^ ^HRl^pix^ K7i a8 CSRt^C 

aSmc ToaTi^ UJH ^Tp8 a ca ^unikpi^tţî'H k8 hhhcth c*a'S ci^Bi^puJHT? 

•ILkHI^AIRTSA 3HC7i : Ba î^, A^AM, AAX MfTHT Aa HCTOpïf ncH- 

Tp8 flAcgaHApt^ j^HR'kpaT^ Kik A^N ToaTii AiHAa Ta UJH nSTcpc 
aBH; A< w CA8ri^ a a8h axah a\ùk^ ^^ aA'KnaT ^HTp8 nt^iţiiHik 

BlkST^pik UJH AXAH IfWC A^K'KT c'a8 Cl^BlipUJHT; aAHKl^ A"" BÏAI^lk 

^h MwapTc . A^P ^uja lacTt Bi^A4^a Ta ! 

AéAXî ^AchlUH C(MHH WMSAC^ T8 CIJJH TSp8(THK; A^P ^^ ^^ 
3HK^ Klk H'wp /U8pH «ICH Hî CTl^R'KHICK B^H^pUAC Al^kAC; MH fi,î Wfi 
UJH Al^pU, lap H^AliAf AOp H^ A\^Afiî «IH pikAlA^HC. 

•ILuiţi^AmT^A 3Hci^ : iv a8mi ! k8 a^^'^'^UM a^ ^'^P^ ^^^' 

CTf KATl^ ft|JH (?) KS WTpiBl^ ClkACt|JH Cl^ A\^ j|vA^A«l(t|JH^ aAHK(7i) 



întrebarea înţeleptalul cu Inmea. 95 

KB CA4B4 COrklţÎH TAM rkAfl|lH Clk MTK ^Aii^M K4 lUH ÛM^AHJ^p\^ 

jf.HivkfAT . fi^Ap flAigaHApB ^HnikpaT, KikHH c'a'6 aaat (! 1. aJ^aat) 
npc nFcnr, wkîh M act^at, ^aî\a n noHfrpHT, rpiiOA nt$ aMt^p- 

l^HT? ^HIlllkAlkTéapH A^AIi! A^P ^U^^ l'^'l'^ CAÀRA TA\ 

ASMf 3iic*k:^rk h(-h a< ti)h( WMt^Af! K*k hhhh a\^ cagH 
ciM'k ^HTpt^ HHiiiHKik, A^P ^^'^ 4^pt$Mwark? 

•flHuiiAfnTt^A 3iic*k : ea 4^p8A^oarK^ A^P ^^ fi^^ ^^^ fi^MHî- 

AÛam 3Hcii:aS A^^P^ **^ c*kHT eSH^k? 

•flHiţikAmTSA 3i)cik : ea e^h^, ah H'ap aA^Hf eSHikTiT-k 

np{ HHAIH Aa plkSTiTf. 

AÛmî 3Hc*k:A4P h8 c*kHT ^Hiţ*kA-bnTii ? 

•flHiţikAmTSA ykc^ : ba ^Hiţ*kA*knTik; a^ H'ap hcbShA npf 

HHMHH-k ^Hl^l^AflIMSHi xà. 

A^Aic 3Hrk : ^HCK H(-H A< i'HHi wai8a( ! hh 4^(ah a< cufkw- 

Tia'k AH T8 A< 3HHH; K'K H8 C*kHT ^^p^AléaCli^ HHHH BSHIi^ HHHH 

^HU'kA'knTik; iiiH anoH c^nrSp ji^my^ A^"^ ^h ^'^^ ^^i^kSt^ 
^HAaT(ik) Aii-a8 3HC; Kik c^ht cShi^? 

•flni^ikAfnTSA 3HC*k : aAHBi^paT ! kk a^h(3(S hhmhk pi^S 
H'aS ij^'kKST; niHTpt^ anf A i^'aS 3HC Kik (1|jh eSnii . npi^ tS Al^/Ui 
^Hiu'kAiiTéapf ! Kt$ A^^^'t^H^ noMHAop TiiH an aaii^MHT npf HiA 
^htIio jnjf^Ar, aAHK^k npf crp^kAioiuSa nocrpS Ûfi,AA\, uih a^^~ 
sii^a Ta îâ^ KI13ST 4^oapTi aaiipi^ . nf HxpS ani a ti Spi^CK uih 

T{ UFK'kpliCK. 

A8ai( 3iic*k:u; wai a< hhmhk! hh ii|JH t8? nivaxH i^H h'ah 

MHTHT Aa C^'kHTa CKpHHTépii; KS(ill) 3|)h( AA C^^'KHTa (BaHrCAÎH; 

K'k ar^RTa aS iobht aSaic^ ki^t npc 4**^^ ^^^ ^h8a hi^ckSt a'aS 

A^T HfHTpS ASAIi; aAHK(*k) HCHTpS AIHHi. 

•|LHiţ*kA(nTSA 3HC*k : Ba fS^ aSaih^ am hitht aa c^'kHTa CKpnn- 
TSpikj tapik AH c'aS a^t npf ciiHi nfHTpS THHi, hS Ka a^^P ^"^ K'^) 

WBI|l*KCKlk KS TI^HH, hh Ka CK AA'kr^ npf AH C*kH AHH THHf : 
[Ka h8 Kt^M-Ba] A^ ^<H Hf SMBA*k HpfH THHf^ nOTpHBHHA^Clk 
nfî, rk AlOlIlHH'^LCKlk ^HTt^HipHKSA. 

A^AIf ykCK : W WAI HiKt^HOCKlkTOpiO ! ^H (!) BHHi C*k Tf 
WITkp^CK; Klk UJH T8 ^H Ali^Hi HiTpfHH UIH HpHH A^AlHHa Alf 
HMBAf. 

•iLHlţlkAmTt^A 3ricik : W A^AIfl AllkKAp A< ^P 4^H Kt^AI 3HHH 
TS; ka C*k 4^*8 (8 WAI HiKSHOCKlkTOpiO; KA t^AIBAlkHA HpHH aSAH^HA 
T4 Ck M T( Kt^HOCK; HHHH Clk 4^aK KS TI^Hi npHiTfUlSP. 



96 1773. 

AéM$ "iAch : (S ak8 Ti E'W'S K*k ii|JH \^h HiRt^H ahh hch MapH . 

n(HTp8 aH(A HS'MH MAH TfiîÉSH C^ CTaS Aa BOpBl^ KS TlÎHi. 

•llHiţ'kafnTSA 3i)rk : )^aH aSaiH^ cuFKoaaH^k ! h8 t( 4^aHf 

a T( iUA^HÏA npf MHHÎ, HH MaH CT*k Aa ROpB*k KS A^I^Hf^ IllH-M 
CnSHH nCHTpS HfH HH-l^H CAt$}K*kCK K8M ^IţH RAaHf Itïf; K8 HH A^P 
w^H A'^pSfllJH? 

A^Mî 3Hcik : cS ^H A^pSiCK (!) kS hh no^^TfCK (H A^aa a/iHHf . 
•llHi^'kAfnTSA 31101^ : A^P <^ ^^'>' H'aui no^^TH^ ^^i^p K*kT aBfpf 

ASaïf 3iicik : aiiJ-fenTi^ nSuHHTfA n-kH ^h cap*k^ K*k CHKpïS'A 

T*kT-kHH-T-kS taCTf w^ KOAl^t^ 3HA^A8H K8 AISAI^H BaHH MHCT8HT; 
UlY-H BfH A8a UIH Tf(-H) w^HBOP'kUH. 

•llHi^'kAfnTSA 311^1^ : CH bhhh a8ai( ! k^k i8 a^P no^^TfCK ujh 
BccTf A< w^ BwraT. 

A'Smî 3i)cik : ^P^THAi TivS lacTf Bwrax ^^wapTf^ lUH ak^m 
c'aS Kaai boahht^ aMt^HUH-Tf kS ToAia cnHi^i)piOA ck-a wTpi^B'kcKik; 

UIH BfH p'kAI^H'k A/\WLpCHHTOpH ABSI^ÏH ASH^ UIH BCH ^^H 4^0apT( 

BwraT. 

•|LHl^*kAinTSA 3HClk : aSaih ! a^P KIi no^TfCK ck aa\ uih a/io- 

UIÎH UIH WAWapii CKSMHf^ K'kT C*k H8 ^^ïf AA iAT^A. 

A^A\î ^HCK : tariv Kii u'aA\ a^''' k^"*^ aiSai^h ; H'kpK'k BpfMH 

nikH KliHA Ba BiHH HHHf-Bà AA Bpf W HfBWH; UIH ATShHH Hf SUJOp 

BfH KSAirrkpa a^ ^<^ ^^ no4^TCL^H. 

•ILuiţikAfnTSA 3HC*k : aSaih! a^P <^ no^TfCK bwhbw3Ïh^ KpikÏH^ 

Ka CK CT^kniiHfCK A^/Uf aiSatii. 

A8ai( 3iic*k : waiSac ! tS i|^ïHHA bktht a^ bopat, nac a< 

T( AHHflllH A* ^UIHAf w^Hn*kp*kTfl|IH; H'kH Tf BOp Ajf^AA K*k (l|IH 
BOrAT UIH Ti BOp H^Hf BWHBWA. 

•|LHl^*kAfnT8A 3HC*k : AlSAl^fiUliCK8-l^H A8A\H; Kli A< K*kT( AA/I 
nW^^THT^ A< TOATf AIÏ-AH A'I^P^HT . A^P Tf HO^^TfCK Ck-AI ^AH UIH 
w^Hnikpiil^ïf HipiOASH Clk AI01|IHHiCK. 

ASAïf 3iicik : w A^^'flHAf Mh^ npïfTHH ! a^P h8-i^h a^kShmh, 

Biv A^ KikTi au nO^THT K^ TOaTf T'kai A'^^P^*^'*'; ^" 4^ÏHHA 4^H- 

Tp8 ATikTa BÏiAUlSr; aS r*kHAi4iH kiw-h Ai8pH? 

•|LHi^*kAfnT8A 31101^ : a^P ^^ i|iYt$ aiSai^h nSTfpHHHH^ a^P ^^ 

1|IÏS HH C'at^ 4*^Kt$T . SHA^ rKHT w^Hn*kpai^ÏH IIîipCHAOp? ^HJi,î ïêCTi 
HAH^aHAP^ w^HRlipaT? HH AiaH nf CKSpT : Sha^ ckht aiouiTh^ CTpiv- 
AIOUIÏH HOllipÏH? 

AéMî 3i)cik : W npïfTHHH I HH-l^H ASKp'k3H AIHHTf A^ ^^ -f' 

TpfBaiu n*kH Aa at^ta? a^P aHfi|iYi^ 4^îhha hh(i|I() waMfHH caabh 
Af ^^fi^y M ^'^^ n^çTKCwT npi aihh( uih lu'aS ckhaibat BÏAi^a 



Istoria poamelor. 97 

3HK'kNA7 Klk BWp CK M'kfirK A A AATli A^AIf; HH tUH î^ ^HK*k M 

(uAi) Al' AH nonpHT. 

•flHli^lkAniTt^A 3HClk : K*kHA c'a^ JI^HCn^fiî\HT A< THHi; K\^ Hi 
UH J^HyKCTfiAT? 

AjSMÎ "iACK : KS AlSATf Ulii 4^H ^H3*kCTpAT, ^^p ÎH AAT h'a^^ 
nO^THT A^AA mAhî HHAIHK, HSAIAH . 3 . KOUH A< n'kH3H, Kt$ KApHAf 
^HRlkAHHA^Clk KA ^HTp'SlI CApAH^ CK Cî A<c4^1kTf3H ^HTpt^ AIHKA 

rponHAHi^H. 

•flHiţikAinTSA 3iirk : w a8ai( ! a$ ak8 Ti Ai^A\^, htk îi\èh ah- 

IH'KpT'kTOApi AHlu(lip)TlkTt$pHAOp, lUH HlÎHi rk nOTpHBil|lH l^îi 
rk aCAAIli(Hlk) KS HiAA; HH rOH(l|lH B*kHTSA, lUH C*k pi3HMlk ^î 
SAICp'k; HfHXpt^ AHiA H8 Tf BWH. 

ASAIi 3IICk : A^K*k Ht$ Mii B(H^ HAC CkHliTOC; K*k AAl^ÎH M'K 

pivarik. 



CXLVI. 
1773. 

(Ms. bibi. centr., mixt nepaginat copie din 1810, 8^, fol. 8a — llb.) 

Istoria poamelor. 

HcTWpIC nWâMCAWp. 

K;^HA ^mkp-kiţVi npfCAiiBHTA rt^TiiH; iuh wcAiiA^^f hhhcth- 

TSA KÎfAP^; ^fi^ CliBOpHA POAÎH (pA n'k)^ApHHK MÀfiî, All^pSA 
îfiA AIVrW^l'kT Alipf, KWApHA CpA ^ATMAH Alipi, BHIUHHA (pA Kli- 
M'kpAlU Alipf, HHp^UJA ipA KOAIHC Alipf, K^kOSlU^HA (pA KAt^HfpiO 
MipC^ CKOp^lUA (pA nWCTCAHHK Alipf; 3ip3ApA (pA CTOAHHK AIApf . 

uiH Ai*kpcHpik cTpSrSpHAf cik n-kpACKik npf BOipÎH A^^B^N^^^H 

^HaHHTi J^n^pĂT^A^H, r8T*kH 3HK^HA : HHHCTHTf J^m^pÀTil ^^AK 
IţlHpH w^nikpikl^ÎH TiAf^ Kli J|iT*klO KpfAHHH^CSA KHRfpi^ IUH KHAIH- 
HSA M(A Alipi; UHI KS HHAIBpt^ CRliTipiOA H(A Alipit IUH KS l|JHp8A 
apAliuiSA H(A Alipf; J^K'W UJH HSkSUJOAPA AIHpOCHTOApi UJH rii- 
SHNHMéct^A (! 1. rikAB — ) lUO^PAH^ UJH AATf AlSATf ^^HBAA (?) w^R-k- 
P4Tf, UJH KWAIH^AP^^; ^^ A^^Afi^^) UJH ARBiuSA, UJH TAP)^WHSa, 
UIH AHH HH(-a'aHI^H HHHH ShSa m ACKSATIi A< ROpSHKA ^Rl^piilţÎH 
TiAC, HH K^ BHKAlUJSr UJH KS CKlipSli C^ C^^liTSiCK ACSupA ^R'k- 

pTkHÎH TiAC . atShh( ^rIvPAtSa 3iJC'k : CTp8r8pH ! ah T8 AIlvpTSpÎH 

Ck n^ A< ^^H; RfHTpS AHCCTf KSBHHTC HHAI CRSCIwUJ TS Alîf? 
Upik CTpSrSpH A( 3HCli : a AI; HHHCrilTi w^R^kpiTI ! All^pTSpÎH 4^WApT( 
KpfAHHHéAClk : ^T*kiO Rf AIACAliUA J^A\HA^ UJH Rpf CTipHUA AHHTf^ 

Qaster, Chrestomatie română. 11. 7 



98 1773. 

UIH MAHKA CTpa^l^HA^ K*kAt$r*kplilţa; HO)^WTt$A; BWCt^A^ PÏWHOAf; UIH 
MA^Hfiî KAfl ^^'kpii fi,î rpSn^ lUH SOBSA ^HiKliTépiOA^ UIH Rf Jf.- 

rHA/inoc8A arpHui^ iuh m ^QATÙ-Mi^ wuikT; tuH npf Hinéxt^A mcS 
pAKÏS; UIH npi cwp8-MC aAi^M^vH; j^^^ ujh nf urt^Aiiu^A ^ac^Ai 

UJH w|ii|^AliT6piOA fi,î niiHTfHC . Hpf AHfAf AM AX'KfiT^ÇiiH i^^AfiTÎ 

KpfAHHHOacii; HHHCTriTf ^n*kpaTi ! aTt^HHi nt^pt^HHH ^nikpixSA 

H(c)npaBHHHHAOp ASH; Hf AOp HH UJHA'k Opf AlkUPlv A'I^HCt^A : HSHHAI^ 
aASHHAf, KaCTaAHAf; péuiKOBHAf, AlUrA^AHAf, BSpfl^ÏH^ AllvHlkTSp' 

HHAC UIH np(^i^*kAinT8A AHK8pai|ii . aTSHHf at$3HHA uih b8h8a 
Hana, npfKSai kiw a8 n^kpikT cxpérSpuAf npf BOipÏH AHsint^At^H, ^- 

AaTTk Ch w|iBp*k(Klk) ^ JkyfAW-CnpîykHH )faHHI AIO)fOp'kTf, UIH K\^ 
4^ÏCpH w^BCHHHaTlk UIH K8 EapBa TlkpikHA^-C*k m nikAI^HT^ UIH BfHH 
^HaHHTI J^WKfiÂT^A^H, UIH w^U^HSHKH IfiVC UIH 3HCI1 : w^RlkpiTl! Ck 

H'aHB napri a< 4^piTH-McS jk,î ScTSpWH, uih a( cwKpS-Ai(8 a^ 
XP'kH; A< KScKpik-A/iiS A< npa^K; uih (aO cwpt^-Mf a^ fi^A^^h ^" A< 

HfnOUÏH AlfH A< AlOpKOBH; UIH HHTpHHX^liA^ UIH HOCTl^pHaK, IUH A^ 

HcnoaTHAf A/\(AC KinfpH^ IUH A< KapA^Mà; Kii mhhhShh aS rp'kHT 

CTpt^rSpHAC w^HaHHTI ^ni^pivl^ÎH TĂAÎ . aT^HH! HOpSHHH UIH HAiîă 
HCnpaBHHHHAOp fH^ HIAOp HH lUHA'fc Hpf AlkHrii A^^^^^^^ "P^ "P*^' 
CAliBHTa A8A/lBHHHl^a; UIH KaCTpaBfTHASH^ UIH A^HAP^^^H, IUH aHPf- 
HapiOASH; IUH hSAHHH; uih AIOAéTp8A8H; UIH TS Ulli3'kT0ap( Ad 
AliCH MHHCTHTTi A'knTSr'k, UIH TS w^A^^'T^AaTk Bap3H^ UIH t8 

EwriT'k c^cKAik^ A^P^^^'i*^ *^^^ cnapaurH; uih ai^HAïauSKÏH^ ^«u- 

KHAHl^H-Blk Klkpi^HAf UIH rp-RHl^H KS fi^fiiilTiTî . aTt^HHI UIH A^"^' 
3I1CCKSA 3I1AIOC BÏHHA UIH CA AiaU m SpAlli^ UIH fi^î CKl^pBlk ^^Âfi^ 

aS CAivBiiHWVHT UIH aS Kpi^naT . aTSuni aS3HHA uih nïipcHKa 
A^Aa Uîficûfi^Aj npcKS/u k^ aS ni^pikT npf BWfpÏH A^K^uSAt^H, kihA 

UIH I ^HaHHTC w^nikpaTSASH 3HK^HA : HHHCTHTf J^il^fiÀTî ! J^AK 

i|iHpH w^n-kpi^uïH TaAf^ K*k Bi^Hi 3ap3apa a^^^ Hha'ia kS ax^A 

aCKSl^HT^ CK'A J^^HAWlk (!) J^ Vfi^ASÀ^ïH TliH . aTSUHf Clk t^MHAS ^- 
ni^paTSA A< AlAvHÏH; UIH C^ CKSAIi ^ HHHOipi UIH J^HiM A BAlk- 

CTivA/iii npf cTpérSpn 3HK1iHA ' c^ 4H cTpSrSpu BAf CTf A/\aT^ jk,i 
Af/UH CTpliAIB cniiH3SpaT, A< kSi^ht ki^ph (!) ti^àt^ a^ bwhhhsh 

THHfpH Kl^AKAT . CliHVHAf T^^ Ck-A B'fc Bl^pB^l^Fu, iUHHTf Clk AH Ck 
^BliASi^CKlk; 4^f l^HAf Ck AH Cli pSAlHH^CKlk^ WKÏH CK AH Cli HAHUX^'k- 
H^CBlk^ A^H HHHOapi C^ UlSBliiACK'k ; n'kpfl^ÏH C^ EÂT'K UIH w^Tp'lV 
nipTf UIH ^Tp'aATA; UIH J^ THHlk Ck c('k) T'kB'kA'fcCKli . BapBHAf Clk-Ul 
AlSpSi^CKli; K'KHÏH C^ Af AHHrii . mf^ ^^HMfHAf Clk-UI KHUJH nOaAHAf 
BHHf (pH)Af (?) npf KS^U ah f CTI WBHHflOA Hf A fi'hIS UIH CKlkpHAB . aTSHHf 
C^ CKSA'k TOUi,H BWfpÏH HfH Aiapf J^ HHHWipf^ UIH ^HCKfii^) : aMHH^ 

CK 4^ïf kSbi^htSa a^uahh. 



Catehismul mic. 99 

CXLVII. 
1774. 

(8^, 331 paginy, în 3 limbi: sărbeşte, rumâne^te şi nemţeşte.) 

KâTHYlicÎCh MlÎKh • • • • nCHTpâ Tp'^Bâ npSHHHAWph HC- 
AWpb Hi^NHlJ,H p^M^HéipA • • • • Tm^pHTh . . . . ^ BiHh. 

Introducere, (pag. 4 — 10.) 

•flTpapf : BIHlil^H ^I^ÎHAOpk, aCK8ATil^H-AI*k Hpf MHHi, ^fiHKA ^M- 
a8h boio w^Biki^à npf B^H . \|rAA . AP . C)^ . BÏ. 

1. «fL. Hi BOil|lH Ck Hi ^Bfl^H npf h6H; K*kHA Hi KÎfAIH AIUA? 

P. $\^ COKOTiCKb A ETk J^EThl^ii Ufiî EÔA, KA C^ J^Aî\iî Kfiî- 

iliHNH senA; luA wàmîhH a< OAiiHii. 

2. «IL. AHiCTA h6A A^P^^I^; UjA BOI^AIk A ACKSAtA. 

P. A^K*k A^P>^HH; luA B*k BIl^A ^Blkl^A, tUH Eiufi ^ÀHÎ 
AUli; Bil^H i|^A ni AHÀCT^ A^AII B)^HÎi-HOpOK6ujA; Up*k Hi HiÀ- 
A'iATk A^A/II 4^ipHHl)l^H. 

3. «IL. ^ HJ Cil KSnpHHAi AH-k a HOACXpii Bt^Hli-HOpOHlipi; 

lUH ^ipHHrtpi? 

P. w^TpS AP'KnTA Kfiîfi,AHl\% tuA AAiB'KpiTA AP^^^^^'I'^; 
lUH ^Tp8 e8HA HlkA'K^A^* 

4. «IL. Allli A^P^ AHiCTi TpiH CSHlkT'kl^H CkHTk h6aW fi,î 
TpiCSHHlţli A Al 1|JJI lUH A ypAlA A^"^ A'^HCiAi? 

P. AU i UCTi; K'kHH il^'kp'k Kp^iiHi^*k h8 i KS nSTI^Hl^lk 

a naaM^k a8A ^Mm^$^, uih upiiui* KpiA^Hi^a ^^'kp'k a< ^^nrcAi 

ApirOCTIH UCTi AI^ApTl^^ »pii A>^HI^ KpiAHHl^li lUH AP^i^^^'i'^ ^^ 

Hii|ii Hi^Ai^A^ i^P*!^ A"H* récrpiAi : eSHAHOpoiApi lUH 4^ipHHripi. 

5. «IL. Kt^Mk C^ kUmTK AH-k w^B'kU'kTépii; J^Tfi^ KĂfii C^ 
KBnpHHA^ BSHA-HOpOHripi, luA ^IpHHHpi HOiCTpii? 

P. Cil KÎiAllk AH^i^^ AAHTIAi Kpil|JHHlkT'kl^ÎH; têfi^ A^"^ 
B6pCa A^ WCl|li; KATH)^icAlk. 

6. «IL. HJ UCTi AHicTA^ KATH)^iCA\k? 

P. WCTi w^BliUlkTl^pik CKSpTATTi HiMTpS w^Tp'krTk Kpi- 
l|JHH'kTi(T'b^ IIIH si TpiBSi A Kp^Ai; UIH Hi A 4^iHi^ luA AHH Hi A 

Hnkyk^ii^KASJi A/iikHTSApi ^îii|Ji-Kikp8i^ Kpfi|JiiHk. 

7. JJ^, Hi nin J^ a6kW A< TiMfIO aA AHiCTk KATHX'iCAIk? 

P. AHiAi Tpé A MiA céck 3HCi BSHi^T'ki^A . aiaA ^tIA Kpi- 
AHHi^a^ up*k A^Hiv A'bHCA AP^r^^'i'^ hjh m ypAAA ahîa H'kA'k^A'^* 
8. «II. ^ Hi cik ^Kîi KpiAHHiţ4? 

7* - .^ 



100 1774. 



Al^M^ fi,î AA HHHfA. 



Pentru dragostea câtrâ Dumnezeu, (pag. 174 — 178.) 

•ILti^a nopt^HKik. 

1. «IL. Kipf mcTî nop^HKA A'^HkT'kio? 

P. CS CikHTW A^HSAk A^H(3f8Ak T'kt^^ Cik H^ 4^11 i^it 
AAl^H fi^MHÎ^iH a^ipi^ fi^i MÛHi. (6tuiip. 20^ 2.) 

2. «IL. Hi nop8HH^i|jf fi^MHîy^ ^ AHicT^k nopt^HKii? 

P. nop8HHii|jf anicTA; ka AAiB'kpATk ck KSHoicKi^ npi 

CAk UIH w^Tp'^kHCSAk Ck Kfi'kfi.'K, UIH A^^ipi^ fi,è TOATf Ck-Ak lO- 
B'kcK'k, Ck-Ak HHHCT'kcK'k^ tuA Cik H Ci ^KI^Hf; tuA Cli-H CASHCicK^^ 
lUH Clk Clk T^M^k K8 AA^BlkpiTlk Kt^HfpHHSÎf. 

3. «IL. A'^Ki^ nop8HH(i|j( AHicTA; A^P^ ^^ onp^^Liiif? 

p. onp'kiiJf fAk H-k rpoirk HfXA\H(3ii)pi, tuù a aiîmsh- 

AOpk AI^AT-k fi^MHi^îÛfi, lUiî ^KHHip*k Ji,i HA^AH, A^^^P'T^ ^pf- 

Ai^Hiţii^ M^Kii; HiAP'^nTA HHHCTiipi^ A^ A^H(3é8 ; j^k'k maA 

Onp4l|Jf Spi^^KliTOpiA; iniî TOTk 4^^>^^l^ A^ ^^pAICKl^TOpil. 

Û A^iw nopéHK'k. 

4. «IL. Kipf tacTi A A^^w nop8HK*k? 

p. C\ ne ^AHH Uil KHHk MOnAiÎTk; HHH( TOiTli ACfA/llk- 
Hip% Cik H^ TI w^KHHk AOpk^ lUiî Ck H8 CAS:KC1|JH AOpk. (6llllip. 

20, 4. 5.) 

5. «IL. Hf onp4i|Ji A^Hi3fS AiÎH'k? 

P. Onp^L^C AHicTA, KA Kpil|JHHH; HHHCTA UIH ^KHMl^H^HA 
KApC Ck K^A^ V"^"^ A^H^3^^; H|)mC yHlJh ^n^nrépH HHHk w^Tp'SH* 

Kiink cii H^ w A^^ ^>^ ^^A V"^^ ^'^ CA8:KACK'k . w^ CK^prk; 

Onp^L^f C\ M 4^iHfAlk KlinSpH IA0AC1|JH; UIH Clii H^ HJ w^KHH'kA/lk 

Aopk; kA a a A'^Hi3iS. 



Pentru rugăcîune de obşte. (pag. 252 — 260.) 

niHTpS p^rikH^Hf A^ OBLlJi. 

1. «IL. Hi tacTi A^P^ pSrikH^Hi^? 

P. taCTf AH'ki^ BOperipi A^^k Al^^HTpS K^ A^H(3(S A 
C84^ACT8a8H lUH A AIIIHHÏH. 

2. «IL. HHHf »CT( fi^ATÔfK A Clk p8rl? 



Catehismul mic. 101 

P. T^Tk KpflIlHHSAk, Kipi Afiî J^ )^CTOCk .f.fi^fi'h.^HHfiî 

A c\ anponïÀ K'kTp^k rix^kAk. 

3. «II. nfHTpS Hi i fAk A^T^pio A c\ fiorii? 

P. niHTpS K*k 1) Atuà nopSHH^lIJf M'kHTSHTépiOAk^ 3H- 

KiHAk : Hi^HiriTk si^ pSrinH. 2) K-kHH h6h a^ ^^ h6h hhmhka 

h8 aeiAlk, H^MAH TOiTf aiIJiRT^AIk Ji^i Aà AAIHI3(S. 

4. «IL. H( clHTfAlk fi^ATOfiă A H^ifiî fi,î AA AMHîy^? 

P. MAH HAHHTi; TOiTf A^KpSpHAI H^AI A)^ORHHHil|JH, Upik 

A^n'K aM^ift luA A^Kp^pHAf H^^LAf TpSnii|jA. 

5. «IL. K^Aik cik KĂfi^i A ck pSrà a8h A^Hi3iS? 

P. Kt$ Ţipi KpfAHHUlk ^ H^AliAf i|^ilOAtô A8H A'^HC3IS . 
411jA B^AIk i|^A ACKt^ATilţH. 

6. «IL. A^P^i^ nfHTpS HHHi ABiAik A HJ pSrA? 

P. nfHTpâ TOlţH oiAliHÎH, luA Rf HTpS TÔl^H Kpil|JIIHÏH; 
kIhH UIH ^TpS AH^ift C*k Apixii AP^'^^^I"'^ K*kTp*k AHpoinCAf. 

7. «IL. ^K*k nfHTpS HHHi TpfCSi A H( fi^vii? 

P. A/liA AlSATk HfHTpS .fitl'KfiĂTK, lUiî .^H'kpiil^if^ UIH 

nmrp^ Toixn^ cTi^niiHHp^ A^Hpiu^cKi^^ iuh aV^^**"^"^^*^^- 

8. «IL. A^P^ RiHTpS HfnpîĂTHHÎH H^L^pH^ oipi TpfSSf C'k 

H( p^riiiUk? 

P. CHHrSpk AI'KHTSHTOpiOAk AUlA nop8HH'kl|J( : lOSHHH îli 
RP'KHCAIAIUÎH Bél|JpH^ tUH ETk pSril^H HIHTpS HIH H( ETK ^^^Kk 
OBHAlk. 

9. «IL. K^HAi^ i KHHi A Hi p8rà ? ^ 

P. ^ t6tk HicSAk, UlA .|i TOATlk Efi'kAXA, K'knA A^Hi- 

3cB rp'KĂi|j( : Hi^HfTiTk Bik pSriHH. 

10. «IL. ^H\î cii KSBHHi A HJ p8r^? 

P. ^ TOTk AOK^Ak; npiK^Mk HOp^HH^Lţli AHOCTOA^Ak. 

11. «IL. HJ 4^A6ck lacTf A^ ^^ pSr^kH^Hc? 

P. p^rn^H^Hifl^ H-k K8 KpiAI^Hl^lk UIH KSHCpHHHff Mhî npf 
AMHI3to MHAOCTliBk; UlA lAk A*^ HOilV TOTk H^ H^kpfAlk A^^lk 

BOA cA. 



102 1774. 



cxLvin. 



1774. 

(Ali. Kor'kANiHMNS : AiTomcii^Af vol. III, Mmii 1846, pag. 189—286.) 

AiToniciu^âA A^^NiAop /BloA^oBii ^i Shaki Kor&A- 

Satira slugilor domneşti la Ţarigrad. (pag. 282.) 

HiHf spoiM ci^ api^Ti^M nfHxpS ma^î iui MSATIi CKlkA^pC 
H( a8 K8pc H(aiUS/i8i Kpii|iiH(CK j^h Iţapirpa^; aafc HfAOpa m cf 
p*k3iiaia w^H AOMHiiAf i^^kpiaop Moa^obii iui a u'kpii PoaiikNii|ii^ 
Kapi aHfCTf i^^kpiaf ipa Toaxi^ KiBipuiciaAa uji aroHicipia . uji 
4^iiHA Kii A>H npiHiHa oi|iipiaop hi aS i^i^hSt nfCTc hihhi aui^ h8- 
aiai niiHii aa 1773 ^^Kiaispif 30 Kapi c'aS cicpic^ aS 4^oct pik/uac 
aa /uapf cKi^nn^HiSHc aT*kT a^mhii Ma3iai, k^t uji Bi3(A<A(Ai uii 
KaniKi)^aiAi uji aAui coicpi MSaiţi uji a^ hihcti^ Kapc Ht$ nSTfa^ 

Ka cil Af api^TliAI MMÎM iui BOUpilAf AOp, KliHI hS Ce KA^f . (ap 
o CAM^ fi^î CA^UI a AOp, OAAICHI ^IH Hapa PoA/HiHfaCKlk; Blk3'kHA 

j^H K^Ti Cf A^A^ CT^knn^Hii AOP; xpi^riiHA UJI (I oapi Kapf Aînrk 

AIH HfAI H( A( TpiBSia, K^ Uf CfAlHI M Aî Al)l^HifîA AT^T A'H 
piiHA^A AlliHKaTt^At^l K*kT IUI A>H pn^H^^A USpraT^ASl^ i|^IIHA^-AC 
UJI KlilAC w^HKICC^ HinST-kHA KA CK Cf fifiK^ f^t AA AOK^plAf AHICTf; 
TyVA^ÎA UJI fi MApi AinCli AA TOATf KS CTlkUliHl'l AOp ; ÏÏ^WK pli- 
AlliCliCf A< ^^^^< ^> MSAT 0Bpa3; A^ ^^l^Hia Mf Af IpA BOIfA, 
rp'kIHA Uli KliT Af BfHia AA rSpiv; 3IKlkHA Kl^ KS AHfCTf j|clUI 
pivKOpfCKt^ IHIAIlAf . UJI AlkHr'k AATf AlSATf HI AVj^^XAy A>i ^NHf- 
nST a Af 4^aHf CTI)^Spi w^H CKpiC^ KS KApf w^l )^SAfCKS; 4^>IHA Klk 
c'aS CKl^naT fifH AIIAA AHf AOp l^l^pi w^H^^pSMt^Cf U^ATf ; KApiAf Bli31kH- 
A^-Af IUI HOI AHfCTf^ Af AA/I w^HCfMHAT f^^VTh. CKpiCOpiAf AOP; api^- 
TliHA^-Af w^HTp'AHfCT KIR : 

IcTOpif Hf a8 CKOC A^AIHlAOp UJI BOIfpiAOp. 

0)^! A8Alf w^HUJliAliTOApf 
^î 'Ain*kpAl^l w^HBp'kX^BITOApf ; 
KSAI fpa A< JifiAHî AllfpfA; 
AkSM fCT 'AAAAÇTh. ^^iipfa. 

lUi kS ToaTf 'AinoAOBiTk 

flK^AI Tf-Apiil^l npf A8piT*k. 



Enachi Kogâlniceanu: Letopiseţ. ±0o 

•|LHAfCTSAaT'€l|JI Ji,î TOaTI, 

lui A^aiHii N'aeSpi^ napTf^ 
K'k ji,î Hf mS c'aS TfaiSx, 
ÛHHà aK8M Ai aS cocit. 
Kn^3iiAin^HT8A soifpiAop 
6cTi Ka Rai A^ KanSa Aop; 
K\ fi,\HTfi'x^HUïU c*kHT nipii^i, 
Ks ci^pi^Hif 'AinoAOBii^i, 
Illi Af HikKa3 lui A< cSAopiy 
•|Lc BOAHaBi nf 31 fi,î hihhi opi. 

Nt^Aïai A( I ni AP^"'*'^'''^? 
G'k Af nar'aHfCTf ToaT€. 
N8-1 k8 KaAf cik rpikiAi 
Ka cik hS-i Aiai nfA^nciai ; 

G'K CKpiAI TOT A< A^AIHK 

K'aS pikAiac aa rpca SpMif* 

Op ci^ pn^Ai*kf-H x^^^^ ^<^; 
Mi^Kap Kik (t$ rkHT cAt^rik; 
GaS}K(ck, Ai*kH*kHK; nSH ^H nSHPi^; 

61 4"**A A^nP'N^' ^^ ^1**^ 

n Clk Af KaAf P^UJIHf. 

KikHA H'op aBia oai cik-i caS^KiacK^k^ 
HtShhi-o Clk c( nfA^ncfacKik. 
Kii H'op nSTfa Clk (a CASriw 
K'anoi nikHfa n'a cik auiSHr'k. 
HicTi ToaT'op cTk Cl 4^aKnk 
MfBa BpfAïf cil Mai TpfaKii. 
KfATSfaaa aS c^^iipiuiT, 
K'aS 4^ocT BaHi a< 4^^<^i^piT. 

BaïkCTlkAlSA HfAOp ClkpaHf 
N8 Ai Ba 4^1 AOp J^H ÏIAHÎ, 

Mi iiJi Kaca HiaSi si-o apf, 
û c^ pi^Miiii aa BikH3api. 
Ji^î KikMA c'a8 A^^Kic oipiAi, 
61 lui-aS nipA^T AimuiAf ; 

Tôt ^AiBAikHA A'** ^^^'^ '" i^ac^, 

K8 iHiMa ^pmTik; apcik; 

Illi Clk a^Ai niHTpS naHi; 

Ka A^^P MoAAORa c'a 'MToapHil 

K8m c'apaTik, m8 ci 'HToapHi, 



104 1774. 



6l BOp Clk Cf-HrA(HAICfaCK*k^ 

Ka c*k Ht$ Ci HiB8HfacK*k; 

Uî A^TopHiHi c*k-i Ai'kHrkii; 
OiiHA K*k CTpirk 'h rSpa Mapi, 
Kii-i BOp n8Hi aa 'HKicoapi. 

LUl fi,î BOli p'k Hî A^ 

OaSuiAi OAi)C***i^ **'^^- 

U^ MM aBIM CkHliTaTI, 

Ai ^i nt^TiM pikB^a Toaxf. 
Oxikn'kHii aac Ck rpi^iacKi^ 
Ka ciJ Ci MM pikKopiacKii ; 
Kii a8 iHiaia aaiapi^. 
K'kHA; Moa^OBO; bShiw uap-k^ 
GraS aa TiHi a< r^HAiCKt^ 
iHiaiiai ai ci ToniCKt^! 
Ji,î 3i^KiSpi Hi AS 4^1ikST; 
IIpiMBAliHA^-Ci ni AA IIpST 

K8 BSTKa^ kS naTpS Kai, 
OiiKikHA 3i4^KiS Ka Hii|ii Kpai; 
An^Srapii Ai K^kHra^ 
Fpix^a i^iipii hS nSpTa. 
A^^Hi3i8 aiua B'k3n^HA; 
•|Li A'kcii j^H KîAK naiiHriiHA; 
na*kHriiHA^-iui nn^KaTiAi^ 
Ka c*k-iiJi i|jii 4^anTiai; 
OariTiai Hi-H i^ap' aS ^^i^kSt 
ÛhSm Toaxi aop aS cocit. 
Ks 3i^Kit$piai Hi a8 Tpac^ 
HkSm Ai Bapcik ni nac. 
N'op c^^^piui iHiAia pia^ 
K-kTi 3iAi Bop ABia. 
^H^i aaiiNTi ^i^uji Afi^S^i, 

IIlkHia HS nOATi C'O A^l^H'kHHi. 

Kn^i^i oaAiiHi aS^^ TpiKi^HA? 
Tôt KiiA*kpaiui j^î napi-n pi^ha; 
LUl Ci CKoaai^ a^ ^^ a^ack, 
Ks IHIMA 4^pinT*k, apc*k; 
LUl TOT CTTi, fi^î Ci rA%HAii|Ji; 
LUl A>H rSp' auia rpiiii|Ji: 



Enachi Kogălniceanu : Letopiseţ. 105 

Mai BIHf AM 4^1 Mt^piT;* 

Olk HS mai TpiklM K'OKApik 

Mai m8at k8 ihiai' AMapik! 
yi^i ni-AKt^Ai w^HHini At^Aii 

Û M K'K^TA AA MA\Î. 
Hi KApi H'ABfAAI nfiîMC 
flKt^M c'aS-ITkAHAT Aiai cSc. 

•|Li jk,^A\ Bt^Hik Ai^iHiauik, 
6a m Bpa c*k Hi Mai Ba3*k. 

fIcTf h8-C HIMIK*k; ^P^"""^ y 

Op rk Bii piAf 4^oapTf; 

K'O CK MipMiM AA B^kpBlipU, 
G^ Hî fiA^lk m A^TOpii. 
UIl BOp C*k Hi AMl^piACKli, 

IliHTpt^ iţapa PoM*kHiacK*k ; 

Bl^TliHA Kt$ K^BIHTiAC 
Mf AAA ^'i^kSt nSHU^Af! 

/^ap HOi Hf pi^cnSHC VK a^m 
Ka ci^ h8 Ni pt^uiiHikM? 
K'at^ 4^ocT nSHMi ni HiAP^nTari 
Illi H'aM aBST A< <^< napTi. 

6l ^HCTk TOT h'O CTk Kpia^H^, 
]^IKlkHA^ Klk Ai-ABiM w^H AA^'K; 
UJl Ai UIHiM TOT ACKSNCi; 

IIih riBripSpi cikHT cSnSci. 

UIl M l|llS Kli w^H CkHA^Hi 
N'At^ COApiHII Hi c'AnSMi.^ 
G^ BiHIM A^p AA HipHiTApi; 

A A Mi A< ni SpMik cTApi, 

Klk BOlipiSA f^î AiB^H 
fi c'AUlSHr*k BAKHiBAH, 

LUi ci^ cTpi^i ni cokak, 
ËikH3n^H^ TOT npa^Ki lui cni^HaK. 
HniacTa f^î M Ai BiHi 

LUl BOp C^ Tp'kiACKlk BIHi^ 

HnSHi c' A< BikKikAii 

Kli-I MAI MApi BOlipii. 
lU'AHiACTA A< nt$ Ai HAAHIy 
Iii )^AMAA BA3n^ Hi I^AHîy 
Klk KlkTlk w^l 310A A^ ^^P^ 



106 1776. 

Kap*k AîMHi j^H cniHapi. 

0*kHT lÈÏAATÎ MAHC^n^fiî M^^ATÎ, 
Ji,î HS nOT Clk-AII Bli aMIHTf. 
NlMI TOT C^ M nOBICTfCK 
K'K M*k TfM Cl^ H8 pikHiCK. 

lUl c'a8 C^l^lkpUJIT \AAT^fi\AÎ MSHTiHIAOp HlkHl^ aiHf. 



CXLIX. 



1776. 

(Folio, II foï + 5 + 211 paginï paginate.) 

OMIA^dl • â^CK^ H^ElHTiM ... . n^p^HTCA^ft HOCTp^ Mâ- 
K^pii HCA^ft M^pi • • • • .{V B^K^péipA • ^ âH^A ^€AA XC . 

Cuvânt I: Tâlcul proorocîeï din Ezechiel. (pag. 1 — 2.) 

KSbi^ht . X 

/^8)^0BHHHaCK'K T^AKSlipi a BIA^HÎiA HfÏH CKpHCi AA npopOKSA li3iKÏHA. 

Kan . a. 

IIpOpOK^A^ Ic3fKÏIia BfACHÏi lUH BiA^^pf A8/UH(3fUCKlk IllH 

np-kcAïkBi^Tii B>3^HA , w a8 noBccTriT^ w a8 cKpiîc b^a^hî^^ H*k 
naiÎHik A< TaHHf HirpikiiTi . nfHTpS Kik aS Bii3éT «|i K^/un Kik- 
fiiu,^ A< )^cp8BiiUH; niTpS biti a^X^^^^^^'^M'H; w^TpS 4^i(i|i( Kip-k 
BiTii niTpS 0Bpa3c ak^h/^, o ^^U^ ^ aéSaSA; uiA o ^^ii^i^ a bSa- 
T^p^iU^H^ liiA H'ki^-a'iaT'k a bhi^mSaSh^ ujA aaTik ^^ii^iv a w/uSat^H . 
lUH apHHH .^Tp8 i|^ici|j(-Kipiaf 0Bpi3; k^t* a né cik ^i^i^fA^Mi A^ 

HHHfBiuiH ^HAÛHU,HAÎ CaS A^^^P*^^^ • CniTiAf AWp Cp RAI^Hf A< 
OKH^ lUH n;^HTIH(A€ auiiî^KAip'fc <p^ n^HH* A^ ^KH . mil H^ ipA 
WipflUH KipfAC AOK , KipCAC Cl^ M ^li HAIIH A^ ^KH . UlA p6aTI 
w^TpS 4^îiL^I KiplAI 0Bpi3 TpfH kA w^ péaTli; UIH J^ QÔATê ifiii 

A^X - ^^ ^^ Bii3l^T Ka aciA^ikHipi a< ^^y ujA H^Ai A^^^nT 
nHHéapcAc a^h k^ a^^kpSa can^^ipSaSH . uih w nSpT^ K'wpSHa )^(pS- 

BIAIÏH^ luA BITCAI Ufiî CTI^H^NSA H(A w^KliAfKiT^ Op* O^HA^ Bp-k 

a M^pgc ^ 4^ii^ik (p^ . luA as B'k3]^T* cénT )^cpSBÎA\H Ka w A^;i^H'k 
AC WAi H^HHA^-w liiA nSpT^HA^-w. 



Macarie: Omilie. 107 



IUh AHĂCTA Hf aS B*k3éT ïlfiOfiÔK^A ^Tp8 ^yfiMAfiî, Afi,ÎE^- 

pir'k aS 4^ct luA k8 fi^OKÂfi,^, api^xA w^ci^ aAT-HiBiiuH iuh 

MaH-HariHTi ^KHnSÀ At^KpS TaHHHK tUH fi,'6A\H$yicK, TiHH*k K^ 
Afi,ÎErkpÀT aCK^HClk A^H H'KMt^H^ IUH w^Tp8 aHÏH Hil|lîi A\AH Jk^î 

ïïfî épMi^ ap*kTiT*k w^xpt^ iRHpiiL At^H Xpîcréc . nÎHTpS K*k w at$ 
B'K3éT tSAha cé4^AfT8A8H siAt^A Hi npf a^mhSa c*k8 Bp-k a-A 

npÏHAlA IUH CKit^Ht^A M'kpHpÏH AHiCT^A a H Ck J^ÂHÎ ] K*k cé^^AfTt^A 

KaptAf c'a8 w^BpfANHHi^T a c^k w^n*kpT*kUjji k8 A^V^^* ABAiiHiA 

A^H; UJA C'iS CTp*kA8HHT A<^^ 4^p8A^8C^l^*k HfrpikiiTfH CAiBiA 

ASii, rikTHHAB-^ npf asfcra aShujA cnpi cKiSu tuA cnpi A^kKiui*^ 
AifMHHik c\ 4^iHf k8 tôtSA; ujA k^ t6t8a 0Bpi3*, ujA oki§ k^ 
t6tSa ; uiA h^ i hhhh o niprf a a^h Kip^ c*k h8 4^i( nA^Hik a< 

AS)fOBHHH(l|JÏH OKÏH ASA^Ah(H; Afi^îH^ H^ f hAhH O^Ha Jf.TiiHÎKÀT'Kf 
HH t6t kS t6tSA A8AIHH*k UJA fiJ^X ^^Kpi^HA^Cf . UJH fi,î OKH 
^ÎHHA HAHH K8 t6tSA, UlA HfABi^HA w^Han6io cSl6 J^ A^^ ^P^ ^ 

nipTf; hA kS t6t8a j^ ^Sn,^ ipà 4^hha\ .^KiiAfKiT*k 4^ïhha 
mil uii^s^HA npf A^nc8A Hfrpi^HTa ij^pSAiScki^^ CAiBfH At^A^iufH 
aSh XçîicTÔc . UJH A^npf k8a^ céapf Af kS totSa ac^Aifu^ lacTf^ 
H^aB^HA BP< ^ nipxf w^ A^^ ^^^ ^à Aincn^^ hA t6t Kt$ t6t8a 
c'a^ npocAïkBHT k8 At^AiiHa^ ujA t6t* aSA^Auik i^cTf k8 n'kpuHAf 
i|iÎHNA ac^MfH-k; ca8 npfK^M ^^^k^a^ ASAiHua anicTa a 4^6k8a8h 
TÔaTiv ac^MfH^k i^cxf fîHUJH; ujA m Afii w^TpS cAufUJH Kan ci8 

MipVHHf; ciS AiaH A^ipf UJH A^AH A^HKl^; AUJ^ UlA C^^^AfT^A HfA 

crpikASHMT ^ A^^^^^PnJHT^ A< Hfrpi^HTa 4^pSAiSc4i^*k CAisfA aS- 
MiHfH 4^^itïH aSA ^Tc; ujA w^npfSnaT k8 a^V^^ c4^;^ht' a^^^~ 
b^PiuAt ; ujA KipfAf; AiiKiui' c'aS ^epf ahhhht a c^k ^înf ujA CKiSu 
a a8h A^^Hf3fS^ t6t okio^ ujA t6t aSa^ihii^ uiA t6t ocpa3; ujh 
t6t cAisii; UJH TÔT* A^JC ^'^ 4^Hf, auiÀ npi fA aakiiTShha^-a 

ÎTC; K^pfAf w|iA AA^Mf UJH-A A^^^; UIHA l^HHf, UjA-A nÔAfT^ Rpj fA . 

mk Aiuh ^A r-kT^Mif^ ujh-a w^noA^B'^4Jf kS hoa^^^^ A^X^^nu- 
MACKii, ufH'rp^ Kik 3AHf : a\Ah^ a< W'^ <P^ ^^nT )^fp8BiAiA, Kik f a 
ucTf Kipf Af CK nÔAfiT^ j^Tfi'^HC^A, ujA-A noBn^i^8Ăi|if npj A^ncSA. 



108 1776. 

Cuvânt Vili: Dumnezeu prin sfinţii face minunile. (Fol. 210—211.) 

JifiMHîy^ laCTf KÀfiîAé npHH C^^HHUÎH ckA Aî Jj^ĂHi mhhBhhac. 

Kan . X 

/^(HH Jk^'KKA ^Tfii Oy/UBpa ATÂTlk CK p'kBl^pC'k A^)C^^ ^^^ 
C^^^HT; K8 K;^T MJH B^pTOC ATp^ AlUîyh.A\:!kHT\^A HfCT H^S : 
.^Tpt^ Kp8H(^ JfJVfi^ B(HHp-b A8H XçiiCTÔCy OyHJI^Î Cl^ ^^'kKS pi^B'kp- 

cipiiL tuA w^BikT^p-k a^X^^^h; nfHTpt^ ki^ b6i5 Bi^pcà^ 3i)h( a^h 
A^X^^ ^^^^ npicTJ Tex TpénSA . Ûhàcta acti h'La h( aS 3mc 
c^HrSp a^^hSa^ kSm Kik w^npi8H*k kS b6h BOriS 4^A; n^H^ aa 

C^l^^ptUHTt^A B^KSaSh . IliHTpt^ K'k t6t HÎAA HÎ Ki^Tlk^ A^A'k . 
IlfHTpt^ Klk A'KKa 3HM( : BOH p'kH 4^ÎHHA; l|JHl^H a A( A^ A'^pA ^^1^^ 
4^iHA0p BOl|jp¥H^ KS K^T iWAH B^pTOC H'kpiHTiAi B0CTp8 HM HÎ- 

piCK Ai Ba A^ A^X ^^^ht, Hf Aopa hi Hfp fi^iAii a^**^^^ ^^ "^ 
T'kpi luA kS aA^Bfûiipc aiSati^ A^"P^ kSa^ rpiiĂi|Ji HnécTOASA . 
/^(HH oyHCAi kA an-kcT^ ujh k^ Axi^céfi'w, tuA kS a^P'^P^? ^" ^à 

WCTfH'kAlk M^ATlv; UIH K^ fi^Bfi,Àfî, Ulii K^ OpiTiHIAI^k H-k Kl^Tp-k 

aHfCTa rk a^^A^k . OHAii^HpHAf cei^AirSaSH A^"P^ ^"^ rpi^HTik hc- 
KSciHA^-ci, UJH npAH BSHikTaVc, uih npHH pi^OTiTi^ aA^Ki^^ uih npHN 

/UlkfCTplHAi, luA npHH Kfi-K^KiW^lUlHAÎ, UlA npHH .{iKSH^KSp'kpHAi 
H'kAf A< Al^ATI KinSpH; UIH flpHH UifkHJk^hTifiHAÎ piiOT'kl^ÎH . IIIh 

aiuix^A^P'k UJH npHH if^'KAiopHAi A^ A^P^P"; ujA npAH cnpH^KHHiipH- 

A( H'RAf npHH ^^'KAlOpH fi,î KinSpH aAf ASKp'kpÎH UJII nSTfpÎH A^X^' 

aSh . IlfHTpS K'K AHiAa HI IV KSH6ai|ii; 3riHBa pi^ST'ki^îH; Kip*k npiiH 
niTHAiA j^A cnSpKik npf iv/uSa hia ahh An^eHxpS^ uiiî hS uf kShoa- 
i|ii j^Tfiè a^hcSa cnpHx;HHHp*k c^;^ht8a8h a^X^^^" Afi,îErkfi^A^H, 

Kipic W w^nSTCpHHH*4l|lf HinSTÎHl^a a8A UlA cé^AiXSA .^A w^HOĂl|lf 
^Tfii B(C(aU HHHA^fH, O^HSa kA AHiCTa J^Tfi^ HfCOKOTIHl^l^ O^A/I- 

EA^, h(k8hock;S^haB-w^ opA^HA^^^Aa n-k npHH aiSati KfnSpA a a^P^' 
A8h uiA a ii'kHÎH a8h A^^Hi3fS . IllA lapivUiH uiA Hf Aa Mf cik a;KS- 

T0p^31k J^iAh fi,6A\MA UJH CK a^A*k .^Tpé BICiAif A^X^BHHHiCK'k 

uiA ^Tfi^ A^P^PH HfpfL^H, A^ B^ cokotA a h8 a^ah ^ù mah aiSat 
AiHUiKir A^^M nikKiT; ^^Sp^HA^-cf cik aA^ikV'^4J<; cSnuYpfTiTiL 
pn^OTivi^îH HicoKOTiHA^-iV; uiA Hi 'Hi^iAiri^HA^-w Kp4i|iip-b npSHHi- 
A^iH^ Kip*k A^"P^ nipTi cik ^^k^ iuA j^îc^^^fiUiufi-k w^xpè Xc. 
Kik npiÎH A^P't^ c^^htSaSh iuh fifiAxm^SiicK^Ai^H fi^^jç^A^H ^a 
npocAikBiÎAi^ npi niipiHTiAi uih npi ij^iiOA uiii npi A^X^^ c^^^ht 

O^^plUHTSA HiAWp HiH3iHH ^î OMÎAIH. 



Physiologns. 109 



CL. 



1777. 

(Ms. Gaster, Codex miscell., 4*^, foia 146 b — 160a.) 

Physiologiis. 

Cap. I: Pentru Finix şi pentru vultur. (Fol. 145 b — 146 b.) 

IlHAA^Ai narkpHAop. Kah. a. 

naCHpi^ Hl Cl^ K'kiUlk 4^HHli^t$ . Klk 4^HHHgt$A îCTi MAfii KAH . tUH 
{CTI MAH A%api A^KlkT ni^éHt^A^ lUH AlApi AA WBpA3 . tUH CH^Hi 
fif A'^HCSA; Klk (CTi 4^*kp*k COlţYf . lUH Tp*kfl|Ji HHHHH Ct^Tf ji,î AHH . 

ASn'k AHiA rk A^Hi cnpi pikrkpHTSA céapiAt^H, iuh (A)A^Hf ai8a- 
i^HAi^k MSAT(ik) A^ AiHpi3Aii B^Hi; IUH i|iHHHA A< AioapT*b CA^ 

K'k fifin^ HHHHH C8TI A< ^HH BA Ck MÔAfi^ . A^HH (a) CKOpii^H- 
lilWapi IUH KSHIll6api fi,$H M^HTîM OABAHt^ASH, IUH C*k C^i AA ^H 
AOK w^HHAAT CUpi p^krKpUT^ UJH w^NTHNA^ ApURHAi CAAf UIH CTl^; 
UIH fi^î fiA'SîAÎ céapfAt^H rk AUpUHA^ UIH Afifi^i fi^î TOT, UIH Ck 

^Hî npA^^ . A^n'AHiA fi,HH hihSiua At^H c*k 4^AHi 8h BïfpA^f; np 

AHH BÏfpAIIAf AHfAA Cli ^AHÎ «p if^HHHgS HACkpi^ KA UIH w|iHT*klO; 
IUH 3B6pik ^H flpABÏA. 

fluiHX^A^P'fc 3HHf; Klk IUH Bt^ATt^pSA Tpiifl|Jf W C8T'k fi,i 
aHH; A^"*^ ^**^^ ^AIE*kTpiiH(l|Jf IUH Wf^il^lî, IUH A< ApHHH C*k 

^Hrpi8Ă3nk . A^nii a^îa ck a^^< ^^ wapi-Kapé H3BopiO; iuh ck 

KSill^HA'k aKOAÔ; UIH AIUA 3B6Apnk CUpf B'k3AB)f; IUH A^ pa3HAi 

céapcASu cik AnpHHAi; iuh B'k3*kHA H3b6pioa ah/uhca^^ ^P c^k 

[Ck\] w|iHTOApHf w^HTp'lkHCSA, IUH Ck KS^^^HA^^ A^ '^fi^^ WP"? ^^ 
C\ w|iHHOII|ll UpliUIH Klk (1. KA) IUH w^HTlilO . — IlfHTpS AH'fccTA 
3HHI A^K^A npWWpOKSA : w^HHOH-Cf-BOp K^AA^k B^AT^pSA^H THHf- 
P^l^HAi TAAf. 

fIlUA IUH WA^8a H(A m^Kl^TOC; ji^AKlk CK ^HTOApHf UJH Ck 

Kifp'ki^'kiiJi Kt$ icnoBfA^Hïé, aA^BikpaT cik K8pikiţiki|ji; iuh c*k ^h- 

HOH|l( Ka UIH ^HT^klO. 

Cap. X: Pentru zâmbru. (Fol. 151a— 151b.) 
IIhaa^ a 3*kH'k . niHTpt^ 3ikMBpt$. 

^IkAIBpSA ICTi X'iAp'K AIAH AlApi, A^^^kT TOATI X^^fi^^^f 
aSIkHA 4^P^^^CIlţl UIH ij^OApTI w^H^HKOlUATlk . RipHH aSH hSA^HH; 
^pSHxHk a8H H^A^T^k, IUH A^AH CTpAUJHHK'k A^K^kT TOaTI )^ïapik^ 



112 1777. 



fi rp'kH H^ AVh npHMm^; 

IliHTp^ FpHropH FHKa BoA'K 

FHKa BlVA^K*) HM RICTHT, 
Aa Hi C^^filUHT AS BiHHT. 

Q AHiUB'k pHTWpHMaCK'k; 
flp TpiB^H CK rp'ktflCK'k; 

G^k apikT asacTik ^HTkMRAapH^ 

rpW3HHKlk^ UIH fi,î iUHpapH. 
Aa Kapi ^H K^HOCKt^T ^OAfiTi, 

XaaSa a^mîh hîh AHiuapTi; 

K'kMH K^k H'api HHMI 8H BHHI 

ASam, craTopHHKik ^h chhc. 

Gik sK^A^'i^ WP" "i^ w^^> 

•lÎHTikMnAapf amcT^H a^^^^^ 

Ka ck Ba3ik^ ^HaATk crape 
Gi, Hi npH^ui^KAÎH rfiiAi ape! 



6pa HAHH fi,i BSKt^pîl; 

AS^HA A Tpiki AWi^HÎI. 
^1 BpCiUH K'kHA ^^ A^^HI^'I'^; 

Ks iuapc HCA^^A^ ('^^ YpikHHT^; 
^ap HmSTikHA^; Ka ck i\iUj 

Aa Hi c^^'kpiuHTS Ba ck bV(^ 
HcnSTkHA^; cik c(ik) n'k3acKii^^ 

JS^i Sfiifii ^MniipikTiacKik. 

K'kMH ^^'kp AH B(CTH ^A a^SHCli.; 

I npHMiSKAYi M( HicnScii. 

[ HfiHAM^KfiJii rfii fi,i AXOAfiTi, 

\ K8 Kapf a8 ncpHT ToaTf. 

UIh h8 a< a^oapTc ^^HpacKii, 
i Hi A< ^^■^'■'^ T^psacKii. 

' G'a8 BfCTHT ^H Hapa Toarik 

KSm K'k BHHi A< ^^ noapT'k, 
2?H KancgîS piiHAt^HT. 
KwHa«i{ u c'a^ pi^HA^uT 

*) De adona mână: hca nSTf^iNHK iuh — = 6. 



Enachi Kogàlniceanu : StihurY. 111 

Cap. XVIII: Pentru stàrcu. (Fol. 155b.) 
(iHAAa a wnT8cnp(3iiM( . up murp^i cTkpKt^. 

Gt'KPKSA A^Klk ^HB'kTp'kHilllC Al KAfi,î niHHAI lUH H^ MAH 

noT a BiiHa iuh a rk ^p^kHH ; arSHM^k c'k cxp'kHr^ iiShh aop, 

lUH-H aKOnipi k8 apHHHai AOP; UJH-H «|JIK'kA3'kl|ll; lUH M A^8 

)fpaH'k; n'kH «K ai KpicK^ ncHcai; ujh-ujh bhh^ ^h ^^Hpi. 

fliua lUH Tt$ wa^^ai^ «iHHCTii|ii npi n^pHHi^HH t'kh aa sii- 

Tp'kHfH'k lUH aa THHipil^'k; UJH BHHC T( BOp K^B^kHTa^ UIH B(H 

Tp'kH aHH a/i8ai^H; tap fi,i tî BOp haîctîma, Baicrca^^a r$ ka 
asK^Hyi . Kik BaicTia^^a n^kpHHi^Haop, A<3P'i^A'>^^HH'k3'k n'kH'k aa 
A TpfHa'k n±A\, 

Cap. XXIV: Pentru sgripsor. (Fol. 159a — 159b.) 
riHAA^ a A^a3HH iuh naxpS . niHTp8 crpHncop. 

GrpHncop^a (cti nac'kpi a^aH a^api aiki^t Toari ni^ciipHai 
SMC 3Bt$pikToapi^ IUH Tpiiii|i( ^H H'ka/i'kHT^a a at^H HBHaa^ npf 
pik8a flKÏAH^aSH . tap ki^ha P'kcapf coapiac A^HTpt^ a^i^HK^a anîH, 
uiH-iuH Bapcik pa3Hai caac^ /^îhh ^hthh3HHA^-ujh apunuai a^K^H^f 
pa3Haf coapia^H; ujh bhhi aat rpnncop aa A^kHcSa, ujh CT'k ^h- 

HiHHT'k at$(H)^ rpikHHA aaA'kHAOH ujh 3iiK'kHA • A'^^'^'i^'i'^P^^^ A^ 
ASiUHH'k! BHH-0 UJH fi,^ At^a^Hua Ta . A^MH K'kT CT'k rpHRcopSa, 
iT'kTa CT'k ap^aurfa^a Mn^ana ujh (Ip'fcMHCTa pSriiHA npi amî- 
AOCTHBt^a /^^MHiy\i, K'kTp'k naM'k Kpfi|iHHHaop. 

[IfHTpS amÏA UJH T8 WiU8a(^ CK Kt^HOipn /^i aa MHHC ^I^H fCTI 

RÎAi^a^ Ka cii A^H aaSAik hjh a^t^ai^'ka^HT'k at^u fi,>iA\Hiy^ ^h ToaTi 
3HaHaf Bïfi^HH Taai. 



CLI. 
1777. 

(o. Ms. Gaster, Codex miscell., 4», fol. 204—207, copie de pe la 1800. — b. M. Ko- 
gàlniceanu: Cronicele României, Tom m, Bucurescl 1874, pag. 276—280.) 

(jTH)câpA ^ BcpcâpH, niHTp^ rpHrwpïc Thhû Boa,% 

{b. ^e @HaKi Kor%AHiM(aHi))« 

Ep'kHA ck apiT; UJH ch rp^kicK^ 

JS^$ AAHfiAfii AM^ ^HAA'kCKt^; 



112 1777. 



fi rpikH H^ AVh npHMinS; 

[IcHTp^ FpHropH FHKa BoA'K 
Aa Ml c^&iipujHT aS bihht. 

Q AHiUB'k pHTWpH«iaCK% 

Hp TpcBSH cik rpiiiacK'k; 
Gii apiiT aMacTik ^HTkiunAapH^ 

rpW3HHK'k^ UJH A< iUHpapH. 

Aa Kapc ^H Kt^HOCK^T 4^oapT(^ 
XaaSA At^iUÎH «»H AHUiapTi; 

KliMH Kli H'apC HHMI 8H BHHf 
A^Mi, CTaXOpHHK'k ^H CHHI. 

Gil skS^cii wpH «li WM\^, 

•fLHT'kiUnaapi aMiCT^H a^^^^; 

Ka cii Ba3ii^^ ^HaaTk crape 
Q; Mi npH/Ui^KAÎH rpiai ape! 



6pa naHH a< bSkSpîC; 

Aa Ml c^^'kpiuHT^ Ba c'k bYi^ 

HinSTlkHA^; Ck 0(11) ÎVW^ACK^, 

K'kMH 4^ikp AH BicTH ^a agSHciik; 

npna^i^KAÎc Ml Hicnt^cii. 
[IpHa^i^KAÏc rpi A< a^oapTi^ 

K^ Kapi a^ nipHT ToaTi. 
UIh h^ a< a^oapxi ^^HpacK'k, 

Hi a< (^rY< T^pMacK'k. 
G'a^ BicTHT ^H i^apa Toarii 

KSa^ Kii BHHi A< ^^ noapT'K, 
2?H Kanigît^ pi^HAt^HT. 

KwHaMi u c'a8 p'kHAt^HT 



*) De adoua mână: mia nSrfpHHK ujh — =: 6. 



Enachi Kog&lniceana: Stihuri. 113 

fi^Afi M 1|IÏC HHMiHÎ BHHIy 

K^ «Il r^Hfi, lUH Tpas'k RiiHf ; 
H^MaH EwAik a^ jkC; k^k i|iïi^ 
P'kcn^H3'kHA^ ^H cn'kTikpïf. 

OhHHA BWipHiUI TOaTlk 

Hl WKHlUHSH'Tk FA^aT^k. 
K^ W C'knT'kiUlkH(lk) ^HHaHHTl^ 

H^ 31kC AHiCn K^BHHTI: 
;,ll«IICTt$ KaniVÎ^ If BHHI^ 

McTH npHITHH K^ MHHif 
IIJh-H TpHMHC^ Ka Clk BICTtflCK'k 

^HH nwpwHKa ^Hn'kp'kTiacK'k; 

K^k H^H rpH9K(() AH fi^3EWH, 
HhMI ^H Uap'k AA HOH.^ 

IIJh ^HAaTk Hi AS aS^ht, 
Kik AA lIIaHTa aS cwchT; 

M^ TpHiUlC ^HHaHHTf; 

Glk-A ^HTH(iU)niN( k8 «ihhcti; 
Ka Ck,'H 4^K'k ^NTH(iU)l1HHapH, 

Ohhha siio luii Ar\ MapH. 
IIJh k^ «ihhcti ck-a npÏH/i^acKik; 
Ka ni w CAt^rii ^Mn'kp'kTacK'k. 

UIh auia w^HTpiiHAt^ ^h wpaiu^ 

HmcT^ npïiTHH 8«iHraiU; 
H^/i^aH K^ AA ckS apraa'kK^ 

Aa KAC^Ai Ji,H BfHAHKS. 

Mp rkiUe'kTik A^K 'AS cwcht, 

G'aS ^'■^kSt, Bik-H BWAHaB^ ^^oapTi^ 
UIh aS «icp^T Aw4^Top8/\ ck-a KASn] 

TpHMHI^'kHA^ ^^H EWA'K ItIHpC; 

K^k-H BOAHaB npiCTi ^Hfiê^ 
UIh ap spf ck bïc aa Kt^pri, 
Kik apc c\ BopsaciTk a\Sat$ 

TpCBH iUapH lUH A^KpSpH ^HHaATi, 
UIh ^ifiA\AH CW'H Afi'KTi'j 

Mfi h8 noaTii nmrfiS Boan^k^ 
K'kMH AHH naT H^ c(ik) CKOaa'k. 

Mfi l^wxk at$3HHA AUîAj aS Kpi38T^ 
Ka KikHA ^'^P 4^H lUH b^3St. 

618TEH, Chrestosuttie romftn&. n. 8 



114 1777. 



^G^k H8 ^AlTk WCTHHaA'k 

Ohhha^ s<h ujh arii MAfiH, uih cSn^kpax 
K'k sa iUcpvH AV'kpïi-ca [fi,i Boaa'k. 

Hkoaw /\a ra3Aa ca.^ 
UIh a>^P ^h cn^c <t>urraKHy 

[IpiKSa^ tfl^ cn^c FaspHAaKH, 
ToaTi ap ^H n^T^T npin^Hi^ 

ÛHi aCK^HCli ^HUJCA'kMSHI. 
Ji^Afi Hê C('k) 3H«IIM MAH A^SAT? 

Hac8A aiopHÏH H'a^ iiiïSt. 

/i^(MH A^aiHHCKa J^H Ji,iCAfilL, 

CH^l Hi HAC UJH 3H AMAfil^l 
riwpOHMH Ka Cli-H riiTaCK'k, 

Kap'kTa ca «i( /^wmhack^ 
K8 aTKTa rpiiBHpi iUapH; 

Ka K'kHA^ Afi Mifii^H AA npHHBAapH; 
UIh Afi,ic 3H«i( ujh wfiHTpfsa: 

Hi H^H AA^K'S KapiiTa, 

A\aH ^H rpasii? 

Ka EfiîAM Clk H8 Ck TpaK'k. 
ËWA*^ ^HAATIk R^pSfrikHA; 

Us p'kaiac Awaa^Ha na'kHr'kHA; 
K'kMH M s'kc, cik h8 nt^psar^k, 

[IiiH h8 sa «iipHiTa rk Ba3'k. 
flmcTS ami h^mht^ 

K^ Ht nwpwHK'k a8 bihht; 

Ji^Afi 4^HHHA8 K'k UJ(h) MAH wfiHHaHHTI; 
Aa HHA^HKli H8 BprC^k W aCK^ATI^ 

Hhmi aTt^HMi H'a^ acK^ATax^ 

Aa a«l(A 4^WAWCHT0pH CJ^AT, 

UIh K'kHA^ a8 Bpt^T rk n8p«iarii.; 

flxt^HMi T^^HMH-sauja A'at^ ^HTpiBaT: 

„6h^ aJ^MA^H, ap 4^H BHHH, 

G^k lUaH m waaAiHH Kt$ thhh; 

AVliKap A^H; Tp'kH tS^h^hh 

Ohhha Kik MikprS HSa^aH a^h KonïH^ 

UIh A^H; TpikH BOHpHHaUJ; 

fia a^hai KikMii^pauj." 



Enachi Kogàlniceanu : Stihuri. 115 

H^iUaH 8h8a uih k^ THHf; 

K'k h'am cik Mik car k8 nhmc.^ 
fluia Aa BpiiUH A< H^anTC; 

AJicpvi CA ckNr^pfA Aa a^oaprc; 
GaT^A(?) il^'kp ;^H KaAaeaA'kK^ 

Aa KATkAf ;^H eiHA'kKS. 

Mp BwcraHVÏH c^ r'kTHc('k) 

npfK^AA AH CTi nUFpUni«IHC(li); 

UIh iuihha^h ^hhahhti^ 

A'a^ ^NTH(A^)nHHaT k8 mhhcti. 

UIh c^H(H)A^-cik npi CKapii 

•|La cnpHSKHHf A< ^^nx cHCHwap'k; 
Mp aai^ÏH j^A i^HHi A< noaAi; 

9aHÏH ^H ^l^Hi THHHHHaAI. 

UIh a^kt^ c'a» c8ht cSc, 

Aa KamvH-eaiiia c'a» ;^tk 
UIh a» ^^i^kSt a^t8a KpaA^(!) 

flMICT» npHCTHH BHKAAH ; 
UpHHMHH^^S-A K8 B»fC»pr(^ 

Hp^kT^HA» npHHTfHÎNf. 
Mp Kl4»A A»H ipa-H aAMHC»A^ 

UfNTp» Klk A'a» npHHC»-A. 
O'kKliHA AA^ATk B^ B^Hlk, 

UlHTp» ITk A'a8 npHHC» AA iUlkHli^ 

UIh aich( a'a» aA^^kVHT^ 
UpcK^A^ H'a8 h'ka'i^skaSht. 

Mp m KOnÏH T8i|&HVÏH, 

M» aSat aa ka^hmïH; 

Ûji^iK'W, KA Ck'H MHHCTUCK'k 

A^^^ P'kHA^KflAA TSpsacK'k: 

KS «|8b»«IH; K» KAi^Af, 

Ka cii H» cTi ni aa yKRfiiM. 

Ka A< C'k BA A83H CTpHPApH^ 

G'K H8 ^^AK^k T^ASSpApH. 
Mp SHÎ'H T»P«IH lUHAf AA »UJ 

Mp AAI^ÏH m-H K'kAA'kpH ACK^HIU^ 
UpCK^A^ Al ipA nwpONMHUH; 

A< K» BpiA%{ IVpikHASHH. 

8» 



116 1777. 



ÛHiH Hi c(^) apiuark; 

UIh t^UlHAf ^HKHS^kHA 

ibi CTTkTST K8 TÔnJiH piJIA* 

Ë'kS'kHA^ VhKA AHi CTpHMTOapH^ 
A'a8 KSnpHNCS W ^^pHKlk MAfii] 

K\HH AT^HHi A^ K^NOCK^T^ 

GiiAHHtţa ^ KapH a8 ^Nirkn^T, 
fi^î Kapi a cK^kna M noaTf, 

OïHHA^ ^H c^iipiuHTS anpoanf. 

Kan^vï^ KikTpii BwA'^ 
Hi us yhc, K^M A'a8 ai^crpar 

flKOAW^ 8hAI BOpWSf 

Ms .f^HTHNcS TacaKipc^ 
UIh K^kHA^ BwA'k c'a8 naïKax, 

ûfi,ÎK\y Ka Cli (H TksaKt^, 

O'kKS ckiUN^ A^H Ya3HaTap^A, 
Oik-A AivsacK'k Kb ^aa/iv^P^^* 

UIh .^HAAT'k ^A AiVBH ^H cnaxf, 
UIh ^I&'kkB. paHH fi,î A^oapxf. 

flTt^HMC EwA'k aS K-k58T npf naT, 
„flMaN! a^l&iHAH! a8 cTp*KraT 

OïH-l^ A/lHAlk, n8 Mlk nCPAH^ 
K^k M AM AAT%. H'kACSKAH; 

GKOaT(-AA(li) fi,t AA ^fitfii, 
H^'AX AlkCA KACA nt^CTÏC.^ 

^ap «iHHi spi rk-A acKt^ATk? 
Ga^ cik Bïf cik-H agSTf? 

KlkMH ^^H^aTk Mil-A'aHUH 

BwcTaHVÏH^ Ht cra ^i^NTp'aHHH (?) 

H'kB'kAHHA Ka HHltlC ^^(p'k 
•|Lh K^HHTI ^A Arapii. 

¥lwx^ n^HHH c'a^ At^nraT^ 
UIh ^îfiACTA AS cxp'kKaT, 

Ëp'KHAS CTk lilC(Tk) CTk CKani, 
/i^l AHi KSA^HAHT'k AAOApTf. 

UIh K'kHA Bp8 cTk A^an crpi^yt, 
3fH t»pk8 a« rptJA/ia3 .^j^a ctp^kh^c 



Enachi Kog&lnioeana: StihnrT. 117 

Tt$4^HVÏ-saiii4 a^ a^3HT^ 

^H r/\ac cAae8 uih am^hht, 
IIJh aAcprk rk ^wrpi ^h Kac('k); 

Mp Tt^pMÏH fi,iAA ^Uj(li) Ht^-A Aac(lk). 
K'k CkHr^pCAS Hi spf Ck 4^K'k? 

ïïlfi EwA'i^ k8 anrkTc aa8h«ih^ 

ripCKSA/l Cn^H lUH A< AAS«IIHH«l(H)y 
fiififl^ Ht a8 CA^keHT A^ T'^'T, 

G'k A'kC'k Ka t^H AAOpT. 
UIh ^NAATk a^ BIHHT vcAax, 

Ji^i M T'kCT KanSA; 

Aa Kani^H-Kaïua ^a ^hkhh'k. 
O'kK'kHAt^ amcctS KwpeaH 

•|Lh SpfA^C fi,î pikHAA'kSaH. 
Mfi TpSnt^A A^H MiA AASAT Tfi^J^HTy 

UIh a< k^uhti p'ksbht 

UIh c'k eaT( Ka t^H n«|iH, 

Jifin^ Hi A'aS ji^îî'iBfi^KAr, 

Hi 4^(parrk a^^apii a'aS apl^HKar. 
UIh uîfi^Hji, AcnikAaT givc^ 

•|Lh napTi KaciiH a^h awc; 
BwcxaHVÏH nt^i^HH cRnap^k^ 

UIh aKOAW ^a ^Hrpwnap'k. 

UJh AHH aBCpHAf At^H TOaTC^ 

HcaBiiHA Aa a ca A^oapxi^ 
MiiKap TpiiH KOHH A< n'kN3'k, 

Mp KanSA a8h wj^a nt^rkpik wfvHxp'o bSt'ù 

UIh-A TpHAAH-c('k) Aa ^Ain'kp'kHÏI. 

K^A/i UJH aBipc A8H TOaT'k^ 

O'aS il&'kK^T TCCAHAI AA TOATC. 

Ka Kt^HOCKSTk rk ^^ïi^ 
•ILHnii^p'kTiacKa t^p^ïi. 

IUh aiua c'a8 c'kB'kpiiJHT 

EwA'k FHKa^ H(A BiCTHT^ 



r' 



118 1779. 

K^ w MoapTi auji K^iunAHT'k 
Hhhc c'a^ c'kB'KpuiHT naTHiUa aSh FHKa Ewa*^.*) 



CLII. 
1779. 

(Ms. Gaster, Codex miscell., folio, nqpaginat, fol. 40a r~ 76 b.) 

Bertold. 

începutul vieţiî luï Bertold. (Fol. 40a.) 

lUH At^Kpax ^H Bïui^a aSH. 

•|Lh yliAHM aSH Ha^BOH^ wf^HnkpaT^a AoroeiTSaSH^ KAfiHM at$ 
cTiiniiHHT ToaTik HxiaHA; cpa cKaSHSa wfiHnkpaTt^aSH /\a BfpoHa . 
a^aarB-c'aS wf^H KSpxc at^H 8h a^S^KHK^ m KapHac j^a kY^mA Bip- 
ToaA; WA\ rposas iuh SpkT aa KHnSa aSH; KkT hS cpa 4/iT8a 
acka^HHC aSH wf^H Toax'k at^a^'k . ^^p i|>HHHA ki^-h aHncHA 4^pSa^- 
cki^a KHnSaSH; j^h npHcocÏA acKSHHpc a^HHi^iiH iuh a HCTfnSHHH; 
Kii cpa ibT( IUH rara aa pkcnSnct^pn; ujh a^^apk a^h HCKSciïpi 
a^HHi^HH (pa UJH iuapruwa ujh RHKauH . 4^Hpc^ npiKSM ^h napxf 
M8}KHM(H)aop aujc cik Ai^AA] upk i|&iinTSpa TpSnSaSu (pa ipA(l) 
AUïii, npcK^a^ ck b(A" apkxax ^h goc. 



Chipul luï Bertold. (Fol. 40 a.) 
HpkTapc KunSaSH (a^u) BipToa^. 

HhcctS BfpToaA cpa ^HTp'aMccT khh : a^uK aa WKpa3^ K'k- 

niil^HHOC; rOrOHfl^t^ Ka w BkUJI^Kk, ^^pSUTf 3rkpMHTli^ wkhh pouiH 

HA 4^0KSa, cnpkHHCHHaf aSH^H UJH ci^aBaTHMc Ka n^p8a /^i nopKt^, 
SpcKHa'k aSHVH Ka ji,î iU'krapio, rt^pa a^apc ujh crpkHB'k; B^3Hai 
aïkCaTf j^H goc Ka ji,i Kaa, sapea jk,îàch. ujh ^^oapxc n$ goc ne 
cSnx BkpBÏA Ka A,î u,An, HacSa cxpka^BS ujh pk^HKaT ^h c8C; Kt$ 
H'kpHac^aiT'k, k8 a^hi^hh a^^apk Ka a,î pka^i^Topio ckaBaxHK, 
kS . r . A • A^H^H rpouj a< A^ ^^"T ; ujh KkHA BopBÏA; cii nkpïA k'K 
^UflR^ KiiTH-Ba wiac aa i|&OK^ nuMCapuac j^a cpa Ka aaî i^an^aSU; 
ujh TOT Tpt^n^a ^^aoKoc, ujh HÔpannu a^ apuuM rpom ujh K'kpnHHH. 

*) cf. asemenea: Convorbiri Literare 1877 (an. XI), pag. 461—464. 



J 



Bertold. 119 

Vicleşugul luï Bertold. (Fol. 51a.) 

fiAT^A HHM rO/\ HHM ^NBpkKaT . A^nC''^) ^^^ -f^ ^HChCW. 

(l/^WWA 3A; C'k CKt^Ali EipTOAA lUH rikCH W iUpiSKH^ UIH A<3- 
BpkKkHAS-c(li) A< X^""^^^ ^^'^^ ^'^^ wfiH^^'kUJt^pAT K^ AHÎ A\fii}KH, 

UIH c'a8 A^c aa wf^HnkpaTSa . a^"! ^Hnkpaxt^a A^K'k a'at^ B'kSt^T 
ama wf^H 3Hcik: 

•|L. n(HTp8 Hl TUH ipkTaX wfiHHaHHTC A^'k aiuÀ? 
B. H^ MiaH 3HC Tt$ wfiHcél^H acT>3 A^'^HHiai^'k, C'k bhS 
A4 THHi^ Cli HS 4^HS.HHM TOA HHH wfiHBpkKAT. 

•|L. aA^B^par, auia i^'aM 3hc. 

B. UTR A^P Kli lUH f8 w|iHTp8 AHiCT KHH aAA t^pA^AT^ K^k 
A\'aA\ wfiHBkAHT ^HTp8 AHaCTli Mpf SKH^ UIH W HApTi fi^î AA^kA^^- 
AlkpHA'k AMA'k Ck BkA; UIH W RApTi CkHT aBOUCpHT'k. 

•|L. t^HA^ an 4^ocT ni^H aK^A^? 

C. aKOAO 8hA( (^ AM CTIiTST^ a\ah mSat hS boio cta, 
UIH aKOAO 8HAi CTAS iS; AAI^HH Ht$ nOT CTA ^'Kfih hSmah (S. 

•|L. Ml ^iMÉ TixiJA-T'kS, AA^A^li-TA; ^^pATI-T^k», UIH C0p8-TA ? 

B. TixSA Mî(8 AHHTp'o narSBk i^ÀHî A^-f • ^^^a^a A^'k ^ahî 

SHHH BfMHHC a CaAH AMf(^ KApC AAT('k) A^'^'C'*^) "^ ^ ^^ '^^^ 
^AH(f) . ^pATi-A^ÎCS KkHH rkCkl|IH; ATkl^H 8MHA( . CWpS-AA'k HAliH- 
Hl(!) Hî^ Ml aS pkC TOT AHSa AMtCT(A). 

•|L. A^^Kt^PK'k-A^ AMfCT TlkAK^. 
C. TATlkA A^ïl9 nOi|>THHA CK ^HKH3k W BAAf AA KkMn8 

A^ n^c AAïkpkHSHH m ^pMii; AHfH KapHH aBC WKHHfio Ck Miapr^k 

npf AMC KaAf; TpfKkHA UIH HC A^ ^ HApTC A^ ^^<" AA'kpkHt^HH 
UIH nf AATk RApTC; ATkTA KkT t^HA^ fpA Sh AP^'^ ^^ ^^kKt^T .? . 
AP^AlSpH . AASAA'k-AA'b wfiHKHAC WKHH t^HHH MA]^AAAVHI^HOfH^ KApC Mt$- 

piirk; aSkpSa m( hS-a ba mah ^âhî aatw m'^^ • ^ÀfiArî{l)-A\U^ 

UH3kHA AA COipf, SHHAH KkHH HkA^KH rkCfl|IH .^H KkMfUIH . CWp8- 

Mi ^H ahSa amcct(a) c'a8 ji,î^A\îfif^AT kS Sh hbobhhk aa îh, ujh 
a8 nSpmc rpc; tapk aKt^M HA'kHVH a^P^P^ hai|ihphh caac^ bhhha 

SpiAlC CK HACKk npSHKSA. 

•|L. KApC fCTH AAAH AAApf 3H^ A^*^*^'*' ^P ^^^^ ^^"^ 

B. AHlift ^H KapC UlfAH WAAt^A HCMliîHKAT. 
•|L. KApC fCTH iUAH MApi HCB^HHHf A WM^^A^H? 

B. A Ck HHHf MHHCBA wf^Hl^iAiRTS. 
•|L. niNTpS KApC npHMHHk AAB»|IH AAAH wf^HTkH BApBA UIH 
AI^TUt^A, AKKlk)T nikp8 KARSaSH? 



122 1779. 

HCpiOA^H. 

HUHI (CTH ^^fi A< npîlTHN; tflCTf K4 ^N Tp^n ^^'kp Ji,i cS^AiT. 
HhH( tflCk AHH KaCH UJH H^ c6K0Til|IH «Il KA Ck ^K^ Ck j|wH- 

ToapHi ^^^kp A< HcnpaBk. 

Hhh( Ah Kt^pt^HA H'a^ ^^i^rkAt^HT^ a^ A< ^^^^ ^^h. 

HHNf Ht$ CCTH BpCAHHK HfHTpS A'I^HC^ily H^ ICTH HUH HIHXpS 
a/\HHH. 

Hhhi ioeii|iH e^NkTiTi^ xpceSH ck roHtacKik pk^rixi. 

HhH( api BHH KSN ^H KaCk-UJ; TOT A>^^Ha CTa^ SAHOapHAf 
AA ^lUH. 

Hhhi aaign ap^^HAi, sa cik cik eaTk Kt^ a/\iţHH. 

Hhhi rk ^HTpicT»3('k) a< shhhai aAT^A^ aAiţHH pk/^ aa 

Hiséi A^H. 

CLIII. 
1779. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell. 1779. Polio, nepaginat, fol. 121a — 123 b, ne- 

complect la sfârşit. — ô. Ms. Gaster, Codex miscell. 1777. 4^, fol. 7 a — 12 b. — 

c. Hs. Acad. Rom., Codex miscell. 1799, pag. 10 — 18.) 

Trepetnîc. 

TpCnCtHHKh : û^eKI. T^AKâlip'b ^e ChMHH HC KASTCCKi} 

n€ TpBnB wmBaBh. 

a. foL 121a— 121b, 6. fol. 7a— 8b, c. pag. 10—12. 

^1 CW sa KA'kTH B'kpB^A Kio^A^H BA A^^I^HAA, Ca8 A<~** BA 
AkpSH A^'^H^S^^ ^H KSKOH, 4^0apTH wf^HI^IAIRT BÀ i|&JI. 

KhKA A< ('■^ l^"* KAliTH, wfiH WaCTI BTH AAip^H UIH UpkllJ 
CliHkTOC Tl BÏH .fiHTOapHI. 

Kpil|JHTt$A A^ ^^ ^^ KAikTH, HHljlH WAA^HHH HI1|IH8I4H BOp 
BIHH UJH BOp AJk^^Hi W A^iSkHA'k. 

TkiunAA APKinT'k A< ^^ ^a KA'kTH, g^A^K^kTopio a< waA^iHH 

BÏH IIUH. 

TkA^HAA CTkHrii A< ^^ K^ KATkTH (5. ^HTp'O BICT^AÏI BIH flC- 
TpiMl). 

FpSA^asîH A^H^noH a< ^^ ^^P k^'i^^th, bihh-u-ba bicth p*k, 
ca8 BÏH nikUH nar^KHk. 

Fp^A^aSÏH AHH H0HTp8 A< ^^ ^^P KA'kTH, CRpi W UAp'k BÏH 
A/lipgi UJH M^AI^H l^H Cli BOp ^HKHHA. 



Trepetmc. 123 

Hài^A fi,i Ch sa KA-kTH, W B(CTH P'k BÎH 4^31^ lUH Ti BÏH 
^HTpfCTa UJH UpklU Ti BÏH B^KSpa. 

Op^NTf A^ ^^ ^^ KA'KTH, K^BHHTH pkAi BÏH A'Syi liJH Hi- 
iUHKlk M EÀ ^H. 

Opt^HTi ^HTpC WKH fi^i Clk BA (KaiwTH, ^NTp)'o KaAC CA^ AA 

p'kSBOio A< B**H iUipMH npi accHi (2». bïh t^/UBAa). 

Tikainaa AKa^^npa WKioa^H (6. AP^n^r) a< ('^ ^a ka^th^ w 
noa/iaHii bhh ^ahî, 

ThMHAA Ai^c^npa wkioa^h cTkHrS a< ^"^ b^ kaiiTh^ hc Ba 

rikHAH WAASA Ck ^^KHk Ba UJH HCnpHkBH. 

^pCKi API^n'I'C'l^) A< ^'^ K^ KAlkTH; t^H KSB'kHT k8H Jk,î AA 
t^H npïCTHH wfiH Ba BCNH UJH TC BÏH Bt^K^pa. 

S^pCKi CTliNrnk A< ('I^ ^^ BAHiTH; SH Kt^BkHT pk8 BÏH aS3H. 

i^rikpHt^A SpCKHH AP^nTH A< ^'■^ B^ KAHkTH; «lapTlk CA'S r*kA- 
HiBlk BIH aBJ. 

i^rikpMSA SpiKHH CT'kHVH A< ^''^^ ^^ KAHkTH^ ^H PpïiTHH A< 

BHHi Ti Ba rpkH. 

GnpkHMaHa ji,fiîanr(jK) a< ^'i^ ^^ kaiiTh^ Sh k8koh8 bïh a^' 

BkHAH. 

GnpkHMaHa CTnkHrii a< ('i^ b^ kai^th^ caî\^ A< B8KaT( chShh. 
OnpkHM(HHA( aainkHAOwfi w A^'i'('>^) A^ ^'^ ^^P kai^th^ bcci^aïc 
BÏH aBi. 

•|LhTP( CnpkHMCHH A< ('l^ Ka KAI^TH, SH npïlTHHS w|il^ Ba B(HH 
UIH Tf BIH B^KSpa. 

Qkioa APcnTS A< ^'■^ ^a bahiTh^ mi bhh rniHAH npc boh j^u, 
Ba ah. 

Qkioa CTHkHrS UJH cnpkHMaua cT'knr'k a< ^^ ^^P KA'kTH 
aAAkHAOwfi w M'^'^) w A/iHkHÏc A^^^pc vu napTH BiHH-i^-Ba UIH anoH 

lapklU Ti BHH nOTOAH. 

KwaAa wkioaSh fi,fiîï\T\i a< ^^ ^^ KA'kTH; A^B>^HA*>^ apaTik. 

KwaA^ WKiOAt^H AP^nT A^^npi uac a< ^^ ^a KA'kTH, k^^koh^ 
Ba Hai|iH. 

KwaAA wkioaSh cTi^urt^ a< ^'^ ^^ bahiTh, 68K8pï( a< k^^kokS 
CAS A< BÏiai^H kS HkpOK chShh. 

^AHA APKanTik A< ('^ ^^ baHiTh^ Sh npïiTHuS mc Ht^ a'ah 

I|JH8T BCHH-U-Ba UJH Ti BÏH ^HnpïlTIHH k8 A**^"^^^- 

yaHa APi^nT('k) a< A^^^^t a< ^^ ^^ KAkTH^ w A^^'i^HA'k 

Ai AA 8H nSTCpHHK BÏH aB^k. 

yiaHa cT'kHr'k fi,i cil ka kai^th^ r^kAMcaBii bÏh aBC. 

yiiaHa CTHkHr'k A< (A^CSHT A< ^'^ B^) KA*kTH^ wapiui-MHHH 

AI pk8 TI Ba r(pkH.). 



122 1779. 

HhHC J^lfH fi,t ÎÎO^THM nkMIkHTSASH, A^BkNA(l|lH filOAMHAÎ 

HhH( CCTH ^^fi fi^î npîlTHH, tflCTI K4 ^H TpSn J^'kfi Jk,i CS^^^*^* 
HhH( tflCk A^H RaCH lUH H8 c6K0Til|lH Si sa Ck ^KIl, Ck ^H- 

ToapHi ^iikfi A< Hcnpisk. 

Hhhc Ak K8p8HA M'a8 ^^i^rkA^HT, a^^ A< b^^^ ^^h* 

HhNI H9 CCTH RpiAHHK HIHTpt^ A^^^"^^; H^ ICTH HHS HIHTpt^ 

aaiţHH. 

HhH{ lOBCltlH B^NkTiTC; TpiB^H Ck rOHMCKli pkSxiTC. 

HhHI api BHH Bt^H ^H KaCk-lU^ TOT A^^^Ha CTaS ^AHOapHAi 

/\a t^uiH. 

HHHi aAiVH apa^HAi; sa c'\ c^ BaTk k^ aaHHH. 

HHHi rk ^HTpiCT»3('k) A< BHNHAi aATt^ift^ aAHHH pkA Aa 
Hiséi A^H. 



CLIII. 

1779. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell. 1779. Polio, nepaginat, fol. 121a — 123 b, ne- 

complect la sfârşit. — ô. Ms. Gaster, Codex miscell. 1777. 4®, fol. 7 a — 12 b. — 

c. Msp Acad. Rom., Codex miscell. 1799, pag. 10 — 18.) 

Trepetnîc. 

TpCnctHHKh : û^€K% T%\K^Ap± ^€ ChMNH HC KASTCCKi) 

ne TpBnB wmBaBh. 

a. fol. 121a— 121b, 6. fol. 7a— 8b, c. pag. 10—12. 

Ji^î CK sa KA'kTH BnkpsSA KinSA^H BA A^^kHA^, CA^ fi,t'H KA 

Ai^p^H /^^MHi^i^ Sh k8koh, ^^oapTH wf^Hi^iAinT bà 4^A. 

KlIKA A< ^^ ^^ KAlkTH, ^H WACTi BÎH A^ip^H UIH Upklll 
rkHkTOC Ti BÏH wfiHTOapMi. 

KpiltIHTSA A^ ^'^ BÀ KA^TH, HH1|IH WAA^HHH Hil|IH8l4H BOp 
BiHH lUH BOp AA^^C W A^EkHA'k* 

TkiUnAA API^nTHi A^ ^'^ ^a KA'kTH, vSAiKHkTOpiO A< WAMiHH 
BÏH iUJH. 

TkA^nAA CTkHr*k A< ^^ ^^ KA'kTH {b. ^HTp'O RiC'kAÏi BiH fli- 

TpiMi). 

rpSAiia3YH A^H^"^" A< ^^ ^^P kaiiTh, BiHH -i^-Ba Bicrn fi% 
CA'S BÏH nnkHH nar^B'k. 

rpSA^a3YH AHH HOHTpS A< ^'"^ K^P KAlkTH, CPpi W I^Ap^k BÏH 
A/lipVi UIH A^^AI^H I^H Clk BOp ^HKHHA. 



Trepetnic. 



123 



Hài^A A< Clk sa KAIkTU, W B(CTH P'k BÎH 4^31^ liJH TC BÏH 

^HTpfCTa lUH tapkiu TC BÏH Bt^Kt^pa. 

<I>P^NTf A< ^^ B^ KAliTH^ KtMlHNTH flkM BÏH at$3A lUH NI- 
MHK'k H8 Bi ^H. 

Opt^HTi wfiHTpi WKH A< CK Ba (kaiwTh, ^HTp)'o KaAC cat^ Aa 
p'k3BOi0 A< B**M iUipMH npi iiiCHi (2». bYh ^iUBAa). 

TikiUHAa fifâclinfiA wkioa^h (b. Apinr) a< (*>^ Ba ka^th^ w 

nOAiaH^ BHH ^Hî, 

TkA/iHAa /^tac\infiA wkioaSh cTkNrS a< ^^ sa kaiiTH; hc Ba 

rkHAH WAI^A rk ^^K^k Ba ujh HCnpiiBH. 

S?p(K( AP>^'>*('^) A< ^'^ sa KAlkTH^ SH K^B'kHT BSH fi,i AA 
^H npïlTHH ^H Ba BCNH UJH Tl BÏH Bt^K^pa. 

XfiêKi CTnkHfk fi,i CHk Ba KA^kTH^ ^H Kt^BkHT pk8 BÏH a83H. 

î^r'kpst^A SpiKHH fi,fimTH fijk c'k Ba ra*ktH; «lapTik ca8 r*KA- 

MiE'k BIH AEi. 

i^rikpHt^A ^piKHH CT^HVH f^î C*k Ba KA'kTH^ ^H npïlTHH f^t 

BHHC Tl Ba rpkH. 

OnpkHsaHa AP>^nT('k) f^î cw Ba KA*kTH^ t^H k8koh8 bTh fifi- 

CkHAH. 

GnpkHHaHa cT^kHrii f^î ck Ba kai^th^ cai^8 a< sSKaTi chShh. 

OnpkHMIHHAC aa^HkHAO^fi w A^'l'('l^) A< ^"^ B^P KAI^TH^ BCCkAÏl 

bFh aBi. 

•|LhTPC CnpkHMIHH fifi C'k Ba KAlkTH^ 8H OpïlTHHS wf^lţ Ba B(HH 
lUH Ti BIH B^K^pa. 

QkICA f^fiîWT^ fifi C*k Ba KA*kTH; «Il BHH TlkHAH Opi BOH ^1^ 
sa ^H. 

Qkioa CT'kHrS lUH cnpkHMaHa CTikHrii a< ^'^ ^^P bahiTh 

a^kHAO^ w f^AT^, w MTKHiî fifitn^î VU RapTH BIHH-I^-Ba UIH anoH 
HpklU Tl BHH nOTOAH. 

Kwa^a WKI0A8H fifiîïïT>i fiji ck Ba KA*kTH; A^KkHAik apaTii. 
Kwa^a wrioaSh aP^^t A^^npi Hac a< ^^ b^ KAHkTH, k^^koh^ 
Ka Hai|iH. 

KWAAA WKIOASh CTliHrS fifi C'k Ba KA'kTH, B^K^pïl f^î K8K0H8 
C4^ A< BÏUI^H kS HkpOK CRSHH. 

yana aP'^"''^ A< ^'^ ^^ KA'kTH^ 8h npîiTHHS mi h8 a'ah 

1|JH8T BIHH-lţ-Ba UIH Tl BÏH ^HHpïlTIHH R8 A'I^HCSA. 

yaHA API^nT('k) A< A^^^^T A< ^^ ^^ KAkTH; w A^E'l^HA'k 
\î AA 8h n^TipHHK BÎH aB^. 

yuHa CTikHrnk fijt cw Ba kai^th^ nkAMiaBik bïh aBi. 
yuHa cTikHfk A< (A^^^nT a^ ^^ ^a) rahith^ wapiUJ-MHHH 
At pk8 Tl Ba r(pkH.). 



124 1780. 



CLIV. 



1780. 

(Folio mic, 48 pagini paginate, greceşte şi româneşte.) 

Pravila lui Ipsîlante. 

2ovtaŢ(Jidttov Nofjitxov xopCoo Icoavvoo AXe$av8poo 

I(oavvoo rtpTjXavxT) BoepoSa 'Ev f^ zoTzoypatpiq, rîjc 

ÂŢtcuxdxTjc M'yjtpo'îréXsoûç OoŢŢpoŞXaxCac. c^îjîic. 

Predoslovie. (Fol. Ib— 2a.) 
npHHi^Hnixk; ni /\;^Hni M'kaf-A'aiiTc J^ÂmfiH ji^i RÛHi h$ h^mk 

CTp'kAt^HTk Ck apHkTlkA^k /\a t6hH A< WB1|II^ UJA A^WCiBIITk AA 
4^{l|ll-Kipi^ aiU* COKOTIÎT A^iUH>'^ ^^} ^'^ AHÀCTA tflCTi «fk Mdfi 

fi,i i|&0A6ck; h8 HSiUaA ncHxp^ e^Na niTpiscp'b ankK8HT6pHAwpk, 
M A ujA niHTp8 «lAHCT'k awpk; ncHTpt^ KHk aa'Tk a^an a^éar^k a<~ 
i^^HMÀfii M noiTi a i|^A /\a ^ynw HopéA, luA a^aA BA^prec /ia 
Hia A< BSH'k Kfiêfi.AHî^'K, /i^îKÂTh A kUî^^h ^"KfiiL ji,i npisHAH^ 
aA^KHi ci8 c'k h8 aHsnk npisHAH; caS cii h^ ^yfiMiy A^^^ "P^' 
BMAH . ^Tp'aMiCTaiu' KHH aa^k a^^aixk a^^hia M'k npc aïkK^HTé- 
pïA Eaai^YH; KipÏH a^niKipk kil oyHA-ivpH o\'pMi ^n'kp'kTiiiiHAwpk 
npisHAH Miawpk ac wbi|ic^ luA aaTc-wpA WBHHCiopHAwpk Hcaivpk 

n'KMJkHTi\\ÈHj KipC WBHMilOpH Kt$ K^B^HT* KHk Ci^HTk A^^^k Bf- 

RAa^i cik cA^prSÀ cnpc a aB'k jfJv^pAfii . a^P**^ kS Toirc ahîct^ 
HHHH npaBriaHaf n^pSp'fc w|iTp'8H khh n'k3'k; hhmh RCKria^'k wbh- 
MiiopHAwpk h(3mhhtAt i^HH-k; MH k;^hai^ kS npisHaHAi ctphkA 
WBHM^iopHac^ k;^hai^ upiiiiik k8 WKHH^iopHai rk wf^noTpHBYÀ npi- 
BHaHawpk . fi^fiifiiTh AH'k^ A^^k ^Mfnéxt^ak a^'^hih avkaî, AHHk 
a^l^aTfac rpA^KH Kipf nSpt^p'k Hf KonpAHA^; n^^pac^KHHA spia^i k8 
HiwfiMiTiTi wctchIah aMk CTp;^Hc8 a^'^hU a/i-k; wf^HC^k, a^h* np^- 
RHAH; «fkaf Hî rkNT a^aH TpHB^HHMâacf cnpc nosii^a skSa^R'khh- 
awpk; up'k A^Hi^ WBHMfiopA^ aa^k aacck M^af a^aA aA^c'k oypMirf 
wfi Uip'k; acf a^iiHA^HA^'Ci wapcm-KSa^k ujh Rt^ npisHaHac ; ne ai^nrik 
aH^crk liiA aaTcac wapfiu*-Kip{ noB^i^A a^ wf^HuiNHi aaR'kTS- 
AnAk a^'^hU M'k AHHk SK'kaBHAf ujA npAMHHH^ hI ne Toaxi 3A- 
AHAi Ch. aA^R* aa a83Sak nécrpS^ aK^a^k aa aak uiicfa^k ank aak 
Aoa^nfA a^iac [ni Kt$ a^Aaa aSA A'^hcscS K^puf]; aa^k aujnk3iTk 
h6aw aaKiiTSATHi npisna^k, na oţ-Hk h3b6ai^ uih wf^AP^nTipc t^ 

T^pwpk HMWpa^ MC C-k BWpk A^aK ^K^A^Ki^HAI^ K^ C^&iXk A< 



PravUa \uï Ipsilante. 125 

WKi|JC luîï kS Aji,êEipAfiii np-k cţiii^ÎH căm A\i)TponoAi)T$ASA, h 

A ICBHT6pHA0pk Ji,i A^Hf3éS fRI^ICKOnH lUlil A EiMfUHAWfik BOCpH- 

Pentru divanul domnesc. (Fol. 3 a.) 
[IfHTpS A^BiHSAk riiA'k. 

A/^ÎK'W Aén'k, /UÏfpKSp^ luA CÂA\ElkTA . ^HCIk A^H^ liJH /UÎfpK^P'fc 

c^ cik Ki8TC npiÎMHHH Mf Awp MC c'a8 ^kS^ck^t Aa A^napTa/UiHTSpH 
tdA AA BMHHH BOipH luA hS c'aS /uSai^i^/uht ne a Awp )^OTikp;fcpc, 
uiH a8 Mfp8T kS anfaiHÎc ci^ lacik aa ^NsiH ; ca8 np^MHHHAf mc 
Kéa/ik nopSHMJî cik ce KiSxf aa A^^iNSa H6cTp8 ij^i^pi^ a< ^ >*^ 
cf wp^HA^A a/iaH Hai^HTc aa aat^ ^k^ack^ti^ . EĂp'k c;^a/iBikTa 

Ck Cf KiSTf npHMHHHAC BHHOB'klJ(ll|JH aaf nSUIKI^piH; liJH WCi^H- 

f^îAîj uiH )^OTiip^pHaf aop. 

T. HC^a^ki^'I'MH; X^'^'^P^P^ "'^ ^^P^ ^^^^ A^""^ npiBHAik, 
rk 4HKik fi,AT^9\î cik d; apixi a^ ^^iiţ'k aKoad; ax^^xk ni^pifciijS- 
a8H K^Xk luA nikp;fcx$aSH, uiiSi wp^HA^Axt^a* 3anMiiS rk ci c;^p- 
rSĂcKik a aSa 4^ikpik a^ jkBiB'k aHa^^opiiMa caS Kipx'k a^ ^^- 
AiKixni^ ujH ck A; apAxi MJawpk mi rk npHMHHSicKk . AHHxpi Kipi 
MiAk Ml hS c'aS a/iSAH'kMAxk )^oxikp;^pYH; ^^^kKJ^HAk am aii^Yi npHH 
p^siiuk, rk bA iMp;^HA^A ca8 aa BiaiuA BOii^pA, ca8 aa AHBiHSak 
AOmnIA iw^Aî niHxpS a rk MipMirA npAnHHa a< w^whAEik, 



Pentru părinţi şi copiî. (Fol. 36 b.) 
[IfHxpS nikpAHi^H luA KoniA. 

X IIikpHHi^ÎH h8 c\k xpirk AA ^K^A^Kixik nfHxp8 aaHUiBi- 
pâui8pHAi KoniHAivpk awpk; 4^ikp A^ HSa^aA a< ^^ wb^k. A^^^A^ 
irk uiA lA a8 4^6cxk xoBapouiH k8 KoniA awp, caS K'k ia8 aB8xk 
(H wp^HA^Ai^A aa HirSHikXopiA; uih aaHiiiBfpAiuSpA; ij^iHHAk irk 

aT^HMA rk BHH^fCKk. 

B. [Ii^pAhI^Yh HS Clk BHHSfCKk AA BHHOB'kUlHaf KOniHaiVpk 
AWpk HIAWpk A< R^pCX'k, WpA Ml 4^IAk A^ BHHOB'kl^lA BWp 4^A ; 

opk A^ Clk BnOpk K8Hoii|ji Kik lUH fH aS i|^6cx n-bpxaiuH kS ko- 
nÎH Aivpk, liJH Clk BD&pk A^K^A^ "PM" K^"^ A^Bi3A; ax^HMA rk bh- 
HSiCKk; lapk A< Bivp ^ù KoniH c8nx iVKpoxAp^ nikpHHI^HAWpk 
^ÎHHAk ^HKik HfBikpcxHiMA; liiA Bd^pk rpiiiiA; ax^hmA rk bhhS- 
(CKk n'kpAHi^îH niHxpS HfnSpxip-k a< rpA^Kik a 4^YHAwpk Aii&pk, 
cay luA niHxpS p-k Kpii|jfpi luA HinoB^ki^SHpi. 



124 1780. 



CLIV. 



1780. 

(Folio mic, 48 pagini paginate, greceşte şi rom&neşte.) 

Pravila lui Ipsîlante. 

Sovtayjxdcttov Nojxtxov xopCoo Icoavvoo AXs^av^poo 

I(oavvoo rtpTjXavxY] Bos^oSa 'Ev r^ tOTCOTpayCq^ tqç 

Predoslovie. (Fol. lb~2a,) 

npHHUHniXk^ nf Ai^Hrh M'4A^A'aATI 4^iMfpH A< Bl^>*^ ^< N^Mk 
CTp'kA^HTk Clk ap'kTlkMk Aa TÔI^H A< WEl|Jf, uiA A^w^^^l^'''^ ^^ 
4^(l|Jf-Kipf^ a/U* COKOTIIT A^MHiA M^y Klw aMaCTa laCTC M^ MAH 

Ai 4^oa6ck; hS HSa/iaH nfHxpS B8Ha ncTpcMcp-b an^KSHTépHaiMpk^ 
j^ikHMÀfii M noixf a ij^A aa o^Hk HopéA^ uiA a/iaA BA^pxéc aa 
aAiK'k ciS ck H^ aHBik npisHAH; ciS ck ni oyfiMiy A^^ni^ npi- 

BHAH . ^Tp'aMlCTaiij' KHR AMh a^^A^Tk A^^HIA ai'K Hpf AlkKSHTé- 

pYA fiaAi)^ïA; KipVA a/iikKipk K'k oyHH-wpH oypaiA ^nikpikTii|JHAivpk 

npiBHAH MCawpk A^ WBl|JC; lUH aaTf-WpH WBHMflOpHawpk HfAiVpk 
niwa/I^HTfl|JH; KipC WBHMflOpH KS K^Bi^HT* K'k Ci^HTk A*^>^^ ^^ 

KAa/if Clk cA;pr8À cnpf a aB-k «i^T'kpApf . A^P'*^ k8 Toixc AHicT± 
hAmh npaBAaHAf n^pSp'fc «i^Tp'^H kAu u'k^^, hhmh RfKA/U'fc imbh- 
niîopHAwph hi3/UHhtAt* i^HH'k; mh Ki^HAi^ k8 npiBHAHAi ctphkA 

IMBHM'klOpHAC; Ki^HAk nplwlIJk KS WBHM'^IOpHAf Ck «l^nOTpHBYÀ UfiÀ- 
BHAHAWpk . AP^nTk AH'kjh A^Hk «I^MfnéT^Ak A^^^iA A/I^Af; A">^^ 
A/léATf Af rpA}KA Kipf n8pSp^ Hf KOnpHHA^; HA^pAf^KHHA BpfMf K$ 
Hf.|iMfTiTC IVCTfHfAA AA\k CTpi^HC^ A^^HIA A/l-k; «I^HClw, A^^* "P^' 
BHAH^ M^kAf Mf rkHT A\AH TpHBéHHH6aCf Cnpf nOBiua ^K^A^Klkl^H- 
AWpk; np'k A^Hk WBHHflOpA; AA\h AAfCk M^Af AiaA aA^ck C\fiA\ÂTi 

^ iK^fiik, aciAi'kHA^HA^'Cf ivapf iiJ-KSA/\k uiA kS npiBHAH ai ; m Ai^Hrik 
aM'kcT^fc liiA aATfAf wapf ui*- Kipf noB'ki^H a< «i^NiuHHf aaK'kxS- 

AHAk A^^hU Al-b A"">^ }KiwABHAf luA npAHHHH; Ht Hf TOATf 3A- 
AHAf Clw AA^^K Aa aS38Ak h6cTPS; aK8A/\k Aa AAk luicf A'k AHk aAk 

AOAiHiA Ai'^Af [ni kS aihaa aSA a^"^3^^ k^PM^L ^^^^ aiiJiw3iTk 

HÔAW aAKlwTSHT'k npiBHA% KA «^Hk H3b6aI^ UIH ^AP^^'V'^P^ ^^ 
TSpwpk MCAWpA; Mf CK BWpk a^Ai ^K^A^K^HAk K8 C^Tk A^ 



Pravila \uï Ipsîlante. 125 

wsi|jf luiî k8 ăji^iEifiAfiii np-k cţiii^ÎH cam iWArponoAÛrt^A^Hj h 
a lOKHTépHAopk A< ji,MHî^i>^ mAcKonA luA a BiAili^HAwpk soipH- 

Pentru divanul domnesc. (Fol. 3 a.) 
[IiHTpS AMK^>*^^^ riiA'K. 

Afi^îK'K aÛh^j AlïfpKSp^k UjA cAmETKTA . ^HClk A^H^k liJH MÏfpKSpIs 

rk ck KiSTC npAMHHH Hf Awp Hi c'aS }KSA(KiT Aa A<napTa/UfHT8pH 
cas aa bmAhh BoépA luA né c'aS ai8aHiwMHT ne a awp )^OTikpÀpc, 
uiiï aS Hfp8T kS anfaii^ïf ci^ lacik Aa ^HsiN ; ca8 hpAmhhhai mi 
KâMk nopSHMA cik Cf KiSTf aa A^^iNSA HÔcrpS ij^'kp'k a< ^ >*^ 
Cl wp^HA^A A/iaA HaAHTf aa aaxik ^KSAiKix'k . Ap'k cikMEikTA 

C\ Cf KiSTf npHMHHHAf BHHOB'kHfl|JH aAf nSUlKlkpiA; liJH IMC^H- 
f^îMj lUH )^OTkp^pHAf AOp. 

B. ^K^A^KIk'V'^PY"; )^OTlwp;fcp'fc 4f BIMpk ^Ă^i fi.'Sn^ npiBHAlky 

a aHETk j^AT^fiU rk d; apixf ^f ^Àu,i^ aKoaA; axi^Xk nn^p^iuS- 
A»H K;J^Tk luA m^pi^TSaSA; uiA imp^ha^ht^a* 3anMH8 rk cf c^p- 
rSĂciTk a A8a ^i^pik a^ 3i^BiB'k aHa^^opiiMa caS KipTk ji,i }k8- 
AficiTT.^ ujH rk A; apAxf «ifawpk Mf rk npHMHHSfCKk . AHHxpf Kipf 
MfAk Hf hS c'a8 a/iSai^iwaiAxk )^oxiwpÀpYA; 4^1wKJ^hai^ anfaiuïf npHH 
p^siiuk, cik bA wpA^HA^A ca8 aa Bfaii^A BOii^pA, caS aa AHsiNSak 
AoauiiH a/i^Af nfHxpS a rk MfpMfxA npHMHHa a< H3in(^aBik. 



Pentru pârinţS şî copiï. (Fol. 36 b.) 
[IfHxpS niwpAHi^H luA KoniA. 

X II'kpAHi^ÏH né cik xpirk aa ^KS^fKixik nfHxp8 aaHuiBf- 
pAuiypHAf KonÎHaivpk aivpk; ^i^fi a^ H8a^aA ji,i rk Bii&pk A^^f^A 
Ki lUH fA a8 4^6cxk xoBapouiH kS koriA awp, caS ki^ M aB^Xk 
m wp^HA^Ai^A aa Hfr^HikXopiA; uih aaHiuBfpAuiSpA; ij^iAHAk irk 
Arimn rk BHHSfCKk. 

B. IIi^pAhi^ïh hS rk BHNSfCKk AA BHHOB'kuiHaf KoniHaivpk 

AWpk Hfawpk A< RifcpCX'k; iVpH Hf ^^fAk A^ BHHOB'kl^lH BWp ^Ù ; 

Hpk Af cik BnOpk K^HoiiiJf K'k liiA fA aS ^6cx n-bpxaujH kS ko- 
niH Aivpk, lijH CK Esbfih A^^^AÎ^ "P"*^ ^^"^ A^^^3H; axSHHH cik bh- 
HBiCKk; lapk A^ KWP 4^>^ KoniH c8nx WKpoxAp^ nikpHHI^HAWpk 
^ÎHHAk ^HKik HfBiwpcxHfHA; luA Bd^pk rpfiiiA, ax^nhA rk bhhS- 

iCKk n'kpAHI^ÎH RfHXpS HfflSpxip-k A< rpH^Klw a ^^ÏHAWpk AiVpk, 

cas ujA nfHxpS p'k Kp{i|jfpf luA HfnoBiki^SHpf. 



126 1782. 



CLV. 



1782. 

(Ms. bibi. centr. No. 335. 4^, 160 fol paginate -|- 7 fol nepaginate; la inceput 

defect, lipsesc vr*o 2 — 3 fol.) 

Dumîtrache: Chronîcă. 

Din precuvântare. 

.... AHH Af TOT n^l^HHIk MHHTi à M'k A^MHHlkH Ji^^CW CH<U- 
I^Hp-b Ji,HH aAKI^TSHpHAI K^BHHTfAOp aMfl|JHH Efiêfi^HUm fi,i AA^^Jk^K 
liJH HiTlkriÊ.JifiHTi AA HHM ShHAC HCTOfim, Hî iCTi ij^l^KSTlw ^HH- 
TpS 'HMm8T lUH CKpilClk K8 .^HCSliJ A\1kHa fi,A\HCAAi BHB . KÎA CTOA- 

HHK /^SMHTpaKf; K8/U 3HK, h8 ahh BC^ipi MH «I^HTOKa/iaH; A^^C*^) 
KonpHHc8a A\AH c8c apiiTaTSaSa^H npoHAiHiVH, m'aa\ ^h/^îaxhat, 

liJH AM>^ KSbI^HT ^H KSBlkHT aM TpCK^T-O •|iHTp'aMaCT'k KapTI 

kS M'kHa mIl; Ka wpH mhhc a^ hhth, h8 cik cik MHH8Hf3f k^k aAi 

CKpHC'O, CA\^ HS/UaH Clk-liJ Tp^Klk BpfM^ K8 HHTiHHtil; HH A< Ra 
^H MHHTI .^HTpifk, Clk KSHOaCK'k lUH Clk «I^HU^fa^rik A<l|JCnT8A 

K^viT aa A^MHcaaf, ujh nfp'ùprHia hc apc aa wpH mi. 

Ji^i HHKoaaf IlnTHiii^H, 4^h8 p'kn(o)c(a)TSa8H bhb ba . komhc 
AlanSa IlNTHiii^NSa. 

1782 . aBr , kb. 



Pentru cele întâmplate în ţară la anul 1769. (Fol. 17 a — 19 a.) 

Olk nOBICTHM lUH j!ÇK niTHAlHAC THn^kACaCHN naTpHH Hoa- 

CTpf; uapa pSaiikHicKik . .^HTp'anfCT ah 1769 a^^hIl AMkfiHtâ-CA 
AA TpfHai FpHrépHC FiiKa bb^; ^hha^-h jî^at'k fifin'K a/i'kpHia-ca 
HîA .|^HT^io flafKcaHApt^ THKa BBiVA A^^(^) C^KT . 14 a aHSaSH 
TpiK^T 1768. Mti^ n'k AA ^HMfnSTS aSh Qktombphc, rk hbiî 
A'kcnpc OoKiiiaHH 8h laîf AfnSiiiH'RHSa kS spf im . h . g . a^ waamhh, 

^HTfiî KAfiî fp UIH MHHMH, lUaCf Ka3aMH, lilp HiH-A^AA^H A/IOAAO- 

BfHH aa/iicTfKai^H, TpHa/iHc A< ^H noAnOAKOBHi^KS Ha3ipHi Kapa- 

3HH; Hi A\AH ^HHaHHTC AA 1767 lUH AA , , 68 aS if^OCT HCKOAHT 

aH4i ^H i^apik. 

^OAIHSA «I^HlIJHHHH'k BH3HPSa8H; KS H8A/\f A^ A/lSCKiAH; liJH 

MfpS wicTf Ka ciw M'kprik ac^np'k-Ac; ujh BOf, Ka ciw TpHAiiii^iw 
nik ^HH-ciwS^ Bf H3aA'kiva aa U^ipHrpaA . Hh Bi3i)p8A «i^h pikCnSHCC, 

Klw wicTC ^H Ba TpHa/IHTI; Up U'K ^HH-Ck^ CK Ma SpH'fcCK'k; 



Dumitrache: Chronicà. 127 

HHHH ^HCSlU AHH CKa^H Clk HS CK KAl^T^CKlk, Kà Clk Ji,ii l^^kplkH 

Kpf IV cnaHMik. 

i^lkSA AlkOSlUN^kH; AH-k Aéwk ^^IkHAHM $A\BAlk TOT HlkMlkHTS 
niHIi «I^H ^/UnAHHÎÎ Ka AA 700. flTSHMf COCH lUH ^f AA QpAHi 

8h ark^ ahÛam Kapa AISccahm k8 Bpi w 800 Hi^^épH, iuh kS aATik 

aA^H'kT^pik AHH BfliJA'kVHH l^lwpHH KS Hl^fpH AOp ; nST^k 4^H 

nfCTc 1000. Mt^ liJH ji,HH KSpT^ roîfi, . iiuù ^HTp'o HoanTi 8h 
irknT(a)H m ciw nopoKAis î^rSpiAH^ kS Bpc w 100 flpHi^Si^H iuh 
c\ A^cipik AP^n'i' -f" BSKOB-cSAcaaK (!) 4^ikK8H;^S-ci^ en a kS /uaH 
c^ 3iic8a An^nSiiiH^H . a'^-h fpA kS i|JHp(; caS 4^iwp a(() i|JHpi, a^m- 

Hf3l^ l(Jl)f. 

HocMBpHC .T. BHHfpH 4^HHHA KaA\ A'i^^npf 3iiurk ^H BSKSpil|JH 
Hf ncaifHHM k8 Spi/U'kT AS cr^naH; aa/ifCTiKaT kS Baio^ iuh ^ 

KHAOMaH j^HH'kpT'KUJHT KS aAïaH ; MH TSpSH Hp^k HSI^HHH HCpHHA, 

MW-a'aAi^H c'aS a^^ ^^ ţJbpv^B. 

^Sn('k) HC rk a^MHHik a'"^ 3Huni; hi cik bc3 auM-k? a^^Hi^- 

T$fH AISAU^H «I^HCI^pMHHaUH KHR ^^ AfiA\An.H K8 CTpSAlSp'kpH ^^ 
S0H, KS AlkHHH A^"'^ ^^ W" [^H/^aU HOH^ AHl|rHI4H BOH] ^HUfiî- 
^HAW, K8 T^kA^ipH A^ flpHlwSHH^ UIH K8 AAT'k MSATIw CTpCHHIk- 
T4Tf, KS B8KSpCl|JCHH aAlICTfKATlk; OpikAiplk TOT HOpé^^A npHH 
XAHSpH UIH A^A\{A)AAAê, UJH AA SpMlk MAH TOaTlk Uapa^ ^HTHH- 

TKHAS-ck UIH nfCT( Qat AA Aa(!) . r . }KSj^in,î : fi'kAH'k, Fop^Kik uih 
A\iX(f) ahhi^h nikpi^HAt fi^êcnfii mShtc; uih fpa cSht . r . noB'ki^^H- 
TopH, Ahh Kapf . B . ipa napTC BHCfpHH^cKik hpa/ihh apvf uiiuS KHp 

j^aMaCKHH . h BHf pOUjinSA Go^l^pOHU ; KapCH M UJH K1kA1k83AHT 
AHH OoKUIAHH UJH HlwH aUM^k ^H BSK8pfl|JH . filp Mf A fi^l AA TpfHA^k 

KocraHA ^i^akh ^i ujh nfCTi Qat niwH'k aa w BpfA/\i K'kncTfuYc 
nicTc K'kTfBAUi cT^rSpH; Hc-uj a^SNacc MOBauH^ BHkKapH; nSpKapH 
UJH A( TOT 4^f a8a a< X^^^y ^^ "f" ciwpHTa aSh Af AA CSa^ac (!) 

TpiK'kHA "'>^ ^à AllwH'kCTIip'k MlkpgHHIHH^ MAH «t^HTliH Upi^^k 

n\ ^paTC-ckS ^SA/\HTpaKc CAS^ip. 

IIpHHCfpnk UJH niw AOMHS fi^HAAHH'klXA ^H \AMA a8H Ullkp- 

B4H ROA'k . Mfi c-kpa ^A A^cf pik ^h y^h8a a8h cth FciMpri, ujh 

A< aKOAO AA . 3 . AAÎ aSH HoCA/IBpf «ţ^A nOpHHp'k K8 fTHAUSA iUHkpHH 

caac K'kTpc rpa4^ Pomahi^ob AiapcmaASA^ ^h uapa AcwicKik; k8a/\ 

UIH Af AKOAO A'a8 TjlHAlHC AA IlfTpSBSprS. 

Hé Hî A^KSHV'K rpOA3A Mf n^pTiAA KA M kSm-ba TSpHH 
•fNTOpK'kHA^Clk Clk Hf K0npHH31k «I^H B8K8pfl|JH; Hf UJH ^CT^HAH^ 
Hf .^H^^pHKOUJÀ; Klk WpH MHHf fi^î AOK Cli BA KAlkTH^ A'*^ BHAI^Ik 

c*K sa AHi|rH . Mp a hatpa 3h w 4^piiKik A< Tspnu cik cij^fTJi; ujh 

Hl T^kA^ipH MfH AAAH MSAI^H pf3fAiapik HlkH TS^^HAf KOAHHTIIHA. 



128 1788. 

BoépHH UIH HOp^A^A R1k3'KHA^UI npRAIISK^Yu ^ui H'knikCTHiip'k 

asér^pHAf lUH naxpHA; crpiK^p'kHAt^-cik kS /uapi ^pHKik Kapi kSm 
nST-fc^ UIH pf 3iMapik Shhh ;^h uipa )f Hrp^cK'k; mp aAUHH ci^ cnpif- 
}KHHi)pik npHH mShti a^^"P^ Toiri ni^pi^HAi k8 Mapc ^pi^Klk. 
TpiH A>^H KoipH . A^A^H . AlH^aio KaHTaK03HH0 shb . siii 

BHCT . H JifiMH . NHKOaic Bp'KHKOBlSH BIA . AOP . UIH MuiKI fi'klTk- 
piCKt^A BIA . BHCT . A^^lk Mf-UI UOpHlîpik ^AMAaHHM, HAÎKAfi^ AA 

OoKuiaHH cik CK naHpo^^opHrkcKik (! 1. nan-) a< ^^^^ ^pc 8h ti^iio 
A< wacTC; Ka ci^ c('k) noaxik aniwpa i^apa; ujh a< ^fi^^ ^^ ^HT^ap- 

CCpik naUHH A< «I^NTpHCripi . MH BHCTHipSa BikK'KpICKS A^""^ AP^^ 

anSKik naaio nnk aa BikafHH ujh xpfKS a^"*^ ij^aa/iHanc-uj jf^H 
BpauiOB . np Min-a'aai^H .Il . BOipu aS^i^ha a^h BSKSpii|JH n'k np*fc- 
c^I^hhi^htSa anHTponoaiÎTSa i^^ipuH, KHp Tpuropui ck irkAïkT^- 
piipik ^H a8Ha aSH /^HKfa/iB . kS H'k3SHHHik Ki^xpi 4^iaAa/^apuiaASii; 
UJH A^ aKoao aa IIcTpSBSpr; a K^ipopa HcnpiBi^ ci^ Ba BiA'k jf^H- 
HaHHTi^ cas MAH si^Hi cik 3ii4fa/i : SpMa sa aa^gi. 

ASik fIp)fïipéSa kS chhc-uj ni^ Kup Kncipuc apj^Ha/iauAPi^'r^A, 
npoTOciÎHriaSa; ujh ni^ ap^na/iaHAPurSa Ouaaprr. 



CL VI. 



1788- 

(a. Ms. bibl. centr. No. 9. Folio, II nepaginate -|- 267 fol paginate, fol. 33 — 45 
şi 1—2 fol din uimà lipsesc. — 6. Ms. bibl. centr. No. 9 a, 8 vol., 40, nepaginat) 

Călătoria a V» a lui Sevah. (a. fol. 67 b — 68 b.) 

K'KAIkTOpYA A T. A aSH OfBa)^. 

/i^f3a/irfPA'^pHAf ujiii wcn^\\êAi npiCTi nSu^i^Hik Efi±AM âA*A>i 

^^Kir A O^HTA TÔATi ^TA^ainalpHAf UJH npHaif^KAÏHAI H'KAi 

TpiK8Té, AP^"'''' AH^k^ lapiwuj* AA^ n^^TÙT KikankTopiA h6h mu- 
TpS aïkKoa/iU BonkHÏfH . j^îhA aa\ y^t't^P^'ï'* ^^ ^^^ ki^ai^to- 

pICK UJI^ AM rikTHT TÔATÎ H'Laî TplBSHHH6aCI fi^i Afi^^) AS^NA 

uJiSi Aiip^ik A< Kapf xpiM-k aKoaA; . a^P ka ck h^ 4^i8 cSnéc aa 

KOp^BÎĂpiO, aA\* K^AMl^fiÂT fi^H BiHÏH A\Uh W KOpiBÎC H^aiM wA 

B^Hik A< AP^Ai, ujili aai tok/Ui^t kS nAirik Kopi^BTĂpio ujA 4^f- 
MépH fi^îcriH . ujA ^irikpK^HA KopisY^ kS a^ip^a A/\-k ujA kS a 
aaxop HfrSi^'kTép* Kap-k a^ Kupic^ aa\ haikat* . npicTi ji^ÔAW 



Arayicon Mythologicon. 129 

3fMH A< 3HAf àM 4}k8hc* aa c^h ivcTpoB; luJSi akoaA; am Airix* 

KOpiKÏA Ka Clk NI iVA^X""^^ nSUHHTIA, nSpTA^MA rpH}K1k A^ ^nii^ 
luA A^ A^MHIy UIH «fBAI TpîK^HHHÔACi . UIh /UfpP'kHA -f WCTpOB* 
M4H j|iAlkéHTpS A'a/U n^CHT* HSCTIIO; HIAlkK^HT^ A^P B'K38plkA\ 

AI Ai^nAfiTî oyn sM a^ nirkpc, Kipc cik HSiVi4i|JC P6k\ ac^amhî 

AA MlkfiHAAê AHêAS^, icipi s'i/U nOBICTHT* AA A Ji^ÔAW KlkAIkTOpic 

A M-k ; luiïi anponÏHHA^-Hc jkoaA;, Bik38pikM* Kk as'k ivSa n8io ; 
hbhhaB-h-ci nSuHHTJA KorSa . HirSHikTépÏH KipiH ipA ^npiSHi^ 
k8 MiiHC; 4^ik.pik a a^aH nYĂpA< Bp'ka/\i^ iuh ^^'kpik a M mi^ ^xpcsA, 
aS cnipT w8a kS Tonéapiuii^ luA a8 ck6c néioa bï8; anoH a'aS 
xSHrïiT, uiiî rikTi^HA^-^* a'^^ ma^hk^t* . JS^Âfi ru^Hik a hS Hcnpik- 
kA np^H38a*, c'aS hbht a^ A^^^f^^ A^A "^pA a/iipH, 3B8p;fcHA 
^ R^RSA^X * Kopi^BÏApioa i|jÏHHA k8 a^Kpipis as^a^ Mf ck apikxA; 
Kt^M Kik ipA nirkp-k «fk E^pRi^T'kcK'K; luj^ 4^ a/iSip'^CK'k; aA^Kiw 
TiTka luji M8a/ia ah néioaSH Kipi cik waiopifccf, iijji bchïà rk 
I^P'kH^CKik cas cik KaoMicKik néioa anOp , H-ks ^a^aahât* ck ^Tp'kai* 
Ai rpiB* xéuH ^ KopiBÏi^ uiiSi cik nafKi^M kSp^ha? Ka ck cK'kn'kM 
A^ npHMi^KAïi Kipi la w ki)b3Sà . Hoh ^a^'^'i^ ^^ oypa/iir c^^a- 
iHa KOpikBÏApioaSH^ aai* j^^nfinc n;fcH3faf iuh aai naïKar ^ Hoa^H . 
•fLTp'aM-k Bp^i anponïiiHAS-ci aM'kai aôaw nirkpîi P^k, kS 
PAic Mipi luA rp6a3NHK; ^ bi^sa^^^ aS anaA «i^a^ht raicSpHai 
K^HA aS Bik38T wSa cnipT ^ t6t rikii&aMf^ lap n8ioa* awp iva/io- 
pi^T; uiA k8 r^HA Ka cnk ^^inik piwcnaiwTHpi, c'aS ^xépc npc 
o^HAi a8 wù bihht ; ujh npfcrc nSuHH hàc aS nipiiT ahh ivkh 
Ki^T-Bi.y^ip Ki^HA h6h aai ^thhc TÔATi n^H3faf^ Ka ck ni 
AcnikpT'kM A< aKoad;; tm^ bca^^ Kik ci^ ^T6pK ah^Laî a^asv 
nirkpfi; uïHNA* 4^ rîipiwaf aii&p nAn w nïirpnk a\ipf ij^nkpii a< 
aciM'kHipi, aiaH rp6a3HHKik A^Kifc'*' KOpaBÎA HOacTp'k^ luji c'a8 
anponÏAT* A< >^^^ . UIh Ki^HA à'S atk^hc w nicikpc a^ an^a^ 
npHH B'k3A^V AP^""*' acénpa Kop^kcVcH, aS caoB03iiT* ahîa Mipf 
BOAORiH npc KopiBïf; A^P KopikBÏApioa Bik3^HA A\AH HaHHTi npH- 

^iSKAÏAy K8 w HCTfl^Ha/lC aS Tpic KOpiBÏA «I^Tp'w OapTf AHH 

KipM'k icTC, luJi mirpa aS Kik3ST jf, a/iap( aKoai anp6ani; up 
Mipi c'a8 a^^^'^kSt a^ MnkpHa/\i nîfTpm luiî a^ nopHiip-fc H-k 

»TI, luA c'a» 4iTkK8T w npTkHicTÏé ^K^T c'aS BTk3tÎT 4^^HASa 

M\pïH . HtA-a'iaTTk nickpf P6k c'aŞ nSc ^ aP^"'"'^'^* KopiBïiii aiuA 
A^ noTpHBHT*, K^T apSHKi^HA HïiTpa H-fe A\Àfiê, a8 k'K38t npf 

KOpJBÏC mil w aS K^ij^SHA^T*, 4^1wK^HA»-W TOT J^^pÀ^iMi, AI ^'à^ 
f NIKar t6uH MIH A^H KOpiBÏf lUIl HfrSU^'kTOpÏH IUH KOplkBi'CpÏH . 

^^ AHH bShi^ ^TA^annaapf; a/i^KKip Kik Mik a^SuA^H ^ aiapC; a^P 
|>P M'as ck6c A^Àfiik anSK^HA^-Mik a^ ^V** ^i^^; ^ipi rikciio 

Qastbb, Chrestomatie români. H. 9 



130 1783. 

AKOaA; A">^ CniwpTSpHAf KOplkBÏfH . Illiî UVllHA KÛHê AiMH^A\ KJ^HA 
KS /Ui^HHHAf, KA^HA k8 nHMÔapfAf a^K^TA^HA^/Ulk Ka KS HHl|Jf BifccAl; 

auiN^K^ip"^ ij^YHHA liiî^ TaAa3SA 4^6apTi lOTf a^ b^ht^ k8 TÔaTi 
aH'âcT'k ckpa aai a^KSHc aa i^^ipa/iSpHAf o^hSh wcxpoB* ; luA aKO Adr 
/u'aS apSHKiT a^^ipik Taai38a k8 afanti kS tot , 4^Thha ^SMi^TiTi 
a/i6pT* A< cTpaA^HîA /U'kpYA. 

Peşterea şi trontd luï Solomon. (a. fol. 235 a — 236 a.) 

IIIA ^Tpipiw/U «i^Tp'o K8pTC napA^ciÎTik kS /uipaiSpik aAB'k . 
fiKoad; Biw38p'kM* a^^^ ^^^ rpéa3HHMA^ KipïH ^ji^Àrik k8m H'kS 
Bik3éT ^Hfn^pik a pikKHH; np TOBipoiuSa a/iTéS ah aobA a< 
iVA^Tik kS oyH raoHU , ujh p'kAiicfpik NfaiHiuKii^A . Goci^pn^M aa 
a A^^w n6apTik a< AfiÀAVK, m cpA «i^Klicik kS o^h 3*kBop a^ ^P' 
VHHT*^ Kipc 4^iwpik A< HHHH iv «i^npoTHBHpf c'a8 A^^*^"^ •fA^'>^ 

liJH C'AS HBHT j^HaHHT^ WKHAWp H6l|jpH W ^^pHKOliliTlk UIH 

4^oapTC aipr'k nci|jip'k; npHH a/\H}KA6K8A KiwpïA K^pg*^ o\fH p^8 
A^ anik H^rpik k8 Mipi nopHHpC; luiï aa a/\apvHH^ ancA cpA a^h 
BikAiSpA aiipH lUH rpoa3HHHH . flnicTi }KHriHÏH Bik3A;HA^HC npi 
HOH^ aS A^UJKHC apHONAf awp, luA «i^Mcnépnk a Biwpcà ahh rSpHAf 

AiVp* HfHS/UlkpiTf liJH «l^ij^pHKOlljiTi B'kn'kH A< ^^K . ff^^pHKécSA 

•I^A^'!'''^ ^^ apSHKiT liiA aa anfiiJ^k a^^w raéaHi^f^ uiA ^a^'^'i^ 
c/uipAHA^cc aS j^mTÀT . IIIh tpika^ha^-h ujA npc aMci|ji BCHHp'kai* 
aa w Kt^pTi AAi K^ipïA 3HAt$pH cik apikTà ktk c^ht kS a'kciiQH 
A^ aSp\ UJH n6AHHa rà ipA napAOcriTiw kS a'4cnc3H a^ ap^AuT**, 
^ mh^kaôkSa fH ipA o^H T^pti «i^HiaT, A^ afaiH pôuiS a< Hh- 
AYa, npfCTf luicf KoaôaHc a< wufa' a< KriHa^ luA cSht a^hcSa 
cpA o^h :k±\\W A\Ăfii A< ^^P* KSpiT . ^±cénpA anccTSA ^kI^uW 

fpA 4^1kKST* Ka OVH HîfiK, aaKlkTSAT A< If^^Aifi^OH KipC CKOT'k 

pi3i a8a/\HHÔacc^ Hf-/U ^tShikA okYh . Ka;ha hoA bp'km* cik hî anpo- 
nYfM aKoaU;; a^^^ nickpA MipA luA «i^^pHKOiu^Ti Mi ctA aa 
oyuia t^phSaSA aS bihht ac^npa HoicTpik, ck Hi jj^ÀK^. bSkIi^A^ 
BSK'kuH k8 rYapikai awp^ j^c'k ra6aHUiac aiS ivnpnT . Ks réaTc 

aM'kCT'k, ^Ikpik HHH iV «l^npOTHKHpf; B'k3ép'kai AH'KJfi Hî îfiii cSnT* 

aMia Hipio . ûmaw ipà o^h* wa/\* kSbYwc aa khu, ch api^TA k^ 

.jwKTk TOT pikCS^^aA; MOapT* Kipf ^ÀHÎ w ^^pHMlUÀT^ ^KHHS- 

Hp{ âa H^Aî AiaA 4^pS/u6acc iVBpi3c aaî ^ùfi^n, c^ apikTA K8ai 

K-k HHHCT^llJf WBpi38a*, KipCAi CK KIA*t .f HaAHT^ iVKHAWp h6||J- 
pH . Hb* Jk^Sfi-K AHÎCTA ^Tp'^H A'^M^T* /U^ATI HH^Af, luA ^Tpl 

an-ka^k ipA oyHSa 4^6apTi a/\ipi, npi Kipiac ctA CKpnc hÛamaî 
a/iipfaSA a^^h<3^^ • fl+pHKOcSa a8 .j^thhc aiA^Ha aSA aa ahîa 



Aravicon Mythologicon. 131 

HHÎA; Kâ cik-A CKOaH'k ; uiH ^fi^Srik c'a8 norop^T ^hh «i^HikAi^ii/ui 

TSpHSA^H O^H lUipnf ^OAfiTi MÀfiî, KapfAf C^^^AA^HA ^ WBp^3SA 
3MiSA8H j^A p'kCTSpHik AA RI^Mi^HT* ^^'kpik CHAll^lipi . Ht^HHH 
AfiJ6KÂHJk,^MH a/UHHTC aM'KA MC MÏ-a8 nOpSHMHT, a'W AOBHT K8 

o^M rAéHU, luJi ^A^'^'^ npÏH/uA a^ HSHOasik cH/UUlipHac a^h, 
uiH-M* 3HCC : 4^éapTf biihc aA ^ikKSr ! asacxa lacTC CAS^KCa Kipi 
w|^M TpiBSÀ A^ ^^ TiÎHf; A^^* o\'pM'k3ik a 4^Mf arLuiHC Ki^HA* 
Ka ij^à TpfKSHHi^ik . Jifin%. Hi HcnpnkSH aM^cTf kSbhhtc^ upi^iu* 
j^Hînè A CK HfBoA c\k cKéai^ik hhiaSa^ uiipncAf kS cS^^Aip-k a^h 
ap* j^A Tp;^HTA npc nikAi\;fcHT; luA cS ^a aiah «i^bïaio ujh a a^^w 

Wapik K8 PAOHU^A KA UJISi A\aH HaHHTf . Uliï n^pHK6c8A j^A/l* 

3iicc : Gî> A\8c8AA/\aHf; npïATiHf ! ^i^h /U'kprSpHCf ck* w Mipc a^' 

TOpif; BIH l|JJl Klk A\0pT8A Hf Bf3fi CShT AMfCT HCpiO, lilCTf RpO- 
POKSA GoAOMOH; K'kpSA BélO Clw-H CT'knA^HiCK* nfH'RT'k; K^kH KS 
aMaCTk AIH}KAOMHpf MT^l BÔIO 4^^HI A^^H A TéaT'k AiA\% lilA 
l^ïi npi O^pAllk ^UH BOlO p^kCRA^kTA CA^^KBA tA 4^0apTf BHHC . 

êS j^H 3HCfio : A^P HfHTpS ni hS Ti CAS^K^kipA kS vaoahm^îaî 

TAAÎy KA Clk BHpSfl|JH RpC lilipnCAC AMfCTa; OpCK^M AH BHpSHT 

uiA npi H'^Af-A'AATf ^khpÎhYh? Nhmhk m nOHIO 4^iHf «l^npOTHBA 
a8h, j^a/i pikcn^HCi, ujA ncHTp8 ah^ ab4a/\ tpcbShhi^Iw a< ^^^' 

TépiCA AATSA . ^8nik AH'kcTf KSBHHTC A8 HfpKiT liJJl ncHTpS 
a TpCA^ WApik A< >^^ '■^P^^ HHfASA Ri^H^k AA MH}Ka6kSa A'^M^'^S- 

a8H np^pOKSA^H; a^P >^P ^hmauj lUApnf c'aS mah ^Topc, miî k8 

CS^^Aip'k A8H AS TpA^HTIlT ï\fî ff^^pHKOC liJH A TpfA WAp'k . 6S 

ap'kui* Ay\k r^T\ÂiA\\ ka cnk-A aobjck' kS paôni^Sa ; uiîî k^ha p^- 

AHKAIO A\;fcHA A\'k; liJApniAi «I^M rpi^A AIuA : 7,CT'kH, W AlScSAAlî^Hf ! 
H^ A^StA aMCCTSH BAfCT(A\iT 3Alf8 . ÛhUtA UCTÎ O^HSa f^HH 
MM luinTf fl^pHHH, KipÏH c'a8 pA^A^^AT «l^npOTHBA A8H GoAO- 
AIOH, lilH AHCCT npOpOK uS ^KI^C ^ AAA^HMHA/I^ RlkAlA^HTSASA^ 
Ka Clk nCACnC^CK'k iVBpik3HHMÏA All&p' . 6a HS KiSTlw AAT MCbA 
^^'kpik H8A\AH Cnk CTHknA^H'^CK'k AHCCT HHfA, KlkpSA^ KSH6Al|Jf H^ 

rip^ miî a^ ai^at^k Rp'k/Uf AqjmTà aa noAAiAf a\8htca8h ako- 

A\V O^HA^ a' AH ^THMRHHAT; KA Ck Tp'RK'k HHHf-BA; KApC BA n^T^k 
rk-H A^K^Tf; niHTpS KA Clk A^K^HA'^CKIk AHiCT HHf A . HA ^Ai- 
lUlpT* c'aS WCTIHMT, HlkA'kTKAt^HHA A Kikl|JHrA AM'kcTTk niM^KTI 
AIHHSHiX'k Hf CT*k CSHT ni3A M-k . 6s ClkWT O^H 3A/\iS Kipf AA\ 
CrkTST TOT A't^K^ KpCAHNMOC ASH OoaOMOH; UJA niHTpS AH'RA 
(8 AAI* A/\aA AlSATlk nSTiipf A^Kifc'l'* AMfCT fl^pHKOC* liJH fk^tViàCT 

aii a8h luicf TOBipouiA; jiyi Aici^-A^ a8 o^paiat 3hk^ha9 a a cTip^ 
H( a'aai aa^c^ uiA Clk cT-k ah'U n;fcHik aa c^^^puiAtSa b'ÉkSph- 
Awp .Mp* tS c\k Tf A^n^P'i'^sA A^ ^^ a\opa\àhtSa amictA; ujA 

9* 



132 1784. 

H^ Màii TSpcSpA wfi^HXHA aMfCT^H npopOK . Mfi fi,i ni, Tf b6io npik- 

niwAJL Kipf aiU* 4^H 4^'kKST lUH MAH HAHHTi; M^^ "^ ^*^ 4^" 4^0CT 
A( A^gi ASH A\iVi/Ui0 .^ 6S aCKSATilO KS ^pHKlk kSbiihtmi Kpf- 

Ahhm6cSaSh 3MfS; UJH mil «i^Topcfio «i^HanoH; iuh A^nik nSi^HH, axcSN- 
cfio Aa n6aAf AC mI^hti a8h, ij^^kpi^ a hS mil ctphkA hhhh a Aiik Bik- 

TIlMA A^ «l^^^pHKOlIjiTf Ai }KHriHÎH, ^IHHJi, Klk A^A/\ riwCHT AA CTap*fe 
Ml A'ÉS A^kCaT n^^pHKÔcSA . 



CLvn. 



1784. 



(o. Ms. Gaster, Codex mîscell., 4^, fol. 2 a — 99 b. — b. Mb: Acad., Codex mis- 
cell., 40, 1799, 128 paginï. — c. Ms. bibl. centr., 4», s. n. 1800, defect.) 

^AHKC^NApïC, a^HK^ HCTOpïC A^H ^AHKCaN^pd MaKH- 

AWN9 Kapc ad b%t8t ToaT% aSmc iuh ToaTC ^Mn%p&- 

U^HMAC, IUH TOaTC Kp%HHAC AHnS TOaTA A^AAS, UJH A'fcd 

cSndc aSh. 

întâlnirea cu fumicï şi cu piticï. (a. fol. 61a— 62a, b, pag. 64 — 65.) 
IIIh nSpMark HankcahaP^ A< aKOAO cnpi pikCi^pHT; iuh mSatc 

l^'kpH ASap-k UJH Af BlkTSpik IUH Al RplkAApiw . UJH COCH AA AlAp- 
VHHI U^kpHAOp^ UJH fi,î AKOAO HS AlAH IpA iVaAIlHH A^MICHHMH; UJH 

ipa ra^iHU caAcaTiHH . ujh Aiapcikpik 3ikMi 3nkAi ujh agSucik aa 

AOK rkHIkTOC; UJH Ipa AKOAO ^SpHHHH^ UJH HUJÏA HOAUTI 4^SpHH- 
HHAI UJH ASa m iVaMIHH ij^SpHHHHAI, UJÏH Tp^k^l Tl^P'kUJS Jf,H 
VfiQfUH . UJH CnSclk AH plkHA^A AHHCTa ASH flAHKCaHAP^> UJÏ-H j^M- 
BIkH'k Cli oSA ^'KH OyCKAT «I^A/lRpIV^pSA Wl|JHAWp, UJH Clk-H A^ 
4^0K* . UJH aUJA 4^1kKSpli, UJH Al^ATI RCpHHA A^ AHICTI ^^SpHHMH, 

c^ a/\1wHt8h ah anacTik HiriwHAHT'k nipHp'fc. 

IIIh Aiapciipik aiah jj^HuanuTi ujh aha^P'^ aa w an^k mSat'k 
UJH A/iapi, UJH 4^ikKSpik noA^pH^ UJH TpiK^pik aoa ^h ^ 3HA1 . ujh 

a^^Aap^k AKOAO iV Uapik, KS HHI|JI WAAIIHH KlkT KOTSA . UJH Aiiap- 
Clwpli A/\SAUH WAiXiîHH A^ AHÎA, UJH CK «I^HKHHapik ASH HaUBCAH- 

AP^; ujï-H AA^cik noKAOH Mîip-k UJH 4^hhhhi a/\Satc; ujh Clk :Klk- 

ASHpli aSH flAHKCaHAP^; IUH 31iC'k : HOH C'kHTiAl IVAMIHU AIHUJIkH, 
UJH Hl pSrikA/\ Ck H8 HI CTpliHI iVl|JHAI .^nikp'kUYH TAAI, K'k ABIM 
UJH HOH ^HTp'SH AH BlkTliAÏA W M'^'^ ^^ K^KOap'kAI, Hl BATIM 
KS A'^HCkAI; UJH ni A/\8aUH HH WM^AÇrK, UJH Hl CKOT WKÎH . 



Archir. 135 

U,àT, liJH HCTfl^S AA j^MBHkl^lkTSplw ; liJH îfiA BOPaT ^^AfiTH . liJH 
HCaB'kHA 4^HM0pH AHH TpSoSA ASH, aS ASaT ni SH KORHA MHK^ liJH 
fpa ^HHOp AH CS4^AfT ; 4^HHHA HfnOT ^H COpS, «ţ^A I^HHf UIH-A )^pik- 

H^ j|iHTOKMa Ka m 8h 4^HH0pS a Aopik^ u^fiik A'aS 4^*kkSt A\apH; 

UJH j|iAIB1klJ^'kHA^-A KapTH; ^^AfiTH BHHC A'aS «I^MBlwl^aT^ UJH TOaTHk 
j|iHIJ^lkAfnHSHC a8H KHkT aS 1|JH8T; 31kKlkHA J|iHTp'aHfCTailJH khr: 
OlkTSA AM^j ÛHAj!^AA\H\ KHkT BÏH 4^H T8 HHfSl^HTOpiO; K8 
BOfpÏH Clw h8 4^aHH; HHHH Clk ^AHH, HHHH Clk KSMRHpH Aiap^'K 
AH ^^fiATy Klk-U,H BfH ncpAH BSKaTHAf TAAf. 

Oi^tSa MfS! npi xaTik-TikS ujh npf AiSAink-ra ck-h hhh- 

CTfl|JH; lUH Clk-H MYaSIIIJH^ Clk hS Ti BAACTlkA^H; Klk HS BA A^ 
A^AIlHf31kS ^HHOpSA Ck AHBlk, HHHH ^lU BOp AlkCA BSBATHAC AOp 
KS BAArOCAOBiHÏA A TH )^pikHH. 

OIlTSa A\i8l HHHf BA Pp^kH I^ÏA p^kS^ T8 KS BA'kHAil^'K Ck 

rpikfi|JH BHHi; Kik ivmSaiw H'knpACHHK AH rpAB* pikCnSHAH; up 

AHOH Rf SpA/llk TH Klifl|JH. 

OliT^A A\fS! KIlHA BiH CAS?KH AA 8H A^'^HS UJH BA ^H 
AW/UHSA TIlS HiBSH, TS Cli h8 31iHH^ Klk fCTf A^'^H^A* TIlS HIB^H, 
HH Clk 4^AHH K8M ^H,H BA HOpOHHH (A *, Klw-H BA ^H A/\HAlk AH THHH. 



OlkTSA MIS 



n'kpATSASH T'kS; HHHH ^OApTH rASAlAlU, K^ BÏH PplUJH. 



OlkTSA A\lS 



MH Ck-A M'kHP'kH, 
OlkTSA Ml8 



Clk HS 4^ÏH 4^0ApTI BOpBHTOpiC ^HHAHHTI «I^M- 



AA 31kAI MApH Clk nikSlkllJH C^l^lkHTA BHCipHKA^ 



UIH AIAH BlkpTOC Cif^lkHTA A^'^HHlKlk Clk W HHHCTI1|JH. 
OlkT»A A/\l8 



8HAH-H BHAI HCAAHHK AXAfiH HAlkHrikHAt^; AMfi- 

AASKlkHAt^-H AMHHTI Klk BA A\8pH UJH lA^ UJH TS. 

BÏH ^H WA^ AXAfiH, îâfi TS A A TOHH TH HAAK'k; 

K'k TS K8 A/\HHTI TA; MAH AH TpABlk UJH A/\ApH HHHCTI bYh ABI. 

OlkTSA A\îS, HhAAAA^H ! AllkHÏA M W BlkpCA KSpikHA ; K'k 

AROH RI 8pA/\lk J^'a Rlkpl pikS. 

OlkTSA A\lS! J^HHIU AIIlHSAI A^ ^^fiT^UÈAr UJH fi^î SHHACP'k 
AI WAAIIHH, UJH-Alk BATH KS KSBlkHT^A. 

OlkTSA A\l8! ACKSATlk AH iUA/\SA «I^HI^IlAIRT UJH A^ B'kTp'kH 
HH TI «I^AlBAUlk; Klk KSB'kHTSA ^^ÏHHAS^H AH j|iMBlki^lkTSpA Hl 
A< TpiBSHHI^lky KA KlkHA^ AH Bl ARlk AHHTp'iU ^'^HTlkHlk plkHH. 



Isprăvile luï Archir în Egipt. (a. fol. 106 b - 108 a, ft . fol. 143 b - 144 b.) 

IIIh A^Klk c'aS AH3'^HTHHHT flpKHpUA UJH AlApCkplk AA J^A\- 
R'kpAT; mï-H CR^Clk j|iA/\nikpAT(SA) TOATlk HpHHHHA AH AA OaPA- 
WH «I^A/IRlkpAT . flpKHpU 31kClk : RIHTpS AHACTA Ck 4^ÏH 4^1kP AH 



134 1784. 

FlWH; ThPP'K, B^fiA^^Ay liJH nf AHÎCTÎ BfH flUH AA XSMin . asiCTI 

rpikH ^HififUn KiiTpnk fI/\H§aHAP^. 

IIIh ck ^HTOApcik flAH§aHAP* ^R'kpaT aa a$a/\f cnpi fi,fi$n- 
tSa pikCikpHTSa^H . uiH MÏiapciwp'K luaciw 3Hai, iuh agSurk aa 8h 
C3ikp . UJH 3'kc'k flAH§aHAp8, cnk ck wah^h^^^k^ wi|JHac aKoao . 
liJH Aiïnpcnkpnk cSKiwTapSa hia «i^a/iniwp'kTfCK, cik cniac Sh nfi|K 
ScKaT ^H iyKfi^] lap KSa/i snkrikpnk nii|jfaf ^h awk, la ^MSHrk 
liJH CK A^cik «i^H i3ikp . uiH a/iYnpcnkpik BSKikTapSa; uih cn8c% 
a8H fIaH§aHAPt^; uih 3nkcnk fIaH§aHAP^ : tot wa/\8a ci^ cnk CKaa^t; 

liJH ÎH, UIH KaHH ; UIH auif ^IwKSpik . UIH rk 4^nkK8piw TOI^H ClkH'k- 

Toui^ wpH AH MH Boaa'k aS 4^oct BoanasH^ 

UIh a/iïupciwpik ffangaHAP^ A^AH ^HnaHHTf uih agSHcikp'k 
AA Sh f3ikp kS HHi|if anik ji^^AHê ujh anainf a^ . uih spSp'k flaH- 
§aHAP^ cik cik cKaaAc; upnk Sh nfi|jc aiapc itrei^ah ci^-a M'kHikH- 
Mf; upik fIaH§aHAP^ ^^MH aij^apik, ujh cikpn nfqjfac A^"*^ ^^*^ 
§aHAP^ nikHik aij^apik aa 8cKaT . ujh ck ^HToaprkpi^ flaugaHAP^ 
UJH «i^HK'kafKnk nf niipc, ujh ivipuai ^i^a^k SHHrkpii; WH-a cnHHTf- 
Kap'k; UJH riwC'kp'k w iiitâTfiik CKSAin'k ^HTp'^kHcSa; ujh coa3ÏH 
aSH ipa A>^ ^^P^ • u'H ^Hxp'aHC HoanTC cuiupiw HHqjf 4^iti m8- 
AaTf; UJH k8 R'kpSa niwHnk ^m BpikS^ ujh kS kShShh ah A^çrk 
^H Kan, UJH SaiBaa npuH npi^^pSa wi|jHaop naiwHriwHA; uih KiwHTa 
HHqjf KiwHT'kpH A^HMHATi, KiwT* u'aS aS3HT* HHMfHi m aSauf 
aMf af raacSpH k8 }Kaac . ujh ywHi : w aP^i"^^ HOCTpS ujh a^'^'^^^ 
H0CTp8! k8m Tf ^HHcnk flan^aHAPt^ j|ia/\niwpaT! uiH-a Ki^HTa kS 
aiSaTik }KaaH. 



CLVIII. 
1784. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell., 4», fol. 100 a— 108 b. — b. Ms. Gaster, Codex 

miscell. 1777, fol. 137 b — 146 b.) 

