Full text of "Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise , dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez"

See other formats

Google 


This  is  a  digital  copy  of  a  book  that  was  prcscrvod  for  générations  on  library  shelves  before  it  was  carefully  scanned  by  Google  as  part  of  a  project 

to  make  the  world's  books  discoverablc  online. 

It  has  survived  long  enough  for  the  copyright  to  expire  and  the  book  to  enter  the  public  domain.  A  public  domain  book  is  one  that  was  never  subject 

to  copyright  or  whose  legal  copyright  term  has  expired.  Whether  a  book  is  in  the  public  domain  may  vary  country  to  country.  Public  domain  books 

are  our  gateways  to  the  past,  representing  a  wealth  of  history,  culture  and  knowledge  that's  often  difficult  to  discover. 

Marks,  notations  and  other  maiginalia  présent  in  the  original  volume  will  appear  in  this  file  -  a  reminder  of  this  book's  long  journcy  from  the 

publisher  to  a  library  and  fmally  to  you. 

Usage  guidelines 

Google  is  proud  to  partner  with  libraries  to  digitize  public  domain  materials  and  make  them  widely  accessible.  Public  domain  books  belong  to  the 
public  and  we  are  merely  their  custodians.  Nevertheless,  this  work  is  expensive,  so  in  order  to  keep  providing  this  resource,  we  have  taken  steps  to 
prcvcnt  abuse  by  commercial  parties,  including  placing  lechnical  restrictions  on  automated  querying. 
We  also  ask  that  you: 

+  Make  non-commercial  use  of  the  files  We  designed  Google  Book  Search  for  usc  by  individuals,  and  we  request  that  you  use  thèse  files  for 
personal,  non-commercial  purposes. 

+  Refrain  fivm  automated  querying  Do  noi  send  automated  queries  of  any  sort  to  Google's  System:  If  you  are  conducting  research  on  machine 
translation,  optical  character  récognition  or  other  areas  where  access  to  a  laige  amount  of  text  is  helpful,  picase  contact  us.  We  encourage  the 
use  of  public  domain  materials  for  these  purposes  and  may  be  able  to  help. 

+  Maintain  attributionTht  GoogX'S  "watermark"  you  see  on  each  file  is essential  for  informingpcoplcabout  this  project  and  helping  them  find 
additional  materials  through  Google  Book  Search.  Please  do  not  remove  it. 

+  Keep  it  legal  Whatever  your  usc,  remember  that  you  are  lesponsible  for  ensuring  that  what  you  are  doing  is  legal.  Do  not  assume  that  just 
because  we  believe  a  book  is  in  the  public  domain  for  users  in  the  United  States,  that  the  work  is  also  in  the  public  domain  for  users  in  other 
countiies.  Whether  a  book  is  still  in  copyright  varies  from  country  to  country,  and  we  can'l  offer  guidance  on  whether  any  specific  usc  of 
any  specific  book  is  allowed.  Please  do  not  assume  that  a  book's  appearance  in  Google  Book  Search  mcans  it  can  bc  used  in  any  manner 
anywhere  in  the  world.  Copyright  infringement  liabili^  can  be  quite  severe. 

About  Google  Book  Search 

Google's  mission  is  to  organize  the  world's  information  and  to  make  it  universally  accessible  and  useful.   Google  Book  Search  helps  rcaders 
discover  the  world's  books  while  helping  authors  and  publishers  reach  new  audiences.  You  can  search  through  the  full  icxi  of  ihis  book  on  the  web 

at|http: //books.  google  .com/l 


^ 


t     i 

9                 ° 

cjl                s? 

éî                 cr 

^                 1 

|P                ■« 

1 

■-=^<6^-'. 


.r 


,1 


/^    'À  , 


•<-  ^- 


V 


l.  -^ 


K-- 


^y 


f  ■. 


'M 


>r  \ 


-  V. 


^ 


W 


:,^ 


V 


u> 


I 


I 


^m  f) 


V^     . 


CHRESTOMATfllE  ROUMAINE. 

TEITES  IIPRIIIÉS  ET  lilDSCRITS  SU  !Y1»  iD  lU»  SIfiCLE; 
Sf  EamHS  SIUECTUES  ET  DE  IITTËMTDRE  (OPULilIE 

ACCOMPAGNÉS 
D'DKE  ISTRODUCIION,  D'UNE  GKAMMAIEE 

ET 

D'UN  GLOSSAIRE  EOCMAIN- FRANÇAIS 

M.   GASTER. 


TOHE  SBCOm). 

TEXTES  (1710—1830),  DIALECI0108Œ,  LITTÉEATUEE 

POPULAIRE,  GLOSSAIRE. 


LEIPZIG;  BUCAEEST: 

RA.   BEOCKHAUS.  SOCECnAC». 


CHRBSTOMATIE  ROMÂNA. 

TEXTE  TIPiBlTE  §1  liHDSCRISE  [SEC.  X?I— II!], 
DIlLECTilE  ;i  POPUliRE 

eu  0 
INTRODUCERE,  GRAMATICA 

gl  UN 

GLOSAR  ROMANO-FRANCEZ 
M,   GASTER. 

TTaoplaatts. 

VOL.  n. 

TEXTE  [1710  —  1830],  DIALECTOLOGIE,  LITERATURĂ 
POPDLARĂ,  GLOSAR. 


LEIPZIG:  BUCURESOÎ: 

F.    A.    BKOCKHAUS.  SOCECU    &    C». 


PC 

^■50 


Toate  drepturile  rezervate. 
Touê  droits  réservés. 


Imprimerie  de  F.  A.  Brockhans  à  Leipzig. 


SCARA. 


pag. 

113.  1713.     N.  Costin,  Letopiseţ 1 

114.  1713.     Anthim,  Pilde  filosofeştl 4 

115.  1714.     N.  Costin,  Ceasornicul  domnilor 8 

116.  1715.     Anthim,  Ceasoslov 16 

117.  1716.     Acsinti,  Letopiseţ 18 

118.  c.  1700—1726.     Theofilact,  Tâlcul  Evangheliei 20 

119.  1729.     Muşte,  Letopiseţ 24 

120.  1733.     Calendar 26 

121.  1741.     Anthim,  Iny&ţatur&  bisericească 27 

122.  1742.     Ilie  Miniat  Cazanii 30 

123.  1742—1743.     Neculce,  Letopiseţ 32 

124.  1746.     Evanghelia  de  Râmnic 36 

125.  1747.     Mih aicea.  Comoara  lui  Damaschin 38 

126.  1749.     Mihaiu,  Carte  de  bucate 42 

127.  1750.     Oxisteri 46 

128.  c.  1760.     (Costin)  Istoria  Ruşilor 49 

129.  1757.     Moartea  lui  Petru  cel  mate 63 

130.  c.  1760—1776.     Descoperirea  liturghiei 66 

131.  1750—1776.     Tâlcul  buchilor 67 

132.  c.  1750.     Zilele  rele 68 

133.  c.  1760.     Colladnic 68 

134.  c.  1750.     întrebări  şi  răspunsuri 60 

135.  c.  1760.     Zodiar * 66 

136.  c.  1760.     Viaţa  sf-lul  Alexie 67 

137.  1760.     (Danoviclu)  Hronograf 70 

138.  1762.     Gheorgache,  Condică  de  obiceiuri 76 

139.  1764.     Boţulescu,  Varlaam  şi  Josafat 76 

140.  1765.     Simeon  Thesalonicul 78 

141.  1769.     Cânta,  Letopiseţ.              81 

142.  c.  1760—1780.     Omir,  Odisiea 82 

143.  1773.     Thoma,  învăţături  de  condică 86 

144.  1773.     Uiodor 88 

145.  1773.     întrebarea  înţeleptului  cu  lumea 93 

146.  1773.     Istorie  poamelor 97 

147.  1774.     Catehismul  mic 99 

148.  1774.     Cogălniceanu,  Letopiseţ 102 

149.  1776.     (Macarie)  Omilie 106 

160.  1777.     Physiologus 109 

161.  1777.     Cogălniceanu,  Stihuri  pentru  Ghica  Vodă 111 

152.     1779.     Bertoldo 118 


VI  Scara. 

153.  1779.     Trepetnic 122 

154.  1780.     Ipsilanti,  Pravila 124 

166.     1782.     Dumitrache,  Cronica 126 

166.  1783.     Aravicon  Mythologicon 128 

167.  1784.     AUcs&ndrie 132 

158.  1784.     Archir,  istoria  luî  Sanagrid 134 

159.  1784.    Descântece 137 

160.  1784.     Cântările  stelil 139 

161.  1785.     Strilbeţchi,  Fiziognomie .144 

162.  1786.     Alfavita  sufleteasca 146 

163.  1794.     Critil  şi  Andronius 150 

164.  1794.     Fălcolanu,  Pravoslavnica  îav&ţaturâ 163 

166.     1795.     C 1  ai n,  Biblia  de  Blaj    . 155 

166.  1796.     A.  V&c&rescu,  Poeziî 160 

167.  1798.     (Molnar)  Retorica 162 

168.  1799.     Gromovnic 164 

169.  1799.     Alexandrie 166 

170.  1799.     Bertoldo 168 

171.  1799.     Avestiţa  aripa  Sataneî 171 

172.  1800.     Barac,  Arghir  şi  Elena 172 

173.  c.  1800.     Erotocrit  şi  Aretusa 178 

174.  1801.     Clain,  Acathist 183 

176.     1802.     Syndipa     ^ 188 

176.  1802.     V.Aaron,  Patima 190 

177.  1802.     Z&bava  fandasieî 195 

178.  1808.     Pateric 198 

179.  1809.     Maior,  Didahii 201 

180.  1809.     Vieţile  Sfinţilor 203 

181.  1810.     Şincaî,  Hronica 206 

182.  1812.     Esop 207 

183.  1814.     Ţichindeal,  fabule 212 

184.  1815.    Judecata  cea  de  apoi 216 

185.  1818.     Aşez&măntul  Basarabiei 219 

186.  1818.     Furdul,  Versul  Cotroanţel 222 

187.  c.  1820.     Colinde 228 

188.  1821.     Loga,  Chiemare  la  tipărire 234 

189.  1821.     Barac,  Risipirea  Jerusalimulul 235 

190.  1821.     Beldiman,  Eteria 242 

191.  1825.     Mumuleanu,  Caractere 246 

192.  1826.     Grigorie,  Loghica 250 

193.  c.  1830.     Golescu,  Pilde 265 

Dialectica 258—287 

1.  Muntenia 268 

2.  Haţegul 262 

3.  Macedonia 263 

4.  Istria 282 

Literatura  popularft 287 — 376 

Cântec  de  leagân 287 

Balade 287 


Scara.  VII 

Doîne 304 

Hore 308 

Oraţii  la  nuntele  ţărăneşti 310 

Cântic  de  nuntă 320 

Cântecul  Paparudelor 320 

Cântecul  cununel  la  secerat 320 

Cântece  de  stea 321 

CoUnde 324 

Irozi 332 

Plugul 333 

Descântece 338 

Bocete 344 

A  norocului  Oglindă 346 

Basme 348 

Snoave  şi  poveşti 357 

Ghicitori 368 

Proverbe  şi  zicătorl ^ 373 

QloBar 377—562 


CXIIL 
1713. 

(Ms.  bibi.  centr.  No.  11  din  1723  v.  1676.) 

A-feToniiciu,  Ai\  ii,ipbA  MwAA^BcA ^  ah^a  \ma 

yîXfi^p±    A^MYA    ^3CKâ  •  Rip    fi,€AA    N^l|l€p'fe    aÀA    )fpCTOC  • 

^d^rï  •  WKT  •  K  •  A^    MlipON^  (!  1.  HiK^Adi)    KOCTHN,    Ka- 

piAC    dâ    i|&OCT    AWri|&  •  M^pC    ^    illOA^^OBâ. 

Predoslovie.   (Fol.  24b -25b.) 

ja^î  Efi'kMÎ  AÀfi'W.  M(  AM  Afi^TAT  AA^fi^A  lUH  fiÔfifiA  HCTO- 

pïlH;  C0K0THT-4iU;  npil  A^AIHNixc  ^oiilINf^  ITk  lUH  a^M^k  J^  ll,ÀfiA  NOi- 
Crpik  1II4H  M^AT  i|&0il6c  B4  ^^iMf  CKpHCOipil  A<  il8KpSpHill  l^^pkH 
HOicxpi,  apikTkHA  A^^KlkAfK'kTOip'k  l^^pkH  HOiCTpC  ^HH  MI^HC  c'48 
^^-kKi^T  lUN  ni  M(  Bp^LiUC  48  HliUCpl^T  Tp4ÏaH  w|wnikpiTSil  PÔMîiî 
w|wTp'4M'kCT(  n'kpi^H  AI  ilOK,  luA  A"**  "l^  npHMHH'k  lUH  K8iII  c'4S 
411llk3iT  .  4UJH}KACP'k  1II4H  H4HHTf  fi^î  A*\i^  BOiU  apikTà  A^^K'kill- 
Kip^k  l^ikpkH  A^  Tp4ÏaH  Jf.n'KfiĂT^A,  HHHI  lUH  Hl  H^kiU  illkK8Hrk 
m  4h4lCTI  il6K8pH^  lUH  KSM  Clk  KlliUà^  lUH  A<  ^HA^  ^8  HliUipHT 
npi    4M'4cTI    46kSPH;    K8    Kipi    BOiU    4p'kTà    CIMHNl^lHAI    luA    4ilT0p 

HopoiA^  Mf  ckHT  A<  A^n^i^  noTén  ;  lUH  bom  cn^Hi  iuh  ni  CTfiU'k 

48  4B8T  MAH  H4HHTI  J^î  A^^K'kilIKip'k  CH  fi,î  Tp4ll;^H7  K8  lUSilT'k 
WCTIH^Lillk  4àiliTlk  .  Klk  H^  Mufin  ilSKp8  UCTf  4  il8à  WCTfH'âil'k 
AI  KkTI-B4  CSTI  A<  ^HH  TpiKS^  HICTI  AMÎ,  Jf.  KÀÇlÏH  HliillHHH  h'48 
AAMAHn,ÀT  K8  CRpHCCip^k;  ^l&'kp'k  IV  CĂA\'k  fi,i  BiCHI  4  ShSH  Mh- 
C4HA  KlkilSr'KP;  lUJl  4  0\-H8H  GhiUIIVH;  A^"P^  K4piH  c'4S  4^6ct'  48^ 
HIK^T  lUA  CkpiKSil  Oyp'âKII  BOpNHKSil;  Up'k  4I4H  npf  O^p/U'k 
MripOH  KOCTHH  Hl  48  4^0CT  AOrOif^'kT  lUipi  AÛHii  J^  l^ipi^;  K8 
AlSilT'k  IVCTfH'kil'k;   IUH   K'kl^-B4   4HH   JfMîMCÎ   A   CKpïl   fi^îCH'h.AiKÀfi'k 

H^pkH  A^  Tp4iaH  wfwH'kpiTSii  Pk/uSii^A^   npi  cKSpT^   A<  kS4i  biA 

Gasteb,  Chrestomatie  rumâni.  II.  1 


1713. 


a/iaH  m  Aapr  a  cKpii  .  j^crw  js^i  aă  AkHcSA  asia/i  w^Hin^T^pik  ujh 
A^H  uS  4^6cT*  a/iiÎAik  a  apikTA  wk^p^m,  kă  npi  Hi)i|jf  cicHi;  ăm 
aÛh  MHcaHA  UJH  a  aSh  Gh/uiwh  .  ujh  a^^^*^  ^^  Boa/i  apikTA  a^^k^- 
AïKipHt  HikpkA  Hoicrpi  A<  TpaïuH  w^nikpiTSA  Poaiih^  boai  ap^k- 

tA^    KkTlk   BP'KAII   aS    TpikliT    t^ipa   A^^KlkAfKiTlk   A<   TpaiMH  ;    lUH 

m  o\-pa/i^  hi)hi  w  aS  rSctiht^  ujh  m  hi  sp^a/ii;  iuh  a<  ^^  ^^h 
Tp'kHT  npi  aH'kcTi  AOK^pu  spi  Sh  h'Kai*^  A^"*!^  pkciina  A^^KikAf- 
K^piH  aSh  TpaïuH  .  ujh  aujA  apikXkHA  aa  hi  sp-ka/ii  c'aS  TkAi- 
OAaT^  BOAi  nSpH'^Ai  ^  apikXA  A^(KikAfKip*k  a  a^^w,  a^  Ap^>^^>^* 

ROA7    CKpUC    A^   Oyp'kKIf   BOpHHK^A^    nikH^    AA    JS^^MHltâ    aÛA   flpWH 

boa;  -f^^  ^^'^  "^  ^^P>^  K^^  ^"^Pi^;  noMiHHHA  ujA  a^ri  cn^nk- 

HiA  MîltmUÈ,    IUH  Hf  c'aS   A^KpaX  Aa  nikpi^HAI  AlfV»>UJHAOp    HOl|jpH. 

uïU  js^îAA  flpoH  BOA  A^  ^V"A^  ^^  w^HinST  a  cKpii  /Ulupou  Aoro- 
4^^t8a  :  [aujA  a^  ^^  ^^  A^ugiii  a^m3<^  Bp*kAiA  ujh  Biii^a]  ;  isip 
AM   n^AMHfkr*  A^  "'^^'^  A^LTonucfi^^LAi  npi  cypAi^k  cKoirk  a  w 

CĂAVK  A<  BOiapH  A<  Uipik  .  H8  COKOTfCK*  aAXa^  ^Ikfi  A^  KkX  w- 
Kipik  AH   C'ap  4^iHI  A<  t>P  HOAIIhA;    K'k  UJH  Aa  HCTOpiH  A    A(f)   CKpif 

A^nAHH^  uiiî  npi  Aipr^  xpicSi  ujA  w^Bikt^^T^pa  ujh  iiJiHHi^a  aA- 
Top  U'kpH^  KapiH  ujA  aniA  M  w  aS  as^T  .  aiuA  a^P  ^^  aaa  nS- 
tSt^  nà  kS  n^HiÎH'k  wcTfU'^Aik^  hh  K'kH-Ba  ann^  aAi  w^npiSniT 
Toiri;  IUH  A"M  ToiTi  ShSa  anécra   A'kTonAci^  .  hhh  cw  coko- 

TitCKlk  HHHIbA,  Klk  UCTI  OSl^HH  A^KpS  A  CKpi^,  IUH  a  AlkCA  BiK^pH- 
AOp    CKpHCOipf    K8    4^inTf Al   A   CTlkOkHIlH    AlOp  .  luA    A<    ^^^    HHTA 

A/iikpia  tA,  a^ltorhc^hiai  aATopa,  iuh  o^TkHA^-Tf  iuh  aa  asfcra 

tMi^A^  IUH  J^TÇlé  8hSA  TOiTI^  BlA  KSHOil|Jf  A/llkpiU  tA  Opi  AApP* 
WCTfH'^Aa  HOicrpii^  IUH  Ka  RfHTp'w  WPAHHAlk  BIH  OpHBH^  IUH  A 
A/lfVU^nUHAOp    A^KpSpH   .    npiHA4'4l|Jf     A^P;    ^9^    A^A/lHUiTI    fL^kAAWk^ 

asirrk  wcriH'^Aik  a  Hoicrpik  k8  b^lci Aïk  iuh  A^^H'^cKik  ^pSuTi^ 
AA^KkHA^-i^  aAiHHTi  A/i'kpiu  tA^  a<  ^P'Tagfpg*  w^nikpaTSA  llipc^A^A; 
K^pSu  anik  j^  n^AiHH  wipi  nipi  AïkKSHTépio  ahh  npinni^a  hhh- 

MIH  ciAI  KlkXpik  A^^HSA  ClkS^  lUA  AA  A^^A^k  8H  A/l*kp*  AS  A^ 
A^iiy  K^HOCKépik  AAlkHAOH  KSbTWACI  )^lkpik3HpHAI  A<  ^^  w^oïkpai^; 
uè    niHTpS    Klk    ap    ^    4^0CT   BP'^AHHHI    A^P^P>^^<    aSIAOp    IviAlfHH 

np6i|JH  AA^c^  HH  niHTpS  eéua  npiHHHik;  iuh  uAfKATik  b6i  a«iiAopa 
K'kxpik  CTiknkHH^  as  4^6cT*  npiHAlAT  .  npiHAI'klIJI  A^P  UJH  Aiikpia 
tA  ica  AHiii  bictAh  iuh  np-k  nSx'kpHHH  w^nikpiHH^  Kip*fc  w  ^i^khh 
MikpiiA  xiAi  kS  eéuik  npiAHi^ik;  iuh  bôi  nAiKixik;  anicT'k  wcri- 

H'KAlk  a  HOiCTpik  w^  HOpOHI^T  H^iUlAI  AIlkpifH  XiAI  ApikXiT;  Opi 
AkHP'k    Kipi    kA    A^M3^^    )^'kpik3HT6piOA    A^    AiAaIAI    ciAI^    Clk    Tf 

Yikp^3icKik  npi  Mikpia  tA  kS  BHanik  J^s^^^^^^^^^^  ujh  np-k  4^m- 


Nicolae  Costin:  Letopiseţul  Moldovei. 


MHT%,    ^TpS    np-k    4^ipHHHTa    UJH    A^/UHHOica    CTlkHlkHIipHt    M'kfiUH 
TAM,   AJifiHAT   KS  MSAT^   CSK^P»   RO^^TICK    UJH  npifCK. 


Pentru  portul  popoarelor  acestor  ţărî.    (Fol.  54b — 55  a.) 

ITlHTpS    wkM^fiHM   néAMA^H   aSfCTOp   U,"kfiH,    UJH    RIHTpS   ROpT^A 

AWp. 

3aH  .  1\  Uliî  aujA  ^obiai^ha  h^miai  h'^aiSa^h  asicrop  i^'kpîi 

KSM  Bé3H,  ANH  HCrépHH  AlipH  UJH  AiapTwpH  H^pkAwp  w^npi^iop;  HI 
rpiyf  pkHA^A  a  romihA  a<  nopr  ;  Kipi  aiO^Ai  noprSa  cT'kTik- 
xépio  kA  h^aiiai  UJH  Ka  Aua/ica  hS  uen,  hh  aS  h'L^i*  ^^Aa  H'kaii 
nopT^pHAi  kS  spéAiH;  Aa   Kipi  cKHiUcipi  a  )faHHiAop  a^^Hi  ujh 

AOKSA     A<    ^<    KaSTlk    a    4^iHI    w^CpikKlkAlHHTI    Tpén^A^H     npfK^AI 

lacTf  UJH  i^Apii  HipiOA^H  luiî  ni  coipi  a  spi  ^huh  n'kpi^  ji,i  awk  . 

Kl»  ^TkH  aS-^CTI  nikpi^H  A<  aSaII^  OyHAi  Tp'kfCK  /UloCKiAlHy 
PéciHy     TlkTipkH^     CK     ^U     WAISa     w^EpikKaT     w|i     JÇÀHHÎ     ^^paHl^O- 

31  i|jH^   ap  nipvi  fi,t  4^pi)r  ;  ujîî  MikKipik  ujh  npi  aAh^  npi  Aa  h6h 

HI  ipHH  CkHT,  Hipa  IxiAllA  ipHH  Ka  aM'kCTA  H^  api  HHH*  W  A^**^; 
HiSi  4^0apTI  KAkHAf  IPHH;  HHH  sipa  HlkA^UjiAI  aUjA  MÀfiH,  HH  kS- 
RlWici    HlkAA^PH  .  A-fa^    KlkSTiT    A^Sfi'K    aSfCTOpa    wiA/llH*   Al^xil^H 

npi  aM-^cTi  a6k8ph,  a-iu  mStA  iuh  nopr^A  ^ÎAhiawp  a^""^  Bp4- 

MA  AHICTOp  AOK^pH  .  K^Tp^  aH^KCTA  TOiTf^  Ka^Tlk  Ml  CKpil  A^ 
nOpT^A    POAlkHHAOp    HCK^CHT    HCTOpHK    AaspiHTII   ToRIATHH    A^^ 

AiAiuuj*  .  kSbhhtiai  HH  Al  H3K0AICK*  :  P^AikHiii  A^  ^fiA^^}  ^^ 
h6i|iph^  noapTik  )(ÀHm  ji^îAA  SMipi  nikUik  nicn  tot  tp^hSa  ^i^epik- 

Kiti;  HI  ^ÀK  AAÀfii  w^BlkHlkTépik  ROpT^A^H;  A^^  BiK^pHAI  h4aI 
KIKH^  Kipi  a8  HHHST  RlkPHHAI  aH'kcTA^  Ji,tAA  GiRTIAITpiWH  [aAlK'k 
frkpHHAI    HI   CkHT   ARpoaRI    A<   AMĂyW    HOinVl]    TOT    tp^rSa    ako- 

nipHT;   Kipi  ^^'^Aio  A<  X^Ahi  roaiih'Kiiji  o^h  a^^kaa  aH^Aii  /Ulap- 

I^HAAHC^  UJH  rk  KIIA%A  IHAPOAII^A^  bIkIO  ROpT^  HIAlkHAP^;  Up 
B8H  A<  ^^HA  A^H  A^KIMBpil;  UJAI^I  aS  A<  RkCAlk,  ni  AHAIBa  HOi- 
CTfi'k.  Ji^lkU^ÀCKrK  :  KérA'k^  ROiTI  ^k  KlÎBipi,  Kapi  M  A<  AI^AT  ipA 
AHICT  J^^AK  A<  KlÎBipi  AA  BOapH  AÙ^'k  J^  U^Àfilk  .  Upik  RIHTpH  IV- 
OHHH*  Ka^Tlk  HI  3liHI  t6t  aHIA  HCTOpHK  ToRIATHH^  IUH  H^  Ji^iAA 
CHHi,     HH     R^HI     KSBHHTIAI     A\AH     BIKH     A^     ^^^     HCTOpi^H^     AH^MI 

flA^OHc^,  uià  IIaabt   UJH  fIriA;   KapÎH  AS  cKpHc  Kikpt^H  A<  nop- 

TSA  HIA  BIKIO  (aa)  AlÎMBHAWp  .  ^^'KAIOA  w^KlkAtţlkAlHHTIAOp  P^AHiHH- 
AOp  taCTI  KS  RIUAI  KpéA'k  4^11111  A^  **^  Jk^OEUr^K,  RICTI  RHHOp  ^- 
B^ASHT    BIIHI    ^    WBIlăAI    A<    AkHlk    w^fC'kAH^HH;    UJH    AROH    niUAiL 

AH'k^  w   A-kr^  kB   KSp'k  mm  nunop,   a<   w^4^^iuSpik   rhh6pSa 


4  1713. 

TOT^  ji,iAà   x^ifiTi  nikHik  c8c  ToiTik  rAi3Ha  .  uiA  asicra  lacTè 

nopxSA    a    PkAlA'KHHaOll     HIAOp    BIKH    CTp*kM6lIJHA0|l     AOp,     KapHH 

nSprA  w^  wi|JH  asicT  4^iaio  ai  w^K'kai^^kMHHTi^  a  ca8}kht6phaop 

WlIl'^HH   ipÂ   aa  PkMA'KHH;    H^a/iaH   ATLtă  WCISHpi    EÎJi,ÎM    npiKSM 
HHTHAI    J^    HCTOpiHAI     H^AI     BIKH,     Klk    WllJ'kHIH    PkAl^a^H     M    ^' 

BikAYù  j^  WBiaai;  HH  roa  nHsépSa  w^Kikai^À  M  muai  ujh  k8  airik- 

T^pH    J^    Kp^HiiuJ*,    Klk    aSIA    w^    iVHHHHH    H^AïaH    KkX    HHH'k    RNSÔ- 

pSa  w^  KikaKkio   airA  .  as^cTA  ckHT  K^BHHTiaf  ania^H   HCTopHK 

A^H    K^BkN  T    J^    K^BkHT   .  AA    h6h    A<    HHHCTI   UCTI  aHICT    4^fa    A< 

w^K^aH^MHHTi  aK^ai  aa  ahîct  b^kS,  Kipi  ipA  a<  hhhcti  aa  Pka^- 

aiLNH,   UJÎÏ   A^  BHTf}Klf  HOpT  *,    BIA^AI   aK^M   aa   HfpKf}KH;    K^  asicT 

népT  A<  w^KikanikMHHTi  niHrpS  cnpHHTiHiu  hhh. 


CXIV- 


1713. 

(8*^,  mie.  defect,  135  fol  paginate.) 

A  SHik  AHA\EA  H-k  np6acTik  rpiHicKik  Tii^aaiikUHTf  pSa/ii^H'^iiJi 

( w^  T;i^proBHi|ji). 

(Fol.  la— 6a.)  1.  Opi^Ka  atô  fi^my^  ucti  aa  wa/ik  cikBA^p- 
uiiipiL  H'k  AiaH  a/iipf;  luA  HîT'kAMfi%  h^  a\ah  a/iipf  rpiuiaaa. 

2.  OpiiKa  a^H  A^Hf3f8  KSpikH'ki|jf  HHHMa. 

3.  6s  M'k  Tia/ik  A<  A^<3^^;  ^*^  A^"*^  A^m<3^^  "^  '^''^ 
TiM*  A<  aarSak,  ^^ikpik  H^aïaA  a<  ^^^^  ^<  ^^  cik  t'^aii  a< 
AaiHf3i8. 

4.  flaTik  CKiknapi  ^'kp'k  a<  caiHHT^aik  M  ucTf^  a<  K^Xk 
4^pHKa  a^H  A^Hf3fS. 

5.  KpiiiJHHikTa'rk   ucti   w^i^fainMioH'k   ni:   MaA   aiipi;   uih 

IHkPi^HlkTiT'k   UCTI   HIBSHIA   H-k   A\AH   AXĂfiî. 

6.     •]lKHHlkHl()H'k     Hl     C^     4^iHI     KlkXp^     A^Hf3lS;     WAléap'k 

fîà^TiAi  HiiAi  p'kai. 

7.  •lÎKHNikHiOH'k  Hf  cik  A^  aP^kS^^h,  aA^Hi  nYip3ipi;  npik 

^KHHlkHIOH'k  Hl   rk  A*^   ^^H   A^Hf3f8,  nCTf  Mipf  A^B^HA'k. 

8.  N^aïaH   wj^^âtil   c\    nikKikT^ĂCKik   waiSak^    ^i^Kik   acri 

AléaTk.Upk    lllHTpS     KA    Clk-UJH    A    A^Hf3fS    Klk3éTa    HHHCTI    lUIf 
aiSat^lkaiHTlk^    HS   C^HXk   AHHk   JS^ÎCréAh   ^I^MÏHTf   K^HlkTll^H. 


Anthim:  Pilde  filosofeçtl.  O 

«HA  Ci^Tk^   niHTpS   Ka   Clk  hÔ   p'kAli^H   UlA  T^  A<   <A^  HIHHHCTHTk. 
10.    MlÎHI   w^UJ   AaC^.  KpillJHH'kTiTHt  CÂ,   niHTp8   ^llU^TlkHIO- 

11.  Nà  n^axi  ck  K^HoacK'k  mhhibA  npi  clÎNi-uiA  ehni,  a^ 
hé  sa  K8H0ai|jf  w^Ti;i&  npi  3HANT6piOAk  rkS. 

12.  MiÎHi  cSn^Hi  Miiirrk  cA  né^^riAwpk  sÎAwpk  p'^ai^  nïÂpi. 

13.  JS^i  apk  cokotA  WM^Ak  c4^;i^piuHT8ak  a8A;  uiA  xp'^- 
mp'k  aMiiiJïA  bTii^h,  kS  a^isikpiTk  apk  bia'^  kSm  .|iAk  K^xpi- 
a/i^p'k  ^inriAi  a^A,  ujA  Aiéara  AiOpk  w^iu'kA'kHioHi. 

14.  Ëïit^a   UCTI   OyHk   CÔMHK,    Ji,HHTfii^   KipiAI    H^   NI   H^TIAlk 

Aii|imTA;  4^ikpik  NéAiaîi  Aa  sic^Ak  m6puïh. 

15.  ËYAl^a    WAl^A^îi    UCTI    O^Hk    AP^^^;     KipiAI    w|iAk    A^^^ 

cnpf  AnéapTf. 

16.  MaA  bAnI  OypAI^Alk  WBN«râlAWpk  HlAWpk  Ji^iCTfilkMSTê 
AAf  AHICT^A  B'ÉKk^  A^^i^Tk  ^^inTlAWpk  HlAWpk  B^HI,  UJH  hAaAC- 
AWpk   CXpikAllélIJHAWpk   H6l|jpH. 

17.  C^HikTixiL,  Mii^iUiér^Ahy  ujh  b^na  w^BikHikTép^;  aH'kcTiK 
c;^HTk  n8aiah  A^Kp^pA;  Hf  Hi  ^^iKk  Bp*kAM**^*)  hhhctTh. 

18.     H8   MCTI   ClkpiKk   HIAA   H(   H'ipi  TÀTW,    H  A    HIAA    Hl   H'api 

^I^BikH'kTép^;  UJH  B^Hik  nfA*t^ncik. 

19.  AHRcAp'k   aiAhi^Yh    hiïA   b^hi,    ncri   A/iaA   p'k   fi,iKÂTk. 

TÔÀTi    ClkpikHiHAI. 

20.  HhhA  oyH  A^KpS  H^  acK^HAi  AiaA  bhhi  aH'SA  hi  ii|j\ 
A<k;^t  TTkH'kp'b. 

21.  HcTIHI&H^L  MCTI  MAH  BOfirik^   Ji^îKJkT  TÔATlk  Kl^l^HrÀffii. 

22.  KS   BépBIAI  H^Af   A^AHH^   Ck   Klkl|jArik  AléAt^A   npîĂTHHA. 

23.  OAi^Ak  kS  Ki^T*  api  AiHHTi  aiaA  n^i^ïiHTHKik,  k8  ax;^- 

Ta  api   A4AH   AI^ATlk   TpS^^îl. 

24.  PikCnAikTAp'k  h^  mcti  Anipi  w^cS^^Ait^Api. 

25.  «llBlkttlkTépa   AA   OyHk  T^HlkPk   UCTI   K^NéHlk,    UlA   .^1^1- 

AfnMidHk  oifHk  iHréAnYS  a<  ^^P>^- 

26.  MAhI  AACk  HlHOpOHHpHAI  Clk-A  CSfléi,  pikAi;^HI  A^^'^K^P' 
UJHTk    HlHOpOHHTk. 

27.  MiH  Hl  MBicKk  B^HikTiTit^  H^  w  A^^Kfi'kyw  nép8pH(,  luA 

HfA  Hl  W  A^I{fi4iyK,  M  W  4^iKk  kS  IVK^érA  ciiB^pujApi. 

28.  HinpHH'4nip*fc^   ujh    hitpibhhhia  uicKk  w^mkpiKîfpA  ujh 

.|iTpf  p^AHiïA. 

29.  HlB^H^Ak  api  HHHAia  A^H  ^  véfi'K,  UJH  w^HIAlHl^Ak  Api 
aAa^BA   A^H   ^   AHHAIlk. 


1713. 


30.  Hùm  AA4ifir\  Hf^^^^p^Hix^  uiA  api  noBikt^^HTOpiS  n^k- 

UJiSi   Ki^l. 

31.  ^^asHCTiA  H^  api  wa^V"^- 

32:   K;fcHAi^  B<A  a8à  spi  w  ^^isipi  ji^i  shni  A^/ia  hhhibÂ;  h8 

33.    Ilo^^xa  pikCnAikTi)pîH  ucti  w  w^nYi^iKipi  Aiipi;   Kip*k 

H^   Aicik   Clk  TpikÀCKlk   HHHIBÂ   HOpOHI^Tk;   UJH   K8   AIIHHl|Jf. 

34.  Ki^HAk   Tf   BI3H    a/iaH    Alipi    JÈ^ÎKÂ"^    Kpik}KAliui8Ak    T^S^ 

npT'k-H  rpiuii/ia^  luiî  M^Ai^'kAi'kiiJf  aSA  a^m<3^^  niHTp8  anicTi^ 
Aoe^iHA'k  H(  aH  Kiki|JHriTk. 

35.  flpikT^HAk  J^Àl\A  tA  nOCOMOp^Tlk  K^Tpik  npYÂTIH^Ak 
T^S   Hl   BHHf  Ck  Tf  Bi31k^   Tf  AHnCll|JH  A<  HHHCT^L  Hl  uA  A<^^  <^>^- 

36.  H8  c^  KiA<  ^^  n^H    Aa  coKOT^k^ik  kSbhhtiai  o\-Htô 

WAlk   C^n'kpiAHHKk   UjA   w^pikWTlkl^HTk. 

37.  K;^HAk  iiiJH  B'^cfAk,  M  ck  kSbAhi  cik  nifinn  a^Tk  p^- 

CnA'kTHpf  J^   npOTI^Ba  MM8A  Mf  Tf  3aBHCTSĂl|Jf^    Klk -A    axc^Nvi   ^- 
TpHCTlkHlÔH*k   Hf   apf    niHTp^    B^K^piA   tA. 

38.  G)  K;fcTk  ucTi  w^BikH^T^pa  fi,i  4^0AOCHT6apf  aa  niAA  mi 
w  apf;  A<  Bp'ka/ii  hi  ucTf  4^ikpik  a<  npft^k,  Kik  HHMiH'fa  M  w  n6a- 
Tf  BHHAf  npf  BihA. 

39.  TpiH  A^Kp^pA^   aS  K8p;^HAk;   aS  kS  3'kBiB'k;   aihhcao- 

HfCKk     CTpHKlkHIOH'k    WAI^ASA  :  Al8Ăp'k    aUh,    K^H^k    w^UlA    Ba    A^ 

HHHMa  lA  AA  a^T^Ak;   luipniAf^   hi  AikKSAi|ji  ^  Kica  a^A;   ujh 

npiÂTIH^Ak^   Hl   H'api   COKOTH^A'k. 

40.  Hs  ucTi  aAT  A^Kp^  Ka  Clk  néaTik  a\^à  AiaA  j^,  RpAnik 

ipTlkHlÔHI;    A^Ki^Tk   nOKlkAHl^a. 

41.  /Ulipi  HiB^Hii  ucTi  a  a^iprA  w^HaHHT^L  o^h^a^  Hf  né  Tf 
KîiMik;   UJH  AiaA  Aiipi  hib^hii  ucti  a  pikCn8HAi;  ^^'kp'k  a^  ^  'ti 

^TpiBi    HHHIbA;    UJA    ^A^>^Tk    AiaA    Alipi    UCTf^     K^HAk    Tf   Ai83A 
K^   I1|jA   w^BlkH^Tk;    ^^Ikpik  A^   ^   ^B't   w^B'kl^lkTép'k. 

42.  m  ucTi  BÔaAik  AiaA  npHiUixcAiivicik;  a^  K;fcTk  AH^ra 

AINHI^YA. 

43.  «llTpf    H4AI-A'iATf    rpfiu*kAH;    Tp8^U    UlA     lOBAp-fa    A< 

^nikpiKYipA;   c;fcHTk  b  pikUrrli^A;  KipiAi^  k8  hibôi  cik  néTk  j^- 
APinTA. 

44.  ^NHlk  BépBI  Clk  TfiÀlfi  UJH  BHHIAI^  lUH  p^k^Ak^  Hl  Hl  bAnI. 

45.  û  Ti  ^npi^HA  k8  hhhibA;  M  ucti  A8Kp8  p^S^  apk  h8 
Clk  KiA<  ^'i^  w  4^hA  aujA  aA'kci;  niHTp8  Ka  cik  né  rk  wj^a'^a/ihi 
HiAk  w^npi^HiTk  cik-j^A  3AKiky  axc^HVf. 


Anthim:  Pilde  filosofeftf.  7 

46.  HAm  AO}KikHiu|ji  npi  hhhibA  a<  J^Aik^,  w^Ak  HiHHHCT'fci|jf. 

47.  Mnni  Bops'kiiJi  n^HlÎHk;   apix'k   ciAiHk   K'k   acri   ^141- 

48.  GMipiNÏA  lacTi  w  MHXCAOHiipi  nSTHHséark;  niHxpS  ka 

49.     ûfi,iElkfiÀTA     KpillJHHlkTiTf     KlkTp'k     ^Hi^i\^     AA     O^Hk 

AOMNk,  rk  ^kTăi  w^TpS  as'^cT'fa^  a^iKik;  rk  CT-k  j^  xorĂfi^M 
cÀM  :  cik  nik3'£cKik  AirikT^pHai,  cik  ^^ii  MSAHikAiHTk  j^jrfi^  niiM 
Ml  api^   uiH  cik  c84^fpf  k8  pikCA^pi  aH^ra  AHiA^H  a^Kp^  hi  H'ipi. 

50.  •|LA<A^H;^HAk  npi  hhhcbA  c^-i^h  sipik  ujiï  a^éaw  wapi 
fpxikMioHf  rpfiuiafji  aUA,  w^hoii|jh  aA^Hipi  aaii^HTi  a  c^^^aanÏH  hi 
aA  aHixk. 


(Fol.  65  a — 67a.)  550.  /Ul^ai^HAi'k  crpiiÎHHawpk  aa  Mica  ta, 
acTf  eaarocaoBiHîa  KicTA  riai. 

551.  MAhhh  a^Kp^pH  c;^HTk  Hf^^oaocHTéapC;  k^h^i^  h^  c;^HTk 
•l^cotiHTi  kS  aaTC  hAhhh  :  KSB;fcHT8ak^  ^^'kp'k  A^  HcnpiBik  ;  Bor^- 
i^mai^  ^ikfiik  KHBf pHHckaik  ;  iiJiNHi^a^  ^'^P'k  H'kpiBSpA  b^hi;  anHao- 

CTCHÏik^    Jj^lkfilk  r^H^k    B^Hk;    UJA    BÏÂl^a^    J^'Wfi'W  ClkHlkTixi. 

552.  ^1  B(H  Bp-k  cik  H^-i^A  A^Ai  BpikXCAiiiujSak  t^S  riAHa^ 
H^  w  apikTÀ  aa  npYĂTiH^ak  t^S. 

553.  OK^ann'^T'k,  uiA  nôi^TA,  uiA  lOBAp-fa  a<  (hhi,  ci^HTk 
xpi A  A^KpSpA  Kapiai  cn^fiT-kyw  Biitţa. 

554.  Miak  Al  B8Hk  H'^aik  a<  b^  xpikA  ^^'kp'k  Bpi  w  AP^^*^' 
Topii^  né  cik  KiA<  ^'^  Cl  néi  ^^  H^anikp^ak  Hiawp  bih. 

555.  ^1  BiA  cik  Tp'kliiJH  àrwfi'K  a<  xSpBSpipi  a  aP^i"'^' 
TopiA  tA^  ^ik  a^Kp^pA  Bp-KAHHHI  A<  WBpi38ak  T*kS. 

556.  Ki^HAk  HiA  cSn^uiA  nikTHAiicKk  cxp^aiBikTiTi  a<  c^^~ 
MHAi  fLfiûmiv^,  uiA  H$  néTk  cik  A'k  iliApi  a^^^^^^A  aiOpk^  ^nïi- 
AïK^HA^-A  n^T'^p'k  H-k  aiapi  a  BOĂpHawpk,  Hop6K8ak  asiawpa 
acTi  ac'KAiiH'k  oyH^A  wai*  hi-h  cik  c8nikpik  a<  c4ti^  ujh  anpo- 
hYAha^ci  a<  p;^^ak  HAa^aSA  cik  B-k,  a^&aik  aKoaU;  o\-Hk  KopKO- 
Aiak;  UJH  BiA'^P^  A^SkA^ik  ^A  A  né^^Ta  Kip'k  as'k  Ka  rk  a  anik. 

557.  HéaiaA  aiopAi;fcHT8ak  néaxi  cik  bhp^ack^  m  nd^^T^. 

558.  McTi  AiaA  bhhi  cik  a/i6pA  a^  i^^AiMy  fkydkT  cik  uA 

HHTa   CkpiMHAWpk. 

559.  C^KiTiai  c;^HTk  jfpiNa  TpénSa^A,  npk  BépBiai  s^ai 
séHi  cii^NT  XpiHa  cé4^aiT8a8A. 


8  nu. 

560.   Mia  hi  ^âkw  a^kp^phai  «ffa/if  maHi  HiK^sTifracc^  c;^HTk 

J^   WAfiî   Kipf    KHnk  MAH    cS^^ipHl^H^    ^iKÂTh    KJkHA    Ăfik    ^H    OyNk 

c^iKk  TpS^^aujk. 

561.  MHHHI^Ha  n,HHi  H^MaA  w^Tp'lO  HHpriky  npk  Afi^Œ^^Ah 
fi'KM^m  n^H'K  AA  yWA   TK^Ji^tKi^UfA. 

562.  ^6aihYA  c^HTk  Ka  ^^p^Aicii^HAi  ;  a<^h  npi K^Aik  w  ^p^M^- 
c'kn,î  k8  k^t*  apf  anaH  Ai^at^H  hbobhhh  ^  k8  atj^ta  Afii  MaA 
Aiipf  caiBik;  w^Tp'aHicTaujH  Ki)nk  uiA  a^^h^^S  A<K;fcT  ucti  kH 
AiaA  Ai^Ai^H  wa/UCHH  K^pT^L  a8h^  ujh  AiaH  naHHik  A<  soĂpA^  a^ 

aT;fcTa   UCTI   A\AH   SHHCTHTk   lUH    AiaA   CaikBHT    A^AlH^Ak. 

563.  PSuiAH'k  H-k  AiaA  Aiipi  mi  ncrp^^Hf  WM^Ak  ucti,  K^H^k 
HiLA  HI  a8  rpikAxk;  c^  K8H6ai|ji  aĂB^L  Kik  acri  AiNH^éHik. 

564.  PikWTiT'k  m4l  AiaA  anapi  ucti^  a  n^x-fa  ck  ^Ahh  bhhi 
WAiSa^H  aH^rATk,  uiA-a  h^  Bp-k. 


CXV. 
1714, 

(Ms.  bibi.  centr.  Jasî,  No.  6,  folio,  V  foî  nepaginaţe  -\^  278  paginate.) 

K^pT'fe  MC  CÀ  KmM^  MâCOpNHKâA^  ^^^MNHAWpb  •  ^€  p%n%- 
WC^TtÎA  KeHÛAÂH  KOCTHN  m'aB  4^6cT  B€A  •  AOP  •  C^âS 
CKpriCb  «f  WpaiUh  «li  MlUh  •  ^  AH^\  f^€é\A  -^Hf^Apfii  aB- 
MÎCA  ^CKB  •  mp^  ^Mà  N^l|J'fepA  AtÎH  X'C  •  ^A^  (!  1.  ^â^A^') 
•f  N   AA   TpéHAC  ANb,    ^6    A^OA    ^OMHVA  â  M%pVA   C^AC  •  ^ 

A&HA  AtÎH  •  WKT  .  siî  .  A. 

Predoslovie.   (Fol.  2  a — 5  a.) 

np*kA^^^^BÎ<   KlkTp^   AMkÇHjk   CA    EÔji,Jk. 

^HHTpS  aKikpdpa  pi^A  uiA  asicra  KipT%  K^pi 

c'i8  cKiOc  w^TpS  npi  a^MiHir  HéAi-bAi  ujh  HOpWHHpA  MlkpiA  Tiai; 

W   ap^lT^M    J^    aÛmî   a   C\    BIA^    noiTA   (?  I.   TOiTA!)    HIBOANt^a^ 

iul  rpAxci  uiH  wc*kpAYi  w^xpS  a^&aipA  ujh  aA^ni^pA  a/i^pxSpÎHAwp 
UJH  ^B^i^ikxépHAwp  a  Ai^Ai^H  A^cKaaH^  ujA  HcxopHHH  aaiuJH  .  a 
KikpfA  K^kpi^H  H^Miai  c'ai^  A^x  :  hac6phhk8a  A^^M>^^wp  .  mkHH 
a^iBikpixk  Ka  ni  eu  hicophhk  sic^pnAi,  ck  apix^i  Bîii^a  H-k  w- 
KikpAi^HXoipA   w^xpă   aai   cxikn^iHtiA  ujh  asiawp   n'k3Hx6pH  ji,§ 


Neculal  Costin:  Ceasornicul  domnilor. 


AHpfnTiT*fc  .  Klk  A<  BP'KAIf  ni  HAA  AiaHHT'fc  ^1  BAHH  A\^HAfi)ÇAX 
AMHS'k»,     Kap'k    (CTI    WrAHNA^    lUH    nAAfi,A    TST8pW||    CT'knil^HÎA- 

4op  siK^A^H  AHicréok,  aS  aAfc  uiA  aS  aiuisir  cTi^nii^NfAAi 
amcT^H  siKk^  K^Ai  a  eicĂpHHiA^  aiuÀ  a  hoahtÎih  At$Mii|iH,  4^;i;p;k 
Kipf  Ml  a^Ta  HiMÛKJkj  ^ikfiJk  fiiicAnn,  nitokai'^aI;  xpiiopN  a^ento- 
•miiH  ^Tfii  oaAiiNH  ap  ^«i^  npiLK^an  ck  b^^i  Aa  biknai  HCTopîA^ 
nlMii;  a  N^  cik  c^nnéN'k  a^aia  v^A^^^^^P;  ^^  rrkn^iHtHaop  ciai; 
kS  KaA^  a8  4^6cT  a  c;k  wctihA  npi  A^^Nr^k  AH'kM  hi  c'ipH  kSbihA 
cTKnjkHÛçXA  noAHTiA  A^Mii^n,  a'kc^ha  a  eicĂpHHiA  Aa  iat^H 
cKpiHTii^pH   BicAp'kHfiiJH  .  a^icTa   A,ÀpXk    KipxA   w    w^kAh    MlipïA 

TiAf^  Kipi:  fCTI  HSmAt^;  :  HIcépHHK^A,  Kip'k  HCcUrpNHK  ACTI  A 
AOMHHAWp^  AliA  aAlC  fi^iKÂT  aATWp  sic^pH  HCcépHHHHAI  .  K^HH 
HfcépHHKSA   A<   <ic8pH   apix^l   KépC^A   COipiA^H   A   SA^    lUH   A    A^hYA 

Af  Hoin*rk;  tapik  an^kcTa  AfiÂrJk  A^Kp^pHAi,  BTit^a^  WK^^panSApA 

lUH    AA'KTIOpHAf^     lUH     K'kTpik    A^^^^^J^A    UJH     AATépk     HCnpiBHNHH 

uiH  jk,HfiîrikT^bfiH  acénpa  ji,HpinTÂu!(H  .  auiA^KA^pi  npix^Ai  sic^A 

ACTi    AAt^HiT    AHH    nirpS    S^^ipT^pH^    UJH    4^ÎA1|JI    KĂfiii    H^ifiT    K8 

KAHnĂAHA(f)  ciAi,  awB  asécT  HicopHHK  aA  NdcTpS  A^H  nixpS 

n^piţH  ACTf  AA^HiT  KS  KiniTAA(l)   ciAf;   4^fAl|JI  KapiL  nipTA  BA 

ap^TA  ^BikHikTépa  w^Tp8  WK'kpAi^Ap'k .  j^  nipri:  a^ht^^A  bA 
ap;i;Ti  BÏina  ^n^Kpix^A^H  PoiAiiH  a  a^A  MipKO  flspiAÎi;  ujh 

^BlklţlkT^pHAf  A^A  KÂfiii  rk  K8bAh  A^^HHAWp  AA  K;^pA«a  OBl|JïA; 
Afi^TÂHfi,  fi^î'ATÔKMA  AV^HTiXA  lUH  MH^KAOHHAI  KS  Kip^L  BA 
^H  JS^^MMA  ^TpH  aAĂVip*fc  VI^A^KlkTépHAOp  UJH  HCnpiBHHHIAOp 
npf    AA    IVAirSpHAI    ciAf;    npi    KipîA    CHHT   fi,ATOfiH    kS   A/iipf   c^p- 

rSuA^  A-H   AAiifî    AA  ^ÀHAfi^  fi,HfiînT k\i,tHf    f^î   Kipi  cn;i^Hs8p^ 

TOT  bAhIAI  CTlkH^lHfAAWp,  ap^lTil^HA  K^kT^l  A^  ^^P<  CK'kA'KpA 
ACTÎ    AlkKOAlfA;    iCip^L    UJH    A^A    A^^^*^^    ^^^^    ^^fi^TX^y    AUJÀ    Alk- 

KOA«f A^    KSA/1    UJH    AAKOAI^A J^    oipTA    A    A^^;    J^TÀA    f^î 

W(MA  A^AlHSlkS  HÎA  AA^B^ipiT  w^nOTpHBA  n'kr;^HHAOP;  A^  w^Hinik- 
T^pa  THpiHHAOP;  m  HJ  Bp-kAlf  c'iS  At^Hl^iT^  UJH  A<  CTlkHil^HÎA 
Hf  piS^AASk  A<  AMHSlkS  UJH  A^  HOp^HKA  A^A;  AluAxCA'kpA  A< 
KiK^A  HfA  4^fpHHHT;  UJH  fi^î  AH^TA  wiMfHHAOp  K8  Kipi  Hf  w^BlkA^- 
TSMHAI  J^  A^AI'k  AH^CTA  .  sAsf  -  Clk  -  bA  UJH  A<  ^^P^AICÀl^f  Tp^Hi^- 
a8H,    KS    KipC   HS   ACTf   A^'^'WpÎA    A^^HHAOp^    UJH   AHfAWp   Alipi;    A 

rk  Aii^^A^;  uji  ^  ^'^  Tp^^&A^  ApikT^HA  A/iéAT*k  kAp^ph  A/lipH;  k8ai 
h8  a****  4p^^^^'^H<^<   Tpéni^A^H^   HJ  A*^M   4^inTAAf   ciAf  Hcnp^- 

rAti  Kik  cÀ  Ai^A^ sAHi-cik-Bi  uiA  A<  aa'^tioa  a^^hh- 

aop;  k8ai  ah  c^  KiA*^  ^  4^A  aa  CKpncii&pH  Aipgn  ujh  aa  arSkat 

CK^PHH^  OyHA'k  Clk  BA  AP^tA  un  Blil^A  UJH  AiioipT*k  A  A^A  ITfpH- 
AHAP^;    UJI  Hf    ^A   A<   npiBHAC   AS   fi^ATj    OyHA'k   UIH   ^^fpHHIA   B^KS- 


10  1714. 

a9H  aHACT^A  Hf  Afi  ^U,  AfiÂTJk  .  n^HI-Ck-BÂ  ^OTip^A  UJH  ^^Ikp- 
UÈÛTt^A   CAé}KElA   AéMHHAOP;    Clk    cik    K^NOicK^l ^    nipXA 

a  Tpfa^  AI  KikrkTi6piA  k9m  kS  k;^t  icti  aéicpS  hi^hctiuJ;  ujn  a< 
wci|ji;  k8  axii^Ta  AiiA  a<  ^^oaifrc  a6aihnaoP;  ujh  siaop  anipH . 
aiiJH}KA'kpA  airkxépa  npÏATiiuérSa^H  ^xpS  HinpîÂTHHH  k8  k^ 
cKpïAai  MaH  A<  m^ata  wpH  Kik  c'aS  Hcnp;i^Bi)T  .  ujh  ^aTopfA 
^^ikM'^Haop  AiipA   lUH  A<   HHHCTA  apix;^,  UJN  aaïc  ^oianHiaop 

KlkTpÀ    GTkpcittÏH    C^H;    ujh   Jiif   Uà^A   AOiMHCAOP;    UJH    aATOp    ^Ik- 

A\4ak  aa^cA,  ka  c^k  ne  kàsx^  j^  y^ax^  .  SHsi-rk-sÂ  ai  p8rk- 
AiliNTA  OascTi^HYii  w^nikpikT^ciH  a8H  /UlipKW  flspiaïi  niv^p  cao- 
eosihTi  4^âtîA  ciai  A^KHaaHH^  ujh  a^  BikHirSa  a  wi^n^kpiT^a^H 

npi  OaBCTiiHa ^  nipT'k  a  naxpa  ck  bA  ap'kxÀ  BopoiBa 

a  npÀ  w^Hiainr^a^H  FapaaiiHTHaop  KikTp^  a/iipHai  flaigiHAP^; 
ap^ixi^HA^  cKHa/ickpHai  HopéKSa^n;  ujh  ApÀrx^  npu^San  k9  aB^ 

l^ïAai     UJH     KS    AlSai^HMA     BiHHAOP;     H^     CK     HOiXA     ^ÂHi     eUî^A 

j^fi^iA^HvÂTJk  .  auiHXCAipA  A<  ^^'^^  ^^naocé^^Sa  hAhi  aS  ^^cr,  ujh 
Al  cT^^TopiA  a8H^  AA  CKHa«B*kpHai  Bp4AiHai(!);  ujh  a<  s4mjk  npi- 
BHAi  H'a8  A^'i"?  UJH  A^  RÏiua  a^H  CpS^iia^  ujh  a^  coKOTiaaa  a^A 
niHTpS  A^H^'^M  nikr^Hii|jH  .  Kapx^L  ftoHHiAaop  KikTpÀ  c^irSa 
AaKiAiAiéHiawp  .  aujAxcA'kpA  np-bK^ai  a^^^^^^^P  "^  ^^  KiA'k  ^ 
aB*k  AP^i^^^'TA  cnpi  VHaiii^iui'A  ujh  ni)^aHBikHf A  .  ujh  KipxA  aén 
MipKO  fiBpiaYi  KikTpÀ  nHpaaiifrH  npTĂTHH^a  c^S  .  ujh  npiK^iU 
A^a/iHHaop  TpiB^A  a  aSA  aaiHUTi^  ^^Api:  hù  aiHUjia^  waa/ii- 
h4ck^;  .  UJH  A<  npnani^KAÎA  hihopohAt^  a  nixpiKikTépHawpk  a 
A^iA^k  AHÀCTA  .  apix^i  UJH  ^^ipHsfAai  aSaiYA  asÂiiJiA  ^^  hi  apn 
ctA  .  aujAxcAipA  a<  aïoipTA  H-k  bSh^^  K^aik  ap  ^ù  aaàh  a<  4^~ 
aifrc  A^K^'T  BTit^a. .  m  éfiAAX^  rk  bâ  sAhi  a<  aaoipxA  aSn  /AipKO 
fiBpiaîi  w^n'KpiTSa  P^ai^aSA  ;  ujA  anpoani  a<  aaoipxi  hi  BopoiB^ 
aS  aB^T  KikXp'k  c4^iTHHK8a  ck^  IlaHéKîi;  ujh  ni  épai;^  KikTpÀ 
4^iH6pSa  c*kS  Koa/iMWA;  uih  hi  TicTaaniHT  uS  a^cix  aa  aïoipTi 
cÂ  .  as'kcT'k  A^P^  Toixi  w^KHs;^HA^cik  w^Tp'anicT  HicépuHK  ^a 
*|iKHH;i^ai  aiikpYA  xaai .  np'k  Kip'k  cik-a  npTAaiii|jH  M  wkh  ainao- 
ctAbh^  k8  naïKikH^H'k  aiik  piOr. 


NeculaT  Costin:  Ceasornicul  domnilor.  il 

Cap.  VI:  Despre  lacomul.   (Fol.  52a — 53b.) 
*)  K»  HJ  A^Kfi^  CK  AfiiTJk  ^HsikiacKa  npHEiifi^pê  a^Atka^' 

KbA  WTK^pAlSlipiH  CÀAi,  HOi^l  Hf KSHOCK^T  ACTI  ;  UllSl  AHÀCTA  ACTI, 
WM^^aSh    a    K^HOillJA   AEifiHAij    fi,Â   nSTÀpi   a    HipK^;    \ié\tiT   a    Hl- 

KOH^  ^HiAcnHi&HA  A  crfiÂHifA,  iHiAia  a  anikpA,  xpiiS  bYii^ïh  a  *mo- 
ififNA;  Al  w  A^'T^i  UJH  ni^'rkpf  a  aj  cT'kn^iHA;  npi  A^HcikAf  a  h^ 
aiicA;  Kik  AHH  caoeosInYi  aÛA  a^ns^8;  aH'RAa  hi  aS  cT^kX^T 
4^ikp  A^P^n**'^'rf  cTikni^H  ncAiOp  cxpiiiHi^  m  a^P^^^'^^'^^  acti^  cik 

0(1^)  4^K^;  pifrSk  aAlOp  CĂAi  .  AHH  HÀ  Clk  J^n,ÎA^\fiy  K8  K;fcT  AliN 
C8H^    ACTi,     HÈI     K8    HI^HCTI    ClkpikHil,    A^K^T    pii^HIITa    A^KOAlU  ; 

p8Ăi|if;    upik   HfA^H   eorix  HHfa/ia  ujh   w^xpS   Anipi   j^fi,îcr^ASpi, 

.|^H    À  .   aUJÀ    K^T    HM^H    AiKOAl    w|i    TOiTI    sicSpHAf^     cSnikp^pH^ 

ap'k  A^B^HSH;  H^AïaA  j^  Toirc  apAiapois'kAf  KpicK^. 

K8  Alipi  rpHXC*k  UJH  k8  HCBOI^Hl^^l  a  4^A;  cokotack8  hih  Ai- 

K0A4H,  Clk  né  AH  Clk  w^H'kHf  Al6pHAf  Ji,î  AïlJk  HfSipHHK^^  Clk  H^ 
nicK^  TépiW±At,  UJH  XtfiVÎAlHAÎ  apEA,  UJH  Clk  H8  w^/USA(  AA  B^- 
HiT     B^HlkTépiH;    Clk    né    Clk    WI^IT'kcKlk    BHH8a    UJfS^lHA    A/^^AT8; 

ca8  Clk  h8  rk  pikcéij^AC;  cik  h^  ^érx^  A^TépHHHïA  kS  arwHHCHTa; 

Clk  N^  pois^l  UJOipHHÎH  nXkÛHHAi]  Clk  h8  ^^épf  Hf/UHK;^  4^8pYH 
AHH  KlkAl^pH;  m  HIAIlkp^A  A^AH  k8  J^Jk^tfitïlTHHHiA  ji^îHÂT  AÔfi 
Cliur^pH^    A^KpHUlOipHAf    ciAI   H^   J^KHJi^  .  K^    AATÔpA    CAS    A\AH    KS- 

fénfi^y  ciS  A^iA  A<  cAprS  ah  cik  a*^  bp'^a^a  nép^pA  a  acK^HAi 

KlkTJ    Wipf    HÀ;    lapii   AAKOMSaSH   HHHJ   A^^^^^P^   ^^'^   AHUCSIIJI 

K^M'kTSA,  a  hS  rikHAH  aa  caHH. 

**)   Ëp^AHHKk  ACTI  Ji,iKJkT  AiKOAlSA^   KipfAI  Ji,HH  Bp'SpA;    H^^ 

AHH  HfBOf;  nipKik  niiOA  CK^rSpir^  HH3A^(Af  ^^ikpÀ  rotkoabI;  k8- 

P'^AHAf  Hfpicik^  ep^^A  ^'kp^  i^fiÂHVH,  ^ĂHiHA  p^UT^^  KOB^p 
BIKiO,  HHHTÎfHf  A^^KOC^T^  IUaAk^^A  rp6C;  UJH  KlkAI*klUA  ^IkpÀ 
AH^HHHH  .  aiUH}KA'kpi  AI^AI^H  Ji,HH  HĂI|JI  HIHOpOKOUJ^  Clk  Apix^ 
A^^YHHI^H  n(HTp8  ^iiAA,  KÂçltA  M  RCHTp^  ^K'^AI  ^EA^  upécT^ 
HJ  niHTpà  C^  uà  KéAin*fcpi  AliA  CK^MR^  ROCT^B  AiaU  B8H^  ^BA^. 
HI  hé  A/iaA  4^iHI  AiKOA48A?  Klk  RIHTpS  Ck  H^  KlAT^liicKlk  hAhI 
AT^Ta^   ^lU   AACilk   Bip*Ba  Hipicik  Ki^TI  .T.  A^HH  .  Upik  MAKap   Klk 

*)  Note  marginale:  A4kwm8a  m4h  j^tx»  a<  *<<  4rMiirki|if,  c\  nfipA^  np<  ^ha* 

SMHI  HktSCTHH.       **)  ^WTp-kBMT    A^KpS   JhCTt  Ck    c('k)    CTP'kJKSHCITk    M   CHHf,   SMMI    <l^4Bl8€. 


12  1714. 

AaKO/uYif  pik8  cii  hhhctickS  npi  CHHf;  lapik  KiccAi  M  t^iÎH  rpH- 
naHN  }KHHik^  SiUHAi  lUJHTi  A^H  hAi^iH;  ^^ipfCTpHAi  cnapTf^  wrp^- 

SHAf    CTpHKaXI^    RHTlkpTHAI    AIHKIUSpiTI^    pOPOXCHHHAI    H'^Af    ai|lip- 

H^Tf   pikCT^pH^Ti^    aKonipiAi;fcHTSpHAi  A<   vi^^A   néxpiA^?    aasH- 

l^fAI    CKOaCf^     THHSHAI    CK^kpHaBI^     cdciAI    HlkS^Tf     niHTp^    Clk    H^ 

npÏHAiicKik  j^  ri3A^  "P<  bihAh^a  caS  npïATiH^A  c^S^  caS  cw 
HipHA  npi  anpoiniAi  c^i$,  kă  ck-a  npÎHMicK^^^  caS  hi  ap  J^h  a< 

'^)  Mj  A'kc;^HA  ^i^HepikK'kiUHHTA  Kipi  ïi^ÀfiTX^,  lUH  Kica  ^ 

aACB'kpiT  .  Klk   A^H   nOAiét^iH   céA    imkH;^HKik   noia/ii   néTp*kA<7 

CTp8ri$pH   A<   Bl^;   néxpiSH;    A>^*<    répAl^l  a/llkH^HKlk   KapHf   AlOpTlk- 

^éH;ky  rfiÂ!6  KÀfii  nSTA  ca8  ai8hhA;  bhh  Kipi-H  CTpHKir  ca8 
wuikt4;^T^  Bp^Hs;ik  Kapi  w  aS  pwc  luoapiHïA,  KaiuKaRa^H   Kipi 

Kapi,  an^Lift;  HoponApi  Kik  apH  cxp^NVi^  hiA  a^ko/uh  cwkot'^ck^  . 

W  HlHOpOKéujYH  MAfir\WAH\  W  HIHOpOK6lUÏH  AiKOAIÏH  !  K^  fifiA- 
HÀÎ\A    AHÎAWfi    BCl^ÎBH;    J^Tfi^    aH^A    HI    C^    CAOBOi^^    "^     Pp^MaSH^ 

lap^  aMicTOpa^  HoponApi  hi  c-k  j^mfi,î  j^  cikKpYio^  i^cri .  auiA^K- 

X^fii,    MAKÂfi    Klk    HfH    AÀHWMH    Clk   w^CpiK^;    CTp;^HrS,    BÎfH^fCKS^ 

niTpiK  npocT;  lap^  fi  cokuft^a^  a8  a^t^iA  a^  a^huJ>>^?  A^  ^P> 
aKÀ  cikpaHïA  oypĂKH  a^ujkhca^  c^  acK^ATi,  k;i^t  chht  a<  kS 
HHii^ia  cHpr^HTOapf  cnpÀ  a  cTfiÂHifJk  ujh  acK^HA^;  w^xp'o  kah- 
niA^  api  a^SH,  Kik-A  H^Ai^kcKS  :  AiHUié A^  KikMikTipH^  a^ko/UH^  ahh- 

CHt^l^  CA^V";  A^K^HAHTiVpH^  K^/UnAHl^H^  SHT^lTWpH^  HfAI^At^fAII- 
TWpH^  \f>ifil^T}bfiH  m  CXp^AlK^A  UJH  HfnpïATOpi  .  HJ  TpfBSĂl|Ji  MAU 
A|8AT?  aUJÀ  CHHT  A<  Oyp^^l^H  IVpikUJ^HIAiVp^  K^T  AIAH  BHHf  lA, 
TpénSpHAf  AlOp  KS  A^;^Ha  ci»  Ai  EÂTX^,  A^K^T  C^-H  HHHCTiaCK^  aujÀ 

.k8  aAaiba^  apH  ho^^tA. 


Cap.  XX  :  De  12  întrebări  ce  s'au  pus  luï  Thaïes,  si  răspunsurile 

ce  a  dat.    (Fol.  123a— 124a.) 

Kinik .  K .  A<  Bï  •  w^Tp(6;^pH,  hi  c'a^  shc  a^  a^"^^^;  ujh  hi  aS 

pikcn8Hc8  Aa  Toixi. 

<I>6cT'a8  aHfCT  ^^haoco^^^  ka  U;  opaAha^  w^Tpi  xéi^iH  a  i^^- 

P^fH   rpiHfllJH^    HfH   ïlfiA   w^l^lAini^H^    lUH    A<    TÔl^H    Kp^HH  flcYlA   HHH- 

*)  Notă  marginală:  AiKWMiH  moiiiihickS  hintp^  A*rk^^  k4  ck  hS  MwipfNMCK-k 

4A14IH,    SHMH    KllipiMH. 


Necolal  Costin:  Ceasornicul  domnilor.  13 

CTHT    lUH    KSHOCKéx;    aUlli^K^ApA    H^MAAI    a8N    UIH    ^    PÀM    ifih 

A4   Toiri  ^TfiêsrLfiHM   Hi3ikTHKHHNA^-rk   nimnk;^   p'kcntteiAÀ. 

Klk   êfih    ^OipTA    aCKSl^HT    Aa    MHNTA,    lUH    Efi4ifi,HHK    Ji,i    MHfiifiê, 

a  wi^xpicA  ca8  a  pikCnéHA<  N'aS  w^B^kt^aT. 

OïHNA    A^P^   AI^ATI    UJH    4^ĂaiOpH    A<  w^TpfSlkpH   A<   OiaiC; 

npiKSM  cn^Ni  ^YoriHic  Aaiprïi,  w^xpiciri  kS  p'kcnéNcSpNAi  aM^ 
tui  npf  Borixa  npÀ  w^i^iAinséiia^;  uih  hhh'^pa  mAhta,  ujh  npÀ 
acKSi^HTA^;  aS  ap'kTar  .  —  w^t;^  ^è  ^rpêEÂr  :  si  ap  ^k  a^n- 

sii^?  A^M^*^^»  ^>^^)  ^^'^^  ^^^  ^^^  "P^  K^Kio  .  asiAopa  Kipi 
cii^HT  a  A^H  A^HS*kS,  HHH  HiA  s'aS  i^^cr,  ^Hin^T^A  H'aS  BiJséT, 

HHHI  KipiH  BOp  i^Ù,  4^piUliT8A  HS  BOp  BIA^'*')  •  —  AUIH^KA^PC 
^  JfJTfiŒAT  :  HJ  ip  ^U  MAH  ^fi^M\bc?  A^MA^  SHHI;  K'k  TOixil^, 
iVpH   KlkT  A<   Mfl|JfpUJSr8HT;^    38rpikBHTép;^,    Hlisi  W   nipTA    K'kX 

A^  aank;^  A^  ^  ^^}  npfK^M  aS  ^^i^k^t'o  ^i^pià,  a  iV  agéHMi  hS 
noirf  **)  .  —  upikiiJ  4^à  ^TpiBix  :  ni  ap  4>^  ^^^  ^^P<  ?  a6kSa, 

SHHi;    Klk    a6k8A    Kipi    ToÎtI    Al    K^npHHAI;    ACTI    MAH    A%ipf    A^* 

KlkT  Toiri  .  —  aiiJH}KA'kpA  ^xpiei^HA^-A;  hi  ap  ^k  màh  npÀ 

^HIAiRT?  HIA^HK;^^  SHHI;  A^iH  ^î^iAitlT  ji^iK^T  Bp^ÂlA  M-H,  Klk 
niMÂH    Bp*4Aia^    UJH    H-kAiO^    NOi^   AJ  A^^A^;    UlA  H*fcAA   XpiX^TI   Al 

^H^Âilif  .  —  auji)}KA'kpA  w^rpiB^HA^'A  :  hi   ap   i^iî    mah   ioti? 

iWkHTA,    Smî,   K^  A^HH'r'k  HHHf  WCTIHĂ1|JI   AAipril^HA   "^   n'kAli;^HT^ 

ca8  ^k8hm^;^haS;   HHH  rpH^Kift  api,  TpiKiw^HA  MÂfi'k .  —  apikiu 

^ÎHHA    ^TpiBiT  :  HJ    ap  4^H    AliH    Tapi?    WMSA^    SHHf;    K*kHA^    Api 

aii;^c  A<  HiBéf;  acti  iipÀ  ripi;  Kik  hib6a  ack^ti  ^hiaicSa  hiaSh 

Hfwl^B'klţiTk   [ujh   npOCTk];    uih   npi   HĂA   HIB^Hk  ^T'kpĂjpi   AA    rpil- 

^^4c«4c^  .  —  auJH^KA'kpA  w^TpiB;^HA^-A  :  HI  ap  ^k  mah  kS  rpiS? 
a8  p'kcnSHcS  :  a  ck  K8Hoii|JA  ni  ciihi  ciiurSp  ;   k^  hhh  w  npiini 

^  A^MA  H'ap  ^iî,  A<  ^'^P  K8H0ai|JA  OA/lbA  HI  CIIHI  CJ^HPSfi  f)  •  -^ 
aUJHSKA^PA  w^TpiB;^HA^-A  :  ni  Afi  J^Ù  mah  JifiAHJh?  AHÎAA,  siHm, 
A^KpS   Kapi    p'kJ^HĂlIJH    Clk-A    ArOHIcklIJH;    Klk    A/lipi    A^^^^'^^'Tipi  Api 

aA^HApA  aAiiiHTA  A<  -a^P'^P'^  rpiKéx^  .  —  ahah  ^tpibàha^-a 
auiii}KAipA  :  k8  hà  TOKAiiA^  4^f Ai|ji  Kapi  api  hStà  npi  aăchi  cb- 

^ifiU     H'kBÀAHAI     HOpdKSA^H     HIAbH     w^ROTpiBHHK  ?     A^     ^^     B'fcA^, 

SHHI;   npi  HinpïATiHiH;   CAS  cTii^HuiH;  caS  p*kS  av^HUiH;  Klk  aAi- 

*)  Note  marginale:   fl  ^NMfnl$TSASH  vkfiT^iK  a  ck  npHMuif,  hS  ck  no4Tf;  a<n 
i«4|i('k)   A<  J^NMfnSr   HfMHiTk  itô   ck  4*A'k,   Shmi  Hd5i4N3fS.         **)  Tôt   a&kp^Sa  acti 

M4H    UOC   AC   MflfJfp^A    rvS,    SHMf  TipT^AIMN.       ***)    A<   "4^   ><^  "OMI^    K$    TP^rSa,    kS  MHHTk 

cS«'kp,  aH*i(f)  Orha^Sc.  t)  ^OdpTi  A^KpS  rp^S  ^ftCTf,  a  hi  K^Hoaipi  npi  hwh  chh- 
r^pH,    SHMf  l^iţfp^. 


14  1714. 

Erwf^ăT,  i^ipHHÛpê  nhipTâtinSaSh^  acK^t^iiTii^  cicTi  acti  hhTaiYh  hch 
imk)^HiiTi  '*')  .  —  auiii^K^Api  ^TfiiEÂHf^'6'A  :  k^m  api  bYii^SA  wà- 
iHiNiH  MaH  eiÎHi;  UJH  mSh  kS  AP^n'riTA?  hi  sop  bi^^;  Bfkm,  ^c 
)^éA;^  ^rpè  aAiţiA;  cA  ck  hS  4^k^;;  K'k  w^xpă  asicra  t6hi  m^ph- 
xépiH  rpiuiicKS;  Kik  w^a^^^^^^na^ck  w^xpS  c^^ix^pH^  Kipi  no- 
in  aaxopa^  ujh  iA  o^Hk  a^KpS  s^Hk^  j^  icipi  apH  ritpahc^ 
H'iS  .  —  MĂA  w^xpie^H^^-c^i  :  hi  aénpS  s8n  api  asÀ  ĂHiAA,  KipA 
h8-h  aiKWM?  asicT.  i^A  f^î  CHNi;  SHMi^  K'k  icTi  caésoA  UJH  A< 
MéHHHai  AikKOMTfA,  UJH  npîĂTiH  1UÏI  j^m  4^iHf;  K^  npi  Hfa  ai- 
Koa^  lUH  r^HA^pnai  ^a  an^HsiCKS^  KikH  h8  hi  (?)  cTp;^Hvi  ;  ujh  oi^ 
MiHiA  w^a  cenţii;,  K'kHH  h8  KiarSĂipi  .  —  aiuA^K^^kpA  j^t^î- 
^iMji,^ak  :  K^aa  c'ipi  k^k^a  c*k  4^k  a^^**^^^^  WTK^ipa/iSHTépio 
Hiaopa-a'iai^H  ?  w^t;i^h  sAhi,  npi  cAhI  ciuirSp,  an6A  npi  iai^îA  rk 
iVTK^paiSacK;^;  Kik  h8  noixA  i^\î,  cik  4^1i  oyaaepa  ^iP^^nx;^^ 
Al  sa  4^A  crpi^/UcS  aiaiuSa,  hi  ap^HKJli  Sa/icpa  **) .  niHxpS  pikCn^H- 
c8a  anicT  f^î  ni  Span^^  aiH  c'iS  n^kp^T  a  cKpii  Toixi  w^Tpiciw- 
puai,  niHTpS  cik  sis^i  a^^hYh^  uji  mih  aiipi,  Kik  4^iii|ji  Kipi 
AHHTp';i^HCAai  c^ht  ica  ^h  Afrwrwrà^  a^  ji,\pînTiTjk]  ujh  hi- 
aiiAK^  M'H  AATA  pinécaHKa^  i^^pik  o^aicpa  anÀ  ap^HKir^  a< 
ania  aîmM  apikT;^T6pio  a^  oya/iepii;;  KipA  xpisSi  cik  4^îi  npi 
AHpioT;  Kik  ^A^'r^  A'^'^'i'P^  o^a^spa  pinécaHKikH^  cik  b'^a^  A^ 
j9iCTî  f^îţîîwiiTJiiy  UJH  Bîai^a  AHpir'kTopioa^H  a<  ^^'■'^  j^T^i^pCé^.**"^) 
flujÀ  A^P^  niHTpè  rk  w^KHAiM  Toixi  K*kTi  c'aS  shc  nikH 
aKaaS;  A^  ^"^  bA  ^TpisA  npi  a/iAui  sp'^H  a^^hS  :  KikH(i)  ap  i^k 
AOa^Hk?  k8  oy>i  Ki^B^HT  w^H  pikCn^HSS  :  ah^aa  Kipi  ACTi  aAi- 
BikpiT  A^^Nk^  T-k^  nSc  ni  tAhi  a^^"*  aHii|jiH  aéanHi  Ka  cik 
4^1  A  :  pikCHnHTépio  ipixAsiaop^   Hipripi  THpiHuaop,   na'kTHxépio 

Hiaop  B^HH^   BHHIO  Hl^op  p^A^   niTpOH  UJH  aKOnipiAI^HT   UJI  aiTlip^- 

Tépio  BickpNHïA;  ujA  npi  lOBurépio  a<  H^P^;  ujh  A^KikT  Toiri 
rk  +iA  Afci^Bp'kUjAT  j^Tç»  4^«iApi  ji,îpaxTiM,\H,  ^«mh^ha  ^t;^h 
AHH  icica  uiH  fsfntSA  x-t»  .  M  ^  Toiri  a^Kp^pnai  c-k  noixA  c8- 
4^ipA  cTk  4^11  A\ài^  A^  R'u^  a^'^mî";  ♦'^P^  •«'^'''  •f'^'P^  c;fcHr8pa 
AipinxiTA,  KipA  A«  /^'"'  ^"«^  "^^^  "^»*  TpicSi  rk  4^Ji  ^rpi 
AniraiH^;  ujA  w^Tpi  pHi^BaHKa. 

*)  Note  marginale:  ^ipmmmt  WAH](tiAitiN,  wpi  m(mi  npf  mim  mi-h   Sp^iiif  «h 
cSihiShi  .  BHMi   CiMiKa.         **)   A*^"^  ^  *'*  wPAMMAa  TSrSpwp.         ***)   fllUd  ToiTI 

M    114    KHWpMHCA    A«MHSA    AH^nT,     A^    Cl^    «*    ^^A^PinT^    fllMTT^M    npf    CHNf    C^lMrSp,     aHMI 


Anthim:  Ceaslov.  15 


ex  VI. 


1715. 

(40,  m  foT  nepa^nate  -|'  ^^^  pagini  paginate.) 

H±cK% ^€ Kirpb  fiNeYMb   leMp-^NSAb 

T^préBHipcA  •  Ad  ahSmm  ,5CKr. 

Rugacïune  când  se  scoală  omul  din  somn.   (pag.  3.) 

PSrikH^Hf   (KlkHA   CI   CKOaA'k  AHH   CO/UHk). 

k8  nSpTip'k  tA  ac  rpi)}Kik  H-k  AÀ'ÎHi3il2icK'k  ujh  ai  wa/UiHH  iogh- 

Téapi;  Al'aH  wfwSpiANHHliTk  npi  MIÎHI^  n'kKlkTécSAk  UJH  HIBp*kABH- 
K8a*9    AHHk   c6/UHk  a  Mlk  CKSaÂ^   UJA  a  A^EjI^HaA   ^Xpipi  ^^  C^Tlk 

Kica  tA  .  npîAM'kiiJi  a^^hi  luA  r^ic^Ak  pSrikHéHÏîi  m^aî,  kă  ujA 
aak  c^HTiAwpk  UJH  ^i^iAirikTéapiAwp  riAi  n^Tipn  .  ujiii  si)hi 
ROÂi|if  Ka  kS  fiHHimk  K^pixik^  luA  kS  a)C^  A^  CMipinYi  cik  i^ii-c^ 
aA^Kik  Hii  Ai^A*^  A^M^  cnSpKixi  ES31AI  aillai;  Ka  mA  iS  rk  lUik 

4^K  n*kpTiuJk  ^^'^TIAWpk  (!  I.  H'kTCAWpk)  HIAWpk  w^lţiA-knTI  KS 
Al^aiHHiTlk  ^^'kKAU  cé^^AIT^A^A  A/lïlS^  UJA  Clk  Ti  M'kpiCK  npi 
Timi  AA4HI3I8;  KS  K;^HT8A  SIAk  CAlkSl^Tk  J^  Tir^Ak  UJiSi  ^  AX^^^  ' 
aMI^Hk. 

Tropare  din  tretiî  cea*,   (pag.  106 — 107.) 

TpiTÎH  sack. 

FpaSHHKlk  UJÎÏ  Xipi  Al^lHr^Âpi  Ji,\  X^  péSHAWAk  (!  1.  fié- 
KHAIVpk)  TikH  ICI^  Ki^H^k  Clk  A^^;)^HéCKk  ^\\ifiHAÎ  HOACXpi  ;  M  TI 
OyCHBJÎ  A^  C^^^AITHAI  H^aCTpi  J^TfiS  HiKi3SpH;    H8   TI  A'^R'kpTA  ^î 

rkuA^pHAi  néacTpi  jfjrfiS  ^i^k^hv^P^Ph  ;  mA  népSpi^  hi  ^Tj^MOHHik 
npi  h6h  .  anponîi-Ti  j^i  hoh^  anpénïi-Ti  hiaa  hi  ii|jh  npiT^TiÎH- 
fi,îwk  .  npiK^Aik  ujiii  kS  ancTOAÎH  ri^n  au  4^ôcTk  n8p8p%  auJÂ 
luiî  kS  mih  hi  A^pécKk  a<  '■"■^hi  ti  o^h^^ijjji  npi  tiîhi^  ujh  cik 
CA^BiiAik  npi  AX^^^  '■"^^  ^^^  w^TpS  t6t  c4^ht  . 

HikA^}KA^  ujA  ^OAOciip'k  mA  cKiknip*fc  Kpii|JiiHHAivp*;  3ha>^ 

NIBHpSi^Tk^     HÎAlVpk    CAiCH     AHAliHk    HIBH^^OpiT;    TS    il|JH     HlkCKlk- 


16  1716. 


I1|jA   KS   Nlw^HITiTlk    p^rkH^N^L  Tà^    nOMCN'^lIJI-NI   lUWi    npi   NOH,   ^f- 

Héapik;  w^rpS  TOT  A^kS^iTik. 


Rugăciunea  a  marelui  Vasilie.   (pag.  140  — 141.) 

^(bitTh  sack. 

GTikn;^Hi  A^Hi  fci  ]S^i  AiîiHf3iSAk  HécTpS,  sf/ia  hi  w^a^- 
A^HPk  aA  pnkC^iTk  niHTp^  rpfuiiACAi  Héacrpi,  ui  A  n;^Hik  Ad 
anicTk  Hack  fi,i  axé/Uk  HiLA  a^^ck  npi   h6A;  w^Tp8  KipiAi   np< 

AI/UH^Ak  HCAk  Af  BÏil^lk-^^lkKlkTépiO  ^^TAh^*  pikCTHPHAT*,  TJkA- 
)^ipiOASA    HIASA    eAhI    K^HOCKlkTépiO    w^Tpipi    J^    pilO    uA    ^^IkK^Tk^ 

uiA  K^  AiéapTf  npi  /uéapTi  aA  c^ikfiX^MĂTh'^  K^ifiikH^ki^i-Ht  npi 

HOA   R'kK'kTOUJÎA    UlA   HIBp'KAHHHTA   pOEÏM   T^A  .  K^  aAlk   rpCIUHTk 

luA   ^^'kp  fi,i  A'kifi   aMk   ^^ikK^Tk,    uiA    ne   cx^HTiMh   spicA****^" 

rk     fi^HKi^M     WKTA    H01|jpH,     UJH    C^    npHBHMk     AĂ     J^H'KA^,ÙA^A 

HipiOASA;  niHTpS  K'k  aAlk  AikCiTk  KiAi:   ApinT^t^îA   t^ai,   iu  A 

aAlk  O^/UEAaTk  w|W  BOHAI  HHHAlHAWpk  HOiCTpf  .  HH  HI  p^PlkAlk 
HiaCI/U'kHiTÎA    S^HlkT'kl^TA    TiAI,    UpTlk-HI    npi    HOA    fi,A\Hi    A^*^ 

aiSai^Aaia  aiAaYA  TiAf,   UJH   HI  Ai;i^HT^Âi|ji  npi  h6A  niHTpS  H^- 

MIAI  tIwS  HÎAk  C^^HTk;  K'k  C'aS  CTHHCk  y^Tp8  A'l^lU'I^P'>''l^^^Hf  3H- 
AIAI  HOiCTpi  .  CKOaTf-Hf  npi  h6h  AHHk  iU^Ha  npOTHBHHK^ASA;  UlA 
HI  UpTlk  HOiW  nikKiTfAly  UlA  WAléap'k  r^UA^Ak  HOCTpS.  HIAk 
TpSniCKk  .  Ka  AinikA^HAk  npi  WAl^Ak  mi Ak  BIKIO^  w|iTp8  HfAk  h68 
Clk  HI  w^Ep'kKlkAlk;  UJH  l^if  Clk  BÎfl^^AMk^  CT'kR^H^ASA  H6cTp8  UlA 
4&lkKlkT6pJOASA  A<  K>^Hf  .  UjA  aUjA  OY'PAi;fcHAk  nOp^HHUAWpk  TiAI^ 
Aa  WAA^Ha  H*fc  B'^HUHKlk  rk  ATnénifiASh,  O^HAI  UCTI  A'kKiuJ^Ak 
TbTSpwpk  Hf AWp  Hf  Clk  BfCIAICKk  .  Klk  T8  fl|jA  A^^lk  AAIB^pk  Rl- 
CIAIA  h4l  AAIB'kpiTlk^  UJH  B^KSpiA  HfAWpk  HI  TI  lOBICK;  Xci 
AMHI3lSAk  nécTpS  .  UJA  l^il  ilIlkPHpi  w^HlkAI^^Alk  w^npi^Hlk  k8 
nikpAHTIAI  T^S  HIAk  ^^Ikplk  w^Hfn^Tk;  luA  K8  np-k  C^T^Ak  UJH 
B^H^Ak,  luA  A<  BVil^lk-^'kKlkTOpiOAk  A^X^^*^  ^^^^9  AK^AIk  UJH  H^- 
pSpic,    luA   J^    B'KHTA    B^HHAlVpk  .  AAIHU. 


Anthim:  Ceaslov.  17 

Psalm  69.   (pag.  194—195.) 

2.  ^AiH(3é8ii(  cnpc  asKSxopiOiik  mîi8  a  amAhtî^  fi^Mm  ka 
ci'Mk  a^K^UH  MU  rpiiS^kiiJC.  3.  rk  cf  p8uiHH'k3i,  uiA  rk  ci  A^pSH- 
A.^î  HfH  Hf  KaST^k  c84^aiT8ak  aiîiS;  rk  ci  wf^réapK^k  wf^HanoA,  uiA 
rk  Ci  p9uJHH'43i  MiH  MJ-aik  BoicKk  aiii  p*4ai.  4.  wf^xâapK'k-cf  J^^fi^ÀTiL 
iJJH  pSuiHH^HAS-ci,  MiH  Hi-Aik  rpikicKk  Aiii  :  Bi^Hi  i,  rAhî  I.  5.  rk  CI 
B^Ki^i  inii  rk  ci  sicia'^cick  fi,î  tiîhi,  t6uh  miA  mi  ti  KiSx^  npi 
TiiHi  A^Hf3i8af  ;  uiA  rk  3^x1^  n^pSp^k  :  aiikp'^cKik-ci  A^HSak; 
MfH  SI  lOBfCKk  ai^HTSHp'k  tA.  6.  ap'k  iS  rkpaKk  ci^HTk  uiA  aiH- 
uiia ,  A^Hi3iSai  ancéx^k-aik  .  asKSxépiOAk  mïiS  uiA  H3BikBHT6piOA 

MÎfi^  ll|JH    T^y   A'^^^J   H^   31kB0BA. 


Irmos.   (pag.  462 — 463.) 
I  p  ai  6  c  k. 

JKrSH'kfit^HM     T^a)^ipHAWpk     Miawpk     HIB'k3éuH;     SI     KÀfi^k 

^npi^K^k  acénpa  m^,  kàçXh  KiSTik  cik  xpirik  uiA  rk  p;f^n4cKik 
cé^arrSak  aiTte;  tf^  aHncH  roHAiiA^-ai  k8  casÎA  xi  s-k  fi^$  i^\bKk, 
K4  ^Hk  n8T'4pHHKk;  asKST'kTépioak  aiïéS. 

K^HA^  B^  BP't  cik  aiik  9k8aisi  9K8AiK'kT6pioak;  mii  a^hi- 
3^Ak  Ai7iS;  lUH  rk  aiik  wci^HA'kcK'k  npi  aiAhi  sia  wcA^HAHTk  ^HHk 
KifNoitiAHi^'k,  MAH  HaAHTi  fi,i  ^KS^iK^Ta  as'^A,  h8  aiik  o^xik  npi 
MiiHf  pÔB^ak  Tis,  noR'kuSHTopioak  mYi8. 

flBi^HA^-aiH  18  Tp8n8ak  ai^ai^k,  iuh  tûha  Tix^k,  mii  iţ,^- 
fiHA  crp'KMÔuïk,  niHTpS  ^npYHTiHAp'k  asicTopa  ^  n^kai^HTk 
VI»  TOTSak  K^STik;  sA  fi^^-MH,  asKST'kTâpioak  aiYiS,  ^'^P'^  if^pAK'k 
c*k  M*k  OYHTk  Bpi-w-A^'T'k  IUH  ^  c^ck  AA  ^p8/uc*ki^*k  sipioaSA. 

Ka  ^îAA  SI  ii|jH  4^pSai6ck  kS  no^âaBa,  luA  a^^^^;  luA  aiAhti 
Ricfa^k  j|v  KAnt^ak  coapiaSA,  aSaiHHixk  rk-aiA  craA  w|^HaAHTi,  k8 
R'KCfa'k  ^Àn,'k,  tuA  k8  bia'^PI  A<  BSKSpii,  Ki^HAi^  ^"^  boh  aSA 
AC  npi  nikai;kHTk,  ^AP^nT^kTopioak  aiîiS. 


OâSTEB,  Chrestomatie  romàD&.  II.  2 


18  1716. 


CXVII. 


1716. 

(Ali.  Kor'kAHHHf AN$  :  AfToimaiMAf  14'kiHi  Moaa^bh  II,  Muiii  1845,  pag.  133 — 192.) 

Prinderea  luï  Carol  XII.   (pag.  164—165.) 

flrSHMia  a8  nopoHHiT  naïua  fi,î  c'aS  crpiHc  Ton,\  Hiops^ym 
uji  iHiMipiî  uii  ToaTik  ^ACTîA,  IUI  at$  n8c  A<  4^  noropiT  /^ih  «if- 
TaTc  a  BCKi  Tt^HSpi  A^  ^^-^^  TOKAiiT  rk  EaTik  acSnpa  Kaciï  KpaïK- 
a8i  (UIB131CK);  lui  a  A^a  31  rkaiEikTik  a8  iuiit  XaHSn  ^ibait 
Fipii  k8  TikTapi  lui  .|iHM(Hc  k8  c'k)^aiAaMiai,  lui  naïua  k8  nicToaiii 
Aa  Kan,  uii  kS  ToaTik  oacTia  K'ka'kpiaii  Mf  ipa  aa  TiriHia^   iiJi 
aS  wf^HMfnST  a  a^  a>h  Tt^HSpi  acSnpa  Kaciî,  Sha<  <pa  Ka  aa  700 
Ai  oaMiHi  kS  KpaiSa;  a^P  ^^  Kp^A*^  himi  .|iHTp'SH  Kin  KpaiSa  kVi 
Bop  ^aMf  nikHik  .jiHTp'aT'kTa  .  un  a9  nopouMiT  naïua  luMipiaop 
ck   A^^   H'kBaa'k   acSnpa  lUBi3iaop   un   ck  aï  fi^îA   p'k3B0iS    k^ 
4^ok;  îi  a8  p'kcnSHC;  kil  aa  oaaiiHi  hi  hS  p'kAïK'k  apa/ic  acSnpa 
aop;  HiMi  II  H'op  p^kAïKa  apaïc  ;  lui  a8  w|^HMf n8T  a  3rii  :  aaaj^,  aaajif^ 
uji  c'a8  .|iHTopc  luiMfpii  cnpc  MiTaTf^  lui  c'aS  a^^  ni  aa  rasA^ai 
aop  .  P'kaiac-aS  XauSa   k8  Ti^Tapii^   un   nauia  uSa/iai  k8  Mioj^o- 
Aapii;  uji  k8  nSiiiH'k  K'ka'kpiaif;  naiHi  a^  ai^kHii  aai^kHAOi;   anoi 

C'a8    .|iHTOpC    UJI    II    .|iH   HITaTI  .  AHÎACTA    Ml   a8   ^IkKST   iHIMipil   UJI 

H'a8  Bp8T  rk  a^^  P'k3B0iS  IIlBi3iaop,  a8  4^*kK8T'o  opi  Kik  h8  (!)  ci 
w|^HA^pa  Ai  KpaiSa^  ki^mi  ai  a^  ai8aT  BaKUJiuj^  opi  Kik  agSuckci 
KpaiSa  k8  a^P^P*  ^^  KaniTiai  luiHipiaop,  un  niHTp8  amia  u'aS 
Bp8T  wf^HTp'aMia  31  rk'i  a^^  p'k3BOi8. 

fl  A^^  31  A^^iHiK^k  OiBpSapii  .jiNTiki  Ai^AiAAiHiai^ik  Kii- 
/uaT-a8  nauja  lapik  m  MiopBaMii;  un  ni  Inimpi,  un  m  T0141  BikXpv 
Hiif  luiHipiaop^  un  m  luiHipiHraci^  un  a8  ckoc  )^aTiujipi4i8a  Ai  H'aS 
(!  1.  A'A\i)  MiTiT,  un  a'a^  aS3iT  TOi^i  ;  p'kcn^Hc-a^  un  11  Kik  aniia  mi 
a8  il^'kK^T-o  c'kaiBikT'k  Ai  H'a8  Bp^T  cik  Ai^  P'k360i8  Kpai8a8i,  hS 
c'a8  noropiT  Ai  ^^  A'^hujii^  un  h8  icti  Bina  aop^  mi  icti  a  6aia- 
Miaop,  Kik  H'a8  Bp8T  cik  ci  saT^k,  un  a8  31c  cik  aiiaprik  un  ii  aa 
KpaiSa  CTk'i  rp'kiacK'k,  A^^fi'^  -f"  R^  «PiAi  "«  A'>^hujii,  ck  lack; 
uji-a  Bop  aHa  II  ac^npa  aop,  uii-i  Bop  i^aMi  3aniC;  K8ai  K^k  hS  sa 


Acsinti:  Letopiseţ.  19 

asia  HiMi  o  HiBOf,  tui  rk-ii  A^Kik  n^kHik  Sh^c  (cti  nopOHKa  jf^M- 
H'kpaTSiiSi .  IUI  i-aS  no3BOiiiT  nauia^  uji  aS  Mipc  toui  Hiopcavii 
IUI  OAOBaujii  UJI  a8  rpikiT  KpaiSn^i;  k8m  Kik-a  laS  acSnpa  aop^ 
npfKt^/U  c'aS  31c  aiai  cSc;  capik  KpaiSa  iif-a8  pi^cn^Hc,  kil  hS-i 
KpiA^  HiMi  nf  A'^HUJii^  if^aK^k  mc  op  spca^  Kik  u'a  fUJi  .  a83iHA  uii 
fi  aHfCT  pikCn^HC  c'a8  ai^kuiax,  uji  a8  cuiit  ^Hanoi  toui  luiMipii 
IUI  a8  aikCaT  rSuSpiiii  Kapc  a^t^cikCi  wf^HT^kiS^  uii  a8  a^^c  uii 
aiai  /uapi  EaAiiaif3Spi  uji  KSaiEapaiif^  uii  a8  Mfpc  acSnpa  Kpai8a8i. 
KpaiSa  j^HKik  TOKMicf  IIlBf3ii  uii  cTa  cSnSuJi  aa  aoKSpiac  Mf  tok- 
MICI,  MikKap  Kik  KpaiSA  aBfa  Aiapc  hca^^A*  ^^  iHimpi;  Kik  h8-i 
Bop  fi,A  p'k3B0iS;  Kik-i  wf^MnaScf  m  toui  k8  a^P^P>^<;  A^P  "^^'^  -fi 
TOKAiicf  ni  ai  cki;  cik  ci  anipi. 

/^apik  luiMipii  K8ai  c'a8  cxpmc  aa  8h  aoK^  ^HAaTik  a8  cao- 
B031T  K^kTiBa  T8H8pi  UJI  aS  apSuKaT  uii  KSaiBapaai;  a^P  "i^^ 
Sua  H'a8  Hi/uipiT  Kaca  KpaiSaSi,  hi  o  KOB*kpiuia  ni  a<  acSnpa^  opi 
Kik  hS  Bpia  cik-i  OMoapi^  opi  K^k  h8  ipa  aiii|iipi  bShi  aa  aniai 
TpiBi .  A^nik  aMiia^HAaT'k  aS  a^"*'  i8p8ui^  uji  AS  ^HTpaT  ni 
o  ^ipiacTpik  w|^H  Kack  UJI  a8  ^nhiuSt  a  skilkSi  uii  a  cKoaTi  npi 
IUB131  a4^apik^  KikTi  A^>  uji  ki^ti  Tpii  .  Kpai^a  uJiAia  ^HTp'o 
Kacik  aiai  ^h  aikSHTp^,  k8  hii  aiai  aaiuji^  uji  ci  B^kTia  uii  ci 
anikpa  a<  aKoaô^  uii  hS  aBia  nSnpi  ck-i  4^aKnk  HiaiiK'k .  Bik3'kHA 
TSpmi  Kik  u'aS  nSTipi  cik-i  cTpmi  uji  ci  an*kpik  a>h  Kack^  a8  no- 
pOHMiT  cik  A^^  ^^^  Kacii;  lap  IIIB1311  mi  ipa  ^h  aikSHTpS  nik3ia 
Al  cTiugia;  uii  aMiacTa  c'aS  4^ikK8T  K^kTi-Ba  Miac^pi^  ni^Hik  a8 
aSaT  caaiik  luiMipii  ni  8hai  ic8  IIIB1311  nicTi  aKonipia/iikHT  a^ 
cTiur  ^I^OKSa^  UJI  nik3ia  aMia  aoK  aKoao^  uji  ki^t  ci  iBia  Bpi  8h 
IUbia  cik  cTiHr^k  ^I^OK^A^  A^  ^ntp^IiHcSa  k8  CKi^în,îAî;  UJI  auja 
c'a8  n^kpikCiT  IIIB1311  a<  ^  ^tuipi  ck  cTiHr^k  4^0K8a^  uii  c'a8  anpiHc 
aKonipiM'kHTSA  mi  a8  ^hmiuSt  a  apAi  Kaca^  uji  Kpai^a  tot  uji- 
Aia  UJI  hS  Bpia  cik  lack,  nikH'k  a8  aiipc  hii|ii  riHipaai  a<  ^i  ^^*; 
IUI  A'a8  w|^AiniHC  a4^apik;  3iK'kHA^-i  •*  mi  uiiaI;  cik  apA'k  ^h  Kacik  ? 
iui  aS  lUJiT  a4^ap'k  k8  apaii^  uji  a8  ^hmihSt  a  ci  BaTi  k8  TSpMii^ 

UJI  A*AS  p'kHIT   8H  TSpK  AA  O  AllkHlk  H^I^IHTIA  .  B'k31kHA  TSpMII    Klk 

CI  anikp'k  c'aS  cTpiHc  aiSai^i^  uji  aKoao  A'op  ^|^i  ictobit^  a<  h'^P 
4^1  CTpiraT  Sh  riHipaa^  K^k  icti  KpaiSa;  uji  aT^HMia  aS  a^'T'  Hik- 
BAAik  luiMipii  UJI  A'aS  npiHcSA(!)  IUI  A'a8  At^aT;  uSaiiai  )^aiHiAi  ^1 
ipa  KpSHTi^  UJI  a'aS  Aiai  cri^piiaT  8h  TSpK  aikUrik  uac  k8  o  cS- 
Aiuik .  UJI  w|^HTp'aMiA  Miac  c'a8  CTpiraT  aa  mimit^pi  i3aH8A;  mi 
CI  kiaamê,  au,iky  AA  ji,^ik  MiacSpi  a<  HoauTi  .  js^îhi  aiua  kSaii  aS 
4^ocT  a'aS  fi,Sc  aMii  luiMipi  AA  UAiUA,   KapiAi  kSa\  aS  B'k38T  npi 

nauia^   pi3'kHA  a8  ^hmih^t  a-i  31MI  :  a4^ipiAi\,   a^ipiai^   aaik^k  bihi 

2* 


20  CA.  1700—1726. 

M'ai^l    KIBipHICIT  .  IUI    aUia    n'a^    TpiAIIC    w|^HTp'0    Ofi,M    ^H    CdpAlBil 

naiuii,  A^Hfi,  EaKiuiiii  KikTC  31MI  raABiHi  uii  k^kti  a^'i^3^^>  aMf- 
Aop  iHiMipi  MC  ii'aS  aA^c. 


cxvm. 

ca.  1700—1726. 

(Ms.  Seminar,  centr.  Bucureşti,  No.  18/91.  Folio,  IV  nepag.  -|-  492  foi  paginate.) 

^  A^A  Qewi^HAÂHT  âp)fîcncK6nâA  EÛA^rùçUtî  T^A^rôiipc 

iVTAÏiH. 

Mateiu  cap.  I,  v.  1.   (Fol.  la.) 

Kink  T.  KSSkHT  A^   H'^AlSilk  a8h   )^C. 

6irra1fA  -  c\  ,li,  (K)ipT*k  h4m8a8h  .  TA^AKk  :  ncHxpS  m2  H'aS 
3iic*  :  EHfi^îHiJk,  caS  KSsLHT^a  npfKSa/i  npopéMÏfi?  Kik  ascA  aiiiA 
cKpïÀ  ^Tlkio  :  rha^hYa  Kip*k  iv  a^  R^kS^T  IcaÎA,  iuh  kSbI^htSa' 
MC  c'a8  if^^kK^T  KikTpik  IcaiA  .  ncHTpS  ni,  ^Tpcc*,  rk  tc  wf^s^iţ*; 
ncHTpâ  Kii  npopénÏH  K'kTp'k  hch  ^nîcTpA^  aa  hkhahl,  iuh  ni- 
acKSaTikTép  "*")  a8  rpikHT  .  iuh  ncHTpS  ai^k^  a8  3hC;  Kik  bha^hîa 
ncTc  A^HC3ciacK'k^  iuh  rSkj^htSa  ncTc  a^^^  A^h<3^^;  Ka  ck  ce 
T'^M'k  HopÔA^A*  UJH  ck  uă  A^4^'i^H^'^3^  ^"^^^  3^^^  '  ^P  MarecH 

a8    rpikHT    K'kTp'k    wiMCHÎA    MCfi    KpCAHHMÔUJ*    IUH    UpÎHMHTâp*    IUH 

acKSaTiiTOpH^  UJH  ncHTpS  aMicTa  HHMHKa  A<  aMCCT  ^îa  n'aS  3hc 
^T'kio^  npcKSM  npopOMÎH  .  np'k  n6uH  311MC  ujh  aat  mcbA  :  ki^ 
npopÔMÏH  kS  MHHT*k  BCA't  H^RAc  MC  BCA't^  ap*kTA%HA^'aH-rk  aop 
aM^AA  npHH  AX^^*  ci^T  ^  ncHTp8  aM^A  ujh  bca^hîh^  aM'taA  ac 
kîcmA  .  np'k  MaTe^H;  uè  k8  MHHT^k  aS  B'k3éT  npc  \c,  ujh  a'aS 
H'kaSMHT  npc  ca^  mh  rpSn'tiiic  k8  a'^hcSa  aS  4^6ct*^  ujh  npuH 
cua/iuiipc  a'aS  a83iiT,  Bik3^HA8-a  npc  ca  ^  Tp8n  .  a<^  ncHTpS  aMicxa 
H'a8  3âc  :  bhachîa^  Kip*k  w^a8  Bik3éT,  aACKik  apn^rip^  mh  KipTt 
H*kai8a8H.     érraÏA  :  aéfl  Ic  .  T^aKk  :  Ic  .  uSMcac^   h8  ncTc  caau- 

HCCK^    MH    9KHA0BCCK;    UJH    Ck    T^kABSiailJC    MliHT^HTepiO  ;     Klk   laW^ 

M^HTSiipc  AA  :kha^bh  ck  3HMC.  6rraîA  :  XpcTi&c* .  T;fea*Kk  : 
XpcTOUJ*  cik  3HM'k  ^n'kpiiiYH;  ujh  npcwi^ÎH^  ncHTpS  k^  cik  o^H^k 

K8   C^HTlk   ^HT  A<   aCMHlk,   T^puix  4^THHA  ^^H   KO(iH*  MC  CK   n8H*k 

AC  cSnpa  npc  Kan  ;  si^MC-ck  AP^""''  aM'RA  A^H8a  :  S^c,  ujh  Ka  ^h 
^u'kpaT,  ncHTpS  KTk  a»  ^m^pTii^iiT*  npccTc  u'kKiT*,  ujh  Ka   oyu 

*}  Glosa  marginală:  caS  :  HinAiKAiţA. 


Theofilact:  Tâlcul  Evangheliei.  21 

npiwT,  niHTpS  Kik  c'aS  Afi,Hc  npc  chhc  ^cSiu*  SK'kpTS'k  ncHTpS 
HOH,  tu  H  c'aS  oy^c  uih  ca  A^n^  Ajk,îErkfi  k8  oyHTSA  a^  aimh 
SM^  aAiBi^paT^  M^Kik  k8  aX^^  c^j^ht  .  kil  mhhi  aatSa  a8  asST 
AX^^  npiKSM  A^h8a  ;  Kik  ^Tp8  ci^UH  a^P^^  AX^^^'^  c4iht  a8 
ASKpiT,  lap  ^  Xc  H'dS  ASKpaT  A^P^^  AX^^^^f  **"  -^^  "^^  AJC^'^ 


Mateiu  cap.  XXII,  v.  34—40.   (Fol.  73  a.) 
;\hh  AlaxecH  Kin  .  kb  .  jahàa^  mb. 

OrrîiÎA.  34.  Mpik  ^ApnciiHy  aS3HHA  ^  Kik  aS  acTSnar*  rSpHac 
caA^KiHaofi  c'a8  aA^Hii^  ^npiSHik.  35.  uih  a'aS  .j^xpisiT  oifHSa  ahh- 
Tp'ikHUJÎH,  ijjî^TOpioac  (!)  A^  a'kvi,  HcnHTHHfiJS-A  npi  ca,  uih  3HK*kHA: 
36.  ^Biki^ikTOpioac !  Kipc  nopSuKik  ncri  aian  aiipf  ^  A'ki^î?  37.  npik 
îc,  aS  3HC  a8H  :  cik  iokci|j*  npc  a^^^^  a^h^3^^^  '^'kS  kS  Toixik 
HHHMa  Ta,  UJH  kS  t6t  cS4^acT8a  T'kS,  iniî  k8  t6t  k^m^^t^^ 
Tik8.  38.  asicTik  (  wf^Tikio  uih  MaH  AAĂpî  nop^HK^k.  39.  iniî  Afi,6wA 
ac'^MiH'k  aMfijjÎA  :  ck  ioeci|j*  npf  BCMiiuSa  T'kS  Ka  npf  tiîhc  w|^cSu  . 
40.  w(iTp8  aM'kcT'k  js^oÂw  nop^HMH,  Toarik  A'kiyk  mu  npopÔMïîi 
rk  iţHH. 

TÀA*Kk  :  AHH  HC/UikC8piTa  nH3aiik  a8  bchht  HcnHTHHA^-^^ . 
KTw  A^  Bp'kaiif  Ml  Bik38cf  npf  caA a^*^^^  pSujHHi^,  ujh  np(  A'^^^^ 

A'k^A^'l"*    HfH  Tp8   ^l^famMlOHii,   a8   BfHHT    CH    HCHHTHHAt^-a,    Ka    A< 

Ea  dA^WMi  "iiBa  aa  nopSuKa  H'k  A^HT'kio,  Ka  kSm  ap  ^aP^""^^ 
Aivby   crw   A^Aî  npHHHHik  ^noTp^Ba  a^H  .  np    a^hSa  bi^a^mA 

piwSTaTA  AOp,  KSM  Klk  H^,  KA  Ck  Cf  ^k4uI  BfHHCC,  MH  K8/U  Klk 
H^    AB-k   AP^r'^^'l'^;    ^"    nH3M8À   iUAH    BlkpTWC,    UJH   3aBHCTHHM*  îfiiiy 

aS  apiwTaV,  kiw  losâp'k  ncTi  aiah  npccSc  a^ki^t  nop^HMuac;  ujh 
at$  ^i^Biki^iT,  Kiw  h8  ck  KAAi  AHH  napTf  a  iobA  np(  A^HC3f8,  hh 
npi  h6h  a<  'râr  ck  Hf  a*^'^  ^^^  A^m^3^^  •  ^^  ai'kcTi  rpéu 
^ciBiip   ^  c84^ait8a  wai8a8h   K8Hoai|iCM  :  H-k   BÏHTéapi,   H*k  ^- 

CS^^Ad^HTOapf  [ca8  A^^^'^'^^^^I^'^];  ^'^  K^BlkHTlkTOipf  .  K'k  ^Tp8 
KlwT    Kp'âlllf,    UIH   Ck   )^P'kH'âl|lf,    Ullî   aCB/UfHf   pOA'klIlf,    KOuiHHAOp 

ck  acaAiniHiw;    cip    ^Tp8  K'kT  cik  AHkHÎf  uih  no^T^^iiif,    a^^h- 

TOiMCAOp  ;    lap   ^Tp8    KlkT   npUH'knf,   K^B'kHT'kTOp    H    Ck   3iiHC  .  Bé3 

Aapik  aiiMH  as^cTc  TpCH  ^cîaxhàtî  :  cik  iobci|ih  npc  fi,A\my>iA  T'kS 

KS  TOiTlk  HHH/Ua  Ta,  AHÀCTlÊk  i  UapT'k  WM8a8h  H-k  w|iC84^Afl4H- 
TOapf  [caS  A^KHTOMicKlk]  ;  ujh  K8  tot  c84^AfT8A  Tlk8,  AMacTa  f 
H-k  BÎfUSHTOapf,  Klk  BÏH  [ca8  ^CS^^AflJ^H^J  CkHT  KOHAMÎH;  UJH  K8 
TOT  K8MIT8A   Tlk8,   AMicTa   f   M"fa  K^BlkHT'kTOipI  .  lUH  aUlA  CK  K^A^ 


22  ca.  1700—1725. 

4  losA  npf  fi^MHi^iS  k8  tot  ci^MTi^Ay  aA^Kiw  npHH  ToiTC  n'kp- 

î  ^Tikio  lUH  juaH  Aiipc  nopSHK'k;  Kid*k  Hc  ^siuik  npc  hoh  cnpc 
T'kiUip'k  A^  A^Hf3é8;  uih  a^oifra  ac'k/iKH^  aMii|jÎA^  Kap*k  hi  ^- 

Kipf  Hf  A^>^  "P^  M^A  -f  n^>^P^  •  ^B*KUikTépa  M-k  p-k^  lUH  Bî^i^a  h-b 

CTpHKiTlk  .  A^^*    Ka    CK    H8    Kl^A^'^    ^Tp8    A^r"^'^    HfKpll|JHH^CK'K, 

TpiB8;^i|jf   cw  lOEHM*  npc  A^H^3^^;   ^^  ^a  ck  h^  asiM*  bTâu^k 

CTpHRiTlk^    Clk    K^A^^    ^'^    lOEHai*    HpC    BCMIIHSa  .  Klk    HÎA    Hî    IOe4l|Jf 

npi  BCMiÎHSa;  ToiTf  nop^HMHAf  naHH'^iiJC;  uih  mm  hî  naHH*4ttJf 
nopéHMHAC,  lOE'âiiJC  npf  f^iWHViié  .  luA  aiuA  aM^LCTC  f^ààw  nopSHMH^ 
oifHa  k8  aaTa  rk  ^EHH'âs'k  ujh  ^piSniw  cra^  ujh  KonpHHA  *f^ 
CHHf  npc  ToiTi  H'âai-a'aaTf  nopt^HMH  .  Kik  mhh(,  Kapiai  lOBiiiii 
npi  A^H(3c8  UJH  npc  bcmunSa  ckS^  Ba  4^8pA?  caS  Ba  iJ^HH'k  AiHHTi 
pik^a?  ca8  Ba  np'kK^pBÙ?  ca8  Ba  o^^iia^?  caS  Ba  KSpBi^?  ujA  anicT 
i|jî8T6pio  A<  a^RMi;  A"**'r^>^  BfHHCf  hchhthhA;  an6A  ^hh  pikCnSH- 
c8a  a8h  Xc  .  MaA  eSh  ^j^i^K^kHA^-cc,  aS  j|^6ct*  AikSAiT;  upéK^M*  uiji 
MipKO  3iiMf  Kik  :  KiiST^kHA  cnpf  a^^^^^^  ^  -  ^'^^  ioeht*  npc  îa, 
UJH  a8  3HC  aSA  :  hS  fi|JH  A^nipTC  a^  w|^nikpiki|îA  a^A  jk,MHi^i^. 


Luca  cap.  XXI,  v.  20—27.   (Fol.  269b— 270a.) 

/^HH  A^Ka  .  Kan  .  îca  .  k. 

OirraÎA  :  20.  Mpiw  kLh a  ^i^*  ^^A'k  hpca AmSa  ^KSH^KSpai*  a^ 
wcTauj*;  aTSHMf  ck  i|jAij^*  ki^  c'a8  anponîaT  nScTÎup'k.  21.  aT^HMc 
McA  AHH  l^A^a  ck  4^érik  aa  aiSnu^  uiA  mcA  ahh  MH9KaoK8a  aSA 
rk  Ci  A'k  ^  aiTSpH^  wA  mch  a^h  i^hh^tSph  cik  hS  ^Tpf  w|iTp'ikH- 
c8a.  22.  Kik  3Haiai  H3B'kHAHpÎH  ckHT  AH'kcr^,  ka  Ck  cî  nauH'KCKik 
T6aTf  M'kac  cKpAcf.  23.  npik  Bau  a<  H^kaf^  mc  Bop  aB-k  jf.  nkUTCMC, 
ujA  a^  ^'^ac  HC  Bop  anafK^  ^  3Hacaf  aM'kaA;  Kik  Ba  4^A  hcboc 
A\Afii  npc  niwMikHT';  UIH  aikHÏé  ^Tp8  HopOA^^  aMicTa.  24.  ujh  Bop 
KikA'k  ^  r^pa  cisîcA*);  ujh  rk  Bop  a8wA  p6bh  w|i  T6aTC  H^aiS- 
puai;  lUH  IipcaAaiSa  Ba  4^h  K^kaKiT  a^  nikrkHH;  nikH'k  Mi  rk 
Bop  nanuA  BplaiHac  niwrkHHaop.  25.  iuh  Bop  4^h  c'kmhc  ^  coipf^  iuh 
^  a^Hiw;  IUH  ^  cT'kac^  ujh  npc  n^kaikuT  ^E8a3'ka'k '^'*')  nikrLHHaop 
^Tp8  HiAOMupApC;  cSukHA  aiip't  ujh  BaaSa.  26.  aiiA  MSpuHA  wàam- 
HÏA  A<  4^pAK'k  luA  A^  aijjfnTip't  Mcaop  mc  BOp  ck  bic  ^  aémc. 

Klk    n^TCpuaC     MCpiOpUAOp     CK    BOp     KaikTA.     27.     luA     aTSUMC     BOp 

*)  Glose  marginale:  caS  :  jp.  ack)$i^tSa  cisTfH.        **)  ca9  :  HfKis. 


Theofilact:  Tâlcul  Evangheliei.  23 

BfA*^  np^  ^>>^^  WMîHiCK  bThha  Jf^  HÔp  k8  nST^pi  uih  k8  CAis^k 

AlSilTk. 

T^A  Kk  :  MaH  A^MHHAT  AK^M  fi^î  pOKlA  IipCAHAlSilM  KOH^HH- 
fijB,  A<   ^HAC   COKOTICKlk^    Klk   aiuA   Clk   K^BliHI  a   Ck   jI^I^M-ÉmI  .  Klk 

Aiuui  HaHHTc  A^  aM'âcTA  TOaTi,  aA^Kik  MAH  HaHHTc  A<  4^oiaii^, 
UIH  A^  mi6mc,  tuH  A^KikT  aaxf  hib6h^  Kapi  Bop  cik  ci  wf^Tka^- 
nA'ksi  A  Bp'BAi'k  ci^kpiuHTSa^H,  roHiiil*  biu  cik  ^iii^*  b6h  anocro* 
AiSiy  liiH  aaTMi;  an6H  uih  IipcaHMSaSH  p'kaiac  Bop  rk-H  coc'kcK'k 
acénpik  '^)  .  Kik  A^  Bp^c  Ml  aséik  cokotYà,  kiw  w|^  Bp'^M'k  c^'kp- 
iuhi^SaSh  cik  Bop  c8pna  3UAHT8pHai  bic^phmFh^  K8(ai)  aS  3HC  ia: 

ITk  ^   Bp*4M'k    C^^lkpUIHTSaSA    npOp6MH    aiHHMHHéuiH   BOp   aB-k^    UIH 

^oiAiiH  UIH  Mioaii  AHH  Hi^MiriTiai  wi|iiipH;  Kapi  niHxpS  pikMiaa 
ApirocTÎH  Bop  cik  Bii  acénp'k;  apik  b6h  aiau  uauNTi  a^  Bp'kai^k 
c^*kpuiiiTSa8H;  roHii^  biu  cik  ^hhh,  uih  IipcauaiSa  t^  Ba  posA  ; 
lUH  nîiTpuai  an'kcTA  rk  Bop  cSpnA  .  k^m*  KkHA  b^U  b^A"^  ^^' 
TiTA  A^  wi|iHai  pkaiaiHiiiiH  wf^K^HSKSpirik^  art^HM'b  nScTîiip'k  ih 
rk  IV  ifjAi^H  .  j^trh.  kS  9Kiai  aS  cnSc  M'^ai  p'âai^  Kipi  arSum  ipA 
rk  ^K^HXcSpi  MiTiTA;  Kik  MiH  A^^  I^A^^  cik  ^l^érik  aa  ait^HU 

[3H«ll];     UIH    MIH    p^W\    IJ^HH^T^PH    rk    H8    COKOT'^CK'k;     ITk    MITaTA 

^T*kpiiTik  ^îhha?   ^h  Ba  nik3H  npi  ih^   mh  ck  ci  a'^  -f  airSp , 

UlA    MIH    A^H    aiH9KaOKSa    HITkl^ÎH;    Klk    3Haiai   H3BkHAApÎH   CkHT^ 

Kd  rk  CI  nauN'kcKik  M'âai  m-c  cKpAci  aa  ^a\Ma  .  aiau  Bkpxwc 
MH  A<  ^^^^  ^^  Bop  aB-k  w|^  nkHTiHi;  Kik  ué  Bop  nSTK  cik  4^érk 
iKHTpS  capHHHa  nkHTiMiaSu;  uiA  a^  M'kaa  mi  Bop  anaïKÀ,  niHxp^ 
ApirociHs  H*k  cnpi  KonÎH,  hhmh  nSxkUA  ciw-h  aici  ^i^pik  rpiisKik^ 
wiHH  k8  cAhi  rk-H  noipTi .  ap'k  oy^îA  w|^TpS  as'kcTA  3AK ,  rk 
^Ifi  ^ciAiHir*  a^h8a^  aHkHKip-fa  as^A  a^  Konua^  A<  Kipiai  Iw- 
CHH  noRicT^Liiii  ;  uiA  IipiMi^a  /uau  HauNTi  a8  cn8c  .  uih  lipeau- 
mSa*  [3AM1]  Ba  kw  BikAKiT*  A^  nikrkHH^  nLuik  auH'k  a^  P^bI'i  . 
anoA  lap'ktiiH  H'kai  a^  c4^kpiuHT;  Kik  Bop  4^A  [3AM1]  rka/iHi  ^ 
coapi,  UIH  w|^  aShiw  uih  ^  CT'^ai .  niHTpS  kil  ^i^nr^pa  CKHMCku- 
AS-ci^  k8  aAiB'kpAT  CTA)^HHai  cik  Bop  ^HoA  .  UIH  ^BSa3'ka'k  nik- 
rLuHAop,  aA^Kik  HiKa3  rSxSpop  HiAOMupAp'k  aa^icriKkHA^ci^  uiA 
Mip-fe  k8  céuiTi  rpoa3HHMi  Ba  BA%9KkA^  UIH  Baa  Ba  4^A,  uih  T8p- 
BSpipiy  axkTa  KkT  waa^iHiA  AAA^i  a^SpuHA  A<  cuurSpik  4^pHKa, 
uiA  A^  aiiiiuTip'k  maop  mi  Bop  cik  bii  j^  aSaiii .  B13H  Kik  aSaiH- 
Hir  aHM'k  a^  c4^kpuiHT  rpikĂi|ii;  kiw  aaaw  c8c  aS  3HC;  Kiw  lipeau- 
Ma  Ba  4^A  ^K8H9K8paT  uiA  K^kaKiT  a<  wcTauiîu  nikrkHHAop; 
Ktp  aA«rk^  kSai  Kik  acénpa  aéai  hh  pi^S^rk^   Bop  cik  bii  .  a^^ih  a< 


*)  Glos4  marginala:  i«p  rk-H  cr^  AcSnpa. 


24  1729. 

T^pBSpA;  ^ikHrépa  Toixik  CKHMBkH a^-ci  ;  Kik  uiii  ciiiirSp*  ^VfpVH, 

lUH    nSTfpHill    M^AI    MÀH    A^HTklO    rk    BOp    TSpBSpA^     lUH    CTk    BOp 
Cn'kHAIlwHTA     A<    Aiuii     fi,i    wf^^l^pHKOUliTI    CKHAIB'kp      ă     TOT*   .    IIIH 

arSHMi  Bop  BiA't  npi  ^ïioa  waiihick  .  ^Am  ?  T6iţ*  nIh    «if   Kpf a 

UlA    MIH    Ml    N^    KpiA;    UIH   BIHHA  'f   N6pH   K4  O^H   fi^MnijéS,     AJk^iKTk, 

kS  nST'^pi  lUH  kS  cAiBik  AiSiiTik,  niHTpS  Kik  AI4H   npi  c8c  A$ 
KkT  coipiiii  sa  crpikASMJi^  miî  îa,  mU  KpSi'k  a^A^   ujA  a^  "v^^U* 

Clk   B4   KSN6ai|Ji. 


CXIX. 
1729. 

(A\.  KorkANHHf ahS  :  AiTonHai^Af  iţ'kpii  AiioAA^Rii  ni,  Miuii  1846,  pag.  7  —  82.) 

A€Toniciu,âA  u,%pii  /UoA^OBii  •  •  •  •  aTpifiâaT  aSi  HcK^Aâl 

(1662—1729.) 

Secetă;  Desetină.  îndoită  a  stupilor;  Apă  mare.   (pag.  77  —  78.) 

Oapiw  AA  aMa  jiJSnik  mc  c'aS  rikTiT  KSpi^iai  Aicnfiî  js^^aaahAj 
c'aS  anSKaT  Mix'ai   ëoa'k  kSm  c'a8  aSar  oaiikTSa  a^  KSpiţiai 
Mfac-a'aaTi;  hî  ckHt  A^cnpc  anSc^  lui  a8  cTpiKaT  wf^HT'ki  Toaxi 
Mcai  BCKi  :  ji,mAMp\Ai,  cnikTikpia  n^kH^k  jf^H  niwMikHT  ;  HSaiai  a^*^ 
Kacc  Ml  rkHT  A^  fiaciaii  Eoa'k  ^j^'kKSTi  ai-aS  a'kcax  uii  ai-aS 
TOKaiiT  wf^HTi^i  aMiai^  lapik  aaTiai  ai-aS  4^ikK8T  a>n  Tiaiiaii  h'6 
4^pSaioark  op'kHA^iaaik  npiK^M  ci  B^k^^  .  aiikKap  Kik  aMii  fi^^A\Hi 
Ml  a8  ^ikKST  K^puiai  aMicTi  aiai  ^h  tpikSti  3iai  a8  4^oct,  un 
a/iai  n^TiHMiouJi  fi^in  aBSuii^  lui   Bpiaii  a8  aBSr  aiai  ni  boii^  M 
H»  aTikTi  ct^nikp'kpi  A^cnpi  TSpMi;  a^P  ^P>  Kik  ai-aS  4^oct  ^it 
a  KiaTSi,  opi  Kiw  hS  ai-a8  a^^t  K^HOiiiiH^a^  npia  8piT  uii  miSa^*** 
ipa  ^ikKSTi  Kaciai  aMicri   a^^hii|ji  .  a^*^  A\i)^ai  fioA'k  ai-aS 
^l^ikKST  ^l^oapTi  4^pSaioaci  uii  a^^kki  npiK^M  ci  bi^a^  .  w|^Tp'aMicT 
AH   7232  4^ocT'a8   c'kMiT'k  aiapi^    ni^Hiai   npoacTi,    MOapxi  ^h 
AOBiToaMi^   crSnii  ^h  cki^a^P^?  uii  nicTi  roaxi  aMicri  cKOc-aS 
AicikTiHa  A^  ^^^"1  wf^HAOiT^k,  A^  ^^  A^'T  k8  touii  iui  EOiipi  uii 
aiiwHikCTipi  KikTi  48  A<  Eaui  ni  cT^ni .  k8  aiapi  c8n*kp  ipa  BOiipi- 
aop  uji  i^ikpii;   UJI  c'a8  wf^ainSi^iuaT  cT^nii  a<  "<  ^^  toij^i;  kii 


Muşte:  Letopiseţ.  25 

^TlkTa  HfrSCTOpU  AEÎA  IUI  Hlw^'kHTiHII;  AMC  napTCa  SOIIpIMil  ; 
ll'kH'k    a    H8    A^   fi^îCKTlH^,    K8    CTSnil    ^lUI    KIBfpHICia    KaciAf    Aop, 

IUI  ^lui  nAikTia  EipSa  .  ncNxpS  ancacTa  Mapf  :Kaaf  lui  cSn'kpapc 
a8  K'k38T  npccTC  TOiţi,  ^j^n^KiiHA^-ai-cf  cSn^kp  a<  a8  naikTiT  ct8- 
nil  ^HAOiiJ^i;  aiikKap  Kik  h8  a*h  ai^komii  c'aS  if^'kK^T  aMcacra, 
Ka  ck  cTpiHrik  ^H  Kaca  a8i  ahîctî  cScnmi  a  TSxSpop,  mc  A< 
Mapf  HCBOif  IUI  acSnpcac  hm  sfuia  js^î  aa  TSpMi^  Kik  h9  Mai  anca 
kS  hî  naiHi  nopOHHiac  ^ainikp'kTfi|ii;  uii  k8  mc  ikainai  ne  TpcMii, 
MC  cpa  ne  aiiHrik  a'^hcSa  .  A^P^  '^^'^  ^P^  ^^i  kS  Kaai  a  cKoaTc 
AC  Mcac  obimihSitc  ne  uapik  cik  ^|^i  aSar,  a<  ki^t  a  ce  4^aMe  obi- 
HCiS  .  A^'^Nii  KiwT  ap  nSTC  crw  ce  if^cpcacic'k  ciw  h^  cKoai^ik  ociMCiSpi 
MC  H'a9  Mai  ^oct;  a^  spCMC  K'k  ckht  oaMCui  Mapi  xpiESic  uii 
aSKpSpiac  aop  ck  SpMC3c  fi,>ini^  MiHCTca  aop^  mi  ncuTpS  Ka  ck  M, 

pikMlklC  ^H  EA'KCT*kM8a  HOpOA^^^>  7  Klk  CSCUIH^A  rkpaMlAOp  H$ 
piiM^kHC    ^NACUIlwpT^    MlkKap   K^kT   A^  T7kP3i8  .  UJI    A^*^*^  4^^^^   ^^ 

AOMH  0BIMCI8  MikKap  KiwT  A^  fi^^y  àMi,\i  upc  SpMa  a8i  npca 
ACCHi  ^aKS  ne  OBiMci^A  aMcaa,  ^^i^pii  a<  hi^>  ^  ^UAOcaaik^  apSH> 
KikHA  rpt^Ka  ca8  m^KarSa   acSnpa  aMcaSia  mc  a^a'S  cKOpHiT  .  lui 

CaTlw    Klw    pikA'kMINa    Uli    wf^HMCnikTSpa    U'kKaTSASl    MC   A'a8   CKOpHIT, 

AC  a^  ji,AT  niAA^k  uu  aaxopa  a-A  4^aMc;  ki^  cTiugcpca  lui  c'kp'k- 

Mica    TST^pOp    BOICpiAOp    UJI    MlkH'kCTipiAOp    ACaS    ^OCT    A^^'^'^IHa 

aMcacTik  ^HAOiTiky  A^  ^^  A^'^  A^^^  jk.îChTim  oa^tii,  Kapc  M 
CC  Ba  8iTa  acchc  a<  ^^  nikMikHTCHii  Moaaobii  .  tot  w|^HTp'a- 
Mcaauj  au  ^h  aSha  aSi  GcnTCMBpic^  c'a8  nopuiT  naoi  rpcAC,  K^kT 
a8  BCHiT  ancAC  Mapi  aif^ap'k  a>n  MikCSpa  aop  ne  k8m  bchia  4c 
aATik  M"^^}  uu  a8  ^ucKaT  m8atc  a^eitoamc  iui  oaMcui;  aacc  aa 
UihSt^a  TcKt^Mi^A^i,  uu  npicikMi  A<  ctSui^  4^ikHai^c,  OaMCHI,  kouu 
M8A141  ;  Kik  auia  aS  bchit  a^  oaati^  OipcT^A  4^'kpiw  a^  ^icn  lui  i-aS 
anSKaT  ne  oaMcui  mu  Kace;  K^ipii  a8  cKi^naT^  mu  KonaMi  aS  ckv 
naT  .  )^cpreAii  a^  <"^  ^^  anSKaT  ana  uu  uSuiutcac  à6  cKiknaT; 
T^pMC  A<  ^1;  UJI  KaccAC  k8  tot8a  a  Bici^iaop  oamchi  AC-a8  ^i^HUCKaT 
k8  tot  mc  a8  aK»T;  kt^tc  caTc  a8  ^^oct  ne  GipcT,  noT  3iMe  kt^ 
i-a8  npikA^'i'  TikTapii^  Kik  uS  n^uiuik  nar^Bii  a8  asST;  Kapc  uS 
ce  Ba  9iTa  KSp'kHA  A^  ^^<i  ^^  aikCKSccK^  ne  aMcae  AOK^pi. 


r  } 


26  1733. 

cxx. 

1733. 

KâAiHA^pH  •  âKSMb  jf^iik  pâMAiHécKb  •  •  •  •  4i  BpamoB 

(8<),  mie.  75  paginT  nepaginate.) 

Planeta  Satumus.   (pag.  5 — 7.) 

^Ikpik     H0p6Kk    [CIKTH     SKHAOB'âcKlk]   .    OiiUlHÏH     K^TpÏH     Clk     HiCKk 
w|^Tp'jHicT^    nAANlÎT'k,    Ci^HTk    M^HHHTépH^    /liKOAIH^    34RHCTNH«I^ 

bhka*4nh  iia  Képc^;  r^HAHrépH^  nniiHH  iia  xpénk^  MikAKOiUiiuj*, 
HiAHpini^H^   losHTépH   A^  asSuTi,  ^nOHHHuiiU;   Aiif^Hinvuik^    dA^ 

KlkXépH     aAUÎNTI     A^     p1k8;     HCIOSHTÔpH    A^    AlSépH,    rkpikiTkMdc^ 

cK^Ainik;    nik3HT6pH    a^   TaHNik;    iobht6ph    a^   apvHNTk  .  t6t* 
asirrk    niiaHiT^    4^aMi   p^ha^^^'k   Aa    o^P^kka   fif\ţ^LWV'^    iiiA 
wiciai  aiipH;  aa  cnai^Nik  Ai(aa)^6HY(^    a^  ^^  k^P^  ^^  cKopNiLiiJi 
Béaa'k^  oy^A^M^P^   ^^  cToaii)^*^   noA^rpHi^   xéci,   o^Ai^aikT^p^  ; 
crpi^Kik  a(p9^  ^pHr^pH  a<  ^  A  3^;  luâaAHH'k  .  aH^a  j^  Kipi  «cri 
aM-b  naaNiTik^  4^pHr8p6c^  naoîifrc^  HipoAHTopH  .  npiÎAiikBapa  4^pH- 
rSpoark;  wf^^aopHxépa   iuh  ApBa  T^p3lk(,   rpHHAHHC .  Bapa   i^H- 
rSpoirk^  THNoicik^  NipoAHTéapi,  B^NTSpôack,  naoii  p-k .  Aa  lOiiTi 
iwiaA  uii^   ^pSaiéc  .  T6aaiHa  4^pHr8poirk,  THNoirk  .  HOfa%  .  AiiA 
KiaA* .  ApNa  \\  j^hioAt  na6a(,  aa  mh^kaok  a<  ankcépik^  ^^^pik 
H'kA'^^A^  3ikniA'i^  a^éaTk;   iuh  aa  anp(H)a  .  npiiaiikBapa  h8  Tpi- 
bSi  cka/iikHaT  KSpÀHA  ^^  ^ok  rpac  u;p3  nA\t  .  aa  NinH^  aa  hh  ^ 
aa  K;fcHcnik  bi)h(  .  bi)h*  hSi^hh  .  K8aic^  THa/in8pT8  .  tIÎhit^  ^j^Sa^ip^  • 
n'ÉiiJf  npiiaiikBapa  f^j^THH;  Bipa  cK^^nk  .  KonÏH  npiianikBapa,   Bi^p- 
car,  tScc,  if^piirSpH^  aoBHT^pH^  o^PAHMipc. 


Arătare  pentru  seminţe  şi  casnice,   (pag.  52 — 54.) 

IIlHTpS    CCMI^HUI    apikTJpC. 

K;^HA^  «cTf  Kp^iiJfp'k  aSNiH;  c'ka/i;fcHua'  B^pxéark  rk  ci'- 
aiHHi  \A  nikMÀHTk  o^CKiT  ;  «pik  K^HAi^  CK^A^  a^Ha^  c'kai;f^(H)ua 
«i-k  NibàM  K^aii  ncTf  iÎH8a*;  K^Hma  HnpOM  .  cik  d'  cia^HHc  ^  nv 
Ai;^HTk  aioaai .  HHSa^  K^Hma  a^  ^^  b^  c'ka/i^HA  K;fcHA^  Kp4i|Ji 


Anthim:  învăţătura  bisericească.  27 

àénàj  ck  Eh  4^H(  np-k  ^HiATik;  ap'k  fi,i  cik  bA  ci^/u^hA  Ki^HA^ 
cKiAi  A^Na^  eik  bA  ^ini  M4H  CK^pxk  uiiî  a^^^  •  c^kM^Ud  Kipi  cik 

(iillA^Hlw   fi,i   TÔAMHAy    CA^HTk    aH'ÉcTf    3IIAI  MĂH   BSNI  :  A4  CHITIAI- 

^h  fi^î  AA  î  .  B  .^  .  iT.  Bl  .  A>  •  K  •  KB  .  ice  uiA  aA  wkt6aibpîiT. 

^ .  Bl  .  KB  .  KS  .  K3. 

OiAiiiHi^cAi  Kipi  4^iKk  p6a^  ^  nikAi^HTk  :  nSnă,  pHAHK'k^ 

HnpOM  .   CK     Ck     ciAlHHI   w|^   C^j^^pUIHTS    A^HÎH  .  Ufilk     K^HAI^     «CTI 

àiww  h6aw  ck  rk  ciAiHHi^  K^pi  ^l^iKk  p6Ak  A^  cénpa  nikAii^HT^- 
A»H,    K^Ai*  ACTi^    rplkS;   WB'krk,    b6b8,   Ali3'kpi,    HnpoH  /  niHTpS 

A'LuHf  A<  Kicik  aCTI  BI^HI  Clk  Tic  AA  ABrécTk^  AA  CinTIAISpîl; 
miMKpU,  A^KIAIBpîC  Jf,  c4^XpilJl)T^  AMICTOp*  ASHH  .  niHTpS  TlkATS 
irkpSA^H  KA  Clk  Kp*4cKlk;  «CTI  B|)hI  Clk  rk  Tic  AA  A^H^k  h6aW  . 
mHTpS  w|^141kpKiT8A  KOnÎHAOpk^  AA  AliH^  ABft^CTk;  HOIAIBpYl;  PI- 
HapTc    ciS    wf^HAHHT-fa,  nAHHI^TSA^H    A^NIH    K9  W   3A    ci9    A^f^"*^    "^H- 

HiiT  k8  w  311  .  ncHTpS  a^c^^TtSa  ca;hvia8h,  aa  ui4^ipTSAk  a8hh- 

AOp    MIA    AHHkT^H;    AA    wiAICHH    TI^HipH    C^HVip6uiH    AA    AH'âcTC 

aHhh  :  AnpHA^  ABr^cTk^  a^kia/ibpîi  ;  ap'k  aa  waaiihh  ioi^h^  Ai;f^HH- 

IVIIJH;  CK  Clw  Aice  C;f^HV(  AA^AW  nipTi  A  ASHIH  AliA^  CinTIAIBpîl^ 
HHipîl;  lapik  AA  wiMIHH  AI^ATk  PA^HAHTepH;  luiî  nAHHH  A^  ^HH; 
Ck  AĂCi   fif   AA   HAHHHTSA    ASHIH    WWHIe,   AA  aT  llj4^ipTk  AHH*  A^HA 

ionVC;  '  wkt6ai*^  ^|^CBp6Apîc  ;   apik  aa  waiSa*  k8  ^AirkAiiw   a^^ati^ 

UIH    E'kTp'kH*,    rk   Aice    C;i^HMC    AA   c4^^piiJiiT9   aShih  .  J^JkfîpîWVe^î 

Ai  WEipi  :  WA/iSAk  TÀH'kpk^  Ck  H8-IJU*  Aice  c;fcHMi  4^^p'k  A<  hib6i. 


CXXI. 

1741. 

•|LB%ij|,%Tdp%  6€CipH4icK%  a  BA%A.HK%ft  llHeîMb  •  a^^oa 
wap%  Trn%piiT%  .f^  wpiuiâab  BâKâpéi|iHAwpb  •  j^  Trno- 
rpi^VA  uiKéaAïift  B%K%pii|iHawpb  •  aa  anâa  A^aa  )fc  • 

(40,  VI  +  34  foî  nepaginate.) 

Carte  pastorală.   (Fol.  lia — IVb.) 
KApT'k  nikCTopiOASH  KikTp*k  npcwi^H. 

Aa   AHiCTlk    CTCniNlw    ^haati^   a   Ap)fîipiiîi,    .|iTp8    Kipf    a9 
Rp^Tk  a^hi3(ickSa   a V  ^^   HC   céc;   rpiisKA   M^k   MiH  Alipi,    UlA 


28  1741. 

MÀA    ÀA'kch.   Hî   aRfMk   h8   aCTC   AATA,    ^^'kp'k    H8/UaH     KHBCpHHClîp^k 

KfcfcpHHïA,   uïiî  cnikCfNÏA  cé^MTiAWfih   WHAwpk    Hoicxpi   «léiiwp 

KSS^NTlkTOipi  .  niHTp^  KÂfiîAÎ   aslM    A^'^'^PI^   ^^    npHBHPfiUk    3fWd 

iijjï  HoinT%  Kik  aRiMk  cik  a*^^^  ckaia  a^^^^  KS^k  3ii«if  Oi- 
RiAk  anocTOiiSak  .  luA  A^n*k  ac'kai'kHip^k  ^Hcn^kTÔpio/iSH  nikCTÔpH- 
awpk  ir .  ^  .  Kapiai  lu-aS  n^ck  céif^acr^ak  ncHTpS    ivh^    ck  n^ 

A"^^*  uij^  NOH  BÏtiua  niHTpS  ni3a  rSpaiiA  Hoacrpc 

uiH  niHTpS  an-k  M^arik  npocTii  a  soicTpik  (se.  a  npiiviţMAop)  ujh 
NCi|jYi)NÙik  aa  c4^HTa  KÂpn,  m'âm  ^A^^^iTk,  4^Yhha*  KSnpHHc  a< 
4^piiKa  A^M^S^i^^K'k;  a  Rik  ^i|JÏHNUÀ  k^  anicT^k  ^liirk  Kikpru- 
H*B,  Kip*k  u;  AM  jf.nikfin,AT*  jf,  xpiA  n'kpuH. 

•|L  nipri:  h±  a^hVàh  c'a9  née    ^^éaprc  ni    cnépT    wapf 
Kipcai  AHH  H'kac  Min  TpcESiiHMoacf  tun  aiin  a^  4^oaoc*  a/if  c^h- 

TfA   EfckpHM*   UJH   AAÎ   Cif^HTCAWpk   TaHHH,    KÀfiîAî   C^HTflţM    A^^OpH 

ciw  ac  i|JHU  lUH  cik  ai  n'k3iii^H  né  H^/uan  bôh^  mi  tuiî  BïiitîH  Kpi- 
i|jHHH  npHH  MH^KaoK^a  BécTpS .  ^  nipT*k  aAOaw  c'aS  née  w|vriwU'k- 
T^pik  acénpa  HcnORfA^HÏiH^  Ka  rk  i|jii  4^îii|ji  Kipi  j!^)(6bhhk   kÛm* 

Clk   KAJk,î    Clk  ^AP^nT'b3l;    Ull^    K8    mi    MH^KaOKk    TpisSi    Ck   HcnoBi- 
ASnCKlk   npi    MIH   Ml   R6pk   RIHH    AA   A^HC^ak. 

•|L  nipT*k  a  rpi^^  c'aS  nSc  ^R'ki^ikTSp  niHTpS  k;i^ti  aS- 
KpSp»  c'a8  nSTSTk  a^a^  n^Hk  ^Tp8  aMicTk  Mack,  Kipiai  Ck  ^^kk 
k8  HiKSRHHHiJ^ik  uiH  if^Tkp'k  A^  ^iai^  luù  TpiRSi  Ka  A^  aKSaik 
^HaHHTi   Clk  né   Clk   /uan   4^iKik  .  Kapi   w  nSio  ^HaHHTi  K8Mip- 

HHMIIH    ROaCTpi    Ka    W    Micik    Ji,\OEH\iHAŒlk    ^'Kfi'k.    fi}    naiTiw;    J^ 

awK  A^  carcaORiHÏi^  cokotiihai^  K8/Uk  K^k  k8  aM'âcTi  nSi^HHi  ^- 
Riki^ikT^p  Riij^*  nST-k  Clk  Rik  cikTSpa^  A<  a^Miina  kSholmhhuiH; 
uiH  c^k  a:K8Topii|H  ujh  npi  kpiijjhhïh  mih  auncHi^n 


Cele  noao  poruncï  marï  aie  bisericel    (Fol.  14a — 15b.) 
Héaw  nop^HMH  Mapn  aai  sickpHMÏH. 

a.  Kik  Clk  K^RHHi  a  Hi  p8rÀ  aSn  fi^Axny^,  k8  ^^^p^^H^ip^  A^ 
HHH/Ulk,  UJH  k9  oy/UKaiiHii'k. 

R^  Oik  n'k3iiM*  M^ai  A  •  nécr^pu  mi  c^HTk  nopSuMiiTi  wù 
airixi  :  aak  HaijJipïH  aSA  ^c,  aa  nii|jHawpk;  aa  c^m^Hawp  ano- 

CTOaHy    UIH    AA   Ma^KlkH   UP'ÉmHCTÏH. 

7\  Û  MHHCTJi  npi  n'kpiiHiiÏH  MIH  AXORHHMii|jH;  KapïH  CK  p6arK 
niHTp^  h6h  aa  a^hi3i8;  Ka  hhi|ji  caSgH  an  aSA  fi^A\my\^,  lud 
TpisSi  Clk  Hi  c^l^ikTSiiaik  kS  a^huiïh  niiiTp8  M'kai  cS^^aiTiiiJH. 


Anthim:  Inv&tàtura  bisericească.  29 

X  ^  HC  HCnOBfA^H  nikKÀTîM  Héacrpi  A^  X  WP^  w|^Tp'SH* 
AH  ^  Bp'^/UC  A<  nÔCTk^  ^HaHNT'k  niwpilHTfAM  HfilSA  A^X^BMM' 
HiCKy    KipM(   B4  ^H   )^HpOTOHliTk   npC   /IlL^^   KpilIlHH'ÉllJI  ;    «p'k   HIH 

iviiH   kS   iKAasYi  A<  rï  wpH;   ap'k  miA  AiiA  np6i|JH    MikKipk   w 

fJiVk   j|vTp'^Nk   4Hk  .  luA    KipÏH    Blfrpk    ^H    BOAHiSH    CK  C\  HOIOBf- 

<lf  aA*^^^;    UJ>^   ^UJÀ   Clk   Blfrpk   ^l^^^hc   nikpTiUJH    BÏCUÏH    MCH   A<    B'^HH. 

T  Glk  né  Clw  MHT'kcK'k  K^PUHAC  CpfTAMHAWpk,  hAh  Ji,lkCHlk- 
A\HM  lUA  ^BlkUlkT^pa  Alfrpk  M-k  )^8AHT6apf  rk  H^  Cl  aCK^ATC  fi,i 
HfH  Ml   H^C    ^K^n,éi\l,H,     hAmH    l|jiS    C^TA    CKpHnT^pik^    HHH*    C%    Cl 

aa«4cTiMi  kS  iH;  hhh  cil  ci  ^tp*4bi  k^  iA. 

s^   Gik  Cl  4^iKik   pSrkMiOHH   niHTp^   wf^TiaiiĂp'k   TSxSpi&p* 

IviMIHHAWpk;   w|^tÀh  niHTp^  MIH  Ml  C^HTk  JfJTÇ»  CTIRIHa  HpiWl^dA 

uiA  a  kahpoc8a8h,  a^^aw  niNxp^  miA  mi  cik  aif^a^k  jf.  BpiAHHMiAai 
M^kai  A8aiii|JH,  luA  aai  noaAxîiA,  luA  u;cTiiiJHAwp*  ;  anoA  niHxpS 
siH  Hi  4^K  BHHi  aa  BirkpHMH  a  cnopA  luA  a  Kp'kiiJi  rkBopHH- 
MifcKa  lUH  AP'^nxa  Kpi^AHi^'k. 

^.  Gik  Cl  iTKjkcKik  n6cT9pHai  uiA  pSr'kMi^HHai  Kipiai  ck 
Bivp  nopSHMA  A<  ap)^ïipiSak  a6K8a8A^  rk  ci  ^^iK^k  w|^  inipx'ÏA  aéA, 
K^HAi^  c'ipk  w|^TA%MnaÀ  Bp'Éa/ii  a^  hib6|;  Ka  cik  wf^TÔapK'k  machia 

A!6H    A^HI3I9    A^"'!^    H^P^AS    UJH    Clw   Ck    Mi^HTSlâCKlk    BipH    A<    ^^ 

hib6i  liiA  CKÀpBiw  c'a'pk  ^T;f^a/inai. 

TT.  Hà  acTi  ipxixk  aiHp'^HHawpk  rk  À  HHAiAKk  a^  ^ai  bi- 
rkpHMîA  ^  cAaik;  uiA  rk  ci  a8Kp^3i  k8  nai  A^nik  KSaik  Bifrpk 
Bpî,  «Il  NéaiaA  rk  4^ii  a^  Tp'ÉBa  npiwiJ^Hawpk^  uih  aMiaopa  mi 
cai^xcfCKk  aa  BirkpHKik  a  cik  XP'^"'^?  ^>^  ^  A^  ^^  cikpiMH  ujh  aa 

CTplHHH. 

O.     Olk   H^  Clk  4^iKlk   H^HTI  w|^  3HAiai   M'LlI  Ml  c;fcHTk   WHpHTI 
AI    Blc4pHKlw  .  HHM*   Clk    K^A^    Kpil|JHHÏA    CK    ij^K^k    9k6k8PH   ^Tp'a- 

h-Iai  3HAI  aJ^ïvk  kÛm  ^ĂHk  n'kr;fcHïA  ;  mi  a^^'^  KA^Tk  sa  ^h  nS- 

THHl^lw;  rk  Cl  ^l^ip^LCBlk  A^  aM'kcT'k. 


30  1742. 

CXXII. 
1742. 

Kâ<5^Nrft  Ai  np^^N^ripi  •  •  •  •  âAi  fA\k  ILiïi  MHHïÀTh  •  •  •  • 
•1^  Trn  •  H'k  H6aw  a  c^HTéft  MHTpon(o)AVft  •  Aâ  âN^Ah 

(Folio,  IV  foi  nepaginate  +  267  paginate.) 

Precuvântare.  (Fol.  Ha — Ilb.) 
noAiiTk  a  T6aT7k  ^Tv^^?L\ky^jk .  np'k  MHHCTHTk  uiA  i§ap)^k  nai- 

lOpHAWpk. 

IIpaBOCAiBHHKSASH   UlA   IOBHt6pIOA8h   A^  AMHI3iS  HHTHTWpM 

....  IIlJï  npiKSAik  TÔaTik  4^Ai&ap%  mc  p'kcipi  A^Hk  p'kA'^- 
HiÎHa  (H;  Kp'ÉiiJi  k8  TSanilNa,  luA  rk  .jiNiAi^ik  a<^^  n*kAi;fcHTk  j^ 
céck;  aiuA  uiA  aiicTik  AiHH^HiTik  luA  A^HC3iG[cK7k  jj^Aifrapi  4^6ap- 

TC  apf  Kp*4l|J(p*k  (H  KS  .|iHlkAl^l)AI(;  npi  Kip'k  AlHOOCliHAS  aA^K^ 
MHT|)hA^-W    K8    wf^l^fA'tvCpi;     Hl    OlfAinAlAlk    A^    ^^    CK^AinSAk    (H 

AiHpifrck;  Ka  A^  w  A^Hi3CiacKiw  AiHp'43M7k^   uiiti  wf^Hiai^ik  cé4^Ai- 

TfAC  HéaCTpi  .  K^MH  p'kAHK^NAI»  WKÏH  H6l|JpH  A^^^  pikBHlk  A^^f- 

3CiJCK*k^  lUH  npHRi^HA^  Aa  4^AwpHA(  vţnt.\ii\ii\i  aMiiiiÏA  Ka  cik  bc- 

A^Alk^    WapC    CÀHTk   KpfCKSTf   .|iTp'^HCa  M'RAI   Ml   }\Awk   Klw   c;fcHTk 

AI  TpiB^iÎHi^a  A^4^'r'^P><M  cS^aitiiiiH;  iuh  B'k3;fcHA^  K^Mk  kiw 
wf^Tpi  aATCAC  AHnrki|ji  luA  asicT^k  AiHHSHiTk  4^A6api^  Hl  acTi  A^ 
c84^AfTC  j|^0A0CHT6api  :  aA^Kik  Ka3iHYHAC  ciS  ţ^wţ^k^^M  a^A  HaTi 

AlHHHĂTk    Ml    c'iS   if^^kK^Tk    AK^AIlk    J^    3iiAIAI    H6aCTpi    w|^    C^Ta 

.BHC^pHKa  aSA  )fc  .  H'k  Aiapi  a  i^prp^A^^^H^   ^ipi  c^HTk  .|inoAO- 

bAtI   KS   KSBHHTI   A^HI3lll|JH^    IUH   K8   Mll|Jllljérk   pHTOpHMICKk^    luA 

k8  niiAAi  4^HAOco4^ii|JH^  mil  k8  BrocA6BÏi  aAi^niTi,  luA  kS  Ai^kp- 

T^piA  A>^H^  cţHl'a  CKpHHTSpik^  Kipi  B^Hk  AA  aA^B^^pk  .  KS  AI^ATlk 
AWpApC   A""   KlkAA^piVCk   cS^AITk   AMk  nSCk  A<  ^'^^  TA^AAIlkHHTk 

A^npi  aAmba  rpiMicK'k  npi  aAaiba  p8M;f^H'4cK'k .  uiA  k8  KiAxSĂAa 
HéacTpik  c'iS  A^'T'^  -f  TrnipiO;  .|i  Trnorpi^^ÏA  M-k  HÔaw  a  c^tih 
AiHTponoAiH;  niHTpS  4^0Awc8Ak  TSTSpwp  A<  WBi|ji,  cnpj  aA^^*^ 
nap'k  lyA   AiK8Hp*k  c84^AiTiAwpk  aMiAwpk  mi  w  Bifrpk  mhtA   k8 

B^Hli  .Jil^lA'âMipi;   tuA   aai   MlAWpk  mi  KpécKk  J^Tţl6   B^Ha   KpiAHHl^*k 


Ilie  Minîat:  Cazanii.  ^*- 

à  npasocAiRÏiH  niTpïiH  aMiiiiU  uiA  AAU.'iH  fifinpi  wf^npiHcépk  np4R0- 

CiliSHHMH,   K^pYH   PpikiCKk  xéTk  KS  AHĂCTIi,  AI^AIClk  pt^M^tT^CKlw. 


Duminica  I  a  postuluï.   (Fol.  79a — 79b.) 
KasiHÏA  AHHk  A^MHHCKA  w|^T;fcio  a  c4^ht8a8h  n6cTk. 

n^pT^k  a  Awaw. 

KpiAi^Hua  acTi  jf,jk,pînTÀp±  bîci^ïh  .  hoh  npcK^Mk  Kfi^js^îMk, 
aiuA  cik  K^A^  rk  uiA  BTii^S^Mk;  it^mh  wf^xp'iATk  KHnk  fi,i  né  ck 
norpHR^^ilii  RÏiua  k8  KpiAi^Hua,  w  KpiA^HU^k  Ka  asicra  acri 
ai6apT%  luA  hhmhka  ne  ^oaocci|jc  .  mc  4^0A6ck  c  ^^pii^YA  AiTiA^ 
[3i)m(  A^HC3«CKSak  liKOBk]^   rkEOpHHMicKik  Kan  .  b  :  a<  Ba  yli^î 

HHHf-BJi    K8Mk    apC    Kfiîfi/îHn,!^,    lUA    4^inTC    B^Hf    Clw    H^    AHBlk]     AS 

AOapiw  n6aTi  Kpi^i^Hua  ck  ai^HTSncKiw  np(  f ak  ?  ki^mh  npiK^Mk 
TpénSak  if^'kp  A<  cS^l^acTk  Ai6pTk  ucTf^  aiuii^KA^P't  luA  KpcA>^Hua 
^l^ikp  A^  4^inTi  aiéapTik  acri .  luA  î^aaToécTk  T'kAKSiiHA^  1*4^ 
MC  a8  rp'kâTk  ITc  :  [ne  TéTk  miaa  *ic-Aik  jûm  aiU  a^"^;  A^"^> 
Ba  ^TpÀ  ^Tp8  wf^nikP'kiJ^U  Al^A  A^Hf3l8,  mA  HfAa  (mc)  4^iMC  b6a 
nikpAHTCASH  Aiïl8]  3HMC  :  bI  ai^Mf  a^h<3^^  ^'^  apixc  K^Aik  kil 
KpiAiiHi^a  nă  n6aTC  HHAiiiKa  4^ikp  a^  4^inTC .  Kipf  bI  rk  3Akiw 
atuÀ,   Kp^A^Hi^a  jj^^fi  Aï  4^inTC  acre  Ka  oy*"^  Tpénk  Ai6pTk  aak 

KpfAHHI^fH^  Né-Ji  A8Kp'k37k  HHAAHKa,  luA  IVAI^Ak  AMCAA  Hî  Kp^A^  Ka 
OyHk  Kp«|jAHk^  apk  Hà  BÏIl^8Al|Jf  Ka  OlfHk  KpClIlAHk^  Ch  H'aHBlk 
HlkA'^^A^    A^    AI^HT^lipC  .  aHMH    TpCB8Al|JI    lUA    KpCAI^HUlk  aA^B^i^' 

p^Tiw  uiH  KTau^k  E^Hikj  kS  aH'kcTc  A^^w  nôaTi  wai^Ak  cik  cik 
Ai^HTt^ĂCKik,  k8  aM*4cTC  A^^^  apHHH  Hoixc  cik  3B6apc  aa  piio. 
h6h  aAik  Bik3éTk  ni  4^Iaio  acTi  KpiA^Hi^a  KpfijJiiHHAwpk,  cik  bc- 
A^Aik  A^P*^  AK^Aia  Hî  Jj^iAK  acTf  Bîaua  KpctpiiHHAwpk  .  KpcAHHi^a 

KpfljJHNHAWpk  AA  ^HiniTk,  AA  Afi^AMOlfApi,  AA  wf^T'kpIipC,  aCTI 
T6aTlw    fi,A\HîyàCKl^,    AA   Ji,l^CKl^AU    aCT(    TOaTlk    aAfBlkpiT'k^    AA 

A^M<  i'^c  T6aTik  k8  c^Hi^CNîi .  apc  wapi  ni  4^fAio   acTf  BÏiua 

Kpil|JiiHHAWpk;    a    KpCI|Jl)HHAWpk    A    BpfAlÏH    a*lfl|j1fA^    Wapf    MJ    àtîAK 

*  Ê  0 

acTc?  ariM'k  h8  c^HTk  k8bAht(  a^"^  a'^^'^*^^^  ncHTpS  Ka  cik  w 
ckpi(Aik  w|^npc:Képk,  aHH"fa  xpcsSccKk  aiKp'kAiH  ka  ciw  w  ha^h- 
M<Mk  .  KiinSAk  AMéAk  Mf  AS  B*k3éTk  ^  bha^hYa  a8H;  wf^n^kpirSAk 
HaBO)^WA^H^^P^  (/^aHÏ^Ak  .  Wixi .  s.)  iiii^Aik  Mf  ^i^cfAiHi  .  ABéaik 

COKOT'kAA   luA  TA%AK8rip*k   A^H    AA  AsicTlk    Ci|^NÎT'k   CKpHHTép'k,    w|^- 

cik  ck  noTpHB'kiiJC  luA  aa  npHMiÎHa  HéacTpik .  kAhSa  amcaa  AB-k  Ki- 

nSAk    A<    ^^P^    KSpiXk;    AB-b    Ali^AHHAf    luA   nïénTSAk   A<   ApM^HTk; 

n^HTiMHAc  uiH  K6AnciAf  A<  ApiAi*k;  nHHÔApiAc  w  nipTf  A^  X^^9^} 


32  ca.  1743. 

W  nipTI  A^  A^Tk  .  4H  81^38X1^  Jf.U'KfiATÎ  lUA  «Tk  Klink,  aAk  K'k- 
p8A  K4n$Ak  ipA  A<  ^fi^f  AI^HHHilf  lUA  nVcnTt^Ak  A^  AÇ^ÛHTkf 
n^NTIHHAI    lUKI    KÔànCÎM    fi,î    AfiĂM'Ky    nHH^ApfAf    W    oipTI   A<   ]C%* 

luA  w  n^pTC  A^  ^^'^^  '  AHÀcrh.  ck  /U'k  Kfi'k/^iu.H  k'k  acTi  Kii- 

n8Ak  HIAk  AACB'KpiTk  AAk  BÎflO'H  Kpfl|JHHHAIVpk  .  KHH^Ak  AHiAA 
AB-k  Kin^Ak  A<  ^^P>^  K^piXk,  UlA  BÎiUA  Kpfl|lHHHAWp  J^  Bp-Luil 
H-k    AHHkT^A    A   KpClflHH'kT'kuYH    AS^    w|^MCn8TSAk    fA    fi,î    A8pk    Kt^ 

pATk  AA  ^inrf  B^HC  ujA  aa  c^UfHif .  ApxîfpcÎH,  UlA  npfwiţÎH, 
AîiKOHîH^  mu  irnoAî^KOHÎH^  ujh  AiOHiiuÎH,  t6uh  npiwi^ÎH  A<  wbi|ii 

CpA  A8pk  K^piTk  AA  niTp^HCpiE  H^k  BéHlk  lUU  AA  $p  AllApC,  A8pk 
KSpATk  AA  AI^^K'I^^IC  luA  AA  ^I^P^;  ^^fi^  K^piXk  AA  Tp^Hk  lilA  AA 
CS^AfTk. 

CXXIII. 

ca.  1743. 

(A\.  Kor'kAHHHfONS  :  AfTOimaivAc  n,  pag.  195 — 464.) 

AcaToniciu^SA  ij,%pii  Moa^obii  fl^e  Ioah  HcnSAHCt 

Legende,   (pag.  197.) 

O  CAAMk  A<  K8BIHTI  Hî  CkHT  A83ITI  A'"  ^^  <fH  O  Al,  A<  ^^~ 
MÎHl  BIKI  IUI  B'kTp'kNI  IUI  Jf.H  AfTOniCfUC  N8  ClkHT  CKpiCC;  4f  c'aS 
CKpiC  AIHC  A^"*^  A^^HIf  A  A8|  Gxf^lkHIlţlk  ËOA"!^  w|^HAIHTf  4 
AOAUHIII   ^ABIHCfi   BOA'K* 

(No.  3.)    Gti^an  Boa'k  hca  b^n  K^kHA  c'a8  AU^KAT  Ck  4^K'k 

AllkN'kCTipfA  n^TNA,  A8  TpAC  K8  ApK^A  Grf^AH  BOA^^  A>HTp'8H 
BlkpB8  A<  AUSHTI,  hi  CCTC  AlkHPlk  A/ll^Hl^CTipC,  UJI  ^HA^  ^8  Agi^HC 
CKÎtîATAy    AKOAO   AS   4^1kKST    UpiCTOASA    Jf,H    OATAp,    UJI    ICTC    Ali^AT 

AOK  A<  ^HA^  aS  rpAc  nikHik  w|^h  Ai'kHikCTipc .  n8c-AS  UJI  npc  xpii 

BOlipiNAUJI  A<  ^^  TpAC,  npf  BlkTABSA  A^  K^^ll  UJI  Upf  A^*  KOHII 
AIN  KAClk;  Ji,ÎH\  8NAt  A8  K'kSST  rkgCATA  BlkTABSA^I  A^  KOHII  a8 
^'kKST  nOApTA;  lApik  8HA(  A8  K^kS^T  CkgCATA  8h8|  KOHIA  fifH 
KACK  a8  4^K8T  KAOnOTHIUA;  fAp  8N  KOIIIA  A^N  KAC*k  3IK8  CK  ^1 
^NTpCKST  Uf  GtI^AN  ^^fi^K  UJI  Ck-I  ^1  K'k3ST  CKlfîATA  J^HTfi'^^H 
ACA^UJf A  Hî  Cf  KIAAIlk  GlOH,  HI  ICTC  ATOirk  AllkN'kCTipf  .  UJI  ICTI 
ClkAlH  8N  CT'kAU  A<  niATpik,    UJI  3IKS  Clk-I  ^li  TlkIAT  KARSa  AKOAO; 

AAp    w|^HTp8  AAiBikp   M   CI  i|iii;    n8aiai  OAAUIHII    AUJA    ROBCCTICKS. 

4OCT-A8  UJI  BICipiK^U'k  A<  ^t^H  w|^HTpS  AHIA  fi,îà\iinîA,  UJI  c'a8 
pikCmiT    ^IINA    A<    ^<^H   .  UJI    AUJA    a8    ^OCT    ^IkKST    MlkNlkCTipiA 

Al  4p^^^^^^  '^^'^  ^^  ^^P  noAiiTik  38rp'kBAA'k,  mai  ai8at  ASp 


Neculce:  Letopiseţ.  33 

AC  K'kT  38rpikRaii'K^  IUI  npi  ^\h  AikSNTpS  lui  npc  ain  a^apik,  mi 

aK^nipiT'k  K8  HilS/UB  .  3IK8  KlkASr'Kpil  Ck  4^1  ^CCT  Ull  C^^flUHlHlAf  Hf Al 

Mapi  IUI  HfAC  AiiHi  IUI  noAiKANAP^  Ull  )fopa  TOT  npicHf  Af  apyiHT^ 

Ull  ne  ^fiM'K  CK  M  ^1  ASAT  8H  A^^^  lill  CK  Jj^l  ^"kKST  AATf Al  A< 
CniSKlk,  KApiAf  AAI  AHSKAT  IUI  HOI  .  lAp  CTpiK'kNA^CI  8H  KAOUOT  AHApi 
AA  AH^N'kCTipC;  UJi  ^'KK'KHA  K'KA^rkpil  KAOHOTSa  A  A^A  OAp'K,  A8 
n8c  AHfCTC  TOATf  HI  CKpi8  iUAI   C8c  ^N  KAOilOT  KA  C^h  ^^If  AHA!    /UApC. 

(No. 5,  pag.  199.)  Gti^^an  ëoa'k  hia.bSh  KkMA  c'a^J  k'ktSt  k8 

XpOIT  â?Nr8p8A  npiKSAU  3IK  8hII  AA  KaIUIH^  IAP  AlTOniCfl^SA  CKpif  Klk 
c'aS  BlkTST   AA  IIIkM  Uf  GipiT^   A8  ^OCT  K'K38t   KAASA    K8   GtI^^AH 

BoA'k  ^H  pikCBOlS;  lAp'K  8h  lISpiHf  Aup^A^A  iaS  a^^t  kaa8a  a8i, 

Ull   M   nSTIA   wf^H    rpABlk  vf^HK'KAlKA  GtI^^AN  BcA'K   4^IIHA   OAI  AIIK  . 

Ull  a8  31c  nSpiHf  AnpoA^A  :  a^^^hi  18  aii^  boi8  ^^ahi  o  mobiaii^'k 

IUI    RINO   A^  '^^  ^^^   ^^   ^IM<   ^*    ^HKAAIBlk!    IUI    c'a8   cSIT    npi   ^^H- 

c8a  Gti^^an  Boa'k  iui  a8  ^HKikAfKAT  npi  KAA  ;  UJI  a8  31C  at8h- 
HiA  Gti^ah  ËOA'k  :  CkpAHf  lISpiHi  !  A<  ^1^  CKi^HA  f8  IUI  t8,  at8h- 

HI  A  1^1-11  CKIAIBA  N^AIlAf  \\H  lISpiHf,  MoBIA'k  .  IUI  AS  A^T  A^^Hf- 
318  UJI  AS  CBlkHAT  AAllkHAOI?  UJI  a'a8  UJi  ^^IkK^T  BOIip  ApAIAUJ 
MAfiî  npi  n^piHf;  UJI  A'NTpS  AHIA  [ISpiHf  AnpOA^A  c'a8  TpAC  HfA- 
AI8a  A\OBIAfl|JIAOp    A^    ^^    Agi^HC    A<    ^^    ^CCT    UJI   A^^UI    A*uTp8 

AHIA  HiAAi  .  A^P  UJI  Anpo3ii  atShhi  M  ipA  A'N  OA^uiHi  npoi|ii  k8ai« 

ClkNT  AK8A/1,  hi  ipA  TOT  ^IHIOpi  A<  BOIipi,  Ull  HOpT^A  AOp  ipA 
.^AIBp'kKAl^l  K8  UIApRANAAI  K8  KABANIUI  .  AUIA  TpiBSl  IUI  AKSAI  CK 
CI  A^^AI  CASgi  Ck  CASHCIACK'K  CTlkU'KHSASl;  IUI  CTlkni^H^A  Ck  AII- 
A^fACBlk   npi   CASfk   AUJA. 

(No.  7.)  Gti^an  ëoa'k  hia  b8h  bp'kna  cik  Miaprik  aa  bici- 

piK'k  wf^HTp'O  A^^IUIBIk  AI'^IN^'^H'^  ^^  AITSpni^  ^H  T'kppS  ^N 
BaCA8i8,    Ull   ÎUIIHA   ^^    nOAIMApi    AA    KSpUIAI   A^^HII|II    HI   ipA   ij^^- 

k8ti  a<  a^^ucSa,   a8  A831T  8n   pa  ac  ma^î  a<  ^^   CTpirikHA   ck 

AA^K-b  BOII  AA  HASr  .  UU  AHipi^NA^CI  HI  OM  ICTI  AHIAA  HI  Apik 
A^AIIHIKA,  wf^NAAT'k  A8  TpilAlIC  ^H  TOATI  ill^pUIAI  KA  Ck-A  rw- 
CIACKlk  npi  AHIA  OAI  Clk-A  AA^K^k  AA  A'I^HCSA  ;  Ull  a'a8  A^AAT  Upi 
OAI  ^H  C8C  npi  Af\A  BaCA8i8a8I^  KAAI  A<  UATpS  HIACSpi  ApikHA  AA 
O  /UOBIAlk  HI  CI  KIAM'k  AKS/U  AIOBIAA  a8|  IISpHIA  ;  Klk  UI  AHIA  OAH 
^HK'k  ^A  KIIAHA  lISpHIA  .  Ull  A^K'kHA^'A  Upi  AHIA  OM  AA  GtI^AN 
nOA'K  a'a8  ^HTpiBAT  GtI^AN  BoA'k,  ^^  ^^  CTpiPAT  AUIA  TApi, 
IUI  niHTpS  HI  Apik  A^'^IM>KA?  IA  A8  3IC  :  Klk  a8  CTpiPAT  IA  Ck 
AA^Klk    BOII    A  A   UASP^    Ull    Apik    A^'^INIKA;    Kl^    ICTI    OAI   d^pAK^    Ull 

^^htp'aati  31AI  n'a8  Bp8T  ^^pATi-CkS  Ck-i  A^'^  uaSp^a,  Ull  ak8m 

A^MIHIKA  I-a8  A^**"  •  A^"*!  GtI^AH  BOA'k  a8  a8aT  HASP^A  4^pATI- 
A8|   HIA8I    BOPAT^    UJI   a'a8   /k,AT   ^pATIASl  HIASi   Cl^pAK   Ck   ^11   A   ASI. 

GASTER,  Chrestomatie  româna.  II.  3 


34  ca.  1743. 

(No.  10,  pag.  200.)  jifimk  hî  À6  a^at  Kopa^h  fioA^i^  fi^OMmiÂ 
a8  IUI  TpiiUic  npf  TikSTSii  aof^^i^t^a  coa  aa  TSpm,  ki^ha  M  jfM- 

KIHar  HAfiA  AA  TSpHI  .  AIUA  RCpCICKS  OAAMHW,    Klk  il'dS  n8C  EVflfi^A  A^ 

a8  ujf38T  ^HaiHTfA  Rf3ip8A8i  npc  Aii^KaT,   uji  H'aS'^^CT  as'kHA 

iUCCTII  AA  NlkAPaMil;  Klk  Tp'KrikNAS-l  mSOTfAf,  NSAHAI  K8  KOAIţSHII 
A8  ^OCT  ^HKl^Al^AT;  IUI  A^^A^i  KA^C  h8  l|JlfA  KSAI  9  BA  BfA, 
UJI  A8  ^HHfn^T  A  ^HKIHApC  :  Ck  TpiiACKlk  wf^AtU'KpAT^A  UJI  Bi3l- 
P^A,    IUI   wf^HKIHlkHA    A8   COpSIT   ^fAigCAH^A    KA   AATlk   E'k^ll^pik. 


Tractatul  între  Cantemir  si  Petru  cel  mare.   (pag.  337.) 

Kau  .  XIX. 

^lAUlTpAUJKO  BOA'K  a8  TpiAUfC  COA  Upf  A^KA  BICTfpHIK^A 
AA  MOCKAAI,  3IK'KHA  Klk-A  TpiAIfTf  iCKOAA'k?  UJI  a8  CKpiC  Ull  AA 
T^pHI  ^IkKlkHA^-Af  l|lipf  ;  A^"*!  ^^KA  BICTCpHIK^A  a8  rkCIT  Upf 
^AUR'kpAT^A  A\0CK8a8|  AUpCARC  ^H  I^ApA  AflUACK'K;  AA  lApOCAAB 
AA  O  H^HTli^  AfUJfACK'K  A  $H8I  fi,OA\H  A\Afiî,  UJI  AUJA  AS  AUJI3AT  K8 
^AHnikpATSA   A^   ^^   ^likKST   AfrikT^pik: 

LţApA  AIOAAOBII  K8  HiCTpSA  Clk-I  ^li  )^0TAp8A,  UIH  E^MiA- 
PSa  UJH  K8  TOATf  HIT'Kl^lAf  TOT  A  MOAAOBII  C'k  ^11;  HSAHAI  fi,i 
O  A^**^  npiH  HCTlkl^l  Ck  AUJlk3l  AIOCKAAH  01|ICHI;  U'kNlk  C'A  w|^H- 
TIAUflA  UApA;  fAp  AUOI  Ck  AIUCiACK^K  OACTfA  AtOCKIHCACK'k.  — 
Kip  Ck  N8  fi,iî  ^AfiA  NIHi  8h  BAN.  —  IIpC  fi,^A\H  Ck  H8-A  A%A3I- 
AfACKlk  AAtnikpATSA  U'kN'k  AA  AlOApTf;  UJI  Upf  8pAllk  A>H  4^111 
A8|  Clk  4'^  "P<  KApfAC  UJI  Ap  AAigf  I^ApA.  —  H1AAI8A  A8i  Ck  H8 
fACk  A'N  A^^HIf;  NSAIAI  K'kNA  c'Ap  VAIHI;  ca8  kioia  Ull- Ap  AC- 
n^kA^  AigfA,  AT8NHf  AHfAA  Ck  AlilCfACKlk  UJI  ck  n8ic  AiH  ^P^Uii 
ASi.  —  Ufii  BOKpi  CK  NS-I  AIA3IAfACK'k  A^^H^^  Al^  BOIfpiC  O'kH'k 
AA  AlOApTf^  CA8  KS  AIApf  BIN'k  rk^l  CKOATlk.  —  BaAIA  OkHII  Ull 
AATOp  TlkprSpi  rk  4^lf  BCNITSa  A^^NlAOp;  lApik  AATlk  fi^Afii  rk 
N8  Jj^H,  —  MA3IAII  UJI  AH'kHlkCTipiAf  rk-IUI  CT^kU'kHiACK'k  OHIHIAC; 
AHOmilAI  UJI  BIHIHII  Ckl;  UJI  Ck-UJI  IC  UJI  A^^^'l'IN'k  A^  ctSri  UJI 
AC  AIACKSpi;  UJI  r01|IIN'k  A<  ^1  A<  ^9^  AlOUIIIAi  CAAC.  —  ^ÎHÎ  AIII 
AC  OACTC  Ck  4^IC  TOT  PATA  ^H  I^Apik;  UJI  ^Amikpikl^lCA  CK  AC 
ACC  AC^C  AIH  BICTCpiCA  w|^AI«nikpikTCACK'k  A'^  OTOAII^lk.  —  ^IH 
AIOCKAAI     CK    h8    CC    AAUCCTIHC    AA    BOCpilAC    AlOAAOBII,    NI4I    rk    CC 

^NcoApc  ^H  i^Afiit.,  HiHi  Anoujii  rk  n8  KSAincpc.  —  ^oaihSa  npc 

BOICpi  rk  h8  ;|^IC  BOAHIK  ai  ncpAC  Opi  HC  PpCUJAA'k  Ap  ^AHê,  ^'kp'k 
C^ATSA  TST8p0P;  UJI  ^'^pik  A<  ICKlkAlT^pA  /UITPOUOAITSaSI.  — 
Kl^Tpik    AHCCTC    I-A8    fi,AT    UJI    TITlk    fi,i    A^^^IC    Ck    CC    CKpiC    AHAl 


Evanghelie.  36 

A^  HIHCTf  UJI  MAÏ  C8C  A^H^K  KS/U  CI  CKpiS  A^^^'l  4KSiU  ;  I4pik 
Aliia    îfiA  :   GiHIHaT^A    Ji^^MH    AA    U'KpCI    AIoaXOBII;    GaAIOA^P^^U 

[aA^Kik^  cmr^p  CTikn^kHiTop]  lui  KoAirarop  [a^^Ki^^  npiiTm]  i^i^pci 
MocKiHci|ii  ;  fap  n8  poB  cSnSc^  Kapc  asfCT  n8mi  fCTf  n^i^iH  oapi- 
Hf  Mai  A^  M>^^  A^KikT  a  8h8i  KpaiS,  Kapc  cf  KiaMi^  a'ktihiiiii 
SerenissimuS;  cap  CiiOBiHii|ii  [IpiA^^^^^NHiUf^  fap  /\fiiJfi|ii  61UHIO- 
c^inU^hii;   aiua  i-a8  a^'*'  '^^'^  ^MnixfiAT\iA,   ^NTp'asfCT  Kin,  ka 

Ck     CI    CKpif     A^^HII    AlOAAOBII.    —    fluJI^KA^pi    NIHI    ji^îK^M    ÎIAHÎ 

AlocK^ii  k8  TSpKSa  CK  nS  ^^aKiw;  lap  a<  ^'<*P  T'KAinAa  ck  Jj^ak^ 

HAHÎ,  CK  pikAllklf  AlOAAOBa  lap  CSHT  CTlkHlkHipia  T^pmacK'k; 
ar^HHf    CK    A\K\    Jf.A\n^pAT^A    AIOCKIHCCK    A    fi^A    a8i    ^lA/lITpaiUKO 

BoAi^;  A^'^  nikpiKi  A<  KSpi^i  ^h  Gtoaii^'K;  iui  iuouiii  niHTp^ 
iUOUiiiAi  Alt*  AloAAORa^  uii  Ki/\T8caAik  npc  31  ^n  Toar'k  siiai^ik 
a8i,  IUI  ojAiCNii  aSi  rk  n8-i  AincfacKiik;  lui  a^  n8  i-ap  hai^hi  aKOAO; 
UJI  c'ap  Tpagi  ^NTp'aaxik  uapi^  Kpii|iiHiacKik,  boahik  ck  4^11  a 
Mipgi;  UJI  aATiAi  ai^ati  ka  aniCTC .  iui  npi  anccTi  noHKxSpi  aS 
ViSpaT  Tapi  wf^AunikpikUiia  A\ock8a8i  uii  a8  uji  icKikAiT  mai  yioc^ 
UJI  I  AC-aS  TpiA/iic  npi  ASka  bictcphikSA;  iui  a8  cKpic  a8i  A'^'' 
rpauJKO  BoA'K  rk  ci  rikTi3f;  uji  c\  lacK  v|iNTp8  vf^HTiAiniNapia 
01(111  A\ocKiHfi{ii  Aa  HicTp8;  lapik  a<  ^'a  fUJi  Aa  HicxpS  wf^uaiHTca 
01(111;  UJI  sa  ai(iinTa  n'kuik  c'a  Ban  k8  TSpnii  uii  i-a  Bip8i,  arvuni 

Opi  CK  CC  w|^NKIHI  Opi  Ch  M  CC  Aiai  v|iHKlHC,  KTK  aT^HHC  AI$AUI 
AOAINI    CC   BOp   a^AA. 


CXXIV. 

1746. 

(Folio,  IV  nepaginate  -|-  164  fol  paginate.) 
G4^NT^  UJH  ^MNC5CĂCKa  CITAHréAVC  ....^  cij^HTA  CHHCKW- 

nh  A  PkMHHKdAâti  •  Ad  ûtiH^   A^Ad    4^^Hcp'fe   AOA/vV^i  : 

Joan  cap.  I,  v.  1 — 17.    (Fol.  la — Ib.*) 

•|L  c^Ta  ujA  Aiip'k  A^^i^NCK'k  a  nai(iHAop  .  aa  AirxSprîc .  c^ra 

cvtaYc  aîaa  IwiNk  Kiuk  a  .  3aH  .  a. 

1.  Aa  AHcnl^Tk  cpA  k8b^ht8ak,  uiiî  kSb^htSak  cpA  aa  A'^nc- 
3c8;  uij^  A^m^i^  cpA  K^B^NT^Ak.   2.  AHCcra  cpA  aa  vf^Hcnérk  aa 

*)  cf.  vol.  I,  pag.  20  şi  pag.  308. 

3* 


28  1741. 

MÂA    AA^CK   Hî   aSCMk   M   EfCTC   AATA,    ^Ikfilk    MMaH     KHSipHNCHpl 

BCckpHHÏA^    ujji  cnikCfHYig^   c^^AfTiAivpk   iVHiiwpk    Hoacxpf   MMIVp 

K^B^HTlkTOipf  .  niHTpS   KÀfiiM   AHÎM    fi,AT^fi\i   CK    npHBHPIAlk    3IIV4 

iuj^  HoinT%   K'k  asiiUk  ci^  fi^i^Mw  ckMA  A^^   K8iUk   3HMi  Ili- 
RMk  AnocTOA^Ak  .  ujA  A^n^  AC'KMikHip'k  ^HinikTépioASA  nikcrépH- 

ilWpk    fT .  1&  .   KApf Al    UJ-A8    néck    CS^ACTSilk    HINXpS     IVH^     Ck    NI 

A'tM*  liiA  HOH  ftïiai^A  niNTpS  ni3A  tI^pmih  HOACxpc 

lilH  niHTpS  AH-k  MSA'Tk  HpOCTIf  4  BOiCTpik  (sc.  A  npilVIţH^Op)  UIH 
Hll|lYllHUlk  Aa  C^HTA  Kipri;  Al'iAI*  Jf^/^ÎMHÂTh.^  ^VllH^*  KSnpHHC  fi,î 
^OHKA  A^>^<3<>^^K'k^  A  Rlk  ^ipÏHHItÀ  K$  AsicTlk  ilANK^k  K'kpTff- 
H%    Kip'k  lU  AAI*   vl^nikpiţliT*   J^   TpiH   H'kpi^H. 

•|L  nip'rk  H'k  ji^HHTM  c'aS  née    4^6a($ti  m    CK8pT*   wapi 

KipiAI  AHN  H'kAI  MÀH  TpIBSHNHOACI  UIH  AliH  fi^î  ^OAOC  AAI  C^H- 
TIH  BIC^pHH*  lUH  AAI  C^NTIAiVpk  TAHHH,  KipiAI  CA^HTIIţH  A^'T^P" 
rk  Al  1|1HI^  UJH  CK  Al  n'K3liL^H  N^  N8/U4H  BOH^  HI  lUH  BÏIl^ÎH  Kpi- 
1|JHNH  npHH  AIH}KA0K8a  R6cTpS  .  ^  nipT^k  AAOAIV  c'aS  née    ^BlkU^k- 

T^pik  Acl^npa  HcnoBiAiNïiH;  ka  ci^  i|iii  ^iii|ii  Kipi  aV^^*^*^"^*  ^^^ 

Ck    KiA<    ^'^   •fAP^'l'r'fa3l,    luA    K8    HI    AIH^KAOKk    XpiB^I    Ck    HCnOBI- 
ASMCKlk   npi    HIH   HI   B6pk   BINÎ^    AA   A^^^^^'''- 

•|L  nipT'k  A  Tfii^,  c'a8  née  ^B'ki^'kxép  niHTpS  k;i^ti  aI^ 

KpSp»  c'a8  nST^Tk  A^AÀ  n^Nk  ^Tp8  AHICTk  Hick^  KApiAI  Clk  4^iKk 
K8  NIKSBHHNl^'k  UJÎÎ  ^'kp'k  A^  ^^^^j  ^^  TpiB^I  KA  A^  AK^Mk 
^NAHHTI  Ck  H^  CK  MAlî  ^^Klw  .  KApi  W  H^IO  ^HAHHT'fc  K^Mip- 
HHHilH  BOACTpi  KA  W  MÀCK  J!^)(0EHHHÀCK^  ^'kp'k  A^  HAiTlk;  ^ 
AlVK  A<  BArCAOBINÏI;  COKOTI^HAIi'  K^Mk  K^  K8  AH^CTI  nSU^MNI  ^- 
B^l^'kTSp  BIL^*  nST-k  Ck  B'k  CkTSpAU  A^  a8a/IHHA  K8N01|JHHL^IH; 
UJH   CK   A^K^TOpil^H    UJH   npi    Kpil|IHNÏH   HIH   AHRCHL^H 


Cele  noao  poruncï  marï  aie  bîsericel    (Fol.  14a — 15b.) 

NÔAIV   nOpSNHH   AlApH   AAI   BIC^pHHÏH. 

A.  K'k  ck  kSbiihi  a  HI  p8rÀ  a^h  a^h3i8;  k8  ^^^p^^ngipi  A^ 

HHHAIlk,   UIH    K8  0\-/UHAHHl^lk. 

B^  G'h  n'k3HAl'  H'ÉaI  a  •  néCTSpH  HI  C^HTk  nopSHHHTi  uiiî 
AiriTI  :  AAk  Hil|lipÏH  a8h  ^C,  AA  niipHAWpk^  AA  C^I&HL^HAWp  AHO- 
CTOAH,    UIH    AA   AlAHK'kH    Up^HHCTÏH. 

r  û  HHHCTJ^  npi  n^kpiiHi^ÏH  hih  fi^WHHHîiiiH,  KApïH  ck  péark 
niHTp8  h6h  AA  A^Hi3i8;   KA  Hi)i|ii  CA^gH  aA  a8h  js^MHî^iS,  mil 

TpiBSl   Ck   HI  c4^'kT8rtAlik   KS   A^HUIÏH   niHTp8  H'kAI  C^^AITIIIIH. 


Anthim:  învăţătura  bisericească.  29 

X   ^  HI  HcnoBfA^î^  nikKiTiAC    n6actpi  a<  X  wpji  w|^Tp'8H 

AH   ^    Sp^Mf    A^    nOCTk;    wl^NJHHT'k   nikpiIHTfilM    HM^A    A^V^^**"- 

SfCK;    KipCAf   B4  4^A   )^HpOTOHIITk   npi   il^gi   KpCl|JHH^l|JC  ;    apik   4CH 

MAH    KS    fBAASYc    A<    ^^    ^P"  ;    liip'K    HIH    MĂH    np6l|lH     M'KKipk    W 

Airk  w|wTp'8Hk  4Hk  .  IJUA    KipÎH    BH&pk    4*^    BOAN^BH    Ck  Clk  HCnOBf- 

A^CK'K   il/lAH   AA'^CC,   4^1kK^NAS-UJH   UJJl   iUiCAS  lUH    Ck   Ck   K^AiAhI- 

11  AA^^^7    UlA   aiuA   Clk   BUDpk   ^l^isf   nikpTiUJH   BÎfIţÎH   HIH   A<    B'^HH. 

T    Glk   H^   CK   HHT^CKlk   K'kpUHAI   ipfTliHHAWpk;   hM  XWCK^- 

AlHAi   iniî   Jf^ErK^lkTifiA  AD&pk   H-k   )^8AHT0ApC    CK   H^   Cf   ACK^ATI   A< 

MfH   4f    né-e    ^E^U^S^H,     hAhH    1|1I8    C^TA    CKpHHxépik^     HHm'    Clk    CI 

aAI'KCTfHf   K8   IH;   HHH   CK   CI   ^Tp^BI   KS  IH. 

s[  G^k  CI  ^iKlk  pSrkHiÔHH  niHTp8  ^TIAIlÀp'k  T8T$pii&p* 
IviMIHHAlVpk;  w|^T^A  niHTp8  HIH  HI  C^HTk  <f  Tp8  CXiniHA  HpiWl^dA 
UIH  A  KAHpOC^A^H,  AA^AIV  HIHTpS  HIH  HI  Ck  A^Alk  J^  BpiAHHHIHAI 
h4lAI  A8Alill|lH;  luA  AAI  nOAI^TÎlA^  luA  IVCTililHAWp*  ;  AHOA  niHTp8 
hIh  hi  ^iK  BHHI  AA  BIC^pHHH  A  CHOpA  luA  A  Kp'KlIlI  ClkBOpHH- 
HiCKA   lUH   AP'^nTA    KpiAI^NI^'k. 

^.     Glk    CI    i\^ykcK%.    n6cT8pHAI    luA    pSri^HlOHHAI    KipiAI    CK 

Bi&p  nopSHHA  A^  Ap)^Yipi8Ak  a6kSa8H;  Ck  ci  ^iKik  ^  inip)^rA^  a^H; 
KA^HAk  c'ipk  wI^ta^airaA  bp^aii  fi,î  hib6|;  ka  ck  wi^TÔApKik  ai;^hU 

A8h    A^HI3IS    fifiîYh    H0p6Ak;    lUH    CK   Clk    AI^HT^IiiCKlk    BipH    A^    ^^ 

HIb6|  UiA  CK^pC'k  c^Apk  ^ta^aihaA. 

ÎT.  N8  MCTI  ipxiTk  MHp'^HHAiVpk  Ck  À  HHAIIIKk  A<  ^^^  K^' 
c4pHH7H  ^  CHAlw;  luA  Ck  CI  ASKP^SI  K8  mai  A^n'k  K^A/lk  Bll&pk 
Bpjs^  HI  H^A/lAH  Ck  ^(l  A^  Tp^^BA  npiWL^HAWpk,  UIH  AHlAOpA  HI 
CAS;KICKk    AA   BIC'kpHK'k   A   Clk   ^P^kHA^    UJJ^    A    A^   ^^   Cl^piHH    lUJ^    AA 

crpiAHH. 

O.  GHk  h8  Ck  ^iKlik  H8HTI  w|^  3HAIAI  H'LlI  HI  C^HTk  WnpHTI 
Al  Blc4pHKlk  .  HHH  Ck  K^A^  Kpil|lllHÎH  Ck  ^^Klk  }k6k8PH  yf^Tp'A- 
H-IaI  3HAI  A^nik  K^A/l*  4^iKk  n'kP^^HÎH;  Hf  A'^^^  K^Tk  BA  ^iî  HS- 
THHIţl^;   Clk  CI   4^ip'KCK>  A^   AH'KCT'k. 


30  1742. 

CXXII. 
1742. 

Ka^^NïA  ^€  np%^NSiip€  •  •  •  •  aA€  fA^  IL\ï€  /DuNïATh  •  #  #  # 
J^  Tirn  •  H-k  N6aw  a  c4&NTéA  MHTpon(o)Aïti  •  Aa  anSaib 

(Folio,  rV  foi  nepaginate  +  267  paginate.) 

Precuvântare.  (Fol.  Ha — Ilb.) 

lOpHAiVpk. 

IIpABOCAiRHHK^ASH   lUÎ^   IOBHT6piOA$H   ^C   f^»hmyl6  HHTHTWpiO 

Miiii'K,  xiiHiy  cn'KCCHYf  A^A4  f^»M\%yl6  HMk  k8  TéxSiik  B^Nk;  nojc- 

Tli/Uk. 

....  Illj^  npcKéiUk  TOaTik  4^iiii&ap'k;  hc  pi^c^pi  A^Nk  P'KA'^- 
HiÎHa  fH;  Kp'âiiJC  k8  TSiinilHa^  luA  rk  .^HiAi^ik  \%\\  nikM^HTk  ^ 
céck;  aiuA  uiA  anicTik  iUHHSHiTik  lui^i  AAiNi3iijflCK'k  j^moa^i  ^oap- 
Tc  apf  Kp'âiticp'k  fH  yA  j^wvM^iifM^  npi  Kip'k  /unûoci^nai^;  aACKik 
HHTlÎHA^w  k8  w|^i^ca'kgipf;  hc  oy/un^c/Uk  a^  ^^P^  CK^Mn^iik  fH 
/UHpi&ck^  Ka  A<  w  AAtHC3CiăcKik  MHp'£3a/\'k^  luî^  ^Hi^i^'k  c8^A^ 

Tiaf  HÔaCTpC  .  K'kHH  pikAHK^HAI^  WKÏH  H6l|ipH  ^HNk  pikBH'k  AA'^Nf- 

3CucKik;  iiJH  npHBiÎNAii'  Aa  4^awpHai  rp'kAi^HÏîi  aHfi|iïig^  Ka  ck  bc- 
A^aik;  wapc  c^NTk  KpccKSrf  .^xp'A^Nca  H'kac  hc  i|ii)Mk  ki^  c;^HTk 
AC  TpfB^iiHi^a  A^4^'ropicH  cS^^^tciiiH;  iuh  Bik3^HAi>'  K^a/ik  Kik 
w|^Tpi  aaTiAC  aHnrki|jf  luA  asicrik  aiHHSNiTik  ^aéapi^  hc  acre  a< 
c$^aiT(  4oAOCHT6apc  :  aACKik  Ka3iHYHac  ciS  A'^A^V^Har  aéA  HaVf 
AlHHHĂTk  HC  c'i$  ^ikK^Tk  aK^Mk  j^  3liacac  Héacrpc  j^  c4^HTa 
.BHcÉpHKa  aSA  )fc .  n^k  /uapc  a  uprp^A^ASA^   Kipc  c^HTk  w|^noA^- 

BIÎTC   K8   KSBI^HTC   AA^Ni3CCl|lH^   IUH  K8   ai«il|lCluérk  pHTOpHHCCKk,   m\\ 

k8  niiaAC  4^Haoco^ci|iH;  uji^  k8  BrocaésYc  aAi^nirC;  ujîSi  k8  aii^p- 
T$piA  A>^Nk  cÎHTa  cKpHHT^pik.  Kipc  Bi^Hk  aa  aACB'kpk  .  k8  ai^aTii 
Awpnpt  A^N  Ki^aA^pU^ck  c$4^ACTk  aaik  n8ck  a^  ^'^^  Tii^aaiikHiiTk 
A^npc  ariauBa  rpcnicK'k  npc  ai^aiBa  pSiU^H'âcK'k  .  ujîï  k$  KcaT$Ăaa 
néacTpik  c'iS  A^*!"!^  -f  Tirnipio^  ./^  Tirnorpi^^ÏA  H-k  H6aw  a  c^tch 
MHTponoaiH;  ncHTpS  ^oaii&c8ak  T^T^pwp  a^  wbiiic^  cnpi  aA^k* 
nap'k  lyA  acK^Hp'k  c^^acTcawpk  aniaivpk  hc  w  BuDpk  hhtA  k8 
B^Hik  ^i^cA^gcpC;  ujA  aac  Hcawpk  hc  KpécKk  wj^rp^  B^Ha  KpcAHHU'k 


Ilie  Miniat:  Cazanii.  «>1 


Duminica  I  a  postuluï.   (Fol.  79a — 79b.) 

K43iHÏA   AHHk  A$AlHHfKA  wf^T^IO   4   C^MT^A^H   n6cTk. 

ïlSfiT±   4  AW4IV. 

KpiAiiHiţ4  acTf  ^Apmxip'k  bTii^ïA  .  hoh  apcK^Aik  kp^a^ai^ 
AuiA  rk  KiA^  <^  ^^  BÎfi^SiiMk;  irkHH  w|^Tp'iATk  Kiink  a<  n8  ck 

nOTpHB^MJI  EUn,à  K8  KpiA^HIta,  W  KpiA^HI^l^  K4  44iCT4  «CTf 
M^aprik^  luA  HHMHK4  H^  40ilOCfl|JC  .  H(  ^OAÔCk  C  ^P^^^'*  ^^^'^y 
[3liHf  A^Hf3CfCK8Ak  liKOBk];  ClkBOpHHHiCK'K  K4n  .  T  :  A<  B4  3liHC 
MHHf-BA  KÛMh  4pf  KpfAHHI^'K^  lUA  i^HTC  B^Hf  Clk  H^  4HB*k;  4S 
AOap'k  n64TI  KpCA>^HI^4  CK  AI^HT8liicKlk  npi  CAk?  Kl^HH  npfKl^Alk 
TpénSAk  i^^fi  fi,î  cé4^AITk  Al6pTk  »CTI;  MuAnifi,îpii  luA  Kpf AHHIţ4 
^\f  A<   4^inTf    AléApTk   UCTf  .  lUA    ]^A4T0écTk    T'kAKSiiHAk    H^LAk 

Mf  aS  rpikiÎTk  ITc  :  [h^  TÔTk  hca4  ni-Aik  ^ûhî  mU  fi^Hî,  A^mhî, 
sa  j^Tfih  ^TpS  w|^nikpikiţU  A^A  A^HC3iS,   hA  hiaa  (hi)  ^inc  b6a 

n\pi)HTfA8H  AlYf8]  3HHC  :  bA  AfkHi  A^H(3CS  rk  4piTI  K^A/lk  Klk 
Kp(AliHI^4     Hà    n64TC    HHMHK4    ^Ikp    fi,î    ^inTI  .  Kipi    bA    Ck    3^X1^ 

4uiA,  KpcA>^Hi^4  4^'kp  A<  ^inTC  acre  k4  «^k  xpénk  Aiépxk  4Ak 

KpfAliHI^iH^  H^H  ASKp431k  HHA/iAK4,  UjA  IVA/lSAk  4Hf A4  Hî  t^fi'kfi.î  K4 
0\llk  Kpfl|JHHk^  apk  Hà  BYfl^8Àl|J(  K4  0\-Hk  KpCl|jANk;  Cli  H'AHB'k 
H^k^^âxCA^  A<  A/l^HTSHpC  .  4HHH  TpCB$Al|lC  lilA  KpiA^^HI^'k  Afi,iElk' 
pMk  UlA  BÎ4lţlk  B^H^k;  K8  44'kCTI  A^^^  n64TI  WAl^Ak  CK  CK 
M^HTSĂCKlk,  K8  AH'âcTC  A^^^  4pHnH  HOixi  Ck  3B64pf  A4  pilO  . 
HOH  aMk  B'k3STk  ni  ^IaIO  acre  Kp^Al^Hl^a  Kpil|lHHHAWpk;  Ck  B(- 
AtMk  A^PI^  AK^MA  4f  ^l&iAlO  aCTI  BT41^4  KpiipAHHAWpk  .  Kp(A>^Hl^4 
KpflfJliHHAWpk  A4  yf^mn^Tk,  A4  AAAWgApi^  A4  ^T'kpApf,  acTi 
T6aTlk    A^H(3(lăCK'k^    A4  AI^^KlkAil    aCTC    TOATlk    4ACBlkpiT*k;    A4 

A^vf  acre  T^ATk  k8  c^hîhU  .  api  W4pi  ni  ^caio  acTC  BÏii^A 

Kpfl|jANHAWpk;  4  KpCl|lANHAWpk  4  BpiAIÏH  AHiî\fl^,  WAfiî  ni  Jj^îAK 
HCTC?  AÛHii  né  C^HTk  KSbAhTI  fi,ÎHW  A^^^T^Ak  niNTp8  K4  Ck  W 
CKpifAlk  J^Ufiî^KÛfih,  4HH'fa  TpfB^icKk  AÂKfi^MH  K4  Ck  W  HA^H- 
V^Mk  .  KAnSAk  AHlAk  Hî  48  Blk3éTk  ^  BHA^NÏift  a8A^  ^H'kpix^Ak 
HaK0)^WA^HOa(Fpk  (^AHïAAk  .  Kin  .  B.)  l|lHAIk  ni  ^^CIA/INA  .  ABIMk 
COK^T^AA  luA  T^AKS^pis  ASH  A4  44icT'k  04^7x1^  CKpHnxép'k;  Jf.- 
<\  Ck  nOTpHBiKlIJC  luA  A4  npHHHN4  H64CTpik  .  KHHSA    4Hf A4  4B'k  Ki- 

nt^Ak  A(  A8pk  K8piTk;  4B'B  ai^Anhai  luA  nïfnrSAk  a<  ApgANTk; 

n^^HTHHAf   lilH   KÔAÏICÎAÎ    fi^i    AfiÀtWK,    nHH64pfA(   W   nipTC   A<  X'^PS 


32  ca.  1743. 

p8A  KanSAk  cpA  a<  a^pk,   ai;^hnhai  ujA  nïénxt^Ak  a^  àfiîfflmTK, 

fUkNTIHHAf  luA  KÔAnCIAC  A<  apXuik;  HHH^ApCAf  IV  oipTI  A<  X^^fi 
luA  IV  n^pTf  A^  ^^"^^  '  4HiCT^  Ck  Mlk  KP*4aCUH  Klk  tilCTC  Kli- 
nSAk  HfAk  AA^R'kpiTk  AAk  BÏIHÏH  Kpfl|ll)HHAIVpk  .  KHOSAk  AHêAA 
AB-k  KinSAk  A<  <*^PI^  KSpiTk;  luA  RÎiuA  KpilIlHHHAWp  J^  Sp^/U'k 
H-k  AHHkT^A  A  KpHţlHN'kT'kUÎH  AB-k  ^Mf nST^Ak  cA  A^  ^^fi^  K8- 
pATk    AA    ^inXf     B^HI    luA    AA    C^UfHÎf  .  Ap)^ÏCpfÏH,    IU  A    npCWIţÎH^ 

AÎiKOHÎH;  ujA  irnoAÎiKONÎH;  liiA  AiONiiuÎH,  t6uh  npiivuYA  a<  wcifif 

ipA  A8pk  KSpiTk  AA  nîTfi'KHÎfi±  H^k  eéN^k  luA  AA  Sp  AlipC,  A^pK 
KSpATk  AA  A'^^KlkAii  luA  AA  ^^PC;  A^pk  KSpiXk  AA  fp^Hk  lilA  AA 
ci^AiTh. 

CXXIII. 

ca.  1743. 

(A\.  KorkAHHHf4NS  :  AfTonHCiiţiAi  n,  pag.  195 — 464.) 

AcaToniciu^SA  ij,%pii  Moaaobii  a^  I^^n  HckSahc. 

Legende,   (pag.  197.) 

O  CAAI'k  A<  kSbihtc  Hf  rkHT  AS3ITi  A'"  ^^  -fH  ^^;  A^  ^^~ 
AlfNI  RiKI  IUI  B'kTpikHI  IUI  J^H  AfTOniCfUI  H8  CkHT  CKpiCI  ;  4f  c'aS 
CKpiC  AIHf  A^"*^  A^^NII  A  A8|  Gri^lkHllţlk  l^^A^^^  w|^NAIHT(  A 
AOMNIfI    ^ABIHCfl    BoA'k. 

(No.  3.)  GtîJJ^AH  h^fi.'K  HÎA  KSh  KlkNA  c'a8  AUSKAT  Cli  ^AK'k 
AHkHliCTipiA  IISTNA^  a8  TpAC  K8  APK8a  GtI^AN  BoA^^  A>HTp'8N 
BlkpsS  A^  A/l^HT(;  HI  fCTI  A'kNf'k  A/\l^NlkCTipf,  UJI  SHA^  A8  Agi^HC 
Cl^gfATA;    AKOAO   A8   4^'kK8T    UpiCTOASA    ^H    OATAp^    Ull    iCTC    AUSaT 

AOK  A^  ^>^A^  ^^  '^fi^^  n'kN'k  w(iN  Ai'kHikCTipi .  n8c-A8  UJI  npc  Tpil 

BOIfpiNAUJI  A^  ^^  TpAC,  npf  B'kTARSA  fi^î  KOnil  IUI  UpC  A^'  KOUII 
AIN   KACK]    A^**l    ^"At    <tS    K'kSST    CKgfATA    B'kTABSASi    A^   KOUII   AS 

4^i^k8t  noApTA;   lap^k  8nac  a8  ki^s^t  ci^mcata  8nSi   koiiia  fi^m 

KAClk  A8  ^'^K^T  KAOnOTNIl^A;  (Ap  8N  KOIIIA  A'N  KAC*k  3IK8  Ck  ^^1 
y^HTpiKST  îli  GtC^^AN  fiOA'K  Ull  Cl^-I  ^^1  K'k38T  CklfîATA  ^HTp'SU 
A^A^UJiA  Hî  CI  KIAAIlk  GlOH,  HI  ICTI  A'kHPlk  AI'kN'kCTipi  .  Ull  ICTC 
CkMH  SH  CTl^AU  A<  nCATpik,  UJI  3IK8  Cli-l  ^11  TI^IAT  KAHSA  AKOAO, 
AAp  w|^HTp8  AAIBlkP  M  CI  l|lll;  HSaIAI  OAAIfNII  AUJA  HOBCCTICKS  . 
4^0CT-a8  IUI  BICipiKSl^'k  A<  ^t^H  ^NTpS  AMIA  fi^îA^^lUîA,  UJI  c'aS 
P'kCmiT  4^IIHA  A^  ^^^H  .  Ull  AUJA  a8  4^0CT  ^I^KST  AI'kN'kCTipiA 
Al    ^^pSMOACk    TOT    K$    A8p    HOAIIT^k    38rp'kBAAlk,    Al  Al    AI$AT   A^p 


Mihalcea:  Comoara  lui  Damaschin.  41 

^HaHHT'k  ASH  KA  HHl|lf  SSAT^pH  K^  AfiHUH  fi,î  AÏif,  UJH  a'aU  p^K- 
nHT  AlHTpS  aA'kHK^A  A/l'kpÏH;  lUH  ^NTp'O  AIHK'K  ^f  HAC  a'aS  fi,^C 
TOKAHA  ^N  AIH}KA0K8a  BHC'kpHHÏH  A^H  ^O^f^^plf  .  Up  KlkA^r'KpÏH 
AHÎ^  A8  wfiAin'KpUHT  ABSi^ÏA  ^HTfiî  XWHlU'iHj  AHOH  c'a^  JifiC  fi,î  W 
AS  ACK^NCS  A^Ăfi^  A<  M'kH'kCTlîpf^  UlA  fH  aS  MAC  AA  ApCAHi  3K0C; 
AACK'K  AA  npHCTiNHl|lf  8HAf  CTA  KOpikBÏHAf  .  îâfi  ij^înàfi^A  A<  ^fi^' 
M^fi    lUiî   A<   ^^pi^K'K   a8   AAOpAlHT   ^H    BHcÉpHKl^. 

IIIh  AH'^HN'kUA  c'a8  CKSaAT  KAHAHAApiOA,  Cl^  AnpHH3'k  KAH- 
AHAfAC  BHCkpHHÏH  CK  ^ÀK^  CASHCBA  AHAHHHfL^ÏH^  UjA  A8  Bli38T  8H 
B9HNHK  wf^N  A'kSHTpS  A^pMHHA;  UJH  K8aI  a'a8  Blk38T;  A8  fkNAHT 
Kl^   laCTf  N'KA^K'K;    lUÎ^    c'a8   ^HTOpcS   ^H    HAROH^    IIIH   tâfi    a8    B'K3ST 

ni  bohhhkSa  ahc aa  a^pa/ihn^  .  AT^HniL  c'aS  a8c  aa  Hr^AifHSA  a^ 

M  3HC  :  ni^pHHTi  C^HTf^  H'KA^K'k  MCTI  ^H  BHC'KpHK'k  lUJ^  Allk 
TfAI  CK  ^HTpS  .  3HCf  aSh  HP^MiH^A  :  Hf  Tf  TiMHj  ^Ik-U  Kp^Hf^ 
UJH    Tî   /k,è   KS   wfiHAP'K3H'4Ali  .  UJJI   tâfi   c'a8   A^^;    UJ>^    ■'P    ^^    B'K38T 

ni  ^fHOp  A^P'^HHA  uii^  c'a8  wf^HTOpcS  «pi^m  aa  nré/UinSA  fi,î  M 
cn8c  .  ujj^  K^A^  aS  A83HT  nréA^iH^A^  c'aS  ckSaat  a<  ^'^^  A^^   ^^ 

fKAHCÏAp)^8A  AA  BHC'kpHK'K^  UJH  AS  B^38T  K8pAT,  Kl^  ipÀ  ^^fHÔpSA 
AHfAA  K8  AAiBlipAT  KApf  A^P^"^  ^i  A'kcnf3H^    Ulii    H    fpA  Ulîï  nîixpA 

AfrATik  A^  r"KT  .  AT^HH'k  a'aS  ^hboaaht  k8  t^wpSa  a«  '^'^^  A^' 
i|jfnTAT;  mil  us  3HC  :  BOiÏHHHi  !  f a  a8  3HC  :  cn^Hfi^H-M;  4^pAUHAwp; 

8HAi  Cl^HT?    flÂfiî-MH-CK  Kl»  CKHT  ^H  ^SHA^A  A^'kpÏH^    A^'^'^^A  ^'^^ 

Ap^HKAT  Ki^ASri^pïH  .  3ricf   a8h    HP^MiH^A  :  A^p    né    K8H01|IH    8HAi 

fljJH?   «Tlk  A^lkHliCTHp'k,  MT'K  BHciipHKA  A  ASH  JS^^^'iSfU,  îâT'K-M'h 

UJH  f8  nréA^fH^A  HfO^^HT,  HÙ  cn^Hf-Hi  A^P  ^^^  "^^^  a4^aat  ahh  ? 

AT^HsiL  3HCf  ^f«10p8A  :  A'KCAUH-AH'k  n^UHHTf A  HAC,  CK/U  BÏf  /UHHT'k 
AA  AOK  .  UlA  A^n('K)  K'kT-BA  MAC  A8  HOBICTHT  TOATI  KTkTI  A8 
nikUHT  J!^ÎAA  K'KA^ri^pÏH  AHÎ^  .  AT^HH^k  3HCi  HP^A^iH^A  :  TS  UJ(3 
AKOA'k  n^KHl^  Cl^  BA  ^AHf  3ÏW^  UIH  HOH  BO/U  HfTH  CA8>KBA  A^Ap'K; 
nikHli  KliHA  BCp  BiHH  CH  A^^^  ApCAHÀ  ^H  A^lkHl^CTHpf;  K'kTf  TpfH 
KliAériipÏH  CK  EiyK  AXHMH'k  .  UJH  AM^HH'^l^A  A^KA  c'a8  ^I^KST 
3ÏIV;  A8  nOp^HHHT  HpéMfH^A  AA  KliAériipÏH  AHi^g^  A^  ^^  BfHIIT  AA 
iXK'KH'KCTAfiî  .  A'kHÏH  A^kS  3IIC  :  ^H  Hf  ^f AIO  AU,  ^^l^K^T  nikpHHl^H 
nCHTpS  KOiUOipA  AH'kig^?  3IICipii  K'KTpik  frS/UfH  Kl^A^Pl^pÏH  :  A\HH- 
H^Hlk  a8  4^0CT;  nikpHHTf^  BOpBA  A8H  ;  HH  h8a\AH  K'kT  H'kS  USC  AA 
WCTiH'RA'K  4^f«lépSA,  UJH  ^H^^pUBCUU^HA^A  HOH  Blk-A  BfH  RÂTÎ,  A8 
^^MHT  .  3licf  K'KTp'K  A'^'^U'Yh  HP^A^fH^A  :  CAABl^  UÏf  J!i,ïiA\Hiy^A 
nécTpS;  BiHHU  A^P  -fV*  BfCkpUK'k  CK  A*^^  /USAI^'KAIlHT'k  A8H 
ASAIHf3f8  .  UJH  K8M  A8  ^^HTpAT  wf^H  BHCKpHK^;  B'K3Sp'K  Hf  BOHHli- 
KSA  AHiAA  K8  nïiTpA  A^  r''^'!"  CniiH3SpATli  .  UJIÏ  K^AI  A8  B'K38T 
K'KTf  TpfH  K'kASPlkpÏH^  A<  ^"^'P^  AIKH^Hi  A8  p'kA^AC  ^'Kp'K  A<   PAAC. 


42  1749. 

aT^NHiK  M  ^N^pHK0UJ4T  RI  Klkil^rKpÏH  HrSAliH^il^  UIH  M  ^^V 
KST  fi,î  A8  AJifie  TOÂITK  asSl^ÏA  ^A  Al'kH'kCTHpi,  UIN  H^MaH  A^ 
KlkT  M  rOHHT  J^H  iU'kH'KCTlipC  .  Uik  H^iâ^iM^  Hfé^&HT  à»  ^^'kK^T 
KlkA^rikP  nf  ROHHliK$/l  AHiAA,  UJH  A8  38rp'KKHT  lUH  AA'WWKC^Hfi^ 
lUH  W  a8  H^MHT  m  MaMAA  ap)fUCTp4TH3H^Wp  MH)f4Hil  UIH  Fa- 
BpÏHA. 


CXXVI. 
1749. 

(Ma.  Gaster,  4^,  124  pagini  paginate.) 

KapTf   ^NTp8   Kapf   CK   CRPH8   AX'KHK'kfiHAÎ   J^î   n'in^lî   H   p^ifsH^     CXpil- 
XiH?    AlfAHH,    Afr^MH;    fpB8pH,    UJH    aaXf    /UlkHKlkpH    fi^i    CCK    UIH    Jk^i 

A^AHf  A^"P<  wp'kHA^MAa  Awp. 

Mâncări  de  peşte.    (pag.  1.) 
Al'kHK'kpH  A<  n'Kiiif,  Kpan. 

^8npc  ni  RfH  rpN}KÎSi  n'kiiiHAi,  ci^-A  ^ăhh  ^h  naxp^  n'kpuH 

a8   ^H   MÀH   iUSATf    k8/U    wf^L^    EA    HAlkH-k  .  UJH-A    H^NC   ^H   THHgiipC, 

nSHHAS-H  8ht8  a^  Af/UH8^  cipf;  nHnip,  n^i^HHT^Af  H^KUiii&apc,   fp- 

B8pH    aiHpWCHTlVapf    TlVKiTf^     UJJ^    w    Hinik    TlUKiTlk    Alkptol^fA, 

m  A  aniVH  ^a  ^^ïipBf;  a^**"  k'lna  sa  4^A  anp6anc  a^  ^VfpT8  c^-h 
hSh  n^i^HNTiA  aAÏf38  a^  n'kHHf  âpiKar,   mil   Kinipc.   ujA   K'kHA^ 

^A   BfH   T^pNÀ  Ck-H   nSH  Hf  A'^^^^pa   nSl^HNTHK'k   HSKUJU&ap'k,   up'k 

Ai  BfH  Bf A'fc  Ki^  MCTf  /uikHKapf  3fMii&ac^,  ck-H  nén  ne  a^  A^^^"'''^ 

^IkAIH    A<    nikHHf   npTk^KlT'k. 


(pag.  5.)  G^  ifl^H  n'âlfJHAf  rpH^KHT  IUH  TlkMT,  rk-A  nSH  w|^H 
THH^HpH;  A<^  ^^l^'"  "^H  np^Hi  SCKiTf  A^  ^  ^IVP  n^lkH-k  aS  KSK^HipH; 
IUH  BHUJHHI  SCKaTf;   Hiuik  TWKiT^  MlkP^HHfA  UJH   Hp'K^K'kT'K;    BHH 

aABS;   UJH  arSpHA'k  a8  wuiT,  nump,  cKWpi^HWwip'k,  K^HUJwipf^ 
capi  Ai  ah;8hc8,  uih  hSuhhti^k'k  an'k  B'kncHT'k  k8  uJW^^paH;  ujh-a 

4^YtiipB(. 


Evanghelie.  35 

A(   HIHCTC    Ull    MAI    CSC    fiJSfVK    KSm    CI    CKpi$    A^MNII    AK^/U  *,    Cap'K 

auM  ifiA  :  GiNiHAT^A   a^^h   aa   iţi^pci   Moa^obii,   Gaauoa^P^ci^ 

[AA^K'k;  CIHr^p  CTlkHlkHITOp]  IUI  KoACPATOp  [àfi,ÎK^,  npilTIHJ  l^'KpCI 
A0CKI4fl|JI  ;  f  Ap  H^  pOB  C8nSC^  KApC  AHICT  Mmî  CCTI  HSI^IH  OApC- 
Hf  MAI     A^     giOC    A^KlkT    A    $HSI     KpAlS,    KApC    Cf    KIA/U'K    A^KTINfllll 

Serenissimus;  lAp  CAOBCNCi|if  IIpfAC^^'kAHUiiif;  lAp  AfUJfi|Ji  6uJHlO- 
c^ihu^Shii;  auia  i-a$  mt  tit  ^Aini^pATSA;  ^ntp'ahcct  Kin^  ka 
<\  Ci  CKfiîi  A^^Hii  AloAA^Bii.  —  niiii}KAcpi  HiHi  a<k8ai  nA4f 
A^ckSa  k8  T^pkSa  rk  M  ^ak^]  (Ap  a<  ^'<*P  t^^haa  rk  4^ak'k 

IMMf^  rk  p'kAllklf  AlOAAOBA  iAp  C^HT  CTKfVWHîpîA  T^pHCACK'k; 
AT^HC    rk    AIBlk    ^iUn'kpAT^A    AIOCKIHCCK    A    fi^A    ASI    ^IMITpAlilKO 

EoA'^  A^^  nikpfKi   A<  ^Spi^i  ^h  GTOAiitik,  lui  moiuii   ncHTp$ 

MOUIIlAf  A'H  AlOAA^BA^  Ull  KCATSCAA'k  Upf  3I  ^H  TOAT*k  BICAI^'k 
A^\y  Ull  OAMfHII  aSi  rk  HS-I  AinCCACK'k;  Ull  A<  HS  l-Ap  HAlkHf  AKOAO^ 
Ull  c'aP  rpAgC  ^HTp'AAT*k  UApik  KpCI|IIHIACK'k,  BOAHIK  Clk  4^U  A 
Mipţfl*,  IUI  AATCAC  Mt$ATC  KA  AHICTf  .  Ull  Upc  AHCm  HOHKTSpi  AS 
Vlt^pAT  TApi  ^I^Ain'kp'klţlCA  A\0CK8a8|  Ull  A8  Ull  ICK'kAlT  MAI  giOC^ 
Ull  1  Af-A8  TpiAlifC  npc  ASKA  BimpUlK^A^  Ull  a8  CKpiC  a8|  A'^'' 
TpaUlKO   fiOA'K  rk    ce    r'kTI3f;    UII    rk    fArk    w|^HTp8    w|^HTIA/\niHApfA 

oi|iii  A^CKiHiiiii  AAHirrpS;  CAp'k  a^  n'a  fuii  aa  HicrpS  ^haihtia 

OI|lll^  Ull  BA  AI|ICnTA  H'kHlk  c'a  BATC  K8  TSpHII  IUI  l-A  Bip8l,  AT^HHI 
Opi  Ck  Ci  w|^HKIHC  Opi  rk  M  ce  MAI  ^HKlHf,  Klk  AT$HHC  AI$A1^I 
A^MHI   Cf    BOp   A^^AA. 


CXXIV. 

1746. 

(Folio,  IV  nepa^nate  -|-  164  fol  pa^nate.) 
Oi|^HT^  lUH  A»A/VNC5€ĂCKa  CITAHréAVC  ....^  cij^HTA  CnHCKW- 

3CNA»  •  rap%  A^^^  )r^  *  ^a\|rMâ. 

Joan  cap.  I,  v.  1 — 17.    (Fol.  la — Ib.*) 

•1^  C^HTA   luA   Alip'k   A^^^NIITk   A   nAI|IHAOp  .  AA  AlTTSpfÎi  .  C^TA 

îvrMî   Af AA  IwiHk  Kink  a^  .  3Ah  .  a. 

1.  Aa  ^HCn^Tk  fpA  K^Bi^HT^Ak,  UlA  K^B^NT^Ak  ifih  AA  A^Hi- 

3i^>  uiA  A^H(3c8  ipA  K^Bi^HT^Ak.   2.  ahicta  cpA  aa  ^Hinérk  aa 

•)  cf.  vol.  I,  pag.  20  şi  pag.  308. 

3* 


3r>  1746. 

AAÏHf3f8.    3.    TOaTi    npHHKTp'A^NCSAk    CA^   ^^KK^TK^      lUH    i|&lkpik   J^î 

c8Ab  BÏAua  ipÀ^  inù  sï^i^a  cpA  ASiUHHa  wa/UCHHAwp.  5.  luîï  A^AiiiHa 

^Tp8     wfiT8H*fcpfKK     A8MHH'^3k^     lUJI     ^T^H^pfKSilk      H8     IV     aS     Ki>- 
npHHCK.   6.  ^Ôcra^  W/UK   TpH/UHCk   fi,iAA   ^MHi^i^j    H8/Uf Al    Ai^H    IlV' 

ÀHHh,  7.  aHfcra  a8  RfNHT*  .^Tp8  /U-kpr^pYi^  kà  ck  /unkpT^pHC'kcK'K 

Af  A8/UHNli^  Ka  t6uH  Cl^  Kfi^iJK  npHNk  iilk.  8.  h8  îfià  IAk  Ai^AÎHHa; 
HÎ^  Ka'  Ck  iUlkpTSpHC^CKlk  A^  ASiUHH'k.  9.  fpA  A8illliH4  H'k  aA^B'kpiT'k 
KilTp^k  /\8MHH'k3'k  npi  TéTk  IViUSak  Hf  BMHf  ^  A^iUf.  10.  ^  A^AIC  fpA 
(lUÎ^  a8m^  npHNkTp'A;)HC8Ak  c'aS  ^IkKéTk;  lUH  A^M^k  npc  IAk  H^ 
A'a8  K^HOCK^Tk.    11.  v|iTp8  AM  CÀM  a8  BfHliTk^   luA  AH  ClkH  npC  A^^- 

c8Ak  n8  A'a^  npïHMHTk.  12.  ap'k  kâu,h  a'^S  npÏHMHTk  npf  a^^^^^^^ 
A^S  A^'i'i''  Awpk  nSriLpf  Ka  ck  4^îf  ^^ih  a^h  A'^Hf3c8,   HCAurpk  hi 

Kpé A*^  wfiTp8  NSiUf  Af  A8H.  1 3.  KapÎH  N^  AHHk  C^Ngf,  HHHH  A>^H  né^&Tik 
TpSn^CKlk^    HHHH    AHHk   no4^T'k   B'kpB'kT^CK'k^    HM    A^    ^^    A^"<3^^ 

c'a8  HikCKSTk.  14.  luji  KSB;^HT8ak  Tpénk  c'a8  ^^i^k^t^  ujh  c'a9  ck- 

AlkUJA^liTk   wf^TpS   n6h    [ujh   aMk   B1^3éTk    CAMA    aÛH,     CA4Ba     Kil    4 
^HSA   Hl^CK^Tk   AC^<1   TiT^k/lk]    HAHHk    \î    A,ÀQk    lUJÎ    A^     aA^B^pk . 

15.  IiviNHk  iUi^pTSpHcïÀ  A<  A^^^^  ^^  cTpHrà  rpi^HHAi^  :  anécxa 
fpA  A^  KapfAf  a/Uk  3HCk  :  Kapiaf  A^ni^  /UHHf  bhhc^   a\ah    H4HHTI 

A(  MHHi  aS  ^OCTk,   Kiik  MaA  wf^T^IO  A<  ^hnc  fpÀ.   16.  UIH  A>^HkTp8 

naHHHp'fa  a^H  hoh  t6uh  aank  aSixk^  luî^  a^P^  ncHTp8  A^P>^*  l^-  ^i^ 
a'^M'k  npHHk  Mivvcm  a8  4^oct'  A'^'^'^?  i^P^i^  a^P^^>>'  uJH  aA^B'^P^^i' 
npMHk  le  .  JTc  .  a8  ^sbcTh, 


Luca  cap.  XI,  v.  1  —  10.    (Fol.  59  b— 60a.) 
^laa  ASKa  Kink  aï  .  ^h  .  m. 

1.  «IL  Bpii/uii  an^/^,  4^ocT-a8  K;i^HAk  fpA  le  .  aa  oyii  a6K  pt>- 
r;^HA^-c'k;  uji^  A'^Ka  a8  ^i^HfTiTk,  3He-a8  ovHSak  A^HTpS  o^mc- 
HMHÏH  a^H  K'krp'k  A^He^ak  :  A'^"*;  ^BiHik-Hf  c^  Hf  p^r^aik, 
K8/Uk  a^  ^Bi^uaT  UJH  livaHHk  npf  oyncHHHÏH  e^H.  2.  uiîîi  a^kS  3HCk 
aii&pk  :  K^HAi^  R'K  p^rai^H  ei^  3HHn^H  :  rari^ak  HOerpS,  Kapcac 
(i|iH  ^  HcpiopH,  e^^HH'keK'k  néiWîAî  r-k^y  BÎf  ^n'kp'ki^U  rh,  ^i( 
EÔ^  Ta,  npcK^M  ^  Hcpio  uiH  npf  n'kiM;^HTk.  3.  n;i^HH'k  HÔACT^'k 
H'k  Af  népSpli  j\,^m  hôaw  ^  tôatî  3Haf;  4.  uih  hc  upTii  HÔaw 
H'kKaTcaf  HoaeTpc,  Kik  ujh  hoh  fpT'k/v\k  TSr^pwpk  a^'^'^PHHHh- 
aiypk  h6i|jph;  uih  h8  hî  j^J^hî  npf  h6h  ^rp^  HeniÎT'k,  hh  Hf  h3BV 
RiLiiJf  npi  h6h  a<  ^i^^  P^^*  5.  luA  a8  3iiek  K'krp'k  fH  :  Hiiuf  AHHTp^ 
BOH  apf  npïATfHk^  UJH  Ba  AX'kpîfî  K'kTp'k  A^N^^^i^  ^^  ai«iff3k  A^ 


Evanghelie.  37 

HoanTf,  lUH  Bd  3iiHf  Aid  :  npîĂTfNi,  xkâMî  wf^npSM^Tk  TpéA  h^kh- 

HH.  6.  nCHTpS  K'kHH  48  RIHHT  AHHk  K^Af  O^Hk  npî^TfN  A4  MHHI, 
lUH  né  4Alk  Hi  n^Hf  v|iH4MNTiL  àéH.  7.  UlA  4HM4  JiJhHh  Alk^NTp^ 
P'kCnSHS^HAk;  B4  3MHf  :  M-M  ^inf  WCTfH'kAlk,  Klk  UT'k  d^HAi 
CiiaiTk   ^K8ÀTf^    UJH    K^nliYH   MÎÎH   C^NTk    wfiTp'41|lfpNéT     K8    AIIINf; 

hS  nOHH  cik  Aiii  ck6a  ck-UH  Ai8  i^îf .  8.  up^K  rp'kfCKk  b64W  :  aii^- 
Kipk  jk,i  né  Mp  A^  ^^H  ck8a;^naS-c'K;  ncNTpS  k'khh  uctc  a8h  npîĂ- 

T(Hk,  A^P>^  HfNTpS  AKOAHCHpiL  a8h  CK8A;i^NA8-C'k  B4  A^  ^^^  K^^TC 
|H  BOpk  TpfCSÎ^.    9.  lUM  f8  3HKk  B04W^  H'^pCIţA  UJH  Cl^  B4  A^  b64W, 

iTkSTiuti  lyji  RfHH  4^AÀ^  EÀTînjA  mu  ck  ba  a<>^k>'ia^  b641V.  10.  K^k 

TOTk  HfAA  Hi  H^fiî  B4  aSA^  lUÎÎ  HIAA  Hi  Ki^T'k  BÀ  A^^AÀ;  UJJÎ  Hi- 
/\$A  H(    BATf    H    Ck   BA   A^U^KH A^. 


Marcu  cap.  II,  v.  1  — 12.   (Fol.  91a.) 

;\(AA  MipKO   Kin    B^ .  3AHiAk  .  3^ 

1.  Jfi  Bp'kA/lii  AH'â/^,  J^TfiĂTA^  iT.  ^  KAncpHAS/Uk,  lUII  c'aS  A8- 
3HTk;  Klk  aCTf  ^  Kicii.  2.  lUJÎ  AHI/^IUk  C'ÎS  AA^HiTk  aiSai^h,  K;i^Tk 
H8  MAH  n^T'fa  ^K'kH'fa  HHHH  npC  A^Nfl^  O^IUlk  .  lUÎ^  Af  Pp'kYÀ 
<\O0k  KSb^^HT  .    3.  UJH   a8   BfHHTk   AA   fAk,    AA^K^HAk   O^Hk   CA^kBl^- 

HOrk,  Hi  CK  nSpxA  a<  UATpS.  4.  ujîî  H(n8T;^HA8-cf  AnponïÀ  a<  ^^■>' 
nÎHTpS  HopÔAk;  a8  A^^K^ncpHTk  KicA  oyHAC  cpA,  UIM  CHl^pr^^HAI^; 

AS  CA0BO3HTk  nirSA  ^  ^  KipC  3^4^  CAlkBlkHer^A  .  5.  Up'k  Ic  .  Blk- 
3^HAk  KpiAHNl^A  AlVpk,  3HC'A8  CA'kB'kH6r8A8H  :  ^IIOAf,  UpT'k-C'k 
P  n-kKATfAf  TAAf.    6.  Ulîî   ifih   AKOAil;  OyHÎH   AHHk    Kl^pT^pipA    UJlk- 

3^HAk,  m  II  K8MfT;^HAi>'  ^rfi^  hhhmhm  Um  :  7.  ni  rpi^^iiif  ahccta 

aUJd  )^éAi?  HlÎHf  nÔATf  fpTÀ  U^KÀTiM,  ^'Kfi'K  HSaIAH  O^H^Ak 
A'MHf3i8?     8.  UJH  ^A^'V'^UJ  K^H^CK^HAk  Ic  .  K8  aJC^^'  ^^^^7    Klw  AUJÀ 

K8grri  Aséifl^  ^Tp8  chhc,  A'bS  3HCk  Awpk  :  hc  KSgfTiHH  AH'kcT'k  ^rpS 

HHHMHAf    BOACTpi?    9.    Hi    îâCTi    MăH    AiCHi,    A   3HHI    CAliB'kHOrSASH  : 

ttprk-c'k  u^\i  ni^KATf  A(  ;  a8  a  3i)Hi  :  CKOdAik  ujh-k*  p^ahki^  nir^Ak 

Tis,  Ulj^  O^AIfiAlk?  10.  «iH  KA  Ck  L|JHI^H,  Klk  Apf  ^ilOAk  WA^fHCCKk  US- 
TÎpt    A   fpTÀ    ni^KiTfAC    npi    nikAlÀHTk!    Ulîî    a8    3IICk    CAlkBl^Hér^- 

^^H:  11.  i^ff  rp'kfCKk  :  CKOAA'k  inA-u,H  p^A*^!^*^  nir^A  T'kS;  uiik  nick 
I  Kaca  rh.   12.  uiîî  c'i8  cK^AiTk  ^a^'^^  ^^  p;^AHK;kHA8-uiA  ni- 

T^Ak,  aS  (UJHTk  .^HAlÎHT'k  TST^pwpk,  K;^Tk  c'a8  A^Hp^Tk  TOUH  UJH 
^^^^ii  npi  J\^MHi^i\^j   3HK^HA  •  KTk  HHHH  W  A^''"*^  ^"'^  m'aA^*  B'k38T'. 


38  1747. 

Mateiu  cap.  X,  v.  16—22.   (Fol.  124  a.) 
J{,iM  MdTefH  Kjnk  .  1 .  3aHa/ik  as. 

npf  b6h^  Ka  npi  Hi)i|if  n&ii  ^  /UHH;a6K8/ik  aénHawpk;  aihii  ^mi^h 
^L^f/ifni^H  Ka  uj'kpnÏH,  mil  HfBHKa4LHH  Ka  nopéMBÏii.  17.  mù  k^k  n^K- 
3iiUH  A(  wa/uiNH,  Ki^  Bi^  Bop  jk,A  npc  b6h  aa  ci^Boip^K^  mù  w(w 
ciTHarnOrSpHai  anDpk  Bopk  eâtî  npc  b6h.  18.  luA  aa  ^ni^pii^H  bci^h 
4^A  A^uiH;  niHTpS  a^iÎHf;  ^Tp8  iU'KpTSpff  anDpk  uïiî  aiiaiBHaivpK  ; 
19.  upi^  K^NAK  B'k  Bop  A^  npi  BOH^  CK  N^  Bik  rpHHcrii^H^  K8a%*  ca8 
Hi  BfUH  rpi^A;  B'k  ck  Ba  a^  B6aw  .^rpS  ania  nick  hi  BfuA  rpikiîi. 

20.    Klk  N^  BCl^H  ^A  b6h  HIH  HI  BfUH   Pp^kJ^,   Hl!l   A^>^Ah   WKfiÛHTêAi^H 

BécTpS;  Kipcaf  rpikALiJi  .^Tp8  b6h  21.  luA  Ba  a^  4^piTf  npi  ^^piTc 
cnpf  anéapTC^  lui^i  riri^a  npf  ;|^ih;  luA  ck  Bcpk  cK^aA  4^i46pÏH 
ac8npa  fVKfiAHU,HAWfi,  iuï-h  Bop  iVMop^  npi  a^hiuïh.  22.  ujh  bc uh 
^lïi  oypi^L^H  A^  t6l^h^  nfNTpS  H^MîM  a/iïf 8  ;  up^k  néaa  Hf  Ba  pnkc- 
A^  nnkHi^  .^  c4^^piuiiTk;  ahîaa  ck  ra  a^^vHTSiï. 


CXXV. 


1747. 

(Mb.  bibl.  centr.  folio,  847  pagini  paginate.) 

ffoMo^pa  a8h  ^aA/vacKHH  t%am%hht  js^e  m  AHMBa  rp€- 

M'ÊCK^  ne  AHMBa  p^M^N'ÊcK^ ^^  MH)f ^AH'fc  AorO- 

4&%T(îa  •  Jfi  AH^\   fi^€\A   4^^Hep'fc    At^MÏH  :  ^5CH€  •  ïàp^  ^€Aa 

MRHTâHp'fe  a^mVh  •  ^a\|rM3. 

Cuvânt  la  biinş,- vestire,   (pag.  7  —  8.) 
A^Ha  a8H  MapTîf .  wf^H  Kf  a<  3Haf. 

K^B'kNTk  HCTopHHiCKS;  vf^NHpft^H'k  uïiî  noBicTHxépio  aa  A^a^Hf- 
3fiăcKa  B^Na  BfCTHpf  a  np'kcTrocaoBHTfH  cT'kn'kHiH  Hoacrpc  a< 
A^ai«Ni3f8  HikCB-kTopiN  ;  luA  népSp'k  ^CHOÀpfH  MapîcH  .  [aA^Har 
A^aa  aiSai^H  KapÏH  a8  CKpHc]  luA  c'aS  T'kaai'kHHT  ne  ananBi^  npoi- 
cT'k^  A^  ^^H  a^HKSa  wf^HTpS  Icpoa^ONaïuH,  ^aa^acKHH  \-ncAÏaK0H8a, 
UJH  GxSAiiTSa. 


Mihalcea:  Comoara  lui  Damaschin.  39 


K^R^HTik  :  a. 

• 

CDcHH^io  aS  ^nikpai^ÏH  ki^ha  R^p  cik  M^prik  aA  8h  aoK 
t^HAi  Rwp  Bp-k,  ^HT'kH  c-k  TpHMHmk  ca^^Hai  ciai  ck  rikT^ECKii, 
uiH  rk  wf^noAoelECKik  aoK^a  AHiAA,  aS  aA  naaax  ^i  sop  M^p^C; 
jlf  aa  rpHkAHHik  ac^MiHi  ^aK;  ncHTpS  Kik  ^i  eq^mî  m  cwht 
|Mnihpaiţ^  HHH  AA  ifimii  ni  aoK  hS  cik  iVAH)fH(CK^,  Ka  4^Y(i|j( 
ufîAi  A€H  Hiu-a'aai^H  iviMiHH  .  MikKapS  j^h  pik3e6io  a<  ^a  sp-k 
ck  M'^prHk  wf^MnikpiTSa,  TpHMHTi  w|^HaHHT4E  cA  ivicTls  TOixiky 
anoH  A^n'i)'  A^Hca  cik  a^^<  ujh  wf^MnikpiT^a  ck  ^U  j^Hupii^WK. 
.{^HTp'aMécTauj  khr  A^p  a8  ^i^k^t  uiA  aiipiai  j^A\ni^pAT  aa  ré- 
T^ivp  ^iUnikpiuHaivp;   a<  Rp^Mi  h(  (pA  ck  eU  aA   pik3e6io  k^ 

SMHraïUSA    A<   IviMiHH^    A>2iR^^^^;    ^^    TpHMHC    wf^HTlkH    Rpi    A^MHi- 

3ifi|jïH  tiJH  c^i^ïH  npopésH^  KipïH  a8  nponoBiA^HT  a\ah  HaHHTi, 
aS  w^HCia/iHaT,  a^  b(ct8ht  (!)  a<  RiHHpHi  aSH  ^  .  a^  npopoHHT 
K'k  rA  cik  Rïi  wf^MnikpiT^a  hîa  A\Àpi  iuh  ripi^  a^P  ^'a^  acK^axaT 
npHa'kCTHitïH^  liiH  aa/iikVHUÏH  wàamhh,  hhh  aS  Kp(3^T  k8bi)ht(- 
Awp  awp^  HHH  A<H  n-kK^Tiai  aivp  H^ai  a/iéaxi  hS  c'a^  wf^Topc^  cik 
rk  noKikUCKik;  hU  nSp^pH^  uiA  tot  A^^^Ha^  cnpi  a^an  pikS  AXipîfk 
wamchYh  .  c4Ea/iH(  A\éATî  cik  ^^kH-k  w|^H  Bp4Ea/i4E  AH'k^,  HiTiki^  apA'k 
A^H  npiSHii  kS  iviMiHÏH;  3HA^pHa(  HfTiki^Haivp  c-k  c^pn^^  nOTon 

c'aS    ^IkKST    A<    ^^    wf^HHiKaT    TOAT-k    a^a/l^fc   .  G\bfi,WA\A    IUH    FlO- 

Mopa  c'aS  K^^^HA^T;  iuh  c'aS  apc8,  ujA  aaTi  w|^Hi|^pHKOUJ(pH  ck 
^iM'k  A<^^  A^^H(3(S,  A^P  HHH  aujA  h^  c'a^  ^HTOpcik  a^h  nik- 
Kiriai  caai  waMiHÏH  .  Aiiifi  upikUi  a^  a^^i"?  npopénH  aS  Tpna/iHc, 
AHpmi^H  ^S  ap'kTaT,   c^&hl^h  aS  aSMHHaT,  uih  hhh  aA  K^RHHTiai 

^Wf  hS  c'iS  wf^HTOpClk  .  K^pBÏH  UIH  np^K^pRÏH  UIH  ^HUA^pH  UIH 
à^impH  aMHHTi  A<  pli^TlkU,  UIH  TOaTi  pikST'iUHai  KlkTi  CkHT 
.)^H  A^AM,    Ai    4^'kH-k^    UIH    H'^    A\AH    fi'k    A<    KlkT    TOaTI    fpA   ^HKH- 

Hip'b  aa  HAOau;  Kik  aïkca  a<  ^  ^^  w|^hkhhà  aSu  A^^Hf3f8,  hh 
lfiî\\iî  Kipc  iva/i  A^n'i^  4^inT(a(  càaî  ck  H^a/i4ECKii  ^h  A^^Hf3f8 . 
HASrapHpïH  (!)^  nikMikHTSa^  aA^Kik  nf  fi,\iA^Hi^i^bA^  J^ûaahtpa  .  nikC- 
KipÏH  UIH  KOpikSÏApïH;  npf  A^^H(3(8a  nocHAWH,  aA^Kik  ne  a/\ip( . 

KSpRipÏH     UlA    np'fcKSpBipÏH     npf     JifiAAHÎ^îSbAAi     fI4^pOAHTa  .  ^HL^i- 

Aini^ïH^  npf  HoHHa  .  x^U'^h^  uih  SHuriuiïH  npc  HpHH  .  rht4(}kïh  npc 
Hpa .  bcl^hbïh  npf  ;\îÛfhhc  .  mhhhhh6ujïh  np(  6pa/iH  .  KacBfTHTépÏH 
npi  HpHH  .  HfH   KikaA^pouiH  UIH   aSMHHai^   uiA   ^a/ini^p^^ïH  npf 

flnWAlVH  .  RlkHlkTOpÏH  Hpi  flpTfMHH  .  UIH  MaH  Hf  CKSpTlk  [ROpBlk] 
4^ïtl||{    Kipf    WA\    aB-k    UIH    KlkTf    Sh    A^^H(3f^  .  UIH    H^    A^^    i^'KU' 


40  1747. 


T^pHAi    h4lM    MÀpH    AM    a8H    Ji,'SMHî^î>i,    HH    J!k,iH    H^.Ai    flfi-k    Hi*îHH 


Cuvânt  XVni: 
Minunea  sf-ţilor  Arhangheli  Mihaîl  şi   GavriU.    (pag.  410  —  412.) 

K^RlkHT   HÎ. 

•ILHnoTpHsa  Gi^TaropiH  a<  ^^'^^  napTi  Ka  aa  UÈAciy*%  ^î 
Miia^pH,  MCTf  8h  wcTpoR  Hf  cik  Kîaa/iik  Aorroc  .  a<^  .fwHTp'4«ira 
UFCTpOK   ae-t   a/i'kHikCTiip'k   /uiTO)f,    liiji    aikHrik   /uiTOjf    crÀ  8h 
cTikanS  XH^îïïr  a^h  spfMHai  nl^ai  a<  a^^^^^i"?  ujh  CKpïd  ^tc^upA 
a^H  aiuA  :  HHHf  a/\ik  sa  aoBii  .p  Kan^  bA  a^&aA  MSai^HAïf  a^  ^^^' 
sfHH    A<   "^^P  •  A^^   MSai^H   WAAAîHX   ap^HKA   mlrpH   j^n    Bikp4^^a 
cT'kan^aSH^  uih  hhmhk  hS  a^&aA;   uih  asIsA  fpA  coKOTi^/ink,   Kik 
aa  SMcpa  Bi^p^^^aSH  cTi^anSa^H^   (pa  acK^HCk  iv  KOMoipik   .f^H 
nikM'kHT  .  up  K'KHA  a8  Bp^T  A^'^H(3(8  cik  cik  apaxi  KOMoapa 
aH^EA,  a8  4^ikK8T  nSpTipf  a<  rpH^Kik  uih  a<  ^h  a^KpS  i;a-4«i€CTa. 
Kik  aa  a/\(TO)^^a  MikHikCTHpÏH  (pA  8h  bohhhk  kA  a<  a^^W3^**  A< 
aHH;  apraT  k8  cHa/iepïf,   luii  a^  M^arc  ivpH  Mcpv^  luiï   €/i   ai 
cTH^an^a  asiaa^   iuh  cik  a/iHpA  a<  a^Kp^a  anéaa  .  tzip  w|^HTp'8Ha  a< 
3iia(  pikCikpHH A  coapMi;  c'aS  a^^  bohhhk^a  aA  cTi.anSa  A^i^A^  ^  ujh 
aS  K'k^TaT  ^HAf  aoB^itJi  8a/\Bpa  cTlanSa^H,   uih   aSlHA   cka^a 
aS  cikOaT  nSuHHTfa  ^h  ni^a/ilHT^    uiA  a8  ^at  a<  w  nTarpik 
a/iapa/iSp'k;   uih  €6ï\t  nïarpik  w  Ki^aAapi  Mipf  a<  apaa/iik  n/ii)N'k 
A^  raasfHH  a<  ^^P  •  uiA  k^m  a8  Bik38T  c'a^  K^xpiM^par,  luA  M- 
/uan  A^  i^^^i"  ^^  acrSnax  aoK8a  Sha^  ci^naci^   uih  a8  aacprax  aa 
a/HkHikCXHpf  A^  ^^  ^"^^  Hréa/iiH^a^H  N(64&hx  3HKnkHA  :  nikpHHXf 
c^xi!  aB^i^ïi  MSaxik  a/u  a^aAt  aa  a/iixo^^a  HOcxpS,  hh  cik-/U 
Aan  K'kaSrikpH  ck  M^pr'k  k8  MHHf^  ck  iv  aA^HfM  .^h  mi^hi^- 
cxHpi  .  ax^HHf  a8  aacc  uréa/iCH^a  xpiH    Kka^ri^pH^   KapiH  h   rk 
nikp'k  a  ^A  a/\aH  a<  xp^eik  uih  Man  KpfAHHHOuiH,  uih  M  xpu- 
MHC  k8  KOpieîA  a/iikHikCXHpÏH   cik  aA^Kik   Koa/ioipa   aH'L^  .  a^"' 
a/iiprikHA  w  a8  a^aat  uiA  iv  a8  aSax  k8  ki^aa^P^  K8a/i  fpA^  uih 
k8  Mipa^^pa  Kapi  (pA  aKonfpiixik;  uiA  bYhha  ne  Mapi  c'a^  AAyhr 
VHX  A^  aBSi^ïf  XHKikaéuiÏH  Kikaérnkp^  uih  a8  nSc  c^ax  cik  »  (H 
aB^u'ia;  uiA  ck  anSKipik  a<  acrapik  nï^xpa  a<  rikXSa  ^^isép^a^H, 
UIH  a'aS  apSHKax  ^h  Mapc;  uiA  (pA  xikp3ïS  aa  sicSa  iTkHA  cuiîA 

K*kaérnkpi'H    fiJtAA    BiHfpHÏf  .  UIJI    BOHHHK^a    Klk31kHA    ^H    AAiçHj    aS 

Kia/iax  ^Hxp'a}KSx6pio   np(  cţHUi'H  BOHB63H;  uih   H^Mau   a^k'^^'I' 
c^L^ïH   wf^HV^pH   aMikHAOH  /\h\a}^a   uiiî  PaBpïHa^    c'a^   apikxax 


Mihalcea:  Comoara  lui  Damaschin.  41 

^HiHHT'k  a8H  KA  HHlfJf  R^AT^pH  K^  apHHH  A<  ^^P;  UJH  A'â'é  filk- 
HHT  A<NTp8  aA'^HK^A  AVkfIiH,  liJJl  wf^HTp'O  iUllKlk  A^  *<^^  ^'^^  A^^ 
TOKAia    w|^H     MH^KAOKSA     CHCIspHHÏH    ASH    Ji^^xUfiU  .  tZip    Klk/lérkpTH 

iMiA  aS  wf^MnikpUHT  aR^L^Ya  ^HTpc  A'kHiuÏH)  anoH  c'a^  a^c  a<  w 
Mi  acK^HcS  a^apik  a<  /U'kHikCTiîpi;  luA  (h  a^  a/iac  aa  apcaHi  }koc, 
AAffi'K  aa  npHCTiHHifJi  Sha^  cxa  KOpikCÎHai .  np  i|^fH6p^a  a<  "^P^ 

Ml$|)  UIH   A<    ^^pHKlk   a8   aAOpMI^T   ^H    CHC^pHKlk. 

Illii  AHa^HH^ua  c'a^  cK^aar  KaHAHaipioa,  cik  anpHH3'k  kah- 

\mM  KHC*kpHHÏH  CK  ^iKlk  CaS^KSa  AHa/^HHiUÏH;  lUJl  a^  Rlk3ST  ^H 
BOHHHK  ^H  illiSHTpS  A^P^HHA;  Uïk  K^M  A^aS  Blk38T^  aS  PlkHAHT 
K'k  UCTf  H^kA^Kl^;    lUH    c'aS   ^HTOpcS   ^H    HanOH^    UIH   tZip   aS   Rlh3^T 

n(  bohhhkSa  ahîaa  a^P^hha  •  aT^HH^  c'a^  A^^  ^^  Hréa/iiHSa  a< 

U8   3HC  :  nikpHHTf    CJpITi,    HHka^Klk    UCTf    ^H    SHC^pHKlk    luA    AMk 

TîM  ck  ^HTp^  .  ykci  A6h  Hr^aifH^a  :  né  t(  tîaxh,  ^^ii,  Kpém, 
m  Ti  A^  k8  ^HApnk3H^aik  .  luA  tzip  c'a8  a^^;  uJ*^  ^9  ^^  Rii3ST 

lU  ^fHOp    A^P^HHA    UUA   c'aS   w|^HT0pc8    Uplilil    AA   HV^AAiMA   A<   I2i^ 

cn8c .  luA  kSai  a8  a83HT  Hr^AMMA,  c'aS  CK^air  a<  c'aS  a^^  kS 
(KAHCïap]f8a  aa  cHcIspHKik;  uih  a^  bi^^^t  K^pix,  Kik  fpÀ  4^fH6p^a 
asMa  kS  aACBikpaT  Kapi  a^P^*^  ne  a'kcn(3H^  luiîi  h  (pÀ  luA  nTirpa 
Airark  Ai  n^T  .  arSHs^  a'aS  w|^Hs6aAHT  k8  Tourna  a«  ^'^^  A^- 
itimraT;  luif  M  3hc  :  bohhhh(  !  fa  a8  3HC  :  cn8H(^H-a/i;  4^pa^Haivp; 
^HAirkHT?  nap(-/UH-cik  K'k  ct^mt  jf,H  4&8HA^a  a/ii.pïH^  A^ki^ha  a^'a» 
apifHKaT  KikaérikpïH  .  3HCf  a^H  Hré/ucHSa  :  a^P  h^  k8h6i|JH  Sha^ 
»p?  BTik  MikHikCTiip^,  aTTk  BHC^pHKa  a  A^M  y^o^iapTi,  aTTk-a/nk 
uiii  (S  hv^amMa  Hià^HT,  Hk  cném-uî  a^P  ^^^  '^'^^  a^l^aar  ahh  V 
arîlHMi  3HCI  ^fsépSa  :  ankCauH-a/iik  nSuHHTia  hac,  ckm  bïi  mhht^ 
Aa  AOK .  luA  A^n(T^)  K'«^T-Ba  sac  a8  oobictht  Toari  kt^ti  aS 
n'uţHT  A^Aa  KikaSrikpYH  anf a  .  aT^MH'k  31ÎCI  HrSMfH^a  :  t8  1013 
mxk  nikHik  cik  Ba  4^aH(  3ïiv^  uih  hoh  bo/u  h(th  caS^Ksa  A^Àp'Kj 

(HiHIk  ITkHA  BOp  B(HH  fH  JI^ÎAA  apcauA  ^H  MlkHlkCTUpi^  KlkTf  Tp(H 
K\a^r'kpÏH   Clk    B^31k    MHuéH'k  .  UIH    AHAAHH^I^a   J!^AHA    c'a8    4^1hK8T 

$w,  aS  nop^HHHT  Hr^MCH^a  aa  K'kaérikpïH  AHîJh  a^  ^^  b(hht  aa 
H'kH'kCTiipf  .  A'kHÏH  a4E8  3HC  :  ^h  hî  ^îak  au  ^IikSt  nikpHHUH 
nwTps  Koa^oipa  an^fc^^?  3HCfpnk  KTkTpik  îrèAAîH  KHkaSrikpÏH  :  mhh- 
•«^H^  a»  i|iocT,  nikpHHTi;  BOpsa  a^H  ;  hh  uS/uan  K'kx  H'k8  nSc  aa 
wcriHiaik  4^fH6p^a,  uih  ^u^pHKOUiiiHA^-a  hoh  Kik-a  bch  ciTi,  a8 
^^VHT .  3iic(   KikTpik    A'i^HuiÏH    HP^a^iH^a  :  caaBik   uïi   A^^H(3f^a 

HOCTp^-    BfHHU    A^P     -fH    BiC^pHKlk    CK     XKA\     /U^aUlkAlHTlh     aSU 

A^aAHi3fS .  UIH  K^M  a8  ^^urpar  ^h  BHC^puKik^  Bik3^pik  ne  rohhi)- 
•^^A  asMa  kS  nï^Tpa  a*  ^'^'^  cn'kH38paTTk .  uiA  k^ai  a^  B'k3^T 
K\Tf  TpfH  KikaSr*kpYH^  A<  ^^P<  mhhShi  aS  p*ka^ac  4^ikpik  a<  ''^^^  • 


42  1749. 

K^T  A^  aS  aA^c  Toixik  as^i^Ya  aa  MikHikCTiipi,  iuh  HSa/iAH  a^ 
K*kT  mS  roHHT  MtH  a/iikirkCTi)pf .  uîiî  nriMîMA  Nf^^^HT  a^  4^^kkSx 
K^ka^rikp  ni  rohni^k^a  anéaa,  iuh  aS  3Srp*kRHT  iuh  /UikHikCT'Hp^^ 
liiH  iv  a8  HSaiHT  ni  HSMiaa  ap)fHCTpaTH3Hawp  Mn^ana  ujh  Fa- 
BpîHa. 


CXXVI. 


1749. 

(Ms.  Gaster,  4*^,  124  pagini  paginate.) 

KapTf  ^HTpS  Kapi  cik  cRpH^  MikHK'ipHai  fi^i  n^ifji  h  p^hh^   cxpii- 
AÏH;  Mî^^Hf  airS/UH,  ipsSpH^  liJH  aaTi  a/in^HKikpH  jk,i  cik  iuh   a^ 

A^AMi  A^npi  ivpikHA^Riaa  awp. 

Mâncărî  de  peste.   (pag.  1.) 
MikHK'kpH  A<  n^i|Ji^  Kpan. 

yX^npi  ne  bih  rpHSKiîi  n^ifJHai^  cik-a  4^iHH  wKH  narp^  nikptţH 
aS  ^H  /u^H  a/\8aTi  k8m  j^n,  sa  naikH-fe  .  uiH-a  n^Hi  jf,H  THugiipi^ 
nSiÏHA^-H  8htS  a<  Ai/UH^^  cipi^  nunip^  nSi^HHT^ai  H^Kiuivapi^   ip- 

B^pH    a/IHpiVCHTiVapi    TiVKiTi^     UlA    iV    Hinik    TiVKiTlk    Mkp^HtţM, 

UJH  aniVH  j^A  ^îipBf;  ji^inn  ki^ha  Ba  ^ù  anpéani  a<  ^Upr^  ck-h 
n^H  n^i^HHTia  MYi3S  ^î  rIhui  ^^piKaT^  uiA  Kinipi^  ujh  k'kha^ 
^a  bîh  T^pnA  ci.H  nén  ni  A'i^^^np^  nSi^HHTiÎKik  H^KUJi&apik,  lap'K 

Ai  BiH   BiA^  Klk  UCTf  M^HKÀfii  yMWACK,    ci.-H  R^H  Ri  fi,î  A^C^nxS 

4&ikaiH  A<  niiHHi  npik^K^Tik. 


(pag.  5.)   Gik  i^H  n^ifJHai  rpH^KHT  ujh  TikUT;  cik-a  nSu  ^h 
THHVHpH,  A^"*  ^'^'H  n^*f  np^Hf  ScKiTi  A^^  BWp  naikH-k  a8  K^K^uipn, 

UJH  BliuJHHi  SCKaTi^   Hinik  TiVK^Tlk  Mlkp^HHii^  UJH  Rplk^K'kTlk;    BHH 

aaB8,   UJH  arSpHA'K  a^  Wj^iT^  nunip^  CKivpj^Hiuwipik^  K^HUJW^pi, 

Cipi  A^  a^KSHCS^    IUH  R^J^HHTHKlk  anik  BlkRCHTlk  K8  lUiV^^paH;    lUH-a 
^ÎMpBi. 


Carte  de  bucate.  43 

Plăcintă  de  icre.   (pag.  26.) 

IlfHTpS    Kd    CK    4^4HH   nAlkHHHTk  Jk,i  HKp(    ^î    HHCiTpS    lUH    A<    ^^' 

crpt^rk  H  A^  iUU^p^H. 
M  w   AHTpik  ji,ik  HKfii  npWAcniTi,  mFi3^  a<  n*kHHi,  ipcSpH 

iţHimiiFap'k  lUH  n^tţHHTfÎKik  in*k;  iuh  a(  aM^scTiKik  biih(  tu;4T( 

AHH   npiSH'k^    IUH    Al   ^*k    HAlkHHHTlk^    IUH    Aî    np*k?Kai(JI    H^HHA^Ai 

iK  f^\t6ufiA,  A^np<  ^<  ^<  K<"  auiik32i  w|^h  THncîi;  3a)f4p  ujA  cK6p- 
i^HiinifAp'k. 

Piftie,   (pag.  30.) 

n  H  4^  T  î  I. 

M  pi«iïH;  n^Hi-H  4  iuUFio  w|^H  wuiT  rk  cT*k  iu*  HicSpHy  AinvH 
cKWATf-H  A^-H  néui  ^HTp'A;  THHVHpi»  nSl^HA^-^^  wi^iT  w  napTi  uih 
R  n'kpuH  A^  ^n*^  UJH  w  sanik  iuapi  wf^Hxpi^rk  ujh  h  ^^împci .  a^- 

4HH  n8Hf-AI    UIH   HHMSHp   K8p4T   UJH   TlkMT   iU*kp8HT,    C4p(    UJH    UH- 

nfp .  AHHH  A^np^  **<  ^^P  4^Ynps(  siÎHi^  cki&ati-h  a^'H  AUji3ik  w|^h 

THncTf^  UJH  A<  H3HiVAB'K  w|^H  ^^îl^pBi  34^/114,  4nWH  CKW4T(  HÂUA 
UIÏ-H  CTpHK«64p1i  ykiU4  HiHTp'W  CHTlk  4^  UIH  4S4;  UJH  W  MHÎ  44 
(lMt44'k  K4   rk  C*k   npHHJk   HH^XTi. 


Stridii,   (pag.  30.) 
OrpH  aYh. 

6*k   €H    CTpHAÎH4€    A^P<    ^^    ^<    ^^^    CHlkAÀ    RHH(,    Clk   M   MH 

iK  rpkT^p  rk  Ai  4^piivH,  A^'*^"  ckiv4T€-4€  kw4}K4  H-fa  A<  4cénp4; 
UIH  w  Al^3i^^^^J(  A^np'k  A"  A<  cénxS,  a^"*^'**  n^H(-H  nuncp;  344^4 

A<  ^\fAMyK    4Kp*ky    UJH   K^   404   4IVp  H(-UJ   Aicik,    K44Ai    4(  A^   ^^ 

Mirk. 


Pătlăgele,   (pag.  38.) 

n4T44V^H(. 
Olk   IH   n4T44V'kHf4(   Clk   Ai   K^pH  A<  KI&4?K4   4Wp   H±   4/liV)flV- 

pirk  cSn^HpiA^  4nUFH  rk  Ai  a^h  ^hai^;   uiA  A^npi  hi  ai  bih  a^ 
^A\  CK  Ai  cKSpH  A<  ^n*^  Elini;  ujh  cik  4i  rin  M*kp^HT^;  4ni&H 

Ai  np'k^KilIIC   K8  8HT8    A^   4I4^H8   IUA   K»    sinik   TţVKiTlk   4ll*kp8HT8. 


44  1749. 


w  iWkH'K  ^î  fpeSpH  TiVKiri,  hSuhhtm  AanTi  a^  hShh  iuh    av^- 
pHA'K  A^-H  sa  4^H  Rp4(/U%  tzipik  A<  h8  3*kiUik  a<  aïk/U^i  tuft*   «i^h 

THHMHp'fc    J^H   Kipf   aIsH    npik^K'KT  .  lilH   anU?H   Af   ^^ÏMpBi^    lilH    KHkN- 

A^  M  BfH  t8phA^  cik  npfci.pH  ni  A'I^^^np^  CKivpumui&apik. 


Tigve.   (pag.  43.) 
T  H  r  R  f. 

Tn^HHA  THPBa  4^ikAiH  iv  npicipik  k^  cipf  iuh  iv  a^CK  c^ 
cT-k  nik  iv  CKi.HA^pi^  ci^uu  aac(  shnc  ^na^  aniVH  ac  cKSpik  dn^ 
BHHf  liiH  A^npf  Hf  ai  bih  .jvH^^ikHHA  ai  npHk^KiifJi  .  a^^^h  ai  n8Hf 
j^H  THncïi  liJii  ai  n^Hi  ni  A'b^^np'^  ^h  ivcTpivnïia  4^ikK8T  a<  b'kp- 
4^pH  A<  c^cÏHiVK^  k8  a/iivawTp8  iuh  k8  aaSHi  nncari  ujh  aa/iiCTf- 
K^Ti  TwaTi  CHHi  Ké  arSpiiAi^,  ^^  3'^a/iik  ;i^i  aïka/i'ki  uih  a^"**^ 
niH  CHTik. 


Mâncare  de  oae.   (pag.  67.) 
A\ikHKapi  A<  ^ai^   KikmkL^i.Ha. 

;\8npi  Hi  w  BiH  rpH^Klk  BlÎHi  KS  anik  w|^HAf3^Tlh,   Clk-H  CKWtţH 

KpiïpÏH   BHHHiiiwp   liJH   cik-H   i|^ïipRH  K^  anik   UIH   k8   cipi  ;   x^^'iii 

Clk-H  aiuiH  Clk  Clk  pikH^CKlk  UIH  A^^P^  ^^  ^^  BiVp  pikHH,  Clk-H  TIVHH 
a/llkp8HT8;   a/UiCTiK^HA^-H   K8  4^UfH  A<  nikTp'KH^Klka  TlVKiTi,    HHAI- 

Bp8^  H3a/iik;  UIH  k8  TivaTi  ahh  npi^Hik  aa/\iCTiKikHAS-H  BHHi  Ck 
^a/inau  ap  K'knik^ikHa,  uih  ci^-h  hSh  ivaciai  aa  aiVK  airikHA-w  kS 
d^  c^UFapnk  cik  h8  cik  a^3^^V<  •  anivn  cik  iv  nSn  ^h  Tun^Hpi  A^^ 
npi^Hik  k8  nHHwapiai^  oShha^-h  ykàMTK  \î  KapHi  ck  w  aKwnipi 
Ai  A  •  <  •  A'I^V^'i'^?  UIH  ci.-H  n8H  uih  aP^^^PH?  uih  capi,  rpiiéni^i  a< 
arpiui  a8  arSpiiAi^  A^ni  BpiMH,  uçtk  «pua  BiiuiHHi  ScKiri^  sanik 

npik^K'kTlk   K^  8HT8;   ipB^pH  TWKaTi;   UIH  iv  4^ïiapBi. 


Ostropiel  de  inuperï.   (pag.  94.) 

QcTpwnïia^a  a^  rpik^HUi  a<  riH^nipH,  Kapi  cik  MikHikHKik  k8  rikH- 
h8uih  a<  nikA^P^;  >^^  cTSp3H,  /ui'ipai  uih  aaTi  nikCikpSHHH. 

G^k  tziH  rpikSHUi  A<  riH^nipu  aP^^  h^  ^'^  ^<  cnéau  BHHi  kS 
BHH  aasS,  md  m  n^Ni  anUFu  cik  cT-fa  ^h  bhh  b  yi^M^  a/iHT*kHA 


CartP  de  bncate.  45 

U8HT*k  k8   n  a<    AP^^  iVI^T  R^H^    kS    kh    a<  AP^^  3^X^ff    ^^  ^^ 
TiHKIC     A^      K^HUJiVapi     Jf^HTfiiîfH,     UJH     K8    B    AP^^     A<     CKWpl^H- 

uiivap'k   ^HTp^arik;    aKOnipiiTik   ^AH'^a   rhh(   cik    h^   piiCS^^ai 
n'kH'k  Hi  Ra  cKikA'k  à  Tpiua  napTf. 


Ostropiel  de  erburï.   (pag,  94.) 
Qcrpwnïia  a<  (pcSpH  iUHpiucHTivapi. 

Oik  UH  r^cîhUfk,  nikTpikH^K'iH  aHa  aP^^(^)PH  A^  K^Kt^ipH 

KSpiUH    lUN     RHC^HH    AP^^    ^f     ^   ^^IkAÏN    A<   nikHHf    Rplk^KlkTi    lUH 
MSUTi    w|^H    WL^iT    A<   TpaHA^^^Hp    lUH   CTWapCi    A<   Wn,iT\iA   AHiAA  . 

mckAYh-M  TwaTi  ^h  nnSai^Hi  n^HHA  3^V^P  ^^^^  AP^<^  h>  '^w- 
HHT  Ki$  nSuHHTia  ivi^iT  liJH  k8  mSctS  a<  aïk/U'ki. 


Vin  doftoresc.    (pag.  104.) 
Bhh  AW^I^'rivpiCK^  uiH  KpikiCK^. 

M  pikA^KHHHik  A<  aHPiai^Hik  aP^^  3^?  raaaNra;  KapA^MiVMW 

(kAKSaIe)    AAMbMWy    \iA^rÀH,    AHA   AP^^    ^}     K«i*}KH  A<   AlkiU'if;    KW- 

SKH  AC  H4paai3ik;  ci^/uikHi^ik  a<  KivaHaHAP^  aha  A9^^  A*  ''P'^- 
^Hi^i  A^  viHcnpiv  AP^'^  ^^  CKivpUHiuéapik  AP^^  ^h  K^HiuU^api 
APAM  B^  TiviTf  aH'kc'rk  m  nHcia3ik  rpivc  ujh  m  n^m  ahtp'^h 
aKSafL^  A<  nikH3ik  c^nuiipf  pirk^  lUH-a  aiiarik  caae  aa  r^pik .  a^ 
MÎH  ^A  cn'iH3^pik  ^htp'Sh  r^phS  kS  m8ct8  a<  b^A  •  )'  •  ujh-a  aark 
c\  cT*k  n^Hih  ^H  npH/UikBapik,  kh^ha  cik  npHTOHiCK^  RitHSpHai,  ujh 
ATimii  cik  CKOUH  cikKSaii^Sa  .  lapik  a<  ^^^^^  ^'>^  ^'^  ^^  Ka  mil 

MTI  BHHSpH   HiVaiV. 

flaT»  4^ia. 

Oik  UH  cTpérSpH  liiï-H  n^Hf  cik  ck  3BHHT43f  aa  civapc  XT 
3H/\(,  KSpikUHHA  RpiVRivaHiAi  H^Ai  nSTpcA^  •  A^^^H  /U^cTi:i(jY-H  a^h 
^•k  m8ct8;  ujA  à  A*  anicT»  m^ctS  bIia  ^  Rhh  a*'^  K^rk  w|^m- 
Tp'iiH  b^phS  lijîï  n^Hf  ^H  aik8HTp8  jM  R8pH8a  k8  /uSctBa  an^cT'k 

^PfAHKlk    TlkiaT-K    BSK^L^H    Afi^^    "?    KWAHaHAP^    ^HTpfP    AP^^ 

^)  KSHiuUFapi   AP^'^   ^7   ^^   aacik-a(  ^h  aikSHTpS   ck  if^îupRik 


46  1760. 

A  face  cerneală  de  scris.    (pag.  119.) 

réfià  a8h  Oïivp  flsaHTH. 

6*k  tziH  rSrwiuH  a<  HfpH^A*k^  c*k  ai  nHci3H  rpivc,  ujh  ck  aï 
nén  a  mUfio  w|^h  inik  cik  cr-k  sic^pH  ka  .  A^^^h  cHk  ai  4^YipcH 
nikHik  Hf  Bivp  cKikA't  ^  rpiiM  napTc  ;  iuh  A^np<  asisia  Ad  ij^Vtiu  ni 
ai^Tpik  A<  ^nik  cik  n^H  nïaTpa  KaHawp  aP^^  3Y,  KWiUMA  AP^^ 
A;  uiH  i|^ïtzipc(  nikHik  Hf  cik  sa  TivnA  iuh  nTurpa  iuh  kwmAji^^a; 
anwH  CTpiKUFpH  Kik  lacTi  ^^ikK^Tik .  up  ^Yhha  rpw4c*K  n^Hi  àïvk 
Ai  TpaHA^^^Hp. 

A  spàla  argînturï.    (pag.  121.) 
•ILHBn^^ikTépik  A<  ^  cnikaA  apvHHT^pHAi  h  eacî  a<  kwchtivp  h 

Ai   AAAM^   H   AH   HH^Fai. 
flpVHHTSpH. 

M  cipf  cSni^Hpi  RHcaTik  ujh  k8  aP^^AI^h  8ck^t(  a^"P^  ^^"^^7 
liJH  w  AA\±€TîK^  BÙm,   ^ik  nfiA^^  cSni^Hpf^  liiH  K^  aHicxS  npai^ 

^p^fcKlk    BIIHf    apVHHTSpHAf,    aniVH    Ai    IjJ'fcpMi    BHHi     KS    IV     K^pnii 
^K^Tlk   a8   AJ&A   A\AH   SHH(. 


CXXVIL 


1760. 

(a.  Ms.  Eminescu,   copie  din  1779,  defect,  foaia  ântaia  cu  titlu  lipseşte,  V  ne- 
paginate -|-  228  pagini  paginate  —  b.  Ms.  Gaster,  folio,  sec.  XVIII  defect, 

274  pagint  paginate.) 

G)KCHCT€pH. 

Vorba  trupuluî  cu  sufletul,   (a.  pag.  94 — 97;  6.  pag.  106 — 110.) 

TpénSa : 

Bi,  bA,  (8  h8  avk  Béio  c8n8H(  hhhh  w  a^'^'^  ^A  HiBSHînaf 
cé^&acT^a^H  .  k8m  j^a\  b6io  a^  cTikOikHi^p'k^  Kipc  aa\  rStSt  ck 
w  îVKykcK^  ^Tp'aT'in'k  ann?  ninrpS  ni,  a^"^  *^^  ^'^^  c8néc8  wp- 
Bfifjf  ai^Haivp  MiLAî,  cik  BOtacKik  aK^M  cik  avk  c8né(  aa  aaf  ciaf, 
wnpi^HA^-^i^  A<  Téaxf  asM^  HC-a/i  naiK^  luA  CHanHA^-a/ii^  Ka  c('k) 
w|^HEpiki^HUJik3  TOaTf  as'^a'k;  ncHTpS  KÂpi  am^  rka/iT8  a  as'k  w 


Oxisterî  sau  Oxentie.  47 

Sp^kM^Hf  A^  MààfiTî?  Riij  Eii,  (S  H^  Rp6lO  rk  4^aK  HH/UI^Klk  .  IA  hS 
Ck  sâ  wfwRpiAHHsA  fi,î  KlkTplk  MÛm  HIÎHH  IV  A»^Tlk  A  iUlk  RH^'t 
Aa  C^'kptiJHTSA    KlkAlkTOpiH;    Clk   M8    Ppii^KHAi   /UI^HI^ÎH   w|^H   AWK   A< 

j^fi,çmTSfi^  iVKikp<u^i)piH  .  k8/U  aiiiH  aR-k  ax^ixa  caikSikHéHf  rk 
^AK  CT'kn'iH  Mîf  npi  caérnk,  luîïi  cik  npÏHMicKS  aé^HAi  asia^A^  Hi  a**h 
npl^HÎi  c'a8  asikT^T  aa  Apéa/i8pHa(  ciai?  Hia/i^ai^'ka/iHTépioai!  A^nc 
Hf  (&.Ti-â)  wfwHHikpTikiiiiÎT  k8  MiÎHi  w|^H  A^S'^YfpA'^pHai  H^ai  a/iaH 
ASamh  t^  rih  aK^ai  cik  M*k  4^iHH  aH\|rHT  a<  a<^4^'^'**^PH^<  RÎitţiA; 
Ka  c(ik)  CKan  a<  wspi3(  (&.  rpoi3()  HiaSHHxéapi  ;  asicTa  ucTf  a/i^ai^ik- 
aiifTa  kS  Kipi  f a/i  fifJH  fi,AT6fiK,  ck  tî  an^HH  rk  CTpHHH  Kica  Sha^ 
TUM  14HH8T  aTiki4*k  aHH?  liiA  rk  ro(1(jh  a-m  nai^TA  KHpÎA  k8 
AaKp'kaiH^  kS  cécnHH^pH;  k^  nivcTSpH^  k^  rkHr^pikTiTi,  k8  h(- 
ROiiHuik^  K^  ji^i^'KHMÂûi,  luiî  AÀ  h4l  A^^C*^)  ^P^*k  rk  ai*k  nopi^H 
nf  TÔATi  aoKSpHai  H'kai  MaH  d^a^i^HTeapi?  Eh,  Ek,  f^  wf^u  r6h 
cri  ^HnorpHRik  k8  réari  n^Tipnai  A\'kAi,  aa  TÔar^k  a/iHcaH- 
opwnia  tA  .  Hf  nrik-a  Kik  rk  AnfiônU,  rk  acKSarikAi  luJi  as-k^^  Hf 

Gé^iaiT^a. 

K^M^  IV  THKika6ac(  xpenSac^  ciK^  A<  ^^*i^7  a/i'kHKip'k  RÎ(pa/iH- 
awp^  rrikpBS  rpo3iR^,  ^AP^3**^4'h  ^  Ki^px ji  ^noTpiÎRa  aivHaivp  Kipi 
iţuai  nécS^  ^  nSuiÎHii  RpiMi  (6.  Kapi)  Hf  pikM'kHi  a  a\ah  aikKSA  ^h- 
nptSHik?  A^ni  Hf  lUH  f^  wf^HTp'ax'kTa  wf^HA^a^HriTik  EfiAM,  HfHSanik- 
piTf  AtS^YcpA'^PH  AHHTpo  —  IV  THKikaoacik  —  c^nèmfii  aaa  npiH- 
Mi(T .  niHTp^  Hi,  IV  Hia/i^i^ikMHTépioai;  iuh  nikHrikpiiTSaf^  h^  npÎH- 

iMc'l|JH  lilA  T^  aK^M  KlkTi-R^  A^Kp^kAlH;  0nî  Hi  fS  AA\  npÎHMHT 
^HTp'iT-kTa  AX^ATi  EfiîAAê  IVKlkpikTHaf  A^^^^'^'^^'^PH?  KTkTI-Ri  cSCOli- 

H8pH,  A^ni  aTikTt  sSK^piH;  nSuHHik  nocTiip%  ^ém  aT'kxa  a*- 
^Pi^NlpH;  IV  rkHr8pihT6ap(  4^oaivcHT6ap(^  A^"^  w  ari.Ta  a< 
AlfHP'k  UI  A  aiiiA  AC  kS  CMHHTiiia(ik)  TORikpikiiiTf  kS  aea/ils;  KikTi- 
kA  HCRoiÎHUf^  A^nf  MÏH  A<  A^S^Y^PA'^pH  A^^iipTi  ;  ivapi  Kipi  n^- 
Mh'k  Afi'KHiUipi;  A^n<  ar^kxa  ai^kHApTi;  wK  CK^pr^,  iv  RpiMi  a^ 
noK\HHi4ik  aTi.Ta  a*  cK^pTik  Ki.T^k  Ba  Jj^iî,  niMTp»  aT'kn'k  aHH 
MiTa]^HpHci)i4H  cnpf  a  t(  a/iSai^ikMÎî^  A^  >^^P<  ^^  A^'^'^P^^  ivahhh- 
u^ap'k  rk  A^^  cia/iik  aA  np-k  ^nn^ai^irSa  ^K^A^^ikTi&pio  .  aSnTih- 

TOpWAl!    xè   TI   ^iSH   K^  asicTlk   HiaCK^AT^pl   aT^Ta    A^  HiRpiA- 

hhkS  nSpTiipHaivp  /U'âai  a^  rpH}K('k),  K'kpivpa  iS  aa\  jfOT'kp'kT 
('K  M  SpMi3,  K^  ('i^  "i^P  A^^"^  /unaivcTHBHp'fc  A^Hi3ikiacK*k  ipripi 

A^  HiAI  TpiK^TI  .  lilH  fi,m  A^P^^  UIJI  A\HAA  aSH  IhcSC  XpHCTIVC 
WKIH    A^IIH    aK^iU    A<UJKl)31kHA^-C(nk)    Ka    Clk    KShIVCKS    CTknikHHp^ 

Mi  Mipi  luiîi  caÔBOA^;  ^^fi^  3HAHT6pioa  Mî-a  ji,ÀT  ac^npa  rii,  rôio 


48  1760. 

lUlï    4^1kp    EOdk  tA   Ka   C*k  Ti  HAfKS;    CK   ^^^HH   Rp(    8H    Ci^HI,    lUH  CK 

nikp*kc(i|JH  àM  TÀAi  pp4EAf(!)  nsb^Tî,  ncHTp^  Kipi  néio  r'kHA^  c^ 
^^K  IV  ^Kn^pTBiipi  Ka  ck  fi,^ErkHfi,icK6  ^^HikT^ki^HAi  bYci^Yh  HtA 
BHHTéapi .  AptnrS  as^A  h^  tc  MaA  n^Hf  w|^noTpHRa  nopwHHHAwp 
M'kAif  uiA  h8  aitiinrA  a<  ^^  ^hh(  a^  aK^a/i  ^nnàmn  ^'Kfii^  h\^ 

MàH   TÔATi   AH^.à%    KAfiH,    HÔtS   ^HÎ    CTfHa)fOpif    lUH    rfijI^-K    ^ 

Riai^a  AHĂCTA,  liiH  Kapi  nOTS  rk  hc  4^Kik  npc  aa/HkH^WH  4^€pH- 
HHi^H  j^  Hi^-A'ĂHT^  .  HiHTp^  as^A  J^ll,H  nopiVHHiCKS  Ka  Clk  an^MH 

K8  pibCAipC  [A<  Bp^Mf  K*k  A<^^  ^l'HHi  w|wC8l^H  HS  nU^L^H  Clk  Af 
^HH    KS    AP^V'WCTi]    TÔATi    AH^^AÎ   Ufii    K^pf    AéiUHi   Aï   Afiî   AAA^fi'K, 

aAHK*k  kS  AAi  TÀAi  aiKpik/MH  A^  aKSai  BOH  rk  rk  cniac  WKipa 
A(3a^i(pA'^PHaivp  'i*iaf  HMwp  rpcK^Ti;  k8  nwcTSpHac  xaAf;  rk 
niAtndiţjf  no^^xa  ta]  k8  c/UcpcNii^  ta,  cik  ctiiHVH  no/UfHHpi;  m^kn- 
ApiH  riaf;  k8  cScnHHSpHai  riai,  cik  aKéncpH  as'^ai  HfR^HiL|JH  Rf- 
cfaiH  a  THHipiï^HAwp,  uih  kS  HfBOHHUfai  Taaf  H^ai  a^  "^  nSp^'k 
HikA^i^^A^^^KS  cik  piA^BikHAHa/^   fpTipHi  A<3<^)'<PA'^pHaivp  Hiaivp 

KS    nihKiTf  .  A   CK^pTS;    K8   nOKlkHH^lk   BOlO  C*k  a/llkpT8pHCfCKS   Sp'k- 

h^hH(  Hf  aai  ncHTp^  THRi^aU^aca  aaMaHUi^^  h(  aaa  aB^x  w|iHnpf8H('k) 
Ai  aa/i  MikHHisix  npf  a^^hqIS  .  né  AAA\i  cxA  a/\aH  /U^ax  wf^Hno- 
xpHBa  ^H^H  c^ax  aiuA  a^  k^^?  ^<  ^^^^  bv'I'w^  aanprk  wf^npi- 
8H(ik)  kS  a/iHH(  Ka  rk  a^b'i^hah^  MHaik,  4^ikP  a<  Kap^  <^  'V'<  b^h 
nikp'kcJi  lUH  A<  riaik^  Hcn^xikHA^  cik  aaaw  aïkKSfCK^  ^Hxp'8H  a'k- 
KiiU;  ^HAf  Aî'^R^^^^  i^cxi  cxi.nikH,  uiA  aKlwpSA  nl^af  luanxf  nik- 
Kixf  A<  a/iéapxi  riHx8  ivpraHHaf. 

TpénSa. 

Hi  ^HC(a/iHiii3(*k)  aHicxik?  a^"^  coKOXMa(ik)  hc  cé^&aixSa 
w|^a^  rpikiifJC;  a/iH  rk  napc  Kik  xoaxf  n^xépHai  a/i'kai  Mik  no^iii- 
rkcK^;  CHani^HpHAc  caïkKikCKS;  luA  h^  Bivp  rk  Mik  MaH  caS^K^cKik 
K^  as-^MiJ  nopHHpf  A^n(^)  kS^  ^Hxp'aax*k  A^'i^i  <^  rkaix^  iv 
ca'kB'kH^Hi  liiA  xôaxik  n^x^pls  m4  w|^a/i  aHncéifJi .  hi  c'aS  i|^ikKéx 
A^npiÏHAHp'k?  asM  losiix  xoBip*kUJ^  Kipc  ^m  cxi^nikHii^  no^^XHai 
A\\,My  UIH  8hac  à^  4^SvHx  npHacxcSpHAf  H^ai  k^  npHi^H^ik  niH- 
xp8  A^S^'VA'i^pHai  BifUiH?  Hf  ucxi,  KipHic  a/i-k?  x8  X(  i^i?\}\  hc- 
CHiUL^HXOapi  aa  /U'kA^a'kpHai  ^^aHAaciii,  uih  ci^a/ix^  iv  8pikH8Hf 
niHxp^  'V^A'Vk  KikXi  aaxik  A^**''^  •^^H  ^P^  KHnSa  Hcawp  auaH 
A^aHH  A<3^><PA'^PH  ;  wkih  mich  cik  ^a^naS  x%  aiKp*kMH^  uiA 
répa  aa\  cik  M8a^ika/\fi(if  kS  ni.HC  H^a/ian  uih  k^  anik .  ivkih  mkh 
Hé  cik  p'kA'^i^^  KlkXp'k  H(p^  i|^1kpii  H^aian  k8  cnina/iik,  ujiîi  ncHXp^ 
Ka  c(*k)  wf^HXOBikpikUi'kcKS  c8cniiH8pHa(  <u4ac  nl^n  aA  néopH;  uih 


Istoria  Ruşilor.  49 

nSpxiT^  aA  4^nTHAf  H-KAi  A<  pSiUHHi .  nHHÔAfiHM  syykAî  ni  Rivp 

rk  MdH  Maprik,  4^'kp  H^/UaH  aA  CHcipHKlk,  IUH  M'kHHAf  A^^Ai  hS 
BIVp  Clk  Clk  p*kAHH(,  4^*kp  H^MAH  K*kTpik  HIplO,  RiHTp^  KA  Clk  H^Ef 
MNAlk  .  IS  m'aAI  4^1kK8T  C8pA^  ^A  AHkP^AliplE  H^k  J^HlWKAlkTÔApi 
A  A^A^IH;    luA    H^    ClkHTS,    ^*kp    H8a^AH    C^Hlkp'kpHAi    K^pf    AM^    /k,î- 

ilianT^  A>^H  coiUhSa  nikKiTiAivp  aii*^ai  .  a  4^A  kSak^t  ni  siH^iuik 

jf^AHH  nip€  A^^^^^^i^^pC;  ^^  P^^^  •^^**  n^P<  w  noA^^K*^  •  w  ci^Aîn 
AA  A^if^!  ak8aii  k^hockS  cT'knikHiip'k  tA;  iu  a  bUtio  rk  Aiik  c^n^io 

Ai  Af^HAf  HIAI  M*kHT^HTOipi  KAp(  T^  Jf,A\  Cn^H  ;  lUJi  Allk  pWP  Clk 
HS   KOHTIHél|IH  .  t6t  AsiCTlk  H^pT^pi  A^  rpi|}K(lk)   C*k  AHCH   RiHTpS 

aaAhî  nikH  aA  HicSA  A^cnikpi^fipHH  HÔAcrpi,  ka  ck  ck  ^AK(ik)  k^  ah- 

HHt|H;  lUJi   Ck  nOATlk  4^A   CAlkRliT*k  A   H^ACTpik  AA^AIV  ^HOpi^H^pi 

^H    «IIH-A'AATlk   Blil^lk. 

Oe^l^AIT^A. 

O  rkpiii  nU^AH  (&.  n^A\H)  a<  n^kAn^LHT^!  t8  k^h6i|jh  a^P  ^^ 
c^^'kpiiiih',  K*k  4^ikp  A<  ^HHi  né  (L|JH  ^'kp  H^AiAH  ufiS^y  luA  k8m 

Klk  AA  T*kS  )f AHHA'kK  A<  ^^H  wf^HAI^HTI^  H^  n^ATf  4^'kp  H^AIAH  Ck  HI 
A^Kl»  aA  AA^NKA  A^  BIHH  .  lUH-H  (1.  AHH-h)  MlÎAlk  A^  4  TA  THKlk  AOic(lk) 

CTipi,  IUH  A^nC''^)  ^^^  Afi^vwcTi  s-k  ahh  AikSnrpS  Aiik  ^a^'^'^P^^'^ 
KA  c(ik)  rpikH;*kCKS  A*  t6at«  ah-^ai  KikTi  né  (!  1.  h«)  cikHT»  A*  ^^' 

AWC,  ROlO  KA  rk-lţ  CKpH^  8H  4^(A  A<  RIHl^lk;   Kipi  Ck  Hî  H^ATlk  AHKpi- 
AHHI4A  Klk  HI  RWAH  S^K^pA  ^HTp'O  3*k  ^HHpi^Hlk;  A^^C^I^)  **^  /^OApT^L 

Hf  bA  A^^n'^P^A  .  Tp(s8i  A^P  ka  c*k  Tf  rikTii(JH  a  t(  BHA'li  aa^c^ 

SK'kpXBlk  AP^n^l'^^IH  A^H   fiJ6AAHîyk\if   UJA  C*k   Ti  4^iHH  nikKlkTélUH- 

AWp  niÎAAn^;  h^a^ah  niHxp^  ka  cik-H  aa^hh  aa  noKikHHUik .  h8  Mik 

A'k3NlkA*K?KA^ICK8   A^P?    niHTp^   Klk  AH^A   Hf   ^H   HAC   /U8HHfl(J(;   ^vH 


CXXVIIL 

ca;  1760. 

(Ms.  Gaster,  4^,  60  fol  paginate.) 

IcTOplA    PoCHAOp. 

începutul  neamului  slovenesc.   (Fol.  la — Ib.) 
^(  .{^H'knip'k  rckioaSh  niiAx  cAORiHiCKk^  ujii  a<  H^MHpic  a^h. 

MipiAI    w|^Tp8    nATpHApUIH   HOîj    HA^kK^T^A    AA    TATl^A^H    HI 

A^H   ^Ikpik   wfwHin^T    UIH  ^'kKlkTOplOASH  A  l*OAT'k   ^^l^flTSpA,   p'kA'l^' 

(tASTER,  Chrcstomatie  română.  II.  4 


50  ca.  1760. 

HHHd  fi.iïl'K   Tp8n^    lUH   CTpik/UOliJSA   hIL/USaSH   WAMHUK,   fi^t^nTK    HO- 

Ton  cnpi  rpiH  cTarSpH  wf^nikpi^HHA  4^(HOpHAop  cikH  Riii^^Hp'k  ^ 
a8/U^  anicTd;  A^ociCH  ^ififJi  Ki.pSi^  a8  w|wC(/UH4T^  iuh  a8  j^OTik- 

P^T  a8H  OHiU*;  A^P<>'''^'>'^P'''^  npiWI^KH^  A^H  XaMy  ^K^P^A  pOSUH; 
A8h   la^l^iT   SpfAHHHIi^   wf^n'kplkT^CKlk,    RHT(}Kli^   J^   WACT$,    IUH   Alk- 

i^H/uiL  H-biU8a8H  A^nik  H^/Uiai  a^h  .  K*k  U^iT  c*k  TikAKSi^ifii  :  AHk- 
L^iiiUf .  aujH^KAip'b  uih  n*k/u^HT^a*  a'a^  wf^n^kpiţHT  AOp  w|^  rpin 
nikpuH;  A"**  i^^P^  **'l^  A^HT^H  CK  Kia/uik  flci^^^  aAoaw  ÛJ^hka, 
ATfii^  6vp6na  .  aSh  Gh^u  h  c'aH  bihht  n^kpi^Hac  m  Ka^Tik  cnpi 

pikClkpHT   wfw   dcîdk    H'k   MÀfiî,   ^HA^   C^HT  aKS/U  IIipCIH  UIH  flAlHpÎA- 

HÎH  (I) .  aSh  Xa/U  H  c'aS  Kik3ST  coapxa  cnpi  4/^1^31^-311^  ^^A^ 
iiicTi  aKS/u  6rirnfT8a  ^  i^apa  ap*kn^cK*k  .  npik  a^h  U^rr  M 
pik/uac  n'kpuHAf  H^ac  a^^"P^  ^^^^7  >uh  a^^P^  aMÎi^3ik-HoanT€,  jţ^ 
6vp6na  .  j^ci^  Ia^ît  tacn  cxp^kanoui^  ujh  TiT*k  TSxSpop  KpfiţiH- 

HHAOp^    MAH    BlipTOC    HiAOpa  H(   AlkK^iCKk   Jf,   6vp6na^    A^"^   BAPO- 

cAOBiHii^  TikTriuH-cikS  a8h  H6(  .  auja  A^H  hIsai^a  C*kS  H(A  HOpO- 

HHT^     cnpi    A^SATlk    wf^AlSAL^lipiL    h4emHaSH    ClkS    4.8    KpiCK^T,     K^T 

hS  HSMaH  npHH  nikpi^HAi  h4lm  fi,icnpi  AMi^yh-MAïTi,  uiH  a^^^V^ 
anSc  c'aS  ah^i^ht^  hh  uih  npuH  h4ea(  a^^^P^  pn^ci^pur  .  uih  H'kAiSA 
a8h  U^iT  npf  T04T(  npi  «pkAA-A'aATf;  kS  nST'^p'k;  k8  Ei^pcikUiA; 

KS  BHTi^Kli^  aS  wf^TpiK^T;  w|^4^HK0UiaT  UJH  CA*kBliTlk  Aa  TOATlk 
AéM'k  i|^lkK;^HA^-C*k  :  [npCKSA^  TOL^  H(H  BIKH  UJH  Bp'fcA****^  A^  ^pt- 
AHHl^lk  HCt6pHHH  AIlkpTSpHCécKlk  :]  Klk  KS  HHAIHK  AATS,  ^IkP'k  HS- 
MAH  KS  ASKpS  A<  WaCTf  Clk  ^HH%  UJH  A^  aKOAO  ^P^^^r  ^"  TOATf 
TpfB^HHl^iAi  CAM  UJH  Af  HAHHIi^  .  IUH  A"**  A^KpSpilAf  C^AI  M'^Af 
CAlkBIITi;     A\AH    BlkpTOC    Ji^HH    silAf    BHTf}Kfl(JH^     GaOBAHIH     AA^K'k 

GaikBHi^iH  aS  ^Hfn^T  a  cik  kkaiA  .  aiuHSKA^P'k  ahmca  CAéBiH'Écirk 
oyna  a^h  HiLAf  ob  a<^^  ij^iHfp'k  t^phSa^H;   a^""!^   aaniCTiKip'b 

AHMBHAOp^    a^   flUHT   A8H   Ha^&fT,    UJH    A^H    CAASi   H^MIA^H^    CAOB^ 

HfCK  c'a8  H^MHT .  niHTp^  asîcTa  cnpi  noAicHiiplE  h^a^Sa^h  CAÔRf- 

HfCK  IUH  HfH  A<  AC^^^'V"  KH-b3IH  p^CClfJH  MH'k  H^MiAf  ^^IHAOp 
ClkH;  AHnHHA^-H  A^Hrii  CA^Blk^  Afi.tK'K  :  Gb^^TOCAAB;  MpOCAAB^  Ml- 
THCAAB    aAfKlk    H3BlkHAHT0p    HiHTpS    CAABlk^    A\fHHCAaB,    Klk    CAlk- 

BHT  fpA  npHH  casif .  IUH  aATi  aci AiHH'fc  aHfCTOpa. 


Despre  idolii  slovenegtt.   (Fol.  20b  — 23a.) 

^i   HAOAH. 

•ILtAvH  a8  pHAHKaT  8h  haoa*  mah  A\Spi  ahÛam  IlipSii^  jifiAxm- 

3'k8A  T^HITSaSh,   aa*  4^éA  M^P^ASh^  UJA  aa   HOpHAOp  HlAOp  A^  HAOA  ; 


Istoria  Ruşilor.  51 

WiUSa^H  .  Tp^n^A    A^A   ipA   RlipciTk   A<  AfiîfHHTk,    8p(KHili    ^§    A^fi, 

nm^ĂfiîAe  A^  4^Yip,  luA  ^  m;i%hhh  i^iÎHi:  w  ni4Tp*k  AC±AsiHi  k» 
îiUrfiA  Tp'kcHiTSASJiy  k8  pocHuépH  luA  K^  aH^^pag  [ne  ncTi  nïÀxpik 
^  khiiSa  4^6k8aSh]  ^noAOBHTk  .  iuh  ^HaHH'rk  a^h  np^p'k  apA'b 
^^Kk .  iap*k  A^  ^  ^t^mraA  niHTpS  Hm^pxip'k  a^  rpH}K(  a 
^KHpTBHTopiÔASH  c\  c\  cTHHr*k  4^6x8^^  ax^Hia  HfHTpt^  aH-fa^  np( 
XHpTRHT^ioa  aHiaa,  ka  npc  8h  RpikXcan^iu  aa  A^Hi3*k8aSH  ckS 
k9  anoapTi  ^a  niA^^'ÎÂ. 

Ha  A^i^^'k  HAoa  aS  4^oct  Eoaoc,  A^^Hf3*k8a  A^Bi^Toisfaop. 

fI/%  TpcHA'k  :  no3RH3AS  npf  Kapiai  8hîh  ^a  Kîiana  no]f BHHTk, 
aauîH  Gnx'op,  aiikpTSpHCHHA^-a  npi  A^HcSa  a  ^iî  fifiA^myh!6A  Bik3- 
A^X^aSH;  aa  spia/iYA  c^Hf  luiii  aa  spiauTH  p-^ac. 

ÛA  nirp^a^fc  ha^A;  AiA^?  uiji  npf  asiaa  w|ia  àsiiL  a^^hc- 
3i^a*  H^Hiuia^P;  luiîi  a  Toixik  HopésHpi^  iuï-h  aA^i'k  aM  xcHpTsi 
H(A  «K  d  rikTîi^  cik  rk  w|iHC9ipi,  COK^THHA  K*k  K^  asK^T^ioa 
aSJi  AiA^;  H^HTik  B^Hik  iui!i  RÎMi^ik  AP^i^i^'^CT^ic-k  BOp  a^k;^haA  . 
uiA  aMicra  M'kcK'kpHHidHi  fi^îAk  caéxcHTopiH  HAOaHaop  sfaop  a^ 
A^ai^aT  c'a8  xpac^  KipÎH  npf  éniH  ahh  HAoaA,  Aîa^  iuh  II^aéaA 
^H  KÎfMa,  a  Kikpopa  Sp*kT8a  a^  A^^Hi3fS  h^am,  iuh  n*kH%  acTik3H 
npHH  oapi-Kipi  aiT^pA;  npHH  aA^'^pH;  ujh  npHH  xc^K^pA  k;i%h- 
T^HA  :  Aiaîo^  AiAî^,  Iloafaio^  npiK^an  ujh  aa  hoh  3hk  :  Afaîo 
Aiafe^  ^a  KiaMik .  auiH}KAfp*fc  ujA  npf  aa'Saaa  a8H  Aîa%  ujh  aaM 
HoafAA  :  Aă/^a  9  Ki^HTik  an^anf  :  AiA^?  AiA^  •  ujA  asicTik  ^ujf- 
a'k^iioHf  B*kKÎ<  A^i'^K^^'^^K^k  a  aifcrM  HAoa  rp'krii^HA^-c^;  ^à  Rf- 

CfaÎHai    H±Ai    A^    H8HT*k,    Jf,    aiA^HHH    nafCHHHA    UJH    Jf,    A\ÀCK    B*k- 

t;^nA;  K^HTik .  A<  Kip^  npiR^caaRHHK^asA  KpfifiHH  jf,  r^Tk  kA- 
^  n^a  H  cik  KiA^  ^'^  c*k  nik34cK^  Ka  cik  M  i^SK^  j^jn^fiÂTAçrk 
nfAl^lrÏH  a^H  A'^Hf3f8  npf  a^hcSa. 

fi  HHHHHa'fc  HAOa,  KSniao^  npf  Kipfaf  cokotïà  a  4^A  A^^Hf- 
Si^^a  p^iA^^^P  n^kanj^HT^aSA^  wA  a8A^  sfaSA  ^TSufRax,  kS  ^ujf- 
A\Hi6H*k  AP^*<^CKik  aA^H^K  an^ai^ikMHTf  ujh  xcnpTRf,  aA  w|iHfn8TSa 
cfHfpHUjSa^H  .  a  aifa^i^uj  A^^Hf3ikS  Kénaa6;  cS»  a\ah  aAfRn^par 
ApaK  H^MHHA^-a^  n^anfHHp-b  aSA  n'kH'k  AK>iA\  npuH  wapf-Kapf 
rrKpi^H  p8cfi|jA  ^Kik  Ck  i^HHf,  a^iA  aafc  jf,  capA  niifjfpÎH  c^&htS- 
/\M  loan  BoTf3*kTopioa8H^  aA^H^HA^-c^  capA  THHfpn  nipxf  Ei^p- 
B\T*kcK'k  IUH  a^Sfp4[CK*k;  w|^ui  wi^npfTfCKk  k8h8hA  aop;  a^^^^^P'^^P^ 
Kipf  B8p^ÀH%  ujA  af  n8H  npf  Kin8-ui^  ujh  cik  uiA  w|iHHHrk  k8  a^h- 
ciAf;  ujA  ^Kik  AA  asfa  xcok  AP'^'^^^Kk  4^aK  ujh  ^^k,  ujA  wf^npf- 
3K8pSa  a^H  a8;^HA^-cik  a<  a^^Hik^  SMBaik  Ka  HHifjf  ufK^pau  ujh 
3KoaK%   uiA  KAvHT'ipH   K^HTik  aaf   cn8pKaT8aSA  KSnaao  .  aA'^cf 

4* 


52  ca.  1750. 

no]fTOpHHA^-A(  lUH  cikpHHA  npiCTf  :kok  (1.  4^ok)^  npf  cAm  CHHrSpH 
asiA^ifliiii  AP^K  KSnaAO  ^Ki^pTRik  cik  àfifiK,  luA  aatî  ii^Kp^pA  a^^' 

ROAflfJH   /U8AT(   J^   AfiJSH'hpHAÎ   H±AÎ   CnSpKaTi    ^Ali,    K4pf   A   Ai   CHÇiii 

M  tziCTf  kS  n^THHUik .  A^"''^  npa3HHK^a  ahîcta  aa  c^j^ht^aSh 
loaH  BoT(3'KT6pioa,  wf^Kik  ujh  aa  npa3HHKSa  ci|^HiţHAop  anocroAH^ 
aa  aSîi  IIcTp^  uiA  IliBia^  K^pca  ca  a^'^k^^^^  ^  thhac  npHH  a^- 
MfHi;  niHTpS  Kik  Hiaopa  m  ck  a-^r^irk  a<  Ai8aT(  ivpA;  cik  ^- 
T^/unaik  A<  KaA  ^^i^p*^  A<  b4kct(  ^  nika^^HTk;  uih  Axàfik,  ujh 
pi.S  4^ikpik  A<  noKikHHi^ik  cé^^acTSa  lUH-a  a^^  •  n(HTp8  as-bA  ujh 
Ai  a^v^Hiai   asicaĂ  ka  ji,î  HAifjf   KSpci  a'iœ^^^M^h^    ^  ('^   4^cpH 

4&îfl(JI  Kl^p^À  WA«  KpiAHHHOC  H  Clk  K^A^;  K^  ^'^  HS  Ka31k  IUN  C^ 
Clk   w|^K8pHf   wf^Tp'^HCiai. 

^f  ^A^P^i^  k8  anik  aa  naifJH. 
Qapi  KapÎH  a**h  ^'kp'k  a<  AfgHaf  h^ac  a^  A^^^'^'^;  niH  Tp8 

wf^AlSAl^Hp^k  pO^A^^^P  nikAi;^HT8A8H;  AA^H-k  XCHpTBI  U3B0apiAOp 
lUH  tZi3(pHA0p^   Uplk  ^HI-OpiL  lUH  npl  oiAlfHH  A^^^HA^  ^  anik .  npHH 

oapi-Kipi  nikpi^H  p8c(i|JH,   j^k^  iu  A  n^Hik  aK^M  a  aiiaSH  a8kpS 

HfTp'kBHHK  \î  fi^îAXiAT,  U  Clk  w|^HOÀl|JI  nOAlCHlipic  .  K*k  Rf  Rp*kA%-k 
3HAÏH  H(U  A^AlHHiTI  A  ^BÎipTu  A^H  \Cy  AA^H^HA^Clk  tAhCPH  UJH 
BlkTp'kHH;  RApTi  BlkpBlkT^CK*k  UJH  4^1kA«(ĂCKlv^  8h8a  npi  AAT^A 
A^nik  ACfAI^HipiL  8HÏH   A^^Hr^fpH   OApf-KlkpÎA   Clk   ApSUKlk   ^   AÏVK] 

ujîî  cik  ^T^A«nA-b3ik  h(a8h  ap^hkat  w|^  Anik^  A^nik  aSKpip'k  a'i'^ 

BOA^CKlk;  A^  ^"1^  AOB^lflf  A^  A<  RIATpik;  AS  A^  AIAlHk,  UJH  pikS  ^lU 
A*^  céi|^AIT8A  ci»  .  Uplk  AAlţÎH  AllkKAp  Klk  H8-H  ApSHKlk  ^  AWWy 
XAÇTh.  AA^K  AHlk;  wf^HOHHA  ^HpTBA  AHiAS^^lU  AP^K  A^^lk  ObAhSHH- 
l^iAI     ciAI     H^AÎ    A<    A^^^^^l"  •  AllkKAp     Klk     4^AK    Cnpi    OBHHAiO    A^ 

AiikHr^Ăpi^   lapik  hS  xcikpTBi  haoaiiaop;  ^cik  mah   ejih(  Ap  i^Uy 

lUH   AHACTA   fi,î    M   Afi   kiî. 

ÛA  lUiCf aIs  HAOA,  KoaI^A^;  A^^HI3^SA  npA3HHHM0P;  KlkpSA 
npA3HHK  Alipf  J^  A^HA  a8h  A<K(A«BpÎ(  wfw  24  A<  3H^<  4^1kH-k  .  ^Clk 
AllkKAp  Klk  HOpOA^^  pSCfCKIi  c'aH  UJH  A^A/IHHiTi^   K8  C^HT^A   B0TI3^ 

UJH  HAOAÏH  AS  cSpnAT;  A^P''^  ^hVh  noA^iHiip'k  am(aSh  aP^k  Koa^^- 
AA^    luA    nikHik   ak8m   h8   ^H(T'k3nk  a   o   w|wh^h  .  ^sm^HA   A<^^ 

Hil(I(p1s  A^H^^^A  HOCTpS  ^  •  V^  -  HiHTpS  TOATi  3lÎAf  Al  H±AÎ  CipITi^ 
AASH^HAS-Clk  AA  }k6k8PH  8p;^T(  A^H  A'^Hf31kS;  K^HTlk  K^HTlkpN^ 
UJH  ^Tfi'X^HCiAij  AllkKAp  Klk  UJH  A<  HiL|J(pic  a8H  ^C  .  4^AK  HOMf- 
HHpC^  A^P*^  UJH  npf  KOA^A^;  wf^lUfAlkHIOH'k  hIs  BicKÎf  A'^^^^^'^^^lk^ 
Al  M^ATf  OpH  4^1kplh  A<  ^^M^  nO)fTOpHHA)  w|^^  wf^HnpC^Hlk  .  w|^Klk-lU 
AA  AH-RAf  AA^HlkpH  AAf  CAA(  K'kAKliTéApf  fi,î  Aiilff,  UJH  Hpi  SH  CA- 
TAHA  :  TSfiÀ  OApC  KApf  A(;  lUH  AAT(  MlkCKlkpllH^HH  ^p;^T(  a8H  fi^A\Hi- 


Moartea  lui  Petm  cel  mare.  53 

JkS  H3R0AHHA   nOMfHfCKk  .  aAlţÎH   4^*kl^(Af  CÂM   liJH   T04Tlk'nOA^^' 

ca  OAi€H-kcK%  H^  i^'KKi'TK  fijén^  khhSa  luA  A^v^  aciMA^Hip'k 
aSH  fi^MHiyh^f  k8  hhi{ji  KHn^pH  oapc  Kapcaf  rpoa3HHHi^  tok/uiIti 
cnpi  ^Kiin^Hp'k  aY^^^^^^^^H;  •^ul  aKoincpi  ^^^ki^iai;  ^rpo3HHA  ca8 

UIH  BfCMHHA   npf   Oa/UfHH;    Mplk    npi   4^*kKlkTOpiOA    lUH   3HAHTOpiOA 

rkS  OK'kp^HA?  Ka  k8m  ap  ^pik  iuh  c'ap  CKA^psA  a^  ^^inip'k  ma;h- 
NHAOp  aSh  .  Kapi  ji^ATOpH  tâCTi  TOTk  Kpii(iiiii8a  a  o  aikca^  iuh 
A^nik  KHH^A  Kapi  H-^^  4^*kK^T  np(  HOH  A^Hf3iiS  a  SMBaa^  Kik  h8 
HH  ci  KaA^  aATi  ^pAmbHH  np^TURNi^Hi  a8u  A'^H(3'kS  a  h3R0aA. 
a^pik  A^  ^"i^A  HAOAH^  KiinSpH  aP'^'^^VJH;  ^Kik  iuh  aAi^H  haoah 
aiSaiţ  ipa;  anSanf  :  ^ca^^A;  KSpuia  ca^  Xopck  Hopos. 


CXXIX. 


1757. 

(Ms.  Gaster,  4^^,  12  foî  paginate.) 

•|Li|iî€Nu,ap€  niHTfÛ  Mo^pT'fe  m^p^aBA  n^Tpâ  lMn€p^- 

Top^AdA  a  to4t*  PÔCÏA. 

Ka  kS  cHHrSpik  aA^BipuHi^a,  ujh  k8  tot  a*^"  aANHcSa^ 
ck  apikT'kAi  MoipT^K  m^P(a8h  MOHap)^8a8H  H0CTp8  Hf  noYT'^ifJi 
A^Kp^A  asfCTa  .  niHTp^  Kik  a<  ^a  ahmbha(  h4[A(  cTpci^Hi;   /u^atc 

ICTOpÏN   THUlkpHTf  aS  (UIHT  n(HTp8  aSiCTaUJ  aéKpS;   H'KM   Hi    CKHT 

|oipT(  A^nikpTiTf  A<  aA^Rn^p  .  IlfHTpS   aiicTa   to^ti    npfKS/u 

c'a»  Jf.T'KMUAAT     CTk   ROp   apikT^. 

Moartea  luî  Petru  cel  mare.  (Fol.  4a — 5  b.) 
Mpik  KikHA  c'aS  kShockST;  Kik  cik  cikRikpuiiitJi  /uoHipY^a^  ujA 

aS3HHA   CiHaTOpÎH;    rUHlkpaAHTfTSA    ujh    HOpOA^^   A<   TOiTlk   OpikH- 

A^^aa^  À6  wf^HmST  a  .jvTpa  .fv  noaiTik  uiiî  a  cikpSTa  m'Lha  Aionip- 
X^A^H  k8  na^HVipc  ujh  k^  cScnuuipi .  Mpii  Monip^^A  (p^  .(^TpS 
TikM^spc^  mil  cnpi  tôi^h  hîh  m  rchTa  kItp^  ia  npHRÎA;  Ka  ki^ha 
•t^H  npHRHCT^ASA  .  A^nik  an^cTa^  k8  MÂpî  Tp^A^k  aS  3HC  npf  Sp/Uik  : 
H3B'kRHCik-Ra  A<  CKlpsa  ?  ncHTp^  Kik  noA^Ta  fpA  naiÎHik  a<  ^^^- 
\\iià\±  hop6a^a8h  .  k8  KSRikHTSA  aiCAa  a8  ho^^tut  ncHTpS  RpisAii: 
si  ^pAiikToipi,  H±  RÎHToipi  a  MOpHÎH  .  c\  ^U  rpikHT*  nfHTpS 
4MicTa  ci8  ncHTpS  aaT  H(-Ra  hS  cik  ifjTi^  uiîî  aiua  t6hh  ahh  no- 
AiTii  aS  fqjHT  .  A^P^i^  ^M  aT^HMH  aT'kTa  nST'âpf  a»  aR^T  mo- 


54  1767. 

HapY^A;  KikT  MikKap  .f.  Toarik  KAHn-kAa^  cik  nikpïA  Kik  ck  ck- 
BikpujiiiJf,  A^P  'TOT  c'aS  A^nTar  nikH'k  aa  TpfH  nicSpH  A^<^(i^) 
npnvH3  .  ujù  MikKap  Kik  hhmhk  h8  rpikHa,  A^P^i^  c^cnHHJi;  ujA  M'i- 
Ha  h1[  a^P'^"'^'^  ^"P^  w  niprf  u^  apSHKA,  niHTpS  Kik  Avknà  h±. 
CTikHrik;  fp2i  AHH  napaaHUi  A^iviT'k  .  upik  k^kha  -f h  aA^H'k  aa/iHHTC 
ap^ïfpfSa  nfHTp^  4^fpHHHpis  H'fa  sÏHToipf  BÂHHHKii,  uiA  nfHTpS  np«4* 
K^  Kipf  aH*kA  cik  K8Mn*kpik;  uiù  nfHrpS  c±HîfiM  4^îioa^H  A3<fCK\ 
cik  cHaïA  MOHipY^a  Ka  cik  rk  .(^npiéNf  k8  nSr'fcp^  cik  cik  ck^àm 
uiù  cik  cik  ^KUNf,  util  cnpf  Hfpio  cik  Ka^Tf;  phahk^ha  wkïh  ckA 

Cnpf  AHĂCTA,   ^npf^Hlk  CK  HfBOÀ^  Ka  Clk  ^TOipKlk  C^^CUHMfiHM  CAM 

•f  raac  a<  B^KSpîf;  uiù  apikTkNA^-cik  k8  i^Âii,^  eâcîxk  ka  cik  ^- 
Bpiki^Huiis3f    npf  apYïipfSa  .  ^Tp8  an^kcT'k  a8   bihut    ap^H^uau- 

ApHTSa   A^^^   MlkHlkCTHpl:   C^I&HNTfH   TppOHl^f;   UIH   a8   ^TpfSaT   ïlî 

aiOHip^SA;  Ka  cik  nopSHHicKik  A<  aAoapa  (1.  aAoa  oapa)  c^-a   npH- 

HfCT^ÀCKlk   K8  c4^HNTfaf   TiHHH,   UIH   A<   B^   ^H   ncp^NKa^   Clk  4^aKlk 

aiOHap^Sa  cfaiH  k8  pHAHKip'fc  m^hh;  ujù  auiA  phanki^ha  M'kHa 
NSaiau  A^KikT  aïOHipvSa^  c'iS  .|iBpf ahhmht  a<  A3<'^^Ka  fVB^a- 
pHCTïf .  A^nik  anacTa  a8  .(^HcnST  ap^Vipiu  nf  pikHA  uih  a\âh  TÂfii 
A'A  MikUrkÀ  mu  a-a  ^T'kpA  .  amu^KA^P^k  mtï  aiouapx^a  u'i^  .f.m- 
TÂT  A  apikTA  BOHHua  cii  n^Hik  aa  aa  naTp8a*k  nac  a^"*!^  a/iTf3SA 
Honi^ïH,  ar^HHH  a8  ^HfnSr  a  pikHtï. 

Mpik  apYYfpfSa  A<^^  TBfpcKa  a8  hhtht  p^rikH^Huaf^  uiii 
aioauTBfac  H*kaf  a^^^  fuiiip*k  c8^acT8a8H^  .|v  Bp'Éaii:  anponïipfA 
iUcuip^SaSH  cnpf  a/\capTf .  upik  A'I^Ka  a8  ^HfTar  a/iouip^Sa  a< 
a  cScnHuA  uiù  a  c84^aA^  t6hh  a8  ^hchSt  a  cik  ^a^*^;  aiépr  ci8 
BÏ8  ucTf  aiouipx^a^  ujA  u'iS  n^rir  uSaiau  a<  ki^t  a  cik  ^i|jïch- 
i\iL  A<  c^l&ikpujHp'k  aiOHip^SaSu  ki^ha  c'a^  c4^ikpuiHT  .  mu  ^  nac^a 
aHfaa  t6uu  KikuH  c'i8  a4^aiT  a8  pHAHKir  TikHrSiipf .  upik  a/ic- 
Hap^UHa  k8  aA^HKSa  HHuaiÏH  ar^ra  c'iS  4^ikpik/uaT^  ki^t  fpA  ^- 
AOĂaik  A<  Bîai^a  cu^  uih  a<  hS  (w)  ap  4^h  hhhSt  ap  4^h  Kik38T*. 
ar^HH^k  ToaTf  ncaikUHac  k^  raac  a<  TikHr^iipf  a8  pikC^HaT;  KikT 
hhh  8H8a  h8  c'aS  a;|&aaT  .|^  noairik^  Ka  cik  cik  noarik  wnpii  a< 
na^HMipi. 


Descoperirea  sf-teï  Liturgliii.  65 

cxxx. 

ca.  1750. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.  defect,  fol.  5  b  —  19  a.  —  b,  Ms.  Gr.  G.  Tocileccu, 
ca.  1760,  Codex  miscell.,  fol.  94a— 103b.  —  c.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  1777, 

fol.  xvnb— xxvnb.) 
c  aâ  AHCKonipHxâ  ahmbhaop  /^hn  ji^^MmyLmcKA  crp^.- 

A^HHpC    npc    K^M    CKpîC    BdpONHM. 

Venirea  luî  Amfilog  cu  oaste  la  Jerusalim.   (a.  Fol.  5  b  —  8  a, 

h,  94a  — 96a,  c.  XVHb— XlXb.) 

^HAOr  ^HnikpaT  ^HnikpikUYf  aa  npAsYf .  fi,i^  ^kYa^bYh  hih  4^ikpik 
Af  MifH  lUH  cn^pK^HH  aBikHA  nSpSpf  nH3Mik  nfHxp^  Mifî  acSnpa 

Kpfl|IHHHAC»p,  rk  npÏHÏf  K^  A^^^^UIÎH  ^H  Hîfi^CAAHM  HfHTpS  ^HBÎipf 
AC^H^ASh    HOCTpS  HcSC  XpHCTOC,    UJH    HfHTpS    ^HlkAHipf    aA    Hf- 

piopH  .  anéH  a8^ha^  mSatî  a^P^P**  ^ÎA^b^'**  ^^  MificS  a"  ^>^^ 
A^c  a8h  ÛM^pAT  ^Hni^paT  ^H  BasHAOH,  UIH  a8  nikpikT  npc  Kpc- 
i|iHHH  3ikK*kHA  :  .(^HnikpaTf  !  ^h  BfH  cik  Tpikfitiî  ^Hnikpiki4Îf  Ta  ! 

AATA  BfU  1|IH,  Klk  c'aS  C^j^lkT^HTë  Kpfl|IHHVH  UIH  BOp  Ka  Clk  fH  fH 
^Hnikpikl^f  ^H  Hfp^CaAHAI  .  A^^H  ^HHlkpiTSA  Brk31kHA^  aHfCTf 
Al  Aa   ;KHAWBH,   C'a8  8AinA^T   A^   ^^HTI   ka   ^H   Af8   ClkABATfK,   ujh 

aS  nopoHHHT  Al  ^^  rkXHT  a/i^ATf  wi^h,  uih  a8  Tpnaifc  aa  ÎIm- 
^Aor^HHikpaT  A"  aa  iïpaBïift,  ckphhha  .{^HTpS  anfcraui  khh: 

6^    ÛM^fiAT,     ^HHlkpaT    BaBHAénSA^H    UIH    a    TOaTlk    A^AIf, 

aai  a83*kT^,   Kik  c'a8  cij&ikT^HT  KpfiiiHHÎH   cik  Ck   CKoaaf   acSnpa 

HOaCTpik  UIH  BOp  Clk  plkAHH(f)  JfiHVTKfiAT  AA  IfpScaAHAI  !  CKpuS  lijiî 
flai^l&HAOAMH,  ^HHlkpAT  AA  HpABÎfH,  Clk  Tf  pikAHHH  K8  WI|JHAC,  CK 
AMfilfH  AA  Hfp8CAAHa/l;  UIH  H/aM  TfiHMU^  UIH  WI|JH  ^HTp8  AîflC- 
TOpiO  .  Hf  Ck  ap3H  UJH  Clk  c4^1vpAIH  HfTATf  HfpScaAHAlSA^H,  UJH 
Ck  C^lkpA/lH  BHClkpHKA  Kpfl|JHHHAOp,  KApf  fCTf  A^^^^^pA  PpOHÎH  A8H 
^C,    KA    Clk  H^  AIAH    nOAIfHUCKlk   NSa/IHAI   AHfA^H   v^HIUlvAlkTÔpiO   ^H 

aSAii .  up*k  A<  h8  BfH  ^l&AHf  nopOHKA  A/\%  Clk  i|jîH,  Kik  k8  AioapT^k 
aMap*k  BfH  AiSpn  .  a^^h  ^Ai;|&HAOr  ^unikpAT  hhtji  Kapri,  ujh  a8 

rKTHT  WI|JHAC  UIH  A8  HAfKAT  AA  HfpSCAAHAI  K8  ATlkTf  AIÏH  A< 
WI|JH  nikrivHf  .  Upik  A^'^H^S^^;  ^^  AHÂAA  hi  fCTf  KSUOCKlkTCpiO 
TST^POP  HHHAlHAOp  WAIHHfL|JH,  h'a8  A*kCAT  A0K8A  HfA  Cij^lkHTS  AA 
Clk8,   KA   Clk   ^Î>  npf  BWf  AÎQBOAt^ASH  UIH   Hpl   BWf  A^UB^^H^^P   ^^' 


62  ca.  1750. 

•|L.    HHHC  a8  4^0CT8  COA   M^T,    UIH   AfifiCK   KAfiTê   HCCK^HCk   AA 

MfTaTf  HC^NTiVuHtrrk? 

P.  cwaSa  a^  4^oct8  nopw/McSA^  KapHAi  A'a^  rpHiUfc  Hivi 
npopoK^A  AHH  KwpaBfi;  Kapxf  :  cTikAnapi  MacAHHSAt^H;  sfrarc  hi- 

^HTHMHfTlk  :  KOpaBÎf   A^H   Hwi. 

•|L.  HHHi  a8  iU^pHT  UIH  h8  c'aS  ^HrponaT? 
P.  MSfpi  aSh  AotS. 
•|L.  HHHI   A<   bY8   c'a^   ^HPponaT    uih    MopM*kHTSii    SMsa 

(I  1.   SaiBAa)   lUH   ^H   MOpailOIT^   K*kHTa  ? 

P.  IwHa  npwpuFKSa  ^h  nikHTfHHai  KHTSiiSH .  ujh  anM  Iwha 
a8  npopoHHTS  lUH  atf  jk,ĂT  c^mM  ^h  HipScaaHM  uih  j^h  tot  nik- 
mi^htSa  :  KikHA  Ba  at^3H  aSnn  Spai^HA  k8  raac  cSniţHpi  uih  rkH- 
AaK  ahh  afa/iH8  rp*kHHA  a8h  A^^Ni3*k8;  aT^HHi  c*k  c(*k)  i|iîf^  K^k 
c'aS  anponîfT^  iHikHTt^Hpf  uih  ci|^ikpa«ap(  a<  tot  a  HipScaAHaiSaSH. 

•|L.    HHHf  a8  4^1kK^T   AW^   rkMHI   ^H   HipiO? 

P.  IcSc  HaBH  KikHA  a8  3ikC  :  ck  CTf  coapnaf  KikTp*k  Fa- 
BaWH  UIH  aSna  npf  uiikCSpH^  nikHik  Ba  Bup^H  npi  iïaïaaHK. 

•|L.    HHHf    MOapTf    H^   EAfi,î   (c   BH^O   UIH    Jk,i    X^HCA    ^IfHi? 

P.  laîf  npwpuFK^a  ki^ha  p^^Hi  a<  ^nnikpikTuca  Hf3aBiAa. 
•|L.   HHHf  ^^  SHHraui  UIH  caSrik  AP^>^^  ^^^  A^'^Hf3ikS? 

P.  MoHCH  npopOKSa^  k^kha  ^huci^  npf  crunTiHU  iuh-h  ^h- 
rponik  ^h  HikCînS. 

•|L.  hhhc  a8  i^hhSt  giopikMikHTSa  uih  a8  nipuT? 

P.  IpwA  ^HRikpaT^  KikHA  a8  fi,AT  HpiVAÎKiAHH  KanSA  a8h 
HwaH  BWTf3ikTopioa. 

•|L.    HHHf   J^^A    UIH   CK   ^HApfHTa? 

P.   TWBHT^  KlkHA  4^P^  TpSn^pHAI  C^HHIţHAOp  AH  Ai  ^HPpOna. 
•|L.    HH   KapTf   i^^   CKpHClk   ^HTlkH   Opf   UlkAl'hHT? 

P.    BAHBÎf. 
•|L.   8H   WM^    ABI    TpHH    naSP^pH   A<    f^^^y    UIH    CKAIlkH*k  TpÎH 
WBOpOaH(f)    A<    Ppi^^;    UIH    nSClk    AWH-Cnpf3*kHH    ClkHfp*kTWpH^     UIH 
naTpS    TpîipikTOpH;    tUH    TpVfpipik    UIH    ^'KKëp'k    TplH    IV60pOaH(() 
Af  PpTkS? 

P.    WM^A   fCTf  A^'^Hf31k8;   HIAH  TpÎH  RASP^pH,   CMIT   C^*kH- 

Ta  TpoHi^ik;  ciktfUikHHa  :  k^bhhtiai  a^h  A^'^Hf3ik^;  rkHip'kTwpîH: 
AWH-cnpf3ikHf  anocTOAH;  TpTfpikTopîH  :  naTpS  frauPHAiiiiH. 

•|L.  HHHf  ui-a^  3ikAHT  aShui  Kacik  npi  HivCikH,  UIH  HHHI  npi 
nVarpik  ? 

P.  I^Aa  B'kH3ikTOpiOA  A<  a^^hi3'k8  npi  nn^CHn,  uih  FIiTpi 
anocTOA^A  npi  nîaTpik. 


Tâlcul  buchilor.  ^57 

Mipt  iU'KNHI  .  Up^  fiJS^HiyK^j  HIAa  HI  C*k  nO^Tflţm  Ck  C(lk)  CÏVK' 
CACKlk  TOTS;  THH31kNAS-UJ  M*kHHHAI^  ^HA^TlkUJ  ^H  (6.  ^h)  l^lklHk- 
HHfK  M'kHHHill   KA  ^U   ^ip,    UIH   H8   H^TI   CK  Al   ^NTOapiTk   KlkT01k 

A'kHC^A  A^n*>^  ^Hpi  Aop;  arSiiMi  ia  HS^aH  a^k^kt  rk  npiHin^^  mu 

K^HOCK'kHA   KpiAUHlţa   Hf   fi^pmiTW   UJH   aAHBlkpaT^k,   H^MaH   A^K^T 

irk38  Aa  nuMoapHAi  npiurrSASH  MipuiuNA  ipT^ksiOHi  .  iuh  y\CK 
npiurrSA  KikTpik  a'^hcSa  :  )f c  c-k  ti  ipri^  4^îioai  !  uih  ti  a^?  A< 
cn8HH  cT*krrkH8ASH  T*k8,  rk  bTi  ahmi^  uih  AiaH  aihn^^mati  A^Kp^pu 

Km   KHA(0  •  UIH    CAarOCAOBHHA^A   npaVTSA,    ^H   BIHHp*k   AI'kHHHAI 

aa  AOK. 


CXXXI. 


ca.  1750. 

(Ms.  Gaster,  Codex  miscellaneus.) 

Tâlcul  buchilor. 

(Fol.  38  b  — 39  a.) 
a.  i8  cikHT^  aSmhha  a  Toarik  aSaiIc. 

K.  A^^>*^3^^  ClkHT^   AiaH   .{vHHaHHTI   fi,i   TOU    BIHÎH . 

b!  Blk3   TOarik  T^AHA  WAlIHUCKlk  . 

7.  rpiklCK8   BW.|^   ^l&YHAOp  WAIIHIL|JH  . 

A^  BHHI   ICTI   a   KplAH   ^HTpS   H^AIHAI   AlîlS  . 

iT  ICTI   AllkHÎI   Mii   Cnpi   rrkKlkTOUlH  . 

H^  Bîniţ*k  cikHT  a  TC»aTik  aS/U'fa. 

S^  4^0apTI   KlkAKlkTC»pHAOp. 

3.  ni^MlkHTSA   aipipH^T   HHHOapiAOp   AIIAH  . 

T  UJH   N^   ICTI   AATS   fiJéMHiJK^   ij^lkplk   A<   AIHHI . 

iT.  HU    ICTI   CKaSuSA   AIT18   ^H    HipiO  . 

K^  K^M  c4^ikTSHpik  acSnpa  aii  c;|&aT  pikS . 

A^    IVaAIIHÎH   MhHy    KlkAKlkTOpÎH   fi,î   Mlfi. 

M.  rikUAHpik  cnpi  aihhi  p'k8  niuTpS  bhhi. 

H.    npl   KpSm   Allv  p'kCTUrHHplk . 

o.    k8  IVUlkT  UIH  K8  ^Vipi  Allv  AA'kuapik . 

n^  ji^ptnTt^H  ^l&YiOA  a8h  A^'^Hi3ikS. 

p.    ^HmkPHUpik   BIUIAIHHTIAI   AIIAI   AOpSUlH  . 
C.    MÎU   Ml   ;|&aK   H'kKaTI   p'kAl. 
T.    iCSH^H'k   A<   CUHHH   ^H   KaU   ^M   MCK 


58  ca.  1760. 

^  cna/\ik-uj  FlHAaT  MikHHHAi  lUH  ykHî  :  Kt^^ax  rkHTS  a< 

cikHMHiii  anicTSH  Afiinr. 
^  4^pHrkHH  CTpikPa  :  uhA,  m-A,  p'kCTHrMiiiiu-A 
V.  Bp8T-aa/i  luu  aM  pikCA^T  ToaTk  a/iikMTSHpc  Boacrpik. 
IV.  A<  ^^  **<**  HiAPcniţH  luu  4^^ik  A<  aim^. 
n,.  upik  ^HnikpikHÎi  B'a8  cKpuc  ec^j^  cMEOjKHh. 
H.  KSpauH  s'aS  a/^Sc  npi  bou  nivpHHTiAi. 

UJ.    Upik   lUOHTHpHAI   MIAi  AP'^^^^^M'**   ^'^^   CA0C031kT  . 

i|j.  KpSHÎpîH  TaAf  A^aMHi^  Hi/ia  m  ii|ih  lOEHTopio  a<  ivaiUfHH. 

KOHCH   a3B8KHAOp. 


cxxxu. 


ca.  1750. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  fol.  39  b.  —  b.  Ms.  Acad.  Rom.,  Codex  miscell., 

1799,  pag.  19—20.) 

Zilele  rele  de  peste  an. 

Gik  cik  L|JÎf  liJH  anacTa  :  ^h  Toaxf  /iSHHAf  ci^ht  ki^tc  .T. 

31kAf  plkAf;  lUH  HHHf  HaL|JH  ^HTp'lkHC'kilI  H8  Tpnvfl|JH^  UJH  HHNf  Ck 
KOAHlkBC(l|JH)  h8  Tpikfl|JH^  lUH  HHHI  Mfi*îifi,î  ^H  KaAi  H8-H  iUip^H 
BHNf  .  UIH   C'kNT  aHf CTf  yWM  fi^M  : 

MapT  :  A  •  K  •  anpHAi  :  r  .  k  .  mak  :  s^.  k  .  lOHif  :  r  .  bî  .  io- 
Aff  :  s  .  K  .  aBrScTS  :  A  •  ^  •  cikOTi  :  r  .  ka  .  WKTOBpîf  :  r  .  Ka  .  ho- 
(MBpîf  :  T.  aT  .  A^KRpi'c  :  ^  •  A'i'  •  ■"^Hap  :  b  .  aï  •  ^CBpSapïf  :  a  .  Kr . 
i^7HL|JH  KapHAi  cik  M  nik3acKik  aHfCTi  3ikAf;  ^h  ham  cik  h^  n8p- 

CXXXIII. 
ca.  1750. 

(a.  Ms.  Gafiter,  Codex  miscell.,  fol.  39  b  —  41a.  —  5.  Ms.  Acad.  Rom.,  Codex 

miscell.,  1799,  pag.  124  —  127.) 

Coliadnic- 

4VNC%MNâpC    TpHnCANHKâA^H  (!)    C^    »    IfjVé. 

^SMHHfKik  A<  B^  ^^  HaiiJip'fc  A^H  ]^  :  »pHa  Ba  ^h  ^(^h- 
AOHTi^  lUH  noacH  (1.  nAoacH)  .  ToaMna^  Bi^HT^poacik;  npf  BpfM'fc 


întrebări  si  ràspunsurT.  65 

P.    ^TTkW,   KEÙpî  A*  CTpiHMM  .  A  Ji^WAWW  (!),  TTvpÏÉ  .  A  Tfi% 

pikBAapf  ^N  cKik0Bf .  a  narpa^   Kai^HACUi^Af  .  a  HHHHf,   4^p8/ucik- 
H,îAi .  a  uiikcnvaf,  ^Hi^ikaini^îf .  a  lui^nTC;  4^p8/ucikUa  rpSnSa^H. 

•|L.   Aap  aiaH  npc  Spaiik  kSh  AtaS  a'i^pSht  A^MHi3ik^? 
P.   lOBHpf  A^  CTpfHHH^  aSh  flspaa/U  .  il^pS/UCKi^a^  aSH  Iwci^ij^ . 
TikpVf;  aSH  GaMCOH  .  Rai^NACHi^Af  aSH^  A^^^A  •  ^HUivafnHTf;  aSh 
GoaoaiOH  .  ni^pSa^  aSH  iïsHcaaoH  .  pi^e^apc  ^h  cKi^pec^  aSh  Iwb. 

•|L.   HH  ccTf  :  B  .  CTA^y   B  .  aafaprik^   b  .  cik   ckhaibiv^   b^  .  ck 

c4^1kACCKS  ? 

P.  HcaH  .  B  .  Hf  aafaprik;  îcn  coapHaf  iun  aSHa;  up  hcah  .  r. 
Hf  cTaS^  fCTf  Hipioa  k8  nikaiikHTSa;  tapik  Hfaf .  b  .  Hi  c^k  cKHaiBik^ 
îCTi  JKWA  kS  HoanTc;  upi^  HfaH  .?.  hc  cik  c4&i^a<ckS;  ccti  aioap- 
Tf  k8  Bïai^a  W/uSaSH. 

•  «IL.    HHHf   aS   4^0CT8   ^HTlklO   giOACK'KTOpiO  ? 

p.  AP^nrSa  lUH  /UHaocTiÏBSa  A^/UHf3'kS  iuh  Bho^^  iuh  niH- 
rpS  aHCift  IUH  n'KH'K  aKSa/\  Tpik(i|JH. 

•|L.    HMMÉ  aS  ;|iOCTS  B1^31kTOpiO  (1.  BTkHTk-)  TSxSpOp  \'Up'KaOp  ? 

p.  KaHH  4^HHopSa  aSH  fl^aai. 
•|L.   ^H  Hf  ^îAK  f^î  ^H^^K'K  aS  npopOHHT  npopoMÏH  ? 

P.    WBpH(l|JH. 
•|L.    Ml  Ra  CK  YMTK  aaiHH? 

P.  CK  ywHî  A^nik  aK/UBa  WRpHiacKik  :  a^HR^Kp. 

•|L.  MH  CK  3ivH(  aaaHaSHift? 

P.  aik^Aau  npc  A^aiHi3ivS  Hca  a^HRiipar. 

•|L.  ^H  M(  AHa/iRik  rpiiC  fl^aM  iuh  6Ra? 

P.    ^   AHMBa   ClkpiHUCKlk^     UIH    KS    A^Î    AHaiRli    IUH   ^4^pHK0- 

luaTa  ^K^ACKaT'K  Ra  ifM. 

•|L.  8hac  cik  Ba  i^AHî  ^H^pHKOiuiTik  a  A^'^H^^^M    (^^A^~ 

KaTTk)  ? 

p.   ^H  Baaf  aSh  Hwcai^  anpwanf  a<  lipScaanai. 

•|L.    HHHC   aS    B1^38T   ^HTlkH    HpC   ^C  .  KlkHA   ^'^^   HlkCKST? 

p.  mk3T^T0pwa  wnaop. 

•|L.   Kapf  npwpWK  a'6  hoctht  .  aï  .  a<  yv^M  Hf  kohtchhtS  ? 
P.  MwHcik  uiH  Haïf  uiH  Xc .  iuh  IlfTpS  aS  hoctht  uih  a8 
Bik3ST  4^ai4a  a8H  ^c  .  k^kha  ^'^^  CKHaiBarS  ^h  MSnrf. 

•|L.  aiSaiţH  ^HHikpai^H  iuh  npwpoHH  uih  ^uSai^h  4^ïaoco4^H 
UIH  waaifHH  ^HBii.uaHH  a8  BpSr  Ka  cik  i|jïf^  Sha^  fCTf  paioa 
UJH  H'aS  4^oct8  aop8  kS  nSTHHUik .  Hf  ck  if\î  ^h  ifJHpf,  Kik  8hac 
sa  ^h  Mi^A^Kara^  anéaiv  Ra  4^h  uih  paioa  anpivanf^  Kapf  cik  Ba 
uSa/iH  :  nika/iikHTSa   aSu  6aC'H  .  tapikUi  ^HxpfBapf  :  KikUH  auH   a^ 

OfTpfKtfT   )fC  .  npf    UTkankHT? 

OASTER,  Chrestomatie  rom&nă.  II.  5 


60  ca.  1750. 


CXXXIV. 


ca.  1750. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  fol.  43  b  —  54  a.  —  b,  Ms.  Gaster,  Codex  miscelL, 
1777,  fol.  174a— 193b.  —  c.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  1802,  pag.  69—74.  — 

d,  Ms.  bibi.  centr.,  4«,  1809,  21  pagini.) 

•JV'rpCBZpH   IIJH   pî.CnâNC()pH    AM   BAârOHCTHBâASH   ^Nn%- 

parS  KiipS  A^wnS,  k^  /^dCKdA^A  c^.^  ahn  eéWAorVé 

C^^HNLVHAOp    BAârWHHCTHBH. 

•flHTpfBapf  :  A^  ^HAc  4^  ^^^t  a^tSa  asi/ia  ahh  Kapc  3ik- 
AH  A^'^Hf3'k8  npf  n^aM? 

•|L.   ^N  Hf  B0fMf  4^^  3ikAHT  n^aiU? 
P.   .^N  aSna  aSh  Maprîf  .^h  AW*f3'>^^  ^^  hhhhh  a^.  3'Kaf. 
•|L.   KikTik  BpfMH  aS  TpikHT  flAaM  .^N  paio? 
P.   ai^ai^H  .^H  iUSaTf  KHnSpH  3ikK8  :  Snîh  .  a  .  a<  ^hh^   aa- 
UYh,  TpfH  aNH  .  Mpik  f8  3ikKS  aiua  :  KikT  a8  4^c»ct8  a^^hSa  XpH- 
CTOc  npc  KpSHf,   arikTa  a8  4^octS   iuh  flAaa/i  ^n   paio,  aANKii, 
AC  aa   aa  TpîHac  nac  a^h  3Ï  ni^Hik  aa  aa   h^^aî  hac,   KapHAf 
4^aKS,  HacSpH  luikCik. 

Jfi.     Klkl^H   aHH  a8  TpivHT  flfi^AM    Ufî  U^AVKHT? 

P.  pna  A<  ^HH. 

•|L.  HHHi  a8  A^UJKHC  paioa? 

P.  Tika^apioa  k8  ci^ainSa  kp^hîh. 

•|L.  HHHi  aS  aSar  npi  4^îHKii.-ca  aiScpH? 

P.  ÎIm^  npi  6Ba. 

capik  cii^  aiikpHT'k? 

P.  6Ba. 
•|L.   KikHA  a8  ntpHT  a  narpa  napri  ahh  a^mî? 

P.   KikHA  aS  8mhc  KaHH  npf  ^f^parnai  rk8  flBia. 
•|L.   ^H  Kiki^V  aHH  a8  4^nvK8T  Hivf  Kopieîi? 

P.  ^h  .  H  .  A<  ^HH. 

•|L.  KikTik  BpiaiH  aS  uhhSt  nOTC»n8a? 

P.  AH  ^à  MapTH  nikHiv  aa  aMa  npik  aa  MapTÎc. 

•|L.  KikT8  a8  KWBikpuiHT  ana  A>^^^Hpa  ai8HHÎac»p? 

P.  A<  •  <i  •  KWi^H  c'a8  v|^HHi^auaT  ana  A^^^^npa  aiSni^îaop. 

•|L.  npi  HH  mShi^h  a8  uj'k38T  KivpaKÎi  aSn  Hwi? 


întrebări  şi  răspunsnrî.  61 

P.  npf  mShuîh  a8h  flpapar. 

•|L.    HH   KSkU^UI   a8   KlkHTaT^    UIH    A'aS    A^YKT    TOaTli   AS/Uf? 

P.   K8KOui8a  AHH  Kopasîf  a8h  HuFf. 
•|L.   HH  ^l&caio  A<  V^^P^  N'aS  ASar  Hivi  ^h  Kopacîf? 
P.   cpwacKa  uiH  nfi|JHAf  iun  aATHAi  Ka  anfCTf^  Ki^popa  ah 
icTf  Bîai^a  ^H  anik. 

•|L.  HHHf  aS  HikCKtfT  lUH  AioapTf  H^aS  rScrar? 
P.   6hoy  liiH  Haîc  uiH  IwaH^  firarÏAfCTëA  iuh  npf  c4^HTa 
H'kCKi^Toapf  A<  AfiAxmyk^  i^ÎHO^p*k  MapVi. 

•|L.     ^H     KlkHH     AHH     àS     Jj^T^     aCK^HCk     Kpt^MI    A^^HSaSH 
HOCTpS  Hc8C  XpHCTOC?  * 

P.    THÏ  aHH. 
•|L.    MI^HI    HipiOA   H'aS    Blk38T,    UIH    H'kM'kHTSA   H'aS   KlkAKaT; 

IUH  A6h  fi,\$MMyh»  aS  K*kHTaT? 

P.    IlVaH   npwpWK^A   AHH   n*kHTHHHAI   AiaHKlk-Ca  6AHCa;|&TÎH. 

•|L.  Kii^i^H  aHH  a8  ^I&octS  fi,i  Aà  fl^aAi  nikHik  Aa  noTon? 

P.    ^BCAB  Af   AHH. 

•|L.  KikT8  a8  ^ocT^  KopaBîi  A^H  Hoi  A<  AATk,  A<  ASnrik; 

AC  ^HHAAT^k? 

P.    A<  •  N  .  A<    KOlţH    fi,iHAATK,    Jk,ê  .T  ,  fi,î    KOlţH    A<    A^Hrik 
IUH  fi,î  .1k  .  fi^i    KC»UH    A<   AATlk. 

•|L.   HHHi  aS  rpikHTS  aAHBikpSA  uih  aS  nipHT^  iuh  hhhi  u'aS 

rp'kHT  aAHBlkP^A   UJH   H'a^   UipUT? 

P.    Uji^A   ETKUykTÔfiKA  Ji,î  fi,^iS\Hryh!6y  UJH  IlfTpl   anC»CT0A8A. 

•|L.   KikTi  ani  KSpMf  A^h  paio? 
P.  narpS  :  Ohcoh,  Tîwh^  TnrpS  uih  6^paT8A. 
•|L.   ni  8hac  K8pM<  AHiAi  am? 

P.    OhCOH   ^HK^HMIOpik    TOT    n*kMl^HT8A    OhAATHA^H,    UIH 

npf  AHacTik  au'k  rk  a^f&A'k  ap^HUT  aiah  KSpaT  fi^îKwr  Ancien,  uih 
w  nîaTp*k  (6.  HI  c'k  k^lmtk  aApacK^)  aanki^  kiiPbShI;  uih  aATi 
nîcTpu  Bfp3H  cK^Ainf .  FfWH^  anacTA  ^HK^HMiopik  ToaTik  6eHwn7f^ 
4AHKik  i^apa  apiknacK'k;  iuh  ^h  aSha  a8h  ^bp^ct  ck  9Ai4^A*k  uih 

^fk.'h    TOT    nikA/l'KHTt^A  MuCÎpiOASH,    Kt.    UAOAi    h8    RAOA^   ^HTp'a- 

MACTik  napTf  A<  ^WK,  UIH  A<  SAii3aAa  aSh  cii^  4^aK  ciiiUikHnvTS- 
pHAi .  TurpS,  anacTA  KSpMC  acSnpa  iïcikpÏHi,  KapuAi  w  hSai-kckS 
t^HfH  /^^Hikpi .  6^pae8;  anacTa  KSpgc  acSiipa  Hha'ich  uih  a  Flip- 
rkA^H. 

•|L.    HHHi    a8    ;|&0CT8    npfOTSA    Hf^ipOTOHUT,    A'i'ukwh    mwk- 

A^T^  A^  A^'^Hf3'kS^  KikHTikpcHS  npiKSpBapio? 

P.    npiWTSA  :  HWH    KOTI3TiTOpiOA,    AIUKOH  :  IlfTpf    AROCTO- 

\H,  Ki^HTiipii^S  npfKSpBapio  :  npopoKSA  ^aBHA- 


62  ca.  1760. 

•|L.    HHHf  aS  4^0CT8  CC»/\   M^T,   UIH  aA^C'k  K40T(   HfCK0HClk   Aa 
HITaTI   HC^HTÎfMHUTlk  ? 

P.  cwaSa  aS  ^ocrS  nc»pWMB8/\^  KapHAf  A'aS  TpHAifc  Hwc 
npopoK^A  AHN  KwpasTf;  Kaprf  :  cTivAnapf  AiacANH^A^H;  HiraTf  Hi- 
^NTHAiHfTik  :  KOpaeîf  a8h  Hwf. 

•|L.  HHHi  a8  Ai^pHT  liiH  h8  c'aS  ^NpponaT  ? 

P.    AiSfpf   A^H   AotS. 

•|L.  HHHi   Af   BÏ8   c'a^   ^HPponaT    uih    mopaai^htS^    Şaiba 

(I  1.   SAIBAA)   uih  ^H   MOpAIlOITS   K^kHTA  ? 

P.  IWHA  npwpWK^A  ^H  nikHTIMHAI  KHTSaSH  .  lUH  4MIA  IlVHA 
d»  npOpOHHTS  lUH  aS  fi,AT  CKMM  ^H  HfpSCAAHA/l  UIH  ^N  TOT  Hlk- 
AllkHTSA  :  KlkNA   BA   A83H   ASHH   SpAlkH^   K8   PAAC  CSniţHpf   UIH    r*kH- 

AAK  AHH  AfA/iHS  ppikHHA  a8h  a8aihi31^8;  ATSHMI  Clk  C(lk)  lIlYf^  K*k 
c'aS  anponîfTS  AiikNTSHpf  ujh  cil^i^pAiapi  a^  "TOT  a  HipScaahaiSaSh. 

•|L.  HHHf  AS  4^1kK8T   AW^   rkAlHf   ^H    HfpiO? 

P.  Ic8C  HaBH  KlkHA  4S  31kC  :  CK  CTf  COApHAf  KlkTp'k  Fa- 
BAWH    UJH    aSHA   npf    UJlkCSpH^    Hli.H'k   BA   BHp^H   npi   ^AIAAHK. 

•|L.  HHHf    AlOApTf    M   BAAf   (c   BHAf)   UJH    A<    A*^"^^    ^^MHf? 

P.  lAÎf   npWpWKSA   KlkHA    4^SMHf   A<   ^HHlkplkTUCA  Hf3ABfAA. 

•|L.  HHHf  4^8  SHHPAUJ  uih  CA^rik  MArW  aSH   A^'^Hf31k8? 

P.  MOHCH   npOpOKSA^    KliHA    SHHClk   npf   frHHTfHH   UIH-H   ^H- 

rponiv  ^H  HikCî'nS. 

•|L.    HHHf   AS    UHHST   MIOplkMlkHTSA    UJH   a8   UfpHT? 

P.  IpwA  ^HnikpAT^  KikHA  a8  ji^AT  llfiWj!^itaji,HH  kauSa  a8h 

HWAH  BWTf3'kTOpiOA. 

•|L.    HHHf   i^SpA    UJH   CK   ^HAPfHTA? 

P.   TWBHT^  K'kHA  ^fià  TpSnSpHAf  C^HHHHAOp  AH  Af  ^HrpOHA. 
•|L.   HH   KApTf   ^^   CKpHClk   ^HTlkH   Upi  UTkAl'hHT? 

P.   BAHBÎf. 
•|L.   8h   UFAIS    ABf    TpHH    HA^rSpU   A^^^H^    ^^    CkAllkHlk  TpÎH 
WCOpOAH(f)    A<    rplkS;    UIH    nSClk    AWH-Cnpf3'kHH    ClkHfpikTWpH^     UIH 
HATpS    TpÎfpikTOpH^    tUH    Tpîfpiplk    UJH    ^li.K8pii.    TpÎH    WBC»pOAH(f) 

Af  rpTvS? 

P.  WAISa  fCTf  A^^Hf3'k8;  HfAH  TpÎH  UA^rSpU,  CMIT  c4^1kH- 
TA  TpOHUlk;  Clk/UlkHHA  :  K^BHHTfAf  a8h  A^'^Hf31k8  ;  rkHfpikTUFplH  : 
AWH-Cnpf31kHf   AHOCTOAH;   TpTfpikTOpÎH  :  UATpS   fVAHrHAflIJH. 

•|L.    HHHf   UJ-AS   3'kAHT   aSHIU   KAClk   npf   H^kClkH^   UIH   HHHf   npf 

nîATpik  ? 

P.  I^AA  B'KH3ikTOpiOA  A<  A^'^Hf3iiS  npf  nn^CHn^  ujh  FlfTpf 
ahoctoaSa  npf  nîATpik. 


Intrebârï  şi  răspunsuri.  63 

•]L.  MHHI  aS  fi^AT  UAAMl^  a8H  XpHCTOC  ^H  BpIMI  naTHMH- 
AOp  A^H? 

P.    CAlkC^OHOrt^A    HIA    Af    TpÏHSlkMH    A<    AHH^    npf    KApHAI    ^A 
TkAllkASH   ^C  .  AA  BhOI3AA. 

•|L.    8HAC   c'aS  CKpUC  AHIAH   HATpS  «rAHriAÎN  ? 

P.  Maeiio  AA  pi^rkpHT  .  Mapiou  aa  Pivaia  .  ASka  aa  lipS- 

CAAHAI  .  IWAH   ^H   WCTpWB^A  IIaRMOC. 

•|L.  MH  nOA/l  ;|&8  IVnpHT  A8H  flfi^ăMf  CK  H8  AI'kHlkHMf  A^^- 
Tp'lkHCSA  ? 

P.  3a/iokhhSa. 

•|L.    MHHI  A8   hSMHT   npi   A^AIHI31k8  ^HTlkH? 
P.    AHUKOA^A^    KlkHA  à\^  3^C   A^H  flfi,Aô\  l  MH   b'aS  ROpOHMHT 
BW^   A^^NI31kS,   KA  Ck   H8   AllkHKAHH   A^H   HOA/ISa  pAIOAt^H. 
•|L.     MHHI   h'a8   HlkCK^T   UIH   A8  Alt^lHT? 

P.  Haaai. 

•|L.  MHHI  fifiîVK  Bl^Tp'kHflţlkAI  A8H  Up*kUl  a8  ^HTpAT  ^H 
niiHTfMHAI   MAHKlk-CA? 

R  IIaaai. 

•|L.    KApH    ClkHTS    HfAH    lUAnTI    H3BlkNAipH;     KApHAf     AS    31kC 

A^<MHf3ik^   KikTpik   Kahn^  K'k   A<   luanTi   wpn   Ck   ba   H3BikHAH 

niHTpS   ni^KATHAf   a8h  ? 

P.  ^HTkH^  k8  A^oapTi  a8h  Hbca  npf  A^^Nf3ikS  m'khU,  a 

AWA  npf  A/I^AI'k-CA  ^NTpHCTlk;  A  Tpîf  npf  A^SAI'K-CA  CRlkpîf  K8 
CTkpnîf;  A  HATpA  npi  4^pATH-rkS  WAlOpik^  A  MHHHf  rkHMf  Af^^'^ 
R'kpC'k,     A     UI*kCA     RlkAllkNTSA     CR^pKlk;     A     lUanTf     tlA^A^H    4^1kK8 

napri  a^  waaiihh  .  anfCTopa  hi^kati  a<  Aioapxf  ah  fCTf  pi^A^* 

HHHA   nH3A/IA. 

IIhAAUAH   IBAHrfAlfH: 
IlfHTpS  WAISA^  Hf   a8   Klk38T^  ^H   Tlul^ipH. 

•ILHTpiBApf  .  8H  WM  Wapi  KApHAf^  ROPOpikHA^'Clk  A^N  HfpSCA- 
AHM  ^H  HipH^WH  Klk3t$T-At^  ^H  T^kA^ApH,  A^'^  TK'W^^Hfii  UIH-A 
pikHHpik^    WTK'A   A'kCAp'k  ABÎf   BÎ^    ^H    KAAH  .  UIH    TpfKS    8h   RpfST^, 

UIH  A^"*^  a*>^hc9a  9h  a^i^koH;  lUH-A  AikCipik .  A^n^i^  ^''^'^  TpiK^  8h 

GaAIAPHHUH^  lUÎ-H  CK  ^"kKS  AIHAlk;  UJH  AlfApCl^pik  lUÎ-H  CR^kAlk  RV- 
HOapHAf  IBH  paHHAI  K8  BHH9^  UIH  Af  ^HCK  Kt$  ^HT  A<  MMM,  UJH-A 
Afrk  K8  R'kH3*kT8pH^  UJH-A  R^n^  Rpi  AC^H;  UIH-A  A^^^  ^^  BOAHHU'k 
UIH  A^A^  BWAHHMfpiOA^H  AW^  TAAfpH;  UIH-H  3*kClk,  C'k-A  TlkAll^- 
A^BCKlk;   Up'k   K'kHA   C>   BA   ^HTOApHI^   rk-H   RAlkTUCKlk   K8   ACSnpA 

Af  AiikC8p*k  .  Ti^akSa. 


62  ca.  1760. 

•|L.    HHH(  a8  4^0CT8  COA   M^T,    UIH   4A^C1^   KapTf   HICKpHCk    i\a 
HITaTI   Hf ^HTÎMHBITlk  ? 

P.  cwaSa  aS  ^octS  nopwMcSa,  KapHAf  A'aS  TpH/Ufc  Hwc 
npopoK^A  ;i^HH  KwpasTf;  Kaprf  :  cTikAnapi  aiacAHHSa^H;  HfTaTc  hc- 
v^NTHiUHiTik  :  KOpaBîf  a8h  HlVf. 

•|L.  HHHi  a8  /uSpHT  UJH  N^  c'aS  ^HrponaT? 
P.  iUSipi  a8h  Aot8. 
•|L.  HHHi   A<   B^   ^'^^   ^HrponaT    ujh    a/iopMi^HxS^    SMca 

(!  1.   SiUBAa)   liJH   ^N   MOpiUiaiTS   K*kHTa  ? 

P.    IwHa   npwpWK^A  ^H  nikHTIHHAf   K|)t8a8H  .  UIH   aHlA  IWHA 

a8  npopoHHTS  UIH  atf  a^t  cikMHS  ^h  Hfp^caAHai  ujh  ^h  tot  nnk- 
iHi^HTSa  :  KikHA  Ba  a83H  aSuh  ^pai^ha  k8  raac  c^niţupi  uih  rku- 
AaK  ahh  Afa/iH8  rpi^HHA  a8h  A^^Ni3ik8;  atShhi  cik  c(*k)  i|jîf;  k'k 
c'aS  anponVfT^  AiikHTSHpf  ujh  cJjyhpMAfii  fi,i  tot  a  HipScaAHAiëA^H. 

•|L.    HHHf  a^  ij^'kKST   fi,W^   ClkMHi   ^H    HfpiO? 

P.  Ic8c  HaRH  K^kHA  a8  yhc  :  rk  CTf  coapuAc  KikTpik  Fa- 
BawH  UJH  ASua  npf  ujikC^pu^  nikHik  Ba  Bup^H  npf  ^AiaAHK. 

•|L.    HHHf    A/\OapTf    HS   EAfi^i    (c    BH^O    UJH    A^    A'^HCA    ^^MH!  ? 

P.  Iaîc  npwpWKSA  KikHA  4^SMHf  A^  ^HHikpikTuca  Hf3aBCAa. 
•|L.   HHHf  4^8  SHHraiu  UJH  CASrik  AP^*^^  ^^"  A^'^Hf3ik8? 

P.    MOHCH   npopOK^A^    KliHA    SHHClk   Hpf   frHHTfHH   UJH-H   ^H- 

rponik  ^H  HikCTnS. 

•|L.    HIIHf   aS   HHHST  MI^P'HMlkHTSA   UJH   a8   HfpUT? 

P.  IpwA  •fHHikpaT^  KikHA  a8  ji^AT  Hpu;AÎi<iA"M  Kan^A  a8h 

HWAH  BWTfSTkTOpiOA. 

•|L.  HHHf  4^8pa  UJH  Clk  ^HAPfHTa? 

P.  TwBHT^  KikHA  4^t^pa  Tp^nSpHAf  c^HHHHAop  AH  Af  ^HPpona. 

•|L.   HH   KapTf   ^^   CKpurk   ^HTlkH   npf   nikiU'hHT? 

P.    BAHBÎf. 
•|L.   8H   WM^    ABf    TpUH    RA^rSpH   A^^^H;    lUH    CkAllkHlk  TpÎH 

wcopoaH(f)  A^  rçTK^,  ujh  nScik  AWH-cnpf3ikHH  cikHfpikTwpH;   ujh 

naTp^    TpÎfplkTOpH^    tUH    Tpîfpipik    UJH    ^IkKSpik    TpÎH    WCOpoaH(f) 

Af  rpTi.8? 

P.    WA«8A   fCTf   A^^Hf31k9;   HfAH  TpÎH   HA^P^pH,   ClwHT   c4^1kH- 
Ta  TpOHl^lk;   ClkAllkHHa  :  K^BHHTfAf  a8h   A^'MHf31k8  ;   rkHfp'KTUFpÎH  : 

AWH-cnpf3ikHf  anocTOAH;  TpTfpikTopîH  :  naTpS  fraurHAfLiJH. 

•|L.  HHHf  uj-a8  3ii.AH'>'  aSHiu  Kacik  npf  nikCikn^  uih  HHHf  npf 

nÎATpTk? 

P.   ISAa  R'KH3ikTopiOA  AC  A^^HC3'>^^  "P<  h'KCHH^  ujh  IlfTpf 
anocTOA^A  npf  nVaTpik. 


Intrebarï  si  răspunsuri.  63 

•|L.   HHHi  4^  AaT  na/iMik  a8h  X0hctc»c  ^h  BpiMi  naTHMH- 

p.  CiiikKOHorSii  MIA  jijè  TçHwyKHXi  AI  Aim,   npi  kaphai  ^a 
rkM'kA^H  l^c  .  AA  Bhoi3aa. 

•|L.    8HAI   c'aS  CKpUC  AMIAH   HATp^   IVAHriAÎH  ? 

p.  Maeiio  AA  pi^rkpMT  .  Mapiau  aa  Pwaia  .  ASka  aa  IipS- 

CAAHAI  .  llVAH   ^H  IVCTpWB^A  IIaRMOC. 

•|L.    MH   nOAl   4^  IVnpHT   ASH   Ûfi^A/A,    Clk    H8    A/l*kH'kHMf    A""' 
Tp'li.HC8A  ? 

p.  3A/iokhh8a. 

•|L.  MHHi  aS  hSaiut  npi  a^aimi31^S  ^ht^kh? 
p.  AHUB^^^^;  KikHA  AS  31^0  aSu  n^AAi  :  MU  b'aS  nopoHMHT 
RW^  fiJ6ismîyh!6y  ka  ck  h8  aii^hkai^h  f^HH  hoaiSa  paioaSh. 

•|L.    MHHI   h'aS   H*kCK8T   lUH   A8   A/iSpHT? 

p.    fT^AAI. 
•|L.    MHHI    A^nik    C'kTp'kHfU'kAf    ASH    UpikUl    AS    ^HTpAT    ^H 
niiHTIMHAI   iMAHK'k-CA? 

P.    flAAAI. 
•|L.    KApH    CkHTS    MfAH    lUARTf    H3BlkHA<0H^     KapHAf     aS    31kC 

A^MHf3ik8  K*kTpik  KaHH;  K'k  A^  LuanTf  wpn  ck  sa  H3B'kHAH 
nfHTpS  n*kKaTHAf  a8h? 

p.    ^HTkH^    KS    A^OapTf   ASH   UbIA    npi   A^^Nf3'K8   A^'kHÎI,    A 

Awa  npi   a/iSai'k-ca  ^HTpHcrik,   a  rpîi  npi  a^Sai'k-ca  cnikpYf   kS 

CTIkpnYly  A  HATpA  npi  4^pATH-rkS  WAlOp'k^  A  MHHMf  rkHMI  AP^""** 
R'kpC'k,  A  UJ*kCA  nikAIlkHTSA  CnSpKlk;  A  UiaHTI  UA^ASH  i^lvKS 
napTI  A<  WAAIIHH  .  AMICTOpA  H'kKATf  A<  AlOApTf  AH  fCTI  pi^A^' 
HHHA  nH3AIA. 

IIhAAHAH   IBAHrfAÏfH: 
IlfHTpS  WAISaS   mi   A8   Klk3ST8   ^H   Tlul^ipH. 

•ILnTpiBapi .  Sh  wai  WApi  kaphai^  norop'kHAS-cik  a^h  HipScA- 

AHM  ^H  HfpH)^H  K1^3ST-AS  ^H  T^kA^ApH^  A^~^  )Kli4^"P^  ^"'^ 
P'kHHpik^    lUlk-A  AlkCAp*k  ABÎI   BÏS    ^H    KAAH  .  lUH    TpiKS    8H   OpiSTS^ 

uiH  A^"i^  A^hcSa  Sh  a^uk^H;  ujh-a  xkcAçt^  .  A^"^  ^^^^  TpiKS  Sh 

GaAAAPHHUH^  lUÏ-H  Clk  4^*kK8  AIHAlk;  UIH  A^fApCkpik  lUÎ-H  Cn*kA*k  HÏ- 
HOapHAI  lOH  pAmiAI  KS  BHHS;   UJH   Al  SHClk   kS  Sht  A<   AIMHS;   IIIH-A 

Afrk  kS  WKHyhT^i^,  UJH'A  nSrk  npi  aci^H;  uih-a  a^^^  ^à  BOAHHH*k 

UIH    A<A<   BWAHHMipiOASH   f^W^   TAAipH,    UJH-H    yKCW,    Clk-A    TlkAIlk- 

A^ncKik;  »p*k  KikHA  ck  ba  ^htoapmi^  rk-H  nAi^TucKik  k8  acSnpa 

Af  A/IlkCSpik  .  TlkAKSA. 


72  1760. 

fi,î  c^  cnikAipik  aniH   kokohh  tou  ^HaHHTii  .(iniipaTSASH,   uih 

npHHinè    ^    AOK    GOAOiUOH    KapÏH    CpA    BOHHHH;    Klk    Ck    CHlk/ld    npC 

wepa3  liJH  npc  m'khhh  ripf  mu  anikCaT;  up  KapfAf  fpA  4^'faTi  c^ 

Cnik/\a   AHHHUlOp   lUH   C/UfpfH  .  UIH   3licik  GoAOiUOH,   fi^t'H   AMCifilk   Jk,ê 

wcfBH,  liJH  rpHMHClk  A^-M  HipKipik;  lUH  4^^  a^^Bi^paT  kSbi^htSa 
aSh  Goaomoh  ^i^nii^paT  .  iuh  nfHTp'aHccTa  /i^Kp^  a/i8/\T  c'a^  iUHH8- 
HaT  ^nikpikT^ca  GasHAa^  iuh  3Hcik  ^Tp'a83Hp'k  TSr^pop  :  mah 

M\^AT  Blk38lO  K8  WKÏH  A\Ï(H;    A^^lkT  AA\  aS3HT   K8   SpiSKHAf   HCHTpS 

^nuparSA  Goaoa/iOH  .  uih  tapikUi  3hc(  :  w  npf  ;|&cpHMi)TC  Goao- 
Moinc!  np'k  mivHAPC  uih  ^UMcnTf,  K'k  fCTf  ;|&fpHHHT  ujh  aoK8/% 
SH^i^f  KaAKik  TaAniaf  tjTac^  ^TpiKSm  npf  r^n,  ^i\îMïm,HH .  ac^hmc- 
hStSa  aS/Uhh  ujh  n^Hik  ^  bcmh  h8  Ba  /uau  uaiiif  HHMf  ^HurpS 

WaMCHH     nOTpHBHHK    l^ïf  .  W    i^îpÛ^ÎÎ    fi^t    UllkpBÏH    UJH    fi^i    UJapBfAC 

TaAC;  KapÏH  cTaS  ^HanuT^k  rii  jk^i  caS^kick^  ujh  a^A  K^BHHTfAC 

POCT^aSH  TlkS  M^kAC  ^l^fACRTf,  UJH  A\AH  ^SAHH  A^KlkT  TCaVc 
A^AHII^HAf;     Klk    KSBHHTCAf    p6ctSaSH   TlkS   ClkHT   H361kBJipf    C^i^M- 

t8a8H;  ujh  BHHACKapc  TpSnSaSH  .  ujh  cKoac(c)  a^-a  ^i^pSu  k^  .  ^aţ . 
A(  TaAAHi^H  A<  ^^P  ca^l&Hp,  A<  hia  aAfc  cKSA/ini^^  iuh  nïfTpu  ck^aiuc 

HORAIITf  A^  A/\8aT  npfl^^  UJH  A^AHCI^  CK^AIHC  ^  TOT  ;|&f AIOA  ;  UJH 
M  MAH  fi^Kfi^HT  Tp^nilHa  BaACiAlSA^H,  KipC  a8  i^OCT  AfKSHTOipC 
AI  TOaTC  BOaAf  AC  K^Tf  ClkHT  .  UJH  lU'aS  ASaT  3ÏWa  B^Hlk  AI  ^^ 
^H'KpiTSA  GOAOAIOH^  UIH  AlSATf  AaS^I  UJH  RO^^I^iAI  J^^H'k  J^ÏVK' 
P^T^aSh  .  UJH  A^P^H  BHCIpHHÏH  GhWHSaSH  MSATI  WA^^P^  CK^A/lHI^ 
UJH   BlUJAlHHTf  UJH  A^p  UJH    RÏITpiV  CKSAIRf,    UJH   Ck   A^^^  •f  H^P^  1" 

tap'ikiu  kS  hhhcti  MÀfiî. 


Cyru  şi  regele  rob.   (Fol.  101b  — 102  a.) 

IIIh    atIta    ^h    AiA'fc^'^    A^^H<3^^   n^Tiipf   Aiipi   Kiipra 
^RikpaT^   Kii^T  aS  e'i^tSt  aiah   a/i8at  a^  •  ^  -  -f  nikpai^  ;   ujh  A*k8 

ASAT    l^^pUAI    UJH    AB^l^ÏKAI   TOATI  .  UJH    Upi   A'I^HUJÏH    TOT    BÏH    tiS 

npHHCk  AA  Ai^Ha  aSh^  ujh  hkm  npc  ^hSa  h'aS  W/UopikT;  Hf  npc  T014 

M   ^KHC,    UJH    Al   4^1kKéci   COKOTHHl^li.   AI   TOATC^    UJÏ-H    I^HUii  ^   KH- 

coapi  (!)  HSAiau  niHTpS  cik-H  Micrpî  ujh  ci^-h  A^^^A'k^i^'i^  •  ^^ 
4^ikK8ci  AHicT  ^niipaT  w  KapiiTik  cK^Ainik^  TOT  kS  a^p^  ujh 
uiikA'li  ^Tp'ikHca  lA  IUH  k8  BOtapHH  aSh;  up  KikHA  Bpis  cik  tack 
a^l^apii  Aa  npHHBAipc^  ch  ck  Aic^^T'k3i;  la  luivA^k  ^Tp'an'k  ka- 
p^Tiv  cKS/unik  UJH  k8  EOiJpHH  a8h,  UJH  ^^ikAiA  Hpi  aHiH  ^ni^paH 
npi  Toi^^  IUH  Tpiig*k  Kap'kTa  Kiipcn  ^ni^paT  ^  aok  ai  k^h  .  atk- 
Ta-H  A^c'kA''^  -f  ToaTf  3KAIAI .  up  w  A^^""^;  TpTvrTkHA  aniH  j^ïtw- 


întrebări  çî  râspunsurY.  65 

P.  ^TlklO^  lOClïpC  Af  CTpf HHH  .  A  JiyOAWW  (!);  Tlk0Îf  .  A  TÇliî, 
ÇrkKJk^Api    ^H    CKlk0BC  .  A    UATfiA,     EAl^HJi,il\^Ai   .   A    HHHHf,    ^l^p^MCk- 

•|L.   A^p  MAH  npf  SpMik  k8h  AiaS  a^P^ht  A^iiiHf3ik^? 
P.  lOBHpi  A<  CTpf NHH^  a8h  fiBpaaM  .  4^p8^cikua;  a^H  Iwci^ij^ . 
T-kpîC;  a^H  GaaicoH  .  RaikHAiU'Kaf  aSH^  A^^^A  •  ^Hi^'KAfnHrf;  aSH 
GoaoaiOH  .  n^kpSa,  aSh  iïsHcaaoH  .  p'kCA^pf  ^h  cKi^pcf^  a^H  Iws. 

•|L.   HH  fCTi  :  B  .  CTA^,  ?.  aafapp'k^   b  .  cik   CKHaiBik^   b^.  cik 

P.  MfaH  .  B  .  H(  aafapr'k^  fCTi  coapHaf  uih  a^ha-,  up  HfaH .  b. 
Mf  cra^^  ccTf  Mipioa  k8  nikaiikHTSa;  upik  Mfaf .  b  .  hc  rk  CKHaiBik; 
icTi  ywwA  k8  HoanTf;  upi^  hiah  .  b^.  h(  c^  cJlp^ji,iCK\^^  ccti  a/\oap- 
T(  kS  Bîai^a  W/uSa^H. 

*  «fL.    HHHC   a8  4^0CT^   ^HTlklO   MI^A<K'K'>'^P>^  ^ 

P.    AP^"'^^^  U^H  MHaOCTHBSa  A^MHf31k8  UIH  BhO^,  lUH  ncN- 

TpS  ancA  UIH  nii.H'k  aKSai  rp'kCLiJH. 

•|L.    MHHf  aS  ;|&0CT8  Blk31kT6piO  (1.  R'kH'k-)  TSTSpOp  \'liip'kaOp  ? 

P.  KaHH  4^HH0pSa  a^H  fl^aai. 

•|L.    ^H  Hf  J^ÎAK  fi,î  AHa/lBlk  a8  npopoHHT  npopoHÎH  ? 

P.    WBpH(L|JH. 

•|L.  H(  Ra  cik  3ikKik  aaiHH? 

P.  cik  3ikHf  A^nik  anaiRa  WRpnacKiv  :  a^HRi^p. 

•|L.  HH  cik  ywHî  aaaHa^Hift? 

P.  aik^Aau  npi  a^'^hi31vS  hm  a^HRiipaT. 

•|L.  ^H  H(  anaiRik  rpi^c  fl^aai  ujh  6Ra? 

P.  j^  AHaiea  ci^p^HiacKii.;  ujh  kS  anf  anaieiv  ujh  ^4^phko- 
uiaxa  ^K^AfKaTik  Ba  4^h. 

•|L.  Shac  cik  Ba  4^aH(  ^H^puKOUjiTik  a  a^'^h^^^n    (^^a^- 

KaTTk)  ? 

P.  ^H  Baa(  aSH  Hwca4^  anpwanf  a<  lipScaana/i. 

•|L.    HHHC   a8    Blk38T   ^HTlkH    Hpi   ^C  .  KlkHA   c'a^   HlkCR^T  ? 

p.   mk3'kTopwa  wnaop. 

•|L.   Kapc  npwpwK  a8  hoctht  .  aï  .  a<  3^^^  HiROHTCHurS  ? 
P.  Mwnrk^H  Haîf  ujh  ^c  .  ujh  IlfTpS  aS  hoctht  ujh  a8 

R'kjBT  i^AH,A    aSh   Xc  .  KlkHA   c'a8   CKHaiBaTS  ^H   M^HTi. 

•|L.  a/i^ai^H  ^HHikpai^H  iuh  npwpoHU  ujh  aiSai^u  ^îaoco4^H 
UIH  ivaaiiHH  ^HBi^i^aHH  a8  Rp8T  Ka  ck  i^'iiy  Sha^  ict(  paioa 
ujh  H'a^  ^oct8  aop8  k8  nSTHHi^ik .  Hi  cik  4^îc  ^h  L|JHpi;  k^  Sha^ 
Ba  4^H  M>^A^KaTa,  aKéaw  Ra  4^h  ujh  paioa  anpivanc^  Kapc  cik  Ba 
H^MH  :  nikaiikHT^a  aSh  6ac/U  .  upi^m  ^urpccapi  :  Kiki^H  auH  a^ 
nrrpiKST  )f  c  .  npc  n^kaii^HT  ? 

Oaster,  Chrestoniatie  rom&nă.  II.  5 


66  ca.  1760. 

P.    /U^  .  A<    ^HH     UIH    nplk    C'a^    ^HHlkAHaT    AA    HCpiO^    8HAC 

•|L.    HHHf   a8    MSpHT   fi,î   rpÎH   WpH? 

P.   npopOK8/\  HwHa  .  ^ht^kh  a8  aiSpHT,  ki^ha  cpa  npwHKS^ 
lUH  a8  ^HBîfTS  npf  fA  Haîf  npowpwKSa^  a  a^^?  k^ha  ^'^^  -f h- 

PHI^HT    KHT8a,    a   Tpîf^    K'kHA^   ^^   iU^pHT. 

•|L.   KapH  npopOK  aS  ;|&octS  aiaH  npc  SpM'k  a<  toi^u? 

P.    IwaH   KWTISTkTOpWA. 

•|L.  Kapi  npopOKS  a8  ^hmchSt  ^ht^kh  a  4^aHH  nocT^/\? 
P.  MwHci^  npwwpoKSA. 

•|L.    HHHf   a8   ^HHmST    ^HTlkH   a   ^l&aHH    KOpaKÎf? 

P.  Hwf  npwwpoK8/\. 


CXXXV. 


ca.  1750. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  fol.  114a — 127b.  —  b.  Ms.  Acad.  Rom.,  Codex 

miscell.  1799,  pag.  34—61.) 

Zodiar. 
Kâpr-fe  ^o/^Vh  a^h  Sp^KAïc  ^NnzpdT,  ckoac^  ne  aBhh 

jk,e  jk^oHcnpe^vîH  4^Vaoco4ih. 

Luna  luî  Septemvrie.    (Fol.  114a — 115b.) 
ASna  a8h  ciknTfBpîc .  a  KanpÎH  3WA^^* 
^f  Ba  Hai|JH  4^TH0p  Ba  ^h  hhhctht  .  uih  k^kha  Ba  ^h  a^ 

8h  an^  lUH  A<  A^"  uj"  A<  AW*f3'^^"  ^^  ^^^>^  P'i^^;  ^*^  A^  ^^ 
Ba  iUSpH^  HopoK  Ba  asi  aa  wh  tun  aa  tot  a^ehtok^a  .  iuh  w 
BHTik  ^h  Ba  lUKHwna  .  tun  Ba  J^h  SMcaikTopio  v|^h  Kaac^  BcpOBH- 
TOpio  k8  waaifHiH^  iuh  Ba  4^h  rpn^KHTopio  .  iuh  v|^h  a^Ha  Hf  c'a^ 

HlkCK^T;.  CK   M   iWkH'KHm    KAfHÎ   Jk,i    HAUfi'K  .  IUH   KlkHA  ^a   T^uii    Clk 

h^  iuaprik  c8nT  Konann^  Kik  Ba  ncpA  a<  h8  cik  Ba  ;|&fpu  .  ujh  Ba 
4^î  lOKHTOpio  aa  aiSipH  ujh  aa  toi^h  waaifuîH  .  ujh  Ba  J^h  Kikp- 
T^papio  .  ujh    Ba   ^h    ^hi^i^acht  .  ujh    ck   ca8;KacKik   napaKAfc^a 

aiaHHHH  npCMHCTÎH  TOT  A^^^^a  .  UJH  Bn  4^H  B'KpBaT  p'kBHHTOpiO. 
ujh  H^aiaH  A^  A^'^H(3'K8  CK  Ba  TC/UH  .  ujh  K'KTpi)^  C'kTplkHfH'k 
BliHC   ^H    EA    ^H  .  UJH   lilp    Kl^HA    Ba   4^H    A^    HHHMK-CnpC3'kHH    aHH    Ba 

aBi  npHMf^KAVf  A<  a/icapTc,  ujh  a^  R^  TpikH  w  cSti^  a^  auN  .  ujh 
ABiK^a  AA  Koaaik  ^h  fcTf  :  Tpîn  rp'kSHi^'K  a<  A^4^i^H8  ujh  8ht  a< 


Sf.  Alexie.  67 

Af/UH^^    UJH     Tlk/lUki    aABlk;    Clk    Al    AMiCTHHi    AA    8H    AOK    UJH    CK 

c{%)  ^Hrik  ni  TOT  Tp8n8A;  Kik  cik  sa  BHHAïKa  .  uih  cik  npnk3H8- 
acKik  Hayjïpi  npiHHCTiH  ki^-h  Ba  j|^h  j|^HTp'avicTOpic. 

JS^î  KA  HaiţJH  jj^aTik  Ba  i^H  a^Hn^piai^ik  j^h  W6pa3 .  uih  ki^na 
sa  4^ï  A<  'Tp^H  aNH  Ba  bwah  pi^^,  uih  fi,î  M  Ba  M^pn,  Ba  ^'i  ti- 
M'kTopic  A^  A^^Hi3nk8  4^oapTi  Tapi .  ujh  Ba  4^Y  BOpWRHToapi  ujh 
npïnanHToapi  fi,i  wacnii^  .  ujh  Ba  ^h  MikHavacik .  ujh  M  ba  iţHNH 

M^AT  MHkHÏI  .  UJH  W  BOp  HIpY-W  ai^Al^H  B'kpSai^H,  UJH  W  Ba  IC6H 
^H  BOHHHK;  UJH  M  W  EA  A^a;  Hl  W  Ba  aSA  aAT^A^  fi,H  BA  IţHHI  KaCH 
K8  IA,     UJH    BOp    ABI    4^HH0pH    M^Al^H^    MICTIKAl^   K8   i|^ITH  .  UJH    fi,î 

n^Hikpik  CK  Ba  cnikpi,  Kik  h8  Ba  if^ani  i|^HHopH;  tap  anoH  ck  Ba 

B^K^pa;  UJH-H  Ba  M^pH  8H  4^HHOp8  fi,i  Bl^pcaT  .  UJH  HOaHTI  Ck  M 
SA^BAI  ni  A^MHH'k  fi,î  A^Hlk;  K'k  CK  BA  CUl^pi  .  UJH  fi,i  AA  A^H- 
Cnpl3nkHI  AHH  j|^NAHHTI^  Clk  H8  AH'kH^NHI  nil|JH  BHHHpi^  HUH  Clk 
A8Kpi3^  HIAHHKlk,  HHH  Ck  MHkHlkHHI  A<  A^*f  ^pu;  Klk  A<  ^  AIlkHKA; 
iV  BOp  fifipîW  BHHHAI,  UJH  WKHH  UJH  KAR^A  .  UJH  BA  ABI  HOpOK  AA 
CTSHH  ujh  AA  BHH  HlfpH  .  UJH  BA  BOAH  fi,i  R'kpCAT  .  UJH  BA  ABI 
ChMM  ^H  KAH,  UJH  j|^HTp'0  AVWH^  UJH  jjiHTp'^H  HÎHOp^  .  UJH  KlkHA 
KA  ^H  A<  UJlkUTI  aHH  UJH  fi,i  H^Jf.  aNH,  Ba  aBI  npHMI}KAÎ<f  UJH 
AI    H8    Ba    M^pH    ^HTp'aHlAH    HpUMI^KAYu,    ATSNHI    IA  (?)    BA    Tp^H 

AHiA  4^Tmih  :  §3  :  fi,i  ahh  .  ujh  AtaK^A  aa  BOaAik  ^h  icti  :  ^AOApI 

AI  TpAHAai|^Hp,    ujh  p'kAn^HHNlk  A<  B8}KOp8,   ujh  TlkAIlkl  aABlk;   Clk  Al 

MICTIHI  AA  8h  aok,  UJH  cik  Al  nHcnk3^  UJH  ck  c('k)  Surik  npi  Tp8n, 

K'k  CK  BA   BHHAIKA  .  UJH  Clk  np'k3N8taCKnk  HAI|JÏpi  npiHHCTÏH;   Klk-H  BA 
CTA   jjiHTp'aVIOTOpH. 


CXXXVI. 

ca.  1760. 

(Ms.  Gr.  G.  Tocilescu,  Codex  miscellaneus,  4<*,  defect,  fol.  2  a — 9  k) 

Naşterea  luï  Alexie,  sî  fuga  din  Roma.   (Fol.  2  a  —  3  a.) 
TiMikToipi  A^  A^Ni3i8  ....  ûrAÀci^,   uih  ^  TOiTI 

3|)aIAI   uih   ^    TOATI   HOUIţHAI    ^'kH'k   HOp^NHHAI   A8H    A^HI3I^,    UIH 

rk  p^rik  A^H  A^Hi3i^,  uih  3Hh^  :  nOMiH^ijii  A^^^;  "P^  HiBp^A' 
HHKA  poisa  tA,  ujh  m'k  fi^^fi^Âiiiî  K^  ^^'^,  M'kKap  ck  4^ïi  n8p- 
Kip,  cik-M  ^ïi  MikHr^ipi  c8^ait8a^h  mW  .  uih  a^  m^ati  p^rik- 
miohh,  fi^MHî^î^    w  À^   noMiHHT,   UIH  ta^  a83HT  p^rikHioH'k;   ujh 

5* 


n 


68  ca.  1760. 

A^nik  p^rkHiOH'k  îfA^  w  a'6  x^fi>^T  A^Hf3f8;  ujh  aS  npîHMHT* 
il^'kT  jf,  n;i^HTiHHAi  IH  ;  ujh  aS  itrck^t  kwkwh  .  ujh  c'àS  bcciaht 
ÔKeHïUïAH  UJH  4^nk/ui'k  a^h  4^oapTi;  ujh  /u9aiţ8/uV^  A^ha  AiSA'K 
UJH  caiKik  a8h  a^hi3i8,  niHTpS  fi^ÂçlSA  h(  a^8  a^^i"  a^hi3c8  .  uih 
A'a8  soTf3aT  ujh  uS  nSc  H^MiAf  flAf^Yi  .  ujh  KpiCKS  kwkohSa 
n^H'k  ipa  A<  B^pcTik;    ujh  .j^a   ji;kfi,ip^  n^pHHJ^H  a<  jj^s'Ktţ'k 

KipTI,  UJH  ^I^B^ltlk  TOaXlk  pikHA^^Aa  SfC^pHHÏH^  UJH  TOATI  j|itţf- 
AfC^pHAf;  UJH  TOATlk  CKpHHTépa  .  UJH  Ufiii  .j^lţf AfHT  IpA  UJH  TWK- 
MHT   Aa   TOATI   A^Kp^pHAI   UJH   AA   Jj^A^TîM   A8H. 

UIh   A'tKA   a^K^HCI  J^  EX^pCTA  A8H  A<  j|iC8paT  ^   a8  3HC   TaTl^- 

cik^  KikTpik  ^ikAii^i»  a8h  :  civj^Sa  AiïfS,  ^nSnikH^cik;  i^HH  CK  (4^a- 

MfAH   HSHTlk)   UJH    KKlAÏf   ij&ïiCA^H    HOCTpS,     KA   Clk   Hf   fiSK^piiM    (lllH 

c^)   Hi  BfCiAHAi  UJH  HWH  .  tap    ^K^nikHliCa  a8H;   fi^iiHA  a83H  aiuà^ 

^Wipri   CK   BSKSpik   A(    K^B^HT^A  cU?I^8a8H   IH;    UJH   CK   BfClAH    HCS- 

nii^H'Kca  a8h  4^oapTi;  ujh  3HC(  KikTp'k  f  a  :  a^^ni3i8  cw-ii,  jf.T'K' 
p^cKik  k8b;^ht8a,  Kipf  a'ah  rpi^HT,  a^h8a  mîiS;  iuh  aaippa^ha  a^ 

UJH  Knk3AvHA  AA  RHHéapiAf  A^H^A^H  Clk^  Al  C^fiSrh,  UJH  3H«l'k  : 
laHH  Ck  4^iH{AI  H^HTA  4^YiCASH  HOCTpS^  KA  Clk  BIAIM*  UJH  Clk  Hl 
BICIAHM*,  UJH  Clk  HH  Ck  BICIA'KCKA  (!)  HHHMA  HOACTp'ik;  UJH  Clk  Cl  B8- 
K8pi  C84^AITIAI  HOicTpl,  UJH  AROH  MAH  M^AT  CW  Cl  COKOT^CK'k 
CkpiHÏH    UIH    MHUJIH    A^**    HOp^HKA    A^H    fi.'SMHÎ^Î^  .  UJH    K'K^TĂfilk 

4^iTnk  A<  P^A  A^  ^H'kpAT*;  UJH  ^ikKSpik  hShtA;   ujh  Clk   kShS- 

Hip'k  ^  MA^HlkCTHp'k  C^I^HTSaSh  Ë0HH4^iTÏI;  mSHIHIIKSA;  A^H  MHHCTI 

npiwT   ^ïhha  •  tUH  ta8  a^^*  AKicik,  ujh  M  ci^rAT  jf.  Kn^MApi^  ; 

UJH    ^    3ÏWA    AHiLA    TWT    CW    BICIAlIplk,    R^KH^   Hl   AS   J^CÎfiÀT   .  UJH 

311CI   TATik-c^^  GbohaiY^h   i|^ïiCA8H   CkS,   aSh   îIai^ïi  :  nacik  ^i^- 

T8a  M'M,  ujh  J^H*  KA^Tlk  HIBACTA  ^  IVWMÀfi^,  UJH  l^ï-W  K8H0ij|JI . 
tâfi  TiA;  KA  CW  M  pikAI^I  KSB^HTSA  R'kpHHTIASH  CWS,  MiipCi  J^ 
KlkAlip^;  UJH-UJH  Ail^Alk  HIBiCTA  UJI3'kHA;  UJH  UJ'a8  CKWC  HHIASA 
AI  A'Sp  A^H  A'^U^'I"^^*  ^^H;  UJH  /UliVpiAU  H^  j|iRWA^K*^'>''l^  k8 
CÂfiM^,  UJH-H  Al  A'^A^  A^^^HÏH  A^îi,  UJT-H  [3IÎCI]  :  npÏHM^IjJI  AH'k' 
CT'k  UJH  Al  Rnk3'^l4JI;  UJH  BA  4^H  A^^HI3l8  J^Tfi^  MÙm  UJH  Jf^Tfi^ 
THHI;  nÂH'K  Hl  RA  jj^A^^HH  A^"^^  A^HI3i8  *,  UJH  HIIJ|JI  TAHHI 
AISATI  laS  3HC,  UJH  A8  HUJI^T  AHH  K'WMÀp'K  Ajj^Àfi'K]  UIH  A8  MipC 
AA  KlkAlipA  A^H;  UJH  A8  A^iT  ABSI^ÏI  mSaT^K,  K^T  la^  TpiB^IIT^ 
UJH  A8  IUJIIT  AHH  HIxiTI  AHH  PiOaIA,  UIH  AS  Ail^AilT*  8h'  Bic^  UJH 
c'a8   A^^    ^^   HITJfTli   AlWA*^l^<>^;   ^^   OupÎA   uipTI. 


Sf.  Alexie.  69 

întoarcerea  Sf-luï  Alexie  în  casa  părintească.  (Fol.  5  a  —  6  a.) 

IUh  n^pHiCf  A  MfpVt  Aa  K^pi^HAf  nikpHHl^HAWp  .  UJH  iX^Î^VÀXi^j 
aS  .I^THMHHHaT  Hi  TaTlkClkS  BÎHN^V*  fi^î  AA  Kl^pT'k  .|^nikpiT^A8H 
KS    CaSgHAI    A^H^    IUH   (pA   TWl^    }KaAHHH    .  lUH-H   CW   .{^KHHlk   A8h    UJH 

3HCf  :  x;^n^Hf^  jj^aK'k -i^h  cik  aaha^  fi,î  8h  ci^paK  ujh  Aiuuj'kA  ka 
AiHNi^  A<  *^^  npÎHAi'kijJi  aa  Kica  ta,  UIH  AHH  jj^^pniMHTSpHAi  Hf 

BWP  K'kA'^  A^H  Mica  TA,  CK  A\%,  ^fi^mi\î  UJH  ni  MHHf;  UJH  J^i 
R(H  aS'k  Bpf-SH  CTpÎHHiT*,  A'^H(3(9  C^  l^H-A  fi^'^,  UJH  0^-lţ  ^AUHAI 
KÔA  ra  .  ap  TaTlk-ClkS  HfK^HOCK^HAt^A  Klk  UCTf  i|&YlC-C^8^  UJH 
nOMfNHHA^H    fi,î    A^HtôA;    fA    UJ'aS    KÎiAliT*    Upi    TiOlţ   pWSÎH    A8h^ 

UJH  A'kS  3HC  Awp  amA  :  Kapi  a^h  boh,  cik  Ba  a^j^aA  a  nST'k  ca8}Kh 
anicT^H  cikpaK;  ujh  ci^-a  kaSti  npi  a^^cSa  n^Hik  k^ha  ka 
Alipii;  sap  c8^  bF^  i  A^h^^  A<^Hf3f8;  cik  ij&îi  (prar  jfi  ToaT'k 
BÎAua  mIî;   UIH   A^"^  AioapT'k  m%  cik  aAsik  nipTf  a^  Toiri 

a^OUJÎHAi  AniLAi  .  UIH  Clk-H  ^AHfl^H  W  KOAHBlk  J^  K^pT'k  M^^  Clk-A 
R'k3  j|^  TOixik  Bp-^Alli;  UIH  KliHA  KOH  (UJH  UJH  KlkHA  ^^H  j|^Tp2i; 
UIH  ^Tp8  AB'^p'k  M'k  Cb  H8  Clk  }Kf  AlîCKlk  .  UIH  4^8  AUJa  J^  TOiTlk 
Rp^a^'k  .  sap  A\SA\'h-CA  Ch  tot  }KfAÎĂ  UJH  Clk  WBHAÏA  j|i  TAHHlk; 
ap  HfSaCTa  A^H   mIî  j|i   KHHSa   TSpT^plîAÎH;    SHHli    KlkTpik    coiKpik- 

ca  :  N^  M^  BWH  Mau  /^énî  f^î  aHMH  ^  BÎĂi^a  a\%  hh  mi^  boio 

^KHR^H  TiJpTiJAiîAÎH  (!  1.  — T^pt  — )  KTk  H8-UJ  AHAH  8HTTk  CWlţÎA 
Î(H;    HHMH    K8   aAT^A    HS   Clk   MAH   J^ÎXfiî'^WW,    UJH    ^KiAHHKlk  taCTI   A^ 

rk  rShi  twt  nik  pA/U^pik  ^CKiTik  ;  auja  ujh  i9  boio  ujia'^  Tpurrk 
UIH  Aiiik)^HHTnk  wkww  K^HA  BOiO  a93iî  A^  coi^Sa  MÎiS,  HI  c'a^  ^^' 

KST  .  sap  ClOu^A  (H  UJH  ^\KA  nikpHHHHAWp  UJf A"^  ^  K^pT^  AWp 
N(K8H0CK8T;  K8  M^ATlk  A^^M^  ^^  BATHCéKSpik  .  Klk  A'^KA  ^CfpA^ 
^Ul  BliTil  HCiOk*  A<  A^H^^^;  ^H^'A  -f^  AWBÏÀ  K8  uiAMlk  RiCTi 
WBpi3;  AAI^ÎH  J^A  jj^HHHVk  jj^KOAHH  UIH  jjiKOA'k;  Up  iAl^ÎH;  CHlk- 
a'kTSpHAI    BAHAIAWp    H    Aî    Ap^HKA    J^    KaU  .  Up    fA    4^7HHA    «OaI^A 

a^H  A^^N^3<^7  Bf A'B  Kik  ucTi  Al^KpSA  UJH  .^A^^^ipli  a<>aboa8a8h, 

Kapi   H8   lOB^Ijll   BHHiAi   WAAKHHAWp    .   UIH    UJ(3é   ^    K^CA   H^RpUHl^H- 

awp  a8h  :  3Ï  :  ahH;  uih  h8-a  k8hock8  HHMiH'k  hhhi  ucti. 


70  1760. 


cxxxvn. 


1760. 

(Ms.  EminescU)  folio,  defect,  505  foi  nepaginate.) 

Hronograf- 

Jacov  blagosloveşte  pe  fii  sâï.    (Fol.  21a  —  22a.) 

PAaB  .  aï. 
UIh  arSHH'k  j^mni  a  kï^mA  npi  toi^  ^iHOpÏH  ci^h  npi  pn^HA^ 

AIN  HIA  AHNTlkH  R'iH^  AA  HIA  AIAH  /^î  Aïl^H,  UIH  Ai  3HCI^  Apik- 
T'kNA^-Af  A^Kp^pHAf^  KapfAf  AI(HTa  KA  Clk  Clk  jj^AK'k  .  UJH  3HCI  Jf,- 
TlkH  a8H  PSKHM  :  K8AI  T8  IijJH  T^pHpA  UIH  UJH  (!)  ^Hîn^réfiA  A 
TST^pOp  4^pai^HA0p  T'kH,  Ufi  T'ku  R^pTAT  plk^  UJH  Jj^-Kfi-K  HHHH  W 
CÏUAlw;  KTkH  K-k  T'k(H)  C^HT  J^  uiT^A  T'kTkHf-T'kS  fi,î  a'aH  CH^pKAT 
K^  IţVHTOApf  TlkT^kHC-TlkS^  K8  KaAA  .  UJÏH  3l)cf  :  A<  ^K^M  Ck  H^  MAH 
4^ÏH  j|^]fïlpSnkHTAT  Cnpi  OApTf  nO^TiH  Tp8nfl|JH;  UIH  CK'll,  AH^A- 
IţlkijlH    l^ïi    rpfUjiAlk   npCCTC    rpiUliAlk  .  AA   A^HA'k   AS    BAlkCTlkAlAT 

npi^GuAifWH  UJH  npc  AifLH,  ujh  ac  3HCf  :  a<  npc  koh  aii^hYa  uih 

CK^PSA  CK  né  AIAH  iJCl^^  fi,î  EfiiiMÎ  Hî  WAlOpl^l^  AT'kl^A  OhKHMH- 
T'kHH  k8  HUiMli  T8pB8pATlk;  UJH  K^  M-kHÏC  lOTf^  KA  HiHTpS  Clk 
pikCKSAin^pai^  CTpikAIBl^TAT'k  C^pOpÏH  BOicTpC  ^HHf H  ;  RfHTpS 
Kl^HH  W  AS  pi^nUT  GhYI'U;  UIH  BOH  Al^  WAlOpi^T  AT^TA  HlkpOA 
AC  WAAICHH  AP^ri^*^  ^"  4^'kpik  HHH  W  BHHlk  .  A^H'k  AHACTA  BfuA  UIH 
AA  AA  nirpi^AC  ^fHOp  AA  Ch»,  AA  Héfi^A  ;  UJH  JfiHîuè  AH  BAAPOBf  IţJII 
AA8AC  UJH  j|^KHHlkH8HH;  UJH  BHp^HHI^lk  CnpC  Bpik^KAliUJÏH  ClkH  ; 
niHTpS  K'K  AHHTpS  AHfCT  ^iHOfi  AA  ClwS^  H^A^;  ^'^  AKHHCk  KA  Clk 
pikCip>  BA'kCTipiCA  AP^HTlkl^ÎH^  ^^  '  ^A^Klk  A^^  Cf MHHltïU  H^AÏN  . 
UJH-A  ACiAUkHlk  KA  oéiOA  ACSaSH^  3HKlkHAS-H  :  K'k  CK  BA  KSAKA  UJH 
bA    AAOpAlA    KA    AC^A;    UJH    KA    nl^iOA     ACSaSH^     UJH    HHH(    BA    KSTf3À 

cik-A  fi.'kiiÈinTî  npf  a'i^hcSa?  ji^khrShha  k8m  h'kck^ha  ^R'kpAU 

AHHTpS  H^A^y  Hil|J(-BA  UJH  OpCK^piXA  [IpiHHCTlk  A<-f  ^fAlHHI^Yi 
^Rl^P'kT'kcKlk^  AIIH'^P^  Kip(  Ck  BA  ^TpSni  A^^HS^  HOCTpS  HC . 
XC  .  AîHH  AiSA  Clk  j|^KHRSKill|J(  jjiR-kpAT;  KSAI  UJH  A^^^^^A  \Cy  Jj^l- 
HHA  ^ni^pAT  HiptOA^H  UJH  RlkM'kHTSASH^  AIAH  HAHHTC  fi^î  HiijJip'k 
CA  .  iiipikUJ  ^TpS  ClkAlHHl^ïi  ^I^R'kp'kT'kCK'k^  AA^Klk  A^H  lipfK^- 
piXA;  AS  aSAT  TpSn  UJH  ^8  UJH  W/U  UJH  A^^Hf3(S  A^nAHH  . 
ACH  4^1kpik  AT'kTA  j|^Klk  MAH  RpOpOHIÏ  HcpAHA^  AA^Blk  MkOB  UJH 
3licf  :  HS  BOp  AHRCIÏ  A^^HH  UJH  jj^R'kpil^ÏH  A^H  CCMHHI^Ïiil  H^A^H  ; 
nlHl^    BA    BfHIÏ    UJH    HCA    RpÏHAlHT    UJH    HSAIHT^     AAHK(lk)    \C,    liifiê 


Hronograf.  71 

€CTf  iTkAfHCA^  uiH  aA^Hapi  rST^pop  ahmkhaop^  Ka  ck  ai  j^T^Afi- 
Kik  cnpi  A^^H(3fHp(;  lUH  Ka  cik  KSHoacK'k  Haiţiip'k  ujh  Moap^rk 
uiH   w|iBîfp'k  c4^HHi^îH  caai .  iuh   ui'aaTiai  m^ati  npopoHH  Mkob, 

HfHTpS    ^YlO-Clk8,    H^A^;    lUH-A    BAarOCAOBIÎ    npfK^M    rk   a^^A^   MAH 

A<A8HraT  cKpHc  .|^  bhbaîi  .  ujh  mah  bihh  ujh  aa  «iHuniLAiL  ^iMop 

AA  rkS,  AH^Mf  ^AB^AOH;  UJY-H  3HCI  :  fi,î  Bp'kMI  Hî  nO^TIipH  Clk  Iţ 
4^Yf  A'kKAUJ^A  AlkHrik  MApf,  Clk  ^Vf  J^fi^îA^^HrÀT^  AlkK^HHIţA  UJH 
CkAiui^A  Ti»,   UJH  nikHlk  AA  HfTATi  G^H^OH^A  .  tip  ^IHOp^A^H  AA 

a  (!)  uiACAAf ;  a8h  HcA^Ap,  3iicf-H  :  HcA^Ap  Bnk3nkHA  h'ka^'khtSa  k8 

B^Hlk    POAA'K;    Clk-H   4^î(   AAT   Clk-A    A8KpiL3l;    UJH    Clk   BA   KÎIAHà   RAB- 

rap  .  ap  i|&i«iop8A8H  aa  ujAuriL^  AHéMi  ^ah^  3HCf-H  :  aMicra  Ba  }kS- 

jkfiHÀ     HOpOA^A^    Clk^,     Ka    UJH    CIMHHUÏA    sil    jj^mkpikTiLCKnk,     ujA 

tap'kuj  Ka  UJH  6aM«|roH  .  tap  ^ih6p8a8h  aa  wnrikAf^  AH^Mf  rAA> 

3HC(H  :  CiMHHl^ÎA  TA  Tl^AY^HHA  KA  TlkAY^H  .  Up  Hf a8H  AA  HOAW- 
AC  ^CHOp  AMMiy  AMM  (!)  ÛCKfi,  3HCi-H  :  C^  ^Yl  BOPAT  A<  nikHHI, 
K^KT  UIH  AA  A^^HH  UJH  AA  BOtapH  CK  Ji,'k  XfiĂH'K,  UJH  rkMHHIţYtl 
aSH  CK  ^Yf  jj^dkpMHHaU  J^î  rfi^'S  .  ap  4^IHOp9A8H  aa  3'k«IIAC^  AH^Mf 
Hfif^OAAHAI^  3HrK-H;  Klk  Clk  BA  ACÎM^Hk  KA  8H  CT^kARAp  p^Cl^A^T 
^Tp'o  TlkpYf  UJH  j|iTp'0  ^pSM^CIl^l  .  tap  j|^(h6p8a8H  aa  ^HCRpik- 
3'fcHf^  AH^Mi  BiHUaAlHH;  3HCI-H  :  Clk  i^U  KA  8H  A8n  AR^KlkTOP;  A< 
AHAlHHlilţ'k   A^  Kà  MlkHKA   CA;    Uf   fi^i   KlkTpik   ckfi^  BA  A^   AATOpA 

XpaH-k. 


întrebările  SaveKeî  cu  Solomon.   (Fol.  60  b  —  61a.) 
IUh    cik   urrcmA    hhcaia    GabcaYh   A^^npc   Toirc   A^Kp^puAC 

K'kTC  A^  jjiTpCBAT  RpC  6OAOMOH  .  KlwH  Klk  UJH  GaBHAA  CpA  ^l^C- 
AinT^K,  AT'tTA  KTkT  UJH  AAHH  J^U'KfiAn,  fi,ê  RpC  AIApMCH'k  RliM^KH- 
T^a^H  TpCMHT'k  A^  ^^^  C^AT  UJH  ^B'Kl^lkT^plk  A^  ^^  A'^HCA, 
4rkTA  CpA  K8  jj^l^CACRH^HC  AlipC  .  Up  GaBHAA  A^I^^  ^^  Blk38T 
4UJa,  K8m  j|^TpS  HHMHK  HS  RST^  RpHHAC  k8  (!)  GoAOMOH;  j^Klk 
Bpè  Clk-A  M  AH  HCRHT'kCK'k  W  A^T^  CW  lUiî  M  AH  EAyW  .  UJH  aA^' 
C(CC  GaBlÎAA  K8  CIÎHC  Jj^'kTî  KSpiTC  4^0ApTC  THHCpC,  UJH  AA^CCCC 
UJH  KOKOHH    lap    THHCpU    A^    W    ROTpHBlk    K8    if^'kTCAC  .  UIH    j^Blkl^lk 

^nnkpikT'kcA  Gabhaa  ctw  ac  p'kT'k3c  Ri^pSA  karSaSh  TiJTiJpop  ^- 

Tp'^H  KHR^  UIH  il^'kTCAOp  UJH  KOKOHHAOp,  UJH  Clk-H  ^BpAHC  RpC  TOlţ 
.pp'^H  ROpTk  .  UJH  i|^lkKépik  WAAICHYh  GaBHAHH  AUJA  K^M  tâ\^  J^- 
fL\H,AT,   UIH-H  AA^CCpik  j|iHAHHT'k  jjiR'kpAT^ASH  GOAOMOH  UJH  A  TOT 

4aT8A  .  UIH  3HCC  Gabhaa  KikTpnk  Goaomoh  :  ^ui^piTc!  boic  ci^-m 

MHj    AHHTP'aHCI|JH   KOKOHH;    KipYH  C^HT  BlkpBAI^H^    UJH  KipÎH  ClkHT 

ij^'^Tc?  tap  GoAOAiOH  M^AT  c'a^  h^a^t  ji,î  ahScta,  UJH  3h(cc)  c\ 


72  1760. 

Al  AfifiK'K  ÂÏVK  C'K  Ck  CïVkAÎ  .{^HAHHT'k  jj^m^piT^A^H  .  lUH  AfifiCip'K 
AI  Clk  CnikAipik  AHIH  KOKOHH  TOU  jjiHaHHT'k  .{^m^pATSA^H;  UIH 
npHHfnS  J^  AOK  GOAOMOH  KipÏH  ipà  BOHHHM^  Klk  Clk  CnikAÀ  npi 
WSPA3  UJH  npi  AIlkHHH  Tipi  UJH  AHl^CAT;  up  KApiAI  ipA  if^-faxi  Ck 
CïVKAA  AHHHUJOp  UJH  CMipiH  .  UJH  3Hrk  GoAOAIOH,  Ji,i'H  AAICipik  fi,i 
WCIRH^  UJH  TpHMHC^  Ji,î'\î  HipKipik,  UIH  Jj^i  Afi.îH'^pAT  K^KlkHT^A 
a8h  GoAOAIOH  J^n^fiAT  .  UJH  niNTp'aHICTA  A^Kp^  M^AT   c'AS   MHH8- 

HAT  ^nnkpikT'kcA  GakhaA;  ujh  3Hcnk  j|iTp'A83Hp'k  T^T^pop  :  ahah 
aiSat  Bnk38ic  k8  wkïh  a\Yih,  fi^îK^r  am  A83HT  k8  Sp'kKHAi  niHTpS 

jj^nikpATSA  GoAOMOH  .  UJH  dplkUl  3HCI  :  W  npi  ^ipHHHTI  GOAO- 
MOiHl!  npiL  MliHAPC  UJH  ^I^IAIHTI^  K^  ICTI  jj^ipHHHT  UIH  AOK^A 
8HAI  KAAKlk  TAAHIAI  T^AI^  jjiTpiK^UJ  Upi  TOl^  ^UIAini^HH  .  A^'HMI- 
n^T^A  A^AIHH  UIH  U'kHlk  ^  BIHH  h8  BA  /UAH  HAIjll  HHAII  fi^HHTfi^ 
WAMIHH  nOTpHBHHK  l^ïl  .  W  jj^ipl^HI  A<  UJ'kpBÏH  UJH  fi,i  UIApSIAI 
TAAI^  KipÏH  CTAS  ^HAHHTli  tA  fi^i  CA8}KICK;  UJH  A^fi,  K^BHHTIAI 
POCTSaSH  T^KS  H-kAI  ^I^IAIRTI^  UJH  MAH  A^AHH  Ji,îïi^T  TOixi 
^SAHII^HAI;  Klk  K^BHHTIAI  péCT^ASU  Tli^  Cl^HT  H3BlkBHpi  C^^AI- 
T8a8H^  UJH  BHHAIKipi  Tp^n^A^H  .  UJH  CKOAC(l)  fi,î-A  A^fi^^  ^^  -  #^  • 
AI  TAAAHl^H  A<  ^^P  CAjj^Hp^  Ji,i  HIA  AAIC  CK^A/tHk;  UIH  RÏITpH  CKSMHI 
MOHAIÎTI  A<  AISaT  npil^^  UIH  A^AHIl^  CK^AHHI  ^  TOT  ^lAICA  ;  UIH 
US  A\AH  A'I^p^HT  TpSnUHA  BAACiAI^A^H;  Kipi  AS  ^^CT  AIK^HTOipi 
Ai  TOiTI  BOiAlAI  K'kTI  Cl^HT  .  UJH  UJ'aS  a8aT  3YWA  B^Hlk  Ji,i  Ad 
jj^n^piTSA  GOAOMOH^    UJH   M^ATI   AA^A^   UJH   U^\^iAi    J^^H^   J^H^- 

P^tSaSh  .  UIH  A^P^*^  BHCipHMÏH  GhwhSaSh  mSati  WA^^P^  CKSAini, 

UJH   BIUJAIHHTI  UJH  A^p  UJH   HÏITpi^  CKSAini^    UIH   CK   A^^^  -f  U^P^  ^H 

tap'kui  k8  hhhcti  Aiipi. 


Cyru  şi  regele  rob.   (Fol.  101b  — 102a.) 
UIh    AT'kTA    j^H   ji.îfi.'kc^   fifiASHî^î^   nST'kpi   Aiipi   KiipiH 

^nikpAT^  KTkT  AS  K'kTtJT  AIAH  AISaT  A^  •  ^  •  ^U'kpAU  ;  UJH  A*S 
A^AT  l^'kpHAI  UJH  ABSi^YHAI  TOiTI  .  UIH  Hpi  A'I^HUIÏH  TOT  BÏH  M 
npHHCk  AA  M'kHA  A8H;  UJH  HHH  npi  ShSa  h'aS  W/UOpikT;  Hl  Upi  TOlţ 
taS  jjiKHC^  UJH  Al  ^^^écî  COKOTHHI^lk  A^  TOATI^  UJÏ-H  I^HH'k  J^  KH- 
COApI  (!)  HSAIAH  niHTpS  Clk-H  M^CTpi  lUH  Clk-H  A^^^^^A^t^^^lk  .  UJH 
4^nkK^CI  AHICT  ^nikpAT  W  HAfi^T'K  CHSMVTK,  TOT  K8  ASp^  UJH 
Ull^A't  ^Tp'^kHCA  lA  UJH  KS  BOUpHH  a8h  ;  Up  K'kHA  Bp'k  CK  tic^ 
A^ipii  AA  npHHBAipi^  Ck  Clk  /^ÎC^'KT'k'ii,  lA  UJlkA'k  ^Tp'AH'k  KA- 
P'kT'k   CK^Ainik   UIH    K8   BOtiipHH    a8H;   UIH   jI^Y^'^^    "P^  ^^^^  JlWKfiAll, 

npi  Tou,  UIH  TpnkM'k  Kap'kTA  KiipiH  .^ni^paT  j^  aok  a^  kah  .  ati^- 

TA-H  JS^OC'Kfi.ii   ^   TOATI  3HAIAI  .  t2lp  W  A'^'*"'^;    Tp'kr'kHA  ^HIH   ^Hlk- 


Hronograf.  73 

paiţ  Tou  Kap'kTa  ^nn^pir^ASH  KiipiH^  ap  ^h^a  AHHxp'aHfH  .{^ni^- 

pAU;    IA    c'aS   TOT  4^0CT    jjiTOpKlkNA   A<^;    ^IH   a8    ^OCT    K^k^T^kHA 

^NanoH .  up  Kiipa  ^ni^paT  A'aS  4^oct  tot  cokothha  k8m  c'a8  i|^ocT 
^TopKikHA  A<  A<^  uj'a8  4^ocT  k^^ti^ha  ^HanoH .  ujh  c^  cKi^pcA 
Kiipa  npf  a^hcSa  ujh  3Hcnk  :  »  .|^Tpf b^i^h-A;  h(  M  aâck  Kap'kTa  c'k 
M-kprh  TAfii,  HI  TOT  KaST^  ^HanoH  Aiuh  j^iCj  ujh  h^  Tpiyi  ujh 

ÎA  KA  Hfta-A'aAl^H?  tAfi  AMIA  ^Ri^paT  3Hrk  KaH  K8  4P*^Klk  :  KaST 
AA  H'kAI  pOaTf  a  KapikTHH  .l^nikpiTSASH^  K8AI  Clk  jjiTOpKk  J^' 
np(}K8P;  UJH  COKOTICK;  K8AI  ICTf  UJH  AHaCT-k  A^A/(I  AIHHHHHOaClk 
IUN  jj^lil^apHHKlk;    Klk    H'kAI    fi.î    C8C   C^  ROrOApik   j|i   }KOC^     UIH   hIlAI 

Ai  ^oc  lA'k  Miprik  A  c^c^  k8m  ck  j|iToapHi  ujh  poaTa .  ap  j^n^- 
P^tSa  KHpa   kShock^   ti^ak^a  k^bi^htSaSh,  k^   aaib^Pat  icti 

Amh,  UJH  AH  UIH  ClkpHT  A""  Kap'kTlk,  UJH  a^  MipCk  j|^c8UJ  k8 
CHHI;  UJH  taS  fi.î'iAîrAT  Ji,HH  AfnkT^pik;  UIH  M  fi^î'iX^AAAT '^  UJH 
4S  UIH   TpHAlHC    A^   ^^   ^A^^   KAH^    UJH    a^    R^C   ^    Kap'kTlk   Rpi   aHfH 

^nnkpai^  kS  ci^hi  aa'kTSp'k;  a^  ^^  uj'k38T  ujh  aIl^  4^ikK8T  hhhcti 

Mdpi;    UIH    «S    jj^Bp'kKAT    UJH    US    CA0e03HT^    Clk    Clk    A^Klk    KipiAI 

Snai-h  sa  ^ji  BOta. 


Istoria  Evdochieî  cu  mărul.   (Fol.  214a  —  215a.) 
Mp  KiiHA  c'a^  ^MRA^T .  A3 .  A<  j|^nnkpnki^îta  a8h^  j^  3îwa  a< 

s(o)rOIBAiHTl;     jj^ÎHHA    ^RlkpiTSA    AA     BHCfpHKa    H'k    AHipi;     AA    RA- 

Tpîupp'f,  tap  8h  mhuiia  Ai  wai  a^  ^^  pn^cn^puT  a8  aa^^c  8h  Ain^p 

^  BHCipHKlk;  lUÎ-H  a'aS  Ji^AT  .  UIH  AT'kTA  ipà  Alipi  AMIA  AMikfi  UIH 
4aiUI    KlkT     c'a8    MHpAT    UIH    J^îl^fiÂT^A,    UJÏ    A^    CKOC    j^Rl^piT^A 

Al  taS  A^'T .  H .  Ai  raABiHH  Ai  ^^P;   ujh  a'a9  tphaihc  Rpi  9h  Kpi- 

AHHHOC  AA  Ch»,  Clk-A  A^>^^  j|iH'bpnkTICHH  .  Uf  ^Rl^pikT'icA  a'a^  TpH- 
MHC  éuSH  CTOAHHK  Alipi  A  ^Rl^piTSA^H;  AH^AII  IIaBAHH,  KApiAI 
^OapTI   Jf^A    R04^TÎa    jj^R^pikT'KCA   R^p^pl^;    UJH  ARI  BOpOABI  K8  X^H- 

cSa^  k^h  k^  ipA  jj^oapTi  ipA(!)  Sh  wa\  b8h;  ap  ATSuH'k  a8  4^oct 

KOAHliBHT,    RIHTpS   AHIU    H    a'aS   TpH/UHC    jj^Rl^pikTiLCA    AHIA    AX^kf  . 

up  [laBAHH  a8  i^hhSt  ahia  M'kp .  B .  3HAi;  UJH  h'a8  ijiîSt  ;  Hi  a'aS 

TpHMHC  jjiR'kpiTSA^H  .  tâfi  ^R^piTSA  A<k'a8  B'k38T  AI'kpSA,  H^- 
MdH  HI  c'aS  AIHpAT^  UIH  a'a^  UIH  Cl^VITAT  AA  HHIAI^  K^Vi^l"  P^^^^; 
K'k  nOATI  ^iî  Klk  ^AIBAlk  j|inikpnkT'kcA  KS  [IaBAHH;  UJH  Clw  SairaS 
Ai  AllkHÎI  KA  8h  AI^^  UJH  c'aS  UIH  A^^  ^^  j^Rl^pliT^CA;  UJÏ  W  ^- 
TpiBli  :  SHAI  lO'-H  AI'kpSA;  Kipi  l^H  a'aAI  TpHMHC?  lap  ^R'kpikT'kcA 
3HC(Tk)  :  KTK  a' AM  AllkHKAT  .  jj^Rl^piT^A  taplkUl  W  A»  /UAH  ^TpiKAT, 
lUH-H  3iici  :  CRSHI-AI  KS  APinT^A,  RIHTP^  C'kH'kTiT'k  BÎil^HH  AI^AI  . 
Up  ^Rl^p^T-bCA  c'a8  }K^pAT  Rpi  BÎIilI^A  ^Rl^piT^A^H;   Klk  a'aS  AllkH- 


74  1760. 

KAT  .  ap  J^J[VWfiÀT\^A,   fi,îH*A^  A83HT^   Klk  Clk  ^K^pik  lUH  npi  BÎMl^d    At^H 

npi  cTp^MB^A;  cKoaci  M-kp^A,  uiï-HA  Ap-kTik  fi,î  4^ii^^ .  tap  vf^n^- 
p^T'âca  Sna<  Bnk3ă  ah^p^a^    h8mah  h(   ^rikABfHA  ujh  w|iMin8    a 

TfiiMlSfik  .  UJH    HS-H    3HCC    jj^ni^pAT^A    AAT    HHMHK^    K^  W   B'K3è    K^ 

c^  cnipTf;  Hf  a8  fuiHT  ^i  akoa6;  ujh  ck  ji.'Scî  uiï  a^  ujh  tph/uhc 
/uaH  K^pikHA  A^  ^  Tikirr  Kin^a  a8h  HaBanH,  ujh  a'a^  j^'Sc  aa  ^n^- 
pirSa  A<  ^'^^  Bik38T  .  ujî  a8  KÏC/uaT  anoH  npi  jfiU^pikT^cA,  ujh  uf 
a8  Y^P^"^""*"  ai^AT;  ujï  w  a8  ^^k8t  Hix^^PHHKik  fi,î  ^nikp'kuVf^ 
UJH  AHHTp'aHfaa  nac  w  a8  SpvHCHT;  cik  né  mah  ^h  BoauHKik  a 
rk  Mau  n^prA  j|^  népr^a  ^ni^p^TiCK .  lap  ^ni^pi^T^ca  c'a8  pSujH- 
uaT  A<  KHkTpik  Tou  waaiiHHH  ^ni^pirSaSH,  ujh  h8  aBi  WBpa3  ck 
tacw  HHH  ^Tp'o  napTi^  hi  tot  na^H^k  ujh  3Ïwa  ujh  HoauTi^ .  ujh 
^Ài\A  ji^nnkpiT^aSH  h^  mah  n^T'k  BHA't;  Hf  a8  cKpHc  w  cKpHcoapf 
UJH  c'aS  pSraT  ^n'kpiT^a^H  cik-H  fi.'k  e^î,  ck  c('k)  A^Kik  ^A  Hip8- 
caaHM .  UJÏ  I2i8  A^**"  .^ni^piT^a  soi;  ujh  c'aS  rikTHT  ^ni^pi^TiLca^ 
UJH  uj'aS  aSaT  k^  chhi  aB^itïf  ^^AfiTî  mHat'k,  ujh  c'a^  a^^  ^^  Hf- 
pScaauM .  ujh  k8m  a^  cocht,  kSai  (?)  c'a^  a^^  A^  ^^  bi^38t  ToaTc 
aoKSpuaf  H'kaf  cif^HHTc^  ujh  c'a^  j|^KHHaT  aa  ToaTf .  ujh  ki^ti  aÛ- 
Kp^pA  a8  4^ocT  cTpuKiTi  a^  npc  aa  j|^nikpniTiLca  6afHa  m^ma  aSh 
KocTaHTHH  ^nikpaT^  to^tc  A'k'S  ^hoht  .i^nikp'kT^ca  €ba^kYa. 

3HAt$PHAf  A'k^  ^HOHT  fi,î  H3H0aB^  UJH  Tp^AC  A^  "P^  ^^  BHCfpHMH 
Hî   aS   i|^OCT    K^.'iérî^    UJH   BlkUJAI'KHTf   MSATC   AS  if^l^K^T;    UJH    IBaH- 

réaïH  cKSAini  tot  k8  a^p  noacHTi,   ujh  khbot(,   ujh  KikA^aHHtţ'k 

UJH    CJJ^IUJHHHf;    UJH    TOT    aATS   Hf   A^    ^OCT^    TOT    a8    j|iHOHT  .  lUH 

Ck  ^MnaS  K^BikHTSA  a8h  A^k^A  kSai  3HHf  ^  «|raaTi)pïf  :  „^BaancH 
PAf  BA(a)roBoafHïfAi  tbohm  Oïwana,  h  a^  c^^H^js^ércjh  cTkiHH 
HfpScaaHMCKÏA^  :  h  .  «|raAAiH  («|r.  51,  v.  20)  .  ujh  c'a^  rkBikpiuHT 
.(in^pnkT^kca  6baokïïa  aKoaè  aa  HfpScaauAi .  ujï  w  a^  ^rponaT 

Jfi  BHCfpHKa  a8H  CTkl  6Tf4&aH.UJH  K'kHA  a^  ^OCT  AA  Ji,ÀT\iA  dS- 
^AfT^A^H  ClkS  a^  CnSC  UJH  a8  All^pTSpUCHT  ^Tp'a^38A  T^T^pop 
K9  }K^pikAllkHTS  mSqÎj  KSM  h8  IjJÏf  HHAIHK  A<  HlkHaCTli  Kipf  (V 
a8    HlkUnkCT^HT    ^l^n-kpiT^A    K^   [laBAHH   CTOAHHK^A  .  liip    Kl^Tf    BO- 

poiBf  k8  TaHHik  AM  aB^T  AA  ToaTf  upf  A'i^Hc^a  a'aS  KÏfanaT  Ka 
npf  8h  ^piTf;  KikH  KikHA  ^'^^  ^^^"^  ^ni^piT^a  ck-H  Jj^W  ^i^nikp'k- 
T^kc-k^  Hl^MAH  Hf  a8  ipï^T  cépa  jj^nnkpiTSaSH  n8A)^fpiA  ujh  kS 

[laBaHH  .  A^H    4^ÏHHA    f^    w    AUSfpf    CTpf HHlk,     AAI    IJJÏST   H^AïaH    Opf 

cépa  ^ni^piT^aSH  ujh  npf  [liBAHH;  nfUTpS  anacTa  a'am  i^hh^t 
Ka  npf  Sh  ^piTf  AA  ToiTf  TauHHAf  M'kAf  ;  anacTa  ijjîS  ujh  anicTa 
cn8iO  ^HaH(H)T'k  a^h  A^^Hf3f8  ujh  waMfHuaop  .  ujh  A^^'aS  cnSc 

anfCTf  K^BHHTf;  Ul'aS  fi,AT  Cl^jj^AfTSA  Jf.  MiAÎA  jj^Vfpt^A^H  UJH  c'aS 
rkBlkpUJHT. 


Ghdorgacbe:  Condica  de  obiceiuri.  75 

CXXXVIII. 
1762- 

(M.  Ror-kAHfMfaHS  :  AfTonicit^iAf  vol.  III,  Miuif  1846,  pag.  287—328.) 

KCH^IK^  H€  api  .jiNTpâ  CINi  CBIHildpl  BiKI  UJI  NcSi  ù  npiù 
J^H^AU,Alï,lAOp  A^MNI  .  .  .  fi^€  .  .  .  FiCprâKI  AA  X^IM  AOPC- 
4^%T9  aiHI  «fH  CpâUl^A  laUl^Aâl  Ad  âNII  1762  NCiAI\Bpl6  5. 

Obiceiul  si  orândulala  Divanului,   (pag.  321). 
OeiHii^A  uii  opikHA^c^AA  ^ibahSaSi  J^H  Mf  Kin  Cf  8pMfA3nk. 

K8   0   31   MAI    HAINTia  ^IKAH9a8I    nOpOHHfl|Jf   ^0/UH8A    B^Td- 

r8a8i  a<  flnpo3i;   c^  if^aKik  i|jipi  BopHiMiAop  a^  noapxik;   k4  rk 

^Hl|JIIHlţl3f  ni  HClkA^ITOpi^  K'K  ICTf  C^  Cf  ^aKlk  ^IB4H  *,  lUI  Opi  MIHI 
AIH  AliKSlTOpi  Ci  B4  Tp4Mf  A4  ^IB4H;  Clk  Al  ^11  8IUA  A^^KIC^  .  lAp 
SHII  A>H  A^AIHI^    ipa   OBIMIH^Il^l   nikH^    H8  IpA  AAIlkHAOlk    n^pi^iAi 

AORAMii^  Hi  cik  nikpiA,   ^Ai^ik;   Cl  A^  nopOHK^  m  8h8a  ciHrSp  aa 

^IB4H  Clk  H8-A  CKOaTlk  [KApi  AHiarTk  HOpOHKlk  UJI  Y^'I^'^PIP^  Ull 
^H  BpiAHIAI  A^  4KM9  UJI  AI4I  TApi  Cl  n^3ll4ll,  ATlkT  A^  KlkTpik 
^OA/lHI  KlkT  lUi  A^  K^Tpik  BlAll^li  BOIipi,  KApil  ClkHT  VI^ACKlkTOpi .] 
^IMi  BlkTAB^A  A<  {Inp03l  ri^Tlijll  ^IBANSA  .  A4  AiB4N8a  Ml  A  AHapi 
iCTI  OeiHli^  Clk  Cl  4i|^AI  UJI  MlTpOnOAiT^A  l^ipii^  IUI  BOiipil  TOl^l 
m  pikHAt^MA-k^   EÎAÛVK,    BIA  fIpAII4lll,    BlkTaB^A   A^   flnp03i  .T.  flp- 

Mduj .  r .  flpA/iaul;  BopHiHii  A^  noapTik^  l3B4Ujnk  a^  A*^^";  '^^^^ 
amcTii  cta8  aa  pikHA^CAAa  Aop,  uji  k8  ciauhiai  BOiipiii  Aop  ni 

AM'kH'K;    ACIMIHf   UJI    [IaIHII    UJl    MlO^OA^pil    CI   aJJ^M^  3B0piT0pi    àà 

^ïBaH  j|^NaiHTia  A^'^^^^^i?  cti^ha  un  11  j^h  pi^HA^  un  aa  aok^a 
Aop .  A>H  BiAii^ii  BOiipi  Aiia3ikAi  ui  Kapii  Ba  A^^H^^;  ^^  nopon- 
Mfi|ji  cik  uia3nk  aa  JS^iEàH  j|^Ainpi8Hik  M  Hii-A^aai^i  soiipi  k9  BOiipii, 
Ad  pikHA^^AAa  AOp  .  un  n'knik  Aa  a^^^*^  ^  A^^^  ^  ^^1  A\i)^ai 
BoA'^?  ^^  ^^^  K^KiS  OBiHiiS  A^  uiikA^^  UJI  '^'  Aoro^i^T  aa  A>b^m 
ne  Spaia  aarop  BOiipi;  lap  arSuMia  n^  c'aS  Mai  obihIh^it  a  uji^a^; 
Adp  AA  Ji^ïEAH  ^naïuTia  A^^^^^^^u  3BopiTop  Cl  a^A-k .  Sun  ai  h 

^OAIHII    Hll    BIKI    Hl    a^   4^0CT    MOAAOBIHI   ipa   OBiHIH^Il^i    A   îfl^^Ji^iKA 

HopoA^A  Anai  aiSat  jj^n  cm^Ti^pii^  abh^ua  ^ujiai  Aop  fi,îCKici]  lui 

i^\HÎA  JS^lKAll  un  AA  BplAII  A^  KIUA^;  HITIUA  T  .  AoPOif^lkT  TKAA- 
BIAI  OaMIHIAOp   un   AATI   CKpiCOpl,   Hl   ClkHT    CK   Al   ACK^ATI,    UJI    Clk 

Aî  A^yK  fi^ïKAMA  .  ipa  OBiHii^  BIK18  Kapi  c'a^  un  ^panar  aa  A^^- 
Hii  Hii  TpiK^iţi  un  niiHik  AA  KaHTiMip  fioA'k  :  Aoro4^nkT  aa  xpii- 
Aia  Cl  ijyKHîA   k8    aniacT^    aaïqipi  :  cik   ^ii   om    ^hb^i^at  aa 


84  ca.  1760—1780. 

^wapTi  npwacTf  .  FpfHHH  c'a^  p'k^HKar  k^  twi^hh^  kS  a/iapi 
^HTpf  CH  .  TivaTik  HwanTi  aHfA  aai  nfTpiK8T-w  ^NTpS  w  crapi 

a     KCHH     j|^H     Hi     MaH    MAfii    Efi'K^KAVKlUHi,     8HHH    jj^HnpUTTHBa    dA- 

Topa  ;  KikH  i^i^CH  A^A^^"^  ck/uhSa  nHfpA^pHH  HwacTpf  .  A^nik  mi 
3Hwa  a^  ASAiHHaT^   ni  qiCM^TaTi  a<  rpiHH  caokw3hha  Kwp^- 

BHHAI  AOp  ^H  MAfii,  A'S  ^HMCHST  A  JfiHK'KfiKA  Hfi'K'iHM  A^fi,  H^- 
HHA   ^H    AlkWHTpS    UIH   pOaClAf   AOp   HfAH    ^p8M0ac(f)  ;   HfAA'aAT^ 

giCMikTaTf  a^  pi^Aiac  j|^Hnpc8Hik  k8  Ûfamîmhwh  .  hwh  Kapi  anS- 

KaClkM  a  j|^HTpa  ^H  KOp'kSHH;  ^fiMAM  K^A'kTOpHH  HWaCTpi;  UIH 
KOpikBHHAC   K8   Aiapl   p^nf^lCAII   CKfii    BaASpHAf;    Hf   KipH    flwCHAWH 

Af  T^ni  (?)  j|^HHaHHTf  KOpi^BHH  HwacTpi .  A^"*^  ^^  ^^  aţf^Hc^  Aa 

TiHiAWc  Hi-AAi  nwropikT  aKOAO^  spi^HA  a  ^asf  ^KnkpxBiAi  Hoacrpc 

K^Tpik   A^HI3'kH^    niHTpS   Ka   Clfk  ^aKlk  ^HTOapHCpf   HWCTp'k  ^ipH- 

HHTi^;  A^P  Z^^^  "^  Y^'^'^'^P'^^^  ^  ""'^  A^  ^^^  A^-f  H  rpac'k .  a^iiCT 
Aa^h(3'kS  iUikHHOc  ^'iHHA;  ^^  n^c  w  spa^KBik  A<  H3HwaBnk  ^HTpf 
HWH;  iiJH  auii  lapiiiiJ  HtaA/i  A^cni^pi^HT;  8hhh  ah^ki^ha  aP^^^^  ^"P< 
TpwaA<i;  c'aS  ^HTOpcS  ^nnptôHik  k8  ^i^Hi^i^AfnT^A  (x>AHCf4^,  na 
rk  a^l^Ai  npf  {IraaicAiHWH;  h8  a^^P^i^  ^'api  ck  c(i^)  apikTf  AiaH 

RA'kKSlţ  npiHl^HnSA^H  AHiCT^A;  H(  HfHTpS  Ka  CK  Clk  A^CR'kpi^aCK'k  A< 
TOB'kplkUlHC  HiAOpa-A'aAl^H  .  A^P  <^  ^^  Spa^aT  K^kAlkTOpHf  Mi 
^Hnpi^Hlk  KS  KOp'kCHHAI  AlfAf;  K^H  AAI  K^HOCK^T  AiaH  ^HHaHHTi 
HfHWpWHiipi   Hf   fi.MHî'i'KH    HI   TlkTI^Clk. 


Cartea  a  Xa,  v.  210—250.   (a.  pag.  227—229.) 

KapTC  a  .T 

•ILhtp'w  BaAf  aS  a^j^Aar  naAar^A  GnpcHH;  Kapn  (pa  3haht 
k8  HHCTpn  ^l^wapTi  j|^p8Aioac(H),  ^Hnpcv^P^T  k8  nikA^P>^  •  ^^  noap- 

T'k    CK    BHAC    A^nH    IIJH    ACH    ^HBA'kH3Hl^    npHH    Efi'KlKHM   AH^    HHH 

8h8a  h8  c'a8  apSHKax  ac8npa  TOBapikUJHAop  a^fH^  Hi  ^nnpWTHBii., 
a8  ^HHinST  a  cik  K^nSpa^  uih  a  saTf  k8  ko3HA(  Aop^  Ka  HHipH 
KikHHH  A<  Kacik;  Kapn  cw  AHHrSiuikCK  npi  Ai^nrik  CTikni^HSA  Aop^ 
KikHA  cik  pi^AHKi^k  A<  ^^  Aiac('k);  ap^HKnkHA^-Ac  a<  an8p8p(  ki^tc 
HfBa;   acif^AiHHC  AfH   UIH  aShkhh  (!)   CK  K8H8pa   n(  AnkHri^  toba- 

pnkUlHH    AliH;    UJH    M'KfiUMÎ    TP^PSaSH    AOp    H8    Af    A^    npHHHHlk   A^ 

a  ci^  TiAii .  c'aS  wnpnT  aa  Suia  A^'^Hik3'KwaH  uih  aS  a83HT-o 
K'kHT'KHA  k8  8h   raac  a^hh^haT;    a^kp^kha  iv  t^^t^   4^wapTf 

C^nU^'kpi;     A8Kp8     A/IHHSHAT     UJH     HIAlSpHTÔpiC;     A^     W     jj^pSAIClkl^^ 

AMêcw,  Kapn  h8  noaxi  aAT^A  a  w  cikB'kpuiH;  A^'^^'r  ^  a^'^"^' 


Boţulescn:  Varlaam  şi  Josafat.  77 

^IH;  9ha(  KpiiOA  asl  /uipi  A^P'^P^  •  ^^  A<  mSati  opH  nop^H- 

MHCi  a  Clk  AJi,^Hh  npfU;UHH  IAOAHAOP  AWp  UlA  KinHipH^  ^^l^KlkHAt^AI 
AOp  AnipH  ^^'^A^^^M  ^^  A^P^PH;  niHTp^  Kd  IH  Clk  rk  fiOAifi 
A^AIHf3(HA0p    AOp    luA    lA^AH;    K4    Clk-H    fi^%    MIA^,    HIHTp^    K4    Clk 

noirik  AK-k  4'*^  •  A^P  hhm  k8  mh?kaok8a  a<  ATi^T^fc  û8rk«iioHH 
hS  hStI  f a  ae^  ^ih  .  A^P  ^noH  ^j&ihna  b6a;  uih  nA^H'kp'k  a^<m- 

NSa^H    HOCTp^  Ic  Xc^    A^n^    W    n^l^IHlk    Bp'kAll    «USĂpiL    KpilCA^H 

aS  4^oct  j|irpfKiT*k;  9ha<  KpiiOA  a8  ij&ikKST  Alipi  biciaiI;  ujh 
ckpB^Toapf  T^T^popa  lAOAiAop  ckH;  uiîî  A^<^Hf3CHA0p  Awp  iniî  a8 
A^T  npfwi^Aop  aHiAop  iaoah  a^^^^^  ^^'^^  A^  riSpH;  ujh  a^^w^k 

CST(    A^    B(pS(HH;    UlA    AUSATlk    HlkHHf;    Ulii    KHH;     UIH    Alipi    BfCiAlf, 

UIH  d^pBikToapi  4^nk«i'k  tot  HopOA^A,  niHTpS  jj^rpfKip'k  Kpi^dcfu. 


Pilda  cu  privighetoarea,  (pag.  52 — 54.) 
/^pfHT  aniLA  SapaaaA/i  a^  3hc  a8  Iwca^aT  :  lOK^ijif  nf  cik- 

piMH,   UJH   ^IH   AIIAOCTHB   Kl^Tp'K   HpiĂTfHÎH    A^  A^^Hf3(^  .  îUiî   AHA- 

era  Hf  aKSAi  i^  j^i\  3HK,  n'K3'^i4if  c'k  h^  Shi^h^   ujii  B13H  ck  M 

i^AHH    K8m    aS    jj^lkK^T    ^H    ClkT^kH^    KipfAf    A^    UpHHCS    W    HpUBIPH- 

Toapc .  Kipli  npHBHPHTéapf  Bnk3i[kHA^cf  npHHci^,  a8  3HC  aiohcik8- 

XSh  hi  W   npHHC^CI:W   npiĂTfH^A   AIU^!    A<   BIH   T^   €%,  Mlik   AiuJH 

cAOBOA'i^»  ^"^  ^^  A^K;  (8  ^1^  jj^i^rikAt^ccKS  c^n,  a^^  "rpcu  j^hbi^- 

U1iT8pH;  Klk  B(H  ^A  ^(pHHHT  T^;  fi,î  Af  BfH  l|lA  A  Af  l^lH-k;  UIH 
A^  AlipC    i|^OAOCHHIţlk    J^V^    BWp    i|^A  .  flT^HHH    ClkT^ku^A    ÀS    3HC  .*  fi,î 

ri  A\H  Al  bIh  cn^Hi^  ^i^h  ^i^riiA^^cK^;  k^  ti  boic  CAOB03A  ch  ti 
A^MH  .  fluia  npHBHfiTéap'k  a8  3hc  :  ji^HBikit^kT^pa  nii  a^ht^ic 
ucTi  anacra  :  8h  A8Kp8  hi  tS  h8  nénu  c^-a  ahbH;  h8-a  «iipnA .  ûa 
AOHA'k  «cTi  a«iacTa:8H   A8Kp8  hi  tÔ  j^a  ah,  a^-^  "^'^*  A^  t'P*- 

BSHHI^lfk^    I^IHI-A   ujh- A  01^3-^1411  BHHI  .  flTp'kĂ  MCTI  AHacTa  :  8h   a8- 

KpS  HI  h8  n6aTi  4^A  ci^  4^11,  h8  TpiBSi  ci^-a  Kp{3H .  Oh^t-^uSa  ^h- 

liCAiriiHA    3HCIAI    jl^HBTil^^T^pH;    i|&éapTI    M    HAlkK^T,    UlA    w    a8 

CAOB0311T  cik  ck  A^Kik .  npHBiriTéapli  a8  3B8paT  A'l^^^npa  8h8h 
Konan  ^oapTi  jj^HHaAT,  uiA  aS  KiAiaT  ni  mohchk^  ujii  taS  3hc:w 
npiĂTiHi!  j^H  nir^Ba  rh  ai'ah  a^cat  cii  Mik  a^k>  K'kh  18  aM  j^h 
réuid  w  niiTp'K  ck^mr^K;   Kiplî  ucti  aiah   Aiipi  a^ki^t  8h  w8 

AC  rkCKlk;    UIH    RAliT^IIJI    W    Alipi    K0Al6aplk  .  Gl^^T'âuSA    ^hi^iai- 

rkNA  3HCIAI  npHBÏriTépiH^  uSAiaH  ki^t  a8  ^uhih^t  h  SaibaA  ni 
SpMa  iH  niH  ToaTi  Kpi^urSpuAi  ka  Ck  w  npHH3'k .  fiTSHH'k  npn- 
Birrréap'k  mS  3Hc:w  mohchk  hibSh!  auià  a^  bihi  an  uih8t  t^ 


78  1766. 

.|VH  MHHTi  j|iHKl<^ltlkTépHAI  Ml  l8  H^M  A^'*'*^  ^^  ^^^  3HC  :  8H 
A8Kp8  Ml  rè  Jf^A  AH,  AC  ^  ^^'^^  A<  TpiK^HHlţ-k  nnk3'kl|JI-A  lUH-il  IţlHi; 

aATa  j|iHKikiţnkT8pik  a8  i|iOCT,  Sh  (a^kp»)  mi  h^  non  rk-A  ahsh,  m» 
^MKAà  a-A  MipKi;  T^  ai'ah  aeSt,  ji^Afi  h'ah  I|J|8T  Clk  M-k  UIH,  Ujfl 

aK^AI  T8  KaSlţH,  UIJI  8AIBAH  KA  Clk  AVK  npHH3H;  fi,Afi  TS  MS  nét^H 
rk    Mlk    AHBH  .  fl  Tp^A  jj^HKnkltnkTépik  a8  ^OCT  :  8h    A^KpS    Ml    h8 

néaTi  rk  ^n,  M  rpis^i  cik-A  Kpi3H;  tap  rè  Kpi3H,  K^k  i8  aah  ^h 
réiuik  w  ni^Tpik  cK^Annik;  mah  rpéack  a^k^t  8h  o8  a<  rkCKik  ; 

8HA(    COKOT^ipi    AKSM;    K8AI    HOM    i8    Clk    AHBS    ^H    réuî'K,    ^IHHA 

o8a  rli|jYH  tacTi  ahah  Aiipi  /^îk^t  aiïhi  .  UIh  aS  3HC  mohcïkSa^h  : 

A^'TI  fi,Afi  AA  HIb6A;  UIH  p'kA^lkH  k8  p^Wa  j^HTl^^MnAApi;  Klk  l8 
HS  r6iC  CVlţ  MAH  A^^  HHM  W  ^HKlklţl^Tl^pik^  K^kM  H^  l|JIH  CK  W 
ItÏH   ^H   MHHTI. 

CXL. 

1765. 

(Folio,  ni  M  nepagînate  +  564  paginï  pagflnate.) 

OrMcoHb  ap^VcnHCKcn^Ab  OccaAONHKâAâA  •  •  •  •  •  Bânâ- 

Predoslovie.   (Fol.  Hb  — Hla.) 

flpiAOCAORÏI    K'kTpi    npABOCAiBHHMÏH   MITHTOpH. 

UIh  auiii  ipii  ka  w  rpi^AHR^k  j|iK8ĂTik,  wA  ka  o^h 

H3Bép  niMITA^HT  AA  MIH  Ml  H^  OST-k  CK  W  RpHMinik;  A^^Klk  AA 
MIH  Ml  IjJÏÀ  H^MAH  AHAIBA  p^MA^H'kCKlk  .  Ji^îH  AKS/U  TA^AA^lkMHH- 
A^-C'k  npi   AHAIBA   pSM^H^CKlk^    c'aS   Ji^ÀT    J^   CTÀA^E'K,    K^   B8HA    CO- 

KOTHHunk  iniî  KÏiAT^AAik  A  np-k  cjj^Hi^ÏH  ciAi;  n^kpHHTiA^H  Mnxpo- 

nOAHT  A  TéATlfk  0\'rrpOBAi)fÏA;  Kirpto  Krp  FpHrOpÎI;  KApiAI  4^mi 
TÔATlk  WCÂfifi.'iJh  niHTp^  BHHIAI  UIH  4^0AÔC^A  MIA  fi,i  W6I|JI  .  fi,iHH 
C^I^ÎA  CA  TirnikpHHA^-W;  A^  A^j^ïipOCHT-W  UIH  A^  A'^^P^I^'T-UF;  KA 
OY'H  aV  ^^P^  ^^  4^6aPTI  K^BÏHHMéc  AA  AliHKA  M'k  fi,î  WB1|II  A 
T^TSpiOp,  C^TA  BIC*KpiKl[k  A  A8H  AA^HI3i8  .  MH  A^P  T^AAIHkMI^H- 
A^-Clk  KipT'fc  AMicTA,  A^  AK^Al'  BA  i|^A  A^  WBI|JI  AA  xéltH;  Upi- 
K^AH*  UIH  A^AIHHA;  jjiKi^T  W  BA  HpUM^RI  H^  H^MAH  MIH  Ml  Iţll^ 
AHAIBA  lAAHH^CKlk,  MH  UJA  MIH  Ml  h8  W  ijlîS;  UIH  AIAH  KX^fiTOC 
H'KAI^A    pSAI^HicK  ^    ^^YllHA     npi   AHAIBA   AWp    T^AAIlkMHTlk   .... 

lUi^  A^  ('^^  ^ikKéT    Bpi  w  rpiuiiA-k  OY'HA^BiuJ'  a<  aihhI; 

C'i8  fLX^  Clk  BA  R'kp'k;    K^AI*  K^k   M  C'A^  T^AAHkMHT    BHHI^    A/I'k  plOr 


!  Chesarîe:  Simeon  Thesalonic.  79 

L 

I 

I  Ck    /Ulk   w|iBpfAHHHHlţH    (pTlkHIOHÏH  .  [fÇkHH    MMaA    ^H8a    A^Hf3i8 

noari  à  ^âhî  t6atî  ^i^pi^  rpiiuiA'k,  tap  w/u8a  ^^iîha  c8néc* 
Hai|j(pYH  iiji'i  crpHKnkHi^HYH^  ijjA  c8néc  ij^ÎNH^  Aa  ar^T'k  h^th/UH, 
lUH  néaxi  4^A  HiA'^^i^HMiT  hhhh  w  A^^i^?  A'^Ka  cik  Ba  pn^AH- 
Ki  anacTik  ipx'kHioHC  a^^^  ij^iip'k  waniH'âcK'KJ .  4^hi^h  ckH^réuiH 
^  A^hSa,  hch  hc  Kii^H  HîTiî,  m  A  B-k  aAţ^HciţH  aMi^HTi  aa  p^rik- 

HIONHAC     H'kaf    HC    4^iH(l^H    KlkTpik    A^H^3^^7    UlA    A<    ^>^Hf    MM    Ml 

aa/\*  T^AAi^MiiT  aMicTik  Kipn  k8  AiSA'rk  ivcTiH^âAik  uiA  i|^^p 
Ai  np-k^iT*  c^prSĂAifk,  A*^h  ahmsa  lAAHH^cirk  npi  AfiMsa  f^MJk- 
NTCHik^   A^nik  A^Hf3i8  ^'hKÂHfi,*  M^AH%,MAfii  uiH  mIa8a  Ml  Ai'a8 

^A^^HaT  liJH  M'\-i^  nOp^HMHT  MÏI  A  rkB^pUlA  aMicTlfk  TA^AM'kMHpi; 

KipiAi  as  uiA  A^^i"*  aMicTik  Kipxi  j^  Tirnipic  k8  a  ch  KiAT^ÂAïk. 
Û  npiL  mhhcthtTh  npaBOcaiBÎiH  A^'^H'kBéacTpik  cAMfiAr 

KicipYA. 


Cap.  XI:  Eresurile  luï  Manend  BogomU  etc.   (pag.  21 — 23.) 

Kank  1)'. 

flcénpa  al^H  Ghmoh  bp^}Kht6pica  luji  a  aéA  MaHiHA;  uih  aMi- 
awp  aciaiiH'k  A\bp\  uiA  acénpa  nikr^HHAWp  Eopoaiiia  (!  1.  — aiHa) 

aAïKik  K^A^^rip . 

flpXYipiSak. 

^Snik  aMiiiJ'k  M'kai  a^  ^^  ^i^Min^T  ipicSp^  Kipiai  npi  yc. 
dACKik  a'aS  npYHMiÎT  tap  h8  aP^^t*;  hiîmh  npiKéan*  a8  a^"*"'  "P^~ 
noBiAt^Hp'k  ancTOAHAwp  ;   mh  uiA  niHxpS  ap'kTip'k  uiA  jjiTpSnip'k 

aM   M^ATI    ^'^AlOp    A<    KpiAHHl^l    AS    npÏHMlÎT;    lap    jj^Klk    ujA    k8- 

b^htSa  mia  AP^nT  KipiAi  tacTi  niHxpS  c^^hta  xpoi^i^  a'aS  ai- 
nnkAar  .  up  oyHÏH  uiA  Ai;i^Hr^HTÔpH  aS  Maaht  npi  ih-uj'  niirA^- 
N'RiiJi;  lUH  nST^pi  a  aSh  A^Hi3i8,  ka  Ghahoh  Bp^i^KHrépiOA, 
roHiiNA  npi  AiipiAi  Gvvuoh  [IiTpik^  uiA  Mahina  wapi-K^piai  cn8p- 

Kir,    Kipi    UlA   A\Âiî   p'kH    C^HT    A^K^"!"'    ^<H    ij^'kp'k   A^NI3l8  .  Jfili^ 

uiA  KHpHHe  wipi  KapiAi^  luA  KapnoKpixHc  cnSpKii^ïH;  ^i^npoTHB- 

NHHÏH  anCTOAHAWp  A8H  \C  .  UlA  AA^  /U^A^  Bp-k^KAliui'  AH  aAI- 
Blp^A^H;  KipÏH  luA  HIASAIHI31Ă14JI  AS  j|^Blkl^iT  A^^^  CT^kHA^- 
HHp,     J!^HHTp\i    KipÏH    UlA    AKÛaA     Ci^HT    fior6AIHAÏH,    WAllilép    i|^'kp 

Ai  AiLMi;  KipïH  uiA  K^A^i^iP  ('^  KÏAM'k  .  AP^ht'  amia  a^P*  '■'P^' 
ESĂ14JI  Béaw  a  iţjA  niNTpS  a^hujïh^  Ka  a^  oyHÏH  Mi  c;^ht  anpéa- 
ni  kS   pikSTi'rk   a^   k^h  .  ki^m*  kS  m^ati^  ^-ki^iipii  a  cii  pSrii 

rk  4^iK^    Ullï   lirPAU   AAlKlk  ^'^l^l^pHHM^llJf   A  W  hpÎHAlA,    UJI^  K'kp- 

HHAf  luà  jf^nriAi  ancTOAHAWp  .  j^ck  uih  npi   am^ctA;  mù  npi 


80  1766. 

AHiA'k'A! ÂATi  cKpHnrép  A<  w  A^'^^  ^<  A'ân'kA'K^  uih  hhmhk*  mIh 
4^'kp  A<  A'^H^S^^  h9  A8Kp'£3nk  A<  'i'^^^  iirrAciiJ*  uih  ancTOAitiJ*, 

HH    MAH    K^pTéc     M^Af    A^H     npOTHBli;     K8    MSATI^    J^npOTHKHfii 
CT^HA,    j^npOTHBA    A    TOATi    K^KHNTfAI   UlA    A^Kp^pHAI   IJjA    AIÇICII- 
pHAI    A^N8a8H  .  tap    AIAH    BHHI    Ck    3IIK ,     Kl<k    Ci^HT     J^iCWK^filUHT 
KS    r^HA^pHAi    UjA   K8   A^Kp^pHAI    H'kpi^ÏH    a8h    ANTHYPHCT,    IVApC- 
KipiAf   îîuAfii   AHN    ^Hpf;    UlA    pSrii^HIOH    jJ^TP'aCKSNC  ,    uih   KAvHT'kp* 

cnSpKiTi;  ujA  AATfAi  ^'kpii  A^>^^3^^;  A8Kp;^HA   HfKSpirc  uiA  npi[ 

CnSpKiTf^  KApfAf  HHHH  Ck  K^BHHf  A  Af  A^  4  CKpHCOApi  .  UIH  A*^- 
nik^-k    jj^nptôHlk    K^    KpiAHHlţA;     TOATI   TAHHHAf    A8H    \t  .  UJJi    CRpI 

AH'kcTA  X^^^^^\  AA^Kik  AcSnpA  c^ht8a8h  B0TC3,  uiA  AcénpA  c4^h- 

TIH  K^MiHfK'kTép;  UJH  AC^npA  KHR^A^H  HHHCTHTIH  Kp^H  ^  ACSnpA 
c4^HTfAWp  HKOAHC,  AC^npA  HHHCTHTfAWp  BCC^pHHH;  AcéupA  fi,MHi' 
3((l4IHAWp  CKpHHTSpH  AA(  A^VÏH;  UIH  AAC  npopÔHHAWp^  AC8npA 
AP^ni^HAWp  UIH  MHfHHHHAWp^  AcéopA  Ap)fïfpcâAWp  UjA  UpiROA^E- 
HHHHAWp  ;  UlA  A/lAH  npf  CK^pT*  :  AcénpA  T^T^pWp  Al^KpSpHAWp  Hi- 
AWp   c4^HTf  ;    fi.Stl'K   Af H'kA^'V'^^   CATiHA^    UlA   fi^fiSniH   A^H    K8   ^A<^~ 

H^pli   AHiCTSift   cnpf   oy'hSa   ^   Tpoi^^   A^H(3(^,   UII1   cnpf   ^Tp8- 

nip'k  K^B^HT^A^H^  UIH  COpf  TOATI  H'KM  A^HC3fél|J*;  C^HT  ^^ 
AHHA  CnSpKil^ÏH  .  MlkKip  Kl<k  M^HTSUTépiOA  HOCTp^^  UlA  Cif^Hl^ÏH 
AnCTOA  H'k^  j|^Blkl^iT  Upf  HOH  K8  A^KpSpU,  UIH  K8  KSBHHTI  A^Hf- 
3((CK8A  B0T(3;  uih  j|i4^pHK0UjiTA  npHHAIjlCHÏi  A  TpénSASH  UIH 
C^HgfASH  CkS,  UJH  AirTSpriift^  uih  H'kAf-A'iATf  A<^Hf3l(l|JH  TiUH 
AAi  A^H  .  UJH  jjiKlk  H^  H^A/lAH  TiTlkA  H6cTp8,  HH  UJH  AATf  p^Plk- 
HIOH  ;    npHH    KA^iAC    lUH    (A     K'kTpi   Un^piIHTIAf   Clk   pSfA  .  UIH   A   UpÎH- 

Miip'k  AAi  AiigïH  luîî   aai  npopénHAwp   HiAwp   hî  c;^ht    npono- 

BCA^HTi  nCHTp^  A^HC^a';  UiA  a  HHHCTA  IdpihUI*  Ci^TfAI  BHtipiHH 
H^8  ap'kTAT   AHifcTA;    A^^^   ^^^   BCckpi^Knk   B^Kf^    ^V"A^   ^^   rOHHT 

kS  bhhioa  npf  AHfH  npiKSuHTOp  A<  ^'^Af  fi^Mmyii\ï\  uih  Kick  a< 
pSr-kHioHf;  ujA  hàck  a  n^piiHTf a^h  CklS  w  iS  h^miit  npf  a^hca  . 

UJH     HS    A'KCh    [3H1f]     KA    C'K    AA^Klk    «IHHC-BiUJ*    Bp(    SH     KÀC     Rpl^H 
BHCkpHH   .  UJH    lapi^^UJ*    KHRSA     KP^hYr,     CIMHSA     Ck!$^     a'a9    HSAliiT* 
M^HT^HTOpiCA  ;    UjA  jjiHAHHT^  A  fi,ÔAW   BiHHpf  A  A8H  W  A8   BKTIÎT* 
MAH    HAHHTI^     3HK;^HA*  :  AT^HHli     Clk    bA    ApikTA    CfMHSA     jj^ilCA^H 

wmihick  j^  Hcpio  AA^Kik  Kp^H'k;  Kip'k  uiA  ^Ri^piT^ASH  Kwhctah- 

THH*  laS  ApikTiT  A<  ^^(;  ^*^  K'kTpi  A  ci  KpfAI^HI^lk  a'aS  ROBli- 
U^HT  ^  UIH  j|i  3HAIAI  A8H  KwHCTAHTHH*  AA  H^piO  W  a8  ApikTiT  AA 
AAIïi3-K  3H  .  Up  UIJI  niBf A  j|iTp'AHicT^  Kp^Hi  Clk  Ai^A*^  ^^  "^^^ 
ci&HI^ÎH  M  H^MAH  K8  /UfiUT-k;  HH  UlA  K8  TP^RSA  W  HHHCTICK  UIA 
W  C^kp^Tli  Rpi  A^HCA  .  UJJÏ  ^C8UJ'  UiTp-k  AHicTA  AS  Blk^TiT  ^  A 
RlkTHAIII    AAIK^    A    CK    pi^CTHruA;    Kip(    UJIÏ    Ji,ÎAA   Mil^HT^HTépiOA 


Cânta:  Letopiseţ.  81 

BCCTHpl  ^HaiÎHTi  â»   A^^T,   lUA  ÛHfi,piii   ^fiÀTîAÎ   AHiCT^Jh,    luiî    Aà' 
njH   M^AU^  AHH    anCTOAH   UIH   AHN*   MHhM  .  lUII   niH^Tf   luA   CIAIH 
dA    A^H    ^C  .  W    i8    H^MHT    npf    A  .  Up    ^^j^pHKOUjiTf  Al    UlA    Alii^H- 
T^HTâdpf Af    UlA   AC  ^A^Hf3l^   A^Xf^C   TiHHf;    UlA   ^I^C^IIJ*    niBIA*  A±^ 

A^T,  a8;^ha  A«^^  A'^h^^*;  wp  A^M^^*  "^  HéAiati  pSriiHi^H'k;  xi- 

TkA    H6cTp8   KipfAI   fljJH   J^   HfpICpH;    H-^S   A^"!"*)    ^H   lUH    AATIAi   np( 
Kip(A(   IH    A'^S   WK^p;^T*. 


CXLI. 

1769. 

(M.  Ror'kAHHHfdH^  :  ArronHCit^iAf  vol.  IU,  Mmii  1846,  pag.  175  — 188.) 

AiToniciiJi,^A  iJi,%pii  McAAOBii  A^  cnaTap^A  IcaN  KaNTa. 

(1741—1769.) 
întâia  domnie  a  luî  Racoviţă.   (pag.  181.) 

•]VHTl[klA   A^^^HIf    A   a8I   KoHCTAHTIH   Hî\AH   PaKORIl^^   ËOfBOA- 
flHfCT    fi,^A^H    aSI^HA   ^HT^I    A^<^HUA    npiH    AII}KAOHipiA   Fpi- 

Hiaop^  a  a8i  lopAaKi  GraBapaKi  Gnarap,  Kapi  fpa  k8  totSa  a^ 
nodpra  .^Ain'Kp'ki^ui  T8p«ifi|ji^  lui  K'kTi  Bpa  îa  k8  MaNoaaKi  Gna- 
Tap  coKpSA  A^i^  a«ff Af  Jj^'KHîA  .  A^  '^^P<  tôHikpapi  Hf  aBfa  a^^hii 

IUI  BOIfpil    H'Kfiîl,    aS    npiBiVI'T    "TOUI   BOIfpil   Ji,\H   n.Afi'K,   ^Nll   Aa   K^- 

gfdr  Aa  G^atah^a  T'kT'kpiCK^  aauii  ^h  i^apa  AiîUîACK'w,  aai^ii 
^H  Hapa  ^HrSpiacKik;  lui  jj^hlihinhi^ha^-ci  jl^Mni^piki^ifa  T8p«f(a- 
CK'k  IUI  naiuii  A^  npi  aa  hiti^l^iai  MoAAOBfi,  uii  a^  "P^  ^^  ^^'^^ 
cappTSpi  A^  "P>H  npivi^P;  ^^  rpiAMc  sSAiBamipi  Ka  ck  npiH3'k 
npf  OraBapaKi^  ci^-i  xaif  Kan^a^  ck-a  a^>^^  ^^  floapTi^;  uii  npm 
MKKAOMipfa  Xar AiaH^ASi  Koctaki  Pa38A  aS  CK^nar  uii  a'6  ^^ifir. 
m  Aicpr'kHA  AA  UapirpaA;  k^  aat'k  h8  c'a^  n^T^T  aiict^I;  *îî 
c'dS  ^HKiHar  AA  opxaoa  6HiHfpiA0P;  uii  aiua  uii-a^  cK^nar  Bica- 
Ha .  ÔxaBapaKi  Mai  ni^i^ici^k   Sna  Ka  ahîacta  iui  j^h  uapa  M8h- 

TCHiaCK'k,  KlkHA  ^^  ^<P^  Ml)^ai  PaKOBII^l^  EoIBOA  *  KoHCTaUTIH 
KoAHk   k8   M^ATlk    KiAT^iAA'k;    UJI    KS    MI^KAOHipfA    UaUJIAOp   a8   j^H- 

Topc  ni  TOi^i  BOiipii  AA  AOK^piAi  Aop  .  aS  a^^^^it  k^  na«ii  3  aui 

Ktl  TOI^I    BOIipil    BIHI  .  AC   AT%TA   îfiA   CTpaUlNIK;    K'k    AHkHKA   a^lOH 

AiMiHiai^a^  uii  AA  BpiA/ii  A^  KiHAii  Bia  niAIN  K8  ^AHIOp^A;  uii  npicTi 

TOaTk    318a    CI    a^AA    TOT    BICIA;    A^P    TplBIAI    IUI    Al    K-k^TA    K8 

TOaTlk    pikHA^IAAA  ;    IUI    a8    RA'kTIT    Ji^AT^pUAÎ    A^^HIII    AA    L^api- 

Gasteb,  Chrestomatie  română.  II.  6 


82  ca.  1760—1780. 

rpaA,  uii  à^  Ki^itiirar  KikTik-Ba  coMik  nSNVi  A^  ^aHi .  A^^^Ha-i 
at$  MSpiT  aiMf  tui  Konii  h8-i  aS  pi^aiac;  a8  j^Hrponar-o  j|vh  m^- 
Hi^cTipfa  Foaia  .  fpa  o  EicfpiKik  a^  niarpi^  .|^h  Hiini^Siţi  aa  Boto- 
uifHi;  4^ikKSTik  A<  Gri^l^aH  ëocboa  hia  sikTpikH,  1  aS  a^^i"  ToaTi 
iuoiiiiiai  TikTi^Hi-cikS^  a8i  Mi^ai  BoÂ^  lui  at$  ^^ikKSr-o  ainvHHv- 
cTipf  k8  crSAifH  tui  k8  cosop,  ^HKiHikHA^-o  AA  Marpiap^ia  Hhtio- 
]^ui,  Sha^  ^cTf  YpaaiSa  c^^ikHTt^at^i  HiKoaai  .  at$  a^**"  agit^Top  uji 
aa  Mi^Hi^cTipfa  IlpfMicTa  ^h  PoaiaH  .  if^i^HST-aS  lui  o  sicfpiKik  a^ 
AîAXH  j^H  OoKtufHi;  tui  CKiMSi^HA^-cf  kS  A^^Hiia  A^  àîm,  at$  aiipc 
j|vH  tţapa  MSNTfHfacKik  A^^h;  lapik  aiM(  at$  bchit  a^^h  MaTfi 
FiKa  fioiBOA* 


CXLIL 
ca.  1760—1780. 

(a.  Ms.  bibi.  centr.  No.  334,  folio  I,  Ô43  pagin!  paginate.  —  b.  Ms.  bibi.  centr. 

No.  334b,  4:^,  3  voi.  nepaginate.) 

OaHCIIA   ASH   QmHP;    j^HTpt^    KapH   Clk   KSnpiIHA^    Ti(FaTf    pikTlkHH- 

pHAC  a8h  Gifi,HCî^  A^  "^  aiapA^  Ti(FaTi^  nirpcMcpA  cA  A^"^  j^HToap- 
«f^pia  AHN  pk3BÔioa  TpwiA*^**;  nikpik  ki^ha  aS  cocht  aa  «ii  a<  "P^ 
SpMii  j|vH  narplic  ca^  iuh  at$  ^^i^kSt   pikCnaikTHpc  npHrwHHTopH- 

Aop  MHHiawnHH  i|&HMCH  ciac. 

Cartea  III,  v.  102—166.   (a.  pag.  52—55.   6.  I,  fol.  44a— 45b.) 

KapTc  rT 

HucTop  la^  pi^cnSHC  :  crpcuHi  !  t8  mi^  CHaH(iH  a-a\h  Afi,'SHî 
aaiiiHTf  A^  HfHSMi^paTcai  HikKa38pH  hî  aa\  ct^^^fpuT  aKoao,  Kt$ 
aT'kTi  craropHHMHH  ;  aT'kT  ncrpcKikHA  aT'kTi  aii^pu  ctJnr  noB'k- 
iţ8Hp(  aSh  fl^Ha^S,  ncHTp8  Ka  cik  A<3P'^A^**HHikM  «iiriTc  TpiMi^ 
AiM,   Ki^T   IUH  a  earf  pi^3BWio  Hfj|v«iiTaT   j^h  aP^^t^a  3HAiopH- 

AOp    a«lfl|ITÎH    BiCTHTC   MITl^lţA  .  aK^AW   CHHT    aiOpMl^HT^pHAf   A   HC-^ 
AOp   AiaA    BfCTIIIţA    BfTf}KH    AH  HWI|ipH  .  aKOAO   3aMC  êaKCH    BCTia3t$A 
«IfA    bIcTHT,    KapH    C^    aCl^MlkHa   Kt$   A^'^HC3'K8a   MipK^pHH  .  aKOAO 

3a«ic  fl^HAC^  .  aKOAW  3a«ic  MarpivKat^,  Kapc  cik  acikMikHA  a^hi- 

31^HAWp    ^HTpt$  jjvHIţfAinmOHI  c4^aT8pHAOp   CaAH  .  aKOAO   3a«ic   iobh- 

Tt^A  aiY(8  ^ÛK,  j|vHiţi^AmT8A  Hhthaivyhh,  Kapc  k8  Ki^T  ipa  8iuwp 
^HTp8  aaipripc  ca,  k8  ari^ra  ipa  BCTia3  iuh  craropHHK  j|vHTp8 

pik3Bl(FICA   «IIA    A<   à   M^Hl^.TOaTI   CSm^P'kpHAC   K'kTC   AA\   CS^^ipHT 

hivh  aKoad;  ci^ht  ^HTp8  8h  h^m'kp  auic  fi,î  axaqh,  KikT  hS  Kpi3 
Kik  Ra  ^H  WA\,  Kapf  rk  ai  noarik  nivBicTH;  Ki^iţ-Ba  aHH  ap  rpc- 


Thoma  :  Iliodor.  91 

TOapi  n(HTp8   BHT^HCif  lilH  il^pSM^C'kHa  TlkHlkpSABH,  rÔnjtî  W  J^Uhfi- 

TkiiiA  A^nik  A^'Topii .  aT8H«i^  KikTc  ^hmîh  fpA  npoacTf  uih  HfnS- 
THH«i6acik,  acK^HA't  naViAia  Tp8n8A8H  kS  jjv^&pikHapf,  j|va  aobïà 
kS  4^a6ph  liiH  kS  M'kfiîj  rpikr^^HA  A<  KikTpk  a^hc8a  ,  npcK^M 
AH  ci^  ni^p%  wapt-Kapt  ahbwb;  ncHTpB  ki^  h8   hBmah  a«iicTi^ 

^OTl^pi^pC    Clk    ^Tkp-k    fi,î   KkTpik   t6i\H,    KSM    Klk    HH4H    8H   A^Kp^ 

h8  c'a8  ^MAH  bi^38t  a*  Kkrpik  wa^^HH^  Kapf  cik  KOBi^pmicKi^ 
4^p8M8c4tţa  a8h  OiariH .  ^jflTBHH'k  uih  M'b  a^h  3ÔpH  HikCKéTk  c'aS 
apikTaT  np^  crpikABMiÎTk  3ÎW''  [Bp'k  3rim  OaihpBa]  fi,^uh  «if  aS 
fiiiHT  AHH  Kinci|j'k  flpTfAiYH;  H'k  4^p8M6acik  UIH  ^iţ^A'bnTk  XapH- 
kaca;  k^ha  aai  k8hock8t  kBm  Kk  a8  4^wct  kB  n^THHiţik  a  cik 
BHp8îï  UJH  OiarcH* ;  j^ci^  k8  ar^kra,  k8  KikT  K^pira  4^pHAi8c^tţc 
«liL  4^CMopKicKi^  lacTf  maA  k8  ahbwr  UJH  AiAH  HopHHTéapf  cnpf 
ApirocTc   fi,î    KkT   «fk    A>^HTikio    ^^pSaiSc^t^c   BkpBikTiacKi^  .  fpA 

jjvTp'O  KapCTl^;  Mf  w  Tpkvk  IV  Hl^pCKH  fi,î  KAH  AA^H,  *)  J^Kfi^KĂT^ 
K9  BH    BCUJMl^HT    BHUIHHHB    Pp^    A^HP,    UJH    KS    T^TSA    ^RHCTpHT 

Ac  pi3^  ^aSpiÎTf;    ^«iHHM*k  npfCTf   nïmi^H   hhi|ii    nai|&TaAc;    npc 

KipC^  MfA  «If  A^8  A8KpaT;  a8  J^KHC  ^Tp'lHCHAf  TOT  MCl|JCUjérSA 
A8h^     Hc4^1^KlkHA    AATCAf    KA    A^'kcTÎ    AIAH    ^Hai^HT^    UJH    Hf    AIaA 

n^TkHA  4^iHC  HH4H  A^fi^  aM^AC  lapkUJH  ;  nfHTp8  ki^  kôa^^îm  a 
AOH  Bi^AaBpH  cpA  AcriTi  npccTf  ni^pi^HAf  m^a^  a""  HanoA  nint^- 
A8ii,   »p  rp8iui37H  c8nT  Hiiiţik  n^Tp^K^iţu^   ujh   ka  Sh  cTp-RAiet^ 

apKH   ^UAfTHMIII^H  ;    KinCTCAf   CAéBOAf   ABHCKA    A"N   ^PK;     lUH    KA    W 

npHcociiHiţi^  a  Acri^T8pVHy  cnkH38pA  ^Tp'o  napT^  ujh  ^Tp'aaTA. 
BplîH  ^ÛHi  k8m  ki^  ujfpnÏH  h8  cii  TikpA  k8  niipcpf  hh  aăb%   hS 

CSUT  KliBT'KTépii  nOCOMOp;^Tlk  UIH  KSAinAHTIi  4^ÏHHA  rp03HH«IH^ 
MC  WAfiîK^M  ^BAl^H3lllJtH  UpHH  A^^^^  AAOpMlipf;  Ka  KkHA  C'ap 
^BAkH3A    AC    KkTpik    AHBOBSA    MfA    A^H    UÏfnUtÏH    ^^fMOApfH  .  ujfpnïA 

ipA  fi,^fih  AiATfpïf  ^aSpi^HH^  lap  A^^k  khh  H'krpu;  nfHTp8  Kk  a8- 
p8A  Clk  ^Hfrp-k  A<  KikTpik  Mfi|jfuj8r,  ka  npHH  Hfrp^ua  «1^  aaïf- 

CTfKATlk  K8  raABfH  Ch  aplTf  ^B'kpTOUlip'k  UJH  CKHAIBapf  COA- 
3HA0p  ;  ^Tp'aHf CT  Klîn  fpÀ  Bp;^SA  4^fH6apf  A  ;  lap  KOCHUtHAf  HH4  KS 
t6t8A   jjvUAfTHTf,     HII4H   A^^"^^'^"'^^;    ^^   *«'^^^    '^^^    A^^ATf   i|&YHHA 

At^nk   KAu    «i^BikASpA  npfCTf  SAii^p   UJH   npfCTf  cnaTf^   a^P   '''^Af 

AHH  Kp1îl|JfT  UJH  AHH  4^P8HT4l  Af  ^K8h8hA  TI^Hfpf  CTlkAOlpH  A< 
A^4^HH,  UIH  KA  K8M  Af  ^HAfT^L,  ^^ÎHHA  CTp'kA^MHTf  UJH  A^AIHU^AClk, 
UIH   ué   Af    AlkCA    a   3BBPAA    npfCTf    KBBÏIIHItlk   fi,ÛH    Bi^HTBpUAf   M^LAf 


*)    Glosa:    Ad  H-k  fAHH»CK('K)    5l1Mf  IK-K    fpà   J^T0'9    K-RpSl^-R,    Hf  W  Tp-K^k  W  H-kpiKH 
Xt   COH   dARH. 