HcTopïA aJîh OaHarpHA^ .^napaT, hm CT&n&Nc u,apa 

^opâAdH. 

învăţăturile luï Archir. (a. fol. 100a — 101a, 6. fol. 137 b — 139 b.) 

OocT-aio (! 1. -a8) j^h 3uaHac bikh 8h ^a/inikpar, mh cTk- 
R'kHi uapa A^pi^^^H ; Mmîaî a8H fpa GaHarpuA . uih aeî ai^Hrk 
Ai^HcSa 8h c^I^cthhk uih nSpTi^Topic a^ rpH>K('k) aa ToaxH, m 
Sh BOfpio AiapH, hSmmi aSH (pa flpKHpu . uih ipa ij^oapTH ^a/iB'k- 



Archir. 135 

I^IT^ lUH HCTfU8 Aa ^MBHkl^lwTSplk; liJH êfiA BOraT ^OapTH . liJH 

HfaBikHA 4^HM0pH AHH TpSnSA a8H; aS ASàT m Sh kohha mhk, uih 

fpa ij^HMOp ;^H CS^^AfT ; 4^HHHA HmOT fi^H C0p8; «ţ^A I^HHf UIH-A \p^- 

wk j^HT^KMA Ka m 8h 4^HMopS a aopik; nikpik A'aS 4^*kkSt a/iapH; 

UIH j|iMBlkl41wH;^S-A KapTH; ^OapTH BHHf a'aS «I^MBlkl^aT, UIH TOaTlk 

w|^HHiwAcnH8HC a8h KikT aS i|ih8T; 3ikK'kHA j|iHTp'aHicTauiH khr: 

O'KTSa Mî\iy flHAfi^AMHl KlwT BÏH 4^H TS HHrSl^HTOpiO, KS 
BOfpÏH Clk HS 4^aHH; HHHH CK ^aHH, HHHH Clk KSMRHpH Aiap^'K 
AH 4^SpaT^ K'k^H BfH ncpAH BSKaTHAf TAAf. 

Oi^tSa MiS! npf xaT'k-TikS uih npc MSMik-Ta ck-H mhh- 

CTfl|IH, UIH Clk-H A/\YASil|IH^ Clk HS Tf BAaCTlkA/\H; K'K HS BA Ji^A 
fifiA\Hêyh!S 4^HM0pSA Clk AHBlk^ HHMH ^Ul BOp ÀlkCA BSBATHAC AOp 
K8 BAarOCAOBfHÏA a TH )^p'kHH. 

OlkT^A A/\CSl HHHC BA Pp'kH UÏA plkS^ TS KS BAlkHAd^li^ Clk 

rp'kftiiH BHHc; Kik W/uSAik H'kPpacHHK A" ^fi^^* pikCnSHAH; up 
anoH nf Spmik th Kiwii|iH. 

OIlTSA MiS! KlkHA BfH CA8}KH AA SH fi^WMM UIH BA 4^H 
AWiV\H8A TlkS HCBSh^ T8 Clk HS 31kHH, Klk fCTf fi^^MMA TlkS HiCSU, 
MH Ck ^AHH KSaI «I^I^H BA HOpOHHH f A ; Klk-H BA if^H MHAlk ^H THHH. 

O'KTSA Mf s ! Clk H8 ^ÏH 4^0ApTC BOpBHTOpiO «I^HHAHHTf ^Al- 
n'KpdTSASH TlkS^ HHHH ij^OApTH PASmAUI, K'K BÏH rpfUlH. 

OlkTSA A\CS! AA 31kAi MApH Ck RlkS'kllIH Cif^lkHTA BHCfpHKA, 
UIH AIAH BlkpTOC Cif^lkHTA A^/UHH^Klk Clk W MHHCTfl|IH. 

OlkTSA MiS! 8HAH-H BHAf HCAAHHK A/\ApH RAlkHr^kHAt^; AMfi- 
VH Clk-A M'kHrikH^ A^SKlkHA^-H AMHHTf Klk BA A\SpH UIH ÎA, UIH TS. 

OlkTSA Mf8! BÎH 4^H IMAI AlApH; iiip TS AA TOL^H TH RAAKlk; 
K'k TS K8 MHHTC ta, A\AH ah rpABlk UIH AXAfiH MHHCTf BÏH ABC. 

OIlTSA A\î^j ÛHAfi,AA\H ! A/IIlHÏA^ HS W BlkpCA K^p^kH A ; Klk 

anoH nî SpMik i^'a Rikpi pikS. 

OlkTSA A/liS! I^HHM^ MlkHSAi fi,i if^SpTSUIAr UIH A^ ^HHA^P'k 
AC WAAliHH; UIH-A'k BATH K8 K^BlkUT^A. 

O'KTSA A\CS! ACK^ATlk AH WA^^A ^HI^lkAfRT UIH fi,î B'kTpikH 
HH Tf j|iA/\BAUlk; Klk K^BlkHT^A ^^ÏHHASHH AH «I^MBlkHlkT^pA Hi 
AC TpfBSHHI^lk^ KA KlkHA^ AH Bi ARlk AHHTp'W ^'^HTlkHlk plkHH. 



IsprăvUe luï Archir în Egipt. (a. fol. 106b-108a, 6. fol. 143b- 144b.) 

UIh fi^AKlÊ. c'aS AH3MHTHHHT flpKHpHA UIH MApCkpik AA ^A^- 
nikpaT, Ulï-H CnSClk •|iA/\n'kpAT(8A) TOATlk RpHMHHA AH AA OApA- 
WH w|^a/lRlkpAT . flpKHpn 31kClk : RiHTpS AHACTA Ck 4^ÏH 4^1kp AH 



I 



138 1784. 

AH a3HM'K A^ rpikS cik ci^rSpa; hhhi kS mhh$ BOpOBi, Ka a< 

BHH BSh Clk BIClkAf ; np UJH IS, kS HHHf BOpOBia/l^. KS BOfpH^ K8 HH- 

rScTopH, Ka kS Hfpi «i^H ^HAt$AHi/u; Ka Mifiu AH aSp af A^'^; 
KSai ^H aacc a/iHpoc8 kScHwkSaSh^ a^h ToaxH ij^aopHAf; aiuc rk 
^K fS a/iaH aafc^ ujh mah 4^pSaioc ahh ToaTk a8Mf . Toaxi 
^anTHAi rk rk Afii^ ni KanSA kSh M'aS ^i^kSt ; f S cik pi^a/ii^H 

KSpaT, ASa/\HHaT, Ka Ji^MHîJh» C^^^kHTS^ Ml M'aS ATkCaT . AMHH. 



Descântec de şarpe, de distors. (Fol. lila.) 

/^HCKlkHTIK niHTpS liiapOH; A" fi^HCT^fiC\i. 

6ahuh, npicTHUH^ A^A** A" niAHi^H, ni AHi^a ah KapHi, KapHi 

AH WC, IMCS AH 4^0A0CS, BIHHHSA Of IMC J^H If^C, MK'Sa AA TÏpïa- 

kSa; mhhh aS aA^c bicti^ rk-H a^ki^ noKim. 

Epa3A'k^ f^ TI ^HTOpKS; kS ni^HH ujh kS capH^ np t8 rk 
^HTopHH OH K(STapf); HHHa/ia uiH pi^HA^a^ AHa/isa lUH rSpa^ iuh 

IMKYh iuh aSHHHHAf^ UJH BHAipHAI^ KS P'kHA B8h^ UIH K8 K$RlkHT 

b8h uih.kS AMîAik acSnpa /ui. 



Descântec de şarpe. (Scris pe o foae din 1809.) 

[laiKaT-a KSxapi^ n'k Kaai^ ni^ Ki^papi . «iaHKik Hisrpnk j^^h- 
HaHHTi huiht^aS^ Tapi cn'kHMikHTaTS-A'a; A^ il^'kAMH anSKax^- 
A* A, il^'kaMHai «i^HKAiiiiaTS-A; a< P'khhkh anSKaT^a'a^ p'kHHKH 
^HKopA^TS-A; A< a/iH^KAOK anSKarS-a'a; a/ih^kaokSa ^HK0pAaT8-A; 
luikjlS }KOc^ rk BikiTa, ch waikKnkHA . a^^h^a a^^hi3iS a^h Mip 

^A a$3H^ A^** C^^HHHH TpHAIfCf : nikCaUH Cij^HHI^HAOP; A^ B^A^U"; 

HI cik aSA<7 ^P " ^praT ij^i^p^k cHAiBpni? wpH f boS kS Bpa3Ai^ 

HI^HnAHHHTIk ? WpH I TATIk (I 1. 4^aTlk) IMKlkpikTlk ? rk A^^^P"*^ 
c4^HHHH . — 41 TI BaHUH^ KSxapi? — Ml CK Mlk BAITS, C^^HHl^H- 

Aop! aa/i haikatS ni^ Kaai^ ni^ K^kpapi; MauKi^ H'fcrpik ^HuaHurc 
huihtS-a/i^, Tapi cnikHA/iikHTaTS-Ai'a, A^ 4^i^amh an^KarS-A^'a^ pik- 
hh(kîh) ^HKAii|jaT8-M^; A< aih;kaok an^KaT^-M'a, aihhcaokSa ^h- 
K0pA4T8-A/i^ . rk A^^V^ c4^hhij(îh uih 3HCI : a^^hi ! mi rk ^ITc 
AOA/ihi! hS I apraT ^^i^p^k cHA/iBpHi; hhmh i boS kS Bpa3Aa hi^h- 
nAHHHTik^ hhmh I i^ATik iMKi^pikTik^ MH I KSxapi ; aS RAiKar nik 
Kaai; n'k K^kpapi^ mIshki^ H'krp'k ^HHaHHTi huihtS-aS; xapi cniwH- 

AI'kHTaxS-A'a . — HS Clk A\AH EAWTÎ ujh rk IVAHKI^tlCKlk, MH rk 

rk jiJéKik AA iHi (!) rk Kat^Ti \iHT\^, A^H Toaxi ^^AOpnai a< "P^ nik- 



Cântece de stea. 



139 






CLX, 

1784. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscelL, 4^, fol. 140 b — 147 b. — h. Ms. Gaster, copie 

din 1821, 40, 34 paginî.) 

K^NT^pHAC CTCAîft. 

Treî craî de la răsărit, (a. No. I. fol. 140b -141b, 

b. No. m. pag. 10-11.) 

TpÎH KpaU ;^H Aà pi^rkpHT, 

KS CT'kwa (a) kt^at^topht ; 

OxiilWa ^HHaHHTI Mîfiîfi, 
KlkHA CTa AH WAH^NI, 

Cxtiva TOT ^M ^HrkA^A- 
KikHA^ ^H Kaaf ch ^HTpa, 

GT-kwa TOT ^H ^HApinTa. 
Aa HfpScaAHM a^ki^ aS av^HcS, 

OT^iva np'kUJ c'aS acK^HcS. 
/^HMf au^ 4^octS A" «i^NTpfBaT, 

/^c Hai|jfp( A^ ^Hn'kpaT. 

SChA^ 1|JHIj(H Kli c'aS HliCKST, 

•IL/UniwpaT TlkH*Kp A< KSpikHA? 

Rik a/U 81^3$^ cT-k, 

UIh A^nik A^**^^ ^'^ BfHHT. 

Mp HpOA ^/unikpaT, 

KpaHH j|iHTp'aCKSHCt^ «3 Kf/UaT, 

IUh kS TaHHik M ^HTpfsaT : 

^Smi^H-Blk A^ HCnHTHI^H 

[Ipf aMfA kSkoH; a"~^ rikCik^; 
/^i c'a ^HTikA/inAa ck-A a^^aai^H, 

fiOH A/iTa l|JHpf AH rk-M A^U; 

Oii a/ifprS UIH 18 cik /U'K «i^hkhh. 
KpaHH a^^apik ahh MiTaTf A^Kik aS iuiht, 

GT^IVa Upi^lU c'aS HBHTlk. 

Hs Aifpgi cnpf cKikRiwTapf 
Gnpi aMia3'k3H aBi K'kpapf. 



140 1784. 



RpaHH ^oaprc c'aS BSKSpar^ 

IIIh A^SiTK A'^Hca aS Spaiar. 
Grttwa i^c k'k c'aS A'kcar^ 

IIIh aS irk38T, a" ^'^^ ^HKHHar, 

Aa Nai|icpc a< wf^ain'kpaT. 
IIIh )fc . 08 ^iHUCRuaT, 

llpc aA'Tk KaAC c'aS w|^HTl^pHaT*, 
G'k hS a< ah ^^CTi aSh HpoA^ wf^Mn'kpaT. 

H8 A*^^P'^ HH4H W KiCTH, 

Mp HpOA w|^Mn'kpaT, 
Ooaprc Tape c'aS i^ps^par, 

IUh MSA'Tk «vacTf a8 CKS^ar, 
IIIh T014 np^HHH 08 tt^ut. 

naTp8cnp'k3'kHH aiÏH a^ npSNHH, 

/^HH A^H ^NN w|^H V^ MaH aUMH. 

GoKOTHHA "ii-c imSauih 
Ka rk TaA npc Hdk. 

QpaïuS rk w|^HTpHCTa, 
Bh^uiihimSa TOT iţnna; 

Hs ipa Kark 4'^p'k na'kHVcpC; 
ManiTk 4'^p'k TikHr^Hiic. 

Pa)fHAa np8HK8a .fMÈ nA'kHgi; 
fl M'kHrkA hS-a asc. 

Faac ^H PoiUaH (!) c'aS a83HT^ 

/^f cShiti IUH A< HHnm; 
IIIh (HMafHHH c'at^ cK^aaT, 

npf HAp8caaHM a'a8 hScthht; 
IIIh npf ^khaorh M p'kCKHpaT, 

IlpHH ASmî ah UFKap'k M A'kCaT. 
IIIh ac aK^M irkH^ j^m rimTa, 

Mnaa a^^hI^^^h c*k 4^*a* 



Aşa ne grăeşte domnul, (o. No. HI. fol. 142b— 143 a, 

b. No. n. pag. 9-10.) 

fllUa HH rp'k(l|IH fi,WMMA, 

Ka ck-a acKSaTH tot «vaiSa. 
G*k-A acKSaTc 4^*kp a^ npHHi, 
G'k ^HH'kanrk mh hi shmi: 



Cântece de stea. 



139 






CLX. 

1784. 

(a. Bis. Gaster, Codex miscelL, 4^, fol. 140 b— 147 b. — h. Ms. Gaster, copie 

din 1821, 4^, 34 paginî.) 

K^HT^pHAC CTCAïA. 

Treï craï de la răsărit, (a. No. I. fol. 140b -141b, 

b. No. m. pag. 10-11.) 

TpÏH KfiàH /^H Aa P'kCkpHT, 

K» cT^wa (a) K^ka-kTOpiiT ; 

GrmwA ^HHaHHTf AMpifi. 
K'kHA cxa A" WAH)fHi, 

Gx'kwa TOT ^H ^HrkA^A* 
KikHA^ ^H Kaac ch ^NTpa, 

GT^wa TOT ^H ^HAPcnTa. 
Aa HipScaAHM jk,AK\ a'$ av^hc», 

GT^wa npikiij c'aS acK^HcS. 
fi^nm aM ijiOCTS A" ^HTpicaT, 

/i^i Haipcpi A< ^HH'kpaT. 
S?HA( ipHHH iTk c'a8 h'kckSt, 

•iLMnikpaT T'kH'kp A^ KSp-kHA? 
Rik aai 61^38^ ct% 

IIIh A^"*^ A'^H^^ ^^ BCHHT. 

Mp HpOA ^MnikpaT, 

KpaHH ^HTp'acKSHcS M KcaiaT, 
UIh kS TaHHik M ^NTpccaT: 

/^^HfHH-B'k A< HCHHTHHH 

Ilpf AHîA K^KOH, A^-a riiCii^; 

Ji^i c'a ^HT'kMnaa Ck-a a^^aai^H, 
fioH mTa ipHpi AH c^-^ A^U? 

Gli MCprS UIH (S Clk M'k ^HKHH. 

KpaHH a^l^apii A"" HCTaTC a^k'k a^ fuiHT, 

GT*kwa np'kiu c'aS meht^k. 
Hs Mcpvi cnpc CKikHikTapi 

Gnpc AA^uykJH asc Ki^papc. 



140 1784. 



RpAHH ^OapTi C*A^ B^KSpAT^ 

IUh A^nii fi^^HCA a8 ^paiar. 
Gtuwa voc K'k c'aS atkcat, 

IUh a9 K*k38T^ A" c'aS ^hkhhat^ 

UIh x^c . nS ^iUBiiiviT, 

Ilpc aA'Tk KaAf c'a8 ^HTSpHaT^ 
Gik M Ac AH BiCTc aSh HpoA^ ^Mni^par*. 

H8 A'^A^P'^ HH4H UF BfCTH^ 

Ac jfc . 8ha« «cti. 

Mp HpoA ^MnikpaT, 
OoapTi Tapi c'aS TtJpB^paT, 

UIh iU^A'Tk wacTc a8 cKSaax, 
UIh T014 np^HHH m8 t'kut. 

naTpScnp'k3'kMH aiÏH a^ np^HMH, 

/^HH A^H aHH w|^H yOC aiUH MHHH. 
OOKOTHHA "il-C aiSAU^H 

Ka cii TaA npc HcSc. 

QpauiS ck ^HTpHCTa, 
Eh^achmSa TOT HHna; 

Hs fpa Kacii 4^ikp'k HA'kHMcpC; 

MaHKlk 4^'kp'k T*kHrSHj|C. 

Pa^HAa np^HK^A ^lU HA^kH^C^ 
fl AlliHriuft H^-A ABC. 

Faac ^h PoMaH (!) c'aS a83HT; 

/^( cSHfTC UIH A< UHncTc; 
UIh PikA/\AfHHH c'aS ckSaat, 

Upf HApScaAHA/\ A'aS hScthht; 
IUh npf :khaobh nS pikCKHpaT^ 

UpHH aSa/\( ah WKap'k n^ aiwcat. 
IUh a< aKSAi n^nik ^h bcmYa^ 

MnAa a^^hSaSh ck 4^ïa. 



Aşa ne grâeşte domnul, (a. No. HI. fol. 142b— 143 a, 

b. No. n. pag. 9-10.) 

fliua HH rpii(i|JH awa/ih8a, 

Ka Ck-A aCK^ATH TOT WM^A. 
Gli-A aCK^ATi ^Ikfi A^ npHMC^ 

Gii ^i^HH'kAur'k HH m 3HHf: 



Cântece de stea. 141 

K'k M0AfiTi ^ ASMÎ (CTC Mdfiî, 

Hs c*k TCMH fi,i AWAIH8 Mape. 

^f B'kTp'kHH H8-H p8lUHHC^ 

Aa mm T*kH*kp ^HK*k BÎHC. 
A^ BHTi^KH H9 rk rk(l|IH^ 

Aa ^MnikpaH k8 ckAA AifpvH. 

Kli ^MH'kpaHÎH lUH K9 KpAHH; 

OaK Mrr*kiţHAf k9 aHH, 
IUh ^hk^ rk AiaH hhbocck^^ 

K8 UiaHlţ^pH AH Ai ^HT'kpiCK; 

Ks luaHH^pHai rpoack^ 
Ks TSpnSpHac 4^pi^oark. 

Ka AHTp'lkNrkAi Ck BflţtaCITk, 

IUn fi,î AioapTH rk h8 rkHA^ciHk. 

6a K-bMA B< UIH rk BIClulfl|IH, 

flrSHMC ^H niuU'kHT K'k aiH-a Tp*kHT(l|JH, 

lUH-a A AHH Kark aSAiHNoark, 

IUh-a Barik ^h Kark ^HTSHiK^ark; 
IUh ahh K'kMnS BcpAH iuh ^P^aiocS, 

Mh-a Bark jf.H KrhMM ^htBnckoc; 

IUh ah Aa AOK AI'kHAP^ UJH AP'^I^^CTHT; 

Mh-a Bark ^H H(rp8 n'kM'kHT. 
Qa/iSac! wmSai! a^P A< ^h Bp'o BorikHÎA^ 

G-k M CTAH ^H rkMHHHÎA ! (! L c8/i\cnU) 

Mka b(k8a rk c^^kpiuaiiif^ 

IUh ^kSach^ rk n^rciiif. 
TariiA, j^Wa ba a/h^ha^ 

•lÎHVipÎH BOp TpikA/lBHTA; 
UIh A/IOPHÎH Cb BOp CKSAA. 
KlkpHHAC rk BOpS A^^KHAC; 

MaTKik A^ 4^^K cik BA anpHHAC. 
UiiKaTCAi rk Bop bcaH; 

rpcuiHHiH rk BOp WrkHAH. 

Thkiwawc^acI wa/\Sac! 
Hi M Ti CKOAH k8 TpSnSA; 

Gik-HH cnikrki|JH c($4^actSa? 
Grp'kHca Ki^H AH ne aSa/\(? 

Ji,Afi hS l|JH K8h ^H p'KAX'WHe. 
^'kHH^ K-k M^^ -fH A/\SpHy 
OHHOpÎH T'op nf)A/\(HH. 



142 1784. 



K8m am» B^kT^T lUH m M»AÎI,H CkfidHH, 

K8 HHHMHAC ^H fi,fiAHH. 
Ji,Afi T8 W1II8AI! A^fiMH, Tf Tp'kHA'KBflllH, 

IUh a^ A^^Nf3'k8 M riiHAMIiH. 

^f AA Jf.Hmn^T, ïVKWk AA C^l^kUlHT^ 
KS B8K8prA . iLlIHH. 



No.n. Psalm 46. (a. No. IX. pag. 17-18, b. No.V. fol. 143b-144a.) 

AhMBHAI Cli ncaATH, K8 K'UlT'kpH vl^HAATf; 
0*k KlkHTf w|^n'kp7a^HC; k8 paac ac BëK^pm. 

A'kSAi^A^ npc A^^HSii^ rk cxp'kvf tot wai^a. 

/i^OiUHSA fCTH TapH; IUH w|^HnikpAT AliAfiH. 
IIpfCTi TOT H'kAI'kHT^A, 4HH«U K8 KSBIlHT^A^ 

G8n8c8-H^8 PAoaTC; ujh aha/ibhac ToaTc. 

^liHi-A (!) C8nT HHHOapH, AHMBHAC CSHT COapH. 

flACiu8-c'a8 napTC; napTC A" aiouihah 
I](apa HC ji^^fiHT^y K8if(!) viop8irrk. 

ASH DkOB IOBHT8A, 4MU iJ^HHi K^BliHT^A. 

Mhaa cK'îu apaT^; jf.H c^ioiTa HCTaTc, 

Onpf NON, THK^kAOUJHH; HfiîK^M Hî Cn8H AIOUIHH. 

Onpc Biip^SpH fi^ê ai8htc^ cik aS3HAi rAac8pH mSati 
Ji^ê bShhmh AiapH^ kS ^HaATii cTpHrapu; 
G8HT8-c'a8 a^mhSA; cii Ba3ik tot wmï^a. 

KrWHTii K8 aA'kST^; UIH ^ 31kKlkT8pik A/l8ATlk; 

KiiHTA npc ^HnikpaT^A; k'k hS-h ka a'^hcSa aAT(8A); 

KiiHTA rk wi^HikA^rii, npccTC a^^ahh Aaprik^ 

K'k /^8A/\H(3'k8 PAOwaTC (! a. noaTc)^ npc aha/ibhai TOaTC^ 

Ji^î Ai w|^HBA*kH3'kl|lH; Ai UJH w|^Hniip'kHlkl|lH. 

GkaShSa aSh ah pA3'k; Sh^h Bpa cik uia3H; 

/^^oaihSa ahh a AP^^nTA; ci^-ui ^unapHU raoaTa (! a. haata). 

Ilpi BOipU; npi PAOATi; ujh ahmrhaî toatc. 

Dp HHHi rk ^HHaAHH AHH 4^Hpi^ Hii^npiCK cik KAyw. 

fl BH^i TOT wm8A; (a. KiiHA ccTi a^mh8a.) 



In Vîfleim s'au născut Hristos. (6. No. X. pag. 18 — 19.) 

•|Lh fiuil^AiHAI c'aS HlkCK8T XpHCTOC; 
A8AIHH Cnpi AiapH i^OAOC. 



J 



Cântece de stea. 143 

IUh K($ Tp^n8A c'aS 4^1iK9T. 

•|Lh (CAHAC AOBHTOAHHAOp fi'KClkfiHHJi,, 

IIIh k8 Tp^n^A ^H^AOpHHA. 

XpHCTOC c'aS H*kCK8T K8pAT^ 

Ji,H illiaHK*k 4*kpik AH BlkpBAT; 

O'kp'k AH BlkpBaT, HfBHHOBAT. 

Mp'k MArm AH AA p'kC'kpHT, 

!l83HHA; k8 A^P^PH a8 bchht. 
XpHCTOC c'a8 h'kckSt KSpaT^ 
Mpik IpwA ^'^^ T8pB8paT. 

Mp'k IpWA HCKPC3NHA AH BiCTH 
XpHCTOC C'a8 H'kCK^T ^H fCAH. 
KS TOlţH rk Hf ^HKHH'kiU 

IUh ck-A A^k^A'kiU. 



Auziţi aceste toate. (6. No. XII. pag. 21.) 

fl83HHH anccTC TwaTi, 

N'kAiSpH IUH HOpoaAH IUH raowTc! 

IUh ^HH*kAfVHHH K8 K8B*kHT($A; 

C9a/\8a AHcnpc tot n'kA/\'kHT8A ; 
Kii a8aic ahh bck rk ci^*kpujai|if; 
IUh :k8a(H8a cik rikT(i|iH. 
TaTTkA npc ^hioa Ba awma^ 
IUh a8mc Ba ^KiOA^Ka. 

Kli aKOAO CkHT KliTaTC 
Ah tot i|^(AIO AH H'kKaTI, 

KiiMikpHAC HcacTikAiirrkpaTi. 

T'kAJfapHAOp CkHT r'kTHHH, 
EhCP/UHH HHH HMAOp^l^HHH. 
AhMEHM HCB0TC3aTC^ 

fIpA8 ^H TapTap, ^Hj|^OKaTC. 

BoraHHH HCH HCA/\HA0CTHBH; 
lUlkA -fH nOA/IH Hi^H^^AOpHHH ; 
BoraiţHH HfH A/\HAOCTHBH; 
lUlkA -f H nOA/\H ^H^I^AOpHHH. 

IUh aK8M w A^aMHH c^^hhtC; 

•|Lh MAH aA^HH AC H^H AMHHTi, 

IUh ah tot h8 hh 8HTa, 



144 1786. 



OhHHA lUH HOH 3HAHpf Ta. 

IIIh ^h paio m cikAiiUJASfiiiH. 

KS C^HHHH TlkH AHHnpiSH'k, 

Ka cik 4^aHHM BOA b^h'k. 
IIIh ah aK^M ni^Hik .f^H bchhH; 
Muaa Ta^ A^aaiNH, cii 2|^hh. 
Ks A^p uiH k8 b^k^phh^ 

•|LhTP8 MSaHH AHH Clk B'k 4^Hf. 



• • • • 



CLXL 
1786. 

(160, ni + 174 pagînï.) 
K^pVO^HHK^ • • • • âpATâpi • • • • AHHh <]^V3IOrHOMri 

\€ nona Mh^^h Otphabhu^kïh • • • • MuiB. 1785. 

Pentru negel. (pag. 65— -67.) 

No. 21. /^c Ba aB'k ne j|^aaKa AP'^n'r'k Hcycak a^hk :KOCk 
.^npoTHBa KanikTSak HacSa^H^ .{^cika/\H^3'k B'k yHk wmk ha 
Am/\A ck Ba w|^BikHa aa m^^atc ^^'kaiopH a< ^BikHikTSpH am 
hcbSchhhîh, uiH ncHTp8 aH^a ^ n^kpHHAC H'kac cTpcHHC Ba kv 
i|iHra M^AT'k BoriiHÎf; ne a-kHrik a^îct% ea ^h uih cKSa/ink. 
22. HigM^Ak A^ K^ ^H A'fc^^npa 4^1iahTh aP^^^tC; h c^ ^^^krik- 

JiJ6îai\ii HOpOHHpC .f^XpS TOaTC AÎ^Kfit^fiHM a8H; UJH Ba Tp'kH mSat. 

Mpik A< sa 4^H A'fc^^npa ^^ikAHÎH cTikHVH; .{^Ak .{^rpo3'ki|ic Higc- 

ASAk BS HCHOpOHHT'k .f^C^piiHSHC UIH BS ClkpiiHÎC. 23. HcM^^^^>^ 

Ai Ba 2|^H c8nTk 2|^aABa aP'^"'^''^; .f^rkAiH^3ik HOpoHHpH bïci^ïh 
ahcaSh w/Uk . Mpik A< K^ 4^H Aa 4^^i^^ cTikHrii a< a^^^"'!'^ 
apaTik MaH HaHHTC HCHopoHHpc UJH chfi'WH'iî, UIH npH/i\c:KAî( A< 
anf; VHfwpH UJH .f^HCBapc. 24. NcycASAk A'fc^^npa uacSai^H A/ii^Bap^ 

UJH MAH CSCk ^ npOTHBa WBIOAi^H; CAS }KOCk .f^ npOTHBA rSpÎH^ 

.f^c(MH^3ik HACBapc cnpc BSpBîc. 25. NfgcASAk A'fc^^np^ hacSaSh 
cnpc napT^ AP'^nT'k, h cik ^^i^rikA^KUlic MOipcHupc caS HOpoBk 

AA .^C8pikH($H( AHÎCT^H WMk . Mp'k fi,î BA ^H AA A/lH^KAOBSAk HA- 
C8aSH, ApATli C2|^'k3H UJH CkpikHÎi. 26. NcgcA^Ak A< BA 4^H A^' 

cnpc napT-b AP'^n'rik a rSpÎH^ apax^ a/\hhtc i|^pSA/\oark^ uih aio- 

l|l(HHTOplO BOrkHÎCH A<^^ .{^cSpikH^HC . Mpik HA^MA HC HApT'k 



Strilbeţchi : Fizionomie. 145 

cT'kHriw a r^fiîH, M'kKap'k kiw ^cc/UH'k3ik idpikUik ahiak HopoKk^ 

UP'k AXAH /\A ypAlli TOT Bd aB'k mIl WBHHHSHTT^ Ji.^CAfi.'K fi^iCUfi 
^cSp'kHSH'k A^H, UJH BOdAC. 



Cap. XXVI: Pentru mâinile întregî. (pag. 95 — 96.) 

Kank a A^ao3CHH uih luacc. 
ricHTp^ ai^HSac ^TpcgH. 

MikHSac TapH UIH i|^p8/i\oacik aa'kK'bTSHTc^ apaTik mah ha- 
HHTi B'kccak^ ^i^camTk, ujh KpiAHHHOCk w/Uk. 2. Mt^hSai 4^0- 
apTi rpoac^ apaT^k raSnaBk^ ujh Hc^i^camTk wmw. 3. Mt^hSai 
K'kHAk ci^HTk 4^oapTC ai^H^H nikHik aa mchShkc^ ^c7^a/\H'k3'k 37^- 
AapHHKk WMh. 4. MikHSac mhhh uih caaBC^ mah nauNTc ^ak 
aparik caaBk ^'wp'w bt^ptStc^ ujh THKi^HTk wmw, 5. MikUSac 
KikHAk c'kHTk n'kpoac'k, ^ak apaTik a\ah HauHTC nik3HTopio ujh 

HfKpi/^HHHOCk; aUlH^KA^P'fe UJH HHHCTHTk WMk. 6. Mt^H^^AC ^^^ 
P'k fi^î n^pw, ^ClkMH'k^^ iUHHHHHOCk UJH aa/lli^HTOpiO WiWk. 



Cap. XXXIV: Pentru coaste, (pag. 109.) 
Kank a Tp(H3fMH ujh naTpS. 

IIcHTpS KOaCTC. 

1. Mapu UJH Tapu ujh n^kpoack Koancc^ ^ak apaTik Bikp- 
Tock lUH HCKSpaTk wank. 2. Mhhh lUH a/\OH KoancMC, apaT^k 

CAlkKlkHSHI, HHAHBÎ'S lUH ij^pHKOCk WA\h. 3. flcKSl^HTI K^AUCij 

ckMHk A^ EiTi}K% lUH 4^p8/UOCk cka^aTk. 



Cap. XLII: Unghiile degetelor, (pag. 121—122.) 
Kank a naTpir3fHH iuh a^h^ CKoacc A^Hk ^hq^mahtu, 

rilHTpS yHrÎH AA A^gfTM( MT^HHHAOpk. 

1. VurîHac aSugn m jk^^i^în, apaTik k8 uaTSp'k ^^pSMoaci^, 
M'kKap'k Kii yuk W/Uk Ka ahîaa h8 Bpa c^ Hfi'kx^, iuh uctc 
ruiHSHTk jf, a^Kpi^puac caac. 2. /^c Bopk 4^h yurmac aSHgn iuh 
AaTi, v|^c'kH'k3'k (I 1. v|^c'k/UH'k3'k) ^npiki|JîHTopio a iUSaTi ai^ 
Kp8pH, ne a'KHP'K ane» tacTi WA\k iuh ^^puKock. 3. /^c Bopk ^h 
VHrîHac aShuh juh j^v^ctî ka aa BSaTSpk, anoH ^ak apaT^k m 
amak waik ne Kapc ji,iiuh Ax^pupii nii A^ujapTik Bpa c-k ^'iî 

A$4Tk nCCTC H^kaC AHHkT-kH. 4. VurÎHaC Ji,î iUH}KaOKk JUH fi'K- 

GASTER, Chrcstomatie română. II. 10 



146 1785. 

T^HA^? ^Ak apaTK k8 ^^p^Aioacik Har^pik^ auiH^KACp'k lOBHTopio 
Ai a ^BT^ua aSKpSpH a< TaHMik. 5. Vhv^hm mhhh ujh pikTl^H- 

AC; v|^C'k/UH'k31k; ^npOTHBHTOplO tfUlkHÏOCk UJH TlkHA^klfli Ka Ck 

4^ïc ToaTi ci^nTk cTiknikHHp^ a8H. 

(pag. 125—127.) 15. Ji^î Bopk 4^h copoHH aaRf^ ca8 p^HA^pH^ 
^c7^MH'k3ik HopoKk; H'krpc ca8 B^kipcA^; <^^^ paak^hî, ca8 Kaaik 
Hcrpc copoHH^ uiH Ba 4^H rponaHC aAi^HHH; ujh up'kiuk a< ^^ 4^" 
yHrïc AHHk a ch 4^Hpc k8 TorSak HCTOKAiHTk, ujh hS h^t^aS ^"^" 

^rp03'kl|JC K8 HCHOpOMHpC. 16. Ji^î BOpk 2|^H COpOHH AAEB Uf yHPÏC 

A'bu^'^^^^H hm8h MAfiî, ^'KV'Kfi^'Stâmî HopoKk j^ wACTî, ca8 aa ^- 
cSpikHSHC; aujH}KA(p'k apaTik j^ kam HopoKk . Iflpik copoMH H'krpi 
m ancak aOKk apaxik j^ npOTHBik. 17. G'kaiiHC aakî ne A'I^M^'rSak 

MCAk H$ apaTik; aparii HopoKk a^^^ ^^h a^X^^*^^^^^*^^ ^^ MHpf- 
HiipH^ HHHCTc UJH Boriki^ïc . Hpii H'kac H^krpc ckMHC; apaTik na- 
rSeik lUH pikSraTc^ iuh aSKpi^pn a^ ^K^A^naT^k. 18. G'kMm aas( 
ne A^M^*^^^^ *^^^^ A^Hk /UH}KaoKk, apaTik HopoKk aa cTiwnv 
Huplc KacÏH . Iflp'k H-kae H'krpi .^rpo3lkCKk kiwa^Ph ^ Boaac^ ujh 
/uoapT(. 19. G'ka/iHC aaec nf yurït a^ a'kur'k A'^U^'r'Siik HMk 

AIHKk; Clk ^^Ik^kA^UipC K8 MHAT^ A^^^ CTn^ni^HÏH MCH AiapH HHH- 

CTC IUH Boriii^ïc . Iflpi^ H'krpi^ ^c'kMH'k3'k ^ npoTHBi^. 20. Okai- 
H( aaRC ne a^'^U^'*'^^'^ *^^^^ MHKk, .fiC'k/UH't3'k ivapcHi bhhc, ujh 
Kaac k8 HopoKk^ npuuk pi^Baujc iuh npUH kSpÏ03hhhc aSKpSpH. 
Mp'k Hicac u'krfiî, ^rkMH'k3'k M'kac ^npOTHBUToapi. 



CLXII. 



1786. 

(Exemplarul bibi. centr. defect, începutul şi sfârşitul lipseşte, 8", mic, 249 — 252 [?] 

foi paginate.) 

llA^I&âBIITâ H± câ^A€T'^CK% • • • • (^N A'uJb ^Û^M.) 

Din introducere. (Fol. 6a — 8a.) 

TiT'k aak a/\HaocTHBiipHawpk, ji,MHîyi}^ a Toarii 

M^Hr^^plL . fi aSh MCTi népioak iuh n^ka/tii^HTSak^ mShj^YA, A't^' 
pnai; ai/UHcac^ A^'^sP'^Bi^^^ • ^^< ^^h c^HTk ^^îi^pi^ac^ a^k"'>'^^' 
HcaC; }KHr'kHÎHac, nici^pnac m^ac 3RSpikT6apc . H aéA ticTc ToiTii 
c8j|^aip% luî^ Toixi^ ^^ikUT^pa^ m^ac ^^^^ti iuh h^ac H(Bik3^T(; 

H^AC A"Hk HCâlO IUÙ H'kAI A< "pC HlkA/l^HTk . fi aSH taCTC c6apMi 
UJJI ASHA, CT'RACAC HipiOASA UJI^ CTÎ^iHAC . fi ASH AXKÎMy pj^SpHAC^ 



Alfavita sufleteasca. 147 

M'kfHMf UriifiHM, H3B6Ap'kAf^ rpHN^HNa, WMCl^ÏH^ HAOHAC^ BJ^HTi^- 
fHM, 4^SAgcpHAC, TSHfTMC . fl ASH TOHH Wd/UCHÏH^ T6aT( H'â/US- 

mAîf X^P^BHAIÏH; CiÇA^HAHii, lUH T^ATC fl^TépHAC . Ad ^il^HC^Ak 

^fîtiTÂTk, Ah A^HC^Ak APcnrix-b (!) aa a^hcSak ^kS^ck^ta H'k 

Hl^lwl^ipHHKlk^ A2i A^HCSAk CSH'kTiT'k Ulî^ lOBHp'b Ji^i WAMÎHH, 

aA A^HcSAk ^ucAcnHiOHi:^ uèù H3B6p8Ak ^n,î/K'ki}if)iH . AkoaU; an- 
HHipi; wfi,H\HAj HCT'KMcp'k, luîî ^^ikpik rpH^Kii . HkoaU; M^çAfi'k, 

EOriwl^U, KHCTÏCpU HC^nSl^HHiT-k, UIH Ji^iC^j^likT À0Î B'^HHHK'k . 
(iKOAd; B8K8pU; ASMHHlk; fiSjKj Jj^fii^MC'kui.î, B^^Hlk KSBÏHHIJ^'k^ A^A- 
Sit4% BCCCAIi^ lUJl TOAT'k /U^HP^^pii . HbOaU; BOAHHHIA, fi.ê^M'iîfi- 
Aip'k; ^A^CTSAap'k lUlSl B'KKSa HCA HCCKH/UBATk : OpH HC ncTC 
^TpS iVAA/lCHH A/\aH lOBHTk^ AKOaU; TÔATÎ C^HTk . HSMAH TÎ AH- 
niljJI K'kTpik A^HSAk A<^HC3'k8Ak T'kS^ k8 TOTk C84^ACT8Ak; UJÙ 
Hé/U4H A< A^HCi^Ak K8 B8K8pic Clk TC B^KSpH^ UèÙ K($ BCCCAIC T( 
BICIA-illK . ESKSpik-TC ATp8 A^H^Ak^ Uli-H Ji,\ AI^H A/lSAl^l^AlHT'k ; 
KiSH t4l8 ^^IkKSTk npf THHC A^"!^ KHR^Ak Ulî^ ACCM'kHip'k c2i^ 
AHHk HC^I^ïriHUlk Aa ij^ÏHHIJ^lk tHrS aA^Ck . KS /Vll^piipC UJH HHHCTC 
Tt8 v|^K($H($HiTk ; HS T^S ij^kK^Tk ÏK^Î THHC ^^Ï/Àpik; HHHH KlTTk^ 
HHHH aATl^ Wap( KipC }KHBHHlk; hA iVM*, ^^'knT^P'k ^^lACPlkTéapC; 
HfMSpHTOpiO; lUÙ C84^A(T($Ak T'kS a'aS HHHCTHTk K8 CJ^HPSpik 
CT'kn^HHp'k . MliKipk A^ H( UJH A^^n7^PH>)^l^ A^ Tp8n8Ak HCAk 
BpiMCAHHKk^ A^PI^ ^"P^ MAH BSH'k CkAlkUlASlipC Tp'KHIA/lk^ lUJl KS 

cé^A(T8Ak ncTp'kncMk ^ B'ksH; h^ cnpc w Aiic ciS A^^^; ^^^ 

TpiH MÎH A< ^HH, HH J^ B'kHÏH B'ânHAlVpk, H( n'a^^ C^^^puiHTk . 
KéKSpTk-TI ^Tp8 A'^H^'^*; IU<" A'^ '^^M A/lSAI^Tk/UlÎT-k ; K'k TéaTC 
nfHTpS THH( j^ A^PI^ ^^^ if^'KKSTk . FIcHTpS THH( HCpiOAk UIH 

h-km^^htSA; ncHTpS thhc coapcAC iuh a^ha^ uiîï TOAT'k noAOaBa 

MipiOA^H KS Ct4a( a8 ^^'KKSTk . IIcHTpS THHf l^xk^'^M UJH A^^H- 

TOaMiAc^ nackpHAf h'kac 3BSp'kT6ap(; ujîî ToaT'k }KHBHHa . ricHTpS 

THHI M'kpHAC; p;ï^8pHAC^ H3B6ap'kA(7 ia3CpHA(^ if^CAIOpH A^ nfl|lH; 
Kiri^H HCH MijpH . ricHTpS THH( Ul^A^P"^^; k6aPÏH; Ji^NK'^ÇriX.WMj 
^^AlOpH A^ nSCTIH . ricHTpS THHC h4aC B'k38T( UIH H-^AC H(B7^- 
3^X1 CA^HTk 4^1kKéT( . ESKSpi^-TC ^Tp8 A^^^Ak^ UJI-H A'^ ^^^ 
MSAl^TkAlHTTk ; K'k TOATC HCHTpS THHC AP'^nTC UJÙ MHAOCTHBC 

as auji3iT^ ujA ^tj^^wkvw néapr^k rpu^Kii ncHxpS cS^^AcrSAk 
Ti», TC 4i^AOC'âi|JC7 TC amkpik; ti anonipc^ j^T'kp'kiiic cS^^AiTSAk 

Ti8 A^HAk UÎC TTkpîC, C'kH'kTiTf, BÏAH% TÉ ^H'kA(ni;'kl|l(, TC 
A8AIHH'k3'k Cnp( TOTk ASKp^Ak B8Hk. 



10* 



148 1785. 

Să nu fim ïubîtorï de argint. (Fol. 152a — 154a.) 

IlapT^ a TfiiAk . Kink a. 

ITcHTpS Ka Ck H8 4^H/Uk lOBHTépH A< apMHHTk^ HH Clk aSf/Uk Hlw- 

A'^^A^ HSiUaîi Clipe c;î^Hr($pk /^MHC3'k8. 

a. Eon^HiA A^ ^P*^ K8pgc^ h^ e'k AHmipci^k HHHma^ rp'k^iţK 
npopOKSak . MÂfiî hceShU eicti a ahrA HHH/ua cnpc nSTpi^K^Hf iuh 
a H'kA^HCA^A cnpi HCi^il^Siip'k ^^k^ hc mV&pf^ h8 ti hi^a^^ka^A 
A^pk cnpi Bori^i^U H'k CTpHKi^HOacik, hhhh pikBHÎî acénpa a^pSaSA 
[k^ 3HHC : HCAk Hî lOS'kiiK a8p8ak, h8 ci^ ea ^AP^nTa.] Hiî ^u,h 
ném H'kA^^A'fc '^^ ^"P^ A'^h(3^8 HMk bî8; KapMi toatî a^ ^^iw- 
KSTk; k\ aSpSak luU apuHHTSak cA^HTk a^Kp^pH a< m;î^hhh ivai(- 
HCipH^ iWAH A^ rpaek nîĂpi^ a^'^^'*'!^ K^/Uk a'ati aA^Hark npc cak. 

k1 Né 4^ÏH CK8/unk; acriTk if^ÎHHAk k8 lOCHp'k a^ apgHHTk^ 
cnpc A^P''^ nlaivpk h( aţ TpceSccKk^ K2i ci^ hS ^^ih CTikn^HiiTk a^ 

vj^i^H B2i AHncA h(bA ^ aSa/\(^ kt^ aSMii ^K^k ct% ujh HHMHKk 
jf,K^ A^HTfi^ A^^CA nikHik aKSMk h8 aHRckipc : hhmh coapf ac c'a^ 

CKHMBaTk^ HHMH p^8pHA( A^^ KSpgfpf h'aS j^HCTaTk^ HHHH H'K- 

/UA;ht8a H'aS n^kpi^cHTk a h8 Haipc H'kaf tpcbShhhoacc : h'k ^Kik 
npc a^pk liiù npc apgiiHTk ^Ak naipc^ ujh hhhh Ba ^HCT2i Bpc w 
A^Ti^ a H8-Ak Hai|j(^ nlH^k Ki^HA^ Ba ctA aS/uii anacra; k'k 
oifHa ^ niiMiî^HTk ci^ noroap'k^ tip'k aata A^HkTp'j^Hca ck 

HĂî\îîy UfiîKéiWh i^pSak IUH apgi)HT8Ak^ AlUh HJH TOATÎ H'âai Tp(- 
6SHHH0aC( AAÎ BÏfl^ÏH HOaCTpC. 

r. Ué Ti T'ktWi A^ aunc'k ^Tp8 HfBi; K^k mah HaHHTC A^ 
aH'^cT'k hS aH aB^Tk hhmhkt^^ »pik acTi^3H an^ ujh avkkàq a^ 
h'ăh aB-k 4^ÎH aB^HAk; K-k niak h( aS 3haht toatî, n'aS ahucht^ 
HHHH Ba AHnciî k^ha-bA; aH(CT8ift Kp'^A^ *^^ T'Kpîf ; n'aS AHcncHTk 

HCAk Hf A'IÎS AA^Ck TOarC AHM^V^P^ H^ÎHHl^'k j^Tp8 ^^înHl^lk . HM* 
H( A*^ XP'^^''^ HCAlVpk 4^A'kM^H3H, UJH CaxSpi^ TOaTl^ HCUBUHA, 

AC TOATi »CTC ^A^^'V'^^i^ • HS J^ifi CK^/unk cnpc A^P't Hiaivpk hc 
Hcpk, UJH h8 t( ^TOApnc A^^np^ ^^^^ h|-HH H'^pc npc hSmc . ^^^k 

H(A8H HC U'kS A^'V'I^ Ul^ TOATC^ ka C^ ah A^^^ A'^HCSAk v|^C($THTk. 
A. N8 AlkKOA/\»Î CnpC Al^KpSpH CTpCHHC^ K7k UJIÎ AAC TAAC 
TOATi ^ CKSpT'k Bp^/UC BCH Ck AC A^UJH ; H^ A7kK0/UII COpC }K'k- 
jj^^Hpii hIl A^UJapTlk AA WpH HJ 4^éAI0 A< A^KpS^ KiiHH KJ^HA^^ 
TC BCH A^HC A< AHH% HHMI^Kl^ H^ BCH ASA K8 TIIHC . FoAk AH KC- 
HlÎTk ^ A8/UC, rOAk BCH Ck TC A^*'" • K'k A/ISAI^H Mt^ATk AB'fe, 
^C-k Al^CA^HAI^ TOATC, c'i» A^^*^ A^ ^^^^ KS mMhîM A^^IApTC; 

uiA k8 cSif^ACT^Ak réAk . H8 A<>pH hhhh ht^a'i^^A^h cnpc cxpi^H- 



Alfavita sufletească. 149 

C04p( MSATlk; KA Clk H8 TÎ AckiWÎHH BOràVSASH séA^^H^ MC a8 CTpH- 
KiTk ;KHTHHi;a H-k /UNKli^ lUH /UdH AlipC W a8 3H/l^HT, uiîî a8 

3HCk : cS^l^acTc ! aA ai^atc aBSu^iH CTikTi^TOapi cnpc aiSai^h aHH^ 
eSh^ac ! ^Tp8 anicTi^ Héanxi Bwp c^ H'âp'k cS^^acrSak ti^8 a<^^ 

THHC^ A^P"^ ^'^M Hf ati fkTHTk^ K^H BWp ^H? 3IIHC /^/UHSAk. 



Rugacïunï càtrà Dumnezeu. (Fol. 239 b, 241a — 241b.) 

Mp'kUlH K'kTpik X^HC3'k8 CTpHfk K8 HCBOHHUT^. 
e. fis HS tlCTC BHHC nHK'kTSpÏH A^Nfl^ H3B6pk? BHUTh A^HPli 

pi^A^kHi^Hii; M7^A^^'^P>^^wpi^ kS KanSAk? a^^Bi^paT ticTi bhhc! 
iuiA UIH A^HP-K Ti^HC A'^^^ A^H(3'k8Ak /UÏfS^ a8 hS acre maA 

SIIHI? K-K T8 v|^C8UH Jf^M Cl|JH A\ic A^l^; CKlinip^ M^ UIH /U^H- 
r^Ap'k, T8 .f^Mk Cip' H'kA4L}KAii^ UIH H'k/l,'k}KA8HP'^ . IIpC AAT^^Ak 

AHaidHk lUH M^HP^^pi: M aA\k, aarik H'kAHk}KA( uïiî hi^x^^- 

A^Hpl H8 K^uécKk; a^^ip'k fi,î THH( A<^H^3'^^^i^ ^^^^7 '^^ ^^^^ '^^^ 
aKOnipHTépiO UIÙ CnpU^KHHHTÔpiO, TS (l|JH AI'KpHp'k iU-k UIH l^H- 
Hip-k; UIH BSKi^pitfA H*k BilHHHKl^. 



IflpikUiH cTpiirik ^^ikpik TikH'kpc Ki^Tp'k A^H(3éS. 

r. Hha/\(h( ck hS /U'k pS/unik; hhm(H( ctw hS /Uik ivckBacKik 
Ac AP^'r^CTii tA H'k A^H(3'kĂCK'k, iv A»iUHf3'kSA ai'ûS! hiimihc 

Ck Hl^ iWK IVnp'kCK'k, HHMCH'b CK H8 Mil /^ta\Àpii,'K'^), HHHH ^^OK^Ak; 
HHSH CAEÎ^, HHHH 4^Ôa/U(T'k, HHHH reaua, HHHH a^^HKi^Ak, HHHH 
^HlkAl^H/U'k, HHHH H'kAI CT'kT'kTÔapi, HHHH H'KAI BÏHTOapC; HSiUaH 
^C^UJH AHÀCTA nSpSp'k C-K nCTp-kK'k ^ cé^^ACTSAk A\\i\^, Ji,î HH- 

MHK-k aATik Ck h8 AopicKk jf, B^^K^Ak AHfCTa ji,Mm, HH 3iiva 
lUH HéanT^ Ck tî KiSxii np( thhc A^^^Sak mï(($; uih a^^a^^h- 
A8-TI, cTw AiJ KO/Uoapa uih Bor^k^i/^ H-fe B'knHHKik; uih TSrSpwpk 

B^HlkTll^HAiVpk Ck M'K v|^Bp(AHHHkKk. 

*) Glosa marginală: p^M . 3dH . ne. 



150 1794. 

CLXIII. 

1794. 

(Folio, Il nepaginate -\- pag. 108 paginate.) 
KpHTHAb UJH llNApOHïâcb • • • • CA^ A^'^^ ^ TITniplO 

Predoslovie. (Fol. lia — Ilb.) 

KpHTHAk lilH flHApOHli^Ck^ kSçî Clk T^AK8C1|1C : U^A^Kixa UJH 
BlkpBl^UU^ HC KÏ^tlfiÛUfi^î ^Tp8 CHH( O^Hk KHnk ^C HCTOpïC 4^0apTi 

MHHSHiTTk; Ka Kl^/Uk aH*!; gSACKiT'k liiH k8 ETkpe'kHU ap 4^h 
j|^ocTk /^OH eikpcaHH 4^6apTf j^ucaéni^ti; KipïH ^t^ahhha^-cc A*^Hk 
v|^T^/unaipf^ uiH ^Bi^H^H/^k ^T^H aii/UB'k ne flH^pOHïSck A^ ^ 
i|jH^ ujî^ a ^i^ikACU^ rpaioak W/umécKk^ /^c Bpé/V\c hc Mk cp2i Aiéxk 

Ka OyHk A^KHTOKk^ UJH ^IkpTk HHMliK'k K^B^HTapC, KipC M^KÂfih. 

Kik HCTOp'ù ^Ak apaT'k /^( a 4^H ^ B^pcTik uiîî ap 4^H 4^CTk 
aïkKi^iiHHa A^H k8 ^^ïap'kAi^ a^P*^ ^'^ ^i^caI^c K-k a8 4^ocTk ^ 
B^pcTa npi^HHUH; a8 v|^HméTk oyHSAk^ aA^K^i^ KpHTHAk^ a hcto- 

PHCH npHM(?KAItf^ C2i A^H flHApOHÏSCk^ KipCAC C7^ COKOtI Klk fCTC 
H8/UaH IVMk; Upi^ h8 aB^HAI^ UJIÏ BpC IV U^A^^iTl^ v|^Tp';^HC^Ak . 
IIJU A^n'l^ ^^ ^'^^ ^THHCk ^TpC A^HUJÏH BOpOBa A< HCTOpïC^ AT^HH'k 

^T^H aS ^l^ikKSTk ^^A^K^T'^ K^pMCpîH bYiuïh WA^mil|JH A^Hk HA- 

CSAk H( CK 3'k/UHCA(l|JC J^ n;^HT(H(A( MÀmiA CĂM, UJH npHHk 

K^T( ct;^hhh uiîî BiASpA npHM(HCA^HHHOac( uîTfiîHî j^ réaT-k 
Bïai^a a8H; jk Aiap-b anacTa a bïci^ïh^ accM7^H;^HA^-cc a^^htomicH; 
4^ÏHHAk MmaA ci^HPi^p'k WiWîmfiî, tapk h($ aB^HAk luiî ui^A^^ix^k 
ci8 ^uiiACU^pc • ii>i^ K^HAi^ KpHTHAk^ AA^K^k ^i^A^^ixa^ M fijt- 

CKOncpHTk lVA/\(Hl)pÏH, AA^Klk ASH n(H)APOHÏSCk; K7^ AUj2i ICTi AA- 
K'kTSHp'k A ^CSUJH 3HAHTOpiOASH ; AT^HMii anOH a($ KSHOCK^Tk 
npC anCAk A/\HHSHATk M(l|JCpk, KApHAC AS ij^l^KSTk npc lVA/\k; 
K^Mk UIH TOATli A^i^HNA, AACKlk /USAl^l^M^fc AH'k /UHHSHATlk UJH 

npc ^noAOBHT'k a Aé/UïA, uiù iv aS a^'I'i^ cSnScik iv/uSaSh : ka 

T6ATf ' pOA^pHAC CAAC Ck AHBlk A H A( A^ A< ^I^PI^ ^^H^ I^P*^ K^i^ 
A^AA A^HC^Ak H(p( H^MAH /USAJ^lkMHTA^ AA^K^k A<^^ ^'^^ • UjA 

auiA npi^Hk ^THHcéapc a^ BOp6aB7k HCTOpHHacK'k ^rpc a^>^ujïh, 
KpHTi^Ak ahIaa hî rk 3HHC giOA^KATA, at;^ta a8 if^'kKSTk ni JIh- 

A^^HÏSCk^ AA^K-k m WiSMWkfîy A^ ^ K^HÔAipC UJH A v|^l^(AéMI ppC 
AMH(3(^ 3HAHT6piOAk A TOATi^ Klk (CTf HCMlkPUHHltTk^ HCCnSCk^ 



Crîtil 8Î Andronius. 151 

HfKSnpHHCk; npc tfUapC ^^CACnH^HC; npC /UHAOCTHBk^ UJH ^ CKi^pTk: 
HHMriKk M'H AH\|rél|lC^ ^K;^Tk ^COHHHA^-CC Jţ. Ki^BHHTf; J^H /^iS 
TOaTC Ai^AHAC npC K^^Tk n6aTC CA($}KH MHHT'k W/UCH'kCK'k . 
flnicTa /^ipk /UHHi^HiTlk KipTC U^A^K^HA^-IU h6H; Klk (CTC tipcA- 
HHKlk; A^ A ^'l^ A^ ^^ Ai^MHHlk ^ CTi/UBlk Hfî AHMCa HéaCTpik 

MoaAOBCH'kcK'k; UJH Kik noaxc caS}Kh Aa a^u^kha^PC; iobht6ph- 

AWpk A< ipÏHHUlk UJH ^H,ÎAîr^T6fiHAWfiW HCTHTOpH^ W aMk M8- 

ACKiTk a i|uf A< TpcBSriHi^ii a cik a^ ^a Ai^MiiHik H-k/uSAi^A a/\oa- 

AOBHHfCKk. 

Pentru tinereţea omuluï. (pag. 1 — 3.) 
•|lT^tfA napTC. 

IlcHTpS THHfp^HC^ C'a($ H*k A"HkT;^IO Bif^pCT'k a WAH^Ai^H. 

Kank ^TJ^io. 

KpHTHAk JlfiÙHJi,k ap^HKaTk v|^Tp'SHk WCTpOBk^ a4^A'k Hl 

flHAPHHÏSCk (!)^ KipC ^H nOBCCT'âllJC A c2i A/\HH8HiTlk ^TJkMïlAAQÎ, 

OHAHHk AAk fi^OHA'k Kpiu A GnaHÏCH ^THHCkck A CA CT'k- 

n;8;Hiipc nikH'k aa Hwa aÛam, uîh a cA KopOHik ck nikp'k c-k auB-k 

nfHXp^ MI|}KAOKk^ O^Hk iVCTpOBk HC nSX'k A Clk hS/UH Ml^pPl^pH- 
TapICAk M'kpÏH^ UJH 3A/\apirASAk nikM;^HT8A8H : WCXpOB^Ak C^^HTCH 

6a(hïh lacTC AHicTAj Kapc cASïK'k; n(HTp8 KA ck 3HKk aujA, CKaplk 
AMa iv aSmc aa aata . flnécTk wcxpoBk a($ ^6cTh TOTk A't^na 

IV TpaUCpC ^I^KpCAHHlţaVlk nCHTpS K'kA'kTépH^ lilH GnAHÏéAÏH .f^Ak 
COKOTCCKk KA OyHk Al(?Kk A< CBlkHApC^ HC npéuÏA A'âs A^'^''^ UIHTpS 
a plkCSij^Aà A< ^ Al(?pk 4^a6tC^ ^ K'kA'kTOpiHAC H( CH ^iKk AA Ih- 
AHA( p^kCkpHT^A^H. 

OvHk WA/lk K'k3éTk ^ Mipf AUpéanC A< aHKTk WCTpOBk; 
a8 H'kA'l^^A^I^'''''^ ^'^ A^^^ J^Tf'^HC^Ah OyHk AH/UAHk ^KpCAHH- 
tţiTk; vk TpiicTA CTipC w^ KApC îfiK HCBOilTk. 

HS Cp2i P'k3HA/\iTk A^K^Tk A^ ^ CAABlk CKi^HA^P'K; npHH 
a^K^TOpiOAk K'kp'iVA, (Ak Ck ASnT2i «f^ npOTHBA Bi^HTSpHAlVpk UlA 

a BH^op^Ai^H^ n aSthhai^ auj2i j^tqî BÏAij^Tk luîî /UOapTC. 

6Ak H^ nST'k C'k A/\AH HU A ciA( HAi^HCSpH^ UJH 4^7^H<k 
aM-tcTI TpiICTI }KiAOB( : W BÏAIJ^lk ! HIHTp» HC xilH ^HCH^Tk ? CAS 
nCHTpS H( 4^ÏHHAS-/UH MT^ Bp(H Ck TC ClkB;^pUJ(J|JH AUlA Ji,î 

^rpae^? h8 lacTc ^ aS/uc mah ^^piguA^; hhhh a\ah no^THT'k 
AfKi^Tk THHC . j^fi.iT'k Hî H(i|JHH( T'k'S nîipA^Tk wfi.AT'K, asacTa 
ucTi niHTpS A'k n8pSp% ujh anm KapïH t( K^HOCKk bhhc^ ah c^ 
KaAi a rk cokoth a< "^ ar^Hnii a^^apik A^Hk aSmc; ^^lip'k c'aS 



152 179i. 

apikTaTk lipii KpSAlk KlkTpii iVMk yfVfi'AHÂCTAj Afi,ÎKlk : Klk AA a 

c2i Hai|up( mil ^f. Bpiiuii K;^Tk îAk Tp^kAipc^ a h^-h /^ik k^hoi|juh- 

i;ia(^ Mil Jh ^U^0T'K\uSî\lî K^H^I^ MÔAfiî, UIH H^Ak 4^aHC Clk K^ 
HOaCK-k av\iBlkpaT(A( CSHlkT'kl^H H(-H CK KSjk,k CK H'kf^îj HHHH 
fi±MM f^î KapC H CK KiA< Ck ^^éfli, ^CK^Tk K^H/^i^ HS /UaH UCTi 
Bp'k/UC, HHHH /^C a /^OB^H/^ÎI OyHHAC, HHHH Ji^î A ^^Sgiî ^i HC- 

AC-a'aaTi. 

(x> THK-kAOaCk lOBHpC /^( CaiBlk ! THpina ikHpÏH iV/UCHil|JH! 

Kapi m cHa(i|iH cik ni^HCMk ^ npH/U(}KAÏ( aiuA a< k8 WBpik3HHHU 
a HOacTp'k Bïii^ik^ aa oynk fafa/\(HTk aui2i f^î HCCTaxépHHKk^ ujh 
aiuA js^î npHMCHCA^HHHOCk ; ^Ak 3SrpikBkKk ^Bp-kKiTk j^î Yi'fP^? 

Aapik î'é J^AW HCriHTkKk /U^ATk /V\aH npHMf}KA^HHHéCk ;i^(K^Tk 

ivi^éaSAk . McTC ^ ^Af^ifw Kik opéniV^ a8 A^^ni^pi^HTk H-k/u^pnac 

npHHk M^HHH UJH npHHk M^pH^ f^î Bp'k/UC H( WBp'k3HHHitfA iVaA\^ 
HHAlVpk uS ^IkKéTk Ck aif^AC HHIIK nO^^PH lilH HHI|Jf TpCKlkTOpH 

np(TSTHHA<H% nmxpS a ci^ .fiPikpT'kuifi^ luù Ka ch. 3HKk ^uaîi 

BHH(^ f^î A aiVpk P'kSTll^H v\(K^Tk A< ^ AWpk BOP^kl^lH . GoapTa 
lUaMCHHAlVpk K^Tk »CT( /^( KS/UHAHT'k ! ;\( Bp4<U( HC H^k «UaH 
BP'^AH"*^^ A^ CKOpHHTk ICT(Hi5H(; M ÏACTî ^^K^^Tk HCHTp^ A AlVpk 
HCHOpOHHpt^ UIH a Aii'pk CTpHK'kHSHC . FIp^B^Ak H^ tlCTC A^Ki^Tk 

npiknikLiJSHp'k BïaO'H; uni HfAk MaH aaick icTpSiUCHTk f^î a cà 
nïApv\(p( . KopaBiV^ h8 lacTC a^i^^'I'i^ ^V*^<^ CHKpiS; j^ Kapc ck 

.{vKH^k HIH MOpHH . A\6apT^ aS COKOTHTk; Klk n'kA/\;^HT8Ak 

cpa oţ-Hk TiixpS np-fe cTp^MTk ncHTp8 a caai TpariA^H; ^ ^^ 
BpSTk a-uik ovHH aa anicTa uih M'kpnac^ nmxpS ck ^THH3n^ a 
cA «i^n'kp'kij^U ^ ToaT( ca(/U(HT($pHAc . «lÎTpi^ Af^îErkfïk, Hc n6aTC 

C-k HlkAlkHCv\SACKlk 0\'Hk HCHOpOHHTk^ A^H'k HC c'aS ^^^kK^Tk AHb- 
K^HTOpiO ^Tp'o KOpaBU, ^^'^^'■'■^ Klk a^^Ali O^Hk AWKk Ji^î HÏCp- 

3api, v\É ^V"A^ noaTi c'k Ba3'k a ci iVBpik3HHHu ncA^\|rHT'k? cpi 
ncHTpS anacTa if^'kp'k /i^f ^a^^^''^; Kik Karouk nSH-B v|^ H^/u^k- 
pSAk ji,î A CAM H-kac /uaH Mapu rpcuiaac^ an-kiS^ K-k aS KkA'kTO- 
pHTk npc Map( . IV coapT-k! iv Hcpioac! w HopoKk! nOHio c8 a /uik 
coKOTii ^KTk HiBi A^"'"^ aT;^T'k roaHi? hS! Mafl a^ 4^0A0Ck .^ash 

»CT( Ck Mlk COKOTiCKk ATpC H(4^ÏHHI41k . C7k «Ulk ïK'kASicKk AAAH 

nSiJ^HHk^ uiîî cik AVK cSnSio /uan /u^ATk aa bôhac a^h aa\hc3(S. 
•|L BpcM'k Hî CAk ^l^'kH'k Toarc as'kcTi coKOT'iAÉ, uiîî m^- 

Tp^H^'b aCp^Ak J^î A CAAÎ CTpHr^kpH; CAk MaH J^fk^^^K A cA CH- 
AHHI^Tk^ UIH a Ca Bi^pT^TC KA Ck /^CCRHHC aUMI Ck a^KSHPlk Aa 
Oţ-CK^Tk. 

O'apk 3HH( : Kik lua/uiHÏH aa Kapc nûHA/\é}KA'û h8 p'k^iiK'k 
HHHH ^AP'>^3H'kAa^ HHHH Ap'inTa coKOT-ka-k, ^cSujh MOapxi: 



Fùlcoïanu: Pravoslavnica învăţătura. 153 

ck Cj|^ï;^i4Ji A,î a^hiuïh; a ck t'^mi fi,î a k^kakA ni aniA^ hi 
iM'kpii/U'k cé^AirSASH ^H npoTi§8ii|ii . lU'kpnîH a^ ipxiTk ni 

6paKAC^^ lUA if^^pT^HHAI ni KîCAfiKAk, )^lpSAk ni flACgaHAP^; 4^0- 

K^Ak ne KapOAk aak hhhhhaI^. 



CLXIV. 
179*. 

(4^ XI foi nepaginate <-f- 138 paginate.) 

r 

lIpâBOCA^BHHK& j|^B%l|,%Tâp% • • • . ^ B^K^pCipH Ad dH^A 

A/\;RHTâHplH ^a^A* 

Predoslovie. (Fol. VlIIa— IXa.) 

;\pinT aH'ku uih np'k c4^HHHT8a Hocxp^ np)^icnicKon iuh 
MHTp^noaiT a Toix'k ^rrpORaa)^ia; aa K'kpto ^cpHHHT h^aii 
Ck n'kCTp'k3'k lUH ^H if^pehTlc K'kpt^FH aHci)jia^ ^Hrpn^KaT i|^iHHA 
Al f^^î^vkv^^M nopéHHH HI c;^HT A^Ti ac^npa Hp^^iipinaop K-k- 
Tp'k ni3a H'k kS a*!^ a^^^^^^ ^ TépMiH niin K^s^HT'kTOapi, luA 
aS3iiHA A^ mSaxi opn npj H'fcai a^ k^p^ha fi.î'i^rHn'LpH inii c8p- 
nipH aai ^HOp H'kmSpH^ Kapi niHxp^ Hini3a M'k a^ anpoini a 
n'kCTOpnaop aop iuh 4^iki4ipHHKa aHHr^iuripi, a8 a^Kl^nc aA M'k a^~ 
rkR^puiiiT pikT'kHHpi luiî Ti^r'kA^^P^; ^'fc rp'kiiT'k A< \|raa/UHc- 
T^a : „3iic-aS mia hib^h* .|vHTp8 HHH/ua cA^ ne ucti a^h^i^^ cxpn- 

KixS-c'a^ IUH Sp;^HH C'i^ if^l^K^T- ^HTp^ il^'kp'kA^^CMH^^ G'S!6 

c^pr^iÎT a an^KÀ min nanuTi k^ /UH^KaOK ^HA'KAi^HiTiK .|vh- 
spi^HHiip-b cikM'kHikTOpHaop A< HirHHH^ IUH a am^HH BS3iai niai 
^Hn^i^HTi aai )^^aHT6pHaop Hiaop mi m^uja^ick .|vh 8p<uiai ^h- 
Mm'kTépnaop a< A^^^'HH'kpH; Kip'iH k^ ko^a^ ^^P ^^ ta^p^t 
A^n^k CHHi aT;S;iH( M^ai^iia/ii . Illii a^P? Aa HipHirapI^ hj a^ if^ik- 
K^T trirpii Ai^Aàpk ^h^h aiii^KaoK* kA anicxa Hi3'ke^BHHK^ a^ 
rkCHT h3r6a^a aHii)iÎH K'kpTHH^ai a oapi K'kp^u A^^^aa npo- 

KO^-MT*, fijkwVţî'Alî BIC^pHHÎH HOaCTpl HiIh HIKA'kTHTI, T'kA/U'k- 
MHT* ^iwK AHAIBa M'k A^ P^HA rpiMicKik, A^ A^AlH'^a^H ^na/iH- 

TpiKi OikAKoan^a; bi^r bia Ka^Hipio . Ulii a!6 opA^HA^iiT-o a^ 
t'i& TrnikpHT Ka iv Bp'âA'^HKik a^ i|^oa6c8A Miaop hi sép hiti-iv; 

KiSH A^ C^ UJH apiX'k MHK'k AA BIA'kpi^ ^HClk KSnpHHAI; OpH 
M( w^HB'kl^lkTépik a KplAliHHIH . ^piUT aH^k» ck KSH«il)ll Klk 

HCTi nifepr'k a ^niaTiH coKOTiini^i a nplc c4^hhîh ciai^ uih a 
B^HiH K^giTkpn HI api^ cnpi a ^hbopi^hh AiimBa H-kM^A^H uécrpS 



154 1794. 

^HnpOTHRa ^p;^i^HAop )^Saht6ph, k^ a hS ^HHiTÀ a hcpSh'kto- 
pA Ta/iiHT^A Hc H c'a^ f^icT, cnpé ^H/uSAi^iipi A^ a^b;i!;ha'k . ^p- 
Ai;^HA 4^(pHMHHri/iop n'KCTépH, HiAop Hi A^nik BpiMH a8 ct^kt^t .|iH 
i^apa PSMA^H'kcK'k; K^ Hia^opAiHi^H okh^ KHkTp'K nnk3i)p1[ cri^aS- 
a8h Aop Hca^H ^HKSHV^paT AC nH3MatUH . K'k /uikKip A^ ^'^"^ uiù 

ij^plkAlA^HTaT aniCTlk nap'k K^ CKHaUB'kpH A^ CTlknA^HHpH CTpiHHC, 

tuA a^ a^KSHC /la rpii^K^k fi^dn nprinHHa A ^l^^kAiopH a< fi,î^r\mkn,)\j 
^HCK K^ A^p^^ ^^H A^Hi3C^; npHH npHBcricp^ aMi^opa^ c'i8 p^- 

cHnrir 4^'KAHHHiHAC aMiCTOpa Ka nS3ACpTHAC Ha T^TSpop caic- 

pHT tuA oc;^pAHHK flp)^iAiaHAp. : TpHropii P^/UHHHiH^Y . 



Pentru cunoştinţa luï Dumnezeu. (Fol. la — Ib.) 

ricHTpS H^ il^Hp'âcK'K K^HOljJIIHl^lk A A^H fi^iWm^î'6, Kap^ HC HO- 

Bi^t^SiaiiJC aA KpCA>)Hi^a cirrrcAicH. 

fl ôm^/iSh ifiiiiHt^'K CK ^HM'ânc A^Aa a cn^ K^HOaiiii ^ht^io 
npé criHi. 

§. a. A\iH TOHH MiH AHHTp8 ^HMinéx COKOTI» AH&CTA : 

Afi,$Ki^, K8Hoai|JC-Tc npi cHHi-H; a i|^H MHk a/iaH ^ht;^io xp'ânT'K a 

^Hl^iACnM^HIH . nCHTp^ KAfl'k lUH anÔCTOA^A 3IIH( aA M*k K'kTp'k 

KopHHecHH X . KapTc, Kan . ai . cti)^ . Aa : a< H'kAi i|^H ;K^A^KaT 

npi HOH ^HIUHHC^ H^ H'kAI ^iî oc;^HAHT. 

§. ^ ^^Ka né CHAHHH'K Hi BÔM COKOtA^ BÔ/U K^HOil|JI 
^HT^^IO^ K^M K'K A^^^ HOH ^HtUHHC H^ Ap 4^11 4^6cT K^ nt^THHU'k 

KÀ ck H( 3HAHM : (a) fi^in a^P k^ Tpce^iiHH'K c*k ^HiţiA'KMiaA, 
k8ai K'k ci K'KA'k ci ^ii, luri k8ai k'k lacTi 8h oh aA^K'K néa 
H( acTc A^ nép^p'k; axoT hSt'^phhk uïû m'^Aj^ÛT, j^îaa Kipf 

HÔH AM A^iT K8AI A^ A^ix luiî H-kMA'ÀATî "^Uji^ÛfiH, ^H^I^ÏHHI^ip'k . 
(b.) tyjl K^M K'k AHCCT OH Ck ^HlitCA'kvC ^^A/IHC3iS A^nik npHH'k- 
ncp-b OAAICHHAOp. 

(a) «{Lhtp^ anicTik a^aic opH hc lacTi; lacTi k8 ^HAOïiiA'k, 
aACKik, ci nST^ ck ^\t ca^ ck h^ 4^i(; opH ck ^\$ a^^'k aAT aih^k- 

AOK . K;^HA A'^P ^>^ A^KpS C'a8 if^'KK^T AHHXpS HH/UliKa^ TpCBSi Ck 

^û A8aT anicT'K il^iHHiit'K a^'^^ ^'*'>' hhhikA, ji^étVK rpiiOA^HiA npopo^ 
HiCK : (A [aa^hc3c8] nHkS 4^'kk8t lui) h8 hoh . \|riAAi* e . cxf)^ . r. 

(b.) [IcHTp^ AHÀCTA CK hSa^C1|J€ 0A|8A : aÛmî AI|)K'K^ K8 A KV 

P^» HCpHiTapC UJH COKOT'^A'K^ A">^ Tp'kn'rk ^H Tp'knT'k a^K^HM^^ 
A4 K^HOipHHlita A^Hi3fHpiH. 



Clain: Bibliea. 155 

Pentru smerenia. (Fol. 113 b — 114 b.) 

UIH CSnnéHCp-b Kipic c;^HTCM Ji^ATÔfH KlwTp'k n'KpliHl^H^ lUH Aa 
A^ACT'k HiiMÛÇi K^Tp'K ROlpH; Ca8 K'kTp'K HCH AV^^^^^^^" ^^ 
a8MCI(JH CTl^n^HHTOpH^ K^Tp'K Ji,ĂCKAAH, K'kXp'K ^^'KKlkTépiH Ji,î 

^Ahî, K'KTpik cT'kni^HH; K'kTpik eikTp^^HH^ Uïiî ck aBIM niHTp^ 
A^huiIh w fi^çÀr^cTî K^pixii . anicT'k nop^HK^k CTik .|vh nSi^iÎHi 
kSrhhtc^ ^ip K8npHH;k,c iuéaTi ^HHiA'kvcpH . lUH nopSHH'kiiJi : 
7: Ki ck Cl MHHCT'^cKik niipriHHiH; luA anicTik hhhcti ucTi ncHTp^ 

Ki Cl-H lOBlÎAI K8 HHHMlk K^paT'k, CK Ni K^HCpl^AI AOp, lUA Ck 

AIm acK^ATipc aa Rp'âpl^ aop^ luA cik né hc an^K^ai a^ Bpi-w 
TpiiBi^ ^l^'kp'K A< earocaoBiHia aop^ ck ivbhkhhm k^ pi^B^^P^ 
rpiiuiacac a6p^ ujh Boiacai aop^ c\ wk^îm HHHCTk aép ^h ^imn- 

mÎ Bp^AlC^ CK M M^MI,^MÛM Hi^Hlk aa C^^ptUHTSa bY^ÎH^ HCH- 
Tp^ Kp'âllJCpC^ tUH ^SnifiHM aop A< BHHi; lUH CK AI ap'KT'kAI 

a«iicT il^'kaio ^i a/i^ai^'KMHpi, k^ t6t a^K^xépioa, aiaH b;^pt6c 
k;^ha ck a4^aik ^h ck^i^hU, ujh aA a^^HHH B'KTpA^H'âiitc . ri'kpiiH- 
L^iH; np'KtiJH TpiB^c cL Kp'kcK'K npi KonHiH aop^ ci m noapTi 
rpH^Ka ncHTp8 aac c'KH'KT'kiitiH aop, n;^H'K hi b6p bihA ^h b;^p- 

CT1k; Ck-H Kp'âcK'K ^HTp^ 4^pHKa A^H fi^XHîyiiy 11111 Clk H^ ai A'^ 

nHAAC p'kai c^ kàjs^î cL m ri^c'kcK'w A^cKaaH b^hh, cL-h ^hb'bhi 
aiyk a^H ji.Mmy^, iuh H'^ai-a'aaTi iiiiiiHi^c ji^én^ né4^Ta ujh 
Apirocri: aép; ujii ck-H néî aA oapi Kipc ^pai'kpH am bui^Ih . 
Hé CK Ki^c ^^ (c noapTc ac^np-k-ac k8 acnpjipc^ «ui rk ai ^h- 
ApmT'k3c rpcmiacai k^ aui^KaoB* B^Binunec^ niuTpS K'k fliria 
3HMf : ^nikpiiHiitHaop ! h^ ^HT'Kp;^Tat4H npi kohiiih EÔi^fi^, Ka c^ 
h8 cl a/\A;)(H'kcK'K .^ B'KTp'K KoaaciHH . Kan . r . cti)^ . Ba . ujA d 
Ki^i cl ci|^ikT8iacB'K AP^"'*' "P^ bohiiih aop^ h^^h'k aà ci|^^pujii- 
T8a bTii^Ih a6p. 

CLXV. 
1795. 

(Folio, VIII nepaginate + ^94 + 246 pagini paginate.) 

BiiBaiA ^ Ba^^b aHÔAh ^éAa H^ifjcp'fe aSA 

Predoslovie. (Fol. la.) 

K'kTp'K MITHTI&plO. 
A^^A aB;^HA 1^ ^fi,tAtTHHHÛfi$ AX'aAA ^Ji^îAAHĂT CK 

M'k an^B AC aT;^Ta a^BpS iuh ck ^ji,pîf\Ti^ rpiioa BiiBaïiA hiYh 



L 



156 1795. 

MaH Ji,HHAÛHTî piVM^H'KlIJC Tm'kpHT'K; tâfW MaA E^fiTWC ^Tp8 

a^iB^p nénio ck 3hk^ Kik maH amc TKTaM;i^HT^A hm bckio /uaA 
a/iéax A^ Hé^ ^c npi nia caHHCCK a Mcaivp tu'knTi-3iHH a< A'^cKaaH 
a'iai T'ka/U'KHriTk ; Kipc aSKp^ aa aiYé^ Ali^pi^ ca, np'fc a8/Uh- 
HirSak; lUH np^ ci|^HHiiT^ak ji^ASHk iivaHHk CU?6k ea-k^iiKa a 
TéaTik t^^pa HpA^^^A^H^ iniî aak ri^kpHHaivpk i^ikpïA oyHrt^péiiiH^ 
tuA aa OikrnkpiujSa^H cnHCKwn^ lap'K aa mïc^ npic b^h ni^p^HTc, 
H^ H^a/iaJi a'a^ a^K^xar^ luA a'a8 ivKpOTiiT^ hh BHHi a^ boht iniî 
AA cHHi aa a8A^ iuh Ka o^h bI^h ni^cTiOpio nép^p'k npHBcrHTWpio 
•l^npcvép^a T^pa^iH, iuh k8 a'^A'^hcSa cTp^fi,>^iiTsbçi^, luA rpM^KH- 
Tivpio A^ ai^HTSHp'fa céi|^afTcaivpk Hcawpk ^^îaa Alipeai^ ujiîi ^- 

T^^IOak Afi\ïîfii\^ \C , Ji,i}\HÎ'iî^ a8H ^Kpi^HNlltaTC; BIlHi IjJÏHHA; Klk 
H± AAAH AAAft tUH AiaH ^T^A A^TlVpiC A H'KCTlVpiOa^H Ct^4^aC- 
TICKk UCT( npOniVBCA^HP^ K8B;i^HT8a8H a^H A^Hi3C^ . fllNTp^ 

aH'kA tUH MiipiA ca np^ c^i^htSa ap)^ïipi8^ Ka Hca8H Hi hh- 

MHKk maîi I^BHT IUH i^^AH Ji^^ÇÙT H8 lilCTi, Ji,iliÂT .{^AiSat^iip'k k8- 
H01)JHHÙ1^H A'^H(3U1|JH^ UIÙ iUA^HT^Hpl^ cé^AfTiaiVpk^ UJH BHHMC 

Hia A^ iVBijJc aa Bcc^piiHÏH; mù 4^oaivc8ak H^M^aSA^ ujh aa ni- 
TpïcH^ a K^kp^A TCMii^a uih Kp'âijKp^ lacTc a^fB'KpaTa k^ho- 
ijjHHi^ik a aéA A'^>^^3^^7 Bap1[ ^ c4^HTa cKpHnTép'k ck K^npHHAC; 
UJH ji,î aKoad' ck ^sii^ik . A^^h Bpii^HA, Ka mau 4^ï(pBHHTf^ miî 
A\AH ji^îc^E^fiiniiT ck-ujH naHH'kcK'K ujA aHicT'K iuipi A^'i'wpi^ ^ 

KÏCM'ipÏH ciai, BHHC a^ BOHT; Ka Ck A*^ ^^ a^/UHH'K aMaCTlk 
c^l^HTiv cKpHnxépii; Ka auj4 aa TSbl\H, UJtl npCT^THHACHlc Clk Ci 
BCCT'âcK'k; UIÙ Ck Cî npOniVBCA^ĂCK'k K8B;^HT8a miî K^HOlIlHHl^a 

a^H fi^iXKHî^t^ 

Mft T^ K^HCpHHHi HÎTHTSbfiîOAij TOATî ai À ^ UapTC 

eéuik; uiiî Ti ij^oaivc^ijic kS anacT'k a HOacTp'k ivcTiU'kank cnpc 

A\AH MÀpî AÀ>^Ji;K A A^H Jk.AAHî'^i^i, UJH a C^TIH BCckpUMH Kp-R- 

i)j(pC; ujA a cé4^acT8a8H t1^ aiA^HT^iipC; Kik anccTa uctc ckiv- 
n8a ivcTiH^LaÏH M'kAi, Kapcai.c;^HT aa t18 K'kTp'k ji,A\Hty>^ p8- 
r'kTivpiO; CMCpHT^a ^Tpik Icpoa/iiVHaujH . Oa/u8Ha KaaîiHk . ahh 

MliH'kCTIipI^ c4^HTiH TpOHI^'k Ji,^AA Caa^K. 



Genesîs cap. I, v. 1 — 13. (pag. 1.) 

KipTk ^ÀHîfiiH . Kaok X 

J^îctifii 3HAHp'k a8/UÏH; wcHBiîpl^; ujh noA^^asa 4^iinT^pH- 
awpk; ujA A^cufî 3HAHp^ iV/u8a8H; K^p^A M c^néck ^'^"^3^^ 
TÔaTf, Kapc 3HAiic'k- 



Clain: Bibliea. 157 

1. «flrpt^ ^MinSTk (a) a8 ij^iiK^Tk AMHi3i8 Mipi^ak, ujh nn^- 

Ai;^HT^A. 2. LUll niiAIJI^HT^Ak ifiii HCB'k3éTk^ tUH HITOKiUHT, 

lUH w|^T^H'4piK îfà x^cénfiA aA^HKSa^H, tuiîi AV^^*^ ^^^ A^Hi3i8 
ck n^pTA ni A^cénpa ancA. 3. LUA a8 3iick A'^Hi3it^ c^ a ^àk^ 

A»mWh lUiî C'a^ if^-kK^Tk A^AIHNli. 4. IU A a8 Rlk38Tk A^HI3l8 

a^iUHHa KHk acTi R^H^k; luii at^ A^^^^^PHi^Tk aaih(3(^ ^Tpi a^MHHik 
luii ^Tpc w|^T^H'kp(Kk (b). 5. UIh aS^ H^MHTk A^H(3i^ a^iUHHa 3iW; 
uiii ^T^HHkpiK^Ak a'a^ H^MHTk HOanTi, iuh c'a8 4^ikKéTk rspa^ 
lUH c'a8 if^'kKSTk fi^HMHH'kuAy 3H ^Ha (b). 6. UIh a8 3iick amhc- 
3fS Ck Cl i|^aKik Tikpii ^xpi an'k; Kip-b ipA c8nTk Ti^pii^iUN 
^Tpf ana Kapi ipA ^l^cénpa T'kpiiH. 8. UIA a8 H^MHTk a^hi- 

31S T'kpIA (r) MipiO, tUH a^ B'k3éTk X^HI3i^, K'k »CTI BHHI; toA 

c'a^ il^-kK^Tk ckfi^, luù c'a^ 4^ikKéTk AHMHH'ki^'k^ 3fwa a a^^w. 
9. UIh a^ 3Ack a^m<3^^ ^'^ ^^ aA^Hi ana H*k a^ cénTk Mipio, 
^Tp^ w aA^Hipi; IUH cHk Cl apixi orcKir^Ak . ujh c'a8 if^^kK^Tk 
aui-k, ujii c'a8 aA^uiTk ana h± a< ^^^'^ *^h^ ^Tp^ aA^u'ipuai 
ciac, uïiî c'a^ apn^T^Tk oycKaT^ak. 10. LUh a^ H^MHTk A^Hi3i8 
oycKirSAk^ n'k/u;^HTk; ujh a^^H'kpHai aniawpk xk\i H^aiiiTk m^- 
pA (a); iuh a^ B'k3éTk A^H^iS Kik lacTi biihi. 11. Ulii a^ 3iick 
AMHf3c8^ cik p'kcip'k n'kAi;^HT^ak lapB'k B'âpAi^ Kipic ck ciaiiHi 

CKM^^HIţ'k A^"*^ 4^iLaiO, UJH A^n'k aciM'kHipi^ lUA aiMHk pOAH- 
TWpiO, Kipi Clk ^ÀK^ POA^ Klkp^A Ck 4^ii Ck^J^HI^a at^H .jvtp'ji^h- 

c^Ak ^^in'K il^'kaio (I) npi nikM^HT, ujh c'aS ^l^^kK^Tk aiu'k. 12. Ulili 

48 CKOCk HlkMil^HT^ak UpB'k B'kpA^ KÀfi^ CÀMX^H'K CkiUÀHI^lk 

A^nik 4^'iaiO; IUH a^"*^ accmikHipC; ujA aiaih poAHTwpiO; Kipi 
^Mi pOA*^? à K'kp^A ckAi;i^HHa aéu (}k) ^Tp';^Hc^ak A^n'k 4^^aio 



A. J^TP$ J|lMfnSTk, 4A<K'k, Mail jpHdHHTf A< ' «^**f dATf A^KpSpH, Kipi Ck Ri^k . 

C4S Ad JimifUiri^A spiMiH . cdS kS kSiuiuitSa, AAiK'k npHN «fiOAk, Kipi Af MCTf kSr;i(htI$ak 

m AMHf3tô. 

K. ţrp'k aSaUHNI^, iun JflTp'k J|lT$H'kpfK, «ACK'k aSmIIHA A< ^IlTSH'kpfK ^diui; IUH 

ţ ct(x 3. 

s. ^ AHMK4 HCHA^R'fccK'k NO C^ 3HMf ^flT^^iO, .|lTi%f, mA ^L AOKk \t A 5llMf J|IT^ 
C\ 3HHf O^nSa, IuA Jp AlVKk A' Jf^TX^t C^ 3H**f O^'Hd, npfKi^Mk UJtl dHMJ) dpk TpfR^SÎ^ C^ 

3HMfMk : afivd j|LT;i%f. 

r. T-kpfi Ck 3HMf ifp^Ak, R-kaA^X^^I^ ^^^^ ^^* ACAd n-kM^HTk ^ cSck K'kTp'k 

^m nXiWk. Ad dnd *rk A'^ciSnpd; ki^ A^HiaiS A'^^^npd T'kpfni dM^ipU dS nSck dn-k, Kd 

t\ CTÂMtttpi K-kAA^pA Mi: HiCS«fpHTk d COdpfA^H, UJH dMiCTd UCTf dHd H^k AIdJÎ Hpf 
(9CK AI HipMpH, A( Kdpii Ck 3l1Mi J|V. ^''^AM PMH. 

A. TwTk A^KSAk IUH T^dT'k dA^Hip-fc iufAlVpk Ck uSAlicKk AlipH . G . IfpOHIlAlk. 

f. EhraU rpfM^CK-k q-k a<^ Hai^ahapU dpf : A^n-k «-eaio iuh A^n-k dCfM'kHipf 
m. Mcri. 



158 1795. 



npi n'KAi;S;HTk, luiî à!S E'Kiérw /^Mmy^ k'w uctc shhc. 13. lUii 



Jov cap. XXXVIII, (pag. 457.) 

llVBk.. Kink AH. 

1. IIIA A^nik M( a^ ^Mcxir 6aT8ck a RopsA^ 3ric-at^ X^- 
H8ak aSH liVBk nfiÙHw Bii4^u;p luîi npHH ifU^pk. 2. Hûm ucti HÎak 
Ml ACKénfi^i fi,î MHHi ci|^iT8ak^ luiîi u,mî k'SeAwvîm M'^ac ^ hhh- 

Mlk, UJH COKlVT'fcllJI Cli M aCK8H3'k ^î MHHI? 3. «ILm^NVi Ka 
OlfHk BlkpBiTk ai\li}KaWK8ak T^8^ lU^ T( BWIO ^TpiBÀ^ Cipik T^ 

cikMH p'kcn8H3H! 4. OyH^k^i aA i|^6cTk, kj^ha*^ ^a/^i^ ^TiMiATk 
nikM;^HT8ak? cnéni-MH a^ aA K^HOi)JHHHik ? 5. MAhi ai^ néck 
a/iikcépHac a^H^ ;»»( ijjîh? ca^ hhhc i niak mi a8 ^T^HCk ^im 
npccTf A^HcSak? 6. Hpi ni c*a8 ^TikpAxk cT^^anïA aSA, uiA 
mAhc i Miaa hî a^ n8ck npccTc A^HcSak nïATpa h\ ^HHk ii^ip- 
VHh1[ o^Hri^a^H? 7. KifeHAi^ c'a8 if^i^K^Tk cT^aiaC; aïk^A^'^^^'^^ 
K^ raick /uipc Tivt^H ^^îçHn a/iYéA! 8. UIh aai u;KoaAT Ai^p*k 
K^ népi^H^ K^HAi^ ck BikpcA a4^apii^ iuh îm^ a^h n;^HT(Mfai 
AiiHMïA ciac. 9. UIA a/Uk n8ck ^Bp'kK'ka^HHTlc (A Hi^pk, ujh 
w aaik ^^'kiu^ârk npi a k^ Hér^p'k. 10. UIh ua^k néck (A \^- 
Tapk, ^k8hm^P^ha^-w k^ ^K^iTwpA^ tuH k^ népi^A. 11. 111 A taM 
3HC cA; n;kHik aAnA ch. biA, ujh cn^ hS xpinA^ mh ^xpS tAhi ck 
Ci c4^ipMi BiaSpHac Tiai. 12. fl^ A^^P**^ 4^ 3Hacai xiac aMk 

TOKMHTk a^MHHa H^ A< AH^HH'^t^'k^ lUA a^Hi4^1^p8ak lïïk'é Blk- 

3éTk p;i!;HA^ak ck^? 13. Hn^KiT^-Tl^A a^ apunnac nikM^^HT^a^A, 
Ka cik cK^T^pA npc mA hikp(ahhhU?ujA a< npc ^ÀHcSa? 14. Ht^ 
T^ aA a^iTk nikAïA^HTk aéxk, ujh aA 4^nkKéTk Bîii^SHTwpA, iuh 
nSc^-a'aA npi cak, Ka ck noax'k k^ba^htA^ npc nikM;^HTk? 15. flt^ 
T^ aA-a^iTk ^Ma hîh hckpiahumiOujA a^a^Ana^ mA spii^Sa a%;^H- 
APHawp a'aA cij^ikpi^a^iTk. 16. H^ BCHHT-aA aa H3B6apika( m^- 
P'i'H; ujA oypa^cac aA;^HK8a8A o^MBair^-a^A ? 17. UIh acckAc^ -j^h- 
c'a^ i^ic Af i|^pHKik nôpi^Hac a/i6piO'Ji; ujA nopripïA ta^^aSA Bik3;^H- 
A^-Ti npc tAhc cn^kAaiA^HT^^TS-c'a^ ? 18. fl8 a4^aiT-aA aikiţHM'k 
mIc A< céoTk HcpiO; cnSHc-aiA a^P'^ KSa/ik é, ujh K;^Tk ocTf? 
19. UIh ^ Mi H'kMÀHTk aikK8Ăi)ji a^a/iAna^ luA ^T^^piKt^ak «li 
aiVKk ap(? 20. ^î mtk bIA a^mi aa j^oxip'kai awpk? iuh a< 
i)jfA K^kp^puac aD(Fpk? 21. I|JfA K'k aT^unA t^A H'kCKt^T^ uih 

*) cf. vol. I, pag. 33, 264, 280. 



Clain: Bibliea. 159 

H^M'kpl^/lk aHHAiVpk TlkH i M^ATk. 22. flS A^^P"^ ^H RIHI^Tk 
Ai BHCTÎipfHAI 3'Kn^3ÏH; lU A RHCTÎIplHAC rpHHAHHf H B'k3éT8A'kH ? 

23. fl8 A^^P*^ 'i'^ n6pHH rpii^Kik a< M-kcSA RpHk^KAiiiiiHAivp ? 
cas AC 3iw4 pik3BÔiOA^H^ iuh a Bi^T'kÏH? 24. ^i o^ha^ «ck Ep8- 
Ma, aS cik pikCHn'^ijJc aécxp^Ak c8nTk Mcpio? 25. UIh mini a8 
r'KTHTk nAOÏH lOHH K^pv^pi; IUH KaA^ KépgcpYH. 26. Ka cik na^af 
npf n'KMii^HTk oyHA^ h8 i eikpsiTk^ luA .jv nScrfi o^ha^ h^ ucti 

WMk? 27. Ka Clk CaT^pi n'kMifeHTSak MlAk HIK'kaKiTk^ tUJI Hf- 
A'kKSHTk, Uïiî CK ^l^iKli; Ck piiCipli UpBlk A^ H'ktuéHC. 28. HhHC 

tacTc TaT'kak haiOYA? Uliî hhhc ucti Hiak hi aS HikCKSxk b^a- 
r'kpH A^ p6aiv? 29. LUA AHHTp'aKéJi n^HTiMC uck rïAHa? mA Bpé- 
Ma .f. Hcpi« mAhc w a^ H'kCKSrk? 30. flS nwréap'k-c'k Ka w awk 
KSp;i^HA? Oit^a aA^HKSa^H mhhc iv a^ p^HA^iiTk? 31. UIA 
K^HOCK^T-aA acrikT8pa rikAHSiijïH? IIIA ^rp^ApIc ivpYwH8a8A 
AiuiKHc-aA? 32. !l8 a^iukAa^-bch 3ÔAîAac .jv Bp^M^ cA; iuh ASni- 
^'kpSa A< ^P^ A^ n'ipk aA^HC-A-BcA."^) 



Apocalipsul sf. Joan cap. XXII, v. 10 — 21. (pag. 245 — 246.) 

f1niVKaAH\|r8Ak . c . IivAuHk . Kank kb. 

10. lilA M'iÂii 3HCk : cik h^ ncHiTASiijjA K^BAHTCAi npopw- 
sfiH Klpt^TA AHicTtAi, Kik Bp'^Ml^ anp6anc uctc. 11. Héak hî 

^Hî CTp^MB'kTiTI A^aA ^Snik CTp^MB'kTiTI, UjA HCAk Mi CUSp- 

K'K^MaA cnépHc, uiA MiAk AP^UTk /uaA ^ÀfVh AP^UTaxc, ujh nlak 

C^HTk rk CK CJI^Hn,ÀCK'K. 12. MtI^ Bf8 K^p^^HAk, UjA HAixa M'k 

kS mAhî, Ka CK A^^ 4^fci)J^K^p8A A^"*^ K^A^k Ba 4^H 4^inTa aSA. 
13. 68 c;^HTk !lA4^a ujA (x)/V\éra, ^mirSt^a ujh cij^^pujHT^Ak, 

M(A AHHkTJ^IO, UJA HCAk A< UpC OypAI'k. 14. OcpHHHI^A MÏcA (!) M( 
ijiaKk nOp^HMHAC a8A, Ka Cli ^lî n^T'^p'k AlVpk ^ AlA^U^Ak BÏ(- 

itïH, uiA np( népt^A ck ^xpc .jv HiTÀn. 15. Mpik a^l^^p-k kj^hïh, 

UJH i|^CpA/IIK'kTl6piH, UJH K^pBipÏH, UJH OyHHriUJÏA, UJH .jvKHHHkTW- 
PÏH HAOAHAWpk, UJA TI^Tk MlAk Hî lOB-fallJI UlA Jj^ÀHÎ MHHMélIli. 
16. 68 le . aiVlk TpHAlHCk npc ^yip^Ak Mïto, ka Clk /U^kp^T^pH- 

c^cK^k Béaw anlccT^, .jv Eic^puMA . 68 c^HTk pikA'KHAHa, ujh ck- 
MiHHa a8h ^abhas cT'âiva «fk cxp^kA^MUTéapc a^ A^^HH^Li^'k . 
n. lUA A^V^^' ^^ AiHp*faca 3HKk : rhh-iv, ujh hca Hi a^A^ ^'^ 

BUK^k : bAh-IV, UjA^MCAk ^CliTiVUJaT Bfc, LUA H(A Hî Ep% Af Aoa 
KÏ^ÏH ^ A^fi^' ^^' Kl^ ^'^ /UlkprSpHCCCKk AA TlOXk MiAk Mi A^A^ 

*) cf. vol. I, pag. 267. 



160 1796. 

K^RHHTCAI npOpiVMfCH K'kpHÎH aMCCTÏA : fi,i sa Afi,ÀWl^$ mi\iÛHî AA 

AH'kcTkf sa n^Hi aa^hi3c^ npicTc iAk Toixc B^kTkHai mIcac CKpH- 

Clk ^ KipT^ AHÀCTA. 19. IllÙ A^ R^ CKOaTC HM)JHHI A^Hk KS- 

BHHTMi npopiVHriH K^pi^H aMii)jïA^ Ra ckôatî ji^Mm^i^ nipT^k 

M^ac cKpHCk ^ KipT'k anicTii. 20. ^mt néa mc aiikpTSpHrkuii 
aM^cT'k, aiui; Rfô k^p^ha^ . ^MHHk . niij*k rhh-w Ji,A\Hî la. 
21. ^ip8ak Ao/UH8a8H h6ctp^ le . Xc . k8 r6h k8 tiOi^h. HaiHHk. 



CLXVL 



179(k 

(Ms. bibl. centr. No. 67, 8^, 20 foï nepagînate.) 

No. 4. (pag. 4—5.) 

OraHHA^; K^HA UH-ap apikxi 
^HTptrk il^p^/U^cct^'k Ta ; 

aT^HHH lUH T8 Ka /UHHC, 
T^H ^HKHHa AA THHI. 

H'ap i|^H MH^KaOK^ CK Tl npHBil)JH 

ac(/ucH( A^nik K8a^ ci)jh; 

tUH l'AoaoaaTpîf^ 

ck H8-HH aA^HH t8 i^ïc. 

Okîh ^h a k^ha HÏ-h apSHMH^ 

ATk TOT Ck 'HT^HIK'k aTi^HHH ; 
UJH X^ TC UJH apaTii^ 

Ap h8 aA^R'KpaTi^. 
^'aMiA h8 a^ KpC3ika^^HT 

OraHN3YH^ HI K8 CKlk31kM^HT 

UIH TOT /UHHM^HH ^t^H CRShC. 

M H KlkTlk «jJH^ Ck IjJm A< BCÎt^ 
A'K Kp(31ka^^HT OKHAOp a/IÏCH . 

4^ÏHHA-K'k h8 tc 'Hiuaa'k^ 
HHHH 4^aK RpMV rpciuaa'k. 



Vàcàrescu: Poeziï. 161 

•JLm fH Tf KaTTk CK Tf RI3H, 
^HTOKAia nik K'KT A8iUHH(3H *, 
UIH Alk 'HTp'a AOp BCA^P^; 
R(3H; K'KT'K AH n^TCpf. 

Kii H^iUaH î\h Ch c^nnSH ; 

lUH Klk aC iH UJH AHH 4^Hpi 

a aop A^^Hi3(Hpi. 



No. 15. (pag. 19-20.) 

^Ik H^ iUlk Kp(3H nik. MHHI^ 

^HTp'keik nik ivpH MHHC ; 

mH B(3H KlkT nikTHAIIl)JI, 

^H c84^aiT^ Hi iOBCi)Jc! 
•fLHTpIcenk 'HKaH nik aSaïc, 

HCKa3^pHai AXÎAÎ, « 

Kapi ncrpiK k8 iai. 

^Hk aaKpikAiH Bikpc n'Kpai; 
K^ rpoa3HHKii RikOai; 
lUH c84^acT^a \f.A\ îcî, 

X^ 0)fTTkTSpH a^iCf. 
Xh M'kc H8 8113 OAH)fH'K, 

A^p^pHac 'm ca^ht xP'^m^^ 
UIH Mi^HP^KcpH aa paHik 

Mik ap3 nccTi m'kc^p'K; 
caïkBccK 4^iipni KT^aA^pii; 

CiS^HT BOaHaB ^H ïlHHÎfli, 
UJH /UOp il^lkKA^HA T'KMCpf. 

K;^HA H8 T( Blk3^ AA\ KHHSpH^ 

UIH k;^ha t( Bik3; acuiikH^pH ; 
ui' 8h hIcc h8 'a^ npHcociijK 
c' .{^i^H cn^io^ H( a/iii TfiSji,îi\Èi, 

6A8TEB, Clirestomatie română. II. 11 



162 1798. 



UJh t^ 'h aok x^ p'knawc^ 

MAH M^AT ^M ^AHH AJi,AWCf 

HfBp^HA Clk 'm A^H KpiAHHlţlk. 
Ht^ Kpf3H KSM K'k 4^Hpll)Ji 

tu'O HHHM'K 'HnïCTpHTlk 



CLXVII. 

1798. 

(80, 296 paginï.) 



PcTOpHK^ aA^K% •fiB%ll,%Tâpa UJH ^TOKMlip'fe ^^pÔMoa- 
CCH K^K^HT^pA aKÔM w|iTilO H5eOAHT% n6 AHMBa pOM%- 

HtcK* ^ BÔAa 1798. 

Predoslovie, (pag. 1.) 

Mxik I^BHI^HAOp KHk H^H ^HaHHT'i BéaCTp'K ^Blkt^lkT^pJ 
rpilOA^H i|^p8<u6c, UJH a BOpSCH .|vnOA^BHTC^ HC Clk HBCl)J( aK^M 

^Tiï^A A^'^'^ ^ AH/UBa po/uikH^cKii; Ka o^H iVA^P n^priiTépio 
A< 4^oa6c n'kpiitïH noaHTHHiijJH^ ujh nponoBCA^HTépHaop k^b^h- 

T8a8H a^H A'^H(3C8, Ka Clk i^k n^TCpHHHH ^ K^BliHTipi . J^KÀT 

uïiî GKoaicTHHHaop .jvBiki^ikTOpH ac tacrt js^î aiincik^ ki^ npHH 
KaHOaHcai iH^ TpaV HHHa/iHac THHCpHaop cnpc ^AP^nripC; MikKap 
Ac ap i|^ti UJH TipH aa hhh/U'k^ iv éWÔAî, miî k8 ivc^pAïc w a'Smî- 
pcijjc ck-uj naikHr'K ^SnrîM rpcuiaaiaop ciac, H'âai Hi^KSBÏHH- 

li^iTC; UJH-a A^U'^^nTlk Clk Clk npc4^iKlk ^Tp'^H IVM Hé8 ujh BIIHf 

na^KK^T a^H fi^M^^i^ . K'k hc noixf ck i|^ïf iWÀH a< i|^oaôc a^' 
k;^t anicTa? a^^h lOBHHHaop A<^pHHA(^H-B'K ^Tp8 ^Biki^ikTS- 
puac cii^ UJH cnopui^H ^ mipgcp^k ^nauNTi cnpc ai^A^ niipHH- 

Tia^H ^ HCplOpH UJJÎI a KpCl)JlpÏH BHHCa^H A^ WBljJi. 
fia T^T^pOp A< KHHi BOHTépiO. 

GKpHc ^ HCTaT-k GnBJiioa^H ^ 13 3Hac l8aï( 1797. flSTOp^a. 



Retorică. 163 

Despre Alegorie, (pag. 183 — 186.) 

Kan .T 
riiHTp^ flAHropTi. 

!l/iHropîa ucTf w sépB'k k^ xér^A MfTa^opHMicKik; uiA 
Kip'k ape AATik ^u.iA'ki^îpî wchehtk a< ^ciMHÎp'k 3iiMcpHaop . 
flsicra cicTi wchmhSht^ A< wiaicHYH hih mâh ^i^facniţH, KipTii 
CK caS^iCK k8 A^^Hca, wpA kA rk M ^t^himi wkTh Miaop MaA 
np6t{JH k8 cTp'ka^mip'k ^i^iainMéHÎH awp, ivpA Ka cik oypAi'É3i 
.|ic8ujH aéA A^Hf3fS^ aaf Klp^A Ropec c;^ht ^T^H'kpiK MĂp$ luA 
aA^HMiiaic m^ati^^ ivpA a/iiA CK^pr, niHTp^ kA cik acKéH3'K as^- 

caÔR^a PpHropîi aujA aS acK^Hc caisa n'KpHHTM^H cl8 kS an'âcTf 
^l^rSH'kpfHC aaHropHHii)jH; api^Ti^NA A< w A^'*''^ UJ>^ cmipcHÎA cA: 
„H'a8 4^6cT wac^ nfi ^^Ah wh nia aiiii aaéc^ ^ck a>^h U?h c'i8 

ill'KKéT nikCrépiO; UJH AKétW KICTC nikpl^HTi lUH n'KCTOpiO nikCTO- 

pHaop . H'a^ BCHi^T a< A^'^^H'^i^ii aa apÎA h*!; a^éar po^HTOapi^ 
^l^rk k8 ivcTCH'kacac a8 ^xpcK^T npc mIh, mc BiHiicK a/iiA Hai^HTi.^ 

f^i ap Bp*k Mi^HiBa, kA npi^H HaHropYc ck T^aKSĂcKik a^P^^; 
Kipf a^ a^ix liviH '6BaHriaiicT^a; Ka chin ivahxh'^ck'k Kin^a 
npf ci|^HT8a nîmx aa K^R^HT^aSH aSA a^m<3^^ >^*^ iVM^a^ c^- 
r;^HA A^^ ^ckiu BÎĂi^a a^4^'1'^P^h ^npoTiÎBa a/iépHYH^ a^ ^V"A^ 
iUiH npc oypa^ik aA'Kn^^HA^c'k k^ iVTp^BH h'a^ ^phi^ht aioipTi; 
ap 3HHC ama : B^ar^pSa BorocaoBÎiH Mia 3B8pikT6pio aA .|^Hi^a- 
nfi/wi, Kijpcac HCBiir^HA ^v ckai^ a8Kp8pHa( M'kac nikM^HTii|jH^ 
lu'aS ^THHC apAnHai K'kTp'k Hcpi«, ni hÛaaah a8 r'K3St, uiA k^ 
HmaHn^T iOkio a^ 3'KpiiT npc c6apca( Mia tI^hh^ht^ hA 3BSp;^HA 
uiH Ak /uaA /uipH ^H'kaHH/UH^ c'a^ ^k^hb^t tuA ^rp'aMi; aS- 
«uHH'k cacB03HTÔapi A^ P^3<7 ujh a ^cSujh c^H^a c6apca8H. 

Aă aM^icTik aaHPopîi ck aA^K tuH ifporaHi|^HKa AH-k^j ci^ 
ciMHiac î(poraH4^HMCi)jH aai Gnrnr^a^H hm^h bckio ujh ^i^caiiiT, 
Ka'pi H^ i|JÎA rp'KH ^Tp'iaT Kiin^ ^l^^p-k H^a^aH k^ }KHraHÎH ^'Kfi'K 
vAACj Kapc ai 3ivrp'KBÎA^ ^k;^t ncHTpS kA ck ^uca'krik M^HiBa 
HOHMf ai caai H'4af ^HaaTi^ cp A TpiB^HHU'K cik ^B^ku^i B^KHai 
X'iip'kAÔfi . flMccTaiu 'ëriinT cnéain 4^ïAha aA ^B^kutikT^pHai a^h, 
uiii B'kCH^HTépio a HCA^K^HAH aaT MHHiRa aB^i^ïtiac ^i^cainMé- 
HîH ciac, ^ Kapc cik 4^'KaÏA, wpA ai n^H'k aa yHrÎHac pHTopnaop; 
uiji a c'kaEaTHcaép nicKpA, kA cw aï nik3'kcK'K k8 ip/uiac aop 
Miaf j|iHpci|jA uiA Kè 3B8pip'k apAnHA^op^ wpA ^Tpc lucpnA wxpik- 
RHTÔpA^ KapTA a^^tiJK;^HA^-ui KOaAiac^ ^i^ /u^ujkA a< 4^pHKik uiA 
HNHMa, cJi» ^ cK^pT : THniipïA aiapA uiA HcaAopa^AtţA wkA^ Kipi 

11* 



164 1799. 

TOT A'fcl^Na npHBirïA cnpc na3'K . Hhhh ^kh^ cik a^^K iniî r;i^MH- 

TÔpHM HMOp RiKH^ BOpB'K aT;^Ta ^T^HCKiT'k; K;^T CICTC KS Hf- 

n^THHi^'K CK ^i^fa^rik miHisa^ ni ^c(/UH'k3'K, à< ^^ ^^ ^k*^ ancS- 
TOpio wpH npc oyH VXht^ ivpA npc iv G4^HHrik . Jf^u^ a^k^^K nHA^n^ 
K^Tc-Ba; kA ck m Mmi)jH néHTp8 nô^^Tik, luiîi ncNTp^ Kh ck hS 
Tc nîip3H .|^Tp';i!;HCca( kA ^Tp'^H AaRHpHHO; ^h r6h a^ anoH 
A^A^^ ^^ OHCiBC; lUH-i^ BÔH apikT^i AP^'^^^7 K2i cii caoB03fifJH 
/UHHt1[ A^ ^"^ /u8aT ^nacTHT'K Hcaf3HHp(; m ^t^ ^nacTccK anis- 
A% T;^aK^HHA^-^H M'kac^ m ^c(<UHi;3'K: 

„GiàAA UCTC n^^llJC; «pli H( 4^î'^pBC ^Tp'^^HCa^ UCTC KipHI 
^C^4^a(t4HT'K, K^B^HTliTOapC lUH CH/UI^HTOapC.^ 

flaTa: 

c84^aci^iiT UIH ^^'kpik cé4^aiT^ kS c^4^Aap€ luiî ij^'kp'k c84^aap( ; T'k- 
pikHHA^-cik o^fi^^EA^HJi,, iniî CA^^mfifi-CK k^ apHnA . acK^ATii; 

miî TC MHp-K, UIH rA^H^lfU.^ 

TA^aK^iip-k aôp lacTC^ a hiih a^ht^^h : Iivua^ Kipcaf ipÀ ^ 
nj^HTiMcac KHTSa^H ; up'k a hiïh js^î aa a^"^"!^ • KopaeïA. 



CLXVIIL 



1799. 

(Ms. Acad., Codex miscell., pag. 107 — 123.) 

Gromovnic al lui Iraclie împărat 

Ccp6€HHa(. (pag. 112 — 114.) 

^ik Ra T^Ha ^ HSa^ikp ecpscHia^u ^-kcupc pkCiipHT^ sa i|^H 
pOB'û UIH ncHpc an^aTHk . ^UfikAî nka^iiHT^a^H Rop 4^h cn^TSai, 
UIH cnpi cTpHKapc mapc . p'k3BoaHc uih pauc, uih nar^sik Ba ^h . 
n'KHH'k, ïi^AAMAi BOp 4^H CK^Mnc . cciUiïHikTépa T'Kp3Hïi h8 Ba nipii . 

^ np^HHH MCH THHCpH Ba 4^H OCHpf . HÎA^fi Hi ^a^BAlk Ui AAAfiî, 

Ba i|^H ^HHCKapc . liip XK Ba 4^h K^Tpca^^p^ ^HTpl A^'^>^H Ba 4^H 
cKHa^sapf UIH 4^oaa^cTf, uih p^3BoaHf . uih Ba 4^h rpciVTaTi uih 

HCBOHf ^HTpC IVaa^CHH . UIH ^H eHipeaii^H H(H THHCpU Ba 4^H tliHfiij 

tâfl j^'iHHji, kStp(m^p HoanTiC; Ra i|^H /uap( hcbohc ^HTpi waaiiHH. 
UIH BOipH hS rk Bop naiKa a^'^h^a^h ck^, uih BOp ^^ifH A^^^ 
Ai^Hc^a, K^gcTikHA^-H aM^at q'kS . uih BOp ^HHcnc a ck caTi . uih 
^ BCHHHHH h8 Ba 4^H TOK/UHp( . UIH 8h .{^HR'kpaT ji^'Kcnfii aoSc Ba 



Alexandrie. 167 

KOKOH . tUH 4^0apT€ CK RCCCAl) OhAHH KpaiO tUH K8pkHA H^pHC- 
CKpk AA AlAKiAOHHHC. 



Călătoria luî Alexandru Ia raîu. (pag. 73 — 75.*) 
LLIh fiuti ÛMKCAHfi^fi^ x^AA NaroM^AP""^? ^^ /ucpa aa ta- 

EThfihf UJH Cn^Cf TOT Hi d83H UJH TOT H( Bk3è Aa HarO/ueApHAc AA 

HîEAHT . lUH n^pMCCi k8 otfJHAC lUH A\cpci HikH'K aa H(TaT*k a\^i- 
p'kcK'k AAî HaroMSA0Haop; uih B'k38 MCTaT^ luh TpfK^ n^k aikH- 
r'k A^Hca lUH hh/uhhh hI^ cik ^hthw ^h MCTaTi . ujh am^cî 3 
3Hai UJH a^^Hccpk aa 8n Ki^a^n^ /uapi ^^kpk ci|^i%ptiJkHHH(^ iuh 
cpa nik anca Kik/un 4^aépH i|^6apT( 4^p8<uoacf, ujh /UHpoc^ Ka T'k- 
M^A UJH Ka 3a/iHpHa ujh Ka auRaH^H; ujh cpa ^Huac aaBi^ aaTcac 
mrfii UJH aaTMC poujHH^ Kip3H^ MOX'OpkTc^ raaecHi; aaeacTpc^ 
/UHpkH (?) aaTMC ^HTp'aaTC Kun^pu . ujh K'kST'k HacKcaHAP^ cnpc 
pkCkpHT ujh Bk38 Bknaui x^ 4^oK; cujhha nik noapTa piioa^H^ 
UJH .|vHAaTk ^H cTkT^ . 2 . aHPcaH n^ aokS ^HHai^HTlc a^H; ujh 
311CC : cTikH flaigaHApc! h^ mah KikaKa aoKSa c^I^IiHT; kh^ bch mfiû 
UJH t8, ujh ivL|JHai Taac; hc t( ^HToapnc n'k AHîcn naTpS ane 
Hî K8pv( A" fi^^ ' Biirp^^ 64^pa4^T8; OhcoH; Fcoh . ujh aKoalc 
A'kCKikAiK'k fla(KcaHAP^ UIH ij^'kKS ^h cT^kan ^^ nuaTp^ ujh no- 

alHT; UJH CKpIICf k8 CaOBi CaHHCljJH ujh }KHAOBil|JH : „c8 HacKcaH- 

AP^ <v\aKCA^H; ^HH'kpaT a TOaT^k aSa^ii, w a^aio ujh n'kH'k auH^ 
B(HHT-a/u ujh auH'i ^a/i cujup'k .{vHHaHHTc . 2 . aureau ujh iWK Hcp- 

Tipk Clk h8 a/iaU Mipr HaUHTi; ujh A'^ AHH-k iWAA\ ^HTOpCS AA 

ASiM] UJH HHH€ Ba Efi'k cik /U'iaprk aa paio^ n^Hi^ ahh± ch 
BHHC; Kik HHHc Ba MîÇifî A\AH HaHHTC; Ba RcpH.^^ UJh a^ aKoa-b 
cHk ^HToapcc flaiKcauAP^ ^a a^/uc^ ujh bchh nikHik aa a^^uTiaf 
AC 4ûP' ^" i^^?^ ^"^ ^^^ mapC; x^ aSur 1000 a*^ kcu^h^ ujh 
A'k rpoc 500 ji.'K KOiitH^ ujh AtrAT a^ ^^^^ ^u^htc k^ Bcpiigu a*^ 
4^î(p; UJH h8 k^tc3A hhm(hh Ch ck anponnuc a*^ A^^c^a . ujh 
A\Aiî /ucpci Mau HauHTi UJH Bk3S IV A\\^îfiî, A^^ ^^'i'^ /U^HTi ac- 
riTii; UJH ipa ujh ahî^ a*^ ^^i^*" ^^^ Koutu ujh rpoc 500 kou^h^ 
UJH cpa 8h ujapni ^HBka^uT a*^ nuMoapcac ch ujh-h u^hh^ r^pa 
K^ A^H^HU ujh nankHM^^ u^h ck At^^H^ raac^a ch a^ ^ 3"^^ Kaac. 
UJH TpcK^pk UJH ancA . UJH ^nTpceik Hac^aHAP^ npc 4^Haoco4^H^ 
HHHC 4^épk aMCH ivamcHH ? lap 4^Haoc64^H 3Hccpk : cnéuc-cnk ck 4^Thc 
ûji^AA\ UJH 6BBa^ UJH Ba lun^A^ ^uja nn^Hn^ Hi Ba naijjc ^c . ujh 
anoH cHk Bop ipTa ujh ck Bop caoB03ii. 



^) cf. maî sus voi. n, pag. 133—134. (1784.) 



166 1799. 



CLXIX. 



1799. 

(Ms. Acad., Codex miscell. Alexandrie, 128 pagini.) 

K^ Rpfpic a8h a^aihi3(S ^HMcnSio a cKpHi f^î BH^^i^a iuh noRccT^ 

lUH A^KpSpHAI /UapfA^H .{vHnHkPilfT^ HaigaHAP^ MaKI^OH . AHH Mi- 

TaxiL a^H OHaHn Kpai^ . k8/U ^l^ikKe pnk36oai k^ Toaxi AH]^aHiHAi 

nikAI'KHTSa^H UJH 4^^ .{vNH'Kp'KT A TOaTlk a^/U^k. 



Naşterea luï Alexandru, (pag. 5 — 6.) 
•I^HMinSio ^w Hiijjip'k a^H HaigaHAP^ ^HniipaTt^. 

M1[c8a ^k Hai)jipc bchh^ iuh Ki/uik npi Hc)^THHaR iuh-h y\cî: 
M'^cSa A^ HaijJipc aS bchht . tUH K'kSTik Ni)^THHaB npc créac iuh 

3HC( : CK l^HH n^l^HHTM Clk H^ i|^aHH^ K'K M^^C^a ÎCTÎ yh!é, UIH 

naaHHTfac h8 c'aS tckmht npc cripc^ mu Kp8r^a cTik npi aSuii, 
UJH 30AÏHai H'a8 nSpncC; ujh cxlacac craS npf aoK^ uih x^ bih 
Hiijjc T^ aK8/U^ BCH àaM( oa^ npocT^ Ka ujh aau^H waMfHH fi^K hh- 

MHK . UJH I^HHS nSlitHHTia^ R'KH'K CT^KT^ naaHIITHai np( TOKAliLAa 

aop; IUH 4^i^k8 KOKOHSa . mua a8k Nc)^THHaB ,^h Bpiui; luu-a Baaro- 
caoB^ UJH 3iici : cik-H rShci^h MiWîM HaigaHAP . ujh hi^ckS flai- 
KcauAP .|vH a^Ha aSu Mapxïf ^h . bi . 3iia(; iuh aSurk aioauia 
Koniia^a^ ujH-a a^^^P^ ^^ BHcépuKa aSu Ha^OH ujh flnoaoH A^aiHi^ét^^ 
ujH-a BaarocaoBi)pk nonHH^ iuh-h n^ccpk uSa/icac^ {laigauAP . hi cii 
K'kai'k rpCHCijJC, up ckpRCipc : H3BpaH; up pkaiaii)ji^ ^uaïc (! 1. aA-). 
Mp Ouann Kpaio bchha x^aa voctî, fi;KAA JS^açHî iuh ^HTp'o 
HoaoTc Bk38 8h bhc; ujh fiui) ^k^UH Kcpr^^ iuh iuk38 ^HauHT'k 
K6pT^a8H nik cKi^H . ujh Kcai^k npc flpucTOTca 4^Haoco4^; iuh cn^ci 
BHc8a, aiua cn8cc : ^acKaai HpucTOTMC ! Bk38iO acTik HOauTi ^h 
BHC 8HAC-MH a^^cf flnoaoH A^a^HC3iS 8h kokoh aiuK^ ujh h(!) 3HCi: 
B8K8pk-T( OnaHni ! K'k au a^^'i^haht aMccT kokoh f^w aa (x)aH/u- 
fsîitâf^A . UJH noBKTHHA iA auja^ liip ^h B^ax^p aiapc TpiKè npim 
Ouaun^ IUH wk .|vh ncaa'k-H . Ouaun ck nçrk cncpui iuh ci^pA 
AHH CKa^H^ UJH K'K3à iv^a ;koc^ f^HH noaaa a^H OiiaHO^ ujh Kpk- 

ï\% IUH CUJH AHH 08 8H lUapnC MHK . UJH ^HK8H38pk(!)o^a^ UJH KlkHA 

i^'6 AA répa ivSa^u ca a/i8pH . HpucTOTca 3Hcc : Kpaio OuaHm ! cik 

l|JIH; Klk BHC8a Tk^ naUH Ba 4^11; K'k AHÎA W^j KTC nikaUkUT^a 

TOT; iiip aMccT^ ujapnc mhk^ iCTc miikS Konua^ t^8; ujh Ba a'Swa 
TOaT'k aSai'k iuh aa a^oiun^^ aSu h^ ck Ba aaa^ ^HToapMC . iuh 

aUJa BOpBHH^; COCJÏ B(CTi UJH Cnicîj Klk a8 il^'kK^T OaHMBHA/^a 



Alexandrie. 1 67 



KOKOH . UJH 4^0apTi Ck &ÎCÎAÛ OhAHR KfiAK UJH KbpkHA H^pHC 
Ckpk Aă AlaKIAOHHHi. 



Călătoria luî Alexandru Ia raîu. (pag. 73 — 75.*) 
LUh nuH {lASKCdHAP^ Ai>'^^ HaromSApHHi, uih Mcpci Aa xi- 

Blkpk, UIH CMCÎ TOT Ml 4^3^ UIH TOT Hi Bk3^ AA HarO/U^Apurtc Aa 

HisauT . UIH n^fiHîCî kS oi)iHai uih am^cî nikH'k aa HCTaTl^ a\^(- 
p'kcKik aac HaroAi8A0Haop, ujh B'k3^ MiTiT-k uih TpiK^ nik a^ku- 
rik A'i^Hca uih unaiHUH né ck ^hti^ ^h HfTiTi . uih aiipcf 3 
3Hai UIH a^K^Hccpk aa ^h K'ka^nS Mapf ^^kpk c4^i%pujkHHHf^ uih 
(pa ÏVW AHiA Kik/un 4^a6pH i|^éapT( ij^p^aioici, ujh «uHpoc'â Ka T'k- 
ai^A UIH Ka 3a^HpHa uih Ka AHRau^H; uih fpa ^hhac aaB(; aaTcac 
ncrpi UIH aaTMi poujHH^ b(P3H; M^x^fkTî, raaecHi, aaBacTpi^ 
MHpkH (?) aaTiac ^HTp'aaTc khr^ph . ujh K^kSTik flaiKcaHAP^ ^npc 
pkCkpHT lUH Bk38 BknaHC xk. 4^0K; iUJHHA "'^ noapTa piioa^H^ 

UIH .|vHA^Tk ^H CTkT^ . 2 . aHPMH U^ aOK^ ^HHariUT'k a^H^ UJH 

3HCC : cTikH flaigau Api ! hS mah KikaKa aokSa c^l^n^HT, kh^ bch ncpi) 
UIH t8, uih wi)iHai Taai; mc tî ^HToapHi nik anccTi naTpS ane 
Hc K^pgc AH paio : Biirp^^ 64^pa4^T^; Ohcoh, FiOH . ujh aKoalc 
A'kCK'kaiKik {laiKcaHAP^ luh if^^kK^ ^h cT'kan js^î nuaTp'k; ujh no- 
acHT, iuh CKprici K^ caoBi MHHii|JH UJH ;khaobci)jh : „c8 HacKcaH- 
AP^ /uaKiA^H, ^HHikpaT a ToaTik aSa^ii; iv a^aio uih n'kH'k auH^ 

BIHHT-aM UJH aUM'i ^M ilUHp'k .|vHHaHHT( . 2 . aUPCaU UJH iWK Hcp- 

Tapk ck H^ Mau Mipr HanuTc, ujh a*^ aun^ ^u'aai ^HTopcS aa 
A^Mî] UJH HHHi Ba Bp'k Ck /U^aprk aa paio^ u'kH'k anH'k rk 

RHHC; K'k MHHI Ba AMpifi A\A\Î HaHHTC; Ba HlpH.^^ UJh X^ aKOa-b 

Ck ^HToapcf flacKcaHAP^ ^a aSaii^ uih bchh nikU'k d\A ax^htîaî 

A^ ^iîfiy UJH Bk3^ bH WA\^ A\Afiîy X^ a^HP 1000 X^ KOlitH; UJH 

A'k rpoc 500 A*^ koi^h^ ujh airaT a^ ^^^^ /uShtc k^ BCpHVH a^ 
4^îep; UJH h8 KSTC32i HHiUiHH rk ck anponnuc a*^ a^"^^^ • ^" 
<U4H Mipcc Aiau HauHTC UJH Bk3S IV iW^îfiîf A'^ ^^'^^ /U^HTi ac- 
rir-k, UJH (pa ujh aniA a^^ ^^^^ 1^00 boi^h ujh rpoc 500 koiuh, 
UIH ipa ^H ujapoi ^HBka^HT a*^ nuHoapcac îh ujh-h i^hh^ répa 
K^ A^Hi^HH ujh nan^HV^; ujh ck a^3Hift raac^a îh x^ 3 3Hac Kaac . 
UIH TpcK^pk UJH anLft . UIH ^NTp^Bik Hai^aHAP^ npc ^^naoco^H^ 
MHHC 4^épk aMCH iva/UiHH ? «p 4^Haoc64^H 3HCcpk : cnéuc-ck rk 4^îhc 
n^aM UJH 6BBa; UJH Ba uj'kA^ ^^^ n'WHik Hi Ba uaipc )^c . ujh 
anoH cHk Bop ipTa uih ck Bop caoB03ii. 



*) cf. mai sus vol. n, pag. 133—134. (1784.)* 



168 1799. 

UJh A'k aKOA^k Mificifih . 6 . 3HAI tiiH a^K^HCfpk aa w uê^iêfi'w 

i}\Àpê, lAIH IpÀ ^HTp'kHCa ^HT^HIplK Mapi; lAIH 3HCI ÛAÎKCAHfi^fi^, CK 

•I^HKaafMi MHHi api un'k k8 iii'kH3S; ujh ck aaci mi^nhcuh a^^apik 
aa rSpa rponiH, a^HKa aa Siua nfqjipH aMiA . iaih HHTpk flafKcaH- 
Ap8 k8 a'^^^uihh .|iH nfqjfp'k iaih cxpHra : Bipu mi Ra r'kCH ck a 

TOT, OpH aiMHS; OpH WC, OpH HÏaTp'k, TOT Ck aSai^H ; K'k HêAA 

Ml Eh r'kcii iuSatS K-kH-ck-sa iaih Miaa mi Ra rkcA oSi^hh Rikii-CK- 
Ra . ujh SaiBaapk ^HTpo 3h iaih ^HTp'o noaiiTi, iaih-h cKÔacipk inHAi 
ai^apk aa ai'kHHCHH . iaih mh'k iiAHipk, 31101 !laiKcaH;^p8, ck .(^Hon^p- 

IţicKlk TOIţH i^pklţiqil; IAIH MHHI Ml CKOaCI ipa TOT HÏITpH CK^a^HC^ 

a8p IAIH M-kpr-kpHTapS iuh ivaci ckSiUHI; a^^h Shiih at>aci lUSaTi^^ 
aaiţHH M aSici hhmhk . aaiţH ck K'kA ki^mh n'aS ckoc iuh ih. 

LUh xh aKoak Mipcipk . 4 . 3Hai iaih amSncipk aa 8h i3ip . 
up fi.AK'K B'kr'k niipHai ScKaT .|iH an'k, c-k-a cniai, niqiHai ^hrhh€ 
uih i^Sgii .|iH an'k, uih B'kr'k ujh aaT^a iaih ^hrhhi iaih ^^î^ù 
IAIH aMiaa, iaih cnScipk aSn flaïKcaHAP^ • ^'^ 3Hci aop, ck ck cKa^i 
(! I. cKa'a^O TOiţH wcTauiH .i^HTp'aMiL an'k k8 Kan aop, iaih aiua 

^^'kKSpk uih i^SCIpk TOIţH RHH UIH TapH. 



CLXX. 

1799. 

(80, 41 pagini.) 
Bldll^d aBA BipTCA/l^C, liJÏ a aSA BipTCA^HNC 4^iMOp8- 

aSA AiNnpiBN% liJi a a8A KaKaciNc mnorSiS^ti aSA. 

(Ghbik) 1799) éd. 2. 1836.*) 

Chipul luï Bertoldo. (pag. 1 — 2.) 
PoaiaHTSa. 

•|Lh c8Ta a uiaca jï,î ahî, cT'knii^H'h ^h AoHrocapyi^a Kpaioa 
flacoHi, Kapiai aR'k pt'iixkHii^iA ca ^h MiTaTi: BipOHa . Hmict 
AOiUH ipa b8h, Ka;i;HA uu Afi^^^j ^^ ToaT-k iTaaia a8 î^oct cr^k- 
n;i;Hipiï caai cSnSc-k . Hpi aM^k Rp'k/Ui ^h HiHSTSa BipOHiiH ^h- 
Tp'SH caT KpiTaruaHa, ipa oyu HikpaH auS/ui BipToa^o, H'kCK^T 
kS w CTaTSp'k a Tp^nSa^i ^oapTi Spis^T'k, kt^ ipa k8 KanSa ^uapi 
aSHrikpiH Ka ^h wiJ, M ni^pSa pouiiJ, uih p'kTiJH3aT, o^pA^poc 

*) cf. maï sus II, pag. 118—122. (1779.) 



Avestiţa. 171 

Ji,àfi K»M T±ï ^HBp-kKa Clk H8 4^11 HIHI ^HBpikKaT^ HIHI 

^HTpiLBni OaroTTi^ m eSpSAHik kt(^ K4p( w kShock iui wpsii? 

Oyp^iHîM, K-k 0Yp3iK;^HA8cik ivps^ii wpi aa iU^i^Hi; caS aa 
niHoapc^ fa cia\T( apc8pa k;^-i fi^î oyp3ik;^. 



CLXXI. 



1799. 

(a. Ms. Gaster, Codex luiscelL, fol. 38 b — 39 b. — 6. Ms. Gaster, Codex mîscell. 
1777, fol. 38b — 39a. — c. Ms. Gaster, Codex miscell. ca. 1800, fol. 12a— 12b.) 

Avestiţa aripa Satanei. 

fl^HK'K (8 cil^'KHTS ap)faHr(a MH)faîa bocboa^a^ norwp'K(H)A8- 
Aiik AHH a^S(H)T(a( laHivHSaSH^ B'k38H nf Sh /^y HHKt^paT kS wku- 

a(() Ka CTMHaC; IUH /U'KHSAC KA Ji^t J^WK, UJH t^HPMC Ka CKMHpHaC^ 

lUH n'kpt^a KanSaSH nia^Hik aa Kia.aK'^KH; ujh i^ai^a Ka K^KTapaNt^ . 
Mp ap^aHrcaS u 3i).c : ct^kh ci^TaHiv ! iuh ct'ktS . iuh j'Kc{t) ap- 
pHrcaSa : ^H ^Hfi,H bhh t8 a^X HHKSpax^ iuh Sh^c ai(pM(? K8/u8-iţ 
(CT( Mmîm T'Kt^? lap ( 3^c(() : n( mhhh aHk ki/ut^ {lB(CT(^a^ 
apună ckraHH; apună ^um^parSaSu NWcxpS BWUBWAi^a B(a3i).- 
BSa; UJH aKt^/u aa^ a83UT a" w 4^(HWp7!^ auS/Uf^ MapuA, 4^aTa 
a8u IwKuai uiu {Ihuh^ kS/u kti^ spa ck uacKik np^uK^ npc Ic . ^c . 
Na3apUH(H8, mu m'k ;i^8k k8 aai a^fac /ucipcujSrSpu j\,hœwmi[iî, Ka 
ck w caiUHT((c)K UJH ck W/Uivp npSuKt^a îh, 'jifini^ k^m am ca/VHu- 
TCT UIU nf aaTf ^îmîh n'kU'k acTik3H^ ujh ca%uHT(CK . Mp i8 ap- 
^AHrîA^^A iWnxàHA, fi.AK'K A^yKH AiuA, w upuNcikU fi,î ui^pSa Ka- 
nSaSU; UJH w aerau, mu w ^fpfKau, mu .(^uHunSio a w eatî i^ivpTC 
cxpamuuK k8 eunt^a Hia fi^H j^WK, rnuu nSci^u naaivmSa nea a" 
iUWpTf ^H KWCTcac-u; lap c ui^na 4^wpT( xapu, mu ci^ p^ra j'k- 
Ki).HA ama : pivrS-ai'k ap^aurcac AXh^ahm, /ut^uHUTWpioa aP^^h- 
awp; tfuau ca7!^E(L|ic-M7k jî^hh acrKxSpu . Mp i8 apj^aurcaSa /Au- 
yaua aa% 3TkC : t8 A^)f uuKSpax ! cu^hh-m, KtJ/U ^uTpu TtJ ^u 
KacT^ac wMUNuaivp; js^^ J^a*îh c/uuuTfac ^^uAicuaop k^kh^ c1).ht 
rpfaC; mu ah iv/uwpu npSuKSa? Mp a 3ikc(() : iv^* A" 'Uapu ^t^- 
pcpH mu ScrSpu/uc cnt^Hu-H-Bivu twti a/vcipcm^r^pnac aicac scac 
ACBwaii[iH npc aAi7kp9(H)T8a kiwtc t^uS . 68, ap^aurcaf A\h^ahm, 



172 1800. 

KTkHA ^HTp8 ^H KaCkAC IV/UHHHAIVp iWK J^AH ^H M^ATÎ KHR^pH ;^H 

H'kA^HHpH ; Mii, 4^4K : ivr4p^ ri).HHn^; /USCK*^^ cnSpH; naH^KTi^H^ iii'KHik; 

IIJH .(^H TWTC KHnSpHAC HH 48 fifi^ A" CT^HNI^'k lUH 4AI 19 h8- 
MH . K8 N^AICAC MîM AHÎM ^4K TWT iJ^CAIOA jifi pT^STlkl^C ; Up 
S(H);k^H C-k BlVp 44^A4 H^MCAC tWÎM CKpHC(()^ îè AKWAW AA 4MI K4C('k) 

hS M'k niVT anpwncA k4A( ^h uianTC mhai jï^h awk . ujh h8<uh- 

M MÎM Cl^HT 4H(CTI : MHil ^^HTlkH; ABLÎCTÎil,A', 2. Bp4H4 ; 3. 3'k' 

AHH4 ; 4. HCK4P4 ; 5. nH\A ; 6. HcnpaeLa ; 7. ahb4 ; 8. m^^a ; 9. ^46 ; 
10. rAt$BHH4; 11. HHK4pA^; 12. TîOk'j 13. y^a8c4h; 14. tiy4a; 

15. NŒCA^pHA . 16. TCAN4 . 17. r(CH4 18. plVT4 19. 3'KA7kC4/UK4 . 
lUH nCNTpS 4H4CT4; iWH^AÎAH Afi^AUrîAîj ^^^ *f** /lll).H^AC T4A( 
4HHCT^ 34nHC AA A\î\i, K4 Cli^ Mlk CAWB037!^ Ji^HH ACrikT^pH UJH 
AHH BlkTlkH . tap (8 4PYaNr(A8 4H (! 1. TkH) 37kC7kH 411J4 : tilTTk Klk-H 
nw(p8H)H(CK k8 H8/UHA( T4T7!^A^H; ujh 4 i|^(IO/\SH UJH 4 C^I^HTSaSH 
fifi\y Ck Nt$ TC iU4H 4npwnHH JS^H fi^E^A 4^H AMHi37!^8 4H8MC KS- 
T4pH UJH ^H plV64 a8h A^/UHI3'K8; HHHH A>1 ^^HHWpHH AOfi, HHMH 

AH npunaujHH /\wp, hhhh ;^h awbhtohhac AOp^ hh (!) hhhh ^hhai ^h 

K'kTI Af-8 fi^AT AWp A^/UH(37k^ ; HH CK Tl A^**"; ^"A^ H,^'^ AOK^A 
n^TIT ^H T4pT4p, A4 4iS(H)A^A B(3'kHHH; 44 T4T'k4 TTiS 8131!. (!) 
BCp3^B^4, UJH 4K04W Ck UJ7k3 .^H BHHH BCMHAIVp . 4AIHH. 



CLXXII. 



1800. 

(Ed. la OHsfio. a. éd. Ohkiio. 1868. 8^, 88 pagini. — 6. un exemplar al meu, 

vechiu, defect la început. 8^, 104 paginY.) 

IcN BapaK : IcTwpVa np± ^p^^^ocÛ^HA UpPHp ujh a np'fe 
4^pBA/\cac€A 6AENa H-fe M%iî^cTp%, liJH kS n^pSa fi^e aâp. 

Pomul minunat, (pag. 1 urm.) 

Te BHC4I0 /UHH;k;^HA AHH B83'k 

, Q rip'k fi^fi'Kr'KAAUîî ^^311.! 
B(puJH r44C ^gcpccK a^h rSpii.; 

K4p( HHHMHAC J^^fi'^, 
O^p-k UJH M 4^Wkg'kl|JI 

Te por^ A\t$3'k M;^Hr7ki04C'k ! 

K4p'k KJIvHHH K;i;HT7kpH 2|sp8/U04Cl).; 



Avestita. 171 

Ji,Ap K»M T'kl ^HBpikKa Clk M J^ll HIMI wl^HBp'KKaT^ HIMI 

Atcep'kKaT ? 

es M'auj B'kiibi ^HTp'w Mfi±î]iî Kapc npiN^i ncqji . lui upik 

^HTpisik OarOTTI^ HÎ B^P^AH^K (CT(^ K4pc w k8hock lui wpBii? 
BipTOA^o pikCnSHAC : 

0\fi^\HÎM, Klk 0YP3IK;^HA^C'K IVPBSa Wpi AA M^I^HI; caS aa 

niMOapc^ lA ciA\T( Apc^pA KX^-i A< oyp3ik;^. 



CLXXI. 

1799. 

(a. Ms. Gaster, Codex miscell., fol. 38b — 39 b. — b. Ms. Gaster, Codex miscell. 
1777, fol. 38b — 39a. — c. Ms. Gaster, Codex miscell. ca. 1800, fol. 12a— 12b.) 

Avestita aripa Satanei. 

flAHK'k (8 c^^ikHTt^ Ap^AHrcA Mh^aïa bocboa^'^; norwpik(H)A^- 

Allk AHH A«S(H)Tf A( IaHWHSA^H^ Blk3t$H HC SH ^X HHKSpAT K8 WKU- 
a(() KA CT(AHA(^ lUH /UlkH^Af KA Ji^î J^WKy UJH i^HrMf KA ChHHfiHMj 
lUH ni^pSA KAn^ASU nikHl!^ aa K-KAK^KH, UJH 4^AlţA KA KlkTApAH^ . 

Mp ap)f AHrcAS u 3i).c : cTikH ckTAHW ! lUH cTikTb . luu 3ikC(() ap- 
pHrcA^A : AH Shah bhh t8 a^X hhk^pat^ iuh Sha^ Aicpgc? KSmS-iţ 

fCTC Ht^A/VCAC T'K^? lap f 3'KC(() : ne MHHH M'h KiM'h flBCCTCl^A, 

apHna ckTaNH^ apHna ^Hn'kpaTSASH Nwcxps bwhbwa^^ BM3I).- 

B^a; UJH AK^AI A Al A83HT A^ w 4^iMWp7k AH^Alf^ A\ApHA, 4^ATA 
A^H IWKHM UJH flHHH^ K^AI Klk SpA Ck HACKlk Up^HK^ HpC îc . ^C . 

Ha3apHHCH8, uih m'k a^k k8 aai mîm /ucipfuiSrSpH ahcbwaclijc^ ka 

Clk w CAIHHT((c)k UJH C'K WMIVp Up^HK^A (H, 'fi^'Sfl'K k8A% AAl CAIHH- 
TéT UIH nf AATC ^(A/VCH H'kH'k aCT7k3H; UJH CAIHHTCCK . Mp fS ap- 
)^4Hr(ASA /AhYAHA, A^I^'^ A^'i'KH AUÎA, W npHHCKH A^ Hl^pSA KA- 
nSa^H^ UIH w ACrAH; UJH w ^^(pCKAH^ UJH .(^HHHnSiO A W BAT( i^WpTf 
CTpaUIHHK kS BHMSA MfA A" ^WK, UJHH USClkH HAAIVUJSA HCA A" 
MiVpTt ^H KWCTCA(-H; lap î I^H^HA i|^WpT( TApU; UJH Ck p8rA 37!.- 
KlkHA ^HIA : pwrS-AI'k ap^aHrCAC IWh^AHM, Ali^NHHTWplOA AP^^H- 
AWfj MAH CA7kB(l|IC-AI7!. A^H ACP'KTSpH . Mp (8 Apj^ANrCASA /Ah- 
^aHA AAI 3TkC : T8 A^V NUKi^pAx! Cn^NH/U^ K8AI ^NTpH t8 ^h 
KaCkAC WAIHHHAWP; A" ^^^H C/UHNTCAC ^^HAICHAOp K^KHA ClkHT 
rpfAC^ UJH AH WMWfiH npt^HK^A ? Mp A 3'Kc(c) l W^l A" '^^PH A^' 
pfpH UJH SCT^pHAAC Cn^HH-l^-BIVH TWTf AliipCUlSrSpHAC A%fA( HCA( 
ACBWAfqjH np( AAA'KpS(H)Tt$A Kl^Tf 8h8 . 6S^ Ap^AUPCAC /AH)fAHAf; 



172 1800. 

HlkHJk, ^HTpS ^H KaCKAf IV/UHNHAWp M'K J^AH ^H AlSATf KHH^pH Ji,H 
H'kA^HHpH ; M-K 4^4K : Wr4p; rikHHlk; M^CK*^; (H^pH^ HaH^K-kH^ iU'KL^'K^ 
lUH .ţ.H TWTf KHn^pHAt HH 4^ A^X A" ClkHNHIk lAIH 4/U 19 M- 
tWH . KS MMÎM tWÎM AHêM 4^4K TWT 4^(AI0A A" pl^^Tlkl^C ; Up 
t$(H)AH C-k BlVp 44^A4 N^/UCA( éWÎM CKpHC(()^ î6 4KWAIV A4 AHÎ Kac('K) 

h8 M'k niVT 4npwn(A k4ac a" uJ4nTC /Uhac a" ^^k . ujh h8mh- 

M tWÎM CKHT 4H(CTC : HHA A^NTH^H^ 4RCCTf 1^4 ; 2. Bp4H4 ; 3. 31^- 
AHH4 ; 4. HCK4P4 ; 5. nH\A ; 6. HCnp4B4 ; 7. 4HB4 ; 8. M^^A ] 9. ^M ; 

10. r48BHH4; 11. HHK4PA4; 12. TêA; 13. )^i$iiSB4H; 14. TC^ca^A; 

15. HÎRÎJi,tfiHdi . 16. TCAH4 . 17. rîCHA 18. pWT4 19. 3'Ka'KC4MKa . 
UJH nCHTp^ 4M4CT4; MH^AIAH 4pY4Nr(a(; ^^^ -f^ éW^MM TAAÎ 
4HHCT8 34nHC 44 Mî^, K4 CK /Ulk C4WK037!^ J^HH Atr'KT^pH liJH 
AHH BlkTlkH . tap (t$ 4pY4NrCA8 4H (! 1. 'KH) yKCKH AUÏA : tilT'k K^K-l^ 
nw(p^H)H(CK K8 NSMHAC T4T'K4^H^ ujh 4 i|^(l04t$H UJH 4 C^-KHTSaSU 

A^Y; c'k h8 tî M4H 4npivnHH AH poB^a a^H A'^NC37kS ah^mî k8- 

T4pH UJH A^ PW64 ASh A^'^M<3^^; ^^^^ A" ^^HMWpHH AOp^ HHHH 
AH npHn4IUHH AlVp^ HHHH A" AW^"'*'^^"^^ ^^P; ^^ 0) **"^" SHHAC A^ 

KTkTi Aê-8 A^'T '^wp A^^M^3'^^ ; **M ^'^ '^ê A^^M? ^"A^ H'^H aok8a 

r'kTIT ^H T4PT4P, A4 4iS(H)Ay4 B(3'kHHH; A4 T4TTkA TTkS RI3'K (!) 
B(P38b8a, UJH 4K0AW Ch UJ7k3 .^H BCHHH'BCMHAWp . 4A/VHH. 



CLXXII. 



1800. 



(Ed. la OHsfio. a. éd. Ghkiio. 1868. 8*^, 88 paginï. — b, un exemplar al meu, 

vechïu, defect la început. 8^, 104 paginï.) 

IcN BapaK : IcTwpïa np± 4^pBmccBa8A UpPHp ujh a np± 
4^pBMcac€A 6AENa H-fe M%iî^cTp%9 liJH kS n%pBA ^e aSp* 

Pomul minunat, (pag. 1 urm.) 

Tî RHC4I0 /1/ihh;k;^ha a^h R^yh. 

, Q np-k jf^p'Kr'KAAUîî ^^531^! 

BcpujH rA4c ^gcpKK jî^HH rSp-k^ 

K4p( HHH/UHAC ^^filk, 

O^plk UJH AC AM'kg'kipc 

;\^n7k MC AC ^A^^^'^^'^* 
Ti por, A\^3'k /Ui^ur'kiOAC'k ! 

K4p'k KJIvHI^H KAvHTlkpH 2|sp8/U04C'k, 



Barac: Arghîr si Elena. 173 

Ahh MivACTpa Ta n^T-kpi, 
At^H nprHp npHciMHpi. 

npPHp a^ 4^0CT Kp'KHlIJWpSa 

Hia /uaH nf^mcHT Kt$ A^pSa; 
Oïwa ma /uaH mhk ck qjïi, 

[•|Lh XP^HHKa 4^HpÏH CKpii:] 
Û aSfi flKacTOH dMtWî, 

Kpaioa Mia Korar AHH^^ai^a^c. 
K-K ^KTk H*aa^ A^T ^ Kàac 

Aé MSaiÉai H'KpïH caai. 
Gik 3HHf AHHTpt^ a4^aaTi^ 

Û ^H aR8T W HiTATi, 

Tape lAiH a^fqjciuSgHT'k, 
•|Ltp8 w napik 4^iACTpik^ 

A"" ASa^* H-k MAH M'h^CTfi'h. 

/AaHK'K-ca ea^^H^a Kp-k^cik; 
AXifi,îHA H± np-k aa-kcTk, 

TplH il^pai^H K8 la CTk HlwCKSplk 

Ahh nii.pHHT'kcKi!^ Kiwa^^pi).; 
•|LcTk HHMi oyH^a H'apê, 
Ks A^Hct^a acik/i/in^Hapc^ 

•|LTp8 RtcTiL UJH a^ikpHp'k^ 

K;^T c'aS mjk^îficHT k8 il^Hpii. 
Gik a^l^aa iv npic ^Hp^cKi^ 

rp-k^HHT!. w|inOAOCHT% 

Bpa naNH^K a< ^P^'^^'^H^ 
J^î AM 4^awpHawp 4^'ki^^ 

HhHH fiXSj KOa-k Bli.aHHK'K 

KspMC aiS^Hrik ^^awpHMHK-k; 
AHHKoaHi ci^nT noa^H RipAi^i^-k, 

G'k Ti A^^4^'i^'rf3H A^ i^anTi. 
•|Ltp'w 3h asH Kpaioa 

Acc4^'KT^HA^-c( K^ Tpaioa 
Aa oyM no/U nS^aT cockipi^ 

UlH-a R-kA^ KSai ^R(p3'kipi^ 



174 1800. 



ÛAB A4 4^A0apC K4 4PVUHT8a/ 

/AhPOCHHA 4^ TOT nikiU;f%HT8A ; 
npC K4pC HIK8H0CK;f%HA^-A 

!ll|JinT4 p04A4 Clk-H KpiiCKli 

Ka il^iiAioa ck-h HUiUip'kcirk : 
Kik 'HTp'w 3H wi^AiSr^p-kiiJC^ 

IUh a< TpcH wpH ^4^/IWp'kl[J(. 

IUh npf rpcAHHapioa kmai'k 
K4 ch js^± A^ a^hcSa c'kiUi!^^ 

Hf ili;i%Hlk 48 CKAHT nOM^A? 

K'K M^AT CK iUHplk TOT WAISa^ 
K^M CA 3ÏW4 wl^^^AWp-kllJI, 

HoARTf K04Mf^ UJH pOA^^MIC ; 
Jf^Ch 3ÏW4 h8-a An^Kl!^, 

IIlkHlk niCp K4 W HTi^ASKI).. 
Mp KpAIOA Ck ^TpHCT'k3'k^ 

KlkMH H^ n04TI Ck A( B43'k. 

B7k3;i;HA k8/U ^MSrSpiLipf, 

Kik K^kp B'k3;ivHA ^if^Awp'kipc ; 
fis rtôc npfCTi hoartc n43n^^ 

TpCH n'K3HTWpH K4 CK ^4311; 

K4plH n'K3'fc k8 npHBHpc 

îl Al^kpCAWp p8A/V(HHp(. 
Kp4IOA A^^HH^'^H'* B.HHt, 

KS PA^HA CK AC B43k BHH(; 

•llck [h( hhhc rA^HAi^ipc] 

MS ^TplKAT : „Ml RT!.3SpT!.? 

LUh h( a^P'^^ npccTc /U'kcSp'k?^ 
6h p'kcnSHA't A^ w A^tt^: 
„A\hn8h( ^cnn^HM'KHTaT'k ! 

K^K C84^A^HA W A^Tlk coApis 

fli^ KTk3i5T ÎKOC T04T'k Î^AOApI^ ; 

MtIv NHl|JC /U(pHllJ04pC; 

^4p CS^^AJSvHA W COApC AHHlv^ 

K8 A< ^^^H A^^'l^^'l^ HAHN'k 

H8M4H A<K^T Ni AU^K'K 
K8 HIB'K38T'k HTi^aSKIi^ 

Aé n'kp'k npi AMP^"'"'^'"'^ 



BarAc: Arghir si Elena. 1 «O 

KpaiOA TpHCT ^ Kark nA'faK'k^ 
IUh h8 n^rî cik-A iuaA Tpi^Kik; 

^H npWpOK; lAII-H nwpSHM'kiiJi 
Gik-H cnSHf; iiJH npwpOMacKii: 

HhHI n8T8 Ch'H C^Ji,±CKK 

A^u 4MCA noM ^ rp'kAHH^? 

G^k-H 4^aKlk Bpf-W npHMHHlk? 

^ ^f-A Ba cn^Hf; E^Hik naaTii. 

ripwpoK <I>HAaprr ahSam, 

Mapi Bpf^KHTwpio npi aSaii^ 
TpfA 3HAC cik coKOT^kqjf, 

UJh anou w|iH npwpoM^kiiJi 
]^HK;f%HA : - Kpaioai ! npf WM8a 

Hc K'a8 CKAHT iţii noMSa 
A'aM a^^aaT^ ^c'k n^THHUik 

HS fCTf A< K^HOqjHHHlv : 
K'K f aSKp8 npiCTC 4^Hp(; 

UIh /UivfCTpii cSniţHpf; 
UIh a^^Ha ^'k c^k^HToapi 

6cT( UJH CTlkn^HHTOapI^ 

GHHrSpi!^ ai cT'Kn^H'ki|j( 

Aï KSal^gc, lUH p'Kn'ki|j(; 
UIh npHH aat^a M ck noarc 

Aa aSa^HH'k a ck cKoaxc^ 
Oikp' npHH ^iioa TiiS M(a a^amc 
I Kap( cSnT noa% cii ce K^ani. 

J KTk niMTpi^ la C^HT CTi^AHTI 

I Ka CK-a Ba3'k, kti^-a lod^ipc 

UIh a^ ^^H"* ^^h a^P^^J^ 
^HHTp8 Kapc Ka (! Ba) ch lack 

Allapc cKA^peii aa kp^^ack; 
Kik (a Ba CK npHBfM'bcK'k^ 

•|L aSai\f CK p'kT'kM'kcKT!.." 



178 ca. 1800. 



CLXXIIL 



ca. 1800. 

(a. Ms. Eminescu fragment 6 foî ca. 1800. — b. Ms. bibi. centr. No. 325. Folio, 

n nepaginate -|- 88 fol paginate, copie din 1818.) 

kpwTOKpHT miî iTpiTdca» 

Naşterea luî Erotocrit şi a Aretusiî. (a. fol. 1 — 2.) 

IfpWTéKpHT* IIJH A Aéfl n(3U;CTpiT xiAl^ASH ckS BH3Hpi048H. 
•|L nOAHTÎf il^H 6piKAÎC Jf.Hf\likfiÀT\iAj CK âJ^Aii AHÎCT BH3Hp 

aMam nf3WCTpiT; UJii hS J^iunii Kwn'm huhh BH3Hpi04^ hhmh ^- 

fVKfiÀrSA . Mp* î^lkKi^HA pSrikMlOHC iU^ATlk lUH SH^A lUH AAT^Aj 
4S fi,ÀT fi,A\mji^ IIJH H Ci8 HlkCKeT ^Hni^piT^A^H W ^ÎHWAflk 
JJliWApTÎ J^p^AXWAC^, Ulii M née HÛAMAi fH flpCT^CA . KÛaA UIH RH- 
3HplOAéH H C'i8 HT^CK^T 8h ^HHWfi, Uîiî a'ĂS hSMHT IcpOTIVKpHT . 
LUh KpCCKJSvHA CA* UIH 4^HHKA w|iHnikpiT84t$H MlkpHUJWpH; laS JS^AT 
AA lAlKWaAlk nC 4iU;^HAWH; ^HTp'SH AWK . IUh KpiCK^HA hpWTO- 
KpHT 4^îl04 BH3lipiOA8H iUipf; 48 HOp^HMI^T ^Hn^kpiT^A A^^K448- 
a8H; A^ ^^ ^KOC nC IcplVTOKpHT A<H )f4pCAl84 w|iHn'KP'kTécK*, A< 

8hac cik 44^4^ flpfT8c4; Tf4%;^HA8-ci A< Rp<-w pivSTiTI . Mp Ifptu- 
TOKpHT A^nii MC c'48 ck6c a^^* X^fi^^9 AWpîik ^wa^tî niHTpS 
ÛpîTécA, IUH NI iuiif nbr^^HA ^^hkti^ p'kba^ cku*^"!"^ AP^i'w^^'' 
c'4S A^^ WA^'^^ K4 cik w ^Àyh, ujA hcr^t^^ha hhmh k8 8h Kiin 

4 4^4Hi K4 C'K-H Ck A<UIKH31k 8UJH4C ^ipCAlS/lSA^ c'4S ^HTIVpC 
^HH4nOH K8 MSaTI^ A^lk^HUMIOHC; UIH fi^î 4K0AW 48 w|iHHinéT A 

nAivHMi A^ A^P^A u^ AP^v'WCT'k flpcTScîH^ ujh c'iS a^^ akaci^ 

CSCHHH^HA A^HTpS 4A^HK/ HCCnSHHA HHMlkpéH MJ 4pi . j^iHH ^H- 
Tpé 8H4 A^ 3H4C( ^HTp^^HA 4^ TiTlkA C'kS^ 4t^ Mip^T B4HH; K4 CK 
J^ĂKlik SH KÎ6uJK* A< KpHl[ji4 ^H rpikAHH4 MJ 4B'k . Mp TiT'KA 

c^S A^ AP^i" Mi-H ipA, 4'iS 4CK^4TiT; UIH uS A^*^ Bp'w k;^tcrA 

néHMH A^ B4HH, A< ^^ HAHHHT M'Épcp'fc 48H . IUh TWKAHÎHA AII- 
ipCpH HCKSCHHH; 4S if^'kKST 8H KÏOUIK A^ KpHl[li4 ^^wipTI ^pS- 
A\\bc, UIH ^HnOAOBHT w|iH 41kSHTp8 Kb i|^i4IOpH A^ 4^l4IOpA A^ 
4l|ICpH^T8pH It^Kcéxi KS 4>^P; ^H K8 HÎiTpH CK^Mnc; UIH /^én'K H( 
4'iS rikTHT k8 TW4Tlk ^H^^p^MCd^ip-k, 48 uSc .jiH ÎA CK^i^HI; 
iUiCK A< ^^AT npél^S; UIH TU;4TI CXpiCAI UIII Toixi A^Kp^pNAI 
Hi 4B-k C4 . HnWH 48 wl^HMin^T 4 CKpîC Hril|l( CTli^^pH HCHTpS {Ip^ 
TécAy UÏÙ A-k^ AHnHT A^H A'K^HTpS HpC VTKfiiTî, K4 WpH K;^HA ^ 

/UipMi cik 4i B43'k; UI A ck Ci 4/i^Hrik(; uiîi jsfin'h Anicr-k a^ 3^ 



Erotocrit. 179 

rpiiKHT IU A KiinStfi lïîi k8 Bikilr^kAi 4M(CTCKiTf k8 c;^HVi A< ^ '^^H; 
Hfi|iîHHA iUii|jfiiJt$r8A 3SrpikBÎ(u [hii ^i Aa 4^pf wi^HR^kitir 4^ïiiha]; 
uiA aiuA rikTi^HA^-Af Twin, a8 KïiaiiT npc 8h npfĂTiH a^i a^h 

KpiAHHHOCy Mf-A KÎCAia IlOAHA^P; lUH US CH^C TWaTI HfAI HC Ab 

i^uc^T^ uiH hÛm Ky ^WApTî m^TUMiiiJi fi,î AP^^^^*^ flpirSciA; 

IUN A^"*!^ TWATf M'kAI Mf US COSC M-fap-fc Ci|^iT A^^^ ^^* - I^P Ho- 

AiiAop ia8 3ric : IiporoKpHTf^ A^Kik aii npHHC npi ACcni3HAC ihh- 
MÏH TiAi AP^r^^^*^ {Ipcréciu; la-iţA kaaSa luA rkTiiHA^Tf enhi 

Ck AlfpVCAI* AA Iţip'k AM^kHA^H; A^^P^^^ >^** ^^" ^"'1'^ UJH TC 

sa CAikBJi a^tSa mc t4s KbnpHHC . Mp hpoTii&KpHT 08 p'KcnéHC : 

lOBHTC npîiTIHf; MlkKip Clk Alipr* AA Ci|^lkpilJHT8A aSA/IÎU, AP^'^^^^'I^ 

flprrécÏH M w Béio h^T-k Sht^^ 4^ïAha kiw c'aS cKpiic npc ^^^^h- 

3*KaC ÏHHA/IÏH MÎM, UJJI K8 Ppi^ UCTC KA Clk UCW Bpi WAHHflVap^ 
AfH K^MfTSA A/IÎI^ . KS TIVATf AMfCTlc î^ cIhT ACKt^AT^kTI^piO; 
Ki«IH ipîS BHHI Kli hAmH W A^*^*^; ^^ ^'^" ^HB'klţiT hAmH Al'k 
BCH *f^HBlkHà pl9 . IUh A^nik AMicTI BWpBf; A$ w|iHKSĂT SlUA 
KÏélUK^AéA; IUH A/lfpr;flHA AA AliMBlk-cA^ tas A^'T KIA^ ^KSpJ^H- 
A^W K9 TWATI ^KSp'kA/l'kHTSpHAC H'^Af MÂfH lAIH rplAf^ KA H8 

K^ai-sA Ck A'k KfA ATAvT t^tiiaSh c'k^, lyji wpu K^H^ A^P' HH- 

HH ^HCAUI À Clk Hè Jf^HTfii jf.H KTOUIKS^ H'kHlk Ki^HA B4 BIHA iA . 

A^MH aS n^pnic aa iţipii j|iHnpféHik kS npîĂTCH^A ckS IIoaha^p; 

Up A^nA AMicTA TiTlkA Clk8 BH3l)piOA c'a9 EOAH'kBHT 4^WApTi^ 
UIH ^HAaTlk a8 TpHUMHC WAlkKipH j|iH TIVIŢI H'kpiţH^ K^ Clk 

rkcicKik ni IipiirrèKpHT uiù ck-A AA^Kk^ KipîH ai^at SaibaAvHA; 
Hé a'aS h^tSt a^l^AA; iiiA nikHik a c^k ^i^HTwipMi tphmAuiîh 
|NHan6H rk cn^i niHTpS ia^ BH^iipiOA c'i8 ^iirkH'kTOiiiiT uiii 

KÏHHA BICTHTépÏH; U8 CH^C K8a% Klk HS a'aS A^WliT NHK'kl6pH . 
Mp IA A83AHA AMicTA MÂA iU8AT A8 ^HMIH^T A EOAil K8 IHHAHA 

nfirrp^ A^P^^ 4^YiOASH c^S IipwTOKpHT. 



Plecarea luî Erotocrit de la părinţî. (6. fol. 42 b — 43 a.) 

fis w|iMfll8T HpWTIVKpHT AMICTI CK ykKTK K8 AA^ipii AA- 
Kp'kaiH, CWKWTHHA à A/IlkHrikÀ HI AMIAI i^'kp A< ^^n^HrikipH HHH- 
MH AM H'kpHHIţHAWp : IIpi MHHCTHIţHAIVp UIH tOCHI^H ma^pAHI^H ! 
APCHTATH ABII^H^ HIHTpt^ HinST^HIţA WA/IIH^fecKHi; CK HA^UgHI^H 

k8 ax^TA :KiAi niHTpS AHcni^piţupi mî . Ji,àp k1).ha RIHh h^hi 

^H AIHHTI C84^AIt4cKA; BlkpSlklţHH IUH fifiiflTATÎ Ml 4^AK MlplOpH- 
àt ^ TIVATlk BpiA/ll; IUH AA TWIţH WAAUIHÎH^ K8 KAAH Ap J^H, Clk 
B*K B^K^pAlţ IUH rk AlflinTAI^H Jfi CK^Tli BpiiHH pi).CnA7kTHpi k8 



1 0-; 



180 c«. 1800. 

^I^A^HTlk BSKSpïC . HS ICTI ^ ASMI àHACTA CT4TWpHHMÏU Ka CK 
M Ck CKHHBH . HciAlUNC laplklU HS HWaTH ^Ù ^TfiîCTifiî CXi- 
TWpHUKli; 4 HS Ck CKHNB4 K8 S8Kt^pïf; Hî KWHTIHHlţ jk,i nA'kHlfifiê 
lUH fi,î AAKfi^MH] KK RHCTf nSuriHli EfiiMÎ aBflţH 4 M%, RH^C 
EHp^HTWp HWpWMHpHAiUP; lUH A^B^HA^Ul HIBWI^HIţHH MtM, 4I4H 
Mt^AT HlkA^fc^A^HT ; lUU UTlk w|iH AlVKt^A Alïl^^ ^^HIO fijk, 4M 
AlkC4T npf I06|)t 4^p4THAf AlïfS; flOAH^WP; KApUAf ^H TWATHk 
BpiMC 4^ 4^WCT TWfiipiklU niTHMHAWp A/iIaI; lUN AK^A/I A^n**^ 
BWĂ C4; fCTI KlkAlkTWpU K8 AII^HI; fi^Afi A^n'k E^bjk Mê ICTI lUlw- 

3ikTwp Aikiirik AB • A^^" A* bwio TpikH i8; R4 4^h ^^^^'I'hai mïi8 

WpU w|i MC BpiMH, Up A< B^*^ ^^PH <8; B4 4^H lA 6pWTWKpHT 
j^ A|6k8a AIÏIS; IUU pikAllkHllţ ClkH'kTWUlH . HcpiOpNAWp 4/llk pWP^ 

rk Bik itïi m AB c*kHikTivui; kS BÏtaitH^ uiu m mAhî, Mmah rk 

CKHAIl64pik (!) ^TfiS BSK^pïf 4S(CT nik^^P A^ J^HTfiiCTÀfiî, Ki- 
PUAI BI&IO 4A'kn4 Jf, TlkHRAipi AHI . KS 4MICTI TpiKlkHA A/ISATI 
MicSpU; 48 CWClkT SpiAUl^ KApC TpésSH Ck IlSpsirik^ lUH 4U14 Clk- 
pSTliHA AIlkHHHAI HlkpHHlţUAWp ClkH^ 48 wl^HK^kAlKAT Hl 4pA%lk- 

cipio^ h8m4h k8 AWA;f% caS^h^ iuh 48 nAïKir . Ji,Sfi k8 mi ÛHHM'h 

CK Ji,é*îi^ h8 ICTI Tpi68liHlţlk 4 4pikT4; Ml H8A/I4U 4TlkT4 3HK9 
Klk W^T^kT^pUAI A8h 4npliHA< 4Up8A, UIH AiKpikAlHAI Ml BlipCA 

jf^A cnrkHVi . A^"*" A^^^ ^^ ^ <iUHT fi^in nwAUTÏi A^^ipik, 48 
rrkT8T; iuh j|iTWpKikHA8-cik k8 ^Ăn,A cnpi C4piiopHAi •i^niwp'k' 

Tll|JU 48 w|iMCn8T K8 AAXÂfi^ c8cnHHipi 4 KlkHT4 4MICTI K8BHHTI *. 

ÛX sIpiOAl! Ap^HKlk 4^iVK K8 nifi'h, 
IÛh Clk 4npllHA'k 4HicT*k uipik. 

Gik w 4p3ik k8 Turr8A; rk w K8npHH3'k; 

Glk 4P31k TWlţH^ AlipH IUH MHMH^ K8 TWltïA Clk Ck CT^Hr*k. 
G'k CKiUH H8ai14H flpHT8C4; A^ ^^^ ^^ *^^ ^^ 4TI4Hrk. 
ÛX CTlAHAWp! Clk H8 P'kBAaiţH; WpH C'k 4^iMIUH Bp'W MHHt^Hi 
Ilf 4M(CT THpUH UJH Hl^r^H; K8 TpikCHCT Ck-A A^'^'^HH. 
G4^HHlţÎH TWlţH 4H MiplOA8H ! AX'K fiWV CK Blk 8HHlţH; 

IUh w|inikp4iţH! 4c8np4 a8h k8 wi|jh ck Bik nwpHHiţu; 

G'k-H BÏH npiA*!^ -f ^fià a8H; UJH CTlkUl^Hlipi CTpiHHH 
Glk HA'kHrik K8 M4pi AAAÀp, K^kMH All'48 PWHIT Hl AIHHI. 

fl^l A/IApH J!^îaVKfii]i,Afii, 

Mw4pTi k8 ckA/iiţ^pc; 

A\W4pTf K8 A^P^PH^ 

Ëitait'k k8 niHpi. 

Û\\ AI4pH îVKVKHlkTĂTî, 



Erotocrit. 181 

Hf plwS iUik r'kCH! 

PlkS^ KA BAH A^ A/II^Hf! 
Ë13 Kli ClkNT rWHUT^ 
IIUCTH TWT P'kHlÎT. 
G'kp'kKSlţH 7HHA/IÏWip'k^ 

KSa/i ti AP3H w|i nipik? 

A^TI AA CT'kR'kH'K; 

KS cScnHH TI w|iKriHik; 

Mf piuiiikH; WAwp^ 
IUh wpriH k8 a^P- 



Jalea Aretusiï. (b. fol. 53b — 54b.) 

fluilk wl^^PUKWUl^HA^-Clk MHHf-BA; ^UÈ nïfpAH IUH MH ApH; 

uiH AUJik cik fi;\ jfiH HiBWH; A^ ^ipi HfAI^A" H^ ^^" ^Ph UIH 
imipHMfni^iţHH rk nipAS uih M ck mah ^^WAWCkCKS; a^P -fU*^- 

Aini^lkH^ HIBWI^HlţlkAI A* MSATI WpH Al BHpSlCK^ UJH AlfJAHTlk 
AA npHMHHA HATHMHH . Klk w|iTlkHnA'kHA^'C'k A ABI B'kpB'klţ'kHy 
^lU AWBlkHAf^JH B^HA HWpiVSHpi . AiHH, fi^î fCTI AUlik; M TpiBS- 

ii|iH cik cik AiriHAH; A^P *<HMH npi mSat rk hS HikAi^^A^>^(Kik, 

HH k8 CWKWT'kAlk Clk-UJ IH MIA Ml KSHWilMH . Hh A^P AUJlk^KAipi, 
UJH MlkpTl TA, HS ti AinikA^ A< AMICTI; Ml TI w|iBlkpBliT'k3H K8 
tôHA wlilJ^'kAiniţACKA CWKWT^AA, A^Kli BIH Ck TI AWi|^TWpil|JH . 
\aq A^ '■'^ ^^" AC3H'I^A'I^^A^H; HIAM^TlkHAt^'TI KS Mt^HTI^ BIH 
C\^H niTpiMH BÏiaitA K9 AIWApTI w|inpiSHlk; K'kHHA^-TI KTK M 
Ti-H ^B'kpBlkTAT, KA rk CKinH . KlkMH Klk IUH AHipI^ KlkHA ^^ ^H- 
^\ A^ BlkHT^ 4^ÏHHA HAWAH UIH TplkCHHT, ATI^HMI KI^PAHAMSA 

^IpHKivui'kHAt^-cik A^ BiA^pu^ ^m aack kiwPma^ Hin^T'kHA^-cik 

4 Clk MAH w|i61kp61kTA, CHpl A Ck MAH wfiBl^pBlkTA Mll|lfluért$A 
A9H, uih ni HAABI-H Ap^HKi^HA^-W W pl^rkHIIIIH^ CAS JfJVp^ Afi^i^H- 
K^A M^pVU BiaSpHAI B'kr'LHAS-lV W Jf^HiiKK ; UIH UTlk Klk c'aS 
C^l'kpUlliT HIAIHCA< A^ BÏUItlk . Mp ^iHH/^ Kl^pM^M^A B^H UIH MIA- 
A'aHI^H THHC^ HHMH K^M M Al ICTI J^finK^K, Kh Ck RSH AA KlkpM'k 
B^HH; IUH AA nWBAIţA KWp'kBHH, UIH rk AM^Tlk ^H^A RI AAT^A ; 
IUH npUMI^KAÏl AWp Ml A^ MWApTI, W w|iTWpK8 w|iHTpS SSKSpÏH . 



182 ca. 1800. 

K'kMH n'K31kHA MMMA JOkHif à^H^rW KThfiMAy HHMH K^iU ^^pHKIk 
H8 m ICTf ; UJH CK'knikHA C^k WAH^HCCK . IlfHTpS aM4CT4 fi^Afi, UJH 
Mli,fi\Ai TA, H8 ti niffi^i, lUH M 4^HH A^HlkA'I^^KA^HTlk ; Klk KIVA- 

HasSii Hf-ui pik/uikHf^ aAHK'k jf,UÈ A'knikA'k aw4^tw0Sa, iuh pv 

iU'KHH HCTlkMlkASHT; KlkMH K8 Bpépf HWPiOkSaSH, KSpikHA BP<H 
CK TC H3B'KBil|JH fi,HH HCBWH. 

riwfTHK^a . ïlAAWWÇXdi CDplkCkHTH, W At^ MAH M^kHriklT-W 
WapHUl-HC . ^Ap AA niTHMHAi KApf CK A^AA, M^ATlk A^P^P" "JH 
}KAAH K^HI&Al[JH A^H HApTC HWpl&K^ASH ÎH, IUH AA ^HHCWAfii HI 
Clk A^^Ail; TpiAlSpA IUH Clk j|ii|^pHKWUlik UJH UpikUJ Jf^HîM Ch-H 
3'KKTk. 

flpUT^CA . G)\\ HlVpWK HICTATWpHHK! K^A/I A^^ T8 A< ^'^^^ 
WAHYH'K . ^Ap AM 'i'hC, K'k UJH HI AKWAW, KA W HHAil^Klk ^H- 
BAH^ UJH HHHH UI A^^^^nP^ HWACTp'K H^ TplHH, MH HSMAH KA^UtH 
A SHBAA; UJH K^KHA HI ApiklţH A TA AIHAWCTHBIipi; «{^HAATlk Hé 
UJH IVTpikBlipH . OhHK'K A< ^^Hl^pAT ! AH'k ^^AMH^ CK ^K^A^K UJH l8 
HIHWpWHHTA A^ A/UIHI^ KA K^KHA CKHT AATA Ji.î M KSHWCKS^ UJH 
iUAH BIIHI A/v'aUI Jj^^H HlkCK^T AHHTpS 8H WA\ npWCT UJH A< V^^ 
CK j^'Ùi lOBIITl^^ C^ HS TpAr AMICTI HIBWH^ Ml AHI-S BIHHT AK^M 
AA KAH UJH K8 ATIkTI M^AlKli^HH : 

Gthy : 

ÛX CWApi A8A/IHH'kTWpiO ! 
' AlV-k pWr 4^ÎH-Al w|iTp'AM^TWplO. 
UJh MlpH ^4^p8Mt$CniHATH ! 
fIcKSATTk -AA'k UJH-AI ^'k AP^HTATH. 
HS A%lk AlkCA; Klk WH Clk niH, 
UIh AIHAWCTHBlipi MIH. 

K'h k8 twtSa cTkHT nipA^T; 

f EHAIlţH AA HI ^AA AAI COrkT. 

Mh^KAOHHI^H^ H8 Allk AlkCAIţH, 

UIh pn^coAiiTiipi c-k-h M^^y 
MiaSH; hi a%'a8 tJpyiCKT; 

Al AP^nTATI m'a8 AHOrkT. 

AÂL'K pIVr BpiAIH, Clk AlH^KAlVMHIţH^ 

UJh hia^h cTpiHH nSTipi ciw-h js;Kp^Hn,H, 

Ka CK mVATli jfiB'kpTIHCH^ 
UIh ^ plk3BWAH A CK caShch. 
A^n'k k8A/I HIP; Ck Clk i^AKlk^ 

Ka Spvîi ck npH^^AKik. 



Klain: Acathist. 183 

Aa fTKWA Mi nikTUMiipc. 

KS w|iSm8T iUHH^HiT^ 
UJu K8 C^l^lkpUJHT B(HHH4T. 
HS-iU 4M8HMI; Klk ClkHT pikHUTlk; 
;\( jk^fiârWCTî UCTHpHC^T'k; 

UIh pikt^A Kik Mik rikC'k. 

^riW4 ACUJUH UIH WYTI3H; 

Hoanxc cScnuH, AiwKpikMcjH. 

HSM4H MCA MC qjïi^ Kp^AH; 

UIh ^WMbc^A f^î dAiwpio Kpci|ju. 



CLXXIV. 



1801. 

(16®, XVII paginate -f- 1 1 pag^nï nepaginate -|~ ^^'^ paginate -|- 2 ncpaginate : 

scara.) 

Acathist sâu carte eu mùlte rugatsùni 

de Părintele Sâmuil Klâin delà Szâd 

Sibii 1801. 

Catra cetitonu, (Fol. III — IV.) 

Ce Romanii cbiâma litere, slovénnii zic slove. Literele dara, 
sau slovele, cu quâre delà o vreme incoace se slugésc Romanii 
cei din Dkchia, sint slovenésti: Jâr cele vechi părinteşti litere 
âle Romanilor din Dăchia, precum ale Romanilor celor din Italica, 
sint cele latineşti. Deci voind a urmă mâi bine pre Parintzii, 
fiii pre mâi marii neamului nostru, de quat pre cei străini, shi cu 
bun adevér cunoscend, que mare shi intru invatzatura sporiu, shi 
intru politie folos, shi intra alte neamuri invatzâte lauda vom do- 
bândi dintru aceasta', que eâresh vom luoa literele noastre cele 
vechi, shi părinteşti, cu quâre toate neamurile [macâr străine de 
neamul Romanilor,] cele iscussite, shi invatzâte se folosesc, am 
judecat, qua noi cei ce sintem Romani se punem intra ceasta căr- 
ticica literele noastre cele vechi, shi părinteşti. Shi socotim, que 
fieste quarui adeverât Roman intzelept shi cu minte buna, mai 



184 1801. 

placé-i-vi cèle părinteşti^ deqaat cèle străine^ quăre pre neămiil 
nostru là măre barbarie Vin adus. 



Rugatsûni de diminedtza, (pag. 1 — 3.) 

Mărire Tie Dumnezeul nostru, Mărire Tie Imperàte ceresc 
Mangaitôriule, Duhul adevërului, carele pretutindine eşti, shî toate 
le plineşti, vistîéariul bunatatzîlor, shi Datatôriule de viéatza, vin-o, 
shi te salasUuéste intru N6î, shi ne cùratza de tôata spurcatsù- 
nea, shi mantue Bunule, sufletele noastre. 

*) Tatăl nostru quârele ésti in cériuri, sfintzăsca-se numele 
tau. Vie inperatiea ta, fie voéa tâ precum in cseriu shi pre pâ- 
ment. Panea noastră cea de toate zilele da-ni-o noâo astăzi, shi 
ne earta greshâlele noastre, cum shi noi ertam greshitzilor noştri; 
shi nu ne duce pre noi in ispita, ci ne izbăveşte de cel reu. 
Qu*â tâ este imperatiea, shi puterea, shi mărirea a Tatălui, shi a 
Fiiului, shi à sfanţului Duh, acum shi pururea, shi in vecii veci- 
lor. Amin. 

Rugatsune catra prea sfânta de D(u)mnezéu născătoarea, 

(pag. 33 — 35.) 

Prea curata Doamna, stepana, Născătoare de D(u)mnezéu, 
qùârea p6tzi face tot binele, primeşte aceste cinstite daruri, qudre 
numai Tîe se cuvin de la mine, nevrednicul, robul tau, ceea ce 
ésti aleasa din toate neamurile, shi te ai arătat mai inălta dequat 
toate făpturile cereşti shi pamentésti, que prin Tine au fost cu 
noi D(o)mnul Puterilor, shi prin Tine am cunoscut pre Fiul lui 
D(u)mnezéu, shi ne am învrednicit sfanţului Trupului lui, shi prea 
curatului sângelui lui. Pentru aceea fericita ésti intru neamurile 
neamurilor, ceea ce ésti de Dmnezéu fericita, mâi luminata, de- 
quet cheruvimii, shi mâi sfânta dequat serafimii fiind. Shi acum 
prea sfânta Născătoare de D(u)mnezéu, cea cu totul curata, nu in- 
cetâ a te ruga pentru- noi, nevrednicii robii tai, câ se ne izbăvim 
noi de tot sfatul celui inshelatoriu, shi de toata primésdiea, shi se 
fim pazitzi nevatamâtzi de toata lovirea cea venninâta a diavolu- 
lui, shi pene lâ sfarshitul viétzii cu rugatsunile tale neosmidit (! 1. ne- 
osindit) me pazéste, quâ cu paza' shi cu ajutériul tau fiind mân- 
tuit, Mărire, lauda, multzemita, shi inchinatsùne pentru toate se 

*) V. voi. I, pag. 9, 32, 41. 



Klain: Âoathist. 185 

inaitzam lui Dmnezéu cel ùnul in Trôitza, shi Facatôriului tuturor. 
Acum^ shi pururea^ shi in vécii vecilor. Amin. 



Psalm 6. (pag. 137—138.) 

1. D(oa)mne^ nu cu maniea ta se me mustri^ nici cu iutzi- 
mea ta se me cerţi. 2. Milueste-me Dmne^ que neputintsos sint; 
yindeca-me Dmne^ que s'àu turburat oăssele mele. 3. Shi sufle- 
tul meu s'àu turburat fo&rte^ shi Tu Dmne pene quand ? 4. In- 
to4rce-te Dmne^ izbăveşte sufletul meu^ mantueste-me pentru milă 
ta. 5. Que nu este intru moarte cel ce te pomeneşte^ shi in eăd 
cine se vâ marturissi Tie? 6. Ostenit-ăm întru suspinul meu, 
8pelă-v6iu in toate noptzile patul meu; cu lăcramile mele aşter- 
nutul meu voiu udă. 7. Turburătu-s'ău de manie ochiul meu; in- 
vechitu-m'ăm intru t6tzi vrasmăshii méi. 8. Departătzi-va de lă 
mine tétzi cei ce lucrătzi fardelége; que au auzit Dmnul glasul 
plângerii mele. 6. Auzit-ău Dmnul cererea mea. Dmnul ruga- 
tsunea mea au primit. 10. Se se rushinéze, shi se se turbure 
tôtzi vrăşmaşii mei; se se intoarca, shi se se rushinéze foarte 
de grăb. 

Psdlm 101, (pag. 143 — 146.) 

1. Dmne, auzi rugatsunea mea, shi strigarea mea lă Tine se 
vie, se nu intôrci fătză tă delă mine. 2. Ori in ce zi me necazése, 
pléàca catra mine urechea tă. Ori in ce zi te voiu chemă, de 
gràb me auzi. 3. Que s'ău stins quă fumul zilele mele, shi oăssele 
mele quă uscatsunea s'ău uscat. 4. Rannit am fost quă eărbă shi 
s'âu uscat inimă mea; que mi-ăm uitat ă mancă panea mea. 5. De 
gUsul suspinului meu, s'ău lipit ossul meu de cămea mea. 6. Ase- 
menatu-m'ăm cu pelicanul de pustie, facutu-m'ăm că corbul de 
noapte in loc nelacuit. 7. Priveghiat-ăm shi m'ăm făcut quă o păs- 
sere ce este ossibita pre casa. 8. Toata zioa m'ău ocarît vrasmă- 
shii mei, shi cei ce me laudă, asupré mea se juraa. 9. Que cenushe 
quâ panea am mancăt, shi beutura mea cu plângere am ameste- 
cat. 10. De catra fătză iutzimei tăie shi a maniei tăie, que inaltzin- 
du-me m'ăm surpat. 11. Zilele mele qua umbră s'ău plecat, shi eu 
qua earbă m'ăm uscat. 12. Ear Tu Dmne in veac remâi, shi pome- 
iiirea tâ in neam, shi in neam. 13. Tu sculandu-te vei milui Si6nul : 
qua vremea ê ă te milostivi spre el, que au venit vremea. 14. Que 



186 1801. 

bine au voit robii tai pietrile lui^ shi de tierena lui le vă û mila. 
15. Shi se vor téme neamurile de numele Dmnului, shi totzi Impe- 
ràtzii pamentului de mărirea td. 16. Que va zidi Dmnul Sionul^ shi 
se va aratà intru mărirea să. 17. Cautăt-ău spre rugatsùnea celor 
smeritzi^ shi n'au defăimat cererea lor. 18. Se se scrie această intru 
ălt neăm^ shi norodul ce se zideşte vă laudă pre Dmnul. 19. Que 
ău privit dintru naltzimea cea sfânta ă lui^ Dmnul din ceriu spre 
pâment s'ău uitat. 20. Quă se auza suspinul celor ferecătzi^ se dez- 
lege pre fiii celor omoritzi. 21. Quă se vestească in Siôn numele 
Dmnului^ shi lăuda lui in Ierusalim. 22. Quand se vor adună no- 
roadele dinpreuna^ shi Imperătzii^ quă se slusăsca Dmnului. 23. Re- 
spuns-ău lui in călea tăriei lui ; imputzinărea zilelor mele spune-mi. 
24. Nu me duce pre mine intru jumatatzărea zilelor mele, in nea- 
mul neamurilor anii tai. 25. Intru incepùt Tu Dmne pamentul ai 
intemeat, shi lucrurile manilor tăie sint cériurile. 26. Acele vor 
peri, eăr Tu vei rémanea, shi totzi quă o haina se vor invechi, 
shi qua un vestment vei inveli pre éi, shi se vor schimbă. 27. Ear 
Tu acelăshi ésti, shi anii tai nu se vor imputzină. 28. Fiii robi- 
lor tai vor lacui, shi semintză lor in veac se vă indreptă. 



Cântare jedlnica catra prea sfânta de Dmnezeu Născătoarea, 

(pag. 178—180.) 

Stă Maica cu jele plangend, 
langa cruce mult lacramend, 
quand Fiiul se restignea. 
Sufletul ei cel superăt, 
shi cu durere intristăt, 
i Tău petruns Săbiea. 
O trista, shi necazsita! 
Tu acea blagoslovita 
maica' unuia nascuit (!) 
Quărea plângea, shi mult jelea, 
shi tremura quand Ea vedea 
patima celui născut. 
Ce om ar fi netanguind, 
pre Maica' lui Isus vezind 
intr'ătata chin fiind? 
Cine ăr putea fi nejelind, 
pre Maica lui Hristos privind 



Klain: Acathist. 187 

CU Fiul séu pathimind? 
Pentru a omului pecăt, 
vezu-1 pre El in chin bagàt; 
trupul lui de chin stricat. 
Pre al séu prea dulce baeăt 
vezu-1 murind, nemangaeàt, 
quand El sufletul sh'ău dat. 
Maica, izvor de iubire, 
fa me se simtzu chinuire, 
se plâng shi eu cu Tine. 
Fa se ârze sufletul meu, 
iubind pre Hristos Dmnezéu; 
qua sé-i pldca intru mine. 

Maica te milostivéste, 
rână lui Hristos sădeşte 
tare in inima' mea. 
A Fiiului tau cel rannit, 
cel pentru mine chinuit, 
chinul lui, fa-1 partea mea. 
Fa me cu Tine a tângui; 
de cel răstignit mila-m fi 
pana ce v6iu se traésc. 
Langa crucea lui a firea, 
Tie a me însoţirea 
in plans, bucuros voésc, 
a Fetsoârelor Fetsoâra! 

Nu-mi fii Tu mâi mult amare, 
ci fa se pling cu Tine; 
se port a lui Hristos moarte, 
shi a pâthimii lui soarte. 
De ranne-i gândind bine, 
fa quâ shi eu se pathimésc, 
de cruce se nu me lipsesc. 
Shi de scump Sângele lui, 
aprins ferbinte, shi infocât, 
prin Tine se fiu aparat 
in zioa judeczului. 
Fa cu crucea se me păzesc, 
cu Moartea lui se me intarésc; 
shi cu a lui dăruire. 



188 Syndipa. 



quand mî va mûri trupul, 
fa sé-mi capete sufletul 
a raiului mărire. 



CLXXV. 
1802. 

(8«, 140 pagini) 



êAHN'bcK^ npc^^^Kéx^ 4v PwM;RH'bcK% ••.• OhbiA 1802- 

Syndipa se fôgâdueste de a învăţa pre fiul înpàratului. (pag. 1 — 4.) 

é 

06cT-a8 oy'H w^nikpiT \à nipcïA^ HÔMCAf a^h Krpa^ Kapi 
aB-k luinTf MSlpH^ A^P^ KOniîi H'iS ùx&Tj m\\ a8 pSrix npf 
AA^H(3f8 Ka cik-H A^ KOnïH, tap A^n*K M^ATik porkHâHic w|in*Kpa- 
t8a8h A'aS acK^ATiT a^"^3^^^ uJH ^^ HikCK^r oy'H 4^(Hi&p^ npf 
Kipf w|iA Kpfiţi'k w|inikpikT'kiţii^ lUH-A w|iBikuA . mil aB^HA n64^T^ 
w^nikpÎTSA Ka cik-A ^B^i^f npi 4^iiOA ciA k8 tot i^\\& ji,î j^n^k' 
njKréfiik, luiî ^HA^cà^U, «8 rkCHT a8h /li^acKikA np'k w|iH*KAinT, 

Ka CK'A j^ÀKh w|iTp8 w|iBlkl^lkTépa w^l^(AmH8HTH BpiîAHiiK, luA NI- 
ROHHA^-Clk Tp(H aHH Aa w|iRlkl^lkT8pik^ HHAIHK h8 c'aS ij^OAOCIIT . 
flluA Blk3IINA Jfiïl^fiàT^A npi 4^II0A C^8 Klk HHMHK h8 .|iBii;*K^ a8 
3NC : 4^ilOA iUYiS w|i TpiH iHH HHMHK M J^E^IX% -{^Clk J^A BOA 

A^ npi fa OiTHAHnfA 4^Haoc64^8a8H, Kik aM a83iiT A^aa M8aHH^ 
Kik tacTf Bp'EAHHK A^ 4^Haoc64^ïf; iniî 3Hk^ha an'kcT'k w^a^'i^ 
a8 KiaiaT npf OirNAHnA^ mù «8 3iic aéA : b6i5 cik-i;H a^^ "P^ 
4^iioa MÏ(8 cik-a w|iBmH 4^Haoc64^îa' upik Ov-hahrA a8 3iic : riTa 
c^HT w|irrkpiT( w|i luici a^hh^ cik-a jf^E^n, npc a^hcSa, iui^ rk-a 
oy'iUnaS A< T6aTik w|ii;ika(nH8H'k; k^t cik M ck ài^M aaT8 a^k^t 
KOKON^ ^nikpiki^iH Tiai AiaH 4^Haoc64^ . Mpik a^ h8 boio a^ npc 
J^lioA TlS .|iTp'aT;^Ta Bp'kaïf 4^Haoc64^ aaïc aa .^n'kpikUÎA tA, 
ACcnii^pi^iiTik CK ^H Bîiua Ai-k^ mil TOTik asSi^U m^ ck i^H 
A ^nikpiki^iH Tiac . /^iHH A^ Efi^Mî Hî [w .^nikpaTiJ np^K^M iB 
Mik 4^ikrkA^cK cik 4^aK npi ^iioa t^8 4^Haoc64^ ji.îC'KEX^fiiuHT, 
amA mA w|inikpikHiH Taai cik k^a^ ^^ tpibBhhi;^, cik ti mhaocth- 
BiiţiH ïXfiî MÛm kB KEÛfiî A^ hhhcti .^nikpikT'kiţK . Mpik w^nikpi- 
t8a a8 3i)c KikTpik (A : a^^^h ba ^^ii npHH nST^HUik jï,S-n,'E^ig> npf- 



Sjndipa. 189 

iii3Hi Iţii aH'ÉcT'k . Mpik A^ "^'^ ^^ ^^ ^fi^^ n8THHi;*K hS b6i^ 
aB-k cik-UH A^^ • lAp*^ GiTHAHnA a^3I)ha anicTa, a8 pikCnéHc w|i- 
irkpirSASH Ka w|iTp'aAHHC 3hk^ha • npfK^ai w^nikp*Ki;iA tA a^^^ 
HHHiBaïUH H^HH tacTi a a8A^ HiÎHf aaTSii tapikiuA h8-i;h tacri a 
A^ . flT^HH-fc w|in*KpiT8a anécTS-k k8b;^ht nafK;^HA^-cik k8 MapA 
HikA^^KAH luA b8h*kt^i;h a8 aA^Bipi^T npc 4^Haoc64^ 3Hk;^ha : 

K8M Klk Ml BIH H^pi fi^îAA MÛHÎ, I^H Ck Ba A^ • UlA HIHTpS AHIL' 

crk c4^iT 4^ikK;^HA aai^HA^H niHTpS ^Tikpiipii 4^Haoc64^8a8H^ 
Kl$ CKpHc6pi a8 ^ikP'kA^HT w^n'kpiTSaSH/* k8m Kik fifinik luici 

A^HH A<^*^B^PUJ>)'>' w|iB*KHiT^ lUH ^^HAOCO^ A< A^*^^^^ ^pi KO- 

KéH ck'A A*^ w|inikpiT8A8H, up*K MAH axÛat ji,îHAr Bp^aiii nii 
)f0Tkp^Tik^ A< H^ Ba A^ 4^Maoc64^A npi J^îka j^jv^ăt^a^h, aa 
AiSHKik A< Kin ck 4^11 OiTHAHn . Gnpi an^cTi kSbhnti luiîi 
T^KM^Ai w^KpiAHHH;^H AS - rk ^nikpiTSA^ aS fi,ÂT ni ^(ioa c^8 
GiHAHniH 4^haoc64^Sa8H; upik 4^haoc64^8a a8;^ha ni ij^iioA ^n*K- 
pirSA^H; A'i8 A^^ ^^ Kica a8h. 



Pilda I a filosofdluï al cincilea, (pag. 58 — 60.) 

•|Lt;^a IIhaa'k. 

ftcK^ATik A^P^ w w^nikpiTi! ipA ^h wcriuiio npi Kapi-A 
lOBîÀ w^nikpiTSA iniî BoipÏH; niHTpS ehti^kIa m 4^ikH'k; anicTa 
aR-k ^H K^Hi A^ A^n^P'i'^ K^ilJHriT^ iuh k;^ti w^h nwpSHH'k^ 
ATi^Tt ^^'KH'k npHHin;^NA Ka k;^ha ap 4^ A Bwp6Bik a< kSb;^ht; 
nfHTpS AHÀCTA j^A 4^6apTi iobià . Mpik w^Tp'éNA A< 3>^^< MSÀpii 
wcriiuSASJi a8 Mipc aa nikpHHitïH ih^ iuA npi korha a'aS A^Kcix 
AA TiTikA c^S; ivcxiiuSA luiA'k w^ Kirk^ IUH kohhaSa A^P^'k . 
A<*iH w|in*kpiTSA as TpHMHc npi aat wcTiiuio ck-A k4mI; tap'k 
(A aS nopSHHHT k^hiaBh ck n*k3icK*k Kica, luA npi kohha . 
f^ivTK j^TX^AXïiAÂpî bihAha o\-h luipni Mipi acSnpa kohhaSaSA^ 
Ka cik-H ck c;^HViAi; ^i^a^'I''^ k^hiai c'aS ckSaat, luA a8 4^ikK8T 
pi3côi$ acénpa luiphiASA, iuh m8iuk;^haS-A; iuA m^ati 4^ikK;^H- 
A^-H A'aS wAiop;^T . lilpik w|iTp'aHiA nie aS bihht ujA wcriiuSA A^aa 
f nikpi^TSA^ luA k;^hiai B'k3;^HA npi cTikn;^HSA c^, aS iujht a< a'aS 

f T^MHHHiT . ^IHH IVCXilUSA Blk3A%HA T^pa k;^HIA8H C^NgipiTlk, 

ul$ iFkpST Klk aH Ai'kHKiT npi kohAA; niHTpS anicra kS MikHii 
AS «^hc k;^hiai kS ciBÎA . JijitVK ah±^ w^Tp;^HA ^ Kicik^ b^A^ 

npi KOHHA A^P^>)hA HIBlkT^kAlix, IUH UlipniAI AlOpX 31kK^HA 

AMrik Kikn'kT;^i0A kohAaSaSh; iuA w^a^"*^ ^S kShockSt Kik npi 
uiipni a8 WAiop^T kalhiai^ ujA kS AAxKfi, luA k8 ;KiAi ha^h- 



190 1802. 

vk niHTpS k;^hi, iijA hiîhh hÛm hS c'aS 4^oaocht hhmhk ctk- 



CLXXVL 
1802. 

(80, 373 pagini.) 



(BacHAïc llapoH) II^THMa iniî A/ioapT'fe ^mh^aBA ujîi 
rp44iïA ASft Iw4hh B4pT . 1829. (éd. 2*?) 

Isus în muntele Măslinilor, (pag. 1 — 8.) 

Kin. 1. îc . Clk C8l w^ MénrîAÎ (x>AHBéT8A8H; ^IJiîfi^A bict^iik ^ 
AHillK Bf HHp'k ASH . le . Ji^ÔAfiAM Jf. KÂAÎ, .^V^P^^ -f" ^MBp-kyk. 

TS HfpiCKSAf nikpHHTf! 

Kipc TOaTi uîi aMi^HTi. 

UIh aM'Ah ji^ÀT A^X A^ Bî^Hik^ 

AVaA anoH niHTpS k*k ^oapri 

rpfUjAc*K iv/uSa a^ M^apTi, 
Hh a^t npi 4^ïiOA T^8 Mivpi^îH 

^énik p^H^S^Aa cwpi^ÏH, 

Kipf a8 A^^i" ^^K pikBA'KpÏH 
Ilpf KpSH-k pikCKSMnikp^pïH. 

Oik-MH p'hbH^pci a^P ^ ^Kpîi 

IlaTHMli^ KpSHI lUH MéapTi. 
Q^ ^^HK*k! MiNKli KSpiTlkl 
/^fill^AT Aa Hfpi0 w^HlkAHiTlk^ 

Kipi A'aH nSpxiT .ţ^ Bp^i^ik^ 

IllA aH 4^0CT Aa TOiTI 4^ii;'H^ 
UIh A^ '■"■^NI AlkKpikilliTf. 



Aaron: Patima. 191 

Ka K^Ti c;^HT Ain mh 

LUii aiiii 4^ikK;^HA^iMH Kpém 
fluiA b6io a w a^SHi. 

lipScaAliill illHN^HiTlk 

MSat fpA w|inoAOBi)TTk 

KS /llt^ATI A^KpSpH BfCTHTlk; 
Mp W BHCkpHKTk MÂpi 

6pA 'HTp^HCa, A^K^T Kipf 

HHHf h8 c'a^ a83iiT, 
Hhhi hS c'aS no/UfHHT 

MàA MÀpt, MaH illHHSHiTlk; 
Al HITiTI h8 AinipTi, 

6pA oyH A'KA ^NiAT 4^6apTi; 

•|L Kipi H3B'kBHTlVpiOA 
MSATlk Bp'ÉiMf niTpCK^Clk^ 

/^f mSatc ivpH aHH 4^8cik. 
LUA H6nHH w^Tpé^H nfxpiH-k 

IIpfKSiii GKpHHTSpa m cnSHf. 
ÛK^M k;^ha Bp^iii-b cocA 
Ëp'kiii'k A< ^ nTkTH/uA^ 

Ka AéM± CK H3BTkB'ÉcKTk 

/^HH PObU Bpik^KMlkluiCKlk, 

r^HA^HA mSati 'Hxp'aA ck» p^hA; 

HSMaH npf IwiHH a8;^ha. 
KikTpTk rkpik c'aS cSht 

•|L iUSHTfAI nOiMfHHT; 
llviHH p'kM^Ni AiaH 7^6c, 

le . ^ b^p4^ HOAwpoc 



192 1802. 



A^KpS HfPpTkHT A< AHiUlTk! 
Oilţa w^ 4^PK IIJI-W CKHMITk 

Uïiî TÔT jf. ^K rk npi^^si. 

IwiHM AHH ^6c MaA mUfpt 3iMI. 

Mira )^ipSBHiMHHiCK*K^ 

Mira aaB'k jf.ifîfi'kcK'K, 
Oik anp6nTi; luA k^htil 

KALNTipi ^pSMéark c^^tt^. 
JfjH ca8}KiCK t6hh k^ Tkpii 

•|Lh caS^KicK kS sSKSpii; 

flp)^aHriAÎH J^A CA'kBICK; 

KaA aa nikAi;iuiT, h rk 'hkhitl 

/^i a Ki^pwpa cSm^Hpi 

LUh ^pSanéacik rai^cSiipc, 
IwiHH kÎa^ ^^ n'kAU^T 

HinSTi^HA rp'kA kSb;^ht. 
FaicSa Oipa4^HiiiHHicK, 

FaicSa Hp^aHriAHMicK 
IIpHH nika^;^NT jf. }kpc n'kTpéHA^ 

II'kN aa AHanB^ aa aokSa^ ^V^A^ 
Toi^H jk}îpinn,m ahh bchii 

fli|jinTà K^ wcXkfifi,ii, 

Ka oyHÏH k8 p^ha A^'^^ 
•|L cTar^a nia a'kKpikMoc^ 

IIpHH a aSH }^c . BfHlipf 
H cA A'kKOaU; luiHpi; 

G;kA\T kS aiSaT-K a^^^^'^'I'^P^; 

n nikai;^NT8a8H MHiUKipi; 
G^AXT k8 aiipf BSKSpii, 

H3C'kBiîp'k h'w c-k 4^11. 
ËikA c^aiHMf A^ aiJi^HTSHpf 

^HH awKSa A^ wcwHfijkpî. 

IIpţCTf Bp'^ail nSl^HHTliK'k 

le . M^^HHai-UJ pHAIlKli 
ÛlUA Ck poirik ^^ïipBHHTI, 

Aa AA cik8 HipécK nikpiiHTC: 



Aaron: Patima. 193 

nikpiÎHTi aréx nST'kpHHK! 

P6r8-Mlk^ Ka 0\''H HfiM'k'pHHK 

IIpi mAhî MTk npOCAlkB'El|J(; 
fillHC JiiWà HTkHtMiTTk 

OlkKSUJ AHH HHMHK HlkM^HTSA 

ToaTi H^MaA k8:kSb^htSa: 
GéapiAi^ w^HaATa a8h*k 

LUA K^TI C^HT A^ 'Hnpit^Hlk; 

OikKéTS-Aî-aM aaiAvHA^H; 

MA MaH aiipH c;^nt w|iHan6H. 

LUA AHH Ppai^ïi (luA 
UIA fifîH Piio A^HA^'A a4^apTk 

l^A-Clk ^IkHi MÛA^ upik 

UlA-iUH 3HC^iUH : iobAtc 4^ir ! 

MxTk l8, Hl COKOTiV! 

{I^iai a NoicTp'k 3HAHp( 

ËiHA Aa rp-k wcJkHjk,Hfii, 
K8 (A AHHnpiSHik TOHH 

Hh c^îi BÏHTiOpH HménA; 
Kik38pik KikA'kpf rp-k. 

Q HiaCKt^ATipf p-kl 

G'fJu Aac w^ BiHH Aa nipApi. 

ËHN-W 4^ilOAf I0BHT(! 

ëAh-iv ^ikaî AwpHTi! 
ËHH-iv c'w ai^ht8Aai tapik 

G'iV CKOATi/U AHH AI^HK' A^^ipik. 

Aa aH'kcTf a^^^h Kt^BHHTi 
ESKSpéc a<u 4^écT nikpHHTi! 

n A8A KHn WAlfHiCK, 

fl At^ii Tpt^n nikAiAvHTécK^ 
M'aAi AiriT a ^inc Toarc^ 

Ka AHH laA c'iv n8TiAi CKéaTi. 
M'aAi AiraT^ k8ai Kik iuh AïoipTi^ 

Ë610 cS^^fpA TpAcTik 4^oipTC, 

MoapTi TpAcTik A< WKipik 
Ka c'w CKOU AHH KHH a4^apik. 

6A8TEB, Chrestoroatie română. II. 13 



194 1802. 



n^îK^M ri Jf^cénfi IIJIH BHNI. 
TpiH3(HH A< ^HH 48 Tp(K8T 

/^i k;^ha c;^ht i8 wm HikCK^T. 
IIpi Hwp6A A'aM w^BTkHiT; 

KiA'b H-k cnpi noKikHHHik^ 

•|L BHckpHKik^ lu' a4^ipik 

LUA jf. a6k a^ MSAUik/iii^pf 
/^c /u$ATi wpA H3roHiip( 

LUh BAlkCTéMSpH AM A^St, 

Ji^î AA H1LM\^A BAlkCTf/UiT. 
PlkBAi-BOlO BSK^pOC ^ÔAfiTÎ, 

Ulù TpHCTa npc Kp8Hc /uoapTc. 

IIpiCTi CK^pT BiVp tUÈÙ T6n,H 

E8HÏH a8h flAi^ Hinéuîf; 
^HH w^T^H^piK a4^apik; 
UIh a^h "^P"* ^^ aA^ipik; 

LUA A"*^ AiH1^8pH H361kBlll^H 
Aa IV-A'iATlk w^COUHHH; 

Ëivp K^HTii i^ic^^ikpiipi 

lUA Ai^A^ npiCTi 4^Apf. 
I^Aa HcKapïiVT^H^A 

Ë^H31kTI&piOA; luA bhka^h8a^ 
flKéiUa B'k3, KTk CTk riTTk 

G^-IUH HCnpikB^CKlk WA^"^^ 

r;i^HA^A^ Hc A^ iU^AT ^A api 
Onpi a /U'k ^ BiNH BA%N3ipf. 

/^,ÉHH T^, W AP'^^nTI flTkplÎHTf! 
M AA AA Alï(8 kAh a/HHHTC! 

OiH acnpS pTkcnAiTHTivpid ! 

Om AHpinT ;K8A(KikTwpi& ! 
OiVi^H /UHAik A^ HwpéaAC? 

Ml A^ iU^AT piBA^ A^^M^; 



Vămav: Zăbava fandasiel. 195 

illA /vkiyk rk w n^ÎHiii^cKik. 

IUh à M'k TpHCTTk ÎUiH0î 

flH'fccT'k Xc . rp'kiii 

•|L Hfpib C^HiT Clk nwpHH 
GSNIT Ofpa^^HMHHICK 

K^HTfK !lpY4HriAHH(CK : 
B8K8pik-Tf IUH ClkAT'É3'k 

OïwaHf! KTk Alipi pi3Tk 

IIpfCTC THNf CTpikA8H'kl|Jf, 
OlfH ASsi^^lkP CTk HB'EllJi^ 

Kipi sa AB/iiHHa TéaTf 

HivpéaAi H^MSpîi iuh PACaTi. 



CLXXVII. 



1802. 

(a. Ms. Eminescu, Tom. I, 4^, VI nepaginate + l^*^ ^^î paginate -f" I scară. — 
b. Ms. bibi. centr. No. 369, defect, 211 fol paginate.) 

K^pT'fe Hc c% HâA/\éi|Jc 5%BaBa 4^aH^acVcH .fi aHHH 

^CAd H^qjcp'fe aSh )f^ • 1802. J. D. K. 

Predoslovie, (a, fol. Ha — Ilb.) 

/^pmT^ ancA a^^P uJh i8 aK^/ii a4^AikHA asacTik Kikp- 

THMHKik; Kapf aAHBcpu3(ik) A< ^"1 cikHfUJ^ K-K lacTc j^AHifiî a wapi 

K1kp8( A'^'^'^P^ BOipHH BlHfHHH, AMMÎ OpaHPHCK AâEfiîJi^AH^ij Jf^H- 
TKH aAKlkTSHTTk Uî AHMEA HTaAÎHHiaCK (ik) ; tâfi jî,H Uî AHÎ^ Uî 

M^^^A rpiHi2iCK(ik) a< wapc KapiAf Hcr^i^HTivp MaAaKHi KacxpH- 
cii, tap A" ni AH/iiBa rpiHiacK(Tk) ni AHMca aiwAAWBiHÙcKik a^ 

^lAP KwCTaHAHH filkpHaB; iuh w|iHA^AHHHA^-Clk AH/UB81^ÎHAI k^- 

M<t8a8h AIÏI8, A^ K^Ha ahmb^i^hi ujh pHTwpîi a anicT^H npi aaic 
r'KHA an Hra^HH^ OpaHrncK AaBpiAaH, 3'kk^ HiBOHTS-ai'aiU a w 
cKpHH, aBTkHA cnpi asacTik A^Kpapi iuh ivcTiHÙaik ujh ni 8h 

^pdTI UJH npÎITIH ţCSUiVCKST . IUH w|iHTp'aHICTaUJ KHU AtAA^ IUH 
CKpHC, H8 K8 nSUHHTk WCTIHUi>*K UJH AUAI aA^C AA ClkBlkpiUHT; 

A^nii K8iM Clk BikA .fHTpaHicTS KapTi (? KHu!) niHTpt$ Ka Clk aac 

13* 



196 1802. 

^A nWMÎHHfii SpiUaiUHAWp Kfiê W AfifiHifii a/UHHTI A WCTf NIAH iMIAH . 
nW^^TfCK fi^Afi lOBHTWpHAWp A< ^HBlkU'KTSpi^ BOHHA ^ ^'^ (3'h)B0KH 
k8 anaCTTk KlkpTHHHK'k^ Cf W npHHillHi; KS AparWCTf; lUH Clk IV 
HfTHl^ K8 ^HHlkAfVHpi . Ck Clk (I) ^^HU ClkHTkTWUJH. 

J. D. K. 1802. 

Ahile furios, (a. fol. IHb — Ib, i. fol. 1.) 
{I^HAiBcB w|iTp8 hcbShïc . npHHHHa. 

BHpSHT, lUH 4^TkP A^ C^^^AapC^ A< BTkpBlki;ïl A8H OkTIVP . ^^IkHlkp- 
HHHÎHAf AfiMÎAWfi HS U8 ^IVAWClkT Cnpi AATk, 4^1kPTk HéiliaH Clk 
Clk ^HTlkptaCKlk MAH MSaT nw4^THAf Bpik^KMaïuSASH^ HIHTpS Klk- 

i(jHrapf BHpSHHi^HH; lUH Ka c(ik) ^HtacKik aiaH i|iYipBHHi;H nt^TipHAf 

Bpik}K/lllklU(l(JH w^H nOTpHBa c4^'lkpiUHT8A8H BÏfl^ÎH CÂAÎ . A<^ fifiillÊk 

H( c'a^ w^Hi(jYHHi;aT BicTiipi iiiopi^HH, ft^HAiB a8 WBOCikT, c'aS Hf- 

B^HHT fi,î A^P^P^7 NiTiaiHpC IHfiWiH A^H c'aB apikTaT AHl|rHTlk 

A^ n^Tipi w|iH cnpf a ctA w^NnorpHBik Aa ^hhaic niTHAiïM^ j^h- 
AaTik at$ cTpikPaT : apAïf ! Ka cik aAip^H cik ^NBAikH3acK(ik) kS 

dkHţjlHAI 8HHriUJ8A8H; c8i|iAiT^A HMH npîCTIH KA AHÎCTHî . ^Al 

napf Kt^Ai Kik aT^HSi kS acîaxhhî K^BHHTi Clk 4^ï( pikCSij^AAT nwp- 
HTpi jk.fiArwcTîH lUH a AiikHiïH a8h : 

^HA^ Cl(JH iV l0BHTt$AC AA M'M IliTpOKAf? HHNH T^kS ^H- 

crpfHHAT A< Bïiauik? hhhh ai'aS AH^nikpi^HT a< 4^Ma ta? hhhh 

A^ fi,lî^filkJ!^^*iHHAT VSMlkTATf A^ HApTI A HHIMHH AlfAf? AHUS 

pikHHT A^P ^^apTi npc aniAA npi KipiAi toatc n^TipHAf a^aihn 
at$ 4^wct8 caabh j^^h cnpi a-a a8à a< ^^^ mhhh! a< ^W" ^P^ A^P 

KA Clk B'kA 4^AI4A Tii, Clk KAA^ Clk W Hîfi^H ^HTpS ^HTSHipH4H . 

Kt^Ai tacTi k8 nt^THHU'k a h^ cik c4^ïh aihphai"^)^ w^nkah a^ "piV 

TiHÏH A8H !l)fHAC8? w nikpHHH^l(JH A^^HH'l^HH ^H 6AHHHAIVp! 

k8ai a< ABii^H pikBAapc aa xÛahm h(A( a^ "* nSp^pf a BapBapHAivp 

TpOaAHTfHH? apikTil^lk-iUH w^HKaH KHnt^A; ka Clk .|iHBAlkH31kCKS 
KSMHAHpi A^P^PH" AIIAH^ A^ EfiiMÎ Si H8 Blk PpH^KlkL^H A^ M^H- 
T8Hpi aHiA8i^ Hi w|iNROrikU^l(JH A^ ^IkpXHBI KinClţlHAf BWACTpC. 
lUH T8 w CS4^ACTi A npïCT(H8A8H HCA8h ATlkTA A^ lOBHT ! tapTlk- 
iUlk A^ Ht$ BC3 WKHH AlïiH [A4^TlkHA^T( (1. A^lkH-) pikTlkHHT AHHi 
w^Hnp(g8p] CTliHA UJH (2>. CT^HUIH) w^HTpS AaKpikAIH; tapTlk-Allk A< 
H8 CnikA ClkHMCAC pAHHAWp TAAH K8 Rlkpii A^ AaKpiwUH ; HAlkHMf 

ASiAa se H^ i(JÏc, ca8 h^ noaTc Ka ch c(ik) pikCnAikTi2iCK(lk) . iNiAia 

A8H n^HAiS 4^ÏHHA WBHHH^HTlk A ^KlkpTBH aJi AIlkHÏi ÎH M>iHU,H fif 

*) Glosă marginala: $prkTO#H. 



Vărnav: Zăbava fandasieï. 195 

illA iK^iyk CK w npîHM'^cKik. 

LUh a m\ TplicTlk ilUHpf 

flH'tcT'k Xc . rpikii 

•|L sipib cSHiT Clk nivpNii 

K^HTiK Hp^aHriAHSiCK : 
EénSpii-Ti luA cikAT'És'k 
OïwaHi! KTk Alipi pi3ik 

IlpiCTI TIÎHI CTpikAyH'fellJf, 
OlfH il8Hii|ilkP Clk HB^l(Jf; 

Kipc Ba A8/iiHHa TOaTi 

HwpôaA^ H^/n^pii iuh raoari. 



CLXXVII. 



1802. 

(a. Ms. Eminescu, Tom. I, 4^^, VI nepaginate + l^*^ ^^î paginate -f" I scară. — 
h. Ms. bibi. centr. No. 369, defect, 211 foî paginate.) 

A6Aa H^qjsp'b aSh )fc • 1802. J. D. K. 

Predoslovie, (a. fol. Ha — Ilb.) 

K^Tpik lOBHTOpiOA Af w|iHBlkHlkT^pik HiTHTiVp. 

/^pmT^ ancA a^P ^h <^ aK8/ii a4^AikHA asacTik Kikp- 

THHHKik; Kapc aAHBcpi2i3(ik) A< ^"^ cikHiUJ, Kik lacTi 4^aHipi a wapi 

Klkp8i A*^HTpi BOCpHH BcHCl^HH; aH^/UC <I>paHrHCK AaepiA^H^, w|iH- 

TikH aaKikT^HTik ne aHMBa HTaAÎHHiacK(ik); isip a^ "^ "^^^^ "^ 
AH/uea rpfHiacK(ik) fijt wapi Kapiac Hfr^i^HTWp MaaaKHi KacTpH- 
cî(, tap A" nf AHMca rpfHi2iCK(ik) ne AHMsa /UWAAWBiHÙcKik f^î 
aiTap KwcTaHAHH fiikpHas; iuh wI^ha^ahhha^-c^ AH/UB8i^îHai k^- 
VCtSaSh ivîM, ji,î B8Ha ahaib^uhc iuh pHTivpYi a anfCT^n npi aacc 
rikHA au HTaaHH; <I>paHrHCK AaBpcA'^N; 3ikK, HiB0HT8-Ai'a/U a w 
cKpuH^ aBikHA cnpi anacT'k at^Kpapi iuh ivcTCHÙaik mu ni ^h 
^paTi UJH npîiTiH ţcSuivcKST . iuh w^HTp'aMicTaui khh auai ujh 

CKpHC, h8 K8 n^L^HHlk WCTiHtaA'k ujh aUAI a^t^C Aa ClkBlkpUIHT; 

A^nik k8ai Clk BikA w^HTpaHiCT8 KapTi (? khh!) niHxpS Ka cik aac 

13* 



196 1802. 

Aà ïlWMÎHHfiî Sp^aUlH AWp Efi$ W àfiJSHÎfiî 4MHHTI a WCTINIAH MiAH . 
niV^^TiCK Aap lOBHTWpHAWp AC w^HBTkl^lkTSpik BOHHA A B'h (31i)C0RH 
KB anaCTlk KTkpTHSHKlk, Cî w npHHMHI^ KS AP^I^WCTf^ lUN c^ w 
HCTHH KS J^HlX^MIfHfiî . Clk C*K (I) ^Hll, CkHlkTIVUJH. 

J. D. K. 1802. 

AhUe furios, (a. fol. IHb — Ib, b. fol. 1.) 
ÛJ^HMEC^ w^TpS hcbShïi . npHHHHa. 

BHpSHT, lUH ^iikfi jk.î cB4^aapi^ A^ Biipcki^ïi aSH 6ktwp . ij^^i^iip- 
HHsmai apaicawp M laB ^wawcikT cnpi àArk, 4^ikpik N^a/iaH c^ 
cTk ^HTikptacKTk MaH MSax niv4^THai Bpik}Kaiauj8aSH, ncHTpS kiw- 

l(JHrapi BHpSHHl^HH; iuh Ka C(lk) 8HiaCKlk MAH ^UpRHH^H nSTfpHAf 
Bpik}KAIlklU(l|JH w^H nOrpHBa c4^'kpUJHT8a8H BÏfL^ÎH CaAI . Ji,ÎH jifiïVk 
Hi C'a8 ^Hl(JÏHHL^aT BfCTiipf aiOpi^HH; Û^HAÎ^ aB IVBOCTkT, C'48 H(- 

bBhht a^ A^PVM HiTCMHpi iHîMiiH aBh c'aB apikTaT aH\|ri)T'k 
fi^î n^Tipf ^H cnpi a ctA w|iHnoTpHBik aa Si^iiiUi niTH/uïH, ^h- 
AAT'K aB CTpikraT : apaii ! Ka cik aaipgH cw ^|vHBaikH3acK(^) k^ 
chHi^HM BHHriiuBaSH; cB4^aiT8a ShBh npicTiH Ka anicTBf . ^m 
napi k8ai Kik aT^HSi kB aciMHHf kBbhhtc cik ^iî piicS^^aaT nwp- 
Hïpi AP^'^wcTiH lUH a a^ikHiïH a8h : 

^HA^ CL(iH w i0BHT8af aa m'M IlirpoKai? hhhh T'kS ^h- 

CTpfHNaT A< BÏiaUlk? HHHH M'aS AHCn^Kpi^HT fi,î ^ÂVi,A TA? MHHH 

aS AM3P'>^A'>^^HHaT gBMTkTaTc a< napTi a HNfaiHH a/icac? mbS 
pikRHT A^P i\i^àfiTî npc aséaa npc Kipiai ToaTC n^TipHac aSiUHH 
aB 4^ivcT8 caaBH j^h cnpi aa aBà a< ^^^ /uhhh! a< b^h Bpf a^P 
Ka c*K BikA 4^ai;a rh, cik KiA< ^^ w HcpKB w^HTpB ^htShiphmh. 
k8m uctc k8 nBTHHUik a h8 cii c4^ïh /UHpHai"^)^ w|iHKaH a^ "P'^' 
TfHÏH aBh {I)fHaiB? w n'KpHHH'kiţiH A^'^H<3^"" ^^ 6aHHHawp! 
K8ai A^ aBci^H pikBA^pc ^à x^ahm hîm f^î a nBpBpi a BapsapHawp 
TpoaAHTiHH? apikTii^nk-iUH w|iHKaH KHnBa, Ka ck .|vHBa'KH3^cK^ 
K8/unaHpc a^P^P>^>^ amah^ a< Bpi/uc hc h8 Bik rpH^Kn^i^H a^ ^i^**' 

T^Hpi AHÎAlSîj se w|iHROrikU^l(JH A^ ^HkPTHBC Kinii(jHac BwacTp(. 

IUH tB w c^i^MTî A npïcTCHBaBH hcaBh aTiiTa A< iobht! tapTV 

/Ulk A^ H8 Bf3 WKHH /UÏfH [a4^T'KHAB-T( (1. a^lkN-) pikTIkHHT AW\Î 

^HnpigBp] cTiiHA IUH {h. ct^huih) w^HTpB aaKpik/UH; upTi^-M^ A^ 
hB cn^ka cn^Ngcac paHHawp TaaH k8 n^kpii a^ aaKpi^/UH; na^HVf 
aséaa si h8 i(JÏi, caB h8 noaTc Ka ck c(ik) pikCnaikTucK(lk) . iHf/ua 

aBH n^HAlS 4^ÏHHA WBHHHBHTlk A ^Kn^pTBH aJi A^'KHÏC ÎH iUBNI^H A^ 

*) Glosă marginala: $prkTo#H. 



Vărnav: Zăbava fandasiei. 197 

MWfîi,, M ape MOAHHiOHH KA cik HAikHrik k8 :kaah nar^Ka a 8hYh 
Zăbava a Vila. Marcul Antonie limbut (a. fol. 58 a — 58 b; b, fol. 55.) 

npHHHHa. 

G'a8 apikTaT BHp^HToapi k8 no^BaaTk THpikHÎA c8nT ^wm- 
Hîf aSh Mapîc lUH a aBh KHHa ; ^Ufi^A a8 pocHT cTTknikHHpf 4^h- 
pfH lUH a iUopHHH Hî asI aa BîuHa waifHtacKik, w^Hct^iUH iUScpHAH 
(i. c'aS 4^7kK8T) MHîiUî cnpc a uikCi iuh a TikA SpsikaHai awp . 
AapKt^a flHTéHÏf pHTopSa c'aS chaht iuh ca a hcrhtA asi 4^ikp 
Ai ivaifHÎf UJH sapBapTk KSainaHpi HNiaiHH aSh ; w^HCik aiaH w^HTikH 

Kl$ K^BHHTf Ka AHÎCTÎy a8 IVnpHT aHkHHHAI WCTaUlHAWp Hî CAS- 

«(mw) Aa nopOHKTk: 

/AapKSa flHTONHf ah/ubSt . 3fBiBa a luanT'k. 

^HA<^ IV npf BHTf}KHAWp pik3B0HHHH; w^HTOapHil^ H^TCpi aHCC- 
TOp AUliHHH? 8hAC w|iHTOapH(H T^KpÎA BHTf}KHH BOACTpf? BNAC ap^H- 
un, AiTSH*KT8pHAC CABHHAIVp BOACTpf ? SHA^ J^HFfiîWîn, BlkpT^Tf 
AORHTSpHAlVp BOACTpf ? npfCTC AVapT^A {b, MapKBa) flHTOHÎC HiA 
HfK'k^K'KT^ HiA POA IUH BpiAH'KK Ji,î }KaAH^ AA B0CTp8 w^Hnpi8H*K 

naTpîurr ; aHii(iîi chhtS ^^hhhhhh BHpSHHi^HAwp Boacrpc Hiawp kB 

nCj^RAA-K? aHfCTf CHHTB K^H^HlAf BHT(}KHHAWp BOaCTpi ? aSICTH 
CaÎrC B*K BWp C8A AA KaOHTOAHSA? aHfCTf KHHapHCSpH Blk BWp 
K'klIJHra A'^4^HHHH? WACTÎ piiAIAţHHAIVp 4^ÎHHAB WBHHHBHTTk A 

|HT'K(iu)nHHa TaBipi fi,î wi|J(HH ^HapaiATf^ aK^M hcohtiiiih cnpc 

SSHACpf npf BH HCapMAT; WACTÎ pikAHAfHHAWp 4^YhHAB WBHHHt^HTlk 

a cf cn*KAa jf.H CTkHMcaf cxpfHHHAwp; akSai cik cnSpHii aa paHHAf 

MiAWp AH ClkH . WaCTpf (! 1. WaCTC) pikAlAfHHAWp ^^ÎHHA^ WBHH- 

HSHTik a cik nSpxa BHpSHToapc k^ no)^BaAik acSnpa HfAwp ahah 
M\HAPi Bpik^K/uaui; aKSai cik H(BOfi(iH ka a taî kS tot8a npi 

HH THKliAIVC aawp w|iHnpiBHlk naTpiWT . ^AHfi,AC\t Ci nOTpHBil|JH 

Aa asacTii KpiAHHUik^ HHiAia cik ^HA^^itic Ka ci [^HA^iifin Ka ci !] 
h8 Ci aMikgucKik ji,HH wkh. 

Esplicare. (a. Fol. 113a — 113b; b. Fol. 199.) 

MapK^A flHTOHÎi AH/WB8T. (6. CAS BHHi rpikHTOp.) 
THiS A\apÎB A^ ^^^ npOCTt^ 4^ÎHHA iuh CTpiHH A^ BiHHT 

Aa PoMa; IUH HiHTpS Hi aaiack a aSh BikpBikU'ii aS a^k'i^uaht bh- 

pSHHL^i AIHHSHATi^ UIH HiAH AIAH MApH HHHCTH A HiT^I^HH aSHi, 

A^îVK k8m npi Aapr noBiCTiiţiH aa Bîui^a a^h hîa aaSat aa ^h- 



198 1808. 

BikHikTSpik H/iSTap)^ . /la Hf fi^$ nf SpMik a8 Kik38T aa Sh hi^h- 
nikKaT pik3BOi0 k8 Askïh Kophh/iïh Ghaa, boibwa bkthx aA Po- 

MHH, lUH BHpSHT a8 i|^8MHT AA û^fiHKA . A< aKO/IW fifinis^ KfiiMÎ 

lapikUi Kf/uaT /la agSxop fi^i ASKïf KHpH/iïa (6. KHHa, Kapi/ii ipa 8h) 

BOfpiO lOBHTOp fi,î TSpsSpapf^ a8 BHpSHT npf ^HnpOTHKHHK (! I. -THB- 

hhk); lUH K^ wacTf a8 ^Hxpax ^HnpfSHik k8 KHHa nSpxikTop a< 

BHpSHHHlk ^H PÔMd, SHfi,î âS WMOpiwT MAH npf TOHH HiH A^ <S^H 

HUAI, Hf a8 CTikTST Bpik}K/uaiu aiup; ^Hxpf asfiiJÏf fpa ujh mia 
Ai b8h hum pHTop MapKSa flHAOHïf; Kapiaf Ka ciw cKinc a< 
MoapTf apaTik CKpïHXÔpioa k8a\ ciw ^h 31wC k8 KSBHHXf Ka anicTf. 

OhHHHHAH lilH fi^A^ÎHHM M A\fTa)^fpHC-k ^A BfdkAÎH lUH 
^A BHpSHHHlwAH HÎM K8 AaS^f IlSpTlkTOapf fi,î BHp^HHl^l^ HIHTpS 
Klk Af COKOTJ Ka HHl|Jf CfAlHM fi^î HOpOHHpf, A^^l» KSA^ KHRApH- 
CSpHAf AHH nOTpHBlk Ka HHljJf CfAlHf fi,i HfHOpOMHpf. 



CLXxvin. 



1808. 

(Ms. bibl. centr. No. 370, 4», 336 foi paginate,) 

IIûTCpVK H (1. CHp(H) rpaiOpHAC c4&h(h)iJ,HACP npCKSBHW- 
lUHAWp n%pllNUl,H lilH KâBHHT(A( HCA( fk,e J^^peUTApe BHC- 

Povestea parinteluï Antonie. (Fol. la — Ib.) 

npfK8BÏWC8A nikpHHTfAf HlUCTpS ffHTOHÏf HfA Aiapf, AA ^H- 
Hfn8T8A nSCTfHfMÏH BÏHfHlkH CaAf^ lUf3^HA Aa ClkHrSp'KTATI ^H 

nScTHf a8 ^HSfnST a-A cSni^pa ujh a-A ^nrpfSf xpiwHA'KBïi np( 

ÎA, UJH ^|iHT8HfKapf r-KHA^PHAOp HfAWp M8Al*f; UJH Clw MUpa M( 

Ba i^A^î UJH k8a\ ^uj Ba ^HSfOf BHfi^Supf UJH Ai^HTSnpf ca; ujh 
a8 ^HsmST a ci^ p8ra ujh a rpi^u KiwTpii A^'V\Hf3'K8; awa : A^aM- 

Hîy f8 BWH Cli AMk A\liHT8iCK UJH H8 AM^ AAC'K TpiwHAl^BÏHC 

UJH riiHA8pHA( \niî hî bwh ^ahî ^h cK^pea A\i, ujh k8m am^ 

BWH MlkHT8H? IIIh aSfCTf PpikHHA 4iHTp8 ClwHf^ UJH OpHAlBAlkH- 

A8-c'k a^^apii a^h khahI; Bik38 np( 8h waxS wapu KapuAf (sf) uih- 

A^ H;WC ujh ^HRAiTHf W ^8HÏH; ujh ^HRAfTHHA n8HliHTf A AlkCa, 
UJH CK8AliHA8-Cli ^H HHHOapf Clw ^HKHHa n8H'KHTM p8rikHA8'C'K 

a8h A^'^Hf3ik8 ; ujh f a lapik a\ah wf a^ ^wc ujh ^HOAfTHfa nS- 



Pateric. 199 

HikHTfA liiH fiap cf cK8/ia ujh cf fiSrh, ujh fap mah ujn^c ;kiuc 

lUH J^HUMTU, lUH Mp Ch CKSAA UJH Ch, fi^VA ^HKHHI^H^VS-Clw . UIh 

asacTa fpa ^HgfpS a^'^hS/i^h tpîhaihC; nfHxpS nosiwi^SHpf ujh 
^HAPcnrapc, ujh ^HTi^pHpf npfK^sHivc^/i^H {Ihtiuhîh . IIIh b^k- 
3ikHA npfK^BHiuc8/i aMfCT a8kp8; ci^ A\HH8Ha ^luapTf, ujh aujf 
CTikHA LUH aiiHH8HiiHA8-ciw; a83H 8h r/iac 3iiKiiHA8-H : flHTiUHHf, awc 
^1^ UIH t8 ujh Tf BÏH MiiHT8H . Mpik f/i a83'KHA ^8/1X1^ ^HApn^3- 

HHpC UJH B8K8pÎH /l8lUliHA 4^H HHH/Ua Că, a8 ^HMfn8T a ^AHÎ aiuf; 
lUH aUJC C'a8 MliHT8HT. 



Vedenia părintelui Antonie. (Fol. 2 a — 2 b.) 

ËHAfHHf npfK8BÏlUC8a8H niipHHTM8H H0CTp8 flHTOHHf MfA Aiapf. 
•llHTpC AATî ^HBlwHliT8pH ^^oaocHToapf Kapf rpi^HM HOaiU 

c^1wHt8a flHTOHHf, Hf a8 cn8c Hiuaivik nfHTp8 4^oaoc8 ujh asacxa 
Bf AiHH, 3iiKiwHA : 4^îHaiup8 ! c8 8h. ah A<naHH m'am p8raT a8H fi,SA\- 
HC3iw8 Ka ciw-A\ A^^Konupc ujh c^k-ai api^Tc a\îhc A8Kp8pHAC fi,fiîn- 

HHAWP; lUH AAÎ mwKlkTOUJHAlUp . Mpik IV^^Tli ^HTp'lV HiVaUTC 

A\f-a8 rpikHT mThc luapf-SHHf KY(A\iwHA8-Aiiii a^^apik 3ikK8HA8-A\H (!) : 
flHTOHÎf ! cKoaAik-Tf UJH CUI a^^apii UIH i aMHHTc SC BÏ BiAC • UIh 
cujhh' {8 a^^apiw; Kii8TaH ciw Bii3 m(h)hc ktc a^îaa si A\{-a8 
rpikHT UJH /u'a8 KiAiax a^ap^k; ujh Bii38H oyu 8pï(auj; H{rp8 ujh 
CKii(p)HaB, oypiwT ujh rpiU3HHK; KapHAC cTiiHA ag8HMC k8 Kan8A 

niiHlw Aa HlUOypH^ Upik AllwHHAC A8h Ai l^lkHi ^HTHHCC COpC B'lk3- 

A8)^ ; lapiw c8nT a'>^hc8a ipa oyH ia3iip Ka iu Aiapc . IUh Bii38H 
c84acTHAf u;aA\HHHAiup8 Ka HHiţJi nAci^pH 3B8pikTu;ap{ 3B8piiHA 
npuH biw3a8x . IUh KiwTi c84^AiT{ xpcMi npi a* ^c8npa A\iiHHAivp8 
aHCA8H oţ'pHCUJ rpo3HHK^ asiAi Aiipgc k8 naMi i^ikp'h a< rpH^Ki^ 

IUH CliAlllkHT8i; lapik ca K8 AiapC MI^HHC CKpWHHC K8 AHHHlkH 

ac8npa Awp . Mpi^ ki^tc c8i|^ACTC ac n8TC a;K8HgC; ac awbhc k8 

MlkHHHAC A8H ujh AC A^ *^H C3Cp8 AHCAA . Mpii C8 CTl^HA UJH A\H- 

H8HiiHA8-A\ii; a83'KH raac rpiiHHA8-A\H : {Thtohihc ! opuscnc ujh k8- 
Hoaijjc asacTa mc bc3h! bc3h hcac hc 3Boapiw a\ah npc c8c a< ^'^' 
h8ac aHCCT8H oypncuj; ascAC ci^ht c84^acthac aP^hhhaoP; KapuAC 
Aicpr Aa paiOA a8h a^'^hc31w8; kiw h8 c'a8 c8n8c Bpii;KA\auj8A8H . 
IUh c84^acthac npc Kapuac ac a;K8HMH ujh ac aobci[jc k8 mi^nhac 
caAC, IUH KAA ^h ca38p8A (!) ascAa, ascAC ci^ht c8i|^AHTC ascAwp se 
c'a8 c8n8c Bpiw}KAiiauj8A8H^ oyp/UikHA bivh iuh no)^THAOp Tp8n8A8H 
ciw8; UJH HÏHHA *|vh a\hhtc p'k8A KapH (A'a8 4^iiK8T) caTii Ki^ KaA 
^H ca3iwp8A caA8A8H. 



200 1808. 

Mila luï Dumnezeu. (Fol. 95a— 95b.) 

OyH cxapHi^'K AS TpHAiHc npc 8 KnkASrnkpauj a\hk oymihhk 
a/l ckS aa oy ^pdTf^ KapH/ii aeî rpikAHHik k8 nwAiH aa G'kHa^^ 

nw4^THHA8-/l Kd CK-H TpHAlHl^lk nSl^lkNTfaf HOaMf . UIh Mfpr'kHA 

K'Ka8Kiipaiii8a(!) c'aS ^KHHax ASniw wbhhch 3'kkiwHa : ni»pHHT(at 
liiH cTapHHSa A\f8 a/\'a8 tph/MhC; uih nwi|^THHA8-Tf^ /^f aH nivaaK 
^H aHea^ik, ciw-h tphaihh nSi^i^HTfac . PnkCn^HC-aS aSH : 4^îioa(! 

ClwHT; AlfpgH ^H aHBaA^lk, IIJU-U A A^ KapC BIH SpC, WH KI^TI BÏH 

n^Tc . Mp A^"'^ ^< uj'aS aSwax Ki^ASriwpaiuSa nwaAif, a8 w|iH- 
TpfsaT npc 4^paTcac 3'kkiwHA : ni^pHHTi iCTc ahh$ axhaa a8h a^^- 
HC3ii8? up 4^paTcac a83ikHA asacra a8 tiwkSt, iuh kiwSt'kha 
^H nikMiiHT rikHAïf^ UJH cik AiHH^Ha A^ ^^^ .t^HTpiEapc . JifiniÊ. 
ascA a8 3ikC a8H : ^îHai! m ah yi^c? hî ah ^HTpisaT? ki^ h'aa\ 
.(iHHiwacc . Î^iwc-a8 a8h Kiia8rikpaiu8a : am ^HTpiEaT ni^pHHTt; 
^ucTi aHSf AiHaa a8H A^^H{3ik8?^ Mpik ^paxiAf lap'KUi a8 ti>kSt 
Ka 8h saC; riwHAHHA Hi ea pikCn8HAC /i8h, uih hciijhhha hc c'k 
pikCn8H3ii^ a8 c8cnHHaT uih a8 3ikC : aw^h8a a^'^h^S^^ ^^ 
a;K8Ti 4^îiOAi! UIH auii a8 TpHAiHC npi KikA8rikpaui k8 hwamîaî 
Aa cTapHi^8A cii8 . Mpik asiA ^^paxc ^HA^Tik A'kciiHA8-ui AHsa^^ 
ui(h) KHAHi ca UIH a8^ha8-ui cxpaiOA ciw8 a8 Mîfic uih aS cuiht aa 
n8cTîc^ 3iiirKHA 4iHTp8 cikH^ : a< epiA^i h< h8 n8T8H j^a i8 cyN 
piwcn8Hc8 oyh8h kwhha a/ihk^ si A\ik ^urpcBik; A^P'^ kiwHA b^ 
cik Mik ^HTpiBc A^^H^S'i^^; ^< B^H 4^aHH? ncHTp8 aMiA A^P ^ 
Mîpr UJH ciw Ka8T Aiuaa a8h a^'^hcS'i^^- 



Ispita luï Avva Zinon. (Fol. 138a— 138b.) 
flBBa ]^hhwh a8 n8pHic w f^ATh. cik MtpvK aa IlaAHCTHHa, 
UIH McpriwHA npi aP^^ "P< Aikurik HHiţi'ki )^apB83ikpYH; uih 

^ÎHHHA Tp8AHT UIH WCT^HHT A^ AP^'^ ^^ A* 3T^A^X^^ ^^^P^" 

a8h, a8 UIC38T AiiHriw )(ApKSyKfiîî ci^ ci^ iVAU^NfacKiw n8u'kH- 

TiA . IIIh Bli31iHA <A Kli H8 iCTi HHMiHi WM Clk nii3acK'K X^P^^' 

3iipîC; ^H 3iiH{ a8h riiHA8A .|iHAf<^HiiHA8-A npi ca ka c(iw-)ui a a8h 
8h )^apB838 Ka ciw mi^hi^hhc^ ck ciw aiah pi^KopcacKiw a< J^A^Xf 
3i^KiiHA; Kiw h8 cctc /uapc A8Kp8 asccTa . Mpi^ ca a8 piwcn8HcS 
aHCA8H riwHA aa ci^8 ama 3iiKiiHA; A^P ^^ h8 iţiîH ki^ 4^8pîH ck 
A8k .|iH /uShhh^ mc ciw TC HcnuTccK anse cw biw3 n8TC-Br pi^BA^ 
aHHC mShhhac? UIh ama ck8a'kha8-c'k .(vh nusoap^ a8 ctt^t^t 
k8 4^ai^a ca cnpc coapc mhhhh 3iiAC aa o^h AiVK8; n-KHik mc c'a8 
4^pHnT A* coapc axi^Ta, kt^t H'a8 a\ah (n8)T8T ctw pi^SAf t^àu 

AA8aT HCUHTa /\ll8HHHAWp . Mpii CA 3'hHC riiHA8A8H ^^8 A^8CTp'KH- 



Maior: Didahiï. 201 

A8-/I; aiija : ^i^aKi^ M nwHH ck paB3H HcnHxa aiShhhaop, ck h8 

MAH ^HAf^HC3H npf MHHÎ CK All^HlwHK A8Kp8 fi,î 4^8paT iCCTfHCa- 

Aik cTpcHHik . UIh aiiia a8 nSpsic ac aKOai^ uih a8 Aifpc ^h Kaai 
ca a«8AHika/iHHA aSh fi^^^MHijhM, Kik a'aS H3eiwBHT ji^i HcnHxa asf a. 



CLXXIX. 



1809. 

(40, IV nepaginate -f ^^^ pagini paginate.) 

AÛ ^rponsHâN'fe np^NMHAWp MOpij^A, Ki}A*^cc ;i,c n^Tpâ 
Mûïwp A^ A"î^^ O^M^pTiÎH . Ildpvi^X' 04c-p€riÎN8Adfi 
• • • • Aa B^^A ^ Kp%ĂcKu Trncrpû^^fc a O^'HHBcpcH- 

T%ij.îJi O^Nrâpéi|jJi .|i dNi^A 1809. 

Predoslovie, (pag. I — II.) 

A\^Kip Kik ^Tp8 H^ai Aiafi HaHHTi KSa^ci narpSsiSH npo- 
noKiA^HÎH cnpi a cî 3HHC aa ^rpom^séN-k luaAiiHHaiup AlopHH 
*^TOKMHTi^ liiH AC aH^a% Kipi a8 a ci 3HMf aa ^rpom^st^H-k 
np^NSHAiup; Ci K^npHHA; totSiuh niHxpS a^KSxopiOA fi\fiwn,HAwp, 
KapîH A< lUBiiJi A\aH i^nSauH ^rpoan^k npéHSH ^ nonoapikAi caai, 

Af K^T A< *•*" -f B;^pCTTi, AM MAH •jvTOKMMT •jvTp» aSICT 
Klin 4H^CT{ HHHHHCnpf3^H{ fi^HAA^'Oîy HfHTpS Kp-klţJCpHk ^IHAlUp . 
Kdpt THTSATk H8 niHTpS aM'KA W ROapTli jţ. ^p^HTi aS'KCTI 
AHAi^ÎH; Kli Ji^OAfil^ iVCiBHT ^K^BÎHHl^aTi ap 4^H ^KiAHHHÎH BpiAHH 

à «^rponikH^HÎH npéHHHAwp; hh ncHTp^ ki^ hhhh o^h aok^ hhhh 

W Bp'kiUi 4^ÎHHA CK^THTTi A* ^BT^l^TiTépa H^t HiHTp^ Kp-fc- 

Vi^k 4^iHAwp^ k8 aT;^Ta maA B;^pTéc { a< /^Hnci^ aa acxp^Kap^ 

np^HHHAWp a K^B^HTA nCHTp^ Kp^lţlCpii 4^iHAWp^ Kli 4^ÎHHA OyélKH- 
AHl^H k8 HHH/Ua ^Tp8 AHÎCT TifkMîî, ni^pHNl^ÏH iMAH K8 A< ^A*^"^? 

A^3tiHA A^'r^pi'^? Kapii iu a8 ch cnpi Kp^ijjip^ ^iHAop cIwh^ ci 
K'kfCK ncHTp^ rpiUJ'^AiAi H^Ai ^Tp8 Kp-^iţjipii 4i"^^P ^^^ *^^ 
UiîiiHi^a, ca8 k8 HiiţiîiiHi^a niiHiw aMH i|^ikK8T{; ujh k8 an-RA ci 
A^iM'knxiw; lUH Cî ^Bi^psaTi^; cnpi A^'TOpnHKa Kp^iţiipi a ^^iHAwp 



202 1809. 

Didahia a opta. (pag. 59 — 60.) 
IlH/i^a npf ax^Ta apf màA MÂpt b;^pt8ti a< a ^a^mhA 

AC K;^T KSBHHTfaC; npfKi^T AiaH ACCHC MCTf a Kp-^A^ WKHAWp 

ci»H; A^K^T a838a8H . ^c h8 bom sp-k ^ki^ a 3HHf; K-b kSbhh- 
Tfaf h8 c^ht aata if^ikpiw w HK6aHik a a8Kp1kpÏH^ nH^A^ lacri 
^cikiUH a8Kpip^ . ^f 0VHA< npfKi^T c mah k8 rp-keik k^ha 

^inc HilţJHHf OyH aSKpS npHH CI^HI^ Ji,îK;fkT KA^HA *|va 4^aHc npHH 

aai^îH : npf aT;^Ta f Aiaii kS xp-^Ei»; iniî a\ah k8 n^T'kpc k;^ha 
MHHf-Ba 4^aHf as^A; aa Kip^ Bpi: ck j^ji,^A\m npf aarSa^ a^ 
ka;t ka^ha w 3HHf . Bf A^HH A^fi^ K^T f A< nikrSBHTéapf w 
niiaAiw p-k AiikKap a<^^ ^^Hf ck bhhiw . Ks KJkT Mpik a\ah B^p- 
TOc A< K^ K<HH as^A A<^^ niwpHHHH? ûi^Àpik A* nST^p^ as^A^ 
Kip^ w a8 Ac WBi|jf 4^anTfaf cnpf a Hf mhwkA Ka ck At oţ'p- 
a\^M, cf KaAC a cf cokoth nST-^p^L^ Kip^ Aian axSat w aS 4^an- 
Tfaf ni^pHHUHawp niHTp^ a^^^ npi^sHHH . Mil a^ht^^iS ucTf 
Afcnpf nipT*fe nikpHHi^Hawp, KipYn, nfHxpS «nincT-fe as^A^ K^P'k 
w a8 THniwpiiT A^Hf3f8 ^Tp8 TÔaxf péA^pHAf K^xpik npHHHHa 
awp^ ;2J^oapTf c;^ht hhhctiîi^h a^ 4^'" • Ûji^îEikfiÀT, THHfpïn a^A 
H^AiiÎHA^-cf aivp^ KiknfTfHïH; fnncKénH; Kpin^ ^ni^pii^H; A^P"*^ 

nfHTpS Klw H^-H Bl^A; H8A\fAf aS^CTf A< HHHCTf H8 A^MJ'I^nT'K 
^Tp';^HllJÏH ATÂTA HHHCTripf; K^KTli A^MJ'^nXlw H^AlfAf HfA A^ 

T^Tik, lUH KÂTi^ fi^ti\i'KïîT'K cTi^n^HHp'k as^A^ Kapii W a8 *|iHa- 
HHTii WKHAiVû ci^H . JS^î o^HA^ wpH Hf a8Kpipf nikpHHl^aCKlk AWp 

Af UCTf w A'RMf^ K8 WKÏH ^KHUJH npÏHAlHTlk KA B8Hli^ ^'kfi'K fi,t 
aATlk HCnHTlipf . M-^/^-A'iATli npHHHHli UCTf A^^npf ïlÀfiTiSi 4^iH- 
AlUP; KipÏH C;^HT AIHHH, nfHTp8 Klk H8 C^HT A^^'*'^^"'^^'* 't^'^ 
A ;k8A(KA; TpiwfCK K8 ^yfA\Àfi% aACK-K ^^K Hf B^A; npfK8A\ Mén 

Mf ^BAi^ik a 38rp^BH; h8 i[ji8 38rpiiBA i^^pi^ a^ npf aari^ HK6a- 
Hik . ^pfnT aM-RA h8 Cf nôaxf ta;ak8h n8T'kpiiy Kip^ w apf 
BïAi^a H^ B8Hik ca8 ni: p-k a nia)HHi^HAwp luiî a AiinsfAHup^ 
cnpf a ^Àm npf H'KCKéi^ÏH Aiup acRMfH'k uiif ^Tp8 HiwpaB8pH : 
aT;^Ta KJkT aiah AfCHf ucTf a uifA ac-k/ui^HA mif ATp8 Kun8A 
TpaiOA8H^ A< k;^t a min aci^AiiiHà mif ^Tp8 ^i^nTSpa WBpa38- 
a8h . (x> K^T A< AAfBiipaT ucTf rpaiOA ^t^HfAfnT8A8H Onpi)^ ^ 
Tp^ea anacTa; k;^ha 3HHf aa Kan . ai . cti^ . a : ,,^ i|^HÏH ciêA 

Cli BA K8HÔai|Jf ium8a.^^ 



Vieţile Sfinţilor, 203 

CLXXX. 
1809. 

(Folio, 12 volume.) 

BVill,HA( c4&NlJ,HAWp H'feMIl.âA (^ûwe). 

Noemvrie 6. Părintele Luca. (Fol. 36b — 37 a.) 

JfiTp^ as-kAiUH 311 noAifHHpii k^bTiucS/iSh n-kpiiHTf/i^H HOcrpS 

ASKi.*) 

flsCCTb i|^fpHHHTk ni^pHHTMf HOCTpS A^kA c'a8 HliCK^Tk ^ 
MCTiriL TaBpOAlCHÎCH a mip)^ÎfH OîKfAlfH . UIh T;^Hlipk fi,î Bi»pc- 

Tii 4^mHA; Ka A< wnTkcnpf3^Hf aHH; k8 AiHHTf ^i^M'^nrik c^k 
3ikE0B'k ^ KicfAC a8h A^Hf3f8; a/ik A^Hf3ffi|jHawpk k8bhhtc 

aCKSATHkTOpiO UJH ^IkHlkTÔpiO ^^IwKi^HA^-Clw . Mpk K;^HA n^kpHH- 

H'ih aSh c'a8 c^^iwTSHTk Ka ciw-Ak ^coH^CKiw npf asiCTa k8 ^ik- 

M'kt, fAk HéanT-k CKSa;^HA8-C1w^ luA ^Tp8 Oţ'Hk AOKk HCOyAlBAiTk 

A8k;^ha8-ca;^ ^npf8H'k k8 \UpikAî c'a8 cikAiwiiJA8i)Tk . IIIh niTp8- 
3fHH A^ 3HAi nfTpfK;^HAk HfM;^HKaT, A^HC3<^MJi'i u^^ *|vM(pii|JÎH 
BiA^pH lUH AKKoncpHpA c'a8 ^BpfAHHMHXk . Ulù A^K;^HA8-c'k Aa 
ivapi Kip^ Ayhm^cTÙfiî, c'a8 ^cpiwKaT ^ c\\ma ^gfp^cKik . UIh 
Aa Măii acnpii ncxpiisipc npc CHHfiUH c8n8HHA8-ciw [Kik npfCTc 
TpfH WH niTp8 3iiAf r8cT;^HAik n^HHf lud aniw uih hhhh a< 
KSMk Tp8n^i|jf u;AHYHHHA8-cik] a8 nfTp(K8Tk iuncnpf3^H( a8hh . 
Xi aKOAd; p^ahk^ha8-c% a8 éwipch k8 luapf KipfAf i^noHiyk ^ 

A\8HTCA( 6tHÎH, AHH CpB8pHAC H'KAI MC Clk A^^A^ AKOAil; )^P'kHHH- 

A8-c^ . Ulii niHTp8 hcboa 4^HpîH; k8ak;^ha8-ciw a^P^^^ n8HHH; 

H^AiAH K8 W )^iHHlk ^^ÎI^HA WH A^^K8AUk . UIh lil'a8 H^Ck A8HlUk 
IfOT^lTpk UIH pA;HA8i4Alk K8 AHH AAHHCHTlk; Ka Clk h8 UClk AHH 

KHAif n;^H'k SC B^ c^^A^piuii TéaTiw \|raATHpi[ A< MiXHTk . flnOH 

P;|;HA^^^^ Mic8A8H AAk TpCHA^ W ClkBi^piilïÀ . Mpk ^ H^A- 

a'iATik napTi a 3Haîh a* ^^Kp8 ciw an8Kà; n;^Hnk ap ^h cocHTk 
nf^Mrk Hac8A8H aak màCîA% ujh jîfin'K Hac8Ak aa ujaciA^k, c^k 
rpH:Ki k8 n8i^iiH'k MA^HKipi^ liiiî a< s-^A-A'iAT-k RpaKHA^k . •|LTp8 
aM^LCTi: niTpcK^HA^ c'a8 ^BpcAHHHHTk a np-k MĂpi a^P^ A<^^ 
AA\HC3i8; UJH A< Aî^MrÀfi'k K8BHHT{Awpk MiAivpk rp{8 AC -f^^' 
AiCk; KA^Tk UJH wapi KipÎH /UHp;i;HA8ci 3HH'k : a< ^ha< ipu 
asccTa KipTc^ ui^B^ki^HH A8-c'k ; UJH fi^éïVh ăH'kcT'k npuH A(H)cKoni- 

pHpi C'a8 A^^ ^^ W^PC KipiAC AOKk^ UJH A^HCnp{3^H{ MOHi)^H 

*) Notă marginala: Hk^m ahh mt rpiM'fecK'K c'dS ckock. 



204 1809. 

aA^H;^HA; cii .ppH^Kà A^ aHéi|j*k . FlfHTpS npHHHHa asicra iuh 
aa BH3iHTîA c'aS fi^éch, ujh ^K8H}K8p;^HAk KikUJMÔapHai AïONix^H- 
awpk^ ujiî k8 ni^pHHHÏH AnikpTiwiUHHA8-ciw^ ^T0pK;^HA8-rk c'aS 
A8ck n^Hiw aa KopiHO . Illii ^Tp8 wapf Kipc cixb a'kK8iiHA h^ 
MaA ^^i^T ^c KXTk winxc a8HH, k8 nasi a8 aA^paiHTk. 



Noemvrie 19. Mucenicul Varlaam. (Fol. 159b — 160a.) 

H0(A\BpïC OÏ. 

•|Ltp8 asicAiii 3H niwTHaiiHp'b c4^HT8a8H M8MfHHKk EapaaaMk 

B'KTp;^H8a8H. 

04HT8ak ai\8H(HHKk Bapaaaan (pA A^^k {lHTïo)^ia Oirpïiîi^ 
B'KTp;^Hk k8 B;^pcTa . IUh a8 i^ocTk npHHCk nfHTp8 a\'kpt8ph- 
CHp^ H8i\iifa8H a8H Ihc . Xc . lUiî aA8ck Aà ^Sfi,$KÀTik ki^tçtk 
n'kr;^H8ak bocboa^ . UIh cHaHTk ^înha^ Ka c^k a^^K^k ^K'ipTS'k 
lAwaHawpk^ A^n^k ni h8 c'a8 nafKÎxk. AiSari piHi mil ai^hmA a8 
a8aT ncHTp8 Ac a^h^^>^ ^^ - ^^^ 4t;^h a8 4^6cTk B'kT8Tk 
k8 bhhc i^'Kfiik A< anHaik; anOH a8 4^6cTk cTp8;KiiTk k8 oyHrïH 
Ai 4^Yipk . ^8nik anicTa a'a8 a^^>^ npc cak niwr;^HÎH ^ KanHijj^ 
îAWA'kcKi^, lUH aKoad; ^Tp';^Hca; a^"'^ nop8HKa M8HMHTÔpioa8H, 

^THH3IIHAk tWjkHA A^H [filfitCTÎ ;KlkpTBiCHHK8a K^pMC aB^ ^^OKk 

anpHHCk] a8 néch ^Tp'A^Hca KikpB8HH anpHHiUH k8 n^M^t, kA 
AOapik up ^iî ap8HKiTk npfCTf }KikpTB'KHHK8ak cn8pKii^Hawpk 
awpk A^'^Hf3fH; Kik cokotïà^ K8Mk Kk Hfc84^cpiiHAk aii8HCNHK8a 
a i^HH-k ^ Mi^Hik Ki^pB^HïM HfH anpHHiiiH, ^H bA ap8HKà npi IH 
.(inp^t^Hik k8 tiwA\;^a ^HaHHTA lAW/^Hawpk . IIIh a^^^^ ^P ^^ 
4;'kK8Tk AHÀCTA, Kfi^ c^k-H 3HKiw a^H : Mx^k aK8ai\k ail aA^ck 

^KlkpTBlk A^^H(3fHaWpk HOllJpH . j^Àfih H'a8 B'k38Tk H^A HC noi|^- 
TÏÀ THKliaOUJÏH ; nfHTp8 KTk ai\8HCHIIK8ak Aéfi 3fc . a8 CT'kT8Tk 

Ka oţ'H cT^ank HfKaikTHTk, uïhhai^ ^ M^f^Ha ca 4^éK8ak si ap- 
A't; lUH c'a8 apiwTaxk maA n8T^pHHKk A<K;^Tk apaa/ia ujh 4^1- 
p8ak; iTk n^Hik «t^Tp8 axi^xa a8 HHH8Tk 4^0K8ak ^ Aii^H^k; 
n^^Hik K;^HAk a8 apck ji,4iijiîTîAî a^H^ ujh a8 K'k3t^Tk npc nik- 
M;^HTk ^npf8Hik k8 4^0K8ak . Jj^c^ «ak hÔ uj'a8 KaHHTHTk ai;^- 
Ha cA, HHMH a8 ap8HKaTk K'kpB8HÏH ^npf8H'k k8 t^a\A^ npfCTf 
warapio^'.paHHTt ïAwauawp . fluii c'a8 apTkXixk ^i K8^B'kpKTk- 

Hlf UJH HfBHp8HTk^ niiTHMHTÔpiOak UJH wcTiui8ak a8H Xc . HCak 

Tapi; UIH ^Tp8 B^HTi a/\'kpT8pHCHpc ai'a8 A^'^' cé^iacrSak ck^ ^ 

AXX^HA ^a\H8a8H . Opt aMfCXa ujh Ji^AXHÎ'S^iŒ^^Ak XpUCOCTOaik, ujii 

c4^HT8ak Baciaîf séak MÂpî k8 K8BAHTf a< Ai8AT^ A'a8 MHHCTHTk, 
Kapf c'a8 aA'kwraTk auHH npfK8/\iik ciw bI^a^^- 



Şincai: Hronica Rumânilor. 205 



CLXXXI. 



1810. 

(4», voi. I, Vm + 398 paginî; U, 332 pagini; HI, 296 pagint.) 

XrpoH^Ka P^MAiHîAop \t Ttcfru UIiNKai \m 

niiHKa Tin%piT% \t ne aikahSckcic^a . lauii . 

j^H 1853. 

Portul solilor din Dacia. (voi. I, pag. 5.) 
é|LHKikT8-i A^^npf coAii /^aKiAOp Hfi Aa Po/ua rpiMiiui; lui 

aS nopSHMiT; A< ^^ ^'^^ sonaiT TinSpiaf a'" Aiap/U^pc^ TOKAia 
KSa/\ fpA 4^ikK8Hi aa cTarSpi^, aa 4^icorHOMii; lUi Ad X^'^i^ a^cKi^ : 
0Kp438a^ rp8A\a3ii^ ncnxSA; lui nisoapiAf k8 soapisii a'h anapaiSpf 
aasik; lapik KSgMa^ ni^p^a lui nSH^pa [cSrAiaHSa] fi,m MapA\8pf 
Hirpii . r^Sra lapi^iu a>h MapMSpi aasik : TOKAia k8a\ fCTf nop- 
tSa Poa/i^Hiaop sfaop, se aikKSfCK npc aikHrik Oibiio . KinSpiaf 
caS cTaT^piAf anccTf ^hkiw A*'^T8HHi: c'âti i^ih^t ^h KaniTOiSa 
Poa/\ci n'KH'K AA ahMa 1775 a^Ha a8i Occpt^apii, KikHA a8 a^ax 
IlaTpiapY^A 6BaaBif aa waccai: MOijjfHip^ c^^i^HTSa^i IlfTpS 
(ii Possesso) . 68 ^HKi^ axSMSi A'kA\ K'K38t. 



Moartea luî Constantin Cantacuzen. (voi. III, pag. 95 — 96.) 

IcTopia B'KAiiHfHiacKii aiija cKpif TfiAijiîfi^îA ascacTa [a a^i 
KoHCTaHTiH KaHTaK83CH] : „{Ikoao ^h oacTfa a8i Fpiropic BoA'k; 
npm^M 31K8 8hiI; c'a8 4^iiK8T hii|jc aMfCTCKi^TBpi, a^^Ki^ : LUcpcaH 
Aoro^'kTSa; i|^CMiop8a a8i KoHCTaHTiH KaHTaK83fH nocTcaHiK8a8i; 
uii oapc-Kapf A>H ^fiAi^ii a8i sf cpa aKoao, lui MapfUJ KpcH8acc- 
K^ K8a/i Kik ap 4^1 ^/ueaaT8 npi aa Ki^niTaHi lUi npc aa ca8Mi- 
Topi ^f-i ^HA^a/^Ha ciw Aiiapriw cik ni^piacKi^ aa Ë131P18 ni Fpi- 
ropii EoA^i^; Kik iCTi BiKacaH8 [nfHTp8 ki» Fpiropic ce p8A\n(a a^ 
A^pcpc KiwHA BCA*^ npc 8p;^Hii; cn8pKauii un ^^i^pik a< ^<M( ^r*^* 
pcHi; poBiHA npc Kpci|jiHi UJI c8n8H'KHA8-i c8b Mi8r8a aop sca rpc8, 
vu\ ipa 4^oapTc k8 B8Hii iHiaiiik cnpc Kaca {l8cTpici .] uji ciw Mcapi^ 
A< Aa &C31P18 a^'^h8 ne Illcpsan aoro4^iwT8a ; Kapca Bopei^ a'^ 
^M ^H oa/\ ancprikHA; ^^ avi8Hc lui aa J^^axMa Fpiropic . Ji,i^î ce 
n'k3ca ci^-uji ia 310a b8h'K a^ ^^ Bc3ipi8a lui cik bih-k ^h i^api^ . 



206 1810. 

IlopHiHA A^fi'^ UJI anponiiHA8-cc fi,i i^capa ca, a8 KOHikSiT ^htp'Sh 
aoKS ncHTpS OAiX"^ A< amia^î uii a8 nopSHMiT aSi Fcoprii^'K Moa- 
A0BiaH8; KapiAf cpa Bi^xail^^ cik aA^Kiw npi asci EOifpi Kapii ^an- 
eaa rk-aS niwpfacKik k8 BiKacwSr; uji aA^KikHA8-i; ^HHcnS a-i 
AiScTpa; nfHTp8 sf a8 4^1wkSt asfacTa a< ^^ ^P^^r ci^-aS nnkp- 
HacK^K (! 1. nnkpacKnk) aa Ëc3ipi8 . Mpik MapiiuS 4^iiha a^ai cao- 
BfHCi^S liii anai ^HAPi^3Hfi^8 pfcnSHCf^ ki^ M ci^ht BiHOBani . Fpi- 
ropif Eo^nk a^^cc AiikpTSpiiaf /^c ^^aHik lui ni Ki^niTaHii KnkTpik 
Kapii BopBicf; ^HTpf Kapii fpa uii {lafKcaHApS 4^fMiop8a aSi Fcop- 
aţa EaNSa, lUi ^HSf nSpiw a 3iHf : fliiia f A^aa/iNf ! Kiw hi a8 31c cik 
aiifpgfa/i8^ ck Tf nA^p^Ai aa Ec3ipi8a TSpsccKS lUi ck sfpcM ^omh8 
ne llIipRaH aoro^^ikT^a . lapi^ Mapf luS pi^cnSHCf : JS^oaaxhî ! flafK- 
caHApS asfCTa ^h 3iacac MiyHfi Eo^ik 4^iiha nocTfamK anapi^ 
npca A\8aTik eoupiaïc a8 oaiiop;^T 4^i»pik a^ bihi^^ aK8a/ia iapi»iui 
c'aS anSKar a< ascia^ si a<-^^ b<i acKSaxa Ali^pia-Ta^ 4^'k k8 hoi 
Mf BH Bpca^ liii ia8 Ba a^ caMik *|vNaiHTia a8i ^8aiiHf3f8; lapik 
HOI h8 ciiHTfM BiHOBat^i . ^iH asfia oapik i-a8 a^'I' Fpiropif Eoa^ 
npc n ^H caana cikTa^^Sa^i a< ^i 01^31, lui aarop caSgiTopi^ a^ 
i-aS A^^ k8 na3ii whU'K ^h i^capik . AikHrik asicrca tui a'^ Hcapik 
BCHicik n^pii A< ^^ Oxpoia RopHiK^a wi a^ ^^ /^SaiiTpauJKO 
BiCTiapiSa KaHTaK83CH8a; k8m ki^ a8 «i^MsaaT oaa/\cHii a^i ne 
AiapgiHfa TSpsfacKTi )f^aiHA n^aicac ^oann^aSi iiii 3iKiiHA : Bik c 
pik8 un Tp8^auj8; un 37iTi)^HCi|jc npc oa/^nmn Hcpii, a^ hS-i aack 
cik A^'i A'^^A*^^ «t^MniipiiTiiţji^ uji k8m Kik ce aaSA^K, K'k (a 
a8 noToniT ni Fcoprif FiKa BoA^ik ui . s . ^{mi aniCTi jifi^i^ npi- 
MiHi; Sna AiH Taei^pii; aata a>h Hcapa ^ni^iafrikHA^-cC; aHiuapik 
ni Fpiropic Eoa'i^ ^^ ^^P^ AiikHii acSnpa Kacii aSi KoHCTaHTiH 
nocTianiKSa^ Kapiac a83iHA A< BiHÏpia A^^^Sa^i un a< onpiaaa 
^iMiopiaop ciii; a8 iujit ^nxpS ^HTiwa/iniHapi KiwTpiw KpaiOBa^ 
UJI MipriiHA ch Ci ^annpcSHi k8 ^oa/\H8a, a'a'S npiAiiT a^ ^'^^ 
^MnpiSnaT; a^P '-^^ apiwTax ^^ai^iw 4^oapTc nocoA\op;^Tii; no- 
HOcaSiHA^-i ncHTp8 4^CMiopH a^i^ Kiw ci^ht pi^i un BiKacni^ un K8a^ 
Kik a8 ^HAC/^naT ni Kanixani ciw-a8 ni^pacKiw aa Ëi3ipi8 un cik 
nSuTi ^0/uh8 ne ^ii8a ciw8 Ulipsan aoro^ikTSa . HsiCTia a83iHA 
KoHCTauTiH nocTianiK^a Ti^riiA^i^ ^ n8Tia ^i^ un 3iHia Kik 
ciiHT H8a/iai a\ihhi8hi, a^P^ ^"^^ hS ac KpcaAiw Mi^pia ca^ wi k8 
asiCTca a8 iUiiT a4^apii KoncTanTin nocTiaHiK8a . BiniHA aa cKa8- 
h8 Fpiropii EoA'k ne aHfia-a'aai^i soiipi i-a8 caoB03iT; lapi^ ni 
lilipsan aoro^'KT8a a'a8 TiwiaT aa Hac8 a< ^ napxi, niHTp8 Kik 
c'a8 ^OCT H8a/\iT cik i|^ii ^omh; lapi^ ni KoHCTanTin nocTiaHiK8a 
TaxT^a a8i a'a8 xpiMic noanxia npin A'^P'^^BanHi a< ^^ â?Hr8pi 



Esop. 207 

^H M'KH'kCTipia GHarOB^ASi^ 8hac m8at h8 a' AS ^H'rkp3i4T, si 
nop8HHiHA8-i CK CK KSiMiHCMf; A'aS Afific j^H Tpanf3api8, wi ai- 
rKHA^-A Al cta^arSa hia a^api; A'a8 c8rp8A\aT . /^isi }K8n7iHiaca 
^HUiAirikHA; a8 bihit^ uh k8 BOia /^oahhSaSi a'aS pi^A'^AT a< 
dKOAO uji a'a8 a^^ ^à MiwpMiHiNi fi,î a'aS ^HrponAT. 



CLXXXII. 

1812. 

(80, 160 [?] paginï.) 



BïAii,û uîiî nm\€M np-k j^iU^éAénTÛA^tî Scwn • npHH 

AHécT Trndpio mûA ^^t^pcnr^Tc. 

Isprăvile luï Esop la Nektenav, împăratul Eghiptului. (pag. 60—69.*) 

Mpik A^niw K;^Tiw-Ba BpicMi Niktih^b ^ni^parSA 6rHn- 
rsHHAwp a83HHA7 kiw a8 u;A\op;^T npi 6c6ii; ^a^'^'^ ^^ 'V'PH' 

Mlic K^pTI A^îi AhKHP K8 KÂfi'k n6p8HH-k Clw-H TpHMHI^lk A\ll|JfpH 
àf^HTiKTH, Clw 3HA^CKlk T8pH; KApi HHMH MipiOA HHHH niwMi^H- 
TtfA Ch h8-A aTHHPTi, luA C^-H piwCn8H31w MHHI-Ba Aa T6aTI Ml-A 
Sép ^TpiBik . Kip-k A< K^ ^^^^ ^'^ K2I A^P<; >^P'i^ A^ ^^> ^'^ "^^~ 

TicK'k c;^Hr8p . fls-Kcr-k HiTiiHA8-Af Ahkhp c'a8 ^tphct^t, rih- 

TpS K'h HHMfH^ A^H npïi^THHH H8 n8T'k ^HliA^VI ^TfiîEÀp% 

A^ TépH . Mpik ^niipiT8A 3HH-k, KHk a8 A\8priT 6cén CT;^An8A 
f n^Kp^ki^ïH caai . Mpiw 6p/UHn k8hock;^ha a^P^P*^ •t^niwpiT8A8H 
n(HTp8 6c6n; c'a8 a^^ ^^ *|vniipaT8A^ ujh «8 cn8C; Kik Tfi'KÂi^iy 
uià 48 3MC Kik nfHTp8 a^hc8a H'a8 W/uop;^T npi Scan, ki^ a8 
^llST; KHk luapi K;^HA-Ba sa ni^p^ p'h8 v^ni^paT8A8A nfHTp8 VOTIw- 
pipt asicTA . Mpik ^niipiT8A ^oapTi c'a8 B8K8paT a* an'kcT'k, 

WH 48 BfHHT 6cOn ^n8l^HT t6t ujh •jvTHHiT, UJH K8M A'a8 Blk- 

3^T ^niwpiT8A a8 Ai^KpTiAniT^ UJH a8 nop8HHi)T cik ci cn^Ai ujA 
^ cf cKHAUBi . 6c6n A^niw annexa a8 apT^Tix a< MHHSHuoaci 
npHMHHHAi, niHTp8 Kipi a8 4^6cT nA;p;^T^ niHTp8 Kipi v^niipiT8A 
KP^HA cik WA/ioap'k npi 6hh^ 6cén ia8*HfpéT ipTikM8Hi . ^énik 
AM^KA ^niwpiT8A K^fpx't 6rHnT^H8A8H w a8 fi,ĂT a8h 6c6n cik w 
HiTicKii^ UJH lA ^A^'*''^ k8hock;^ha Aî^MrÀfiii ^xpis^pm^ a8 pAc, 
ui^ a8 nop8HMHT; ck CKpïi, Kiw A^Ka Ba xpH^Mi lapHa Ba xpuAU^Ti 
(^iilicpA)^ KapîH UJH t8ph8a Bop 3haH; ujh ba piwcn8HAi hibA aa 



* 



) cf. maï sus vol. H, pag. 134 — 136. 



208 1812. 

^TpielpH . UIh 4iij4 ^niwpiTSA npi c6aïh ji^îaa 6rHnrr^ 08 xpH- 
Mfkc ^A^piwnT . MpHk aSh 6c6n «8 a^t réarik aR^p^ h^^ /uaA 
AHHHaHHTc^ A^NA^-H UJH npc 6hh . Mpiw 6c6n A8;i;HA npi 6hh, 
^ HHMiiKa h8 A'a8 ^TpHcxir^ hh Ka npi o^h i^iîo lapi^ A8;^HA8-a, 
k8 aATi^ luA k8 as^CTC k8bhhtc A'a8 ^BikHiT: 

OïiOAf! A\aH ^HaHHTf Af Téaxi ca8;k'£i|ji a8h AAUiC3é8; npf 
^niipaT8A MHHCT^iiJf; Bpik^KAiiiiiHAïup xlkH rp6a3HHK Ti apix'k, 
Ka cik h8 Tf HiB^gf ^ ciA/ii^; npÏATHHHAïup A(3Hi uiA oyujdp^ Ka 
A\aH a\8at ck-î^ii i^U boït6ph fi,î ehhî . UIh upiw no^^T'Éiiii Ka 

Bpiw}Ki\llililHAWp Clk 4^ïf pl8^ lilH Clk 4^11 ClwpiHH^ KA CK M Tî Jf.- 

n^ACHC npf thni; wA npï/^THHHAwp ai boci|jC; ka ^Tp8 tÔatî^ 

Clw Af 4^ïf BHHC . n8p8pi: K8 A\8Ăp'k tA BHHf TC j^fi,ÎCT>iA'kykj 
Kà Clk H8 A^A A< HCBOC, K8 BlkpBiT8A AATÏÀ . Klw OytUOp ICTf 

h^a\8a A\8cpccK; ujA AHHr8iiiHHA8-Tf MAH n8HiiH p^8 r;^HA'^itJt 

McAWp se 4^iK BHHf; h8 Af nH3/\ll8H; HH -I^H H^pik BHHf Ji,î ÎH, Klw 
Af BfH nH3A\8H; iWAH Al^AT Opf TI^Hf ^c8HH Tf BfH CTpHK^ . A^ 
KaCHHHÏH TTwH n6apTli rpH^Kf; Ka Clk H8 CK T'^Mlk A^ TI^Hf; h8- 

AHAH Ka A^ cTiin;^H; hh ujA Ka npf oyn if^ikKiiTopio fi,î BHHf rk 
Tf HHHCT^CKii . Oii h8-hh ^^if p8iUHHf A ^Riki^à t6t A'^8Ha iUaH 

B8Hf . M8fpÏH HHHH W A^'l''*^ H8-H ^Kpf AHHl^à aCK8HCf Af TiAI^ Klk 

nép8p^ CK j^AfiA\iiyh, k8ai\ c^ Tf cTikn;i;H'4cKii nf THHf . «{L TOa- 
Tii 3ïwa7 n8Hf Mf sa npf 3ïwa a< M;^HHf -, kiw mah BHHf fCTf k;^ha 

^H AI\8pH Clk AaïUH Aa Bpli^KAIiailJH; A^*^^*^ ni^Hlk BfH TplkA Clk 
aHBH AHnClk A< npïi^THHH . «llKHHli-Tf Af3Hf Hf AWp Hf Tf ^T;^A\- 
HHHli, ipÏHHA; Klk UJH K;^HHfA8H KOAAa ^H K^HTiTlk Hi^HHf . HS- 

i^H ïîÀfi'h fi'ki K7i fi[JH b8h . Ilpf u;aii8a ujoniiKiiHT6pi§ AinikAii-^ 

AHH Kica Ta^ H'h H^Af Hf 3HHH UJH ^AHH T8; aATÔpA Af Ba 

cn8Hf . O'h, A^ ^^fi^ ^'^ H8-HH nÀp'K p'i8 . /^f M'^Af Mf c^k ^t;^M' 

HAli h8 Tf C8niipà . NhMH A< ^^ ^^^ P^^ ^^ ^^P< C^iT HHHH Vl^ 
AaTl^; HHHH OypMà WBHH^IOpHAf Mf AlUp p^H . K8 AH'^CT^ ^BV 

n,^Hfi^ 6côn npf Bhh^ uih k8 k8b;^ht8A; ujh k8 K8H0i[JHHi^a ca, 
6hH; Ka k8 w c-Kif-kri^ nikTp8H3;^HA8-cik c84^AfT8A a8h a^^i^ 
n8HHH^Af 3HAf aS /u8pHT . Mpik 6cén npf tôi^h ni^C'Kpa'pïH uS 
KfAnaT; UIH a8 nop8H4HT cik npi)H3'K niTp8 n8H a< B8AT8pf; ujh 
A8n'K Hf I2i8 npHHC; auï^ «8 yP'i^hjit, k8m ck ^hhî, ujh «8 ^' 
Biii^aT; [Kapf A8Kp8 h8-a npi: Kp^A^'^] ^^'^ *^ kôujhhhiw npf 
KonïH n8pT;«;HA 3B8pà ^ c8c; ujh auj*k acK8ATà a< kohïH; k^t 

WpH OyHAf Bp^ fH, 3B8pà; WpH ^ C8C; Wpu AA nikA\;¥;HT ^ v6c. 

Mpiw A^"^ ^< TpfK8 lapuA; uiîîi ^Mfn8 upuMiiBipa^ 6c6n 
rikTHHA T6aTf a^ Kiaf^ iniî a8 A8UFaT Komu^ ujh B8ATépÏH ujh 
c'a8 A^^ ^ GrnnfT, k8 a/\8at'k ^KHn8iipf; uih coKOT^Aik 4^v 



Esop. 209 

BIHHT 6c6n^ 3HrK KHkTpik npYĂTHN(H) : m' AM ^lUiAÂT, Klk ^Hlk- 

Aic4cfiU K'K 6c6n aS anSpHT . ÎÛfiik a Ai6a 311 a8 nopt^HMHT ^- 
R'kpiTSA Ka t6hh eoÀpÏH ck a ^cpisc a )^aAHi aaef; npik la 
c'a8 ^BpikKiT w|w BpfA; uiiï uj'^S nSc K^Ht^H^K^ lUH ^ïa^i^aiiik ^- 
^SaicàHiiTk k8 nfTpiH cKS^ni . UJh iiJf3;^HA npc CKiSH ^HidfaT^ 
aS nopSHMHT CK aA^K'K npc 6c6n . lUA ^Tp;^HA êc6n tàS 31)0 
^n'kpiTt^A : K^H Mik ac^anfiiH 6c6nc^ uih npc si A «ic c^ht kS 
MiiHi? P'KcnSHAc 6c6n : npc tAhI; céapcaSii fi,i npHAiikBipiw; upi^ 
Rpi MiH M( CTaS ^npc^SpSa t^8, cnAscaïup scaïup K6anTc . UIA 

^nikpiTSa MHp^HA^-ci» a* ^^7 ^'^^ A'>^P^>^'r ^^ A\8aTc a^P^P'' * 
«|L M^A-a'aa'rk 3A w|^nikpii^a c'aS ^epikKiT ^ Bik}KA\^HT 4^p8- 
m6c ^éapTi^ uiîî npiĂTHHHAWp a8 nopSHMiiT rk ce ^episc w|^ biw^- 
MHHTi A^ nop^^ApHk poiuTC; uiH w|^Tp;^HA 6c6n; lapiw a'a8 ^rpi- 
cir . Mpik 6c6n 311CC : npc tûm tc B610 acTiAiiwHA c6apca8H^ 
tapik npc HiH SI craS ^npi^K^pSa t18 pi3cawp c6apia8H . lilA 
HfKTiHiB 3i)Hi : cokotcck kx hhmAk h8 cctc Ahkhp npc a^Hriw 
«(iH'kpiiHÎA an-k . UIA 6cén ^khmbhha a p^A^; 3i^hc : h8 BOpBH 
awk AC3H( A^ c^7 w w|^niwpiTi! Kik H-kAiSaSA BOCTpS acik/unk- 
HiTii w|^nikpikHÏA BéacTpii Ka céapcac crpi^aSs^iiJC ; upiw a< ^"^ 
Ba acc/UikHà A^H AhkAP; cxpi^aSsAp-k as'^cTa ^tSh'^pck ci^ Ba 
nikp'k . Mp'K HiKTCHiB /UHp;^HAt^-cik a^ aMCCT pikCnSHc, aS 3AC : 
aA^c^H-kii HiiHC ck 3H a'kckiw rSpn ? 6cén 311MI : c^ht vSta, né- 
MiH apiT^ AOKSa oţ'HAC . A^"*^ aH'^A ^ni^pirSA iiuHHA a^ipik 
AHH HCxiTi ^tp'Sh uicC; US apikTiT a6k8a . Ji^im 6c6n aA^- 
K^HA Aa nixpS o^nriopH aac a6k8a8h nirpS b^at^ph ^npc- 
^'k k8 Konïîi ^ KéiUHHHik cn^H38pâHH a< B^ATSpA; uih ^ a\â- 

HMî npSHHHAWp aS fi^AT O^H'^ATC A^ ^^< 3HAipHAWpk; UIH AS 

nopéusHT ciw 3BÔapi . BSpik ch wj^Hi^AUiiHAS-cik ^ céc; cTpHrA : 
aMm-hc niTpîH; fi,Ân,H'Hi EÀp, ji^Àn,H-m a'raihi, uih aatiac mc ahh- 
dcK aa 3HA • A^P NcKTinis B'k3;^HA npc npéHSH fJkfi,HKÀii,ii c8c 
A( B^ATSpH^ 31101^ : A* ^HAC AH aA^c ahic wâmîhA 3B8piwTépH? 
Mpik 6c6n pikCnSHAC : A^P AhkAp apc? upik ^ïhha K^k ciţiH wm, 

BpiA Ck TC nOTpHBCl|IH K8 w|^ni»piT8A HCA MC c acH^MCH^ A^^"^' 

SCHawp . iflpik HcKTcniB 3Hmc : 6c6nc ! c^ht ^bhhc ; ^c^k tc boh 
f TpccA^ lap'k t8 j^mh piiCnéHAC 

A^niw AM'^CT'k ^ÏHHA KCMiHH fi,HH HaÎOHOA BTipsilţH 1|IÏ8HH 
AA ^TpCB^pH COi|^HCAAaTCl|JH UIH BOpE^HA ^8 CH A^ ^CÔU, «8 

Kmir ^npcl^Hik k8 6con aa wcnikiţ . A^^" uic3^ha ch, o^hSa a^- 
AA HaïonoA 3Hmc aI^h 6c6n : Aii'a8 tphaahc A'^hc3c8a aaïc8 c^-hh 
cnSio w v^Tpcsipc uih ciw mï-w a<3^^Mh . Mp 6c6n 3hci^ : Mmufi^ 

Gasteb, Chrestomatie rom&na. II. 14 



210 1812. 

t8 Ht$ Ht^AïaH ni THHC TC KHHOBnkHfllJH, hA UiA npf AiUHf3i8A TkS. 
HatI^A Mpik a8 31IC : fCTf W EHrâpHITk 4^0ipTf AlipC; lUH wf^Tp'i^CA 

oy^ cT^An, Kipi hiihc A^^^^np'kS'^HC lupiiui, Kipc 4^ï€i{ic-Kip( 
k8 tpch3'khA a< rpHii3H cik nponricK; npi AiikHrk Kipi aA'^pr'k 
^npf}Kt$p AOAiu Ai^fpfi . HtShhh 6c6n yik^î : as^LCTik wj^Tpieipc aa 
h6A w ap Af3AirA iuh npSHHÏH . K'k BHrâpHKA fCTc a^ai^l Anicra; 

CTi^AllSAy ANS a; WpilUIAf, ASHHAI; iuh rpHH3HAIy 3liAfAf A^NHAIMp; 

tipik 3Ïu;a IUH néanx^ ^oaiv AnSépii; Kapi oypA\'ic3ik o^a A^n'K 
aATA . n Awa 3H npf t6hh npïATHHÎH Kf auji^ha NiKTfHie^ 3Hhc : 
niHTpt^ 6con ahîcta rpis^ cik a'^ai eup wj^nikpiTt^A^H AHKiip. 
MpHk fijmTpî îH oyH^A, AS 3HC : ^h bom nopSHMH cik hc cnéi ^- 
Tpfe^pji, Kipf hhhh h'am K'K3éT^ NiIsH n'aai At$3HT . Mpik 6c6n 
3Hcik : Ai^HHf fi,î AH'^CTA b6iS p^Kcn^HAC • A^"*^ A^'^^'^A^'^^ ^ 

4^1kK8T CKpHc6Apf J^ Kipi: fpA : HfKTCHiB AHHkpTSpHC^llJf^ Klk f 
AATOpiO W Alif A^ TAA^HltH A8h AhKHP . ^lâêA^wisA^A w|^TOpK;^HA^ 
Clw A8 A^^I" CKpHCOApi: w|^niwp^T8ASH . Mp'K npîATHHÏH wf^HlkP^TS- 

aSh mah ^HAHHTf f^î Hî c'Ăfi fi^tcKiîji^i cKpHCOApiL^ ràî^A a8 311c: 
uiH AM b'K38t ah'^ctA; uîù aa\ A83HT . UIh 6c6n : Bik A\8AH*k- 

MiCK, niHTp8 KHk AH^lţH Jf^TOfiC . MpHk HfKTfHiB HITHHA M^fi- 

rSpHciipi: fi,AT^fi\fiy 3fiMf : f8 nhah^ka h8 c;^ht ji^ATOpA a8h Ah- 
Kiip, BOH t6hh c;^HTf hh AiHkprSpÎH ; UJH f h A\8T;i^HA8-rK a8 3HC : 
hAhh am Bik3éT; HHHH AM àSyHr . 6c6n 311HC : a^ka AH-J^criL 

AUl-k C;^HT; fCTf Ji,rSAirATlk ^Tpfsip'k . UIA NfKTIHiB AA AHiLCT^ 
3HHf : 4^CpHHIIT ÎCTi ^HKliP; wf^Bl^HlwTép'K KA AH^kcTA ABil^HA ^ 

wf^n'Kp'KHÏA CA . UIh AUi-k AirkT8pA k8 K^p^k c'a8 Af riT w aS 
AiT A^H 6con^ ujA jf, uÀm a'a8 TpHMifc . IIIA 6c6n bihiiha -f 
EABHAâH; a8 cnéc a8h Ahkhp tôatî k8m a8 HfTpfKéT jf, 6riinT; 
inù 6i)p8A a'a8 fi^ÀT a8h Ahki^p . iflp'K AHKiip a8 nop8HHHT A< 
a8 wf^H'KAiţiT a8h 6c6n o^h cTi^n a^ ^^P- 



Fab. 1. Vulturele şi Vulpea, (pag. 79—80.) 

EéAT8pfAf UJA ESAH^. 

EéATSpfAf UJH B^AH-k 4^iiK;^HA -f^Tfii cHHi npïfTfui^r^ a8 
p^A^>^T kÎ Cl» uj'43'K anp6anf^ wf^Ti^piiHA npïfTiuj8r8A k8 ivbh- 
H±i^A . ApcnT AsiLA B8AT8pf Al w|^Tp'8H KOnis ^HiAT uj'i8 nSc 

K8hb8a^ Upik B^AH^ ^ HHl[Jf Té4^l ARpéARI a8 HlkCK8T ^^ÎH . A^HH 
ASKi^HAS-C-K W A'iT'K B8An*k A^""^ AlA^HKipI^ B8AT8p8A ABi^HA 

AHnc-K A< b8katc; 3B8p;^HA ^ tÛ^î, inù pi^niiHA ^iïh bBahiA 



Esop. 211 

tas /ii^HK4T wf^npi^Hii Kt$ néïH ckn . Mpik jfjv^pK^knjiJSch b^ah^ 
lUH kShock^ha Hf c'aS ^^ikK^Ty h8 aT;^Ta c'aS w|^tphct^t nfHxpS 
a^éapTi: ^^ïHAwp^ k;^t niHTpS ktk hS-uih nST-k H3B;i;H;^ii; Kik 
4^ïHHA » ^^'^p'K Af niwA\;^HT; nf nicipi: M w nSr-k tohA . ^Ihh 
Afnipxi ct;^h;^, fifiivh. kSm 4^k ujA hîh h$ ne nôr aara^ ba'k- 

CT^aiA npf Bpiw^K/UililH . MpHk H8 A^n*^ Al^ATlk Bp^/UI Wapf-HHHC 
lîfJkH^^HJI^ J^ KÂMU W Kinpik; UJH ^KfpTBHH^^Su;; ^E^fiÂHJk, B8a- 

T^ptM, a8 anSK^T w nipTf a< KapHi k8 k^pbShA anpHHUj^ uih 
a8 w Afi,éc ^ K^HB, UJH c84^a;^ha arSHsii rapi b^htSa c'a^ 
anpHHC 4^AiKikpa^ ujh Hfn^r^HA wKKIw 3B8pa^ nSÏH b^atI^pSaSh 
^pHnHH a8 Kik38T npf niiA\;^HT . Iflpik BSAn^k aAfpr;^H4^ w|^HaliH- 
*rk b8atSp8a8h npf râiiH laS m^hkât. 

éfLBl^HlkTépik : fln'kcTTk nHA^l^ w|^ClwA\H'431i^ KTk MfH Hf CTpH- 
Kli npYfTflllér^A; AllwKip Knk SfA Hf H c'aS ^^I^KST CXpA^MBlwTiTf 

h8 noATf Ck-UJH H3B^HA'^CKiw, ^cik fi,î nf^^^knca a8h X^Hf3f8 
h8 Bop cKiwna. 



Fab. 47. Doï bozï. (pag. 121 — 122.) 
No. 47. A^H B63H. 

l^fBC B638A fAHHfCK, TpHMHCf npf AAT 603 Hf-H JÛK BpAlHC, 
CK ^UĂfin,!^ K8 K8MniwHA A\HHH8HHAf; npf AA t6t ^^^AIOA A* 
aafl|JipH; fi,ÎHH A'KTf 4^rfl|Jf-Klwp8À K;^Tf W A\lwC8piw nAHHlw; Upiw 
MOBOT^pHAWp lUH HOpOripHAWp; Af npHCOCH MAH AII8AT fi^ê Clw 

Ki^pcA nf A't^^^npa. 

•|LBiwHikT8piw : tlfi,$Erkp^A, WKikpii|jf npf MfiiJfpYA HfH mhh- 

MHh6iI1H^ KipïA H8 Clk HHH fi,$ K8B;^HTy UIH CKHAlBlk A8Kp8pHAf 
M'âAf B^Hf^ npf H'kAf piLAf; UIH Hf f B8H TpÀV KlTpik A^HUlïA. 



Fab. 66. Găîna şi rândureaua. (pag. 137.) 
No. 66. ri^Aua ujA p^HA^paiva. 

G9 riiHHik kaohYă Hiii|jf WAW A< uiipuf^ k8 réarik u;c;^p- 
AîA . Mpik w p;^HA8p'k a^m^^P'^h KoniHH u; Kiai uji-h 3hciw : 

W]^! HfBSHlk Hf fljJH T8; nfHTp8 Hf KAOHfl|JH aH^l|Jf WaiV; Kipf 
A'kKa Af Bf A Kp'4l|Jf, w|^T^I0 npf THHf Tf BWp aiia^hkA ? 

•|LBikHiwT8pik : K8AII K^ npf wa\8a Hf a a< J^'^a^ p1k8, uiA 

Ai H'KAl BHKA'^H^ H8-A BfA w|^BA^H3A HHhA fi^î^iM, AlliKip K;^T 

KHHf AH 4^iHf; k8 aHfAA h8 HOi^A aB-k ninf. 



14* 



212 1814. 

CLXXXIII. 

18U. 

(8^, ni nepaginate -f~ ^^^ pAgi^^O 

IţlKlN^i.'bA : 4^IACC04&H4él|jA lil^ nOi\HTH4él|jA npHH ^û- 
B^AC A\CpaANH4( ^B%lJ,£T8pH BS^d 1814. 

Fab. 7. Leul şi Ursul. (pag. 25—26.) 

AiSa ujA oypc^A^ a8 nopHHT npHH nik^^pf KiwSriikHAt^-iiJH 
Mfsa iii^K nfHTpS 4^6a/uc; a^^A aS v^TH/unHHiT a/UA^HA^ ^V** 
Hfpe T^HTip liiA rpaC; npi kàqîm oifHSa a< w nipTi, lapiw aa- 
T8a A< aATiw napT(, alcHf a'aS npHHC^ iuh wm^^^t; fifiiw 
aM'^A BOHH^^ ck-a ^napT^ jf, AààW, 4^Yfi|jc-Kipfaf coKOT-k jifin'k 
4^6aafAf a8h hîa voa, Kik }K8A\ikTiTf ^h f nSHiiH; k^mh 4^îiL|jt- 
Kipcac KOÀ ciw-a ahe'k tot^ caS ^xpcr . {IujA a^P^ ^^ ^MfnSr 
npf a;^Hriw a^h^^^ ^ ^^ A'^nikpA uiiî a ce 3riwp;^À ni^Hik mi a$ 
caTiBHT^ luA a8 Kr^i^r aAi^HAOH ;koc aa niwA\;^HT . Mpik B8ant 
b^3;^ha8-h npf îA aiuA A^^ni^pi^Hi^H 3^k;^hA; *|vHfT^ j^^ir a8 xpac 
HipsSa . «ILcik fH Bii3;^HA as^kcTa a8 3Hc v^rpc ciîhC; asTÀ avhiu- 

K;^HA8-CC : )^aH ! \AH\ pT^S HOpOKOUJÎH; IU A THKl^aÔllJÏH A^ "^"■ 

UTik, K^ nfHTp8 RSanc n^HHH a< h^ nîfpA^pi^a^ kâuîtîaî, uih 
BÎĂHa HOacrpi^; h8 aax Bp^T ^K^MikTixc^ aK8A\a aBfAi hîamIîka. 

NccikT^pipi: liiH AïkKOAiïa MïA a< pikWTi;HH aA^HC acénpa 
waMiHHAwpy aH'kcTa cÉh^hiw (! 1. rkMikHiw) rpctStAha^h^ a^^' 
nikpi^Hpc UIH Hf38ApH; A^^napTi npf ^piHÎH hîh AHHTp't^u xpSn 
UJH npi npYĂTCHÎH hch iobhhh . Mfu hib^hh ! hhhh kt^ ijjîS k^t i 

A\AH AX^AT A< ^SMTwTiXf, A^ K;^*"" '>'^'>' • GxpAr'k, }Kfa^HHA^; 

BiiTp;^H8a IcîWA? ^V" 4^cphhht kSb^ht^ kI^pSA; a< >^P ^yp/ul 
waMiHÎH; i|^oapTf HopoK6ujH ap ^u : }K^M^TaTf kS ^Hfai^vfpf; luA 

K8 AP^"*^^'^^; ■^('■'^ ^^A AAÛaT uih A\aH CnépHHK, K'iHH i KS 
SHHC-K^BA^HTip'k aSH A^^MI3CS^ A^ ^^'^ Jf^Tfiir\iA, K» HÎJkfiîflTiTî 

uih k8 BAikCTfM. Farina de diavolo^ va presto in semola. Kt$ «f* 
UfaiHMSHf rp'kĂi|ii H8A\CAHTSpa iTaaîfH-kcKiw, 3HK^ha ' K^k ^v 
pHHa a'i'^k^^^aSh a< rpisik iM^^pgf j^ T'kp;^iţf^ uih upi^ : Kipi kS 
HiAPcnrixi aroHHckiiic, ascaa kS a^^^^^^^ picHni:i|if ; uiA : ni- 
pMf kS cScnHHSpuaf aan*opa 3HA'ki|if Kaciw; hS-h Bwp BÎfuSA hi- 
noHÎH ^Tp';^Hca . {In^cTf aA^Bl^pt^pu auiA cii^HT apiwTiTf uih k^ 
HOCK^TC; KJkT h8 KicTf fi,î auncik a rp^A Mt^ax ncurpt^ a^>*^^^^' 



Ţichindeal: Fabule. 213 

Fab. 67. Ceuca şi alte paserî. (pag. 154 — 155.) 

HcSKa iijji AATî nic^pH. 

!l/ifr^HA^-iiJH nicîfiHAî npc B^iiTSp k^hctchYc ca8 ^m^fiĂr, 
c'at^ c4^1it8ht, Ka aa 3Îwa h^ hSmht^ c^ cc Afijim tôatî, miî ^ 
^îfCHC-Kip'k c^ CC apixc a^ ""^ < b^m"^ • ^^*^à mcSmch w|vh cpÀ 

pSUlHHC A Ci apiiTd ^ A\6\A CA H^ if^Hp^âcK^^ nSHjpS AH'kjh CTpii^H- 

r;kHA^ujH fi,î TOaTik naica fi,i n'km, c'aS ^mcTfiHT, iiiA c'a8 w|vno- 
AOBht; A^n^^ ah^a a8 bchht awÀ ^xp^ 4'4ac-a'iaTc nici^pA . 
Ma niciipHac kShock^ha BHKaciij8r8a ch, aS bshht aa A^Hca, 
uiH ^4cn^HA 4HJH 3a^8avi ^^YscMSKap'k n'kHcas, pi^a^irk up^iiiH 

/^c aHM'k 4^î(C4C-Kapiai xearc (! 1. noaxc) accHi K8Héai|JC ^u^i- 
AfcSa aMCCTÎH ^^ieSaH 4i Ba cik 3HKik; Afi^iKik : a h8 ci ap^TÀ AH'kjh 
Mf h8 i, HHMH a CC 4^iHC Kik apC; M'RA 4i h8 ape . K^ 4c8Ka /uaA 
A^ iV/ucHÎi Bp'k 4^H 4^ocT; apiiT;^HA^-cc ^ if^iip'k ca a^CK^ 4f8K^^ 
H^ a CC 4^11 CKHMBaT k8 n-KHcac aaxopa. 



Fab. 107. Şoarecii şi clopoţelele. (pag. 256—257.) 
lUéapcMÏH; uiH KaonoH'KAcac. 

lUoapHÎH a8 a^l^aiT wapc-oyHA^ A^.^w Kaonoi^^aC; anén 
aaSh^ha cikBOp; c'aS c4^1it8ht, cnpc Hi a'kp nST-k w|vtpcb8hhhA^ 
Ka cik Ai 4^îi cnpc Bpc oyn 4^oaoc ; o^h^a a8 3Hc : Kii c^ ac a^gc 
AA aiaH Mipcac aivp aa rp^A\Ây!i, ca8 a^ KOaA'K; ck-h 4^^k^ iv- 
MfHic lUH c^ c^HC . Hca MaA Mipc A^P*^; aA^K^ B^xaBS a'âs 

M^ai^lkMlÎT AA TOlţH HCHTpS AH^ 4|)hCTC; UIH UpivllJH wjvXp'aH'k 

kp4mc a8 aiinikAiT a< ^^ ^hhc an-k iva^CHiC; k8 Kap^ h8 ap nS- 
t4 cik CC HB^cKii A"^ riopik a^^ipik, Ka cik M-a a^A^K a\âu,a . 
A\aH npc oypMii a^8 bchht ^ p^ha Ka ci^-a a^gc aa a^oTÔK^ 
KACHHK8a8H A^ rp8a^i3H . JfLcii UTik aaxa aaaA a^ipc hcboc, k^ 
hS bA HHMCH'k c^ CC npi^HA'^ A< ^"^"^ a^HH^nir^ ckchcahuïc : b-k- 

TpiHÎH TpHMHT npC 4CH a^aJl THHCpH, Uplk a4CCT^ TOlţH KS IV 
rép\ UJH K8 ^KSp-KiM^HTSpH w|vT^pCCK; Kh iii fi^^kr^fiÎA KliTp-K 

MdH aiapYH aivp ujh ^hâata hhhctc hh4h iva^t-k hh4H a^ ^^^ 
h8 IV Bwp nene aa cnĂn, hhmh h8 w Bwp KikAKA^ hhmh aiiia 
A^Kp^ MÀfii, Kipcac hS cik aTHHM^ A^ A^huiYh, npc chhc nS-a Bivp 
aSa . IIIh Aiuh c'aS aiiciT a^KpSa nA^nii aa aat cocop ujh ha^hii 
^0X1^311. 



n 



214 1814. 

Fab. 126. Bătrânul, Ţapul, şi treï soldaţî. (pag. 347—350.) 

E^Tp^HSii a8 K8/un^piT ^ T^pr oyn i^in nfHTpS Ka ck 
4^aK^ npi3HHK, uiA aS^HA^-a w|v*cniTC, aS nacKix KiiTpii Kirk; 

Ape AHÎCTA B^3^HA^-a TpCH naHA^pA c'aS BOpElÎT ^Tpik CHHf, rk 

.pca8c iţin8a a^^^ a^^^^^? ^^ «ijht jifwcîm ^hajUht^ aSA; 
anéJi 4ca ahht^io a^ha^-A e8h w|vt^hhtS (! 1. ^T^aH-) ^a ^Tp(B*k 
pA;3^HA : H'âHf A^P cyJH t8 k8 MHHTf ! 4C A^^A K^Hcac jf, cnirc? 
nSiţHH A^nik asicTa ^a \fTXkH'ki\îî (! 1. ^T^aH-) aa a^>^^^ ">" 
4^ikKA;HA^-iiiH KpS4f, a8 w|v4cnST at^ (! 1. a -A) rpiiA : ^aiHC3f8 k8 
THHC oyHKioac! Hî AH nSc K^Hfaf asfaa npf cnixcac riac? ^irk 
MHH^Hf Ka anicTa h8 B'k38ioI Hf k;^h(? wia^MH b^hA! hc Bik ucTf 
acTik3H ? Kii aiécTa ( uin ! Lţan ? )^a, )f a, )f a w|v4f nS Mcaa-a'iax, uih 
aiuii cf A^^n'^PUHp^ . H^ rpcK^ MSax, ut^ ujh aa TpiHa*k:EV 
xp^H^af, w|vH 3HCC, A^P hS 4^a4f BaT}KéK8p^ ncHxpS ^MHi3f8l 
a'krik K^Hcac a^ rp8/ui3, anéA ^a néapx^ A^"^ xhhc, hS xf ^isf 

AA BlkXp^H'^lţf A< pSllJHHf, K^ npf MHHC AH A\AH B^3éx XS CK fiJSKlk 

K^HMC ^ cnixf? 6! anicxa c MSax, rA^HAiii B^xp^HSa, a< Bpiuuf 
4C xoaxik aéa^'k xf K8Héai|jf a 4^h k^^hi, xS xpiB^c c^ 4^ih k^hc 
aA^Bi^p^x, 4^îH K8a/i bcA 4^A, k^ aaxMHHxp'k h8 néaxc 4^h . JfiA 
acn^A*^ A^ np^ cn^xc w|vxp^ HHi|jf xé^^c, anéA ce ^xéapcc ^h4- 
noA c^-iiJH K^Mncpc aax-4(Ba . flxéHM'k naHA^pïA A^nik hi c( a^' 
nikpxii BikXp^H^a, aS^HA uin8a a'a\^ fific, a'a^ ^^pAnx, ujh a'a^ 
a^ii^HKix. 

•lÏBikitikX^pa. 

6Hra(3S cnpc anacx'k Maxfpïc aiiia 3H4C : (f 4^aaac ohhk 
BÏHHr KaH^^cpa^A ^^^ a^^xH pHnixHuiHCx accx hc BHaïHBA; ^H 
ncc 4^ap c KOpfHX xp880) OifH a8Kp8 mhhmhhoc 4^ïhha ^xikpiiT 
aA'^cf wpA, A\AH npf oypMik c( kIi'^aC; iuh rp^kni ka o\h Afi.îSi'if 
Af aaèprix, aA^K^ a^ ^^^ M^^^^P; ^^P^ Mfp8Ăi(j( [f bp'KAHHk] 
cik Cf KSHéacKTv a 4^h aA^Bi^P . Toaxf cKopHHxépnaf, ^uifai^H^ 

HHaf, lUH COKOXHHI^faf H'KAi /UHHMHHOaCf, Kipf n8p4f A; UJH K^pP 

AHH HfiţJÎHHiţf, aicHf af MtÛaa (! I. n8xfM) aii^nikA^? luh a Nf 
Mii^HX^H A< fi,x,HCîAi; Ki^nA k8m aS kohock^x WM8a an'^A Mf 
ticxf, w|vxpS aM'kA wp^ [4ac] wjvM^nf a i^HH-k a< Hfa^HKa aniiA, 
Hf h8 f; H^MaA xpfBSf 4^k8x a8A BHHf kohock8x an^A Hf n^ 

f, lUH 4f f MHH4HH0C . Mpii MHH4éHHaf aM'ka^ Kapf Cf HicK A"** 

BHKafiuér, oyHfaf cf 4^aK iuh cf 3hk k8 b^hii coKOXHHiţik, uf 
aaxfaf k8 pi; a^k^ a^iAKa npf np^HK^a fA 4fa Hfni^HHK, luîi 



Ţichindeal: Fabule. 215 

A^n^l aTis. cTp^réio! inù aatîaî, J^ăhî ahàcta k8 b8h^ coko- 
TiiHiţi; a^iKik Ka cik ^ni4f npSHK^A^ hhmh c4h ni 4^*4^10 a^ P^i^- 
urrkiţH AHH auiA cnaHMC nSpncA ui*^ ^^ h^^k . Mp^ k8 coko- 

THHlţlk p^AC C^HT aX^HMa; K^H^ ^M ENKa^^H n(HTp8 AOB^^H^a 

cA, npi HiA MaH np6cT Ba cik-a ^uiiaf . FIpcK^a^ naHA^pîH i^i- 
sSacH asiqiîA npc B'kTp^^HS^ Ka c^-a w|viiJiac ujh kS ai'^A c^ a^~ 



Fab. 150. Pitpalaca şi puiî eî (pag. 454—455.) 

FlHTnikaiKa uiii nSÎH fH. 

IlHTniiaiKa a8 ckoc nSHUiépîH fH ^ X^M^ ^^ A'^^^ ^^ 
aS KpccK^T a4Ci|j^; lUH )^oaAcaf ^k'k cp2k a^aA KÔanxf; nHxnik- 
AdKa aiaH HaHHTC n^Hik a hS ceSpÀ o^hac-bA; tot A'kSHa c^iik- 
tSà npi nSHUiépÏH fH, Ka bhhc c^ a caMa hî cî aSKpik npc a^Hrik 
foa^n^^ ujA rk acKSaTc 4C c( Bope'kiiJi asH anpéanc npc a^nrik 

X^A^lk . G}fi,AT^ ^TOpK^HA^-CC M^HKa awp ^HanOH fi,ÎAA aOKSpH- 

A$ npc o^HAi CB^picc^ aS a^^aaT n^HUjppîH ch k8 Mipc 4^pHK^ uih 

K^TpcaiSp KSnpHHUJH; w|vH ^TpCBlk : Hî ac laCTC; UIH A^ ^^ ^'^^ «f' 

j|^HKOUjiT aiuA? On^H Anim'kj Kik a8 bchht aKOaU; caévnac 
cTikn;kHSa8H )^éaACH; ujh b^3;^ha k^ rp;^8a c koht c'aS a^^ 
A^nik ckscpH aKicik, uih Bwp c^ bhh^^ c^ ck^cpc X^^M'^ ncHfp8 
âH'k^, k^t a\ăh wjvrpiE'k cik ^^^guM ^K'kTpikS hc BOp firent w- 
KÏH . Ai 311CC MaHKik-ca : nikH^ h8 bci^h bca'^; k^ bhhc cT^kn^^H^A; 
iuh n^Hik h8 bchh a83H k^ aS 3hc ca ah'ka, niiHik aT^HH-fa h8 

R-k T'ka^CIţH HCMlÎKa. 

Tot a^KpSa o^ha^ CTikn;^H8a h8 npc3HAHp8AiţiC; aA'^cc 
wpii CC np^n-KA'^MJ^; ^^ M'kpvc ^iuaiiHTC^ Kik h8 ape CT-kn^^H^a 
MHHTc . AinTcac 4ca nScTiiO; ^a m;^hk^ k;^hîh. 



216 1815. 



CLXXXIV. 



1815. 



(a. Ma. Eminescu, 4^, 48 pagini nepaginate. — b. Ms. Gaster, S^, Codex miscell. 
ca. 1800, pag. 16—32. — cf. c. Ms. Acad. Rom. 1799. Codex miscell., pag. 1—9.) 

KSB^HT nfHTpS BÏHTWapi V^A^I^'^'I''^ Ul" niHTpS Cif^'kpUIliTSA Aé- 

/UÏH, AHH cKpHnxépa «i^k e^kù iuh «i^k HoaU;, iap*K /uaA aaéc | 
AHH an6KaaHi|rHc8/i c^^^HT^a^H Iwah KorécaoB^aSH^ ujh a aa- 

TlVp càHHltH n^pHHl^H; A^"^ K^BlkHXSa AWMH^aSH H0CTp8 . îc . 

AC . Kapcaf AfiÂTik, UJH niHTp8 BCHHpc a8h !Ihtc)^phct. 

împărăţia luï Antihrist; semnele sftlrşituluî. (a. pag. 1 — 13, 

b. pag. 16 — 25, c. pag. 3 — 9.) 