84  ca.  1750—1780. 

^WAfiTî   npwacTf .  FpmHH    c'aS   pi^^HKaT   kS    twuhh^    k8  iuapc 

TSABSpipi    lilH   CTpikri^pH   jjvHCni^HMl^HTOapf;    4^HMHA    A^^^lipiţHt^H 

^HTpf  IH  .  Twari^  HwanTf  ahîa  am  nfrpcKST-w  ^HTp8  w  crape 

a    B(HH    j|vH    «l(    /UaH    MAfii    Bpi^^KMl^tUHC^    8hhh    ^HnpwTHBa    aA- 

Topa;  Kik«i  ]^i4^CH  A^A^^^  ci^MHSa  nH^pA^pMH  HwacTpt  .  A^nik  h( 
3Hwa  aS  aSaiHNar,  ne  gioMikTaTc  fi,î  Fpî^H  caoBW3HHA  Kwpnv- 
BHHAf  aop  j|vH  /uapi;  a8  ^HMmBT  a  j^HKi^pKa  npi^3Hac  aop^  n^ 
HHA  4^H  ai^WHTp8  lUH  poaBMf  AOp  MMH  4^pS/uoac(c)  ;  MiA-a'aari^ 
MiCAii^TaTf  a8  pi^aiac  ^HnpcSHi^  k8  fIraMiMmvH .  hwh  kaqî  anS- 

KaCl^M  a  ^HTpa  j|vH  KOp'kBHH;  t^paia/U  KlkAl^TOpHH  HWaCTpC;  lUH 
KOpi^BHHAf    KS   MAfiî   fi^Uîl^l^Mî   C^fii    BaA^pHAf;    Hţ   KipH   IIwCHAWH 

ac  T8ni  (?)  jjvHHaHHTi  KOpi^BHH  HwacTpc  .  A^"^  ^<  ^^  Ai)^Hc^  aa 
TcHCAWc  Hi-aai  nwropikT  aKoaO;  spikHA  a  ^ahî  HCiipTBcac  Hoacrpe 

Kl^Tpi^   A^Hi31kH^    nCHTp8   KA   C^   ^AK^   j|vHTOapMCpi   HWCTpik  ^îfiH' 

HHTi^;  A^P  î^<4^c  h8  y^^'^^P'I^^^  ^  HH-w  A^  ^uji  A^H  rpaBi^ .  anicT 
AMHC3ik8  MiiHHOc  4^iHHA;  a8  n8c  w  Bpa^KBi^  A^  H3HWaBl^  ^HTpc 
HiVH;  lUH  aiuc  lapi^iu  hum  A^^ni^pt^HT^  8hhh  anSKi^HA  AP^^^^  ^npc 
TpwaAa;  c'a8  ^HTopc8  ^Hnpc^Hik  k8  ^Ht^i^acnT^a  (ji^,HCi^,  ka 
Ck  A^Aî  np(  fIraMCMHWH;  h8  a^^P^  i^'^P^  ^^  ^(^)  ^P^'i'^  ^^h 
nai^K^iţ  npcHutHn^aSH  anfCT^A^  mc  ncHTp8  na  ci^  ci^  a<("'^P^^^>^'^  A^ 

TOBlkpi^lUHC  MCAOpa-A'aai^H  .  A^P  <^  ^^  8paiaT  Kl^Al^TOpHC  AIC 
jjvHPpC^Hl^  K8  KOplBHHAC   AICAC  ;    KlkM   aAI    K8H0CK8T    AXAH    ^HHaHHTC 

HCHwpwMiipc  «IC  A^HC3i^H  HC  ri^Tiîci^. 


Cartea  a  Xa,  v.  210—250.   (a.  pag.  227—229.) 

KapTc  a  .T 

•ILhtp'w  Baac  a8  a^ji^aat  naaaT^A  GhpchH;  KapH  cpa  3haht 
kS  HHcrpH  j^WAÇiTî  ^fi^A\^Ac{H),  ^HnpcMSpaT  k8  ni^A^P>^  •  ^^  noap- 

Tlk    Cl^    BHA^    aSnH    IUH    ACH    ^HBAlkH3HlJt    npHH    Bpi^^KHAC   AH,    HHH 

8hSa  h8  c'aS  apSHKar  ac8npa  Toeapi^iUHAop  mch,  mc  ^HnpwTHBHv, 
aB  ^HMcn8T  a  c^  K^M^pa,  iuh  a  BaTc  k8  K03HAC  Aop,  Ka  hhi|jh 

Kl^HHH   A^    KaClk;    KapH    Cl^   AHHr^lUl^CK   npC    Al^Hri^   CTl^niiH^A    AOP; 

KiiHA  c'K  piiAHKi^  A^  ^^  A\ac(i^);  ap^HKi^HAt^-ac  a^  an8pSpc  KikTC 
MCBa;    aci^MHHC  ach   iuh  a^hkhh  (!)   c'k  K^nSpa   ne  Ai^nr'K  Toea- 

piitUHH    AICH;    IUH    AX^pHAXÎ    TpSn^ASH    AOp    H8    AC    A^    npHMHHlk   A^ 

a  CK  Tca/ic .  c'aS  wnpHT  aa  8tua  A^^Hii3iiWaH  ujh  a8  a83HT-o 

KlkHTlkHA    K8    8h    raac    AlHH^HaT,     A^KP'KHA    W    T^^^Tlk    if^wapTc 

ct^ni^'kpc,    ASKp8   A\HH8HaT    iuh    HiaiSpHT6pi0;    A<   w   i|&p8McikiJ^i^ 
AAiac^,  Kapn  h8  nôaTc  aar^A  a  w  c'KBi^puiH,  a^ki^^t  w  a^^hi^- 


întrebarea  înţeleptului  cu  lumea.  93 

Aknpi  a<i^;^HAwaii  KincTfA^  Shhha  nH4wap(  ^f  aSt^  m  a^***^ 
cnpc  A\^HifÛMî  KiiTpi^  HhA;  ji,îH  mIac  mah  fif  }KOC  nSpSp'k  cnpc 
M^A(  AiiH  A^  (^^  UJH  MdH  ^HaiÎHTt;  aA'Kwr;^HA  nHHwapc  A^^npc 
aMA^HAwa'K  nlpt^HAt  .  sp-k  aci^Mi^HA  «ihnibA  k8  3ha^PH  a^h^h 
•i-^A  ck  (!)  4^i^H-fa  îK^M'kTaT'k  M-k  A^  WA'^^H,  ni^3HHA  npicTC  twt 

^T6KMa    A'KUtlIM'k    Ulii    npÎHAlHHA    A^HyiÎM'k    «fk    ^Tpf    HhA    lUH 

^Tp(  GîiÎHH .  îâţrh.  f^iîw.  «li  c'i8  Shht  a8«i8a  kS  iţ'kp/U^pHAi;  Awvk 
Ti^HHA  ancH  w  rép'k^  a8  a/i^rir  nép^tp^k  fH^  ka  npHHTp8  ^Kr^âc 
j|vAik8HTp8  Aa  K'kpip'k  «fk  i|&i^K8Ti^  A<  nHHwapt .  tuJi  ^^îhha  ki^ 

AiH    M'ÉaC    jjvHHiATC    AA   «fRAC   MiA   A^    ^^^;    UJH    A^H    Al^tţH/U'k   «fk 

HCAii^pVHHiiTik  a  HriA^A^H  AA  CTpi^A^Twapc  A^  ^^^P^  Ki^A'k  ana^ 

lUH    Ch.    Crpi^A^TOp-k    K8   Iţ'kpM^pHAC    M^Af    i|&l^K8TC   A^   M^H'K;    Cl^- 

BA^piuîĂ  wapc  Kapc  bah3b8  *)  aa  r^pi^ .  lap  aa  Ki^pip^  npHH  nipf 
ch.  A^^'k  Y^^tSA;  hc  ci^  a83ïÀ  luiï  aa  mIh  m(  fpA  np-k  A^^iprc . 

Kipf   a83HHAB-A(    lUJl    B1^3HHAS-Af    AKt^Al   UIH    MCH    A^^^    GîHHH^    lUH 

k8hock;^ha  aa  «li  npHA\c}KAî(  cpA^  ujh  kSai  ki^  noTon  îactî  cko- 
noc8A  ^K^HV^p^pîA  3HAt$pHHAwp  (!)  ;  hiîhh  a  4^Smh  n8T;^HA  A<" 
^rv&Tî,  4^îHHA  Ki^  AC  ^KHA'k  iiuHp^;  a8t8a  IUÙ  ana  «ii  AvAis\  ev. 
anponïÀ^  hh«ih  a  pi^a/ii^H'k  ^  hctatc  cokoti^ha  ^^'Kp  a<  npHMC^KAîc? 
ACH  «i^Af  «IC   n^T-k^   CV,  ri^TïÀ  cnpc  aut^TOpiOA  Awp  .  luiî  ^tIio 

CK^^HA^pHAi  «I^AC  A^  ^^  nii^pUtH;   AB^^HA  KpinikT^pA;   Ai  ACTSnA  k8 

4^ii|iHAi^  lUH  k8  CMWAAii^  A^ni^  a«iiA  ^Tiip-k  3HA^^  <^npc  crape 

A^iA     TiMCHHCKl^^     AAT^A     AST^     AAT^A    nÎCTpH^    AAT^A    AC^UHC    UIH 

4^î»|ii-Kipi  «li  ri^ck  AA^^'i'k;  ujh  h^  fpA  hh«ih  8h8a  cTiiMUTipiT^ 
«lA  accAiiH'k  is\^if%  kouha^A;  uiA  Bi^Tp^ku^A;  CV.  ah^kA  a^  A^KpS  ; 
niHTp8  Ki^  hA«ih  npc  8h  hijai^  hA«ih  npc  w  B^pcTi^  h8  if^&*\î  ck 
ci  c^îkacKi^;   ca8   ev.   ev.   pt$iuHHi3i^  npHM^^KAÎA  H-k   niuTp^  ci- 


CXLV. 
1773. 

(Ms.  bibi.  centr.  mixt,  nepaginat,  copie  din  1810.    8^,  fol.  la  —  7b.) 

întrebarea  înţeleptului  cu  lumea. 

•ILuHikAcnT^A  3HCi^  :  hhhc  (ijjh  A^'^^;  ah  ^^^  ^^^  4^p8A\wa- 

CV.  UJH   .j^nOA^EHTl^  ? 

*)  Glosă:  c^hitSa  inffi  dcJAiiN-k  A^n'k  hSmhpi,  k;kha  «'KA«'kIi|jc. 


86  1773. 


CXLIII. 


1773. 

(40,  IV  foï  nepaginate  +  pag.  239  paginate,  655  §§.) 

f 
•|^BZll,%TÔp%    a    «fiCâlilH    CT^nA^NHTOapCH    MZpHpH    6Ka- 

TCpHNH  •  B  •  K%Tp%    Wp^^N^i^âlITa    CHHTpOniC   npCCTC   dAK%- 

Tâiip'b  ap^ripV^  a  o^'nVh  N6âiv  Acv^HToapc  Kon^hk&  • 

T%i\M%HHT%     np€     AHMBa    MoA/^OBCN'bCK^ Kâp'fe 

c'ali   T%AM%MHTh   fkjt  0OA/\À  B  •  AOrO^CTk  •  Ad    âNîA    ^CAa 

Ypïcxécb  ^a^or  aBrScTb  sît 

Predoslovie.    (Fol.  HI  a  — IV a.) 

GAlkBHT^A^Îi   r^HipiAk   <t>MAM^pilJ4Ak Fpa^^k    ricTpS    flAf- 

gaHAPOBHHk   P8/UAHlJtOBk. 

•|LAp'k3HfCKk  N^AiaH  a  api^rA  ^nAHHHpiL  ^àir^çAvii 

AI'^AC  «l(A  HMni^piTC,  UIH  a  ^|vAC<MH'kpÎH  HCH  Kt$  MSATI^  p'LBHlk 
a  CAlkBHpîA  TiaC  nfHTpS  THni^pHT^Ak  K'kpUtYH  ^  AHAIEa  MOAAO- 
BCH'^CKl^;  Kipt  npHHk  AlSATa  CHAHHUl^  f^%  H3H6aBl^  T^AMlk«IHH- 
f^'C\.    A^  "P^   AHAIBa    rpCHiCKlk    npC   KA^Tk   at$   4^écTk  Kt$   nSTHHHl^ 

MaH  kS  KSpaT'k  ^iţi^A^gcpC;  uti^  ki^  c'a8  ci^b^piuht'  .  naTpVwi^îH 

a/lÎCH  BWpk  H^Ml^pA  a«licTa  ^TpC  AXV%  B8HC  at^Kp^pH  a  CAlkBMpÎH 
TiAC  «fk  AliH  ^Ti^H;  UIH  MiA  KOBA^piUHTéapt  .  ^^Yl^HAI^  BHHI  w|^- 
KpCAHHHiUH^    Kl^  A^  BWP>^  BÎClţSlî  CSnTk  aM'^CTC   4^0AOCHT6ap(    îi^ir 

BHAf,  ^TpS  cTip'k  «liL  H^KAi^THTi^  a  npoHéaiYHAwpk  bIkh^  Clk  RWpk 
4^i«if  4^apTc  NopoMHiţH  Aa  noAHTHMacKa  ^ni^pTikiuiipf;  Ka  wa/Uf- 
hTh  BiKSa^H  «icaBh  ^aSpHTk (8  ^Kik  k8  CAicpiHU  aaik  ci^- 

Bi^piUHTk  A8Kp8Ak  41  MH  c'a8  ^KpCAHHUtiTk  \\  Kl^Tpi^  CATkBlîp'k 
tA;    KS    Tl^AMl^MHTSAk    UIH    THRl^pi^T^Ak    K'kpUÏH  .  fi^W^    KapC   w|^- 

Api^3HCCKk  a  3HMC  :  4^ipH«iHTC  HOpéaA^AC  a«i^A%  nptcTC  Kapc  Bwpk 
Clk  ^ni^pi^u'KCKk  aM'kcTc  npiBHAC^  mi  céif^Ai^  k8  TOT^Ak  APcnTaT^k 

nOAHTHMClJJÎH  .l^mkpTlkUllipH;  B^Na  K^BÎHHlţlk,  «fMNCT'k  Kl^Tpi^  fi^^SW- 

3c8^  lUH  AP^i'^^'T'^  KikTpi^  MCAk  A<  anpoanc  .  aak  cai^bhpVh  Tiac^ 

KlkTpl^  XAINC3Ct$  4^ÎCpBHHTC  p^ri^TOpk^  FaBpYHAk  MHTpOHOAHTk 
MoA^aBICH. 

Pentru  pedepse,   (pag.  26  —  27,  §.  80—84.) 

(n)  IlfHTpH  îiî^'^i,    (na)  ^^pirocT-k  narpTiH;  p^uiiÎH'k  uih 
4^pHKa  HHHHCTÏH,  luA  HonpicKk  luA  Ù&  nST'^pi  a  nonpiî  aa^ati  rpi- 


Condica.  87 

uîAaî,  (nk)  àà  w  K'KfiM^Hfiî  SA^^HA'ii'  uih  kH  MikCSpik^  «fk  m  ah 
rp-k  niA'^iJrik  a  o^nïm  ^âutî  mcti^  a  cik  bt^ah  k8  TOTt^Ak,  4^ikpik 

K^Bi^HTk  A<  pi^Cn^HCk;  npiBHAHAf  M'RAC  nOAHTHMfl|JH  BWpk  Afiji^i 
;^pinTk  aM'ÉA  MAH  K^  AKHHpC  ^AP^^Tipi^  HII4H  Af  Ba  TpCB^A  ATÂ- 
TA KSMnAHpc.  (nr)  Aa  hhi|jc  ct-khi^hiiph  na  aM'^cT'k;  MiA  n^iţHHk 
Bwpk  A8À  cia^a  cnpf  a  ncAc\|riî  rpciuiAHAC^  A<  K^Tk  cnpf  a  anSKA  aiiA 
^HaHHTt  Ka  ci^  A(  nonp'kcKik .  ci^  Bwpk  3i^B0BH  MAH  M^ATk  cnpc  a 

^JÎ,fînTA  nCTp'KMCpHAC^  ^î  K^^Tk  Cnpf  a  4^a«IC  HfTp'^BHHMf  A^Y^P^^^; 

nSiiHAi^  npccTC  a^hciac  mShmh  uih  Ki3H(.  (n^)  «ILTp'^Hk  K^B^^NTk^ 
an^A  wpH  41  c^  Ba  j^Tj^MnA^^  Kip^  npiBHaa  w  H^^M'kivî  nf ^^4"^, 
lacTt  k8  A^Kp^Ak  w  nf  A^\|rk. 

Pentru  pedeapsa  de  moarte,  (pag.  85  —  86,  §.  209  —  211.) 

(ce)  IliA'^^'^  *^^  A^  iiKÔAfiTî,  lacTf  wapc  ^^OAOcHréapc,  iuh 
HcanikpiTk   Tp(B8HH46acik,   cnpî   H^T'^Mcp'k   luA   B8Ha   pi^HA^naa 

a  AlkK^HTOpHAWpk  MCAWpk  fi,î  WBt|J(?  (cY)  HcnHTa  ^B^lţlk,  K^AIk 
Klk   ^M^AIJ^iipiL    UIH    KOBi^pUIHp'k    Hf A'K\|riAOpk,    HH4H   WA^HHWapi^ 

H'a8  ^^liK^Tk  np(  waMfHH  A\aH  b8hh  .  ji^i^H   fS  a<  boio  a^^^am 

KSA^k  Kl^  :  Aa  CTip^L  «fk  pi^HA^I^Tl^  HIH  WBHMHSHTI^  a  AlkK^HTé- 
pHAWpk  MIAWpk  fi^î  WBt|Jf,  AléapT'k  O^USH  HCTl^H'RHk  H8  KICTC 
HHHH  4^0A0CHTéapC;  HI^HH  HMHl^piTk  TpfB8HN«l6aCl^  .  C8  BOIC  BH- 
P^H  a>K8T;^HAIi  ^K^A^K^Ta  WMCNHpÎH,  3HKk  :  Aa  CTipiL  «fk  WBH4- 
Ht^HTl^    Uîiî    p;^HA^liTl^  .  A^    Bp'^AIi    MC    AlOapT'k    OyH^H   «liTlkHiLHk 

noATî  cik  ^iî  Hiani^paTk  TpiB^HNMéacik  aa  wapc  Kip^  CTipc  .f- 

mm  ■ 

npc^KSpk,  aT^HM^  aA^Ki^;  k^^nai^  ah^'hha^ci^  (Ak  a<  CA0B03CNii, 
ape  ^Ki^  wapc  Kipi  HACK'kpH;  UJH  nST^pC;  4C  n6Tk  ci^  répBt^pc 
AHHHiijiL  h'^aiHaSA  .  upik  a«iicTik  cripc  j^npc^K^pk  n8  noaTC  cik 
dHc-k  AivKk,  i^^ţr^  H8/uaH  Ki^NAi^  oyHk  H'RMk  uVĂpAC;  ca8  ka;- 

L|JHri^  lap-kUlH  CA0B03iHÏA,  Ca8  ^  BpCa^HAC  NCCTls.nA;HlipîA,  K^HAIi 
^CKUJH  HCWp^NAt^^ACAC  Ci^HTk  ^  AWKk  A<  npiBHAC  .  Upk  ^  K^Tl^ 

Bp'^aic  j|vrrkpi^tţccKk  i^\ţr\.  a^  T8pB8papi  npiBHAHAC,  ujii  aa  o^h 
Kiink  A<  WBATiA^Hpc  npi  KipiL  a8  McpHCTir-o  uih  a8  aA^BcpHT-o 

^HT€    Aa   AM^A   UJH    HHCAlHAi   A   TOTk    H^kaA^Ak,    AA   W   ^ni^pTklţic, 

Kdp'k  c'K  ani^p'K  ^npoTHBa  epi^HCMiuiHAwpk  «iCAwpk  ahh  a^^ipik 

UjÂ  rk  ^Tl^P'klJJC  ^  Al^SHTpS  AHHk  n^T^piL  UJH  AMHk  irHOAHXJrHCk 
H  B^H-k,  OyHAC  CTl^n^Hlip^L  Cl^  a4^Alk  ^  /«i;^HHHAC  MOHipY^^ASH  ; 
H^  nOATC  Clk  4^IC  HHMH  iU  HCBOC,  Ka  Ck  HCBOUCKlw  CTpHKip^L  BÎCIO'H 
4  OyH^H  «ICTls^lJ^^Hk.  (caî)  HhMH  TlkpJA  M^L  KOB^pUIHTOapC  a  Hi- 
A'^^'IH;  HHHH  nÎCp3apiL  3HAHP'|'H;  HS  ripHHHHSCCKk  M-k  îUaH  Aiapi 
C*kB;i;pUIHpC  j|V  CS^ACT^Ak   MiTls^LtiLH^At^H,    MC   lipCA^HgHp^   HCA'K^^^Îi. 


86  lV73. 


CXLIII. 


1773. 

(40,  IV  foi  nepaginate  +  pag.  239  paginate,  655  §§.) 

•|^B%ll,%T8p%  A  «fiCâlilH  CT^nA^NHTOapCH  MZpHpH  6Ka- 
TCpHNH  •  B  •  K%Tp%    Wp;f;NAâHTa    iHHTpOnU   npCCTC   dAK%- 

Tâiip'b  ap^ripv^  a  o^'nVh  Noaiv  Acv^HToapc  KoN;i,HK&  • 

T%i\M%MHT%     np€     AHMBa    MoA/^OBCN'^CK% Kdp'fe 

C^à^   T^AMZMHTh   fi^€  So^à  B  •  AOrO^CTk  •  Ad    âHVA    ^CAd 

YpïcTOCb  ^d^or  âBrâcTb  sï. 

Predoslovie.    (Fol.  Hla  — IVa.) 
Gai^bht8a8h  FîHîfiÂAh  <t>MAAi^puia/ik Fpa^^k  FIcTp^  Ûm- 

•|LaP''^3H^^i^i^  N^MaH  A  api^TA  ^naHHHpiL  A'^'i^^Pi^^L 

M^M  MiH  HMH'kpaTC,  UIH  A  ^fi^îMH^fiÏH  «ICH  Kt$  MSATI^  p'LBHlk 
a  CAl^BHpïîi  TiaC  n^HTpt^  THniipiiT^Ak  K'kpiJtÏH  ^  AHMSa  a^OAA^- 
BCH'^CKl^;    KÀpî    npHHk    AlSATa    CHAHMI^l^    A<    H3H6aBl^    T^AMlkHIlH- 

A^-ck  A<  "P^  AHMBa  rpi^icK-k  npc  K;^Tk  a8  4^ôcTk  k8  n^THHi^ik 
iuaA  kS  K^paT'k  ^iţi^a^gcpi^  UTik  ki^  c'a8  ci^B^ptuHT' .  narpïwi^îH 
aAïcH  Bwpk  H^Mi^pi  anicra  ^rpc  aaTc  B^Nf  a^KplpH  a  cai^bmpïh 
Tiac  «fk  MiA  ^t;^H;  uih  MiA  KOB^piuHTOapi .  ^^YMN^k  bhhc  w|^- 

KpfAHNlţiUH;    K-K  Jk^i  BWpk  bYiI^SA  C^HTk  A^^CTÎ   ^^OAOCHTéapC    npi^ 

BHAf,  ^Tpt$  crip'k  «i4l  H^KAi^THTi^  a  npoHéaiïHAwpk  bIkh,  Clk  BWpk 
4^i«ic  ^^^P'*'^  HOpOHHiţH  Aa  noAHTHHacKa  ^ni^pTi^ujiipf^  Ka  waam- 

HIH    BiK^A^H   «IIABH    ^a^pi^Tk C8   ^Klk   K8   CAlCpCHU   aMk   Clk- 

BA^ptUHTk  A^KpSAk  «IC  AIH  c'a8  jjvKpi^HHlţiTk  A^  KTkTpi^  CAl^BAp'k 
tA,    KB    Tl^AMlkHIIT^Ak    lUH    THRl^pHT^Ak    KT^pU'lM  .  A^ni^    K^pC   ^- 

AP'k3HCCKk  a  3HHC  :  4^cpH4HTc  HOpéa^f  Al  a«i^A%  npccTC  Kapc  Bwpk 

Clk  jjvnikpi^U'KCKk  aM'KCTf  npiBHAf^  MC  céif^Alk  K8  TOT^Ak  ApcnTATiL 
nOAHTH«llt|JÏH  ^nikpTl^UJHpH;  B^HA  K^BÏHNltlk^  «IHHCT'k  Kl^Tpik  Jk^Mm- 

^i^,  lUH  AP^'^^^'T't^  Ki^Tpi^  «iiAk  A<  anpoanc .  aak  cai^bhpYh  TiAC, 

KlkTpi^  A^HC3é8  4^ïfpBHHTI  pSri^TOpk^  FaBpÏHAk  MHTpOHOAHTk 
MoAAaBÏCH. 

Pentru  pedepse,   (pag.  26  —  27,  §.  80—84.) 

(ïT)  rifNTp^  ncA'fc^'^-    (na)  Ap^''^^'*''^  narpîm,  p^ujhh^  luA 
^^jpHKa  NfMHHCTÏH,  luA  HonpicKk  luA  A^  H^T^pi  a  nonpA  /uSatc  rpc- 


Condica.  87 

luiAC.  (ne)  Aa  w  KikpM8Hpi  sa;^hai^  uih  k8  MikCSpik^  «ffe  AiaA 
rp-k  niA'^iJrik  a  o^hïm  ^^inrf  ucTf^  a  cik  Bik^i^  k8  xérSAk,  4^ikpik 

K^B^HTk  A<  pikCnSHCk;   npiBHAHai  M'^AI  nOAHTH«lft|JH   Bwpk  aA^^ic 

ApcnTk  aM'ÉA  /uaH  k8  AKHiipc  ^AP^nripf^  hhhh  ai  sa  rptsSJi  AT;Sk- 
TA  Kt^AiHAiipc.  (nr)  Aa  hhi|ji  CT-knikHiîpH  Ka  a^'âcT'k;  MiA  nSiţiÎHk 
Rwpk  a8A  ciaia  cnpi  a  ncAc\|rA  rpfiuiaHAf^  A^  K^Tk  cnpf  a  anSKA  /uiA 
^HaiÎHTc  Ka  ci^  M  nonp'kcKik .  cik  Bwpk  3ikS0BA  MaA  M^ark  cnpc  a 
^AP^"'*'^  nfTp'RMcpHAC,  A<  K^^Tk  cnpc  a  ^^anc  Hcrp'^BNHMf  a^Y^P"^^; 

nt^HHAI^  npiCTI  A^HCfAC  iSsiwm  lUH  Ki3HC.    (ha)  «ILTp'^Hk  KSB^^NTk, 

aH'RA  wpH  41  ci^  Ba  jjvTi^AinAA;  Kip^  npiBHAa  w  H8M'^i|Jf  ncA'fc4'"^; 

UCTC  KB  ABKpBAk  w  nf A'k^^. 


Pentru  pedeapsa  de  moarte,  (pag.  85  —  86,  §.  209 — 211.) 
(co)  IIcA'^^'^  ^^  A<  M6apTf;  MCTc  wapi  ^^OAOCHTéapc,  iuh 

HMHHkpiTk  TpCB8HH46aCl^,  Cnpf  HfT'^Mfp'k  luA  B8Ha  p^HA^UAa 
a  AlkKSHTOpHAWpk  MMiUpk  A<  WBlJJt?  (cY)  HcnHTa  j|VBilţl^,  K8Mk 
Klk   ^Alt^AHHp^    UIH    KOBi^piilHpiL    HfA'^^'^^^PS    ""**"   WAl^HHWapi^ 

H'a8  ^^i^K^Tk  npf  waAitHH  AiaA  b8nh  .  a^**m  ^^  A^  boio  a^bia^ 

Kt^Alk  Klk  :  Aa  CTip'k  H'k  p;^HA^HTlk  mil  WBH«IH8HTlk  a  AlkK^HTé- 
pHAWpk  «IIAWpk  A<  WBlJJf;  AléapT'b  OyH^A  «IfT'klţ'^Nk  H8  laCTC 
HHMH    4^0AOCHT6apf,     HH4H    HMni^piTk    TpfBSHH«l6aCl^  .  CH    BOlO    BH- 

p^H  a}K8T;^HAii  ^Kt^A^^ira  WMCHiipîH,  3iiKk  :  aa  cripiL  «fk  wbhm- 

H^HTlk    UlA    p;^NA^HTlk  .  A<    BP'KAIC    MC    MOApTiL    O^H^H   «ICTl^lţ^Hk 

noarc  cik  4^ic  HianikpaTk  TpiB8HH«iéacik  aa  wapc  niplî  cripc  .|^- 

npC}Képk;     aT^HM^    aACKlk,    K;^NAIi    AH^'I^HA^Clk   CAk   A<   CA0B03CHIC, 

ape  ^K-k  wapc  Kipi  nacK'kpH;  uih  n^T'Rpi,  «ic  n6Tk  ci^  répeSpc 

AHHHItl'k  H'^A^HAt^H  .  Upi^  AhAcT^  CTipC  j|VlU}C}KSpk  H8  HOaTC  Cl^ 
AWSTh.  AWKk,  4^1^pi^  HSMAH  Ki^HAI^  O^Hk  H'RMk  HÎĂpAC;  Ca8  K^- 
L|JHri^  lapi^UIH  CA0B03iHÎA,  Ca8  ^  BpCAlHAC  HCCTlin^HripYA,  Ki^HAIi 
^CKUIH  HCIVpA^HABĂACAC  C^HTk  ^  AWKk  fi^î  UpiBHAC  .  Upk  ^  K^Tl^ 

Bp'^Aic  ^rrkpi^iţccKk  iţrkcTh.  a<  r^pBt^pipc  npiBHAHAC,  uih  aa  oyu 
Kiink  A<  WBA7iA^>^pc  npc  KipiL  a8  McpHcrir-o  uih  a8  aACBcpnr-o 

^hAtC    aa    AM'Éa   uih    HHCAIHAC   a   TOTk   H^AlSAk;    AA   W   ^UTipi^lţic, 

Kap'k  cik  an'kp'k  ^npoTHBa  Bpis^^KMiujHAwpk  «icAwpk  ahh  A^^ipi^ 
uiÂ  rk  ^nkpitiic  ^  ai^8htp8  A^Hk  n8T'4p*k  uih  AMHk  irHOAHxjrHCk 

^i  B^H-k,  ^V"A<  CTl^HA^HHplî  Clk  A^^Al^  ^  AI^HHHAC  MOHip^t^ASA  ; 
H8  n^ATC  Clk  4^ic  HH4H  W  HCBOC,  KA  Clk  HCBOUCKlk  CTpHKip^L  BÎCIO'H 
4  OyN^H   MCTlklţ'^Hk.      (CAÎ)    HhMH   TlkpJA    «l'k    KOB^pUIHTOapC    A    HC- 

A'^^'îH;  HM'iH  nîcp3ip'k  3HAHpi'H,   nS   npHMHH^IcKk   M-k  Mau  Mipc 

CkB^pilIlipC  ^  CS^/^CTSAk   MCTlkHiLH^A^H,    MC   lipCAShMHp'k   HCA'K^^Yh. 


88  1773. 

Pentru  meşterşug.   (pag.  122—123,  §.  311—312.) 

(rii)  GiM^Ah  h8  lacTf  ci^piKk  H(aB;^HAk  hhmhka,  mc  Hf- 
ASKp;^HAi^  •  *^i^^  "*(  HHMi^Ka  h8  ape  uih  A8Kp43ik,  rp^Âi\ii  k8 
aM^AUJk  iVAi^Y"^^  ^^  ^^  *^^^^  ^^  ^P^  BCHiÎTk  Ai  w  c8ti^  a< 
pSBAi  if^'kpi^  a  H^  A^KpA.  (TB?)  Mit|jcp8Ak  «li  aS  aikCiTk  aa  ^^hîh 
ckH  MiijJipm8r8Ak  a^h  cnpi  MOt|jiHi)pi;  a8  AikCirk  Aa  a^hujîh  w 
A^^fiî,  Kip'fa  c'i8  ^Ai^AiţiiTk  A^"^  aHaAorU  n8mi^p8aBh  Awpk. 


CXLIV. 


1773. 

(a.  Ms.  Bibi.  centr.  No.  375,  copie  de  pe  la  sfârşitul  sec.  XVIII,  folio,  94  foî 
paginate  =  cap.  I — V.  —  6.  Ms.  Eminescu,  Codex  miscell.,  copie  din  ca.  1813, 

folio,  fol.  1—73  =  cap.  VI -X.) 

Iliodor. 

Cuvânt  III:  Descrierea  jertfei,  (a.  Fol.  44a — 46a.) 

IaÎOA^P  .  K^B^HT  .  r. 

Mp  i8  BOlO  nSNi  ni  cK^pr  ^HaiiHT'k  tA  hwa^ba  m  c'a8  ^^ik- 

K8T   HSAlHTk   ^Tp8    n^UtHHi    UJH    niHTp8    AX'KfiHAA'k    ÎHj    lUH    HiNTpS 

«fKAi  Mi  A^  ^^  A^H^^  ^'^^  ^Tk/URAaT*  A\aH  npi  t^p/u^k.  —  Mip^k 

J^HAHWTÎ  iKaTOMBa  a  BIkpBiUHAOp  MiAOp  ^KipTB^HTiOpH,  A\AH  K8 
npOCTIi  Tpi^rkHA  KÎaUta  UJH  .ţvBpkKliMHHT'k,  Kpi^t^A  4^IHlJJi-K'kpi^A 
^HOTà  (!  1.  ^HOA^)  BilUAlkHT^A  MiA  AABS  npiCTi  MH^KAOK  ;  »p  A\;^Ha 

M'k  AP^nTik  .ţvnpiSHi^  k8  8mis^p8a  iuh  kS  ut'kiţa  ^^îhha  ^^'i^PA^  ^ko- 

nipi/U^HT    I^HHiL    KAkTHHA    ^^    TOHWp    Kt$    A^^    aCK^L^HT^pH  .  BOÏH 

TOLtH   H^rpH,    rpoiUH   Aa   rp8Mi3H   iuh   k8    nainipi  a^  Aii^cSpnv 

pikAHKkHA^-H;    aCK^UHHA    KOpH^A    MiA  AP^^^^   ^"   ^^'^P  A<   CTfiHAXKĂ- 

pi;  w  nipTiî  ^^Yhna  hoaiht,  ijjh  w  napTiî  .ţvnAiTHT  k8  K^Ht^HH 
AC  4^A0pH;  nAiK^iţH  Aa  n^ank,  iuh  b'kpbîa  cni^H38pkHA  npicTi  gi- 
hShkic  .  »p  H8Mikp8A  k8  tot8a  :  iKaTWMBa '*')  ujh  j|vTpS  aAiBi^p 

HAHHHA   HSMHpi  .  8PmA   A^nk   AM^lJJi    UJH   aATk   M^AUtlI/UiL   A<    àATî 

mm  ' 

}K8HripH/  4^îHHA  aA^^c   wci^bh  uih  k8  pkUAt^i^Ai^^  4^îHt|Ji-K^pi  h^ax 

Aî   AOBHTOK  .  .ţvMinkHA   a^aH    ^HaHHT'k    ^^A^ipSA    UJH    TpHAIBHlţa   w 

KkHTipi  A^  npa3HiK  ujh  BiCTuréapiu  ;kiptbïh  .  A^nk  aM'kcTi  mh- 
pi3H,  UJH  A^nik  Bi^pBiHHH  Mi  AikHA  BéïH,   BiHÏi  ^iM6api  OiTaau- 

*)  Glosă:  w  cST^k. 


Thoma:  Iliodor.  89 

Hfi|JH^  kS  sp^^f  np^L  CTpikASMHTf  liiH  fi,i  /u8at  ïifiinfi,  liiH  ^^oapT'k 

uiH  Shhac  nSprA  pHHipSA  [Mira  «liL  a^htiiIo]  hanhc  a<  4^AopH 
lUH  A<  néaiU'k;  up  aATfAi  TH\|rïH  k8  kohamtI;  iun  k8  aihpoa^hïh 

Sf   S/HHAf    aOKt^A    A^    K^H    MHpWC  .  jf,C^    NH4H    KSM    NSUI    3bB0BÏA 

MkHHHac  ^TpS  aM'RCTf,  «If  npccTf  Kan  nSpTkNA  rpct^Tiri^  ck  itHN-k 
Sh4  a^  ^^'t^  j|vTpt$  Y^P'^  ^^  B^Hk  piiHA^MAik  iiJH  nïf3'kiij*  ^),  ka 
ck  noaTk  cik  lUH  Saibai  uih  ci^  iuh  ^KoaH'b;  up  j|v4fni^TSpa  ;k6kS- 
aSh  npHH  KkHTip^  Ac  apikXA  «ifA-A'aHTik;  HfHTpt^  Kik  a4(A  c'aS 

BOAHHHHT*  Clk  Kl^HTf  T^aTlk  KkHTipC  .  Kl^HTipiL  CpA  a^icTa  :  Ck 
Alk^AA  OCTH  liJH  FIhAI^;   uih  A^ni^  A^HUJÏA  i|&ÏHH  AWP;   UIH  upi^-uiH 

4iïioa  /i8h j^rp'AmcT  khh  fpA  Ki^urap^  : 

„Ilpf  Octh  kS  KikHTlpH  w   Aa^A;  w  OIth!   k8  np^  crpi^- 

AShHT(  uih   ASMHHOac(c)    KOCHI^l^! 

IIpc  «iiA  41  c'a8  Mi^pHTar  A^nik  IlH/ifB,  npuH  nopSNKa  /^uh. 

IIcAOasa  iUi^pïH^  uih  fl^^poAi^Ta  Hoacrpi^. 

Kapc  npi  HCA  «ii  noaprik  Kt$  bi^ptStc  c^Auiţa;  uih  npf  flpuc 

A  P'K3B0a(AWp. 

<I>SAMip8A  Gaaaïh  A'aS  hi^ckHt  a^h  nikHTiMf; 

Ilp'k   A^'^HC31klCKSA   fl^HAI^,    MfA    K8   CAiBlk   MipUCKlk. 

K-kpSA  Aa  Iliipa  h  c'a8  hi^ckSt  ^\k  HfonroAiiAA. 

IIp^   pikCHOHTOpiCA  «IfTl^lţYH  TpOaA^TfNHAWP;   H3Bl^BHT0piCA 

HiT'KHHH  T^auiHAwp. 

Mhaocthb  4^iH  HOaw,  w  ipoSai  NfonTOAHMf! 

<I>(pHMHT8Af,    «IfA    Hî    AH    aAOpMHT    AHM^    j|V    OlkMkNTt^A   At^H 

HnoAivN. 

IIpÏHM'^IIK   AMicTli   A^^H^3^>^(Klk   Kl^HTip^, 

IUh   pikCHH'^lllC   T6aTlk   ^fiAKA   fif    AA   «l(TiT^   H6ACTpik. 

Ilpf  OCTH  K8  KlkNT'kpH  W  AA^A?  npf  OfTH;  KS  Up'k  CTpikAS- 
HHTC  UIH    A^MHHOACf    KOCHIţc!^ 

•ILtp'aMCCT  KHH;  W  KhHMWH,  fpA  AAKl^TSriTl^  KkHTip-k  Hf 
K*kT    ^AA    AA^K    AAll^HTC  .  J^CK     AT'kTA    A^^**^'H^    ^^^    }K6K8pHAf; 

IUH  4t;^ta  AAipy-k  k8  pikHAt^uai^;   SpAAiiHA  A^n^  K'kUTAp'k  c8- 

HfTSA  nAlUHAWP;   Kl^T  Cl^  BUp^À  WKIOA  A^  KTiTpi^  ACKSATApf^    A  Ht$ 

iTkrA  ^  ciM-k  «l'RAf  Erwsirîy  uih  jjvacaahA  npf  «irà  a<  ^^îiţ'K  a 
SpAiA  n8p8p^  ^npiSHi^  A^ni^  4^c4éApfAC  «ic  nkuiYi  a^h  awk  j|v  awk 

KS  }K0K8a,  KA  K8AI  Ap  rpAgC  PAic^A  KlkHTlkpÏH  .  nikHlk  KlkHA  ^ 
SpM4  AOp  CTpi^At^MHHA  W  KkAkpIlMf  f^î  THHfpH  UIH  AIAA  AlApfAC 
AOp  a8   ApikTAT   HpUBlip-b   41  AOp   ^^pS^éuiH;    AIAA    j|vHAAT'k   A<  KkT 

*)  GI08&:   dAHK'K   CndTI   Ad   cn<(Ti. 


90  1773. 

TWT    a83BA  .  HSAIlipSA    aAK'kTBÀ   j|vTp8  4HH4lt31^HH  npf  «ICH  THNipil, 

liiH  wckBYÀ  MHH4H  lUH  A^^3'i^^M  A^cufiî  w  napT^  liiH  A^cnpf  aATa  ; 

KipCH  ^K8H}K8pA  Aà  MHTKAWy  Ka  HHl|JI  nk3HTépH  A  Tpént^At^H  npf 
MAH  iWÂpîAÎ  npHBHTépHAWp  .  j^Kl^AltkMI^HTIAf  AWfi  4^ÏHHA  ^HAf- 
THTC    k8     K^P'^aC    pOUlÎH,    îfià    CTp'kHC    AffiTC    npfCTf    UH^^fi,     UIH 

\àAMHfi,A  M'b  aasi^  cpA  ^kï^ti^  aa  nVcni^H  k^  HacrSpH  fi,î  aSp,  lap 
aa  néaac  fpi  ^KBH^K^piT'k  kS  uiHpcTBpH  bhuihhïh  .  KiiH  fpA  toi^h 

OCTaAHMClJJH  K8  B'^CkA'k  Kl^t^TlkTSpi^^  4^YHHA  KpfCKSlţH  ^  KlkMnÏH 
MiH  BICl^AHTOpH  A  OfTiaTf H  .  HCHTp^  Kl^  if^pi^t^A;   Ka  PpC  8N  CTlkHlkH 

aBikHA^-A^  j^A  Aîïi^ji^A  t|j8nHHA^'A  UIH  aA'kci^  cn^MfrikHA,  A^P 
noBft^SiiNA^-rk  A<  KkTpi^  ivKi^pM8iipiL  KikAkp'ÉHSASH,  rk  nonpïÀ . 
îfià  ^noA^BiiiţH  k8  ^aiiiCAf  uih  kB  pa^T^pH  a<  apMHHT  ujh  no- 
AfiiTf;  4^ikKkNA  a^iicTa  THHfpïH^  Ka  K8a^  c'ap  ^rpm  \^Ma  Kt$ 
aAT^A  AA  noA^asHAC  KiHAop .  ^ck  npf  a«i'kijjf;  w  Khhmwn^  4^ïhha 
^twTp'aMfcra  khh,  arkTa  »8  rpfKST  k8  Bf^'^pf  npHBHpiL  «ifaop  a^ 
^À^'K,  liJH  Ki^rpi^  Innapxt^a'*')  ui'a^  ^Twpc  TÔitH  wkYh,  kt^t  c'at$ 
nikp^T  k8a\  ki^  KaAf  Ki^rpk  8h  ^^^agcp^  c'a8  j|vT8NfKaT  TÔaT'k 
MiLAf  «If  ck  BfA*^  a^aH  ^HaHHTlL;  atâta  N-k^  A^MHHaT  k8  réxt^A 
At^ni^  Hf  A'aAi  Bii38T;  4^Thha  uih  fa  Ki^akpfiţ  lUH  ^rp'apaiaT^  iuh 
KAi^THHA  w  ct^AHiţi^  A^  AfMNS^  Kt$  Bi^p^^^A  A<  apaMi^;"^*)  naBik3a 
M  w  MfTaxfpMC%  «If  k8  Kan^A  roA  ck  A^Aii  aa  (\wa\u^,  4^îhha 

^SpikKaT    Kt$    X^^^^A^    BHliJHHÏf;    A   K'kpÏA   Hl^piţHAf   «l'kAf-A'aHT'k 

fpA  ^HHCTpiiTf  k8  ^Hfi,   ^Tp'apMkHA  np^L  Aaumîhh  act^npa  KfH- 

TaBpHAWp;   »p   HiCT8p8A   ^K^Ht^HÀ    np±   flOHHi    «l'k   A^    KH^pHCipiO^ 

Kipf;  ^  ^l^auta  3f ai'H  «if  n^pTÀ  aa  nïfnT^  as-k  Ka  w  niBk3k^  Kant^A 
FopréNïfH .  a8  aAawc  uih  ivapf  Kipf  a^P?  npfCTf  H'RAf  «if  ck  4^ik«i-b, 

UIH   w   AHHl^   C84^A^piL   Jk^î   B^HT  ;    HfHTpS    Kl^   A^^^'^   C^^^aA^    Wapf 

k8m  k8  ai)hhi|i^;  A^^K^pKi^HA  n;^p8A '^'^'^)  npfCTf  rp8iUa3H^  uih 
wcikBHHA  k8  c84^Aap^  HfpïH  «If A  A<  Akuri^  ^l^p^HT'k,  lap  A^ipMfHf Af 
YAaMHAfH  ap^HKi^HA^'^i  npfCTf  ni^putUAf  «i^kAf  a>^h  uaniVH^  uih 
npfCTf  nt^AHf Af  nH«i6apf AWp  kaa^a^A  .  Bp'ku  3i)«if  k^m  ki^  ^ct$- 
uiH  k^aSa  K0H6ai|if  4^p8A\Sc4ua  cTi^n^kut^a^H;  uih  k8a\  ki^  câaxtî, 
Kk  néapT'k  Ka  npf  8h  ^^pHaioc  npf  «ifA  npiL  4^p8Aioc  Ki^Ai^pli^^ 
^Tp'a«ifCTa  KHn  KAjkTHHA  rp8Mi3ÏH  UIH  pi^A^i^^HA  4^  c8c  Kin^A 

UIH   8pfKHAf^    UIH   M^LHfAf   Kt$   HOCOMOp'kpf   AA'kci^   ^TOpKlkHA  UpfCTf 

WKH,  n^prA  UIH  ck  nSprà  k8  MÂfiî  K^BÏHHUti^^  hi^uihha  ^twHaiiHT'k 

AHH     UIH    K8    B^Hlk    WKl^pAI^Hpf,    UIH    Kt^A^HkHHHA    npf    CHHf,    K^HA 

Aa  8h  H^Ai'kP;  K^HA  Aa  aaT^A  ;  uih  kS  /«lapufHf  kohhtîh  t^uiwp 
H3Bi)ha  4^  ni^Mi^HT;  cnpf  aùh'k  AiHuiKipi  ^aP^^^^^  nac^a .  ^cnkH- 

*)  Glose:  mah  mapiai  kkakpii^haU'p.         **)  ca8  a«  *îip.         ***)  nA^TCAi. 


Thoma:  niodor.  91 

M'KHtA  npf  TOHH  «I^Af  41  Cl^  ^^A%  UIH  )fOTkp^pf  h4  EHpBH- 
T04pC  HfHTpS   BHTIHCic  lilH   if^pB/USCRHa  TlkHlkpBA8H,  Téu^H  W  J^ïlhfi- 

Tkinh  A^nik  A^'i'^pi^  •  arSHH'k  KikTc  ^hmîh  ipÀ  npoacTi  uih  ni nS- 
THHHéark,  acK^HA't  uàtîma  TpSn^ASA  k8  jjv^&pikHipf,  j|va  a^rïà 
k8  4^aopH  iiJH  Kt$  M'kfiî,  Tpikr;^HA  A<  KikTpk  a'i^hcSa  ,  npfK^M 
AH  rk  ni^p%  wapc-Kapc  ahbwb;  nfHTp8  Kik  hB   HB/uaH  a^icTik 

pTlkpikpC    Clk    ^Tkp-k    A<    KkTpik   rÔl\H,    k8M    Klk    HHMH   8H   ABKpt^ 

h8  c'a8  ^MaA  Bik3ST  a*  KkTpik  wa/u^HH,  Kapf  cik  KOBis^piiiicBik 
IpSMSc'Éita  aSh  OiarcH .  ^ftrBHH'k  uih  M'b  a^h  3épH  HikCB^Tk  c'aS 
apikTar  npHc  crpi^aB^Ark  3ÎW''  [Bpl:  3iim  OaiHpBa]  A^nk  «if  aS 
(lUHT  AMH  Kintip^k  HfiTîMtH,  4^  ^^pSAioack  liiH  j|viţcai;nTk  XapH- 
kaia;  k;^ha  a/u  k8nock8t  kSm  Kk  aS  4^wcT  k8  nSTHHiţik  a  ci^ 
EHpSA  UIH  OiarfH* ;  jjvcik  k8  acriră;  k8  KikT  KSpira  4^pHM8r4iJ^i 
si  ^HopiiicKik  lacTf  aian   kS  ahbwr   uih  mah  nopHuréapi  cnpf 

ApirOCTC    A<     KkT     «fk     A>^HT7ilO     ^^pB/UBCSlţf    BkpBlkTtaCKl^  .  ipA 

^Tp'o  KapcTik^  «If  w  rpkg-k  w  ni^pi kh  a^  KaA  aaSH^  *)  jjvBpikKirik 

K^  8h    BCUIAIl^HT    BHUIHHH8    Pp^    A^HF,    UIH    KB    T^TSa    ^HHCTpHT 

fi,î  fiÀjh,  j^A^^fifUn,  j^HHHif^  npfCTc  nïmi^H  hhi|ii  na^^Taaf;  npc 
Kipc,  MfA  Hf  a^8  aSKpaT;   a8  ^khc  ^Tp'^kucHAf  tot  Mfi|ifuiSrSA 

ASH,    Hf^lkKl^HA    aATCAf    KA    AH'kcTÎ    MAH    ^HaiiHT'k;    UJH    Hf    AIAH 

nSTkHA  4^i*if  HHMH  A^"^  a^^^Af  lapkUJH;  n^HTpS  Kik  K^aA^af  a 
A^H  BikAASpH  cpA  AcriTc  npicTi  ni^piţHAi  «l'RAC  A""  HanoA  KinS- 
a8h,  tap  rpSi«ii3ÎH  cBht  utiiiţik  n^Tp^K^iţu,  ujh  ka  Sh  cTp-kMBS 
apKS  ^nAiTH«ii)iţH  ;   KincTfAf  caôboa^  aBhckA  amh  ApK^   uih  ka  w 

npHCOcAHLtl^  A  Afri^TSpVH,  CnkH38pA  ^Tp'O  HApT^  UIH  ^Tp'AATA . 
BptH  3i)«lf  K8/U  Kl^  UlCpnÏH  HS  Ck  Tl^pA  KB  ni^plpf  MH  AĂB%  HS 
CSHT  KkBTl^T^pk  nOCOiUOp^Tl^  UIH  K^AlHAHTk  4^YhHA  rp03HHMH^ 
Mf  Wapf-KSA^  ^EA7iH3IÏUH  npHH  A^^'*^  AA^pAlApC^  KA  KkHA  c'Ap 
^EAkH3JÎI  A^  KkTpik  AHBOB^A  MIA  A^H  nïCnitYH  4^C«léApCH  .  UlCpUÏH 
(pi  A^">^  A^ATipTC  jjvASpHHH^  lap  A^ÏIK  KHH  HlîPpH;  HCHTpH  Kk  AS- 
pSA  Cl^  ^Hirp-k  A<  KlkTpTi  M(t|IIUl8r;  KA  npHH  HirpiLUA  4^  AAIC' 
CTfKaTl^  KH  rAABIH  Ch  Afi^TÎ  ^B'kpTOUlip'k  UIH  CKHA/lBApC  COA- 
3HA0p;  jjvTp'AMKT  KHH  ipA  Bp^^^A  ^mOApîH]  lap  KOCHUHAI  HHM  KS 
t6t^A   jjvnAITHTI,    HH4H    A*^"'^^'''"'^'^»    **^   ^^'^^^    '^'*''    A^SATI   i|&YHHA 

fififik   KAn    ^Bi^ASpA   npccTC  8Mi^p   UIH   npccTC  cniTf;   a^P   "''^ac 

AHH  KpHci|IIT  UIH  A^H  ^^p^HT^L  AC  ^KShShA  THHipi  CTl^AH^pH  A< 
A^<2|^HH,  UIH  KA  K8A^  Ai  .f^nACT'fe^  if^ÎHHA  CTp'kA8«IHTC  UIH  A^AIHHOACI^, 
UIH  HS   AC    AlkCÀ    A   3BSpAA    npfCTI    K^BÏ^HItlk   A>^H    B^^HTSpHAC   «fkAf 


*)  Glosa:  Ad  H-k  lAHHacK(-k)  5iiMf  ik-k  ipÀ  ^yTp'o  K-kpSu-k,  m  w  Tp-kg-k  w  n-kpiKH 


92  1773. 

c8niJ^iipH  .  ntJpri  k8  mâha  h^  cTlHrik  t$N  apK  hoacht  [npicri  8MTk- 
p8i\  HiA  AP^"'''  aR'kHA  cnkH38piTk  rSAcaJ  up  k8  mA-A'aHTk  w  iji'^* 
KAïc  anpHNCk .  liJH  aiiia  4^ïhha  ;  mah  m\^atw  ASaii^Hik  crpkASi'k  a**** 

WKHH;   A<  KkT  A^H  4^1^KAÎH. 

Cartea  IX:  Impresurarea  oraşului  Siînîï.   (6.  Fol.  41a — 42  a.) 

KipT'k  oT 

Mpik  V^A^cn^  A^nik  hî  at$  HikSikAiiT  acSnpa  GïAhïh,  HikA^^- 
At^i^NA;  Kt^M  Kik  H8/uaH  kS  crpHrip'k  pik3BOiOA8H^  ea  piknA  a^  ^ 
A^TTk  ««TaTi  KtJ  j^c^iu  3iiA^pHai^  nSiţHH  c'a8  ^^^p'Lht  a^  K'tTpTi. 
«icH  M(  C7i  a^htA  nJHTpt^  A^Hca^  liiH  npHH  4^anTa  ^wa^tî  ^h 
pi^cnai^TïÀ  ^H  npOTiÎBi^;  mil  k8  k8bhhtc  A^^^^^Mi^Tivipc,  luiî 
cnpc  ^TTiprapc  crpHrA  a<h  *iCTaTC,  BikTA^HA^iUH  }KéK  a<  a^hc^^a  . 
Ki^MH  ri^HAïi^  Ki^  Hé/uaH  aa  ^«iin^T  sa  a^  HAacn  HikSikAripi^ 
up  A^n^  ^"'^'^  Bi^3;^HA  ki^  hS  nivan  Hcnpi^BA  HHa^iiK;  hî  j^k^ 

Clk   UlA   A^^^MMl^   A^   Kl^Tpnk   «ICTTiLtCNH;    Clk    bA    fi^é^î    K8   pt^lUI^IK  . 

jjvcik  îA  a8  ^OTikp^T  ci^  hS  31^bob4lcki^  k8  ivac^rt  iiJi3;^HA  aikHr^ 

HÎTATÎ,    HH4H    Clk    HCnHT'RCKlk    K8    AiaH    MSaTC    Mll|JIUJt$MHpH    npHH 

Kipc  ci^  laS  MiTikiţHac,  a^>^  i^^P^  ^^^^  nt^T-k  rk  rk  npHH3iv;  lap 
aaitïH  nt^T-k  rk  luj^  4^éri^  ;  mh  k8  noaïwpKÏH  iuapi  aA  at^Kpipi ,  mil 
4^i^pik  A^  CKi^napc  a8  cokotmt  ci^  nïtapyk  Kt$  tot^a  HCTiri  ujh 
j^  rpasi^ .  A^*«H  aiuA  ^^h^  :  ^niipiţlipi^  ^  n'kpiţH  p7iTSH3aAa  3H- 

At^At^M^    lilH    31^«IC    CT^H^KHHÎi    AA    3'k«IC    Bl^pciltH    p-kHA^^IIHA?     UlA 

^OTi^pÀHA  Ai^pMMA^'k  liiH  AA^NHiiM'k  npi  a^8ati^  a^  nopt^HHHT 
Ka  rk  cane  luiHiţB;  ujh  ahîh^  rknA,  aAut'iH  ckot^  aif^apik  A^Tt^A, 
aAU^ÏH  ^A  rp'kA^iiAi'À  4^Tp8  cnpiiH4aHi^  *)  cnpi  ^hi^ai^ha^c;    pi^- 

AMKi^HA   iAT  3HA  «t^  npOTHBa   «IIASH   ^npCM^paT  .  IUH   HIIMCH'k  hS-h 

nonp-k  Nri«iH  ci^  .ţvnpoTHB'k;  ncHTpS  K'k-H  ^KHA'k  Kt$  3HA^^  ujh 
i^^^fk  HirpcBHHMC  3HA^pHAC  Awp,  Hi^AP^3N*^NA  A  aAcppà  a^^ipnk 
A^H  «icraTc^  Ki^Tpi^  iv  wam  kS  aiïh  a<  ^'i^  ^^  mISaî^Aam  .  uifi 

Blk3A;HA    ^"l^fi'h.    HCnpaBTi     CTiMCTlkT^pHAC    «ICAC    A^    npicTf    TisÎH 

[4^ïHHA  K'k  HAicn  a8  cokotht  a\àh  ^nahhti  luA  anirra,  a/ii^cS- 
p'kHA  aôk8a  hca  «ic  cpA  ^Tpi  «i-Lic  A^ai^  3haSph,  k'Lt  rk  uà 
aM^iiri^  cjkV'kxa  npc  hih  ^i  Bwp  A^KpAJ .  A^ni^  hî  uih  ahàcta  c'à8 
cikBi^pujHT   MiA  A^   rpasik  a^kt^t  noBccTHp'k^    4^ïhha   Kik    as-k 

AI^ATC  MTiHHH  A^  PpikB'k  Cnpi  ClkBlkpUlHp'k  A^Kp^A^H,  ^HCn*k  AA^TK 
AAmiîlU^l)Hfii    KA    A^ÀCTA  :  W    nipTC    A    KrKA^A^H    KA    M^AIlkTATi    A< 

WArÔM**)  AHkCi^HA  H-^TiAT^  "^H  ^-Lfi  A«  ^^T,  AA  MapgHH'k  H-k 


*)  Glose:  âAHrk,  MonU-k.     **)  w  cé-rv  a»  niuift,  68  Ai  koimi,  «k  ck  H8Ma|if  nAle#WH. 


întrebarea  înţeleptului  cu  lumea.  93 

cnd(  /iSHgHMf   KikTpi^  Hi)A;   A^h  «i^ai  a\ah  a<  ^^^  népSpiL  cnpf 

aMA^HAwaii  H'kpiţHAt  .  Bp-k  aci^/uiiHA  «fHHfsA  kS  3iiA^pH  a8hmh 
s4a  rk  (!)  ^^TiM-fa  JKSM'kTaTlî  M-fe  A^  WAi'^M,  ni^3iiNA  npicTi  twt 

^xéKiUa    ATitţHM^    Ulii    npÎHMHHA    A^Nyi^M^    M-k    jjvTpf    HhA    lUJI 

^Tpi  GîiiHH .  lapi^  A^"^  **^  ^'^^  ^"■^'^  a^mSa  k8  tţlp/uSpNAf;  Amii 
Tiki)HA  aniH  w  rSp'k;  aS  M^Tir  KBp^cp'k  ch^  na  npi^HTpS  ^kp^b 
^aikéHTp8  aa  Ki^pip^  «fk  ^^ikK^rik  a<  nHMwapf .  uiiî  ^^Yiîha  Kik 
AfH  H'Éac  jjvHHiaTf  aa  «fsai  MiA  a<  ^^^;  u^i^  A^**  ai^HiiAi'k  m-b 
HCMikpMNHiÎTik  a  Hma^a^h  aa  crpi^MTwapi  a<  ■"^P^  ki^A'^  ^na^ 

lUH  Ck  CTpi^MTOp'k   K8  H'kpMBpHAC    «l4af    i|&liK8Tf  A<  a^^H%    ci^- 

B^puiïÀ  wapc  Kapf  BaH3BS  '^)  aa  r8pi^ .  up  aa  Ki^pipiL  npHH  Kipf 
c*k  A^'i'k  Y^iT^A;  «IC  CK  a83TÀ  tuji  aa  néA  «ii  cpA  np-k  a^^^P'''^  • 
dpc  a83iiHA^ai  luji  Bi^3HHAS-ac  aK8a^  ujh  mch  a^^^  Cîhhh^  iuh 
kShock^ha  aa  m2  npHMi^KAîc  cp^^  ujA  kSm  Kik  noTOn  îacvî  CKé- 
noc8a  ^K^Hgi^plpîH  3HA^pHHawp  (!)  ;  hh«ih  a  4^8mm  nST;^N;k^  A^h 
HiTiTC^  i|&îHHA  Kik  ac  ^KHA'k  cuiHpiL,  a8T8a  luiî  ana  «ii  avisas  cik 
dnponïÀ^  NH«iH  a  piLMikH-k  ^  «icTirc  cokotAha  ^^'kp  A<  npHaii^KAîc^ 
ACH  «i4af  «IC  nt^T-k^  ev,  rikTïÀ  cnpc  ag^Tepica  awp  .  ujh  ^T'kio 
cK^HAt^puac  «liLAC  A<  ^^  nii^putH,  aB^^UA  Kpcn-kTSpH^  ac  acT8ni  k8 
|fi|iHaik  uiA  kH  CMwaai^^  A^"^  "^^^^  j^T'kp'k  3iiA^^  ^^P^  cripc 
NiiSi  TcaifHHCKik;  aaT^a  a^T,  aat^^a  nVcrpu^  aarSa  ac^uHC  uiiî 
i^îci|jc-Kipc  «li  ri^ck  aA^'f'k;  ujA  h8  cpA  hh«ih  8N8a  cn^ainTipiT^ 
MH  aclaicH'k  m8cp4l^  Konua^a,  iuh  Bi^Tp^ku^a^  ci^  anSK^  A^  aéxpB  ; 
ncHTpS  K-k  NH«iH  npc  8h  Hda^;  hh«ih  npc  w  B^pcTik  n8  4^i«ic  rk 
ci  c^îiacKi^;    caS   cik   rk   p8uiHHC3i^  upua^^^KAï^  «i-k  ncHxpt^  c8- 


CXLV. 
1773. 

(Ms.  bibi.  centr.  mixt,  nepaginat,  copie  din  1810.    8^,  fol.  la  —  7b.) 

întrebarea  înţeleptului  cu  lumea. 

•ILHHikAcnT^a  3HCi^  :  «ihnc  cl|ih  a^^I"^;  A>^  ^M^"  ^^^  4^p8a\wa- 
rk  uiH  ^i^noA^BHTik  ? 

*)  Glosă:  ciIhctSa  imn  dcJMCN-k  a^h'K  hSmhpc,  kana  «'KA«'Kli|Ji. 


94  1773. 

A^MÎ  3HClk  :  î^  C^HT  A^MÎ,  4^4nTa  liJH  nAlk3M8Hpf^  lilH  rpik- 
AHHl^    A^    nO/UH    pOAHTOpH;     liJH    BfCTfpÏH    H/IHNl^   A^    TWaT-R   BS- 

HTkTan. 

•ILHlţlkAinTSA   3HC1^:A4P  A<   **>^Nf   fl|JH   ^^IkKS.Tlk? 

ASiHf  3HCi^  :  A<  b(hhhk8a  j^Hni^paT. 

•ILHlţ'kAfnTSA  3HC1^  :  A^P  A^  M8AT  CI|JN  ^^l^Kt^Tlk,  UIH  Ti 
nopiţH   ^HTp'aMKT  ^$AH? 

A^Mî  3Hci^  :  c^HT  7281  a^  ki^ha  AVh.  nopT  j^HTp'amcTa  khh. 

•ILHHi^AcnT^A  3HCik  :  a<  i|^8M6aci^  Kpf3  uiH  i8  ki^  ct|JH  nAik3- 
/MHpi  aSu  A<^H3Ct$,  UIH  rp^KA^Hi^  hai^hi^  A<  n6aMf  pwAHTOapi  ; 
A^p  A^^  T(M;  C7k  h8  4^ïi  noMÏH  Ti^H;  Ka  UJH  noM^A  Mf A  MC  a8  no- 

pSHMHT    A^Hi3f8    ASH   flA^^  -  ^^    "^   MA^Hl^HHH;    lilH    HIACKt^ATlkHA 

nop8HKa  a8  Ai^HKiT;  iuh  k8  Moaprt  at$  a^^pht. 

Aé^f  ^ùc^  :  AAHBikpaT  a8h  !1a^^  ^^  nop8H«iHT  a^h^3^^ 
atua^  A^P  ncHTp8  mhhi^  (!)  N'a8  nopSHHHT  ji^iwmy^  aiuA^  «ih  at$  3hc  : 

KpCt|JNUH    IUH    Bl^    ^HM^AlţHtţH^     UJH    ^A^HAflţH     Hl^Ml^NT^A;     UJH-A 

CTi^ni^HHiţH  npc  A^H^^^  •  ncNTp^  anf  a  ci^ht  auia  ^^pS^éacik  ujh 

^HUOA^KI^T'K^    npCK^M   M^   Bi3H. 

•ILuitHAiRT^A  3Hci^  :  Bik38-tţH  ^p\iMcinA  TA  UJH  ROA^aca  TA, 
A^p  î^  w  ciVKWTccK  Ka  lapea. 

à^A\î  3HCi^  :  w  HmpHHm^T^Ai  !  a^P  ^'a^  cujht;^  npuH  mhxc- 
awk8a  a\î^  ^HRi^pat^VH;  naTputpuJÏH  ujh  bai^a>^**H  ^"  ^^  A^^  [^^P] 

ATi^TA   R^TCpU^    Kl^T   ^AK    UJH    AHCif^aK   A\AH    KA   Hllt|Ji   Jk^AXm'iîH. 

•ILuiţi^AmTt^A  3iici^  :  a^P  nis^H  ki^ha  cTi^RiiHfL|JH  a«iacTik  nS- 

TCpU   UJH   Bl^A^I&l^  a  Ta? 

A8mc  3HC1^  :  H'apc  ci|&ikpuiHT  hiîmh  ywTi^pi^pf. 
•ILuLti^AiRT^A  3HC1^  :  A^P  HH4H  kS  n^HA^^^  hS  ri^A^^>^  (^-  ■""i^ha); 

Kl^   Cl^HT   aUMf   A^   '^^^^   MHABHLtH    (uJH)   T^ATÎ    AÎ    AHRCCCK. 

A^AXÎ  3HC1^  :  Ba  HU  jjvt^H  AHRCfL|JH  MHHTC  A*^"  ^^^  -  ^^  ^'^^ 
«IfTHT   Aa   flAHglkApYH,    RCHTp^   flAlgaHAP^   ^HRl^pix^    K7i   a8  CSRt^C 

aSmc  ToaTi^  UJH  ^Tp8  a  ca  ^unikpi^tţî'H  k8  hhhcth  c*a'S  ci^Bi^puJHT? 

•ILkHI^AIRTSA   3HC7i  :  Ba   î^,   A^AM,   AAX  MfTHT  Aa  HCTOpïf   ncH- 

Tp8  flAcgaHApt^  j^HR'kpaT^  Kik  A^N  ToaTii  AiHAa  Ta  UJH  nSTcpc 
aBH;  A<  w  CA8ri^  a  a8h  axah  a\ùk^  ^^  aA'KnaT  ^HTp8  nt^iţiiHik 

BlkST^pik   UJH  AXAH  IfWC  A^K'KT  c'a8   Cl^BlipUJHT;    aAHKl^  A""  BÏAI^lk 

^h  MwapTc .  A^P  ^uja  lacTt  Bi^A4^a  Ta  ! 

AéAXî  ^AchlUH  C(MHH  WMSAC^  T8  CIJJH  TSp8(THK;  A^P  ^^  ^^ 
3HK^  Klk  H'wp  /U8pH  «ICH  Hî  CTl^R'KHICK  B^H^pUAC  Al^kAC;  MH  fi,î  Wfi 
UJH    Al^pU,    lap   H^AliAf   AOp   H^   A\^Afiî   «IH   pikAlA^HC. 

•ILuiţi^AmT^A  3Hci^  :  iv  a8mi  !  k8   a^^'^'^UM   a^   ^'^P^   ^^^' 

CTf KATl^   ft|JH  (?)    KS   WTpiBl^   ClkACt|JH  Cl^  A\^  j|vA^A«l(t|JH^    aAHK(7i) 


întrebarea  înţeleptalul  cu  Inmea.  95 

KB  CA4B4  COrklţÎH  TAM  rkAfl|lH  Clk  MTK  ^Aii^M   K4  lUH  ÛM^AHJ^p\^ 

jf.HivkfAT  .  fi^Ap  flAigaHApB  ^HnikpaT,  KikHH  c'a'6  aaat  (!  1.  aJ^aat) 
npc  nFcnr,  wkîh  M  act^at,  ^aî\a  n  noHfrpHT,  rpiiOA  nt$  aMt^p- 

l^HT?  ^HIlllkAlkTéapH   A^AIi!   A^P   ^U^^   l'^'l'^   CAÀRA  TA\ 

ASMf  3iic*k:^rk  h(-h  a<  ti)h(  WMt^Af!  K*k  hhhh  a\^  cagH 
ciM'k  ^HTpt^  HHiiiHKik,  A^P  ^^'^  4^pt$Mwark? 

•flHuiiAfnTt^A  3iic*k  :  ea  4^p8A^oarK^  A^P  ^^  fi^^  ^^^  fi^MHî- 

AÛam  3Hcii:aS  A^^P^  **^  c*kHT  eSH^k? 

•flHiţikAmTSA  3i)cik  :  ea   e^h^,   ah   H'ap   aA^Hf   eSHikTiT-k 

np{  HHAIH   Aa  plkSTiTf. 

AÛmî  3Hc*k:A4P  h8  c*kHT  ^Hiţ*kA-bnTii  ? 

•flHiţikAmTSA  ykc^  :  ba  ^Hiţ*kA*knTik;  a^  H'ap  hcbShA  npf 

HHMHH-k  ^Hl^l^AflIMSHi   xà. 

A^Aic  3Hrk  :  ^HCK  H(-H  A<  i'HHi  wai8a(  !  hh  4^(ah  a<  cufkw- 

Tia'k  AH   T8   A<   3HHH;    K'K  H8  C*kHT   ^^p^AléaCli^    HHHH    BSHIi^    HHHH 

^HU'kA'knTik;  iiiH  anoH  c^nrSp  ji^my^  A^"^  ^h  ^'^^  ^^i^kSt^ 
^HAaT(ik)  Aii-a8  3HC;  Kik  c^ht  cShi^? 

•flni^ikAfnTSA  3HC*k  :  aAHBi^paT  !  kk  a^h(3(S  hhmhk  pi^S 
H'aS  ij^'kKST;  niHTpt^  anf  A  i^'aS  3HC  Kik  (1|jh  eSnii .  npi^  tS  Al^/Ui 
^Hiu'kAiiTéapf  !  Kt$  A^^^'t^H^  noMHAop  TiiH  an  aaii^MHT  npf  HiA 
^htIio  jnjf^Ar,  aAHK^k  npf  crp^kAioiuSa  nocrpS  Ûfi,AA\,  uih  a^^~ 
sii^a  Ta   îâ^   KI13ST   4^oapTi  aaiipi^ .  nf  HxpS  ani  a  ti  Spi^CK  uih 

T{  UFK'kpliCK. 

A8ai(  3iic*k:u;  wai  a<  hhmhk!  hh  ii|JH  t8?  nivaxH  i^H  h'ah 

MHTHT   Aa   C^'kHTa   CKpHHTépii;    KS(ill)   3|)h(   AA   C^^'KHTa   (BaHrCAÎH; 

K'k  ar^RTa  aS  iobht  aSaic^  ki^t  npc  4**^^  ^^^  ^h8a  hi^ckSt  a'aS 

A^T  HfHTpS    ASAIi;    aAHK(*k)    HCHTpS   AIHHi. 

•|LHiţ*kA(nTSA  3HC*k  :  Ba  fS^  aSaih^  am  hitht  aa  c^'kHTa  CKpnn- 
TSpikj  tapik  AH  c'aS  a^t  npf  ciiHi  nfHTpS  THHi,  hS  Ka  a^^P  ^"^  K'^) 

WBI|l*KCKlk  KS  TI^HH,  hh  Ka  CK  AA'kr^  npf  AH  C*kH  AHH  THHf  : 
[Ka  h8  Kt^M-Ba]  A^  ^<H  Hf  SMBA*k  HpfH  THHf^  nOTpHBHHA^Clk 
nfî,  rk  AlOlIlHH'^LCKlk  ^HTt^HipHKSA. 

A^AIf  ykCK  :  W  WAI  HiKt^HOCKlkTOpiO  !  ^H  (!)  BHHi  C*k  Tf 
WITkp^CK;  Klk  UJH  T8  ^H  Ali^Hi  HiTpfHH  UIH  HpHH  A^AlHHa  Alf 
HMBAf. 

•iLHlţlkAmTt^A  3ricik  :  W  A^AIfl  AllkKAp  A<  ^P  4^H  Kt^AI  3HHH 
TS;  ka  C*k  4^*8  (8  WAI  HiKSHOCKlkTOpiO;  KA  t^AIBAlkHA  HpHH  aSAH^HA 
T4  Ck  M  T(   Kt^HOCK;    HHHH   Clk  4^aK   KS  TI^Hi   npHiTfUlSP. 


96  1773. 

AéM$  "iAch  :  (S  ak8  Ti  E'W'S  K*k  ii|JH  \^h  HiRt^H  ahh  hch  MapH  . 

n(HTp8   aH(A   HS'MH   MAH   TfiîÉSH   C^   CTaS   Aa   BOpBl^   KS   TlÎHi. 

•llHiţ'kafnTSA  3i)rk  :  )^aH   aSaiH^    cuFKoaaH^k  !    h8  t(   4^aHf 

a  T(  iUA^HÏA  npf  MHHÎ,  HH  MaH  CT*k  Aa  ROpB*k  KS  A^I^Hf^  IllH-M 
CnSHH  nCHTpS  HfH  HH-l^H  CAt$}K*kCK  K8M  ^IţH  RAaHf  Itïf;  K8  HH  A^P 
w^H    A'^pSfllJH? 

A^Mî  3Hcik  :  cS  ^H  A^pSiCK  (!)  kS  hh  no^^TfCK  (H  A^aa  a/iHHf . 
•llHi^'kAfnTSA  31101^  :  A^P  <^  ^^'>'  H'aui  no^^TH^  ^^i^p  K*kT  aBfpf 

ASaïf  3iicik  :  aiiJ-fenTi^  nSuHHTfA  n-kH  ^h  cap*k^  K*k  CHKpïS'A 

T*kT-kHH-T-kS  taCTf  w^  KOAl^t^  3HA^A8H  K8  AISAI^H  BaHH  MHCT8HT; 
UlY-H    BfH    A8a   UIH   Tf(-H)   w^HBOP'kUH. 

•llHi^'kAfnTSA  311^1^  :  CH  bhhh  a8ai(  !  k^k  i8  a^P  no^^TfCK  ujh 
BccTf  A<  w^  BwraT. 

A'Smî  3i)cik  :  ^P^THAi  TivS  lacTf  Bwrax  ^^wapTf^  lUH  ak^m 
c'aS  Kaai  boahht^  aMt^HUH-Tf  kS  ToAia  cnHi^i)piOA  ck-a  wTpi^B'kcKik; 

UIH    BfH   p'kAI^H'k   A/\WLpCHHTOpH    ABSI^ÏH    ASH^    UIH    BCH   ^^H    4^0apT( 

BwraT. 

•|LHl^*kAinTSA  3HClk  :  aSaih  !  a^P  KIi  no^TfCK  ck  aa\  uih  a/io- 

UIÎH    UIH   WAWapii   CKSMHf^    K'kT    C*k   H8   ^^ïf   AA   iAT^A. 

A^A\î  ^HCK  :  tariv  Kii  u'aA\  a^'''  k^"*^  aiSai^h  ;  H'kpK'k  BpfMH 

nikH    KliHA    Ba   BiHH    HHHf-Bà   AA  Bpf   W   HfBWH;    UIH  ATShHH  Hf  SUJOp 

BfH  KSAirrkpa  a^  ^<^  ^^  no4^TCL^H. 

•ILuiţikAfnTSA  3HC*k  :  aSaih!  a^P  <^  no^TfCK  bwhbw3Ïh^  KpikÏH^ 

Ka  CK  CT^kniiHfCK  A^/Uf  aiSatii. 

A8ai(  3iic*k  :  waiSac  !  tS  i|^ïHHA  bktht  a^   bopat,   nac  a< 

T(  AHHflllH  A*  ^UIHAf  w^Hn*kp*kTfl|IH;  H'kH  Tf  BOp  Ajf^AA  K*k  (l|IH 
BOrAT   UIH   Ti    BOp   H^Hf   BWHBWA. 

•|LHl^*kAfnT8A  3HC*k  :  AlSAl^fiUliCK8-l^H  A8A\H;  Kli  A<  K*kT(  AA/I 
nW^^THT^  A<  TOATf  AIÏ-AH  A'I^P^HT  .  A^P  Tf  HO^^TfCK  Ck-AI  ^AH  UIH 
w^Hnikpiil^ïf   HipiOASH   Clk  AI01|IHHiCK. 

ASAïf  3iicik  :  w  A^^'flHAf  Mh^  npïfTHH  !   a^P  h8-i^h  a^kShmh, 

Biv  A^  KikTi  au  nO^THT  K^  TOaTf  T'kai  A'^^P^*^'*';   ^"  4^ÏHHA  4^H- 

Tp8  ATikTa  BÏiAUlSr;  aS  r*kHAi4iH  kiw-h  Ai8pH? 

•|LHi^*kAfnT8A  31101^  :  a^P  ^^  i|iYt$  aiSai^h  nSTfpHHHH^  a^P  ^^ 

1|IÏS  HH  C'at^  4*^Kt$T  .  SHA^  rKHT  w^Hn*kpai^ÏH  IIîipCHAOp?  ^HJi,î  ïêCTi 
HAH^aHAP^  w^HRlipaT?  HH  AiaH  nf  CKSpT  :  Sha^  ckht  aiouiTh^  CTpiv- 
AIOUIÏH    HOllipÏH? 

AéMî   3i)cik  :  W   npïfTHHH  I   HH-l^H    ASKp'k3H    AIHHTf   A^    ^^   -f' 

TpfBaiu  n*kH  Aa  at^ta?  a^P  aHfi|iYi^  4^îhha  hh(i|I()  waMfHH  caabh 
Af  ^^fi^y  M  ^'^^  n^çTKCwT  npi  aihh(  uih  lu'aS  ckhaibat  BÏAi^a 


Istoria  poamelor.  97 

3HK'kNA7   Klk   BWp  CK   M'kfirK    A  A   AATli    A^AIf;    HH    tUH   î^   ^HK*k   M 

(uAi)  Al' AH  nonpHT. 

•flHli^lkAniTt^A  3HClk  :  K*kHA  c'a^  JI^HCn^fiî\HT  A<  THHi;  K\^  Hi 
UH  J^HyKCTfiAT? 

AjSMÎ  "iACK  :  KS  AlSATf  Ulii  4^H  ^H3*kCTpAT,  ^^p  ÎH  AAT  h'a^^ 
nO^THT  A^AA  mAhî  HHAIHK,  HSAIAH  .  3  .  KOUH  A<  n'kH3H,  Kt$  KApHAf 
^HRlkAHHA^Clk   KA  ^HTp'SlI  CApAH^    CK  Cî  A<c4^1kTf3H  ^HTpt^  AIHKA 

rponHAHi^H. 

•flHiţikAinTSA  3iirk  :  w  a8ai(  !  a$  ak8  Ti  Ai^A\^,  htk  îi\èh  ah- 

IH'KpT'kTOApi  AHlu(lip)TlkTt$pHAOp,  lUH  HlÎHi  rk  nOTpHBil|lH  l^îi 
rk  aCAAIli(Hlk)  KS  HiAA;  HH  rOH(l|lH  B*kHTSA,  lUH  C*k  pi3HMlk  ^î 
SAICp'k;   HfHXpt^   AHiA  H8    Tf   BWH. 

ASAIi   3IICk  :  A^K*k   Ht$   Mii   B(H^   HAC  CkHliTOC;    K*k  AAl^ÎH   M'K 

pivarik. 


CXLVI. 
1773. 

(Ms.  bibi.  centr.,  mixt  nepaginat  copie  din  1810,  8^,  fol.  8a  —  llb.) 

Istoria  poamelor. 

HcTWpIC    nWâMCAWp. 

K;^HA  ^mkp-kiţVi  npfCAiiBHTA  rt^TiiH;  iuh  wcAiiA^^f  hhhcth- 

TSA  KÎfAP^;  ^fi^  CliBOpHA  POAÎH  (pA  n'k)^ApHHK  MÀfiî,  All^pSA 
îfiA  AIVrW^l'kT  Alipf,  KWApHA  CpA  ^ATMAH  Alipi,  BHIUHHA  (pA  Kli- 
M'kpAlU  Alipf,  HHp^UJA  ipA  KOAIHC  Alipf,  K^kOSlU^HA  (pA  KAt^HfpiO 
MipC^    CKOp^lUA   (pA   nWCTCAHHK   Alipf;    3ip3ApA   (pA   CTOAHHK   AIApf . 

uiH   Ai*kpcHpik    cTpSrSpHAf    cik    n-kpACKik    npf    BOipÎH    A^^B^N^^^H 

^HaHHTi  J^n^pĂT^A^H,  r8T*kH  3HK^HA  :  HHHCTHTf  J^m^pÀTil  ^^AK 
IţlHpH  w^nikpikl^ÎH  TiAf^  Kli  J|iT*klO  KpfAHHH^CSA  KHRfpi^  IUH  KHAIH- 
HSA  M(A  Alipi;  UHI  KS  HHAIBpt^  CRliTipiOA  H(A  Alipit  IUH  KS  l|JHp8A 
apAliuiSA  H(A  Alipf;  J^K'W  UJH  HSkSUJOAPA  AIHpOCHTOApi  UJH  rii- 
SHNHMéct^A  (!  1.  rikAB — )  lUO^PAH^  UJH  AATf  AlSATf  ^^HBAA  (?)  w^R-k- 
P4Tf,  UJH  KWAIH^AP^^;  ^^  A^^Afi^^)  UJH  ARBiuSA,  UJH  TAP)^WHSa, 
UIH  AHH  HH(-a'aHI^H  HHHH  ShSa  m  ACKSATIi  A<  ROpSHKA  ^Rl^piilţÎH 
TiAC,    HH    K^   BHKAlUJSr   UJH    KS   CKlipSli   C^  C^^liTSiCK   ACSupA   ^R'k- 

pTkHÎH  TiAC  .  atShh(  ^rIvPAtSa  3iJC'k  :  CTp8r8pH  !  ah  T8  AIlvpTSpÎH 

Ck  n^  A<  ^^H;  RfHTpS  AHCCTf  KSBHHTC  HHAI  CRSCIwUJ  TS  Alîf? 
Upik  CTpSrSpH A(  3HCli  :  a AI;  HHHCrilTi  w^R^kpiTI  !  All^pTSpÎH  4^WApT( 
KpfAHHHéAClk  :  ^T*kiO   Rf  AIACAliUA   J^A\HA^    UJH   Rpf    CTipHUA   AHHTf^ 

Qaster,  Chrestomatie  română.  11.  7 


98  1773. 

UIH  MAHKA  CTpa^l^HA^  K*kAt$r*kplilţa;  HO)^WTt$A;  BWCt^A^  PÏWHOAf;  UIH 
MA^Hfiî    KAfl    ^^'kpii    fi,î    rpSn^    lUH    SOBSA   ^HiKliTépiOA^    UIH    Rf    Jf.- 

rHA/inoc8A  arpHui^  iuh  m  ^QATÙ-Mi^  wuikT;  tuH  npf  Hinéxt^A  mcS 
pAKÏS;   UIH  npi  cwp8-MC  aAi^M^vH;   j^^^  ujh  nf  urt^Aiiu^A  ^ac^Ai 

UJH    w|ii|^AliT6piOA    fi,î    niiHTfHC  .  Hpf    AHfAf    AM    AX'KfiT^ÇiiH    i^^AfiTÎ 

KpfAHHHOacii;    HHHCTriTf    ^n*kpaTi  !    aTt^HHi    nt^pt^HHH    ^nikpixSA 

H(c)npaBHHHHAOp  ASH;  Hf AOp  HH  UJHA'k  Opf  AlkUPlv  A'I^HCt^A  :  HSHHAI^ 
aASHHAf,    KaCTaAHAf;   péuiKOBHAf,    AlUrA^AHAf,    BSpfl^ÏH^    AllvHlkTSp' 

HHAC  UIH  np(^i^*kAinT8A  AHK8pai|ii  .  aTSHHf  at$3HHA  uih  b8h8a 
Hana,  npfKSai  kiw  a8  n^kpikT  cxpérSpuAf  npf  BOipÏH  AHsint^At^H,  ^- 

AaTTk  Ch  w|iBp*k(Klk)  ^  JkyfAW-CnpîykHH  )faHHI  AIO)fOp'kTf,  UIH  K\^ 
4^ÏCpH  w^BCHHHaTlk  UIH  K8  EapBa  TlkpikHA^-C*k  m  nikAI^HT^  UIH  BfHH 
^HaHHTI  J^WKfiÂT^A^H,    UIH  w^U^HSHKH  IfiVC  UIH  3HCI1  :  w^RlkpiTl!    Ck 

H'aHB  napri  a<  4^piTH-McS  jk,î  ScTSpWH,  uih  a(  cwKpS-Ai(8  a^ 
XP'kH;  A<  KScKpik-A/iiS  A<  npa^K;  uih  (aO  cwpt^-Mf  a^  fi^A^^h  ^"  A< 

HfnOUÏH  AlfH  A<  AlOpKOBH;    UIH  HHTpHHX^liA^    UIH  HOCTl^pHaK,    IUH    A^ 

HcnoaTHAf  A/\(AC  KinfpH^  IUH  A<  KapA^Mà;  Kii  mhhhShh  aS  rp'kHT 

CTpt^rSpHAC  w^HaHHTI  ^ni^pivl^ÎH  TĂAÎ  .  aT^HH!  HOpSHHH  UIH  HAiîă 
HCnpaBHHHHAOp  fH^  HIAOp  HH  lUHA'fc  Hpf  AlkHrii  A^^^^^^^  "P^  "P*^' 
CAliBHTa  A8A/lBHHHl^a;  UIH  KaCTpaBfTHASH^  UIH  A^HAP^^^H,  IUH  aHPf- 
HapiOASH;  IUH  hSAHHH;  uih  AIOAéTp8A8H;  UIH  TS  Ulli3'kT0ap(  Ad 
AliCH    MHHCTHTTi    A'knTSr'k,    UIH    TS    w^A^^'T^AaTk    Bap3H^    UIH    t8 

EwriT'k  c^cKAik^  A^P^^^'i*^  *^^^  cnapaurH;  uih  ai^HAïauSKÏH^  ^«u- 

KHAHl^H-Blk  Klkpi^HAf  UIH  rp-RHl^H  KS  fi^fiiilTiTî  .  aTt^HHI  UIH  A^"^' 
3I1CCKSA   3I1AIOC  BÏHHA   UIH   CA  AiaU    m   SpAlli^    UIH   fi^î   CKl^pBlk   ^^Âfi^ 

aS  CAivBiiHWVHT  UIH  aS  Kpi^naT  .  aTSuni  aS3HHA  uih  nïipcHKa 
A^Aa  Uîficûfi^Aj  npcKS/u  k^  aS  ni^pikT  npf  BWfpÏH  A^K^uSAt^H,  kihA 

UIH    I    ^HaHHTC    w^nikpaTSASH    3HK^HA  :  HHHCTHTf   J^il^fiÀTî  !    J^AK 

i|iHpH  w^n-kpi^uïH  TaAf^   K*k  Bi^Hi  3ap3apa  a^^^  Hha'ia  kS   ax^A 

aCKSl^HT^  CK'A  J^^HAWlk  (!)  J^  Vfi^ASÀ^ïH  TliH  .  aTSUHf  Clk  t^MHAS  ^- 
ni^paTSA    A<    AlAvHÏH;    UIH    C^    CKSAIi   ^    HHHOipi    UIH   J^HiM   A   BAlk- 

CTivA/iii  npf  cTpérSpn  3HK1iHA  '  c^  4H  cTpSrSpu  BAf CTf  A/\aT^  jk,i 
Af/UH  CTpliAIB  cniiH3SpaT,  A<  kSi^ht  ki^ph  (!)  ti^àt^  a^  bwhhhsh 

THHfpH  Kl^AKAT  .  CliHVHAf  T^^  Ck-A  B'fc  Bl^pB^l^Fu,  iUHHTf  Clk  AH  Ck 
^BliASi^CKlk;  4^f l^HAf  Ck  AH  Cli  pSAlHH^CKlk^  WKÏH  CK  AH  Cli  HAHUX^'k- 
H^CBlk^  A^H  HHHOapi  C^  UlSBliiACK'k  ;  n'kpfl^ÏH  C^  EÂT'K  UIH  w^Tp'lV 
nipTf  UIH  ^Tp'aATA;  UIH  J^  THHlk  Ck  c('k)  T'kB'kA'fcCKli .  BapBHAf  Clk-Ul 
AlSpSi^CKli;  K'KHÏH  C^  Af  AHHrii  .  mf^  ^^HMfHAf  Clk-UI  KHUJH  nOaAHAf 
BHHf  (pH)Af  (?)  npf  KS^U  ah  f  CTI  WBHHflOA  Hf  A  fi'hIS  UIH  CKlkpHAB  .  aTSHHf 
C^  CKSA'k   TOUi,H   BWfpÏH  HfH  Aiapf  J^  HHHWipf^   UIH  ^HCKfii^)  :  aMHH^ 

CK  4^ïf  kSbi^htSa  a^uahh. 


Catehismul  mic.  99 

CXLVII. 
1774. 

(8^,  331  paginy,  în  3  limbi:  sărbeşte,  rumâne^te  şi  nemţeşte.) 

KâTHYlicÎCh   MlÎKh  •  •  •  •  nCHTpâ   Tp'^Bâ   npSHHHAWph  HC- 
AWpb  Hi^NHlJ,H  p^M^HéipA  •  •  •  •  Tm^pHTh  .  .  .  .  ^  BiHh. 

Introducere,   (pag.  4 — 10.) 

•flTpapf  :  BIHlil^H  ^I^ÎHAOpk,   aCK8ATil^H-AI*k  Hpf  MHHi,  ^fiHKA  ^M- 
a8h  boio  w^Biki^à  npf  B^H  .  \|rAA  .  AP  .  C)^  .  BÏ. 

1.  «fL.    Hi  BOil|lH  Ck  Hi  ^Bfl^H  npf  h6H;    K*kHA    Hi  KÎfAIH   AIUA? 

P.   $\^  COKOTiCKb  A  ETk  J^EThl^ii  Ufiî  EÔA,   KA   C^    J^Aî\iî   Kfiî- 

iliHNH  senA;  luA  wàmîhH  a<  OAiiHii. 

2.  «IL.    AHiCTA   h6A   A^P^^I^;    UjA    BOI^AIk   A   ACKSAtA. 

P.  A^K*k  A^P>^HH;  luA  B*k  BIl^A  ^Blkl^A,  tUH  Eiufi  ^ÀHÎ 
AUli;  Bil^H  i|^A  ni  AHÀCT^  A^AII  B)^HÎi-HOpOK6ujA;  Up*k  Hi  HiÀ- 
A'iATk   A^A/II   4^ipHHl)l^H. 

3.  «IL.    ^    HJ    Cil    KSnpHHAi    AH-k    a    HOACXpii    Bt^Hli-HOpOHlipi; 

lUH  ^ipHHrtpi? 

P.  w^TpS  AP'KnTA  Kfiîfi,AHl\%  tuA  AAiB'KpiTA  AP^^^^^'I'^; 
lUH  ^Tp8   e8HA   HlkA'K^A^* 

4.  «IL.   Allli    A^P^    AHiCTi    TpiH    CSHlkT'kl^H    CkHTk    h6aW   fi,î 
TpiCSHHlţli   A    Al   1|JJI   lUH    A    ypAlA   A^"^   A'^HCiAi? 

P.  AU  i  UCTi;    K'kHH  il^'kp'k  Kp^iiHi^*k  h8  i  KS  nSTI^Hl^lk 

a  naaM^k  a8A  ^Mm^$^,  uih  upiiui*  KpiA^Hi^a  ^^'kp'k  a<  ^^nrcAi 

ApirOCTIH   UCTi  AI^ApTl^^    »pii   A>^HI^  KpiAHHl^li  lUH  AP^i^^^'i'^  ^^ 

Hii|ii  Hi^Ai^A^  i^P*!^  A"H*  récrpiAi  :  eSHAHOpoiApi  lUH  4^ipHHripi. 

5.  «IL.    Kt^Mk    C^    kUmTK    AH-k    w^B'kU'kTépii;     J^Tfi^    KĂfii    C^ 
KBnpHHA^   BSHA-HOpOHripi,    luA    ^IpHHHpi   HOiCTpii? 

P.    Cil  KÎiAllk  AH^i^^    AAHTIAi    Kpil|JHHlkT'kl^ÎH;    têfi^   A^"^ 
B6pCa  A^  WCl|li;    KATH)^icAlk. 

6.  «IL.    HJ   UCTi    AHicTA^    KATH)^iCA\k? 

P.    WCTi    w^BliUlkTl^pik    CKSpTATTi     HiMTpS    w^Tp'krTk    Kpi- 
l|JHH'kTi(T'b^    IIIH   si   TpiBSi   A   Kp^Ai;    UIH   Hi   A   4^iHi^    luA   AHH    Hi  A 

Hnkyk^ii^KASJi  A/iikHTSApi  ^îii|Ji-Kikp8i^  Kpfi|JiiHk. 

7.  JJ^,   Hi   nin   J^    a6kW   A<   TiMfIO   aA    AHiCTk   KATHX'iCAIk? 

P.  AHiAi  Tpé A  MiA  céck  3HCi  BSHi^T'ki^A  .  aiaA  ^tIA  Kpi- 
AHHi^a^  up*k  A^Hiv  A'bHCA  AP^r^^'i'^  hjh  m  ypAAA  ahîa  H'kA'k^A'^* 
8.  «II.  ^  Hi  cik  ^Kîi  KpiAHHiţ4? 

7*     -  .^ 


100  1774. 


Al^M^   fi,î    AA   HHHfA. 


Pentru  dragostea  câtrâ  Dumnezeu,   (pag.  174 — 178.) 

•ILti^a  nopt^HKik. 

1.  «IL.  Kipf  mcTî  nop^HKA  A'^HkT'kio? 

P.   CS    CikHTW    A^HSAk    A^H(3f8Ak    T'kt^^    Cik    H^    4^11    i^it 
AAl^H  fi^MHÎ^iH  a^ipi^  fi^i  MÛHi.   (6tuiip.  20^  2.) 

2.  «IL.  Hi  nop8HH^i|jf  fi^MHîy^  ^  AHicT^k  nopt^HKii? 

P.  nop8HHii|jf  anicTA;   ka  AAiB'kpATk  ck  KSHoicKi^   npi 

CAk  UIH  w^Tp'^kHCSAk  Ck  Kfi'kfi.'K,  UIH  A^^ipi^  fi,è  TOATf  Ck-Ak  lO- 
B'kcK'k,  Ck-Ak  HHHCT'kcK'k^  tuA  Cik  H  Ci  ^KI^Hf;  tuA  Cli-H  CASHCicK^^ 
lUH    Clk   Clk   T^M^k   K8   AA^BlkpiTlk   Kt^HfpHHSÎf. 

3.  «IL.  A'^Ki^  nop8HH(i|j(  AHicTA;  A^P^  ^^  onp^^Liiif? 

p.  onp'kiiJf  fAk  H-k  rpoirk  HfXA\H(3ii)pi,  tuù  a  aiîmsh- 

AOpk    AI^AT-k   fi^MHi^îÛfi,    lUiî    ^KHHip*k    Ji,i    HA^AH,    A^^^P'T^    ^pf- 

Ai^Hiţii^    M^Kii;    HiAP'^nTA   HHHCTiipi^   A^    A^H(3é8  ;    j^k'k    maA 

Onp4l|Jf   Spi^^KliTOpiA;    iniî   TOTk   4^^>^^l^   A^   ^^pAICKl^TOpil. 

Û  A^iw  nopéHK'k. 

4.  «IL.  Kipf  tacTi  A  A^^w  nop8HK*k? 

p.    C\   ne   ^AHH    Uil    KHHk   MOnAiÎTk;     HHH(   TOiTli   ACfA/llk- 
Hip%    Cik    H^   TI   w^KHHk   AOpk^    lUiî    Ck    H8   CAS:KC1|JH    AOpk.    (6llllip. 

20,  4.  5.) 

5.  «IL.  Hf  onp4i|Ji  A^Hi3fS  AiÎH'k? 

P.    Onp^L^C  AHicTA,   KA  Kpil|JHHH;  HHHCTA  UIH  ^KHMl^H^HA 
KApC    Ck    K^A^    V"^"^    A^H^3^^;    H|)mC    yHlJh    ^n^nrépH    HHHk   w^Tp'SH* 

Kiink    cii    H^  w   A^^    ^>^    ^^A    V"^^   ^'^   CA8:KACK'k  .  w^    CK^prk; 

Onp^L^f   C\   M   4^iHfAlk  KlinSpH    IA0AC1|JH;    UIH    Clii    H^   HJ   w^KHH'kA/lk 

Aopk;  kA  a  a  A'^Hi3iS. 


Pentru  rugăcîune  de  obşte.   (pag.  252  —  260.) 

niHTpS   p^rikH^Hf    A^   OBLlJi. 

1.  «IL.  Hi  tacTi  A^P^  pSrikH^Hi^? 

P.    taCTf    AH'ki^    BOperipi     A^^k     Al^^HTpS    K^    A^H(3(S    A 
C84^ACT8a8H    lUH    A   AIIIHHÏH. 

2.   «IL.    HHHf   »CT(   fi^ATÔfK   A   Clk  p8rl? 


Catehismul  mic.  101 

P.   T^Tk    KpflIlHHSAk,     Kipi    Afiî    J^    )^CTOCk    .f.fi^fi'h.^HHfiî 

A  c\  anponïÀ  K'kTp^k  rix^kAk. 

3.  «II.  nfHTpS  Hi  i  fAk  A^T^pio  A  c\  fiorii? 

P.   niHTpS    K*k    1)   Atuà    nopSHH^lIJf    M'kHTSHTépiOAk^    3H- 

KiHAk  :  Hi^HiriTk  si^  pSrinH.    2)  K-kHH  h6h  a^  ^^  h6h  hhmhka 

h8  aeiAlk,    H^MAH   TOiTf   aiIJiRT^AIk   Ji^i   Aà   AAIHI3(S. 

4.   «IL.    H(   clHTfAlk   fi^ATOfiă   A   H^ifiî   fi,î   AA   AMHîy^? 

P.    MAH  HAHHTi;  TOiTf  A^KpSpHAI  H^AI  A)^ORHHHil|JH,  Upik 

A^n'K  aM^ift  luA  A^Kp^pHAf  H^^LAf  TpSnii|jA. 

5.  «IL.  K^Aik  cik  KĂfi^i  A  ck  pSrà  a8h  A^Hi3iS? 

P.    Kt$   Ţipi   KpfAHHUlk    ^    H^AliAf    i|^ilOAtô    A8H   A'^HC3IS  . 
411jA  B^AIk   i|^A   ACKt^ATilţH. 

6.  «IL.  A^P^i^  nfHTpS  HHHi  ABiAik  A  HJ  pSrA? 

P.    nfHTpâ    TOlţH    oiAliHÎH,     luA    Rf HTpS    TÔl^H    Kpil|JIIHÏH; 
kIhH    UIH     ^TpS    AH^ift    C*k    Apixii    AP^'^^^I"'^    K*kTp*k    AHpoinCAf. 

7.  «IL.    ^K*k   nfHTpS   HHHi   TpfCSi   A    H(   fi^vii? 

P.    A/liA     AlSATk    HfHTpS    .fitl'KfiĂTK,     lUiî     .^H'kpiil^if^     UIH 

nmrp^  Toixn^  cTi^niiHHp^  A^Hpiu^cKi^^  iuh  aV^^**"^"^^*^^- 

8.  «IL.    A^P^     RiHTpS     HfnpîĂTHHÎH    H^L^pH^     oipi    TpfSSf    C'k 

H(  p^riiiUk? 

P.  CHHrSpk  AI'KHTSHTOpiOAk  AUlA  nop8HH'kl|J(  :  lOSHHH  îli 
RP'KHCAIAIUÎH  Bél|JpH^  tUH  ETk  pSril^H  HIHTpS  HIH  H(  ETK  ^^^Kk 
OBHAlk. 

9.  «IL.  K^HAi^  i  KHHi  A  Hi  p8rà  ?  ^ 

P.   ^   t6tk   HicSAk,    UlA   .|i  TOATlk   Efi'kAXA,    K'knA   A^Hi- 

3cB  rp'KĂi|j(  :  Hi^HfTiTk  Bik  pSriHH. 

10.  «IL.  ^H\î  cii  KSBHHi  A  HJ  p8r^? 

P.    ^   TOTk   AOK^Ak;    npiK^Mk   HOp^HH^Lţli   AHOCTOA^Ak. 

11.  «IL.  HJ  4^A6ck  lacTf  A^  ^^  pSr^kH^Hc? 

P.  p^rn^H^Hifl^  H-k  K8  KpiAI^Hl^lk  UIH  KSHCpHHHff  Mhî  npf 
AMHI3to    MHAOCTliBk;    UlA    lAk    A*^    HOilV    TOTk    H^    H^kpfAlk   A^^lk 

BOA  cA. 


102  1774. 


cxLvin. 


1774. 

(Ali.  Kor'kANiHMNS  :  AiTomcii^Af  vol.  III,  Mmii  1846,  pag.  189—286.) 

AiToniciu^âA  A^^NiAop  /BloA^oBii  ^i  Shaki  Kor&A- 

Satira  slugilor  domneşti  la  Ţarigrad.   (pag.  282.) 

HiHf  spoiM  ci^  api^Ti^M  nfHxpS  ma^î  iui  MSATIi  CKlkA^pC 
H(  a8  K8pc  H(aiUS/i8i  Kpii|iiH(CK  j^h  Iţapirpa^;  aafc  HfAOpa  m  cf 
p*k3iiaia  w^H  AOMHiiAf  i^^kpiaop  Moa^obii  iui  a  u'kpii  PoaiikNii|ii^ 
Kapi  aHfCTf  i^^kpiaf  ipa  Toaxi^  KiBipuiciaAa  uji  aroHicipia .  uji 
4^iiHA  Kii  A>H  npiHiHa  oi|iipiaop  hi  aS  i^i^hSt  nfCTc  hihhi  aui^  h8- 
aiai  niiHii  aa  1773  ^^Kiaispif  30  Kapi  c'aS  cicpic^  aS  4^oct  pik/uac 
aa  /uapf  cKi^nn^HiSHc  aT*kT  a^mhii  Ma3iai,  k^t  uji  Bi3(A<A(Ai  uii 
KaniKi)^aiAi  uji  aAui   coicpi  MSaiţi  uji  a^  hihcti^  Kapc  Ht$  nSTfa^ 

Ka  cil  Af  api^TliAI  MMÎM  iui  BOUpilAf  AOp,  KliHI  hS  Ce  KA^f  .  (ap 
o   CAM^   fi^î   CA^UI   a    AOp,   OAAICHI   ^IH    Hapa   PoA/HiHfaCKlk;     Blk3'kHA 

j^H  K^Ti  Cf  A^A^  CT^knn^Hii  AOP;  xpi^riiHA  UJI  (I  oapi  Kapf  Aînrk 

AIH  HfAI  H(  A(  TpiBSia,  K^  Uf  CfAlHI  M  Aî  Al)l^HifîA  AT^T  A'H 
piiHA^A  AlliHKaTt^At^l  K*kT  IUI  A>H  pn^H^^A  USpraT^ASl^  i|^IIHA^-AC 
UJI  KlilAC  w^HKICC^  HinST-kHA  KA  CK  Cf  fifiK^  f^t  AA  AOK^plAf  AHICTf; 
TyVA^ÎA  UJI  fi  MApi  AinCli  AA  TOATf  KS  CTlkUliHl'l  AOp  ;  ÏÏ^WK  pli- 
AlliCliCf  A<  ^^^^<  ^>  MSAT  0Bpa3;  A^  ^^l^Hia  Mf  Af  IpA  BOIfA, 
rp'kIHA  Uli  KliT  Af  BfHia  AA  rSpiv;  3IKlkHA  Kl^  KS  AHfCTf  j|clUI 
pivKOpfCKt^  IHIAIlAf  .  UJI  AlkHr'k  AATf  AlSATf  HI  AVj^^XAy  A>i  ^NHf- 
nST  a  Af  4^aHf  CTI)^Spi  w^H  CKpiC^  KS  KApf  w^l  )^SAfCKS;  4^>IHA  Klk 
c'aS  CKl^naT  fifH  AIIAA  AHf AOp  l^l^pi  w^H^^pSMt^Cf U^ATf  ;  KApiAf  Bli31kH- 
A^-Af  IUI  HOI  AHfCTf^  Af  AA/I  w^HCfMHAT  f^^VTh.  CKpiCOpiAf  AOP;  api^- 
TliHA^-Af   w^HTp'AHfCT    KIR  : 

IcTOpif   Hf   a8   CKOC   A^AIHlAOp   UJI    BOIfpiAOp. 

0)^!    A8Alf   w^HUJliAliTOApf 
^î   'Ain*kpAl^l   w^HBp'kX^BITOApf  ; 
KSAI   fpa   A<   JifiAHî   AllfpfA; 
AkSM   fCT   'AAAAÇTh.   ^^iipfa. 

lUi  kS  ToaTf  'AinoAOBiTk 

flK^AI   Tf-Apiil^l    npf   A8piT*k. 


Enachi  Kogâlniceanu:  Letopiseţ.  ±0o 

•|LHAfCTSAaT'€l|JI   Ji,î   TOaTI, 

lui  A^aiHii  N'aeSpi^  napTf^ 
K'k  ji,î  Hf  mS  c'aS  TfaiSx, 
ÛHHà  aK8M  Ai  aS  cocit. 
Kn^3iiAin^HT8A  soifpiAop 
6cTi  Ka  Rai  A^  KanSa  Aop; 
K\  fi,\HTfi'x^HUïU  c*kHT  nipii^i, 
Ks  ci^pi^Hif  'AinoAOBii^i, 
Illi  Af  HikKa3  lui  A<  cSAopiy 
•|Lc  BOAHaBi  nf  31  fi,î  hihhi  opi. 

Nt^Aïai  A(  I  ni  AP^"'*'^'''^? 
G'k  Af  nar'aHfCTf  ToaT€. 
N8-1  k8  KaAf  cik  rpikiAi 
Ka  cik  hS-i  Aiai  nfA^nciai  ; 

G'K   CKpiAI   TOT   A<   A^AIHK 

K'aS  pikAiac  aa  rpca  SpMif* 

Op  ci^  pn^Ai*kf-H  x^^^^  ^<^; 
Mi^Kap  Kik  (t$  rkHT  0  cAt^rik; 
GaS}K(ck,  Ai*kH*kHK;  nSH  ^H  nSHPi^; 

61  4"**A  A^nP'N^'  ^^  ^1**^ 

n   Clk   Af   KaAf   P^UJIHf. 

KikHA  H'op  aBia  oai  cik-i  caS^KiacK^k^ 
HtShhi-o  Clk  c(  nfA^ncfacKik. 
Kii  H'op  nSTfa  Clk  (a  CASriw 
K'anoi  nikHfa  n'a  cik  auiSHr'k. 
HicTi  ToaT'op  cTk  Cl  4^aKnk 
MfBa  BpfAïf  cil  Mai  TpfaKii. 
KfATSfaaa  aS  c^^iipiuiT, 
K'aS  4^ocT  BaHi  a<  4^^<^i^piT. 

BaïkCTlkAlSA   HfAOp   ClkpaHf 
N8    Ai   Ba   4^1    AOp   J^H    ÏIAHÎ, 

Mi  iiJi  Kaca  HiaSi  si-o  apf, 
û  c^  pi^Miiii  aa  BikH3api. 
Ji^î  KikMA  c'a8  A^^Kic  oipiAi, 
61  lui-aS  nipA^T  AimuiAf  ; 

Tôt  ^AiBAikHA  A'**  ^^^'^  '"  i^ac^, 

K8  iHiMa  ^pmTik;  apcik; 

Illi  Clk  a^Ai  niHTpS  naHi; 

Ka  A^^P  MoAAORa  c'a  'MToapHil 

K8m  c'apaTik,  m8  ci  'HToapHi, 


104  1774. 


6l    BOp   Clk  Cf-HrA(HAICfaCK*k^ 

Ka  c*k  Ht$  Ci  HiB8HfacK*k; 

Uî  A^TopHiHi  c*k-i  Ai'kHrkii; 
OiiHA  K*k  CTpirk  'h  rSpa  Mapi, 
Kii-i  BOp  n8Hi  aa  'HKicoapi. 

LUl   fi,î  BOli   p'k  Hî   A^ 

OaSuiAi  OAi)C***i^  **'^^- 

U^   MM   aBIM   CkHliTaTI, 

Ai  ^i  nt^TiM  pikB^a  Toaxf. 
Oxikn'kHii  aac  Ck  rpi^iacKi^ 
Ka  ciJ  Ci  MM  pikKopiacKii  ; 
Kii  a8  iHiaia  aaiapi^. 
K'kHA;  Moa^OBO;  bShiw  uap-k^ 
GraS  aa  TiHi  a<  r^HAiCKt^ 
iHiaiiai  ai  ci  ToniCKt^! 
Ji,î  3i^KiSpi  Hi  AS  4^1ikST; 
IIpiMBAliHA^-Ci  ni  AA  IIpST 

K8  BSTKa^  kS  naTpS  Kai, 
OiiKikHA  3i4^KiS  Ka  Hii|ii  Kpai; 
An^Srapii  Ai  K^kHra^ 
Fpix^a  i^iipii  hS  nSpTa. 
A^^Hi3i8  aiua  B'k3n^HA; 
•|Li  A'kcii  j^H  KîAK  naiiHriiHA; 
na*kHriiHA^-iui  nn^KaTiAi^ 
Ka  c*k-iiJi  i|jii  4^anTiai; 
OariTiai  Hi-H  i^ap'  aS  ^^i^kSt 
ÛhSm  Toaxi  aop  aS  cocit. 
Ks  3i^Kit$piai  Hi  a8  Tpac^ 
HkSm  Ai  Bapcik  ni  nac. 
N'op  c^^^piui  iHiAia  pia^ 
K-kTi  3iAi  Bop  ABia. 
^H^i  aaiiNTi  ^i^uji  Afi^S^i, 

IIlkHia   HS   nOATi   C'O    A^l^H'kHHi. 

Kn^i^i  oaAiiHi  aS^^  TpiKi^HA? 
Tôt  KiiA*kpaiui  j^î  napi-n  pi^ha; 
LUl  Ci  CKoaai^  a^  ^^  a^ack, 
Ks  IHIMA  4^pinT*k,  apc*k; 
LUl  TOT  CTTi,  fi^î  Ci  rA%HAii|Ji; 
LUl  A>H  rSp'  auia  rpiiii|Ji: 


Enachi  Kogălniceanu  :  Letopiseţ.  105 

Mai  BIHf  AM  4^1  Mt^piT;* 

Olk   HS   mai   TpiklM   K'OKApik 

Mai  m8at  k8  ihiai'  AMapik! 
yi^i  ni-AKt^Ai  w^HHini  At^Aii 

Û    M    K'K^TA   AA   MA\Î. 
Hi   KApi   H'ABfAAI   nfiîMC 
flKt^M  c'aS-ITkAHAT  Aiai  cSc. 

•|Li  jk,^A\  Bt^Hik  Ai^iHiauik, 
6a  m  Bpa  c*k  Hi  Mai  Ba3*k. 

fIcTf   h8-C  HIMIK*k;   ^P^"""^  y 

Op  rk  Bii  piAf  4^oapTf; 

K'O   CK   MipMiM   AA   B^kpBlipU, 
G^  Hî   fiA^lk   m  A^TOpii. 
UIl    BOp   C*k   Hi   AMl^piACKli, 

IliHTpt^  iţapa  PoM*kHiacK*k  ; 

Bl^TliHA   Kt$   K^BIHTiAC 
Mf  AAA  ^'i^kSt  nSHU^Af! 

/^ap  HOi  Hf  pi^cnSHC  VK  a^m 
Ka  ci^  h8  Ni  pt^uiiHikM? 
K'at^  4^ocT  nSHMi  ni  HiAP^nTari 
Illi  H'aM  aBST  A<  <^<  napTi. 

6l    ^HCTk   TOT   h'O   CTk   Kpia^H^, 
]^IKlkHA^    Klk   Ai-ABiM   w^H   AA^'K; 
UJl   Ai   UIHiM  TOT   ACKSNCi; 

IIih  riBripSpi  cikHT  cSnSci. 

UIl   M   l|llS   Kli   w^H   CkHA^Hi 
N'At^  COApiHII  Hi  c'AnSMi.^ 
G^   BiHIM   A^p   AA   HipHiTApi; 

A  A  Mi  A<  ni  SpMik  cTApi, 

Klk  BOlipiSA  f^î  AiB^H 
fi  c'AUlSHr*k   BAKHiBAH, 

LUi  ci^  cTpi^i  ni  cokak, 
ËikH3n^H^  TOT  npa^Ki  lui  cni^HaK. 
HniacTa  f^î  M  Ai  BiHi 

LUl    BOp   C^   Tp'kiACKlk    BIHi^ 

HnSHi  c'  A<  BikKikAii 

Kli-I   MAI   MApi   BOlipii. 
lU'AHiACTA   A<   nt$   Ai   HAAHIy 
Iii   )^AMAA    BA3n^   Hi   I^AHîy 
Klk   KlkTlk  w^l   310A  A^  ^^P^ 


106  1776. 

Kap*k  AîMHi  j^H  cniHapi. 

0*kHT   lÈÏAATÎ   MAHC^n^fiî   M^^ATÎ, 
Ji,î   HS   nOT   Clk-AII   Bli   aMIHTf. 
NlMI   TOT   C^   M   nOBICTfCK 
K'K  M*k   TfM   Cl^   H8  pikHiCK. 

lUl   c'a8   C^l^lkpUJIT   \AAT^fi\AÎ   MSHTiHIAOp    HlkHl^   aiHf. 


CXLIX. 


1776. 

(Folio,  II  foï  +  5  +  211  paginï  paginate.) 

OMIA^dl  •  â^CK^  H^ElHTiM  ...  .  n^p^HTCA^ft  HOCTp^  Mâ- 
K^pii  HCA^ft  M^pi  •  •  •  •  .{V  B^K^péipA  •  ^  âH^A  ^€AA  XC  . 

Cuvânt  I:  Tâlcul  proorocîeï  din  Ezechiel.    (pag.  1 — 2.) 

KSbi^ht  .  X 

/^8)^0BHHHaCK'K  T^AKSlipi  a  BIA^HÎiA  HfÏH  CKpHCi  AA  npopOKSA  li3iKÏHA. 

Kan .  a. 

IIpOpOK^A^    Ic3fKÏIia     BfACHÏi     lUH     BiA^^pf     A8/UH(3fUCKlk     IllH 

np-kcAïkBi^Tii  B>3^HA ,  w  a8  noBccTriT^  w  a8  cKpiîc  b^a^hî^^  H*k 
naiÎHik  A<  TaHHf  HirpikiiTi .  nfHTpS  Kik  aS  Bii3éT  «|i  K^/un  Kik- 
fiiu,^  A<  )^cp8BiiUH;  niTpS  biti  a^X^^^^^^'^M'H;  w^TpS  4^i(i|i(  Kip-k 
BiTii  niTpS  0Bpa3c  ak^h/^,  o  ^^U^  ^  aéSaSA;  uiA  o  ^^ii^i^  a  bSa- 
T^p^iU^H^  liiA  H'ki^-a'iaT'k  a  bhi^mSaSh^  ujA  aaTik  ^^ii^iv  a  w/uSat^H  . 
lUH  apHHH  .^Tp8  i|^ici|j(-Kipiaf  0Bpi3;   k^t*  a  né  cik  ^i^i^fA^Mi  A^ 

HHHfBiuiH  ^HAÛHU,HAÎ  CaS  A^^^P*^^^  •  CniTiAf  AWp  CpÂ  RAI^Hf  A< 
OKH^  lUH  n;^HTIH(A€  auiiî^KAip'fc  <p^  n^HH*  A^  ^KH  .  mil  H^  ipA 
WipflUH  KipfAC  AOK ,  KipCAC  Cl^  M  ^li  HAIIH  A^  ^KH  .  UlA  p6aTI 
w^TpS    4^îiL^I  KiplAI    0Bpi3    TpfH    kA    w^    péaTli;    UIH     J^    QÔATê    ifiii 

A^X  -  ^^  ^^  Bii3l^T  Ka  0  aciA^ikHipi  a<  ^^y  ujA  H^Ai  A^^^nT 
nHHéapcAc  a^h  k^  a^^kpSa  can^^ipSaSH .  uih  w  nSpT^  K'wpSHa  )^(pS- 

BIAIÏH^    luA    BITCAI   Ufiî   CTI^H^NSA    H(A    w^KliAfKiT^    Op*   O^HA^    Bp-k 

a  M^pgc  ^  4^ii^ik  (p^ .  luA  as  B'k3]^T*  cénT  )^cpSBÎA\H  Ka  w  A^;i^H'k 
AC  WAi  H^HHA^-w  liiA  nSpT^HA^-w. 


Macarie:  Omilie.  107 


IUh   AHĂCTA  Hf   aS   B*k3éT    ïlfiOfiÔK^A    ^Tp8    ^yfiMAfiî,   Afi,ÎE^- 

pir'k  aS   4^ct    luA   k8    fi^OKÂfi,^,    api^xA  w^ci^  aAT-HiBiiuH  iuh 

MaH-HariHTi  ^KHnSÀ  At^KpS  TaHHHK  tUH  fi,'6A\H$yicK,  TiHH*k  K^ 
Afi,ÎErkpÀT     aCK^HClk    A^H     H'KMt^H^    IUH    w^Tp8   aHÏH    Hil|lîi    A\AH   Jk^î 

ïïfî  épMi^  ap*kTiT*k  w^xpt^  iRHpiiL  At^H  Xpîcréc .  nÎHTpS  K*k  w  at$ 
B'K3éT  tSAha  cé4^AfT8A8H  siAt^A  Hi   npf  a^mhSa    c*k8  Bp-k  a-A 

npÏHAlA    IUH   CKit^Ht^A   M'kpHpÏH   AHiCT^A  a  H  Ck   J^ÂHÎ  ]    K*k  cé^^AfTt^A 

KaptAf  c'a8   w^BpfANHHi^T    a  c^k  w^n*kpT*kUjji   k8  A^V^^*   ABAiiHiA 

A^H;    UJA     C'iS    CTp*kA8HHT     A<^^     4^p8A^8C^l^*k    HfrpikiiTfH     CAiBiA 

ASii,  rikTHHAB-^  npf  asfcra  aShujA  cnpi  cKiSu  tuA  cnpi  A^kKiui*^ 
AifMHHik  c\  4^iHf  k8  tôtSA;  ujA  k^  t6t8a  0Bpi3*,  ujA  oki§  k^ 
t6tSa  ;  uiA  h^  i  hhhh  o  niprf  a  a^h  Kip^  c*k  h8  4^i(  nA^Hik  a< 

AS)fOBHHH(l|JÏH  OKÏH  ASA^Ah(H;  Afi^îH^  H^  f  hAhH  O^Ha  Jf.TiiHÎKÀT'Kf 
HH  t6t  kS  t6tSA  A8AIHH*k  UJA  fiJ^X  ^^Kpi^HA^Cf  .  UJH  fi,î  OKH 
^ÎHHA    HAHH    K8  t6tSA,    UlA  HfABi^HA    w^Han6io  cSl6  J^  A^^  ^P^  ^ 

nipTf;  hA  kS  t6t8a  j^  ^Sn,^  ipà  4^hha\  .^KiiAfKiT*k  4^ïhha 
mil  uii^s^HA  npf  A^nc8A  Hfrpi^HTa  ij^pSAiScki^^  CAiBfH  At^A^iufH 
aSh  XçîicTÔc .  UJH  A^npf  k8a^  céapf Af  kS  totSa  ac^Aifu^  lacTf^ 
H^aB^HA  BP<  ^  nipxf  w^  A^^  ^^^  ^à  Aincn^^  hA  t6t  Kt$  t6t8a 
c'a^  npocAïkBHT  k8  At^AiiHa^  ujA  t6t*  aSA^Auik  i^cTf  k8  n'kpuHAf 
i|iÎHNA  ac^MfH-k;  ca8  npfK^M  ^^^k^a^  ASAiHua  anicTa  a  4^6k8a8h 
TÔaTiv  ac^MfH^k  i^cxf  fîHUJH;  ujA  m  Afii  w^TpS  cAufUJH  Kan  ci8 

MipVHHf;    ciS    AiaH    A^ipf    UJH    A^AH    A^HKl^;    AUJ^    UlA    C^^^AfT^A    HfA 

crpikASHMT  ^  A^^^^^PnJHT^  A<  Hfrpi^HTa  4^pSAiSc4i^*k  CAisfA  aS- 
MiHfH  4^^itïH  aSA  ^Tc;  ujA  w^npfSnaT  k8  a^V^^  c4^;^ht'  a^^^~ 
b^PiuAt  ;  ujA  KipfAf;  AiiKiui'  c'aS  ^epf ahhhht  a  c^k  ^înf  ujA  CKiSu 
a  a8h  A^^Hf3fS^  t6t  okio^  ujA  t6t  aSa^ihii^  uiA  t6t  ocpa3;  ujh 
t6t   cAisii;  UJH  TÔT*  A^JC   ^'^  4^Hf,  auiÀ  npi  fA  aakiiTShha^-a 

ÎTC;  K^pfAf  w|iA  AA^Mf  UJH-A    A^^^;  UIHA    l^HHf,    UjA-A    nÔAfT^  Rpj  fA  . 

mk  Aiuh  ^A  r-kT^Mif^  ujh-a  w^noA^B'^4Jf  kS  hoa^^^^  A^X^^nu- 
MACKii,  ufH'rp^  Kik  3AHf  :  a\Ah^  a<  W'^  <P^  ^^nT  )^fp8BiAiA,  Kik  f a 
ucTf  Kipf Af  CK  nÔAfiT^  j^Tfi'^HC^A,  ujA-A  noBn^i^8Ăi|if  npj  A^ncSA. 


108  1776. 

Cuvânt  Vili:  Dumnezeu  prin  sfinţii  face  minunile.  (Fol.  210—211.) 

JifiMHîy^  laCTf  KÀfiîAé  npHH  C^^HHUÎH  ckA   Aî  Jj^ĂHi  mhhBhhac. 

Kan .  X 

/^(HH  Jk^'KKA  ^Tfii  Oy/UBpa  ATÂTlk  CK  p'kBl^pC'k  A^)C^^  ^^^ 
C^^^HT;  K8  K;^T  MJH  B^pTOC  ATp^  AlUîyh.A\:!kHT\^A  HfCT  H^S  : 
.^Tpt^   Kp8H(^   JfJVfi^   B(HHp-b    A8H    XçiiCTÔCy    OyHJI^Î   Cl^   ^^'kKS  pi^B'kp- 

cipiiL  tuA  w^BikT^p-k  a^X^^^h;  nfHTpt^  ki^  b6i5  Bi^pcà^  3i)h(  a^h 
A^X^^  ^^^^  npicTJ  Tex  TpénSA  .  Ûhàcta  acti  h'La  h(  aS  3mc 
c^HrSp  a^^hSa^   kSm   Kik  w^npi8H*k  kS   b6h   BOriS  4^A;   n^H^   aa 

C^l^^ptUHTt^A  B^KSaSh  .  IliHTpt^  K'k  t6t  HÎAA  HÎ  Ki^Tlk^  A^A'k . 
IlfHTpt^  Klk  A'KKa  3HM(  :  BOH  p'kH  4^ÎHHA;  l|JHl^H  a  A(  A^  A'^pA  ^^1^^ 
4^iHA0p    BOl|jp¥H^    KS    K^T    iWAH   B^pTOC   H'kpiHTiAi    B0CTp8    HM    HÎ- 

piCK  Ai  Ba  A^  A^X  ^^^ht,  Hf Aopa  hi  Hfp  fi^iAii  a^**^^^  ^^  "^ 
T'kpi  luA  kS  aA^Bfûiipc  aiSati^  A^"P^  kSa^  rpiiĂi|Ji  HnécTOASA  . 
/^(HH  oyHCAi  kA  an-kcT^  ujh  k^  Axi^céfi'w,  tuA  kS  a^P'^P^?  ^"  ^à 

WCTfH'kAlk  M^ATlv;   UIH  K^  fi^Bfi,Àfî,   Ulii   K^  OpiTiHIAI^k  H-k  Kl^Tp-k 

aHfCTa  rk  a^^A^k .  OHAii^HpHAf  cei^AirSaSH  A^"P^  ^"^  rpi^HTik  hc- 
KSciHA^-ci,  UJH  npAH  BSHikTaVc,  uih  npHH  pi^OTiTi^  aA^Ki^^  uih  npHN 

/UlkfCTplHAi,  luA  npHH  Kfi-K^KiW^lUlHAÎ,  UlA  npHH  .{iKSH^KSp'kpHAi 
H'kAf   A<   Al^ATI    KinSpH;    UIH    flpHH    UifkHJk^hTifiHAÎ    piiOT'kl^ÎH  .  IIIh 

aiuix^A^P'k  UJH  npHH  if^'KAiopHAi  A^  A^P^P";  ujA  npAH  cnpH^KHHiipH- 

A(    H'RAf    npHH    ^^'KAlOpH   fi,î    KinSpH   aAf   ASKp'kpÎH  UJII  nSTfpÎH  A^X^' 

aSh  .  IlfHTpS  K'K  AHiAa  HI  IV  KSH6ai|ii;  3riHBa  pi^ST'ki^îH;  Kip*k  npiiH 
niTHAiA  j^A  cnSpKik  npf  iv/uSa  hia  ahh  An^eHxpS^  uiiî  hS  uf  kShoa- 
i|ii  j^Tfiè  a^hcSa  cnpHx;HHHp*k  c^;^ht8a8h  a^X^^^"  Afi,îErkfi^A^H, 

Kipic  W  w^nSTCpHHH*4l|lf  HinSTÎHl^a  a8A  UlA  cé^AiXSA  .^A  w^HOĂl|lf 
^Tfii    B(C(aU   HHHA^fH,   O^HSa    kA    AHiCTa   J^Tfi^   HfCOKOTIHl^l^   O^A/I- 

EA^,  h(k8hock;S^haB-w^  opA^HA^^^Aa  n-k  npHH  aiSati  KfnSpA  a  a^P^' 
A8h  uiA  a  ii'kHÎH  a8h  A^^Hi3fS .  IllA  lapivUiH  uiA  Hf Aa  Mf  cik  a;KS- 

T0p^31k   J^iAh   fi,6A\MA   UJH    CK   a^A*k   .^Tpé   BICiAif   A^X^BHHHiCK'k 

uiA  ^Tfi^  A^P^PH  HfpfL^H,  A^  B^  cokotA  a  h8  a^ah  ^ù  mah  aiSat 
AiHUiKir  A^^M  nikKiT;  ^^Sp^HA^-cf  cik  aA^ikV'^4J<;  cSnuYpfTiTiL 
pn^OTivi^îH  HicoKOTiHA^-iV;  uiA  Hi  'Hi^iAiri^HA^-w  Kp4i|iip-b  npSHHi- 
A^iH^  Kip*k  A^"P^  nipTi  cik  ^^k^  iuA  j^îc^^^fiUiufi-k  w^xpè  Xc. 
Kik  npiÎH  A^P't^  c^^htSaSh  iuh  fifiAxm^SiicK^Ai^H  fi^^jç^A^H  ^a 
npocAikBiÎAi^  npi  niipiHTiAi  uih  npi  ij^iiOA  uiii  npi  A^X^^  c^^^ht 

O^^plUHTSA   HiAWp   HiH3iHH   ^î    OMÎAIH. 


Physiologns.  109 


CL. 


1777. 

(Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  4*^,  foia  146  b  —  160a.) 

Physiologiis. 

Cap.  I:  Pentru  Finix  şi  pentru  vultur.   (Fol.  145  b — 146  b.) 

IlHAA^Ai  narkpHAop.  Kah.  a. 

naCHpi^  Hl  Cl^  K'kiUlk  4^HHli^t$  .  Klk  4^HHHgt$A  îCTi  MAfii  KAH  .  tUH 
{CTI  MAH  A%api  A^KlkT  ni^éHt^A^  lUH  AlApi  AA  WBpA3  .  tUH  CH^Hi 
fif  A'^HCSA;    Klk   (CTi   4^*kp*k   COlţYf  .  lUH  Tp*kfl|Ji  HHHHH  Ct^Tf  ji,î  AHH  . 

ASn'k  AHiA  rk  A^Hi  cnpi  pikrkpHTSA  céapiAt^H,  iuh  (A)A^Hf  ai8a- 
i^HAi^k  MSAT(ik)  A^  AiHpi3Aii  B^Hi;  IUH  i|iHHHA  A<   AioapT*b  CA^ 

K'k  fifin^  HHHHH  C8TI  A<  ^HH  BA  Ck  MÔAfi^  .  A^HH  (a)  CKOpii^H- 
lilWapi  IUH  KSHIll6api  fi,$H  M^HTîM  OABAHt^ASH,  IUH  C*k  C^i  AA  ^H 
AOK  w^HHAAT  CUpi  p^krKpUT^  UJH  w^NTHNA^  ApURHAi  CAAf  UIH  CTl^; 
UIH    fi^î    fiA'SîAÎ    céapfAt^H    rk    AUpUHA^    UIH    Afifi^i    fi^î    TOT,    UIH    Ck 

^Hî  npA^^  .  A^n'AHiA  fi,HH  hihSiua  At^H  c*k  4^AHi  8h  BïfpA^f;  np 

AHH  BÏfpAIIAf  AHfAA  Cli  ^AHÎ  «p  if^HHHgS  HACkpi^  KA  UIH  w|iHT*klO; 
IUH  3B6pik   ^H   flpABÏA. 

fluiHX^A^P'fc  3HHf;  Klk  IUH  Bt^ATt^pSA  Tpiifl|Jf  W  C8T'k  fi,i 
aHH;    A^"*^    ^**^^    ^AIE*kTpiiH(l|Jf    IUH    Wf^il^lî,     IUH    A<    ApHHH    C*k 

^Hrpi8Ă3nk .  A^nii  a^îa  ck  a^^<  ^^  wapi-Kapé    H3BopiO;   iuh   ck 

KSill^HA'k    aKOAÔ;    UIH    AIUA    3B6Apnk    CUpf    B'k3AB)f;    IUH    A^    pa3HAi 

céapcASu   cik  AnpHHAi;   iuh   B'k3*kHA   H3b6pioa    ah/uhca^^    ^P    c^k 

[Ck\]  w|iHTOApHf  w^HTp'lkHCSA,  IUH  Ck  KS^^^HA^^  A^  '^fi^^  WP"?  ^^ 
C\  w|iHHOII|ll  UpliUIH  Klk  (1.  KA)  IUH  w^HTlilO  . —  IlfHTpS  AH'fccTA 
3HHI  A^K^A  npWWpOKSA  :  w^HHOH-Cf-BOp  K^AA^k  B^AT^pSA^H  THHf- 
P^l^HAi   TAAf. 

fIlUA    IUH    WA^8a    H(A    m^Kl^TOC;    ji^AKlk    CK   ^HTOApHf    UJH   Ck 

Kifp'ki^'kiiJi  Kt$  icnoBfA^Hïé,  aA^BikpaT  cik  K8pikiţiki|ji;  iuh  c*k  ^h- 

HOH|l(   Ka   UIH   ^HT^klO. 

Cap.  X:  Pentru  zâmbru.    (Fol.  151a— 151b.) 
IIhaa^  a  3*kH'k .  niHTpt^  3ikMBpt$. 

^IkAIBpSA  ICTi  X'iAp'K  AIAH  AlApi,  A^^^kT  TOATI  X^^fi^^^f 
aSIkHA  4^P^^^CIlţl  UIH  ij^OApTI  w^H^HKOlUATlk  .  RipHH  aSH  hSA^HH; 
^pSHxHk  a8H   H^A^T^k,   IUH   A^AH   CTpAUJHHK'k   A^K^kT   TOaTI   )^ïapik^ 


112  1777. 


fi  rp'kH  H^  AVh  npHMm^; 

IliHTp^  FpHropH  FHKa  BoA'K 

FHKa  BlVA^K*)   HM   RICTHT, 
Aa   Hi   C^^filUHT   AS   BiHHT. 

Q   AHiUB'k   pHTWpHMaCK'k; 
flp   TpiB^H   CK  rp'ktflCK'k; 

G^k  apikT  asacTik  ^HTkMRAapH^ 

rpW3HHKlk^    UIH   fi,î   iUHpapH. 
Aa   Kapi   ^H   K^HOCKt^T  ^OAfiTi, 

XaaSa  a^mîh  hîh  AHiuapTi; 

K'kMH    K^k   H'api   HHMI   8H    BHHI 

ASam,  craTopHHKik  ^h  chhc. 

Gik  sK^A^'i^  WP"  "i^  w^^> 

•lÎHTikMnAapf  amcT^H  a^^^^^ 

Ka  ck  Ba3ik^  ^HaATk  crape 
Gi,  Hi  npH^ui^KAÎH  rfiiAi  ape! 


6pa   HAHH   fi,i   BSKt^pîl; 

AS^HA   A   Tpiki   AWi^HÎI. 
^1   BpCiUH    K'kHA   ^^   A^^HI^'I'^; 

Ks  iuapc  HCA^^A^  ('^^  YpikHHT^; 
^ap  HmSTikHA^;  Ka  ck  i\iUj 

Aa  Hi  c^^'kpiuHTS  Ba  ck  bV(^ 
HcnSTkHA^;  cik  c(ik)  n'k3acKii^^ 

JS^i  Sfiifii  ^MniipikTiacKik. 

K'kMH   ^^'kp   AH    B(CTH   ^A   a^SHCli.; 

I  npHMiSKAYi  M(  HicnScii. 

[  HfiHAM^KfiJii  rfii  fi,i  AXOAfiTi, 

\  K8  Kapf  a8  ncpHT  ToaTf. 

UIh  h8  a<  a^oapTc  ^^HpacKii, 
i  Hi  A<  ^^■^'■'^  T^psacKii. 

'  G'a8  BfCTHT  ^H  Hapa  Toarik 

KSm  K'k  BHHi  A<  ^^  noapT'k, 
2?H  KancgîS  piiHAt^HT. 
KwHa«i{  u  c'a^  pi^HA^uT 

*)  De  adona  mână:  hca  nSTf^iNHK  iuh  —  =  6. 


Enachi  Kogàlniceanu  :  StihurY.  111 

Cap.  XVIII:  Pentru  stàrcu.   (Fol.  155b.) 
(iHAAa  a  wnT8cnp(3iiM( .  up  murp^i  cTkpKt^. 

Gt'KPKSA    A^Klk    ^HB'kTp'kHilllC    Al    KAfi,î   niHHAI   lUH    H^   MAH 

noT  a  BiiHa  iuh  a  rk  ^p^kHH  ;    arSHM^k  c'k   cxp'kHr^   iiShh    aop, 

lUH-H    aKOnipi    k8    apHHHai    AOP;     UJH-H    «|JIK'kA3'kl|ll;     lUH    M    A^8 

)fpaH'k;  n'kH  «K  ai  KpicK^  ncHcai;  ujh-ujh  bhh^  ^h  ^^Hpi. 

fliua  lUH  Tt$  wa^^ai^  «iHHCTii|ii  npi  n^pHHi^HH  t'kh  aa  sii- 

Tp'kHfH'k    lUH    aa    THHipil^'k;    UJH    BHHC    T(    BOp    K^B^kHTa^    UIH    B(H 

Tp'kH  aHH  a/i8ai^H;  tap  fi,i  tî  BOp  haîctîma,  Baicrca^^a  r$  ka 
asK^Hyi .  Kik  BaicTia^^a  n^kpHHi^Haop,  A<3P'i^A'>^^HH'k3'k  n'kH'k  aa 
A  TpfHa'k  n±A\, 

Cap.  XXIV:  Pentru  sgripsor.   (Fol.  159a  — 159b.) 
riHAA^  a  A^a3HH  iuh  naxpS  .  niHTp8  crpHncop. 

GrpHncop^a  (cti  nac'kpi  a^aH  a^api  aiki^t  Toari  ni^ciipHai 
SMC  3Bt$pikToapi^  IUH  Tpiiii|i(  ^H  H'ka/i'kHT^a  a  at^H  HBHaa^  npf 
pik8a  flKÏAH^aSH  .  tap  ki^ha  P'kcapf  coapiac  A^HTpt^  a^i^HK^a  anîH, 
uiH-iuH  Bapcik  pa3Hai  caac^  /^îhh  ^hthh3HHA^-ujh  apunuai  a^K^H^f 
pa3Haf  coapia^H;  ujh  bhhi  aat  rpnncop  aa  A^kHcSa,  ujh  CT'k  ^h- 

HiHHT'k  at$(H)^  rpikHHA  aaA'kHAOH  ujh  3iiK'kHA  •  A'^^'^'i^'i'^P^^^  A^ 
ASiUHH'k!  BHH-0  UJH  fi,^  At^a^Hua  Ta  .  A^MH  K'kT  CT'k  rpHRcopSa, 
iT'kTa  CT'k  ap^aurfa^a  Mn^ana  ujh  (Ip'fcMHCTa  pSriiHA  npi  amî- 
AOCTHBt^a  /^^MHiy\i,  K'kTp'k  naM'k  Kpfi|iHHHaop. 

[IfHTpS  amÏA  UJH  T8  WiU8a(^  CK  Kt^HOipn  /^i  aa  MHHC  ^I^H  fCTI 

RÎAi^a^  Ka  cii  A^H  aaSAik  hjh  a^t^ai^'ka^HT'k  at^u  fi,>iA\Hiy^  ^h  ToaTi 
3HaHaf  Bïfi^HH  Taai. 


CLI. 
1777. 

(o.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  4»,  fol.  204—207,  copie  de  pe  la  1800.  —  b.  M.  Ko- 
gàlniceanu: Cronicele  României,  Tom  m,  Bucurescl  1874,  pag.  276—280.) 

(jTH)câpA  ^  BcpcâpH,   niHTp^  rpHrwpïc  Thhû  Boa,% 

{b.  ^e  @HaKi  Kor%AHiM(aHi))« 

Ep'kHA  ck  apiT;  UJH  ch  rp^kicK^ 

JS^$   AAHfiAfii   AM^   ^HAA'kCKt^; 


112  1777. 


fi  rpikH  H^  AVh  npHMinS; 

[IcHTp^  FpHropH  FHKa  BoA'K 
Aa  Ml  c^&iipujHT  aS  bihht. 

Q   AHiUB'k  pHTWpH«iaCK% 

Hp  TpcBSH  cik  rpiiiacK'k; 
Gii  apiiT  aMacTik  ^HTkiunAapH^ 

rpW3HHK'k^   UJH   A<   iUHpapH. 

Aa  Kapc  ^H  Kt^HOCK^T  4^oapT(^ 
XaaSA  At^iUÎH  «»H  AHUiapTi; 

KliMH    Kli    H'apC    HHMI   8H    BHHf 
A^Mi,   CTaXOpHHK'k   ^H   CHHI. 

Gil  skS^cii  wpH  «li  WM\^, 

•fLHT'kiUnaapi  aMiCT^H  a^^^^; 

Ka  cii  Ba3ii^^  ^HaaTk  crape 
Q;  Mi  npH/Ui^KAÎH  rpiai  ape! 


6pa  naHH  a<  bSkSpîC; 

Aa  Ml  c^^'kpiuHT^  Ba  c'k  bYi^ 

HinSTlkHA^;   Ck   0(11)   ÎVW^ACK^, 

K'kMH  4^ikp  AH  BicTH  ^a  agSHciik; 

npna^i^KAÎc  Ml  Hicnt^cii. 
[IpHa^i^KAÏc  rpi  A<  a^oapTi^ 

K^  Kapi  a^  nipHT  ToaTi. 
UIh  h^  a<  a^oapxi  ^^HpacK'k, 

Hi  a<  (^rY<  T^pMacK'k. 
G'a^  BicTHT  ^H  i^apa  Toarii 

KSa^  Kii  BHHi  A<  ^^  noapT'K, 
2?H  Kanigît^  pi^HAt^HT. 

KwHaMi  u  c'a8  p'kHAt^HT 


*)  De  adoua  mână:  mia  nSrfpHHK  ujh  —  =:  6. 


Enachi  Kog&lniceana:  Stihuri.  113 

fi^Afi  M  1|IÏC   HHMiHÎ   BHHIy 

K^  «Il  r^Hfi,  lUH  Tpas'k  RiiHf  ; 
H^MaH  EwAik  a^  jkC;  k^k  i|iïi^ 
P'kcn^H3'kHA^  ^H  cn'kTikpïf. 

OhHHA   BWipHiUI   TOaTlk 

Hl  WKHlUHSH'Tk   FA^aT^k. 
K^  W   C'knT'kiUlkH(lk)   ^HHaHHTl^ 

H^   31kC   AHiCn   K^BHHTI: 
;,ll«IICTt$   KaniVÎ^  If   BHHI^ 

McTH   npHITHH   K^  MHHif 
IIJh-H    TpHMHC^    Ka   Clk   BICTtflCK'k 

^HH  nwpwHKa  ^Hn'kp'kTiacK'k; 

K^k   H^H   rpH9K(()   AH   fi^3EWH, 
HhMI   ^H    Uap'k   AA   HOH.^ 

IIJh  ^HAaTk  Hi  AS  aS^ht, 
Kik  AA  lIIaHTa  aS  cwchT; 

M^  TpHiUlC  ^HHaHHTf; 

Glk-A  ^HTH(iU)niN(  k8  «ihhcti; 
Ka   Ck,'H   4^K'k   ^NTH(iU)l1HHapH, 

Ohhha  siio  luii  Ar\  MapH. 
IIJh  k^  «ihhcti  ck-a  npÏH/i^acKik; 
Ka  ni  w  CAt^rii  ^Mn'kp'kTacK'k. 

UIh  auia  w^HTpiiHAt^  ^h  wpaiu^ 

HmcT^  npïiTHH  8«iHraiU; 
H^/i^aH  K^  AA  ckS  apraa'kK^ 

Aa   KAC^Ai   Ji,H   BfHAHKS. 

Mp  rkiUe'kTik  A^K  'AS  cwcht, 

G'aS  ^'■^kSt,  Bik-H  BWAHaB^  ^^oapTi^ 
UIh  aS  «icp^T  Aw4^Top8/\  ck-a  KASn] 

TpHMHI^'kHA^    ^^H   EWA'K    ItIHpC; 

K^k-H  BOAHaB  npiCTi  ^Hfiê^ 
UIh  ap  spf  ck  bïc  aa  Kt^pri, 
Kik  apc  c\  BopsaciTk  a\Sat$ 

TpCBH    iUapH    lUH    A^KpSpH   ^HHaATi, 
UIh   ^ifiA\AH   CW'H   Afi'KTi'j 

Mfi  h8  noaTii  nmrfiS  Boan^k^ 
K'kMH  AHH  naT  H^  c(ik)  CKOaa'k. 

Mfi  l^wxk  at$3HHA  AUîAj  aS  Kpi38T^ 
Ka  KikHA  ^'^P  4^H  lUH  b^3St. 

618TEH,  Chrestosuttie  romftn&.  n.  8 


114  1777. 


^G^k   H8  ^AlTk   WCTHHaA'k 

Ohhha^  s<h  ujh  arii  MAfiH,  uih  cSn^kpax 
K'k  sa  iUcpvH  AV'kpïi-ca  [fi,i  Boaa'k. 

Hkoaw  /\a  ra3Aa  ca.^ 
UIh  a>^P  ^h  cn^c  <t>urraKHy 

[IpiKSa^  tfl^  cn^c  FaspHAaKH, 
ToaTi  ap  ^H  n^T^T  npin^Hi^ 

ÛHi   aCK^HCli   ^HUJCA'kMSHI. 
Ji^Afi   Hê   C('k)   3H«IIM   MAH    A^SAT? 

Hac8A  aiopHÏH  H'a^  iiiïSt. 

/i^(MH   A^aiHHCKa   J^H   Ji,iCAfilL, 

CH^l    Hi   HAC   UJH   3H   AMAfil^l 
riwpOHMH   Ka   Cli-H   riiTaCK'k, 

Kap'kTa  ca  «i(  /^wmhack^ 
K8  aTKTa  rpiiBHpi  iUapH; 

Ka  K'kHA^  Afi  Mifii^H  AA  npHHBAapH; 
UIh  Afi,ic  3H«i(  ujh  wfiHTpfsa: 

Hi  H^H  AA^K'S  KapiiTa, 

A\aH  ^H  rpasii? 

Ka    EfiîAM   Clk   H8   Ck   TpaK'k. 
ËWA*^   ^HAATIk   R^pSfrikHA; 

Us  p'kaiac  Awaa^Ha  na'kHr'kHA; 
K'kMH  M  s'kc,  cik  h8  nt^psar^k, 

[IiiH  h8  sa  «iipHiTa  rk  Ba3'k. 
flmcTS  ami  h^mht^ 

K^  Ht  nwpwHK'k  a8  bihht; 

Ji^Afi    4^HHHA8    K'k   UJ(h)    MAH   wfiHHaHHTI; 
Aa   HHA^HKli   H8   BprC^k   W   aCK^ATI^ 

Hhmi  aTt^HMi  H'a^  acK^ATax^ 

Aa    a«l(A    4^WAWCHT0pH    CJ^AT, 

UIh  K'kHA^  a8  Bpt^T  rk  n8p«iarii.; 

flxt^HMi  T^^HMH-sauja  A'at^  ^HTpiBaT: 

„6h^    aJ^MA^H,    ap   4^H    BHHH, 

G^k  lUaH  m  waaAiHH  Kt$  thhh; 

AVliKap  A^H;   Tp'kH  tS^h^hh 

Ohhha  Kik  MikprS  HSa^aH  a^h  KonïH^ 

UIh    A^H;    TpikH    BOHpHHaUJ; 

fia  a^hai  KikMii^pauj." 


Enachi  Kogàlniceanu  :  Stihuri.  115 

H^iUaH  8h8a  uih  k^  THHf; 

K'k  h'am  cik  Mik  car  k8  nhmc.^ 
fluia  Aa  BpiiUH  A<  H^anTC; 

AJicpvi  CA  ckNr^pfA  Aa  a^oaprc; 
GaT^A(?)  il^'kp  ;^H  KaAaeaA'kK^ 

Aa   KATkAf  ;^H   eiHA'kKS. 

Mp  BwcraHVÏH  c^  r'kTHc('k) 

npfK^AA    AH   CTi   nUFpUni«IHC(li); 

UIh  iuihha^h  ^hhahhti^ 

A'a^  ^NTH(A^)nHHaT  k8  mhhcti. 

UIh  c^H(H)A^-cik  npi  CKapii 

•|La  cnpHSKHHf  A<  ^^nx  cHCHwap'k; 
Mp  aai^ÏH  j^A  i^HHi  A<  noaAi; 

9aHÏH   ^H   ^l^Hi   THHHHHaAI. 

UIh  a^kt^  c'a»  c8ht  cSc, 

Aa  KamvH-eaiiia  c'a»  ;^tk 
UIh  a»  ^^i^kSt  a^t8a  KpaA^(!) 

flMICT»   npHCTHH    BHKAAH  ; 
UpHHMHH^^S-A   K8   B»fC»pr(^ 

Hp^kT^HA»   npHHTfHÎNf. 
Mp    Kl4»A   A»H    ipa-H   aAMHC»A^ 

UfNTp»   Klk   A'a»   npHHC»-A. 
O'kKliHA   AA^ATk   B^   B^Hlk, 

UlHTp»    ITk    A'a8   npHHC»   AA   iUlkHli^ 

UIh  aich(  a'a»  aA^^kVHT^ 
UpcK^A^  H'a8  h'ka'i^skaSht. 

Mp   m    KOnÏH   T8i|&HVÏH, 

M»  aSat  aa  ka^hmïH; 

Ûji^iK'W,    KA    Ck'H    MHHCTUCK'k 

A^^^  P'kHA^KflAA  TSpsacK'k: 

KS   «|8b»«IH;    K»   KAi^Af, 

Ka  cii  H»  cTi  ni  aa  yKRfiiM. 

Ka   A<   C'k   BA   A83H   CTpHPApH^ 

G'K   H8   ^^AK^k   T^ASSpApH. 
Mp   SHÎ'H   T»P«IH   lUHAf   AA   »UJ 

Mp   AAI^ÏH    m-H   K'kAA'kpH    ACK^HIU^ 
UpCK^A^    Al   ipA   nwpONMHUH; 

A<   K»   BpiA%{   IVpikHASHH. 

8» 


116  1777. 


ÛHiH  Hi  c(^)  apiuark; 

UIh   t^UlHAf  ^HKHS^kHA 

ibi  CTTkTST   K8  TÔnJiH   piJIA* 

Ë'kS'kHA^  VhKA   AHi   CTpHMTOapH^ 
A'a8   KSnpHNCS  W   ^^pHKlk   MAfii] 

K\HH   AT^HHi  A^  K^NOCK^T^ 

GiiAHHtţa  ^  KapH  a8  ^Nirkn^T, 
fi^î  Kapi  a  cK^kna  M  noaTf, 

OïHHA^  ^H  c^iipiuHTS  anpoanf. 

Kan^vï^  KikTpii  BwA'^ 
Hi  us  yhc,  K^M  A'a8  ai^crpar 

flKOAW^   8hAI   BOpWSf 

Ms  .f^HTHNcS  TacaKipc^ 
UIh  K^kHA^  BwA'k  c'a8  naïKax, 

ûfi,ÎK\y  Ka  Cli  (H  TksaKt^, 

O'kKS  ckiUN^  A^H  Ya3HaTap^A, 
Oik-A  AivsacK'k  Kb  ^aa/iv^P^^* 

UIh  .^HAAT'k  ^A  AiVBH  ^H  cnaxf, 
UIh  ^I&'kkB.  paHH  fi,î  A^oapxf. 

flTt^HMC  EwA'k  aS  K-k58T  npf  naT, 
„flMaN!  a^l&iHAH!  a8  cTp*KraT 

OïH-l^    A/lHAlk,    n8   Mlk   nCPAH^ 
K^k   M   AM   AAT%.  H'kACSKAH; 

GKOaT(-AA(li)   fi,t   AA   ^fitfii, 
H^'AX   AlkCA   KACA   nt^CTÏC.^ 

^ap  «iHHi  spi  rk-A  acKt^ATk? 
Ga^  cik  Bïf  cik-H  agSTf? 

KlkMH   ^^H^aTk   Mil-A'aHUH 

BwcTaHVÏH^  Ht  cra  ^i^NTp'aHHH  (?) 

H'kB'kAHHA   Ka   HHltlC   ^^(p'k 
•|Lh    K^HHTI   ^A   Arapii. 

¥lwx^  n^HHH  c'a^  At^nraT^ 
UIh  ^îfiACTA  AS  cxp'kKaT, 

Ëp'KHAS  CTk  lilC(Tk)  CTk  CKani, 
/i^l  AHi   KSA^HAHT'k   AAOApTf. 

UIh  K'kHA  Bp8  cTk  A^an  crpi^yt, 
3fH  t»pk8  a«  rptJA/ia3  .^j^a  ctp^kh^c 


Enachi  Kog&lnioeana:  StihnrT.  117 

Tt$4^HVÏ-saiii4  a^  a^3HT^ 

^H  r/\ac  cAae8  uih  am^hht, 
IIJh  aAcprk  rk  ^wrpi  ^h  Kac('k); 

Mp   Tt^pMÏH   fi,iAA   ^Uj(li)   Ht^-A   Aac(lk). 
K'k  CkHr^pCAS  Hi   spf  Ck  4^K'k? 

ïïlfi  EwA'i^  k8  anrkTc  aa8h«ih^ 

ripCKSA/l   Cn^H   lUH   A<   AAS«IIHH«l(H)y 
fiififl^   Ht   a8  CA^keHT   A^   T'^'T, 

G'k   A'kC'k   Ka  t^H   AAOpT. 
UIh  ^NAATk  a^  BIHHT  vcAax, 

Ji^i  M  T'kCT  KanSA; 

Aa  Kani^H-Kaïua  ^a  ^hkhh'k. 
O'kK'kHAt^  amcctS  KwpeaH 

•|Lh    SpfA^C   fi,î   pikHAA'kSaH. 
Mfi   TpSnt^A    A^H    MiA    AASAT   Tfi^J^HTy 

UIh  a<  k^uhti  p'ksbht 

UIh  c'k  eaT(  Ka  t^H  n«|iH, 

Jifin^  Hi  A'aS  ji^îî'iBfi^KAr, 

Hi  4^(parrk  a^^apii  a'aS  apl^HKar. 
UIh  uîfi^Hji,  AcnikAaT  givc^ 

•|Lh  napTi  KaciiH  a^h  awc; 
BwcxaHVÏH  nt^i^HH  cRnap^k^ 

UIh  aKOAW  ^a  ^Hrpwnap'k. 

UJh  AHH   aBCpHAf   At^H   TOaTC^ 

HcaBiiHA  Aa  a  ca  A^oapxi^ 
MiiKap  TpiiH  KOHH  A<  n'kN3'k, 

Mp  KanSA  a8h  wj^a  nt^rkpik  wfvHxp'o  bSt'ù 

UIh-A   TpHAAH-c('k)   Aa   ^Ain'kp'kHÏI. 

K^A/i  UJH  aBipc  A8H  TOaT'k^ 

O'aS   il&'kK^T   TCCAHAI   AA   TOATC. 

Ka  Kt^HOCKSTk  rk  ^^ïi^ 
•ILHnii^p'kTiacKa  t^p^ïi. 

IUh  aiua  c'a8  c'kB'kpiiJHT 

EwA'k   FHKa^    H(A   BiCTHT^ 


r' 


118  1779. 

K^  w  MoapTi  auji  K^iunAHT'k 
Hhhc  c'a^  c'kB'KpuiHT  naTHiUa  aSh  FHKa  Ewa*^.*) 


CLII. 
1779. 

(Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  folio,  nqpaginat,  fol.  40a r~  76  b.) 

Bertold. 

începutul  vieţiî  luï  Bertold.  (Fol.  40a.) 

lUH  At^Kpax  ^H  Bïui^a  aSH. 

•|Lh  yliAHM  aSH  Ha^BOH^  wf^HnkpaT^a  AoroeiTSaSH^  KAfiHM  at$ 
cTiiniiHHT  ToaTik  HxiaHA;  cpa  cKaSHSa  wfiHnkpaTt^aSH  /\a  BfpoHa . 
a^aarB-c'aS  wf^H  KSpxc  at^H  8h  a^S^KHK^  m  KapHac  j^a  kY^mA  Bip- 
ToaA;  WA\  rposas  iuh  SpkT  aa  KHnSa  aSH;  KkT  hS  cpa  4/iT8a 
acka^HHC  aSH  wf^H  Toax'k  at^a^'k .  ^^p  i|>HHHA  ki^-h  aHncHA  4^pSa^- 
cki^a  KHnSaSH;  j^h  npHcocÏA  acKSHHpc  a^HHi^iiH  iuh  a  HCTfnSHHH; 
Kii  cpa  ibT(  IUH  rara  aa  pkcnSnct^pn;  ujh  a^^apk  a^h  HCKSciïpi 
a^HHi^HH  (pa  UJH  iuapruwa  ujh  RHKauH .  4^Hpc^  npiKSM  ^h  napxf 
M8}KHM(H)aop  aujc  cik  Ai^AA]  upk  i|&iinTSpa  TpSnSaSu  (pa  ipA(l) 
AUïii,  npcK^a^  ck  b(A"  apkxax  ^h  goc. 


Chipul  luï  Bertold.   (Fol.  40  a.) 
HpkTapc  KunSaSH   (a^u)  BipToa^. 

HhcctS  BfpToaA  cpa  ^HTp'aMccT  khh  :  a^uK  aa  WKpa3^   K'k- 

niil^HHOC;    rOrOHfl^t^   Ka  w   BkUJI^Kk,   ^^pSUTf  3rkpMHTli^   wkhh  pouiH 

HA  4^0KSa,  cnpkHHCHHaf  aSH^H  UJH  ci^aBaTHMc  Ka  n^p8a  /^i  nopKt^, 
SpcKHa'k  aSHVH  Ka  ji,î  iU'krapio,  rt^pa  a^apc  ujh  crpkHB'k;  B^3Hai 
aïkCaTf  j^H  goc  Ka  ji,i  Kaa,  sapea  jk,îàch.  ujh  ^^oapxc  n$  goc  ne 
cSnx  BkpBÏA  Ka  A,î  u,An,  HacSa  cxpka^BS  ujh  pk^HKaT  ^h  c8C;  Kt$ 
H'kpHac^aiT'k,  k8  a^hi^hh  a^^apk  Ka  a,î  pka^i^Topio  ckaBaxHK, 
kS  .  r  .  A  •  A^H^H  rpouj  a<  A^  ^^"T  ;  ujh  KkHA  BopBÏA;  cii  nkpïA  k'K 
^UflR^  KiiTH-Ba  wiac  aa  i|&OK^  nuMCapuac  j^a  cpa  Ka  aaî  i^an^aSU; 
ujh  TOT  Tpt^n^a  ^^aoKoc,  ujh  HÔpannu  a^  apuuM  rpom  ujh  K'kpnHHH. 

*)  cf.  asemenea:  Convorbiri  Literare  1877  (an.  XI),  pag.  461—464. 


J 


Bertold.  119 

Vicleşugul  luï  Bertold.   (Fol.  51a.) 

fiAT^A    HHM    rO/\    HHM   ^NBpkKaT  .  A^nC''^)    ^^^   -f^   ^HChCW. 

(l/^WWA  3A;  C'k  CKt^Ali  EipTOAA  lUH  rikCH  W  iUpiSKH^  UIH  A<3- 
BpkKkHAS-c(li)   A<   X^""^^^    ^^'^^    ^'^^    wfiH^^'kUJt^pAT   K^    AHÎ    A\fii}KH, 

UIH  c'a8  A^c  aa  wf^HnkpaTSa .  a^"!  ^Hnkpaxt^a  A^K'k  a'at^  B'kSt^T 
ama  wf^H  3Hcik: 

•|L.   n(HTp8  Hl  TUH  ipkTaX  wfiHHaHHTC  A^'k  aiuÀ? 
B.   H^    MiaH    3HC    Tt$     wfiHcél^H    acT>3    A^'^HHiai^'k,     C'k    bhS 
A4  THHi^    Cli   HS   4^HS.HHM    TOA    HHH   wfiHBpkKAT. 

•|L.  aA^B^par,  auia  i^'aM  3hc. 

B.  UTR  A^P  Kli  lUH  f8  w|iHTp8  AHiCT  KHH  aAA  t^pA^AT^  K^k 
A\'aA\  wfiHBkAHT  ^HTp8  AHaCTli  Mpf SKH^  UIH  W  HApTi  fi^î  AA^kA^^- 
AlkpHA'k   AMA'k   Ck   BkA;    UIH   W   RApTi   CkHT   aBOUCpHT'k. 

•|L.  t^HA^  an  4^ocT  ni^H  aK^A^? 

C.  aKOAO  8hA(  (^  AM  CTIiTST^  a\ah  mSat  hS  boio  cta, 
UIH  aKOAO   8HAi   CTAS   iS;    AAI^HH    Ht$   nOT   CTA   ^'Kfih   hSmah   (S. 

•|L.    Ml  ^iMÉ  TixiJA-T'kS,  AA^A^li-TA;   ^^pATI-T^k»,   UIH  C0p8-TA  ? 

B.  TixSA  Mî(8  AHHTp'o  narSBk  i^ÀHî  A^-f  •  ^^^a^a  A^'k  ^ahî 

SHHH  BfMHHC  a  CaAH  AMf(^  KApC  AAT('k)  A^'^'C'*^)  "^  ^  ^^  '^^^ 
^AH(f)  .  ^pATi-A^ÎCS  KkHH  rkCkl|IH;  ATkl^H  8MHA(  .  CWpS-AA'k  HAliH- 
Hl(!)   Hî^   Ml   aS    pkC   TOT   AHSa    AMtCT(A). 

•|L.   A^^Kt^PK'k-A^   AMfCT   TlkAK^. 
C.    TATlkA    A^ïl9    nOi|>THHA    CK    ^HKH3k    W    BAAf    AA     KkMn8 

A^  n^c  AAïkpkHSHH  m  ^pMii;  AHfH  KapHH  aBC  WKHHfio  Ck  Miapr^k 

npf  AMC  KaAf;  TpfKkHA  UIH  HC  A^  ^  HApTC  A^  ^^<"  AA'kpkHt^HH 
UIH  nf  AATk  RApTC;  ATkTA  KkT  t^HA^  fpA  Sh  AP^'^  ^^  ^^kKt^T  .? . 
AP^AlSpH  .  AASAA'k-AA'b  wfiHKHAC  WKHH  t^HHH  MA]^AAAVHI^HOfH^  KApC  Mt$- 

piirk;  aSkpSa  m(  hS-a  ba  mah  ^âhî  aatw  m'^^  •  ^ÀfiArî{l)-A\U^ 

UH3kHA  AA  COipf,    SHHAH   KkHH   HkA^KH   rkCfl|IH  .^H   KkMfUIH  .  CWp8- 

Mi  ^H  ahSa  amcct(a)  c'a8  ji,î^A\îfif^AT  kS  Sh  hbobhhk  aa  îh,  ujh 
a8  nSpmc  rpc;  tapk  aKt^M  HA'kHVH  a^P^P^   hai|ihphh  caac^  bhhha 

SpiAlC  CK   HACKk   npSHKSA. 

•|L.    KApC   fCTH   AAAH    AAApf   3H^    A^*^*^'*'   ^P    ^^^^   ^^"^ 

B.    AHlift   ^H    KapC    UlfAH   WAAt^A    HCMliîHKAT. 
•|L.    KApC   fCTH   iUAH    MApi    HCB^HHHf    A   WM^^A^H? 

B.    A   Ck   HHHf   MHHCBA   wf^Hl^iAiRTS. 
•|L.    niNTpS     KApC    npHMHHk     AAB»|IH    AAAH    wf^HTkH     BApBA    UIH 
AI^TUt^A,    AKKlk)T   nikp8   KARSaSH? 


122  1779. 

HCpiOA^H. 

HUHI  (CTH  ^^fi  A<  npîlTHN;  tflCTf  K4  ^N  Tp^n  ^^'kp  Ji,i   cS^AiT. 
HhH(  tflCk  AHH  KaCH  UJH  H^  c6K0Til|IH  «Il  KA  Ck  ^K^    Ck    j|wH- 

ToapHi  ^^^kp  A<  HcnpaBk. 

Hhh(  Ah  Kt^pt^HA  H'a^  ^^i^rkAt^HT^  a^  A<  ^^^^  ^^h. 

HHNf  Ht$  CCTH  BpCAHHK  HfHTpS  A'I^HC^ily  H^  ICTH  HUH  HIHXpS 
a/\HHH. 

Hhhi  ioeii|iH  e^NkTiTi^  xpceSH  ck  roHtacKik  pk^rixi. 

HhH(  api  BHH  KSN  ^H  KaCk-UJ;  TOT  A>^^Ha  CTa^  SAHOapHAf 
AA   ^lUH. 

Hhhi  aaign  ap^^HAi,  sa  cik  cik  eaTk  Kt^  a/\iţHH. 

Hhhi  rk  ^HTpicT»3('k)  a<  shhhai  aAT^A^  aAiţHH  pk/^   aa 

Hiséi  A^H. 

CLIII. 
1779. 

(a.  Ms.  Gaster,   Codex  miscell.   1779.    Polio,  nepaginat,  fol.   121a — 123  b,    ne- 

complect  la  sfârşit.  —  ô.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.  1777.  4^,  fol.  7  a — 12  b.   — 

c.  Hs.  Acad.  Rom.,  Codex  miscell.  1799,  pag.  10  — 18.) 

Trepetnîc. 

TpCnCtHHKh  :  û^eKI.  T^AKâlip'b    ^e    ChMHH    HC   KASTCCKi} 

n€  TpBnB  wmBaBh. 

a.  foL  121a— 121b,   6.  fol.  7a— 8b,   c.  pag.  10—12. 

^1  CW  sa  KA'kTH  B'kpB^A  Kio^A^H  BA  A^^I^HAA,  Ca8  A<~**  BA 
AkpSH   A^'^H^S^^   ^H    KSKOH,    4^0apTH   wf^HI^IAIRT   BÀ    i|&JI. 

KhKA  A<  ('■^  l^"*  KAliTH,  wfiH  WaCTI  BTH  AAip^H  UIH  UpkllJ 
CliHkTOC  Tl   BÏH   .fiHTOapHI. 

Kpil|JHTt$A  A^  ^^  ^^  KAikTH,  HHljlH  WAA^HHH  HI1|IH8I4H  BOp 
BIHH    UJH    BOp   AJk^^Hi   W   A^iSkHA'k. 

TkiunAA  APKinT'k  A<  ^^  ^a  KA'kTH,  g^A^K^kTopio  a<  waA^iHH 

BÏH   IIUH. 

TkA^HAA  CTkHrii  A<  ^^  K^  KATkTH  (5.  ^HTp'O  BICT^AÏI  BIH  flC- 
TpiMl). 

FpSA^asîH  A^H^noH  a<  ^^  ^^P  k^'i^^th,  bihh-u-ba  bicth  p*k, 
ca8  BÏH  nikUH  nar^KHk. 

Fp^A^aSÏH  AHH  H0HTp8  A<  ^^  ^^P  KA'kTH,  CRpi  W  UAp'k  BÏH 
A/lipgi    UJH    M^AI^H    l^H    Cli   BOp    ^HKHHA. 


Trepetmc.  123 

Hài^A  fi,i  Ch  sa  KA-kTH,  W  B(CTH  P'k  BÎH  4^31^  lUH  Ti  BÏH 
^HTpfCTa   UJH    UpklU   Ti   BÏH   B^KSpa. 

Op^NTf  A^  ^^  ^^  KA'KTH,  K^BHHTH  pkAi  BÏH  A'Syi  liJH  Hi- 
iUHKlk   M   EÀ   ^H. 

Opt^HTi   ^HTpC   WKH   fi^i  Clk  BA   (KaiwTH,   ^NTp)'o  KaAC  CA^  AA 

p'kSBOio  A<  B**H  iUipMH  npi  accHi  (2».  bïh  t^/UBAa). 

Tikainaa  AKa^^npa  WKioa^H  (6.  AP^n^r)  a<  ('^  ^a  ka^th^  w 
noa/iaHii  bhh  ^ahî, 

ThMHAA  Ai^c^npa  wkioa^h  cTkHrS  a<  ^"^  b^  kaiiTh^  hc  Ba 

rikHAH  WAASA   Ck  ^^KHk    Ba   UJH    HCnpHkBH. 

^pCKi  API^n'I'C'l^)  A<  ^'^  K^  KAlkTH;  t^H  KSB'kHT  k8H  Jk,î  AA 
t^H    npïCTHH   wfiH    Ba    BCNH    UJH   TC   BÏH    Bt^K^pa. 

S^pCKi   CTliNrnk   A<    ('I^    ^^    BAHiTH;   SH   Kt^BkHT    pk8  BÏH   aS3H. 

i^rikpHt^A  SpCKHH  AP^nTH  A<  ^'■^  B^  KAHkTH;  «lapTlk  CA'S  r*kA- 
HiBlk   BIH    aBJ. 

i^rikpMSA   SpiKHH   CT'kHVH    A<    ^''^^    ^^    KAHkTH^    ^H    PpïiTHH    A< 

BHHi  Ti  Ba  rpkH. 

GnpkHMaHa  ji,fiîanr(jK)  a<  ^'i^  ^^  kaiiTh^  Sh  k8koh8  bïh  a^' 

BkHAH. 

GnpkHMaHa  CTnkHrii  a<  ('i^  b^  kai^th^  caî\^  A<  B8KaT(  chShh. 
OnpkHM(HHA(  aainkHAOwfi  w  A^'i'('>^)  A^  ^'^  ^^P  kai^th^  bcci^aïc 
BÏH  aBi. 

•|LhTP(  CnpkHMCHH  A<  ('l^  Ka  KAI^TH,  SH  npïlTHHS  w|il^  Ba  B(HH 
UIH   Tf   BIH    B^KSpa. 

Qkioa  APcnTS  A<  ^'■^  ^a  bahiTh^  mi  bhh  rniHAH  npc  boh  j^u, 
Ba  ah. 

Qkioa  CTHkHrS  UJH  cnpkHMaua  cT'knr'k  a<  ^^  ^^P  KA'kTH 
aAAkHAOwfi  w  M'^'^)  w  A/iHkHÏc  A^^^pc  vu  napTH  BiHH-i^-Ba  UIH  anoH 

lapklU   Ti   BHH   nOTOAH. 

KwaAa  wkioaSh  fi,fiîï\T\i  a<  ^^  ^^  KA'kTH;  A^B>^HA*>^  apaTik. 

KwaA^  WKiOAt^H  AP^nT  A^^npi  uac  a<  ^^  ^a  KA'kTH,  k^^koh^ 
Ba  Hai|iH. 

KwaAA  wkioaSh  cTi^urt^  a<  ^'^  ^^  bahiTh,  68K8pï(  a<  k^^kokS 
CAS  A<  BÏiai^H  kS  HkpOK  chShh. 

^AHA  APKanTik  A<  ('^  ^^  baHiTh^   Sh  npïiTHuS  mc  Ht^  a'ah 

I|JH8T    BCHH-U-Ba   UJH    Ti   BÏH   ^HnpïlTIHH    k8   A**^"^^^- 

yaHa  APi^nT('k)  a<  A^^^^t  a<  ^^  ^^  KAkTH^  w  A^^'i^HA'k 

Ai   AA  8H   nSTCpHHK  BÏH  aB^k. 

yiaHa  cT'kHr'k  fi,i  cil  ka  kai^th^  r^kAMcaBii  bÏh  aBC. 

yiiaHa    CTHkHr'k    A<   (A^CSHT   A<    ^'^    B^)    KA*kTH^    wapiui-MHHH 

AI  pk8  TI  Ba  r(pkH.). 


122  1779. 

HhHC   J^lfH   fi,t   ÎÎO^THM   nkMIkHTSASH,    A^BkNA(l|lH    filOAMHAÎ 

HhH(  CCTH  ^^fi  fi^î  npîlTHH,  tflCTI  K4  ^H  TpSn  J^'kfi  Jk,i   CS^^^*^* 
HhH(  tflCk  A^H  RaCH  lUH   H8  c6K0Til|lH  Si  sa   Ck  ^KIl,    Ck  ^H- 

ToapHi  ^iikfi  A<  Hcnpisk. 

Hhhc  Ak  K8p8HA  M'a8  ^^i^rkA^HT,  a^^  A<  b^^^  ^^h* 

HhNI   H9   CCTH   RpiAHHK   HIHTpt^  A^^^"^^;   H^  ICTH   HHS   HIHTpt^ 

aaiţHH. 

HhH{   lOBCltlH   B^NkTiTC;   TpiB^H   Ck   rOHMCKli  pkSxiTC. 

HhHI  api    BHH   Bt^H    ^H    KaCk-lU^    TOT    A^^^Ha  CTaS  ^AHOapHAi 

/\a  t^uiH. 

HHHi  aAiVH  apa^HAi;  sa  c'\  c^  BaTk  k^  aaHHH. 

HHHi    rk    ^HTpiCT»3('k)    A<    BHNHAi    aATt^ift^    aAHHH    pkA    Aa 
Hiséi  A^H. 


CLIII. 

1779. 

(a.  Ms.  Gaster,   Codex  miscell.    1779.    Polio,  nepaginat,  fol.    121a — 123  b,   ne- 

complect  la  sfârşit.  —  ô.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.  1777.  4®,  fol.  7  a — 12  b.  — 

c.  Msp  Acad.  Rom.,  Codex  miscell.  1799,  pag.  10  — 18.) 

Trepetnîc. 

TpCnctHHKh  :  û^€K%  T%\K^Ap±    ^€    ChMNH    HC   KASTCCKi) 

ne  TpBnB  wmBaBh. 

a.  fol.  121a— 121b,   6.  fol.  7a— 8b,   c.  pag.  10—12. 

Ji^î   CK   sa   KA'kTH   BnkpsSA  KinSA^H  BA  A^^kHA^,   CA^  fi,t'H  KA 

Ai^p^H  /^^MHi^i^  Sh  k8koh,  ^^oapTH  wf^Hi^iAinT  bà  4^A. 

KlIKA  A<  ^^  ^^  KAlkTH,  ^H  WACTi  BÎH  A^ip^H  UIH  Upklll 
rkHkTOC   Ti    BÏH   wfiHTOapMi. 

KpiltIHTSA  A^  ^'^  BÀ  KA^TH,  HH1|IH  WAA^HHH  Hil|IH8l4H  BOp 
BiHH   lUH   BOp   AA^^C   W   A^EkHA'k* 

TkiUnAA  API^nTHi  A^  ^'^  ^a  KA'kTH,  vSAiKHkTOpiO  A<  WAMiHH 
BÏH   iUJH. 

TkA^nAA    CTkHr*k   A<   ^^   ^^    KA'kTH   {b.    ^HTp'O  RiC'kAÏi  BiH  fli- 

TpiMi). 

rpSAiia3YH  A^H^"^"  A<  ^^  ^^P  kaiiTh,  BiHH -i^-Ba  Bicrn  fi% 
CA'S  BÏH  nnkHH  nar^B'k. 

rpSA^a3YH  AHH  HOHTpS  A<  ^'"^  K^P  KAlkTH,  CPpi  W  I^Ap^k  BÏH 
A/lipVi    UIH    A^^AI^H    I^H    Clk    BOp    ^HKHHA. 


Trepetnic. 


123 


Hài^A    A<    Clk    sa    KAIkTU,    W    B(CTH    P'k   BÎH   4^31^   liJH   TC   BÏH 

^HTpfCTa  lUH  tapkiu  TC  BÏH  Bt^Kt^pa. 

<I>P^NTf  A<  ^^  B^  KAliTH^  KtMlHNTH  flkM  BÏH  at$3A  lUH  NI- 
MHK'k   H8  Bi   ^H. 

Opt^HTi  wfiHTpi  WKH  A<  CK  Ba  (kaiwTh,  ^HTp)'o  KaAC  cat^  Aa 
p'k3BOi0  A<  B**M  iUipMH  npi  iiiCHi  (2».  bYh  ^iUBAa). 

TikiUHAa  fifâclinfiA  wkioa^h  (b.  Apinr)  a<  (*>^  Ba  ka^th^  w 

nOAiaH^   BHH   ^Hî, 

TkA/iHAa  /^tac\infiA  wkioaSh  cTkNrS  a<  ^^  sa  kaiiTH;  hc  Ba 

rkHAH  WAI^A  rk  ^^K^k   Ba  ujh  HCnpiiBH. 

S?p(K(  AP>^'>*('^)  A<  ^'^  sa  KAlkTH^  SH  K^B'kHT  BSH  fi,i  AA 
^H  npïlTHH   ^H   Ba   BCNH   UJH   Tl   BÏH   Bt^K^pa. 

XfiêKi   CTnkHfk   fi,i    CHk    Ba    KA^kTH^   ^H   Kt^BkHT    pk8   BÏH   a83H. 

î^r'kpst^A  SpiKHH  fi,fimTH  fijk  c'k  Ba  ra*ktH;  «lapTik  ca8  r*KA- 

MiE'k  BIH   AEi. 

i^rikpHt^A  ^piKHH   CT^HVH    f^î    C*k    Ba    KA'kTH^    ^H    npïlTHH    f^t 

BHHC  Tl  Ba  rpkH. 

OnpkHsaHa  AP>^nT('k)  f^î  cw  Ba  KA*kTH^  t^H  k8koh8  bTh  fifi- 

CkHAH. 

GnpkHHaHa  cT^kHrii  f^î  ck  Ba  kai^th^  cai^8  a<  sSKaTi  chShh. 

OnpkHMIHHAC  aa^HkHAO^fi  w  A^'l'('l^)  A<  ^"^  B^P  KAI^TH^  BCCkAÏl 

bFh  aBi. 

•|LhTPC  CnpkHMIHH  fifi  C'k  Ba  KAlkTH^  8H  OpïlTHHS  wf^lţ  Ba  B(HH 
lUH  Ti   BIH    B^K^pa. 

QkICA  f^fiîWT^  fifi  C*k  Ba  KA*kTH;  «Il  BHH  TlkHAH  Opi  BOH  ^1^ 
sa  ^H. 

Qkioa   CT'kHrS   lUH  cnpkHMaHa  CTikHrii  a<  ^'^  ^^P  bahiTh 

a^kHAO^   w   f^AT^,   w  MTKHiî  fifitn^î  VU  RapTH   BIHH-I^-Ba  UIH  anoH 
HpklU  Tl   BHH   nOTOAH. 

Kwa^a  WKI0A8H  fifiîïïT>i  fiji  ck  Ba  KA*kTH;  A^KkHAik  apaTii. 
Kwa^a  wrioaSh  aP^^t  A^^npi  Hac  a<  ^^  b^  KAHkTH,  k^^koh^ 
Ka  Hai|iH. 

KWAAA  WKIOASh  CTliHrS  fifi  C'k  Ba  KA'kTH,  B^K^pïl  f^î  K8K0H8 
C4^  A<   BÏUI^H    kS   HkpOK   CRSHH. 

yana  aP'^"''^  A<  ^'^  ^^  KA'kTH^   8h  npîiTHHS  mi  h8  a'ah 

1|JH8T  BIHH-lţ-Ba   UIH   Tl   BÏH   ^HHpïlTIHH   R8  A'I^HCSA. 

yaHA  API^nT('k)  A<  A^^^^T  A<  ^^  ^^  KAkTH;  w  A^E'l^HA'k 
\î  AA  8h   n^TipHHK   BÎH   aB^. 

yuHa  CTikHrnk  fijt  cw  Ba  kai^th^  nkAMiaBik  bïh  aBi. 
yuHa  cTikHfk  A<  (A^^^nT  a^  ^^  ^a)  rahith^  wapiUJ-MHHH 
At  pk8  Tl  Ba  r(pkH.). 


124  1780. 


CLIV. 


1780. 

(Folio  mic,  48  pagini  paginate,  greceşte  şi  româneşte.) 

Pravila  lui  Ipsîlante. 

2ovtaŢ(Jidttov  Nofjitxov xopCoo  Icoavvoo  AXe$av8poo 

I(oavvoo  rtpTjXavxT)  BoepoSa 'Ev  f^  zoTzoypatpiq,  rîjc 

ÂŢtcuxdxTjc  M'yjtpo'îréXsoûç  OoŢŢpoŞXaxCac.  c^îjîic. 

Predoslovie.  (Fol.  Ib— 2a.) 
npHHi^Hnixk;    ni    /\;^Hni  M'kaf-A'aiiTc  J^ÂmfiH    ji^i   RÛHi  h$  h^mk 

CTp'kAt^HTk  Ck  apHkTlkA^k  /\a  t6hH  A<  WB1|II^  UJA  A^WCiBIITk  AA 
4^{l|ll-Kipi^     aiU*   COKOTIÎT    A^iUH>'^   ^^}    ^'^    AHÀCTA    tflCTi   «fk   Mdfi 

fi,i  i|&0A6ck;  h8  HSiUaA  ncHxp^  e^Na  niTpiscp'b  ankK8HT6pHAwpk, 
M  A  ujA  niHTp8  «lAHCT'k  awpk;  ncHTpt^  KHk  aa'Tk  a^an  a^éar^k  a<~ 
i^^HMÀfii  M  noiTi  a  i|^A  /\a  ^ynw  HopéA,  luA  a^aA  BA^prec  /ia 
Hia  A<  BSH'k  Kfiêfi.AHî^'K,  /i^îKÂTh  A  kUî^^h  ^"KfiiL  ji,i  npisHAH^ 
aA^KHi  ci8  c'k  h8  aHsnk  npisHAH;  caS  cii  h^  ^yfiMiy  A^^^  "P^' 
BMAH .  ^Tp'aMiCTaiu'  KHH  aa^k  a^^aixk  a^^hia  M'k  npc  aïkK^HTé- 
pïA  Eaai^YH;  KipÏH  a^niKipk  kil  oyHA-ivpH  o\'pMi  ^n'kp'kTiiiiHAwpk 
npisHAH  Miawpk  ac  wbi|ic^  luA  aaTc-wpA  WBHHCiopHAwpk  Hcaivpk 

n'KMJkHTi\\ÈHj     KipC    WBHMilOpH    Kt$    K^B^HT*     KHk    Ci^HTk    A^^^k    Bf- 

RAa^i  cik  cA^prSÀ  cnpc  a  aB'k  jfJv^pAfii .  a^P**^  kS  Toirc  ahîct^ 
HHHH  npaBriaHaf  n^pSp'fc  w|iTp'8H  khh  n'k3'k;  hhmh  RCKria^'k  wbh- 
MiiopHAwpk  h(3mhhtAt  i^HH-k;  MH  k;^hai^  kS  npisHaHAi  ctphkA 
WBHM^iopHac^  k;^hai^  upiiiiik  k8  WKHH^iopHai  rk  wf^noTpHBYÀ  npi- 
BHaHawpk  .  fi^fiifiiTh  AH'k^  A^^k  ^Mfnéxt^ak  a^'^hih  avkaî,  AHHk 
a^l^aTfac  rpA^KH  Kipf  nSpt^p'k  Hf  KonpAHA^;  n^^pac^KHHA  spia^i  k8 
HiwfiMiTiTi  wctchIah  aMk  CTp;^Hc8  a^'^hU  a/i-k;  wf^HC^k,  a^h*  np^- 
RHAH;  «fkaf  Hî  rkNT  a^aH  TpHB^HHMâacf  cnpc  nosii^a  skSa^R'khh- 
awpk;  up'k  A^Hi^  WBHMfiopA^  aa^k  aacck  M^af  a^aA  aA^c'k  oypMirf 
wfi  Uip'k;  acf a^iiHA^HA^'Ci  wapcm-KSa^k  ujh  Rt^  npisHaHac  ;  ne  ai^nrik 
aH^crk  liiA  aaTcac  wapfiu*-Kip{  noB^i^A  a^  wf^HuiNHi  aaR'kTS- 
AnAk  a^'^hU  M'k  AHHk  SK'kaBHAf  ujA  npAMHHH^  hI  ne  Toaxi  3A- 
AHAi  Ch.  aA^R*  aa  a83Sak  nécrpS^  aK^a^k  aa  aak  uiicfa^k  ank  aak 
Aoa^nfA  a^iac  [ni  Kt$  a^Aaa  aSA  A'^hcscS  K^puf];  aa^k  aujnk3iTk 
h6aw  aaKiiTSATHi  npisna^k,  na  oţ-Hk  h3b6ai^  uih  wf^AP^nTipc  t^ 

T^pwpk    HMWpa^     MC    C-k    BWpk    A^aK     ^K^A^Ki^HAI^     K^     C^&iXk    A< 


PravUa  \uï  Ipsilante.  125 

WKi|JC  luîï  kS  Aji,êEipAfiii  np-k  cţiii^ÎH  căm  A\i)TponoAi)T$ASA,  h 

A   ICBHT6pHA0pk    Ji,i    A^Hf3éS    fRI^ICKOnH    lUlil    A    EiMfUHAWfik    BOCpH- 

Pentru  divanul  domnesc.  (Fol.  3  a.) 
[IfHTpS  A^BiHSAk  riiA'k. 

A/^ÎK'W   Aén'k,    /UÏfpKSp^   luA    CÂA\ElkTA  .  ^HCIk    A^H^   liJH   /UÎfpK^P'fc 

c^  cik  Ki8TC  npiÎMHHH  Mf  Awp  MC  c'a8  ^kS^ck^t  Aa  A^napTa/UiHTSpH 
tdA  AA  BMHHH  BOipH  luA  hS  c'aS  /uSai^i^/uht  ne  a  Awp  )^OTikp;fcpc, 
uiH  a8  Mfp8T  kS  anfaiHÎc  ci^  lacik  aa  ^NsiH  ;  ca8  np^MHHHAf  mc 
Kéa/ik  nopSHMJî  cik  ce  KiSxf  aa  A^^iNSa  H6cTp8  ij^i^pi^  a<  ^  >*^ 
cf  wp^HA^A  a/iaH  Hai^HTc  aa  aat^  ^k^ack^ti^  .  EĂp'k  c;^a/iBikTa 

Ck   Cf    KiSTf    npHMHHHAC    BHHOB'klJ(ll|JH    aaf    nSUIKI^piH;     liJH     WCi^H- 

f^îAîj  uiH  )^OTiip^pHaf  aop. 

T.  HC^a^ki^'I'MH;  X^'^'^P^P^  "'^  ^^P^  ^^^^  A^""^  npiBHAik, 
rk  4HKik  fi,AT^9\î  cik  d;  apixi  a^  ^^iiţ'k  aKoad;  ax^^xk  ni^pifciijS- 
a8H  K^Xk  luA  nikp;fcx$aSH,  uiiSi  wp^HA^Axt^a*  3anMiiS  rk  ci  c;^p- 
rSĂcKik  a  aSa  4^ikpik  a^  jkBiB'k  aHa^^opiiMa  caS  Kipx'k  a^  ^^- 
AiKixni^  ujH  ck  A;  apAxi  MJawpk  mi  rk  npHMHHSicKk .  AHHxpi  Kipi 
MiAk  Ml  hS  c'aS  a/iSAH'kMAxk  )^oxikp;^pYH;  ^^^kKJ^HAk  am aii^Yi  npHH 
p^siiuk,  rk  bA  iMp;^HA^A  ca8  aa  BiaiuA  BOii^pA,  ca8  aa  AHBiHSak 
AOmnIA  iw^Aî  niHxpS  a  rk  MipMirA  npAnHHa  a<  w^whAEik, 


Pentru  părinţi  şi  copiî.  (Fol.  36  b.) 
[IfHxpS  nikpAHi^H  luA  KoniA. 

X  IIikpHHi^ÎH  h8  c\k  xpirk  AA  ^K^A^Kixik  nfHxp8  aaHUiBi- 
pâui8pHAi  KoniHAivpk  awpk;  4^ikp  A^  HSa^aA  a<  ^^  wb^k.  A^^^A^ 
irk  uiA  lA  a8  4^6cxk  xoBapouiH  k8  KoniA  awp,  caS  K'k  ia8  aB8xk 
(H  wp^HA^Ai^A  aa  HirSHikXopiA;  uih  aaHiiiBfpAiuSpA;  ij^iHHAk  irk 

aT^HMA   rk   BHH^fCKk. 

B.    [Ii^pAhI^Yh    HS    Clk    BHHSfCKk    AA    BHHOB'kUlHaf    KOniHaiVpk 
AWpk   HIAWpk   A<    R^pCX'k,    WpA   Ml    4^IAk    A^    BHHOB'kl^lA   BWp   4^A  ; 

opk  A^  Clk  BnOpk  K8Hoii|ji  Kik  lUH  fH  aS  i|^6cx  n-bpxaiuH  kS  ko- 
nÎH  Aivpk,  liJH  Clk  BD&pk  A^K^A^  "PM"  K^"^  A^Bi3A;  ax^HMA  rk  bh- 
HSiCKk;  lapk  A<  Bivp  ^ù  KoniH  c8nx  iVKpoxAp^  nikpHHI^HAWpk 
^ÎHHAk  ^HKik  HfBikpcxHiMA;  liiA  Bd^pk  rpiiiiA;  ax^hmA  rk  bhhS- 
(CKk  n'kpAHi^îH  niHxpS  HfnSpxip-k  a<  rpA^Kik  a  4^YHAwpk  Aii&pk, 
cay  luA  niHxpS  p-k  Kpii|jfpi  luA  HinoB^ki^SHpi. 


124  1780. 


CLIV. 


1780. 

(Folio  mic,  48  pagini  paginate,  greceşte  şi  rom&neşte.) 

Pravila  lui  Ipsîlante. 

Sovtayjxdcttov  Nojxtxov xopCoo  Icoavvoo  AXs^av^poo 

I(oavvoo  rtpTjXavxY]  Bos^oSa 'Ev  r^  tOTCOTpayCq^  tqç 

Predoslovie.  (Fol.  lb~2a,) 

npHHUHniXk^  nf  Ai^Hrh  M'4A^A'aATI  4^iMfpH  A<  Bl^>*^  ^<  N^Mk 
CTp'kA^HTk  Clk  ap'kTlkMk  Aa  TÔI^H  A<  WEl|Jf,  uiA  A^w^^^l^'''^  ^^ 
4^(l|Jf-Kipf^     a/U*   COKOTIIT    A^MHiA   M^y    Klw    aMaCTa    laCTC   M^   MAH 

Ai  4^oa6ck;  hS  HSa/iaH  nfHxpS  B8Ha  ncTpcMcp-b  an^KSHTépHaiMpk^ 
j^ikHMÀfii  M  noixf  a  ij^A  aa  o^Hk  HopéA^  uiA  a/iaA  BA^pxéc  aa 
aAiK'k  ciS  ck  H^  aHBik  npisHAH;  ciS  ck  ni  oyfiMiy  A^^ni^  npi- 

BHAH  .  ^Tp'aMlCTaiij'  KHR   AMh   a^^A^Tk   A^^HIA   ai'K    Hpf   AlkKSHTé- 

pYA  fiaAi)^ïA;  KipVA  a/iikKipk  K'k  oyHH-wpH  oypaiA  ^nikpikTii|JHAivpk 

npiBHAH  MCawpk  A^  WBl|JC;  lUH  aaTf-WpH  WBHMflOpHawpk  HfAiVpk 
niwa/I^HTfl|JH;     KipC    WBHMflOpH     KS    K^Bi^HT*     K'k    Ci^HTk    A*^>^^    ^^ 

KAa/if  Clk  cA;pr8À  cnpf  a  aB-k  «i^T'kpApf .  A^P'*^  k8  Toixc  AHicT± 
hAmh  npaBAaHAf  n^pSp'fc  «i^Tp'^H  kAu  u'k^^,  hhmh  RfKA/U'fc  imbh- 
niîopHAwph  hi3/UHhtAt*  i^HH'k;  mh  Ki^HAi^  k8  npiBHAHAi  ctphkA 

IMBHM'klOpHAC;  Ki^HAk  nplwlIJk  KS  WBHM'^IOpHAf  Ck  «l^nOTpHBYÀ  UfiÀ- 
BHAHAWpk  .  AP^nTk  AH'kjh  A^Hk  «I^MfnéT^Ak  A^^^iA  A/I^Af;  A">^^ 
A/léATf Af  rpA}KA  Kipf  n8pSp^  Hf  KOnpHHA^;  HA^pAf^KHHA  BpfMf  K$ 
Hf.|iMfTiTC  IVCTfHfAA  AA\k  CTpi^HC^  A^^HIA  A/l-k;  «I^HClw,  A^^*  "P^' 
BHAH^  M^kAf  Mf  rkHT  A\AH  TpHBéHHH6aCf  Cnpf  nOBiua  ^K^A^Klkl^H- 
AWpk;   np'k  A^Hk  WBHHflOpA;   AA\h  AAfCk  M^Af   AiaA  aA^ck   C\fiA\ÂTi 

^  iK^fiik,  aciAi'kHA^HA^'Cf  ivapf  iiJ-KSA/\k  uiA  kS  npiBHAH ai  ;  m  Ai^Hrik 
aM'kcT^fc   liiA  aATfAf   wapf ui*- Kipf    noB'ki^H  a<   «i^NiuHHf  aaK'kxS- 

AHAk  A^^hU  Al-b  A"">^  }KiwABHAf  luA  npAHHHH;  Ht  Hf  TOATf  3A- 
AHAf   Clw  AA^^K   Aa   aS38Ak   h6cTPS;    aK8A/\k   Aa   AAk   luicf A'k  AHk  aAk 

AOAiHiA  Ai'^Af  [ni  kS  aihaa  aSA  a^"^3^^  k^PM^L   ^^^^  aiiJiw3iTk 

HÔAW  aAKlwTSHT'k  npiBHA%  KA  «^Hk  H3b6aI^  UIH  ^AP^^'V'^P^  ^^ 
TSpwpk    MCAWpA;     Mf    CK     BWpk    a^Ai     ^K^A^K^HAk     K8     C^Tk    A^ 


Pravila  \uï  Ipsîlante.  125 

wsi|jf  luiî  k8  ăji^iEifiAfiii  np-k  cţiii^ÎH  cam  iWArponoAÛrt^A^Hj  h 
a  lOKHTépHAopk  A<  ji,MHî^i>^  mAcKonA  luA  a  BiAili^HAwpk  soipH- 

Pentru  divanul  domnesc.  (Fol.  3  a.) 
[IiHTpS  AMK^>*^^^  riiA'K. 

Afi^îK'K  aÛh^j    AlïfpKSp^k   UjA    cAmETKTA  .  ^HClk    A^H^k   liJH   MÏfpKSpIs 

rk  ck  KiSTC  npAMHHH  Hf Awp  Hi  c'aS  }KSA(KiT  Aa  A<napTa/UfHT8pH 
cas  aa  bmAhh  BoépA  luA  né  c'aS  ai8aHiwMHT  ne  a  awp  )^OTikpÀpc, 
uiiï  aS  Hfp8T  kS  anfaii^ïf  ci^  lacik  Aa  ^HsiN  ;  ca8  hpAmhhhai  mi 
KâMk  nopSHMA  cik  Cf  KiSTf  aa  A^^iNSA  HÔcrpS  ij^'kp'k  a<  ^  >*^ 
Cl  wp^HA^A  A/iaA  HaAHTf  aa  aaxik  ^KSAiKix'k .  Ap'k  cikMEikTA 

C\  Cf  KiSTf  npHMHHHAf  BHHOB'kHfl|JH  aAf  nSUlKlkpiA;  liJH  IMC^H- 
f^îMj  lUH   )^OTkp^pHAf   AOp. 

B.  ^K^A^KIk'V'^PY";  )^OTlwp;fcp'fc  4f  BIMpk   ^Ă^i  fi.'Sn^  npiBHAlky 

a  aHETk  j^AT^fiU  rk  d;  apixf  ^f  ^Àu,i^  aKoaA;  axi^Xk  nn^p^iuS- 
A»H  K;J^Tk  luA  m^pi^TSaSA;  uiA  imp^ha^ht^a*  3anMH8  rk  cf  c^p- 
rSĂciTk  a  A8a  ^i^pik  a^  3i^BiB'k  aHa^^opiiMa  caS  KipTk  ji,i  }k8- 
AficiTT.^  ujH  rk  A;  apAxf  «ifawpk  Mf  rk  npHMHHSfCKk .  AHHxpf  Kipf 
MfAk  Hf  hS  c'a8  a/iSai^iwaiAxk  )^oxiwpÀpYA;  4^1wKJ^hai^  anfaiuïf  npHH 
p^siiuk,  cik  bA  wpA^HA^A  ca8  aa  Bfaii^A  BOii^pA,  caS  aa  AHsiNSak 
AoauiiH  a/i^Af  nfHxpS  a  rk  MfpMfxA  npHMHHa  a<  H3in(^aBik. 


Pentru  pârinţS  şî  copiï.  (Fol.  36  b.) 
[IfHxpS  niwpAHi^H  luA  KoniA. 

X  II'kpAHi^ÏH  né  cik  xpirk  aa  ^KS^fKixik  nfHxp8  aaHuiBf- 
pAuiypHAf  KonÎHaivpk  aivpk;  ^i^fi  a^  H8a^aA  ji,i  rk  Bii&pk  A^^f^A 
Ki  lUH  fA  a8  4^6cxk  xoBapouiH  kS  koriA  awp,  caS  ki^  M  aB^Xk 
m  wp^HA^Ai^A  aa  Hfr^HikXopiA;  uih  aaHiuBfpAuiSpA;  ij^iAHAk  irk 
Arimn  rk  BHHSfCKk. 

B.  IIi^pAhi^ïh  hS  rk  BHNSfCKk  AA  BHHOB'kuiHaf  KoniHaivpk 

AWpk  Hfawpk   A<   RifcpCX'k;    iVpH   Hf    ^^fAk    A^    BHHOB'kl^lH    BWp    ^Ù  ; 

Hpk  Af  cik  BnOpk  K^HoiiiJf  K'k  liiA  fA  aS  ^6cx  n-bpxaujH  kS  ko- 
niH  Aivpk,  lijH  CK  Esbfih  A^^^AÎ^  "P"*^  ^^"^  A^^^3H;  axSHHH  cik  bh- 
HBiCKk;  lapk  A^  KWP  4^>^  KoniH  c8nx  WKpoxAp^  nikpHHI^HAWpk 
^ÎHHAk  ^HKik  HfBiwpcxHfHA;   luA  Bd^pk  rpfiiiA,  ax^nhA  rk  bhhS- 

iCKk    n'kpAHI^ÎH     RfHXpS    HfflSpxip-k    A<    rpH^Klw    a    ^^ÏHAWpk    AiVpk, 

cas  ujA  nfHxpS  p'k  Kp{i|jfpf  luA  HfnoBiki^SHpf. 


126  1782. 


CLV. 


1782. 

(Ms.  bibi.  centr.  No.  335.  4^,   160  fol  paginate  -|-  7  fol  nepaginate;  la  inceput 

defect,  lipsesc  vr*o  2 — 3  fol.) 

Dumîtrache:  Chronîcă. 

Din  precuvântare. 

....  AHH  Af  TOT  n^l^HHIk  MHHTi  à  M'k  A^MHHlkH Ji^^CW  CH<U- 
I^Hp-b  Ji,HH  aAKI^TSHpHAI  K^BHHTfAOp  aMfl|JHH  Efiêfi^HUm  fi,i  AA^^Jk^K 
liJH  HiTlkriÊ.JifiHTi  AA  HHM  ShHAC  HCTOfim,  Hî  iCTi  ij^l^KSTlw  ^HH- 
TpS   'HMm8T    lUH    CKpilClk   K8   .^HCSliJ  A\1kHa  fi,A\HCAAi  BHB  .  KÎA  CTOA- 

HHK  /^SMHTpaKf;  K8/U  3HK,  h8  ahh  BC^ipi  MH  «I^HTOKa/iaH;  A^^C*^) 
KonpHHc8a  A\AH  c8c  apiiTaTSaSa^H  npoHAiHiVH,  m'aa\  ^h/^îaxhat, 

liJH    AM>^    KSbI^HT    ^H    KSBlkHT    aM    TpCK^T-O    •|iHTp'aMaCT'k   KapTI 

kS  M'kHa  mIl;  Ka  wpH  mhhc  a^  hhth,  h8  cik  cik  MHH8Hf3f  k^k  aAi 

CKpHC'O,    CA\^   HS/UaH    Clk-liJ   Tp^Klk    BpfM^    K8    HHTiHHtil;    HH    A<    Ra 
^H   MHHTI   .^HTpifk,    Clk   KSHOaCK'k  lUH    Clk    «I^HU^fa^rik   A<l|JCnT8A 

K^viT  aa  A^MHcaaf,  ujh  nfp'ùprHia  hc  apc  aa  wpH  mi. 

Ji^i  HHKoaaf  IlnTHiii^H,  4^h8  p'kn(o)c(a)TSa8H  bhb  ba  .  komhc 
AlanSa  IlNTHiii^NSa. 

1782 .  aBr  ,  kb. 


Pentru  cele  întâmplate  în  ţară  la  anul  1769.    (Fol.  17  a — 19  a.) 

Olk  nOBICTHM   lUH  j!ÇK  niTHAlHAC    THn^kACaCHN    naTpHH   Hoa- 

CTpf;  uapa  pSaiikHicKik .  .^HTp'anfCT  ah  1769  a^^hIl  AMkfiHtâ-CA 
AA  TpfHai  FpHrépHC  FiiKa  bb^;  ^hha^-h  jî^at'k  fifin'K  a/i'kpHia-ca 
HîA  .|^HT^io  flafKcaHApt^  THKa  BBiVA  A^^(^)  C^KT  .  14  a  aHSaSH 
TpiK^T  1768.  Mti^  n'k  AA  ^HMfnSTS  aSh  Qktombphc,  rk  hbiî 
A'kcnpc  OoKiiiaHH  8h  laîf  AfnSiiiH'RHSa  kS  spf  im  .  h  .  g .  a^  waamhh, 

^HTfiî    KAfiî    fpÂ    UIH   MHHMH,    lUaCf    Ka3aMH,    lilp    HiH-A^AA^H    A/IOAAO- 

BfHH  aa/iicTfKai^H,   TpHa/iHc  A<  ^H  noAnOAKOBHi^KS  Ha3ipHi  Kapa- 

3HH;    Hi    A\AH   ^HHaHHTC    AA    1767    lUH    AA  ,  ,  68   aS   if^OCT    HCKOAHT 

aH4i  ^H  i^apik. 

^OAIHSA    «I^HlIJHHHH'k    BH3HPSa8H;    KS   H8A/\f    A^    A/lSCKiAH;    liJH 

MfpS  wicTf  Ka  ciw  M'kprik  ac^np'k-Ac;  ujh  BOf,  Ka  ciw  TpHAiiii^iw 
nik  ^HH-ciwS^  Bf H3aA'kiva  aa  U^ipHrpaA .  Hh  Bi3i)p8A  «i^h  pikCnSHCC, 

Klw    wicTC    ^H    Ba    TpHa/IHTI;    Up    U'K    ^HH-Ck^    CK    Ma    SpH'fcCK'k; 


Dumitrache:  Chronicà.  127 

HHHH   ^HCSlU   AHH   CKa^H   Clk   HS    CK   KAl^T^CKlk,    Kà   Clk   Ji,ii   l^^kplkH 

Kpf  IV  cnaHMik. 

i^lkSA  AlkOSlUN^kH;  AH-k  Aéwk  ^^IkHAHM  $A\BAlk  TOT  HlkMlkHTS 
niHIi   «I^H   ^/UnAHHÎÎ   Ka    AA   700.      flTSHMf   COCH    lUH   ^f   AA  QpAHi 

8h  ark^  ahÛam  Kapa  AISccahm  k8  Bpi  w  800  Hi^^épH,  iuh  kS  aATik 

aA^H'kT^pik    AHH     BfliJA'kVHH     l^lwpHH    KS    Hl^fpH    AOp  ;    nST^k    4^H 

nfCTc  1000.  Mt^  liJH  ji,HH  KSpT^  roîfi, .  iiuù  ^HTp'o  HoanTi  8h 
irknT(a)H  m  ciw  nopoKAis  î^rSpiAH^  kS  Bpc  w  100  flpHi^Si^H  iuh 
c\  A^cipik  AP^n'i'  -f"  BSKOB-cSAcaaK  (!)  4^ikK8H;^S-ci^  en  a  kS  /uaH 
c^  3iic8a  An^nSiiiH^H .  a'^-h  fpA  kS  i|JHp(;  caS  4^iwp  a(()  i|JHpi,  a^m- 

Hf3l^  l(Jl)f. 

HocMBpHC  .T.  BHHfpH  4^HHHA  KaA\  A'i^^npf  3iiurk  ^H  BSKSpil|JH 
Hf  ncaifHHM  k8  Spi/U'kT  AS  cr^naH;  aa/ifCTiKaT  kS  Baio^  iuh  ^ 

KHAOMaH   j^HH'kpT'KUJHT   KS   aAïaH  ;   MH   TSpSH  Hp^k  HSI^HHH  HCpHHA, 

MW-a'aAi^H  c'aS  a^^  ^^  ţJbpv^B. 

^Sn('k)  HC  rk  a^MHHik  a'"^  3Huni;  hi  cik  bc3  auM-k?  a^^Hi^- 

T$fH  AISAU^H  «I^HCI^pMHHaUH  KHR  ^^  AfiA\An.H  K8  CTpSAlSp'kpH  ^^ 
S0H,  KS  AlkHHH  A^"'^  ^^  W"  [^H/^aU  HOH^  AHl|rHI4H  BOH]  ^HUfiî- 
^HAW,  K8  T^kA^ipH  A^  flpHlwSHH^  UIH  K8  AAT'k  MSATIw  CTpCHHIk- 
T4Tf,  KS  B8KSpCl|JCHH  aAlICTfKATlk;  OpikAiplk  TOT  HOpé^^A  npHH 
XAHSpH   UIH    A^A\{A)AAAê,    UJH    AA   SpMlk   MAH   TOaTlk    Uapa^   ^HTHH- 

TKHAS-ck  UIH  nfCT(  Qat  AA  Aa(!) .  r  .  }KSj^in,î  :  fi'kAH'k,  Fop^Kik  uih 
A\iX(f)  ahhi^h  nikpi^HAt  fi^êcnfii  mShtc;  uih  fpa  cSht  .  r  .  noB'ki^^H- 
TopH,  Ahh  Kapf .  B .  ipa  napTC  BHCfpHH^cKik  hpa/ihh  apvf uiiuS  KHp 

j^aMaCKHH  .  h  BHf pOUjinSA  Go^l^pOHU ;  KapCH  M  UJH  K1kA1k83AHT 
AHH  OoKUIAHH  UJH  HlwH  aUM^k  ^H   BSK8pfl|JH  .  filp  Mf A  fi^l  AA  TpfHA^k 

KocraHA  ^i^akh  ^i  ujh  nfCTi  Qat  niwH'k  aa  w  BpfA/\i  K'kncTfuYc 
nicTc  K'kTfBAUi  cT^rSpH;  Hc-uj  a^SNacc  MOBauH^  BHkKapH;  nSpKapH 
UJH  A(  TOT  4^f a8a  a<  X^^^y  ^^  "f"  ciwpHTa  aSh  Af  AA  CSa^ac  (!) 

TpiK'kHA    "'>^    ^à    AllwH'kCTIip'k    MlkpgHHIHH^    MAH    «t^HTliH    Upi^^k 

n\  ^paTC-ckS  ^SA/\HTpaKc  CAS^ip. 

IIpHHCfpnk    UJH    niw   AOMHS    fi^HAAHH'klXA    ^H    \AMA   a8H   Ullkp- 

B4H  ROA'k  .  Mfi  c-kpa  ^A  A^cf pik  ^h  y^h8a  a8h  cth  FciMpri,  ujh 

A<  aKOAO  AA  .  3  .  AAÎ    aSH  HoCA/IBpf  «ţ^A   nOpHHp'k  K8  fTHAUSA  iUHkpHH 

caac  K'kTpc  rpa4^  Pomahi^ob  AiapcmaASA^  ^h  uapa  AcwicKik;  k8a/\ 

UIH  Af  AKOAO   A'a8   TjlHAlHC   AA   IlfTpSBSprS. 

Hé  Hî  A^KSHV'K  rpOA3A  Mf  n^pTiAA  KA  M  kSm-ba  TSpHH 
•fNTOpK'kHA^Clk  Clk  Hf  K0npHH31k  «I^H  B8K8pfl|JH;  Hf  UJH  ^CT^HAH^ 
Hf  .^H^^pHKOUJÀ;    Klk   WpH   MHHf   fi^î   AOK   Cli    BA    KAlkTH^    A'*^    BHAI^Ik 

c*K  sa  AHi|rH  .  Mp  a  hatpa  3h  w  4^piiKik  A<  Tspnu  cik  cij^fTJi;  ujh 

Hl  T^kA^ipH   MfH   AAAH   MSAI^H   pf3fAiapik   HlkH    TS^^HAf   KOAHHTIIHA. 


128  1788. 

BoépHH  UIH  HOp^A^A  R1k3'KHA^UI  npRAIISK^Yu  ^ui  H'knikCTHiip'k 

asér^pHAf  lUH  naxpHA;  crpiK^p'kHAt^-cik  kS  /uapi  ^pHKik  Kapi  kSm 
nST-fc^  UIH  pf 3iMapik  Shhh  ;^h  uipa  )f Hrp^cK'k;  mp  aAUHH  ci^  cnpif- 
}KHHi)pik  npHH  mShti  a^^"P^  Toiri  ni^pi^HAi  k8  Mapc  ^pi^Klk. 
TpiH   A>^H   KoipH  .  A^A^H  .  AlH^aio  KaHTaK03HH0    shb  .  siii 

BHCT  .  H  JifiMH  .  NHKOaic  Bp'KHKOBlSH  BIA  .  AOP  .  UIH  MuiKI  fi'klTk- 
piCKt^A    BIA  .  BHCT .  A^^lk    Mf-UI    UOpHlîpik    ^AMAaHHM,     HAÎKAfi^    AA 

OoKuiaHH  cik  CK  naHpo^^opHrkcKik  (!  1.  nan-)  a<  ^^^^  ^pc  8h  ti^iio 
A<  wacTC;  Ka  ci^  c('k)  noaxik  aniwpa  i^apa;  ujh  a<  ^fi^^  ^^  ^HT^ap- 

CCpik  naUHH  A<  «I^NTpHCripi  .  MH  BHCTHipSa  BikK'KpICKS  A^""^  AP^^ 

anSKik  naaio  nnk  aa  BikafHH  ujh  xpfKS  a^"*^  ij^aa/iHanc-uj  jf^H 
BpauiOB .  np  Min-a'aai^H  .Il  .  BOipu  aS^i^ha  a^h  BSKSpii|JH  n'k  np*fc- 
c^I^hhi^htSa  anHTponoaiÎTSa  i^^ipuH,  KHp  Tpuropui  ck  irkAïkT^- 
piipik  ^H  a8Ha  aSH  /^HKfa/iB  .  kS  H'k3SHHHik  Ki^xpi  4^iaAa/^apuiaASii; 
UJH  A^  aKoao  aa  IIcTpSBSpr;  a  K^ipopa  HcnpiBi^  ci^  Ba  BiA'k  jf^H- 
HaHHTi^  cas  MAH  si^Hi  cik  3ii4fa/i  :  SpMa  sa  aa^gi. 

ASik  fIp)fïipéSa  kS  chhc-uj  ni^  Kup  Kncipuc  apj^Ha/iauAPi^'r^A, 
npoTOciÎHriaSa;  ujh  ni^  ap^na/iaHAPurSa  Ouaaprr. 


CL  VI. 


1788- 

(a.  Ms.  bibl.  centr.  No.  9.  Folio,  II  nepaginate  -|-  267  fol  paginate,  fol.  33 — 45 
şi  1—2  fol  din  uimà  lipsesc.  —  6.  Ms.  bibl.  centr.  No.  9  a,  8  vol.,  40,  nepaginat) 

Călătoria  a  V»  a  lui  Sevah.   (a.  fol.  67  b  — 68  b.) 

K'KAIkTOpYA  A  T.  A  aSH  OfBa)^. 

/i^f3a/irfPA'^pHAf  ujiii  wcn^\\êAi  npiCTi  nSu^i^Hik  Efi±AM  âA*A>i 

^^Kir    A    O^HTA    TÔATi    ^TA^ainalpHAf    UJH    npHaif^KAÏHAI    H'KAi 

TpiK8Té,  AP^"''''  AH^k^  lapiwuj*  AA^  n^^TÙT  KikankTopiA  h6h  mu- 
TpS  aïkKoa/iU  BonkHÏfH .  j^îhA  aa\    y^t't^P^'ï'*  ^^  ^^^  ki^ai^to- 

pICK    UJI^   AM     rikTHT   TÔATÎ   H'Laî   TplBSHHH6aCI   fi^i   Afi^^)    AS^NA 

uJiSi  Aiip^ik  A<  Kapf  xpiM-k  aKoaA; .  a^P  ka  ck  h^  4^i8  cSnéc   aa 

KOp^BÎĂpiO,   aA\*   K^AMl^fiÂT    fi^H    BiHÏH   A\Uh  W   KOpiBÎC  H^aiM  wA 

B^Hik  A<  AP^Ai,  ujili  aai  tok/Ui^t  kS  nAirik  Kopi^BTĂpio  ujA  4^f- 
MépH  fi^îcriH .  ujA  ^irikpK^HA  KopisY^  kS  a^ip^a  A/\-k  ujA  kS  a 
aaxop   HfrSi^'kTép*  Kap-k   a^    Kupic^    aa\   haikat*  .  npicTi   ji^ÔAW 


Arayicon  Mythologicon.  129 

3fMH  A<  3HAf  àM  4}k8hc*  aa  c^h  ivcTpoB;  luJSi  akoaA;  am  Airix* 

KOpiKÏA  Ka  Clk  NI  iVA^X""^^  nSUHHTIA,  nSpTA^MA  rpH}K1k  A^  ^nii^ 
luA  A^  A^MHIy  UIH  «fBAI  TpîK^HHHÔACi  .  UIh  /UfpP'kHA  -f  WCTpOB* 
M4H    j|iAlkéHTpS   A'a/U    n^CHT*    HSCTIIO;    HIAlkK^HT^    A^P    B'K38plkA\ 

AI  Ai^nAfiTî  oyn  sM  a^  nirkpc,  Kipc  cik  HSiVi4i|JC  P6k\  ac^amhî 

AA  MlkfiHAAê   AHêAS^,    icipi   s'i/U    nOBICTHT*   AA   A  Ji^ÔAW    KlkAIkTOpic 

A  M-k ;  luiïi  anponÏHHA^-Hc  jkoaA;,  Bik38pikM*  Kk  as'k  ivSa  n8io ; 
hbhhaB-h-ci  nSuHHTJA  KorSa  .  HirSHikTépÏH  KipiH  ipA  ^npiSHi^ 
k8  MiiHC;  4^ik.pik  a  a^aH  nYĂpA<  Bp'ka/\i^  iuh  ^^'kpik  a  M  mi^  ^xpcsA, 
aS  cnipT  w8a  kS  Tonéapiuii^  luA  a8  ck6c  néioa  bï8;  anoH  a'aS 
xSHrïiT,  uiiî  rikTi^HA^-^*  a'^^  ma^hk^t* .  JS^Âfi  ru^Hik  a  hS  Hcnpik- 
kA  np^H38a*,  c'aS  hbht  a^  A^^^f^^  A^A  "^pA  a/iipH,  3B8p;fcHA 
^  R^RSA^X  *  Kopi^BÏApioa  i|jÏHHA  k8  a^Kpipis  as^a^  Mf  ck  apikxA; 
Kt^M  Kik  ipA  nirkp-k  «fk  E^pRi^T'kcK'K;  luj^  4^  a/iSip'^CK'k;  aA^Kiw 
TiTka  luji  M8a/ia  ah  néioaSH  Kipi  cik  waiopifccf,  iijji  bchïà  rk 
I^P'kH^CKik  cas  cik  KaoMicKik  néioa  anOp ,  H-ks  ^a^aahât*  ck  ^Tp'kai* 
Ai  rpiB*  xéuH  ^  KopiBÏi^  uiiSi  cik  nafKi^M  kSp^ha?  Ka  ck  cK'kn'kM 
A^  npHMi^KAïi  Kipi  la  w  ki)b3Sà  .  Hoh  ^a^'^'i^  ^^  oypa/iir  c^^a- 
iHa  KOpikBÏApioaSH^  aai*  j^^nfinc  n;fcH3faf  iuh  aai  naïKar  ^  Hoa^H . 
•fLTp'aM-k  Bp^i  anponïiiHAS-ci  aM'kai  aôaw  nirkpîi  P^k,  kS 
PAic  Mipi  luA  rp6a3NHK;  ^  bi^sa^^^  aS  anaA  «i^a^ht  raicSpHai 
K^HA  aS  Bik38T  wSa  cnipT  ^  t6t  rikii&aMf^  lap  n8ioa*  awp  iva/io- 
pi^T;  uiA  k8  r^HA  Ka  cnk  ^^inik  piwcnaiwTHpi,  c'aS  ^xépc  npc 
o^HAi  a8  wù  bihht  ;  ujh  npfcrc  nSuHH  hàc  aS  nipiiT  ahh  ivkh 
Ki^T-Bi.y^ip  Ki^HA  h6h  aai  ^thhc  TÔATi  n^H3faf^  Ka  ck  ni 
AcnikpT'kM  A<  aKoad;;  tm^  bca^^  Kik  ci^  ^T6pK  ah^Laî  a^asv 
nirkpfi;  uïHNA*  4^  rîipiwaf  aii&p  nAn  w  nïirpnk  a\ipf  ij^nkpii  a< 
aciM'kHipi,  aiaH  rp6a3HHKik  A^Kifc'*'  KOpaBÎA  HOacTp'k^  luji  c'a8 
anponÏAT*  A<  >^^^  .  UIh  Ki^HA  à'S  atk^hc  w  nicikpc  a^  an^a^ 
npHH  B'k3A^V  AP^""*'  acénpa  Kop^kcVcH,  aS  caoB03iiT*  ahîa  Mipf 
BOAORiH  npc  KopiBïf;  A^P  KopikBÏApioa  Bik3^HA  A\AH  HaHHTi  npH- 

^iSKAÏAy     K8    w    HCTfl^Ha/lC    aS    Tpic     KOpiBÏA    «I^Tp'w    OapTf    AHH 

KipM'k  icTC,  luJi  mirpa  aS  Kik3ST  jf,  a/iap(  aKoai  anp6ani;   up 
Mipi  c'a8  a^^^'^kSt  a^  MnkpHa/\i  nîfTpm  luiî  a^  nopHiip-fc  H-k 

»TI,   luA    c'a»    4iTkK8T    w  npTkHicTÏé    ^K^T    c'aS    BTk3tÎT    4^^HASa 

M\pïH .  HtA-a'iaTTk  nickpf  P6k  c'aŞ  nSc  ^  aP^"'"'^'^*  KopiBïiii  aiuA 
A^  noTpHBHT*,   K^T  apSHKi^HA  HïiTpa  H-fe  A\Àfiê,  a8  k'K38t   npf 

KOpJBÏC   mil  w   aS   K^ij^SHA^T*,    4^1wK^HA»-W   TOT   J^^pÀ^iMi,   AI   ^'à^ 
f NIKar    t6uH   MIH   A^H    KOpiBÏf   lUIl   HfrSU^'kTOpÏH   IUH   KOplkBi'CpÏH  . 

^^  AHH  bShi^  ^TA^annaapf;  a/i^KKip  Kik  Mik  a^SuA^H  ^  aiapC;  a^P 
|>P  M'as  ck6c   A^Àfiik  anSK^HA^-Mik  a^  ^V**  ^i^^;   ^ipi  rikciio 

Qastbb,  Chrestomatie  români.  H.  9 


130  1783. 

AKOaA;  A">^  CniwpTSpHAf  KOplkBÏfH  .  Illiî  UVllHA  KÛHê  AiMH^A\  KJ^HA 
KS  /Ui^HHHAf,  KA^HA  k8  nHMÔapfAf  a^K^TA^HA^/Ulk  Ka  KS  HHl|Jf  BifccAl; 

auiN^K^ip"^  ij^YHHA  liiî^  TaAa3SA  4^6apTi  lOTf  a^  b^ht^  k8  TÔaTi 
aH'âcT'k  ckpa  aai  a^KSHc  aa  i^^ipa/iSpHAf  o^hSh  wcxpoB*  ;  luA  aKO Adr 
/u'aS  apSHKiT  a^^ipik  Taai38a  k8  afanti  kS  tot  ,  4^Thha  ^SMi^TiTi 
a/i6pT*  A<  cTpaA^HîA  /U'kpYA. 

Peşterea  şi  trontd  luï  Solomon.   (a.  fol.  235  a — 236  a.) 

IIIA  ^Tpipiw/U  «i^Tp'o  K8pTC  napA^ciÎTik  kS  /uipaiSpik  aAB'k . 
fiKoad;  Biw38p'kM*  a^^^  ^^^  rpéa3HHMA^  KipïH  ^ji^Àrik  k8m  H'kS 
Bik3éT  ^Hfn^pik  a  pikKHH;  np  TOBipoiuSa  a/iTéS  ah  aobA  a< 
iVA^Tik  kS  oyH  raoHU ,  ujh  p'kAiicfpik  NfaiHiuKii^A .  Goci^pn^M  aa 
a  A^^w  n6apTik  a<  AfiÀAVK,  m  cpA  «i^Klicik  kS  o^h  3*kBop  a^  ^P' 
VHHT*^  Kipc  4^iwpik  A<  HHHH  iv  «i^npoTHBHpf  c'a8  A^^*^"^  •fA^'>^ 

liJH    C'AS    HBHT    j^HaHHT^    WKHAWp    H6l|jpH     W    ^^pHKOliliTlk    UIH 

4^oapTC  aipr'k  nci|jip'k;  npHH  a/\H}KA6K8A  KiwpïA  K^pg*^  o\fH  p^8 
A^  anik  H^rpik  k8  Mipi  nopHHpC;  luiï  aa  a/\apvHH^  ancA  cpA  a^h 
BikAiSpA  aiipH  lUH  rpoa3HHHH  .  flnicTi  }KHriHÏH  Bik3A;HA^HC  npi 
HOH^  aS  A^UJKHC  apHONAf  awp,  luA  «i^Mcnépnk  a  Biwpcà  ahh  rSpHAf 

AiVp*    HfHS/UlkpiTf    liJH    «l^ij^pHKOlljiTi    B'kn'kH    A<   ^^K    .   ff^^pHKécSA 

•I^A^'!'''^  ^^  apSHKiT  liiA  aa  anfiiJ^k  a^^w  raéaHi^f^  uiA  ^a^'^'i^ 
c/uipAHA^cc  aS  j^mTÀT .  IIIh  tpika^ha^-h  ujA  npc  aMci|ji  BCHHp'kai* 
aa  w  Kt^pTi  AAi  K^ipïA  3HAt$pH  cik  apikTà  ktk  c^ht  kS  a'kciiQH 
A^  aSp\  UJH  n6AHHa  rà  ipA  napAOcriTiw  kS  a'4cnc3H  a^  ap^AuT**, 
^  mh^kaôkSa  fH  ipA  o^H  T^pti  «i^HiaT,  A^  afaiH  pôuiS  a<  Hh- 
AYa,  npfCTf  luicf  KoaôaHc  a<  wufa'  a<  KriHa^  luA  cSht  a^hcSa 
cpA   o^h   :k±\\W  A\Ăfii  A<  ^^P*  KSpiT  .  ^±cénpA   anccTSA    ^kI^uW 

fpA    4^1kKST*   Ka    OVH    HîfiK,    aaKlkTSAT    A<    If^^Aifi^OH    KipC    CKOT'k 

pi3i  a8a/\HHÔacc^  Hf-/U  ^tShikA  okYh  .  Ka;ha  hoA  bp'km*  cik  hî  anpo- 
nYfM  aKoaU;;  a^^^  nickpA  MipA  luA  «i^^pHKOiu^Ti  Mi  ctA  aa 
oyuia  t^phSaSA  aS  bihht  ac^npa  HoicTpik,  ck  Hi  jj^ÀK^.  bSkIi^A^ 
BSK'kuH  k8  rYapikai  awp^  j^c'k  ra6aHUiac  aiS  ivnpnT .  Ks  réaTc 

aM'kCT'k,    ^Ikpik   HHH   iV  «l^npOTHKHpf;    B'k3ép'kai   AH'KJfi   Hî   îfiii  cSnT* 

aMia  Hipio  .  ûmaw  ipà  o^h*  wa/\*  kSbYwc  aa  khu,  ch  api^TA  k^ 

.jwKTk   TOT   pikCS^^aA;    MOapT*   Kipf   ^ÀHÎ   w   ^^pHMlUÀT^    ^KHHS- 

Hp{  âa  H^Aî  AiaA  4^pS/u6acc  iVBpi3c   aaî  ^ùfi^n,   c^  apikTA  K8ai 

K-k  HHHCT^llJf  WBpi38a*,  KipCAi  CK  KIA*t  .f  HaAHT^  iVKHAWp  h6||J- 
pH  .  Hb*   Jk^Sfi-K    AHÎCTA    ^Tp'^H    A'^M^T*    /U^ATI    HH^Af,     luA    ^Tpl 

an-ka^k  ipA  oyHSa  4^6apTi  a/\ipi,  npi  Kipiac  ctA  CKpnc  hÛamaî 
a/iipfaSA   a^^h<3^^  •  fl+pHKOcSa    a8  .j^thhc    aiA^Ha  aSA  aa   ahîa 


Aravicon  Mythologicon.  131 

HHÎA;  Kâ  cik-A  CKOaH'k  ;  uiH  ^fi^Srik  c'a8  norop^T  ^hh  «i^HikAi^ii/ui 

TSpHSA^H  O^H  lUipnf  ^OAfiTi  MÀfiî,  KapfAf  C^^^AA^HA  ^  WBp^3SA 
3MiSA8H  j^A  p'kCTSpHik  AA  RI^Mi^HT*  ^^'kpik  CHAll^lipi  .  Ht^HHH 
AfiJ6KÂHJk,^MH    a/UHHTC   aM'KA   MC   MÏ-a8   nOpSHMHT,    a'W   AOBHT   K8 

o^M  rAéHU,  luJi  ^A^'^'^  npÏH/uA  a^  HSHOasik  cH/UUlipHac  a^h, 
uiH-M*  3HCC  :  4^éapTf  biihc  aA  ^ikKSr  !  asacxa  lacTC  CAS^KCa  Kipi 
w|^M  TpiBSÀ  A^  ^^  TiÎHf;  A^^*  o\'pM'k3ik  a  4^Mf  arLuiHC  Ki^HA* 
Ka  ij^à  TpfKSHHi^ik  .  Jifin%.  Hi  HcnpnkSH  aM^cTf  kSbhhtc^  upi^iu* 
j^Hînè  A  CK  HfBoA  c\k  cKéai^ik  hhiaSa^  uiipncAf  kS  cS^^Aip-k  a^h 
ap*  j^A  Tp;^HTA  npc  nikAi\;fcHT;  luA  cS  ^a  aiah  «i^bïaio  ujh  a  a^^w 

Wapik     K8     PAOHU^A     KA    UJISi     A\aH     HaHHTf  .  Uliï    n^pHK6c8A     j^A/l* 

3iicc  :  Gî>  A\8c8AA/\aHf;  npïATiHf  !  ^i^h  /U'kprSpHCf ck*  w  Mipc  a^' 

TOpif;  BIH  l|JJl  Klk  A\0pT8A  Hf  Bf3fi  CShT  AMfCT  HCpiO,  lilCTf  RpO- 
POKSA  GoAOMOH;  K'kpSA  BélO  Clw-H  CT'knA^HiCK*  nfH'RT'k;  K^kH  KS 
aMaCTk  AIH}KAOMHpf  MT^l  BÔIO  4^^HI  A^^H  A  TéaT'k  AiA\%  lilA 
l^ïi    npi    O^pAllk    ^UH    BOlO    p^kCRA^kTA    CA^^KBA    tA    4^0apTf    BHHC  . 

êS  j^H    3HCfio  :  A^P    HfHTpS  ni   hS   Ti   CAS^K^kipA    kS    vaoahm^îaî 

TAAÎy     KA    Clk    BHpSfl|JH    RpC    lilipnCAC     AMfCTa;     OpCK^M    AH     BHpSHT 

uiA  npi  H'^Af-A'AATf  ^khpÎhYh?  Nhmhk  m  nOHIO  4^iHf  «l^npOTHBA 
a8h,  j^a/i  pikcn^HCi,  ujA  ncHTp8  ah^  ab4a/\  tpcbShhi^Iw  a<  ^^^' 

TépiCA  AATSA  .  ^8nik  AH'kcTf  KSBHHTC  A8  HfpKiT  liJJl  ncHTpS 
a   TpCA^    WApik   A<    >^^   '■^P^^   HHfASA     Ri^H^k   AA    MH}Ka6kSa    A'^M^'^S- 

a8H  np^pOKSA^H;  a^P  >^P  ^hmauj  lUApnf  c'aS  mah  ^Topc,  miî  k8 

CS^^Aip'k    A8H    AS    TpA^HTIlT    ï\fî  ff^^pHKOC    liJH    A   TpfA    WAp'k  .  6S 

ap'kui*  Ay\k  r^T\ÂiA\\  ka  cnk-A  aobjck'  kS  paôni^Sa  ;  uiîî  k^ha  p^- 

AHKAIO  A\;fcHA  A\'k;  liJApniAi  «I^M  rpi^A  AIuA  :  7,CT'kH,  W  AlScSAAlî^Hf  ! 
H^  A^StA  aMCCTSH  BAfCT(A\iT  3Alf8  .  ÛhUtA  UCTÎ  O^HSa  f^HH 
MM  luinTf  fl^pHHH,  KipÏH  c'a8  pA^A^^AT  «l^npOTHBA  A8H  GoAO- 
AIOH,  lilH  AHCCT  npOpOK  uS  ^KI^C  ^  AAA^HMHA/I^  RlkAlA^HTSASA^ 
Ka  Clk  nCACnC^CK'k  iVBpik3HHMÏA  All&p'  .  6a  HS  KiSTlw  AAT  MCbA 
^^'kpik    H8A\AH    Cnk    CTHknA^H'^CK'k   AHCCT    HHfA,    KlkpSA^    KSH6Al|Jf    H^ 

rip^  miî  a^  ai^at^k  Rp'k/Uf  AqjmTà  aa  noAAiAf  a\8htca8h  ako- 

A\V  O^HA^  a' AH  ^THMRHHAT;  KA  Ck  Tp'RK'k  HHHf-BA;  KApC  BA  n^T^k 
rk-H  A^K^Tf;  niHTpS  KA  Clk  A^K^HA'^CKIk  AHiCT  HHf A  .  HA  ^Ai- 
lUlpT*  c'aS  WCTIHMT,  HlkA'kTKAt^HHA  A  Kikl|JHrA  AM'kcTTk  niM^KTI 
AIHHSHiX'k  Hf  CT*k  CSHT  ni3A  M-k  .  6s  ClkWT  O^H  3A/\iS  Kipf  AA\ 
CrkTST  TOT  A't^K^  KpCAHNMOC  ASH  OoaOMOH;  UJA  niHTpS  AH'RA 
(8   AAI*    A/\aA    AlSATlk    nSTiipf   A^Kifc'l'*    AMfCT    fl^pHKOC*    liJH    fk^tViàCT 

aii  a8h  luicf  TOBipouiA;  jiyi  Aici^-A^  a8  o^paiat  3hk^ha9  a  a  cTip^ 
H(  a'aai  aa^c^  uiA  Clk  cT-k  ah'U  n;fcHik  aa  c^^^puiAtSa  b'ÉkSph- 
Awp  .Mp*  tS  c\k  Tf  A^n^P'i'^sA  A^  ^^  a\opa\àhtSa  amictA;  ujA 

9* 


132  1784. 

H^  Màii  TSpcSpA  wfi^HXHA  aMfCT^H  npopOK  .  Mfi  fi,i  ni,  Tf  b6io  npik- 

niwAJL    Kipf  aiU*  4^H  4^'kKST  lUH  MAH   HAHHTi;   M^^  "^  ^*^  4^"  4^0CT 
A(  A^gi  ASH  A\iVi/Ui0  .^     6S  aCKSATilO  KS  ^pHKlk  kSbiihtmi  Kpf- 

Ahhm6cSaSh  3MfS;  UJH  mil  «i^Topcfio  «i^HanoH;  iuh  A^nik  nSi^HH,  axcSN- 
cfio  Aa  n6aAf AC  mI^hti a8h,  ij^^kpi^  a  hS  mil  ctphkA  hhhh  a  Aiik  Bik- 

TIlMA  A^  «l^^^pHKOlIjiTf  Ai  }KHriHÎH,  ^IHHJi,  Klk  A^A/\  riwCHT  AA  CTap*fe 
Ml  A'ÉS  A^kCaT  n^^pHKÔcSA  . 


CLvn. 


1784. 


(o.  Ms.  Gaster,  Codex  mîscell.,  4^,  fol.  2  a — 99  b.  —  b.  Mb:  Acad.,   Codex  mis- 
cell.,  40,  1799,  128  paginï.  —  c.  Ms.  bibl.  centr.,  4»,  s.  n.  1800,  defect.) 

^AHKC^NApïC,    a^HK^    HCTOpïC    A^H    ^AHKCaN^pd  MaKH- 

AWN9  Kapc  ad  b%t8t  ToaT%  aSmc  iuh  ToaTC  ^Mn%p&- 

U^HMAC,   IUH   TOaTC   Kp%HHAC   AHnS   TOaTA   A^AAS,  UJH   A'fcd 

cSndc  aSh. 

întâlnirea  cu  fumicï  şi  cu  piticï.  (a.  fol.  61a—  62a,  b,  pag.  64 — 65.) 
IIIh  nSpMark  HankcahaP^  A<  aKOAO  cnpi  pikCi^pHT;  iuh  mSatc 

l^'kpH  ASap-k  UJH  Af  BlkTSpik  IUH  Al  RplkAApiw  .  UJH  COCH  AA  AlAp- 
VHHI  U^kpHAOp^    UJH  fi,î  AKOAO  HS  AlAH   IpA  iVaAIlHH    A^MICHHMH;    UJH 

ipa  ra^iHU  caAcaTiHH  .  ujh  Aiapcikpik  3ikMi  3nkAi  ujh  agSucik  aa 

AOK  rkHIkTOC;  UJH  Ipa  AKOAO  ^SpHHHH^  UJH  HUJÏA  HOAUTI  4^SpHH- 
HHAI  UJH  ASa  m  iVaMIHH  ij^SpHHHHAI,  UJÏH  Tp^k^l  Tl^P'kUJS  Jf,H 
VfiQfUH  .  UJH  CnSclk  AH  plkHA^A  AHHCTa  ASH  flAHKCaHAP^>  UJÏ-H  j^M- 
BIkH'k  Cli  oSA  ^'KH  OyCKAT  «I^A/lRpIV^pSA  Wl|JHAWp,  UJH  Clk-H  A^ 
4^0K*  .   UJH    aUJA    4^1kKSpli,    UJH    Al^ATI    RCpHHA    A^    AHICTI   ^^SpHHMH, 

c^  a/\1wHt8h  ah  anacTik  HiriwHAHT'k  nipHp'fc. 

IIIh  Aiapciipik  aiah  jj^HuanuTi  ujh  aha^P'^  aa  w  an^k  mSat'k 
UJH  A/iapi,  UJH  4^ikKSpik  noA^pH^  UJH  TpiK^pik  aoa  ^h  ^  3HA1 .  ujh 

a^^Aap^k  AKOAO  iV  Uapik,  KS  HHI|JI  WAAIIHH  KlkT  KOTSA  .  UJH  Aiiap- 
Clwpli    A/\SAUH    WAiXiîHH    A^    AHÎA,    UJH    CK   «I^HKHHapik   ASH   HaUBCAH- 

AP^;   ujï-H  AA^cik  noKAOH  Mîip-k  UJH  4^hhhhi  a/\Satc;   ujh  Clk  :Klk- 

ASHpli  aSH  flAHKCaHAP^;  IUH  31iC'k  :  HOH  C'kHTiAl  IVAMIHU  AIHUJIkH, 
UJH  Hl  pSrikA/\  Ck  H8  HI  CTpliHI  iVl|JHAI  .^nikp'kUYH  TAAI,  K'k  ABIM 
UJH  HOH  ^HTp'SH  AH  BlkTliAÏA  W  M'^'^  ^^  K^KOap'kAI,  Hl  BATIM 
KS    A'^HCkAI;     UJH     ni    A/\8aUH    HH    WM^AÇrK,     UJH     Hl    CKOT    WKÎH  . 


Archir.  135 

U,àT,  liJH  HCTfl^S  AA  j^MBHkl^lkTSplw  ;  liJH  îfiA  BOPaT  ^^AfiTH  .  liJH 
HCaB'kHA  4^HM0pH  AHH  TpSoSA  ASH,  aS  ASaT  ni  SH  KORHA  MHK^  liJH 
fpa   ^HHOp  AH   CS4^AfT  ;   4^HHHA   HfnOT  ^H  COpS,  «ţ^A  I^HHf  UIH-A  )^pik- 

H^  j|iHTOKMa  Ka  m  8h  4^HH0pS  a  Aopik^  u^fiik  A'aS  4^*kkSt  A\apH; 

UJH  j|iAIB1klJ^'kHA^-A  KapTH;  ^^AfiTH  BHHC  A'aS  «I^MBlwl^aT^  UJH  TOaTHk 
j|iHIJ^lkAfnHSHC  a8H  KHkT  aS  1|JH8T;  31kKlkHA  J|iHTp'aHfCTailJH  khr: 
OlkTSA  AM^j  ÛHAj!^AA\H\  KHkT  BÏH  4^H  T8  HHfSl^HTOpiO;  K8 
BOfpÏH  Clw  h8  4^aHH;  HHHH  Clk  ^AHH,  HHHH  Clk  KSMRHpH  Aiap^'K 
AH   ^^fiATy    Klk-U,H    BfH   ncpAH    BSKaTHAf    TAAf. 

Oi^tSa  MfS!  npi  xaTik-TikS  ujh  npf  AiSAink-ra  ck-h  hhh- 

CTfl|JH;  lUH  Clk-H  MYaSIIIJH^  Clk  hS  Ti  BAACTlkA^H;  Klk  HS  BA  A^ 
A^AIlHf31kS  ^HHOpSA  Ck  AHBlk,  HHHH  ^lU  BOp  AlkCA  BSBATHAC  AOp 
KS   BAArOCAOBiHÏA   A   TH   )^pikHH. 

OIlTSa   A\i8l   HHHf    BA   Pp^kH    I^ÏA   p^kS^    T8    KS    BA'kHAil^'K   Ck 

rpikfi|JH   BHHi;    Kik  ivmSaiw   H'knpACHHK  AH    rpAB*  pikCnSHAH;   up 

AHOH    Rf   SpA/llk   TH    Klifl|JH. 

OliT^A  A\fS!  KIlHA  BiH  CAS?KH  AA  8H  A^'^HS  UJH  BA  ^H 
AW/UHSA  TIlS  HiBSH,  TS  Cli  h8  31iHH^  Klk  fCTf  A^'^H^A*  TIlS  HIB^H, 
HH  Clk  4^AHH   K8M  ^H,H  BA  HOpOHHH  (A  *,   Klw-H   BA  ^H  A/\HAlk  AH  THHH. 


OlkTSA   MIS 


n'kpATSASH   T'kS;    HHHH    ^OApTH    rASAlAlU,    K^    BÏH    PplUJH. 


OlkTSA   A\lS 


MH  Ck-A    M'kHP'kH, 
OlkTSA  Ml8 


Clk   HS   4^ÏH    4^0ApTI    BOpBHTOpiC  ^HHAHHTI  «I^M- 


AA   31kAI    MApH    Clk  nikSlkllJH   C^l^lkHTA   BHCipHKA^ 


UIH   AIAH    BlkpTOC   Cif^lkHTA   A^'^HHlKlk   Clk  W   HHHCTI1|JH. 
OlkT»A   A/\l8 


8HAH-H    BHAI    HCAAHHK    AXAfiH    HAlkHrikHAt^;    AMfi- 

AASKlkHAt^-H  AMHHTI  Klk  BA  A\8pH  UJH  lA^   UJH  TS. 

BÏH  ^H  WA^  AXAfiH,    îâfi   TS   A  A   TOHH   TH  HAAK'k; 

K'k   TS    K8   A/\HHTI   TA;    MAH   AH   TpABlk    UJH    A/\ApH    HHHCTI    bYh    ABI. 

OlkTSA   A\îS,    HhAAAA^H  !     AllkHÏA    M    W    BlkpCA    KSpikHA  ;    K'k 

AROH    RI    8pA/\lk    J^'a   Rlkpl   pikS. 

OlkTSA  A\lS!  J^HHIU  AIIlHSAI  A^  ^^fiT^UÈAr  UJH  fi^î  SHHACP'k 
AI   WAAIIHH,    UJH-Alk   BATH    KS   KSBlkHT^A. 

OlkTSA  A\l8!  ACKSATlk  AH  iUA/\SA  «I^HI^IlAIRT  UJH  A^  B'kTp'kH 
HH  TI  «I^AlBAUlk;  Klk  KSB'kHTSA  ^^ÏHHAS^H  AH  j|iMBlki^lkTSpA  Hl 
A<   TpiBSHHI^lky    KA   KlkHA^    AH    Bl    ARlk    AHHTp'iU    ^'^HTlkHlk   plkHH. 


Isprăvile  luï  Archir  în  Egipt.  (a.  fol.  106  b  - 108  a,  ft .  fol.  143  b  - 144 b.) 

IIIh  A^Klk  c'aS  AH3'^HTHHHT  flpKHpUA  UJH  AlApCkplk  AA  J^A\- 
R'kpAT;  mï-H  CR^Clk  j|iA/\nikpAT(SA)  TOATlk  HpHHHHA  AH  AA  OaPA- 
WH    «I^A/IRlkpAT  .  flpKHpU    31kClk  :  RIHTpS    AHACTA    Ck    4^ÏH    4^1kP   AH 


134  1784. 

FlWH;   ThPP'K,    B^fiA^^Ay    liJH   nf   AHÎCTÎ   BfH    flUH   AA  XSMin  .  asiCTI 

rpikH  ^HififUn  KiiTpnk  fI/\H§aHAP^. 

IIIh  ck  ^HTOApcik  flAH§aHAP*  ^R'kpaT  aa  a$a/\f  cnpi  fi,fi$n- 
tSa  pikCikpHTSa^H .  uiH  MÏiapciwp'K  luaciw  3Hai,  iuh  agSurk  aa  8h 
C3ikp .  UJH  3'kc'k  flAH§aHAp8,  cnk  ck  wah^h^^^k^  wi|JHac  aKoao . 
liJH  Aiïnpcnkpnk  cSKiwTapSa  hia  «i^a/iniwp'kTfCK,  cik  cniac  Sh  nfi|K 
ScKaT  ^H  iyKfi^]  lap  KSa/i  snkrikpnk  nii|jfaf  ^h  awk,  la  ^MSHrk 
liJH  CK  A^cik  «i^H  i3ikp  .  uiH  a/iYnpcnkpik  BSKikTapSa;  uih  cn8c% 
a8H  fIaH§aHAPt^;  uih  3nkcnk  fIaH§aHAP^  :  tot  wa/\8a  ci^  cnk  CKaa^t; 

liJH   ÎH,    UIH    KaHH  ;    UIH   auif    ^IwKSpik  .  UIH   rk   4^nkK8piw   TOI^H    ClkH'k- 

Toui^  wpH  AH  MH  Boaa'k  aS  4^oct  BoanasH^ 

UIh  a/iïupciwpik  ffangaHAP^  A^AH  ^HnaHHTf  uih  agSHcikp'k 
AA  Sh  f3ikp  kS  HHi|if  anik  ji^^AHê  ujh  anainf a^  .  uih  spSp'k  flaH- 
§aHAP^  cik  cik  cKaaAc;  upnk  Sh  nfi|jc  aiapc  itrei^ah  ci^-a  M'kHikH- 
Mf;  upik  fIaH§aHAP^  ^^MH  aij^apik,  ujh  cikpn  nfqjfac  A^"*^  ^^*^ 
§aHAP^  nikHik  aij^apik  aa  8cKaT .  ujh  ck  ^HToaprkpi^  flaugaHAP^ 
UJH  «i^HK'kafKnk  nf  niipc,  ujh  ivipuai  ^i^a^k  SHHrkpii;  WH-a  cnHHTf- 
Kap'k;  UJH  riwC'kp'k  w  iiitâTfiik  CKSAin'k  ^HTp'^kHcSa;  ujh  coa3ÏH 
aSH  ipa  A>^  ^^P^  •  u'H  ^Hxp'aHC  HoanTC  cuiupiw  HHqjf  4^iti  m8- 
AaTf;  UJH  k8  R'kpSa  niwHnk  ^m  BpikS^  ujh  kS  kShShh  ah  A^çrk 
^H  Kan,  UJH  SaiBaa  npuH  npi^^pSa  wi|jHaop  naiwHriwHA;  uih  KiwHTa 
HHqjf  KiwHT'kpH  A^HMHATi,  KiwT*  u'aS  aS3HT*  HHMfHi  m  aSauf 
aMf  af  raacSpH  k8  }Kaac .  ujh  ywHi  :  w  aP^i"^^  HOCTpS  ujh  a^'^'^^^ 
H0CTp8!  k8m  Tf  ^HHcnk  flan^aHAPt^  j|ia/\niwpaT!  uiH-a  Ki^HTa  kS 
aiSaTik  }KaaH. 


CLVIII. 
1784. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  4»,   fol.  100  a— 108  b.   —  b.  Ms.  Gaster,   Codex 

miscell.  1777,  fol.  137  b  — 146  b.) 

HcTopïA  aJîh  OaHarpHA^  .^napaT,  hm  CT&n&Nc  u,apa 

^opâAdH. 

învăţăturile  luï  Archir.  (a.  fol.  100a  — 101a,  6.  fol.  137  b  — 139  b.) 

OocT-aio  (!  1.  -a8)  j^h  3uaHac  bikh  8h  ^a/inikpar,  mh  cTk- 
R'kHi  uapa  A^pi^^^H  ;  Mmîaî  a8H  fpa  GaHarpuA  .  uih  aeî  ai^Hrk 
Ai^HcSa  8h  c^I^cthhk  uih  nSpTi^Topic  a^  rpH>K('k)  aa  ToaxH,  m 
Sh  BOfpio  AiapH,  hSmmi  aSH  (pa  flpKHpu  .  uih  ipa  ij^oapTH  ^a/iB'k- 


Archir.  135 

I^IT^    lUH    HCTfU8   Aa   ^MBHkl^lwTSplk;    liJH   êfiA   BOraT   ^OapTH  .  liJH 

HfaBikHA  4^HM0pH  AHH  TpSnSA  a8H;  aS  ASàT  m  Sh  kohha  mhk,  uih 

fpa  ij^HMOp  ;^H   CS^^AfT  ;  4^HHHA   HmOT  fi^H  C0p8;  «ţ^A  I^HHf  UIH-A  \p^- 

wk  j^HT^KMA  Ka  m  8h  4^HMopS  a  aopik;  nikpik  A'aS  4^*kkSt  a/iapH; 

UIH  j|iMBlkl41wH;^S-A  KapTH;  ^OapTH  BHHf  a'aS  «I^MBlkl^aT,  UIH  TOaTlk 

w|^HHiwAcnH8HC  a8h  KikT  aS  i|ih8T;  3ikK'kHA  j|iHTp'aHicTauiH  khr: 

O'KTSa  Mî\iy  flHAfi^AMHl  KlwT  BÏH  4^H  TS  HHrSl^HTOpiO,  KS 
BOfpÏH  Clk  HS  4^aHH;  HHHH  CK  ^aHH,  HHHH  Clk  KSMRHpH  Aiap^'K 
AH  4^SpaT^    K'k^H    BfH    ncpAH    BSKaTHAf    TAAf. 

Oi^tSa  MiS!  npf  xaT'k-TikS  uih  npc  MSMik-Ta  ck-H  mhh- 

CTfl|IH,  UIH  Clk-H  A/\YASil|IH^  Clk  HS  Tf  BAaCTlkA/\H;  K'K  HS  BA  Ji^A 
fifiA\Hêyh!S  4^HM0pSA  Clk  AHBlk^  HHMH  ^Ul  BOp  ÀlkCA  BSBATHAC  AOp 
K8  BAarOCAOBfHÏA   a   TH   )^p'kHH. 

OlkT^A   A/\CSl   HHHC    BA   Pp'kH    UÏA   plkS^    TS   KS    BAlkHAd^li^   Clk 

rp'kftiiH  BHHc;  Kik  W/uSAik  H'kPpacHHK  A"  ^fi^^*  pikCnSHAH;  up 
anoH  nf  Spmik  th  Kiwii|iH. 

OIlTSA  MiS!  KlkHA  BfH  CA8}KH  AA  SH  fi^WMM  UIH  BA  4^H 
AWiV\H8A  TlkS  HCBSh^  T8  Clk  HS  31kHH,  Klk  fCTf  fi^^MMA  TlkS  HiCSU, 
MH  Ck  ^AHH   KSaI  «I^I^H  BA  HOpOHHH  f  A  ;   Klk-H   BA  if^H  MHAlk  ^H  THHH. 

O'KTSA  Mf s  !  Clk  H8  ^ÏH  4^0ApTC  BOpBHTOpiO  «I^HHAHHTf  ^Al- 
n'KpdTSASH    TlkS^    HHHH   ij^OApTH    PASmAUI,    K'K    BÏH    rpfUlH. 

OlkTSA  A\CS!  AA  31kAi  MApH  Ck  RlkS'kllIH  Cif^lkHTA  BHCfpHKA, 
UIH  AIAH    BlkpTOC   Cif^lkHTA   A^/UHH^Klk   Clk  W   MHHCTfl|IH. 

OlkTSA  MiS!  8HAH-H  BHAf  HCAAHHK  A/\ApH  RAlkHr^kHAt^;  AMfi- 
VH  Clk-A   M'kHrikH^   A^SKlkHA^-H  AMHHTf  Klk  BA  A\SpH  UIH  ÎA,   UIH  TS. 

OlkTSA  Mf8!  BÎH  4^H  IMAI  AlApH;  iiip  TS  AA  TOL^H  TH  RAAKlk; 
K'k  TS   K8    MHHTC   ta,    A\AH   ah    rpABlk    UIH    AXAfiH    MHHCTf    BÏH    ABC. 

OIlTSA   A\î^j   ÛHAfi,AA\H  !    A/IIlHÏA^    HS    W    BlkpCA    K^p^kH A  ;     Klk 

anoH  nî  SpMik  i^'a  Rikpi  pikS. 

OlkTSA  A/liS!  I^HHM^  MlkHSAi  fi,i  if^SpTSUIAr  UIH  A^  ^HHA^P'k 
AC  WAAliHH;    UIH-A'k    BATH    K8    K^BlkUT^A. 

O'KTSA  A\CS!  ACK^ATlk  AH  WA^^A  ^HI^lkAfRT  UIH  fi,î  B'kTpikH 
HH  Tf  j|iA/\BAUlk;  Klk  K^BlkHT^A  ^^ÏHHASHH  AH  «I^MBlkHlkT^pA  Hi 
AC  TpfBSHHI^lk^    KA   KlkHA^    AH    Bi    ARlk    AHHTp'W    ^'^HTlkHlk   plkHH. 


IsprăvUe  luï Archir  în Egipt.  (a. fol.  106b-108a,  6. fol.  143b- 144b.) 

UIh  fi^AKlÊ.  c'aS  AH3MHTHHHT  flpKHpHA  UIH  MApCkpik  AA  ^A^- 
nikpaT,  Ulï-H  CnSClk  •|iA/\n'kpAT(8A)  TOATlk  RpHMHHA  AH  AA  OApA- 
WH    w|^a/lRlkpAT   .   flpKHpn    31kClk  :   RiHTpS    AHACTA    Ck    4^ÏH    4^1kp   AH 


I 


138  1784. 

AH  a3HM'K  A^  rpikS  cik   ci^rSpa;   hhhi  kS  mhh$  BOpOBi,  Ka  a< 

BHH  BSh  Clk  BIClkAf  ;   np  UJH  IS,   kS  HHHf  BOpOBia/l^.  KS   BOfpH^    K8   HH- 

rScTopH,  Ka  kS  Hfpi  «i^H  ^HAt$AHi/u;  Ka  Mifiu  AH  aSp  af  A^'^; 
KSai  ^H  aacc  a/iHpoc8  kScHwkSaSh^  a^h  ToaxH  ij^aopHAf;  aiuc  rk 
^K  fS  a/iaH  aafc^  ujh  mah  4^pSaioc  ahh  ToaTk  a8Mf .  Toaxi 
^anTHAi  rk  rk  Afii^  ni  KanSA  kSh  M'aS  ^i^kSt  ;  f S  cik  pi^a/ii^H 

KSpaT,   ASa/\HHaT,   Ka   Ji^MHîJh»  C^^^kHTS^   Ml   M'aS   ATkCaT  .  AMHH. 


Descântec  de  şarpe,  de  distors.    (Fol.  lila.) 

/^HCKlkHTIK   niHTpS   liiapOH;   A"   fi^HCT^fiC\i. 

6ahuh,  npicTHUH^  A^A**  A"  niAHi^H,  ni AHi^a  ah  KapHi,  KapHi 

AH   WC,   IMCS   AH   4^0A0CS,   BIHHHSA   Of  IMC   J^H   If^C,   MK'Sa   AA   TÏpïa- 

kSa;  mhhh  aS  aA^c  bicti^  rk-H  a^ki^  noKim. 

Epa3A'k^  f^  TI  ^HTOpKS;  kS  ni^HH  ujh  kS  capH^  np  t8  rk 
^HTopHH  OH  K(STapf);  HHHa/ia  uiH  pi^HA^a^  AHa/isa  lUH  rSpa^   iuh 

IMKYh   iuh    aSHHHHAf^     UJH   BHAipHAI^    KS   P'kHA   B8h^    UIH    K8   K$RlkHT 

b8h  uih.kS  AMîAik  acSnpa  /ui. 


Descântec  de  şarpe.   (Scris  pe  o  foae  din  1809.) 

[laiKaT-a  KSxapi^  n'k  Kaai^  ni^  Ki^papi .  «iaHKik  Hisrpnk  j^^h- 
HaHHTi  huiht^aS^  Tapi  cn'kHMikHTaTS-A'a;  A^  il^'kAMH  anSKax^- 
A* A,  il^'kaMHai  «i^HKAiiiiaTS-A;  a<  P'khhkh  anSKaT^a'a^  p'kHHKH 
^HKopA^TS-A;  A<  a/iH^KAOK  anSKarS-a'a;  a/ih^kaokSa  ^HK0pAaT8-A; 
luikjlS  }KOc^  rk  BikiTa,  ch  waikKnkHA  .  a^^h^a  a^^hi3iS  a^h  Mip 

^A   a$3H^    A^**    C^^HHHH   TpHAIfCf  :  nikCaUH   Cij^HHI^HAOP;    A^   B^A^U"; 

HI  cik  aSA<7  ^P  "  ^praT  ij^i^p^k  cHAiBpni?  wpH  f  boS  kS  Bpa3Ai^ 

HI^HnAHHHTIk  ?  WpH  I  TATIk  (I  1.  4^aTlk)  IMKlkpikTlk  ?  rk  A^^^P"*^ 
c4^HHHH  .  —  41  TI   BaHUH^   KSxapi?   —  Ml   CK  Mlk   BAITS,   C^^HHl^H- 

Aop!  aa/i  haikatS  ni^  Kaai^  ni^  K^kpapi;  MauKi^  H'fcrpik  ^HuaHurc 
huihtS-a/i^,  Tapi  cnikHA/iikHTaTS-Ai'a,  A^  4^i^amh  an^KarS-A^'a^  pik- 
hh(kîh)  ^HKAii|jaT8-M^;  A<  aih;kaok  an^KaT^-M'a,  aihhcaokSa  ^h- 
K0pA4T8-A/i^  .  rk  A^^V^  c4^hhij(îh  uih  3HCI  :  a^^hi  !  mi  rk  ^ITc 
AOA/ihi!  hS  I  apraT  ^^i^p^k  cHA/iBpHi;  hhmh  i  boS  kS  Bpa3Aa  hi^h- 
nAHHHTik^  hhmh  I  i^ATik  iMKi^pikTik^  MH  I  KSxapi  ;  aS  RAiKar  nik 
Kaai;  n'k  K^kpapi^  mIshki^  H'krp'k  ^HHaHHTi  huihtS-aS;  xapi  cniwH- 

AI'kHTaxS-A'a  .  —  HS    Clk    A\AH    EAWTÎ    ujh    rk  IVAHKI^tlCKlk,   MH   rk 

rk  jiJéKik  AA  iHi  (!)  rk  Kat^Ti  \iHT\^,  A^H  Toaxi  ^^AOpnai  a<  "P^  nik- 


Cântece  de  stea. 


139 


CLX, 

1784. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscelL,  4^,   fol.  140  b  — 147  b.  —  h.  Ms.  Gaster,  copie 

din  1821,  40,  34  paginî.) 

K^NT^pHAC    CTCAîft. 

Treî  craî  de  la  răsărit,   (a.  No.  I.  fol.  140b -141b, 

b.  No.  m.  pag.  10-11.) 

TpÎH   KpaU   ;^H   Aà  pi^rkpHT, 

KS  CT'kwa  (a)  kt^at^topht  ; 

OxiilWa   ^HHaHHTI   Mîfiîfi, 
KlkHA   CTa   AH  WAH^NI, 

Cxtiva  TOT  ^M  ^HrkA^A- 
KikHA^  ^H  Kaaf  ch  ^HTpa, 

GT-kwa  TOT  ^H  ^HApinTa. 
Aa  HfpScaAHM  a^ki^  aS  av^HcS, 

OT^iva  np'kUJ  c'aS  acK^HcS. 
/^HMf  au^  4^octS  A"  «i^NTpfBaT, 

/^c  Hai|jfp(  A^  ^Hn'kpaT. 

SChA^   1|JHIj(H   Kli   c'aS   HliCKST, 

•IL/UniwpaT  TlkH*Kp   A<   KSpikHA? 

Rik  a/U  81^3$^  cT-k, 

UIh   A^nik   A^**^^   ^'^   BfHHT. 

Mp  HpOA  ^/unikpaT, 

KpaHH   j|iHTp'aCKSHCt^  «3   Kf/UaT, 

IUh  kS  TaHHik  M  ^HTpfsaT  : 

^Smi^H-Blk   A^   HCnHTHI^H 

[Ipf  aMfA  kSkoH;  a"~^  rikCik^; 
/^i  c'a  ^HTikA/inAa  ck-A  a^^aai^H, 

fiOH   A/iTa   l|JHpf   AH   rk-M   A^U; 

Oii  a/ifprS  UIH  18  cik  /U'K  «i^hkhh. 
KpaHH  a^^apik  ahh  MiTaTf  A^Kik  aS  iuiht, 

GT^IVa   Upi^lU   c'aS   HBHTlk. 

Hs  Aifpgi  cnpf  cKikRiwTapf 
Gnpi  aMia3'k3H  aBi  K'kpapf. 


140  1784. 


RpaHH  ^oaprc  c'aS  BSKSpar^ 

IIIh  A^SiTK  A'^Hca  aS  Spaiar. 
Grttwa  i^c  k'k  c'aS  A'kcar^ 

IIIh  aS  irk38T,  a"  ^'^^  ^HKHHar, 

Aa  Nai|icpc  a<  wf^ain'kpaT. 
IIIh  )fc  .  08  ^iHUCRuaT, 

llpc  aA'Tk  KaAC  c'aS  w|^HTl^pHaT*, 
G'k  hS  a<  ah  ^^CTi  aSh  HpoA^  wf^Mn'kpaT. 

H8  A*^^P'^   HH4H  W  KiCTH, 

Mp  HpOA  w|^Mn'kpaT, 
Ooaprc  Tape  c'aS  i^ps^par, 

IUh  MSA'Tk  «vacTf  a8  CKS^ar, 
IIIh  T014  np^HHH  08  tt^ut. 

naTp8cnp'k3'kHH  aiÏH  a^  npSNHH, 

/^HH   A^H   ^NN   w|^H   V^   MaH   aUMH. 

GoKOTHHA  "ii-c  imSauih 
Ka  rk  TaA  npc  Hdk. 

QpaïuS  rk  w|^HTpHCTa, 
Bh^uiihimSa  TOT  iţnna; 

Hs  ipa  Kark  4'^p'k  na'kHVcpC; 
ManiTk  4'^p'k  TikHr^Hiic. 

Pa)fHAa  np8HK8a  .fMÈ  nA'kHgi; 
fl  M'kHrkA  hS-a  asc. 

Faac  ^H  PoiUaH  (!)  c'aS  a83HT^ 

/^f  cShiti  IUH  A<  HHnm; 
IIIh  (HMafHHH  c'at^  cK^aaT, 

npf  HAp8caaHM  a'a8  hScthht; 
IIIh  npf  ^khaorh  M  p'kCKHpaT, 

IlpHH  ASmî  ah  UFKap'k  M  A'kCaT. 
IIIh  ac  aK^M  irkH^  j^m  rimTa, 

Mnaa  a^^hI^^^h  c*k  4^*a* 


Aşa  ne  grăeşte  domnul,  (o.  No.  HI.  fol.  142b— 143  a, 

b.  No.  n.  pag.  9-10.) 

fllUa   HH   rp'k(l|IH   fi,WMMA, 

Ka  ck-a  acKSaTH  tot  «vaiSa. 
G*k-A  acKSaTc  4^*kp  a^  npHHi, 
G'k  ^HH'kanrk  mh  hi  shmi: 


Cântece  de  stea. 


139 


CLX. 

1784. 

(a.  Bis.  Gaster,  Codex  miscelL,  4^,  fol.  140  b— 147  b.  —  h.  Ms.  Gaster,  copie 

din  1821,  4^,  34  paginî.) 

K^HT^pHAC    CTCAïA. 

Treï  craï  de  la  răsărit,   (a.  No.  I.  fol.  140b -141b, 

b.  No.  m.  pag.  10-11.) 

TpÏH   KfiàH   /^H   Aa   P'kCkpHT, 

K»  cT^wa  (a)  K^ka-kTOpiiT  ; 

GrmwA  ^HHaHHTf  AMpifi. 
K'kHA  cxa  A"  WAH)fHi, 

Gx'kwa  TOT  ^H  ^HrkA^A* 
KikHA^  ^H  Kaac  ch  ^NTpa, 

GT^wa  TOT  ^H  ^HAPcnTa. 
Aa  HipScaAHM  jk,AK\  a'$  av^hc», 

GT^wa  npikiij  c'aS  acK^HcS. 
fi^nm  aM  ijiOCTS  A"  ^HTpicaT, 

/i^i  Haipcpi  A<  ^HH'kpaT. 
S?HA(  ipHHH  iTk  c'a8  h'kckSt, 

•iLMnikpaT  T'kH'kp  A^  KSp-kHA? 
Rik  aai  61^38^  ct% 

IIIh   A^"*^   A'^H^^   ^^   BCHHT. 

Mp  HpOA  ^MnikpaT, 

KpaHH  ^HTp'acKSHcS  M  KcaiaT, 
UIh  kS  TaHHik  M  ^NTpccaT: 

/^^HfHH-B'k   A<   HCHHTHHH 

Ilpf  AHîA  K^KOH,  A^-a  riiCii^; 

Ji^i  c'a  ^HT'kMnaa  Ck-a  a^^aai^H, 
fioH  mTa  ipHpi  AH  c^-^  A^U? 

Gli   MCprS   UIH   (S   Clk   M'k  ^HKHH. 

KpaHH  a^l^apii  A""  HCTaTC  a^k'k  a^  fuiHT, 

GT*kwa  np'kiu  c'aS  meht^k. 
Hs  Mcpvi  cnpc  CKikHikTapi 

Gnpc  AA^uykJH  asc  Ki^papc. 


140  1784. 


RpAHH   ^OapTi  C*A^   B^KSpAT^ 

IUh  A^nii  fi^^HCA  a8  ^paiar. 
Gtuwa  voc  K'k  c'aS  atkcat, 

IUh  a9  K*k38T^  A"  c'aS  ^hkhhat^ 

UIh  x^c  .  nS  ^iUBiiiviT, 

Ilpc  aA'Tk  KaAf  c'a8  ^HTSpHaT^ 
Gik  M  Ac  AH  BiCTc  aSh  HpoA^  ^Mni^par*. 

H8  A'^A^P'^   HH4H   UF   BfCTH^ 

Ac  jfc  .  8ha«  «cti. 

Mp  HpoA  ^MnikpaT, 
OoapTi  Tapi  c'aS  TtJpB^paT, 

UIh  iU^A'Tk  wacTc  a8  cKSaax, 
UIh  T014  np^HHH  m8  t'kut. 

naTpScnp'k3'kMH  aiÏH  a^  np^HMH, 

/^HH   A^H   aHH  w|^H   yOC  aiUH   MHHH. 
OOKOTHHA  "il-C  aiSAU^H 

Ka  cii  TaA  npc  HcSc. 

QpauiS  ck  ^HTpHCTa, 
Eh^achmSa  TOT  HHna; 

Hs  fpa  Kacii  4^ikp'k  HA'kHMcpC; 

MaHKlk  4^'kp'k  T*kHrSHj|C. 

Pa^HAa   np^HK^A   ^lU   HA^kH^C^ 
fl  AlliHriuft   H^-A   ABC. 

Faac  ^h  PoMaH  (!)  c'aS  a83HT; 

/^(  cSHfTC  UIH  A<  UHncTc; 
UIh  PikA/\AfHHH  c'aS  ckSaat, 

Upf  HApScaAHA/\  A'aS  hScthht; 
IUh  npf  :khaobh  nS  pikCKHpaT^ 

UpHH  aSa/\(  ah  WKap'k  n^  aiwcat. 
IUh  a<  aKSAi  n^nik  ^h  bcmYa^ 

MnAa  a^^hSaSh  ck  4^ïa. 


Aşa  ne  grâeşte  domnul,  (a.  No.  HI.  fol.  142b— 143  a, 

b.  No.  n.  pag.  9-10.) 

fliua  HH  rpii(i|JH  awa/ih8a, 

Ka   Ck-A  aCK^ATH  TOT  WM^A. 
Gli-A  aCK^ATi   ^Ikfi   A^   npHMC^ 

Gii  ^i^HH'kAur'k  HH  m  3HHf: 


Cântece  de  stea.  141 

K'k  M0AfiTi  ^   ASMÎ  (CTC   Mdfiî, 

Hs  c*k  TCMH  fi,i  AWAIH8  Mape. 

^f   B'kTp'kHH   H8-H  p8lUHHC^ 

Aa  mm   T*kH*kp   ^HK*k  BÎHC. 
A^   BHTi^KH   H9   rk  rk(l|IH^ 

Aa  ^MnikpaH  k8  ckAA  AifpvH. 

Kli   ^MH'kpaHÎH   lUH   K9   KpAHH; 

OaK  Mrr*kiţHAf  k9  aHH, 
IUh  ^hk^  rk  AiaH  hhbocck^^ 

K8   UiaHlţ^pH   AH   Ai  ^HT'kpiCK; 

Ks  luaHH^pHai  rpoack^ 
Ks  TSpnSpHac  4^pi^oark. 

Ka   AHTp'lkNrkAi   Ck   BflţtaCITk, 

IUn  fi,î  AioapTH  rk  h8  rkHA^ciHk. 

6a   K-bMA   B<   UIH   rk  BIClulfl|IH, 

flrSHMC  ^H   niuU'kHT   K'k   aiH-a   Tp*kHT(l|JH, 

lUH-a  A  AHH  Kark  aSAiHNoark, 

IUh-a  Barik  ^h  Kark  ^HTSHiK^ark; 
IUh  ahh  K'kMnS  BcpAH  iuh  ^P^aiocS, 

Mh-a  Bark  jf.H  KrhMM  ^htBnckoc; 

IUh   ah   Aa  AOK   AI'kHAP^  UJH   AP'^I^^CTHT; 

Mh-a  Bark  ^H  H(rp8  n'kM'kHT. 
Qa/iSac!  wmSai!  a^P  A<  ^h  Bp'o  BorikHÎA^ 

G-k  M  CTAH  ^H  rkMHHHÎA  !  (!  L  c8/i\cnU) 

Mka  b(k8a  rk  c^^kpiuaiiif^ 

IUh  ^kSach^  rk  n^rciiif. 
TariiA,  j^Wa  ba  a/h^ha^ 

•lÎHVipÎH   BOp  TpikA/lBHTA; 
UIh   A/IOPHÎH   Cb   BOp   CKSAA. 
KlkpHHAC   rk  BOpS  A^^KHAC; 

MaTKik  A^  4^^K  cik  BA  anpHHAC. 
UiiKaTCAi  rk  Bop  bcaH; 

rpcuiHHiH  rk  BOp  WrkHAH. 

Thkiwawc^acI  wa/\Sac! 
Hi  M  Ti  CKOAH  k8  TpSnSA; 

Gik-HH  cnikrki|JH  c($4^actSa? 
Grp'kHca  Ki^H  AH  ne  aSa/\(? 

Ji,Afi    hS   l|JH    K8h   ^H   p'KAX'WHe. 
^'kHH^    K-k   M^^   -fH   A/\SpHy 
OHHOpÎH   T'op   nf)A/\(HH. 


142  1784. 


K8m  am»  B^kT^T   lUH  m   M»AÎI,H  CkfidHH, 

K8   HHHMHAC  ^H  fi,fiAHH. 
Ji,Afi  T8  W1II8AI!   A^fiMH,   Tf  Tp'kHA'KBflllH, 

IUh  a^  A^^Nf3'k8  M  riiHAMIiH. 

^f   AA  Jf.Hmn^T,   ïVKWk  AA   C^l^kUlHT^ 
KS   B8K8prA  .  iLlIHH. 


No.n.  Psalm 46.  (a.  No. IX.  pag.  17-18,  b.  No.V.  fol.  143b-144a.) 

AhMBHAI  Cli   ncaATH,    K8   K'UlT'kpH   vl^HAATf; 
0*k  KlkHTf  w|^n'kp7a^HC;  k8  paac  ac  BëK^pm. 

A'kSAi^A^  npc  A^^HSii^  rk  cxp'kvf  tot  wai^a. 

/i^OiUHSA   fCTH  TapH;   IUH   w|^HnikpAT   AliAfiH. 
IIpfCTi   TOT  H'kAI'kHT^A,   4HH«U   K8   KSBIlHT^A^ 

G8n8c8-H^8  PAoaTC;  ujh  aha/ibhac  ToaTc. 

^liHi-A  (!)  C8nT   HHHOapH,   AHMBHAC   CSHT   COapH. 

flACiu8-c'a8  napTC;  napTC  A"  aiouihah 
I](apa  HC  ji^^fiHT^y  K8if(!)  viop8irrk. 

ASH   DkOB   IOBHT8A,   4MU   iJ^HHi   K^BliHT^A. 

Mhaa  cK'îu  apaT^;  jf.H  c^ioiTa  HCTaTc, 

Onpf   NON,   THK^kAOUJHH;   HfiîK^M    Hî   Cn8H   AIOUIHH. 

Onpc  Biip^SpH  fi^ê  ai8htc^  cik  aS3HAi  rAac8pH  mSati 
Ji^ê  bShhmh  AiapH^  kS  ^HaATii  cTpHrapu; 
G8HT8-c'a8  a^mhSA;  cii  Ba3ik  tot  wmï^a. 

KrWHTii   K8  aA'kST^;   UIH   ^   31kKlkT8pik  A/l8ATlk; 

KiiHTA  npc  ^HnikpaT^A;  k'k  hS-h  ka  a'^hcSa  aAT(8A); 

KiiHTA  rk  wi^HikA^rii,  npccTC  a^^ahh  Aaprik^ 

K'k  /^8A/\H(3'k8  PAOwaTC  (!  a.  noaTc)^  npc  aha/ibhai  TOaTC^ 

Ji^î   Ai   w|^HBA*kH3'kl|lH;   Ai   UJH   w|^Hniip'kHlkl|lH. 

GkaShSa  aSh  ah  pA3'k;  Sh^h  Bpa  cik  uia3H; 

/^^oaihSa  ahh  a  AP^^nTA;  ci^-ui  ^unapHU  raoaTa  (!  a.  haata). 

Ilpi  BOipU;  npi  PAOATi;  ujh  ahmrhaî  toatc. 

Dp  HHHi  rk  ^HHaAHH  AHH  4^Hpi^  Hii^npiCK  cik  KAyw. 

fl  BH^i  TOT  wm8A;  (a.  KiiHA  ccTi  a^mh8a.) 


In  Vîfleim  s'au  născut  Hristos.  (6.  No.  X.  pag.  18 — 19.) 

•|Lh   fiuil^AiHAI   c'aS   HlkCK8T   XpHCTOC; 
A8AIHH   Cnpi   AiapH   i^OAOC. 


J 


Cântece  de  stea.  143 

IUh    K($   Tp^n8A   c'aS  4^1iK9T. 

•|Lh   (CAHAC  AOBHTOAHHAOp   fi'KClkfiHHJi,, 

IIIh   k8   Tp^n^A   ^H^AOpHHA. 

XpHCTOC  c'aS   H*kCK8T   K8pAT^ 

Ji,H   illiaHK*k  4*kpik  AH   BlkpBAT; 

O'kp'k  AH   BlkpBaT,   HfBHHOBAT. 

Mp'k  MArm  AH   AA   p'kC'kpHT, 

!l83HHA;  k8  A^P^PH  a8  bchht. 
XpHCTOC  c'a8  h'kckSt  KSpaT^ 
Mpik  IpwA  ^'^^  T8pB8paT. 

Mp'k  IpWA  HCKPC3NHA   AH   BiCTH 
XpHCTOC  C'a8   H'kCK^T   ^H   fCAH. 
KS  TOlţH   rk   Hf   ^HKHH'kiU 

IUh  ck-A  A^k^A'kiU. 


Auziţi  aceste  toate.   (6.  No.  XII.  pag.  21.) 

fl83HHH  anccTC  TwaTi, 

N'kAiSpH  IUH  HOpoaAH  IUH  raowTc! 

IUh   ^HH*kAfVHHH   K8   K8B*kHT($A; 

C9a/\8a  AHcnpc  tot  n'kA/\'kHT8A  ; 
Kii  a8aic  ahh  bck  rk  ci^*kpujai|if; 
IUh  :k8a(H8a  cik  rikT(i|iH. 
TaTTkA  npc  ^hioa  Ba  awma^ 
IUh  a8mc  Ba  ^KiOA^Ka. 

Kli  aKOAO   CkHT   KliTaTC 
Ah   tot   i|^(AIO   AH   H'kKaTI, 

KiiMikpHAC  HcacTikAiirrkpaTi. 

T'kAJfapHAOp   CkHT    r'kTHHH, 
EhCP/UHH   HHH   HMAOp^l^HHH. 
AhMEHM   HCB0TC3aTC^ 

fIpA8  ^H  TapTap,  ^Hj|^OKaTC. 

BoraHHH   HCH    HCA/\HA0CTHBH; 
lUlkA   -fH   nOA/IH   Hi^H^^AOpHHH  ; 
BoraiţHH   HfH   A/\HAOCTHBH; 
lUlkA   -f  H   nOA/\H  ^H^I^AOpHHH. 

IUh  aK8M  w  A^aMHH  c^^hhtC; 

•|Lh   MAH   aA^HH   AC   H^H   AMHHTi, 

IUh  ah  tot  h8  hh  8HTa, 


144  1786. 


OhHHA  lUH  HOH  3HAHpf  Ta. 

IIIh  ^h  paio  m  cikAiiUJASfiiiH. 

KS   C^HHHH   TlkH   AHHnpiSH'k, 

Ka  cik  4^aHHM  BOA  b^h'k. 
IIIh  ah  aK^M  ni^Hik  .f^H  bchhH; 
Muaa  Ta^  A^aaiNH,  cii  2|^hh. 
Ks  A^p  uiH  k8  b^k^phh^ 

•|LhTP8   MSaHH   AHH   Clk   B'k   4^Hf. 


•  •  •  • 


CLXL 
1786. 

(160,  ni  +  174  pagînï.) 
K^pVO^HHK^  •  •  •  •  âpATâpi  •  •  •  •  AHHh  <]^V3IOrHOMri 

\€  nona  Mh^^h  Otphabhu^kïh  •  •  •  •  MuiB.  1785. 

Pentru  negel.   (pag.  65— -67.) 

No.  21.  /^c  Ba  aB'k  ne  j|^aaKa  AP'^n'r'k  Hcycak  a^hk  :KOCk 
.^npoTHBa  KanikTSak  HacSa^H^  .{^cika/\H^3'k  B'k  yHk  wmk  ha 
Am/\A  ck  Ba  w|^BikHa  aa  m^^atc  ^^'kaiopH  a<  ^BikHikTSpH  am 
hcbSchhhîh,  uiH  ncHTp8  aH^a  ^  n^kpHHAC  H'kac  cTpcHHC  Ba  kv 
i|iHra  M^AT'k  BoriiHÎf;  ne  a-kHrik  a^îct%  ea  ^h  uih  cKSa/ink. 
22.  HigM^Ak  A^  K^  ^H  A'fc^^npa  4^1iahTh  aP^^^tC;  h  c^  ^^^krik- 

JiJ6îai\ii   HOpOHHpC   .f^XpS  TOaTC   AÎ^Kfit^fiHM   a8H;    UJH   Ba  Tp'kH  mSat. 

Mpik  A<  sa  4^H  A'fc^^npa  ^^ikAHÎH  cTikHVH;  .{^Ak  .{^rpo3'ki|ic  Higc- 

ASAk    BS    HCHOpOHHT'k    .f^C^piiHSHC    UIH    BS    ClkpiiHÎC.      23.   HcM^^^^>^ 

Ai  Ba  2|^H  c8nTk  2|^aABa  aP'^"'^''^;  .f^rkAiH^3ik  HOpoHHpH  bïci^ïh 
ahcaSh  w/Uk  .  Mpik  A<  K^  4^H  Aa  4^^i^^  cTikHrii  a<  a^^^"'!'^ 
apaTik  MaH  HaHHTC  HCHopoHHpc  UJH  chfi'WH'iî,  UIH  npH/i\c:KAî(  A< 
anf;  VHfwpH  UJH  .f^HCBapc.    24.  NcycASAk  A'fc^^npa  uacSai^H  A/ii^Bap^ 

UJH    MAH    CSCk    ^    npOTHBa    WBIOAi^H;    CAS    }KOCk    .f^   npOTHBA   rSpÎH^ 

.f^c(MH^3ik  HACBapc  cnpc  BSpBîc.  25.  NfgcASAk  A'fc^^np^  hacSaSh 
cnpc  napT^  AP'^nT'k,  h  cik  ^^i^rikA^KUlic   MOipcHupc  caS  HOpoBk 

AA  .^C8pikH($H(  AHÎCT^H  WMk  .  Mp'k  fi,î  BA  ^H  AA  A/lH^KAOBSAk  HA- 
C8aSH,    ApATli    C2|^'k3H    UJH    CkpikHÎi.     26.    NcgcA^Ak    A<    BA    4^H    A^' 

cnpc  napT-b  AP'^n'rik  a  rSpÎH^   apax^  a/\hhtc  i|^pSA/\oark^  uih  aio- 

l|l(HHTOplO    BOrkHÎCH    A<^^    .{^cSpikH^HC  .  Mpik    HA^MA     HC     HApT'k 


Strilbeţchi  :  Fizionomie.  145 

cT'kHriw  a  r^fiîH,  M'kKap'k  kiw  ^cc/UH'k3ik  idpikUik  ahiak  HopoKk^ 

UP'k  AXAH    /\A   ypAlli   TOT    Bd   aB'k   mIl   WBHHHSHTT^   Ji.^CAfi.'K    fi^iCUfi 
^cSp'kHSH'k   A^H,    UJH    BOdAC. 


Cap.  XXVI:  Pentru  mâinile  întregî.    (pag.  95 — 96.) 

Kank  a  A^ao3CHH  uih  luacc. 
ricHTp^  ai^HSac  ^TpcgH. 

MikHSac  TapH  UIH  i|^p8/i\oacik  aa'kK'bTSHTc^  apaTik  mah  ha- 
HHTi  B'kccak^  ^i^camTk,  ujh  KpiAHHHOCk  w/Uk.  2.  Mt^hSai  4^0- 
apTi  rpoac^  apaT^k  raSnaBk^  ujh  Hc^i^camTk  wmw.  3.  Mt^hSai 
K'kHAk  ci^HTk  4^oapTC  ai^H^H  nikHik  aa  mchShkc^  ^c7^a/\H'k3'k  37^- 
AapHHKk  WMh.  4.  MikHSac  mhhh  uih  caaBC^  mah  nauNTc  ^ak 
aparik  caaBk  ^'wp'w  bt^ptStc^  ujh  THKi^HTk  wmw,  5.  MikUSac 
KikHAk  c'kHTk  n'kpoac'k,  ^ak  apaTik  a\ah  HauHTC  nik3HTopio  ujh 

HfKpi/^HHHOCk;    aUlH^KA^P'fe    UJH    HHHCTHTk    WMk.      6.   Mt^H^^AC    ^^^ 
P'k  fi^î  n^pw,    ^ClkMH'k^^   iUHHHHHOCk   UJH    aa/lli^HTOpiO   WiWk. 


Cap.  XXXIV:  Pentru  coaste,    (pag.  109.) 
Kank  a  Tp(H3fMH  ujh  naTpS. 

IIcHTpS  KOaCTC. 

1.  Mapu  UJH  Tapu  ujh  n^kpoack  Koancc^  ^ak  apaTik  Bikp- 
Tock  lUH  HCKSpaTk  wank.    2.  Mhhh   lUH  a/\OH  KoancMC,   apaT^k 

CAlkKlkHSHI,     HHAHBÎ'S     lUH     ij^pHKOCk     WA\h.       3.     flcKSl^HTI     K^AUCij 

ckMHk  A^  EiTi}K%  lUH  4^p8/UOCk  cka^aTk. 


Cap.  XLII:  Unghiile  degetelor,  (pag.  121—122.) 
Kank  a  naTpir3fHH  iuh  a^h^  CKoacc  A^Hk  ^hq^mahtu, 

rilHTpS    yHrÎH    AA   A^gfTM(    MT^HHHAOpk. 

1.  VurîHac  aSugn  m  jk^^i^în,  apaTik  k8  uaTSp'k  ^^pSMoaci^, 
M'kKap'k  Kii  yuk  W/Uk  Ka  ahîaa  h8  Bpa  c^  Hfi'kx^,  iuh  uctc 
ruiHSHTk  jf,  a^Kpi^puac  caac.  2.  /^c  Bopk  4^h  yurmac  aSHgn  iuh 
AaTi,  v|^c'kH'k3'k  (I  1.  v|^c'k/UH'k3'k)  ^npiki|JîHTopio  a  iUSaTi  ai^ 
Kp8pH,  ne  a'KHP'K  ane»  tacTi  WA\k  iuh  ^^puKock.  3.  /^c  Bopk  ^h 
VHrîHac  aShuh  juh  j^v^ctî  ka  aa  BSaTSpk,  anoH  ^ak  apaT^k  m 
amak  waik   ne  Kapc  ji,iiuh   Ax^pupii  nii   A^ujapTik   Bpa   c-k   ^'iî 

A$4Tk    nCCTC    H^kaC    AHHkT-kH.      4.    VurÎHaC    Ji,î    iUH}KaOKk    JUH    fi'K- 

GASTER,  Chrcstomatie  română.  II.  10 


146  1785. 

T^HA^?  ^Ak  apaTK  k8  ^^p^Aioacik  Har^pik^  auiH^KACp'k  lOBHTopio 
Ai  a  ^BT^ua  aSKpSpH  a<  TaHMik.    5.  Vhv^hm  mhhh  ujh  pikTl^H- 

AC;    v|^C'k/UH'k31k;    ^npOTHBHTOplO    tfUlkHÏOCk    UJH    TlkHA^klfli    Ka    Ck 

4^ïc  ToaTi  ci^nTk  cTiknikHHp^  a8H. 

(pag.  125—127.)  15.  Ji^î  Bopk  4^h  copoHH  aaRf^  ca8  p^HA^pH^ 
^c7^MH'k3ik  HopoKk;  H'krpc  ca8  B^kipcA^;  <^^^  paak^hî,  ca8  Kaaik 
Hcrpc  copoHH^  uiH  Ba  4^H  rponaHC  aAi^HHH;  ujh  up'kiuk  a<  ^^  4^" 
yHrïc  AHHk  a  ch  4^Hpc  k8  TorSak  HCTOKAiHTk,  ujh  hS  h^t^aS  ^"^" 

^rp03'kl|JC   K8    HCHOpOMHpC.      16.    Ji^î    BOpk   2|^H   COpOHH    AAEB    Uf    yHPÏC 

A'bu^'^^^^H  hm8h  MAfiî,  ^'KV'Kfi^'Stâmî  HopoKk  j^  wACTî,  ca8  aa  ^- 
cSpikHSHC;  aujH}KA(p'k  apaTik  j^  kam  HopoKk  .  Iflpik  copoMH  H'krpi 
m  ancak  aOKk  apaxik  j^  npOTHBik.     17.  G'kaiiHC  aakî  ne  A'I^M^'rSak 

MCAk  H$  apaTik;  aparii  HopoKk  a^^^  ^^h  a^X^^*^^^^^*^^  ^^  MHpf- 
HiipH^  HHHCTc  UJH  Boriki^ïc .  Hpii  H'kac  H^krpc  ckMHC;  apaTik  na- 
rSeik  lUH  pikSraTc^  iuh  aSKpi^pn  a^  ^K^A^naT^k.  18.  G'kMm  aas( 
ne  A^M^*^^^^  *^^^^  A^Hk  /UH}KaoKk,  apaTik  HopoKk  aa  cTiwnv 
Huplc  KacÏH  .  Iflp'k  H-kae  H'krpi  .^rpo3lkCKk  kiwa^Ph  ^  Boaac^  ujh 
/uoapT(.     19.   G'ka/iHC  aaec  nf  yurït  a^  a'kur'k  A'^U^'r'Siik   HMk 

AIHKk;    Clk   ^^Ik^kA^UipC   K8   MHAT^   A^^^   CTn^ni^HÏH   MCH    AiapH   HHH- 

CTC  IUH  Boriii^ïc .  Iflpi^  H'krpi^  ^c'kMH'k3'k  ^  npoTHBi^.  20.  Okai- 
H(  aaRC  ne  a^'^U^'*'^^'^  *^^^^  MHKk,  .fiC'k/UH't3'k  ivapcHi  bhhc,  ujh 
Kaac  k8  HopoKk^  npuuk  pi^Baujc  iuh  npUH  kSpÏ03hhhc  aSKpSpH. 
Mp'k  Hicac  u'krfiî,  ^rkMH'k3'k  M'kac  ^npOTHBUToapi. 


CLXII. 


1786. 

(Exemplarul  bibi.  centr.  defect,  începutul  şi  sfârşitul  lipseşte,  8",  mic,  249 — 252  [?] 

foi  paginate.) 

llA^I&âBIITâ    H±    câ^A€T'^CK%  •  •  •  •  (^N   A'uJb  ^Û^M.) 

Din  introducere.    (Fol.  6a — 8a.) 

TiT'k  aak  a/\HaocTHBiipHawpk,  ji,MHîyi}^  a  Toarii 

M^Hr^^plL  .  fi  aSh  MCTi  népioak  iuh  n^ka/tii^HTSak^  mShj^YA,  A't^' 
pnai;  ai/UHcac^  A^'^sP'^Bi^^^  •  ^^<  ^^h  c^HTk  ^^îi^pi^ac^  a^k"'>'^^' 
HcaC;  }KHr'kHÎHac,  nici^pnac  m^ac  3RSpikT6apc  .  H  aéA  ticTc  ToiTii 
c8j|^aip%  luî^  Toixi^  ^^ikUT^pa^  m^ac  ^^^^ti  iuh  h^ac  H(Bik3^T(; 

H^AC  A"Hk  HCâlO  IUÙ  H'kAI  A<  "pC  HlkA/l^HTk  .  fi  aSH  taCTC  c6apMi 
UJJI    ASHA,    CT'RACAC   HipiOASA    UJI^    CTÎ^iHAC  .  fi    ASH   AXKÎMy    pj^SpHAC^ 


Alfavita  sufleteasca.  147 

M'kfHMf  UriifiHM,  H3B6Ap'kAf^  rpHN^HNa,  WMCl^ÏH^  HAOHAC^  BJ^HTi^- 
fHM,    4^SAgcpHAC,    TSHfTMC  .  fl    ASH    TOHH   Wd/UCHÏH^    T6aT(    H'â/US- 

mAîf    X^P^BHAIÏH;    CiÇA^HAHii,    lUH    T^ATC    fl^TépHAC  .  Ad    ^il^HC^Ak 

^fîtiTÂTk,  Ah  A^HC^Ak  APcnrix-b  (!)  aa  a^hcSak  ^kS^ck^ta  H'k 

Hl^lwl^ipHHKlk^     A2i    A^HCSAk    CSH'kTiT'k    Ulî^    lOBHp'b    Ji^i    WAMÎHH, 

aA  A^HcSAk  ^ucAcnHiOHi:^  uèù  H3B6p8Ak  ^n,î/K'ki}if)iH  .  AkoaU;  an- 
HHipi;  wfi,H\HAj  HCT'KMcp'k,  luîî  ^^ikpik  rpH^Kii .  HkoaU;  M^çAfi'k, 

EOriwl^U,  KHCTÏCpU  HC^nSl^HHiT-k,  UIH  Ji^iC^j^likT À0Î  B'^HHHK'k  . 
(iKOAd;  B8K8pU;  ASMHHlk;  fiSjKj  Jj^fii^MC'kui.î,  B^^Hlk  KSBÏHHIJ^'k^  A^A- 
Sit4%  BCCCAIi^  lUJl  TOAT'k  /U^HP^^pii  .  HbOaU;  BOAHHHIA,  fi.ê^M'iîfi- 
Aip'k;  ^A^CTSAap'k  lUlSl  B'KKSa  HCA  HCCKH/UBATk  :  OpH  HC  ncTC 
^TpS  iVAA/lCHH  A/\aH  lOBHTk^  AKOaU;  TÔATÎ  C^HTk  .  HSMAH  TÎ  AH- 
niljJI  K'kTpik  A^HSAk  A<^HC3'k8Ak  T'kS^  k8  TOTk  C84^ACT8Ak;  UJÙ 
Hé/U4H  A<  A^HCi^Ak  K8  B8K8pic  Clk  TC  B^KSpH^  UèÙ  K($  BCCCAIC  T( 
BICIA-illK  .  ESKSpik-TC  ATp8  A^H^Ak^  Uli-H  Ji,\  AI^H  A/lSAl^l^AlHT'k  ; 
KiSH  t4l8  ^^IkKSTk  npf  THHC  A^"!^  KHR^Ak  Ulî^  ACCM'kHip'k  c2i^ 
AHHk  HC^I^ïriHUlk  Aa  ij^ÏHHIJ^lk  tHrS  aA^Ck  .  KS  /Vll^piipC  UJH  HHHCTC 
Tt8  v|^K($H($HiTk  ;  HS  T^S  ij^kK^Tk  ÏK^Î  THHC  ^^Ï/Àpik;  HHHH  KlTTk^ 
HHHH  aATl^  Wap(  KipC  }KHBHHlk;  hA  iVM*,  ^^'knT^P'k  ^^lACPlkTéapC; 
HfMSpHTOpiO;  lUÙ  C84^A(T($Ak  T'kS  a'aS  HHHCTHTk  K8  CJ^HPSpik 
CT'kn^HHp'k  .  MliKipk  A^  H(  UJH  A^^n7^PH>)^l^  A^  Tp8n8Ak  HCAk 
BpiMCAHHKk^    A^PI^   ^"P^   MAH    BSH'k   CkAlkUlASlipC   Tp'KHIA/lk^    lUJl    KS 

cé^A(T8Ak  ncTp'kncMk  ^  B'ksH;   h^  cnpc  w  Aiic   ciS  A^^^;   ^^^ 

TpiH  MÎH  A<  ^HH,  HH  J^  B'kHÏH  B'ânHAlVpk,  H(  n'a^^  C^^^puiHTk  . 
KéKSpTk-TI  ^Tp8  A'^H^'^*;  IU<"  A'^  '^^M  A/lSAI^Tk/UlÎT-k  ;  K'k  TéaTC 
nfHTpS    THH(    j^    A^PI^    ^^^    if^'KKSTk    .   FIcHTpS    THH(    HCpiOAk    UIH 

h-km^^htSA;  ncHTpS  thhc  coapcAC  iuh  a^ha^   uiîï  TOAT'k  noAOaBa 

MipiOA^H    KS    Ct4a(    a8    ^^'KKSTk  .  IIcHTpS    THHf    l^xk^'^M    UJH    A^^H- 

TOaMiAc^  nackpHAf  h'kac  3BSp'kT6ap(;  ujîî  ToaT'k  }KHBHHa .  ricHTpS 

THHI  M'kpHAC;  p;ï^8pHAC^  H3B6ap'kA(7  ia3CpHA(^  if^CAIOpH  A^  nfl|lH; 
Kiri^H  HCH  MijpH  .  ricHTpS  THH(  Ul^A^P"^^;  k6aPÏH;  Ji^NK'^ÇriX.WMj 
^^AlOpH  A^  nSCTIH  .  ricHTpS  THHC  h4aC  B'k38T(  UIH  H-^AC  H(B7^- 
3^X1  CA^HTk  4^1kKéT(  .  ESKSpi^-TC  ^Tp8  A^^^Ak^  UJI-H  A'^  ^^^ 
MSAl^TkAlHTTk  ;     K'k    TOATC    HCHTpS    THHC    AP'^nTC    UJÙ     MHAOCTHBC 

as  auji3iT^  ujA  ^tj^^wkvw  néapr^k  rpu^Kii  ncHxpS  cS^^AcrSAk 
Ti»,  TC  4i^AOC'âi|JC7  TC  amkpik;  ti  anonipc^  j^T'kp'kiiic  cS^^AiTSAk 

Ti8  A^HAk  UÎC  TTkpîC,  C'kH'kTiTf,  BÏAH%  TÉ  ^H'kA(ni;'kl|l(,  TC 
A8AIHH'k3'k   Cnp(    TOTk    ASKp^Ak    B8Hk. 


10* 


148  1785. 

Să  nu  fim  ïubîtorï  de  argint.    (Fol.  152a  —  154a.) 

IlapT^  a  TfiiAk  .  Kink  a. 

ITcHTpS   Ka    Ck   H8   4^H/Uk   lOBHTépH   A<   apMHHTk^    HH   Clk   aSf/Uk  Hlw- 

A'^^A^  HSiUaîi  Clipe  c;î^Hr($pk  /^MHC3'k8. 

a.  Eon^HiA  A^  ^P*^  K8pgc^  h^  e'k  AHmipci^k  HHHma^  rp'k^iţK 
npopOKSak  .  MÂfiî  hceShU  eicti  a  ahrA  HHH/ua  cnpc  nSTpi^K^Hf  iuh 
a  H'kA^HCA^A  cnpi  HCi^il^Siip'k  ^^k^  hc  mV&pf^  h8  ti  hi^a^^ka^A 
A^pk  cnpi  Bori^i^U  H'k  CTpHKi^HOacik,  hhhh  pikBHÎî  acénpa  a^pSaSA 
[k^  3HHC  :  HCAk  Hî  lOS'kiiK  a8p8ak,  h8  ci^  ea  ^AP^nTa.]  Hiî  ^u,h 
ném  H'kA^^A'fc  '^^  ^"P^  A'^h(3^8  HMk  bî8;  KapMi  toatî  a^  ^^iw- 
KSTk;  k\  aSpSak  luU  apuHHTSak  cA^HTk  a^Kp^pH  a<  m;î^hhh  ivai(- 
HCipH^  iWAH  A^  rpaek  nîĂpi^  a^'^^'*'!^  K^/Uk  a'ati  aA^Hark  npc  cak. 

k1  Né  4^ÏH  CK8/unk;  acriTk  if^ÎHHAk  k8  lOCHp'k  a^  apgHHTk^ 
cnpc  A^P''^  nlaivpk  h(  aţ  TpceSccKk^  K2i  ci^  hS  ^^ih  CTikn^HiiTk  a^ 

vj^i^H  B2i  AHncA  h(bA  ^  aSa/\(^  kt^  aSMii  ^K^k  ct%  ujh  HHMHKk 
jf,K^  A^HTfi^  A^^CA  nikHik  aKSMk  h8  aHRckipc  :  hhmh  coapf ac  c'a^ 

CKHMBaTk^    HHMH    p^8pHA(    A^^     KSpgfpf    h'aS    j^HCTaTk^     HHHH    H'K- 

/UA;ht8a  H'aS  n^kpi^cHTk  a  h8  Haipc  H'kaf  tpcbShhhoacc  :  h'k  ^Kik 
npc  a^pk  liiù  npc  apgiiHTk  ^Ak  naipc^  ujh  hhhh  Ba  ^HCT2i  Bpc  w 
A^Ti^  a  H8-Ak  Hai|j(^  nlH^k  Ki^HA^  Ba  ctA  aS/uii  anacra;  k'k 
oifHa    ^    niiMiî^HTk   ci^    noroap'k^    tip'k   aata    A^HkTp'j^Hca    ck 

HĂî\îîy  UfiîKéiWh  i^pSak  IUH  apgi)HT8Ak^  AlUh  HJH  TOATÎ  H'âai  Tp(- 
6SHHH0aC(    AAÎ    BÏfl^ÏH    HOaCTpC. 

r.  Ué  Ti  T'ktWi  A^  aunc'k  ^Tp8  HfBi;  K^k  mah  HaHHTC  A^ 
aH'^cT'k  hS  aH  aB^Tk  hhmhkt^^  »pik  acTi^3H  an^  ujh  avkkàq  a^ 
h'ăh  aB-k  4^ÎH  aB^HAk;  K-k  niak  h(  aS  3haht  toatî,  n'aS  ahucht^ 
HHHH  Ba  AHnciî  k^ha-bA;  aH(CT8ift  Kp'^A^  *^^  T'Kpîf  ;  n'aS  AHcncHTk 

HCAk  Hf  A'IÎS  AA^Ck  TOarC  AHM^V^P^  H^ÎHHl^'k  j^Tp8  ^^înHl^lk  .  HM* 
H(    A*^    XP'^^''^    HCAlVpk    4^A'kM^H3H,    UJH    CaxSpi^    TOaTl^    HCUBUHA, 

AC  TOATi  »CTC  ^A^^'V'^^i^  •  HS  J^ifi  CK^/unk  cnpc  A^P't  Hiaivpk  hc 
Hcpk,  UJH   h8  t(   ^TOApnc  A^^np^  ^^^^  h|-HH  H'^pc  npc  hSmc  .  ^^^k 

H(A8H  HC  U'kS  A^'V'I^  Ul^  TOATC^  ka  C^  ah  A^^^  A'^HCSAk  v|^C($THTk. 
A.  N8  AlkKOA/\»Î  CnpC  Al^KpSpH  CTpCHHC^  K7k  UJIÎ  AAC  TAAC 
TOATi  ^  CKSpT'k  Bp^/UC  BCH  Ck  AC  A^UJH  ;  H^  A7kK0/UII  COpC  }K'k- 
jj^^Hpii  hIl  A^UJapTlk  AA  WpH  HJ  4^éAI0  A<  A^KpS^  KiiHH  KJ^HA^^ 
TC  BCH  A^HC  A<  AHH%  HHMI^Kl^  H^  BCH  ASA  K8  TIIHC  .  FoAk  AH  KC- 
HlÎTk  ^  A8/UC,  rOAk  BCH  Ck  TC  A^*'"  •  K'k  A/ISAI^H  Mt^ATk  AB'fe, 
^C-k    Al^CA^HAI^    TOATC,    c'i»    A^^*^    A^    ^^^^    KS    mMhîM    A^^IApTC; 

uiA  k8  cSif^ACT^Ak  réAk  .  H8  A<>pH  hhhh  ht^a'i^^A^h  cnpc  cxpi^H- 


Alfavita  sufletească.  149 

C04p(  MSATlk;   KA  Clk  H8  TÎ  AckiWÎHH   BOràVSASH  séA^^H^   MC  a8  CTpH- 
KiTk    ;KHTHHi;a    H-k    /UNKli^    lUH    /UdH    AlipC  W   a8    3H/l^HT,    uiîî    a8 

3HCk  :  cS^l^acTc  !  aA  ai^atc  aBSu^iH  CTikTi^TOapi  cnpc  aiSai^h  aHH^ 
eSh^ac  !  ^Tp8  anicTi^  Héanxi  Bwp  c^  H'âp'k  cS^^acrSak  ti^8  a<^^ 

THHC^    A^P"^   ^'^M   Hf   ati    fkTHTk^    K^H    BWp   ^H?   3IIHC   /^/UHSAk. 


Rugacïunï  càtrà  Dumnezeu.   (Fol.  239  b,  241a  — 241b.) 

Mp'kUlH    K'kTpik   X^HC3'k8    CTpHfk    K8   HCBOHHUT^. 
e.  fis  HS  tlCTC  BHHC  nHK'kTSpÏH  A^Nfl^  H3B6pk?   BHUTh   A^HPli 

pi^A^kHi^Hii;  M7^A^^'^P>^^wpi^  kS  KanSAk?  a^^Bi^paT  ticTi  bhhc! 
iuiA  UIH  A^HP-K  Ti^HC  A'^^^  A^H(3'k8Ak  /UÏfS^  a8  hS  acre  maA 

SIIHI?  K-K  T8  v|^C8UH  Jf^M  Cl|JH  A\ic  A^l^;  CKlinip^  M^  UIH  /U^H- 
r^Ap'k,   T8   .f^Mk   Cip'   H'kA4L}KAii^    UIH  H'k/l,'k}KA8HP'^  .  IIpC  AAT^^Ak 

AHaidHk  lUH  M^HP^^pi:  M  aA\k,  aarik  H'kAHk}KA(  uïiî  hi^x^^- 

A^Hpl  H8  K^uécKk;  a^^ip'k  fi,î  THH(  A<^H^3'^^^i^  ^^^^7  '^^  ^^^^  '^^^ 
aKOnipHTépiO  UIÙ  CnpU^KHHHTÔpiO,  TS  (l|JH  AI'KpHp'k  iU-k  UIH  l^H- 
Hip-k;   UIH    BSKi^pitfA   H*k    BilHHHKl^. 


IflpikUiH  cTpiirik  ^^ikpik  TikH'kpc  Ki^Tp'k  A^H(3éS. 

r.  Hha/\(h(  ck  hS  /U'k  pS/unik;  hhm(H(  ctw  hS  /Uik  ivckBacKik 
Ac  AP^'r^CTii   tA  H'k  A^H(3'kĂCK'k,   iv  A»iUHf3'kSA   ai'ûS!   hiimihc 

Ck  Hl^  iWK  IVnp'kCK'k,  HHMCH'b  CK  H8  Mil  /^ta\Àpii,'K'^),  HHHH  ^^OK^Ak; 
HHSH  CAEÎ^,  HHHH  4^Ôa/U(T'k,  HHHH  reaua,  HHHH  a^^HKi^Ak,  HHHH 
^HlkAl^H/U'k,  HHHH  H'kAI  CT'kT'kTÔapi,  HHHH  H'KAI  BÏHTOapC;  HSiUaH 
^C^UJH    AHÀCTA    nSpSp'k    C-K    nCTp-kK'k    ^    cé^^ACTSAk    A\\i\^,     Ji,î    HH- 

MHK-k  aATik  Ck  h8  AopicKk  jf,  B^^K^Ak  AHfCTa  ji,Mm,  HH  3iiva 
lUH  HéanT^  Ck  tî  KiSxii  np(  thhc  A^^^Sak  mï(($;  uih  a^^a^^h- 
A8-TI,  cTw  AiJ  KO/Uoapa  uih  Bor^k^i/^  H-fe  B'knHHKik;  uih  TSrSpwpk 

B^HlkTll^HAiVpk    Ck    M'K  v|^Bp(AHHHkKk. 

*)  Glosa  marginală:   p^M  .  3dH  .  ne. 


150  1794. 

CLXIII. 

1794. 

(Folio,  Il  nepaginate   -\-  pag.  108  paginate.) 
KpHTHAb    UJH     llNApOHïâcb  •  •  •  •   CA^    A^'^^    ^    TITniplO 

Predoslovie.   (Fol.  lia — Ilb.) 

KpHTHAk    lilH    flHApOHli^Ck^    kSçî  Clk  T^AK8C1|1C  :  U^A^Kixa   UJH 
BlkpBl^UU^    HC    KÏ^tlfiÛUfi^î   ^Tp8   CHH(   O^Hk    KHnk    ^C    HCTOpïC   4^0apTi 

MHHSHiTTk;  Ka  Kl^/Uk  aH*!;  gSACKiT'k  liiH  k8  ETkpe'kHU  ap  4^h 
j|^ocTk  /^OH  eikpcaHH  4^6apTf  j^ucaéni^ti;  KipïH  ^t^ahhha^-cc  A*^Hk 
v|^T^/unaipf^  uiH  ^Bi^H^H/^k  ^T^H  aii/UB'k  ne  flH^pOHïSck  A^  ^ 
i|jH^  ujî^  a  ^i^ikACU^  rpaioak  W/umécKk^  /^c  Bpé/V\c  hc  Mk  cp2i  Aiéxk 

Ka   OyHk   A^KHTOKk^    UJH   ^IkpTk   HHMliK'k   K^B^HTapC,    KipC   M^KÂfih. 

Kik  HCTOp'ù  ^Ak  apaT'k  /^(  a  4^H  ^  B^pcTik  uiîî  ap  4^H  4^CTk 
aïkKi^iiHHa  A^H  k8  ^^ïap'kAi^  a^P*^  ^'^  ^i^caI^c  K-k  a8  4^ocTk  ^ 
B^pcTa  npi^HHUH;   a8  v|^HméTk  oyHSAk^  aA^K^i^  KpHTHAk^    a  hcto- 

PHCH  npHM(?KAItf^  C2i  A^H  flHApOHÏSCk^  KipCAC  C7^  COKOtI  Klk  fCTC 
H8/UaH  IVMk;  Upi^  h8  aB^HAI^  UJIÏ  BpC  IV  U^A^^iTl^  v|^Tp';^HC^Ak . 
IIJU  A^n'l^  ^^  ^'^^  ^THHCk  ^TpC  A^HUJÏH  BOpOBa  A<  HCTOpïC^  AT^HH'k 

^T^H  aS  ^l^ikKSTk  ^^A^K^T'^  K^pMCpîH   bYiuïh   WA^mil|JH  A^Hk  HA- 

CSAk    H(    CK    3'k/UHCA(l|JC    J^    n;^HT(H(A(     MÀmiA     CĂM,     UJH     npHHk 

K^T(  ct;^hhh  uiîî  BiASpA  npHM(HCA^HHHOac(  uîTfiîHî  j^  réaT-k 
Bïai^a  a8H;  jk  Aiap-b  anacTa  a  bïci^ïh^  accM7^H;^HA^-cc  a^^htomicH; 
4^ÏHHAk  MmaA  ci^HPi^p'k  WiWîmfiî,  tapk  h($  aB^HAk  luiî  ui^A^^ix^k 
ci8   ^uiiACU^pc  •  ii>i^  K^HAi^   KpHTHAk^   AA^K^k  ^i^A^^ixa^    M    fijt- 

CKOncpHTk  lVA/\(Hl)pÏH,  AA^Klk  ASH  n(H)APOHÏSCk;  K7^  AUj2i  ICTi  AA- 
K'kTSHp'k  A  ^CSUJH  3HAHTOpiOASH  ;  AT^HMii  anOH  a($  KSHOCK^Tk 
npC  anCAk  A/\HHSHATk  M(l|JCpk,  KApHAC  AS  ij^l^KSTk  npc  lVA/\k; 
K^Mk   UIH    TOATli    A^i^HNA,    AACKlk    /USAl^l^M^fc   AH'k    /UHHSHATlk    UJH 

npc  ^noAOBHT'k  a  Aé/UïA,  uiù  iv  aS  a^'I'i^  cSnScik   iv/uSaSh  :  ka 

T6ATf  '  pOA^pHAC  CAAC  Ck  AHBlk  A  H  A(  A^  A<  ^I^PI^  ^^H^  I^P*^  K^i^ 
A^AA    A^HC^Ak    H(p(    H^MAH    /USAJ^lkMHTA^    AA^K^k    A<^^   ^'^^  •   UjA 

auiA  npi^Hk  ^THHcéapc  a^  BOp6aB7k  HCTOpHHacK'k  ^rpc  a^>^ujïh, 
KpHTi^Ak  ahIaa  hî  rk  3HHC  giOA^KATA,  at;^ta  a8  if^'kKSTk  ni  JIh- 

A^^HÏSCk^  AA^K-k  m  WiSMWkfîy  A^  ^  K^HÔAipC  UJH  A  v|^l^(AéMI  ppC 
AMH(3(^   3HAHT6piOAk    A    TOATi^    Klk    (CTf    HCMlkPUHHltTk^    HCCnSCk^ 


Crîtil  8Î  Andronius.  151 

HfKSnpHHCk;  npc  tfUapC  ^^CACnH^HC;  npC  /UHAOCTHBk^  UJH  ^  CKi^pTk: 
HHMriKk  M'H  AH\|rél|lC^  ^K;^Tk  ^COHHHA^-CC  Jţ.  Ki^BHHTf;  J^H  /^iS 
TOaTC  Ai^AHAC  npC  K^^Tk  n6aTC  CA($}KH  MHHT'k  W/UCH'kCK'k  . 
flnicTa  /^ipk  /UHHi^HiTlk  KipTC  U^A^K^HA^-IU  h6H;  Klk  (CTC  tipcA- 
HHKlk;    A^   A   ^'l^   A^    ^^   Ai^MHHlk    ^    CTi/UBlk    Hfî    AHMCa    HéaCTpik 

MoaAOBCH'kcK'k;   UJH  Kik  noaxc  caS}Kh   Aa  a^u^kha^PC;   iobht6ph- 

AWpk    A<    ipÏHHUlk   UJH    ^H,ÎAîr^T6fiHAWfiW    HCTHTOpH^    W    aMk    M8- 

ACKiTk  a  i|uf  A<  TpcBSriHi^ii  a  cik  a^  ^a  Ai^MiiHik  H-k/uSAi^A  a/\oa- 

AOBHHfCKk. 

Pentru  tinereţea  omuluï.  (pag.  1 — 3.) 
•|lT^tfA  napTC. 

IlcHTpS   THHfp^HC^    C'a($   H*k   A"HkT;^IO    Bif^pCT'k   a   WAH^Ai^H. 

Kank  ^TJ^io. 

KpHTHAk     JlfiÙHJi,k     ap^HKaTk     v|^Tp'SHk     WCTpOBk^     a4^A'k     Hl 

flHAPHHÏSCk  (!)^    KipC   ^H    nOBCCT'âllJC   A  c2i    A/\HH8HiTlk   ^TJkMïlAAQÎ, 

OHAHHk   AAk   fi^OHA'k    Kpiu    A    GnaHÏCH   ^THHCkck    A   CA   CT'k- 

n;8;Hiipc  nikH'k  aa  Hwa  aÛam,  uîh  a  cA  KopOHik  ck  nikp'k  c-k  auB-k 

nfHXp^  MI|}KAOKk^  O^Hk  iVCTpOBk  HC  nSX'k  A  Clk  hS/UH  Ml^pPl^pH- 
TapICAk  M'kpÏH^  UJH  3A/\apirASAk  nikM;^HT8A8H  :  WCXpOB^Ak  C^^HTCH 

6a(hïh  lacTC  AHicTAj  Kapc  cASïK'k;  n(HTp8  KA  ck  3HKk  aujA,  CKaplk 
AMa  iv  aSmc  aa  aata  .  flnécTk  wcxpoBk  a($  ^6cTh  TOTk  A't^na 

IV  TpaUCpC  ^I^KpCAHHlţaVlk  nCHTpS  K'kA'kTépH^  lilH  GnAHÏéAÏH  .f^Ak 
COKOTCCKk  KA  OyHk  Al(?Kk  A<  CBlkHApC^  HC  npéuÏA  A'âs  A^'^''^  UIHTpS 
a  plkCSij^Aà  A<  ^  Al(?pk  4^a6tC^  ^  K'kA'kTOpiHAC  H(  CH  ^iKk  AA  Ih- 
AHA(  p^kCkpHT^A^H. 

OvHk  WA/lk  K'k3éTk  ^  Mipf  AUpéanC  A<  aHKTk  WCTpOBk; 
a8  H'kA'l^^A^I^'''''^  ^'^  A^^^  J^Tf'^HC^Ah  OyHk  AH/UAHk  ^KpCAHH- 
tţiTk;  vk   TpiicTA   CTipC   w^   KApC   îfiK    HCBOilTk. 

HS  Cp2i  P'k3HA/\iTk  A^K^Tk  A^  ^  CAABlk  CKi^HA^P'K;  npHH 
a^K^TOpiOAk    K'kp'iVA,    (Ak   Ck   ASnT2i   «f^   npOTHBA    Bi^HTSpHAlVpk   UlA 

a  BH^op^Ai^H^  n aSthhai^  auj2i  j^tqî  BÏAij^Tk  luîî  /UOapTC. 

6Ak  H^  nST'k  C'k  A/\AH  HU  A  ciA(  HAi^HCSpH^  UJH  4^7^H<k 
aM-tcTI  TpiICTI  }KiAOB(  :  W  BÏAIJ^lk  !  HIHTp»  HC  xilH  ^HCH^Tk  ?  CAS 
nCHTpS    H(    4^ÏHHAS-/UH    MT^     Bp(H    Ck    TC    ClkB;^pUJ(J|JH    AUlA    Ji,î 

^rpae^?  h8  lacTc  ^  aS/uc  mah  ^^piguA^;  hhhh  a\ah  no^THT'k 
AfKi^Tk  THHC .  j^fi.iT'k  Hî  H(i|JHH(  T'k'S  nîipA^Tk  wfi.AT'K,  asacTa 
ucTi  niHTpS  A'k  n8pSp%  ujh  anm  KapïH  t(  K^HOCKk  bhhc^  ah  c^ 
KaAi  a  rk  cokoth  a<  "^  ar^Hnii  a^^apik  A^Hk  aSmc;  ^^lip'k  c'aS 


152  179i. 

apikTaTk   lipii   KpSAlk    KlkTpii   iVMk   yfVfi'AHÂCTAj   Afi,ÎKlk  :  Klk    AA    a 

c2i  Hai|up(  mil  ^f.  Bpiiuii  K;^Tk  îAk  Tp^kAipc^  a  h^-h  /^ik  k^hoi|juh- 

i;ia(^  Mil  Jh  ^U^0T'K\uSî\lî  K^H^I^  MÔAfiî,  UIH  H^Ak  4^aHC  Clk  K^ 
HOaCK-k  av\iBlkpaT(A(  CSHlkT'kl^H  H(-H  CK  KSjk,k  CK  H'kf^îj  HHHH 
fi±MM  f^î  KapC  H  CK  KiA<  Ck  ^^éfli,  ^CK^Tk  K^H/^i^  HS  /UaH  UCTi 
Bp'k/UC,    HHHH    /^C    a    /^OB^H/^ÎI    OyHHAC,     HHHH    Ji^î    A    ^^Sgiî    ^i     HC- 

AC-a'aaTi. 

(x>    THK-kAOaCk    lOBHpC   /^(    CaiBlk  !    THpina   ikHpÏH    iV/UCHil|JH! 

Kapi  m  cHa(i|iH  cik  ni^HCMk  ^  npH/U(}KAÏ(  aiuA  a<  k8  WBpik3HHHU 
a  HOacTp'k  Bïii^ik^  aa  oynk  fafa/\(HTk  aui2i  f^î  HCCTaxépHHKk^  ujh 
aiuA  js^î  npHMCHCA^HHHOCk  ;  ^Ak  3SrpikBkKk  ^Bp-kKiTk  j^î  Yi'fP^? 

Aapik    î'é     J^AW    HCriHTkKk    /U^ATk    /V\aH    npHMf}KA^HHHéCk    ;i^(K^Tk 

ivi^éaSAk  .  McTC  ^  ^Af^ifw  Kik  opéniV^  a8  A^^ni^pi^HTk  H-k/u^pnac 

npHHk  M^HHH  UJH  npHHk  M^pH^  f^î  Bp'k/UC  H(  WBp'k3HHHitfA  iVaA\^ 
HHAlVpk   uS    ^IkKéTk    Ck   aif^AC    HHIIK   nO^^PH    lilH   HHI|Jf    TpCKlkTOpH 

np(TSTHHA<H%   nmxpS  a  ci^  .fiPikpT'kuifi^   luù  Ka  ch.  3HKk   ^uaîi 

BHH(^  f^î  A  aiVpk  P'kSTll^H  v\(K^Tk  A<  ^  AWpk  BOP^kl^lH  .  GoapTa 
lUaMCHHAlVpk  K^Tk  »CT(  /^(  KS/UHAHT'k  !  ;\(  Bp4<U(  HC  H^k  «UaH 
BP'^AH"*^^  A^  CKOpHHTk  ICT(Hi5H(;  M  ÏACTî  ^^K^^Tk  HCHTp^  A  AlVpk 
HCHOpOHHpt^    UIH    a    Aii'pk    CTpHK'kHSHC  .  FIp^B^Ak    H^    tlCTC    A^Ki^Tk 

npiknikLiJSHp'k  BïaO'H;  uni  HfAk  MaH  aaick  icTpSiUCHTk  f^î  a  cà 
nïApv\(p(  .  KopaBiV^   h8   lacTC  a^i^^'I'i^    ^V*^<^    CHKpiS;    j^    Kapc   ck 

.{vKH^k     HIH     MOpHH   .   A\6apT^     aS     COKOTHTk;     Klk     n'kA/\;^HT8Ak 

cpa  oţ-Hk  TiixpS  np-fe  cTp^MTk  ncHTp8  a  caai  TpariA^H;  ^  ^^ 
BpSTk  a-uik  ovHH  aa  anicTa  uih  M'kpnac^  nmxpS  ck  ^THH3n^  a 
cA  «i^n'kp'kij^U  ^  ToaT(  ca(/U(HT($pHAc .  «lÎTpi^  Af^îErkfïk,  Hc  n6aTC 

C-k  HlkAlkHCv\SACKlk  0\'Hk  HCHOpOHHTk^  A^H'k  HC  c'aS  ^^^kK^Tk  AHb- 
K^HTOpiO    ^Tp'o    KOpaBU,    ^^'^^'■'■^    Klk    a^^Ali   O^Hk    AWKk    Ji^î   HÏCp- 

3api,  v\É  ^V"A^  noaTi  c'k  Ba3'k  a  ci  iVBpik3HHHu  ncA^\|rHT'k?  cpi 
ncHTpS  anacTa  if^'kp'k  /i^f  ^a^^^''^;  Kik  Karouk  nSH-B  v|^  H^/u^k- 
pSAk  ji,î  A  CAM  H-kac  /uaH  Mapu  rpcuiaac^  an-kiS^  K-k  aS  KkA'kTO- 
pHTk  npc  Map(  .  IV  coapT-k!  iv  Hcpioac!  w  HopoKk!  nOHio  c8  a  /uik 
coKOTii  ^KTk  HiBi  A^"'"^  aT;^T'k  roaHi?  hS!  Mafl  a^  4^0A0Ck  .^ash 

»CT(   Ck    Mlk   COKOTiCKk    ATpC    H(4^ÏHHI41k   .   C7k   «Ulk   ïK'kASicKk    AAAH 

nSiJ^HHk^  uiîî  cik  AVK  cSnSio  /uan  /u^ATk  aa  bôhac  a^h  aa\hc3(S. 
•|L  BpcM'k  Hî  CAk  ^l^'kH'k  Toarc  as'kcTi  coKOT'iAÉ,  uiîî  m^- 

Tp^H^'b  aCp^Ak  J^î  A  CAAÎ  CTpHr^kpH;  CAk  MaH  J^fk^^^K  A  cA  CH- 
AHHI^Tk^  UIH  a  Ca  Bi^pT^TC  KA  Ck  /^CCRHHC  aUMI  Ck  a^KSHPlk  Aa 
Oţ-CK^Tk. 

O'apk  3HH(  :  Kik  lua/uiHÏH  aa  Kapc  nûHA/\é}KA'û  h8  p'k^iiK'k 
HHHH    ^AP'>^3H'kAa^    HHHH    Ap'inTa    coKOT-ka-k,  ^cSujh    MOapxi: 


Fùlcoïanu:  Pravoslavnica  învăţătura.  153 

ck  Cj|^ï;^i4Ji  A,î  a^hiuïh;  a  ck  t'^mi  fi,î  a  k^kakA  ni  aniA^   hi 
iM'kpii/U'k  cé^AirSASH  ^H  npoTi§8ii|ii  .  lU'kpnîH   a^  ipxiTk  ni 

6paKAC^^   lUA   if^^pT^HHAI  ni   KîCAfiKAk,    )^lpSAk   ni   flACgaHAP^;    4^0- 

K^Ak  ne  KapOAk  aak  hhhhhaI^. 


CLXIV. 
179*. 

(4^  XI  foi  nepaginate  <-f-  138  paginate.) 

r 

lIpâBOCA^BHHK&  j|^B%l|,%Tâp%  •  •  •  .  ^  B^K^pCipH  Ad  dH^A 

A/\;RHTâHplH  ^a^A* 

Predoslovie.   (Fol.  VlIIa— IXa.) 

;\pinT  aH'ku  uih  np'k  c4^HHHT8a  Hocxp^  np)^icnicKon  iuh 
MHTp^noaiT  a  Toix'k  ^rrpORaa)^ia;  aa  K'kpto  ^cpHHHT  h^aii 
Ck  n'kCTp'k3'k  lUH  ^H  if^pehTlc  K'kpt^FH  aHci)jia^  ^Hrpn^KaT  i|^iHHA 
Al  f^^î^vkv^^M  nopéHHH  HI  c;^HT  A^Ti  ac^npa  Hp^^iipinaop  K-k- 
Tp'k  ni3a  H'k  kS  a*!^  a^^^^^^  ^  TépMiH  niin  K^s^HT'kTOapi,  luA 
aS3iiHA  A^  mSaxi  opn  npj  H'fcai  a^  k^p^ha  fi.î'i^rHn'LpH  inii  c8p- 
nipH  aai  ^HOp  H'kmSpH^  Kapi  niHxp^  Hini3a  M'k  a^  anpoini  a 
n'kCTOpnaop  aop  iuh  4^iki4ipHHKa  aHHr^iuripi,  a8  a^Kl^nc  aA  M'k  a^~ 
rkR^puiiiT  pikT'kHHpi  luiî  Ti^r'kA^^P^;  ^'fc  rp'kiiT'k  A<  \|raa/UHc- 
T^a  :  „3iic-aS  mia  hib^h*  .|vHTp8  HHH/ua  cA^  ne  ucti  a^h^i^^  cxpn- 

KixS-c'a^     IUH     Sp;^HH     C'i^     if^l^K^T-   ^HTp^    il^'kp'kA^^CMH^^   G'S!6 

c^pr^iÎT  a  an^KÀ  min  nanuTi  k^  /UH^KaOK  ^HA'KAi^HiTiK  .|vh- 
spi^HHiip-b  cikM'kHikTOpHaop  A<  HirHHH^  IUH  a  am^HH  BS3iai  niai 
^Hn^i^HTi  aai  )^^aHT6pHaop  Hiaop  mi  m^uja^ick  .|vh  8p<uiai  ^h- 
Mm'kTépnaop  a<  A^^^'HH'kpH;  Kip'iH  k^  ko^a^  ^^P  ^^  ta^p^t 
A^n^k  CHHi  aT;S;iH(  M^ai^iia/ii .  Illii  a^P?  Aa  HipHirapI^  hj  a^  if^ik- 
K^T  trirpii  Ai^Aàpk  ^h^h  aiii^KaoK*  kA  anicxa  Hi3'ke^BHHK^  a^ 
rkCHT  h3r6a^a  aHii)iÎH  K'kpTHH^ai  a   oapi  K'kp^u  A^^^aa    npo- 

KO^-MT*,  fijkwVţî'Alî  BIC^pHHÎH  HOaCTpl  HiIh  HIKA'kTHTI,  T'kA/U'k- 
MHT*  ^iwK   AHAIBa  M'k  A^  P^HA    rpiMicKik,    A^   A^AlH'^a^H  ^na/iH- 

TpiKi  OikAKoan^a;  bi^r  bia  Ka^Hipio  .  Ulii  a!6  opA^HA^iiT-o  a^ 
t'i&  TrnikpHT  Ka  iv  Bp'âA'^HKik  a^  i|^oa6c8A  Miaop  hi  sép  hiti-iv; 

KiSH  A^  C^  UJH  apiX'k  MHK'k  AA  BIA'kpi^  ^HClk  KSnpHHAI;  OpH 
M(    w^HB'kl^lkTépik     a     KplAliHHIH   .  ^piUT    aH^k»     ck     KSH«il)ll     Klk 

HCTi  nifepr'k  a  ^niaTiH  coKOTiini^i  a  nplc  c4^hhîh  ciai^  uih  a 
B^HiH  K^giTkpn  HI  api^  cnpi  a  ^hbopi^hh  AiimBa  H-kM^A^H  uécrpS 


154  1794. 

^HnpOTHRa  ^p;^i^HAop  )^Saht6ph,  k^  a  hS  ^HHiTÀ  a  hcpSh'kto- 
pA  Ta/iiHT^A  Hc  H  c'a^  f^icT,  cnpé  ^H/uSAi^iipi  A^  a^b;i!;ha'k  .  ^p- 
Ai;^HA  4^(pHMHHri/iop  n'KCTépH,  HiAop  Hi  A^nik  BpiMH  a8  ct^kt^t  .|iH 
i^apa  PSMA^H'kcK'k;  K^  Hia^opAiHi^H  okh^  KHkTp'K  nnk3i)p1[  cri^aS- 
a8h  Aop  Hca^H  ^HKSHV^paT  AC  nH3MatUH  .  K'k  /uikKip  A^  ^'^"^  uiù 

ij^plkAlA^HTaT   aniCTlk  nap'k  K^  CKHaUB'kpH   A^  CTlknA^HHpH  CTpiHHC, 

tuA  a^  a^KSHC  /la  rpii^K^k  fi^dn  nprinHHa  A  ^l^^kAiopH  a<  fi,î^r\mkn,)\j 
^HCK  K^  A^p^^  ^^H  A^Hi3C^;   npHH  npHBcricp^  aMi^opa^  c'i8  p^- 

cHnrir  4^'KAHHHiHAC  aMiCTOpa  Ka  nS3ACpTHAC Ha  T^TSpop  caic- 

pHT   tuA  oc;^pAHHK  flp)^iAiaHAp.  :  TpHropii  P^/UHHHiH^Y . 


Pentru  cunoştinţa  luï  Dumnezeu.   (Fol.  la  —  Ib.) 

ricHTpS    H^    il^Hp'âcK'K    K^HOljJIIHl^lk    A    A^H    fi^iWm^î'6,    Kap^    HC    HO- 

Bi^t^SiaiiJC  aA  KpCA>)Hi^a  cirrrcAicH. 

fl  ôm^/iSh  ifiiiiHt^'K  CK  ^HM'ânc  A^Aa  a  cn^  K^HOaiiii  ^ht^io 
npé  criHi. 

§.    a.      A\iH    TOHH    MiH    AHHTp8    ^HMinéx    COKOTI»    AH&CTA  : 

Afi,$Ki^,  K8Hoai|JC-Tc  npi  cHHi-H;  a  i|^H  MHk  a/iaH  ^ht;^io  xp'ânT'K  a 

^Hl^iACnM^HIH  .  nCHTp^    KAfl'k    lUH    anÔCTOA^A    3IIH(    aA    M*k    K'kTp'k 

KopHHecHH  X .  KapTc,  Kan  .  ai  .  cti)^  .  Aa  :  a<  H'kAi  i|^H  ;K^A^KaT 

npi  HOH  ^HIUHHC^   H^  H'kAI  ^iî   oc;^HAHT. 

§.  ^      ^^Ka    né    CHAHHH'K    Hi    BÔM    COKOtA^     BÔ/U    K^HOil|JI 
^HT^^IO^    K^M  K'K  A^^^   HOH   ^HtUHHC   H^   Ap    4^11    4^6cT    K^   nt^THHU'k 

KÀ  ck  H(  3HAHM  :  (a)  fi^in  a^P  k^  Tpce^iiHH'K  c*k  ^HiţiA'KMiaA, 
k8ai  K'k  ci  K'KA'k  ci  ^ii,  luri  k8ai  k'k  lacTi  8h  oh  aA^K'K  néa 
H(  acTc  A^  nép^p'k;   axoT  hSt'^phhk    uïû  m'^Aj^ÛT,  j^îaa  Kipf 

HÔH  AM  A^iT  K8AI  A^  A^ix  luiî  H-kMA'ÀATî  "^Uji^ÛfiH,  ^H^I^ÏHHI^ip'k . 
(b.)  tyjl  K^M  K'k  AHCCT  OH  Ck  ^HlitCA'kvC  ^^A/IHC3iS  A^nik  npHH'k- 
ncp-b    OAAICHHAOp. 

(a)  «{Lhtp^  anicTik  a^aic  opH  hc  lacTi;  lacTi  k8  ^HAOïiiA'k, 
aACKik,  ci  nST^  ck  ^\t  ca^  ck  h^  4^i(;  opH  ck  ^\$  a^^'k  aAT  aih^k- 

AOK  .  K;^HA  A'^P  ^>^    A^KpS  C'a8  if^'KK^T  AHHXpS   HH/UliKa^    TpCBSi   Ck 

^û  A8aT  anicT'K  il^iHHiit'K  a^'^^  ^'*'>'  hhhikA,  ji^étVK  rpiiOA^HiA  npopo^ 
HiCK  :  (A  [aa^hc3c8]  nHkS  4^'kk8t  lui)  h8   hoh  .  \|riAAi*  e  .  cxf)^  .  r. 

(b.)   [IcHTp^  AHÀCTA  CK  hSa^C1|J€  0A|8A  :  aÛmî  AI|)K'K^    K8  A  KV 

P^»  HCpHiTapC  UJH  COKOT'^A'K^  A">^  Tp'kn'rk  ^H  Tp'knT'k  a^K^HM^^ 
A4   K^HOipHHlita   A^Hi3fHpiH. 


Clain:  Bibliea.  155 

Pentru  smerenia.   (Fol.  113  b  —  114  b.) 

UIH  CSnnéHCp-b  Kipic  c;^HTCM  Ji^ATÔfH  KlwTp'k  n'KpliHl^H^  lUH  Aa 
A^ACT'k  HiiMÛÇi  K^Tp'K  ROlpH;  Ca8  K'kTp'K  HCH  AV^^^^^^^"  ^^ 
a8MCI(JH    CTl^n^HHTOpH^    K^Tp'K    Ji,ĂCKAAH,    K'kXp'K   ^^'KKlkTépiH    Ji,î 

^Ahî,  K'KTpik  cT'kni^HH;  K'kTpik  eikTp^^HH^  Uïiî  ck  aBIM  niHTp^ 
A^huiIh  w  fi^çÀr^cTî  K^pixii .  anicT'k  nop^HK^k  CTik  .|vh  nSi^iÎHi 
kSrhhtc^  ^ip  K8npHH;k,c  iuéaTi  ^HHiA'kvcpH  .  lUH  nopSHH'kiiJi  : 
7:  Ki  ck  Cl  MHHCT'^cKik  niipriHHiH;  luA  anicTik  hhhcti  ucTi  ncHTp^ 

Ki  Cl-H   lOBlÎAI    K8    HHHMlk    K^paT'k,    CK    Ni    K^HCpl^AI    AOp,    lUA    Ck 

AIm  acK^ATipc  aa  Rp'âpl^  aop^  luA  cik  né  hc  an^K^ai  a^  Bpi-w 
TpiiBi^  ^l^'kp'K  A<  earocaoBiHia  aop^  ck  ivbhkhhm  k^  pi^B^^P^ 
rpiiuiacac  a6p^  ujh  Boiacai  aop^  c\  wk^îm  HHHCTk  aép  ^h  ^imn- 

mÎ  Bp^AlC^  CK  M  M^MI,^MÛM  Hi^Hlk  aa  C^^ptUHTSa  bY^ÎH^  HCH- 
Tp^  Kp'âllJCpC^     tUH    ^SnifiHM    aop    A<    BHHi;     lUH    CK    AI    ap'KT'kAI 

a«iicT  il^'kaio  ^i  a/i^ai^'KMHpi,  k^  t6t  a^K^xépioa,  aiaH  b;^pt6c 
k;^ha  ck  a4^aik  ^h  ck^i^hU,  ujh  aA  a^^HHH  B'KTpA^H'âiitc .  ri'kpiiH- 
L^iH;  np'KtiJH  TpiB^c  cL  Kp'kcK'K  npi  KonHiH  aop^  ci  m  noapTi 
rpH^Ka  ncHTp8  aac  c'KH'KT'kiitiH  aop,   n;^H'K  hi  b6p  bihA  ^h  b;^p- 

CT1k;   Ck-H    Kp'âcK'K   ^HTp^   4^pHKa    A^H   fi^XHîyiiy    11111   Clk   H^   ai   A'^ 

nHAAC  p'kai  c^  kàjs^î  cL  m  ri^c'kcK'w  A^cKaaH  b^hh,  cL-h  ^hb'bhi 
aiyk  a^H  ji.Mmy^,  iuh  H'^ai-a'aaTi  iiiiiiHi^c  ji^én^  né4^Ta  ujh 
Apirocri:  aép;  ujii  ck-H  néî  aA  oapi  Kipc  ^pai'kpH  am  bui^Ih  . 
Hé  CK  Ki^c  ^^  (c  noapTc  ac^np-k-ac  k8  acnpjipc^  «ui  rk  ai  ^h- 
ApmT'k3c  rpcmiacai  k^  aui^KaoB*  B^Binunec^  niuTpS  K'k  fliria 
3HMf  :  ^nikpiiHiitHaop  !  h^  ^HT'Kp;^Tat4H  npi  kohiiih  EÔi^fi^,  Ka  c^ 
h8  cl  a/\A;)(H'kcK'K  .^  B'KTp'K  KoaaciHH  .  Kan  .  r  .  cti)^  .  Ba  .  ujA  d 
Ki^i  cl  ci|^ikT8iacB'K  AP^"'*'  "P^  bohiiih  aop^  h^^h'k  aà  ci|^^pujii- 
T8a  bTii^Ih  a6p. 

CLXV. 
1795. 

(Folio,  VIII  nepaginate  +  ^94  +  246  pagini  paginate.) 

BiiBaiA ^  Ba^^b aHÔAh  ^éAa  H^ifjcp'fe  aSA 

Predoslovie.    (Fol.  la.) 

K'kTp'K   MITHTI&plO. 
A^^A    aB;^HA   1^   ^fi,tAtTHHHÛfi$    AX'aAA    ^Ji^îAAHĂT    CK 

M'k  an^B  AC  aT;^Ta  a^BpS  iuh  ck  ^ji,pîf\Ti^  rpiioa  BiiBaïiA  hiYh 


L 


156  1795. 

MaH   Ji,HHAÛHTî   piVM^H'KlIJC   Tm'kpHT'K;    tâfW   MaA    E^fiTWC    ^Tp8 

a^iB^p  nénio  ck  3hk^  Kik  maH  amc  TKTaM;i^HT^A  hm  bckio  /uaA 
a/iéax  A^  Hé^  ^c  npi  nia  caHHCCK  a  Mcaivp  tu'knTi-3iHH  a<  A'^cKaaH 
a'iai  T'ka/U'KHriTk  ;  Kipc  aSKp^  aa  aiYé^  Ali^pi^  ca,  np'fc  a8/Uh- 
HirSak;  lUH  np^  ci|^HHiiT^ak  ji^ASHk  iivaHHk  CU?6k  ea-k^iiKa  a 
TéaTik  t^^pa  HpA^^^A^H^  iniî  aak  ri^kpHHaivpk  i^ikpïA  oyHrt^péiiiH^ 
tuA  aa  OikrnkpiujSa^H  cnHCKwn^  lap'K  aa  mïc^  npic  b^h  ni^p^HTc, 
H^  H^a/iaJi  a'a^  a^K^xar^  luA  a'a8  ivKpOTiiT^  hh  BHHi  a^  boht  iniî 
AA  cHHi  aa  a8A^  iuh  Ka  o^h  bI^h  ni^cTiOpio  nép^p'k  npHBcrHTWpio 
•l^npcvép^a  T^pa^iH,  iuh  k8  a'^A'^hcSa  cTp^fi,>^iiTsbçi^,  luA  rpM^KH- 
Tivpio  A^  ai^HTSHp'fa  céi|^afTcaivpk  Hcawpk  ^^îaa  Alipeai^  ujiîi  ^- 

T^^IOak  Afi\ïîfii\^  \C  ,  Ji,i}\HÎ'iî^  a8H  ^Kpi^HNlltaTC;  BIlHi  IjJÏHHA;  Klk 
H±  AAAH  AAAft  tUH  AiaH  ^T^A  A^TlVpiC  A  H'KCTlVpiOa^H  Ct^4^aC- 
TICKk     UCT(     npOniVBCA^HP^     K8B;i^HT8a8H     a^H     A^Hi3C^  .   fllNTp^ 

aH'kA  tUH  MiipiA  ca  np^  c^i^htSa  ap)^ïipi8^   Ka  Hca8H  Hi   hh- 

MHKk  maîi  I^BHT  IUH  i^^AH  Ji^^ÇÙT  H8  lilCTi,  Ji,iliÂT  .{^AiSat^iip'k  k8- 
H01)JHHÙ1^H   A'^H(3U1|JH^    UIÙ    iUA^HT^Hpl^   cé^AfTiaiVpk^    UJH    BHHMC 

Hia  A^  iVBijJc  aa  Bcc^piiHÏH;  mù  4^oaivc8ak  H^M^aSA^  ujh  aa  ni- 
TpïcH^  a  K^kp^A  TCMii^a  uih  Kp'âijKp^  lacTc  a^fB'KpaTa  k^ho- 
ijjHHi^ik  a  aéA  A'^>^^3^^7  Bap1[  ^  c4^HTa  cKpHnTép'k  ck  K^npHHAC; 
UJH  ji,î  aKoad'  ck  ^sii^ik  .  A^^h  Bpii^HA,  Ka  mau  4^ï(pBHHTf^  miî 
A\AH  ji^îc^E^fiiniiT  ck-ujH  naHH'kcK'K  ujA  aHicT'K  iuipi  A^'i'wpi^  ^ 

KÏCM'ipÏH  ciai,  BHHC  a^  BOHT;  Ka  Ck  A*^  ^^  a^/UHH'K  aMaCTlk 
c^l^HTiv  cKpHnxépii;  Ka  auj4  aa  TSbl\H,  UJtl  npCT^THHACHlc  Clk  Ci 
BCCT'âcK'k;     UIÙ    Ck    Cî   npOniVBCA^ĂCK'k    K8B;^HT8a   miî    K^HOlIlHHl^a 

a^H   fi^iXKHî^t^ 

Mft   T^    K^HCpHHHi    HÎTHTSbfiîOAij    TOATî   ai   À    ^    UapTC 

eéuik;  uiiî  Ti  ij^oaivc^ijic  kS  anacT'k  a  HOacTp'k  ivcTiU'kank  cnpc 

A\AH    MÀpî    AÀ>^Ji;K    A    A^H    Jk.AAHî'^i^i,    UJH   a   C^TIH    BCckpUMH    Kp-R- 

i)j(pC;  ujA  a  cé4^acT8a8H  t1^  aiA^HT^iipC;  Kik  anccTa  uctc  ckiv- 
n8a  ivcTiH^LaÏH  M'kAi,  Kapcai.c;^HT  aa  t18  K'kTp'k  ji,A\Hty>^  p8- 
r'kTivpiO;   CMCpHT^a   ^Tpik  Icpoa/iiVHaujH  .  Oa/u8Ha  KaaîiHk  .  ahh 

MliH'kCTIipI^   c4^HTiH   TpOHI^'k    Ji,^AA   Caa^K. 


Genesîs  cap.  I,  v.  1  — 13.    (pag.  1.) 

KipTk  ^ÀHîfiiH  .  Kaok  X 

J^îctifii  3HAHp'k  a8/UÏH;  wcHBiîpl^;  ujh  noA^^asa  4^iinT^pH- 
awpk;  ujA  A^cufî  3HAHp^  iV/u8a8H;  K^p^A  M  c^néck  ^'^"^3^^ 
TÔaTf,  Kapc  3HAiic'k- 


Clain:  Bibliea.  157 

1.  «flrpt^  ^MinSTk  (a)  a8  ij^iiK^Tk  AMHi3i8  Mipi^ak,  ujh  nn^- 

Ai;^HT^A.      2.     LUll     niiAIJI^HT^Ak     ifiii     HCB'k3éTk^     tUH    HITOKiUHT, 

lUH  w|^T^H'4piK  îfà  x^cénfiA  aA^HKSa^H,  tuiîi  AV^^*^  ^^^  A^Hi3i8 
ck  n^pTA  ni  A^cénpa  ancA.    3.  LUA  a8  3iick  A'^Hi3it^  c^  a  ^àk^ 

A»mWh   lUiî    C'a^    if^-kK^Tk   A^AIHNli.      4.    IU  A   a8   Rlk38Tk   A^HI3l8 

a^iUHHa  KHk  acTi  R^H^k;  luii  at^  A^^^^^PHi^Tk  aaih(3(^  ^Tpi  a^MHHik 
luii  ^Tpc  w|^T^H'kp(Kk  (b).  5.  UIh  aS^  H^MHTk  A^H(3i^  a^iUHHa  3iW; 
uiii  ^T^HHkpiK^Ak  a'a^  H^MHTk  HOanTi,  iuh  c'a8  4^ikKéTk  rspa^ 
lUH  c'a8  if^'kKSTk  fi^HMHH'kuAy  3H  ^Ha  (b).  6.  UIh  a8  3iick  amhc- 
3fS  Ck  Cl  i|^aKik  Tikpii  ^xpi  an'k;  Kip-b  ipA  c8nTk  Ti^pii^iUN 
^Tpf  ana  Kapi  ipA  ^l^cénpa  T'kpiiH.     8.  UIA  a8  H^MHTk  a^hi- 

31S  T'kpIA  (r)   MipiO,    tUH   a^   B'k3éTk   X^HI3i^,    K'k    »CTI   BHHI;    toA 

c'a^  il^-kK^Tk  ckfi^,  luù  c'a^  4^ikKéTk  AHMHH'ki^'k^  3fwa  a  a^^w. 
9.  UIh  a^  3Ack  a^m<3^^  ^'^  ^^  aA^Hi  ana  H*k  a^  cénTk  Mipio, 
^Tp^  w  aA^Hipi;  IUH  cHk  Cl  apixi  orcKir^Ak  .  ujh  c'a8  if^^kK^Tk 
aui-k,  ujii  c'a8  aA^uiTk  ana  h±  a<  ^^^'^  *^h^  ^Tp^  aA^u'ipuai 
ciac,  uïiî  c'a^  apn^T^Tk  oycKaT^ak.  10.  LUh  a^  H^MHTk  A^Hi3i8 
oycKirSAk^  n'k/u;^HTk;  ujh  a^^H'kpHai  aniawpk  xk\i  H^aiiiTk  m^- 
pA  (a);  iuh  a^  B'k3éTk  A^H^iS  Kik  lacTi  biihi.  11.  Ulii  a^  3iick 
AMHf3c8^  cik  p'kcip'k  n'kAi;^HT^ak  lapB'k  B'âpAi^  Kipic  ck  ciaiiHi 

CKM^^HIţ'k  A^"*^  4^iLaiO,  UJH  A^n'k  aciM'kHipi^  lUA  aiMHk  pOAH- 
TWpiO,  Kipi  Clk  ^ÀK^  POA^  Klkp^A  Ck  4^ii  Ck^J^HI^a  at^H  .jvtp'ji^h- 

c^Ak  ^^in'K  il^'kaio  (I)  npi  nikM^HT,  ujh  c'aS  ^l^^kK^Tk  aiu'k.  12.  Ulili 

48    CKOCk     HlkMil^HT^ak     UpB'k     B'kpA^     KÀfi^     CÀMX^H'K     CkiUÀHI^lk 

A^nik  4^'iaiO;  IUH  a^"*^  accmikHipC;  ujA  aiaih  poAHTwpiO;  Kipi 
^Mi  pOA*^?  à  K'kp^A  ckAi;i^HHa  aéu  (}k)  ^Tp';^Hc^ak  A^n'k  4^^aio 


A.   J^TP$   J|lMfnSTk,    4A<K'k,    Mail   jpHdHHTf   A<  '  «^**f    dATf    A^KpSpH,    Kipi   Ck  Ri^k  . 

C4S  Ad  JimifUiri^A  spiMiH  .  cdS   kS  kSiuiuitSa,  AAiK'k  npHN  «fiOAk,  Kipi Af  MCTf  kSr;i(htI$ak 

m  AMHf3tô. 

K.   ţrp'k    aSaUHNI^,    iun   JflTp'k   J|lT$H'kpfK,    «ACK'k    aSmIIHA    A<   ^IlTSH'kpfK  ^diui;    IUH 

ţ  ct(x  3. 

s.   ^    AHMK4    HCHA^R'fccK'k    NO    C^    3HMf   ^flT^^iO,   .|lTi%f,    mA  ^L  AOKk    \t   A    5llMf   J|IT^ 
C\  3HHf  O^nSa,    IuA   Jp    AlVKk    A'   Jf^TX^t    C^    3H**f   O^'Hd,     npfKi^Mk    UJtl    dHMJ)    dpk   TpfR^SÎ^    C^ 

3HMfMk  :  afivd  j|LT;i%f. 

r.   T-kpfi    Ck   3HMf    ifp^Ak,     R-kaA^X^^I^    ^^^^    ^^*   ACAd    n-kM^HTk   ^    cSck    K'kTp'k 

^m  nXiWk.  Ad  dnd  *rk  A'^ciSnpd;   ki^  A^HiaiS  A'^^^npd  T'kpfni  dM^ipU   dS   nSck  dn-k,   Kd 

t\  CTÂMtttpi    K-kAA^pA    Mi:    HiCS«fpHTk    d     COdpfA^H,     UJH     dMiCTd    UCTf    dHd    H^k     AIdJÎ   Hpf 
(9CK  AI  HipMpH,    A(   Kdpii    Ck    3l1Mi   J|V.   ^''^AM    PMH. 

A.   TwTk    A^KSAk   IUH    T^dT'k    dA^Hip-fc    iufAlVpk    Ck    uSAlicKk   AlipH  .  G  .  IfpOHIlAlk. 

f.  EhraU  rpfM^CK-k  q-k  a<^  Hai^ahapU  dpf  :  A^n-k  «-eaio   iuh  A^n-k  dCfM'kHipf 
m.  Mcri. 


158  1795. 


npi  n'KAi;S;HTk,  luiî  à!S  E'Kiérw  /^Mmy^  k'w  uctc  shhc.     13.  lUii 


Jov  cap.  XXXVIII,   (pag.  457.) 

llVBk..  Kink    AH. 

1.  IIIA  A^nik  M(  a^  ^Mcxir  6aT8ck  a  RopsA^  3ric-at^  X^- 
H8ak  aSH  liVBk  nfiÙHw  Bii4^u;p  luîi  npHH  ifU^pk.  2.  Hûm  ucti  HÎak 
Ml  ACKénfi^i  fi,î  MHHi  ci|^iT8ak^  luiîi  u,mî  k'SeAwvîm  M'^ac  ^  hhh- 

Mlk,  UJH  COKlVT'fcllJI  Cli  M  aCK8H3'k  ^î  MHHI?  3.  «ILm^NVi  Ka 
OlfHk    BlkpBiTk    ai\li}KaWK8ak   T^8^    lU^    T(    BWIO    ^TpiBÀ^    Cipik    T^ 

cikMH  p'kcn8H3H!  4.  OyH^k^i  aA  i|^6cTk,  kj^ha*^  ^a/^i^  ^TiMiATk 
nikM;^HT8ak?  cnéni-MH  a^  aA  K^HOi)JHHHik  ?  5.  MAhi  ai^  néck 
a/iikcépHac  a^H^  ;»»(  ijjîh?  ca^  hhhc  i  niak  mi  a8  ^T^HCk  ^im 
npccTf  A^HcSak?  6.  Hpi  ni  c*a8  ^TikpAxk  cT^^anïA  aSA,  uiA 
mAhc  i  Miaa  hî  a^  n8ck  npccTc  A^HcSak  nïATpa  h\  ^HHk  ii^ip- 
VHh1[  o^Hri^a^H?  7.  KifeHAi^  c'a8  if^i^K^Tk  cT^aiaC;  aïk^A^'^^^'^^ 
K^  raick  /uipc  Tivt^H  ^^îçHn  a/iYéA!  8.  UIh  aai  u;KoaAT  Ai^p*k 
K^  népi^H^  K^HAi^  ck  BikpcA  a4^apii^  iuh  îm^  a^h  n;^HT(Mfai 
AiiHMïA  ciac.  9.  UIA  a/Uk  n8ck  ^Bp'kK'ka^HHTlc  (A  Hi^pk,  ujh 
w  aaik  ^^'kiu^ârk  npi  a  k^  Hér^p'k.  10.  UIh  ua^k  néck  (A  \^- 
Tapk,  ^k8hm^P^ha^-w  k^  ^K^iTwpA^  tuH  k^  népi^A.  11.  111 A  taM 
3HC  cA;  n;kHik  aAnA  ch.  biA,  ujh  cn^  hS  xpinA^  mh  ^xpS  tAhi  ck 
Ci  c4^ipMi   BiaSpHac  Tiai.     12.  fl^  A^^P**^  4^  3Hacai  xiac   aMk 

TOKMHTk   a^MHHa   H^   A<   AH^HH'^t^'k^    lUA    a^Hi4^1^p8ak   lïïk'é    Blk- 

3éTk  p;i!;HA^ak  ck^?  13.  Hn^KiT^-Tl^A  a^  apunnac  nikM^^HT^a^A, 
Ka  cik  cK^T^pA  npc  mA  hikp(ahhhU?ujA  a<  npc  ^ÀHcSa?  14.  Ht^ 
T^  aA  a^iTk  nikAïA^HTk  aéxk,  ujh  aA  4^nkKéTk  Bîii^SHTwpA,  iuh 
nSc^-a'aA  npi  cak,  Ka  ck  noax'k  k^ba^htA^  npc  nikM;^HTk?  15.  flt^ 
T^  aA-a^iTk  ^Ma  hîh  hckpiahumiOujA  a^a^Ana^  mA  spii^Sa  a%;^H- 
APHawp  a'aA  cij^ikpi^a^iTk.  16.  H^  BCHHT-aA  aa  H3B6apika(  m^- 
P'i'H;  ujA  oypa^cac  aA;^HK8a8A  o^MBair^-a^A  ?  17.  UIh  acckAc^ -j^h- 
c'a^  i^ic  Af  i|^pHKik  nôpi^Hac  a/i6piO'Ji;  ujA  nopripïA  ta^^aSA  Bik3;^H- 
A^-Ti  npc  tAhc  cn^kAaiA^HT^^TS-c'a^  ?  18.  fl8  a4^aiT-aA  aikiţHM'k 
mIc  A<  céoTk  HcpiO;  cnSHc-aiA  a^P'^  KSa/ik  é,  ujh  K;^Tk  ocTf? 
19.  UIh  ^  Mi  H'kMÀHTk  aikK8Ăi)ji  a^a/iAna^  luA  ^T^^piKt^ak  «li 
aiVKk  ap(?  20.  ^î  mtk  bIA  a^mi  aa  j^oxip'kai  awpk?  iuh  a< 
i)jfA  K^kp^puac   aD(Fpk?     21.  I|JfA  K'k  aT^unA   t^A  H'kCKt^T^   uih 

*)  cf.  vol.  I,  pag.  33,  264,  280. 


Clain:  Bibliea.  159 

H^M'kpl^/lk  aHHAiVpk  TlkH  i  M^ATk.  22.  flS  A^^P"^  ^H  RIHI^Tk 
Ai  BHCTÎipfHAI   3'Kn^3ÏH;    lU  A  RHCTÎIplHAC  rpHHAHHf  H    B'k3éT8A'kH  ? 

23.  fl8  A^^P*^  'i'^  n6pHH  rpii^Kik  a<  M-kcSA  RpHk^KAiiiiiHAivp  ? 
cas  AC  3iw4  pik3BÔiOA^H^  iuh  a  Bi^T'kÏH?  24.  ^i  o^ha^  «ck  Ep8- 
Ma,  aS  cik  pikCHn'^ijJc  aécxp^Ak  c8nTk  Mcpio?  25.  UIh  mini  a8 
r'KTHTk  nAOÏH  lOHH  K^pv^pi;  IUH  KaA^  KépgcpYH.  26.  Ka  cik  na^af 
npf  n'KMii^HTk  oyHA^  h8  i  eikpsiTk^   luA  .jv  nScrfi  o^ha^  h^  ucti 

WMk?  27.  Ka  Clk  CaT^pi  n'kMifeHTSak  MlAk  HIK'kaKiTk^  tUJI  Hf- 
A'kKSHTk,    Uïiî   CK   ^l^iKli;    Ck  piiCipli  UpBlk   A^   H'ktuéHC.      28.    HhHC 

tacTc  TaT'kak  haiOYA?  Uliî  hhhc  ucti  Hiak  hi  aS  HikCKSxk  b^a- 
r'kpH  A^  p6aiv?  29.  LUA  AHHTp'aKéJi  n^HTiMC  uck  rïAHa?  mA  Bpé- 
Ma  .f.  Hcpi«  mAhc  w  a^  H'kCKSrk?  30.  flS  nwréap'k-c'k  Ka  w  awk 
KSp;i^HA?  Oit^a  aA^HKSa^H  mhhc  iv  a^  p^HA^iiTk?  31.  UIA 
K^HOCK^T-aA  acrikT8pa  rikAHSiijïH?  IIIA  ^rp^ApIc  ivpYwH8a8A 
AiuiKHc-aA?  32.  !l8  a^iukAa^-bch  3ÔAîAac  .jv  Bp^M^  cA;  iuh  ASni- 
^'kpSa  A<  ^P^  A^  n'ipk  aA^HC-A-BcA."^) 


Apocalipsul  sf.  Joan  cap.  XXII,  v.  10  —  21.  (pag.  245  —  246.) 

f1niVKaAH\|r8Ak  .  c  .  IivAuHk  .  Kank  kb. 

10.  lilA  M'iÂii  3HCk  :  cik   h^   ncHiTASiijjA   K^BAHTCAi   npopw- 
sfiH  Klpt^TA   AHicTtAi,    Kik    Bp'^Ml^   anp6anc   uctc.     11.  Héak   hî 

^Hî  CTp^MB'kTiTI   A^aA   ^Snik   CTp^MB'kTiTI,    UjA    HCAk  Mi   CUSp- 

K'K^MaA  cnépHc,  uiA  MiAk  AP^UTk  /uaA  ^ÀfVh  AP^UTaxc,   ujh  nlak 

C^HTk   rk   CK   CJI^Hn,ÀCK'K.      12.   MtI^   Bf8    K^p^^HAk,    UjA  HAixa  M'k 

kS  mAhî,  Ka  CK  A^^  4^fci)J^K^p8A  A^"*^  K^A^k  Ba  4^H  4^inTa  aSA. 
13.  68  c;^HTk  !lA4^a  ujA   (x)/V\éra,   ^mirSt^a  ujh   cij^^pujHT^Ak, 

M(A  AHHkTJ^IO,  UJA  HCAk  A<  UpC  OypAI'k.  14.  OcpHHHI^A  MÏcA  (!)  M( 
ijiaKk    nOp^HMHAC    a8A,     Ka    Cli    ^lî    n^T'^p'k    AlVpk    ^    AlA^U^Ak    BÏ(- 

itïH,  uiA  np(  népt^A  ck  ^xpc  .jv  HiTÀn.    15.  Mpik  a^l^^p-k  kj^hïh, 

UJH  i|^CpA/IIK'kTl6piH,  UJH  K^pBipÏH,  UJH  OyHHriUJÏA,  UJH  .jvKHHHkTW- 
PÏH  HAOAHAWpk,  UJA  TI^Tk  MlAk  Hî  lOB-fallJI  UlA  Jj^ÀHÎ  MHHMélIli. 
16.  68   le  .  aiVlk    TpHAlHCk    npc    ^yip^Ak    Mïto,    ka    Clk    /U^kp^T^pH- 

c^cK^k  Béaw  anlccT^,  .jv  Eic^puMA  .  68  c^HTk  pikA'KHAHa,  ujh  ck- 
MiHHa  a8h  ^abhas  cT'âiva  «fk  cxp^kA^MUTéapc  a^  A^^HH^Li^'k  . 
n.  lUA  A^V^^'   ^^  AiHp*faca  3HKk  :  rhh-iv,   ujh   hca   Hi   a^A^  ^'^ 

BUK^k  :  bAh-IV,  UjA^MCAk  ^CliTiVUJaT  Bfc,  LUA  H(A  Hî  Ep%  Af  Aoa 
KÏ^ÏH  ^  A^fi^'      ^^'  Kl^  ^'^  /UlkprSpHCCCKk  AA  TlOXk  MiAk   Mi  A^A^ 

*)  cf.  vol.  I,  pag.  267. 


160  1796. 

K^RHHTCAI    npOpiVMfCH    K'kpHÎH    aMCCTÏA  :  fi,i    sa    Afi,ÀWl^$   mi\iÛHî  AA 

AH'kcTkf  sa  n^Hi  aa^hi3c^  npicTc  iAk  Toixc  B^kTkHai  mIcac  CKpH- 

Clk    ^    KipT^    AHÀCTA.       19.    IllÙ    A^    R^   CKOaTC    HM)JHHI    A^Hk    KS- 

BHHTMi  npopiVHriH   K^pi^H   aMii)jïA^   Ra   ckôatî  ji^Mm^i^  nipT^k 

M^ac  cKpHCk  ^  KipT'k  anicTii.  20.  ^mt  néa  mc  aiikpTSpHrkuii 
aM^cT'k,  aiui;  Rfô  k^p^ha^  .  ^MHHk  .  niij*k  rhh-w  Ji,A\Hî  la. 
21.  ^ip8ak  Ao/UH8a8H  h6ctp^  le  .  Xc  .  k8  r6h  k8  tiOi^h.  HaiHHk. 


CLXVL 


179(k 

(Ms.  bibl.  centr.  No.  67,  8^,  20  foï  nepagînate.) 

No.  4.  (pag.  4—5.) 

OraHHA^;  K^HA  UH-ap  apikxi 
^HTptrk  il^p^/U^cct^'k  Ta  ; 

aT^HHH   lUH   T8    Ka    /UHHC, 
T^H   ^HKHHa    AA   THHI. 

H'ap   i|^H   MH^KaOK^    CK   Tl   npHBil)JH 

ac(/ucH(  A^nik  K8a^  ci)jh; 

tUH  l'AoaoaaTpîf^ 

ck  H8-HH  aA^HH  t8  i^ïc. 

Okîh  ^h  a  k^ha  HÏ-h  apSHMH^ 

ATk   TOT   Ck    'HT^HIK'k   aTi^HHH  ; 
UJH  X^  TC  UJH  apaTii^ 

Ap  h8  aA^R'KpaTi^. 
^'aMiA  h8  a^  KpC3ika^^HT 

OraHN3YH^    HI   K8   CKlk31kM^HT 

UIH   TOT   /UHHM^HH   ^t^H   CRShC. 

M  H    KlkTlk   «jJH^    Ck   IjJm   A<   BCÎt^ 
A'K    Kp(31ka^^HT   OKHAOp   a/IÏCH  . 

4^ÏHHA-K'k  h8  tc  'Hiuaa'k^ 
HHHH  4^aK  RpMV  rpciuaa'k. 


Vàcàrescu:  Poeziï.  161 

•JLm   fH   Tf   KaTTk   CK   Tf   RI3H, 
^HTOKAia    nik    K'KT    A8iUHH(3H  *, 
UIH   Alk    'HTp'a    AOp    BCA^P^; 
R(3H;    K'KT'K   AH    n^TCpf. 

Kii  H^iUaH  î\h  Ch  c^nnSH  ; 

lUH    Klk   aC   iH    UJH    AHH    4^Hpi 

a  aop  A^^Hi3(Hpi. 


No.  15.  (pag.  19-20.) 

^Ik   H^   iUlk    Kp(3H    nik.  MHHI^ 

^HTp'keik  nik  ivpH  MHHC  ; 

mH    B(3H   KlkT   nikTHAIIl)JI, 

^H  c84^aiT^  Hi  iOBCi)Jc! 
•fLHTpIcenk  'HKaH  nik  aSaïc, 

HCKa3^pHai   AXÎAÎ,  « 

Kapi  ncrpiK  k8  iai. 

^Hk  aaKpikAiH  Bikpc  n'Kpai; 
K^  rpoa3HHKii  RikOai; 
lUH  c84^acT^a  \f.A\  îcî, 

X^   0)fTTkTSpH    a^iCf. 
Xh   M'kc   H8   8113   OAH)fH'K, 

A^p^pHac  'm  ca^ht  xP'^m^^ 
UIH  Mi^HP^KcpH  aa  paHik 

Mik  ap3  nccTi  m'kc^p'K; 
caïkBccK  4^iipni  KT^aA^pii; 

CiS^HT   BOaHaB   ^H   ïlHHÎfli, 
UJH    /UOp   il^lkKA^HA   T'KMCpf. 

K;^HA    H8   T(    Blk3^    AA\    KHHSpH^ 

UIH  k;^ha  t(  Bik3;  acuiikH^pH  ; 
ui'  8h  hIcc  h8  'a^  npHcociijK 
c'  .{^i^H  cn^io^  H(  a/iii  TfiSji,îi\Èi, 

6A8TEB,  Clirestomatie  română.  II.  11 


162  1798. 


UJh  t^  'h  aok  x^  p'knawc^ 

MAH   M^AT   ^M  ^AHH   AJi,AWCf 

HfBp^HA   Clk  'm   A^H  KpiAHHlţlk. 
Ht^   Kpf3H    KSM   K'k  4^Hpll)Ji 

tu'O   HHHM'K   'HnïCTpHTlk 


CLXVII. 

1798. 

(80,  296  paginï.) 


PcTOpHK^  aA^K%  •fiB%ll,%Tâpa  UJH  ^TOKMlip'fe  ^^pÔMoa- 
CCH  K^K^HT^pA  aKÔM  w|iTilO  H5eOAHT%  n6  AHMBa   pOM%- 

HtcK* ^  BÔAa 1798. 

Predoslovie,  (pag.  1.) 

Mxik    I^BHI^HAOp     KHk    H^H    ^HaHHT'i     BéaCTp'K    ^Blkt^lkT^pJ 
rpilOA^H    i|^p8<u6c,    UJH    a    BOpSCH    .|vnOA^BHTC^    HC    Clk    HBCl)J(     aK^M 

^Tiï^A  A^'^'^  ^  AH/UBa  po/uikH^cKii;  Ka  o^H  iVA^P  n^priiTépio 
A<  4^oa6c  n'kpiitïH   noaHTHHiijJH^   ujh   nponoBCA^HTépHaop   k^b^h- 

T8a8H    a^H    A'^H(3C8,    Ka    Clk    i^k    n^TCpHHHH    ^    K^BliHTipi  .  J^KÀT 

uïiî  GKoaicTHHHaop  .jvBiki^ikTOpH  ac  tacrt  js^î  aiincik^  ki^  npHH 
KaHOaHcai  iH^  TpaV  HHHa/iHac  THHCpHaop  cnpc  ^AP^nripC;  MikKap 
Ac  ap  i|^ti  UJH  TipH  aa  hhh/U'k^  iv  éWÔAî,  miî  k8  ivc^pAïc  w  a'Smî- 
pcijjc   ck-uj   naikHr'K  ^SnrîM  rpcuiaaiaop  ciac,   H'âai  Hi^KSBÏHH- 

li^iTC;    UJH-a    A^U'^^nTlk    Clk    Clk   npc4^iKlk   ^Tp'^H   IVM    Hé8    ujh    BIIHf 

na^KK^T  a^H  fi^M^^i^  .  K'k  hc  noixf  ck  i|^ïf  iWÀH  a<  i|^oaôc  a^' 
k;^t  anicTa?  a^^h  lOBHHHaop  A<^pHHA(^H-B'K  ^Tp8  ^Biki^ikTS- 
puac   cii^   UJH   cnopui^H  ^   mipgcp^k  ^nauNTi  cnpc   ai^A^   niipHH- 

Tia^H    ^    HCplOpH    UJJÎI    a    KpCl)JlpÏH    BHHCa^H    A^   WBljJi. 
fia   T^T^pOp   A<    KHHi   BOHTépiO. 

GKpHc  ^  HCTaT-k  GnBJiioa^H  ^  13  3Hac  l8aï(  1797.  flSTOp^a. 


Retorică.  163 

Despre  Alegorie,  (pag.  183 — 186.) 

Kan  .T 
riiHTp^  flAHropTi. 

!l/iHropîa  ucTf  w  sépB'k  k^  xér^A  MfTa^opHMicKik;  uiA 
Kip'k  ape  AATik  ^u.iA'ki^îpî  wchehtk  a<  ^ciMHÎp'k  3iiMcpHaop  . 
flsicra  cicTi  wchmhSht^  A<  wiaicHYH  hih  mâh  ^i^facniţH,  KipTii 
CK  caS^iCK  k8  A^^Hca,  wpA  kA  rk  M  ^t^himi  wkTh  Miaop  MaA 
np6t{JH  k8  cTp'ka^mip'k  ^i^iainMéHÎH  awp,  ivpA  Ka  cik  oypAi'É3i 
.|ic8ujH  aéA  A^Hf3fS^  aaf  Klp^A  Ropec  c;^ht  ^T^H'kpiK  MĂp$  luA 
aA^HMiiaic  m^ati^^  ivpA  a/iiA  CK^pr,  niHTp^  kA  cik  acKéH3'K  as^- 

caÔR^a  PpHropîi  aujA  aS  acK^Hc  caisa  n'KpHHTM^H  cl8  kS  an'âcTf 
^l^rSH'kpfHC  aaHropHHii)jH;  api^Ti^NA  A<  w  A^'*''^  UJ>^  cmipcHÎA  cA: 
„H'a8  4^6cT  wac^   nfi  ^^Ah  wh  nia  aiiii  aaéc^  ^ck   a>^h  U?h  c'i8 

ill'KKéT    nikCrépiO;    UJH    AKétW    KICTC    nikpl^HTi   lUH   n'KCTOpiO   nikCTO- 

pHaop  .  H'a^  BCHi^T  a<  A^'^^H'^i^ii  aa  apÎA  h*!;  a^éar  po^HTOapi^ 
^l^rk  k8  ivcTCH'kacac  a8  ^xpcK^T  npc  mIh,  mc  BiHiicK  a/iiA  Hai^HTi.^ 

f^i  ap  Bp*k  Mi^HiBa,  kA  npi^H  HaHropYc  ck  T^aKSĂcKik  a^P^^; 
Kipf  a^  a^ix  liviH  '6BaHriaiicT^a;  Ka  chin  ivahxh'^ck'k  Kin^a 
npf  ci|^HT8a  nîmx  aa  K^R^HT^aSH  aSA  a^m<3^^  >^*^  iVM^a^  c^- 
r;^HA  A^^  ^ckiu  BÎĂi^a  a^4^'1'^P^h  ^npoTiÎBa  a/iépHYH^  a^  ^V"A^ 
iUiH  npc  oypa^ik  aA'Kn^^HA^c'k  k^  iVTp^BH  h'a^  ^phi^ht  aioipTi; 
ap  3HHC  ama  :  B^ar^pSa  BorocaoBÎiH  Mia  3B8pikT6pio  aA  .|^Hi^a- 
nfi/wi,  Kijpcac  HCBiir^HA  ^v  ckai^  a8Kp8pHa(  M'kac  nikM^HTii|jH^ 
lu'aS  ^THHC  apAnHai  K'kTp'k  Hcpi«,  ni  hÛaaah  a8  r'K3St,  uiA  k^ 
HmaHn^T  iOkio  a^  3'KpiiT  npc  c6apca(  Mia  tI^hh^ht^  hA  3BSp;^HA 
uiH  Ak  /uaA  /uipH  ^H'kaHH/UH^  c'a^  ^k^hb^t  tuA  ^rp'aMi;  aS- 
«uHH'k  cacB03HTÔapi  A^  P^3<7  ujh  a  ^cSujh  c^H^a  c6apca8H. 

Aă  aM^icTik  aaHPopîi  ck  aA^K  tuH  ifporaHi|^HKa  AH-k^j  ci^ 
ciMHiac  î(poraH4^HMCi)jH  aai  Gnrnr^a^H  hm^h  bckio  ujh  ^i^caiiiT, 
Ka'pi  H^  i|JÎA  rp'KH  ^Tp'iaT  Kiin^  ^l^^p-k  H^a^aH  k^  }KHraHÎH  ^'Kfi'K 
vAACj  Kapc  ai  3ivrp'KBÎA^  ^k;^t  ncHTpS  kA  ck  ^uca'krik  M^HiBa 
HOHMf  ai  caai  H'4af  ^HaaTi^  cp  A  TpiB^HHU'K  cik  ^B^ku^i  B^KHai 
X'iip'kAÔfi  .  flMccTaiu  'ëriinT  cnéain  4^ïAha  aA  ^B^kutikT^pHai  a^h, 
uiii  B'kCH^HTépio  a  HCA^K^HAH  aaT  MHHiRa  aB^i^ïtiac  ^i^cainMé- 
HîH  ciac,  ^  Kapc  cik  4^'KaÏA,  wpA  ai  n^H'k  aa  yHrÎHac  pHTopnaop; 
uiji  a  c'kaEaTHcaép  nicKpA,  kA  cw  aï  nik3'kcK'K  k8  ip/uiac  aop 
Miaf  j|iHpci|jA  uiA  Kè  3B8pip'k  apAnHA^op^  wpA  ^Tpc  lucpnA  wxpik- 
RHTÔpA^  KapTA  a^^tiJK;^HA^-ui  KOaAiac^  ^i^  /u^ujkA  a<  4^pHKik  uiA 
HNHMa,  cJi»  ^  cK^pT  :  THniipïA  aiapA  uiA  HcaAopa^AtţA  wkA^  Kipi 

11* 


164  1799. 

TOT  A'fcl^Na  npHBirïA  cnpc  na3'K  .  Hhhh  ^kh^  cik  a^^K  iniî  r;i^MH- 

TÔpHM   HMOp    RiKH^    BOpB'K    aT;^Ta   ^T^HCKiT'k;    K;^T   CICTC   KS    Hf- 

n^THHi^'K  CK  ^i^fa^rik  miHisa^  ni  ^c(/UH'k3'K,  à<  ^^  ^^  ^k*^  ancS- 
TOpio  wpH  npc  oyH  VXht^  ivpA  npc  iv  G4^HHrik .  Jf^u^  a^k^^K  nHA^n^ 
K^Tc-Ba;  kA  ck  m  Mmi)jH  néHTp8  nô^^Tik,  luiîi  ncNTp^  Kh  ck  hS 
Tc  nîip3H  .|^Tp';i!;HCca(  kA  ^Tp'^H  AaRHpHHO;  ^h  r6h  a^  anoH 
A^A^^  ^^  OHCiBC;  lUH-i^  BÔH  apikT^i  AP^'^^^7  K2i  cii  caoB03fifJH 
/UHHt1[  A^  ^"^  /u8aT  ^nacTHT'K  Hcaf3HHp(;  m  ^t^  ^nacTccK  anis- 
A%  T;^aK^HHA^-^H  M'kac^  m  ^c(<UHi;3'K: 

„GiàAA    UCTC    n^^llJC;    «pli    H(    4^î'^pBC    ^Tp'^^HCa^    UCTC    KipHI 
^C^4^a(t4HT'K,    K^B^HTliTOapC   lUH    CH/UI^HTOapC.^ 

flaTa: 

c84^aci^iiT  UIH  ^^'kpik  cé4^aiT^  kS  c^4^Aap€  luiî  ij^'kp'k  c84^aap(  ;  T'k- 
pikHHA^-cik  o^fi^^EA^HJi,,   iniî  CA^^mfifi-CK   k^  apHnA  .  acK^ATii; 

miî   TC    MHp-K,   UIH   rA^H^lfU.^ 

TA^aK^iip-k  aôp  lacTC^   a  hiih  a^ht^^h  :  Iivua^   Kipcaf  ipÀ  ^ 
nj^HTiMcac  KHTSa^H  ;  up'k  a  hiïh  js^î  aa  a^"^"!^  •  KopaeïA. 


CLXVIIL 


1799. 

(Ms.  Acad.,  Codex  miscell.,  pag.  107 — 123.) 

Gromovnic  al  lui  Iraclie  împărat 

Ccp6€HHa(.   (pag.  112  — 114.) 

^ik  Ra  T^Ha  ^  HSa^ikp  ecpscHia^u  ^-kcupc  pkCiipHT^  sa  i|^H 
pOB'û  UIH  ncHpc  an^aTHk .  ^UfikAî  nka^iiHT^a^H  Rop  4^h  cn^TSai, 
UIH  cnpi  cTpHKapc  mapc .  p'k3BoaHc  uih  pauc,  uih  nar^sik  Ba  ^h  . 
n'KHH'k,  ïi^AAMAi  BOp  4^H  CK^Mnc .  cciUiïHikTépa  T'Kp3Hïi  h8  Ba  nipii . 

^    np^HHH    MCH    THHCpH    Ba    4^H    OCHpf  .  HÎA^fi    Hi    ^a^BAlk    Ui    AAAfiî, 

Ba  i|^H  ^HHCKapc .  liip  XK  Ba  4^h  K^Tpca^^p^  ^HTpl  A^'^>^H  Ba  4^H 
cKHa^sapf  UIH  4^oaa^cTf,  uih  p^3BoaHf .  uih  Ba  4^h  rpciVTaTi   uih 

HCBOHf   ^HTpC   IVaa^CHH  .  UIH    ^H  eHipeaii^H  H(H   THHCpU   Ba   4^H   tliHfiij 

tâfl  j^'iHHji,  kStp(m^p  HoanTiC;  Ra  i|^H  /uap(  hcbohc  ^HTpi  waaiiHH. 
UIH  BOipH  hS  rk  Bop  naiKa  a^'^h^a^h  ck^,  uih  BOp  ^^ifH  A^^^ 
Ai^Hc^a,  K^gcTikHA^-H  aM^at  q'kS  .  uih  BOp  ^HHcnc  a  ck  caTi  .  uih 
^  BCHHHHH  h8  Ba  4^H  TOK/UHp( .  UIH  8h  .{^HR'kpaT  ji^'Kcnfii  aoSc  Ba 


Alexandrie.  167 

KOKOH  .  tUH    4^0apT€    CK    RCCCAl)    OhAHH     KpaiO    tUH     K8pkHA    H^pHC- 
CKpk   AA   AlAKiAOHHHC. 


Călătoria  luî  Alexandru  Ia  raîu.   (pag.  73 — 75.*) 
LLIh  fiuti  ÛMKCAHfi^fi^  x^AA  NaroM^AP""^?  ^^  /ucpa  aa  ta- 

EThfihf   UJH  Cn^Cf  TOT  Hi  d83H  UJH  TOT  H(  Bk3è  Aa  HarO/ueApHAc  AA 

HîEAHT  .  lUH  n^pMCCi  k8  otfJHAC  lUH  A\cpci  HikH'K  aa  H(TaT*k  a\^i- 
p'kcK'k  AAî  HaroMSA0Haop;  uih  B'k38  MCTaT^  luh  TpfK^  n^k  aikH- 
r'k  A^Hca  lUH  hh/uhhh  hI^  cik  ^hthw  ^h  MCTaTi .  ujh  am^cî  3 
3Hai  UJH  a^^Hccpk  aa  8n  Ki^a^n^  /uapi  ^^kpk  ci|^i%ptiJkHHH(^  iuh 
cpa  nik  anca  Kik/un  4^aépH  i|^6apT(  4^p8<uoacf,  ujh  /UHpoc^  Ka  T'k- 
M^A  UJH  Ka  3a/iHpHa  ujh  Ka  auRaH^H;  ujh  cpa  ^Huac  aaBi^  aaTcac 
mrfii  UJH  aaTMC  poujHH^  Kip3H^  MOX'OpkTc^  raaecHi;  aaeacTpc^ 
/UHpkH  (?)  aaTMC  ^HTp'aaTC  Kun^pu  .  ujh  K'kST'k  HacKcaHAP^  cnpc 
pkCkpHT  ujh  Bk38  Bknaui  x^  4^oK;  cujhha  nik  noapTa  piioa^H^ 
UJH  .|vHAaTk  ^H  cTkT^  .  2  .  aHPcaH  n^  aokS  ^HHai^HTlc  a^H;  ujh 
311CC  :  cTikH  flaigaHApc!  h^  mah  KikaKa  aoKSa  c^I^IiHT;  kh^  bch  mfiû 
UJH  t8,  ujh  ivL|JHai  Taac;  hc  t(  ^HToapnc  n'k  AHîcn  naTpS  ane 
Hî  K8pv(  A"  fi^^  '  Biirp^^  64^pa4^T8;  OhcoH;  Fcoh  .  ujh  aKoalc 
A'kCKikAiK'k  fla(KcaHAP^  UIH  ij^'kKS  ^h  cT^kan  ^^  nuaTp^  ujh  no- 

alHT;    UJH    CKpIICf    k8  CaOBi  CaHHCljJH   ujh   }KHAOBil|JH  :  „c8  HacKcaH- 

AP^  <v\aKCA^H;  ^HH'kpaT  a  TOaT^k  aSa^ii,  w  a^aio  ujh  n'kH'k  auH^ 
B(HHT-a/u  ujh  auH'i  ^a/i  cujup'k  .{vHHaHHTc .  2  .  aureau  ujh  iWK  Hcp- 

Tipk   Clk    h8    a/iaU   Mipr    HaUHTi;    ujh    A'^    AHH-k    iWAA\    ^HTOpCS    AA 

ASiM]  UJH  HHH€  Ba  Efi'k  cik  /U'iaprk  aa  paio^  n^Hi^  ahh±  ch 
BHHC;  Kik  HHHc  Ba  MîÇifî  A\AH  HaHHTC;  Ba  RcpH.^^  UJh  a^  aKoa-b 
cHk  ^HToapcc  flaiKcauAP^  ^a  a^/uc^  ujh  bchh  nikHik  aa  a^^uTiaf 
AC  4ûP'  ^"  i^^?^  ^"^  ^^^  mapC;  x^  aSur  1000  a*^  kcu^h^  ujh 
A'k  rpoc  500  ji.'K  KOiitH^  ujh  AtrAT  a^  ^^^^  ^u^htc  k^  Bcpiigu  a*^ 
4^î(p;  UJH  h8  k^tc3A  hhm(hh  Ch  ck  anponnuc  a*^  A^^c^a  .  ujh 
A\Aiî  /ucpci  Mau  HauHTi  UJH  Bk3S  IV  A\\^îfiî,  A^^  ^^'i'^  /U^HTi  ac- 
riTii;  UJH  ipa  ujh  ahî^  a*^  ^^i^*"  ^^^  Koutu  ujh  rpoc  500  kou^h^ 
UJH  cpa  8h  ujapni  ^HBka^uT  a*^  nuMoapcac  ch  ujh-h  u^hh^  r^pa 
K^  A^H^HU  ujh  nankHM^^  u^h  ck  At^^H^  raac^a  ch  a^  ^  3"^^  Kaac. 
UJH  TpcK^pk  UJH  ancA  .  UJH  ^nTpceik  Hac^aHAP^  npc  4^Haoco4^H^ 
HHHC  4^épk  aMCH  ivamcHH  ?  lap  4^Haoc64^H  3Hccpk  :  cnéuc-cnk  ck  4^Thc 
ûji^AA\  UJH  6BBa^  UJH  Ba  lun^A^  ^uja  nn^Hn^  Hi  Ba  naijjc  ^c  .  ujh 
anoH  cHk  Bop  ipTa  ujh  ck  Bop  caoB03ii. 


^)  cf.  maî  sus  voi.  n,  pag.  133—134.  (1784.) 


166  1799. 


CLXIX. 


1799. 

(Ms.  Acad.,  Codex  miscell.  Alexandrie,  128  pagini.) 

K^  Rpfpic  a8h  a^aihi3(S  ^HMcnSio  a  cKpHi  f^î  BH^^i^a  iuh  noRccT^ 

lUH    A^KpSpHAI  /UapfA^H  .{vHnHkPilfT^   HaigaHAP^  MaKI^OH  .  AHH   Mi- 

TaxiL  a^H  OHaHn  Kpai^  .  k8/U  ^l^ikKe  pnk36oai  k^  Toaxi  AH]^aHiHAi 

nikAI'KHTSa^H    UJH    4^^   .{vNH'Kp'KT   A   TOaTlk   a^/U^k. 


Naşterea  luï  Alexandru,   (pag.  5 — 6.) 
•I^HMinSio  ^w  Hiijjip'k  a^H  HaigaHAP^  ^HniipaTt^. 

M1[c8a  ^k  Hai)jipc  bchh^  iuh  Ki/uik  npi  Hc)^THHaR  iuh-h  y\cî: 
M'^cSa  A^  HaijJipc  aS  bchht  .  tUH  K'kSTik  Ni)^THHaB  npc  créac  iuh 

3HC(  :  CK    l^HH    n^l^HHTM    Clk    H^    i|^aHH^    K'K    M^^C^a    ÎCTÎ    yh!é,    UIH 

naaHHTfac  h8  c'aS  tckmht  npc  cripc^  mu  Kp8r^a  cTik  npi  aSuii, 
UJH  30AÏHai  H'a8  nSpncC;  ujh  cxlacac  craS  npf  aoK^  uih  x^  bih 
Hiijjc  T^  aK8/U^  BCH  àaM(  oa^  npocT^  Ka  ujh  aau^H  waMfHH  fi^K  hh- 

MHK  .  UJH    I^HHS   nSlitHHTia^  R'KH'K  CT^KT^  naaHIITHai   np(   TOKAliLAa 

aop;  IUH  4^i^k8  KOKOHSa  .  mua  a8k  Nc)^THHaB  ,^h  Bpiui;  luu-a  Baaro- 
caoB^  UJH  3iici  :  cik-H  rShci^h  MiWîM  HaigaHAP  .  ujh  hi^ckS  flai- 
KcauAP  .|vH  a^Ha  aSu  Mapxïf  ^h  .  bi  .  3iia(;  iuh  aSurk  aioauia 
Koniia^a^  ujH-a  a^^^P^  ^^  BHcépuKa  aSu  Ha^OH  ujh  flnoaoH  A^aiHi^ét^^ 
ujH-a  BaarocaoBi)pk  nonHH^  iuh-h  n^ccpk  uSa/icac^  {laigauAP .  hi  cii 
K'kai'k  rpCHCijJC,  up  ckpRCipc  :  H3BpaH;  up  pkaiaii)ji^  ^uaïc  (!  1.  aA-). 
Mp  Ouann  Kpaio  bchha  x^aa  voctî,  fi;KAA  JS^açHî  iuh  ^HTp'o 
HoaoTc  Bk38  8h  bhc;  ujh  fiui)  ^k^UH  Kcpr^^  iuh  iuk38  ^HauHT'k 
K6pT^a8H  nik  cKi^H  .  ujh  Kcai^k  npc  flpucTOTca  4^Haoco4^;  iuh  cn^ci 
BHc8a,  aiua  cn8cc  :  ^acKaai  HpucTOTMC  !  Bk38iO  acTik  HOauTi  ^h 
BHC  8HAC-MH  a^^cf  flnoaoH  A^a^HC3iS  8h  kokoh  aiuK^  ujh  h(!)  3HCi: 
B8K8pk-T(  OnaHni  !  K'k  au  a^^'i^haht  aMccT  kokoh  f^w  aa  (x)aH/u- 
fsîitâf^A  .  UJH  noBKTHHA  iA  auja^  liip  ^h  B^ax^p  aiapc  TpiKè  npim 
Ouaun^  IUH  wk  .|vh  ncaa'k-H  .  Ouaun  ck  nçrk  cncpui  iuh  ci^pA 
AHH  CKa^H^  UJH  K'K3à  iv^a  ;koc^  f^HH  noaaa  a^H  OiiaHO^  ujh  Kpk- 

ï\%  IUH  CUJH  AHH  08  8H  lUapnC  MHK  .  UJH  ^HK8H38pk(!)o^a^  UJH  KlkHA 

i^'6  AA  répa  ivSa^u  ca  a/i8pH  .  HpucTOTca  3Hcc  :  Kpaio  OuaHm  !  cik 

l|JIH;    Klk   BHC8a   Tk^    naUH    Ba    4^11;    K'k    AHÎA   W^j     KTC    nikaUkUT^a 

TOT;  iiip  aMccT^  ujapnc  mhk^  iCTc  miikS  Konua^  t^8;  ujh  Ba  a'Swa 
TOaT'k  aSai'k  iuh  aa  a^oiun^^  aSu  h^  ck  Ba  aaa^  ^HToapMC  .  iuh 

aUJa    BOpBHH^;    COCJÏ    B(CTi    UJH    Cnicîj    Klk    a8    il^'kK^T    OaHMBHA/^a 


Alexandrie.  1 67 


KOKOH  .  UJH     4^0apTi    Ck    &ÎCÎAÛ    OhAHR     KfiAK    UJH    KbpkHA    H^pHC 
Ckpk   Aă   AlaKIAOHHHi. 


Călătoria  luî  Alexandru  Ia  raîu.    (pag.  73 — 75.*) 
LUh  nuH  {lASKCdHAP^  Ai>'^^  HaromSApHHi,  uih  Mcpci  Aa  xi- 

Blkpk,   UIH  CMCÎ  TOT  Ml  4^3^  UIH  TOT  Hi  Bk3^  AA  HarO/U^Apurtc  Aa 

HisauT .  UIH  n^fiHîCî  kS  oi)iHai  uih  am^cî  nikH'k  aa  HCTaTl^  a\^(- 
p'kcKik  aac  HaroAi8A0Haop,  ujh  B'k3^  MiTiT-k  uih  TpiK^  nik  a^ku- 
rik  A'i^Hca  uih  unaiHUH  né  ck  ^hti^  ^h  HfTiTi .  uih  aiipcf  3 
3Hai  UIH  a^K^Hccpk  aa  ^h  K'ka^nS  Mapf  ^^kpk  c4^i%pujkHHHf^  uih 
(pa  ÏVW  AHiA  Kik/un  4^a6pH  i|^éapT(  ij^p^aioici,  ujh  «uHpoc'â  Ka  T'k- 
ai^A  UIH  Ka  3a^HpHa  uih  Ka  AHRau^H;  uih  fpa  ^hhac  aaB(;  aaTcac 
ncrpi  UIH  aaTMi  poujHH^  b(P3H;  M^x^fkTî,  raaecHi,  aaBacTpi^ 
MHpkH  (?)  aaTiac  ^HTp'aaTc  khr^ph  .  ujh  K^kSTik  flaiKcaHAP^  ^npc 
pkCkpHT  lUH  Bk38  BknaHC  xk.  4^0K;  iUJHHA  "'^  noapTa  piioa^H^ 

UIH   .|vHA^Tk   ^H   CTkT^  .  2  .  aHPMH    U^    aOK^   ^HHariUT'k   a^H^    UJH 

3HCC  :  cTikH  flaigau Api  !  hS  mah  KikaKa  aokSa  c^l^n^HT,  kh^  bch  ncpi) 
UIH  t8,  uih  wi)iHai  Taai;  mc  tî  ^HToapHi  nik  anccTi  naTpS  ane 
Hc  K^pgc  AH  paio  :  Biirp^^  64^pa4^T^;  Ohcoh,  FiOH  .  ujh  aKoalc 
A'kCK'kaiKik  {laiKcaHAP^  luh  if^^kK^  ^h  cT'kan  js^î  nuaTp'k;  ujh  no- 
acHT,  iuh  CKprici  K^  caoBi  MHHii|JH  UJH  ;khaobci)jh  :  „c8  HacKcaH- 
AP^  /uaKiA^H,  ^HHikpaT  a  ToaTik  aSa^ii;  iv  a^aio  uih  n'kH'k  auH^ 

BIHHT-aM  UJH  aUM'i  ^M  ilUHp'k  .|vHHaHHT(  .  2  .  aUPCaU  UJH  iWK   Hcp- 

Tapk  ck  H^  Mau  Mipr  HanuTc,  ujh  a*^  aun^  ^u'aai  ^HTopcS  aa 
A^Mî]   UJH   HHHi   Ba   Bp'k   Ck  /U^aprk  aa  paio^   u'kH'k  anH'k  rk 

RHHC;    K'k    MHHI    Ba    AMpifi   A\A\Î    HaHHTC;    Ba   HlpH.^^    UJh   X^   aKOa-b 

Ck  ^HToapcf  flacKcaHAP^  ^a  aSaii^  uih  bchh  nikU'k  d\A  ax^htîaî 

A^  ^iîfiy    UJH    Bk3^    bH    WA\^    A\Afiîy    X^    a^HP    1000    X^    KOlitH;    UJH 

A'k  rpoc  500  A*^  koi^h^  ujh  airaT  a^  ^^^^  /uShtc  k^  BCpHVH  a^ 
4^îep;  UJH  h8  KSTC32i  HHiUiHH  rk  ck  anponnuc  a*^  a^"^^^  •  ^" 
<U4H  Mipcc  Aiau  HauHTC  UJH  Bk3S  IV  iW^îfiîf  A'^  ^^'^^  /U^HTi  ac- 
rir-k,  UJH  (pa  ujh  aniA  a^^  ^^^^  1^00  boi^h  ujh  rpoc  500  koiuh, 
UIH  ipa  ^H  ujapoi  ^HBka^HT  a*^  nuHoapcac  îh  ujh-h  i^hh^  répa 
K^  A^Hi^HH  ujh  nan^HV^;  ujh  ck  a^3Hift  raac^a  îh  x^  3  3Hac  Kaac . 
UIH  TpcK^pk  UJH  anLft  .  UIH  ^NTp^Bik  Hai^aHAP^  npc  ^^naoco^H^ 
MHHC  4^épk  aMCH  iva/UiHH  ?  «p  4^Haoc64^H  3HCcpk  :  cnéuc-ck  rk  4^îhc 
n^aM  UJH  6BBa;  UJH  Ba  uj'kA^  ^^^  n'WHik  Hi  Ba  uaipc  )^c  .  ujh 
anoH  cHk  Bop  ipTa  uih  ck  Bop  caoB03ii. 


*)  cf.  mai  sus  vol.  n,  pag.  133—134.  (1784.)* 


168  1799. 

UJh  A'k  aKOA^k  Mificifih  .  6 .  3HAI  tiiH  a^K^HCfpk  aa  w  uê^iêfi'w 

i}\Àpê,  lAIH  IpÀ  ^HTp'kHCa  ^HT^HIplK  Mapi;  lAIH  3HCI  ÛAÎKCAHfi^fi^,  CK 

•I^HKaafMi  MHHi  api  un'k  k8  iii'kH3S;  ujh  ck  aaci  mi^nhcuh  a^^apik 
aa  rSpa  rponiH,  a^HKa  aa  Siua  nfqjipH  aMiA  .  iaih  HHTpk  flafKcaH- 
Ap8  k8  a'^^^uihh  .|iH  nfqjfp'k  iaih  cxpHra  :  Bipu  mi  Ra  r'kCH  ck   a 

TOT,    OpH   aiMHS;    OpH   WC,    OpH   HÏaTp'k,    TOT    Ck   aSai^H  ;    K'k   HêAA 

Ml  Eh  r'kcii  iuSatS  K-kH-ck-sa  iaih  Miaa  mi  Ra  rkcA  oSi^hh  Rikii-CK- 
Ra .  ujh  SaiBaapk  ^HTpo  3h  iaih  ^HTp'o  noaiiTi,  iaih-h  cKÔacipk  inHAi 
ai^apk  aa  ai'kHHCHH  .  iaih  mh'k  iiAHipk,  31101  !laiKcaH;^p8,  ck  .(^Hon^p- 

IţicKlk   TOIţH    i^pklţiqil;    IAIH  MHHI  Ml  CKOaCI  ipa  TOT  HÏITpH  CK^a^HC^ 

a8p  IAIH  M-kpr-kpHTapS  iuh  ivaci  ckSiUHI;  a^^h  Shiih  at>aci  lUSaTi^^ 
aaiţHH  M  aSici  hhmhk  .  aaiţH  ck  K'kA  ki^mh  n'aS  ckoc  iuh  ih. 

LUh  xh  aKoak  Mipcipk  .  4  .  3Hai  iaih  amSncipk  aa  8h  i3ip  . 
up  fi.AK'K  B'kr'k  niipHai  ScKaT  .|iH  an'k,  c-k-a  cniai,  niqiHai  ^hrhh€ 
uih  i^Sgii  .|iH  an'k,  uih  B'kr'k  ujh  aaT^a  iaih  ^hrhhi  iaih  ^^î^ù 
IAIH  aMiaa,  iaih  cnScipk  aSn  flaïKcaHAP^  •  ^'^  3Hci  aop,  ck  ck  cKa^i 
(!  I.  cKa'a^O  TOiţH  wcTauiH  .i^HTp'aMiL  an'k  k8  Kan  aop,  iaih  aiua 

^^'kKSpk    uih   i^SCIpk   TOIţH    RHH    UIH    TapH. 


CLXX. 

1799. 

(80,  41  pagini.) 
Bldll^d    aBA    BipTCA/l^C,    liJÏ    a    aSA   BipTCA^HNC    4^iMOp8- 

aSA   AiNnpiBN%   liJi   a   a8A   KaKaciNc   mnorSiS^ti  aSA. 

(Ghbik)  1799)  éd.  2.  1836.*) 

Chipul  luï  Bertoldo.    (pag.  1  —  2.) 
PoaiaHTSa. 

•|Lh  c8Ta  a  uiaca  jï,î  ahî,  cT'knii^H'h  ^h  AoHrocapyi^a  Kpaioa 
flacoHi,  Kapiai  aR'k  pt'iixkHii^iA  ca  ^h  MiTaTi:  BipOHa  .  Hmict 
AOiUH  ipa  b8h,  Ka;i;HA  uu  Afi^^^j  ^^  ToaT-k  iTaaia  a8  î^oct  cr^k- 
n;i;Hipiï  caai  cSnSc-k  .  Hpi  aM^k  Rp'k/Ui  ^h  HiHSTSa  BipOHiiH  ^h- 
Tp'SH  caT  KpiTaruaHa,  ipa  oyu  HikpaH  auS/ui  BipToa^o,  H'kCK^T 
kS  w  CTaTSp'k  a  Tp^nSa^i  ^oapTi  Spis^T'k,  kt^  ipa  k8  KanSa  ^uapi 
aSHrikpiH  Ka  ^h  wiJ,  M  ni^pSa  pouiiJ,   uih  p'kTiJH3aT,  o^pA^poc 

*)  cf.  maï  sus  II,  pag.  118—122.  (1779.) 


Avestiţa.  171 

Ji,àfi    K»M    T±ï    ^HBp-kKa    Clk    H8    4^11     HIHI    ^HBpikKaT^     HIHI 

^HTpiLBni  OaroTTi^  m  eSpSAHik  kt(^   K4p(  w  kShock  iui  wpsii? 

Oyp^iHîM,  K-k  0Yp3iK;^HA8cik  ivps^ii  wpi  aa  iU^i^Hi;   caS  aa 
niHoapc^  fa  cia\T(  apc8pa  k;^-i  fi^î  oyp3ik;^. 


CLXXI. 


1799. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  luiscelL,  fol.  38  b  —  39  b.  —  6.  Ms.  Gaster,  Codex  mîscell. 
1777,  fol.  38b  — 39a.  —  c.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.  ca.  1800,  fol.  12a— 12b.) 

Avestiţa  aripa  Satanei. 

fl^HK'K  (8  cil^'KHTS  ap)faHr(a  MH)faîa  bocboa^a^  norwp'K(H)A8- 
Aiik  AHH  a^S(H)T(a(  laHivHSaSH^  B'k38H  nf  Sh  /^y  HHKt^paT  kS  wku- 

a(()    Ka   CTMHaC;    IUH  /U'KHSAC  KA  Ji^t   J^WK,   UJH   t^HPMC  Ka  CKMHpHaC^ 

lUH  n'kpt^a  KanSaSH  nia^Hik  aa  Kia.aK'^KH;  ujh  i^ai^a  Ka  K^KTapaNt^ . 
Mp  ap^aHrcaS  u  3i).c  :  ct^kh  ci^TaHiv  !  iuh  ct'ktS  .  iuh  j'Kc{t)  ap- 
pHrcaSa  :  ^H  ^Hfi,H  bhh  t8  a^X  HHKSpax^  iuh  Sh^c  ai(pM(?  K8/u8-iţ 
(CT(  Mmîm  T'Kt^?  lap  (  3^c(()  :  n(  mhhh  aHk  ki/ut^  {lB(CT(^a^ 
apună  ckraHH;  apună  ^um^parSaSu  NWcxpS  BWUBWAi^a  B(a3i).- 
BSa;  UJH  aKt^/u  aa^  a83UT  a"  w  4^(HWp7!^  auS/Uf^  MapuA,  4^aTa 
a8u  IwKuai  uiu  {Ihuh^  kS/u  kti^  spa  ck  uacKik  np^uK^  npc  Ic .  ^c . 
Na3apUH(H8,  mu  m'k  ;i^8k  k8  aai  a^fac  /ucipcujSrSpu  j\,hœwmi[iî,  Ka 
ck  w  caiUHT((c)K  UJH  ck  W/Uivp  npSuKt^a  îh,  'jifini^  k^m  am  ca/VHu- 
TCT  UIU  nf  aaTf  ^îmîh  n'kU'k  acTik3H^  ujh  ca%uHT(CK  .  Mp  i8  ap- 
^AHrîA^^A  iWnxàHA,  fi.AK'K  A^yKH  AiuA,  w  upuNcikU  fi,î  ui^pSa  Ka- 
nSaSU;  UJH  w  aerau,  mu  w  ^fpfKau,  mu  .(^uHunSio  a  w  eatî  i^ivpTC 
cxpamuuK  k8  eunt^a  Hia  fi^H  j^WK,  rnuu  nSci^u  naaivmSa  nea  a" 
iUWpTf  ^H  KWCTcac-u;  lap  c  ui^na  4^wpT(  xapu,  mu  ci^  p^ra  j'k- 
Ki).HA  ama  :  pivrS-ai'k  ap^aurcac  AXh^ahm,  /ut^uHUTWpioa  aP^^h- 
awp;  tfuau  ca7!^E(L|ic-M7k  jî^hh  acrKxSpu  .  Mp  i8  apj^aurcaSa  /Au- 
yaua  aa%  3TkC  :  t8  A^)f  uuKSpax  !  cu^hh-m,  KtJ/U  ^uTpu  TtJ  ^u 
KacT^ac  wMUNuaivp;  js^^  J^a*îh  c/uuuTfac  ^^uAicuaop  k^kh^  c1).ht 
rpfaC;  mu  ah  iv/uwpu  npSuKSa?  Mp  a  3ikc(()  :  iv^*  A"  'Uapu  ^t^- 
pcpH  mu  ScrSpu/uc  cnt^Hu-H-Bivu  twti  a/vcipcm^r^pnac  aicac  scac 
ACBwaii[iH  npc  aAi7kp9(H)T8a  kiwtc  t^uS  .  68,  ap^aurcaf  A\h^ahm, 


172  1800. 

KTkHA  ^HTp8  ^H  KaCkAC  IV/UHHHAIVp  iWK  J^AH  ^H  M^ATÎ   KHR^pH  ;^H 

H'kA^HHpH ;  Mii,  4^4K  :  ivr4p^  ri).HHn^;  /USCK*^^  cnSpH;  naH^KTi^H^  iii'KHik; 

IIJH  .(^H  TWTC  KHnSpHAC  HH  48  fifi^  A"  CT^HNI^'k  lUH  4AI  19  h8- 
MH  .  K8  N^AICAC  MîM  AHÎM  ^4K  TWT  iJ^CAIOA  jifi  pT^STlkl^C  ;  Up 
S(H);k^H  C-k  BlVp  44^A4  H^MCAC  tWÎM  CKpHC(()^    îè  AKWAW  AA  4MI  K4C('k) 

hS  M'k  niVT  anpwncA  k4A(  ^h  uianTC  mhai  jï^h   awk  .  ujh  h8<uh- 

M   MÎM    Cl^HT    4H(CTI  :  MHil    ^^HTlkH;     ABLÎCTÎil,A',     2.    Bp4H4  ;    3.    3'k' 

AHH4  ;  4.  HCK4P4  ;  5.  nH\A  ;  6.  HcnpaeLa  ;  7.  ahb4  ;  8.  m^^a  ;  9.  ^46  ; 
10.  rAt$BHH4;    11.   HHK4pA^;    12.  TîOk'j    13.   y^a8c4h;    14.   tiy4a; 

15.  NŒCA^pHA  .  16.  TCAN4  .  17.  r(CH4  18.  plVT4  19.  3'KA7kC4/UK4  . 
lUH  nCNTpS  4H4CT4;  iWH^AÎAH  Afi^AUrîAîj  ^^^  *f**  /lll).H^AC  T4A( 
4HHCT^  34nHC  AA  A\î\i,  K4  Cli^  Mlk  CAWB037!^  Ji^HH  ACrikT^pH  UJH 
AHH  BlkTlkH  .  tap  (8  4PYaNr(A8  4H  (!  1.  TkH)  37kC7kH  411J4  :  tilTTk  Klk-H 
nw(p8H)H(CK  k8  H8/UHA(  T4T7!^A^H;  ujh  4  i|^(IO/\SH  UJH  4  C^I^HTSaSH 
fifi\y  Ck  Nt$  TC  iU4H  4npwnHH  JS^H  fi^E^A  4^H  AMHi37!^8  4H8MC  KS- 
T4pH    UJH    ^H    plV64    a8h    A^/UHI3'K8;    HHHH    A>1    ^^HHWpHH   AOfi,    HHMH 

AH  npunaujHH  /\wp,  hhhh  ;^h  awbhtohhac  AOp^  hh  (!)  hhhh  ^hhai  ^h 

K'kTI  Af-8  fi^AT  AWp  A^/UH(37k^  ;  HH  CK  Tl  A^**";  ^"A^  H,^'^  AOK^A 
n^TIT  ^H  T4pT4p,  A4  4iS(H)A^A  B(3'kHHH;  44  T4T'k4  TTiS  8131!.  (!) 
BCp3^B^4,    UJH    4K04W   Ck   UJ7k3  .^H    BHHH    BCMHAIVp  .  4AIHH. 


CLXXII. 


1800. 

(Ed.  la  OHsfio.    a.  éd.  Ohkiio.    1868.   8^,  88  pagini.  —  6.  un   exemplar   al    meu, 

vechiu,  defect  la  început.    8^,  104  paginY.) 

IcN  BapaK  :  IcTwpVa  np±  ^p^^^ocÛ^HA  UpPHp  ujh  a  np'fe 
4^pBA/\cac€A  6AENa  H-fe  M%iî^cTp%,  liJH  kS  n^pSa  fi^e  aâp. 

Pomul  minunat,   (pag.  1  urm.) 

Te   BHC4I0    /UHH;k;^HA   AHH    B83'k 

,         Q  rip'k  fi^fi'Kr'KAAUîî  ^^311.! 
B(puJH  r44C  ^gcpccK  a^h  rSpii.; 

K4p(    HHHMHAC    J^^fi'^, 
O^p-k    UJH    M    4^Wkg'kl|JI 

Te  por^  A\t$3'k  M;^Hr7ki04C'k  ! 

K4p'k    KJIvHHH    K;i;HT7kpH   2|sp8/U04Cl).; 


Avestita.  171 

Ji,Ap     K»M    T'kl     ^HBpikKa    Clk    M    J^ll     HIMI    wl^HBp'KKaT^     HIMI 

Atcep'kKaT  ? 

es  M'auj  B'kiibi  ^HTp'w  Mfi±î]iî  Kapc  npiN^i  ncqji  .  lui  upik 

^HTpisik  OarOTTI^  HÎ  B^P^AH^K  (CT(^    K4pc  w  k8hock  lui  wpBii? 
BipTOA^o  pikCnSHAC  : 

0\fi^\HÎM,    Klk    0YP3IK;^HA^C'K    IVPBSa    Wpi    AA    M^I^HI;    caS   aa 

niMOapc^  lA  ciA\T(  Apc^pA  KX^-i  A<  oyp3ik;^. 


CLXXI. 

1799. 

(a.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.,  fol.  38b  —  39  b.  —  b.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell. 
1777,  fol.  38b  — 39a.  —  c.  Ms.  Gaster,  Codex  miscell.  ca.  1800,  fol.  12a— 12b.) 

Avestita  aripa  Satanei. 

flAHK'k  (8  c^^ikHTt^  Ap^AHrcA  Mh^aïa  bocboa^'^;  norwpik(H)A^- 

Allk  AHH  A«S(H)Tf  A(  IaHWHSA^H^  Blk3t$H  HC  SH  ^X  HHKSpAT  K8  WKU- 
a(()  KA  CT(AHA(^  lUH  /UlkH^Af  KA  Ji^î  J^WKy  UJH  i^HrMf  KA  ChHHfiHMj 
lUH    ni^pSA    KAn^ASU    nikHl!^   aa    K-KAK^KH,    UJH    4^AlţA   KA   KlkTApAH^  . 

Mp  ap)f  AHrcAS  u  3i).c  :  cTikH  ckTAHW  !  lUH  cTikTb  .  luu  3ikC(()  ap- 
pHrcA^A  :  AH  Shah  bhh  t8  a^X  hhk^pat^  iuh  Sha^  Aicpgc?  KSmS-iţ 

fCTC    Ht^A/VCAC    T'K^?     lap    f    3'KC(()  :  ne    MHHH    M'h    KiM'h     flBCCTCl^A, 

apHna  ckTaNH^  apHna  ^Hn'kpaTSASH   Nwcxps   bwhbwa^^  BM3I).- 

B^a;  UJH  AK^AI  A  Al  A83HT  A^  w  4^iMWp7k  AH^Alf^  A\ApHA,  4^ATA 
A^H  IWKHM    UJH   flHHH^    K^AI    Klk   SpA   Ck    HACKlk   Up^HK^    HpC   îc .  ^C  . 

Ha3apHHCH8,  uih  m'k  a^k  k8  aai  mîm  /ucipfuiSrSpH  ahcbwaclijc^  ka 

Clk  w  CAIHHT((c)k  UJH  C'K  WMIVp  Up^HK^A  (H,  'fi^'Sfl'K  k8A%  AAl  CAIHH- 
TéT  UIH  nf  AATC  ^(A/VCH  H'kH'k  aCT7k3H;  UJH  CAIHHTCCK  .  Mp  fS  ap- 
)^4Hr(ASA  /AhYAHA,  A^I^'^  A^'i'KH  AUÎA,  W  npHHCKH  A^  Hl^pSA  KA- 
nSa^H^  UIH  w  ACrAH;  UJH  w  ^^(pCKAH^  UJH  .(^HHHnSiO  A  W  BAT(  i^WpTf 
CTpaUIHHK  kS  BHMSA  MfA  A"  ^WK,  UJHH  USClkH  HAAIVUJSA  HCA  A" 
MiVpTt  ^H  KWCTCA(-H;  lap  î  I^H^HA  i|^WpT(  TApU;  UJH  Ck  p8rA  37!.- 
KlkHA  ^HIA  :  pwrS-AI'k  ap^aHrCAC  IWh^AHM,  Ali^NHHTWplOA  AP^^H- 
AWfj  MAH  CA7kB(l|IC-AI7!.  A^H  ACP'KTSpH  .  Mp  (8  Apj^ANrCASA  /Ah- 
^aHA  AAI  3TkC  :  T8  A^V  NUKi^pAx!  Cn^NH/U^  K8AI  ^NTpH  t8  ^h 
KaCkAC  WAIHHHAWP;  A"  ^^^H  C/UHNTCAC  ^^HAICHAOp  K^KHA  ClkHT 
rpfAC^  UJH  AH  WMWfiH  npt^HK^A  ?  Mp  A  3'Kc(c)  l  W^l  A"  '^^PH  A^' 
pfpH  UJH  SCT^pHAAC  Cn^HH-l^-BIVH  TWTf  AliipCUlSrSpHAC  A%fA(  HCA( 
ACBWAfqjH   np(    AAA'KpS(H)Tt$A    Kl^Tf   8h8  .  6S^    Ap^AUPCAC   /AH)fAHAf; 


172  1800. 

HlkHJk,  ^HTpS  ^H  KaCKAf  IV/UHNHAWp  M'K  J^AH  ^H  AlSATf  KHH^pH  Ji,H 
H'kA^HHpH  ;  M-K  4^4K  :  Wr4p;  rikHHlk;  M^CK*^;  (H^pH^  HaH^K-kH^  iU'KL^'K^ 
lUH  .ţ.H  TWTf  KHn^pHAt  HH  4^  A^X  A"  ClkHNHIk  lAIH  4/U  19  M- 
tWH  .  KS  MMÎM  tWÎM  AHêM  4^4K  TWT  4^(AI0A  A"  pl^^Tlkl^C  ;  Up 
t$(H)AH  C-k  BlVp  44^A4  N^/UCA(  éWÎM  CKpHC(()^    î6  4KWAIV  A4  AHÎ  Kac('K) 

h8  M'k  niVT  4npwn(A  k4ac  a"  uJ4nTC  /Uhac  a"   ^^k  .  ujh  h8mh- 

M  tWÎM  CKHT  4H(CTC  :  HHA  A^NTH^H^  4RCCTf  1^4  ;  2.  Bp4H4  ;  3.  31^- 
AHH4  ;  4.  HCK4P4  ;  5.  nH\A  ;  6.  HCnp4B4  ;  7.  4HB4  ;  8.  M^^A  ]   9.  ^M  ; 

10.  r48BHH4;    11.   HHK4PA4;    12.  TêA;    13.   )^i$iiSB4H;    14.  TC^ca^A; 

15.  HÎRÎJi,tfiHdi  .  16.  TCAH4  .  17.  rîCHA  18.  pWT4  19.  3'Ka'KC4MKa  . 
UJH  nCHTp^  4M4CT4;  MH^AIAH  4pY4Nr(a(;  ^^^  -f^  éW^MM  TAAÎ 
4HHCT8  34nHC  44  Mî^,  K4  CK  /Ulk  C4WK037!^  J^HH  Atr'KT^pH  liJH 
AHH  BlkTlkH  .  tap  (t$  4pY4NrCA8  4H  (!  1.  'KH)  yKCKH  AUÏA  :  tilT'k  K^K-l^ 
nw(p^H)H(CK  K8  NSMHAC  T4T'K4^H^    ujh    4   i|^(l04t$H    UJH    4   C^-KHTSaSU 

A^Y;  c'k  h8  tî  M4H  4npivnHH  AH  poB^a  a^H  A'^NC37kS  ah^mî  k8- 

T4pH  UJH  A^  PW64  ASh  A^'^M<3^^;  ^^^^  A"  ^^HMWpHH  AOp^  HHHH 
AH  npHn4IUHH  AlVp^  HHHH  A"  AW^"'*'^^"^^  ^^P;  ^^  0)  **"^"  SHHAC  A^ 

KTkTi  Aê-8  A^'T  '^wp  A^^M^3'^^ ;  **M  ^'^  '^ê  A^^M?  ^"A^  H'^H  aok8a 

r'kTIT  ^H  T4PT4P,  A4  4iS(H)Ay4  B(3'kHHH;  A4  T4TTkA  TTkS  RI3'K  (!) 
B(P38b8a,    UJH   4K0AW   Ch   UJ7k3  .^H    BCHHH'BCMHAWp  .  4A/VHH. 


CLXXII. 


1800. 


(Ed.  la  OHsfio.    a.  éd.  Ghkiio.    1868.   8*^,  88  paginï.  —  b,  un   exemplar   al    meu, 

vechïu,  defect  la  început.   8^,  104  paginï.) 

IcN  BapaK  :  IcTwpïa  np±  4^pBmccBa8A  UpPHp  ujh  a  np± 
4^pBMcac€A  6AENa  H-fe  M%iî^cTp%9  liJH  kS  n%pBA  ^e  aSp* 

Pomul  minunat,   (pag.  1  urm.) 

Tî  RHC4I0  /1/ihh;k;^ha  a^h  R^yh. 

,         Q  np-k  jf^p'Kr'KAAUîî  ^^531^! 

BcpujH  rA4c  ^gcpKK  jî^HH  rSp-k^ 

K4p(    HHH/UHAC    ^^filk, 

O^plk  UJH  AC  AM'kg'kipc 

;\^n7k  MC  AC  ^A^^^'^^'^* 
Ti  por,  A\^3'k  /Ui^ur'kiOAC'k  ! 

K4p'k    KJIvHI^H    KAvHTlkpH    2|sp8/U04C'k, 


Barac:  Arghîr  si  Elena.  173 

Ahh  MivACTpa  Ta  n^T-kpi, 
At^H  nprHp  npHciMHpi. 

npPHp   a^   4^0CT    Kp'KHlIJWpSa 

Hia  /uaH  nf^mcHT  Kt$  A^pSa; 
Oïwa  ma  /uaH  mhk  ck  qjïi, 

[•|Lh  XP^HHKa  4^HpÏH  CKpii:] 
Û  aSfi  flKacTOH  dMtWî, 

Kpaioa  Mia  Korar  AHH^^ai^a^c. 
K-K  ^KTk  H*aa^  A^T  ^  Kàac 

Aé  MSaiÉai  H'KpïH  caai. 
Gik  3HHf  AHHTpt^  a4^aaTi^ 

Û   ^H    aR8T   W   HiTATi, 

Tape  lAiH  a^fqjciuSgHT'k, 
•|Ltp8  w  napik  4^iACTpik^ 

A""   ASa^*   H-k   MAH   M'h^CTfi'h. 

/AaHK'K-ca  ea^^H^a  Kp-k^cik; 
AXifi,îHA  H±  np-k  aa-kcTk, 

TplH   il^pai^H    K8   la   CTk    HlwCKSplk 

Ahh  nii.pHHT'kcKi!^  Kiwa^^pi).; 
•|LcTk  HHMi  oyH^a  H'apê, 
Ks  A^Hct^a  acik/i/in^Hapc^ 

•|LTp8  RtcTiL  UJH  a^ikpHp'k^ 

K;^T  c'aS  mjk^îficHT  k8  il^Hpii. 
Gik  a^l^aa  iv  npic  ^Hp^cKi^ 

rp-k^HHT!.   w|inOAOCHT% 

Bpa  naNH^K  a<  ^P^'^^'^H^ 
J^î  AM  4^awpHawp  4^'ki^^ 

HhHH    fiXSj    KOa-k   Bli.aHHK'K 

KspMC  aiS^Hrik  ^^awpHMHK-k; 
AHHKoaHi  ci^nT  noa^H  RipAi^i^-k, 

G'k  Ti  A^^4^'i^'rf3H  A^  i^anTi. 
•|Ltp'w  3h  asH  Kpaioa 

Acc4^'KT^HA^-c(  K^  Tpaioa 
Aa  oyM  no/U  nS^aT  cockipi^ 

UlH-a  R-kA^  KSai  ^R(p3'kipi^ 


174  1800. 


ÛAB   A4   4^A0apC   K4   4PVUHT8a/ 

/AhPOCHHA   4^   TOT   nikiU;f%HT8A  ; 
npC   K4pC    HIK8H0CK;f%HA^-A 

!ll|JinT4  p04A4   Clk-H    KpiiCKli 

Ka  il^iiAioa  ck-h  HUiUip'kcirk  : 
Kik  'HTp'w  3H  wi^AiSr^p-kiiJC^ 

IUh  a<  TpcH  wpH  ^4^/IWp'kl[J(. 

IUh  npf  rpcAHHapioa  kmai'k 
K4  ch  js^±  A^  a^hcSa  c'kiUi!^^ 

Hf   ili;i%Hlk   48   CKAHT   nOM^A? 

K'K   M^AT   CK   iUHplk   TOT   WAISa^ 
K^M   CA   3ÏW4   wl^^^AWp-kllJI, 

HoARTf    K04Mf^    UJH    pOA^^MIC  ; 
Jf^Ch  3ÏW4   h8-a   An^Kl!^, 

IIlkHlk   niCp    K4   W   HTi^ASKI).. 
Mp    KpAIOA    Ck   ^TpHCT'k3'k^ 

KlkMH    H^   n04TI   Ck   A(    B43'k. 

B7k3;i;HA  k8/U  ^MSrSpiLipf, 

Kik  K^kp  B'k3;ivHA  ^if^Awp'kipc  ; 
fis  rtôc  npfCTi  hoartc  n43n^^ 

TpCH   n'K3HTWpH   K4    CK   ^4311; 

K4plH  n'K3'fc  k8  npHBHpc 

îl   Al^kpCAWp   p8A/V(HHp(. 
Kp4IOA   A^^HH^'^H'*   B.HHt, 

KS   PA^HA   CK   AC    B43k   BHH(; 

•llck  [h(  hhhc  rA^HAi^ipc] 

MS    ^TplKAT  :  „Ml    RT!.3SpT!.? 

LUh  h(  a^P'^^  npccTc  /U'kcSp'k?^ 
6h  p'kcnSHA't  A^  w  A^tt^: 
„A\hn8h(  ^cnn^HM'KHTaT'k  ! 

K^K  C84^A^HA  W  A^Tlk   coApis 

fli^    KTk3i5T   ÎKOC   T04T'k   Î^AOApI^  ; 

MtIv    NHl|JC   /U(pHllJ04pC; 

^4p    CS^^AJSvHA   W  COApC   AHHlv^ 

K8   A<   ^^^H   A^^'l^^'l^   HAHN'k 

H8M4H   A<K^T   Ni   AU^K'K 
K8   HIB'K38T'k   HTi^aSKIi^ 

Aé  n'kp'k  npi  AMP^"'"'^'"'^ 


BarAc:  Arghir  si  Elena.  1  «O 

KpaiOA  TpHCT  ^  Kark  nA'faK'k^ 
IUh  h8  n^rî  cik-A  iuaA  Tpi^Kik; 

^H  npWpOK;  lAII-H  nwpSHM'kiiJi 
Gik-H  cnSHf;  iiJH  npwpOMacKii: 

HhHI   n8T8   Ch'H  C^Ji,±CKK 

A^u  4MCA  noM  ^  rp'kAHH^? 

G^k-H   4^aKlk   Bpf-W   npHMHHlk? 

^  ^f-A  Ba  cn^Hf;  E^Hik  naaTii. 

ripwpoK  <I>HAaprr  ahSam, 

Mapi  Bpf^KHTwpio  npi  aSaii^ 
TpfA  3HAC  cik  coKOT^kqjf, 

UJh  anou  w|iH  npwpoM^kiiJi 
]^HK;f%HA  :  -  Kpaioai  !  npf  WM8a 

Hc  K'a8  CKAHT  iţii  noMSa 
A'aM  a^^aaT^  ^c'k  n^THHUik 

HS  fCTf  A<  K^HOqjHHHlv  : 
K'K  f  aSKp8  npiCTC  4^Hp(; 

UIh  /UivfCTpii  cSniţHpf; 
UIh  a^^Ha  ^'k  c^k^HToapi 

6cT(    UJH    CTlkn^HHTOapI^ 

GHHrSpi!^  ai  cT'Kn^H'ki|j( 

Aï  KSal^gc,  lUH  p'Kn'ki|j(; 
UIh  npHH  aat^a  M  ck  noarc 

Aa  aSa^HH'k  a  ck  cKoaxc^ 
Oikp'  npHH  ^iioa  TiiS  M(a  a^amc 
I  Kap(  cSnT  noa%  cii  ce  K^ani. 

J  KTk   niMTpi^   la    C^HT   CTi^AHTI 

I  Ka  CK-a  Ba3'k,  kti^-a  lod^ipc 

UIh  a^  ^^H"*  ^^h  a^P^^J^ 
^HHTp8  Kapc  Ka  (!  Ba)  ch  lack 

Allapc  cKA^peii  aa  kp^^ack; 
Kik  (a  Ba  CK  npHBfM'bcK'k^ 

•|L  aSai\f  CK  p'kT'kM'kcKT!.." 


178  ca.  1800. 


CLXXIIL 


ca.  1800. 

(a.  Ms.  Eminescu  fragment  6  foî    ca.  1800.  —  b.  Ms.  bibi.  centr.  No.  325.  Folio, 

n  nepaginate  -|-  88  fol  paginate,  copie  din  1818.) 

kpwTOKpHT  miî  iTpiTdca» 

Naşterea  luî  Erotocrit  şi  a  Aretusiî.   (a.  fol.  1 — 2.) 

IfpWTéKpHT*    IIJH   A   Aéfl   n(3U;CTpiT    xiAl^ASH   ckS    BH3Hpi048H. 
•|L   nOAHTÎf   il^H  6piKAÎC   Jf.Hf\likfiÀT\iAj   CK   âJ^Aii   AHÎCT    BH3Hp 

aMam  nf3WCTpiT;  UJii  hS  J^iunii  Kwn'm  huhh  BH3Hpi04^  hhmh  ^- 

fVKfiÀrSA  .  Mp*  î^lkKi^HA  pSrikMlOHC  iU^ATlk  lUH  SH^A  lUH  AAT^Aj 
4S  fi,ÀT  fi,A\mji^  IIJH  H  Ci8  HlkCKeT  ^Hni^piT^A^H  W  ^ÎHWAflk 
JJliWApTÎ  J^p^AXWAC^,  Ulii  M  née  HÛAMAi  fH  flpCT^CA  .  KÛaA  UIH  RH- 
3HplOAéH  H  C'i8  HT^CK^T  8h  ^HHWfi,  Uîiî  a'ĂS  hSMHT  IcpOTIVKpHT . 
LUh  KpCCKJSvHA  CA*  UIH  4^HHKA  w|iHnikpiT84t$H  MlkpHUJWpH;  laS  JS^AT 
AA  lAlKWaAlk  nC  4iU;^HAWH;  ^HTp'SH  AWK  .  IUh  KpiCK^HA  hpWTO- 
KpHT  4^îl04  BH3lipiOA8H  iUipf;  48  HOp^HMI^T  ^Hn^kpiT^A  A^^K448- 
a8H;    A^    ^^    ^KOC    nC   IcplVTOKpHT    A<H    )f4pCAl84    w|iHn'KP'kTécK*,    A< 

8hac  cik  44^4^  flpfT8c4;  Tf4%;^HA8-ci  A<  Rp<-w  pivSTiTI  .  Mp  Ifptu- 
TOKpHT  A^nii  MC  c'48  ck6c  a^^*  X^fi^^9  AWpîik  ^wa^tî  niHTpS 
ÛpîTécA,  IUH  NI  iuiif  nbr^^HA  ^^hkti^  p'kba^  cku*^"!"^  AP^i'w^^'' 
c'4S  A^^  WA^'^^  K4  cik  w  ^Àyh,  ujA  hcr^t^^ha  hhmh  k8  8h  Kiin 

4  4^4Hi  K4  C'K-H  Ck  A<UIKH31k  8UJH4C  ^ipCAlS/lSA^  c'4S  ^HTIVpC 
^HH4nOH    K8    MSaTI^    A^lk^HUMIOHC;    UIH    fi^î    4K0AW    48    w|iHHinéT    A 

nAivHMi   A^   A^P^A   u^   AP^v'WCT'k  flpcTScîH^  ujh  c'iS  a^^  akaci^ 

CSCHHH^HA  A^HTpS  4A^HK/  HCCnSHHA  HHMlkpéH  MJ  4pi  .  j^iHH  ^H- 
Tpé  8H4  A^  3H4C(  ^HTp^^HA  4^  TiTlkA  C'kS^  4t^  Mip^T  B4HH;  K4  CK 
J^ĂKlik    SH     KÎ6uJK*    A<    KpHl[ji4    ^H    rpikAHH4    MJ    4B'k  .  Mp    TiT'KA 

c^S  A^  AP^i"  Mi-H  ipA,   4'iS  4CK^4TiT;   UIH  uS  A^*^  Bp'w  k;^tcrA 

néHMH  A^  B4HH,  A<  ^^  HAHHHT  M'Épcp'fc  48H  .  IUh  TWKAHÎHA  AII- 
ipCpH  HCKSCHHH;  4S  if^'kKST  8H  KÏOUIK  A^  KpHl[li4  ^^wipTI  ^pS- 
A\\bc,  UIH  ^HnOAOBHT  w|iH  41kSHTp8  Kb  i|^i4IOpH  A^  4^l4IOpA  A^ 
4l|ICpH^T8pH  It^Kcéxi  KS  4>^P;  ^H  K8  HÎiTpH  CK^Mnc;  UIH  /^én'K  H( 
4'iS  rikTHT  k8  TW4Tlk  ^H^^p^MCd^ip-k,  48  uSc  .jiH  ÎA  CK^i^HI; 
iUiCK  A<  ^^AT  npél^S;  UIH  TU;4TI  CXpiCAI  UIII  Toixi  A^Kp^pNAI 
Hi  4B-k  C4  .  HnWH  48  wl^HMin^T  4  CKpîC  Hril|l(  CTli^^pH  HCHTpS  {Ip^ 
TécAy    UÏÙ   A-k^    AHnHT   A^H   A'K^HTpS   HpC   VTKfiiTî,    K4   WpH   K;^HA  ^ 

/UipMi  cik  4i  B43'k;   UI  A  ck  Ci  4/i^Hrik(;   uiîi  jsfin'h  Anicr-k  a^  3^ 


Erotocrit.  179 

rpiiKHT  IU  A  KiinStfi  lïîi  k8  Bikilr^kAi  4M(CTCKiTf  k8  c;^HVi  A<  ^  '^^H; 
Hfi|iîHHA  iUii|jfiiJt$r8A  3SrpikBÎ(u  [hii  ^i  Aa  4^pf  wi^HR^kitir  4^ïiiha]; 
uiA  aiuA  rikTi^HA^-Af  Twin,  a8  KïiaiiT   npc  8h  npfĂTiH  a^i  a^h 

KpiAHHHOCy    Mf-A    KÎCAia   IlOAHA^P;    lUH    US    CH^C    TWaTI  HfAI  HC   Ab 

i^uc^T^  uiH  hÛm  Ky  ^WApTî  m^TUMiiiJi  fi,î  AP^^^^*^  flpirSciA; 

IUN  A^"*!^   TWATf   M'kAI   Mf   US   COSC   M-fap-fc   Ci|^iT    A^^^    ^^*  -  I^P   Ho- 

AiiAop  ia8  3ric  :  IiporoKpHTf^  A^Kik  aii  npHHC  npi  ACcni3HAC  ihh- 
MÏH  TiAi  AP^r^^^*^  {Ipcréciu;  la-iţA  kaaSa  luA  rkTiiHA^Tf  enhi 

Ck   AlfpVCAI*    AA    Iţip'k    AM^kHA^H;     A^^P^^^    >^**    ^^"    ^"'1'^    UJH    TC 

sa  CAikBJi  a^tSa  mc  t4s  KbnpHHC  .  Mp   hpoTii&KpHT  08  p'KcnéHC  : 

lOBHTC  npîiTIHf;  MlkKip  Clk  Alipr*  AA  Ci|^lkpilJHT8A  aSA/IÎU,  AP^'^^^^'I^ 

flprrécÏH  M  w  Béio  h^T-k  Sht^^  4^ïAha  kiw  c'aS  cKpiic  npc  ^^^^h- 

3*KaC  ÏHHA/IÏH  MÎM,  UJJI  K8  Ppi^  UCTC  KA  Clk  UCW  Bpi  WAHHflVap^ 
AfH  K^MfTSA  A/IÎI^  .  KS  TIVATf  AMfCTlc  î^  cIhT  ACKt^AT^kTI^piO; 
Ki«IH  ipîS  BHHI  Kli  hAmH  W  A^*^*^;  ^^  ^'^"  ^HB'klţiT  hAmH  Al'k 
BCH  *f^HBlkHà  pl9  .  IUh  A^nik  AMicTI  BWpBf;  A$  w|iHKSĂT  SlUA 
KÏélUK^AéA;  IUH  A/lfpr;flHA  AA  AliMBlk-cA^  tas  A^'T  KIA^  ^KSpJ^H- 
A^W    K9    TWATI    ^KSp'kA/l'kHTSpHAC    H'^Af    MÂfH    lAIH    rplAf^    KA    H8 

K^ai-sA  Ck  A'k  KfA  ATAvT  t^tiiaSh  c'k^,   lyji  wpu  K^H^   A^P'  HH- 

HH  ^HCAUI   À   Clk   Hè   Jf^HTfii   jf.H   KTOUIKS^   H'kHlk   Ki^HA   B4   BIHA  iA  . 

A^MH  aS  n^pnic  aa  iţipii  j|iHnpféHik  kS  npîĂTCH^A  ckS  IIoaha^p; 

Up  A^nA  AMicTA  TiTlkA  Clk8  BH3l)piOA  c'a9  EOAH'kBHT  4^WApTi^ 
UIH  ^HAaTlk    a8    TpHUMHC    WAlkKipH    j|iH    TIVIŢI    H'kpiţH^    K^    Clk 

rkcicKik  ni  IipiirrèKpHT  uiù  ck-A  AA^Kk^  KipîH  ai^at  SaibaAvHA; 
Hé  a'aS  h^tSt  a^l^AA;  iiiA  nikHik  a  c^k  ^i^HTwipMi  tphmAuiîh 
|NHan6H  rk  cn^i  niHTpS  ia^  BH^iipiOA  c'i8  ^iirkH'kTOiiiiT  uiii 

KÏHHA  BICTHTépÏH;  U8  CH^C  K8a%  Klk  HS  a'aS  A^WliT  NHK'kl6pH  . 
Mp  IA  A83AHA   AMicTA   MÂA    iU8AT    A8    ^HMIH^T    A   EOAil    K8   IHHAHA 

nfirrp^  A^P^^  4^YiOASH  c^S  IipwTOKpHT. 


Plecarea  luî  Erotocrit  de  la  părinţî.   (6.  fol.  42  b — 43  a.) 

fis  w|iMfll8T  HpWTIVKpHT  AMICTI  CK  ykKTK  K8  AA^ipii  AA- 
Kp'kaiH,  CWKWTHHA  à  A/IlkHrikÀ  HI  AMIAI  i^'kp  A<  ^^n^HrikipH  HHH- 
MH  AM  H'kpHHIţHAWp  :  IIpi  MHHCTHIţHAIVp  UIH  tOCHI^H  ma^pAHI^H  ! 
APCHTATH    ABII^H^     HIHTpt^    HinST^HIţA    WA/IIH^fecKHi;     CK    HA^UgHI^H 

k8  ax^TA  :KiAi  niHTpS  AHcni^piţupi  mî  .  Ji,àp  k1).ha  RIHh  h^hi 

^H  AIHHTI  C84^AIt4cKA;  BlkpSlklţHH  IUH  fifiiflTATÎ  Ml  4^AK  MlplOpH- 
àt  ^  TIVATlk  BpiA/ll;  IUH  AA  TWIţH  WAAUIHÎH^  K8  KAAH  Ap  J^H,  Clk 
B*K  B^K^pAlţ    IUH   rk   AlflinTAI^H   Jfi   CK^Tli    BpiiHH    pi).CnA7kTHpi    k8 


1 0-; 


180  c«.  1800. 

^I^A^HTlk  BSKSpïC  .  HS  ICTI  ^  ASMI  àHACTA  CT4TWpHHMÏU  Ka  CK 
M  Ck  CKHHBH  .  HciAlUNC  laplklU  HS  HWaTH  ^Ù  ^TfiîCTifiî  CXi- 
TWpHUKli;  4  HS  Ck  CKHNB4  K8  S8Kt^pïf;  Hî  KWHTIHHlţ  jk,i  nA'kHlfifiê 
lUH  fi,î  AAKfi^MH]  KK  RHCTf  nSuriHli  EfiiMÎ  aBflţH  4  M%,  RH^C 
EHp^HTWp  HWpWMHpHAiUP;  lUH  A^B^HA^Ul  HIBWI^HIţHH  MtM,  4I4H 
Mt^AT  HlkA^fc^A^HT  ;  lUU  UTlk  w|iH  AlVKt^A  Alïl^^  ^^HIO  fijk,  4M 
AlkC4T  npf  I06|)t  4^p4THAf  AlïfS;  flOAH^WP;  KApUAf  ^H  TWATHk 
BpiMC  4^  4^WCT  TWfiipiklU  niTHMHAWp  A/iIaI;  lUN  AK^A/I  A^n**^ 
BWĂ   C4;   fCTI   KlkAlkTWpU   K8   AII^HI;    fi^Afi    A^n'k   E^bjk  Mê  ICTI  lUlw- 

3ikTwp  Aikiirik  AB  •  A^^"  A*  bwio  TpikH  i8;  R4  4^h  ^^^^'I'hai  mïi8 

WpU  w|i  MC  BpiMH,  Up  A<  B^*^  ^^PH  <8;  B4  4^H  lA  6pWTWKpHT 
j^   A|6k8a   AIÏIS;    IUU   pikAllkHllţ  ClkH'kTWUlH  .  HcpiOpNAWp   4/llk   pWP^ 

rk  Bik  itïi  m  AB  c*kHikTivui;  kS  BÏtaitH^  uiu  m  mAhî,  Mmah  rk 

CKHAIl64pik  (!)  ^TfiS  BSK^pïf  4S(CT  nik^^P  A^  J^HTfiiCTÀfiî,  Ki- 
PUAI  BI&IO  4A'kn4  Jf,  TlkHRAipi  AHI  .  KS  4MICTI  TpiKlkHA  A/ISATI 
MicSpU;  48  CWClkT  SpiAUl^  KApC  TpésSH  Ck  IlSpsirik^  lUH  4U14  Clk- 
pSTliHA    AIlkHHHAI    HlkpHHlţUAWp    ClkH^    48    wl^HK^kAlKAT    Hl    4pA%lk- 

cipio^  h8m4h  k8  AWA;f%  caS^h^  iuh  48  nAïKir  .  Ji,Sfi  k8  mi  ÛHHM'h 

CK  Ji,é*îi^  h8  ICTI  Tpi68liHlţlk  4  4pikT4;  Ml  H8A/I4U  4TlkT4  3HK9 
Klk    W^T^kT^pUAI    A8h    4npliHA<    4Up8A,    UIH    AiKpikAlHAI    Ml    BlipCA 

jf^A  cnrkHVi .  A^"*"  A^^^  ^^  ^  <iUHT  fi^in  nwAUTÏi  A^^ipik,  48 
rrkT8T;  iuh  j|iTWpKikHA8-cik  k8  ^Ăn,A  cnpi  C4piiopHAi  •i^niwp'k' 

Tll|JU   48  w|iMCn8T   K8   AAXÂfi^   c8cnHHipi  4   KlkHT4    4MICTI  K8BHHTI  *. 

ÛX   sIpiOAl!   Ap^HKlk  4^iVK   K8  nifi'h, 
IÛh  Clk  4npllHA'k  4HicT*k  uipik. 

Gik  w  4p3ik  k8  Turr8A;  rk  w  K8npHH3'k; 

Glk   4P31k  TWlţH^    AlipH   IUH    MHMH^   K8   TWltïA   Clk   Ck   CT^Hr*k. 
G'k   CKiUH   H8ai14H   flpHT8C4;    A^  ^^^   ^^  *^^  ^^  4TI4Hrk. 
ÛX   CTlAHAWp!   Clk   H8  P'kBAaiţH;   WpH   C'k   4^iMIUH   Bp'W   MHHt^Hi 
Ilf   4M(CT   THpUH   UJH   Hl^r^H;    K8  TpikCHCT   Ck-A   A^'^'^HH. 
G4^HHlţÎH   TWlţH   4H   MiplOA8H  !   AX'K  fiWV   CK   Blk  8HHlţH; 

IUh  w|inikp4iţH!  4c8np4  a8h  k8  wi|jh  ck  Bik  nwpHHiţu; 

G'k-H   BÏH   npiA*!^   -f   ^fià   a8H;   UJH   CTlkUl^Hlipi  CTpiHHH 
Glk  HA'kHrik   K8   M4pi  AAAÀp,   K^kMH   All'48   PWHIT   Hl  AIHHI. 

fl^l   A/IApH   J!^îaVKfii]i,Afii, 

Mw4pTi  k8  ckA/iiţ^pc; 

A\W4pTf   K8  A^P^PH^ 

Ëitait'k  k8  niHpi. 

Û\\   AI4pH   îVKVKHlkTĂTî, 


Erotocrit.  181 

Hf  plwS  iUik  r'kCH! 

PlkS^    KA   BAH  A^   A/II^Hf! 
Ë13   Kli  ClkNT   rWHUT^ 
IIUCTH   TWT   P'kHlÎT. 
G'kp'kKSlţH  7HHA/IÏWip'k^ 

KSa/i  ti  AP3H  w|i  nipik? 

A^TI   AA   CT'kR'kH'K; 

KS  cScnHH  TI  w|iKriHik; 

Mf  piuiiikH;  WAwp^ 
IUh  wpriH  k8  a^P- 


Jalea  Aretusiï.    (b.  fol.  53b  —  54b.) 

fluilk    wl^^PUKWUl^HA^-Clk    MHHf-BA;    ^UÈ    nïfpAH    IUH    MH    ApH; 

uiH  AUJik  cik  fi;\  jfiH  HiBWH;  A^  ^ipi  HfAI^A"  H^  ^^"  ^Ph  UIH 
imipHMfni^iţHH  rk  nipAS  uih  M  ck  mah  ^^WAWCkCKS;  a^P  -fU*^- 

Aini^lkH^  HIBWI^HlţlkAI  A*  MSATI  WpH  Al  BHpSlCK^  UJH  AlfJAHTlk 
AA  npHMHHA  HATHMHH  .  Klk  w|iTlkHnA'kHA^'C'k  A  ABI  B'kpB'klţ'kHy 
^lU  AWBlkHAf^JH    B^HA   HWpiVSHpi  .  AiHH,   fi^î   fCTI   AUlik;   M  TpiBS- 

ii|iH  cik  cik  AiriHAH;   A^P  *<HMH  npi  mSat  rk  hS  HikAi^^A^>^(Kik, 

HH  k8  CWKWT'kAlk  Clk-UJ  IH  MIA  Ml  KSHWilMH  .  Hh  A^P  AUJlk^KAipi, 
UJH  MlkpTl  TA,  HS  ti  AinikA^  A<  AMICTI;  Ml  TI  w|iBlkpBliT'k3H  K8 
tôHA  wlilJ^'kAiniţACKA  CWKWT^AA,  A^Kli  BIH  Ck  TI  AWi|^TWpil|JH  . 
\aq  A^  '■'^  ^^"  AC3H'I^A'I^^A^H;  HIAM^TlkHAt^'TI  KS  Mt^HTI^  BIH 
C\^H  niTpiMH  BÏiaitA  K9  AIWApTI  w|inpiSHlk;  K'kHHA^-TI  KTK  M 
Ti-H  ^B'kpBlkTAT,  KA  rk  CKinH  .  KlkMH  Klk  IUH  AHipI^  KlkHA  ^^  ^H- 
^\  A^   BlkHT^     4^ÏHHA    HAWAH     UIH    TplkCHHT,    ATI^HMI    KI^PAHAMSA 

^IpHKivui'kHAt^-cik  A^  BiA^pu^  ^m   aack  kiwPma^  Hin^T'kHA^-cik 

4  Clk  MAH  w|i61kp61kTA,  CHpl  A  Ck  MAH  wfiBl^pBlkTA  Mll|lfluért$A 
A9H,  uih  ni  HAABI-H  Ap^HKi^HA^-W  W  pl^rkHIIIIH^  CAS  JfJVp^  Afi^i^H- 
K^A  M^pVU  BiaSpHAI  B'kr'LHAS-lV  W  Jf^HiiKK  ;  UIH  UTlk  Klk  c'aS 
C^l'kpUlliT  HIAIHCA<  A^  BÏUItlk  .  Mp  ^iHH/^  Kl^pM^M^A  B^H  UIH  MIA- 
A'aHI^H  THHC^  HHMH  K^M  M  Al  ICTI  J^finK^K,  Kh  Ck  RSH  AA  KlkpM'k 
B^HH;  IUH  AA  nWBAIţA  KWp'kBHH,  UIH  rk  AM^Tlk  ^H^A  RI  AAT^A  ; 
IUH  npUMI^KAÏl   AWp   Ml   A^   MWApTI,    W    w|iTWpK8    w|iHTpS    SSKSpÏH  . 


182  ca.  1800. 

K'kMH  n'K31kHA  MMMA  JOkHif  à^H^rW  KThfiMAy  HHMH  K^iU  ^^pHKIk 
H8  m  ICTf  ;  UJH  CK'knikHA  C^k  WAH^HCCK  .  IlfHTpS  aM4CT4  fi^Afi,  UJH 
Mli,fi\Ai  TA,   H8   ti   niffi^i,   lUH  M  4^HH  A^HlkA'I^^KA^HTlk  ;    Klk  KIVA- 

HasSii  Hf-ui  pik/uikHf^   aAHK'k  jf,UÈ  A'knikA'k  aw4^tw0Sa,   iuh  pv 

iU'KHH  HCTlkMlkASHT;  KlkMH  K8  Bpépf  HWPiOkSaSH,  KSpikHA  BP<H 
CK   TC   H3B'KBil|JH   fi,HH  HCBWH. 

riwfTHK^a  .  ïlAAWWÇXdi  CDplkCkHTH,  W  At^  MAH  M^kHriklT-W 
WapHUl-HC  .  ^Ap  AA  niTHMHAi  KApf  CK  A^AA,  M^ATlk  A^P^P"  "JH 
}KAAH  K^HI&Al[JH  A^H  HApTC  HWpl&K^ASH  ÎH,  IUH  AA  ^HHCWAfii  HI 
Clk  A^^Ail;  TpiAlSpA  IUH  Clk  j|ii|^pHKWUlik  UJH  UpikUJ  Jf^HîM  Ch-H 
3'KKTk. 

flpUT^CA  .  G)\\  HlVpWK  HICTATWpHHK!  K^A/I  A^^  T8  A<  ^'^^^ 
WAHYH'K  .  ^Ap  AM  'i'hC,  K'k  UJH  HI  AKWAW,  KA  W  HHAil^Klk  ^H- 
BAH^  UJH  HHHH  UI  A^^^^nP^  HWACTp'K  H^  TplHH,  MH  HSMAH  KA^UtH 
A  SHBAA;  UJH  K^KHA  HI  ApiklţH  A  TA  AIHAWCTHBIipi;  «{^HAATlk  Hé 
UJH  IVTpikBlipH  .  OhHK'K  A<  ^^Hl^pAT  !  AH'k  ^^AMH^  CK  ^K^A^K  UJH  l8 
HIHWpWHHTA  A^  A/UIHI^  KA  K^KHA  CKHT  AATA  Ji.î  M  KSHWCKS^  UJH 
iUAH  BIIHI  A/v'aUI  Jj^^H  HlkCK^T  AHHTpS  8H  WA\  npWCT  UJH  A<  V^^ 
CK  j^'Ùi  lOBIITl^^  C^  HS  TpAr  AMICTI  HIBWH^  Ml  AHI-S  BIHHT  AK^M 
AA   KAH   UJH    K8   ATIkTI   M^AlKli^HH  : 

Gthy  : 

ÛX   CWApi   A8A/IHH'kTWpiO  ! 
'  AlV-k    pWr   4^ÎH-Al   w|iTp'AM^TWplO. 
UJh   MlpH   ^4^p8Mt$CniHATH  ! 
fIcKSATTk -AA'k   UJH-AI   ^'k   AP^HTATH. 
HS    A%lk   AlkCA;    Klk   WH   Clk   niH, 
UIh    AIHAWCTHBlipi   MIH. 

K'h  k8  twtSa  cTkHT  nipA^T; 

f  EHAIlţH   AA   HI   ^AA    AAI   COrkT. 

Mh^KAOHHI^H^    H8   Allk  AlkCAIţH, 

UIh  pn^coAiiTiipi  c-k-h  M^^y 
MiaSH;  hi  a%'a8  tJpyiCKT; 

Al  AP^nTATI  m'a8  AHOrkT. 

AÂL'K   pIVr   BpiAIH,   Clk   AlH^KAlVMHIţH^ 

UJh  hia^h  cTpiHH  nSTipi  ciw-h  js;Kp^Hn,H, 

Ka   CK   mVATli   jfiB'kpTIHCH^ 
UIh  ^  plk3BWAH  A  CK  caShch. 
A^n'k   k8A/I   HIP;    Ck   Clk   i^AKlk^ 

Ka  Spvîi  ck  npH^^AKik. 


Klain:  Acathist.  183 

Aa  fTKWA  Mi  nikTUMiipc. 

KS   w|iSm8T  iUHH^HiT^ 
UJu   K8   C^l^lkpUJHT   B(HHH4T. 
HS-iU  4M8HMI;    Klk  ClkHT  pikHUTlk; 
;\(   jk^fiârWCTî   UCTHpHC^T'k; 

UIh  pikt^A  Kik  Mik  rikC'k. 

^riW4  ACUJUH    UIH  WYTI3H; 

Hoanxc  cScnuH,  AiwKpikMcjH. 

HSM4H  MCA  MC  qjïi^  Kp^AH; 

UIh  ^WMbc^A  f^î  dAiwpio  Kpci|ju. 


CLXXIV. 


1801. 

(16®,  XVII  paginate  -f-  1 1  pag^nï  nepaginate  -|~  ^^'^  paginate  -|-  2  ncpaginate  : 

scara.) 

Acathist  sâu  carte  eu  mùlte  rugatsùni 

de Părintele  Sâmuil  Klâin  delà  Szâd 

Sibii 1801. 

Catra  cetitonu,   (Fol.  III — IV.) 

Ce  Romanii  cbiâma  litere,  slovénnii  zic  slove.  Literele  dara, 
sau  slovele,  cu  quâre  delà  o  vreme  incoace  se  slugésc  Romanii 
cei  din  Dkchia,  sint  slovenésti:  Jâr  cele  vechi  părinteşti  litere 
âle  Romanilor  din  Dăchia,  precum  ale  Romanilor  celor  din  Italica, 
sint  cele  latineşti.  Deci  voind  a  urmă  mâi  bine  pre  Parintzii, 
fiii  pre  mâi  marii  neamului  nostru,  de  quat  pre  cei  străini,  shi  cu 
bun  adevér  cunoscend,  que  mare  shi  intru  invatzatura  sporiu,  shi 
intru  politie  folos,  shi  intra  alte  neamuri  invatzâte  lauda  vom  do- 
bândi dintru  aceasta',  que  eâresh  vom  luoa  literele  noastre  cele 
vechi,  shi  părinteşti,  cu  quâre  toate  neamurile  [macâr  străine  de 
neamul  Romanilor,]  cele  iscussite,  shi  invatzâte  se  folosesc,  am 
judecat,  qua  noi  cei  ce  sintem  Romani  se  punem  intra  ceasta  căr- 
ticica literele  noastre  cele  vechi,  shi  părinteşti.  Shi  socotim,  que 
fieste  quarui  adeverât  Roman  intzelept  shi  cu  minte  buna,  mai 


184  1801. 

placé-i-vi  cèle  părinteşti^   deqaat  cèle  străine^  quăre  pre  neămiil 
nostru  là  măre  barbarie  Vin  adus. 


Rugatsûni  de  diminedtza,   (pag.  1 — 3.) 

Mărire  Tie  Dumnezeul  nostru,  Mărire  Tie  Imperàte  ceresc 
Mangaitôriule,  Duhul  adevërului,  carele  pretutindine  eşti,  shî  toate 
le  plineşti,  vistîéariul  bunatatzîlor,  shi  Datatôriule  de  viéatza,  vin-o, 
shi  te  salasUuéste  intru  N6î,  shi  ne  cùratza  de  tôata  spurcatsù- 
nea,  shi  mantue  Bunule,  sufletele  noastre. 

*)  Tatăl  nostru  quârele  ésti  in  cériuri,  sfintzăsca-se  numele 
tau.  Vie  inperatiea  ta,  fie  voéa  tâ  precum  in  cseriu  shi  pre  pâ- 
ment. Panea  noastră  cea  de  toate  zilele  da-ni-o  noâo  astăzi,  shi 
ne  earta  greshâlele  noastre,  cum  shi  noi  ertam  greshitzilor  noştri; 
shi  nu  ne  duce  pre  noi  in  ispita,  ci  ne  izbăveşte  de  cel  reu. 
Qu*â  tâ  este  imperatiea,  shi  puterea,  shi  mărirea  a  Tatălui,  shi  a 
Fiiului,  shi  à  sfanţului  Duh,  acum  shi  pururea,  shi  in  vecii  veci- 
lor. Amin. 

Rugatsune  catra  prea  sfânta  de  D(u)mnezéu  născătoarea, 

(pag.  33  —  35.) 

Prea  curata  Doamna,  stepana,  Născătoare  de  D(u)mnezéu, 
qùârea  p6tzi  face  tot  binele,  primeşte  aceste  cinstite  daruri,  qudre 
numai  Tîe  se  cuvin  de  la  mine,  nevrednicul,  robul  tau,  ceea  ce 
ésti  aleasa  din  toate  neamurile,  shi  te  ai  arătat  mai  inălta  dequat 
toate  făpturile  cereşti  shi  pamentésti,  que  prin  Tine  au  fost  cu 
noi  D(o)mnul  Puterilor,  shi  prin  Tine  am  cunoscut  pre  Fiul  lui 
D(u)mnezéu,  shi  ne  am  învrednicit  sfanţului  Trupului  lui,  shi  prea 
curatului  sângelui  lui.  Pentru  aceea  fericita  ésti  intru  neamurile 
neamurilor,  ceea  ce  ésti  de  Dmnezéu  fericita,  mâi  luminata,  de- 
quet  cheruvimii,  shi  mâi  sfânta  dequat  serafimii  fiind.  Shi  acum 
prea  sfânta  Născătoare  de  D(u)mnezéu,  cea  cu  totul  curata,  nu  in- 
cetâ  a  te  ruga  pentru-  noi,  nevrednicii  robii  tai,  câ  se  ne  izbăvim 
noi  de  tot  sfatul  celui  inshelatoriu,  shi  de  toata  primésdiea,  shi  se 
fim  pazitzi  nevatamâtzi  de  toata  lovirea  cea  venninâta  a  diavolu- 
lui, shi  pene  lâ  sfarshitul  viétzii  cu  rugatsunile  tale  neosmidit  (!  1.  ne- 
osindit)  me  pazéste,  quâ  cu  paza'  shi  cu  ajutériul  tau  fiind  mân- 
tuit, Mărire,  lauda,   multzemita,   shi  inchinatsùne  pentru  toate  se 

*)  V.  voi.  I,  pag.  9,  32,  41. 


Klain:  Âoathist.  185 

inaitzam  lui  Dmnezéu  cel  ùnul  in  Trôitza,  shi  Facatôriului  tuturor. 
Acum^  shi  pururea^  shi  in  vécii  vecilor.   Amin. 


Psalm  6.   (pag.  137—138.) 

1.  D(oa)mne^  nu  cu  maniea  ta  se  me  mustri^  nici  cu  iutzi- 
mea  ta  se  me  cerţi.  2.  Milueste-me  Dmne^  que  neputintsos  sint; 
yindeca-me  Dmne^  que  s'àu  turburat  oăssele  mele.  3.  Shi  sufle- 
tul meu  s'àu  turburat  fo&rte^  shi  Tu  Dmne  pene  quand  ?  4.  In- 
to4rce-te  Dmne^  izbăveşte  sufletul  meu^  mantueste-me  pentru  milă 
ta.  5.  Que  nu  este  intru  moarte  cel  ce  te  pomeneşte^  shi  in  eăd 
cine  se  vâ  marturissi  Tie?  6.  Ostenit-ăm  întru  suspinul  meu, 
8pelă-v6iu  in  toate  noptzile  patul  meu;  cu  lăcramile  mele  aşter- 
nutul meu  voiu  udă.  7.  Turburătu-s'ău  de  manie  ochiul  meu;  in- 
vechitu-m'ăm  intru  t6tzi  vrasmăshii  méi.  8.  Departătzi-va  de  lă 
mine  tétzi  cei  ce  lucrătzi  fardelége;  que  au  auzit  Dmnul  glasul 
plângerii  mele.  6.  Auzit-ău  Dmnul  cererea  mea.  Dmnul  ruga- 
tsunea  mea  au  primit.  10.  Se  se  rushinéze,  shi  se  se  turbure 
tôtzi  vrăşmaşii  mei;  se  se  intoarca,  shi  se  se  rushinéze  foarte 
de  grăb. 

Psdlm  101,   (pag.  143  —  146.) 

1.  Dmne,  auzi  rugatsunea  mea,  shi  strigarea  mea  lă  Tine  se 
vie,  se  nu  intôrci  fătză  tă  delă  mine.  2.  Ori  in  ce  zi  me  necazése, 
pléàca  catra  mine  urechea  tă.  Ori  in  ce  zi  te  voiu  chemă,  de 
gràb  me  auzi.  3.  Que  s'ău  stins  quă  fumul  zilele  mele,  shi  oăssele 
mele  quă  uscatsunea  s'ău  uscat.  4.  Rannit  am  fost  quă  eărbă  shi 
s'âu  uscat  inimă  mea;  que  mi-ăm  uitat  ă  mancă  panea  mea.  5.  De 
gUsul  suspinului  meu,  s'ău  lipit  ossul  meu  de  cămea  mea.  6.  Ase- 
menatu-m'ăm  cu  pelicanul  de  pustie,  facutu-m'ăm  că  corbul  de 
noapte  in  loc  nelacuit.  7.  Priveghiat-ăm  shi  m'ăm  făcut  quă  o  păs- 
sere  ce  este  ossibita  pre  casa.  8.  Toata  zioa  m'ău  ocarît  vrasmă- 
shii mei,  shi  cei  ce  me  laudă,  asupré  mea  se  juraa.  9.  Que  cenushe 
quâ  panea  am  mancăt,  shi  beutura  mea  cu  plângere  am  ameste- 
cat. 10.  De  catra  fătză  iutzimei  tăie  shi  a  maniei  tăie,  que  inaltzin- 
du-me  m'ăm  surpat.  11.  Zilele  mele  qua  umbră  s'ău  plecat,  shi  eu 
qua  earbă  m'ăm  uscat.  12.  Ear  Tu  Dmne  in  veac  remâi,  shi  pome- 
iiirea  tâ  in  neam,  shi  in  neam.  13.  Tu  sculandu-te  vei  milui  Si6nul  : 
qua  vremea  ê  ă  te  milostivi  spre  el,  que  au  venit  vremea.  14.  Que 


186  1801. 

bine  au  voit  robii  tai  pietrile  lui^  shi  de  tierena  lui  le  vă  û  mila. 
15.  Shi  se  vor  téme  neamurile  de  numele  Dmnului,  shi  totzi  Impe- 
ràtzii  pamentului  de  mărirea  td.  16.  Que  va  zidi  Dmnul  Sionul^  shi 
se  va  aratà  intru  mărirea  să.  17.  Cautăt-ău  spre  rugatsùnea  celor 
smeritzi^  shi  n'au  defăimat  cererea  lor.  18.  Se  se  scrie  această  intru 
ălt  neăm^  shi  norodul  ce  se  zideşte  vă  laudă  pre  Dmnul.  19.  Que 
ău  privit  dintru  naltzimea  cea  sfânta  ă  lui^  Dmnul  din  ceriu  spre 
pâment  s'ău  uitat.  20.  Quă  se  auza  suspinul  celor  ferecătzi^  se  dez- 
lege pre  fiii  celor  omoritzi.  21.  Quă  se  vestească  in  Siôn  numele 
Dmnului^  shi  lăuda  lui  in  Ierusalim.  22.  Quand  se  vor  adună  no- 
roadele dinpreuna^  shi  Imperătzii^  quă  se  slusăsca  Dmnului.  23.  Re- 
spuns-ău  lui  in  călea  tăriei  lui  ;  imputzinărea  zilelor  mele  spune-mi. 
24.  Nu  me  duce  pre  mine  intru  jumatatzărea  zilelor  mele,  in  nea- 
mul neamurilor  anii  tai.  25.  Intru  incepùt  Tu  Dmne  pamentul  ai 
intemeat,  shi  lucrurile  manilor  tăie  sint  cériurile.  26.  Acele  vor 
peri,  eăr  Tu  vei  rémanea,  shi  totzi  quă  o  haina  se  vor  invechi, 
shi  qua  un  vestment  vei  inveli  pre  éi,  shi  se  vor  schimbă.  27.  Ear 
Tu  acelăshi  ésti,  shi  anii  tai  nu  se  vor  imputzină.  28.  Fiii  robi- 
lor tai  vor  lacui,  shi  semintză  lor  in  veac  se  vă  indreptă. 


Cântare  jedlnica  catra  prea  sfânta  de  Dmnezeu  Născătoarea, 

(pag.  178—180.) 

Stă  Maica  cu  jele  plangend, 
langa  cruce  mult  lacramend, 
quand  Fiiul  se  restignea. 
Sufletul  ei  cel  superăt, 
shi  cu  durere  intristăt, 
i  Tău  petruns  Săbiea. 
O  trista,  shi  necazsita! 
Tu  acea  blagoslovita 
maica'  unuia  nascuit  (!) 
Quărea  plângea,  shi  mult  jelea, 
shi  tremura  quand  Ea  vedea 
patima  celui  născut. 
Ce  om  ar  fi  netanguind, 
pre  Maica'  lui  Isus  vezind 
intr'ătata  chin  fiind? 
Cine  ăr  putea  fi  nejelind, 
pre  Maica  lui  Hristos  privind 


Klain:  Acathist.  187 

CU  Fiul  séu  pathimind? 
Pentru  a  omului  pecăt, 
vezu-1  pre  El  in  chin  bagàt; 
trupul  lui  de  chin  stricat. 
Pre  al  séu  prea  dulce  baeăt 
vezu-1  murind,  nemangaeàt, 
quand  El  sufletul  sh'ău  dat. 
Maica,  izvor  de  iubire, 
fa  me  se  simtzu  chinuire, 
se  plâng  shi  eu  cu  Tine. 
Fa  se  ârze  sufletul  meu, 
iubind  pre  Hristos  Dmnezéu; 
qua  sé-i  pldca  intru  mine. 

Maica  te  milostivéste, 
rână  lui  Hristos  sădeşte 
tare  in  inima'  mea. 
A  Fiiului  tau  cel  rannit, 
cel  pentru  mine  chinuit, 
chinul  lui,  fa-1  partea  mea. 
Fa  me  cu  Tine  a  tângui; 
de  cel  răstignit  mila-m  fi 
pana  ce  v6iu  se  traésc. 
Langa  crucea  lui  a  firea, 
Tie  a  me  însoţirea 
in  plans,  bucuros  voésc, 
a  Fetsoârelor  Fetsoâra! 

Nu-mi  fii  Tu  mâi  mult  amare, 
ci  fa  se  pling  cu  Tine; 
se  port  a  lui  Hristos  moarte, 
shi  a  pâthimii  lui  soarte. 
De  ranne-i  gândind  bine, 
fa  quâ  shi  eu  se  pathimésc, 
de  cruce  se  nu  me  lipsesc. 
Shi  de  scump  Sângele  lui, 
aprins  ferbinte,  shi  infocât, 
prin  Tine  se  fiu  aparat 
in  zioa  judeczului. 
Fa  cu  crucea  se  me  păzesc, 
cu  Moartea  lui  se  me  intarésc; 
shi  cu  a  lui  dăruire. 


188  Syndipa. 


quand  mî  va  mûri  trupul, 
fa  sé-mi  capete  sufletul 
a  raiului  mărire. 


CLXXV. 
1802. 

(8«,   140  pagini) 


êAHN'bcK^  npc^^^Kéx^  4v  PwM;RH'bcK%  ••.•  OhbiA  1802- 

Syndipa  se  fôgâdueste  de  a  învăţa  pre  fiul  înpàratului.  (pag.  1 — 4.) 