Ké/u K^ aik c4^iipiiiC)T8a a8/uïA, A^nii /u^an p^SrikitA a 
a8H !Ihtc)^phct , arSHSi Ba 4^A HfBOi^ iuh cK^pc^ Mipi w|v TéaTk 

A^AMj KapC H'aS MaH 4^WCT JÏ.ÎAiL ^MfO^T^A a^MÏH . Ji^Afi HHmA 1 

axéHMtk h8 Bik 8HTa jï.AAHi^i^j npi aacujÏH cikH, K'k Ba CKSpxa 
3HaHai aSh !Ihtc)^phct, uih ^mkpivuïc aSA K^piiHA cik ea CTpH- 
Ka; UIH aMCH xpiu auH iuh :k^a\^tăt$ Bop Tpni 4^oapTi ^î 
rpac^, npf k8/u 31)41 Iwiu BorocawR, aa anéKaaH\|rHc Kan . ib . 
uiH MaH HaiÏHTf sa tphmhtc AaţHf3f8 npc 6H0)f, npc IaTA iuh 
np( Iii^au* BérocaoB iuh BOp Bik^A BUKacuiSr^puai a8H {1hti)^phct; 
K^4H asfiiiH TpïH c^^HHiţH c^HT BÏH aSaiţH k8 TpSnSpuac Aop Aa 
Hîfi : Qh^x ^àfi HaHHTf A^ nwTwn; laïA A^nik ni^Tivn, ap*k 
IwaH A^n^ ^ • uiH xpikfCK n*kH^ acTik3A k8 xp^n^pnac, o^na^ 
HSa^an a^^hc3(8 i|jïh, iuh Bop bchii ax^HMc uih Bwp apikXa bhkac- 
iu8r8pHAi a8h !Ihti)^phct . flnivH Ai ea tkù KanfxCAC kS CAsSta 

hpScaAHA^SA^H, UJH aX^HMC BWp A8a MOapTf, IUH BOp UJHAC TpS- 

nSpuAi Awp Mwapxi xpYn jùaî ujh ^K^M^xaxc ; aniVA Ba bchA paac 
AHH 4fpH 3HK^ha : CKSaaiţ^-Bik, iuh bchhi^h aa mhh(! ujA j^^^at^ 
Bwp w|vBÏâ, ujîï c^ Bwp c8h ^ H08pH Aa 4fpH, UJH ax8HMf A^ rpas'k 

Ba COcA C^^^pUlHX^A ASA/IÏH, UJH EA j^lî UpCK^M aS 3HC a^hSa 
Xc . Aa C^'KHXA ÎEÀHnA'iî : ax8H4f n^XfpHAC MfplOASH C'k Bwp 

KAikXH; UJH w|vHVipïH KApf aS anicxik AP^rikXD&pÏH A^HC3CiacK*k 
j^Tfi^ a^hh8hc kS xikpYc, A< noapxik ASKpSpuAf aSh a^hc3iS, 

aX^HMf BiVp ^HÎHH A CKHA/lCa UJH A XWKA/lA XOaXC A8Kp8pHAC 
4(piOA8H IUH a nikA^^HX^ASA; ujîî k8 rpo3HH4C A8Kp8pH Bwp ^- 

rpo3H a8mi-, UJH Ba i^ù /uapc ^àaî, ujh a^PV^ waa^cHHAWp; uiA 
xoax( an^cxii Bwp 4^11 cnpf p^cna^xup^ waa/iCHHAivp MCAwp 

P'kH, UJH Bpik^KA^aUJ A8H fi,A\Hi^i^ . Klk ^ A^' . 3HAC Eh Mfpxa fi,A\' 



Judecata cea de apoî. 217 

Nf3f8 TOaTik ii^Mi; npiKSM aS 3Hc c^^hni^Th n^piiHU; a^P H'aS 
AyhTAT, k8m Bwp 4^1^ aMfiii 8Ha A^*i^ aaxa^ caS ck Bwp a<^"^P~ 
Util K^Ti n8iiHH-k Bp'kMH; A^fi^ A^^^ kSm CKpîc an$KaaH\|ri)c8a 
c^^IwhtSaSh IwaH ; auiÀ Miû rk nipi k^ c'a A^nikpTa 8hà a^ aara. 
•|L 3îiua AHHTHkH Ba 4^H c^anH; K'k rk Bwp ^Hikai^a aniac 
M'kpÎHAwp, uiH a T^TSpwp i3Bwa(piawp) a c8c^ a^ naTpS3nkMH 
Af Kii^iţH, iiiH Bwp CTa Ka hhi|jA 3HA^pH . lilp'k a Awaw 311 Bik 4^h 
rkM'kH (! 1. rkMH) K'k Bwp cKikAi TéaTf aniaf ^xpS aA'kHK 
iTkT aeîi ciw Bwp KiAC; iuh a< c^HrrSa aniawp xéaTk aSM'k rk 
sa ^rpo3A, mjii Kipi sop ^U npc anpiiFanc a^ anipi, Bwp M^pA 
A^ rpoasa Baa8pHawp lA . fi TpYu 3H Ba ^h ckmh, K'k ^^îup^kac uih 
r^A^NHai M^pYA mmA cnSpKaTC uih BCHHHaTC Bwp cmiii Ah i^ikp- 
MSpHAi M*kpîA^ ujjii Bop ^aA iiiH Kop ii,HniL kS paac anipC; KikT 
rk Bwp cH'kHa^^HTÀ TiiFiţji waa^cHYA npi a^a/ic . Mp'k a naxpa 

3A sa 4h ClkMH; K\ AHA Al^pHAWp Uljii A T^TSpWp anCAWp CK 

ftwp anpHHAi, UIH Bwp apAi A^h ^^ha nikH'k a*^^^P^; uj" b^P 
KawKOTiî kA napa a^ 4^^'^? Ka w iTkaAapf, iuh i^iipan^ÎH ck 
Bop 4^am A< CAiéaa'k uih a^ KixpaH, uih Ba ^iî a/iipi cn^HM'k 
UIH Hciai AÀ TéaTk aSM'k . «IL 3ïU;a a MiiuMf bA 4^ili cikAiiH^ Kik 
Mapi uiH i3K6ap^Ai; uih tutt nikAiikUT^A cik Bwp SMnai a< 
cikHVi npcKSAi aS 3HC Uhïà npwpWKSa Kan . aa . uih Iwah aa 
4noKaAH\|rHC; upik 3HMf : aa\ EThPgSr auB% ki» aa TpÏHAf ^gcp 
aS r^pcÎt HikCTpanik M*k a^ ^^P; npicTi i3Réap'kAC ancawp^ k8 
MikAHHAi aSA A^Mf3iS; UIH c'aS ^l^'kKST TéaTC ckHVi; arSuMC a8 
3HC ^gip^A aiMAWp : AP^nx fi|iA A^^^; ui** AP^n'i'^ ckHT :k8a^ 

K'klţHAf TiAC; ITk niHTpS Ml BlkpCapik C^HtfêM npwpWMHAOp UIH 

a MSsiHHMHAwp; A-hA fi^AT AWfi ck Brk . Jf^ 3Yw2k a uiicc Ba 4^A 8h 
KSxpfAiSp Aiipi npccTi Turr o'kA^'kHTSA*^ ATikTa A< rpo3HHK; Kapc 
H'a^ A^aA 4^ii(fct a<^^ w|vMcn8T8A aSa^YA; K'kT ck Bwp c^iikpA^a 
Mt^NiţîH UIH c*k BOp TonA Ka Mipa A^ 4^^^^ npcK^M 3hmc A^^^A 

IHHUPWK Aa }\rAAM HB UIH Mh^aA opWpiVK Kio . 4 . Mpik a UliOTf 

(3Ïwa) upikUi Ba ^U Sh K^xpiAiSp Aiipi npccTf Tsfyr n'kM'kHX^A^ 

K\T CT*kHMiAC UIH uYlTpHAC CK EWfi C^^'kpMA^ UIH Ck B^p AObA 
^ A< AATA^ aTtfHMI WaAIfllYH UIH xéaTf A^BHTéaMCAC Bop M^pA 

crpikHHiHaH (b. cTpSHSHHaTc) ; uiA Mail AiapYiï aMCi|iTH aSmh ^tvw- 

paii^ÏH UIH A^^HÏH Ka HH1|IH B^kl^H CK BWp ACrkUA; UIH MHHCUI A^ 

yh»A ckS Bi CTa . Mp^ ^ 3Twa a wnTa^ c^ Bwp aA^HA réATî ni- 

t*M»HAI MCpiOASH AÀ SH a6k^ UIH BWp IţHOa UIH BWp OHCKSA KS Aâipi 

^hîj ap^'TkHA Kik npicTc nSiţ-bH^ BpcMH^ c^ anponYu c^i'kpuiH- 
t8a Awp . Mp'k a HoaA; 3A; réarc )^TapikAC nikM^kUTSA^H Kapiai-uiH 

A^'k 4^CA10A AWp Ck BlVp AA^hA UIH BlVp CXpurik ^^IClflf-Kipi ^ 



218 1816. 

rAAC^A cikS; up^ aSmïh ka ^h tkàm iuh cnaiiM'k Mipi^ apik- 

TlkHA lUH aMMC Klk K^pikHA B^ BIHJ^ C^^'kpiUHTSa AWfi . Mp'k a 
3CMC 3IÎ BWp 4^H TliFl^lï WaailHH $H KHH; a^^K^k ^Tp'OH KHR, IUH 

Ai w BpikCTik; aT^HMC M sa 4^h ^n'kp^T; hhmh a^^h, hhhiî rk 
Bi K8Hoai|JH BOfpioa ahh u*KpiH; caS Borax caS rkpaK; K*k Tii(Fiţii 
^TpS aMcaaiiJ aa/iap Bivp 4^jli; KikT hhmhhi HHMikp8H M sa ^^h 
MAH Aiipc, HHSH Ba k'kStà HHMHHI fi,i A^fi caS A^ apMHHT; Mf 
Ba 4^A acnikA^T aSpSa iuh apvHHT^a; M^prkpuTapioa iuh nïc- 
xpuai Mfaiî cKéannC; iuh aarc wjs^WAfi^ Ka rSnoio a^ ni ap^^^; 
ujH HiMikp^H M KA TpiB^H . {ItShmi xéax^ niM^^Ta A^ ^^ w^' 
mihïh Ba nipjk; iuh 4^ii4*kai Bîiawp Bwp i^H, ka uih aMiawp MWp- 
iţti . {ItShmi hS Ba TpiB^A HiM^p^iï ^^pSMCii^a AiSip^kcKik, m M- 

MAH AMAfi UIH fi^CCĂfi,^ Ba 4^ ^ xéaTli A^MÎ, fi,i W UAfiTi fi,î 

rpoa3a cTH^THaiup aS/uîii^ upik a^ aaxik napxi a< rpoasi aSh 
!lHTi)^pHCT . Mpi. ^ 3Ywa . aï . Bwp iuih mAhiui a^h Kac'kAi caai; 
UIH A< ^à awK^puai caai; mih mi BWp ^ù acK^Hui iuh cik Bivp 

^Bp^lţOUlA; MHHIUI K$ H^LAl^pnai ciai; IUH BlVp OA^HVI kS TAac 
MÂfiî AC àH$ MAfiî A^^M^ ; UIH Ck BOp SCKa A^ ^l^pHK'k . Ht^HMI 
^O'kpiltÏH, A^^HÏH, BOIBO3ÏH; BoipYH UlJi waaniHHH BWp M^pH A^ 

4ipHK*k, IUH kS anipi :Kiai Bwp crpiira kS raac a/iipi 3HKIJIA : 

W KAH MSHIţHAiUp UIH fi.'kASfiHAWpl KlkAlUH JÏ.'kc^nfiA HOaCTpik^ 

IUH Hi anSKai^iï! k^ hS mah oStim P'^ba^ ck^pbhai mi H-kS bi- 

HHT A^ ^à A^HI3lS . !It8HMI H8 Ba 4^H HHMlï CJJl^AT, HHMlï Cif^aT- 

hhmYh(I) a^K^Tiup ^ noTpHBa ah^hYii aSh a^hi3iS; mi ^Kik Anaii 
m8at cik Bop ^rpo3H . Mpik a . bY . 3J1 4^11-Ba kSb'khtSa mi 3HMI 

YC . Ah CiţllkHTa IBiHriAÎH : céapiAI C^ b wjvT^HIKik; IUH aShA ^ 
ClkH^I Clk Kh ^TOapMI^ IUH CTIAHAI MipiOASu BOp K'kAI . 0^ ! M^P^ 
AMAfi KA 4^11 axéuMI^ MlAWp Ml CK BOp ^iî ^WrhAÀTf UJH Clk BOp 
4^H ^KHHix a8H HhTIYPHCT*; axSHM'k BIVP K8H0ai|JH ^lU'kAIM^HI 

a8h; K^k cikHrSp {1hti)^phct kS xéaTi ca^vnai a9h cik Ba wfwxpH- 

CTAy Blk3HHA^-Ul nilipi CA . {ItSHMI BÀ OA^HVI MipiOA IUH RlkAUlkH- 
T8A A^ AMap^A UIH AC ^^^C WaA/llHHAWP; MIAlVp Ml c'aS w|ilUlkAaT 

AI c'aS ^KHHax a8h fluTij^pHCT* . ^ j!i\VA a . ri . ax^HMi ck Bivp 

P^UJKHpa ^VtP'lH; WI|JHAI MIAH fi,MUiJHl{ïfti, MITIAI M'kAI A^ ^^ 

npicTi 4^iiţa a twt o^m^htSa^ iuh BWp npHHAi npi TiiFi^ii mih 

Ml a8 4^iUCT niMITASHHH A< flHTI)fpHCT^ UIH-H BWp* AA^II Ka 
BlkHTSA; IUH K8m Cn^AB^p^ B'kHXSA; OpAB^A UJH IIaIibA A^ 

npi 4^iiţa nikM^HT^A^H, aiuÀ Bop A$2k npi flHTi)fpHCT iuh npi 

TOATI CA^VHAI A^H lUY-H BWp Ap^HKa Jf. ia3*kp8A MIA A^ ^^^* ^^ 

aiiShmiaA mIkaA b^mhhmi; w|vTpS aMic'Tk 3H Bwp A^^piî TiiFi^iï wa- 

A\IHIH A>^M ^^^( • Iflp^ -^ 3^'^^ ^ • AÏ • 4TéHM| C^ bA AUpUHA^ 



Aşezământul oblasteî Basarabiei. 219 

K^ 4^0K mpiOii lUH n^/uikHTSii; uiH EWfi Afifi^ê m^huJSh uih A'kAS- 

PHM, lUH M*kr8pilili rk BWp TOnil K4 HAph, UIH Clk Ba 4^iMI TliFT 

ujfc^ lUH ck si K^p^H'k AC TéaT^ cn8pKikMéH(, uiiii bà p^k/uikHi aiiB 
K4 3nknaAi uih K^pix Ka cTiKa^k^ niHTpS K'k ba rk bîi npc x^h- 
c^a if^ikK'kTV&pioa c^S. 

CLXXXV. 
1818. 

(Folio, n nepaginate -{~ ^^^ pagini à 2 colum. ruseşte şi rumâneşte.) 

(Khiuhhsv 1818) 

Pentru privilegiile locuitorilor, (pag. 16 — 21.) 
IIiHTpS APcnT'ki^iaH iiJH npoHoa^iHac a^aSHTOpHaopk. 

AikKtoTopiH OKaacTiii BaccapaciCH ck ^napxy ^ cT^pHaH 

ifpMikToapH : 1. Flap'rfc a^X^^^""*^^*^^? ^^^ ^* A^^fi^^^^^y ^^^ 
3. KofpHHaiuiH; aak 4. Ala3HaiH; aak 5. PSnxaujiH; aak 6. Hc- 
ryi^HTopiA UIH T^proBCi^iH, aak 7. Lţi^paHiH căsf ckTCHiH ayKpik- 
TopA A^ n'kMAiHTk; aak 8. Lţi^raniH KopOHiH uih a noMfuiMHMH- 
Aopk, UIH aak 9. HChaobiA. 

^pinTkiţHaH UIH npoHoaniHac nikpiţiH aVX^^^^^^M''^ axHU- 
rikToapH A^ ^^'^ «f nyeaHKik a/ii^pT^pHcupu a KpfAHHiţHaopk, rk 
Ropk n'k3H ^TpY fi^iUAmA aopk xi^pii uih caoB03CHU. 

flapT^L A^X^*^""^^^*^^ ^ ^^M'H CTikn^HHToapH a rpcKO-pikC^- 
pHTy-ayA^ rk Ba 4^oaocH Ky Toaxi aMfa*k npHBHairiH* uih bchh- 

T8pH a^l^ifpOCHTH rrkpiA BHClkpH4ll|IH; MC 4^CaiO A A\f fi^CETKH' 

AHTk, A^"^ XpHCoaBHai OK^pa/i^HpiA MoaAaBicA^ uih anoA yhhh- 
AV'^^ osaacTc BaccapaBiCH K'kxp'k Ha^nipii Poccich^ a^^^ w|vA^papii 
^TpS TOTk MHaorruBYaYH rrkn^HHXopioaYH w|va/in^paTk^ AV*^ 

^HaaTHAH yKAJ^pH . OpA MH aSipH MH Ba 4^H fi,fi±nT^ A BH- 

ckpHMuaopk UIH a an^HikCTHpHaopk A^Hk Ocaarrk KaccapiiA 
(! 1. — pasiiA) a T^xvpopk a^ ^bi|ii KpiAHHiţHaopk, aAHK'k : ca- 
THau, rkanifiHaH; K^uiauai; nikCK^piHai uih aatî aKapcTypA^ 
auiH^KAHpii HikraHiH, KanHTaaypHaH a< ^ahA, uih aaxc a^^iipocnpA 
^TikpHTc npHHk YpHcoaBH ca^ 3anHrk7 BOpk p^a^A^HC j^ bhA a 
acpk aBipH uih rk Bopk anikpa ni AP^nTarc asipuaopk )^a3HiaiA. 
Tara/icA ^BopcHuaopk rk aark ^xpy A^naikUik MikC8pik 

ApcnTlkltHAH UIH npOHOMIHaU K8 a^^ATl^ a^HAOCTHBHpH A'I^P^HTH 



220 1818, 

ABOp'kCTBIH POCCKH^ Ky nik3Hp( m MkHrik AHACTA A MlilOp B€KH npH- 
BH/l(riH A A\OAfi,AEHii . ^pCRTlkl^HilH HfpCOHaAC A J\^E^pîHHHyA\fH 

Oc/iacTiH KaccapaeiH, acikMHHC AP'knTik aB'kpii mh sa aB^ 4^ici|ji- 

KapH : MHlUKlhTOapH lUH HHMHUlK^TOapH; aiUH^KAHp'k lUH iţ*kraHiti, 
C'k w|vTlkpfCKV A\fH Ky fi,î BC4H fi,fiîUTATi AV"^ ^pHCOaBH UIH fi,^- 

KyMîHTypHj liJH AV"^ afvVHT^ CT^n^HHpf ac8npa aopk; hhhh 
pikcn\-HA(pH mpc^HAAH, ca8 Bpc o w|vnaHHHpH A^Hk aBcp'k ab^~ 
p(HHH\-a\-H H\- c^ Ba aTHHVH A^ A^HC\-ak 4^^p^ YOT^p^pc gio- 

Ov'HTk HY'/UH A< BofpHHaujH^ c'k ^iţ*kafVH Y'Hk Kaack Kapc 
HY" ck TpagH A^Hk ak^P^hh ujh Kapc hy* Ay agiOHCk aa hêaî axah 

A( C8Ck paHiypH BOfpfl|JH; 4C a8 A^^^HAHTk 4HH\-pîi AiaH MHMH 

Hî ckHiy A^^^ ËMik - luarpapio ^ gock . 6h c^ Bopk 4^oaocH Ky 
ApcnTaxf y-HiH (BrcHiH ncpcoHaaH, upk Y'pa^amm aopk Bopk w|vTpa 
^ HY'a^Hpf Ma3HaHaopk; ^^i^pik a m p^a^A^Hf npoHoa^HOHk n^kpHH- 
H^CK^ . BocpHHaïuiH h8 c^HTk cyn\-iiJH ncA^nciH Tp^-niiiiA; ujh 
fi,y^^ KY'npHHAHp'k )^pHcoaBHaopk a^^^^M^^ ^^ cKyruKy a^ 
OBiţjf A< naaxa ty^y'P^P'^ A^PHAopk )^a3HcaiH um obi|jii|jh . H^a- 
pik A^ anacTa (H; cAy aV"^ orkBHTC a^^hci|jh KikpuH sf aS a< 

CKY^^A^ Ca\- AV"^ 0BH4fl0pHa(^ Mf AHHk w|vBCKHTC c^ n^3^cKY- 

nfHTpY" anacTik xp'knTii^ Bopk ^^h cky^hi^h ne oapcuiH KapH ^o- 

Tlip^Tk HY'M^pk A^ BY'KaTH, AA r01|JHH'k UIH A^^'^'^'HHIi nfHTp\- 
OH, CiynH UJH p^ka^lkTOpH; aCkMHHf AA B^AP^PHTk m YOT^p^- 

p'kTk; auJH}KAcpi cy-Ma^-k a^ ^^AP^ bhh\-; a^P>^ ncHTpy- K^Tk 
Bopk aB( MAii MSaxk oA, CT\-nH, p^at-kTopu ujh bhh\- rkUTy- a^~ 
TopH a naivTH a^"^ aujik3ik/U^HT\-ak Ok^pm\-hpih MoaAaBÏiH. 
Ma3HaiH; cxapc a^ aikK\-HTopH Ky* upuBuacriH, ^mA Bopk 
nik3H ^ BiL4H ^npc\-Hik ny y-pa/iaïuiH aopk npOHOMiuac hî ^c 
c^HTk A'i^PV'^TC fi,iAA ^oa^HiH MoaAaBiH . 6h ujh poAV^k aopk 
ny noTk ^h n^A^ncHi^H Tp8nci|jc if^ikp'k ^OTi^pA^piL mi^Ahk^i^ih. 
Ma3HaiH BOpk naikTH aa )^a3Hcoa ^niwp'kT'kcK'k a^P>* cHoTk hy"- 
MHpu A^ A^^A>^ ujh cik Bopk ^niàpT^mH aa YaBaacauac o'k- 
M^HT(i|jH Ayn'K OBHscioak A< ^àfi ^HauHTH a MoaAaBicH . Fo- 
ipHua, B'kAP'kpHTY-ak uih noroHiipHiyak Bopk naikTH aa x^3Hf 

Af nOTpUBlk K8 4CH npOlţJH ClkTCHH . JifAfih AA HAATA A* ^^TH- 

HiH Ma3HaiH cik ^fi,AT^fiîccKy{\) nf ^TOKAia TfMcioak npcBHairiH- 
aopk, KapH apf xp'knxa anacra. 

P\-nTaujiH c^HT\- cxapu a< aiwKy-htoph up^iuii k\- npHBH- 
acriH . Tar/ua aopk Ky-npHHAC ^ cjkm uih nf y-pa^amiA ni^pi^iH 
A^X^^"""'^^'^ - OuMopm A^ npoTOiipcH iuh a^ npcoi^H jfjvp'K ^ 
p;kHfi,yîâAA p\'nTaujHaopk , Kaac\-ak anccTa ny cctc cy'ny'Ck ne- 



Aşezământul Oblastei Basarabiei. 221 

A*kncîH Tpy-nfiiJH jjywfi^ YOTkpi^c Vioahk^Hih . PynTauiiA Bopk 

HA^TH Aă X^3Hf A^pC ilOpk CyilTk H^AIMpH fi,î Jk,à}K^lH] UIH A4 
P'kHAV*'^^ YaBAACAHAOpk nik<U^HTCl|JH CH C^HTk nikpTailJH Ji^î O 
nOTpHBIk KSf Ala3HAîA . ji^êCKTHHà CK EA AyA fi,ÎAA A^HUIIH K^ 
YtUYfiAfiî, AM^k pikHAV^T'k niHTp^ A^**^lA; A^nik AUJlk3'kAII^HTY-Ak 

OKA;pMY-HpiH Moaaabich; upk aa roi|JHHik^ bi^api^Phty- iuh no- 

rOH'kpHTy C^HTk wjvA^TOpHlţA pSnTAlUIH A HA^TH w|iTOKAIIA KA 

IUH McA npoqjA i^^pahh. 

n^piţlA HCiyi^HTOpClIJH IIJH A TA^pPOBCl^HAOpk Ck AAC^ fi^fiin- 
T'kl^HAH yHIH CAOBOAH HCiyi^HTOpiH HOTpHBHTH K^ AMCAH A< ^B- 
1|JI npABHAH A HAincpiCH; BHPVPHAC )^A3HfAIH UJH YABAACAHAC OB- 
IfJflflA Cil nYH\f ACynpA AOpk; MIAH ^T^IO ne TCAUCIOAk )fpHCOABH- 
AOpk AOAUHllflH, Mf BOpk ^H AB^HAS Mpk 4IAH fi,î flî yfiAVK AV"^ 

AHAAoni MCH A< ^Eî\îi ^ Obaacth ^nikpi^HpH. 

Lţ'kpAHIH CAy ClkTCHIH HC TCMCIOAk A^ ^^^ ^HAHHTH ^WH 
BOpk n^3H AP^n'T'kHHAH a H\f AT^pHA nipCOAHA AOpk A^^^ ^'^^' 
n^HHTOpiH n^AlA^HTY-Ay-H ni KApHAC CK A^^A'k CH AlkKyHHAk . 
flBfp'k AOpk BA 4^H AH'kpAT^ A^ TOTk ^^(AlOAk A^ AKOAHCHpH 
C\-nTk npHBHriCp^L K^pAAy-HpiH ObAACTIH . Toi^H A^ ^^M^C A^kK^H- 
TOpili l^lkpAHH Hî C*k AiflA'k A'kK^'HHAk HI AP^"'*'" MOUIIHAH AOpk^ 
CAy nC A )^A3HCAIH; CAy nC AHOUIIHAC AATOpk CT^n^HH; BOpk 4^H 
^A^TOpHlţH A HA^TH AA X^3**^ ^"PV ^" ^ pikCny-HAH ^ABAACAH 
nik/II^HTClIJH; AMCAH KApH Ck BA AUI'k3A AV"^ ^^^^^ ^nikpHHpC 
^ OBAACTH^ np^LK^Mk HiHTpy KCATyCAHAH 01|JHA0pk; A4CAH AV"^ 
ACgiOHpH )^OTlkp^TH^ HiHTpy Iţ^HCpi KAHAOpk nOMTIH^ UIH A CTAH- 
IţlHAOpk AC n04Tlky AUJH^KAHpC nCHTpY" IţHHCpC APV^VP'^^^P'^ ^^~ 
AOpk ny-BAH4H . IICHTpY- Klkl|JHrY'pHAi H\f KAfiH C^ 4^0A0CCCK\- Iţli- 
PAHIH nC nikM^HTY-Ak )CA3HIAIH; BOpk HAlkTH AA X^3^^ AACTIOAk 
BlkHClIJH AV"^ TOKA/IAAA^ MC OC^KHTk Ck BA j|iKHC K\f A'^HUIIH^ 
K^HAk Cil BOpk ^AHi TA^piyupHAC ny'BAHKApHCHTH TOATH KOH- 
ACHAC A^ PVCy-MATypii A XA3HCAIH, MC Clk A^V -f H'kMAAli AA KApH 
BA TpCByC A C^ A\fA C^HP^pk TCAAC10 OBHMCIOAk A^ ^^H ^HAHHTC, 
MC KyiipHHAC : a . n4ATA A^ ^^IClţlC-KApC ^AAMAlî Jf. B4HH KA^T yHk 
rAAB'kHy^ Apik A< BypAAKk giOA^'kTATC rAABlkH\- . B . A^PH A<^~ 
MIH CAY" A 3'kMC HApTC AHHk HA^HHH ^ rpl^Y'Hlţ'k, AUJH^KACpC UJH 
AHHk ^^A^Hy-Ak MC BOpk 4^AMC UIH BOpk AAV"^ CH . B . HAATA r01|JH- 
HIH nC OH . r . HAATA A^^^'I^^HIH HC CT^nH UIH p^A/I^TOpH . 

A . HAATA BikAP'kpHTyAy-ii^ fi,i:KA\A CAy A 3ikMC napTc A^Hk bh- 

H^Ak MC BOpk 4^AMH A>^Hk BIH UIH A^Hk HOAA^CAC MC BOpk CTpA^H- 
VH A^Hk AHBC3H UIH C . HAATA nOrOHlkpHT\-AY-H HC ClkMliHlkT\-- 
pHAC A^ TY^yUk. 



222 1818. 

[^i^paHiH Hî ch a^l^ii^ KV A'kKy-HHHa ne m^M^HrypHM ctv 
n;i%HHiiopk napTHKVAapii, sopk ^u ^a^tophi^h a hailTh xa3HCAiH 
roi|JHHa nf oh, ji^îckthha ne cTyinï ujh p^m'ktqpH; bi^aP^P"* 
Ty-Ak ne BHHy^ uih noroHQpHTY-Ak ne rkA|iikirkTY'pHAC a^ TY^yiik; 

Apk nCHTpS ^^OACCypHAH nikM^HTY-A^lï CH KOpk 4^H fi^ATOpH A ^- 
nAHHH AY-Kp\-Ak UIH w|iA^'r^PHpHAI ^ ^^QAOCSAk CTlkn^HHAOpk AMI- 
AOpk MOIUIH AV"*^ KynpHHAHpi AUllkS'kAtA^HTY'pHAOpk AlOAA^BI^H- 

LţiaraHiH Ck ^napTY ^ A^^^f aAHKik : \fHiA cik a^^Aik j^ hi- 

MH^KAOMHTlk CTlknikHHp'h )^a3HfAIHy UJH C*k WK^pMY-ICKV A< ^li.- 
Tpii j|iC8UIH KA^pMSnp'k OcAaCTlîfl; Upk AAlţlH CA^HTk pOBH A H^kp- 
IţlH ^Y^OBHHMflţJH, a /^BOpfHHAOpk; A KoCpHHAUlHAOpk, A A\a3H- 
AHAOpk; liJH a HirSHHTOpHAOpk UIH cnikH3VP'k K\- A^^'^B^P'^i^P" 

AHAA aMci|jif . Lţ^raHiH )fa3HCAiH Bopk UA'kXH ^ BiHHTY-Ak x^3H(- 

Alli BHpk CynTk HyMHpH fi,î A^^A^" ^^ TCAUCIOAk J^pHCQABHAQpk 
Hî CAvHTk A^'TH AOpk . Mpk l^TarAHIH MlAOpk napTHKY-AApiÎ CVK- 
n^HH; BQpk ^H CAQBO3H A< TOATf fi,î OBlflC; AT^Tk A J^A'SHtMH 
KAvTk UIH A4fAC OBl|Jfl|JH fi^KfiH, fiXkHJi,yiAÎ UIH \AEAA%M. 

^Khaobih Ay ch 4^11 ^niipiţHHH nuHTpc TAPMA HCiyiţHTQpH- 

AOpk; A TA^prQBflţHAOpk UIH A AyKp^TOpHAOpk A< nikAAA^HTk; AV~ 
n^ w|vA'^M*kH'kpHAf AQpk Cnpf ^A^^C'l'HHMUpHAH nOTpHBHTH H^- 
MHpHAOpk Mf c'A\f HQMCHHTk . Aa HAATA A'^PM^^P'^ )f A3Hf AIH UIH 
A YABAAf AHAOpk HlkMA^HTf 1|IH^ CH BQpk npHHAH fi^î O HOTpHBli Ky 
MfU-A'AAlţH HCr\'lţHTOpH; T^prQBfl^H UIH AYI^piàTOpH A^ nikAH^HTk . 
FIpHBHACnHAH A^'TH AQpk A^^^ /^OMHIH MOAA^BKH CK BOpk 
n'K3H ^ TOKMA. 

CLXXXVI. 
1818. 

(Columna luî Traîan, An. VIII, 1878, pag. 186—187.) 

Vérsu Kotranczi in sztîhuri âlketuit de Pe- 
tru Furduî delà Abrudfalva . lâ Ànnul 1818. 

18 zîlé December.*) 

Vérsu Kotranczi, 

Oh băje vérkésénéiszke 

Domnézéu té ăldujăske, 
Ke vesztéâ csé cz'âî fekut 
Toate czără sz'au umplut. 

*) Ortografie ungurească: a = o; <i = «; e = a; é — e; cz = ţ; ce -^ ê; 

j == t' a = ş; 8Z — 8; za — j. 



Furduï: Versul Cotroanţeî. 223 

Innàlti Thesàur&rié 

Inke pré biné té stié, 
Ke tu Kotranczé vésztite 

Là mulezi oàméni &i dit pité^ 
Si hâjné noào ai fekut^ 

Là mulezi kàré n'àu àvut. 
Si esinsztiti Tersézsié 

Inké au multé bukurié. 
Csinsztiezi Domni din Senat 

Inké mult sz'àu bukuràt; 
Si Damnélé dinpréune 

Euprinszé dé voé bune; 
Arindàsi toezi vojosi 

Eu inimà vészélosi; 
Si bejàsi kàré lukre 

Inké au bàni biné in punge ; 
Si Hontàri kind szkot inke 

Kité Kotraneze in brinke 
Si gindészk là inpérezit. 

Foàrté réu né-àm szokotit 
Dé àm leszàt bolfu esél mare 

Dé-1 szpàrszéré si-l àflàré. 
Dàré tot nu-mi paré réu 

E'éi àflà miné si eu. 
O Kotranczé esé-ài gindit 

Ee multé eselé ai inmoit? 
Eité ziduri méurisi 

Kité készi mai sindilis? 
Bà készi din nou ăj fekut 

Si ai dàt bàni si inpnimut^ 
Si pridvàre ai fekut^ 

Là kàré parte au àvut 
Péné àiesi dé cséi dé frunte. 

Csiné vre pâté szé àszkulté 
Dé dé àicsi-m 'nàinté, 

Sze né mai vénim àminté 

Sze szkriém si dé stémpàri, 
Si dé cséi mai ordinari^ 

Eitu-i stémpâriu dé réu 
Mâi félosz kà un Biréu, 



224 1818. 



Eàrélé opincsi kîrpéi; 

Akumà pinteni bétéày 
Si sze inbràké légénesté 

Zsoké Bi bé& si trejesté^ 
Si kumpere là mosié. 

Zitsé: mi szé kàdé mié; 
Dé &n foszt zélog là tiné 

Jàkà bàni toczi la miné. 
Nu gindi ké-i masténi 

Péné Eotranczé 6 mai fi. 
Acseszté csé eu greészku 

Adéver merturiszészku^ 
Eàré àicse intré noi 

Stéu-j biné eu si voi. 
Eàré kàsze n'au àvut 

Eurté ku porté au fekut^ 
Si konyhé si gràzsd dé boi^ 

Si-j mai félosz dekit noi. 
Eàré nicsi nu kùtézà 

111 krismé à sze bégà^ 
Du-té in krismé undé-sz éi 

Eé-sz dupé màsze témeju^ 
Si cseré vin ungureşte 

Si kinte si duhenesté. 

Ado viu; ke bàni vin 

Ordôg atta bàni-sz gàtà; 
Si ku grabà dé n'àducse^ 

Zitsé là krismàrj dé krucsé. 
Nu sti multé oménié 

Numà Eotranczé sze fié. 
Stémpériczà kit de re 

Toàté kunoszk Eotranczà^ 
Si vindé pé là vécsîni 

Pé gàlbini kit dé puezini^ 
Akusi szé inbràké domneşte 

Dé rusiné nu gindesté. 
O Eotranczé mingéjàszke (! 1. -asze) 

Eum stérszesi multé mukaszé! 
E'àm vézut ku oki méi 

Zàké zméi in kosu éj 



Purduï: Ver.şul Cotroanţei: 225 

O urite rotogale! 

Ku rokié szkumpë ku poale. 
Dé mâi stempéréà un anu 
^ O védéàm si ku vigăn ; 
Si din opincsi; ku pépucsi 

Sii stéàrszé frumosz dé mucsi. 
Kotranczé! nume vésztitj 

Mulezi oameni ăi miluit. 
Csélà csé bàni n'àu dvut 

Akumà dé si inprumut. 
Dà porcsi csé-i cziczojà 

Pé déàl ketré Rosia. 
Porcsi de ezàrà Ruminéàszké^ 

Kum or szé vé kinujàszké! 
Nu-iezi âve kidvélât 

Là eséi csé v'or kumperât. 
Ké hézékéi eséi mai réi, 

Inké au vend ku éi. 
Uni furé; àlezi àszkund; 

Kîcz-và duk dé lé se vind, 
Si kàpéte bénisori 

Mai kà nésté Domnişori, 
Toczi kàpété, nu szé Idszé 

Féré hàjné buné àkaszé. 
Toezi tréészku ku dészfétàré, 

Ku tràktiru, ku pompe mdré. 
Dé falé kà sze-si pétréàké 

Beu vinu ku àpé àkré. 
O Kotranezé fériesité ! 

Dé Dumnezeu àlduite. 
Kité készi ai redikàt? 

Bà si koszitoriu lé-ài dàt. 
Si hàjné dé musulin 

Szé lé fàcsi voja deplin. 
Meszé, szkauné féstuite, 

Puszti némezésti frumosz fekuté; 

Si pehàre skumpe foàrté, 

Si dé âlté cselé toàté; 
Si kolapé dé metaszé 

Undé szint bérbàczi in kàszé 

GA8TEII, Chrestorautic româna. II. 15 



226 1818. 



Bunde szkurté forte multe, 
Toczi au luàt pé intrékuté; 

Si szkurtejké dé métàszé 
Là zsupinédszà frumaszé, 

Kiszkinéu dé lévàntinu 

Szé le fâcsi voja déplînu. 
Rosia kitu-i dé màré 

Bune kà Kotrànczà n'âré. 
Pé toczi j-au inbucurât, 

Là toczi bàni biné lé-àu dàt. 
Bă si kàl au kumpéràt 

Kàré biné sz'âu purtat; 
Si vâké ku lâpté buné 

A fêta pészte o luné. 
Numài mie, szingur mie, 

N'ăm la tiné omenie; 
Nicsi o daté nu mi-ài dàt 

Bàni de vin si de zsukàt. 
Bâter si eu mé trudésku, 

Si tot kâ éi nu tréésku. 
Ke se mié mi-âr plâcsé 

A be vin bun si ă zsukà, 
Si à mé inbrékà in bundé szkurté; 

Dâ mé tému ké nu-i kuszuté 
Ké dâké nu-i vinâ bune (1. bine) 

Puczini bàni àvém & miné. 
Puczinu àm szkrisz dészpré mine 

Dumnévoâsztré védéczi biné. 



Kétré Tersézsi, 

Oh czinsztite Tersézsié ! 

Mulezi àni sz'âvéczi bukurié, 
Zilé multé indélungâté, 

Péhâre szpré szénétdté; 

Bukurià nu vé ùjté 

Là mulezi àni môziczé multé. 
Pruncsi biné à-j invéczà 

Czinszté là Tiszturi à dà 



Furdul: Versul Cotroanţeî. 227 

Si là màszé szé-i vidéczi 

Sézind veszél si szuméczi. 
Kâ toczi szé vé vészéliczi. 

Domnului sze mulczémicz. 
Dé voi grési szkriind csé-vâ 

Tot me rog dé dumnéâ-tâ, 
Fâcséczi biné si értâczi 

Un pehâr dé vin szé-mi dàczi; 
Si m'as rugâ dé értâré 

Szé fié pehâru màré. 
Dé àkum péné in vicsîé 

Kotranczà bune sze fié. 



Ketre béjdsi kdri au Ivkrdt pé bir. 

Tot szé nu vé méniàczi^ 

Kăre àcsesztd mé àszkultàczi. 
Ké eu n'âm szkrisz pentru aesejà 

Kd szé vé lészàczi firéâ, 
Csi eu kind n'âm ose lukrâ 

Imi plàcsé ă mé zsukà. 
Dâré tot kind porunesesté 

HutmànU; si ve grejesté 
Szé nu ăszkunzi dupé kui*à. 

Mâi biné umplé sztràjczà 
Dé-i védéâ ké lé jà; 

Zi mai àm dupé kură. 
Si dé àr mâi ziesé csé-vâ 

Szpuné; ke âsâ-mi zsukâ. 
Ké dâké n'oi képétâ, 

Ku biru réu voj kusztâ. 
Si ve dâu invéczéturé 

Din tikéloâszâ me guré : 
Dé-i képétâ^ puné biné, 

Szé nu vâzé toczi là tiné ; 
Si dé Hutmân té pezesté 

Ee foârté taré pindesté. 
Ké stiu, ké dé té va âflâ 

Té va bâté, si té va czipâ. 



15 



A* 



228 c^. 1820. 



Dé té-àr bâté kit té-àr bâté, 

Pészté kur si pészté szpàté^ 
Numâ dé nu té-àr Czipà 

Ké jâré é mâi képétd; 
Dd nu umblà ku dészfétâré 

Kà pâszéréâ zburétoré, 
Nicsi tdré nu té féli 

Ke jdré poczi szérécsî. 
Dé àkum péné in vécsié 

Putéczi szé-mi mulczémiczi mié. 



CLXXXVII. 
ca. 1820. 

(Ms, A. Densusianu, 8*^, 96 paginï.) 

Colinde. 

Oraţie la cràcïun. (pag. 50 — 51.) 
Hs Mmah tS ck BopecipH 

Wfiî AHêCT WM Alk^l. CKA) ^RUÎMI{ÏH] 
Klk lUH fS AM jf.K'hl\AT KAfiTÎ, 

Ka lUH AH'k-Ta mhhm8H; 4^paT(; 

Aa lUKOAli AM ^VMEAAT. 

Aa oyH fk,AtviA\ am j^vi^\\A^. 

/^apii cil L|JHI^H BHHf; KpilflHHH^ 

UIh A^'^l^^^^'l'P'l^; BiMHHH; 
Clk aCKSATai^H M( ROH CH^HC^ 

Kik H'aM Mii^HKaT acTnk3H np8H{. 
Mh aM MAuHKaT KoaaK k8 K^pHan^ 

Kik \\7iMî MaH BHH( fifk caiţ. 
GaH KOKOui AH" noA; 

IL Rarpii aa ^^ok, 
Gik T( 4^pH}K(M .jv 4^pHrap(^ 

Gii Tf npKiip'ka/i k8 cap{ ; 



Colinde. 229 



IUh ^Î tot C'k Ti MJkHHl^M, 

G^K H{ oy^;k(m ni c8nT h4c. 
K^T c'a8 KpmaT h^kma^htS. 

G^K ^H HHHA A^naHH. 
ILIh BHHf H'kH WMÎHHT, 

IIJh j^k'k h^h mhhctht; 

Klk HOH mk 4^opTf nO^THiU^ 
UIh Hf p'kKOiU'KHA'kASHiM ; 

IIo^^thim ck 4;k^h;kh m^ai*!, 

G'kpB'kTOpH A'^MfllI'b c4^HHTf ; 
LUlI HA CK nOI| CkB^pUlH 

Qp K^Tf KA%Tf (!) BiH COKOTH^ 

IUh KA^Tf ^ PAuHA ia'^h n8c 
K^ a;K8TopiOii a< ^^^* 

Glk 4^Hf A< 4^0A0C. 



Versul luî Josif. (pag. 48 — 50.) 
BipuiSA a8h Ioch4^. 

Ka^ha c'a8 B'k38T Ioch4^ AfraT 
K^ a/uap c'aS cSn'kpa'i*^ 

CTpHrikHA; A"" r^fi'h rp^kHMA; 

IUh fi,t ^l^pHKHk TpcM^p^HA : 
TaHK' aa iUHcS! mm k^ a^p /uSat! 

H8 Ti oyHi^H np{K8a^ Mik a^k. 
TnpaHH MiH 4^'kp'k MHank 

Mik acrap^k npi w K'Ki}\HM^, 
Gik /UTk A^K-k .(^Tp'a aop iţapnk, 

Ka ciw ac i|^îS a^ WKapnk; 

ËHH' AKSM TaHKO^ AA AXHHÎ 
Glk HS M'h A^K A< ^^ THH{. 

Ka%ha npi locH^^ ^a A^^'b 
IUh kS A^HcSa a^K^HV^ 

Aa Mcp/U^HT8a «uanHiv-ca 
K8 a^ap a^apc na^HV^, 



230 ca. 1820. 



IUh ahh rSp'k aiua rp^K^k^ 

KlkTpik fiJSAHi M4HKnk-C4: 
•|LtOPMI-UH; MaHK'k; WKH TlkH; 

^1 Bf3H Ht-M Jj^AH 4^p4UJ^ MÎiH; 
KSm a^P Clk ^nOTpHBHpik, 

THpaNHilOp Mlk B^HA^pik. 

Mp k;i;ha Mkob at^ aS3HT; 

Kik locH^I^ ap i^H nipHT; 
Kt$ Hcaai c'AS ^BpikKaT^ 

Ka rk CKanf ai nikKar : 
Q)^! 4^ioa MHft^ MM np'b A^^^^; 

IIj^Hlk K^NA i^ TI BOH na^H^Ki? 
(x))^! 4^IOa MHiS MIA i|&pt$MOC, 

Kapi Mi-aH 4^ocT a^ 4^oaocl 

Q)f! 4^ioa Mîit^ Mia a^P^t^ 

0\fHfi,î li|iH aKSan nikpikCHT? 
Q)f! 4^ioa a^îit^ mia np'k A^^'*^) 

KSa^ TI ^A^P" ^ "i"^ A^^<? 
UIh npi MHHi a^'aH aikCaTy 

Tot kS ;Kaai, cSn'kpaT. 
&X ! ^Anap BÎiiJ^J^ M-fcai ! 

KSm BOH cik w niTpiK kS ^K'kai. 
<t>HHA-Knk N'aa^ hhmh w MX^nri^'kfiiy 

AXjkHV^-kfiii HHHMÏH M'kai. 

IIpi IA A3T^^ ^'^S aSaT. 

68 anopH niHTpS a^P^^ tiiS. 

HlVCH^^I; T'kpH'k M±, 

Q)^! BHHO; n^T'fcp'k AX'k. 

ij}\\ A^UJKHAM^ epauikai^ 

^i-an npHM'kiiii ^KaaHAi. 
K^K a^m\^ (i) ^lU'ka'kToapi 

IUh a< wmihh nîip3'kTopi. 
Ka%ha Ioch^^ ap ^H nipHT; 

HtShmh anSaTVatJ jkiaSht. 
IUh ahn rSpii a8 rpiiHT^ 

;^SaSH at$ MSai^nkMHT. 
GaaBHk A>^^^^H c'k Jj^m 

KikMi aS iţpST ck M A'^ ^'^^' 



r 



CoUnde. 231 



IIpC AHÎA Ml A*AM aB^T 

IIpi AHîAà a'am nHipA^T. 
IUh npi HwcHjj^ a'am apikTaT 

<t>OpTI BHNI KpiAHNMOCy 

HfiîK^M AS Efi^T UIH XC. 

IUh ^nikpaT a'at^ pj^A^^ar^ 

<I>OpTI Tapi ^HTkAHaT. 

IUh npi aHMH sa bihh 

Opic'Tk 4^pau sa c'Tkn^HH; 
<t>Hioa Bocrpt^ Mia i|&pSMOC; 

Kapi k'aS 4^oct a< 4^oaoc. 
IUh A'^Kt^M n^Hik ^ bimhi 

MHaa A>^t$^^H ck 4^hi. 



Versul luï Adam. (pag. 31—33.) 
EipiuSa aSH fl^aan. 

Oj^Hik H'at^ rpitUHT fl^a^M 

•|L nikKaT hS ipaan. 

Q! THKikaouiH A< hoh! 
lapik fl^aan A^Kik a8 rpiuiHT, 

y^Sa AHH pan a'a^^ pohht. w. t. ! 
IUi3^HA AA noa(p)T^ iuh naj^Hr^HA; 

IUh fi,HH rSpik auja rpiiHHA: w. t.! 
Kii a4^ap'k Mik a^^aaio 

/^HHTpt^ thhI; fifiAHi paio. w. T. ! 
Q! BOH KonaMH poA^Topn 

Kx^MU ^noAOBHT K^ ^aopn! 

Q ! BOH Kt^paTI H3BWp'k 

IUh mShu, k8 BJ^HTSpH oyujopi! 
(x>! BOH aSKpSpH A< WAH^Ni^ 

IUh 3'knOAi Kt$ at^anHHik! 
(x>! BOH pj^t^pH A< a^SaT bhhi^ 

^HkS KS BOH P^KM^HI! 

Q! rpnkAHHHk aSa^HHivcik 
Ks a^anKHik an^Hrikivcnk ! 

Iflpnk A3'>^^ "^ui^ rpikHHA 

Faac KHkTpik A^HcSa 3Hk;^ha: 



' 



232 ca. 1820. 



Kik f8 T( BOH mha8h; 

IUh Hf T8 aH 4^CCT HHfpA^T 

flnfCT aoK A< ^ah^hi^. 

v\hH HHHM'k fa CSCHHHli; 

[v\hh Kapf A3^^ HiiS ckoc 

O'kp'K A< "HM oyH 4^oaoc.] 
/^;i;HcSa^ 3HM{ 4^cpTf xapi 

K8 na;i;H}Kfaf (! 1. -HCipf) 4^cpT{ anapc : 
Q! THKikaccSa^ fi^tj a< a^HHc! 

KSiu cil hS na;^Hr cS Kn^rpii thhc? 
K^K (8 nopSHKa IV am ki^ahat 

Kap{ a^H w aH ^^oct a^t; 
K^K luapriiai aS ^BHTaT^ 

IIpc Bsa IV aS ^lui^aaT, 
v\hh ncM cTpHkHH aS a^i^HKaT 

lU'fe/i^A^HAOH roAH H'ka^ a^l^aaT. 
IliHTpS a 6bh HMCK^axapC; 

H'fca/i AHncHT A**H a^^4^'i^'>'^P<* 
IlfHTp^ IV a^HkHKapc aa^apHk, 

Hf cKOacHk fi,HH paH a^^apik. 

IlfHTpS IV cnp'b (! 1. p^) c^^iiTSHpf 

AhncHiţ xî aT^Ta a^i^pHpi! 
Mpik paio ama rpi^H: 

AXaH BHHf Ti fifi fi,ÎAA MHHÎj 

Kik H'aH ca8;KHT mhî ehhî, 
Hfi,AM AHH c84^afT ;k(m;^ha 

Fp^KHMA k8 ;Kaa{ na;i;Hr^HA: 
Q paioai! noaaTik ij&p^a^ivac'k^ 

Ks aSa/iHHHk a/i^Hn^ivacTi. 

Paioaf! rpi^AHHii A^^^^; 

v\{ raac8a ^vipHacp^ 

Ji^i Rcpea nacKpHAop; 
^f MHpccSa ^aopHAOp^ 

v\( 3ROH8a aacHHiaop 
/^( roMOTSa c4^(H)HH^aop9 

Ji^î a^ikpHp^ AP<ni|A%aop; 



Colinde. 233 



Ji^Afi ^KlklU fi,î Ai\T BHHi^ 
Ml AM aK8T .(^Tp8 THHI. 

ëhh' paiOAf^ CK Hf ^nnkKikiM; 
/^'kKSM nii^Nnk Aa ^ţ^A^KaT-k, 

HOH Hf fiJSHÎM K8 C^^H'ka'k; 

Hf Kaa-b na a< 3MHHT'ka'k. 

PnkMA^H paiOAf, CKHlkTOC; 

UIh a"*^ P"*" ^'^^ AnknnkAaT^ 
IlfHTpS a HWCTpHk rpimaaik. 

JS^Afi fi^^\S c'aS MHAOCTHKHT, 

UIh «p'k H-fcS mhaSht. 



Versul străinătăţiî. (pag. 21 — 23.) 

ËfpiuS CTpHkHH'KT'klţ^. 

OikpaKnk cTp'KHH'kTaTf ! 

MSAT fl|IH ^^'kp'K AHpfOTaTf. 

•|LK8H}K8paH u^ikpHaf Toaxi, 
IUh a< k""^ H'aB^H napTf; 

K'h A< '^HK aM npHBf^KHT^ 

Tot ^ cTpiHHH aM rpTiHT. 
HHKHkHpH KHkT aM oyMBaaT 
Qah)C"'|^ "'^'^ KTinikTaT. 

ËHHf M A^P^ •^^'■'^ W A^'T'"^; 

G^K Miw cSii aa mShi^ k^ nHiftTpnk; 

Glk MTk OyHT ^ aSM'k TOaTTv 

llf OyHA^ àM AAX (!) oyMBaaT o A^'T'*^? 
Ohha k8 MaKKii^ kS TaHKHk; 

H^ CTpikHH Ka aCTHk A'^'V^'*^* 
ËHHf-M A^P^ OyHH-OpH 

Giw MHk c^H aa mShi^ kS 4^aopH, 
Gik Miw ;KfaSfCK kS )C<^PH; 

Gli-MH MaH Tp'kKHk A^H 4^HIVpH ; 
Ji,î IVBHA^K IUH A^ AWPH, 

•|Lmh BHHf Mac8a Ck Mopio. 



234 1821. 



IUh ^TOpCkH WKH pWTHk 

IUh B'k38H UIH ASM'k TOaTHk; 

[If A'b^^np^ mr^A, 

}Koc cra mSai^ k4 xas'kpa. 
}KiAt$H-M'aui mShi^aop, 

ji,î A^pt^^ nnkpHHu^^AOp ; 
}Kiiit$H-iM'aui Bpa3;i^op, 

IIiNTpt^ A^pSA 4^paiţA%iiop ; 

^1 fi^Ofi^à cSpopHAOp; 

}KlilSH-M'4UJ niTpHilOP; 
IIlHTpS fi^Ofi^A BipHilOp. 



CLxxxvm. 

1821. 

(80, 30 paginï.) 

KïCMdpC Ad Tirn^pHp'fe K%plJ,HAWp PwMdNCqjM lUJI BCp- 
câpA nCNTpâ ^I^ApCnTap^fe THN^pHAWp • ij^^HÛTê ji,ê KoN- 
CTaNTIN ^ïaKONOBHH /LoPâ «|i B^A^ ^^ TiTnapiOA 

Kp%(i|jïA OyNrB^pcVT^u.A a OyNrapr^A • 1821. 

Pag. 17. 

HS MHHI^A; Klk WMSa MHHMHHOC HHKlkHpH HS api WMiHIf. 
OSMH A< MHHMIOHlk; Klk-IJ^H AfifiHt O^'P'k ', 

^'aiï Tpic nikKaTSA npHH j|^anT8 a8 npHH rSpnk, 
M'fcpi cpTapi; Kii nikKaTS -i^iï nipi 
IIpHH ^AP^n'i^'^P^* 

Aa IV /iHHrSp'k fi,î ^B'kunkTSp'k xpcs^c ovh Kap fi,î mhhti. 

Mm MMUH AfilSH'K lllHHI^Mi 4^0pM0C( 

III A Ai 'HKopt^Hik kS 'HiţMmTi 4^anTf; 
Tp'knT'k apc HAXV'h, toi^h-a AaSA'K Jj^ofiTî 
IUh fifiniL MopTi. 



Barac: Râsipirea Jerusalimuluî. 235 

Pag. 19. 
K($HCi|jMţH ^T^io wmSA; anoH TAAmM T4AI ^îi A^cKoncpc. 

Ilpf ''TkS npîCTIH KSH01|J{-A H4HHTf, 

KaSx' aTt^HMJi bhhi^ kSh A^cKonipA T4hhi; 
AHMsa iţ'w 'ni^fiXkHik. 



Pag. 20. 
Tot at^Kpt^a aa ^Mint^T i rpct^. 

^1 tu' pikAiMHHa CMîHHiţiawp ^opa/ioci 

^HHTpt^ 'HMint^Tt^ iCTf aMikp^MOark ; 
^ap A^nik cK^pT THMn poA^pA K'k si fiJ6*^î 



Pag. 21. 
Oahx*^^ A^nik a^Kpt^ raxa; i a^^^< u^h aikSA4Tnk. 

Aa a8Kp8 ;KSHf^ ti cSn^Hi ^^opxi 

Kik A^^^' aT^HM'k WA^X"^^^ HinoTi, 

v\(HH A^n^K aSKpS; k^ha^-iah «h ivah^h^k 
ToiţH aAt^K Aâ^XK. 



CLXXXIX. 
1821. 

,(8^ 245 paginî.) 



pHCHniip'fe H-fe A^ npC dpM% d hp^CûAHMldAÛti • • • • A^ 

IwâHH Bap^ÎK . ... jf, B^K^peipA • 1821. 

Predoslovie, (pag. 3—6.) 

IcpScaaiiiu^a aS BJ^Hix wkîh aSa^îA cnpc cAhc . axi^T kS 
caiBa cA, k;^t luA kS naTHanHac caai H'kac a^ "P^ o^p^uii . Bp'kA- 
HHK iCTi lUH acTnk3A a^ noMCHHpc . n^axc a^^aA wm^a Am'k Ka 



236 1821. 

HHHî A< ^ ^^ i^HH*!; . néari bca*^ aiiM'k o^h KicHHK bSh^ K;^Tf h€- 

M*k ^'kp'k ji,î Kaac; aP^^t an-L^ hôatî ^f^Erwi^À kât xpésSi a rpH- 
}KH ncHTpS niM-fc a< wbi|ii ujh k8m ck k^a^ ^ j^în'hfiTii 3ipKa 
Kap-fc c'a8 ivbhmhSht a B^kncA niia^^^HTSa k^ cÂHifîM a a^éaxwp 

KaCHHMH HCBHHOBil^H . IIoaTC BC^^^ A< ailM'fc O^H Kp{l|JHH B8H^ K'K 

c'aS .(inaHHHT npoponU a^hSaSh h6ctp8 fïT c . ^Tc . Kipc a^ ^pc^ 

npOpCMMT nCHTpS n^THa/IHAi MCT^I^ÏII aMfl|JÏifl^ luA nfHTOS CTpHKi- 

p^ 6Bpiiiaivp; npHH Kip'k ck noaxc ^T'kpîï ^xpS a-RM'k cA m4i 
KpiiiiHH-^CKnk, B'k3;^HA^H T^aTi aA^B^pSpHac; ck nôaTi /UHpA a^ 
IV A^'^'^ Kp{i|iHH^a A< ^lAnka^nTa npOHïi a aSh A'^n<3^^; ^apc 
àS ^r'kA^"'!' ^ ^'^ n^cTiiîi BHC^pHKa IfpScaaHMSa^H ncHxpS nik- 
KarSa OBpcHaivp . tllpii ^iiKi^HA c^^A^puiHT AiifiA AHîïOk, anoH a($ 
A^iuKHc Ihc Kia'k c^^htch GiraHrMïA; cnpc a ck .(^nnkpTnkiuA tS- 

TSpivp ^B'kl^'kTSpa H'k Mip'fccK'k. 

Gnpc anécT cJ^x^fiiuÛT ho^^tcck a caoB03iîi aMicTnk KnkpTH- 
MHKik .(iHaHHT'fe aSmih . Q aa/i cKpHc kS pAuHA^i^aa ah^^ kS 
Kip^ iivcH^^ Oa<iKï( IV aS cKpHc . A\'aa/i i^hhSt a^ caoB03{Nïift 
aM'kift; A< cKpHcopHAf a^ji h^lm a/iaA npc aipr cKpiicf^ o^ha^ c'aS 
K'k3éT a-KM CKSpraT; luA M'fcai CKSpxC; oynji^î a8 4^6ct a^ artnck 

A'iiM MAH a^/UHHiT . Q AéVi ^H^kpi^HT ^ .^ . K^HT'kpH^ UJH ailia 
IV AM ^Bp'kKaT v|^Tp8 IV ^^OpMHk fi,î K^B^HTipC ^ CTi)^^pH aa- 

KiwTSiiT'k . «ILT^a/ina^pHac^ iuh K^pM^P'b p'kCKéaacaivp hS A'kM 
cKH^uBaT^ Mil aiuA A^A\ ap^kTix .f.HAmrî tôatî jijéïiiik a^KSa^ 
Bp-k/u^, lufi A^"^ KHn8a aivp^ k^m aS 4^oct; Ka aiuA ^ aOKSa 
pA^HA^AaïH k8 T^pB^p^aik^ ^ aOK^a aA^i^'^P^^^H k^ mhhhShh^ 
lUH ,f. aOK8a aAfB'kparcaivp .(iT^/una'kpH k^ iv .(^KHiiSHpi cKop- 
HHT'k a H(3ApaB(H(Aivp /U-kfCTpm ripf Hiia/ifH'k cn^ M .(^lu^ka. 

Hl^A^^A^^^K^ Klk MCTHT^pÏH aMiift KiipÏH Bivp Ck i|ii( naTH- 

/UHAi hpScaaiia^SaSH .f, KHn8a aivp nca aAfBnkpaT; Bivp /Ui^pT^- 
pHciî KHk h8 a-b/u TSpsSpiT pA^HA^a aivp . HA^BiipaT kil mah 

T(/llfHHHK'k^ IUH A\Afl K^HOCK^T-k ^T^/linaap{ «CTC asaCTa^ fi^îHX^T 
CK cé^ifiî HHl||{ ^K^KlkpiH A^H Hf3ApaB'kH'k a^lkiCTpii CKOpHHTI. 



Cântarea a treea. (pag. 68 urm.) 
K^HTap'fc a TpCift. 

Ilar^Ba a8H Kicr pnk36iTf 
n^^Hik aa Piv/ua HfriTf, 






HtpdH KÀfitA cTknXH'kui 

r^HA'B C-h H C-k p-kCTCipHI 



^iJrSA Cl^HtflM WpB' 



liiilif, 



flcénpj \éji,'(» c'dnpHHAf, 
Tlpf ctfnSuiïA d-A ^TiiHA* 

Ulù féiiT }K»r Tipi AirkHfl.ii-6. 

TpHiHlÏTi KD WacTI TjipI 

npi BicnajTiH ifA luipf, 

Ki K» ipM-k A* MJBAHAlk 
G*k-A t9a9* Aă wcÀHA'k. 

n» BHpSiÏT MÂATt AÂKSpA, 
.iPl Bp^ÈHKd AP'KlO^ CTp;^HVf 

*I>p£tiA ElkT'kH A< CA^Hgf, 
Ka KAIHA K^pgi p;^8A AiRA*) 

Ks ^6k A^rop^ÀHAti-iu CAÂRA 
Ë'kpc;^HA ^àK Ktt iHipt nipit, 

KÂHA Axènifl AA X^TÂplv, 
^f 4>l^l' wiAtIHÎH K8 AÔKlJA 

Oah'h ck cTJ^Atn'kp'^ 4>^k8'^. 
fluiÀ EfcnA3ÏiH ^ick 

flÂHli .|kH nttCTÎA AHX Bp;i.HKli, 
0^-t TOI(A rdHIÎHAi^A tÔApTi, 

niJl^HHTfA CR-KhAhA a* M^ApTE. 
M^ATI •IIT'kUH C&HT A^Ârt, 

Ulll 9yHfAf ^KHHJTt. 
llÂHlk KA K8 OyH R-kA»p 

Ktl B^AT^ttA 1*A A* ^'^0**) 
KtJiTi Ck i^iKlt IIAIf 

K-k AATA H'AR-k If j|>^*tf- 

Tht ^K-k. npt Kjlfit 4>>^P'k 
A'Ab iTkcKéT cnpi nfAfiKHp-k 



*) AiKÀ ICTt W MiTIpTl AI «JK, Xi^t KSfV> AHH M^HatlH, K^pf sijK^ 

**) AfrleiHiiM Pu>MiHi «rb ct(M4 «tfH rSatSii a* 'Sp c^^ Ai 'PVh 
u;!* A< c^AHiţ'k, uiA ;p«iinT jp n'kiH^HT Ail fk^R^ . fini! lUH OfH crl^r. 



238 1821. 



Awp^ ^HaHHTi nopH-âiiic 
lUA nopSHKa ^n/iHH'ki|if. 

UIh W1|JH/II ilt^H nopHiÏTi; 

Ilpf wicT'k HrpiinnÏH ^Kik 
Uliî HMKXMfi, wÂcrk nopHHTik 
ficénpa rkAB'kTikMH/MÏii 

UIA TSpBiTfJi BspiiiMTA; 

K» nikKiTt^A fi,iAA Kp^MI. 
Zi^fififiHM Ai pikCTOipHlk 

lUA 4^0K K^ K'kTpiH Ai TéapHlk. 

IUh ami cik pikCnAikT4i|jf; 
nirt^Ba a8A Kécr ast^^rk 
UIA pt^uii^H'k M^ fiJ6fién^, 

Kj^t TpfMt^pA Kt$ wnipii 

Û ISaïh nixp» x^'"'^PT^- 
^fMH E{cna3ÏiH mm anipc 

Ks TiBikpa rp'k uiA xipf^ 
Onp{ FaAHAfA nopH'kiiii 

ÎIpc Kip'k w ^rpo3^i|i{. 
Ka np^HMîH A< k;^hh{ mi /uéiuKii; 

Ka nicikpHAf a< nSuiKii; 
fluiA 4^SM'k BspiiÎM'k 

TOI^H KicHHMH KS Mt$aiţliM% 

•|Lt;^io c'aS cxpHKir Ta^^p^; 
Kip'k c'at^ TOHHT Ka M'^pa, 

Kik3;^HA 3HA^P"^< T6aTf 
Mméuii uïiî HfiÂi^ c'k cK6aTf. 

MIh Hi c*aS cnSpKiT ^ c;^hm( 
Uliî c'a8 wjvB'ki^iT a 4^p;^HMi; 

O'k nopHiCK MaA mSat Ka aiïh 
•|L n^piţHAi raAHAiÏH; 

IUh AXaIi TÔATi a^K^pHAC 
Ai CTHHM't K^ 4^6KSpHAf. 

IlJjll THkÀ GspiH IVpB'kl|ll 
NiKpSl^iT Uïiî THpikH^l|l{ 



r 



Barac: Ràsipirea Jernsalimnlnl. 239 



6pA W HITiri Tipi 

loTaniri jj^éapTi Mipi 
GénT o^N MéHTf auji3i'rk, 

^^I^A^PHAI 'NKi^HMt^piTI. 

OyNAi MHiiiujt^r ASicpicik 

IllA il^iip'k Aiéar A^KST^c'k, 
•IL'TkpfiHA atuA A< 'l'^P^ 

Aa HIH SI wj^M'kpMSpHCk^ 
fllÎH'k Ka TNITkaOUlÎH 

G'at^ aA^HaT t6hh ^phk6ujTh. 
Ais» d^ij&aiT Iwcii^ bUitk 

HHHMlk MaA wj^AP'I^SN'KUlk; 

^fi|jinTJ^HAH-A mSat aa B;^H'k 

A'ât^ A^^i" apa/iiaf w|^ Mi^Hik 
UIA HHHMa ai pHAfiKik 

Gik Hi^ ai maA ^h ^fiAnrhk. 
^Imh Bicna3TaH cocii|ji 

UIA Kt$ PuC^ana rk ^'ka'âiiJi. 
/^haH-h aMicT Héani a/iipi 

•|LAP*i^3Hi^'k ^6apTi ripi, 
Opi Mirir-k wj^rikpii'rk 

(x> ^Ki^AC; uiA nikAt^P'k 

UIA i|&'kK;fcNAH-ujîi uiiHUi^pHai; 

MaH céc a<k;^t sha^phai 
Ks a'âMHiai a^** a^ipi^; 

T6uH Kt$ 4^piiKik cik a^Hpipik! 

ToaTik ^ip'k I A^M^'^n'^'i^ 
O^NiH H3b;^ha'k aifi'Kn'rk; 

VHfi èspim maH HHMHKa 
fi^i asîÀ nÔT fiJS^iî ^^piÎKa. 

^1 crpiiaSM*); k8 aSa/iHHa 



240 1821. 

Bfcn43ÏiH k8 rnkTHpc 

Ka tShitSa ck nopH^âiiif 

IIJ jl pikCéHCTt^A Tpik3H^l|ll ; 
K;^T AHH MfpiO nipi K'k TéHni. 
UJjl nïCTpHAI KS BJ^pT^TI; 

KiA Tp8n8pH luji K^pMC c;^HMi; 

ripe 6rp{h jf,H nopH'kiiJf, 
Okoia;^ha^-h npf népi^H a^apii 

Uacaî fk,î cw\yt\\iï p'kBA'^P^? 
IUh a< mSati wpA J^H BiTI 

IIpC PlV/UiHH A<^^ MfTiTI. 

lilp (H A< h68 Kt$ BJ^PT8T( 
IIopHriHA^-cik uii!i /uiA iotc 

M^ ^KHCk K8 lUiHlţSpH rp-^Af 
K^ KOniHH IUH K^ HSĂilC; 

/^HH niBf3f ^uJHp;^HA^-uj 

KonfpHiu fi,î 4^ï{p 4^ikK;^HA^-uJ; 
n^Hik c'aS rnkTHT MaA bhhc 

KS C;^HMi rk Af ^KHHC. 
Ë'k3^HA 6bP(ÎH; K^-H CTJi^HMf 

A-bS cn^pT KonfpiiiuSpHAi 

ilIA A'fcS anpHHc lUiHI^SpHAf. 

B(cna3ÏaH «p Ai i|^i4( 

Af pHAHK> vAiSA ^H nA^% 
UJh a* ^^^ K'kTp'k MITiTI 

Kt$ /uoapTf kSa^haht ^h Bixi. 
lilp iivcAj|^ Aivp cnp{ ivKipik 
A-k^ CT^T ^norpHRik ap^k**) 

M-VKip K'k Cpà A< aImH «'KKST, A^P ^<{pH nffTpH nSlUKÀ AHH CA, kS KipC «-VpXMA 
3HASPHAI . $1t^T ap^HKÀ AC SP'VHtMillJ, Ki^T A0KI1HA AT^HmA K^RSA O^hSA 6rpIS ANi$Mf 

Io3Hn nUrpa ahntp'^hcSa, a'aS ap^hk^t npccTc 37ô ac niuiH, hp^hkSa ahh n^HTiMiAf 
oyHfH AtScpH pi>Atn^HAi$-A A^aS apSHK^T npccTC 63 ac nauiH. 

**) ^ÎHHA luiHl^SpHAf PwmJhHAWP MAH JfVHaATC A( K^T 5HA^PHAf loTAniTH, llV- 

CH4» a «'VkSt AC'kMfH'k; ^ivcK HfnSr^HA A^ MSA^riM*!; rKMii^HAwp iuh a nûrpHAicp Mf 



Barac: Răsipirea Jemsalimulut 241 

illlîl M^àT ^H AUÔA J^H EĂTÎ 
rOHHHA^H A<Aa HîTÀTi, 

Up c'a8 nopHiÎT k8 Mi^AuiÎM'k. 
Mp Bfcna3ÏiH ^a^"!"*^ 

M^ wj^KHC «p Jf, MfTiTf 

A'kS A^iT ana a'^^^^P'*^ 

O'k Al A*^ ^^'■'^ AMÀp'K, 

Ka k;^ha ap as-k a< Toixi 

UIh TOT CSA^IUII CKOiTI. 

Mp A'^K'k CK cn'kîiA^^HTipik 

A^'é rp'kiiT Aii(yp Iwch4^ «pii: 
„<t>piiţHAOp! aK^AH rk ah'RPMIa/i 

QpH AHH A^MI Clk NI llfkpVIAH^ 

QpA ck BHpt^HM nt^T^pi; 

ÛH^M A/lSATlk HH C'k M^pl 

^ik;^t Clk m\^Am a^ ^ÔAMi 
<t>ikpik n;^AHi; ^^'kp'K n6aMi; 

MaH BHHI Kt$ BHTI3il 

UIh k8 A/iipi HCTiiţii; 

Gik Hl HCipT^^SlIA^ Kt$ TéltÏH 

Gik Hl Aat^A^ Hinéitîîiy 
Kik aai M8pHT niHTpt^ U^pi^; 

Gik itUHA^ A^P**^ a^^ip'k^ 
EiHiiiţii AK^M A^nik miîhi 

Olk Hl nSpT^M 4^6apTI BHHI 

Oik cnikpMiAi T^B^p-k ^oapTi 
UIA rk-H ^rpo3i)Aii a< AiéapTi.^ 



■> 



5K8pà cnpf CH aS ei^t^t h%pSujh ashpi^ 31)^ kS nffji a* koS .^TiiHCk Kfp5H, jfk Kapc 
f«Hr2&NA$-rk rkViiMiAi ^'^^ rp'KM'kAiiT mit c^aS j^HikAi^ar uiaHi^Sa; luA auiÀ a$ ^mchSt 

PwMiNlH a-H KÀTC. 

*) Ka cii r^NA'^cK'k PwmâhIIî Kik 6spAh H*aS aiinrk ac ^n'k, lwcri« aS thhc 
TOT ]^aHHf oyA< npi 5riA^P^ ' Aii^Kap ki^ a< m^at H^Maîî kS ani^ a( na^ai rp'VA ^kh- 
uiH . filp c^xpiuriHA^-AH-c^ ana ac tot, a$ ckphc npHN TaHHik 6BpfHAwp a< à^Ap-^, ka 
tk Af *épf anik luî^ M^Af TpfK$HHMoacik jfLA'kSHTpS; lUH AiUA c*a$ axc^Tar, K-v cv ^ivRp-v- 
Kà kS hIIh, a< rsHAi: PwmIhIh ki^ csht kshhh nsH-v a-kS npriHC ac vkcrt . flr^HMii 
c'4$ cn'kHMAHTaV IwcA^i kàt c\ c^-vtSÀ c-v «ér-v, a< ne A'ap «ji pSrâr 6RpfTH kS 

nA£HC A< à^ p-VMAC AA IH, RiKH-V AA M-k A( "<<< SpAI-V. 

Gaster. Chrestomatîe română. IT. IC 



242 1822. 



•ILBÎfpiU^HaHH AA P'kCKOiAlk 

Gniipr^HA uiiHu8pH/ii i^ÔAfiTi 

CiT np{ PlVMiHÏÎi M AHÔAfiTî. 



cxc. 

1822. 

(8^, mare II -[- 143 paginT. — cf. Cronicele României éd. Qpgâlniceanu, vol. m, 

Bucureşti 1874, pag. 335—433.) 



IdiiJii 1861. 

începutul Eterieï. (pag. 1 — 3.) 

Mf H{Ka38; Mf OCkHAtpi; R4I Mil! Ml ^OH^ AMAfi^, 

Hi TpicHiTS lui Hi AOBipi; Ml oxpiiBiTopiS na^apS ! 
HiHi a8 coKOTiT Bp'o A^'^^ "'■Hi a^ nt^T^T n8Hi 'h rikHA^^ 

}KaaHiKa i^ipii cxpiKapi c'o Ba3'k aiua kSp^ha^? 
•|Lti Ml cTapi; aanap anii! ti Ki^xpia^Spi k'kha riiHAiilih 

û aaKpia^iaop HaRaaii, Kin8 hS icti c'o onpii|ii. 
ToaTHk L^apa-i ^h ninoapi, oa^8 nicTi om8 a*^ i|^SrikHAS^ 

cS^^aapi h8 .jvHTia^niHi, lui ck h'o npiBii|ji na'kHrikHA^? 
GaTi; opaïui^ i^m^TSpi; Mai Toaxi nScTii ai B131 

I1I'8h§ HopoA^ -fH .jvHrpi^Kipi^ aT'kTa .jvhk'kt hS-a KP131. 

nOBlkl^t^lTOpit^^ HS KpiAl; H'aCKSAT'k ai'kHriklTOpiS. 

flaiaprik^ hi i|iiiha^ ^h^i? Bop aiauaHi^^ mpt$ agi^TopiS. 
MiHi c'K-a noBHkUSiacKik ? KikMi fi,fiîrikT^fii H'a8 piiMac. 

MiH Mai .jvHAP'K3Hiui lui BpiAHiMi; A'N AP^i^^'i'^P» ^'^^ rpacS. 
Biki^ ncHop'kT^pi; np'kn'kCTii^ k^AP" ^<i ^H^^piKOiuai^i 

yiM8 A< A^i^"*^^ o^^Tapi; amaop .jvHcn'kiMikHTaiţi. 
Toi^i aaiaprik^ MipS CKi^napi, ^h nt$cTi8pi* Hi^BikaicKS; 

KiiHi Biaiţa^ cTapia Toax'k ^h npiMi;KAii-o npiBicKi^; 
MikHiai aa mpiS p'kAïK'k; .jvHaaiţik aA'kHMi o^^T^kpi 

ria'kHrS kS TikHrSipi Mapi^ npiiBiHA^ ^KaaHiMi CT'kpi. 
HiHi AM xpieSmi^Hk^ ni IpaKaiA^ ck aA^tô 

Grapia Moaaobii ck na'kHr'k, caS ck nSiS ck CKpii ISHrt; 

Ji,Afi .(iNKliT^-l npm nSTlHI^'k; M'k BOI^ HIBOI lUI iS 

OcTiHAa Hipii a CKpii, opi kiitS-mi sa 4^11 a^ rpi^. 



Beldîman: Eterîe. 243 

}Sh HopoA ac^npiT ^OApn, a^P 4^a^HiK; HcacTiv/uni^paT 
•|LHr'kH4^aT^ k' asc o^ari^ cTi^ni^Hipc ui' ^Hni^paT, 

Illl ce OKpOTCa fi,î CIHCUll, ACM^I'I' CTlkn'KHITOpi^^ 

^^^n^K TpcMipc A< Bpc/ùf^ fi,î Ki^Ui-sa aHi c'a8 rSpear^ 
PivBHa j|vHTpc (I c' anpiHAC» A^ c^asi^ kS totSa eat^. 

Gc p'KCSpikTCCK^ ne C^ET K^AIH'KTS; IHTpirapiCCCKS KliT nOT 

Ëpi^HA CK aA^KTi TSpHici^ aMCA A^ ictobS noTon^. 
HAKikTSccK^ BrcpK; BpivHA c' anpiH3ik a Aop 4^okS 

Illi orpasa aop ci^ Bcpcc, tui 'h hca luai a< n^kprar aokS. 
G/upcA^tcK A^Aica tfuai ToaTik^ npiH anocToai ^Ha^iHtui 

ji,t pi^BHa îMi^Tîpm, BpikHA ne toiv ci^>i Ba3ik npmuii; 
GkohocSa ce icnpikBCt|iC; Tpcnii ce pi^A^K^ '>'^^* 

KS arikTa rSpeikHi^HC ^hki^t a Kpi^^ h^ n^U>; 
IlaaH^pi 4^aKS, a^^ ^OT^kpipC; ^^p^ a< R<('>'< "^ ^^Ri 

Ilikpi^iac T^pHici ToaTC; a^ OAaTik a pi^CBpcTi; 
UapirpaA^A ^h c^pnapc, McpS Aiai ^ht^ki a-A BiA^a, 

GoKOTiHA^ Kik Hcac-a'aaTC; a< ^^ cihcuii Bop K^kA^a. 
IIShS copoKS; j^OTikpccK 3ioa^ ^Hxpc (I c'aaKi^TSccKS, 

Illi rpaBHiKiv icnpaB% kS toi^ii h'ka'k^A^^^*^^* 
4^(-aaop naaHSpi h'am i|jiiHUii; hihi hotS a 31HC HCBa 

4^ap a^Kpapca hihi a< 4^piK'k^ hS noarc nai^HC nSiBa. 
IIpoacTii^ uii TCAiciS HIHI ShSA; /liai aa Spaiik cik bia^UI; 

MiiuiTkpiac tiji ^p/uapca^ FpcHiaop Hcaop ictci^i. 
4^m HCHopoHipca Hoacrp^K^ j^ot'kp'kckS p^kcroiS a a^? 

UI'o ^Hnikpnviţic RîKt, A< ictobS a pccrSpHa. 
ËCKi; ^HTpS ToaTc Tapf; aBcpi /U^ATf^ liji ocTatui aiSai^i 

EpiAHiHi ^HTpS KAinaaiv; ck pccToapHc rpo3HiHi m^him; 
EpcAHiHiy Kik 'htp' arikTc pivHAi^pi pivCEoac à$ cnpi^KiHiT^ 

Aa oi|ji aiapi uji pcr^aarC; i|jii^i k^kt c'aS ^ainorpiBiT. 
4^iH Hii|jc aiivHi Ka anccTC; BaaAa cik la boickS, 

4^iH T8pRikHi8Hca Hia aiapf; hihi k^m h8 ce ^haocck^. 
Gapanii^ ac na'knrS a< aiiaik^ a^ki^ aiikHa hm a< ^^^^ 

Ns Ba ^anc Bp'o aimSHC^ ack'K'^ ^^ A'*^ ^^i npicScS. 
Re npiHHin8a InciaaHTC flpj^icTpaTir ^a H^aiiCKS 

•|La caiSarS a*h cm^a P^cici^ iiii k8 a'^hc^a ce ShcckS. 

Gc 8HCCKS Klk'a l|JI^ Klk CCTC KS l|JliHl^l^ Illi ICTCI^^; 

MikHa fi^piAUTA ^a apar^K ^hk^kt^-i a< •fHAP(3H(i^8; 
n^pHfA^ K^ pi^BHik aiapc^ A^ p'kcnaikTipc anpmc^ 
lUi BiHC naiH A^ Bi^naf aine aa Ilp^rS ^htihcS. 

16* 



244 1822. 

F'kTip'k nSTcpca Toarik, kt^t ci hoatc iiii k^kt epci 
•|Lhtp^ aiiJA A^Kpapc, cpa HS/uai a^i aaKci^ 

KikHi nSTcpia Brcpi», hc rStm a ce 4^ikai 
IIpiH aoKSpi A^occKiTC; aïkcacik a Hi^sikai. 

Ile A^^H^^ Mij^aia ËOA'K; ^ U^P^i cT'kn'kHiTopiS 
G'aS ciaiT ^HA^T'a-a rpagc, ck m i^ii agii^TopiS. 

Icnpaea j|vHTpS ancacra npcK^iU Bik3S H'aS 3ikB0BiT 
K'KHi kS a/iSat a/iai ^HaiHTC npm CKpicopi c'aS sopoBiT; 

•ILHAaT'K n^HS ^h a^Kpapf^ ^HHcnS a CKpic ocTauii, 

Mai jjvHT-Ki Toui apH-K^uii^ ji,ïH ca^}KBa aop ce Bf a^ Tpauii, 

H^ HSa/iai Hii AiH ovcaKSpi, a^P i^' ^^^ A<^^ Bocpi, 

Ka Ki^HA BiA^ 4^cpiHip(a^ tui mmc a/iai a/iapi aBcpi. 
HncacTa jk,A o npiHiHik fi,î npin^c^, ^HTpc Bocpi^ 

IWîpr, ^HTpcaBik cT'Km^Hipca, a< a^^*^>^<^< Spa/i-kpi. 
PikCnSHc \A^y Kik cik Tpia/iiTik aa E^K^pciiii avi^Topi^^ 

K-K 'h KpaiOBa ce bcctici^ 8nS Toa^^p pccBp'KTiTopiS^ 
Ki^Hi uii 'h uapa Poai'kHcacK'K ockha'k^ H(Ka3^, ki^tS Bpci; 

4^ap ancacTik ^Hrpi^KipC; Bop aBca a CKpic ci. 



Lupta de la Jijîa. (pag. 51 — 53.) 

fl^a-K TSpMii kS/U Kik noA^a }K-h}KikCi ktc crpixar^ 

Gik ^HAcacTHiHccKS kS pikBH'k, cc anSKik fi,î a^Kpar; 
•|La fKTccK ^HTp'ane hoautî, uii hSh crpa^Kik a< ^^ nnk3ikCK. 

EiHcpi ^H naxp^-cnp'K^ikHC; c8c aa GrikHKik ce ibcck^ 
Uîfi^îCTfiî liJi Ki^ai^piaïc, liji cTaS K^Ki^-Ba jk,î npiBCCK. 

laS caaia, kib3Scck aoKSa^ ^HTpc fi ce c4^ikT8(CKy 
llli kS BikpsikUic a/iapc cnpc ^K^K^Ki^ia nopuccK. 

Oc noroapiv TOiţi aa Baac, k8 cxpa^Ka aop ce 'HTi^aHccKS. 

IICCTC ^K'KHClkCa TpCHC, HIA/llKlk H8 CC C^liCK^. 

Gik nopHccK uji 6TcpicTii^ a/iipr cnpc a-i ^HTiainiua 
n A^ui/uaH^aSi aiSai^iaïc^ HiaiiKa n8-i ^H^piKa. 

H^ npuiikA^^i^ B'Kpsiki^ica; ^hki^t hot rk 'HnpoTiBCCKS, 
^H Tp^n B^H A< K'KA'KpitfUC; cc nopHcific uii aobcckS ; 

norca3Say a aop aoBipc^ a/iSar H'aS hStSt npcaSHMi; 

KlkHI ^HHlkAi^tUINA^-l T^pHII^ cc w|iHT0pK8, ^HNCH a ^^S^l. 

Aa TaBIC BIH K^ TOUII^ aKOaO CW ^HTlipCCK^ 
•|Lh Tl^rStUOP; tUI ^H aikSNTpS^ ^HK^T nOT C^ Vp^M^fi,ÎCK. 

H'KB'kaccK A^nii ci TSpMii, kS iSi^aa^k ^h k^kt Bpci 



Beldiman: Eterie. 



245 



J^Afi EaAaiu liJi KoMAOrSMi, 4^'kMca npoauiKi^ ^MTpi ci; 

6a cpa nopoMHiTopiiJ/ lui KSa/i epc op;^HA^6. 

flnicTf xpii K'KniTfHii, aiJ pi^aiac hii mm amièïx, 
K-KHi Baciai iiii KiJ GmpSa, cpa aa GipfTiJ rpia/iiiui. 

/^facaH^a uii \lîHji,î-fi,îHA, Ka hii|j« an ^H^^OKaui 
IIpiiBca A'M KapaMTiHTk KiJ/u Ck K-KTi Miia'aani, 

Illl ^H pStUlHC^ A^P ^A")C"'*^^ ÎIK-K MIMÉ Ha ROI 

Eop a4^aa 8h Kin aa Spaii^^ a ce nSrc ^hboi. 

H'oi TTkiHiJi BikpRikUua; aMMOp Mf aa/i r'K3St, 
K'kHi aai npiRiT ^HAP'K3H(aAa, kt,t hS cpa a« KP13ST. 

Gkouiha aiitui^ii; aMica mi cpa aSai^i a»^ ^^^ 
Hic-a'aaui; 8H»a tui SH8a, i-aai r-ksSt ocrauji aatiui, 

Gnpi^K-KHCCK p'K3B0iSa MiHMi Miac^pi^ lui HiHi A^ ^Sa/i m8 ci a^- 

HlHI COKOTI R'aT^kTa PpiMII BOp MTÎ fil^Efi^A? 

Opi A^ K^P^ napxe TSpMii ac a^ pi^SKOi^J, ^1 aoBia 
Ks .jiHAP'K3Hiaa'k oapB-k, béa^" k'k ci ^HnpOTiRia; 

K-KHA, A»a m Tspni a« roaHT. k-kma, roHim c-k ^^HT^pMa; 
Gxa ^H KS/un-KHi^ p'k3R0iSa, HiKiiiSpi hS ariipna. 

4^iH TaBif A^^f TSH^pi, caoB03ia Hi^HMiraT, 
Aap i^^fii^ 4^oaoC; a^ KaaK^k, »ha« anSna HtR-KTaT. 

RikT aBC, A^ ^^ KapTwi, a^P A-^k-k c'a8 iu;^MTSiT, 
AaiJ A^ H"Pf 6Tfpifi, kS Sh Kin npc t-kihSit: 

AiH GKSacHi c-K Aï rpia/iiarik, npi c8nT kS/ur-kt, ^HTp'a 
Ka A\Ai cnpi}KikHi pC3B0iSa^ î\ ^h cxapi aiai a/i^ar h8-c. [ck8hc 

J^H aoK A^ KapTCMC, kSc iiJi KipoaHc ai-aS rpia/icc 
Ec3 jţ'aa, uii npiBfi|jc cTapc^ ^H hc crapc a/iai aaïc^ 

K^ anccT 4^caiS a^ ri^Tipc^ mc icnpaBik a/iai ayicnui? 
Hi ^HKanc B'kpB'KHic^ aMcaop a/iai ^hap^3N^U>? 

Kacc^ A^rcHiuc^ X^^^P^ ^^>'^3^^< ^^ <P^ 
•|Lh T'KprSa A^ lacra napTC ne GrepicTi an'Kpa. 

K;^HA BiA^^ Bpc-o HCBOif, k;^ha A*^ A^^ 4^i rpika/i'kAC^? 
flKoao cpa cK'knapf; aKoao a ^HrpikA^- 

TSpMii B'K3iHA ani^papC; h8 ncpA EfiAM, M ncpA ^^àc, 
•|Lh aa^atî aoKSpi A^>^A 4^0KSa^ TiiprSuJopSa aS apc. 

•ILHTp'ama 4^0K a/iSauia/ic a< a/ii^p4^t$pi c'a8 npi^nivAiT. 
Kikm CKpaMii Bc^K-KHapi; H'a^ cokotit^ H'aS t^khaiT; 

auia HCHopoHipc^ hihi kS/u anaS rpcnST npm r;i;HA. 
K'KMi ai|j(nTa cik ce ^HToapKTi ^Hanoi k^kt a^ kSp'kha- 

/^c aBC a^ h^tSt k8 rp^n^a^ Ka ck rpcaK-k nccTi IlpSr, 
K8 ^^piK'K iiJi rpoa3'K a/iapi uii kS H(Ka3 4^oapTf i}\^Ar, 



246 1825. 



CXCI. 



1826. 

(80, mic, 172 pagini.) 

n^pHc M^MâA-feN^ • KapaKTcpSpH • KOMnScc ^c • • • • 

BâKdpcqjH 1825. 

Din Predoslovie, (pag. 30 — 35.) 

. . . AhCCTIs (aSKCS/I; AHHCK Ji,î ^R^klţ'KT^P'K) UJH AATÎAÎ ACÎ- 

/UfH-k anccTopa^ cT^H^^-ii/i Ka o opahha'k .jvHaHHTc^ ac npHBCcK 

^ TOarC ^HMM, TpHCTTi UJH AHOaClk(l) npHB(AHl|JC^ a B^A^ Shcac Ka 

aMccTli ^ narpîa HoacTp% Roaa'K hî M ch. noarc npHH axt a ck 
Tik/UikA^H^ A^k;^t npHH ^o^^Topia .j^Bnkui^TSpîH uih a eSHcaop 

c^^aT^pH ; aMCCT-k cokothha^-ac (S a< AHRCI^ UJH TpCBSHHHOaCC^ A< 

/uSATi opH aa/i x'OT'kpi^T cik CKpî^ H(Ba cnpc a .j^naHHH ^aro- 
pîa KikTpc narpîc uih ki^tp'k h^/U, a^P 4^Yhha Hin^TUHHOC ^'^ 
auia ^TpcnpuHAcpt rp^ hS ^aP^^S^''^^? ^"^^ i^P cokothha ki^ 

TOT /t^HH K;^T ape UIH A"^ }KnvpT4^1k H Ch. npH/UCl|JC MaH BHHC 
ACK^T MCASH mc A'*^ A"" npHCOC; AA\ A^AT ,f.fk^p^^wkA^ Ji,î AA\ 
CKpîC aiCCTC OBÎCKTSpH, CaTCpC^ npHH KapC apikT OCCBHTI KapaKTc- 

pSpH UJH pcac Hi^paB^pH, h8 /t^c4^ikHM;^HA H'kMSA UJH ncpcoaucac 
oaa/icHHAop, MH fi^îij^ipHTiAi KapaKTcpSpn; ncHTpS Kik cS h8 3hk Kik 
ccTc KoHCTaHAHH^ flacKcaHAP^; Opu^cpuB^ BaaHK^; caS MapTa^ 
HH HS/uau ne CHur^pi^ naTH/Ui^ o fi,îii^AHA\] kS ToaTi anccT-k 
TOT AMi, Tcai A< HC^A^KaTa oaaicHHAop; ujh mW bhhc k^k ai^auH 
MHTHHA Cop anpHHAC; UIH ^A\ Bop ^ţin^Ta^ 8HÏH 3aaS3H fi,î Bpc 
o KanpHuîc UJH aai^îu p^iuHHai^H fi^i Bpc o naTHMik : mch pSujHHauH 

AC naTHMlk AVK BOp jk^î^lt^HAXA UJH Mlk BOp HOHOCASH^ 3HK^HA; 
K^AI Klk NSA/IAH C8 i^H^A A/i'AA/I a4^AaT; KapCAC BOH CK ^A^ c4^aTSpH 

uJH cii .fvAptnTC3 ne oa/UCHH A^HTp'aTi^Ta a8aic iuh oaaichh 

AiapH^ nCHTpS K'K Aa HOH C^HT OA/UCHH A/iapU HSAIAH BOraUÎH UJH 
MCH K$ CTapC^ rap MCH HC l|JÎS MCBa Uj'aS TaAAHT^pH; HCaBA^HA 

aMCCT^ hS c^ht oaa/icHH Aiapn . flMccT'k ac Bop 3Hhc mch npoi|JH 
KapîH c'aTHHr^ ujh KapîH c;^ht cTikn;^HHiţH k8 tot^a a< ^p'o 
accMCHis naTHMik; ncHTp^ Kik kcaSa fifinii, npoBcpB^A m'abca/i ^ 

AHA/\Ba HOaCTp'K; OpH HC lap 3HMC HCL|JHHC; HS Clk AMkH'Uy lap Jk,hH 
Ba 3HMC KCA; Clk anpHHAC; CK TSpB'k3'K fi,î dW^Hh . Mp MCH 3aA8- 

n:H fi,î KanpHuît; BOp 3hmc kivmc a^u cKpnc, ujh kSai homio cKpîc 



Mamuleanu: Caracterurl. 247 

«If Ba B^H; «^ RfiîMÎ Hî h'aM .(^Blkl^aT IfJÏHHUCAC UJH 4^HAOC04^ïa^ 
HHMH MSATC AHMBH^ UIH Klk MàH fi,î AHRClk îfià P^/UA^HHAOp ^KS/U 

anicrlS; a^k^kt noc3ïa uih Bcpc^HAi M-kAC . Aa aM'kcT'k hhhh c^ 

M tWK w^npOTHBCCK; hS iU'K AACK Afi.îE.'KfiSA Ck 3HK aAT ^$/K, 
AC KA^T KTi i|^HA0C04^Ya UIH ItlÏHHUiAC Ci^HT MSaT A/iaH TpCB^HH- 

«loacc UIH A< AHock ^ BÏai^a coi^ïaA'K; a^P k^ha iUopaa^A ahu- 
ckifif; AoruKa uih A\cTa4H3HKa hhmhk hS hi ^^aoccliic, j^^îk^t 
Hc acKSTi MHHTic cupf pikSx'Ki^H^ Hc avfp'kiiic A^X^^ ^"P^ A<^~ 

4^P^HapC, UIH Hf A'I^ àfiMî Jk,î HlkCKOHHpH K8 Kapf Cl^ pikHHM; UIH 

rk HC p'KHHiU; AHîCTA fCTi i|^0A0c8a .^Biki^'KTSpYH ^^i^p'K Mopaa . 
M'Tk A^P ^AP^n'i'^P'^ ^'^ A< **< ^A^'^H^ ^^ il^'kKST anlscTc 

CaTHpi^ COKOTHHA Kl^ AiaH JfTJkH npuHTp'aMfCTc ra^/uc^ Clk 4^aK 

Aoaiv 4^^^^^P"; aACK'K uih ci^-uih mah ^fi^pîïiTiiy 8hïh Hi^pas^- 
puac aop; UIH aj|uiA^HA naA^Mfpc ci^ ce A<npHH3i^ aiau ai^ax aa 

NITHT. 



Ceï marï. (pag. 81—86.) 
McH /uapA. 

HC M^A^; Kii^T iUl^ aiHpy 

4^'aa Mcaop aiapA KapaKXHp! 
Mi CKHa/iBaTC aa m ^^upu, 

H( rScT^pA; Hi A"4^4^VHpH ! 
IIpcK^/U Hcpioa A< nika/iA^HT^ 

fluia iH A< **CH a/lHMH c;^HT. 
TOUH TpA^HAaBH^ TOIţH aCHCBOUIH^ 
HcCTaTOpHHIţH^ 4^^Pt8houih^ 

H'aS (H 4^anTC B'kpB'kTciiiH^ 

Toi^H aS /UHHI^H KOnHaïkpCLlIH. 
Toi^H A^ aiHTHTCH lOBiCK^ 

A^KpSpH KapC Md MHHCTCCK. 
TOUH^ AC K^HA C;i;HT BlvCtţCH^ 

•|LHKaHH'k3ik a^Hri^ m. 
Oaa/icHA Kapc-A anur^uiccK, 

Kapc-A aa^A^ ^uï-h ca^rbcck. 
Tôt A^^^Ha mcA aiapA Bop, 

Gi^ aABik 'h Kaccac aop^ 

IIpC^^l^KSl^H Hi a( BOpBCCK; 

Tôt Mcac mc cA boick. 
Eop' A< <uSai^A 4^H 'HK^H^SpauA; 

Glk CT-k 'HTpC (A A^HPA^Mil^aiţA; 



248 



1825. 



Olk Ai CMî AA /UhhnShA. 

6h aAiB^kp' hS bocck^ 

HS Al HAaNC; HHNH lOBCCK. 
UJh AA aAI^H OAAICHIÏ Al RAAK. 

IUh fijAfi rpituH K^T Af m8at, 

6h ;^NApinTikpiï h8 ackSat. 
6h ^h chhi cokotick 

Kli AA HHAIHK HS rpiUJICK. 

HS Al raak' a 4^h 'HApcnTAUH 

Bop A 4^H TOT A'KSAaUH. 

Oak mici Anapiï, kiat8ick^ 

KlA/l OACnil^H^ Ml-H AHHrSUlICK^ 
Clk-lï AAi^A^ ^'^< TAAAHUH 

Oa^ht hoehaH; c^ht ^hi'^P'AHUH; 

IllA K^ A^ICIAI Ml M^ 

IIIh AIAH AiapH fi.i^'KHAVKfiH a8; 
K^k CATiJp'k IIJH J^piklCK (! I. )^P^NICK) 

IIl KOpSIlï Hl-H nikri^KICK 
Mp HS A^^ ^à MIH AHnCHI^H^ 

Aa MIH CKpAHH UJH CMipHI^H^ 
Mil AA B^p^^AUlH Hl Al CH^N 

Eachi aa ih ka^ha c' aa^h. 

TOATI Hllï A/lApii K^TI 4^K, 
IIlHTpS 4^AAlk Kli Al HAAK. 

H8 4^AK niHTpS AHCSTOp^ 

Ga8 r^HAHHA AA BÏHTOp. 

OaK c'Ai;3'k KTk-H CAliBICK 
ElkCHAIllH Ml-lï AHHr^lUICK, 

Aa k^pti ka^ha haik ujh rhh^ 

Bop CK RA3'k kSaI CTk 'hkhh 
OaAIIHH AH^AI^H KApi-H ALlJinT 

K^ A\;^HHHAI CTp;^HUlH AA nVlRT. 
6h TA^HACCK KTi hS-C HlkCK^l^H, 

Mh AHH Mlp A« CSc K'k3»I^H, 
A^ ^ 4^H nOpSHMHTOpÀ^ 

MiAOp A/IHMH CTlvnA^HHTOpH; 
Mp AMIH A/IHMH CA^HT NH^CKSI^H, 

N^MAH niHTpS IH ij^lkK^l^A. 



[ 



Mumulean: Caracterurï. 249 

Uî HîA MHhUi ^H COKOTiCK 

HiifiMH, HS Oa/UIHH HC Tp'kCCK. 

n Ai ^H AOp CA8}KHT0pH. 

K^M BOPy ne HCH MHMH C^HH^H. 
Oïl K^T A^ NI 'HR^Uai^H^ 

K;^T HirïOBH, K^T a<<^4p^"^UH; 

A'i A^^T'^'^ KT^-C H-k/U /UlkpHT 
4^HHTp'SH C^HVI CTpikA^MHT, 

4^IIH BP'SH npHHI^Hn A^/UHHaT^ 

IUh H'aAipP; hS octchick; 

MfH AIHMH niHTp8 IH /USHMICK. 

HïNH Aa uiKOaa'k 'haictSa a/iipr, 

i^HK Klk H'aS Ml OCTIHH, 

Aop a'i 'hacct^a a hith^ 

N'aS aTA^T-k TpiB^HHlţH 

Ka HIH /UHMH A< iU^ATI l|JÏHHI^H^ 
fis BIHHTSpH; nOT Tp'kH; 

Ol^P^ A'a AiaA OCTIHH^ 
III' ^HTp'aHICTI 4^S<U8pH J^AH 

KS MIH MH^Hy Opfi Hl AI HAAK. 



Deftlïmatorul. (pag. 137—140.) 

^^lil^'KHAIlkTOpSA. 

Ml A^KpS cSnikpi^Top 
6 0/uSa a<4^'^h^'i^'>'^P ! 

^1 HHMIHH HS I lOBHT; 
6 AA TOUH HICS^ipHT. 

IlapK' ap 4^H 'HTp'aAHHc hi^ckSi^h 

NSA/IAH niHTpS pA^C i|^lkKSl^H. 
iSufi^î A/lipr^ nOHOCA^ICK^ 

AllTAJ^HH aATOpa rikCICK. 

IlapHiv CA^HT 4^nvKSi^ti A< ^^^ 

Ka ck p;^3ik a'^P "*< ^a/^* 
Tp-kBa Aop icTi Saibaa^ha? 

EopBI n^H KACI nSpTi^HA. 



250 1826. 



Aa o Kack KJkHjk, ck a^k, 
•|Lh aaxp'K; ^h nOHOcaSfCK^ 

UIh c*k A^'*^ A^HKoao^ 
•ILmch HSaïaH a< e^pi|^HT; 

Pjf^A A< Kaca s'a ^^mh'T- 
A'aa TpcHA'k lap k^ha aicpr^ 

Il'k pA^c r8pa 'h rpae tu'aacpr. 

E^pil^fCK n'ikH A"^ 1^ aTiCaT 
4^HH Kaca Kapf a naïKar. 
â^HA^ ^cpr hhmA k^/U h8 cn^H 

Mh aa ToiţH rikacK Mcsa 
III' A^HHcnc a AC^^'i^li'^^- 

K^xapi nocoaiop^T. 

Ksrapc f a/iaï/uSuoio 
E'kpeauHAop n'knSuJOio. 

K^Tapc acSnpHTop^ 
KSrapc ( HikTi^pi^8. 
K^Tapc eapeap ujh pik^. 

K^rapC f HHHHCTHT; 

K^rapc (CTC cr;^pHHT. 
IIIh HHaiCH'fa 'htp'Sh kSba^ht 

Aa a/iapA; aiHMH; B'kTpA^HH; ij^ik/ucH, 
IIIh aa np^HHH aiHTHTCH^ 

MïH A^ rpClllfAH Aï fKCCCK; 

IIIh AH'HTpcr a;h kaî^îtîœ. 
N^/uaH CH ca^ht toi^h ^^pSaioiuH^ 

MnHCTHlţH^ UJH nOAHTHKOlUH. 

TouH c' aciani^H kS HaoH; 

IIIh aa a^X i^^ OoaoaiOH. 
H'aS HHMH a/KTa^Hf Tp^ncipH 

Nhmh narna/ic cS^^acTciiiA. 

TouH lij'aS cnapT oraHHA^ aop^ 
Ga8 CK ce Ra3nv hS Bop. 



Grigorie: Loghica. ^^1 

iÇïoa, HOAnTHs hi 'hmitat, 

Ka Kii^HïA Aa ai^ik 'h car. 
6h npHH fi.ti^'kiiMàpi Bop, 

G'K-iiiA apaTc a^X^^ ^^P; 
Gik-H Aa^A^ T014A Kik ifiWy 

K8HOCK n'aai^A a^h A^^KpïS^ 

UIh K» laOKBfHl^ÎH aS, 

Ji^i^HHHnfA aa toi^h a^^* 
flaïap aop A^^a vjkHj^iCKy 

UIh K'k fifiX ^^ COKOTfCK. 

ÛCTK skihTi a Aop 

A'iCTI pik» B'KT'kAI'kTOp. 

K;^HA ^H B'kA Aa a^hiiiA bhha- 

IIpîfTIHH n^K HHAIfHH H'aS 

Nhnh BSHik 3Ïoa Aft A^^7 

NhmA ^H AA^H'kpA M H BOP; 

TouA i|^^r A< BH3HTa Aop; 
K*k T014A Hi n'aai^A oc;i^haccK; 
GhhpBpA cjfiHT k8ai ;i^A b;i^p4cck. 

Mp HCAOp MHHCTHI^A M HAAK 

Gik BAS'k n'aai^A mc 4^i^* 



CXCII. 
1826. 

(80, 304 paginï.) 



A6rYK% c^ôÂ Trn%piiT ;i,c Krp TpHroprc, ^e Kd- 

Precuvântare. 

IIpOK^BA^HTipt A**>^ nipT'k TA^AA/ll^HHTépiOA^A AHCLlJïA AOPÎMC. 

.... (pag. 4 — 8.) Mp ^Tp8 anicT'K B^^pcT'^K a^ bp^Éaii, k;i^ha 
MiH A< B^H H'kA/i ROcpA aA niTpVéA p8A/i^Hfi|jA A/iHtuKii^H 4^7Aha A< 



i 



252 1826. 

lOBHP'k K-K/UHHSaSH Cip'KiUOlIlkK; aS KHHC BOHT A< ^ ^'^ 4^^^< "pi- 

n^prip-fa A< rpii^Kc a a^h a^mhiscS aS a'>'P^>^'>' Héaurk npc o^n 

BHHC KPCAHHh6c fi,^MHy UjA CTlkn^HHTÔpiO AP^HT^ IIJII sa;^ha7 

K^pcAC ^ 4^inTik aS ap'kTiT aP^'t^i^'^ ^^^ k8 a pA^A^^ii ^ nik- 
cTopécKSa cKiSH aa â^rrposaix'YiH npf o^nSa a^h ^^h aACB'i^pauH 
naTpïivuH; npc np'k c^^Hi^iiT^a MHTponoai^T FpHropïf . K;kHA 
p;^BHa anccTSA pi^A^Kir n^kcrépio cnpi an'kpip'k npaBOcaiBïcA 
TSp/UCH ciaf a8 Ti^aaiikHHT aT^THs K*kpi^H . ÛidM, ^m, ^Tp8 
anicTik K^^pcT^k a< bp^mc^ c'a^ hbiît iiih anicTik A6rïK*k a 
ci^TSa^H liviHH ^aa/iacKHH; T'kaa/i'KNiÏTik a"*^ aiiaiBa 6aaH- 
hH^ck^K; a^ ^^^^ ^^^ ^^ ^^^ H^aiiÎT narpïlihr^ Kipcac uiA a< 

Hl^ iWàM K^HOCKi^T ^ A^nP^^^A^P*!^ aaTIVp fi,îCTOHHHHmy A^P «f 

Tp^AHP'b K'kpuHAivp aiiaiBÏH nirpïcH^ kS ciuîS i/U niTpiKér . 
/^fHH ^K'K aiaH A<HaHHTf ifJÏHHA c^; Kik oyNÏH AHH A^(K*kaïH aa- 
Tivp aHa/iBH, nôaTa a^ RP< w nirHM'K pi^niiHA^cc^ h^ aH\|ricK a 
3HH(^ K*k K^ Hcn^THHUik ucTi A CK a/i^T^i 4^ïAOc64^îa luA ^ aiîai- 
sa p^MA^H'kcKii ; ncHTp^ rKp'kHiA 3HMcpHaivp iiiA a H^a/iHpHaivp^ 
AM née Téarik ivc^^pAîa a< ^^ Ti^aa/i^kHiiT uih npc H'kai a/iaA 
HiaccHHHOacc rpiiopA mil HSa/iC; nik3HHA A< anpoanc npc ^i|fa^- 
Mcp^ T'kaa/i'kHripïH, ncHTp^ Ka ck pi^M^î rpcuiHTik uih ji,îinÀpTii, 
n-kp^p^ aMcaivpa; ujh ck ce apiri npHH aSKpS a^bca^t, kS/U 
Kik rÔATî aA/UBHac 4^'kp'k wccsApc c^ht ^a'^^^^^^'I'^^^ ^^ 
TOarc i|jïiiNUcac . Ki^ a/iaA a/iSaT naine iWSccaivp a BopBÙ ^ Vi- 
eille Kipc H^/U kS AHMsa Ai^H^ jn^îH^kr kS aara cxpciiHi^, 4^ïhha 
K'k N^MaH aAiUsa narpï^A racrc a^^'i^^^'^ ^ ^BHT^i npc hch mc a^' 
pccK a ac i|jH; cnpc a ac ^B^ku^i kS a<^^^ui>^P<; ui^ k^^ ki^ 4^^^' 
P'k ariaiBa nirpïtA h^ HSaian nSi^HH ^^oaocHTOapc c'aS ap'krar 
liJKoaacai ujA KnkpuHac^ mh uiA i^^pi^ hhmh o^'h cnépio . NS lacTc 
Aap ^A^^^'i^ ^ N^ 4^H /lui^ • K*kHH ^ K^Tik Bp^a/ic H'Ia/i^pHac 
BirpiOnïH ne s^krii ^ cka/iik aA/UBa ck h^a hc cik BopRïÀ, cpi 
Aléccac ^KHCC ^ aii^HikCTripii tiiA ^ naairSpiï, Héa/iaii aa ascA 
KipTiï aB-k Bp^aïc luA a/iH^Kaéaic^ Ka npHH aAa/iea aaTÏH^cKik ck 
M K'kiiJHVc . Mp A^""^ **< ^^ kShockSt nir^Ba, Kip-k oypMh aa 

IVBL|Jf A*1H npHHHHa A^ÀCTAf A^ ^HCn^T 4^7(L|J( KipC H^A/l aUl ^- 

noAORH ana/iBa c2i h^; BopBHTÔapc^ ujA a ci^ anponïÀ a< 4^''^^: 
co^^ic . A^^>^ AHHTp^ anicTik o^paiipc c'aS ^^'kKSr anéai aKoail; 
i|jîHHUcaf Ac WBLMt^ tiiA cik 4^'kaccK npHH Ti^prSpiï; npHH npikBiiaiH, 
npHHTpc /Uci|j(pH, npHH TaBcpi^ iiiA npHH TOaTc Bp^cacac . «jlnc- 
T^3c A^P A< aK8a/i ^HaAnTc c^^îĂaa an^A^ xip-k ci^ npHMHH^À 
HÔaurk; ci8 a<^^ a^^i^'*^^'»'" aaTwp aHaiBH, KipTii npcK^a/i aai aiaiï 



Qrîgorieî Loghica. 253 

3IIC; HI wl^A'l^pUCH'ii nfHTpS Ki^ltJHr^A A\bfi, Ci8 Jk,iAà HCH Ml ^B^- 
H'K K^TC MHHHH liJaCI 4^paHi;03ll|JH, CaS UlinXI IVQT lAAHHIllJH^ 

lUH j|^AiTi^ cii 0Y'iu4^a% KikCKÀHA ri^pHAi cnpi a-ui a<4^'>^>^^^ 
AH/uca cA H-k A< nirpii, 4^'kpik a cokotA k^k npi wpiï ni /Uiitii- 

Utôr lUH npi IVpH Ni IfJÎHHl^lk^ Bp^/U-k Al Kp^t|JI lllA Al M'kp^ltJI; 

K^H^ HiK^paniT ein. nén ^ A^Kpipi. 

(pag. 11 — 14.) K'KTp'k aH'kcT^L XpiE^I Clk 1|JIIAI; Klk H^MIAI; 

AorÏKa, lacTi raac iaahhick K^pi ai^Kip Kik api uih aaxi ^ciMwipH, 
jf^CK AÔaw c;^HT AiaA aa^ci, a^cK^k r^Hfi,Ap% inù cMmfi± . UIh 
npi Aâ\JkHjk,OAW Al ^fi,fii(iT^yK AorÏKa; kS a ij^îni anicTa^ Ka r^H- 
AHP'b HÔacTpi^ ci^ Cl noTpHB^cK'K kS A^KpSpHAi, lap cnSHip'k, ca^ 

K8Bi^HT8A MIA A< a^ipik CK Cl HOTpHB^CK'k K8 r^^fi^Ûfii . 4^IHH 

AorïKA ucTi A/iiitJituér hi ^B^iţ'K npi a/ih}Kaok8a jk,i a ^fi^pênrh 
aiiÎHT^ AHH Aii\|ri^ npi A^Kp'kpHAi ciAi N'kAi ^Nini^Téapi, uih 
auiA rk Cl ckBi^puiicKik; Ka ck néar^k a ck c8iï aa K^Hoyii^Hua 
hIi a^cR^kpiTik a A^KpSpHAivp^ uiji Aa ^n'kpTikUiiip'k awp . Mh 

^iÛHj^, K^ w^Min'kTéapiAI ASKpnkpA H^AI AIAH aA^CI AAI AIHHI^ÏH 

c^HT nirpS kS H^M'kpSA; Minr am^a niHTpS wj^TopckT^pHAi 
AA AH'kcTi nirpS aSKp^kpH aai aih^hi^îh, Kipi càht a ck ^ini a< 
A^Hca^ aT^TiL H'kpiţH noT a ck ^ciAiH^i Afii^"^ • «1^ ^^"^ AHh- 

TJ^IO AHHTp'aM^CTic Ck K^npi^HAi HIHTpS 1^1^; CÀ^ ^KHR^lipH^ 

a^iK^y niHTpS réaaa KSnpHHAipi a aii^huïh . ^ M-k a< Afi^OAW 
niHTpS an^Als^ Kipi ^ăk aa SK^A^Kirn^ . «fL n-k a^ ^ xpiifl^^ niH- 

TpS AH^aHS; K^fpi KĂSri^ AA KSpcSA ^KS^IK^kl^ÎH . «fL N-k Jk,ê A 

narpa^ niHTpS as^Ai^ Kipi KiST'k aa wp^Hf^'Sùpii kShoi|jhhi^h- 

AlVp ; fi,ê Oy'HAI AATlk H^AIVlk X'OTlvpÀpi pi^Capi AA AOPHKI^, 

a^iK^k^ lacTi A/iii|jiiuér; Kipi x^ pir^Ai kS A^CASuiiipi^ tuii jk,i a 
npHH^ni kS AA^vcp<> A< ^ SK^A^Kii AP^nx, a^ ^ cokoth k^ah cik 

KiA< UlA A ^HOAObA K8HOI|J|)h14HAI KSA/I Cl^ K^BHHI . ÛK^M A^P 

luki^H Bwp 4^A ^iMAiniţH tuji kS AP^n'i''*^ cokot^ai^ a a/ihhuïh^ 

H8 A/lTk BWp AI^CTpii^ K'kMH h'A^U TlkAiUlkNHT Bpi W AérÏKlk A^H 
l'kAI KS AA^WMHPH aai MlAWp h6h, LIJÏIÎHA Klk tuA AMI1|JH h6h; 
AC HS-UI ACKSI^IÀ AIHH'rk KS Ap«l^piAI MlAWp BIKH, HS Ap ^^Jl H3- 
BOAHT Ai^A^kpHAI HI AS Ck6c . Ah Ck A"^ -f^^ ^ M^^ Kl^ A^""^ 

p;kBHa «1*6 e8hi^ a npi cţni^iH-ciAi nikpHHTiASH WlHTponoAiTS- 
aM Ml aS Ap^kTiT cnpi a ck A^npi^A^ npiwitïH ^ a^>^'^<^( "P^' 

BOCAiBHHMÏJi HOACTpi KpiAI^Hl^l^ aATl^ AéfÏK'k /UAH KSBÏHHMéaClk 

luA AiaH kS séH hSaii aa OiivAorii^ a^kÀ'I" ^ c^^htSa^h Iw^hh 
A»aMacKi)H^ H'aa/i tivCht . Wù niHTp^ am^^^ am mù ti^aa/ii^- 
MiiT-u;^ pSr^^HAt^-^^nv TSrSpivp kS nSMipii, ka wpA hi rpiuiiA'k 
Rwp rikCH ^Tp'^Hca^ ca^ aa k^bhhti^ ca$ aa h8/uhph^ caS aa 311- 



254 1826. 



MI0H C*k ^APCnT^3f KS HHHMIk BA^HAl^; MJÏI^HA Klk Mmah o\iiSa 

AAiHf3iS lacTi ^l^'Kp'K rpimiA'K. 



(pag. 15.) «ILTp'aMfCT HéiU'kp fi,i iiiinTi a^iK^k ^ b^k8a aa 
iiiinTfA'k ciS w|^ ct^Ta a iiiinT'ky c'aS A8aT ^P^^^^ WEA'KfiJSAçXA 

VÇkçXH HÔACTfiî /t^HH AI^HHHAC CTpCHHHAWp^ IIIH C^AS fi^ĂT H^K/UA^H- 
TIHHAWp^ fi,i K'KTp'k npi nSTipHHKa wj^H'Kp'kl^il A HAfiHVfiĂfifiASH 

Ai aK^Ai; w|^KpiAHHi^;^HA^cf anécTf i|^pAc ^ aij^hhhai np'k ^h^ka- 
uiT^ASA HOcrpS A^^H; EÛm kpcahhm6cSA; iiiA losHTépiOA a^ X^ • 
rpHr6pïi Fi^Ka Eoiboa^ o^h^a a^h mIA aAituA aA ^iiiHp8HpfA rc- 
ctAtSaSA h4m aa bikhawp a^^hA FHKSafLijA; al^Kp8 k8 aA^B^K- 
pÀr BpiAHHK A< Bikripf a< ckai^K^ Kapc m^k ^a^^****^ ^ aciaiikHii 
U^fpa asicra; k8 oy4i néio a< nirkpc, K^pi ^'kK;^HA HCH^a/i'KpiTc 
^BJi^pKoaHpA, ^ MHKiiiéapa c^ipii. a 3'kMHeaAp7H eiai^ ^ h-b a< 
m epiUTi CK cnipvi riiOaM'k «A; ujh icc néioa aa aS/uhh'k, iiiA aa 
Tpavip'k a afpSa^A Mia8A caéBOA> tiiA npHMHHSHTépio a^ Bïii4% 

111 A KS ^Mér^A; J^nin^A KPCCKJ^HA Ck B^K^P^K; UIH SHpHK'KCItJC 

^npiSK^p^a aiiAsTA ciai . Gik a/iaA ac^an'kH'K Uapa PSiU^H^CK'K; 
iiiA kS nirkp'k; Kipi ck NSa/iéipc OAnh^, Kapf a^^^k ni ck ^bikii|jc^ 
uiA Boii|JC a CK lUaA ^THHipA; aA^Hi^ rp'kaiiA'^ A< p^kt^skc 
oycKiTC; tuA eTj^HA A^t^^^np^ ^^P -f npAncKSa céapia^^ i^ÂAi^ 
kS apHHHac ciac nifcH'K Ck-iiiA anpAHAi^ AaiK'Kp'K^ iiiA apA^ ^- 
npcéHi^ kS vi^riTKHM nj^H'K pi^M;^Hi mch8iiii^, an6A a"h MfHéiua 
an^A S'KAiHcaAHA^-c'K ck i^ĂHi lap'KUi k^/U aS i|^ocT^ tuA kS Bi^pc- 
Ta w|^HoAT*k . Ûuiii c'aS ^T^ainaar iiih l(*kpïH Héacrpi .^rp'a 
iiiinT'k c^Tk A^ ^HH a HaM'kaHHMicA 4^6aiHHaivp . Ki^ A^n**^; ^* 
Tj^Ta np'kn'kA^HïA uiA ^^K^pA; iiiA ^TéapMipc ^ Mméuia di, 
lap'kiii c'aS 3'kaiHeaHT A"" wj^ckiuA MCHéiiia iïA^ iiiA ij^'kp'k H^k- 
A^^A< CK^TSpj^HAi^-iiiA rïiOaM'k^ aS iiuAt aa aip caéBOA • Tpi- 
bSà a^P k^ ^Tp'aM^cT'k a tuinx^ c8t^ a< ^"A; ^'■^ ^^^ ^^ ^^ 
a/iAHik^ uiA o^H a^KpS h6s Kapi H'iS aB^T aAaiBa P^aïAM^cK'k 
n^H'k aK^aia . ji^inn anicr a)^Kp8; lacTf AorÎKa anicTa, Kip'k Ka 
w ^jj^HTj^H'k kS fijiAHî UIH aA/UHiAi UIH p'kKopHxâap'k ani^, c'iS 
AccrctaSAt (! 1. -nHiT-) uiA c'aS née ^HaANT^k Mfaivp mc Bivp bAhi- 
BOH a ck aA'kna AHHTp'j^Hca . IIpÏHaiHitï-w a^P kS aP^i'^^'ti^ uih 
Bci^H K8H6ai|ii ^ 4^in'rk ^^aoc^pnai iih . K^k iS e;i^HT aa tS- 
TSpi6p ivcj^pAHHK acKSa'TkTépio : 

FpHropîc cMcpHT^a BnicKon aa {IpMciii^a^H. 



Golescu: Pilde şi istorioare. 255 

CXCIII. 
ca. 1830. 

(Ms. Acad. Rom. Folio, II nepaginate -f- ^54 pagini paginate.) 
IIlA/^€, nOB%U,âfpl9 I K^BlHTi Afi,%E%pûTi^ lUAl nOBilj|JI 

Prietenul cd adevărat, (pag. 797—798.) 

MlAf A'aATI; CK K^HOACK'K tu;^ AA npil6TCHI^ 'Kl Jk,m eA0B03IHII6 
Ck Ck HAIMBI lipiH Opilll; Ui;i^ Ck ^^Klk KSHOlIliHl^'k KS TÔUfl, KA 
Ck nOAT^ A^Bil^HAI MlkKAfi 8H npTl6TCH H8/UAI . ^^^H^k K;^^^^^ 
%^Mi, RpS Ck Ă^M fi,ÀKA J^i^A CkS 4 hSTST A^B^HAI BpC 8H 

npii6TiH; ^A Kf/U'i Uliii- A AiHTpiB'i; A"^ ^ A^B^'^Ai'i" spi 8h npiié- 
TiH . KoniASA 1^1 3(cf : Aiai a\\^at x^k^t k8 MiH3fMi a\'aa\ ^a\- 
npiieTiHiT . n^kpiNTiAf ^ki 3fci : „T'ki ij^'kKST npiiéTfH aa AOP; oapc 

Spf ShSA A>H 161 c'a ^'^KST npil6TfH AA T'hJS?^ 16 A HfnpiMcni^HA 

•K-A AiHTp'KB'k TATik-CkS^ 31CI : „AAi BikipiriT nicTi mH3fMI fi;ik 

npil6TCHI; Kt^ Kipil 3iOA lli;^ HOinTHs AIA^HKAAI iui KikAA K8 161 .^ 
TA'Tk-rkS JkM (! 1. XA) aiai 3ici : „KSAI ij^^kT^A AII68 ! I6t^ X^HBTK' 

TfiJkHiîy UÈJk h8 oStSio A^BAiHAi mai AI^AI^I npil6TfHI; XKH^r 
ShSa, ui;ii Tt^ AUiA jk,ik Kt^pA^A n^xéuii j^^£^Hjk,\ ATJki^'k npiîé- 

TIHI? HS KSAI-BA BOp J^i npil6TIHI A**^ AliCk; OfHTpS K^k Al fi,A\ 

Anki, KAAi A^kt opi?^ Ea h8; pi^cni^îicf kohiaSa^ ^kAi c;i^HT 
npii6TfHi bShI; AA'kB'kpiiţi ui;ii KpiAiHMéuii . „61 BiHi^ 3iei ni^piH- 

TfAf^ ia Clk-I illHNipK'kAI ^ . lll;il HSAAAI illHAiTlk T'kl6ik 8H HOpK 

lUJk'A nici i^HTp'^H CAK uiji^ 3ici : ^,11 AMfcr caK aa cniuipi; ui^ 

fiJé-Ti iCTk ckfilk nik AA TOI4I npil6TIHII Tlkl; AA KAITI ^MA, 

SnSA; iu^ 3i-ai; Kik T'kANfBiNAt^Tf kS 8h ^fM6p A*!^ BOiisp AlipC; 

T'b aSAT AI'kHHa, Uliii AOBIHA^A a'aI OAIOpJI^T^ UIAl a'AI H^C Hf^H- 
Tp'AHăCT CAK, Ui;^ TI pOArk Ck-I^l A^K^TI; KA Clk ACK8H3'k Ul^ UI 
MOpT Ul^ ni TINI; UJkHlk BA TpiHI HIBA BpiAII Ck H8 Ti Ai|^AI 

TATikA KoniAt^A8i . KooiaSa a\^\ cakSa AA cniuipi; ui;i; Ck A^c< 
AA ShSa ain npiièriHii At^i; mi-a cokot'É aiai kpiaihmoC; iu^-i 

CnSd, K8AI ^kA AlHB'kl^ici TAT'k-CkS^ . IlpieTiH^A Ikl 3ici : ^4^Mi 
a' AMI HIB^HSAI; UIA; BAICTIAIAT^AI, Ml Bll, niHTp8 Sn^A KA Tiui; 



256 ca. 1830. 

CK iHTp^ Ulii; 168 ;^H 4^K? K^M 41 ij^kK^T Auia cik uja; naiţi^. 
KoniA^A ^8v( A*!^^^ >^^; eikHTpierĂT tu^ k8 Aiapf iHiA^XHipi, ui;i^ 
rk A^^c ^^ ^^ A^i^'b; A^P ui^ A<^^ aHCAA acl/UiNf roHipc a^~ 
Bii^NAf; k8 'Uai /uapi ;i;H4^piKoiii'kpi ; n^K toui A'^P^ţ'A^ "^i ^h~ 
McpK'i; Ulii; aa HiMi Sh8a hS ri^ci CK'knipc . Ulx, A^htopka^haS-ck 
^H anoio cn^ci TikT^HC-ck^ . Ti'rk-c'kS >i 3icc : ^bih-o ak^m Kt$ 
iV{\Hîy cik aicpMCAi m^ aa npii6TCHSa mi68 . Oi^ j^Scêfi'K ui'k cnS- 
ccpii npii6TCH8aSi cikS^ ^HTA^ainaip-fa mii c'a iiiHTiiiiUnAaT, A^^ 
4^i8a cikS; p^ri^HA^-Ck ck-i atk^tî a CK-hna a"^ nf A"^i|r*ik . IIpiiéTC- 
H8a ^HAATik af 3icf : ^^a'kcaui n'k anopx aiHi; uja;-a boio ;^h- 
rpona i68 npiH acK^HC^ ap boi A^^^^^i-Bik m aiouii^ia iiii'k^ ui^ 
ul^vAC^l aKoaé; nx^Hi^ ch sa noToai ah^lctii^ b6pe^^^ (It^hh! n'k- 
piHTfaf A'^CK^ncpi npiieTCHSaSi ciiJS, HcSK^kp»! mc a 4^ikK8T^ Ka c^ 
^HMcpMC n^k npii6TiHii 4^rioaSi ckS; tu;fi 31CC Ki^Tpc 4^îioa rk8: 
;,acT4^(a x^ npii6T(Hi; ck tc ciaiiiJi ci^ A^^^HAiLMi^. [K^HoaiiiMţi 
aKSai npii6Tciiiior8a Mca aA'^B'kpaT.] 



Poliţaiul cel înţelept, (pag. 798.) 

}Sh HirSiţ'kTep aiipr;^HA aa t$H T^pr^ m^ mnSTA^HA ^^^ 
acénpa a8i TOiţi Bami mi asi kS lea^ a^krk BaHii ^HTp'o nSH- 
r^k aa Sh npitériH^ n^H^w ck Ba ;i^HToapMi a>h Ti^r . ili^ff- 
T^pK;^HA8-cik MipS BaHii fi^kAA npii6TiH; tea 'Tkr'kASi^ k^ hS 
Aar HiMi 8h BaH; m^ iiiHMinS a iii;i^-a OK'kp^ lu^ a-a MipTa 
3ropHiHA8-A (!) a4^apik . HirSu'kTopSa aiipci JkHfi^Âri^ aa noaii^iie; 
ui^ ap'kTik Miia Ml 1 c'a A^HT^ainaaT; noaii^ip^a ^ka ;^HTpiBl; 
A'k a aSir A*^^^ aMiaa Bpi Sh A^HCKpiC; caS a**^ ^P^ ^P^ ^^ 
aiiipT^p? I6a p'kcn^Hci; kk himi A^HCKpic H'a aSax, niHTp^ K^k 
c'a A^HKpiAiHiţaT ;^H npii6Tiiiii6r8a a^i^ tu;^ himi aiiipxSp ipi> K'k 
A^H Kicik h8 aiai lepa HiaiiHi aaxSa . Iloaii^ipSa xpiaiirk a*^ ^P^^ 
m^ Kiail nik aMia npiiéTiH; tu;^ ^htpibj^ha^A; mi a ij^^K^T sa- 
Hii ? tea Ti^rkA^i ^^ réx^a^ 3ik^ha^ Kik himi 8h BaH hS ia A^*^ * 
Iloaiuap^a i^i 3ici : ^A^Ka hS i^^k A^*** HiaiiiK^ CKpiie aa HiBicr^' 
Ta aKick; c^k-iţi rpiaiii^'k nénvA kS b^hii^ mi n,± fi,AT aM<cT 
oa/i^. 16a hS sp'k cik cKpiie . At^hmi A^Hi^ikairi^HAt^'Ck Ki. (1) B'kNi^ 
iaa% ^ka ciai a"^ ^àie a"^ HiBéie id;^ cKpici cKpicoapiL . KSan o 
Tpia/ifci AA HiRacra a8i; HiBacra H^a/iai a^ ^^"^ '^^ A^'^^ ^^'^^^ 
(! 1. nSH-) kS b^hii . 111^ auia ck A'^^Konipi ^^SprituarSa . [bia^U* 
aii}KaoaMi a'^ noaii^^p 4^'kp'k himi o B*kTii6.] 



Qolescu: Pilde şî istorioare. 257 

Orbul cel isteţ. (pag. 827.) 

IcTOpiOApC. 

CVI niiCTpc3(^ ia A^HrponaT a^htp'Sh ko/ih aa rp-kAiHii . bchihSa 
ckS Bii3^HA^-A; à BCHiT Hoinric uja; u aS^t . Ôps^A a jk,6^A 31 
mpHîTikîîj^ aKOAO; hS rikci bahii^ tii^ b'kh^iha h'k binInSa ck^, 
ck coKOTHk kS ni Mcififuiior ap n8TT rkui rikC^cKi^ bahii . fluii 

KfMl ITk BCNIH; tUA^-l 3ICI : j,JÎ,fiÂrii.\ ilD Bp4l Cli BIHI B0I6I|II CK-M 

A4I ^H c^aT . ÛM O Miie a^i^ raaBiHi, Kapii A^"*i^ Moip'rk an^^ 

B0I6CK CK-I âac fifiAM'TAA^y fi,m KAfii HIHMI C^TI IIAI ^HrponiT 

ahi ^H K^ai^^a rp^kAiHci^ lap Hii-a'aai^i nInmi c^ti^ Sha^ 3ihi 
ASaiH^-Ti CKi nSiOy Ka cik h8 hm ia mihi Ba?^ EiminSa cokotiha 
K'k aA^B'ip Iii cn^Hf, lij^ rA^HAiHA k^ c^k-i 4^P^; ^^ "*^ aMcia, 
*ki 3icf : „Mai BiHc ckî n8i tot inji^i ai nt^c lujk n^k Nci-a'aai^i'^. 
IUa; auîa Mcpccp'K aa aéK8a t^H^i ^i A^Nrponicc . EchihSa ii^HA^T^ 
nia anii siHNi-ceTi a"^ raaBiHi^ aa aokSa a"^ ^^A^ '^i aSicf, Ka 
rk ;^Hiuiac nik opB, k^k a**^ aKoaé^ hia/iihi h8-i ia . ÔpBi^a KSa/i 
K'KST'k; ui^ r^kci BaHii aa aoK^ *ki aS'k 3iKA^HA : „B6rAa-npécTf ! 
Kib K^ o aniNHi^Hik ikM rkciio BaHii Ml aiiei i|^^paci.^ 



Gasteb, Chrestomatie roin&n&. U. 17 



258 Dialectica. 



DIALECTICA. 



1. Muntenia. (Vălenî de Munte.) 

Gligore M. ' JlPESCU : Opîncaru cum ieste şî cum trî- 

buie se hîie sătean u. Scriiere 'n limba ţeranului mun- 

tîean dă .... Bucureşti. A. Grecescu. 1881. 

(80, 161 pagini.) 

(pag. 48 — 51.) Hine, prăseşte soïurï biine, hărăneşte ţeapăn, 
însănătoşază-le şi nu-ţî maî bate ghitili cum am prins dă veste 
că facî. Tu le chinuî şi ele te scot din hârtoapă. Este? Ce aï tu 
cu dobitoacili? Nu doar că ele au minte şi graîu? Ce ştile ghi- 
ţelu, junicea, mânzatu^ tauru, gonitori, juncani, Vacili, buhaîu şi 
boi, dă beldiea ta! Nu cumva cârlani, mânji, armăsari, telegari, 
jugani şi măcar uţupinili din lumea Iu Dumnezeu, cu d'adinsu 
te dau dă şugubină? Ce-ţl pare maî blând, maî plăpând ca 
oiţili, berbeci, mîeoarili, batali, târţii, cârlănaşi, mîei, mîelili tăr- 
cuşi şi tărcuşe, mărgelaţî şi mărgelate, buzaţî, buzate, oachîeşl, 
oachieşe, plăghiţi, plăghiţe, pistruieţi, pistruîeţe, rucăreî, rucărele, 
bucălăî, bucăliţe, cîuţî, cîute, cornuţi şi cornute, belî şi bele? 
Păî, cum aşa, nici mânzărili, nicî ftitătoarili, nici sterpili nu-ţî 
plac? Ce urăştî plecătorili, sugari şi sugărili? Da lâna sto- 
goşă, ţurcană, seină, neagra, albă, târcavă, miţili şi codina; mul- 
soarea, sugăritu, 'nţărcatu şi aplecatu, nu-ţî aduc nicî un căştig? 
Da brânza lor, laptili, caşcavalu, janţu, colastra, jântiţa (co- 
cârţa), urda,, caşu dulce şi salamura ce foloase nu ţî-ar da, d'aï 
cunoaşte bine cum să 'mprăsileşte oaîa? Căşăria, bacîu, hîerbă- 
toarea, 'nchîegătoarea, crinta, răvar, mânători, sterpari, mânză- 
rari, cârlănari, stricurătoarea, găleţili, cupili, comamicu, târla, 
strunga, toţi şi toate ar hi 'nsufleţite dă ighirea tea, când te-ar 
zări vinindă la stână pă munte, mititeluţ, cu plosca la oblâncu 
caluluî, cu gluga pă după gât şi cu legume 'n dăsagî, suindă 



Jipescu: Opincar. 259 

haïdea^ haldea pă coastă, dând dă vale pân bungeturî, pântre colţî 
şi learâ. işindă Ia ochïurï dă poieniţă, înainte apoî pân pădurili 
bătrâne ca stana de pîeatră a dăpă crestili colţilor muntoşt! 
E dă mare laudă şi trebuinţa cere să albă rumânu Ia bătătura 
luî şî armăsar dă sămânţă pîetros, vânos, voînic, şi taur la vacî 
mari, clolănoase şi alese de prăsilă, şi berbeci buni dă lână, 
cu coada lungă ne 'ntorşl şi lungani la trup, buni la 'mpăre- 
chlerea cu mutili lor oiţe. Acuma al numa neşte boambe^ boaite 
dă boî, la jug. Sâmbotin o hi dă şapte ghiţel şi zorilă dă v'o 
nouo. Mile ml-ar plăcea să te văz cu cireada de ghite, să le 
dai nume dă ţară ca: bolocan, martin, lunaiu, miercurea, joiea, 
vinerea, duma, plăvan, ghiorea, oprin, grosu, măgurean, co- 
dalb, - codălblel, tărzilea, mocan, murgoclu, galben, pădurean, 
ruşeţu, rusu, găitin, porumblel, bolean, cercel, bălan, mândrilă, 
brebea, medelea, cerbu, prilea, buzilă, ţintea, breazu, floriean; 
şi vacilor să le zici : cercelica, mândrită, furnica, frumoasa, 
lunălca, mărtina, miercureana, miercana, joieana, vinerica, -sâm- 
botina, dumana, bălalca, brânduşa, ruşita, codălbiţa, murgana, 
ghiorica^ pădurica, prileana, lepura, florilea, mierlită ş'altele. Şi 
să-ml urci şi să-ml plimbi turma şi cireada, cum fac mocani, 
pă munţi dornici dă omtt şi dă ghite, de la Sân-Ghieorghie până 
'ntre Stă -Mării, unde dându-le sare la timp, adăpost şi mân- 
care la soroc, să mi le porneşti dă vale, pepene dă grase. Eară 
plugu, nou, uşor, lucrat în hier rumânesc să hile gata Ia ară- 
tura lui, şi sămânţa plină pentru bucate şi s'al aratu, la timp 
să-1 faci. Dacă d'astea nu să poate căpătui hile-care rumân, 
atunci stăpânirea să 'ndatoreze satu, plasa, plaiu şi judeţu a -'şl 
căpui şi căpăta prăsitori şi sămânţa, pântru ghitili şi holdile sati- 
lor. Dulceaţa adunată dă la ghite, lâna şi carnea lor, vere Mo- 
ţăilă, ţl-ar umfla buca feţi, şi ţiie şi tutulor sătenilor Iubitori 
dă ghite şi dă pasări, şi chimiru tău ar găfui înţesat, dă sute şi 
dă mii dă galbini din vinitu dobitoacilor mari şi frumoase, din 
lâna ţesută, din piei, din opincili argăsite şi din rodu osteneli. 
Că ghita, hîara sălbatică, pasărea, leu, pisica, câini, peştili, gân- 
găniile toate, tot hiinţe sânt ca şi omu. Dobitocu simte, 1 
doare, să 'ntristează, să posomoraşte şi vorbieşte 'n limba Iul, da 
n'o cunoaştem noi. Ghita lubieşte, fată, ărăneşte, o ustură d'o 
baţi, să bolnăghîeşte, 'mbătrănleşte, să usucă: adică umblă, mă- 
nâncă, doarme, dăpune, ţine 'n burtă, toate le face ca omu. La 
ce dar Ie bajocorim, le omoram şi le stingem din bătaie? Uni 
'nvăţaţî mari au scris, că nu e bine să mănânce omu carne; 

17* 



260 Dialectica. 

cum şi fac mulţî. Adăvăru e, că multă came n'aduce sănătate. 
Da Ia boală; Ia o batâliïe, la lucrătorii marî, la foamete, la 'nclii- 
derea oamenilor în cetăţî, cum trăîeştî, dă n'o hi nicî carne ? 
Bună hire aï, hine, că ţii la ghită ca şi Ia copii tăî şi te aï în- 
drăci, când ţi -ar zice un căscăund: moară -ţî bouleni! — Dă 
ţî-o ajuta sftlntu, s'aî târlă, cireada şi turme, să facî ca ardeleni 
trecătorî pă la noî ; dânşi au măgarî încărcaţi cu târhatu pă eî, au 
dichisuri şi ghitili ocolite dă câïnï, ăî maî cm'aţî prieteni aï tur- 
milor, păzitorî şi duşmanî juraţî aï hïarilor sălbatice. Câïnilor^ 
căţelilor să le puî nume ca la aï mïeï: pârjol, ghiocel, breazu^ 
lăbuş, urseîu, corbea, leu, pinţa, zalinca, cîesara, braîca, lupeî^ 
lucea, grivu, dudaş, haîducu, roşea, bălanu, bucălău, dolfa, că- 
runtu, grozea, gruîu, gândacu, scurtu, urechîatu, tămădău, scân- 
teîe, moşoroîu, griveîu, puîca, ghidau, cazac, luîcă, vidra, bur- 
coj, ş'altele numirî dă drăguleţtt. 



(pag. 114 — 116.) Năşicule, mî-e cam ruşine, da te-aş în- 
treba d'o vorbă: să hiîe ghîavolu pă pământ? Aşî, hine, tacî 
că te râd şi copiî, dă te or auzi! Necuratului ï maî zic ru- 
mâni, îl policresc : naîba, aghîuţă, dracu, ucigă-I-viderea, cor- 
nea, ucigă-1-toaca, diavolu, idolu, ucigă-1-tămâia, satana, spur- 
catu, ucigă-1-crucea, întunieatu, nodea şi codea. închipuire numa 
este că ar hi diavolu pă lume hine. Nu crede toate alea. Ru- 
mânu 'şî 'nchipuîe că hiîe-care om poartă pă umere un ânger 
ş'un drac. Dracu — hiîe dâparte d'ăst loc — dă pă umăru 
stâng, învaţă pă omu dă rău, ca să intre în îad pă lume ailan- 
tă; ângeru dă pă umăru drept, sfiituîe pă rumânu dă bine, să 
intre la raîu cu mâînile 'n şoldurî. Că dracu crapă, când facî 
bine. Că un rumân e slab dă ânger. Că e dă bine să hiî stân- 
gaciu, ca să 'mpuşcî pă dracu. Că necuratu umblă cu tichiîe 
şi că să te păzeştî d'a te juca cu tichiîa draculuî. — Raîu, fetu 
mîeu, şi îadu sânt numa pă lumea astă. Domniîea sufletuluî omu- 
luî netulburat, nemâhnit, şi sufletu dă fiimeîe aleasă şi cu sim- 
ţirî înalte: asta ţî-e raîu; afundarea 'n nelegîuirî groaznice şi 
negre, îeacă-ţî îadu ! — Că dracu nu face nicî pomenî, nicî punţî, 
nicî uşî dă biserică. Că uni Ta văzut şi că p'un drac îl cre- 
ştea o cocoană în sticlă şi-î da lapte dă mânca. Că d'o va 
Domnu cu omu, dracu î îese 'nainte cu colacî. Că dracu îe 
spărgător dă case. Că un rumân are pă dracu. Altu dă dra- 



Jipescu: Opincar. 261 

cilor pa om. Că îe, cine îe spânu^ a mâncat din pomana 

draculuî. Că Fa dus unde a 'nţărcat dracu copii. Dracu ştiîe, 

da el nu. Că muîerea a 'mbătrânit pă dracu cu dăscreţirea unuî 

hir dâ păr. Că dracu să dă 'nlăturî din calea fkrmecătoari. 

Că pâ dracu Tau zărit oamini ca o nălucă, ba ca o mogândeaţă^ ba 

că îera cu coarne^ ba că şedea în casă puştile cu spahiili (! I. stah-), 

cu muma păduri^ cu joîmăriţa : toate baţagoniili astea sânt scoase 

dă ăl dă, n'are dă lucru! Da pântru aducerea aminte dă îele îe 

dă folosii a să păstra^ ca să să vază copilăriîea yacurilor trecute. 

Miîe încă-mî spunea un hătru dă moş, c'a auzit şi el pă stră- 

bunu luî, că ar hi jucat la nunta draculuî. Adicăti-le că dracu 

şt-aduse aminte într'o zi dăpă ploaîe^ să să 'nsoară^ să-şî îea o 

muiere şi să facă fete^ să le mărite şi pă gineri luî să'î ducă în 

pustiu loc împreună cu dânsa. Aşa îşî luă pe nedreptatea dă 

fkmeîe cu care fâcu şapte fetişcane; şi ăliî d'ântâî i îera numili: 

trufilea şi o mărita dăpă oameni ăî marî. A d'a doua îera scum- 

petea şi p'aîa o dete dăpă poporu dă rând. A d'a treîa îera 

'nşelâcîunea şi o căsători cu ţăranî. A d'a patra îera pizma şi o 

mărita dăpă meşterî. A d'a cincîea îera fâţăriîea şi o mărita 

dăpă feţili bisericeştî. A d'a şasea îera 'nălţarea şi o trimise 'n 

muîerî. A şaptea îera curviîea şi p'asta nu vru s'o însoţîească, 

ci o ţinu 'n casa dânsuluî şi căruîa î tribuîe, intre acolo şi-î îeste 

ginere moştenitor. Asta n'am maî auzit'o. Drac flăcău, drac 

însurat, drac socru, drac bătrân. Vorba ăluîa: fit cruce mare, 

hine, că îe dracu bătrân! Ca să să ducă pomina maî va să scoată 

rumânu vorbă că dracu s'a popit ! Sânt multe credinţe filră 

temeîu, dăşarte dă adăvăr, rămase rătăcite pân mintea noastră, 

dân vechime. 



(pag. 117.) Uni băznesc, hine, că ursu a fost fecîor dă 
popă, şi că vrând să speriîe pă Maîca-Domnuluî, când trecea 'p'o 
punte, s'a pus în labe; dânsa văzându-1 s'a cutremurat şî-a scăpat 
vorbili astea: aşa să rămâî, adică în patru picîoare şi că d'atuncî 
aşa îe. Că aricîu îera voînic cu barba mare, când urzîea Dumne- 
zeu pământu şi chîemându-l să-î ţiîe dă ghemurî unu dă urzîeală 
ş'altu dă bătătură, aricîu s'a 'nhîorat dă faţa Domnuluî, ş'a scă- 
pat un ghîem dân mână; din astă pricină dân lat şi şes ce 
îera să hiîe, s'a scovârdat şi s'a preftlcut în măluşteanurî, văî, 
văgăunî, colnice, piscurî, munţî, râpî, mătcî şi Dumnezeu ş'a ne- 
căjit şi l'a blestemat să rămâîe ghîem, ş'aşa stă d'atuncî. Că 



262 Dialectica. 

pà pâîanjăn sa '1 omorî, dacă ţî îe voîea să-ţî îerte Mariîea-Fe- 
cîoară 7 păcate, pântru că s'a prins, care dân doî o ţese nia^X 
subţire, şi a ţesut secu dă pâîanjăn o pânză (mreajă) d'o mara- 
mă, dă nu te saturî, mirându-te. Astea ş'altili sânt poveştî bune 
la şezătoare, seara; sânt vorbă dă clacă — să vorbim, să n'ador- 
mim — istoriî dă glumă şi parascoveniî, pântru ca să treacă, 
timpu şi urâtu. 



2. Ţara Haţegului. 

(Comunicat de D-nu Ar. Densuşianu.) 

Vulpea firoscoasă. 

Intr'o viniă părăjinită îşî Elcusă culcuşul o vulpe. Acolo 
fôtasa şâ crescusă maî multîe rândurî ghe puî. Stăpânul viûiï ïera 
un perghe-vară, care aştepta să-î dăîe şineva mură în gură. In 
totîe verile să tot socotîa, cum să-şî lucre vinïa, dară nu punîa 
mâna să facă nimic. Vinïa să părăşinia ghin şe în şe. 

Şeî ghin urmă puî aï vulpeï să fecusă căţălandri, şâ înşepu- 
sără şâ ïeï a sări ghin culcuş. Intr'o zâ unul ghin puiî ghe 
vulpe zâsă mumiî lor: Mamă! nu-î binîe ghe noî. — Dara ghe 
şe mă? întrîabă mumă-sa. — Auzâî pă stăpânul viniî, răspunsă 
căţălandru ghe vulpe, zăcând: mă! da şe mare a crescut dudaîu 
hăsta! Săptămâna venitorie, pun să-1 sape. 

Taşeţî ghin gură, şâ căutaţâ-vă ghe trîabă, zâsă vulpea ha 
bătrână, cunosc ieu binîe, şe sculă-î stăpânu viniî. 

Vara trecu şă nu să sapă nişî o portată ghin viniă. 

In vara următorîe, căţălandri îşî feceră şi îeî fie-care cătîe 
un culcuş. — leşând la vânat, fie-care încătr'o putîa, auzâră 
îarăşî pă stăpânul viniî, care venia ghin când în când să-şî va- 
dă vinia, că are ghe gănd să-şî-o sape. 

— Mamă, zâsă unulû, după şe să adunară cu toţiî împre- 
jurul bătrâneî vulpă, am auzât azî pă stăpânul viniî, că are să 
pună să smulgă cu manile buruenile ghin viîiiă, şă să-î dăîe o 
săpătură ţepenă, căşî prea s'a înţălinit pământul. — En cău- 
taţâ-vă ghe trîabă, vă spun îeu, şă n'ascultaţî ghe fleanca luî, 
zâsă bătrâna. 

Trecu şi vara asta şă nişî o buruîană nu să clinti ghin loc. 

A 

In şeia-l'altă vara şe sosi, căţălandri ghe vulpe să fecusă 
vulpî cum să caghe, şă fie-care ghin îeî avea căţălandri. 



Bojadschi: Gramatică macedonă. 263 

Intr'o zâ să adunasâ toţî vulpoiî şa vulpile cu câţălandril 
lor la vulpea ha bătrână şi-î spusără: 

— Mamă, am auzât azî pă stăpânul viniî că ghe sW usca 
maî binie buruïana, căşî are ghe gând eă dăîe pârjol viniî Ia 
toamna, căşî şâ asia nu-î aduse nişî un folos^ şâ apoî vrea să 
limpezascà locul. 

Eî dragiî mîeî, acum să vă luaţî hele fuîoare, şâ să vă 
răsăpiţî ca puiî ghe potărnitîe, care încătr'o va veghea cu otîî; 
căşî, nebunul, îeste în stare să facă o aşîa beşisnişiă. 



3. Macedonia. 



M. G. Bojadschi: rpa[X[xaux73 PcojjLavtxT] 73x01 MaxsSovo- 

BXa)(t7C73 .... Wien, 1816. 

(Bucureşti 1863 identic şi pe pagint. 8», XVIII + 208 paginate + 4 nepaginate.) 

Fabule icâ paramithe shi istorii alepte.*) 

Dicumu jinu ashi se ducu. (pag. 192.) 

Luplu ariki di in stungâ unâ oae, shi u purta tru peshte- 
reao si u maca cu pake. Acolo iu imna Iji ese leulu in cale, shi 
Iji arake oaia; atuncea statundu luplu di diparte, Iji zice: cu ne- 
indreptate nji-u loshi; nu va si u inkerdiseshti. E leulu arisenda- 
lui Iji zise: nacâ shi tu u ai meashire di la oaspile a teu? 



Nunquam est fidelis societas cum potente, (ibidem.) 

Leulu, gumarlu shi vulpea fecerâ socilje shi eshirâ a avi- 
nare, ma cu ahtare ligare, icido ci si acaçâ si u impartâ njizâ 
elji. Cară avinarâ multu, zice leulu a gomarlui: Ija shi le inparte 
cu minte. Ashi le face gomarlu trei egali pârei, shi le baga di 
inainte zicandu: Loaci-vâ care-cido acea ci Iu ariseashte. Atun- 
cea leulu se niraeashte pre nedukirea a gomarlui. Iu baga in 
gjosu, shi Iji vearsâ macile. Dupâ aista zice a vulpilji si le in- 
partâ, e ia le Ija shi le face unu stogu shi trâ ia cenu vrtosu 
pucinu. Vizundu leulu aista, Iji zice: care te inviçâ si inparci 
ashi cu minte? Shi ia Iji respune: pacirea a gumarlui. 



*) c înainte de e şi i se pronunţă: ţ; j = %; cs = c; «A = *; J =j 
(francez). 



264 Dialectica. 

Luplu nrntâ perlu, ma nu mintea, (pag. 192 — 193.) 

Luplu căzu in csarcu, shi tra si scapâ di periclu ruga cu 
juratu si Iu Ijartâ; câ tru bana lui nu va si maca carne^ msL 
ergji shi radicini, icâ mâ peshti; shi cu aista condicione Iu Iasă,- 
râ. Cară intra tini unâ pădure, macatu vizu unu porcu ci se 
intevalea tru muzga unei bara, zise: aista n-adeveru va si hiba. 
pescu; shi tru oara Iu csucuti. 



Nu mindueacu tuci ashi, dicumu grescu. (pag. 193.) 

Luplu alaga fomitosu si afla iuva hrana. Vine un' oara 
Ia unâ caliva, shi avde câ planze sarmaniça, shi muma ci u fri- 
cusha câ s'este câ nu se acumtinâ di plangu, tr'oarâ va si te 
dau a luplui. Luplu avzindu aista, shezu multa oara afoarâ shi 
ashteptâ cu gura căscata. Ma cară intunicâ shi sarmaniça si 
acumtinâ, incipu muma si u disnjardâ, shi si Iji zicâ: nu ai frica 
dashuru a meu, câ s'este câ jine luplu, va si Iu vatamâmu cu 
sula aista di heru. Cară avdi luplu ahtare greaurâ, fuzi inviri- 
natu zicând u: tru aista calivâ alte minduescu shi alte făcu. 



Acea ci è tru mana nu è mencsunâ, (pag. 193 — 194.) 

Trecundu imu cane unu riu cu came in gura, shi vizundu 
tru apa umbra a lui mindui, câ bucata acea ci Iji se vedea in 
gjosu este ma mare dicatu acea ci avea in gura; ashi lasându 
acea ci avea in gura tra si Ija acea ci se Iji vedea, aremase fârâ 
di daule. 

Indârlu cu dama a lui baga minte, (pag. 194.) 

Corbulu ariki unâ bucata di carne; shi asburâ pre imu ar- 
bure si u manca. Vulpea ci Iu vizu shi avea mare apetitu si u 
manca; se duce curundu sub arbm-e, shi incipu si alavdâ cor- 
bulu zisenda-lui: O ci mushatu pulju eshti! Aharzai si hii amire 
a puilor s'era aveai boace; ma pecatu ahtare mushatu pulju si nu 
aibâ boace! Corbulu avzindu aiste alavdacsuni se umfla, shi 
tra si nu minduiascâ vulpea câ este fârâ boace, dishcljide gura 
tra si spunâ boacea, shi carnea Iji cade di in gura in gjosu, tr'oarâ 
u ariki vulpea, shi arisenda-lui pre sub buza Iji zise: tute le ai, 
corbc; ma minte ce lipseashte. 



Bojadschi: Gramatica macedonâ. 265 

Ficsorlji acelji eu minte plangu ma inainte di ci Iji Ija foamea. 

(pag. 195.) 

Porculu agrulu shedea unâ zuâ sub arbure^ shi intruxea 
dincilji. E vulpea ci trecea pre acolo lu vizu sub unu arbure. 
Catrâ ci fârâ ver-unâ lipsire ce intruxeshti dincilji? Shi acelu re- 
spuse: nu u facu incotu^ câ s'este câ nji jine neapandaxita ver-unâ 
lipsire si Iji amu indrepci^ ira si nu shedu atuncea si Iji intru- 
xeseu^ cândo si me lipsească. 



Acelu ci va si facâ reu, ajlâ ocasione, (pag. 196.) 

Luplu vizundu njellu iu bea apâ di unu isvoru, vrea si lu 
csucuteascâ. Trâ acea statu in susu sbi injurâ njellu^ câ canda 
Iji cuturbura apa di nu lu lasa si bea; e njellu zicea, câ nu este 
putere si cuturbura apa, câ cura di in susu in gjosu. Cara se ru- 
shinâ luplu eu aistu respunsu Iji zise: ma anlu ci trecu nji inju- 
rasbi parincilji. Shi njellu face, câ anu nu era neci faptu. Atun- 
cea zise luplu: eu vedu câ gjine shti si dai greau a greilui, shi 
ashi lu acaçâ di lu fece bucâci. 



Care-ddo shtie iu lu strânze shtifla, (pag. 198.) 

Pavlu Emiliulu Conzulu a Romilji se disparci di muljeri sa. 
Oaspiçiji a lui avea inima rao pre élu shi se ducea di Iji zicea: 
nu este muljere ta intreagâ tru minte? nu este mushatâ? Dicara 
catrâ ci si u lashi? Ma aistu ci Iji shtia stepsulu^ tra si spunâ câ 
nu prindu scopolu a lui, câftâ di Iji aduserâ shtifla, ashi londalui 
u tru manâ lâ zise: nu este aista shtiflâ mushatâ? nu este eu ma- 
storie faptâ? ma cineva di voi nu shtie, iu nji stranze csicsorlu, 
afoarâ di mine ci u portu. 

Mastœie a unui orbu. (pag. 200.*) 

Unu orbu avea tru imâ cohe di gradinâ a lui 100 di taliri 
ingrupatâ. Vicinlu a lui ci lu vizu se duce unâ noapte, Iji dis- 
groapâ shi Iji Ija. Dupa pucine zile se duce n-apoi orbulu si vea- 
dâ, suntu talirlji nica acolo iu Iji apuse, ma cara se duse civa 
nu aflâ. Ashi tru oarâ Iji trecu pretu minte pre vicinlu a lui, 

*) cf. mal sus II pag. 257, 



266 Dialectica. 

ma tora nu shtie cum si Ii scoată di la elu. Acolo iu shâ min- 
duia Iji cade aistu dolu tru minte. Se duce la vicinlu di Iji zice 
ashi: Avzi vicine bune, eu vinju si te intrebu trâ unâ symvnJie: 
Eu amu 200 di taliri, jumitate di aishci suntu tru siguru locu în- 
grupaci, shi tora nu shtiu si ingropu shi alanci tru acelu locu? — 
E vicinlu Ijî zice, acolo, s'este câ este loclu di aljumtra siguru. 
Tora ci face vicinlu. Curundu, duce suta di taliri tru locla di 
iu Iji disgrupâ, cu minduirea, câ dupâ pucinâ oara va si afla 
200 di taliri. Ma cară afla orbulu 'napoi suta di taliri shi Iji Io, 
cljimâ vicinlu di Iji zise: cu tut' acea ci eu eseu orbu, ma eu 
tora ma gjine vizui di tine ci eshti cu doi oclji. 



Fraceascâ unire. (pag. 203.) 

Scilurlu amirelu a Scythlor vizundu câ Iji aproake oara a 
moartilji, caftâ di Iji aduserâ unâ ligatura di verzi strinte ligate, 
shi u dede a optuzâçlor hilji si u frangâ; ma cară neci unu di 
elji nu putu, u Ija elu tru mana, shi cară u dislegâ, nishoru putu 
si frangâ unâ cate unâ. Atuncea lâ zise parintile: videci hilji, 
ligatura Ugatâ câtu este fortâ, e disligatâ cu ci nishureaçâ se 
frangu? Ashi shi voi s'este câ banaci tuci di adunu cu fra- 
ceascâ vrere, neci unu neoaspe nu va si vâ poatâ, e si furi câ 
vâ disparcici, atuncea icido neoaspe va si vâ poatâ. 



Shtirea scapă di morte. (pag. 204.*) 

Dionysiulu tyranu eshi un' oara in piaçâ. Shi cară trecu 
tote bolcile, vizundu njizâ alantâ shi unu filosofu care shedea tru 
unâ bolta, Iu intribâ: tu ci vinzi? e tilosflu respuse: eu vindu 
inveçlu. Câtu Iu dai. Iu intreabâ Donysiulu? 600 di florinte, 
face filosoflu. Cară Iji plaţi Dionysiulu câftâ si Iji Iu da. Pre 
aista Iji zice filosoflu: Quid quid agis, prudenter agas et respice 
finem, acea è : icido ci faci, fâ u cu minte shi minduia ce sco- 
lusma. Aiste greaiurâ intrarâ la Dionysiulu tru zaconu di le zicea 
tutu di unu, câ le cunparâ scunpe. Se agudi un' oara trâ mare 
tyrania shi neindreptatea a lui si shâ sburascâ nescânci si Iu 
omoarâ, shi bagarâ si facâ aista vătămare barberlu cando si Iu 
surseascâ si Iji talje grumaçlu. Cară vine barberlu si Iu surseascâ. 



*) cf. mat sus voi. I, pag. 312. 



Bojadschi: Gramatica macedonà. 2ol 

Jji zice Dionysiulu greaiurâ ci cunparâ, di care ahtantu se aspare, 
câtu di tremurare nu putea se cenâ surafea^ ma Iji cazu di tru 
mani. ËIu shâ mindui câ Iji zise engastenu^ shi canda shtia min- 
duirea shi sburirea ci shâ avea faptâ, shi Iji spune tute cumu shâ 
bagarâ tru minte. Âtuncea vizu Dionysiulu câ nu è scunpu in- 
veçlu ci cunparâ, catrâ ci Iji scâpâ bana. 



(Comunicat de D-nu Ar. DensuHianu.) 

Zicu dicara, câ tru zilele acellui deântâniu amirâ di Chipru, 
dupa ce sântulu locu fii luatu de Gospida Bulione, se agudi ca 
unâ mare Doamna din Gasconia se se ducâ la hagiliçhie, la sân- 
tulu mormintu; şi cându se turna agiungândalui la Chipru, iu 
ingiuratâ fârâ aruşine de nişte oameni blâstemaţi; şi cară nu 
putea se se pârigoriseascâ de aista doreare, se mintui se se ducâ 
ca se se plângă la amirâlu; ma unu omu li zise câ copuslu va li 
hiba chîrutu, câ ellu era de unâ bana ahântu cacorizicâ, şi de 
ahântu pucinâ giuneaţâ ţi lassâ câ nu pcdepsia cu dreptate in- 
giurârile fapte altui, ma şi multe ingiurâri fapte lui insu, le arâv- 
da cu unâ ruşinoasa chiutiliche; şi aşi care ţi avea vâr'nâ câr- 
tire şi versa foclu fô.cândalui a lui alta ingiurare i ruşine. Doamna, 
avzândalui aista şi ştiindalui câ nu poate se-şi scoatâ râulu ca se 
se pârigoriseascâ pucinu de cârtirea a Hei şi bâgâ tini minte se-şi 
pezueascâ de lâeaţa a zisului amirâ; şi cară se duse plângânda- 
lui dinaintea lui, li zâse: Doamne! eu nu jinu la facia tea trâ 
pedepsirea, ce nu o aşteptu, a ingiurareliei ce mi se feace (foarâ 
ca satisfacţiime) te pârâcâlisescu se me inveţi cumu aravzi tine 
ingîurârile, ce inveţai câ ţâ se feacerâ; ca inveţândalui de la 
tine, se potu şi eu se portu cu arâvdare a mea (ingiurare), care 
(ştie Domnulu va se potu se făcu) cu tuta inima vrea s'ţi-o dau, 
cându ştii se le porţi ahântu ghine. Amirâlu, care pânâ atuncia 
era alăsatu, canda câ se deştepta di tru somnu, şi acâţândalui 
de la ingiurarea fapta aîstei Doamne, care (ingiurare) o pedepsi 
fârâ mila, se feace acellu cama gione agonitoru a cui-cido ce 
făcea de atumcia şi inclô ceva in contra timieliei aii coroana a lui. 

(Nota: m înainte de i se pronunţa ca gni în franţuzeşte, l înainte de i 
ca l moale precum l în: bataille; ce, ci = te, ţi.) 



268 Dialectica. 

Vangeliu Petrescu (Cruşoveanu) : Mostre, de dialectul 
Macedo-romanu. Partea I. Basmul cu Fetu-frumosix. 
Bucurescî 1880. II. Basme şi poesiî populare, ibid. 1882. 

(80. I, 47; n, 160 paginî.) 

Basme.*) 

FidorU-muşatu cu perlu de chrissafe. (I, pag. 8—11.) 

Fii un'oară ca nicî un'oară, cară 's nu erk nu se spunea ; 
că nu himîl de când cu pârmithele, ci himîl de când cu minci- 
unile: de când s' incâlţa puriclu la unu ciciortl cu noauă-zecî şî 
noauâ de ocaz de hier, şi câlcânîlu tot aremânea golû şi s'arûca 
până în ceru şi toţi se părea că este lişioru. De când scriea 
musca pe mur. Maî mincinos care pistipseaşte. 