é 

06cT-a8  oy'H  w^nikpiT  \à  nipcïA^  HÔMCAf  a^h  Krpa^  Kapi 
aB-k  luinTf  MSlpH^  A^P^  KOniîi  H'iS  ùx&Tj  m\\  a8  pSrix  npf 
AA^H(3f8  Ka  cik-H  A^  KOnïH,  tap  A^n*K  M^ATik  porkHâHic  w|in*Kpa- 
t8a8h  A'aS  acK^ATiT  a^"^3^^^  uJH  ^^  HikCK^r  oy'H  4^(Hi&p^  npf 
Kipf  w|iA  Kpfiţi'k  w|inikpikT'kiţii^  lUH-A  w|iBikuA  .  mil  aB^HA  n64^T^ 
w^nikpÎTSA  Ka  cik-A  ^B^i^f  npi  4^iiOA  ciA  k8  tot  i^\\&  ji,î  j^n^k' 
njKréfiik,  luiî  ^HA^cà^U,  «8  rkCHT  a8h  /li^acKikA  np'k  w|iH*KAinT, 

Ka  CK'A  j^ÀKh  w|iTp8  w|iBlkl^lkTépa  w^l^(AmH8HTH  BpiîAHiiK,  luA  NI- 
ROHHA^-Clk  Tp(H  aHH  Aa  w|iRlkl^lkT8pik^  HHAIHK  h8  c'aS  ij^OAOCIIT  . 
flluA  Blk3IINA  Jfiïl^fiàT^A  npi  4^II0A  C^8  Klk  HHMHK  h8  .|iBii;*K^  a8 
3NC  :  4^ilOA    iUYiS    w|i    TpiH    iHH    HHMHK    M    J^E^IX%    -{^Clk    J^A    BOA 

A^  npi  fa  OiTHAHnfA  4^Haoc64^8a8H,  Kik  aM  a83iiT  A^aa  M8aHH^ 
Kik  tacTf  Bp'EAHHK  A^  4^Haoc64^ïf;  iniî  3Hk^ha  an'kcT'k  w^a^'i^ 
a8  KiaiaT  npf  OirNAHnA^  mù  «8  3iic  aéA  :  b6i5  cik-i;H  a^^  "P^ 
4^iioa  MÏ(8  cik-a  w|iBmH  4^Haoc64^îa'  upik  Ov-hahrA  a8  3iic  :  riTa 
c^HT  w|irrkpiT(  w|i  luici  a^hh^  cik-a  jf^E^n,  npc  a^hcSa,  iui^  rk-a 
oy'iUnaS  A<  T6aTik  w|ii;ika(nH8H'k;  k^t  cik  M  ck  ài^M  aaT8  a^k^t 
KOKON^  ^nikpiki^iH  Tiai  AiaH  4^Haoc64^ .  Mpik  a^  h8  boio  a^  npc 
J^lioA  TlS  .|iTp'aT;^Ta  Bp'kaïf  4^Haoc64^  aaïc  aa  .^n'kpikUÎA  tA, 
ACcnii^pi^iiTik  CK  ^H  Bîiua  Ai-k^  mil  TOTik  asSi^U  m^  ck  i^H 
A  ^nikpiki^iH  Tiac .  /^iHH  A^  Efi^Mî  Hî  [w  .^nikpaTiJ  np^K^M  iB 
Mik  4^ikrkA^cK  cik  4^aK  npi  ^iioa  t^8  4^Haoc64^  ji.îC'KEX^fiiuHT, 
amA  mA  w|inikpikHiH  Taai  cik  k^a^  ^^  tpibBhhi;^,  cik  ti  mhaocth- 
BiiţiH  ïXfiî  MÛm  kB  KEÛfiî  A^  hhhcti  .^nikpikT'kiţK  .  Mpik  w^nikpi- 
t8a  a8  3i)c  KikTpik  (A  :  a^^^h  ba  ^^ii  npHH  nST^HUik  jï,S-n,'E^ig>  npf- 


Sjndipa.  189 

iii3Hi  Iţii  aH'ÉcT'k  .  Mpik  A^  "^'^  ^^  ^^  ^fi^^  n8THHi;*K  hS  b6i^ 
aB-k  cik-UH  A^^  •  lAp*^  GiTHAHnA  a^3I)ha  anicTa,  a8  pikCnéHc  w|i- 
irkpirSASH  Ka  w|iTp'aAHHC  3hk^ha  •  npfK^ai  w^nikp*Ki;iA  tA  a^^^ 
HHHiBaïUH  H^HH  tacTi  a  a8A^  HiÎHf  aaTSii  tapikiuA  h8-i;h  tacri  a 
A^ .  flT^HH-fc  w|in*KpiT8a  anécTS-k  k8b;^ht  nafK;^HA^-cik  k8  MapA 
HikA^^KAH    luA    b8h*kt^i;h   a8  aA^Bipi^T    npc   4^Haoc64^  3Hk;^ha  : 

K8M   Klk   Ml   BIH   H^pi   fi^îAA   MÛHÎ,    I^H   Ck   Ba  A^  •  UlA  HIHTpS  AHIL' 

crk  c4^iT  4^ikK;^HA  aai^HA^H  niHTpS  ^Tikpiipii  4^Haoc64^8a8H^ 
Kl$  CKpHc6pi   a8   ^ikP'kA^HT   w^n'kpiTSaSH/*  k8m  Kik    fifinik   luici 

A^HH    A<^*^B^PUJ>)'>'    w|iB*KHiT^     lUH    ^^HAOCO^    A<    A^*^^^^    ^pi    KO- 

KéH  ck'A  A*^  w|inikpiT8A8H,  up*K  MAH  axÛat  ji,îHAr  Bp^aiii  nii 
)f0Tkp^Tik^  A<  H^  Ba  A^  4^Maoc64^A  npi  J^îka  j^jv^ăt^a^h,  aa 
AiSHKik  A<  Kin  ck  4^11  OiTHAHnÂ  .  Gnpi  an^cTi  kSbhnti  luiîi 
T^KM^Ai  w^KpiAHHH;^H AS  -  rk  ^nikpiTSA^  aS  fi,ÂT  ni  ^(ioa  c^8 
GiHAHniH  4^haoc64^Sa8H;  upik  4^haoc64^8a  a8;^ha  ni  ij^iioA  ^n*K- 
pirSA^H;  A'i8  A^^  ^^  Kica  a8h. 


Pilda  I  a  filosofdluï  al  cincilea,   (pag.  58  —  60.) 

•|Lt;^a  IIhaa'k. 

ftcK^ATik  A^P^  w  w^nikpiTi!  ipA  ^h  wcriuiio  npi  Kapi-A 
lOBîÀ  w^nikpiTSA  iniî  BoipÏH;  niHTpS  ehti^kIa  m  4^ikH'k;  anicTa 
aR-k  ^H  K^Hi  A^  A^n^P'i'^  K^ilJHriT^  iuh  k;^ti  w^h  nwpSHH'k^ 
ATi^Tt  ^^'KH'k  npHHin;^NA  Ka  k;^ha  ap  4^ A  Bwp6Bik  a<  kSb;^ht; 
nfHTpS  AHÀCTA  j^A  4^6apTi  iobià  .  Mpik  w^Tp'éNA  A<  3>^^<  MSÀpii 
wcriiuSASJi  a8  Mipc  aa  nikpHHitïH  ih^  iuA  npi  korha  a'aS  A^Kcix 
AA  TiTikA  c^S;  ivcxiiuSA  luiA'k  w^  Kirk^  IUH  kohhaSa  A^P^'k . 
A<*iH  w|in*kpiTSA  as  TpHMHc  npi  aat  wcTiiuio  ck-A  k4mI;  tap'k 
(A  aS  nopSHHHT  k^hiaBh  ck  n*k3icK*k  Kica,  luA  npi  kohha  . 
f^ivTK  j^TX^AXïiAÂpî  bihAha  o\-h  luipni  Mipi  acSnpa  kohhaSaSA^ 
Ka  cik-H  ck  c;^HViAi;  ^i^a^'I''^  k^hiai  c'aS  ckSaat,  luA  a8  4^ikK8T 
pi3côi$  acénpa  luiphiASA,  iuh  m8iuk;^haS-A;  iuA  m^ati  4^ikK;^H- 
A^-H  A'aS  wAiop;^T .  lilpik  w|iTp'aHiA  nie  aS  bihht  ujA  wcriiuSA  A^aa 
f  nikpi^TSA^  luA  k;^hiai  B'k3;^HA  npi  cTikn;^HSA  c^,  aS  iujht  a<  a'aS 

f T^MHHHiT  .  ^IHH   IVCXilUSA  Blk3A%HA   T^pa   k;^HIA8H  C^NgipiTlk, 

ul$  iFkpST  Klk  aH  Ai'kHKiT  npi  kohAA;  niHTpS  anicra  kS  MikHii 
AS  «^hc  k;^hiai  kS  ciBÎA  .  JijitVK  ah±^  w^Tp;^HA  ^  Kicik^  b^A^ 

npi    KOHHA    A^P^>)hA    HIBlkT^kAlix,    IUH    UlipniAI    AlOpX    31kK^HA 

AMrik  Kikn'kT;^i0A  kohAaSaSh;  iuA  w^a^"*^  ^S  kShockSt  Kik  npi 
uiipni  a8  WAiop^T  kalhiai^   ujA  kS  AAxKfi,   luA   k8   ;KiAi  ha^h- 


190  1802. 

vk  niHTpS  k;^hi,  iijA  hiîhh  hÛm   hS  c'aS  4^oaocht  hhmhk  ctk- 


CLXXVL 
1802. 

(80,  373  pagini.) 


(BacHAïc  llapoH)  II^THMa   iniî  A/ioapT'fe  ^mh^aBA  ujîi 
rp44iïA  ASft  Iw4hh  B4pT .  1829.  (éd.  2*?) 

Isus  în  muntele  Măslinilor,  (pag.  1 — 8.) 

Kin.    1.    îc .  Clk   C8l  w^   MénrîAÎ  (x>AHBéT8A8H;    ^IJiîfi^A   bict^iik   ^ 
AHillK   Bf HHp'k   ASH  .  le  .  Ji^ÔAfiAM    Jf.    KÂAÎ,    .^V^P^^    -f"    ^MBp-kyk. 

TS   HfpiCKSAf   nikpHHTf! 

Kipc  TOaTi  uîi  aMi^HTi. 

UIh  aM'Ah  ji^ÀT  A^X  A^  Bî^Hik^ 

AVaA  anoH  niHTpS  k*k  ^oapri 

rpfUjAc*K  iv/uSa  a^  M^apTi, 
Hh  a^t  npi  4^ïiOA  T^8  Mivpi^îH 

^énik  p^H^S^Aa  cwpi^ÏH, 

Kipf  a8  A^^i"  ^^K  pikBA'KpÏH 
Ilpf  KpSH-k  pikCKSMnikp^pïH. 

Oik-MH  p'hbH^pci  a^P  ^  ^Kpîi 

IlaTHMli^   KpSHI  lUH  MéapTi. 
Q^  ^^HK*k!   MiNKli   KSpiTlkl 
/^fill^AT   Aa   Hfpi0   w^HlkAHiTlk^ 

Kipi  A'aH  nSpxiT  .ţ^  Bp^i^ik^ 

IllA  aH  4^0CT  Aa  TOiTI  4^ii;'H^ 
UIh   A^  '■"■^NI   AlkKpikilliTf. 


Aaron:  Patima.  191 

Ka  K^Ti  c;^HT  Ain  mh 

LUii  aiiii  4^ikK;^HA^iMH  Kpém 
fluiA  b6io  a  w  a^SHi. 

lipScaAliill   illHN^HiTlk 

MSat  fpA  w|inoAOBi)TTk 

KS    /llt^ATI   A^KpSpH    BfCTHTlk; 
Mp  W   BHCkpHKTk  MÂpi 

6pA   'HTp^HCa,   A^K^T   Kipf 

HHHf  h8  c'a^  a83iiT, 
Hhhi  hS  c'aS  no/UfHHT 

MàA   MÀpt,    MaH   illHHSHiTlk; 
Al  HITiTI  h8  AinipTi, 

6pA  oyH  A'KA  ^NiAT  4^6apTi; 

•|L   Kipi   H3B'kBHTlVpiOA 
MSATlk   Bp'ÉiMf   niTpCK^Clk^ 

/^f  mSatc  ivpH  aHH  4^8cik. 
LUA  H6nHH  w^Tpé^H  nfxpiH-k 

IIpfKSiii  GKpHHTSpa  m  cnSHf. 
ÛK^M  k;^ha  Bp^iii-b  cocA 
Ëp'kiii'k  A<  ^  nTkTH/uA^ 

Ka   AéM±  CK   H3BTkB'ÉcKTk 

/^HH   PObU   Bpik^KMlkluiCKlk, 

r^HA^HA  mSati  'Hxp'aA  ck»  p^hA; 

HSMaH  npf  IwiHH  a8;^ha. 
KikTpTk  rkpik  c'aS  cSht 

•|L  iUSHTfAI   nOiMfHHT; 
llviHH   p'kM^Ni   AiaH   7^6c, 

le  .  ^  b^p4^  HOAwpoc 


192  1802. 


A^KpS   HfPpTkHT  A<   AHiUlTk! 
Oilţa  w^  4^PK   IIJI-W  CKHMITk 

Uïiî  TÔT  jf.  ^K  rk  npi^^si. 

IwiHM  AHH  ^6c  MaA  mUfpt  3iMI. 

Mira  )^ipSBHiMHHiCK*K^ 

Mira  aaB'k  jf.ifîfi'kcK'K, 
Oik  anp6nTi;  luA  k^htil 

KALNTipi  ^pSMéark  c^^tt^. 
JfjH  ca8}KiCK  t6hh  k^  Tkpii 

•|Lh  caS^KicK  kS  sSKSpii; 

flp)^aHriAÎH   J^A   CA'kBICK; 

KaA  aa  nikAi;iuiT,  h  rk  'hkhitl 

/^i  a  Ki^pwpa  cSm^Hpi 

LUh  ^pSanéacik  rai^cSiipc, 
IwiHH  kÎa^  ^^  n'kAU^T 

HinSTi^HA  rp'kA  kSb;^ht. 
FaicSa  Oipa4^HiiiHHicK, 

FaicSa  Hp^aHriAHMicK 
IIpHH  nika^;^NT  jf.  }kpc  n'kTpéHA^ 

II'kN  aa  AHanB^  aa  aokSa^  ^V^A^ 
Toi^H  jk}îpinn,m  ahh  bchii 

fli|jinTà  K^  wcXkfifi,ii, 

Ka  oyHÏH  k8  p^ha  A^'^^ 
•|L  cTar^a  nia  a'kKpikMoc^ 

IIpHH  a  aSH  }^c  .  BfHlipf 
H  cA  A'kKOaU;  luiHpi; 

G;kA\T  kS  aiSaT-K  a^^^^'^'I'^P^; 

n  nikai;^NT8a8H  MHiUKipi; 
G^AXT  k8  aiipf  BSKSpii, 

H3C'kBiîp'k  h'w  c-k  4^11. 
ËikA  c^aiHMf  A^  aiJi^HTSHpf 

^HH  awKSa  A^  wcwHfijkpî. 

IIpţCTf   Bp'^ail   nSl^HHTliK'k 

le  .  M^^HHai-UJ   pHAIlKli 
ÛlUA   Ck   poirik   ^^ïipBHHTI, 

Aa  AA  cik8  HipécK  nikpiiHTC: 


Aaron:  Patima.  193 

nikpiÎHTi  aréx  nST'kpHHK! 

P6r8-Mlk^    Ka   0\''H    HfiM'k'pHHK 

IIpi   mAhî   MTk   npOCAlkB'El|J(; 
fillHC   JiiWà   HTkHtMiTTk 

OlkKSUJ    AHH    HHMHK    HlkM^HTSA 

ToaTi  H^MaA  k8:kSb^htSa: 
GéapiAi^  w^HaATa  a8h*k 

LUA    K^TI   C^HT   A^   'Hnpit^Hlk; 

OikKéTS-Aî-aM  aaiAvHA^H; 

MA  MaH  aiipH  c;^nt  w|iHan6H. 

LUA  AHH  Ppai^ïi  (luA 
UIA  fifîH  Piio  A^HA^'A  a4^apTk 

l^A-Clk  ^IkHi  MÛA^  upik 

UlA-iUH  3HC^iUH  :  iobAtc  4^ir  ! 

MxTk   l8,   Hl   COKOTiV! 

{I^iai  a  NoicTp'k  3HAHp( 

ËiHA  Aa  rp-k  wcJkHjk,Hfii, 
K8  (A  AHHnpiSHik  TOHH 

Hh  c^îi  BÏHTiOpH  HménA; 
Kik38pik  KikA'kpf  rp-k. 

Q  HiaCKt^ATipf  p-kl 

G'fJu  Aac  w^  BiHH  Aa  nipApi. 

ËHN-W   4^ilOAf   I0BHT(! 

ëAh-iv  ^ikaî  AwpHTi! 
ËHH-iv  c'w  ai^ht8Aai  tapik 

G'iV   CKOATi/U   AHH   AI^HK'    A^^ipik. 

Aa  aH'kcTf  a^^^h  Kt^BHHTi 
ESKSpéc  a<u  4^écT  nikpHHTi! 

n    A8A    KHn   WAlfHiCK, 

fl  At^ii  Tpt^n  nikAiAvHTécK^ 
M'aAi  AiriT  a  ^inc  Toarc^ 

Ka  AHH  laA  c'iv  n8TiAi  CKéaTi. 
M'aAi  AiraT^  k8ai  Kik  iuh  AïoipTi^ 

Ë610  cS^^fpA  TpAcTik  4^oipTC, 

MoapTi  TpAcTik  A<  WKipik 
Ka  c'w  CKOU  AHH  KHH  a4^apik. 

6A8TEB,  Chrestoroatie  română.  II.  13 


194  1802. 


n^îK^M  ri   Jf^cénfi   IIJIH   BHNI. 
TpiH3(HH   A<   ^HH    48   Tp(K8T 

/^i  k;^ha  c;^ht  i8  wm  HikCK^T. 
IIpi  Hwp6A  A'aM  w^BTkHiT; 

KiA'b  H-k  cnpi  noKikHHHik^ 

•|L  BHckpHKik^  lu'  a4^ipik 

LUA  jf.  a6k  a^  MSAUik/iii^pf 
/^c  /u$ATi  wpA  H3roHiip( 

LUh    BAlkCTéMSpH    AM    A^St, 

Ji^î    AA   H1LM\^A    BAlkCTf/UiT. 
PlkBAi-BOlO   BSK^pOC   ^ÔAfiTÎ, 

Ulù  TpHCTa  npc  Kp8Hc  /uoapTc. 

IIpiCTi  CK^pT  BiVp  tUÈÙ  T6n,H 

E8HÏH  a8h  flAi^  Hinéuîf; 
^HH  w^T^H^piK  a4^apik; 
UIh  a^h  "^P"*  ^^  aA^ipik; 

LUA   A"*^    AiH1^8pH    H361kBlll^H 
Aa   IV-A'iATlk   w^COUHHH; 

Ëivp  K^HTii  i^ic^^ikpiipi 

lUA  Ai^A^  npiCTi  4^Apf. 
I^Aa  HcKapïiVT^H^A 

Ë^H31kTI&piOA;   luA  bhka^h8a^ 
flKéiUa   B'k3,    KTk   CTk   riTTk 

G^-IUH    HCnpikB^CKlk   WA^"^^ 

r;i^HA^A^  Hc  A^  iU^AT  ^A  api 
Onpi  a  /U'k  ^  BiNH  BA%N3ipf. 

/^,ÉHH   T^,   W   AP'^^nTI   flTkplÎHTf! 
M   AA   AA   Alï(8   kAh    a/HHHTC! 

OiH  acnpS  pTkcnAiTHTivpid  ! 

Om  AHpinT  ;K8A(KikTwpi&  ! 
OiVi^H  /UHAik  A^  HwpéaAC? 

Ml   A^   iU^AT    piBA^   A^^M^; 


Vămav:  Zăbava  fandasiel.  195 

illA  /vkiyk  rk  w  n^ÎHiii^cKik. 

IUh   à  M'k  TpHCTTk   ÎUiH0î 

flH'fccT'k  Xc  .  rp'kiii 

•|L  Hfpib  C^HiT  Clk  nwpHH 
GSNIT   Ofpa^^HMHHICK 

K^HTfK   !lpY4HriAHH(CK  : 
B8K8pik-Tf   IUH   ClkAT'É3'k 

OïwaHf!  KTk  Alipi  pi3Tk 

IIpfCTC   THNf   CTpikA8H'kl|Jf, 
OlfH    ASsi^^lkP   CTk   HB'EllJi^ 

Kipi  sa  AB/iiHHa  TéaTf 

HivpéaAi  H^MSpîi  iuh  PACaTi. 


CLXXVII. 


1802. 

(a.  Ms.  Eminescu,  Tom.  I,  4^,  VI  nepaginate  +  l^*^  ^^î  paginate  -f"  I  scară.  — 
b.  Ms.  bibi.  centr.  No.  369,  defect,  211  fol  paginate.) 

K^pT'fe  Hc  c%  HâA/\éi|Jc  5%BaBa  4^aH^acVcH .fi  aHHH 

^CAd  H^qjcp'fe  aSh  )f^  •  1802.  J.  D.  K. 

Predoslovie,    (a,  fol.  Ha  —  Ilb.) 

/^pmT^  ancA  a^^P  uJh  i8  aK^/ii  a4^AikHA  asacTik  Kikp- 

THMHKik;  Kapf  aAHBcpu3(ik)  A<  ^"1  cikHfUJ^  K-K  lacTc  j^AHifiî  a  wapi 

K1kp8(  A'^'^'^P^  BOipHH  BlHfHHH,  AMMÎ  OpaHPHCK  AâEfiîJi^AH^ij  Jf^H- 
TKH    aAKlkTSHTTk    Uî    AHMEA    HTaAÎHHiaCK  (ik)  ;    tâfi    jî,H    Uî    AHÎ^    Uî 

M^^^A  rpiHi2iCK(ik)  a<  wapc  KapiAf  Hcr^i^HTivp  MaAaKHi  KacxpH- 
cii,  tap  A"  ni  AH/iiBa  rpiHiacK(Tk)  ni   AHMca  aiwAAWBiHÙcKik  a^ 

^lAP    KwCTaHAHH   filkpHaB;    iuh   w|iHA^AHHHA^-Clk   AH/UB81^ÎHAI    k^- 

M<t8a8h  AIÏI8,  A^  K^Ha  ahmb^i^hi  ujh  pHTwpîi  a  anicT^H  npi  aaic 
r'KHA  an  Hra^HH^  OpaHrncK  AaBpiAaH,  3'kk^  HiBOHTS-ai'aiU  a  w 
cKpHH,   aBTkHA    cnpi  asacTik    A^Kpapi   iuh   ivcTiHÙaik   ujh   ni  8h 

^pdTI  UJH  npÎITIH  ţCSUiVCKST  .  IUH  w|iHTp'aHICTaUJ  KHU  AtAA^  IUH 
CKpHC,    H8    K8    nSUHHTk    WCTIHUi>*K    UJH    AUAI    aA^C    AA    ClkBlkpiUHT; 

A^nii  K8iM  Clk  BikA  .fHTpaHicTS  KapTi  (?  KHu!)  niHTpt$  Ka  Clk  aac 

13* 


196  1802. 

^A  nWMÎHHfii  SpiUaiUHAWp  Kfiê  W  AfifiHifii  a/UHHTI  A  WCTf NIAH  iMIAH  . 
nW^^TfCK  fi^Afi  lOBHTWpHAWp  A<  ^HBlkU'KTSpi^  BOHHA  ^  ^'^  (3'h)B0KH 
k8  anaCTTk  KlkpTHHHK'k^  Cf  W  npHHillHi;  KS  AparWCTf;  lUH  Clk  IV 
HfTHl^   K8   ^HHlkAfVHpi  .  Ck   Clk  (I)   ^^HU   ClkHTkTWUJH. 

J.  D.  K.  1802. 

Ahile  furios,    (a.  fol.  IHb  —  Ib,  i.  fol.  1.) 
{I^HAiBcB  w|iTp8  hcbShïc  .  npHHHHa. 

BHpSHT,  lUH  4^TkP  A^  C^^^AapC^  A<  BTkpBlki;ïl  A8H  OkTIVP  .  ^^IkHlkp- 
HHHÎHAf  AfiMÎAWfi  HS  U8  ^IVAWClkT  Cnpi  AATk,  4^1kPTk  HéiliaH  Clk 
Clk   ^HTlkptaCKlk  MAH  MSaT  nw4^THAf   Bpik^KMaïuSASH^   HIHTpS  Klk- 

i(jHrapf  BHpSHHi^HH;  lUH  Ka  c(ik)  ^HtacKik  aiaH  i|iYipBHHi;H  nt^TipHAf 

Bpik}K/lllklU(l(JH   w^H  nOTpHBa  c4^'lkpiUHT8A8H  BÏfl^ÎH  CÂAÎ  .  A<^    fifiillÊk 

H(  c'a^  w^Hi(jYHHi;aT  BicTiipi  iiiopi^HH,  ft^HAiB  a8  WBOCikT,  c'aS  Hf- 

B^HHT    fi,î    A^P^P^7    NiTiaiHpC    IHfiWiH    A^H    c'aB    apikTaT    AHl|rHTlk 

A^  n^Tipi  w|iH  cnpf  a  ctA  w^NnorpHBik  Aa  ^hhaic  niTHAiïM^  j^h- 
AaTik  at$  cTpikPaT  :  apAïf  !  Ka  cik  aAip^H  cik  ^NBAikH3acK(ik)   kS 

dkHţjlHAI     8HHriUJ8A8H;     c8i|iAiT^A     HMH     npîCTIH     KA     AHÎCTHî  .  ^Al 

napf  Kt^Ai  Kik  aT^HSi  kS  acîaxhhî  K^BHHTi  Clk  4^ï(  pikCSij^AAT  nwp- 
HTpi  jk.fiArwcTîH  lUH  a  AiikHiïH  a8h  : 

^HA^    Cl(JH    iV    l0BHTt$AC    AA    M'M   IliTpOKAf?    HHNH   T^kS    ^H- 

crpfHHAT  A<  Bïiauik?  hhhh  ai'aS  AH^nikpi^HT  a<  4^Ma  ta?   hhhh 

A^    fi,lî^filkJ!^^*iHHAT    VSMlkTATf    A^    HApTI    A    HHIMHH    AlfAf?    AHUS 

pikHHT  A^P  ^^apTi  npc  aniAA  npi  KipiAi  toatc  n^TipHAf  a^aihn 
at$  4^wct8  caabh  j^^h  cnpi  a-a  a8à  a<  ^^^  mhhh!  a<  ^W"  ^P^  A^P 

KA    Clk    B'kA   4^AI4A   Tii,    Clk    KAA^   Clk   W   Hîfi^H   ^HTpS   ^HTSHipH4H . 

Kt^Ai  tacTi  k8  nt^THHU'k  a  h^  cik  c4^ïh  aihphai"^)^  w^nkah  a^  "piV 

TiHÏH    A8H    !l)fHAC8?    w    nikpHHH^l(JH    A^^HH'l^HH    ^H    6AHHHAIVp! 

k8ai  a<  ABii^H  pikBAapc  aa  xÛahm  h(A(  a^  "*  nSp^pf  a  BapBapHAivp 

TpOaAHTfHH?  apikTil^lk-iUH  w^HKaH  KHnt^A;  ka  Clk  .|iHBAlkH31kCKS 
KSMHAHpi  A^P^PH"  AIIAH^  A^  EfiiMÎ  Si  H8  Blk  PpH^KlkL^H  A^  M^H- 
T8Hpi  aHiA8i^  Hi  w|iNROrikU^l(JH  A^  ^IkpXHBI  KinClţlHAf  BWACTpC. 
lUH  T8  w  CS4^ACTi  A  npïCT(H8A8H  HCA8h  ATlkTA  A^  lOBHT  !  tapTlk- 
iUlk  A^  Ht$  BC3  WKHH  AlïiH  [A4^TlkHA^T(  (1.  A^lkH-)  pikTlkHHT  AHHi 
w^Hnp(g8p]  CTliHA  UJH  (2>.  CT^HUIH)  w^HTpS  AaKpikAIH;  tapTlk-Allk  A< 
H8    CnikA   ClkHMCAC    pAHHAWp    TAAH    K8    Rlkpii   A^   AaKpiwUH  ;    HAlkHMf 

ASiAa  se  H^  i(JÏc,  ca8  h^  noaTc  Ka  ch  c(ik)  pikCnAikTi2iCK(lk)  .  iNiAia 

A8H  n^HAiS  4^ÏHHA  WBHHH^HTlk  A   ^KlkpTBH   aJi  AIlkHÏi   ÎH  M>iHU,H  fif 

*)  Glosă  marginala:  $prkTO#H. 


Vărnav:  Zăbava  fandasieï.  195 

illA  iK^iyk  CK  w  npîHM'^cKik. 

LUh  a  m\  TplicTlk  ilUHpf 

flH'tcT'k  Xc  .  rpikii 

•|L  sipib  cSHiT  Clk  nivpNii 

K^HTiK  Hp^aHriAHSiCK  : 
EénSpii-Ti  luA  cikAT'És'k 
OïwaHi!  KTk  Alipi  pi3ik 

IlpiCTI   TIÎHI   CTpikAyH'fellJf, 
OlfH   il8Hii|ilkP    Clk    HB^l(Jf; 

Kipc  Ba  A8/iiHHa  TOaTi 

HwpôaA^  H^/n^pii  iuh  raoari. 


CLXXVII. 


1802. 

(a.  Ms.  Eminescu,  Tom.  I,  4^^,  VI  nepaginate  +  l^*^  ^^î  paginate  -f"  I  scară.  — 
h.  Ms.  bibi.  centr.  No.  369,  defect,  211  foî  paginate.) 

A6Aa  H^qjsp'b  aSh  )fc  •  1802.  J.  D.  K. 

Predoslovie,   (a.  fol.  Ha  —  Ilb.) 

K^Tpik   lOBHTOpiOA    Af   w|iHBlkHlkT^pik   HiTHTiVp. 

/^pmT^  ancA  a^P  ^h  <^  aK8/ii  a4^AikHA  asacTik  Kikp- 

THHHKik;  Kapc  aAHBcpi2i3(ik)  A<  ^"^  cikHiUJ,  Kik  lacTi  4^aHipi  a  wapi 

Klkp8i    A*^HTpi    BOCpHH   BcHCl^HH;    aH^/UC    <I>paHrHCK   AaepiA^H^,    w|iH- 

TikH  aaKikT^HTik  ne  aHMBa  HTaAÎHHiacK(ik);  isip  a^  "^  "^^^^  "^ 
AH/uea  rpfHiacK(ik)  fijt  wapi  Kapiac  Hfr^i^HTWp  MaaaKHi  KacTpH- 
cî(,  tap  A"  nf  AHMca  rpfHi2iCK(ik)  ne  AHMsa  /UWAAWBiHÙcKik  f^î 
aiTap  KwcTaHAHH  fiikpHas;  iuh  wI^ha^ahhha^-c^  AH/UB8i^îHai  k^- 
VCtSaSh  ivîM,  ji,î  B8Ha  ahaib^uhc  iuh  pHTivpYi  a  anfCT^n  npi  aacc 
rikHA  au  HTaaHH;  <I>paHrHCK  AaBpcA'^N;  3ikK,  HiB0HT8-Ai'a/U  a  w 
cKpuH^  aBikHA  cnpi  anacT'k  at^Kpapi  iuh  ivcTCHÙaik  mu  ni  ^h 
^paTi  UJH  npîiTiH   ţcSuivcKST  .  iuh  w^HTp'aMicTaui   khh  auai   ujh 

CKpHC,    h8    K8    n^L^HHlk    WCTiHtaA'k    ujh    aUAI    a^t^C    Aa    ClkBlkpUIHT; 

A^nik  k8ai  Clk  BikA  w^HTpaHiCT8  KapTi  (?  khh!)  niHxpS  Ka  cik  aac 

13* 


196  1802. 

Aà  ïlWMÎHHfiî  Sp^aUlH AWp  Efi$  W  àfiJSHÎfiî  4MHHTI  a  WCTINIAH  MiAH . 
niV^^TiCK  Aap  lOBHTWpHAWp  AC  w^HBTkl^lkTSpik  BOHHA  A  B'h  (31i)C0RH 
KB  anaCTlk  KTkpTHSHKlk,  Cî  w  npHHMHI^  KS  AP^I^WCTf^  lUN  c^  w 
HCTHH   KS   J^HlX^MIfHfiî  .  Clk   C*K  (I)   ^Hll,   CkHlkTIVUJH. 

J.  D.  K.  1802. 

AhUe  furios,   (a.  fol.  IHb  —  Ib,  b.  fol.  1.) 
ÛJ^HMEC^  w^TpS  hcbShïi  .  npHHHHa. 

BHpSHT,  lUH  ^iikfi  jk.î  cB4^aapi^  A^  Biipcki^ïi  aSH  6ktwp  .  ij^^i^iip- 
HHsmai  apaicawp  M  laB  ^wawcikT  cnpi  àArk,  4^ikpik  N^a/iaH  c^ 
cTk  ^HTikptacKTk  MaH  MSax  niv4^THai  Bpik}Kaiauj8aSH,  ncHTpS  kiw- 

l(JHrapi  BHpSHHl^HH;  iuh  Ka  C(lk)  8HiaCKlk  MAH  ^UpRHH^H  nSTfpHAf 
Bpik}KAIlklU(l|JH  w^H  nOrpHBa  c4^'kpUJHT8a8H  BÏfL^ÎH  CaAI  .  Ji,ÎH  jifiïVk 
Hi  C'a8  ^Hl(JÏHHL^aT   BfCTiipf   aiOpi^HH;    Û^HAÎ^   aB   IVBOCTkT,   C'48  H(- 

bBhht  a^  A^PVM  HiTCMHpi  iHîMiiH  aBh  c'aB  apikTaT  aH\|ri)T'k 
fi^î  n^Tipf  ^H  cnpi  a  ctA  w|iHnoTpHBik  aa  Si^iiiUi  niTH/uïH,  ^h- 
AAT'K  aB  CTpikraT  :  apaii  !  Ka  cik  aaipgH  cw  ^|vHBaikH3acK(^)  k^ 
chHi^HM  BHHriiuBaSH;  cB4^aiT8a  ShBh  npicTiH  Ka  anicTBf .  ^m 
napi  k8ai  Kik  aT^HSi  kB  aciMHHf  kBbhhtc  cik  ^iî  piicS^^aaT  nwp- 
Hïpi  AP^'^wcTiH  lUH  a  a^ikHiïH  a8h  : 

^HA^  CL(iH  w  i0BHT8af  aa  m'M  IlirpoKai?  hhhh  T'kS  ^h- 

CTpfHNaT   A<   BÏiaUlk?    HHHH   M'aS   AHCn^Kpi^HT   fi,î   ^ÂVi,A    TA?    MHHH 

aS  AM3P'>^A'>^^HHaT  gBMTkTaTc  a<  napTi  a  HNfaiHH  a/icac?  mbS 
pikRHT  A^P  i\i^àfiTî  npc  aséaa  npc  Kipiai  ToaTC  n^TipHac  aSiUHH 
aB  4^ivcT8  caaBH  j^h  cnpi  aa  aBà  a<  ^^^  /uhhh!  a<  b^h  Bpf  a^P 
Ka  c*K  BikA  4^ai;a  rh,  cik  KiA<  ^^  w  HcpKB  w^HTpB  ^htShiphmh. 
k8m  uctc  k8  nBTHHUik  a  h8  cii  c4^ïh  /UHpHai"^)^  w|iHKaH  a^  "P'^' 
TfHÏH  aBh  {I)fHaiB?  w  n'KpHHH'kiţiH  A^'^H<3^""  ^^  6aHHHawp! 
K8ai  A^  aBci^H  pikBA^pc  ^à  x^ahm  hîm  f^î  a  nBpBpi  a  BapsapHawp 
TpoaAHTiHH?  apikTii^nk-iUH  w|iHKaH  KHnBa,  Ka  ck  .|vHBa'KH3^cK^ 
K8/unaHpc  a^P^P>^>^  amah^   a<  Bpi/uc  hc  h8  Bik  rpH^Kn^i^H  a^  ^i^**' 

T^Hpi  AHÎAlSîj    se  w|iHROrikU^l(JH    A^    ^HkPTHBC    Kinii(jHac    BwacTp(. 

IUH  tB  w  c^i^MTî  A  npïcTCHBaBH  hcaBh  aTiiTa  A<  iobht!   tapTV 

/Ulk  A^  H8  Bf3  WKHH  /UÏfH  [a4^T'KHAB-T(  (1.  a^lkN-)  pikTIkHHT  AW\Î 

^HnpigBp]  cTiiHA  IUH  {h.  ct^huih)  w^HTpB  aaKpik/UH;  upTi^-M^  A^ 
hB  cn^ka  cn^Ngcac  paHHawp  TaaH  k8  n^kpii  a^  aaKpi^/UH;  na^HVf 
aséaa  si  h8  i(JÏi,  caB  h8  noaTc  Ka  ck  c(ik)  pikCnaikTucK(lk)  .  iHf/ua 

aBH  n^HAlS  4^ÏHHA  WBHHHBHTlk  A   ^Kn^pTBH   aJi  A^'KHÏC  ÎH  iUBNI^H  A^ 

*)  Glosă  marginala:  $prkTo#H. 


Vărnav:  Zăbava  fandasiei.  197 

MWfîi,,  M  ape  MOAHHiOHH  KA  cik  HAikHrik  k8  :kaah  nar^Ka  a  8hYh 
Zăbava  a  Vila.  Marcul  Antonie  limbut  (a.  fol.  58  a — 58  b;  b,  fol.  55.) 

npHHHHa. 

G'a8  apikTaT  BHp^HToapi  k8  no^BaaTk  THpikHÎA  c8nT  ^wm- 
Hîf  aSh  Mapîc  lUH  a  aBh  KHHa  ;  ^Ufi^A  a8  pocHT  cTTknikHHpf  4^h- 
pfH  lUH  a  iUopHHH  Hî  asI  aa  BîuHa  waifHtacKik,  w^Hct^iUH  iUScpHAH 
(i.  c'aS  4^7kK8T)  MHîiUî  cnpc  a  uikCi  iuh  a  TikA  SpsikaHai  awp  . 
AapKt^a  flHTéHÏf  pHTopSa  c'aS  chaht  iuh  ca  a  hcrhtA  asi  4^ikp 
Ai  ivaifHÎf  UJH  sapBapTk  KSainaHpi  HNiaiHH  aSh  ;  w^HCik  aiaH  w^HTikH 

Kl$  K^BHHTf    Ka   AHÎCTÎy    a8   IVnpHT   aHkHHHAI   WCTaUlHAWp    Hî    CAS- 

«(mw)  Aa  nopOHKTk:  

/AapKSa  flHTONHf  ah/ubSt  .  3fBiBa  a  luanT'k. 

^HA<^  IV  npf  BHTf}KHAWp  pik3B0HHHH;  w^HTOapHil^  H^TCpi  aHCC- 
TOp  AUliHHH?  8hAC  w|iHTOapH(H  T^KpÎA  BHTf}KHH  BOACTpf?  BNAC  ap^H- 
un,  AiTSH*KT8pHAC  CABHHAIVp  BOACTpf  ?  SHA^  J^HFfiîWîn,  BlkpT^Tf 
AORHTSpHAlVp  BOACTpf  ?  npfCTC  AVapT^A  {b,  MapKBa)  flHTOHÎC  HiA 
HfK'k^K'KT^    HiA    POA    IUH    BpiAH'KK    Ji,î   }KaAH^    AA    B0CTp8    w^Hnpi8H*K 

naTpîurr  ;  aHii(iîi  chhtS  ^^hhhhhh  BHpSHHi^HAwp  Boacrpc  Hiawp  kB 

nCj^RAA-K?  aHfCTf  CHHTB  K^H^HlAf  BHT(}KHHAWp  BOaCTpi  ?  aSICTH 
CaÎrC  B*K  BWp  C8A  AA  KaOHTOAHSA?  aHfCTf  KHHapHCSpH  Blk  BWp 
K'klIJHra     A'^4^HHHH?     WACTÎ    piiAIAţHHAIVp    4^ÎHHAB    WBHHHBHTTk    A 

|HT'K(iu)nHHa  TaBipi  fi,î  wi|J(HH  ^HapaiATf^  aK^M  hcohtiiiih  cnpc 

SSHACpf    npf  BH  HCapMAT;   WACTÎ  pikAHAfHHAWp  4^YhHAB   WBHHHt^HTlk 

a  cf  cn*KAa  jf.H  CTkHMcaf  cxpfHHHAwp;   akSai  cik  cnSpHii  aa  paHHAf 

MiAWp    AH    ClkH  .  WaCTpf   (!   1.    WaCTC)    pikAlAfHHAWp    ^^ÎHHA^    WBHH- 

HSHTik  a  cik  nSpxa  BHpSHToapc  k^  no)^BaAik  acSnpa  HfAwp  ahah 
M\HAPi   Bpik^K/uaui;  aKSai  cik  H(BOfi(iH  ka  a  taî  kS  tot8a  npi 

HH  THKliAIVC    aawp    w|iHnpiBHlk    naTpiWT  .  ^AHfi,AC\t    Ci    nOTpHBil|JH 

Aa  asacTii  KpiAHHUik^  HHiAia  cik  ^HA^^itic  Ka  ci  [^HA^iifin  Ka  ci  !] 
h8  Ci  aMikgucKik  ji,HH  wkh. 

Esplicare.  (a.  Fol.  113a  — 113b;  b.  Fol.  199.) 

MapK^A   flHTOHÎi    AH/WB8T.  (6.    CAS   BHHi    rpikHTOp.) 
THiS    A\apÎB    A^    ^^^    npOCTt^    4^ÎHHA    iuh    CTpiHH    A^    BiHHT 

Aa  PoMa;  IUH  HiHTpS  Hi  aaiack  a  aSh  BikpBikU'ii  aS  a^k'i^uaht  bh- 

pSHHL^i    AIHHSHATi^    UIH    HiAH    AIAH    MApH    HHHCTH    A   HiT^I^HH    aSHi, 

A^îVK  k8m  npi  Aapr  noBiCTiiţiH  aa  Bîui^a  a^h  hîa  aaSat  aa  ^h- 


198  1808. 

BikHikTSpik  H/iSTap)^  .  /la  Hf  fi^$  nf  SpMik  a8  Kik38T  aa  Sh  hi^h- 
nikKaT  pik3BOi0  k8  Askïh  Kophh/iïh  Ghaa,  boibwa  bkthx  aA  Po- 

MHH,    lUH    BHpSHT    a8   i|^8MHT   AA   û^fiHKA  .  A<    aKO/IW    fifinis^     KfiiMÎ 

lapikUi  Kf/uaT  /la  agSxop  fi^i  ASKïf  KHpH/iïa  (6.  KHHa,  Kapi/ii  ipa  8h) 

BOfpiO  lOBHTOp  fi,î  TSpsSpapf^  a8  BHpSHT  npf  ^HnpOTHKHHK  (!  I.  -THB- 

hhk);  lUH  K^  wacTf  a8  ^Hxpax  ^HnpfSHik  k8  KHHa  nSpxikTop  a< 

BHpSHHHlk   ^H  PÔMd,   SHfi,î  âS  WMOpiwT  MAH    npf   TOHH   HiH    A^    <S^H 

HUAI,  Hf  a8  CTikTST  Bpik}K/uaiu  aiup;  ^Hxpf  asfiiJÏf  fpa  ujh  mia 
Ai  b8h  hum  pHTop  MapKSa  flHAOHïf;  Kapiaf  Ka  ciw  cKinc  a< 
MoapTf  apaTik  CKpïHXÔpioa  k8a\  ciw  ^h  31wC  k8  KSBHHXf  Ka  anicTf. 

OhHHHHAH  lilH  fi^A^ÎHHM  M  A\fTa)^fpHC-k  ^A  BfdkAÎH  lUH 
^A  BHpSHHHlwAH  HÎM  K8  AaS^f  IlSpTlkTOapf  fi,î  BHp^HHl^l^  HIHTpS 
Klk  Af  COKOTJ  Ka  HHl|Jf  CfAlHM  fi^î  HOpOHHpf,  A^^l»  KSA^  KHRApH- 
CSpHAf   AHH   nOTpHBlk   Ka   HHljJf    CfAlHf   fi,i   HfHOpOMHpf. 


CLXxvin. 


1808. 

(Ms.  bibl.  centr.  No.  370,  4»,  336  foi  paginate,) 

IIûTCpVK   H    (1.  CHp(H)  rpaiOpHAC  c4&h(h)iJ,HACP   npCKSBHW- 
lUHAWp  n%pllNUl,H  lilH  KâBHHT(A(  HCA(  fk,e  J^^peUTApe  BHC- 

Povestea  parinteluï  Antonie.  (Fol.  la — Ib.) 

npfK8BÏWC8A    nikpHHTfAf   HlUCTpS   ffHTOHÏf   HfA    Aiapf,    AA   ^H- 
Hfn8T8A    nSCTfHfMÏH    BÏHfHlkH    CaAf^    lUf3^HA    Aa    ClkHrSp'KTATI    ^H 

nScTHf  a8  ^HSfnST  a-A  cSni^pa  ujh  a-A   ^nrpfSf  xpiwHA'KBïi   np( 

ÎA,    UJH    ^|iHT8HfKapf    r-KHA^PHAOp    HfAWp    M8Al*f;    UJH    Clw    MUpa    M( 

Ba  i^A^î  UJH  k8a\  ^uj  Ba  ^HSfOf  BHfi^Supf  UJH  Ai^HTSnpf  ca;  ujh 
a8  ^HsmST  a  ci^  p8ra  ujh  a  rpi^u  KiwTpii  A^'V\Hf3'K8;  awa  :  A^aM- 

Hîy     f8     BWH    Cli     AMk    A\liHT8iCK    UJH     H8     AM^     AAC'K    TpiwHAl^BÏHC 

UJH  riiHA8pHA(  \niî  hî  bwh  ^ahî  ^h   cK^pea  A\i,   ujh  k8m  am^ 

BWH    MlkHT8H?    IIIh    aSfCTf    PpikHHA    4iHTp8   ClwHf^    UJH   OpHAlBAlkH- 

A8-c'k  a^^apii  a^h  khahI;  Bik38  np(  8h  waxS  wapu  KapuAf  (sf)  uih- 

A^   H;WC    ujh    ^HRAiTHf  W  ^8HÏH;    ujh    ^HRAfTHHA   n8HliHTf A    AlkCa, 
UJH   CK8AliHA8-Cli   ^H   HHHOapf    Clw   ^HKHHa    n8H'KHTM    p8rikHA8'C'K 

a8h  A^'^Hf3ik8  ;  ujh  f a  lapik  a\ah  wf a^  ^wc  ujh  ^HOAfTHfa  nS- 


Pateric.  199 

HikHTfA  liiH  fiap  cf  cK8/ia  ujh  cf  fiSrh,    ujh  fap  mah  ujn^c  ;kiuc 

lUH  J^HUMTU,    lUH    Mp   Ch   CKSAA   UJH    Ch,   fi^VA   ^HKHHI^H^VS-Clw  .  UIh 

asacTa  fpa  ^HgfpS  a^'^hS/i^h  tpîhaihC;  nfHxpS  nosiwi^SHpf  ujh 
^HAPcnrapc,  ujh  ^HTi^pHpf  npfK^sHivc^/i^H  {Ihtiuhîh  .  IIIh  b^k- 
3ikHA  npfK^BHiuc8/i  aMfCT  a8kp8;  ci^  A\HH8Ha  ^luapTf,  ujh  aujf 
CTikHA  LUH  aiiHH8HiiHA8-ciw;  a83H  8h  r/iac  3iiKiiHA8-H  :  flHTiUHHf,  awc 
^1^  UIH  t8  ujh  Tf  BÏH  MiiHT8H  .  Mpik  f/i  a83'KHA  ^8/1X1^  ^HApn^3- 

HHpC  UJH  B8K8pÎH  /l8lUliHA  4^H  HHH/Ua  Că,  a8  ^HMfn8T  a  ^AHÎ  aiuf; 
lUH   aUJC   C'a8   MliHT8HT. 


Vedenia  părintelui  Antonie.  (Fol.  2  a — 2  b.) 

ËHAfHHf    npfK8BÏlUC8a8H    niipHHTM8H    H0CTp8    flHTOHHf    MfA    Aiapf. 
•llHTpC  AATî  ^HBlwHliT8pH  ^^oaocHToapf   Kapf   rpi^HM    HOaiU 

c^1wHt8a  flHTOHHf,  Hf  a8  cn8c  Hiuaivik  nfHTp8  4^oaoc8  ujh  asacxa 
Bf AiHH,  3iiKiwHA  :  4^îHaiup8  !  c8  8h.  ah  A<naHH  m'am  p8raT  a8H  fi,SA\- 
HC3iw8  Ka  ciw-A\  A^^Konupc  ujh  c^k-ai  api^Tc  a\îhc  A8Kp8pHAC  fi,fiîn- 

HHAWP;     lUH   AAÎ    mwKlkTOUJHAlUp  .   Mpik    IV^^Tli    ^HTp'lV    HiVaUTC 

A\f-a8  rpikHT  mThc  luapf-SHHf  KY(A\iwHA8-Aiiii  a^^apik  3ikK8HA8-A\H  (!)  : 
flHTOHÎf  !  cKoaAik-Tf  UJH  CUI  a^^apii  UIH  i  aMHHTc  SC  BÏ  BiAC  •  UIh 
cujhh'  {8  a^^apiw;  Kii8TaH  ciw  Bii3  m(h)hc  ktc  a^îaa  si  A\{-a8 
rpikHT  UJH  /u'a8  KiAiax  a^ap^k;  ujh  Bii38H  oyu  8pï(auj;  H{rp8  ujh 
CKii(p)HaB,  oypiwT  ujh  rpiU3HHK;  KapHAC  cTiiHA  ag8HMC  k8  Kan8A 

niiHlw   Aa   HlUOypH^   Upik    AllwHHAC    A8h    Ai    l^lkHi    ^HTHHCC   COpC   B'lk3- 

A8)^  ;  lapiw  c8nT  a'>^hc8a  ipa  oyH  ia3iip  Ka  iu  Aiapc  .  IUh  Bii38H 
c84acTHAf  u;aA\HHHAiup8  Ka  HHiţJi  nAci^pH  3B8pikTu;ap{  3B8piiHA 
npuH  biw3a8x  .  IUh  KiwTi  c84^AiT{  xpcMi  npi  a*  ^c8npa  A\iiHHAivp8 
aHCA8H  oţ'pHCUJ  rpo3HHK^   asiAi   Aiipgc   k8  naMi   i^ikp'h  a<  rpH^Ki^ 

IUH    CliAlllkHT8i;     lapik    ca    K8    AiapC    MI^HHC     CKpWHHC    K8     AHHHlkH 

ac8npa   Awp  .  Mpi^   ki^tc  c8i|^ACTC  ac  n8TC  a;K8HgC;    ac   awbhc   k8 

MlkHHHAC  A8H  ujh    AC    A^   *^H    C3Cp8   AHCAA  .  Mpii   C8   CTl^HA    UJH  A\H- 

H8HiiHA8-A\ii;  a83'KH  raac  rpiiHHA8-A\H  :  {Thtohihc  !  opuscnc  ujh  k8- 
Hoaijjc  asacTa  mc  bc3h!  bc3h  hcac  hc  3Boapiw  a\ah  npc  c8c  a<  ^'^' 
h8ac  aHCCT8H  oypncuj;  ascAC  ci^ht  c84^acthac  aP^hhhaoP;  KapuAC 
Aicpr  Aa  paiOA  a8h  a^'^hc31w8;  kiw  h8  c'a8  c8n8c  Bpii;KA\auj8A8H  . 
IUh  c84^acthac  npc  Kapuac  ac  a;K8HMH  ujh  ac  aobci[jc  k8  mi^nhac 
caAC,  IUH  KAA  ^h  ca38p8A  (!)  ascAa,  ascAC  ci^ht  c8i|^AHTC  ascAwp  se 
c'a8  c8n8c  Bpiw}KAiiauj8A8H^  oyp/UikHA  bivh  iuh  no)^THAOp  Tp8n8A8H 
ciw8;  UJH  HÏHHA  *|vh  a\hhtc  p'k8A  KapH  (A'a8  4^iiK8T)  caTii  Ki^  KaA 
^H  ca3iwp8A  caA8A8H. 


200  1808. 

Mila  luï  Dumnezeu.  (Fol.  95a— 95b.) 

OyH  cxapHi^'K  AS  TpHAiHc  npc  8  KnkASrnkpauj  a\hk  oymihhk 
a/l  ckS  aa  oy  ^pdTf^  KapH/ii  aeî  rpikAHHik  k8  nwAiH  aa  G'kHa^^ 

nw4^THHA8-/l   Kd   CK-H   TpHAlHl^lk  nSl^lkNTfaf  HOaMf  .  UIh  Mfpr'kHA 

K'Ka8Kiipaiii8a(!)  c'aS  ^KHHax  ASniw  wbhhch  3'kkiwHa  :  ni»pHHT(at 
liiH  cTapHHSa  A\f8  a/\'a8  tph/MhC;  uih  nwi|^THHA8-Tf^  /^f  aH  nivaaK 
^H  aHea^ik,   ciw-h  tphaihh  nSi^i^HTfac  .  PnkCn^HC-aS  aSH  :  4^îioa(! 

ClwHT;   AlfpgH    ^H   aHBaA^lk,    IIJU-U   A   A^   KapC   BIH    SpC,   WH  KI^TI  BÏH 

n^Tc .  Mp  A^"'^  ^<  uj'aS  aSwax  Ki^ASriwpaiuSa  nwaAif,  a8  w|iH- 
TpfsaT  npc  4^paTcac  3'kkiwHA  :  ni^pHHTi  iCTc  ahh$  axhaa  a8h  a^^- 
HC3ii8?  up  4^paTcac  a83ikHA  asacra  a8  tiwkSt,  iuh  kiwSt'kha 
^H  nikMiiHT  rikHAïf^  UJH  cik  AiHH^Ha  A^  ^^^  .t^HTpiEapc  .  JifiniÊ. 
ascA  a8  3ikC  a8H  :  ^îHai!  m  ah  yi^c?  hî  ah  ^HTpisaT?  ki^  h'aa\ 
.(iHHiwacc  .  Î^iwc-a8  a8h  Kiia8rikpaiu8a  :  am  ^HTpiEaT  ni^pHHTt; 
^ucTi  aHSf  AiHaa  a8H  A^^H{3ik8?^  Mpik  ^paxiAf  lap'KUi  a8  ti>kSt 
Ka  8h  saC;  riwHAHHA  Hi  ea  pikCn8HAC  /i8h,  uih  hciijhhha  hc  c'k 
pikCn8H3ii^  a8  c8cnHHaT  uih  a8  3ikC  :  aw^h8a  a^'^h^S^^  ^^ 
a;K8Ti  4^îiOAi!  UIH  auii  a8  TpHAiHC  npi  KikA8rikpaui  k8  hwamîaî 
Aa  cTapHi^8A  cii8  .  Mpik  asiA  ^^paxc  ^HA^Tik  A'kciiHA8-ui  AHsa^^ 
ui(h)  KHAHi  ca  UIH  a8^ha8-ui  cxpaiOA  ciw8  a8  Mîfic  uih  aS  cuiht  aa 
n8cTîc^  3iiirKHA  4iHTp8  cikH^  :  a<  epiA^i  h<  h8  n8T8H  j^a  i8  cyN 
piwcn8Hc8  oyh8h  kwhha  a/ihk^  si  A\ik  ^urpcBik;  A^P'^  kiwHA  b^ 
cik  Mik  ^HTpiBc  A^^H^S'i^^;  ^<  B^H  4^aHH?  ncHTp8  aMiA  A^P  ^ 
Mîpr  UJH  ciw  Ka8T  Aiuaa  a8h  a^'^hcS'i^^- 


Ispita  luï  Avva  Zinon.  (Fol.  138a— 138b.) 
flBBa  ]^hhwh  a8  n8pHic  w  f^ATh.  cik  MtpvK  aa  IlaAHCTHHa, 
UIH    McpriwHA    npi    aP^^    "P<    Aikurik    HHiţi'ki   )^apB83ikpYH;    uih 

^ÎHHHA    Tp8AHT    UIH    WCT^HHT    A^    AP^'^    ^^   A*   3T^A^X^^   ^^^P^" 

a8h,    a8    UIC38T   AiiHriw  )(ApKSyKfiîî   ci^  ci^   iVAU^NfacKiw   n8u'kH- 

TiA  .  IIIh   Bli31iHA  <A  Kli  H8  iCTi   HHMiHi  WM   Clk  nii3acK'K  X^P^^' 

3iipîC;  ^H  3iiH{  a8h  riiHA8A  .|iHAf<^HiiHA8-A  npi  ca  ka  c(iw-)ui  a  a8h 
8h  )^apB838  Ka  ciw  mi^hi^hhc^  ck  ciw  aiah  pi^KopcacKiw  a<  J^A^Xf 
3i^KiiHA;  Kiw  h8  cctc  /uapc  A8Kp8  asccTa  .  Mpi^  ca  a8  piwcn8HcS 
aHCA8H  riwHA  aa  ci^8  ama  3iiKiiHA;  A^P  ^^  h8  iţiîH  ki^  4^8pîH  ck 
A8k  .|iH  /uShhh^  mc  ciw  TC  HcnuTccK  anse  cw  biw3  n8TC-Br  pi^BA^ 
aHHC  mShhhac?  UIh  ama  ck8a'kha8-c'k  .(vh  nusoap^  a8  ctt^t^t 
k8  4^ai^a  ca  cnpc  coapc  mhhhh  3iiAC  aa  o^h  AiVK8;  n-KHik  mc  c'a8 
4^pHnT  A*  coapc  axi^Ta,  kt^t  H'a8   a\ah  (n8)T8T  ctw  pi^SAf  t^àu 

AA8aT   HCUHTa  /\ll8HHHAWp  .  Mpii    CA   3'hHC    riiHA8A8H  ^^8  A^8CTp'KH- 


Maior:  Didahiï.  201 

A8-/I;  aiija  :  ^i^aKi^  M  nwHH  ck  paB3H  HcnHxa  aiShhhaop,  ck  h8 

MAH  ^HAf^HC3H  npf  MHHÎ   CK   All^HlwHK   A8Kp8   fi,î   4^8paT   iCCTfHCa- 

Aik  cTpcHHik .  UIh  aiiia  a8  nSpsic  ac  aKOai^  uih  a8  Aifpc  ^h  Kaai 
ca  a«8AHika/iHHA  aSh  fi^^^MHijhM,  Kik  a'aS  H3eiwBHT  ji^i  HcnHxa  asf a. 


CLXXIX. 


1809. 

(40,  IV  nepaginate  -f  ^^^  pagini  paginate.) 

AÛ  ^rponsHâN'fe  np^NMHAWp  MOpij^A,  Ki}A*^cc  ;i,c  n^Tpâ 
Mûïwp  A^  A"î^^  O^M^pTiÎH .  Ildpvi^X'  04c-p€riÎN8Adfi 
•  •  •  •  Aa  B^^A  ^  Kp%ĂcKu  Trncrpû^^fc  a  O^'HHBcpcH- 

T%ij.îJi  O^Nrâpéi|jJi  .|i  dNi^A  1809. 

Predoslovie,    (pag.  I — II.) 

A\^Kip  Kik  ^Tp8  H^ai  Aiafi  HaHHTi  KSa^ci  narpSsiSH  npo- 
noKiA^HÎH  cnpi  a  cî  3HHC  aa  ^rpom^séN-k  luaAiiHHaiup  AlopHH 
*^TOKMHTi^  liiH  AC  aH^a%  Kipi  a8  a  ci  3HMf  aa  ^rpom^st^H-k 
np^NSHAiup;  Ci  K^npHHA;  totSiuh  niHxpS  a^KSxopiOA  fi\fiwn,HAwp, 
KapîH  A<  lUBiiJi  A\aH  i^nSauH  ^rpoan^k  npéHSH  ^  nonoapikAi  caai, 

Af  K^T  A<  *•*"  -f  B;^pCTTi,  AM  MAH  •jvTOKMMT  •jvTp»  aSICT 
Klin  4H^CT{  HHHHHCnpf3^H{  fi^HAA^'Oîy  HfHTpS  Kp-klţJCpHk  ^IHAlUp  . 
Kdpt  THTSATk  H8  niHTpS  aM'KA  W  ROapTli  jţ.  ^p^HTi  aS'KCTI 
AHAi^ÎH;    Kli   Ji^OAfil^  iVCiBHT  ^K^BÎHHl^aTi    ap   4^H  ^KiAHHHÎH    BpiAHH 

à  «^rponikH^HÎH  npéHHHAwp;  hh  ncHTp^  ki^  hhhh  o^h  aok^  hhhh 

W    Bp'kiUi     4^ÎHHA     CK^THTTi     A*     ^BT^l^TiTépa     H^t     HiHTp^     Kp-fc- 

Vi^k  4^iHAwp^  k8  aT;^Ta  maA  B;^pTéc  {  a<  /^Hnci^  aa  acxp^Kap^ 

np^HHHAWp  a  K^B^HTA  nCHTp^  Kp^lţlCpii  4^iHAWp^  Kli  4^ÎHHA  OyélKH- 
AHl^H   k8  HHH/Ua  ^Tp8   AHÎCT   TifkMîî,    ni^pHNl^ÏH   iMAH    K8   A<    ^A*^"^? 

A^3tiHA  A^'r^pi'^?  Kapii  iu  a8  ch  cnpi  Kp^ijjip^  ^iHAop  cIwh^  ci 
K'kfCK  ncHTp^  rpiUJ'^AiAi  H^Ai  ^Tp8  Kp-^iţjipii  4i"^^P  ^^^  *^^ 
UiîiiHi^a,  ca8  k8  HiiţiîiiHi^a  niiHiw  aMH  i|^ikK8T{;  ujh  k8  an-RA  ci 
A^iM'knxiw;  lUH  Cî  ^Bi^psaTi^;  cnpi  A^'TOpnHKa  Kp^iţiipi  a  ^^iHAwp 


202  1809. 

Didahia  a  opta.  (pag.  59 — 60.) 
IlH/i^a  npf  ax^Ta  apf  màA  MÂpt  b;^pt8ti  a<  a  ^a^mhA 

AC     K;^T    KSBHHTfaC;     npfKi^T     AiaH    ACCHC    MCTf    a    Kp-^A^    WKHAWp 

ci»H;  A^K^T  a838a8H  .  ^c  h8  bom  sp-k  ^ki^  a  3HHf;  K-b  kSbhh- 
Tfaf  h8  c^ht  aata  if^ikpiw  w  HK6aHik  a  a8Kp1kpÏH^  nH^A^  lacri 
^cikiUH    a8Kpip^  .  ^f  0VHA<    npfKi^T   c    mah    k8    rp-keik  k^ha 

^inc    HilţJHHf    OyH    aSKpS    npHH    CI^HI^    Ji,îK;fkT    KA^HA  *|va   4^aHc   npHH 

aai^îH  :  npf  aT;^Ta  f  Aiaii  kS  xp-^Ei»;  iniî  a\ah  k8  n^T'kpc  k;^ha 
MHHf-Ba  4^aHf  as^A;  aa  Kip^  Bpi:  ck  j^ji,^A\m  npf  aarSa^  a^ 
ka;t  ka^ha  w  3HHf .  Bf A^HH  A^fi^  K^T  f  A<  nikrSBHTéapf  w 
niiaAiw  p-k  AiikKap  a<^^  ^^Hf  ck  bhhiw  .  Ks  KJkT  Mpik  a\ah  B^p- 
TOc  A<  K^  K<HH  as^A  A<^^  niwpHHHH?  ûi^Àpik  A*  nST^p^  as^A^ 
Kip^  w  a8  Ac  WBi|jf  4^anTfaf  cnpf  a  Hf  mhwkA  Ka  ck  At  oţ'p- 
a\^M,  cf  KaAC  a  cf  cokoth  nST-^p^L^  Kip^  Aian  axSat  w  aS  4^an- 
Tfaf  ni^pHHUHawp  niHTp^  a^^^  npi^sHHH  .  Mil  a^ht^^iS  ucTf 
Afcnpf  nipT*fe  nikpHHi^Hawp,  KipYn,  nfHxpS  «nincT-fe  as^A^  K^P'k 
w  a8  THniwpiiT  A^Hf3f8  ^Tp8  TÔaxf  péA^pHAf  K^xpik  npHHHHa 
awp^  ;2J^oapTf  c;^ht  hhhctiîi^h  a^  4^'"  •  Ûji^îEikfiÀT,  THHfpïn  a^A 
H^AiiÎHA^-cf  aivp^  KiknfTfHïH;  fnncKénH;   Kpin^   ^ni^pii^H;  A^P"*^ 

nfHTpS  Klw  H^-H  Bl^A;  H8A\fAf  aS^CTf  A<  HHHCTf  H8  A^MJ'I^nT'K 
^Tp';^HllJÏH    ATÂTA    HHHCTripf;     K^KTli    A^MJ'^nXlw    H^AlfAf    HfA    A^ 

T^Tik,  lUH  KÂTi^  fi^ti\i'KïîT'K  cTi^n^HHp'k  as^A^  Kapii  W  a8  *|iHa- 
HHTii  WKHAiVû  ci^H  .  JS^î  o^HA^  wpH  Hf  a8Kpipf   nikpHHl^aCKlk  AWp 

Af  UCTf  w  A'RMf^  K8  WKÏH  ^KHUJH  npÏHAlHTlk  KA  B8Hli^  ^'kfi'K  fi,t 
aATlk  HCnHTlipf  .  M-^/^-A'iATli  npHHHHli  UCTf  A^^npf  ïlÀfiTiSi  4^iH- 
AlUP;  KipÏH  C;^HT  AIHHH,  nfHTp8  Klk  H8  C^HT  A^^'*'^^"'^^'*  't^'^ 
A   ;k8A(KA;    TpiwfCK   K8   ^yfA\Àfi%    aACK-K   ^^K  Hf   B^A;    npfK8A\    Mén 

Mf  ^BAi^ik  a  38rp^BH;  h8  i[ji8  38rpiiBA  i^^pi^  a^  npf  aari^  HK6a- 
Hik .  ^pfnT  aM-RA  h8  Cf  nôaxf  ta;ak8h  n8T'kpiiy  Kip^  w  apf 
BïAi^a  H^  B8Hik  ca8  ni:  p-k  a  nia)HHi^HAwp  luiî  a  AiinsfAHup^ 
cnpf  a  ^Àm  npf  H'KCKéi^ÏH  Aiup  acRMfH'k  uiif  ^Tp8  HiwpaB8pH  : 
aT;^Ta  KJkT  aiah  AfCHf  ucTf  a  uifA  ac-k/ui^HA  mif  ATp8  Kun8A 
TpaiOA8H^  A<  k;^t  a  min  aci^AiiiHà  mif  ^Tp8  ^i^nTSpa  WBpa38- 
a8h  .  (x>  K^T  A<  AAfBiipaT  ucTf  rpaiOA  ^t^HfAfnT8A8H  Onpi)^  ^ 
Tp^ea  anacTa;  k;^ha  3HHf  aa  Kan  .  ai .  cti^  .  a  :  ,,^  i|^HÏH   ciêA 

Cli   BA  K8HÔai|Jf  ium8a.^^ 


Vieţile  Sfinţilor,  203 

CLXXX. 
1809. 

(Folio,  12  volume.) 

BVill,HA(    c4&NlJ,HAWp H'feMIl.âA   (^ûwe). 

Noemvrie  6.    Părintele  Luca.  (Fol.  36b — 37  a.) 

JfiTp^   as-kAiUH   311    noAifHHpii   k^bTiucS/iSh    n-kpiiHTf/i^H  HOcrpS 

ASKi.*) 

flsCCTb   i|^fpHHHTk   ni^pHHTMf    HOCTpS   A^kA    c'a8    HliCK^Tk   ^ 
MCTiriL    TaBpOAlCHÎCH   a   mip)^ÎfH  OîKfAlfH  .  UIh  T;^Hlipk  fi,î  Bi»pc- 

Tii  4^mHA;  Ka  A<  wnTkcnpf3^Hf  aHH;  k8  AiHHTf  ^i^M'^nrik  c^k 
3ikE0B'k  ^   KicfAC   a8h    A^Hf3f8;    a/ik   A^Hf3ffi|jHawpk    k8bhhtc 

aCKSATHkTOpiO   UJH   ^IkHlkTÔpiO    ^^IwKi^HA^-Clw  .  Mpk    K;^HA    n^kpHH- 

H'ih  aSh  c'a8  c^^iwTSHTk  Ka  ciw-Ak  ^coH^CKiw  npf  asiCTa  k8  ^ik- 

M'kt,    fAk  HéanT-k  CKSa;^HA8-C1w^    luA  ^Tp8  Oţ'Hk  AOKk  HCOyAlBAiTk 

A8k;^ha8-ca;^  ^npf8H'k  k8  \UpikAî  c'a8  cikAiwiiJA8i)Tk  .  IIIh  niTp8- 
3fHH  A^  3HAi  nfTpfK;^HAk  HfM;^HKaT,  A^HC3<^MJi'i  u^^  *|vM(pii|JÎH 
BiA^pH  lUH  AKKoncpHpA  c'a8  ^BpfAHHMHXk  .  Ulù  A^K;^HA8-c'k  Aa 
ivapi  Kip^  Ayhm^cTÙfiî,  c'a8  ^cpiwKaT  ^  c\\ma  ^gfp^cKik .  UIh 
Aa  Măii  acnpii  ncxpiisipc  npc  CHHfiUH  c8n8HHA8-ciw  [Kik  npfCTc 
TpfH  WH  niTp8  3iiAf  r8cT;^HAik  n^HHf  lud  aniw  uih  hhhh  a< 
KSMk  Tp8n^i|jf  u;AHYHHHA8-cik]  a8  nfTp(K8Tk  iuncnpf3^H(  a8hh  . 
Xi  aKOAd;  p^ahk^ha8-c%  a8  éwipch  k8  luapf  KipfAf  i^noHiyk  ^ 

A\8HTCA(   6tHÎH,    AHH    CpB8pHAC   H'KAI   MC   Clk   A^^A^    AKOAil;  )^P'kHHH- 

A8-c^  .  Ulii  niHTp8  hcboa  4^HpîH;   k8ak;^ha8-ciw   a^P^^^    n8HHH; 

H^AiAH  K8  W  )^iHHlk  ^^ÎI^HA  WH  A^^K8AUk  .  UIh  lil'a8  H^Ck  A8HlUk 
IfOT^lTpk    UIH    pA;HA8i4Alk    K8    AHH    AAHHCHTlk;    Ka    Clk     h8    UClk   AHH 

KHAif  n;^H'k  SC  B^  c^^A^piuii  TéaTiw  \|raATHpi[  A<  MiXHTk  .  flnOH 

P;|;HA^^^^     Mic8A8H     AAk     TpCHA^     W     ClkBi^piilïÀ   .   Mpk     ^     H^A- 

a'iATik  napTi  a  3Haîh  a*  ^^Kp8  ciw  an8Kà;  n;^Hnk  ap  ^h  cocHTk 
nf^Mrk  Hac8A8H  aak  màCîA%  ujh  jîfin'K  Hac8Ak  aa  ujaciA^k,  c^k 
rpH:Ki  k8  n8i^iiH'k  MA^HKipi^  liiiî  a<  s-^A-A'iAT-k  RpaKHA^k  .  •|LTp8 
aM^LCTi:  niTpcK^HA^  c'a8  ^BpcAHHHHTk  a  np-k  MĂpi  a^P^  A<^^ 
AA\HC3i8;  UJH  A<  Aî^MrÀfi'k  K8BHHT{Awpk  MiAivpk  rp{8  AC  -f^^' 
AiCk;  KA^Tk  UJH  wapi  KipÎH  /UHp;i;HA8ci  3HH'k  :  a<  ^ha<  ipu 
asccTa  KipTc^  ui^B^ki^HH A8-c'k  ;  UJH  fi^éïVh  ăH'kcT'k  npuH  A(H)cKoni- 

pHpi    C'a8     A^^    ^^    W^PC     KipiAC    AOKk^     UJH     A^HCnp{3^H{    MOHi)^H 

*)  Notă  marginala:  Hk^m  ahh  mt  rpiM'fecK'K  c'dS  ckock. 


204  1809. 

aA^H;^HA;  cii  .ppH^Kà  A^  aHéi|j*k  .  FlfHTpS  npHHHHa  asicra  iuh 
aa  BH3iHTîA  c'aS  fi^éch,  ujh  ^K8H}K8p;^HAk  KikUJMÔapHai  AïONix^H- 
awpk^  ujiî  k8  ni^pHHHÏH  AnikpTiwiUHHA8-ciw^  ^T0pK;^HA8-rk  c'aS 
A8ck  n^Hiw  aa  KopiHO  .  Illii  ^Tp8  wapf  Kipc  cixb  a'kK8iiHA  h^ 
MaA  ^^i^T  ^c  KXTk  winxc  a8HH,  k8  nasi  a8  aA^paiHTk. 


Noemvrie  19.   Mucenicul  Varlaam.   (Fol.  159b — 160a.) 

H0(A\BpïC   OÏ. 

•|Ltp8  asicAiii    3H    niwTHaiiHp'b    c4^HT8a8H   M8MfHHKk    EapaaaMk 

B'KTp;^H8a8H. 

04HT8ak  ai\8H(HHKk  Bapaaaan  (pA  A^^k  {lHTïo)^ia  Oirpïiîi^ 
B'KTp;^Hk  k8  B;^pcTa  .  IUh  a8  i^ocTk  npHHCk  nfHTp8  a\'kpt8ph- 
CHp^  H8i\iifa8H  a8H  Ihc  .  Xc  .  lUiî  aA8ck  Aà  ^Sfi,$KÀTik  ki^tçtk 
n'kr;^H8ak  bocboa^  .  UIh  cHaHTk  ^înha^  Ka  c^k  a^^K^k  ^K'ipTS'k 
lAwaHawpk^  A^n^k  ni  h8  c'a8  nafKÎxk.  AiSari  piHi  mil  ai^hmA  a8 
a8aT  ncHTp8  Ac  a^h^^>^  ^^  -  ^^^  4t;^h  a8  4^6cTk  B'kT8Tk 
k8  bhhc  i^'Kfiik  A<  anHaik;  anOH  a8  4^6cTk  cTp8;KiiTk  k8  oyHrïH 
Ai  4^Yipk  .  ^8nik  anicTa  a'a8  a^^>^  npc  cak  niwr;^HÎH  ^  KanHijj^ 
îAWA'kcKi^,  lUH  aKoad;  ^Tp';^Hca;  a^"'^  nop8HKa  M8HMHTÔpioa8H, 

^THH3IIHAk    tWjkHA    A^H    [filfitCTÎ    ;KlkpTBiCHHK8a    K^pMC   aB^   ^^OKk 

anpHHCk]  a8  néch  ^Tp'A^Hca  KikpB8HH  anpHHiUH  k8  n^M^t,  kA 
AOapik  up  ^iî  ap8HKiTk  npfCTf  }KikpTB'KHHK8ak  cn8pKii^Hawpk 
awpk  A^'^Hf3fH;  Kik  cokotïà^  K8Mk  Kk  Hfc84^cpiiHAk  aii8HCNHK8a 
a  i^HH-k  ^  Mi^Hik  Ki^pB^HïM  HfH  anpHHiiiH,  ^H  bA  ap8HKà  npi  IH 
.(inp^t^Hik  k8  tiwA\;^a  ^HaHHTA  lAW/^Hawpk  .  IIIh  a^^^^  ^P  ^^ 
4;'kK8Tk   AHÀCTA,    Kfi^   c^k-H   3HKiw   a^H  :  Mx^k   aK8ai\k   ail    aA^ck 

^KlkpTBlk  A^^H(3fHaWpk  HOllJpH  .  j^Àfih  H'a8  B'k38Tk  H^A  HC  noi|^- 
TÏÀ    THKliaOUJÏH  ;    nfHTp8    KTk    ai\8HCHIIK8ak    Aéfi   3fc  .  a8    CT'kT8Tk 

Ka  oţ'H  cT^ank  HfKaikTHTk,  uïhhai^  ^  M^f^Ha  ca  4^éK8ak  si  ap- 
A't;  lUH  c'a8  apiwTaxk  maA  n8T^pHHKk  A<K;^Tk  apaa/ia  ujh  4^1- 
p8ak;  iTk  n^Hik  «t^Tp8  axi^xa  a8  HHH8Tk  4^0K8ak  ^  Aii^H^k; 
n^^Hik  K;^HAk  a8  apck  ji,4iijiîTîAî  a^H^  ujh  a8  K'k3t^Tk  npc  nik- 
M;^HTk  ^npf8Hik  k8  4^0K8ak  .  Jj^c^  «ak  hÔ  uj'a8  KaHHTHTk  ai;^- 
Ha  cA,  HHMH  a8  ap8HKaTk  K'kpB8HÏH  ^npf8H'k  k8  t^a\A^  npfCTf 
warapio^'.paHHTt  ïAwauawp  .  fluii  c'a8  apTkXixk  ^i  K8^B'kpKTk- 

Hlf   UJH   HfBHp8HTk^   niiTHMHTÔpiOak  UJH  wcTiui8ak   a8H  Xc  .  HCak 

Tapi;  UIH  ^Tp8  B^HTi  a/\'kpT8pHCHpc  ai'a8  A^'^'  cé^iacrSak  ck^  ^ 

AXX^HA  ^a\H8a8H  .  Opt   aMfCXa    ujh   Ji^AXHÎ'S^iŒ^^Ak  XpUCOCTOaik,    ujii 

c4^HT8ak  Baciaîf  séak  MÂpî  k8  K8BAHTf  a<  Ai8AT^  A'a8  MHHCTHTk, 
Kapf  c'a8  aA'kwraTk  auHH  npfK8/\iik  ciw  bI^a^^- 


Şincai:  Hronica  Rumânilor.  205 


CLXXXI. 


1810. 

(4»,  voi.  I,  Vm  +  398  paginî;  U,  332  pagini;  HI,  296  pagint.) 

XrpoH^Ka  P^MAiHîAop \t  Ttcfru  UIiNKai  \m 

niiHKa Tin%piT%  \t  ne  aikahSckcic^a  .  lauii . 

j^H  1853. 

Portul  solilor  din  Dacia.  (voi.  I,  pag.  5.) 
é|LHKikT8-i  A^^npf  coAii  /^aKiAOp  Hfi  Aa  Po/ua  rpiMiiui;  lui 

aS  nopSHMiT;  A<  ^^  ^'^^  sonaiT  TinSpiaf  a'"  Aiap/U^pc^  TOKAia 
KSa/\  fpA  4^ikK8Hi  aa  cTarSpi^,  aa  4^icorHOMii;  lUi  Ad  X^'^i^  a^cKi^  : 
0Kp438a^  rp8A\a3ii^  ncnxSA;  lui  nisoapiAf  k8  soapisii  a'h  anapaiSpf 
aasik;  lapik  KSgMa^  ni^p^a  lui  nSH^pa  [cSrAiaHSa]  fi,m  MapA\8pf 
Hirpii  .  r^Sra  lapi^iu  a>h  MapMSpi  aasik  :  TOKAia  k8a\  fCTf  nop- 
tSa  Poa/i^Hiaop  sfaop,  se  aikKSfCK  npc  aikHrik  Oibiio  .  KinSpiaf 
caS  cTaT^piAf  anccTf  ^hkiw  A*'^T8HHi:  c'âti  i^ih^t  ^h  KaniTOiSa 
Poa/\ci  n'KH'K  AA  ahMa  1775  a^Ha  a8i  Occpt^apii,  KikHA  a8  a^ax 
IlaTpiapY^A  6BaaBif  aa  waccai:  MOijjfHip^  c^^i^HTSa^i  IlfTpS 
(ii  Possesso)  .  68  ^HKi^  axSMSi  A'kA\  K'K38t. 


Moartea  luî  Constantin  Cantacuzen.    (voi.  III,  pag.  95 — 96.) 

IcTopia  B'KAiiHfHiacKii  aiija  cKpif  TfiAijiîfi^îA  ascacTa  [a  a^i 
KoHCTaHTiH  KaHTaK83CH]  :  „{Ikoao  ^h  oacTfa  a8i  Fpiropic  BoA'k; 
npm^M  31K8  8hiI;  c'a8  4^iiK8T  hii|jc  aMfCTCKi^TBpi,  a^^Ki^  :  LUcpcaH 
Aoro^'kTSa;  i|^CMiop8a  a8i  KoHCTaHTiH  KaHTaK83fH  nocTcaHiK8a8i; 
uii  oapc-Kapf  A>H  ^fiAi^ii  a8i  sf  cpa  aKoao,  lui  MapfUJ  KpcH8acc- 
K^  K8a/i  Kik  ap  4^1  ^/ueaaT8  npi  aa  Ki^niTaHi  lUi  npc  aa  ca8Mi- 
Topi  ^f-i  ^HA^a/^Ha  ciw  Aiiapriw  cik  ni^piacKi^  aa  Ë131P18  ni  Fpi- 
ropii  EoA^i^;  Kik  iCTi  BiKacaH8  [nfHTp8  ki»  Fpiropic  ce  p8A\n(a  a^ 
A^pcpc  KiwHA  BCA*^  npc  8p;^Hii;  cn8pKauii  un  ^^i^pik  a<  ^<M(  ^r*^* 
pcHi;  poBiHA  npc  Kpci|jiHi  UJI  c8n8H'KHA8-i  c8b  Mi8r8a  aop  sca  rpc8, 
vu\  ipa  4^oapTc  k8  B8Hii  iHiaiiik  cnpc  Kaca  {l8cTpici .]  uji  ciw  Mcapi^ 
A<  Aa  &C31P18  a^'^h8  ne  Illcpsan  aoro4^iwT8a  ;  Kapca  Bopei^  a'^ 
^M  ^H  oa/\  ancprikHA;  ^^  avi8Hc  lui  aa  J^^axMa  Fpiropic .  Ji,i^î  ce 
n'k3ca  ci^-uji  ia  310a  b8h'K  a^  ^^  Bc3ipi8a  lui  cik  bih-k  ^h  i^api^ . 


206  1810. 

IlopHiHA  A^fi'^  UJI  anponiiHA8-cc  fi,i  i^capa  ca,  a8  KOHikSiT  ^htp'Sh 
aoKS  ncHTpS  OAiX"^  A<  amia^î  uii  a8  nopSHMiT  aSi  Fcoprii^'K  Moa- 
A0BiaH8;  KapiAf  cpa  Bi^xail^^  cik  aA^Kiw  npi  asci  EOifpi  Kapii  ^an- 
eaa  rk-aS  niwpfacKik  k8  BiKacwSr;  uji  aA^KikHA8-i;  ^HHcnS  a-i 
AiScTpa;  nfHTp8  sf  a8  4^1wkSt  asfacTa  a<  ^^  ^P^^r  ci^-aS  nnkp- 
HacK^K  (!  1.  nnkpacKnk)  aa  Ëc3ipi8 .  Mpik  MapiiuS  4^iiha  a^ai  cao- 
BfHCi^S  liii  anai  ^HAPi^3Hfi^8  pfcnSHCf^  ki^  M  ci^ht  BiHOBani .  Fpi- 
ropif  Eo^nk  a^^cc  AiikpTSpiiaf  /^c  ^^aHik  lui  ni  Ki^niTaHii  KnkTpik 
Kapii  BopBicf;  ^HTpf  Kapii  fpa  uii  {lafKcaHApS  4^fMiop8a  aSi  Fcop- 
aţa  EaNSa,  lUi  ^HSf nSpiw  a  3iHf  :  fliiia  f  A^aa/iNf  !  Kiw  hi  a8  31c  cik 
aiifpgfa/i8^  ck  Tf  nA^p^Ai  aa  Ec3ipi8a  TSpsccKS  lUi  ck  sfpcM  ^omh8 
ne  llIipRaH  aoro^^ikT^a  .  lapi^  Mapf luS  pi^cnSHCf  :  JS^oaaxhî  !  flafK- 
caHApS  asfCTa  ^h  3iacac  MiyHfi  Eo^ik  4^iiha  nocTfamK  anapi^ 
npca  A\8aTik  eoupiaïc  a8  oaiiop;^T  4^i»pik  a^  bihi^^  aK8a/ia  iapi»iui 
c'aS  anSKar  a<  ascia^  si  a<-^^  b<i  acKSaxa  Ali^pia-Ta^  4^'k  k8  hoi 
Mf  BH  Bpca^  liii  ia8  Ba  a^  caMik  *|vNaiHTia  a8i  ^8aiiHf3f8;  lapik 
HOI  h8  ciiHTfM  BiHOBat^i  .  ^iH  asfia  oapik  i-a8  a^'I'  Fpiropif  Eoa^ 
npc  n  ^H  caana  cikTa^^Sa^i  a<  ^i  01^31,  lui  aarop  caSgiTopi^  a^ 
i-aS  A^^  k8  na3ii  whU'K  ^h  i^capik .  AikHrik  asicrca  tui  a'^  Hcapik 
BCHicik  n^pii  A<  ^^  Oxpoia  RopHiK^a  wi  a^  ^^  /^SaiiTpauJKO 
BiCTiapiSa  KaHTaK83CH8a;  k8m  ki^  a8  «i^MsaaT  oaa/\cHii  a^i  ne 
AiapgiHfa  TSpsfacKTi  )f^aiHA  n^aicac  ^oann^aSi  iiii  3iKiiHA  :  Bik  c 
pik8  un  Tp8^auj8;  un  37iTi)^HCi|jc  npc  oa/^nmn  Hcpii,  a^  hS-i  aack 
cik  A^'i  A'^^A*^^  «t^MniipiiTiiţji^  uji  k8m  Kik  ce  aaSA^K,  K'k  (a 
a8  noToniT  ni  Fcoprif  FiKa  BoA^ik  ui .  s  .  ^{mi  aniCTi  jifi^i^  npi- 
MiHi;  Sna  AiH  Taei^pii;  aata  a>h  Hcapa  ^ni^iafrikHA^-cC;  aHiuapik 
ni  Fpiropic  Eoa'i^  ^^  ^^P^  AiikHii  acSnpa  Kacii  aSi  KoHCTaHTiH 
nocTianiKSa^  Kapiac  a83iHA  A<  BiHÏpia  A^^^Sa^i  un  a<  onpiaaa 
^iMiopiaop  ciii;  a8  iujit  ^nxpS  ^HTiwa/iniHapi  KiwTpiw  KpaiOBa^ 
UJI  MipriiHA  ch  Ci  ^annpcSHi  k8  ^oa/\H8a,  a'a'S  npiAiiT  a^  ^'^^ 
^MnpiSnaT;  a^P  '-^^  apiwTax  0  ^^ai^iw  4^oapTc  nocoA\op;^Tii;  no- 
HOcaSiHA^-i  ncHTp8  4^CMiopH  a^i^  Kiw  ci^ht  pi^i  un  BiKacni^  un  K8a^ 
Kik  a8  ^HAC/^naT  ni  Kanixani  ciw-a8  ni^pacKiw  aa  Ëi3ipi8  un  cik 
nSuTi  ^0/uh8  ne  ^ii8a  ciw8  Ulipsan  aoro^ikTSa  .  HsiCTia  a83iHA 
KoHCTauTiH  nocTianiK^a  Ti^riiA^i^  ^  n8Tia  ^i^  un  3iHia  Kik 
ciiHT  H8a/iai  a\ihhi8hi,  a^P^  ^"^^  hS  ac  KpcaAiw  Mi^pia  ca^  wi  k8 
asiCTca  a8  iUiiT  a4^apii  KoncTanTin  nocTiaHiK8a  .  BiniHA  aa  cKa8- 
h8  Fpiropii  EoA'k  ne  aHfia-a'aai^i  soiipi  i-a8  caoB03iT;  lapi^  ni 
lilipsan  aoro^'KT8a  a'a8  TiwiaT  aa  Hac8  a<  ^  napxi,  niHTp8  Kik 
c'a8  ^OCT  H8a/\iT  cik  i|^ii  ^omh;  lapi^  ni  KoHCTanTin  nocTiaHiK8a 
TaxT^a   a8i  a'a8  xpiMic  noanxia  npin  A'^P'^^BanHi  a<  ^^  â?Hr8pi 


Esop.  207 

^H  M'KH'kCTipia  GHarOB^ASi^  8hac  m8at  h8  a' AS  ^H'rkp3i4T,  si 
nop8HHiHA8-i  CK  CK  KSiMiHCMf;  A'aS  Afific  j^H  Tpanf3api8,  wi  ai- 
rKHA^-A  Al  cta^arSa  hia  a^api;  A'a8  c8rp8A\aT  .  /^isi  }K8n7iHiaca 
^HUiAirikHA;  a8  bihit^  uh  k8  BOia  /^oahhSaSi  a'aS  pi^A'^AT  a< 
dKOAO  uji  a'a8  a^^  ^à  MiwpMiHiNi  fi,î  a'aS  ^HrponAT. 


CLXXXII. 

1812. 

(80,  160  [?]  paginï.) 


BïAii,û   uîiî  nm\€M  np-k  j^iU^éAénTÛA^tî  Scwn  •  npHH 

AHécT  Trndpio  mûA  ^^t^pcnr^Tc. 

Isprăvile  luï  Esop  la  Nektenav,  împăratul  Eghiptului.  (pag.  60—69.*) 

Mpik   A^niw   K;^Tiw-Ba  BpicMi  Niktih^b  ^ni^parSA   6rHn- 
rsHHAwp   a83HHA7  kiw  a8  u;A\op;^T  npi  6c6ii;   ^a^'^'^  ^^  'V'PH' 

Mlic  K^pTI  A^îi  AhKHP  K8  KÂfi'k  n6p8HH-k  Clw-H  TpHMHI^lk  A\ll|JfpH 
àf^HTiKTH,  Clw  3HA^CKlk  T8pH;  KApi  HHMH  MipiOA  HHHH  niwMi^H- 
TtfA  Ch  h8-A  aTHHPTi,  luA  C^-H  piwCn8H31w  MHHI-Ba  Aa  T6aTI  Ml-A 
Sép  ^TpiBik  .  Kip-k  A<   K^  ^^^^  ^'^  K2I   A^P<;    >^P'i^  A^  ^^>    ^'^    "^^~ 

TicK'k  c;^Hr8p  .  fls-Kcr-k  HiTiiHA8-Af  Ahkhp  c'a8  ^tphct^t,  rih- 

TpS    K'h    HHMfH^    A^H    npïi^THHH    H8    n8T'k    ^HliA^VI    ^TfiîEÀp% 

A^  TépH  .  Mpik  ^niipiT8A  3HH-k,  KHk  a8  A\8priT  6cén  CT;^An8A 
f n^Kp^ki^ïH  caai .  Mpiw  6p/UHn  k8hock;^ha  a^P^P*^  •t^niwpiT8A8H 
n(HTp8  6c6n;  c'a8  a^^  ^^  *|vniipaT8A^  ujh  «8  cn8C;  Kik  Tfi'KÂi^iy 
uià  48  3MC  Kik  nfHTp8  a^hc8a  H'a8  W/uop;^T  npi  Scan,  ki^  a8 
^llST;  KHk  luapi  K;^HA-Ba  sa  ni^p^  p'h8  v^ni^paT8A8A  nfHTp8  VOTIw- 
pipt  asicTA  .  Mpik  ^niipiT8A  ^oapTi  c'a8  B8K8paT  a*  an'kcT'k, 

WH  48   BfHHT  6cOn   ^n8l^HT   t6t   ujh   •jvTHHiT,    UJH    K8M    A'a8   Blk- 

3^T  ^niwpiT8A  a8  Ai^KpTiAniT^  UJH  a8  nop8HHi)T  cik  ci  cn^Ai  ujA 
^  cf  cKHAUBi .  6c6n  A^niw  annexa  a8  apT^Tix  a<  MHHSHuoaci 
npHMHHHAi,  niHTp8  Kipi  a8  4^6cT  nA;p;^T^  niHTp8  Kipi  v^niipiT8A 
KP^HA  cik  WA/ioap'k  npi  6hh^  6cén  ia8*HfpéT  ipTikM8Hi .  ^énik 
AM^KA  ^niwpiT8A  K^fpx't  6rHnT^H8A8H  w  a8  fi,ĂT  a8h  6c6n  cik  w 
HiTicKii^  UJH  lA  ^A^'*''^  k8hock;^ha  Aî^MrÀfiii  ^xpis^pm^  a8  pAc, 
ui^  a8  nop8HMHT;  ck  CKpïi,  Kiw  A^Ka  Ba  xpH^Mi  lapHa  Ba  xpuAU^Ti 
(^iilicpA)^  KapîH  UJH  t8ph8a  Bop  3haH;  ujh  ba  piwcn8HAi  hibA  aa 


* 


)  cf.  maï  sus  vol.  H,  pag.  134 — 136. 


208  1812. 

^TpielpH  .  UIh  4iij4  ^niwpiTSA  npi  c6aïh  ji^îaa  6rHnrr^  08  xpH- 
Mfkc  ^A^piwnT  .  MpHk  aSh  6c6n  «8  a^t  réarik  aR^p^  h^^  /uaA 
AHHHaHHTc^  A^NA^-H  UJH  npc  6hh  .  Mpiw  6c6n  A8;i;HA  npi  6hh, 
^  HHMiiKa  h8  A'a8  ^TpHcxir^  hh  Ka  npi  o^h  i^iîo  lapi^  A8;^HA8-a, 
k8  aATi^  luA  k8  as^CTC  k8bhhtc  A'a8  ^BikHiT: 

OïiOAf!  A\aH  ^HaHHTf  Af  Téaxi  ca8;k'£i|ji  a8h  AAUiC3é8;  npf 
^niipaT8A  MHHCT^iiJf;  Bpik^KAiiiiiHAïup  xlkH  rp6a3HHK  Ti  apix'k, 
Ka  cik  h8  Tf  HiB^gf  ^  ciA/ii^;  npÏATHHHAïup  A(3Hi  uiA  oyujdp^  Ka 
A\aH  a\8at  ck-î^ii  i^U  boït6ph  fi,î  ehhî  .  UIh  upiw  no^^T'Éiiii  Ka 

Bpiw}Ki\llililHAWp   Clk   4^ïf   pl8^    lilH   Clk   4^11   ClwpiHH^    KA  CK   M   Tî   Jf.- 

n^ACHC  npf  thni;  wA  npï/^THHHAwp  ai  boci|jC;  ka  ^Tp8  tÔatî^ 

Clw  Af  4^ïf  BHHC  .  n8p8pi:  K8  A\8Ăp'k  tA  BHHf  TC  j^fi,ÎCT>iA'kykj 
Kà   Clk   H8    A^A    A<    HCBOC,    K8    BlkpBiT8A    AATÏÀ  .  Klw    OytUOp    ICTf 

h^a\8a  A\8cpccK;   ujA  AHHr8iiiHHA8-Tf   MAH  n8HiiH  p^8  r;^HA'^itJt 

McAWp  se  4^iK  BHHf;  h8  Af  nH3/\ll8H;  HH -I^H  H^pik  BHHf  Ji,î  ÎH,  Klw 
Af  BfH  nH3A\8H;  iWAH  Al^AT  Opf  TI^Hf  ^c8HH  Tf  BfH  CTpHK^  .  A^ 
KaCHHHÏH   TTwH   n6apTli   rpH^Kf;    Ka   Clk   H8   CK   T'^Mlk    A^   TI^Hf;    h8- 

AHAH  Ka  A^  cTiin;^H;  hh  ujA  Ka  npf  oyn  if^ikKiiTopio  fi,î  BHHf  rk 
Tf  HHHCT^CKii .  Oii  h8-hh  ^^if  p8iUHHf  A  ^Riki^à  t6t  A'^8Ha  iUaH 

B8Hf  .  M8fpÏH    HHHH   W   A^'l''*^   H8-H   ^Kpf AHHl^à   aCK8HCf Af   TiAI^    Klk 

nép8p^  CK  j^AfiA\iiyh,  k8ai\  c^  Tf  cTikn;i;H'4cKii  nf  THHf .  «{L  TOa- 
Tii  3ïwa7  n8Hf  Mf sa  npf  3ïwa  a<  M;^HHf  -,  kiw  mah  BHHf  fCTf  k;^ha 

^H  AI\8pH  Clk  AaïUH  Aa  Bpli^KAIiailJH;  A^*^^*^  ni^Hlk  BfH  TplkA  Clk 
aHBH  AHnClk  A<  npïi^THHH  .  «llKHHli-Tf  Af3Hf  Hf AWp  Hf  Tf  ^T;^A\- 
HHHli,    ipÏHHA;    Klk    UJH    K;^HHfA8H    KOAAa   ^H   K^HTiTlk   Hi^HHf  .  HS- 

i^H  ïîÀfi'h  fi'ki  K7i  fi[JH  b8h  .  Ilpf  u;aii8a  ujoniiKiiHT6pi§  AinikAii-^ 

AHH     Kica    Ta^     H'h    H^Af     Hf    3HHH     UJH     ^AHH     T8;     aATÔpA     Af    Ba 

cn8Hf  .  O'h,  A^  ^^fi^  ^'^  H8-HH  nÀp'K  p'i8  .  /^f  M'^Af  Mf  c^k  ^t;^M' 

HAli  h8  Tf  C8niipà  .  NhMH  A<  ^^  ^^^  P^^  ^^  ^^P<  C^iT  HHHH  Vl^ 
AaTl^;     HHHH   OypMà   WBHH^IOpHAf   Mf AlUp    p^H  .  K8    AH'^CT^    ^BV 

n,^Hfi^  6côn  npf  Bhh^  uih  k8  k8b;^ht8A;  ujh  k8  K8H0i[JHHi^a  ca, 
6hH;  Ka  k8  w  c-Kif-kri^  nikTp8H3;^HA8-cik  c84^AfT8A  a8h  a^^i^ 
n8HHH^Af  3HAf  aS  /u8pHT  .  Mpik  6cén  npf  tôi^h  ni^C'Kpa'pïH  uS 
KfAnaT;  UIH  a8  nop8H4HT  cik  npi)H3'K  niTp8  n8H  a<  B8AT8pf;  ujh 
A8n'K  Hf  I2i8  npHHC;  auï^  «8  yP'i^hjit,  k8m  ck  ^hhî,  ujh  «8  ^' 
Biii^aT;  [Kapf  A8Kp8  h8-a  npi:  Kp^A^'^]  ^^'^  *^  kôujhhhiw  npf 
KonïH  n8pT;«;HA  3B8pà  ^  c8c;   ujh  auj*k  acK8ATà  a<  kohïH;  k^t 

WpH   OyHAf    Bp^   fH,    3B8pà;    WpH    ^   C8C;    Wpu    AA   nikA\;¥;HT   ^    v6c. 

Mpiw  A^"^  ^<  TpfK8  lapuA;  uiîîi  ^Mfn8  upuMiiBipa^  6c6n 
rikTHHA  T6aTf  a^  Kiaf^  iniî  a8  A8UFaT  Komu^  ujh  B8ATépÏH  ujh 
c'a8  A^^  ^  GrnnfT,   k8  a/\8at'k  ^KHn8iipf;   uih  coKOT^Aik  4^v 


Esop.  209 

BIHHT  6c6n^    3HrK   KHkTpik   npYĂTHN(H)  :  m' AM   ^lUiAÂT,  Klk   ^Hlk- 

Aic4cfiU  K'K  6c6n  aS  anSpHT .  ÎÛfiik  a  Ai6a  311  a8  nopt^HMHT  ^- 
R'kpiTSA  Ka  t6hh  eoÀpÏH  ck  a  ^cpisc  a  )^aAHi  aaef;  npik  la 
c'a8  ^BpikKiT  w|w  BpfA;  uiiï  uj'^S  nSc  K^Ht^H^K^  lUH  ^ïa^i^aiiik  ^- 
^SaicàHiiTk  k8  nfTpiH  cKS^ni .  UJh  iiJf3;^HA  npc  CKiSH  ^HidfaT^ 
aS  nopSHMHT  CK  aA^K'K  npc  6c6n  .  lUA  ^Tp;^HA  êc6n  tàS  31)0 
^n'kpiTt^A  :  K^H  Mik  ac^anfiiH  6c6nc^  uih  npc  si  A  «ic  c^ht  kS 
MiiHi?  P'KcnSHAc  6c6n  :  npc  tAhI;  céapcaSii  fi,i  npHAiikBipiw;  upi^ 
Rpi  MiH  M(  CTaS  ^npc^SpSa  t^8,  cnAscaïup  scaïup  K6anTc .  UIA 

^nikpiTSa  MHp^HA^-ci»  a*  ^^7  ^'^^  A'>^P^>^'r  ^^  A\8aTc  a^P^P''  * 
«|L  M^A-a'aa'rk  3A  w|^nikpii^a  c'aS  ^epikKiT  ^  Bik}KA\^HT  4^p8- 
m6c  ^éapTi^  uiîî  npiĂTHHHAWp  a8  nopSHMiiT  rk  ce  ^episc  w|^  biw^- 
MHHTi  A^  nop^^ApHk  poiuTC;  uiH  w|^Tp;^HA  6c6n;  lapiw  a'a8  ^rpi- 
cir .  Mpik  6c6n  311CC  :  npc  tûm  tc  B610  acTiAiiwHA  c6apca8H^ 
tapik  npc  HiH  SI  craS  ^npi^K^pSa  t18  pi3cawp  c6apia8H  .  lilA 
HfKTiHiB  3i)Hi  :  cokotcck  kx  hhmAk  h8  cctc  Ahkhp  npc  a^Hriw 
«(iH'kpiiHÎA  an-k  .  UIA  6cén  ^khmbhha  a  p^A^;  3i^hc  :  h8  BOpBH 
awk  AC3H(  A^  c^7  w  w|^niwpiTi!  Kik  H-kAiSaSA  BOCTpS  acik/unk- 
HiTii  w|^nikpikHÏA  BéacTpii  Ka  céapcac  crpi^aSs^iiJC  ;  upiw  a<  ^"^ 
Ba  acc/UikHà  A^H  AhkAP;  cxpi^aSsAp-k  as'^cTa  ^tSh'^pck  ci^  Ba 
nikp'k  .  Mp'K  HiKTCHiB  /UHp;^HAt^-cik  a^  aMCCT  pikCnSHc,  aS  3AC  : 
aA^c^H-kii  HiiHC  ck  3H a'kckiw  rSpn  ?  6cén  311MI  :  c^ht  vSta,  né- 
MiH  apiT^  AOKSa  oţ'HAC .  A^"*^  aH'^A  ^ni^pirSA  iiuHHA  a^ipik 
AHH  HCxiTi  ^tp'Sh  uicC;  US  apikTiT  a6k8a  .  Ji^im  6c6n  aA^- 
K^HA  Aa  nixpS  o^nriopH  aac  a6k8a8h  nirpS  b^at^ph  ^npc- 
^'k  k8  Konïîi  ^  KéiUHHHik  cn^H38pâHH  a<  B^ATSpA;  uih  ^  a\â- 

HMî    npSHHHAWp    aS    fi^AT    O^H'^ATC    A^    ^^<    3HAipHAWpk;     UIH    AS 

nopéusHT  ciw  3BÔapi .  BSpik  ch  wj^Hi^AUiiHAS-cik  ^  céc;  cTpHrA  : 
aMm-hc  niTpîH;  fi,Ân,H'Hi  EÀp,  ji^Àn,H-m  a'raihi,  uih  aatiac  mc  ahh- 
dcK  aa  3HA  •  A^P  NcKTinis  B'k3;^HA  npc  npéHSH  fJkfi,HKÀii,ii  c8c 
A(  B^ATSpH^  31101^  :  A*  ^HAC  AH  aA^c  ahic  wâmîhA  3B8piwTépH? 
Mpik  6c6n  pikCnSHAC  :  A^P  AhkAp  apc?  upik  ^ïhha  K^k  ciţiH  wm, 

BpiA  Ck    TC   nOTpHBCl|IH   K8  w|^ni»piT8A   HCA  MC   c   acH^MCH^  A^^"^' 

SCHawp  .  iflpik  HcKTcniB  3Hmc  :  6c6nc  !  c^ht  ^bhhc  ;  ^c^k  tc  boh 
f TpccA^  lap'k  t8  j^mh  piiCnéHAC 

A^niw   AM'^CT'k  ^ÏHHA  KCMiHH  fi,HH  HaÎOHOA  BTipsilţH  1|IÏ8HH 
AA    ^TpCB^pH     COi|^HCAAaTCl|JH     UIH     BOpE^HA     ^8     CH    A^    ^CÔU,    «8 

Kmir  ^npcl^Hik  k8  6con  aa  wcnikiţ  .  A^^"  uic3^ha  ch,  o^hSa  a^- 
AA  HaïonoA  3Hmc  aI^h  6c6n  :  Aii'a8  tphaahc  A'^hc3c8a  aaïc8  c^-hh 
cnSio  w  v^Tpcsipc  uih  ciw  mï-w  a<3^^Mh  .  Mp  6c6n  3hci^  :  Mmufi^ 

Gasteb,  Chrestomatie  rom&na.  II.  14 


210  1812. 

t8  Ht$  Ht^AïaH  ni  THHC  TC  KHHOBnkHfllJH,  hA  UiA  npf  AiUHf3i8A  TkS. 
HatI^A  Mpik  a8  31IC  :  fCTf  W  EHrâpHITk  4^0ipTf  AlipC;  lUH  wf^Tp'i^CA 

oy^  cT^An,  Kipi  hiihc  A^^^^np'kS'^HC  lupiiui,  Kipc  4^ï€i{ic-Kip( 
k8  tpch3'khA  a<  rpHii3H  cik  nponricK;  npi  AiikHrk  Kipi  aA'^pr'k 
^npf}Kt$p  AOAiu  Ai^fpfi  .  HtShhh  6c6n  yik^î  :  as^LCTik  wj^Tpieipc  aa 
h6A  w  ap  Af3AirA  iuh  npSHHÏH  .  K'k  BHrâpHKA  fCTc  a^ai^l  Anicra; 

CTi^AllSAy   ANS  a;  WpilUIAf,   ASHHAI;   iuh  rpHH3HAIy   3liAfAf  A^NHAIMp; 

tipik  3Ïu;a  IUH  néanx^  ^oaiv  AnSépii;  Kapi  oypA\'ic3ik  o^a  A^n'K 
aATA  .  n  Awa  3H  npf  t6hh  npïATHHÎH  Kf auji^ha  NiKTfHie^  3Hhc  : 
niHTpt^  6con  ahîcta  rpis^  cik  a'^ai  eup  wj^nikpiTt^A^H  AHKiip. 
MpHk  fijmTpî  îH  oyH^A,  AS  3HC  :  ^h  bom  nopSHMH  cik  hc  cnéi  ^- 
Tpfe^pji,  Kipf  hhhh  h'am  K'K3éT^  NiIsH  n'aai  At$3HT  .  Mpik  6c6n 
3Hcik  :  Ai^HHf  fi,î  AH'^CTA  b6iS  p^Kcn^HAC  •  A^"*^   A^'^^'^A^'^^  ^ 

4^1kK8T  CKpHc6Apf  J^  Kipi:  fpA  :  HfKTCHiB  AHHkpTSpHC^llJf^  Klk  f 
AATOpiO  W  Alif  A^  TAA^HltH  A8h  AhKHP  .  ^lâêA^wisA^A  w|^TOpK;^HA^ 
Clw    A8    A^^I"    CKpHCOApi:  w|^niwp^T8ASH   .   Mp'K   npîATHHÏH   wf^HlkP^TS- 

aSh  mah  ^HAHHTf  f^î  Hî  c'Ăfi  fi^tcKiîji^i  cKpHCOApiL^  ràî^A  a8  311c: 
uiH  AM  b'K38t  ah'^ctA;  uîù  aa\  A83HT  .  UIh  6c6n  :  Bik  A\8AH*k- 

MiCK,    niHTp8    KHk    AH^lţH    Jf^TOfiC  .  MpHk    HfKTfHiB    HITHHA    M^fi- 

rSpHciipi:  fi,AT^fi\fiy  3fiMf  :  f8  nhah^ka  h8  c;^ht  ji^ATOpA  a8h  Ah- 
Kiip,  BOH  t6hh  c;^HTf  hh  AiHkprSpÎH  ;  UJH  f  h  A\8T;i^HA8-rK  a8  3HC  : 
hAhh  am  Bik3éT;   HHHH  AM  àSyHr  .  6c6n  311HC  :  a^ka  AH-J^criL 

AUl-k  C;^HT;  fCTf  Ji,rSAirATlk  ^Tpfsip'k  .  UIA  NfKTIHiB  AA  AHiLCT^ 
3HHf  :  4^CpHHIIT    ÎCTi    ^HKliP;    wf^Bl^HlwTép'K    KA    AH^kcTA    ABil^HA    ^ 

wf^n'Kp'KHÏA  CA .  UIh  AUi-k  AirkT8pA  k8  K^p^k  c'a8  Af riT  w  aS 
AiT  A^H  6con^  ujA  jf,  uÀm  a'a8  TpHMifc .  IIIA  6c6n  bihiiha  -f 
EABHAâH;  a8  cnéc  a8h  Ahkhp  tôatî  k8m  a8  HfTpfKéT  jf,  6riinT; 
inù  6i)p8A  a'a8  fi^ÀT  a8h  Ahki^p  .  iflp'K  AHKiip  a8  nop8HHHT  A< 
a8  wf^H'KAiţiT  a8h  6c6n  o^h  cTi^n  a^  ^^P- 


Fab.  1.  Vulturele  şi  Vulpea,   (pag.  79—80.) 

EéAT8pfAf   UJA   ESAH^. 

EéATSpfAf  UJH  B^AH-k  4^iiK;^HA  -f^Tfii  cHHi  npïfTfui^r^  a8 
p^A^>^T  kÎ  Cl»  uj'43'K  anp6anf^  wf^Ti^piiHA  npïfTiuj8r8A  k8  ivbh- 
H±i^A  .  ApcnT  AsiLA   B8AT8pf  Al  w|^Tp'8H  KOnis   ^HiAT  uj'i8   nSc 

K8hb8a^    Upik   B^AH^  ^   HHl[Jf   Té4^l   ARpéARI   a8  HlkCK8T   ^^ÎH  .  A^HH 
ASKi^HAS-C-K    W    A'iT'K    B8An*k    A^""^    AlA^HKipI^    B8AT8p8A    ABi^HA 

AHnc-K  A<  b8katc;  3B8p;^HA  ^  tÛ^î,  inù  pi^niiHA  ^iïh   bBahiA 


Esop.  211 

tas  /ii^HK4T  wf^npi^Hii  Kt$  néïH  ckn  .  Mpik  jfjv^pK^knjiJSch  b^ah^ 
lUH  kShock^ha  Hf  c'aS  ^^ikK^Ty  h8  aT;^Ta  c'aS  w|^tphct^t  nfHxpS 
a^éapTi:  ^^ïHAwp^  k;^t  niHTpS  ktk  hS-uih  nST-k  H3B;i;H;^ii;  Kik 
4^ïHHA  »  ^^'^p'K  Af  niwA\;^HT;  nf  nicipi:  M  w  nSr-k  tohA  .  ^Ihh 
Afnipxi  ct;^h;^,  fifiivh.  kSm  4^k  ujA  hîh  h$  ne  nôr  aara^  ba'k- 

CT^aiA  npf  Bpiw^K/UililH  .  MpHk  H8  A^n*^  Al^ATlk  Bp^/UI  Wapf-HHHC 
lîfJkH^^HJI^   J^   KÂMU   W   Kinpik;    UJH    ^KfpTBHH^^Su;;    ^E^fiÂHJk,    B8a- 

T^ptM,  a8  anSK^T  w  nipTf  a<  KapHi  k8  k^pbShA  anpHHUj^  uih 
a8  w  Afi,éc  ^  K^HB,  UJH  c84^a;^ha  arSHsii  rapi  b^htSa  c'a^ 
anpHHC  4^AiKikpa^  ujh  Hfn^r^HA  wKKIw  3B8pa^  nSÏH  b^atI^pSaSh 
^pHnHH  a8  Kik38T  npf  niiA\;^HT  .  Iflpik  BSAn^k  aAfpr;^H4^  w|^HaliH- 
*rk  b8atSp8a8h  npf  râiiH  laS  m^hkât. 

éfLBl^HlkTépik  :  fln'kcTTk  nHA^l^  w|^ClwA\H'431i^   KTk  MfH  Hf   CTpH- 
Kli   npYfTflllér^A;   AllwKip   Knk   SfA   Hf   H   c'aS  ^^I^KST   CXpA^MBlwTiTf 

h8  noATf  Ck-UJH  H3B^HA'^CKiw,  ^cik  fi,î  nf^^^knca  a8h  X^Hf3f8 
h8  Bop  cKiwna. 


Fab.  47.  Doï  bozï.   (pag.  121  —  122.) 
No.  47.  A^H  B63H. 

l^fBC  B638A  fAHHfCK,  TpHMHCf  npf  AAT  603  Hf-H  JÛK  BpAlHC, 
CK  ^UĂfin,!^  K8  K8MniwHA  A\HHH8HHAf;  npf  AA  t6t  ^^^AIOA  A* 
aafl|JipH;  fi,ÎHH  A'KTf  4^rfl|Jf-Klwp8À  K;^Tf  W  A\lwC8piw  nAHHlw;  Upiw 
MOBOT^pHAWp     lUH    HOpOripHAWp;    Af    npHCOCH     MAH    AII8AT    fi^ê    Clw 

Ki^pcA  nf  A't^^^npa. 

•|LBiwHikT8piw  :  tlfi,$Erkp^A,  WKikpii|jf  npf  MfiiJfpYA  HfH  mhh- 

MHh6iI1H^    KipïA    H8    Clk    HHH    fi,$    K8B;^HTy    UIH    CKHAlBlk    A8Kp8pHAf 
M'âAf    B^Hf^   npf   H'kAf   piLAf;    UIH   Hf   f   B8H   TpÀV   KlTpik   A^HUlïA. 


Fab.  66.  Găîna  şi  rândureaua.   (pag.  137.) 
No.  66.  ri^Aua  ujA  p^HA^paiva. 

G9  riiHHik  kaohYă  Hiii|jf  WAW  A<  uiipuf^  k8  réarik  u;c;^p- 
AîA  .  Mpik  w  p;^HA8p'k  a^m^^P'^h  KoniHH  u;  Kiai  uji-h  3hciw  : 

W]^!    HfBSHlk    Hf    fljJH    T8;    nfHTp8    Hf    KAOHfl|JH    aH^l|Jf    WaiV;    Kipf 
A'kKa   Af   Bf A   Kp'4l|Jf,   w|^T^I0   npf  THHf  Tf   BWp  aiia^hkA  ? 

•|LBikHiwT8pik  :  K8AII  K^  npf  wa\8a  Hf  a  a<  J^'^a^  p1k8,  uiA 

Ai    H'KAl    BHKA'^H^     H8-A    BfA    w|^BA^H3A    HHhA    fi^î^iM,     AlliKip   K;^T 

KHHf  AH  4^iHf;  k8  aHfAA  h8  HOi^A  aB-k  ninf. 


14* 


212  1814. 

CLXXXIII. 

18U. 

(8^,  ni  nepaginate  -f~  ^^^  pAgi^^O 

IţlKlN^i.'bA  :  4^IACC04&H4él|jA    lil^    nOi\HTH4él|jA    npHH    ^û- 
B^AC    A\CpaANH4(    ^B%lJ,£T8pH BS^d    1814. 

Fab.  7.  Leul  şi  Ursul.  (pag.  25—26.) 

AiSa  ujA  oypc^A^  a8  nopHHT  npHH  nik^^pf  KiwSriikHAt^-iiJH 
Mfsa  iii^K  nfHTpS  4^6a/uc;  a^^A  aS  v^TH/unHHiT  a/UA^HA^  ^V** 
Hfpe  T^HTip  liiA  rpaC;  npi  kàqîm  oifHSa  a<  w  nipTi,  lapiw  aa- 
T8a  A<  aATiw  napT(,  alcHf  a'aS  npHHC^  iuh  wm^^^t;  fifiiw 
aM'^A  BOHH^^  ck-a  ^napT^  jf,  AààW,  4^Yfi|jc-Kipfaf  coKOT-k  jifin'k 
4^6aafAf  a8h  hîa  voa,  Kik  }K8A\ikTiTf  ^h  f  nSHiiH;  k^mh  4^îiL|jt- 
Kipcac  KOÀ  ciw-a  ahe'k  tot^  caS  ^xpcr  .  {IujA  a^P^  ^^  ^MfnSr 
npf  a;^Hriw  a^h^^^  ^  ^^  A'^nikpA  uiiî  a  ce  3riwp;^À  ni^Hik  mi  a$ 
caTiBHT^  luA  a8  Kr^i^r  aAi^HAOH  ;koc  aa  niwA\;^HT  .  Mpik  B8ant 
b^3;^ha8-h  npf  îA  aiuA  A^^ni^pi^Hi^H  3^k;^hA;  *|vHfT^  j^^ir  a8  xpac 
HipsSa  .  «ILcik  fH  Bii3;^HA  as^kcTa  a8  3Hc  v^rpc  ciîhC;   asTÀ  avhiu- 

K;^HA8-CC  :  )^aH  !    \AH\    pT^S    HOpOKOUJÎH;    IU  A    THKl^aÔllJÏH    A^    "^"■ 

UTik,  K^  nfHTp8  RSanc  n^HHH  a<  h^  nîfpA^pi^a^  kâuîtîaî,  uih 
BÎĂHa  HOacrpi^;  h8  aax  Bp^T  ^K^MikTixc^  aK8A\a  aBfAi  hîamIîka. 

NccikT^pipi:  liiH  AïkKOAiïa  MïA  a<  pikWTi;HH  aA^HC  acénpa 
waMiHHAwpy  aH'kcTa  cÉh^hiw  (!  1.  rkMikHiw)  rpctStAha^h^  a^^' 
nikpi^Hpc  UIH  Hf38ApH;  A^^napTi  npf  ^piHÎH  hîh  AHHTp't^u  xpSn 
UJH  npi  npYĂTCHÎH   hch   iobhhh  .  Mfu  hib^hh  !  hhhh  kt^  ijjîS  k^t  i 

A\AH   AX^AT   A<    ^SMTwTiXf,    A^   K;^*""   '>'^'>'  •  GxpAr'k,    }Kfa^HHA^; 

BiiTp;^H8a  IcîWA?  ^V"  4^cphhht  kSb^ht^  kI^pSA;  a<  >^P  ^yp/ul 
waMiHÎH;  i|^oapTf  HopoK6ujH  ap  ^u  :  }K^M^TaTf  kS  ^Hfai^vfpf;  luA 

K8  AP^"*^^'^^;  ■^('■'^  ^^A  AAÛaT  uih  A\aH  CnépHHK,  K'iHH  i  KS 
SHHC-K^BA^HTip'k  aSH   A^^MI3CS^   A^    ^^'^   Jf^Tfiir\iA,   K»   HÎJkfiîflTiTî 

uih  k8  BAikCTfM.  Farina  de  diavolo^  va  presto  in  semola.  Kt$  «f* 
UfaiHMSHf  rp'kĂi|ii  H8A\CAHTSpa  iTaaîfH-kcKiw,  3HK^ha  '  K^k  ^v 
pHHa  a'i'^k^^^aSh  a<  rpisik  iM^^pgf  j^  T'kp;^iţf^  uih  upi^  :  Kipi  kS 
HiAPcnrixi  aroHHckiiic,  ascaa  kS  a^^^^^^^  picHni:i|if  ;  uiA  :  ni- 
pMf  kS  cScnHHSpuaf  aan*opa  3HA'ki|if  Kaciw;  hS-h  Bwp  BÎfuSA  hi- 
noHÎH  ^Tp';^Hca  .  {In^cTf  aA^Bl^pt^pu  auiA  cii^HT  apiwTiTf  uih  k^ 
HOCK^TC;  KJkT  h8  KicTf  fi,î  auncik  a  rp^A  Mt^ax  ncurpt^  a^>*^^^^' 


Ţichindeal:  Fabule.  213 

Fab.  67.  Ceuca  şi  alte  paserî.    (pag.   154 — 155.) 

HcSKa  iijji  AATî  nic^pH. 

!l/ifr^HA^-iiJH  nicîfiHAî  npc  B^iiTSp  k^hctchYc  ca8  ^m^fiĂr, 
c'at^  c4^1it8ht,  Ka  aa  3Îwa  h^  hSmht^  c^  cc  Afijim  tôatî,  miî  ^ 
^îfCHC-Kip'k   c^   CC   apixc  a^   ""^  <  b^m"^  •  ^^*^à  mcSmch    w|vh   cpÀ 

pSUlHHC  A  Ci   apiiTd  ^  A\6\A  CA  H^  if^Hp^âcK^^   nSHjpS  AH'kjh  CTpii^H- 

r;kHA^ujH  fi,î  TOaTik  naica  fi,i  n'km,  c'aS  ^mcTfiHT,  iiiA  c'a8  w|vno- 
AOBht;  A^n^^  ah^a  a8  bchht  awÀ  ^xp^  4'4ac-a'iaTc  nici^pA  . 
Ma  niciipHac  kShock^ha  BHKaciij8r8a  ch,  aS  bshht  aa  A^Hca, 
uiH  ^4cn^HA  4HJH  3a^8avi  ^^YscMSKap'k  n'kHcas,  pi^a^irk  up^iiiH 

/^c  aHM'k  4^î(C4C-Kapiai  xearc  (!  1.  noaxc)  accHi  K8Héai|JC  ^u^i- 
AfcSa  aMCCTÎH  ^^ieSaH  4i  Ba  cik  3HKik;  Afi^iKik  :  a  h8  ci  ap^TÀ  AH'kjh 
Mf  h8  i,  HHMH  a  CC  4^iHC  Kik  apC;  M'RA  4i  h8  ape .  K^  4c8Ka  /uaA 
A^  iV/ucHÎi  Bp'k  4^H  4^ocT;  apiiT;^HA^-cc  ^  if^iip'k  ca  a^CK^  4f8K^^ 
H^  a  CC  4^11  CKHMBaT  k8  n-KHcac  aaxopa. 


Fab.  107.  Şoarecii  şi  clopoţelele.  (pag.  256—257.) 
lUéapcMÏH;  uiH  KaonoH'KAcac. 

lUoapHÎH  a8  a^l^aiT  wapc-oyHA^  A^.^w  Kaonoi^^aC;  anén 
aaSh^ha  cikBOp;  c'aS  c4^1it8ht,  cnpc  Hi  a'kp  nST-k  w|vtpcb8hhhA^ 
Ka  cik  Ai  4^îi  cnpc  Bpc  oyn  4^oaoc  ;  o^h^a  a8  3Hc  :  Kii  c^  ac  a^gc 
AA  aiaH  Mipcac  aivp  aa  rp^A\Ây!i,  ca8  a^  KOaA'K;  ck-h  4^^k^  iv- 
MfHic  lUH    c^   c^HC .  Hca  MaA   Mipc  A^P*^;   aA^K^   B^xaBS   a'âs 

M^ai^lkMlÎT    AA    TOlţH    HCHTpS    AH^    4|)hCTC;    UIH    UpivllJH   wjvXp'aH'k 

kp4mc  a8  aiinikAiT  a<  ^^  ^hhc  an-k  iva^CHiC;  k8  Kap^  h8  ap  nS- 
t4  cik  CC  HB^cKii  A"^  riopik  a^^ipik,  Ka  cik  M-a  a^A^K  a\âu,a  . 
A\aH  npc  oypMii  a^8  bchht  ^  p^ha  Ka  ci^-a  a^gc  aa  a^oTÔK^ 
KACHHK8a8H  A^  rp8a^i3H  .  JfLcii  UTik  aaxa  aaaA  a^ipc  hcboc,  k^ 
hS  bA  HHMCH'k  c^  CC  npi^HA'^  A<  ^"^"^  a^HH^nir^  ckchcahuïc  :  b-k- 

TpiHÎH  TpHMHT  npC  4CH  a^aJl  THHCpH,  Uplk  a4CCT^  TOlţH  KS  IV 
rép\    UJH    K8    ^KSp-KiM^HTSpH    w|vT^pCCK;     Kh    iii    fi^^kr^fiÎA    KliTp-K 

MdH  aiapYH  aivp  ujh  ^hâata  hhhctc  hh4h  iva^t-k  hh4H  a^  ^^^ 
h8  IV  Bwp  nene  aa  cnĂn,  hhmh  h8  w  Bwp  KikAKA^  hhmh  aiiia 
A^Kp^  MÀfii,  Kipcac  hS  cik  aTHHM^  A^  A^huiYh,  npc  chhc  nS-a  Bivp 
aSa  .  IIIh  Aiuh  c'aS  aiiciT  a^KpSa  nA^nii  aa  aat  cocop  ujh  ha^hii 
^0X1^311. 


n 


214  1814. 

Fab.  126.    Bătrânul,  Ţapul,  şi  treï  soldaţî.   (pag.  347—350.) 

E^Tp^HSii  a8  K8/un^piT  ^  T^pr  oyn  i^in  nfHTpS  Ka  ck 
4^aK^  npi3HHK,  uiA  aS^HA^-a  w|v*cniTC,  aS  nacKix  KiiTpii  Kirk; 

Ape  AHÎCTA  B^3^HA^-a  TpCH  naHA^pA   c'aS   BOpElÎT  ^Tpik   CHHf,  rk 

.pca8c  iţin8a  a^^^  a^^^^^?  ^^  «ijht  jifwcîm  ^hajUht^  aSA; 
anéJi  4ca  ahht^io  a^ha^-A  e8h  w|vt^hhtS  (!  1.  ^T^aH-)  ^a  ^Tp(B*k 
pA;3^HA  :  H'âHf  A^P  cyJH  t8  k8  MHHTf  !  4C  A^^A  K^Hcac  jf,  cnirc? 
nSiţHH  A^nik  asicTa  ^a  \fTXkH'ki\îî  (!  1.  ^T^aH-)  aa  a^>^^^  ">" 
4^ikKA;HA^-iiiH  KpS4f,  a8  w|v4cnST  at^  (!  1.  a -A)  rpiiA  :  ^aiHC3f8  k8 
THHC  oyHKioac!  Hî  AH  nSc  K^Hfaf  asfaa  npf  cnixcac  riac?  ^irk 
MHH^Hf  Ka  anicTa  h8  B'k38ioI  Hf  k;^h(?  wia^MH  b^hA!  hc  Bik  ucTf 
acTik3H  ?  Kii  aiécTa  (  uin  !  Lţan  ?  )^a,  )f a,  )f a  w|v4f nS  Mcaa-a'iax,  uih 
aiuii  cf  A^^n'^PUHp^  .  H^  rpcK^  MSax,  ut^  ujh  aa  TpiHa*k:EV 
xp^H^af,  w|vH  3HCC,  A^P  hS  4^a4f  BaT}KéK8p^  ncHxpS  ^MHi3f8l 
a'krik  K^Hcac  a^  rp8/ui3,  anéA  ^a  néapx^  A^"^  xhhc,  hS  xf  ^isf 

AA  BlkXp^H'^lţf  A<  pSllJHHf,  K^  npf  MHHC  AH  A\AH  B^3éx  XS  CK  fiJSKlk 

K^HMC  ^  cnixf?  6!  anicxa  c  MSax,  rA^HAiii  B^xp^HSa,  a<  Bpiuuf 
4C  xoaxik  aéa^'k  xf  K8Héai|jf  a  4^h  k^^hi,  xS  xpiB^c  c^  4^ih  k^hc 
aA^Bi^p^x,  4^îH  K8a/i  bcA  4^A,  k^  aaxMHHxp'k  h8  néaxc  4^h  .  JfiA 
acn^A*^  A^  np^  cn^xc  w|vxp^  HHi|jf  xé^^c,  anéA  ce  ^xéapcc  ^h4- 
noA  c^-iiJH  K^Mncpc  aax-4(Ba  .  flxéHM'k  naHA^pïA  A^nik  hi  c(  a^' 
nikpxii  BikXp^H^a,  aS^HA  uin8a  a'a\^  fific,  a'a^  ^^pAnx,  ujh  a'a^ 
a^ii^HKix. 

•lÏBikitikX^pa. 

6Hra(3S  cnpc  anacx'k  Maxfpïc  aiiia  3H4C  :  (f  4^aaac  ohhk 
BÏHHr  KaH^^cpa^A  ^^^  a^^xH  pHnixHuiHCx  accx  hc  BHaïHBA;  ^H 
ncc  4^ap  c  KOpfHX  xp880)  OifH  a8Kp8  mhhmhhoc  4^ïhha  ^xikpiiT 
aA'^cf  wpA,  A\AH  npf  oypMik  c(  kIi'^aC;  iuh  rp^kni  ka  o\h  Afi.îSi'if 
Af  aaèprix,  aA^K^  a^  ^^^  M^^^^P;  ^^P^  Mfp8Ăi(j(  [f  bp'KAHHk] 
cik  Cf  KSHéacKTv  a  4^h  aA^Bi^P  .  Toaxf  cKopHHxépnaf,  ^uifai^H^ 

HHaf,    lUH    COKOXHHI^faf    H'KAi   /UHHMHHOaCf,    Kipf   n8p4f A;    UJH   K^pP 

AHH  HfiţJÎHHiţf,  aicHf  af  MtÛaa  (!  I.  n8xfM)  aii^nikA^?  luh  a  Nf 
Mii^HX^H  A<  fi,x,HCîAi;  Ki^nA  k8m  aS  kohock^x  WM8a  an'^A  Mf 
ticxf,  w|vxpS  aM'kA  wp^  [4ac]  wjvM^nf  a  i^HH-k  a<  Hfa^HKa  aniiA, 
Hf  h8  f;  H^MaA  xpfBSf  4^k8x  a8A  BHHf  kohock8x  an^A  Hf  n^ 

f,    lUH   4f   f   MHH4HH0C  .  Mpii   MHH4éHHaf   aM'ka^   Kapf   Cf   HicK  A"** 

BHKafiuér,  oyHfaf  cf  4^aK  iuh  cf  3hk  k8  b^hii  coKOXHHiţik,  uf 
aaxfaf  k8  pi;  a^k^  a^iAKa  npf  np^HK^a  fA  4fa  Hfni^HHK,  luîi 


Ţichindeal:  Fabule.  215 

A^n^l  aTis.  cTp^réio!  inù  aatîaî,  J^ăhî  ahàcta  k8  b8h^  coko- 
TiiHiţi;  a^iKik  Ka  cik  ^ni4f  npSHK^A^  hhmh  c4h  ni  4^*4^10  a^  P^i^- 
urrkiţH    AHH   auiA   cnaHMC   nSpncA   ui*^  ^^  h^^k  .  Mp^  k8  coko- 

THHlţlk   p^AC   C^HT   aX^HMa;    K^H^    ^M    ENKa^^H    n(HTp8   AOB^^H^a 

cA,  npi  HiA  MaH  np6cT  Ba  cik-a  ^uiiaf .  FIpcK^a^  naHA^pîH  i^i- 
sSacH  asiqiîA  npc  B'kTp^^HS^  Ka  c^-a  w|viiJiac  ujh  kS  ai'^A  c^  a^~ 


Fab.  150.     Pitpalaca  şi  puiî  eî  (pag.  454—455.) 

FlHTnikaiKa  uiii  nSÎH  fH. 

IlHTniiaiKa  a8  ckoc  nSHUiépîH  fH  ^  X^M^  ^^  A'^^^  ^^ 
aS  KpccK^T  a4Ci|j^;  lUH  )^oaAcaf  ^k'k  cp2k  a^aA  KÔanxf;  nHxnik- 
AdKa  aiaH  HaHHTC  n^Hik  a  hS  ceSpÀ  o^hac-bA;  tot  A'kSHa  c^iik- 
tSà  npi  nSHUiépÏH  fH,  Ka  bhhc  c^  a  caMa  hî  cî  aSKpik  npc  a^Hrik 
foa^n^^  ujA  rk  acKSaTc  4C  c(  Bope'kiiJi  asH  anpéanc  npc  a^nrik 

X^A^lk  .  G}fi,AT^  ^TOpK^HA^-CC  M^HKa  awp  ^HanOH  fi,ÎAA   aOKSpH- 

A$  npc  o^HAi  CB^picc^  aS  a^^aaT  n^HUjppîH  ch  k8  Mipc  4^pHK^  uih 

K^TpcaiSp    KSnpHHUJH;    w|vH   ^TpCBlk  :  Hî  ac   laCTC;    UIH    A^  ^^   ^'^^   «f' 

j|^HKOUjiT  aiuA?  On^H  Anim'kj  Kik  a8  bchht  aKOaU;  caévnac 
cTikn;kHSa8H  )^éaACH;  ujh  b^3;^ha  k^  rp;^8a  c  koht  c'aS  a^^ 
A^nik  ckscpH  aKicik,  uih  Bwp  c^  bhh^^  c^  ck^cpc  X^^M'^  ncHfp8 
âH'k^,  k^t  a\ăh  wjvrpiE'k  cik  ^^^guM  ^K'kTpikS  hc  BOp  firent  w- 
KÏH .  Ai  311CC  MaHKik-ca  :  nikH^  h8  bci^h  bca'^;  k^  bhhc  cT^kn^^H^A; 
iuh  n^Hik  h8  bchh  a83H  k^  aS  3hc  ca  ah'ka,   niiHik  aT^HH-fa  h8 

R-k  T'ka^CIţH   HCMlÎKa. 

Tot  a^KpSa  o^ha^  CTikn;^H8a  h8  npc3HAHp8AiţiC;  aA'^cc 
wpii  CC  np^n-KA'^MJ^;  ^^  M'kpvc  ^iuaiiHTC^  Kik  h8  ape  CT-kn^^H^a 
MHHTc .  AinTcac  4ca  nScTiiO;  ^a  m;^hk^  k;^hîh. 


216  1815. 


CLXXXIV. 


1815. 


(a.  Ma.  Eminescu,  4^,  48  pagini  nepaginate.  —  b.  Ms.  Gaster,  S^,  Codex  miscell. 
ca.  1800,  pag.  16—32.  —  cf.  c.  Ms.  Acad.  Rom.  1799.  Codex  miscell.,  pag.  1—9.) 

KSB^HT   nfHTpS  BÏHTWapi  V^A^I^'^'I''^    Ul"    niHTpS  Cif^'kpUIliTSA  Aé- 

/UÏH,    AHH    cKpHnxépa    «i^k   e^kù  iuh  «i^k  HoaU;,  iap*K  /uaA  aaéc         | 
AHH    an6KaaHi|rHc8/i  c^^^HT^a^H  Iwah   KorécaoB^aSH^  ujh  a  aa- 

TlVp    càHHltH   n^pHHl^H;   A^"^    K^BlkHXSa   AWMH^aSH    H0CTp8  .  îc  . 

AC  .  Kapcaf  AfiÂTik,  UJH  niHTp8  BCHHpc  a8h  !Ihtc)^phct. 

împărăţia  luï  Antihrist;  semnele  sftlrşituluî.  (a.  pag.  1 — 13, 

b.  pag.  16 — 25,  c.  pag.  3 — 9.) 

Ké/u  K^  aik  c4^iipiiiC)T8a  a8/uïA,  A^nii  /u^an  p^SrikitA  a 
a8H  !Ihtc)^phct  ,  arSHSi  Ba  4^A  HfBOi^  iuh  cK^pc^  Mipi  w|v  TéaTk 

A^AMj    KapC    H'aS    MaH    4^WCT    JÏ.ÎAiL    ^MfO^T^A     a^MÏH  .  Ji^Afi    HHmA  1 

axéHMtk  h8  Bik  8HTa  jï.AAHi^i^j  npi  aacujÏH  cikH,  K'k  Ba  CKSpxa 
3HaHai  aSh  !Ihtc)^phct,  uih  ^mkpivuïc  aSA  K^piiHA  cik  ea  CTpH- 
Ka;  UIH  aMCH  xpiu  auH  iuh  :k^a\^tăt$  Bop  Tpni  4^oapTi  ^î 
rpac^,  npf  k8/u  31)41  Iwiu  BorocawR,  aa  anéKaaH\|rHc  Kan  .  ib  . 
uiH  MaH  HaiÏHTf  sa  tphmhtc  AaţHf3f8  npc  6H0)f,  npc  IaTA  iuh 
np(  Iii^au*  BérocaoB  iuh  BOp  Bik^A  BUKacuiSr^puai  a8H  {1hti)^phct; 
K^4H  asfiiiH  TpïH  c^^HHiţH  c^HT  BÏH  aSaiţH  k8  TpSnSpuac  Aop  Aa 
Hîfi  :  Qh^x  ^àfi  HaHHTf  A^  nwTwn;  laïA  A^nik  ni^Tivn,  ap*k 
IwaH  A^n^  ^  •  uiH  xpikfCK  n*kH^  acTik3A  k8  xp^n^pnac,  o^na^ 
HSa^an  a^^hc3(8  i|jïh,  iuh  Bop  bchii  ax^HMc  uih  Bwp  apikXa  bhkac- 
iu8r8pHAi  a8h  !Ihti)^phct  .  flnivH   Ai  ea  tkù  KanfxCAC  kS  CAsSta 

hpScaAHA^SA^H,     UJH   aX^HMC   BWp   A8a   MOapTf,    IUH    BOp   UJHAC   TpS- 

nSpuAi  Awp  Mwapxi  xpYn  jùaî  ujh  ^K^M^xaxc  ;  aniVA  Ba  bchA  paac 
AHH  4fpH  3HK^ha  :  CKSaaiţ^-Bik,  iuh  bchhi^h  aa  mhh(!  ujA  j^^^at^ 
Bwp  w|vBÏâ,  ujîï  c^  Bwp  c8h  ^  H08pH  Aa  4fpH,  UJH  ax8HMf  A^  rpas'k 

Ba  COcA  C^^^pUlHX^A  ASA/IÏH,  UJH  EA  j^lî  UpCK^M  aS  3HC  a^hSa 
Xc  .  Aa     C^'KHXA     ÎEÀHnA'iî  :  ax8H4f     n^XfpHAC    MfplOASH     C'k     Bwp 

KAikXH;  UJH  w|vHVipïH  KApf  aS  anicxik  AP^rikXD&pÏH  A^HC3CiacK*k 
j^Tfi^   a^hh8hc    kS   xikpYc,    A<   noapxik  ASKpSpuAf  aSh   a^hc3iS, 

aX^HMf  BiVp  ^HÎHH  A  CKHA/lCa  UJH  A  XWKA/lA  XOaXC  A8Kp8pHAC 
4(piOA8H  IUH  a  nikA^^HX^ASA;    ujîî    k8    rpo3HH4C   A8Kp8pH   Bwp   ^- 

rpo3H  a8mi-,  UJH  Ba  i^ù  /uapc  ^àaî,  ujh  a^PV^  waa^cHHAWp;  uiA 
xoax(  an^cxii  Bwp  4^11   cnpf    p^cna^xup^   waa/iCHHAivp   MCAwp 

P'kH,    UJH    Bpik^KA^aUJ   A8H    fi,A\Hi^i^  .  Klk  ^  A^'  .  3HAC   Eh   Mfpxa   fi,A\' 


Judecata  cea  de  apoî.  217 

Nf3f8  TOaTik  ii^Mi;  npiKSM  aS  3Hc  c^^hni^Th  n^piiHU;  a^P  H'aS 
AyhTAT,  k8m  Bwp  4^1^  aMfiii  8Ha  A^*i^  aaxa^  caS  ck  Bwp  a<^"^P~ 
Util  K^Ti  n8iiHH-k  Bp'kMH;  A^fi^  A^^^  kSm  CKpîc  an$KaaH\|ri)c8a 
c^^IwhtSaSh  IwaH  ;  auiÀ  Miû  rk  nipi  k^  c'a  A^nikpTa  8hà  a^  aara. 
•|L  3îiua  AHHTHkH  Ba  4^H  c^anH;  K'k  rk  Bwp  ^Hikai^a  aniac 
M'kpÎHAwp,  uiH  a  T^TSpwp  i3Bwa(piawp)  a  c8c^  a^  naTpS3nkMH 
Af  Kii^iţH,  iiiH  Bwp  CTa  Ka  hhi|jA  3HA^pH  .  lilp'k  a  Awaw  311  Bik  4^h 
rkM'kH  (!  1.  rkMH)  K'k  Bwp  cKikAi  TéaTf  aniaf  ^xpS  aA'kHK 
iTkT  aeîi  ciw  Bwp  KiAC;  iuh  a<  c^HrrSa  aniawp  xéaTk  aSM'k  rk 
sa  ^rpo3A,  mjii  Kipi  sop  ^U  npc  anpiiFanc  a^  anipi,  Bwp  M^pA 
A^  rpoasa  Baa8pHawp  lA  .  fi  TpYu  3H  Ba  ^h  ckmh,  K'k  ^^îup^kac  uih 
r^A^NHai  M^pYA  mmA  cnSpKaTC  uih  BCHHHaTC  Bwp  cmiii  Ah  i^ikp- 
MSpHAi  M*kpîA^  ujjii  Bop  ^aA  iiiH  Kop  ii,HniL  kS  paac  anipC;  KikT 
rk  Bwp  cH'kHa^^HTÀ  TiiFiţji  waa^cHYA  npi  a^a/ic .  Mp'k  a  naxpa 

3A  sa    4h    ClkMH;    K\    AHA  Al^pHAWp    Uljii   A  T^TSpWp    anCAWp    CK 

ftwp  anpHHAi,  UIH  Bwp  apAi  A^h  ^^ha  nikH'k  a*^^^P^;  uj"  b^P 
KawKOTiî  kA  napa  a^  4^^'^?  Ka  w  iTkaAapf,  iuh  i^iipan^ÎH  ck 
Bop  4^am  A<  CAiéaa'k  uih  a^  KixpaH,  uih  Ba  ^iî  a/iipi  cn^HM'k 
UIH  Hciai  AÀ  TéaTk  aSM'k .  «IL  3ïU;a  a  MiiuMf  bA  4^ili  cikAiiH^  Kik 
Mapi  uiH  i3K6ap^Ai;  uih  tutt  nikAiikUT^A  cik  Bwp  SMnai  a< 
cikHVi  npcKSAi  aS  3HC  Uhïà  npwpWKSa  Kan  .  aa  .  uih  Iwah  aa 
4noKaAH\|rHC;  upik  3HMf  :  aa\  EThPgSr  auB%  ki»  aa  TpÏHAf  ^gcp 
aS  r^pcÎt  HikCTpanik  M*k  a^  ^^P;  npicTi  i3Réap'kAC  ancawp^  k8 
MikAHHAi  aSA  A^Mf3iS;  UIH  c'aS  ^l^'kKST  TéaTC  ckHVi;  arSuMC  a8 
3HC  ^gip^A  aiMAWp  :  AP^nx  fi|iA  A^^^;   ui**  AP^n'i'^  ckHT  :k8a^ 

K'klţHAf    TiAC;    ITk    niHTpS    Ml    BlkpCapik    C^HtfêM    npwpWMHAOp    UIH 

a  MSsiHHMHAwp;  A-hA  fi^AT  AWfi  ck  Brk  .  Jf^  3Yw2k  a  uiicc  Ba  4^A  8h 
KSxpfAiSp  Aiipi  npccTi  Turr  o'kA^'kHTSA*^  ATikTa  A<  rpo3HHK;  Kapc 
H'a^  A^aA  4^ii(fct  a<^^  w|vMcn8T8A  aSa^YA;  K'kT  ck  Bwp  c^iikpA^a 
Mt^NiţîH  UIH  c*k  BOp  TonA  Ka  Mipa  A^  4^^^^  npcK^M  3hmc  A^^^A 

IHHUPWK  Aa  }\rAAM  HB   UIH  Mh^aA   opWpiVK   Kio  .  4 .  Mpik  a  UliOTf 

(3Ïwa)  upikUi  Ba  ^U  Sh  K^xpiAiSp  Aiipi  npccTf  Tsfyr  n'kM'kHX^A^ 

K\T  CT*kHMiAC  UIH  uYlTpHAC  CK  EWfi  C^^'kpMA^  UIH  Ck  B^p  AObA 
^  A<  AATA^   aTtfHMI  WaAIfllYH   UIH  xéaTf  A^BHTéaMCAC  Bop  M^pA 

crpikHHiHaH  (b.  cTpSHSHHaTc)  ;  uiA  Mail  AiapYiï  aMCi|iTH  aSmh  ^tvw- 

paii^ÏH  UIH  A^^HÏH   Ka   HH1|IH   B^kl^H   CK   BWp   ACrkUA;   UIH   MHHCUI  A^ 

yh»A  ckS  Bi  CTa  .  Mp^  ^  3Twa  a  wnTa^  c^  Bwp  aA^HA  réATî  ni- 

t*M»HAI  MCpiOASH  AÀ  SH  a6k^   UIH  BWp  IţHOa  UIH   BWp   OHCKSA   KS  Aâipi 

^hîj  ap^'TkHA  Kik  npicTc  nSiţ-bH^  BpcMH^  c^  anponYu  c^i'kpuiH- 
t8a  Awp  .  Mp'k  a  HoaA;  3A;  réarc  )^TapikAC  nikM^kUTSA^H  Kapiai-uiH 

A^'k   4^CA10A   AWp    Ck    BlVp  AA^hA    UIH    BlVp    CXpurik    ^^IClflf-Kipi   ^ 


218  1816. 

rAAC^A  cikS;   up^  aSmïh  ka  ^h  tkàm  iuh  cnaiiM'k  Mipi^   apik- 

TlkHA  lUH  aMMC  Klk  K^pikHA  B^  BIHJ^  C^^'kpiUHTSa  AWfi  .  Mp'k  a 
3CMC  3IÎ   BWp  4^H   TliFl^lï  WaailHH   $H   KHH;    a^^K^k  ^Tp'OH    KHR,    IUH 

Ai  w  BpikCTik;  aT^HMC  M  sa  4^h  ^n'kp^T;  hhmh  a^^h,  hhhiî  rk 
Bi  K8Hoai|JH  BOfpioa  ahh  u*KpiH;  caS  Borax  caS  rkpaK;  K*k  Tii(Fiţii 
^TpS  aMcaaiiJ  aa/iap  Bivp  4^jli;  KikT  hhmhhi  HHMikp8H  M  sa  ^^h 
MAH  Aiipc,  HHSH  Ba  k'kStà  HHMHHI  fi,i  A^fi  caS  A^  apMHHT;  Mf 
Ba  4^A  acnikA^T  aSpSa  iuh  apvHHT^a;  M^prkpuTapioa  iuh  nïc- 
xpuai  Mfaiî  cKéannC;  iuh  aarc  wjs^WAfi^  Ka  rSnoio  a^  ni  ap^^^; 
ujH  HiMikp^H  M  KA  TpiB^H  .  {ItShmi  xéax^  niM^^Ta  A^  ^^  w^' 
mihïh  Ba  nipjk;  iuh  4^ii4*kai  Bîiawp  Bwp  i^H,  ka  uih  aMiawp  MWp- 
iţti .  {ItShmi  hS  Ba  TpiB^A  HiM^p^iï  ^^pSMCii^a  AiSip^kcKik,  m  M- 

MAH   AMAfi   UIH  fi^CCĂfi,^   Ba    4^    ^   xéaTli    A^MÎ,    fi,i  W  UAfiTi    fi,î 

rpoa3a  cTH^THaiup  aS/uîii^  upik  a^  aaxik  napxi  a<  rpoasi  aSh 
!lHTi)^pHCT  .  Mpi.  ^  3Ywa  .  aï .  Bwp  iuih  mAhiui  a^h  Kac'kAi  caai; 
UIH  A<  ^à  awK^puai  caai;  mih  mi  BWp  ^ù  acK^Hui  iuh  cik  Bivp 

^Bp^lţOUlA;  MHHIUI  K$  H^LAl^pnai  ciai;  IUH  BlVp  OA^HVI  kS  TAac 
MÂfiî  AC  àH$  MAfiî  A^^M^  ;  UIH  Ck  BOp  SCKa  A^  ^l^pHK'k  .  Ht^HMI 
^O'kpiltÏH,  A^^HÏH,  BOIBO3ÏH;    BoipYH   UlJi  waaniHHH  BWp  M^pH  A^ 

4ipHK*k,  IUH   kS  anipi  :Kiai  Bwp  crpiira  kS  raac  a/iipi  3HKIJIA  : 

W   KAH    MSHIţHAiUp   UIH    fi.'kASfiHAWpl    KlkAlUH    JÏ.'kc^nfiA    HOaCTpik^ 

IUH  Hi  anSKai^iï!   k^  hS  mah  oStim  P'^ba^  ck^pbhai  mi  H-kS  bi- 

HHT   A^   ^à   A^HI3lS  .  !It8HMI    H8   Ba   4^H   HHMlï    CJJl^AT,    HHMlï    Cif^aT- 

hhmYh(I)  a^K^Tiup  ^  noTpHBa  ah^hYii  aSh  a^hi3iS;  mi  ^Kik  Anaii 
m8at  cik  Bop  ^rpo3H  .  Mpik  a  .  bY  .  3J1  4^11-Ba  kSb'khtSa  mi  3HMI 

YC  .  Ah  CiţllkHTa  IBiHriAÎH  :  céapiAI  C^  bÂ  wjvT^HIKik;  IUH  aShA  ^ 
ClkH^I  Clk  Kh  ^TOapMI^  IUH  CTIAHAI  MipiOASu  BOp  K'kAI  .  0^  !  M^P^ 
AMAfi  KA  4^11  axéuMI^  MlAWp  Ml  CK  BOp  ^iî  ^WrhAÀTf  UJH  Clk  BOp 
4^H    ^KHHix   a8H   HhTIYPHCT*;    axSHM'k   BIVP   K8H0ai|JH    ^lU'kAIM^HI 

a8h;  K^k  cikHrSp  {1hti)^phct  kS  xéaTi  ca^vnai  a9h  cik  Ba  wfwxpH- 

CTAy  Blk3HHA^-Ul  nilipi  CA  .  {ItSHMI  BÀ  OA^HVI  MipiOA  IUH  RlkAUlkH- 
T8A  A^  AMap^A   UIH  AC  ^^^C  WaA/llHHAWP;   MIAlVp   Ml   c'aS   w|ilUlkAaT 

AI  c'aS  ^KHHax  a8h  fluTij^pHCT* .  ^  j!i\VA  a  .  ri .  ax^HMi  ck  Bivp 

P^UJKHpa   ^VtP'lH;    WI|JHAI   MIAH    fi,MUiJHl{ïfti,    MITIAI    M'kAI    A^    ^^ 

npicTi  4^iiţa  a  twt  o^m^htSa^  iuh  BWp  npHHAi  npi  TiiFi^ii  mih 

Ml  a8  4^iUCT  niMITASHHH  A<  flHTI)fpHCT^  UIH-H  BWp*  AA^II  Ka 
BlkHTSA;     IUH     K8m     Cn^AB^p^     B'kHXSA;     OpAB^A     UJH     IIaIibA     A^ 

npi  4^iiţa  nikM^HT^A^H,  aiuÀ  Bop  A$2k  npi  flHTi)fpHCT  iuh  npi 

TOATI   CA^VHAI   A^H   lUY-H    BWp    Ap^HKa  Jf.    ia3*kp8A    MIA    A^    ^^^*  ^^ 

aiiShmiaA  mIkaA  b^mhhmi;  w|vTpS  aMic'Tk  3H  Bwp  A^^piî  TiiFi^iï  wa- 

A\IHIH    A>^M    ^^^(  •  Iflp^    -^    3^'^^    ^  •  AÏ  •  4TéHM|    C^    bA    AUpUHA^ 


Aşezământul  oblasteî  Basarabiei.  219 

K^  4^0K  mpiOii  lUH  n^/uikHTSii;  uiH  EWfi  Afifi^ê  m^huJSh  uih  A'kAS- 

PHM,   lUH    M*kr8pilili   rk   BWp   TOnil    K4    HAph,   UIH  Clk  Ba  4^iMI  TliFT 

ujfc^  lUH  ck  si  K^p^H'k  AC  TéaT^  cn8pKikMéH(,  uiiii  bà  p^k/uikHi  aiiB 
K4  3nknaAi  uih  K^pix  Ka  cTiKa^k^  niHTpS  K'k  ba  rk  bîi  npc  x^h- 
c^a  if^ikK'kTV&pioa  c^S. 

CLXXXV. 
1818. 

(Folio,  n  nepaginate  -{~  ^^^  pagini  à  2  colum.  ruseşte  şi  rumâneşte.) 

(Khiuhhsv  1818) 

Pentru  privilegiile  locuitorilor,   (pag.  16 — 21.) 
IIiHTpS  APcnT'ki^iaH  iiJH  npoHoa^iHac  a^aSHTOpHaopk. 

AikKtoTopiH  OKaacTiii  BaccapaciCH  ck  ^napxy  ^  cT^pHaH 

ifpMikToapH  :  1.  Flap'rfc  a^X^^^""*^^*^^?  ^^^  ^*  A^^fi^^^^^y  ^^^ 
3.  KofpHHaiuiH;  aak  4.  Ala3HaiH;  aak  5.  PSnxaujiH;  aak  6.  Hc- 
ryi^HTopiA  UIH  T^proBCi^iH,  aak  7.  Lţi^paHiH  căsf  ckTCHiH  ayKpik- 
TopA  A^  n'kMAiHTk;  aak  8.  Lţi^raniH  KopOHiH  uih  a  noMfuiMHMH- 
Aopk,   UIH  aak  9.  HChaobiA. 

^pinTkiţHaH  UIH  npoHoaniHac  nikpiţiH  aVX^^^^^^M''^  axHU- 
rikToapH  A^  ^^'^  «f  nyeaHKik  a/ii^pT^pHcupu  a  KpfAHHiţHaopk,  rk 
Ropk  n'k3H  ^TpY  fi^iUAmA  aopk  xi^pii  uih  caoB03CHU. 

flapT^L  A^X^*^""^^^*^^  ^  ^^M'H  CTikn^HHToapH  a  rpcKO-pikC^- 
pHTy-ayA^  rk  Ba  4^oaocH  Ky  Toaxi  aMfa*k  npHBHairiH*  uih  bchh- 

T8pH     a^l^ifpOCHTH    rrkpiA     BHClkpH4ll|IH;     MC    4^CaiO     A    A\f     fi^CETKH' 

AHTk,  A^"^  XpHCoaBHai  OK^pa/i^HpiA  MoaAaBicA^  uih  anoA  yhhh- 
AV'^^  osaacTc  BaccapaBiCH  K'kxp'k  Ha^nipii  Poccich^  a^^^  w|vA^papii 
^TpS  TOTk  MHaorruBYaYH  rrkn^HHXopioaYH  w|va/in^paTk^  AV*^ 

^HaaTHAH    yKAJ^pH  .  OpA     MH     aSipH     MH     Ba     4^H     fi,fi±nT^    A    BH- 

ckpHMuaopk  UIH  a  an^HikCTHpHaopk  A^Hk  Ocaarrk  KaccapiiA 
(!  1.  — pasiiA)  a  T^xvpopk  a^  ^bi|ii  KpiAHHiţHaopk,  aAHK'k  :  ca- 
THau,  rkanifiHaH;  K^uiauai;  nikCK^piHai  uih  aatî  aKapcTypA^ 
auiH^KAHpii  HikraHiH,  KanHTaaypHaH  a<  ^ahA,  uih  aaxc  a^^iipocnpA 
^TikpHTc  npHHk  YpHcoaBH  ca^  3anHrk7  BOpk  p^a^A^HC  j^  bhA  a 
acpk  aBipH  uih  rk  Bopk  anikpa  ni  AP^nTarc  asipuaopk  )^a3HiaiA. 
Tara/icA   ^BopcHuaopk   rk   aark   ^xpy    A^naikUik   MikC8pik 

ApcnTlkltHAH    UIH   npOHOMIHaU   K8  a^^ATl^  a^HAOCTHBHpH   A'I^P^HTH 


220  1818, 

ABOp'kCTBIH  POCCKH^  Ky  nik3Hp(  m  MkHrik  AHACTA  A  MlilOp  B€KH  npH- 
BH/l(riH    A    A\OAfi,AEHii  .  ^pCRTlkl^HilH    HfpCOHaAC    A   J\^E^pîHHHyA\fH 

Oc/iacTiH  KaccapaeiH,  acikMHHC  AP'knTik  aB'kpii  mh  sa  aB^  4^ici|ji- 

KapH  :  MHlUKlhTOapH  lUH  HHMHUlK^TOapH;  aiUH^KAHp'k  lUH  iţ*kraHiti, 
C'k   w|vTlkpfCKV  A\fH    Ky  fi,î   BC4H    fi,fiîUTATi   AV"^   ^pHCOaBH    UIH   fi,^- 

KyMîHTypHj  liJH  AV"^  afvVHT^  CT^n^HHpf  ac8npa  aopk;  hhhh 
0  pikcn\-HA(pH  mpc^HAAH,  ca8  Bpc  o  w|vnaHHHpH  A^Hk  aBcp'k  ab^~ 
p(HHH\-a\-H  H\-  c^  Ba  aTHHVH  A^  A^HC\-ak  4^^p^  YOT^p^pc  gio- 

Ov'HTk  HY'/UH  A<  BofpHHaujH^  c'k  ^iţ*kafVH  Y'Hk  Kaack  Kapc 
HY"  ck  TpagH  A^Hk  ak^P^hh  ujh  Kapc  hy*  Ay  agiOHCk  aa  hêaî  axah 

A(    C8Ck   paHiypH    BOfpfl|JH;    4C   a8   A^^^HAHTk   4HH\-pîi    AiaH   MHMH 

Hî  ckHiy  A^^^  ËMik  -  luarpapio  ^  gock  .  6h  c^  Bopk  4^oaocH  Ky 
ApcnTaxf  y-HiH  (BrcHiH  ncpcoHaaH,  upk  Y'pa^amm  aopk  Bopk  w|vTpa 
^  HY'a^Hpf  Ma3HaHaopk;  ^^i^pik  a  m  p^a^A^Hf  npoHoa^HOHk  n^kpHH- 
H^CK^ .  BocpHHaïuiH  h8  c^HTk  cyn\-iiJH  ncA^nciH  Tp^-niiiiA;  ujh 
fi,y^^  KY'npHHAHp'k  )^pHcoaBHaopk  a^^^^M^^  ^^  cKyruKy  a^ 
OBiţjf  A<  naaxa  ty^y'P^P'^  A^PHAopk  )^a3HcaiH  um  obi|jii|jh  .  H^a- 
pik  A^  anacTa  (H;  cAy  aV"^  orkBHTC  a^^hci|jh  KikpuH  sf  aS  a< 

CKY^^A^    Ca\-  AV"^  0BH4fl0pHa(^  Mf  AHHk  w|vBCKHTC    c^  n^3^cKY- 

nfHTpY"  anacTik  xp'knTii^  Bopk  ^^h  cky^hi^h  ne  oapcuiH  KapH  ^o- 

Tlip^Tk  HY'M^pk  A^  BY'KaTH,  AA  r01|JHH'k  UIH  A^^'^'^'HHIi  nfHTp\- 
OH,    CiynH    UJH   p^ka^lkTOpH;    aCkMHHf    AA    B^AP^PHTk   m   YOT^p^- 

p'kTk;  auJH}KAcpi  cy-Ma^-k  a^  ^^AP^  bhh\-;  a^P>^  ncHTpy-  K^Tk 
Bopk  aB(  MAii  MSaxk  oA,  CT\-nH,  p^at-kTopu  ujh  bhh\-  rkUTy-  a^~ 
TopH  a  naivTH  a^"^  aujik3ik/U^HT\-ak  Ok^pm\-hpih  MoaAaBÏiH. 
Ma3HaiH;  cxapc  a^  aikK\-HTopH  Ky*  upuBuacriH,  ^mA  Bopk 
nik3H  ^  BiL4H  ^npc\-Hik  ny  y-pa/iaïuiH  aopk  npOHOMiuac  hî  ^c 
c^HTk  A'i^PV'^TC  fi,iAA  ^oa^HiH  MoaAaBiH  .  6h  ujh  poAV^k  aopk 
ny  noTk  ^h  n^A^ncHi^H  Tp8nci|jc  if^ikp'k  ^OTi^pA^piL  mi^Ahk^i^ih. 
Ma3HaiH  BOpk  naikTH  aa  )^a3Hcoa  ^niwp'kT'kcK'k  a^P>*  cHoTk  hy"- 
MHpu  A^  A^^A>^  ujh  cik  Bopk  ^niàpT^mH  aa  YaBaacauac  o'k- 
M^HT(i|jH  Ayn'K  OBHscioak  A<  ^àfi  ^HauHTH  a  MoaAaBicH .  Fo- 
ipHua,  B'kAP'kpHTY-ak  uih  noroHiipHiyak  Bopk  naikTH  aa  x^3Hf 

Af    0    nOTpUBlk    K8    4CH    npOlţJH    ClkTCHH  .  JifAfih   AA   HAATA   A* ^^TH- 

HiH  Ma3HaiH  cik  ^fi,AT^fiîccKy{\)  nf  ^TOKAia  TfMcioak  npcBHairiH- 
aopk,  KapH  apf  xp'knxa  anacra. 

P\-nTaujiH  c^HT\-  cxapu  a<  aiwKy-htoph  up^iuii  k\-  npHBH- 
acriH  .  Tar/ua  aopk  Ky-npHHAC  ^  cjkm  uih  nf  y-pa^amiA  ni^pi^iH 
A^X^^"""'^^'^  -  OuMopm  A^  npoTOiipcH  iuh  a^  npcoi^H  jfjvp'K  ^ 
p;kHfi,yîâAA   p\'nTaujHaopk  ,  Kaac\-ak   anccTa  ny  cctc  cy'ny'Ck  ne- 


Aşezământul  Oblastei  Basarabiei.  221 

A*kncîH  Tpy-nfiiJH  jjywfi^  YOTkpi^c  Vioahk^Hih  .  PynTauiiA   Bopk 

HA^TH  Aă  X^3Hf  A^pC  ilOpk  CyilTk  H^AIMpH  fi,î  Jk,à}K^lH]  UIH  A4 
P'kHAV*'^^  YaBAACAHAOpk  nik<U^HTCl|JH  CH  C^HTk  nikpTailJH  Ji^î  O 
nOTpHBIk  KSf  Ala3HAîA  .  ji^êCKTHHà  CK  EA  AyA  fi,ÎAA  A^HUIIH  K^ 
YtUYfiAfiî,  AM^k  pikHAV^T'k  niHTp^  A^**^lA;  A^nik  AUJlk3'kAII^HTY-Ak 

OKA;pMY-HpiH  Moaaabich;  upk  aa  roi|JHHik^  bi^api^Phty-  iuh  no- 

rOH'kpHTy   C^HTk    wjvA^TOpHlţA    pSnTAlUIH    A    HA^TH    w|iTOKAIIA    KA 

IUH  McA  npoqjA  i^^pahh. 

n^piţlA  HCiyi^HTOpClIJH  IIJH  A  TA^pPOBCl^HAOpk  Ck  AAC^  fi^fiin- 
T'kl^HAH  yHIH  CAOBOAH  HCiyi^HTOpiH  HOTpHBHTH  K^  AMCAH  A<  ^B- 
1|JI  npABHAH  A  HAincpiCH;  BHPVPHAC  )^A3HfAIH  UJH  YABAACAHAC  OB- 
IfJflflA  Cil  nYH\f  ACynpA  AOpk;  MIAH  ^T^IO  ne  TCAUCIOAk  )fpHCOABH- 
AOpk  AOAUHllflH,    Mf  BOpk  ^H  AB^HAS  Mpk  4IAH  fi,î  flî  yfiAVK  AV"^ 

AHAAoni  MCH  A<  ^Eî\îi  ^  Obaacth  ^nikpi^HpH. 

Lţ'kpAHIH  CAy  ClkTCHIH  HC  TCMCIOAk  A^  ^^^  ^HAHHTH  ^WH 
BOpk  n^3H  AP^n'T'kHHAH  a  H\f  AT^pHA  nipCOAHA  AOpk  A^^^  ^'^^' 
n^HHTOpiH  n^AlA^HTY-Ay-H  ni  KApHAC  CK  A^^A'k  CH  AlkKyHHAk . 
flBfp'k  AOpk  BA  4^H  AH'kpAT^  A^  TOTk  ^^(AlOAk  A^  AKOAHCHpH 
C\-nTk  npHBHriCp^L  K^pAAy-HpiH  ObAACTIH  .  Toi^H  A^  ^^M^C  A^kK^H- 
TOpili  l^lkpAHH  Hî  C*k  AiflA'k  A'kK^'HHAk  HI  AP^"'*'"  MOUIIHAH  AOpk^ 
CAy  nC  A  )^A3HCAIH;  CAy  nC  AHOUIIHAC  AATOpk  CT^n^HH;  BOpk  4^H 
^A^TOpHlţH  A  HA^TH  AA  X^3**^  ^"PV  ^"  ^  pikCny-HAH  ^ABAACAH 
nik/II^HTClIJH;  AMCAH  KApH  Ck  BA  AUI'k3A  AV"^  ^^^^^  ^nikpHHpC 
^  OBAACTH^  np^LK^Mk  HiHTpy  KCATyCAHAH  01|JHA0pk;  A4CAH  AV"^ 
ACgiOHpH  )^OTlkp^TH^  HiHTpy  Iţ^HCpi  KAHAOpk  nOMTIH^  UIH  A  CTAH- 
IţlHAOpk  AC  n04Tlky  AUJH^KAHpC  nCHTpY"  IţHHCpC  APV^VP'^^^P'^  ^^~ 
AOpk  ny-BAH4H  .  IICHTpY-  Klkl|JHrY'pHAi  H\f  KAfiH  C^  4^0A0CCCK\-  Iţli- 
PAHIH  nC  nikM^HTY-Ak  )CA3HIAIH;  BOpk  HAlkTH  AA  X^3^^  AACTIOAk 
BlkHClIJH  AV"^  TOKA/IAAA^  MC  OC^KHTk  Ck  BA  j|iKHC  K\f  A'^HUIIH^ 
K^HAk  Cil  BOpk  ^AHi  TA^piyupHAC  ny'BAHKApHCHTH  TOATH  KOH- 
ACHAC  A^  PVCy-MATypii  A  XA3HCAIH,  MC  Clk  A^V  -f  H'kMAAli  AA  KApH 
BA  TpCByC  A  C^  A\fA  C^HP^pk  TCAAC10  OBHMCIOAk  A^  ^^H  ^HAHHTC, 
MC  KyiipHHAC  :  a  .  n4ATA  A^  ^^IClţlC-KApC  ^AAMAlî  Jf.  B4HH  KA^T  yHk 
rAAB'kHy^  Apik  A<  BypAAKk  giOA^'kTATC  rAABlkH\-  .  B  .  A^PH  A<^~ 
MIH  CAY"  A  3'kMC  HApTC  AHHk  HA^HHH  ^  rpl^Y'Hlţ'k,  AUJH^KACpC  UJH 
AHHk  ^^A^Hy-Ak  MC  BOpk  4^AMC  UIH  BOpk  AAV"^  CH  .  B  .  HAATA  r01|JH- 
HIH     nC     OH   .   r  .  HAATA     A^^^'I^^HIH     HC     CT^nH      UIH     p^A/I^TOpH  . 

A .  HAATA  BikAP'kpHTyAy-ii^  fi,i:KA\A  CAy  A  3ikMC  napTc  A^Hk  bh- 

H^Ak  MC  BOpk  4^AMH  A>^Hk  BIH  UIH  A^Hk  HOAA^CAC  MC  BOpk  CTpA^H- 
VH  A^Hk  AHBC3H  UIH  C  .  HAATA  nOrOHlkpHT\-AY-H  HC  ClkMliHlkT\-- 
pHAC   A^   TY^yUk. 


222  1818. 

[^i^paHiH  Hî  ch  a^l^ii^  KV  A'kKy-HHHa  ne  m^M^HrypHM  ctv 
n;i%HHiiopk  napTHKVAapii,  sopk  ^u  ^a^tophi^h  a  hailTh  xa3HCAiH 
roi|JHHa  nf  oh,  ji^îckthha  ne  cTyinï  ujh  p^m'ktqpH;  bi^aP^P"* 
Ty-Ak  ne  BHHy^  uih  noroHQpHTY-Ak  ne  rkA|iikirkTY'pHAC  a^  TY^yiik; 

Apk  nCHTpS  ^^OACCypHAH  nikM^HTY-A^lï  CH  KOpk  4^H  fi^ATOpH  A  ^- 
nAHHH  AY-Kp\-Ak  UIH  w|iA^'r^PHpHAI  ^  ^^QAOCSAk  CTlkn^HHAOpk  AMI- 
AOpk  MOIUIH  AV"*^  KynpHHAHpi  AUllkS'kAtA^HTY'pHAOpk  AlOAA^BI^H- 

LţiaraHiH  Ck  ^napTY  ^  A^^^f  aAHKik  :  \fHiA  cik  a^^Aik  j^  hi- 

MH^KAOMHTlk  CTlknikHHp'h  )^a3HfAIHy  UJH  C*k  WK^pMY-ICKV  A<  ^li.- 
Tpii  j|iC8UIH  KA^pMSnp'k  OcAaCTlîfl;  Upk  AAlţlH  CA^HTk  pOBH  A  H^kp- 
IţlH  ^Y^OBHHMflţJH,  a  /^BOpfHHAOpk;  A  KoCpHHAUlHAOpk,  A  A\a3H- 
AHAOpk;    liJH  a  HirSHHTOpHAOpk    UIH   cnikH3VP'k  K\-  A^^'^B^P'^i^P" 

AHAA  aMci|jif .  Lţ^raHiH  )fa3HCAiH  Bopk  UA'kXH  ^  BiHHTY-Ak  x^3H(- 

Alli  BHpk  CynTk  HyMHpH  fi,î  A^^A^"  ^^  TCAUCIOAk  J^pHCQABHAQpk 
Hî  CAvHTk  A^'TH  AOpk  .  Mpk  l^TarAHIH  MlAOpk  napTHKY-AApiÎ  CVK- 
n^HH;  BQpk  ^H  CAQBO3H  A<  TOATf  fi,î  OBlflC;  AT^Tk  A  J^A'SHtMH 
KAvTk   UIH   A4fAC   OBl|Jfl|JH   fi^KfiH,   fiXkHJi,yiAÎ   UIH   \AEAA%M. 

^Khaobih  Ay  ch  4^11  ^niipiţHHH  nuHTpc  TAPMA  HCiyiţHTQpH- 

AOpk;  A  TA^prQBflţHAOpk  UIH  A  AyKp^TOpHAOpk  A<  nikAAA^HTk;  AV~ 
n^  w|vA'^M*kH'kpHAf  AQpk  Cnpf  ^A^^C'l'HHMUpHAH  nOTpHBHTH  H^- 
MHpHAOpk  Mf  c'A\f  HQMCHHTk  .  Aa  HAATA  A'^PM^^P'^  )f A3Hf AIH  UIH 
A  YABAAf AHAOpk  HlkMA^HTf  1|IH^  CH  BQpk  npHHAH  fi^î  O  HOTpHBli  Ky 
MfU-A'AAlţH  HCr\'lţHTOpH;  T^prQBfl^H  UIH  AYI^piàTOpH  A^  nikAH^HTk . 
FIpHBHACnHAH  A^'TH  AQpk  A^^^  /^OMHIH  MOAA^BKH  CK  BOpk 
n'K3H   ^   TOKMA. 

CLXXXVI. 
1818. 

(Columna  luî  Traîan,  An.  VIII,  1878,  pag.  186—187.) 

Vérsu  Kotranczi  in  sztîhuri  âlketuit  de  Pe- 
tru Furduî  delà  Abrudfalva .  lâ  Ànnul  1818. 

18  zîlé  December.*) 

Vérsu  Kotranczi, 

Oh  băje  vérkésénéiszke 

Domnézéu  té  ăldujăske, 
Ke  vesztéâ  csé  cz'âî  fekut 
Toate  czără  sz'au  umplut. 

*)  Ortografie  ungurească:   a  =  o;  <i  =  «;  e  =  a;  é  —  e;  cz  =  ţ;  ce  -^  ê; 

j  ==  t'  a  =  ş;  8Z  —  8;  za  —  j. 


Furduï:  Versul  Cotroanţeî.  223 

Innàlti  Thesàur&rié 

Inke  pré  biné  té  stié, 
Ke  tu  Kotranczé  vésztite 

Là  mulezi  oàméni  &i  dit  pité^ 
Si  hâjné  noào  ai  fekut^ 

Là  mulezi  kàré  n'àu  àvut. 
Si  esinsztiti  Tersézsié 

Inké  au  multé  bukurié. 
Csinsztiezi  Domni  din  Senat 

Inké  mult  sz'àu  bukuràt; 
Si  Damnélé  dinpréune 

Euprinszé  dé  voé  bune; 
Arindàsi  toezi  vojosi 

Eu  inimà  vészélosi; 
Si  bejàsi  kàré  lukre 

Inké  au  bàni  biné  in  punge  ; 
Si  Hontàri  kind  szkot  inke 

Kité  0  Kotraneze  in  brinke 
Si  gindészk  là  inpérezit. 

Foàrté  réu  né-àm  szokotit 
Dé  àm  leszàt  bolfu  esél  mare 

Dé-1  szpàrszéré  si-l  àflàré. 
Dàré  tot  nu-mi  paré  réu 

E'éi  àflà  miné  si  eu. 
O  Kotranczé  esé-ài  gindit 

Ee  multé  eselé  ai  inmoit? 
Eité  ziduri  méurisi 

Kité  készi  mai  sindilis? 
Bà  készi  din  nou  ăj  fekut 

Si  ai  dàt  bàni  si  inpnimut^ 
Si  pridvàre  ai  fekut^ 

Là  kàré  parte  au  àvut 
Péné  àiesi  dé  cséi  dé  frunte. 

Csiné  vre  pâté  szé  àszkulté 
Dé  dé  àicsi-m  'nàinté, 

Sze  né  mai  vénim  àminté 

Sze  szkriém  si  dé  stémpàri, 
Si  dé  cséi  mai  ordinari^ 

Eitu-i  stémpâriu  dé  réu 
Mâi  félosz  kà  un  Biréu, 


224  1818. 


Eàrélé  opincsi  kîrpéi; 

Akumà  pinteni  bétéày 
Si  sze  inbràké  légénesté 

Zsoké  Bi  bé&  si  trejesté^ 
Si  kumpere  là  mosié. 

Zitsé:  mi  szé  kàdé  mié; 
Dé  &n  foszt  zélog  là  tiné 

Jàkà  bàni  toczi  la  miné. 
Nu  gindi  ké-i  masténi 

Péné  Eotranczé  6  mai  fi. 
Acseszté  csé  eu  greészku 

Adéver  merturiszészku^ 
Eàré  àicse  intré  noi 

Stéu-j  biné  eu  si  voi. 
Eàré  kàsze  n'au  àvut 

Eurté  ku  porté  au  fekut^ 
Si  konyhé  si  gràzsd  dé  boi^ 

Si-j  mai  félosz  dekit  noi. 
Eàré  nicsi  nu  kùtézà 

111  krismé  à  sze  bégà^ 
Du-té  in  krismé  undé-sz  éi 

Eé-sz  dupé  màsze  témeju^ 
Si  cseré  vin  ungureşte 

Si  kinte  si  duhenesté. 

Ado  viu;  ke  bàni  vin 

Ordôg  atta  bàni-sz  gàtà; 
Si  ku  grabà  dé  n'àducse^ 

Zitsé  là  krismàrj  dé  krucsé. 
Nu  sti  multé  oménié 

Numà  Eotranczé  sze  fié. 
Stémpériczà  kit  de  re 

Toàté  kunoszk  Eotranczà^ 
Si  0  vindé  pé  là  vécsîni 

Pé  gàlbini  kit  dé  puezini^ 
Akusi  szé  inbràké  domneşte 

Dé  rusiné  nu  gindesté. 
O  Eotranczé  mingéjàszke  (!  1.  -asze) 

Eum  stérszesi  multé  mukaszé! 
E'àm  vézut  ku  oki  méi 

Zàké  zméi  in  kosu  éj 


Purduï:  Ver.şul  Cotroanţei:  225 

O  urite  rotogale! 

Ku  rokié  szkumpë  ku  poale. 
Dé  mâi  stempéréà  un  anu 
^     O  védéàm  si  ku  vigăn  ; 
Si  din  opincsi;  ku  pépucsi 

Sii  stéàrszé  frumosz  dé  mucsi. 
Kotranczé!  nume  vésztitj 

Mulezi  oameni  ăi  miluit. 
Csélà  csé  bàni  n'àu  dvut 

Akumà  dé  si  inprumut. 
Dà  porcsi  csé-i  cziczojà 

Pé  déàl  ketré  Rosia. 
Porcsi  de  ezàrà  Ruminéàszké^ 

Kum  or  szé  vé  kinujàszké! 
Nu-iezi  âve  kidvélât 

Là  eséi  csé  v'or  kumperât. 
Ké  hézékéi  eséi  mai  réi, 

Inké  au  vend  ku  éi. 
Uni  furé;  àlezi  àszkund; 

Kîcz-và  duk  dé  lé  se  vind, 
Si  kàpéte  bénisori 

Mai  kà  nésté  Domnişori, 
Toczi  kàpété,  nu  szé  Idszé 

Féré  hàjné  buné  àkaszé. 
Toezi  tréészku  ku  dészfétàré, 

Ku  tràktiru,  ku  pompe  mdré. 
Dé  falé  kà  sze-si  pétréàké 

Beu  vinu  ku  àpé  àkré. 
O  Kotranezé  fériesité  ! 

Dé  Dumnezeu  àlduite. 
Kité  készi  ai  redikàt? 

Bà  si  koszitoriu  lé-ài  dàt. 
Si  hàjné  dé  musulin 

Szé  lé  fàcsi  voja  deplin. 
Meszé,  szkauné  féstuite, 

Puszti  némezésti  frumosz  fekuté; 

Si  pehàre  skumpe  foàrté, 

Si  dé  âlté  cselé  toàté; 
Si  kolapé  dé  metaszé 

Undé  szint  bérbàczi  in  kàszé 

GA8TEII,  Chrestorautic  româna.  II.  15 


226  1818. 


Bunde  szkurté  forte  multe, 
Toczi  au  luàt  pé  intrékuté; 

Si  szkurtejké  dé  métàszé 
Là  zsupinédszà  frumaszé, 

Kiszkinéu  dé  lévàntinu 

Szé  le  fâcsi  voja  déplînu. 
Rosia  kitu-i  dé  màré 

Bune  kà  Kotrànczà  n'âré. 
Pé  toczi  j-au  inbucurât, 

Là  toczi  bàni  biné  lé-àu  dàt. 
Bă  si  kàl  au  kumpéràt 

Kàré  biné  sz'âu  purtat; 
Si  vâké  ku  lâpté  buné 

A  fêta  pészte  o  luné. 
Numài  mie,  szingur  mie, 

N'ăm  la  tiné  omenie; 
Nicsi  o  daté  nu  mi-ài  dàt 

Bàni  de  vin  si  de  zsukàt. 
Bâter  si  eu  mé  trudésku, 

Si  tot  kâ  éi  nu  tréésku. 
Ke  se  mié  mi-âr  plâcsé 

A  be  vin  bun  si  ă  zsukà, 
Si  à  mé  inbrékà  in  bundé  szkurté; 

Dâ  mé  tému  ké  nu-i  kuszuté 
Ké  dâké  nu-i  vinâ  bune  (1.  bine) 

Puczini  bàni  àvém  &  miné. 
Puczinu  àm  szkrisz  dészpré  mine 

Dumnévoâsztré  védéczi  biné. 


Kétré  Tersézsi, 

Oh  czinsztite  Tersézsié  ! 

Mulezi  àni  sz'âvéczi  bukurié, 
Zilé  multé  indélungâté, 

Péhâre  szpré  szénétdté; 

Bukurià  nu  vé  ùjté 

Là  mulezi  àni  môziczé  multé. 
Pruncsi  biné  à-j  invéczà 

Czinszté  là  Tiszturi  à  dà 


Furdul:  Versul  Cotroanţeî.  227 

Si  là  màszé  szé-i  vidéczi 

Sézind  veszél  si  szuméczi. 
Kâ  toczi  szé  vé  vészéliczi. 

Domnului  sze  mulczémicz. 
Dé  voi  grési  szkriind  csé-vâ 

Tot  me  rog  dé  dumnéâ-tâ, 
Fâcséczi  biné  si  értâczi 

Un  pehâr  dé  vin  szé-mi  dàczi; 
Si  m'as  rugâ  dé  értâré 

Szé  fié  pehâru  màré. 
Dé  àkum  péné  in  vicsîé 

Kotranczà  bune  sze  fié. 


Ketre  béjdsi  kdri  au  Ivkrdt  pé  bir. 

Tot  szé  nu  vé  méniàczi^ 

Kăre  àcsesztd  mé  àszkultàczi. 
Ké  eu  n'âm  szkrisz  pentru  aesejà 

Kd  szé  vé  lészàczi  firéâ, 
Csi  eu  kind  n'âm  ose  lukrâ 

Imi  plàcsé  ă  mé  zsukà. 
Dâré  tot  kind  porunesesté 

HutmànU;  si  ve  grejesté 
Szé  nu  ăszkunzi  dupé  kui*à. 

Mâi  biné  umplé  sztràjczà 
Dé-i  védéâ  ké  lé  jà; 

Zi  mai  àm  dupé  kură. 
Si  dé  àr  mâi  ziesé  csé-vâ 

Szpuné;  ke  âsâ-mi  zsukâ. 
Ké  dâké  n'oi  képétâ, 

Ku  biru  réu  voj  kusztâ. 
Si  ve  dâu  invéczéturé 

Din  tikéloâszâ  me  guré  : 
Dé-i  képétâ^  puné  biné, 

Szé  nu  vâzé  toczi  là  tiné  ; 
Si  dé  Hutmân  té  pezesté 

Ee  foârté  taré  pindesté. 
Ké  stiu,  ké  dé  té  va  âflâ 

Té  va  bâté,  si  té  va  czipâ. 


15 


A* 


228  c^.   1820. 


Dé  té-àr  bâté  kit  té-àr  bâté, 

Pészté  kur  si  pészté  szpàté^ 
Numâ  dé  nu  té-àr  Czipà 

Ké  jâré  é  mâi  képétd; 
Dd  nu  umblà  ku  dészfétâré 

Kà  pâszéréâ  zburétoré, 
Nicsi  tdré  nu  té  féli 

Ke  jdré  poczi  szérécsî. 
Dé  àkum  péné  in  vécsié 

Putéczi  szé-mi  mulczémiczi  mié. 


CLXXXVII. 
ca.  1820. 

(Ms,  A.  Densusianu,  8*^,  96  paginï.) 

Colinde. 

Oraţie  la  cràcïun.    (pag.  50  —  51.) 
Hs  Mmah  tS  ck  BopecipH 

Wfiî   AHêCT   WM   Alk^l.  CKA)    ^RUÎMI{ÏH] 
Klk    lUH   fS    AM    jf.K'hl\AT   KAfiTÎ, 

Ka  lUH  AH'k-Ta  mhhm8H;  4^paT(; 

Aa    lUKOAli   AM   ^VMEAAT. 

Aa  oyH  fk,AtviA\  am  j^vi^\\A^. 

/^apii   cil   L|JHI^H    BHHf;    KpilflHHH^ 

UIh    A^'^l^^^^'l'P'l^;    BiMHHH; 
Clk   aCKSATai^H   M(   ROH    CH^HC^ 

Kik  H'aM  Mii^HKaT  acTnk3H  np8H{. 
Mh  aM  MAuHKaT  KoaaK  k8  K^pHan^ 

Kik  \\7iMî  MaH  BHH(  fifk  caiţ. 
GaH  KOKOui  AH"  noA; 

IL  Rarpii  aa  ^^ok, 
Gik  T(  4^pH}K(M  .jv  4^pHrap(^ 

Gii  Tf  npKiip'ka/i  k8  cap{  ; 


Colinde.  229 


IUh    ^Î   tot   C'k   Ti   MJkHHl^M, 

G^K  H{  oy^;k(m  ni  c8nT  h4c. 
K^T  c'a8  KpmaT  h^kma^htS. 

G^K   ^H   HHHA    A^naHH. 
ILIh    BHHf    H'kH   WMÎHHT, 

IIJh  j^k'k  h^h  mhhctht; 

Klk  HOH  mk  4^opTf  nO^THiU^ 
UIh   Hf   p'kKOiU'KHA'kASHiM  ; 

IIo^^thim  ck  4;k^h;kh  m^ai*!, 

G'kpB'kTOpH    A'^MfllI'b   c4^HHTf  ; 
LUlI   HA   CK  nOI|   CkB^pUlH 

Qp   K^Tf   KA%Tf  (!)   BiH   COKOTH^ 

IUh  KA^Tf  ^  PAuHA  ia'^h  n8c 
K^  a;K8TopiOii  a<  ^^^* 

Glk   4^Hf   A<   4^0A0C. 


Versul  luî  Josif.    (pag.  48  —  50.) 
BipuiSA  a8h  Ioch4^. 

Ka^ha  c'a8  B'k38T  Ioch4^  AfraT 
K^  a/uap  c'aS  cSn'kpa'i*^ 

CTpHrikHA;  A""  r^fi'h  rp^kHMA; 

IUh  fi,t  ^l^pHKHk  TpcM^p^HA  : 
TaHK'  aa  iUHcS!  mm  k^  a^p  /uSat! 

H8  Ti  oyHi^H  np{K8a^  Mik  a^k. 
TnpaHH  MiH  4^'kp'k  MHank 

Mik  acrap^k  npi  w  K'Ki}\HM^, 
Gik  /UTk  A^K-k  .(^Tp'a  aop  iţapnk, 

Ka  ciw  ac  i|^îS  a^  WKapnk; 

ËHH'    AKSM   TaHKO^   AA   AXHHÎ 
Glk  HS  M'h   A^K   A<   ^^   THH{. 

Ka%ha  npi  locH^^  ^a  A^^'b 
IUh  kS  A^HcSa  a^K^HV^ 

Aa  Mcp/U^HT8a  «uanHiv-ca 
K8  a^ap  a^apc  na^HV^, 


230  ca.  1820. 


IUh  ahh  rSp'k  aiua  rp^K^k^ 

KlkTpik   fiJSAHi  M4HKnk-C4: 
•|LtOPMI-UH;   MaHK'k;   WKH    TlkH; 

^1   Bf3H   Ht-M   Jj^AH   4^p4UJ^   MÎiH; 
KSm  a^P  Clk  ^nOTpHBHpik, 

THpaNHilOp   Mlk   B^HA^pik. 

Mp  k;i;ha  Mkob  at^  aS3HT; 

Kik  locH^I^  ap  i^H  nipHT; 
Kt$  Hcaai  c'AS  ^BpikKaT^ 

Ka  rk  CKanf  ai  nikKar  : 
Q)^!  4^ioa  MHft^  MM  np'b  A^^^^; 

IIj^Hlk  K^NA  i^  TI  BOH  na^H^Ki? 
(x))^!    4^IOa   MHiS   MIA   i|&pt$MOC, 

Kapi  Mi-aH  4^ocT  a^  4^oaocl 

Q)f!  4^ioa  Mîit^  Mia  a^P^t^ 

0\fHfi,î  li|iH  aKSan  nikpikCHT? 
Q)f!  4^ioa  a^îit^  mia  np'k  A^^'*^) 

KSa^  TI  ^A^P"  ^  "i"^  A^^<? 
UIh  npi  MHHi  a^'aH  aikCaTy 

Tot  kS  ;Kaai,  cSn'kpaT. 
&X  !  ^Anap  BÎiiJ^J^  M-fcai  ! 

KSm  BOH  cik  w  niTpiK  kS  ^K'kai. 
<t>HHA-Knk  N'aa^  hhmh  w  MX^nri^'kfiiy 

AXjkHV^-kfiii  HHHMÏH  M'kai. 

IIpi  IA  A3T^^  ^'^S  aSaT. 

68  anopH  niHTpS  a^P^^  tiiS. 

HlVCH^^I;   T'kpH'k   M±, 

Q)^!    BHHO;    n^T'fcp'k   AX'k. 

ij}\\  A^UJKHAM^  epauikai^ 

^i-an  npHM'kiiii  ^KaaHAi. 
K^K  a^m\^  (i)  ^lU'ka'kToapi 

IUh  a<  wmihh  nîip3'kTopi. 
Ka%ha  Ioch^^  ap  ^H  nipHT; 

HtShmh  anSaTVatJ  jkiaSht. 
IUh  ahn  rSpii  a8  rpiiHT^ 

;^SaSH  at$  MSai^nkMHT. 
GaaBHk  A>^^^^H  c'k  Jj^m 

KikMi  aS  iţpST  ck  M  A'^  ^'^^' 


r 


CoUnde.  231 


IIpC   AHÎA   Ml   A*AM   aB^T 

IIpi  AHîAà  a'am  nHipA^T. 
IUh  npi  HwcHjj^  a'am  apikTaT 

<t>OpTI   BHNI   KpiAHNMOCy 

HfiîK^M  AS  Efi^T  UIH   XC. 

IUh  ^nikpaT  a'at^  pj^A^^ar^ 

<I>OpTI  Tapi   ^HTkAHaT. 

IUh  npi  aHMH  sa  bihh 

Opic'Tk  4^pau  sa  c'Tkn^HH; 
<t>Hioa  Bocrpt^  Mia  i|&pSMOC; 

Kapi  k'aS  4^oct  a<  4^oaoc. 
IUh  A'^Kt^M  n^Hik  ^  bimhi 

MHaa  A>^t$^^H  ck  4^hi. 


Versul  luï  Adam.   (pag.  31—33.) 
EipiuSa  aSH  fl^aan. 

Oj^Hik  H'at^  rpitUHT  fl^a^M 

•|L  nikKaT  hS  ipaan. 

Q!  THKikaouiH  A<  hoh! 
lapik  fl^aan  A^Kik  a8  rpiuiHT, 

y^Sa  AHH  pan  a'a^^  pohht.    w.  t.  ! 
IUi3^HA  AA  noa(p)T^  iuh  naj^Hr^HA; 

IUh  fi,HH  rSpik  auja  rpiiHHA:    w.  t.! 
Kii  a4^ap'k  Mik  a^^aaio 

/^HHTpt^  thhI;  fifiAHi  paio.    w.  T.  ! 
Q!  BOH  KonaMH  poA^Topn 

Kx^MU  ^noAOBHT  K^  ^aopn! 

Q  !   BOH   Kt^paTI   H3BWp'k 

IUh  mShu,  k8  BJ^HTSpH  oyujopi! 
(x>!  BOH  aSKpSpH  A<  WAH^Ni^ 

IUh  3'knOAi  Kt$  at^anHHik! 
(x>!  BOH  pj^t^pH  A<  a^SaT  bhhi^ 

^HkS   KS   BOH   P^KM^HI! 

Q!  rpnkAHHHk  aSa^HHivcik 
Ks  a^anKHik  an^Hrikivcnk  ! 

Iflpnk  A3'>^^  "^ui^  rpikHHA 

Faac  KHkTpik  A^HcSa  3Hk;^ha: 


' 


232  ca.  1820. 


Kik  f8  T(  BOH  mha8h; 

IUh   Hf   T8   aH   4^CCT    HHfpA^T 

flnfCT  aoK  A<  ^ah^hi^. 

v\hH   HHHM'k   fa   CSCHHHli; 

[v\hh  Kapf  A3^^  HiiS  ckoc 

O'kp'K  A<  "HM  oyH  4^oaoc.] 
/^;i;HcSa^  3HM{  4^cpTf  xapi 

K8  na;i;H}Kfaf  (!  1.  -HCipf)  4^cpT{  anapc  : 
Q!  THKikaccSa^  fi^tj  a<  a^HHc! 

KSiu  cil  hS  na;^Hr  cS  Kn^rpii  thhc? 
K^K  (8  nopSHKa  IV  am  ki^ahat 

Kap{  a^H  w  aH  ^^oct  a^t; 
K^K  luapriiai  aS  ^BHTaT^ 

IIpc  Bsa  IV  aS  ^lui^aaT, 
v\hh  ncM  cTpHkHH  aS  a^i^HKaT 

lU'fe/i^A^HAOH  roAH  H'ka^  a^l^aaT. 
IliHTpS  a  6bh  HMCK^axapC; 

H'fca/i  AHncHT  A**H  a^^4^'i^'>'^P<* 
IlfHTp^  IV  a^HkHKapc  aa^apHk, 

Hf  cKOacHk  fi,HH  paH  a^^apik. 

IlfHTpS  IV  cnp'b  (!  1.  p^)  c^^iiTSHpf 

AhncHiţ  xî  aT^Ta  a^i^pHpi! 
Mpik  paio  ama  rpi^H: 

AXaH    BHHf   Ti   fifi    fi,ÎAA   MHHÎj 

Kik  H'aH  ca8;KHT  mhî  ehhî, 
Hfi,AM  AHH  c84^afT  ;k(m;^ha 

Fp^KHMA  k8  ;Kaa{  na;i;Hr^HA: 
Q  paioai!  noaaTik  ij&p^a^ivac'k^ 

Ks  aSa/iHHHk  a/i^Hn^ivacTi. 

Paioaf!  rpi^AHHii  A^^^^; 

v\{  raac8a  ^vipHacp^ 

Ji^i  Rcpea  nacKpHAop; 
^f  MHpccSa  ^aopHAOp^ 

v\(  3ROH8a  aacHHiaop 
/^(  roMOTSa  c4^(H)HH^aop9 

Ji^î  a^ikpHp^  AP<ni|A%aop; 


Colinde.  233 


Ji^Afi   ^KlklU   fi,î   Ai\T   BHHi^ 
Ml  AM   aK8T   .(^Tp8  THHI. 

ëhh'  paiOAf^  CK  Hf  ^nnkKikiM; 
/^'kKSM  nii^Nnk  Aa  ^ţ^A^KaT-k, 

HOH   Hf   fiJSHÎM   K8   C^^H'ka'k; 

Hf  Kaa-b  na  a<  3MHHT'ka'k. 

PnkMA^H   paiOAf,   CKHlkTOC; 

UIh  a"*^  P"*"  ^'^^  AnknnkAaT^ 
IlfHTpS  a  HWCTpHk  rpimaaik. 

JS^Afi   fi^^\S   c'aS   MHAOCTHKHT, 

UIh  «p'k  H-fcS  mhaSht. 


Versul  străinătăţiî.    (pag.  21  —  23.) 

ËfpiuS    CTpHkHH'KT'klţ^. 

OikpaKnk  cTp'KHH'kTaTf  ! 

MSAT  fl|IH    ^^'kp'K   AHpfOTaTf. 

•|LK8H}K8paH  u^ikpHaf  Toaxi, 
IUh  a<  k""^  H'aB^H  napTf; 

K'h   A<    '^HK    aM   npHBf^KHT^ 

Tot  ^  cTpiHHH  aM  rpTiHT. 
HHKHkHpH  KHkT  aM  oyMBaaT 
Qah)C"'|^  "'^'^  KTinikTaT. 

ËHHf  M   A^P^   •^^'■'^   W   A^'T'"^; 

G^K  Miw  cSii  aa  mShi^  k^  nHiftTpnk; 

Glk   MTk   OyHT  ^    aSM'k   TOaTTv 

llf  OyHA^  àM  AAX  (!)  oyMBaaT  o  A^'T'*^? 
Ohha  k8  MaKKii^  kS  TaHKHk; 

H^   CTpikHH    Ka   aCTHk   A'^'V^'*^* 
ËHHf-M   A^P^   OyHH-OpH 

Giw  MHk  c^H  aa  mShi^  kS  4^aopH, 
Gik  Miw  ;KfaSfCK  kS  )C<^PH; 

Gli-MH    MaH   Tp'kKHk   A^H    4^HIVpH  ; 
Ji,î   IVBHA^K   IUH    A^   AWPH, 

•|Lmh  BHHf  Mac8a  Ck  Mopio. 


234  1821. 


IUh   ^TOpCkH  WKH   pWTHk 

IUh   B'k38H   UIH   ASM'k  TOaTHk; 

[If  A'b^^np^  mr^A, 

}Koc  cra  mSai^  k4  xas'kpa. 
}KiAt$H-M'aui  mShi^aop, 

ji,î  A^pt^^  nnkpHHu^^AOp  ; 
}Kiiit$H-iM'aui  Bpa3;i^op, 

IIiNTpt^  A^pSA  4^paiţA%iiop  ; 

^1  fi^Ofi^à  cSpopHAOp; 

}KlilSH-M'4UJ   niTpHilOP; 
IIlHTpS  fi^Ofi^A  BipHilOp. 


CLxxxvm. 

1821. 

(80,  30  paginï.) 

KïCMdpC  Ad  Tirn^pHp'fe  K%plJ,HAWp  PwMdNCqjM  lUJI  BCp- 
câpA  nCNTpâ  ^I^ApCnTap^fe  THN^pHAWp  •  ij^^HÛTê  ji,ê  KoN- 
CTaNTIN  ^ïaKONOBHH  /LoPâ «|i  B^A^  ^^  TiTnapiOA 

Kp%(i|jïA  OyNrB^pcVT^u.A  a  OyNrapr^A  •  1821. 

Pag.  17. 

HS   MHHI^A;   Klk  WMSa   MHHMHHOC   HHKlkHpH   HS  api  WMiHIf. 
OSMH   A<    MHHMIOHlk;    Klk-IJ^H    AfifiHt   O^'P'k ', 

^'aiï  Tpic  nikKaTSA  npHH  j|^anT8  a8  npHH  rSpnk, 
M'fcpi  cpTapi;  Kii  nikKaTS -i^iï  nipi 
IIpHH  ^AP^n'i^'^P^* 

Aa  IV  /iHHrSp'k  fi,î  ^B'kunkTSp'k  xpcs^c  ovh  Kap  fi,î  mhhti. 

Mm   MMUH    AfilSH'K    lllHHI^Mi   4^0pM0C( 

III A  Ai  'HKopt^Hik  kS  'HiţMmTi  4^anTf; 
Tp'knT'k  apc  HAXV'h,  toi^h-a  AaSA'K  Jj^ofiTî 
IUh  fifiniL  MopTi. 


Barac:  Râsipirea  Jerusalimuluî.  235 

Pag.  19. 
K($HCi|jMţH  ^T^io  wmSA;  anoH  TAAmM  T4AI  ^îi  A^cKoncpc. 

Ilpf   ''TkS   npîCTIH   KSH01|J{-A   H4HHTf, 

KaSx'  aTt^HMJi  bhhi^  kSh  A^cKonipA  T4hhi; 
AHMsa  iţ'w  'ni^fiXkHik. 


Pag.  20. 
Tot  at^Kpt^a  aa  ^Mint^T  i  rpct^. 

^1  tu'  pikAiMHHa  CMîHHiţiawp  ^opa/ioci 

^HHTpt^  'HMint^Tt^  iCTf  aMikp^MOark  ; 
^ap  A^nik  cK^pT  THMn  poA^pA  K'k  si  fiJ6*^î 


Pag.  21. 
Oahx*^^  A^nik  a^Kpt^  raxa;  i  a^^^<  u^h  aikSA4Tnk. 

Aa  a8Kp8  ;KSHf^  ti  cSn^Hi  ^^opxi 

Kik  A^^^'  aT^HM'k  WA^X"^^^  HinoTi, 

v\(HH  A^n^K  aSKpS;  k^ha^-iah  «h  ivah^h^k 
ToiţH  aAt^K  Aâ^XK. 


CLXXXIX. 
1821. 

,(8^  245  paginî.) 


pHCHniip'fe    H-fe    A^    npC    dpM%    d    hp^CûAHMldAÛti  •  •  •  •  A^ 

IwâHH  Bap^ÎK  . ...  jf,  B^K^peipA  •  1821. 

Predoslovie,   (pag.  3—6.) 

IcpScaaiiiu^a  aS  BJ^Hix  wkîh  aSa^îA  cnpc  cAhc  .  axi^T  kS 
caiBa  cA,  k;^t  luA  kS  naTHanHac  caai  H'kac  a^  "P^  o^p^uii .  Bp'kA- 
HHK  iCTi  lUH  acTnk3A  a^  noMCHHpc .  n^axc  a^^aA  wm^a  Am'k  Ka 


236  1821. 

HHHî  A<  ^  ^^  i^HH*!;  .  néari  bca*^  aiiM'k  o^h  KicHHK  bSh^  K;^Tf  h€- 

M*k  ^'kp'k  ji,î  Kaac;  aP^^t  an-L^  hôatî  ^f^Erwi^À  kât  xpésSi  a  rpH- 
}KH  ncHTpS  niM-fc  a<  wbi|ii  ujh  k8m  ck  k^a^  ^  j^în'hfiTii  3ipKa 
Kap-fc  c'a8  ivbhmhSht  a  B^kncA  niia^^^HTSa  k^  cÂHifîM  a  a^éaxwp 

KaCHHMH    HCBHHOBil^H  .  IIoaTC    BC^^^   A<   ailM'fc   O^H    Kp{l|JHH   B8H^    K'K 

c'aS  .(inaHHHT  npoponU  a^hSaSh  h6ctp8  fïT c  .  ^Tc  .  Kipc  a^  ^pc^ 

npOpCMMT   nCHTpS   n^THa/IHAi   MCT^I^ÏII    aMfl|JÏifl^   luA   nfHTOS   CTpHKi- 

p^  6Bpiiiaivp;  npHH  Kip'k  ck  noaxc  ^T'kpîï  ^xpS  a-RM'k  cA  m4i 
KpiiiiHH-^CKnk,  B'k3;^HA^H  T^aTi  aA^B^pSpHac;  ck  nôaTi  /UHpA  a^ 
IV  A^'^'^  Kp{i|iHH^a  A<  ^lAnka^nTa  npOHïi  a  aSh  A'^n<3^^;  ^apc 
àS  ^r'kA^"'!'  ^  ^'^  n^cTiiîi  BHC^pHKa  IfpScaaHMSa^H  ncHxpS  nik- 
KarSa  OBpcHaivp  .  tllpii  ^iiKi^HA  c^^A^puiHT  AiifiA  AHîïOk,  anoH  a($ 
A^iuKHc  Ihc  Kia'k  c^^htch  GiraHrMïA;  cnpc  a  ck  .(^nnkpTnkiuA  tS- 

TSpivp  ^B'kl^'kTSpa   H'k  Mip'fccK'k. 

Gnpc  anécT  cJ^x^fiiuÛT  ho^^tcck  a  caoB03iîi  aMicTnk  KnkpTH- 
MHKik  .(iHaHHT'fe  aSmih  .  Q  aa/i  cKpHc  kS  pAuHA^i^aa  ah^^  kS 
Kip^  iivcH^^  Oa<iKï(  IV  aS  cKpHc .  A\'aa/i  i^hhSt  a^  caoB03{Nïift 
aM'kift;  A<  cKpHcopHAf  a^ji  h^lm  a/iaA  npc  aipr  cKpiicf^  o^ha^  c'aS 
K'k3éT  a-KM  CKSpraT;  luA  M'fcai  CKSpxC;  oynji^î  a8  4^6ct  a^  artnck 

A'iiM  MAH  a^/UHHiT  .  Q  AéVi  ^H^kpi^HT  ^  .^  .  K^HT'kpH^  UJH  ailia 
IV    AM    ^Bp'kKaT    v|^Tp8   IV   ^^OpMHk    fi,î    K^B^HTipC    ^    CTi)^^pH    aa- 

KiwTSiiT'k  .  «ILT^a/ina^pHac^  iuh  K^pM^P'b  p'kCKéaacaivp  hS  A'kM 
cKH^uBaT^  Mil  aiuA  A^A\  ap^kTix  .f.HAmrî  tôatî  jijéïiiik  a^KSa^ 
Bp-k/u^,  lufi  A^"^  KHn8a  aivp^  k^m  aS  4^oct;  Ka  aiuA  ^  aOKSa 
pA^HA^AaïH  k8  T^pB^p^aik^  ^  aOK^a  aA^i^'^P^^^H  k^  mhhhShh^ 
lUH  ,f.  aOK8a  aAfB'kparcaivp  .(iT^/una'kpH  k^  iv  .(^KHiiSHpi  cKop- 
HHT'k  a  H(3ApaB(H(Aivp  /U-kfCTpm  ripf  Hiia/ifH'k  cn^  M  .(^lu^ka. 

Hl^A^^A^^^K^    Klk  MCTHT^pÏH  aMiift  KiipÏH  Bivp  Ck  i|ii(  naTH- 

/UHAi  hpScaaiia^SaSH  .f,  KHn8a  aivp  nca  aAfBnkpaT;  Bivp  /Ui^pT^- 
pHciî    KHk  h8  a-b/u  TSpsSpiT   pA^HA^a   aivp  .  HA^BiipaT   kil   mah 

T(/llfHHHK'k^  IUH  A\Afl  K^HOCK^T-k  ^T^/linaap{  «CTC  asaCTa^  fi^îHX^T 
CK   cé^ifiî   HHl||{    ^K^KlkpiH   A^H    Hf3ApaB'kH'k   a^lkiCTpii   CKOpHHTI. 


Cântarea  a  treea.   (pag.  68  urm.) 
K^HTap'fc  a  TpCift. 

Ilar^Ba  a8H  Kicr  pnk36iTf 
n^^Hik  aa  Piv/ua  HfriTf, 


HtpdH  KÀfitA  cTknXH'kui 

r^HA'B  C-h    H   C-k  p-kCTCipHI 


^iJrSA  Cl^HtflM  WpB' 


liiilif, 


flcénpj  \éji,'(»  c'dnpHHAf, 
Tlpf  ctfnSuiïA  d-A  ^TiiHA* 

Ulù  féiiT  }K»r  Tipi  AirkHfl.ii-6. 

TpHiHlÏTi    KD   WacTI  TjipI 

npi  BicnajTiH  ifA  luipf, 

Ki   K»   ipM-k   A*  MJBAHAlk 
G*k-A  t9a9*  Aă  wcÀHA'k. 

n»  BHpSiÏT  MÂATt  AÂKSpA, 
.iPl    Bp^ÈHKd    AP'KlO^    CTp;^HVf 

*I>p£tiA  ElkT'kH  A<  CA^Hgf, 
Ka    KAIHA    K^pgi    p;^8A    AiRA*) 

Ks  ^6k  A^rop^ÀHAti-iu  CAÂRA 
Ë'kpc;^HA  ^àK  Ktt  iHipt  nipit, 

KÂHA  Axènifl  AA  X^TÂplv, 
^f    4>l^l'    wiAtIHÎH    K8    AÔKlJA 

Oah'h  ck  cTJ^Atn'kp'^  4>^k8'^. 
fluiÀ  EfcnA3ÏiH  ^ick 

flÂHli   .|kH   nttCTÎA  AHX   Bp;i.HKli, 
0^-t   TOI(A   rdHIÎHAi^A  tÔApTi, 

niJl^HHTfA    CR-KhAhA    a*    M^ApTE. 
M^ATI  •IIT'kUH   C&HT    A^Ârt, 

Ulll    9yHfAf    ^KHHJTt. 
llÂHlk   KA   K8   OyH   R-kAÂ»p 

Ktl    B^AT^ttA   1*A    A*   ^'^0**) 
KtJiTi    Ck    i^iKlt    IIAIf 

K-k   AATA   H'AR-k   If   j|>^*tf- 

Tht  ^K-k.  npt  Kjlfit  4>>^P'k 
A'Ab  iTkcKéT  cnpi  nfAfiKHp-k 


*)    AiKÀ    ICTt    W  MiTIpTl    AI    «JK,    Xi^t    KSfV>    AHH    M^HatlH,    K^pf    sijK^ 

**)   AfrleiHiiM  Pu>MiHi   «rb  ct(M4  «tfH  rSatSii  a*  'Sp   c^^  Ai   'PVh 
u;!*   A<   c^AHiţ'k,   uiA  ;p«iinT  jp  n'kiH^HT  Ail  fk^R^  .   fini!   lUH   OfH   crl^r. 


238  1821. 


Awp^  ^HaHHTi  nopH-âiiic 
lUA  nopSHKa  ^n/iHH'ki|if. 

UIh  W1|JH/II  ilt^H  nopHiÏTi; 

Ilpf  wicT'k  HrpiinnÏH  ^Kik 
Uliî  HMKXMfi,  wÂcrk  nopHHTik 
ficénpa  rkAB'kTikMH/MÏii 

UIA  TSpBiTfJi  BspiiiMTA; 

K»   nikKiTt^A   fi,iAA   Kp^MI. 
Zi^fififiHM   Ai  pikCTOipHlk 

lUA   4^0K   K^   K'kTpiH   Ai   TéapHlk. 

IUh  ami  cik  pikCnAikT4i|jf; 
nirt^Ba  a8A  Kécr  ast^^rk 
UIA  pt^uii^H'k  M^  fiJ6fién^, 

Kj^t  TpfMt^pA  Kt$  wnipii 

Û  ISaïh  nixp»  x^'"'^PT^- 
^fMH  E{cna3ÏiH  mm  anipc 

Ks  TiBikpa  rp'k  uiA  xipf^ 
Onp{  FaAHAfA  nopH'kiiii 

ÎIpc  Kip'k  w  ^rpo3^i|i{. 
Ka  np^HMîH  A<  k;^hh{  mi  /uéiuKii; 

Ka  nicikpHAf  a<  nSuiKii; 
fluiA  4^SM'k  BspiiÎM'k 

TOI^H    KicHHMH    KS   Mt$aiţliM% 

•|Lt;^io  c'aS  cxpHKir  Ta^^p^; 
Kip'k  c'at^  TOHHT  Ka  M'^pa, 

Kik3;^HA  3HA^P"^<  T6aTf 
Mméuii  uïiî  HfiÂi^  c'k  cK6aTf. 

MIh  Hi  c*aS  cnSpKiT  ^  c;^hm( 
Uliî  c'a8  wjvB'ki^iT  a  4^p;^HMi; 

O'k  nopHiCK  MaA  mSat  Ka  aiïh 
•|L  n^piţHAi  raAHAiÏH; 

IUh  AXaIi  TÔATi  a^K^pHAC 
Ai   CTHHM't    K^   4^6KSpHAf. 

IlJjll  THkÀ  GspiH  IVpB'kl|ll 
NiKpSl^iT    Uïiî   THpikH^l|l{ 


r 


Barac:  Ràsipirea  Jernsalimnlnl.  239 


6pA  W  HITiri  Tipi 

loTaniri  jj^éapTi  Mipi 
GénT  o^N  MéHTf  auji3i'rk, 

^^I^A^PHAI   'NKi^HMt^piTI. 

OyNAi  MHiiiujt^r  ASicpicik 

IllA  il^iip'k  Aiéar  A^KST^c'k, 
•IL'TkpfiHA  atuA  A<  'l'^P^ 

Aa  HIH  SI  wj^M'kpMSpHCk^ 
fllÎH'k   Ka  TNITkaOUlÎH 

G'at^  aA^HaT  t6hh  ^phk6ujTh. 
Ais»  d^ij&aiT  Iwcii^  bUitk 

HHHMlk  MaA   wj^AP'I^SN'KUlk; 

^fi|jinTJ^HAH-A  mSat  aa  B;^H'k 

A'ât^  A^^i"  apa/iiaf  w|^  Mi^Hik 
UIA  HHHMa  ai  pHAfiKik 

Gik  Hi^  ai  maA  ^h  ^fiAnrhk. 
^Imh  Bicna3TaH  cocii|ji 

UIA  Kt$  PuC^ana  rk  ^'ka'âiiJi. 
/^haH-h  aMicT  Héani  a/iipi 

•|LAP*i^3Hi^'k  ^6apTi  ripi, 
Opi  Mirir-k  wj^rikpii'rk 

(x>  ^Ki^AC;  uiA  nikAt^P'k 

UIA  i|&'kK;fcNAH-ujîi  uiiHUi^pHai; 

MaH  céc  a<k;^t  sha^phai 
Ks  a'âMHiai  a^**  a^ipi^; 

T6uH  Kt$  4^piiKik  cik  a^Hpipik! 

ToaTik  ^ip'k  I  A^M^'^n'^'i^ 
O^NiH  H3b;^ha'k  aifi'Kn'rk; 

VHfi  èspim  maH  HHMHKa 
fi^i  asîÀ  nÔT  fiJS^iî  ^^piÎKa. 

^1  crpiiaSM*);  k8  aSa/iHHa 


240  1821. 

Bfcn43ÏiH  k8  rnkTHpc 

Ka  tShitSa  ck  nopH^âiiif 

IIJ jl   pikCéHCTt^A   Tpik3H^l|ll  ; 
K;^T  AHH  MfpiO  nipi  K'k  TéHni. 
UJjl   nïCTpHAI   KS   BJ^pT^TI; 

KiA  Tp8n8pH  luji  K^pMC  c;^HMi; 

ripe  6rp{h  jf,H  nopH'kiiJf, 
Okoia;^ha^-h  npf  népi^H  a^apii 

Uacaî  fk,î  cw\yt\\iï  p'kBA'^P^? 
IUh  a<  mSati  wpA  J^H  BiTI 

IIpC   PlV/UiHH   A<^^  MfTiTI. 

lilp  (H  A<  h68  Kt$  BJ^PT8T( 
IIopHriHA^-cik  uii!i  /uiA  iotc 

M^   ^KHCk    K8   lUiHlţSpH    rp-^Af 
K^   KOniHH    IUH    K^   HSĂilC; 

/^HH  niBf3f  ^uJHp;^HA^-uj 

KonfpHiu  fi,î  4^ï{p  4^ikK;^HA^-uJ; 
n^Hik  c'aS  rnkTHT  MaA  bhhc 

KS   C;^HMi   rk    Af   ^KHHC. 
Ë'k3^HA   6bP(ÎH;    K^-H    CTJi^HMf 

A-bS  cn^pT  KonfpiiiuSpHAi 

ilIA  A'fcS  anpHHc  lUiHI^SpHAf. 

B(cna3ÏaH  «p  Ai  i|^i4( 

Af   pHAHK>   vAiSA   ^H   nA^% 
UJh   a*   ^^^   K'kTp'k   MITiTI 

Kt$  /uoapTf  kSa^haht  ^h  Bixi. 
lilp  iivcAj|^  Aivp  cnp{  ivKipik 
A-k^  CT^T  ^norpHRik  ap^k**) 

M-VKip    K'k     Cpà    A<    aImH    «'KKST,    A^P     ^<{pH    nffTpH    nSlUKÀ    AHH    CA,    kS     KipC     «-VpXMA 
3HASPHAI  .  $1t^T   ap^HKÀ    AC    SP'VHtMillJ,    Ki^T     A0KI1HA    AT^HmA    K^RSA    O^hSA   6rpIS    ANi$Mf 

Io3Hn  nUrpa  ahntp'^hcSa,   a'aS  ap^hk^t  npccTc  37ô  ac  niuiH,  hp^hkSa   ahh  n^HTiMiAf 
oyHfH  AtScpH  pi>Atn^HAi$-A  A^aS  apSHK^T  npccTC  63  ac  nauiH. 

**)    ^ÎHHA    luiHl^SpHAf    PwmJhHAWP    MAH   JfVHaATC   A(    K^T    5HA^PHAf   loTAniTH,    llV- 

CH4»  a  «'VkSt  AC'kMfH'k;    ^ivcK    HfnSr^HA   A^    MSA^riM*!;   rKMii^HAwp    iuh   a    nûrpHAicp    Mf 


Barac:  Răsipirea  Jemsalimulut  241 

illlîl   M^àT   ^H   AUÔA   J^H   EĂTÎ 
rOHHHA^H   A<Aa  HîTÀTi, 

Up  c'a8  nopHiÎT  k8  Mi^AuiÎM'k. 
Mp  Bfcna3ÏiH  ^a^"!"*^ 

M^   wj^KHC  «p  Jf,   MfTiTf 

A'kS  A^iT  ana  a'^^^^P'*^ 

O'k  Al  A*^  ^^'■'^   AMÀp'K, 

Ka  k;^ha  ap  as-k  a<  Toixi 

UIh   TOT  CSA^IUII   CKOiTI. 

Mp  A'^K'k  CK  cn'kîiA^^HTipik 

A^'é  rp'kiiT  Aii(yp  Iwch4^  «pii: 
„<t>piiţHAOp!  aK^AH  rk  ah'RPMIa/i 

QpH  AHH  A^MI  Clk  NI  llfkpVIAH^ 

QpA  ck  BHpt^HM  nt^T^pi; 

ÛH^M  A/lSATlk  HH  C'k    M^pl 

^ik;^t  Clk  m\^Am  a^  ^ÔAMi 
<t>ikpik  n;^AHi;  ^^'kp'K  n6aMi; 

MaH   BHHI   Kt$   BHTI3il 

UIh  k8  A/iipi  HCTiiţii; 

Gik  Hl   HCipT^^SlIA^   Kt$  TéltÏH 

Gik  Hl  Aat^A^  Hinéitîîiy 
Kik  aai  M8pHT  niHTpt^  U^pi^; 

Gik  itUHA^  A^P**^  a^^ip'k^ 
EiHiiiţii  AK^M  A^nik  miîhi 

Olk   Hl   nSpT^M   4^6apTI   BHHI 

Oik  cnikpMiAi  T^B^p-k  ^oapTi 
UIA  rk-H  ^rpo3i)Aii  a<  AiéapTi.^ 


■> 


5K8pà   cnpf  CH  aS  ei^t^t   h%pSujh   ashpi^  31)^  kS   nffji  a*  koS  .^TiiHCk  Kfp5H,  jfk  Kapc 
f«Hr2&NA$-rk  rkViiMiAi  ^'^^  rp'KM'kAiiT  mit  c^aS  j^HikAi^ar  uiaHi^Sa;  luA  auiÀ  a$  ^mchSt 

PwMiNlH   a-H   KÀTC. 

*)  Ka  cii  r^NA'^cK'k  PwmâhIIî  Kik  6spAh  H*aS  aiinrk  ac  ^n'k,  lwcri«  aS  thhc 
TOT  ]^aHHf  oyA<  npi  5riA^P^  '  Aii^Kap  ki^  a<  m^at  H^Maîî  kS  ani^  a(  na^ai  rp'VA  ^kh- 
uiH .  filp  c^xpiuriHA^-AH-c^  ana  ac  tot,  a$  ckphc  npHN  TaHHik  6BpfHAwp  a<  à^Ap-^,  ka 
tk  Af  *épf  anik  luî^  M^Af  TpfK$HHMoacik  jfLA'kSHTpS;  lUH  AiUA  c*a$  axc^Tar,  K-v  cv  ^ivRp-v- 
Kà  kS  hIIh,  a<  rsHAi:  PwmIhIh  ki^  csht  kshhh  nsH-v  a-kS  npriHC  ac  vkcrt  .  flr^HMii 
c'4$  cn'kHMAHTaV  IwcA^i  kàt  c\  c^-vtSÀ  c-v  «ér-v,   a<  ne  A'ap  «ji  pSrâr  6RpfTH  kS 

nA£HC   A<   à^    p-VMAC   AA    IH,    RiKH-V    AA    M-k    A(    "<<<    SpAI-V. 

Gaster.  Chrestomatîe  română.  IT.  IC 


242  1822. 


•ILBÎfpiU^HaHH   AA  P'kCKOiAlk 

Gniipr^HA  uiiHu8pH/ii  i^ÔAfiTi 

CiT   np{  PlVMiHÏÎi  M   AHÔAfiTî. 


cxc. 

1822. 

(8^,  mare  II  -[-  143  paginT.  —  cf.  Cronicele  României  éd.  Qpgâlniceanu,  vol.  m, 

Bucureşti  1874,  pag.  335—433.) 


IdiiJii  1861. 

începutul  Eterieï.   (pag.  1 — 3.) 

Mf   H{Ka38;   Mf   OCkHAtpi;   R4I    Mil!   Ml  ^OH^  AMAfi^, 

Hi  TpicHiTS  lui  Hi  AOBipi;  Ml  oxpiiBiTopiS  na^apS  ! 
HiHi  a8  coKOTiT  Bp'o  A^'^^  "'■Hi  a^  nt^T^T  n8Hi  'h  rikHA^^ 

}KaaHiKa  i^ipii  cxpiKapi  c'o  Ba3'k  aiua  kSp^ha^? 
•|Lti  Ml  cTapi;  aanap  anii!  ti  Ki^xpia^Spi  k'kha  riiHAiilih 

û  aaKpia^iaop  HaRaaii,  Kin8  hS  icti  c'o  onpii|ii. 
ToaTHk  L^apa-i  ^h  ninoapi,  oa^8  nicTi  om8  a*^  i|^SrikHAS^ 

0  cS^^aapi  h8  .jvHTia^niHi,  lui  ck  h'o  npiBii|ji  na'kHrikHA^? 
GaTi;  opaïui^  i^m^TSpi;  Mai  Toaxi  nScTii  ai  B131 

I1I'8h§  HopoA^  -fH  .jvHrpi^Kipi^  aT'kTa  .jvhk'kt  hS-a  KP131. 

nOBlkl^t^lTOpit^^    HS   KpiAl;   H'aCKSAT'k  ai'kHriklTOpiS. 

flaiaprik^  hi  i|iiiha^  ^h^i?  Bop  aiauaHi^^  mpt$  agi^TopiS. 
MiHi  c'K-a  noBHkUSiacKik  ?  KikMi  fi,fiîrikT^fii  H'a8  piiMac. 

MiH  Mai  .jvHAP'K3Hiui  lui  BpiAHiMi;  A'N  AP^i^^'i'^P»  ^'^^  rpacS. 
Biki^  ncHop'kT^pi;  np'kn'kCTii^  k^AP"  ^<i  ^H^^piKOiuai^i 

yiM8  A<  A^i^"*^^  o^^Tapi;  amaop  .jvHcn'kiMikHTaiţi. 
Toi^i  aaiaprik^  MipS  CKi^napi,  ^h  nt$cTi8pi*  Hi^BikaicKS; 

KiiHi  Biaiţa^  cTapia  Toax'k  ^h  npiMi;KAii-o  npiBicKi^; 
MikHiai  aa  mpiS  p'kAïK'k;  .jvHaaiţik  aA'kHMi  o^^T^kpi 

ria'kHrS  kS  TikHrSipi  Mapi^  npiiBiHA^  ^KaaHiMi  CT'kpi. 
HiHi  AM  xpieSmi^Hk^  ni  IpaKaiA^  ck  aA^tô 

Grapia  Moaaobii  ck  na'kHr'k,  caS  ck  nSiS  ck  CKpii  ISHrt; 

Ji,Afi   .(iNKliT^-l    npm   nSTlHI^'k;    M'k   BOI^   HIBOI    lUI    iS 

OcTiHAa  Hipii  a  CKpii,  opi  kiitS-mi  sa  4^11  a^  rpi^. 


Beldîman:  Eterîe.  243 

}Sh  HopoA  ac^npiT  ^OApn,  a^P  4^a^HiK;  HcacTiv/uni^paT 
•|LHr'kH4^aT^  k'  asc  o^ari^  cTi^ni^Hipc  ui'  ^Hni^paT, 

Illl   ce  OKpOTCa  fi,î   CIHCUll,   ACM^I'I'   CTlkn'KHITOpi^^ 

^^^n^K  TpcMipc  A<  Bpc/ùf^  fi,î  Ki^Ui-sa  aHi  c'a8  rSpear^ 
PivBHa  j|vHTpc  (I  c'  anpiHAC»  A^  c^asi^  kS  totSa  eat^. 

Gc   p'KCSpikTCCK^   ne   C^ET    K^AIH'KTS;   IHTpirapiCCCKS   KliT   nOT 

Ëpi^HA  CK  aA^KTi  TSpHici^  aMCA  A^  ictobS  noTon^. 
HAKikTSccK^  BrcpK;  BpivHA  c'  anpiH3ik  a  Aop  4^okS 

Illi  orpasa  aop  ci^  Bcpcc,  tui  'h  hca  luai  a<  n^kprar  aokS. 
G/upcA^tcK  A^Aica  tfuai  ToaTik^  npiH  anocToai  ^Ha^iHtui 

ji,t  pi^BHa  îMi^Tîpm,  BpikHA  ne  toiv  ci^>i  Ba3ik  npmuii; 
GkohocSa  ce  icnpikBCt|iC;  Tpcnii  ce  pi^A^K^  '>'^^* 

KS  arikTa  rSpeikHi^HC  ^hki^t  a  Kpi^^  h^  n^U>; 
IlaaH^pi  4^aKS,  a^^  ^OT^kpipC;  ^^p^  a<  R<('>'<  "^  ^^Ri 

Ilikpi^iac  T^pHici  ToaTC;  a^  OAaTik  a  pi^CBpcTi; 
UapirpaA^A  ^h  c^pnapc,  McpS  Aiai  ^ht^ki  a-A  BiA^a, 

GoKOTiHA^  Kik  Hcac-a'aaTC;  a<  ^^  cihcuii  Bop  K^kA^a. 
IIShS  copoKS;  j^OTikpccK  3ioa^  ^Hxpc  (I  c'aaKi^TSccKS, 

Illi  0  rpaBHiKiv  icnpaB%  kS  toi^ii  h'ka'k^A^^^*^^* 
4^(-aaop  naaHSpi  h'am  i|jiiHUii;  hihi  hotS  a  31HC  HCBa 

4^ap  a^Kpapca  hihi  a<  4^piK'k^  hS  noarc  nai^HC  nSiBa. 
IIpoacTii^  uii  TCAiciS  HIHI  ShSA;  /liai  aa  Spaiik  cik  bia^UI; 

MiiuiTkpiac  tiji  ^p/uapca^  FpcHiaop  Hcaop  ictci^i. 
4^m  HCHopoHipca  Hoacrp^K^  j^ot'kp'kckS  p^kcroiS  a  a^? 

UI'o  ^Hnikpnviţic  RîKt,  A<  ictobS  a  pccrSpHa. 
ËCKi;  ^HTpS  ToaTc  Tapf;  aBcpi  /U^ATf^  liji  ocTatui  aiSai^i 

EpiAHiHi  ^HTpS  0  KAinaaiv;  ck  pccToapHc  rpo3HiHi  m^him; 
EpcAHiHiy  Kik  'htp'  arikTc  pivHAi^pi  pivCEoac  à$  cnpi^KiHiT^ 

Aa  oi|ji  aiapi  uji  pcr^aarC;  i|jii^i  k^kt  c'aS  ^ainorpiBiT. 
4^iH  Hii|jc  aiivHi  Ka  anccTC;  BaaAa  cik  la  boickS, 

4^iH  T8pRikHi8Hca  Hia  aiapf;  hihi  k^m  h8  ce  ^haocck^. 
Gapanii^  ac  na'knrS  a<  aiiaik^  a^ki^  aiikHa  hm  a<  ^^^^ 

Ns  Ba  ^anc  Bp'o  aimSHC^  ack'K'^  ^^  A'*^  ^^i  npicScS. 
Re  npiHHin8a  InciaaHTC  flpj^icTpaTir  ^a  H^aiiCKS 

•|La  caiSarS  a*h  cm^a  P^cici^  iiii  k8  a'^hc^a  ce  ShcckS. 

Gc   8HCCKS   Klk'a   l|JI^   Klk  CCTC    KS   l|JliHl^l^  Illi   ICTCI^^; 

MikHa  fi^piAUTA  ^a  apar^K  ^hk^kt^-i  a<  •fHAP(3H(i^8; 
n^pHfA^  K^  pi^BHik  aiapc^  A^  p'kcnaikTipc  anpmc^ 
lUi  BiHC  naiH  A^  Bi^naf  aine  aa  Ilp^rS  ^htihcS. 

16* 


244  1822. 

F'kTip'k  nSTcpca  Toarik,  kt^t  ci  hoatc  iiii  k^kt  epci 
•|Lhtp^  0  aiiJA  A^Kpapc,  cpa  HS/uai  a^i  aaKci^ 

KikHi  nSTcpia  Brcpi»,  hc  rStm  a  ce  4^ikai 
IIpiH  aoKSpi  A^occKiTC;  aïkcacik  a  Hi^sikai. 

Ile  A^^H^^  Mij^aia  ËOA'K;  ^  U^P^i  cT'kn'kHiTopiS 
G'aS  ciaiT  ^HA^T'a-a  rpagc,  ck  m  i^ii  agii^TopiS. 

Icnpaea  j|vHTpS  ancacra  npcK^iU  Bik3S  H'aS  3ikB0BiT 
K'KHi  kS  a/iSat  a/iai  ^HaiHTC  npm  CKpicopi  c'aS  sopoBiT; 

•ILHAaT'K  n^HS  ^h  a^Kpapf^  ^HHcnS  a  CKpic  ocTauii, 

Mai  jjvHT-Ki  Toui  apH-K^uii^  ji,ïH  ca^}KBa  aop  ce  Bf a^  Tpauii, 

H^  HSa/iai  Hii  AiH  ovcaKSpi,  a^P  i^'  ^^^  A<^^  Bocpi, 

Ka  Ki^HA  BiA^  4^cpiHip(a^  tui  mmc  a/iai  a/iapi  aBcpi. 
HncacTa  jk,A  o  npiHiHik  fi,î  npin^c^,  ^HTpc  Bocpi^ 

IWîpr,  ^HTpcaBik  cT'Km^Hipca,  a<  a^^*^>^<^<  Spa/i-kpi. 
PikCnSHc  \A^y  Kik  cik  Tpia/iiTik  aa  E^K^pciiii  avi^Topi^^ 

K-K  'h  KpaiOBa  ce  bcctici^  8nS  Toa^^p  pccBp'KTiTopiS^ 
Ki^Hi  uii  'h  uapa  Poai'kHcacK'K  ockha'k^  H(Ka3^,  ki^tS  Bpci; 

4^ap  ancacTik  ^Hrpi^KipC;  Bop  aBca  a  CKpic  ci. 


Lupta  de  la  Jijîa.   (pag.  51  —  53.) 

fl^a-K  TSpMii  kS/U  Kik  noA^a  }K-h}KikCi  ktc  crpixar^ 

Gik  ^HAcacTHiHccKS  kS  pikBH'k,  cc  anSKik  fi,î  a^Kpar; 
•|La  fKTccK  ^HTp'ane  hoautî,  uii  hSh  crpa^Kik  a<  ^^  nnk3ikCK. 

EiHcpi  ^H  naxp^-cnp'K^ikHC;  c8c  aa  GrikHKik  ce  ibcck^ 
Uîfi^îCTfiî  liJi  Ki^ai^piaïc,  liji  cTaS  K^Ki^-Ba  jk,î  npiBCCK. 

laS  caaia,  kib3Scck  aoKSa^  ^HTpc  fi  ce  c4^ikT8(CKy 
llli  kS  BikpsikUic  a/iapc  cnpc  ^K^K^Ki^ia  nopuccK. 

Oc  noroapiv  TOiţi  aa  Baac,  k8  cxpa^Ka  aop  ce  'HTi^aHccKS. 

IICCTC   ^K'KHClkCa  TpCHC,    HIA/llKlk   H8   CC   C^liCK^. 

Gik  nopHccK  uji  6TcpicTii^  a/iipr  cnpc  a-i  ^HTiainiua 
n  A^ui/uaH^aSi  aiSai^iaïc^  HiaiiKa  n8-i  ^H^piKa. 

H^  npuiikA^^i^  B'Kpsiki^ica;  ^hki^t  hot  rk  'HnpoTiBCCKS, 
^H  Tp^n  B^H  A<  K'KA'KpitfUC;  cc  nopHcific  uii  aobcckS  ; 

norca3Say  a  aop  aoBipc^  a/iSar  H'aS  hStSt  npcaSHMi; 

KlkHI    ^HHlkAi^tUINA^-l  T^pHII^   cc   w|iHT0pK8,   ^HNCH   a   ^^S^l. 

Aa   TaBIC    BIH    K^   TOUII^    aKOaO   CW    ^HTlipCCK^ 
•|Lh  Tl^rStUOP;  tUI  ^H  aikSNTpS^  ^HK^T  nOT  C^  Vp^M^fi,ÎCK. 

H'KB'kaccK  A^nii  ci  TSpMii,  kS  iSi^aa^k  ^h  k^kt  Bpci 


Beldiman:  Eterie. 


245 


J^Afi  EaAaiu  liJi  KoMAOrSMi,  4^'kMca  npoauiKi^  ^MTpi  ci; 

6a  cpa  nopoMHiTopiiJ/ lui  KSa/i  epc  op;^HA^6. 

flnicTf  xpii  K'KniTfHii,  aiJ  pi^aiac  hii  mm  amièïx, 
K-KHi  Baciai  iiii  KiJ  GmpSa,  cpa  aa  GipfTiJ  rpia/iiiui. 

/^facaH^a  uii  \lîHji,î-fi,îHA,  Ka  hii|j«  an  ^H^^OKaui 
IIpiiBca  A'M  KapaMTiHTk  KiJ/u  Ck  K-KTi  Miia'aani, 

Illl    ^H   pStUlHC^   A^P   ^A")C"'*^^   ÎIK-K   MIMÉ   Ha   ROI 

Eop  a4^aa  8h  Kin  aa  Spaii^^  a  ce  nSrc  ^hboi. 

H'oi  TTkiHiJi  BikpRikUua;  aMMOp  Mf  aa/i  r'K3St, 
K'kHi  aai  npiRiT  ^HAP'K3H(aAa,  kt,t  hS  cpa  a«  KP13ST. 

Gkouiha  aiitui^ii;  aMica  mi  cpa  aSai^i  a»^  ^^^ 
Hic-a'aaui;  8H»a  tui  SH8a,  i-aai  r-ksSt  ocrauji  aatiui, 

Gnpi^K-KHCCK  p'K3B0iSa  MiHMi  Miac^pi^  lui  HiHi  A^ ^Sa/i  m8  ci  a^- 

HlHI   COKOTI    R'aT^kTa   PpiMII    BOp   MTÎ   fil^Efi^A? 

Opi  A^  K^P^  napxe  TSpMii  ac  a^  pi^SKOi^J,  ^1  aoBia 
Ks  0  .jiHAP'K3Hiaa'k  oapB-k,  béa^"  k'k  ci  ^HnpOTiRia; 

K-KHA,  A»a  m  Tspni  a«  roaHT.  k-kma,  roHim  c-k  ^^HT^pMa; 
Gxa  ^H  KS/un-KHi^  p'k3R0iSa,  HiKiiiSpi  hS  ariipna. 

4^iH  TaBif  A^^f  TSH^pi,  caoB03ia  Hi^HMiraT, 
Aap  i^^fii^  4^oaoC;  a^  KaaK^k,  »ha«  anSna  HtR-KTaT. 