Fii un'oară tr*ună ernie mare unu aşkiti. Elu trecea singur, 
singurat. Veciniî aluî erau pricile a păduriloru. Şi aşi era de 
bunû la Dumnizeû, in câte toate prăvzele i se înclinau, când se 
aflau în caile cu năssu. 

Tr'ună de zillele se duse aşkitiultl la marginea arâuluî care 
cura p'aproape de căli va aluî; şi ia vezu că vhine pe apă ună 
cănestră pisusită ghine, şi auzi unii urlet eşindu dit năsă. Stătii 
puçinii de minduitû şi dupe ce zise câte-vini graie de pâlâcărie, 
intră tru apă, şi cu unti paru trapse cănestră la margine. Când 
o deschise, ce să veadă tru ea? Unti natû ca de vâr'nă doui 
meşi; îltl scoase ditu cănestră, şi cum îlû luă în braciă natlu 
tăcu. Natlu avea ceva legat de guşe. Şi cândû luă baerulti delà 
guşea natluî, văzu că tru năssu era ună scriitură; uă ghiuvăsi şi 
află că natlu easte arucatii de 'nă feată mare de amiră, care 
avea arurfiişat şi ea tru dalgurile lumiî şi care de frica părinţi- 
lorû aleï, arucându natlu îlîi avea bâgat tru cănestră şi li avea 
dat callea pe arau, lăsândultL tru ştirea Dumnezeului. 

Aşkitiulii vrea de tută inima se crească natlu, ce li avea 
pitricut Dumnezeu, ma când se mindui că n'are cu ce să 'Iu 
hrănească, Tapucă unii plângu ce nu se mai putea să pâpsească. 
Şizii pe genuche şi se pâlâkârsi alii Dumnezeu. O ciudie mare! 
de un'oară arăsări ditr' ună cohe a chiliile a lui ună avhită şi 
numaî decât crescu şi s' anălţă până la chicuta a casălei. 



*) Nota: ce, ci se pronunţă maî tot deauna ca: te, ti; vh = y neo grecesc, n, 
fh ca gn francea; th = e*, dh = 8. 



Petrescu: Mostre. 269 

Aşkitiulil căfită Ia năssă şi văzu auâ niscânte coapte, alte 
jumàtate-coapte, alte aguridă şi alte tu Hlice, de un'oară luă şi 
deade a natluî şi văzândtL că le mănâncă, se bărăssi de totû sufletlu 
şi efbarîstissi la Dumnezeii. Cu vLin dulce de avhită crescu natlu 
până ce ahurhi se mănânce şi câte alte- ceva. Ma cară cama 
mări natlu, se apucă şi 'Iu învaţă se ghiuvăsească, să adună ară- 
dăcinî tea se se hrănească şi se imne Tavinatû. Ma t'ună zio 
climă aşkitiultL natlu şi ilî zise: Ficiorlu ameu! sâmţu că slă- 
beseti de cât pe cât ; eseu bătâmu ! ca-cum me vezï, şi află că de 
azâ tru treî zile me ducû tu lumea alantă. Eu nu eseu tatălii 
ateii aeelti de dialihia, ci te am acăţat pe arâii, iu erai datu şi 
băgatti t'ună cănestră de mumă-ta, tea se nu se dukiască f&ptura- 
lei acea neleagiuită, cu tută ce era feată de amiră. 

Cară va să dormu somnulii acelii ietosiu, care va să'Iii cu- 
noşti după arăcimea şi amorţirea ce va se vezî pe toţii trupulii 
ameil, se muntreşti, ca va se vhină untL aslanii. S& nu te aspa- 
riî^ vrutlu a tatăluî, aslanlu va îmî facă groapa şi tine va se tragi 
locu peste mine. 

De mîraze n'amtL ce se ţi alasu de câtti unii frân de calu. 
După ce va se aremâni singur să te alini stri-tăvane, să lieî 
frânlu, să 'Iti scuturî şi de un'oară va se vhină unii călii la aista 
climare, şi va să te inveaţă ce să facî. Dupâ cum avea zisu 
auşlu aşi să feace. 

A treea zi aşkitiulii luându-şi ziua bună de la hiil-su acelii 
de sufletîi, se culcă şi durni somnul acelii lungii. 

Apoia de un'oară vinne unii aslanii fricoşii nevoia mare, şi 
vinne urlând, şi cum vezu pe auşii mort, ilî sapă groapa cu un- 
ghile aluî; şi hiilu ilii ingropă, şi aremase aclo trei zile şi trei 
nopţi plângândû la mormântii. 



Pârimithulu, soridu cu aslanlu, (H, pag. 3 — 12.) 

Ce 'şî era, ce nu 'şî era; era unii arbure stri 'nă zeană; 
stri zeana aceea ei^a 'nă pădure; ditu pădurea aceea să dipunea 
unii aslan. 

Aclo ÏU imna acelii aslan stri zeană de sum pădure, 'li 
inşi unii şoricii şi 'lî astâlliă callea; tu astâlliarea a calleleî, aslan- 
lu să nâîri mult a şoaricluî şi se hiumusi cu mare asplimsire şi 
nâirire tea să mancă şoariclu. 



270 Dialectica. 

Ma şoariclu cară să află tu astare strimtură şi nivolie; ca. 
lişoară price ce era, în vhie arsări arap de arupăzână şi cu puţin 
arstrisărmintu ajunse sum arburîle ce era tu zeana de sum pădure. 

De cară vinne şoariclu aspăriat şi înfricoşaţii sum arburîle 
acelû; îşî şucâ capiu tea să muntrească de 'năpoi să veadă ce 
face aslanlu; ma cară vâzu că aslanlu aUagă după elû cu mare 
vhie, a doauă oară şoariclu să aspârie şi să înfricoşa mai multti 
de mai nainte, şi muntri d'amvârlîga n^^ptl află vâr' nu locù tî 
ascăpare şi ti avegliare. 

De cară nu putu s'află un loc ti ascundeare, nevoliea 'Iu 
învăţă să 'ngărlimă peste arbure, şi aşi cu mare vhie şi avhonu- 
sire s'alină stri arbure, şezu pe ună lumache goafk. 

Cum îşî văzu vetea băgată tu locû avegliat, şucâ să mun- 
trească ce să feace aslanlu. 

Aslanlu cu asplimsirea ce vhinea nu muntrea iu călca, şi 
cară vinne până la arbure, sculă ocli şi muntri în sus, îu văzu 
şoariclu şezând arâhătipsit tu lumachea goafH, şi aşi aslanlu ahâttL 
multu nâiritû era, ce cară se putea cu ocli vrea 'Iti sorbea şoariclu. 

Şoariclu de stri arbure ilî zicea : „Hei ! Aslan mare şi minte 
n'are. Ce 'ţî feçïu eu de 'mî avinaşî, de ahâtil multu te cur- 
maşî?" — Eu de hrana a ta nu 'ţî luaî, apa a ta nu ţi-uă văr- 
sai, eştî gione şi sănătos, ma şi de tine are maî vârtos. 

Aslanlu cară avzi că ilî zise: Are şi de tine maî vârtos, să 
nâiri a doauă oară maî multu denainte şi 'lî zise: Morlaî, şoaricu, 
să teî acâţâriş, sârme va să te facû." 

„Ma ce 'ţî feçîu mine oaspe aslane?" ilî apândisi şoariclu. 

„Nică mă întreghî?"* zise aslanlu. „Tine callea 'mî uă astâl- 
lîaşî, şi pe arbure te alinaşî, şi tora şezî de te şupărezî de mine 
şi 'mî zicî: Aslan mare şi minte n'are. Eu de cară eseu unti 
amirîi sti pricili tute şi sti agrimile tute; şi eara tine 'mî zicî: 
eştî gione şi sănătos, de cât şi de tine are maî vârtos. Avzi, 
şoaricti, eu să 'ţî zicîl: Aistti graiû să nu 'mî Iu ziceaî, va 'mî 
luam calea să 'mî fiigiam; decât maca 'mî zicî, că de mine are 
altu maî vârtos, voîu să 'mî spunî care easte maî vârtos de mine?" 

Şoariclu ilî zise: maî vârtos de tine easte hillu al Adam. 

Aslanlu nu duchi ce să cliamă hillu al Adam şi aşi ilî zice: 
„până s'nu treacă hillu al Adam şi eu de aoaçe nu am să fugii." 
Şi şedea tu arădăcina a arbureluî şi aştepta să treacă hillu al 
Adam, cândû de cândîl să '1 veadă. Şi cară ilî zice a şoaricluî 
cu imereaţă: „eu hillu al Adam nu 'Iu cunoscû, ma când va să 
treacă să 'mî Iu spunî." 



Petrescu: Mostre. 271 

Şoariclu stircsi şi ilî deade graiul^ că ma să treacă va ilî 
Iu spunâ. 

Şi aşi după puţin chero ia iu treace un tarii goltt, feră de 
sumarii; şi aşi aslanlu văzânda-luî tarlu, întreabă şoariclu: ^Ho 
şoaric! NaptL easte aistu hillu al Adam?" 

^Nu e aslane, nu e^ ilî zise şoariclu, nu easte hillu al Adam, 
că aistu easte tarii; ştiî ce pate aistu tării de hillu al Adam?" 
Aslanlu apândisi: „nu ştiu." „Eu să *ţî spun, maca nu ştiî." 
,, Spune 'mî" ilî zise. 

Şoariclu spune: „Aistu taru se afeată de mă-sa golii goli- 

şanil ca cum ilî vezi, şi de cară creaşte de să face de la unii 

anti şi jumitate, până la duoî, easte sălighitii şi arespândit pe 

vrearea luî. Când umple duoî anî ilii liea hillu al Adam şi ilî 

bagă sumar sti schinirat, şi 'Iii stringe cu vhingâlă sum pântică 

şi apoia 'Iii încarcă de la 80 până la 100 de ocazî greaţă şi 'Iii 

liea 'nintea aluî cu unâ pârjină şi cu înţepare, şi 4ii duce îu să va." 

Avzândaluî aslanlu că pe ahâtă mare pravdă are puteare 

hillu al Adam, de face icî cum va, maî mulţii ilî creştea merachia, 

şi adăsta minuta din minuta cândă să treacă hillu al Adam, tea să 

'Iti veadă ce lugurie easte. — Pe acea adăstare a aslanluî îa îu 

treace unii boii cu sverca julită şi sânginată de trâgearea a plu- 

guluî şi a aratluî. Văzândii aslanlu acelii boii, strigă a şoaricluî: 

„Şoaricii, şoarictL, napii easte aistu hillu al Adam?" 

Şoariclu ilî zise: „aista cliamă boii." 

Eara aslanlu întrebă şoariclu, ce uă are sverca julită şi sân- 
ginată ? 

„De manile şi de lucrulu de hillu al Adam" li apândisi 
şoariclu. 

„Ma cum şi aîstui li uă poate hillu al Adam?" întrebă eara 
aslanlu. 

„Aşi şi a lui li uă poate, şi aţia ţi' uă poate, şi a câte prăvzi 
86 află peste ietă, a tutulor lâ uă poate; ma scoală de fugî, cama 
avhonia să nu paţî nepăţitile." 

Câtii aslanlu avzia aiste graie, alţii ahâtii să asplimsea şi se 
nâirea ahâtii câtii chiealea nu Iii încăpea, şi de inate ce ilî vhi- 
nea, dinţili 'şi li cicutea, şi ocli ca scântellî li scăparea tu adă- 
starea ce f^cea. 

Unii auşîi din sus vhinea, şoariclu dupe lumachea ce şedea: 
„Aslan mare şi minte n'are, li striga, ia şucâ-te de muntrea că 
ma' işî vhine hillu al Adam." 

Aslanlu îşî şucâ de Iii muntri, şi cu fricos graiii a auşluî ilî gri : 



274 Dialectica. 



Bagă şi mana 'n gepea mea 
şi-află scoate cleaîa mea, 
se desclizi sendùchia mea, 
tra să scoţi şi pèia mea, 
şi 'mi indreage soră-mea 
se Ie-o dai tra să o lia. 
Ţie, soru, iţi căntă n'vestele, 
mie, soru, îmi căntă bătămele; 
Ţie, soru, iţi bagă veri, 
mie, soru, mi-adkră ceri; 
Tine, soru, te cingu cu brănu, 
mie, soru, imi herbu grănu; 
Tine, soru, te-aşteaptă callu, 
mine, soru, me-aşteaptă scamnulu; 
Tine, soru, te-aşteaptă soacra 
mine, soru, me-aşteaptă groapa; 
Tine, soru, te-aşteaptă socrulu, 
mine, soru, me-aşteaptă loculu. 



Induratul intorsu din străinătate, 

Lea Marino, lea marată! 

Ce 'mi stai inverinată? 

Lea Marino, năveasta mică! 

vezî măndila-ţî se dimică; 

ce o porţi tutu lerosită? 

Portti mandila lerosită 

că mi-am gionele tu cseane. 

Căţi anî are ce-i tu cseane? 

Are n6ue anî tu cseane; 

trei anî ningă va s' lu-aşteptu 

va s' ţinti dorlu a meu tu cheptu. 

Şî-care earti va nu se vină, 

ningă treî va să me ţină. 

De pre-apoî lăiamî de laie, 

laie, corbe, negre stranie, 

va 'mî alegii s' me ducû se cherû 

tr' unti laiû corbu Manasterti! 

Marino neveasta mea mică! 

mine esctl gionele tâù. 



Petrescu: Mostre. 275 

Trece-ţi calea cea venită 
câ mi-am inim'amarită. 
Care eştî gionele meii 
ce semne are casa mea? 
Merû^ luluzl ca faţa ta^ 
pergulă tu cale da. 
Care eşti gionele meu 
ce semne are cbeptulii meu? 
Masne lai ca ocli tăî. 
Tine eşti^ gioneale^ stâî. 



Cânticu. (Mostre H, pag. 48—50.) 

La 'ml me şi spelal ^m\ me 

la şioputlu din chiare. 

Laî 'ml me şi dou&le braciă; 

Şi 'mî arilcaî tu douăle faciă; 

şi 'mî ariicai ocli 'n sus, 

şi 'mî văzuî unu gione 

cu 'nel curat tu mână. 

— Gione, ah, bre gione 
multu 'mî te alâvdară 
protîl chrisicîi în boarâ; 
sărţî dau unu duiarû 

să 'mî adarî unu 'nel ca a tău; 

şi de ce să arămână 

să 'mî adarî şi ună clişuţă. 

— Feată, alea^ feată! 
multu 'mî te alăvdară, 
la văltorlu din boară; 
bună şi lucrătoară 
ună protă 'n boară; 
să 'ţî dau unu fullior 

să 'mî adarî ună cămeaşe; 
şi de ce să arămână 
să adarî 'nă distimelle. 



18* 



276 Dialectica. 

Cânticlu a puntilă de Narta. (Mostre II, pag. 84-94.) 

Featele a Arûmânilorû, 

Gionilï a tătăniloru! 

Ia înveşteţî-vă cu giupile, 

giupile cu nasturii, 

să vă arîsească maisturli! .... 

Maisturli cu tehne areauă, 

'şî luară Şcodra şi cu Moreauă. 

'Şî erk treî maïsturï alăvdaţî, 
şi amântreile 'şi erau fraţî, 
pe masturiă multû 'nveţaţî; 
şi amântreile 'şî erau 'nsuraţî. 
De multû maisturi ce erk 
la toţî numa-lă s'avzia; 
câte lucre grealle erk, 
ellî putea de le adărk. 
Un om vinne de 'lî climk, 
că amirăulu lă strigk; 
şi 'nchisiră depreună 
tută noptea imnk pe lună. 
L' amirătdu se 'nclinară, 
cu dor mare Iu 'ntrebară: 

— „Ce urseştî tu de la noî? 
noî himû oamenï sclavhï a teï." 

— „Eu am avzită ti voï 
că hiţî maisturï multu aràï. 
De la mine ce căftaţî 
puntea de Narta s'uă adăraţî? 
Ma să nu puteţî s'uă adăraţî, 
să ştiţî că vhiî nu ascăpaţî. 

— „Doamne, te pălăcărsim, 
treî zâlle să ne minduim." 
După ce 'şî se minduiră, 

r amirătdu apăndisiră: 

— „Puntea aista s'uă adărăm 
şeapte anî chero căftăm. 

Icî să hibă şi să lipsească, 
amirălia să hărgiuească, 



Petrescu: Mostre. 277 

Noï sclavhï aï teï sa himit^ 

8* DU ne alasï tea sa De jilimû, 

tu xenea aistâ ce himû; 

Fumeille vrem sa nà le aducem, 

pe ningă noï să nă le avem." 

— ,,Tute aiste ce căftat, 

eîi, vă le dau cu giurat. 

Punte sănătoasă voîu, 

că vă talliû treilli ca ot!" 

Se sculară, şi amântreî, 

se duseră să liea a lor fumellî. 

Fumeille là erau de Nănta, 

le luară şi le duseră *n Narta. 

Fumeille lă erau dit munte, 

le duseră în Narta la punte; 

şi ahurhiră de lucra 

loclu a puntileî 'ndregea. 

Themeallile le săpa, 

chieţirîle le arădipsea. 

Tută zaua ce lucra 

apa noaptea Fuă 'neck. 

k^ease aîiî ma 'şî se curma, 

şi puntea nu lă se adărk. 

Ma 'şî şedea şi se minduia, 
şi cu lacârmî lăî plângea, 
că cheroulu lă apr ochi a, 
şi puntea nu lă se adărk. 
Ună zâuă de dimineaţă 
măîmarlu cându 'şî la' façia, 
iu se primna pitu ubor, 
vizu pullîu asburător. 

Pullîlu aclo iu 'şî asburk 
pe lumachie 'şî se discurmk, 
pe măîmarlu ma 'şî muntrea, 
şi cu dor mare piridea; 
a măîmarlu ma' lï zâçea : 
— „Maïmare, să nu te jileştî 
mă' să vreï lucru să bitiseştî, 
a micluî frate nVeastă să luaţî, 
tu themeallie s'uă băgaţî. 



278 Dialectica. 



învhie, învhie s'uă anveliţî 

jeale şi milă să nu muntriţî.^ 

Măîmarlu cându 'şî avzia 

pulMu aista ce *h zâçea^ 

ditu hicate suscbirk, 

inima ilî se dimicà; 

de multû ce avea mare dor^ 

pe acea cama mică nor. 

Năsă 'şî avea un micû natîl 

pe cicioare ne 'mprustatû. 

De mă-sa nu se despărţia, 

Constantinu 'şî Iu climk. 

Măîmarlu 'şî se minduia, 

şi mulţii arau ilî vhinea. 

Tu margine se mindui 

că Dumnezătl aşi ursi: 

Puntea aista tea s'uă adară 

lipsia nor ma' mică să moară. 

Acasă^ el dimândă^ 

prânzu bun lă s'adară. 

Nor ma' mică să' şî se 'ndreagă, 

prânzul cu ea să' 1 pitreacă. 

Măîmarlu ce dimândă 

nor ma mică' şî 1' ascultă. 

Constantinlu' şî Iu sculă, 

de iu durmia' şî Iu deşteptă. 

De ţâţe' şî Iu sutură 

şi 'năpoî pe somnu'l băgă. 

S' adără, s' armătusi 

la punte să s' ducă închişi. 

Cu mare harauă era 

prânzul cându' şi Iu ducea. 

Ma la punte când agiumse 

a maisturlor, ea lă zăse: 

— »Voî, maisturî, ah! voî măraţî! 
cu 'mbăreaţă ce lucraţî! 

Iu e puntea ce adărat, 
şease anî întregî ce lucrat?" 

— „Doamnă, şi noi ne ciudisimù; 
puntea deanda uă ahm'himîî. 



Petrescu: Mostre. 279 

Ziuă şi noapte toţî lucrâmmû (!) 
şi nu putem tea s'uă 'mprustăm. 
Mâîmarlu n& dimândă 
cu giurat nă spregiură: 
Astăzi prânzu cae s'aducâ, 
sâ nu' r al&săm tea să' şî fugă. 
Tu tbemeallie s'lu băgăm, 
puntea să putem s'uă adărăm.^ 

— Ea, laia, nu' şî se duchik 
maisturlî ce' li sburà. 

Pe bărbat-su ma' şî muntrea, 
şi '1 videa că tot plângea. 
Cu dor mare Iu 'ntrebk, 
cât videa că lăcrăma: 

— „Vrutlu a mett gione şi bărbat, 
voiţi s' mî spuni 'ndrept şi curat, 
ti ce plângî şi lăcărmezî? 

Spune 'mî 'ndrept, aşi 'mî bănezî!'' 

— „Vrută, suschîrarea a mea, 
nu easte ti altu ceva; 

îmî căzu 'nelu vruta a mea, 

tu acea groapă, şî trecî de '1 liea!" 

— Tu groapă năsă' şî intră, 
cum bărbat-su li dimândă. 
Ahurhi 'nelu 'şî Iu caftă, 
fâr să ştibă ce va să pată. 
Maisturli 'şî biumusiră, 

cu vhie, fkră de milă. 

Tu tbemeallie uă arăcutiră, 

şi cu chieţirî ş'uă stismusiră. 

Ea, laîa, ma 'lă striga, 

cu milă îlî pălăcărsea. 

Cămile' şî le dipirk, 

perii din cap 'şî arupea. 

De cât vâr' nu nu uă avzia; 

boacea a leî nu' lî s' asculta. 

Eară năsă lă zâçea, 

şi cât putea îlî pălăcărsea: 

„Voî maisturî, ah! voî măraţî! 

pe un graiu s' m' ascultaţî, 



280 Dialectica. 



va sft va zâcû Dinga 'nă oară 
ţâţa să 'mï alâsaţî 'nafarâ^ 
Natlu de foame s* nu 'mî moară. 
Ia pîtriçetï să *mî 4 aducă 
tea să 1 bagû pe ţâţă să sugă. 
Că e micû şi necrescut, 
n'emprustat, multu minut. 
Cum treambur mine, mărata, 
să treambiu'ă şi puntea de Narta! 
Căţî călletorî va si' şî treacă 
cama mulţî să' şî se' neacă; 
câţî perî 'n cap mine 'niî am, 
ahâţî oamenî se s' neacă tr'an! . . 



Tascu Iliescu : L'Escriveta, traduite en dialecte macédo- 
roumain de Munpellie MDCCCLXXxn. 

(3 pagln! de 2 ori) 

Ascăparea aii Dincea di manile Turceşti, 

Mărîtară Dincea mică, ş'di muşuteţa llieî 
Toţî gïonï-Ui o cllimară „lilicea lumi-Uieî". 
Di multu mică Dincea ş'minută ci erk, 
Să 'şî leagă du văieta ş'să 'nvească nu ştia. 
Bărbat-su, gione tiner şi multu muşutic, 
A doûa-zâ dimneaţa 'şî se duse la batic. 
Lunî îşî feciră numpta, şi marţă dipărtă, 
Ş'a lumi-UieÎ lilice să 'Uî crească o alăsă. 
După şeapte anî de zâlle a casă 'şî se turnă, . 

— „Tac! tac!" bătu pi uşe, — „mulliére,- moî, disfâ!^* 
Mumă-sa îUî se spuse: — „Dincea nu ieste atik, 
Am pitrecut' o 'ntre apă, ş'n'ar să vhină" 'llî zâcea, 
„Năsă Turçi-llî mî o luară!" — ,.Şi iu o dusiră?" 
„Nu ştiu, n'o vizuî, ma, cum mi spusiră, 
Cin' sprăcî de zâlle caile, şi poate maî diparte, 
O luară, ş'o tricură d'amare în a parte!" 

— „Va 'mî fac ună căiche subţire ca pergam, 
Şi va s'me duc s'o caftu, tu trup sufflit pân'am. 
S'allag amarea totă, loc-lu a tutulor 
S'o ved nica' nă oră, i cama ghine s'mor!" 



Iliescu: L'escriveta. 261 

El, de açea minuta, tu càiche intră, 
Şi şeapte anï de zâlle, tu amare imnâ. 
S'duse tu multe locurï, şi mulţi întreba, 
Ma di la vâr^nu n^află, ş'ci-va nu înviţă. 
După şeapte anî de zâlle agiumse tu un loc; 
Acolo erk sultan-lu turçescu din Maroc. 
Avnanghia de palate stătu, şi s'minduîa, 
Ş'pi tu firizî-le tote, el laî-lu ma *şî muntrik. 
Aci află 'nă moşe, în caile iu 'şî şidea. 
Şi s'apruchiè de năsă 'ntribând*o 'Uî zâçea: 

— „Ci ieste cula aista, şi aistu palat?" 

— „E palat-lu a sultan-luî, laî gione mărat." 

— „Şi cimi se clliamă feata ci ieste 'ncUis aclo 
Ci sunt şeapte anî de zâlle sultan-lu ci o Io?** 

— „Maca mi 'ntreghî ti disă şi ti numa a llieî, 
Năsă o clliamă Dince, lilicea loc-luî llieî.'* 

— „Tu palat-lu turçescu, cimi s'intru, cum s'm'alin?'^ 

— „I ca derviş turçescu, i ciritor crăştin." 
Se înveseli tu stranie, se feaçe ciritor, 

Şi fară frică intră tu a palat-luî ubor. 
El scose boçe adilliosă şi cu mare dor: 

— „Daţi-mi ti numai DumnizeÛ agiutor!" 
Husmechiara luă pane a 6rfân-luî să 'Ui da. 

— „Dă Iii tine Dince aistuî om, cu mâna ta, 
Eleîmosine, că par' că 'i di tu hira ta." 

— „Caî p6te tea să ştibă că e dit h6ra mea. 
Când nu pot ni puÎ-Ui s'asbiră pân' aûà. 
Naforă maşî de lândurî, altu dit hora mea?" 

— „Disi m'asculţi, feată, dauă sboră să 'ţî grescu: 
Disi că vhinî cu mine, s'alaşî loc-lu turçescu?" 

— „Moï Dafce, husmechiara, bagă measă s'mâcămîi, 
Şi orfan-lu aistu cu noi va să'l çinàmîi." 

Pi measă până fură, pane până maca. 
Aii Dincea arâs-lu din gură nu-Uî păpsea. 

— „Di caî-ţî arâzî aşice, di caî îţî şupurezî, 

Voiù să te 'ntreb, a Dômnà, spune 'mî, aşi 'mî bănezî!" 

— „leu nu 'mî arad di tine, că hiî bărbat-lu a mieu; 
Ma di hilliu sultan-luî ci trembură ti ieû!" 

Fugiră dit palatu, pit culă ellî tricură. 
Şi galbine sculară, cât doi-Ui putură; 



282 Dialectica. 

Se duseră tu ahure, iu erk caï-Ui legaţî, 
S'aleapsirà maï gionï-Ui, ma tinirï, ma muşaţî. 
El acâţă duritl-lu^ şi açel albul ea; 
Imnânda-lul 'ncâlare, ca luna lumbrisea. 
Agïumsira la 'mare; când vrea s'discălick, 
Avzâră ună bôçe; sidtan-lu 'llï avina. 

— „Sultan-lu nă avină, sultan-lu ieste atlk!" 
Sultan-lu tot strigându, a gione-luî zâçea: 

— „Amalama ci 'mî luaşi, amarea o afumk^ 
Caî-lli ci 'mî arâchişi, loc-lul cutrimburk. 
Cu vhin, cu pane caldă, şeapte anî feata hrăniî, 
Tu sirmă, s'tu atlaze ieû o armătusiî. 
Şi nor di hilliû tu minte aveam să o făceam; 
S'erk s'o agîungeareşî, cap-lu vrea să 'llî tăUiam! 

— „Cară cu vhin, cu pane, năsă o brănişî, 
Cară tu atlaze ş'sirmă, o armătusişî, 
Secara aveaî tu minte a hillï-tuï sllï o daï, 
A mea mullieare erk, şi îeîl iară 'mî o luaî! .... 

(Nota: On prononce vh comme le y des grecs modernes; on prononce JU 
comme V l mouillé français ou gli italien.) 



u 



u 



4. Istria. 



F. MiKLOSiCH: Die slavischen Elemente im Rumunischen, 

pag. 59 urm. 

*) Doi omir ămnat-au en ra se caile; ur de jegl aâat-a o 
secură, cglăma: oh! veri, ca am jo afflat. N'am afHat moresti 
sice, sice cella ato, ma aremo afflat. Salec pocle verit-a cegii, 
car gli secura pglierdut, e vesut-a secura en mera Iu cella, car- 
ie vo afflat ; pocnit a maltrate ii sa tato (?) : o morz esmo, cglă- 
mat a jeigl tunce. Compagnu a lui: nu smo moresti sice, ma 
jessam. S'az c'ai tu secura afflat cglămat ai, j'on vo, e no, noi 
amo vo afflat. 

**) Jarna fost'a e cinito race. Fruniga cară avut neberito 
en vero, çuda hrana stata smirom en ră să cassa. Cercecu se 

*),ce, ci = te, ţi; j = tţ gli = italien gli, francez Z mouillé. 
**) Idem; x = j francez, j — t. 



Miklosich: Wanderungen der Rumunen. 2oô 

bodit su painint, patit-a de home e de race. Rogat-a donche frii- 
niga, neca egl du je salée mùnea sa xivi. E fruniga siée : juva 
ai tu fost, en jirima de vera? Saç che n'ai tu tunce a te xiv- 
glenge prepravit? En vera siss-a cercecu, cântat am, mi diver- 
tit-am, car gli trecut. E fruniga ersuch: s'ai tu en vera cântat, 
avinoce, che i jarna e tu xoca. 



TatcU nostru.*) 

Caôe nostru carie ăti en ôer, neka se spunè volja a te, 
kum en ôer a§a si pre pemint. Pera nostre, saka zi de nam 
astez. Odprostè nam du^an, ka ai noi odprostim a lu nostru 
duznié. Neka nu na tu vezi en napastovanje, neka na sbaveSt 
dezvaka slabè. Amen. 

Credo*) 

Jo kred en Domnu ôaèe, karle pote tot, karle fakut ôeru 
si pemintu. Si en Isu-kerst filju a lui ensnaskut Domnu a nos- 
tru, karle fost zeônit de sveti Duh, naskut de litaria fete, karle 
fost munôit su Poncie Pilatu, mort zekopejt, mesav in èer sede 
na desne ëaôe, karle pote tot, dende are veri za sendi ôeli vii 
ăi ôeli merci. Jo kred en sveti Duh, svete maja baserike ker- 
stjanske, svete kompanije. Odprostè nam a nostru pekat èivitu 
uèivi. 2ivljenje za vavek. Amen. 



F. Miklosich: Ueber die Wanderungen der Rumunen 
in den dalmatînischen Alpen und den Karpaten. 

Wien, 1879. (pag. 9.) 

De la maja lu sveti Petru, che vire fara din pkè toc anj opt zile.*) 

Sveti Petru avuta ui-a (o) maje, kar a fost kativa muljëre, 
fost avara, grumbo-kuvintaja, ënvidiosa (nenavidna), aveja toc 
şapte mar pekac (pekaci de morte), n'av fakavejt niôur bire (ni- 
ôur bur lucru) ; nu Ij-a fost 2a de niôur, si n'a davejt nia lu niôur. 
^n tot sae zivljenje (pir a vijut) n'a fakut ata lemozina, se nu o 
(ura) sbula dat-a lu un pekljar. Si ja murit-a. Morta kèn (kn) 
a fost, gospodinu (ăijoru) vo pus en pkè. Si ôestu Ijej filju, karle 

*) Ortografie slavică: c = ce, ci; ë = ^j c = ţ; è = ă. 



284 Dialectica. 

fost en ëer, avut -a mare paéion, zaô (perke) luj maje fost -a 
en pkè, sf vavik rugat-a gospodinu (sijoru), si prirugat-a, neka 
Ij faôe ôa bire, serae vo levei dîn pkè, si pure vo en ur kantun 
de ôer, ali serae vo provej, dire stije, se nu saera si revedej en 
sire veri. Sijoru (gospodinu) zis-a: ma kum ver tu ke vo bavu 
fara kèn nigdar n'a fakut bur lukru, ke n*av (n*a) nigdar fakut 
lemozina, Si nia de bire en lume. Zis-a sveti Petru: ma pur 
avut-a de faôe karle bur lukru? n'a fakut nanka ur, jo kmoce 
voj turna kavta en melj libri. Si kolae (kolo) kavtat-a pre ur 
mare libru, si vaede, ka ëastata maja lu sv. Petru en tota vrae- 
ma (pir-a vije fost) n'a ato fakut de bire, si ke n'a niô-ura lemo- 
zina fakut, far de k'av (ke av) o èbula lu ur (un) brizè nu dat 
(poveretu). Zis-a gospodinu sijoru: béni din casta ăbula elj voj 
akordej, ke potè verl sus netezendo-se pre éasta ăbula; ma ver 
vedaè, ke ăi anô va avae sae invidia. Si gospodinu (sijoru) kalejt-a 
casta ôbula, si ja se rempigae (potezae). Atomu de ja s'a kacat 
kita ate suflete, e ja trupae ku . . . . tica ur, cela atu, (ura ôa 
ata), si treile si toc ziôendo: emnac, tja ke voj alje nu klaema. 
Zis-a gospinu (sijor) lu sv. Petru: vezut-aj tu, aj tu vezut, ke am 
jo pravo raôun, ke-j sempro vavik isteăa, e ke ara istesa kativeria. 
Si tunce gospodinu (sijor) mulejt-a ăbula ku ja, si mes-a en fundu 
de pkè. Pre kavtatu pak (riguardu) de svet Petru Ij-a lasat, ke 
un trat de saki anj kèn je zija lu sveti Petru, neka vire fara, e ke 
steje opt (osèm) zile oô si kolo, si se remena pre lume. Infati 
vire fara toc anj, si en ceste opt zile, ke staje fara, face de tote 
sortile, si ne face akèta si /ikèta pati. 



F. MiKLOSlCH: Rumunische Untersuchungen. I. 

Istro- und macedo-rumunisclie Sprachdenkmàler. 

Wien, 1881. (I. Abtheilung.) 

Tatăl nostru, (pag. 2.) 

Caée nostru, karle jesti (éti) en éer, neka se posveta lumele 
tev; neka vire taé kraljestvo; fia tae volja ka Si en éer asa si 
pre pemint. Pâra nostra de saka zi daé a noi àsteze; si las a 
noi nostre dùgurle, ka ăi noi lăsam lu noştri duznié; şi nu n'a 
traze en tentaciun, ma liberaé noi de rev. 



Miklosich: Rumun. Untersuolinngen. 285 

Decalog, (pag. 3.) 
Zaée zapovid lu domnu. 

1. (Mdnéele.) Jo saém gospodinu (èijoru) domni tev, nu ver 
avaé at domnu entru mire. 

2. (Ddjle.) Nu ver klaémà lùmele mev en taStje. 

3. (Tréjle.) Ver posveti dumireka. 

4. (Pàtrele.) Âskuta éaée şi maja şi tot maj betér de tire, 
se*r (se ver) limgo viju fi pre pemint. 

5. (ànéele.) Nu uéide. 

6. (Sàstele.) Nu fade grumb pekat. (nu faé). 

7. (ââptele.) Nu furâ. 

8. (Optele.) Nu lenèi (svidoéi krivo) de te frate (iskrnju). 

9. (Nôptele.) Nu desideréj ata muljera ni at om. 
10. (Zaééele.) Nu desideréj nia de altzï. 



(pag. 4.) En kasa mia n'am ni sviôa, ni ulje, ni speglju, ni 
éaptiru, ni krisu, ni skrigna, ni karta, ni paéna, ni kalemaru, za 
piséj; ni kantrida, za sedaé; n*am ni patu, za durmi; ni anka 
mezolu, za baé; ni skodela din ée munkâ; ni skându, pre karle 
munkâ; ni pirunu ku 6e munkà; ni kutzitu, ku ée tajd; ni lùn- 
gura ku ée sùrbi; ni kupitzu ku ée vadi; ni pugnava, ku ée me 
ra3kopri; ni lanzulu n'am ku ée patu kopri; ni stramasu, pre 
karle raszaëa. 

Proverbe, (pag. 7 — 16.) 

Apetitu vire munkându. 

Asteze mire, mare tzie. 

Bate fljeru, pira-j kad. 

Breku ke latra, nu muéka. 

Bura laémna, faée bur foku. 

Caée şi maja marânku krékele, şi lu feôori legu dintzï. 

Casta lume fakut ie ku skâlele : uri mergu en èos, uri en sus. 

Domnu faée raée dupa roba. 

Draku nu aude predikele. 

Dupa ploja, vire mu§ata vraéma; dupa pust, vire korisma. 

Faée şi taée. 

Foku de slama zalik dure. 

Galjira betéra faée bura ăema. 



286 Dialectica. 

Galjira ke kanta, fakut-a ovu. 

Glasu Iu asiru nu maére en deru. 

Karle are kapu de stekla^ neka nu se bate ku (e)rpa. 

Karle 6ere, afla. 

Karle anse faée, faée za trej. 

Karle faée raôuna far de ostaru, el faée do vote. 

Karle kavta en karta, nu marânka de vitze. 

Karle-j sgorit de apa kada, are frika şi de raée. 

Karle maére ku lupu, uriaé ka èi lupu. 

Karle se faée oia^ lupu'l poidaé. 

Kând ie roisu de saéra, muăata vraeme se spaera. 

Kând kokotu kânta, va fi zi. 

Kând nu se pote bate kalu, se bate sedla. 

Kodri stau (fermi) en lok, ômiri se kontresku. 

Limba n'are osu, ma faée resbi dosu. 

Limba traăe, juva dintele dore. 

Maj bire âsteze ovu, nego mare galjira. 

Niôur mestru nu se naşte. 

Nu-j roşa far de spire. 

O roşa nu faée proliôu. 

Saki ăarpe are sev otrov. 

Sângele traze. 

Tote lâmnele nu sku za foku. 

Totzî èazete nu sku jednak. 

Zi-m, ku éire maéri, şi voj spure, cire jeăti. 



Tréi frats. (pag. 78.*) 

O v6tç foăt-a tréi frats : doi orb, si ur h*a veăut . si tseătsi, 
tréi frats mes-a 'n loû ; vut-a tréi pukse : do sparte si ure vâr de 
kanélç . éapéit-a tréi lyépur: déi ly-a skapât, si ur n'a potùt 
katsâ . térnu nâzat 5 védu o mare ùae, si bâtu k'un kuè de slâme. 
Tséla tse n'a foăt le zitse (: ,,tsire mçre kolé?" — yely ziku: „smo 
tréi frats: déi orb, si ur nu vçde, âren tréi pùkse, do sparte si 
ùr§ vâr de kanéle; mes an n léîî, capçit an trei lyépur: doi a 
skapât si ur n'an potut katsâ". tséla tse n'a foăt le zitse :) ;,yo'm 
trei 61e: do sparte si ùrlç vâr de funt: déjnkve, zitse, talyâtsme, 
munkâtsme, beyétsme skùpa". tâlyç, marâîike, vâvik felele prâ- 



*) Ortografie slavică: insa e^=a; e = â; n =^ n gutural = yy (grecesc). 



Balade. 



287 



zşn . si yo, karF am foăt kol6 — nu my-a vru' da ni ur kuă, 
si ku ur pex n kap m'a (fakut sed^). 



LITERATURA POPULARA. 



Cântec 

(V. Alecsandri, Poesiî populare 

Nani-nani copilaş 
dragul mameî fecîoraş! 
câ mama te-a legăna 
şi mama te-a căuta^ 
ça pe-o floare drăgălaşă 
ca pe-un ângerel în faşă. 

Nani-nani cu mama 
că mama te-a descânta! 
să te facî un viteaz mare 



de leagăn. 

ale Românilor. Bucur. 1866. pag. 381.) 

ca Domnul Stefan cel mare, 
să fiî verde la resboî 
să scapî ţara de nevoî! 

Nani-nani puîul meu 
fericite-ar Dumnezeu! 
să fiî oacheş şi frumos 
ca un soare luminos. 
Fetele să te 'nd răgească 
florî în calea ta să crească. 



Balade. 

(Alecsandri, pag. 186 — 192.) 



Mănăstirea 



Pe Argeş în gîos 
pe un mat frumos, 
Negru Vodă trece 
cu tovarăşi zece: 
Noă meşteri marî 
calfe şi zidarî, 
şi Manoli zece, 
care-î şi întrece. 
Merg cu toţî pe cale 
să aleagă 'n vale 
loc de mănăstire 
şi de pomenire. 
Eată cum mergea 
că 'n drum agîungea 



Argefalui. 

pe un bîet ciobănaş 
din fluer doînaş; 
şi cum îl videa 
Domnul îî zicea: 
„mândre cîobănaş 
din fluer doînaş! 
Pe Argeş în sus, 
cu turma te-aî dus, 
pe Argeş în gîos 
cu turma aî fost. 
Nu cumva-i văzut 
pe unde-aî trecut 
un zid părăsit 
şi neisprăvit 



288 



Literatura populară. 



la loc de grindiş 

la verde alunis?** 

^Ba Doamne, am văzut 

pe unde-am trecut 

un zid părăsit 

şi neisprăvit. 

Cânîî cum îl ved 

la el se răped 

şi latră-a pustîu 

şi urlă-a morţiu." 

Cât îl auzîa 

Domnu 'nveselîa 

şi curând pleca, 

spre zid apuca 

cu noă zidarî, 

noă meşterî marî 

şi Manoli zece 

care-î şi întrece. 



n 



Eată zidul meu! 



Meşteriî grăbîa 
sferile 'ntindea, 
locul măsura, 
şanţurî largî săpa 
şi mereu lucra, 
zidul rădica; 
dar orî ce lucra 
noaptea se surpa! 
A doa zi car 
a treia zi ear; 
a patra zi ear 
lucra în zadar! 
Domnul se mira 
ş'apoî ÎÏ mustra, 
ş'apoî se 'ncrunta 
şi *î ameninţa 
să 'î pue de viî 
chîar în temeliî! 
Meşteriî ceî marî 
calfe şi zidarî, 
tremura lucrând. 



II. 



aicî aleg eu 
loc de mânăstire 
şi de pomenire. 
Decî VOÏ, meşterî marî 
calfe şi zidarî 
curând vă siliţî 
lucrul de'l pomiţî 
ca să* mî rădicaţî , 
aicî să' mî duraţî 
mânăstire naltă 
cum n'a maî fost altă, 
că v'oîu da averî 
v'oîu face boerî, 
ear de nu, apoî 
v'oîu zidi pe voî, 
v'oîu zidi de viî 
chîar în temeliî!" 



zi lungă de vară 
zioa pân' în seară. 
Ear Manoli sta, 
nicî că maî lucra, 
ci mi se culca 
şi un vis visa, 
apoî se scula 
ş' astfel cuvânta: 
„Noă meşterî marî, 
calfe şi zidarî! 
ştiţî ce am visat 
de când m'am culcat? 
O şoaptă de sus 
aevea mî-a spus, 
că orî ce-am lucra 
noaptea s'a surpa, 
pân'om hotări 
în zid de-a zidi 
cea 'nteî soţîoară 
cea 'nteî sorîoară, 
care s'a ivi 



Balade. 



289 



mânï în zïorî de zi 
aducând bucate 
la soţ ori la frate. 
Decî daca vroîţî 
ca să isprăviţî 
sfânta mănăstire 
pentru pomenire^ 
noî să ne-apucâm 
cu toţî să glurăm 



III. 



Eată 'n zïorï de zi 
Manea se trezi, 
s'apoî se sui 
pe gard de nuele ^ 
şi maî sus, pe schele 
şi 'n câmp se uita 
drumul cerceta. 
Când, vaî! ce zărîa? 
Cine că venîa? 
Soţîoara luî 
âoarea câmpuluî! 
Ea s' apropiea 
şi iî aducea 
prânz de mâncătură 
vin de beutură. 
Cât el o zărîa 
inima-î sărîa, 
în genuchî cădea 
şi plângând zicea: 
„Dă, Doamne, pe lume 
o ploae cu spume, 
să facă pârae 
să curgă şiroae, 
apele să crească 
mândra să 'mî oprească, 
s'o oprească 'n vale 
s'o 'ntoarcă din cale!" 
Donmul se 'ndura 
ruga 'î asculta 
norii aduna 

G ASTER, Chrcstomatie român&. II. 



şi să ne legăm 
taîna s'o păstrăm; 
ş'orî ce soţîoara 
orî ce sorîoară 
mânï în zîorl de zi 
înteî s'a ivi 
pe ea s'o jertfim 
în zid s'o zidim!" 



cerîu 'ntuneca. 

Şi curgea de-o dată 

ploae spumegată, 

ce face pârae 

şi umâa şiroae. 

Dar orî cât cădea 

mândra n'o oprîa, 

ci ea tot venîa 

şi s' apropia. 

Manea mî-o videa 

inima-î plângea 

şi ear se 'ncbina 

şi ear se ruga: 

„Suflă, Doamne-un vânt 

suflă '1 pe pământ 

braziî să-î despoae 

paltinî să îndoae 

munţiî să răstoarne 

mândra să'mî întoarne, 

să mî-o întoarne 'n cale 

s'o ducă de vale!" 

Domnul se 'ndura 

ruga-î asculta 

şi sufla un vânt, 

un vânt pre pământ, 

paltinî că 'ndoîa, 

brazî că despoîa 

munţiî răsturna; 

eară pe Ana 

nicî c'o înturna! 

19 



290 



Literatura populara. 



Ea mereu venYa 
pe drum şovăîa, 
şi s' apropia; 

Meşterîî ceî marî 
calfe şi zidarî, 
mult înveselîa 
dacă o videa; 
ear Manea turba 
mândra 'şî săruta 
în braţe-o lua, 
pe schele-o urca, 
pe zid o punea 
şi glumind, zicea: 
„Stăî mândruţa mea 
nu te spăriea 
că vrem sâ glumim 
şi să te zidim!" 
Ana se 'ncredea 
şi vesel râdea. 
Ear Manea ofta 
şi se apuca 
zidul de zidit, 
visul de 'mplinit. 
Zidul se suîa 
şi o cuprindea, 
pân la gleznişoare, 
pân la pulpişoare. 
Ear ea, vaî de ea! 
nicî că maî ridea 
ci mereu zicea: 
„Manoli, Manoli, 
meştere Manoli! 
Agîungă-ţî de şagă 
că nu 'î bună, dragă. 
Manoli, Manoli, 
meştere Manoli! 
Zidul rău mă strânge 



şi amar de ea 
eată c'agîungea! 



IV. 



trupuşoru'mî frânge!" 
Ear Manea tăcea 
şi mereu zidea, 
zidul se suîa 
şi o cuprindea 
pân la gleznişoare, 
pân la pulpişoare, 
pân la costişoare, 
pân la ţâţişoare. 
Dar ea, vaî de ea 
tot* mereu plângea 
şi mereu zicea: 
„Manoli, Manoli, 
meştere Manoli! 
Zidid rău mă strănge 
ţâţişoara'mî plânge 
copilaşu'mî frânge!" 
Manoli turba 
şi mereu lucra. 
Zidul se suîa 
şi o cuprindea 
pân la costişoare, 
pân la ţâţişoare, 
pân la buzişoare, 
pân la ochişorî, 
în cât, vaî de ea! 
nu se maî videa, 
ci se auzîa 
din zid că zicea; 
„Manoli, Manoli 
meştere Manoli! 
Zidul rău mă strânge 
vîaţa mi se stinge! 



Balade. 



291 



Pe Argeş în gîos 
pe un mal frumos, 
Negru vodă vine 
ca să se închine 
la cea mănăstire, 
falnica zidire; 
mănăstire naltă 
cum n'a maï fost altă. 
Domnul o privîa 
şi se 'nveselîa 
şi ast-fel grăîa: 
„Voî, meşterî zidarî 
zece meşterî marî! 
spuneţi'mî cu drept 
cu mâna la pept, 
de-aveţî meşterie 
ca să' mî faceţî mie 
altă mănăstire 
pentru pomenire 
mult maï luminoasă 
şi mult maï frumoasă?^ 
Ear ceî meşterî marî 
calfe şi zidarî 
cum sta pe grindiş 
sus pe coperiş, 
vesel se măndrîa 
ş' apoî răspundea: 
„Ca noî, meşterî marî 
calfe şi zidarî 
alţiî nicî că sănt 
pe acest pămănt! 
Află, că noî ştim 
orî cănd se zidim 
altă mănăstire 
pentru pomenire, 
mult maî luminoasă 
şi mult maî frumoasă!" 
Domnu-î asculta 
şi pe găndui'î sta, 
apoî poroncîa. 



schelele să strice 
scărî să le rădice; 
ear pe ceî zidarî 
zece meşterî marî 
să mi-î părăsească 
ca să putrezească, 
colo pe grindiş 
sus pe coperiş. 
Meşteriî găndea 
şi eî îşî f^cea, 
aripî sburătoare 
de şindrilî uşoare, 
apoî le 'ntindea 
şi 'n văsduh sărîa ; 
dar pe loc cădea 
şi unde pica 
trupu' şî despica. 
Ear bîetul Manoli 
meşterul Manoli 
cănd se încerca 
de a se arunca, 
eată c'^auzîa 
din zid că eşîa 
un glas năduşit, 
un glas mult îubit, 
care greu gemea 
şi mereu zicea: 
„Manoli, Manoli 
meştere Manoli I 
Zidul rău ma strănge 
ţăţişoara'mî plănge 
copilaşu'mî frănge 
viaţa mi se stinge!" 
Cum o auzîa 
Manea se perdea 
ochi-î se 'nvelîa; 
lumea se 'ntorcea 
noriî se 'nvărtea, 
şi de pe grindiş 
de pe coperiş 

19* 



292 



Literatura populară. 



mort bîetul cădea! 
Ear unde cădea 
ce se maî ftlcea? 
O fontâaâ lină 



cu apă puţină^ 
cu apă sărată 
cu lacrimî udată! 



1 



MntON POMPILIU: Balade populare române. Jaşî 1870. 

Marca şi Turcu. (pag. 21 — 24.) 



Colo 'n jos pe Nistru 'n jos 

peste plaîul cel frumos, 

unde Nistru se coteşte; 

Ia masă de solzi de peşte^ 

beu voiniciî călăreşte, 

şi be Marcu 

săracu 

şi cu Turcu 

păgănu, 

şi cu muma Marculuî 

ibovnica Turculuî. 

Turcul be şi nu prea be 

şi be bere de ce rè; 

el berea cu viclenie 

să n' ajungă la beţie; 

Dară Marcu 

săracu 

el bea vinu 

de cel mai bunu, 

tot copul 

şi galbenul, 

şi felea şi talerul, 

picătura şi zlotul. 

Multe copurî el sferşea 

negura ochi'î prindea, 

şi de-odată ameţea, 

pe masă capul punea 

şi în grabă adurmea. 

Eară Turcu 

păgănu 

om fricos la vetejie 

dar meşter în viclenie. 



îute paloşul trăgea 
într' un picîor se 'nvărtea 
capul Marculuî să '1 îea. 
Dară sluga Marculuî, 
credincîosu stăpânuluî 
cuvântă păgânului: 

— „Turcule, 
boïerïule! 

len dă' mî vreme puţintel 
ca să m' apropiu de el, 
să mă plec şi să '1 sărut 
căcî nu Foîu vedea maî mult. 
L' am slujit de mititel 
şi sămbria m'i la el." 

— Dânsul nu To sărutat 
ce cu dinţiî To muşcat, 
Marcu de s'o deşteptat: 

— „Aleî slugă, filtul meu, 
ce me muşcî tu aşe rău 
doar' nu te-aî fôcut dulău? 
de micuţ eu te-am avut 

şi tu asta n'aî fôcut!" 

— „Scoală Marcule, stăpâne 
că 'î amar şi vaî de tine, 
uîtă Turcul 

păgânul 

că el paloşul trăgea, 

într' un picîor se 'nvărtea 

Marcule, capul să-ţî îea." 

Atuncî Marcu 

voînicu 

aşa mult nu se găndea, 



Balade. 



293 



paloş de argint scotea 
într' un picîor se 'nvàrtea 
şi da una de cea grea: 
capul Turcului sărea^ 



şi de-adura se ducea 
în albia Nistruluî 
lângă pîatra Corbuluî. 



Gheorghiţă şi mireasa 

Pe drumul Oràziiï 
merg carăle Gheorghiţiî, 
ducu-se după nevastă 
colo 'n ţara ungurească; 
cel cu sare 
me maï tare^ 
cel cu vin 
me maï lin; 

cănd Gheorghiţă andălîa 
maică-sa din graîu grăîa: 
— „Gheorghiţă, binele meu 
bagă 'n samă, ce 'ţî spun eu : 
Nu 'ntra 'n casă nechemat 
nu be pahar ne 'nchinat!" 
Dar Gheorghiţă baîu n'avea; 
când la socri ajungea 
intra 'n casă nechemat 



lui. (pag. 27—28.) 

berea pahar ne 'nchinat. 
După masă se punea 
şi pe când se veselea 
fiîgurî grele mi'l prindea; 
când era la miază-noapte 
Gheorghiţă trăgea de moarte ; 
când de zuă se crepa 
Gheorghiţă sufletu-şî da; 
car nevasta luî ojpfca: 
— „Bată-te focu, nănaş 
cu cine mă cununaşî? 
cu cununa rugului 
să n'am traîul prunculuî: 
asară fuseî fecîoară, 
mîază-noapte nevestîoară, 
ear aciun în zorî de zuă 
eacătă-mă şi văduă." 



SlMEON Î'l. Marian: Poesiï poporale române I. 

Cernăuţi 1873. 

(Balade. Cântece bătrâneşti.) 
lovită şi moşul său Balaban, (pag. 71 — 86.) 



1. 



Frunza verde, lemn dubit, 
laşul nostru cel vestit 
a rămas negru pârlit .... 
Este-o masă 'nrotilată 
mândră, galbănă de peatră, 
toată din cîocan lucrată, 
de boerî încunjurată. 



Beu boeriî, se cintesc (! 1. cin- 
mânâncă şi sfâtuesc. [stesc), 
Dar^ cine se veseleşte 
maï cu samă cin' meseşte? 
Balaban şi cu lovită, 
ce'i este nepot de viţă 
şi fecîor de Novăciţă! 



294 



Literatura populară. 



Şi nepotul său lovită 
bea paharul neurat 
8ta la masă ne 'mbiat. 
Eară moşul Balaban^ 
care-î bun de eartagan^ 
spre lovită se 'ntorcea 
şi din gur' aşa 'i zicea: 
„Aleî nepoate lovită! 
măî lovită; măî bădiţă^ 
fecîoraş de Novăcită! 
Spune'mî mie adevărat 
ce beî pahar neurat, 
şezî Ia masă ne 'mbiat! 
n'aî strae de primineală, 
ori n'aî banî de cheltuială?!" 
Ear' lovită asculta 
şi din gură 'i cuvânta: 
„Am strae de priminîală, 
c'aş putea 'mbrăcă o tară; 
şi am banî de cheltuîală 
c'aş putea hrâni o tară ! . . . 
Mie vremea mi-a venit 
vremea de căsătorit, 
potrivnică n'am găsit 
orî şi cât m'am ostenit : 
noauă aï 
pe noauă caî, 
pe totî noauă i-am spetit 
şi pe totî i-am cîumpăvit, 
potrivnică n'am găsit 
nicî la stat, nicî la purtat, 
nicî la papuc de *ncăltat, 
nicî pe pusul strutuluî 
nicî pe mersul drumuluî; 
dară eu când mi-am venit 
şi în nuntru m'am vârât 
în târgul Odriuluî 
la curtea Subasuluî, 
mândră zână mî-am zărit, 
bună mî-ar fi de răpit 
şi n'am cal de isbândit!'^ 



Moşul său când auzîa 

se sculă şi-apoî zicea: 

„Aleî nepoate lovită, 

măî lovită, măî bădiţă 

fecîoraş de Novăcită ! 

pe min' de me'i asculta 

de'i voi şi de mi'i da: 

tot pe anî 

burduv de banî, 

şi pe lună 

pungă plină, 

pe tot sfertul 

galbănul, 

cal pe gândul tău ti-oîu da 

de ti'i face dobânda!" 

lovită când auzîa 

mantaua jos întindea 

de treî orî cu banî o 'mplea 

moşuluî său că mi-o da. 

Balaban, cum mi- o lua 

în pivniţă se băga 

pe Negrul că mi'l scotea, 

pe Negrul 

pe Besnicul. 

La lovită se ducea 

luî în mână că i'l da; 

dimpreună cu dânsul 

cu Negrul, cu Besnicul 

ia dat încă şi-un bicîut 

carele-avea în vârvut 

o litră de argintut- 

lovită se întindea 

la Negrul mi se ducea 

de dărlog că mi'l prindea 

şi pe el se arunca, 

bicîu 'n mână'l apuca 

şi de acolo purcedea .... 

Mi'l strângea dintr' un dârlog 

şi sărîa câte-un prilog, 

mi 4 plesnea peste îoie 

şi sărîa câte-o moşie. 



Balade. 



295 



Mi'l plesnea peste spinare, 
sârîa doauă, treî hotare . . . 
Şi s'a dus lovită dus 



pân la curte ce-a ajuns, 
la curtea Subasuluî 
în târgul Odriuluî. 



II. 



La curte când a ajuns 

se primbla în jos şi 'n sus 

prin târgul Odriuluî, 

pe marginea drumuluî, 

Negrul ostoindu-şi'l, 

de spume stergendu-şi*!. 

Negrul mi se ostoea 

de spume se cui*aţîa. 

El tot una se uîta 

şi tot una îmî ochîa 

la curtea Subasuluî, 

prin fereasta curţiî luî, • 

doară zina mî-a zări 

doară mî-o poate-amăgi 

şi cu dânsa a fugi. 

Şi pe când se preumbla 

feţişoara mi'l zărîa^ 

mult de el se minuna 

căcî ea nu mi'l cunoştea, 

şi în minte'şî socotîa: 

ce voînic e acesta 

cu ochî negriî ca mura, 

cu părul 

ca corbul; 

ce voînic 

pe cal murg, 

aşa creţ 

şi isteţ, 

de priveşte 

şi'mî ocheşte 

Ta mea mică 

ferestuîcă? 

Astfelîu după ce gândi 

din curte-afară eşi, 

şi 'n grădină se ivi 



acea mândră feţişoară 
rumănă şi sprinteneoară, 
privind străsturelele 
cum cresc micşunelele; 
privind floricelele 
cum îsî dau miroasele. 
lovită, când mi-o vedea 
de dânsa s' apropiea 
şi din gur' aşa4 zicea: 
„Aleleî, tu zinişoară, 
zinişoară, verişoară! 
tatăl tău 
cu tatăl meu 
eî au fost doî frăţiorî 
şi noî sântem verişorî, 
şi tu 'mî eştî o verişoară 
tocma ca şi-o sorioară, 
îan întinde-o garofeoară 
s'o miros în astă oară, 
să 'mî alin cea inimîoară, 
s'o alin să nu mă doară. 
Ian intinde-o garofiţă 
din a ta dalbă mânuţă !*" 
Fetiţa când '1 auzîa 
de el mult se minuna 
şi din gură mi4 zicea: 
„Măî voînice, voînicele 
măî bădiţă, fôrtatele! 
cum de-ajungî la floricele 
să aîbî din manele mele?" 
Şi cum zise acestea 
maî mult nu se cugeta 
ci pe loc că mi se da, 
floricele aduna 
şi- un struţuşor îî fecea 



296 



Literatura populară. 



la zâplaz mi se ducea 
luî loviţă'l întindea. 
Dar lovita cel viclean, 
nepotul luî Balaban 
samă florilor nu da, 
mâna pe dânsa punea 



şi pe murg mi-o asvàrlïa, 
pintenï Negrului dădea 
şi de-acoalea purcedea 
şi spre casă se 'ntorcea, 
de nime nu '1 cunoştea 
şi nime nu mi'l vedea. 



III. 



Subasul când auzîa 

ceea ce-i se 'ntîmpla, 

că lovită voînicul 

voînicul şi vicleanul, 

feţişoara i-a furat 

şi cu dânsa a plecat, 

a 'nceput a lăcrăma 

a plânge şi-a suspina 

veste luî Dârvicîu a da. 

Ear' Dârvicîu când auzîa 

un ochîu îî plângea 

altul îî râdea. 

Apoî ce 'mî fttcea? . . . 

Mi se socotîa 

şi în grajdî mergea 

pe Neagra scotea: 

pe Neagra, 

pe Besnica, 

nicî cu frâu 

nicî fera frâu, 

ci c' un căpestrel 

slab şi supţirel; 

cu pedică 'n gură 

ce n'avea măsură, 

şi cu scărî la şea, 

carile era 

aşa de friunoase^ 

ca şi doauă broscî ţâstoase. 



Şi cum mi-o scotea 
pe ea s' asvârlea 
şi-apoî purcedea, 
şi mergea ca vântul 
ne-atingând pământul. 
Şi mi-o strângea de dârlog 
şi sărea câte-un prilog; 
mi-o plesnea peste îoie 
şi sărîa câte-o moşie. 
Şi o pălea peste spinare 
şi sărea peste hotare. 
Pământul se resuna 
pe unde Neagra câlca. 
Şi, zău, mult că nu era 
pe voînic maî ajungea, 
lovită când mii vedea 
amarnic se spăriea 
.că 'şi-a perde mândruţa; 
decî din gur' aşa striga: 
„Moşule hăî, Balaban! 
ce eştî bun de eartagan * 
şi taî boeri 'n divan, 
saî fuga şi vin' aicî, 
că m' ajunge cel Dârvicîu, 
şi Dârvicîu de m'a ajunge 
sufletul de loc mii stânge, 
şi capul mi Ta tăea 
şi puîcuta mi-a lua." 



IV. 



Balaban când auzîa 
în pivintă că intra. 



pe Galbăna mi-o scotea 
nicî cu frâu 



Balade. 



297 



nicï fôra frâu, 
ci c' un câpâstrel 
slab şi subţirel. 
Şi cum mi-o scotea 
pe ea s' asvârlea 
şi-apoî purcedea, 
şi mergea ca văntul 
ne-atingând pământul; 
căcî cănd mi-o plesnîa 
Galbâna sărea 
ca şi pasărea .... 
Şi s'a dus^ s'a dus 
la loviţ' ajuns. 
Şi cum ajungea 
şi Dârvicîu sosia, 
şi Dârvicîu pufuea 
şi mi se roşîa 
şi-apoî se rostîa^ 
cătră tânărul lovită 
fecîoraş de Novăciţă 
nepotul luî BalabaU; 
ce'i voînic de eartagan 
şi bagă frică 'n duşman. 
Balaban cum mii vedea 
că astfelîu se includea 
de dânsid mereu râdea 



căcî de el frică n'avea, 
şi spre el se întorcea 
şi din gură mi'i ziceĂ: 
„Ho! ho! voînic Dârvice! 
nu face vraibe pe-aice! 
tinerii fac iftjbUe 
noî bătrânii păcile! . . . ." 
Ear' Dârvicîu aşa zicea: 
„Balabane^ viţă rea! 
pe min' de me'i mânia 
capul mi ţi-Foîu tăea 
şi la corbi te-oîu arunca !** 
Balaban când Tauzia 
amarnic se mâniea^ 
paloşul că mii scotea 
pe palmă mii învărtea, 
la musteţe mii cerca 
la musteţe că prindea^ 
şi-apoî de loc mii titea 
în faţa buricului 
pe la furca peptuluî 
imde-i greu volnicului 
Şi de loc că mii pălîa 
sângele mii năbuşîa 
jos de pe cal că pica 
şi calul alăturea. 



V. 



Balaban încălica 
şi de-acolea purcedea 
cu nepotul său lovită 
şi cu mândra copilită. 
Eară 'n urma lor venîa, 
venîa Turcii ca ploaea^ 
Tătarii ca năsipul 
de-acoperîau pământul. 
Ear' volnicul Balaban, 
care-i bun de eartagan, 
de nime nu se temea 
„vie! vie!" tot zicea. 



Şi orî care cum venîa 
orî care s' apropiea 
Balaban pe eî sărîa* 
dimpreună cu lovită, 
fecîoraş de Novăciţă, 
şi de zilei mântuîa, 
capurile le tăea, 
nul tăea cum se tăea, 
ci mii tăea ca grâul 
şi mii clădîa ca stogul. 
Şi după ce mii tăea 
corbilor mii asvârlea . , 



298 



Literatura populară. 



Earâ eî se întorcea 
spre casă tustreî mergea: 



Maî ziceţî boerî „amin," 
v'am cântat cântec deplin, 
şi VOÏ maî zice una 
maî pe sus decât asta, 



Balaban şi cu lovita 
şi cu tânăra fetiţă. 



dacă şi mie mi'ţî da 
un pahar de vin pelîn 
gâtul să mii maî alin! 



Teodor T. Burada: O Căletorie in Dobrogia. Jaşi 1880. 



Maica bătrână. 

Primblă-mi-se primbla 
pe cel mal de gărlă, 
cea maîcă bătrănă 
cu brăul de lănă 
de lănă seină, 
de păr de cămilă; 
din drug îndrugănd, 
^din furcă torcănd 
din gură 'ntrebănd: 
„Dunăre, Dunăre, 
drum fâr' de pulbere! 
şi fâr' de hăugaş, 
trup mult drăgălaş! 
De aî fi vorbitoare 
şi 'ndatoritoare 
eu că te-aş ruga 
şi te-aş întreba 
de-un drahîu al meu, 
ce Fam perdut eu ; 
tu nu Taî văzut 
de valurî bătut, 
de malurî izbit, 
de coscaî scobit? 
De Taî fi văzut 
Faî fi cunoscut: 
un flăcău înalt, 
nalt şi sprăncenat; 



(pag. 113 — 118.) 

feţişoara luî 
spuma lapteluî, 
coala de hărtie 
de la prăvălie, 
chiculiţa luî 
spicul orzuluî, 
cănd e revărsat 
la vreme de plouat, 
creşte 'n foae lat; 
mustecîoara luî 
spicul grăuluî, 
cănd se părgueşte 
lumea-1 îndrăgeşte; 
sprincenele luî 
pana corbuluî, 
pană neboită 
nesulemenită ; 
ochişoriî luî 
mura cămpuluî, 
coaptă la rezoare 
ferită de soare, 
coaptă la pământ 
ferită de vănt.** 
— Dunărea privea 
şi aşa grăea: 
„măîcuţă bătrănă 
cu brăul de lănă 



Balade. 



299 



de lână seină; 
de păr de cămilă! 
şi de Tam văzut 
nu Fam cunoscut. 
Dar tu să te ducî 
în colo s'apucî, 
la sora mea ceaţă 
ce acum se 'nalţă; 
că e maî mare 
maî înecătoare 
şi 'ntunecătoare; 
poate Fa văzut 
şi Ta cunoscut." 

— Cea maîcă bătrănă 
cu brăul de lănă 

în genuncliî cădea 
şi la cerîu privea, 
şi mi se ruga: 
„De s'ar îndura, 
eu m'aş bucura; 
Domnul să mă facă 
o neagră corboaîcă, 
din aripî să sbor 
colo să scobor." 

— Domnul auzea 
corboaîcă-o fôcea; 
Dunărea trecea 

şi se ducea 
de întăluQa; 
cea ceaţă 
negureaţă. 
Cum a întălnit-o 
în drum a oprit-o, 
din gură-a 'ntrebat-o: 
„Tu ceaţă 
negureaţă ! 
de aï fi vorbitoare 
şi 'ndatoritoarC; 
eu te-aş întreba: 
n'aî văzut cum- va 
un drahlu de-al meu. 



măndru nalt fiăcăU; 
munţiî ocolind 
din gură căntănd? 
De nu Faî văzut 
de valurî bătut; 
de malurt izbit 
de coscăî scobit? 
că tu eştî maî mare 
şi 'ntunecătoare!" 

— Cea ceaţă 
negureaţă 

din gur'ăî grăea 
şi aşa-i zicea: 
„Măîcuţă bătrănă 
cu brăul de lănă 
de lănă seină 
de păr de cămilă: 
ba eu Fam văzut 
şi Fam cunoscut; 
la malul măriî; 
în marginea ţăriî; 
la umbra de perî, 
de perî şi de merî, 
de păgănî gonit, 
de gloanţe rânit 
la pământ trântit!" 

— Ea mereu mergea 
pană ajungea 

în vărfiirî de perî 
de perî şi de merî. 
Colo se punea 
şi în jos privea, 
pe el mi'l zărea 
şi mii cunoştea, 
şi ea începea 
de mii cloncăea. 
Dar el ce-mî fàcea? 
arcul mii lua 
şi îl încorda 
Atuncî ea grăea: 
„nu mă săgeta 



300 



Literatura populară. 



că sânt matca ta! 

Nu te cloncăesc, 

ci eu te jălesc." 

— Dar el ce 'mî fàcea? 

Din gura grăea: 

„De eştî mîtfca mea, 

du-te tu în grabă 

leacurî de îmî adă, 

la rănile marî 

nişte erburî târî, 

la rănile micî 

nişte erburî dulcî, 



ca să mă vindecî." 
— Şi ea se ducea 
în grabă venea, 
erburî aducea, 
erburî dulcî lăsa, 
erburî târî lua. 
In grabă să-î treacă 
acasă să'l ducă. 
Dar nu-1 vindeca 
ci îl omorea. 
Şi ea se scărbea 
lăngă el murea! 



Mihnea Vodă. 

In şesul Scăenilor, 
lunca Măgurenilor, 
Mihnea Vodă cel vestit 
cu-a luî oaste-a tăbărit, 
multe corturî me-a fecut 
multe multe 
şi mărunte, 

tot corturî de ipingele, 
maî marî şi maî mărunţele. 
Dar maî multe-s tătăreştî 
care 'n lume nu găseştî. 
La mijloc de corturele 
maî marî şi maî mărunţele, 
este-un cort mare rotat 
cu creştetul naramzat, 
cu sforile de matasă 
împletite toate 'n şese, 
cu ţeruşiî de argint 
cum n'a fost nicî că maî 
cu maîugî de acioî [sânt; 
cum nu se află pe la noî. 
Pe pământ ce-i aşternut 
şi cu ce ăî învălit? 
covor verde de matasă, 
de matasă tot aleasă, 
peste covor chiroţica 



(pag. 205—210.) 

de cea mândră picăţică, 
peste tot ăs mese întinse, 
jur împrejur maî sânt puse, 
pemişoare mititele 
stau boeriî tot pe ele, 
pe la patru colţurele 
tot cu scumpe petricele, 
petricele nestimate 
care 'n lume nu se poate. 
La masă cine se vede? 
Domnul Mihnea Vodă şede 
cu cate treî fraţt Bujeştî 
şi cu amăndoî Capleştî. 
Ear colo la capul meseî, 
lăngă cel stălp gros a uşeî 
şede Neda părcălabul 
înţeleptul, chibzuitul, 
temeîul rezboailor 
şi nădejdea oştilor 
şi fruntea boerilor. 
Mihnea Vodă se sculă 
de departe se uîtă, 
pe drumul Tabanuluî 
pe şleahul Tataruluî. 
Calea Bucureştilor, 
asupra Scăenilor 



Balade. 



301 



mare pulbere zărea 
şi Ia masă ear intra^ 
şi din gură aşa grăia: 
„Aleî! VOÏ ostaşilor 
sfetnicî marî^ boerilor, 
VOÏ beţî şi vă veselîţî 
nicăîurea nu găndiţî. 
Eu afară am eşit 
mare pulbere-am zărit." 

— Boeriî atuncî grăia: 
„Aleî! tu Vodă Mihnea^ 
şezî la masă şi mănăncă 
şi nu te scula tu încă; 
vr'un vărtej din cer lăsat 
poate peste drum a dat^ 
pulberea de-a ridicat 
cămpul că Fa apucat. 

Ear de-a fi vr'o oaste grea, 
Doamne, pe la noî să dea, 
şi'i sta Doamne te-î uita, 
şi'i vide noî ce-om lucra." 

— Vorba bine n'o sferşea, 
eată mări că sosea, 
Radu din Calonfireştî, 
cum ăl vezî încremeneşti: 
de triî orî ăî ocolea 
bună zîoa le dădea, 

şi eî că ÎÏ mulţămea. 
Frate cu Mihnea era 
şi eî că nu se ştiea. 
Radu din gură-i grăîa: 
„Ştii tu Doamne, orî nu ştiî ? 
ân ţar'a 'ntrat Tatariî! 
Pe maîca me-a robit 
pe copiî me-au omorit. 
In Bucureştî a intrat 
bisericele a prădat! 
Prin ele că au trecut 
grajdî de caî le-au făcut! 
Maîca precistă cea sfântă 
între căî ămî stă zvărlită! 



Să-mî daî pe treî fraţî Bujeştî 
şi pe amăndoî Capleştî 
şi pe Neda părcălabul 
înţeleptul, chibzuitul 
temeîul rezboailor 
şi nădejdea oştilor, 
şi fruntea boerilor." 

— Domnul Mihnea că'i grăîa 
„Eu Bujeştiî nu ţi-oî da, 

că Bujeştiî viclenî sânt, 

cum nu găseştî pe pământ; 

la pomană 

dau năvală, 

la rezboî 

dau 'napoî. 

Radule eu ţie da-voî 

pe Capleştiî amândoî, 

şi pe Neda părcălabul 

înţeleptul, chibzuitul." 

Eî atuncî încălecau 

şi 'nainte eî plecau. 

— Radu din gură grăîa: 
„Aleî! voî Capleştilor, 
inima voînicilor, 

băteţî voî mijloacele, 
îară eu marginile. 
De la voî ce va scapă 
de la noî nu s'a/nturna." 

— Capleştiî că respundea: 
„Unde Doamne s*a văzut, 
unde s'a maî pomenit, 
slugî să bată mijlocul, 
marginile stăpănul." 
Paloşu 'n mână luau 

şi 'n Tătarî eî năvăleau, 
mare drum că eî feceau, 
cu pământ ăî mestecau. 
Pan' era soare 'n chindie 
remasă Tatarî o mie. 
Nicî soarele n' asfinţea 
şi Tatariî se sElrşia. 



302 



Literatura popular:\. 



Gruea Jiul luî Baba Novac, căpitanul lui Mihăîu. 



P'acea lungă Dunăriţa 

merge, merge-o şaîculiţă, 

cu postav verde învelită 

pe dinăuntru zugrăvită. 

Dar în ea 

cine 'mî şedea 

cu sluga nevrednica? 

Gruea, fiul luî Novac 

luî Novac, 

Baba Novac. 

Turciî stau pe zidurile 

ca cîorile în prunturile. 

Vântul mare vapora, 

chica Grueî s'înfoca. 

Turciî când vedea, fugeau 

şi 'napoî nu maî priveau. 

Iar sluga nevrednica 

câtre Turciî s'adresa, 

de necaz foc se fttcea 

şi aşea le răspundea: 

„Turcilor! nevestelor 

ce fugiţî voî blesmelor? 

Asta-e Gruea luî Novac 

luî* Novac 

Baba Novac. 

El acuma este beat 

este beat, câîne turbat; 

spune-ţî mie înadins 

ce 'mî daţî ca să vil dau prins 

şi legat şi ferecat 

să nu maî fie de scăpat?" 

— Turciî luî îî răspundeau 

ş'ast fel îî fegăduîau: 

„Ţi-om da galbenî, şaîca plină 

numaî să nil daî în mână." 

Iar sluga nevrednica 

pe el mâna îşî punea, 

îl lega şil fereca 

aşa cum Gruea dormea, 



tot cu sârma de mătase 

ce pătrunde pân' la oase. 

Turciî şaîca o umplea 

cu cărbunî o îndesea, 

cu galbenî o pospoîa 

pre d'asupra şi îî da. 

Turciî mâna când puneau 

pe Gruea îl pâlmueau 

îar alţiî îl judecau 

şi alţi ţeapă îî pregăteau. 

Gruea se desmetecîa 

tare ca un leu răcnea, 

legăturile îşî plesnea. 

Turciî se înfiorau, 

dar sârma de mătase 

tae carnea pân la oase. 

Gruea capu' şî ridica 

un corb croncânind vedea, 

către el s'adresa 

şi din gură aşa-i grăîa: 

„Corbe, corbe, frate corbe! 

spune 'mî ce sânt aste vorbe? 

spune 'mî ce tot croncăneştî 

or de mine te găteştî? 

Ţine inclusul meu 

şi du '1 unde voesc eu: 

în munţiî Gatrinuluî 

în pădurea Pinuluî, 

la ceardacu luî Novac 

luî Novac 

Baba Novac; 

şi-ţî voîu face s'aî mâncare 

multe lunî de saturare." 

— Corbul inelul lua 

în acel munte îl ducea; 

Novac la masă şedea 

supt un pom s'adăposta. 

Corbul pe sus croncânea, 

îar Novac îl asculta; 



Balade. 



303 



către nepot s'adresa 
cu care se ospăta: 
^Măî nepoate! màï lovite! 
îa maî adu o ploscîţă^ 
şi îa flinta mea din cuîu 
şi dă 'n îl corb săi răpuî; 
căcî el bine nu gândeşte 
ci de rău nouă cobeşte." 
— Corbul când aşa auzîa 
d'asupra meseî sbura 
şi inelul îl lăsa 
în farfurie a cădea, 
pe care Novac mânca. 
Şi 'ncepu a se mira. 
Dar Novac când îl văzu 
îndată 1 recunoscu 
de la masă se sculă 
haînele sale îşî schimbă; 
lasă gugîuman domnesc, 
şi potcap călugăresc 
îşî puse 'n capul luî, 
în faţa nepotuluî; 
lepădând haîne domneştî, 
şi rase călugăreştî 
îmbrăcă şi se gătea, 
desagî cu galbenî umplea; 
la primejdiî nu gândea 
ci la Ţarigrad pomîa. 
El pe la fântânî trecând 
vâzu pânze înalbind 
multe fete şi neveste; 
şi întrebându-le de veste 
câtre ele s'adresa 
şi din gură le grăîa: 
„Fetelor, nevestelor! 
mândre, frumuşelelor! 
spuneţi-mî adevărat 
ce veste la Ţarigrad? 
De 'mî veţî spune voî drept 
pânzele ceasta hărtiă 
întocmaî să se 'nălbească 



şi frumos se 'nviorească ; 
îar dacă'ţî tăgădui 
ş'adevărul ne'ţî grăi 
pânza voastră să 'negrească 
ca rasa 'mî călugărească!" 

— Iar ele răspundea: 
„Veste-Î bună, nu-e rea, 
moşule călugăre 

sfinte cuvioase! 
Veste-î, e în Ţarigrad 
prins Gruea luî Novac. 
Turciî mi ţî'l judecă 
şi mi ţi'l purecă; 
uniî ţeapai-o gătesc 
şi alţiî îl pălmuesc." 

— Când asta Novac auzîa 
de necaz se aprindea 

se repezea haîduceşte 
şi mergea păşirî lupeşte. 
La Ţarigrad ajungea 
câtre başî aşa zicea: 
„Turcilor, agalelor! 
Sultanî şi Sultanelor! 
Voă-î robul de vânzare 
sau e robul de pierzare?" 

— Cel maî bătrân răspundea : 
„fugî, călugăr, pîază rea! 
perî dinaintea mea 

orî ţi-aî urât viaţa!" 
Când Novac aşa auzîa 
se fecea că s'înpîedica 
desagiî de fulg lua 
şi galbeni-î risipea; 
Turciî în galbenî năvălea. 
El la Gruea alerga, 
legăturile îî tăîa 
sabia 'n mână îî punea, 
peste ochî palme îî ştergea 
ş'apoî ast fel îî gi'ăîa: 
„Bate tu marginile, 
sâ bat eu mijlocile. 



304 



Literatura popularft. 



că le ştiu sorocite 
ca şi popiî tocile; 
unul dacă va scăpa 
tu mie nu 'mî veî scăpa." 



D'amiazî până în chindie 
taîă Novac şapte mie, 
când soarele scăpata 
Novac n'avea ce tăîa. 



Doine- 

Doîna. (Moldova; Alecsandri, pag. 224.) 



Doînă, doînă; cântic dulce! 
când te-aud nu m'aş maî duce. 
Doînă, doînă^ vîers cu foc 
când resunî eu stau în loc. 
Bată vânt de primăvară 
eu cânt Doînă pe afară, 
de me 'ngân cu florile 
şi privighitorile. 
Vine eama viscoloasă 
eu cânt Doîna 'nchis în casă. 



de'mî maî mângăîu zilele 
zilele şi nopţile. 
Frunza 'n codru cât învie 
doîna cânt de voînicie. 
Cade frunza gîos în vale 
eu cânt Doîna cea de jale. 
Doîna zic, doîna suspin 
tot cu doîna mă maî ţin. 
Doîna cânt, Doîna şoptesc 
tot cu Doîna vieţuesc! 



Străinul, (Alecsandri, pag. 240.) 



Fvunză verde rozmarin, 
reu e de voînic străin! 
Numaî luna că 1 îubeşte 
şi soarele 1 încălzeşte. 
Trece 'n gîos, se duce 'n sus 
nime nu 'i dă un răspims, 
nici îî zice: bun agîuns! 
Sue 'n deal, coboară 'n vale, 
nicî o mândră nu'i stă 'n cale. 



trece sate *n curmeziş 
şi dumbrăvile 'n lungiş, 
vede-o mândră feţişoară 
ca un puîu de căprioară. 
El îî zice: dragă, stă! 
Ea în laturî tot se dă. 
El îî zice : vină 'n coace ! 
Ea-î respunde : n' am ce face. 



Burueană de leac. (Muntenia ; Alecsandri, pag. 270.) 



Aoleo! mamă Ileana! 
cată 'mî vre-o burueană 
şi cu mine-ţî fti pomană. 



Mergî în câmp de-alege-un smoc 
tot de mac şi busuîoc, 
să'mî stingî inima de foc. 



Doine. 



305 



C'a fi azï o septemânft 
am văzat pe la fântână 
o puîcuţâ de Română, 
şi de-atuncî dorul mă frânge, 
soarele din cer mi '1 stinge, 
şi la groapă mă împinge. 
Dragostele tinerele 
nu se fac din viorele, 
ci din buze subţirele. 



Blăstemat să fie locul 
unde mi s'a aprins focul 
de 'mî tot plâng acum norocul. 
Blăstemat să fie ceasul, 
când î-am urmărit eu pasul 
şi î-am auzit eu glasul. 
Cu pasul m'au rătăcit, 
cu glasul m'au ameţit; 
liniştea mî-am prăpădit. 



Dorul de ţeară. (Ardeal; 

Plânge-mă mamă cu dor 
că ţî-am fost voînic fecîor, 
şi de grijă ţî-am purtat 
ogorul ţi r am lucrat. 
Ear de când m'am cătănit 
vîeaţa mi s'a otrăvit. 
Că tângesc în ţărî străine 
şi tot plâng gândind la tine. 
Mult mî-e dor, mămucă dor 
de cel codru frăţior 



Alecsandri, pag. 295.) 

şi de stâna cea cu oî, 
şi de cântic de cimpoî! 
Mult mî-e dor, mămucă mea 
de cea mândră viorea 
care mă îubîam cu ea! 
Mult mî-e dorul ne 'mpăcat 
şi mă 'ndeamnă la păcat, 
să mă las de cătănie 
şi să fug la cîobănie. 
Orî ce-a fi cu mine, fie! 



(Basarabia; Alecsandri, pag. 410.) 



Fă-mă, doamne, ce me'î face 
sufletul să mi se 'mpace; 
fâ-mă hulubaş de-argint 
cu aripele de vânt, 
să maî sbor de pe pământ 



pân la maîca pe mormânt, 
şi să stau, să m' odihnesc, 
să plâng şi să mă jălesc, 
şi de bune şi de rele 
de aleanul vîeţiî mele. 



SiMEON Fl. Makian: Poesii poporale române II. 

Cernăuţi 1875. 

Doină haiducească, (Bucovina, pag. 7 — 8.) 

Aşa'mî vine câte-o diră să mă suî la munţî cu frunze. 

să'mî fac casa toată ţiră, Aşa'mî vine une-orî 

să'î dau foc, să arză spuză, să las fraţî, să las surorî. 



6ASTER, Chrestomatie română. U. 



20 



306 



Literatura populară. 



să mă SUÏ la munţî cu florî, 
să'mî fac ochiî rotungïorï 
să privesc mândrele zorî, 
să şed pîntre floricele 
s' ascult vers de păserele. 
Pe pat de florî să mă pun 
durerea mea să li-o spun. 
Aşa'mî vine câte-odată 
să las mamă; să las tatâ^ 
să mă SUÏ la munţî cu peatră^ 
să-mî fac ochişoriî roată, 
să mă uît în lumea toată 
unde am trăit eu odată. 
Aşa'mî vine câte-un gând 
să duc boiî să mi'î vând, 
eară plugul să 1 aprind: 
din coarnele pluguluî 
să fac şaua murguluî, 



murgului volnicului; 
şi din ferul cel maî mare 
să fac teacă la pistoale; 
şi din ferul cel maî lat 
cel maî lat şi 'ncovăeat, 
să fac teacă la baltag 
şi băltagu 'n ea să '1 bag. 
Şi din ferul cel maî lung 
să fac potcoave la murg, 
să '1 încalic să mă duc 
cătră sinul munţilor 
la umbra molizilor, 
la cântecul mîerlelor, 
la mugetul cerbilor, 
cătră sinul codrului 
la umbra făgetului 
undei drag volnicului 
şi-I place fărtatulul. 



Steaua, (pag. 129.) 

Nu departe de-acolea şi-a aflat 'o mândra mea 

a picat din ceriu o stea, şi s'a 'mpodobit cu ea ... . 



Cântec de amor. (Regin 

După nor vine senin, 
după dulcea venin. 
Amar mie si suspin! 
lacremile vale'm vin. 
Ce văd, nemica nu'm place; 
ce văd, în zadar, nu'm place. 
Sudori de pe mine pică, 
inima mi-să despică. 
Săraci ochi nevinovaţi, 
vale de lacrămi vărsaţi; 
dacă seama nu'm băgaţi 
cu cine vă 'npreunaţi. 



din Transilvania.*) 

Voi îm sânteţi mie de vină 
că aţi Iubit fată străină, 
tocmai din străină ţară, 
arde-ar flacăra şi para. 
Căt soarele încălzeşte 
în lung şi în lat luceşte 
nu-i doftor leaciu'I se'm dele 
boala din trup să mi-o Iele. 
CăţI preoţi blagosloviţi 
ba şi călugări sfinţiţi 
toţi să vie se*m cetească 
tot nu pot să mă mântuească. 



*) Textele din Regin din Transilvania, comunicate de d. J. Bianu. 



Doïné. 



307 



Câte muïerï vrăjitoare 
şi babe descântătoare, 
toate vie să'm descânte 
tot nu VOÏ fi ca maî 'nainte. 
Vie moartea să mă spaîe 
că m'a duce la văpaîe. 
Vie ceate într'armate 
cu Băbiî şi pu9cî gătate 



şi să zică că mă omoară, 
tot nu m'or scoate din boală. 
Când apa de înjos în sus, 
soarele de la apus 
la răsărit ar pleca, 
şi apa în cerîu ar sta, 
nice atuncî nu te-oî uîta, 
Mariuţa pre D-ta! 



Cântec popular. (Regin.) 



Spune'm dragă Marioară 
de ce plângî de ce oftezî 
că eştî tristă porumbioară, 
pentru ce cam turturezî? 
Orî nu vezî a mea îubire 
de mult te-au încunjurat. 
leu te rog cu umilinţă 
lasă-te de suspinat. 
Au nu vezî în lăcrimioare 
ochi tăî cum pătimesc? 
când să văz suspinire 



lumea vreau să o părăsesc. 
Dragosta de fată mare, 
ca şi floarea din cărare. 
Fă-mă D-ne ce m'i face 
numa nu'm da ce nu'm place; 
fk-mă D-ne şi pământ, 
numa nu'm da om urât. 
Că omul cel uricîos 
şi ziua e întunecos. 
Dară omul cel frumos 
şi noaptea e luminos. 



Altă cântare. 

De când mândră te-am văzut 
foarte dragă me-aî căzut. 
Dacă am vast că nice-o-dată 
nu putem fi la-olaltă, 
apoi dar a mea îubită 
nu te fac nefericită. 
Făr de mână orî cu cine 
batăr maî voînic ca mine. 
Făr las cu limbă de moarte 
lâng' olaltă să ne'ngroape; 
să ne'ngroape lângă cruce 
unde a fost dragoste dulce. 
De voîu muri îeu maî întiî 
la mormântul meu să viî 



(Regin.) 

şi să zicî câtră moimânt 
din inimă vre-un cuvânt: 
„Mormintule! groapă săpată! 
lasâ-mă să văd o dată 
pe acela ce m'au îubit 
pre mine neosebit." 
Şi din noî ce a răsări? 
Răsări-va viţî de vie. 
Pre biserica se întindă 
şi pre noî să ne cuprindă, 
leu am fost june şi tu fată 
şi neam îubit la-olaltă; 
n'avem nice o judecată 
că ne-am îubit la-olaltă. 



20* 



308 



Literatura popiilar&. 



Copilul orfan. (Dobrogea; 

Foaîe verde, foaîe lată 
vaî de copiî făr de tată! 
par'că sânt născuţî din peatră! 
Crescuţî în ţară streină 
fără tată, fără mumă! 
Făr de fraţî, făr de surorî 
par' că sânt născuţî din flort. 
Copiî marî că se fâceau 
la 'mpăratul se duceau 
şi din gur' aşa grăîau: 
— „Să trăeştî Măria-ta! 
spime 'mî tu care 'i tata? 
spune 'mî tu pe maîca mea?" 
Mă căzniîu eu întreg anul 



Burada, pag. 227—228.) 

zahăr ca să fac pelinul, 

şi pelinul tot amar 

nu s'a maî fecut zahăr! 

Mă munciîu o vară toată 

ca se fac streinul tată, 

şi streinul 

ca pelinul! 

Mă urcaî pe munţî de peatră 

să văd maîca, să văd tata. 

Mă urcaîu pe munţî de florî 

să văd fraţî, să văd surorî. 

Dar părinţiî me-au murit 

şi fraţiî s'au prăpădit, 

şi mila s'a isprăvit! 



Vara vine, eama trece 

n' am cu cine maî petrece, 

şi cu cine am avut 



vaî de mine Y am perdut! 
L'a mâncat negru pământ 
la biserica 'n mormânt. 



Hore. 



(Moldova; Alecsandri, pag, 339.) 

Fugî încolo, vină 'ncoace; Vreî o floare, nu-ţî dau floare 

şezî binişor, nu 'mî dă pace. na 'ţî guriţa 'ndulcitoare. 

Lasă-mî mâna, nu mî-o frânge Vreî ce vreî, eu vreu nu vreu 

îe-mă 'n braţe de mă strânge. şi-ţî dau tot sufletul meu! 



Sultana, (Alecsandri, pag. 344.) 
Frunză verde cardama Alunica-ţî de la gât 



Sultănico fa ! 

Orî tu mî-aî făcut ceva 

Sultănico fa ! 

De nu te maî pot uita? 

Când mă uît la casa ta 

mi se rupe inima. 



m'au aprins, m'au omorât; 

alunica-ţî de pe braţe 

a să mă scoată din vîeaţă. 

Leliţo cu aluneî 

nu căta la doî, la treî 

şi cată la ochiî meî 



Hore. 



309 



că 's albaştri ca şi-aî teî. 
Haï, leliţa, la prîsacă 
timpul dulce să ne treacă 
să mâneam mîere de roî, 



să ne îubim amândoî; 
să bem apă dintr* un loc 
şi să ne îubim cu foc. 



Nevasta harnică. (Muntenia 

Eacă mândra de pe vale! 

cu rochiţa 'n paftale 

cum mă 'ntâmpină în cale. 

Of, of, of şi aoleu, 

arde sufleţelul meu! 

Ea aleargă 'n fuga mare 

seceră orz de prânzare, 

şi '1 usucă 'ntr'o căldare. 

Of, of, of şi aoleu 

arde sufleţelul meu! 



; Alecsandri, pag. 353.) 

Până un copil să sugă 
se asvârle ca vârlugă, 
şi râşneşte tot în fugă. 
Of, of, of şi aoleu 
arde sufleţelul meu! 
Intr'o clipă ea frământă, 
se roşeşte, se 'nferbântă 
şi de bucurie cântă. 
Of, of, of şi aoleu 
arde sufleţelul meu! 



Insura-m'aţ .... (Ardeal; 

Insura-m'aş însura 

nu ştiu soacra ce mi-a da? 

coşarcă cu fusele 

costreţul cu mâţele? 

Insura-m'aş însura, 

nu ştîu ce fată-aş lua? 

Să fie de om bogat, 

reu mî-e teamă de-un păcat! 

Ea mî-a cere lumea toată 

fôr 'a se gândi la plată, 

şi mî-a cere pîeî de zmeu 



Alecsandri, pag. 363.) 

să 'ncalţe picîorul său, 
că de capră, lesne crapă 
şi de oae, să despoae 
şi de ţap, îţî sare 'n cap! 
Aş luao de Bărgău 
mă tem c'a fi lucru rău. 
Oî lua o sermăncuţă 
care poartă opincuţă^ 
şi cămeşă cu altiţă, 
şi pe şoldurî o catrinţă. 



Fetele din satul nostru. (Bucovina; Marian II, pag. 217.) 



Cate sate-s pe sub munte 
ca la noî nu-s fete multe. 
Câte sate am umblat 
fete mândre n'am aflat 
ca la noî în acest sat. 
Dar' fetele de la noî 
toate se mărită, măî! 



Se mărită mândrele 
şi remân urâtele. 
Şi remân cele urâte 
dracu să le maî sărute. 
Şi remân cele buzate 
dracu să le aîbă parte! 



310 Literatnra populară. 

Fata rumenită, (Marian H, pag. 222.) 

Care fată-î rumenită cu ocară ţigănească 

trebe bine ocărâtă Bă nu se maî rumenească. 



(Marian H, pag. 232.) 

Vaî de mine ce să fac Vaî de mine ce să fie, 

care-mî place, eu nu-î plac. cuî plac eu, numî place mie. 



(Dobrogea; Burada, pag. 246.) 

Foaîe verde de dudău cu-o năframă 'n patru iţă 

aduci-te-ar Dumnezeu, şi-o copae de tărâţă, 

pe la bordeîaşul meu, pe de-asupra cărbunaşî 

să te miluesc şi eu; să vezî cum îubeştî şi laşî. 



(Burada, pag. 256.) 

Foaîe verde mărăcine Tuturor le pare bine, 

s'a dus pulul de la mine, numaî mie-mî pare reu 

cine 'mî zice puîul vine, c'a fost puîuşorul meu. 
are-o liră de la mine. 



Oraţie la nuntele ţărăneştî. 

(Sibiiu 1867; Bucur. 1879; Fundescu, Basme, Bucur. 1870, pag. 113—122.) 

Colăcărit. 

I. 

— Bună dimineaţă, Cine sânteţî Dumnia-voastră 
cinstiţî socri marî! să ne luaţî seama noastră? 

— Mulţămim D-voastră Ce umblăm? 
băîeţî militarî! ce căutăm? 
Dar' ce umblaţî? la niminî n'avem 
ce căutaţî? seamă să dăm. 

— Şi oraşe şi sate Multe mărî am trecut, 
depărtate multe ţărî am bătut; 
am colindat, Dar fiind-că ne 'ntrebaţî 
şi niminî seamă nu ne-au luat! să ne lăsaţî 



Oraţii. 



311 



CU încetul cu încetişorul, \ 
să ne dăm cuvântul cu adevăriif; 



că de multe ce sânt şi dese 
nu le vom putea spune alese. 



II. 



Tânărul nostru împărat, 
de dimineaţa s'au sculat, 
faţă albă au spălat 
chică neagră au peptenat 
cu strae noî s'au îmbrăcat 
murgul său au înşelat 
cu trâmbiţa au sunat, 
mare oaste au adunat: 
doue sute de grănicerî, 
o sută fecïorï de boïerï; 
din ceî maî marî 
nepoţî de ghinărari; 
şi pe la răsărit de soare 
a plecat la vânătoare. 
Şi au vânat ţara de sus 



despre apus, 

până juganiî ne au stătut 

şi potcoavele au pîerdut. 

Atuncî ne lăsarăm maî jos 

p'un deal frumos 

şi alergarăm 

de vânarăm: 

munţiî cu braziî 

şi cu fagiî, 

cerîul cu stelele, 

cămpiî cu florile, 

dealul cu podgorile, 

vălcelele 

cu viorelele 

şi satele cu fetele. 



III. 



Cănd dete soarele 'n deseară 

eşîrăm la drumul cel mare 

şi deterăm d*o urmă de feară; 

stătu toată oastea în mirare! 

Uniî ziseră, că e urmă de zână ! 

să fie împăratului cunună. 

Aşa se maî chibzuiră 

şi se găsiră 

alţî vânătorî 

maî cunoscătorî 

şi ziseră, că e urmă de căprioară 

să fie împăratului soţioară. 

Dar nunul cel mare 

cu grija 'n spinare, 

călare p'un cal 

ca un Ducipal, 

se ridică în scărî 

se umflă în nărî 

şi făcu ochiî roată 



preste oştirea toată. 

Şi cănd încoace privi 

aicea zări: 

o floricică frumoasă 

şi drăgăstoasă, 

şi văzând că nu 'nfloreşte 

nicî nu rodeşte, 

nicî locul nu-î prieşte 

şi maî mult se ofileşte, 

ne trimise pre noî şese lipanî 

călărî pe şese juganî, 

cu coamele cănite, 

cu frânele zugrăvite, 

cu unghiele custorite, 

şi cu coadele 'mpletite, 

ca cu toţî să pornim 

şi la curţile D-voastră să venim, 

ca floricica să luăm 

şi la împăratul s'o ducem. 



312 



Literatura populara. 



IV. 



Pornirăm 

şi venirăm, 

pe faţa pământuluî, 

pe aburiî vântuluî, 

bând şi chîuind 

din pistoale trăsnind, 

caiî încurând 

pe nărî flacărî lăsănd 

rânchîezănd, 

şi din unghiî scăpărănd; 

pân'am sosit 

şi v'am găsit. 



V. 



Daca D-voastră/ socriî marî 

ne credeţî nescaî tălharî, 

avem şi ferman cu peceţie 

delà împărăţie; 

cine ştie carte latinească 

să vie să ni'l citească, 

ear cine nu ştie 

să nu vie, 

ci ca de foc să se păzească. 

Să ne aduceţî, socriî marî 

oamenî cărturari; 

vr'un popă cu barba deasă 

să ne citească cartea aleasă; 

să nu fie cu barba cănită 

să rămăie cartea necetită; 

orî vr'unul cu barba rară 

să ne ţie până *n seară. 



Acum orî floricica să ne daţî 
orî de unde nu, nu scăpaţî; 
căcî am venit cu tărnăcoape de 

[argint 
să scoatem floricica din pământ, 
s'o scoatem cu rădăcină 
8*0 sădim la împăratul în gră- 
ca acolo să 'nflorească [dină, 
să rodească, 
locul să'î priească 
şi să nu se ofilească^ 



ci unul cu barba ca fusul 

să ne dea curând răspunsul. 

Răspunsul nostru este: 

şase păbare de vin, 

şase măhrame de in 

de care se găsesc p'aicî, 

cusute cu fluturî şi cu amicî; 

fie şi cu strămătură 

numaî să fie cu voie bună; 

să fie şi de mătasă 

numaî să fie de aicî din casă, 

delà cinstita mireasă 

să nu fie de pe la vecine 

să păţim vr*o ruşine, 

că atuncî va fi cinstea noastră 

şi ocara D-voastră! 



Oraţia colăcerilor de la nuntă, (Obicinuită la Urzicenî.) 
(G. Rafailă: Albina Pindului, An. II, pag. 11.) 

Bună dimineaţă cinstiţî socri Mulţumim noî voă, tinerî voî- 

[marî! [niceî! 

(Zice cel ce voeşte a spune Cu ce treabă mare aţî venit la 

[oraţiile.) [noî? (întreabă socru:) 



Oraţiî. 



313 



Acum darft, soacre mare 
că ne-aţî jfttcut întrebare, 
de ce adică venirăm 
şi la uşă ne oprirăm; 
ne vom da răspunsul, însă 
să vă ţineţi gura strânsă, 
şi să tăceţî ca pământul 
ca să ne-auziţî cuvântul. 
Ce 'ntrebaţî Dumnia- voastră 
în grab de venirea noastră? 
Ce-î această tinerime? 
Ce-e. această mulţime? 
Ceste fete, urşî văzură 
că ţint ochiî şi casc gură? 
N'au maî văzut oamenî ancă 
şi se tem că le mănâncă? 
Noî am maî umblat ş' alt' dată 
pe airea ca ş' ast' dată, 
şi aşa nu se mirară 
nicî ce cătăm ne 'ntrebară. 
Acum toţî v'aţt strâns grămadă 
ca cum aţî căuta sfadă. 
Oare voiţî noî de teamă 
să stăm şi să vă dăm seamă? 
Dar nicî prin gând să vă treacă 
o aşa părere seacă! 
Nu ne speriem de lume, 
căcî purtăm de voînicî nume; 
nicî ne îngrozeşte vântul 
că ştim să vă dăm cuvântul. 
Dacă voiţî şi vă place 
ca să răspundem cu pace, 
o luaţî cu 'ncetişorul, 
să vorbim cu binişorul; 
că orî-ce cu 'ngăduîală 
se face cu rânduîală. 
Iar răpede când se cere 
nu se face cu plăcere. 
De aceea lăsând gluma 
ascultaţî la noî acuma. 
Junele 'mpăratul nostru 



într'o zi de dimineaţă 
. dup'a norilor roşîaţă 
vrând să plece 'n vânătoare 
cu tinerî şi pompă mare 
s'a sculat, s'a gătit bine 
s'a armat ciun se cuvine, 
şi luând bucîumu 'n dată 
bucîumă cu el o dată; 
strânse el ostaşî mulţime, 
tot voînicî de călărime, 
şî agerî cu măîestrie 
la arc şi vânătorie. 
Apoî cu eî pe răcoare 
a plecat la vânătoare 
să 'ncureze, să vâneze 
munţîî cu dealurile, 
pădurile cu umbrile, 
şi văile cu luncile; 
ast-fel umblând zioa toată 
ocolit-a locul roată, 
până la amîazî spre seară 
fâră a vâna vr'o feară, 
şi atăt se desgustase 
în căt era să se lase, 
dar pare că o nălucă 
îî zicea tot să se ducă. 
El cu arc, sâgeata 'n mână 
ajunse la o fântână 
şi văzând urma de feară 
aci toţî descălecară 
să se uite, să privîască, 
ce urmă e să ghicească. 
Stând dar ast-fel fiecare 
şi privind-o cu mirare, 
uni au zis că e de zână, 
aîb'o 'mpăratul de mână; 
alţî că 'î floare crăîasă 
aib'o 'mpăratul mireasă. 
Decî cu această cuvintare' 
pe 'mpăratul aţiţară 
şi făcură 'n gând să 'î vie 



314 



Literatura populară. 



să hotărască^ sâ ştie 
din ce parte acea zână 
a venit pe la fântână^ 
şi cu inima 'ntocată 
plecă spre urmă 'î îndată. 
După dânsa se tot duse 
până văzu că '1 aduse 
cu toată oştirea noastră 
drept curţile Domnîa- voastră: 

unde-a zărit o floare 
ca o stea strălucitoare, 
care de crescut tot creşte 
de 'nflorit tot înfloreşte, 
îar de rodit nu rodeşte 
căcî pământul nu'î primeşte. 
De aceea împăratul 
fticu întru sine sfatul: 
că acea frumoasă floare 
şi dulce mirositoare 
să o îa să strălucîască 
la curtea împărătîască, 
unde locul să 'î primîască, 

să crească, să înflorîască, 
odrasle să odrăslîască, 
să-şî dea rodul la ivîală 
şi tuturor la privîală. 
Aşa împăratul june 
în gând după ce îşî pune, 
se uîtă, locu 'nsemnează 
după-a stelelor rază, 
şi se întoarce îndată 
cu inima ne 'mpăcată 
şi cu gândurî doritoare 
pentru rumena floare. 
Adoa zi de dimineaţă 
la a norilor roşîaţă 
se îmbracă, se încalţă 
pe scărî de argint se 'nalţă 
şi pe cal alb voiniceşte 
încălecând, se opreşte ; 



şi peste oştirea toată 
întorcându 'şî ochi roată, 
pe noî, colăcerî, ne-alese: 
cu mustăţile sumese 
pe atăţî caî îuţî ca smeî, 
cu capetile toţî ca leî, 
cu coamele poleite, 
cu unghiile zugrăvite, 
cari când încep să sae 

din nărî aruncă văpae. 
Dară după ce ne alese 
el cu vorbă ne trimese 
după îubita luî floare 
şi foarte mirositoare, 
s'o ducem să strălucîască 
la curtea împărătească, 
^m plecat noî toţî îndată 
după vorba luî cea dată, 

nu ştiurăm seamă bine 
să venim pe drumurî line, 
ci ne-am îndreptat pe stele 
ş' am venit tot după ele, 
peste munţî şi peste şghîaburî 
şi peste sute de dîalurî, 
măncând şi bând împreună 
cu cântărî, cu voe bună, 
şi 'ntrebând în calea noastră 
de curtea Domnieî-voastră ; 
şi aşa steaua dorită 
împăratului îubită, 
aci din ochî o perdurăm 
şi că s* a pitit văzurăm. 
Să ne daţî dar acea floare 
acea stea strălucitoare. 

Cu răspunsul împreună 
vă poftim şi voe bună. 

Nu răspundeţî vorbe rele 
că apoî vă vin maî grele. 
Noî nu simtem bunioară 
să îndrugăm ca la moară 



Oraţii. 



315 



ci dăm vorba mireluï 
leacă şi firmanul luî: (arătând 
este carte latinească [plosca) 
piineţî ca să v'o citească; 
de nu ştiţî, ca de cărbune 
vă feriţî mâna a pune, 
şi chîămaţl popa să vie 
că el latineşte ştie; 
dar nu vr'un cu barba limgă 
treî zile să nu'î ajungă; 
nicî vre un cu barba rară 
să ne ţie pân* de seară; 
dar nicî vr'un cu barba deasă 
s'o citească ne 'nţeleasă; 
ci de ceî ce ştiu să sugă 
ca s'o citîască pe fugă; 
că nu'î carte latinească, 
ci cum vedeţî e o ploscă 
cu vin delà Dealul Mare 
(când beţt, căcîula vă sare) 
cu vin delà Valea Lungă 
(când beţî, faceţî gura pungă). 
Poftiţî, închinaţi odată 
vă udaţî gura căscată, 
luaţî-o toţî VOÏ prin mână 
şi ne daţî pe acea zână, 
ca s'o ducem la 'mpăratul 
şi să continâm tot sfatul. 
Nu gândiţî că vorbim glume 
orî niscaî basmurî din lume, 
ci Vă gătiţî căt maî tare 
cu cele de ospătare; 
aduceţî voî fân cu care 
s'aîbă cai de măncare; 
tăeţî juncî cu came grasă 
să daţî ostaşilor masă. 
Strângeţi fete frumuşele 
ca să dăm bore cu ele. 
Apoî maî gătiţî şi case 
îmbrăcate cu mătase, 
şi pentru ostaşî umbrare 



cu loc de *ncăpere mare. 

Intindeţî maî multe mese 

puneţî bucate alese, 

şi cofeturî lângă-aceste 

c' aşa obiceîul este; 

îar cum-va de nu se poate 

să le împliniţî pe toate, 

nicî să staţî să maî răspimdeţî 

ci cătaţî loc să v'ascundeţî, 

că ostaşi nu ştîu glumă 

ş'o să fie vaî de mumă. 

Şi apoî să maî ştiţî bine 

că şi împăratul vine 

cu căpitanî, cu catane 

şi cu maî multe răsvane 

zugrăvite, poleite 

în ele Doamne gătite; 

vine şi un răsvan mare 

cu lăute, cu căutare, 

în el stând mărita nună 

ţiind în mănî o cunună 

strălucită, luminată 

cu petre scumpe lucrată, 

pentru rumena mireasă 

cea de împărat aleasă. 

Scoateţî dar acum colacul 

că ne-am deşertat tot sacul, 

şi să ne maî daţî, se ştie 

şi cate- o sangulie, 

de in supţire ţesută 

şi cu florî de fir cusută; 

puteţî da şi de mătase 

d'aveţî inimî să vă lase, 

îar de nu, şi d'arnicîu fie 

cum veţî avea omenie, 

căcî noî priimim de toate 

numaî curănd a le scoate, 

ca să ne ştergem la gură 

că 'î udă de băutură. 

Iar astor fete venite 

ca cîorile grămădite^ 



316 



Literatura populară. 



ce vă stau cam pe la spate 
tot cu gurile căscate, 
muîaţî în lapte cojiţă 
şi le daţî să înghită, 
să nu stea cu gura seacă 
ci de dor să le maî treacă, 
să' şî maî potolească jindul 
pan' le- o veni şi lor rândul. 
— Insă nu descălicaţî ? (întreabă 

socru.) 



Vrem răspunsul să ne daţî ! (ră- 
spunde cel ce a spus oraţia) 
apoî am descălica 
dară n'e c' om însera 
ş'a să trecem văî adăncî 
cu prăpastiî şi cu stâncî, 
munţî înalţî cu brazî umbroşî! 
Daţî răspunsul sănătoşî! 



Urmarea colacăriei. 
(Melchisedec: Convorbiri literare, An. XIV. pag. 295—297.) 

Mulţămim durai-tale cucoane mire 

şi dumi-tale cucoană mireasă. 

Cum m'aţî văzut Dumnea-voastră cu acest pahar, 

milostivul Dumnezeu să vă vază din cerîu cu dar. 

Cu darul său să vă dăruească 

numele să vă mărească, 

aniî să vă sporească, 

zilele să vă' mulţească. 

Să vă trămită din cerîurî 

ale sale patru darurî: 

stema împărătească, 

corona crăească, 

scaun domnesc, 

toîag stăpănesc. 

Milostivul D-zeu să vă povăţuească cu sfatul 

ca să vă bucuraţî unul de altul, 

cum s'a bucurat Aron proorocul 

când i-a odrăslit în mână toîagul, 

ne udat, nerourat 

de doisprezece anî uscat, 

şi Dumnezeu când l'a blagoslovit 

îndată a odrăslit şi-a înfrunzit. 

Să vă maî bucuraţî cu acea bucurie nespusă, 

când fericita Elena a găsit cinstita cruce, 

şi earăş, să vă învrednicească Dumnezeu sfântul 

să vă bucuraţî unul de altul 



-j 



Oraţiî. 317 

cum s' a bucurat cinstitul Noe proroc, 

când s'a isbăvit de potop^ 

şi a sărit din corabie pe uscat, 

şi din poame a gustat şi s'a sâtui*at, 

şi a băut si vin, 

de a fâcut chef deplin; 

şi de atuncî s'a fticut vin, 

cu care şi eu la feţele dumilor- voastre închin. 

Această cale a dumilor-voastre şi împreunare, 

să fie cu ştirea Sfinţieî sale; 

să vă îndrepteze spre loc 

cu mare noroc, 

spre vîaţă 

cu dulceaţă, 

spre lauda părinţilor şi a fraţilor 

şi spre pomană săracilor. 

Şi earăş milostivul Dumnezeu să vă miluească 

şi ancă să vă maî dăruească 

multă avuţie 

şi întreaga bogăţie: 

turme de oî, 

plugurî de boî, 

hergheliî de caî şi pungî de banî 

ca la boeriî ceî marî. 

Şi ancă să vă miluească 

şi să vă maî dăruească: 

mult cu mult 

ca apa din Prut; 

măcar şi ca Siretîu 

că aşa este adetîu. 

Mulţămesc şi dumi-tale, jupâne vomicele! 

trupuşor de viorele 

face-te-ar fetele mănunchele 

să te bage 'n sin la pele! 

Mulţămesc dumi-tale de acest pahar cu zahăr 

ca şi sfântuluî duh pentru dar. 

Pentru acest pahar mândrişor şi gălbior 

ca din suc de păltior. 

Darul sfinţieî-sale 

să fie în casa dumi-tale. 

Precum aï ajuns vomicel de această gloată 



318 Literatura populară. 

să dea Dumnezeu să ajungi şi vornic de poartă, 

şi pe noî să ne bagt în samă măcar cate un pahar 

că noî toţî îţî mulţămim. [de vin 

După toate aceste ca un voitor de bine 

sfântul Dumnezeu să nu mă uîte nicî pe mine, 

să'mî dăruească o copilă tinerică 

frumuşică, ocheşică, 

măcar ca cea de colea 

dacă şi ea o vrea, 

să fie soţioara mea. 

Eară dacă n'a vrea 

Elele să o ia, 

să facă cimpoîu din ea 

să cânte şi la nunta mea, 

că eu OÏU face pe icî pe colea, 

ş' OÏU găsi pe care m'a vrea. 

De a fi maî mare 

va merge maî tare; 

de a fi maî mică 

n' OÏU zice nimica; 

Eară de a fi maî frumuşea 

maî mult îmî va plăcea 

şi se va cliîema că este a mea 

şi voîu ţine casă cu ea. 

închin şi la guriţa mea 

că ea ştie cum a bea. 

Şi voîu face buzele leîcuţă 

şi pântecele balercuţă, 

şi n'a curge nicî o lecuţă. 

Ear tu guriţă nu te bucura 

că de acest pahar te veî sătura; 

că nu te veî satura nicî cu altul 

cum se satură îadul 

de boerî de divan, * 

de vornic şi vătăman. 

Şi beu acest pahar de băutură 

pentru multă voe bună; 

pentru mare mila dreptăţilor 

pentru bunătatea bunătăţilor, 

pentru irul iruluî 

ca izvorul vinuluî; 



Oraţii. 319 



pentru roadă câmpuluî, 

care când înfloreşte 

toată lumea se veseleşte. 

Unul cu altul, când ne vom întălnî, 

să nu avem a ne feri. 

Când ne vom întâmpina 

să avem a ne săruta; 

când ne vom întălnî 

să avem a ne cinsti 

cu cuvinte bune 

cu pahare pline; 

ear când ne vom înfăţişa 

să avem a ne îmbrăţişa. 

Pace între fraţî 

şi între împăraţi. 

Boeriî ceî marî 

să rămâe jitarî; 

boeriî ceî maî micî 

să rămăe calicî. 

Eară noî ţăranii 

să 'nflorim ca şofraniî. 

Eară maziliî 

să-î tragă câniî; 

ancă şi maţele 

să le roază opincile. 

Şi eu zic Dumilor- voastre: amin! 

şi beu acest pahar de vin, 

şi îl beu tot 

ca să trăiţî cu noroc. 

Şi eu aşî maî lăsa 

dar mă tem că nu mi'ţî maî da. 

Aşî maî da şi pe la fete 

dar mă tem să nu se *mbete. 

Şi mamele nu le vor găsi lor vină 

ci'mî vor căta mie pricină, 

şi mă vor face pe mine vinovat 

şi vor zice că eu le-am îmbătat. 



320 



Literatura popalar&. 



Cântic de nuntă. 

(Alecsandri, pag. 383.) 



Lado, 



Frunză verde lăcrimîoară 
lado, lado sorioară! 
Dute 'n haîne de mireasă 
la bărbatul tău acasă. 
Lasă mamă; lasă tată 
că de acum eştî măritată, 
lasă fraţî, lasă surorî 
lasă grădina cu florî, 
că tu singură-aî să fiî 
o grădină de copiî. 



Lado, lado, nu maî plânge 
mijlocelul nu'ţî maî frânge, 
că acasă ţe-î întoarce 
când pe strat inul s'a toarce, 
şi la maică-ta te-î duce 
chîar atuncî şi nicî atunce 
când bondariu-a face mîere, 
când a face plopul pere 
şi răchita vişinele 
să-ţî alinî pofta cu ele. 



Cântecul Paparudelor. 

(G. D. Teodorescu: Incercărî ' critice etc., Bucur. 1874, pag. 128.) 



Paparudă, rudă 

vino de te udă, 

ca să cază ploile 

cu găleţile. 

Să dea porumburile 

cât gardurile, 

şi să crească spicele 

cât vrabiele, 

să sporească grânelé 



să împle pătulele 
paparudele! 
Să deşchizî certurile 
să pornească ploile 
şi să fereştî holdele 
de toate malurile; 
să goneşti tăcîunele, 
din toate ogoarele 
paparudele! 



Cântecul cununei la secerat- 

(Din Eeşinari Transilvania. Burada: Convorbiri literare. An. XIV, pag. 307.) 



Stăpăne, stăpăne 
gata-mi-te bine, 
de vin şi de pane 
că cununa'ţi vine. 
Şi nu te 'ntristare 
că 's holdele rare, 



da la spic ăs mare. 
Şi domnu-ţî va dare 
stogul cât casa, 
snopul ferdela, 
claîa găleata, 
pita căt masa, 



Cântece de stea. 



321 



mftnunchïul copul, 
ca earb' ovăsul. 
Stăpăneasa noastră 
tânără frumoasă 
pune cina 'n masă 
şi roagă pe taîca 
roagă şi pe maica, 
ca să nu mă dare 
după ăl din din(!) deal, 
că-î cu grăul rar, 
cu earba podbeal. 
Ci ca să mă dare 
ne rugăm noî tare, 
după ăl din şes 
că-î cu grăul des. 
Tu soare râtund 
trecî dealul curând, 



şi nu te-or blăstemare 
şi nu te-or chemare, 
robiî câmpilor 
ïobagiï domnilor. 
De cătră cergău 
vine-un nour greu; 
dar nu-î nour greu 
ci-i bădiţul meu, 
pe lângă cel râu 
cu secerea 'n brău. 
Grău a secerat 
în clăî Ta cărat. 
Stăpâne, stăpânei 
multumimu-ţî bine 
de vin şi de pane. 
Să fiî sănătos, 
ne rugam frumoşi 



Cântece de stea. 

Anton Pann: Cântece de stea sau Versurî ce să cântă 
la Naşterea Domnuluî nostru îs. Hs. ed. 4*. 

Bucureşti 1848. 

Cântarea VIII. (pag. 11—13.) 



La nunta ce s'a 'ntâmplat 
în Cana Galileî 
fost'au şi lisus chîemat 
în Cana Galileî 
şi vrând triştî a nu 'î lăsa — 
a venit cu maîca sa, [şi c. 1. 
şezând la masă şi bând, 
băutura ne-ajungând, 
şi din câţî la masă sta 
în tăcere să uîta, 
necutezând a 'ntreba 
de maî este vin, au ba. 
Iar muma luî lisus 
văzând ca n'au vin d'ajuns 
zise: fiul meu îubit! 

Oasteb, Chrestomatie români. II. 



vinul li s'a isprăvit. 
Iară Isus s'au sculat 
şi slugile au chîemat, 
şase vase ap'au pus 
şi le-au umplut până sus. 
Hristos le-a bin' cuvântat, 
apa în vin s'a schimbat; 
ş'a zis să dea 'ntâîu la nun 
să guste vinul de-î bun; 
îar nunul dac'a gustat 
cu glas mare a strigat: 
ceîa ce fac mese marî 
dau întâïû vinurï maï tarï, 
şi dacă să 'nveselesc 
şi de cel prost priimesc. 

21 



322 



Literatura populară. 



Iar noî cel prost am bâut 
şi pre cel bun am ţinut. 



Atuncî toţî au cunoscut 
cum că Hristos s'au născut. 



Cântarea IX. (pag. 13 — 14.) 



Moîsi şi Aaron 
amândoî ţinea d*un tron, 
de tronul fegăduit, 
cel prin lege dăruit. 
Moîsi şi Aaron 
în vremea luî Faraon, 
pre Israil cel îubit 
Din Eghipt Tau slobozit, 
din Eghiptul cel amar 
prin dumnezeescul dar, 
marea pedestru trecând 
pre Faraon înnecând. 



Iar prin legea 'ceasta noă 
cânta-voî maî ales voă, 
c'a venit Domnul Hristos, 
Mesia, cap luminos 
din neamul luî Avraam. 
Ş'a mântuit pre Adam 
de osânditul blestem 
ce'l luase 'n Edem. 
Ş'acum noî aî luî nepoţî 
câţî credem în Hristos toţî, 
cântăm şi ne bucurăm 
şi naşterea luî sărbăm. 



Cântarea XX. (pag. 31 — 38.) 



Acum ceasul mî-a sosit 
şi lumea am părăsit, 
înger stă 'nain tea mea 
din lume ca să mă îa. 
Astăzî mă călătoresc 
la părintele ceresc 
unde m'a chemat Hristos 
la oraşul cel frumos. 
Rele sau bune să îau, 
seamă de toate să dau, 
pentru câte le-am urmat, 
pân' la cel maî mic păcat. 
O suflete ticălos, 
negru şi întunecos ! 
In lume cât aî trăit, 
în rele te-aî tăvălit. 
Ingrijeaî numaî de traîu 
negândind de îad şi raîu. 
La moarte n'aî cugetat. 



dar de dânsa n'aî scăpat. 

Că îată îa s'a pripit 

şi din lume te-a răpit, 

când trăîaî maî cu zahăr 

vaî! amar, amar, amar! 

îngerul morţiî acum 

mă însoţeşte la drum 

şi mă trece pe la îad, 

unde păcătoşiî ard; 

vaî! la el cum mă uîtaîu 

ce văzuîu mă spăîmântaîu! 

Văzuîu balaur căscând 

şi din gură foc vărsând, 

curgând ca un râu întins 

îmflăcărat şi nestins, 

şi în fruntea-î un drac şedea 

cu Iuda 'n braţ şi ardea. 

De acolo Ia alt vad 

tot la îad, Ia îad, la îad. 



Cântece de stea. 



323 



O! vaï! când ïar mă uïtaïu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuî popî mulţî ereticî 
cu dascălî şi grămătici 
anincaţî cu capu 'n jos 
în focul cel flăcăros, 
şi draciî îî împingea 
cu suliţî ş'îî împungea. 
De acolo la alt vad 
tot la îad^ la îad^ la îad^ 
ochiî când îmî arùncaïu 
ce Yăzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuî împăraţî tiranî 
de gâturî cu bolovanî 
în văpaea cea de foc, 
dracî bătându-şî de eî joc. 
De aci ïar la alt vad 
tot la îad^ la îad, Ia îad^ 
cu ochiî când mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuî tâlharî^ ucîgaşî 
hoţî, răpitorî şi pungaşî, 
văîtându-se amărât 
în văpae până 'n gât. 
D'acolo îar la alt vad 
tot la îad^ la îad^ la îad; * 
d'o dată cum mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuîu un cârd de muerî 
tânguindu-se 'n durerî 
şi dracî strigând: 
aste sânt 

care fermée şi descânt. 
Apoî d'aci la alt vad 
tot la îad; la îad^ la îad^ 
îarăş dacă mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuîu alt cârd de bărbaţî 
de beţivî şi desfrânaţî, 
toţî în flacără unda 
şi draciî îî afundea. 



Maî 'nainte la alt vad 
tot la îad, la îad, la îad, 
mergând, dacă mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuîu dracî cu cângî trăgând 
nişte muerî şi strigând : 
aste tot mincîunî spunea 
pe mulţî în belea punea. 
D'aci mergând la alt vad 
tot la îad, la îad, la îad, 
în flacărî când mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu ! 
Văzuîu negustorî în rând 
cari 'nşel şi lipsă vând, 
uniî cu măsurî de gât 
se tânguea amărât, 
alţiî cu căutare 'n nas 
se văita cu mare glas, 
alţiî cu foarfecî şi cot 
îî ducea para în not. 
Mergând d'aci la alt vad 
tot la îad, la îad, la îad, 
spre ţipăt când mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuîu îar muerî în m;tincî 
care 'şî leapăd aî lor pruncî; 
sau f^ră milă şi dor 
în pântece îî omor. 
Decî la cel din urmă vad 
tot la îad, la îad, la îad, 
când stătuîu şi mă uîtaîu 
ce văzuîu mă spăîmântaîu! 
Văzuîu arzând în vâlvorî 
bogaţî ne 'ndurătorî, 
cariî tot s'au veselit 
şi săracî n'au miluit. 
Decî acea cale lăsând 
şi maî 'nainte mergând 
în dreapta, când mă uîtaîu 
ce văzuîu mă bucuraîu ! 
Văzuîu raîul cel frumos 

21* 



324 



Literatura populară. 



ca soarele luminos, 

şi mese 'ntinse de rând 

pe ele ftlcliî arzând, 

unde 'mprejur drepţiî sta 

şi bucurie gusta, 

împreună dănţuind 

şi pre Dumnezeu slăvind. 

Intr'alt loc îar mă uïtaïu 

tot la raîu, la raîu, la raîu, 

Yăzuîu sfinţî prea luminoşî 

apostolî şi cuvioşî, 

şi cete de mucenieî, 

de tinerî, bătrânî şi micî, 

împreună dânţuind 

şi pre Dumnezeu slăvind. 

Intr'alt loc îar mă uïtaïu 

tot la raîu, la raîu, la raîu, 

văzuîu şi sfinte muerî 

petrecând în mângăerî, 

cu cununî de diamant 

şi podoabe de berlant, 



împreună dânţuind 
şi pre Dumnezeu slăvind. 
Decî d'acolo îar plecaîu 
tot la raîu, la raîu, la raîu. 
La poartă când mă uîtaîu 
ce văzuîu mă întristaîu. 
Văzuîu raîul încuîat 
poate pentr'al meu păcat 
pân la vreme de judeţ, 
când va sta Hristos in jeţ, 
ca să judfece pre toţî 
pre ceî viî şi pre ceî morţî. 
Ci o doamne! mila ta, 
de noî nu o depărta. 
Tu ne-aî zidit, tu ne ştiî, 
îartă-ne ca nişte fiî. 
Ţie Doamne am greşit, 
dar ţie am şi slujit. 
Pre alt Dumnezeu nu ştim 
pre tine toţî te mărim. 



Colinde. 

G. D. Teodorescu: Noţiuni despre colindele române. 

Bucuresci 1879. 



(pag. 47 

D'aî lerom, d'aî lerom Doamne. 
Icea măre 'n ceaste curţî 
ceaste curţt, ceaste domniî 
crescutu-mî-au doî merî nalţî^ 
doî merî nalţî şi minunaţî 
la vărfurî amestecaţî. 
Sus în merî 
în dalbe florî 
ardu 'mî două lumânărî; 
şi din două lumânărî 
pică 'mî treî din picăturî. 
Ear din treî din picăturî 



49). 



ruptu-mi-s'a, 

faptu-mi-s'a 

râu de vin 

şi râu de mir, 

râu de apă 

limpede. 

('n) râu de vin cin* mi se scal- 

Icea bunul Dumnezeu: [dă? 

scaldă-se, 

băîază-se 

în apă se limpezeşte, 

('n) veştmănt alb se premeneşte. 



Colinde. 



325 



cu mir că se mirueşte. 

Maî din jos de vadul luî 

e loan 

sfântul loan 

şi bătrânul de Crăcîun 

scaldă-se^ 

baîază-se, 

(^n) apă limpezescu-se^ 

('n) vestmânt premenescu-se, 

cu miru miruescu-se. 

Maî din jos de vadal lor 

scaldă-se sfinţiî de rând; 

scaldă-se^ 

bălază-se^ 

în apă se limpezesc 

('n) vestmânt alb se premenesc. 

Maî din jos de vadul lor 

scaldă-se icî cest om bun 

cest om bun, jupan [cutare] 

scaldă-se, 

băîază-se, 

în apă se limpezeşte 

cu vestmânt se premeneşte. 

Grăi bunul Dumnezeu: 

CUÏ, om bun, te potriveşti? 

Au mie, au sfinţilor? 

au luî loan? 

Sfântu loan? 

au bătrânuluî Crăcîun? 

Grăi icea cest om bun: 

nu me, doamne, potrivesc 

nicî ţie, nicî sfinţilor, 

nicî luî loan 

Sfântu loan 



nicî bătrânuluî Crăcîun. 

De tânăr m'am însurat 

fapt-am casă 

lângă drum, 

'ntins-am masă 

peste drum; 

câţî pe drum că mi* şî treceau 

toţî la masă că şedeau, 

şi toţî beau şi ospătau 

toţî mie că 'mî m'ulţămîau. 

Fapt-am, Doamne, îar am fapt 

podurele 

'n locurî rele; 

cine pe pod c'a trecut 

tot mie 'mî-a mulţâmit. 

Fapt-am, Doamne, îar am fapt 

puţurele 

'n câmpurî rele, 

cine apă c'a băut 

tot mie 'mî-a mulţămit. 

Atuncî Domnul îî graîa: 

fie bine 

dar de tine. 

Fapt-aî bine 'n astă lume 

'n ceaî-l-aJtă-î găsi bine, 

mergî la raîu nejudecat 

şezî la masă nechîemat, 

să beî pabar ne 'nchinat. 

Sânătate 'n ceaste case 

'n ceaste case 

'n crucî fhimoase, 

şi cu noî cu voîă bună; 

la anul 

şi la mulţî anî. 



(pag. 95- 

Ler-oî-leo, Doamne-le! 
Ostile purcesu-mî-au 
dar pe unde datu-mî-au? 



-97.) 

Pe la muma luî [cutare]. 
Eară muma luî [cutare] 
ea de veste prinsu-şî-a 



326 



Literatura populară. 



'nainte eşîtu-le-a, 
c'un clondir 
plin de rachîu, 
cu clondirul d'a stânga 
cu paharul d'a dreapta^ 
din pahar numindu-le 
din gui'ă graindu-le: 
— „Lin, maî lin oştirile 
pân 'oîu găti pe [cutare] 
câ-î gata, ca şi gătit; 
căcî î-am croit 
d'un vestmânt, 
vestmânt lung 
până 'n pământ; 
croitor croitu -Fa 
zugrav zugrăvitu-l'a, 
scris mî'e 'n spate 
scris mî'e 'n pîept, 
scris e 'n şeale 
scris e 'n poale: 
d' amândouă părţile, 
scris câmpul cu florile, 
ear în ceî doî umereî 
scris ceî doî lucefereî. 



Jur-prejurul poalelor 

scrisă 'î marea turbure, 

cam cu nouă vădurele ; 

ear în nouă vădurele 

sănt cam nouă corăbîele, 

şi stegarî cu stegărele, 

căpitanî cu baltacele, 

şi 'mî aşteaptă pe [cutare] 

să '1 rădice la rang mare, 

la rang. mare al oştilor 

maî mare-al calărilor: 

el să 'mparţă lefile 

să dea lefî la lefegiî, 

gălbiorî 

la tineriorî, 

postav roşîu 

la fustaşî, 

gălbinaşî 

la boîernaşî." 

Ear [cutare] tânărul 

el să 'mî fie sânătos, 

şi cu mumă 

şi cu tată 

şi cu noî toţî d'a 'mpreună. 



(Transilvania.) 

At. Marianu Marienescu: Colinde culese şi corectate, 

Bucureşcî 1861. 

Drumariî, (pag. 1 — 3.) 



Doî boîerî de-î marî 
Leru-mî Doamne! 
ca şi doî drumarî 
vin din Kusalim 
la Vitleem ţin! 
Dar cine sânt? 
E losif cel sfânt 
şi Maria sfântă 



care-aşea cuvântă: 

— „losife mî-e greu 
de drumul cest reu, 
vin să odinim 

şi să ne umbrim." 

— De un plop dedură 
şi aci statură 

de a se recori. 



Colinde. 



327 



Plopul se clăti 
umbra şi-o trăgea 
Boarele-î ardea. 

— ^Plop afurisit 
să nu fiî rodit! 

să creştî tot în sus 
căcî umbra mï-aï dus!" 

— Iară maî plecară 
şi un măr aflară. 

Şi eî odinea 
mărul ÎÏ umbrea 
umbra se lăţea 
soarele perea. 

.Mărule înflorit 



n- 



să fiî tot rodit! 

să creştî tot în lăturî 

să sporeştî cu rodurî!" 

— Dar losif grăîa: 
„Drumul de-om lua 
către Vitleem 
până maî vedem, 
laca-e 'ndeseară 

şi 'noptăm prin ţară!" 

— Şi eî se sculă 
îară maî plecă 
către Vitleem 
frumosul Edem. 

O 'nchinăm spre sânătate ! 



Rândunelile, (pag. 27 — 29.) 



Lă trupina de mâr păr 
Leru-î Domnul! 
străluceşte-un luceafăr, 
dar sub măr păr, pat de brad 
de mulţî maeştri e lucrat, 
pe la fiind cu tunete 
la fusteî cu fulgere, 
frembele de ceară sfântă 
tot topită şi învărtitâ. 
Oare 'n pat, cine-î culcat? 
de 'şî zace minunat 
şi 'mî doarme somnul greu? 
E culcat un Dumnezeu! 
mititel şi beluşel (!) 
şi la faţă cm'ăţel, 
faşiat de-o împărăteasă 
în faşioare de mătase. 
Comanacu-î de biimbac 
cu treî florî în comanac, 
una-î floarea miruluî, 
alta-e viţa vinuluî, 
una spicul grăuluî! 
Iată veniră rândunele 



negrişoare, frumuşele, 
tot cântară, colindară, 
dar pe fiu nu '1 deşteptară. 
Rândunelele sburară 
către mare se lăsară, 
ele toate apucară 
stropuleţî pe aripele, 
petricele în penicele, 
îară la fiu că au venit 
cu aripele Y au stropit 
cu petrele au asvărlit! 
Fiul sfânt s'a deşteptat 
şi atuncî le-a blestemat: 
„Rândunea! fe-ţî cuîbul tău 
unde-o fi locul maî rău: 
prin podul săracilor, 
la grinda streşinelor, 
să le bată fumurile 
ca pe fecîorî cugetele, 
cugetele de însurat 
pe fete de măritat!" 
O închinăm spre sănătate ! 



328 



Literatura populara. 



Cuibul ţi puii ţoimUor, (pag. 42 — 45.) 



Maica sfânta şeade^ 
Doamneî Doamne! 
pe plaîtd cel verde, 
în poala cernluî 
în poarta raïuluï, 
şi din căîerel 
lăsa fir aurel. 
Firul firuîa 
şi se subţia. 
Când îl încorda 
tocmaî se lăsa 
şoîmiî vânătorî 
soïmiï răpitorî; 
firul apuca 
sus cu el sbura 
într'o depărtare 
către ţărm de mare. 
Când se înălţa, 
şoîmiî strălucîa, 
firul eî sclipea 
ca şi nişte zorî 
pe la cântătorî. 
Ion atuncî venea 
Maîca ÎÏ grăîa: 
— „Unde te-am mânat 
bine aî ascultat, 
de m*aî asculta, 
unde te-aşî mâna! 
Fiî gata de dus 
sus colo în sus 
într'o depărtare, 
către ţărm de mare. 
De sbor să te apucî 
şi azî să 'mî aducî 
cuîbul şoîmilor 



şi al puilor^ 
cuibul mi-1 dă mie 
puiî ţine ţie, 
că şoîmiî au răpit 
firul aurit, 

când m'am căstigat (!) 
şi mult am lucrat 
]a un scump veşmânt 
pentru fiul sftint!" 
— „Maică! eu aşî face 
tot ce ţie 'ţî place, 
dar asta n'oî putea 
nu e în puterea mea! 
Şoîmiî au răpit 
' firul aurit; 
firul, eî Tau dus 
până la cer în sus, 
din el au ţesut 
cuîbul prea plăcut: 
Luna aurită 
faţa-î strălucită! 
Puiî nu-s maî mult 
căcî s'au prefăcut 
stele mărunţele 
şi luceferele; 
toate strălucesc 
lumea o înfrumuseţesc, 
în noaptea senină 
cum zioa în grădină 
florile frumoase, 
şi care miroase 
sunt spre înzestrare 
şi spre desfătare!" 
O închinăm spre sânătate! 



Pecurariul ţi marea. (pag. 157 — 160.) 
Acest păcurarîu, mână al său trunziarul (! 1. frun-) 



Domnu-luî Doamne! 



zice 'n lauda mare: 



Colinde. 



329 



cum-cà 'n turmă are 

0Ï atât de multe 

câte florî pe munte, 

atâte miorele 

câte viorele, 

nişte berbeceî 

ca şi vultureî! 

Pàcurariul meu 

nicî cănd dà de râu: 

el în primăvara 

le păştea la ţară, 

vara le vara 

şi sus le mâna, 

pe vârful de munte 

împrejur de curte, 

toamna le aduna 

şî-aci le tonma, 

îama le mâna 

de a le îăma 

pe ţermui'î de mare 

colo 'n depărtare ! 

Marea'î grăîa: 

— „Oacheş păcurar! 
du-ţî al tău frunziar 
de la vânturî multe 
pe picîor de munte, 
că de rău veî da 

de eî m'oî mania, 
că m'oî turbura 
şi m'oî învolba 
turma-oîu apuca 
şî-o VOÏU înneca!" 

— Păcurarîul meu 
drese graîul său: 



„Vină! vină mare! 

nu 'mî eştî spre stricare, 

că eu nu-s de an, 

şi poţî şti că am 

noă câïnï bătrânî 

ca neşte păgânî, 

noă căţeleî 

ca şi noă smeî, 

noă lănţurele 

ca şi stenurele. 

Tu, de veî bui 

tu veî ujui, 

câîniî te-or simţi 

te vor blehoti, 

şi eu voîu sări 

lanţîu voîu sdrâncaûi 

şi voîu apuca 

de a sdrumica, 

cel fluer de soc 

cu răstoc de foc, 

şi voîu fulgera 

şi voî detuna, 

şi când voîu holi 

oile-or porni 

pe picîor de munte 

sau 'nprejur de curte!" 

— Marea s'a 'nvolbat 

tare a vărsat. 

Dar el a pornit 

turma şi-a suit 

sus pe munte 'n sus 

şi marea n'a ajuns! 

Domnule! fiî sănătos 

o 'nchinăm prea bucuros! 



(Reşinarî.) 
Colindă de Ţigani. 

(Tot răndul de doă ori repetat şi zis: haï-lér domnu!) 

Pe-un picîor de munte verde. Da la oî cine-îm imblă? 
Paşte-să o turmă de oî. Da un sor cu un frăţior. 



330 



Literatura populară. 



Dar anume cine'm unblă ? 
Dar N. N. cu N. N. 

— Sora din gi'aî grăi: 
„Da Soră măî tare oî! 

Că grei nori de ploaîe vin." 

— „Soră! soră! dragă soră 
Mare eştî, puţin pricepî! 
Că âîa nu sânt norî de ploaîe, 
Că ăîa îs ţie peţitori 



Şi'ncă mie prădători. 
Vin Ia mine, cer pe tine 
Pre lănga tine, multe cer: 
Ceru-m boî cu coame moî; 
Ceru-m juncî cu coame lungî, 
Ceru-m vacî cu coame largî, 
Ceru-m zecïurï de berbeci, 
Ceru-m sute de ol şîute 
Şi încă mii de miorele!" 



Colindă copilărească. 



De cănd Domnul s'a născut 
Şi pământu Ta fticut 
Şi ceriul Ta rădicat 
Pe trei stălpurl de argint. 
Tot frumos Fa 'npodobit 
Tot cu stele, mărunţlele; 
Soarele cu razele, 
Şi luna cu lumina. 



Rază rază, unde rază? 
La jupână gazda 'n casă, 
Intr o cruce de fereastă. 
Se-m fi gazda sănătoasă! 
Se ne plăteşti colinda noastră 
Cu un colac de grâu frumos 
Ca şi faţla lui Hristos! 



(Dobrogea.) 

Teodor T. Burada: O Căletorie etc. pag. 43 — 46. 



Sub poalele ceriului 

Florile dalbe! 

la umbra nourului, 

mândră masă e gătită 

pe earba cea înverzită. 

Dar la masă cine şede? 

Dumnezeu, ce toate vede; 

şi Crăciun 

cel bătrăn, 

şi loan 

Sfânt loan, 

şi Ilie 

Sfânt nie 

şi toţi sfinţii dimpreună 

se aflau în voe bună; 

beau de-a rândul şi cinsteau 



şi frumos se 'nveseleau. 

Dar când ochii 'şi aruncau 

de departe el zădeau (! 1. ză- 

arhanghelul Mihailă [reau) 

ce vinea cu mare silă, 

Iute alergând 

pe un cal spumegând, 

la Domnul îngenunchea. 

Când de el s'apropia, 

el din gură 

aşa-I grăia: 

— „Bel Doamne, te veseleşti 

şi cu sfinţii toţi grăeşti, 

cu idolii m'am bătut 

şi în luptă am căzut, 

ralul sfânt că Tam perdut. 



Colinde. 



331 



Sfânt Petru a adormit 

idoli cheîa i-a răpit 

şi în raîu eî au intrat 

şi din el tot au prădat. 

Luat-au luna 

şi lumina^ 

zorile şi razele^ 

stelele şi soarele^ 

cel toîag de judecată 

ce judecă lumea toată; 

toate 'nbraţe le cară 

şi în îad le aşeza. 

Rău în raîu se 'ntuneca 

tare 'n îad se lumina. 

Raîul plângea 

îadul ridea. 

Pe loan şi pe Die 

ajutor, dă-mî Doamne mie, 

din raîu ca să-î alungăm 

şi în îad să mi-i băgăm, 

înapoî să le luăm 

lucrurile ce-au luat 

şi în îad le-au aşezat. '^ 



— Luat-au pe loan botezănd 

şi pe Ilie tot trăsnind 

tot trăsnind şi fulgerând 

şi pe idoli prăpădind. 

loan botezând ocolea, 

Ilie trăsnind prăpădea, 

în tot cerîul se 'nvărtea 

drept în îad că ajungea, 

luat-au luna 

şi lumina^ 

zorile şi razele, 

stelele şi soarele, 

cel toîag de judecată 

ce judecă lumea toată, 

toate 'n braţe le lua 

şi în raîu le aşeza. 

Frumos raîul lumina 

rău în îad se 'ntuneca. 

Raîul îmî ridea 

îadul că plângea. 

Maî rămăî dar sânătos 

şi în voea luî Hristos! 



(pag. 69- 

Icî în ceste curţî, 

Leru-mî Doamne Leru-mî! 

crescutu-me-au 

născutu-me-au 

doî merî împletiţî 

din toamnă sădiţî 

din vară 'nfloriţî. 

Jos la rădăcină, 

la verdea tulpină 

frumos danţ se trage 

mândru că maî merge. 

Mibal dănfueşte, 

toîag resuceşte 

sus ăl asvărleşte 

în mănî ăl primeşte; 



■71.) 

şi să fericeşte: 

ferice de mine 

că ămî merge bine, 

de cănd m'am născut 

parte me-am avut 

de taîca, 

de maîca, 

de doanm'ănţăleaptă 

cu minte, cinstită. 

De când m'a luat 

bine m'a purtat 

cu cămeşî de in 

cu guler de fir 

de fir chear baş-fir. 

Şi-apoî mă maî poartă 



332 



Literatura popularft. 



ziulica toată 

cu dalb zâbun 

tot de cel bun, 

cu nasturî cutaţî 

pe pept revărsaţî. 

— E(ir nevasta luî 

fericitului, 

aşa se mândrea 

şi aşa grâîa: 

ferice de mine 

că tare mi-i bine, 

de când m'am născut 

parte c'am avut 

de taîca, 

de maîca, 

de domn tinerel 

tănăr, frumuşel. 



De când m'a luat 

bine m'a purtat 

cu dalbă rochiţă 

de cea 'n patru iţă, 

dalbă de matasă 

mândră şi aleasă; 

şi apoî mă maî poartă 

ziulica toată 

cu rochiţa 'n ţinte, 

cu brâu' cu cuţite, 

cuţite cu zale 

lăsate pe şale, 

cuţite cu bolduri 

lăsate pe şoldurî. 

Remăî jupan sânătos 

cam în vestea luî Hristos! 



IrozL 

Anton Pann: Cântece de stea. ed. 4*. 1848. pag. 55—56. 

întrebarea lui Irod ţi răspunsul MagJdlor, 

Irod. — Cine sânteţî voî? de unde veniţî şi unde vă călă- 
toriţi ? 

Melhior. — Eu sânt craîul Melhior de la răsărit, şi după 
steaoa ce s'au arătat, cunoscând că s'au născut împărat mare pre 
pământ, merg pân' la Vitleem să mă închin luî. 

Valtasar. — Eu sânt craîul Valtasar de la Persida, carele 
prin steaoa ce s'au arătat şi prin Prorocî înţelegând că s'au născut 
împăratul Hristos, merg ca să mă închin şi eu luî. 

Gaşpar. — Eu sânt craîul Gaşpar de la răsărit; şi văzând 
steaoa cea 'arătată pă cer, am ispitit Prorociî şi scripturile şi am 
cunoscut că s'a născut Hristos, Domnul Domnilor, craîul crailor 
şi împăratul împăraţilor şi merg până la Vitleem ca să mă în- 
chin şi eu luî. 

Dar tu ce împărat mare eştî? 

Irod. — Eu sânt Irod împărat, care pre cal am încălicat, 
sabia în mână am luat, în Vitleem am intrat, patu-spre-ce miî 
de coconî micî am tăîat, şi tot pământul s'a cutremurat. 



Plugul. 



333 



Plugul. 



(Cules de mine în Moldova de sus jud. laşî.) 



Aho! Aho! a purces jupanul 

întni'n Sf. Joî [gazda 

cu plug cu 12 boî 

Ia arat 

şi la gropat 

la cămp durat ; 

unde a găsit loc de arat 

şi a arat cUt a arat 

brazdă neagră a răsturnat, 

grău de vară a sămânat. 

Staţî mâî şi nu araţî 

şi de chiotorî vă alăturaţî, 

şi brazda în urmă să nu stricaţi. 

Indemnaţî măî! aho! aho! 

— Şi jupanul gazda a încăle- 

cat pe un cal graur 
cu şeaua de aur 
şi cu frăul de mărgărint; 
bătea bine la pământ, 
care de cănd sânt n'am văzut. 
Staţî măî şi nu araţî 
şi de chiotorî vă alăturaţî 
şi brazda în urmă să nu stricaţî. 
Indemnaţî măî! aho! aho! 

— Şi în suliţă s'a rezemat 
şi un cal a încălicat 

şi la Tărgu-frumos a plecat 
şi 'şi-a cumpârat fier şi oţel 
şi a fecut secerele mărunţele 
cu mărunchî de geaurele. 
Babele secerau, 
şi moşnegiî la aria cărau. 
Staţî măî şi nu araţî 
lăngă chiotorî va alăturaţî 
etc. etc. aho! aho! 

— Şi a ftlcut aria în gelistea- 

văntuluî 



unde e drag voîniculuî, 

şi treera cu 12 duhan, duhaniţî 

negriî ca corbul, 

îuţî ca focul, 

pe unde călca 

scăntee verzî vărsa. 

Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho! aho! 

— Şi a încărcat 
12 care mocăneştî, 
la moară la toăneştî^ 
carele scărţie 
galbenî curge 

şi jupanul cu căcîula 'mi stringea 
şi jupăneseî gazda în poale 'mi 
Staţî măî şi nu araţî [turna, 
etc. etc. aho! aho! 

— Şi cănd a ajuns la moară, 
curva de moară cănd a văzut 
atăta care cu pohoare, 

a pus coada pe spinare 
şi-a apucat pe lunca mare. 
Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho ! aho ! 

— Ear morariî 
meşterî marî 

cu brâu de lână 

cu cîocanul în mână, 

de meşter ce era 

nicî oboroace 

nu putea întoarce ; 

dar avea un băet 

slut şi părpălit 

cu ochiî beliţî 

şi cu lulea în dinţî. 

Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho! aho! 



334 



Literatura populară. 



— Şi a luat un cîocănaşî 
mult mititel, 

de 12 ocă de fer 
şi-a dat cioc! boc! 
întrun fiind de poloboc, 
şi-a dat moara la loc; 
şi nu măcina grău 
ci aur şi mărgarinterî 
pe la curţile D- voastre boïerï 
Staţî măî şi nu araţî [marî. 
etc. etc. aho! aho! 

— Noî am maî ura 

dar ne temem că-om însera 
pe la curţile Dumni-voastre 
aste nalte sprincenate 
cu bosioc încordate. 
Maî bine pe la borduşele nostre 
cu posdeîe de cănipă acoperite 
şi cu căcărează de vrabie incre- 
Am maî ura [stite. 

dar ne temem că-om insera; 
avem să trecem nişte parăe glo- 
la nişte fete frumoase. [doase 

— Şi ni-aşî ruga la D-voastre 
să băgaţî mână în bozunar, 

să scoateţî un galben de ceî marî 
ca să cumpărăm un boldişor, 
să împungem boî la curişorî 



să meargă maî tarişorî. 
Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho! aho! 

— Şede, şede jupanul gasda şi 

găndeşte 
şi scoate o săgeată împănată 
de 12 meşterî lucrată 
şi trasă în jos 
şi trasă în sus, 

a tras întru'n corn de porumb, 
porumbelul unul cate imul 
doî cate doî, 3-3, 4—4, 5-5, 6—6, 
7-7, 8-8, 9-9, 10-10, până la 12. 
Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho! aho! 

— Sf. Vasile să vă fie de spor, 
şi de ajutor; 

şi între mulţî anî 

cu sănătate. 

Cănd voî veni la an 

să vă găsesc înfloriţî 

ca mere 

ca pere 

în mijlocul vereî, 

ca toamna cea bogată 

de toate îndestulată. 

Staţî măî şi nu araţî 

etc. etc. aho! aho! 



(Bucovina.) 

(Marian: Albina Carpaţilor, voi. II. 1878. pag. 446 — 448.) 



Hohaho! seara 'nserat, 
la Domnul N. n'am urat. 
— Ear' Domnul N. s'a sculat 
într'o joî de dimineaţă 
când băteau zorile 'n faţă, 
pe ochî negriî s'a spălat 
luî Dumnezeu s*a închinat. 
Ear' nevasta luî frumoasă 



un ştir alb pe mânî î-a dat. 
Domnul N. s'a şters curat 
şi la ocol a plecat, 
şi din ocol a luat 
doî-spre-zece boî boureî, 
în coadă cudălbeî 
în frunte ţintăţeî 
în trup de o mie de leî. 



Plugul. 



335 



Mânaţî bâeţeî! hăî! hăî! 

— Şi cu plugul Dumniï-Béale 
s'a dus Domnul N. să are 
dealul GaUleuluî 

care-î place graurului. 

Şi a arat tot în lungiş 

şi 'n curmeziş. 

Şi-a arat de demineaţâ până 'n 

seară, 
şî-a răsturnat un corn de ţeară. 
Ear' de la ameaz şi pană 'n 

seară 
s'a aninat plugul într'un coş de 
şi s'a &cut tot fărâmă, [râmă 
Ia maî ziceţî băeţeî! 
Hăî! Hăî! 

— Domnul N. s'a supărat 
că plugul i s'a sftirămat, 
pe-un cal alb a 'ncălicat 
şi la oraş a plecat^ 

şÎ-a cătat cât a cătat 

dar meşter bun n'a aflat. 

Şi când era maî scărbit 

atuncî eată c'a eşit 

Faraon cel mare 

cu barosul în spinare 

şi cu foile 'n picioare, 

şi s'a dat Iute a foi 

fearele-a le oţeli, 

şi foi şi oţeli 

plugu 'ndată mi'l tocmi. 

Mânaţî flăcăî! 

Hăî! Hăî! 

— Domnul N. se bucură 
plugul îute şi'l luă 

şi cu dânsul se 'nturnâ 
şi 'n brasdă eark'l bâgâ. 
Brasdă neagră răsturna 
şi grâu roşu sămănâ: 
grâu de veară 
să răsară 



pană 'n seară, 

pană mâne să se coacă, 

colac mândru ca să facă 

şi s'aducă mâne 

luî Dumnezeu pane. 

Mănaţî băeţeî! 

Hăî! Hăî! 

— Şi când soarele-a sfinţit 
Domnul N. din câmp s'a pornit 
şi acasă mî-a venit 

foarte bucuros 

şi voîos, 

şi s'a culcat 

pe-un pat 

de diamant .... 

Pocniţî copiî! 

Hăî! Hăî! 

— Intr'o joî de dimineaţă 
Când băteau zorile 'n faţă 
Domnul N. ear s'a sculat 
pe ochî negriî s'a spălat 
luî Dumnezeu s'a 'nchinat. 
Ear' soţia Dumniî-seale 

un ştir alb pe mânî î-a daî. 

Domnul N. s'a şters curat 

şi la grajdîû a alergat 

şi pe-un cal a 'ncălicat, 

pe-un cal graur 

cu şea de aur 

cu potcoave de argint 

ce prind bine la pământ; 

unde călca 

balta seca, 

broasca striga: 

oacaca! oacaca! 

fugî, lele, că te-a mânca! 

Pocniţî băeţeî! 

Hăî! Hăî! 

— Şi-a mers la lună 
la săptămână 

să vează grâul de-î copt. 



336 



Literatura populară. 



Eară grâul era copt 

răscopt : 

în paîfi ca trestia 

în spic ca vrabia 

în grăunţ ca mărgăritarul . . . 

Mânaţî flăcăî! 

Hăî! Hăî! 

— Domnul N. s'a bucurat 
şi pe loc mi-a şi plecat 

în ţeara cea ungurească 

secerele s'arvimească, 

şi s'a dus 

şî-a adus 

secerele 

mărunţele^ 

cu mănunchi de viorele 

pentru fete tinerele 

de sama drăguţiî mele. 

Şî-acasă cum a sosit 

secerătorî a tocmit 

la secerat î-a pornit 

Uniî secerau, 

uniî snopî legau, 

uniî 'n cară aruncau 

şi la arie plecau. 

Plesniţi flăcăî! 

Hăî! Hăî! 

— Şî-a scos Domnul N. 
din grajdîul Domniî-seale 
două-spre-zece epe 
sirepe 

cu cozile călăcănite 

cu copitele zugrăvite. 

Cu copitele trierau, 

cu nările strănutau 

grâul că mi-1 vânturau, 

cu urechile 'n sacî îl puneau 

de nicî căuş nu trebuîau. 

Ia maî mânaţî măî! 

Hăî! Hăî! 

— Şi după ce mî-a gătat 



tot grâul de trierat 

Domnul N. a încărcat 

două-spre-zece cară 

de povoară, 

şî-a pornit la moară. 

Dar ce fel de cară? 

Cară de cele mocănite, 

de bunî meşteri alcătuite: 

cu butuciî de scaî 

cu spiţele de putregaîû 

cu cîolaniî de obadă .... 

că de când sânt şi m'am fâcut 

aşa grea povoară încă n'am vă- 

la maî mişcaţî băeţeî! [zut. 

Hăî! Hăî! 

— Earâ hoaţa de pe moară 
când a văzut atâtea cară 
cu povoară 

a pus coada pe spinare 
şî-a fugit pe drum la vale 
togmaî ca şî-o fată mare. 
Mânaţî băeţeî! 
Hăî! Hăî! 

— Ear morarîul meşter mare 
mămulica cuî îl are! 

Cu brâul de lână 
cu cîocanu 'n mână, 
c'o cojiţă de mălaîu 
uscată de nouă aï, 
într'un picîor că sărea* 
moara că mî-o amăgea 
şi pe loc că mî-o prindea, 
pe căpătâîu mî-o punea. 
Moara să pomîa 
galbenii curgea 
Domnul N. se repezîa 
cu polonicu 'î strângea. 
Mânaţî băeţeî! 
Hăî! Hăî! 

— Şî-a 'ncărcat eară 
două-spre-zece cară 



Plugul. 



33Î 



de povoară 

şi s'a întors de la moară 

şî-a mers la curtea D-seale. 

Ear soţia Dumnil-seale 

pe zebrele se punea 

şi la Dumnïaluï privïa. 

2:^l-apoï îndată s'a daţ 

mânicele-a suflicat^ 

nişte mânî poleite 

ca nişte tânjelî pârlite. 

Şî-a intrat din casă 

în casă, 

după sita deasă 

de mătasă 

pentru Dumnîalor din casă, 

şi din cămară 

in cămară, 

după sita rară 

de năgară 

pentru slugile de-afară. 

Mânaţî băeţeî 

Hăî! Hăî! 

Şi-a cernut în sită 

şi 'n covată, 

şî-a cernut fîlina toată; 

şî-a filcut un colăcel, 

de-a dragul să caţî la el, 

colac mândru şi frumos 

ca şi faţa luî Christos, 

tot în patru împletit 

pentru noî plugarî gătit. 

Trageţî fecîoraşî! 

Hăî! Hăî! 

Dar noî Domnule N. 

Noî ne rugăm Dumniî-tale 

să ne daî vr'o treî parale 

să ne cumpărăm mantale, 

că pe cea vale 

este viscol mare 

şi ne frige la spinare. 

Ear de nu, un bănişor 

GA8TEB, Chrestomatie româDă. II. 



să'l punem în boldişor, 

său vr'o câţi-va puişorî 

să 'npungem în boişorî, 

să meargă maî tărişor 

că-î noapte şi-î tărzior. 

Mânaţî flăcăî! 

Hăî! Hăî! 

Noî de-urat am maî ura 

da ni-î că vom însera, 

şi de cât vom însera 

pe la curţile Dumnilor-voastre 

cele 'nalte, 

şindîlite 

şi cu aur aurite, 

tot maî bine să plecăm 

s'ajungem şi să 'nserăm 

pe la bordeele noastre 

cele micî şi tupilate 

şi cu baligă lipite, 

şi cu stele 

acoperite. 

Mânaţî flăcăî! 

Hăî! Hăî! 

De urat am maî ura 

ne temem c'om insera 

şi cărările ni's încurcate 

ne-or apuca lupiî de spate 

şî-or rămânea copilele nesăru- 

la maî trageţî băeţeî! jtate. 

Hăî! Hăî! 

Am maî ura, ura, ura 

da ni-î că vom însera 

şi nu sântem de-acolea, 

că sântem din Budavecliîe 

unde mâţa strechîe, 

de la Buda noauă 

unde mâţa oauă 

şi motocul mîorlăeşte, 

sare N. şi-îl plesneşte. 

Mânaţî măî! 

Hăî! Hăî! 

22 



338 Literatura populară. 

Am maî ura, ura, ura Hăî! Hăî! 

da ni-î ca vom însera Am maî ura, ura, ura 

şi nu sântem de-acolea da ni-î că vom însera 

ci sântem din Câmpulung şi nu sântem de-acolea 

unde trag fetele 'n plug, ci din munţî întunecoşî. 

şl-o babă bătrână Să fiţî boerî sănătoşi! 

dinapoi le mană seara, sfântului Vasile, 

cu un bicîu de lână, să vă fie tot spre bine. 

şi când le plesneşte Opriţî fecïorï 

sângele ţişneşte. Hăî! Hăî! 
Maî mânaţî băeţeî 



Descânteca 

(Alecsandri: Poesiî populare etc., pag. 10.) 

(Moldova.) 
De diochîu, 

Fugî diochî — dintre ochî — că te-agîungeo vacă neagră 

— cu coarnele să te spargă. — Să te-asvârle peste mare — în pu- 
steîu, în depăii;are. — Acolo să pierî — ca ziua de îerî, — ca 
rouă de floare — ca spuma la soare. — Ear capul cel diochîat 

— să rămâe luminat — curat, de boală scăpat. — Ochiî ceî vă- 
tămători — şi de foc săgetători — înveliţi să fie cu perdele albe 

— să nu maî privească la obraze dalbe. 



Descântic de Iele. (ibid.) 

Voî Ielelor măestrelor — duşmane oamenilor! — stăpânele 
vântului — doamnele pământului, — ce prin văzduh sburaţî — 
pe earba lunecaţi — şi pe valuri călcaţi — vă duceţi în locuri 
depărtate — în baltă, trestie, pustietate, — unde popa nu toacă 

— unde fata nu gloacă, — vă duceţi în gura vântului — să vă 
loviţi de toarta pământului. — EşitI din mână, trup, picior — şi 
să periţî sus într'un nor. — Daţi omului sănătate — că sabie de 
foc vă bate! 

Descântic de pocitură, (ibid. pag. 271.) 

Păserică dalbă — cu aripa albă! — Din peatră-al crescut 

— cu nori te-aî bătut — trei picături din tine-au căzut. — Una 



Descântece. 339 

de lapte^ una de vin — şi una de venin. — Cel ce-a băut lap- 
tele s'a săturat, — cel ce-a bâut vinul s'a îmbătat^ — ear cel cu 
veninul a crăpat. — Aşa să peară pocitura din pocit; — pân' 
într'o clipă să fie lecuit — şi să remâe ca pomul înflorit. 



Descâniic de muşcatul şerpilor, (ibid.) 

Sub o tuftl 'n poeniţă — este-o fântâniţă — şi 'n fântână-o 
petricică — rece, vineţîcă — şi sub peatră — un şerpurel — cu 
dinţî de oţel. — Dinţîî apuc de pele, pelea de carne, carnea de 
os — şi pin trup trece un fulger veninos. — Dar cum ese dintre 
norî — fulgeriî strelucitorî — aşa să easă din os, din carne, din 
pele — muşcăturele rele — de dinţî de oţel — celuî şerpurel — 
ce stă sub petricică — în fântână mică — sub tuftl selbăţică. 



DescâîiHc de săgefătură. (ibid.) 

Plecat-au noă fete fecioare — pe cale, pe cărare. — Şi* 
'ntr'o mândră vale — la mijloc de cale — maîca Domnului le-au 
întâlnit — şi din carul eî de aur astfel le-au grâit: — „Unde 
mergeţî pe recoare — voî noă fete fecioare?" — Mergem la bise- 
rica cea mare — cu treî altare. — Ne-am luat năframele — să 
ştergem icoanele, — ne-am luat ştergarele — să curăţim stranele, 

— ne-am luat măturile — să măturăm scările. — Voî, noă fete 
fecîoare — luaţî toate câte-o floare — de sub a mele picîoare — 
şi vă duceţî colo 'n sat — la cel bolnav săgetat, — cu ochiî să'l 
mângăeţî — ca florile să4 ştergeţi — de gîunghîeturî — de 
săgetăturî, — ca să remâe curat, luminat — cum Dumnezeu 
Ta lăsat. 

(Muntenia.) 

(Columna luî Traîan 1876, pag. 524.) 

Descântec de buba rea. 

Amin, amin, Cosma de mir! — Mă duseî pe cale pe cărare 

— şi când la mijloc de cale — îmî eşi o bubă neagră — una mo- 
horâtă — de noăzecî şi noă de felurî de bube rele. — Cum maî de 
grabă ţipaî — şi mă văîcăraî — şi pe Maica Precista cea mare 
o cbemaî, — cum maî de grabă pe scara de argint s'a coborât — 
şi de mână m'a luat — şi ast-fel m'a întrebat: — „Ce plângî şi 

22* 



340 Literatura populară. 

ce te văîcăreştî?" — Cum să nu plâng — şi cum sâ nu mă văî- 
cărez — dacă mî-a eşit o bubă neagră, — una mohorâtă — de 
noăzecî şi noă de felurî de bube rele. — Nu maî plânge — şi 
nu te maî văîcăra — c'om trimete la N. descântătoarea; — cu 
gura te-o descânta — cu petecă arsă te-o afiima — şi va eşi buba 
cea rea — din creeriî capuluî, — din luminele ochilor, — din 
sgârcîul nasuluî, — din umeriî obrazului — şi veî remânea curat 
— şi strecurat — ca argintul cel viu lămurit. 



(Regin. Transilvania.) 
Descântec de bubă. 

N. N. s'a luat, pe cale, pe cărare. ■— Când a fost în mîez 
de cale, — s'au întălnit cu o fată ţîuţîălată; — n'au fost fata 
ţîuţîălată, — c'au fost bubă înveninată, — bubă înferbintată, — 
bubă de 9 felïurï, — bubă de 9 neamurî. — Nime nu o aude, 
căntându-să — şi glăsuindu-să din poarta cerïuluï — şi se roagă 
la Maica preceste. — Maîca preceste scoborindu-să — pe scară 
de cîară şi întinsă — mana albă, şi-o 'ntrîabă: — „Ce te vaerî, 
şi ce te cănţîV" — O maîca mea prea sfântă — m'am luat pe 
cale, pe cărare — şi apuca-m'oî şi descănta-oî — şi bine alege 
şi bine culege, — din creeri capuluî, — şi din faţa obrazului, — şi 
din liingu trupului — şi din latu pieptului; — din carne moale — şi 
din oase vărtoase — şi în ţiermure ţipa-ol, — acolo să pele — şi să 
se răsipească — ca roa de dimineaţă — ca sculpit din cărare. — Şi 
omu să rămâle curat şi luminat — cum Maica preceste Fa lăsat. 



Descântec dinde soare, 

Eşi soare dinde soare, din capu lui N. N. că te apucă alt 
sfânt soare mal frumos, mal luminos, ca pasărea ceriului, cu clonţu 
de oţlel, cu aripi de fler, in capu Iul N. s'a coborit, cu un- 
ghiile a uciit, cu clonţu a strinsu junghlurile şi săgeţile acestuia. 



Descântec de şerpe, 

Pel muşcatiu'ă de la (Seicea Virag Bodor lambQr) şi te du în 
mare, şi eşi afară la soare, să te uscl ca o cicoare, şi să crepl ca on 
fir de mac în patru crepat. 



Descântece. 341 

Deacântare dintru iele. 

In haină albă s'a înbrăcat — şi pre cale s'a luat, — cu 
Irodia cea mare s'a întălnit, — şi puterea î-o luat; — şi a rămas 
N. plăngând şi tânguind. — Nime în lume nu Ta auzit, — numa 
Maîca D-luî, — din poarta cerïuluï, — şi din graîu aş'a grăit: — 
„Ce plangî N. şi te tângueştî?" — Cum n'oî plânge şi nu m'oî tân- 
gui, — că pe cale m'am luat, — şi cu Irodia cea mare m'am în- 
tălnit — şi puterea mi-o luat. — Nu plânge nu te tângui, — că îeu 
sânt maîca D-luî — din poarta cerïuluï, — şi îeu pre cale m'oî lua 
— şi cu Irodia m'oî întâlni, — cu secerea oî secera-o, — cu ginţi 
oî stringe-o — şi cu spata oî închiri-o (?) ; — stincele le-oî răsipi — 
petrile le-oî zdrobi, — copacî din pământ i voî întoarce — şi cu 
vârvul i voî băga — şi ţie sănătate îţî voî da, — în oasele tale — 
şi în vinele tale, — şi te voî face sănătos, cum te-a lăsat D-1 Hristos. 



(Bucovina.) 

(Marian: Albina Carpaţilor, An. III, pag. 347.) 

De heşica cea rea. 

Purces-a N. pe cale, — pe cale, pe cărare. — Când a fost 
la mez de cale — de cale şi cărare, — Tau întâmpinat — şi Tau 
apucat: * — beşica rusească, — beşica nemţească, — beşica tur- 
cească, — beşica ungurească, — beşica ţigănească, — beşica lipo- 
venească, — beşica armenească, — beşica tătărească, — beşica 
jidovească. — Beşica albă — beşica neagră — beşica albastră — 
beşica ghîurghîulie — beşica naragie — beşica ghivizie — beşica 
verzie — beşica galbenă — beşica vânătă; — beşica îmflată — 
beşica înfocată, — beşica beşicată, — beşica orbălţată — beşica 
obrintită — beşîcă odrăslită — beşica căţelită, — beşica dogo- 
rită — beşica opărită ; — beşica cu pocitură — beşica cu 
săgetătură, — beşica cu răchnitură — beşica cu usturime — 
beşica cu mâncărime, — beşica cu pocitură de zi — şi cu poci- 
tură de noapte — beşica prin însetare — beşica prin 

nemâncare — beşica prin diochîare — beşica prin căscare — 
beşîcă prin junghîare — beşîcă prin săbiîare — beşica prin să- 
getare — beşica prin strigare — beşîcă prin văîetare; — beşica 
de nouă neamurî — beşica de nouă felurî — beşica de nouă 
chipurî — beşica de nouă soîurî! — Nu junghîa — nu să- 
bîa — nu ustura — nu săgeta! — ci sabia ta — prindă-a. săbîa 



342 Literatura populară. 

— şi-a junghîa — şi-a săgeta — şi-a ustura; — când ursul — şi 
cu lupul — în pădure — lângă mure — vor şedea — şî-or 
ospăta — şi s'or veseli — şî-or benchetui, — când la o masă 
vor sta — şi 'mpreună vor ospăta, — atuncî să săbiîezî — şi să 
junghïezï. — Numaï atuncî — şi nicî atuncî! — N. să rămăîe 
curat — curat şi luminat — ca argintul strecurat — ca Dumne- 
zeu ce Ta dat — ca maică-sa ce Ta născut — ca D-zeu ce Ta 
ţinut. — De la mine descântecul — de la D-zeu sfântul, leacul! 



(Banat.) 

(Mangîucă: Columna luî Traîan, an. VII, 1877, pag. 335.) 

Bună seară Mătrăgună, doanmă şi mamă bună, care umbli 
cu capetele tale pe cerurî, cu rădăcinele pe sub pământurî, ear 
cu poalele pe vânătărî şi vânturî, care eştî doamna cerurilor şi-a 
viforurilor, tu care eştî doamna florilor, căcî înaintea ta se în- 
chină şi pe tine te măresc toate florile ; la tine mă rog, şi ţie mă 
'nchin eu cu coatele goale şi cu genunchii goî şi cu fruntea ple- 
cată până la pământ^ că tu să bine-voeştî să aducî putere, snagă 
şi sănătate, adecă să aducî leac pentru bolnavul acesta N. N. ; tu 
să te ducî peste noapte, să umbli pe dealul Sterideal şi pe munţiî 
Semeniculuî, şi de nu veî afla leacul acolo, să'l cauţî prin că- 
răule, cărşiî şi stâncî, să te ducî să umbli peste toată faţa pă- 
mântului prin munţi şi păduri, prin polene de Iederă, de semenic 
de foîofiu şi de priboîu, prin tisă, prin mărăcine şi mătăcine; 
să'l cauţî la izvoare, la râuri şi sub petrele pământidul, să cauţî 
în adâncid mărilor, să cauţi în vânturî şi pe aripele vântului, în 
vânătările cerului, şi pe marginile pământului; şi de vel afla lea- 
cul săi aduci şi să'l pul aci în acest pahar de apă, ca să'l vază 
dimineaţa bolnavul bine şi mal bine, şi prin acel leac să aduci 
luî N. N. puterea luî, snaga lui, vârtutea luî şi îndemnul lui, 
capul luî, inima luî, rânza luî, picioarele luî, mâinile luî etc. cu 
un cuvânt să'î aduci earăşî sănătatea luî, căci eu cu bun dar te 
dăruesc, ear tu să'l pul lui N. N. cap la cap, ochi la ochi, mâni 
la mâni, pept la pept, inimă la inimă, rânză la rânză, şele la 
şele, picioare la picioare, os la os, putere la putere, vârtute la 
vârtute, îndenm la îndemn etc. şi sănătate la sănătate, şi aşa te 
las, mamă Mătrăgună, peste noapte curată, luminată, ca argintul 
spălată şi ca aurul străcurată. 



Descâutece. 343 

(Dobrogea.) 

(Teodor T. Buracla: O Càlètorie etc. pag. 270— 27C.) 

Descântec de beţică cea rea. (pag. 270.) 

Amin, amin — de la mine descântecul — de la maîca 
Domniduî leacul. — Beşică alba — beşică neagra — beşicâ ver- 
zie — beşicâ ghivizie — beşică naramgie, — beşică de nouă 
felïurï — beşică de nouă soîurt. — Venit-au Ilie — şi cu Pailie, 

— cu tunetul — cu fulgend — a tunat, tunatu-te-au — a ful- 
gerat, ftdgeratu-te-au — la rădăcină secatu-te-au — şi n'a remas 
de leac — căt un fir de mac — în patru despicat — în mare 
înecat. — Să rămăe N. curat — luminat — ca argintul strecurat 

— ca soarele 'n senin. — Ptîu, amin. 



Descântec de ohrintit. (ibid. pag. 272.) 

Păcurarîu şueră — răs-şueră, — pe dincolo de mare ; — oaîa 
zbeară — res-zbeară — dincoace de mare. — O stinchit oaîe de 
zberat — şi pecurarîul de şuerat. — Astă lănă lae — de la cea 
oaîe — mult a nins-o — gerul a strins-o — mult a maî ploat-o 
— vântul a bătut-o — ^ dar nicY n'a dumţt-o — nicî n'a usturat-o. 
Aşa să stee durerile — şi săgeţile — şi umflăturile — şi N. să 
remăe curat — luminat — ca Domnul ce Ta lăsat — când popa 
Ta botezat. — Descântecid delà mine — leacul delà maîca Dom- 
nuluî. 



Descântec de vermi la vite. (ibid. pag. 276.) 

Cum nu poate să stee — nicî să remăe — praful în drum 

— de care şi dobitoace — ce merg în colo, şi în coace. — Aşa 
să nu poată să stee — nicî să remăe — vermiî în rană — de 
eî plină. — Eî să peî — să răspeî! — Cum nu poate să stee — 
nicî să remăe — duhovnicul satuluî — în fundul raîuluî, — aşa 
să nu poată să stee — nicî să remăe — vermiî în rană — 
de eî plină. — Eî să peî — să răspeî! — Şi cum nu poate să 
stee — nicî să remăe — pârcălabul satuluî — în fundul îaduluî 

— aşa să nu poată să stee — nicî să remăe — vermiî în rană 

— de eî plină. — Eî să peî — să răspeî! 



344 



Literatura populară. 



Bocete. 

Teodor T. Burada: Datînele poporului român la 

mormentărî. lassy 1882. 

(80, 168 pagini.) 

(Muntenia, pag. 122—123.) 



Bucură-te mănăstire 
că ce puişor ăţî vine, 
da nu vine să 'nflorească, 
ci vine să vestejească. 
Garofiţă drăgălaşă, 
aoleu cea maî frumoasă, 
cănd umblaşî să 'nfloreştî 
te pomişî să putrezeştî; 
a dat vănt şi te-a pălit 
şi moartea te-a amăgit. 
Veniţî fraţî, veniţî surorî 
tot cu mănunche de florî, 
cu fâcliî şi luminărî 
şi mă plângeţi cu sudorî. 



în- 



Vă uîtaţî şi peste groapă, 
vedeţî moartea 'ntunecată. 
Roagă-te neîcă de popă 
clopotul tot să ţi'l tragă, 
să resune văile 
să s'adune rudele, 
că tu astăzî te porneştî 
şi pe toţî ne părăseştî, 
pe o cale 'ndelungată 
unde nu-i mamă nicî tată, 
ci căntărî dunmezeeştî 
şi cu cete ăngereştî. 
Nu-i nicî val şi nicî durere, 
ci îubită mângăere! 



(Banat, ibid. 

Harangu mereu trăgea 
şi nimene nu ştiea, 
c'un voînic acum murea! 
Toată lumea se mira 
şi cu toţî la el cura. 
Doamne ce rău ţi-a fôcut 
tu de aicî de Taî răpit! 
In coparşiu el stă pus 
şi de la noî ni s'a dus. 
Cu toţiî la el căta, 
ş'apoî cu jale'l cănta: 
Doamne ţie ne rugăm 
şi la tine 'ngenunchîem 
să nu grăbeşti 
să'l putrezeştî. 
Du'l în poarta raîuluî 
şi'î dă slava cerîuluî! 



pag. 150—151.) 

Din a luî guriţă 

va creşte-o vioriţă, 

din doî ochişori 

de tot mandre florî, 

şi din perişor 

mândru pomuşor. 

Din doî umereî 

doî lucefereî, 

din a luî trupiţă 

floare de lupiţă, 

şi din picioruţe 

doue lăstăruţe; 

din a lui mănuţe 

doue pelinuţe! 

Plângeţi uşi, plângeţi fereşti 

că de acum lor le lipseşti! 



Bocete. 



345 



(Transilvania, ibid. 

Bucură- te mănăstire, 
că ce garotiţă'ţî vine, 
da nu vine să 'nflorească 
ci vine să putrezească. 
Fost-aî şi tu floricică 
tănără şi frumuşică, 
dar acum ne-aï părăsit 
şi rău ne-aï maï amărit, 
moartea mi te-a amăgit. 
Aï lăsat cămpul cu florî 
şi cerîul feră de norî, 
tu merî acum în cea lume 
unde tu nu aï pe nîme. 
Uîte Doamne pe pământ 
uîte şi la cel mormânt 
şi vezî moartea ce-a fâcut! 
Maï priveşte cele florî 
roagă-te la 'ngropătorî 



pag. 144—145.) 

ca să-ţî lese treî fereştî 
tu prin ele să priveştî 
şi pe una ca să'ţt vie 
mirosul de la tămâe, 
pe alta glas de măîculiţă 
care-a fost a ta drăguţă. 
Pe alta raza soareluî 
de pe bolta cerïuluï, 
ca să mi te 'ncălzească, 
faţa să nu'ţî vestejească; 
Spune ângeraşule 
unde'ţî este mirele? 
In loc de vomiceî 
ţî-adilcem prăpureî; 
în loc de lăutarî 
plătit-am clopotarî! 
De val şi de păcat 
pe-astă lume aï scăpat! 



(Dobrogea, ibid. 

Drăguţul meu bărbăţel 
drăguţul meu sufleţel, 
cănd ţi-a veni dorul 
să ïeï drumuşorul 
să'mî stingî focuşorul. 
Astă primăvară 
cănd eşîaî afară 
în revărsatul zorilor, 
în cântatul paserilor, 
în şuerul vânturilor, 
pluguşorul înjugaî 
neagră brazdă restumaî 
şi din gura tu ziceaî: 
Ţa plevan 
şi haïs Joïan, 
haï cu tata, nu vă daţî 
şi la greu nu mă lăsaţî, 
brazda toat'o resturnaţî. 



pag. 127—129.) 

Eu când te auzeam 
cu gura nu grăîam, 
mă luam, 
mă sculam, 

şi *n grădină mă duceam, 
floricele sămănam 
să le poarte fetele, 
fetele, nevestele. 
Florile au înflorit 
bărbatul mi-a putrezit; 
timpul coaseî c'a sosit 
şi la cămp când am eşit, 
pe rezoare m'am uîtat 
sufleţelul mi-am strigat : 
spune-mî dragă un cuvânt 
să pot trăi pe pământ. 
Am rămas fUră de sprijin 
singurică fôr de razim. 



346 



Literatura populară. 



Valurï marï mă nvăluesc 
n'am cum să mă sprijinesc. 
Bătută-s de gândurî 



ca vântul de dealuri 
ca apa de maluri! 



A noroculuî şi a nenoroculuî Oglindă pentru răsfaţul 
îubitorilor de petrecanie tălmăcită după limba franţo- 

zască. Tipărit acuma. 

(32^, 2 foî nepaginate -{- 29 foi paginate.) 



Aşteptând norocul 
în toate zilele 
el vine ca racul 
de-a îndăratele. 
Iară nenorocul 
să culcă şi scoală 
cu noî în tot cîasul 
o rujină goală. 
Vreamea rea aduce 
prea multe cu sine, 
greutăţî necazuri 
departe de bine. 
Singură nădeajdea 
îţ maî dă picioare, 
ca să mal ispiteşti 
ceale viitoare. 



Prefaţa, 



(Astă)zî ţi să spune 
(Ae)vea minune. 
Avea-vel cunună 
Aur împreună. 
Apoi vel şi face 
Acum cum îţi place. 
Albi inimă bună 



A. 



Aşa dar deschideţi 
cu puteare mică 
adastă de noroc 
crudă cărticică. 
Să vedeţi ce noroc 
vă fkgădueaşte; 
după întâmplare 
ce noroc gâceaşte? 
Deschideţi cu sula 
sau măcar cu acul, 
unde va nimeri 
ca peatecul sacul. 
Acolo să cetiţi 
slova carea vine 
şi vă va arăta 
un rău, sau un bine. 



Astăzi împreună. 
Arată'ţl cu fire 
Acea fericire 
A'ţ fi rânduită 
Anilor sfinţită 
Aclasta. 



Gândurile tale 
Gândesc la parale. 



G. 



Găteaşte-te pungă! 
Groşi banii la dungă. 



A norocului Oglindă. 



347 



Galbenï cai*agroşî 
Groşî şi groşî pft groşî. 
Grăbeaşte să'î ïaï 
Gata cu alaî. 
Gândul Bă'ţl aline 



Judecata lungă 
Jaf este la pungă. 
Jalba să preface 
Jurământ să face 
Jelbile sporite 
Jertfe poftorite. 
Judecata care 



Cucul bine cântă 
Că te înfierbântă. 
Căruţa gătindu-ţî 
Cheful îndoindu-ţî, 
Că la veselie 
Cu o bucurie 
Cu toată gătirea 



c. 



Galbenii cu bine. 
Grămadă să fie 
Gata bucurie. 
Grăbeaşte-te. 



Jelueştî prea tare 
Joacă jucărie 
Jos spre sărăcie. 
Jurî pre socoteală 
Jertveştî cheltueală 
Judecă-te. 



Cu toată Iubirea 
Chemat eştî şi pasă 
Ca să şezî Ia masă^ 
Că e nuntă mare 
Cu frumoasă stare 
Ca să jocî. 



R. 



Ruşinea ce'ţî va veni 
Rău te va batjocori 
Rabdă că n'aî încătrău, 
Rău aduce şi maî rău. 



Rabdând te veî mângăea 
Ruşinea se va tăea. 
Rabdă. 



F. 



Floare fericită 
Fi-veî înflorită. 
Fi-veî lumiî floare 
Foarte 'nfloritoare. 
Florile te are 
Folosinţă mare. 



Floare înflorită 
Frumos mirosită 
Face-te-veî una 
Florilor cununa 
Frumoasa. 



348 



Literatura populară. 



Gï. 



Gïana ţi să bate 
Geame-veî fărtate ! 
Gîngaşe puteare. 
Geaba mângăeare, 



Să ïaï în bine 
adastă carte 
şi de Ia mine 
noroc şi parte, 
că nu'î departe. 



Epilog, 



Geaba puî cuvânt 
Genunchî la pământ, 
Geaba'ţî facî tu cruce 
Gemând te veî duce. 



Petreaceţî dară 
vreamea cu jocul 
să capeţî îară 
bun pre norocul. 
Vine sorocul. 



Basme- 

(Creanga: Convorbiri literare XI, 1878, pag. 212 urm.) 

(Moldova.) 
Fata babei fi fata moşneagului, 

Ci-că era odată un vădăoîu bătrăn, care avea o fată; el s'a 
însurat a doua oară şi-a luat o babă văduvă, care şi ea avea o 
fată. Fata babeî era slută, ţifnoasă şi rea la inimă; dar pen- 
tru că era fata mameî, se alintă cum s'alintă cîoara 'n laţ, lăsănd 
tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era fru- 
moasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o îm- 
podobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această 
fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama 
cea de vitrigă; noroc de la D-zeu că era o fată robace şi răbdă- 
toare, căcî altfel ar fi fost vaî ş'amar de pielea el. 

Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale, ea du- 
pă găteje prin pădure, ea cu tăbueţul în spate la moară, ea în- 
sferşit în toate părţile după treabă. Căt era ziulica de mare nu'şl 
mal stringea picioarele; dintr'o parte venea şi 'n alta se ducea. 
Ş'apol baba şi cu odorul de fiică-sa tot cărtitoare şi nemulţumi- 
toare erau. Pentru babă, fata moşneagului era peatră de moară 
în casă; ear fata el, busuioc de pus la icoane. 

Cănd se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare sară, 
fata moşneagului nu se încurca ci torcea câte-im ciur plin de 
fuse; ear fata babei îndruga şi ea cu mare-ce cate un fus; ş'apol 
cănd veneau amândouă fetele acasă noaptea tărziu, fata babei 



fiasme. 349 

sărea ïute peste pârlaz şi zicea feteï moşneagului să-i dç cïurul 
cu fusele ca să-1 ţie până va sări şi ea. Atuncî fata babeî, vi- 
cleană cum era^ lua cïurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag 
spuind că ea a tors acele fuse. In zadar fata moşneaguluî spu- 
nea în urmă că acela este lucrul mănelor sale; căcî îndată o 
apucau de obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuea numaî decăt să 
remăe pe-a lor. Cănd venea Duminica şi sărbătorile, fata ba- 
beî era împopoţată şi netezită pe cap, de par'c'o linsese viţeiî. 
Nu era joc, nu era clacă în sat. Ia care să nu se ducă fata 
babei, ear fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate 
aceste. — Ş'apol cănd venea moşneagul de pe unde era dus, 
gura babei umbla, cum umblă meliţa: că fata Iul nu ascultă, 

că-1 uşemică, că-1 leneşă, că-l solu rău că-1 lae, că-1 bă- 

lae, şi că s'o alunge de la casă ; s'o trimită la slujbă, unde ştie, 
că nul de chip s'o mal ţie, pentru că poate să înnărăvească şi 
pe fata el. 

Moşneagul fiind un gură cască sau cum iţi vre să-l ziceţi, 
se uita în coarnele el şi ce-1 spunea ea, sfUnt era. — Din inimă 
bietul moşneag poate c'ar fi mal zis cate ce- va; dar acum apu- 
case a cănta găina la casa Iul şi cucoşul nu mal avea nici o tre- 
cere, ş'apol la să-1 fi pus păcatul să se întreacă cu didîochlul; 
căci baba şi cu fiică-sa îl umplea de bogda-prosti. Intr'una din 
zile moşneagul fiind foarte amărit de căte-1 spunea baba, chema 
fata şi-i zise: 

Draga tatei, caca ce'ml tot spune mă-ta de tine: că n'o 
asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu este de chip 
să mal stal la casa mea; de aceea du-te şi tu încotro te-a în- 
drepta Dumnezeu, ca să nu se mal facă atăta gălceavă la casa 
asta, din pricina ta. Dar te sfetuesc, ca un tată ce-ţl sunt, că 
or şi unde tei duce, să fii supusă, blajină şi harnică; căci la 
casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c'a mai fost şi mila părin- 
tească la mijloc ! . . . . dar prin străini Dumnezeu ştie peste ce 
solu de sămânţă de oameni ăl da; şi nu ţi-or pute răbda, cate 
ţi-am răbdat noi. 

Atunci biata fată, văzând că baba şi cu fiică-sa voesc cu 
ori ce chip s'o alunge, sărută mana tată-său şi cu lacrimi în 
ochi, porneşte în toată lumea, depărtăndu-se de casa părintească 
fară nici o nădejde de întoarcere! Şi merse ea căt merse pe-un 
drum, pănâ ce din întămplare ăl eşi înainte o căţeluşă bolnavă 
ca val de capul el, şi slabă de-i număral coastele; şi cum văzu 
pe fată, ăl zise: 



350 Literatura populara. 

Fată frumoasă şi harnică^ fie-ţî milă de mine şi mă grijeşte^ 
că ţi-oîu prinde şi eu bine vr*o dată. Atuncî feteî i se fecu 
milă; şi luănd căţeluşa o spâlâ şi- o griji foarte bine. Apoî o 
lăsa acolo şi^şl căuta de drum^ mulţâmită iiind în suflet că a pu- 
tut săvărşi o faptă bună. Nu merse ea tocmaî mult şi numaî ea- 
că ce vede un păr frumos şi înflorit^ dar plin de omizî în toate 
părţile. Părul cum vede pe fată, zice: 

Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizT, 
că ţi-oîu prinde şi eu bine vr'o dată. 

Fata, harnică cum era, curaţi părul de uscăturî şi de omizi 
cu mare îngrijire şi apoî se tot duse înainte sa*şî caute stăpân. Şi 
mergând ea maî departe numaî eac& ce vede o ftlntână mălită şi 
părăsită. Fântăna atuncî zice: 

Fată frumoasă şi harnică! îngrijeşte-mă, că ţi-oîu prinde şi 
eu bine vr'o dată. 

Fata răneşte fontâna şi o grijeşte foarte bine; apoî o lasă 
şi *şî caută de drum. Şi tot mergând maî departe, numaî eacă 
ce dă de un cuptîor nelipit. şi maî maî să se risipească. Cuptîo- 
rul cum vede pe fată, zice: 

Fată frumoasă şi harnică! lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că ţi-oîu 
prinde şi eu bine vr'o dată. 

Fata care ştiea, că de f^cut treabă nu maî cade coada ni- 
măruî, îşî suflecă mănicile, călca lut şi lipi cuptîorul, îl humui 
şi-1 griji de ţî era maî mare dragul să-1 priveştî ! Apoî işî spăla 
frumuşel manile de lut şi porni earăşî la drum. Şi mergând ea 
acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce fôcu, că se rătăci; cu toate aceste 
nu'şî pîerdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce 
într'una din zile desdimineaţă trecând printr'un codim întunecos, 
dă de-o poeană foarte frumoasă şi în poeană vede o căsuţă um- 
brită de nişte loziî pletoase; şi cănd s'apropie de acea casă nu- 
maî eacă o babă întimpina pe fată cu blăndeţă şi-i zice: 

Da ce cauţî prin aceste locurî, copilă, şi cine eştî? 

Cine să fiu mătuşă? Ia o fată săracă, fôra mamă şi fô.ra tată 
pot zice; şi numaî cel de sus ştie căt am tras, decând mama care 
m'a fîicut, a pus manile pe pîept! — Stăpăn caut; şi necunoscând 
pe nime şi umblănd din loc în loc m'am rătăcit. D-zeu însă m'a po- 
văţuit de-am nimerit la casa d-tale şi te rog să'mî daî sălăşluire! 

Sermană fată! zise bătrăna. Cu adevărat numaî D-zeu te-a 
îndreptat la mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sânt s&nta Du- 
minică. Slujeşte la mine astăzi şi fiî încredinţată că mâne n'aî 
să eşî cu manile goale de la casa mea. 



Basme. 351 

Bine^ mâîcuţâ^ dar nu ştîu ce trebî am să fac? 

Ia sâ'ml laî copilaşii^ care dorm acuma şi să-I hrăneşti ; apoi 
sâ'mî faci bucate; şi cănd m'olu întoarce eu de la biserică, să 
le găsesc nici reci nici fierbinţi, ci cum ăs mai bune de mâncat. 
Şi cum zice, bătrăna porneşte la biserică, eară fata suflică măni- 
cile şi s'apucă de treabă. Intăl şi 'ntăl face lăutoare; apoi ese 
afară şi începe a striga: 

,, Copil, copil, copil! veniţi la mamă să vă lee!" Şi cănd 
se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăla 
de-o mulţime de balauri şi de tot solul de jivine mici şi mari! 
Insă tare în credinţă şi cu nădejdea la D-zeu, fata nu se sparie; 
ci le la pe cate una şi le lă şi le îngrijeşte căt nu se poate mal 
bine. Apoi s'apucă de făcut bucate, şi când a venit sfânta Du- 
minică de la biserică şi a văzut copil lăuţî frumos şi toate trebile 
bine făcute, s'a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, 
a zis fetei să se sule în pod şi să'şl aleagă de-acolo o ladă care-a 
vre ea şi să'şl o lee ca simbrie; dar să no deschidă păn' acasă 
la tată-său. Fata se sue în pod şi vede acolo o mulţime de lăzi; 
imele mal vechî şi mal urite, altele mai nouă şi mal frumoase. 
Ea însă, nefiind lacomă, ş'alege pe cea mal veche şi mal urită 
dinti'e toate. Şi cănd se dă cu dansa jos, sfânta Duminică cam 
încreţeşte din sprincene, dar n'are încotro. Ci bine-cuvintează 
pe fată, care îşi le lada în spate şi se întoarnă spre casa părin- 
tească cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise. Cănd pe drum 
eacă cuptlorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute şi ru- 
menite .... Şi mănăncă fata la plăcinte şi mănăncă, hăt bine; 
apoi îşi mal le căte-va la drum şi porneşte. Cănd mal încolo 
numai eacă fântăna grijită de dânsa era plină pană 'n gură cu 
apă limpede cum ăl lacrima, dulce şi rece cum ăî ghlaţă. Şi pe 
colacul fkntănel erau doue pahare de argint, cu care a băut la 
apă pană s'a recorit Apoi a luat un păhărel cu sine şi a pornit 
înainte. Şi mergănd mal departe, eacă părul grijit de dânsa 
era încărcat de pere galbene ca ceara de coapte ce erau, şi didci 
ca mierea. Părul văzănd pe fată şi-a plecat crengile 'n jos; şi 
ea a măncat la pere şi s'a luat la drum cate ia trebuit. De- 
acolo mergănd mal departe, eacă se întălneşte şi cu căţeluşa, 
care acum era volnică şi frumoasă, eară la găt purta o salbă de 
galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţămită penti'u că a căutat-o 
la boală. — Şi de aici fata mergănd tot înainte, a ajuns acasă 
la tată-său. Moşneagul, cănd a văzut-o, i s'a umplut ochii de 
lacrimi şi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele 



352 • Literatura populară. 

cele de argint şi le dă tătâne-său^ apoî deschizând lada împreună^ 
nenumărate hergheliî de caî, cîrezî de vite şi turme de oî ese 
din ea^ încăt moşneagul pe loc a întinerit văzând atăte bogăţii! 
Eară baba a rămas opărită şi nu ştiea ce să fô.ca de cîudă. Fata 
babeî atuncî şi-a luat inima 'n dinţî şi a zis: 

Las' mamă că nu-i prădată lumea de bogăţiî; mă duc să'ţî 
aduc eu şi maî multe. Şi cum zice, porneşte cu cîudă, trăsnind 
şi plesnind. Merge şi ea căt merge tot pe acest drum, pe unde 
fusele fata moşneagului; se întălneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă 
şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide, de f^ntăna cea 
mălită şi seacă şi părăsită, de cuptîorul cel nelipit şi aproape să 
se risipească; dar când o roagă şi căţeluşa, şi părul şi făntăna şi 
cuptîorul, ca să ingrijească de dânsele, ea le răspundea cu cïudà 
şi în batae-de-joc : 

Da cum nu! că nu mï-oïu feşteli eu mănuţele tătucuţeî şi a 
mămucuţeî! Multe slugî aţî avut ca mine? 

Atuncî cu toatele ştiind că maî uşor ar pute căpăta cine-va 
lapte de la o vacă stearpă, decăt să te îndatorească o fată alin- 
tată şi leneşă, au lăsat-o să'şî urmeze drumul în pace şi n'au maî 
cerut de la dansa nicî un ajutor. Şi mergând ea tot înainte 
au ajuns apoî şi ea la sfânta Duminică; dar şi aicî s'a purtat 
tot hursuz, cu obrăznicie şi prosteşte. In loc să facă bucatele 
bune şi potrivite şi să lee copiî sf. Duminici cum i-a lăut fata 
moşneagului de bine, că i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau ne- 
buni de usturime şi de durere. Apoî bucatele le-au fkcut afu- 
mate, arse şi sleite de nu mal era de chip să Ie poată lua cine- 
va în gură .... şi cănd a venit sf. Duminică de la biserica, 
îşî-a pus manile 'n cap de ceea ce a găsit acasă. Dar sf. Du- 
minică blândă şi 'ngăduitoare, n'a vrut să'şl pue mintea c'o stur- 
lubatecă şi c'o leneşă de fată ca aceasta; ci ia spus să se sue 
în pod, să'şl aleagă de acolo o ladă, care i-a plăcea şi să se 
ducă în plata Iul D-zeu. Fata atunci s'a suit şi ş'a ales lada cea 
mal nouă şi mal frumoasă; căci îl plăcea să lee căt de mult şi 
ce-1 mal bun şi mal frumos, dar să facă slujbă bună nu-1 plăcea. 
Apoi cum se dă jos din pod cu lada, nu se mal duce să'şî lee 
zioa bună şi bine- cuvântare de la sf. Duminică, ci porneşte ca 
de la o casă pustie şi se tot duce înainte ; şi mergea de-i pă- 
răîau călcăele de frică să nu se resgândească sf. Duminică să 
pornească după dansa, s'o ajungă şi să-î lee lada. Şi cănd ajunge 
la cuptlor, frumoase plăcinte erau într'ânsul! Dar cănd s'apropie 
să lee dintr'ănsele şi să'şî prindă pofta, focul o arde şi nu. poate 



Basme. 353 

lua. La făntânâ aşijderea păhăruţele de argint^ nu-i vorbă, erau, 
şi făntăna plină cu apă pană 'n gură; dar cănd a vrut fata să 
pue mana pe pahar şi să îee apă^ paharele pe loc s'au cufundat^ 
apa din făntănă intr'o clipă s'a secat şi fata de sete s'a uscat! 

Cănd prin dreptul păruluî^ nu-i vorbă, că par'că era bătut 

cu lopata de pere multe ce avea; dar credeţi c'a avut fata parte 
să guste vr'o una? — Nu! căcî părul s'a fecut de-o mie de ort 
mal nalt de cum era; de'l ajunsese crengile în nom*l! Ş'atuncl 

scobeşte-te iată babei în dinţi! Mergănd mal înainte^ cu 

căţeluşa ancă s'a întălnit; salbă de galbeni avea şi acum la găt; 
dar cănd a vrut fata să'l-o lee, căţeluşa a muşcat-o de la rupt 
degetele şi n'a lăsat-o să pue mâna pe dânsa. Işl muşca acum 
fata degeţelele mămucuţel şi ale tătucuţel de ciudă şi de ruşine, 
dar n'avea ce face. Insfirşit cu mare-ce a ajuns ea şi acasă la 
mă-sa, dar şi aici nu le-au ticnit bogăţia. Căci deschizând lada^ 
o mulţime de bălaurt au eşit dintr'ânsa şi pe loc au mâncat pe 
babă cu fată cu tot, de par'că n'au mal fost pe lumea asta şi 
apoi s'au fiicut balaurii nevăzuţi cu ladă cu tot. 

£ar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea ne- 
numărate bogăţii; el a măritat pe fiica-sa după un om bun şi 
harnic. Cucoşil căntau acum pe stilpil porţilor în prag şi în 
toate părţile; ear găinile nu mal cântau cucoşeşte la casa moş- 
neagulul să mal facă a rău; c'apol atunci nici zile multe nu mal 
aveau. Numai atăta că moşneagul a remas pleşuv şi spetit, de mult 
ce'l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele Iul cu cociorva, 
dacă-i copt mălaiul. 



Un culegëtor tipographu (P. Ispirescu) : Legende şi 

basmele Romaniloru adunate din gura poporu- 

luî scrise şi date la lumină de Ed. 3\ Partea I. 

Bucuresci 1872. 

(80, 180 paginî.) 

(Muntenia.) 

împăratul şerpUor. (pag. H3 — 118.) 

A fost o dată, ca nici o dată; că de n'ar fi nu s'ar mal 
povesti, etc. 

A fost un unchlaş şi o mătuşă. El ajunseseră la sărăcie, 
cheltuind tot ce aveau după sufletul lor, spre a dobândi un fiu, 

GASTEH, Chrestomatie roniftn&. II. 23 



354 Literatura populara. 

dar în deşert. Acum, Ia vreme de bătrâneţe, se hotârârâ şi eî 
să îasă pe câmpie, şi or ce va găsi, săi îa şi să'l crească ca pe 
fiul lor. Decî într'o dimineaţă, porniră amândoi pentru acest 
sfârşit: atât de mare era dorul lor să aîbă un copil. Găsiră un 
puîu micuţ de şearpe, îl luară, îl aduseră acasă, îl puseră într'o 
ţeava de trestie şi îl culcară între dânşiî. Tot ce puteau, bîet, 
agonisi şi dânşiî, cheltuîau pentru hrana fiuluî lor. Şearpele 
crescu până ce într'o zi crepă ţeava. II puseră într'un mosor, 
îngrijirea şi hrana cea bună ce'î da ftlcură pe şearpe să crească 
repede, şi plesni şi mosorul. II puseră într'un putineîu şi aşa nu 
lipseau al culca între dânşiî. După ce maî trecu cât-va timp, 
într'o dimineaţa, auziră crepând şi putinéïul. Atuncï unde eşi 
din el şearpele şi le zise: Vă mulţumesc tată şi mamă, de îngri- 
jirea cea bună ce mi-aţî dat. Fără voî poate aşî fi perit. Acum 
să faceţî bunătate să mă duceţt de unde m'aţl luat. Bătrânii nu 
se cam îndura de el. Se fàcuse un şearpe aşa de frumos cum 
nu maî văzuseră eî. Solzii luî erau ca de aur. Ochiî strălu- 
ceau în capul luî ca nişte pîetre de rubin; îl sărutară şi pe o 
parte, şi pe alta, şi îî răspunseră: Dar bine dragul nostru fiu, 
tocmaî când credeam să avem şi noî o mângâere la bătrâneţele 
noastre, tocmaî atuncî ne părăseştî ? Noî credeam că numaî 
moartea ne va despărţi de tine. — De aceea vă zic să mă du- 
ceţî de unde m'aţî luat, ca să vă pot fi de folos. Şezând aîcî 
cu voî vîaţa mea este în joc. Cuvintele luî erau aşa de mîeroase 
încât nu se putură opri de a nu'l asculta. H duseră decî, de 
unde Tau luat, moşul ţiindu'l de cap şi baba de coadă. — Cum îl 
puseră jos, se ridica în coadă flueră o dată cu aşa putere încât 
răsuna câmpiile, apoî plesni din coadă. Şi întorcându-se către 
unchîaş şî babă, le zise: să nu vă speriaţî de ce veţî vedea. K'a- 
pucă să sfârşească bine vorba, şi imde se porniră din toate păr- 
ţile şerpiî ca frunza şi ca îarba, care venîau la chemarea împă- 
ratului lor şi i se închinară. Daca văzu însă că moşul şi baba 
se cam perd cu firea, făcu un semn, şi toţî şerpiî porniră de pe 
unde veniseră. Atuncî el zise bătrânilor : luaţî ogarul acesta, 
care venise o dată cu şerpiî, şîl culcaţî între voî şi îngrijiţi! toc- 
maî cum mi-aţî fticut mie. Până acasă să nu-î zîceţî: Ogar, fâ. 
treaba a mare. Şi când veţî fi în vre-o nevoe, veniţî aice, flue- 
raţî şi îndată voîu veni să vă dau orî ce ajutor. După ce se 
maî sărutară şi plânseră, se despărţiră. Bătrânii se bucurară oare- 
cum, dacă văzu că a să aîbă cu ce să se maî mângâe. Pe drum 
când se întorceau nu se putu ţine de a nu încerca ce putere va 



Basme. 355 

avea asupra ogaruluî vorbele ce li le spusese şearpele. Se opriră 
şi ziseră: Ogar! fô treaba cea mare. Unde mi'ţî începu ogarul 
a lăsa dintr'ânsul la galbenî, de nu maî ştiau unde să'î pue. 
Luară cât putură, şi ce nu maî putură lua, lăsară acolo, şi ple- 
cară acasă plinî de bucurie pentru darul ce căpătaseră. Dacă 
ajunseră acasă îl îngrijiră şi'l culcară între eî în pat, cum le 
zisese şearpele. Apoî a doa zi, se duseră la un argintar, şi se 
tocmiră să îmbrace pe ogar în argint. Ziseră şi eî argintarului, 
cum le spusese şi lor şearpele. Argintarul vru să cerce şi el, ca 
şi dânşii, ce însemna vorbele alea. Şi daca văzu minunea cea 
maî nepomenită, se duse de cumpără un alt ogar pe care îl îm- 
brăcă în argint, şi la ziua otărâtă li'l dete. Unchiaşul plăti ca 
un om de treabă, aduse ogarul acasă şi'l culcă între dânşiî cu 
dragostea cu care culcase şi pe şearpe. După ce sfârşiră şi baniî 
şi îî zise şi ogaruluî ăstuîa cum zisese celuî-l'alt, el nicî nu se tul- 
bură, lî maî zise o dată, nimic. Atunci se hotărâră a se duce 
la şeai'pe să'î spue că ogarul nu'î maî asculte. Şearpele cum 
auzi de una ca asta, le dete o puîcă^ şi le zise să o îngrijească 
ca şi pe ogar şi să o culce cu dânşiî. Se întoarseră acasă, şi a 
doa zi, când se sculară, găsiră în aşternut un ou de aur. Găina 
oase. Se bucurară eî şi de acest dar; apoî vândură oid cu preţ 
şi îşî târguiră cele trebuincioase. In toată dimineaţa, când se 
sculau, găseau câte un ou de aur în aşternut. După câte-va zile 
se duseră îarăşî la argintar, ca să le îmbrace găina în argint. 
După ce se tocmiră, îî zisese să nu o culce între eî. Argintarul 
dacă văzu că găina face ouă de aur, fiind că el o culcase în pat, 
tocmaî cum zisese moşul cu baba să nu facă, cumpără o altă 
găină, la fel cu aceea, şi le-o dete îmbrăcată în argint. Unchia- 
şul şi de astă dată plăti asemenea, luă găina ce'î dete argintanxl 
şi o duse acasă. A doua zi în loc de ou de aur, găsiră alt 
ceva. Se duseră îar la şearpe. lî spuseră cum că de marea 
dragoste ce aveau pentru darurile luî, se dusese şi cu ogarul şi 
cu găina la un argintar să le îmbrace în argint, şi cum că, după 
ce le a îmbrăcat, ogarul nu'î maî ascultă şi găina nu maî fôcu 
oă de aur. Şearpele pricepu ce drăcie se joacă aci. Le dete un 
reteveîaş şi le zise : Na, această bâtă mică, să o duceţî să o îm- 
brace şi pe aceasta în argint. Dar să nu*î ziceţî: Sărî măcîucă, 
dă, borbolino ! Insă dacă la vreo întâmplare de'î veţî zice şi 
veţî voi să nu să maî simtă de dânsa, să'î strigaţi: oprea ne- 
btmo! Unchiaşul şi mătuşa n'avură răbdare până acasă^ ci chiar 
pe drum vrură să încerce ca ce minune va face şi măcîuchiţa 



356 Literatura populară. 

când i-o zice cum i-a învăţat şearpele. N'apucară să s{ai*şeascâ 
bine vorbele şi unde începu să'î croîască cum se cuvine. Atuncî 
eî îndată o domoliră prin cele-ralte vorbe ce îî învăţase şarpele, 
şi tocmaî atuncî cam începură a pricepe şi eî^ că cu argintarul 
nu e lucru curat. Ajungând acasă şi odihnindu-se puţin, se 
duseră îndată la argintar să le îmbrace reteveîul în argint. După 
ce se tocmiră ca şi de alte dăţî îî ziseră: Noî îţî plătim cât ne- 
aî cerut, jupâne argintar, dară ne rugam să nu'î zicî: Sărî mă- 
cîucă, dă borbolino! Vaî de mine! Cât despre asta n'aveţî grije. 
Noî ne cunoaştem muşteriî. N'avem noî a face pentru Antăîa 
oară cu D-voastră. N'apucară să facă zece paşî după ce eşiră, 
şi argintarul, nerăbdător să vază ce minune o maî face şi bâta, 
îî zise: Sărî măcîucă, dă borbolino! Abîa sfârşi de zis, şi unde 
începu reteveîul a le 'nmuîa ale oase de'î băgă în năbădăî. Sărea 
pe spinările tutulor câţî se aflau în casă, ca o altă aîa năsdră- 
vană. Da într'ânşiî ca la fasole. lî pisăgea şi îî cotonogea de 
nu ştiau imde se maî aflau. Chilomane, ţipete, de voe, şi rete- 
veîul să stea, ba. lî resbise în bătăî. Dau să easă din casă să 
alerge după unchîaş; dară unde putea cine-va să pue mâna pe 
clanţa uşeî, căcî în vipia ameţeleî uîtaseră că ferestrele sânt des- 
chise. In cele după urmă, un ucenic d'abîa isbuti a eşi pe fe- 
reastră, dete fuga după unchîaş şi mătuşe pe care îî ajunse după 
urmă, le spuse şiritenia şi tot ce păţiră, şi îî inigară să se în- 
toarcă înapoî şi să'î mântuîască din nevoîe. Cum îî văzu argin- 
tarîul, le zise: veniţî maî îute, oamenî bunî, de ne scăpaţî de 
pacostea asta, care ne a dăidat în bătăî, că vă vom da ce ne-ţî 
cere. Noî nu'ţî cerem alta decât ceea ce ne-aţî luat cu nedrept. 
Vă dau, vă dau, săracul de mine, numaî scăpaţi-ne de urgia asta 
ce căzu pe capul nostru. Atuncî unchîaşul zise încet: oprea, 
nebuno ! îndată măcîuchiţa se opri şi veni de se puse în mâna 
bătrânuluî. Iar argintarîul, bătut făcut măr, îî dete ogarul şi puî- 
ca. Unchîaşul plăti şi de astă dată omeneşte, cât tocmise ca să'î 
îmbrace reteveîul cu argint. Dar o luă a casă împreună cu ogar 
şi cu găină. Măcîuchiţa rămase însă neîmbrăcată, căcî nu maî voi 
moşul să o dea; îar el îî întoarse ogarul şi găina ce-i le dase ar- 
gintarîul schimbate. A mai trăit multă vreme unchîaşul şi baba 
în fericire, şi maî în toate zilele se duceau în câmp de vedeau pe 
şearpe. Nu'î se maî întâmplă însă nimic. Incălecaîu p'o şea (etc), 
şi vă spuseiu dumneavoastră aşa. 



Snoave şi poveştY. 357 

Snoave şi poveşti. 

Călindariti, aşăzat pa şapte planete în care să cuprinde 

140 de anî, începându-să de la anul 1816 şi slujaşte 

până la viitoriul an 1956 .... 1847 Julie 20 ... . 

(80, V nepaginate -|- 181 paginf -|- scara.) 

Omvl şi anu vieţit lut. (pag. 177.) 

După ce au f^cut Dumnezeu lumea şi toate ce sânt în- 
tr'ânsa, şi au văzut că îaste bine, chîemă pre om şi toate făptu- 
rile ceale vîî Ia sine, ca să le hotărească aniî vîeţiî şi soartea sa, 
a fieşte căruea, după care să vîeţuească pre pământ. Chïemà 
maï îi^tâïu pre om înainte, şi*î zisă: tu omule să fiî împăratul pă- 
mântului, tu să umbliî pe picioarele tale oblu în sus^ să priveştî 
la cerîu; ţie îţî dau statura aleasă, te dăruesc cu putoare de a 
gândi, şi a judeca şi putoare de a'ţî descoperi gândurile şi simţi- 
rile tale ceale din lăuntru prin vorbă, ţie să'ţî fie subpusă toate 
ceale sălbatece ale câmpuluî, şi a dumbrăvilor, ceale zburătoare 
din aer, şi ceale din apă, şi de sub pământ, tu să stăpâneşti tot 
ce îaste vîu; rodurile câmpuluî şi ale pomilor să fie ale tale, şi 
aniî tăî pre pământ să fie 30. Atuncîa să deade omul de o 
parte nemulţămit cu soartea sa, şi zisă: ce har îmî îaste să fiu 
împăratul pământuluî şi să trăesc în desfătare de pământ, dacă 
vîeaţa mea îaste aşa scurtă şi numaî de 30 de anî? Aşa cârtea 
şi pizmuea celora-Valte dobitoace, pre carele dărui Făcătorîid cu 
vîeaţă maî lungă. Ajunsă şi la măgarîu rândul, şi stătu şi acesta 
înaintea Făcătorîuluî, să'ş îae şi el soartea sa. Zisă şi cătră mă- 
garîu Ziditorîul : tu să pătimeşti osteneală şi trudă, să porţi povă- 
rile ceale mal greale, şi să suferi bătae, şi lovituri multe, să 
auzl(!) şi să al puţină odihnă, mâncarea ta să fie slabă, de spini şi 
polomidă, şi aniî tăî pre pământ să fie 50. Atuncea căzu bietul 
măgarîu în genunchi înaintea Ziditorlulul şi să rugă zicând: mi- 
lostive Făcătorîule! aşa ticăloasă vîeaţă să duc eu? să trăesc 
cu hrana cea mal slabă, să lucru lucrid cel mal greu, să port 
sarcinile ceale mal mari şi apoi tot să trăesc aşa lung? milo- 
stîveaşte-te şi 'ml mal trage 20 de ani din vîeaţă. Atuncîa omul 
poftitorlul de vîeaţă lungă păşi înaintea lui Dumnezeu, şi pofti 
pentru sine cel 20 de ani, ce nu'î primi măgarlul, şi Dumnezeu 
ascultă pre om şi'l dădu ce lăpădă dobitocid. Acum veni şi câ- 
nele înainte, şi cătră acesta zise Fâcătorlid: tu să păzeşti casa, şi 



obo Literatura populara. 

comorile stăp«anu-tău, sa staî lângă dânsele, ca când aï ii legat 
de eale, sa latriî încă şi la lună şi la umbră pentru grijea cea 
multă, să rozî numaî oasă, şi să mănâncî împuţicîunî, şi vîeaţa 
ta să fie de 40 de anî. Milostive Ziditorîule! dacă să fie vîeaţa 
mea aşa de nimica, ticăloasă şi defeîmată ; să roz numaî oase şi 
putrejunî, fie-ţî milă şi 'mî maî cîoantă din vreamea vîeţif 20 de 
anî ; îară omul nesăţios de vîaţă să ivi îarăşî înaintea luî Dumne- 
zeu, şi cerşu şi aceştî 20 de anî, ce nu'î primi câînele, şi Dumne- 
zeu îl ascultă, şi'î îndelungă vîaţa încă cu 20 de anî. Acum 
veni înaintea Ziditorîuluî şi măemuţa, şi Făcătorîul zisă cătră 
dânsa: tu să aîbî numaî chip ca omul, dară să nu fiî om, să fiî 
hăbăucă şi proastă, să fiî copilăreaţă, şi spinarea ta gârbovită, 
să fiî de joc pruncilor şi spre desfâtarea nebunilor, îară vîaţa ta 
pre pământ să fie de 60 de anî. Atuncîa căzu ticăloasa măe- 
muţa înaintea Făcătorîuluî în genunchî jos şi să rugă : milostive 
Făcătorîule! dacă m'aî făcut numaî ca de batere de joc omului, 
fie-ţî milă de mine, şi 'mî împuţinează vîaţa cu 30 de anî; îară 
omul cel doritorîu de vîaţă lungă stătu înaintea celuî prea înalt, 
şi cerşu şi aceştî 30 de anî, cari'î lăpădă maemuţă, şi Dumnezeu 
ascultă pre om şi de astă dată. 

După acîasta să depărtară toate dobitoacele de la faţa Fă- 
cătorîuluî, ca să trăească fieşte-care după soartea care luasă, şi 
vîeţui omul ca un împărat al tuturor fâpturilor ceî 30 de anî, 
cariî î-au fost dat Făcătorîul luî, în veselie &râ grije şi gândurî 
multe. După aceaea veniră aniî de la 30 pană la 50, şi acestea 
furăplinî de ostenelî, şi trudă, cu lucru mult pe lângă hrană pu- 
ţină şi slabă, ca să 'şî adune ce-va pe vreamea viitoare, nice nu 
putu fi altmintrinea, pentru că aceştî anî au fost să fie aî mă- 
garîuluî, şi î-au cerut omul şieş. • Iară după 50 de anî sade omul' 
acasă şi păzeaşte cu mare grije ceale căştigate, trăeaşte slab, ca 
să'î ajungă, şi să teame de toată umbra, să nu'î răpească ceale 
strânsă, şi latră asupra tuturor celor ce vreau să să atingă de 
averile luî; şi acestea sânt aniî câneluî. Şi de trăeaşte omul preste 
70 de anî, îşî pîearde mintea, vine la minte copiilor, şi să hă- 
băuceaşte, i să gârboveaşte spinarea, şi să face de batere de 
joc copiilor, şi nebunilor şi acestea sânt aniî priimiţî de la mae- 
muţă. 



Snoave şi poveştî. 359 

(Ms. bibi. coiitr., 8", mic. ca. 1830.) 
IstoHi di un părinte şi di al său fii. 

Un om la Aftina ş'au lipădat pre fiôorul său di la moştinirc 
pârinţascâ^ îară fiéorul au mers la ariopag, adică la maghistrat, 
şi au chemat pre tatăl său la gîudecată să răspundă pentru ci 
Tau scos di la moştinire. Deci din poronca maghistratuluî, viind 
tatăl fiëoruluï la maghistrat au răspuns, pentru că fiéorul eşti 
beţăv şi cu năravuri răle. Răspundi fiôorul şi ceri di la maghis- 
trat ca să nu fii lipsit di moştinire, şi ca tatăl său stricare şi ni- 
norocîre lui să o plătească, pentru că a lui di datorii au fost ca 
încă în prunciî să'l fi certat şi să'l fi bătut spre a nu cade în- 
tr'aceli răii năravuri, nu si'l lasă di capul lui disfrănat căt acum 
s'au făcut ninorocit. La aceastea maghistratul au judicat, ca pană 
va trăi tatăl, fiéorul să fii lipsit di parte avuţăi părinţăştî. Iar 
după moarte tătăni-său toati căti vor rămăne di la tatăl său, să 
li moştinească. Iar pre tatăl său pentru că nu Tau pedeppsit (!) 
ci Tau lăsat disfrănat, feră di toată cinste îngropăcîuniî, ca pre 
un dobitocu, săi îngroapi. Di s'ar ţăne astăz această gîudecată 
mulţî părinţi for de cinste s'ar îngropa. 



Istorii di un domn şi di o slugă. 

Un domn ş'au mănat sluga la tărg să'î cumperi un cal foarte 
frumos şi mari. Sluga mergănd în tărg au cumpărat un măgari; 
cari văzăndul domnul său au zâs: pentru ci ai cumpărat o fără 
aşa urâtă, căcî eu ţ'am zăs să cumperi un cal mari şi frumos? 
Răspundi sluga şi zaci: Domnule! di va creşti mănzul acista 
după măsura urechile (1. -lor) în toată ţara aceasta nu va fi cal 
ca acista. 



Di un bărbat şi di o mueare, 

A unuî om s'au înnecat muearea întru un rău, el o caută 
pre rău în sus. II întreabă aJt om: ci caută? el răspundi: caut 
mueare că s'au înnecat acolo di în gîos. Zaci omul cătră el: 
pentru ci dar o cauţi pre apă în sus, caut-o pre apă în gos că 
în gos o va fi dus apa. Răspundi cel ci caută mueare: nu crez 
să fi mers în gos pi apă, că căt au trăit tot îndărăpt au ÊLcut, 
şi crez că şi moartă îndărăpt pi apă s'au dus. 



360 



Literatura populara. 



Pildă di un crai. 

La un crai oari undi vînit-au um (1. un) om şi au lăudat înain- 
tea craiuluî caii din Araviea ; îară craiul îndemnat fiind şi aprinzăn- 
du-s(ă) di pofta unor cai ca aciea, au dat omiJui aceluea şasâzâcî 
di mii di galbini^ ca sâ'î aducă din Araviea; carili luând banii 
s'au dus. După aceea odată craiul au zăs cătră măscăreţul, că- 
tră cioful său : auzi tu ! scrii'mi pre toţi nebunii căţi sănt în cetate. 
Carile după ce e-au scris pre toţ nebunii, mai întăi întri nebuni 
au pus pre crai, şi aşa î-au dat craiului. Craiul văzăndu-s(ă) pre 
săni cel mai întăi întri nebuni au zăs: dar eu sănt cel mai întăi 
întri nebuni? Răspundi măscăreţul aşa: craiule! zăcî pentru ce? 
răspundî măscăreţul, pentru că la un om nicunoscut cari într'o 
ţară aşa diparti să duci e-ai dat az atăta mulţămi di bani, cari 
poati faci să nu mai vii nici cu cai nici fàr cai. Craiul zaci : dar 
di va vini? Răspundi măscăreţul: di va vini, atunce ti şterg pre 
tini craiule şi pre eal în locul tău îl voi puni. 



Anton Pann: Fabule şî istorioare auzite şi versificate 
de ... . Tipărirea întâia. I — II. Bucureşti 1841. 

(80, I. 128 pagini, II. 128 pagini.) 



Planul simigiiduï. 

Un simigîu oare-când 
covrigî, simîgî încărcând 
a umblat din sat^ în sat 
şi schimbând pe oau î-a dat. 
Decî tabla 'n cap dacă îa 
cu acele oau pe ea, 
să întorcea la oraş 
ca şi un negustoraş; 
dar pe drum când să ducea 
să gândea şi plan i^cea 
cum sânt, zise, aste oau 
tot bune, proaspete, noau 
care 's cincî sute, să zic, 
de vor prisosi nu stric, 
d'oî sta la cloşcă să le puîu 
tot oul o să 'mî dea puîu. 



(I. pag. 75—77.) 

Să zic acum c'a crescut 
şi găinî mari s'au JÈlcut, 
aste 'ntr'o zi peste tot 
cincî sute de oau îmî scot. 
Să le vânz, ca un sărac, 
ceva părăluţe fac. 
Cincî sute de găini dar 
clocind, o să 'mî dea puî îar 
fie care doăzecî. 
Ho! ho! Stane unde plecî? 
Stăî să vedem câte fac. 
Apoî cum .0 să mă 'mbrac! 
socoteală prea nu au; 
cincî sute de cloşcî îmî dau 
o sută de sute 'ncap. 
Hait! de sărăcie scap. 



Snoaye şi poTeştY. 361 

Când zise hait ! bucurat, Oule pe jos turti 

îşî uită că e 'ncărcat, şi planul îşî izbuti. 

şi sărind sus ca un ţap Mulţî, mart lucrurt socotesc 

dete tabla peste cap. şi nicî micî nu isprăvesc. 



Anton Pann: Culegere de proverburi sau: Povestea 

vorbiî. De prin lume adunate — şi larăşî la lume 

date de I— III. Bucureştî 1852—1853. 

(I. 176 paginî; U. ibid. 1853, 166 pagini; III. ibid. 1853, 168 pagini.) 

(I. pag. 53-59.) 

A fost o 'nsoţire ce trăîa 'n Iubire — îm pace, în ticnă ş'în 
mare unire. — Eî nu ştia clartă vreodată 'n viaţă — ci 'şl da 
unul altul vorbe cu dulclaţă. — In scurt, într'atâtă trăia aceşti 
bine — încât de poveste era la or cine. — Dracul însă care 'n 
casnici coada 'şl vâră — şi face să 'nceapă 'ntră el gară, mâră, 
— să sili p'aceştea cu neîncetare — după a sa voe să*I aducă 
*n stare. — Intinzând el dară cursele lui toate — şi ca să'l su- 
pue văzând că nu poate — căută o babă, auzind că ele — îl 
întrec pe dânsul la drăcii şi rele. — Ş'a găsit pe una Vişana 
anume — întâia drăcoală dracilor din lume. — Se duce la dânsa, 
pricina îl spune — că n'a fost putinţă pe el a supime, — zi- 
când: „ştii că este un graiu de când vacu — că 'şl sparge cu 
vreme opincile şi dracu" — Ia numai priveşte opincile mele — 
că să trenţuiră în mici peticele — şi tot nu poclu încă să bag 
între dânşii — o intrigă mică şi să 'ml râz de dânşii; — dacă 
dar poţi face mal mult decât mine — arată-ţl puterea, te rog ftl- 
ml un bine. — Ea clăti cu capul ş'între rănjitură — îşi arată 
colţii cel pociţi din gură, — zicând: el copile! vezi că e pri- 
cina — că nu ştii pe unde se udă găina. — Iţi trebue încă să 
înveţi la şcoală — de şi eşti diavol, dar ţ'e tigva goală. — O 
bătrână asfel cum mă vezi pe mine — nici la degetu'ml ăl mic 
nu te pulu pe tine. — Zise el: să poate, pe vorba'ţl să vede — 
dar pân' nu văz c'ochil, nu 'ml vine a crede. — El bine, dar 
ce 'mî dai? bătrâna întreabă — că pe capul taţi nu mă duc de 
glabă. — Bucuros, răspunde, pe loc volu fi gata — să'ţl dau o 
pereche papuci galbeni plată. — Nu m'aşi fi dus, zise, dar cu 
aste toate — merg ca să vezi numai Vişana ce poate. — Deci 
începu baba adese să meargă — la acea femee căscioara să'l 



ào2 Literatura populară. 

spargă. — Guşi ea mijloace s'o 'nprietenească — cu una cu alta ca 
să o momească. — Şi precum pescarul undiţa 'şî întinde — şi 
cu râmă 'nşală peştele de'l prinde, — aşa îşî întinse planurile 
sale — spre îa ca s'o tragă cu vorbe morale; — până când văzu 
că prinse îa putere — şi are mijloace, ac să bage 'n mîere. — 
Aşa 'ntr'o zi începe femei să zică: — of fetica mami! cum eştî 
frumuşică — cum îţî văz purtarea, cum te văz cinstită — şi cum 
eştî de blândă^ cu firea ticnită — trăeştî încaî bine şi cu bărbă- 
ţelul? — or ca pisicuţa (gâr, mâr) cu căţelul? — dar să nu'ţî 
prea pese, că toate ^şî au leacul — eu am meşteşuguri să îm- 
blânzesc pe dracul, — să ţii fac să fie blândişor ca mielul, — 
şi săi jocî cum joacă mâţa şoricelul. — Nu ^mî trebue mamă! 
tânăra îî zise — soarta mea un prea bun bărbat îmî trimise — 
drag mî-a fost şi 'mî este, el îar mă Iubeşte, — şi ca noî 'mî 
pare că alt nu trăeşte. — De ceva del supăr îmî crede, mă 
îartă — căcî maţele 'n om tot să ceartă, — sânt prea mulţămită 
cum trăesc în vîaţă — numaî sănătate sfântul să trimeaţă. — Or 
şi cum fetico ! îî răspunse baba — când îl veî suppune, alt-fel 
merge treaba, — că usturoîu dulce şi bărbat îar moale — nu să 
poate 'n lume, el nu poartă poale. — Cât de bun să'ţî pară, tot 
el cîocan este — că aşa Te ursita bîetelor neveste: — n'aî să'ţî 
deschizî gura să'î daî vr'o poruncă — că 'ndată asupra 'ţî ura 
îşî aruncă; — numaî a luî vorbă 'n seamă să se ţie, — el ca 
un-de-lemnul d'asupra să fie ; — să'ţî fac eu un lucru, ascultă la 
mine — să trăeştî cu dânsul încă şi maî bine — îl îmbrobodeştî, 
ştiî, chîar ca p'o muere — îî puî în cap ţestul, şi rabdă 'n tă- 
cere. — Tânăra aceste auzind să pleacă, — ş'ascultaţî pe baba 
ce 'mvaţă să'î facă: — na, ăst bricîu, îî zice, că-î vrăjit de mine 

— şi la .prânz bărbatu'ţî când vine — şi când după masă o vrea 
să se culce — tu du-te la dânsul cu firea'ţî cea dulce — prefe- 
ţe că îl eî, în cap a'î ucide — şi când vezî c'adoarme şi ochiî 
închide — atuncî scoate bricîul (vaî ce amăgire-!) — şi crucişî 

.din păru'î tae patru fire — şi maî către seară firele acele — mi 
le veî da mie să le puîu la stele; — apoî să vezî vîaţă, să vezî 
ifericire — să vezî traîu atuncea, şi să vezî unire! — Proastă 
tinerică bricîul în sân bagă — dorind să se facă soţuluî maî 
dragă. — Baba d'altă parte la bărbatu'î merge — întră 'n pră- 
văliea'î, sudoarea îşî şterge — din ochî îî clipeşte, îl mişcă de 
haînă — să face că are să'î spue o taînă. — El vrând îar să 
afle ce-o să'î vorbească — se puse să'î spue şi îa să'î şoptească 

— zicând : dragul mamiî ! of ce te aşteaptă ! — ce nenorocire ţi 



Snoave şi poveşti. àbo 

s'a pus în faptă ! — Soţia ta astăzî, perechea 'ţî îubită — o să te 
răpue cu moarte cumplită: — că îa cu un tânăr are înclinare — 
pe care '1 îubeşte maî de mult îmî pare — şi el un bricîu dân- 
du'î o 'nvăţă duşmanul — ca să'ţî tae capul, asfel dându'î pla- 
nul: — Astăzî când veî merge să prânzeştî acasă — o să îa 
să'ţî cate în cap, după masă, — şi viindu'î bine, mâna o să *şî 
pue — ca să'ţî tae gâtul şi *8ă te răpue, — şi dac'a mea vor- 
bă necrezută'ţî pare — prefii-te că nu ştiî de nicî o urmare — 
ş'eî vedea cu ochiî gândul cum îî este — să zicî bogda-proste 
că îţî dedeîu veste. - Omul cum aude, speriat peste fire — stă 
la îndoîală, ş'în nedomirire — se muncea cu gândul, cum a luî 
soţie — într*atât tirană asupră'î să fie ! — şi cum să 'ndrăznească 
la o aşa faptă — cu totu 'mprotivă şi neînţeleaptă ! — Nu gân- 
deşte urma! nu gândeşte răul! — şi acel ibovnic al eî, nătărăul, 

— cum putu s'o 'mveţe ca să mă omoare! — nu ştie că-î ocnă 
şi spânzurătoare! — şi îa ticăloasa nu putea să 'mî spue — căcî 
dragoste 'n silă nicî odată nu e. — Să 'mî fie zis, eu, frate mă 
duc de la tine, — că nu eştî pe gustu'mî, n'aî nimic cu mine. 

— Ş'îî dam voe însumî să meargă îm pace — cu el să trăîască 
pe unde îî place; — pe semne păcatul şi aţa îî trage — amân- 
doî vîaţa în nevoî să 'şî bage. — Ce zic nicî eu nu ştiu, aşa e 
se vede: — „vorba de rău, omid prea lesne o crede." — Decî 
dar mă voîu duce şi mă voîu preface — că nu ştîu nimica, să 
văz ce se face. — Judecând aceste se duse acasă — ca şi altă 
dată se puse la masă: — mâncând în tăcere ş'întristat cu totul 

— se dete p'o pernă, răzimându'şî cotul — de necaz şi cîudă 
foc eşea dintr'ânsul; — îată şi nevasta veni lângă dânsul — îî 
aplecă însaşî capul pe genuche — stăî să văz, zicându'î, aî vre 
un păduche? — Aşa el se lasă să vază cfo face — şi ca când 
adoarme mijind să preface. — Ea atuncîa bricîul încet din sân 
scoate — ş' asupra' şî porneşte urgiile toate: — că el cum o vede, 
în picîoare sare — îî îa din mâînî bricîul, zicând cu strigare: 

— tirana muere, asta'ţî este dorul! — asta'ţî-e credinţa, asta'ţî-e 
amorul ! — asta'ţî-e virtutea cea nelegîuită ! — asta'ţî-e morala 
cea afurisită! — Cum din cer nu cade fulger să te arză, — să 
te mistuîască, tresnet să te pîarză — cum nu să despică locul ce 
te ţine — şi să te înghite de vie pe tine! — f^gî! pî^^î nemilo- 
stivo! nu 'mî sta înainte — ûu 'ncape 'ndreptare, nu ascult cu- 
vinte! — du-te de trăeşte cu cine îţî place — dintr'această clipă, 
pleacă d'aci drace. — Că mî-aî voit răul nu'ţî fac răsplătire — 
bogda-proste babiî, că mî-a dat de ştire! — Ar fi vrut săraca 



364 Literatura populară. 

Bă'l încredinţeze, — dar eine'î da pas eî ca să se 'ndrepteze; — 
gîaba îa acuma filcea jurăminte — că cutare babă a scos-o din 
minte. — Ş'a pîerdut credinţa ca şi Eva raîul — şî ca pan' ai- 
cea nu le-au maî fost traîul. — Care săvârşire văzându-o dracul 

— s'a speriat cu totul de baba, săracul! — Atât îî fu frică de 
acea bătrână — încât nîcî papuciî nu*î dete în mână — ci'i le 
Întinse c'o prăjină lungă — ca nicî răsuflarea'î la el să ajungă, 

— şi ca d'o aspidă să se otrăvească, — să'l facă în lume să se 
pedepsească. — Iată dar mincîuna ce face în lume — d'a căriî 
pricină istoriî sânt sume. 



(voi. in., pag. 64.) 

Oare care meşteraş — a trimis un băeţaş — cu un taler 
rudăresc — cu doă feţe, prostesc — ca să îa de la băcan — 
icre roşiî de un ban. — lî maî dete şi alţî doî — să îa icre 
negre moî. — Băîatul cam prosti cel — cerând icre de un fel 
— le-a pus pe taler aci — şi altele porunci. — Băcanul dacă-î-a 
dat — imde le puî? Fa întrebat; — el talerul întorcând — şi 
icrele răsturnând — pune-le aicî, a zis — ş'a mers de imde Ta 
trimis. — Acolo când s'a arătat — stăpânul său Ta 'ntrebat: — 
cele-l'alte unde sânt ? — or nu 'nţelegî de cuvânt ? — Copilul 
îar întorcând — şi, îacăte-le, zicând — căzură ş'acele jos — ni- 
mica fiind din dos. — Stăpânul său necăjit — îndată Ta păl- 
muit, — zicând: vezî minte să ţiî — şi păzeşte să nu fiî — cu 
doă feţe şi tu — c'as-taler ce te bătu. 



Anton Pann: Năsdrăvăniile luî Nastratin Hogea culese 
şi versificate de ... . Ed. 1*. Bucureşti 1853. 

(8", 87 pagini.) 

Cine fură azi o ceapă, mâine fură şi o tapă; dar or în temniţă 
plânge, or picioarele îşi frânge, (pag. 27.) 

Nastratin Hogea 'ntr'o vreme nicî un câştig neavând — şi 
în cea maî de pre urmă sărăcie ajungând — hotăra să fură cea- 
pă delà un al său vecin — ce avea destulă 'n casă şi nu da la 
vr'un strein. — Dar văzând Nastratin Hogea că el uşa o 'ncuîa 
— plan fileu pe coş să între noaptea şi ceva să îa. — Decî 



Snoave şi poveştî. ^'Go 

suîndu-se pe casă şî privind pe coş în jos — se ivi 'n el umbra 
luniî în chip de stâlp luminos — şi lăsându-se la vale p'acea 
umbră, amăgit — de o dată ftlră veste se pomeni jos trântit, — 
rămâînd, ca vaî de dânsul, cu picîorul rupt în loc — având mică 
norocire că n'a fost în vatră foc. — Deşteptându-se vecinul, de 
bufnirea'î când căzu — se sculă tot de o dată, nicî o clipă nu 
şezu — strigă, cere la nevasta, lumânarea 'ngrab să'î dea, — 
maî curând să prinză boţul, şi cine e a'l vedea. — Iar Hogea 
zise: vecine! atât să nu te grăbeştî — că ce am păţit, şi mâîne 
tot aicea mă găseştî. 



Cornîcea satelor sau culegere de maî multe anecdote 
inedite glume scornite de poporul Român în pofida 

altora. Bucureştî 1870. 

(80, 64 pagini.) 

No. VI. (pag. 5-6.) 

Nişte Sârbî trecând pân ţara Românească şi aflându-se lângă 
o ocnă de sare, se mirară cum resare sarea din pământul nostru. 
Să luam şi noi ca să semănăm în ţara noastră când ne-om în- 
toarce, zise unul din eî. — Aşa să facem, respunseră cel-Falţl. 

Cumpărară Sârbiî câţî-va bulgărî de sare şi viind în ţara 
lor, închinară câte-va pogoane de pământ şil semânară cu sare. 
Când la toamnă, unde era să culeagă ce au semănat, ploaîa to- 
pise toată sarea şi nu maî rămăsese nimica. — Bre! cine să ne 
fi fm'at noă semânţa, urlară Sârbiî plinî de mânia! Stîţî ce? 
zise unul din eî, la primăvară să semănăm d'al doilea şi să pă- 
zim cu toţî armaţî până om prinde pe hoţî, şi pe care'î om găsî 
să'î culcam la pământ cu puscile noastre. — Ama cap la tine, 
bre! ziseră ceî-(r)alţî Sârbî; aşa să facem. Aşa şi filcură. In primă- 
vara fiitoare semănară eî sare din nou şi păziră cu puşca la 
umăr pe hoţiî cari le furau sarea. D'o dată eată nişte lăcuste 
grămădindu-se pe o parte din acea arătură, ear una din ele se 
puse pe peptul unuî Sârb. Acesta văzând-o, o arată unuîa din 
soţiî luî: Eată boţul, zise el, trage cu puşca în ea până a nu 
fugi. — Un alt Sâ^b întinse puşca şi fôcând foc, omora şi pe lă- 
custa şi pe bîetul Sârb. Atuncî el întorcându-se necăjit către 
lăcusta care zăcea moartă, zise: Ha! şi unul d'aî noştri, dar şi 
unul d'aî voştri.' 



366 Literatura populară. 

Din viaţa vestitului Cacavda, (pag. 47 — 49.) 

A doa zî, ce se gândi şi se resgândi hogea şi se duse îară 
Ia Sultanul zicându'î, săi mai puîă o dată faţă cu Cacavela, căci 
avea să'î facă alte întrebărî. Intr'o clipă fu Cacavela adus la 
palat. Vizirul şi o mulţime de paşî stau împrejurul Sultanului 
privind cu toţî la hogea cel mare, care era să se ia din nou la 
întreacăt cu Cacavela. Toţî credeau astă-dată că bîetul diacon 
era să 'şî de ortul popiî, căcî întrebările ce erau să'î se facă 
erau aşa de grele, încât nu era cu putinţă să răspunză la ele. 
Apoî afară de aceasta, Sultanul îî zisese, că dacă nu va şti sa 
răspunză cu gura la ceea ce era să fiă întrebat, urma negreşit 
să răspunză cu capul său. 

Când toţî fură aşezaţî la locul lor. Sultanul dete voia hogii 
să vorbească. Hogea înainta sumeţ către Cacavela şi apropiân- 
du-se de el, i zise mai întăîu cu ^las încet : 

Astă-dată roagă-te de dracu să te scape de ce te aşteaptă, 
căcî am pus ghîarele pe tine. 

Om vedea, răspunse Cacavela. Atuncî hogea fkcu aste treî 
întrebărî luî Cacavela în auzul tuturor: Câte stele sânt pe cer? 
— Câtă e adâncimea măriî? ~ Unde e buricul pământuluî? 

Ce e maî lesne, respunse Cacavela. Toate stelele de pe cer 
sânt în număr de treî milîoane treî sute de miî treî sute treî 
zecî şi treî. Adâncimea mării cea maî mare e de noă sute noă- 
zecî şi noă de stânjinî, ear buricul pământuluî e tocmaî în mijlo- 
cul curţiî acesteîa împărăteşti. Şi cum poţî să ne dovedeşti 
aceasta? zise hogea spumând de turbare. Măsuraţî, număraţî şi 
dacă nu va fi aşa, eu puîu capul în mâînile cui mî'a dovedi că 
e altfel. Toţî ceî de faţă bătură în palme lăudând agerimea min- 
ţiî luî Cacavela. 

J. C. FuNDESCU: Basme etc. Ed. 2\ Bucureşti 1870. 

(8", XIV, 156 paginî, pag. 129—142.) 

AT. Cum a răma^ ţiganul de râs ţi de ocară. (pag. 136.) 

Un român, un turc ş'un ţigan se duseră la Dumnezeu să 
ceară câte-ceva. Intră maî întăiu turcul. „Ce vreî turcule?" 
îl întrebă Dumnezeu. „Bine Doamne!" „De bine să fiî." In- 
tră românul. „Ce vreî române?" îl întrebă Dumnezeu. „Bine 
Doamne!" „Binele Fa luat turcul." „Dar eu?" „Darnic să fii." 
Intră ţiganul. „Ce vreî ţigane?" îl întrebă Dumnezeu. „Bine, 



Hnoave i^i poveştî. 367 

Doamnei" ^Binolo Ta luat turcul.*^ „Uar eu?" ;,Darul Ta luat 
românul." „Co râs şi ocartt o maî fi şi asta Doamne?" zise ţi- 
ganul^ dupft eo BO gândi puţin şi bo Hcărpina In cap. ^De rân şi 
de ocară «fi. fiî." 



XIII. Tomaî pe tocmai, (pag. 137—138.) 

8e încinHO o datft o bfttttlio între o Butft de ţiganî şi o sutft 
de tătari; tătariî dau cu puşcele şi ţiganiî cu măcîucilc. Cum se 
'ntftmplă că un ţigan aruncă o măciucă şi omora un tătar. Tă- 
tarii HO 'nfuriară maî rău şi omorâră nouăzeci şi nouă de ţiganî. 
Al o Hutelea ne făcu şi el mort şi «capă. DucAndu-se într'un 
Hat, un român îl întrebă: Oe aţi ftlcut cu tătarii, ţigane? Ta ce 
Hă facem? Nici ci nici noi! Tocmai pe tocmai, romanice: de 
ci a nmrit unul şi de la noi a râman unul. 



Un culogittor ti])()graf (P. Ispiroscu) : SncSve sau po- 

voştî populare adunate din gura poporuluî do 

Kd. 2" cu multe adauso. Bucureştî 1879. 

(12«, 118 padini.) 

Vulpea Jlroacoasă. (pag. 48—50.*) 

lntr*o vie paragină îşi ftlcuHC culcuşul o vulj)e. Acolo fă- 
taHo, şi croBcuHo mal multe rftnduh do j)uî. Stăpânul viei era 
un j)erdevară, care aştej)ta Hă'l dea cineva mură în gură. In 
toate verile croia la planiu'l cum Bă 'şl lucreze via; dară nu j)u- 
nea mâna Bă facă nimic. Via din ce în vv. hc părăginea. 

(îcl din urmă j)Uî al vulpel se DIcuhc căţelandri. Începuseră 
şi el a Bări din cuib. Intr*una din zile unul din puii de vulpe 
ziBc mamei lor: „Mamă! nu e bine de noi." „Dară de ce mă?" 
întrebă mumă-sa. Am auzit azi pe stăpfinul viei, respunse căţe- 
landrul de vidpe, zicând: „mă, da ce mare a crescut bălăriile 
astea. Septămâna viitoai*e am să pulu s'o sape." Tăceţi din gură 
şi cătaţi-vă de treabă, le zise vulpea bătrână, cunosc ou cine 
este stăpânul viei. — Vara trecu şi nici o postată do pământ nu 
fu ridicată din vie. In viu'a următoare căţelandril îşi filcusoră şi 
el fie-cHiH3 câte un culcuşift. Eşind la vânătoare, fiecare în cotro 
puten, auziră Iarăşi pe stăpâiuU viei, care venea din când în când 

*) cf. mnï Hua H, paj? ^<î'^- SO'î. 



368 Literatura populară. 

să 'şî vază via ; că are de gând să 'şî o sape. „Mamă ! zise unul 
după ce se adunară cu toţîî împregîurul bătrânel vulpî, am auzit 
azî pe stăpânul vieî^ că are să pue să smulgă cu manele buria- 
nul din vie, şi să'î dea o săpătură ţeapănă, căcî prea s'a înţele- 
nit pământul." 

Ia cătaţi-vă de treabă, vă spuîu eu, şi n'ascultaţî la âeoaca 
luî, zise bătrâna. Trecu şi vara asta şi nicî un buruean nu se 
clinti din loc. In cea-Faltă vară ce sosi, căţelandri de vulpe se 
fticuse vulpî cum se cade şi fie care din eî avea căţelandri. 
Intr'una din zile se adunaseră toţî vulpoî şi vulpile cu căţelandriî 
lor la vulpea bătrână şi'î spuseră: „Mamă! am auzit azî pe stă- 
pânul vieî că de s'ar usca maî bine burlanul, căcî are de gând 
să dea pârjol vieî la toamnă, căcî şi aşa nu'î aduce nicî un folos, 
şi apoî vrea să limpezească locul." 

Eî, dragii mei, acum să vă luaţî ale treî fuîoare şi să vă 
risipiţi ca puii de potâmiche care în cotro va vedea cu ochii; 
căcî, nebunul, este în stare să facă o aşa becisnicie. 



Ghicitori (cimilituri). 

T. Stamati: Pepelea seau tradicîunï năciunare roma- 
neşti. Jaşî 1851. pag. 8 — 12. 

Cimel, cimel; ce-i: — nalt ca casa — verde ca matasa — 
amar ca fierea — dulce ca mierea? (nucul.) 

Cîugurele, mugurele — merg pe drum 'nşirăţele ; — Iară ciu- 
cur mugur, — pe brăncl tupilat — s'au pus la vănat. (oile şi lupul.) 

Eu am o lădiţă — cu o porombiţă; — dacă sboară porom- 
biţa — ce ţi-i mal bună lădiţa? (omul şi sufletul.) 

Ştii tu poate — cei în toate? (numele.) 

Ain o găină, c'o aripă albă şi cu una neagră; cu cea albă 
împrăştie, şi cu cea neagră adună, (zioa şi noaptea.) 

Am un lucru : suflet n'are, suflet duce, de pământ nu 
s'atinge. (corabiea.) 

Gânganie fera suflare — umblă ftir'astâmpărare — n'are 
duh nicî nu viază — toată lumea îndreptează. (ceasornicul.) 

Am un măr de aur, joacă pe o pele de taur. (soarele.) 

Scurtă groasă, un -te duci? — Arsă *n fund la ce mă 
'ntrebî? (cofa şi căldarea.) 



Ghicitori. 369 

De la noï — pân la voï — totu's zale — şi parale, (stelele.) 

Am un sac cu mac şi şede cu gura în jos şi nu se varsă, 
(hornul.) 

Am un copacîu cu doî-spre-zece cracî şi în tot cracul câte 
4 cuïburï, şi 'n tot cuîbul câte 7 ouă. (anul, lunele, scptămânele 
şi zilele.) 

(Regin Transilvania.) 

La picioare roîca boîca — la pântece soviltoîca — la gura 
paharniceşte — de'i găci 'ţî voîu frige un peşte, (plosca.) 

La cap pîeptine — la trup pepene — la coadă secere — 
cocoşîu, boule, precep-te. (cocoşîul.) 

Am o grebliţă — 'cu cincî dinţişîorî — pre zi îm trebe 
— de o jnie de orî. (mâna.) 

Inaltu ca casa — verde ca matasa — amaru ce (! 1. ca) fie- 
rea — dulce ca mîerea. (nucu.) 

Am o găină pestriţă — duce vestea în Bistriţă, (epistola.) 

In pădure naşte — în pădure creşte — vine în sat şi 
lărmueşte. (meliţa.) 

Am patru surorî — tot fug una dupa alta — şi nu se maî 
ajung, (roatele de la car.) 

Hurdugu — burdugu — la apa de musteţă îl duce. (fideluşul.) 

Mihailu sfircîogu — şede la focu — unge curelile — suge 

musteţele. (miţa.) 

Patru mergu — patru stau — patru vama dau. (vaca cu 

urechele şi coarnele, picioarele şi ţiţile.) 

Am o casă văruită — nicairî nu-i găurită, (ou.) 

Mititica vaî de îe — şede pre un vârv de nue — nu se 

teme că cade. (aluna.) 

Boţu de aur — în pîele de taur. (soarele.) 
Cuzma fô,rtatuluï — pe de-asupra satuluî. (luna.) 

Am un copil — dacal îeu în braţe plinge — daca'l puţ 
jos tace. (lanţu.) 

Ustură-mă rău mă doare — dacă'm bagă bine'm pare. 
(cercelu.) 

Sute nevăzute — mi nenumărate — capete zdrobindu'şî — 
nomele 'nschimbindu'şî. (bucatele la moară.) 

Omu pipiligos — mană porci 'n jos. (pieptenele.) 

GASTER, Chrestoniatie românft. H. 24 



370 Literatura populară. 

Am un om mititel — face gardul cuîăşăl. (acu.) 

Minte are — suflet n'are — umblă fără stâmpărare — ce 
nu şti te 'nvaţă — d'i gâci 'ţî voî frige o raţă. (clasul.) 



Anton Pann: O şezătoare la ţară; sau: Povestea lui 
Moş Albu. Partea I. Bucureşti 1851. pag. 17 urm. 

Spuneţi'mî acum anume — ce pom e acel în lume — care 
ramurile sale — toate le are la vale — şi vinele, rădăcina — 
ÎÏ stau în sus cu tulpina? (omul.) 

Ghicî ghicitoarea mea: — Ce nod cu gura se 'nnoadă — 
şi cu mâïnï nu se desnoadă? (cununia.) 

In pădure m'am născut — în pădure am crescut — ş'în 
oraş cum m'au adus — judecător am fost pus? (băţul.) 

Sânt all^ă sulemnită — şi urâtă şi îubită — vara nu vor 
să mă vază — şi îarna mă 'nbrăţişază? (soaba.) 

Ce e dulce şi maî dulce — şi nu poate să se *nbuce; — 
dar din el gustă tot omul — şi argatul ca şi domnul? (somnul.) 

Buturuguţă uscată — o rădică încărcată — şi o dă jos 
descărcată ? (lingura.) 

FuNDESCU: Basme etc. Bucureşti 1870. pag. 145 urm. 

Pe podurî ferecate — trec miî nenumărate — şi le taîe ca- 
petele — şi le schimbă numele? (moara.) 

Şerveţel în vărgat — peste mare aruncat? (curcubeul.) 

M'a trimes doamna de sus la cea de jos — să ţeasă pânza 
fàr de rost? (gîamul.) 

Este un moş bătrân tare — duce o miă aracî în spinare? 
(aricîul.) 

La margine de crâng — două blănî de blid; — lângă două 
blănî de blid — doî lucefereî; — lângă doî lucefereî — o moară 
ferecată? (sprâncenele, ochiî şi gura.) 

Ce nu sănt treî în lume? (scară la cer; punte peste mare; 
şi fierul măduvă n'are.) 

Uite-o; nu-e! (scânteîa.) 

Căcîula fôrtatuluï — pe marginea satuluî? (soarele.) 



Ghicitori. ' 371 

Biserică într'un picîor — ghicî cîupercă ce-e? (cîuperca.) 

La cap pajere — la spate seceră — cocoş e nâtărâule — 
aï priceput măî boule? (cocoş.) 



Un culegător tipograf (P. Ispirescu): Legende şi bas- 
mele Romaniloru, ghicîlorî şi proverburî .... Partea L 

Bucurescî 1872. pag. 154 urm. 

Ghicî ghicitoarea mea: — Moară ferecată; cToară spărcăe- 
toare; doî lucefereî; două brasde trase pe o poeniţă; ş'o clae 
dârămată? (capul.) 

Cu coame ca boul, cu şea ca un cal, se urcă pe copacîu ca 
un şearpe? (melcul.) 

Reteveîu de teîu — limbă de balaur? (sabia.) 

Două merge, două stau — două judecată n'au. (soarele şi 
luna, cerul şi pământul, focul şi apa.) 

O mie înnodate — o mie desnodate — o mie să zicî — o 
mie nu ghiceştî. (plasa.) 

Am un car cu fân, şi merge pe patru restée, (oaea.) 

Ce e mic mititel — îngrădeşte frumuşel? (acul.) 

Şase drepte, două strâmbe, (sania.) 

La cap peptene — la mijloc peptene, la coada seceră — 
şi la picîoare — rişchitoare? (cocoşul.) 

Patru fraţî într'un cojoc, (nuca.) 



Românulîi glumeţti (A. Jareu). Partea I: Proverburî şi 
ghicitorî. Bucurescî 1874. pag. 60 — 112. 

Cine nu s'a născut şi a murit? (Adam.) 

Cine la moartea luî a intrat în pântecile maïcà-siï? (Adam.) 

Ce cocoş a cântat şi s'a auzit în toată lumea? (cocoşul luî 
Noe, care a cântat în corabie.) 

Câmpul alb — oile negre, — cin'le paşte — le cunoaşte! 
(cartea.) 

24* 



372 Literatura populară. 

De îute ce sânt, treî abîa mă ţin — din nasu 'mî curge 
mîere şi venin — glas nu am, dar să strig când voîu fi pus — 
mă aude răsăritu şi apus; — eu lumea o 'mpăcîuesc şi o 'nvrăj- 
besc — eu pe toţî îî bucur şi întristez? (condeiul.) 
Cine s'a născut — şi încă n'a murit? (Eu.) 
Cine s'a născut de două orî şi a murit o dată. (lona.) 
In sus pădure — în jos prescure. (ceapa.) 
De ce latră căinele ? (căcî nu poate vorbi.) 

Cine de vîu s'a îngropat, mormântul a umblat şi mortul a 
cântat ? (lona.) 

Ce sfânt n'a avut suflet şi face minunî? (crucea.) 

Ce vieţuitoare umblă dimineaţa în patru picere, la prânz în 
două şi seara în treî? (omul; când este mic umblă d'a buşele, 
când este mare în două, şi la bătrăneţe îa un băţ.) 

Unul întrând în casă a zis: bună seară patru-zecî de fete! 
O fată ÎÏ respunse: nu sântem patru-zecî, ci de am maî fi pe cât 
sântem şi pe jumătate, atuncî am fi patru-zecî ! (şease-spre-zece.) 

Unul trecând pe drum şi văzând o femee şi un bărbat că 
lucra împreună, şi le zise : bună zîuă om cu omoaîe ! Iar ne- 
vasta mi-a răspuns: nu e om cu omoaîe, cu ochiî nu ne aî pă- 
truns, ci te uîtă şi îa seamă, că muma acestuî om, este soacra 
mumeî mele? (Tatăl cu fiica sa.) 

Prea slăvite împărate! cel ce şezî pre nenăscut şi te porţî 
pre a sa maîcă, care nu şi'l-a crescut? (împăratul şezând că- 
lare pe eapă, avea drept valtrap pîelea mânzuluî stârpit al 
aceliî îepe.) 

A vorbit un împerator c'un alt împerator s'adune la pădure 
copacî uscaţî şi cu frunză verde? (viîe.) 

Am doî umereî, — doî lucefereî, — până unde'î arunc 
— până acolo ajung, (ochiî.) 



Proverbe şi zicători. 

Anton Pann: Povestea vorbii. Ed. l^ 1847. 

(80, 192 pagini.) 

Nu e om fiiră cusur. 

Râde om de om şi dracu de toţî. 

Gura lumiî, numaî pământul o astupă. 



Proverbe şi zicătorl. 373 

Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide. 
Cuvântul e ca vântul, nu să ajunge nicî cu armăsarul, nicî 
cu ogarul. 

Boul se leagă de coarne şi omul de limbă. 
. Vorba dulce, mult aduce. 
Toată pasărea pe limba eî pere. 

Cu o minciună boerească trecî peste graniţa nemţească. 
Işî mănâncă credinţa,- ca ţiganu biserica. 
Tivga nu merge de multe orî la apă, că or să sparge or crapă. 
Gura păcătosului adevărul vorbeşte. 
Minciuna sparge şi case de pîatră. 
Năravul din fire, n'are lecuire. 
Ce a fôcut mama şi tata, o să facă fiul şi fata. 
Fuge de ploae şi dă în noroae. 

Dumnezeu nu răsplăteşte ca duşmanul, ci goneşte cu anul. 
Nu linge unde aï scuïpat. 
Nimene nu e uşă de biserică. 
Unde e înţelepciune multă, e şi nebunie multă. 
Pe lângă lemnul uscat, arde şi cel verde. 
Cu nebunul să nu'ţî puî nicî în clin nicî în mânică. 
Puîca pe creasta se cunoaşte ce neam o să îasă. 
Din coada pisiciî sită de mătase nu să face. 
lî pare că: câte sbor să mănâncă. 
Ce îmveţî la tinereţe, aceîa ştiî la bătrâneţe. 
Meşteşugul la om e brăţară de aur. 
Cine ştie carte are patru ochî. 
Omul cât trăeşte, î m vată, şi tot moare neîmvăţat. 
Unde nu e cap, vaî de picîoare. 
Toată lumea este şcoală. 
Copilul răzgăîat, rămâne neîmvăţat. 
Cine pleacă de dimineaţă, departe ajunge. 
De multe orî nu aduce anul, ce aduce ceasul. 
Vorbă lungă e sărăcia omuluî. 
Maî bine ceva, decât nimic. 
Ascultă din zece vorbe şi una a mueriî. 
Lenea e cocoană mare. 
Vîaţă cârpită cu aţă. (sărăcie.) 

Bogatul mănâncă când ('i-)e foame, şi săracul când găseşte. 
Pântecele omuluî n'are fereastră, ca să4 să vază ce a mâncat. 
Omul nu trăeşte să mănânce, ci mănâncă să trăîască. 
Flămândul codri visează. 



i 



374 Literatura populara. 

Cine bea în cinste or în dator, să îmbată de doă ort. 

Apa nu e bună nicî in cizmă. 

Arama omuluî la beţie s'arată. 

Cum îţî veî aşterne, aşa veî dormi. 

Cum e ţara şi obiceîul. 

Cum e sfântul şi tămâîa. 

Brânză bună în burduf de câîne. 

Anevoe să căştigă, lesne să cheltueşte. 

Sătul la flămând nu crede. 

Până vine cheful bogatuluî, ese sufletul săraculuî. 

Banul muncit nu să prăpădeşte. 

Cine nu cruţă paraoa, nicî de galbin nu-i milă. 

Omul nu trebue să fie prea prea, nicî foarte foarte. 

Dac'o socoti cineva câte foî intră în plăcintă, nicî o dată 
nu mănâncă. 

Lăcomia de multe ort strică omenia. 

Cine îmbrăţişază multe, puţine adună. 

Doî pepenî într'o mână nu să pot ţinea. 

Nemulţămitul trăeşte nefericit. 

înghite la răbdărî prăjite. 

Ajunge de la moară la răşniţă. 

Pune'ţî căcîula înainte şi te judecă singur. 

Maî bine o îmvoîală strâmbă, decât o judecată dreaptă. 

Ţiganul când a ajuns împărat, maî întăîu pe tată-său 1-a 
spânzurat. 

Fă-te tovaroş cu dracu, până trecî cu el lacu. 

Pricea nu ajută. 

Capul face, capul trage. 

Banul e ochîul draculuî. 

Nicî salcia pom, nicî mojicul om. 

De unde ştie cîobanid, ce este şofranul? 

Dumnezeu să te păzească de bătae cerească, de urgie 'm- 
pâratească şi de pâră mojicească. 

Mâţa blândă zgârie rău. 

Taler cu doue feţe. 

In gură cu Dumnezeu şi în inimă cu dracu. 

In cuîbul smerituluî lăcueşte dracu. 

Tu umbli după el cu mila, şi el după tine cu pila. 

Câmaşa e maî aproape de pîele. 

Câînele îmbătrâneşte de drum şi nebunul de grija altora. 

Datoria nu moare nicî o dată. 



.« . .•^* 



Proverbe şi zicâtorl. 375 

Cât eştî năcovaJă suferă, cât eştî cîocan loveşte. 

Te laşî moale, te bagă în foaie. 

Milueşte câînele, de veî să*ţî fâţâe coada. 

Cine să face oae, îl mănâncă lupiî. 

Să fiî bun până unde să poate. 

Maî bine cu un vrednic la pagubă, decât cu un nevoiaş 
la câştig. 

Graba strică treaba. 

Cu încetul se face oţetul. 

Fă-mă mumă cu noroc, şi m'aruncă în gunoîu. 

Caută soţie să'ţî placă ţie, îar nu altora. 

Milă de silă şi dor de zor nu să poate. 

Cincî deşte sânt la o mână şi unul cu altul nu să potriveşte. 

Nevastă bună e bărbatului cunună. 

Tot d'a una gara mâra, şi traîu cu vătraîu. 

Bărbatul să aducă cu sacul, muerea să scoată cu acul, tot 
să isprăveşte. 

Unde nu e bărbat în casă, nicî mămăligă pe masă. 

Cine să bucură la avere, îa fără plăcere. 

Uită-te la mumă-sa şi cunoaşte pe fie-sa. 

După războîu mulţî viteji să găsesc. 

Lesne a erta, dar anevoe a uita. 

Cine ce face, lui'şl face. 

Decât slugă mare, mal bine stăpân mic. 

Ţ'a trecut baba cu colacii. 

La copaclul căzut toţi alerg să tae crângl. 

Capul să trăiască, belelele curg. 

Mal bine sărac şi curat. 

Munca e comoară. 

Nepoftitul scaun n'are. 

Tot ţiganul îşi laudă ciocanul. 

Ce e în mână nu e minciună. 

Tragi nădejde, ca spânul de barbă. 

Pe unde ese cuvântul, ese şi sufletul 

Măgarul de dar nu să caută pă dinţi. 

Cine împarte, parte 'şl face. 

Omul are şi viaţă şi moarte. 

Paza bună trece primejdia rea. 

Unde sânt moaşe multe, rămâne copilul cu buricul netâiat. 

Sfâtueşte-te cu cel mic şi cu cel mal mare, şi pe urmă ho- 
tărăşte tu însuţi. 



376 Literatura populară. 

Un culegător tipograf (P. I^pirescii): Basme etc. I. 
Bucureşti 1872. pag. 164—180. 

Muerea a îmbătrânit pe dracu. 

Tocmeală ţigănească, dar plată omenească. 

Cu o floare nu se face vara. 

Bate şeaua să priceapă eapa. 

Soarele de e soare, şi tot nu poate încălzi lumea toată. 

Interesul poartă fesul. 

Spune 'mî cum te chîamă, să'ţî spuîu cine eştî. 

Zîua bună se vede de dimineaţă. 

Scump la tărâţe şi eftin la făină. 

Poale lungî şi minte scurtă. 

Maî bine azî un ou, decât la an un bou. 

Până Ia Dumnezeu te mănâncă sfânţiî. 

Ce naşte din pisicî, şoarecî mănâncă. 

Poama nu cade departe de tulpina. 

Maî bine un dram de minte, decât o oca de noroc. 

Omul nu poate scăpa de ce îî este scris în frunte. 

Şi-a găsit tingirea capacul. 

Să'şî pue pofta în cuîu. 

Se potriveşte ca nuca în părete. 

Leagă sacul la gură până e plin. 

Cine se frige la cîoarbă, suflă şi în îaurt. 

Cât ţie plapoma te întinde. 

Corb la corb nu scoate ochiî. 

Arde moara, dar şi soareciî se prăpădesc. 

Nu ştiî de unde sare epurele. 

Caută nod în papură. 

Cine se pripeşte, se pârleşte. 

Este cu musca pe căcîulă. 

Munte cu munte nu se întâlneşte, dar om cu om se întălneşte 

E trecut şi prin cîur şi prin dârmon. 

Popa nu toacă de două orî pentru o babă surdă. 

Cine tace, merge în pace. 

Gura bate spatele. 

Apa trece, pîetrele rămân. 

Să nu dea Dumnezeu omuluî cât poate să rabde. 

Găina de e pasăre, când bea apă tot se uită şi ea la Dumnezeu. 

Sfariştul alege. 



A W 



a article 1,2 . . 4,2. 6,2 etc.; h. 151. 
152,2. mr. 263,2. 267,3. 276,2 etc.; 
prép. devant l'infinitif 5* . . passim. mr. 
h. 277,3; —, à, 8* 2. a, av. mais 162, 
2; a ce, pourquoi; parce que 54,2. 256. 
258,2. 269. a, pr. dém. f. cette 10*. 6. 
18. 23,3. 259. 261,2; celle-là mr. b. 269, 
2. 280,3. a, vb. V. gram. a, av. comme 
2*. 

Aaron, v. Aron. 

abă, sf. (le) bure h. 43,2. 46,2. 

abat, vr. 2 (abătui) dévier 198,2; 
b. 47. 

abïa, av. à peine, presque pas 203, 3 ; 
b. 366. 372. dbê, de- 361. abiea 251,3. 
b. 212,2. dèbiea 178. de — 239,3; de 
'iè, b. 69,3. 63,3. 64. 83. 217. abè, b. 
246,3. 

ÂbrudfalTa, NI. b. 222,3. 

abur, sm. (rY) vapeur b. 64,2. 312. 

ac, sn. (e) aigfuillon, épingle 233, 3 . . 
338,2; b. 98,2. 362. 370. 

aèala, pr. dém. b. 66,3. 66,3 (v. gram. 
acel). 

acaret, sn. (uri) immeuble b. 219,3. 

acâsS, av. à la maison 26,3. 73,2. 
89,3. 235,2. 364; b. 355,2,3. -a-^r, chez 
soi 59,2 (v. casa). 

aèasta, pr. dém. v. gram. acest. 

acSta, av. tant, istr. b 284,2. 

acaţ, (acăţai) -ândalul va. 1. mr, at- 
traper, saisir; b. 263,3. 265,2. 269. 
270,2. 272,2. 282. —, commencer mr. 
b. 267,3. —, vr. se cramponner istr. b. 
284,2. 

acathisttt, sn. livre des hymnes à 
la Ste. Vierge 214,2; b. 183,2. 

acca, aceasta, aceea, aceeaşi v. 
acel, acest, acela, acelaşi. 

acel, acea, acel, acele; pr. dém. celui, 
celle, ceux, celles, passim. v. gram. 



acela, aceea, aceYa, acelea; pr. dém, 
celui, celle, ceux, celles-là; passim. v. 
gram. 

acelaşi, aceeaşi, acelaşi, aceleaşi ; pr. 
dém. celui, celle, ceux, celles-là même; 
le même 51,2 . . 89,2. 316,3 . .; b. 25, 

2. 131,2. 186,2; acê- 329; b. 88. 203. 
204. acêef, b. 48,3; aceef b. 83,2. 

acest, -a, -aşi; această, -ta, -taşî; a- 
ceştl, -tla, -aşi; aceste, -tea, -aşi; pr. 
dém. celui, celle, ceux, celles-ci même; 
le même, passim. v. gram. 

achieanul, sm. râulû -ul, rOcéan b. 
111,2. 

Âchlrie, sm. Np. 37,2. 

acf, av. ici b. 173,3. 191,2. 215,2. 
265,3. 363,3; adï 139. 355 (v. a ici). 

acfcea, av. 6*. ici 26,1-3. 31. 56,2. 
84,2. 85. . 187,3. 230. 231. 

aclea, av. là 8*, 1,2. 10*2. 17,3. 29. 
37; —, ici 18. 31. 61,2. 264,3. 267,2. 
de — , depuis ce moment 21. acte, ici 
2*, 3. acieăşî, av. aussitôt b. 37,2; -e^i 
3*,3. 6*,3. 7,3. 67,3. —, alors 271,3; 
'iifï 112,3. 

acioăe, sf. bronze, airain (ol) b. 300, 3. 

acista, v. acest 

Acleton, sm. Np. b. 173. 

aclé, mr, V. acolo. 

acmu, av. maintenant, à présent, 2*, 
1,2. 3*. 4*,3. 6*,3. 7*,2. 8*,3. 9*.. 
12*, 3. 16* 3. 7. 12. 19,2 . . 23. 27,2. 
29. 31. 46. 48,3. 50,3. 62,2. 62,3. 65, 

3. 71,3. 77,2. 79. 80,2. 83.86,3.99,2. 
107 . . 108,2. 113,3. 119,2. 137,2. 139,2. 
177,3. 190. 196,3. 209,2. 211,3. 227. 
229. 235,3. 243. 272. 298,3. 362. 366; 
b. 14,2. 75,2; acûmu 48; -UŞ, av. bien- 
tôt 360 (v. acu, acum). 

acelea, v. acolo. 

acolisire, sf. (ri) importunité b. 37. 
221,2. 



* Numerile 2, 3 după virgulă însemnează a doua sau a treia treime din pagiuă, resp. 
Andurile 15 — 28 şi 29 — 41 de sus în jos. ( . . după ele) = de mal multe ori. 



378 



ac61o — adevăr. 



acélo, av. là, par là, de ce côté-là 1. 

2. 24,3 . . 25. 44,2. 57,3. 85 . . 165,2; 
6. 50,2. 114. 182; -là, 31. 114,3. 149 . .; 
6.147 . . 156,2. 257,2; aclà, mr, b. 269, 

3. 273,2. 281. acàlea, 58,2. 119,3. 120; 
'le 62. 130,3. 342,3; -le 6,3. 7,2. 73,2; 
h, 201; acoalea, b, 296. 

acdper, (rû) va. 3. couvrir, voiler, 
abriter 7. 13. 17. 71,2. 82. 149. 161,2. 
167. 185. 244,3. 247,1,3. 254,3. 255. 

276.2. 303,3. 365,2,3. 366,2; b. 44,3. 
56,2.111,3. 147,3.293,2; ocoopcr 113; 6. 
53, endommager 7, 2 (v. coper) : -emânt, 
sn. (url) couverture 247. 276,2; b. 88,3; 
acoperi-, id. 244,2. 3 . .; — , toit 172,3; 
b. 12. 19,2,3; —, abri 257,2; b. 14,2; 
-fre, sf. voile, couverture 237; -ft, 8. 
aj. couvert, voilé, caché, 30,2. 94,2; 6. 
3,3. 33. 40,3. 45; — hypocrite 7*, 3. 
28,3; -ftê, pi. f. ô. 119,2; -itdrïu, sm. 
couvreur b. 149,2. 

acord) va. 1. accorder, permettre; 
islr. b. 284,2. 

Aesinti, sm. Np. b. 18. 

actinaméa, sf. (mêle) diplôme d'in- 
vestiture 335,3. 

aeû) av. maintenant, sur le champ, 
136,3; b. 96. 97; acûm, av. mainte- 
nant, à présent, 3. 58,2. 65,3. 74. 95,2. 

110.3. 134,2. 136,2.. 166. 184.290,3. 

306.2. 314,2. 317,3. 318; 6. 4,2 . . 16, 
2. 33,2. 48. 50. 77,2. 93,2 . . 144; -o, 
av. id. 261. 288. 316; b. 188. 346. 364; 
-M 220 (v. acmu, amu). 

aeumtin, vr. 1. mr. s'arrêter, b, 264, 
2 . . (v. dcr. contenesc). 

aeûsï, av. à Tinstant b. 224,3. 

àd, sm. enfer 14*, 3. 85,2. 182,2. 
366,3. 

Adam, sm. Np. 12^. 8. 43. 49,3. 56. 
59,2. 63,3 . . 65. 163. 166. 281,3. 315, 
2 . .; b. 60,3. 94,2. 231. 232. 371,3. 

adamânt, sn. (uri) diamant 253,3. 

adSnc, aj. profond, épais 108. 148,2. 
243,3; b. 146. 155,2. 242,3. 316,2; —, 
se. (url) Tabîme, la profondeur; le sens 
profond 34. 60,2. 78,3. 79. 318,3; b, 

149.3. 157. 159. 183,3. 217; -mariï 127, 
2. 156.. 224,3.. 289,2. 303,3. 349; 
b. 41. 111,2. 181,3; cMîncurile, sn. pi. 
les mystères profonds; adincul, profon- 
dité 209,2; derUru — , profondement b, 
178,3; -ăt, aj. profond b. 239; -fttûra, 
sf. (ri) enfoncement 130; -ez, va. 3. se 
creuser (se -èazà ochil, les yeux se creu- 



sent) 292; -ime, sf. (ml) profondeur 
343,2; b. 92,2. 131,3. 163. 366,2 . . 

adânsïusï) pr. prs. dans lui-même 171 
(v. îns). 

adâogr, (osel) va. 2. joindre, ajouter 
51,3. 128. 292. 329. 351,2. 362,3; b. 21, 
2. 93. 160; adăog, (aï) va. 1. 98,3; b. 
204,3; adaug 2*, 2. 8* 2. 23. 31; b, 90, 
2 continuer; 248,3. 266,2; 365,2; — , 
augmenter, grossir 69. 79,2. 158. 163,2. 

326.2. 327 . .; adăog, 131. 354,2; ada- 
Ogéré) sf. (l) accroissement 346 . . ; -gire, 
6. 31,3; adăogire, cu — , détaillé b, 253, 
3; adâos, sn. (e) addition 290,2; b. 162; 
-ausb. 367,2; —, accroissement, surcroît 
68,3; adăosătură, sf. (n) grossissement 
214,2. 

adap) (adâpal) va. 1. abreuver 15*, 3. 
9. 16,3. 18,2,3 . . 57. 104 . . 118,2. 193. 

237.3. 299,2,3; b. 57,3. 94,3. 163,2. 

180.2. 254, 3; adăpare, sf. (àrl) abren- 
vage b. 30,3; -ăpăt, aj. abreuvé 100; 
b, 30,3; -ăpătdr, aj. apă — toare, eau qui 
abreuve 98,2. 

adapést, sn. (url) abri, refuge 29,2; 
-ésc, va. vr. 3. s'abriter; 9*, 3. 5.302, 
3; -ură, sf. (ri) abri 29,2. 

adăr, va. l. mr, confectionner, faire 
6.274. 275,2,3. 276,3. 277,2. 278,2,3. 

adăst, vn. 1. mr. attendre b. 271,3; 
-ărea, sf. attente b. 271,3. 

adaug, -au s, v. -a o g. 

adăul, sm. — lu ţârii, contribution, 
contingent 218. 

adâyâsése, va. 3. disperser 35,3. 

adecă, av. c'est-à-dire, savoir 67. 92,3. 
315. 321,2. 357,2; 5. 7. 35. 78. 205,2 
pass.; —, voilà 254,3. 255,2; -cû, 9*, 3. 
12*. 105. 162,3 . .; adăcă, 135; adică, 
b. 48. 61,3. 95,2. 168. 313; adccăte, 
id. 344,2; adicătiU, id. b. 261,2. 

adés, av. souvent 242,3; b, 114,2; 
-ê, b. 124,3; -e, 279,3. 293; b. 6,3. 161, 
2. 214,3. 215,2. 361,3; -c <yri, mainte- 
fois 5. 255,3; adêaà, b, 90; -#c, b. 29. 
51,3; adeaa, b. 121,2. 

adétiu, sn. (url) règle, obligation, b, 

221.3. 317,3; adê-, b. 9,2. 

adCTăr, sn. (url) vérité; vrai, positif 
20,2,3; -vârû, 48. 69. 286. 309; b. 53, 

2. 212,3. 214,3 . . 236,2; adivăr,b. 61,2; 
adeyăr, av. amen, sûrement, véritable- 
ment 18,3. 50,3. 127. 104,2. 126,3. 309, 

3. 310 . .; -văru, 3. 29,2. 184,2,3 . . 
185,2,3 . .; 'Vârii, 48,2; adeverû, 194,3; 



adev&rat — afara. 



379 



adivâr, 6. 65,2; cu adevăr, en vérité, 
vraiment 3. 37,2. 50,3.57. 101,2. 108, 
3. 153; de — , vraiment 4*, 3. 11; dupa 
—, id. b. 16,3. 21; întru —, îd. ô. 152, 
2; *n ctdeveru, id. mr. b. 264; €ideverï, 
pi. les vrais 108,2; adeiElIra, sf. vérité, 
fidélité 48. 51. 249; —, aj. f. vrai, vé- 
ritable ; credinţă -ră, Invăţ&tură -ră, 
47,3. 

adevărat, aj. vrai, véritable, sincère 
16*. 70,2. 92. 116. 122,2,3 . . 123. 262, 
3. 343,2. 347,3; b. 7. 31,2. 156,2. 236, 
2; maï — , b. 51,3; adevâratû, 109; a- 
divarat, b, 56. 67. 66,2. 94. 96,2; — , 
av. véritablement, en vérité 72,2. 94,2. 
232,2. 287,3; b. 8,3. 149. 202, 2. 236,3; 
odă-, 7; cw — , id. 108,2. 109,2. 114,2. 
117,2. 123,2,3. 297,2; b. 5. 41,2. 360, 
3; — , assurément 349,3; -rfttûrft, sf. 
(uri) témoignage, preuve 16*, 3. 37,3. 
124; adeTaréz, (ai) va. 1. confirmer, 
avérer 23. 39,3. 143,2.263,2; adeverez, 
15*; €idi-, b, 195,3; adeveresc, (iï) va. 
3. confirmer, certifier 104,3. 307,3; b. 
87,3. 189; — , vr. constater, avérer 51, 
3. 331; être convaincu 138,2; -verătu, 
av. clair 25; adeverinţă, sf. affirmation, 
témoignage 270,3; b, 53,2; adeverire, 
sf. (ri) attestation b. 108. 126; -rit, s. 
aj. prouvé, avéré 20,3. 34,2. 97,3. 109, 
3. 163,2. 186,2. maï —, plus clair 326,3. 

ădieă, V. adecâ. 

adillïoasa, aj. f. mr. plaintive b. 281,2 
(cf. duioasa). 

adincul, v. adànc. 

adins, av. exprès, à dessein ; — minef 
ïvhitorïu, aimant seulement soi-même 
94,2; même, (ipse) 12*, 1,2.. $n — , 
clair b. 302,3; xn-ul, vrai b. 115,2; tn 
-nçi, id. b. 243 ; intr^ adins, exprès b, 
249,3; eu de —, id. 104,3. 360,3; ô. 
156. 201,3; eu de -ul, spécialement 266, 
2; —, attentivement 270,3. .; b. 153, 
2. 169; cud' -su, id. b. 258,2; eu din 
'itâ, av. tout de bon 6. 302,3; adUnsul, 
id. 86 ; eu tot din -ul, avec intention b. 
53,2. 

adivăr, -at, v. a de-. 

adoalêge, sf. Deutéronome 281,2. 

adoăra, numer. (a doua oarâ) deu- 
xièmement 23. 

Addn, sm. Np. Adonis b. 250,3. 

Adonăi, sm. Np. 215. 

adérw, (ilu) vn. va. 3. endormir, faire 
dormir; 8*endormir 10,2. 81. 148,3. 149. 



183. 187,1,2. 266. 298,3; b. 41. 70,3. 
177. 362; —, mourir 187,2. 23.3,3. 315, 
3 . .; 6. 89,2. 204. adurm, 14*, 2. -irea, 
sf. l'action d*endormir 138,2. 187,2; b. 
91,2. -mit, sm. mort 316. 

adrăscu, sm. une pierre; — adicâ 
cărbune b, 61,3; (anthraoc) (?). 

adresez, (ai) vr. 1. s'adresser 6. 302,2. 

adûe, (-UŞU; usél) va. 2. apporter, 
amener, transporter 2*, 3. 4*. 5*, 3. 1. 

2. 4. 39. 58,3. 66,3. 76. 82. 100. 132, 

3. 162,2. 226,2. 238,3. 286,3. 305; b, 
33,3.. 37,2. 62. 71,3. 132,3. 209,2. 
265,3; — , prononcer, citer 49,3. 153; 
— , emmener 284; — , tourner (la pa- 
role) b, 191 ; mă — la, vr. se rapporter 
à b. 163,3. 164; %mï —, ressembler b. 
177,2; %mï — aminte de, se rappeler 
16*,2,3. 31. 42. 49,2. 64. 82,2. 96. 107. 
129. 148. 180,3. 231,3. 314,3 . .; b, 143, 
3; — înnainte, citer 164; — înapoi, ra- 
mener 36,2; aducătoare, sf. qui ap- 
porte 345,3; -catérï aminte, se souve- 
nant 6. 26; 2; aducere aminte, sf. sou- 
venir, mémoire 131; b. 7. 13,3. 

adun, (al) va. 1. réunir, rassembler 
8*, 2. 5. 8. 15,3. 16,2. 23. 24. 35,2 . . 
59,2. 62. 106,2. 161,2. 163. 261,3. 
264,2.. 347,2; 6. 21. 51,3. 148. 234, 
3; — , ramasser 109; — , serrer 271,2; 
— , être recueilli, mourir 36,3. 37; — 
împreună, rallier 46,3; adur, 1*,3; di 
-U, av. mr, ensemble b, 266,2; -are, sf. 
(ăn) assemblée, réunion 35,2. 281. 284, 

2. 332,3; 6. 51,2. 83,2. 261,2; -rè b. 
71; -area apelor, Tamas des eaux b. 
157,2,3; -ăt, s. aj. ramassé, rassemblé 
60,2. 310; b. 9,2..; -ătură, sf. (rï) 
ramassis, agglomération 265,2; b. 127, 
1,2. 

adurm, v. ado-. 

aeave, v. aievea. 

ăer, sm. Tair 245. 260. 324,3. 339. 
361,3; b. 26,2. 152,3. 157,3. 254,3; 
air b. 180,2. 

aer, sm. suaire de J.-Christ, balda- 
quin 244,3 . . . 

aésta, mr, V. acest. 

afară, av. dehors, à l*extérieur 4. 6. 
46,2. 140,2 . . 282,3. 364; b, 26,2. 159, 

3. 194,2. 231,3; -râ, 16. 18, 40. 91. 157. 
188,3. 233. 255,2; — de, excepté, outre 
329,2; b, 149,2; dm —, de dehors 199. 
335,3; din — c2e, excepté b. 13,3; pe 
din — , par dehors 361,2; afoară, mr. 



380 



aféndî — ahtantu. 



h, 264,2 . .\ ^ di, h, 266,3. 'n —, ex- 
cepté h. 281,2. 

aféndi, seigneur h. 114,3. 116,2. 

aferfm, intjct. bravo, très bien 326,3; 
b. 19,3. 

afet) vr. 1. mettre bas; mr, se afeată, 
est né h, 271. 

afflu, iatr, y. afin. 

afierosesC) va. 3. consacrer, dédier 
b. 78,3. -sfre, sf. (rï) dédication h. 219, 
3. rSft, aj. dédié b. 219,2. 

afioil) sm. opium b. 81,3. 

aflare, sf. (ări) résultat b. 253,3. 

aflat, s. aj. dintru — te, d'après ce 
qu'on dit b, 173. aflfttér, sm. (ï) inven- 
teur 13*. 

afla, (laï) va. 1. trouver, découvrir 
2*3. 16*,3. 2. 3. 8. 17,3. 21. 30,3. 

33.2. 37,2. 47,3 . . 67. 68,3. 81,3. 86,3. 

95.3. 138,3. 252,3. 299,3.. 312,3; b. 
149,3. 223,2; — , apprendre, entendre 
59,2; b. 7,2. 28,2. 103,3; —, inventer 
363,3; b. 13, 2; —, vr. se trouver 27. 
72. 231,3; afflu, Utr. id. b. 282,2 . . 

afoară, mr. v. afarâ. 

Africa, NI. Afrique b, 50. 198. 

Afrieos, sm. (cï) génie, démon h. 130, 
2,3 . . 131,2,3. . 

Afrodita, sf. Np. Aphrodite b. 39,3. 
89,2; -tă, id. 57,2. 

Aftina, sf. NI. Athènes b, 359. 

afum, (àï) va. 1. enfumer b. 340; —, 
étourdir 203,2; mr, —, dorer b. 282; 
-at, aj. bucate — te, mets brûlés. 

afûnd, (âï) va. 1. enfoncer, abîmer, 
couler à fond 7. 110,3 . . 213,3. 223,2. 
224,3; —, plonger b. 52,2. 129,3. 323,3; 
-dû, av. profondément en bas; -are, sf. 
enfoncement b. 260,3; afunzfme, sf. 
abîme 36,3. 

afurisănie, sf. excommunication 171, 
2; -sft, s. aj. excommunié 122 . .; 6. 
327. 363,3 . . 

agâ, sm. (agi) préfet 173,3. 332,3. 
333; b. 127; Ieniceri agasi, comman- 
dants des Janissaires 6. 18,3; — , (aie) 
b. 303,2; vel — , — mare, noble b. 75,2. 
113,2. 114. 

Agamémnon, sm. Np. b. 83,2,3. 
84,2,3. 

Agapitli, sm. Np. 287,2.3. 288. 

agareăn, sm. (enl) agaréen. Turc 303; 
b, 205,3. 
agărşese, va. 3. mr, oublier; sa se 



-şească b. 273,2 agreşeac 272,3. (cf. dcr. 
greşesc). 

Agatlionii, sm. Np. 159,3. 321. 

àger, aj. av. vif, agile, adroit 36,2; 
b. 313; -esc, va. 3. aiguiser b. 247; 
-imea mintiï, sagacité b, 366,2. 

Agliel, sm. Np. b, 3,3. 

Ăghimon, sm. Np. b, 136,3. 

agliïûta, sm. diable b. 260,2. 

agïung, agung, v. ajung. 

agïut, agut, V. ajut. 

Aglàsiea, sf. Np. b, 67,3. 

Aglicliéria, sfânta —, sf. NI. 78. 

ăg^eţ, sm. hostie, agnus 161,1,2. 

agonisesc, (sil) va. 3. acquérir, ga- 
gner 3*,3. 206. 281,3. 285. 362; b. 11, 
3; — , désirer 11 ; -nesesc, id. 313,2; 
b, 13,3. —, vr. gagner 146,3. 211,3. 
326; -sire, sf. gain 6. 102,2; -sită, 
sf. acquisition, gain 237; — , argent b. 
11,2. 

agonitéru, sm. mr. persécuteur b. 
267,3 (cf. gon-). 

ăgreş, V- -ris. 

agresésc, v. agărşesc. 

agrfmă, sf. mr. (iniile), bète sau- 
vage b. 270,3. 

Agrfpa, sm. Np. 148,2,3. 360; -ppa 
149. 254,3. 256; ft. 238. 

agriş, sm. groseille b. 98; -reç, 44,3. 

âgra, sm. champ 17,1,2 . . mr. por- 
eulu -lu, sanglier b. 265. 

agudesc, vr. 3. mr. arriver b. 266, 
3. 267. 

aguridă, sf. verjus b. 42,3. 44; mr. 
b. 269. 

ah, interjct. b. 180,2,3 . . 182,2. 

Ahăia, sf. NI. Achaïe 47,3; -iea, 
262,3 . . 

ahftntu, av. mr, tant b. 267,2,3 (v. 
ahtantu). 

ahâtti, av. mr. tant, autant b. 270,2; 
altù — , d'autant plus b. 271,3; (cf. dcr. 
atât). 

aharzaï, mr. tu mériterais (?) b. 
264,3. 

Ahilen, sm. Np. Achille b. 82,3. 83,2. 
196,2; -Uvau, id. b. 196; -illa, id. 259, 
2; -ilie, 320. 

Ahmat, sm. Np. 149. 150,2; -metû, 
332,3; -iea, NI. 149,3. 

aho, interjct. b, 333,1,2,3 . . 

aht, sm. souci, peine b, 179. 

ahtantu, av. mr. tant b. 267 (v. ahân- 
tu). 



ahtare — alb. 



381 



ahtare, aj. mr, tel, pareil b. 263,3. 
264,2,3; (dcr. atare). 

ahure, sf. mr, écurie b, 292. 

aharhesCţ va. 3. mr, commencer b. 
269. 277. 278,3. 

a¥a, pr. dém. f. celle-là h. 261,2. 
356,2 (v. aceea). 

aîasta, pr. dém. f. celle-ci 45 (ace- 
asta). 

aîaYe, v. aievea. 

aîcî, av. ici 339,3; b, 21,3. 69,2. 
173,3; -t^, 132. 291,2. 329. 331,3; -ca, 
332,3; -ce, 139,2. 160,2. 299,3. 305; b. 
32,3. 85. 94,2. 148,3.. 200; -cea, 1. 
181,3. 186; tot — , toujours ici b. 366; 
-ce, 23. 26. 96,2,3 . . 106,2. 108,2. 140, 

2. 310,3. 365,3; b. 1,2. 3,2. 23,3. 93. 
167,2 . . 236; -ce, 6. 133,3. 196,3; de 
aice, d'ici 274,3; dèicé, 36,2; (v. aci, 
aneaoaţe). 

aîdaţî, inteijct. -noii en avant nous! 
b. 127,2. 

aïestï, pr. dém. v. acest 

aïévea, av. en réalité, clair, effective- 
ment, réellement, public; a.evea, b, 288, 
3; aeâve, 8*. 64. 67,3. 330; -vea, 245; 
-vê, 6.8.91,2; aïâve, 2*,2. 111,2. 112. 
166,3; -vê, 29. 163,3; b. 217,2. 

aïlanta, v: ait. 

ainte, prép. av. avant, devant 5*. 8. 
54,2,3 . .; au commencement 8; dêi-, 
117,2 (v. înainte, dinainte) aite, 54. 

aire, v. aiure. 

aist, -â; aişţl, -ste, pr. dém. mr. celui- 
ci etc. b. 263,3. 264,3. 265, 2. 266. 267, 
2,3. 271,3. 278,2; aestă, f. b, 273,2 (v. 
acest). 

alte, V. ainte. 

aïure, av. ailleurs, autre part 246,2; 
într' — , d'une autre manière 54; aîurê, 
139. aire, b. 313,2. 

ajun, sm. jeûne 22*2. 

ajung, (nselu) vn. 2. arriver, parvenir 
4. 29,2 . . 57. 98,3. 110,2. 131. 294,2. 
351; b, 68. 132. 152. 167,2. 168. 229,3; 
agïung, agung, id. 36. 114,3 . . 155,3. 
189,3. 199. 277,2. 297,2. 312; b, 84. 
133,2,3. 139. 290; mr. b. 267. 272, 

3. 278,3. 281. 282; ajmng, 83; — , 
atteindre, survenir, toucher, attraper 
113,.3. 165,2. 166,3. 262. 289,2; b. 13,2. 
111,2. 353; sa -nji, atteindre b. 229; 
agîu-, agu-, 273,2. 362; b. 32,3. 92,3. 
199,2,3. 205,3; mr. b. 282; neagun- 
gândû, borné, limité 79; — , suffire. 



être assez b. 6,3. 96,3. 127,3. 289,2; 
agïu-, b. 102,2. 103,2. 105,3; ag-, b. 
183; -ge! assez! b. 6,3; -gă-ţi de 
şagă, trêve de plaisanterie b. 290,3; 
ajutnge-ţi! assez! 86,2; — , vr. conve- 
nir, tomber d'accord b. 96,2; ajuns, s. 
aj. de — , assez, à suffisance b. 42,3. 
226,3. 321,3; de ag-, 69,2; b. 115; rău 
aguns, malheureux b. 13,3; bun ajuns, 
soyez le bienvenu I b, 304,2. 

ajut, (al) va. 1. aider, secourir, ap- 
puyer, protéger 16,2. 26,2. 27 . . 96,3. 
130,3. 317,2. 330,3; b. 17. 130. 241,3; 
agïut, 71; agut, 123,2. 36.S,2; b. 116, 
3. 121,2. 181,3; ajatatorïu, aide b, 
1 7, 2 . . ; ajator, sn. (oare) secours, dé- 
fenseur, aide 69,3. 70; b. 51,2; ajuto- 
rïu, id. 13. 37. 69,3. 70,2. 80,2. 98,2. 
110. 279,2. 344,2; b. 164; agïu-, 3. 36, 
3. 38. 64,2. 56,3. 71. 73. 141. 191. 229. 

286.2. 312,3; b. 82. 93,2; agu-, 42. 197, 
3; hUr^aj-, en aide b, 40,3; întru agïu-, 
b, 66,3. ajutoresc, (ril) va. 3. venir en 
aide, secourir 110,2. 330,3; agïu^, 47, 
3. 190,3. 230,3; -rez, id. b. 28,2. 108, 
3; agïutore^, sà'l -rê4e, 240,3. 

al, a, al, aie, article, v. gram. 

ăl, a, àl, aie, pr; dém. ce, cette, ces, 
celles b. 260. 261,2. 321. 356. 361,3; 
ăla, aïa, id. b. 260,2. 261,2. 330. 
. alag, mr. vn. 1. courir b. 264,3; 
allag, b. 270. 280,3 (dcr. alerg). 

alah! inteijct. Allah! b. 18,2. 

alalagmén, sm. cri de réjouissance 
249; -mun, ibid. 

alai, sn. (lurl) convoi, cortège 334, 
2,3; 6.347. 

alamă, sf. laiton 6. 46, 2. 

alămfte, sf. limon; -ai, b. 98. 

alăSy (al) va. 1. mr, laisser, délaisser 
b. 269,2. 272,1,2. 277; -satll aj. mou, 
doux 6. 267,3 (dcr. las). 

alStare, av. à côté, près de; -rè, 

176.3. 334,2; 6. 73,2; -rea, b. 297, 2; 
ala-, 201,2; — , voisin 335; -ez, va. 1. 
rapprocher 11*, 2 280; 6. 333,1—3. 

alaată, sf. (te) violon 181,2; ala-, b. 
142,2. 

alayd, alâvd, (ai) va. 1. mr. louer b, 
275,2,3; —, vr. se vanter 6. 264,3; 
-dacune, sf. (ni) louange 6. 264,3; 
-dat, aj. loué 6. 276 (dcr. laud). 

alb, aj. blanc 36. 165,3. 172,3. 230. 
300,3; 6. 42,3. 136,3 . . mai —, plus 
blanc 85,3; 6. 120,2 . . 



382 



Alba Jnlia — alt. 



Alba Jnlia, sf. NI. Belgrad en Tran- 
silvanie 176. 

albastru, aj. bleu, aznre 107,2. 173; 
b. 167. 309. 341,2. 

albaţă, sf. taie (lencoma) 300. 

albesc, va. 3. blanchir, grisonner 107, 
2; 6. 119,3. 176,2 (v. înal-). 

albină, sf. (ne) abeille 201,3; b. 
232,3. 

albie, sf. -ia (Nistralni), le lit b. 293. 

Albiri, «m. Np. Albert 177,2. 

AlbOBi, sm. Np. b. 168,3. 170,3. 

alcă, sf. course de bagues 61,3. 

aleătuese, (ufl) ya. 3. composer, faire, 
écrire 237,2. 359,2. 363; b. 107,3. 243; 
-uire, sf. (irl) composition, combinaison 
b. 85. 86. 126; —, création b. 150,3; 
-uit, aj. composé, fait, combiné 169; b. 
89,3. 124,3. 130,3. 196,3. 222,3. 336. 

alduesc, va. 3. bénir 6. 222,3; -uïa- 
lă, sf. bénédiction 270,3; -uit, aj. béni 
i. 226,3. 

alean, sm. ressentiment, rancune, opi- 
niâtreté; alên, 4. 5, 1,2,3 . .; -nul vieţii, 
chagrin 6. 305,3; în tUean, contre 270,3. 

Aleesa, sm. Np. Alexis 103. 

.^LXvv'S ... I V. A. 1 e X • • • . 

Aleeu, sm. Np. b. 242, 2. 
« aleg, (esel) va. 2. choisir, élire 9. 
18.. 87. 104,3. 158. 163. 169. 331,2; 
b. 34,2. 72. 95,3. 142,2. 213; —, dér 
cider 360,2; —, distinguer, 120,3; (—, 
employer 346,2); — , contenir 69; — , 
vr. résulter 11*. 38,3. 45.63. 103; — , 
trier 178,2; -ere, sf. (ri) élection, choix; 
triage b. 75,3; aie-, 132. 168,3. 333; b. 
253,3; (deag-, b. 9,2; aies, s. aj. élu, 
unique; exquis, notable 37. 49. 66,3. 
133. 171. 280. 318,2; b. 19,2. 72,2. 184, 
2. 245 . .; alesă, f. 77,2. 223,3. 330,3; 
'Sâ, 76,2 . . 77; pi. -sa, b. 10; alliasă, 
f. b. 84,3. 197,3; aies, av. surtout, prin- 
cipalement 150,2. 312; b, 10. 25,2. 102; 
maï —, id. 143,2. 200,2. 298. 343,3; 
6. 61,3. 59; — , mieux 6. 9. 

alegorieése, aj. allégorique b. 163. 

aleï, inteijct. mr, hé b. 275,3. 292,2. 
294. 301. 

Aleirieani, pi. Np. d*un peuple 
(sans doute corruption) b. 50. 

aleleT, inteijct. b. 296, 2. 

alept, aj.'mr. choisi 6. 263,2. 

alerg, (ai) va. 1. courir, accourir 
15* 3. 6. 7. 12,3. 61,3. 84,3. 210. 306. 
320,3. 351,3; b. 6. 13,2. 48,2. 196,2. 



210. 249; allag, mr. b, 270. 280,3; — 
parcourir 154, 2 ; — , arriver 258, 2 ; -are, 
sf. course b. 82,3; -atorïu, înainte — , 
sm. précurseur, St Jean 183,2; -ătură, 
sf. course 257, 2. 

Alexandrean, sm. (I) d* Alexandrie, 
Alexandrin 284; -drfïa, -ie, sf. légende 
d'Alexandre, Alexandreïs 198. 358,3; 
AUxăndrie, b. 132,2; -rtï, sgl. b, 94,2; 
-drfea, sf. NI. Alexandrie 256,3. 304,2. 
350; 6. 157,3; -drn, sm. Np. Alexan- 
dre 70. 146. 160. 198. 203,3. 312,2. 314; 
b. 18, 126. 133,3.. 166.. 206,2; AU-, 
132,2,3 . . 133,2,3. 134,2,3. 142,3. 

-droviëtt, Np. b. 86,2. 

Alexe, sm. Np. 93,2; -xie, 159; b, 
67,3. 68 . . 69 . . 

alfa, sf. alpha b. 159,2. 

alfayfta, f. alphabet b, 146,3. 

Alfonsu, sm. Np. b, 3,3. 

alianţiea, sf. alliance 5. 48,2. 

Alfeu, sm. Np. 194,2. 

alïe, pr. dém. iatr, plur. ceux-là b. 
284, 2. 

alifie, sf. onguent 304,3. 

aligorfe, sf. (ril) allégorie, parabole 
b. 163,2,3 . . 

alin, (aï) va. mr. monter b, 269, 2. 270, 
1,2. 281,2. 

alin, (al) va. 1. alléger, apaiser; —, 
vr. b. 295,2,3. 320; —, humecter b. 
298. 

alint, (aï) vr. 1. se délicater, cares- 
ser 6. 348,2 . .; -tată, aj. f. délicatée, 
gâtée b. 352,2. 

aliş-yeris, sn. (uri) affaire, vente b, 
125,2. 

aliumtra, av. mr, autrement b. 266, 2 
(v. dcr. altmintre). 

allag, V. mr, V. alerg. 

alliluïa, inteijct. alléluia 318,3. 368; 
-iea, b. 65,2. 

aléeurê, av. quelque part; par ci; 
par là 178,2. b. 59,3. 165; jprc —, id. 
178,2; pe -ri, id. b. 69,1,3. 

ait, aj. pr. autre 4*, 2. 12*, 2. 14* . . 

1. 6. 6. 17. 21,2. 31,3. 69. 78,2,3. 79,1. 
109,2 . . 169,3. 364,2 . .; 5. 208,2; mr. 
264,2. «71,3; -ulrut, Tun, l'autre mr. b. 
93,2; -â, f. 24,3. 27,2. 36,2. 58. 161; 
alûti, pL m. 2; — , autre chose 6. 246, 

2. 292,2; -a eri, avant-hier 185,2; al- 
alt, pr. rautre-cî 14*. 18,2. 19,3. 27, 
2. 29,3. 38. 45,3. 64. 128,3. 219; al- 
ăută, al-anţi, mr. 5.266,1,3 269; ai- 



al tir — amiazi. 



383 



lantS, f. dcr. id. h. 260,3; cel-alt id. 
ceea-Ualtă, f. 8g. 181,3; h, 209; ^dia-, 
h. 262, a; eMroUà, f. b. 49,2; de-l-alţi, 
m. b. 245 . . ; eeea-l-alţi, m. 308 ; eeïa-l- 
alţi, b, 222,2; cèlè-l-aUe, f. 308; ccca- 
Irontà, f. ô. 48; cecb-lrcmţi, m. pi. 297,2. 
298; cêa- —, 307; la 0-1-altft, av. en- 
semble b, 169,3. 194,2; Intr'alt, dans 
un autre 83,2; — -ceya, pr. autre chose 
b. 214,2; -^, id. b. 107; — -mintrelê, 
av. autrement 6. 214,2; — mintririèa id. 
b. 358,2; — mintrê, b, 214,2 (v. allnm- 
tra, amintrile). 

altàr, sn. (e) autel b, 339,2 (v. oltar). 

altfţftţ sf. épaulette brodée sur les 
chemises des paysannes roumaines b, 
309, 2. 

alampt, va. 1. mr. lutter 6. 272,1, 
2 . . (v. lupt). 

almift, sf. (ne) noisette b. 44,2. 98. 
369, 3. 

alunéa, sf. (el) envie, tache (signe 
de beauté) b. 308,3. 

alnng, va. 1. chasser, éloigner b, 331. 

2. 349, 2. 

alunfeă, sf. envie, tache b. 308,3 (v. 
alunea). 

alnnfş, sn. coudraie 5. 288. 

am, avuï, -ut, a avea, v. auxiliaire 
avoir, v. gram. 

ama, interjct. en vérité b. 365,3. 
amftgesc, (giï) va. 3. séduire, trom- 
per 70,2. 71,2. 117,2. 166,2. 205.274, 

3. 324,3; 6.95,3. 115,2. 170,2. 197,3; 
— , vr. se leurrer, tromper b. 40,3. 108, 
3; -geală, sf. tromperie 171,2; -gială, 
324,2; -git, aj. trompée, enchanté b, 39, 
2; -gitorïu, s. aj. séducteur, trompeur 
323,3. 324,2 . .; 6. 145,2. 

amalama, sf. mr. or. b. 282. 
Amalie, sm. Np. Amaléc 6. 62,2. 
amân, (ai) va. 1. ajourner 7. 
aman! inteijct. pardon! b, 116,2. 127. 
a mânâ, à portée 65,3. 

amândéi, m. >doao f. num. tous deux 
4*2. 31,2. 32. 98. 148. 157. 308,2. 
341,3 . . 352,3; b. 189; amà-, 191. 222. 
3. 287,3. 331,2. 351,2; b, 2,3., 18,2. 
33,2. 40,3. 83,2. 111,2; amândoaâ, f. 
158,2; b, 93; -doă, f. 306,2; b. 75,2; 
-d<Ay b, 123,3; -două, 72,2; hUr' -doî, 
dans tous deux 362,2. 

amftntrei, num. mr, tous trois b. 277 ; 
'treilu, id. b. 276,2,3. 



amftnnnt, s. aj. de -ul, en détail 
197 (v. amărunt). 

amar, aj. amer, triste, pénible 10*, 2. 
16. 35,2. 64,3. 60,2. 67,2. 169,3. 363, 
3; b, 102,3. 114.179,3. 242,2; —, av. 
malheur 11*, 3. 49,3. 64,2. 89. 289; b. 
242,2. 251; eu —, amèrement 106,2. 
148; b, 229,2; — , sn. malheur, tristesse 
10*. 106,2; b. 189,3. 218. 229,3; — , 
amertume 141; amftraeïune, sf. (i) 
amertume, chag^n 98. 289,3. 338,3; 
—, fiel 364,3; amftrăeoasă, aj. f. a- 
mère b. 235,2; amftrftse, (râï) va. 1. 
rendre amer; chagriner, affliger 15,2. 
182,2 .. 282; -resc, va. 3. id. 107,3; 
b. 105,2; -rât, aj. attristé, affligé, mal- 
heureux 106,3. 131,3. 269. 364,2; -, 
av. amèrement ô. 323,2; -rit, b. 349,2. 

amare, sf. mr, mer b. 280, 3 . . 282 . . 
(v. mare). 

amàrnie, av. amèrement b, 296,2. 

Amartolon sotirie. Salut des pê- 
cheurs (Titre d'un livre) 295. 

amăruntul, s. détail, menu 300; eu 
—, en détail, en particulier 340,2 (v. 
amân-). 

ămbe, num. les deux 72,2; â-, 209,2. 

Ambon, sm. Np. b. 118,2. 

ameaz, amê<jâ, v. amiaz. 

ameliţez, va. 1. n*au ameliţat cu 
scrisoare, n'ont rien mentionné par écrit 
b. 1,3. 

ameninţ, va. 1. menacer b. 288,3; 
œnerint id. 288,3. 

amente, v. minte. 

amestec, (ai) va. 1. mêler, embrouil- 
ler 46. 59. 90,2 . .; b. 23,3. 44,2; amé-, 
b. 29. 43; -^tic, b. 34,3. 67; -acïime, 
sf. (nï) 'de sânge, inceste 90,2; -are, 
mélange, bouleversement 83; b. 60,2; 
'de singe, inceste 303,3; -at, aj. mêlé, 
bouleversé, confondu 46,2. 79,3. 172,3. 
260,3; 6. 85. 91,3. 127. 324,3 . . -ătu- 
ră, sf. (urî) embrouillage, confusion b, 
205,3. 

ameţeală, sf. étourdissement b. 356, 2 ; 
-ţese, vr. 3. s'étourdir, s'égarer 192; b, 
292,3. 305. 

Amfilog, sm. Np. b, 55,2. 56; -loage, 
vocativ b. 66,3. 

amTazl, sf. midi b. 206. 304. 313,3; 
ameaz, b. 336; amïaza-zi, sf. midi 82. 
177,1,2. 357,3; b. 80,3. 139,3. 166,2; 
'4ă4, 306,3; -a<^(j?î, 2*, 3. 149. 286,2; 
-atţâ^i, 201,2; amiează-zi, ô. 50; amê- 



384 



amin — antimis. 



4ă4i, 366,3; -noapte, Nord b. 50,1,2 
(y. mlaz&-zi, -noapte). 

amin, av. amen 12^,3. 7; b. 66,2. 
98,3 etc.; -nu 28. 65. 77,2. 107. 147. 
150,2. 182,3. 229,2. 230,3. 337,2. 

aminte, a aduce — , souvenir, y. aduc. 
a fi — , garder dans la mémoire, ne pas 
oublier 148 .. ; o lua — , être attentif 
y. ïau; a veni — , se souvenir, rappeler 
6. 169,2. 

amlntrile, ay. autrement 219,3 (y. 
altmin-). 

Amir, sm. Np. 224; -a, id. 192,2. 

amirălia, sf. mr. empire b, 276,3; 
-răulu, sm. mr. empereur b. 276,3 . .; 
-re, id. 264,3. 266,2. 

amistuese, ya. 3. consumer, dévorer 
155,2. 166,2 (v. mistuesc). 

Âmlaş, sm. NI. une province de la 
Transylvanie 189,2. 190. 

ămn, va. 1. istr, aller b. 282,2 (y. 
imn, umblu). . 

amomo, s. amome (une plante) 6. 
45,2. 

Amon, sm. Np. b, 166,2. 

amérïu, sm. amour 6. 183; -ru b. 
363,3. 

Âmoriea, sf. NI. Morée 350,3. 

amorţit, aj. glas — , voix éteinte 
b, 117. 

ftmpln, y. nmpln. 

Amstelodam, sm. NI. Amsterdam 216. 

amu, conj. car (ydcp, ubo, slavon.) 
4*,3. 14*,3. 3. 17,2. 19,2,3. 20. 21,3. 
31 . .; —, donc 21. 28,3. 29. 30,2. 54,2 . . 
132. 200; —, mais 25. 29,3 . .; —, av. 
alors 8*,2,3.. 16*,3 . . 21; —, déjà 
109; —, maintenant 11*,3 . . 201. 254, 
2 (v. acum). 

Amiilie, sm. Np. Amulius 59. 

Amarat, sm. Np. 6. 55,2. 56,2. 

amurţesc, vn. 3. amortir; se taire 
184,3; 6. 95; -ţâsc, id. 212. 

amuţesc, vn. 3. devenir muet, rendre 
muet 85,2; b. 153,3. 

amyon, sm. chaire 358,2. 

an, sm. (ani) an, année 6^,3. 6. 15. 
34,2. 62,2 . . 68,3. 90,3. 95,2. 111. 122, 

2. 160. 201. 250. 261,2,3. 267,3; b. 29. 
60,2. 61,2,3; cmnû 44; —, (aï) 15*, 3. 
23,2. 43. 67,1,2. 59,2. 82,2. 90,1,2 . . 
104,3. 116,1—3. 117. 120,3. 141. 146, 

3. 149, 1—3. 176,2. 180,3 . . 186,2. 199, 
3. 252, 3. 255,1,3. 314; b. 141. 294,2. 
336,3; an, mr. (afil) b. 265,2. 271,2. | 



276,3; Utr. 284,2; de an, d'un an b. 
329; eu -ul, après des années b. 373,2; 
la -ul, dans un an dUci 95,3; b, 60,3; 
la -ul ci la mulţi anï, k des longues 
années b. 326,3; în mulţi ani, id. 70,3. 

Ana, sf. Np. 303,2; b, 171,2. 289,3. 
Anna, 240,3; -ne, 245. 

ana, av. à; par b. 45,1,2,3 . . 46. 

anaesia, aj. mr. indigne b. 272,3. 

Anadam, sm. Np. b. 135,1,2. 

anàfnra, sf. pain béni 181,3. 

anaforà, sf. — sau carte de jude- 
cată, rapport, sentence b. 125,2. 

analoghfe, sf. analogie b. 88. 221. 

analţ, vr. 1. mr. s'élever b. 268,3. 
anaUăy aj. f. mr. haute b. 272,3. 

Anania, sm. Np. 3*. 6*. 287,2. 

Anastasie, sm. Np. 355. 

anathimatisesc, va. 3. anathémati- 
ser 320. 

anè, av. istr, ici b. 284,2 (y. aici). 

anca, av. istr, même; ni — , ni même 
b. 285,2. 

Ancllira, sf. NI. 162,3. 

andălesc, vn. 3. partir, aller b. 293,2. 

Andrea, sm. Np. 227,2. -rél, 135,2; 
b. 81; -reîu, 194,2. 329,3; -reïca, 45. 
63,2; -ronic, sm. Np. 151 . . 

anecdotă, sf. (te) anecdote b. 365,2. 

aneyée, sf. eu — , difficilement, à 
peine 200,2 .. b. 374/ —, av. id. b. 
375,2. 

anfrax, sm. (anthrax) rubin b. 51. 

âng- . . ., y. îng-. 

Anghelu, sm. Np. 92,2; -lina, sf. Np. 

45; -lena, 74,3. 

anghelieft, sf. angélique (plante) b. 
45,3. 

anglielfnft, sf. primevère officinale 
(primula veris offic.) b. 45,2. 

anglienàrïn, sn. artichaut b. 98,2. 

Anghira, sf. NI. 116,2. 

Anianostt, sm. Np. 257. 

anin, sm. aulne 356,3. 

anfn, vr. 1. s'attacher b. 335. 

Anna, v. Ana. 

anse, pron. dém. iatr. lui-même, seul 
b. 286,2. 

Antehrist, sm. (rişti) antéchrist b. 
216,2,3..; -ti-, 48; b. 80. 

Anthimii, sm. Np. 348,2 ; b. 15. 27,3. 
Antilohii, sm. Np. -lohos b. 82,3. 
antimis, sm. autel portatif (acvTi[i{v- 
aïov) 244. 245 . . 



Antiôbû — apuc. 



385 



AntiiShtt, sm. Np. 322,3; -ôhie, Np. 
173,3; 'hie, NI. 16* 2. h. 56; -iea, 78, 
2. 153,3; -ia, b, 82. 204; -hêntt, d'An- 
tiochie 283,3. 

Antipatrida, Bf. NI. 5^3. 

ÂnthoMghion, sm. anthologie 357,2. 

Ântén, sm. Np. 45; -mie 158,2. 251, 
2. ô. 198,3. 199 . . 

ftnira, v. în-. 

anûme, av. nommément 33,2. 38,2. 
53,2. 69,3. 66,3. 88. 92,2. 143,3. 270,2. 
356; h. 50,3. 51,2. 71,1-3 . . 127. 175. 
370; -mea 200. 

anyelesc^ va. 3. mr, couvrir, ense- 
velir b, 278 (v. înv-). 

aoaţe^ av. mr. ici b. 270,3 (v. aici). 

aoleé! inteijct. oh! ah (expression 
de douleur) b, 304,3. 309 . .; -leu b. 344. 

aiSrê, av. souvent, de temps en temps 
b, 202,2. 

apft, sf. (ap%) eau 1*,2. 9. 34,2. 35, 

2. 43,3. 57,2. 79,2. 107,2. 108. 169,3 . . 
239,2,3 . . 325,2; b. 43,3 . . 146,3. 217, 
2,3 . .; apâ 15. 31. 68. 90. 157,2; —, 
rivière, ruisseau, eaux 38,2. 72,2.3 . . 
148. 152. 189,2. 254,2. 347,3; b, 61,2 . . 
217,1 — 3 . .; — acră, eau acide, borvis 
b, 225,2; — dulce, eau douce, potable 
98,2; — poUitâ, eau aurifère 176,2,3. 

Apafi, sm. Np. 268,3. 

ApaheTa, sm. Np. Apafi 219,2. 

apândisesc, va. 3. mr, répondre b, 
270,2. 271. 272,1-3. 276,3. 

ăpâr, (al) va. 1. défendre, protéger 
62. 161,3. 229. 362,2; b. 11. 19,2.. 
128. 147,3. 219,3; —, empêcher 7*. 
9*, 2. 19,3; -are, sf. défense b. 252; -at, 
aj. défendu, abrité, protégé 364; b. 187, 

3. 221,2; -fttorïn, sm. défenseur; b. 14, 
3; -ătoare, aj. f. pi. défensives. 

apfts, (sal) va. 1. presser, opprimer 
13,2; — , sm. oppression b. 13,2; «at, 
av. énergiquement b. 72. 

apelàtie, sf. appel 6. 125,2 . . 

apetfta, sm. mr.^ appétit b. 264,3. 
Utr. b. 285,3. 

aplec, (al) va. 1. incliner b, 363,2. 
(v. plec); —, allaiter b. 22,3. 23,2. 

apocalfpsis, sm. apocalypse 129. 
308,2; 6. 159,2. 216,1,2. 217,2. 

apoT, av. puis, ensuite, après 15,3. 
28 . . 59. 68,3. 88,2. 140,2. 227. 301; 
b. 41. 216,2. 236,2; cd, cea de —, le 
dernier, la dernière, 14*, 2, 3. 129,2. 155, 

3. 181 . .; 6. 70; ^a , en dernier 

GASTER, Chrestomatie român&. II. 



lieu 110,3; ziua , vremea cea — 

— , le dernier jugement 12* 2. 76,2. 187, 

3; ceile , les choses k venir 313,2; 

apa(a, mr. 269,2. 271,2. 272,2; în apoïu, 
en retour 6. 256; maï apoï, plus tard 
70. 105,3. 337,3; —, le dernier 42,2. 

Apolontt, sm. Np. 86,2,3. 320,3; 5. 
39,3. 89,2. 166,2. 

apostol, sm. (Il) apôtre 12* 2. 15* 
2 . . 1. 24,3. 32,3. 60. 77,3. 111,3. 116, 
3. 131. 183,2,3. 317. 330,2. 358,3..; 
b. 52. 101,3. aposUul, id. 363,3; -ttl, les 
Actes des apôtres 260; -esC, aj. aposto- 
lique 98; -eaşte, av. apostoliquement 
257; -icesc, aj. apostolique 261. 

aprân^Qy sm. midi 201,3.. (v. 
prânz). 

Aprilie, sf. Avril 75. 92,2. 284,2. 
319. 332; -ril, b. 27,2; -rUe, J>. 58,2; 
-rillie 358,3. 

aprind, (nsel -nz&nd) (partie.) va. 2. 
allumer, embraser M)*. 15,3 . . 58,3. 
224,3. 289,3. 304.2. 349,3; b. 64,2. 
18(>,2; — , vr. s'allumer, prendre feu; 
s'emporter, s'échauffer 46. 98,2. 102 . . 