RikT  aBC,  A^  ^^  KapTwi,  a^P  A-^k-k  c'a8  iu;^MTSiT, 
AaiJ  A^  H"Pf  6Tfpifi,  kS  Sh  Kin  npc  t-kihSit: 

AiH  GKSacHi  c-K  Aï  rpia/iiarik,   npi  c8nT  kS/ur-kt,  ^HTp'a 
Ka  A\Ai  cnpi}KikHi  pC3B0iSa^  î\  ^h  cxapi  aiai  a/i^ar  h8-c.      [ck8hc 

J^H  aoK  A^  KapTCMC,  kSc  iiJi  KipoaHc  ai-aS  rpia/icc 
Ec3  jţ'aa,  uii  npiBfi|jc  cTapc^  ^H  hc  crapc  a/iai  aaïc^ 

K^  anccT  4^caiS  a^  ri^Tipc^  mc  icnpaBik  a/iai  ayicnui? 
Hi  ^HKanc  B'kpB'KHic^  aMcaop  a/iai  ^hap^3N^U>? 

Kacc^  A^rcHiuc^  X^^^P^  ^^>'^3^^<  ^^  <P^ 
•|Lh  T'KprSa  A^  lacra  napTC  ne  GrepicTi  an'Kpa. 

K;^HA  BiA^^  Bpc-o  HCBOif,  k;^ha  A*^  A^^  4^i  rpika/i'kAC^? 
flKoao  cpa  cK'knapf;  aKoao  a  ^HrpikA^- 

TSpMii  B'K3iHA  ani^papC;  h8  ncpA  EfiAM,  M  ncpA  ^^àc, 
•|Lh  aa^atî  aoKSpi  A^>^A  4^0KSa^  TiiprSuJopSa  aS  apc. 

•ILHTp'ama  4^0K  0  a/iSauia/ic  a<  a/ii^p4^t$pi  c'a8  npi^nivAiT. 
Kikm  CKpaMii  Bc^K-KHapi;  H'a^  cokotit^  H'aS  t^khaiT; 

0  auia  HCHopoHipc^  hihi  kS/u  anaS  rpcnST  npm  r;i;HA. 
K'KMi  ai|j(nTa  cik  ce  ^HToapKTi  ^Hanoi  k^kt  a^  kSp'kha- 

/^c  aBC  a^  h^tSt  k8  rp^n^a^  Ka  ck  rpcaK-k  nccTi  IlpSr, 
K8  ^^piK'K  iiJi  rpoa3'K  a/iapi  uii  kS  H(Ka3  4^oapTf  i}\^Ar, 


246  1825. 


CXCI. 


1826. 

(80,  mic,  172  pagini.) 

n^pHc  M^MâA-feN^  •  KapaKTcpSpH  •  KOMnScc  ^c  •  •  •  • 

BâKdpcqjH  1825. 

Din  Predoslovie,   (pag.  30 — 35.) 

.  .  .  AhCCTIs  (aSKCS/I;    AHHCK  Ji,î  ^R^klţ'KT^P'K)  UJH  AATÎAÎ   ACÎ- 

/UfH-k  anccTopa^   cT^H^^-ii/i  Ka  o  opahha'k  .jvHaHHTc^   ac  npHBCcK 

^  TOarC  ^HMM,  TpHCTTi  UJH  AHOaClk(l)  npHB(AHl|JC^  a  B^A^  Shcac  Ka 

aMccTli  ^  narpîa  HoacTp%  Roaa'K  hî  M  ch.  noarc  npHH  axt  a  ck 
Tik/UikA^H^  A^k;^t  npHH  ^o^^Topia  .j^Bnkui^TSpîH  uih   a  eSHcaop 

c^^aT^pH  ;  aMCCT-k  cokothha^-ac  (S  a<  AHRCI^  UJH  TpCBSHHHOaCC^  A< 

/uSATi  opH  aa/i  x'OT'kpi^T  cik  CKpî^  H(Ba  cnpc  a  .j^naHHH  ^aro- 
pîa  KikTpc  narpîc  uih  ki^tp'k  h^/U,  a^P  4^Yhha  Hin^TUHHOC  ^'^ 
auia  ^TpcnpuHAcpt  rp^  hS  ^aP^^S^''^^?  ^"^^   i^P  cokothha  ki^ 

TOT  /t^HH  K;^T  ape  UIH  A"^  }KnvpT4^1k  H  Ch.  npH/UCl|JC  MaH  BHHC 
ACK^T  MCASH  mc  A'*^  A""  npHCOC;  AA\  A^AT  ,f.fk^p^^wkA^  Ji,î  AA\ 
CKpîC  aiCCTC   OBÎCKTSpH,    CaTCpC^    npHH   KapC   apikT  OCCBHTI   KapaKTc- 

pSpH  UJH  pcac  Hi^paB^pH,  h8  /t^c4^ikHM;^HA  H'kMSA  UJH  ncpcoaucac 
oaa/icHHAop,  MH  fi^îij^ipHTiAi  KapaKTcpSpn;  ncHTpS  Kik  cS  h8  3hk  Kik 
ccTc  KoHCTaHAHH^  flacKcaHAP^;  Opu^cpuB^  BaaHK^;  caS  MapTa^ 
HH  HS/uau  ne  CHur^pi^  naTH/Ui^  o  fi,îii^AHA\]  kS  ToaTi  anccT-k 
TOT  AMi,  Tcai  A<  HC^A^KaTa  oaaicHHAop;  ujh  mW  bhhc  k^k  ai^auH 
MHTHHA  Cop  anpHHAC;  UIH  ^A\  Bop  ^ţin^Ta^  8HÏH  3aaS3H  fi,î  Bpc 
o  KanpHuîc  UJH  aai^îu  p^iuHHai^H  fi^i  Bpc  o  naTHMik  :  mch  pSujHHauH 

AC  naTHMlk  AVK  BOp  jk^î^lt^HAXA  UJH  Mlk  BOp  HOHOCASH^  3HK^HA; 
K^AI  Klk  NSA/IAH  C8  i^H^A  A/i'AA/I   a4^AaT;    KapCAC   BOH   CK   ^A^   c4^aTSpH 

uJH   cii   .fvAptnTC3   ne   oa/UCHH   A^HTp'aTi^Ta   a8aic   iuh  oaaichh 

AiapH^  nCHTpS  K'K  Aa  HOH  C^HT  OA/UCHH  A/iapU  HSAIAH  BOraUÎH  UJH 
MCH     K$    CTapC^     rap    MCH    HC    l|JÎS    MCBa    Uj'aS    TaAAHT^pH;     HCaBA^HA 

aMCCT^  hS  c^ht  oaa/icHH  Aiapn  .  flMccT'k  ac  Bop  3Hhc  mch  npoi|JH 
KapîH  c'aTHHr^  ujh  KapîH  c;^ht  cTikn;^HHiţH  k8  tot^a  a<  ^p'o 
accMCHis   naTHMik;  ncHTp^  Kik  kcaSa  fifinii,  npoBcpB^A  m'abca/i  ^ 

AHA/\Ba  HOaCTp'K;  OpH  HC  lap  3HMC  HCL|JHHC;  HS  Clk  AMkH'Uy  lap  Jk,hH 
Ba    3HMC    KCA;    Clk   anpHHAC;   CK  TSpB'k3'K   fi,î   dW^Hh  .  Mp   MCH  3aA8- 

n:H  fi,î  KanpHuît;  BOp  3hmc   kivmc  a^u  cKpnc,  ujh   kSai  homio  cKpîc 


Mamuleanu:  Caracterurl.  247 

«If Ba  B^H;  «^  RfiîMÎ  Hî  h'aM  .(^Blkl^aT  IfJÏHHUCAC  UJH  4^HAOC04^ïa^ 
HHMH  MSATC   AHMBH^    UIH   Klk  MàH   fi,î   AHRClk   îfià  P^/UA^HHAOp   ^KS/U 

anicrlS;  a^k^kt  noc3ïa  uih  Bcpc^HAi  M-kAC .  Aa  aM'kcT'k  hhhh  c^ 

M  tWK  w^npOTHBCCK;  hS  iU'K  AACK  Afi.îE.'KfiSA  Ck  3HK  aAT  ^$/K, 
AC    KA^T    KTi    i|^HA0C04^Ya    UIH   ItlÏHHUiAC   Ci^HT  MSaT   A/iaH   TpCB^HH- 

«loacc  UIH  A<  AHock  ^  BÏai^a  coi^ïaA'K;  a^P  k^ha  iUopaa^A  ahu- 
ckifif;  AoruKa  uih  A\cTa4H3HKa  hhmhk  hS  hi  ^^aoccliic,  j^^îk^t 
Hc  acKSTi  MHHTic  cupf  pikSx'Ki^H^   Hc  avfp'kiiic  A^X^^  ^"P^  A<^~ 

4^P^HapC,   UIH   Hf   A'I^  àfiMî   Jk,î   HlkCKOHHpH   K8   Kapf   Cl^  pikHHM;    UIH 

rk  HC  p'KHHiU;  AHîCTA  fCTi  i|^0A0c8a  .^Biki^'KTSpYH  ^^i^p'K  Mopaa . 
M'Tk    A^P  ^AP^n'i'^P'^   ^'^   A<   **<   ^A^'^H^  ^^  il^'kKST  anlscTc 

CaTHpi^    COKOTHHA   Kl^  AiaH  JfTJkH  npuHTp'aMfCTc  ra^/uc^   Clk   4^aK 

Aoaiv  4^^^^^P";  aACK'K  uih  ci^-uih  mah  ^fi^pîïiTiiy  8hïh  Hi^pas^- 
puac  aop;  UIH  aj|uiA^HA  naA^Mfpc  ci^  ce  A<npHH3i^  aiau  ai^ax  aa 

NITHT. 


Ceï  marï.  (pag.  81—86.) 
McH  /uapA. 

0  HC  M^A^;  Kii^T  iUl^  aiHpy 

4^'aa  Mcaop  aiapA  KapaKXHp! 
Mi  CKHa/iBaTC  aa  m  ^^upu, 

H(  rScT^pA;  Hi  A"4^4^VHpH  ! 
IIpcK^/U  Hcpioa  A<  nika/iA^HT^ 

fluia  iH  A<  **CH  a/lHMH  c;^HT. 
TOUH   TpA^HAaBH^   TOIţH   aCHCBOUIH^ 
HcCTaTOpHHIţH^  4^^Pt8houih^ 

H'aS  (H  4^anTC  B'kpB'kTciiiH^ 

Toi^H   aS   /UHHI^H    KOnHaïkpCLlIH. 
Toi^H   A^   aiHTHTCH    lOBiCK^ 

A^KpSpH   KapC   Md   MHHCTCCK. 
TOUH^   AC    K^HA   C;i;HT    BlvCtţCH^ 

•|LHKaHH'k3ik  a^Hri^  m. 
Oaa/icHA  Kapc-A  anur^uiccK, 

Kapc-A  aa^A^  ^uï-h  ca^rbcck. 
Tôt  A^^^Ha  mcA  aiapA  Bop, 

Gi^  aABik  'h  Kaccac  aop^ 

IIpC^^l^KSl^H   Hi   a(    BOpBCCK; 

Tôt  Mcac  mc  cA  boick. 
Eop'  A<  <uSai^A  4^H  'HK^H^SpauA; 

Glk   CT-k   'HTpC   (A   A^HPA^Mil^aiţA; 


248 


1825. 


Olk  Ai  CMî  AA  /UhhnShA. 

6h  aAiB^kp'  hS  bocck^ 

HS   Al   HAaNC;    HHNH   lOBCCK. 
UJh   AA   aAI^H    OAAICHIÏ   Al   RAAK. 

IUh  fijAfi  rpituH  K^T  Af  m8at, 

6h  ;^NApinTikpiï  h8  ackSat. 
6h  ^h  chhi  cokotick 

Kli   AA    HHAIHK   HS   rpiUJICK. 

HS  Al  raak'  a  4^h  'HApcnTAUH 

Bop    A   4^H   TOT    A'KSAaUH. 

Oak  mici  Anapiï,  kiat8ick^ 

KlA/l    OACnil^H^    Ml-H    AHHrSUlICK^ 
Clk-lï   AAi^A^   ^'^<   TAAAHUH 

Oa^ht  hoehaH;  c^ht  ^hi'^P'AHUH; 

IllA   K^   A^ICIAI   Ml   M^ 

IIIh  AIAH   AiapH   fi.i^'KHAVKfiH    a8; 
K^k   CATiJp'k   IIJH   J^piklCK    (!   I.   )^P^NICK) 

IIl   KOpSIlï   Hl-H    nikri^KICK 
Mp   HS   A^^   ^à   MIH    AHnCHI^H^ 

Aa   MIH    CKpAHH    UJH   CMipHI^H^ 
Mil   AA   B^p^^AUlH    Hl   Al   CH^N 

Eachi  aa  ih  ka^ha  c'  aa^h. 

TOATI   Hllï   A/lApii    K^TI   4^K, 
IIlHTpS   4^AAlk   Kli    Al   HAAK. 

H8   4^AK    niHTpS   AHCSTOp^ 

Ga8   r^HAHHA   AA   BÏHTOp. 

OaK   c'Ai;3'k   KTk-H   CAliBICK 
ElkCHAIllH    Ml-lï   AHHr^lUICK, 

Aa  k^pti  ka^ha  haik  ujh  rhh^ 

Bop  CK  RA3'k   kSaI   CTk  'hkhh 
OaAIIHH   AH^AI^H    KApi-H    ALlJinT 

K^   A\;^HHHAI   CTp;^HUlH    AA   nVlRT. 
6h    TA^HACCK    KTi   hS-C   HlkCK^l^H, 

Mh   AHH   Mlp  A«   CSc   K'k3»I^H, 
A^   ^   4^H   nOpSHMHTOpÀ^ 

MiAOp   A/IHMH    CTlvnA^HHTOpH; 
Mp   AMIH   A/IHMH   CA^HT   NH^CKSI^H, 

N^MAH   niHTpS   IH   ij^lkK^l^A. 


[ 


Mumulean:  Caracterurï.  249 

Uî   HîA   MHhUi   ^H   COKOTiCK 

HiifiMH,    HS   Oa/UIHH   HC   Tp'kCCK. 

n    Ai   ^H   AOp   CA8}KHT0pH. 

K^M   BOPy    ne   HCH   MHMH    C^HH^H. 
Oïl   K^T  A^   NI   'HR^Uai^H^ 

K;^T  HirïOBH,  K^T  a<<^4p^"^UH; 

A'i  A^^T'^'^   KT^-C   H-k/U   /UlkpHT 
4^HHTp'SH   C^HVI   CTpikA^MHT, 

4^IIH   BP'SH   npHHI^Hn   A^/UHHaT^ 

IUh  H'aAipP;  hS  octchick; 

MfH   AIHMH   niHTp8  IH   /USHMICK. 

HïNH  Aa  uiKOaa'k  'haictSa  a/iipr, 

i^HK   Klk   H'aS  Ml   OCTIHH, 

Aop  a'i  'hacct^a  a  hith^ 

N'aS   aTA^T-k   TpiB^HHlţH 

Ka   HIH   /UHMH   A<   iU^ATI   l|JÏHHI^H^ 
fis   BIHHTSpH;    nOT   Tp'kH; 

Ol^P^    A'a   AiaA   OCTIHH^ 
III'    ^HTp'aHICTI   4^S<U8pH   J^AH 

KS   MIH   MH^Hy   Opfi   Hl   AI   HAAK. 


Deftlïmatorul.   (pag.  137—140.) 

^^lil^'KHAIlkTOpSA. 

Ml  A^KpS  cSnikpi^Top 
6  0/uSa  a<4^'^h^'i^'>'^P  ! 

^1    HHMIHH    HS   I   lOBHT; 
6    AA   TOUH    HICS^ipHT. 

IlapK'  ap  4^H  'HTp'aAHHc  hi^ckSi^h 

NSA/IAH    niHTpS   pA^C   i|^lkKSl^H. 
iSufi^î   A/lipr^    nOHOCA^ICK^ 

AllTAJ^HH    aATOpa    rikCICK. 

IlapHiv  CA^HT  4^nvKSi^ti  A<  ^^^ 

Ka  ck  p;^3ik  a'^P  "*<  ^a/^* 
Tp-kBa  Aop  icTi  Saibaa^ha? 

EopBI  n^H  KACI  nSpTi^HA. 


250  1826. 


Aa  o  Kack  KJkHjk,  ck  a^k, 
•|Lh  aaxp'K;  ^h  nOHOcaSfCK^ 

UIh  c*k  A^'*^  A^HKoao^ 
•ILmch  HSaïaH  a<  e^pi|^HT; 

Pjf^A  A<  Kaca  s'a  ^^mh'T- 
A'aa  TpcHA'k  lap  k^ha  aicpr^ 

Il'k  pA^c  r8pa  'h  rpae  tu'aacpr. 

E^pil^fCK  n'ikH  A"^  1^  aTiCaT 
4^HH  Kaca  Kapf  a  naïKar. 
â^HA^  ^cpr  hhmA  k^/U  h8  cn^H 

Mh  aa  ToiţH  rikacK  Mcsa 
III'  A^HHcnc  a  AC^^'i^li'^^- 

K^xapi  nocoaiop^T. 

Ksrapc  f  a/iaï/uSuoio 
E'kpeauHAop  n'knSuJOio. 

K^Tapc  acSnpHTop^ 
KSrapc  (  HikTi^pi^8. 
K^Tapc  eapeap  ujh  pik^. 

K^rapC   f   HHHHCTHT; 

K^rapc  (CTC  cr;^pHHT. 
IIIh  HHaiCH'fa  'htp'Sh  kSba^ht 

Aa  a/iapA;  aiHMH;  B'kTpA^HH;  ij^ik/ucH, 
IIIh  aa  np^HHH  aiHTHTCH^ 

MïH   A^    rpClllfAH    Aï    fKCCCK; 

IIIh  AH'HTpcr  a;h  kaî^îtîœ. 
N^/uaH  CH  ca^ht  toi^h  ^^pSaioiuH^ 

MnHCTHlţH^    UJH   nOAHTHKOlUH. 

TouH  c'  aciani^H  kS  HaoH; 

IIIh  aa  a^X  i^^  OoaoaiOH. 
H'aS  HHMH  a/KTa^Hf  Tp^ncipH 

Nhmh  narna/ic  cS^^acTciiiA. 

TouH  lij'aS  cnapT  oraHHA^  aop^ 
Ga8  CK  ce  Ra3nv  hS  Bop. 


Grigorie:  Loghica.  ^^1 

iÇïoa,  HOAnTHs  hi  'hmitat, 

Ka  Kii^HïA  Aa  ai^ik  'h  car. 
6h  npHH  fi.ti^'kiiMàpi  Bop, 

G'K-iiiA  apaTc  a^X^^  ^^P; 
Gik-H  Aa^A^  T014A  Kik  ifiWy 

K8HOCK  n'aai^A  a^h  A^^KpïS^ 

UIh  K»  laOKBfHl^ÎH  aS, 

Ji^i^HHHnfA  aa  toi^h  a^^* 
flaïap  aop  A^^a  vjkHj^iCKy 

UIh   K'k  fifiX  ^^   COKOTfCK. 

ÛCTK  skihTi  a  Aop 

A'iCTI  pik»  B'KT'kAI'kTOp. 

K;^HA  ^H  B'kA  Aa  a^hiiiA  bhha- 

IIpîfTIHH   n^K   HHAIfHH  H'aS 

Nhnh  BSHik  3Ïoa  Aft  A^^7 

NhmA  ^H  AA^H'kpA  M  H  BOP; 

TouA  i|^^r  A<  BH3HTa  Aop; 
K*k  T014A  Hi  n'aai^A  oc;i^haccK; 
GhhpBpA  cjfiHT  k8ai  ;i^A  b;i^p4cck. 

Mp  HCAOp   MHHCTHI^A   M   HAAK 

Gik  BAS'k  n'aai^A  mc  4^i^* 


CXCII. 
1826. 

(80,  304  paginï.) 


A6rYK% c^ôÂ  Trn%piiT  ;i,c  Krp  TpHroprc,  ^e  Kd- 

Precuvântare. 

IIpOK^BA^HTipt   A**>^   nipT'k  TA^AA/ll^HHTépiOA^A   AHCLlJïA   AOPÎMC. 

....  (pag.  4 — 8.)  Mp  ^Tp8  anicT'K  B^^pcT'^K  a^  bp^Éaii,  k;i^ha 
MiH  A<  B^H  H'kA/i  ROcpA  aA  niTpVéA  p8A/i^Hfi|jA  A/iHtuKii^H  4^7Aha  A< 


i 


252  1826. 

lOBHP'k  K-K/UHHSaSH  Cip'KiUOlIlkK;    aS  KHHC  BOHT   A<   ^    ^'^   4^^^<   "pi- 

n^prip-fa  A<  rpii^Kc  a  a^h  a^mhiscS  aS  a'>'P^>^'>'  Héaurk  npc  o^n 

BHHC    KPCAHHh6c    fi,^MHy     UjA    CTlkn^HHTÔpiO    AP^HT^     IIJII    sa;^ha7 

K^pcAC  ^  4^inTik  aS  ap'kTiT  aP^'t^i^'^  ^^^  k8  a  pA^A^^ii  ^  nik- 
cTopécKSa  cKiSH  aa  â^rrposaix'YiH  npf  o^nSa  a^h  ^^h  aACB'i^pauH 
naTpïivuH;  npc  np'k  c^^Hi^iiT^a  MHTponoai^T  FpHropïf  .  K;kHA 
p;^BHa  anccTSA  pi^A^Kir  n^kcrépio  cnpi  an'kpip'k  npaBOcaiBïcA 
TSp/UCH  ciaf  a8  Ti^aaiikHHT  aT^THs  K*kpi^H  .  ÛidM,  ^m,  ^Tp8 
anicTik  K^^pcT^k  a<  bp^mc^  c'a^  hbiît  iiih  anicTik  A6rïK*k  a 
ci^TSa^H  liviHH  ^aa/iacKHH;  T'kaa/i'KNiÏTik  a"*^  aiiaiBa  6aaH- 
hH^ck^K;  a^   ^^^^  ^^^  ^^  ^^^  H^aiiÎT  narpïlihr^  Kipcac  uiA  a< 

Hl^    iWàM    K^HOCKi^T    ^    A^nP^^^A^P*!^    aaTIVp    fi,îCTOHHHHmy    A^P    «f 

Tp^AHP'b  K'kpuHAivp  aiiaiBÏH  nirpïcH^  kS  ciuîS  i/U  niTpiKér  . 
/^fHH  ^K'K  aiaH  A<HaHHTf  ifJÏHHA  c^;  Kik  oyNÏH  AHH  A^(K*kaïH  aa- 
Tivp  aHa/iBH,  nôaTa  a^  RP<  w  nirHM'K  pi^niiHA^cc^  h^  aH\|ricK  a 
3HH(^  K*k  K^  Hcn^THHUik  ucTi  A  CK  a/i^T^i  4^ïAOc64^îa  luA  ^  aiîai- 
sa  p^MA^H'kcKii  ;  ncHTp^  rKp'kHiA  3HMcpHaivp  iiiA  a  H^a/iHpHaivp^ 
AM  née  Téarik  ivc^^pAîa  a<  ^^  Ti^aa/i^kHiiT  uih  npc  H'kai  a/iaA 
HiaccHHHOacc  rpiiopA  mil  HSa/iC;  nik3HHA  A<  anpoanc  npc  ^i|fa^- 
Mcp^  T'kaa/i'kHripïH,  ncHTp^  Ka  ck  pi^M^î  rpcuiHTik  uih  ji,îinÀpTii, 
n-kp^p^  aMcaivpa;  ujh  ck  ce  apiri  npHH  aSKpS  a^bca^t,  kS/U 
Kik  rÔATî  aA/UBHac  4^'kp'k  wccsApc  c^ht  ^a'^^^^^^'I'^^^  ^^ 
TOarc  i|jïiiNUcac .  Ki^  a/iaA  a/iSaT  naine  iWSccaivp  a  BopBÙ  ^  Vi- 
eille Kipc  H^/U  kS  AHMsa  Ai^H^  jn^îH^kr  kS  aara  cxpciiHi^,  4^ïhha 
K'k  N^MaH  aAiUsa  narpï^A  racrc  a^^'i^^^'^  ^  ^BHT^i  npc  hch  mc  a^' 
pccK  a  ac  i|jH;  cnpc  a  ac  ^B^ku^i  kS  a<^^^ui>^P<;  ui^  k^^  ki^  4^^^' 
P'k  ariaiBa  nirpïtA  h^  HSaian  nSi^HH  ^^oaocHTOapc  c'aS  ap'krar 
liJKoaacai  ujA  KnkpuHac^  mh  uiA  i^^pi^  hhmh  o^'h  cnépio  .  NS  lacTc 
Aap  ^A^^^'i^  ^  N^  4^H  /lui^  •  K*kHH  ^  K^Tik  Bp^a/ic  H'Ia/i^pHac 
BirpiOnïH  ne  s^krii  ^  cka/iik  aA/UBa  ck  h^a  hc  cik  BopRïÀ,  cpi 
Aléccac  ^KHCC  ^  aii^HikCTripii  tiiA  ^  naairSpiï,  Héa/iaii  aa  ascA 
KipTiï  aB-k  Bp^aïc  luA  a/iH^Kaéaic^  Ka  npHH  aAa/iea  aaTÏH^cKik  ck 
M  K'kiiJHVc .  Mp  A^""^  **<  ^^  kShockSt  nir^Ba,   Kip-k  oypMh  aa 

IVBL|Jf   A*1H    npHHHHa    A^ÀCTAf    A^    ^HCn^T    4^7(L|J(    KipC    H^A/l    aUl   ^- 

noAORH  ana/iBa  c2i  h^;  BopBHTÔapc^  ujA  a  ci^  anponïÀ  a<  4^''^^: 
co^^ic  .  A^^>^  AHHTp^  anicTik  o^paiipc  c'aS  ^^'kKSr  anéai  aKoail; 
i|jîHHUcaf  Ac  WBLMt^  tiiA  cik  4^'kaccK  npHH  Ti^prSpiï;  npHH  npikBiiaiH, 
npHHTpc  /Uci|j(pH,  npHH  TaBcpi^  iiiA  npHH  TOaTc  Bp^cacac  .  «jlnc- 
T^3c  A^P  A<  aK8a/i  ^HaAnTc  c^^îĂaa  an^A^  xip-k  ci^  npHMHH^À 
HÔaurk;  ci8  a<^^  a^^i^'*^^'»'"  aaTwp  aHaiBH,  KipTii  npcK^a/i  aai  aiaiï 


Qrîgorieî  Loghica.  253 

3IIC;  HI  wl^A'l^pUCH'ii  nfHTpS  Ki^ltJHr^A  A\bfi,  Ci8  Jk,iAà  HCH  Ml  ^B^- 
H'K    K^TC    MHHHH    liJaCI    4^paHi;03ll|JH,     CaS    UlinXI    IVQT    lAAHHIllJH^ 

lUH  j|^AiTi^  cii  0Y'iu4^a%  KikCKÀHA  ri^pHAi  cnpi  a-ui  a<4^'>^>^^^ 
AH/uca  cA  H-k  A<  nirpii,  4^'kpik  a  cokotA  k^k  npi  wpiï  ni  /Uiitii- 

Utôr   lUH    npi   IVpH   Ni   IfJÎHHl^lk^    Bp^/U-k   Al   Kp^t|JI   lllA   Al  M'kp^ltJI; 

K^H^  HiK^paniT  ein.  nén  ^  A^Kpipi. 

(pag.  11 — 14.)  K'KTp'k   aH'kcT^L  XpiE^I   Clk   1|JIIAI;    Klk   H^MIAI; 

AorÏKa,  lacTi  raac  iaahhick  K^pi  ai^Kip  Kik  api  uih  aaxi  ^ciMwipH, 
jf^CK  AÔaw  c;^HT  AiaA  aa^ci,  a^cK^k  r^Hfi,Ap%  inù  cMmfi±  .  UIh 
npi  Aâ\JkHjk,OAW  Al  ^fi,fii(iT^yK  AorÏKa;  kS  a  ij^îni  anicTa^  Ka  r^H- 
AHP'b  HÔacTpi^  ci^  Cl  noTpHB^cK'K  kS  A^KpSpHAi,  lap  cnSHip'k,  ca^ 

K8Bi^HT8A   MIA  A<   a^ipik  CK  Cl   HOTpHB^CK'k    K8   r^^fi^Ûfii  .  4^IHH 

AorïKA  ucTi  A/iiitJituér  hi  ^B^iţ'K  npi  a/ih}Kaok8a  jk,i  a  ^fi^pênrh 
aiiÎHT^  AHH  Aii\|ri^  npi  A^Kp'kpHAi  ciAi  N'kAi  ^Nini^Téapi,  uih 
auiA  rk  Cl  ckBi^puiicKik;  Ka  ck  néar^k  a  ck  c8iï  aa  K^Hoyii^Hua 
hIi  a^cR^kpiTik  a  A^KpSpHAivp^  uiji  Aa  ^n'kpTikUiiip'k  awp  .  Mh 

^iÛHj^,    K^  w^Min'kTéapiAI    ASKpnkpA    H^AI    AIAH    aA^CI    AAI    AIHHI^ÏH 

c^HT  nirpS  kS  H^M'kpSA;  Minr  am^a  niHTpS  wj^TopckT^pHAi 
AA  AH'kcTi  nirpS  aSKp^kpH  aai  aih^hi^îh,  Kipi  càht  a  ck  ^ini  a< 
A^Hca^   aT^TiL  H'kpiţH  noT  a  ck  ^ciAiH^i   Afii^"^  •  «1^  ^^"^  AHh- 

TJ^IO    AHHTp'aM^CTic    Ck    K^npi^HAi    HIHTpS    1^1^;    CÀ^    ^KHR^lipH^ 

a^iK^y  niHTpS  réaaa  KSnpHHAipi  a  aii^huïh  .  ^  M-k  a<  Afi^OAW 
niHTpS  an^Als^  Kipi  ^ăk  aa  SK^A^Kirn^ .  «fL  n-k  a^  ^  xpiifl^^  niH- 

TpS     AH^aHS;     K^fpi    KĂSri^    AA    KSpcSA    ^KS^IK^kl^ÎH  .  «fL    N-k     Jk,ê     A 

narpa^  niHTpS  as^Ai^  Kipi  KiST'k  aa  wp^Hf^'Sùpii  kShoi|jhhi^h- 

AlVp  ;     fi,ê     Oy'HAI    AATlk     H^AIVlk     X'OTlvpÀpi     pi^Capi     AA     AOPHKI^, 

a^iK^k^  lacTi  A/iii|jiiuér;  Kipi  x^  pir^Ai  kS  A^CASuiiipi^  tuii  jk,i  a 
npHH^ni  kS  AA^vcp<>  A<  ^  SK^A^Kii  AP^nx,  a^  ^  cokoth  k^ah  cik 

KiA<    UlA    A    ^HOAObA    K8HOI|J|)h14HAI    KSA/I    Cl^    K^BHHI  .  ÛK^M    A^P 

luki^H  Bwp  4^A  ^iMAiniţH  tuji  kS  AP^n'i''*^  cokot^ai^  a  a/ihhuïh^ 

H8  A/lTk  BWp  AI^CTpii^  K'kMH  h'A^U  TlkAiUlkNHT  Bpi  W  AérÏKlk  A^H 
l'kAI  KS  AA^WMHPH  aai  MlAWp  h6h,  LIJÏIÎHA  Klk  tuA  AMI1|JH  h6h; 
AC  HS-UI  ACKSI^IÀ  AIHH'rk  KS  Ap«l^piAI  MlAWp  BIKH,  HS  Ap  ^^Jl  H3- 
BOAHT    Ai^A^kpHAI    HI    AS    Ck6c  .  Ah    Ck    A"^    -f^^  ^   M^^  Kl^    A^""^ 

p;kBHa  «1*6  e8hi^  a  npi  cţni^iH-ciAi  nikpHHTiASH  WlHTponoAiTS- 
aM  Ml  aS  Ap^kTiT  cnpi  a  ck  A^npi^A^  npiwitïH  ^  a^>^'^<^(  "P^' 

BOCAiBHHMÏJi    HOACTpi    KpiAI^Hl^l^    aATl^   AéfÏK'k    /UAH    KSBÏHHMéaClk 

luA  AiaH  kS  séH  hSaii  aa  OiivAorii^  a^kÀ'I"  ^  c^^htSa^h  Iw^hh 
A»aMacKi)H^  H'aa/i  tivCht  .  Wù  niHTp^  am^^^  am  mù  ti^aa/ii^- 
MiiT-u;^  pSr^^HAt^-^^nv  TSrSpivp  kS  nSMipii,  ka  wpA  hi  rpiuiiA'k 
Rwp  rikCH  ^Tp'^Hca^  ca^  aa  k^bhhti^  ca$  aa  h8/uhph^  caS  aa  311- 


254  1826. 


MI0H  C*k  ^APCnT^3f  KS  HHHMIk   BA^HAl^;   MJÏI^HA  Klk  Mmah  o\iiSa 

AAiHf3iS  lacTi  ^l^'Kp'K  rpimiA'K. 


(pag.  15.)  «ILTp'aMfCT  HéiU'kp  fi,i  iiiinTi  a^iK^k  ^  b^k8a  aa 
iiiinTfA'k  ciS  w|^  ct^Ta  a  iiiinT'ky  c'aS  A8aT  ^P^^^^  WEA'KfiJSAçXA 

VÇkçXH  HÔACTfiî  /t^HH  AI^HHHAC  CTpCHHHAWp^  IIIH  C^AS  fi^ĂT  H^K/UA^H- 
TIHHAWp^    fi,i   K'KTp'k    npi    nSTipHHKa    wj^H'Kp'kl^il    A  HAfiHVfiĂfifiASH 

Ai  aK^Ai;  w|^KpiAHHi^;^HA^cf  anécTf  i|^pAc  ^  aij^hhhai  np'k  ^h^ka- 
uiT^ASA  HOcrpS  A^^H;  EÛm  kpcahhm6cSA;  iiiA  losHTépiOA  a^  X^  • 
rpHr6pïi  Fi^Ka  Eoiboa^  o^h^a  a^h  mIA  aAituA  aA  ^iiiHp8HpfA  rc- 
ctAtSaSA  h4m  aa  bikhawp  a^^hA  FHKSafLijA;  al^Kp8  k8  aA^B^K- 
pÀr  BpiAHHK  A<  Bikripf  a<  ckai^K^  Kapc  m^k  ^a^^****^  ^  aciaiikHii 
U^fpa  asicra;  k8  oy4i  néio  a<  nirkpc,  K^pi  ^'kK;^HA  HCH^a/i'KpiTc 
^BJi^pKoaHpA,  ^  MHKiiiéapa  c^ipii.  a  3'kMHeaAp7H  eiai^  ^  h-b  a< 
m  epiUTi  CK  cnipvi  riiOaM'k  «A;  ujh  icc  néioa  aa  aS/uhh'k,  iiiA  aa 
Tpavip'k  a  afpSa^A  Mia8A  caéBOA>  tiiA  npHMHHSHTépio  a^  Bïii4% 

111 A    KS    ^Mér^A;    J^nin^A     KPCCKJ^HA  Ck    B^K^P^K;     UIH     SHpHK'KCItJC 

^npiSK^p^a  aiiAsTA  ciai .  Gik  a/iaA  ac^an'kH'K  Uapa  PSiU^H^CK'K; 
iiiA  kS  nirkp'k;  Kipi  ck  NSa/iéipc  OAnh^,  Kapf  a^^^k  ni  ck  ^bikii|jc^ 
uiA  Boii|JC  a  CK  lUaA  ^THHipA;  aA^Hi^  rp'kaiiA'^  A<  p^kt^skc 
oycKiTC;  tuA  eTj^HA  A^t^^^np^  ^^P  -f  npAncKSa  céapia^^  i^ÂAi^ 
kS  apHHHac  ciac  nifcH'K  Ck-iiiA  anpAHAi^  AaiK'Kp'K^  iiiA  apA^  ^- 
npcéHi^  kS  vi^riTKHM  nj^H'K  pi^M;^Hi  mch8iiii^,  an6A  a"h  MfHéiua 
an^A  S'KAiHcaAHA^-c'K  ck  i^ĂHi  lap'KUi  k^/U  aS  i|^ocT^  tuA  kS  Bi^pc- 
Ta  w|^HoAT*k .  Ûuiii  c'aS  ^T^ainaar  iiih  l(*kpïH  Héacrpi  .^rp'a 
iiiinT'k  c^Tk  A^  ^HH  a  HaM'kaHHMicA  4^6aiHHaivp  .  Ki^  A^n**^;  ^* 
Tj^Ta  np'kn'kA^HïA  uiA  ^^K^pA;  iiiA  ^TéapMipc  ^  Mméuia  di, 
lap'kiii  c'aS  3'kaiHeaHT  A""  wj^ckiuA  MCHéiiia  iïA^  iiiA  ij^'kp'k  H^k- 
A^^A<  CK^TSpj^HAi^-iiiA  rïiOaM'k^  aS  iiuAt  aa  aip  caéBOA  •  Tpi- 
bSà  a^P  k^  ^Tp'aM^cT'k  a  tuinx^  c8t^  a<  ^"A;  ^'■^  ^^^  ^^  ^^ 
a/iAHik^  uiA  o^H  a^KpS  h6s  Kapi  H'iS  aB^T  aAaiBa  P^aïAM^cK'k 
n^H'k  aK^aia  .  ji^inn  anicr  a)^Kp8;  lacTf  AorÎKa  anicTa,  Kip'k  Ka 
w  ^jj^HTj^H'k  kS  fijiAHî  UIH  aA/UHiAi  UIH  p'kKopHxâap'k  ani^,  c'iS 
AccrctaSAt  (!  1.  -nHiT-)  uiA  c'aS  née  ^HaANT^k  Mfaivp  mc  Bivp  bAhi- 
BOH  a  ck  aA'kna  AHHTp'j^Hca  .  IIpÏHaiHitï-w  a^P  kS  aP^i'^^'ti^  uih 
Bci^H  K8H6ai|ii  ^  4^in'rk  ^^aoc^pnai  iih  .  K^k  iS  e;i^HT  aa  tS- 
TSpi6p  ivcj^pAHHK  acKSa'TkTépio  : 

FpHropîc  cMcpHT^a  BnicKon  aa  {IpMciii^a^H. 


Golescu:  Pilde  şi  istorioare.  255 

CXCIII. 
ca.  1830. 

(Ms.  Acad.  Rom.    Folio,  II  nepaginate  -f-  ^54  pagini  paginate.) 
IIlA/^€,     nOB%U,âfpl9    I    K^BlHTi    Afi,%E%pûTi^    lUAl    nOBilj|JI 

Prietenul  cd  adevărat,  (pag.  797—798.) 

MlAf  A'aATI;  CK  K^HOACK'K  tu;^  AA  npil6TCHI^  'Kl  Jk,m  eA0B03IHII6 
Ck  Ck  HAIMBI  lipiH  Opilll;  Ui;i^  Ck  ^^Klk  KSHOlIliHl^'k  KS  TÔUfl,  KA 
Ck  nOAT^  A^Bil^HAI  MlkKAfi  8H  npTl6TCH  H8/UAI  .  ^^^H^k  K;^^^^^ 
%^Mi,     RpS    Ck  Ă^M    fi,ÀKA    J^i^A    CkS    4    hSTST    A^B^HAI    BpC  8H 

npii6TiH;  ^A  Kf/U'i  Uliii- A  AiHTpiB'i;  A"^  ^  A^B^'^Ai'i"  spi  8h  npiié- 
TiH  .  KoniASA  1^1  3(cf  :  Aiai  a\\^at  x^k^t  k8  MiH3fMi  a\'aa\  ^a\- 
npiieTiHiT  .  n^kpiNTiAf  ^ki  3fci  :  „T'ki  ij^'kKST  npiiéTfH  aa  AOP;  oapc 

Spf  ShSA  A>H  161   c'a  ^'^KST  npil6TfH  AA  T'hJS?^  16 A  HfnpiMcni^HA 

•K-A  AiHTp'KB'k  TATik-CkS^  31CI  :  „AAi  BikipiriT  nicTi  mH3fMI   fi;ik 

npil6TCHI;    Kt^    Kipil    3iOA  lli;^  HOinTHs  AIA^HKAAI    iui    KikAA   K8   161  .^ 
TA'Tk-rkS   JkM   (!   1.  XA)    aiai   3ici  :  „KSAI  ij^^kT^A   AII68  !   I6t^  X^HBTK' 

TfiJkHiîy  UÈJk  h8  oStSio  A^BAiHAi  mai  AI^AI^I  npil6TfHI;  XKH^r 
ShSa,  ui;ii  Tt^  AUiA  jk,ik  Kt^pA^A  n^xéuii  j^^£^Hjk,\  ATJki^'k  npiîé- 

TIHI?    HS   KSAI-BA   BOp  J^i  npil6TIHI   A**^   AliCk;    OfHTpS    K^k    Al    fi,A\ 

Anki,  KAAi  A^kt  opi?^  Ea  h8;  pi^cni^îicf  kohiaSa^  ^kAi  c;i^HT 
npii6TfHi  bShI;  AA'kB'kpiiţi  ui;ii  KpiAiHMéuii .  „61  BiHi^  3iei  ni^piH- 

TfAf^    ia   Clk-I   illHNipK'kAI  ^ .  lll;il    HSAAAI    illHAiTlk    T'kl6ik    8H    HOpK 

lUJk'A  nici  i^HTp'^H  CAK  uiji^  3ici  :  ^,11  AMfcr  caK  aa  cniuipi;   ui^ 

fiJé-Ti    iCTk    ckfilk    nik    AA    TOI4I    npil6TIHII    Tlkl;    AA    KAITI    ^MA, 

SnSA;  iu^  3i-ai;  Kik  T'kANfBiNAt^Tf  kS  8h  ^fM6p  A*!^  BOiisp  AlipC; 

T'b  aSAT  AI'kHHa,  Uliii  AOBIHA^A  a'aI  OAIOpJI^T^  UIAl  a'AI  H^C  Hf^H- 
Tp'AHăCT  CAK,  Ui;^  TI  pOArk  Ck-I^l  A^K^TI;  KA  Clk  ACK8H3'k  Ul^  UI 
MOpT    Ul^    ni    TINI;    UJkHlk   BA  TpiHI   HIBA    BpiAII    Ck    H8    Ti    Ai|^AI 

TATikA  KoniAt^A8i .  KooiaSa  a\^\  cakSa  AA  cniuipi;  ui;i;  Ck  A^c< 
AA  ShSa  ain  npiièriHii  At^i;   mi-a  cokot'É  aiai   kpiaihmoC;  iu^-i 

CnSd,  K8AI  ^kA  AlHB'kl^ici  TAT'k-CkS^ .  IlpieTiH^A  Ikl  3ici  :  ^4^Mi 
a' AMI  HIB^HSAI;    UIA;    BAICTIAIAT^AI,    Ml    Bll,    niHTp8    Sn^A    KA    Tiui; 


256  ca.  1830. 

CK  iHTp^  Ulii;  168  ;^H  4^K?  K^M  41  ij^kK^T  Auia   cik   uja;  naiţi^. 
KoniA^A  ^8v(  A*!^^^  >^^;  eikHTpierĂT  tu^  k8  Aiapf   iHiA^XHipi,  ui;i^ 
rk  A^^c  ^^  ^^  A^i^'b;  A^P  ui^  A<^^  aHCAA  acl/UiNf   roHipc  a^~ 
Bii^NAf;  k8  'Uai  /uapi  ;i;H4^piKoiii'kpi  ;  n^K  toui  A'^P^ţ'A^  "^i  ^h~ 
McpK'i;  Ulii;  aa  HiMi  Sh8a  hS  ri^ci  CK'knipc .  Ulx,  A^htopka^haS-ck 
^H  anoio  cn^ci  TikT^HC-ck^  .  Ti'rk-c'kS  >i  3icc  :  ^bih-o  ak^m  Kt$ 
iV{\Hîy  cik  aicpMCAi  m^  aa  npii6TCHSa  mi68  .  Oi^  j^Scêfi'K   ui'k  cnS- 
ccpii  npii6TCH8aSi  cikS^  ^HTA^ainaip-fa  mii  c'a  iiiHTiiiiUnAaT,  A^^ 
4^i8a  cikS;  p^ri^HA^-Ck  ck-i  atk^tî  a  CK-hna  a"^  nf  A"^i|r*ik  .  IIpiiéTC- 
H8a  ^HAATik  af  3icf  :  ^^a'kcaui   n'k  anopx  aiHi;   uja;-a    boio  ;^h- 
rpona  i68  npiH  acK^HC^  ap  boi  A^^^^^i-Bik  m  aiouii^ia  iiii'k^   ui^ 
ul^vAC^l  aKoaé;  nx^Hi^  ch  sa  noToai  ah^lctii^  b6pe^^^  (It^hh!  n'k- 
piHTfaf  A'^CK^ncpi  npiieTCHSaSi  ciiJS,  HcSK^kp»!  mc  a  4^ikK8T^  Ka  c^ 
^HMcpMC  n^k  npii6TiHii   4^rioaSi  ckS;  tu;fi  31CC   Ki^Tpc   4^îioa   rk8: 
;,acT4^(a  x^  npii6T(Hi;  ck  tc  ciaiiiJi  ci^  A^^^HAiLMi^.  [K^HoaiiiMţi 
aKSai  npii6Tciiiior8a  Mca  aA'^B'kpaT.] 


Poliţaiul  cel  înţelept,   (pag.  798.) 

}Sh  HirSiţ'kTep  aiipr;^HA  aa  t$H  T^pr^  m^  mnSTA^HA  ^^^ 
acénpa  a8i  TOiţi  Bami  mi  asi  kS  lea^  a^krk  BaHii  ^HTp'o  nSH- 
r^k  aa   Sh   npitériH^   n^H^w   ck   Ba   ;i^HToapMi   a>h   Ti^r .  ili^ff- 
T^pK;^HA8-cik  MipS  BaHii  fi^kAA  npii6TiH;  tea  'Tkr'kASi^    k^  hS  0 
Aar  HiMi  8h  BaH;  m^  iiiHMinS  a  iii;i^-a  OK'kp^  lu^  a-a  MipTa 
3ropHiHA8-A  (!)  a4^apik .  HirSu'kTopSa  aiipci  JkHfi^Âri^  aa  noaii^iie; 
ui^  ap'kTik  Miia  Ml  1  c'a  A^HT^ainaaT;  noaii^ip^a  ^ka  ;^HTpiBl; 
A'k  a  aSir   A*^^^   aMiaa  Bpi  Sh  A^HCKpiC;  caS  a**^  ^P^   ^P^  ^^ 
aiiipT^p?   I6a  p'kcn^Hci;  kk  himi  A^HCKpic  H'a  aSax,  niHTp^  K^k 
c'a  A^HKpiAiHiţaT  ;^H  npii6Tiiiii6r8a  a^i^  tu;^  himi  aiiipxSp  ipi>  K'k 
A^H  Kicik  h8  aiai  lepa  HiaiiHi  aaxSa .  Iloaii^ipSa  xpiaiirk  a*^  ^P^^ 
m^  Kiail  nik  aMia  npiiéTiH;  tu;^  ^htpibj^ha^A;  mi  a  ij^^K^T  sa- 
Hii  ?  tea  Ti^rkA^i  ^^  réx^a^  3ik^ha^  Kik  himi  8h  BaH  hS  ia  A^*^  * 
Iloaiuap^a  i^i  3ici  :  ^A^Ka  hS  i^^k  A^***  HiaiiiK^  CKpiie  aa  HiBicr^' 
Ta  aKick;   c^k-iţi  rpiaiii^'k   nénvA   kS  b^hii^   mi   n,±  fi,AT  aM<cT 
oa/i^.  16a  hS  sp'k  cik  cKpiie  .  At^hmi  A^Hi^ikairi^HAt^'Ck  Ki.  (1)  B'kNi^ 
iaa%  ^ka  ciai  a"^  ^àie  a"^  HiBéie  id;^  cKpici  cKpicoapiL .  KSan  o 
Tpia/ifci  AA  HiRacra  a8i;  HiBacra  H^a/iai  a^  ^^"^  '^^  A^'^^  ^^'^^^ 
(!  1.  nSH-)  kS  b^hii  .  111^  auia  ck  A'^^Konipi  ^^SprituarSa  .  [bia^U* 
aii}KaoaMi  a'^  noaii^^p  4^'kp'k  himi  o  B*kTii6.] 


Qolescu:  Pilde  şî  istorioare.  257 

Orbul  cel  isteţ.   (pag.  827.) 

IcTOpiOApC. 

CVI  niiCTpc3(^  ia  A^HrponaT  a^htp'Sh  ko/ih  aa  rp-kAiHii .  bchihSa 
ckS  Bii3^HA^-A;  à  BCHiT  Hoinric  uja;  u  aS^t  .  Ôps^A  a  jk,6^A  31 
mpHîTikîîj^  aKOAO;  hS  rikci  bahii^  tii^  b'kh^iha  h'k  binInSa  ck^, 
ck  coKOTHk  kS  ni  Mcififuiior  ap  n8TT  rkui  rikC^cKi^  bahii  .  fluii 

KfMl  ITk  BCNIH;   tUA^-l   3ICI  :  j,JÎ,fiÂrii.\   ilD  Bp4l   Cli   BIHI   B0I6I|II   CK-M 

A4I  ^H  c^aT  .  ÛM  O  Miie  a^i^  raaBiHi,  Kapii  A^"*i^  Moip'rk  an^^ 

B0I6CK    CK-I    âac    fifiAM'TAA^y    fi,m    KAfii    HIHMI    C^TI    IIAI    ^HrponiT 

ahi  ^H  K^ai^^a  rp^kAiHci^  lap  Hii-a'aai^i  nInmi  c^ti^  Sha^  3ihi 
ASaiH^-Ti  CKi  nSiOy  Ka  cik  h8  hm  ia  mihi  Ba?^  EiminSa cokotiha 
K'k  aA^B'ip  Iii  cn^Hf,  lij^  rA^HAiHA  k^  c^k-i  4^P^;  ^^  "*^  aMcia, 
*ki  3icf  :  „Mai  BiHc  ckî  n8i  tot  inji^i  ai  nt^c  lujk  n^k  Nci-a'aai^i'^. 
IUa;  auîa  Mcpccp'K  aa  aéK8a  t^H^i  ^i  A^Nrponicc .  EchihSa  ii^HA^T^ 
nia  anii  siHNi-ceTi  a"^  raaBiHi^  aa  aokSa  a"^  ^^A^  '^i  aSicf,  Ka 
rk  ;^Hiuiac  nik  opB,  k^k  a**^  aKoaé^  hia/iihi  h8-i  ia  .  ÔpBi^a  KSa/i 
K'KST'k;  ui^  r^kci  BaHii  aa  aoK^  *ki  aS'k  3iKA^HA  :  „B6rAa-npécTf  ! 
Kib  K^  o  aniNHi^Hik  ikM  rkciio  BaHii  Ml  aiiei  i|^^paci.^ 


Gasteb,  Chrestomatie  roin&n&.  U.  17 


258  Dialectica. 


DIALECTICA. 


1.  Muntenia.  (Vălenî  de  Munte.) 

Gligore  M.  '  JlPESCU  :    Opîncaru   cum   ieste   şî   cum   trî- 

buie  se  hîie  sătean u.  Scriiere  'n  limba  ţeranului  mun- 

tîean  dă  ....  Bucureşti.  A.  Grecescu.  1881. 

(80,  161  pagini.) 

(pag.  48 — 51.)  Hine,  prăseşte  soïurï  biine,  hărăneşte  ţeapăn, 
însănătoşază-le  şi  nu-ţî  maî  bate  ghitili  cum  am  prins  dă  veste 
că  facî.  Tu  le  chinuî  şi  ele  te  scot  din  hârtoapă.  Este?  Ce  aï  tu 
cu  dobitoacili?  Nu  doar  că  ele  au  minte  şi  graîu?  Ce  ştile  ghi- 
ţelu,  junicea,  mânzatu^  tauru,  gonitori,  juncani,  Vacili,  buhaîu  şi 
boi,  dă  beldiea  ta!  Nu  cumva  cârlani,  mânji,  armăsari,  telegari, 
jugani  şi  măcar  uţupinili  din  lumea  Iu  Dumnezeu,  cu  d'adinsu 
te  dau  dă  şugubină?  Ce-ţl  pare  maî  blând,  maî  plăpând  ca 
oiţili,  berbeci,  mîeoarili,  batali,  târţii,  cârlănaşi,  mîei,  mîelili  tăr- 
cuşi  şi  tărcuşe,  mărgelaţî  şi  mărgelate,  buzaţî,  buzate,  oachîeşl, 
oachieşe,  plăghiţi,  plăghiţe,  pistruieţi,  pistruîeţe,  rucăreî,  rucărele, 
bucălăî,  bucăliţe,  cîuţî,  cîute,  cornuţi  şi  cornute,  belî  şi  bele? 
Păî,  cum  aşa,  nici  mânzărili,  nicî  ftitătoarili,  nici  sterpili  nu-ţî 
plac?  Ce  urăştî  plecătorili,  sugari  şi  sugărili?  Da  lâna  sto- 
goşă,  ţurcană,  seină,  neagra,  albă,  târcavă,  miţili  şi  codina;  mul- 
soarea,  sugăritu,  'nţărcatu  şi  aplecatu,  nu-ţî  aduc  nicî  un  căştig? 
Da  brânza  lor,  laptili,  caşcavalu,  janţu,  colastra,  jântiţa  (co- 
cârţa),  urda,,  caşu  dulce  şi  salamura  ce  foloase  nu  ţî-ar  da,  d'aï 
cunoaşte  bine  cum  să  'mprăsileşte  oaîa?  Căşăria,  bacîu,  hîerbă- 
toarea,  'nchîegătoarea,  crinta,  răvar,  mânători,  sterpari,  mânză- 
rari,  cârlănari,  stricurătoarea,  găleţili,  cupili,  comamicu,  târla, 
strunga,  toţi  şi  toate  ar  hi  'nsufleţite  dă  ighirea  tea,  când  te-ar 
zări  vinindă  la  stână  pă  munte,  mititeluţ,  cu  plosca  la  oblâncu 
caluluî,    cu    gluga  pă  după  gât  şi    cu  legume   'n   dăsagî,    suindă 


Jipescu:  Opincar.  259 

haïdea^  haldea  pă  coastă,  dând  dă  vale  pân  bungeturî,  pântre  colţî 
şi  learâ.    işindă  Ia  ochïurï  dă  poieniţă,  înainte  apoî  pân  pădurili 
bătrâne    ca    stana    de    pîeatră    a    dăpă    crestili    colţilor  muntoşt! 
E  dă   mare  laudă  şi  trebuinţa  cere  să  albă  rumânu  Ia  bătătura 
luî  şî  armăsar  dă  sămânţă  pîetros,  vânos,   voînic,  şi  taur  la  vacî 
mari,     clolănoase   şi   alese   de   prăsilă,    şi   berbeci   buni   dă   lână, 
cu   coada   lungă  ne  'ntorşl   şi   lungani   la  trup,   buni   la  'mpăre- 
chlerea  cu  mutili  lor  oiţe.    Acuma  al  numa  neşte  boambe^  boaite 
dă  boî,    la  jug.     Sâmbotin  o  hi  dă  şapte  ghiţel   şi  zorilă  dă   v'o 
nouo.      Mile   ml-ar  plăcea   să  te  văz  cu  cireada  de  ghite,    să   le 
dai  nume  dă  ţară  ca:   bolocan,  martin,  lunaiu,  miercurea,  joiea, 
vinerea,    duma,    plăvan,    ghiorea,    oprin,    grosu,    măgurean,    co- 
dalb,  -  codălblel,    tărzilea,    mocan,    murgoclu,    galben,    pădurean, 
ruşeţu,   rusu,   găitin,   porumblel,   bolean,  cercel,   bălan,   mândrilă, 
brebea,   medelea,    cerbu,    prilea,   buzilă,  ţintea,    breazu,    floriean; 
şi    vacilor    să    le    zici  :     cercelica,    mândrită,    furnica,    frumoasa, 
lunălca,  mărtina,  miercureana,   miercana,  joieana,  vinerica,  -sâm- 
botina,    dumana,    bălalca,    brânduşa,    ruşita,    codălbiţa,    murgana, 
ghiorica^  pădurica,  prileana,  lepura,  florilea,  mierlită  ş'altele.     Şi 
să-ml    urci   şi   să-ml   plimbi   turma   şi    cireada,   cum   fac   mocani, 
pă  munţi  dornici  dă  omtt  şi  dă  ghite,  de  la  Sân-Ghieorghie  până 
'ntre  Stă -Mării,    unde    dându-le    sare    la   timp,    adăpost   şi  mân- 
care la  soroc,  să  mi  le  porneşti  dă  vale,  pepene  dă  grase.    Eară 
plugu,   nou,  uşor,    lucrat  în  hier  rumânesc   să   hile   gata  Ia  ară- 
tura lui,    şi  sămânţa  plină  pentru   bucate  şi  s'al   aratu,    la   timp 
să-1   faci.     Dacă    d'astea    nu   să    poate    căpătui   hile-care    rumân, 
atunci  stăpânirea  să  'ndatoreze  satu,   plasa,   plaiu  şi  judeţu  a -'şl 
căpui  şi  căpăta  prăsitori  şi  sămânţa,   pântru  ghitili  şi  holdile  sati- 
lor.    Dulceaţa  adunată  dă  la  ghite,  lâna  şi  carnea  lor,   vere  Mo- 
ţăilă,    ţl-ar  umfla   buca    feţi,    şi   ţiie  şi    tutulor    sătenilor  Iubitori 
dă  ghite  şi  dă  pasări,  şi  chimiru  tău  ar  găfui  înţesat,   dă  sute  şi 
dă  mii  dă  galbini   din  vinitu  dobitoacilor  mari  şi  frumoase,   din 
lâna  ţesută,   din  piei,   din  opincili  argăsite   şi  din   rodu   osteneli. 
Că  ghita,  hîara  sălbatică,  pasărea,  leu,  pisica,   câini,  peştili,  gân- 
găniile   toate,    tot    hiinţe    sânt    ca    şi    omu.     Dobitocu  simte,    1 
doare,  să  'ntristează,  să  posomoraşte  şi  vorbieşte  'n  limba  Iul,  da 
n'o  cunoaştem  noi.     Ghita  lubieşte,   fată,   ărăneşte,   o  ustură  d'o 
baţi,   să  bolnăghîeşte,   'mbătrănleşte,  să  usucă:   adică  umblă,  mă- 
nâncă, doarme,  dăpune,  ţine  'n  burtă,  toate  le  face  ca  omu.     La 
ce  dar  Ie  bajocorim,   le  omoram  şi  le  stingem  din  bătaie?     Uni 
'nvăţaţî   mari  au  scris,    că   nu   e  bine  să   mănânce   omu    carne; 

17* 


260  Dialectica. 

cum  şi  fac  mulţî.     Adăvăru  e,    că  multă   came  n'aduce  sănătate. 
Da  Ia  boală;  Ia  o  batâliïe,  la  lucrătorii  marî,  la  foamete,  la  'nclii- 
derea  oamenilor  în   cetăţî,    cum   trăîeştî,    dă   n'o   hi  nicî   carne  ? 
Bună  hire  aï,  hine,   că  ţii  la  ghită  ca  şi  Ia  copii  tăî  şi  te   aï  în- 
drăci,   când   ţi -ar   zice    un   căscăund:    moară -ţî   bouleni!   —    Dă 
ţî-o  ajuta  sftlntu,   s'aî  târlă,   cireada  şi  turme,  să  facî  ca  ardeleni 
trecătorî  pă  la  noî  ;  dânşi  au  măgarî  încărcaţi  cu  târhatu  pă  eî,  au 
dichisuri  şi  ghitili  ocolite  dă  câïnï,  ăî  maî  cm'aţî  prieteni  aï  tur- 
milor,   păzitorî  şi  duşmanî  juraţî  aï  hïarilor   sălbatice.     Câïnilor^ 
căţelilor   să  le  puî  nume  ca  la  aï  mïeï:   pârjol,   ghiocel,   breazu^ 
lăbuş,   urseîu,    corbea,   leu,   pinţa,  zalinca,   cîesara,  braîca,   lupeî^ 
lucea,  grivu,  dudaş,  haîducu,  roşea,   bălanu,   bucălău,   dolfa,    că- 
runtu,   grozea,  gruîu,  gândacu,  scurtu,   urechîatu,  tămădău,  scân- 
teîe,   moşoroîu,   griveîu,   puîca,    ghidau,   cazac,   luîcă,  vidra,  bur- 
coj,  ş'altele  numirî  dă  drăguleţtt. 


(pag.  114  — 116.)  Năşicule,  mî-e  cam  ruşine,  da  te-aş  în- 
treba d'o  vorbă:  să  hiîe  ghîavolu  pă  pământ?  Aşî,  hine,  tacî 
că  te  râd  şi  copiî,  dă  te  or  auzi!  Necuratului  ï  maî  zic  ru- 
mâni, îl  policresc  :  naîba,  aghîuţă,  dracu,  ucigă-I-viderea,  cor- 
nea,  ucigă-1-toaca,  diavolu,  idolu,  ucigă-1-tămâia,  satana,  spur- 
catu,  ucigă-1-crucea,  întunieatu,  nodea  şi  codea.  închipuire  numa 
este  că  ar  hi  diavolu  pă  lume  hine.  Nu  crede  toate  alea.  Ru- 
mânu  'şî  'nchipuîe  că  hiîe-care  om  poartă  pă  umere  un  ânger 
ş'un  drac.  Dracu  —  hiîe  dâparte  d'ăst  loc  —  dă  pă  umăru 
stâng,  învaţă  pă  omu  dă  rău,  ca  să  intre  în  îad  pă  lume  ailan- 
tă;  ângeru  dă  pă  umăru  drept,  sfiituîe  pă  rumânu  dă  bine,  să 
intre  la  raîu  cu  mâînile  'n  şoldurî.  Că  dracu  crapă,  când  facî 
bine.  Că  un  rumân  e  slab  dă  ânger.  Că  e  dă  bine  să  hiî  stân- 
gaciu,  ca  să  'mpuşcî  pă  dracu.  Că  necuratu  umblă  cu  tichiîe 
şi  că  să  te  păzeştî  d'a  te  juca  cu  tichiîa  draculuî.  —  Raîu,  fetu 
mîeu,  şi  îadu  sânt  numa  pă  lumea  astă.  Domniîea  sufletuluî  omu- 
luî  netulburat,  nemâhnit,  şi  sufletu  dă  fiimeîe  aleasă  şi  cu  sim- 
ţirî  înalte:  asta  ţî-e  raîu;  afundarea  'n  nelegîuirî  groaznice  şi 
negre,  îeacă-ţî  îadu  !  —  Că  dracu  nu  face  nicî  pomenî,  nicî  punţî, 
nicî  uşî  dă  biserică.  Că  uni  Ta  văzut  şi  că  p'un  drac  îl  cre- 
ştea o  cocoană  în  sticlă  şi-î  da  lapte  dă  mânca.  Că  d'o  va 
Domnu  cu  omu,  dracu  î  îese  'nainte  cu  colacî.  Că  dracu  îe 
spărgător   dă   case.     Că   un   rumân   are   pă   dracu.     Altu  dă  dra- 


Jipescu:  Opincar.  261 

cilor    pa    om.     Că    îe,    cine    îe    spânu^    a    mâncat    din    pomana 

draculuî.      Că  Fa  dus  unde  a  'nţărcat  dracu  copii.     Dracu  ştiîe, 

da  el  nu.     Că  muîerea  a  'mbătrânit  pă  dracu  cu  dăscreţirea  unuî 

hir    dâ    păr.     Că    dracu    să   dă    'nlăturî   din   calea   fkrmecătoari. 

Că  pâ  dracu  Tau  zărit  oamini  ca  o  nălucă,  ba  ca  o  mogândeaţă^  ba 

că  îera  cu  coarne^  ba  că  şedea  în  casă  puştile  cu  spahiili  (!  I.  stah-), 

cu  muma  păduri^  cu  joîmăriţa  :  toate  baţagoniili  astea  sânt  scoase 

dă  ăl  dă,  n'are  dă  lucru!     Da  pântru  aducerea  aminte  dă  îele  îe 

dă  folosii  a  să  păstra^  ca  să  să  vază  copilăriîea  yacurilor  trecute. 

Miîe  încă-mî  spunea  un  hătru  dă  moş,  c'a  auzit  şi  el  pă  stră- 

bunu   luî,  că  ar  hi  jucat  la  nunta  draculuî.     Adicăti-le  că  dracu 

şt-aduse  aminte  într'o  zi  dăpă  ploaîe^   să  să  'nsoară^   să-şî  îea  o 

muiere  şi  să  facă  fete^  să  le  mărite  şi  pă  gineri  luî  să'î  ducă  în 

pustiu   loc   împreună   cu   dânsa.     Aşa  îşî  luă  pe  nedreptatea   dă 

fkmeîe  cu  care  fâcu  şapte  fetişcane;  şi  ăliî  d'ântâî  i  îera  numili: 

trufilea  şi  o  mărita  dăpă  oameni  ăî  marî.    A  d'a  doua  îera  scum- 

petea   şi  p'aîa  o  dete  dăpă  poporu   dă   rând.     A   d'a   treîa   îera 

'nşelâcîunea  şi  o  căsători  cu  ţăranî.     A  d'a  patra  îera  pizma  şi  o 

mărita  dăpă  meşterî.     A   d'a   cincîea  îera    fâţăriîea   şi   o   mărita 

dăpă  feţili  bisericeştî.     A  d'a  şasea  îera  'nălţarea  şi  o  trimise  'n 

muîerî.     A   şaptea  îera   curviîea  şi  p'asta  nu  vru  s'o  însoţîească, 

ci  o  ţinu  'n  casa  dânsuluî  şi  căruîa  î  tribuîe,  intre  acolo  şi-î  îeste 

ginere    moştenitor.     Asta  n'am   maî  auzit'o.     Drac    flăcău,    drac 

însurat,   drac   socru,  drac  bătrân.     Vorba  ăluîa:  fit  cruce  mare, 

hine,  că  îe  dracu  bătrân!  Ca  să  să  ducă  pomina  maî  va  să  scoată 

rumânu   vorbă    că    dracu   s'a   popit  !     Sânt    multe    credinţe    filră 

temeîu,   dăşarte   dă   adăvăr,  rămase   rătăcite  pân  mintea  noastră, 

dân  vechime. 


(pag.  117.)  Uni  băznesc,  hine,  că  ursu  a  fost  fecîor  dă 
popă,  şi  că  vrând  să  speriîe  pă  Maîca-Domnuluî,  când  trecea  'p'o 
punte,  s'a  pus  în  labe;  dânsa  văzându-1  s'a  cutremurat  şî-a  scăpat 
vorbili  astea:  aşa  să  rămâî,  adică  în  patru  picîoare  şi  că  d'atuncî 
aşa  îe.  Că  aricîu  îera  voînic  cu  barba  mare,  când  urzîea  Dumne- 
zeu pământu  şi  chîemându-l  să-î  ţiîe  dă  ghemurî  unu  dă  urzîeală 
ş'altu  dă  bătătură,  aricîu  s'a  'nhîorat  dă  faţa  Domnuluî,  ş'a  scă- 
pat un  ghîem  dân  mână;  din  astă  pricină  dân  lat  şi  şes  ce 
îera  să  hiîe,  s'a  scovârdat  şi  s'a  preftlcut  în  măluşteanurî,  văî, 
văgăunî,  colnice,  piscurî,  munţî,  râpî,  mătcî  şi  Dumnezeu  ş'a  ne- 
căjit  şi   l'a  blestemat   să   rămâîe   ghîem,   ş'aşa   stă   d'atuncî.     Că 


262  Dialectica. 

pà  pâîanjăn  sa  '1  omorî,  dacă  ţî  îe  voîea  să-ţî  îerte  Mariîea-Fe- 
cîoară  7  păcate,  pântru  că  s'a  prins,  care  dân  doî  o  ţese  nia^X 
subţire,  şi  a  ţesut  secu  dă  pâîanjăn  o  pânză  (mreajă)  d'o  mara- 
mă, dă  nu  te  saturî,  mirându-te.  Astea  ş'altili  sânt  poveştî  bune 
la  şezătoare,  seara;  sânt  vorbă  dă  clacă  —  să  vorbim,  să  n'ador- 
mim  —  istoriî  dă  glumă  şi  parascoveniî,  pântru  ca  să  treacă, 
timpu  şi  urâtu. 


2.  Ţara  Haţegului. 

(Comunicat  de  D-nu  Ar.  Densuşianu.) 

Vulpea  firoscoasă. 

Intr'o  viniă  părăjinită  îşî  Elcusă  culcuşul  o  vulpe.  Acolo 
fôtasa  şâ  crescusă  maî  multîe  rândurî  ghe  puî.  Stăpânul  viûiï  ïera 
un  perghe-vară,  care  aştepta  să-î  dăîe  şineva  mură  în  gură.  In 
totîe  verile  să  tot  socotîa,  cum  să-şî  lucre  vinïa,  dară  nu  punîa 
mâna  să  facă  nimic.    Vinïa  să  părăşinia  ghin  şe  în  şe. 

Şeî  ghin  urmă  puî  aï  vulpeï  să  fecusă  căţălandri,  şâ  înşepu- 
sără  şâ  ïeï  a  sări  ghin  culcuş.  Intr'o  zâ  unul  ghin  puiî  ghe 
vulpe  zâsă  mumiî  lor:  Mamă!  nu-î  binîe  ghe  noî.  —  Dara  ghe 
şe  mă?  întrîabă  mumă-sa.  —  Auzâî  pă  stăpânul  viniî,  răspunsă 
căţălandru  ghe  vulpe,  zăcând:  mă!  da  şe  mare  a  crescut  dudaîu 
hăsta!  Săptămâna  venitorie,  pun  să-1  sape. 

Taşeţî  ghin  gură,  şâ  căutaţâ-vă  ghe  trîabă,  zâsă  vulpea  ha 
bătrână,  cunosc  ieu  binîe,  şe  sculă-î  stăpânu  viniî. 

Vara  trecu  şă  nu  să  sapă  nişî  o  portată  ghin  viniă. 

In  vara  următorîe,  căţălandri  îşî  feceră  şi  îeî  fie-care  cătîe 
un  culcuş.  —  leşând  la  vânat,  fie-care  încătr'o  putîa,  auzâră 
îarăşî  pă  stăpânul  viniî,  care  venia  ghin  când  în  când  să-şî  va- 
dă vinia,  că  are  ghe  gănd  să-şî-o  sape. 

—  Mamă,  zâsă  unulû,  după  şe  să  adunară  cu  toţiî  împre- 
jurul bătrâneî  vulpă,  am  auzât  azî  pă  stăpânul  viniî,  că  are  să 
pună  să  smulgă  cu  manile  buruenile  ghin  viîiiă,  şă  să-î  dăîe  o 
săpătură  ţepenă,  căşî  prea  s'a  înţălinit  pământul.  —  En  cău- 
taţâ-vă ghe  trîabă,  vă  spun  îeu,  şă  n'ascultaţî  ghe  fleanca  luî, 
zâsă  bătrâna. 

Trecu  şi  vara  asta  şă  nişî  o  buruîană  nu  să  clinti  ghin  loc. 

A 

In  şeia-l'altă  vara  şe  sosi,  căţălandri  ghe  vulpe  să  fecusă 
vulpî  cum  să  caghe,  şă  fie-care  ghin  îeî  avea  căţălandri. 


Bojadschi:  Gramatică  macedonă.  263 

Intr'o  zâ  să  adunasâ  toţî  vulpoiî  şa  vulpile  cu  câţălandril 
lor  la  vulpea  ha  bătrână  şi-î  spusără: 

—  Mamă,  am  auzât  azî  pă  stăpânul  viniî  că  ghe  sW  usca 
maî  binie  buruïana,  căşî  are  ghe  gând  eă  dăîe  pârjol  viniî  Ia 
toamna,  căşî  şâ  asia  nu-î  aduse  nişî  un  folos^  şâ  apoî  vrea  să 
limpezascà  locul. 

Eî  dragiî  mîeî,  acum  să  vă  luaţî  hele  fuîoare,  şâ  să  vă 
răsăpiţî  ca  puiî  ghe  potărnitîe,  care  încătr'o  va  veghea  cu  otîî; 
căşî,  nebunul,  îeste  în  stare  să  facă  o  aşîa  beşisnişiă. 


3.  Macedonia. 


M.  G.  Bojadschi:  rpa[X[xaux73  PcojjLavtxT]  73x01  MaxsSovo- 

BXa)(t7C73  ....  Wien,  1816. 

(Bucureşti  1863  identic  şi  pe  pagint.  8»,  XVIII  +  208  paginate  +  4  nepaginate.) 

Fabule  icâ  paramithe  shi  istorii  alepte.*) 

Dicumu  jinu  ashi  se  ducu.  (pag.  192.) 

Luplu  ariki  di  in  stungâ  unâ  oae,  shi  u  purta  tru  peshte- 
reao  si  u  maca  cu  pake.  Acolo  iu  imna  Iji  ese  leulu  in  cale,  shi 
Iji  arake  oaia;  atuncea  statundu  luplu  di  diparte,  Iji  zice:  cu  ne- 
indreptate  nji-u  loshi;  nu  va  si  u  inkerdiseshti.  E  leulu  arisenda- 
lui  Iji  zise:  nacâ  shi  tu  u  ai  meashire  di  la  oaspile  a  teu? 


Nunquam  est  fidelis  societas  cum  potente,  (ibidem.) 

Leulu,  gumarlu  shi  vulpea  fecerâ  socilje  shi  eshirâ  a  avi- 
nare,  ma  cu  ahtare  ligare,  icido  ci  si  acaçâ  si  u  impartâ  njizâ 
elji.  Cară  avinarâ  multu,  zice  leulu  a  gomarlui:  Ija  shi  le  inparte 
cu  minte.  Ashi  le  face  gomarlu  trei  egali  pârei,  shi  le  baga  di 
inainte  zicandu:  Loaci-vâ  care-cido  acea  ci  Iu  ariseashte.  Atun- 
cea leulu  se  niraeashte  pre  nedukirea  a  gomarlui.  Iu  baga  in 
gjosu,  shi  Iji  vearsâ  macile.  Dupâ  aista  zice  a  vulpilji  si  le  in- 
partâ,  e  ia  le  Ija  shi  le  face  unu  stogu  shi  trâ  ia  cenu  vrtosu 
pucinu.  Vizundu  leulu  aista,  Iji  zice:  care  te  inviçâ  si  inparci 
ashi  cu  minte?     Shi  ia  Iji  respune:  pacirea  a  gumarlui. 


*)    c  înainte  de  e  şi  i  se  pronunţă:   ţ;  j  =  %;    cs  =  c;   «A  =  *;  J  =j 
(francez). 


264  Dialectica. 

Luplu  nrntâ  perlu,  ma  nu  mintea,  (pag.  192  — 193.) 

Luplu  căzu  in  csarcu,  shi  tra  si  scapâ  di  periclu  ruga  cu 
juratu  si  Iu  Ijartâ;  câ  tru  bana  lui  nu  va  si  maca  carne^  msL 
ergji  shi  radicini,  icâ  mâ  peshti;  shi  cu  aista  condicione  Iu  Iasă,- 
râ.  Cară  intra  tini  unâ  pădure,  macatu  vizu  unu  porcu  ci  se 
intevalea  tru  muzga  unei  bara,  zise:  aista  n-adeveru  va  si  hiba. 
pescu;  shi  tru  oara  Iu  csucuti. 


Nu  mindueacu  tuci  ashi,  dicumu  grescu.  (pag.  193.) 

Luplu  alaga  fomitosu  si  afla  iuva  hrana.  Vine  un'  oara 
Ia  unâ  caliva,  shi  avde  câ  planze  sarmaniça,  shi  muma  ci  u  fri- 
cusha  câ  s'este  câ  nu  se  acumtinâ  di  plangu,  tr'oarâ  va  si  te 
dau  a  luplui.  Luplu  avzindu  aista,  shezu  multa  oara  afoarâ  shi 
ashteptâ  cu  gura  căscata.  Ma  cară  intunicâ  shi  sarmaniça  si 
acumtinâ,  incipu  muma  si  u  disnjardâ,  shi  si  Iji  zicâ:  nu  ai  frica 
dashuru  a  meu,  câ  s'este  câ  jine  luplu,  va  si  Iu  vatamâmu  cu 
sula  aista  di  heru.  Cară  avdi  luplu  ahtare  greaurâ,  fuzi  inviri- 
natu  zicând  u:  tru  aista  calivâ  alte  minduescu  shi  alte  făcu. 


Acea  ci  è  tru  mana  nu  è  mencsunâ,  (pag.  193 — 194.) 

Trecundu  imu  cane  unu  riu  cu  came  in  gura,  shi  vizundu 
tru  apa  umbra  a  lui  mindui,  câ  bucata  acea  ci  Iji  se  vedea  in 
gjosu  este  ma  mare  dicatu  acea  ci  avea  in  gura;  ashi  lasându 
acea  ci  avea  in  gura  tra  si  Ija  acea  ci  se  Iji  vedea,  aremase  fârâ 
di  daule. 

Indârlu  cu  dama  a  lui  baga  minte,  (pag.  194.) 

Corbulu  ariki  unâ  bucata  di  carne;  shi  asburâ  pre  imu  ar- 
bure  si  u  manca.  Vulpea  ci  Iu  vizu  shi  avea  mare  apetitu  si  u 
manca;  se  duce  curundu  sub  arbm-e,  shi  incipu  si  alavdâ  cor- 
bulu zisenda-lui:  O  ci  mushatu  pulju  eshti!  Aharzai  si  hii  amire 
a  puilor  s'era  aveai  boace;  ma  pecatu  ahtare  mushatu  pulju  si  nu 
aibâ  boace!  Corbulu  avzindu  aiste  alavdacsuni  se  umfla,  shi 
tra  si  nu  minduiascâ  vulpea  câ  este  fârâ  boace,  dishcljide  gura 
tra  si  spunâ  boacea,  shi  carnea  Iji  cade  di  in  gura  in  gjosu,  tr'oarâ 
u  ariki  vulpea,  shi  arisenda-lui  pre  sub  buza  Iji  zise:  tute  le  ai, 
corbc;  ma  minte  ce  lipseashte. 


Bojadschi:  Gramatica  macedonâ.  265 

Ficsorlji  acelji  eu  minte  plangu  ma  inainte  di  ci  Iji  Ija  foamea. 

(pag.  195.) 

Porculu  agrulu  shedea  unâ  zuâ  sub  arbure^  shi  intruxea 
dincilji.  E  vulpea  ci  trecea  pre  acolo  lu  vizu  sub  unu  arbure. 
Catrâ  ci  fârâ  ver-unâ  lipsire  ce  intruxeshti  dincilji?  Shi  acelu  re- 
spuse:  nu  u  facu  incotu^  câ  s'este  câ  nji  jine  neapandaxita  ver-unâ 
lipsire  si  Iji  amu  indrepci^  ira  si  nu  shedu  atuncea  si  Iji  intru- 
xeseu^   cândo  si  me  lipsească. 


Acelu  ci  va  si  facâ  reu,  ajlâ  ocasione,  (pag.  196.) 

Luplu  vizundu  njellu  iu  bea  apâ  di  unu  isvoru,  vrea  si  lu 
csucuteascâ.  Trâ  acea  statu  in  susu  sbi  injurâ  njellu^  câ  canda 
Iji  cuturbura  apa  di  nu  lu  lasa  si  bea;  e  njellu  zicea,  câ  nu  este 
putere  si  cuturbura  apa,  câ  cura  di  in  susu  in  gjosu.  Cara  se  ru- 
shinâ  luplu  eu  aistu  respunsu  Iji  zise:  ma  anlu  ci  trecu  nji  inju- 
rasbi  parincilji.  Shi  njellu  face,  câ  anu  nu  era  neci  faptu.  Atun- 
cea zise  luplu:  eu  vedu  câ  gjine  shti  si  dai  greau  a  greilui,  shi 
ashi  lu  acaçâ  di  lu  fece  bucâci. 


Care-ddo  shtie  iu  lu  strânze  shtifla,  (pag.  198.) 

Pavlu  Emiliulu  Conzulu  a  Romilji  se  disparci  di  muljeri  sa. 
Oaspiçiji  a  lui  avea  inima  rao  pre  élu  shi  se  ducea  di  Iji  zicea: 
nu  este  muljere  ta  intreagâ  tru  minte?  nu  este  mushatâ?  Dicara 
catrâ  ci  si  u  lashi?  Ma  aistu  ci  Iji  shtia  stepsulu^  tra  si  spunâ  câ 
nu  prindu  scopolu  a  lui,  câftâ  di  Iji  aduserâ  shtifla,  ashi  londalui 
u  tru  manâ  lâ  zise:  nu  este  aista  shtiflâ  mushatâ?  nu  este  eu  ma- 
storie  faptâ?  ma  cineva  di  voi  nu  shtie,  iu  nji  stranze  csicsorlu, 
afoarâ  di  mine  ci  u  portu. 

Mastœie  a  unui  orbu.   (pag.  200.*) 

Unu  orbu  avea  tru  imâ  cohe  di  gradinâ  a  lui  100  di  taliri 
ingrupatâ.  Vicinlu  a  lui  ci  lu  vizu  se  duce  unâ  noapte,  Iji  dis- 
groapâ  shi  Iji  Ija.  Dupa  pucine  zile  se  duce  n-apoi  orbulu  si  vea- 
dâ,  suntu  talirlji  nica  acolo  iu  Iji  apuse,  ma  cara  se  duse  civa 
nu  aflâ.     Ashi  tru  oarâ  Iji  trecu  pretu  minte  pre  vicinlu  a  lui, 

*)  cf.  mal  sus  II  pag.  257, 


266  Dialectica. 

ma  tora  nu  shtie  cum  si  Ii  scoată  di  la  elu.  Acolo  iu  shâ  min- 
duia  Iji  cade  aistu  dolu  tru  minte.  Se  duce  la  vicinlu  di  Iji  zice 
ashi:  Avzi  vicine  bune,  eu  vinju  si  te  intrebu  trâ  unâ  symvnJie: 
Eu  amu  200  di  taliri,  jumitate  di  aishci  suntu  tru  siguru  locu  în- 
grupaci,  shi  tora  nu  shtiu  si  ingropu  shi  alanci  tru  acelu  locu?  — 
E  vicinlu  Ijî  zice,  acolo,  s'este  câ  este  loclu  di  aljumtra  siguru. 
Tora  ci  face  vicinlu.  Curundu,  duce  suta  di  taliri  tru  locla  di 
iu  Iji  disgrupâ,  cu  minduirea,  câ  dupâ  pucinâ  oara  va  si  afla 
200  di  taliri.  Ma  cară  afla  orbulu  'napoi  suta  di  taliri  shi  Iji  Io, 
cljimâ  vicinlu  di  Iji  zise:  cu  tut'  acea  ci  eu  eseu  orbu,  ma  eu 
tora  ma  gjine  vizui  di  tine  ci  eshti  cu  doi  oclji. 


Fraceascâ  unire.  (pag.  203.) 

Scilurlu  amirelu  a  Scythlor  vizundu  câ  Iji  aproake  oara  a 
moartilji,  caftâ  di  Iji  aduserâ  unâ  ligatura  di  verzi  strinte  ligate, 
shi  u  dede  a  optuzâçlor  hilji  si  u  frangâ;  ma  cară  neci  unu  di 
elji  nu  putu,  u  Ija  elu  tru  mana,  shi  cară  u  dislegâ,  nishoru  putu 
si  frangâ  unâ  cate  unâ.  Atuncea  lâ  zise  parintile:  videci  hilji, 
ligatura  Ugatâ  câtu  este  fortâ,  e  disligatâ  cu  ci  nishureaçâ  se 
frangu?  Ashi  shi  voi  s'este  câ  banaci  tuci  di  adunu  cu  fra- 
ceascâ vrere,  neci  unu  neoaspe  nu  va  si  vâ  poatâ,  e  si  furi  câ 
vâ  disparcici,  atuncea  icido  neoaspe  va  si  vâ  poatâ. 


Shtirea  scapă  di  morte.  (pag.  204.*) 

Dionysiulu  tyranu  eshi  un' oara  in  piaçâ.  Shi  cară  trecu 
tote  bolcile,  vizundu  njizâ  alantâ  shi  unu  filosofu  care  shedea  tru 
unâ  bolta,  Iu  intribâ:  tu  ci  vinzi?  e  tilosflu  respuse:  eu  vindu 
inveçlu.  Câtu  Iu  dai.  Iu  intreabâ  Donysiulu?  600  di  florinte, 
face  filosoflu.  Cară  Iji  plaţi  Dionysiulu  câftâ  si  Iji  Iu  da.  Pre 
aista  Iji  zice  filosoflu:  Quid  quid  agis,  prudenter  agas  et  respice 
finem,  acea  è  :  icido  ci  faci,  fâ  u  cu  minte  shi  minduia  ce  sco- 
lusma.  Aiste  greaiurâ  intrarâ  la  Dionysiulu  tru  zaconu  di  le  zicea 
tutu  di  unu,  câ  le  cunparâ  scunpe.  Se  agudi  un'  oara  trâ  mare 
tyrania  shi  neindreptatea  a  lui  si  shâ  sburascâ  nescânci  si  Iu 
omoarâ,  shi  bagarâ  si  facâ  aista  vătămare  barberlu  cando  si  Iu 
surseascâ  si  Iji  talje  grumaçlu.    Cară  vine  barberlu  si  Iu  surseascâ. 


*)  cf.  mat  sus  voi.  I,  pag.  312. 


Bojadschi:  Gramatica  macedonà.  2ol 

Jji  zice  Dionysiulu  greaiurâ  ci  cunparâ,  di  care  ahtantu  se  aspare, 
câtu  di  tremurare  nu  putea  se  cenâ  surafea^  ma  Iji  cazu  di  tru 
mani.  ËIu  shâ  mindui  câ  Iji  zise  engastenu^  shi  canda  shtia  min- 
duirea  shi  sburirea  ci  shâ  avea  faptâ,  shi  Iji  spune  tute  cumu  shâ 
bagarâ  tru  minte.  Âtuncea  vizu  Dionysiulu  câ  nu  è  scunpu  in- 
veçlu  ci   cunparâ,  catrâ  ci  Iji  scâpâ  bana. 


(Comunicat  de  D-nu  Ar.  DensuHianu.) 

Zicu  dicara,  câ  tru  zilele  acellui  deântâniu  amirâ  di  Chipru, 
dupa    ce  sântulu  locu  fii  luatu  de  Gospida  Bulione,  se  agudi  ca 
unâ  mare  Doamna  din  Gasconia  se  se  ducâ  la  hagiliçhie,  la  sân- 
tulu   mormintu;   şi   cându   se  turna   agiungândalui  la  Chipru,   iu 
ingiuratâ    fârâ   aruşine   de   nişte    oameni    blâstemaţi;    şi   cară   nu 
putea  se  se  pârigoriseascâ  de  aista  doreare,  se  mintui  se  se  ducâ 
ca  se  se  plângă  la  amirâlu;  ma  unu  omu  li  zise  câ  copuslu  va  li 
hiba   chîrutu,   câ  ellu  era  de  unâ  bana  ahântu  cacorizicâ,  şi  de 
ahântu   pucinâ  giuneaţâ  ţi  lassâ  câ  nu  pcdepsia  cu  dreptate  in- 
giurârile  fapte  altui,  ma  şi  multe  ingiurâri  fapte  lui  insu,  le  arâv- 
da   cu  unâ  ruşinoasa  chiutiliche;  şi  aşi   care  ţi  avea  vâr'nâ  câr- 
tire şi  versa  foclu  fô.cândalui  a  lui  alta  ingiurare  i  ruşine.    Doamna, 
avzândalui  aista  şi  ştiindalui  câ  nu  poate  se-şi  scoatâ  râulu  ca  se 
se  pârigoriseascâ  pucinu  de  cârtirea  a  Hei  şi  bâgâ  tini  minte  se-şi 
pezueascâ  de  lâeaţa  a  zisului  amirâ;  şi  cară  se  duse  plângânda- 
lui   dinaintea  lui,   li   zâse:   Doamne!   eu  nu  jinu  la  facia  tea  trâ 
pedepsirea,  ce  nu  o  aşteptu,  a  ingiurareliei  ce  mi  se  feace  (foarâ 
ca  satisfacţiime)   te  pârâcâlisescu  se  me  inveţi  cumu  aravzi  tine 
ingîurârile,    ce   inveţai   câ  ţâ   se  feacerâ;   ca   inveţândalui  de   la 
tine,    se  potu  şi  eu  se  portu  cu  arâvdare  a  mea  (ingiurare),  care 
(ştie  Domnulu  va  se  potu  se  făcu)  cu  tuta  inima  vrea  s'ţi-o  dau, 
cându  ştii  se  le  porţi  ahântu  ghine.     Amirâlu,  care  pânâ  atuncia 
era  alăsatu,    canda  câ  se  deştepta  di  tru   somnu,   şi   acâţândalui 
de  la  ingiurarea  fapta  aîstei  Doamne,   care  (ingiurare)  o  pedepsi 
fârâ   mila,    se   feace   acellu   cama   gione  agonitoru   a   cui-cido   ce 
făcea  de  atumcia  şi  inclô  ceva  in  contra  timieliei  aii  coroana  a  lui. 

(Nota:  m  înainte  de  i  se  pronunţa  ca  gni  în  franţuzeşte,     l  înainte  de  i 
ca  l  moale  precum  l  în:  bataille;  ce,  ci  =  te,  ţi.) 


268  Dialectica. 

Vangeliu  Petrescu  (Cruşoveanu)  :  Mostre,  de  dialectul 
Macedo-romanu.  Partea  I.  Basmul  cu  Fetu-frumosix. 
Bucurescî  1880.  II.  Basme  şi  poesiî  populare,  ibid.  1882. 

(80.  I,  47;  n,  160  paginî.) 

Basme.*) 

FidorU-muşatu  cu  perlu  de  chrissafe.   (I,  pag.  8—11.) 

Fii  un'oară  ca  nicî  un'oară,  cară  's  nu  erk  nu  se  spunea  ; 
că  nu  himîl  de  când  cu  pârmithele,  ci  himîl  de  când  cu  minci- 
unile: de  când  s'  incâlţa  puriclu  la  unu  ciciortl  cu  noauă-zecî  şî 
noauâ  de  ocaz  de  hier,  şi  câlcânîlu  tot  aremânea  golû  şi  s'arûca 
până  în  ceru  şi  toţi  se  părea  că  este  lişioru.  De  când  scriea 
musca  pe  mur.  Maî  mincinos  care  pistipseaşte. 

Fii  un'oară  tr*ună  ernie  mare  unu  aşkiti.  Elu  trecea  singur, 
singurat.  Veciniî  aluî  erau  pricile  a  păduriloru.  Şi  aşi  era  de 
bunû  la  Dumnizeû,  in  câte  toate  prăvzele  i  se  înclinau,  când  se 
aflau  în  caile  cu  năssu. 

Tr'ună  de  zillele  se  duse  aşkitiultl  la  marginea  arâuluî  care 
cura  p'aproape  de  căli  va  aluî;  şi  ia  vezu  că  vhine  pe  apă  ună 
cănestră  pisusită  ghine,  şi  auzi  unii  urlet  eşindu  dit  năsă.  Stătii 
puçinii  de  minduitû  şi  dupe  ce  zise  câte-vini  graie  de  pâlâcărie, 
intră  tru  apă,  şi  cu  unti  paru  trapse  cănestră  la  margine.  Când 
o  deschise,  ce  să  veadă  tru  ea?  Unti  natû  ca  de  vâr'nă  doui 
meşi;  îltl  scoase  ditu  cănestră,  şi  cum  îlû  luă  în  braciă  natlu 
tăcu.  Natlu  avea  ceva  legat  de  guşe.  Şi  cândû  luă  baerulti  delà 
guşea  natluî,  văzu  că  tru  năssu  era  ună  scriitură;  uă  ghiuvăsi  şi 
află  că  natlu  easte  arucatii  de  'nă  feată  mare  de  amiră,  care 
avea  arurfiişat  şi  ea  tru  dalgurile  lumiî  şi  care  de  frica  părinţi- 
lorû  aleï,  arucându  natlu  îlîi  avea  bâgat  tru  cănestră  şi  li  avea 
dat  callea  pe  arau,  lăsândultL  tru  ştirea  Dumnezeului. 

Aşkitiulii  vrea  de  tută  inima  se  crească  natlu,  ce  li  avea 
pitricut  Dumnezeu,  ma  când  se  mindui  că  n'are  cu  ce  să  'Iu 
hrănească,  Tapucă  unii  plângu  ce  nu  se  mai  putea  să  pâpsească. 
Şizii  pe  genuche  şi  se  pâlâkârsi  alii  Dumnezeu.  O  ciudie  mare! 
de  un'oară  arăsări  ditr'  ună  cohe  a  chiliile  a  lui  ună  avhită  şi 
numaî  decât  crescu  şi  s'  anălţă  până  la  chicuta  a  casălei. 


*)  Nota:  ce,  ci  se  pronunţă  maî  tot  deauna  ca:  te,  ti;  vh  =  y  neo  grecesc,  n, 
fh  ca  gn  francea;  th  =  e*,  dh  =  8. 


Petrescu:  Mostre.  269 

Aşkitiulil  căfită  Ia  năssă  şi  văzu  auâ  niscânte  coapte,  alte 
jumàtate-coapte,  alte  aguridă  şi  alte  tu  Hlice,  de  un'oară  luă  şi 
deade  a  natluî  şi  văzândtL  că  le  mănâncă,  se  bărăssi  de  totû  sufletlu 
şi  efbarîstissi  la  Dumnezeii.  Cu  vLin  dulce  de  avhită  crescu  natlu 
până  ce  ahurhi  se  mănânce  şi  câte  alte- ceva.  Ma  cară  cama 
mări  natlu,  se  apucă  şi  'Iu  învaţă  se  ghiuvăsească,  să  adună  ară- 
dăcinî  tea  se  se  hrănească  şi  se  imne  Tavinatû.  Ma  t'ună  zio 
climă  aşkitiultL  natlu  şi  ilî  zise:  Ficiorlu  ameu!  sâmţu  că  slă- 
beseti  de  cât  pe  cât  ;  eseu  bătâmu  !  ca-cum  me  vezï,  şi  află  că  de 
azâ  tru  treî  zile  me  ducû  tu  lumea  alantă.  Eu  nu  eseu  tatălii 
ateii  aeelti  de  dialihia,  ci  te  am  acăţat  pe  arâii,  iu  erai  datu  şi 
băgatti  t'ună  cănestră  de  mumă-ta,  tea  se  nu  se  dukiască  f&ptura- 
lei  acea  neleagiuită,  cu  tută  ce  era  feată  de  amiră. 

Cară  va  să  dormu  somnulii  acelii  ietosiu,  care  va  să'Iii  cu- 
noşti după  arăcimea  şi  amorţirea  ce  va  se  vezî  pe  toţii  trupulii 
ameil,  se  muntreşti,  ca  va  se  vhină  untL  aslanii.  S&  nu  te  aspa- 
riî^  vrutlu  a  tatăluî,  aslanlu  va  îmî  facă  groapa  şi  tine  va  se  tragi 
locu  peste  mine. 

De  mîraze  n'amtL  ce  se  ţi  alasu  de  câtti  unii  frân  de  calu. 
După  ce  va  se  aremâni  singur  să  te  alini  stri-tăvane,  să  lieî 
frânlu,  să  'Iti  scuturî  şi  de  un'oară  va  se  vhină  unii  călii  la  aista 
climare,  şi  va  să  te  inveaţă  ce  să  facî.  Dupâ  cum  avea  zisu 
auşlu  aşi  să  feace. 

A  treea  zi  aşkitiulii  luându-şi  ziua  bună  de  la  hiil-su  acelii 
de  sufletîi,  se  culcă  şi  durni  somnul  acelii  lungii. 

Apoia  de  un'oară  vinne  unii  aslanii  fricoşii  nevoia  mare,  şi 
vinne  urlând,  şi  cum  vezu  pe  auşii  mort,  ilî  sapă  groapa  cu  un- 
ghile  aluî;  şi  hiilu  ilii  ingropă,  şi  aremase  aclo  trei  zile  şi  trei 
nopţi  plângândû  la  mormântii. 


Pârimithulu,  soridu  cu  aslanlu,    (H,  pag.  3 — 12.) 

Ce  'şî  era,  ce  nu  'şî  era;  era  unii  arbure  stri  'nă  zeană; 
stri  zeana  aceea  ei^a  'nă  pădure;  ditu  pădurea  aceea  să  dipunea 
unii  aslan. 

Aclo  ÏU  imna  acelii  aslan  stri  zeană  de  sum  pădure,  'li 
inşi  unii  şoricii  şi  'lî  astâlliă  callea;  tu  astâlliarea  a  calleleî,  aslan- 
lu să  nâîri  mult  a  şoaricluî  şi  se  hiumusi  cu  mare  asplimsire  şi 
nâirire  tea  să  mancă  şoariclu. 


270  Dialectica. 

Ma  şoariclu  cară  să  află  tu  astare  strimtură  şi  nivolie;  ca. 
lişoară  price  ce  era,  în  vhie  arsări  arap  de  arupăzână  şi  cu  puţin 
arstrisărmintu  ajunse  sum  arburîle  ce  era  tu  zeana  de  sum  pădure. 

De  cară  vinne  şoariclu  aspăriat  şi  înfricoşaţii  sum  arburîle 
acelû;  îşî  şucâ  capiu  tea  să  muntrească  de  'năpoi  să  veadă  ce 
face  aslanlu;  ma  cară  vâzu  că  aslanlu  aUagă  după  elû  cu  mare 
vhie,  a  doauă  oară  şoariclu  să  aspârie  şi  să  înfricoşa  mai  multti 
de  mai  nainte,  şi  muntri  d'amvârlîga  n^^ptl  află  vâr'  nu  locù  tî 
ascăpare  şi  ti  avegliare. 

De  cară  nu  putu  s'află  un  loc  ti  ascundeare,  nevoliea  'Iu 
învăţă  să  'ngărlimă  peste  arbure,  şi  aşi  cu  mare  vhie  şi  avhonu- 
sire  s'alină  stri  arbure,  şezu  pe  ună  lumache  goafk. 

Cum  îşî  văzu  vetea  băgată  tu  locû  avegliat,  şucâ  să  mun- 
trească ce  să  feace  aslanlu. 

Aslanlu  cu  asplimsirea  ce  vhinea  nu  muntrea  iu  călca,  şi 
cară  vinne  până  la  arbure,  sculă  ocli  şi  muntri  în  sus,  îu  văzu 
şoariclu  şezând  arâhătipsit  tu  lumachea  goafH,  şi  aşi  aslanlu  ahâttL 
multu  nâiritû  era,  ce  cară  se  putea  cu  ocli  vrea  'Iti  sorbea  şoariclu. 

Şoariclu  de  stri  arbure  ilî  zicea  :  „Hei  !  Aslan  mare  şi  minte 
n'are.  Ce  'ţî  feçïu  eu  de  'mî  avinaşî,  de  ahâtil  multu  te  cur- 
maşî?"  —  Eu  de  hrana  a  ta  nu  'ţî  luaî,  apa  a  ta  nu  ţi-uă  văr- 
sai, eştî  gione  şi  sănătos,  ma  şi  de  tine  are  maî  vârtos. 

Aslanlu  cară  avzi  că  ilî  zise:  Are  şi  de  tine  maî  vârtos,  să 
nâiri  a  doauă  oară  maî  multu  denainte  şi  'lî  zise:  Morlaî,  şoaricu, 
să  teî  acâţâriş,  sârme  va  să  te  facû." 

„Ma  ce  'ţî  feçîu  mine  oaspe  aslane?"   ilî  apândisi  şoariclu. 

„Nică  mă  întreghî?"*  zise  aslanlu.  „Tine  callea  'mî  uă  astâl- 
lîaşî,  şi  pe  arbure  te  alinaşî,  şi  tora  şezî  de  te  şupărezî  de  mine 
şi  'mî  zicî:  Aslan  mare  şi  minte  n'are.  Eu  de  cară  eseu  unti 
amirîi  sti  pricili  tute  şi  sti  agrimile  tute;  şi  eara  tine  'mî  zicî: 
eştî  gione  şi  sănătos,  de  cât  şi  de  tine  are  maî  vârtos.  Avzi, 
şoaricti,  eu  să  'ţî  zicîl:  Aistti  graiû  să  nu  'mî  Iu  ziceaî,  va  'mî 
luam  calea  să  'mî  fiigiam;  decât  maca  'mî  zicî,  că  de  mine  are 
altu  maî  vârtos,  voîu  să  'mî  spunî  care  easte  maî  vârtos  de  mine?" 

Şoariclu  ilî  zise:  maî  vârtos  de  tine  easte  hillu  al  Adam. 

Aslanlu  nu  duchi  ce  să  cliamă  hillu  al  Adam  şi  aşi  ilî  zice: 
„până  s'nu  treacă  hillu  al  Adam  şi  eu  de  aoaçe  nu  am  să  fugii." 
Şi  şedea  tu  arădăcina  a  arbureluî  şi  aştepta  să  treacă  hillu  al 
Adam,  cândû  de  cândîl  să  '1  veadă.  Şi  cară  ilî  zice  a  şoaricluî 
cu  imereaţă:  „eu  hillu  al  Adam  nu  'Iu  cunoscû,  ma  când  va  să 
treacă  să  'mî  Iu  spunî." 


Petrescu:  Mostre.  271 

Şoariclu  stircsi  şi  ilî  deade  graiul^  că  ma  să  treacă  va  ilî 
Iu  spunâ. 

Şi  aşi  după  puţin  chero  ia  iu  treace  un  tarii  goltt,  feră  de 
sumarii;  şi  aşi  aslanlu  văzânda-luî  tarlu,  întreabă  şoariclu:  ^Ho 
şoaric!  NaptL  easte  aistu  hillu  al  Adam?" 

^Nu  e  aslane,  nu  e^  ilî  zise  şoariclu,  nu  easte  hillu  al  Adam, 
că  aistu   easte  tarii;  ştiî  ce  pate  aistu  tării  de  hillu  al  Adam?" 
Aslanlu  apândisi:  „nu  ştiu."    „Eu  să  *ţî  spun,  maca  nu  ştiî." 
,,  Spune  'mî"  ilî  zise. 

Şoariclu  spune:    „Aistu  taru  se   afeată  de  mă-sa  golii  goli- 

şanil    ca  cum  ilî  vezi,   şi  de  cară  creaşte  de  să  face  de  la  unii 

anti   şi   jumitate,   până  la   duoî,   easte  sălighitii   şi   arespândit  pe 

vrearea  luî.     Când  umple  duoî  anî  ilii  liea  hillu  al  Adam  şi  ilî 

bagă  sumar  sti  schinirat,  şi  'Iii  stringe  cu  vhingâlă  sum  pântică 

şi  apoia  'Iii  încarcă  de  la  80  până  la  100  de  ocazî  greaţă  şi  'Iii 

liea  'nintea  aluî  cu  unâ  pârjină  şi  cu  înţepare,  şi  4ii  duce  îu  să  va." 

Avzândaluî  aslanlu   că  pe   ahâtă  mare  pravdă  are   puteare 

hillu  al  Adam,  de  face  icî  cum  va,  maî  mulţii  ilî  creştea  merachia, 

şi  adăsta  minuta  din  minuta  cândă  să  treacă  hillu  al  Adam,  tea  să 

'Iti  veadă  ce  lugurie  easte.  —  Pe  acea  adăstare  a  aslanluî  îa  îu 

treace  unii  boii  cu  sverca  julită  şi  sânginată  de  trâgearea  a  plu- 

guluî  şi  a  aratluî.    Văzândii  aslanlu  acelii  boii,  strigă  a  şoaricluî: 

„Şoaricii,  şoarictL,  napii  easte  aistu  hillu  al  Adam?" 

Şoariclu  ilî  zise:  „aista  cliamă  boii." 

Eara  aslanlu  întrebă  şoariclu,  ce  uă  are  sverca  julită  şi  sân- 
ginată ? 

„De  manile  şi  de  lucrulu  de  hillu  al  Adam"  li  apândisi 
şoariclu. 

„Ma  cum  şi  aîstui  li  uă  poate  hillu  al  Adam?"  întrebă  eara 
aslanlu. 

„Aşi  şi  a  lui  li  uă  poate,  şi  aţia  ţi'  uă  poate,  şi  a  câte  prăvzi 
86  află  peste  ietă,  a  tutulor  lâ  uă  poate;  ma  scoală  de  fugî,  cama 
avhonia  să  nu  paţî  nepăţitile." 

Câtii  aslanlu  avzia  aiste  graie,  alţii  ahâtii  să  asplimsea  şi  se 
nâirea  ahâtii  câtii  chiealea  nu  Iii  încăpea,  şi  de  inate  ce  ilî  vhi- 
nea,  dinţili  'şi  li  cicutea,  şi  ocli  ca  scântellî  li  scăparea  tu  adă- 
starea  ce  f^cea. 

Unii  auşîi  din  sus  vhinea,  şoariclu  dupe  lumachea  ce  şedea: 
„Aslan  mare  şi  minte  n'are,  li  striga,  ia  şucâ-te  de  muntrea  că 
ma'  işî  vhine  hillu  al  Adam." 

Aslanlu  îşî  şucâ  de  Iii  muntri,  şi  cu  fricos  graiii  a  auşluî  ilî  gri  : 


274  Dialectica. 


Bagă  şi  mana  'n  gepea  mea 
şi-află  scoate  cleaîa  mea, 
se  desclizi  sendùchia  mea, 
tra  să  scoţi  şi  pèia  mea, 
şi  'mi  indreage  soră-mea 
se  Ie-o  dai  tra  să  o  lia. 
Ţie,  soru,  iţi  căntă  n'vestele, 
mie,  soru,  îmi  căntă  bătămele; 
Ţie,  soru,  iţi  bagă  veri, 
mie,  soru,  mi-adkră  ceri; 
Tine,  soru,  te  cingu  cu  brănu, 
mie,  soru,  imi  herbu  grănu; 
Tine,  soru,  te-aşteaptă  callu, 
mine,  soru,  me-aşteaptă  scamnulu; 
Tine,  soru,  te-aşteaptă  soacra 
mine,  soru,  me-aşteaptă  groapa; 
Tine,  soru,  te-aşteaptă  socrulu, 
mine,  soru,  me-aşteaptă  loculu. 


Induratul  intorsu  din  străinătate, 

Lea  Marino,  lea  marată! 

Ce  'mi  stai  inverinată? 

Lea  Marino,  năveasta  mică! 

vezî  măndila-ţî  se  dimică; 

ce  o  porţi  tutu  lerosită? 

Portti  mandila  lerosită 

că  mi-am  gionele  tu  cseane. 

Căţi  anî  are  ce-i  tu  cseane? 

Are  n6ue  anî  tu  cseane; 

trei  anî  ningă  va  s'  lu-aşteptu 

va  s'  ţinti  dorlu  a  meu  tu  cheptu. 

Şî-care  earti  va  nu  se  vină, 

ningă  treî  va  să  me  ţină. 

De  pre-apoî  lăiamî  de  laie, 

laie,  corbe,  negre  stranie, 

va  'mî  alegii  s'  me  ducû  se  cherû 

tr'  unti  laiû  corbu  Manasterti! 

Marino  neveasta  mea  mică! 

mine  esctl  gionele  tâù. 


Petrescu:  Mostre.  275 

Trece-ţi  calea  cea  venită 
câ  mi-am  inim'amarită. 
Care  eştî  gionele  meii 
ce  semne  are  casa  mea? 
Merû^  luluzl  ca  faţa  ta^ 
pergulă  tu  cale  da. 
Care  eşti  gionele  meu 
ce  semne  are  cbeptulii  meu? 
Masne  lai  ca  ocli  tăî. 
Tine  eşti^  gioneale^  stâî. 


Cânticu.  (Mostre  H,  pag.  48—50.) 

La  'ml  me  şi  spelal  ^m\  me 

la  şioputlu  din  chiare. 

Laî  'ml  me  şi  dou&le  braciă; 

Şi  'mî  arilcaî  tu  douăle  faciă; 

şi  'mî  ariicai  ocli  'n  sus, 

şi  'mî  văzuî  unu  gione 

cu  'nel  curat  tu  mână. 

—  Gione,  ah,  bre  gione 
multu  'mî  te  alâvdară 
protîl  chrisicîi  în  boarâ; 
sărţî  dau  unu  duiarû 

să  'mî  adarî  unu  'nel  ca  a  tău; 

şi  de  ce  să  arămână 

să  'mî  adarî  şi  ună  clişuţă. 

—  Feată,  alea^  feată! 
multu  'mî  te  alăvdară, 
la  văltorlu  din  boară; 
bună  şi  lucrătoară 
ună  protă  'n  boară; 
să  'ţî  dau  unu  fullior 

să  'mî  adarî  ună  cămeaşe; 
şi  de  ce  să  arămână 
să  adarî  'nă  distimelle. 


18* 


276  Dialectica. 

Cânticlu  a  puntilă  de  Narta.    (Mostre  II,  pag.  84-94.) 

Featele  a  Arûmânilorû, 

Gionilï  a  tătăniloru! 

Ia  înveşteţî-vă  cu  giupile, 

giupile  cu  nasturii, 

să  vă  arîsească  maisturli!  .... 

Maisturli  cu  tehne  areauă, 

'şî  luară  Şcodra  şi  cu  Moreauă. 

'Şî  erk  treî  maïsturï  alăvdaţî, 
şi  amântreile  'şi  erau  fraţî, 
pe  masturiă  multû  'nveţaţî; 
şi  amântreile  'şî  erau  'nsuraţî. 
De  multû  maisturi  ce  erk 
la  toţî  numa-lă  s'avzia; 
câte  lucre  grealle  erk, 
ellî  putea  de  le  adărk. 
Un  om  vinne  de  'lî  climk, 
că  amirăulu  lă  strigk; 
şi  'nchisiră  depreună 
tută  noptea  imnk  pe  lună. 
L'  amirătdu  se  'nclinară, 
cu  dor  mare  Iu  'ntrebară: 

—  „Ce  urseştî  tu  de  la  noî? 
noî  himû  oamenï  sclavhï  a  teï." 

—  „Eu  am  avzită  ti  voï 
că  hiţî  maisturï  multu  aràï. 
De  la  mine  ce  căftaţî 
puntea  de  Narta  s'uă  adăraţî? 
Ma  să  nu  puteţî  s'uă  adăraţî, 
să  ştiţî  că  vhiî  nu  ascăpaţî. 

—  „Doamne,  te  pălăcărsim, 
treî  zâlle  să  ne  minduim." 
După  ce  'şî  se  minduiră, 

r  amirătdu  apăndisiră: 

—  „Puntea  aista  s'uă  adărăm 
şeapte  anî  chero  căftăm. 

Icî  să  hibă  şi  să  lipsească, 
amirălia  să  hărgiuească, 


Petrescu:  Mostre.  277 

Noï  sclavhï  aï  teï  sa  himit^ 

8*  DU  ne  alasï  tea  sa  De  jilimû, 

tu  xenea  aistâ  ce  himû; 

Fumeille  vrem  sa  nà  le  aducem, 

pe  ningă  noï  să  nă  le  avem." 

—  ,,Tute  aiste  ce  căftat, 

eîi,  vă  le  dau  cu  giurat. 

Punte  sănătoasă  voîu, 

că  vă  talliû  treilli  ca  ot!" 

Se  sculară,  şi  amântreî, 

se  duseră  să  liea  a  lor  fumellî. 

Fumeille  là  erau  de  Nănta, 

le  luară  şi  le  duseră  *n  Narta. 

Fumeille  lă  erau  dit  munte, 

le  duseră  în  Narta  la  punte; 

şi  ahurhiră  de  lucra 

loclu  a  puntileî  'ndregea. 

Themeallile  le  săpa, 

chieţirîle  le  arădipsea. 

Tută  zaua  ce  lucra 

apa  noaptea  Fuă  'neck. 

k^ease  aîiî  ma  'şî  se  curma, 

şi  puntea  nu  lă  se  adărk. 

Ma  'şî  şedea  şi  se  minduia, 
şi  cu  lacârmî  lăî  plângea, 
că  cheroulu  lă  apr  ochi  a, 
şi  puntea  nu  lă  se  adărk. 
Ună  zâuă  de  dimineaţă 
măîmarlu  cându  'şî  la'  façia, 
iu  se  primna  pitu  ubor, 
vizu  pullîu  asburător. 

Pullîlu  aclo  iu  'şî  asburk 
pe  lumachie  'şî  se  discurmk, 
pe  măîmarlu  ma  'şî  muntrea, 
şi  cu  dor  mare  piridea; 
a  măîmarlu  ma'  lï  zâçea  : 
—  „Maïmare,  să  nu  te  jileştî 
mă'  să  vreï  lucru  să  bitiseştî, 
a  micluî  frate  nVeastă  să  luaţî, 
tu  themeallie  s'uă  băgaţî. 


278  Dialectica. 


învhie,  învhie  s'uă  anveliţî 

jeale  şi  milă  să  nu  muntriţî.^ 

Măîmarlu  cându  'şî  avzia 

pulMu  aista  ce  *h  zâçea^ 

ditu  hicate  suscbirk, 

inima  ilî  se  dimicà; 

de  multû  ce  avea  mare  dor^ 

pe  acea  cama  mică  nor. 

Năsă  'şî  avea  un  micû  natîl 

pe  cicioare  ne  'mprustatû. 

De  mă-sa  nu  se  despărţia, 

Constantinu  'şî  Iu  climk. 

Măîmarlu  'şî  se  minduia, 

şi  mulţii  arau  ilî  vhinea. 

Tu  margine  se  mindui 

că  Dumnezătl  aşi  ursi: 

Puntea  aista  tea  s'uă  adară 

lipsia  nor  ma'  mică  să  moară. 

Acasă^  el  dimândă^ 

prânzu  bun  lă  s'adară. 

Nor  ma'  mică  să'  şî  se  'ndreagă, 

prânzul  cu  ea  să'  1  pitreacă. 

Măîmarlu  ce  dimândă 

nor  ma  mică'  şî  1'  ascultă. 

Constantinlu'  şî  Iu  sculă, 

de  iu  durmia'  şî  Iu  deşteptă. 

De  ţâţe'  şî  Iu  sutură 

şi  'năpoî  pe  somnu'l  băgă. 

S'  adără,  s'  armătusi 

la  punte  să  s'  ducă  închişi. 

Cu  mare  harauă  era 

prânzul  cându'  şi  Iu  ducea. 

Ma  la  punte  când  agiumse 

a  maisturlor,  ea  lă  zăse: 

—  »Voî,  maisturî,  ah!  voî  măraţî! 
cu  'mbăreaţă  ce  lucraţî! 

Iu  e  puntea  ce  adărat, 
şease  anî  întregî  ce  lucrat?" 

—  „Doamnă,  şi  noi  ne  ciudisimù; 
puntea  deanda  uă  ahm'himîî. 


Petrescu:  Mostre.  279 

Ziuă  şi  noapte  toţî  lucrâmmû  (!) 
şi  nu  putem  tea  s'uă  'mprustăm. 
Mâîmarlu  n&  dimândă 
cu  giurat  nă  spregiură: 
Astăzi  prânzu  cae  s'aducâ, 
sâ  nu'  r  al&săm  tea  să'  şî  fugă. 
Tu  tbemeallie  s'lu  băgăm, 
puntea  să  putem  s'uă  adărăm.^ 

—  Ea,  laia,  nu'  şî  se  duchik 
maisturlî  ce'  li  sburà. 

Pe  bărbat-su  ma'  şî  muntrea, 
şi  '1  videa  că  tot  plângea. 
Cu  dor  mare  Iu  'ntrebk, 
cât  videa  că  lăcrăma: 

—  „Vrutlu  a  mett  gione  şi  bărbat, 
voiţi  s'  mî  spuni  'ndrept  şi  curat, 
ti  ce  plângî  şi  lăcărmezî? 

Spune  'mî  'ndrept,  aşi  'mî  bănezî!'' 

—  „Vrută,  suschîrarea  a  mea, 
nu  easte  ti  altu  ceva; 

îmî  căzu  'nelu  vruta  a  mea, 

tu  acea  groapă,  şî  trecî  de  '1  liea!" 

—  Tu  groapă  năsă'  şî  intră, 
cum  bărbat-su  li  dimândă. 
Ahurhi  'nelu  'şî  Iu  caftă, 
fâr  să  ştibă  ce  va  să  pată. 
Maisturli  'şî  biumusiră, 

cu  vhie,  fkră  de  milă. 

Tu  tbemeallie  uă  arăcutiră, 

şi  cu  chieţirî  ş'uă  stismusiră. 

Ea,  laîa,  ma  'lă  striga, 

cu  milă  îlî  pălăcărsea. 

Cămile'  şî  le  dipirk, 

perii  din  cap  'şî  arupea. 

De  cât  vâr'  nu  nu  uă  avzia; 

boacea  a  leî  nu'  lî  s'  asculta. 

Eară  năsă  lă  zâçea, 

şi  cât  putea  îlî  pălăcărsea: 

„Voî  maisturî,  ah!  voî  măraţî! 

pe  un  graiu  s'  m'  ascultaţî, 


280  Dialectica. 


va  sft  va  zâcû  Dinga  'nă  oară 
ţâţa  să  'mï  alâsaţî  'nafarâ^ 
Natlu  de  foame  s*  nu  'mî  moară. 
Ia  pîtriçetï  să  *mî  4  aducă 
tea  să  1  bagû  pe  ţâţă  să  sugă. 
Că  e  micû  şi  necrescut, 
n'emprustat,  multu  minut. 
Cum  treambur  mine,  mărata, 
să  treambiu'ă  şi  puntea  de  Narta! 
Căţî  călletorî  va  si'  şî  treacă 
cama  mulţî  să'  şî  se'  neacă; 
câţî  perî  'n  cap  mine  'niî  am, 
ahâţî  oamenî  se  s'  neacă  tr'an!  .  . 


Tascu  Iliescu  :  L'Escriveta,  traduite  en  dialecte  macédo- 
roumain  de Munpellie  MDCCCLXXxn. 

(3  pagln!  de  2  ori) 

Ascăparea  aii  Dincea  di  manile  Turceşti, 

Mărîtară  Dincea  mică,  ş'di  muşuteţa  llieî 
Toţî  gïonï-Ui  o  cllimară  „lilicea  lumi-Uieî". 
Di  multu  mică  Dincea  ş'minută  ci  erk, 
Să  'şî  leagă  du  văieta  ş'să  'nvească  nu  ştia. 
Bărbat-su,  gione  tiner  şi  multu  muşutic, 
A  doûa-zâ  dimneaţa  'şî  se  duse  la  batic. 
Lunî  îşî  feciră  numpta,  şi  marţă  dipărtă, 
Ş'a  lumi-UieÎ  lilice  să  'Uî  crească  o  alăsă. 
După  şeapte  anî  de  zâlle  a  casă  'şî  se  turnă,  . 

—  „Tac!  tac!"  bătu  pi  uşe,  —  „mulliére,- moî,  disfâ!^* 
Mumă-sa  îUî  se  spuse:  —  „Dincea  nu  ieste  atik, 
Am  pitrecut'  o  'ntre  apă,  ş'n'ar  să  vhină"  'llî  zâcea, 
„Năsă  Turçi-llî  mî  o  luară!"  —  ,.Şi  iu  o  dusiră?" 
„Nu  ştiu,  n'o  vizuî,  ma,  cum  mi  spusiră, 
Cin'  sprăcî  de  zâlle  caile,  şi  poate  maî  diparte, 
O  luară,  ş'o  tricură  d'amare  în  a  parte!" 

—  „Va  'mî  fac  ună  căiche  subţire  ca  pergam, 
Şi  va  s'me  duc  s'o  caftu,  tu  trup  sufflit  pân'am. 
S'allag  amarea  totă,  loc-lu  a  tutulor 
S'o  ved  nica'  nă  oră,  i  cama  ghine  s'mor!" 


Iliescu:  L'escriveta.  261 

El,  de  açea  minuta,  tu  càiche  intră, 
Şi  şeapte  anï  de  zâlle,  tu  amare  imnâ. 
S'duse  tu  multe  locurï,  şi  mulţi  întreba, 
Ma  di  la  vâr^nu  n^află,  ş'ci-va  nu  înviţă. 
După  şeapte  anî  de  zâlle  agiumse  tu  un  loc; 
Acolo  erk  sultan-lu  turçescu  din  Maroc. 
Avnanghia  de  palate  stătu,  şi  s'minduîa, 
Ş'pi  tu  firizî-le  tote,  el  laî-lu  ma  *şî  muntrik. 
Aci  află  'nă  moşe,  în  caile  iu  'şî  şidea. 
Şi  s'apruchiè  de  năsă  'ntribând*o  'Uî  zâçea: 

—  „Ci  ieste  cula  aista,  şi  aistu  palat?" 

—  „E  palat-lu  a  sultan-luî,  laî  gione  mărat." 

—  „Şi  cimi  se  clliamă  feata  ci  ieste  'ncUis  aclo 
Ci  sunt  şeapte  anî  de  zâlle  sultan-lu  ci  o  Io?** 

—  „Maca  mi  'ntreghî  ti  disă  şi  ti  numa  a  llieî, 
Năsă  o  clliamă  Dince,  lilicea  loc-luî  llieî.'* 

—  „Tu  palat-lu  turçescu,  cimi  s'intru,  cum  s'm'alin?'^ 

—  „I  ca  derviş  turçescu,  i  ciritor  crăştin." 
Se  înveseli  tu  stranie,  se  feaçe  ciritor, 

Şi  fară  frică  intră  tu  a  palat-luî  ubor. 
El  scose  boçe  adilliosă  şi  cu  mare  dor: 

—  „Daţi-mi  ti  numai  DumnizeÛ  agiutor!" 
Husmechiara  luă  pane  a  6rfân-luî  să  'Ui  da. 

—  „Dă  Iii  tine  Dince  aistuî  om,  cu  mâna  ta, 
Eleîmosine,  că  par'  că  'i  di  tu  hira  ta." 

—  „Caî  p6te  tea  să  ştibă  că  e  dit  h6ra  mea. 
Când  nu  pot  ni  puÎ-Ui  s'asbiră  pân'  aûà. 
Naforă  maşî  de  lândurî,  altu  dit  hora  mea?" 

—  „Disi  m'asculţi,  feată,  dauă  sboră  să  'ţî  grescu: 
Disi  că  vhinî  cu  mine,  s'alaşî  loc-lu  turçescu?" 

—  „Moï  Dafce,  husmechiara,  bagă  measă  s'mâcămîi, 
Şi  orfan-lu  aistu  cu  noi  va  să'l  çinàmîi." 

Pi  measă  până  fură,  pane  până  maca. 
Aii  Dincea  arâs-lu  din  gură  nu-Uî  păpsea. 

—  „Di  caî-ţî  arâzî  aşice,  di  caî  îţî  şupurezî, 

Voiù  să  te  'ntreb,  a  Dômnà,  spune  'mî,  aşi  'mî  bănezî!" 

—  „leu  nu  'mî  arad  di  tine,  că  hiî  bărbat-lu  a  mieu; 
Ma  di  hilliu  sultan-luî  ci  trembură  ti  ieû!" 

Fugiră  dit  palatu,  pit  culă  ellî  tricură. 
Şi  galbine  sculară,  cât  doi-Ui  putură; 


282  Dialectica. 

Se  duseră  tu  ahure,  iu  erk  caï-Ui  legaţî, 
S'aleapsirà  maï  gionï-Ui,  ma  tinirï,  ma  muşaţî. 
El  acâţă  duritl-lu^  şi  açel  albul  ea; 
Imnânda-lul  'ncâlare,  ca  luna  lumbrisea. 
Agïumsira  la  'mare;  când  vrea  s'discălick, 
Avzâră  ună  bôçe;  sidtan-lu  'llï  avina. 

—  „Sultan-lu  nă  avină,  sultan-lu  ieste  atlk!" 
Sultan-lu  tot  strigându,  a  gione-luî  zâçea: 

—  „Amalama  ci  'mî  luaşi,  amarea  o  afumk^ 
Caî-lli  ci  'mî  arâchişi,  loc-lul  cutrimburk. 
Cu  vhin,  cu  pane  caldă,  şeapte  anî  feata  hrăniî, 
Tu  sirmă,  s'tu  atlaze  ieû  o  armătusiî. 
Şi  nor  di  hilliû  tu  minte  aveam  să  o  făceam; 
S'erk  s'o  agîungeareşî,  cap-lu  vrea  să  'llî  tăUiam! 

—  „Cară  cu  vhin,  cu  pane,  năsă  o  brănişî, 
Cară  tu  atlaze  ş'sirmă,  o  armătusişî, 
Secara  aveaî  tu  minte  a  hillï-tuï  sllï  o  daï, 
A  mea  mullieare  erk,  şi  îeîl  iară  'mî  o  luaî!  .... 

(Nota:  On  prononce  vh  comme  le  y  des  grecs  modernes;  on  prononce  JU 
comme  V  l  mouillé  français  ou  gli  italien.) 


u 


u 


4.  Istria. 


F.  MiKLOSiCH:  Die  slavischen  Elemente  im  Rumunischen, 

pag.  59  urm. 

*)  Doi  omir  ămnat-au  en  ra  se  caile;  ur  de  jegl  aâat-a  o 
secură,  cglăma:  oh!  veri,  ca  am  jo  afflat.  N'am  afHat  moresti 
sice,  sice  cella  ato,  ma  aremo  afflat.  Salec  pocle  verit-a  cegii, 
car  gli  secura  pglierdut,  e  vesut-a  secura  en  mera  Iu  cella,  car- 
ie vo  afflat  ;  pocnit  a  maltrate  ii  sa  tato  (?)  :  o  morz  esmo,  cglă- 
mat  a  jeigl  tunce.  Compagnu  a  lui:  nu  smo  moresti  sice,  ma 
jessam.  S'az  c'ai  tu  secura  afflat  cglămat  ai,  j'on  vo,  e  no,  noi 
amo  vo  afflat. 

**)  Jarna  fost'a  e  cinito  race.  Fruniga  cară  avut  neberito 
en  vero,   çuda  hrana  stata  smirom  en  ră  să  cassa.     Cercecu  se 

*),ce,  ci  =  te,  ţi;  j  =  tţ  gli  =  italien  gli,  francez  Z  mouillé. 
**)  Idem;  x  =  j  francez,  j  —  t. 


Miklosich:  Wanderungen  der  Rumunen.  2oô 

bodit  su  painint,  patit-a  de  home  e  de  race.  Rogat-a  donche  frii- 
niga,  neca  egl  du  je  salée  mùnea  sa  xivi.  E  fruniga  siée  :  juva 
ai  tu  fost,  en  jirima  de  vera?  Saç  che  n'ai  tu  tunce  a  te  xiv- 
glenge  prepravit?  En  vera  siss-a  cercecu,  cântat  am,  mi  diver- 
tit-am,  car  gli  trecut.  E  fruniga  ersuch:  s'ai  tu  en  vera  cântat, 
avinoce,  che  i  jarna  e  tu  xoca. 


TatcU  nostru.*) 

Caôe  nostru  carie  ăti  en  ôer,  neka  se  spunè  volja  a  te, 
kum  en  ôer  a§a  si  pre  pemint.  Pera  nostre,  saka  zi  de  nam 
astez.  Odprostè  nam  du^an,  ka  ai  noi  odprostim  a  lu  nostru 
duznié.  Neka  nu  na  tu  vezi  en  napastovanje,  neka  na  sbaveSt 
dezvaka  slabè.    Amen. 

Credo*) 

Jo  kred  en  Domnu  ôaèe,  karle  pote  tot,  karle  fakut  ôeru 
si  pemintu.  Si  en  Isu-kerst  filju  a  lui  ensnaskut  Domnu  a  nos- 
tru, karle  fost  zeônit  de  sveti  Duh,  naskut  de  litaria  fete,  karle 
fost  munôit  su  Poncie  Pilatu,  mort  zekopejt,  mesav  in  èer  sede 
na  desne  ëaôe,  karle  pote  tot,  dende  are  veri  za  sendi  ôeli  vii 
ăi  ôeli  merci.  Jo  kred  en  sveti  Duh,  svete  maja  baserike  ker- 
stjanske,  svete  kompanije.  Odprostè  nam  a  nostru  pekat  èivitu 
uèivi.     2ivljenje  za  vavek.     Amen. 


F.  Miklosich:  Ueber  die  Wanderungen  der  Rumunen 
in  den  dalmatînischen  Alpen  und  den  Karpaten. 

Wien,  1879.    (pag.  9.) 

De  la  maja  lu  sveti  Petru,  che  vire  fara  din  pkè  toc  anj  opt  zile.*) 

Sveti  Petru  avuta  ui-a  (o)  maje,  kar  a  fost  kativa  muljëre, 
fost  avara,  grumbo-kuvintaja,  ënvidiosa  (nenavidna),  aveja  toc 
şapte  mar  pekac  (pekaci  de  morte),  n'av  fakavejt  niôur  bire  (ni- 
ôur  bur  lucru)  ;  nu  Ij-a  fost  2a  de  niôur,  si  n'a  davejt  nia  lu  niôur. 
^n  tot  sae  zivljenje  (pir  a  vijut)  n'a  fakut  ata  lemozina,  se  nu  o 
(ura)  sbula  dat-a  lu  un  pekljar.  Si  ja  murit-a.  Morta  kèn  (kn) 
a  fost,  gospodinu  (ăijoru)  vo  pus  en  pkè.    Si  ôestu  Ijej  filju,  karle 

*)  Ortografie  slavică:  c  =  ce,  ci;  ë  =  ^j  c  =  ţ;  è  =  ă. 


284  Dialectica. 

fost  en  ëer,  avut -a  mare  paéion,  zaô  (perke)  luj  maje  fost -a 
en  pkè,  sf  vavik  rugat-a  gospodinu  (sijoru),  si  prirugat-a,  neka 
Ij  faôe  ôa  bire,  serae  vo  levei  dîn  pkè,  si  pure  vo  en  ur  kantun 
de  ôer,  ali  serae  vo  provej,  dire  stije,  se  nu  saera  si  revedej  en 
sire  veri.  Sijoru  (gospodinu)  zis-a:  ma  kum  ver  tu  ke  vo  bavu 
fara  kèn  nigdar  n'a  fakut  bur  lukru,  ke  n*av  (n*a)  nigdar  fakut 
lemozina,  Si  nia  de  bire  en  lume.  Zis-a  sveti  Petru:  ma  pur 
avut-a  de  faôe  karle  bur  lukru?  n'a  fakut  nanka  ur,  jo  kmoce 
voj  turna  kavta  en  melj  libri.  Si  kolae  (kolo)  kavtat-a  pre  ur 
mare  libru,  si  vaede,  ka  ëastata  maja  lu  sv.  Petru  en  tota  vrae- 
ma  (pir-a  vije  fost)  n'a  ato  fakut  de  bire,  si  ke  n'a  niô-ura  lemo- 
zina fakut,  far  de  k'av  (ke  av)  o  èbula  lu  ur  (un)  brizè  nu  dat 
(poveretu).  Zis-a  gospodinu  sijoru:  béni  din  casta  ăbula  elj  voj 
akordej,  ke  potè  verl  sus  netezendo-se  pre  éasta  ăbula;  ma  ver 
vedaè,  ke  ăi  anô  va  avae  sae  invidia.  Si  gospodinu  (sijoru)  kalejt-a 
casta  ôbula,  si  ja  se  rempigae  (potezae).  Atomu  de  ja  s'a  kacat 
kita  ate  suflete,  e  ja  trupae  ku  .  .  .  .  tica  ur,  cela  atu,  (ura  ôa 
ata),  si  treile  si  toc  ziôendo:  emnac,  tja  ke  voj  alje  nu  klaema. 
Zis-a  gospinu  (sijor)  lu  sv.  Petru:  vezut-aj  tu,  aj  tu  vezut,  ke  am 
jo  pravo  raôun,  ke-j  sempro vavik  isteăa,  e  ke  ara  istesa  kativeria. 
Si  tunce  gospodinu  (sijor)  mulejt-a  ăbula  ku  ja,  si  mes-a  en  fundu 
de  pkè.  Pre  kavtatu  pak  (riguardu)  de  svet  Petru  Ij-a  lasat,  ke 
un  trat  de  saki  anj  kèn  je  zija  lu  sveti  Petru,  neka  vire  fara,  e  ke 
steje  opt  (osèm)  zile  oô  si  kolo,  si  se  remena  pre  lume.  Infati 
vire  fara  toc  anj,  si  en  ceste  opt  zile,  ke  staje  fara,  face  de  tote 
sortile,  si  ne  face  akèta  si  /ikèta  pati. 


F.   MiKLOSlCH:   Rumunische   Untersuchungen.    I. 

Istro-  und  macedo-rumunisclie  Sprachdenkmàler. 

Wien,  1881.   (I.  Abtheilung.) 

Tatăl  nostru,    (pag.  2.) 

Caée  nostru,  karle  jesti  (éti)  en  éer,  neka  se  posveta  lumele 
tev;  neka  vire  taé  kraljestvo;  fia  tae  volja  ka  Si  en  éer  asa  si 
pre  pemint.  Pâra  nostra  de  saka  zi  daé  a  noi  àsteze;  si  las  a 
noi  nostre  dùgurle,  ka  ăi  noi  lăsam  lu  noştri  duznié;  şi  nu  n'a 
traze  en  tentaciun,  ma  liberaé  noi  de  rev. 


Miklosich:  Rumun.  Untersuolinngen.  285 

Decalog,  (pag.  3.) 
Zaée  zapovid  lu  domnu. 

1.  (Mdnéele.)  Jo  saém  gospodinu  (èijoru)  domni  tev,  nu  ver 
avaé  at  domnu  entru  mire. 

2.  (Ddjle.)  Nu  ver  klaémà  lùmele  mev  en  taStje. 

3.  (Tréjle.)  Ver  posveti  dumireka. 

4.  (Pàtrele.)  Âskuta  éaée  şi  maja  şi  tot  maj   betér  de  tire, 
se*r  (se  ver)  limgo  viju  fi  pre  pemint. 

5.  (ànéele.)  Nu  uéide. 

6.  (Sàstele.)  Nu  fade  grumb  pekat.  (nu  faé). 

7.  (ââptele.)  Nu  furâ. 

8.  (Optele.)    Nu  lenèi  (svidoéi  krivo)  de  te  frate  (iskrnju). 

9.  (Nôptele.)  Nu  desideréj  ata  muljera  ni  at  om. 
10.  (Zaééele.)  Nu  desideréj  nia  de  altzï. 


(pag.  4.)  En  kasa  mia  n'am  ni  sviôa,  ni  ulje,  ni  speglju,  ni 
éaptiru,  ni  krisu,  ni  skrigna,  ni  karta,  ni  paéna,  ni  kalemaru,  za 
piséj;  ni  kantrida,  za  sedaé;  n*am  ni  patu,  za  durmi;  ni  anka 
mezolu,  za  baé;  ni  skodela  din  ée  munkâ;  ni  skându,  pre  karle 
munkâ;  ni  pirunu  ku  6e  munkà;  ni  kutzitu,  ku  ée  tajd;  ni  lùn- 
gura  ku  ée  sùrbi;  ni  kupitzu  ku  ée  vadi;  ni  pugnava,  ku  ée  me 
ra3kopri;  ni  lanzulu  n'am  ku  ée  patu  kopri;  ni  stramasu,  pre 
karle  raszaëa. 

Proverbe,   (pag.  7 — 16.) 

Apetitu  vire  munkându. 

Asteze  mire,  mare  tzie. 

Bate  fljeru,  pira-j  kad. 

Breku  ke  latra,  nu  muéka. 

Bura  laémna,  faée  bur  foku. 

Caée  şi  maja  marânku  krékele,  şi  lu  feôori  legu  dintzï. 

Casta  lume  fakut  ie  ku  skâlele  :  uri  mergu  en  èos,  uri  en  sus. 

Domnu  faée  raée  dupa  roba. 

Draku  nu  aude  predikele. 

Dupa  ploja,   vire  mu§ata  vraéma;  dupa  pust,    vire  korisma. 

Faée  şi  taée. 

Foku  de  slama  zalik  dure. 

Galjira  betéra  faée  bura  ăema. 


286  Dialectica. 

Galjira  ke  kanta,  fakut-a  ovu. 

Glasu  Iu  asiru  nu  maére  en  deru. 

Karle  are  kapu  de  stekla^  neka  nu  se  bate  ku  (e)rpa. 

Karle  6ere,  afla. 

Karle  anse  faée,  faée  za  trej. 

Karle  faée  raôuna  far  de  ostaru,  el  faée  do  vote. 

Karle  kavta  en  karta,  nu  marânka  de  vitze. 

Karle-j  sgorit  de  apa  kada,  are  frika  şi  de  raée. 

Karle  maére  ku  lupu,  uriaé  ka  èi  lupu. 

Karle  se  faée  oia^  lupu'l  poidaé. 

Kând  ie  roisu  de  saéra,  muăata  vraeme  se  spaera. 

Kând  kokotu  kânta,  va  fi  zi. 

Kând  nu  se  pote  bate  kalu,  se  bate  sedla. 

Kodri  stau  (fermi)  en  lok,  ômiri  se  kontresku. 

Limba  n'are  osu,  ma  faée  resbi  dosu. 

Limba  traăe,  juva  dintele  dore. 

Maj  bire  âsteze  ovu,  nego  mare  galjira. 

Niôur  mestru  nu  se  naşte. 

Nu-j  roşa  far  de  spire. 

O  roşa  nu  faée  proliôu. 

Saki  ăarpe  are  sev  otrov. 

Sângele  traze. 

Tote  lâmnele  nu  sku  za  foku. 

Totzî  èazete  nu  sku  jednak. 

Zi-m,  ku  éire  maéri,  şi  voj  spure,  cire  jeăti. 


Tréi  frats.    (pag.  78.*) 

O  v6tç  foăt-a  tréi  frats  :  doi  orb,  si  ur  h*a  veăut  .  si  tseătsi, 
tréi  frats  mes-a  'n  loû  ;  vut-a  tréi  pukse  :  do  sparte  si  ure  vâr  de 
kanélç  .  éapéit-a  tréi  lyépur:  déi  ly-a  skapât,  si  ur  n'a  potùt 
katsâ .  térnu  nâzat  5  védu  o  mare  ùae,  si  bâtu  k'un  kuè  de  slâme. 
Tséla  tse  n'a  foăt  le  zitse  (:  ,,tsire  mçre  kolé?"  —  yely  ziku:  „smo 
tréi  frats:  déi  orb,  si  ur  nu  vçde,  âren  tréi  pùkse,  do  sparte  si 
ùr§  vâr  de  kanéle;  mes  an  n  léîî,  capçit  an  trei  lyépur:  doi  a 
skapât  si  ur  n'an  potut  katsâ".  tséla  tse  n'a  foăt  le  zitse  :)  ;,yo'm 
trei  61e:  do  sparte  si  ùrlç  vâr  de  funt:  déjnkve,  zitse,  talyâtsme, 
munkâtsme,  beyétsme  skùpa".  tâlyç,  marâîike,  vâvik  felele  prâ- 


*)  Ortografie  slavică:  insa  e^=a;  e  =  â;  n  =^  n  gutural  =  yy  (grecesc). 


Balade. 


287 


zşn  .  si  yo,    karF  am  foăt  kol6  —  nu  my-a  vru'  da  ni  ur  kuă, 
si  ku  ur  pex  n  kap  m'a  (fakut  sed^). 


LITERATURA  POPULARA. 


Cântec 

(V.  Alecsandri,  Poesiî  populare 

Nani-nani  copilaş 
dragul  mameî  fecîoraş! 
câ  mama  te-a  legăna 
şi  mama  te-a  căuta^ 
ça  pe-o  floare  drăgălaşă 
ca  pe-un  ângerel  în  faşă. 

Nani-nani  cu  mama 
că  mama  te-a  descânta! 
să  te  facî  un  viteaz  mare 


de  leagăn. 

ale  Românilor.  Bucur.  1866.   pag.  381.) 

ca  Domnul  Stefan  cel  mare, 
să  fiî  verde  la  resboî 
să  scapî  ţara  de  nevoî! 

Nani-nani  puîul  meu 
fericite-ar  Dumnezeu! 
să  fiî  oacheş  şi  frumos 
ca  un  soare  luminos. 
Fetele  să  te  'nd răgească 
florî  în  calea  ta  să  crească. 


Balade. 

(Alecsandri,  pag.  186  — 192.) 


Mănăstirea 


Pe  Argeş  în  gîos 
pe  un  mat  frumos, 
Negru  Vodă  trece 
cu  tovarăşi  zece: 
Noă  meşteri  marî 
calfe  şi  zidarî, 
şi  Manoli  zece, 
care-î  şi  întrece. 
Merg  cu  toţî  pe  cale 
să  aleagă  'n  vale 
loc  de  mănăstire 
şi  de  pomenire. 
Eată  cum  mergea 
că  'n  drum  agîungea 


Argefalui. 

pe  un  bîet  ciobănaş 
din  fluer  doînaş; 
şi  cum  îl  videa 
Domnul  îî  zicea: 
„mândre  cîobănaş 
din  fluer  doînaş! 
Pe  Argeş  în  sus, 
cu  turma  te-aî  dus, 
pe  Argeş  în  gîos 
cu  turma  aî  fost. 
Nu  cumva-i  văzut 
pe  unde-aî  trecut 
un  zid  părăsit 
şi  neisprăvit 


288 


Literatura  populară. 


la  loc  de  grindiş 

la  verde  alunis?** 

^Ba  Doamne,  am  văzut 

pe  unde-am  trecut 

un  zid  părăsit 

şi  neisprăvit. 

Cânîî  cum  îl  ved 

la  el  se  răped 

şi  latră-a  pustîu 

şi  urlă-a  morţiu." 

Cât  îl  auzîa 

Domnu  'nveselîa 

şi  curând  pleca, 

spre  zid  apuca 

cu  noă  zidarî, 

noă  meşterî  marî 

şi  Manoli  zece 

care-î  şi  întrece. 


n 


Eată  zidul  meu! 


Meşteriî  grăbîa 
sferile  'ntindea, 
locul  măsura, 
şanţurî  largî  săpa 
şi  mereu  lucra, 
zidul  rădica; 
dar  orî  ce  lucra 
noaptea  se  surpa! 
A  doa  zi  car 
a  treia  zi  ear; 
a  patra  zi  ear 
lucra  în  zadar! 
Domnul  se  mira 
ş'apoî  ÎÏ  mustra, 
ş'apoî  se  'ncrunta 
şi  *î  ameninţa 
să  'î  pue  de  viî 
chîar  în  temeliî! 
Meşteriî  ceî  marî 
calfe  şi  zidarî, 
tremura  lucrând. 


II. 


aicî  aleg  eu 
loc  de  mânăstire 
şi  de  pomenire. 
Decî  VOÏ,  meşterî  marî 
calfe  şi  zidarî 
curând  vă  siliţî 
lucrul  de'l  pomiţî 
ca  să*  mî  rădicaţî     , 
aicî  să'  mî  duraţî 
mânăstire  naltă 
cum  n'a  maî  fost  altă, 
că  v'oîu  da  averî 
v'oîu  face  boerî, 
ear  de  nu,  apoî 
v'oîu  zidi  pe  voî, 
v'oîu  zidi  de  viî 
chîar  în  temeliî!" 


zi  lungă  de  vară 
zioa  pân'  în  seară. 
Ear  Manoli  sta, 
nicî  că  maî  lucra, 
ci  mi  se  culca 
şi  un  vis  visa, 
apoî  se  scula 
ş'  astfel  cuvânta: 
„Noă  meşterî  marî, 
calfe  şi  zidarî! 
ştiţî  ce  am  visat 
de  când  m'am  culcat? 
O  şoaptă  de  sus 
aevea  mî-a  spus, 
că  orî  ce-am  lucra 
noaptea  s'a  surpa, 
pân'om  hotări 
în  zid  de-a  zidi 
cea  'nteî  soţîoară 
cea  'nteî  sorîoară, 
care  s'a  ivi 


Balade. 


289 


mânï  în  zïorî  de  zi 
aducând  bucate 
la  soţ  ori  la  frate. 
Decî  daca  vroîţî 
ca  să  isprăviţî 
sfânta  mănăstire 
pentru  pomenire^ 
noî  să  ne-apucâm 
cu  toţî  să  glurăm 


III. 


Eată  'n  zïorï  de  zi 
Manea  se  trezi, 
s'apoî  se  sui 
pe  gard  de  nuele  ^ 
şi  maî  sus,  pe  schele 
şi  'n  câmp  se  uita 
drumul  cerceta. 
Când,  vaî!  ce  zărîa? 
Cine  că  venîa? 
Soţîoara  luî 
âoarea  câmpuluî! 
Ea  s'  apropiea 
şi  iî  aducea 
prânz  de  mâncătură 
vin  de  beutură. 
Cât  el  o  zărîa 
inima-î  sărîa, 
în  genuchî  cădea 
şi  plângând  zicea: 
„Dă,  Doamne,  pe  lume 
o  ploae  cu  spume, 
să  facă  pârae 
să  curgă  şiroae, 
apele  să  crească 
mândra  să  'mî  oprească, 
s'o  oprească  'n  vale 
s'o  'ntoarcă  din  cale!" 
Donmul  se  'ndura 
ruga  'î  asculta 
norii  aduna 

G  ASTER,  Chrcstomatie  român&.  II. 


şi  să  ne  legăm 
taîna  s'o  păstrăm; 
ş'orî  ce  soţîoara 
orî  ce  sorîoară 
mânï  în  zîorl  de  zi 
înteî  s'a  ivi 
pe  ea  s'o  jertfim 
în  zid  s'o  zidim!" 


cerîu  'ntuneca. 

Şi  curgea  de-o  dată 

ploae  spumegată, 

ce  face  pârae 

şi  umâa  şiroae. 

Dar  orî  cât  cădea 

mândra  n'o  oprîa, 

ci  ea  tot  venîa 

şi  s'  apropia. 

Manea  mî-o  videa 

inima-î  plângea 

şi  ear  se  'ncbina 

şi  ear  se  ruga: 

„Suflă,  Doamne-un  vânt 

suflă  '1  pe  pământ 

braziî  să-î  despoae 

paltinî  să  îndoae 

munţiî  să  răstoarne 

mândra  să'mî  întoarne, 

să  mî-o  întoarne  'n  cale 

s'o  ducă  de  vale!" 

Domnul  se  'ndura 

ruga-î  asculta 

şi  sufla  un  vânt, 

un  vânt  pre  pământ, 

paltinî  că  'ndoîa, 

brazî  că  despoîa 

munţiî  răsturna; 

eară  pe  Ana 

nicî  c'o  înturna! 

19 


290 


Literatura  populara. 


Ea  mereu  venYa 
pe  drum  şovăîa, 
şi  s'  apropia; 

Meşterîî  ceî  marî 
calfe  şi  zidarî, 
mult  înveselîa 
dacă  o  videa; 
ear  Manea  turba 
mândra  'şî  săruta 
în  braţe-o  lua, 
pe  schele-o  urca, 
pe  zid  o  punea 
şi  glumind,  zicea: 
„Stăî  mândruţa  mea 
nu  te  spăriea 
că  vrem  sâ  glumim 
şi  să  te  zidim!" 
Ana  se  'ncredea 
şi  vesel  râdea. 
Ear  Manea  ofta 
şi  se  apuca 
zidul  de  zidit, 
visul  de  'mplinit. 
Zidul  se  suîa 
şi  o  cuprindea, 
pân  la  gleznişoare, 
pân  la  pulpişoare. 
Ear  ea,  vaî  de  ea! 
nicî  că  maî  ridea 
ci  mereu  zicea: 
„Manoli,  Manoli, 
meştere  Manoli! 
Agîungă-ţî  de  şagă 
că  nu  'î  bună,  dragă. 
Manoli,  Manoli, 
meştere  Manoli! 
Zidul  rău  mă  strânge 


şi  amar  de  ea 
eată  c'agîungea! 


IV. 


trupuşoru'mî  frânge!" 
Ear  Manea  tăcea 
şi  mereu  zidea, 
zidul  se  suîa 
şi  o  cuprindea 
pân  la  gleznişoare, 
pân  la  pulpişoare, 
pân  la  costişoare, 
pân  la  ţâţişoare. 
Dar  ea,  vaî  de  ea 
tot* mereu  plângea 
şi  mereu  zicea: 
„Manoli,  Manoli, 
meştere  Manoli! 
Zidid  rău  mă  strănge 
ţâţişoara'mî  plânge 
copilaşu'mî  frânge!" 
Manoli  turba 
şi  mereu  lucra. 
Zidul  se  suîa 
şi  o  cuprindea 
pân  la  costişoare, 
pân  la  ţâţişoare, 
pân  la  buzişoare, 
pân  la  ochişorî, 
în  cât,  vaî  de  ea! 
nu  se  maî  videa, 
ci  se  auzîa 
din  zid  că  zicea; 
„Manoli,  Manoli 
meştere  Manoli! 
Zidul  rău  mă  strânge 
vîaţa  mi  se  stinge! 


Balade. 


291 


Pe  Argeş  în  gîos 
pe  un  mal  frumos, 
Negru  vodă  vine 
ca  să  se  închine 
la  cea  mănăstire, 
falnica  zidire; 
mănăstire  naltă 
cum  n'a  maï  fost  altă. 
Domnul  o  privîa 
şi  se  'nveselîa 
şi  ast-fel  grăîa: 
„Voî,  meşterî  zidarî 
zece  meşterî  marî! 
spuneţi'mî  cu  drept 
cu  mâna  la  pept, 
de-aveţî  meşterie 
ca  să'  mî  faceţî  mie 
altă  mănăstire 
pentru  pomenire 
mult  maï  luminoasă 
şi  mult  maï  frumoasă?^ 
Ear  ceî  meşterî  marî 
calfe  şi  zidarî 
cum  sta  pe  grindiş 
sus  pe  coperiş, 
vesel  se  măndrîa 
ş'  apoî  răspundea: 
„Ca  noî,  meşterî  marî 
calfe  şi  zidarî 
alţiî  nicî  că  sănt 
pe  acest  pămănt! 
Află,  că  noî  ştim 
orî  cănd  se  zidim 
altă  mănăstire 
pentru  pomenire, 
mult  maî  luminoasă 
şi  mult  maî  frumoasă!" 
Domnu-î  asculta 
şi  pe  găndui'î  sta, 
apoî  poroncîa. 


schelele  să  strice 
scărî  să  le  rădice; 
ear  pe  ceî  zidarî 
zece  meşterî  marî 
să  mi-î  părăsească 
ca  să  putrezească, 
colo  pe  grindiş 
sus  pe  coperiş. 
Meşteriî  găndea 
şi  eî  îşî  f^cea, 
aripî  sburătoare 
de  şindrilî  uşoare, 
apoî  le  'ntindea 
şi  'n  văsduh  sărîa  ; 
dar  pe  loc  cădea 
şi  unde  pica 
trupu'  şî  despica. 
Ear  bîetul  Manoli 
meşterul  Manoli 
cănd  se  încerca 
de  a  se  arunca, 
eată  c'^auzîa 
din  zid  că  eşîa 
un  glas  năduşit, 
un  glas  mult  îubit, 
care  greu  gemea 
şi  mereu  zicea: 
„Manoli,  Manoli 
meştere  Manoli  I 
Zidul  rău  ma  strănge 
ţăţişoara'mî  plănge 
copilaşu'mî  frănge 
viaţa  mi  se  stinge!" 
Cum  o  auzîa 
Manea  se  perdea 
ochi-î  se  'nvelîa; 
lumea  se  'ntorcea 
noriî  se  'nvărtea, 
şi  de  pe  grindiş 
de  pe  coperiş 

19* 


292 


Literatura  populară. 


mort  bîetul  cădea! 
Ear  unde  cădea 
ce  se  maî  ftlcea? 
O  fontâaâ  lină 


cu  apă  puţină^ 
cu  apă  sărată 
cu  lacrimî  udată! 


1 


MntON  POMPILIU:    Balade  populare  române.    Jaşî  1870. 

Marca  şi  Turcu.    (pag.  21  —  24.) 


Colo  'n  jos  pe  Nistru  'n  jos 

peste  plaîul  cel  frumos, 

unde  Nistru  se  coteşte; 

Ia  masă  de  solzi  de  peşte^ 

beu  voiniciî  călăreşte, 

şi  be  Marcu 

săracu 

şi  cu  Turcu 

păgănu, 

şi  cu  muma  Marculuî 

ibovnica  Turculuî. 

Turcul  be  şi  nu  prea  be 

şi  be  bere  de  ce  rè; 

el  berea  cu  viclenie 

să  n' ajungă  la  beţie; 

Dară  Marcu 

săracu 

el  bea  vinu 

de  cel  mai  bunu, 

tot  copul 

şi  galbenul, 

şi  felea  şi  talerul, 

picătura  şi  zlotul. 

Multe  copurî  el  sferşea 

negura  ochi'î  prindea, 

şi  de-odată  ameţea, 

pe  masă  capul  punea 

şi  în  grabă  adurmea. 

Eară  Turcu 

păgănu 

om  fricos  la  vetejie 

dar  meşter  în  viclenie. 


îute  paloşul  trăgea 
într'  un  picîor  se  'nvărtea 
capul  Marculuî  să  '1  îea. 
Dară  sluga  Marculuî, 
credincîosu  stăpânuluî 
cuvântă  păgânului: 

—  „Turcule, 
boïerïule! 

len  dă'  mî  vreme  puţintel 
ca  să  m'  apropiu  de  el, 
să  mă  plec  şi  să  '1  sărut 
căcî  nu  Foîu  vedea  maî  mult. 
L'  am  slujit  de  mititel 
şi  sămbria  m'i  la  el." 

—  Dânsul  nu  To  sărutat 
ce  cu  dinţiî  To  muşcat, 
Marcu  de  s'o  deşteptat: 

—  „Aleî  slugă,  filtul  meu, 
ce  me  muşcî  tu  aşe  rău 
doar'  nu  te-aî  fôcut  dulău? 
de  micuţ  eu  te-am  avut 

şi  tu  asta  n'aî  fôcut!" 

—  „Scoală  Marcule,  stăpâne 
că  'î  amar  şi  vaî  de  tine, 
uîtă  Turcul 

păgânul 

că  el  paloşul  trăgea, 

într'  un  picîor  se  'nvărtea 

Marcule,  capul  să-ţî  îea." 

Atuncî  Marcu 

voînicu 

aşa  mult  nu  se  găndea, 


Balade. 


293 


paloş  de  argint  scotea 
într'  un  picîor  se  'nvàrtea 
şi  da  una  de  cea  grea: 
capul  Turcului  sărea^ 


şi  de-adura  se  ducea 
în  albia  Nistruluî 
lângă  pîatra  Corbuluî. 


Gheorghiţă  şi  mireasa 

Pe  drumul  Oràziiï 
merg  carăle  Gheorghiţiî, 
ducu-se  după  nevastă 
colo  'n  ţara  ungurească; 
cel  cu  sare 
me  maï  tare^ 
cel  cu  vin 
me  maï  lin; 

cănd  Gheorghiţă  andălîa 
maică-sa  din  graîu  grăîa: 
—  „Gheorghiţă,  binele  meu 
bagă  'n  samă,  ce  'ţî  spun  eu  : 
Nu  'ntra  'n  casă  nechemat 
nu  be  pahar  ne  'nchinat!" 
Dar  Gheorghiţă  baîu  n'avea; 
când  la  socri  ajungea 
intra  'n  casă  nechemat 


lui.  (pag.  27—28.) 

berea  pahar  ne  'nchinat. 
După  masă  se  punea 
şi  pe  când  se  veselea 
fiîgurî  grele  mi'l  prindea; 
când  era  la  miază-noapte 
Gheorghiţă  trăgea  de  moarte  ; 
când  de  zuă  se  crepa 
Gheorghiţă  sufletu-şî  da; 
car  nevasta  luî  ojpfca: 
—  „Bată-te  focu,  nănaş 
cu  cine  mă  cununaşî? 
cu  cununa  rugului 
să  n'am  traîul  prunculuî: 
asară  fuseî  fecîoară, 
mîază-noapte  nevestîoară, 
ear  aciun  în  zorî  de  zuă 
eacătă-mă  şi  văduă." 


SlMEON  Î'l.  Marian:  Poesiï  poporale  române  I. 

Cernăuţi  1873. 

(Balade.    Cântece  bătrâneşti.) 
lovită  şi  moşul  său  Balaban,    (pag.  71 — 86.) 


1. 


Frunza  verde,  lemn  dubit, 
laşul  nostru  cel  vestit 
a  rămas  negru  pârlit .... 
Este-o  masă  'nrotilată 
mândră,  galbănă  de  peatră, 
toată  din  cîocan  lucrată, 
de  boerî  încunjurată. 


Beu  boeriî,  se  cintesc  (!  1.  cin- 
mânâncă  şi  sfâtuesc.       [stesc), 
Dar^  cine  se  veseleşte 
maï  cu  samă  cin'  meseşte? 
Balaban  şi  cu  lovită, 
ce'i  este  nepot  de  viţă 
şi  fecîor  de  Novăciţă! 


294 


Literatura  populară. 


Şi  nepotul  său  lovită 
bea  paharul  neurat 
8ta  la  masă  ne  'mbiat. 
Eară  moşul  Balaban^ 
care-î  bun  de  eartagan^ 
spre  lovită  se  'ntorcea 
şi  din  gur'  aşa  'i  zicea: 
„Aleî  nepoate  lovită! 
măî  lovită;  măî  bădiţă^ 
fecîoraş  de  Novăcită! 
Spune'mî  mie  adevărat 
ce  beî  pahar  neurat, 
şezî  Ia  masă  ne  'mbiat! 
n'aî  strae  de  primineală, 
ori  n'aî  banî  de  cheltuială?!" 
Ear'  lovită  asculta 
şi  din  gură  'i  cuvânta: 
„Am  strae  de  priminîală, 
c'aş  putea  'mbrăcă  o  tară; 
şi  am  banî  de  cheltuîală 
c'aş  putea  hrâni  o  tară  !  .  .  . 
Mie  vremea  mi-a  venit 
vremea  de  căsătorit, 
potrivnică  n'am  găsit 
orî  şi  cât  m'am  ostenit  : 
noauă  aï 
pe  noauă  caî, 
pe  totî  noauă  i-am  spetit 
şi  pe  totî  i-am  cîumpăvit, 
potrivnică  n'am  găsit 
nicî  la  stat,  nicî  la  purtat, 
nicî  la  papuc  de  *ncăltat, 
nicî  pe  pusul  strutuluî 
nicî  pe  mersul  drumuluî; 
dară  eu  când  mi-am  venit 
şi  în  nuntru  m'am  vârât 
în  târgul  Odriuluî 
la  curtea  Subasuluî, 
mândră  zână  mî-am  zărit, 
bună  mî-ar  fi  de  răpit 
şi  n'am  cal  de  isbândit!'^ 


Moşul  său  când  auzîa 

se  sculă  şi-apoî  zicea: 

„Aleî  nepoate  lovită, 

măî  lovită,  măî  bădiţă 

fecîoraş  de  Novăcită  ! 

pe  min'  de  me'i  asculta 

de'i  voi  şi  de  mi'i  da: 

tot  pe  anî 

burduv  de  banî, 

şi  pe  lună 

pungă  plină, 

pe  tot  sfertul 

galbănul, 

cal  pe  gândul  tău  ti-oîu  da 

de  ti'i  face  dobânda!" 

lovită  când  auzîa 

mantaua  jos  întindea 

de  treî  orî  cu  banî  o  'mplea 

moşuluî  său  că  mi-o  da. 

Balaban,  cum  mi- o  lua 

în  pivniţă  se  băga 

pe  Negrul  că  mi'l  scotea, 

pe  Negrul 

pe  Besnicul. 

La  lovită  se  ducea 

luî  în  mână  că  i'l  da; 

dimpreună  cu  dânsul 

cu  Negrul,  cu  Besnicul 

ia  dat  încă  şi-un  bicîut 

carele-avea  în  vârvut 

o  litră  de  argintut- 

lovită  se  întindea 

la  Negrul  mi  se  ducea 

de  dărlog  că  mi'l  prindea 

şi  pe  el  se  arunca, 

bicîu  'n  mână'l  apuca 

şi  de  acolo  purcedea  .... 

Mi'l  strângea  dintr'  un  dârlog 

şi  sărîa  câte-un  prilog, 

mi  4  plesnea  peste  îoie 

şi  sărîa  câte-o  moşie. 


Balade. 


295 


Mi'l  plesnea  peste  spinare, 
sârîa  doauă,  treî  hotare  .  .  . 
Şi  s'a  dus  lovită  dus 


pân  la  curte  ce-a  ajuns, 
la  curtea  Subasuluî 
în  târgul  Odriuluî. 


II. 


La  curte  când  a  ajuns 

se  primbla  în  jos  şi  'n  sus 

prin  târgul  Odriuluî, 

pe  marginea  drumuluî, 

Negrul  ostoindu-şi'l, 

de  spume  stergendu-şi*!. 

Negrul  mi  se  ostoea 

de  spume  se  cui*aţîa. 

El  tot  una  se  uîta 

şi  tot  una  îmî  ochîa 

la  curtea  Subasuluî, 

prin  fereasta  curţiî  luî,  • 

doară  zina  mî-a  zări 

doară  mî-o  poate-amăgi 

şi  cu  dânsa  a  fugi. 

Şi  pe  când  se  preumbla 

feţişoara  mi'l  zărîa^ 

mult  de  el  se  minuna 

căcî  ea  nu  mi'l  cunoştea, 

şi  în  minte'şî  socotîa: 

ce  voînic  e  acesta 

cu  ochî  negriî  ca  mura, 

cu  părul 

ca  corbul; 

ce  voînic 

pe  cal  murg, 

aşa  creţ 

şi  isteţ, 

de  priveşte 

şi'mî  ocheşte 

Ta  mea  mică 

ferestuîcă? 

Astfelîu  după  ce  gândi 

din  curte-afară  eşi, 

şi  'n  grădină  se  ivi 


acea  mândră  feţişoară 
rumănă  şi  sprinteneoară, 
privind  străsturelele 
cum  cresc  micşunelele; 
privind  floricelele 
cum  îsî  dau  miroasele. 
lovită,  când  mi-o  vedea 
de  dânsa  s'  apropiea 
şi  din  gur'  aşa4  zicea: 
„Aleleî,  tu  zinişoară, 
zinişoară,  verişoară! 
tatăl  tău 
cu  tatăl  meu 
eî  au  fost  doî  frăţiorî 
şi  noî  sântem  verişorî, 
şi  tu  'mî  eştî  o  verişoară 
tocma  ca  şi-o  sorioară, 
îan  întinde-o  garofeoară 
s'o  miros  în  astă  oară, 
să  'mî  alin  cea  inimîoară, 
s'o  alin  să  nu  mă  doară. 
Ian  intinde-o  garofiţă 
din  a  ta  dalbă  mânuţă  !*" 
Fetiţa  când  '1  auzîa 
de  el  mult  se  minuna 
şi  din  gură  mi4  zicea: 
„Măî  voînice,  voînicele 
măî  bădiţă,  fôrtatele! 
cum  de-ajungî  la  floricele 
să  aîbî  din  manele  mele?" 
Şi  cum  zise  acestea 
maî  mult  nu  se  cugeta 
ci  pe  loc  că  mi  se  da, 
floricele  aduna 
şi- un  struţuşor  îî  fecea 


296 


Literatura  populară. 


la  zâplaz  mi  se  ducea 
luî  loviţă'l  întindea. 
Dar  lovita  cel  viclean, 
nepotul  luî  Balaban 
samă  florilor  nu  da, 
mâna  pe  dânsa  punea 


şi  pe  murg  mi-o  asvàrlïa, 
pintenï  Negrului  dădea 
şi  de-acoalea  purcedea 
şi  spre  casă  se  'ntorcea, 
de  nime  nu  '1  cunoştea 
şi  nime  nu  mi'l  vedea. 


III. 


Subasul  când  auzîa 

ceea  ce-i  se  'ntîmpla, 

că  lovită  voînicul 

voînicul  şi  vicleanul, 

feţişoara  i-a  furat 

şi  cu  dânsa  a  plecat, 

a  'nceput  a  lăcrăma 

a  plânge  şi-a  suspina 

veste  luî  Dârvicîu  a  da. 

Ear'  Dârvicîu  când  auzîa 

un  ochîu  îî  plângea 

altul  îî  râdea. 

Apoî  ce  'mî  fttcea?  .  .  . 

Mi  se  socotîa 

şi  în  grajdî  mergea 

pe  Neagra  scotea: 

pe  Neagra, 

pe  Besnica, 

nicî  cu  frâu 

nicî  fera  frâu, 

ci  c'  un  căpestrel 

slab  şi  supţirel; 

cu  pedică  'n  gură 

ce  n'avea  măsură, 

şi  cu  scărî  la  şea, 

carile  era 

aşa  de  friunoase^ 

ca  şi  doauă  broscî  ţâstoase. 


Şi  cum  mi-o  scotea 
pe  ea  s'  asvârlea 
şi-apoî  purcedea, 
şi  mergea  ca  vântul 
ne-atingând  pământul. 
Şi  mi-o  strângea  de  dârlog 
şi  sărea  câte-un  prilog; 
mi-o  plesnea  peste  îoie 
şi  sărîa  câte-o  moşie. 
Şi  o  pălea  peste  spinare 
şi  sărea  peste  hotare. 
Pământul  se  resuna 
pe  unde  Neagra  câlca. 
Şi,  zău,  mult  că  nu  era 
pe  voînic  maî  ajungea, 
lovită  când  mii  vedea 
amarnic  se  spăriea 
.că  'şi-a  perde  mândruţa; 
decî  din  gur'  aşa  striga: 
„Moşule  hăî,  Balaban! 
ce  eştî  bun  de  eartagan  * 
şi  taî  boeri  'n  divan, 
saî  fuga  şi  vin'  aicî, 
că  m'  ajunge  cel  Dârvicîu, 
şi  Dârvicîu  de  m'a  ajunge 
sufletul  de  loc  mii  stânge, 
şi  capul  mi  Ta  tăea 
şi  puîcuta  mi-a  lua." 


IV. 


Balaban  când  auzîa 
în  pivintă  că  intra. 


pe  Galbăna  mi-o  scotea 
nicî  cu  frâu 


Balade. 


297 


nicï  fôra  frâu, 
ci  c'  un  câpâstrel 
slab  şi  subţirel. 
Şi  cum  mi-o  scotea 
pe  ea  s'  asvârlea 
şi-apoî  purcedea, 
şi  mergea  ca  văntul 
ne-atingând  pământul; 
căcî  cănd  mi-o  plesnîa 
Galbâna  sărea 
ca  şi  pasărea  .... 
Şi  s'a  dus^  s'a  dus 
la  loviţ'  ajuns. 
Şi  cum  ajungea 
şi  Dârvicîu  sosia, 
şi  Dârvicîu  pufuea 
şi  mi  se  roşîa 
şi-apoî  se  rostîa^ 
cătră  tânărul  lovită 
fecîoraş  de  Novăciţă 
nepotul  luî  BalabaU; 
ce'i  voînic  de  eartagan 
şi  bagă  frică  'n  duşman. 
Balaban  cum  mii  vedea 
că  astfelîu  se  includea 
de  dânsid  mereu  râdea 


căcî  de  el  frică  n'avea, 
şi  spre  el  se  întorcea 
şi  din  gură  mi'i  ziceĂ: 
„Ho!  ho!  voînic  Dârvice! 
nu  face  vraibe  pe-aice! 
tinerii  fac  iftjbUe 
noî  bătrânii  păcile!  .  .  .  ." 
Ear'  Dârvicîu  aşa  zicea: 
„Balabane^  viţă  rea! 
pe  min'  de  me'i  mânia 
capul  mi  ţi-Foîu  tăea 
şi  la  corbi  te-oîu  arunca  !** 
Balaban  când  Tauzia 
amarnic  se  mâniea^ 
paloşul  că  mii  scotea 
pe  palmă  mii  învărtea, 
la  musteţe  mii  cerca 
la  musteţe  că  prindea^ 
şi-apoî  de  loc  mii  titea 
în  faţa  buricului 
pe  la  furca  peptuluî 
imde-i  greu  volnicului 
Şi  de  loc  că  mii  pălîa 
sângele  mii  năbuşîa 
jos  de  pe  cal  că  pica 
şi  calul  alăturea. 


V. 


Balaban  încălica 
şi  de-acolea  purcedea 
cu  nepotul  său  lovită 
şi  cu  mândra  copilită. 
Eară  'n  urma  lor  venîa, 
venîa  Turcii  ca  ploaea^ 
Tătarii  ca  năsipul 
de-acoperîau  pământul. 
Ear'  volnicul  Balaban, 
care-i  bun  de  eartagan, 
de  nime  nu  se  temea 
„vie!  vie!"  tot  zicea. 


Şi  orî  care  cum  venîa 
orî  care  s'  apropiea 
Balaban  pe  eî  sărîa* 
dimpreună  cu  lovită, 
fecîoraş  de  Novăciţă, 
şi  de  zilei  mântuîa, 
capurile  le  tăea, 
nul  tăea  cum  se  tăea, 
ci  mii  tăea  ca  grâul 
şi  mii  clădîa  ca  stogul. 
Şi  după  ce  mii  tăea 
corbilor  mii  asvârlea  .  , 


298 


Literatura  populară. 


Earâ  eî  se  întorcea 
spre  casă  tustreî  mergea: 


Maî  ziceţî  boerî  „amin," 
v'am  cântat  cântec  deplin, 
şi  VOÏ  maî  zice  una 
maî  pe  sus  decât  asta, 


Balaban  şi  cu  lovita 
şi  cu  tânăra  fetiţă. 


dacă  şi  mie  mi'ţî  da 
un  pahar  de  vin  pelîn 
gâtul  să  mii  maî  alin! 


Teodor  T.  Burada:  O  Căletorie  in  Dobrogia.  Jaşi  1880. 


Maica  bătrână. 

Primblă-mi-se  primbla 
pe  cel  mal  de  gărlă, 
cea  maîcă  bătrănă 
cu  brăul  de  lănă 
de  lănă  seină, 
de  păr  de  cămilă; 
din  drug  îndrugănd, 
^din  furcă  torcănd 
din  gură  'ntrebănd: 
„Dunăre,  Dunăre, 
drum  fâr'  de  pulbere! 
şi  fâr'  de  hăugaş, 
trup  mult  drăgălaş! 
De  aî  fi  vorbitoare 
şi  'ndatoritoare 
eu  că  te-aş  ruga 
şi  te-aş  întreba 
de-un  drahîu  al  meu, 
ce  Fam  perdut  eu  ; 
tu  nu  Taî  văzut 
de  valurî  bătut, 
de  malurî  izbit, 
de  coscaî  scobit? 
De  Taî  fi  văzut 
Faî  fi  cunoscut: 
un  flăcău  înalt, 
nalt  şi  sprăncenat; 


(pag.   113  —  118.) 

feţişoara  luî 
spuma  lapteluî, 
coala  de  hărtie 
de  la  prăvălie, 
chiculiţa  luî 
spicul  orzuluî, 
cănd  e  revărsat 
la  vreme  de  plouat, 
creşte  'n  foae  lat; 
mustecîoara  luî 
spicul  grăuluî, 
cănd  se  părgueşte 
lumea-1  îndrăgeşte; 
sprincenele  luî 
pana  corbuluî, 
pană  neboită 
nesulemenită  ; 
ochişoriî  luî 
mura  cămpuluî, 
coaptă  la  rezoare 
ferită  de  soare, 
coaptă  la  pământ 
ferită  de  vănt.** 
—  Dunărea  privea 
şi  aşa  grăea: 
„măîcuţă  bătrănă 
cu  brăul  de  lănă 


Balade. 


299 


de  lână  seină; 
de  păr  de  cămilă! 
şi  de  Tam  văzut 
nu  Fam  cunoscut. 
Dar  tu  să  te  ducî 
în  colo  s'apucî, 
la  sora  mea  ceaţă 
ce  acum  se  'nalţă; 
că  e  maî  mare 
maî  înecătoare 
şi  'ntunecătoare; 
poate  Fa  văzut 
şi  Ta  cunoscut." 

—  Cea  maîcă  bătrănă 
cu  brăul  de  lănă 

în  genuncliî  cădea 
şi  la  cerîu  privea, 
şi  mi  se  ruga: 
„De  s'ar  îndura, 
eu  m'aş  bucura; 
Domnul  să  mă  facă 
o  neagră  corboaîcă, 
din  aripî  să  sbor 
colo  să  scobor." 

—  Domnul  auzea 
corboaîcă-o  fôcea; 
Dunărea  trecea 

şi  se  ducea 
de  întăluQa; 
cea  ceaţă 
negureaţă. 
Cum  a  întălnit-o 
în  drum  a  oprit-o, 
din  gură-a  'ntrebat-o: 
„Tu  ceaţă 
negureaţă  ! 
de  aï  fi  vorbitoare 
şi  'ndatoritoarC; 
eu  te-aş  întreba: 
n'aî  văzut  cum- va 
un  drahlu  de-al  meu. 


măndru  nalt  fiăcăU; 
munţiî  ocolind 
din  gură  căntănd? 
De  nu  Faî  văzut 
de  valurî  bătut; 
de  malurt  izbit 
de  coscăî  scobit? 
că  tu  eştî  maî  mare 
şi  'ntunecătoare!" 

—  Cea  ceaţă 
negureaţă 

din  gur'ăî  grăea 
şi  aşa-i  zicea: 
„Măîcuţă  bătrănă 
cu  brăul  de  lănă 
de  lănă  seină 
de  păr  de  cămilă: 
ba  eu  Fam  văzut 
şi  Fam  cunoscut; 
la  malul  măriî; 
în  marginea  ţăriî; 
la  umbra  de  perî, 
de  perî  şi  de  merî, 
de  păgănî  gonit, 
de  gloanţe  rânit 
la  pământ  trântit!" 

—  Ea  mereu  mergea 
pană  ajungea 

în  vărfiirî  de  perî 
de  perî  şi  de  merî. 
Colo  se  punea 
şi  în  jos  privea, 
pe  el  mi'l  zărea 
şi  mii  cunoştea, 
şi  ea  începea 
de  mii  cloncăea. 
Dar  el  ce-mî  fàcea? 
arcul  mii  lua 
şi  îl  încorda 
Atuncî  ea  grăea: 
„nu  mă  săgeta 


300 


Literatura  populară. 


că  sânt  matca  ta! 

Nu  te  cloncăesc, 

ci  eu  te  jălesc." 

—  Dar  el  ce  'mî  fàcea? 

Din  gura  grăea: 

„De  eştî  mîtfca  mea, 

du-te  tu  în  grabă 

leacurî  de  îmî  adă, 

la  rănile  marî 

nişte  erburî  târî, 

la  rănile  micî 

nişte  erburî  dulcî, 


ca  să  mă  vindecî." 
—  Şi  ea  se  ducea 
în  grabă  venea, 
erburî  aducea, 
erburî  dulcî  lăsa, 
erburî  târî  lua. 
In  grabă  să-î  treacă 
acasă  să'l  ducă. 
Dar  nu-1  vindeca 
ci  îl  omorea. 
Şi  ea  se  scărbea 
lăngă  el  murea! 


Mihnea   Vodă. 

In  şesul  Scăenilor, 
lunca  Măgurenilor, 
Mihnea  Vodă  cel  vestit 
cu-a  luî  oaste-a  tăbărit, 
multe  corturî  me-a  fecut 
multe  multe 
şi  mărunte, 

tot  corturî  de  ipingele, 
maî  marî  şi  maî  mărunţele. 
Dar  maî  multe-s  tătăreştî 
care  'n  lume  nu  găseştî. 
La  mijloc  de  corturele 
maî  marî  şi  maî  mărunţele, 
este-un  cort  mare  rotat 
cu  creştetul  naramzat, 
cu  sforile  de  matasă 
împletite  toate  'n  şese, 
cu  ţeruşiî  de  argint 
cum  n'a  fost  nicî  că  maî 
cu  maîugî  de  acioî     [sânt; 
cum  nu  se  află  pe  la  noî. 
Pe  pământ  ce-i  aşternut 
şi  cu  ce  ăî  învălit? 
covor  verde  de  matasă, 
de  matasă  tot  aleasă, 
peste  covor  chiroţica 


(pag.  205—210.) 

de  cea  mândră  picăţică, 
peste  tot  ăs  mese  întinse, 
jur  împrejur  maî  sânt  puse, 
pemişoare  mititele 
stau  boeriî  tot  pe  ele, 
pe  la  patru  colţurele 
tot  cu  scumpe  petricele, 
petricele  nestimate 
care  'n  lume  nu  se  poate. 
La  masă  cine  se  vede? 
Domnul  Mihnea  Vodă  şede 
cu  cate  treî  fraţt  Bujeştî 
şi  cu  amăndoî  Capleştî. 
Ear  colo  la  capul  meseî, 
lăngă  cel  stălp  gros  a  uşeî 
şede  Neda  părcălabul 
înţeleptul,  chibzuitul, 
temeîul  rezboailor 
şi  nădejdea  oştilor 
şi  fruntea  boerilor. 
Mihnea  Vodă  se  sculă 
de  departe  se  uîtă, 
pe  drumul  Tabanuluî 
pe  şleahul  Tataruluî. 
Calea  Bucureştilor, 
asupra  Scăenilor 


Balade. 


301 


mare  pulbere  zărea 
şi  Ia  masă  ear  intra^ 
şi  din  gură  aşa  grăia: 
„Aleî!  VOÏ  ostaşilor 
sfetnicî  marî^  boerilor, 
VOÏ  beţî  şi  vă  veselîţî 
nicăîurea  nu  găndiţî. 
Eu  afară  am  eşit 
mare  pulbere-am  zărit." 

—  Boeriî  atuncî  grăia: 
„Aleî!  tu  Vodă  Mihnea^ 
şezî  la  masă  şi  mănăncă 
şi  nu  te  scula  tu  încă; 
vr'un  vărtej  din  cer  lăsat 
poate  peste  drum  a  dat^ 
pulberea  de-a  ridicat 
cămpul  că  Fa  apucat. 

Ear  de-a  fi  vr'o  oaste  grea, 
Doamne,  pe  la  noî  să  dea, 
şi'i  sta  Doamne  te-î  uita, 
şi'i  vide  noî  ce-om  lucra." 

—  Vorba  bine  n'o  sferşea, 
eată  mări  că  sosea, 
Radu  din  Calonfireştî, 
cum  ăl  vezî  încremeneşti: 
de  triî  orî  ăî  ocolea 
bună  zîoa  le  dădea, 

şi  eî  că  ÎÏ  mulţămea. 
Frate  cu  Mihnea  era 
şi  eî  că  nu  se  ştiea. 
Radu  din  gură-i  grăîa: 
„Ştii  tu  Doamne,  orî  nu  ştiî  ? 
ân  ţar'a  'ntrat  Tatariî! 
Pe  maîca  me-a  robit 
pe  copiî  me-au  omorit. 
In  Bucureştî  a  intrat 
bisericele  a  prădat! 
Prin  ele  că  au  trecut 
grajdî  de  caî  le-au  făcut! 
Maîca  precistă  cea  sfântă 
între  căî  ămî  stă  zvărlită! 


Să-mî  daî  pe  treî  fraţî  Bujeştî 
şi  pe  amăndoî  Capleştî 
şi  pe  Neda  părcălabul 
înţeleptul,  chibzuitul 
temeîul  rezboailor 
şi  nădejdea  oştilor, 
şi  fruntea  boerilor." 

—  Domnul  Mihnea  că'i  grăîa 
„Eu  Bujeştiî  nu  ţi-oî  da, 

că  Bujeştiî  viclenî  sânt, 

cum  nu  găseştî  pe  pământ; 

la  pomană 

dau  năvală, 

la  rezboî 

dau  'napoî. 

Radule  eu  ţie  da-voî 

pe  Capleştiî  amândoî, 

şi  pe  Neda  părcălabul 

înţeleptul,  chibzuitul." 

Eî  atuncî  încălecau 

şi  'nainte  eî  plecau. 

—  Radu  din  gură  grăîa: 
„Aleî!  voî  Capleştilor, 
inima  voînicilor, 

băteţî  voî  mijloacele, 
îară  eu  marginile. 
De  la  voî  ce  va  scapă 
de  la  noî  nu  s'a/nturna." 

—  Capleştiî  că  respundea: 
„Unde  Doamne  s*a  văzut, 
unde  s'a  maî  pomenit, 
slugî  să  bată  mijlocul, 
marginile  stăpănul." 
Paloşu  'n  mână  luau 

şi  'n  Tătarî  eî  năvăleau, 
mare  drum  că  eî  feceau, 
cu  pământ  ăî  mestecau. 
Pan'  era  soare  'n  chindie 
remasă  Tatarî  o  mie. 
Nicî  soarele  n' asfinţea 
şi  Tatariî  se  sElrşia. 


302 


Literatura  popular:\. 


Gruea  Jiul  luî  Baba  Novac,  căpitanul  lui  Mihăîu. 


P'acea  lungă  Dunăriţa 

merge,  merge-o  şaîculiţă, 

cu  postav  verde  învelită 

pe  dinăuntru  zugrăvită. 

Dar  în  ea 

cine  'mî  şedea 

cu  sluga  nevrednica? 

Gruea,  fiul  luî  Novac 

luî  Novac, 

Baba  Novac. 

Turciî  stau  pe  zidurile 

ca  cîorile  în  prunturile. 

Vântul  mare  vapora, 

chica  Grueî  s'înfoca. 

Turciî  când  vedea,  fugeau 

şi  'napoî  nu  maî  priveau. 

Iar  sluga  nevrednica 

câtre  Turciî  s'adresa, 

de  necaz  foc  se  fttcea 

şi  aşea  le  răspundea: 

„Turcilor!  nevestelor 

ce  fugiţî  voî  blesmelor? 

Asta-e  Gruea  luî  Novac 

luî*  Novac 

Baba  Novac. 

El  acuma  este  beat 

este  beat,  câîne  turbat; 

spune-ţî  mie  înadins 

ce  'mî  daţî  ca  să  vil  dau  prins 

şi  legat  şi  ferecat 

să  nu  maî  fie  de  scăpat?" 

—  Turciî  luî  îî  răspundeau 

ş'ast  fel  îî  fegăduîau: 

„Ţi-om  da  galbenî,  şaîca  plină 

numaî  să  nil  daî  în  mână." 

Iar  sluga  nevrednica 

pe  el  mâna  îşî  punea, 

îl  lega  şil  fereca 

aşa  cum  Gruea  dormea, 


tot  cu  sârma  de  mătase 

ce  pătrunde  pân'  la  oase. 

Turciî  şaîca  o  umplea 

cu  cărbunî  o  îndesea, 

cu  galbenî  o  pospoîa 

pre  d'asupra  şi  îî  da. 

Turciî  mâna  când  puneau 

pe  Gruea  îl  pâlmueau 

îar  alţiî  îl  judecau 

şi  alţi  ţeapă  îî  pregăteau. 

Gruea  se  desmetecîa 

tare  ca  un  leu  răcnea, 

legăturile  îşî  plesnea. 

Turciî  se  înfiorau, 

dar  sârma  de  mătase 

tae  carnea  pân  la  oase. 

Gruea  capu'  şî  ridica 

un  corb  croncânind  vedea, 

către  el  s'adresa 

şi  din  gură  aşa-i  grăîa: 

„Corbe,  corbe,  frate  corbe! 

spune  'mî  ce  sânt  aste  vorbe? 

spune  'mî  ce  tot  croncăneştî 

or  de  mine  te  găteştî? 

Ţine  inclusul  meu 

şi  du  '1  unde  voesc  eu: 

în  munţiî  Gatrinuluî 

în  pădurea  Pinuluî, 

la  ceardacu  luî  Novac 

luî  Novac 

Baba  Novac; 

şi-ţî  voîu  face  s'aî  mâncare 

multe  lunî  de  saturare." 

—  Corbul  inelul  lua 

în  acel  munte  îl  ducea; 

Novac  la  masă  şedea 

supt  un  pom  s'adăposta. 

Corbul  pe  sus  croncânea, 

îar  Novac  îl  asculta; 


Balade. 


303 


către  nepot  s'adresa 
cu  care  se  ospăta: 
^Măî  nepoate!  màï  lovite! 
îa  maî  adu  o  ploscîţă^ 
şi  îa  flinta  mea  din  cuîu 
şi  dă  'n  îl  corb  săi  răpuî; 
căcî  el  bine  nu  gândeşte 
ci  de  rău  nouă  cobeşte." 
—  Corbul  când  aşa  auzîa 
d'asupra  meseî  sbura 
şi  inelul  îl  lăsa 
în  farfurie  a  cădea, 
pe  care  Novac  mânca. 
Şi  'ncepu  a  se  mira. 
Dar  Novac  când  îl  văzu 
îndată  1  recunoscu 
de  la  masă  se  sculă 
haînele  sale  îşî  schimbă; 
lasă  gugîuman  domnesc, 
şi  potcap  călugăresc 
îşî  puse  'n  capul  luî, 
în  faţa  nepotuluî; 
lepădând  haîne  domneştî, 
şi  rase  călugăreştî 
îmbrăcă  şi  se  gătea, 
desagî  cu  galbenî  umplea; 
la  primejdiî  nu  gândea 
ci  la  Ţarigrad  pomîa. 
El  pe  la  fântânî  trecând 
vâzu  pânze  înalbind 
multe  fete  şi  neveste; 
şi  întrebându-le  de  veste 
câtre  ele  s'adresa 
şi  din  gură  le  grăîa: 
„Fetelor,  nevestelor! 
mândre,  frumuşelelor! 
spuneţi-mî  adevărat 
ce  veste  la  Ţarigrad? 
De  'mî  veţî  spune  voî  drept 
pânzele  ceasta  hărtiă 
întocmaî  să  se  'nălbească 


şi  frumos  se  'nviorească  ; 
îar  dacă'ţî  tăgădui 
ş'adevărul  ne'ţî  grăi 
pânza  voastră  să  'negrească 
ca  rasa  'mî  călugărească!" 

—  Iar  ele  răspundea: 
„Veste-Î  bună,  nu-e  rea, 
moşule  călugăre 

sfinte  cuvioase! 
Veste-î,  e  în  Ţarigrad 
prins  Gruea  luî  Novac. 
Turciî  mi  ţî'l  judecă 
şi  mi  ţi'l  purecă; 
uniî  ţeapai-o  gătesc 
şi  alţiî  îl  pălmuesc." 

—  Când  asta  Novac  auzîa 
de  necaz  se  aprindea 

se  repezea  haîduceşte 
şi  mergea  păşirî  lupeşte. 
La  Ţarigrad  ajungea 
câtre  başî  aşa  zicea: 
„Turcilor,  agalelor! 
Sultanî  şi  Sultanelor! 
Voă-î  robul  de  vânzare 
sau  e  robul  de  pierzare?" 

—  Cel  maî  bătrân  răspundea  : 
„fugî,  călugăr,  pîază  rea! 
perî  dinaintea  mea 

orî  ţi-aî  urât  viaţa!" 
Când  Novac  aşa  auzîa 
se  fecea  că  s'înpîedica 
desagiî  de  fulg  lua 
şi  galbeni-î  risipea; 
Turciî  în  galbenî  năvălea. 
El  la  Gruea  alerga, 
legăturile  îî  tăîa 
sabia  'n  mână  îî  punea, 
peste  ochî  palme  îî  ştergea 
ş'apoî  ast  fel  îî  gi'ăîa: 
„Bate  tu  marginile, 
sâ  bat  eu  mijlocile. 


304 


Literatura  popularft. 


că  le  ştiu  sorocite 
ca  şi  popiî  tocile; 
unul  dacă  va  scăpa 
tu  mie  nu  'mî  veî  scăpa." 


D'amiazî  până  în  chindie 
taîă  Novac  şapte  mie, 
când  soarele  scăpata 
Novac  n'avea  ce  tăîa. 


Doine- 

Doîna.    (Moldova;  Alecsandri,  pag.  224.) 


Doînă,  doînă;  cântic  dulce! 
când  te-aud  nu  m'aş  maî  duce. 
Doînă,  doînă^  vîers  cu  foc 
când  resunî  eu  stau  în  loc. 
Bată  vânt  de  primăvară 
eu  cânt  Doînă  pe  afară, 
de  me  'ngân  cu  florile 
şi  privighitorile. 
Vine  eama  viscoloasă 
eu  cânt  Doîna  'nchis  în  casă. 


de'mî  maî  mângăîu  zilele 
zilele  şi  nopţile. 
Frunza  'n  codru  cât  învie 
doîna  cânt  de  voînicie. 
Cade  frunza  gîos  în  vale 
eu  cânt  Doîna  cea  de  jale. 
Doîna  zic,  doîna  suspin 
tot  cu  doîna  mă  maî  ţin. 
Doîna  cânt,  Doîna  şoptesc 
tot  cu  Doîna  vieţuesc! 


Străinul,   (Alecsandri,  pag.  240.) 


Fvunză  verde  rozmarin, 
reu  e  de  voînic  străin! 
Numaî  luna  că  1  îubeşte 
şi  soarele  1  încălzeşte. 
Trece  'n  gîos,  se  duce  'n  sus 
nime  nu  'i  dă  un  răspims, 
nici  îî  zice:  bun  agîuns! 
Sue  'n  deal,  coboară  'n  vale, 
nicî  o  mândră  nu'i  stă  'n  cale. 


trece  sate  *n  curmeziş 
şi  dumbrăvile  'n  lungiş, 
vede-o  mândră  feţişoară 
ca  un  puîu  de  căprioară. 
El  îî  zice:  dragă,  stă! 
Ea  în  laturî  tot  se  dă. 
El  îî  zice  :  vină  'n  coace  ! 
Ea-î  respunde  :  n'  am  ce  face. 


Burueană  de  leac.    (Muntenia  ;  Alecsandri,  pag.  270.) 


Aoleo!  mamă  Ileana! 
cată  'mî  vre-o  burueană 
şi  cu  mine-ţî  fti  pomană. 


Mergî  în  câmp  de-alege-un  smoc 
tot  de  mac  şi  busuîoc, 
să'mî  stingî  inima  de  foc. 


Doine. 


305 


C'a  fi  azï  o  septemânft 
am  văzat  pe  la  fântână 
o  puîcuţâ  de  Română, 
şi  de-atuncî  dorul  mă  frânge, 
soarele  din  cer  mi  '1  stinge, 
şi  la  groapă  mă  împinge. 
Dragostele  tinerele 
nu  se  fac  din  viorele, 
ci  din  buze  subţirele. 


Blăstemat  să  fie  locul 
unde  mi  s'a  aprins  focul 
de  'mî  tot  plâng  acum  norocul. 
Blăstemat  să  fie  ceasul, 
când  î-am  urmărit  eu  pasul 
şi  î-am  auzit  eu  glasul. 
Cu  pasul  m'au  rătăcit, 
cu  glasul  m'au  ameţit; 
liniştea  mî-am  prăpădit. 


Dorul  de  ţeară.    (Ardeal; 

Plânge-mă  mamă  cu  dor 
că  ţî-am  fost  voînic  fecîor, 
şi  de  grijă  ţî-am  purtat 
ogorul  ţi  r  am  lucrat. 
Ear  de  când  m'am  cătănit 
vîeaţa  mi  s'a  otrăvit. 
Că  tângesc  în  ţărî  străine 
şi  tot  plâng  gândind  la  tine. 
Mult  mî-e  dor,  mămucă  dor 
de  cel  codru  frăţior 


Alecsandri,  pag.  295.) 

şi  de  stâna  cea  cu  oî, 
şi  de  cântic  de  cimpoî! 
Mult  mî-e  dor,  mămucă  mea 
de  cea  mândră  viorea 
care  mă  îubîam  cu  ea! 
Mult  mî-e  dorul  ne  'mpăcat 
şi  mă  'ndeamnă  la  păcat, 
să  mă  las  de  cătănie 
şi  să  fug  la  cîobănie. 
Orî  ce-a  fi  cu  mine,  fie! 


(Basarabia;  Alecsandri,  pag.  410.) 


Fă-mă,  doamne,  ce  me'î  face 
sufletul  să  mi  se  'mpace; 
fâ-mă  hulubaş  de-argint 
cu  aripele  de  vânt, 
să  maî  sbor  de  pe  pământ 


pân  la  maîca  pe  mormânt, 
şi  să  stau,  să  m'  odihnesc, 
să  plâng  şi  să  mă  jălesc, 
şi  de  bune  şi  de  rele 
de  aleanul  vîeţiî  mele. 


SiMEON  Fl.  Makian:  Poesii  poporale  române  II. 

Cernăuţi  1875. 

Doină  haiducească,   (Bucovina,  pag.  7 — 8.) 

Aşa'mî  vine  câte-o  diră  să  mă  suî  la  munţî  cu  frunze. 

să'mî  fac  casa  toată  ţiră,  Aşa'mî  vine  une-orî 

să'î  dau  foc,  să  arză  spuză,  să  las  fraţî,  să  las  surorî. 


6ASTER,  Chrestomatie  română.  U. 


20 


306 


Literatura  populară. 


să  mă  SUÏ  la  munţî  cu  florî, 
să'mî  fac  ochiî  rotungïorï 
să  privesc  mândrele  zorî, 
să  şed  pîntre  floricele 
s'  ascult  vers  de  păserele. 
Pe  pat  de  florî  să  mă  pun 
durerea  mea  să  li-o  spun. 
Aşa'mî  vine  câte-odată 
să  las  mamă;  să  las  tatâ^ 
să  mă  SUÏ  la  munţî  cu  peatră^ 
să-mî  fac  ochişoriî  roată, 
să  mă  uît  în  lumea  toată 
unde  am  trăit  eu  odată. 
Aşa'mî  vine  câte-un  gând 
să  duc  boiî  să  mi'î  vând, 
eară  plugul  să  1  aprind: 
din  coarnele  pluguluî 
să  fac  şaua  murguluî, 


murgului  volnicului; 
şi  din  ferul  cel  maî  mare 
să  fac  teacă  la  pistoale; 
şi  din  ferul  cel  maî  lat 
cel  maî  lat  şi  'ncovăeat, 
să  fac  teacă  la  baltag 
şi  băltagu  'n  ea  să  '1  bag. 
Şi  din  ferul  cel  maî  lung 
să  fac  potcoave  la  murg, 
să  '1  încalic  să  mă  duc 
cătră  sinul  munţilor 
la  umbra  molizilor, 
la  cântecul  mîerlelor, 
la  mugetul  cerbilor, 
cătră  sinul  codrului 
la  umbra  făgetului 
undei  drag  volnicului 
şi-I  place  fărtatulul. 


Steaua,   (pag.  129.) 

Nu  departe  de-acolea  şi-a  aflat  'o  mândra  mea 

a  picat  din  ceriu  o  stea,  şi  s'a  'mpodobit  cu  ea  ...  . 


Cântec  de  amor.   (Regin 

După  nor  vine  senin, 
după  dulcea  venin. 
Amar  mie  si  suspin! 
lacremile  vale'm  vin. 
Ce  văd,  nemica  nu'm  place; 
ce  văd,  în  zadar,  nu'm  place. 
Sudori  de  pe  mine  pică, 
inima  mi-să  despică. 
Săraci  ochi  nevinovaţi, 
vale  de  lacrămi  vărsaţi; 
dacă  seama  nu'm  băgaţi 
cu  cine  vă  'npreunaţi. 


din  Transilvania.*) 

Voi  îm  sânteţi  mie  de  vină 
că  aţi  Iubit  fată  străină, 
tocmai  din  străină  ţară, 
arde-ar  flacăra  şi  para. 
Căt  soarele  încălzeşte 
în  lung  şi  în  lat  luceşte 
nu-i  doftor  leaciu'I  se'm  dele 
boala  din  trup  să  mi-o  Iele. 
CăţI  preoţi  blagosloviţi 
ba  şi  călugări  sfinţiţi 
toţi  să  vie  se*m  cetească 
tot  nu  pot  să  mă  mântuească. 


*)  Textele  din  Regin  din  Transilvania,  comunicate  de  d.  J.  Bianu. 


Doïné. 


307 


Câte  muïerï  vrăjitoare 
şi  babe  descântătoare, 
toate  vie  să'm  descânte 
tot  nu  VOÏ  fi  ca  maî  'nainte. 
Vie  moartea  să  mă  spaîe 
că  m'a  duce  la  văpaîe. 
Vie  ceate  într'armate 
cu  Băbiî  şi  pu9cî  gătate 


şi  să  zică  că  mă  omoară, 
tot  nu  m'or  scoate  din  boală. 
Când  apa  de  înjos  în  sus, 
soarele  de  la  apus 
la  răsărit  ar  pleca, 
şi  apa  în  cerîu  ar  sta, 
nice  atuncî  nu  te-oî  uîta, 
Mariuţa  pre  D-ta! 


Cântec  popular.   (Regin.) 


Spune'm  dragă  Marioară 
de  ce  plângî  de  ce  oftezî 
că  eştî  tristă  porumbioară, 
pentru  ce  cam  turturezî? 
Orî  nu  vezî  a  mea  îubire 
de  mult  te-au  încunjurat. 
leu  te  rog  cu  umilinţă 
lasă-te  de  suspinat. 
Au  nu  vezî  în  lăcrimioare 
ochi  tăî  cum  pătimesc? 
când  să  văz  suspinire 


lumea  vreau  să  o  părăsesc. 
Dragosta  de  fată  mare, 
ca  şi  floarea  din  cărare. 
Fă-mă  D-ne  ce  m'i  face 
numa  nu'm  da  ce  nu'm  place; 
fk-mă  D-ne  şi  pământ, 
numa  nu'm  da  om  urât. 
Că  omul  cel  uricîos 
şi  ziua  e  întunecos. 
Dară  omul  cel  frumos 
şi  noaptea  e  luminos. 


Altă  cântare. 

De  când  mândră  te-am  văzut 
foarte  dragă  me-aî  căzut. 
Dacă  am  vast  că  nice-o-dată 
nu  putem  fi  la-olaltă, 
apoi  dar  a  mea  îubită 
nu  te  fac  nefericită. 
Făr  de  mână  orî  cu  cine 
batăr  maî  voînic  ca  mine. 
Făr  las  cu  limbă  de  moarte 
lâng'  olaltă  să  ne'ngroape; 
să  ne'ngroape  lângă  cruce 
unde  a  fost  dragoste  dulce. 
De  voîu  muri  îeu  maî  întiî 
la  mormântul  meu  să  viî 


(Regin.) 

şi  să  zicî  câtră  moimânt 
din  inimă  vre-un  cuvânt: 
„Mormintule!  groapă  săpată! 
lasâ-mă  să  văd  o  dată 
pe  acela  ce  m'au  îubit 
pre  mine  neosebit." 
Şi  din  noî  ce  a  răsări? 
Răsări-va  viţî  de  vie. 
Pre  biserica  se  întindă 
şi  pre  noî  să  ne  cuprindă, 
leu  am  fost  june  şi  tu  fată 
şi  neam  îubit  la-olaltă; 
n'avem  nice  o  judecată 
că  ne-am  îubit  la-olaltă. 


20* 


308 


Literatura  popiilar&. 


Copilul  orfan.   (Dobrogea; 

Foaîe  verde,  foaîe  lată 
vaî  de  copiî  făr  de  tată! 
par'că  sânt  născuţî  din  peatră! 
Crescuţî  în  ţară  streină 
fără  tată,  fără  mumă! 
Făr  de  fraţî,  făr  de  surorî 
par' că  sânt  născuţî  din  flort. 
Copiî  marî  că  se  fâceau 
la  'mpăratul  se  duceau 
şi  din  gur'  aşa  grăîau: 
—  „Să  trăeştî  Măria-ta! 
spime  'mî  tu  care  'i  tata? 
spune  'mî  tu  pe  maîca  mea?" 
Mă  căzniîu  eu  întreg  anul 


Burada,  pag.  227—228.) 

zahăr  ca  să  fac  pelinul, 

şi  pelinul  tot  amar 

nu  s'a  maî  fecut  zahăr! 

Mă  munciîu  o  vară  toată 

ca  se  fac  streinul  tată, 

şi  streinul 

ca  pelinul! 

Mă  urcaî  pe  munţî  de  peatră 

să  văd  maîca,  să  văd  tata. 

Mă  urcaîu  pe  munţî  de  florî 

să  văd  fraţî,  să  văd  surorî. 

Dar  părinţiî  me-au  murit 

şi  fraţiî  s'au  prăpădit, 

şi  mila  s'a  isprăvit! 


Vara  vine,  eama  trece 

n'  am  cu  cine  maî  petrece, 

şi  cu  cine  am  avut 


vaî  de  mine  Y  am  perdut! 
L'a  mâncat  negru  pământ 
la  biserica  'n  mormânt. 


Hore. 


(Moldova;  Alecsandri,  pag,  339.) 

Fugî  încolo,  vină  'ncoace;  Vreî  o  floare,  nu-ţî  dau  floare 

şezî  binişor,  nu  'mî  dă  pace.  na  'ţî  guriţa  'ndulcitoare. 

Lasă-mî  mâna,  nu  mî-o  frânge  Vreî  ce  vreî,  eu  vreu  nu  vreu 

îe-mă  'n  braţe  de  mă  strânge.  şi-ţî  dau  tot  sufletul  meu! 


Sultana,    (Alecsandri,  pag.  344.) 
Frunză  verde  cardama  Alunica-ţî  de  la  gât 


Sultănico  fa  ! 

Orî  tu  mî-aî  făcut  ceva 

Sultănico  fa  ! 

De  nu  te  maî  pot  uita? 

Când  mă  uît  la  casa  ta 

mi  se  rupe  inima. 


m'au  aprins,  m'au  omorât; 

alunica-ţî  de  pe  braţe 

a  să  mă  scoată  din  vîeaţă. 

Leliţo  cu  aluneî 

nu  căta  la  doî,  la  treî 

şi  cată  la  ochiî  meî 


Hore. 


309 


că  's  albaştri  ca  şi-aî  teî. 
Haï,  leliţa,  la  prîsacă 
timpul  dulce  să  ne  treacă 
să  mâneam  mîere  de  roî, 


să  ne  îubim  amândoî; 
să  bem  apă  dintr*  un  loc 
şi  să  ne  îubim  cu  foc. 


Nevasta  harnică.    (Muntenia 

Eacă  mândra  de  pe  vale! 

cu  rochiţa  'n  paftale 

cum  mă  'ntâmpină  în  cale. 

Of,  of,  of  şi  aoleu, 

arde  sufleţelul  meu! 

Ea  aleargă  'n  fuga  mare 

seceră  orz  de  prânzare, 

şi  '1  usucă  'ntr'o  căldare. 

Of,  of,  of  şi  aoleu 

arde  sufleţelul  meu! 


;  Alecsandri,  pag.  353.) 

Până  un  copil  să  sugă 
se  asvârle  ca  vârlugă, 
şi  râşneşte  tot  în  fugă. 
Of,  of,  of  şi  aoleu 
arde  sufleţelul  meu! 
Intr'o  clipă  ea  frământă, 
se  roşeşte,  se  'nferbântă 
şi  de  bucurie  cântă. 
Of,  of,  of  şi  aoleu 
arde  sufleţelul  meu! 


Insura-m'aţ  ....   (Ardeal; 

Insura-m'aş  însura 

nu  ştiu  soacra  ce  mi-a  da? 

coşarcă  cu  fusele 

costreţul  cu  mâţele? 

Insura-m'aş  însura, 

nu  ştîu  ce  fată-aş  lua? 

Să  fie  de  om  bogat, 

reu  mî-e  teamă  de-un  păcat! 

Ea  mî-a  cere  lumea  toată 

fôr  'a  se  gândi  la  plată, 

şi  mî-a  cere  pîeî  de  zmeu 


Alecsandri,  pag.  363.) 

să  'ncalţe  picîorul  său, 
că  de  capră,  lesne  crapă 
şi  de  oae,  să  despoae 
şi  de  ţap,  îţî  sare  'n  cap! 
Aş  luao  de  Bărgău 
mă  tem  c'a  fi  lucru  rău. 
Oî  lua  o  sermăncuţă 
care  poartă  opincuţă^ 
şi  cămeşă  cu  altiţă, 
şi  pe  şoldurî  o  catrinţă. 


Fetele  din  satul  nostru.    (Bucovina;  Marian  II,  pag.  217.) 


Cate  sate-s  pe  sub  munte 
ca  la  noî  nu-s  fete  multe. 
Câte  sate  am  umblat 
fete  mândre  n'am  aflat 
ca  la  noî  în  acest  sat. 
Dar'  fetele  de  la  noî 
toate  se  mărită,  măî! 


Se  mărită  mândrele 
şi  remân  urâtele. 
Şi  remân  cele  urâte 
dracu  să  le  maî  sărute. 
Şi  remân  cele  buzate 
dracu  să  le  aîbă  parte! 


310  Literatnra  populară. 

Fata  rumenită,   (Marian  H,  pag.  222.) 

Care  fată-î  rumenită  cu  ocară  ţigănească 

trebe  bine  ocărâtă  Bă  nu  se  maî  rumenească. 


(Marian  H,  pag.  232.) 

Vaî  de  mine  ce  să  fac  Vaî  de  mine  ce  să  fie, 

care-mî  place,  eu  nu-î  plac.         cuî  plac  eu,  numî  place  mie. 


(Dobrogea;  Burada,  pag.  246.) 

Foaîe  verde  de  dudău  cu-o  năframă  'n  patru  iţă 

aduci-te-ar  Dumnezeu,  şi-o  copae  de  tărâţă, 

pe  la  bordeîaşul  meu,  pe  de-asupra  cărbunaşî 

să  te  miluesc  şi  eu;  să  vezî  cum  îubeştî  şi  laşî. 


(Burada,  pag.  256.) 

Foaîe  verde  mărăcine  Tuturor  le  pare  bine, 

s'a  dus  pulul  de  la  mine,  numaî  mie-mî  pare  reu 

cine  'mî  zice  puîul  vine,  c'a  fost  puîuşorul  meu. 
are-o  liră  de  la  mine. 


Oraţie  la  nuntele  ţărăneştî. 

(Sibiiu  1867;  Bucur.  1879;  Fundescu,  Basme,  Bucur.  1870,  pag.  113—122.) 

Colăcărit. 

I. 

—  Bună  dimineaţă,  Cine  sânteţî  Dumnia-voastră 
cinstiţî  socri  marî!  să  ne  luaţî  seama  noastră? 

—  Mulţămim  D-voastră  Ce  umblăm? 
băîeţî  militarî!  ce  căutăm? 
Dar'  ce  umblaţî?  la  niminî  n'avem 
ce  căutaţî?  seamă  să  dăm. 

—  Şi  oraşe  şi  sate  Multe  mărî  am  trecut, 
depărtate  multe  ţărî  am  bătut; 
am  colindat,  Dar  fiind-că  ne  'ntrebaţî 
şi  niminî  seamă  nu  ne-au  luat!       să  ne  lăsaţî 


Oraţii. 


311 


CU  încetul  cu  încetişorul,        \ 
să  ne  dăm  cuvântul  cu  adevăriif; 


că  de  multe  ce  sânt  şi  dese 
nu  le  vom  putea  spune  alese. 


II. 


Tânărul  nostru  împărat, 
de  dimineaţa  s'au  sculat, 
faţă  albă  au  spălat 
chică  neagră  au  peptenat 
cu  strae  noî  s'au  îmbrăcat 
murgul  său  au  înşelat 
cu  trâmbiţa  au  sunat, 
mare  oaste  au  adunat: 
doue  sute  de  grănicerî, 
o  sută  fecïorï  de  boïerï; 
din  ceî  maî  marî 
nepoţî  de  ghinărari; 
şi  pe  la  răsărit  de  soare 
a  plecat  la  vânătoare. 
Şi  au  vânat  ţara  de  sus 


despre  apus, 

până  juganiî  ne  au  stătut 

şi  potcoavele  au  pîerdut. 

Atuncî  ne  lăsarăm  maî  jos 

p'un  deal  frumos 

şi  alergarăm 

de  vânarăm: 

munţiî  cu  braziî 

şi  cu  fagiî, 

cerîul  cu  stelele, 

cămpiî  cu  florile, 

dealul  cu  podgorile, 

vălcelele 

cu  viorelele 

şi  satele  cu  fetele. 


III. 


Cănd  dete  soarele  'n  deseară 

eşîrăm  la  drumul  cel  mare 

şi  deterăm  d*o  urmă  de  feară; 

stătu  toată  oastea  în  mirare! 

Uniî  ziseră,  că  e  urmă  de  zână  ! 

să  fie  împăratului  cunună. 

Aşa  se  maî  chibzuiră 

şi  se  găsiră 

alţî  vânătorî 

maî  cunoscătorî 

şi  ziseră,  că  e  urmă  de  căprioară 

să  fie  împăratului  soţioară. 

Dar  nunul  cel  mare 

cu  grija  'n  spinare, 

călare  p'un  cal 

ca  un  Ducipal, 

se  ridică  în  scărî 

se  umflă  în  nărî 

şi  făcu  ochiî  roată 


preste  oştirea  toată. 

Şi  cănd  încoace  privi 

aicea  zări: 

o  floricică  frumoasă 

şi  drăgăstoasă, 

şi  văzând  că  nu  'nfloreşte 

nicî  nu  rodeşte, 

nicî  locul  nu-î  prieşte 

şi  maî  mult  se  ofileşte, 

ne  trimise  pre  noî  şese  lipanî 

călărî  pe  şese  juganî, 

cu  coamele  cănite, 

cu  frânele  zugrăvite, 

cu  unghiele  custorite, 

şi  cu  coadele  'mpletite, 

ca  cu  toţî  să  pornim 

şi  la  curţile  D-voastră  să  venim, 

ca  floricica  să  luăm 

şi  la  împăratul  s'o  ducem. 


312 


Literatura  populara. 


IV. 


Pornirăm 

şi  venirăm, 

pe  faţa  pământuluî, 

pe  aburiî  vântuluî, 

bând  şi  chîuind 

din  pistoale  trăsnind, 

caiî  încurând 

pe  nărî  flacărî  lăsănd 

rânchîezănd, 

şi  din  unghiî  scăpărănd; 

pân'am  sosit 

şi  v'am  găsit. 


V. 


Daca  D-voastră/  socriî  marî 

ne  credeţî  nescaî  tălharî, 

avem  şi  ferman  cu  peceţie 

delà  împărăţie; 

cine  ştie  carte  latinească 

să  vie  să  ni'l  citească, 

ear  cine  nu  ştie 

să  nu  vie, 

ci  ca  de  foc  să  se  păzească. 

Să  ne  aduceţî,  socriî  marî 

oamenî  cărturari; 

vr'un  popă  cu  barba  deasă 

să  ne  citească  cartea  aleasă; 

să  nu  fie  cu  barba  cănită 

să  rămăie  cartea  necetită; 

orî  vr'unul  cu  barba  rară 

să  ne  ţie  până  *n  seară. 


Acum  orî  floricica  să  ne  daţî 
orî  de  unde  nu,  nu  scăpaţî; 
căcî  am  venit  cu  tărnăcoape  de 

[argint 
să  scoatem  floricica  din  pământ, 
s'o  scoatem  cu  rădăcină 
8*0  sădim  la  împăratul  în  gră- 
ca  acolo  să  'nflorească     [dină, 
să  rodească, 
locul  să'î  priească 
şi  să  nu  se  ofilească^ 


ci  unul  cu  barba  ca  fusul 

să  ne  dea  curând  răspunsul. 

Răspunsul  nostru  este: 

şase  păbare  de  vin, 

şase  măhrame  de  in 

de  care  se  găsesc  p'aicî, 

cusute  cu  fluturî  şi  cu  amicî; 

fie  şi  cu  strămătură 

numaî  să  fie  cu  voie  bună; 

să  fie  şi  de  mătasă 

numaî  să  fie  de  aicî  din  casă, 

delà  cinstita  mireasă 

să  nu  fie  de  pe  la  vecine 

să  păţim  vr*o  ruşine, 

că  atuncî  va  fi  cinstea  noastră 

şi  ocara  D-voastră! 


Oraţia  colăcerilor  de  la  nuntă,    (Obicinuită  la  Urzicenî.) 
(G.  Rafailă:  Albina  Pindului,  An.  II,  pag.  11.) 

Bună  dimineaţă  cinstiţî  socri  Mulţumim  noî  voă,  tinerî  voî- 

[marî!  [niceî! 

(Zice  cel  ce  voeşte  a  spune  Cu  ce  treabă  mare  aţî  venit  la 

[oraţiile.)  [noî?  (întreabă  socru:) 


Oraţiî. 


313 


Acum  darft,  soacre  mare 
că  ne-aţî  jfttcut  întrebare, 
de  ce  adică  venirăm 
şi  la  uşă  ne  oprirăm; 
ne  vom  da  răspunsul,  însă 
să  vă  ţineţi  gura  strânsă, 
şi  să  tăceţî  ca  pământul 
ca  să  ne-auziţî  cuvântul. 
Ce  'ntrebaţî  Dumnia- voastră 
în  grab  de  venirea  noastră? 
Ce-î  această  tinerime? 
Ce-e. această  mulţime? 
Ceste  fete,  urşî  văzură 
că  ţint  ochiî  şi  casc  gură? 
N'au  maî  văzut  oamenî  ancă 
şi  se  tem  că  le  mănâncă? 
Noî  am  maî  umblat  ş'  alt'  dată 
pe  airea  ca  ş'  ast'  dată, 
şi  aşa  nu  se  mirară 
nicî  ce  cătăm  ne  'ntrebară. 
Acum  toţî  v'aţt  strâns  grămadă 
ca  cum  aţî  căuta  sfadă. 
Oare  voiţî  noî  de  teamă 
să  stăm  şi  să  vă  dăm  seamă? 
Dar  nicî  prin  gând  să  vă  treacă 
o  aşa  părere  seacă! 
Nu  ne  speriem  de  lume, 
căcî  purtăm  de  voînicî  nume; 
nicî  ne  îngrozeşte  vântul 
că  ştim  să  vă  dăm  cuvântul. 
Dacă  voiţî  şi  vă  place 
ca  să  răspundem  cu  pace, 
o  luaţî  cu  'ncetişorul, 
să  vorbim  cu  binişorul; 
că  orî-ce  cu  'ngăduîală 
se  face  cu  rânduîală. 
Iar  răpede  când  se  cere 
nu  se  face  cu  plăcere. 
De  aceea  lăsând  gluma 
ascultaţî  la  noî  acuma. 
Junele  'mpăratul  nostru 


într'o  zi  de  dimineaţă 
.  dup'a  norilor  roşîaţă 
vrând  să  plece  'n  vânătoare 
cu  tinerî  şi  pompă  mare 
s'a  sculat,  s'a  gătit  bine 
s'a  armat  ciun  se  cuvine, 
şi  luând  bucîumu  'n  dată 
bucîumă  cu  el  o  dată; 
strânse  el  ostaşî  mulţime, 
tot  voînicî  de  călărime, 
şî  agerî  cu  măîestrie 
la  arc  şi  vânătorie. 
Apoî  cu  eî  pe  răcoare 
a  plecat  la  vânătoare 
să  'ncureze,  să  vâneze 
munţîî  cu  dealurile, 
pădurile  cu  umbrile, 
şi  văile  cu  luncile; 
ast-fel  umblând  zioa  toată 
ocolit-a  locul  roată, 
până  la  amîazî  spre  seară 
fâră  a  vâna  vr'o  feară, 
şi  atăt  se  desgustase 
în  căt  era  să  se  lase, 
dar  pare  că  o  nălucă 
îî  zicea  tot  să  se  ducă. 
El  cu  arc,  sâgeata  'n  mână 
ajunse  la  o  fântână 
şi  văzând  urma  de  feară 
aci  toţî  descălecară 
să  se  uite,  să  privîască, 
ce  urmă  e  să  ghicească. 
Stând  dar  ast-fel  fiecare 
şi  privind-o  cu  mirare, 
uni  au  zis  că  e  de  zână, 
aîb'o  'mpăratul  de  mână; 
alţî  că  'î  floare  crăîasă 
aib'o  'mpăratul  mireasă. 
Decî  cu  această  cuvintare' 
pe  'mpăratul  aţiţară 
şi  făcură  'n  gând  să  'î  vie 


314 


Literatura  populară. 


să  hotărască^  sâ  ştie 
din  ce  parte  acea  zână 
a  venit  pe  la  fântână^ 
şi  cu  inima  'ntocată 
plecă  spre  urmă  'î  îndată. 
După  dânsa  se  tot  duse 
până  văzu  că  '1  aduse 
cu  toată  oştirea  noastră 
drept  curţile  Domnîa- voastră: 

unde-a  zărit  o  floare 
ca  o  stea  strălucitoare, 
care  de  crescut  tot  creşte 
de  'nflorit  tot  înfloreşte, 
îar  de  rodit  nu  rodeşte 
căcî  pământul  nu'î  primeşte. 
De  aceea  împăratul 
fticu  întru  sine  sfatul: 
că  acea  frumoasă  floare 
şi  dulce  mirositoare 
să  o  îa  să  strălucîască 
la  curtea  împărătîască, 
unde  locul  să  'î  primîască, 

să  crească,  să  înflorîască, 
odrasle  să  odrăslîască, 
să-şî  dea  rodul  la  ivîală 
şi  tuturor  la  privîală. 
Aşa  împăratul  june 
în  gând  după  ce  îşî  pune, 
se  uîtă,  locu  'nsemnează 
după-a  stelelor  rază, 
şi  se  întoarce  îndată 
cu  inima  ne  'mpăcată 
şi  cu  gândurî  doritoare 
pentru  rumena  floare. 
Adoa  zi  de  dimineaţă 
la  a  norilor  roşîaţă 
se  îmbracă,  se  încalţă 
pe  scărî  de  argint  se  'nalţă 
şi  pe  cal  alb  voiniceşte 
încălecând,  se  opreşte  ; 


şi  peste  oştirea  toată 
întorcându  'şî  ochi  roată, 
pe  noî,  colăcerî,  ne-alese: 
cu  mustăţile  sumese 
pe  atăţî  caî  îuţî  ca  smeî, 
cu  capetile  toţî  ca  leî, 
cu  coamele  poleite, 
cu  unghiile  zugrăvite, 
cari  când  încep  să  sae 

din  nărî  aruncă  văpae. 
Dară  după  ce  ne  alese 
el  cu  vorbă  ne  trimese 
după  îubita  luî  floare 
şi  foarte  mirositoare, 
s'o  ducem  să  strălucîască 
la  curtea  împărătească, 
^m  plecat  noî  toţî  îndată 
după  vorba  luî  cea  dată, 

nu  ştiurăm  seamă  bine 
să  venim  pe  drumurî  line, 
ci  ne-am  îndreptat  pe  stele 
ş'  am  venit  tot  după  ele, 
peste  munţî  şi  peste  şghîaburî 
şi  peste  sute  de  dîalurî, 
măncând  şi  bând  împreună 
cu  cântărî,  cu  voe  bună, 
şi  'ntrebând  în  calea  noastră 
de  curtea  Domnieî-voastră  ; 
şi  aşa  steaua  dorită 
împăratului  îubită, 
aci  din  ochî  o  perdurăm 
şi  că  s*  a  pitit  văzurăm. 
Să  ne  daţî  dar  acea  floare 
acea  stea  strălucitoare. 

Cu  răspunsul  împreună 
vă  poftim  şi  voe  bună. 

Nu  răspundeţî  vorbe  rele 
că  apoî  vă  vin  maî  grele. 
Noî  nu  simtem  bunioară 
să  îndrugăm  ca  la  moară 


Oraţii. 


315 


ci  dăm  vorba  mireluï 
leacă  şi  firmanul  luî:  (arătând 
este  carte  latinească     [plosca) 
piineţî  ca  să  v'o  citească; 
de  nu  ştiţî,  ca  de  cărbune 
vă  feriţî  mâna  a  pune, 
şi  chîămaţl  popa  să  vie 
că  el  latineşte  ştie; 
dar  nu  vr'un  cu  barba  limgă 
treî  zile  să  nu'î  ajungă; 
nicî  vre  un  cu  barba  rară 
să  ne  ţie  pân*  de  seară; 
dar  nicî  vr'un  cu  barba  deasă 
s'o  citească  ne  'nţeleasă; 
ci  de  ceî  ce  ştiu  să  sugă 
ca  s'o  citîască  pe  fugă; 
că  nu'î  carte  latinească, 
ci  cum  vedeţî  e  o  ploscă 
cu  vin  delà  Dealul  Mare 
(când  beţt,  căcîula  vă  sare) 
cu  vin  delà  Valea  Lungă 
(când  beţî,  faceţî  gura  pungă). 
Poftiţî,  închinaţi  odată 
vă  udaţî  gura  căscată, 
luaţî-o  toţî  VOÏ  prin  mână 
şi  ne  daţî  pe  acea  zână, 
ca  s'o  ducem  la  'mpăratul 
şi  să  continâm  tot  sfatul. 
Nu  gândiţî  că  vorbim  glume 
orî  niscaî  basmurî  din  lume, 
ci  Vă  gătiţî  căt  maî  tare 
cu  cele  de  ospătare; 
aduceţî  voî  fân  cu  care 
s'aîbă  cai  de  măncare; 
tăeţî  juncî  cu  came  grasă 
să  daţî  ostaşilor  masă. 
Strângeţi  fete  frumuşele 
ca  să  dăm  bore  cu  ele. 
Apoî  maî  gătiţî  şi  case 
îmbrăcate  cu  mătase, 
şi  pentru  ostaşî  umbrare 


cu  loc  de  *ncăpere  mare. 

Intindeţî  maî  multe  mese 

puneţî  bucate  alese, 

şi  cofeturî  lângă-aceste 

c'  aşa  obiceîul  este; 

îar  cum-va  de  nu  se  poate 

să  le  împliniţî  pe  toate, 

nicî  să  staţî  să  maî  răspimdeţî 

ci  cătaţî  loc  să  v'ascundeţî, 

că  ostaşi  nu  ştîu  glumă 

ş'o  să  fie  vaî  de  mumă. 

Şi  apoî  să  maî  ştiţî  bine 

că  şi  împăratul  vine 

cu  căpitanî,  cu  catane 

şi  cu  maî  multe  răsvane 

zugrăvite,  poleite 

în  ele  Doamne  gătite; 

vine  şi  un  răsvan  mare 

cu  lăute,  cu  căutare, 

în  el  stând  mărita  nună 

ţiind  în  mănî  o  cunună 

strălucită,  luminată 

cu  petre  scumpe  lucrată, 

pentru  rumena  mireasă 

cea  de  împărat  aleasă. 

Scoateţî  dar  acum  colacul 

că  ne-am  deşertat  tot  sacul, 

şi  să  ne  maî  daţî,  se  ştie 

şi  cate- o  sangulie, 

de  in  supţire  ţesută 

şi  cu  florî  de  fir  cusută; 

puteţî  da  şi  de  mătase 

d'aveţî  inimî  să  vă  lase, 

îar  de  nu,  şi  d'arnicîu  fie 

cum  veţî  avea  omenie, 

căcî  noî  priimim  de  toate 

numaî  curănd  a  le  scoate, 

ca  să  ne  ştergem  la  gură 

că  'î  udă  de  băutură. 

Iar  astor  fete  venite 

ca  cîorile  grămădite^ 


316 


Literatura  populară. 


ce  vă  stau  cam  pe  la  spate 
tot  cu  gurile  căscate, 
muîaţî  în  lapte  cojiţă 
şi  le  daţî  să  înghită, 
să  nu  stea  cu  gura  seacă 
ci  de  dor  să  le  maî  treacă, 
să'  şî  maî  potolească  jindul 
pan'  le- o  veni  şi  lor  rândul. 
—  Insă  nu  descălicaţî  ?  (întreabă 

socru.) 


Vrem  răspunsul  să  ne  daţî  !  (ră- 
spunde cel  ce  a  spus  oraţia) 
apoî  am  descălica 
dară  n'e  c'  om  însera 
ş'a  să  trecem  văî  adăncî 
cu  prăpastiî  şi  cu  stâncî, 
munţî  înalţî  cu  brazî  umbroşî! 
Daţî  răspunsul  sănătoşî! 


Urmarea  colacăriei. 
(Melchisedec:  Convorbiri  literare,  An.  XIV.  pag.  295—297.) 

Mulţămim  durai-tale  cucoane  mire 

şi  dumi-tale  cucoană  mireasă. 

Cum  m'aţî  văzut  Dumnea-voastră  cu  acest  pahar, 

milostivul  Dumnezeu  să  vă  vază  din  cerîu  cu  dar. 

Cu  darul  său  să  vă  dăruească 

numele  să  vă  mărească, 

aniî  să  vă  sporească, 

zilele  să  vă'  mulţească. 

Să  vă  trămită  din  cerîurî 

ale  sale  patru  darurî: 

stema  împărătească, 

corona  crăească, 

scaun  domnesc, 

toîag  stăpănesc. 

Milostivul  D-zeu  să  vă  povăţuească  cu  sfatul 

ca  să  vă  bucuraţî  unul  de  altul, 

cum  s'a  bucurat  Aron  proorocul 

când  i-a  odrăslit  în  mână  toîagul, 

ne  udat,  nerourat 

de  doisprezece  anî  uscat, 

şi  Dumnezeu  când  l'a  blagoslovit 

îndată  a  odrăslit  şi-a  înfrunzit. 

Să  vă  maî  bucuraţî  cu  acea  bucurie  nespusă, 

când  fericita  Elena  a  găsit  cinstita  cruce, 

şi  earăş,  să  vă  învrednicească  Dumnezeu  sfântul 

să  vă  bucuraţî  unul  de  altul 


-j 


Oraţiî.  317 

cum  s'  a  bucurat  cinstitul  Noe  proroc, 

când  s'a  isbăvit  de  potop^ 

şi  a  sărit  din  corabie  pe  uscat, 

şi  din  poame  a  gustat  şi  s'a  sâtui*at, 

şi  a  băut  si  vin, 

de  a  fâcut  chef  deplin; 

şi  de  atuncî  s'a  fticut  vin, 

cu  care  şi  eu  la  feţele  dumilor- voastre  închin. 

Această  cale  a  dumilor-voastre  şi  împreunare, 

să  fie  cu  ştirea  Sfinţieî  sale; 

să  vă  îndrepteze  spre  loc 

cu  mare  noroc, 

spre  vîaţă 

cu  dulceaţă, 

spre  lauda  părinţilor  şi  a  fraţilor 

şi  spre  pomană  săracilor. 

Şi  earăş  milostivul  Dumnezeu  să  vă  miluească 

şi  ancă  să  vă  maî  dăruească 

multă  avuţie 

şi  întreaga  bogăţie: 

turme  de  oî, 

plugurî  de  boî, 

hergheliî  de  caî  şi  pungî  de  banî 

ca  la  boeriî  ceî  marî. 

Şi  ancă  să  vă  miluească 

şi  să  vă  maî  dăruească: 

mult  cu  mult 

ca  apa  din  Prut; 

măcar  şi  ca  Siretîu 

că  aşa  este  adetîu. 

Mulţămesc  şi  dumi-tale,  jupâne  vomicele! 

trupuşor  de  viorele 

face-te-ar  fetele  mănunchele 

să  te  bage  'n  sin  la  pele! 

Mulţămesc  dumi-tale  de  acest  pahar  cu  zahăr 

ca  şi  sfântuluî  duh  pentru  dar. 

Pentru  acest  pahar  mândrişor  şi  gălbior 

ca  din  suc  de  păltior. 

Darul  sfinţieî-sale 

să  fie  în  casa  dumi-tale. 

Precum  aï  ajuns  vomicel  de  această  gloată 


318  Literatura  populară. 

să  dea  Dumnezeu  să  ajungi  şi  vornic  de  poartă, 

şi  pe  noî  să  ne  bagt  în  samă  măcar  cate  un  pahar 

că  noî  toţî  îţî  mulţămim.  [de  vin 

După  toate  aceste  ca  un  voitor  de  bine 

sfântul  Dumnezeu  să  nu  mă  uîte  nicî  pe  mine, 

să'mî  dăruească  o  copilă  tinerică 

frumuşică,  ocheşică, 

măcar  ca  cea  de  colea 

dacă  şi  ea  o  vrea, 

să  fie  soţioara  mea. 

Eară  dacă  n'a  vrea 

Elele  să  o  ia, 

să  facă  cimpoîu  din  ea 

să  cânte  şi  la  nunta  mea, 

că  eu  OÏU  face  pe  icî  pe  colea, 

ş'  OÏU  găsi  pe  care  m'a  vrea. 

De  a  fi  maî  mare 

va  merge  maî  tare; 

de  a  fi  maî  mică 

n'  OÏU  zice  nimica; 

Eară  de  a  fi  maî  frumuşea 

maî  mult  îmî  va  plăcea 

şi  se  va  cliîema  că  este  a  mea 

şi  voîu  ţine  casă  cu  ea. 

închin  şi  la  guriţa  mea 

că  ea  ştie  cum  a  bea. 

Şi  voîu  face  buzele  leîcuţă 

şi  pântecele  balercuţă, 

şi  n'a  curge  nicî  o  lecuţă. 

Ear  tu  guriţă  nu  te  bucura 

că  de  acest  pahar  te  veî  sătura; 

că  nu  te  veî  satura  nicî  cu  altul 

cum  se  satură  îadul 

de  boerî  de  divan,   * 

de  vornic  şi  vătăman. 

Şi  beu  acest  pahar  de  băutură 

pentru  multă  voe  bună; 

pentru  mare  mila  dreptăţilor 

pentru  bunătatea  bunătăţilor, 

pentru  irul  iruluî 

ca  izvorul  vinuluî; 


Oraţii.  319 


pentru  roadă  câmpuluî, 

care  când  înfloreşte 

toată  lumea  se  veseleşte. 

Unul  cu  altul,  când  ne  vom  întălnî, 

să  nu  avem  a  ne  feri. 

Când  ne  vom  întâmpina 

să  avem  a  ne  săruta; 

când  ne  vom  întălnî 

să  avem  a  ne  cinsti 

cu  cuvinte  bune 

cu  pahare  pline; 

ear  când  ne  vom  înfăţişa 

să  avem  a  ne  îmbrăţişa. 

Pace  între  fraţî 

şi  între  împăraţi. 

Boeriî  ceî  marî 

să  rămâe  jitarî; 

boeriî  ceî  maî  micî 

să  rămăe  calicî. 

Eară  noî  ţăranii 

să  'nflorim  ca  şofraniî. 

Eară  maziliî 

să-î  tragă  câniî; 

ancă  şi  maţele 

să  le  roază  opincile. 

Şi  eu  zic  Dumilor- voastre:  amin! 

şi  beu  acest  pahar  de  vin, 

şi  îl  beu  tot 

ca  să  trăiţî  cu  noroc. 

Şi  eu  aşî  maî  lăsa 

dar  mă  tem  că  nu  mi'ţî  maî  da. 

Aşî  maî  da  şi  pe  la  fete 

dar  mă  tem  să  nu  se  *mbete. 

Şi  mamele  nu  le  vor  găsi  lor  vină 

ci'mî  vor  căta  mie  pricină, 

şi  mă  vor  face  pe  mine  vinovat 

şi  vor  zice  că  eu  le-am  îmbătat. 


320 


Literatura  popalar&. 


Cântic  de  nuntă. 

(Alecsandri,  pag.  383.) 


Lado, 


Frunză  verde  lăcrimîoară 
lado,  lado  sorioară! 
Dute  'n  haîne  de  mireasă 
la  bărbatul  tău  acasă. 
Lasă  mamă;  lasă  tată 
că  de  acum  eştî  măritată, 
lasă  fraţî,  lasă  surorî 
lasă  grădina  cu  florî, 
că  tu  singură-aî  să  fiî 
o  grădină  de  copiî. 


Lado,  lado,  nu  maî  plânge 
mijlocelul  nu'ţî  maî  frânge, 
că  acasă  ţe-î  întoarce 
când  pe  strat  inul  s'a  toarce, 
şi  la  maică-ta  te-î  duce 
chîar  atuncî  şi  nicî  atunce 
când  bondariu-a  face  mîere, 
când  a  face  plopul  pere 
şi  răchita  vişinele 
să-ţî  alinî  pofta  cu  ele. 


Cântecul  Paparudelor. 

(G.  D.  Teodorescu:  Incercărî  '  critice  etc.,  Bucur.  1874,  pag.  128.) 


Paparudă,  rudă 

vino  de  te  udă, 

ca  să  cază  ploile 

cu  găleţile. 

Să  dea  porumburile 

cât  gardurile, 

şi  să  crească  spicele 

cât  vrabiele, 

să  sporească  grânelé 


să  împle  pătulele 
paparudele! 
Să  deşchizî  certurile 
să  pornească  ploile 
şi  să  fereştî  holdele 
de  toate  malurile; 
să  goneşti  tăcîunele, 
din  toate  ogoarele 
paparudele! 


Cântecul  cununei  la  secerat- 

(Din  Eeşinari  Transilvania.  Burada:  Convorbiri  literare.  An.  XIV,  pag.  307.) 


Stăpăne,  stăpăne 
gata-mi-te  bine, 
de  vin  şi  de  pane 
că  cununa'ţi  vine. 
Şi  nu  te  'ntristare 
că  's  holdele  rare, 


da  la  spic  ăs  mare. 
Şi  domnu-ţî  va  dare 
stogul  cât  casa, 
snopul  ferdela, 
claîa  găleata, 
pita  căt  masa, 


Cântece  de  stea. 


321 


mftnunchïul  copul, 
ca  earb'  ovăsul. 
Stăpăneasa  noastră 
tânără  frumoasă 
pune  cina  'n  masă 
şi  roagă  pe  taîca 
roagă  şi  pe  maica, 
ca  să  nu  mă  dare 
după  ăl  din  din(!)  deal, 
că-î  cu  grăul  rar, 
cu  earba  podbeal. 
Ci  ca  să  mă  dare 
ne  rugăm  noî  tare, 
după  ăl  din  şes 
că-î  cu  grăul  des. 
Tu  soare  râtund 
trecî  dealul  curând, 


şi  nu  te-or  blăstemare 
şi  nu  te-or  chemare, 
robiî  câmpilor 
ïobagiï  domnilor. 
De  cătră  cergău 
vine-un  nour  greu; 
dar  nu-î  nour  greu 
ci-i  bădiţul  meu, 
pe  lângă  cel  râu 
cu  secerea  'n  brău. 
Grău  a  secerat 
în  clăî  Ta  cărat. 
Stăpâne,  stăpânei 
multumimu-ţî  bine 
de  vin  şi  de  pane. 
Să  fiî  sănătos, 
ne  rugam  frumoşi 


Cântece  de  stea. 

Anton  Pann:  Cântece  de  stea  sau  Versurî  ce  să  cântă 
la  Naşterea  Domnuluî  nostru  îs.  Hs.   ed.  4*. 

Bucureşti  1848. 

Cântarea  VIII.  (pag.  11—13.) 


La  nunta  ce  s'a  'ntâmplat 
în  Cana  Galileî 
fost'au  şi  lisus  chîemat 
în  Cana  Galileî 
şi  vrând  triştî  a  nu  'î  lăsa  — 
a  venit  cu  maîca  sa,      [şi  c.  1. 
şezând  la  masă  şi  bând, 
băutura  ne-ajungând, 
şi  din  câţî  la  masă  sta 
în  tăcere  să  uîta, 
necutezând  a  'ntreba 
de  maî  este  vin,  au  ba. 
Iar  muma  luî  lisus 
văzând  ca  n'au  vin  d'ajuns 
zise:  fiul  meu  îubit! 

Oasteb,  Chrestomatie  români.  II. 


vinul  li  s'a  isprăvit. 
Iară  Isus  s'au  sculat 
şi  slugile  au  chîemat, 
şase  vase  ap'au  pus 
şi  le-au  umplut  până  sus. 
Hristos  le-a  bin'  cuvântat, 
apa  în  vin  s'a  schimbat; 
ş'a  zis  să  dea  'ntâîu  la  nun 
să  guste  vinul  de-î  bun; 
îar  nunul  dac'a  gustat 
cu  glas  mare  a  strigat: 
ceîa  ce  fac  mese  marî 
dau  întâïû  vinurï  maï  tarï, 
şi  dacă  să  'nveselesc 
şi  de  cel  prost  priimesc. 

21 


322 


Literatura  populară. 


Iar  noî  cel  prost  am  bâut 
şi  pre  cel  bun  am  ţinut. 


Atuncî  toţî  au  cunoscut 
cum  că  Hristos  s'au  născut. 


Cântarea  IX.  (pag.  13 — 14.) 


Moîsi  şi  Aaron 
amândoî  ţinea  d*un  tron, 
de  tronul  fegăduit, 
cel  prin  lege  dăruit. 
Moîsi  şi  Aaron 
în  vremea  luî  Faraon, 
pre  Israil  cel  îubit 
Din  Eghipt  Tau  slobozit, 
din  Eghiptul  cel  amar 
prin  dumnezeescul  dar, 
marea  pedestru  trecând 
pre  Faraon  înnecând. 


Iar  prin  legea  'ceasta  noă 
cânta-voî  maî  ales  voă, 
c'a  venit  Domnul  Hristos, 
Mesia,  cap  luminos 
din  neamul  luî  Avraam. 
Ş'a  mântuit  pre  Adam 
de  osânditul  blestem 
ce'l  luase  'n  Edem. 
Ş'acum  noî  aî  luî  nepoţî 
câţî  credem  în  Hristos  toţî, 
cântăm  şi  ne  bucurăm 
şi  naşterea  luî  sărbăm. 


Cântarea  XX.   (pag.  31 — 38.) 


Acum  ceasul  mî-a  sosit 
şi  lumea  am  părăsit, 
înger  stă  'nain tea  mea 
din  lume  ca  să  mă  îa. 
Astăzî  mă  călătoresc 
la  părintele  ceresc 
unde  m'a  chemat  Hristos 
la  oraşul  cel  frumos. 
Rele  sau  bune  să  îau, 
seamă  de  toate  să  dau, 
pentru  câte  le-am  urmat, 
pân'  la  cel  maî  mic  păcat. 
O  suflete  ticălos, 
negru  şi  întunecos  ! 
In  lume  cât  aî  trăit, 
în  rele  te-aî  tăvălit. 
Ingrijeaî  numaî  de  traîu 
negândind  de  îad  şi  raîu. 
La  moarte  n'aî  cugetat. 


dar  de  dânsa  n'aî  scăpat. 

Că  îată  îa  s'a  pripit 

şi  din  lume  te-a  răpit, 

când  trăîaî  maî  cu  zahăr 

vaî!  amar,  amar,  amar! 

îngerul  morţiî  acum 

mă  însoţeşte  la  drum 

şi  mă  trece  pe  la  îad, 

unde  păcătoşiî  ard; 

vaî!  la  el  cum  mă  uîtaîu 

ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 

Văzuîu  balaur  căscând 

şi  din  gură  foc  vărsând, 

curgând  ca  un  râu  întins 

îmflăcărat  şi  nestins, 

şi  în  fruntea-î  un  drac  şedea 

cu  Iuda  'n  braţ  şi  ardea. 

De  acolo  Ia  alt  vad 

tot  la  îad,  Ia  îad,  la  îad. 


Cântece  de  stea. 


323 


O!  vaï!  când  ïar  mă  uïtaïu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuî  popî  mulţî  ereticî 
cu  dascălî  şi  grămătici 
anincaţî  cu  capu  'n  jos 
în  focul  cel  flăcăros, 
şi  draciî  îî  împingea 
cu  suliţî  ş'îî  împungea. 
De  acolo  la  alt  vad 
tot  la  îad^  la  îad^  la  îad^ 
ochiî  când  îmî  arùncaïu 
ce  Yăzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuî  împăraţî  tiranî 
de  gâturî  cu  bolovanî 
în  văpaea  cea  de  foc, 
dracî  bătându-şî  de  eî  joc. 
De  aci  ïar  la  alt  vad 
tot  la  îad^  la  îad,  Ia  îad^ 
cu  ochiî  când  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuî  tâlharî^  ucîgaşî 
hoţî,  răpitorî  şi  pungaşî, 
văîtându-se  amărât 
în  văpae  până  'n  gât. 
D'acolo  îar  la  alt  vad 
tot  la  îad^  la  îad^  la  îad;  * 
d'o  dată  cum  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuîu  un  cârd  de  muerî 
tânguindu-se  'n  durerî 
şi  dracî  strigând: 
aste  sânt 

care  fermée  şi  descânt. 
Apoî  d'aci  la  alt  vad 
tot  la  îad;  la  îad^  la  îad^ 
îarăş  dacă  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuîu  alt  cârd  de  bărbaţî 
de  beţivî  şi  desfrânaţî, 
toţî  în  flacără  unda 
şi  draciî  îî  afundea. 


Maî  'nainte  la  alt  vad 
tot  la  îad,  la  îad,  la  îad, 
mergând,  dacă  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuîu  dracî  cu  cângî  trăgând 
nişte  muerî  şi  strigând  : 
aste  tot  mincîunî  spunea 
pe  mulţî  în  belea  punea. 
D'aci  mergând  la  alt  vad 
tot  la  îad,  la  îad,  la  îad, 
în  flacărî  când  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu  ! 
Văzuîu  negustorî  în  rând 
cari  'nşel  şi  lipsă  vând, 
uniî  cu  măsurî  de  gât 
se  tânguea  amărât, 
alţiî  cu  căutare  'n  nas 
se  văita  cu  mare  glas, 
alţiî  cu  foarfecî  şi  cot 
îî  ducea  para  în  not. 
Mergând  d'aci  la  alt  vad 
tot  la  îad,  la  îad,  la  îad, 
spre  ţipăt  când  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuîu  îar  muerî  în  m;tincî 
care  'şî  leapăd  aî  lor  pruncî; 
sau  f^ră  milă  şi  dor 
în  pântece  îî  omor. 
Decî  la  cel  din  urmă  vad 
tot  la  îad,  la  îad,  la  îad, 
când  stătuîu  şi  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  spăîmântaîu! 
Văzuîu  arzând  în  vâlvorî 
bogaţî  ne  'ndurătorî, 
cariî  tot  s'au  veselit 
şi  săracî  n'au  miluit. 
Decî  acea  cale  lăsând 
şi  maî  'nainte  mergând 
în  dreapta,  când  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  bucuraîu  ! 
Văzuîu  raîul  cel  frumos 

21* 


324 


Literatura  populară. 


ca  soarele  luminos, 

şi  mese  'ntinse  de  rând 

pe  ele  ftlcliî  arzând, 

unde  'mprejur  drepţiî  sta 

şi  bucurie  gusta, 

împreună  dănţuind 

şi  pre  Dumnezeu  slăvind. 

Intr'alt  loc  îar  mă  uïtaïu 

tot  la  raîu,  la  raîu,  la  raîu, 

Yăzuîu  sfinţî  prea  luminoşî 

apostolî  şi  cuvioşî, 

şi  cete  de  mucenieî, 

de  tinerî,  bătrânî  şi  micî, 

împreună  dânţuind 

şi  pre  Dumnezeu  slăvind. 

Intr'alt  loc  îar  mă  uïtaïu 

tot  la  raîu,  la  raîu,  la  raîu, 

văzuîu  şi  sfinte  muerî 

petrecând  în  mângăerî, 

cu  cununî  de  diamant 

şi  podoabe  de  berlant, 


împreună  dânţuind 
şi  pre  Dumnezeu  slăvind. 
Decî  d'acolo  îar  plecaîu 
tot  la  raîu,  la  raîu,  la  raîu. 
La  poartă  când  mă  uîtaîu 
ce  văzuîu  mă  întristaîu. 
Văzuîu  raîul  încuîat 
poate  pentr'al  meu  păcat 
pân  la  vreme  de  judeţ, 
când  va  sta  Hristos  in  jeţ, 
ca  să  judfece  pre  toţî 
pre  ceî  viî  şi  pre  ceî  morţî. 
Ci  o  doamne!  mila  ta, 
de  noî  nu  o  depărta. 
Tu  ne-aî  zidit,  tu  ne  ştiî, 
îartă-ne  ca  nişte  fiî. 
Ţie  Doamne  am  greşit, 
dar  ţie  am  şi  slujit. 
Pre  alt  Dumnezeu  nu  ştim 
pre  tine  toţî  te  mărim. 


Colinde. 

G.  D.  Teodorescu:    Noţiuni   despre   colindele   române. 

Bucuresci  1879. 


(pag.  47 

D'aî  lerom,  d'aî  lerom  Doamne. 
Icea  măre  'n  ceaste  curţî 
ceaste  curţt,  ceaste  domniî 
crescutu-mî-au  doî  merî  nalţî^ 
doî  merî  nalţî  şi  minunaţî 
la  vărfurî  amestecaţî. 
Sus  în  merî 
în  dalbe  florî 
ardu  'mî  două  lumânărî; 
şi  din  două  lumânărî 
pică  'mî  treî  din  picăturî. 
Ear  din  treî  din  picăturî 


49). 


ruptu-mi-s'a, 

faptu-mi-s'a 

râu  de  vin 

şi  râu  de  mir, 

râu  de  apă 

limpede. 

('n)  râu  de  vin  cin*  mi  se  scal- 

Icea  bunul  Dumnezeu:      [dă? 

scaldă-se, 

băîază-se 

în  apă  se  limpezeşte, 

('n)  veştmănt  alb  se  premeneşte. 


Colinde. 


325 


cu  mir  că  se  mirueşte. 

Maî  din  jos  de  vadul  luî 

e  loan 

sfântul  loan 

şi  bătrânul  de  Crăcîun 

scaldă-se^ 

baîază-se, 

(^n)  apă  limpezescu-se^ 

('n)  vestmânt  premenescu-se, 

cu  miru  miruescu-se. 

Maî  din  jos  de  vadal  lor 

scaldă-se  sfinţiî  de  rând; 

scaldă-se^ 

bălază-se^ 

în  apă  se  limpezesc 

('n)  vestmânt  alb  se  premenesc. 

Maî  din  jos  de  vadul  lor 

scaldă-se  icî  cest  om  bun 

cest  om  bun,  jupan  [cutare] 

scaldă-se, 

băîază-se, 

în  apă  se  limpezeşte 

cu  vestmânt  se  premeneşte. 

Grăi  bunul  Dumnezeu: 

CUÏ,  om  bun,  te  potriveşti? 

Au  mie,  au  sfinţilor? 

au  luî  loan? 

Sfântu  loan? 

au  bătrânuluî  Crăcîun? 

Grăi  icea  cest  om  bun: 

nu  me,  doamne,  potrivesc 

nicî  ţie,  nicî  sfinţilor, 

nicî  luî  loan 

Sfântu  loan 


nicî  bătrânuluî  Crăcîun. 

De  tânăr  m'am  însurat 

fapt-am  casă 

lângă  drum, 

'ntins-am  masă 

peste  drum; 

câţî  pe  drum  că  mi*  şî  treceau 

toţî  la  masă  că  şedeau, 

şi  toţî  beau  şi  ospătau 

toţî  mie  că  'mî  m'ulţămîau. 

Fapt-am,  Doamne,  îar  am  fapt 

podurele 

'n  locurî  rele; 

cine  pe  pod  c'a  trecut 

tot  mie  'mî-a  mulţâmit. 

Fapt-am,  Doamne,  îar  am  fapt 

puţurele 

'n  câmpurî  rele, 

cine  apă  c'a  băut 

tot  mie  'mî-a  mulţămit. 

Atuncî  Domnul  îî  graîa: 

fie  bine 

dar  de  tine. 

Fapt-aî  bine  'n  astă  lume 

'n  ceaî-l-aJtă-î  găsi  bine, 

mergî  la  raîu  nejudecat 

şezî  la  masă  nechîemat, 

să  beî  pabar  ne  'nchinat. 

Sânătate  'n  ceaste  case 

'n  ceaste  case 

'n  crucî  fhimoase, 

şi  cu  noî  cu  voîă  bună; 

la  anul 

şi  la  mulţî  anî. 


(pag.  95- 

Ler-oî-leo,  Doamne-le! 
Ostile  purcesu-mî-au 
dar  pe  unde  datu-mî-au? 


-97.) 

Pe  la  muma  luî  [cutare]. 
Eară  muma  luî  [cutare] 
ea  de  veste  prinsu-şî-a 


326 


Literatura  populară. 


'nainte  eşîtu-le-a, 
c'un  clondir 
plin  de  rachîu, 
cu  clondirul  d'a  stânga 
cu  paharul  d'a  dreapta^ 
din  pahar  numindu-le 
din  gui'ă  graindu-le: 
—  „Lin,  maî  lin  oştirile 
pân  'oîu  găti  pe  [cutare] 
câ-î  gata,  ca  şi  gătit; 
căcî  î-am  croit 
d'un  vestmânt, 
vestmânt  lung 
până  'n  pământ; 
croitor  croitu -Fa 
zugrav  zugrăvitu-l'a, 
scris  mî'e  'n  spate 
scris  mî'e  'n  pîept, 
scris  e  'n  şeale 
scris  e  'n  poale: 
d'  amândouă  părţile, 
scris  câmpul  cu  florile, 
ear  în  ceî  doî  umereî 
scris  ceî  doî  lucefereî. 


Jur-prejurul  poalelor 

scrisă  'î  marea  turbure, 

cam  cu  nouă  vădurele  ; 

ear  în  nouă  vădurele 

sănt  cam  nouă  corăbîele, 

şi  stegarî  cu  stegărele, 

căpitanî  cu  baltacele, 

şi  'mî  aşteaptă  pe  [cutare] 

să  '1  rădice  la  rang  mare, 

la  rang. mare  al  oştilor 

maî  mare-al  calărilor: 

el  să  'mparţă  lefile 

să  dea  lefî  la  lefegiî, 

gălbiorî 

la  tineriorî, 

postav  roşîu 

la  fustaşî, 

gălbinaşî 

la  boîernaşî." 

Ear  [cutare]  tânărul 

el  să  'mî  fie  sânătos, 

şi  cu  mumă 

şi  cu  tată 

şi  cu  noî  toţî  d'a  'mpreună. 


(Transilvania.) 

At.  Marianu  Marienescu:   Colinde  culese  şi   corectate, 

Bucureşcî  1861. 

Drumariî,    (pag.  1 — 3.) 


Doî  boîerî  de-î  marî 
Leru-mî  Doamne! 
ca  şi  doî  drumarî 
vin  din  Kusalim 
la  Vitleem  ţin! 
Dar  cine  sânt? 
E  losif  cel  sfânt 
şi  Maria  sfântă 


care-aşea  cuvântă: 

—  „losife  mî-e  greu 
de  drumul  cest  reu, 
vin  să  odinim 

şi  să  ne  umbrim." 

—  De  un  plop  dedură 
şi  aci  statură 

de  a  se  recori. 


Colinde. 


327 


Plopul  se  clăti 
umbra  şi-o  trăgea 
Boarele-î  ardea. 

—  ^Plop  afurisit 
să  nu  fiî  rodit! 

să  creştî  tot  în  sus 
căcî  umbra  mï-aï  dus!" 

—  Iară  maî  plecară 
şi  un  măr  aflară. 

Şi  eî  odinea 
mărul  ÎÏ  umbrea 
umbra  se  lăţea 
soarele  perea. 

.Mărule  înflorit 


n- 


să  fiî  tot  rodit! 

să  creştî  tot  în  lăturî 

să  sporeştî  cu  rodurî!" 

—  Dar  losif  grăîa: 
„Drumul  de-om  lua 
către  Vitleem 
până  maî  vedem, 
laca-e  'ndeseară 

şi  'noptăm  prin  ţară!" 

—  Şi  eî  se  sculă 
îară  maî  plecă 
către  Vitleem 
frumosul  Edem. 

O  'nchinăm  spre  sânătate  ! 


Rândunelile,    (pag.  27 — 29.) 


Lă  trupina  de  mâr  păr 
Leru-î  Domnul! 
străluceşte-un  luceafăr, 
dar  sub  măr  păr,  pat  de  brad 
de  mulţî  maeştri  e  lucrat, 
pe  la  fiind  cu  tunete 
la  fusteî  cu  fulgere, 
frembele  de  ceară  sfântă 
tot  topită  şi  învărtitâ. 
Oare  'n  pat,  cine-î  culcat? 
de  'şî  zace  minunat 
şi  'mî  doarme  somnul  greu? 
E  culcat  un  Dumnezeu! 
mititel  şi  beluşel  (!) 
şi  la  faţă  cm'ăţel, 
faşiat  de-o  împărăteasă 
în  faşioare  de  mătase. 
Comanacu-î  de  biimbac 
cu  treî  florî  în  comanac, 
una-î  floarea  miruluî, 
alta-e  viţa  vinuluî, 
una  spicul  grăuluî! 
Iată  veniră  rândunele 


negrişoare,  frumuşele, 
tot  cântară,  colindară, 
dar  pe  fiu  nu  '1  deşteptară. 
Rândunelele  sburară 
către  mare  se  lăsară, 
ele  toate  apucară 
stropuleţî  pe  aripele, 
petricele  în  penicele, 
îară  la  fiu  că  au  venit 
cu  aripele  Y  au  stropit 
cu  petrele  au  asvărlit! 
Fiul  sfânt  s'a  deşteptat 
şi  atuncî  le-a  blestemat: 
„Rândunea!  fe-ţî  cuîbul  tău 
unde-o  fi  locul  maî  rău: 
prin  podul  săracilor, 
la  grinda  streşinelor, 
să  le  bată  fumurile 
ca  pe  fecîorî  cugetele, 
cugetele  de  însurat 
pe  fete  de  măritat!" 
O  închinăm  spre  sănătate  ! 


328 


Literatura  populara. 


Cuibul  ţi  puii  ţoimUor,    (pag.  42 — 45.) 


Maica  sfânta  şeade^ 
Doamneî  Doamne! 
pe  plaîtd  cel  verde, 
în  poala  cernluî 
în  poarta  raïuluï, 
şi  din  căîerel 
lăsa  fir  aurel. 
Firul  firuîa 
şi  se  subţia. 
Când  îl  încorda 
tocmaî  se  lăsa 
şoîmiî  vânătorî 
soïmiï  răpitorî; 
firul  apuca 
sus  cu  el  sbura 
într'o  depărtare 
către  ţărm  de  mare. 
Când  se  înălţa, 
şoîmiî  strălucîa, 
firul  eî  sclipea 
ca  şi  nişte  zorî 
pe  la  cântătorî. 
Ion  atuncî  venea 
Maîca  ÎÏ  grăîa: 
—  „Unde  te-am  mânat 
bine  aî  ascultat, 
de  m*aî  asculta, 
unde  te-aşî  mâna! 
Fiî  gata  de  dus 
sus  colo  în  sus 
într'o  depărtare, 
către  ţărm  de  mare. 
De  sbor  să  te  apucî 
şi  azî  să  'mî  aducî 
cuîbul  şoîmilor 


şi  al  puilor^ 
cuibul  mi-1  dă  mie 
puiî  ţine  ţie, 
că  şoîmiî  au  răpit 
firul  aurit, 

când  m'am  căstigat  (!) 
şi  mult  am  lucrat 
]a  un  scump  veşmânt 
pentru  fiul  sftint!" 
—  „Maică!  eu  aşî  face 
tot  ce  ţie  'ţî  place, 
dar  asta  n'oî  putea 
nu  e  în  puterea  mea! 
Şoîmiî  au  răpit 
'  firul  aurit; 
firul,  eî  Tau  dus 
până  la  cer  în  sus, 
din  el  au  ţesut 
cuîbul  prea  plăcut: 
Luna  aurită 
faţa-î  strălucită! 
Puiî  nu-s  maî  mult 
căcî  s'au  prefăcut 
stele  mărunţele 
şi  luceferele; 
toate  strălucesc 
lumea  o  înfrumuseţesc, 
în  noaptea  senină 
cum  zioa  în  grădină 
florile  frumoase, 
şi  care  miroase 
sunt  spre  înzestrare 
şi  spre  desfătare!" 
O  închinăm  spre  sânătate! 


Pecurariul  ţi  marea.   (pag.  157 — 160.) 
Acest  păcurarîu,  mână  al  său  trunziarul  (!  1.  frun-) 


Domnu-luî  Doamne! 


zice  'n  lauda  mare: 


Colinde. 


329 


cum-cà  'n  turmă  are 

0Ï  atât  de  multe 

câte  florî  pe  munte, 

atâte  miorele 

câte  viorele, 

nişte  berbeceî 

ca  şi  vultureî! 

Pàcurariul  meu 

nicî  cănd  dà  de  râu: 

el  în  primăvara 

le  păştea  la  ţară, 

vara  le  vara 

şi  sus  le  mâna, 

pe  vârful  de  munte 

împrejur  de  curte, 

toamna  le  aduna 

şî-aci  le  tonma, 

îama  le  mâna 

de  a  le  îăma 

pe  ţermui'î  de  mare 

colo  'n  depărtare  ! 

Marea'î  grăîa: 

—  „Oacheş  păcurar! 
du-ţî  al  tău  frunziar 
de  la  vânturî  multe 
pe  picîor  de  munte, 
că  de  rău  veî  da 

de  eî  m'oî  mania, 
că  m'oî  turbura 
şi  m'oî  învolba 
turma-oîu  apuca 
şî-o  VOÏU  înneca!" 

—  Păcurarîul  meu 
drese  graîul  său: 


„Vină!  vină  mare! 

nu  'mî  eştî  spre  stricare, 

că  eu  nu-s  de  an, 

şi  poţî  şti  că  am 

noă  câïnï  bătrânî 

ca  neşte  păgânî, 

noă  căţeleî 

ca  şi  noă  smeî, 

noă  lănţurele 

ca  şi  stenurele. 

Tu,  de  veî  bui 

tu  veî  ujui, 

câîniî  te-or  simţi 

te  vor  blehoti, 

şi  eu  voîu  sări 

lanţîu  voîu  sdrâncaûi 

şi  voîu  apuca 

de  a  sdrumica, 

cel  fluer  de  soc 

cu  răstoc  de  foc, 

şi  voîu  fulgera 

şi  voî  detuna, 

şi  când  voîu  holi 

oile-or  porni 

pe  picîor  de  munte 

sau  'nprejur  de  curte!" 

—  Marea  s'a  'nvolbat 

tare  a  vărsat. 

Dar  el  a  pornit 

turma  şi-a  suit 

sus  pe  munte  'n  sus 

şi  marea  n'a  ajuns! 

Domnule!  fiî  sănătos 

o  'nchinăm  prea  bucuros! 


(Reşinarî.) 
Colindă  de  Ţigani. 

(Tot  răndul  de  doă  ori  repetat  şi  zis:  haï-lér  domnu!) 

Pe-un  picîor  de  munte  verde.         Da  la  oî  cine-îm  imblă? 
Paşte-să  o  turmă  de  oî.  Da  un  sor  cu  un  frăţior. 


330 


Literatura  populară. 


Dar  anume  cine'm  unblă  ? 
Dar  N.  N.  cu  N.  N. 

—  Sora  din  gi'aî  grăi: 
„Da  Soră  măî  tare  oî! 

Că  grei  nori  de  ploaîe  vin." 

—  „Soră!  soră!  dragă  soră 
Mare  eştî,  puţin  pricepî! 
Că  âîa  nu  sânt  norî  de  ploaîe, 
Că  ăîa  îs  ţie  peţitori 


Şi'ncă  mie  prădători. 
Vin  Ia  mine,  cer  pe  tine 
Pre  lănga  tine,  multe  cer: 
Ceru-m  boî  cu  coame  moî; 
Ceru-m  juncî  cu  coame  lungî, 
Ceru-m  vacî  cu  coame  largî, 
Ceru-m  zecïurï  de  berbeci, 
Ceru-m  sute  de  ol  şîute 
Şi  încă  mii  de  miorele!" 


Colindă  copilărească. 


De  cănd  Domnul  s'a  născut 
Şi  pământu  Ta  fticut 
Şi  ceriul  Ta  rădicat 
Pe  trei  stălpurl  de  argint. 
Tot  frumos  Fa  'npodobit 
Tot  cu  stele,  mărunţlele; 
Soarele  cu  razele, 
Şi  luna  cu  lumina. 


Rază  rază,  unde  rază? 
La  jupână  gazda  'n  casă, 
Intr  o  cruce  de  fereastă. 
Se-m  fi  gazda  sănătoasă! 
Se  ne  plăteşti  colinda  noastră 
Cu  un  colac  de  grâu  frumos 
Ca  şi  faţla  lui  Hristos! 


(Dobrogea.) 

Teodor  T.  Burada:   O  Căletorie  etc.   pag.  43 — 46. 


Sub  poalele  ceriului 

Florile  dalbe! 

la  umbra  nourului, 

mândră  masă  e  gătită 

pe  earba  cea  înverzită. 

Dar  la  masă  cine  şede? 

Dumnezeu,  ce  toate  vede; 

şi  Crăciun 

cel  bătrăn, 

şi  loan 

Sfânt  loan, 

şi  Ilie 

Sfânt  nie 

şi  toţi  sfinţii  dimpreună 

se  aflau  în  voe  bună; 

beau  de-a  rândul  şi  cinsteau 


şi  frumos  se  'nveseleau. 

Dar  când  ochii  'şi  aruncau 

de  departe  el  zădeau  (!  1.  ză- 

arhanghelul  Mihailă     [reau) 

ce  vinea  cu  mare  silă, 

Iute  alergând 

pe  un  cal  spumegând, 

la  Domnul  îngenunchea. 

Când  de  el  s'apropia, 

el  din  gură 

aşa-I  grăia: 

—  „Bel  Doamne,  te  veseleşti 

şi  cu  sfinţii  toţi  grăeşti, 

cu  idolii  m'am  bătut 

şi  în  luptă  am  căzut, 

ralul  sfânt  că  Tam  perdut. 


Colinde. 


331 


Sfânt  Petru  a  adormit 

idoli  cheîa  i-a  răpit 

şi  în  raîu  eî  au  intrat 

şi  din  el  tot  au  prădat. 

Luat-au  luna 

şi  lumina^ 

zorile  şi  razele^ 

stelele  şi  soarele^ 

cel  toîag  de  judecată 

ce  judecă  lumea  toată; 

toate  'nbraţe  le  cară 

şi  în  îad  le  aşeza. 

Rău  în  raîu  se  'ntuneca 

tare  'n  îad  se  lumina. 

Raîul  plângea 

îadul  ridea. 

Pe  loan  şi  pe  Die 

ajutor,  dă-mî  Doamne  mie, 

din  raîu  ca  să-î  alungăm 

şi  în  îad  să  mi-i  băgăm, 

înapoî  să  le  luăm 

lucrurile  ce-au  luat 

şi  în  îad  le-au  aşezat. '^ 


—  Luat-au  pe  loan  botezănd 

şi  pe  Ilie  tot  trăsnind 

tot  trăsnind  şi  fulgerând 

şi  pe  idoli  prăpădind. 

loan  botezând  ocolea, 

Ilie  trăsnind  prăpădea, 

în  tot  cerîul  se  'nvărtea 

drept  în  îad  că  ajungea, 

luat-au  luna 

şi  lumina^ 

zorile  şi  razele, 

stelele  şi  soarele, 

cel  toîag  de  judecată 

ce  judecă  lumea  toată, 

toate  'n  braţe  le  lua 

şi  în  raîu  le  aşeza. 

Frumos  raîul  lumina 

rău  în  îad  se  'ntuneca. 

Raîul  îmî  ridea 

îadul  că  plângea. 

Maî  rămăî  dar  sânătos 

şi  în  voea  luî  Hristos! 


(pag.  69- 

Icî  în  ceste  curţî, 

Leru-mî  Doamne  Leru-mî! 

crescutu-me-au 

născutu-me-au 

doî  merî  împletiţî 

din  toamnă  sădiţî 

din  vară  'nfloriţî. 

Jos  la  rădăcină, 

la  verdea  tulpină 

frumos  danţ  se  trage 

mândru  că  maî  merge. 

Mibal  dănfueşte, 

toîag  resuceşte 

sus  ăl  asvărleşte 

în  mănî  ăl  primeşte; 


■71.) 

şi  să  fericeşte: 

ferice  de  mine 

că  ămî  merge  bine, 

de  cănd  m'am  născut 

parte  me-am  avut 

de  taîca, 

de  maîca, 

de  doanm'ănţăleaptă 

cu  minte,  cinstită. 

De  când  m'a  luat 

bine  m'a  purtat 

cu  cămeşî  de  in 

cu  guler  de  fir 

de  fir  chear  baş-fir. 

Şi-apoî  mă  maî  poartă 


332 


Literatura  popularft. 


ziulica  toată 

cu  dalb  zâbun 

tot  de  cel  bun, 

cu  nasturî  cutaţî 

pe  pept  revărsaţî. 

—  E(ir  nevasta  luî 

fericitului, 

aşa  se  mândrea 

şi  aşa  grâîa: 

ferice  de  mine 

că  tare  mi-i  bine, 

de  când  m'am  născut 

parte  c'am  avut 

de  taîca, 

de  maîca, 

de  domn  tinerel 

tănăr,  frumuşel. 


De  când  m'a  luat 

bine  m'a  purtat 

cu  dalbă  rochiţă 

de  cea  'n  patru  iţă, 

dalbă  de  matasă 

mândră  şi  aleasă; 

şi  apoî  mă  maî  poartă 

ziulica  toată 

cu  rochiţa  'n  ţinte, 

cu  brâu'  cu  cuţite, 

cuţite  cu  zale 

lăsate  pe  şale, 

cuţite  cu  bolduri 

lăsate  pe  şoldurî. 

Remăî  jupan  sânătos 

cam  în  vestea  luî  Hristos! 


IrozL 

Anton  Pann:  Cântece  de  stea.  ed.  4*.  1848.  pag.  55—56. 

întrebarea  lui  Irod  ţi  răspunsul  MagJdlor, 

Irod.  —  Cine  sânteţî  voî?  de  unde  veniţî  şi  unde  vă  călă- 
toriţi ? 

Melhior.  —  Eu  sânt  craîul  Melhior  de  la  răsărit,  şi  după 
steaoa  ce  s'au  arătat,  cunoscând  că  s'au  născut  împărat  mare  pre 
pământ,  merg  pân'  la  Vitleem  să  mă  închin  luî. 

Valtasar.  —  Eu  sânt  craîul  Valtasar  de  la  Persida,  carele 
prin  steaoa  ce  s'au  arătat  şi  prin  Prorocî  înţelegând  că  s'au  născut 
împăratul  Hristos,  merg  ca  să  mă  închin  şi  eu  luî. 

Gaşpar.  —  Eu  sânt  craîul  Gaşpar  de  la  răsărit;  şi  văzând 
steaoa  cea 'arătată  pă  cer,  am  ispitit  Prorociî  şi  scripturile  şi  am 
cunoscut  că  s'a  născut  Hristos,  Domnul  Domnilor,  craîul  crailor 
şi  împăratul  împăraţilor  şi  merg  până  la  Vitleem  ca  să  mă  în- 
chin şi  eu  luî. 

Dar  tu  ce  împărat  mare  eştî? 

Irod.  —  Eu  sânt  Irod  împărat,  care  pre  cal  am  încălicat, 
sabia  în  mână  am  luat,  în  Vitleem  am  intrat,  patu-spre-ce  miî 
de  coconî  micî  am  tăîat,  şi  tot  pământul  s'a  cutremurat. 


Plugul. 


333 


Plugul. 


(Cules  de  mine  în  Moldova  de  sus  jud.  laşî.) 


Aho!  Aho!  a  purces  jupanul 

întni'n  Sf.  Joî  [gazda 

cu  plug  cu  12  boî 

Ia  arat 

şi  la  gropat 

la  cămp  durat  ; 

unde  a  găsit  loc  de  arat 

şi  a  arat  cUt  a  arat 

brazdă  neagră  a  răsturnat, 

grău  de  vară  a  sămânat. 

Staţî  mâî  şi  nu  araţî 

şi  de  chiotorî  vă  alăturaţî, 

şi  brazda  în  urmă  să  nu  stricaţi. 

Indemnaţî  măî!  aho!  aho! 

—  Şi  jupanul  gazda  a  încăle- 

cat pe  un  cal  graur 
cu  şeaua  de  aur 
şi  cu  frăul  de  mărgărint; 
bătea  bine  la  pământ, 
care  de  cănd  sânt  n'am  văzut. 
Staţî  măî  şi  nu  araţî 
şi  de  chiotorî  vă  alăturaţî 
şi  brazda  în  urmă  să  nu  stricaţî. 
Indemnaţî  măî!  aho!  aho! 

—  Şi  în  suliţă  s'a  rezemat 
şi  un  cal  a  încălicat 

şi  la  Tărgu-frumos  a  plecat 
şi  'şi-a  cumpârat  fier  şi  oţel 
şi  a  fecut  secerele  mărunţele 
cu  mărunchî  de  geaurele. 
Babele  secerau, 
şi  moşnegiî  la  aria  cărau. 
Staţî  măî  şi  nu  araţî 
lăngă  chiotorî  va  alăturaţî 
etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Şi  a  ftlcut  aria  în  gelistea- 

văntuluî 


unde  e  drag  voîniculuî, 

şi  treera  cu  12  duhan,  duhaniţî 

negriî  ca  corbul, 

îuţî  ca  focul, 

pe  unde  călca 

scăntee  verzî  vărsa. 

Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Şi  a  încărcat 
12  care  mocăneştî, 
la  moară  la  toăneştî^ 
carele  scărţie 
galbenî  curge 

şi  jupanul  cu  căcîula  'mi  stringea 
şi  jupăneseî  gazda  în  poale  'mi 
Staţî  măî  şi  nu  araţî      [turna, 
etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Şi  cănd  a  ajuns  la  moară, 
curva  de  moară  cănd  a  văzut 
atăta  care  cu  pohoare, 

a  pus  coada  pe  spinare 
şi-a  apucat  pe  lunca  mare. 
Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho  !  aho  ! 

—  Ear  morariî 
meşterî  marî 

cu  brâu  de  lână 

cu  cîocanul  în  mână, 

de  meşter  ce  era 

nicî  oboroace 

nu  putea  întoarce  ; 

dar  avea  un  băet 

slut  şi  părpălit 

cu  ochiî  beliţî 

şi  cu  lulea  în  dinţî. 

Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho!  aho! 


334 


Literatura  populară. 


—  Şi  a  luat  un  cîocănaşî 
mult  mititel, 

de  12  ocă  de  fer 
şi-a  dat  cioc!  boc! 
întrun  fiind  de  poloboc, 
şi-a  dat  moara  la  loc; 
şi  nu  măcina  grău 
ci  aur  şi  mărgarinterî 
pe  la  curţile  D- voastre  boïerï 
Staţî  măî  şi  nu  araţî       [marî. 
etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Noî  am  maî  ura 

dar  ne  temem  că-om  însera 
pe  la  curţile  Dumni-voastre 
aste  nalte  sprincenate 
cu  bosioc  încordate. 
Maî  bine  pe  la  borduşele  nostre 
cu  posdeîe  de  cănipă  acoperite 
şi  cu  căcărează  de  vrabie  incre- 
Am  maî  ura  [stite. 

dar  ne  temem  că-om  insera; 
avem  să  trecem  nişte  parăe  glo- 
la  nişte  fete  frumoase.       [doase 

—  Şi  ni-aşî  ruga  la  D-voastre 
să  băgaţî  mână  în  bozunar, 

să  scoateţî  un  galben  de  ceî  marî 
ca  să  cumpărăm  un  boldişor, 
să  împungem  boî  la  curişorî 


să  meargă  maî  tarişorî. 
Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Şede,  şede  jupanul  gasda  şi 

găndeşte 
şi  scoate  o  săgeată  împănată 
de  12  meşterî  lucrată 
şi  trasă  în  jos 
şi  trasă  în  sus, 

a  tras  întru'n  corn  de  porumb, 
porumbelul  unul  cate  imul 
doî  cate  doî,  3-3,  4—4,  5-5,  6—6, 
7-7,  8-8,  9-9,  10-10,  până  la  12. 
Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho!  aho! 

—  Sf.  Vasile  să  vă  fie  de  spor, 
şi  de  ajutor; 

şi  între  mulţî  anî 

cu  sănătate. 

Cănd  voî  veni  la  an 

să  vă  găsesc  înfloriţî 

ca  mere 

ca  pere 

în  mijlocul  vereî, 

ca  toamna  cea  bogată 

de  toate  îndestulată. 

Staţî  măî  şi  nu  araţî 

etc.  etc.  aho!  aho! 


(Bucovina.) 

(Marian:  Albina  Carpaţilor,  voi.  II.  1878.  pag.  446 — 448.) 


Hohaho!  seara  'nserat, 
la  Domnul  N.  n'am  urat. 
—  Ear'  Domnul  N.  s'a  sculat 
într'o  joî  de  dimineaţă 
când  băteau  zorile  'n  faţă, 
pe  ochî  negriî  s'a  spălat 
luî  Dumnezeu  s*a  închinat. 
Ear'  nevasta  luî  frumoasă 


un  ştir  alb  pe  mânî  î-a  dat. 
Domnul  N.  s'a  şters  curat 
şi  la  ocol  a  plecat, 
şi  din  ocol  a  luat 
doî-spre-zece  boî  boureî, 
în  coadă  cudălbeî 
în  frunte  ţintăţeî 
în  trup  de  o  mie  de  leî. 


Plugul. 


335 


Mânaţî  bâeţeî!  hăî!  hăî! 

—  Şi  cu  plugul  Dumniï-Béale 
s'a  dus  Domnul  N.  să  are 
dealul  GaUleuluî 

care-î  place  graurului. 

Şi  a  arat  tot  în  lungiş 

şi  'n  curmeziş. 

Şi-a  arat  de  demineaţâ  până  'n 

seară, 
şî-a  răsturnat  un  corn  de  ţeară. 
Ear'  de  la   ameaz  şi  pană  'n 

seară 
s'a  aninat  plugul  într'un  coş  de 
şi  s'a  &cut  tot  fărâmă,    [râmă 
Ia  maî  ziceţî  băeţeî! 
Hăî!  Hăî! 

—  Domnul  N.  s'a  supărat 
că  plugul  i  s'a  sftirămat, 
pe-un  cal  alb  a  'ncălicat 
şi  la  oraş  a  plecat^ 

şÎ-a  cătat  cât  a  cătat 

dar  meşter  bun  n'a  aflat. 

Şi  când  era  maî  scărbit 

atuncî  eată  c'a  eşit 

Faraon  cel  mare 

cu  barosul  în  spinare 

şi  cu  foile  'n  picioare, 

şi  s'a  dat  Iute  a  foi 

fearele-a  le  oţeli, 

şi  foi  şi  oţeli 

plugu  'ndată  mi'l  tocmi. 

Mânaţî  flăcăî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Domnul  N.  se  bucură 
plugul  îute  şi'l  luă 

şi  cu  dânsul  se  'nturnâ 
şi  'n  brasdă  eark'l  bâgâ. 
Brasdă  neagră  răsturna 
şi  grâu  roşu  sămănâ: 
grâu  de  veară 
să  răsară 


pană  'n  seară, 

pană  mâne  să  se  coacă, 

colac  mândru  ca  să  facă 

şi  s'aducă  mâne 

luî  Dumnezeu  pane. 

Mănaţî  băeţeî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Şi  când  soarele-a  sfinţit 
Domnul  N.  din  câmp  s'a  pornit 
şi  acasă  mî-a  venit 

foarte  bucuros 

şi  voîos, 

şi  s'a  culcat 

pe-un  pat 

de  diamant .... 

Pocniţî  copiî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Intr'o  joî  de  dimineaţă 
Când  băteau  zorile  'n  faţă 
Domnul  N.  ear  s'a  sculat 
pe  ochî  negriî  s'a  spălat 
luî  Dumnezeu  s'a  'nchinat. 
Ear'  soţia  Dumniî-seale 

un  ştir  alb  pe  mânî  î-a  daî. 

Domnul  N.  s'a  şters  curat 

şi  la  grajdîû  a  alergat 

şi  pe-un  cal  a  'ncălicat, 

pe-un  cal  graur 

cu  şea  de  aur 

cu  potcoave  de  argint 

ce  prind  bine  la  pământ; 

unde  călca 

balta  seca, 

broasca  striga: 

oacaca!  oacaca! 

fugî,  lele,  că  te-a  mânca! 

Pocniţî  băeţeî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Şi-a  mers  la  lună 
la  săptămână 

să  vează  grâul  de-î  copt. 


336 


Literatura  populară. 


Eară  grâul  era  copt 

răscopt  : 

în  paîfi  ca  trestia 

în  spic  ca  vrabia 

în  grăunţ  ca  mărgăritarul . . . 

Mânaţî  flăcăî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Domnul  N.  s'a  bucurat 
şi  pe  loc  mi-a  şi  plecat 

în  ţeara  cea  ungurească 

secerele  s'arvimească, 

şi  s'a  dus 

şî-a  adus 

secerele 

mărunţele^ 

cu  mănunchi  de  viorele 

pentru  fete  tinerele 

de  sama  drăguţiî  mele. 

Şî-acasă  cum  a  sosit 

secerătorî  a  tocmit 

la  secerat  î-a  pornit 

Uniî  secerau, 

uniî  snopî  legau, 

uniî  'n  cară  aruncau 

şi  la  arie  plecau. 

Plesniţi  flăcăî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Şî-a  scos  Domnul  N. 
din  grajdîul  Domniî-seale 
două-spre-zece  epe 
sirepe 

cu  cozile  călăcănite 

cu  copitele  zugrăvite. 

Cu  copitele  trierau, 

cu  nările  strănutau 

grâul  că  mi-1  vânturau, 

cu  urechile  'n  sacî  îl  puneau 

de  nicî  căuş  nu  trebuîau. 

Ia  maî  mânaţî  măî! 

Hăî!  Hăî! 

—  Şi  după  ce  mî-a  gătat 


tot  grâul  de  trierat 

Domnul  N.  a  încărcat 

două-spre-zece  cară 

de  povoară, 

şî-a  pornit  la  moară. 

Dar  ce  fel  de  cară? 

Cară  de  cele  mocănite, 

de  bunî  meşteri  alcătuite: 

cu  butuciî  de  scaî 

cu  spiţele  de  putregaîû 

cu  cîolaniî  de  obadă  .... 

că  de  când  sânt  şi  m'am  fâcut 

aşa  grea  povoară  încă  n'am  vă- 

la  maî  mişcaţî  băeţeî!        [zut. 

Hăî!  Hăî! 

—  Earâ  hoaţa  de  pe  moară 
când  a  văzut  atâtea  cară 
cu  povoară 

a  pus  coada  pe  spinare 
şî-a  fugit  pe  drum  la  vale 
togmaî  ca  şî-o  fată  mare. 
Mânaţî  băeţeî! 
Hăî!  Hăî! 

—  Ear  morarîul  meşter  mare 
mămulica  cuî  îl  are! 

Cu  brâul  de  lână 
cu  cîocanu  'n  mână, 
c'o  cojiţă  de  mălaîu 
uscată  de  nouă  aï, 
într'un  picîor  că  sărea* 
moara  că  mî-o  amăgea 
şi  pe  loc  că  mî-o  prindea, 
pe  căpătâîu  mî-o  punea. 
Moara  să  pomîa 
galbenii  curgea 
Domnul  N.  se  repezîa 
cu  polonicu  'î  strângea. 
Mânaţî  băeţeî! 
Hăî!  Hăî! 

—  Şî-a  'ncărcat  eară 
două-spre-zece  cară 


Plugul. 


33Î 


de  povoară 

şi  s'a  întors  de  la  moară 

şî-a  mers  la  curtea  D-seale. 

Ear  soţia  Dumnil-seale 

pe  zebrele  se  punea 

şi  la  Dumnïaluï  privïa. 

2:^l-apoï  îndată  s'a  daţ 

mânicele-a  suflicat^ 

nişte  mânî  poleite 

ca  nişte  tânjelî  pârlite. 

Şî-a  intrat  din  casă 

în  casă, 

după  sita  deasă 

de  mătasă 

pentru  Dumnîalor  din  casă, 

şi  din  cămară 

in  cămară, 

după  sita  rară 

de  năgară 

pentru  slugile  de-afară. 

Mânaţî  băeţeî 

Hăî!  Hăî! 

Şi-a  cernut  în  sită 

şi  'n  covată, 

şî-a  cernut  fîlina  toată; 

şî-a  filcut  un  colăcel, 

de-a  dragul  să  caţî  la  el, 

colac  mândru  şi  frumos 

ca  şi  faţa  luî  Christos, 

tot  în  patru  împletit 

pentru  noî  plugarî  gătit. 

Trageţî  fecîoraşî! 

Hăî!  Hăî! 

Dar  noî  Domnule  N. 

Noî  ne  rugăm  Dumniî-tale 

să  ne  daî  vr'o  treî  parale 

să  ne  cumpărăm  mantale, 

că  pe  cea  vale 

este  viscol  mare 

şi  ne  frige  la  spinare. 

Ear  de  nu,  un  bănişor 

GA8TEB,  Chrestomatie  româDă.  II. 


să'l  punem  în  boldişor, 

său  vr'o  câţi-va  puişorî 

să  'npungem  în  boişorî, 

să  meargă  maî  tărişor 

că-î  noapte  şi-î  tărzior. 

Mânaţî  flăcăî! 

Hăî!  Hăî! 

Noî  de-urat  am  maî  ura 

da  ni-î  că  vom  însera, 

şi  de  cât  vom  însera 

pe  la  curţile  Dumnilor-voastre 

cele  'nalte, 

şindîlite 

şi  cu  aur  aurite, 

tot  maî  bine  să  plecăm 

s'ajungem  şi  să  'nserăm 

pe  la  bordeele  noastre 

cele  micî  şi  tupilate 

şi  cu  baligă  lipite, 

şi  cu  stele 

acoperite. 

Mânaţî  flăcăî! 

Hăî!  Hăî! 

De  urat  am  maî  ura 

ne  temem  c'om  insera 

şi  cărările  ni's  încurcate 

ne-or  apuca  lupiî  de  spate 

şî-or  rămânea  copilele  nesăru- 

la  maî  trageţî  băeţeî!       jtate. 

Hăî!  Hăî! 

Am  maî  ura,  ura,  ura 

da  ni-î  că  vom  însera 

şi  nu  sântem  de-acolea, 

că  sântem  din  Budavecliîe 

unde  mâţa  strechîe, 

de  la  Buda  noauă 

unde  mâţa  oauă 

şi  motocul  mîorlăeşte, 

sare  N.  şi-îl  plesneşte. 

Mânaţî  măî! 

Hăî!  Hăî! 

22 


338  Literatura  populară. 

Am  maî  ura,  ura,  ura  Hăî!  Hăî! 

da  ni-î  ca  vom  însera  Am  maî  ura,  ura,  ura 

şi  nu  sântem  de-acolea  da  ni-î  că  vom  însera 

ci  sântem  din  Câmpulung  şi  nu  sântem  de-acolea 

unde  trag  fetele  'n  plug,  ci  din  munţî  întunecoşî. 

şl-o  babă  bătrână  Să  fiţî  boerî  sănătoşi! 

dinapoi  le  mană  seara,  sfântului  Vasile, 

cu  un  bicîu  de  lână,  să  vă  fie  tot  spre  bine. 

şi  când  le  plesneşte  Opriţî  fecïorï 

sângele  ţişneşte.  Hăî!  Hăî! 
Maî  mânaţî  băeţeî 


Descânteca 

(Alecsandri:  Poesiî  populare  etc.,  pag.  10.) 

(Moldova.) 
De  diochîu, 

Fugî  diochî  —  dintre  ochî  —  că  te-agîungeo  vacă  neagră 

—  cu  coarnele  să  te  spargă.  —  Să  te-asvârle  peste  mare  —  în  pu- 
steîu,  în  depăii;are.  —  Acolo  să  pierî  —  ca  ziua  de  îerî,  —  ca 
rouă  de  floare  —  ca  spuma  la  soare.  —  Ear  capul  cel  diochîat 

—  să  rămâe  luminat  —  curat,  de  boală  scăpat.  —  Ochiî  ceî  vă- 
tămători —  şi  de  foc  săgetători  —  înveliţi  să  fie  cu  perdele  albe 

—  să  nu  maî  privească  la  obraze  dalbe. 


Descântic  de  Iele.    (ibid.) 

Voî  Ielelor  măestrelor  —  duşmane  oamenilor!  —  stăpânele 
vântului  —  doamnele  pământului,  —  ce  prin  văzduh  sburaţî  — 
pe  earba  lunecaţi  —  şi  pe  valuri  călcaţi  —  vă  duceţi  în  locuri 
depărtate  —  în  baltă,   trestie,  pustietate,  —  unde  popa  nu  toacă 

—  unde  fata  nu  gloacă,  —  vă  duceţi  în  gura  vântului  —  să  vă 
loviţi  de  toarta  pământului.  —  EşitI  din  mână,  trup,  picior  —  şi 
să  periţî  sus  într'un  nor.  —  Daţi  omului  sănătate  —  că  sabie  de 
foc  vă  bate! 

Descântic  de  pocitură,   (ibid.  pag.  271.) 

Păserică  dalbă  —  cu  aripa  albă!  —  Din  peatră-al  crescut 

—  cu  nori  te-aî  bătut  —  trei  picături  din  tine-au  căzut.  —  Una 


Descântece.  339 

de  lapte^  una  de  vin  —  şi  una  de  venin.  —  Cel  ce-a  băut  lap- 
tele s'a  săturat,  —  cel  ce-a  bâut  vinul  s'a  îmbătat^  —  ear  cel  cu 
veninul  a  crăpat.  —  Aşa  să  peară  pocitura  din  pocit;  —  pân' 
într'o  clipă  să  fie  lecuit  —  şi  să  remâe  ca  pomul  înflorit. 


Descâniic  de  muşcatul  şerpilor,    (ibid.) 

Sub  o  tuftl  'n  poeniţă  —  este-o  fântâniţă  —  şi  'n  fântână-o 
petricică  —  rece,  vineţîcă  —  şi  sub  peatră  —  un  şerpurel  —  cu 
dinţî  de  oţel.  —  Dinţîî  apuc  de  pele,  pelea  de  carne,  carnea  de 
os  —  şi  pin  trup  trece  un  fulger  veninos.  —  Dar  cum  ese  dintre 
norî  —  fulgeriî  strelucitorî  —  aşa  să  easă  din  os,  din  carne,  din 
pele  —  muşcăturele  rele  —  de  dinţî  de  oţel  —  celuî  şerpurel  — 
ce  stă  sub  petricică  —  în  fântână  mică  —  sub  tuftl  selbăţică. 


DescâîiHc  de  săgefătură.   (ibid.) 

Plecat-au  noă  fete  fecioare  —  pe  cale,  pe  cărare.  —  Şi* 
'ntr'o  mândră  vale  —  la  mijloc  de  cale  —  maîca  Domnului  le-au 
întâlnit  —  şi  din  carul  eî  de  aur  astfel  le-au  grâit:  —  „Unde 
mergeţî  pe  recoare  —  voî  noă  fete  fecioare?"  —  Mergem  la  bise- 
rica cea  mare  —  cu  treî  altare.  —  Ne-am  luat  năframele  —  să 
ştergem  icoanele,  —  ne-am  luat  ştergarele  —  să  curăţim  stranele, 

—  ne-am  luat  măturile  —  să  măturăm  scările.  —  Voî,  noă  fete 
fecîoare  —  luaţî  toate  câte-o  floare  —  de  sub  a  mele  picîoare  — 
şi  vă  duceţî  colo  'n  sat  —  la  cel  bolnav  săgetat,  —  cu  ochiî  să'l 
mângăeţî  —  ca  florile  să4  ştergeţi  —  de  gîunghîeturî  —  de 
săgetăturî,  —  ca  să  remâe  curat,  luminat  —  cum  Dumnezeu 
Ta  lăsat. 

(Muntenia.) 

(Columna  luî  Traîan  1876,  pag.  524.) 

Descântec  de  buba  rea. 

Amin,  amin,  Cosma  de  mir!  —  Mă  duseî  pe  cale  pe  cărare 

—  şi  când  la  mijloc  de  cale  —  îmî  eşi  o  bubă  neagră  —  una  mo- 
horâtă —  de  noăzecî  şi  noă  de  felurî  de  bube  rele.  —  Cum  maî  de 
grabă  ţipaî  —  şi  mă  văîcăraî  —  şi  pe  Maica  Precista  cea  mare 
o  cbemaî,  —  cum  maî  de  grabă  pe  scara  de  argint  s'a  coborât  — 
şi  de  mână  m'a  luat  —  şi  ast-fel  m'a  întrebat:  —  „Ce  plângî  şi 

22* 


340  Literatura  populară. 

ce  te  văîcăreştî?"  —  Cum  să  nu  plâng  —  şi  cum  sâ  nu  mă  văî- 
cărez  —  dacă  mî-a  eşit  o  bubă  neagră,  —  una  mohorâtă  —  de 
noăzecî  şi  noă  de  felurî  de  bube  rele.  —  Nu  maî  plânge  —  şi 
nu  te  maî  văîcăra  —  c'om  trimete  la  N.  descântătoarea;  —  cu 
gura  te-o  descânta  —  cu  petecă  arsă  te-o  afiima  —  şi  va  eşi  buba 
cea  rea  —  din  creeriî  capuluî,  —  din  luminele  ochilor,  —  din 
sgârcîul  nasuluî,  —  din  umeriî  obrazului  —  şi  veî  remânea  curat 
—  şi  strecurat  —  ca  argintul  cel  viu  lămurit. 


(Regin.  Transilvania.) 
Descântec  de  bubă. 

N.  N.  s'a  luat,  pe  cale,  pe  cărare.  ■—  Când  a  fost  în  mîez 
de  cale,  —  s'au  întălnit  cu  o  fată  ţîuţîălată;  —  n'au  fost  fata 
ţîuţîălată,  —  c'au  fost  bubă  înveninată,  —  bubă  înferbintată,  — 
bubă  de  9  felïurï,  —  bubă  de  9  neamurî.  —  Nime  nu  o  aude, 
căntându-să  —  şi  glăsuindu-să  din  poarta  cerïuluï  —  şi  se  roagă 
la  Maica  preceste.  —  Maîca  preceste  scoborindu-să  —  pe  scară 
de  cîară  şi  întinsă  —  mana  albă,  şi-o  'ntrîabă:  —  „Ce  te  vaerî, 
şi  ce  te  cănţîV"  —  O  maîca  mea  prea  sfântă  —  m'am  luat  pe 
cale,  pe  cărare  —  şi  apuca-m'oî  şi  descănta-oî  —  şi  bine  alege 
şi  bine  culege,  —  din  creeri  capuluî,  —  şi  din  faţa  obrazului,  —  şi 
din  liingu  trupului  —  şi  din  latu  pieptului;  —  din  carne  moale  —  şi 
din  oase  vărtoase  —  şi  în  ţiermure  ţipa-ol,  —  acolo  să  pele  —  şi  să 
se  răsipească  —  ca  roa  de  dimineaţă  —  ca  sculpit  din  cărare.  —  Şi 
omu  să  rămâle  curat  şi  luminat  —  cum  Maica  preceste  Fa  lăsat. 


Descântec  dinde  soare, 

Eşi  soare  dinde  soare,  din  capu  lui  N.  N.  că  te  apucă  alt 
sfânt  soare  mal  frumos,  mal  luminos,  ca  pasărea  ceriului,  cu  clonţu 
de  oţlel,  cu  aripi  de  fler,  in  capu  Iul  N.  s'a  coborit,  cu  un- 
ghiile a  uciit,  cu  clonţu  a  strinsu  junghlurile  şi  săgeţile  acestuia. 


Descântec  de  şerpe, 

Pel  muşcatiu'ă  de  la  (Seicea  Virag  Bodor  lambQr)  şi  te  du  în 
mare,  şi  eşi  afară  la  soare,  să  te  uscl  ca  o  cicoare,  şi  să  crepl  ca  on 
fir  de  mac  în  patru  crepat. 


Descântece.  341 

Deacântare  dintru  iele. 

In  haină  albă  s'a  înbrăcat  —  şi  pre  cale  s'a  luat,  —  cu 
Irodia  cea  mare  s'a  întălnit,  —  şi  puterea  î-o  luat;  —  şi  a  rămas 
N.  plăngând  şi  tânguind.  —  Nime  în  lume  nu  Ta  auzit,  —  numa 
Maîca  D-luî,  —  din  poarta  cerïuluï,  —  şi  din  graîu  aş'a  grăit:  — 
„Ce  plangî  N.  şi  te  tângueştî?"  —  Cum  n'oî  plânge  şi  nu  m'oî  tân- 
gui, —  că  pe  cale  m'am  luat,  —  şi  cu  Irodia  cea  mare  m'am  în- 
tălnit —  şi  puterea  mi-o  luat.  —  Nu  plânge  nu  te  tângui,  —  că  îeu 
sânt  maîca  D-luî  —  din  poarta  cerïuluï,  —  şi  îeu  pre  cale  m'oî  lua 
—  şi  cu  Irodia  m'oî  întâlni,  —  cu  secerea  oî  secera-o,  —  cu  ginţi 
oî  stringe-o  —  şi  cu  spata  oî  închiri-o  (?)  ;  —  stincele  le-oî  răsipi  — 
petrile  le-oî  zdrobi,  —  copacî  din  pământ  i  voî  întoarce  —  şi  cu 
vârvul  i  voî  băga  —  şi  ţie  sănătate  îţî  voî  da,  —  în  oasele  tale  — 
şi  în  vinele  tale,  —  şi  te  voî  face  sănătos,  cum  te-a  lăsat  D-1  Hristos. 


(Bucovina.) 

(Marian:  Albina  Carpaţilor,  An.  III,  pag.  347.) 

De  heşica  cea  rea. 

Purces-a  N.  pe  cale,  —  pe  cale,  pe  cărare.  —  Când  a  fost 
la  mez  de  cale  —  de  cale  şi  cărare,  —  Tau  întâmpinat  —  şi  Tau 
apucat:  * —  beşica  rusească,  —  beşica  nemţească,  —  beşica  tur- 
cească, —  beşica  ungurească,  —  beşica  ţigănească,  —  beşica  lipo- 
venească, —  beşica  armenească,  —  beşica  tătărească,  —  beşica 
jidovească.  —  Beşica  albă  —  beşica  neagră  —  beşica  albastră  — 
beşica  ghîurghîulie  —  beşica  naragie  —  beşica  ghivizie  —  beşica 
verzie  —  beşica  galbenă  —  beşica  vânătă;  —  beşica  îmflată  — 
beşica  înfocată,  —  beşica  beşicată,  —  beşica  orbălţată  —  beşica 
obrintită  —  beşîcă  odrăslită  —  beşica  căţelită,  —  beşica  dogo- 
rită —  beşica  opărită  ;  —  beşica  cu  pocitură  —  beşica  cu 
săgetătură,  —  beşica  cu  răchnitură  —  beşica  cu  usturime  — 
beşica  cu  mâncărime,  —  beşica  cu  pocitură  de  zi  —  şi  cu  poci- 
tură de  noapte —  beşica   prin  însetare   —   beşica  prin 

nemâncare  —  beşica  prin  diochîare  —  beşica  prin  căscare  — 
beşîcă  prin  junghîare  —  beşîcă  prin  săbiîare  —  beşica  prin  să- 
getare  —  beşica  prin  strigare  —  beşîcă  prin  văîetare;  —  beşica 
de  nouă  neamurî  —  beşica  de  nouă  felurî  —  beşica  de  nouă 
chipurî  —  beşica  de  nouă  soîurî!  —  Nu  junghîa  —  nu  să- 
bîa  —  nu  ustura  —  nu  săgeta!  —  ci  sabia  ta  —  prindă-a.  săbîa 


342  Literatura  populară. 

—  şi-a  junghîa  —  şi-a  săgeta  —  şi-a  ustura;  —  când  ursul  —  şi 
cu  lupul  —  în  pădure  —  lângă  mure  —  vor  şedea  —  şî-or 
ospăta  —  şi  s'or  veseli  —  şî-or  benchetui,  —  când  la  o  masă 
vor  sta  —  şi  'mpreună  vor  ospăta,  —  atuncî  să  săbiîezî  —  şi  să 
junghïezï.  —  Numaï  atuncî  —  şi  nicî  atuncî!  —  N.  să  rămăîe 
curat  —  curat  şi  luminat  —  ca  argintul  strecurat  —  ca  Dumne- 
zeu ce  Ta  dat  —  ca  maică-sa  ce  Ta  născut  —  ca  D-zeu  ce  Ta 
ţinut.  —  De  la  mine  descântecul  —  de  la  D-zeu  sfântul,  leacul! 


(Banat.) 

(Mangîucă:  Columna  luî  Traîan,  an.  VII,  1877,  pag.  335.) 

Bună  seară  Mătrăgună,  doanmă  şi  mamă  bună,  care  umbli 
cu  capetele  tale  pe  cerurî,  cu  rădăcinele  pe  sub  pământurî,  ear 
cu  poalele  pe  vânătărî  şi  vânturî,  care  eştî  doamna  cerurilor  şi-a 
viforurilor,  tu  care  eştî  doamna  florilor,  căcî  înaintea  ta  se  în- 
chină şi  pe  tine  te  măresc  toate  florile  ;  la  tine  mă  rog,  şi  ţie  mă 
'nchin  eu  cu  coatele  goale  şi  cu  genunchii  goî  şi  cu  fruntea  ple- 
cată până  la  pământ^  că  tu  să  bine-voeştî  să  aducî  putere,  snagă 
şi  sănătate,  adecă  să  aducî  leac  pentru  bolnavul  acesta  N.  N.  ;  tu 
să  te  ducî  peste  noapte,  să  umbli  pe  dealul  Sterideal  şi  pe  munţiî 
Semeniculuî,  şi  de  nu  veî  afla  leacul  acolo,  să'l  cauţî  prin  că- 
răule,  cărşiî  şi  stâncî,  să  te  ducî  să  umbli  peste  toată  faţa  pă- 
mântului prin  munţi  şi  păduri,  prin  polene  de  Iederă,  de  semenic 
de  foîofiu  şi  de  priboîu,  prin  tisă,  prin  mărăcine  şi  mătăcine; 
să'l  cauţî  la  izvoare,  la  râuri  şi  sub  petrele  pământidul,  să  cauţî 
în  adâncid  mărilor,  să  cauţi  în  vânturî  şi  pe  aripele  vântului,  în 
vânătările  cerului,  şi  pe  marginile  pământului;  şi  de  vel  afla  lea- 
cul săi  aduci  şi  să'l  pul  aci  în  acest  pahar  de  apă,  ca  să'l  vază 
dimineaţa  bolnavul  bine  şi  mal  bine,  şi  prin  acel  leac  să  aduci 
luî  N.  N.  puterea  luî,  snaga  lui,  vârtutea  luî  şi  îndemnul  lui, 
capul  luî,  inima  luî,  rânza  luî,  picioarele  luî,  mâinile  luî  etc.  cu 
un  cuvânt  să'î  aduci  earăşî  sănătatea  luî,  căci  eu  cu  bun  dar  te 
dăruesc,  ear  tu  să'l  pul  lui  N.  N.  cap  la  cap,  ochi  la  ochi,  mâni 
la  mâni,  pept  la  pept,  inimă  la  inimă,  rânză  la  rânză,  şele  la 
şele,  picioare  la  picioare,  os  la  os,  putere  la  putere,  vârtute  la 
vârtute,  îndenm  la  îndemn  etc.  şi  sănătate  la  sănătate,  şi  aşa  te 
las,  mamă  Mătrăgună,  peste  noapte  curată,  luminată,  ca  argintul 
spălată  şi  ca  aurul  străcurată. 


Descâutece.  343 

(Dobrogea.) 

(Teodor  T.  Buracla:  O  Càlètorie  etc.  pag.  270— 27C.) 

Descântec  de  beţică  cea  rea.   (pag.  270.) 

Amin,  amin  —  de  la  mine  descântecul  —  de  la  maîca 
Domniduî  leacul.  —  Beşică  alba  —  beşică  neagra  —  beşicâ  ver- 
zie —  beşicâ  ghivizie  —  beşică  naramgie,  —  beşică  de  nouă 
felïurï  —  beşică  de  nouă  soîurt.  —  Venit-au  Ilie  —  şi  cu  Pailie, 

—  cu  tunetul  —  cu  fulgend  —  a  tunat,  tunatu-te-au  —  a  ful- 
gerat, ftdgeratu-te-au  —  la  rădăcină  secatu-te-au  —  şi  n'a  remas 
de  leac  —  căt  un  fir  de  mac  —  în  patru  despicat  —  în  mare 
înecat.  —  Să  rămăe  N.  curat  —  luminat  —  ca  argintul  strecurat 

—  ca  soarele  'n  senin.  —  Ptîu,  amin. 


Descântec  de  ohrintit.    (ibid.  pag.  272.) 

Păcurarîu  şueră  —  răs-şueră,  —  pe  dincolo  de  mare  ;  —  oaîa 
zbeară  —  res-zbeară  —  dincoace  de  mare.  —  O  stinchit  oaîe  de 
zberat  —  şi  pecurarîul  de  şuerat.  —  Astă  lănă  lae  —  de  la  cea 
oaîe  —  mult  a  nins-o  —  gerul  a  strins-o  —  mult  a  maî  ploat-o 
—  vântul  a  bătut-o  — ^  dar  nicY  n'a  dumţt-o  —  nicî  n'a  usturat-o. 
Aşa  să  stee  durerile  —  şi  săgeţile  —  şi  umflăturile  —  şi  N.  să 
remăe  curat  —  luminat  —  ca  Domnul  ce  Ta  lăsat  —  când  popa 
Ta  botezat.  —  Descântecid  delà  mine  —  leacul  delà  maîca  Dom- 
nuluî. 


Descântec  de  vermi  la  vite.   (ibid.  pag.  276.) 

Cum  nu  poate  să  stee  —   nicî  să  remăe  —  praful  în  drum 

—  de  care  şi  dobitoace  —  ce  merg  în  colo,  şi  în  coace.  —  Aşa 
să  nu  poată  să  stee  —  nicî  să  remăe  —  vermiî  în  rană  —  de 
eî  plină.  —  Eî  să  peî  —  să  răspeî!  —  Cum  nu  poate  să  stee  — 
nicî  să  remăe  —  duhovnicul  satuluî  —  în  fundul  raîuluî,  —  aşa 
să  nu  poată  să  stee  —  nicî  să  remăe  —  vermiî  în  rană  — 
de  eî  plină.  —  Eî  să  peî  —  să  răspeî!  —  Şi  cum  nu  poate  să 
stee  —  nicî  să  remăe  —  pârcălabul  satuluî  —  în  fundul  îaduluî 

—  aşa  să  nu  poată  să  stee   —   nicî  să  remăe   —   vermiî  în  rană 

—  de  eî  plină.  —  Eî  să  peî  —  să  răspeî! 


344 


Literatura  populară. 


Bocete. 

Teodor  T.  Burada:   Datînele   poporului   român   la 

mormentărî.    lassy  1882. 

(80,  168  pagini.) 

(Muntenia,  pag.  122—123.) 


Bucură-te  mănăstire 
că  ce  puişor  ăţî  vine, 
da  nu  vine  să  'nflorească, 
ci  vine  să  vestejească. 
Garofiţă  drăgălaşă, 
aoleu  cea  maî  frumoasă, 
cănd  umblaşî  să  'nfloreştî 
te  pomişî  să  putrezeştî; 
a  dat  vănt  şi  te-a  pălit 
şi  moartea  te-a  amăgit. 
Veniţî  fraţî,  veniţî  surorî 
tot  cu  mănunche  de  florî, 
cu  fâcliî  şi  luminărî 
şi  mă  plângeţi  cu  sudorî. 


în- 


Vă  uîtaţî  şi  peste  groapă, 
vedeţî  moartea  'ntunecată. 
Roagă-te  neîcă  de  popă 
clopotul  tot  să  ţi'l  tragă, 
să  resune  văile 
să  s'adune  rudele, 
că  tu  astăzî  te  porneştî 
şi  pe  toţî  ne  părăseştî, 
pe  o  cale  'ndelungată 
unde  nu-i  mamă  nicî  tată, 
ci  căntărî  dunmezeeştî 
şi  cu  cete  ăngereştî. 
Nu-i  nicî  val  şi  nicî  durere, 
ci  îubită  mângăere! 


(Banat,  ibid. 

Harangu  mereu  trăgea 
şi  nimene  nu  ştiea, 
c'un  voînic  acum  murea! 
Toată  lumea  se  mira 
şi  cu  toţî  la  el  cura. 
Doamne  ce  rău  ţi-a  fôcut 
tu  de  aicî  de  Taî  răpit! 
In  coparşiu  el  stă  pus 
şi  de  la  noî  ni  s'a  dus. 
Cu  toţiî  la  el  căta, 
ş'apoî  cu  jale'l  cănta: 
Doamne  ţie  ne  rugăm 
şi  la  tine  'ngenunchîem 
să  nu  grăbeşti 
să'l  putrezeştî. 
Du'l  în  poarta  raîuluî 
şi'î  dă  slava  cerîuluî! 


pag.  150—151.) 

Din  a  luî  guriţă 

va  creşte-o  vioriţă, 

din  doî  ochişori 

de  tot  mandre  florî, 

şi  din  perişor 

mândru  pomuşor. 

Din  doî  umereî 

doî  lucefereî, 

din  a  luî  trupiţă 

floare  de  lupiţă, 

şi  din  picioruţe 

doue  lăstăruţe; 

din  a  lui  mănuţe 

doue  pelinuţe! 

Plângeţi  uşi,  plângeţi  fereşti 

că  de  acum  lor  le  lipseşti! 


Bocete. 


345 


(Transilvania,  ibid. 

Bucură- te  mănăstire, 
că  ce  garotiţă'ţî  vine, 
da  nu  vine  să  'nflorească 
ci  vine  să  putrezească. 
Fost-aî  şi  tu  floricică 
tănără  şi  frumuşică, 
dar  acum  ne-aï  părăsit 
şi  rău  ne-aï  maï  amărit, 
moartea  mi  te-a  amăgit. 
Aï  lăsat  cămpul  cu  florî 
şi  cerîul  feră  de  norî, 
tu  merî  acum  în  cea  lume 
unde  tu  nu  aï  pe  nîme. 
Uîte  Doamne  pe  pământ 
uîte  şi  la  cel  mormânt 
şi  vezî  moartea  ce-a  fâcut! 
Maï  priveşte  cele  florî 
roagă-te  la  'ngropătorî 


pag.  144—145.) 

ca  să-ţî  lese  treî  fereştî 
tu  prin  ele  să  priveştî 
şi  pe  una  ca  să'ţt  vie 
mirosul  de  la  tămâe, 
pe  alta  glas  de  măîculiţă 
care-a  fost  a  ta  drăguţă. 
Pe  alta  raza  soareluî 
de  pe  bolta  cerïuluï, 
ca  să  mi  te  'ncălzească, 
faţa  să  nu'ţî  vestejească; 
Spune  ângeraşule 
unde'ţî  este  mirele? 
In  loc  de  vomiceî 
ţî-adilcem  prăpureî; 
în  loc  de  lăutarî 
plătit-am  clopotarî! 
De  val  şi  de  păcat 
pe-astă  lume  aï  scăpat! 


(Dobrogea,  ibid. 

Drăguţul  meu  bărbăţel 
drăguţul  meu  sufleţel, 
cănd  ţi-a  veni  dorul 
să  ïeï  drumuşorul 
să'mî  stingî  focuşorul. 
Astă  primăvară 
cănd  eşîaî  afară 
în  revărsatul  zorilor, 
în  cântatul  paserilor, 
în  şuerul  vânturilor, 
pluguşorul  înjugaî 
neagră  brazdă  restumaî 
şi  din  gura  tu  ziceaî: 
Ţa  plevan 
şi  haïs  Joïan, 
haï  cu  tata,  nu  vă  daţî 
şi  la  greu  nu  mă  lăsaţî, 
brazda  toat'o  resturnaţî. 


pag.  127—129.) 

Eu  când  te  auzeam 
cu  gura  nu  grăîam, 
mă  luam, 
mă  sculam, 

şi  *n  grădină  mă  duceam, 
floricele  sămănam 
să  le  poarte  fetele, 
fetele,  nevestele. 
Florile  au  înflorit 
bărbatul  mi-a  putrezit; 
timpul  coaseî  c'a  sosit 
şi  la  cămp  când  am  eşit, 
pe  rezoare  m'am  uîtat 
sufleţelul  mi-am  strigat  : 
spune-mî  dragă  un  cuvânt 
să  pot  trăi  pe  pământ. 
Am  rămas  fUră  de  sprijin 
singurică  fôr  de  razim. 


346 


Literatura  populară. 


Valurï  marï  mă  nvăluesc 
n'am  cum  să  mă  sprijinesc. 
Bătută-s  de  gândurî 


ca  vântul  de  dealuri 
ca  apa  de  maluri! 


A  noroculuî  şi  a  nenoroculuî  Oglindă  pentru  răsfaţul 
îubitorilor  de  petrecanie  tălmăcită  după  limba  franţo- 

zască.    Tipărit  acuma. 

(32^,  2  foî  nepaginate  -{-  29  foi  paginate.) 


Aşteptând  norocul 
în  toate  zilele 
el  vine  ca  racul 
de-a  îndăratele. 
Iară  nenorocul 
să  culcă  şi  scoală 
cu  noî  în  tot  cîasul 
o  rujină  goală. 
Vreamea  rea  aduce 
prea  multe  cu  sine, 
greutăţî  necazuri 
departe  de  bine. 
Singură  nădeajdea 
îţ  maî  dă  picioare, 
ca  să  mal  ispiteşti 
ceale  viitoare. 


Prefaţa, 


(Astă)zî  ţi  să  spune 
(Ae)vea  minune. 
Avea-vel  cunună 
Aur  împreună. 
Apoi  vel  şi  face 
Acum  cum  îţi  place. 
Albi  inimă  bună 


A. 


Aşa  dar  deschideţi 
cu  puteare  mică 
adastă  de  noroc 
crudă  cărticică. 
Să  vedeţi  ce  noroc 
vă  fkgădueaşte; 
după  întâmplare 
ce  noroc  gâceaşte? 
Deschideţi  cu  sula 
sau  măcar  cu  acul, 
unde  va  nimeri 
ca  peatecul  sacul. 
Acolo  să  cetiţi 
slova  carea  vine 
şi  vă  va  arăta 
un  rău,  sau  un  bine. 


Astăzi  împreună. 
Arată'ţl  cu  fire 
Acea  fericire 
A'ţ  fi  rânduită 
Anilor  sfinţită 
Aclasta. 


Gândurile  tale 
Gândesc  la  parale. 


G. 


Găteaşte-te  pungă! 
Groşi  banii  la  dungă. 


A  norocului  Oglindă. 


347 


Galbenï  cai*agroşî 
Groşî  şi  groşî  pft  groşî. 
Grăbeaşte  să'î  ïaï 
Gata  cu  alaî. 
Gândul  Bă'ţl  aline 


Judecata  lungă 
Jaf  este  la  pungă. 
Jalba  să  preface 
Jurământ  să  face 
Jelbile  sporite 
Jertfe  poftorite. 
Judecata  care 


Cucul  bine  cântă 
Că  te  înfierbântă. 
Căruţa  gătindu-ţî 
Cheful  îndoindu-ţî, 
Că  la  veselie 
Cu  o  bucurie 
Cu  toată  gătirea 


c. 


Galbenii  cu  bine. 
Grămadă  să  fie 
Gata  bucurie. 
Grăbeaşte-te. 


Jelueştî  prea  tare 
Joacă  jucărie 
Jos  spre  sărăcie. 
Jurî  pre  socoteală 
Jertveştî  cheltueală 
Judecă-te. 


Cu  toată  Iubirea 
Chemat  eştî  şi  pasă 
Ca  să  şezî  Ia  masă^ 
Că  e  nuntă  mare 
Cu  frumoasă  stare 
Ca  să  jocî. 


R. 


Ruşinea  ce'ţî  va  veni 
Rău  te  va  batjocori 
Rabdă  că  n'aî  încătrău, 
Rău  aduce  şi  maî  rău. 


Rabdând  te  veî  mângăea 
Ruşinea  se  va  tăea. 
Rabdă. 


F. 


Floare  fericită 
Fi-veî  înflorită. 
Fi-veî  lumiî  floare 
Foarte  'nfloritoare. 
Florile  te  are 
Folosinţă  mare. 


Floare  înflorită 
Frumos  mirosită 
Face-te-veî  una 
Florilor  cununa 
Frumoasa. 


348 


Literatura  populară. 


Gï. 


Gïana  ţi  să  bate 
Geame-veî  fărtate  ! 
Gîngaşe  puteare. 
Geaba  mângăeare, 


Să  ïaï  în  bine 
adastă  carte 
şi  de  Ia  mine 
noroc  şi  parte, 
că  nu'î  departe. 


Epilog, 


Geaba  puî  cuvânt 
Genunchî  la  pământ, 
Geaba'ţî  facî  tu  cruce 
Gemând  te  veî  duce. 


Petreaceţî  dară 
vreamea  cu  jocul 
să  capeţî  îară 
bun  pre  norocul. 
Vine  sorocul. 


Basme- 

(Creanga:  Convorbiri  literare  XI,  1878,  pag.  212  urm.) 

(Moldova.) 
Fata  babei  fi  fata  moşneagului, 

Ci-că  era  odată  un  vădăoîu  bătrăn,  care  avea  o  fată;  el  s'a 
însurat  a  doua  oară  şi-a  luat  o  babă  văduvă,  care  şi  ea  avea  o 
fată.  Fata  babeî  era  slută,  ţifnoasă  şi  rea  la  inimă;  dar  pen- 
tru că  era  fata  mameî,  se  alintă  cum  s'alintă  cîoara  'n  laţ,  lăsănd 
tot  greul  pe  fata  moşneagului.  Fata  moşneagului  însă  era  fru- 
moasă, harnică,  ascultătoare  şi  bună  la  inimă.  Dumnezeu  o  îm- 
podobise cu  toate  darurile  cele  bune  şi  frumoase.  Dar  această 
fată  bună  era  horopsită  şi  de  sora  cea  de  scoarţă  şi  de  mama 
cea  de  vitrigă;  noroc  de  la  D-zeu  că  era  o  fată  robace  şi  răbdă- 
toare, căcî  altfel  ar  fi  fost  vaî  ş'amar  de  pielea  el. 

Fata  moşneagului  la  deal,  fata  moşneagului  la  vale,  ea  du- 
pă găteje  prin  pădure,  ea  cu  tăbueţul  în  spate  la  moară,  ea  în- 
sferşit  în  toate  părţile  după  treabă.  Căt  era  ziulica  de  mare  nu'şl 
mal  stringea  picioarele;  dintr'o  parte  venea  şi  'n  alta  se  ducea. 
Ş'apol  baba  şi  cu  odorul  de  fiică-sa  tot  cărtitoare  şi  nemulţumi- 
toare erau.  Pentru  babă,  fata  moşneagului  era  peatră  de  moară 
în  casă;  ear  fata  el,  busuioc  de  pus  la  icoane. 

Cănd  se  duceau  amândouă  fetele  în  sat  la  şezătoare  sară, 
fata  moşneagului  nu  se  încurca  ci  torcea  câte-im  ciur  plin  de 
fuse;  ear  fata  babei  îndruga  şi  ea  cu  mare-ce  cate  un  fus;  ş'apol 
cănd   veneau   amândouă  fetele  acasă  noaptea  tărziu,   fata  babei 


fiasme.  349 

sărea  ïute  peste  pârlaz  şi  zicea  feteï  moşneagului  să-i  dç  cïurul 
cu  fusele  ca  să-1  ţie  până  va  sări  şi  ea.  Atuncî  fata  babeî,  vi- 
cleană cum  era^  lua  cïurul  şi  fuga  în  casă  la  babă  şi  la  moşneag 
spuind  că  ea  a  tors  acele  fuse.  In  zadar  fata  moşneaguluî  spu- 
nea în  urmă  că  acela  este  lucrul  mănelor  sale;  căcî  îndată  o 
apucau  de  obraz  baba  şi  cu  fiică-sa  şi  trebuea  numaî  decăt  să 
remăe  pe-a  lor.  Cănd  venea  Duminica  şi  sărbătorile,  fata  ba- 
beî  era  împopoţată  şi  netezită  pe  cap,  de  par'c'o  linsese  viţeiî. 
Nu  era  joc,  nu  era  clacă  în  sat.  Ia  care  să  nu  se  ducă  fata 
babei,  ear  fata  moşneagului  era  oprită  cu  asprime  de  la  toate 
aceste.  —  Ş'apol  cănd  venea  moşneagul  de  pe  unde  era  dus, 
gura  babei   umbla,   cum  umblă   meliţa:   că    fata   Iul  nu  ascultă, 

că-1  uşemică,   că-1  leneşă,   că-l  solu  rău că-1  lae,   că-1  bă- 

lae,  şi  că  s'o  alunge  de  la  casă  ;  s'o  trimită  la  slujbă,  unde  ştie, 
că  nul  de  chip  s'o  mal  ţie,  pentru  că  poate  să  înnărăvească  şi 
pe  fata  el. 

Moşneagul  fiind  un  gură  cască  sau  cum  iţi  vre  să-l  ziceţi, 
se  uita  în  coarnele  el  şi  ce-1  spunea  ea,  sfUnt  era.  —  Din  inimă 
bietul  moşneag  poate  c'ar  fi  mal  zis  cate  ce- va;  dar  acum  apu- 
case a  cănta  găina  la  casa  Iul  şi  cucoşul  nu  mal  avea  nici  o  tre- 
cere, ş'apol  la  să-1  fi  pus  păcatul  să  se  întreacă  cu  didîochlul; 
căci  baba  şi  cu  fiică-sa  îl  umplea  de  bogda-prosti.  Intr'una  din 
zile  moşneagul  fiind  foarte  amărit  de  căte-1  spunea  baba,  chema 
fata  şi-i  zise: 

Draga  tatei,  caca  ce'ml  tot  spune  mă-ta  de  tine:  că  n'o 
asculţi,  că  eşti  rea  de  gură  şi  înnărăvită  şi  că  nu  este  de  chip 
să  mal  stal  la  casa  mea;  de  aceea  du-te  şi  tu  încotro  te-a  în- 
drepta Dumnezeu,  ca  să  nu  se  mal  facă  atăta  gălceavă  la  casa 
asta,  din  pricina  ta.  Dar  te  sfetuesc,  ca  un  tată  ce-ţl  sunt,  că 
or  şi  unde  tei  duce,  să  fii  supusă,  blajină  şi  harnică;  căci  la 
casa  mea  tot  ai  dus-o  cum  ai  dus-o:  c'a  mai  fost  şi  mila  părin- 
tească la  mijloc  !  .  .  .  .  dar  prin  străini  Dumnezeu  ştie  peste  ce 
solu  de  sămânţă  de  oameni  ăl  da;  şi  nu  ţi-or  pute  răbda,  cate 
ţi-am  răbdat  noi. 

Atunci  biata  fată,  văzând  că  baba  şi  cu  fiică-sa  voesc  cu 
ori  ce  chip  s'o  alunge,  sărută  mana  tată-său  şi  cu  lacrimi  în 
ochi,  porneşte  în  toată  lumea,  depărtăndu-se  de  casa  părintească 
fară  nici  o  nădejde  de  întoarcere!  Şi  merse  ea  căt  merse  pe-un 
drum,  pănâ  ce  din  întămplare  ăl  eşi  înainte  o  căţeluşă  bolnavă 
ca  val  de  capul  el,  şi  slabă  de-i  număral  coastele;  şi  cum  văzu 
pe  fată,  ăl  zise: 


350  Literatura  populara. 

Fată  frumoasă  şi  harnică^  fie-ţî  milă  de  mine  şi  mă  grijeşte^ 
că  ţi-oîu  prinde  şi  eu  bine  vr*o  dată.  Atuncî  feteî  i  se  fecu 
milă;  şi  luănd  căţeluşa  o  spâlâ  şi- o  griji  foarte  bine.  Apoî  o 
lăsa  acolo  şi^şl  căuta  de  drum^  mulţâmită  iiind  în  suflet  că  a  pu- 
tut săvărşi  o  faptă  bună.  Nu  merse  ea  tocmaî  mult  şi  numaî  ea- 
că  ce  vede  un  păr  frumos  şi  înflorit^  dar  plin  de  omizî  în  toate 
părţile.     Părul  cum  vede  pe  fată,  zice: 

Fată  frumoasă  şi  harnică,  grijeşte-mă  şi  curăţă-mă  de  omizT, 
că  ţi-oîu  prinde  şi  eu  bine  vr'o  dată. 

Fata,  harnică  cum  era,  curaţi  părul  de  uscăturî  şi  de  omizi 
cu  mare  îngrijire  şi  apoî  se  tot  duse  înainte  sa*şî  caute  stăpân.  Şi 
mergând  ea  maî  departe  numaî  eac&  ce  vede  o  ftlntână  mălită  şi 
părăsită.     Fântăna  atuncî  zice: 

Fată  frumoasă  şi  harnică!  îngrijeşte-mă,  că  ţi-oîu  prinde  şi 
eu  bine  vr'o  dată. 

Fata  răneşte  fontâna  şi  o  grijeşte  foarte  bine;  apoî  o  lasă 
şi  *şî  caută  de  drum.  Şi  tot  mergând  maî  departe,  numaî  eacă 
ce  dă  de  un  cuptîor  nelipit. şi  maî  maî  să  se  risipească.  Cuptîo- 
rul  cum  vede  pe  fată,  zice: 

Fată  frumoasă  şi  harnică!  lipeşte-mă  şi  grijeşte-mă,  că  ţi-oîu 
prinde  şi  eu  bine  vr'o  dată. 

Fata  care  ştiea,  că  de  f^cut  treabă  nu  maî  cade  coada  ni- 
măruî,  îşî  suflecă  mănicile,  călca  lut  şi  lipi  cuptîorul,  îl  humui 
şi-1  griji  de  ţî  era  maî  mare  dragul  să-1  priveştî  !  Apoî  işî  spăla 
frumuşel  manile  de  lut  şi  porni  earăşî  la  drum.  Şi  mergând  ea 
acum  şi  zi  şi  noapte,  nu  ştiu  ce  fôcu,  că  se  rătăci;  cu  toate  aceste 
nu'şî  pîerdu  nădejdea  în  Dumnezeu,  ci  merse  tot  înainte  până  ce 
într'una  din  zile  desdimineaţă  trecând  printr'un  codim  întunecos, 
dă  de-o  poeană  foarte  frumoasă  şi  în  poeană  vede  o  căsuţă  um- 
brită de  nişte  loziî  pletoase;  şi  cănd  s'apropie  de  acea  casă  nu- 
maî eacă  o  babă  întimpina  pe  fată  cu  blăndeţă  şi-i  zice: 

Da  ce  cauţî  prin  aceste  locurî,  copilă,  şi  cine  eştî? 

Cine  să  fiu  mătuşă?  Ia  o  fată  săracă,  fôra  mamă  şi  fô.ra  tată 
pot  zice;  şi  numaî  cel  de  sus  ştie  căt  am  tras,  decând  mama  care 
m'a  fîicut,  a  pus  manile  pe  pîept!  —  Stăpăn  caut;  şi  necunoscând 
pe  nime  şi  umblănd  din  loc  în  loc  m'am  rătăcit.  D-zeu  însă  m'a  po- 
văţuit de-am  nimerit  la  casa  d-tale  şi  te  rog  să'mî  daî  sălăşluire! 

Sermană  fată!  zise  bătrăna.  Cu  adevărat  numaî  D-zeu  te-a 
îndreptat  la  mine  şi  te-a  scăpat  de  primejdii.  Eu  sânt  s&nta  Du- 
minică. Slujeşte  la  mine  astăzi  şi  fiî  încredinţată  că  mâne  n'aî 
să  eşî  cu  manile  goale  de  la  casa  mea. 


Basme.  351 

Bine^  mâîcuţâ^  dar  nu  ştîu  ce  trebî  am  să  fac? 

Ia  sâ'ml  laî  copilaşii^  care  dorm  acuma  şi  să-I  hrăneşti  ;  apoi 
sâ'mî  faci  bucate;  şi  cănd  m'olu  întoarce  eu  de  la  biserică,  să 
le  găsesc  nici  reci  nici  fierbinţi,  ci  cum  ăs  mai  bune  de  mâncat. 
Şi  cum  zice,  bătrăna  porneşte  la  biserică,  eară  fata  suflică  măni- 
cile  şi  s'apucă  de  treabă.  Intăl  şi  'ntăl  face  lăutoare;  apoi  ese 
afară  şi  începe  a  striga: 

,, Copil,  copil,  copil!  veniţi  la  mamă  să  vă  lee!"  Şi  cănd 
se  uită  fata,  ce  să  vadă?  Ograda  se  umpluse  şi  pădurea  fojgăla 
de-o  mulţime  de  balauri  şi  de  tot  solul  de  jivine  mici  şi  mari! 
Insă  tare  în  credinţă  şi  cu  nădejdea  la  D-zeu,  fata  nu  se  sparie; 
ci  le  la  pe  cate  una  şi  le  lă  şi  le  îngrijeşte  căt  nu  se  poate  mal 
bine.  Apoi  s'apucă  de  făcut  bucate,  şi  când  a  venit  sfânta  Du- 
minică de  la  biserică  şi  a  văzut  copil  lăuţî  frumos  şi  toate  trebile 
bine  făcute,  s'a  umplut  de  bucurie;  şi  după  ce-a  şezut  la  masă, 
a  zis  fetei  să  se  sule  în  pod  şi  să'şl  aleagă  de-acolo  o  ladă  care-a 
vre  ea  şi  să'şl  o  lee  ca  simbrie;  dar  să  no  deschidă  păn'  acasă 
la  tată-său.  Fata  se  sue  în  pod  şi  vede  acolo  o  mulţime  de  lăzi; 
imele  mal  vechî  şi  mal  urite,  altele  mai  nouă  şi  mal  frumoase. 
Ea  însă,  nefiind  lacomă,  ş'alege  pe  cea  mal  veche  şi  mal  urită 
dinti'e  toate.  Şi  cănd  se  dă  cu  dansa  jos,  sfânta  Duminică  cam 
încreţeşte  din  sprincene,  dar  n'are  încotro.  Ci  bine-cuvintează 
pe  fată,  care  îşi  le  lada  în  spate  şi  se  întoarnă  spre  casa  părin- 
tească cu  bucurie,  tot  pe  drumul  pe  unde  venise.  Cănd  pe  drum 
eacă  cuptlorul  grijit  de  dânsa  era  plin  de  plăcinte  crescute  şi  ru- 
menite ....  Şi  mănăncă  fata  la  plăcinte  şi  mănăncă,  hăt  bine; 
apoi  îşi  mal  le  căte-va  la  drum  şi  porneşte.  Cănd  mal  încolo 
numai  eacă  fântăna  grijită  de  dânsa  era  plină  pană  'n  gură  cu 
apă  limpede  cum  ăl  lacrima,  dulce  şi  rece  cum  ăî  ghlaţă.  Şi  pe 
colacul  fkntănel  erau  doue  pahare  de  argint,  cu  care  a  băut  la 
apă  pană  s'a  recorit  Apoi  a  luat  un  păhărel  cu  sine  şi  a  pornit 
înainte.  Şi  mergănd  mal  departe,  eacă  părul  grijit  de  dânsa 
era  încărcat  de  pere  galbene  ca  ceara  de  coapte  ce  erau,  şi  didci 
ca  mierea.  Părul  văzănd  pe  fată  şi-a  plecat  crengile  'n  jos;  şi 
ea  a  măncat  la  pere  şi  s'a  luat  la  drum  cate  ia  trebuit.  De- 
acolo  mergănd  mal  departe,  eacă  se  întălneşte  şi  cu  căţeluşa, 
care  acum  era  volnică  şi  frumoasă,  eară  la  găt  purta  o  salbă  de 
galbeni  pe  care  a  dat-o  fetei,  ca  mulţămită  penti'u  că  a  căutat-o 
la  boală.  —  Şi  de  aici  fata  mergănd  tot  înainte,  a  ajuns  acasă 
la  tată-său.  Moşneagul,  cănd  a  văzut-o,  i  s'a  umplut  ochii  de 
lacrimi  şi  inima  de  bucurie.    Fata  atunci  scoate  salba  şi  paharele 


352  •  Literatura  populară. 

cele  de  argint  şi  le  dă  tătâne-său^  apoî  deschizând  lada  împreună^ 
nenumărate  hergheliî  de  caî,  cîrezî  de  vite  şi  turme  de  oî  ese 
din  ea^  încăt  moşneagul  pe  loc  a  întinerit  văzând  atăte  bogăţii! 
Eară  baba  a  rămas  opărită  şi  nu  ştiea  ce  să  fô.ca  de  cîudă.  Fata 
babeî  atuncî  şi-a  luat  inima  'n  dinţî  şi  a  zis: 

Las'  mamă  că  nu-i  prădată  lumea  de  bogăţiî;  mă  duc  să'ţî 
aduc  eu  şi  maî  multe.  Şi  cum  zice,  porneşte  cu  cîudă,  trăsnind 
şi  plesnind.  Merge  şi  ea  căt  merge  tot  pe  acest  drum,  pe  unde 
fusele  fata  moşneagului;  se  întălneşte  şi  ea  cu  căţeluşa  cea  slabă 
şi  bolnavă;  dă  şi  ea  de  părul  cel  ticsit  de  omide,  de  f^ntăna  cea 
mălită  şi  seacă  şi  părăsită,  de  cuptîorul  cel  nelipit  şi  aproape  să 
se  risipească;  dar  când  o  roagă  şi  căţeluşa,  şi  părul  şi  făntăna  şi 
cuptîorul,  ca  să  ingrijească  de  dânsele,  ea  le  răspundea  cu  cïudà 
şi  în  batae-de-joc  : 

Da  cum  nu!  că  nu  mï-oïu  feşteli  eu  mănuţele  tătucuţeî  şi  a 
mămucuţeî!     Multe  slugî  aţî  avut  ca  mine? 

Atuncî  cu  toatele  ştiind  că  maî  uşor  ar  pute  căpăta  cine-va 
lapte  de  la  o  vacă  stearpă,  decăt  să  te  îndatorească  o  fată  alin- 
tată şi  leneşă,  au  lăsat-o  să'şî  urmeze  drumul  în  pace  şi  n'au  maî 
cerut  de  la  dansa  nicî  un  ajutor.  Şi  mergând  ea  tot  înainte 
au  ajuns  apoî  şi  ea  la  sfânta  Duminică;  dar  şi  aicî  s'a  purtat 
tot  hursuz,  cu  obrăznicie  şi  prosteşte.  In  loc  să  facă  bucatele 
bune  şi  potrivite  şi  să  lee  copiî  sf.  Duminici  cum  i-a  lăut  fata 
moşneagului  de  bine,  că  i-a  opărit  pe  toţi,  de  ţipau  şi  fugeau  ne- 
buni de  usturime  şi  de  durere.  Apoî  bucatele  le-au  fkcut  afu- 
mate, arse  şi  sleite  de  nu  mal  era  de  chip  să  Ie  poată  lua  cine- 
va în  gură  ....  şi  cănd  a  venit  sf.  Duminică  de  la  biserica, 
îşî-a  pus  manile  'n  cap  de  ceea  ce  a  găsit  acasă.  Dar  sf.  Du- 
minică blândă  şi  'ngăduitoare,  n'a  vrut  să'şl  pue  mintea  c'o  stur- 
lubatecă şi  c'o  leneşă  de  fată  ca  aceasta;  ci  ia  spus  să  se  sue 
în  pod,  să'şl  aleagă  de  acolo  o  ladă,  care  i-a  plăcea  şi  să  se 
ducă  în  plata  Iul  D-zeu.  Fata  atunci  s'a  suit  şi  ş'a  ales  lada  cea 
mal  nouă  şi  mal  frumoasă;  căci  îl  plăcea  să  lee  căt  de  mult  şi 
ce-1  mal  bun  şi  mal  frumos,  dar  să  facă  slujbă  bună  nu-1  plăcea. 
Apoi  cum  se  dă  jos  din  pod  cu  lada,  nu  se  mal  duce  să'şî  lee 
zioa  bună  şi  bine- cuvântare  de  la  sf.  Duminică,  ci  porneşte  ca 
de  la  o  casă  pustie  şi  se  tot  duce  înainte  ;  şi  mergea  de-i  pă- 
răîau  călcăele  de  frică  să  nu  se  resgândească  sf.  Duminică  să 
pornească  după  dansa,  s'o  ajungă  şi  să-î  lee  lada.  Şi  cănd  ajunge 
la  cuptlor,  frumoase  plăcinte  erau  într'ânsul!  Dar  cănd  s'apropie 
să  lee  dintr'ănsele  şi  să'şî  prindă  pofta,  focul  o  arde  şi  nu. poate 


Basme.  353 

lua.  La  făntânâ  aşijderea  păhăruţele  de  argint^  nu-i  vorbă,  erau, 
şi  făntăna  plină  cu  apă  pană  'n  gură;  dar  cănd  a  vrut  fata  să 
pue  mana  pe  pahar  şi  să  îee  apă^  paharele  pe  loc  s'au  cufundat^ 
apa  din  făntănă  intr'o  clipă  s'a  secat  şi  fata  de  sete  s'a  uscat! 

Cănd  prin  dreptul  păruluî^  nu-i  vorbă,  că  par'că  era  bătut 

cu  lopata  de  pere  multe  ce  avea;  dar  credeţi  c'a  avut  fata  parte 
să  guste  vr'o  una?  —  Nu!  căcî  părul  s'a  fecut  de-o  mie  de  ort 
mal  nalt  de  cum  era;  de'l  ajunsese  crengile  în  nom*l!     Ş'atuncl 

scobeşte-te  iată  babei  în  dinţi!     Mergănd  mal  înainte^   cu 

căţeluşa  ancă  s'a  întălnit;  salbă  de  galbeni  avea  şi  acum  la  găt; 
dar  cănd  a  vrut  fata  să'l-o  lee,  căţeluşa  a  muşcat-o  de  la  rupt 
degetele  şi  n'a  lăsat-o  să  pue  mâna  pe  dânsa.  Işl  muşca  acum 
fata  degeţelele  mămucuţel  şi  ale  tătucuţel  de  ciudă  şi  de  ruşine, 
dar  n'avea  ce  face.  Insfirşit  cu  mare-ce  a  ajuns  ea  şi  acasă  la 
mă-sa,  dar  şi  aici  nu  le-au  ticnit  bogăţia.  Căci  deschizând  lada^ 
o  mulţime  de  bălaurt  au  eşit  dintr'ânsa  şi  pe  loc  au  mâncat  pe 
babă  cu  fată  cu  tot,  de  par'că  n'au  mal  fost  pe  lumea  asta  şi 
apoi  s'au  fiicut  balaurii  nevăzuţi  cu  ladă  cu  tot. 

£ar  moşneagul  a  rămas  liniştit  din  partea  babei  şi  avea  ne- 
numărate bogăţii;  el  a  măritat  pe  fiica-sa  după  un  om  bun  şi 
harnic.  Cucoşil  căntau  acum  pe  stilpil  porţilor  în  prag  şi  în 
toate  părţile;  ear  găinile  nu  mal  cântau  cucoşeşte  la  casa  moş- 
neagulul  să  mal  facă  a  rău;  c'apol  atunci  nici  zile  multe  nu  mal 
aveau.  Numai  atăta  că  moşneagul  a  remas  pleşuv  şi  spetit,  de  mult 
ce'l  netezise  baba  pe  cap  şi  de  cercat  în  spatele  Iul  cu  cociorva, 
dacă-i  copt  mălaiul. 


Un    culegëtor    tipographu    (P.   Ispirescu)  :    Legende    şi 

basmele   Romaniloru adunate    din  gura  poporu- 

luî  scrise  şi  date  la  lumină  de Ed.  3\  Partea  I. 

Bucuresci  1872. 

(80,   180  paginî.) 

(Muntenia.) 

împăratul  şerpUor.   (pag.  H3  — 118.) 

A  fost  o  dată,  ca  nici  o  dată;  că  de  n'ar  fi  nu  s'ar  mal 
povesti,  etc. 

A  fost  un  unchlaş  şi  o  mătuşă.  El  ajunseseră  la  sărăcie, 
cheltuind  tot  ce  aveau  după  sufletul  lor,  spre  a  dobândi  un  fiu, 

GASTEH,  Chrestomatie  roniftn&.  II.  23 


354  Literatura  populara. 

dar  în  deşert.  Acum,  Ia  vreme  de  bătrâneţe,  se  hotârârâ  şi  eî 
să  îasă  pe  câmpie,  şi  or  ce  va  găsi,  săi  îa  şi  să'l  crească  ca  pe 
fiul  lor.  Decî  într'o  dimineaţă,  porniră  amândoi  pentru  acest 
sfârşit:  atât  de  mare  era  dorul  lor  să  aîbă  un  copil.  Găsiră  un 
puîu  micuţ  de  şearpe,  îl  luară,  îl  aduseră  acasă,  îl  puseră  într'o 
ţeava  de  trestie  şi  îl  culcară  între  dânşiî.  Tot  ce  puteau,  bîet, 
agonisi  şi  dânşiî,  cheltuîau  pentru  hrana  fiuluî  lor.  Şearpele 
crescu  până  ce  într'o  zi  crepă  ţeava.  II  puseră  într'un  mosor, 
îngrijirea  şi  hrana  cea  bună  ce'î  da  ftlcură  pe  şearpe  să  crească 
repede,  şi  plesni  şi  mosorul.  II  puseră  într'un  putineîu  şi  aşa  nu 
lipseau  al  culca  între  dânşiî.  După  ce  maî  trecu  cât-va  timp, 
într'o  dimineaţa,  auziră  crepând  şi  putinéïul.  Atuncï  unde  eşi 
din  el  şearpele  şi  le  zise:  Vă  mulţumesc  tată  şi  mamă,  de  îngri- 
jirea cea  bună  ce  mi-aţî  dat.  Fără  voî  poate  aşî  fi  perit.  Acum 
să  faceţî  bunătate  să  mă  duceţt  de  unde  m'aţl  luat.  Bătrânii  nu 
se  cam  îndura  de  el.  Se  fàcuse  un  şearpe  aşa  de  frumos  cum 
nu  maî  văzuseră  eî.  Solzii  luî  erau  ca  de  aur.  Ochiî  strălu- 
ceau în  capul  luî  ca  nişte  pîetre  de  rubin;  îl  sărutară  şi  pe  o 
parte,  şi  pe  alta,  şi  îî  răspunseră:  Dar  bine  dragul  nostru  fiu, 
tocmaî  când  credeam  să  avem  şi  noî  o  mângâere  la  bătrâneţele 
noastre,  tocmaî  atuncî  ne  părăseştî  ?  Noî  credeam  că  numaî 
moartea  ne  va  despărţi  de  tine.  —  De  aceea  vă  zic  să  mă  du- 
ceţî  de  unde  m'aţî  luat,  ca  să  vă  pot  fi  de  folos.  Şezând  aîcî 
cu  voî  vîaţa  mea  este  în  joc.  Cuvintele  luî  erau  aşa  de  mîeroase 
încât  nu  se  putură  opri  de  a  nu'l  asculta.  H  duseră  decî,  de 
unde  Tau  luat,  moşul  ţiindu'l  de  cap  şi  baba  de  coadă.  —  Cum  îl 
puseră  jos,  se  ridica  în  coadă  flueră  o  dată  cu  aşa  putere  încât 
răsuna  câmpiile,  apoî  plesni  din  coadă.  Şi  întorcându-se  către 
unchîaş  şî  babă,  le  zise:  să  nu  vă  speriaţî  de  ce  veţî  vedea.  K'a- 
pucă  să  sfârşească  bine  vorba,  şi  imde  se  porniră  din  toate  păr- 
ţile şerpiî  ca  frunza  şi  ca  îarba,  care  venîau  la  chemarea  împă- 
ratului lor  şi  i  se  închinară.  Daca  văzu  însă  că  moşul  şi  baba 
se  cam  perd  cu  firea,  făcu  un  semn,  şi  toţî  şerpiî  porniră  de  pe 
unde  veniseră.  Atuncî  el  zise  bătrânilor  :  luaţî  ogarul  acesta, 
care  venise  o  dată  cu  şerpiî,  şîl  culcaţî  între  voî  şi  îngrijiţi!  toc- 
maî cum  mi-aţî  fticut  mie.  Până  acasă  să  nu-î  zîceţî:  Ogar,  fâ. 
treaba  a  mare.  Şi  când  veţî  fi  în  vre-o  nevoe,  veniţî  aice,  flue- 
raţî  şi  îndată  voîu  veni  să  vă  dau  orî  ce  ajutor.  După  ce  se 
maî  sărutară  şi  plânseră,  se  despărţiră.  Bătrânii  se  bucurară  oare- 
cum, dacă  văzu  că  a  să  aîbă  cu  ce  să  se  maî  mângâe.  Pe  drum 
când  se  întorceau  nu  se  putu  ţine  de  a  nu  încerca  ce  putere  va 


Basme.  355 

avea  asupra  ogaruluî  vorbele  ce  li  le  spusese  şearpele.    Se  opriră 
şi  ziseră:  Ogar!  fô  treaba  cea  mare.     Unde  mi'ţî  începu  ogarul 
a  lăsa  dintr'ânsul   la   galbenî,    de   nu  maî   ştiau   unde   să'î   pue. 
Luară  cât  putură,  şi  ce  nu  maî  putură  lua,  lăsară  acolo,  şi  ple- 
cară acasă   plinî   de  bucurie  pentru  darul  ce    căpătaseră.     Dacă 
ajunseră   acasă  îl   îngrijiră   şi'l   culcară   între   eî   în   pat,   cum  le 
zisese  şearpele.     Apoî  a  doa  zi,  se  duseră  la  un  argintar,  şi   se 
tocmiră  să  îmbrace  pe  ogar  în  argint.     Ziseră  şi  eî  argintarului, 
cum  le  spusese  şi  lor  şearpele.     Argintarul  vru  să  cerce  şi  el,  ca 
şi  dânşii,   ce  însemna  vorbele  alea.     Şi  daca  văzu  minunea  cea 
maî  nepomenită,  se  duse  de  cumpără  un  alt  ogar  pe  care  îl  îm- 
brăcă în  argint,  şi  la  ziua  otărâtă  li'l   dete.     Unchiaşul  plăti  ca 
un  om  de  treabă,  aduse  ogarul   acasă  şi'l  culcă  între  dânşiî  cu 
dragostea  cu  care  culcase  şi  pe  şearpe.    După  ce  sfârşiră  şi  baniî 
şi  îî  zise  şi  ogaruluî  ăstuîa  cum  zisese  celuî-l'alt,  el  nicî  nu  se  tul- 
bură,    lî  maî  zise  o  dată,  nimic.     Atunci  se  hotărâră  a  se  duce 
la  şeai'pe  să'î  spue   că  ogarul   nu'î   maî  asculte.     Şearpele   cum 
auzi  de  una  ca  asta,  le   dete  o  puîcă^  şi  le  zise  să  o  îngrijească 
ca  şi  pe  ogar  şi  să  o  culce  cu  dânşiî.     Se   întoarseră   acasă,   şi  a 
doa  zi,  când  se  sculară,  găsiră  în  aşternut  un  ou  de  aur.     Găina 
oase.     Se  bucurară  eî  şi  de  acest  dar;  apoî  vândură  oid  cu  preţ 
şi   îşî   târguiră   cele   trebuincioase.     In   toată  dimineaţa,    când  se 
sculau,  găseau  câte  un  ou  de  aur  în  aşternut.    După  câte-va  zile 
se  duseră   îarăşî  la  argintar,   ca  să  le  îmbrace   găina  în   argint. 
După  ce  se  tocmiră,  îî  zisese  să  nu  o  culce  între  eî.     Argintarul 
dacă  văzu  că  găina  face  ouă  de  aur,  fiind  că  el  o  culcase  în  pat, 
tocmaî   cum   zisese   moşul  cu  baba  să  nu  facă,  cumpără  o  altă 
găină,  la  fel  cu  aceea,  şi  le-o  dete  îmbrăcată  în  argint.     Unchia- 
şul şi  de  astă  dată  plăti  asemenea,  luă  găina  ce'î  dete  argintanxl 
şi  o  duse  acasă.     A  doua   zi   în    loc   de   ou   de   aur,    găsiră  alt 
ceva.     Se   duseră   îar   la   şearpe.     lî   spuseră   cum    că  de  marea 
dragoste  ce  aveau  pentru  darurile  luî,   se  dusese  şi  cu  ogarul  şi 
cu  găina  la  un  argintar  să  le  îmbrace  în  argint,  şi  cum  că,  după 
ce  le  a  îmbrăcat,  ogarul  nu'î  maî  ascultă  şi  găina  nu  maî  fôcu 
oă  de  aur.    Şearpele  pricepu  ce  drăcie  se  joacă  aci.    Le  dete  un 
reteveîaş  şi  le  zise  :  Na,  această  bâtă  mică,  să  o  duceţî  să  o  îm- 
brace şi  pe  aceasta  în  argint.     Dar  să  nu*î  ziceţî:  Sărî  măcîucă, 
dă,  borbolino  !     Insă   dacă   la  vreo  întâmplare   de'î  veţî  zice   şi 
veţî   voi    să  nu  să  maî  simtă  de  dânsa,  să'î  strigaţi:  oprea  ne- 
btmo!     Unchiaşul  şi  mătuşa  n'avură  răbdare  până  acasă^  ci  chiar 
pe    drum  vrură  să  încerce  ca  ce  minune  va  face  şi  măcîuchiţa 


356  Literatura  populară. 

când  i-o  zice  cum  i-a  învăţat  şearpele.  N'apucară  să  s{ai*şeascâ 
bine  vorbele  şi  unde  începu  să'î  croîască  cum  se  cuvine.  Atuncî 
eî  îndată  o  domoliră  prin  cele-ralte  vorbe  ce  îî  învăţase  şarpele, 
şi  tocmaî  atuncî  cam  începură  a  pricepe  şi  eî^  că  cu  argintarul 
nu  e  lucru  curat.  Ajungând  acasă  şi  odihnindu-se  puţin,  se 
duseră  îndată  la  argintar  să  le  îmbrace  reteveîul  în  argint.  După 
ce  se  tocmiră  ca  şi  de  alte  dăţî  îî  ziseră:  Noî  îţî  plătim  cât  ne- 
aî  cerut,  jupâne  argintar,  dară  ne  rugam  să  nu'î  zicî:  Sărî  mă- 
cîucă,  dă  borbolino!  Vaî  de  mine!  Cât  despre  asta  n'aveţî  grije. 
Noî  ne  cunoaştem  muşteriî.  N'avem  noî  a  face  pentru  Antăîa 
oară  cu  D-voastră.  N'apucară  să  facă  zece  paşî  după  ce  eşiră, 
şi  argintarul,  nerăbdător  să  vază  ce  minune  o  maî  face  şi  bâta, 
îî  zise:  Sărî  măcîucă,  dă  borbolino!  Abîa  sfârşi  de  zis,  şi  unde 
începu  reteveîul  a  le  'nmuîa  ale  oase  de'î  băgă  în  năbădăî.  Sărea 
pe  spinările  tutulor  câţî  se  aflau  în  casă,  ca  o  altă  aîa  năsdră- 
vană.  Da  într'ânşiî  ca  la  fasole.  lî  pisăgea  şi  îî  cotonogea  de 
nu  ştiau  imde  se  maî  aflau.  Chilomane,  ţipete,  de  voe,  şi  rete- 
veîul să  stea,  ba.  lî  resbise  în  bătăî.  Dau  să  easă  din  casă  să 
alerge  după  unchîaş;  dară  unde  putea  cine-va  să  pue  mâna  pe 
clanţa  uşeî,  căcî  în  vipia  ameţeleî  uîtaseră  că  ferestrele  sânt  des- 
chise. In  cele  după  urmă,  un  ucenic  d'abîa  isbuti  a  eşi  pe  fe- 
reastră, dete  fuga  după  unchîaş  şi  mătuşe  pe  care  îî  ajunse  după 
urmă,  le  spuse  şiritenia  şi  tot  ce  păţiră,  şi  îî  inigară  să  se  în- 
toarcă înapoî  şi  să'î  mântuîască  din  nevoîe.  Cum  îî  văzu  argin- 
tarîul,  le  zise:  veniţî  maî  îute,  oamenî  bunî,  de  ne  scăpaţî  de 
pacostea  asta,  care  ne  a  dăidat  în  bătăî,  că  vă  vom  da  ce  ne-ţî 
cere.  Noî  nu'ţî  cerem  alta  decât  ceea  ce  ne-aţî  luat  cu  nedrept. 
Vă  dau,  vă  dau,  săracul  de  mine,  numaî  scăpaţi-ne  de  urgia  asta 
ce  căzu  pe  capul  nostru.  Atuncî  unchîaşul  zise  încet:  oprea, 
nebuno  !  îndată  măcîuchiţa  se  opri  şi  veni  de  se  puse  în  mâna 
bătrânuluî.  Iar  argintarîul,  bătut  făcut  măr,  îî  dete  ogarul  şi  puî- 
ca.  Unchîaşul  plăti  şi  de  astă  dată  omeneşte,  cât  tocmise  ca  să'î 
îmbrace  reteveîul  cu  argint.  Dar  o  luă  a  casă  împreună  cu  ogar 
şi  cu  găină.  Măcîuchiţa  rămase  însă  neîmbrăcată,  căcî  nu  maî  voi 
moşul  să  o  dea;  îar  el  îî  întoarse  ogarul  şi  găina  ce-i  le  dase  ar- 
gintarîul schimbate.  A  mai  trăit  multă  vreme  unchîaşul  şi  baba 
în  fericire,  şi  maî  în  toate  zilele  se  duceau  în  câmp  de  vedeau  pe 
şearpe.  Nu'î  se  maî  întâmplă  însă  nimic.  Incălecaîu  p'o  şea  (etc), 
şi  vă  spuseiu  dumneavoastră  aşa. 


Snoave  şi  poveştY.  357 

Snoave  şi  poveşti. 

Călindariti,  aşăzat  pa  şapte  planete  în  care  să  cuprinde 

140  de  anî,  începându-să  de  la  anul  1816   şi  slujaşte 

până  la  viitoriul  an  1956  ....  1847  Julie  20  ...  . 

(80,  V  nepaginate  -|-  181  paginf  -|-  scara.) 

Omvl  şi  anu  vieţit   lut.    (pag.  177.) 

După  ce  au  f^cut  Dumnezeu  lumea  şi  toate  ce  sânt  în- 
tr'ânsa,  şi  au  văzut  că  îaste  bine,  chîemă  pre  om  şi  toate  făptu- 
rile ceale  vîî  Ia  sine,  ca  să  le  hotărească  aniî  vîeţiî  şi  soartea  sa, 
a  fieşte  căruea,  după  care  să  vîeţuească  pre  pământ.  Chïemà 
maï  îi^tâïu  pre  om  înainte,  şi*î  zisă:  tu  omule  să  fiî  împăratul  pă- 
mântului, tu  să  umbliî  pe  picioarele  tale  oblu  în  sus^  să  priveştî 
la  cerîu;  ţie  îţî  dau  statura  aleasă,  te  dăruesc  cu  putoare  de  a 
gândi,  şi  a  judeca  şi  putoare  de  a'ţî  descoperi  gândurile  şi  simţi- 
rile tale  ceale  din  lăuntru  prin  vorbă,  ţie  să'ţî  fie  subpusă  toate 
ceale  sălbatece  ale  câmpuluî,  şi  a  dumbrăvilor,  ceale  zburătoare 
din  aer,  şi  ceale  din  apă,  şi  de  sub  pământ,  tu  să  stăpâneşti  tot 
ce  îaste  vîu;  rodurile  câmpuluî  şi  ale  pomilor  să  fie  ale  tale,  şi 
aniî  tăî  pre  pământ  să  fie  30.  Atuncîa  să  deade  omul  de  o 
parte  nemulţămit  cu  soartea  sa,  şi  zisă:  ce  har  îmî  îaste  să  fiu 
împăratul  pământuluî  şi  să  trăesc  în  desfătare  de  pământ,  dacă 
vîeaţa  mea  îaste  aşa  scurtă  şi  numaî  de  30  de  anî?  Aşa  cârtea 
şi  pizmuea  celora-Valte  dobitoace,  pre  carele  dărui  Făcătorîid  cu 
vîeaţă  maî  lungă.  Ajunsă  şi  la  măgarîu  rândul,  şi  stătu  şi  acesta 
înaintea  Făcătorîuluî,  să'ş  îae  şi  el  soartea  sa.  Zisă  şi  cătră  mă- 
garîu Ziditorîul  :  tu  să  pătimeşti  osteneală  şi  trudă,  să  porţi  povă- 
rile  ceale  mal  greale,  şi  să  suferi  bătae,  şi  lovituri  multe,  să 
auzl(!)  şi  să  al  puţină  odihnă,  mâncarea  ta  să  fie  slabă,  de  spini  şi 
polomidă,  şi  aniî  tăî  pre  pământ  să  fie  50.  Atuncea  căzu  bietul 
măgarîu  în  genunchi  înaintea  Ziditorlulul  şi  să  rugă  zicând:  mi- 
lostive Făcătorîule!  aşa  ticăloasă  vîeaţă  să  duc  eu?  să  trăesc 
cu  hrana  cea  mal  slabă,  să  lucru  lucrid  cel  mal  greu,  să  port 
sarcinile  ceale  mal  mari  şi  apoi  tot  să  trăesc  aşa  lung?  milo- 
stîveaşte-te  şi  'ml  mal  trage  20  de  ani  din  vîeaţă.  Atuncîa  omul 
poftitorlul  de  vîeaţă  lungă  păşi  înaintea  lui  Dumnezeu,  şi  pofti 
pentru  sine  cel  20  de  ani,  ce  nu'î  primi  măgarlul,  şi  Dumnezeu 
ascultă  pre  om  şi'l  dădu  ce  lăpădă  dobitocid.  Acum  veni  şi  câ- 
nele înainte,  şi  cătră  acesta  zise  Fâcătorlid:  tu  să  păzeşti  casa,  şi 


obo  Literatura  populara. 

comorile  stăp«anu-tău,  sa  staî  lângă  dânsele,  ca  când  aï  ii  legat 
de  eale,  sa  latriî  încă  şi  la  lună  şi  la  umbră  pentru  grijea  cea 
multă,  să  rozî  numaî  oasă,  şi  să  mănâncî  împuţicîunî,  şi  vîeaţa 
ta  să  fie  de  40  de  anî.  Milostive  Ziditorîule!  dacă  să  fie  vîeaţa 
mea  aşa  de  nimica,  ticăloasă  şi  defeîmată  ;  să  roz  numaî  oase  şi 
putrejunî,  fie-ţî  milă  şi  'mî  maî  cîoantă  din  vreamea  vîeţif  20  de 
anî  ;  îară  omul  nesăţios  de  vîaţă  să  ivi  îarăşî  înaintea  luî  Dumne- 
zeu, şi  cerşu  şi  aceştî  20  de  anî,  ce  nu'î  primi  câînele,  şi  Dumne- 
zeu îl  ascultă,  şi'î  îndelungă  vîaţa  încă  cu  20  de  anî.  Acum 
veni  înaintea  Ziditorîuluî  şi  măemuţa,  şi  Făcătorîul  zisă  cătră 
dânsa:  tu  să  aîbî  numaî  chip  ca  omul,  dară  să  nu  fiî  om,  să  fiî 
hăbăucă  şi  proastă,  să  fiî  copilăreaţă,  şi  spinarea  ta  gârbovită, 
să  fiî  de  joc  pruncilor  şi  spre  desfâtarea  nebunilor,  îară  vîaţa  ta 
pre  pământ  să  fie  de  60  de  anî.  Atuncîa  căzu  ticăloasa  măe- 
muţa înaintea  Făcătorîuluî  în  genunchî  jos  şi  să  rugă  :  milostive 
Făcătorîule!  dacă  m'aî  făcut  numaî  ca  de  batere  de  joc  omului, 
fie-ţî  milă  de  mine,  şi  'mî  împuţinează  vîaţa  cu  30  de  anî;  îară 
omul  cel  doritorîu  de  vîaţă  lungă  stătu  înaintea  celuî  prea  înalt, 
şi  cerşu  şi  aceştî  30  de  anî,  cari'î  lăpădă  maemuţă,  şi  Dumnezeu 
ascultă  pre  om  şi  de  astă  dată. 

După  acîasta  să  depărtară  toate  dobitoacele  de  la  faţa  Fă- 
cătorîuluî, ca  să  trăească  fieşte-care  după  soartea  care  luasă,  şi 
vîeţui  omul  ca  un  împărat  al  tuturor  fâpturilor  ceî  30  de  anî, 
cariî  î-au  fost  dat  Făcătorîul  luî,  în  veselie  &râ  grije  şi  gândurî 
multe.  După  aceaea  veniră  aniî  de  la  30  pană  la  50,  şi  acestea 
furăplinî  de  ostenelî,  şi  trudă,  cu  lucru  mult  pe  lângă  hrană  pu- 
ţină şi  slabă,  ca  să  'şî  adune  ce-va  pe  vreamea  viitoare,  nice  nu 
putu  fi  altmintrinea,  pentru  că  aceştî  anî  au  fost  să  fie  aî  mă- 
garîuluî,  şi  î-au  cerut  omul  şieş.  •  Iară  după  50  de  anî  sade  omul' 
acasă  şi  păzeaşte  cu  mare  grije  ceale  căştigate,  trăeaşte  slab,  ca 
să'î  ajungă,  şi  să  teame  de  toată  umbra,  să  nu'î  răpească  ceale 
strânsă,  şi  latră  asupra  tuturor  celor  ce  vreau  să  să  atingă  de 
averile  luî;  şi  acestea  sânt  aniî  câneluî.  Şi  de  trăeaşte  omul  preste 
70  de  anî,  îşî  pîearde  mintea,  vine  la  minte  copiilor,  şi  să  hă- 
băuceaşte,  i  să  gârboveaşte  spinarea,  şi  să  face  de  batere  de 
joc  copiilor,  şi  nebunilor  şi  acestea  sânt  aniî  priimiţî  de  la  mae- 
muţă. 


Snoave  şi  poveştî.  359 

(Ms.  bibi.  coiitr.,  8",  mic.  ca.  1830.) 
IstoHi  di  un  părinte  şi  di  al  său  fii. 

Un  om  la  Aftina  ş'au  lipădat  pre  fiôorul  său  di  la  moştinirc 
pârinţascâ^  îară  fiéorul  au  mers  la  ariopag,  adică  la  maghistrat, 
şi  au  chemat  pre  tatăl  său  la  gîudecată  să  răspundă  pentru  ci 
Tau  scos  di  la  moştinire.  Deci  din  poronca  maghistratuluî,  viind 
tatăl  fiëoruluï  la  maghistrat  au  răspuns,  pentru  că  fiéorul  eşti 
beţăv  şi  cu  năravuri  răle.  Răspundi  fiôorul  şi  ceri  di  la  maghis- 
trat ca  să  nu  fii  lipsit  di  moştinire,  şi  ca  tatăl  său  stricare  şi  ni- 
norocîre  lui  să  o  plătească,  pentru  că  a  lui  di  datorii  au  fost  ca 
încă  în  prunciî  să'l  fi  certat  şi  să'l  fi  bătut  spre  a  nu  cade  în- 
tr'aceli  răii  năravuri,  nu  si'l  lasă  di  capul  lui  disfrănat  căt  acum 
s'au  făcut  ninorocit.  La  aceastea  maghistratul  au  judicat,  ca  pană 
va  trăi  tatăl,  fiéorul  să  fii  lipsit  di  parte  avuţăi  părinţăştî.  Iar 
după  moarte  tătăni-său  toati  căti  vor  rămăne  di  la  tatăl  său,  să 
li  moştinească.  Iar  pre  tatăl  său  pentru  că  nu  Tau  pedeppsit  (!) 
ci  Tau  lăsat  disfrănat,  feră  di  toată  cinste  îngropăcîuniî,  ca  pre 
un  dobitocu,  săi  îngroapi.  Di  s'ar  ţăne  astăz  această  gîudecată 
mulţî  părinţi  for  de  cinste  s'ar  îngropa. 


Istorii  di  un  domn  şi  di  o  slugă. 

Un  domn  ş'au  mănat  sluga  la  tărg  să'î  cumperi  un  cal  foarte 
frumos  şi  mari.  Sluga  mergănd  în  tărg  au  cumpărat  un  măgari; 
cari  văzăndul  domnul  său  au  zâs:  pentru  ci  ai  cumpărat  o  fără 
aşa  urâtă,  căcî  eu  ţ'am  zăs  să  cumperi  un  cal  mari  şi  frumos? 
Răspundi  sluga  şi  zaci:  Domnule!  di  va  creşti  mănzul  acista 
după  măsura  urechile  (1.  -lor)  în  toată  ţara  aceasta  nu  va  fi  cal 
ca  acista. 


Di  un  bărbat  şi  di  o  mueare, 

A  unuî  om  s'au  înnecat  muearea  întru  un  rău,  el  o  caută 
pre  rău  în  sus.  II  întreabă  aJt  om:  ci  caută?  el  răspundi:  caut 
mueare  că  s'au  înnecat  acolo  di  în  gîos.  Zaci  omul  cătră  el: 
pentru  ci  dar  o  cauţi  pre  apă  în  sus,  caut-o  pre  apă  în  gos  că 
în  gos  o  va  fi  dus  apa.  Răspundi  cel  ci  caută  mueare:  nu  crez 
să  fi  mers  în  gos  pi  apă,  că  căt  au  trăit  tot  îndărăpt  au  ÊLcut, 
şi  crez  că  şi  moartă  îndărăpt  pi  apă  s'au  dus. 


360 


Literatura  populara. 


Pildă  di  un  crai. 

La  un  crai  oari  undi  vînit-au  um  (1.  un)  om  şi  au  lăudat  înain- 
tea craiuluî  caii  din  Araviea  ;  îară  craiul  îndemnat  fiind  şi  aprinzăn- 
du-s(ă)  di  pofta  unor  cai  ca  aciea,  au  dat  omiJui  aceluea  şasâzâcî 
di  mii  di  galbini^  ca  sâ'î  aducă  din  Araviea;  carili  luând  banii 
s'au  dus.  După  aceea  odată  craiul  au  zăs  cătră  măscăreţul,  că- 
tră  cioful  său  :  auzi  tu  !  scrii'mi  pre  toţi  nebunii  căţi  sănt  în  cetate. 
Carile  după  ce  e-au  scris  pre  toţ  nebunii,  mai  întăi  întri  nebuni 
au  pus  pre  crai,  şi  aşa  î-au  dat  craiului.  Craiul  văzăndu-s(ă)  pre 
săni  cel  mai  întăi  întri  nebuni  au  zăs:  dar  eu  sănt  cel  mai  întăi 
întri  nebuni?  Răspundi  măscăreţul  aşa:  craiule!  zăcî  pentru  ce? 
răspundî  măscăreţul,  pentru  că  la  un  om  nicunoscut  cari  într'o 
ţară  aşa  diparti  să  duci  e-ai  dat  az  atăta  mulţămi  di  bani,  cari 
poati  faci  să  nu  mai  vii  nici  cu  cai  nici  fàr  cai.  Craiul  zaci  :  dar 
di  va  vini?  Răspundi  măscăreţul:  di  va  vini,  atunce  ti  şterg  pre 
tini  craiule  şi  pre  eal  în  locul  tău  îl  voi  puni. 


Anton  Pann:   Fabule  şî  istorioare  auzite  şi  versificate 
de  ...  .  Tipărirea  întâia.  I — II.  Bucureşti  1841. 

(80,  I.  128  pagini,  II.  128  pagini.) 


Planul  simigiiduï. 

Un  simigîu  oare-când 
covrigî,  simîgî  încărcând 
a  umblat  din  sat^  în  sat 
şi  schimbând  pe  oau  î-a  dat. 
Decî  tabla  'n  cap  dacă  îa 
cu  acele  oau  pe  ea, 
să  întorcea  la  oraş 
ca  şi  un  negustoraş; 
dar  pe  drum  când  să  ducea 
să  gândea  şi  plan  i^cea 
cum  sânt,  zise,  aste  oau 
tot  bune,  proaspete,  noau 
care  's  cincî  sute,  să  zic, 
de  vor  prisosi  nu  stric, 
d'oî  sta  la  cloşcă  să  le  puîu 
tot  oul  o  să  'mî  dea  puîu. 


(I.  pag.  75—77.) 

Să  zic  acum  c'a  crescut 
şi  găinî  mari  s'au  JÈlcut, 
aste  'ntr'o  zi  peste  tot 
cincî  sute  de  oau  îmî  scot. 
Să  le  vânz,  ca  un  sărac, 
ceva  părăluţe  fac. 
Cincî  sute  de  găini  dar 
clocind,  o  să  'mî  dea  puî  îar 
fie  care  doăzecî. 
Ho!  ho!  Stane  unde  plecî? 
Stăî  să  vedem  câte  fac. 
Apoî  cum  .0  să  mă  'mbrac! 
socoteală  prea  nu  au; 
cincî  sute  de  cloşcî  îmî  dau 
o  sută  de  sute  'ncap. 
Hait!  de  sărăcie  scap. 


Snoaye  şi  poTeştY.  361 

Când  zise  hait  !  bucurat,  Oule  pe  jos  turti 

îşî  uită  că  e  'ncărcat,  şi  planul  îşî  izbuti. 

şi  sărind  sus  ca  un  ţap  Mulţî,  mart  lucrurt  socotesc 

dete  tabla  peste  cap.  şi  nicî  micî  nu  isprăvesc. 


Anton  Pann:    Culegere   de   proverburi  sau:    Povestea 

vorbiî.     De   prin    lume    adunate   —   şi   larăşî    la  lume 

date  de I— III.  Bucureştî  1852—1853. 

(I.  176  paginî;  U.  ibid.  1853,  166  pagini;  III.  ibid.  1853,  168  pagini.) 

(I.   pag.  53-59.) 

A  fost  o  'nsoţire  ce  trăîa  'n  Iubire  —  îm  pace,  în  ticnă  ş'în 
mare  unire.  —  Eî  nu  ştia  clartă  vreodată  'n  viaţă  —  ci  'şl  da 
unul  altul  vorbe  cu  dulclaţă.  —  In  scurt,  într'atâtă  trăia  aceşti 
bine  —  încât  de  poveste  era  la  or  cine.  —  Dracul  însă  care  'n 
casnici  coada  'şl  vâră  —  şi  face  să  'nceapă  'ntră  el  gară,  mâră, 
—  să  sili  p'aceştea  cu  neîncetare  —  după  a  sa  voe  să*I  aducă 
*n  stare.  —  Intinzând  el  dară  cursele  lui  toate  —  şi  ca  să'l  su- 
pue  văzând  că  nu  poate  —  căută  o  babă,  auzind  că  ele  —  îl 
întrec  pe  dânsul  la  drăcii  şi  rele.  —  Ş'a  găsit  pe  una  Vişana 
anume  —  întâia  drăcoală  dracilor  din  lume.  —  Se  duce  la  dânsa, 
pricina  îl  spune  —  că  n'a  fost  putinţă  pe  el  a  supime,  —  zi- 
când: „ştii  că  este  un  graiu  de  când  vacu  —  că  'şl  sparge  cu 
vreme  opincile  şi  dracu"  —  Ia  numai  priveşte  opincile  mele  — 
că  să  trenţuiră  în  mici  peticele  —  şi  tot  nu  poclu  încă  să  bag 
între  dânşii  —  o  intrigă  mică  şi  să  'ml  râz  de  dânşii;  —  dacă 
dar  poţi  face  mal  mult  decât  mine  —  arată-ţl  puterea,  te  rog  ftl- 
ml  un  bine.  —  Ea  clăti  cu  capul  ş'între  rănjitură  —  îşi  arată 
colţii  cel  pociţi  din  gură,  —  zicând:  el  copile!  vezi  că  e  pri- 
cina —  că  nu  ştii  pe  unde  se  udă  găina.  —  Iţi  trebue  încă  să 
înveţi  la  şcoală  —  de  şi  eşti  diavol,  dar  ţ'e  tigva  goală.  —  O 
bătrână  asfel  cum  mă  vezi  pe  mine  —  nici  la  degetu'ml  ăl  mic 
nu  te  pulu  pe  tine.  —  Zise  el:  să  poate,  pe  vorba'ţl  să  vede  — 
dar  pân'  nu  văz  c'ochil,  nu  'ml  vine  a  crede.  —  El  bine,  dar 
ce  'mî  dai?  bătrâna  întreabă  —  că  pe  capul  taţi  nu  mă  duc  de 
glabă.  —  Bucuros,  răspunde,  pe  loc  volu  fi  gata  —  să'ţl  dau  o 
pereche  papuci  galbeni  plată.  —  Nu  m'aşi  fi  dus,  zise,  dar  cu 
aste  toate  —  merg  ca  să  vezi  numai  Vişana  ce  poate.  —  Deci 
începu  baba  adese  să  meargă  —   la  acea  femee   căscioara   să'l 


ào2  Literatura  populară. 

spargă.  —  Guşi  ea  mijloace  s'o  'nprietenească  —  cu  una  cu  alta  ca 
să  o  momească.  —  Şi  precum  pescarul  undiţa  'şî  întinde  —  şi 
cu  râmă  'nşală  peştele  de'l  prinde,  —  aşa  îşî  întinse  planurile 
sale  —  spre  îa  ca  s'o  tragă  cu  vorbe  morale;  —  până  când  văzu 
că  prinse  îa  putere  —  şi  are  mijloace,  ac  să  bage  'n  mîere.  — 
Aşa  'ntr'o  zi  începe  femei  să  zică:  —  of  fetica  mami!  cum  eştî 
frumuşică  —  cum  îţî  văz  purtarea,  cum  te  văz  cinstită  —  şi  cum 
eştî  de  blândă^  cu  firea  ticnită  —  trăeştî  încaî  bine  şi  cu  bărbă- 
ţelul?  —  or  ca  pisicuţa  (gâr,  mâr)  cu  căţelul?  —  dar  să  nu'ţî 
prea  pese,  că  toate  ^şî  au  leacul  —  eu  am  meşteşuguri  să  îm- 
blânzesc pe  dracul,  —  să  ţii  fac  să  fie  blândişor  ca  mielul,  — 
şi  săi  jocî  cum  joacă  mâţa  şoricelul.  —  Nu  ^mî  trebue  mamă! 
tânăra  îî  zise  —  soarta  mea  un  prea  bun  bărbat  îmî  trimise  — 
drag  mî-a  fost  şi  'mî  este,  el  îar  mă  Iubeşte,  —  şi  ca  noî  'mî 
pare  că  alt  nu  trăeşte.  —  De  ceva  del  supăr  îmî  crede,  mă 
îartă  —  căcî  maţele  'n  om  tot  să  ceartă,  —  sânt  prea  mulţămită 
cum  trăesc  în  vîaţă  —  numaî  sănătate  sfântul  să  trimeaţă.  —  Or 
şi  cum  fetico  !  îî  răspunse  baba  —  când  îl  veî  suppune,  alt-fel 
merge  treaba,  —  că  usturoîu  dulce  şi  bărbat  îar  moale  —  nu  să 
poate  'n  lume,  el  nu  poartă  poale.  —  Cât  de  bun  să'ţî  pară,  tot 
el  cîocan  este  —  că  aşa  Te  ursita  bîetelor  neveste:  —  n'aî  să'ţî 
deschizî  gura  să'î  daî  vr'o  poruncă  —  că  'ndată  asupra  'ţî  ura 
îşî  aruncă;  —  numaî  a  luî  vorbă  'n  seamă  să  se  ţie,  —  el  ca 
un-de-lemnul  d'asupra  să  fie  ;  —  să'ţî  fac  eu  un  lucru,  ascultă  la 
mine  —  să  trăeştî  cu  dânsul  încă  şi  maî  bine  —  îl  îmbrobodeştî, 
ştiî,  chîar  ca  p'o  muere  —  îî  puî  în  cap  ţestul,  şi  rabdă  'n  tă- 
cere. —  Tânăra  aceste  auzind  să  pleacă,  —  ş'ascultaţî  pe  baba 
ce  'mvaţă  să'î  facă:  —  na,  ăst  bricîu,  îî  zice,  că-î  vrăjit  de  mine 

—  şi  la  .prânz  bărbatu'ţî  când  vine  —  şi  când  după  masă  o  vrea 
să  se  culce  —  tu  du-te  la  dânsul  cu  firea'ţî  cea  dulce  —  prefe- 
ţe că  îl  eî,  în  cap  a'î  ucide  —  şi  când  vezî  c'adoarme  şi  ochiî 
închide  —  atuncî  scoate  bricîul  (vaî  ce  amăgire-!)  —  şi  crucişî 

.din  păru'î  tae  patru  fire  —  şi  maî  către  seară  firele  acele  —  mi 
le  veî  da  mie  să  le  puîu  la  stele;  —  apoî  să  vezî  vîaţă,  să  vezî 
ifericire  —  să  vezî  traîu  atuncea,  şi  să  vezî  unire!  —  Proastă 
tinerică  bricîul  în  sân  bagă  —  dorind  să  se  facă  soţuluî  maî 
dragă.  —  Baba  d'altă  parte  la  bărbatu'î  merge  —  întră  'n  pră- 
văliea'î,  sudoarea  îşî  şterge  —  din  ochî  îî  clipeşte,  îl  mişcă  de 
haînă  —  să  face  că  are  să'î  spue  o  taînă.  —  El  vrând  îar  să 
afle  ce-o  să'î  vorbească  —  se  puse  să'î  spue  şi  îa  să'î   şoptească 

—  zicând  :  dragul  mamiî  !  of  ce  te  aşteaptă  !   —   ce  nenorocire  ţi 


Snoave  şi  poveşti.  àbo 

s'a  pus  în  faptă  !  —  Soţia  ta  astăzî,  perechea  'ţî  îubită  —  o  să  te 
răpue  cu  moarte  cumplită:  —  că  îa  cu  un  tânăr  are  înclinare  — 
pe  care  '1  îubeşte  maî  de  mult  îmî  pare  —  şi  el  un  bricîu  dân- 
du'î  o  'nvăţă  duşmanul  —  ca  să'ţî  tae  capul,  asfel  dându'î  pla- 
nul: —  Astăzî  când  veî  merge  să  prânzeştî  acasă  —  o  să  îa 
să'ţî  cate  în  cap,  după  masă,  —  şi  viindu'î  bine,  mâna  o  să  *şî 
pue  —  ca  să'ţî  tae  gâtul  şi  *8ă  te  răpue,  —  şi  dac'a  mea  vor- 
bă necrezută'ţî  pare  —  prefii-te  că  nu  ştiî  de  nicî  o  urmare  — 
ş'eî  vedea  cu  ochiî  gândul  cum  îî  este  —  să  zicî  bogda-proste 
că  îţî  dedeîu  veste.  -  Omul  cum  aude,  speriat  peste  fire  —  stă 
la  îndoîală,  ş'în  nedomirire  —  se  muncea  cu  gândul,  cum  a  luî 
soţie  —  într*atât  tirană  asupră'î  să  fie  !  —  şi  cum  să  'ndrăznească 
la  o  aşa  faptă  —  cu  totu  'mprotivă  şi  neînţeleaptă  !  —  Nu  gân- 
deşte urma!  nu  gândeşte  răul!  —  şi  acel  ibovnic  al  eî,  nătărăul, 

—  cum  putu  s'o  'mveţe  ca  să  mă  omoare!  —  nu  ştie  că-î  ocnă 
şi  spânzurătoare!  —  şi  îa  ticăloasa  nu  putea  să  'mî  spue  —  căcî 
dragoste  'n  silă  nicî  odată  nu  e.  —  Să  'mî  fie  zis,  eu,  frate  mă 
duc  de  la  tine,  —  că  nu  eştî  pe  gustu'mî,  n'aî  nimic  cu  mine. 

—  Ş'îî  dam  voe  însumî  să  meargă  îm  pace  —  cu  el  să  trăîască 
pe  unde  îî  place;  —  pe  semne  păcatul  şi  aţa  îî  trage  —  amân- 
doî  vîaţa  în  nevoî  să  'şî  bage.  —  Ce  zic  nicî  eu  nu  ştiu,  aşa  e 
se  vede:  —  „vorba  de  rău,  omid  prea  lesne  o  crede."  —  Decî 
dar  mă  voîu  duce  şi  mă  voîu  preface  —  că  nu  ştîu  nimica,  să 
văz  ce  se  face.  —  Judecând  aceste  se  duse  acasă  —  ca  şi  altă 
dată  se  puse  la  masă:  —  mâncând  în  tăcere  ş'întristat  cu  totul 

—  se  dete  p'o  pernă,  răzimându'şî  cotul  —  de  necaz  şi  cîudă 
foc  eşea  dintr'ânsul;  —  îată  şi  nevasta  veni  lângă  dânsul  —  îî 
aplecă  însaşî  capul  pe  genuche  —  stăî  să  văz,  zicându'î,  aî  vre 
un  păduche?  —  Aşa  el  se  lasă  să  vază  cfo  face  —  şi  ca  când 
adoarme  mijind  să  preface.  —  Ea  atuncîa  bricîul  încet  din  sân 
scoate  —  ş' asupra' şî  porneşte  urgiile  toate:  —  că  el  cum  o  vede, 
în  picîoare  sare  —  îî  îa  din  mâînî   bricîul,  zicând  cu  strigare: 

—  tirana  muere,  asta'ţî  este  dorul!  —  asta'ţî-e  credinţa,  asta'ţî-e 
amorul  !  —  asta'ţî-e  virtutea  cea  nelegîuită  !  —  asta'ţî-e  morala 
cea  afurisită!  —  Cum  din  cer  nu  cade  fulger  să  te  arză,  —  să 
te  mistuîască,  tresnet  să  te  pîarză  —  cum  nu  să  despică  locul  ce 
te  ţine  —  şi  să  te  înghite  de  vie  pe  tine!  —  f^gî!  pî^^î  nemilo- 
stivo!  nu  'mî  sta  înainte  —  ûu  'ncape  'ndreptare,  nu  ascult  cu- 
vinte! —  du-te  de  trăeşte  cu  cine  îţî  place  —  dintr'această  clipă, 
pleacă  d'aci  drace.  —  Că  mî-aî  voit  răul  nu'ţî  fac  răsplătire  — 
bogda-proste  babiî,   că  mî-a  dat  de  ştire!   —  Ar  fi  vrut   săraca 


364  Literatura  populară. 

Bă'l  încredinţeze,  —  dar  eine'î  da  pas  eî  ca  să  se  'ndrepteze;  — 
gîaba  îa  acuma  filcea  jurăminte  —  că  cutare  babă  a  scos-o  din 
minte.  —  Ş'a  pîerdut  credinţa  ca  şi  Eva  raîul  —  şî  ca  pan'  ai- 
cea nu  le-au  maî  fost  traîul.  —  Care  săvârşire  văzându-o  dracul 

—  s'a  speriat  cu  totul  de  baba,  săracul!  —  Atât  îî  fu  frică  de 
acea  bătrână  —  încât  nîcî  papuciî  nu*î  dete  în  mână  —  ci'i  le 
Întinse  c'o  prăjină  lungă  —  ca  nicî  răsuflarea'î  la  el  să  ajungă, 

—  şi  ca  d'o  aspidă  să  se  otrăvească,  —  să'l  facă  în  lume  să  se 
pedepsească.  —  Iată  dar  mincîuna  ce  face  în  lume  —  d'a  căriî 
pricină  istoriî  sânt  sume. 


(voi.  in.,  pag.  64.) 

Oare  care  meşteraş  —  a  trimis  un  băeţaş  —  cu  un  taler 
rudăresc  —  cu  doă  feţe,  prostesc  —  ca  să  îa  de  la  băcan  — 
icre  roşiî  de  un  ban.  —  lî  maî  dete  şi  alţî  doî  —  să  îa  icre 
negre  moî.  —  Băîatul  cam  prosti  cel  —  cerând  icre  de  un  fel 
—  le-a  pus  pe  taler  aci  —  şi  altele  porunci.  —  Băcanul  dacă-î-a 
dat  —  imde  le  puî?  Fa  întrebat;  —  el  talerul  întorcând  —  şi 
icrele  răsturnând  —  pune-le  aicî,  a  zis  —  ş'a  mers  de  imde  Ta 
trimis.  —  Acolo  când  s'a  arătat  —  stăpânul  său  Ta  'ntrebat:  — 
cele-l'alte  unde  sânt  ?  —  or  nu  'nţelegî  de  cuvânt  ?  —  Copilul 
îar  întorcând  —  şi,  îacăte-le,  zicând  —  căzură  ş'acele  jos  —  ni- 
mica fiind  din  dos.  —  Stăpânul  său  necăjit  —  îndată  Ta  păl- 
muit, —  zicând:  vezî  minte  să  ţiî  —  şi  păzeşte  să  nu  fiî  —  cu 
doă  feţe  şi  tu  —  c'as-taler  ce  te  bătu. 


Anton  Pann:  Năsdrăvăniile  luî  Nastratin  Hogea  culese 
şi  versificate  de  ...  .  Ed.  1*.  Bucureşti  1853. 

(8",  87  pagini.) 

Cine  fură  azi  o  ceapă,  mâine  fură  şi  o  tapă;  dar  or  în  temniţă 
plânge,  or  picioarele  îşi  frânge,    (pag.  27.) 

Nastratin  Hogea  'ntr'o  vreme  nicî  un  câştig  neavând  —  şi 
în  cea  maî  de  pre  urmă  sărăcie  ajungând  —  hotăra  să  fură  cea- 
pă delà  un  al  său  vecin  —  ce  avea  destulă  'n  casă  şi  nu  da  la 
vr'un  strein.  —  Dar  văzând  Nastratin  Hogea  că  el  uşa  o  'ncuîa 
—  plan  fileu  pe  coş  să  între  noaptea  şi   ceva  să  îa.   —   Decî 


Snoave  şi  poveştî.  ^'Go 

suîndu-se  pe  casă  şî  privind  pe  coş  în  jos  —  se  ivi  'n  el  umbra 
luniî  în  chip  de  stâlp  luminos  —  şi  lăsându-se  la  vale  p'acea 
umbră,  amăgit  —  de  o  dată  ftlră  veste  se  pomeni  jos  trântit,  — 
rămâînd,  ca  vaî  de  dânsul,  cu  picîorul  rupt  în  loc  —  având  mică 
norocire  că  n'a  fost  în  vatră  foc.  —  Deşteptându-se  vecinul,  de 
bufnirea'î  când  căzu  —  se  sculă  tot  de  o  dată,  nicî  o  clipă  nu 
şezu  —  strigă,  cere  la  nevasta,  lumânarea  'ngrab  să'î  dea,  — 
maî  curând  să  prinză  boţul,  şi  cine  e  a'l  vedea.  —  Iar  Hogea 
zise:  vecine!  atât  să  nu  te  grăbeştî  —  că  ce  am  păţit,  şi  mâîne 
tot  aicea  mă  găseştî. 


Cornîcea  satelor  sau  culegere  de  maî  multe  anecdote 
inedite   glume   scornite    de   poporul   Român  în   pofida 

altora.   Bucureştî  1870. 

(80,  64  pagini.) 

No.  VI.  (pag.  5-6.) 

Nişte  Sârbî  trecând  pân  ţara  Românească  şi  aflându-se  lângă 
o  ocnă  de  sare,  se  mirară  cum  resare  sarea  din  pământul  nostru. 
Să  luam  şi  noi  ca  să  semănăm  în  ţara  noastră  când  ne-om  în- 
toarce, zise  unul  din  eî.  —  Aşa  să  facem,  respunseră  cel-Falţl. 

Cumpărară  Sârbiî  câţî-va  bulgărî  de  sare  şi  viind  în  ţara 
lor,  închinară  câte-va  pogoane  de  pământ  şil  semânară  cu  sare. 
Când  la  toamnă,  unde  era  să  culeagă  ce  au  semănat,  ploaîa  to- 
pise toată  sarea  şi  nu  maî  rămăsese  nimica.  —  Bre!  cine  să  ne 
fi  fm'at  noă  semânţa,  urlară  Sârbiî  plinî  de  mânia!  Stîţî  ce? 
zise  unul  din  eî,  la  primăvară  să  semănăm  d'al  doilea  şi  să  pă- 
zim cu  toţî  armaţî  până  om  prinde  pe  hoţî,  şi  pe  care'î  om  găsî 
să'î  culcam  la  pământ  cu  puscile  noastre.  —  Ama  cap  la  tine, 
bre!  ziseră  ceî-(r)alţî  Sârbî;  aşa  să  facem.  Aşa  şi  filcură.  In  primă- 
vara fiitoare  semănară  eî  sare  din  nou  şi  păziră  cu  puşca  la 
umăr  pe  hoţiî  cari  le  furau  sarea.  D'o  dată  eată  nişte  lăcuste 
grămădindu-se  pe  o  parte  din  acea  arătură,  ear  una  din  ele  se 
puse  pe  peptul  unuî  Sârb.  Acesta  văzând-o,  o  arată  unuîa  din 
soţiî  luî:  Eată  boţul,  zise  el,  trage  cu  puşca  în  ea  până  a  nu 
fugi.  —  Un  alt  Sâ^b  întinse  puşca  şi  fôcând  foc,  omora  şi  pe  lă- 
custa şi  pe  bîetul  Sârb.  Atuncî  el  întorcându-se  necăjit  către 
lăcusta  care  zăcea  moartă,  zise:  Ha!  şi  unul  d'aî  noştri,  dar  şi 
unul  d'aî  voştri.' 


366  Literatura  populară. 

Din  viaţa  vestitului  Cacavda,   (pag.  47 — 49.) 

A  doa  zî,  ce  se  gândi  şi  se  resgândi  hogea  şi  se  duse  îară 
Ia  Sultanul  zicându'î,  săi  mai  puîă  o  dată  faţă  cu  Cacavela,  căci 
avea  să'î  facă  alte  întrebărî.  Intr'o  clipă  fu  Cacavela  adus  la 
palat.  Vizirul  şi  o  mulţime  de  paşî  stau  împrejurul  Sultanului 
privind  cu  toţî  la  hogea  cel  mare,  care  era  să  se  ia  din  nou  la 
întreacăt  cu  Cacavela.  Toţî  credeau  astă-dată  că  bîetul  diacon 
era  să  'şî  de  ortul  popiî,  căcî  întrebările  ce  erau  să'î  se  facă 
erau  aşa  de  grele,  încât  nu  era  cu  putinţă  să  răspunză  la  ele. 
Apoî  afară  de  aceasta,  Sultanul  îî  zisese,  că  dacă  nu  va  şti  sa 
răspunză  cu  gura  la  ceea  ce  era  să  fiă  întrebat,  urma  negreşit 
să  răspunză  cu  capul  său. 

Când  toţî  fură  aşezaţî  la  locul  lor.  Sultanul  dete  voia  hogii 
să  vorbească.  Hogea  înainta  sumeţ  către  Cacavela  şi  apropiân- 
du-se  de  el,  i  zise  mai  întăîu  cu  ^las  încet  : 

Astă-dată  roagă-te  de  dracu  să  te  scape  de  ce  te  aşteaptă, 
căcî  am  pus  ghîarele  pe  tine. 

Om  vedea,  răspunse  Cacavela.  Atuncî  hogea  fkcu  aste  treî 
întrebărî  luî  Cacavela  în  auzul  tuturor:  Câte  stele  sânt  pe  cer? 
—  Câtă  e  adâncimea  măriî?  ~  Unde  e  buricul  pământuluî? 

Ce  e  maî  lesne,  respunse  Cacavela.  Toate  stelele  de  pe  cer 
sânt  în  număr  de  treî  milîoane  treî  sute  de  miî  treî  sute  treî 
zecî  şi  treî.  Adâncimea  mării  cea  maî  mare  e  de  noă  sute  noă- 
zecî  şi  noă  de  stânjinî,  ear  buricul  pământuluî  e  tocmaî  în  mijlo- 
cul curţiî  acesteîa  împărăteşti.  Şi  cum  poţî  să  ne  dovedeşti 
aceasta?  zise  hogea  spumând  de  turbare.  Măsuraţî,  număraţî  şi 
dacă  nu  va  fi  aşa,  eu  puîu  capul  în  mâînile  cui  mî'a  dovedi  că 
e  altfel.  Toţî  ceî  de  faţă  bătură  în  palme  lăudând  agerimea  min- 
ţiî  luî  Cacavela. 

J.  C.   FuNDESCU:    Basme   etc.    Ed.  2\   Bucureşti   1870. 

(8",  XIV,  156  paginî,  pag.  129—142.) 

AT.    Cum  a  răma^  ţiganul  de  râs  ţi  de  ocară.   (pag.  136.) 

Un  român,  un  turc  ş'un  ţigan  se  duseră  la  Dumnezeu  să 
ceară  câte-ceva.  Intră  maî  întăiu  turcul.  „Ce  vreî  turcule?" 
îl  întrebă  Dumnezeu.  „Bine  Doamne!"  „De  bine  să  fiî."  In- 
tră românul.  „Ce  vreî  române?"  îl  întrebă  Dumnezeu.  „Bine 
Doamne!"  „Binele  Fa  luat  turcul."  „Dar  eu?"  „Darnic  să  fii." 
Intră  ţiganul.       „Ce  vreî  ţigane?"  îl  întrebă  Dumnezeu.     „Bine, 


Hnoave  i^i  poveştî.  367 

Doamnei"  ^Binolo  Ta  luat  turcul.*^  „Uar  eu?"  ;,Darul  Ta  luat 
românul."  „Co  râs  şi  ocartt  o  maî  fi  şi  asta  Doamne?"  zise  ţi- 
ganul^ dupft  eo  BO  gândi  puţin  şi  bo  Hcărpina  In  cap.  ^De  rân  şi 
de  ocară  «fi.  fiî." 


XIII.    Tomaî  pe  tocmai,   (pag.  137—138.) 

8e  încinHO  o  datft  o  bfttttlio  între  o  Butft  de  ţiganî  şi  o  sutft 
de  tătari;  tătariî  dau  cu  puşcele  şi  ţiganiî  cu  măcîucilc.  Cum  se 
'ntftmplă  că  un  ţigan  aruncă  o  măciucă  şi  omora  un  tătar.  Tă- 
tarii HO  'nfuriară  maî  rău  şi  omorâră  nouăzeci  şi  nouă  de  ţiganî. 
Al  o  Hutelea  ne  făcu  şi  el  mort  şi  «capă.  DucAndu-se  într'un 
Hat,  un  român  îl  întrebă:  Oe  aţi  ftlcut  cu  tătarii,  ţigane?  Ta  ce 
Hă  facem?  Nici  ci  nici  noi!  Tocmai  pe  tocmai,  romanice:  de 
ci  a  nmrit  unul  şi  de  la  noi  a  râman  unul. 


Un   culogittor   ti])()graf  (P.   Ispiroscu)  :    SncSve   sau   po- 

voştî  populare  adunate  din  gura  poporuluî  do 

Kd.  2"  cu  multe  adauso.    Bucureştî  1879. 

(12«,  118  padini.) 

Vulpea  Jlroacoasă.   (pag.  48—50.*) 

lntr*o  vie  paragină  îşi  ftlcuHC  culcuşul  o  vulj)e.  Acolo  fă- 
taHo,  şi  croBcuHo  mal  multe  rftnduh  do  j)uî.  Stăpânul  viei  era 
un  j)erdevară,  care  aştej)ta  Hă'l  dea  cineva  mură  în  gură.  In 
toate  verile  croia  la  planiu'l  cum  Bă  'şl  lucreze  via;  dară  nu  j)u- 
nea  mâna  Bă  facă  nimic.     Via  din  ce  în  vv.  hc  părăginea. 

(îcl  din  urmă  j)Uî  al  vulpel  se  DIcuhc  căţelandri.  Începuseră 
şi  el  a  Bări  din  cuib.  Intr*una  din  zile  unul  din  puii  de  vulpe 
ziBc  mamei  lor:  „Mamă!  nu  e  bine  de  noi."  „Dară  de  ce  mă?" 
întrebă  mumă-sa.  Am  auzit  azi  pe  stăpfinul  viei,  respunse  căţe- 
landrul  de  vidpe,  zicând:  „mă,  da  ce  mare  a  crescut  bălăriile 
astea.  Septămâna  viitoai*e  am  să  pulu  s'o  sape."  Tăceţi  din  gură 
şi  cătaţi-vă  de  treabă,  le  zise  vulpea  bătrână,  cunosc  ou  cine 
este  stăpânul  viei.  —  Vara  trecu  şi  nici  o  postată  do  pământ  nu 
fu  ridicată  din  vie.  In  viu'a  următoare  căţelandril  îşi  filcusoră  şi 
el  fie-cHiH3  câte  un  culcuşift.  Eşind  la  vânătoare,  fiecare  în  cotro 
puten,  auziră  Iarăşi  pe  stăpâiuU  viei,  care  venea  din  când  în  când 

*)  cf.  mnï  Hua  H,  paj?   ^<î'^-  SO'î. 


368  Literatura  populară. 

să  'şî  vază  via  ;  că  are  de  gând  să  'şî  o  sape.  „Mamă  !  zise  unul 
după  ce  se  adunară  cu  toţîî  împregîurul  bătrânel  vulpî,  am  auzit 
azî  pe  stăpânul  vieî^  că  are  să  pue  să  smulgă  cu  manele  buria- 
nul  din  vie,  şi  să'î  dea  o  săpătură  ţeapănă,  căcî  prea  s'a  înţele- 
nit  pământul." 

Ia  cătaţi-vă  de  treabă,  vă  spuîu  eu,  şi  n'ascultaţî  la  âeoaca 
luî,  zise  bătrâna.  Trecu  şi  vara  asta  şi  nicî  un  buruean  nu  se 
clinti  din  loc.  In  cea-Faltă  vară  ce  sosi,  căţelandri  de  vulpe  se 
fticuse  vulpî  cum  se  cade  şi  fie  care  din  eî  avea  căţelandri. 
Intr'una  din  zile  se  adunaseră  toţî  vulpoî  şi  vulpile  cu  căţelandriî 
lor  la  vulpea  bătrână  şi'î  spuseră:  „Mamă!  am  auzit  azî  pe  stă- 
pânul vieî  că  de  s'ar  usca  maî  bine  burlanul,  căcî  are  de  gând 
să  dea  pârjol  vieî  la  toamnă,  căcî  şi  aşa  nu'î  aduce  nicî  un  folos, 
şi  apoî  vrea  să  limpezească  locul." 

Eî,  dragii  mei,  acum  să  vă  luaţî  ale  treî  fuîoare  şi  să  vă 
risipiţi  ca  puii  de  potâmiche  care  în  cotro  va  vedea  cu  ochii; 
căcî,  nebunul,  este  în  stare  să  facă  o  aşa  becisnicie. 


Ghicitori  (cimilituri). 

T.  Stamati:   Pepelea   seau   tradicîunï   năciunare   roma- 
neşti.  Jaşî  1851.  pag.  8 — 12. 

Cimel,  cimel;  ce-i:  —  nalt  ca  casa  —  verde  ca  matasa  — 
amar  ca  fierea  —  dulce  ca  mierea?     (nucul.) 

Cîugurele,  mugurele  —  merg  pe  drum  'nşirăţele  ;  —  Iară  ciu- 
cur mugur,  —  pe  brăncl  tupilat  —  s'au  pus  la  vănat.  (oile  şi  lupul.) 

Eu  am  o  lădiţă  —  cu  o  porombiţă;  —  dacă  sboară  porom- 
biţa  —  ce  ţi-i  mal  bună  lădiţa?     (omul  şi  sufletul.) 

Ştii  tu  poate  —  cei  în  toate?     (numele.) 

Ain  o  găină,  c'o  aripă  albă  şi  cu  una  neagră;  cu  cea  albă 
împrăştie,  şi  cu  cea  neagră  adună,     (zioa  şi  noaptea.) 

Am  un  lucru  :  suflet  n'are,  suflet  duce,  de  pământ  nu 
s'atinge.     (corabiea.) 

Gânganie  fera  suflare  —  umblă  ftir'astâmpărare  —  n'are 
duh  nicî  nu  viază  —  toată  lumea  îndreptează.     (ceasornicul.) 

Am  un  măr  de  aur,  joacă  pe  o  pele  de  taur.    (soarele.) 

Scurtă  groasă,  un -te  duci?  —  Arsă  *n  fund  la  ce  mă 
'ntrebî?     (cofa  şi  căldarea.) 


Ghicitori.  369 

De  la  noï  —  pân  la  voï  —  totu's  zale  —  şi  parale,   (stelele.) 

Am  un  sac  cu  mac  şi  şede  cu  gura  în  jos  şi  nu  se  varsă, 
(hornul.) 

Am  un  copacîu  cu  doî-spre-zece  cracî  şi  în  tot  cracul  câte 
4  cuïburï,  şi  'n  tot  cuîbul  câte  7  ouă.  (anul,  lunele,  scptămânele 
şi  zilele.) 

(Regin  Transilvania.) 

La  picioare  roîca  boîca  —  la  pântece  soviltoîca  —  la  gura 
paharniceşte  —  de'i  găci  'ţî  voîu  frige  un  peşte,     (plosca.) 

La  cap  pîeptine  —  la  trup  pepene  —  la  coadă  secere  — 
cocoşîu,  boule,  precep-te.     (cocoşîul.) 

Am  o  grebliţă  —  'cu  cincî  dinţişîorî  —  pre  zi  îm  trebe 
—  de  o  jnie  de  orî.     (mâna.) 

Inaltu  ca  casa  —  verde  ca  matasa  —  amaru  ce  (!  1.  ca)  fie- 
rea —  dulce  ca  mîerea.     (nucu.) 

Am  o  găină  pestriţă  —  duce  vestea  în  Bistriţă,    (epistola.) 

In  pădure  naşte  —  în  pădure  creşte  —  vine  în  sat  şi 
lărmueşte.     (meliţa.) 

Am  patru  surorî  —  tot  fug  una  dupa  alta  —  şi  nu  se  maî 
ajung,     (roatele  de  la  car.) 

Hurdugu  —  burdugu  —  la  apa  de  musteţă  îl  duce.  (fideluşul.) 

Mihailu  sfircîogu  —  şede  la  focu  —  unge  curelile  —  suge 

musteţele.     (miţa.) 

Patru  mergu  —  patru  stau  —  patru  vama  dau.     (vaca  cu 

urechele  şi  coarnele,  picioarele  şi  ţiţile.) 

Am  o  casă  văruită  —  nicairî  nu-i  găurită,    (ou.) 

Mititica  vaî  de  îe  —  şede  pre  un  vârv  de  nue   —   nu  se 

teme  că  cade.     (aluna.) 

Boţu  de  aur  —  în  pîele  de  taur.     (soarele.) 
Cuzma  fô,rtatuluï  —  pe  de-asupra  satuluî.     (luna.) 

Am  un  copil  —  dacal  îeu  în  braţe  plinge  —  daca'l  puţ 
jos  tace.     (lanţu.) 

Ustură-mă  rău  mă  doare  —  dacă'm  bagă  bine'm  pare. 
(cercelu.) 

Sute  nevăzute  —  mi  nenumărate  —  capete  zdrobindu'şî  — 
nomele  'nschimbindu'şî.     (bucatele  la  moară.) 

Omu  pipiligos  —  mană  porci  'n  jos.    (pieptenele.) 

GASTER,  Chrestoniatie  românft.  H.  24 


370  Literatura  populară. 

Am  un  om  mititel  —  face  gardul  cuîăşăl.    (acu.) 

Minte  are  —  suflet  n'are  —  umblă  fără  stâmpărare  —  ce 
nu  şti  te  'nvaţă  —  d'i  gâci  'ţî  voî  frige  o  raţă.    (clasul.) 


Anton  Pann:   O   şezătoare  la  ţară;   sau:   Povestea  lui 
Moş  Albu.    Partea  I.   Bucureşti  1851.    pag.  17  urm. 

Spuneţi'mî  acum  anume  —  ce  pom  e  acel  în  lume  —  care 
ramurile  sale  —  toate  le  are  la  vale  —  şi  vinele,  rădăcina  — 
ÎÏ  stau  în  sus  cu  tulpina?     (omul.) 

Ghicî  ghicitoarea  mea:  —  Ce  nod  cu  gura  se  'nnoadă  — 
şi  cu  mâïnï  nu  se  desnoadă?    (cununia.) 

In  pădure  m'am  născut  —  în  pădure  am  crescut  —  ş'în 
oraş  cum  m'au  adus  —  judecător  am  fost  pus?     (băţul.) 

Sânt  all^ă  sulemnită  —  şi  urâtă  şi  îubită  —  vara  nu  vor 
să  mă  vază  —  şi  îarna  mă  'nbrăţişază?     (soaba.) 

Ce  e  dulce  şi  maî  dulce  —  şi  nu  poate  să  se  *nbuce;  — 
dar  din  el  gustă  tot  omul  —  şi  argatul  ca  şi  domnul?    (somnul.) 

Buturuguţă  uscată  —  o  rădică  încărcată  —  şi  o  dă  jos 
descărcată  ?     (lingura.) 

FuNDESCU:   Basme  etc.   Bucureşti  1870.   pag.  145  urm. 

Pe  podurî  ferecate  —  trec  miî  nenumărate  —  şi  le  taîe  ca- 
petele —  şi  le  schimbă  numele?     (moara.) 

Şerveţel  în  vărgat  —  peste  mare  aruncat?     (curcubeul.) 

M'a  trimes  doamna  de  sus  la  cea  de  jos  —  să  ţeasă  pânza 
fàr  de  rost?     (gîamul.) 

Este  un  moş  bătrân  tare  —  duce  o  miă  aracî  în  spinare? 
(aricîul.) 

La  margine  de  crâng  —  două  blănî  de  blid;  —  lângă  două 
blănî  de  blid  —  doî  lucefereî;  —  lângă  doî  lucefereî  —  o  moară 
ferecată?    (sprâncenele,  ochiî  şi  gura.) 

Ce  nu  sănt  treî  în  lume?  (scară  la  cer;  punte  peste  mare; 
şi  fierul  măduvă  n'are.) 

Uite-o;  nu-e!    (scânteîa.) 

Căcîula  fôrtatuluï  —  pe  marginea  satuluî?    (soarele.) 


Ghicitori.  '  371 

Biserică  într'un  picîor  —   ghicî  cîupercă  ce-e?    (cîuperca.) 

La  cap  pajere  —  la  spate  seceră  —  cocoş  e  nâtărâule  — 
aï  priceput  măî  boule?     (cocoş.) 


Un  culegător  tipograf  (P.  Ispirescu):    Legende  şi  bas- 
mele Romaniloru,  ghicîlorî  şi  proverburî  ....  Partea  L 

Bucurescî  1872.   pag.  154  urm. 

Ghicî  ghicitoarea  mea:  —  Moară  ferecată;  cToară  spărcăe- 
toare;  doî  lucefereî;  două  brasde  trase  pe  o  poeniţă;  ş'o  clae 
dârămată?    (capul.) 

Cu  coame  ca  boul,  cu  şea  ca  un  cal,  se  urcă  pe  copacîu  ca 
un  şearpe?    (melcul.) 

Reteveîu  de  teîu  —  limbă  de  balaur?     (sabia.) 

Două  merge,  două  stau  —  două  judecată  n'au.  (soarele  şi 
luna,  cerul  şi  pământul,  focul  şi  apa.) 

O  mie  înnodate  —  o  mie  desnodate  —  o  mie  să  zicî  —  o 
mie  nu  ghiceştî.    (plasa.) 

Am  un  car  cu  fân,  şi  merge  pe  patru  restée,    (oaea.) 

Ce  e  mic  mititel  —  îngrădeşte  frumuşel?     (acul.) 

Şase  drepte,  două  strâmbe,   (sania.) 

La  cap  peptene  —  la  mijloc  peptene,  la  coada  seceră  — 
şi  la  picîoare   —  rişchitoare?    (cocoşul.) 

Patru  fraţî  într'un  cojoc,    (nuca.) 


Românulîi  glumeţti  (A.  Jareu).   Partea  I:  Proverburî  şi 
ghicitorî.   Bucurescî  1874.   pag.  60 — 112. 

Cine  nu  s'a  născut  şi  a  murit?    (Adam.) 

Cine  la  moartea  luî  a  intrat  în  pântecile  maïcà-siï?   (Adam.) 

Ce  cocoş  a  cântat  şi  s'a  auzit  în  toată  lumea?    (cocoşul  luî 
Noe,  care  a  cântat  în  corabie.) 

Câmpul  alb   —    oile  negre,  —    cin'le  paşte   —   le  cunoaşte! 
(cartea.) 

24* 


372  Literatura  populară. 

De  îute   ce  sânt,   treî  abîa  mă  ţin  —  din  nasu  'mî   curge 
mîere  şi  venin  —  glas  nu  am,  dar  să  strig  când  voîu  fi  pus  — 
mă   aude  răsăritu  şi  apus;  —  eu  lumea  o  'mpăcîuesc  şi  o  'nvrăj- 
besc  —  eu  pe  toţî  îî  bucur  şi  întristez?    (condeiul.) 
Cine  s'a  născut  —  şi  încă  n'a  murit?    (Eu.) 
Cine  s'a  născut  de  două  orî  şi  a  murit  o  dată.    (lona.) 
In  sus  pădure  —  în  jos  prescure.    (ceapa.) 
De  ce  latră  căinele  ?    (căcî  nu  poate  vorbi.) 

Cine  de  vîu  s'a  îngropat,  mormântul  a  umblat  şi  mortul  a 
cântat  ?    (lona.) 

Ce  sfânt  n'a  avut  suflet  şi  face  minunî?    (crucea.) 

Ce  vieţuitoare  umblă  dimineaţa  în  patru  picere,  la  prânz  în 
două  şi  seara  în  treî?  (omul;  când  este  mic  umblă  d'a  buşele, 
când  este  mare  în  două,  şi  la  bătrăneţe  îa  un  băţ.) 

Unul  întrând  în  casă  a  zis:  bună  seară  patru-zecî  de  fete! 
O  fată  ÎÏ  respunse:  nu  sântem  patru-zecî,  ci  de  am  maî  fi  pe  cât 
sântem  şi  pe  jumătate,  atuncî  am  fi  patru-zecî  !   (şease-spre-zece.) 

Unul  trecând  pe  drum  şi  văzând  o  femee  şi  un  bărbat  că 
lucra  împreună,  şi  le  zise  :  bună  zîuă  om  cu  omoaîe  !  Iar  ne- 
vasta mi-a  răspuns:  nu  e  om  cu  omoaîe,  cu  ochiî  nu  ne  aî  pă- 
truns, ci  te  uîtă  şi  îa  seamă,  că  muma  acestuî  om,  este  soacra 
mumeî  mele?    (Tatăl  cu  fiica  sa.) 

Prea  slăvite  împărate!  cel  ce  şezî  pre  nenăscut  şi  te  porţî 
pre  a  sa  maîcă,  care  nu  şi'l-a  crescut?  (împăratul  şezând  că- 
lare pe  eapă,  avea  drept  valtrap  pîelea  mânzuluî  stârpit  al 
aceliî  îepe.) 

A  vorbit  un  împerator  c'un  alt  împerator  s'adune  la  pădure 
copacî  uscaţî  şi  cu  frunză  verde?    (viîe.) 

Am  doî  umereî,  —  doî  lucefereî,  —  până  unde'î  arunc 
—  până  acolo  ajung,    (ochiî.) 


Proverbe  şi  zicători. 

Anton  Pann:    Povestea  vorbii.    Ed.  l^    1847. 

(80,  192  pagini.) 

Nu  e  om  fiiră  cusur. 

Râde  om  de  om  şi  dracu  de  toţî. 

Gura  lumiî,  numaî  pământul  o  astupă. 


Proverbe  şi  zicătorl.  373 

Din  vorbă  în  vorbă,  vorbă  se  deschide. 
Cuvântul  e  ca  vântul,  nu  să  ajunge  nicî  cu  armăsarul,  nicî 
cu  ogarul. 

Boul  se  leagă  de  coarne  şi  omul  de  limbă. 
.    Vorba  dulce,  mult  aduce. 
Toată  pasărea  pe  limba  eî  pere. 

Cu  o  minciună  boerească  trecî  peste  graniţa  nemţească. 
Işî  mănâncă  credinţa,-  ca  ţiganu  biserica. 
Tivga  nu  merge  de  multe  orî  la  apă,  că  or  să  sparge  or  crapă. 
Gura  păcătosului  adevărul  vorbeşte. 
Minciuna  sparge  şi  case  de  pîatră. 
Năravul  din  fire,  n'are  lecuire. 
Ce  a  fôcut  mama  şi  tata,  o  să  facă  fiul  şi  fata. 
Fuge  de  ploae  şi  dă  în  noroae. 

Dumnezeu  nu  răsplăteşte  ca  duşmanul,  ci  goneşte  cu  anul. 
Nu  linge  unde  aï  scuïpat. 
Nimene  nu  e  uşă  de  biserică. 
Unde  e  înţelepciune  multă,  e  şi  nebunie  multă. 
Pe  lângă  lemnul  uscat,  arde  şi  cel  verde. 
Cu  nebunul  să  nu'ţî  puî  nicî  în  clin  nicî  în  mânică. 
Puîca  pe  creasta  se  cunoaşte  ce  neam  o  să  îasă. 
Din  coada  pisiciî  sită  de  mătase  nu  să  face. 
lî  pare  că:  câte  sbor  să  mănâncă. 
Ce  îmveţî  la  tinereţe,  aceîa  ştiî  la  bătrâneţe. 
Meşteşugul  la  om  e  brăţară  de  aur. 
Cine  ştie  carte  are  patru  ochî. 
Omul  cât  trăeşte,  î  m  vată,  şi  tot  moare  neîmvăţat. 
Unde  nu  e  cap,  vaî  de  picîoare. 
Toată  lumea  este  şcoală. 
Copilul  răzgăîat,  rămâne  neîmvăţat. 
Cine  pleacă  de  dimineaţă,  departe  ajunge. 
De  multe  orî  nu  aduce  anul,  ce  aduce  ceasul. 
Vorbă  lungă  e  sărăcia  omuluî. 
Maî  bine  ceva,  decât  nimic. 
Ascultă  din  zece  vorbe  şi  una  a  mueriî. 
Lenea  e  cocoană  mare. 
Vîaţă  cârpită  cu  aţă.    (sărăcie.) 

Bogatul  mănâncă  când  ('i-)e  foame,  şi  săracul  când  găseşte. 
Pântecele  omuluî  n'are  fereastră,  ca  să4  să  vază  ce  a  mâncat. 
Omul  nu  trăeşte  să  mănânce,  ci  mănâncă  să  trăîască. 
Flămândul  codri  visează. 


i 


374  Literatura  populara. 

Cine  bea  în  cinste  or  în  dator,  să  îmbată  de  doă  ort. 

Apa  nu  e  bună  nicî  in  cizmă. 

Arama  omuluî  la  beţie  s'arată. 

Cum  îţî  veî  aşterne,  aşa  veî  dormi. 

Cum  e  ţara  şi  obiceîul. 

Cum  e  sfântul  şi  tămâîa. 

Brânză  bună  în  burduf  de  câîne. 

Anevoe  să  căştigă,  lesne  să  cheltueşte. 

Sătul  la  flămând  nu  crede. 

Până  vine  cheful  bogatuluî,  ese  sufletul  săraculuî. 

Banul  muncit  nu  să  prăpădeşte. 

Cine  nu  cruţă  paraoa,  nicî  de  galbin  nu-i  milă. 

Omul  nu  trebue  să  fie  prea  prea,  nicî  foarte  foarte. 

Dac'o  socoti  cineva  câte  foî  intră  în  plăcintă,  nicî  o  dată 
nu  mănâncă. 

Lăcomia  de  multe  ort  strică  omenia. 

Cine  îmbrăţişază  multe,  puţine  adună. 

Doî  pepenî  într'o  mână  nu  să  pot  ţinea. 

Nemulţămitul  trăeşte  nefericit. 

înghite  la  răbdărî  prăjite. 

Ajunge  de  la  moară  la  răşniţă. 

Pune'ţî  căcîula  înainte  şi  te  judecă  singur. 

Maî  bine  o  îmvoîală  strâmbă,  decât  o  judecată  dreaptă. 

Ţiganul  când  a  ajuns  împărat,  maî  întăîu  pe  tată-său  1-a 
spânzurat. 

Fă-te  tovaroş  cu  dracu,  până  trecî  cu  el  lacu. 

Pricea  nu  ajută. 

Capul  face,  capul  trage. 

Banul  e  ochîul  draculuî. 

Nicî  salcia  pom,  nicî  mojicul  om. 

De  unde  ştie  cîobanid,  ce  este  şofranul? 

Dumnezeu  să  te  păzească  de  bătae  cerească,  de  urgie  'm- 
pâratească  şi  de  pâră  mojicească. 

Mâţa  blândă  zgârie  rău. 

Taler  cu  doue  feţe. 

In  gură  cu  Dumnezeu  şi  în  inimă  cu  dracu. 

In  cuîbul  smerituluî  lăcueşte  dracu. 

Tu  umbli  după  el  cu  mila,  şi  el  după  tine  cu  pila. 

Câmaşa  e  maî  aproape  de  pîele. 

Câînele  îmbătrâneşte  de  drum  şi  nebunul  de  grija  altora. 

Datoria  nu  moare  nicî  o  dată. 


.«  .  .•^* 


Proverbe  şi  zicâtorl.  375 

Cât  eştî  năcovaJă  suferă,  cât  eştî  cîocan  loveşte. 

Te  laşî  moale,  te  bagă  în  foaie. 

Milueşte  câînele,  de  veî  să*ţî  fâţâe  coada. 

Cine  să  face  oae,  îl  mănâncă  lupiî. 

Să  fiî  bun  până  unde  să  poate. 

Maî  bine  cu  un  vrednic  la  pagubă,  decât  cu  un  nevoiaş 
la  câştig. 

Graba  strică  treaba. 

Cu  încetul  se  face  oţetul. 

Fă-mă  mumă  cu  noroc,  şi  m'aruncă  în  gunoîu. 

Caută  soţie  să'ţî  placă  ţie,  îar  nu  altora. 

Milă  de  silă  şi  dor  de  zor  nu  să  poate. 

Cincî  deşte  sânt  la  o  mână  şi  unul  cu  altul  nu  să  potriveşte. 

Nevastă  bună  e  bărbatului  cunună. 

Tot  d'a  una  gara  mâra,  şi  traîu  cu  vătraîu. 

Bărbatul  să  aducă  cu  sacul,  muerea  să  scoată  cu  acul,  tot 
să  isprăveşte. 

Unde  nu  e  bărbat  în  casă,  nicî  mămăligă  pe  masă. 

Cine  să  bucură  la  avere,  îa  fără  plăcere. 

Uită-te  la  mumă-sa  şi  cunoaşte  pe  fie-sa. 

După  războîu  mulţî  viteji  să  găsesc. 

Lesne  a  erta,  dar  anevoe  a  uita. 

Cine  ce  face,  lui'şl  face. 

Decât  slugă  mare,  mal  bine  stăpân  mic. 

Ţ'a  trecut  baba  cu  colacii. 

La  copaclul  căzut  toţi  alerg  să  tae  crângl. 

Capul  să  trăiască,  belelele  curg. 

Mal  bine  sărac  şi  curat. 

Munca  e  comoară. 

Nepoftitul  scaun  n'are. 

Tot  ţiganul  îşi  laudă  ciocanul. 

Ce  e  în  mână  nu  e  minciună. 

Tragi  nădejde,  ca  spânul  de  barbă. 

Pe  unde  ese  cuvântul,  ese  şi  sufletul 

Măgarul  de  dar  nu  să  caută  pă  dinţi. 

Cine  împarte,  parte  'şl  face. 

Omul  are  şi  viaţă  şi  moarte. 

Paza  bună  trece  primejdia  rea. 

Unde  sânt  moaşe  multe,  rămâne  copilul  cu  buricul  netâiat. 

Sfâtueşte-te  cu  cel  mic  şi  cu  cel  mal  mare,  şi  pe  urmă  ho- 
tărăşte tu  însuţi. 


376  Literatura  populară. 

Un  culegător  tipograf  (P.  I^pirescii):   Basme  etc.  I. 
Bucureşti  1872.   pag.  164—180. 

Muerea  a  îmbătrânit  pe  dracu. 

Tocmeală  ţigănească,  dar  plată  omenească. 

Cu  o  floare  nu  se  face  vara. 

Bate  şeaua  să  priceapă  eapa. 

Soarele  de  e  soare,  şi  tot  nu  poate  încălzi  lumea  toată. 

Interesul  poartă  fesul. 

Spune  'mî  cum  te  chîamă,  să'ţî  spuîu  cine  eştî. 

Zîua  bună  se  vede  de  dimineaţă. 

Scump  la  tărâţe  şi  eftin  la  făină. 

Poale  lungî  şi  minte  scurtă. 

Maî  bine  azî  un  ou,  decât  la  an  un  bou. 

Până  Ia  Dumnezeu  te  mănâncă  sfânţiî. 

Ce  naşte  din  pisicî,  şoarecî  mănâncă. 

Poama  nu  cade  departe  de  tulpina. 

Maî  bine  un  dram  de  minte,  decât  o  oca  de  noroc. 

Omul  nu  poate  scăpa  de  ce  îî  este  scris  în  frunte. 

Şi-a  găsit  tingirea  capacul. 

Să'şî  pue  pofta  în  cuîu. 

Se  potriveşte  ca  nuca  în  părete. 

Leagă  sacul  la  gură  până  e  plin. 

Cine  se  frige  la  cîoarbă,  suflă  şi  în  îaurt. 

Cât  ţie  plapoma  te  întinde. 

Corb  la  corb  nu  scoate  ochiî. 

Arde  moara,  dar  şi  soareciî  se  prăpădesc. 

Nu  ştiî  de  unde  sare  epurele. 

Caută  nod  în  papură. 

Cine  se  pripeşte,  se  pârleşte. 

Este  cu  musca  pe  căcîulă. 

Munte  cu  munte  nu  se  întâlneşte,  dar  om  cu  om  se  întălneşte 

E  trecut  şi  prin  cîur  şi  prin  dârmon. 

Popa  nu  toacă  de  două  orî  pentru  o  babă  surdă. 

Cine  tace,  merge  în  pace. 

Gura  bate  spatele. 

Apa  trece,  pîetrele  rămân. 

Să  nu  dea  Dumnezeu  omuluî  cât  poate  să  rabde. 

Găina  de  e  pasăre,  când  bea  apă  tot  se  uită  şi  ea  la  Dumnezeu. 

Sfariştul  alege. 


A  W 


a  article  1,2  .  .  4,2.  6,2  etc.;  h.  151. 
152,2.  mr.  263,2.  267,3.  276,2  etc.; 
prép.  devant  l'infinitif  5*  .  .  passim.  mr. 
h.  277,3;  —,  à,  8*  2.  a,  av.  mais  162, 
2;  a  ce,  pourquoi;  parce  que  54,2.  256. 
258,2.  269.  a,  pr.  dém.  f.  cette  10*.  6. 
18.  23,3.  259.  261,2;  celle-là  mr.  b.  269, 
2.  280,3.  a,  vb.  V.  gram.  a,  av.  comme 
2*. 

Aaron,  v.  Aron. 

abă,  sf.  (le)  bure  h.  43,2.  46,2. 

abat,  vr.  2  (abătui)  dévier  198,2; 
b.  47. 

abïa,  av.  à  peine,  presque  pas  203, 3  ; 
b.  366.  372.  dbê,  de-  361.  abiea  251,3. 
b.  212,2.  dèbiea  178.  de  —  239,3;  de 
'iè,  b.  69,3.  63,3.  64.  83.  217.  abè,  b. 
246,3. 

ÂbrudfalTa,  NI.  b.  222,3. 

abur,  sm.  (rY)  vapeur  b.  64,2.  312. 

ac,  sn.  (e)  aigfuillon,  épingle  233, 3  .  . 
338,2;  b.  98,2.  362.  370. 

aèala,  pr.  dém.  b.  66,3.  66,3  (v.  gram. 
acel). 

acaret,  sn.  (uri)  immeuble  b.  219,3. 

acâsS,  av.  à  la  maison  26,3.  73,2. 
89,3.  235,2.  364;  b.  355,2,3.  -a-^r,  chez 
soi  59,2  (v.  casa). 

aèasta,  pr.  dém.  v.  gram.  acest. 

acSta,  av.  tant,  istr.  b  284,2. 

acaţ,  (acăţai)  -ândalul  va.  1.  mr,  at- 
traper, saisir;  b.  263,3.  265,2.  269. 
270,2.  272,2.  282.  —,  commencer  mr. 
b.  267,3.  —,  vr.  se  cramponner  istr.  b. 
284,2. 

acathisttt,  sn.  livre  des  hymnes  à 
la  Ste.  Vierge  214,2;  b.  183,2. 

acca,  aceasta,  aceea,  aceeaşi  v. 
acel,  acest,  acela,  acelaşi. 

acel,  acea,  acel,  acele;  pr.  dém.  celui, 
celle,  ceux,  celles,  passim.  v.  gram. 


acela,  aceea,  aceYa,  acelea;  pr.  dém, 
celui,  celle,  ceux,  celles-là;  passim.  v. 
gram. 

acelaşi,  aceeaşi,  acelaşi,  aceleaşi  ;  pr. 
dém.  celui,  celle,  ceux,  celles-là  même; 
le  même  51,2  .  .  89,2.  316,3  .  .;  b.  25, 

2.  131,2.  186,2;  acê-  329;  b.  88.  203. 
204.  acêef,  b.  48,3;  aceef  b.  83,2. 

acest,  -a,  -aşi;  această,  -ta,  -taşî;  a- 
ceştl,  -tla,  -aşi;  aceste,  -tea,  -aşi;  pr. 
dém.  celui,  celle,  ceux,  celles-ci  même; 
le  même,  passim.  v.  gram. 

achieanul,  sm.  râulû  -ul,  rOcéan  b. 
111,2. 

Âchlrie,  sm.  Np.  37,2. 

acf,  av.  ici  b.  173,3.  191,2.  215,2. 
265,3.  363,3;  adï  139.  355  (v.  a  ici). 

acfcea,  av.  6*.  ici  26,1-3.  31.  56,2. 
84,2.  85.  .  187,3.  230.  231. 

aclea,  av.  là  8*,  1,2.  10*2.  17,3.  29. 
37;  —,  ici  18.  31.  61,2.  264,3.  267,2. 
de  — ,  depuis  ce  moment  21.  acte,  ici 
2*,  3.  acieăşî,  av.  aussitôt  b.  37,2;  -e^i 
3*,3.  6*,3.  7,3.  67,3.  —,  alors  271,3; 
'iifï  112,3. 

acioăe,  sf.  bronze,  airain  (ol)  b.  300, 3. 

acista,  v.  acest 

Acleton,  sm.  Np.  b.  173. 

aclé,  mr,  V.  acolo. 

acmu,  av.  maintenant,  à  présent,  2*, 
1,2.  3*.  4*,3.  6*,3.  7*,2.  8*,3.  9*.. 
12*, 3.  16*  3.  7.  12.  19,2  .  .  23.  27,2. 
29.  31.  46.  48,3.  50,3.  62,2.  62,3.  65, 

3.  71,3.  77,2.  79.  80,2.  83.86,3.99,2. 
107  . .  108,2.  113,3.  119,2.  137,2.  139,2. 
177,3.  190.  196,3.  209,2.  211,3.  227. 
229.  235,3.  243.  272.  298,3.  362.  366; 
b.  14,2.  75,2;  acûmu  48;  -UŞ,  av.  bien- 
tôt 360  (v.  acu,  acum). 

acelea,  v.  acolo. 

acolisire,  sf.  (ri)  importunité  b.  37. 
221,2. 


*  Numerile  2,  3  după  virgulă  însemnează  a  doua  sau  a  treia  treime  din  pagiuă,  resp. 
Andurile  15 — 28  şi  29 — 41  de  sus  în  jos.  ( . .  după  ele)  =  de  mal  multe  ori. 


378 


ac61o  —  adevăr. 


acélo,  av.  là,  par  là,  de  ce  côté-là  1. 

2.  24,3  .  .  25.  44,2.  57,3.  85  .  .  165,2; 
6.  50,2.  114.  182;  -là,  31.  114,3.  149  .  .; 
6.147  .  .  156,2.  257,2;  aclà,  mr,  b.  269, 

3.  273,2.  281.  acàlea,  58,2.  119,3.  120; 
'le  62.  130,3.  342,3;  -le  6,3.  7,2.  73,2; 
h,  201;  acoalea,  b,  296. 

acdper,  (rû)  va.  3.  couvrir,  voiler, 
abriter  7.  13.  17.  71,2.  82.  149.  161,2. 
167.   185.  244,3.   247,1,3.   254,3.  255. 

276.2.  303,3.  365,2,3.  366,2;  b.  44,3. 
56,2.111,3.  147,3.293,2;  ocoopcr  113;  6. 
53,  endommager  7, 2  (v.  coper)  :  -emânt, 
sn.  (url)  couverture  247.  276,2;  b.  88,3; 
acoperi-,  id.  244,2.  3  .  .;  — ,  toit  172,3; 
b.  12.  19,2,3;  —,  abri  257,2;  b.  14,2; 
-fre,  sf.  voile,  couverture  237;  -ft,  8. 
aj.  couvert,  voilé,  caché,  30,2.  94,2;  6. 
3,3.  33.  40,3.  45;  —  hypocrite  7*,  3. 
28,3;  -ftê,  pi.  f.  ô.  119,2;  -itdrïu,  sm. 
couvreur  b.  149,2. 

acord)  va.  1.  accorder,  permettre; 
islr.  b.  284,2. 

Aesinti,  sm.  Np.  b.  18. 

actinaméa,  sf.  (mêle)  diplôme  d'in- 
vestiture 335,3. 

aeû)  av.  maintenant,  sur  le  champ, 
136,3;  b.  96.  97;  acûm,  av.  mainte- 
nant, à  présent,  3.  58,2.  65,3.  74.  95,2. 

110.3.  134,2.  136,2..  166.  184.290,3. 

306.2.  314,2.  317,3.  318;  6.  4,2  .  .  16, 
2.  33,2.  48.  50.  77,2.  93,2  .  .  144;  -o, 
av.  id.  261.  288.  316;  b.  188.  346.  364; 
-M  220  (v.  acmu,  amu). 

aeumtin,  vr.  1.  mr.  s'arrêter,  b,  264, 
2  .  .  (v.  dcr.  contenesc). 

aeûsï,  av.  à  Tinstant  b.  224,3. 

àd,  sm.  enfer  14*,  3.  85,2.  182,2. 
366,3. 

Adam,  sm.  Np.  12^.  8.  43.  49,3.  56. 
59,2.  63,3  .  .  65.  163.  166.  281,3.  315, 
2  .  .;  b.  60,3.  94,2.  231.  232.  371,3. 

adamânt,  sn.  (uri)  diamant  253,3. 

adSnc,  aj.  profond,  épais  108.  148,2. 
243,3;  b.  146.  155,2.  242,3.  316,2;  —, 
se.  (url)  Tabîme,  la  profondeur;  le  sens 
profond  34.   60,2.   78,3.   79.  318,3;  b, 

149.3.  157.  159.  183,3.  217;  -mariï  127, 
2.  156..  224,3..  289,2.  303,3.  349; 
b.  41.  111,2.  181,3;  cMîncurile,  sn.  pi. 
les  mystères  profonds;  adincul,  profon- 
dité  209,2;  derUru  — ,  profondement  b, 
178,3;  -ăt,  aj.  profond  b.  239;  -fttûra, 
sf.  (ri)  enfoncement  130;  -ez,  va.  3.  se 
creuser  (se  -èazà  ochil,  les  yeux  se  creu- 


sent) 292;  -ime,  sf.  (ml)  profondeur 
343,2;  b.  92,2.  131,3.  163.  366,2  .  . 

adânsïusï)  pr.  prs.  dans  lui-même  171 
(v.  îns). 

adâogr,  (osel)  va.  2.  joindre,  ajouter 
51,3.  128.  292.  329.  351,2.  362,3;  b.  21, 
2.  93.  160;  adăog,  (aï)  va.  1.  98,3;  b. 
204,3;  adaug  2*,  2.  8*  2.  23.  31;  b,  90, 
2  continuer;  248,3.  266,2;  365,2;  — , 
augmenter,  grossir  69.  79,2.  158.  163,2. 

326.2.  327  .  .;  adăog,  131.  354,2;  ada- 
Ogéré)  sf.  (l)  accroissement  346  . .  ;  -gire, 
6.  31,3;  adăogire,  cu  — ,  détaillé  b,  253, 
3;  adâos,  sn.  (e)  addition  290,2;  b.  162; 
-ausb.  367,2;  —,  accroissement,  surcroît 
68,3;  adăosătură,  sf.  (n)  grossissement 
214,2. 

adap)  (adâpal)  va.  1.  abreuver  15*,  3. 
9.  16,3.  18,2,3  .  .  57. 104  .  .  118,2.  193. 

237.3.  299,2,3;    b.  57,3.   94,3.    163,2. 

180.2.  254,  3;  adăpare,  sf.  (àrl)  abren- 
vage  b.  30,3;  -ăpăt,  aj.  abreuvé  100; 
b,  30,3;  -ăpătdr,  aj.  apă — toare,  eau  qui 
abreuve  98,2. 

adapést,  sn.  (url)  abri,  refuge  29,2; 
-ésc,  va.  vr.  3.  s'abriter;  9*, 3.  5.302, 
3;  -ură,  sf.  (ri)  abri  29,2. 

adăr,  va.  l.  mr,  confectionner,  faire 
6.274.  275,2,3.  276,3.  277,2.  278,2,3. 

adăst,  vn.  1.  mr.  attendre  b.  271,3; 
-ărea,  sf.  attente  b.  271,3. 

adaug,  -au  s,  v.  -a  o  g. 

adăul,  sm.  — lu  ţârii,  contribution, 
contingent  218. 

adâyâsése,  va.  3.  disperser  35,3. 

adecă,  av.  c'est-à-dire,  savoir  67.  92,3. 
315.  321,2.  357,2;  5.  7.  35.  78.  205,2 
pass.;  —,  voilà  254,3.  255,2;  -cû,  9*,  3. 
12*.  105.  162,3  .  .;  adăcă,  135;  adică, 
b.  48.  61,3.  95,2.  168.  313;  adccăte, 
id.  344,2;  adicătiU,  id.  b.  261,2. 

adés,  av.  souvent  242,3;  b,  114,2; 
-ê,  b.  124,3;  -e,  279,3.  293;  b.  6,3.  161, 
2.  214,3.  215,2.  361,3;  -c  <yri,  mainte- 
fois  5.  255,3;  adêaà,  b,  90;  -#c,  b.  29. 
51,3;  adeaa,  b.  121,2. 

adétiu,  sn.  (url)  règle,  obligation,  b, 

221.3.  317,3;  adê-,  b.  9,2. 

adCTăr,  sn.  (url)  vérité;  vrai,  positif 
20,2,3;  -vârû,  48.  69.  286.  309;  b.  53, 

2.  212,3.  214,3  . .  236,2;  adivăr,b.  61,2; 
adeyăr,  av.  amen,  sûrement,  véritable- 
ment 18,3.  50,3.  127.  104,2.  126,3.  309, 

3.  310  .  .;  -văru,  3.  29,2.  184,2,3  .  . 
185,2,3  .  .;  'Vârii,  48,2;  adeverû,  194,3; 


adev&rat  —  afara. 


379 


adivâr,  6.  65,2;  cu  adevăr,  en  vérité, 
vraiment  3.  37,2.  50,3.57.  101,2.  108, 
3.  153;  de  — ,  vraiment  4*,  3.  11;  dupa 
—,  id.  b.  16,3.  21;  întru  —,  îd.  ô.  152, 
2;  *n  ctdeveru,  id.  mr.  b.  264;  €ideverï, 
pi.  les  vrais  108,2;  adeiElIra,  sf.  vérité, 
fidélité  48.  51.  249;  —,  aj.  f.  vrai,  vé- 
ritable ;  credinţă  -ră,  Invăţ&tură  -ră, 
47,3. 

adevărat,  aj.  vrai,  véritable,  sincère 
16*.  70,2.  92.  116.  122,2,3  .  .  123.  262, 
3.  343,2.  347,3;  b.  7.  31,2.  156,2.  236, 
2;  maï  — ,  b.  51,3;  adevâratû,  109;  a- 
divarat,  b,  56.  67.  66,2.  94.  96,2;  — , 
av.  véritablement,  en  vérité  72,2.  94,2. 
232,2.  287,3;  b.  8,3.  149.  202,  2.  236,3; 
odă-,  7;  cw  — ,  id.  108,2.  109,2.  114,2. 
117,2.  123,2,3.  297,2;  b.  5.  41,2.  360, 
3;  — ,  assurément  349,3;  -rfttûrft,  sf. 
(uri)  témoignage,  preuve  16*,  3.  37,3. 
124;  adeTaréz,  (ai)  va.  1.  confirmer, 
avérer  23.  39,3.  143,2.263,2;  adeverez, 
15*;  €idi-,  b,  195,3;  adeveresc,  (iï)  va. 
3.  confirmer,  certifier  104,3.  307,3;  b. 
87,3.  189;  — ,  vr.  constater,  avérer  51, 
3.  331;  être  convaincu  138,2;  -verătu, 
av.  clair  25;  adeverinţă,  sf.  affirmation, 
témoignage  270,3;  b,  53,2;  adeverire, 
sf.  (ri)  attestation  b.  108.  126;  -rit,  s. 
aj.  prouvé,  avéré  20,3.  34,2.  97,3.  109, 
3.  163,2.  186,2.  maï  —,  plus  clair  326,3. 

ădieă,  V.  adecâ. 

adillïoasa,  aj.  f.  mr.  plaintive  b.  281,2 
(cf.  duioasa). 

adincul,  v.  adànc. 

adins,  av.  exprès,  à  dessein  ;  —  minef 
ïvhitorïu,  aimant  seulement  soi-même 
94,2;  même,  (ipse)  12*,  1,2..  $n  — , 
clair  b.  302,3;  xn-ul,  vrai  b.  115,2;  tn 
-nçi,  id.  b.  243  ;  intr^  adins,  exprès  b, 
249,3;  eu  de  —,  id.  104,3.  360,3;  ô. 
156.  201,3;  eu  de  -ul,  spécialement  266, 
2;  —,  attentivement  270,3.  .;  b.  153, 
2.  169;  cud'  -su,  id.  b.  258,2;  eu  din 
'itâ,  av.  tout  de  bon  6.  302,3;  adUnsul, 
id.  86  ;  eu  tot  din  -ul,  avec  intention  b. 
53,2. 

adivăr,  -at,  v.  a  de-. 

adoalêge,  sf.  Deutéronome  281,2. 

adoăra,  numer.  (a  doua  oarâ)  deu- 
xièmement 23. 

Addn,  sm.  Np.  Adonis  b.  250,3. 

Adonăi,  sm.  Np.  215. 

adérw,  (ilu)  vn.  va.  3.  endormir,  faire 
dormir;  8*endormir  10,2.  81.  148,3.  149. 


183.  187,1,2.  266.  298,3;  b.  41.  70,3. 
177.  362;  —,  mourir  187,2.  23.3,3.  315, 
3  .  .;  6.  89,2.  204.  adurm,  14*, 2.  -irea, 
sf.  l'action  d*endormir  138,2.  187,2;  b. 
91,2.  -mit,  sm.  mort  316. 

adrăscu,  sm.  une  pierre;  —  adicâ 
cărbune  b,  61,3;  (anthraoc)  (?). 

adresez,  (ai)  vr.  1.  s'adresser  6. 302,2. 

adûe,  (-UŞU;  usél)  va.  2.  apporter, 
amener,  transporter  2*,  3.  4*.   5*,  3.  1. 

2.  4.  39.  58,3.  66,3.  76.  82.  100.  132, 

3.  162,2.  226,2.  238,3.  286,3.  305;  b, 
33,3..  37,2.  62.  71,3.  132,3.  209,2. 
265,3;  — ,  prononcer,  citer  49,3.  153; 
— ,  emmener  284;  — ,  tourner  (la  pa- 
role) b,  191  ;  mă  —  la,  vr.  se  rapporter 
à  b.  163,3.  164;  %mï  —,  ressembler  b. 
177,2;  %mï  —  aminte  de,  se  rappeler 
16*,2,3.  31.  42.  49,2.  64.  82,2.  96.  107. 
129.  148.  180,3.  231,3.  314,3  . .;  b,  143, 
3;  —  înnainte,  citer  164;  —  înapoi,  ra- 
mener 36,2;  aducătoare,  sf.  qui  ap- 
porte 345,3;  -catérï  aminte,  se  souve- 
nant 6.  26;  2;  aducere  aminte,  sf.  sou- 
venir, mémoire  131;  b.  7.  13,3. 

adun,  (al)  va.  1.  réunir,  rassembler 
8*, 2.  5.  8.  15,3.  16,2.  23.  24.  35,2  .  . 
59,2.  62.  106,2.  161,2.  163.  261,3. 
264,2..  347,2;  6.  21.  51,3.  148.  234, 
3;  — ,  ramasser  109;  — ,  serrer  271,2; 
— ,  être  recueilli,  mourir  36,3.  37;  — 
împreună,  rallier  46,3;  adur,  1*,3;  di 
-U,  av.  mr,  ensemble  b,  266,2;  -are,  sf. 
(ăn)  assemblée,  réunion  35,2.  281.  284, 

2.  332,3;  6.  51,2.  83,2.  261,2;  -rè  b. 
71;  -area  apelor,  Tamas  des  eaux  b. 
157,2,3;  -ăt,  s.  aj.  ramassé,  rassemblé 
60,2.  310;  b.  9,2..;  -ătură,  sf.  (rï) 
ramassis,  agglomération  265,2;  b.  127, 
1,2. 

adurm,  v.  ado-. 

aeave,  v.  aievea. 

ăer,  sm.  Tair  245.  260.  324,3.  339. 
361,3;  b.  26,2.  152,3.  157,3.  254,3; 
air  b.  180,2. 

aer,  sm.  suaire  de  J.-Christ,  balda- 
quin 244,3  .  .  . 

aésta,  mr,  V.  acest. 

afară,  av.  dehors,  à  l*extérieur  4.  6. 
46,2.  140,2  .  .  282,3.  364;  b,  26,2.  159, 

3.  194,2.  231,3;  -râ,  16.  18,  40.  91.  157. 
188,3.  233.  255,2;  —  de,  excepté,  outre 
329,2;  b,  149,2;  dm  —,  de  dehors  199. 
335,3;  din  —  c2e,  excepté  b.  13,3;  pe 
din  — ,  par  dehors  361,2;   afoară,  mr. 


380 


aféndî  —  ahtantu. 


h,  264,2  .  .\  ^  di,  h,  266,3.  'n  —,  ex- 
cepté h.  281,2. 

aféndi,  seigneur  h.  114,3.  116,2. 

aferfm,  intjct.  bravo,  très  bien  326,3; 
b.  19,3. 

afet)  vr.  1.  mettre  bas;  mr,  se  afeată, 
est  né  h,  271. 

afflu,  iatr,  y.  afin. 

afierosesC)  va.  3.  consacrer,  dédier 
b.  78,3.  -sfre,  sf.  (rï)  dédication  h.  219, 
3.  rSft,  aj.  dédié  b.  219,2. 

afioil)  sm.  opium  b.  81,3. 

aflare,  sf.  (ări)  résultat  b.  253,3. 

aflat,  s.  aj.  dintru  — te,  d'après  ce 
qu'on  dit  b,  173.  aflfttér,  sm.  (ï)  inven- 
teur 13*. 

afla,  (laï)  va.  1.  trouver,  découvrir 
2*3.    16*,3.    2.   3.   8.   17,3.   21.    30,3. 

33.2.  37,2.  47,3  .  .  67.  68,3.  81,3.  86,3. 

95.3.  138,3.  252,3.  299,3..  312,3;  b. 
149,3.  223,2;  — ,  apprendre,  entendre 
59,2;  b.  7,2.  28,2.  103,3;  —,  inventer 
363,3;  b.  13,  2;  —,  vr.  se  trouver  27. 
72.  231,3;  afflu,  Utr.  id.  b.  282,2  .  . 

afoară,  mr.  v.  afarâ. 

Africa,  NI.  Afrique  b,  50.  198. 

Afrieos,  sm.  (cï)  génie,  démon  h.  130, 
2,3  .  .  131,2,3.  . 

Afrodita,  sf.  Np.  Aphrodite  b.  39,3. 
89,2;  -tă,  id.  57,2. 

Aftina,  sf.  NI.  Athènes  b,  359. 

afum,  (àï)  va.  1.  enfumer  b.  340;  —, 
étourdir  203,2;  mr,  —,  dorer  b.  282; 
-at,  aj.  bucate  — te,  mets  brûlés. 

afûnd,  (âï)  va.  1.  enfoncer,  abîmer, 
couler  à  fond  7.  110,3  .  .  213,3.  223,2. 
224,3;  —,  plonger  b.  52,2. 129,3.  323,3; 
-dû,  av.  profondément  en  bas;  -are,  sf. 
enfoncement  b.  260,3;  afunzfme,  sf. 
abîme  36,3. 

afurisănie,  sf.  excommunication  171, 
2;  -sft,  s.  aj.  excommunié  122  .  .;  6. 
327.  363,3  .  . 

agâ,  sm.  (agi)  préfet  173,3.  332,3. 
333;  b.  127;  Ieniceri  agasi,  comman- 
dants des  Janissaires  6.  18,3;  — ,  (aie) 
b.  303,2;  vel  — ,  —  mare,  noble  b.  75,2. 
113,2.   114. 

Agamémnon,  sm.  Np.  b.  83,2,3. 
84,2,3. 

Agapitli,  sm.  Np.  287,2.3.  288. 

agareăn,  sm.  (enl)  agaréen.  Turc  303; 
b,  205,3. 
agărşese,  va.  3.  mr,   oublier;  sa  se 


-şească  b.  273,2  agreşeac  272,3.  (cf.  dcr. 
greşesc). 

Agatlionii,  sm.  Np.  159,3.  321. 

àger,  aj.  av.  vif,  agile,  adroit  36,2; 
b.  313;  -esc,  va.  3.  aiguiser  b.  247; 
-imea  mintiï,  sagacité  b,  366,2. 

Agliel,  sm.  Np.  b,  3,3. 

Ăghimon,  sm.  Np.  b,  136,3. 

agliïûta,  sm.  diable  b.  260,2. 

agïung,  agung,  v.  ajung. 

agïut,  agut,  V.  ajut. 

Aglàsiea,  sf.  Np.  b,  67,3. 

Aglicliéria,  sfânta  —,  sf.  NI.  78. 

ăg^eţ,  sm.  hostie,  agnus  161,1,2. 

agonisesc,  (sil)  va.  3.  acquérir,  ga- 
gner 3*,3.  206.  281,3.  285.  362;  b.  11, 
3;  — ,  désirer  11  ;  -nesesc,  id.  313,2; 
b,  13,3.  —,  vr.  gagner  146,3.  211,3. 
326;  -sire,  sf.  gain  6.  102,2;  -sită, 
sf.  acquisition,  gain  237;  — ,  argent  b. 
11,2. 

agonitéru,  sm.  mr.  persécuteur  b. 
267,3  (cf.  gon-). 

ăgreş,  V-  -ris. 

agresésc,  v.  agărşesc. 

agrfmă,  sf.  mr.  (iniile),  bète  sau- 
vage b.  270,3. 

Agrfpa,  sm.  Np.  148,2,3.  360;  -ppa 
149.  254,3.  256;  ft.  238. 

agriş,  sm.  groseille  b.  98;  -reç,  44,3. 

âgra,  sm.  champ  17,1,2  .  .  mr.  por- 
eulu  -lu,  sanglier  b.  265. 

agudesc,  vr.  3.  mr.  arriver  b.  266, 
3.  267. 

aguridă,  sf.  verjus  b.  42,3.  44;  mr. 
b.  269. 

ah,  interjct.  b.  180,2,3  .  .  182,2. 

Ahăia,  sf.  NI.  Achaïe  47,3;  -iea, 
262,3  .  . 

ahftntu,  av.  mr,  tant  b.  267,2,3  (v. 
ahtantu). 

ahâtti,  av.  mr.  tant,  autant  b.  270,2; 
altù  — ,  d'autant  plus  b.  271,3;  (cf.  dcr. 
atât). 

aharzaï,  mr.  tu  mériterais  (?)  b. 
264,3. 

Ahilen,  sm.  Np.  Achille  b.  82,3.  83,2. 
196,2;  -Uvau,  id.  b.  196;  -illa,  id.  259, 
2;  -ilie,  320. 

Ahmat,  sm.  Np.  149.  150,2;  -metû, 
332,3;  -iea,  NI.  149,3. 

aho,  interjct.  b,  333,1,2,3  .  . 

aht,  sm.  souci,  peine  b,  179. 

ahtantu,  av.  mr.  tant  b.  267  (v.  ahân- 
tu). 


ahtare  —  alb. 


381 


ahtare,  aj.  mr,  tel,  pareil  b.  263,3. 
264,2,3;  (dcr.  atare). 

ahure,  sf.  mr,  écurie  b,  292. 

aharhesCţ  va.  3.  mr,  commencer  b. 
269.  277.  278,3. 

a¥a,  pr.  dém.  f.  celle-là  h.  261,2. 
356,2  (v.  aceea). 

aîasta,  pr.  dém.  f.  celle-ci  45  (ace- 
asta). 

aîaYe,  v.  aievea. 

aîcî,  av.  ici  339,3;  b,  21,3.  69,2. 
173,3;  -t^,  132.  291,2.  329.  331,3;  -ca, 
332,3;  -ce,  139,2.  160,2.  299,3.  305;  b. 
32,3.  85.  94,2.  148,3..  200;  -cea,  1. 
181,3.  186;  tot  — ,  toujours  ici  b.  366; 
-ce,  23.  26.  96,2,3  .  .  106,2.  108,2.  140, 

2.  310,3.  365,3;  b.  1,2.  3,2.  23,3.  93. 
167,2  .  .  236;  -ce,  6.  133,3.  196,3;  de 
aice,  d'ici  274,3;  dèicé,  36,2;  (v.  aci, 
aneaoaţe). 

aîdaţî,  inteijct.  -noii  en  avant  nous! 
b.  127,2. 

aïestï,  pr.  dém.  v.  acest 

aïévea,  av.  en  réalité,  clair,  effective- 
ment, réellement,  public;  a.evea,  b,  288, 
3;  aeâve,  8*.  64.  67,3.  330;  -vea,  245; 
-vê,  6.8.91,2;  aïâve,  2*,2.  111,2.  112. 
166,3;  -vê,  29.  163,3;  b.  217,2. 

aïlanta,  v:  ait. 

ainte,  prép.  av.  avant,  devant  5*.  8. 
54,2,3  .  .;  au  commencement  8;  dêi-, 
117,2  (v.  înainte,  dinainte)  aite,  54. 

aire,  v.  aiure. 

aist,  -â;  aişţl,  -ste,  pr.  dém.  mr.  celui- 
ci  etc.  b.  263,3.  264,3.  265,  2.  266.  267, 
2,3.  271,3.  278,2;  aestă,  f.  b,  273,2  (v. 
acest). 

alte,  V.  ainte. 

aïure,  av.  ailleurs,  autre  part  246,2; 
într' — ,  d'une  autre  manière  54;  aîurê, 
139.  aire,  b.  313,2. 

ajun,  sm.  jeûne  22*2. 

ajung,  (nselu)  vn.  2.  arriver,  parvenir 
4.  29,2  .  .  57.  98,3.  110,2.  131.  294,2. 
351;  b,  68.  132.  152.  167,2.  168.  229,3; 
agïung,  agung,  id.  36.  114,3  .  .  155,3. 
189,3.  199.  277,2.  297,2.  312;  b,  84. 
133,2,3.    139.    290;    mr.   b.    267.    272, 

3.  278,3.  281.  282;  ajmng,  83;  — , 
atteindre,  survenir,  toucher,  attraper 
113,.3.  165,2.  166,3.  262.  289,2;  b.  13,2. 
111,2.  353;  sa  -nji,  atteindre  b.  229; 
agîu-,  agu-,  273,2.  362;  b.  32,3.  92,3. 
199,2,3.  205,3;  mr.  b.  282;  neagun- 
gândû,    borné,    limité    79;    — ,    suffire. 


être  assez  b.  6,3.  96,3.  127,3.  289,2; 
agïu-,  b.  102,2.  103,2.  105,3;  ag-,  b. 
183;  -ge!  assez!  b.  6,3;  -gă-ţi  de 
şagă,  trêve  de  plaisanterie  b.  290,3; 
ajutnge-ţi!  assez!  86,2;  — ,  vr.  conve- 
nir, tomber  d'accord  b.  96,2;  ajuns,  s. 
aj.  de  — ,  assez,  à  suffisance  b.  42,3. 
226,3.  321,3;  de  ag-,  69,2;  b.  115;  rău 
aguns,  malheureux  b.  13,3;  bun  ajuns, 
soyez  le  bienvenu  I  b,  304,2. 

ajut,  (al)  va.  1.  aider,  secourir,  ap- 
puyer, protéger  16,2.  26,2.  27  .  .  96,3. 
130,3.  317,2.  330,3;  b.  17.  130.  241,3; 
agïut,  71;  agut,  123,2.  36.S,2;  b.  116, 
3.  121,2.  181,3;  ajatatorïu,  aide  b, 
1 7, 2  . .  ;  ajator,  sn.  (oare)  secours,  dé- 
fenseur, aide  69,3.  70;  b.  51,2;  ajuto- 
rïu,  id.  13.  37.  69,3.  70,2.  80,2.  98,2. 
110.  279,2.  344,2;  b.  164;  agïu-,  3.  36, 
3.  38.  64,2.  56,3.  71.  73.  141.  191.  229. 

286.2.  312,3;  b.  82.  93,2;  agu-,  42.  197, 
3;  hUr^aj-,  en  aide  b,  40,3;  întru  agïu-, 
b,  66,3.  ajutoresc,  (ril)  va.  3.  venir  en 
aide,  secourir  110,2.  330,3;  agïu^,  47, 
3.  190,3.  230,3;  -rez,  id.  b.  28,2.  108, 
3;  agïutore^,  sà'l  -rê4e,  240,3. 

al,  a,  al,  aie,  article,  v.  gram. 

ăl,  a,  àl,  aie,  pr;  dém.  ce,  cette,  ces, 
celles  b.  260.   261,2.   321.   356.  361,3; 
ăla,  aïa,  id.  b.  260,2.  261,2.  330. 
.    alag,    mr.    vn.    1.   courir    b.   264,3; 
allag,  b.  270.  280,3  (dcr.  alerg). 

alah!  inteijct.  Allah!  b.  18,2. 

alalagmén,  sm.  cri  de  réjouissance 
249;  -mun,  ibid. 

alai,  sn.  (lurl)  convoi,  cortège  334, 
2,3;  6.347. 

alamă,  sf.  laiton  6.  46, 2. 

alămfte,  sf.  limon;  -ai,  b.  98. 

alăSy  (al)  va.  1.  mr,  laisser,  délaisser 
b.  269,2.  272,1,2.  277;  -satll  aj.  mou, 
doux  6.  267,3  (dcr.  las). 

alStare,   av.   à  côté,   près    de;    -rè, 

176.3.  334,2;  6.  73,2;  -rea,  b.  297,  2; 
ala-,  201,2;  — ,  voisin  335;  -ez,  va.  1. 
rapprocher  11*,  2  280;  6.  333,1—3. 

alaată,  sf.  (te)  violon  181,2;  ala-,  b. 
142,2. 

alayd,  alâvd,  (ai)  va.  1.  mr.  louer  b, 
275,2,3;  —,  vr.  se  vanter  6.  264,3; 
-dacune,  sf.  (ni)  louange  6.  264,3; 
-dat,  aj.  loué  6.  276  (dcr.  laud). 

alb,  aj.  blanc  36.  165,3.  172,3.  230. 
300,3;  6.  42,3.  136,3  .  .  mai  —,  plus 
blanc  85,3;  6.  120,2  .  . 


382 


Alba  Jnlia  —  alt. 


Alba  Jnlia,  sf.  NI.  Belgrad  en  Tran- 
silvanie 176. 

albastru,  aj.  bleu,  aznre  107,2.  173; 
b.  167.  309.  341,2. 

albaţă,  sf.  taie  (lencoma)  300. 

albesc,  va.  3.  blanchir,  grisonner  107, 
2;  6.  119,3.  176,2  (v.  înal-). 

albină,  sf.  (ne)  abeille  201,3;  b. 
232,3. 

albie,  sf.  -ia  (Nistralni),  le  lit  b.  293. 

Albiri,  «m.  Np.  Albert  177,2. 

AlbOBi,  sm.  Np.  b.  168,3.  170,3. 

alcă,  sf.  course  de  bagues  61,3. 

aleătuese,  (ufl)  ya.  3.  composer,  faire, 
écrire  237,2.  359,2.  363;  b.  107,3.  243; 
-uire,  sf.  (irl)  composition,  combinaison 
b.  85.  86.  126;  —,  création  b.  150,3; 
-uit,  aj.  composé,  fait,  combiné  169;  b. 
89,3.  124,3.   130,3.   196,3.  222,3.  336. 

alduesc,  va.  3.  bénir  6.  222,3;  -uïa- 
lă,  sf.  bénédiction  270,3;  -uit,  aj.  béni 
i.  226,3. 

alean,  sm.  ressentiment,  rancune,  opi- 
niâtreté; alên,  4.  5, 1,2,3  .  .;  -nul  vieţii, 
chagrin  6. 305,3;  în  tUean,  contre  270,3. 

Aleesa,  sm.  Np.  Alexis  103. 

.^LXvv'S  ...  I    V.    A.  1  e  X  •  •  •  . 

Aleeu,  sm.  Np.  b.  242, 2. 
«  aleg,  (esel)  va.  2.  choisir,  élire  9. 
18..  87.  104,3.  158.  163.  169.  331,2; 
b.  34,2.  72.  95,3.  142,2.  213;  —,  dér 
cider  360,2;  —,  distinguer,  120,3;  (—, 
employer  346,2);  — ,  contenir  69;  — , 
vr.  résulter  11*.  38,3.  45.63.  103;  — , 
trier  178,2;  -ere,  sf.  (ri)  élection,  choix; 
triage  b.  75,3;  aie-,  132.  168,3.  333;  b. 
253,3;  (deag-,  b.  9,2;  aies,  s.  aj.  élu, 
unique;  exquis,  notable  37.  49.  66,3. 
133.  171.  280.  318,2;  b.  19,2.  72,2.  184, 
2.  245  .  .;  alesă,  f.  77,2.  223,3.  330,3; 
'Sâ,  76,2  .  .  77;  pi.  -sa,  b.  10;  alliasă, 
f.  b.  84,3.  197,3;  aies,  av.  surtout,  prin- 
cipalement 150,2.  312;  b,  10.  25,2.  102; 
maï  —,  id.  143,2.  200,2.  298.  343,3; 
6.  61,3.  59;  — ,  mieux  6.  9. 

alegorieése,  aj.  allégorique  b.  163. 

aleï,  inteijct.  mr,  hé  b.  275,3.  292,2. 
294.  301. 

Aleirieani,  pi.  Np.  d*un  peuple 
(sans  doute  corruption)  b.  50. 

aleleT,  inteijct.  b.  296, 2. 

alept,  aj.'mr.  choisi  6.  263,2. 

alerg,  (ai)  va.  1.  courir,  accourir 
15*  3.  6.  7.  12,3.  61,3.  84,3.  210.  306. 
320,3.  351,3;  b.  6.   13,2.  48,2.   196,2. 


210.  249;  allag,  mr.  b,  270.  280,3;  — 
parcourir  154, 2  ;  — ,  arriver  258, 2  ;  -are, 
sf.  course  b.  82,3;  -atorïu,  înainte  — , 
sm.  précurseur,  St  Jean  183,2;  -ătură, 
sf.  course  257, 2. 

Alexandrean,  sm.  (I)  d* Alexandrie, 
Alexandrin  284;  -drfïa,  -ie,  sf.  légende 
d'Alexandre,  Alexandreïs  198.  358,3; 
AUxăndrie,  b.  132,2;  -rtï,  sgl.  b,  94,2; 
-drfea,  sf.  NI.  Alexandrie  256,3.  304,2. 
350;  6.  157,3;  -drn,  sm.  Np.  Alexan- 
dre 70.  146.  160.  198.  203,3.  312,2.  314; 
b.  18,  126.  133,3..  166..  206,2;  AU-, 
132,2,3  .  .    133,2,3.    134,2,3.    142,3. 

-droviëtt,  Np.  b.  86,2. 

Alexe,  sm.  Np.  93,2;  -xie,  159;  b, 
67,3.  68  .  .  69  .  . 

alfa,  sf.  alpha  b.  159,2. 

alfayfta,  f.  alphabet  b,  146,3. 

Alfonsu,  sm.  Np.  b,  3,3. 

alianţiea,  sf.  alliance  5.  48,2. 

Alfeu,  sm.  Np.  194,2. 

alïe,  pr.  dém.  iatr,  plur.  ceux-là  b. 
284, 2. 

alifie,  sf.  onguent  304,3. 

aligorfe,  sf.  (ril)  allégorie,  parabole 
b.  163,2,3  .  . 

alin,  (aï)  va.  mr.  monter  b,  269,  2.  270, 
1,2.  281,2. 

alin,  (al)  va.  1.  alléger,  apaiser;  —, 
vr.  b.  295,2,3.  320;  —,  humecter  b. 
298. 

alint,  (aï)  vr.  1.  se  délicater,  cares- 
ser 6.  348,2  .  .;  -tată,  aj.  f.  délicatée, 
gâtée  b.  352,2. 

aliş-yeris,  sn.  (uri)  affaire,  vente  b, 
125,2. 

aliumtra,  av.  mr,  autrement  b.  266, 2 
(v.  dcr.  altmintre). 

allag,  V.  mr,  V.  alerg. 

alliluïa,  inteijct.  alléluia  318,3.  368; 
-iea,  b.  65,2. 

aléeurê,  av.  quelque  part;  par  ci; 
par  là  178,2.  b.  59,3.  165;  jprc  —,  id. 
178,2;  pe  -ri,  id.  b.  69,1,3. 

ait,  aj.  pr.  autre  4*,  2.  12*,  2.  14*  .  . 

1.  6.  6.  17.  21,2.  31,3.  69.  78,2,3.  79,1. 
109,2  .  .  169,3.  364,2  .  .;  5.  208,2;  mr. 
264,2.  «71,3;  -ulrut,  Tun,  l'autre  mr.  b. 
93,2;  -â,  f.  24,3.  27,2.  36,2.  58.  161; 
alûti,  pL  m.  2;  — ,  autre  chose  6.  246, 

2.  292,2;  -a  eri,  avant-hier  185,2;  al- 
alt,  pr.  rautre-cî  14*.  18,2.  19,3.  27, 
2.  29,3.  38.  45,3.  64.  128,3.  219;  al- 
ăută, al-anţi,  mr.  5.266,1,3   269;  ai- 


al  tir  —  amiazi. 


383 


lantS,  f.  dcr.  id.  h.  260,3;  cel-alt  id. 
ceea-Ualtă,  f.  8g.  181,3;  h,  209;  ^dia-, 
h.  262, a;  eMroUà,  f.  b.  49,2;  de-l-alţi, 
m.  b.  245  .  .  ;  eeea-l-alţi,  m.  308  ;  eeïa-l- 
alţi,  b,  222,2;  cèlè-l-aUe,  f.  308;  ccca- 
Irontà,  f.  ô.  48;  cecb-lrcmţi,  m.  pi.  297,2. 
298;  cêa-  —,  307;  la  0-1-altft,  av.  en- 
semble b,  169,3.  194,2;  Intr'alt,  dans 
un  autre  83,2;  —  -ceya,  pr.  autre  chose 
b.  214,2;  -^,  id.  b.  107;  —  -mintrelê, 
av.  autrement  6.  214,2;  —  mintririèa  id. 
b.  358,2;  —  mintrê,  b,  214,2  (v.  allnm- 
tra,  amintrile). 

altàr,  sn.  (e)  autel  b,  339,2  (v.  oltar). 

altfţftţ  sf.  épaulette  brodée  sur  les 
chemises  des  paysannes  roumaines  b, 
309,  2. 

alampt,  va.  1.  mr.  lutter  6.  272,1, 
2  .  .  (v.  lupt). 

almift,  sf.  (ne)  noisette  b.  44,2.  98. 
369,  3. 

alunéa,  sf.  (el)  envie,  tache  (signe 
de  beauté)  b.  308,3. 

alnng,  va.  1.  chasser,  éloigner  b,  331. 

2.  349,  2. 

alunfeă,  sf.  envie,  tache  b.  308,3  (v. 
alunea). 

alnnfş,  sn.  coudraie  5.  288. 

am,  avuï,  -ut,  a  avea,  v.  auxiliaire 
avoir,  v.  gram. 

ama,  interjct.  en  vérité  b.  365,3. 
amftgesc,  (giï)  va.  3.  séduire,  trom- 
per 70,2.  71,2.  117,2.  166,2.  205.274, 

3.  324,3;  6.95,3.  115,2.  170,2.  197,3; 
— ,  vr.  se  leurrer,  tromper  b.  40,3.  108, 
3;  -geală,  sf.  tromperie  171,2;  -gială, 
324,2;  -git,  aj.  trompée,  enchanté  b,  39, 
2;  -gitorïu,  s.  aj.  séducteur,  trompeur 
323,3.  324,2  .  .;  6.  145,2. 

amalama,  sf.  mr.  or.  b.  282. 
Amalie,  sm.  Np.  Amaléc  6.  62,2. 
amân,  (ai)  va.  1.  ajourner  7. 
aman!  inteijct.  pardon!  b,  116,2.  127. 
a  mânâ,  à  portée  65,3. 

amândéi,  m.  >doao  f.  num.  tous  deux 
4*2.  31,2.  32.  98.  148.  157.  308,2. 
341,3  .  .  352,3;  b.  189;  amà-,  191.  222. 
3.  287,3.  331,2.  351,2;  b,  2,3.,  18,2. 
33,2.  40,3.  83,2.  111,2;  amândoaâ,  f. 
158,2;  b,  93;  -doă,  f.  306,2;  b.  75,2; 
-d<Ay  b,  123,3;  -două,  72,2;  hUr'  -doî, 
dans  tous  deux  362,2. 

amftntrei,  num.  mr,  tous  trois  b.  277  ; 
'treilu,  id.  b.  276,2,3. 


amftnnnt,  s.  aj.  de  -ul,   en   détail 
197  (v.  amărunt). 

amar,  aj.  amer,  triste,  pénible  10*,  2. 
16.  35,2.  64,3.  60,2.  67,2.  169,3.  363, 
3;  b,  102,3.  114.179,3.  242,2;  —,  av. 
malheur  11*,  3.  49,3.  64,2.  89.  289;  b. 
242,2.  251;  eu  —,  amèrement  106,2. 
148;  b,  229,2;  — ,  sn.  malheur,  tristesse 
10*.  106,2;  b.  189,3.  218.  229,3;  — , 
amertume  141;  amftraeïune,  sf.  (i) 
amertume,  chag^n  98.  289,3.  338,3; 
—,  fiel  364,3;  amftrăeoasă,  aj.  f.  a- 
mère  b.  235,2;  amftrftse,  (râï)  va.  1. 
rendre  amer;  chagriner,  affliger  15,2. 
182,2  ..  282;  -resc,  va.  3.  id.  107,3; 
b.  105,2;  -rât,  aj.  attristé,  affligé,  mal- 
heureux 106,3.  131,3.  269.  364,2;  -, 
av.  amèrement  ô.  323,2;  -rit,  b.  349,2. 

amare,  sf.  mr,  mer  b.  280, 3  .  .  282  .  . 
(v.  mare). 

amàrnie,   av.   amèrement  b,  296,2. 

Amartolon  sotirie.  Salut  des  pê- 
cheurs (Titre  d'un  livre)  295. 

amăruntul,  s.  détail,  menu  300;  eu 
—,  en  détail,  en  particulier  340,2  (v. 
amân-). 

ămbe,  num.  les  deux  72,2;  â-,  209,2. 

Ambon,  sm.  Np.  b.  118,2. 

ameaz,  amê<jâ,  v.  amiaz. 

ameliţez,  va.  1.  n*au  ameliţat  cu 
scrisoare,  n'ont  rien  mentionné  par  écrit 
b.  1,3. 

ameninţ,  va.  1.  menacer  b.  288,3; 
œnerint  id.  288,3. 

amente,  v.  minte. 

amestec,  (ai)  va.  1.  mêler,  embrouil- 
ler 46.  59.  90,2  .  .;  b.  23,3.  44,2;  amé-, 
b.  29.  43;  -^tic,  b.  34,3.  67;  -acïime, 
sf.  (nï)  'de  sânge,  inceste  90,2;  -are, 
mélange,  bouleversement  83;  b.  60,2; 
'de  singe,  inceste  303,3;  -at,  aj.  mêlé, 
bouleversé,  confondu  46,2.  79,3.  172,3. 
260,3;  6.  85.  91,3.  127.  324,3  .  .  -ătu- 
ră,  sf.  (urî)  embrouillage,  confusion  b, 
205,3. 

ameţeală,  sf.  étourdissement  b.  356, 2  ; 
-ţese,  vr.  3.  s'étourdir,  s'égarer  192;  b, 
292,3.  305. 