113.2. 142,2. 364,3; b. 19,3. 109,2. 
211. 217,2. 237. 246,3. 306-; -ere, sf. 
ardeur 142 . .; aprJnS, aj. allumé 64,3. 

110.3. 147,3; b. 92; —, brûlant, ar- 
dent 33,2. 142. 320,3; b. 204,3 . . 211; 
—, enflammé 187,3; ô. 243,3. 

aproăche, mr. v. aproape. 

aproape, av. près, proche 15'", 2. 16, 
2.21,2. 64,3. 82,2. 299,2; 6.34,2 etc. 
— de, dans le voisinage; sur le point 
60,2; 6.3,3. 10,3. 65,3. 151,3; aci -, 
ici près b. 215,2; de —, près 361,3; 
cet de — , le prochain b. 86,3; pre — , 
de près b, 217; mr. aproache, près b. 
266,2; -ele, sm. le prochain b. 12. 101; 
dêproapele, id. 119,3. 265,3. 

aprochin, mr. v. -opiu. 

aprod, sm. (6zl) huissier 43,3; b. 
33 . . 75,2,3 . .; -ziï domneftï, pages b. 
33,2; -0^» 199,2 . . 

aprépiu, (iaï) vr. 1 ; s'approcher 2*, 
3. 5*,2. 10,3. 13,2. 17,2. 19. 29.64,3. 
83,2. 86. 116,2 . . 127. 168. 184. 231, 
2 . . 300,3. 316,2. 366; b. 7,3. 15,3 . . 
62. 101 etc.; -peïu, b, 172; -piez, id. 
130; 'pie4u 259; mr. aprochiu, b. 277, 
2. 281. 

apûc, (al) va. 1. saisir, prendre; em- 
poigner, occuper 50,2. 65. 70. 95,3. 143. 
144,3. 184,3. 190,2,3.. 223. 267,3. 

25 



386 



apun — ard. 



284. 296,2; h, 48. 106,3. 174,3. 129,3. 
218,2; —, commencer 199,2. 353; — , 
se diriger vers 6. 84,2. 128. 332,2; — , 
attraper b. 26,3. 174,2; —, tenir 174, 
2; 6. 33; — , prévenir 120; — maï în- 
ainte, id. b, 87. 163,2; w'-, n'avoir pas 
le temps, à peine commencé 306,3. 
351,3; b. 84, 354,3; — , vr. se saisir, 
s'attacher 165,2. 223,2. 266. 349,3; b. 
158,2. 260; — de, s'occuper, commen- 
cer, entreprendre 73. 74. 79. 236,2. 351. 
360; b. 24,2. 32,2. 40,3. 47. 93,2. 105, 
3 . . 120,3. 206; -at, sm. prise b. 9,3; 
-ător, sm. ravisseur 46, 1,3; — , dévorant 
b. 71,9. 

apnn (apuseï), vn. 2. se coucher (le 
soleil) 1,2; — , s'obscurcir 184,3; — , 
mr, mettre b, 265,3; apus^ sm. couchant, 
OcôideiU;, Ouest 58,2. 64,2. 80,3. 130,3. 
304. 328; b. 24,2. 50,1,2. 164,3. 

ar, (aï) va. 1. labourer, défricher 114, 
2. 119,3. 120,2,a..; b. 33,3. 333,1-3. 

âră, av. de nouveau, une seconde 
fois 6 . . (v. Iară). 

arac 9 sm. (I) échalas, paisseau b. 
370,3. 

ar&chesc^ (arichi) va. 3. mr. enlever, 
ravir b. 263,2 . . 264,3. 282 (cf. dcr. 
răpesc). 

arăeutese, (ti) va. 3. mr, y jeter 
b. 279,3. 

arftdţ (âsû) va. 1. mi\ se moquer, 
rire b, 273. 281,3 . .; arid, b. 261,3 . . 
264,3 (cf. dcr. râd). 

arădăţina, sf. mr. racine b. 272,2 
(cf. dcr. rădăcină). 

arădipsesc (six) va. 3. mr. ranger b. 
277,2. 

arăhătipsit, aj. mr. tranquille b. 
270,2. 

aramă, sf. airain, cuivre 4. 362,3. 
b. 31,3, 32. 40,2. 90,2. 130. 204,3; 
-mâj 228,2; -me, sgl. 178,2; —, mon- 
naie 194,3; ~a omului, le caractère b. 
374. 

arărnân, mr, v. are-. 

ărănesc, va. 3. nourrir b. 259,3 (v. 
hră-). 

arâp, sm. (i) nègre, arabe b. 64,3. 

Arapul, sm. Np. 162. 

arftp de arupăzeană, av. mr. en 
haut et en bas b. 270. 

arăpesc, aj. arabe 146,2. 367,2,3; 
b. 50. 61,3. 

Araratj'sm. NI. b. 61. 



arâs-lu, sm. mr. le rire b. 281,3 
(dcr. râs). 

arăsar, vn. 3. mr. pousser, se lever 
b. 268,3 (dcr. răsar). 

arat, sm. mr. coutre, fer de charnie 
b. 271,2; —, dcr. le labourage b. 259,2. 

arăt, (aï) va. 1. montrer, indiquer; 
prouver, enseigner 10*,2. 3. 31,2,3. 34, 
2. 55,3. 60,2 . . 67,3. 73. 77. 99,3. 
113. 122,1,2. 123 . . 126. 286,3 . . 354; 
b. 1,2.. 9,2,3. 80,3.. 91,3. 160,2. 
199,2; aret, b. 111,3; —, paraître b. 
136,3; —, vr. se présenter, paraître; 
se révéler, se manifester 48,2,3 . . 57. 
64,2. 84,2. 106 . . 112,1,3. 130. 137,3. 
184,3. 230,2. 294. 368,2,3; b. 20,2. 84, 

2. 112. 129. 167,2,3 . .; -are, sf. (arï) 
apparition, manifestation, vision 30. 51. 
66. 232; 6.20,3. 166,2; —, indication, 
démonstration 167. 302,2; b. 26,3. 86. 
118,3. 144,2; -at, aj. montré, prouvé, 
apparent 166,3. 348; '6. 7. 118,2. 145, 
2,3 . . 212,3; —, manifeste 289; —, s. 
8eiY[xa (visibilité?) Il*, 3; maï sus -iul, 
le susdit b. 126,2; -atorïtt, aj. indi- 
cateur b. 14,2 . .; -ăturâ, sf. indication 
252. 

arătură, sf. labourage 120; —, champ 
labouré 119,3; b. 365,3; — , temps du 
labourage b. 259,2. 

arăţimea, sf. mr. froideur b. 269,2 
(dcr. răci me). 

arâu, sm. mr. rivière, fleuve b. 268, 
2,3 (dcr. râu). 

arăn, (areauă, arăi) aj. mr, mal b. 
276,2,3. 278,i (dcr. rău). 

arăyd (ai) vn. 1. mr. endurer, sup- 
porter b. 267, 2, 3 ; -are, sf. mr. patience 
b. 267,3 (dcr. rabd, -are). 

AraTia, sf. Ni. Arabie 367,2,3; -vie, 
id. b. 55,2,3. 109,2. 360,2; -Ticonû, aj. 
arabe b. 128,2. 

arbure, sm. arbre b. 264,3. 

arc, sn. (e) arc 36,2. 171. 212,3. 
250; b. 32,3. 92. 133; —, cintre 6. 91,2. 

Arcadii, sm. Np. 246. 

arcêr, sm. fusil à aiguiser b. 253,3. 

Archiri, -rie, -riea, sm. Np. b. 134, 

3. 135,3. 136,1—3. 

ard, (arseï, ars) va. 2. brûler, incen- 
dier 9*, 3. 15, 3. 17,2. 60,3. 104,3. 117,3. 
142 . . 221,3. 232,2. 245,3. 247. 289, 
2 . . 296,2. 355,2. 361,3; b. 19,2. 39, 
2 . . 143,3; ar4, 117,3. 120,3. 121. 303, 
3; arz, 141,2. 218,2. 331,3. 352,2; b. 



Ardèl — arstris&rmintn. 



387 



180,2; —, rr. h, 161,3; -ere, af. em- 
brasement 289,3; —, chaleur 281,3. 

Ârdél, sm. NI. Transylvanie 37,2,3. 
88. 124,2. 125,2. 176,3. 177,2,3 . . 197, 

2. 333,3; h. 3,2. 166,2; -deal 234,2; 
-dél 37,3; Ardelean (leni) sm. habitant 
de Tr. 334. 335; h. 260. 

ăremftţ Utr. y. inîm&. 

Areniïas, Arieaş, sm. NI. 176,2,3. 

areinftn, (àsel) vn. 2. mr. rester b. 
264,2. 268. 269,2.3; arâ-, b. 275, 2 
(dor. ră-). 

arespăndit, aj. mr. libre 271. 

aret, v. arăt. 

Aretûsa, sf. Np. 178. 182,2,3 . . 

argalftc, sm. bagage 6. 113,2. 

argrăsit, aj. tanné b. 259,3. 

argàt, sm. (ţi) valet, domestiqne b, 
40,2. 138,3. 370,2. 

Argeş 9 sm. NI. et nom de fleuve 
172,2. 189,3. 190; 6. 254,3. 287,3; 
-an, habitant d^Argesch b, 127,2. 

Arghfr, sm. Np. b. 172. 173—176; 
-rtc 76. 

argint, sm. argent 94, 3. 176,2. 194,3; 
b. 61,3. 137,2,3 . . 148,2,3; —, mon- 
naie b. 26,2; — viUf mercure 178,2; b. 
340; —, (urï) vases d'argent 6. 46,2 . .; 
-ar, orfèvre b. 356 . . 356 . .; -ut, ar- 
gent b, 294, 3. 

arhanghel, sm. (I) archange 9. 64, 

3. 245,3. 171,2.3. 172,2,3. 363,2; b, 
111,2. 147. 167,2 . . 171,3; -ngghel 11*. 
316; -ieesc, aj. archangélîque b. 192,2. 
195. 

arhidiacon, sm. (ni) archidiacre 158, 

2. 209,2. 

arhieplsedp, sm. (I) archevêque 87, 

3. 88. 98,2. 114,3. 125. 157,2. 240,2; 
b. 20. 30. 153,2. 

arhiereu, sm. (el) grand-prêtre, pon- 
tife 76,3. 114,3. 159,2 . . 161 . . 193,2. 
333; b. 29,2. 32. 79,2. 128. 156,2 . .; 
— , principal sacrificateur 310,2; -hir-f 
317,2; -hireiiy 4*. . 6*; -resc, aj. 157, 
2. 158,3; -rie, sf. dignité, position de 
grand-prêtre b. 27,3. 

arhimandrit, sm. archimandrite 237 ; 
b. 54,2. 128,2, . 154. 

arhimitropolit, sm. métropolitain 
primas 33,2. 

arhitect, sm. (ţi) architecte K 207,2. 

arhistratig, sm. (izl) général, ar- 
change b. 42. 243,3. 



arieïu, sm. (ci) hérisson 90,3; b, 
261,3 . . 370,3. 

Ariëoe, sf. Np. 44,3. 45. 

arid, vn. 2. mr. V. arâd. 

arie, sf. aire, grange 264,2; b, 163. 
333,3. 

irie, sm. Np. 303,2. 320. 

Arimatei, s. NI. Arîmathie 100,3. 

Arin, sm. un dieu de la m3rthologie 
grecque; Ares? b, 39,3 (v. Aris). 

arindăş, sm. (i) fermier b. 223. 

ariopăg, sm. aréopage b. 359 . . 

aripă, sf. (pï) aile 200,2. 203,3. 242, 
3. 246,2. '282. 293,2; 6.41. 106,3. 111. 
171,2; -pile pamântuUiï, les marges de 
la terre 267,3; b. 158,2; aripă, b. 16.3, 
2,3. 164; ârepa 12. 16,2. 58,3. 247. 
286. 366,2. 

Aris, sm. Np. Ares 67,2; b. 89,2 
(v. Arin). 

arisése, vn. 3. mr, plaire b. 263,3. 
276. 

Aristotél, sm. Np. b, 106,3 . . 

armă, sf. (me) arme; défense 4. 6. 
11. 12,2. 29,3. 81,3. 85,3. 161,3. 286,2. 
348; b. 18,2,3.. 196,2.. 237; — , 
(mile) b. 122. 

armăsărîu, sm. (sari) étalon, cheval 
entier b. 180,2. 258,2. 373. 

armas, sm. (I) prévôt 73,2. 151. 171. 
199,2; b. 136,2; — mare^ vel — , grand 
prévôt 173,2; b. 33,2. 75,2 . . 97,3. 

armat, aj. armé b. 127,2. 365,3. 

armatusése, (sil) va. 3. mr. équiper, 
habiller b. 278,3. 282,1,2. 

armenesc, aj. arménien b. 341,2. 

Armenépulft, sm. Np. 78,2,3. 

armez, (ai) va. 1. armer b. 116. 313. 

arnăut, sm. (ţi) Albanais b. 127,2 . . 
244. 

arnicï, sm. fil de coton teint, laine 
filée, -te, b. 118,3. 312,2. 315,3. 

aromat, sn. aromates 231. 

Aron, sm. Np. 277. 316; Aar-, 272, 
3. b. 190. 322 . . — vodă 73. 196,3. 
197,3 . .; b. 2. 

ars, aj. brûlé, embrasé, 85. 103,3. 
211,2; b. 340. 352,2. 368,3. - 

arsană, sf. abord, lieu du débarque- 
ment b. 41,1,3. 

arsăr, vn. 3. mr, sauter b, 270 (dcr. 
sar). 

arstrisărmintu, sm. mr, Taction de 
courir çà et là b. 270. 

25* 



390 



aştern — avd. 



216. 304,3. 306.366,2; h. 35,2. 170,3. 
mr. b. 274,3; -ăre, sf. attente, espérance 

36. 61; b. 22,3. 23,3. 

aştern, (uï) va. 2. étendre, déplier 
233 . . 258. 311 . .; —, faire le lit b. 
374; -ut, aj. étendu, étalé 6. 12; — , sn. 
(urï) lit, coucher 30. 62. 258. 338,2; b. 

37. 178,3. 355,2; -ul picowehr, ma>rc\ie- 
pied 263; b. 67,3. 

at, -o, -a», pr. ùb'. autre b. 282,2. 
283,3. 284. 285 (v. dcr. ait). 

Atanàse, sm. Kp. b. 245. 

atârn va. 1. pendre b. 245,2; — , 
dépendre b. 221,2. 

atât, pr. av. tant 165,3. 199,3. 262, 
3. 324,2. 352. 361,2; b, 70,2. 72,3. 

82.2. 155,3. 180,2. 255,2; -a cât, telle- 
ment, au point que 97,3. 131,2. 334, 
3; b. 23,3. 95,3. 119,2. 202,2,3; — 
de, tant, si b. 471,2,3 . .; eu -a, au- 
tant ô. 8 . .; de — , id. b. 81,3. într^ — , 
tellement 5. 106,2..; b. 363,2; fără 
— , sauf, hormis b. 70,3; pre — , tant 
plus b, 202,1,2 . . (mr. ahât, ahtantu). 

Athfna, sf. Np. Athène (Pallas-) b. 

39.3. 90,2; -neîu, (eï) sm. Athénien b. 
10,2. 

Âthén, sm. NI. le mont Athos 340, 2. 

ating, (nseï) vr. 2. atteindre, se heur- 
ter, toucher 68. 108. 210. 293,3. 358,2; 
b. 180,3. 207,2. 358,3; —, blesser b. 
246,3; a^iîn^, toucher 45,3; — de, con- 
cerner b, 213,3; -atér, aj. relatif à b. 
219,2; atins, aj. chipure -e, formes pal- 
pables, saisissables 115. 

atlaze, s. mr. satin b. 282,1,2. 

a tornu, av. istr. à côté b. 284,2. 

atottiitérul, sm. Dieu, tout-soutien 
94. 169. 286,3. 

Âtréu, sm. Np. b. 83,2. 

atnmtïa, mr. alors, V. atunci. 

atûncï, av. alors, lors 47. 106,2,3; 
b. 158,3. 211. 320; -ce 1*3. 14*, 3. 
5.. 13. 17,2. 18,2. 26,3. 70,3. 106. 
161,2,3.. 182. 209,2. 299,3. 342,3; 
b. 22,2. 33,2. 127. 216,2. 218,3; -ce 
190,3. .349,3; b. 45,3; b. 45,3; -cea 
63,3. 64,1,3; b. 18; -ca, 332,3; b. 51; 
-eu, 267, 3 ; -ee^, à Tinstant, dans le mo- 
ment 61,2. 364; atumţea, mr. id. b. 
265. 

aţă, sf. fil 202,2; b. 363,2. 373,3. 
aţăpesc, (îïu) vn. 3. s'assoupir 256; 
aţi-, 10,2. 149. 



aţâţ, (al) va. 1. exciter, agiter; em- 
braser 282,2. 283,2. 345; aţiţ, 68,3. 
355; b. 206,2. 313,3; —, commencer 
b. 9,3; -at, aj. excité, instige b. 83,2. 

aţei, pr. dém. mr. celui, le b. 265. 
267,2,3 (dcr. v. acel). 

aţimaţuchiti, (ii) sm. cerfeuil b. 98,2. 

aţipesc, v. aţă-, aţîţ, v. aţăţ. 

au, conj. ou 25,2.. 62,3. 112,2.. 
153,2,3. 276,. 287,3. 310. 318,2; b. 
•12. 37,3. 42,3. 321,3. 325,2; —, est- 
ce que? donc; ou bien 51,2. 88,3. 109. 
140.. 188,2. 232. 262. 326; b. 94,3. 
96,3. 149. 158,3. 200,3. 307,2; —, si 
130,2; — dora, ou bien 46,2,3; — 
doarâ 10*. 47,3. 139,3. 243,3. 267,3 . .; 
b. 31. 158,2. 159; , ou-ou (aut- 
ant) 69,3. 123,2. 126,2 . . 364,2 . .; 6. 
6,2. 39 . . 52,2. 

atia, mr. av. ici b. 280,3. 281,2. 

aud, V. auz. 

auo, (genit. aoiel) raisin, grappe 15, 
2. 36; auâ, mr. b. 269. 

aur, sm. or, 12,2. 44,2. 53,2. 60. 
75,2. 96,2. 106. 154,2. 178,2. 367,3; 
b. 5,3. 32 . . 91,3. 148 . . 210,3; în 
— , en or b. 177; -it, aj. doré, d'or b. 
177,3. 328,2. 

Austria, sf. NI. Autriche b. 205,3. 

austru, sm. vent du Midi, auster 
249,2. 357; b. 159. 

aûs, sm. mr. vieillard b. 269,2. 271 . . 
272 . . 

aûz, (il) va. 3. entendre, ouïr 9*. 
10,2. 14,3. 17,3. 19,3. 21. 48. 64,2. 
83,2. 113,2. 129,2. 131,2. 134. 156.. 
270. 281,2. 316; b. 32,2. 93,2. 143, 

2. 167,3. 201,3. 260,2; —, (ăî) b. 55, 

3. 61. 171,2. 199,1,3. 200. 262,2,3. 
263; aud, id. v. gram; au(ţ, (il) 2*, 2, 
3 . . 3*. 6*. 66,2. 79,2. 105,3. 107,3. 
109. 147,3. 174,3. 192,2. 233. 247. 306, 
2. 296,3. 363,3. 365,2. 366,3; b. 12,2; 
aûz, sn. ouïe, briût 100; b. 64,2. 74,3. 
90. 124,3. 202. 366,2; au4, 368,2; -ire, 
sf. id. 225,2. 335. 338,3; b. 72; au(ţU, 
aj. écouté 54; auzit, -e, ouïe; b. 360,2; 
avd, (avzii) mr. va. 3; b. 264,2,3. 266. 
272. 276,2. 

AYacom, sm. Np. (Habakuk) 224. 
ayalnia, av. dêv — , tout ensemble 
346, 2. 

aYăra, aj. f. istr. avare, b. 283,3. 
avd, V. mr. V. dcr. auz. 



ayegllat — bâl&cenésc. 



391 



ayegrlîatţ aj. mr. à Tabri, abrité b. 
270,2; -lïare, va. 1. mr. guetter b, 270 
(v. dcr. veghiere). 

ivel, sm. Np. 63,3. 65. 342; b. 60,3. 
63,2. 

ÂYemeleh, sm. Np. 147—149. Avi-, 
254—256 . . 

Âyenérïa, sm. Np. b. 76,3; -nir, 130. 

ayére, sf. (ri) avoir, fortune, bien, 
richesse 304,2; b. 11. 96. 117,3. 219,3. 
358,3; avê- 33,2. 44,2. 94,3. 143,3. 

144.2. 206. 305; b. SB. 208. 220..; 
avearea 212. 

Ayesalémtt, sm. Np. 10. 105,3; Âvi-, 
b. 66. 
Ayestéta, sf. Np. b. 171,2. 172. 

aygăr, sn. (e) amulet 116,2 . . 
Aygûst, sm. Np. et mois Auguste 
204; b. 27, 1,2. 61,3. 86; -tintt, sm. Np. 

341.3. 363,3; b, 11,3. 

ayhftă, sf. mr. vigne, cep de vigne 
b. 268,3. 269 (dcr. viţă). 

ayhonia, av. mr. vite, précipitamment 
b. 271,3; -isîre, sf. précipitation b. 270. 

Avial, s. NI. b. 111,2. 
Ayimeleh, v. Ave-. 

ayiUţ (ai) va. 1. mr. chasser, pour- 
chasser b. 270, 2. 282 ; -are, sf. chasse 
b. 263,3; -attt, sm. chasse b. 269 (dcr. 
vânez). 

aynanghia, av. mr. en face, vis-à-vis 
b. 281. 

aymoce, av. istr. maintenant 6. 283. 

Ayraamû, sm. Np. 15*,3 . . 30,3. 
37. 65,3. 68. 145,3. 186,2. 237,3. 273, 
3. 322; b. 65; -ram, 45. 65,3. 66,2,3. 
67,2,3. 75,3. 

avût, aj. riche 198,3. 344,2; —, 
sm. (urï) richesse 344,2; b. 128. 

avuţie, sf. (ii) fortune, richesse, bien 
12*,3. 27,3.. 56,3. 95. 96. 172. 205. 
206. 324,2; b. 10,2. 40,3. 149. 163; 
-feo, 107. 143,3. 144,2 . . 179,3. 278,3. 
325,3; b. 188,3; -iîa 44,2; -iè 307. 

Ayya, sm. pater, père b. 200,2. 

axion, sm. chant d'église (Faxion) 
333, 2. 

axon (a^cov), axe 323. 

az, pr. pers. moi 102,3. 

az, av. aujourdMiui b. 360 aza, mr. 
id. b. 269; azî, b. 364,3. 367,3. 368 . . 

azbuche, s. alphabet b. 58. 

àzima, sf (e) pain des pâques, sans 
levain 330—332; —, gâteau b. 138. 



B(B). 



ba, av. non, oui, négation de ce 
que précède 31. 62,3. 112,3. 113,2. 288. 
305; b. 46,3. 47. 94,3. 95 . . 177,2, 255, 
3. 261; —, même 6. 191,2. 225,8; -ft, 
id. b. 306,3. 

babă, sf. (e), vieille femme b. 307. 
333,3. 338. 348—351 . . 362,2,3. 363,3. 
364. 

Baba Noyàc, sm. Np. b. 302—303. 

băeălie, sf. épicerie b. 105,3. 

băeân, sm. (I) épicier b. 364,2. 

bacceyăn, sm. jardinier b. 105,3. 

bàeïn, sm. (I) fromager b. 258,3. 

bacşiş, sn. (uri) pour-boire, cadeau 
b. 18,3. 20. 

Bad (?), sm. NI. 45,2. 

bădiţft, sm. chéri b. 294.. 295,3; 
'(ul, id. b. 321. 

băe, sf. (bàï) bain 351,2; —, mine, 
(v. bala). 

băeră, sf. (e) amulet 162,2 . . 291,3; 
-rtU, sm. mr. cordon b. 268,2. 

băeţaş, sm. (şi) petit garçon b. 364; 
-ţel, sm. (ei) id. b. 247,3. 335-337. 

bag, (bâgal) va. 1. mettre, placer; 
fourrer 3*, 2. 9* 3. 23. 58,3. 59. 96 . . 

148.2. 158,3. 308. 321. 359; b. 45,3. 
134. 137,3. 141,2 . . 168. 361,3. 362; 
— , entrer b. 224,2; — , faire entrer, 
61. 70. 216,3; b. 68,2; — în seamă, 
observer, faire attention, se soucier, 
prendre garde 128,3. 131,2,3. 209,2. 
259. 289,2. 300,2; b. 89,3. 95. 163,2. 

252.3. 293,2; —, mr. mettre b. 263,3. 
268,3; —, changer b. 264,3. 266,3; 
— tj'u minte, avoir l'intention b. 267 ; — 
measa, servir la table 6. 281,3; — in 
ghios, abattre, renverser b. 263,3. 

Băgoe, sm. Np. 62. 

baïa, sf. (băi) mine 177,2. 178; b. 
222,3; bâîăş, sm. (sï) mineur b. 223. 
227. 

baïat, sm. (leţi) jeune homme b, 
310, 3. 

Baico, sm. Np. 62,2. 

baTéz, (ïaï) va. 1. baigner b. 324,3. 
325,1,2 . . 

baïa, sm. souci b. 293,2. 

bajocoresc, va. 3. tourmenter b. 259, 
3. V. batj-. 

Balabăn, sm. Np. b. 293—298. 

bâlacenésc, aj. appartenant à la fa- 
mille Balacean b. 205,2. 



J 



388 



arsùr& — Asîr. 



arsură, sf. brûlure 243 6. 171. 

Artaxérx, sm. Np. 6. 2,3; -ods 203,3. 

Artayazdtt, sm. Np. 59,3. 

Irtemi, sf. 6. 91; -m, id. h. 39,3. 

artfctt, sm. pétition, réclamation 123. 

arûc, va. 1. mr. v. arunc. 

aruchlséz, (şat) va. 1. mr. glisser, 
faire un faux-pas b. 268,3. 

arttmifcllţ sm. (Si) mr. Roumain h, 
276. 

arumêla, sf. engourdissement 222. 

arûnc, (aï) va. 1. jeter, lancer 8*, 3. 
7. 17,3. 18. 21,3. 64,2. 66,3. 120. 121,3. 
148,2,3. 208,3. 218,2. 224. 249,3. 254,2. 
366,3; b. 14,2. 40. 52,2. 117,2. 151,2. 
180,2. 204,2. 240,3; — ocUï, lorgner 6. 
160,2 ; — cuplumbï, jeter des graines de 
plomb (sorte d'oracle) 116; aruinc, 16*, 
3. 6. 85; ortïc, mr. id. b. 268,1,3.. 

275.2 . .; -at, aj. s. jeté 18. 221,2; b. 
62, 2. 

arap, va. 2. mr, rompre b. 279,3 
(dcr. rup). 

aruşine, sf. mr. honte b. 267 (dcr. 
rus-). 

arvună, sf. arrhes 296; -nesc, va. 3. 
arrher ô.. 336. 

Asâf, sm. Np. 212,3. 

as^mftn, (ai) va. 2. comparer 128,2; 
— , vr. égaler, ressembler 155,2,3. 317, 
2. 323,2. 348; b. 21,3. 82,3. 83. 9.3. 
97. 202,3; -are, sf. ressemblance, image 
281 . .; b. 51. 147,2. 173,2; -at, aj. com- 
paré b. 209,2; -mine, av. aj. pareille- 
ment, égal, également b. 84,3. 118,2. 
220,1,2 (v. asemăn, asemene). 

asăn, V. asin; Asăr, -rie, v. Asi-. 

asără, av. la nuit passée b. 293,2. 

Asath = Asaf 364,2. 

asbér, (uraï) va. 2. mr. voler b. 264, 

2. 281,2; -ător, volant b. 277,3 (dcr. 
sbor). 

Ascànie, sm. Np. 59. 

ascap, va. vn. 1. mr. sauver, échap- 
per b, 272,3. 276,3; ascăpare, sf. fuite, 
échappée b. 270. 280,2 (dcr. se-). 

Asclipii, sm. Np. Asclépias 85,3. 

ascult, (aï) va. 1. écouter, entendre, 
obéir 2*2. 3*2. 5*,3. 15*,3. 4. 8. 19. 
31 . . 42,2. 51. 59,2. 83. 95,2. 128,3. 
131. 140,2. 147. 178. 188,2. 254,2. 283, 

3. 327,3. 328,2..; b. 12,2. 29. 75,3. 

114.3 . . 132. 135,2. 188,2. 215,2; -are, 
sf. obéissance, soumission 145,2. 208, 
3. 279,3. 298. 319,2. 329,2; h. 155; 



-ător, s. aj. auditeur; soumis 24,3. 145. 
265,3. 291. 292. 308,2. 346,3; b. 20,2. 
179,2. 254,3. 348,2; oactU, iatr. 6.285. 
ascund, (nseï, -ns) va. 2. cacher 8*. 
12,3. 29 . . 79,2. 80,2. 95. 112 . . 134. 

154.2. 158,2. 166,3.222,2.241,3.247,3. 

279.3. 305. 351,2. 360,2; 0.5,2. 11,2. 
41. 158 . . 227,2. 255,3; ti — deare, mr. 
pour cacher; b. 270; ascuns, aj. caché, 
dérobé 17,3. 98. 158,2. 243,2. 331. 358; 
b. 40,2.. 6L 105,2; — , sm. secret; 
lieu secret, mystère 14*, 2. 100,3. 137. 
247,3. 297,2; b. 218,2; ascumă, sf. 
(se) mystère, cachette dissimulée 12,2. 
13. 17,2. 154,3. 179,2; b. 208,2; — , 
provision 247,2; în-, într — , av. secrète- 
ment, furtivement, à la dérobée 8*. 364, 
3; b. 80. 139,3. 245,2; i>r»n —, id. b. 256. 

ascût, (tiï) va. 3. aiguiser, repasser 
16,2; b. 13,2. 247. 253,3; ascuţind cor- 
nul, à la corne pointue b. 88,3; -tire, 
sf. sagacité b. 118,2; -ţit, aj. pointu, 
aiguisé, tranchant 350,3; b. 14. 64,2. 
98,3. 145,3; — , sagace, ingénieux 143, 
3 ; b. 13 . . ; -ul aabieî, sm. le tranchant 
de répée. 

ascut, istr. y. ascult. 

asemăn, (aï) va. vr. 1. ressembler; 
être semblable, comparer 68, 3; b. 70,3. 
71. 150,2. 165,2. 209,2 . . 250,3; -men 
341. b. 185,3; -^âr 54; -are, sf. res- 
semblance, similitude, image 330; 6. 52, 
2. 53. 100,2. 106,3. 129,2. 157,2 . . 
asemene, aj. av. semblable, analogue, 
pareillement, également, du même b. 

160.2. 256; -enê, id. b. 79,2. 93,2. 246; 
asemene 66. 159,2. 163,2. 260,2,3; -ne 
48,3. 185,2; b. 21,2. 22. 51. 107,2. 
202, 3 ; asêmeane, similis 366, 3 ; de asea- 
menea, av. même 268,2; aseminê 362, 
3; b. 50; -ne, b. 196,2. 180; ose-, 35 
(v. asămân). 

asfel, av. ainsi, de la sorte b. 361,3 
(^= ast-fel). 

asfinţesc, vn. 3. coucher (soleil) b. 

301.3. 335 2. 

Asfa, sf. NI. Asie 307,3. 308,2; 
6. 12,3; -iea, 7*. 153,3. 284; b. 50 . .; 
-lia 204. 

asin, sm. (ï) âne 33. 36. 63,3. 65,3. 
136,3; asân, b. 63,3. 64; istr. asir b, 
286,2; -ă, sf. 36. 232,3. 233 . . 

Asir, sm. Np. 36,2. Asâr, id. b. 71, 
2; -iîe, sf. NI. Assyrie b. 61,3. 



\ 



aslĂm — aştept. 



389 



aslàm^ sn. (uri) nsnre 46,3; — , fraude 

366.2. 367,3. 

aslăn, sm. mr. Hon h. 270,2. 269— 
273 .. 

aspăriăt, aj. mr. épouvanté b. 270; 
— , vr. 1. mr. s'épouvanter, s'effrayer b. 
267. 269,2 (dcr. speriu)^ 

aspidă, sf. aspic, ceraste 16,2. 36,2. 
60. 165,3. 166,2. 168,2.. 171. 286,2; 
b. 364. 

asplimsésc, vr. 3. mi*, s'enrager b. 
271,3; -sfre, sf. furie b. 269,3. 270,2. 

aspru, sm. (ri) monnaie 87. 

aspru, aj. sévère, aspre 2ô3; b. 194, 
3. 203,2; -rfme, sf. sévérité b. *349; 
-rfre, id. b. 165,2. 

aspûm, va. 1. écumer 12*. 49,3. 

ftst, asta, ăşti, aste, pr. dém. celui-ci 
etc. b. 251. 255,3. 260,2. 261. 315,3. 

323.3. 355,2 . .3. 360,3. 362,2. 366,3 . . 
(v. acest). 

astâllïn, va. 1. mr. couper b. 269,3. 
270,2; -iare, sf. coupe 6. 269,3 (dcr. 
talu). 

astâmpăr, va. i. calmer b. 83,3; 
-are, sf. repos b. 368,3. 

astăre, mr. pr. indef. tel b. 270 (dcr. 
atare). 

ăstâzi, av. aujourd'hui 8*, 3. 9. 23. 
30,2. 39. 41,3. 71,3. 83 . . 111,3. 153, 
3. 223,2. 362,3; 6. 51,2. 170; -az, 205, 
2; b. 119; -â^î 2*2. 55,2. 179,2.. 
327; -^î 2*. 105,3. 197,2. 232; -à^ 
255,2,3; astez, istr. b. 283,1,3; -ze, iatr. 
b. 284,3. 285,3. 

âst-fel, av. de la sorte, ainsi b. 256,2 
(v. asfel). 

astroném, sm. (l) astronome 201. 
322,3. 

astrÛC, (aï) va. 1. enterrer, ensevelir 
259,3. 319,3; -dre, sf. enterrement b. 
201,3. 

astûp, (aï) va. 1. boucher 171. 244, 
3. 275,2; b. 2i. 93,2; —, clore h. 95. 
372,3; -at, aj. bouché 79,2. 

asupra, prép. sur 67,2. 70. 106. 132, 
2. 148,2. 215,2.. 330,2; b 17,2. 23. 
110,3. 138,2. 153,2. 363,2,3; —, contre 
213,3. 266. 283. 351,3. 357,3; b. 76,3. 
90,2. 180,3. 189,3. 238; —, vers b. 61,3; 
-^ de, sur 54,2; — de acêâ, outre cela 
4; eu — , abondant, riche b. 64; mai 
eu — , plus fortement 305; de — , dessus 
172,2,3 . .; 6 43,3. 144,3; di —, id. b. 
60,3 . . 123,2; d' —, b. 362,2; pe de 



— , par dessus, à la surface b. 19,3. 
199,2; asupre, b. 185,3. 

asnpreală, sf. (êle) oppression, vio- 
lence 97,3. 119. 285,2; b. 25; -rése, 
va. 3. oppresser, violenter 106,2; -ri- 
CÏunê, sf. oppression 29,3; -rit, aj. 
opprimé 38,2. 53. 87; b. 243; rltér, 
sm. oppresseur b. 250,2. 

asurzesc, va. 3. devenir sourd 184,3. 

asTărl, va. 3. lancer, jeter b. 296. 
309. 327,3; -îesc, id. b. 331,3. 

aşă, av. ainsi, comme ça, vraiment 
6*, 3. 8*, 3. 14*. 1. 3. 5. 6. 9. 17,2 etc.; 
Ofà, b. 181,2 . .; a^ai 179,2; ofea 52,2. 
63,3 . . 105. 107,3; ofê 46,3. 62. 286, 
2,3. 362,2; b. 156,2. 208,1,3.. 229. 
232; asè 136,2,3. 141,2. 217,3. 218,2. 
220,2. 363,2; b. 82,3. 84,2.. 114,2. 
118,1,2. 133,2. 134. 138. 160. 199.. 

200.2. 292,2; a^, mr. b. 263,2,3. 264, 
2,3.. 269,2. 272..; ofiţe, mr. id. 
281,3. 

aşăjdire, v. aşij-. 

aşăz, V. aşez. 

aşchie, sf. (il) cale, esquille 24. 

aşchitîn, sm. mr, anachorète b. 268 — 
269. . 

aşez, (al) va. 1. arranger, placer; 
mettre en ordre 70,3. 236,3; b. 43,2. 
170. 331,1,2; a^e4 b. 9; a^az, 261. 
343,3; b. 43. 124,3. 221,2; aşâ4 146. 
148; — , vr. s'installer, se ranger, s'é- 
tablir 73,2. 143,3. 323,2. i. 1,2 . .; -ă- 
mânt, sn. (urï) institution, règlement 
217. 221. 222; — cel nou, le nouveau . 
Testament b. 108; ofăză-; b. 219. 220, 
2 ; -are, sf. position 339, 2 ; — , paix 10*, 
2; -at, aj. arrangé b. 169, 3; situé, b. 
339; aşâ-, b. 357. 

ăşîî interjct. jamais de la vie! b. 
260,2. 

aşijdere, conj. aussi, de même 45,3. 
47,2.. 51,3. 78,2. 116,2.. 218; b. 

221.3. 353; -rê 9*, 2. 13*. 15*, 2. 19,3. 
23. 26. 31. 90. 91. 99. 145,3 . . 291,2. 
311,3. 344. 346,2; b. 31. 50,1,2. 108, 
2. 109,2; -rea 153,2,3. 157,2. 324; 
-deare, b. 9,1,2; -dearea, b. 13; -dire 
296,2. 300,3; -dire 335,3; b. 219,3; 
a^dei-e 43. 63. 220; aşăj-, b. 181,2; 
-dire 103. 

aşiţe, av. mr. ainsi b. 281,3 (v. aşa). 

aştept, (a) va. 1. attendre; espérer 
6*3. 12*, 2. 14,3. 20.. 32,3. 36,2. 
67,2. 73. 95,3. 96. 133,2. 138. 205,2. 



392 



bâUe — bat. 



Mlăe, aj. f. blonde, blanche b. 349, 2. 

Bălan, sm. Np. 91,3. 

balamutésc, vn. 3. radotçr 163,2. 

bălărfe, sf. (il) mauvaise herbe, ivraie 
b, 367,3. 368 . . 

Balaş, sm. Np. b. 245. 

Mlàur, sm. (ï) dragon 228,2. 286,2; 
b. 91,2. 130,2. 237,3.322.3. 351. 35.3,2; 
ba-, h, 371,2. 

balercuţă, sf. petit baril b. 318,2. 

Bălgrrad, v. Bel-. 

balieméz, sn. (un) gros canon b. 
19,2. 

Mligrft, sf. fiente b. 337,2. 

baltă, sf. (bâlţl) marais, lac, étang 
291,3. 359,3. 360,2; 6. 238,3. 335,3. 
338,3. 

băltăc, sn. (ce) hallebarde, hache 
d'armes b. 326; -tag, id. b, 306 . . 

balTanioş, sm. idole 177 . . 

ban, sm. Ban b. 206. 

ban, sm! (I) denier, centime ; monnaie, 
argent 46.3. 74. 87. 95,2,3 . . 107. 126, 
3.. 144,2. 208.. 218,2. 295,3. 337; 
b. 6,2. 10,2. 24,3. 34,2. 128,3. 194,3. 
224, 2 . . 374, 2 ; -i bunï, argent bon, 
vrai 91,3; -ï gata, argent comptant 
38,3. 134,2. 135,2,3; -ï bătuţî, argent 
monnayé (v. bat). 

bana, sf. mr. vie 6. 264. 267,1,2. 
273,2. 

bănat, sm. réprimande b, 10. 

Banco, sm. Np. 208. 

băneşte, av. -tî, en argent comptant 
b. 221,2. 

bănez, (aï) vn. 1. mr. vivre b. 266,2. 
279,2. 281,3. 

bănişdr, sm (ï) petite monnaie, ar- 
gent b. 225,2. 337,3. 

BanOTţl, sm. Np. 171,2. 

banuésc, (iï) va. 3. soupçonner, dou- 
ter b. 257; -ueàla, sf. soupçon 159,2; 
'ïâlâ, id. b. 256,3. 

Bartt, sm. NI. 201,2. 

barâ, sf. mr. marais 6. 264. 

Barac, sm. Np. b. 172,3. 235,3. 

barbă, sf. (bărbi) barbe 66. 272,3; 
b. 11,3. 98. 118,3. 169. 

barbar, aj. barbare b. 250,2; -fe, 
sf. barbarie b. 184. 

bărbat, sm. (tï) homme; époux, mari 
9,3.* 11. 13. 27,2 35. 46 . . 52,3. 64 
77,3. 108,2.. 164. 224,2. 306,3. 
362; b. 137,2: hârû-, id. 1. 45,3; — 
aj. s. vaillant, vigoureux 61,2. 267 



brbat, -â 312,3. 313,2,3; -atésc, aj. 
énergique, courageux, viril; masculin 

20.2. 169,3. 246,3. 309. 276,3; b. 36, 
2. 52,2. 110,3. 129,2. 247,3; -ăţel, sm. 
petit mari b. 345,2. 362; -ăţle, sf. (iï) 
virilité, énergie, vigueur, courage, valeur 

192.2. 291,2; b 50,2. 150. 196. 197,3. 

204.3. 244,3; -iï, sgl. id. b. 179,3. 
barber, mr. b. 266,3 (dcr. bă-rbiear). 
bărbie, sf. menton, barbe b. 88,3. 

118,3; 'leârïnlj -iïâ-, sm. barbier 342, 
2,3; -ierfe, sf. boutique de barbier b. 
105. 

bărfăş, sm. (ï) bavardeur; b, 248,2; 
-êla, sf. (\e) bavardage, radotage 85,2. 
163,2; -ésc, (iï) vn. 3. blaguer, bavar- 
der 163,2 . .; b. 250. 251,1,2. 

bărgău, sm. bourgeois b. 309,2. 

Bărlăd, sm. NI. 71,2; —, rivière 

72.3. 191,3; -ladênu, sm. Np 173,2. 
barlég, sn. (oàge) repaire de bêtes 

fauves 247,3. 

baros, sm. marteau de forge b. 335,2. 

Bărsa, sf. NI. Bră- 33,2; -an, sm. 
Np. 91,3. 

Bart, sm. Np. b. 190. 

băsăduesc, vn. 3. parler, converser 
7*2. 

Basarab, sm. Np. 98,2. 110. 159. 
279. 332,3. 336,3. 347,2; -a 340; Ba- 
sarab 260. 347,2; -le, sf. NI. b. 219, 
2 . .; BăsărăbeştlT, la famille de Bas- 
sarab 171. 189,3. 260,2. 

băsău, sm. rancune 5. 

basériehe, istr. sf. église b. 283,2; 
bâsêrecâ 6*, 3. 7* (v. beserecâ, bis-). 

basm, sn. (e) conte, fable b. 353,3; 
—, (urï) b. 315,3. 

basnă, sf. (e) conte, fable 69,2. 198. 
360.1,2. 363; ô. 1,3. 248,2. 

băsnăş, sm. (I) farceur, railleur b. 
248,3; -nuitér, sm. (ï) fabuliste, con- 
teur 359,3. 360. 

bas, aj. — Jir, fil d'or pur 6.331,3. 

basa, sm. (şl) pacha b. 303,2. 

Başotă, sm. Np. 75,3. 

băşică, sf. (cï) vessie; pustule b. 
118,3 (v. be-). 

Băşînîştî, sm. NI. 87,1,2. 

bat, (batuï) va. 2. battre, frapper; 
vaincre, heurter; toucher 3*, 3. 4*. 4. 7. 9. 
59. 71,3. 121,3. 169,3. 180. 199,2. 306. 
320,3. 351,3. 352,2..; b. 37.. 51,2. 
105,2. 110. 132,2,3. 177,2. 240,3.301, 
2; istr. h. 285,3; — razbMu, lutter, 



bat — besêrecà. 



393 



livrer bataUle 102. 261,3. 292,3; b, 82, 
3 ; — eu arepUe, remuer les ailes 68, 3 ; 

— în tipariu, imprimer 290,3; — ţ&- 
rufï, piloter; 6. 241,3; — ţări, parconr- 
rir; 6. 310,3; — twnu, bombarder b, 18; 
V. împ. bcUe vântn, sonfQer 224,3. 226; 
b. 229; — , vr. lutter, combattre 191,2; 
b, 19,2,3. 33. 36,2. 116. 132,3. 133; — 
caunpefte, frétillera. 117,2; — geana, 
palpiter b. 348 ; a fi -e joe, se moquer 
272,3; b, 92; - giuc 1*,3. 

bat, V. beat. 

bâtă, sf. (e) gourdin, bftton b. 366, 
3. 366. 

bătăe, sf. (ăl) volée, coups 4. 81,3. 
121,3. 212; 6. 172,2. 356,2 . .; —, plaie 
286,2; —, guerre, combat b, 237,1,2; 

— de joc, persifQage b. 352 ; — vântu- 
lui, souffle 226; -aie, b, 169. 160. 266,3. 
269,3. 

b&t&Ife, sf. (il) bataille, combat b. 
132,3. 367; 4iie, 6. 260. 

Batărtt, sm. Np. Bathori 37,3. 43. 
bătSr, av. quoique b. 226; — , du 
moins b, 307,3. 

bătârnn, -nà. s. aj. mr. vieux, vieil- 
lard b, 269. 274 (dcr. bătrân). 

b&tfttûra, sf. trame b, 261,3; — , 
cour b, 269. 

bàtere de joc sf. dérision b. 368,2. 

Bătie, sm. Np. 360—363 . . 

bfttie, sm. mr. guerre 6. 280,3. 

baljécarft, sf. (re) dérision, outrage 
b. 69,2. 214,2; de —, ridicule 291,3; 
'tgo- id. 303 . . ; -Jocnrésc (ril) va. 3. ou- 
trager, persiffler, se moquer 205. 283; 
b. 347,3; -§o- 182,2. 245. 272,3 . .; -^o- 
Carie, sf. raillerie 205; -jocurit, aj. per- 
sifflé88,2; -^OCOritér, sm. (ï) railleur 
266,3; bătjocuritor, id. 12*, 2. 

bătrăn, aj. s. vieil, vieux, ancien, 
vieillard, chef 38,2. 60. 74. 87,2. 93, 
1.2. 163,3. 164. 174. 177,3. 201. 264. 
306,3; b. 27,2. 52,2; -an, 15. 16. 20, 
3. 243, 3. 255, 3 . . 264. 266, 3. 305, 
2 . . 329,3. 361,2; b. 204. 214,2 . .3 . . 
250,2; —, sénateur 310,2; din -ni, de 
toute antiquité 252; bătrămru 4*, 3; 6a- 
trări, pi. 2*, 3. 6*; (mr. bătămu, istr. 
beter). 

bătrăiieţă, sf. (eţeţă) vieillesse b. 63, 
2. 66,3. 111. 373,2; -ănJeţe, pi. 133,3. 
179,3. 180,2.3; -âneţe, b, 354,1.2; -â- 
nête 292; b. 156,2. 214,2. 



bfttût) aj. taleri -t, -ţi, (écus) mon- 
nayés 38,3. 46. 

băţ, sn. bâton b. 121. 370,2. 372,2. 

batagénie, sf. (il) monstre b. 261. 

bautérTu, sm. buveur 294; beu- 286, 
3 . .; -tûr&, sf. (ï) boisson 167,2; b. 34. 
94,3. 321,3; —, breuvage b, 315,3; 
beu-, b, 185,3. 289,2. 

bftznesc, va. 3. conter des fables b. 
261,3 (v. basnă). 

bdénie, sf. office nocturne 226,3. 

beat, aj. ivre, bêt 61,3; ô. 217,3; 
bet 217,3; bat, b. 243. 

beau (baiiï), vn. 2. boire 15,2. 23. 62. 
66. 68. 91. 100. 171,3. 271,2. 282. 294, 
3. 361,3; b. 7,3. 81,3. 98,3. 189,3. 266, 
2. 312; beu, b. 319,2.. 3..; iatr, b. 

286.2. 286,3. 

beeisnie, s. (I) misérable 294,2; -fe, 
sf. lâcheté, misère 116,3; b. 368,2; -fen- 
354; be^isnifie, lâcheté b, 263. 

Bééil, sm. NI. Vienne b, 99. 

béï, sm. bey b, 113,2. 114; -Ifte, sn. 
palais princier b. 116; -lie, b, 113,2; 
-zadea, sm. (ele) prince b, 76,2. 126,3; 
bezăde, b. 103,2; bezedea, b, 102,2. 

bejftnàr, sm. (I) réfugié b. 246,3. 

Beldiman, sm. Np. b. 242,2. 

beleà, sf. (ele) embarras, malheur 
b. 323. 375,3. 

belésc, (il) va. 3. écorcher 321. 

Belgrad, sm. NI. Alba Julia (en 
Transylvanie) 124,2. 126. 162. 217. 284, 
2. 333,3; Bâl- 176,3. 

belft, aj. ochii -ţi, yeux ^carquillés 
b, 333,3. 

belusél, aj. joli (néologisme) b. 327,2. 

Bélzn, sm. NI. 191. 

benehetuésc, vn. 3. banqueter b. 342. 

béni, av. istr. bien b, 284 (v. bine). 

Bertéld, sm. Np. b. 118. 119..; 
-ino, Np. b. 168,2; -0, Np. b. 168— 
170.. 

berbec, -ce, sm. (l) bélier 16,2; b. 

164.3. 176. 258,2. 282; -el, dimint. (ceï) 
b. 329. 

berén, sm. crieur, héraut b. 133,2 . . 

bére, sf. Faction be boire 61,2; — , 
bière b. 292,2. 

berldnt, sm. brillant (diamant) b. 
324,2. 

beserecă, sf. (ci) église, temple 3*, 
2. 6*,2. 7. 9. 11. 24,3. 25,2.3 . . 33,2. 
41,2. 44,2. 47. 60 . . 61 . . 98. 107. 114. 
129,2. 148,2. 156 . . 176. 224,2. 271, 



394 



bésnîc — blagoslovénie. 



3. 286,3. 308,2 . . 320; b. 78,3; -ricâ 
78. 121 . . 131. 163,3. 189. 193 . . 280, 
2. 317,2. 328,2.3. 358,3; b. 14,3. 23. 
28. 29,2.3. 56,2. 156,2; beséreca 25,2. 
124,2. 220. 314,3; besericâ 217,1-3.. 

218.2. 219. 363,3; b. 33,2.3. 110,3..; 
beaeai-ică 208,3. 209 . . 240. 247,3. 254, 
2.3.. 257,3.. 264; i.9..; besâricâ 2b7, 
2; besêricésc, aj. ecclésiastique 344, 
3; beserecéac, -(Sasca, aj. d'église, reli- 
gieux 260,3; -ri- 345. 348; ô. 27,3. be- 
searêcésti, pi. b, 9 (v. bas-, bisà-). 

bésniCt s. aj. noir comme du jais 
(cheval) b. 294,3. 296,2. 

beşieă, sf. (ci) pustule b. 341,1.2. 
3 . . 343,1-3 . .; -căt, aj. enflé b, 341,3. 

beşisnişie, v. becisnic 

beslêgiït sm. pi. commandants b. 127. 

bêt, V. beat. 

betêg, aj. infirme, malade 25,3. 122,3. 

betér, -a, aj. istr, vieux b, 285,1.3 
(dcr. bàtran). 

beteşug, sn. (url) infirmité 26. 

Betfaghiea, sf. NI. 232,3. 
beţae, sf. v. -ţie; -ţăv, v. -ţiv. 
beţfe, sf. ivresse, ébrieté 30 . . 54,3. 

271.3. 285; b. 292,2. 374; -ţâe, 256,2; 
-ţfv, s. aj. ivrogne 46,2. 88,3. 291; b, 

12.2. 39,3. 323,3; -ţâv, b. 359. 
beutérïu, v. băutor. 

bev, V. biv. 
bezadè, v. bei-. 

beziină, sf. goufifre, enfer b. 172,2. 

biblie, sf. la Bible 221,2 . . 270,3. 
279. 290. 348,2; b, 71. 155,3 . . 157,3; 
blibie, b. 62,3. 

bîbér, sm. voile (de pourpre) b. 177,3. 

bieïu, sn. fouet b. 14,2. 80,3. 171,3. 
294,3. 338; -ùt, sn. dim. b, 294,3. 

bidiyfu, sm. cheval arabe 61,2. 

Bielsehii, sm. Np. 70,2. 143. 

bïelsûg, sn. abondance b. 96,3 (v. 
biu-). 

bïet, aj. pauvre, infortuné 212; b. 

25.3. 28,2. 287,3. 349,2.3. 362,2. 
Bilăeştî, sm. NI. 43,3. 

bine, av. bien 9*. 19,2. 31,2. 34,1. 
2.. 45,3. 46. 79,2.. 108,2; b. 5,2. 
6.. 7.. 123,2; biînre 3*,3; -, sm. 
bien, bonté, bonheur 25. 27,2.3. 28,2 . . 
51. 77. 106. 110,3.. 111. 132. 141,3. 
324. 341 . .; b. 14. 103,2. 162,3. 233. 
293,2; -ne, id. 141,3; biînrele, id. ] bini, 
av. 101; b. 114,3; -nie, b. 262,2. 263; 
biiliş<5r, av. assez bien ; avec précaution 



b. 44,2. 308,3; eu binişorul, tout dou- 
cement b. 313,3. (mr. ghîint) iatr. bire, 
s. b. 283,3. 284; bine-CUYâlltez (aï) 
va. 1. bénir 81; b. 111; — eUTâutăre, 
sf. bénédiction b, 212,3; MneTOése, va. 
3. bien vouloir, daigner b. 156. 186. 

blutătuese, va. 3. punir 219,3. 220 . .; 
-uïala, sf. punition 219,3. 

bîr, sn. (urï) tribut, impôt b. 25. 34, 

2. 150,3. 210,2.. 221,1.2. 227,2.3; 
-arî, sm. percepteur 74. 

birău, sm. propriétaire b. 223,3. 

bîre, s. istr. V. bine. 

biruésc, (il) va. 3. vaincre, maîtriser, 
assujetir, triompher 14*, 3. 6. 35. 45,3 . . 
58,3. 64. 66,2. 71. 72. 81,3. 85,2. 100. 
132. 142,3. 182,3. 193. 251,2.3. 318,3. 
364,3. 365; b. 7,3. 35,2. 62,2. 89,3. 
91. 110; -ufnţă, sf. (ţe) victoire 192,2. 
224. 228,3. 251,3. 361,2; b, 70,2. 196,2. 
197,2.3; în —, pour toujours 233,3; 
-ire, sf. Taction de vaincre, victoire 
182,3. 233,3; -itor, -rîu, s. aj. vain- 
queur, maître; victorieux 83. 110. 118, 

3. 138. 168,2. 192. 279; b. 91. 180. 197. 
bisărieă, sf. (cï) église, temple b. 

55,3. 56,1-3.. 64,1.2. 80,2. 219,3; 
-sêrecâ 89,3. 91 . ..311,2. 334,2.3. 336; 
-serică, 83,3. 84,2. 85,3. 87,3. 297.. 
299,2.3. 333; b. 30,3. 41,1.2.. 80,2. 
169,2. 191,2. 210; -serică 72,1.3. 73. 
168. 172,2..; b, 73,2. 82.. 136,2; 
bisericuţă, sf. dim. petite église b. 32,3 
(v. base-, bese-). 

Bistriţă, sf. NI. 177,2. 178; -, ri- 
vière 177,2. 

bltîe, sf. Genèse, le premier livre 
du Pentateuque 37,3. 264,3. 266,2; 
bytie 275,2 . . 276,2 . . 

bitisésc, va. 3. mr. finir b, 277,3. 

bfu, sm. abondance ; să vor de — 
vărsa, regorgeront 264, 2 ; -şug, sn. id. 
268,3 (v. bïels-). 

biv, av. ex 75,3. 102,3; b. 126,1.2; 
bev 134,3; byv 76,2. 79,3. 119,2. 

bizuit, av. certes, sans doute 136,3. 

blâdnica, sf. l'impudique 241,2. 

blagOCestiY, s. aj. pieux, religieux 
94. 159. 251,2. 320. 321,2. 322; b. 60. 

blagoréd, aj. noble 345; -rédnic 

279,2. 

blagosIoTénie, sf. (il) bénédiction, 
consécration 10,2. 36,3.. 84,3. 98,2. 
157,2. 263,3. 346,3; b. 7,2. 28,2. 135. 
155; -vesc (vil) va. 3. bénir, consacrer 



blagov6nie — bogo8l6v. 



395 



7. 11. 23,3. 28 . . 34,3. 37,3. 42,3. 65, 
3. 66. 232,2. 262. 292,2. 313,2.3. 367, 
3; b. 57. 136,3; -it, s. aj. béni, for- 
tuné 9», 1,3. 18,2. 19,3. 105,3. 255,2 . . 
311; blagrOTeène, piété, mémoire 44,2; 
-vestesc, va. 3. annoncer b. 70,2; -VC- 
steniï, sf. annonciation 218,3. 

blagrOTiSllie, sf. bonne odenr, parfhm 
158,2. 

blalndête, v. blând. 

biftinzie, v. bl&nzie. 

BI^J, sm. NI. 6. 155,3. 156,3. 

bl^Jln, aj. affable b, 349,3. 

blam, vn. 1. irreg. allez! va! 351,2; 
blămaţî, allons! 136,3. 137,3; bleniaţi 
187,1.2; blaţî, allons! 187,2. 

blănft, sf. (ânl) planche b, 370,3. 

Mând (nzl), aj. doux, affable, mo- 
déré, débonnaire 47. 149,3 . . 232,3; 
ô. 3,2. 87. 168,3. 173,2. 252. 254; 
blftndeţă, sf. (ţe) affabilité, clémence, 
douceur, indulgence 313,3; 6. 65. 135, 
2. 350,3; -ête, pi. id. 10*, 2. 198,3. 285, 
2. 337. 340,3 . .; -deaţe 140,3; mîn- 
dête 6*, 3; biftndişor, aj. doucereux 6. 
362; Mftnzia, sf. affabilité 10*, 2; blam- 
112. 

blăstâm (al), va. 1. maudire, ana- 
thématiser; blasphémer 9. 64,2. 79,3. 
183,3. 271,3; b, 70,2. 98,3. 106,2. 135. 
211. 266,2; blàêteni 9*. 10*. 6. 9. 19,3. 

56.2. 98,3. 113,3; 6. 305 . . 321 ; —, vr. 
jurer 4*,3; bUstem 313,2; 6.98,3; 111, 
3; blăstâm, sn. malédiction; blasphé- 
mie; anathème b. 25,2. 103,3; blàstem 
(e) 10*. 13*. 102,2. 113,2.3. 364,3; 
— (uri) b. 194,2. 212,3; blesleni 284,2; 
b. 111. 322,2; blăstâmdt, aj. s. maudit 
272; blastemat 18,3. 35,3. 102,2. 113,3; 
b. 194,2; blestemat 351,2; b, 131,2. 176, 
3 . . 255,3; — , mr. impertinent; 6. 267; 
blăstâmâţie, sf. infamie 359,3. 

blehotésc, vn. 3. aboyer b. 329,2. 
Mesm, aj. 8. stupide b. 302,2. 

blestem, v. blâstâm. 

bifbie, V. biblie. 

blid, sn. (e) plat, écuelle 331,3; b. 

69.3. 370,2.3. 

blojitûra, sf. (I) diffamation 359,3. 
blosticăesc, vn. 3. errer, s'égarer 
360,2. 

boa, Np. (?) 44,3. 

boăeet, sn. (e) lamentation 263,3; 
bocet, b, 344. 



boălft, sf. (e) maladie 26. 44. 64,1. 

2 . . 97,3. 133,3. 137,3. 164. 187. 194,2. 
206,3. 211,2. 248,2 . . 350; 6. 6,3. 66,3. 

72.2. 134. 246,2. 

boare, sf. borée; souffle léger b, 174, 

3 . . 177,2. 

boăţe, sf. mr. Voix b, 264,3 . . 272,3. 
281,2 (dcr. voace). 

béb, sn. fève 356,2; 6. 27; —, grain 
ô. 98. 

Bobei, sm. Np. 151,2. 

bobonaşăg, sn. (uri) magie 218. 

bobotézft, sf. épiphanie 161. 

Bobii, sm. Np. b, 156. 

bocesc, (il) va. 3. lamenter, pleurer 
258,2 (v. boacet). 

bodesc, vr. 3. istr. se cacher b. 383. 

bo^, V. boz. 

boeàrïu, sm. (ri) boyard, noble, 
seigneur 1*3. 67 . . 70,3. 98,3. 198,3 . 
265,3. 266,2. 328,3. 341,2 . .3. 355 
362,3; boer 134,3. 169,2. 170. 198,3 . 

199.2. 300,2 . .; b, 97,3. 98,3. 142,3 
boier, (ïarîj 61,3. 75,3.' 81. 110. 114,3 
136. 155. 235,2.3.. 334,3; b. 33,2 
71,2; —, (ïerîj 72,2; boerésC, va. 3 
anoblir 198,3. 199; boerésc, aj. sei- 
gneurial 70; boearfe, sf. (il) noblesse 
titre, dignité de boyard 193; boerie 60 

198.3. 199, 1.2.. 293,2; boierie 34, 
3. 75,2. 105,3; boerfme, sf. noblesse 
213, 2; boier-, b. 25; boerimea (ê) les 
nobles 189,3. 332,3. 333,2. 358,2; b, 
169,3. 206; -imè, id. 6. 113; boerfn, 
sm. boyard 44,2. 198,2; boiarin 59,3. 
61,2 ; . 75,3; boerinăş, sm. (1) petit 
boyard, hobereau ô. 219—222 . .; boier-, 
6. 32,3; boiernaş, b. 326,2; boirinof, b, 
114,3; boïarski, aj. de boyard 173,3. 

bog, sm. (slav.) Dieu 63,2. 

bogdt, s. aj. riche 9*. 19,2. 30,2.3. 

31.3. 86. 95. 96,2. 100,3. 114,3. 129,2. 
155. 158,3. 169,3. 176,2. 250,2. 300, 
1-3. 324,3; b. 5,2. 13. 71,2. 96,2..; 
-ătăte, sf. (tăţi) richesse 13* 155,1.2; 
-ăţfe, sf. (iï) richesse 131,3. 133. 205,3. 
250,3. 271. 313,1.2; 6. 7,2. 95. 128,3. 
141,2. 148,2 . .3 . . 

Bogdan, sm. Np, b. 34. 

bogdaproste, intj. merci b. 257,2. 
363,1.3. -ti, b. 349,2. 

bogoeTlénîe, sf. épiphanie b. 73,2. 

bogOsl^T, sm. (ï) théologien 129. 169. 
311,2. 312,2; b. 163; -slOTie, sf. théo- 
logie, 6. 30,3. 163,2. 



396 



Boh6ş — bravfsimo. 



Bohdş, sm. Np. 43,3; -şsti, NI. 43,3 
(v. Bu-). 

boïarïn, boïér, v. boearïa. 

Boisa, s. Np. 44,3. 

boiser, sm. (I) petit bœuf b. 337. 

bojiţă, sf. Mère de Dieu 94,2. 

bold, sn. (url) aiguillon b. 332; -ul 
cerïuluï, pole 347,3; -ésc, va. 3. stimu- 
ler 182; -isér, sm. aiguillon b. 334,2. 
337. 

Bolê, sm. Np. 75,3. 

bolêri, sm. pi. slavon, les boyards 62, 
2. 173,3 (v. boearïu). 

bolesc, (iï) vn. 3. être, tomber ma- 
lade 44. 64. 186,3. 187. 214,3. 240,3. 
306; ô. 66,3. 67. 179,3 (v. boală). 

bôlf, sn. canal, percement b. 223,2. 

bolnaghïesc, v. -àvesc. 

bolnăT, s. aj. malade, souffrant 19. 

52.2. 64,2. 84,3. 104,1.2 . . 115. 148,2. 
218,2. 230,3. 300,3.. 363,3; b. 29. 

59.3. 103. 120,3. 134. 161,3. 182; bol- 
nese, vn. 3. tomber malade b. 96,2; 
-nâvésc (iï), vr. 3. devenir, tomber ma- 
lade 149,2; b, 58,2. 73,3. 179,2; -nă- 
ghiescy mnt. b, 259,3; -nicérïu, sm. in- 
firmier b. 63,3. 64; -niţă, sf. hôpital b. 
63,3. 64. 

bolovan, sm. (ï) bloc b. 129,3. 323. 

b<Sltă, sf. (te) coupole, 172,3; -ce- 
rtului, calotte des cieux b. 345; — , 
(tï) mr. boutique b. 266,3 . .; boltit, aj. 
voûté 172,3. 

bondàrïu, sm. faux-bourdon b. 320. 

bonitate, v. bunătate. 

boote^, -tègïurê, v. .botez. 

borătură, sf. ce qui a été vomi, 
vomiture 285,2. 

borbolfnă, sf. rondin b, 355,3. 356 . . 

bordéïu, sn. (eïe) hutte, chaumière 
b, 337,2; -deîăş, sn. (e) dimin. ô. 310, 
2; -dusele, pi. ô. 334,2. 

borésc, va. 3. vomir, rendre 7, 1.2 . .; 
-rose, 351,3. 

b<Srtă, sf. trou b. 136,2. 

bosi<Se, V. busiïoc. 

bostangfu, sm. (iï) fusilier, soldat 
de la garde impériale turque à pied b. 
115. 116,3. 117,2. 

botéz, (aï) va. 1. baptiser, convertir 
2. 42,3. 130,3. 261,3..; b, 68. 331, 
2.3; — , vr. se faire baptiser 13*, 2 . . 9. 
39,3. 238,3. 239.. 315,2. 362,2; bo- 
té4 180,3. 230,2; boote^. 3*; botez, sn. 
baptême 32,3. 40. 41,2 . . 131. 218,2. 



238,2. 239,1-3. 243,2. 310,2. 358; b, 62, 
3. 64. 80; -e^, 2. 115; bootêgïurê, id. 
54,3. 55,1.3; botezat, s. aj. baptisé, 
converti 2. 42,3; -4at, 47. 54,2. 179,3; 
botezatorïu, sm. saint Jean Baptiste 
89,3. 272; -zi-, id. 183,2. 

Botoséni, sm. NI. b. 82. 

bdt, sm. bec b, 129. 

boţ, sm. -u de aur, boule, masse d'or 
b. 369,3 . . 

Boţulescu, sm. Np. b, 76,3. 

bon, sm. (bol) bœuf 11,2. 33. 40,2. 
45. 66. 74,3. 136,3. 177,3. 296,3; b. 
33,3 . . 110. 138,3..; bonleăn, sm. (lénï) 
bouvillon b, 260; bonrél, sm. (eï) tau- 
reau 6. 334,3. 

Bon, sm. Np. 173,2. 

boz, sm. (ï) faux dieu, idole; bo4, 
id. 46,1.2. 66,2. 67,3; boza, B.ptiste 
(?) 137,3. 

b<Szïu, sm. hièble (Sambucus ebulus) 
356. 

bozOTSChi, aj. de Buzàu 110. 

boznnăr, sm. poche b. 334,2. 

braad, v. brad. 

brad, sn. (zï) pin 6. 234. 289,2.3. 
311. 316; -aad 356,3. 

Brăila, sf. NI. 189,3. 

Bran, sm. Np. 178,2; -o, id. ô. 172. 

brănca, sf. (ci) main b, 237,2 . . 
238; -, patte 6. 368,2; bAnca b, 223,2. 

BrancoTên, sm. Np. b. 128. 

branişte, sf. bois 93.- 

brănu, sn. mr. ceinture b. 274 (dcr. 
brâu). 

brânză, sf. fromage b, 85,2. 258,3. 
374; -(ţâ, b. 12,2; lăsata de —, jeûne, 
carême 111,2. 

Brăsa, sf. Np. 33 (v. Bâr-). 

brăsdă, sf. v. brazdă. 

Braş<ST, sm. NI. (Kronstadt) 28,2. 
33,2. 178 . .; b. 26. 128. 

brăt, sm. frère 135,2. 

Brătul, sm. Np. 87,2. 135,3. 136.. 

braţ, sn. (e) bras 7. 36,2. 249. 267,3. 
313. 347,3. 365; b. 158,3. 166,2. 190, 
2.3. 230,3. 331. 

brăţară, sf. bracelet b, 373,2. 

brăn, sn. (âne) ceinture 172,3. 313,2; 
b. 88,2. 134. 298,2. 299,1.2. 321. 332; 
-au (ne) 194,3; 6. 11,3. 91,3; —, (âe) 
b. 89; (v. mr. brănu). 

braTfsimo, intj. b. 170,3; bravo, id. 
b. 170,3. 



brÂzd& — bunătate. 



397 



brazdă, sf. sillon, rayon 5. 138,2.3 . . 
333. 346,3; -o*-, 6. 336,3.. 371,2; 
brăzdez, va. l. sillonner 320,3. 

brbat, -tâ, v. bar-. 

bré, intj. hé! ouais! b. 276,2. 366,2. 

breaslă, sf. (le) bre-, corporation 6. 
252,3. 

brécu, sm. M^. chien b, 286,3. 

Bretagrnana, sf. Ni. b. 1G8,3. 170 . . 

bricîu, sm. rasoir 66,3; b. 362,2.3. 
363,2 . . 

brînca, v. br&-. 

brize (nu), s. istr, pauvre b, 284. 

broască, sf. (oaste) g^renouille 117; 
i. 61. 336,3; — ţestoasa, tortue 90,3; 
broşci ţâstoase, id. pi. b, 296,8. 

broboană, sf. (ne) grain b, 46,3. 

brodesc, va. 3. arranger 95; — , ra- 
doter 163,2. 

brumă, sf. bruine b, 169 . . 

brustur, sm. bardane 365,3. 366,2. 

Bruxil, sm. Np. b, 10,2. 

bûftr, sm. taureau sauvage 250,3. 261. 

bubă, sf. (e) abscès, tumeur 339, 3 . . 
340,1-3 . . 

blcă, sf. joue 9*,2. 19,3; b. 259,3. 

bucată, sf. (câţi) pièce, morceau, 
bout 201,2. 222,2; 45,3. 130,3; mr. b, 

264.2. 265,2; bucate, pi. céréales 97. 
161,3.. 162.. 193,3. 264,2. 266,2; 
b, 123,2. 269,2. 369,3; -ati, b, 220,2; 
'âte, pi. mets, vivres 82. 108,1.3. 109. 

285.3. 293,3. 313. 366,3; b. 7,3. 42,2. 
210,3; —, moyens 76,2; 6. 136 . .; bu- 
Căţe, sf. dim. petit morceau 9*, 3. 258,2; 
bucătar, sm. cuisinier b, 134. 

Buéêtchi, sm. Np. 71. 

buche, sf. (ï) lettre (caractère) b, 

67.2. 163,3. 
bucim, V. bucium. 

bdcin, sm. (ï) trompette 14,2. 69,2. 
100. 106,2. 264; —, son 249; -a, sf. 
(e) id. 249 . .; -ez, va. 1. sonner de la 
trompette 106. 266. 264 (v. bucium). 

bucïûni, sm.cep de vigne, tronçon 36. 

bucïûm, sn. (e) trompette 192; b. 
313; bucim 147,3; —, (I) b, 142,3; bu- 
cïun (e) 71,2 . .; bucïumez, va. 3. son- 
ner 6. 313. 

BuCOT, sud sarac NI. (?) b. 127,2. 

bdeur (ai), va. faire plaisir b, 372; 
— , vr. se réjouir; jouir 2*. 9*. 3. 11. 

12.3. 14 . . 19,2. 30. 62,2. 61,3. 83 . . 
94,3. 99. 109. 118,2. 136,3. 138,2 . . 
139,3. 141. 264,2. 306,2. 340,3; b. 147, 



2 . .3 . . 364,3. 366,3; -ăt, av. gaie- 
ment 5. 361. 

Bucureşti, sm. NI. 92,3. 135,2. 236. 
260. 279. 280,2. 290. 347; b, 27,3. 106,2. 
127. 153. 246; -teăn, sm. (teni) habi- 
tant de B. b. 127,2. 

bucurie, sf. (il) joie, gaieté 12*, 2. 

13.2. 17,3. 29,2. 41. 60,2. 55. 72. 83, 
2.. 102,2. 179,2.3.. 211. 326,3; b, 
6,2. 17,3. 47,2. 144; -»»e, ô. 166; bu- 
Curés, av. volontiers, avec joie 16*, 2. 
113,2. 290,2; b, 136,2. 187,2. 193,2. 

Buda, sf. NI. b, 162,2 201,2. 212. 
234,2. 337,3. 

buésc, vr. 3. se glisser b. 329,2. 

bufnire, sf. bruit sourd b. 365. 

Bugeăg, sm. NI. b. 34,2. 81,2. 

buhaïu, sm. taureau b, 258,2. 

Buhdé, sm. Np. 38,2. 

Buhûs, sm. Np. 75,3. 91,3. 92. 173, 
3; 'él, id. 91,3 (v. Bohoş). 

buîăc, aj. féroce 251. 

buïgulcïlîne, sf. délire 255,3. 256,2; 
-ire, sf. délire, rêve 255,2.3. 

buinru, bmnrătate, v. bun, bunăt-. 

Bujeşti, sm. Np. (de la famille Bu- 
jescu) 6. 300,2. 301,1-3. 

bujor, sm. pivoine b. 67,2. 

Buldujarïu, sm. Np. Balthasar 43. 

bulgăre, sf. (ri) bloc, tas b. 159. 
365,2. 

bulgăresc, aj. bulgare 360,2. 361. 
362,3. 

Bulione, sm. mr. Np. Bouillon b. 267. 

bumbac, sm. coton b. 327,3. 

bumbaşiri, pi. soldats qui gardent 
la frontière (?) b, 81,2. 

bumi = sii bogomû, avec Dieu (?) 62. 

bun, s. aj. bon, doux, bienveillant 
5. 17,2 . . 18 . . 24,2. 26,3. 30. 35. 45 . . 

94.3. 116,3. 271 .. 351. 368,2; b. 22,2; 
buînru 3*. 4*. 6*, 2; bur 54,3. 66 . .; —, 
istr. b, 283,3. 285,3; — de, capable, ha- 
bile 144,2; b, 294,2; bune, pi. f. bonnes 
œuvres 31,3; b. 208,2; bunul, sm. vertu 
27,3 . .; bunu7% pi. les biens 248. 324, 
2 . .; b. 94,3; buna-cuvintare, sf. béné- 
diction 211; bună-norocire, sf béatitude 
b, 99,2; bun-norocos, heureux ô. 99,2. 

Bună, sm. Np. 134,3. 

bunătate, sf. (ăţl) bonté; bonheur, 
salut 11*,2. 16*,3. 51. 94,2. 112,2 . . 
117. 165. 186,3. 243. 343,2; 6.48. 94. 
95. 108,2. 147. 149,3. 354,2; —, vertu; 
bienfait, mérite 30. 131. 158. 168. 296,3. 



398 



bunavestire — cad. 



298. 300,2. 321,2. 327; b, 4,3. 5,2 . . 
98,2.3.. 162. 189; —, biens 271,2; 
—, bonne qualité 170,2; bonitate 226,3; 
buînrătate ô6. 

banayestfre, sf. annonciation b, 38, 3. 

buncredineïos, aj. orthodoxe 190. 
287,2. 

bundă, sf. (e) fourrure de paysan 
b. 226,1.2. 

buneţă, sf. (ţi) bienfait 38. 

bung:ét, sn. (uri) épaisseur d'un bois 
b. 269. 

bunioară, av. par exemple b. 314,3. 

Baorêni, sm. NI. 63,2 (v. buâr). 

bur, V. bun. 

bûrâ, sf. borée 29,2 . . (v. boare). 

burduf, sm. panse, outre b, 374; 
-dûgu, sm. b. 369,2; -dûv, b. 294. 

barète, sm. (eţl) éponge 244. 245; 
— , champignon b. 98. 

burian, v. burueanâ. 

burfc, sm. nombril ô. 297,2. 366,2. 
375,3. 

burfu, sm. tonne b. 45,2.3 . . 

Burïal, sm. NI. b. 61. 

bnrlăc, sm. garçon, non marié b. 
221,3. 

Bnrlănişti, sm. NI. 87. 

bursncés, aj. ventru 350,3. 

burtă, sf. panse b. 259,3. 

burneănă, sf. (e) mauvaise herbe; 
herbe verte 128,2. 266,3. 283; *. 51,3. 
171. 304,3 . .; -uïa/na (ïenï) 265,2 . . 
281,2 ..; 5. 262,3. 263; burian, b. 368 . . 
busiïOC, sm. basilic b, 44,2. 46; 
-suioc, b. 304,3. 348,3; -suoc, b. 137,3. 
138; bosioc, b. 334,2. 

Bnsurmaii, sm. (i) Tartar, Musul- 
man 361,2. 362,2. 

buşă, d'à 'fele, à quatre pattes b. 
372,2. 

butcă, sf. carosse i. 104,2. 
bute, sf. (tï) tonneau 171,3; b. 46, 
2; -a, b, 120. 

Butnăreşti, sm. NI. 135. 

butûe, sm. (ï) moyeu b. 336. 

buturuguţă, sf. petit tronc b. 370,2. 

buză, sf. (e) lèvre 171; b. 15,2. 153, 
3. 172,3; 318,2; mr, 264,3; —, (za) 360, 
3; —, (zï) b, 118,3; bu^â, (e) 241. 313, 
2 . .; -zăt, aj. lévreux b, 258,2. 309,3. 

Buzău, sm. NI. 319. 343. 

Buzescul, sm. Np. 44; -zeoschi, de 
Buzău 98,2 (V. Bozovschi). 



buzişoără, sf. (re) petite lèvre b. 
290,3. 

buzdugan, sn. (e) masse d'armes 7. 
bytie, v. bitie. 
byy, V. biv. 



(K, q). 



ca, av. cj. comme, pour, en; que 
15*,3. 16*,2. 2. 4. 6. 16,2. 24. 26. 29. 
54. 66. 100; b. 12,3; —, parce que 3*, 
1.3. 15*; — , si, en cas que 23. 56,3 . .; 
—, Utr, que b. 284; — ce, quel ô. 
355,3; — cum, comme, quasi ô. 21,2; 

— de, environ, à peu près ô. 40,1.2; 

— la, id. 21,2. 288. 
că, cj. que 1,2 . . 29,2.3 . . etc.; —, 

car, parce que 3* 2. 8* . . 1,2 . . 3. 4. 
8. 20,2. 21,2. 28. 36,2. 52,3 etc.; —, 
istr. quand b, 282,3; — , (slav.) envers 
208,2; en, dans 12* (v. cû). 

èa, pron. dém. f. v. cel (gram.) 198; 
iatr. b. 284. 

eăbaniţă, sf. (ţe, ţâ) espèce de pe- 
lisse 199,2; b, 33,2. 

caè, V. càce. 

căcăreăză, sf. crotte b, 334,2. 

Cacasino, sm. Np. b, 168,2. 

CacaTéla, sm. Np. b. 366 . . 

ëaëe, sm. istr, père b. 283 (dcr. tată). 

căce, cj. parce que, car, en eflfet 6. 
27,2. 31,3. 64,3. 79,3. 96. 96,2. 104. 
111. 169,3. 226,2.3.. 282,2. 316,2. 
354; b. 230,3; —, quoique 211. 350,3; 
—, pourquoi 13* 2. 136,3. 243,2. 351,2; 
b, 246,3; căc 46,2. 223. 351,2; cad, 
car 119,3. 292,3 . . 337 . .; Ă. 9. 23,2. 
31. 95. 101. 212,3. 262,3; —, pour- 
quoi 155; b. 14. 168. 263,3; câşi, b. 
262,3. 263; càce că, car 23,2. 49. 137,3. 
138. 187. 272,2; căci că 238; pentru 
cacï pourquoi 106,2. 328,2; ô. 37..; 
— căc, parce que 296,2. 329,2; cădail 
combien 1.11,2. 

cacïûla, sf. chaperon, bonnet b, 315, 
2. 333. 370,3. 374,2. 376,3. 

cacorizică, aj. f. mr. misérable b, 
267,2. 

Cad, iatr. V. cald. 

cad, (càpï) vn. 2. tomber, déchoir, 
succomber, s'écrouler 10,2. 11. 27. 30,3. 
31,2.3. 66 . . 58,2. 81,3. 84,3. 86,3. 
88. 110,2. 113,3. 199,3. 201,3 . . 206,3. 
286,2. 341,2. 349,3; b, 6. 32,3. 50. 52. 
54,3. 63,3. 68,2. 218,2. 320,2; - la 



c&délnità — cale. 



399 



sfcdey se quereller h. 83,3; cad fcătfuî) 
2*,3. 8. 47,1.2. 56. 66,3. 182,2. 192. 
210,3. 247,3. 296,2. 299,2. 366,2; 6. 
10; caz 81,2; mr. b. 284,2; —, vr. fal- 
loir, devoir 3*,2. 10*. 14*,3. 24,1.3. 
30. 45,3. 46,2. 47 . . 60. 55,3. 76,3. 
83,2. 89,3. 95,2.3. 99,2. 110,2 . . 119,3. 
132,3. 153,2. 159,2.3.. 232. 323,3; 
b. 9,3. 152 . . 236,2. 262,3 (caghe); că- 
lător, -oare, aj. pi. f. qui tombent 324; 
-^ut, aj. écroulé b. 12. 

cădelniţă, sf. encensoir 64,3; b. 74,2. 

Cftdêre, sf. chute 199,3 . .; 6. 193,2; 
—, péché 13. 130,2; —, l'action de 
Vabattre 201,3; —, position 89. 

cădesc, va. 3. encenser 64,3. 

cae, pr. rél. mr. qui, que b. 272,3. 
273. 279; cai, b, 281,3 (dcr. care). 

Căesc (iï), vr. 3. pardonner 263,3 . .; 
— , se repentir, regretter 355 ; b. 121,3. 
133,2 . . 168 . . 181,3. 195. 201,3; —, 
faire pénitence 90. 

éafa, V. cea-. 

café, sf. (éle) café b. 34. 115,3; ca- 
flgftt (iï) cafetier b. 115,3. 

caft (càftaï), va. I.m7\ demander b. 

265.2. 266,2. 272,3. 276,3. 277; —, 
chercher b. 279,2; —, regarder b. 269 
(dcr. caut). 

caftan, sm. caftan, robe d'honneur 
333. 334,2. 335,3. 

cai, V. cae. 

Caïafa, sm. Np. 245. 303,2. 

cafc, sm. canot 327; càiche, mr. id. 
b. 280,3. 

Caïerél, sm. petite quenouille b. 328. 

Căîn, sm. Np. 11*, 3. 49,3. 63,3. 342; 
b. 60,3. 63,2. 65,2. 

caïne, sm. (nï) chien 30,3. 90,3. 

160.3. 301; b. 84,3. 121,2.. 208,2; 
cane 258,1.2; ô. 98,3. 159,3. 189,2. 
214 . . 215,3. 251; cane, mr, b. 264,2. 

căînfi, s. pi. (?) pourpre 30,3. 

Căînp, V. camp. 

căfre, sf. regret b, 190. 

cal, sm. (caï) cheval 9*, 3. 6. 13. 36,2. 
40,2. 61,2.3. 74,2 . . 178. 200,2. 289,2. 
333. 361,2; 5. 18,2. 33. 72,3. 118,3. 

calabalâc, sm. cohue b. 115. 

Călăcănft (te), aj. teint 6. 336,3. 

Calapod, sm. Np. 53. 

Călăr, sm. (arï) cavalier 5*, 3; b. 
326; călăraş, sm. (sï) id. 5* 3. 39,2 . .; 
b. 104,3; călare, aj. av. à cheval 213. 
222,2. 362,8; b. 1H6. 311,3. 372,2; că- 



lăreşte, av. cavalièrement b, 292 ; călă- 
reţ, sm. cavalier 6.90,1.2.3; oaste că- 

lâreaţă, cavalerie 191,3; călărimc, sf. 

id. b. 18,2. 244,2; —, cavalcade b. 

89,3; — , chevauchement b. 313. 

călător, sm. (ï) voyageur 84,2. 237, 

3; b, 151,2. 180; -rïu 274,2; b, 1?1; 

-ésc (iï), vn. 3. voyager 240,3; b, 139,2; 

— , vr. id. b, 128,1.3. 322,2. 332,3; 

-fe, sf. (iï) voyage 201,3. 261; b. 47. 

84. 128,3. 151,2. 
călăuzesc (ziï), va. 3. guider 6. 

127,2. 
cale (càlcâï), va. 1. marcher, fouler 

2. 85,2. 161,2. 186. 228,3. 286,2. 348; 

6. 22,3. 23,2. 72. 98,3. 167,2. 176,2; 

— , violer, enfreindre 80. 289,2. 324; 

b. 213,3. 232; —, empiéter sur 119,3; 

— , envahir 204,3; b. 153; —, toucher 

6. 61. 

Călcafu, sn. (ăe) talon 155; b. 4. 

177,2. 352,3; —, paturon du cheval 

36,2; — (aï) b, 171,2; câlcămu, mr, 

b. 268. 

călcare, sf. transgression, violation 

50. 110,2. 263,2; -cătdr, sm. (ï) viola- 
teur, infracteur 10,3. 89,2. 248,3; b, 

62,3. 57,2.3. 209,2; —, parjure 172; 

—, pressoir 264,2; -cătură, sf. (rï) 

pas 12. 

Céld, aj. chaud 351,3; b. 26,2 . . 

43,3; iatr. cad, b, 285,3. 286. 

căldare, sf. chaudron b. 40,2.3. 217, 

2. 309,2. 368,3. 
Căldăruşe, sf. Np. 53; -şoae, sf. Np. 

62,2.3 . . 63. 

Căldişer, aj. tiède 136,3; căldură, 

sf. (ri) chaleur; zèle; ferveur 12,3. 154,2. 
168,2. 242,2.3. 299,2. 349,3; b. 3,2. 
64,3. 161,3; culdure 114,3; caldlirés, 
aj. chaud, brûlant; ardent b. 30,3. 39,3. 
59,3. 177. 

cale, sf. (câï) chemin, route; voyage 
11*,3. 11. 12,1.3. 15. 26. 36,2. 44,2. 
49,3. 76,2. 79,2. 88. 107,3. 115,3. 156, 
2. 194,2.3. 247. 257,2. 274,2.3 . . 281, 
2. 364,3; b. 16,2. 37. 63,3. 102,2. 146,2. 
194 . '. 201; mr. b. 269,3 . .; —, trajet 
b. 172; eu —, juste b. 9. 25. 83,3. 103. 
179,3; fără de —, faux, incorrectement 
&. 11. 28,2. 236,2; pre —, droit, juste 
198,2. 273; —, de la manière 122; a da 
— , laisser champ libre 190,2, a da tu 
-^, rencontrer b. 173. 



400 



caleïn — Cantacuzino. 



cal^ïu, (?) -leita, istr, lui a tendu b. 
284,2. 

calemar, iatr, encrier 5. 285,2. 

calendări, v. căli-, 

Calfô, sf. (e) ouvrier ô. 287—291. 

calfc, sm. (i) pauvre, misérable h, 
319,2. 

Calin, sm. Np. 92,3. 

Calindarïu, sn. calendrier b, 357; 
cale- b, 26. 

călÎTă, sf. mr, chaumière, hutte b. 
264,1.2. 268,1.2; -It/-, b, 273,2 (dcr. 
colibă). 

Calonfiréstï, sm. Np. les gens de 
Calonfirescu b. 301,2. 

Calotaï, sm. Np. 177. 

Călpan, sm. Np. ô3,2. 

Călngrâr, sm. (ï) moine 8. 60,2. 62, 
2.3 . . 70,3. 78. 131. 297,2. 301,3. 321, 
2; b. 1,3. 40—42 . . 56,2.3; -dş, sm. 
id. 253,1.2; 6. 200,2.3 . .; -ése, vr. 3. 
se faire moine, nonne 60. 253. 319,2; 
-ésc, aj. monacal 253,2. 321,2; -le, sf. 
monachisme 180,2; -fţâ, sf. (ţe) nonnè 
319,2; b. 98. 

CalTinésC, aj. calviniste 290,2. 

cam, av. aliquam, à peu près, presque, 
un peu 169; b. 127. 146,2. 176,3. 177,2. 
265,3. 260,2. 307,2. 316. 364,2; can 
305,3; b. 59,2. 73. 

cama, av. mr. sert à former le super- 
latif; — (gïone), le plus (vaillant); b. 
267,3; — favhonïa), le plus (vite); b. 
271^3; b. 269. 278. 280; — ffhine, plutôt; 
b, 280,3. 

camaï, av. jamais plus, davantage 
85,3. 90. 264. 

cămară, sf. (àrï) chambre 80,3. 133, 
3. 154,2. 222,2. 228,2. 264,2 . . 282,2. 
351,2; b, 11,2. 12. 68,2 . .3 . . 115,3. 
143,3. 337,2 . .; -ărăş, sm. chambellan 
ô. 97,2. 114,3. 

eămăşft, sf. (asï) chemise 9*, 2. 12*, 
2. 19,3. 29,3; 6. 374,3; cămeşă, b, 309, 
2. 331,3; -şi, sg. ô. 119,3; cămeaşe 253; 
— , mr. id. ô. 275,3; cămeşe, b, 11,3. 

eămfttă, sf. usure, 29,3. 

cămătar, sm. (ri) usurier b. 12,2. 

cămilă, sf. chameau b, 229,3. 298,2. 
299,1.2. 

eămfn, sm. foyer b. 252. 

Camisn, sm. Np. 53,2. 
. camp, sm. (i) champ, pays plat 11,2. 
36,3. 38,3. 43,3. 58,2 . . 61. 96,3. 215. 



264,2. 325,2; ô. 90. 103. 106,3. 120,3. 

166.2. 167 . . 211; câkip 4. 107,2; câm- 
pie, sf. (il) campagne b, 354,1.3. 

Cămpullung, sm. NI. 189,3; -pulung, 
b. 338. 
can, V. cam. 
Cftn, V. când. 

Cana Galilei, s. NI. 317,3. 318; b, 

321,2. 

Canaan, sm. NI. 37; -nanitul, sm. 
habitant de C. 194,2. 

éanca, sf. vipère b. 138,2 . .3; ce-, 
id. ibid. 

Cănd, nv. quand, alors, lorsque, puis- 
que; comme 2*. 7*,3. 1. 2. 4. 5. 10. 
13,2. 18,3. 19,2 . . 26,2.3. 28,3. 42. 
70,2. 104. 139,2; b, 7,2. 13,2. 26, 3 . . 
44. 60,2.3 . .; istr. b, 286; cind 363,3; 
cândo, mr, av. quand, alors b. 265. 266, 
3; -du, id. b. 267,3; cmida, mr. av. 
comme, parce que b. 265. 267,1.3; — 
—, tantôt b. 90,3. 245,2; — eu, du 
temps de 151; — va, autre fois 85. 302, 
2; b. 148,3; căn-va 2*; ca — , comme 
b. 113,3. 135,3. 241. 244,2; de — , 
depuis que 323,3 . .; b. 194; nicï — , 
jamais 141,2; b. 329; oare — va, jadis 
b. 207,3; orï—, toujours b. 291,S] pânâ 
—, tant que b. 148,2; cân 209; istr. b. 
284,2; ca —, comme 324,3. 

căndai, av. alors, après 79,2. 191. 

263.3. 283. 299,2. 

căndilă, sf. (le) petite lampe b. 41 ; 
-larïu, sm. allumeur des lampes 6. 41 . . 

cane, V. câïne. 

Canelă, sf. istr. canon, fusil b. 286,3 . . 

CÎlnepă, sf. chanvre b. 26,3 . .^ -ni-, 
b. 334,2. 

eănestră, sf. mr. boîte b. 268,2 . . 

cange, sf. (cângï) crochet b. 323. 

Cftnit, aj. noirci b. 311,3. 312,3 (v. 
călăc-). 

canon, sn. (noane) loi, canon 78,2. 
158,3.2. 162,2. 344; b. 162,3; —, pé- 
nitence 116,3. 161 . .; -ésc, va. 3. punir, 
imposer une pénitence 161. 162,2. 

cânt (aï), vn. 1. chanter 13,3. 26,3. 
83,2 . . 91. 184. 202,2. 216. 229. 291,3. 
314,3 . . 317,2. 333,2. 364,2; b. 61,2 . . 
61. 134,2 . . 191. 192 . . 267,2. 363,2; 
— , plaindre b. 340,2.. 344,3; cant 
istr. b. 283. 

Canta, sm. Np. b. 81,2. 

Cantacuzino, sm. Np. 251,2. 343,2. 
344,3; b. 128; -zen, b. 205,3 . . 206 . .; 



cântare — c&r&i\l&. 



401 



-zinéstï, 1» famille de C. 260,3; Cota-, 
260. 279. 

eftntăre^ sf. (&rl) chant, psaume 1*. 
80. 83. 106,3. 132,3. 162,2. 226,3. 297,2. 
314,3. 336; b. 61,3. 62,3. 89.. 139. 
192. 236,2.3.-323,2; ca-, b. 186,2; cf- 
363,3; eftntăreţ, sm. (I) chantre 336; b. 
61,3..; eftntàt, sm. chant b, 346,3; 
cftntăt^r^ sm. chanteur 164; căntatiS- 
rï, pi. point du jour b. 328,2. 

eanteCţ an. (e) chanson, psaume, can- 
tique, chant 1*. 10. 13,3. 30. 83. 136. 
181,2. 249. 363,3; b. 196. 321 ; cî- 211,2. 

Cantemir, sm. Np. 369,2; 6. 76,3. 

cantrida, sf. Utr. siège b, 286,2. 

cantuil) sm. istr. coin b. 284. 

eănya, y. c&nd. 

eaoty y. caut. 

eăp, sn. (ete) tète 6. 7. 9. 10,2. 16,3. 
29. 49,3. 66 . . 64,2.3. 89,3. 107. 134,2. 
149. 165,3. 166,2. 264. 307,3. 320,3; 
ô. 40 . . 67,3. 91,2. 93. 212,2. 216,3. 
314. 342,2. 369,3; —, chef 328,3; b, 
18,3; — , bout, fin, extrémité 153,3. 

209.2. 273,2. 336,2; ô. 107,2. 300,2; 
— , chapitre, paragraphe 41. 42,2. 68,3. 
77,3. 78,2 . . 103,3. 107,2. 116. 126 . . 
129. 141,3. 158,2. 197,3. 236,2. 260,3. 

337.3. 338 . .; 6. 9,2. 36—38. 146 . .; 
— (urï) b, 297,3 . . 

capui mort (terme alchimiste), capnt 
mortunro, résidu dans Talambic 360,2. 
èapa, y. cea-. 
capăCţ sm. couyercle b. 376,2. 

Capadochiea, sf. NI. 163,3. 

eăpăt (càp&tàlu), yn. 1. obtenir, ga- 
gner b. 188. 208,2. 226,2 . . 227,3 . . 
233,3. 348. 362,2. 356; —, sm. bont 
b, 144,2. 

eftpătăîu, sm. oreiller, cheyet 128,3; 
b, 189,3; apunepe —, régler b, 336,3. 

eăpăţănă, sf. crâne b, 44,2 . .; -ţi- 
nés, aj. gros de tête b. 118,3. 

căpătuesCţ yr. 3. — , se pourvoir b. 
269,2. 

capegYû, sm. chambellan b, 112,3. 
113. 116; capegfbaşa (nn titre) b, 116, 
2. 117,2; capigi' 332,3. 333 . . 336,3 . . 

Capernaum, sm. Ni. b. 37,2. 

caperă, sf. (re) capre b, 42,2; — (ri) 
b, 98,2. 

éapesc, yb. iatr, -peit -a, -cm, attra- 
per, saisir b, 286,3 . . 

eftpestrél, sm. licol, brîdon 5. 296,3. 
297. 

0A8TBB, Ghrestonuitie români, n. 



^ capeşte, y. capi-. 

eapeténie, sf. (il) chef, prince, com- 
mandant 258,2. 334,3; 6.127,3.202,2. 
213; pir, b. 246. 

eapichihaïà, sm. (lele) les agents 
àe» Principautés auprès de la Porte b, 
102, 2. 

eapigi, y. -pe-. 

căpişte^ sf. (te, tl) temple païen 
85,2. 131. 132,3. 320; ô. 77. 204; -pe-, 
b. 91. 196,3. 

capital, sn. (uri) capitol b, 219,3. 

căpitan, sm. (l) capitoine 70,3. 176; 
b. 121. 127. 205,3. 206. 315,2. 

€apit<Sïul, sm. NI. Capitole b, 206,2; 
'tdkd, b, 197,2. 

Caplestï, sm. Np. pi. famille de 
Caplescu b, 300,1 . . 

Căprft, sf. (re) chèyre 18,2 . . 103, 
3 . .; b. 66,3. 211. 309; —, constella- 
tion du zodiaque, capricorne b. 66,2. 

căprioară, sf. cheyrette b, 110,2. 
304,3. 

caprfţie, sf. caprice b. 246,3. 

èaptiru, sm. istr. peigne b, 286,2 
(dcr. piepten). 

căptuşit, aj. doublé 335,3. 

capuésc, yr. 3. — , caser b, 269,2. 

car, sn. (e, à) charriot, char 176,3. 
296,2; b, 234,3. 293. 315,3. 333. 339,2. 
343; — , (cărat) ya. 1. charrier, trans- 
porter b, 106. 321. 331. 333,3. 336 . . 

car, pr. istr, laquelle b. 283,3. 

cara, cj. mr, si, pouryn que b. 263, 
3. 264,1.2 . . 266. 282,2 . .; -re, id. b. 
273,2 . . 275 . . 

èara, y. cea-. 

Carabăi, sm. Np. 173,2. 

cărăbuş, sm. (ï) grillon 264,2. 

Carachezcl, sm. Np. 43,3. 

caracter, sn. (un) caractère 5. 246, 
2 . .; -tir, b, 247,2. 

caragrosï, galbenï — , ducats pe- 
sants (?) b, 347. 

Cărăimaniî, sm. Np. 61,2. 

cărămidă, sf. brique, b. 136,2 . . 

Cara Muselim, sm. Np. b, 127. 

carantină, sf. quarantoine b, 246. 

cărare, sf. (ârl) sentier, chemin 5. 
11,2. 12. 247. 248. 266,2. 267,3. 274,2; 
b, 93. 138,2. 139,3. 168,3. 307,2; că- 
rărdşă, sf. dim. petit sentier b, 137,3. 

carată, sf. carosse b, 72. 73 . . 114, 
2 . .; -re-, b, 91,2. 

Cărădlă, sf. (le) sentinelle b, 342,2. 

26 



402 



căr&uş — casc. 



Cftrătiş, sm. charretier 296,2. 

Carazin, sm. Np. h. 126,3. 

eărbunărîu, sm. charbonnier 363,2; 
-năŞţ sm. (I) dim. petit charbon h, 310,2. 

earbaneuluş, sm. escarboacle 270,3. 

eftrbûne, sf. (I) charbon h, 61,3. 211. 

èarcu, sm. mr, lacet 5. 264. 

eftrd, sm. multitude h, 323,3. 

Cardaghentt, sm. NI. Carthagène 
89,2. 

eardamă, sf. cresson h, 98,2. 308, 
3; -fnomo, sf. cardamome h, 45,2. 

car 69 cj. mr, si, v. cară. 

căre^ pr. rel. intrg. qui, que, lequel, 
laquelle y. gram.; cari, h, 82,2. 200; 
'ţido, mr, chacun h. 263,3. 265,2; ea- 
rele, id. 96. 286. 348,3; -de -ele, l'un, 
Tantre 97 . .; carie, iatr, h. 282,2. 283, 
2 . . 286 . .; carele^, chacun h, 217,3; 
carir 46; carîf, id. 45,3. 57,3. 

earéta, v. -rà-. 

Oarfdl, sm. Np. 158,3. 

cariy V. -re. 

cftrlăn, sm. (I) poulain de deux ans 
b, 258,2; -lănăş, sm. (l) dim. h, 258,2. 

cărlfg, sm. crochet 301 ; -ătură, sf. 
NI. 73,2. 

Cftrmft, sf. gouvernail 110,3; h. 129, 
3. 181,3 . .; — , direction, gouverne- 
ment 69; 6. 9,2; -macïn, timonier 84, 
2; h, 181,3 . .; -miţă, crămiţă, sf. petit 
gouvernail 9*, 3; -mufre, sf. gouver- 
nement b, 87. 221,2. 

cărn, aj. cuţit — , serpette, couteau 
falciforme b. 98,3. 

Cftmăţ, sm. saucisse b, 228,3. 

carne, sf. (càrnl) chair, viande 14*. 
6. 16,3. 90,3. 103,3. 215,1.2.. 242. 
247,3. 266,2. 296,2. 325,2; b, 12,2. 
44,3. 120,3. 138 . . 211,2; mr, b, 279,3. 

Carne, sf. Np. 53. 

Carol, sm. Np. b, 153. 

Cărpă, sf. chiffon b, 46,2; -pésc, va. 
3. raccommoder b, 224; -pft, aj. ra- 
piécé b, 118,3. 373,3. 

Carpocratis, sm. Np. b, 79,3. 

Cftrstieanul, sm. NI. 333,3. 334; 
-iïanul, 336. 

Cftrşfe, sf. (il) talus b, 342,2. 

cărşmft, sf. (e) cabaret 217,3 (v. 
cràcime, crişmă). 

carta, v. cea-. 

carta, sf. Utr, papier b, 285,2. 286 
(dcr. hârtie). 



carte, sf. (cărţi, -ţâ) livre 8 . . 24. 25. 
28,2. 33,2. 37,2 . . 43. 57. 60,2.3. 77,3. 
78,2. 88. 98,3. 110. 158,3. 217,2. 236,3. 
251,2.. 3. 260,2.. 325. 363,2; b, 42, 
2 . . 82^2. 160 . . 195,2; —, écrit, lettre, 
épître 2»,3, 5*,2. 73,2. T4. 171,2. 174, 
2. 199,2. 220,3. 237,3. 262,1.2. 322,3. 
335,2; b, 10,2. 55,3. 62 . . 207,2. 312, 
2 . .3. 315; carûte, id. 46; —, carte à 
jouer 295, 3. 296, 2 ; carte besêrecii, Ecclé- 
siaste 271; — nêmuluï, livre de généa- 
logie b. 20,2; — cântecihr, Cantâque 
des cantiques 238, 3 ; a f ^i — , savoir lire 
et écrire b, 373,2. 

carteca, sf. (-ce, -ci) mitraille b. 
246,2.3. 

cartésc, vn. 3. murmurer, gronder 
259; b. 47,2. 367,2. 

Cftrticê, sf. (êle) petit livre, livret 
340,2; b, 28. 153,3; -cfcft, sf. id. b. 
183,3. 195,3. 236,2. 346,2. 

Cftrtiïan, sm. Np. 87,2. 

Cftrtfre, sf. mr, mécontentement b, 
267,2..; -titor, s. grondeur b, 348,3. 

Cărtulăr, sm. (arl) lettré, scribe 4*, 

2. 18. 78. 125,1.3. 233; cărturar (l), 
id. 146,2. 284; b. 37,2. 66,3. 312,2; 
càrûtulaAïa, sf. érudition 51,2. 

cărţulie, sf. livret 337,2. 

căruţă, sf. chariot, char b, 91,3. 106, 

3. 347,2. 

ëas, V. ceas. 

Căsă, sf. (se, sa) maison, demeure, 
chambre 11. 13,3. 16. 31. 40,2. 47,2. 
51,2. 63. 61. 97. 112,2. 133,3. 139. 148. 
194,2.3 . . 260. 291,2. 333,2. 351 . . 
364,2; b, 25,2.3.. 56,3. 62,3. 80,3.. 
117,2. 146,2. 171,3. 218,2; mr. 5. 268, 
3; —, (c&sl) 223,2.3 . . 226,3; — di bei- 
Ucu, maison princier i. 113,2. 115; case 
domneşti, palais 72, 3 ; a casa, à la mai- 
son b, 170,2. 178,2. 215,2; in -aş, dans 
sa maison b. 120,2; a ţine — , se mettre 
en ménage b. 67. 

căsătoresc, va. 3. marier b, 261,2; 
— , vr. se marier 217,3; -rie, sf. (il) 
mariage 217,3. 277,2.3. 278,3; b, 10; 
omul '6riu, père de famille 18; -rit, 
aj. marié 218,2. 

case (căscĂI), vn. 1. bâiller, ouvrir 
206,2; b, 253. 313,2. 322,3; căscărc, 
sf. bâillement b, 341,3; căscăt, aj. ou- 
vert, béant 165,3. 210,3; mr. b, 264,2; 
cftscaûnd, sm. nigaud b, 260. 



dunic — căţea. 



403 



casnic^ sm. (ci) gens de la maison; 
ménager, hôte 5. 208,2. 213,3. 236 . . 

238.2. 361,2. 

casomic, v. cea-; caaoslov, y. cea-; 
<^<Mt&, V. cea-. 

castălă, sf. (li) châtaigne h, 98. 

eastăta, sf. Utr, yénérable b, 284 
(dcr. cinstita). 

eastél, sn. (uri) château h. 76,3. 

cftstigţ vr. 1. — , se travailler b, 
328 (▼. c&ştig). 

eastrayét, sm. concombre b. 98,2. 

Castrîsie, s. Np. 6. 195,3. 

căsuţă, sf. maisonnette b, 350,3. 

eăş, sm. fromage à la pie &. 258, 3 ; 
căşărfe, sf. fromagerie b. 258,3. 

eaşcayălţ sm. (I) fromage, gruyère 
6. 12,2. 258,3. 

eăşcîoără, sf. (cl6rl) maisonnette 5. 
204. 361,3. 

căşî, y. c&cl. 

Caşin, sm. NI. b, 33. 

Căşlă, sf. (le) métairie b, 219,3. 

căşlegile cracïnnuluï, réveillon de 
Noël 234,3. 

caşniCţ sm. vél — , premier échan- 
son 173,2. 

căştlg (aï), — , vr. se soucier 8*, 2; 
— , va. 1. gagner; tirer profit; triompher 

194.3. 290,3. 345; Ă. 5,2. 6 . . 82. 87, 
3. 144,2. 197,2. 252,3. 255,2; —, s. 
(urï) gain, profit 292. 313; 6. 221,2. 253. 
364,3; căştiga, s. id. 55,2; eăştigare, 
sf. l'action de gagner; gain, victoire b, 
5,2. 196,2; -at, aj. s. gagné, gain 5. 
96. 189,2. 358,3; chi^tig 30. 

cat, câtal, y. caut. 

cât, pr. quel, combien de; tant 1*, 

2. 6*, 3. 9* 3. 3. -9. 31,2. 39,3. 42. 
51. 58. 60,3. 86,3. 110,2. 133. 136,3. 
164,3. 216. 359,3; b. 12. 60. 119,2.3. 
160,3. 167,1 . .2. 366,2 . .; but, câtie, 
b. 262,3; —, tout ce que 17,3. 20,2; 
— , av. tant que 3. 92,2; b. 87,3. 252, 

3. 306,3. 320,2. 375; —, que 71,2. 
106,3. 128,2. 131. 140,3. 165,3. 297,2. 
321. 361,2; 6. 11,2. 13. 25,2. 37,2.3. 
50,2. 56,2. 73,2. 82,3. 89,3. 92,3. 106, 
3. 188,3. 203,3. 208,3. 217,2. 240. 359; 
mr, b, 267 (= încat); — , aussitôt que, 
dès que 6. 193. 289,2. 304,2; — de, 
si . . que, autant que b, 13,2 . . 224,3. 
245,3; eu — , plus b, S . .; de — , tant 
que 57; — , que 134; după — , autant 
que b, 29,3; în — , id. b. 244,3 . .; numaï 



— , seulement, tant que &. 4; — , aussi- 
tôt que b, 19,2; numai de — , à l'in- 
stant 126,3; pre — , autant que b, 151; 
pe — , id. b, 89, 3 ; de — pe — , mr, de 
plus en plus b, 269. 

ëata, y. ceatâ. 

Catacozino, v. Ganta-. 

cătănă, sf. (ne) soldat b, 214. 315, 
2; cătănesc, vr. 3. s'engager soldat b, 
305,2; -le, sf. service militaire b. 306,2. 

caţăr, sm. mulet 304,3. 

catar anu, y. catran. 

Cătărigă, sf. adolescent 164. 

Catastăni, s. pi. châtaignes. 

catastih, sn. (fşe) registre 144,2.3. 

cătat, lisez: gà-, préparé b. 143,3. 

Căte, av. à, par 87. 95,3 . . 177,2.3. 
183,3. 317,3; b. 24,2; —, unu, doï, 
trei etc. un à un, par un, deux etc. 67. 
334,2; 6. 19,2. 39,3. 129,2. 136,3. 211,2; 

— ceva, quelque chose 158,3. 355,2; 

— o dată, quelque fois 5. 233,3; mr. 
cote, à b, 266,2. 

catechismus, sm. catéchisme 124; 
-chismx) 226; caUhUmû, b. 99,3 . .; catî- 
hiêisû b, 99. 

cătlnţă, sf. — cerïuàiï (îcoaoTr^ç) éten- 
due 323,1.2. 

catlva, aj. f. iatr. vilaine b. 283,3; 
cativeria, sf. méchanceté 6. 284,2.3. 

Cătontt, sm. Np. b. 152,3. 

cătrft, prép. vers, envers; sur, contre 
1*3. 12*,3. 1,2.3. 2 . . 6. 10,3. 11. 
17,2 . . 18,2. 20 . . 24,3. 26 . . 29. 30,2. 
31. 36. 40,3. 67 . . 77. 88,2. 109. 184; 
-ra 7*. 9*. 45,2. 87,3. 140,2. 262,1.2. 
317,2. 338; b, 6. 48,3. 66,3. 71,2. 166, 
3. 191,3. 214; -re, b, 80,3. 127,3; căt- 
rea 1; mr, cătrâ-ţi, pourquoi b. 265,1.2; 
— , parceque b. 267. 

cătrăn, sm. poix b. 217,2. 238; -tar-, 
b, 171,2. 

Catrin, sm. NI. b. 302,2. 

Catrfnţă, sf. tablier b. 309,3. 

Căt-ya, pr. quelqu'un, peu 37,2. 
45,3. 161. 306. 360,2. 362; b. 2,2. 
19,2. 47,2.3 . . 129,2. 178,3. 225,2; 
căt-va>^, id. i), 127,3; mr, căt-vru, id. b, 
268,2. 

caţ, va. 1. istr, attraper, saisir b, 
286,3 . . 

căţea, sf. (ele) chienne b. 260; căţel, 
sm. (eï) petit chien b, 362; -eleï, pi. 
dim. b, 329 ; -ăndru sm. (ril) petit, g^and 
(d'un animal) b. 367,3 . . 368; căţă- 

26* 



404 



c&Aş — cenuşi. 



lailini, b. 262,2.3. 263; e&ţelit, aj. 
épanoui, enflé b. 341,3; e&ţeltiş&, sf. 
petite chienne 6. 349—352 . . 

eăAŞţ sm. baqnet à puiser b, 336,3. 

tant (c&at4l), ya. 1. chercher, exiger, 
tenter 16*3. 18. 19. 2L 23. 26,3. 33,2. 
81,3. 82. 88,3. 100 . . 126. 126 . . 138,3. 
166,3. 168. 218 . . 278,3. 314. 340,2. 
362; b. 3. 17. 37. 68,2. 80,3. 117. 149,3. 
212. 313,2 ; —, rechercher 6. 126; —, re- 
garder, voir (rechercher) 3». 4*. 8*, 2. 

2 . . 8. 61,3 . . 64,3. 67,3. 86,2. 101, 
1.3. 116,2. 141,3 . . 166. 166,3. 199, 
2. 204,1.3. 237,2. 298. 324,2. 368,2; 
b. 22,2. 60. 64,2. 73 . . 105. 121. 137, 
2.3. 186; —, garder, soigner 4. 80,3. 
161,3. 262. 349; b. 68,2. 69. 113,3; 
287; — , vr. twii — de treabă, s'occnper 
de ses affaires 171,3; ô. 262,2.3. 367, 

3 ; de drum, poursuivre son chemin 

b. 350; càot chercher 108,3; cat (càtâï) 
id. b. 161. 304,3. 313,2. 315. 319,3. 
363; —, b, 308,3. 337,3. 367,3. 368 
(v. mr, caft, Utr, cavt). 

eftutăre, sf. traitement 97,3. 100; 
-tât, sm. aspect 36,2; -tfttûra, sf. au- 
torité, regard 15*, 3. 16*. 198,2. 210. 
212,3; b, 90. 

CftTftran-Şebeşu, sm. NI. 37,2. 

CaTt, (ai) va. 1. istr. chercher b. 284 . . ; 
—, regarder b. 286; -atn, sm. considé- 
ration 6. 284,2 (mr. caft, dcr, caut). 

caz (căzui), V. 2. tomber 81,2; mr, 
b. 264 (v. cad). 

eăzăc, sm. (ï) cosaque 161. 200,3; 
b, 126,3; -ésc, aj. 201. 

Cazal, sm. Np. 44,3. 

Căzălbaş, sm. (i) Np. 130. 

eăzămănty sm. chute b. 103. 

cazanie, sf. (il) prêche (livre des ser- 
mons) 111,2 . .; ca- 237,2. 238. 244,3; 
h, 30. 31. 

Cazimir, sm. Np. 69,3. 70 . . 190,3. 
191 . . 

caznă 9 sf. (-ne, -ni) peine, torture 
73. 171. 338,2. 339; b, 64. 87; C&znésc, 
vr. 3. se tourmenter b, 308,2. 

Cftzut, aj. s. tombé, écroulé b, 74,2. 
248,3; -a cinate, l'honneur dû b, 4,3. 

ce, pr. rel. dém. qui, que 1,2.3. 6. 
9. 13,2.3 . . 17,1.3. 25. 31. 51,2; b, 
5,3. 65 etc.; hnt, 9e, i. 262,2 . .3 . .; 
—, pourquoi 2*, 3. 9;.d«w — în —, de 
mieux en mieux b, 367,2; fier, beau- 
coup 349,3; c», 9. 10. 43,3. 142,3. 221, 



3. 222,2. 332,2. 346,2.3 . .; b, 66. 60, 
3.. 63. 66. 96,2.. 96. 98. 133,2.. 
134,1.3. 181,2. 359; cie, 226,2. 

ce, cj. V. ci. 

ce, i^a, ce, cea, cïa pr. dém. la, v. 
g^am. 

cê-, V. cea-, ce-. 

ceafă, sf. nuque; ca- 350,3; b. 123. 

ceăpft, sf. oignon b. 364,3.. 372; 
cèpa, b, 43; cêa- 356; ca- 356,2; b. 27. 
42,2.3. 98 {iatr, jbuU). 

ceară, sf. cire b, 351,3; ce-, 162,2; 
b. 238,3; cV 95. 116. 293,3. 338; b. 
217,3. 219. 

ceardac, sm. tente b. 302,3. 

ceartă, sf, (te) querelle, démêlé; cè- 
4*, 2. 171; ca^, b. 123,3; —, répri- 
mande, ce- 29,2; cXor, b. 361,2. 

ceas, sn. (uri) heure; cèa 164,3; b. 
139. 160,1.2; -vl dêpoï, dernière heure 
48; «M 3*. 13*,2. 15*. 1. 2,3. 9. 21,2. 

54.2. 67,3. 80,2. 88,2. 89,3 . . 96,2. 

97.3. 107,3. 127. 147,3. 167,2. 180,2.. 
186,3. 201,3. 274,2 . . 311. 342,3; b. 
41 ..2. . 60,2 . . 101,2. 200. 214,3. 
233,3; —, hora (du bréviaire) b. 203,3; 
cïas, horloge h, 370. 

ceasornic, sm. montre, horloge 6. 8, 
2. 368,3; cea-, b, 8,2. 9.. 10,2; da-, 
b. 8,2. 

ceasoslÔT, sm. bréviaire; ca-, i. 15. 

ceăstă, cê-, èa-, pr. dém. f. celle-ci, 
V. gram. 

ceată, sf. (te) troupe, bande 179,3 
b, 218,3. 307; ce- 98. 130,3. 329,3 . 
330,2 . .; b. 15; ca- 62. 179,3. 288,3 . . 
b. 192 . .; —, Tarmée céleste 106,3 
245,2.3; b. 64,3; cê-288,3; ca-, 6. 89 . 
191. _-, brigade, cê- 221,3 . . 

ceăteră, sf. (re) harpe 249 . .; — , 
(ri) 14,1.2 . .; —, (ceteri) 14. 

ceaţă, sf. (cete) brouillard b. 137,3. 
299,1.2. 

Cehan, sm. Np. b, 81,2. 

ceMuesc, va. 3. voiler, envelopper 
234,3. 

eelnresï, v. cîne. 

ceïu, V. cer. 

cel, (a) pr. dém. celui, v. gram. 

eelărîli, sm. chambre, cellule 12, 3. 64. 

cempoi, cène, eenste, v. ci-. 

cenuşă, sf. cendre 206,2 . . 246,2. 
292,2 . .; 6. 49. 109,2. 264,2 . .; -9e, b. 
185,3. 238,3. 



cer — èfert. 



405 



cer (i\ï) V». 2. demander, solliciter, 
exiger 2*. 9*,2. 19,3. 23,2. 27 . . 42, 

1.2. 65. 82. 100,3. 108. 138,3. 169. 
239,3. 271,2. 283. 296 . . 300,3. 301,3. 

304.2. 326,2. 341,2 . . 342,3. 343,3; h, 7. 
12. 37 . . 47,3. 101. 125. 149. 150,3. 189. 

234.3. 241,2; —, vr. demander pardon 
9; —, mendier 195; —, chercher 255, 
2; ceriu 81,2, 82,3; ceXu 288; h. 49,2. 
182,3; istr. 286. 

cerb, sm. (1) cerf 36,2. 168,6; h, 
212,2.3. 

cerMce, sm. nuque 35,3. 

cerc (aï), va. 1. chercher 62,2 . . 77. 
78,2. 108,2. 119. 143,2. 183,2. 187. 

209.2. 214,3. 230. 231. 248 . . 267 . . 

270.3. 360. 365; J. 6,2. 11,2.3. 12. 77, 

2. 162. 196,2; —, rechercher, exami- 
ner, éprouver 11,2.3. 69. 80,1.3. 118, 

2.3. 200,2. 204,2. 291,2 . . 328,2; 6. 
72. 297,2. 353,2; —, essayer, tenter 
70,3; b, 96,2. 131,2. 355 (v. încerc); 
cercat, aj. examiné 76,2; cercStér, 
sm. (ï) explorateur 100,2. 

cercecu, sm. Utr, cigale h, 282,3. 

283 . . 

cercél, sm. boucle d'oreille h, 369,3. 

cercetare, sf. (art) examen, enquête 
236,3. 291,2; h. 106,3. 163,3. 154,8; 
—, soins 214,3; CCrcetCZ (âï) va. 1. 
examiner, scruter, s'informer 84,3. 194, 

3. 247. 297. 364,3; h. 114,2. 125,2; 
-te4 77. 306; —, chercher 365; h, 267. 

CercMaz, sm. Circassien 93,2; -ch^ï, 

pi. h. 4. 

cerdacél, sm. vestibule 172,3. 173. 

Cérere, sf. (rt) demande, prière h. 
186,2; ce- 25. 42,2 . . 293,2; h, 178,2; 
—, vœu 67,3. 

ceresc, aj. s. divin, céleste 66,2. 81. 
83. 106,3. 130. 298. 316,3; h, 108,3. 
190,2 . . 192,3. 236,2. 

Cergău, s. NI. h, 321. 

Cérïu, sn. (ïure) ciel 1*,3. 9*. 1,2.3. 
3. 7. 9. 11,2. 14,3. 16,3. 19,2. 23,3. 
28,3.. 34.. 54,2.. 57.. 82. 107. 
127. 147,3. 262,3. 276. 309,2. 310 . .; 
—, voûte, baldaquin h. 130,3; —, (ïurt) 
83. 154. 183,3. 250,2. 263. 311,3. 329. 

2 . . 349,2; h, 22,3. 36,3. 121. 179,3. 
180 . .; ce.H 7*,3.,14*,2. 9. 32,1.2. 67, 

3 . .; h, 182,2; cer, 3. 4. 124. 

cern (ut), va. 2. bluter h. 337,1.2 . . 

Cernât, sm. Np. 92,2. 
Cem&uţi, sm. NI. 173,3. 174. 



cemêla, sf. encre h, 46 . . 
CernigOY, sm. NI. 237. 
cerşesc (şiii), va. 3. demander, solli- 
citer 60. 192,3. 234,2. 235,2. 247,3. 
296. 298,2. 361; b. 67. 358,2 . .; CCr- 
şiStul, sm. supplication 54. 

cert (aï) va. 1. réprimander, punir 
31,2. 50,2. 90. 106,2 , .3 . . 113,2. 120, 
3. 121. 122,2 . . 123,2 . . 127,3. 12àt8. 
141,3. 161,3. 213,2. 276,2. 281,3; 6. 
185. 216,3; —, interdire 6. 133,2. 167, 
2- —, gronder b, 256,2; —, vr. se que- 
reller, disputer 284; 6. 121. 362,2; —, 
s'instruire 283,2; ccrtărc, sf. (art) ré- 
primande 60, 2 ; — , punition, châtiment 
120,3. 121. 122,1 . .3 . . 123,2. 146,3. 
163. 161,3.. 212. 269,3. 270. 346,2; 
6. 14,2; -rût-, peine 49,2. 

Cést, (a) pr. dém. celui-ci, v. gram.; 
dat 207,2. 

cestésc, va. 3. honorer 9; ci- 101 
(v. cinstesc). 

cetăş, sm. partisan, membre d'une 
troupe 44. 81. 

cetate, sf. (tàtï) forteresse, ville for- 
tifiée 2»,2. 11*,3. 1,3. 175,2. 176,1.2. 
3.. 177,1.2. 178. 240,3. 360,3. 361, 
2.3 . .; cetaU, b, 133; —, ville 9. 21,2. 
33,2 . . 38. 49,2. 68,2.3. 67,3 . . 72,2. 
78,2.3. 107,3 . . 116,3. 124,2. 150,2. 
324,2. 360,3; b. 23,2. 39,2. 56,3. 76. 
167 . .; ca- 8; —, droit de citoyen 3*, 3; 
cetate de scaun, siège 177; — Albă, NI. 
68,3; — Sărată, NI. 287,3; cetftţeăn, 
sm. (enï) citoyen b, 92,2; -tenu, b, 87, 
2 . .; —, (ţeani) 258; —, (tênij 362,3. 
ceténie, sf. lecture 146,2; cetesc (iï) 
vn. 3. lire 21,2. 35,3. 37,2. 38. 68,3. 
79,3. 106. 110. 111,2. 118. 142,3. 297. 
335; b. 41,3. 76 . . 153,3. 164; cetfrc, 
sf. -ré stêîeUxr, astrologie 133,2; CCtit, 
sm. lecture 146,2 . .; b. 203,3; CCtité- 
rïn, aj. s. lecteur 97,2 . . 109,3. 125, 
2 . . 146,2. 261,3; 6. 156,2; -- de stèle, 
astrologue 132,2.3. 133,1.2. 134 (v. 
citanie). 

Céuca, sf. chouette b, 213,1 . .2 . . 

cens, sm. huissier 136,2. 

cevă, pron. quelque chose 11,2. 37,3. 

42; b. 21,2. 208,2. 246,2; cate —, id. 

b. 84,3; c&vaş, id. 313,3; -, quelque 

part 323,2; aU -of, autre chose 287,3. 

338,3 . . 

Cfert, sn. (urt) quart (d'heure) ô. 9,2. 



406 



che — chip. 



Che, cj. istr. que b, 284; — , pr. rel. 
qui, que b. 285,3. 

Cheaculê) sf. nîgella, nielle b, 45,2. 
chear, y. cbiar. 
€liedriii<S, sm. Np. 246. 

Chedra, sm. cèdre 357,2; 6. 97,2. 
176,2; chie- 171,2. 

Chée, af. (eï) clef 148,2 . .3. 255; b. 
179,2 . . 880,3; cMe 236; cheae 363,2; 
fwir. cleale). 

ehef, sm. amusement, humeur b. 115, 
^. 317. 347,2; —, bonne disposition b, 
374. 

chel, sm. teigneux b, 246,3 . . 

clielcûg', sm. frais, dépense, vivre 
125. 270; -^ 125,2; cheltueălă, sf. 
'ueale, 176. 261,2. 290,2. 347,3. 348,2 
b, 30,3. 35. 78,3. 79. 81,3. 103,3; -^«««ii^ 
38. 94,2. 118,2. 144,2.3. 237. 240. 280 
291. 294. 344,3; —, (uéUJ b, 221,2; — 
(-tâelj 208 ; -tuésc, va. 3. dépenser, di- 
lapider, faire des frais 208. 277. 293,3 
ô. 248. 374. 

chem, V. chiem. 

Chen, av. Utr, quand b, 283,3. 284. 

Chéndru, sm. centre 323,1.2 . . 347,3. 

chentăTrn, sm. (ri) centaure b. 90,2. 

chept, sm. mr. poitrine, sein b. 274, 
3. 275 (dcr. piept). 

cheré, sm. mr. temps, terme b, 271. 
276,3. 277,2. 

cherstïanske, aj. f. istr. chrétienne 
b. 283,2. 

cheruTim, v. he-. 

Chesăr, sm. César, empereur 21. 204. 
261,3. 358,3; b. 153; -rie, ô. 79; Cki- 
sarie, b. 128. 

Chést, sm. Np. Quistus b. 236,3. 

Chezăş, sm. garant 74,2. 162. 

chïar, av. même, aussi, pendant b. 
288,2. 320. 355,3. 362,2; cher, b. 174, 
2; chear, b. 336,3; —, clairement 330; 
chêrii 31,3. 166,3. 

Chïare, sf. mr, ombre b. 276,2. 

chîătră, sf. mr. (chïetire) pierre b. 
277,2. 279,3 (dcr. pïatra). 

Chibzueălă, sf. (le) méditation, dé- 
libération 236,2; chipz' 110,2. 260,2; 
chihzuésc f-^iï), vn. 3. présumer, réflé- 
chir; délibérer 57. 236,2; b. 129,2. 244, 
3. 311,2; -uft, sm. raisonné b. 300,3; 
-uitdrïu, sm. prudent 265,3. 

chic, sn. (uri) cri de joie 179,2. 

chfcă, sf. chignon, toupet, chevelure 
b. 120. 122,3. 302. 



Chicera, sf. NI. 151. 

chiculfţă, sf. petite chevelure b. 
298,2. 

Chicuta, sf. mr. toît b. 268,3. 

Chidar, sm. Np. 238,3. 

Chidyelat, sm. aise b. 225,2. 

Chïeale, sf. mr. peau 6. 271,3 (piele). 

chïém C^hem) (aï), va. 1. appeler, 
crier 1*,3. 12. 13. 14,3. 28,1.2. 34. 35, 
2. 42. 78. 83. 100. 176,2. 218,2. 225. 
296,3. 318,2. 342,2; b. 40,3. 171,2. 
189,3; — , vr. s'appeler, se nommer 
21,2. 27,2. 34,3. 37,2. 39,3. 48,3. 58, 
2. 59,3. 61,2. 71,3. 89,3. 107,3. 116 . . 
121 . . 131 . . 153,2. 313,3. 351,2; 6. 

50,2. 136,3. 170. 321; chlemăre, sf., 

chem-, appel 10*, 3. 10,3. 329,3; b. 234, 

2. 364,3; ^, vocation 100; b. 166,2; 
Chlemat, s. invité 80,3 {istr. claem, 
mr. cliim). 

Chiesariea, sf. NI. Caesaraea 5^,3; 
-riïa 5* 2. 

Chifa, sm. Np. 16*. 

Chihnea, sm. Np. 38. 

chihriharïu, sm. ambre b. 90,2. 

chihuésc, vn. 3. rire aux éclats b. 
250. 

Chilichiea, sf. NI. Cilicie 284. 320, 
2; -esc, Cilicien 2* 2. 

Chilfe, sf. (fi) cellule 253. 297. 304, 

3. 305,1.2.3 . .; b. 198,3. 200,2. 203,3; 
mr. b. 268,3. 

chilém, sm. crochet 301. 

chilomăn, sm. vacarme b. 127. 356,2. 

Chimfll, sm. cumin b. 97,3. 

chimfr, sm. ceinture b, 259,3. 

Chfn, sm. (uri) peine, tourment 29,3. 
84,2. 182. 212. 214,2. 365,3; b. 161,3. 
186,3. 187 . . 193,3. 

China, sf. NI. b. 130,2; —, sm. 
Np. Cinna b. 197,1.3 . . 198 . . 

chfndie, sf. vêpres b. 75,3. 81,3. 
301,3. 304. 

chinuésc (il), va. 3. tourmenter, tor- 
turer 19. 31. 32. 41,2. 85,3. 153,2. 
222. 247 ; b. 226 ; -aire, sf. tourment b. 
187; -uft, aj. b. 187,2. 

Chiésc, sm. pavillon b. 178,3 . . 179,2 . . 

chiotdr, sm. (i) qui pousse des cris 
de joie b. 333,1.2.3 . . 

chip, sm. (uri) image, figure, aspect, 
visage 10*. 13*, 3. 6 . . 8. 34,3. 47,3. 
58. 112,2. 166,3. 179. 184,3. 208,3 . . 
226,2 . . 267. 282,2. 288,3. 318,2. 324. 
330,3. 357,3; b. 9,3. 14,3. 31,3 . . 53 . . 



cbiparis — c{n&. 



407 



80,3 . . 118,3. 169,3. 206,2; -, (nre) 
10*, 3. 97,3. 115; —, modèle 262,3; — , 
(un) façon, manière 30. 32. 46 . . 79,3. 
107,2. 117,1,2 . . 121 . . 138,2. 270,2. 
331,3 . .; b. 8. 31. 66. 94. 100,3. 108, 
2. 127,2. 196,3. 341,3; în —, à la ma- 
nière 49,2. 72; b, 17,3. 61. 69,2; în — 
scris, peint 176,2; după — , k «ea de- 
hors b, 91,3. 236,2; în ce — , comment; 
de qnelle manière 2. 23,2. 24. 26 . . 
77. 84,3. 95; în tot -ul, de toute sorte 
362, 2 ; &. 1 72 ; eu to^ — , avec tous les 
moyens possibles b, 83 ; %ntr^un — , uni- 
formément 80,3 . . 84. 126,2 . .; hUr'aU 
— , d'ailleurs 88,2; — , autrement 126, 
3 . .; ^r'acda — , de même 96,3; tin 
— , uniformément b, 218; tm — de^ une 
manière de 5. 87,3. 150; — , moyen b, 
246; nu e —, impossible b, 242,2. 349, 
2 . . 352,2; nece eu un —j aucunement 
54,3. 

ehiparfs, sm. (nrl) cyprès b, 197, 
2.3. 198,2; chipru, b, 167,2. 

ehfpere, s. poivre (?) b, 97,8 (piper). 

chipeş, aj. modeste 47. 

Chipriăn, sm. Np. 246,2; 6. 12,3; 
-ru, sm. NI. 140,3; mr, b, 267,1.3; —, 
(v. cbiparîs). 

chipuése, vr. 3. ressembler 84. 

ehlpzuealft, v. cbib-. 

chir, sm. monsieur, monseigneur 98, 
2 . . 110 . . 170,3. 279,2. 280,2; 6. 60. 
127,2; chyr 167—169. 209,2. 236,3. 
336,3; b, 16. 251,3; cAyHw, b. 78,3. 

Chira, sm. Np. Cyre b. 72,3. 73..; 
-ros 204,2; Chy- 188,2; Chyrû 337. 

chirie, sf. loyer b'. 47. 128,3. 

Chirfl, sm. Np. 290,2. 

Chirïni, sm. NI. Cyrène 358,3; C%»- 
7'inéu, sm. (eï) Cyrénéen 284. 

Chirinth, sm. Np. 307,3; 6. 79,3. 

chirén, sm. clou b, 246,2 (v. piron). 

chiroţfcă, sf. toile b, 300,3. 

chisăt (te), aj. mr. broyé, pilonné 
b. 272,2 (v. dcr. pi-). 

chischinéu, sm. un habit (?) b, 266. 

Chişinău, sm. NI. b. 219,2. 

chit, sm. (ţi) baleine 34,3; b. 62. 
66. 147,2.3. 164; chyt 166. 

chita ate, istr. tant d'autres, beau- 
coup b, 284,2 (cf. dcr. cate alte). 

Chitea, sm. NI. 141. 

chitesc (il), va. 3. viser, titesc, b. 297, 
2; chitit, aj. orné 136,2. 



ehïuesc, va. 3. pousser des pris de 
joie b. 312. 

Chïutiliehe, sf. mr. lâcheté b. 267,2. 

chïuzd, aj. universel 124,2. 

chfyeră, sf. (re) schako b. 3,3. 

cliiyeniiseălă, sf. subsistance b. 102; 
'Sdâ 191; 'sêla, administration b, 7,2; 
-sésc, va. 3. administrer, diriger 246. 
326; b. 14,3; —, soigner b. 20. 26; 
-sire, sf. direction b. 28. 

chfyot, sn. (e) tabernacle 148,3; — , 
reliquaire b. 74,2. 

chizeşie, sf. garantie 74,2. 

ehizmft, sf. b. 137,2 (v. pi-). 

Chizmit, aj. copié, abrégé (?) 143,2. 

Chrislett, sm. mr. orfèvre b. 275,2 . . 

chy-, V. chi-. 

ci, cj. mais 168,2. 330,3. 331. 351, 
3; *. 2,2. 16,3. 20,3. 36 . . etc.; ci-că, 
mais (on raconte) que b. 348,2; ce 1*. 
10*,3. 13,2. 19,3. 20,2. 23,2. 26,2. 29. 
31,3. 37,3. 44,2. 46. 48. 62,2. 66.3. 60. 
65,3. 77. 80,3. 86. 106. 113,2. 123,3. 
138. 141,2. 163,2. 161. 187,3. 194,2. 
200. 220,2. 256,2. 277,2. 293,3.306,2. 
316,3.. 329,2. 338,3.. 368. 362; b, 
9,3. 12. 19,2. 28,2. 47,2. 88. 92,2. 
110,3. 167,2. 218. 220. 

ci, pr. rel. v. ce. 

cift, b. 10,2, V. cea. 

cihéta, V. cïob-. 

cfcea, av. ici 7; -cô 26,3. 31; de cice, 
c'est pourquoi 365,3 (v. aci ce a). 

Cicïér, sn. (oare) mr. pied b. 265,3. 
268. 272,2 . . 278 (dcr. pi-). 

cicoare, sf. chicorée 331,2; b. 340,3. 

cicntesc, va. mr. dinţHi fi lU -tea, 
grincer les dents b. 271,3; ctic-, dé- 
chirer b. 264,2. 265. 

ciîncï, V. cincï, ciînre, v. cine. 

Cilihfu, aj. délicat b. 145,2. 

cimMr, sm. thym b. 43,2; cimbru, 
b. 44,2. 97,3. 

Cimel, Cimel, s. énigme, énigme! b. 
368,2; cimiUtdră, sf. (rï) id. b. 368,2; 
cïum- 209; cume-, proverbe b. 212,3. 

cimpéïu, sm. (ol) cornemuse b. 305, 
2. 318; cem- 181,2. 

cfn, sn. (urï) troupe 304; — , ordre 
321,2; —, position b. 220. 

cin, sm. canot 59. 

Cfnft, sf. souper;, cène 42,2. 43. 52. 
218,2. 330,3 . . 331,1.3 . . 332; b. 229. 
321. 



408 



cinci — cîtânile. 



cinQÏ, num. cinq 6. 31. 42,2; h, 7,2; 
d^mcï 6*; — sprezêce, quinze ô. 201,3; 

— 'zàd, h, 66,3; cincï şi doaz&cï, 
vingt-cinq h, 90; cincY zeeï, cinquante 
195,2; — 4ec 312,3; — zacï 38,8; h, 
90; cinzecH 187,3; dnzect, i. 108,3. 255, 
2 . .; dn^àcï 91,3; cin^cearïu, sm. 
cinquantenier 265, 3 ; a cincê, f. la cin- 
quième 33. 34,3. 107,2; ~, m. le cin- 
quième 40; al — cilêf id. 163,3. 

Cine, pr. qui 9*,2. 7. 13. 16,2.; 21, 
3. 28,2. 30,2. 36. 79,2. 83,2. 88. 
128,2; è. 5 . . 149. 209; dkire 2*,3 . .; 
cini, b, 196 . .; cire 54,2; istr, b, 284. 
286,2..; ciri 43; cène 28. 93,2; — , 
celui qui 12. 19,3. 39,2; — , chacun, 
34,2. 132,3. 286,2. 336,2.3; cinefï, cha- 
cun 13*,3. 21,3. 44,2. 115,3. 120,2. 150. 
288,3. 334,3; b, 142,2. 217,3. 218,2; 
ce^nre^, id. 9,2; dne-vâ, quelqu*un 
31 . . 96,3. 111. 310,3; b, 6,2.3. 243,2; 
brU. çine'Va, b, 262,2; cinevàç, id. b, 80, 
3. 106,3. 189. 

einéz, ya. 1. souper 223. 

cinste, sf. honneur, respect, vénéra- 
tion 14*. 11,2. 29,2. 30. 39. 45,3. 61. 
88. 106. 114,3 . . 146,2.3 . . 155,2. 276, 
2. 293 . . 343. 348,2 . .; è. 6,2. 6. 72, 
2. 100,2. 188,3. 226,3; -ti, b, 94,2. 
197,3; cenate 184; ciste 61,2; —, di- 
gnité 49,2. 122,2. 131,3. 132,3. 163,2. 
251,3. 259. 321,2; b, 25; eu —, hono- 
rable b, 11,2; de — , digne, honoré; 
honorable 83,3. 101. 143,2. 190. 198, 

2. 265,3; J. 4 . . 10; — , honnête 122; 
maï de — , plus digne d'honneur b. 36. 
76; fără — , misérable 265,3; am la 
— , honorer 198,2.3; beau in — , trin- 
quer, b. 374; cinstesc, (tû) va. 3. hono- 
rer, respecter, vénérer 12*. 25. 33. 40,2. 

76.2. 89,3. 146,2. 164,2. 181,1.2.218. 
277,2. 319,3. 334,3. 350. 367,3; b. 12. 

28.3. 100. 111. 147,2. 155. 204,3. 247,3; 
dhislesc 9; — , gratifier, présenter b, 132, 

3, 229; — , saluer b, 121; —, trinquer 
b. 293,3. 330,3; cfnsteş, aj. honnête 
256,3; b. 10; cinstirc, sf. respect b. 
202,2; cinstft, aj. honoré; vénéré, révé- 
rend 7. 30. 78,2. 79. 84. 85,2. 89,3. 
90. 98,3. 120,3. 124,3. 240,2.3. 244,2. 
308. 344,2. 357,3. 358,2; i. 56. 80. . 
97,2. 179,3. 223 . . 226,3. 310,3, cen- 
8tU 183,2; -, pur 1,2. 7; b, 184,2; 
— , clair 29,2; —, honnête b, 66,2. 
146,2. 251,3. 331,2. 362. 



eintiene, s. une sorte d*habit (?) b. 
11,3. 

cYoăe, sf. airain b, 46,2 (v. ac-). 

CÎoără, sf. (clorl) corneille b, 302. 
315,3. 348,2 . . 371; co- 91. 

CÏoarCCÏ, pi. chausses; co-, b, 205,2. 

CÏorba, sf. soupe b, 376,2. 

CÏobàn, sm. (l) berger b, 374,3; co-, 
h, 127,2; CÎoMnăş, s. dîm. b, 287,3. 
288; eïobanle, sf. métier de berger b, 
306,2. 

cYobétft, sf. (te) botte; co- 331,3; 
cib-, b. 34 ; ëobotar, sm. (ï) cordonnier 
b. 211,2. 

cïoc! boc! son du coup de marteau 
b, 334. 

cïocan, sm. (e) marteau b, 333,3. 
362,2. 375; din — lucrată, travaillé à 
coup de marteau; clocftnăşîu, sm. dim. 
b. 334,1.2. 

CÏof, sm. bouffon b, 360. 

CÏoliodar, sm. (I) laquais, suite b, 
18,2. 75,2. 

CÏolan, sm. (ï) trumeau b. 336; co- 
lane, pi. 215,2; cïolanos, aj. qui a 
des gros os b, 259. 

ciontesc, va. 3. retrancher b. 358. 

CÏoplesc. va. 3. sculpter b» 206,2; 
-lit, aj. taillé, sculpté 172,2; co- 172, 
2.3; b, 72,2. 100,2. 

eïorap, sm. (I) bas; co-, b, 118,3. 

CÏorbagïu, sm. (il) colonel des Ja- 
nissaires b. 18,1.3. 19. 

CÏorogar, sm. (l) savetier; co-, b. 
211,2. 

cîOTrăneă, sf. ècvraînca hibou 91. 

cire, -ri, istr, y. cine. 

cireada, sf. (ézï) troupeau de bé- 
tail b. 88,3. 269,2.3. 362; ciurdă, id. 
66,2. 

cireaşă, sf. cerisier -rê-, b. 97,2. 

ciricftesc, vn. 3. gazouiller b. 254,2. 

cfrtă, sf. moment b, 8. 

cfslă, sf. nombre (numéro de la con- 
stellation) 176,1.2. 211,2. 

ciste, V. cinste. 

cistn, V. cest. 

cităniîe, sf. lecture b. 126,2; cită- 
telïu, sm. lecteur 208,2; dténie, pé- 
ricope, lecture 262,3; cte- 216. 261,2. 
262,1.2. 263. 268; eût- 9*, 3. 265,3; 
citesc, va. 3. lire 121. 162,2. 199,2. 
337,3; b, 29. 95,2; citeţ, sm. lecteur; 
iûtet 265,3; citit<Sr, sm. lecteur 167,3. 
196,2 . .; b, 30,2 (v. cet-). 



ciubuc — coace. 



409 



eYubdCţ sm. (ci) cu-, pipe à tabac 
h, 116,3. 

eîudă, sf. (de) miracle 84,3. 223,2. 
233,2; cu-, b, 247,2; —, dépit, colère 
b. 352 . . 353,2. 363,2; cîudăt, aj. é- 
trange, sing^alier 102. 363,2; b. 24,3; 
èw, b, 109,3. 134,2. 173,3. 176; — , 
miracaleusement 130,2; cîndesS, sf. 
(ese) miracle 51,2. 139,2. 221,2. 222, 
2.319,3; —, (esi) 138,2; cîudesc, vr. 
3. s'étonner 3. 223,2; b, 71,3; cïudiêésc, 
mr. vr. 3. îd. b. 278,3; eîudîe, sf. mr, 
miracle b. 268,3. 

CÎUgriir, sn. (e) houppe, pompon; b, 
368,2. 

cifullllft, sf. bardane cu-, b, 98,2. 

CÎumă, sf. (me) peste 5. 354,2.3; 
b. 23,1.2. 

eumelitură, v. cim-. 

cïumpftyésc, va. 3. courbaturer b, 
294,3. 

eïûngr, aj. manchot, 127,2. 349. 

CÏupérea, sf. champignon b. 371 . . 

CÏÛr, sm. crible b, 348,3. 349 . . 
376,3. 

CÏnrda, v. ciread&. 

CÏdt^ aj. sans cornes b, 258,3; phUă, 
b, 330. 

eizmft, sf. (me) botte b, 11,3. 374; 
— , (mi) ft. 137,3. 

elăcă, sf. réunion de tujrvée b, 349; 
de — , en vain b. 245,2; vorbă de — , 
habillement b, 262. 

clădesc (dll), va. 3. — ca stogul, mettre 
en meule b, 297,3. 

elàe, sf.(clăl) meule 5.320,3. 321.371. 

Claem, va. 1. iatr, appeler b. 284,3; 
— , invoquer b. 285; clïam, b. 282,2 . . 
(v. chlem). 

Clăin, sm. Np. *. 156,3. 183,2. 

Clănţft, sf. loquet b. 356,2. 

clăSy sm. classe b, 220. 

clătesc (il) vr. 3. se remuer, mou- 
voir, agfiter, ébranler 34,3. 81. 112,2. 
129. 244,3. 249. 364,3. 368,2; b, 22,3. 
24. 127. 177,2.3; —, chanceler, vacil- 
ler, balancer 247. 303. 323,2; b. 88,3. 
90,2.3. 176,2. 216,3. 327. 361,3; —, 
palpiter b. 122—123 . . 

clatin, va. 1. chanceler, vaciller 169, 3. 

Clauzenhurgr, sm. NI. 177; -zurn- 
burg 178. 

Claydie, sm. Np. Claudius 5*, 2. 
• cleaYe, sf. mr, clef b. 274 (der. 
chee). 



clefetése, v. clev-. 

Cleoptt, sm. Np. Cléopas 231,3. 

eleyetése (il) va. 3. calomnier 4*. 24, 
2. 211. 301,3 . .; -tă, sf.(te) calomnie 30; 
-tire, sf. id. 301,3; -titérïu, sm. (il) 
calomniateur b, 39,3; -tnic, sm. (I) mé- 
disant 5* 3. 6*. 12* 3. 50,3. 367,2. 

clïam, V. 1. Utr, V. claem; -ïim (ai), 
mr, va. 1. appeler b, 266. 269. 276,2. 
280,2; -are, sf. appel b, 269,2 (dcr. 
chlem). 

elîişuţă, sf. mr. agrafe b, 275, 2. 

clin, sm. nicï %n — nicï $n mÂneca, 
rien de commun avec b, 373,2. 

clintesc, vr. 3. se remuer, mouvoir 
b, 204,3. 262,3. 368. 

clfpă, sf. moment, instant b, 363,3; 
hUr'o —, en un instant b, 309. 339. 
353 ; clipălă, 8f« clignement, clin d'œil 
233,3; ft. 12,2; %ntru o — 243,3; -peală, 
sf. (peli) minute b, 9, 2 ; %n tocUâ -pêlâj à 
chaque instant b, 54; clipésc, va. 3. 
clignera. 362,3; elipitură, clin 14* 3. 

elfr, sm. clergé 240,3; eliric, sm. (i) 
clerc, prêtre 160. 358,3; eliros, sm. 
clergé 78,2. 193; b. 29,2. 

elïueêr, v. clu-. 

eloeése, va. 3. couver 167,3; b. 129, 

2. 211,3. 360,3. 

clocotesc, vn. 3. bouillonner b, 217,2. 
cloneănesc, vn. 3. croasser b, 299, 

3. 300. 

clondir, sm. bouteille b, 326 . . 

eliSntïU, sm. bec b, 340,3 . . 

cMpot, sn. (e) cloche b, 33. 344; 
— e bune glctsure, cymbales retentissantes 
14,2; — eu strigare, cymbale de triomphe 
14,2; clopotar, sm. (l) sonneur b, 345, 
2; clop<(tniţă, clocher b. 32,3; clo- 
poţel, sn. (têle) dim. sonnette b, 213,2. 

cliSşcă, sf. (cl) couveuse b, 360,3 . . 

clucérïu, sm. sommelier princier b. 
153,3; vd -cear 173,2; cUucêr 44. 

Cluj, sm. NI. 176,2.3. 178. 

ëlce = celovece (slav.) homme 65, 
3 . . 

Cméce, av. maintenant istr. b. 284 
(v. avmoce). 

Cnêz, sm. (zl) prince b. 50,3. 

Cnimon, sm. Np. b, 89,3. 

eo, V. eu. 

CO . . ., V. cïo . . . 

coace, av. d'aice ^n — , dorénavant 
b, 104 (v. !nc-). 



410 



coadă — Comnin. 



COădft, sf. (de) queue 58,3. 200,3; 
6.91,2. 110,2. 163,3. 163,3. 208,2. 213, 

2. 259. 311,3. 333,2. 354,2 . .; —, (cozi) 
b, 84,3. 336,3; — de topor, manche 361, 
2; — ochiului, coin de l'œil b, 123,3 . 

COăJăţ sf. (coji) peau, écorce, coquille 
b. 43,3 . . 45,2 . . 

COàlft, sf. — de hă7'tre, feuille de 
papier b, 298. 

eoămft, sf. (me) clievelure, crinière 
b, 85,2. 311,8. 

eoăpsft, sf. (se) hanche, cuisse 6. 31, 

3. 32. 145,2 . . 

coărnft, sf. comouille b, 97,2. 
coasă, sf. timpul -8eï, fauchaison b, 
Ş45,3. 

COăstft, sf. (te) côte, flanc 9. 145,2. 

244.2. 293,3. 322. 341; b, 110,2. 171, 
3. 349,3; —, penchant, versant 176,2; 
b, 259. 

cobesc, va. 3. mal augurer b. 303. 

CObdr, va. 1. (râï) descendre 203,2. 
361,3; -ftt, aj. descendu 361,3. 

COC (copt), va. 2. cuire 5; — , mûrir 
b, 174. 298,3 . . 335,1.3. 

COCYdrră, sf. r&ble b, 353,2. 

cocoană, sf. (ne) madame, dame b, 

260.3. 373,3; cuc-, ă. 316,2 . .; cocdn, 
sm. (ï) enfant 4. 6. 59. 61. 64. 67,2.. 
93. 132,2.3.. 135,3. 238. 287,3.. 
288 . . 317,2. 337,2; 6. 68. 71,3 . . 72 . . 
166,2.3.. 188,3; —, (cocoanij 313,2; 
— , petit enfant 164; de — , dès Tenfance 
180,2; cucrni 38,3. 75,3. 209,2.. 229. 
233. 244,2. 250. 264,2. 278.. 303; 6. 
122,3. 123,2. 139,3. 

COCdş, sm. (I) coq b, 228,3. 369. 
371..; eu-, b. 61.. 349,2. 353,2. 371, 
3..; cncoşeşte, av. en coq b, 353,2 
{istr, cocot). 

cocoşat, aj. bossu, gibbeux 350,3. 

CoCOŞCa, sm. Np. 45. 

COCdtu, sm. iêtr. coq b, 286 (v. -coş). 

cddea, sm. diable (caudé) b, 260,2. 

codină, sf. laine de la queue b. 258, 3. 

Cddru, sm. (ri) mont 14. 15,3. 107, 
2; Utr, b. 286,2; —, forêt 57,2. 70; b. 
147. 242,3. 305,2. 350,3; —, bribe de 
pain b. 373,3. 

Cdfîi, sf. seau b, 368,3. 

COféturï, pi. bonbon ô. 315. 

Cogălniceănu, sm. Np. b, 102. 111,3. 

Ôogolé, sm. Np. 53,2.. 150,3... 
152 . . 173, 2 ; -ledţfi, les gens de Ôog- 200. 



COhe, sf. mr. angle, coin b, 265,3. 
268,3. 

cojiţă, sf. croustille b, 316. 336,2. 

COjdc, sm. pelisse, vêtement fourré 
335,3; b. 371,2. 

Cojoghê, sm. Np. 75. 

colac, sm. (I) gâteau, petit pain 218, 
2; b. 228,3. 260,3. 315,2. 330,2. 375, 
2; — , margelle b, 351,3; -lacél, sm. 
dim. b. 337,2. 

COlăcăric, sf. l'invitation, oraison ri- 
mée aux noces b, 316,2; colăcărit, sm. 
id. b. 310,3; colacér, sm. (l) celui qui 
convie aux noces 6. 312,3. 314. 

colac, iêtr. V. -lea. 

colăp, sn. (e) chapeau, bonnet b. 
225,3. 

Colascan, sm. (seni) Np. b, 155,2. 

colastră, sf. colastre, premier lait 
après la délivrance b^ 258, 3 ; cora- 9 1 . 

COléa^ av. là, de ce côté 290,2; 6. 
318; 'le, b. 173,3. 176,2; Utr. -lae, b. 
284; -fo, 6. 284. 

Colêda, sf. Np. d'une divinité de la 
mythologie slave b. 52, 3 . . 

COlcgător, sm. ami, collègue b. 35. 

COliăndm, sm. coriandre b. 45,2.3; 
comieadru, b, 97,3. 

colfbă, sf. (bl) chaumière, cabane 
58,2; b, 69,2 (mr. càliva). 

colindă, sf. (de) cantique de Noël 
b. 324,2. 326,3. 330,2.3; -déz, va. 1. 
parcourir b, 327,2. 

Colintina, sf. NI. b. 127,3. 
Cdlnic, sm. sentier 36, 2 ; — , (ce) col- 
Une b. 261,3. 

coloană, sf. (ne) colonne b, 130,2. 
Colomftea, sf. NI. 191. 

Colaşt, sm. NI. (?) 176,3. 

Cdlţ, sm. (I) angle, coin b. 96. 257, 
2; — , roche b. 259..; — , dent, dé- 
fense 206,2; b. 169. 361,3. 

coltûn, sm. (I) bas, chausse b. 34. 

COm, sm. homme 226,3 (v. o m). 

cornu, av. V. cum. 

comanac, sm. chaperon b, 327,3. 

cometă, sf. comète b, 200,3. 

COmid, sm. gomme b. 46 . . 

comieadra, v. coliandru. 

cdmis, sm. écuyer, titre de noblesse 
61,2. 91,3. 150,3; b. 126,2; — mare, 
grand équipier 61; &. 97,2; vel — , id. 
b. 76,2. 

Commod, sm. Np. b, 10,3. 

Comnin, sm. Np. 159. 



comoàr& — c<Srt. 



411 



comoară, sf. (ori) repaire 12; —, 
trésor 8» . . 17,3. 23 . . 29 . . 112,2 . . 
168. 271,2. 276,2; b. 38,2. 40—42.. 
77,3. 149,3. 368. 

COmpagriin, sm. Utr, compagnon 6. 
282,3; -anïie, sf. Utr. société, assem- 
blée; b, 283,2. 

eompftr, r. en-. 

compus, aj. fait b. 246. 

conac, sn. (e) relais; auberge 333, 
3; 6. 112,3; -ftcésc, va. 3. descendre, 
gîter b. 206. 

condéïu, sn. plame 363. 364,2..; 
b. 372; -dêïUy b, 342; —, article (?) b, 
221,3. 

Céndicft, sf. registre; code 6. 76. 86. 

conditc, sf. pi. dragées b, 89,2. 

COndiţidnc, sf. mr, condition 6. 264. 

Condogunl, sm. Np. 6. 246. 

Condrê, sm. Np. 38,2. 

COnét, sm. fin 160,2. 229,3; b. 68. 

COnïhe, sf. cuisine 6. 224,2. 

COnOBC, T. en-. 

Constandfn, sm. Np. 336,3. 340. 

347.2. 367,3; b, 246,2; -nUn, 38,3. 78, 

2. 91,3. 92. 320; 6. 80,3. 81,2; mr, b. 
278,2; Coêtandin 92,2. 332,3.. 334,2; 
b. 196,3; -Hn 93,2. 146. 160,3. 162. 

178.3. 267,8. 287,2; b, 74,2. 
Contas, sm. Np. 176. 
contenesc, va. 8. abolir, faire cesser, 

cesser 16. 26,2. 202,3. 308. 336; b. 49. 
180; -tineic, finir b, 316,2; cunte-, 

COntrésc, yr. 3. rencontrer b, 286,2. 

COnznlu, sm. mr, consul b, 266,2. 

Cdp, sm. ruche, baquet b, 292,3.. 
321. 

COpăcYn, sm. (cl) arbre 70. 114,2. 
165,3.. 199,3. 266. 311. 366,3; b. 21, 

3. 66,3. 77,3. 136,3.. 210,3; mr, b, 
272,2. 

copàe, sf. jale b, 310,2. 

COpărştn, sui. cercueil b. 344,3. 

Céper (rfï) va. 3. couvrir 6. 12. 16,2; 
Utr, copreac, b, 286, 2 . . ; COpcremftnt, 
abri 12. 286,2; COpcrfş, sn. (uri) toit, 
couverture b. 240,2 . . 291,2.3 . .; cope- 
ritér, sm. (ï) abri 16,2 (v. aco-). 

cdpic, sf. couteau à deux trancliants 
244. 246. 

copil, sm. (Û) enfant 164. 266,3. 
292. 348,3..; b. 23,2.. 37. 93,2. 125, 
3.. 136. 166,3. 200,2. 208,3.. 361,3; 
— , page 171,3. 200,2; b, 32,3.. 114, 
3. 116,2; cépil, bâtard 122; copilă, fille 



207,3; b. 318. 360,3; -arésc, aj. enfan- 
tin b, 247,3; -ăreăţă, aj. f. îd. b, 368^ 
-arfe, sf. enfance b, 261 ; din — , dès le 
berceau 198,3; -ăş, sm. dim. petit en- 
fant b. 287. 290,2; -iţă, sf. petite fiile 
b, 297,3; c^piï, pi. 207,2. 

COpftă, sf. (te) sabot 6; b, 90,3. 
336, 3 . . 

coprfnd, r. eu-. 

copt, aj. mûr 167; b. 209. 216,2.. 
3 . . 336. 361,3; mr, b, 269 . .; —, cuit 
b, 363,2. 

C0p6s, sm. mr. effort b. 267,2. 

corabie, sf. (Àbil) navire, vaisseau 
9», 3. 36. 110,3. 128,3.. 130. 224,2.. 
286,3. 313; Ă. 40,3. 60,3.. 61. 66.83, 
2. 129,2. 164,2. 317. 368,3; —, (abiï) 
b. 41. 84,1.2 . . 129,3 . . 326; corăblcă- 
rtu, sm. (eàrl) nautonnier, matelot 224, 

2. 226; b, 39,3. 128,3. 129, 2.. 3. 

corastră, v. col-. 

corb, sm. (I) corbeau 28. 60,2. 91; 
b, 186,8. 248,2. 302,2. 303; mr, b, 
264,3.. 

corbăn, sm. sacrifice b. 117,2. 

eorboăică, sf. femelle du corbeau b. 
299,2.. 

corcodél, sm. crocodile b, 7,3. 

Coréïu, sm. Np. 364,2; -reo 11*, 3; 
-reu 49,3; -rie 166. 

Corenschi, sm. Np. 74 . . 

Coresi, sm. Np. 33,2; ^rie, v. Coreïu. 

Corinth, sm. NI. 263,2; 6. 204; -têni, 
pi. habitants de C. 13*, 2. 24,3. 262. 
316,3. 

corisma, sf. iêtr. carême, quadrage- 
sima b, 286,3. 

corn, sn. (coarne) corne 14. 83,2. 
249,3. 260,2. 367. 361,2. 368,2; ô. 20, 

3. 110.. 237; —, angle, coin b, 334, 
2. 336; — , manche de la charrue b. 
306,2; —, (comuri) pi. coin 149,2; 
Cornea, sm. le diable (cornu) b, 260, 2. 

cornfcea, sf. espiègle, farceur b, 
366,2. 

Cornilie, sm. Np. 360; -lit, b. 198. 

comut, aj. cornu b. 268,3. 

coroană, sf. mr. couronne b. 267,3; 
coronă 129,2; b, 151. 219,2; —, NI. 
178; corûna 178,2; corunăţlc, sf. cou- 
ronnement 333,3. 334,2; -ruuéz, va. 1. 
couronner 177,3 (v. cunună). 

Cdrt, sn. (un) tente 196,2. 239,1.. 
2. 247,3. 334; b, 166,3.. 300,2.3; —, 



412 



corulu — cred. 



pavillon 154,2; -tU çtOnteïj tabernacle 
238,3.. 

eorûïn, sml épervier 91. 

eoscàïn, sm. (ai) corbeau 6. 298,3. 
299. 

COSitdrïa, sm. étain 162,3. 172,3; 
b, 46,2. 225,3. 

cosiţă, sf. (ţe, ţ&) tresse, mèche de 
cheveux b, 89,1.2. 91,3. 

cost, V. cust. 

Costache, sm. Np. b. 81,3. 

Costând, sm. Np. 127,2; -à, sf. mon- 
naie (ducatuîû ïoête cate 6 -e, le ducat 
vaut 5 costandes) 95,3; -din, v. Con-. 

Coste, sm. Np. 62. 72. 173,2. 

Costln, sm. Np. 45,2. 196,2. 202; 
b. 1. 8,2. 

COStişoărft, sf. (re) dim. petite col- 
line; 6. 290,1.3. 

COStrét, sm. étable de pourceaux 6. 
309,2. 

COŞ, sn. poitrine b. 224,3; — , che- 
minée b. 364, 3. 365 ; — de râmă, étable 
de pourceaux b, 335; cosàrc&, sf. hotte, 
bourriche b. 309,2. 

COŞCtng, sm. corbillon 254,3. 255, 1. 2. 

Cdşniţft, sf. pannier, corbeille 148, 
2.3. 149. 255,3; b. 208,3. 209,2. 

COt, sn. (coate) coude 313,2; b, 342, 
2. 363,2; — (cotï) pi. coudée, aune 8*, 
2. 65,3. 201,3; b, 60,3. 61,2. 92,3. 97. 
117,3. 132,3. 167,3 . . 217. 323,2. 

Cotiastn, sm. NI. 221,3.. 

COtesc, vr. 3. serpenter b, 292. 

Cotnàr, sm. NI. 62,2. 63.. 

cotonogesc, va. 3. rosser b, 365,2. 

COtdr, sm. manche; barba în — , 
barbe pointue b. 169. 

Cotrdnţa, sf. NI. b. 222—25. 

cotrémnr, v. eu-. 

Cotrueêni, sm. NI. 333,2. 

eOTărşesc, va. 3. surpasser, dépasser 
84,2. 203. 300; b. 19,2. 60,3. 91; co- 
vrăşesc 60,2. 99,2; -şire, sf. comble b. 
87,2; -itdr, aj. important 6. 86,2. 

eovăselă, sf. levain 17. 

COTătă, sf. jatte b. 337,2. 

COTdr, sm. tapis b. 11,3. 300,3.. 

COTrfg, sm. (ï) craquelin rond b. 
360,2. 

Cozma, sm. Np. 92,2 . . 295. 

crâc, sm. (I) rameau b. 369 . . 

Cracau, sm. NI. 70. 

crftcime, sf. cabaret 24,2; -ma 91 
(v. cars m à). 



crftcYAn, sm. Noël 136,2. 161. 234, 
3; b. 228,2; —, Np. b. 325,3. 330,3; 
-na, sf. NI. 71,3. 72,3; Oeacttn^t, s. 
NI. 161. 

crftésc, aj. royal, princier 269,2. 
276. 333,3. 336,2; b. 46,2. 169,2.. 
201,2. 234,2. 315,2; to^ —, sceptre 
36; —, va. 3. régner 360,3. 

cràïn, sm. (ai) roi, prince 36,2. 58, 

2. 69,3. 70.. 73. 124,3. 146,3. 190,3.. 
213,2. 268,3.. 276,3. 333,2; 6. 12,3. 
18.. 36. 104,2. 151,2. 202,2. 360,2. 
3 . .; crfttàsa, sf. (âése) princesse, reine 
b, 77. 173,2. 175,3. 313,3; crăic, sf. 
(iï) royaume 200,3. 360,3; 6. 76,3. 132, 
2; -ăii, sgl. b. 96,2; — , domination, 
règne 236,3; crftlrc, sf. id. 268,3. 

Craïdya, sf. NI. b, 206,3. 
cr&işdr, sm. prince b. 173. 176. 
Crălegătorfe, sf. NI. 43,3. 

CralïéTStTO, sm. Utr. règne 6. 284, 
3 (v. dcr. craie). 

crâm, sm. accueil d'honneur b. 115,2. 

Crftm, sm. NI. Crimée 235,2. 

crftmesc, -iţă., v. cârmesc, -iţă. 

crftng, sn. (nrl) taillis b, 77,3. 370, 
3; —, (crângï) branche b, 375,2. 

cràp, sm. carpe b, 42,2. 

Cr&stitelti, sm. Jean Baptiste 104,3. 

CraTCCi, sm. Np. 92,3. 93. 

creangă, sf. (crengi) branche,, ra- 
meau b, 361,3; cror 286,3. 

creastă, sf. crête de coq b. 373,2; 
— , sommet b. 259. 

crèche, sf. Utr, verjus b. 286,3. 

cred, va. 2. croire 67,3. 124,1.. 2. 

127.2. 227; 6. 105. 206,3; Utr, b. 283, 
2 . . (v. crez) ; credéul, sm. le Credo 
220,2; credinèos, aj. s. croyant, fidèle 
16*. 12,3. 16. 47,2. 62,2. 76,2. 82. 100. 

109.3. 116. 143,3. 148,2.163. 196,2.. 
228,3. 281,2. 314,3. 326,3 . . 341,2. 346, 
3; 6. 40,3. 56,3. 73,2. 97,3. 131,3. 145. 
231; — , digne de foi 47; — , assuré 
154,2; bun —, orthodoxe 164. 240,2; 
credencïosy 227; credinţa, sf. (ţe) foi, 
croyance 8*, 3. 10*, 3. 11*. 15,3. 20,2. 
26,3. 30,2: 41. 45,2. 53,2. 77. 104,8. 
112,2.. 3.. 116,2.. 124. 141,2. 240, 

3. 293,3. 369; b. 29,2. 31,1-3. 57. 162. 
373; credinţă 142; credUnţă 7*, 2; cri- 
denţă 207,2; cridinţă 43,3; credenţă 
15*, 2. 226,2..; —, créance, légalisa- 
tion 38,3. 76. 103 . . 134 . . 136 . . 151,2; 
6. 76,1 ..2; —, le Credo 32,2. 41; cre- 



créeri — cnceré^* 



413 



denţa 75; cndiviţă 87; mai de — , plus 
avéré b, 76. 

créeri, sm. pi. cervelle b, 340; crei- 
rii, b. 44,2. 

erémine, sf. pierre à fusil b, 64,2. 

erep, (aï) va. 1. crever, se fendre i. 
229. 260,3. 309,2. 340,3. 354. 373,2; 

— de zua, poindre b, 293,2; crâp, b. 
98,2. 166,3. 339; crep&t6r&, sf. (rï) 
fente b, 93,2. 

eresc, (ul) vn. 2. croître, grandir, 
grossir 8* 2. 4. 17. 34,3. 35. 36,2. 59, 
2. 66,1.3. 79,2. 83,3. 107,2.3. 131, 
1.2. 158. 171,2. 206. 256,2. 266,3; b. 

11.2. 21,3. 27. 30,2. 94,2. 183. 253. 
359,2; —, se répandre 283,3; —, éle- 
ver 257. 278,2.. 320; b. 90. 188,2; 
-ut, aj. levé b. 361,2; —, âge 131,2. 
133, 3. 

Crestetél, sm. laitue scariole 355,3. 

creştere, sf. (ri) croissance, accrois- 
sement b, 126,3; crê-, b. 26,3. 30,2. 
156,2; —, éducation 6. 108,3. 126,3. 
155,2. 201. 

creştet, sm. sommet b, 300,3; crê- 

36.3. 167; b, 91,3; -tit, cerveau b. 
122,3. 

creştin, sm. (I) chrétien 24. 25,2.3 . 
39,2 . . 42,3. 46,2. 60,2. 83. 90,3. 106 . 

112.2. 138,2. 146 . . 217 . . 272. 357,3 
b. 28,1.2. 50,2. 55.. 236,1-3; -tir 56 
cr^teno 226,1.2; crăftin, mr, b. 281,2 
-fttăte, sf. chrétienté 39,3. 76,2. 86. 98 

118.3. 124,3. 292,3; b. 4,3. 5. 7. 99, 
3; -ésc, s. aj. chrétien 29,2. 32,2. 84, 
2. 133,2. 280,2.336,3. 347,3..; b. 35, 
2. 56,3; criiatineaco 226,1.2; criştinască 
124; -este, av. chrétiennement 86, 3 ; b. 
29; -éz, vr. 1. se christianiser 362,2. 

creţ, aj. crépu b, 296,3. 

Cretaléscn, sm. Np. b. 205,3. 

Creusa sf. Np. 69. 

crez, (liï, a crede) vn. 2. croire, penser 
3* 3. 10*, 3. 16*, 2. 8. 20,2. 32,2. 39, 
3.. 42,3. 66. 108,2. 112,3. 139,2.3.. 
148. 159,2. 179,3. 201.. 208. 288,3. 
289. 308,3. 310,2.. 320,2. 324,1.3. 
327,2.. 343,3. 347,2. 358; b. 18,2. 57, 
2. 82,3. 94. 161,1.2. 183. 202. 245; 
cre4 6*, 3. 49,2. 53,2. 106. 109. 174,3. 
200. 227,2. 230,2.. 3. 248 (v. cred); 

crezămftnt, sm. foi b. 160,3.. 

crin, sm. lis 8* 2. 325,2; 6. 176,2; 

— de apă, iris pseudacorus 366,3. 
crfntă, sf. jatte à fromage b. 258,3. 



cristal, sm. cristal b. 176,2; -i^, b, 
178,3.. 

Critstos, 227,2 (v. Hristos). 

crfsa, sm. Mtr. croix b. 285,2 (dcr. 
cruce). 

crfşmă, sf. cabaret b. 224,2 (v. cârş- 
m&); crismarï, sm. cabaretier b, 224,2. 

Critti, sm. NI. 47,2. 224; -téw, sm. 
originaire de C. 340,3; -til, sm. Np. b, 
160-51 . . 

criTO, aj. Ulr, faux b. 285. 

croésc (il), va. 3. tailler, faire b. 
326,1.2; —, rosser b. 356; —, faire 
des projets 6. 367,2; croitér, sm. tail- 
leur b. 121. 326,2. 

Cron, sm. Np. 67,2. 66,2. 

croncănesc, vn. 3. croasser b, 302, 2. 3. 

cronicarïu, sm. chroniste 70,2. 143, 
1..2. 192. 

cruce, sf. (ci) croix 2. 21,2. 86,2. 
90. 101,2.3. 106. 130,2. 182. 186,2. 
192,2. 226,2. 314,3. 357,3.. 358,2..; 
b. 24. 60,2 .. 80,3 . . 186,2; —, (ce) 172, 
3; — , carrefour b. 224,2 (istr, criaujţ 
cruciş, aj. av. croisé, en croix b, 4. 
362,3. 

crûd, aj. cruel b. 76,3. 152; piïale 
-a, peau crue b. 3,3; rocu} — , rosée 
fraîche b, 177,2; -à cărticlcâf petit livre, 
simple b. 346,2 (istr, crut). 

crûg, sm. cycle 44; b, 166,2. 

crûnt, aj. sanglant, ensanglanté 11. 
176,2; b. 19,3. 129; —, sanguinaire 60,8. 

cruto, av. iatr. — râţCj amèrement 
froid *. 282,3 (dcr. crud). 

crût (âï) va. 1. ménager, préserver, 
épargner 11*. 13*, 2. 33,2. 49,3. 69. 86, 
2. . 237. 264,1 . . 318,2. 367,2; b. 374, 
2; — , ramasser 51; -ţft, sf. ménage- 
ment 327,3; cruţire, sf. id. b, 58. 

cseăna, sf. mr. pays étranger b. 274, 
2.3.. (v. X-). 

ctitor, sm. fondateur 44. 

èténie, v. citanie. 

eu-, V. CÏU-. 

eu, prép. avec 8* 3. 1. 4. 16,3. 23, 
2. 25 . . 30 . . 38 . . 135 . . etc.; co 43, 
2. 161,3. 364. 

cti, prép. slav. vers, envers 316,3. 
317,2. 318 (v. că). 

Cubélc, sm. (X) limaçon 117. 

eue, sm. coucou 91; b, 137,3. 347,2. 

CUCeréf, vr. 3. s*humilier 266,2 (oi 
àïiraiToîiVTeç) ; -éac, b. 155; -rie, sf. humi- 
lité, dévotion 157. 287,2. 288,3; 6. 253, 



414 



cncon — cumpăt. 



3; eneémie, aj. révérend 6. 156,2; 
-nicie, st. piété, dérotion 274,3; b. 100, 
2. 101,3; —, révérence (titre) b. 28,2. 



eucon,. V. 



co- 



cucdr, sn. (coarâ) cicogne b. 182,3. 

cacdŞţ V. C0-. 

eucanăr, sm. (I) pignon b, 42,3. 45. 

cucar^ vr. 1. flatter de la queue b, 
84,3. 

cucută, sf. ciguë 355,3. 356,3. 

cudalbei, sm. (el) à la queue blanche 
b. 334,3. 

Cndughér, sm. Np. b, 79,2.3. 

cnfûnd (àl), va. 1. plonger, abîmer 
32; b. 129,3; —, vr. s'enfoncer, s'abî- 
mer b, 39,2. 109,2.3. 353; -are, sf. en- 
foncement 29,2. 

CÛgct (al), vn. 1. penser, songer, ré- 
fléchir 13*. 16. 44. 54. 88. 98. 113. 
133,3. 171,2. 222,3. 223. 271,2. 310, 
2; b. 37,2.3. 164,3. 295,3; —, projeter 
282,3; —, sn. (te) pensée, réflexion, 
idée 11. 54. 81. 89,2. 97,2. 110,3. 147. 
154,3. 164,3. 168,3. 170,2. 298.312,2; 
b. 11. 21,2. 73,3. 126,2. 176,2. 179, 
2. 195,3; —, intention 155,2.3; -are, 
sf. id. b, 153,2. 

CÛgla, sf. cape b. 3,3. 

Cug'mă, V. cuzmă/. 

CUÎăşftl, sm. petit clou (?) b. 370. 

CÛÏb, sn. (uri) nid, nichée 15,2. 84, 
2. 102. 341; b, 210,3. 327,3. 328.. 
367,3. .S69. 374,3; cuïûb (urï) 282; i. 
136,3.. 

caîiiplit, V. cum-. 

cnisoàre, sf. pi. clou de girofle b, 
42,3. 45,1.3. 109,2. 

Cûïu, sn. (ïe) clou b. 245,2. 376,2. 

Cttj, sm. Utr,; — de alama, brin de 
paille b. 286,3; ct/^, morceau b, 287. 

CÛla, sf. mr, tour b. 281. 

Cûlc, (aï) va. 1. coucher 36. 136,1-3; 
b. 354 — 55 . .; — la pnmârU, tuer b, 365, 
3; —, vr. se coucher, se reposer 149. 
171. 253. 294,1.2; b. 49. 70,3. 175,2. 
176,3. 327,2.3; -âre, sf. couchée, cou- 
cher 285,2.3; -Ûs, sm. terrier b, 262. 
367,2. 

cnldnra, v. câl-. 

culég (esel), va. 2. cueillir 24. 255, 
1.2. 256.. 351; b, 175,2; -atér, sm. 
compositeur b, 363,3. 367,2; -cre, sf. 
collection 6. 361. 365,2; cnles, aj. re- 
cueflli 236,3; b. 201,1.2. 364,3; —, 
sm. vendange b. 26,3. 



Cum, cumu, av. comme, comme si 
2*2. 4*,3. 12*,2. 1,2. 9. 10. 19,3. 23. 
26,2. 32. 39,1.3. 41,3. 45,3. 46. 48. 
60,2. 62,2.. 66,2. 69,3. 63,3. 76,3. 
96,2. 106 . . 116,3. 117. 122,1-3. 123 . . 
138,3. 290. 324,3..; 6. 9,2. 171; -, 
dès que, aussitôt que 130,3. 149,3; b. 
74,2. 137,2. 196,3. 214,3. 256,3; — , 
comment 13*, 3. 14*, 2; b. 46,3. 48..; 
— , cj. que, ainsi que (ut) 2*, 3. 3*. 4*, 
3.. 5* 1.2. 4,2.3. 5,1-3. 16. 23,1-3. 
24,1-3. 26,3. 32. 34,2. 35,2. 37,2.3. 
40,3.. 46,1.2. 47,3. 62,2. 74,1.2. 102, 
3. 122. 123,1.2. 132,2. 133,2. 137. 141, 
2. 151. 162. 220.. 268. 271,3. 276,2. 
296,3. 318,3. 346. 350,3; b, 31. 70, 
3.. 74,3..; — că, id. b, 18,3. 21,2. 
28,2. 112,3. 162. 169,2. 179,2. 189. 

204.2. 211,3. 322; cumuf, comme, tel 
que 44. 48,3. 128,3; cumvà, par hasard 
160,3; nu cumva, d'aucune manière 66, 

2. 82,2. 119,3. 134. 165,2. 167,2. 169, 

3. 197. 286,2. 327,2; b, 96,3. 127,3. 
179,2; ca cum, comme si 131,3..; b, 
21,2. 160,2; mr. comme b, 269; de 
cum, que b, 353; nicicum, nullement 
133,3; b. 89. 181,3. 182. 243,3. 245, 
3. 260; nid de cum, id. 347,3; b. 211, 
3. 213,3. 245,2. 

cumbară, sf. (le) grenade b, 19 . . 

cnmftndez, va. 1. sacrifier 16,2 ; -are, 
sf. (&rl) sacrifice 16,2. 

cumfttra, sm. compère 90 . . 

cnménec (ai) vr. 1. se communier 
116,1.2. 181,3; cumérec 55,2; cwninee 
89.. 117. 218,2.. 242,2; b. 29. 207; 
CUmenec&tAră, sf. communion 40. 42, 
3. 115. 181,3; b. 80; cuminecătură "^6 ^2, 

enmere, v. umere. 

cnmnàt, sm. beau-firère 72. 207,2.. 

cûmpftnft, sf. balance; danger 79. 

196.3. 211,2. 360; — (26 moarU, malade 
à la mort, danger de b. 120,3; a ata 
\n-, être en balance, en danger b, 246, 
2; -nésc, va. 3. compenser, peser, équi- 
librer 64. 272,2. 360; 6. 90,3. 

cumpăr (al) va. 1. acheter 17,3. 18. 
37. 100,3. 107,3. 134,2. 143,3. 229,3. 
238. 241,3. 291. 313; b. 11,3. 34,3. 
54. 96,2. 121,3. 128,3. 135. 170,2. 214, 
1.2. 225,2; compar 43,3; cumpără- 
tură, sf. (ri) achat 38,3. 45. 63. 74,3. 
103. 151,3.. 

c6mpăt, sm. équilibre, mesure 149, 
2 ; pre aupt — , en secret b, 246, 2 ; -éz, 



cumpllre — curg. 



416 



va. 1. mesurer, modérer 118,2. 145,3. 
146,3.. 

cumplfre, sf. dureté, cruauté b. 87. 
196,3. 197; -ftă, sf. (e) extrémité 13,3; 
-ft, sm. fin 18; -it, s. aj. violent, cruel, 
dur, terrible, horrible 49,3. 60,3. 64. 
166,2.3. 171. 196,3. 197,2. 201. 202, 
2.3. 214,2. 266. 296,2. 354,2.3; b, 12, 

2. 83,2. 91,2. 116,3. 118. 162,2. 240; 
4uâ -ită, jour de calamité 248,2; cidn- 
pUt 106,3. 

CUni^ïnr, va. 1. entourer 366,2; ctm- 
jur, parcourir b, 110,2 (v. în-). 

ennése, (ul) va. 2. connaître 13,2. 

20.2. 26,1.3. 38. 40,3. 48,3. 57,2. 72, 

3. 79. 81,2. 116,2. 117,2. 216,2.3.. 
248,3. 264,2. 324,2. 355,2. 365,3; b, 
11. 13,3.. 136,3. 235; —, reconnaître 
2,2.3. 64,3. 102,2. 297,3; b, 207,3..; 
— , apprendre b, 2,3. 53,3; conosc, b, 
90; -fttdr, Bm..(rl) connaisseur 295,2. 
322,3; b. 55,3; -ût, sm. (ţi) connu, 
connaissance 185,2. 256,2; 6.236,3..; 
cniioştillţă 9 sf. (ţe) connaissance, in- 
struction 76,2. 146,2. 216. 246,3. 273,2. 
275,2; 6. 17,2. 28,2. 152. 164,2. 156,2. 

175.2. 208,3. 255,2; —, conscience 273, 

2. 275,1.2.. 

cnnpar^ v. cum-; cuntene»c, v. con-. 

cunûn (Ai), va. 1. couronner 11,2; 
—, marier 61,3. 217,3 . .; b. 68,2. 293, 
2; cnnuilft, sf. (i) couronne 60. 61,3. 64, 

3. 65.. 86. 106,3. 203. 257; b. 5,3. 

67.3. 209. 324,2; curûrà 66; —, guir- 
lande b. 51,3. 88,3. 134,2. 197,2.320, 
3; eannnfe, sf. mariage 115. 243,2; b, 
370,2 (v. coroana). 

cupă, sf. (pe) coupe 151 ; — , (pi) b, 

258. 3. 

Cupalo, s. nom d*nne divinité de la 
mythologie slave b. 51,3.. 

capârïn, sm. échanson 38,2 . . 102, 
3; cuparêsca, aj. f. appartenant à l'é- 
chanson 38,2. 

eapét, sm. négociant 93,2. 

Clipiţii, sm. istr. grande cuiller b. 
285,2. 

cuprind (nsel), v. 2. enfermer, saisir, 
tenir, contenir, consister 42,2. 71,2. 118, 
3. 124,2. 147,2. 214,2. 243,2. 245,2.. 
269. 300,3. 303. 308,3. 323,2. 350. 357, 
3. 363,3; 6. 13,2. 28. 36. 82,2. 99,2. 
116. 176,2. 180. 221. 253,2. 290,2 . .3 . .; 
—, lier 200; co-, b. 22. 23. 124,3. 127, 
3; -ere, sf. Taction d'embrasser 101,3; 



— , étenduQ, contenance 323,2; b. 220, 
2. 222; —, compréhension b. 253,2; ca- 
prins, aj. contenu, saisi 230,2; b. 215, 

2. 223,2; —, sm. contenu b, 126,2. 

cuptdrïu, sm. fourneau 17,3. 18; 
-tori 8* 3; -tïàr, b. 350,2. 351,2. 352. 

cur (sel), vn. 2. courir 6. 36,2. 231; 
— , vn. 1. couler 90,3. 99. 108. 176,2. 
225. 255,2. 347; mr. b, 265,2. 268,2 
(v. curg); — , nettoyer 293; b, 43,3. 

curănd, av. vite, promptement 69,3. 
61,2. 125,2. 288,3.305,3; 6.6,2. 25,3. 
26,2. 74. 129,2. 135,2. 159. 216,2; de 
— , récemment b, 139,2; ofa dă — , si 
vite b. 255, 2 ; cm multû şi maï — , beau- 
coup plus vite 278,2; curûnd, av. vite 
2*. 3*2. 100,3. 147,2.. 216,2. 258, 
2.. 324; b. 11,2. 121,2.3; -dâ vrême, 
peu de temps 190,3; mr. b. 264,3. 266; 
de — , récemment 47. 

carat, aj. propre, pur; chaste, sobre 
15*2. 9. 12,3. 44,2. 47,1.2. 48,3. 52 

3. 65,2. 79,3. 101,1.2.. 154,2.3. 211 
3. 241. 319,2.. 346,1.2; 6. 31,2. 32. 
58 . . 61,3. 70,3. 138. 184,2. 231,3. 343 
1-3; pietri -te, pierres précieuses 12,3; 
— , av. clairement, franchement b. 41,2. 
219. 

cnratorïn, aj. coulant 57,3. 98,2. 
346,2. 

curăţel, aj. dim. propret b. 327,3; 
-té nie, sf. pureté 293, 3 ; — , purification 
317,3; -tésc (ţii) va. 3. nettoyer; puri- 
fier 13.. 16,3. 26,2.3. 27,3. 48,3. 81, 

2. 84. 91. 107,1.3. 154,3. 194,2. 222. 
241,3. 284,3; b. 4,2. 16,2. 45,3. 184. 
350; curăţăsc, 242,3. 245,3; b, 109,3.. 
137,1-3. 219; curatéz, id. 317,2; -ţie, 
sf. propreté; honnêteté, chasteté 10*, 2. 
9. 29,3. 45,2. 47. 79. 100. 165. 180; 
-tire, sf. nettoyage 346; -titdpïu, s. aj. 
qui nettoie 30; b. 137. 

curcubeu, sm. arc-en-ciel b. 370,3. 

Curéa, sf. (ele) courroie b. 3,3. 369, 

2; curd, b, 227,2..; —, (êle), 6. 11, 

3. 90. 

CÛrg (curséï) vn. 2. courir 344; — , 
couler, s'écouler 296,2; b, 61,2.3 . . 102. 
124,3. 130,2. 133,3. 136,3. 148. 167,2. 
176,2. 237,2. 318,3. 333,2; —, sortir, 
découler 6.214,3 (v. cur) ; -ere, sf. écou- 
lement 359,3; 6. 148,2. 159; —, cours 
b. 93. 150,2; -gire, b, 83; — , marche 
b. 236,2. 



416 



cari6z — cyclu. 



curidz, aj. cnrienx h, 170,2; -ităte, 
sf. curiosité b, 169,2; -nie, aj. étrange 
h, 144,2. 146,2. 

cnrisér, sm. dim. (ri) derrière b, 
334,2. 

curm (al), va. 1. cesser, interrompre 
9*. 19,2. 133,3; —, vr. mr. s'efforcer 
b. 270,2. 277,2. 

curmeziş, av. $n — , de travers b. 
304,3. 336. 

CÛrs, sm. cours, marche 11. 133,2. 

176.2. 177,2. 202,3.. 204,2.. 332; b, 
9,2.253,2; -vl ^rilti, événements 196,3. 

CÛrsft, sf. (se) piège 166. 172. 214. 
354..; 6. 52. 110,2. 

Cnrşa, sm. nom d*une divinité de la 
mythologie slave b, 53. 

CÛrte, sf. (tï) cour 14,2. 70,3. 75,2. 

106.3. 152. 190,2. 218,3. 235,2. 277. 

333.2. 337,2. 341,2; b, 8. 12. 69,2. 169, 
2; —, palais 133,3. 189,3. 200; ô. 69 . . 

113.3. 118,2. 224,2. 324,3. 331,2.334, 
2; cnrtïan, sm. courtisan 198,2.. 

enrund, v. -rând; curară, v. cu- 
nuna. 

CÛrvft, sf. (ve) pntaine, impudique 
46. 122.. 242,3. 285,2. 291,2.3; -và- 
rïu, sm. (ri) putassier, impudique 33. 
40,2. 46. 242,3. 289,3; 0.39,3. 159,3; 
-TCSC, va. 3. se prostituer b. 22,2; -vie, 
sf. (iï) impudicité, prostitution 11*, 3. 
12* 3. 2. 29,3. 47,2. 50. 275,2. 289,3. 
291,3. 315,2; b. 39,3. 144,3. 261,2; 
curuvie 45,3; corvie 54,3. 

CUSCrie, sf. (il) alliance par mariage 
b, 10; cuscru, sm. (rï) beau-père, beau- 
frère b. 98,2; mr, b. 273,3. 

CUSt, vn. 1. exister b, 227,3; cost, 
va. maintenir en vie 269,2. 

CUStorft, aj. teint (?) b. 311,3. 

cusûr, sm. défaut b. 372,3. 

CUSÛt^ aj. cousu, brodé b, 226,2. 312, 

2. 315,3. 

eus, iêtr, V. cuj. 

cutare, pr. indf. tel 122,3. 297,3. 
298.. 307; b. 138,3. 250,1.3.. 326.. 
364; -r», b. 172,2.. 

cutàt, aj. avec des rainures b, 331,3. 

cutéz (al), va. 1. oser 11*, 3. 5. 6. 
64,2.. 73. 293,3; b. 70,3. 167,3. 224, 
2; cute4 4*, 3. 46,2. 49,3. 241,3. 246, 

3. 264,2; cutc^re, sf. audace 242,3. 

cutie, sf. boîte b. 117,3. 

cutremur (ai) vr. 1. trembler, fré- 
mir 49,2. 68. 288,3. 293,2. 296. 303; 



6. 5. 40,2. 242,2; -wior 176,2; culrini' 
bur, va. mr. faire trembler b. 282; — , 
s. (I) frémissement 2*. 215,2. 243. 259, 

2. 283. 288,3. 366,2; 6. 64,3. 215,2; 
— , tremblement de terre 4,2. 67,3; b. 
164,3.. 165.. 217,2.3.. 

cutrier, va. 1. parcourir 263,2. 
cutrimbur, v. cutremur. 
cutûrbur, va. 1. mr. troubler b. 265 . . 
cuţit, sn. (e) couteau 352,2; b. 98, 

3. 117,2. 332..; iêtr, 285,2; ^n -e U 
hiara, déchirer à coups de couteau b. 
116,3. 

cuyftnt, sn. (vfnte) mot, parole; ser- 
mon, discours 3*, 3. 9*, 3. 11*, 3. 1,2. 
8. 12. 20 . . 23,2. 24,3. 32. 36,2. 40,2 . . 
42,3. 44. 47. 51,2.. 69. 79,2. 80,2. 
96,3. 98,2. 104,3. 109. 122. 126,2.3. 
128. 137,2. 153,2. 186.. 211,2.3. 283, 
3.. 291. 312.. 324,3; *. 4 . . 6,2. 7, 

2. 20,2.. 32,2. 143,2. 160.. 204,3; 
— , chapitre b, 216; — , réponse b. 313, 
3; eu — , sous prétexte b, 124,2; din 
— în —, mot-à-mot 360,2. 362,3; —, 
(vinti), b. 123; —, (viînte) 82,2; —, 
(vente) 40, 1.3. 50 . . 51,3. 54. 198. 227. 
350,3. 366,3. 368,2; —, (vante) 37. 84, 

3. 312,3; cuvfmt 208,3.. 216.. 239,3; 
cuvintele tocmitorï, compositeurs 111,2; 
-are, sf. oraison, parler 250; b. 162, 
2.. 236,2; inai/nte —, préface b. 39; 
fără —, muet, interdit 6. 150,2; -atér, 
s. aj. parlant 88. 260,2; b, 21,3.. 28. 
153, 2. 164; -éz, va. 1. parler 201,3; 
b. 168, a. 292. 326,3; bine 'e4, bénir 
211,». 303. 364,3. 367,3.. (v. bine). 

CUTiinèds, aj. digne, légitime, con- 
venable b, 78,3. 155,2. 253,3; —, dû 
335,3; cuviinţă, sf. nécessité 31,2.3; 
— , convenance, bienséance b, 90,3. 110, 
2; hună —, id. 313,2; b, 86,3. 147; eu 
— , comme il faut 76,3. prate — , in- 
convenant b. 91,3. 

CUTÎn, vr. 3. convenir, appartenir, 
seoir 30. 125. 164,3. 218. 241. 276. 
284,3. 343,2. 347,3; b. 6,2. 9. 23. 28, 
3. 80. 101,3. 184,2. 263,3. 366. 

cuyids, aj. décent, beau; pieux, vé- 
nérable 129,3. 132,2. 157. 279,2. 284, 
3. 297,2.3. 319.. 363,3; b. 2,3. 130, 
3. 203. 303; —, propre 346,2; —, tem- 
péré b, 3,2. 

c6zmft, sf. chaperon, bonnet b. 369, 
3; cujmă, b, 206,2. 

CycIu, sm. cercle b, 92,3. 



da — dăruesc. 



417 



D (A). 



da, V. dar. 

dă, V. de. 

DaMJea, sm. Np. 173,2. 251,2; b, 
32,2. 

daca, cj. si, en cas que, donc 73. 
120,2; h. 115,2. 251; —, aussitôt que 
h, 171,3.. 231,2; deçà 3*,3. 4*,3. 1. 
3. 6. 166,3. 171,3. 224,3. 364; 6. 73,3; 
dêca 18,2. 24,2.3. 27,2. 29. 40,3. 48, 
2. 89,3. 100,2. 113; h, 36,3. 99,2. 100, 
2. 108. 204,2. 207,3. 241,2. 

Dàchia, sf. NI. h, 183,2; -chi, sm. 
pi. Daces b. 205. 

d&ë, y. deci. 

dadă, sf. mr, mère b. 273,3.. 

Dafce, sf. Np. b. 281,3. 

dàfin, sm. laurier b, 66,3. 91,3. 197, 
2; —, fenouil b. 198. 

Dafni, sf. Np. Daphne 320,3. 

dfthànie, sf. toată — , tout ce qui 
respire 14,2 (v. dih-). 

DăYan, sm. Np. 74. 

dăins, y. dans; dăîntăîu, y. dintàln. 

dăjdie, sf. (iï) impôt 177,3; b. 206, 
2. 220,3. 221. 

dàjnic, aj. s. tributaire 36,2. 

dalb, aj. blanc b. 295,3. 324,3. 330, 

2. 331,3. 332.. 338,2.3.. 

dalgr, sn. (urï) mr. -urile lumiï, les 
orages de la yie 268,2. 

dftmă, sf. mr. détriment b. 264,3. 

Damaschfn, sm. Np. 129,3. 152. 
244,3. 345,3; b. 38,2. 127,2. 252; -CU, 
sm. NI. 2*3. 3*. 

DftmboTiţa, sf. NI. 189,2. 

dăn, y. din. 

Dan, sm. Np. 36,2; b. 71; -m, id. 45. 

Danâi, sm. pi. Np. b, 89,2. 

dănăoară, ay. nice — , jamais 114, 

3. 122,3. 137,2. 259..; nie — 297,3; 
b. 11,3; nice dinior, id. 141; neè di- 
niorû 1,3; dinioarâ 3; o — , une fois, 
diniorà 41. 80,3. • 

Dancïu, sm. Np. 87; -c- 136. 207,3. 

dăncolo, y. din-. 

danie, sf. leg 207,2. 

Danifl, sm. Np. 157,2. 271,3..; b. 
23,2; —, le liyre b, 31,3. 

dans pron. dém. il ; lui-même 66 . . 
68. 105,2. 108. 116,2. 117,2. 120,1.2. 
147,2. 198.. 231, 2.. 3.. 267.. 286,1. 
317 . . 361,3; b. 132,3; dătna 48,2; d%n8 
215; dena 287,2..; dyna 238.. 239, 
GAST£R, Chroslomatie româuft. II. 



2 . .; dVins 7*. 83,1.3. 86; dins 88,2. 95, 
3. 96. 110. 112,2. 115,3. 158,3. 161,3. 

176.2. 187. 188 . . 255,2; difă, f. mr, b. 
281,2. 

dănţ, sn. (uri) danse 300,3. 330,2; 
b, 121,2. 331,3; dănţuesc, ya. 3. danser 
b. 324,1.. 2.. 331,3; dănţufre, sf. 
danse 106,3. 

dăpă, y. depe, dupa. 

dăpăr, yr. 1. — , se prendre aux 
cheyeux b. 212,2. 

dăparte, dăplin, dâpe, dâpre, dâpun, 
d&spre, y. de-. 

dar, sn. (urï) don, cadeau 46. 48. 

51.2. 57. 67,3. 78,3. 84,2. 99,3. 105,2 . . 
108. 115,1.2. 132,3. 156,3. 170,2.299, 
3. 326,2. 340. 344,3; 6. 18,3. 64,3. 96. 
108,2.3. 203,3. 207. 241. 367; —, grâce 
309,2; 6. 90,2; —, (ure) 1,3. 35,2. 94, 
2. 100. 367,2 . .; cZc — , donné, cadeau b, 
375,3; %n —, gratuitement 194,2. 355; 
b. 147,2. 159,3; darrû, don 83,3. 84. 86. 

dar, cj. mais; alors, or, donc, cepen- 
dant 61,2. 69,3; i. 2,3. 83,2. 94,2. 
119. 154,3. 325,2. 364; darrû ^'6-, da, 
id. b. 225. 226,2. 228. 258,3. 259,3. 329, 

3 . . 367,3; —, oui b, 136,2 ; da cum nu, 
sans doute b. 352,2; darâ, cj. id. 24. . 
27. 40,2. 41. 47. 95,2. 267,2.. 277,2; 
b, 13; dară 108. 138,3. 169,3. 255,3. 

267.3. 310,2. 323,2. 353; b, 21,3. 52, 
2. 100,3. 152. 170. 200,2. 241,2. 

dare, sf. (dàrl) Faction de donner 
366,3; —, don, présent 62,3. 80,2. 97. 
174; b, 207,2; —, impôt b. 34,3. 108. 
220. 221. 222,2; dan, i. 220,3. 221,3; 
— de plàtâf récompense 263,2. 

dărăbăn, sm. (I) garde, gendarme 
73,2; —, (ntï) b. 206,3. 

dărăm, ya. démolir b, 371,2; — , yr. 
1. se dilacérer 359 . . 

Darle, sm. Np. 173,2; b. 166,2. 

dărldg, sm. rêne b. 294,3.. 296,2. 

Dărmăneşti, sm. NI. 151. 

dărmdn, sm. grand crible b. 376,3; 
-ésc, (iï) ya. 3. cribler 163. 

darnic, aj. libéral b, 366,3. 

dămfre, sf. générosité 56,2. 

dăruesc (il), ya. 3. donner, faire ca- 
deau 33,2. 37,2. 38. 51,3. 68. 61,3. 
77. 79. 81. 86,2. 136,2. 177,2. 207. 
234,2. 239,3. 318,2. 337,2; b, 64,3. 65. 

67.3. 72,2. 232; du-, b. 96; -ufre, sf. 
don 6*; — , Faction de donner 132,3; 
b, 187,3; -uit, s. aj. donné 240,3; b, 

27 



418 



Dârvicïu — dau. 



219,3. 220,3; -uit<$r, sm. (ï) libéral 
96,3.. 

DftrYicYu, sm. Np. b. 296 . . 297. 

d&sàgï, y. desag. 

dăscalţ sm. (l) professeur, maître, 
docteur 37,2. 60,2. 76,3. 77,3. 78,1.2. 
119. 133,3. 142,2. 166. 167. 236,3. 261. 
280,2.. 288. 312. 363,3; 6. 3,3. 8,3. 
60. 156. 166,3. 178,2; dascăl (ï) 216, 
2; b. 252,2. 

dăseftlfe, sf. (il) enseignement 37,2. 
110,2; b. 31,3. 82; —, doctrine 6. 29. 

dăseoper, dăscreţire, dăspre, dâstul, 
dâşchid, v. de-. 

dasûm, s. aj. mr. cher b, 264,2. 

dată, sf. (te) fois 117,2. 196,3; — 
(dâtï), 6. 356; altă —, autrefois 297,3; 
de altă — , id. *. 25, 2 ; infaea — , de prime 
abord b, 162,2; în toate — , toutes les 
fois 323,2; o — , une fois, jadis 61,3. 
142,2. 288,2. 838,2; b. 110,3.. 151,3. 
199,2. 243; — , ensemble, en même 
temps b. 25,2. 354,3; de o — , ensem- 
ble, tout à la fois 239,3; b. 11. 80. 92. 
163. 191. 236; —, soudain b. 25,3. 49. 
130. 323,2; d'o —, id. ô. 365,3; di o 
—, 190,2; tot de o — , ensemble, à la 
fois b, 365; de o cam — , pour le mo- 
ment 236,3; nkï o —, jamais 167. 275; 
b, 3,2. 37,3. 46,3. 56. 64,3; vre o —, 
quelquefois b. 191,2. 

datfttdrïu, sm. (ri) donateur 326,2. 
337,2. 348,2; b. 111,2. 184; — de vîaţă, 
vivifiant 242,2. 299,3. 

datină, sf. (ne) usage b, 344. 

datdrïu, aj. redevable, obligé ; a fi 
—, devoir 21. 75,2. 77,2. 85,3. 88,2.. 
95,2.3. 195,1.. 2.. 274,3. 317,2. 338; 
b. 9,2. 47. 63. 100,3. 210,2. 220,2; dê- 
toriu, b. 201,3; ditorïu, b, 359; datoa- 
re, pi. devoirs 30,2; în — , à crédit ô. 
374; datorfe, sf. (îl) devoir 279,3. 315, 
2. 344,2.3 . .; b. 9,3. 28. 47,3. 86,2. 91. 
125,2. 246,2; -, dette 6. 81,3. 210,2; 
— omenească, mort 197,2; în — , à cré- 
dit 205; b. 121,2; pe —, id. b. 105; 
detorie, faute 39 ; — , devoir b, 156 ; dê- 
torie, id. 74; 5. 213,3; datdrnic, sm. (I) 
débiteur 95,2. 96. 195; b. 11,2. 104; 
— , qui offense 39 ; b. 36, 3 ; — , aj. obli- 
gé b. 201,3. 

dăt, sm., -ul vieţii, donation de la 
vie 242,2; -id sufletiduï, agonie b. 70. 
74,3; 'ul de harii, remercîment 28. 42 . . 



dftţesc, aj. Umba -ţascâ, langue dace 
b. 3,3. 

dau (dedlu, dedel, dat) va. 1. donner 
2*. 5*3. 9*2. 12*3. 16*.. 3.. 4. 6. 
7.. 9.. 11,2. 16. 16,1.3.. -18,2.3. 19, 
3. 20,3. 21. 23,2. 26,1.3. 27,1.3. 28. 
29. 31,2. 33,2 . . 35. 38. 39. 43 . . 61,2. 
64,3. 55,3. 69,2. 61,2. 66,2. 71,2. 75, 
3. 79,2. 82,2. 90. 96,3. 102,2. 107,3. 
108. 116. 117,2. 119,2. 120,2. 123,2. 
182. 191. 207,3. 212. 218,2. 231,3. 264, 
2. 281,2. 285. 302. 313,2.. 315,2. 346, 

2. 347,2; b, 16,3. 18,3. 22,2. 28. 33, 

3. 63,3. 68.. 71. 72,3. 84. 122. 138. 
190,2. 232. 262. 356,2.3.. 357,3. 360, 
3. 363; mr. b. 264,2. 266,2. 273,1.3; 
istr. 283,1.3. 284,3; — afară, publier 
40,1.2; —, chasser b, 193,2; — bun în- 
tălnit, saluer b, 214; — cuvântul, parler 
b. 311; — dos, s'esquiver 236; — dra- 
cului, donner à tous les diables 113,2; 

— foc, mettre le feu b. 132,3; — fuga, 
fuir ô. 356,2; — haru, remercier 27,2 . . 
42 ; — mvâţătură, ordonner 120 ; — min- 
te, diriger l'attention 23 ; — nâvălă, faire 
un assaut 361,3; b. 18,2; — pârjol, id. 
b. 263; —razbàïu, livrer bataille 72,2. 
358; b. 18,2.3; — să es, vouloir sortir 
b, 356,2; — samă, rendre compte, 88, 
2. 174; — sufletul, rendre l'âme 65. 321; 
b. 52,2; — çtire, avertir 43,2. 151. 217, 
3; ô. 7,3. 245,2. 363,3; — voe, per- 
mettre 253, 3. 254 ; — eu măciucă, frap- 
per b. 367,3; — eu tunurï, bombarder 
333,2. 336,3 . .; ô. 18, 2; — de, aboutir, 
rencontrer b. 138. 208. 326,3. 329,1.2..; 

— după, marier 61,3; — di veste, id. 
b. 140; — în apa, se décharger dans 
72,2; —înninte, publier 219,2.3 . .; — 
îndărăt, reculer 291,2; — în nevoi, tom- 
ber dans le malheur 6. 181,2; — la, 
aboutir 6. 133; —la lumină, publier b, 
161. 353,3; — pen sîtâ, cribler b. 44, 
2; — peste, surprendre, trouver 360,2; 
b. 242,2; — pe unde va, prendre un 
chemin b. 325, 3 ; — , vn. — în de seară, 
décliner b. 311,2; — porumbu, lever, 
pousser b. 320^2; mr. — graïul, pro- 
mettre ô. 271 . .; — , vr. se livrer 88, 
2. 110,3; b. 38.. 245,2; —, fléchir ô. 
345,3; — jos, descendre b. 351,2; — 
de o parte, se mettre à l'écart b. 357, 
2; — în Uturï, éviter b. 304,3; — în 
voroavă, s'entretenir 253, 2 ; îmï dă, suf- 
fire b. 24,2. 



d&alez — denpreuna. 



419 



dftulez, va. 1. harasser b. 356,2. 

DaTid, sm.Np. 26,2. 27,2. 77,2. 105, 
3.. 146,3. 152,2. 164. 165. 202,3. 
210—12. 246,3. 272,3. 275,3. 364,2; 
b. 61,3. 65. 159,3. 217,3. 

dazlapésc, v. dezlipesc. 

dăznftdajduesc, y. dez-. 

de, prép. de 1. 6. 46,2. 47. 48.. 
62,2; etc. — , par 177,3; — , pour b. 
182; etc. dâ, id. 95,2. 167. 160,2 . . 161. 
163. 172,2.3.. 173..; b. 126.. 161, 

2. 166,2.3. 167.. 250. 266—258; de 
1; —, que 9*3. 1. 8. 9. 21,2. 24,3. 
27. 68.. 222,3. 223.. 328,2; 6. 209. 
308,3. 366; —, si 9* 2. 11* . .,2. 19,3. 
29,3. 30,2.. 48,2. 52,2.. 129. 167,2. 
188,2. 267,2. 291. 348,3. 361,2; b. 7,2. 
61. 105,3. 132. 158,2. 225. 300. 337,3. 
376,3; dă, id. 161; b, 126,2. 127. 160, 
3.. 164,3. 165,1.3.. 255,2. 260; ^r^c, 
banat. b. 262,1-3..; di, de, si 2 . . 49, 

3. 66,2. 78,2. 87. 103,3; b, 46,2. 56,2. 
57. 60,3. 62,2. 93,3. 95.. 113. 133,3. 
134.. 144.. 172. 287,3. 358—69..; 
mr, b, 263. 264 . . 280. 

deadeyftr, av. amen, en vérité 7*, 3. 
16. 29. —, s. vérité, fidélité 10*,2. 13, 
3. 14,2; dêdevêre, pi. vrai 12,3. 

Deaj, sm. NI. 177. 

deàl, sn. (urï) colline b. 225. 304,3; 
dêl 62,2. 87,2. 176; b. 51. 146,3. 191, 

2. 218,2. 219; —, (ure) 178,2..; — , 
Ni. 109,3; b, 316,2. 

deală, sf. œuvre; delà 204,2. 

dêanie, sf. Actes des Apôtres 88,3. 
163,2. 276,2. 

de anda, av. mr. depuis quand 6. 
278,3. 

de ântânïu, nnm. m?*, premier b. 267 
(v. dintaïu). 

dêca, V. dacâ. 

dêdins, V. adins 168,3. 

Beeapolit, sm. Np. 158,2. 

de cara, cj. mr. aussitôt que 6. 270. 
272,2. 

decasatăş, sm. centenier 100,3. . 

BeehemTrie, s. b. 3,3. 27,1.2. 52, 

3. 102,2. 

decï, cj. donc, par conséquent, alors, 
puis, après 58,2. 166,3; b. 176. 196,2. 
239,3; deci5. 50,3. 99,2; b. 78,3; dece 
64,3. 77. 95,2. 111. 121,2. 123. 183,2. 
184; deciï 139. 167; —, après b. 43, 
2.3..; dàc S12,S] dêce 2* 2; ciêc» 2*,3. 



3*, 1.2. 46,2. 60; dêc 50,2; dêciï, puis 
114,2; —, depuis 343. 353; dêda 163, 
1.2. 164; dêciea U*.. 15*2.. 58,2. 
90. 222,3; deciea 89,3. 320,3; dice, b. 
139,2; dici, b. 43,2. 

decinde, av. passant de Tautre côté 
176,3. 

Dedal, sm. Np. b. 164. 

de doa lêgre = de a doa — , Deu- 
teronomium 14,3. 

defaïm, va. 1. mépriser; diffamer 
170,2. 300,2. 338,2; 6.92,2. 186. 246, 
2 . .3. 250. 253. 283; -ez, b. 20,2; -are, 
sf. (ârl) diffamation, action de dénigrer 
b. 47,1.3. 124,2. 248,2. 251; -ât, aj. 
flétri b. 358; -ătdr, aj. calomniateur b, 
92. 249,3.. 

deferit, v. di-. 

definiţie, sf. (il) définition b. 261. 

dégret, sn. (e) doigt 93,2. 135,2. 136; 
dêget 11,2. 31. 271,3. 351,3; b. 44,3. 
68,3. 130,3. 145,3.. 204,3; dêgUe 87, 
2; —, orteil 6. 4; — C^é^te), b. 375; 
degeţel, su. dim. petit doigt b. 353. 

deîn, deîncoace, deîncolo, deîntâlu, 
deîntru, v. din-. 

delneătii, av. en tant que 126,3. 

deistTuése, va. 3. faire (agere) 244, 3. 

dejghinăre, v. desbinare. 

delà, prép. de 1. 18,3. 39,3.. 43; 
passim. dâla, b. 164,3. 

dêla, V. dealà. 

Deleàn, sm. Np. b. 245. 

deletnicése, vr. 3. se désaccoutumer 
169,2. 

delûng (aï), vr. 1. s'éloigner 15,2. 
88,3; deluîng 3*, 3. 85. 86,2. 112; -ăt, 
aj. éloigné 337,3; — , explicite ô. 71; 
delu%ng(U, aj. long 83,2. 

delurds, aj. couvert de collines 178; 
delusél, sm. dim. monticule b. 32,3.. 

Dema, sm. Np. 73,3. 

demăneaţă, demeneaţă, demeînreţe, 
V. dimineaţă. 

demnăre, sf. encouragement 109,3; 
denmfttură, sf. id. 125 (v. înd-). 

demprejar, prép. autour 60,3. 

de mult, av. depuis longtemps, autre- 
fois; de —, id. 69,3. 213. 337. 355; 
b. 40. 50,3. 52,2; di —, b. 51,2. 

dende, av. Utr. d*où b. 283,3 (de 
unde). 

dendra, sm. rosmarin b. 97,3. 98,2. 
denpreana, v. din-. 

27* 



420 



deosàbire — desfeëorésc. 



deosăMre, sf. différence; séparation 
323,1.2; deosabï, av. séparément 305, 
2; deoseM, b, 50. 2t4,2; deosăMt, aj. 
différent; séparé, spécial b. 83,2; deo- 
sebU 363; 6. 124,2. 244. 

departament, sn. (un) département 
b, 125. 

depărtare, sf. distance 323,1.2; b. 
328,2; -tàt, aj. éloigné 323,2; b, 53,3. 
243. 

departe, av. loin 3*, 2. 16* 3. 3. 12, 
3. 30,3. 130. 306.323,2. 364,3; b. 22, 
2. 129. 189,2. 211; cZe — , de loin 313; 
dă —, b, 260,2; nu —, ci près b. 170. 
191,2; diparte, mr. b, 263,2. 280,3; -ti, b, 
360; depărtez, vr. s'éloigner, s'écarter 
73,2. 98. 126. 235,2. 261. 297. 345,3. 
366,2; b. 121,2. 129,2. 185,2. 214,2. 
236; di-, mr, b. 280,3; —, distancer b, 
217; 'té4, id. 115,3. 228,3; dă-, b, 15,3. 

deplin, av. en plein, complètement, 
entièrement; parfait 38,3. 40,2. 58. 77, 

2. 91,3. 104,3. 112,1.3. 123,2. 139. 142. 
160,3. 199,3. 277,3; b. 2,.2. 70,3. 98, 

3. 199,2. 219,2; deplân, b. 219,3; dà- 
plîn, b, 127. 

dépre, av. après 126. 290,2; dâpre 
157. 158,3. 161,2. 222,2; dâpà, b. 259. 
261,1.3.. (v. dupa, dupre). 

depreûnft, av. ensemble, à la fois 

2. 12,3. 14. 16,3. 37. 86. 101,2. 109. 
112,3. 152. 185,2. 220. 239,3. 248,3. 
268. 273. 366,3; mr. b. 276,2; depri- 
ûna 43,3; depreură 7*, 2 (v. dinpreunà). 

deprind (nsel), vr. 2. s'accoutumer, 
s'habituer 88,3. 113,2. 276,3. 278,2.3. 
295,3. 364; b. 162,3. 247,2. 253,3; dâ- 
pi'ind 288; -ere, sf. exercice b. 252; de- 
prindire, coutume b. 48, 3 ; deprins, aj. 
habitué 78,3; ô. 103,2. 

depun, va. 2. dâ-, s'éventrer b. 259,3. 

dereg, derogatorie, derept, dereptate, 
V. dre-. 

derepţie, gf. équité 14. 

derés, sn. (rêse) office, diplôme 74, 

3. 151,2. 

derviş, sm. mr, derviche b, 281,2. 

des, deâsâ, aj. épais, dense, serré; 

nombreux 178,2. 357; b. 27. 169. 311. 

312.2. 315; dïasa, b. 118,3; —, av. 
souvent 7*,2. 293,2. 314,2; b, 73.. 

desăg, sm. (I) besace b, 303,2.3. dâ- 

258. 3. 

desătinft, sf. (ni) dîme b. 24, 3. 25, 1. 2. 
220,2.3. 221,1.3. 222; deaetină, b 34,3. 



desăvârşire, sf. perfection b. 108; 
eu — , av. parfaitement b, 222,2; -it, 
aj. av. parfait, complet 157,1.3. 165. 
329. 354,3; b. 5,3. 13. 14,3. 80. 107,2. 
153,2. 156,2. 188,3. 191; desăvră^it bl, 
58. 77,2. 78,1.2. 147; deaăvr^it 100; 
desesfărfUu 56; deafrăşitu 9*, 3. 

desMnăre, sf. (ari) désaccord, sépa- 
ration; d^ghinăre 328; b, 153,2.3. 154. 

desbrac, v. dezb-. 

descălee, va. l. occuper un pays, 
coloniser 68,2. 69. 189,3. 190. 197,2. 
235. 250. 274,2; —, descendre de cheval 
67. 222,2. 334; b. 167,2; descâlic, b. 
316; deseăleeăre, sf. fondation, colo- 
nisation 146. 235,2; b. 1,2.. 3..; des- 
Căleeătul, sm. id. 196,2.3; b. 76; des- 

eăleeătdare, sf. id. b. 1,2. 

deseănt, va. l. désenchanter, guérir 
b. 139. 287,2. 307. 323,3. 340; -ec, sn. 
(ce) formule de désensorcellement b, 
338,2; dis-, b, 138; deacâmtic, id. b, 
339—343..; -ătdr, s. aj. désenchanteur 
b. 307,2. 340. 

deseăreăt, aj. déchargé b. 370,2. 

desehid, descllid, v. deschid. 

descdper, va. 3. découvrir; révéler; 
dévoiler 51,3. 249. 255,2. 256. 266. 
297; b, 37,2. 150,3. 199,2. 235.. 357, 
2 ; daacoper, b, 256 ; discoper, b. 55 ; des- 
copăr 244; descoperire, sf. révélation 
b. 203,2; discoperire, b. 55. 

deseosût, aj. décousu b. 11,3. 

desereţire, sf. dă-, défrissement b. 
261. 

descriu, va. 2. décrire b. 251. 

desculţ, aj. nu-pieds 253; b. 203,2. 

descumpărătdrîu, sm. sauveur, ré- 
dempteur 137 . . 

descurc, va. 1. démêler b. 90,3; — , 
éclaircir 6. 119,2. 

des demineăţă, av. à la pointe du 
jour b. 18,3. 

desetină, v. desa-; desesfărfit, v. 
desăvârşit. 

desfac, va. 2. entr'ouvrir b. 129,3; 
desvac, défaire 8,2; disfac, b, 94,2; mr. 
b. 280,3; —, désenchanter b. 137,1.3 . . 

desfătare, sf. (ârl) plaisir, délice, 
convoitise 106,3. 275. 298,2. 324,2..; 
b. 13,3. 47,2.. 49. 147. 192,3. 225,2; 
-àt, aj. divertissant 57,3; -ez, vr. 1. se 
réjouir, divertir b. 72,3. 97. 173,3.. 

desfeèorésc, v. 3. stériliser. 



desfr&nÀre — dêtorie. 



421 



desfrănăre, sf. (ări) débauche b, 47. 
247 ; -ât, aj. libertin h, 249. 323, 3 ; —, 
effréné 202,2; dU-, h, 359,1.2. 

desfrăşit, v. desăvârşit. 

desgrrdp, V. dez-. 

desgrûst, vr. 1. se dégoûter b, 313,3. 

desider, va. iatr. désirer b. 285 . . 

desime, sf. touffe 299,2; dêai-, épais- 
seur 201,2.. 202. 

desfş, sm. broussaille 299,2; desûs, 
id. 297,2. 

deslobozése, va. 3. délivrer 58,2. 

desluşfre, sf. explication b. 252,2. 
253,2; -it, av. clair 169,3. 

desmeteeése, v. dezmeticesc. 

desne, s. istr, droite b, 283,2. 

desndd, va. 1. dénouer b. 370,2; 
-ăt, aj. dénoué b. 371,2. 

despart (ărţil), va. 3. séparer, re- 
trancher, différer, divorcer, distancer 9*, 

2. 16*2. 19,2. 34,1.2.. 72,2. 90,2. 
106,2. 132. 163,2. 185,1.2.261,3.265, 
1.2. 291. 323. 328,2; b, 49,2. 83,2. 89. 
147,2. 149,2. 212,2. 217. 354,3; ^625- 
part 84,3; deapartéac, id. b. 84,1.2; 

disp-, b. 97. 196,2; despărţanie, sf. 
(il) séparation 218; despărţire, sf. id. 

260.2. 323; b. 49. 180,3. 212,2; dis- 
părţire, b, 179,3; despărţit, aj. séparé, 
divisé, coupé b. 84. 188,3. 212,2. 

despeeetluésc, va. 3. desceller b. 
254,3. 

despie, va. 1. fendre 362,2; 6. 152, 

3. 291,2. 306,3. 363,3; -ăt, aj. fendu 
b. 343. 

despletit, aj. denatté b. 89. 91,3. 
despdïu, va. 1. dépouiller; dénuder 

291.3. 352,3; b, 289,2.3; —, ôter la 
peau b. 309,2; despoeàt, aj. nu 352. 

déspre, prép. vers, de côté, touchant 
à, pour 65,3. 71,2. 105,3. 125,2. 152, 

2. 177,2 . . 260,3 . . 335,2. 358,3; b. 24, 
2.. 3.. 50. 83. 108,3. 123,3. 156,3. 

202.2. 226,2; -rê 142; dăspre, b, 126, 

3. 127. 164,3; dispre, b. 137,2. 143,2. 
despuitdr, sm. maître, dominateur 

49,2. 181. 185,2. 257,2. 300,3. 366, 
3 ; despuitoàre, sf. (§ea7:o{va) maîtresse, 
S. Vierge 183,2. 241. 298. 300,3; des- 
pus, sm. province 5*, 3. 

despuïu, va. maîtriser 10*. 

destdïnle, aj. capable, digne, habile, 
apte 13*,3. 52. 150,2. 153. 237,3. 271. 

284.3. 285; b. 202,2; doatoïnic à*,3. 2. 
56. 194,3'..; -ésc, va. 3. rendre digne 



298,1.2; -ie, sf. dignité 110,2. 124,3. 
125. 153; dostoinicie 15; —, habileté 
b. 252,1.2. 

destrămat, aj. revêche 281,2; 5. 5. 

destûl, aj. av. suffisant, assez, suffi- 
samment 31,3. 280; b. 85,2. 128,3. 170, 
3. 249. 252,2. 364,3; dm —, id. 225, 
3; Ă. 4,3. 133; dm dâstul 168; 6. 31, 
3; în — ,6. 249,2; foc — , satisfaire 
.302,2; -éz, va. 1. id. 281,3. 

destupat, aj. débouché 206,2. 

de sapra, av. dessus 35,2. 71,3. 358, 
2; b, 40; de desupt, dessous 265; 6. 
42,3. 43,3. 144,3. 

desûs, V. desiş; desvac, v. desfac. 

deşălăre, sf. éreintement 282,3. 

deschid (iseï), va. 2. ouvrir 6,2. 17, 
2. 28. 29. 30,3. 64,2. 83,3. 105,3. 147, 
2. 148. 155. 167,2. 169. 182,3. 232,2. 
252. 256. 267,3. 276,2. 312,3. 319,2. 
361,3; b. 37. 47,3. 60,2. 98,2. 178,2. 
230,3; dă^chid 222,2; deschid 6; b. 85. 
141,3. 158,3. 159,2. 210,2. 351,2; —, 
commencer b. 103,3; de^chiz 6; difclïid, 
mr. b. 264,3; desclïid, b. 274; deschi- 
dere, sf. ouverture 29,2; — , éclaircis- 
sement b, 151; deschis, aj. av. ouvert, 
clair 11. 73,2. 77. 143. .; b. 12,2; des- 
chis, id. b. 24,3. 75,2. 169,2; b. 274. 

deşert, aj. s. vain, futil, frivole, pas- 
sager 15*. 2. 11.23,2.44. 64. 69. 102.' 
113,2. 132. 141,3. 156,2. 167,2.210,3. 
212,2. 282,3. 298,2. 315,2. 324,2; b. 
47,3. 100,2. 145,3; defàrt 1*',3. 80,3. 
168,2. 184—85.. 206; diçert 112; —, 
vr. cesser 15*, 2..; în — , av. en vain, 
vide 10. 25,2. 33,3; b. 354; —, pas- 
sager 186; în départ 152,3. 293,2; hUru 
—, id. 180,2; -acïûne, sf. (ï) vanité 80, 

2. 89. 184,2.3. 185; b. 6. 16,2; -are, 
sf. id. 112,2. 324,2. 360; depărtare 202, 
2 . . ; di^ărtătSare, sf. vanité 6. 97 ; -éz, 
va. 1. détruire 315,2 . . 317,2; —, vider 
b. 315,2 (— , vr. s'écouler?). 

deşi, cj. quoique 302; 6. 361,3. 

deştept, va. 1. éveiller; ouvrir l'es- 
prit 36. 61,2. 80,2. 106. 114,2. 128,3. 
170. 187,2. 205,2. 255. 273,3; b. 6. 
41,2. 49. 162,3. 201,3. 239,2. 366; —, 
aj. av. éveillé, intelligent b, 126,2. 239, 
3; -àt, aj. continu 275,2. 

deşting, vn. 2. (nsel) descendre 10*, 

3. 14,3; deftiîng 4*, 3. 6*. 
dêtorie, V. dato-. 



422 



detun — dimpreună. 



dettui, va. 1. foudroyer 6. 180,3; 
— , tonner b. .3*29,2; -ăturăf sf. coup b. 
197,2. 

de una, tot-, Y. una. 

de unde, d*unde, lorsque, v. unde. 

deusébï, av. séparément 77,3. 133, 
3; — , exempt 186. 

. Deva, sf. NI. 37,3. 176. 
deTestiiTuie, aj. virginal 100. 
deyetiï, num. slav. le neuvième b. 16. 

DeTlet Gherei, sm. Np. b. 18,2. 

dezbrac, va. 1. déshabiller, ôter 29, 
3. 67,2. 85,3. 171. 225. 258; 6. 119; 
diz-, b. 117,2; dezbrăcat, aj. nu 18,2. 
3; 6. 171; diz-, b. 136. 

dezgrrdp, va. 1. déterrer 117,2; dis- 
grop, mr, b. 265,3. 

dezhàm, va. 1. dételer b. 73. 

dezleg, va. 1. délier, détacher; ab- 
soudre 4*. 7*, 2. 29,2. 52,2. 89,2. 99, 
2. 183,3.. 188,3. 253,2. 310,3.. 328, 
3; b, 44,2. 73. 186. 209,3. 210; -are, 
sf. déliement, solution, explication 52, 
2. 113; b, 203,3. 207,3. 

dezlipesc, va. 3. détacher, séparer 
167,3; dàzlwpesc, b. 43,3. 

dezmeticesc, v. 3. revenir à soi; 
dîzmir, b, 135,3; desmetecesc, b. 302. 

dezmeţesc, vr. 3. revenir à soi 256,2. 

dezmierd, vr. 1. se délecter, réjouir 
271,1.2.3.. 272; dezmei^d, b. 119,3; 
mr. disnïerd, cajoler b. 264,2; -àcïû- 
ne, sf. délectation, volupté 106,3. 271, 
1.2. 272'..; -are, sf. (arï) id. 324,2..; 
6.47,1.2. 128,3. 147; -àt, aj. agréable 
272,3. 

deznadSjduésc, vr. 3. désespérer 6. 
181,3; dàz-, b. 49,2. 162; -uft, aj. 
désespéré b. 182. 

dezpart, v. des-. 

dezrădăcinez, va. 1. déraciner 163; 
b, 82,3. 111; diz-, b. 196,2. 

di, V. de. 

Dia, sm. Np. Jupiter 84,2. 86,2.3; 
b, 89,2. 

diac, sm. écrivain 93,2; diea4:, b. 24, 
2 ; diïac, diacre 38 . . ; -on, sm. diacre 
33,2. 78. 90. 159.300..; b. 32. 366,2; 
diïaccm 47,2.. 244; b. 61,3.. 63,3. 
64 ; -onf me, sf. le corps de diacres 240, 
2; DiacdnoTié, sm. Np. 6. 234,2. 

diadfmă, sf. diadème b. 209. 

diaddh, sm. successeur au trône 257, 
1.2. 329. 



di alihia, aj. mr. oţel de — , le vrai 
b. 269. 

diamănd, sm. (nzl) diamant 177,2; 
diamant, b. 324,2. 335,2. 

diâTOl, sm. (ï) diable 11», 1.3. 2. 
47. 49,3. 83,3. 97,8. 116. 117. 186. 

289.2. 295,3. 314,3; b, 39,2. 56,3.. 

212.3, 361,3; diea-, b, 52. 53. 110; 
diîa-, b. 63. 104. 180; ghïavol, mnb, b. 
260,2; -ésc, aj. diabolique 228,3. 291, 
2; die-, b. 51,2. 52. 171,2.3. 

dicăra, m7\ donc b, 265,2. 

dicatu, mr. que b, 264,2. 

dice, dici, V. decl. 

Dichémyrie, sm. Décembre 87,2; b. 
128, V. Dech-. 

dichfs, sn. (uri) le nécessaire, ajuste- 
ment 291,2; b. 260. 

Diëo Samartin, s. NI. 6. 201,2. 

dicûm, cj. mr. comme b. 263,2. 264,2. 

didâilie, sf. (iï) prêche b. 30,3. 201, 
1.2.3.. 

Didimii, sm. Np. 163. 

differfre, sf. (n) différence b. 247,2. 

dihanie, sf. (iï) monstre b. 166, v. 
dăh-. 

dihnésc, vn. 3. ébrouer 6,3. 

diln, V. dîn, c2«7w, v. dans; dnntaïu, 
V. dintâlu; dûnte, v. dinte; diîntru, v. 
dintru, dim, v. din. 

Bima, sm. Np. 135,2. 

dimănd, va. 1. mr. ordonner b. 278. 
279. 

dimfc, va. 1. mK dilacérer b. 274, 
2. 278. 

dimineaţă, sf. (été) matin, matinée 
89,3.. 155,2. 265,1.2.. 331,3.. 338; 
6. 33,2. 127. 157. 174,2. 355,2..; di- 
minăţă, b. 176; dimenêtâ 280,3. 281..; 
mr. dimneaţă, b. 280,2; demânêtâ 8*, 3. 
13*,3. 10,3.. 24,2.34,1-3.. 35,2. 90; 
demăreţâ 3*, 3. 4* 3. 6*, 3; demăînreţă 
5*; demeneţă 230,1.2. 231. 232; demi- 
neţă 36,3. 254,3. 267,2. 366,3; demi- 
nîaţă, b. 119; deme^refă 9..; de — , 
de grand matin b. 41. 71,2. 136,2. 163; 
des de — , à la pointe du jour b. 350,2. 

Dimitra, sf. Np. Démeter b. 39,3. 

Dimitrăche, sm. Np. b. 153,3; -răş- 

CO, sm. id. b. 34,2; -rie, sm. Np. 
74,2. 251,2. 322,2. 359,2, v. Dumitru. 
dfmon, sm. (ï) démon 228, 3 . . ; — 
dêmê4à4if daemon meridianeus 229. 

dimpreună, v. dinp-. 



din — doar. 



423 






din, prep. de, diaprés; dès, par. 2. 
103 . .; b. 132 passim.; di 7*; de în 7*, 
3. 10*. 12*. 4,1.3. 10,2. 11,2. 12,3. 15, 

2. 17, 2. 18,1.2. 20,2 . . 25. 27,2.3 . . 30, 
2.. 3. 32,2. 37,3.40,3. 43,3. 53,2. 56. 
59,3. 73,3. 81. 90,3. 98. 100.. 127,3. 
130,2.. 143,3. 157,3. 238,3; b, 70,3; 
den 2*. 8,2. 46,2. 56,2. 68,3. 78,3; 91. 
93,1.2. 110,3. 118. 124.. 142,2.. 163, 

3. 192.. 282. 287,3. 309. 320,1-3.. 

329.2. 343,2.. 347. 363,3; b. 4. 20,3. 
39,1-3.70.85. 92. 110,2.. 179,2; ciwn 
3*. 42,2. 43. 44. 49,2. 50,2. 51,3. 89, 
3. 103,3.. 105,2.. 107,2. 109. 115,3. 

137.3. 153,2.. 364,3; dnnr 5*2; âin 
134,2; dân, b. 261,2; ghin, mnL b, 
262.. 

Dina, sf. Np. 35,3; b. 70. 

din ainte, prep. av. devant, avant; 
de — 53,2.. 80,3; b. 85 (v. înainte). 

dinăuntru, av. dedans b. 302; din- 
lăuntru 172,2 (v. înăuntru). 

Bincea, sf. Np. b, 280—282. 

dincoace, av. deçà b. 173,3. 343,2; 
dincoace 21,2. 

dincolo, av. au, de là &. 343,2; de- 
încolo 21,2; dân-, b. 250. 

dinior, v. dânâoara. 

dinpreunS, prép. ensemble, égale- 
ment 144,2. 169,2. 173. 205,3. 316. 
336; b. 43. 44,2. 144. 168,2. 186,2. 
223,2; den-, b. 39,2. 95. 154,2. 193. 
245,3. 272,3. 346; 6. 193; dim- 165. 
266; b. 297,3 (v. depreunà, înpreunà). 

dins, V. dans. 

dintaïn, num. premier, premièrement 
126,3. 342; Ă. 9,2. 22,2. 70. lOO. 151; 
dăîn- 40,3; déin- 33. 40. 110,2; de^n- 
tanïu 34. 37,3; dentaïu 56,3. 57.. 69, 
2.3. 110,2..; b. 77,2; dmtiîu 195; di- 
întaïu 48,2. 49. 

dinte, sm. (p) dent 10,2. 15,3. 17, 
3. 36. 54,3. 64,2. 166,3. 214. 282,3. 

302.2. 324,2; b. 118,3. 167,3. 199,3; 
wr. 265. 271,3. 273;. dente 9; diUnte 81, 
3; dinţişdr, sm. dim. b. 369,2. 

dintrégr, av. entièrement 360 (v. în- 
treg). 

dintre, prép. d*entre, de b, 210; 
dintru 1. 179,3. 317; 6. 70,2. 154,2. 

175.3. 231,3; dinûtru, b, 36,2; dintre 
4; déntru 29. 34.. 43. 110,2. 130,2. 
238,3; dentru 76,2. 77,3. 80. 84.. 85. 
88,3.98,3. 118,2.262,2.309,1.2.. 347, 
3; b, 41. 111,2. 178,3; dentn 184,2; 



diîntru 2* 3. 46,2. 48 . . 54,2; dit, ditu, 
mr. b. 268, 2.. 3. 269,3. 277. 278. 

didcllïu, sm. fascination b, 338, 2 . . 
349,2..; diochiez, va. 1. fasciner b, 
338,2. 341,3. 

Bidghines, sm. Np. b. 13. 

Didma, sm. Np. 75. 

Dionis, sm. Np. &. 39,3; -isiï 245, 
2.3; -w/c 296,2; -esie 332,3; -i/êie 257; 
mr, b. 266,2. 

Dioscnri, sm. Np. 350. 

dipărt, V. de-. 

dipirez, va. 1. mr. dilacérer b. 279,3. 

dipûn, vr. 2. mr. descendre b, 269,3 
(v. dispun). 

dira, sf. fantaisie b. 305,3. 

direg, v. dreg; dirept, v. drept; di- 
res, V. dree. 

discăţesc, va. 3. mr. dénouer, ron- 
ger b. 273. 

discos, sm. patène, disque 161,2. 
244, 1-3. 

discûrm, vr. 1. mr. se reposer b, 
277,3. 

disi, prép. mr, est-ce que b, 281,3 . . 

disnïérd, v. dezmierd. 

Dispot-Yodă, sm. Np. 142—144. 

dispun, V. 2. mr. descendre b, 272, 
3 (v. dipun). 

disputăţie, sf. disputation 146,2. 

distimélle, sf. mr, essuie-main b. 
275,3. 

distdrc, va. 2. détourner; discântec 
di diators, désenchantement pour dé- 
tourner la fascination b, 138. 

dişft, mr., T. dans; diçclïid, v. deschid. 

dit, mr. V. dintre. 

div, sn. (urï) chant merveilleux 179,2. 

diTàn, sn. (urï) cour de justice, con- 
seil 169,1.2. 333,2; b. 24,2. 75.. 76. 
97,3. 125.. 169,3. 318,3; —, procès 
198,2.. 199,2. 322,2. 323,3. 

diTCrstesc, v. 3. istr. se divertir b, 
283. 

dizmitieesc, v. dezme-. 

dizrftdăcinez, v. dez-. 

Dltigolopole, sf. NI. Câmpulung 94; 
-Isky, aj. de Câmpulung 94,3. 

doă, doaâ, doao, v. doi. 

doaSsprăzece, v. dois-. 

doar, av. peut-être que, par hasard, 
est-ce que, sans doute b, 103,3. 258,2. 
292,2; -â 10*. 48. 55,2. 63,3. 64. 77 . . 
123,2. 157. 187; -a 108,1.3. 139,3.. 
140. 167. 223,2. 255,2. 361,2; b, 18, 



424 



do&zëcl — Dor. 



3. 84,2. 95. 148,2. 158,8. 179. 201,3; 
dor, b, 230; dw-â 46,2. 

doftzécï, num. vingt b. 20. 360,3; 
doazecî 164. .; b. 111,2; doazàcï, b. 90; 
doazeCf b. 40,2. 145; doizăci, b, 66,1.2. 

ddba, sf. (be) timbale, tambour 203; 
6. 192. 

dobândă, sf. (nzl) gain, profit, re- 
venu 10,3. 60. 98,2. 219,3. 278,3. 354, 
3; 6. 4,3. 6. 11,2. 122,3. 123,3. 154. 
216-, dobtndă 210,3; —, butin, dépouilles 
36,3. 72,2. 73. 312,3; —, victoire b. 
294,2; —, richesse 212,3; —, Faction 
de gagner 106,3; dau în — , prêter à 
intérêt 95, 1 .2 . .; -ăş, sm. maître b. 180 
-ésC) va. 3. gagner, acquérir, obtenir 
46,3. 54,2.3. 69,2. 60. 70. 77,2. 86 
107. 147,2.. 150,2. 167. 191,3. 272 

275.2. 293,2. 309,3; b, 48. 51,2. 122 

131.3. 152. 181,2. 215. 255,1-3..; — 
vaincre 150; -itor, sm. (ï) usurier b 
12,2. 

dobitdc, sm. (oace) animal dome- 
stique 14*. 4. 34,3.36.49,3. 57,3. 67, 
2. 90,3. 116,3. 121,3. 155,2. 218,2.3. 
264. 316,3. 354; b. 3,3. 21,3. 51. 59, 
1-3. 143. 172,2. 217,3; -ésc, aj. animal 
b. 21,3 . .; -fe, sf. vie animale b, 150,2. 

Doboeai, sm. NI. 177. 
Bobre, sm. Np. 135,2. 

ddctor, V. doftor. 

document, sn. (uri) document b, 220. 

dodeitdr, sm. (l) vexatoire 10,2. 

ddftor, sm. (I) médecin, docteur b, 
113,3. 182. 306,3; dohtoru 340,3; doc- 
216,2; -ésc, aj. médical b, 45,2; — , 
va. 3. médicamenter b, 181,3; -ie, sf. 
(il) médicament, remède b. 30,3. 163, 

2. 246,2. 

ddgmă, sf. (me) dogme 328,3; b. 
22. 253,3; —, (mate) 163; -matisésc, 
va. 3. dogmatiser 344. 

dogdr, va. 1. brûler b. 237,2; -It, 
aj. beşică — ă, pustule pro venue par 
brûlure b. 341,3. 

Dohiărîe, sm. NI. b. 41. 

dohtor, V. dof-. 

ddï, num. m. deux 16. 21,2. 26,2. 69, 

3. pass.; doă, f. ô. 18. 35. 88,3; doaâ 
95,2. 109. 149,3. 323; b, 92,3. 180,2; 

. doao 9. 34,2. 36. 350,3; b. 31,2.. 45. 
64. 129,2. 217. 247,2; doaoa, b. 77..; 
d<A,, b, 62. 63. 64.. 119,2; doo 6. 37, 
3 . . 40. 62,2. 63 . . 151 . .; dooâ 120,3; 
b. 119; doau 62,2; două, b. 206,2; mr. 



doUi, m., douàle, f. b, 273,2. 275,2; 
dauà, f. 6. 281,3; daule, 6. 264,2; iatr, 
do, f. b. 286,2.3 . .; a doara (= a douA^ 
oară) l'autre fois 11*, 2; doisprezece, 
num. m. douze; -zaci, -zâce, h, 62,3.. 
66,2. 67; -zêce, b, 203,3; doiaprazêce 130, 
3. 311; doispra^èce 146,2; doaâapra4êce, 
f. 107,2; doao8pre4êce 36,3; doaospre- 
zâci, b, 98; doaosprazêcej b, 210; doe- 
spre^ece, doespredzce 227 . . 

ddïnft, sf. (ne) chanson élégiaque 
champêtre b. 304 . .; doinaş, sm. chan- 
teur des doYnes b. 287,3.. 

doïds, V. du-. 

dojănă, sf. menace, réprimande 153. 
269,3; dojenesc, va. 3. menacer, admo- 
néter 23. 25,3. 141,2. 218,2. 219,2.3; 
dqjânesc, b. 7. 

dol, sm. mr. ruse b. 266. 

Dolhéstï, NI. 72. 

dolnaïa zemlïa, la basse Moldavie 
62. 173,2. 

Boloman, sm. Np. 45. 

Dometian, sm. Np. 308,2. . 

4omn, sm. (I), doamnă (ne), sf. Sieur, 
Dieu, prince, seigneur 2. 3. 10,2. 12.. 
18. 23. 28. 44,2. 59. 68,2.. 147,2.. 

158.2. 190—193. 240,3. 334,2; ô. 8. 
10. 14.. 24,2. 68,3. 82. 97,3. 114,2. 

143.3. pass.; — de stêgû, capitaine d'es- 
cadron 37,3; -ésc, va. 3. régner, gou- 
verner, dominer 4. 35,1.2. 57. 70. 142, 
3. 190. 191. 267; 6. 126,3; —, aj. prin- 
cier 45. 92. 103,2. 114. 189,3. 328; b. 
2,3. 7,3. 114,2. 170,2; -este, av. prin- 
cier b, 224,3; -£re, sf. (rï) maîtres (un 
rang des anges) 245,2; -fe, sf. (il) do- 
mination, règne, gouvernement 11*, 3. 

59.2. 69,1.3. 82,3. 134,2. 142,3. 171. 

189.2. 197,3. 200,3. 268,3.. 332,3; b, 
147; •4ea'mê, ma seigneurie 6.124,1-3..; 

— combiné avec le pr. poss. dumnê-ta 
vous 287,3. 362,3; b. 267,1.2; — M, 

— sa, il, iM*38,3. 76,2.3.. 91,3. 93,1-3.. 

102.3. 134,2. 135,3. 143. 207,2. 251,2; 
b, 126,2. 153,3. 337 . .; — voastră, vous 

96.3. 97. 199. 238. 251. 262; 6. 79. 317, 
1.2 . .; domnişor, sm. (I) jeune homme 
b. 225,2. 

domolesc, va. 3. calmer b, 356 ; -iCsée- 
te, tais-toi 128,3; domiUesc 184,2. 

donche, cj. istr, donc b. 283,2; donc- 
ve, b. 286,3. 

Dor, sm. NI. b. 134,3.. 136. 



dor — dreg. 



425 



dor^ (dunit, doare) vb. imps. avoir de 
la douleur b. 67,2. 269,3. 343,2. 369, 
3; istr, h. 286,2. 

dor, dorâ, V. doară. 

dér, s. amour, désir, souhait h. 173. 
178,2. 181,2. 229,3. 233,3. 234 . . 305 . . 
375; mr. h. 274,3; doreăre, sf. wr. dou- 
leur h, 267 (v. durere); dorése, vn. 
3. désirer, souhaiter, envier 64,2; h. 15, 
3. 99,2. 148,3. 178,2; —, prendre plai- 
sir 368; dorire, sf. (n) souhait, désir 
366,2. 368,2; h, 30,3; dorft, s. aj. dé- 
siré, envié, aimé 164,2; b, 98,2. 142, 

2. 166,2. 193,2. 230,2. 314,3; doriti^r, 
aj. désireux, amoureux b, 314,3. 368,2. 

dorm (durmû) vn. 3. dormir 4. 61, 
1.2. 128,1.3. 136,3. 212,3.266,1-3.273, 

3. 288,2; b. 41,2. 170,2. 189,2. 203,2; 
mr. b, 269,2.. 278,2; Utr. b. 285,2. 

dérnic, aj. qui désire b. 269,2. 

DorohéTu, sm. NI. 63. 62,2. 74,3. 
162. 

dds, sn. (urï) dos, derrière, revers 
264,2; b. 106,3; iêtr. b. 286,2; în — , 
derrière, à l'envers b, 107, 2 ; den — , id. 
192; din —, 71,2. 172,2; b. 246,3. 

dosădă, sf. (de) affliction, oppression, 
outrage b. 69,2. 146. 194,3. 218; do- 
sădesc, va. 3. affliger, outrager, vexer 
4*,3. 27. 36,2. 106,2. 306 . .; b. 72,3 . .; 
dosftdit, s. aj. opprimé, tourmenté 84,2. 
276,2; ~, attaqué 82; dosftdiUr, sm. 
aj. médisant, outrageux 12^,3. 46,3. 
50,3. 

dosesc, V. 3. se doaeaşte, se prépare 
9,2. 

désnic, aj. à Tinsu b. 244,2. 

Dosotheïu, sm. Np. 205,3. 208,2. 

209.2. 214,2. 239,3. 246,2. 263,2. 290,2. 
dospése, vn. 3. lever, accroître 1*, 

2. 4,2. 17; -it, aj. fermenté 330,3.. 
331,2.. 

dostéïnic, V. dest-. 

două, V. doi. 

dOTădă, sf. (vezi) témoignage b. 126, 
3; cit — , témoigné b. 107. 

dOYagriu, sm. (il) demandeur en jus- 
tice b. 75,2. 

dOTOdésc, va. 3. prouver, démontrer, 
constater 143,2. 308. 331; b. 3. 87,2. 

126.3. 366,2; -ft, av. clair 6. 262,2. 
drâc, sm. (I) ennemi; diable, démon 

9*. 3. 6.. 7.. 11,2. 12,2. 16,2. 16,3. 
17,2. 18,3. 20. 26. 44,2. 64,3. 60. 83, 

3. 84,3. 162,2. 182,3. 230,3. 282. 286, 



2. 296 . . 364,2; b. 4,3. 61,3. 80,2. 142. 
171,3. 260..; dau -culuï, envoyer au 
diable 113,2; Drace, sm. Np. 171; 
drftcésc, aj. diabolique, démonique 10*, 

2. 2. 81,2. 90. 131. 218,3; b. 61,3 . . 63; 
drftcfe, sf. (il) diablerie 228; 5. 356,3. 
361,2; drftcoăTă, sf. diable, démon fé- 
minin b, 361,2. 

drag, s. aj. av. cher, chéri, agréable, 
bien-aimé 14*, 2. 16*. 27,2. 36,3. 94,3. 

101.2. 137. 140,3. 251,3. 262. 277,3; 
6. 178,3. 267. 290,3. 306,2. 333. 362, 
2] de a -ul, ainsi qu'il fait plaisir 5. 
337,2; drftgălăş, s. aj. av. diminut. b. 

137.3. 172,3. 177,2. 287. 344. 

Drăgăn, sm. Np. 38,3. 

drăgăstos, aj. aimable, plein d'a- 
mour 181. 286,3$ b. 51,2. 

Drftghié, sm. Np. 134,3. 

dragoste, sf. amour; charité, piété 
12*. 16*,2. 26,3. 29,2. 31,2. 37,2. 61. 
96,3. 102,2.. 118,3.129.181,3.. 277, 

3. 298. 304,2. 318,2.3; b, 10,2. 21,2. 
48. 99,2. 137,3. 264,3. 305; —, déesse 
de l'amour, amouresse b. 137, 2 . . ; drft- 
gOStft, aj. favori b, 141,2. 

Drăgoş, sm. Np. b, 2; -te 196,3. 
197,2. 

drăgulean, aj. chéri b, 137; -lét, 
numirï dă — , noms de caresse (allem. 
Kosenamen) b. 260; drăguţ, s. aimé, 
bon-ami 6. 346,1.2; Drag^utâscu, sm. 
Np. 174,2. 

drahin, sm. fils b, 298,3. 299,3. 

drahmă, sf. drachme b, 64,2. 

dram, sn. (uri) petit poids, un gramme 
(à peu près) b. 44.. 46.. 376,2. 

dreaptă, sf. la main droite 130,3. 
168,2; 6.237,2; dereapla 16,2. 32. 41, 
2. 43,3. 74,3. 129; dêdereaptà, à la 
droite 18,2 . .; dirèapta 106,3. 248. 315. 
316,2; 5. 26,2; dèdireapta, à la droite 
103,3.. 230,3. 286,2. 318,2; derapta 
227,3; — , juste, légitime (v. drept). 

dreg (dreseï), va. 2. diriger; raccom- 
moder, rajuster; — graïvl, dresser la voix 
b. 329,3; dereg 11. 13,2. 27. 210,2. 224, 
2. 244,2; -ăt<(r, sm. (I) magistrat, gou- 
verneur, employé public, économe b, 
242,3; deregâtor 276,2; diregâtor 119. 
195,2..; 6.9,2. 14,2; -ătorfe, sf. (iï) 
guide, charge; service 6. 7,2.. 216,3. 
242,3; deregătorie 16*. 133. 218. 276, 
1.3.. 278,2; 6. 50; diregăt-, adminis- 
tration 114,3. 195,2.. 



426 



drept — duh. 



dreptţ dreaptă, s. aj. juste, légitime, 
équitable, vrai, égal ; droit, pouvoir 69, 
2. 159,2, 163.167.. 170,2.303,3.345, 
2. 350,3; 6. 57,3. 79,2. 194,3. 217, 

2. 232,3; derept 1*,2 . . 2*. 3*. 16* 3. 
2.. 11. 13,2. 17,3. 19. 32,2. 40,3.. 
41,2. 74,3. 138,2. 154,2. 183-, dei-aptă, 
f. 216,2; dirept 2.. 38,3. 47,3.. 51. 
63. 77. 78,3. 83,2. 99,2. 101,2. 104,2. 

116.2. 150,2. 256,2. 314,3. 318,3. 366 . . 
368..; b. 39,3. 54. 169. 194,3; dîrêpta, 
f. légitime 38,2. 45. 62,3. 112, 2.. 3..; 
dirïàpta, t. 142; drïaptâ 193,2; b. 122, 
3; draptâ, b. 88,3. 137,3; dirept, fidèle 
290,3; derêpta 16*; —, sf. justice 12, 
3..; — , main droite, v. dreapta; — , 
droit, vertical b, 120,2; di-, b. 14,2. 
40; — cumpănit, équilibré 323,2; — 
mijlocit, exactement dans le milieu 323, 
2; derept-slâvitor, bienloué 109,3; di- 
rept întru credinţă, orthodoxe 118,3; 
dreptţ av. pour, à cause de, parce 
que, conformément 3*, 3. 5*, 3. 9*. 91, 

3. 103. 130,2; b. 372,2; derept 1. 3. 
8.. 11. 19,2. 20,3. 24,3. 26,2.3. 33, 

2. 38,3. 41,2.. 45.53.61,3. 74. 92,2; 
derêptu 1,3; derepto 43,3; derept, contre 
11,2; dirept 63; drept-acéea, par con- 
séquent, conformément 76,3. 77. 79,2. 

118.3. 168,3; b, 153,2. 210,3; derept 
aceea 1*,2. 8*, 2. 13*. 15*. 5. 18. 21. 23,3. 
27,2. 44,2. 55,3. 100. 111,3. 129. 274, 

3. 283,2; dirept — 83.89,3. 222. 291. 
341,3; drept-ce, pourquoi 40,2 . . 96,3; 
derept — 9; — , par conséquent, car, 
parce que ; derept — 23, 2 ; derepce, pour- 
quoi, parce que 1*,3. 3*. 4*, 2. 23,2. 
25,2. 30. 54,3. 55,3. 252,2. 266,1.3; 
eu drept f en vérité, à bon droit b. 73, 3 ; 
eu dirept 62,3; în -ul, vis-à-vis, en 
face b, 82,3. 136,3; prin —, id. b. 353; 
âpre — , id. b. 134. 

dreptare^ sm. (ârl) équité, justice; 
direptare 246, 3. 249, 2 ; dereptarïu, règle 
253. 

dreptate, sf. (ăţl) justice, droit, é- 
quité 148,2. 168,3 . . 326,2. 333,2. 355, 
2; b, 14,2. 179,3. 221,1.2; dereptate 
10*. 13*,1.3. 16*3. 4.. 11,1.3. 13,3. 
14. 23,2. 36,2. 153. 287. 367; b. 11,2 . . 
14,3; —, vérité 15* 3; direptate 48,2. 
77. 79,2. 105,3. 119,2.3. 186. 246,3. 
312,3; 6. 9,2.. 233,2; Direptate, NI. 
70, 2. 3 ; dupa — , justement, à juste titre 
b. 83,3; pe — , id. b, 103; pre direp- 



tate 122,3; —, en réalité b. 174,3; eu 
— , mr, comme il fallait b. 267,2; di- 
reptatér de lego, règle, guide de la 
loi 87,3; dreptez, va. 1. guider, diriger 
V. înd-; dereptez 9*, 3. 16*3. 

dres, sn. (se) office, document 92; 
dires 75,3. 144,3. 174,3; —, (dresuri) 
épices b. 44,3. 

drdjdie, sf. (ii) levain b, 46,2. 

driicăr, sm. imprimeur 78. 

drûg, s. barre à filer 6. 298,2. 

drûm, sn. (uri) chemin, route, voie 
70. 123,3. 257,2. 360,2; b. 5. 84,2. 
119,2. 164. 200,3. 218. 221,2; — , 
voyage b. 128,3; -ăr, sm. (ï) voyageur 
h. 326,3..; -liş<(r, s. dim. sentier b. 
345,2. 

Drusiliea, sf. Np. 7* 2. 
dsudek, v. judec. 

dubit, aj., lemn — , bois tanné 6. 
293,3. 

duc (duseï), va. 2. mener, porter, ap- 
porter, conduire 3*, 3. 5*. 1,2. 3. 6. 
21,2. 25,2. 30,3. 59,2. 64,3. 73. 102, 
2. 141. 204,2. 210. 265,3. 296,3. 351; 
6. 22. 38. 43,3. 68,2.3. 107,3. 158,3. 
189,2. 307; —, supporter, vivre 6. 349, 
3; — în ispită, tenter 10. 31,2. 32. 41, 
3; b, 36,3. 184,2; — hi casă, recueillir 
18,2.3. 19. 104..; — în spate, porter 
sur le dos b. 214; vn. — viaţă, mener la 
vie b. 357, 3 ; — , vr. s'en aller, se rendre 
quelque part 15*3. 1. 6. 18,1.3. 26,3. 
27. 54,3. 63,3. 66,2. 105. 107,3. 131. 

140.2. 162,2. 306,2. 342,2. 365,3; b, 
41,2. 72,2. 77,2.3. 127,2. 148,3. 191, 
2. 256. 320.328,3. 349. 355,2.3.. mr. 
b, 280,3. 

Ddea, sm. Np. 239,3. 240. 251. 

dueât, sm. (ţi) ducat (monnaie) 95,3 . . 

duehésc, vn. 3. mr. comprendre, sa- 
voir b. 270,3. 279; —, découvrir 6. 
269; duckisésc, id. 273. 

Bueipàl, sm. Np. Boucéphale b, 
311,3. 

dûd, sm. mûrier 356,3. 

dudâïu, sm. chardon b. 262,2; dti^ 
dău, ciguë b. 310. 

dûg, s. (urle) istr. faute b. 284,3. 

duh, sn. (urI) esprit, souffle, âme 12*, 
2. 1,2. 7.32,2.34.51,3.. 86,1.3. 107. 

109.3. 124,2. 157,2. 168. 215,1-3.. 
261,2.3. 283,3. 311,3. 317; b. 15,3. 37, 
2. 87. 106,3. 159,3. 237. 250,3; — ne- 
curat, esprit immonde, mauvais esprit 



duhan dnhaniţi — durere. 



427 



19. 84,2. 86,1.2. 194,2; — slujitor, 
suppôt 263,2; dukul 226,2.3. 

duhan dnhaniţi^ chevaux fumants 7j. 
333; duMnesc, va. 3. famer b. 224,2. 

duhllftf aj. empoisonné, infecté 102,2. 

dahéynic^ sm. (I) père spirituel, con- 
fesseur 76,3. 87,3. 88,2.3. 180,3; b, 

28. 2. 343, 3 ; -ésc, aj. spirituel, religieux 
132,3. 279,3. 293,2, 317.. 330; b. 28, 
2.3. 106,2. 108,3. 2 19, 2.. 3. 

avLÏÛTj sm. mr, denier (monnaie) b. 
275,2. 

dnTés, aj. pénible b. 242,3. 246,2; 
doïos, désireux b, 192,2. 

dujăll, s. iêtr. faute b. 283. 

dojnic, sm. istr. qui fait du tort b. 
283. 284,3 (v. dug). 

Dûla, sm. Np. 320,2. 

dulău, sm. gros chien b. 292,3. 

dûlce, aj. s. doux, bon, agréable 10*. 
13* 3. 1,3. 12,3. 14,2. 31,2. 98,2. 99, 
2. 137. 169,3. 185,3. 322,3. 323; 6.5, 

2. 13,3. 17,3. 72,2. 134. 306,3; mân- 
care de — , manger gras b. 42,2; dul- 
ceăţă, sf. douceur, délice, bénignité, 
grâce, bien 166,2; b. 72,2.. 259; dul- 
cêtâ 13*,2. 15*,2. 20,2.3. 29,2. 31,3. 
86. 289,2.. 315; 6.95,2..; dulifaţă 1, 
2.3. 2. 3. 9. 36,2.. 54,3. 57. 64,2. 
98. 110,3. 131,3. 363,3; 6. 89,3. 174, 
3; didcaţi 6. 94,3; dulcace 212,3. 

dumbrâTă, sf. (ăvI) forêt, bois 57,2; 
6. 146,3. 304,2. 357,2. 
Duminică, sf. (ce) Dimanche 6. 18, 

3. 33,2.3..; —, Np. 6. 350,3. 352; 
Duminecă, 2.24. 89,3 . . 99. 111,2. 219. 
220. 237,3. 306. 308,3; 6. 31. 35,3. 

58.3. 114; — florilor, Pâques fleuries 
286,3; Duménecà 33. 40. 103,3. 107,2. 
111; Duméinreca, Domereca 9, 1. 2 . . ; 
Dumireca, istr. 6. 285. 

dumeresc, va. 3. humilier 6. 162,3. 

dumésnic, aj. apprivoisé 6. 132,2; 
dumeatec, aj. dompté 90,3; duméstic, s. 
locataire 266. 

Dumitrăche, sm. Np. 6. 126. 127, 
3; -traşco, Np. 38,2. 43,3. 162. 173,3. 
174,2. 200; 6. 206,2; -tru, Np. 62,2. 
74. 87,2. 91,3. 135,2. 208 (v. Dimitrie). 

Dumnezeu, sm. (eï) Dieu 8* 3. 16*, 
3. 10,2 . . 20 . . 25 . . 33. 70. 89,3. 98, 
2 . . 165,2 . . 287; 6. 17. 77. 94 . . 100; 
pass. mr, 6. 272,3; pentru — , au nom 
de Dieu 6. 214,2; Dumnezău 64,3.. 
155.. 273.. 350,3; 6.50,3. 61—52. 



60—61. 82,3. 149,2. 196,3. 201; -e4eu 
1,2.3. 6.. 46. 47. 49.. 50—52. 66.. 
77,2. 79,2. 105,3.. 145,2.. 182. 197, 
3. 295,3.312,3.. 363,2; 6. 9,3. 13..; 
— , C-4ài) divinités 6. 10,2; Dumnà^àu 
299. 324; Dumnizeu 4; mr. 6. 281,2; 
Domne^eu 33,3. 34 . . 35 . . 36,3. 37,3 . . 
53 — 54 . . ; Domnezeu 40 . . 41 . . ; Du- 
mnezeoae, sf. déesse 6. 39, 3 . . ; -ezâoœ, 
6. 83 — 85; -ezeésc, s. aj. divin, céleste 
44. 31,2. 98,3. 139. 288,3. 290,3. 855,2; 
6. 20,2. 30,2.3. 31. 35,3. 39,2. 203; 
-ezâesc 273,2. 278,2.3. 293,2; 6. 55. 

56.2. 83,2. 89,2. 98,2. 149,2; -e^ăesc 

52.3. 76,3. 77,2. 105. 107,3. 115,3. 
239,3. 240. 245,3 . .; -ă4ăe8C 322,3; do- 
mnezeesc 111,2; dumne^cresk 226,2.3; 
-ezăfre, sf. divinité 101,2. 112,2. 154, 
3. 168,2; 6. 71. 161; multà —, poly- 
théisme 6. 100,2; -e4âire 77. 78,3. 118, 
2. 242,3. 303,2; — c<^-*e 226,2.3; 
dumnă^ăitdr, aj. déifiant 242 (v. înd-). 

dumnea-lui, -ta, -voastră, v. domn. 

Dûnftre, sf. Danube 172. 189,3. 357, 
3; 6. 61,3; Dunărfţă, id. dim. 6. 302. 

dungă, sf. cordon (d'une monnaie) 
6. 346,3. 

după, prép. après, d'après, selon, 
suivant à 3. 4. 5. 11,2. 182. 274,2. 362; 
6. 4,2. 50,2.3. 63,3. 101. 216,2.. 227, 
2. 236; dupa 14*,3. 14,2. 20,2. 25,2.3. 
28. 32,2. 34,3.. 36,3. 61. 69,2. 64,2. 
77,3. 107,2. 123,2..; dupa, iêtr, 6. 
285,3..; dupe, 6. 44,3; dopa 8. 54,3; 
dupu 366,2; după, de la, de sur 168; 
6. 29,2. 127,2; dupe, mr. b. 271,3; 
dupa acêea, ainsi (xarà xauià) 9*, 1.2. 
19,2 ^.; , puis 128,2; dupa ce, d'a- 
près ce que 6. 95,2. 117,2. 214,2; du- 
pe ce, 6. 46,3. 47,2; dupa cum, comme, 
selon 68,3; 6. 29,3. 160,2. 198; dupa 
aşteptare, indulgence 13*. dûpre, d'a- 
près 44,2. 329. 344 355,2; 6. 1,3. 30,3. 
42,2 . . 57. 108,2; — ce^ d'après ce que 
6. 43,2; — cum, selon 6. 107,2. 108,2; 
— înpr^ûr, d'alentour 6. 31; — urmă, 
dernier 317 . . (v. depre). 

duplecăt, aj. courbé (aifjto;) 350,3. 

dur, vn. istr. durer 6. 285,3. 

dura, s., de a — , roulant, en cul- 
bute 6. 293. 

dûrftt, sm. fracas 199,3. 

durere, sf. (rï) douleur, outrage 102, 
2. 142. 164. 186; 6. 59,2. 85,2. 119,3. 
161,3. 196,2. 343,2.3; dureri, sg. 6. 



428 



durez — elin. 



171,3. 180,3; durere 301. 341,3. 364, 
3; b. 13,3. 77. 108,2; dureare 102. 
106,2. 211,2 (v. dor). 

dnréz, va. 1. construire, bâtir 6. 288; 
durâtj la câmp — , travail de la terre 6.333. 

dnritt-lu, sm. mr. le cheval bai b, 282. 

durut, aj., ru^nê ce -ă, la honte 
soufferte b, 238,2. 

duşman, s. aj. ennemi b. 118. 244, 
3. 33o, 3. 

duTaleta, sf. mr, coiffe b, 280,2. 

duian, duSnic, v. dujan. 

dv, V. dumnea-voastrăr. 

dTor, sm. cour, (aula) 62,2; -enin, 
sm. noble b, 220; -ésc, va. 3. servir 
293,2; -êstTie, sf. nobilité b. 220; -ïan, 
sm. (enl) noble b. 219,3. 220; -ïànstva, 
sf. les grands boyards ; les boyards auli- 
ques 5.219,2; -nic, ministre, gouverneur 
62. 76.. 91,3..; b. 255 (v. vomie). 

dyhànie, sf., toatâ -ma, tout ce qui 
respire 14,3 (v. dâh-, dih-). 



1? (S, 3). 



Deu, sm. Dieu 2* 2. 4* 2. 8. 65 (v. 
zeu). 

41, sf. (le) jour 1*,2. 66,2. 179.. 
181,2 (v. zi). 

41c, vn. 2. dire 1*3. 2*2.3.. 54, 
3. 182. 364,3; 4âc 241,2; gice-ţi-ae-va 
3*; 4isă, sf. (se, să) parole 1*,3. 3*, 
(v. zic). 

^îudeţ, V. judeţ. 

e, cj: et 1*,3. 2*,3 . . 7*, 3. 10*. 11*. 
2. 15*. 16*3. 1,3. 6. 8. 9.. 14,1.2.. 

15.2. 16. 17,2.. 21,3. 27,2. 28,3. 31. 

33.3. 64,2; mr, b, 263,3. 265. 266; istr. 
b, 282,3. 283 . . 284,2; —, mais 19. 21 . . 

e, 3. p. sgl. est, V. sânt. 

e, intjct. eh! voilà! b. 214,2. 

eâ,intjct.çà! allons! (âge) 136, 3 ;eani, 
id. 40,2; en, b. 262,3; eni 324,3 (v. 
la! lani!). 

ea, pron. pers. f., v. el. 

ea-, V. ia-. 

eàcft, prép. voici, voilà b, 350; — ce, 
id. b. 360 ; — tă mă, me voici 6. 293, 2 
(v. la-). 

Eâcsi, sm. Np. Ajax b. 82,3. 

ebrlşfn, sm.écarlate (7:op(pupoç) 313,2. 



ecatémya, sf. hécatombe b. 88,3; 
ectomva, id. b. 88,2. 

Ecaterfna, sf. Np. b, 86. 

eclisiărh, sm. ecclésiarque b, 41,2. 

Eclisiastis, sm. le livre d*£cclésiaste 
202,2; '8tu 325,2. 

ecspedfţie, sf. expédition b. 213,3. 

ectomva, v. eca-. 

Ector, sm. Np. Hector b. 196. 

ecz, (= îţi), V. tu. 

Edémtt, sm. NI. Eden 58; b. 65,3. 
322,2. 327. 

Edés, s. NI. Edessa 224,2. 

ediţi prestiţi, formule d'enchante- 
ment, corruption de mots slaves 5. 138. 

Edom, sm. Np. 315,2. 

ee, V. eï. 

Efés, sm. NI. Ephèse 129. 308,2..; 
répître aux Epheséens 277,2. 

efharistisése, va. 3. mr, remercier 
b. 269. 

Efrât, sm. NI. 58; b. 61,2.3. 134; 
Efraftu, b. 167,2. 

Efrémtt, sm. Np. 37,2; E/ron, sm. 
Np. 36,3. 

éftin, aj. à bon marché 5. 26,3. 376. 

egal, aj. mr, égal b, 263,3. 

Eghipt, sm. NI. Egypte 258,2; 6. 
322..; -pat, b, 64,3; -pet 130.. 145, 
3; b, 136. 165. 208; Eghypt, b. 163,3; 
Egypet 11*,^. 2. 131. 322. 348,2. 358, 
3; 6. 50; Âghipet 4; Eghiptean, sm. 
habitant d'Egypte 145,3; b. 62,2. 207,2. 

egl, iatr., V. el. 

egumen, sm. abbé, prieur 157,2. 193. 

279.2. 297,3; b, 41,2.3.. 82; egumwn 
298.. (v. leg-). 

eh, intjct. mr. eh! b. 272,2. 

el, av. oui-da! 18; ce 3*, 3; — , intjct. 
allons! b. 114,3; — , mais, ce 5*; — 
bine, eh bien! b. 255,3. 

el, ea, eï, ele, pron. pers. il, v. gram. 

Elâda, sf. NI. 320; b. 89,2. 243,3. 

Ele, sf. pi. esprits malins, fées b.SlS, 

elefterfe, sf. liberté b. 243; mr. -the- 
ria, b. 273. 

eleïmosïne, sf. mr. aumône b. 281,2. 

element, sn. (un) élément b, 152,2 . . 

Eléna, sf. Np. 146; b. 74,^. 151,2. 

172.3. 316,3. 

Eleén, sm. NI. 67,3.. 

élin, sm. grec, hellène 51. 283,2. 
312; 6. 196,3; -ésc, aj. hellénique, grec 
60,2. 119. 146. 280.. 307,2. 348,2; 
b, 156. 167,2. 188; denéac 78,3; elU- 



Elisàfta — eşire. 



429 



nésc 157. 240. 260,2; b. 20,3. 78,3; 
eUencéc 85,2; ellineşte av. en grec 158, 
3. 240. 251,2; ellenéste, 85,3; ellinie, 
sf. langue grecque 260,2. 

Elisàfta, sf. Np. 5. 61,2. 

EMstt, sm. Np. b. 158. 

Ellii, sm. pi. divinités 85. 

eloCTéntie, sf. éloquence b. 251. 

emăc, sm. (I) recrue des Janissaires 
ô. 18,3. 

emn, vn. 1. Utr, aller b. 284,2 (v. 
imn). 

emperecie, 216, v. împârâţie. 

Emyionitên, sm. Ebionit 307,3. 

en, en-, v. în, în-. 

en, intjct., V. ea. 

Enàchi, sm. Np. b. 102. 111,3. 

endromida, sf. endromis b, 3,3. 

engastenu, mr. intentionné b, 267. 

englez, sm. anglais b, 214,2. 

eng<(Ipia, sm. chaîne de poitrine, 
collier b, 5,3. 

eni, V. ea. 

Eni, sm. Np. 6. 207,3. 208. .; Bnia, 
sm. Np. Aeneas 58,2; 59. 

enicer, sm. (I) Janissaire b. 81,3; 
-cari 150. 

Endh, sm. Np. 12*. 49,3. 180,2; b. 
61. 65. 216,2.. 

ensiieg, v. înţeleg. 

ensnascut, aj. istr, (unigenitus) fils 
unique b. 283,2. 

entra, av. istr., — mire, auprès de 
moi b. 285. 

epàeta, sf. épacte 44. 

epangé, sf. manteau 357,2. 

eparhie, sf. (iï) diocèse 193; 6. 29, 

2. 203. 

epigrama, sf. épigramme 205,3. 

epirét, sm. (otï) habitant d'Épire 
200,2. 

episeép, sm. (ï) évêque 87, 3. 89 . . 
110. 141. 157,2. 236,2. 259,2. 295,3. 
329,2.. 358,3; b. 125. 156; -le, sf. 
évêché 176. 319. 321,2. 343. 357,2; 
b. 35,3. 

epistolă, sf. lettre b. 369,2; -lie, sf. 
(iï) épitre 261. 308. 

epitrép, sm. (ï) tuteur, curateur 328, 

3. 329; -ie, sf. administration b. 86. 
épure, sm. lièvre b. 170,3. 172. 

376,2. 

eră, av. mais 175,2 (v. ârâ, larâ). 

Erăelie, sm. Np. 85,2; 6. 66,2; Ira-, 
b, 178; -cléu, ô. 153. 



erarhie, sf. hiérarchie 245,2. 246. 

erel, s. manteau, pourpre royal b, 209. 

erés, sn. (urï) hérésie 6*, 2. 3. 163, 
1.3; b, 79,2; eresie, sf. id. 290,2..; 
eretic, s. aj. hérétique 98. 146. 158,3. 
163,3. 246,2. 289. 307,3. 332; b. 14,2. 
29. 323. 

érï, av. hier, dernièrement 185,2. 
223,2. 225. 297. 

Erimie, sm. Np. Jérémie 141,2 (v. 
le-). 

Ermi, sm. Np. Hermès b. 39,3; Er- 
mia 57,2; Ermip, sm. Np. 6. 207,2; 
Ermis, sm. Np. 6. 211,2. 

ermonăh, sm. hiéromonaque 78,2. 

111.2. 125,2. 

ernéz, va. 1. passer Thiver 350; 6. 
329,2. 

ernïie, sf. mr. désert ô. 268,2. 

Erénim, sm. Np. 125,3. 

(e)rpă, sf. Utr, pierre b, 286 (v. râpă). 

ersueh, istr, après (?) b. 283. 

ert, va. 1. pardonner, absoudre, gra- 
cier, exempter 24,3. 30^2. 40,3. 96. 

111.3. 113.. 122,1.2. 147,2. 180. 183, 
2.. 313,3. 342,3. 345,3. 365,2.3; 6. 
16,2.37,2.3. 153.. 167,3. 184,2. 227; 
ertaeïûne, sf. pardon, dispense, grâce 
30,2.32,3.39,3.41. 111,3.153,2. 257; 
6. 6,2. 57. 79; -cune 342,3; b. 207,3; 
ertăre, sf. (ârï) id. 82,3. 146,2. 167,2. 
182. 296. 313,3; J. 47,3. 234,3; ertăt, 
aj. permis, licite, pardonné b. 29,2. 69, 
2. 362,2 (v. ïert). 

es (eşii) vn. 3. sortir 3*^2. 10*. 1, 
3.. 2. 11,3. 12,2. 18. 19,2. 21,2. 46, 
2. 57,3. 58. 65,3. 71,3. 73,2. 95,3. 96, 
2. 106,3. 108,3. 114. 119,3. 125. 137, 
2. 140,2.. 147,2. 169,2. 178. 188,3.. 
248,3. 253,3. 254,2.. 305,3. 331,2. 
360. 364; b. 18,3. 19,2.3. 35,2. 94,2. 
120. 158,2. 161,2. 199,2. 210. 350,3; 
— , provenir 118,2; b. 175,3; — în- 
ainte, aller à la rencontre 71 ; — , man- 
quer b, 70,2; i§ea, i^it, işind 165,3. 
166,2; 6.68,3.. 132,2. 138,2.3.. 259. 

Esdp, sm. Np. b. 207—209, v. Isop. 

espovedauie, v. isp-. 

Estfirti, sm. le livre d'Esther 277. 

Eşi, sm. NI. b. 245, v. Iaşi. 

eşire, sf. (ri) sortie, issue; départ 1, 

2. 12,3. 154,2; b. 93,2. 192,3; — din 

^rc, aliénation b 80; cartê Esiriï, Exode 

331,2; eşit, aj., — dinţiţinî, sorti des 

gonds b. 12; -ul apeiï, source 1*,2. 



430 



eşniosfinţuni — fôgâdâ. 



eşniosfinţuni, sérénissime 5. 35. 

Eterie, sf. h. 242. 243. 245, 2 ; -rist, 
sm. partisan de TE- b, 244,3. 

Ethi<(pie, sf. NI. 6. 61,3; Utorie 
•picâscă, Ethiopica (livre d'Héliodore) 
6. 88,2; -plen, sm. Éthiopien 367,2; 
Ethiép, id. 254,2. 

ethnicésc, aj. païen 344,2. 

Etna, sf. NI. 263; b. 203,2. 

etpàn, sm. suite, cortège b, 127,3. 

eu, pron. pers. 1, v. gram. 

euneciûne, unité 226,2.. (v. uni- 
tate). 

Euriloc, sm. Np. b. 85,2.. 

Era, sf. Np. b. 60,2.3.. 232,2.. 
364; Evva 63,3. 64,2. 65.. 145,2; b. 
167,3. 

Evàgrie, sm. Np. 163. 

eTanghélie, sf. (ii) évangile 15*, 3. 
37,2.. 42,3.. 90. 100,3. 103,3. 109, 
2. 193,2. 261. 307,3. 347; b. 20 . . 74, 
2; — vnvâţâtoăre, évangile commenté 
98 ; evagghdie 348, 3 ; b, 154, 2 ; eTanghe- 
licése, aj. évangélique 337,3; b, 80; 
eTanghelfst, sm. (işti) évangéliste 26. 
42,3. 126. 239. 257. 308. 331. 358,3; 
b, 62,3; ieoan- 30,2; evaghilest, b, 61. 

£Td<(chie, sf. Np. 61,3; 6. 74,2 . .3 . . 

eTghenie, sf. noblesse b, 220,2. 

eTharistfe, sf. st. communion 345; 
evvh-, b, 54,2. 

evlâTie, sf. piété, respect 354,3; 6. 
29; —, sm. Np. Pius 6. 205,2. 

Eyl<(ghie, sm. Np. 304,2 . . 305,2 . . 

Evreu, sm. Np. (eî) Hébreu 283,2. 
317; b. 236 . . 239,3. 241,3 . .; eTTeésc, 
aj. juif 2*, 2; Eyrelme, sf. totalité, masse 
des H. 6. 238. 241 (v. Ov-). 

Evrépa, sf. NI. Europe i. 50, 1 . . 3 . . ; 
b. 252,3. 

Eystafiï, sm. Np. Eustachius 243,3. 

ETStrătie, sm. Np. 76,2. 79,3. 119, 
2. 234. 251,2. 

ETthimieàu, sm. Np. b. 68,1.2. 

exàrh, sm. exarque 156,3. 157,2. 
236; b. 30. 

ezàn, sm. invitation à la prière b. 
19,3. 

ézar, sm. lac b, 134,2.3; ezer, b, 
168 (v. ïazer). 

Ezechiil, sm. le livre d'Ézéchiel 
277,2. 

ézer, V. ezar. 



P (4»), 



fô, intj. fille! b. 308,3.. 

FaMus, sm. Np. b. 11,3. 

făbulft, sf. (le) fable b, 212. 213. 
215. 263,2. 360,2. 

fac, (fecï, facûl) va. 2. faire, créer, 
préparer, produire 4*, 3. 9* . . 2 . . 3 . . 
4. 6 . . 7 . . 9. 13,3. 14. 15,2. 18,3 . . 19, 
2.. 3. 21,3. 22,2. 23,2. 26,2.3. 32,2. 
34,3. 43. 44,2. 47,3. 50,2. 61,2. 54,2. 

56. 57,3. 60,3. 73. 80,3. 81. 91,3. 95, 
3. 104,2. 115,3. 120,3. 121,2. 137. 162, 
3. 195,2. 210. 235. 241. 249.. 268,2. 
265 . . 268 . . 275,2. 283,3. 311 . . 327, 
3. 329,2. 331,3. 341,3. 344. 352; 6. 

7.2. 19. 32,3. 34,3. 37. 63,3. 66.. 75, 
2. 103,2. 115,2. 117. 132. 159,2.. 170, 

2.3. 193. 204,2. 262,3; mr. b, 263,3. 
265,2.3. 266,3. 267,2.3 . . 269,2 . . 270, 

2. 272,2. 273. 280,3.. 282,2; iatr. b, 
283,3. 285,2.3 . .; — , gagner 95,2; —, 
valoir 95, 3 . . ; — lêge, observer la loi 
51,2; — judecată, juger 169 . . ; — wrrbe, 
parler 167,2; — hUr* una, assembler 
111,3; —, ensorceler b. 137,2.. 138; 
— , devenir b, 48,3. 69,2; — , vr. dissi- 
muler b. 69. 214,2..; mr, répondre 6. 
265,2. 266,3. 

facfttérïu, sm. (rï) créateur 32,2. 41. 

57. 66,2. 236,2. 288,3; b, 49,3. 53. 219. 
357—358; -ca- 109; —, faiseur 6. 203; 
— fără lege, qui fait l'iniquité 11. 17, 
3; — de bine, bienfaiteur b. 16,2. 155. 
208,2; — de râu, malfaiteur 40,3; — 
de viîaţă, vivifiant 317. 

facere, sf. (ri) créature 77,2; — , 
œuvre 228,3; b. 195,3; -cea-, 6. 14,3; 
—, Genèse 280,2; b, 156,3; — lumiï, 
création 279. 290; — tumvluï, construc- 
tion de la tour de Babel 6. 50,2; — 
de bine, bien-fait b, 6. 124. 155,2. 

faetele Apostolilor, sf. pi. les Actes 
des Apôtres 261,2. 

făehiol, sm. voile b, 176,3. 

făclie, sf. (li) flambeau, torche 147, 

3. 148. 254,2; b. 15,2. 92 . . 324. 344,2. 
făeş, aj. admirable 6. 73. 

fag, sm. (ï) hêtre 357..; b. 311. 

făgâdă, sf. (de) vœu 213,2. 246,3; 
dau — , remplir le désir 250; făgădaş, 
sm. vœu 273,3. 274 . .; făgădueălă, sf. 
(elï) promesse, engagement b. 77; fjl- 
gftduésc, va. 3. promettre, vouer 42,2. 
56,2. 59,3. 100,2. 112,3. 156,2. 234,2. 



F&g&râş — f&rşesc. 



431 



272. 273,3. 293,2. 335,2. 342,2; b, 77, 
2.. 121. 122. 146. 175-, —, accepter, 
recevoir 11,3. 189; — , vr. id. 60; 6. 

144.2. 188,3; făgrftduîliţă, sf. promesse 

130.3. 197. 261,3; -duitft, sf. promesse, 
aj. promise 54,3. 55,3. 100,1.2; -dni- 
tûr«, sf. id. 42,2. 

Făgăraş, sm. NI. 189,2. 190; b. 156. 

făget, sm. bois des hêtres b. 306,2. 

Fagotti, sm. Np. b, 170,3. 171. 

făgur, sm. rayon de miel 154,2. 

făfnă, sf. farine 17; 6. 85,2. 337,2. 

fală, sf. éclat, splendeur 333,2; b. 
248,2; —, orgueil b. 225,2. 

falangă, sf. phalange 228, 3. 

falcă, sf. (fàlci) mâchoire, joue 320, 
3.. 366; b. 138,2.3.. 144,2.3.. 169; 
— , Cf<dci) 13,2. 

fălce, sf. (cl) mesure agraire 62,2. 63. 

Fălchi, siQ. Np. b. 127,2; Faleoïanu, 
sm. Np. b. 163,3. 163,3. 

fălese, vr. 3. s'enorgueillir, se van- 
ter b, 228. 239,2. 252,3. 

fôlfôese, vn. 3. flotter b, 93,3; — , 
s'agiter b. 254,2. 

fôlle, sf. orgueil 275 (v. fală); — , 
tranche b. 42,3. 44. 45. 

falnic, aj. orgueilleux, somptueux 323, 
3; 5.243.291; fălnlcic, sf. orgueil 5.154; 
făids, aj. orgueilleux 210; b, 223,3..; 
— , pompeux 276. 

famée, sf. (el) famille 24,3; — , 
femme 199,2. 204,2. 238,3. 300.. 330, 

2. 368,2; 5. 10. 68 . . 203,2. 250,3. 260, 

3. 261,2; fameésc, aj. féminin b. 52,2 
(v. fe-); famélie, sf. famille 6. 221,3; 
-mi-, b. 128. 

făn, sm. foin 8*,3. 14,3. 136,3..; b. 
132,3; fân 243. 325,2; b. 221,3. 315, 
3. 371,2; fănăţă, sf. (ţe) prairie, pré 
75,2. 93; b. 25,2. 

fandasie, v. fant-. 

făntănă, sf. (ni) puits^ source 10* ; b, 
135,3; /4«^-, b. 254,3. 303,3. 339..; 
-niţă, sf. dim. b. 339. 

fantasie, sf. fantaisie 260,2; -7idasie, 
b. 48,3. 195,2. 197,3. 

fapt, sn. (q, uri) action, ouvrage 154; 
— , fait b. 234,3; — , attaque, ensor- 
cellement 228; b. 137 . . 138; faptă, sf. 
(te) fait, œuvre 1 . . 2. 25,3. 40,3. 42. 
129.. 141,2. 204,3. 231,3.274,2. 292, 
3.. 326,2; 5. 2,2. 31.. 68. 87. 92. 

159.2. 202,2; — (urï) 115,3; —, créature 

138.3. 236,2; —, occupation b. 39,3; 



— lumiï, création 41 ; fentele apostolilor, 
les Actes 349,2; b. 79,3 (v. fact-); în —, 
réellement b. 252. 254,3; pun în — , 
mettre en usage b, 363. 

făptură, sf. (rï) création 12,2; b, 
23,3. 24. 49,3; —, être, créature 10*. 
14*3.. 34. 99. 230,2. 318,3; 5. 100, 
3. 146,3. 147,2. 156,3. 184,2. 357; — , 
façon, forme, configfuration, structure 
265,2.3. 276; b, 118,2. 202,3; —, mr. 
fait b, 269 ; ctduc în — , représenter 289. 

făr, prép. sans b, 48. 120. 360; — 
cat, ne . . que, seulement 5. 96; — de 
cât, id. b, 20,2; — de, excepté b. 79. 
307,3; — numai, seulement 301; b, 
125,3; — prin, id. 5. 175,2; far de, 
iêtr, b. 284. 286,2; var de, sans b, 286, 
3..; fără, sans 46. 86,3. 238. 360,2. 
364,2..; b, 6,3.. 7,2.. 28,2. 57,3. 
129. 241,2; -râ 11*,3. 15. 49,3.. 115, 
2. 118,3. 127. 185,2..; /4r(ï 17; -râ 
20. 66 . . ; — , excepté ; ne . . que, seu- 
lement 21,2. 27. 262; 5. 1,3. 9.. 202, 
3; istr. fara, b. 284; — càt, id. 327. 
363; — numai, id. 78,3. 101,3. 157. 
161,3. 338,3. 348; b, 4,2. 28. 48. 50,2. 
56,3. 119,2. 163,3; — de lêge, crime, 
péché 2.. 8.. 48,3.. 81,3. 365,2.. 
366,2; b, 52,3. 153,2; —, pécheur 102, 
2; — lêge, crime 10,3. 13; fàrlêge 96; 

— de atare, sans cesse 1; — nemică, 
rien 54,2; — moarte, immortalité 14*, 3; 

— v&roava, silence 2*, 3; fara, iatr, en 
dehors b. 283,3. 284,2.. (v. afară). 

fărăm, va. 1. casser, briser 167. 361, 
3; 6. 54,3. 240,3 (v. sfă-); fărSmă, sf. 
(me) bris, débris, miette 30,3. 107. 354, 
2 . . ; b. 336 ; f ărămitură, sf. (rï) id. b. 
69; fărămuşă, sf. id. b. 121,2. 

Faradn, sm. Np. 145,3; b, 135—136. 
322..; —, bohémien b, 335,2.' 

fărecare, sf. artifice, dessin 6*, 2. 3 
(£7:iPouXv)). 

fare61,sm. lisez :/aryW,cheval 5.1 10,2. 

farfurie, sf. assiette 5. 303,2. 

Fariséïn, sm. (el) Pharisien 4*,3 . . 
23,2. 56,2. 140,3; 5. 21; —, (sâi,) 5. 
58; -seesc, aj. pharisaïque 4*, 3. 

farmec, sn. (ce) charme, enchante- 
ment 228. 291,2. 303,3; —, (ë) 116,2; 
fârmecâtor, v. fer-. 

Faron, sm. NI. 358,3. 

fărşesc, (şiî) va. 3. finir, terminer 
203,3. 204. 257,2.3; fărşit, sn. (urï) 
fin 20i,3. .; 5. 10; fâr, 5. 13 (v. sfă-). 



432 



fărtat — fericăciune. 



fôrtàt, sm. frère en croix ; /m- 90 . . 
216,2; —, camarade h, 306,2. 348. 
869, 3. 370,3; fftrtfttél, sm. dim. 5. 
295,3. 

fasolft, sf. (le) haricot b. 3ô6,2; -au-, 
b. 98. 

faşă, sf. (se) bande, lien 188,3. 259, 
2; b, 287,2; —, (façuri,) 196; făşfe, sf. 
id. 357; făşioără, sf. dim. 5. 327,3; 
făşiât, aj. emmaillotté b. 327,3. 

făt, va. 1. mettre bas 5. 226. 259,3. 
262. 367,2; —, sm. (feţi), enfant, garçon, 
fils 35,3. 36,2. 166,3. 167,2. 168,3. 
317,2; b. 67,3. 68,1.2. 135. 239. 255,2. 

fată, sf. (fête) fille, vierge 5. 6 . . 9. 
16. 23,3. 32,2. 36,2. 41,2. 52.. 59. 

106.2. 171. 175,3. 232,3.271,3.. 282. 
315,2; b. 60,3. 67.. 71-72. 138,3. 
239; feată, 276,3. 277,3; b. 10; mr. b, 

268.3. 273,3 . . 275,3 . .; fătătoăre, sf. 
portière (vache) b. 258,3. 

faţă, sf. (feţe) face, visage ; personne ; 
surface, teint 1*,2. 12*, 2. 4. 10. 11,3. 

12.2. 14. 15,3. 28,3. 37. 80,2. 83,3. 

99.3. 112.. 118,2. 127,3. 140,2. 181. 
215. 224,3. 231. 248.. 268,2. 303,2. 
338,2. 364,3; ô. 6. 17,3. 65,3. 95. 98, 
3. 106,3.. 107,2. 159. 218,3. 364..; 
— , couleur b. 173,3; — , personne b. 
261,2. 317; de — , présent, en présence 
de 62,2. 207,2. 355. 360; b. 7. 74. 75, 
2. 90,2. 125,2. 169,3. 250; —, en face 
11,3; — , évident, manifeste 50. 123. 
162; —, en public 161,3. 163,3; — 
(faţîă)f mr, b. 275,2. 

făţăesc, va. 3. frétiller 6. 375. 

făţăre, sf. (ărl) dissimulation 54,2; 
. făţăresc, vr. 3. être partial, avoir égard 
à l'apparence 193,2; — , feindre 16*, 
2; făţărie, sf. partialité 51. 185,2. 193, 
2. 198,2; — , dissimulation, hypocrisie 
105; i.79,3. 261,2; făţarnic, aj. s. hypo- 
crite, dissimulé 16*,2. 54,2. 112. 169; 
b. 73. 153,2; făţărnicesc, v. 3. être 
partial 169,3; -céste, av. en hypocrite 
b, 79,3; făţărnicfe, partialité 169. 170, 
2; b. 196; hypocrisie 169. 

făţiş, av. en face 191,3. 

Făurărîn, v. F e vru arie. 

Favno, sm. Np. 59. 

FaTstina, sf. Np. b. 10. 

feară, v. fiară. 

feată^ V. fa ta. 

Februarie, v. Fevruarie. 

fecïor, -cioară, -ciorie, v. ficior. 



fel, SC. (uri) sorte, espèce, genre, 
manière b, 45,3. 125,3. 127,2. 147,3. 
364,2; /eZiM 150,3. 189,2; b, 31,2. 41, 
3. 72,2. 143,3. 178,3; /è? 34, 1.3. 57,3. 
76,2. 78,2. 79. 88. 106. 110,3. 121,2 . . 
123,2; b. 9,3. 13. 79,2; fèliu 281 .. 290. 
339. 353,3; b, 3,3. 157,2. 174. 188,2. 
211,2.. 

feldmărşal, sm. maréchal de camp 
b. 86,2. 128. 

felea, sf. une mesure d'une demi 
oca b. 292,3 

felegeăn, sm. tasse b, 34. 

feleleatïu, sm. discours 2*, 2; fele- 

luese, vn. 3. défendre 6*, 3. 

femée, sf. (el) femme b. 362,2; fe- 
meae 145,2. 246,1.2. 258; ^mee, 6. 67, 

2. 82,2. 85. 91. 98,3. 120,1.2; fomee 
218; mr.fumeUïe, b. 277,1.3; femeesc, 
aj. féminin b. 110,3 (v. famée). 

fer, s. 4; — (feară), morceaux de 
fer b. 335,3. 

ferb, -inte, v. fierb, -inte. 

ferdela, sf. boisseau b. 320,3. 

fereastră, sf. (tre) fenêtre 172,3; b. 
12. ld,2 ', fereastâ (estï), 6. 330,3. 344, 

3. 345; /ero^^a, b. 116,3. 117,2. 
férec, va. 1. ferrer, garnir de fer 6; 

—, enchaîner b. 171,3. 302,3 . . ; ferecat, 
aj; ferré, doublé 14; b. 370,2; —, en- 
chaîné 228,2; b. 186; —, bienheureux 
8*,3.. 19,2.3.. (v. fericit). 

feresc, va. vr. 3. préserver, garder, 
éviter 11*. 12*,2.. 24,2. 25,3. 49,2. 
50,2. 58. 89,2. 141,2. 146,3. 154,3. 
167.. 198,2. 200,2.. 213. 247,2. 286, 
2. 289,2. 362,2; 6. 25. 66,3. 144. 228, 

2. 315. 

ferestûica, sf. dim. petite fenêtre b. 
295,3. 

fericacïûne, sf. béatitude 136; feri- 
căt, aj. bienheureux 8*,3. 55,1.2. 83,2. 
136, 3; ferice, aj. heureux 1*. 13. 205. 2 13, 

3. 216. 315,2. 363,2. 368; b, 72,2. 331,3. 
332 ; fericesc, va. 3. rendre heureux, bien- 
heureux 205,3. 248,2. 266,2. 367,3 ; b. 287, 
2; — , vr. se féliciter b. 331,3; -ce4, louer 
2*. -Cie, sf. (iï) bonheur,, félicité, béa- 
titude 205,3; b. 9,3. 10,2; -cire, sf. (rï) 
id. 325,3. 344,3; b. 14. 99,2. 244; -cft, 
s. aj. heureux, bienheureux (beatus) 77, 
3. 78,3. 99 . . 146. 152,2. 171. 178. 209, 
2. 248,2. 257. 269. 283,2. 290,2. 315, 
2. 325. 348; b. 3. 48. 72. 83. 89,2. 99, 
2. 159,3. 203. 316,3 (v. ferecat). 



férîe — filosof. 



433 



férié, sf. bariUe b. 229. 

ferfnţft, sf. garde 211,2. 251; ferit, 
aj. à l'abri h. 298,3.. 

ferit<^r, aj. considérant (?) 13*. 

ferm, aj. Utr, ferme h. 286. 

fermàn, sm. firman, décret b. 113, 
3. 312,2; }îr —, b, 315. 

fermée, va. l. charmer, enchanter b, 
323,3; -atér, sm. empoisonneur b, 159, 
3 ; -fttorf e, sf. enchantement, sorcellerie 
162,2; b. 100,2 (v. f&rmec). 

fes, sm. bonnet grec b. 376. 

FestHl, sm. Np. 59. 

feştelesc, va. 3. salir b. 352,2. 

feştflft, sf étonpe b. 93,2. 

feştuft, aj. teint b. 225,3. 

fete, sf. iatr. fille b. 283,2 (v. fată); 
fetieft, sf. petite fille b, 362,1.2; fetiş- 
cană, sf. fillette b. 261,2; feţişoară, 
sf. id. 292,2; b. 295,2; fetiţă, sf. id. 

6. 295,3. 

feţişoară, sf. dim. visage &. 298. 

FeTrnărie, sf. Février 321; b. 18, 
3; -roarie, b. 27,2; Februarie b. 206,2; 
Fâuràrïu 256,2. 

fia, sf (fie) fille 15,3. 

ilară, sf (fiarâ, fieri) bête féroce, 
béte 10*. 9. 15,3. 34,3. 35. 57,3. 59, 
3. 60. 81,3. 116,3; b, 59. 150,2. 164, 
3. 165,3. 217; fieară 363,3; b. 146,3. 
147,3; /ér<ï, b. 211; feară, b. 313,1-3; 
fera, b. 116,3 (v. hïarà). 

(flcToără), sf. (re) fille, vierge, fico- 

183. 2. 214, 2. 227, 2.241. 257, 3. 299. 300, 
3; b. 61. 143;/ec- 282,3; b. 16. 38,3. 88, 
3. 89,3. 91,3. 171,2. 187,2. 293,2; flëor, 
sm. (I) fils, jeune homme 38,2.3. 44,3. 

135.3. 207,2.. 256,2. 364,2; b, 64.. 
66. 135.. 172,2; mr, b, 265; fecïor 5. 

7. 15. 20,2. 23. 25,3. 35,2.*. 47. 53. 
55. 61. 64,2. 69,3. 90. 102.. 105,2. 
122. 140,3. 145,2. 171. 287,3. 351; b. 
10,3. 38. 41,2. 70. 256,3; istr. b. 285, 
3; mr, fiţior, b. 268. 269; —, serviteur 
33. 40,2. 223,2.3; b. 40,3. 128,3; — 
de suflet f fils adoptif b, 135; -^ de boier, 
noble b. 33,2; fehtr 92,2; fediur^u 43, 
3; — , vieux 16; fecîorăş, sm. dim. b. 
337,3; feéorfe, sf. virginité 130,2; fe- 
éorese^ aj. virginal b, 91,2. 

fleleàn, -leşug 171,3. 172; fitlan 39 
(v. vicl-). 
ildelûs, sm. tonneau b, 369,2. 
fie, inţjct. amen 248,3. 
QASTEB, Chrestomatie română. II. 



fleàstra, sm. (ştri) beau-fils 277— 
278..; -stră, f. belle-fille b. 173,2. 

fle*căre, pr. indf. chaque, chacun, 
quiconque 48,2.3. 51,2; b, 259,2; «06, 
id. 353; -cfne, id. 48,3.. 78,3. 16i; 
-cène 111 (v. fies-càre hie-). 

fïér, sm. (fiară) fer, fers 2*. 6. 7. 82. 
132. 172,2. 228,2. 283. 320,3; b, 61. 
90,3. 197. 204,2.3. .370,3; /«r 4; «er, 
b. 31,3; 32. 57,3. 152. 259,2; mr. b. 
268; her 178,2; 6. 67. 153; mr. b. 264; 
flier, iatr. b, 285,3 (v, fer, her). 

flérb, vn. 2. (rsei, rt) bouiller, bouil< 
lonner, cuire b. 42,2.3. 43,2.. 118,3. 
164; —, fermenter b. 45,3; mr. herb, 
b. 274; -fnte, aj. av. bouillant; chaud, 
ardent, fervent 33. 361; b. 86,3. 156,2. 
192,3. 196,2; her- 69,2. 

flére, sf fiel, bile 9. 16 ; b. 98. 102, 
3. 368,2 (v. hieare). 

fiertură, sf (rï) sacrifice 84,2. 

fleş-căre, pr. indf chaque, chacun, 
quiconque 78,2. 133. 185,3; fleş-ee, id. 
b. 46; fleşte-eare, id. 166. 170,2. 260, 
2.. 301,3.331,3. 334,2. 340,3. 342,2; 
b. 14,2. 28,2. 50. 93,2. 99,3. 159,2. 
169,2. 210. 213.. Sbl^fleaşte —, 6.9, 
2.. 13,3; fiifte —, b. 68,2. 88,2.3; 
fiefte^ —, 337,3 . .; fleşte-ee,*id. 343,3; 

&. 39 . . 110,2. 155; fieşte-cfne, id. 

67,2. 312; b. 169,2; fiete-care, id. 97, 
2. 331,2.. 363. 

figurant, sm. (ţi) figurant b. 248,2. 

fiică, sf. (ce) fille 313,2; b. 60,2. 83, 

2. 137,2.. 182,2. 

fiinţă, sf. (ţe) existence ; être ; essence ; 
personne 164,3. 294,2. 303,2. 343,3; 
b. 21. 147,2. 176,3; hii-, b. 259,3. 

fiişti-care, v. fieşte-. 

fiïu, sm. (fil) fils 1*3. 9*. 10. 17,2. 
19,2. 20. 37. 47,2. 48. 59.. 63,3. 82, 

3. 311,3.322,3; Ă. 23. 37,2. 180..; — 
sufletesc, sm. fils adoptif 166,3; ^m 1 .. 
12,2. 15. 16,3. 31. 86,2.. 134,3. 155. 
216 . . 254,3. 282 . . 284,3; b. 126,2.3 . . 
199. 200; /citt, b. 172,2; istr. fiUu, b. 
283,2; mr. hUiu, b. 266,2.. (v. hillu). 

Filarét, sm. Np. b. 128. 176. 

Filat, sm. NI. le pays de Havila d. 61 , 3. 

Filic, -es, sm. Np. 5*. 7*. 

Filip, sm. Np. 194,2. 283,3; b. 151, 
2. 166,1.2; -eşti, sm. NI. 38,2. 

fllTn, istr. V. filu. 

filosof, sm. (I) sage; maître; philo- 
sophe, docte 60,2. 61,3 78,2. 119. 304, 

28 



434 



Filothéïii — folos. 



2. 328,2. 342,2.3; h. 10,2. 12,3. 65,3. 
166,.3. 188,1-3; mr.h. 266,3..; — âe 
cèle de fire, naturaliste 102; -fe^ sf. 
(il), art; sagesse; philosophie 60,2. 133. 
204. 260,2. 261. 320; filosàfie, h, 188, 
2 . .3 . . -ésc^aj. philosophique, sage 261 ; 
b. 4,2. 252; -icésc, aj. id. h. 212. 

Filothéïn, sm. Np. 337. 340,2. 

fimee, v. fe-. 

(fill)^ sm. (I) filleul, camarade, hin 
258,2; b, 260—261. 

finie, sm.(ï) palmier 318,3; b. 197, 

2. 198; -ă, sf. (e) datte i. 132,3. 133. 
Finiceàn, sm. Np. Phénicien 313,2. 
finfx, sm. phœnix b. 109 . . 254,2. 
Flnţitişte, s. NI. 87. 

Flor ÂTanti, sm. Np. b. 46. 
MTj sm. (I) frisson b, 233,3. 
ffr, se. (e) fil, fil d*or 6. 90,2. 178, 

3. 316,3. 328.. 331,3.. 340,3. 343. 
364,3 . .; — (firure), fin line, Byssus 30, 
3; hir, b, 261. 

ffre, sf. (I) espèce; nature, caractère; 
substance; naissance 9^,3. (OXy)) 10^.34, 
2.3. 47,2. 49,3. 55,2. 79. 84,3. 102. 

112.2. 131,3. 171,2. 264,2. 294,3. 303, 
2. 313,3. 360,3. 364. 366,3; b, 10,2. 
57. 79. 118,2. 130,3. 151,3. 175,2. 247, 
2. 362. 373,2; preste — , surnaturel, 
trop 243,3. 297.. 299; b. 113,3. 363; 
vin In — , revenir à soi 6. 111; hire, 
b. 260; firesc, aj. naturel 344,2. 347,3; 
b, 112,3. 154,2. 163,3. 173,2. 213; fi- 
reşte, av. naturellement -6. 162. 

firfdă, sf. (zï) wir. fenêtre b, 281. 
firmàn, v. fer-. 
firnësc, va. 3. tordre b. 328. 
Fisêntê, sm. Np. 136. 
FiséTS, sm. Np. Thésée b, 164. 
flsogrnomfe, sf. (iï) physîognomie b, 
205,2. 

Ffson, sm. NI. ô. 61,3 . . 133,3. 167,2. 
fitlan, V. ficlean. 
fiţior, mr, V. ficior. 
fiu, V. filu. 

fival, b. 97 (?). 

flàcftra, sf. (ri) flamme, feu b. 254,2. 

306,3; flăcftr<(s, aj. flamboyant b. 323. 

flăcftu, sm. (ăl) non marié b. 261,2. 

298.3. 335,2.3. 

fl&mftnd, aj. s. affamé 8* 3. 18,3. 
19,2. 84,3. 181,3; b, 148,3. 373,3; 
— (n4ăî) 250; -nzesc, vn. 3. affamer 
9*,1 .. 18,2. 19,2. 

fleanca, sf. bavardage b. 262,3. 



flëgmft^ sf. flegme, glaire b. 27,2. 
260,2. 
flïer, V. fter. 
flintă, sf. fusil b, 303. 
floare, sf. (flon) fleur 57,2. 96,3. 

107.2. 156,.3. 172,2. 324..; b. 30,2.. 
91; — de aur, chrysanthème 357,2. 

floeés, aj. laineux, chevelu b, 118, 
3. 169. 

floricea, sf. (cele) fleurette, petite 
fleur 6. 295; -cfcX, id. 6. 173,3. 312. 

florfnt, s. mr, florin b, 266,3. 

fl<(tă, sf. (te) flotte b. 151,2. 

flûer, sn. (e) sifflet, flûte b. 88,3. 

287.3. 329,2; —, (tibia), 28. 320,3; —, 
va. 1. siffler b. 354,2.3; -are, sf. siffle- 
ment. 

fluture, sm. (ï) paillette (d'or, d'ar- 
gent) b, 312,2. 

foăe, sf. (foï) feuille b. 44,2. 176,2. 
298,2; —, soufflet b. 335,2. 374. 

foaie, sf. soufflet b, 375; foU, istr., 
ventre b. 286,3. 

foame, sf. faim 15,3. 26. 206,2. 282, 
3; b. 7,3. 212. 241,2. 373,3; mr, b, 
265; istr. h<me, b. 283; -te, sf. (tï) fa- 
mine 175,2. 297,2. 318,2. 321,3. 354,2; 
b. 23,1.2. 164,3. 241. 260; fuamete 8. 

foără, av. mr. mais b. 267,2 (v. 
afarâ). 

foarfecï, sm. pi. ciseaux b, 323,2. 

foarte, av. très, fort, bien 27,2. 33, 

2. 60. 65,3. 100,3. 126. 215. 272,2. 
.346,2; b, 13,3. 83,2. 113,2. 178 . . 225, 
3; 'H, b, 134,3; forţă 100,2. 137,2. 142, 
2; b, 171,3. 229,2; forta, mr, fort b. 
266,2. 

foc, se. (urï) feu, chaleur 9*, 3. 11*, 

3. 2. 6.. 9. 15,3. 24. 44. 50,2. 58,3. 
82,2. 130,3. 218,2. 338,3; b, 19,2. 118, 
3. 132,3. 302,2. 

FocsànT, sm. NI. b, 126,3. 127,2. 
128; -şeani 200; -çenï, b, 82; -sê, sm. 
Np. 103.. 

focuş<(r, sm. petit feu b, 345,2. 

foésc, va. 3. souffler b. 335,2. 

foïoffu, sm. petite pervenche (vinca 
minor) b, 342,2. 

fojgaésc, vn. 3. fourmiller b, 351. 

foie, istr, V. foaie. 

folés, se. (oase) profit, avantage, gain, 
gré; de —, utile, 9*2. 19,3 . . 24,3. 29, 
2. 38. 51,2. 77,2. 79,2. 94. 111. 118, 
2.3. 143,2.3. 146,2.198,3. 260,3. 276, 
2.. 327. 363,2.3; b, 28. 67,3. 101,3. 



fomeĂe — frunza. 



435 



138. 152,3. 199,2. 222. 231. 247,2; 
— (ure), intention 40,3 . .; -ésc^ v». 3. 
profiter, prodaire, bénéficier, gagner; être 
utile 10,2. 60,3. 105,2. 292,3. 321,2; 
h, 31. 121,3. 147,3. 166,2. 183,3. 188, 
2. 190. 196; -aasc, b. 181,2; -fnţft, sf. 
(ţe) profit, utilité, gain 94,2. 348,2; 6. 
77,2. 347,3; -ire, id. 80,2; —, secours 
h. 15,3; -lUr, aj. utile 280,2. 286. 321, 
2. 336,3. 347,3; ô. 6,2. 47,3; -itori, f. 
h. 114,3; -itér, sm. secours 10,2. 

fomeàe, sf. famille 9 (y. fem-). 

f<(rmft, sf. forme 276; h. 236,2. 

form<(s (v. frnmés). 

fortotire, s. mr, branche h, 272,2. 

fortûnft, -tuşag, y. fart-. 

F<Stle, sm. Np. 78,2. 

frăgid, aj. frêle h. 151,3. 

Fragule, sm. Np. 207,2. 

frftmănt, ya. 1. boulanger la pâte 
h. 309; — , yr. s'agiter b, 154. 

frftmseţă, -mşeţez, y. frumés. 

Frftne, sm. (i) Franc; Latin 221,3; 
frftneése, aj. français (?) latin 295,2. 

Francise, sm. Np. 216,1.2; -ghiêc, 
b. 195,3.. 

frăng, ya. 2. briser, rompre; couper, 
fracturer 2*. 4.. 42,3. 52. 64,3. 182, 
2. 232,2. 233. 262. 331,3; b, 238,3. 
290,2.3; yraw^M, mr, b. 266,2. 

frftnghie, sf. (il) frange b. 11,3. 

frantozése, aj. français b. 346; b, 
3,2; —, année d'étude b. 253. 

Frăsănă, sf. Np. b. 182. 

frăsen, sm. frêne 356,3. 

fràte, sm. (tï) frère 3*. 10* . . 15* . . 
1 .. 3. 6. 18,3. 30,2. 44,2. 46,3.. 52, 
2. 62,3. 69,3. 85,2. 96. 139. 166,3. 
184,2. 186,3. 187,3. 259,1.2. 262,1.3. 
274. 297,3. 362,2; b, 31. 70. 119,2.. 
173,2. 200,2; i*tr. b. 286,3..; -ti, b. 
63,2. 96,2. 180..; -télea 132,2; — #«- 
fletéac, frère allié; frăţese, aj. frater- 
nel 205,3; mr.fra-, b. 266,2; frăţeşte, 
ay. fraternellement b, 168; frăţie, sf. 
fraternité 217,3. 

frău, sn. (&e) frein, bride 13,2. 61,2. 
365,3; b. 90. 237,1.2. 254.. 296,2..; 
— C frâne), ô. 311,3; frân, mr, b, 269,2. 

frec, ya. 1. frotter, frictionner; brosser 
222. 320,3; i.46,2; -ât, aj. frotté Ă.42,2. 

fredil, sm. foret b. 136,2 (sfredel). 

frémba, sf. (be) frange b, 327,2. 

Frênti, sm. Np. François 37,3. 38. 



frenţit, aj. s. syphilitique, qui a une 
maladie yénérienne 122,3. 

fretatz, 216,2, y. fartât. 

frică, sf. (cl) peur, crainte; frayeur 
2*. 12*, 2. 3. 8. 11. 25,3. 80,2. 89,3. 
101,3. 128,3. 143,3. 169,3.. 210,2. 
259,2.. 289,2. 313,2. 345,2; b. 4,2. 
17,3. 41. 56. 85. 116. 168,3. 216,2. 
289,2.3; wr. b. 264,2; frie<Ss, aj. s. 
peureux, craintif, timide 147,3. 148,2. 
193,3; b. 145,2. 239,2; mr, —, terrible 
b, 269,2. 271,3; frlcaséz, ya. mr, terri- 
fier b, 264,2 (y. înfricoşez). 

Friderie, sm. Np. Frédéric b. 246,2. 

frig, sm. froid, froidure 6.. 266,3. 
349,3; 6. 3,2; frigurT, pi. fièyre 4. 300. 
350; b. 26,2.3. 293. 

frig, ya. 2. (fripseï, fript) rôtir; brû- 
ler b. 44,3. 200,3. 214,2. 228,3. 337, 
3. 369. 376,2; -are, sf. broche b, 136, 
2.. 170,3. 228,3. 

Frighla, sf. NI. Frigîe 350,3. 

frigar<(s, aj. froid; glacé b. 26,2.. 

fript, aj. rôti, brûlé 331,2; b. 104, 
3. 211. 

frum<(s, aj. beau 11*. 36,2.. 57,5. 
83,3. 106,2.3. 132,2 . . 177. 216,2. 273, 

2. 336. 340,3; b, 13,2. 59,2. 85. 141. 
162,2. 172,3; formas- b, 234,3; —, s. 
le beau, la beauté (personnifiée) ; b. 1 37, 
2..; frumuseţe, sf. (ţi) beauté 10*. 
166.2. 173; b. 71,2; -aête 132,2. 291. 
292,2..; 6. 8.. 91,2.. 107, 2 . . ; /rii- 
msăţâ, b, 65.. 84,3. 118,2; -êéta, b, 
8.. 94,2. 95. 218; -êêta 145,2. 297. 
324,2.3. 333; b. 9,3.. 17,3. 147. 173, 

3. n 6,2 '^frâmaeţe 2 . . 313,2; -sête 14*.. 
11,2. 57. 100,3. 106,2.3.247,3. 254,2. 
276,2.3. 351; frumusăţi, sf. pi. Grâces 
b. 137,2; frftmseţez, ya. 1. embellir 57. 
176; frumuşel, aj. s. joli, mignon b. 
177,2. 303,3. 318,2. 332,2; —, ay. b. 
350,2. 371,2; -uşică, sf. belle, mignonne 
b, 318. 362. 

fruniga, i»tr, y. furnica. 

frunte, sf. front b, 2,3. 90,3. 109, 
3. 118,2. 123..; de —, noble, élu, de 
considération 100,3. 143,3. 199; b, 223, 
3; *n — , à la tête 192. 200,2. 218,2; 
b. 201,3; —, frontispice b. 153,2. 

frunză, sf. (ze) feuille 276,2. 339; 
b, 176,2. 179. 304,2..; -»M/d l*,2. 201, 
3; —, feuillage 326,3;/rttîw«a 6; frun- 
ziăr, Mm. abri de feuillage b, 328,3. 
329,2. 

28* 



436 



ţng — gf&lceAvft. 



fug (giî) vn. 3. fuir, se sauver; s'é- 
vader; courir, sortir 13*. 16*, 3. 3.. 4. 
6.. 10. 57. 58,3. 60. 67. 106,3. 137, 
3. 140,3. 165,2.3;. 168. 197,2. 230. 

268.2. 274. 303,2. 327,2. 366,2; b. 22, 

2. 41,8. 62,2. 152. 164,3. 250.. 266, 

3. —^ va. 1. 68,2. 73,2; wr. s'en aller, 
partir 6.264,2.270,3.272,1.3; —, sm. 
fuyard (?) 5*; fugï, va t'en h. 308,2. 
363,3; fAgrâ, sf. fuite 213.361,3. 362; 
fûgra, av. vite 362; b, 296,3. 315,2. 349; 
fu^r^ sm. fuyard 306. 

fngrhicel, sm. (ei) 4 . . lisez funicél, 
herpès. 

tnUr, se. (oare) botte 6. 263. 368,2; 
mr. fullïor, b. 275,3. 

fûlgr, s. lisière b, 303,3. 

MUfrer, se. (e) foudre 16,2. 296,2; 
b. 26,3. 60,3. 89,2. 90,2. 327,2; — (rïj, 
b. 64,2. 147; —, va. 1. foudroyer, é- 
clairer 171. 267,2. 329,2; 6.64,2.331. 
343. 

fullïor, m?*. V. fuïor. 

fûm, se. (urï) fumée 184,3. 202,3. 
324,3; 6. 185,2. 327,3; —, prétention 
6. 249,2; «ftrft, s. fouage, sorte d'im- 
pôt 6. 103,3; -edénie, sf. fumée 167,2. 

fumellïe, wir..(lï) femme 6. 277,1-3 
(v. femeie). 

famltés, aj. mr. affamé 6. 264 (v. 
foame). 

fûnd, sm. fond, profondeur 165,3. 
166. 327,2; 6.41,2. 129,3. 172,2. 217, 
2. 327,2. 368,3; istr, funt, 6. 286,3; 
-îd corabiïj cale 128,3; fără —, abysse 

280.3. 303,3. 

Fundesen, sm. Np. 6. 366,3. 370,3. 

fûnie, sf. (il) corde, câble 6. 136,2 . . 
168,2. 198,3; mr. /une, 6. 273.. 

funt, iêtr,, V. fiind. 

fur, va. 1. voler, soustraire, dérober 
8*.. 29. 33.36,2.40,2. 59,2. 112.. ,2. 
121.. 161,3.. 162. 306; 6. 11,2. 22. 
62,2 . . 108,3. 172,3. 226,2. 267,2. 364, 
3.. 365,2; — , fourrer, glisser 6. 241, 
3; —, sm. (ï) voleur 8*.. 29,2.. 112, 
2. 120,3.. 122,2. 161,3.. 289,2; 6. 
11,2. 200,3; -ăt, aj. volé 6. 135. 201. 

furcă, sf. quenouille 6. 298,2; — 
peptuluT, poitrine, région épigastrique 
6. 297,2; -uţă, sf. fourchette 6. 228,3. 

Furdui, sm. Np. 6. 222,3. 

furiş, av. furtivement, secrètement 
54.. 171,3. 351,2. 



fumfcft, sf. (cl) fourmi 6. 121. 132, 
2 . .; istr. fi-umga, 6. 282,3. 283. 

furtişag, sm. vol, larcin 6. 256,3; 
"tufdff (ure) 2. 120,3..; 6. 135,2; /or- 
tufago 54,3. 

furtûnft, sf. (I) tempête 201,2; 6. 
153; for- 267,2; -n<Js, aj. capricieux 6. 
247,2. 

fus, se. (e) fuseau 313; 6. 120. 309, 
2. 312,2. 348,3. 349.. 

fustàs, sm. (I) porteur de gourdin 
6. 326,2. 

fustéin, sm. (el) bûche 6. 327,2. 

fuste, sm. gourdin 2*. 



G (r, M). 



* Cuvintele începătoare cu g, trebue c&utate 
la ^ şi y. — On trouvera sous gri" étales mots 
qui commencent avec g. 

găcesc, gâcitoare, v. ghicesc, -ci- 
toare. 

Gad, sm. Np. 6. 71. 

Gadăra, sf. NI. 6. 238,3. 

gàdinft, sf. (ne) animal, bête 10*^. 
13* 3. 67,3; 6. 166,2; gadenă, 6. 132, 

2. 217,2; —, volaille 363,3. 
gftfuesc, va. 3. suffoquer 6. 259,3. 
Gaie, sm. Np. 308. 

găină, sf. (ne) poule 218,2; 6. 172. 
211,3 . . 349,2. 353,2. 356,2 . .; gcUUra, 
istr. 6. 286,3. 286; găinuşă, sf. dém. 
-şi de pădure, perdrix 6. 4