Amfilog,  sm.  Np.  b,  55,2.  56;  -loage, 
vocativ  b.  66,3. 

amTazl,  sf.  midi  b.  206.  304.  313,3; 
ameaz,  b.  336;  amïaza-zi,  sf.  midi  82. 
177,1,2.  357,3;  b.  80,3.  139,3.  166,2; 
'4ă4,  306,3;  -a<^(j?î,  2*,  3.  149.  286,2; 
-atţâ^i,  201,2;   amiează-zi,   ô.  50;   amê- 


384 


amin  —  antimis. 


4ă4i,  366,3;  -noapte,  Nord  b.  50,1,2 
(y.  mlaz&-zi,  -noapte). 

amin,  av.  amen  12^,3.  7;  b.  66,2. 
98,3  etc.;  -nu  28.  65.  77,2.  107.  147. 
150,2.  182,3.  229,2.  230,3.  337,2. 

aminte,  a  aduce  — ,  souvenir,  y.  aduc. 
a  fi  — ,  garder  dans  la  mémoire,  ne  pas 
oublier  148  ..  ;  o  lua  — ,  être  attentif 
y.  ïau;  a  veni  — ,  se  souvenir,  rappeler 
6.  169,2. 

amlntrile,  ay.  autrement  219,3  (y. 
altmin-). 

Amir,  sm.   Np.   224;   -a,   id.   192,2. 

amirălia,  sf.  mr.  empire  b,  276,3; 
-răulu,  sm.  mr.  empereur  b.  276,3  .  .; 
-re,  id.  264,3.  266,2. 

amistuese,  ya.  3.  consumer,  dévorer 
155,2.  166,2  (v.  mistuesc). 

Âmlaş,  sm.  NI.  une  province  de  la 
Transylvanie  189,2.  190. 

ămn,  va.  1.  istr,  aller  b.  282,2  (y. 
imn,  umblu).  . 

amomo,  s.  amome  (une  plante)  6. 
45,2. 

Amon,  sm.  Np.  b,  166,2. 

amérïu,  sm.  amour  6.  183;  -ru  b. 
363,3. 

Âmoriea,  sf.  NI.  Morée  350,3. 

amorţit,  aj.  glas  — ,  voix  éteinte 
b,  117. 

ftmpln,  y.  nmpln. 

Amstelodam,  sm.  NI.  Amsterdam  216. 

amu,  conj.  car  (ydcp,  ubo,  slavon.) 
4*,3.  14*,3.  3.  17,2.  19,2,3.  20.  21,3. 
31  . .;  —,  donc  21.  28,3.  29.  30,2.  54,2  . . 
132.  200;  —,  mais  25.  29,3  .  .;  —,  av. 
alors  8*,2,3..  16*,3  .  .  21;  —,  déjà 
109;  —,  maintenant  11*,3  .  .  201.  254, 
2  (v.  acum). 

Amiilie,  sm.  Np.  Amulius  59. 

Amarat,  sm.  Np.  6.  55,2.  56,2. 

amurţesc,  vn.  3.  amortir;  se  taire 
184,3;  6.  95;  -ţâsc,  id.  212. 

amuţesc,  vn.  3.  devenir  muet,  rendre 
muet  85,2;  b.  153,3. 

amyon,  sm.  chaire  358,2. 

an,  sm.  (ani)  an,  année  6^,3.  6.  15. 
34,2.  62,2  .  .  68,3.  90,3.  95,2.  111.  122, 

2.  160.  201.  250.  261,2,3.  267,3;  b.  29. 
60,2.  61,2,3;  cmnû  44;  —,  (aï)  15*,  3. 
23,2.  43.  67,1,2.  59,2.  82,2.  90,1,2  .  . 
104,3.  116,1—3.  117.  120,3.  141.  146, 

3.  149,  1—3.  176,2.  180,3  .  .  186,2.  199, 
3.  252,  3.  255,1,3.  314;  b.  141.  294,2. 
336,3;   an,  mr.    (afil)   b.    265,2.   271,2.    | 


276,3;  Utr.  284,2;  de  an,  d'un  an  b. 
329;  eu  -ul,  après  des  années  b.  373,2; 
la  -ul,  dans  un  an  dUci  95,3;  b,  60,3; 
la  -ul  ci  la  mulţi  anï,  k  des  longues 
années  b.  326,3;  în  mulţi  ani,  id.  70,3. 

Ana,  sf.  Np.  303,2;  b,  171,2.  289,3. 
Anna,  240,3;  -ne,  245. 

ana,  av.  à;  par  b.  45,1,2,3  .  .  46. 

anaesia,  aj.  mr.  indigne  b.  272,3. 

Anadam,  sm.  Np.  b.  135,1,2. 

anàfnra,  sf.  pain  béni  181,3. 

anaforà,  sf.  —  sau  carte  de  jude- 
cată, rapport,  sentence  b.  125,2. 

analoghfe,   sf.   analogie    b.  88.  221. 

analţ,  vr.  1.  mr.  s'élever  b.  268,3. 
anaUăy  aj.  f.  mr.  haute  b.  272,3. 

Anania,  sm.  Np.  3*.  6*.  287,2. 

Anastasie,  sm.  Np.  355. 

anathimatisesc,  va.  3.  anathémati- 
ser  320. 

anè,   av.   istr,  ici  b.  284,2  (y.  aici). 

anca,  av.  istr,  même;  ni — ,  ni  même 
b.  285,2. 

Ancllira,  sf.  NI.  162,3. 

andălesc,  vn.  3.  partir,  aller  b.  293,2. 

Andrea,  sm.  Np.  227,2.  -rél,  135,2; 
b.  81;  -reîu,  194,2.  329,3;  -reïca,  45. 
63,2;  -ronic,  sm.  Np.  151  .  . 

anecdotă,  sf.  (te)  anecdote  b.  365,2. 

aneyée,  sf.  eu  — ,  difficilement,  à 
peine  200,2  ..  b.  374/  —,  av.  id.  b. 
375,2. 

anfrax,    sm.   (anthrax)   rubin  b.   51. 

âng-  .  .  .,  y.  îng-. 

Anghelu,  sm.  Np.  92,2;  -lina,  sf.  Np. 

45;  -lena,  74,3. 

anghelieft,  sf.  angélique  (plante)  b. 
45,3. 

anglielfnft,  sf.  primevère  officinale 
(primula  veris  offic.)  b.  45,2. 

anglienàrïn,   sn.   artichaut   b.   98,2. 

Anghira,  sf.  NI.  116,2. 

Anianostt,  sm.  Np.  257. 

anin,  sm.  aulne  356,3. 

anfn,  vr.  1.  s'attacher  b.  335. 

Anna,  v.  Ana. 

anse,  pron.  dém.  iatr.  lui-même,  seul 
b.  286,2. 

Antehrist,  sm.  (rişti)  antéchrist  b. 
216,2,3..;  -ti-,  48;  b.  80. 

Anthimii,  sm.  Np.  348,2  ;  b.  15.  27,3. 
Antilohii,  sm.  Np.  -lohos  b.  82,3. 
antimis,  sm.  autel  portatif  (acvTi[i{v- 
aïov)  244.  245  .  . 


Antiôbû  —  apuc. 


385 


AntiiShtt,  sm.  Np.  322,3;  -ôhie,  Np. 
173,3;  'hie,  NI.  16*  2.  h.  56;  -iea,  78, 
2.  153,3;  -ia,  b,  82.  204;  -hêntt,  d'An- 
tiochie  283,3. 

Antipatrida,  Bf.  NI.  5^3. 

ÂnthoMghion,  sm.  anthologie  357,2. 

Ântén,  sm.  Np.  45;  -mie  158,2.  251, 
2.  ô.  198,3.  199  .  . 

ftnira,  v.  în-. 

anûme,  av.  nommément  33,2.  38,2. 
53,2.  69,3.  66,3.  88.  92,2.  143,3.  270,2. 
356;  h.  50,3.  51,2.  71,1-3  .  .  127.  175. 
370;  -mea  200. 

anyelesc^  va.  3.  mr,  couvrir,  ense- 
velir b,  278  (v.  înv-). 

aoaţe^  av.  mr.  ici  b.  270,3  (v.  aici). 

aoleé!  inteijct.  oh!  ah  (expression 
de  douleur)  b,  304,3.  309  .  .;  -leu  b.  344. 

aiSrê,  av.  souvent,  de  temps  en  temps 
b,  202,2. 

apft,  sf.  (ap%)  eau  1*,2.  9.  34,2.  35, 

2.  43,3.  57,2.  79,2.  107,2.  108.  169,3  .  . 
239,2,3  .  .  325,2;  b.  43,3  .  .  146,3.  217, 
2,3  .  .;  apâ  15.  31.  68.  90.  157,2;  —, 
rivière,  ruisseau,  eaux  38,2.  72,2.3  .  . 
148.  152.  189,2.  254,2.  347,3;  b,  61,2  .  . 
217,1 — 3  .  .;  —  acră,  eau  acide,  borvis 
b,  225,2;  —  dulce,  eau  douce,  potable 
98,2;  —  poUitâ,   eau   aurifère  176,2,3. 

Apafi,  sm.  Np.  268,3. 

ApaheTa,  sm.  Np.  Apafi  219,2. 

apândisesc,  va.  3.  mr,  répondre  b, 
270,2.  271.  272,1-3.  276,3. 

ăpâr,  (al)  va.  1.  défendre,  protéger 
62.  161,3.  229.  362,2;  b.  11.  19,2.. 
128.  147,3.  219,3;  —,  empêcher  7*. 
9*,  2.  19,3;  -are,  sf.  défense  b.  252;  -at, 
aj.  défendu,  abrité,  protégé  364;  b.  187, 

3.  221,2;  -fttorïn,  sm.  défenseur;  b.  14, 
3;  -ătoare,  aj.  f.  pi.  défensives. 

apfts,  (sal)  va.  1.  presser,  opprimer 
13,2;  — ,  sm.  oppression  b.  13,2;  «at, 
av.  énergiquement  b.  72. 

apelàtie,  sf.  appel  6.  125,2  . . 

apetfta,  sm.  mr.^  appétit  b.  264,3. 
Utr.  b.  285,3. 

aplec,  (al)  va.  1.  incliner  b,  363,2. 
(v.  plec);  —,  allaiter  b.  22,3.  23,2. 

apocalfpsis,  sm.  apocalypse  129. 
308,2;  6.  159,2.  216,1,2.  217,2. 

apoT,  av.  puis,  ensuite,  après  15,3. 
28  .  .  59.  68,3.  88,2.  140,2.  227.  301; 
b.  41.  216,2.  236,2;  cd,  cea  de  —,  le 
dernier,  la  dernière,  14*, 2, 3. 129,2.  155, 

3.  181  .  .;  6.  70;  ^a ,   en  dernier 

GASTER,  Chrestomatie  român&.  II. 


lieu  110,3;  ziua ,   vremea  cea  — 

— ,  le  dernier  jugement  12*  2.  76,2. 187, 

3;  ceile ,  les  choses  k  venir  313,2; 

apa(a,  mr.  269,2.  271,2.  272,2;  în  apoïu, 
en  retour  6.  256;  maï  apoï,  plus  tard 
70.  105,3.  337,3;  —,  le  dernier  42,2. 

Apolontt,  sm.  Np.  86,2,3.  320,3;  5. 
39,3.  89,2.  166,2. 

apostol,  sm.  (Il)  apôtre  12*  2.  15* 
2  .  .  1.  24,3.  32,3.  60.  77,3.  111,3.  116, 
3.  131.  183,2,3.  317.  330,2.  358,3..; 
b.  52.  101,3.  aposUul,  id.  363,3;  -ttl,  les 
Actes  des  apôtres  260;  -esC,  aj.  aposto- 
lique 98;  -eaşte,  av.  apostoliquement 
257;  -icesc,  aj.  apostolique  261. 

aprân^Qy  sm.  midi  201,3..  (v. 
prânz). 

Aprilie,  sf.  Avril  75.  92,2.  284,2. 
319.  332;  -ril,  b.  27,2;  -rUe,  J>.  58,2; 
-rillie  358,3. 

aprind,  (nsel  -nz&nd)  (partie.)  va.  2. 
allumer,  embraser  M)*.  15,3  .  .  58,3. 
224,3.  289,3.  304.2.  349,3;  b.  64,2. 
18(>,2;  — ,  vr.  s'allumer,  prendre  feu; 
s'emporter,  s'échauffer  46.  98,2.  102  .  . 

113.2.  142,2.  364,3;  b.  19,3.  109,2. 
211.  217,2.  237.  246,3.  306-;  -ere,  sf. 
ardeur  142  .  .;  aprJnS,  aj.  allumé  64,3. 

110.3.  147,3;  b.  92;  —,  brûlant,  ar- 
dent 33,2.  142.  320,3;  b.  204,3  .  .  211; 
—,  enflammé  187,3;  ô.  243,3. 

aproăche,  mr.  v.  aproape. 

aproape,  av.  près,  proche  15'",  2.  16, 
2.21,2.  64,3.  82,2.  299,2;  6.34,2  etc. 
—  de,  dans  le  voisinage;  sur  le  point 
60,2;  6.3,3.  10,3.  65,3.  151,3;  aci  -, 
ici  près  b.  215,2;  de  —,  près  361,3; 
cet  de  — ,  le  prochain  b.  86,3;  pre  — , 
de  près  b,  217;  mr.  aproache,  près  b. 
266,2;  -ele,  sm.  le  prochain  b.  12.  101; 
dêproapele,  id.  119,3.  265,3. 

aprochin,  mr.  v.  -opiu. 

aprod,  sm.  (6zl)  huissier  43,3;  b. 
33  .  .  75,2,3  .  .;  -ziï  domneftï,  pages  b. 
33,2;  -0^»  199,2  .  . 

aprépiu,  (iaï)  vr.  1  ;  s'approcher  2*, 
3.  5*,2.  10,3.  13,2.  17,2.  19.  29.64,3. 
83,2.  86.  116,2  .  .  127.  168.  184.  231, 
2  .  .  300,3.  316,2.  366;  b.  7,3.  15,3  .  . 
62.  101  etc.;  -peïu,  b,  172;  -piez,  id. 
130;  'pie4u  259;  mr.  aprochiu,  b.  277, 
2.  281. 

apûc,  (al)  va.  1.  saisir,  prendre;  em- 
poigner, occuper  50,2.  65.  70.  95,3.  143. 
144,3.   184,3.   190,2,3..    223.    267,3. 

25 


386 


apun  —  ard. 


284.  296,2;  h,  48.  106,3.  174,3.  129,3. 
218,2;  —,  commencer  199,2.  353;  — , 
se  diriger  vers  6.  84,2.  128.  332,2;  — , 
attraper  b.  26,3.  174,2;  —,  tenir  174, 
2;  6.  33;  — ,  prévenir  120;  —  maï  în- 
ainte, id.  b,  87.  163,2;  w'-,  n'avoir  pas 
le  temps,  à  peine  commencé  306,3. 
351,3;  b.  84,  354,3;  — ,  vr.  se  saisir, 
s'attacher  165,2.  223,2.  266.  349,3;  b. 
158,2.  260;  —  de,  s'occuper,  commen- 
cer, entreprendre  73.  74.  79.  236,2.  351. 
360;  b.  24,2.  32,2.  40,3.  47.  93,2.  105, 
3  .  .  120,3.  206;  -at,  sm.  prise  b.  9,3; 
-ător,  sm.  ravisseur  46, 1,3;  — ,  dévorant 
b.  71,9. 

apnn  (apuseï),  vn.  2.  se  coucher  (le 
soleil)  1,2;  — ,  s'obscurcir  184,3;  — , 
mr,  mettre  b,  265,3;  apus^  sm.  couchant, 
OcôideiU;,  Ouest  58,2.  64,2.  80,3.  130,3. 
304.  328;  b.  24,2.  50,1,2.  164,3. 

ar,  (aï)  va.  1.  labourer,  défricher  114, 
2.  119,3.    120,2,a..;  b.  33,3.   333,1-3. 

âră,  av.  de  nouveau,  une  seconde 
fois  6  .  .  (v.  Iară). 

arac  9  sm.  (I)  échalas,  paisseau  b. 
370,3. 

ar&chesc^  (arichi)  va.  3.  mr.  enlever, 
ravir  b.  263,2  .  .  264,3.  282  (cf.  dcr. 
răpesc). 

arăeutese,  (ti)  va.  3.  mr,  y  jeter 
b.  279,3. 

arftdţ  (âsû)  va.  1.  mi\  se  moquer, 
rire  b,  273.  281,3  .  .;  arid,  b.  261,3  . . 
264,3  (cf.  dcr.  râd). 

arădăţina,  sf.  mr.  racine  b.  272,2 
(cf.  dcr.  rădăcină). 

arădipsesc  (six)  va.  3.  mr.  ranger  b. 
277,2. 

arăhătipsit,  aj.  mr.  tranquille  b. 
270,2. 

aramă,  sf.  airain,  cuivre  4.  362,3. 
b.  31,3,  32.  40,2.  90,2.  130.  204,3; 
-mâj  228,2;  -me,  sgl.  178,2;  —,  mon- 
naie 194,3;  ~a  omului,  le  caractère  b. 
374. 

arărnân,  mr,  v.  are-. 

ărănesc,  va.  3.  nourrir  b.  259,3  (v. 
hră-). 

arâp,   sm.   (i)  nègre,   arabe   b.  64,3. 

Arapul,  sm.  Np.  162. 

arftp  de  arupăzeană,  av.  mr.  en 
haut  et  en  bas  b.  270. 

arăpesc,  aj.  arabe  146,2.  367,2,3; 
b.  50.  61,3. 

Araratj'sm.  NI.  b.  61. 


arâs-lu,  sm.  mr.  le  rire  b.  281,3 
(dcr.  râs). 

arăsar,  vn.  3.  mr.  pousser,  se  lever 
b.  268,3  (dcr.  răsar). 

arat,  sm.  mr.  coutre,  fer  de  charnie 
b.  271,2;  —,  dcr.  le  labourage  b.  259,2. 

arăt,  (aï)  va.  1.  montrer,  indiquer; 
prouver,  enseigner  10*,2.  3.  31,2,3.  34, 
2.  55,3.  60,2  .  .  67,3.  73.  77.  99,3. 
113.  122,1,2.  123  .  .  126.  286,3  .  .  354; 
b.  1,2..  9,2,3.  80,3..  91,3.  160,2. 
199,2;  aret,  b.  111,3;  —,  paraître  b. 
136,3;  —,  vr.  se  présenter,  paraître; 
se  révéler,  se  manifester  48,2,3  .  .  57. 
64,2.  84,2.  106  .  .  112,1,3.  130.  137,3. 
184,3.  230,2.  294.  368,2,3;  b.  20,2.  84, 

2.  112.  129.  167,2,3  .  .;  -are,  sf.  (arï) 
apparition,  manifestation,  vision  30.  51. 
66.  232;  6.20,3.  166,2;  —,  indication, 
démonstration  167.  302,2;  b.  26,3.  86. 
118,3.  144,2;  -at,  aj.  montré,  prouvé, 
apparent  166,3.  348; '6.  7.  118,2.  145, 
2,3  .  .  212,3;  —,  manifeste  289;  —,  s. 
8eiY[xa  (visibilité?)  Il*, 3;  maï  sus  -iul, 
le  susdit  b.  126,2;  -atorïtt,  aj.  indi- 
cateur b.  14,2  .  .;  -ăturâ,  sf.  indication 
252. 

arătură,  sf.  labourage  120;  —,  champ 
labouré  119,3;  b.  365,3;  — ,  temps  du 
labourage  b.  259,2. 

arăţimea,  sf.  mr.  froideur  b.  269,2 
(dcr.  răci  me). 

arâu,  sm.  mr.  rivière,  fleuve  b.  268, 
2,3  (dcr.  râu). 

arăn,  (areauă,  arăi)  aj.  mr,  mal  b. 
276,2,3.  278,i  (dcr.  rău). 

arăyd  (ai)  vn.  1.  mr.  endurer,  sup- 
porter b.  267, 2, 3  ;  -are,  sf.  mr.  patience 
b.  267,3  (dcr.  rabd,  -are). 

AraTia,  sf.  Ni.  Arabie  367,2,3;  -vie, 
id.  b.  55,2,3.  109,2.  360,2;  -Ticonû,  aj. 
arabe  b.  128,2. 

arbure,  sm.  arbre  b.  264,3. 

arc,  sn.  (e)  arc  36,2.  171.  212,3. 
250;  b.  32,3.  92.  133;  —,  cintre  6.  91,2. 

Arcadii,  sm.  Np.  246. 

arcêr,  sm.  fusil  à  aiguiser  b.  253,3. 

Archiri,  -rie,  -riea,  sm.  Np.  b.  134, 

3.  135,3.  136,1—3. 

ard,  (arseï,  ars)  va.  2.  brûler,  incen- 
dier 9*,  3. 15, 3.  17,2.  60,3.  104,3.  117,3. 
142  .  .  221,3.  232,2.  245,3.  247.  289, 
2  .  .  296,2.  355,2.  361,3;  b.  19,2.  39, 
2  .  .  143,3;  ar4,  117,3.  120,3.  121.  303, 
3;   arz,   141,2.   218,2.   331,3.  352,2;  b. 


Ardèl  —  arstris&rmintn. 


387 


180,2;  —,  rr.  h,  161,3;  -ere,  af.  em- 
brasement 289,3;  —,  chaleur  281,3. 

Ârdél,  sm.  NI.  Transylvanie  37,2,3. 
88.  124,2.  125,2.  176,3.  177,2,3  .  .  197, 

2.  333,3;  h.  3,2.  166,2;  -deal  234,2; 
-dél  37,3;  Ardelean  (leni)  sm.  habitant 
de  Tr.  334.  335;  h.  260. 

ăremftţ  Utr.  y.  inîm&. 

Areniïas,  Arieaş,  sm.  NI.   176,2,3. 

areinftn,  (àsel)  vn.  2.  mr.  rester  b. 
264,2.  268.  269,2.3;  arâ-,  b.  275,  2 
(dor.  ră-). 

arespăndit,  aj.  mr.  libre  271. 

aret,  v.  arăt. 

Aretûsa,  sf.  Np.  178.  182,2,3  . . 

argalftc,  sm.  bagage  6.  113,2. 

argrăsit,  aj.  tanné  b.  259,3. 

argàt,  sm.  (ţi)  valet,  domestiqne  b, 
40,2.  138,3.  370,2. 

Argeş  9  sm.  NI.  et  nom  de  fleuve 
172,2.  189,3.  190;  6.  254,3.  287,3; 
-an,  habitant  d^Argesch  b,  127,2. 

Arghfr,  sm.  Np.  b.  172.  173—176; 
-rtc  76. 

argint,  sm.  argent  94, 3.  176,2.  194,3; 
b.  61,3.  137,2,3  .  .  148,2,3;  —,  mon- 
naie b.  26,2;  —  viUf  mercure  178,2;  b. 
340;  —,  (urï)  vases  d'argent  6.  46,2  .  .; 
-ar,  orfèvre  b.  356  .  .  356  . .;  -ut,  ar- 
gent b,  294,  3. 

arhanghel,  sm.  (I)  archange    9.  64, 

3.  245,3.  171,2.3.  172,2,3.  363,2;  b, 
111,2.  147.  167,2  . .  171,3;  -ngghel  11*. 
316;  -ieesc,  aj.  archangélîque  b.  192,2. 
195. 

arhidiacon,  sm.  (ni)  archidiacre  158, 

2.  209,2. 

arhieplsedp,  sm.  (I)  archevêque  87, 

3.  88.  98,2.  114,3.  125.  157,2.  240,2; 
b.  20.  30.  153,2. 

arhiereu,  sm.  (el)  grand-prêtre,  pon- 
tife 76,3.  114,3.  159,2  .  .  161  .  .  193,2. 
333;  b.  29,2.  32.  79,2.  128.  156,2  .  .; 
— ,  principal  sacrificateur  310,2;  -hir-f 
317,2;  -hireiiy  4*.  .  6*;  -resc,  aj.  157, 
2.  158,3;  -rie,  sf.  dignité,  position  de 
grand-prêtre  b.  27,3. 

arhimandrit,  sm.  archimandrite  237  ; 
b.  54,2.  128,2,  .  154. 

arhimitropolit,  sm.  métropolitain 
primas  33,2. 

arhitect,  sm.  (ţi)  architecte  K  207,2. 

arhistratig,  sm.  (izl)  général,  ar- 
change b.  42.  243,3. 


arieïu,  sm.  (ci)  hérisson  90,3;  b, 
261,3  .  .  370,3. 

Ariëoe,  sf.  Np.  44,3.  45. 

arid,  vn.   2.  mr.  V.  arâd. 

arie,  sf.  aire,  grange  264,2;  b,  163. 
333,3. 

irie,  sm.  Np.  303,2.  320. 

Arimatei,  s.  NI.  Arîmathie  100,3. 

Arin,  sm.  un  dieu  de  la  m3rthologie 
grecque;  Ares?  b,  39,3  (v.  Aris). 

arindăş,  sm.  (i)  fermier  b.  223. 

ariopăg,  sm.  aréopage  b.  359  .  . 

aripă,  sf.  (pï)  aile  200,2.  203,3.  242, 
3.  246,2. '282.  293,2;  6.41.  106,3.  111. 
171,2;  -pile  pamântuUiï,  les  marges  de 
la  terre  267,3;  b.  158,2;  aripă,  b.  16.3, 
2,3.  164;  ârepa  12.  16,2.  58,3.  247. 
286.  366,2. 

Aris,  sm.  Np.  Ares  67,2;  b.  89,2 
(v.  Arin). 

arisése,  vn.  3.  mr,  plaire  b.  263,3. 
276. 

Aristotél,  sm.  Np.  b,  106,3  .  . 

armă,  sf.  (me)  arme;  défense  4.  6. 
11.  12,2.  29,3.  81,3.  85,3.  161,3.  286,2. 
348;  b.  18,2,3..  196,2..  237;  — , 
(mile)  b.  122. 

armăsărîu,  sm.  (sari)  étalon,  cheval 
entier  b.  180,2.  258,2.  373. 

armas,  sm.  (I)  prévôt  73,2.  151.  171. 
199,2;  b.  136,2;  —  mare^  vel — ,  grand 
prévôt  173,2;  b.  33,2.  75,2  .  .  97,3. 

armat,  aj.  armé  b.  127,2.  365,3. 

armatusése,  (sil)  va.  3.  mr.  équiper, 
habiller  b.  278,3.  282,1,2. 

armenesc,  aj.  arménien  b.  341,2. 

Armenépulft,  sm.  Np.  78,2,3. 

armez,  (ai)  va.  1.  armer  b.  116.  313. 

arnăut,  sm.  (ţi)  Albanais  b.  127,2  .  . 
244. 

arnicï,  sm.  fil  de  coton  teint,  laine 
filée,  -te,  b.  118,3.  312,2.  315,3. 

aromat,  sn.  aromates  231. 

Aron,  sm.  Np.  277.  316;  Aar-,  272, 
3.  b.  190.  322  .  .  —  vodă  73.  196,3. 
197,3  .  .;  b.  2. 

ars,  aj.  brûlé,  embrasé,  85.  103,3. 
211,2;  b.  340.  352,2.  368,3.     - 

arsană,  sf.  abord,  lieu  du  débarque- 
ment b.  41,1,3. 

arsăr,  vn.  3.  mr,  sauter  b,  270  (dcr. 
sar). 

arstrisărmintu,  sm.  mr,  Taction  de 
courir  çà  et  là  b.  270. 

25* 


390 


aştern  —  avd. 


216.  304,3.  306.366,2;  h.  35,2.  170,3. 
mr.  b.  274,3;  -ăre,  sf.  attente,  espérance 

36.  61;  b.  22,3.  23,3. 

aştern,  (uï)  va.  2.  étendre,  déplier 
233  .  .  258.  311  .  .;  —,  faire  le  lit  b. 
374;  -ut,  aj.  étendu,  étalé  6.  12;  — ,  sn. 
(urï)  lit,  coucher  30.  62.  258.  338,2;  b. 

37.  178,3.  355,2;  -ul  picowehr,  ma>rc\ie- 
pied  263;  b.  67,3. 

at,  -o,  -a»,  pr.  ùb'.  autre  b.  282,2. 
283,3.  284.  285  (v.  dcr.  ait). 

Atanàse,  sm.  Kp.  b.  245. 

atârn  va.  1.  pendre  b.  245,2;  — , 
dépendre  b.  221,2. 

atât,  pr.  av.  tant  165,3.  199,3.  262, 
3.   324,2.    352.    361,2;    b,    70,2.    72,3. 

82.2.  155,3.  180,2.  255,2;  -a  cât,  telle- 
ment, au  point  que  97,3.  131,2.  334, 
3;  b.  23,3.  95,3.  119,2.  202,2,3;  — 
de,  tant,  si  b.  471,2,3  .  .;  eu  -a,  au- 
tant ô.  8  .  .;  de  — ,  id.  b.  81,3.  într^  — , 
tellement  5.  106,2..;  b.  363,2;  fără 
—  ,  sauf,  hormis  b.  70,3;  pre  — ,  tant 
plus   b,  202,1,2  .  .  (mr.  ahât,  ahtantu). 

Athfna,   sf.  Np.   Athène  (Pallas-)  b. 

39.3.  90,2;  -neîu,  (eï)  sm.  Athénien  b. 
10,2. 

Âthén,  sm.  NI.  le  mont  Athos  340, 2. 

ating,  (nseï)  vr.  2.  atteindre,  se  heur- 
ter, toucher  68.  108.  210.  293,3.  358,2; 
b.  180,3.  207,2.  358,3;  —,  blesser  b. 
246,3;  a^iîn^,  toucher  45,3;  — de,  con- 
cerner b,  213,3;  -atér,  aj.  relatif  à  b. 
219,2;  atins,  aj.  chipure  -e,  formes  pal- 
pables, saisissables  115. 

atlaze,  s.  mr.  satin  b.  282,1,2. 

a  tornu,  av.  istr.  à  côté  b.  284,2. 

atottiitérul,  sm.  Dieu,  tout-soutien 
94.  169.  286,3. 

Âtréu,  sm.  Np.  b.  83,2. 

atnmtïa,  mr.  alors,  V.  atunci. 

atûncï,  av.  alors,  lors  47.  106,2,3; 
b.  158,3.  211.  320;  -ce  1*3.  14*,  3. 
5..  13.  17,2.  18,2.  26,3.  70,3.  106. 
161,2,3..  182.  209,2.  299,3.  342,3; 
b.  22,2.  33,2.  127.  216,2.  218,3;  -ce 
190,3.  .349,3;  b.  45,3;  b.  45,3;  -cea 
63,3.  64,1,3;  b.  18;  -ca,  332,3;  b.  51; 
-eu,  267, 3  ;  -ee^,  à  Tinstant,  dans  le  mo- 
ment 61,2.  364;  atumţea,  mr.  id.  b. 
265. 

aţă,  sf.  fil  202,2;  b.  363,2.  373,3. 
aţăpesc,  (îïu)  vn.  3.  s'assoupir  256; 
aţi-,  10,2.  149. 


aţâţ,  (al)  va.  1.  exciter,  agiter;  em- 
braser 282,2.  283,2.  345;  aţiţ,  68,3. 
355;  b.  206,2.  313,3;  —,  commencer 
b.  9,3;  -at,  aj.  excité,  instige   b.  83,2. 

aţei,  pr.  dém.  mr.  celui,  le  b.  265. 
267,2,3  (dcr.  v.  acel). 

aţimaţuchiti,  (ii)  sm.  cerfeuil  b.  98,2. 

aţipesc,  v.  aţă-,  aţîţ,  v.  aţăţ. 

au,  conj.  ou  25,2..  62,3.  112,2.. 
153,2,3.  276,.  287,3.  310.  318,2;  b. 
•12.  37,3.  42,3.  321,3.  325,2;  —,  est- 
ce  que?  donc;  ou  bien  51,2.  88,3.  109. 
140..  188,2.  232.  262.  326;  b.  94,3. 
96,3.  149.  158,3.  200,3.  307,2;  —,  si 
130,2;  —  dora,  ou  bien  46,2,3;  — 
doarâ  10*.  47,3.  139,3.  243,3.  267,3  .  .; 
b.  31.  158,2.  159; ,  ou-ou  (aut- 
ant) 69,3.  123,2.  126,2  .  .  364,2  .  .;  6. 
6,2.  39  .  .  52,2. 

atia,  mr.  av.  ici  b.  280,3.  281,2. 

aud,  V.  auz. 

auo,  (genit.  aoiel)  raisin,  grappe  15, 
2.  36;  auâ,  mr.  b.  269. 

aur,  sm.  or,  12,2.  44,2.  53,2.  60. 
75,2.  96,2.  106.  154,2.  178,2.  367,3; 
b.  5,3.  32  .  .  91,3.  148  .  .  210,3;  în 
— ,  en  or  b.  177;  -it,  aj.  doré,  d'or  b. 
177,3.  328,2. 

Austria,   sf.  NI.  Autriche  b.   205,3. 

austru,  sm.  vent  du  Midi,  auster 
249,2.  357;  b.  159. 

aûs,  sm.  mr.  vieillard  b.  269,2.  271  .  . 
272  .  . 

aûz,  (il)  va.  3.  entendre,  ouïr  9*. 
10,2.  14,3.  17,3.  19,3.  21.  48.  64,2. 
83,2.  113,2.  129,2.  131,2.  134.  156.. 
270.   281,2.   316;    b.   32,2.    93,2.    143, 

2.  167,3.   201,3.  260,2;    —,  (ăî)  b.  55, 

3.  61.  171,2.  199,1,3.  200.  262,2,3. 
263;  aud,  id.  v.  gram;  au(ţ,  (il)  2*, 2, 
3  .  .  3*.  6*.  66,2.  79,2.  105,3.  107,3. 
109.  147,3.  174,3.  192,2.  233.  247.  306, 
2.  296,3.  363,3.  365,2.  366,3;  b.  12,2; 
aûz,  sn.  ouïe,  briût  100;  b.  64,2.  74,3. 
90.  124,3.  202.  366,2;  au4,  368,2;  -ire, 
sf.  id.  225,2.  335.  338,3;  b.  72;  au(ţU, 
aj.  écouté  54;  auzit,  -e,  ouïe;  b.  360,2; 
avd,  (avzii)  mr.  va.  3;  b.  264,2,3.  266. 
272.  276,2. 

AYacom,  sm.  Np.  (Habakuk)  224. 
ayalnia,    av.    dêv — ,    tout   ensemble 
346, 2. 

aYăra,  aj.  f.  istr.  avare,  b.  283,3. 
avd,  V.  mr.  V.  dcr.  auz. 


ayegllat  —  bâl&cenésc. 


391 


ayegrlîatţ  aj.  mr.  à  Tabri,  abrité  b. 
270,2;  -lïare,  va.  1.  mr.  guetter  b,  270 
(v.  dcr.  veghiere). 

ivel,  sm.  Np.  63,3.  65.  342;  b.  60,3. 
63,2. 

ÂYemeleh,  sm.  Np.  147—149.  Avi-, 
254—256  .  . 

Âyenérïa,  sm.  Np.  b.  76,3;  -nir,  130. 

ayére,  sf.  (ri)  avoir,  fortune,  bien, 
richesse  304,2;  b.  11.  96.  117,3.  219,3. 
358,3;    avê-    33,2.    44,2.    94,3.   143,3. 

144.2.  206.    305;    b.   SB.    208.   220..; 
avearea  212. 

Ayesalémtt,  sm.  Np.  10.  105,3;  Âvi-, 
b.  66. 
Ayestéta,  sf.  Np.  b.  171,2.  172. 

aygăr,  sn.  (e)  amulet  116,2  .  . 
Aygûst,    sm.   Np.    et  mois   Auguste 
204;  b.  27, 1,2.  61,3.  86;  -tintt,  sm.  Np. 

341.3.  363,3;  b,  11,3. 

ayhftă,  sf.  mr.  vigne,  cep  de  vigne 
b.  268,3.  269  (dcr.  viţă). 

ayhonia,  av.  mr.  vite,  précipitamment 
b.  271,3;  -isîre,  sf.  précipitation  b.  270. 

Avial,  s.  NI.  b.  111,2. 
Ayimeleh,  v.  Ave-. 

ayiUţ  (ai)  va.  1.  mr.  chasser,  pour- 
chasser b.  270, 2.  282  ;  -are,  sf.  chasse 
b.  263,3;  -attt,  sm.  chasse  b.  269  (dcr. 
vânez). 

aynanghia,  av.  mr.  en  face,  vis-à-vis 
b.  281. 

aymoce,  av.  istr.  maintenant  6.  283. 

Ayraamû,  sm.  Np.  15*,3  . .  30,3. 
37.  65,3.  68.  145,3.  186,2.  237,3.  273, 
3.  322;  b.  65;  -ram,  45.  65,3.  66,2,3. 
67,2,3.  75,3. 

avût,  aj.  riche  198,3.  344,2;  —, 
sm.  (urï)  richesse  344,2;  b.  128. 

avuţie,  sf.  (ii)  fortune,  richesse,  bien 
12*,3.  27,3..  56,3.  95.  96.  172.  205. 
206.  324,2;  b.  10,2.  40,3.  149.  163; 
-feo,  107.  143,3.  144,2  .  .  179,3.  278,3. 
325,3;  b.  188,3;  -iîa  44,2;  -iè  307. 

Ayya,  sm.  pater,  père  b.  200,2. 

axion,  sm.  chant  d'église  (Faxion) 
333, 2. 

axon  (a^cov),  axe  323. 

az,  pr.  pers.  moi  102,3. 

az,  av.  aujourdMiui  b.  360  aza,  mr. 
id.   b.  269;  azî,  b.  364,3.  367,3.  368  .  . 

azbuche,  s.  alphabet  b.  58. 

àzima,  sf  (e)  pain  des  pâques,  sans 
levain  330—332;  —,  gâteau  b.  138. 


B(B). 


ba,  av.  non,  oui,  négation  de  ce 
que  précède  31.  62,3.  112,3.  113,2.  288. 
305;  b.  46,3.  47.  94,3.  95  .  .  177,2,  255, 
3.  261;  —,  même  6.  191,2.  225,8;  -ft, 
id.  b.  306,3. 

babă,  sf.  (e),  vieille  femme  b.  307. 
333,3.  338.  348—351  .  .  362,2,3.  363,3. 
364. 

Baba  Noyàc,  sm.  Np.  b.  302—303. 

băeălie,  sf.  épicerie  b.  105,3. 

băeân,  sm.  (I)  épicier  b.  364,2. 

bacceyăn,  sm.  jardinier  b.  105,3. 

bàeïn,  sm.  (I)  fromager  b.  258,3. 

bacşiş,  sn.  (uri)  pour-boire,  cadeau 
b.  18,3.  20. 

Bad  (?),  sm.  NI.  45,2. 

bădiţft,  sm.  chéri  b.  294..  295,3; 
'(ul,  id.  b.  321. 

băe,  sf.  (bàï)  bain  351,2;  —,  mine, 
(v.  bala). 

băeră,  sf.  (e)  amulet  162,2  .  .  291,3; 
-rtU,  sm.  mr.  cordon  b.  268,2. 

băeţaş,  sm.  (şi)  petit  garçon  b.  364; 
-ţel,   sm.    (ei)  id.   b.   247,3.  335-337. 

bag,  (bâgal)  va.  1.  mettre,  placer; 
fourrer  3*,  2.   9*  3.  23.   58,3.  59.  96  .  . 

148.2.  158,3.  308.  321.  359;  b.  45,3. 
134.  137,3.  141,2  .  .  168.  361,3.  362; 
— ,  entrer  b.  224,2;  — ,  faire  entrer, 
61.  70.  216,3;  b.  68,2;  —  în  seamă, 
observer,  faire  attention,  se  soucier, 
prendre  garde  128,3.  131,2,3.  209,2. 
259.  289,2.  300,2;    b.  89,3.  95.   163,2. 

252.3.  293,2;  —,  mr.  mettre  b.  263,3. 
268,3;  —,  changer  b.  264,3.  266,3; 
—  tj'u  minte,  avoir  l'intention  b.  267  ;  — 
measa,  servir  la  table  6.  281,3;  —  in 
ghios,  abattre,  renverser  b.  263,3. 

Băgoe,  sm.  Np.  62. 

baïa,  sf.  (băi)  mine  177,2.  178;  b. 
222,3;  bâîăş,  sm.  (sï)  mineur  b.  223. 
227. 

baïat,  sm.  (leţi)  jeune  homme  b, 
310,  3. 

Baico,  sm.  Np.  62,2. 

baTéz,  (ïaï)  va.  1.  baigner  b.  324,3. 
325,1,2  .  . 

baïa,  sm.  souci  b.  293,2. 

bajocoresc,  va.  3.  tourmenter  b.  259, 
3.  V.  batj-. 

Balabăn,  sm.  Np.  b.  293—298. 

bâlacenésc,  aj.  appartenant  à  la  fa- 
mille Balacean  b.  205,2. 


J 


388 


arsùr&  —  Asîr. 


arsură,  sf.  brûlure  243  6.  171. 

Artaxérx,  sm.  Np.  6.  2,3;  -ods  203,3. 

Artayazdtt,  sm.  Np.  59,3. 

Irtemi,   sf.   6.  91;   -m,  id.   h.  39,3. 

artfctt,  sm.  pétition,  réclamation  123. 

arûc,  va.  1.  mr.  v.  arunc. 

aruchlséz,  (şat)  va.  1.  mr.  glisser, 
faire  un  faux-pas  b.  268,3. 

arttmifcllţ  sm.  (Si)  mr.  Roumain  h, 
276. 

arumêla,    sf.   engourdissement    222. 

arûnc,  (aï)  va.  1.  jeter,  lancer  8*,  3. 
7.  17,3.  18.  21,3.  64,2.  66,3.  120. 121,3. 
148,2,3.  208,3.  218,2.  224.  249,3.  254,2. 
366,3;  b.  14,2.  40.  52,2.  117,2.  151,2. 
180,2.  204,2.  240,3;  —  ocUï,  lorgner  6. 
160,2  ;  —  cuplumbï,  jeter  des  graines  de 
plomb  (sorte  d'oracle)  116;  aruinc,  16*, 
3.   6.   85;    ortïc,   mr.   id.   b.   268,1,3.. 

275.2  .  .;  -at,  aj.  s.  jeté  18.  221,2;  b. 
62, 2. 

arap,  va.  2.  mr,  rompre  b.  279,3 
(dcr.  rup). 

aruşine,  sf.  mr.  honte  b.  267  (dcr. 
rus-). 

arvună,  sf.  arrhes  296;  -nesc,  va.  3. 
arrher  ô..  336. 

Asâf,  sm.  Np.  212,3. 

as^mftn,  (ai)  va.  2.  comparer  128,2; 
— ,  vr.  égaler,  ressembler  155,2,3.  317, 
2.  323,2.  348;  b.  21,3.  82,3.  83.  9.3. 
97.  202,3;  -are,  sf.  ressemblance,  image 
281  . .;  b.  51.  147,2.  173,2;  -at,  aj.  com- 
paré b.  209,2;  -mine,  av.  aj.  pareille- 
ment, égal,  également  b.  84,3.  118,2. 
220,1,2  (v.  asemăn,  asemene). 

asăn,  V.  asin;  Asăr,  -rie,  v.  Asi-. 

asără,   av.   la  nuit  passée   b.  293,2. 

Asath  =  Asaf  364,2. 

asbér,  (uraï)  va.  2.  mr.  voler  b.  264, 

2.  281,2;  -ător,  volant  b.  277,3  (dcr. 
sbor). 

Ascànie,  sm.  Np.  59. 

ascap,  va.  vn.  1.  mr.  sauver,  échap- 
per b,  272,3.  276,3;  ascăpare,  sf.  fuite, 
échappée  b.  270.  280,2  (dcr.  se-). 

Asclipii,  sm.  Np.  Asclépias  85,3. 

ascult,  (aï)  va.  1.  écouter,  entendre, 
obéir  2*2.  3*2.  5*,3.  15*,3.  4.  8.  19. 
31  .  .  42,2.  51.  59,2.  83.  95,2.  128,3. 
131.  140,2.  147.  178.  188,2.  254,2.  283, 

3.  327,3.  328,2..;   b.    12,2.   29.   75,3. 

114.3  .  .  132.  135,2.  188,2.  215,2;  -are, 
sf.  obéissance,  soumission  145,2.  208, 
3.    279,3.    298.    319,2.    329,2;    h.  155; 


-ător,  s.  aj.  auditeur;  soumis  24,3.  145. 
265,3.  291.  292.  308,2.  346,3;  b.  20,2. 
179,2.  254,3.  348,2;  oactU,  iatr.  6.285. 
ascund,  (nseï,  -ns)  va.  2.  cacher  8*. 
12,3.  29  .  .  79,2.  80,2.  95.  112  .  .  134. 

154.2.  158,2.  166,3.222,2.241,3.247,3. 

279.3.  305.  351,2.  360,2;  0.5,2.  11,2. 
41.  158  .  .  227,2.  255,3;  ti  —  deare,  mr. 
pour  cacher;  b.  270;  ascuns,  aj.  caché, 
dérobé  17,3.  98.  158,2.  243,2.  331.  358; 
b.  40,2..  6L  105,2;  — ,  sm.  secret; 
lieu  secret,  mystère  14*,  2.  100,3.  137. 
247,3.  297,2;  b.  218,2;  ascumă,  sf. 
(se)  mystère,  cachette  dissimulée  12,2. 
13.  17,2.  154,3.  179,2;  b.  208,2;  — , 
provision  247,2;  în-,  într  — ,  av.  secrète- 
ment, furtivement,  à  la  dérobée  8*.  364, 
3;  b.  80. 139,3.  245,2;  i>r»n  —,  id.  b.  256. 

ascût,  (tiï)  va.  3.  aiguiser,  repasser 
16,2;  b.  13,2.  247.  253,3;  ascuţind  cor- 
nul,  à  la  corne  pointue  b.  88,3;  -tire, 
sf.  sagacité  b.  118,2;  -ţit,  aj.  pointu, 
aiguisé,  tranchant  350,3;  b.  14.  64,2. 
98,3.  145,3;  — ,  sagace,  ingénieux  143, 
3  ;  b.  13  .  .  ;  -ul  aabieî,  sm.  le  tranchant 
de  répée. 

ascut,  istr.  y.  ascult. 

asemăn,  (aï)  va.  vr.  1.  ressembler; 
être  semblable,  comparer  68,  3;  b.  70,3. 
71.  150,2.  165,2.  209,2  .  .  250,3;  -men 
341.  b.  185,3;  -^âr  54;  -are,  sf.  res- 
semblance, similitude,  image  330;  6.  52, 
2.  53.  100,2.  106,3.  129,2.  157,2  .  . 
asemene,  aj.  av.  semblable,  analogue, 
pareillement,    également,   du   même    b. 

160.2.  256;  -enê,  id.  b.  79,2.  93,2.  246; 
asemene  66.  159,2.  163,2.  260,2,3;  -ne 
48,3.  185,2;  b.  21,2.  22.  51.  107,2. 
202, 3  ;  asêmeane,  similis  366, 3  ;  de  asea- 
menea,  av.  même  268,2;  aseminê  362, 
3;  b.  50;  -ne,  b.  196,2.  180;  ose-,  35 
(v.  asămân). 

asfel,  av.  ainsi,  de  la  sorte  b.  361,3 
(^=  ast-fel). 

asfinţesc,   vn.    3.  coucher  (soleil)  b. 

301.3.  335  2. 

Asfa,  sf.  NI.  Asie  307,3.  308,2; 
6.  12,3;  -iea,  7*.  153,3.  284;  b.  50  .  .; 
-lia  204. 

asin,  sm.  (ï)  âne  33.  36.  63,3.  65,3. 
136,3;  asân,  b.  63,3.  64;  istr.  asir  b, 
286,2;  -ă,  sf.  36.  232,3.  233  .  . 

Asir,  sm.  Np.  36,2.  Asâr,  id.  b.  71, 
2;  -iîe,  sf.  NI.  Assyrie  b.  61,3. 


\ 


aslĂm  —  aştept. 


389 


aslàm^  sn.  (uri)  nsnre  46,3;  — ,  fraude 

366.2.  367,3. 

aslăn,  sm.  mr.  Hon  h.  270,2.  269— 
273  .. 

aspăriăt,  aj.  mr.  épouvanté  b.  270; 
— ,  vr.  1.  mr.  s'épouvanter,  s'effrayer  b. 
267.  269,2  (dcr.  speriu)^ 

aspidă,  sf.  aspic,  ceraste  16,2.  36,2. 
60.  165,3.  166,2.  168,2..  171.  286,2; 
b.  364. 

asplimsésc,  vr.  3.  mi*,  s'enrager  b. 
271,3;  -sfre,  sf.  furie  b.  269,3.  270,2. 

aspru,  sm.  (ri)  monnaie  87. 

aspru,  aj.  sévère,  aspre  2ô3;  b.  194, 
3.  203,2;  -rfme,  sf.  sévérité  b.  *349; 
-rfre,  id.  b.  165,2. 

aspûm,  va.  1.  écumer  12*.  49,3. 

ftst,  asta,  ăşti,  aste,  pr.  dém.  celui-ci 
etc.   b.   251.   255,3.   260,2.   261.  315,3. 

323.3.  355,2  .  .3.  360,3.  362,2.  366,3  . . 
(v.  acest). 

astâllïn,  va.  1.  mr.  couper  b.  269,3. 
270,2;  -iare,  sf.  coupe  6.  269,3  (dcr. 
talu). 

astâmpăr,  va.  i.  calmer  b.  83,3; 
-are,  sf.  repos  b.  368,3. 

astăre,  mr.  pr.  indef.  tel  b.  270  (dcr. 
atare). 

ăstâzi,  av.  aujourd'hui  8*,  3.  9.  23. 
30,2.  39.  41,3.  71,3.  83  .  .  111,3.  153, 
3.  223,2.  362,3;  6.  51,2.  170;  -az,  205, 
2;  b.  119;  -â^î  2*2.  55,2.  179,2.. 
327;  -^î  2*.  105,3.  197,2.  232;  -à^ 
255,2,3;  astez,  istr.  b.  283,1,3;  -ze,  iatr. 
b.  284,3.  285,3. 

âst-fel,  av.  de  la  sorte,  ainsi  b.  256,2 
(v.  asfel). 

astroném,  sm.  (l)  astronome  201. 
322,3. 

astrÛC,  (aï)  va.  1.  enterrer,  ensevelir 
259,3.  319,3;  -dre,  sf.  enterrement  b. 
201,3. 

astûp,  (aï)  va.  1.  boucher  171.  244, 
3.  275,2;  b.  2i.  93,2;  —,  clore  h.  95. 
372,3;  -at,  aj.  bouché  79,2. 

asupra,  prép.  sur  67,2.  70.  106.  132, 
2.  148,2.  215,2..  330,2;  b  17,2.  23. 
110,3.  138,2.  153,2.  363,2,3;  —,  contre 
213,3.  266.  283.  351,3.  357,3;  b.  76,3. 
90,2.  180,3.  189,3.  238;  —,  vers  b.  61,3; 
-^  de,  sur  54,2;  —  de  acêâ,  outre  cela 
4;  eu  — ,  abondant,  riche  b.  64;  mai 
eu  — ,  plus  fortement  305;  de  — ,  dessus 
172,2,3  .  .;  6  43,3.  144,3;  di  —,  id.  b. 
60,3  .  .  123,2;   d'  —,   b.  362,2;  pe  de 


— ,  par  dessus,  à  la  surface  b.  19,3. 
199,2;  asupre,  b.  185,3. 

asnpreală,  sf.  (êle)  oppression,  vio- 
lence 97,3.  119.  285,2;  b.  25;  -rése, 
va.  3.  oppresser,  violenter  106,2;  -ri- 
CÏunê,  sf.  oppression  29,3;  -rit,  aj. 
opprimé  38,2.  53.  87;  b.  243;  rltér, 
sm.  oppresseur  b.  250,2. 

asurzesc,  va.  3.  devenir  sourd  184,3. 

asTărl,  va.  3.  lancer,  jeter  b.  296. 
309.  327,3;  -îesc,  id.  b.  331,3. 

aşă,  av.  ainsi,  comme  ça,  vraiment 
6*, 3.  8*, 3.  14*.  1.  3.  5.  6.  9.  17,2  etc.; 
Ofà,  b.  181,2  .  .;  a^ai  179,2;  ofea  52,2. 
63,3  .  .  105.  107,3;  ofê  46,3.  62.  286, 
2,3.  362,2;  b.  156,2.  208,1,3..  229. 
232;  asè  136,2,3.  141,2.  217,3.  218,2. 
220,2.  363,2;  b.  82,3.  84,2..  114,2. 
118,1,2.    133,2.    134.    138.    160.    199.. 

200.2.  292,2;  a^,  mr.  b.  263,2,3.  264, 
2,3..  269,2.  272..;  ofiţe,  mr.  id. 
281,3. 

aşăjdire,  v.  aşij-. 

aşăz,  V.  aşez. 

aşchie,  sf.  (il)  cale,  esquille  24. 

aşchitîn,  sm.  mr,  anachorète  b.  268 — 
269.  . 

aşez,  (al)  va.  1.  arranger,  placer; 
mettre  en  ordre  70,3.  236,3;  b.  43,2. 
170.  331,1,2;  a^e4  b.  9;  a^az,  261. 
343,3;  b.  43.  124,3.  221,2;  aşâ4  146. 
148;  — ,  vr.  s'installer,  se  ranger,  s'é- 
tablir 73,2.  143,3.  323,2.  i.  1,2  .  .;  -ă- 
mânt,  sn.  (urï)  institution,  règlement 
217.  221.  222;  —  cel  nou,  le  nouveau  . 
Testament  b.  108;  ofăză-;  b.  219.  220, 
2  ;  -are,  sf.  position  339, 2  ;  — ,  paix  10*, 
2;  -at,  aj.  arrangé  b.  169,  3;  situé,  b. 
339;  aşâ-,  b.  357. 

ăşîî  interjct.  jamais  de  la  vie!  b. 
260,2. 

aşijdere,  conj.  aussi,  de  même  45,3. 
47,2..    51,3.    78,2.    116,2..    218;    b. 

221.3.  353;  -rê  9*,  2.  13*.  15*,  2.  19,3. 
23.  26.  31.  90.  91.  99.  145,3  .  .  291,2. 
311,3.  344.  346,2;  b.  31.  50,1,2.  108, 
2.  109,2;  -rea  153,2,3.  157,2.  324; 
-deare,  b.  9,1,2;  -dearea,  b.  13;  -dire 
296,2.  300,3;  -dire  335,3;  b.  219,3; 
a^dei-e  43.  63.  220;  aşăj-,  b.  181,2; 
-dire  103. 

aşiţe,  av.  mr.  ainsi  b.  281,3  (v.  aşa). 

aştept,  (a)  va.  1.  attendre;  espérer 
6*3.  12*, 2.  14,3.  20..  32,3.  36,2. 
67,2.  73.  95,3.  96.    133,2.    138.  205,2. 


392 


bâUe  —  bat. 


Mlăe,  aj.  f.  blonde,  blanche  b.  349, 2. 

Bălan,  sm.  Np.  91,3. 

balamutésc,  vn.  3.  radotçr  163,2. 

bălărfe,  sf.  (il)  mauvaise  herbe,  ivraie 
b,  367,3.  368  .  . 

Balaş,  sm.  Np.  b.  245. 

Mlàur,  sm.  (ï)  dragon  228,2.  286,2; 
b.  91,2.  130,2.  237,3.322.3.  351.  35.3,2; 
ba-,  h,  371,2. 

balercuţă,   sf.  petit  baril   b.  318,2. 

Bălgrrad,  v.  Bel-. 

balieméz,  sn.  (un)  gros  canon  b. 
19,2. 

Mligrft,  sf.  fiente  b.  337,2. 

baltă,  sf.  (bâlţl)  marais,  lac,  étang 
291,3.  359,3.  360,2;  6.  238,3.  335,3. 
338,3. 

băltăc,  sn.  (ce)  hallebarde,  hache 
d'armes  b.  326;  -tag,  id.  b,  306  .  . 

balTanioş,  sm.  idole  177  .  . 

ban,  sm.  Ban  b.  206. 

ban,  sm!  (I)  denier,  centime  ;  monnaie, 
argent  46.3.  74.  87.  95,2,3  .  .  107.  126, 
3..  144,2.  208..  218,2.  295,3.  337; 
b.  6,2.  10,2.  24,3.  34,2.  128,3.  194,3. 
224, 2  .  .  374, 2  ;  -i  bunï,  argent  bon, 
vrai  91,3;  -ï  gata,  argent  comptant 
38,3.  134,2.  135,2,3;  -ï  bătuţî,  argent 
monnayé  (v.  bat). 

bana,  sf.  mr.  vie  6.  264.  267,1,2. 
273,2. 

bănat,  sm.  réprimande  b,  10. 

Banco,  sm.  Np.  208. 

băneşte,  av.  -tî,  en  argent  comptant 
b.  221,2. 

bănez,  (aï)  vn.  1.  mr.  vivre  b.  266,2. 
279,2.  281,3. 

bănişdr,  sm  (ï)  petite  monnaie,  ar- 
gent b.  225,2.  337,3. 

BanOTţl,  sm.  Np.  171,2. 

banuésc,  (iï)  va.  3.  soupçonner,  dou- 
ter b.  257;  -ueàla,  sf.  soupçon  159,2; 
'ïâlâ,  id.  b.  256,3. 

Bartt,  sm.  NI.  201,2. 

barâ,  sf.  mr.  marais  6.  264. 

Barac,  sm.  Np.  b.  172,3.  235,3. 

barbă,  sf.  (bărbi)  barbe  66.  272,3; 
b.  11,3.  98.  118,3.  169. 

barbar,  aj.  barbare  b.  250,2;  -fe, 
sf.  barbarie  b.  184. 

bărbat,  sm.  (tï)  homme;  époux,  mari 
9,3.*  11.  13.  27,2    35.  46  .  .  52,3.  64 
77,3.     108,2..     164.    224,2.    306,3. 
362;   b.    137,2:   hârû-,   id.  1.  45,3;  — 
aj.    s.    vaillant,    vigoureux    61,2.    267 


brbat,  -â  312,3.  313,2,3;  -atésc,  aj. 
énergique,   courageux,   viril;    masculin 

20.2.  169,3.  246,3.  309.  276,3;  b.  36, 
2.  52,2.  110,3.  129,2.  247,3;  -ăţel,  sm. 
petit  mari  b.  345,2.  362;  -ăţle,  sf.  (iï) 
virilité,  énergie,  vigueur,  courage,  valeur 

192.2.  291,2;  b    50,2.  150.  196.  197,3. 

204.3.  244,3;  -iï,  sgl.  id.  b.  179,3. 
barber,  mr.  b.  266,3  (dcr.  bă-rbiear). 
bărbie,   sf.   menton,    barbe   b.   88,3. 

118,3;  'leârïnlj -iïâ-,  sm.  barbier  342, 
2,3;  -ierfe,  sf.  boutique  de  barbier  b. 
105. 

bărfăş,  sm.  (ï)  bavardeur;  b,  248,2; 
-êla,  sf.  (\e)  bavardage,  radotage  85,2. 
163,2;  -ésc,  (iï)  vn.  3.  blaguer,  bavar- 
der 163,2  .  .;  b.  250.  251,1,2. 

bărgău,  sm.  bourgeois  b.  309,2. 

Bărlăd,    sm.   NI.   71,2;    —,   rivière 

72.3.  191,3;    -ladênu,  sm.  Np    173,2. 
barlég,  sn.  (oàge)   repaire  de   bêtes 

fauves  247,3. 

baros,  sm.  marteau  de  forge  b.  335,2. 

Bărsa,  sf.  NI.  Bră-  33,2;  -an,  sm. 
Np.  91,3. 

Bart,  sm.  Np.  b.  190. 

băsăduesc,  vn.  3.  parler,  converser 
7*2. 

Basarab,  sm.  Np.  98,2.  110.  159. 
279.  332,3.  336,3.  347,2;  -a  340;  Ba- 
sarab 260.  347,2;  -le,  sf.  NI.  b.  219, 
2  . .;  BăsărăbeştlT,  la  famille  de  Bas- 
sarab  171.  189,3.  260,2. 

băsău,  sm.  rancune  5. 

basériehe,  istr.  sf.  église  b.  283,2; 
bâsêrecâ  6*,  3.  7*  (v.  beserecâ,  bis-). 

basm,  sn.  (e)  conte,  fable  b.  353,3; 
—,  (urï)  b.  315,3. 

basnă,  sf.  (e)  conte,  fable  69,2.  198. 
360.1,2.  363;  ô.  1,3.  248,2. 

băsnăş,  sm.  (I)  farceur,  railleur  b. 
248,3;  -nuitér,  sm.  (ï)  fabuliste,  con- 
teur 359,3.  360. 

bas,  aj.  — Jir,  fil  d'or  pur  6.331,3. 

basa,  sm.  (şl)  pacha  b.  303,2. 

Başotă,  sm.  Np.  75,3. 

băşică,  sf.  (cï)  vessie;  pustule  b. 
118,3  (v.  be-). 

Băşînîştî,  sm.  NI.  87,1,2. 

bat,  (batuï)  va.  2.  battre,  frapper; 
vaincre,  heurter;  toucher  3*, 3.  4*.  4.  7.  9. 
59.  71,3.  121,3.  169,3.  180.  199,2.  306. 
320,3.  351,3.  352,2..;  b.  37..  51,2. 
105,2.  110.  132,2,3.  177,2.  240,3.301, 
2;    istr.    h.    285,3;    —    razbMu,    lutter, 


bat  —  besêrecà. 


393 


livrer  bataUle  102.  261,3.  292,3;  b,  82, 
3  ;  —  eu  arepUe,  remuer  les  ailes  68, 3  ; 

—  în  tipariu,  imprimer  290,3;  —  ţ&- 
rufï,  piloter;  6.  241,3;  —  ţări,  parconr- 
rir;  6.  310,3;  —  twnu,  bombarder  b,  18; 
V.  împ.  bcUe  vântn,  sonfQer  224,3.  226; 
b.  229;  — ,  vr.  lutter,  combattre  191,2; 
b,  19,2,3.  33.  36,2.  116.  132,3.  133;  — 
caunpefte,  frétillera.  117,2;  —  geana, 
palpiter  b.  348  ;  a  fi  -e  joe,  se  moquer 
272,3;  b,  92;   -  giuc  1*,3. 

bat,  V.  beat. 

bâtă,  sf.  (e)  gourdin,  bftton  b.  366, 
3.  366. 

bătăe,  sf.  (ăl)  volée,  coups  4.  81,3. 
121,3.  212;  6.  172,2.  356,2  .  .;  —,  plaie 
286,2;  —,   guerre,   combat  b,  237,1,2; 

—  de  joc,  persifQage  b.  352  ;  —  vântu- 
lui, souffle  226;  -aie,  b,  169.  160.  266,3. 
269,3. 

b&t&Ife,  sf.  (il)  bataille,  combat  b. 
132,3.  367;  4iie,  6.  260. 

Batărtt,  sm.  Np.   Bathori  37,3.  43. 
bătSr,  av.   quoique   b.  226;   — ,   du 
moins  b,  307,3. 

bătârnn,  -nà.  s.  aj.  mr.  vieux,  vieil- 
lard b,  269.  274  (dcr.  bătrân). 

b&tfttûra,  sf.  trame  b,  261,3;  — , 
cour  b,  269. 

bàtere  de  joc  sf.  dérision  b.  368,2. 

Bătie,  sm.  Np.  360—363  .  . 

bfttie,  sm.  mr.  guerre  6.  280,3. 

baljécarft,  sf.  (re)  dérision,  outrage 
b.  69,2.  214,2;  de  —,  ridicule  291,3; 
'tgo-  id.  303  . .  ;  -Jocnrésc  (ril)  va.  3.  ou- 
trager, persiffler,  se  moquer  205.  283; 
b.  347,3;  -§o-  182,2.  245.  272,3  . .;  -^o- 
Carie,  sf.  raillerie  205;  -jocurit,  aj.  per- 
sifflé88,2;  -^OCOritér,  sm.  (ï)  railleur 
266,3;  bătjocuritor,  id.   12*,  2. 

bătrăn,  aj.  s.  vieil,  vieux,  ancien, 
vieillard,  chef  38,2.  60.  74.  87,2.  93, 
1.2.  163,3.  164.  174.  177,3.  201.  264. 
306,3;  b.  27,2.  52,2;  -an,  15.  16.  20, 
3.  243, 3.  255, 3  .  .  264.  266, 3.  305, 
2  .  .  329,3.  361,2;  b.  204.  214,2  .  .3  .  . 
250,2;  —,  sénateur  310,2;  din  -ni,  de 
toute  antiquité  252;  bătrămru  4*,  3;  6a- 
trări,  pi.  2*,  3.  6*;  (mr.  bătămu,  istr. 
beter). 

bătrăiieţă,  sf.  (eţeţă)  vieillesse  b.  63, 
2.  66,3.  111.  373,2;  -ănJeţe,  pi.  133,3. 
179,3.  180,2.3;  -âneţe,  b,  354,1.2;  -â- 
nête  292;  b.  156,2.  214,2. 


bfttût)  aj.  taleri  -t,  -ţi,  (écus)  mon- 
nayés 38,3.  46. 

băţ,  sn.  bâton  b.  121.  370,2.  372,2. 

batagénie,   sf.   (il)   monstre   b.  261. 

bautérTu,  sm.  buveur  294;  beu-  286, 
3  .  .;  -tûr&,  sf.  (ï)  boisson  167,2;  b.  34. 
94,3.  321,3;  —,  breuvage  b,  315,3; 
beu-,  b,  185,3.  289,2. 

bftznesc,  va.  3.  conter  des  fables  b. 
261,3  (v.  basnă). 

bdénie,  sf.  office  nocturne  226,3. 

beat,  aj.  ivre,  bêt  61,3;  ô.  217,3; 
bet  217,3;  bat,  b.  243. 

beau  (baiiï),  vn.  2.  boire  15,2.  23.  62. 
66.  68.  91.  100.  171,3.  271,2.  282.  294, 
3.  361,3;  b.  7,3.  81,3.  98,3.  189,3.  266, 
2.   312;    beu,   b.   319,2..  3..;    iatr,   b. 

286.2.  286,3. 

beeisnie,  s.  (I)  misérable  294,2;  -fe, 
sf.  lâcheté,  misère  116,3;  b.  368,2;  -fen- 
354;  be^isnifie,  lâcheté  b,  263. 

Bééil,  sm.  NI.  Vienne  b,  99. 

béï,  sm.  bey  b,  113,2.  114;  -Ifte,  sn. 
palais  princier  b.  116;  -lie,  b,  113,2; 
-zadea,  sm.  (ele)  prince  b,  76,2.  126,3; 
bezăde,  b.  103,2;  bezedea,  b,  102,2. 

bejftnàr,  sm.  (I)  réfugié  b.  246,3. 

Beldiman,  sm.  Np.  b.  242,2. 

beleà,  sf.  (ele)  embarras,  malheur 
b.  323.  375,3. 

belésc,  (il)  va.  3.  écorcher  321. 

Belgrad,  sm.  NI.  Alba  Julia  (en 
Transylvanie)  124,2.  126.  162.  217.  284, 
2.  333,3;  Bâl-  176,3. 

belft,  aj.  ochii  -ţi,  yeux  ^carquillés 
b,  333,3. 

belusél,  aj.  joli  (néologisme)  b.  327,2. 

Bélzn,  sm.  NI.  191. 

benehetuésc,  vn.  3.  banqueter  b.  342. 

béni,  av.  istr.  bien  b,  284  (v.  bine). 

Bertéld,  sm.  Np.  b.  118.  119..; 
-ino,  Np.  b.  168,2;  -0,  Np.  b.  168— 
170.. 

berbec,   -ce,   sm.  (l)  bélier  16,2;  b. 

164.3.  176.  258,2.  282;  -el,  dimint.  (ceï) 
b.  329. 

berén,  sm.  crieur,  héraut  b.  133,2  . . 

bére,  sf.  Faction  be  boire  61,2;  — , 
bière  b.  292,2. 

berldnt,  sm.  brillant  (diamant)  b. 
324,2. 

beserecă,  sf.  (ci)  église,  temple  3*, 
2.  6*,2.  7.  9.  11.  24,3.  25,2.3  .  .  33,2. 
41,2.  44,2.  47.  60  .  .  61  .  .  98.  107.  114. 
129,2.    148,2.    156  .  .    176.   224,2.   271, 


394 


bésnîc  —  blagoslovénie. 


3.  286,3.  308,2  .  .  320;  b.  78,3;  -ricâ 
78.  121  .  .  131.  163,3.  189.  193  .  .  280, 
2.  317,2.  328,2.3.  358,3;  b.  14,3.  23. 
28.  29,2.3.  56,2.  156,2;  beséreca  25,2. 
124,2.   220.   314,3;   besericâ    217,1-3.. 

218.2.  219.  363,3;  b.  33,2.3.  110,3..; 
beaeai-ică  208,3.  209  .  .  240.  247,3.  254, 
2.3..  257,3..  264;  i.9..;  besâricâ  2b7, 
2;  besêricésc,  aj.  ecclésiastique  344, 
3;  beserecéac,  -(Sasca,  aj.  d'église,  reli- 
gieux 260,3;  -ri-  345.  348;  ô.  27,3.  be- 
searêcésti,  pi.  b,  9  (v.  bas-,  bisà-). 

bésniCt  s.  aj.  noir  comme  du  jais 
(cheval)  b.  294,3.  296,2. 

beşieă,  sf.  (ci)  pustule  b.  341,1.2. 
3  .  .  343,1-3  .  .;  -căt,  aj.  enflé  b,  341,3. 

beşisnişie,  v.  becisnic 

beslêgiït  sm.  pi.  commandants  b.  127. 

bêt,  V.  beat. 

betêg,  aj.  infirme,  malade  25,3.  122,3. 

betér,  -a,  aj.  istr,  vieux  b,  285,1.3 
(dcr.  bàtran). 

beteşug,  sn.  (url)  infirmité  26. 

Betfaghiea,  sf.  NI.  232,3. 
beţae,  sf.  v.  -ţie;  -ţăv,  v.  -ţiv. 
beţfe,  sf.  ivresse,  ébrieté  30  .  .  54,3. 

271.3.  285;  b.  292,2.  374;  -ţâe,  256,2; 
-ţfv,  s.  aj.  ivrogne  46,2.  88,3.  291;  b, 

12.2.  39,3.  323,3;  -ţâv,  b.  359. 
beutérïu,  v.  băutor. 

bev,  V.  biv. 
bezadè,  v.  bei-. 

beziină,   sf.  goufifre,   enfer  b.  172,2. 

biblie,  sf.  la  Bible  221,2  .  .  270,3. 
279.  290.  348,2;  b,  71.  155,3  .  .  157,3; 
blibie,  b.  62,3. 

bîbér,  sm.  voile  (de  pourpre)  b.  177,3. 

bieïu,  sn.  fouet  b.  14,2.  80,3.  171,3. 
294,3.  338;  -ùt,  sn.  dim.  b,  294,3. 

bidiyfu,  sm.  cheval  arabe  61,2. 

Bielsehii,  sm.  Np.  70,2.  143. 

bïelsûg,  sn.  abondance  b.  96,3  (v. 
biu-). 

bïet,    aj.   pauvre,    infortuné   212;   b. 

25.3.  28,2.  287,3.  349,2.3.  362,2. 
Bilăeştî,  sm.  NI.  43,3. 

bine,  av.  bien  9*.  19,2.  31,2.  34,1. 
2..  45,3.  46.  79,2..  108,2;  b.  5,2. 
6..  7..  123,2;  biînre  3*,3;  -,  sm. 
bien,  bonté,  bonheur  25.  27,2.3.  28,2  . . 
51.  77.  106.  110,3..  111.  132.  141,3. 
324.  341  .  .;  b.  14.  103,2.  162,3.  233. 
293,2;  -ne,  id.  141,3;  biînrele,  id.  ]  bini, 
av.  101;  b.  114,3;  -nie,  b.  262,2.  263; 
biiliş<5r,  av.  assez  bien  ;  avec  précaution 


b.  44,2.  308,3;  eu  binişorul,  tout  dou- 
cement b.  313,3.  (mr.  ghîint)  iatr.  bire, 
s.  b.  283,3.  284;  bine-CUYâlltez  (aï) 
va.  1.  bénir  81;  b.  111;  —  eUTâutăre, 
sf.  bénédiction  b,  212,3;  MneTOése,  va. 
3.  bien  vouloir,  daigner  b.  156.   186. 

blutătuese,  va.  3.  punir  219,3.  220 . .; 
-uïala,  sf.  punition  219,3. 

bîr,  sn.  (urï)  tribut,  impôt  b.  25.  34, 

2.  150,3.  210,2..  221,1.2.  227,2.3; 
-arî,  sm.  percepteur  74. 

birău,  sm.  propriétaire  b.  223,3. 

bîre,  s.  istr.  V.  bine. 

biruésc,  (il)  va.  3.  vaincre,  maîtriser, 
assujetir,  triompher  14*,  3.  6.  35.  45,3  . . 
58,3.  64.  66,2.  71.  72.  81,3.  85,2.  100. 
132.  142,3.  182,3.  193.  251,2.3.  318,3. 
364,3.  365;  b.  7,3.  35,2.  62,2.  89,3. 
91.  110;  -ufnţă,  sf.  (ţe)  victoire  192,2. 
224.  228,3.  251,3.  361,2;  b,  70,2.  196,2. 
197,2.3;  în  —,  pour  toujours  233,3; 
-ire,  sf.  Taction  de  vaincre,  victoire 
182,3.  233,3;  -itor,  -rîu,  s.  aj.  vain- 
queur, maître;  victorieux  83.  110.  118, 

3.  138.  168,2.  192.  279;  b.  91.  180.  197. 
bisărieă,    sf.  (cï)    église,   temple   b. 

55,3.  56,1-3..  64,1.2.  80,2.  219,3; 
-sêrecâ  89,3.  91  .  ..311,2.  334,2.3.  336; 
-serică,  83,3.  84,2.  85,3.  87,3.  297.. 
299,2.3.  333;  b.  30,3.  41,1.2..  80,2. 
169,2.  191,2.  210;  -serică  72,1.3.  73. 
168.  172,2..;  b,  73,2.  82..  136,2; 
bisericuţă,  sf.  dim.  petite  église  b.  32,3 
(v.  base-,  bese-). 

Bistriţă,  sf.  NI.  177,2.  178;  -,  ri- 
vière 177,2. 

bltîe,  sf.  Genèse,  le  premier  livre 
du  Pentateuque  37,3.  264,3.  266,2; 
bytie  275,2  .  .  276,2  .  . 

bitisésc,   va.    3.   mr.  finir   b,   277,3. 

bfu,  sm.  abondance  ;  să  vor  de  — 
vărsa,  regorgeront  264, 2  ;  -şug,  sn.  id. 
268,3  (v.  bïels-). 

biv,  av.  ex  75,3.  102,3;  b.  126,1.2; 
bev  134,3;  byv  76,2.  79,3.  119,2. 

bizuit,  av.  certes,  sans  doute  136,3. 

blâdnica,  sf.  l'impudique  241,2. 

blagOCestiY,  s.  aj.  pieux,  religieux 
94.  159.  251,2.  320.  321,2.  322;  b.  60. 

blagoréd,  aj.   noble   345;  -rédnic 

279,2. 

blagosIoTénie,  sf.  (il)  bénédiction, 
consécration  10,2.  36,3..  84,3.  98,2. 
157,2.  263,3.  346,3;  b.  7,2.  28,2.  135. 
155;  -vesc  (vil)  va.  3.  bénir,  consacrer 


blagov6nie  —  bogo8l6v. 


395 


7.  11.  23,3.  28  .  .  34,3.  37,3.  42,3.  65, 
3.  66.  232,2.  262.  292,2.  313,2.3.  367, 
3;  b.  57.  136,3;  -it,  s.  aj.  béni,  for- 
tuné 9»,  1,3.  18,2.  19,3.  105,3.  255,2  .  . 
311;  blagrOTeène,  piété,  mémoire  44,2; 
-vestesc,  va.  3.  annoncer  b.  70,2;  -VC- 
steniï,  sf.  annonciation  218,3. 

blagrOTiSllie,  sf.  bonne  odenr,  parfhm 
158,2. 

blalndête,  v.  blând. 

biftinzie,  v.  bl&nzie. 

BI^J,  sm.  NI.  6.  155,3.  156,3. 

bl^Jln,  aj.  affable  b,  349,3. 

blam,  vn.  1.  irreg.  allez!  va!  351,2; 
blămaţî,  allons!  136,3.  137,3;  bleniaţi 
187,1.2;  blaţî,  allons!   187,2. 

blănft,  sf.  (ânl)  planche  b,  370,3. 

Mând  (nzl),  aj.  doux,  affable,  mo- 
déré, débonnaire  47.  149,3  .  .  232,3; 
ô.  3,2.  87.  168,3.  173,2.  252.  254; 
blftndeţă,  sf.  (ţe)  affabilité,  clémence, 
douceur,  indulgence  313,3;  6.  65.  135, 
2.  350,3;  -ête,  pi.  id.  10*,  2.  198,3.  285, 
2.  337.  340,3  .  .;  -deaţe  140,3;  mîn- 
dête  6*,  3;  biftndişor,  aj.  doucereux  6. 
362;  Mftnzia,  sf.  affabilité  10*,  2;  blam- 
112. 

blăstâm  (al),  va.  1.  maudire,  ana- 
thématiser;  blasphémer  9.  64,2.  79,3. 
183,3.  271,3;  b,  70,2.  98,3.  106,2.  135. 
211.  266,2;  blàêteni  9*.  10*.  6.  9.  19,3. 

56.2.  98,3.  113,3;  6.  305  .  .  321  ;  —,  vr. 
jurer  4*,3;  bUstem  313,2;  6.98,3;  111, 
3;  blăstâm,  sn.  malédiction;  blasphé- 
mie;  anathème  b.  25,2.  103,3;  blàstem 
(e)  10*.  13*.  102,2.  113,2.3.  364,3; 
—  (uri)  b.  194,2.  212,3;  blesleni  284,2; 
b.  111.  322,2;  blăstâmdt,  aj.  s.  maudit 
272;  blastemat  18,3.  35,3.  102,2.  113,3; 
b.  194,2;  blestemat  351,2;  b,  131,2.  176, 
3  .  .  255,3;  — ,  mr.  impertinent;  6.  267; 
blăstâmâţie,  sf.  infamie  359,3. 

blehotésc,   vn.   3.   aboyer    b.  329,2. 
Mesm,  aj.  8.  stupide  b.  302,2. 

blestem,  v.  blâstâm. 

bifbie,  V.  biblie. 

blid,   sn.  (e)  plat,   écuelle  331,3;  b. 

69.3.  370,2.3. 

blojitûra,   sf.  (I)  diffamation  359,3. 
blosticăesc,    vn.    3.    errer,   s'égarer 
360,2. 

boa,  Np.  (?)  44,3. 

boăeet,  sn.  (e)  lamentation  263,3; 
bocet,  b,  344. 


boălft,   sf.  (e)  maladie  26.  44.  64,1. 

2  . .  97,3.  133,3.  137,3.  164.  187.  194,2. 
206,3.  211,2.  248,2  . .  350;  6.  6,3.  66,3. 

72.2.  134.  246,2. 

boare,  sf.  borée;  souffle  léger  b,  174, 

3  .  .  177,2. 

boăţe,  sf.  mr.  Voix  b,  264,3  .  .  272,3. 
281,2  (dcr.  voace). 

béb,  sn.  fève  356,2;  6.  27;  —,  grain 
ô.  98. 

Bobei,  sm.  Np.  151,2. 

bobonaşăg,  sn.  (uri)  magie  218. 

bobotézft,  sf.  épiphanie  161. 

Bobii,  sm.  Np.  b,   156. 

bocesc,  (il)  va.  3.  lamenter,  pleurer 
258,2  (v.  boacet). 

bodesc,  vr.  3.  istr.  se  cacher  b.  383. 

bo^,  V.  boz. 

boeàrïu,    sm.    (ri)    boyard,    noble, 
seigneur  1*3.  67  . .  70,3.  98,3.  198,3  . 
265,3.    266,2.    328,3.    341,2  .  .3.    355 
362,3;  boer  134,3.  169,2.  170.  198,3  . 

199.2.  300,2  .  .;  b,  97,3.  98,3.  142,3 
boier,  (ïarîj  61,3.  75,3.'  81.  110.  114,3 
136.  155.  235,2.3..  334,3;  b.  33,2 
71,2;  —,  (ïerîj  72,2;  boerésC,  va.  3 
anoblir  198,3.  199;  boerésc,  aj.  sei- 
gneurial 70;  boearfe,  sf.  (il)  noblesse 
titre,  dignité  de  boyard  193;  boerie  60 

198.3.  199,  1.2..  293,2;  boierie  34, 
3.  75,2.  105,3;  boerfme,  sf.  noblesse 
213,  2;  boier-,  b.  25;  boerimea  (ê)  les 
nobles  189,3.  332,3.  333,2.  358,2;  b, 
169,3.  206;  -imè,  id.  6.  113;  boerfn, 
sm.  boyard  44,2.  198,2;  boiarin  59,3. 
61,2  ;  .  75,3;  boerinăş,  sm.  (1)  petit 
boyard,  hobereau  ô.  219—222  .  .;  boier-, 
6.  32,3;  boiernaş,  b.  326,2;  boirinof,  b, 
114,3;  boïarski,  aj.  de  boyard  173,3. 

bog,  sm.  (slav.)  Dieu  63,2. 

bogdt,  s.  aj.  riche  9*.  19,2.  30,2.3. 

31.3.  86.  95.  96,2.  100,3.  114,3.  129,2. 
155.  158,3.  169,3.  176,2.  250,2.  300, 
1-3.  324,3;  b.  5,2.  13.  71,2.  96,2..; 
-ătăte,  sf.  (tăţi)  richesse  13*  155,1.2; 
-ăţfe,  sf.  (iï)  richesse  131,3.  133.  205,3. 
250,3.  271.  313,1.2;  6.  7,2.  95.  128,3. 
141,2.  148,2  .  .3  .  . 

Bogdan,  sm.  Np,  b.  34. 

bogdaproste,  intj.  merci  b.  257,2. 
363,1.3.  -ti,  b.  349,2. 

bogoeTlénîe,   sf.  épiphanie   b.    73,2. 

bogOsl^T,  sm.  (ï)  théologien  129.  169. 
311,2.  312,2;  b.  163;  -slOTie,  sf.  théo- 
logie, 6.  30,3.  163,2. 


396 


Boh6ş  —  bravfsimo. 


Bohdş,  sm.  Np.  43,3;  -şsti,  NI.  43,3 
(v.  Bu-). 

boïarïn,  boïér,  v.  boearïa. 

Boisa,  s.  Np.  44,3. 

boiser,   sm.   (I)   petit  bœuf   b.    337. 

bojiţă,  sf.  Mère  de  Dieu  94,2. 

bold,  sn.  (url)  aiguillon  b.  332;  -ul 
cerïuluï,  pole  347,3;  -ésc,  va.  3.  stimu- 
ler 182;  -isér,  sm.  aiguillon  b.  334,2. 
337. 

Bolê,  sm.  Np.  75,3. 

bolêri,  sm.  pi.  slavon,  les  boyards  62, 
2.  173,3  (v.  boearïu). 

bolesc,  (iï)  vn.  3.  être,  tomber  ma- 
lade 44.  64.  186,3.  187.  214,3.  240,3. 
306;  ô.  66,3.  67.  179,3  (v.  boală). 

bôlf,  sn.  canal,  percement  b.  223,2. 

bolnaghïesc,  v.  -àvesc. 

bolnăT,   s.  aj.  malade,   souffrant  19. 

52.2.  64,2.  84,3.  104,1.2  .  .  115.  148,2. 
218,2.    230,3.    300,3..   363,3;    b.    29. 

59.3.  103.  120,3.  134.  161,3.  182;  bol- 
nese,  vn.  3.  tomber  malade  b.  96,2; 
-nâvésc  (iï),  vr.  3.  devenir,  tomber  ma- 
lade 149,2;  b,  58,2.  73,3.  179,2;  -nă- 
ghiescy  mnt.  b,  259,3;  -nicérïu,  sm.  in- 
firmier b.  63,3.  64;  -niţă,  sf.  hôpital  b. 
63,3.  64. 

bolovan,  sm.  (ï)  bloc  b.  129,3.  323. 

b<Sltă,  sf.  (te)  coupole,  172,3;  -ce- 
rtului, calotte  des  cieux  b.  345;  — , 
(tï)  mr.  boutique  b.  266,3  .  .;  boltit,  aj. 
voûté  172,3. 

bondàrïu,  sm.  faux-bourdon  b.  320. 

bonitate,  v.  bunătate. 

boote^,  -tègïurê,  v.  .botez. 

borătură,  sf.  ce  qui  a  été  vomi, 
vomiture  285,2. 

borbolfnă,  sf.  rondin  b,  355,3.  356  . . 

bordéïu,  sn.  (eïe)  hutte,  chaumière 
b,  337,2;  -deîăş,  sn.  (e)  dimin.  ô.  310, 
2;  -dusele,  pi.  ô.  334,2. 

borésc,  va.  3.  vomir,  rendre  7, 1.2  .  .; 
-rose,  351,3. 

b<Srtă,  sf.  trou  b.  136,2. 

bosi<Se,  V.  busiïoc. 

bostangfu,  sm.  (iï)  fusilier,  soldat 
de  la  garde  impériale  turque  à  pied  b. 
115.   116,3.   117,2. 

botéz,  (aï)  va.  1.  baptiser,  convertir 
2.  42,3.  130,3.  261,3..;  b,  68.  331, 
2.3;  — ,  vr.  se  faire  baptiser  13*,  2  .  .  9. 
39,3.  238,3.  239..  315,2.  362,2;  bo- 
té4  180,3.  230,2;  boote^.  3*;  botez,  sn. 
baptême   32,3.   40.   41,2  .  .  131.  218,2. 


238,2.  239,1-3.  243,2.  310,2.  358;  b,  62, 
3.  64.  80;  -e^,  2.  115;  bootêgïurê,  id. 
54,3.  55,1.3;  botezat,  s.  aj.  baptisé, 
converti  2.  42,3;  -4at,  47.  54,2.  179,3; 
botezatorïu,  sm.  saint  Jean  Baptiste 
89,3.  272;  -zi-,  id.  183,2. 

Botoséni,  sm.  NI.  b.  82. 

bdt,  sm.  bec  b,  129. 

boţ,  sm.  -u  de  aur,  boule,  masse  d'or 
b.  369,3  .  . 

Boţulescu,  sm.  Np.  b,  76,3. 

bon,  sm.  (bol)  bœuf  11,2.  33.  40,2. 
45.  66.  74,3.  136,3.  177,3.  296,3;  b. 
33,3 . .  110.  138,3..;  bonleăn,  sm.  (lénï) 
bouvillon  b,  260;  bonrél,  sm.  (eï)  tau- 
reau 6.  334,3. 

Bon,  sm.  Np.  173,2. 

boz,  sm.  (ï)  faux  dieu,  idole;  bo4, 
id.  46,1.2.  66,2.  67,3;  boza,  B.ptiste 
(?)  137,3. 

b<Szïu,  sm.  hièble  (Sambucus  ebulus) 
356. 

bozOTSChi,  aj.  de  Buzàu  110. 

boznnăr,  sm.  poche  b.  334,2. 

braad,  v.  brad. 

brad,  sn.  (zï)  pin  6.  234.  289,2.3. 
311.  316;  -aad  356,3. 

Brăila,  sf.  NI.  189,3. 

Bran,  sm.  Np.  178,2;  -o,  id.  ô.  172. 

brănca,  sf.  (ci)  main  b,  237,2  .  . 
238;  -,  patte  6.  368,2;  bAnca  b,  223,2. 

BrancoTên,  sm.  Np.  b.  128. 

branişte,  sf.  bois  93.- 

brănu,  sn.  mr.  ceinture  b.  274  (dcr. 
brâu). 

brânză,  sf.  fromage  b,  85,2.  258,3. 
374;  -(ţâ,  b.  12,2;  lăsata  de  —,  jeûne, 
carême  111,2. 

Brăsa,  sf.  Np.  33  (v.  Bâr-). 

brăsdă,  sf.  v.  brazdă. 

Braş<ST,  sm.  NI.  (Kronstadt)  28,2. 
33,2.   178  .  .;  b.  26.  128. 

brăt,  sm.  frère  135,2. 

Brătul,  sm.  Np.  87,2.  135,3.  136.. 

braţ,  sn.  (e)  bras  7.  36,2.  249.  267,3. 
313.  347,3.  365;  b.  158,3.  166,2.  190, 
2.3.  230,3.  331. 

brăţară,  sf.  bracelet  b,  373,2. 

brăn,  sn.  (âne)  ceinture  172,3.  313,2; 
b.  88,2.  134.  298,2.  299,1.2.  321.  332; 
-au  (ne)  194,3;  6.  11,3.  91,3;  —,  (âe) 
b.  89;  (v.  mr.  brănu). 

braTfsimo,  intj.  b.  170,3;  bravo,  id. 
b.  170,3. 


brÂzd&  —  bunătate. 


397 


brazdă,  sf.  sillon,  rayon  5.  138,2.3  . . 
333.  346,3;  -o*-,  6.  336,3..  371,2; 
brăzdez,  va.  l.  sillonner  320,3. 

brbat,  -tâ,  v.  bar-. 

bré,  intj.  hé!  ouais!  b.  276,2.  366,2. 

breaslă,  sf.  (le)  bre-,  corporation  6. 
252,3. 

brécu,  sm.  M^.  chien  b,  286,3. 

Bretagrnana,  sf.  Ni.  b.  1G8,3.  170  . . 

bricîu,  sm.  rasoir  66,3;  b.  362,2.3. 
363,2  .  . 

brînca,  v.  br&-. 

brize  (nu),  s.  istr,  pauvre  b,  284. 

broască,  sf.  (oaste)  g^renouille  117; 
i.  61.  336,3;  —  ţestoasa,  tortue  90,3; 
broşci  ţâstoase,  id.  pi.  b,  296,8. 

broboană,  sf.  (ne)  grain  b,  46,3. 

brodesc,  va.  3.  arranger  95;  — ,  ra- 
doter 163,2. 

brumă,  sf.  bruine  b,  169  .  . 

brustur,  sm.  bardane  365,3.  366,2. 

Bruxil,  sm.  Np.  b,  10,2. 

bûftr,  sm.  taureau  sauvage  250,3.  261. 

bubă,  sf.  (e)  abscès,  tumeur  339, 3  .  . 
340,1-3  .  . 

blcă,   sf.  joue  9*,2.   19,3;  b.  259,3. 

bucată,  sf.  (câţi)  pièce,  morceau, 
bout  201,2.  222,2;  45,3.  130,3;  mr.  b, 

264.2.  265,2;  bucate,  pi.  céréales  97. 
161,3..  162..  193,3.  264,2.  266,2; 
b,  123,2.  269,2.  369,3;  -ati,  b,  220,2; 
'âte,  pi.  mets,  vivres  82.  108,1.3.  109. 

285.3.  293,3.  313.  366,3;  b.  7,3.  42,2. 
210,3;  —,  moyens  76,2;  6.  136  .  .;  bu- 
Căţe,  sf.  dim.  petit  morceau  9*,  3.  258,2; 
bucătar,  sm.  cuisinier  b,  134. 

Buéêtchi,  sm.  Np.  71. 

buche,    sf.    (ï)    lettre    (caractère)   b, 

67.2.  163,3. 
bucim,  V.  bucium. 

bdcin,  sm.  (ï)  trompette  14,2.  69,2. 
100.  106,2.  264;  —,  son  249;  -a,  sf. 
(e)  id.  249  .  .;  -ez,  va.  1.  sonner  de  la 
trompette  106.  266.  264  (v.  bucium). 

bucïûni,  sm.cep  de  vigne,  tronçon  36. 

bucïûm,  sn.  (e)  trompette  192;  b. 
313;  bucim  147,3;  —,  (I)  b,  142,3;  bu- 
cïun  (e)  71,2  . .;  bucïumez,  va.  3.  son- 
ner 6.  313. 

BuCOT,   sud   sarac  NI.   (?)  b.  127,2. 

bdeur  (ai),  va.  faire  plaisir  b,  372; 
— ,  vr.  se  réjouir;  jouir  2*.  9*.  3.  11. 

12.3.  14  .  .  19,2.  30.  62,2.  61,3.  83  .  . 
94,3.  99.  109.  118,2.  136,3.  138,2  .  . 
139,3.  141.  264,2.  306,2.  340,3;  b.  147, 


2  .  .3  .  .  364,3.  366,3;  -ăt,  av.  gaie- 
ment 5.  361. 

Bucureşti,  sm.  NI.  92,3.  135,2.  236. 
260.  279.  280,2.  290.  347;  b,  27,3.  106,2. 
127.  153.  246;  -teăn,  sm.  (teni)  habi- 
tant de  B.  b.  127,2. 

bucurie,   sf.   (il)  joie,  gaieté  12*,  2. 

13.2.  17,3.  29,2.  41.  60,2.  55.  72.  83, 
2..  102,2.  179,2.3..  211.  326,3;  b, 
6,2.  17,3.  47,2.  144;  -»»e,  ô.  166;  bu- 
Curés,  av.  volontiers,  avec  joie  16*,  2. 
113,2.   290,2;   b,   136,2.    187,2.    193,2. 

Buda,  sf.  NI.  b,  162,2  201,2.  212. 
234,2.  337,3. 

buésc,  vr.  3.  se  glisser  b.  329,2. 

bufnire,  sf.  bruit  sourd  b.  365. 

Bugeăg,  sm.  NI.  b.  34,2.  81,2. 

buhaïu,  sm.  taureau  b,  258,2. 

Buhdé,  sm.  Np.  38,2. 

Buhûs,  sm.  Np.  75,3.  91,3.  92.  173, 
3;  'él,  id.  91,3  (v.  Bohoş). 

buîăc,  aj.  féroce  251. 

buïgulcïlîne,  sf.  délire  255,3.  256,2; 
-ire,  sf.  délire,  rêve  255,2.3. 

buinru,    bmnrătate,   v.    bun,   bunăt-. 

Bujeşti,  sm.  Np.  (de  la  famille  Bu- 
jescu)  6.  300,2.  301,1-3. 

bujor,  sm.  pivoine  b.  67,2. 

Buldujarïu,   sm.  Np.  Balthasar  43. 

bulgăre,  sf.  (ri)  bloc,  tas  b.  159. 
365,2. 

bulgăresc,  aj.  bulgare  360,2.  361. 
362,3. 

Bulione,  sm.  mr.  Np.  Bouillon  b.  267. 

bumbac,  sm.  coton  b.  327,3. 

bumbaşiri,  pi.  soldats  qui  gardent 
la  frontière  (?)  b,  81,2. 

bumi  =  sii  bogomû,  avec  Dieu  (?)  62. 

bun,  s.  aj.  bon,  doux,  bienveillant 
5.  17,2  .  .  18  .  .  24,2.  26,3.  30.  35.  45  . . 

94.3.  116,3.  271  ..  351.  368,2;  b.  22,2; 
buînru  3*.  4*.  6*, 2;  bur  54,3.  66  .  .;  —, 
istr.  b,  283,3.  285,3;  —  de,  capable,  ha- 
bile 144,2;  b,  294,2;  bune,  pi.  f.  bonnes 
œuvres  31,3;  b.  208,2;  bunul,  sm.  vertu 
27,3  .  .;  bunu7%  pi.  les  biens  248.  324, 
2  .  .;  b.  94,3;  buna-cuvintare,  sf.  béné- 
diction 211;  bună-norocire,  sf  béatitude 
b,  99,2;   bun-norocos,  heureux  ô.   99,2. 

Bună,  sm.  Np.  134,3. 

bunătate,  sf.  (ăţl)  bonté;  bonheur, 
salut  11*,2.  16*,3.  51.  94,2.  112,2  .  . 
117.  165.  186,3.  243.  343,2;  6.48.  94. 
95.  108,2.  147.  149,3.  354,2;  —,  vertu; 
bienfait,  mérite  30.  131.  158.  168.  296,3. 


398 


bunavestire  —  cad. 


298.  300,2.  321,2.  327;  b,  4,3.  5,2  .  . 
98,2.3..  162.  189;  —,  biens  271,2; 
—,  bonne  qualité  170,2;  bonitate  226,3; 
buînrătate  ô6. 

banayestfre,  sf.  annonciation  b,  38, 3. 

buncredineïos,  aj.  orthodoxe  190. 
287,2. 

bundă,  sf.  (e)  fourrure  de  paysan 
b.  226,1.2. 

buneţă,  sf.  (ţi)  bienfait  38. 

bung:ét,  sn.  (uri)  épaisseur  d'un  bois 
b.  269. 

bunioară,  av.  par  exemple  b.  314,3. 

Baorêni,  sm.  NI.  63,2  (v.  buâr). 

bur,  V.  bun. 

bûrâ,  sf.  borée  29,2  .  .  (v.  boare). 

burduf,  sm.  panse,  outre  b,  374; 
-dûgu,  sm.  b.  369,2;  -dûv,  b.  294. 

barète,  sm.  (eţl)  éponge  244.  245; 
— ,  champignon  b.  98. 

burian,  v.  burueanâ. 

burfc,  sm.  nombril  ô.  297,2.  366,2. 
375,3. 

burfu,  sm.  tonne  b.  45,2.3  .  . 

Burïal,  sm.  NI.  b.  61. 

bnrlăc,  sm.  garçon,  non  marié  b. 
221,3. 

Bnrlănişti,  sm.  NI.  87. 

bursncés,  aj.  ventru  350,3. 

burtă,  sf.  panse  b.  259,3. 

burneănă,  sf.  (e)  mauvaise  herbe; 
herbe  verte  128,2.  266,3.  283;  *.  51,3. 
171.  304,3  .  .;  -uïa/na  (ïenï)  265,2  .  . 
281,2  ..;  5.  262,3.  263;  burian,  b.  368  .  . 
busiïOC,  sm.  basilic  b,  44,2.  46; 
-suioc,  b.  304,3.  348,3;  -suoc,  b.  137,3. 
138;  bosioc,  b.  334,2. 

Bnsurmaii,  sm.  (i)  Tartar,  Musul- 
man 361,2.  362,2. 

buşă,  d'à  'fele,  à  quatre  pattes  b. 
372,2. 

butcă,  sf.  carosse  i.  104,2. 
bute,   sf.  (tï)   tonneau   171,3;   b.  46, 
2;  -a,  b,  120. 

Butnăreşti,  sm.  NI.  135. 

butûe,  sm.  (ï)  moyeu  b.  336. 

buturuguţă,  sf.  petit  tronc  b.  370,2. 

buză,  sf.  (e)  lèvre  171;  b.  15,2.  153, 
3.  172,3;  318,2;  mr,  264,3;  —,  (za)  360, 
3;  —,  (zï)  b,  118,3;  bu^â,  (e)  241.  313, 
2  .  .;  -zăt,  aj.  lévreux  b,  258,2.  309,3. 

Buzău,  sm.  NI.  319.  343. 

Buzescul,  sm.  Np.  44;  -zeoschi,  de 
Buzău  98,2  (V.  Bozovschi). 


buzişoără,    sf.    (re)    petite   lèvre   b. 
290,3. 

buzdugan,  sn.  (e)  masse  d'armes  7. 
bytie,  v.  bitie. 
byy,  V.  biv. 


0  (K,  q). 


ca,  av.  cj.  comme,  pour,  en;  que 
15*,3.  16*,2.  2.  4.  6.  16,2.  24.  26.  29. 
54.  66.  100;  b.  12,3;  —,  parce  que  3*, 
1.3.  15*;  — ,  si,  en  cas  que  23.  56,3  .  .; 
—,  Utr,  que  b.  284;  —  ce,  quel  ô. 
355,3;  —  cum,  comme,   quasi  ô.  21,2; 

—  de,  environ,   à  peu    près   ô.  40,1.2; 

—  la,  id.  21,2.  288. 
că,  cj.  que  1,2  .  .  29,2.3  .  .  etc.;  —, 

car,  parce  que  3*  2.  8*  .  .  1,2  .  .  3.  4. 
8.  20,2.  21,2.  28.  36,2.  52,3  etc.;  —, 
istr.  quand  b,  282,3;  — ,  (slav.)  envers 
208,2;  en,  dans  12*  (v.  cû). 

èa,  pron.  dém.  f.  v.  cel  (gram.)  198; 
iatr.  b.  284. 

eăbaniţă,  sf.  (ţe,  ţâ)  espèce  de  pe- 
lisse 199,2;  b,  33,2. 

caè,  V.  càce. 

căcăreăză,  sf.  crotte  b,  334,2. 

Cacasino,  sm.  Np.  b,  168,2. 

CacaTéla,  sm.  Np.  b.  366  . . 

ëaëe,  sm.  istr,  père  b.  283  (dcr.  tată). 

căce,  cj.  parce  que,  car,  en  eflfet  6. 
27,2.  31,3.  64,3.  79,3.  96.  96,2.  104. 
111.  169,3.  226,2.3..  282,2.  316,2. 
354;  b.  230,3;  —,  quoique  211.  350,3; 
—,  pourquoi  13*  2.  136,3.  243,2.  351,2; 
b,  246,3;  căc  46,2.  223.  351,2;  cad, 
car  119,3.  292,3  .  .  337  .  .;  Ă.  9.  23,2. 
31.  95.  101.  212,3.  262,3;  —,  pour- 
quoi 155;  b.  14.  168.  263,3;  câşi,  b. 
262,3.  263;  càce  că,  car  23,2.  49.  137,3. 
138.  187.  272,2;  căci  că  238;  pentru 
cacï  pourquoi  106,2.  328,2;  ô.  37..; 
—  căc,  parce  que  296,2.  329,2;  cădail 
combien  1.11,2. 

cacïûla,  sf.  chaperon,  bonnet  b,  315, 
2.  333.  370,3.  374,2.  376,3. 

cacorizică,  aj.  f.  mr.  misérable  b, 
267,2. 

Cad,  iatr.  V.  cald. 

cad,  (càpï)  vn.  2.  tomber,  déchoir, 
succomber,  s'écrouler  10,2.  11.  27.  30,3. 
31,2.3.  66  .  .  58,2.  81,3.  84,3.  86,3. 
88.  110,2.  113,3.  199,3.  201,3  .  .  206,3. 
286,2.  341,2.  349,3;  b,  6.  32,3.  50.  52. 
54,3.    63,3.   68,2.   218,2.   320,2;    -   la 


c&délnità  —  cale. 


399 


sfcdey  se  quereller  h.  83,3;  cad  fcătfuî) 
2*,3.  8.  47,1.2.  56.  66,3.  182,2.  192. 
210,3.  247,3.  296,2.  299,2.  366,2;  6. 
10;  caz  81,2;  mr.  b.  284,2;  —,  vr.  fal- 
loir, devoir  3*,2.  10*.  14*,3.  24,1.3. 
30.  45,3.  46,2.  47  .  .  60.  55,3.  76,3. 
83,2.  89,3.  95,2.3.  99,2.  110,2  .  .  119,3. 
132,3.  153,2.  159,2.3..  232.  323,3; 
b.  9,3.  152  .  .  236,2.  262,3  (caghe);  că- 
lător, -oare,  aj.  pi.  f.  qui  tombent  324; 
-^ut,  aj.  écroulé  b.  12. 

cădelniţă,  sf.  encensoir  64,3;  b.  74,2. 

Cftdêre,  sf.  chute  199,3  .  .;  6.  193,2; 
—,   péché   13.    130,2;    —,    l'action  de 
Vabattre  201,3;  —,  position  89. 

cădesc,  va.  3.  encenser  64,3. 

cae,  pr.  rél.  mr.  qui,  que  b.  272,3. 
273.  279;  cai,  b,  281,3  (dcr.  care). 

Căesc  (iï),  vr.  3.  pardonner  263,3  .  .; 
— ,  se  repentir,  regretter  355  ;  b.  121,3. 
133,2  .  .  168  .  .  181,3.  195.  201,3;  —, 
faire  pénitence  90. 

éafa,  V.  cea-. 

café,  sf.  (éle)  café  b.  34.  115,3;  ca- 
flgftt  (iï)  cafetier  b.  115,3. 

caft  (càftaï),  va.  I.m7\  demander  b. 

265.2.  266,2.  272,3.  276,3.  277;  —, 
chercher  b.  279,2;  —,  regarder  b.  269 
(dcr.  caut). 

caftan,  sm.  caftan,  robe  d'honneur 
333.  334,2.  335,3. 

cai,  V.  cae. 

Caïafa,  sm.  Np.  245.  303,2. 

cafc,  sm.  canot  327;  càiche,  mr.  id. 
b.  280,3. 

Caïerél,  sm.  petite  quenouille  b.  328. 

Căîn,  sm.  Np.  11*, 3.  49,3.  63,3.  342; 
b.  60,3.  63,2.  65,2. 

caïne,    sm.    (nï)    chien    30,3.    90,3. 

160.3.  301;  b.  84,3.  121,2..  208,2; 
cane  258,1.2;  ô.  98,3.  159,3.  189,2. 
214  .  .  215,3.  251;  cane,  mr,  b.  264,2. 

căînfi,  s.  pi.  (?)  pourpre  30,3. 

Căînp,  V.  camp. 

căfre,  sf.  regret  b,  190. 

cal,  sm.  (caï)  cheval  9*,  3.  6.  13.  36,2. 
40,2.  61,2.3.  74,2  .  .  178.  200,2.  289,2. 
333.   361,2;    5.   18,2.   33.   72,3.    118,3. 

calabalâc,  sm.  cohue  b.  115. 

Călăcănft  (te),  aj.  teint  6.  336,3. 

Calapod,  sm.  Np.  53. 

Călăr,  sm.  (arï)  cavalier  5*,  3;  b. 
326;  călăraş,  sm.  (sï)  id.  5*  3.  39,2  .  .; 
b.  104,3;  călare,  aj.  av.  à  cheval  213. 
222,2.  362,8;  b.  1H6.  311,3.  372,2;  că- 


lăreşte, av.  cavalièrement  b,  292  ;  călă- 
reţ, sm.  cavalier  6.90,1.2.3;  oaste  că- 

lâreaţă,  cavalerie  191,3;  călărimc,  sf. 

id.    b.   18,2.    244,2;    —,    cavalcade    b. 

89,3;  — ,  chevauchement  b.  313. 

călător,  sm.  (ï)  voyageur  84,2.  237, 

3;   b,  151,2.    180;   -rïu   274,2;   b,  1?1; 

-ésc  (iï),  vn.  3.  voyager  240,3;  b,  139,2; 

— ,  vr.   id.    b,   128,1.3.    322,2.    332,3; 

-fe,   sf.  (iï)  voyage  201,3.   261;   b.  47. 

84.   128,3.  151,2. 
călăuzesc    (ziï),    va.    3.    guider    6. 

127,2. 
cale  (càlcâï),  va.  1.  marcher,  fouler 

2.  85,2.   161,2.  186.  228,3.  286,2.  348; 

6.  22,3.   23,2.   72.  98,3.    167,2.  176,2; 

— ,   violer,   enfreindre   80.   289,2.   324; 

b.  213,3.  232;  —,  empiéter  sur  119,3; 

— ,  envahir  204,3;  b.  153;  —,  toucher 

6.  61. 

Călcafu,    sn.    (ăe)   talon    155;    b.   4. 

177,2.   352,3;    —,    paturon  du    cheval 

36,2;   —    (aï)   b,    171,2;  câlcămu,  mr, 

b.  268. 

călcare,   sf.   transgression,   violation 

50.  110,2.  263,2;  -cătdr,  sm.  (ï)  viola- 
teur,  infracteur   10,3.   89,2.    248,3;    b, 

62,3.   57,2.3.   209,2;   —,   parjure    172; 

—,    pressoir    264,2;    -cătură,    sf.    (rï) 

pas  12. 

Céld,    aj.    chaud    351,3;    b.    26,2  .  . 

43,3;  iatr.  cad,  b,  285,3.  286. 

căldare,  sf.  chaudron  b.  40,2.3.  217, 

2.  309,2.  368,3. 
Căldăruşe,  sf.  Np.  53;  -şoae,  sf.  Np. 

62,2.3  .  .  63. 

Căldişer,  aj.  tiède  136,3;   căldură, 

sf.  (ri)  chaleur;  zèle;  ferveur  12,3.  154,2. 
168,2.  242,2.3.  299,2.  349,3;  b.  3,2. 
64,3.  161,3;  culdure  114,3;  caldlirés, 
aj.  chaud,  brûlant;  ardent  b.  30,3.  39,3. 
59,3.   177. 

cale,  sf.  (câï)  chemin,  route;  voyage 
11*,3.  11.  12,1.3.  15.  26.  36,2.  44,2. 
49,3.  76,2.  79,2.  88.  107,3.  115,3.  156, 
2.  194,2.3.  247.  257,2.  274,2.3  .  .  281, 
2.  364,3;  b.  16,2.  37.  63,3.  102,2.  146,2. 
194  .  '.  201;  mr.  b.  269,3  .  .;  —,  trajet 
b.  172;  eu  —,  juste  b.  9.  25.  83,3.  103. 
179,3;  fără  de  —,  faux,  incorrectement 
&.  11.  28,2.  236,2;  pre  —,  droit,  juste 
198,2.  273;  —,  de  la  manière  122;  a  da 
— ,  laisser  champ  libre  190,2,  a  da  tu 
-^,  rencontrer  b.   173. 


400 


caleïn  —  Cantacuzino. 


cal^ïu,  (?)  -leita,  istr,  lui  a  tendu  b. 
284,2. 

calemar,  iatr,  encrier  5.  285,2. 

calendări,  v.  căli-, 

Calfô,  sf.  (e)  ouvrier  ô.  287—291. 

calfc,  sm.  (i)  pauvre,  misérable  h, 
319,2. 

Calin,  sm.  Np.  92,3. 

Calindarïu,  sn.  calendrier  b,  357; 
cale-  b,  26. 

călÎTă,  sf.  mr,  chaumière,  hutte  b. 
264,1.2.  268,1.2;  -It/-,  b,  273,2  (dcr. 
colibă). 

Calonfiréstï,  sm.  Np.  les  gens  de 
Calonfirescu  b.  301,2. 

Calotaï,  sm.  Np.  177. 

Călpan,  sm.  Np.  ô3,2. 

Călngrâr,  sm.  (ï)  moine  8.  60,2.  62, 
2.3  .  .  70,3.  78.  131.  297,2.  301,3.  321, 
2;  b.  1,3.  40—42  .  .  56,2.3;  -dş,  sm. 
id.  253,1.2;  6.  200,2.3  .  .;  -ése,  vr.  3. 
se  faire  moine,  nonne  60.  253.  319,2; 
-ésc,  aj.  monacal  253,2.  321,2;  -le,  sf. 
monachisme  180,2;  -fţâ,  sf.  (ţe)  nonnè 
319,2;  b.  98. 

CalTinésC,  aj.  calviniste  290,2. 

cam,  av.  aliquam,  à  peu  près,  presque, 
un  peu  169;  b.  127.  146,2.  176,3.  177,2. 
265,3.  260,2.  307,2.  316.  364,2;  can 
305,3;  b.  59,2.  73. 

cama,  av.  mr.  sert  à  former  le  super- 
latif; —  (gïone),  le  plus  (vaillant);  b. 
267,3;  —  favhonïa),  le  plus  (vite);  b. 
271^3;  b.  269.  278.  280;  —  ffhine,  plutôt; 
b,  280,3. 

camaï,  av.  jamais  plus,  davantage 
85,3.  90.  264. 

cămară,  sf.  (àrï)  chambre  80,3.  133, 
3.  154,2.  222,2.  228,2.  264,2  .  .  282,2. 
351,2;  b,  11,2.  12.  68,2  .  .3  .  .  115,3. 
143,3.  337,2  .  .;  -ărăş,  sm.  chambellan 
ô.  97,2.   114,3. 

eămăşft,  sf.  (asï)  chemise  9*, 2.  12*, 
2.  19,3.  29,3;  6.  374,3;  cămeşă,  b,  309, 
2.  331,3;  -şi,  sg.  ô.  119,3;  cămeaşe  253; 
— ,   mr.   id.  ô.   275,3;   cămeşe,   b,  11,3. 

eămfttă,  sf.  usure,  29,3. 

cămătar,  sm.  (ri)  usurier  b.  12,2. 

cămilă,  sf.  chameau  b,  229,3.  298,2. 
299,1.2. 

eămfn,  sm.  foyer  b.  252. 

Camisn,  sm.  Np.  53,2. 
.     camp,  sm.  (i)  champ,  pays  plat  11,2. 
36,3.  38,3.  43,3.  58,2  .  .  61.  96,3.  215. 


264,2.  325,2;  ô.  90.  103.  106,3.  120,3. 

166.2.  167  .  .  211;  câkip  4.  107,2;  câm- 
pie, sf.  (il)  campagne  b,  354,1.3. 

Cămpullung,  sm.  NI.  189,3;  -pulung, 
b.  338. 
can,  V.  cam. 
Cftn,  V.  când. 

Cana  Galilei,  s.  NI.  317,3.  318;  b, 

321,2. 

Canaan,  sm.  NI.  37;  -nanitul,  sm. 
habitant  de  C.  194,2. 

éanca,  sf.  vipère  b.  138,2  .  .3;  ce-, 
id.  ibid. 

Cănd,  nv.  quand,  alors,  lorsque,  puis- 
que; comme  2*.  7*,3.  1.  2.  4.  5.  10. 
13,2.  18,3.  19,2  .  .  26,2.3.  28,3.  42. 
70,2.  104.  139,2;  b,  7,2.  13,2.  26,  3  .  . 
44.  60,2.3  .  .;  istr.  b,  286;  cind  363,3; 
cândo,  mr,  av.  quand,  alors  b.  265.  266, 
3;  -du,  id.  b.  267,3;  cmida,  mr.  av. 
comme,  parce  que  b.  265.  267,1.3;  — 
—,  tantôt  b.  90,3.  245,2;  —  eu,  du 
temps  de  151;  —  va,  autre  fois  85.  302, 
2;  b.  148,3;  căn-va  2*;  ca  — ,  comme 
b.  113,3.  135,3.  241.  244,2;  de  — , 
depuis  que  323,3  .  .;  b.  194;  nicï  — , 
jamais  141,2;  b.  329;  oare  —  va,  jadis 
b.  207,3;  orï—,  toujours  b.  291,S] pânâ 
—,  tant  que  b.  148,2;  cân  209;  istr.  b. 
284,2;  ca  —,  comme  324,3. 

căndai,  av.  alors,  après  79,2.   191. 

263.3.  283.  299,2. 

căndilă,  sf.  (le)  petite  lampe  b.  41  ; 
-larïu,  sm.  allumeur  des  lampes  6.  41  . . 

cane,  V.  câïne. 

Canelă,  sf.  istr.  canon,  fusil  b.  286,3  . . 

CÎlnepă,  sf.  chanvre  b.  26,3  .  .^  -ni-, 
b.  334,2. 

eănestră,   sf.   mr.  boîte   b.  268,2  .  . 

cange,  sf.  (cângï)  crochet  b.  323. 

Cftnit,  aj.  noirci  b.  311,3.  312,3  (v. 
călăc-). 

canon,  sn.  (noane)  loi,  canon  78,2. 
158,3.2.  162,2.  344;  b.  162,3;  —,  pé- 
nitence 116,3.  161  .  .;  -ésc,  va.  3.  punir, 
imposer  une  pénitence  161.  162,2. 

cânt  (aï),  vn.  1.  chanter  13,3.  26,3. 
83,2  .  .  91.  184.  202,2.  216.  229.  291,3. 
314,3  .  .  317,2.  333,2.  364,2;  b.  61,2  . . 
61.  134,2  .  .  191.  192  .  .  267,2.  363,2; 
— ,  plaindre  b.  340,2..  344,3;  cant 
istr.  b.  283. 

Canta,  sm.  Np.  b.  81,2. 

Cantacuzino,  sm.  Np.  251,2.  343,2. 
344,3;  b.  128;  -zen,  b.  205,3  .  .  206  .  .; 


cântare  —  c&r&i\l&. 


401 


-zinéstï,  1»  famille  de  C.  260,3;  Cota-, 
260.  279. 

eftntăre^  sf.  (&rl)  chant,  psaume  1*. 
80.  83. 106,3.  132,3.  162,2.  226,3.  297,2. 
314,3.  336;  b.  61,3.  62,3.  89..  139. 
192.  236,2.3.-323,2;  ca-,  b.  186,2;  cf- 
363,3;  eftntăreţ,  sm.  (I)  chantre  336;  b. 
61,3..;  eftntàt,  sm.  chant  b,  346,3; 
cftntăt^r^  sm.  chanteur  164;  căntatiS- 
rï,  pi.  point  du  jour  b.  328,2. 

eanteCţ  an.  (e)  chanson,  psaume,  can- 
tique, chant  1*.  10.  13,3.  30.  83.  136. 
181,2.  249.  363,3;  b.  196.  321  ;  cî-  211,2. 

Cantemir,  sm.  Np.  369,2;  6.  76,3. 

cantrida,  sf.  Utr.  siège  b,  286,2. 

cantuil)  sm.  istr.  coin  b.  284. 

eănya,  y.  c&nd. 

eaoty  y.  caut. 

eăp,  sn.  (ete)  tète  6.  7.  9.  10,2.  16,3. 
29.  49,3.  66  .  .  64,2.3.  89,3.  107.  134,2. 
149.  165,3.  166,2.  264.  307,3.  320,3; 
ô.  40  .  .  67,3.  91,2.  93.  212,2.  216,3. 
314.  342,2.  369,3;  —,  chef  328,3;  b, 
18,3;    — ,   bout,   fin,    extrémité    153,3. 

209.2.  273,2.  336,2;  ô.  107,2.  300,2; 
— ,  chapitre,  paragraphe  41.  42,2.  68,3. 
77,3.  78,2  .  .  103,3.  107,2.  116.  126  .  . 
129.  141,3.  158,2.  197,3.  236,2.  260,3. 

337.3.  338  .  .;  6.  9,2.  36—38.  146  .  .; 
—  (urï)  b,  297,3  .  . 

capui  mort  (terme  alchimiste),  capnt 
mortunro,  résidu  dans  Talambic  360,2. 
èapa,  y.  cea-. 
capăCţ  sm.  couyercle  b.  376,2. 

Capadochiea,  sf.  NI.  163,3. 

eăpăt  (càp&tàlu),  yn.  1.  obtenir,  ga- 
gner b.  188.  208,2.  226,2  .  .  227,3  .  . 
233,3.  348.  362,2.  356;  —,  sm.  bont 
b,  144,2. 

eftpătăîu,  sm.  oreiller,  cheyet  128,3; 
b,  189,3;  apunepe  —,  régler  b,  336,3. 

eăpăţănă,  sf.  crâne  b,  44,2  .  .;  -ţi- 
nés,  aj.  gros  de  tête  b.  118,3. 

căpătuesCţ  yr.  3.  — ,  se  pourvoir  b. 
269,2. 

capegYû,  sm.  chambellan  b,  112,3. 
113.  116;  capegfbaşa  (nn  titre)  b,  116, 
2.  117,2;  capigi'  332,3.  333  .  .  336,3  .  . 

Capernaum,  sm.  Ni.  b.  37,2. 

caperă,  sf.  (re)  capre  b,  42,2;  —  (ri) 
b,  98,2. 

éapesc,  yb.  iatr,  -peit  -a,  -cm,  attra- 
per, saisir  b,  286,3  .  . 

eftpestrél,  sm.  licol,  brîdon  5.  296,3. 
297. 

0A8TBB,  Ghrestonuitie  români,  n. 


^    capeşte,  y.  capi-. 

eapeténie,  sf.  (il)  chef,  prince,  com- 
mandant 258,2.  334,3;  6.127,3.202,2. 
213;    pir,  b.  246. 

eapichihaïà,  sm.  (lele)  les  agents 
àe»  Principautés  auprès  de  la  Porte  b, 
102, 2. 

eapigi,  y.  -pe-. 

căpişte^  sf.  (te,  tl)  temple  païen 
85,2.  131.  132,3.  320;  ô.  77.  204;  -pe-, 
b.  91.  196,3. 

capital,    sn.   (uri)  capitol   b,  219,3. 

căpitan,  sm.  (l)  capitoine  70,3.  176; 
b.  121.  127.  205,3.  206.  315,2. 

€apit<Sïul,  sm.  NI.  Capitole  b,  206,2; 
'tdkd,  b,  197,2. 

Caplestï,  sm.  Np.  pi.  famille  de 
Caplescu  b,  300,1  .  . 

Căprft,  sf.  (re)  chèyre  18,2  .  .  103, 
3  .  .;  b.  66,3.  211.  309;  —,  constella- 
tion du  zodiaque,  capricorne  b.   66,2. 

căprioară,  sf.  cheyrette  b,  110,2. 
304,3. 

caprfţie,  sf.  caprice  b.  246,3. 

èaptiru,  sm.  istr.  peigne  b,  286,2 
(dcr.  piepten). 

căptuşit,  aj.  doublé  335,3. 

capuésc,  yr.  3.  — ,  caser  b,  269,2. 

car,  sn.  (e,  à)  charriot,  char  176,3. 
296,2;  b,  234,3.  293.  315,3.  333.  339,2. 
343;  — ,  (cărat)  ya.  1.  charrier,  trans- 
porter b,  106.   321.   331.  333,3.  336  .  . 

car,  pr.  istr,  laquelle  b.  283,3. 

cara,  cj.  mr,  si,  pouryn  que  b.  263, 
3.  264,1.2  .  .  266.  282,2  .  .;  -re,  id.  b. 
273,2  .  .  275  .  . 

èara,  y.  cea-. 

Carabăi,  sm.  Np.  173,2. 

cărăbuş,  sm.  (ï)  grillon  264,2. 

Carachezcl,  sm.  Np.  43,3. 

caracter,  sn.  (un)  caractère  5.  246, 
2  .  .;  -tir,  b,  247,2. 

caragrosï,  galbenï  — ,  ducats  pe- 
sants (?)  b,  347. 

Cărăimaniî,  sm.  Np.  61,2. 

cărămidă,  sf.  brique,  b.  136,2  .  . 

Cara  Muselim,  sm.  Np.  b,  127. 

carantină,  sf.  quarantoine  b,  246. 

cărare,  sf.  (ârl)  sentier,  chemin  5. 
11,2.  12.  247.  248.  266,2.  267,3.  274,2; 
b,  93.  138,2.  139,3.  168,3.  307,2;  că- 
rărdşă,  sf.  dim.  petit  sentier  b,  137,3. 

carată,  sf.  carosse  b,  72.  73  .  .  114, 
2  .  .;  -re-,  b,  91,2. 

Cărădlă,  sf.  (le)  sentinelle  b,  342,2. 

26 


402 


căr&uş  —  casc. 


Cftrătiş,  sm.  charretier  296,2. 

Carazin,  sm.  Np.  h.  126,3. 

eărbunărîu,  sm.  charbonnier  363,2; 
-năŞţ  sm.  (I)  dim.  petit  charbon  h,  310,2. 

earbaneuluş,  sm.  escarboacle  270,3. 

eftrbûne,  sf.  (I)  charbon  h,  61,3.  211. 

èarcu,  sm.  mr,  lacet  5.  264. 

eftrd,  sm.  multitude  h,  323,3. 

Cardaghentt,  sm.  NI.  Carthagène 
89,2. 

eardamă,  sf.  cresson  h,  98,2.  308, 
3;  -fnomo,  sf.  cardamome  h,  45,2. 

car 69  cj.  mr,  si,  v.  cară. 

căre^  pr.  rel.  intrg.  qui,  que,  lequel, 
laquelle  y.  gram.;  cari,  h,  82,2.  200; 
'ţido,  mr,  chacun  h.  263,3.  265,2;  ea- 
rele,  id.  96.  286.  348,3;  -de  -ele,  l'un, 
Tantre  97  .  .;  carie,  iatr,  h.  282,2.  283, 
2  .  .  286  .  .;  carele^,  chacun  h,  217,3; 
carir  46;  carîf,  id.  45,3.  57,3. 

earéta,  v.  -rà-. 

Oarfdl,  sm.  Np.  158,3. 

cariy  V.  -re. 

cftrlăn,  sm.  (I)  poulain  de  deux  ans 
b,  258,2;  -lănăş,  sm.  (l)  dim.  h,  258,2. 

cărlfg,  sm.  crochet  301  ;  -ătură,  sf. 
NI.  73,2. 

Cftrmft,  sf.  gouvernail  110,3;  h.  129, 
3.  181,3  .  .;  — ,  direction,  gouverne- 
ment 69;  6.  9,2;  -macïn,  timonier  84, 
2;  h,  181,3  .  .;  -miţă,  crămiţă,  sf.  petit 
gouvernail  9*,  3;  -mufre,  sf.  gouver- 
nement b,  87.  221,2. 

cărn,  aj.  cuţit  — ,  serpette,  couteau 
falciforme  b.  98,3. 

Cftmăţ,  sm.  saucisse  b,  228,3. 

carne,  sf.  (càrnl)  chair,  viande  14*. 
6.  16,3.  90,3.  103,3.  215,1.2..  242. 
247,3.  266,2.  296,2.  325,2;  b,  12,2. 
44,3.  120,3.  138  .  .  211,2;  mr,  b,  279,3. 

Carne,  sf.  Np.  53. 

Carol,  sm.  Np.  b,  153. 

Cărpă,  sf.  chiffon  b,  46,2;  -pésc,  va. 
3.  raccommoder  b,  224;  -pft,  aj.  ra- 
piécé b,  118,3.  373,3. 

Carpocratis,  sm.  Np.  b,  79,3. 

Cftrstieanul,  sm.  NI.  333,3.  334; 
-iïanul,  336. 

Cftrşfe,  sf.  (il)  talus  b,  342,2. 

cărşmft,  sf.  (e)  cabaret  217,3  (v. 
cràcime,  crişmă). 

carta,  v.  cea-. 

carta,  sf.  Utr,  papier  b,  285,2.  286 
(dcr.  hârtie). 


carte,  sf.  (cărţi,  -ţâ)  livre  8  . .  24.  25. 
28,2.  33,2.  37,2  .  .  43.  57.  60,2.3.  77,3. 
78,2.  88.  98,3.  110.  158,3.  217,2.  236,3. 
251,2.. 3.  260,2..  325.  363,2;  b,  42, 
2  . .  82^2.  160  .  .  195,2;  —,  écrit,  lettre, 
épître  2»,3,  5*,2.  73,2.  T4.  171,2.  174, 
2.  199,2.  220,3.  237,3.  262,1.2.  322,3. 
335,2;  b,  10,2.  55,3.  62  .  .  207,2.  312, 
2  .  .3.  315;  carûte,  id.  46;  —,  carte  à 
jouer  295, 3.  296, 2  ;  carte  besêrecii,  Ecclé- 
siaste  271;  —  nêmuluï,  livre  de  généa- 
logie b.  20,2;  —  cântecihr,  Cantâque 
des  cantiques  238, 3  ;  a  f  ^i  — ,  savoir  lire 
et  écrire  b,  373,2. 

carteca,  sf.  (-ce,  -ci)  mitraille  b. 
246,2.3. 

cartésc,  vn.  3.  murmurer,  gronder 
259;  b.  47,2.  367,2. 

Cftrticê,  sf.  (êle)  petit  livre,  livret 
340,2;  b,  28.  153,3;  -cfcft,  sf.  id.  b. 
183,3.  195,3.  236,2.  346,2. 

Cftrtiïan,  sm.  Np.  87,2. 

Cftrtfre,  sf.  mr,  mécontentement  b, 
267,2..;  -titor,  s.  grondeur  b,  348,3. 

Cărtulăr,  sm.  (arl)  lettré,  scribe  4*, 

2.  18.  78.  125,1.3.  233;  cărturar  (l), 
id.  146,2.  284;  b.  37,2.  66,3.  312,2; 
càrûtulaAïa,  sf.  érudition  51,2. 

cărţulie,  sf.  livret  337,2. 

căruţă,  sf.  chariot,  char  b,  91,3.  106, 

3.  347,2. 

ëas,  V.  ceas. 

Căsă,  sf.  (se,  sa)  maison,  demeure, 
chambre  11.  13,3.  16.  31.  40,2.  47,2. 
51,2.  63.  61.  97.  112,2.  133,3.  139.  148. 
194,2.3  .  .  260.  291,2.  333,2.  351  .  . 
364,2;  b,  25,2.3..  56,3.  62,3.  80,3.. 
117,2.  146,2.  171,3.  218,2;  mr.  5.  268, 
3;  —,  (c&sl)  223,2.3  . .  226,3;  —  di  bei- 
Ucu,  maison  princier  i.  113,2.  115;  case 
domneşti,  palais  72, 3  ;  a  casa,  à  la  mai- 
son b,  170,2.  178,2.  215,2;  in  -aş,  dans 
sa  maison  b.  120,2;  a  ţine  — ,  se  mettre 
en  ménage  b.  67. 

căsătoresc,  va.  3.  marier  b,  261,2; 
— ,  vr.  se  marier  217,3;  -rie,  sf.  (il) 
mariage  217,3.  277,2.3.  278,3;  b,  10; 
omul  '6riu,  père  de  famille  18;  -rit, 
aj.  marié  218,2. 

case  (căscĂI),  vn.  1.  bâiller,  ouvrir 
206,2;  b,  253.  313,2.  322,3;  căscărc, 
sf.  bâillement  b,  341,3;  căscăt,  aj.  ou- 
vert, béant  165,3.  210,3;  mr.  b,  264,2; 
cftscaûnd,  sm.  nigaud  b,  260. 


dunic  —  căţea. 


403 


casnic^  sm.  (ci)  gens  de  la  maison; 
ménager,   hôte    5.  208,2.  213,3.  236  .  . 

238.2.  361,2. 

casomic,  v.  cea-;  caaoslov,  y.  cea-; 
<^<Mt&,  V.  cea-. 

castălă,  sf.  (li)  châtaigne  h,  98. 

eastăta,  sf.  Utr,  yénérable  b,  284 
(dcr.  cinstita). 

eastél,  sn.  (uri)  château  h.  76,3. 

cftstigţ  vr.  1.  — ,  se  travailler  b, 
328  (▼.  c&ştig). 

eastrayét,  sm.  concombre  b.  98,2. 

Castrîsie,  s.  Np.  6.  195,3. 

căsuţă,  sf.  maisonnette  b,  350,3. 

eăş,  sm.  fromage  à  la  pie  &.  258, 3  ; 
căşărfe,  sf.  fromagerie  b.  258,3. 

eaşcayălţ  sm.  (I)  fromage,  gruyère 
6.  12,2.  258,3. 

eăşcîoără,  sf.  (cl6rl)  maisonnette  5. 
204.  361,3. 

căşî,  y.  c&cl. 

Caşin,  sm.  NI.  b,  33. 

Căşlă,  sf.  (le)  métairie  b,  219,3. 

căşlegile  cracïnnuluï,  réveillon  de 
Noël  234,3. 

caşniCţ  sm.  vél  — ,  premier  échan- 
son  173,2. 

căştlg  (aï),  — ,  vr.  se  soucier  8*,  2; 
— ,  va.  1.  gagner;  tirer  profit;  triompher 

194.3.  290,3.  345;  Ă.  5,2.  6  .  .  82.  87, 
3.  144,2.  197,2.  252,3.  255,2;  —,  s. 
(urï)  gain,  profit  292.  313;  6.  221,2.  253. 
364,3;  căştiga,  s.  id.  55,2;  eăştigare, 
sf.  l'action  de  gagner;  gain,  victoire  b, 
5,2.  196,2;  -at,  aj.  s.  gagné,  gain  5. 
96.  189,2.  358,3;  chi^tig  30. 

cat,  câtal,  y.  caut. 

cât,   pr.   quel,  combien  de;   tant  1*, 

2.  6*,  3.  9*  3.  3.  -9.  31,2.  39,3.  42. 
51.  58.  60,3.  86,3.  110,2.  133.  136,3. 
164,3.  216.  359,3;  b.  12.  60.  119,2.3. 
160,3.  167,1  .  .2.  366,2  .  .;  but,  câtie, 
b.  262,3;  —,  tout  ce  que  17,3.  20,2; 
—  ,  av.  tant  que  3.  92,2;  b.  87,3.  252, 

3.  306,3.  320,2.  375;  —,  que  71,2. 
106,3.  128,2.  131.  140,3.  165,3.  297,2. 
321.  361,2;  6.  11,2.  13.  25,2.  37,2.3. 
50,2.  56,2.  73,2.  82,3.  89,3.  92,3.  106, 
3.  188,3.  203,3.  208,3.  217,2.  240.  359; 
mr,  b,  267  (=  încat);  — ,  aussitôt  que, 
dès  que  6.  193.  289,2.  304,2;  —  de, 
si  .  .  que,  autant  que  b,  13,2  .  .  224,3. 
245,3;  eu  — ,  plus  b,  S  .  .;  de  — ,  tant 
que  57;  — ,  que  134;  după  — ,  autant 
que  b,  29,3;  în  — ,  id.  b.  244,3  . .;  numaï 


— ,  seulement,  tant  que  &.  4;  — ,  aussi- 
tôt que  b,  19,2;  numai  de  — ,  à  l'in- 
stant 126,3;  pre — ,  autant  que  b,  151; 
pe  — ,  id.  b,  89, 3  ;  de  —  pe  — ,  mr,  de 
plus  en  plus  b,  269. 

ëata,  y.  ceatâ. 

Catacozino,  v.  Ganta-. 

cătănă,  sf.  (ne)  soldat  b,  214.  315, 
2;  cătănesc,  vr.  3.  s'engager  soldat  b, 
305,2;  -le,  sf.  service  militaire  b.  306,2. 

caţăr,  sm.  mulet  304,3. 

catar anu,  y.  catran. 

Cătărigă,  sf.  adolescent  164. 

Catastăni,  s.  pi.  châtaignes. 

catastih,   sn.  (fşe)   registre  144,2.3. 

cătat,  lisez:  gà-,  préparé   b.  143,3. 

Căte,  av.  à,  par  87.  95,3  .  .  177,2.3. 
183,3.  317,3;  b.  24,2;  —,  unu,  doï, 
trei  etc.  un  à  un,  par  un,  deux  etc.  67. 
334,2;  6. 19,2.  39,3.  129,2.  136,3.  211,2; 

—  ceva,  quelque   chose   158,3.   355,2; 

—  o  dată,  quelque  fois  5.  233,3;  mr. 
cote,  à  b,  266,2. 

catechismus,  sm.  catéchisme  124; 
-chismx)  226;  caUhUmû,  b.  99,3  .  .;  catî- 
hiêisû  b,  99. 

cătlnţă,  sf.  —  cerïuàiï  (îcoaoTr^ç)  éten- 
due 323,1.2. 

catlva,  aj.  f.  iatr.  vilaine  b.  283,3; 
cativeria,  sf.  méchanceté  6.  284,2.3. 

Cătontt,  sm.  Np.  b.  152,3. 

cătrft,  prép.  vers,  envers;  sur,  contre 
1*3.  12*,3.  1,2.3.  2  .  .  6.  10,3.  11. 
17,2  .  .  18,2.  20  .  .  24,3.  26  .  .  29.  30,2. 
31.  36.  40,3.  67  .  .  77.  88,2.  109.  184; 
-ra  7*.  9*.  45,2.  87,3.  140,2.  262,1.2. 
317,2.  338;  b,  6.  48,3.  66,3.  71,2.  166, 
3.  191,3.  214;  -re,  b,  80,3.  127,3;  căt- 
rea  1;  mr,  cătrâ-ţi,  pourquoi  b.  265,1.2; 
— ,  parceque  b.  267. 

cătrăn,  sm.  poix  b.  217,2.  238;  -tar-, 
b,  171,2. 

Catrin,  sm.  NI.  b.  302,2. 

Catrfnţă,  sf.  tablier  b.  309,3. 

Căt-ya,  pr.  quelqu'un,  peu  37,2. 
45,3.  161.  306.  360,2.  362;  b.  2,2. 
19,2.  47,2.3  .  .  129,2.  178,3.  225,2; 
căt-va>^,  id.  i),  127,3;  mr,  căt-vru,  id.  b, 
268,2. 

caţ,  va.  1.  istr,  attraper,  saisir  b, 
286,3  .  . 

căţea,  sf.  (ele)  chienne  b.  260;  căţel, 
sm.  (eï)  petit  chien  b,  362;  -eleï,  pi. 
dim.  b,  329  ;  -ăndru  sm.  (ril)  petit,  g^and 
(d'un  animal)   b.   367,3  .  .   368;   căţă- 

26* 


404 


c&Aş  —  cenuşi. 


lailini,  b.  262,2.3.  263;  e&ţelit,  aj. 
épanoui,  enflé  b.  341,3;  e&ţeltiş&,  sf. 
petite  chienne  6.  349—352  .  . 

eăAŞţ  sm.  baqnet  à  puiser  b,  336,3. 

tant  (c&at4l),  ya.  1.  chercher,  exiger, 
tenter  16*3.  18.  19.  2L  23.  26,3.  33,2. 
81,3.  82.  88,3. 100  .  .  126.  126  .  .  138,3. 
166,3.  168.  218  .  .  278,3.  314.  340,2. 
362;  b.  3.  17.  37.  68,2.  80,3.  117.  149,3. 
212.  313,2  ;  —,  rechercher  6. 126;  —,  re- 
garder, voir  (rechercher)  3».  4*.  8*,  2. 

2  .  .  8.  61,3  .  .  64,3.  67,3.  86,2.  101, 
1.3.  116,2.  141,3  .  .  166.  166,3.  199, 
2.  204,1.3.  237,2.  298.  324,2.  368,2; 
b.  22,2.  60.  64,2.  73  .  .  105.  121.  137, 
2.3.  186;  —,  garder,  soigner  4.  80,3. 
161,3.  262.  349;  b.  68,2.  69.  113,3; 
287;  — ,  vr.  twii — de  treabă,  s'occnper 
de  ses  affaires  171,3;   ô.  262,2.3.  367, 

3  ; de  drum,  poursuivre  son  chemin 

b.  350;  càot  chercher  108,3;  cat  (càtâï) 
id.  b.  161.  304,3.  313,2.  315.  319,3. 
363;  —,  b,  308,3.  337,3.  367,3.  368 
(v.  mr,  caft,  Utr,  cavt). 

eftutăre,  sf.  traitement  97,3.  100; 
-tât,  sm.  aspect  36,2;  -tfttûra,  sf.  au- 
torité, regard  15*,  3.  16*.  198,2.  210. 
212,3;  b,  90. 

CftTftran-Şebeşu,  sm.  NI.  37,2. 

CaTt,  (ai)  va.  1.  istr.  chercher  b.  284 . .  ; 
—,  regarder  b.  286;  -atn,  sm.  considé- 
ration 6.   284,2   (mr.   caft,    dcr,    caut). 

caz  (căzui),  V.  2.  tomber  81,2;  mr, 
b.  264  (v.  cad). 

eăzăc,  sm.  (ï)  cosaque  161.  200,3; 
b,  126,3;  -ésc,  aj.  201. 

Cazal,  sm.  Np.  44,3. 

Căzălbaş,  sm.  (i)  Np.  130. 

eăzămănty  sm.  chute  b.  103. 

cazanie,  sf.  (il)  prêche  (livre  des  ser- 
mons) 111,2  .  .;  ca-  237,2.  238.  244,3; 
h,  30.  31. 

Cazimir,  sm.  Np.  69,3.  70  .  .  190,3. 
191  .  . 

caznă  9  sf.  (-ne,  -ni)  peine,  torture 
73.  171.  338,2.  339;  b,  64.  87;  C&znésc, 
vr.  3.  se  tourmenter  b,  308,2. 

Cftzut,  aj.  s.  tombé,  écroulé  b,  74,2. 
248,3;  -a  cinate,  l'honneur  dû  b,  4,3. 

ce,  pr.  rel.  dém.  qui,  que  1,2.3.  6. 
9.  13,2.3  .  .  17,1.3.  25.  31.  51,2;  b, 
5,3.  65  etc.;  hnt,  9e,  i.  262,2  .  .3  .  .; 
—,  pourquoi  2*, 3.  9;.d«w  —  în  —,  de 
mieux  en  mieux  b,  367,2;  fier,  beau- 
coup 349,3;  c»,  9.  10.  43,3.  142,3.  221, 


3.  222,2.  332,2.  346,2.3  .  .;  b,  66.  60, 
3..  63.  66.  96,2..  96.  98.  133,2.. 
134,1.3.  181,2.  359;  cie,  226,2. 

ce,  cj.  V.  ci. 

ce,  i^a,  ce,  cea,  cïa  pr.  dém.  la,  v. 
g^am. 

cê-,  V.  cea-,  ce-. 

ceafă,  sf.  nuque;  ca-  350,3;   b.  123. 

ceăpft,  sf.  oignon  b.  364,3..  372; 
cèpa,  b,  43;  cêa-  356;  ca-  356,2;  b.  27. 
42,2.3.  98  {iatr,  jbuU). 

ceară,  sf.  cire  b,  351,3;  ce-,  162,2; 
b.  238,3;  cV  95.  116.  293,3.  338;  b. 
217,3.  219. 

ceardac,  sm.  tente  b.  302,3. 

ceartă,  sf,  (te)  querelle,  démêlé;  cè- 
4*,  2.  171;  ca^,  b.  123,3;  —,  répri- 
mande, ce-  29,2;  cXor,  b.  361,2. 

ceas,  sn.  (uri)  heure;  cèa  164,3;  b. 
139.  160,1.2;  -vl  dêpoï,  dernière  heure 
48;  «M  3*.  13*,2.  15*.  1.   2,3.   9.  21,2. 

54.2.  67,3.   80,2.    88,2.    89,3  .  .    96,2. 

97.3.  107,3.  127.  147,3.  167,2.  180,2.. 
186,3.  201,3.  274,2  .  .  311.  342,3;  b. 
41  ..2.  .  60,2  .  .  101,2.  200.  214,3. 
233,3;  —,  hora  (du  bréviaire)  b.  203,3; 
cïas,  horloge  h,  370. 

ceasornic,  sm.  montre,  horloge  6.  8, 
2.  368,3;  cea-,  b,  8,2.  9..  10,2;  da-, 
b.  8,2. 

ceasoslÔT,  sm.  bréviaire;  ca-,  i.  15. 

ceăstă,  cê-,  èa-,  pr.  dém.  f.  celle-ci, 
V.  gram. 

ceată,  sf.  (te)  troupe,   bande   179,3 
b,  218,3.   307;  ce-  98.   130,3.  329,3  . 
330,2  .  .;  b.  15;  ca-  62.  179,3.  288,3  .  . 
b.   192  .  .;    —,    Tarmée    céleste    106,3 
245,2.3;  b.  64,3;  cê-288,3;  ca-,  6.  89  . 
191.  _-,  brigade,  cê-  221,3  .  . 

ceăteră,  sf.  (re)  harpe  249  .  .;  — , 
(ri)  14,1.2  .  .;  —,  (ceteri)  14. 

ceaţă,  sf.  (cete)  brouillard  b.  137,3. 
299,1.2. 

Cehan,  sm.  Np.  b,  81,2. 

ceMuesc,  va.  3.  voiler,  envelopper 
234,3. 

eelnresï,  v.  cîne. 

ceïu,  V.  cer. 

cel,  (a)  pr.  dém.  celui,  v.  gram. 

eelărîli,  sm.  chambre,  cellule  12, 3. 64. 

cempoi,  cène,  eenste,  v.  ci-. 

cenuşă,  sf.  cendre  206,2  .  .  246,2. 
292,2  .  .;  6.  49.  109,2.  264,2  .  .;  -9e,  b. 
185,3.  238,3. 


cer  —  èfert. 


405 


cer  (i\ï)  V».  2.  demander,  solliciter, 
exiger  2*.   9*,2.    19,3.  23,2.   27  .  .  42, 

1.2.  65.  82.  100,3.  108.  138,3.  169. 
239,3.  271,2.  283.  296  .  .  300,3.  301,3. 

304.2.  326,2.  341,2  .  .  342,3.  343,3;  h,  7. 
12.  37  . .  47,3.  101. 125.  149.  150,3.  189. 

234.3.  241,2;  —,  vr.  demander  pardon 
9;  —,  mendier  195;  —,  chercher  255, 
2;  ceriu  81,2,  82,3;  ceXu  288;  h.  49,2. 
182,3;  istr.  286. 

cerb,  sm.  (1)  cerf  36,2.  168,6;  h, 
212,2.3. 

cerMce,  sm.  nuque  35,3. 

cerc  (aï),  va.  1.  chercher  62,2  .  .  77. 
78,2.    108,2.    119.    143,2.    183,2.    187. 

209.2.  214,3.   230.   231.   248  .  .  267  .  . 

270.3.  360.  365;  J.  6,2.  11,2.3.  12.  77, 

2.  162.  196,2;  —,  rechercher,  exami- 
ner, éprouver  11,2.3.  69.   80,1.3.  118, 

2.3.  200,2.  204,2.  291,2  .  .  328,2;  6. 
72.  297,2.  353,2;  —,  essayer,  tenter 
70,3;  b,  96,2.  131,2.  355  (v.  încerc); 
cercat,  aj.  examiné  76,2;  cercStér, 
sm.  (ï)  explorateur  100,2. 

cercecu,    sm.  Utr,  cigale  h,  282,3. 

283  .  . 

cercél,  sm.  boucle  d'oreille  h,  369,3. 

cercetare,  sf.  (art)  examen,  enquête 
236,3.  291,2;  h.  106,3.  163,3.  154,8; 
—,  soins  214,3;  CCrcetCZ  (âï)  va.  1. 
examiner,  scruter,  s'informer  84,3.  194, 

3.  247.  297.  364,3;  h.  114,2.  125,2; 
-te4  77.  306;  —,  chercher  365;  h,  267. 

CercMaz,  sm.  Circassien  93,2;  -ch^ï, 

pi.  h.  4. 

cerdacél,  sm.  vestibule  172,3.   173. 

Cérere,  sf.  (rt)  demande,  prière  h. 
186,2;  ce-  25.  42,2  .  .  293,2;  h,  178,2; 
—,  vœu  67,3. 

ceresc,  aj.  s.  divin,  céleste  66,2.  81. 
83.  106,3.  130.  298.  316,3;  h,  108,3. 
190,2  .  .  192,3.  236,2. 

Cergău,  s.  NI.  h,  321. 

Cérïu,  sn.  (ïure)  ciel  1*,3.  9*.  1,2.3. 
3.  7.  9.  11,2.  14,3.  16,3.  19,2.  23,3. 
28,3..  34..  54,2..  57..  82.  107. 
127.  147,3.  262,3.  276.  309,2.  310  .  .; 
—,  voûte,  baldaquin  h.  130,3;  —,  (ïurt) 
83.  154.  183,3.  250,2.  263.  311,3.  329. 

2  .  .  349,2;   h,  22,3.   36,3.   121.  179,3. 
180  .  .;  ce.H  7*,3.,14*,2.  9.  32,1.2.  67, 

3  .  .;  h,  182,2;  cer,  3.  4.  124. 

cern  (ut),  va.  2.  bluter  h.  337,1.2  .  . 

Cernât,  sm.  Np.  92,2. 
Cem&uţi,  sm.  NI.  173,3.  174. 


cemêla,  sf.  encre  h,  46  .  . 
CernigOY,  sm.  NI.  237. 
cerşesc  (şiii),  va.  3.  demander,  solli- 
citer   60.   192,3.   234,2.    235,2.    247,3. 
296.  298,2.  361;  b.  67.  358,2  .  .;  CCr- 
şiStul,  sm.  supplication  54. 

cert  (aï)  va.  1.  réprimander,  punir 
31,2.  50,2.  90.  106,2  ,  .3  .  .  113,2.  120, 
3.  121.  122,2  .  .  123,2  .  .  127,3.  12àt8. 
141,3.  161,3.  213,2.  276,2.  281,3;  6. 
185.  216,3;  —,  interdire  6.  133,2.  167, 
2-  —,  gronder  b,  256,2;  —,  vr.  se  que- 
reller, disputer  284;  6.  121.  362,2;  —, 
s'instruire  283,2;  ccrtărc,  sf.  (art)  ré- 
primande 60, 2  ;  — ,  punition,  châtiment 
120,3.  121.  122,1  .  .3  .  .  123,2.  146,3. 
163.  161,3..  212.  269,3.  270.  346,2; 
6.  14,2;  -rût-,  peine  49,2. 

Cést,  (a)  pr.  dém.  celui-ci,  v.  gram.; 
dat  207,2. 

cestésc,  va.   3.    honorer  9;   ci-  101 
(v.  cinstesc). 

cetăş,   sm.  partisan,  membre  d'une 
troupe  44.  81. 

cetate,  sf.  (tàtï)  forteresse,  ville  for- 
tifiée 2»,2.  11*,3.  1,3.  175,2.   176,1.2. 
3..   177,1.2.    178.   240,3.   360,3.   361, 
2.3  .  .;  cetaU,  b,  133;  —,  ville  9.  21,2. 
33,2  .  .  38.  49,2.  68,2.3.  67,3  .  .  72,2. 
78,2.3.    107,3  .  .    116,3.    124,2.    150,2. 
324,2.   360,3;   b.  23,2.   39,2.   56,3.  76. 
167  .  .;  ca-  8;  —,  droit  de  citoyen  3*,  3; 
cetate  de  scaun,  siège  177;  —  Albă,  NI. 
68,3;  —  Sărată,  NI.  287,3;  cetftţeăn, 
sm.  (enï)  citoyen  b,  92,2;  -tenu,  b,  87, 
2  .  .;   —,  (ţeani)  258;   —,  (tênij  362,3. 
ceténie,  sf.  lecture  146,2;  cetesc  (iï) 
vn.  3.   lire   21,2.   35,3.   37,2.  38.  68,3. 
79,3.  106.  110.  111,2.  118.  142,3.  297. 
335;  b.  41,3.  76  .  .  153,3.  164;  cetfrc, 
sf.   -ré  stêîeUxr,  astrologie  133,2;  CCtit, 
sm.  lecture  146,2  .  .;  b.  203,3;  CCtité- 
rïn,  aj.  s.  lecteur  97,2  .  .  109,3.  125, 
2  .  .  146,2.  261,3;  6.  156,2;  -- de  stèle, 
astrologue    132,2.3.    133,1.2.    134    (v. 
citanie). 

Céuca,   sf.   chouette   b,  213,1  .  .2  .  . 

cens,  sm.  huissier  136,2. 

cevă,  pron.  quelque  chose  11,2.  37,3. 

42;  b.  21,2.  208,2.  246,2;  cate  —,  id. 

b.   84,3;  c&vaş,  id.    313,3;   -,  quelque 

part  323,2;  aU -of,  autre  chose  287,3. 

338,3  .  . 

Cfert,  sn.  (urt)  quart  (d'heure)  ô.  9,2. 


406 


che  —  chip. 


Che,  cj.  istr.  que  b,  284;  — ,  pr.  rel. 
qui,  que  b.  285,3. 

Cheaculê)  sf.  nîgella,  nielle  b,  45,2. 
chear,  y.  cbiar. 
€liedriii<S,  sm.  Np.  246. 

Chedra,  sm.  cèdre  357,2;  6.  97,2. 
176,2;  chie-  171,2. 

Chée,  af.  (eï)  clef  148,2  .  .3.  255;  b. 
179,2  .  .  880,3;  cMe  236;  cheae  363,2; 
fwir.  cleale). 

ehef,  sm.  amusement,  humeur  b.  115, 
^.  317.  347,2;  —,  bonne  disposition  b, 
374. 

chel,  sm.  teigneux  b,  246,3  .  . 

clielcûg',    sm.  frais,    dépense,   vivre 
125.   270;  -^  125,2;    cheltueălă,  sf. 
'ueale,  176.  261,2.  290,2.  347,3.  348,2 
b,  30,3.  35.  78,3.  79.  81,3.  103,3; -^«««ii^ 
38.  94,2.  118,2.  144,2.3.  237.  240.  280 
291.  294.  344,3;  —,  (uéUJ  b,  221,2;  — 
(-tâelj  208  ;  -tuésc,  va.  3.  dépenser,  di- 
lapider, faire  des  frais  208.  277.  293,3 
ô.  248.  374. 

chem,  V.  chiem. 

Chen,  av.  Utr,  quand  b,  283,3.  284. 

Chéndru,  sm.  centre  323,1.2  . .  347,3. 

chentăTrn,  sm.  (ri)  centaure  b.  90,2. 

chept,  sm.  mr.  poitrine,  sein  b.  274, 
3.  275  (dcr.  piept). 

cheré,  sm.  mr.  temps,  terme  b,  271. 
276,3.  277,2. 

cherstïanske,  aj.  f.  istr.  chrétienne 
b.  283,2. 

cheruTim,  v.  he-. 

Chesăr,  sm.  César,  empereur  21.  204. 
261,3.  358,3;  b.  153;  -rie,  ô.  79;  Cki- 
sarie,  b.  128. 

Chést,  sm.  Np.  Quistus  b.  236,3. 

Chezăş,  sm.  garant  74,2.   162. 

chïar,  av.  même,  aussi,  pendant  b. 
288,2.  320.  355,3.  362,2;  cher,  b.  174, 
2;  chear,  b.  336,3;  —,  clairement  330; 
chêrii  31,3.  166,3. 

Chïare,  sf.  mr,  ombre  b.  276,2. 

chîătră,  sf.  mr.  (chïetire)  pierre  b. 
277,2.  279,3  (dcr.  pïatra). 

Chibzueălă,  sf.  (le)  méditation,  dé- 
libération 236,2;  chipz'  110,2.  260,2; 
chihzuésc  f-^iï),  vn.  3.  présumer,  réflé- 
chir; délibérer  57.  236,2;  b.  129,2.  244, 
3.  311,2;  -uft,  sm.  raisonné  b.  300,3; 
-uitdrïu,  sm.  prudent  265,3. 

chic,  sn.  (uri)  cri  de  joie  179,2. 

chfcă,  sf.  chignon,  toupet,  chevelure 
b.  120.  122,3.  302. 


Chicera,  sf.  NI.  151. 

chiculfţă,  sf.  petite  chevelure  b. 
298,2. 

Chicuta,  sf.  mr.  toît  b.  268,3. 

Chidar,  sm.  Np.  238,3. 

Chidyelat,  sm.  aise  b.  225,2. 

Chïeale,  sf.  mr.  peau  6.  271,3  (piele). 

chïém  C^hem)  (aï),  va.  1.  appeler, 
crier  1*,3.  12.  13.  14,3.  28,1.2.  34.  35, 
2.  42.  78.  83.  100.  176,2.  218,2.  225. 
296,3.  318,2.  342,2;  b.  40,3.  171,2. 
189,3;  — ,  vr.  s'appeler,  se  nommer 
21,2.  27,2.  34,3.  37,2.  39,3.  48,3.  58, 
2.  59,3.  61,2.  71,3.  89,3.  107,3.  116  .  . 
121  .  .   131  .  .    153,2.   313,3.   351,2;   6. 

50,2.  136,3.  170.  321;  chlemăre,  sf., 

chem-,  appel  10*,  3.  10,3.  329,3;  b.  234, 

2.  364,3;  ^,  vocation  100;  b.  166,2; 
Chlemat,  s.  invité  80,3  {istr.  claem, 
mr.  cliim). 

Chiesariea,  sf.  NI.  Caesaraea  5^,3; 
-riïa  5*  2. 

Chifa,  sm.  Np.  16*. 

Chihnea,  sm.  Np.  38. 

chihriharïu,  sm.  ambre  b.  90,2. 

chihuésc,  vn.  3.  rire  aux  éclats  b. 
250. 

Chilichiea,  sf.  NI.  Cilicie  284.  320, 
2;  -esc,  Cilicien  2*  2. 

Chilfe,  sf.  (fi)  cellule  253.  297.  304, 

3.  305,1.2.3  .  .;  b.  198,3.  200,2.  203,3; 
mr.  b.  268,3. 

chilém,  sm.  crochet  301. 

chilomăn,  sm.  vacarme  b.  127.  356,2. 

Chimfll,  sm.  cumin  b.  97,3. 

chimfr,  sm.  ceinture  b,  259,3. 

Chfn,  sm.  (uri)  peine,  tourment  29,3. 
84,2.  182.  212.  214,2.  365,3;  b.  161,3. 
186,3.  187  .  .  193,3. 

China,  sf.  NI.  b.  130,2;  —,  sm. 
Np.  Cinna  b.  197,1.3  .  .  198  .  . 

chfndie,  sf.  vêpres  b.  75,3.  81,3. 
301,3.  304. 

chinuésc  (il),  va.  3.  tourmenter,  tor- 
turer 19.  31.  32.  41,2.  85,3.  153,2. 
222.  247  ;  b.  226  ;  -aire,  sf.  tourment  b. 
187;  -uft,  aj.  b.  187,2. 

Chiésc,  sm.  pavillon  b.  178,3  . .  179,2 . . 

chiotdr,  sm.  (i)  qui  pousse  des  cris 
de  joie  b.  333,1.2.3  .  . 

chip,  sm.  (uri)  image,  figure,  aspect, 
visage  10*.  13*,  3.  6  .  .  8.  34,3.  47,3. 
58.  112,2.  166,3.  179.  184,3.  208,3  .  . 
226,2  .  .  267.  282,2.  288,3.  318,2.  324. 
330,3.  357,3;  b.  9,3.  14,3.  31,3  .  .  53  . . 


cbiparis  —  c{n&. 


407 


80,3  .  .  118,3.  169,3.  206,2;  -,  (nre) 
10*,  3.  97,3.  115;  —,  modèle  262,3;  — , 
(un)  façon,  manière  30.  32.  46  .  .  79,3. 
107,2.  117,1,2  .  .  121  .  .  138,2.  270,2. 
331,3  .  .;  b.  8.  31.  66.  94.  100,3.  108, 
2.  127,2.  196,3.  341,3;  în —,  à  la  ma- 
nière 49,2.  72;  b,  17,3.  61.  69,2;  în  — 
scris,  peint  176,2;  după  — ,  k  «ea  de- 
hors b,  91,3.  236,2;  în  ce — ,  comment; 
de  qnelle  manière  2.  23,2.  24.  26  .  . 
77.  84,3.  95;  în  tot  -ul,  de  toute  sorte 
362, 2  ;  &.  1 72  ;  eu  to^  — ,  avec  tous  les 
moyens  possibles  b,  83  ;  %ntr^un  — ,  uni- 
formément 80,3  .  .  84.  126,2  .  .;  hUr'aU 
— ,  d'ailleurs  88,2;  — ,  autrement  126, 
3  .  .;  ^r'acda  — ,  de  même  96,3;  tin 
— ,  uniformément  b,  218;  tm  —  de^  une 
manière  de  5.  87,3.  150;  — ,  moyen  b, 
246;  nu  e  —,  impossible  b,  242,2.  349, 
2  .  .  352,2;  nece  eu  un  —j  aucunement 
54,3. 

ehiparfs,  sm.  (nrl)  cyprès  b,  197, 
2.3.  198,2;  chipru,  b,  167,2. 

ehfpere,  s.  poivre  (?)  b,  97,8  (piper). 

chipeş,  aj.  modeste  47. 

Chipriăn,  sm.  Np.  246,2;  6.  12,3; 
-ru,  sm.  NI.  140,3;  mr,  b,  267,1.3;  —, 
(v.  cbiparîs). 

chipuése,  vr.  3.  ressembler  84. 

ehlpzuealft,  v.  cbib-. 

chir,  sm.  monsieur,  monseigneur  98, 
2  .  .  110  .  .  170,3.  279,2.  280,2;  6.  60. 
127,2;  chyr  167—169.  209,2.  236,3. 
336,3;  b,  16.  251,3;  cAyHw,  b.  78,3. 

Chira,  sm.  Np.  Cyre  b.  72,3.  73..; 
-ros  204,2;  Chy-  188,2;  Chyrû  337. 

chirie,  sf.  loyer  b'.  47.  128,3. 

Chirfl,  sm.  Np.  290,2. 

Chirïni,  sm.  NI.  Cyrène  358,3;  C%»- 
7'inéu,  sm.  (eï)  Cyrénéen  284. 

Chirinth,  sm.  Np.  307,3;  6.   79,3. 

chirén,  sm.  clou  b,  246,2  (v.  piron). 

chiroţfcă,  sf.  toile  b,  300,3. 

chisăt  (te),  aj.  mr.  broyé,  pilonné 
b.  272,2  (v.  dcr.  pi-). 

chischinéu,  sm.  un  habit  (?)  b,  266. 

Chişinău,  sm.  NI.  b.  219,2. 

chit,  sm.  (ţi)  baleine  34,3;  b.  62. 
66.  147,2.3.  164;  chyt  166. 

chita  ate,  istr.  tant  d'autres,  beau- 
coup b,  284,2  (cf.  dcr.  cate  alte). 

Chitea,  sm.  NI.  141. 

chitesc  (il),  va.  3.  viser,  titesc,  b.  297, 
2;  chitit,  aj.  orné  136,2. 


ehïuesc,  va.  3.  pousser  des  pris  de 
joie  b.  312. 

Chïutiliehe,  sf.  mr.  lâcheté  b.  267,2. 

chïuzd,  aj.  universel  124,2. 

chfyeră,  sf.  (re)  schako  b.  3,3. 

cliiyeniiseălă,  sf.  subsistance  b.  102; 
'Sdâ  191;  'sêla,  administration  b,  7,2; 
-sésc,  va.  3.  administrer,  diriger  246. 
326;  b.  14,3;  —,  soigner  b.  20.  26; 
-sire,  sf.  direction  b.  28. 

chfyot,  sn.  (e)  tabernacle  148,3;  — , 
reliquaire  b.  74,2. 

chizeşie,  sf.  garantie  74,2. 

ehizmft,  sf.  b.  137,2  (v.  pi-). 

Chizmit,  aj.  copié,  abrégé  (?)  143,2. 

Chrislett,  sm.  mr.  orfèvre  b.  275,2  . . 

chy-,  V.  chi-. 

ci,  cj.  mais  168,2.  330,3.  331.  351, 
3;  *.  2,2.  16,3.  20,3.  36  .  .  etc.;  ci-că, 
mais  (on  raconte)  que  b.  348,2;  ce  1*. 
10*,3.  13,2.  19,3.  20,2.  23,2.  26,2.  29. 
31,3.  37,3.  44,2.  46.  48.  62,2.  66.3.  60. 
65,3.  77.  80,3.  86.  106.  113,2.  123,3. 
138.  141,2.  163,2.  161.  187,3.  194,2. 
200.  220,2.  256,2.  277,2.  293,3.306,2. 
316,3..  329,2.  338,3..  368.  362;  b, 
9,3.  12.  19,2.  28,2.  47,2.  88.  92,2. 
110,3.  167,2.  218.  220. 

ci,  pr.  rel.  v.  ce. 

cift,  b.  10,2,  V.  cea. 

cihéta,  V.  cïob-. 

cfcea,  av.  ici  7;  -cô  26,3.  31;  de  cice, 
c'est  pourquoi  365,3  (v.  aci  ce  a). 

Cicïér,  sn.  (oare)  mr.  pied  b.  265,3. 
268.  272,2  .  .  278  (dcr.  pi-). 

cicoare,  sf.  chicorée  331,2;  b.  340,3. 

cicntesc,  va.  mr.  dinţHi  fi  lU  -tea, 
grincer  les  dents  b.  271,3;  ctic-,  dé- 
chirer b.  264,2.  265. 

ciîncï,  V.  cincï,  ciînre,  v.  cine. 

Cilihfu,  aj.  délicat  b.  145,2. 

cimMr,  sm.  thym  b.  43,2;  cimbru, 
b.  44,2.  97,3. 

Cimel,  Cimel,  s.  énigme,  énigme!  b. 
368,2;  cimiUtdră,  sf.  (rï)  id.  b.  368,2; 
cïum-  209;  cume-,  proverbe  b.  212,3. 

cimpéïu,  sm.  (ol)  cornemuse  b.  305, 
2.  318;  cem-  181,2. 

cfn,  sn.  (urï)  troupe  304;  — ,  ordre 
321,2;  —,  position  b.  220. 

cin,  sm.  canot  59. 

Cfnft,  sf.  souper;,  cène  42,2.  43.  52. 
218,2.  330,3  .  .  331,1.3  .  .  332;  b.  229. 
321. 


408 


cinci  —  cîtânile. 


cinQÏ,  num.  cinq  6.  31.  42,2;  h,  7,2; 
d^mcï  6*;  —  sprezêce,  quinze  ô.  201,3; 

—  'zàd,  h,  66,3;  cincï  şi  doaz&cï, 
vingt-cinq  h,  90;  cincY  zeeï,  cinquante 
195,2;  —  4ec  312,3;  —  zacï  38,8;  h, 
90;  cinzecH  187,3;  dnzect,  i.  108,3.  255, 
2  .  .;  dn^àcï  91,3;  cin^cearïu,  sm. 
cinquantenier  265, 3  ;  a  cincê,  f.  la  cin- 
quième 33.  34,3.  107,2;  ~,  m.  le  cin- 
quième 40;  al  —  cilêf  id.  163,3. 

Cine,  pr.  qui  9*,2.  7.  13.  16,2.;  21, 
3.  28,2.  30,2.  36.  79,2.  83,2.  88. 
128,2;  è.  5  .  .  149.  209;  dkire  2*,3  . .; 
cini,  b,  196  .  .;  cire  54,2;  istr,  b,  284. 
286,2..;  ciri  43;  cène  28.  93,2;  — , 
celui  qui  12.  19,3.  39,2;  — ,  chacun, 
34,2.  132,3.  286,2.  336,2.3;  cinefï,  cha- 
cun 13*,3.  21,3.  44,2.  115,3. 120,2.  150. 
288,3.  334,3;  b,  142,2.  217,3.  218,2; 
ce^nre^,  id.  9,2;  dne-vâ,  quelqu*un 
31  .  .  96,3.  111.  310,3;  b,  6,2.3.  243,2; 
brU.  çine'Va,  b,  262,2;  cinevàç,  id.  b,  80, 
3.  106,3.  189. 

einéz,  ya.  1.  souper  223. 

cinste,  sf.  honneur,  respect,  vénéra- 
tion 14*.  11,2.  29,2.  30.  39.  45,3.  61. 
88.  106.  114,3  .  .  146,2.3  .  .  155,2.  276, 
2.  293  .  .  343.  348,2  .  .;  è.  6,2.  6.  72, 
2.  100,2.  188,3.  226,3;  -ti,  b,  94,2. 
197,3;  cenate  184;  ciste  61,2;  —,  di- 
gnité 49,2.  122,2.  131,3.  132,3.  163,2. 
251,3.  259.  321,2;  b,  25;  eu  —,  hono- 
rable b,  11,2;  de  — ,  digne,  honoré; 
honorable   83,3.    101.   143,2.   190.  198, 

2.  265,3;  J.  4  .  .  10;  — ,  honnête  122; 
maï  de  — ,  plus  digne  d'honneur  b.  36. 
76;  fără  — ,  misérable  265,3;  am  la 
— ,  honorer  198,2.3;  beau  in  — ,  trin- 
quer, b.  374;  cinstesc,  (tû)  va.  3.  hono- 
rer, respecter,  vénérer  12*.  25.  33.  40,2. 

76.2.  89,3.  146,2.  164,2.  181,1.2.218. 
277,2.  319,3.  334,3.  350.  367,3;  b.  12. 

28.3.  100.  111. 147,2.  155.  204,3.  247,3; 
dhislesc  9;  — ,  gratifier,  présenter  b,  132, 

3,  229;  — ,  saluer  b,  121;  —,  trinquer 
b.  293,3.  330,3;  cfnsteş,  aj.  honnête 
256,3;  b.  10;  cinstirc,  sf.  respect  b. 
202,2;  cinstft,  aj.  honoré;  vénéré,  révé- 
rend 7.  30.  78,2.  79.  84.  85,2.  89,3. 
90.  98,3.  120,3.  124,3.  240,2.3.  244,2. 
308.  344,2.  357,3.  358,2;  i.  56.  80.  . 
97,2.  179,3.  223  .  .  226,3.  310,3,  cen- 
8tU  183,2;  -,  pur  1,2.  7;  b,  184,2; 
— ,  clair  29,2;  —,  honnête  b,  66,2. 
146,2.  251,3.  331,2.  362. 


eintiene,  s.  une  sorte  d*habit  (?)  b. 
11,3. 

cYoăe,  sf.  airain  b,  46,2  (v.  ac-). 

CÎoără,  sf.  (clorl)  corneille  b,  302. 
315,3.  348,2  .  .  371;  co-  91. 

CÏoarCCÏ,  pi.  chausses;  co-,  b,  205,2. 

CÏorba,  sf.  soupe  b,  376,2. 

CÏobàn,  sm.  (l)  berger  b,  374,3;  co-, 
h,  127,2;  CÎoMnăş,  s.  dîm.  b,  287,3. 
288;  eïobanle,  sf.  métier  de  berger  b, 
306,2. 

cYobétft,  sf.  (te)  botte;  co-  331,3; 
cib-,  b.  34  ;  ëobotar,  sm.  (ï)  cordonnier 
b.  211,2. 

cïoc!  boc!  son  du  coup  de  marteau 
b,  334. 

cïocan,  sm.  (e)  marteau  b,  333,3. 
362,2.  375;  din  —  lucrată,  travaillé  à 
coup  de  marteau;  clocftnăşîu,  sm.  dim. 
b.  334,1.2. 

CÏof,  sm.  bouffon  b,  360. 

CÏoliodar,  sm.  (I)  laquais,  suite  b, 
18,2.  75,2. 

CÏolan,  sm.  (ï)  trumeau  b.  336;  co- 
lane,  pi.  215,2;  cïolanos,  aj.  qui  a 
des  gros  os  b,  259. 

ciontesc,  va.   3.  retrancher  b.  358. 

CÏoplesc.  va.  3.  sculpter  b»  206,2; 
-lit,  aj.  taillé,  sculpté  172,2;  co-  172, 
2.3;  b,  72,2.  100,2. 

eïorap,   sm.   (I)   bas;   co-,  b,   118,3. 

CÏorbagïu,  sm.  (il)  colonel  des  Ja- 
nissaires b.  18,1.3.  19. 

CÏorogar,  sm.  (l)  savetier;  co-,  b. 
211,2. 

cîOTrăneă,  sf.  ècvraînca  hibou  91. 

cire,  -ri,  istr,  y.  cine. 

cireada,  sf.  (ézï)  troupeau  de  bé- 
tail b.  88,3.  269,2.3.  362;  ciurdă,  id. 
66,2. 

cireaşă,  sf.  cerisier  -rê-,  b.  97,2. 

ciricftesc,  vn.  3.  gazouiller  b.  254,2. 

cfrtă,  sf.  moment  b,  8. 

cfslă,  sf.  nombre  (numéro  de  la  con- 
stellation) 176,1.2.  211,2. 

ciste,  V.  cinste. 

cistn,  V.  cest. 

cităniîe,  sf.  lecture  b.  126,2;  cită- 
telïu,  sm.  lecteur  208,2;  dténie,  pé- 
ricope,  lecture  262,3;  cte-  216.  261,2. 
262,1.2.  263.  268;  eût-  9*,  3.  265,3; 
citesc,  va.  3.  lire  121.  162,2.  199,2. 
337,3;  b,  29.  95,2;  citeţ,  sm.  lecteur; 
iûtet  265,3;  citit<Sr,  sm.  lecteur  167,3. 
196,2  .  .;  b,  30,2  (v.  cet-). 


ciubuc  —  coace. 


409 


eYubdCţ  sm.  (ci)  cu-,  pipe  à  tabac 
h,  116,3. 

eîudă,  sf.  (de)  miracle  84,3.  223,2. 
233,2;  cu-,  b,  247,2;  —,  dépit,  colère 
b.  352  .  .  353,2.  363,2;  cîudăt,  aj.  é- 
trange,  sing^alier  102.  363,2;  b.  24,3; 
èw,  b,  109,3.  134,2.  173,3.  176;  — , 
miracaleusement  130,2;  cîndesS,  sf. 
(ese)  miracle  51,2.  139,2.  221,2.  222, 
2.319,3;  —,  (esi)  138,2;  cîudesc,  vr. 
3.  s'étonner  3.  223,2;  b,  71,3;  cïudiêésc, 
mr.  vr.  3.  îd.  b.  278,3;  eîudîe,  sf.  mr, 
miracle  b.  268,3. 

CÎUgriir,  sn.  (e)  houppe,  pompon;  b, 
368,2. 

cifullllft,  sf.  bardane  cu-,  b,  98,2. 

CÎumă,  sf.  (me)  peste  5.  354,2.3; 
b.  23,1.2. 

eumelitură,  v.  cim-. 

cïumpftyésc,  va.  3.  courbaturer  b, 
294,3. 

eïûngr,  aj.  manchot,  127,2.  349. 

CÏupérea,   sf.  champignon  b.  371  .  . 

CÏÛr,  sm.  crible  b,  348,3.  349  .  . 
376,3. 

CÏnrda,  v.  ciread&. 

CÏdt^  aj.  sans  cornes  b,  258,3;  phUă, 
b,  330. 

eizmft,  sf.  (me)  botte  b,  11,3.  374; 
— ,  (mi)  ft.  137,3. 

elăcă,  sf.  réunion  de  tujrvée  b,  349; 
de  — ,  en  vain  b.  245,2;  vorbă  de  — , 
habillement  b,  262. 

clădesc  (dll),  va.  3. —  ca  stogul,  mettre 
en  meule  b,  297,3. 

elàe,  sf.(clăl)  meule  5.320,3.  321.371. 

Claem,  va.  1.  iatr,  appeler  b.  284,3; 
— ,  invoquer  b.  285;  clïam,  b.  282,2  .  . 
(v.  chlem). 

Clăin,  sm.  Np.  *.  156,3.  183,2. 

Clănţft,  sf.  loquet  b.  356,2. 

clăSy  sm.  classe  b,  220. 

clătesc  (il)  vr.  3.  se  remuer,  mou- 
voir, agfiter,  ébranler  34,3.  81.  112,2. 
129.  244,3.  249.  364,3.  368,2;  b,  22,3. 
24.  127.  177,2.3;  —,  chanceler,  vacil- 
ler, balancer  247.  303.  323,2;  b.  88,3. 
90,2.3.  176,2.  216,3.  327.  361,3;  —, 
palpiter  b.  122—123  .  . 

clatin,  va.  1.  chanceler,  vaciller  169, 3. 

Clauzenhurgr,  sm.  NI.  177;  -zurn- 
burg  178. 

Claydie,  sm.  Np.  Claudius  5*,  2. 
•     cleaYe,    sf.    mr,    clef    b.    274    (der. 
chee). 


clefetése,  v.  clev-. 

Cleoptt,  sm.  Np.  Cléopas  231,3. 

eleyetése  (il)  va.  3.  calomnier  4*.  24, 
2.  211.  301,3  . .;  -tă,  sf.(te)  calomnie  30; 
-tire,  sf.  id.  301,3;  -titérïu,  sm.  (il) 
calomniateur  b,  39,3;  -tnic,  sm.  (I)  mé- 
disant 5*  3.  6*.  12*  3.  50,3.  367,2. 

clïam,  V.  1.  Utr,  V.  claem;  -ïim  (ai), 
mr,  va.  1.  appeler  b,  266.  269.  276,2. 
280,2;  -are,  sf.  appel  b,  269,2  (dcr. 
chlem). 

elîişuţă,  sf.  mr.  agrafe  b,  275,  2. 

clin,  sm.  nicï  %n  —  nicï  $n  mÂneca, 
rien  de  commun  avec  b,  373,2. 

clintesc,  vr.  3.  se  remuer,  mouvoir 
b,  204,3.  262,3.  368. 

clfpă,  sf.  moment,  instant  b,  363,3; 
hUr'o  —,  en  un  instant  b,  309.  339. 
353  ;  clipălă,  8f«  clignement,  clin  d'œil 
233,3;  ft.  12,2;  %ntru  o  —  243,3;  -peală, 
sf.  (peli)  minute  b,  9, 2  ;  %n  tocUâ  -pêlâj  à 
chaque  instant  b,  54;  clipésc,  va.  3. 
clignera.  362,3;  elipitură,  clin  14*  3. 

elfr,  sm.  clergé  240,3;  eliric,  sm.  (i) 
clerc,  prêtre  160.  358,3;  eliros,  sm. 
clergé  78,2.  193;  b.  29,2. 

elïueêr,  v.  clu-. 

eloeése,  va.  3.  couver  167,3;  b.  129, 

2.  211,3.  360,3. 

clocotesc,  vn.  3.  bouillonner  b,  217,2. 
cloneănesc,  vn.  3.  croasser  b,  299, 

3.  300. 

clondir,  sm.  bouteille  b,  326  .  . 

eliSntïU,  sm.  bec  b,  340,3  .  . 

cMpot,  sn.  (e)  cloche  b,  33.  344; 
—  e  bune  glctsure,  cymbales  retentissantes 
14,2;  — eu  strigare,  cymbale  de  triomphe 
14,2;  clopotar,  sm.  (l)  sonneur  b,  345, 
2;  clop<(tniţă,  clocher  b.  32,3;  clo- 
poţel, sn.  (têle)  dim.  sonnette  b,  213,2. 

cliSşcă,  sf.  (cl)  couveuse  b,  360,3  .  . 

clucérïu,  sm.  sommelier  princier  b. 
153,3;  vd  -cear  173,2;  cUucêr  44. 

Cluj,  sm.  NI.  176,2.3.  178. 

ëlce  =  celovece  (slav.)  homme  65, 
3  .  . 

Cméce,  av.  maintenant  istr.  b.  284 
(v.  avmoce). 

Cnêz,  sm.  (zl)  prince  b.  50,3. 

Cnimon,  sm.  Np.  b,  89,3. 

eo,  V.  eu. 

CO  .  .  .,  V.  cïo  .  .  . 

coace,  av.  d'aice  ^n  — ,  dorénavant 
b,  104  (v.  !nc-). 


410 


coadă  —  Comnin. 


COădft,  sf.  (de)  queue  58,3.  200,3; 
6.91,2.  110,2.  163,3.  163,3.  208,2.  213, 

2.  259.  311,3.  333,2.  354,2  .  .;  —,  (cozi) 
b,  84,3.  336,3;  —  de  topor,  manche  361, 
2;  —  ochiului,  coin  de  l'œil  b,  123,3  . 

COăJăţ  sf.  (coji)  peau,  écorce,  coquille 
b.  43,3  .  .  45,2  .  . 

COàlft,  sf.  —  de  hă7'tre,  feuille  de 
papier  b,  298. 

eoămft,  sf.  (me)  clievelure,  crinière 
b,  85,2.  311,8. 

eoăpsft,  sf.  (se)  hanche,  cuisse  6.  31, 

3.  32.  145,2  .  . 

coărnft,  sf.  comouille  b,  97,2. 
coasă,   sf.  timpul  -8eï,  fauchaison  b, 
Ş45,3. 

COăstft,  sf.  (te)  côte,  flanc  9.  145,2. 

244.2.  293,3.  322.  341;  b,  110,2.  171, 
3.  349,3;  —,  penchant,  versant  176,2; 
b,  259. 

cobesc,  va.  3.  mal  augurer  b.  303. 

CObdr,  va.  1.  (râï)  descendre  203,2. 
361,3;  -ftt,  aj.  descendu  361,3. 

COC  (copt),  va.  2.  cuire  5;  — ,  mûrir 
b,  174.  298,3  .  .  335,1.3. 

COCYdrră,  sf.  r&ble  b,  353,2. 

cocoană,   sf.  (ne)  madame,  dame  b, 

260.3.  373,3;  cuc-,  ă.  316,2  . .;  cocdn, 
sm.  (ï)  enfant  4.  6.  59.  61.  64.  67,2.. 
93.  132,2.3..  135,3.  238.  287,3.. 
288  . .  317,2.  337,2;  6.  68.  71,3  . .  72  . . 
166,2.3..  188,3;  —,  (cocoanij  313,2; 
— ,  petit  enfant  164;  de  — ,  dès  Tenfance 
180,2;  cucrni  38,3.  75,3.  209,2..  229. 
233.  244,2.  250.  264,2.  278..  303;  6. 
122,3.  123,2.  139,3. 

COCdş,  sm.  (I)  coq  b,  228,3.  369. 
371..;  eu-,  b.  61..  349,2.  353,2.  371, 
3..;  cncoşeşte,  av.  en  coq  b,  353,2 
{istr,  cocot). 

cocoşat,  aj.  bossu,  gibbeux  350,3. 

CoCOŞCa,  sm.  Np.  45. 

COCdtu,  sm.  iêtr.  coq  b,  286  (v.  -coş). 

cddea,  sm.  diable  (caudé)   b,  260,2. 

codină,  sf.  laine  de  la  queue  b.  258, 3. 

Cddru,  sm.  (ri)  mont  14.  15,3.  107, 
2;  Utr,  b.  286,2;  —,  forêt  57,2.  70;  b. 
147.  242,3.  305,2.  350,3;  —,  bribe  de 
pain  b.  373,3. 

Cdfîi,  sf.  seau  b,  368,3. 

COféturï,  pi.  bonbon  ô.  315. 

Cogălniceănu,  sm.  Np.  b,  102. 111,3. 

Ôogolé,  sm.  Np.  53,2..  150,3... 
152 . .  173, 2  ;  -ledţfi,  les  gens  de  Ôog-  200. 


COhe,  sf.  mr.  angle,  coin  b,  265,3. 
268,3. 

cojiţă,  sf.  croustille  b,   316.  336,2. 

COjdc,  sm.  pelisse,  vêtement  fourré 
335,3;  b.  371,2. 

Cojoghê,  sm.  Np.  75. 

colac,  sm.  (I)  gâteau,  petit  pain  218, 
2;  b.  228,3.  260,3.  315,2.  330,2.  375, 
2;  — ,  margelle  b,  351,3;  -lacél,  sm. 
dim.  b.  337,2. 

COlăcăric,  sf.  l'invitation,  oraison  ri- 
mée  aux  noces  b,  316,2;  colăcărit,  sm. 
id.  b.  310,3;  colacér,  sm.  (l)  celui  qui 
convie  aux  noces  6.  312,3.  314. 

colac,  iêtr.  V.  -lea. 

colăp,  sn.  (e)  chapeau,  bonnet  b. 
225,3. 

Colascan,  sm.  (seni)  Np.  b,   155,2. 

colastră,  sf.  colastre,  premier  lait 
après  la  délivrance  b^  258, 3  ;  cora-  9 1 . 

COléa^  av.  là,  de  ce  côté  290,2;  6. 
318;  'le,  b.  173,3.  176,2;  Utr.  -lae,  b. 
284;  -fo,  6.  284. 

Colêda,  sf.  Np.  d'une  divinité  de  la 
mythologie  slave  b.  52, 3  . . 

COlcgător,  sm.  ami,  collègue  b.  35. 

COliăndm,  sm.  coriandre  b.  45,2.3; 
comieadru,  b,  97,3. 

colfbă,  sf.  (bl)  chaumière,  cabane 
58,2;  b,  69,2  (mr.  càliva). 

colindă,  sf.  (de)  cantique  de  Noël 
b.  324,2.  326,3.  330,2.3;  -déz,  va.  1. 
parcourir  b,  327,2. 

Colintina,  sf.  NI.  b.  127,3. 
Cdlnic,  sm.  sentier  36, 2  ;  — ,  (ce)  col- 
Une  b.  261,3. 

coloană,  sf.   (ne)  colonne  b,   130,2. 
Colomftea,  sf.  NI.  191. 

Colaşt,  sm.  NI.  (?)  176,3. 

Cdlţ,  sm.  (I)  angle,  coin  b.  96.  257, 
2;  — ,  roche  b.  259..;  — ,  dent,  dé- 
fense 206,2;  b.  169.  361,3. 

coltûn,  sm.   (I)  bas,   chausse  b.  34. 

COm,  sm.  homme  226,3  (v.  o  m). 

cornu,  av.  V.  cum. 

comanac,  sm.  chaperon  b,  327,3. 

cometă,  sf.  comète  b,  200,3. 

COmid,  sm.  gomme  b.  46  .  . 

comieadra,  v.  coliandru. 

cdmis,  sm.  écuyer,  titre  de  noblesse 
61,2.  91,3.  150,3;  b.  126,2;  —  mare, 
grand  équipier  61;  &.  97,2;  vel  — ,  id. 
b.  76,2. 

Commod,  sm.  Np.  b,  10,3. 

Comnin,  sm.  Np.  159. 


comoàr&  —  c<Srt. 


411 


comoară,  sf.  (ori)  repaire  12;  —, 
trésor  8»  .  .  17,3.  23  .  .  29  .  .  112,2  .  . 
168.  271,2.  276,2;  b.  38,2.  40—42.. 
77,3.  149,3.  368. 

COmpagriin,  sm.  Utr,  compagnon  6. 
282,3;  -anïie,  sf.  Utr.  société,  assem- 
blée; b,  283,2. 

eompftr,  r.  en-. 

compus,  aj.  fait  b.  246. 

conac,  sn.  (e)  relais;  auberge  333, 
3;  6.  112,3;  -ftcésc,  va.  3.  descendre, 
gîter  b.  206. 

condéïu,  sn.  plame  363.  364,2..; 
b.  372;  -dêïUy  b,  342;  —,  article  (?)  b, 
221,3. 

Céndicft,  sf.  registre;  code  6.  76.  86. 

conditc,  sf.  pi.  dragées  b,  89,2. 

COndiţidnc,  sf.  mr,  condition  6.  264. 

Condogunl,  sm.  Np.  6.  246. 

Condrê,  sm.  Np.  38,2. 

COnét,   sm.   fin   160,2.  229,3;   b.  68. 

COnïhe,  sf.  cuisine  6.  224,2. 

COnOBC,  T.  en-. 

Constandfn,   sm.   Np.   336,3.   340. 

347.2.  367,3;  b,  246,2;  -nUn,  38,3.  78, 

2.  91,3.  92.  320;  6.  80,3.  81,2;  mr,  b. 
278,2;  Coêtandin  92,2.  332,3..  334,2; 
b.   196,3;  -Hn  93,2.   146.    160,3.    162. 

178.3.  267,8.  287,2;  b,  74,2. 
Contas,  sm.  Np.  176. 
contenesc,  va.  8.  abolir,  faire  cesser, 

cesser  16.  26,2.  202,3.  308.  336;  b.  49. 
180;  -tineic,  finir  b,  316,2;  cunte-, 

COntrésc,  yr.  3.  rencontrer  b,  286,2. 

COnznlu,    sm.  mr,  consul  b,  266,2. 

Cdp,  sm.  ruche,  baquet  b,  292,3.. 
321. 

COpăcYn,  sm.  (cl)  arbre  70.  114,2. 
165,3..  199,3.  266.  311.  366,3;  b.  21, 

3.  66,3.  77,3.  136,3..  210,3;  mr,  b, 
272,2. 

copàe,  sf.  jale  b,  310,2. 

COpărştn,  sui.  cercueil  b.  344,3. 

Céper  (rfï)  va.  3.  couvrir  6.  12.  16,2; 
Utr,  copreac,  b,  286, 2  . .  ;  COpcremftnt, 
abri  12.  286,2;  COpcrfş,  sn.  (uri)  toit, 
couverture  b.  240,2  . .  291,2.3  . .;  cope- 
ritér,  sm.  (ï)  abri  16,2  (v.  aco-). 

cdpic,  sf.  couteau  à  deux  trancliants 
244.  246. 

copil,  sm.  (Û)  enfant  164.  266,3. 
292.  348,3..;  b.  23,2..  37.  93,2.  125, 
3..  136.  166,3.  200,2.  208,3..  361,3; 
— ,  page  171,3.  200,2;  b,  32,3..  114, 
3.  116,2;  cépil,  bâtard  122;  copilă,  fille 


207,3;  b.  318.  360,3;  -arésc,  aj.  enfan- 
tin b,  247,3;  -ăreăţă,  aj.  f.  îd.  b,  368^ 
-arfe,  sf.  enfance  b,  261  ;  din  — ,  dès  le 
berceau  198,3;  -ăş,  sm.  dim.  petit  en- 
fant b.  287.  290,2;  -iţă,  sf.  petite  fiile 
b,  297,3;  c^piï,  pi.  207,2. 

COpftă,  sf.  (te)  sabot  6;  b,  90,3. 
336, 3 . . 

coprfnd,  r.  eu-. 

copt,  aj.  mûr  167;  b.  209.  216,2.. 
3 . .  336.  361,3;  mr,  b,  269  . .;  —,  cuit 
b,  363,2. 

C0p6s,  sm.  mr.  effort  b.  267,2. 

corabie,  sf.  (Àbil)  navire,  vaisseau 
9», 3.  36.  110,3.  128,3..  130.  224,2.. 
286,3.  313;  Ă.  40,3.  60,3..  61.  66.83, 
2.  129,2.  164,2.  317.  368,3;  —,  (abiï) 
b.  41.  84,1.2  . .  129,3  . .  326;  corăblcă- 
rtu,  sm.  (eàrl)  nautonnier,  matelot  224, 

2.  226;  b,  39,3.  128,3.  129, 2.. 3. 

corastră,  v.  col-. 

corb,  sm.  (I)  corbeau  28.  60,2.  91; 
b,  186,8.  248,2.  302,2.  303;  mr,  b, 
264,3.. 

corbăn,  sm.  sacrifice  b.  117,2. 

eorboăică,  sf.  femelle  du  corbeau  b. 
299,2.. 

corcodél,  sm.  crocodile  b,  7,3. 

Coréïu,  sm.  Np.  364,2;  -reo  11*,  3; 
-reu  49,3;  -rie  166. 

Corenschi,  sm.  Np.  74 . . 

Coresi,  sm.  Np.  33,2;  ^rie,  v.  Coreïu. 

Corinth,  sm.  NI.  263,2;  6.  204;  -têni, 
pi.  habitants  de  C.  13*,  2.  24,3.  262. 
316,3. 

corisma,  sf.  iêtr.  carême,  quadrage- 
sima  b,  286,3. 

corn,  sn.  (coarne)  corne  14.  83,2. 
249,3.  260,2.  367.  361,2.  368,2;  ô.  20, 

3.  110..  237;  —,  angle,  coin  b,  334, 
2.  336;  — ,  manche  de  la  charrue  b. 
306,2;  —,  (comuri)  pi.  coin  149,2; 
Cornea,  sm.  le  diable  (cornu)  b,  260, 2. 

cornfcea,  sf.  espiègle,  farceur  b, 
366,2. 

Cornilie,  sm.  Np.  360;  -lit,  b.  198. 

comut,  aj.  cornu  b.  268,3. 

coroană,  sf.  mr.  couronne  b.  267,3; 
coronă  129,2;  b,  151.  219,2;  —,  NI. 
178;  corûna  178,2;  corunăţlc,  sf.  cou- 
ronnement 333,3.  334,2;  -ruuéz,  va.  1. 
couronner  177,3  (v.  cunună). 

Cdrt,  sn.  (un)  tente  196,2.  239,1.. 
2.  247,3.  334;   b,  166,3..  300,2.3;  —, 


412 


corulu  —  cred. 


pavillon  154,2;  -tU  çtOnteïj  tabernacle 
238,3.. 

eorûïn,  sml  épervier  91. 

eoscàïn,  sm.  (ai)  corbeau  6.  298,3. 
299. 

COSitdrïa,  sm.  étain  162,3.  172,3; 
b,  46,2.  225,3. 

cosiţă,  sf.  (ţe,  ţ&)  tresse,  mèche  de 
cheveux  b,  89,1.2.  91,3. 

cost,  V.  cust. 

Costache,  sm.  Np.  b.  81,3. 

Costând,  sm.  Np.  127,2;  -à,  sf.  mon- 
naie (ducatuîû  ïoête  cate  6  -e,  le  ducat 
vaut  5  costandes)  95,3;   -din,  v.  Con-. 

Coste,  sm.  Np.  62.  72.  173,2. 

Costln,  sm.  Np.  45,2.  196,2.  202; 
b.  1.  8,2. 

COStişoărft,  sf.  (re)  dim.  petite  col- 
line; 6.  290,1.3. 

COStrét,  sm.  étable  de  pourceaux  6. 
309,2. 

COŞ,  sn.  poitrine  b.  224,3;  — ,  che- 
minée b.  364, 3.  365  ;  —  de  râmă,  étable 
de  pourceaux  b,  335;  cosàrc&,  sf.  hotte, 
bourriche  b.  309,2. 

COŞCtng,  sm.  corbillon  254,3.  255, 1. 2. 

Cdşniţft,  sf.  pannier,  corbeille  148, 
2.3.  149.  255,3;  b.  208,3.  209,2. 

COt,  sn.  (coate)  coude  313,2;  b,  342, 
2.  363,2;  —  (cotï)  pi.  coudée,  aune  8*, 
2.  65,3.  201,3;  b,  60,3.  61,2.  92,3.  97. 
117,3.  132,3.  167,3  .  .  217.  323,2. 

Cotiastn,  sm.  NI.  221,3.. 

COtesc,  vr.  3.  serpenter  b,  292. 

Cotnàr,  sm.  NI.  62,2.  63.. 

cotonogesc,  va.  3.  rosser  b,  365,2. 

COtdr,  sm.  manche;  barba  în  — , 
barbe  pointue  b.  169. 

Cotrdnţa,  sf.  NI.  b.  222—25. 

cotrémnr,  v.  eu-. 

Cotrueêni,  sm.  NI.  333,2. 

eOTărşesc,  va.  3.  surpasser,  dépasser 
84,2.  203.  300;  b.  19,2.  60,3.  91;  co- 
vrăşesc  60,2.  99,2;  -şire,  sf.  comble  b. 
87,2;  -itdr,  aj.  important  6.  86,2. 

eovăselă,  sf.  levain  17. 

COTătă,  sf.  jatte  b.  337,2. 

COTdr,  sm.  tapis  b.  11,3.  300,3.. 

COTrfg,  sm.  (ï)  craquelin  rond  b. 
360,2. 

Cozma,  sm.  Np.  92,2  .  .  295. 

crâc,  sm.  (I)  rameau  b.  369 . . 

Cracau,  sm.  NI.  70. 

crftcime,  sf.  cabaret  24,2;  -ma  91 
(v.  cars  m  à). 


crftcYAn,  sm.  Noël  136,2.  161.  234, 
3;  b.  228,2;  —,  Np.  b.  325,3.  330,3; 
-na,  sf.  NI.  71,3.  72,3;  Oeacttn^t,  s. 
NI.  161. 

crftésc,  aj.  royal,  princier  269,2. 
276.  333,3.  336,2;  b.  46,2.  169,2.. 
201,2.  234,2.  315,2;  to^  —,  sceptre 
36;  —,  va.  3.  régner  360,3. 

cràïn,  sm.  (ai)  roi,  prince  36,2.  58, 

2.  69,3.  70..  73.  124,3.  146,3.  190,3.. 
213,2.  268,3..  276,3.  333,2;  6.  12,3. 
18..  36.  104,2.  151,2.  202,2.  360,2. 
3  . .;  crfttàsa,  sf.  (âése)  princesse,  reine 
b,  77.  173,2.  175,3.  313,3;  crăic,  sf. 
(iï)  royaume  200,3.  360,3;  6.  76,3.  132, 
2;  -ăii,  sgl.  b.  96,2;  — ,  domination, 
règne  236,3;  crftlrc,  sf.  id.  268,3. 

Craïdya,  sf.  NI.  b,  206,3. 
cr&işdr,  sm.  prince  b.  173.  176. 
Crălegătorfe,  sf.  NI.  43,3. 

CralïéTStTO,  sm.  Utr.  règne  6.  284, 
3  (v.  dcr.  craie). 

crâm,  sm.  accueil  d'honneur  b.  115,2. 

Crftm,  sm.  NI.  Crimée  235,2. 

crftmesc,  -iţă.,  v.  cârmesc,  -iţă. 

crftng,  sn.  (nrl)  taillis  b,  77,3.  370, 
3;  —,  (crângï)  branche  b,  375,2. 

cràp,  sm.  carpe  b,  42,2. 

Cr&stitelti,  sm.  Jean  Baptiste  104,3. 

CraTCCi,  sm.  Np.  92,3.  93. 

creangă,  sf.  (crengi)  branche,,  ra- 
meau b,  361,3;  cror  286,3. 

creastă,  sf.  crête  de  coq  b.  373,2; 
— ,  sommet  b.  259. 

crèche,  sf.  Utr,  verjus  b.  286,3. 

cred,   va.  2.  croire  67,3.   124,1.. 2. 

127.2.  227;  6.  105.  206,3;  Utr,  b.  283, 
2  . .  (v.  crez)  ;  credéul,  sm.  le  Credo 
220,2;  credinèos,  aj.  s.  croyant,  fidèle 
16*.  12,3.  16.  47,2.  62,2.  76,2.  82.  100. 

109.3.  116.  143,3.  148,2.163.  196,2.. 
228,3.  281,2.  314,3.  326,3  . .  341,2.  346, 
3;  6.  40,3.  56,3.  73,2.  97,3.  131,3.  145. 
231;  — ,  digne  de  foi  47;  — ,  assuré 
154,2;  bun  —,  orthodoxe  164.  240,2; 
credencïosy  227;  credinţa,  sf.  (ţe)  foi, 
croyance  8*, 3.  10*, 3.  11*.  15,3.  20,2. 
26,3.  30,2:  41.  45,2.  53,2.  77.  104,8. 
112,2.. 3..    116,2..    124.    141,2.   240, 

3.  293,3.  369;  b.  29,2.  31,1-3.  57.  162. 
373;  credinţă  142;  credUnţă  7*,  2;  cri- 
denţă  207,2;  cridinţă  43,3;  credenţă 
15*, 2.  226,2..;  —,  créance,  légalisa- 
tion 38,3.  76.  103  . .  134  . .  136  . .  151,2; 
6.  76,1  ..2;  —,  le  Credo  32,2.  41;  cre- 


créeri  —  cnceré^* 


413 


denţa  75;  cndiviţă  87;  mai  de  — ,  plus 
avéré  b,  76. 

créeri,  sm.  pi.  cervelle  b,  340;  crei- 
rii,  b.  44,2. 

erémine,  sf.  pierre  à  fusil  b,  64,2. 

erep,  (aï)  va.  1.  crever,  se  fendre  i. 
229.   260,3.   309,2.   340,3.   354.  373,2; 

—  de  zua,  poindre  b,  293,2;  crâp,  b. 
98,2.  166,3.  339;  crep&t6r&,  sf.  (rï) 
fente  b,  93,2. 

eresc,  (ul)  vn.  2.  croître,  grandir, 
grossir  8*  2.  4.  17.  34,3.  35.  36,2.  59, 
2.  66,1.3.  79,2.  83,3.  107,2.3.  131, 
1.2.    158.  171,2.   206.  256,2.   266,3;  b. 

11.2.  21,3.  27.  30,2.  94,2.  183.  253. 
359,2;  —,  se  répandre  283,3;  —,  éle- 
ver 257.  278,2..  320;  b.  90.  188,2; 
-ut,  aj.  levé  b.  361,2;  —,  âge  131,2. 
133, 3. 

Crestetél,  sm.  laitue  scariole  355,3. 

creştere,  sf.  (ri)  croissance,  accrois- 
sement b,  126,3;  crê-,  b.  26,3.  30,2. 
156,2;  —,  éducation  6.  108,3.  126,3. 
155,2.  201. 

creştet,  sm.  sommet   b,  300,3;   crê- 

36.3.  167;  b,  91,3;  -tit,  cerveau  b. 
122,3. 

creştin,  sm.  (I)  chrétien  24.  25,2.3  . 
39,2  . .  42,3.  46,2.  60,2.  83.  90,3.  106  . 

112.2.  138,2.  146  .  .  217  . .  272.  357,3 
b.  28,1.2.  50,2.  55..  236,1-3;  -tir  56 
cr^teno  226,1.2;  crăftin,  mr,  b.  281,2 
-fttăte,  sf.  chrétienté  39,3.  76,2.  86.  98 

118.3.  124,3.  292,3;  b.  4,3.  5.  7.  99, 
3;  -ésc,  s.  aj.  chrétien  29,2.  32,2.  84, 
2.  133,2.  280,2.336,3.  347,3..;  b.  35, 
2.  56,3;  criiatineaco  226,1.2;  criştinască 
124;  -este,  av.  chrétiennement  86, 3  ;  b. 
29;  -éz,  vr.  1.   se   christianiser  362,2. 

creţ,  aj.  crépu  b,  296,3. 

Cretaléscn,  sm.  Np.  b.  205,3. 

Creusa  sf.  Np.  69. 

crez,  (liï,  a  crede)  vn.  2.  croire,  penser 
3*  3.  10*,  3.  16*, 2.  8.  20,2.  32,2.  39, 
3..  42,3.  66.  108,2.  112,3.  139,2.3.. 
148.  159,2.  179,3.  201..  208.  288,3. 
289.  308,3.  310,2..  320,2.  324,1.3. 
327,2..  343,3.  347,2.  358;  b.  18,2.  57, 
2.  82,3.  94.  161,1.2.  183.  202.  245; 
cre4  6*,  3.  49,2.  53,2.  106.  109.  174,3. 
200.   227,2.  230,2.. 3.  248   (v.   cred); 

crezămftnt,  sm.  foi  b.  160,3.. 

crin,  sm.  lis  8*  2.  325,2;   6.  176,2; 

—  de  apă,  iris  pseudacorus  366,3. 
crfntă,  sf.  jatte  à  fromage  b.  258,3. 


cristal,  sm.  cristal  b.  176,2;  -i^,  b, 
178,3.. 

Critstos,  227,2  (v.  Hristos). 

crfsa,  sm.  Mtr.  croix  b.  285,2  (dcr. 
cruce). 

crfşmă,  sf.  cabaret  b.  224,2  (v.  cârş- 
m&);  crismarï,  sm.  cabaretier  b,  224,2. 

Critti,  sm.  NI.  47,2.  224;  -téw,  sm. 
originaire  de  C.  340,3;  -til,  sm.  Np.  b, 
160-51  . . 

criTO,  aj.  Ulr,  faux  b.  285. 

croésc  (il),  va.  3.  tailler,  faire  b. 
326,1.2;  —,  rosser  b.  356;  —,  faire 
des  projets  6.  367,2;  croitér,  sm.  tail- 
leur b.  121.  326,2. 

Cron,  sm.  Np.  67,2.  66,2. 

croncănesc,  vn.  3.  croasser  b,  302, 2. 3. 

cronicarïu,  sm.  chroniste  70,2.  143, 
1..2.  192. 

cruce,  sf.  (ci)  croix  2.  21,2.  86,2. 
90.  101,2.3.  106.  130,2.  182.  186,2. 
192,2.  226,2.  314,3.  357,3..  358,2..; 
b.  24.  60,2  ..  80,3  . .  186,2;  —,  (ce)  172, 
3;  — ,  carrefour  b.  224,2  (istr,  criaujţ 
cruciş,  aj.  av.  croisé,  en  croix  b,  4. 
362,3. 

crûd,  aj.  cruel  b.  76,3.  152;  piïale 
-a,  peau  crue  b.  3,3;  rocu}  — ,  rosée 
fraîche  b,  177,2;  -à  cărticlcâf  petit  livre, 
simple  b.  346,2  (istr,  crut). 

crûg,  sm.  cycle  44;  b,  166,2. 

crûnt,  aj.  sanglant,  ensanglanté  11. 
176,2;  b.  19,3.  129;  —,  sanguinaire  60,8. 

cruto,  av.  iatr.  —  râţCj  amèrement 
froid  *.  282,3  (dcr.  crud). 

crût  (âï)  va.  1.  ménager,  préserver, 
épargner  11*.  13*,  2.  33,2.  49,3.  69.  86, 
2.  .  237.  264,1  . .  318,2.  367,2;  b.  374, 
2;  — ,  ramasser  51;  -ţft,  sf.  ménage- 
ment 327,3;  cruţire,  sf.  id.  b,  58. 

cseăna,  sf.  mr.  pays  étranger  b.  274, 
2.3..  (v.  X-). 

ctitor,  sm.  fondateur  44. 

èténie,  v.  citanie. 

eu-,   V.    CÏU-. 

eu,  prép.  avec  8*  3.  1.  4.  16,3.  23, 
2.  25  . .  30  . .  38  .  .  135  . .  etc.;  co  43, 
2.  161,3.  364. 

cti,  prép.  slav.  vers,  envers  316,3. 
317,2.  318  (v.  că). 

Cubélc,  sm.  (X)  limaçon  117. 

eue,  sm.  coucou  91;  b,  137,3.  347,2. 

CUCeréf,  vr.  3.  s*humilier  266,2  (oi 
àïiraiToîiVTeç)  ;  -éac,  b.  155;  -rie,  sf.  humi- 
lité, dévotion  157.  287,2.  288,3;  6.  253, 


414 


cncon  —  cumpăt. 


3;  eneémie,  aj.  révérend  6.  156,2; 
-nicie,  st.  piété,  dérotion  274,3;  b.  100, 
2.  101,3;   —,  révérence  (titre)  b.  28,2. 


eucon,.  V. 


co- 


cucdr,   sn.  (coarâ)  cicogne  b.  182,3. 

cacdŞţ  V.  C0-. 

eucanăr,  sm.  (I)  pignon  b,  42,3.  45. 

cucar^  vr.  1.  flatter  de  la  queue  b, 
84,3. 

cucută,  sf.  ciguë  355,3.  356,3. 

cudalbei,  sm.  (el)  à  la  queue  blanche 
b.  334,3. 

Cndughér,  sm.  Np.  b,  79,2.3. 

cnfûnd  (àl),  va.  1.  plonger,  abîmer 
32;  b.  129,3;  —,  vr.  s'enfoncer,  s'abî- 
mer b,  39,2.  109,2.3.  353;  -are,  sf.  en- 
foncement 29,2. 

CÛgct  (al),  vn.  1.  penser,  songer,  ré- 
fléchir 13*.  16.  44.  54.  88.  98.  113. 
133,3.  171,2.  222,3.  223.  271,2.  310, 
2;  b.  37,2.3.  164,3.  295,3;  —,  projeter 
282,3;  —,  sn.  (te)  pensée,  réflexion, 
idée  11.  54.  81.  89,2.  97,2.  110,3.  147. 
154,3.  164,3.  168,3.  170,2.  298.312,2; 
b.  11.  21,2.  73,3.  126,2.  176,2.  179, 
2.  195,3;  —,  intention  155,2.3;  -are, 
sf.  id.  b,  153,2. 

CÛgla,  sf.  cape  b.  3,3. 

Cug'mă,  V.  cuzmă/. 

CUÎăşftl,  sm.  petit  clou  (?)  b.  370. 

CÛÏb,  sn.  (uri)  nid,  nichée  15,2.  84, 
2.  102.  341;  b,  210,3.  327,3.  328.. 
367,3.  .S69.  374,3;  cuïûb  (urï)  282;  i. 
136,3.. 

caîiiplit,  V.  cum-. 

cnisoàre,  sf.  pi.  clou  de  girofle  b, 
42,3.  45,1.3.  109,2. 

Cûïu,   sn.  (ïe)   clou   b.  245,2.  376,2. 

Cttj,  sm.  Utr,;  —  de  alama,  brin  de 
paille   b.   286,3;   ct/^,   morceau   b,   287. 

CÛla,  sf.  mr,  tour  b.  281. 

Cûlc,  (aï)  va.  1.  coucher  36.  136,1-3; 
b.  354 — 55  . .;  —  la pnmârU,  tuer  b,  365, 
3;  —,  vr.  se  coucher,  se  reposer  149. 
171.  253.  294,1.2;  b.  49.  70,3.  175,2. 
176,3.  327,2.3;  -âre,  sf.  couchée,  cou- 
cher 285,2.3;  -Ûs,  sm.  terrier  b,  262. 
367,2. 

cnldnra,  v.  câl-. 

culég  (esel),  va.  2.  cueillir  24.  255, 
1.2.  256..  351;  b,  175,2;  -atér,  sm. 
compositeur  b,  363,3.  367,2;  -cre,  sf. 
collection  6.  361.  365,2;  cnles,  aj.  re- 
cueflli  236,3;  b.  201,1.2.  364,3;  —, 
sm.  vendange  b.  26,3. 


Cum,  cumu,  av.  comme,  comme  si 
2*2.  4*,3.  12*,2.  1,2.  9.  10.  19,3.  23. 
26,2.  32.  39,1.3.  41,3.  45,3.  46.  48. 
60,2.  62,2..  66,2.  69,3.  63,3.  76,3. 
96,2.  106  . .  116,3.  117.  122,1-3.  123  . . 
138,3.  290.  324,3..;  6.  9,2.  171;  -, 
dès  que,  aussitôt  que  130,3.  149,3;  b. 
74,2.  137,2.  196,3.  214,3.  256,3;  — , 
comment  13*, 3.  14*, 2;  b.  46,3.  48..; 
— ,  cj.  que,  ainsi  que  (ut)  2*,  3.  3*.  4*, 
3..  5*  1.2.  4,2.3.  5,1-3.  16.  23,1-3. 
24,1-3.  26,3.  32.  34,2.  35,2.  37,2.3. 
40,3..  46,1.2.  47,3.  62,2.  74,1.2.  102, 
3.  122.  123,1.2.  132,2.  133,2.  137.  141, 
2.  151.  162.  220..  268.  271,3.  276,2. 
296,3.  318,3.  346.  350,3;  b,  31.  70, 
3..  74,3..;  —  că,  id.  b,  18,3.  21,2. 
28,2.    112,3.    162.    169,2.    179,2.    189. 

204.2.  211,3.  322;  cumuf,  comme,  tel 
que  44.  48,3.  128,3;  cumvà,  par  hasard 
160,3;  nu  cumva,  d'aucune  manière  66, 

2.  82,2.  119,3.  134.  165,2.  167,2.  169, 

3.  197.  286,2.  327,2;  b,  96,3.  127,3. 
179,2;  ca  cum,  comme  si  131,3..;  b, 
21,2.  160,2;  mr.  comme  b,  269;  de 
cum,  que  b,  353;  nicicum,  nullement 
133,3;  b.  89.  181,3.  182.  243,3.  245, 
3.  260;  nid  de  cum,  id.  347,3;  b.  211, 
3.  213,3.  245,2. 

cumbară,  sf.  (le)  grenade  b,  19 . . 

cnmftndez,  va.  1.  sacrifier  16,2  ;  -are, 
sf.  (&rl)  sacrifice  16,2. 

cumfttra,  sm.  compère  90  . . 

cnménec  (ai)  vr.  1.  se  communier 
116,1.2.  181,3;  cumérec  55,2;  cwninee 
89..  117.  218,2..  242,2;  b.  29.  207; 
CUmenec&tAră,  sf.  communion  40.  42, 
3.  115.  181,3;  b.  80;  cuminecătură  "^6 ^2, 

enmere,  v.  umere. 

cnmnàt,  sm.  beau-firère  72.  207,2.. 

cûmpftnft,    sf.  balance;   danger   79. 

196.3.  211,2.  360;  —  (26  moarU,  malade 
à  la  mort,  danger  de  b.  120,3;  a  ata 
\n-,  être  en  balance,  en  danger  b,  246, 
2;  -nésc,  va.  3.  compenser,  peser,  équi- 
librer 64.  272,2.  360;  6.  90,3. 

cumpăr  (al)  va.  1.  acheter  17,3.  18. 
37.  100,3.  107,3.  134,2.  143,3.  229,3. 
238.  241,3.  291.  313;  b.  11,3.  34,3. 
54.  96,2.  121,3.  128,3.  135.  170,2.  214, 
1.2.  225,2;  compar  43,3;  cumpără- 
tură, sf.  (ri)  achat  38,3.  45.  63.  74,3. 
103.  151,3.. 

c6mpăt,  sm.  équilibre,  mesure  149, 
2  ;  pre  aupt  — ,  en  secret  b,  246, 2  ;  -éz, 


cumpllre  —  curg. 


416 


va.  1.  mesurer,  modérer  118,2.  145,3. 
146,3.. 

cumplfre,  sf.  dureté,  cruauté  b.  87. 
196,3.  197;  -ftă,  sf.  (e)  extrémité  13,3; 
-ft,  sm.  fin  18;  -it,  s.  aj.  violent,  cruel, 
dur,  terrible,  horrible  49,3.  60,3.  64. 
166,2.3.  171.  196,3.  197,2.  201.  202, 
2.3.  214,2.  266.  296,2.  354,2.3;  b,  12, 

2.  83,2.  91,2.  116,3.  118.  162,2.  240; 
4uâ  -ită,  jour  de  calamité  248,2;  cidn- 
pUt  106,3. 

CUni^ïnr,  va.  1.  entourer  366,2;  ctm- 
jur,  parcourir  b,  110,2  (v.  în-). 

ennése,   (ul)   va.   2.   connaître   13,2. 

20.2.  26,1.3.  38.  40,3.  48,3.   57,2.  72, 

3.  79.  81,2.  116,2.  117,2.  216,2.3.. 
248,3.  264,2.  324,2.  355,2.  365,3;  b, 
11.  13,3..  136,3.  235;  —,  reconnaître 
2,2.3.  64,3.  102,2.  297,3;  b,  207,3..; 
— ,  apprendre  b,  2,3.  53,3;  conosc,  b, 
90;  -fttdr,  Bm..(rl)  connaisseur  295,2. 
322,3;  b.  55,3;  -ût,  sm.  (ţi)  connu, 
connaissance  185,2.  256,2;  6.236,3..; 
cniioştillţă  9  sf.  (ţe)  connaissance,  in- 
struction 76,2.  146,2.  216.  246,3.  273,2. 
275,2;  6.  17,2.  28,2.   152.  164,2.  156,2. 

175.2.  208,3.  255,2;  —,  conscience  273, 

2.  275,1.2.. 

cnnpar^  v.  cum-;  cuntene»c,  v.  con-. 

cunûn  (Ai),  va.  1.  couronner  11,2; 
—,  marier  61,3.  217,3  . .;  b.  68,2.  293, 
2;  cnnuilft,  sf.  (i)  couronne  60.  61,3.  64, 

3.  65..   86.    106,3.   203.    257;   b.   5,3. 

67.3.  209.  324,2;  curûrà  66;  —,  guir- 
lande b.  51,3.  88,3.  134,2.  197,2.320, 
3;  eannnfe,  sf.  mariage  115.  243,2;  b, 
370,2  (v.  coroana). 

cupă,  sf.  (pe)  coupe  151  ;  — ,  (pi)  b, 

258. 3. 

Cupalo,  s.  nom  d*nne  divinité  de  la 
mythologie  slave  b.  51,3.. 

capârïn,  sm.  échanson  38,2  .  .  102, 
3;  cuparêsca,  aj.  f.  appartenant  à  l'é- 
chanson  38,2. 

eapét,  sm.  négociant  93,2. 

Clipiţii,  sm.  istr.  grande  cuiller  b. 
285,2. 

cuprind  (nsel),  v.  2.  enfermer,  saisir, 
tenir,  contenir,  consister  42,2.  71,2.  118, 
3.  124,2.  147,2.  214,2.  243,2.  245,2.. 
269.  300,3.  303.  308,3.  323,2.  350.  357, 
3.  363,3;  6.  13,2.  28.  36.  82,2.  99,2. 
116.  176,2.  180.  221.  253,2.  290,2  .  .3  . .; 
—,  lier  200;  co-,  b.  22.  23.  124,3.  127, 
3;  -ere,  sf.  Taction  d'embrasser  101,3; 


— ,  étenduQ,  contenance  323,2;  b.  220, 
2.  222;  —,  compréhension  b.  253,2;  ca- 
prins, aj.  contenu,  saisi  230,2;  b.  215, 

2.  223,2;  —,  sm.  contenu  b,  126,2. 

cuptdrïu,  sm.  fourneau  17,3.  18; 
-tori  8*  3;   -tïàr,   b.  350,2.   351,2.   352. 

cur  (sel),  vn.  2.  courir  6.  36,2.  231; 
— ,  vn.  1.  couler  90,3.  99.  108.  176,2. 
225.  255,2.  347;  mr.  b,  265,2.  268,2 
(v.   curg);   — ,   nettoyer  293;   b,  43,3. 

curănd,  av.  vite,  promptement  69,3. 
61,2.  125,2.  288,3.305,3;  6.6,2.  25,3. 
26,2.  74.  129,2.  135,2.  159.  216,2;  de 
— ,  récemment  b,  139,2;  ofa  dă  — ,  si 
vite  b.  255, 2  ;  cm  multû  şi  maï  — ,  beau- 
coup plus  vite  278,2;  curûnd,  av.  vite 
2*.  3*2.  100,3.  147,2..  216,2.  258, 
2..  324;  b.  11,2.  121,2.3;  -dâ  vrême, 
peu  de  temps  190,3;  mr.  b.  264,3.  266; 
de  — ,  récemment  47. 

carat,  aj.  propre,  pur;  chaste,  sobre 
15*2.  9.  12,3.  44,2.   47,1.2.  48,3.   52 

3.  65,2.   79,3.    101,1.2..  154,2.3.  211 
3.  241.  319,2..  346,1.2;  6.  31,2.  32. 
58  . .  61,3.  70,3.  138.  184,2.  231,3.  343 
1-3;  pietri  -te,  pierres  précieuses  12,3; 
— ,  av.  clairement,  franchement  b.  41,2. 
219. 

cnratorïn,  aj.  coulant  57,3.  98,2. 
346,2. 

curăţel,  aj.  dim.  propret  b.  327,3; 
-té nie,  sf.  pureté  293, 3  ;  — ,  purification 
317,3;  -tésc  (ţii)  va.  3.  nettoyer;  puri- 
fier 13..  16,3.    26,2.3.  27,3.  48,3.  81, 

2.  84.  91.  107,1.3.  154,3.  194,2.  222. 
241,3.  284,3;  b.  4,2.  16,2.  45,3.  184. 
350;  curăţăsc,  242,3.  245,3;  b,  109,3.. 
137,1-3.  219;  curatéz,  id.  317,2;  -ţie, 
sf.  propreté;  honnêteté,  chasteté  10*, 2. 
9.  29,3.  45,2.  47.  79.  100.  165.  180; 
-tire,  sf.  nettoyage  346;  -titdpïu,  s.  aj. 
qui  nettoie  30;  b.  137. 

curcubeu,   sm.  arc-en-ciel  b.  370,3. 

Curéa,  sf.  (ele)  courroie  b.  3,3.  369, 

2;   curd,   b,  227,2..;   —,   (êle),  6.   11, 

3.  90. 

CÛrg  (curséï)  vn.  2.  courir  344;  — , 
couler,  s'écouler  296,2;  b,  61,2.3  . .  102. 
124,3.  130,2.  133,3.  136,3.  148.  167,2. 
176,2.  237,2.  318,3.  333,2;  —,  sortir, 
découler  6.214,3  (v.  cur)  ;  -ere,  sf.  écou- 
lement 359,3;  6.  148,2.  159;  —,  cours 
b.  93.  150,2;  -gire,  b,  83;  — ,  marche 
b.  236,2. 


416 


cari6z  —  cyclu. 


curidz,  aj.  cnrienx  h,  170,2;  -ităte, 
sf.  curiosité  b,  169,2;  -nie,  aj.  étrange 
h,  144,2.  146,2. 

cnrisér,  sm.  dim.  (ri)  derrière  b, 
334,2. 

curm  (al),  va.  1.  cesser,  interrompre 
9*.  19,2.  133,3;  —,  vr.  mr.  s'efforcer 
b.  270,2.  277,2. 

curmeziş,  av.  $n  — ,  de  travers  b. 
304,3.  336. 

CÛrs,  sm.  cours,   marche   11.  133,2. 

176.2.  177,2.  202,3..  204,2..  332;  b, 
9,2.253,2;  -vl  ^rilti,  événements  196,3. 

CÛrsft,  sf.  (se)  piège  166.  172.  214. 
354..;  6.  52.  110,2. 

Cnrşa,  sm.  nom  d*une  divinité  de  la 
mythologie  slave  b,  53. 

CÛrte,  sf.  (tï)  cour  14,2.  70,3.  75,2. 

106.3.  152.    190,2.   218,3.   235,2.   277. 

333.2.  337,2.  341,2;  b,  8.  12.  69,2.  169, 
2;  —,  palais  133,3.  189,3.  200;  ô.  69  .  . 

113.3.  118,2.  224,2.  324,3.  331,2.334, 
2;  cnrtïan,  sm.  courtisan  198,2.. 

enrund,  v.  -rând;  curară,  v.  cu- 
nuna. 

CÛrvft,  sf.  (ve)  pntaine,  impudique 
46.  122..  242,3.  285,2.  291,2.3;  -và- 
rïu,  sm.  (ri)  putassier,  impudique  33. 
40,2.  46.  242,3.  289,3;  0.39,3.  159,3; 
-TCSC,  va.  3.  se  prostituer  b.  22,2;  -vie, 
sf.  (iï)  impudicité,  prostitution  11*,  3. 
12*  3.  2.  29,3.  47,2.  50.  275,2.  289,3. 
291,3.  315,2;  b.  39,3.  144,3.  261,2; 
curuvie  45,3;  corvie  54,3. 

CUSCrie,  sf.  (il)  alliance  par  mariage 
b,  10;  cuscru,  sm.  (rï)  beau-père,  beau- 
frère  b.  98,2;  mr,  b.  273,3. 

CUSt,  vn.  1.  exister  b,  227,3;  cost, 
va.  maintenir  en  vie  269,2. 

CUStorft,  aj.  teint  (?)  b.  311,3. 

cusûr,  sm.  défaut  b.  372,3. 

CUSÛt^  aj.  cousu,  brodé  b,  226,2.  312, 

2.  315,3. 

eus,  iêtr,  V.  cuj. 

cutare,  pr.  indf.  tel  122,3.  297,3. 
298..  307;  b.  138,3.  250,1.3..  326.. 
364;  -r»,  b.  172,2.. 

cutàt,  aj.  avec  des  rainures  b,  331,3. 

cutéz  (al),  va.  1.  oser  11*,  3.  5.  6. 
64,2..  73.  293,3;  b.  70,3.  167,3.  224, 
2;  cute4  4*,  3.   46,2.   49,3.  241,3.  246, 

3.  264,2;   cutc^re,  sf.  audace  242,3. 

cutie,  sf.  boîte  b.  117,3. 

cutremur  (ai)  vr.  1.  trembler,  fré- 
mir 49,2.   68.   288,3.  293,2.   296.  303; 


6.  5.  40,2.  242,2;  -wior  176,2;  culrini' 
bur,  va.  mr.  faire  trembler  b.  282;  — , 
s.  (I)  frémissement  2*.  215,2.  243.  259, 

2.  283.  288,3.  366,2;  6.  64,3.  215,2; 
— ,  tremblement  de  terre  4,2.  67,3;  b. 
164,3..  165..  217,2.3.. 

cutrier,  va.  1.  parcourir  263,2. 
cutrimbur,  v.  cutremur. 
cutûrbur,  va.  1.  mr.  troubler  b.  265  . . 
cuţit,  sn.  (e)   couteau  352,2;  b.  98, 

3.  117,2.  332..;  iêtr,  285,2;  ^n  -e  U 
hiara,  déchirer  à  coups  de  couteau  b. 
116,3. 

cuyftnt,  sn.  (vfnte)  mot,  parole;  ser- 
mon, discours  3*,  3.  9*,  3.  11*,  3.  1,2. 
8.  12.  20  . .  23,2.  24,3.  32.  36,2.  40,2  . . 
42,3.  44.  47.  51,2..  69.  79,2.  80,2. 
96,3.  98,2.  104,3.  109.  122.  126,2.3. 
128.  137,2.  153,2.  186..  211,2.3.  283, 
3..  291.   312..   324,3;  *.  4 . .  6,2.    7, 

2.  20,2..  32,2.  143,2.  160..  204,3; 
— ,  chapitre  b,  216;  — ,  réponse  b.  313, 
3;  eu  — ,  sous  prétexte  b,  124,2;  din 
—  în  —,  mot-à-mot  360,2.  362,3;  —, 
(vinti),  b.  123;  —,  (viînte)  82,2;  —, 
(vente)  40, 1.3.  50  . .  51,3.  54.  198.  227. 
350,3.  366,3.  368,2;  —,  (vante)  37.  84, 

3.  312,3;  cuvfmt  208,3..  216..  239,3; 
cuvintele  tocmitorï,  compositeurs  111,2; 
-are,  sf.  oraison,  parler  250;  b.  162, 
2..  236,2;  inai/nte  —,  préface  b.  39; 
fără  —,  muet,  interdit  6.  150,2;  -atér, 
s.  aj.  parlant  88.  260,2;  b,  21,3..  28. 
153,  2.  164;  -éz,  va.  1.  parler  201,3; 
b.  168,  a.  292.  326,3;  bine  'e4,  bénir 
211,».   303.   364,3.   367,3..  (v.  bine). 

CUTiinèds,  aj.  digne,  légitime,  con- 
venable b,  78,3.  155,2.  253,3;  —,  dû 
335,3;  cuviinţă,  sf.  nécessité  31,2.3; 
— ,  convenance,  bienséance  b,  90,3.  110, 
2;  hună  —,  id.  313,2;  b,  86,3.  147;  eu 
— ,  comme  il  faut  76,3.  prate  — ,  in- 
convenant b.  91,3. 

CUTÎn,  vr.  3.  convenir,  appartenir, 
seoir  30.  125.  164,3.  218.  241.  276. 
284,3.  343,2.  347,3;  b.  6,2.  9.  23.  28, 
3.  80.  101,3.  184,2.  263,3.  366. 

cuyids,  aj.  décent,  beau;  pieux,  vé- 
nérable 129,3.  132,2.  157.  279,2.  284, 
3.  297,2.3.  319..  363,3;  b.  2,3.  130, 
3.  203.  303;  —,  propre  346,2;  —,  tem- 
péré b,  3,2. 

c6zmft,  sf.  chaperon,  bonnet  b.  369, 
3;  cujmă,  b,  206,2. 

CycIu,  sm.  cercle  b,  92,3. 


da  —  dăruesc. 


417 


D  (A). 


da,  V.  dar. 

dă,  V.  de. 

DaMJea,  sm.  Np.  173,2.  251,2;  b, 
32,2. 

daca,  cj.  si,  en  cas  que,  donc  73. 
120,2;  h.  115,2.  251;  —,  aussitôt  que 
h,  171,3..  231,2;  deçà  3*,3.  4*,3.  1. 
3.  6.  166,3.  171,3.  224,3.  364;  6.  73,3; 
dêca  18,2.  24,2.3.  27,2.  29.  40,3.  48, 
2.  89,3.  100,2.  113;  h,  36,3.  99,2.  100, 
2.  108.  204,2.  207,3.  241,2. 

Dàchia,  sf.  NI.  h,  183,2;  -chi,  sm. 
pi.  Daces  b.  205. 

d&ë,  y.  deci. 

dadă,  sf.  mr,  mère  b.  273,3.. 

Dafce,  sf.  Np.  b.  281,3. 

dàfin,  sm.  laurier  b,  66,3.  91,3.  197, 
2;  —,  fenouil  b.  198. 

Dafni,  sf.  Np.  Daphne  320,3. 

dfthànie,  sf.  toată  — ,  tout  ce  qui 
respire  14,2  (v.  dih-). 

DăYan,  sm.  Np.  74. 

dăins,  y.  dans;  dăîntăîu,  y.  dintàln. 

dăjdie,  sf.  (iï)  impôt  177,3;  b.  206, 
2.  220,3.  221. 

dàjnic,  aj.  s.  tributaire  36,2. 

dalb,  aj.  blanc  b.  295,3.  324,3.  330, 

2.  331,3.  332..  338,2.3.. 

dalgr,  sn.  (urï)  mr.  -urile  lumiï,  les 
orages  de  la  yie  268,2. 

dftmă,  sf.  mr.  détriment  b.  264,3. 

Damaschfn,  sm.  Np.  129,3.  152. 
244,3.  345,3;  b.  38,2.  127,2.  252;  -CU, 
sm.  NI.  2*3.  3*. 

DftmboTiţa,  sf.  NI.  189,2. 

dăn,  y.  din. 

Dan,  sm.  Np.  36,2;  b.  71;  -m,  id.  45. 

Danâi,  sm.  pi.  Np.  b,  89,2. 

dănăoară,  ay.  nice  — ,  jamais  114, 

3.  122,3.  137,2.  259..;  nie  —  297,3; 
b.  11,3;  nice  dinior,  id.  141;  neè  di- 
niorû  1,3;  dinioarâ  3;  o  — ,  une  fois, 
diniorà  41.  80,3.    • 

Dancïu,  sm.  Np.  87;  -c-  136.  207,3. 

dăncolo,  y.  din-. 

danie,  sf.  leg  207,2. 

Danifl,  sm.  Np.  157,2.  271,3..;  b. 
23,2;  —,  le  liyre  b,  31,3. 

dans  pron.  dém.  il  ;  lui-même  66 .  . 
68.  105,2.  108.  116,2.  117,2.  120,1.2. 
147,2.  198..  231, 2.. 3..  267..  286,1. 
317  . .  361,3;  b.  132,3;  dătna  48,2;  d%n8 
215;  dena  287,2..;  dyna  238..  239, 
GAST£R,  Chroslomatie  româuft.  II. 


2  . .;  dVins  7*.  83,1.3.  86;  dins  88,2.  95, 
3.  96.  110.  112,2.  115,3.  158,3.  161,3. 

176.2.  187.  188  . .  255,2;  difă,  f.  mr,  b. 
281,2. 

dănţ,  sn.  (uri)  danse  300,3.  330,2; 
b,  121,2.  331,3;  dănţuesc,  ya.  3.  danser 
b.  324,1.. 2..  331,3;  dănţufre,  sf. 
danse  106,3. 

dăpă,  y.  depe,  dupa. 

dăpăr,  yr.  1.  — ,  se  prendre  aux 
cheyeux  b.  212,2. 

dăparte,  dăplin,  dâpe,  dâpre,  dâpun, 
d&spre,  y.  de-. 

dar,   sn.   (urï)   don,   cadeau   46.   48. 

51.2.  57.  67,3.  78,3.  84,2.  99,3.  105,2  . . 
108.  115,1.2.  132,3.  156,3.  170,2.299, 
3.  326,2.  340.  344,3;  6.  18,3.  64,3.  96. 
108,2.3.  203,3.  207.  241.  367;  —,  grâce 
309,2;  6.  90,2;  —,  (ure)  1,3.  35,2.  94, 
2.  100.  367,2  . .;  cZc  — ,  donné,  cadeau  b, 
375,3;  %n  —,  gratuitement  194,2.  355; 
b.  147,2.  159,3;  darrû,  don  83,3.  84.  86. 

dar,  cj.  mais;  alors,  or,  donc,  cepen- 
dant 61,2.  69,3;  i.  2,3.  83,2.  94,2. 
119.  154,3.  325,2.  364;  darrû  ^'6-,  da, 
id.  b.  225.  226,2.  228.  258,3.  259,3.  329, 

3  .  .  367,3;  —,  oui  b,  136,2  ;  da  cum  nu, 
sans  doute  b.  352,2;  darâ,  cj.  id.  24.  . 
27.  40,2.  41.  47.  95,2.  267,2..  277,2; 
b,  13;   dară    108.    138,3.   169,3.  255,3. 

267.3.  310,2.  323,2.  353;  b,  21,3.  52, 
2.  100,3.  152.  170.  200,2.  241,2. 

dare,  sf.  (dàrl)  Faction  de  donner 
366,3;  —,  don,  présent  62,3.  80,2.  97. 
174;  b,  207,2;  —,  impôt  b.  34,3.  108. 
220.  221.  222,2;  dan,  i.  220,3.  221,3; 
—  de  plàtâf  récompense  263,2. 

dărăbăn,  sm.  (I)  garde,  gendarme 
73,2;  —,  (ntï)  b.  206,3. 

dărăm,  ya.  démolir  b,  371,2;  — ,  yr. 
1.  se  dilacérer  359  . . 

Darle,  sm.  Np.  173,2;  b.  166,2. 

dărldg,   sm.  rêne  b.  294,3..   296,2. 

Dărmăneşti,  sm.  NI.  151. 

dărmdn,  sm.  grand  crible  b.  376,3; 
-ésc,  (iï)  ya.  3.  cribler  163. 

darnic,  aj.  libéral  b,  366,3. 

dămfre,  sf.  générosité  56,2. 

dăruesc  (il),  ya.  3.  donner,  faire  ca- 
deau 33,2.  37,2.  38.  51,3.  68.  61,3. 
77.  79.  81.  86,2.  136,2.  177,2.  207. 
234,2.  239,3.  318,2.  337,2;  b,  64,3.  65. 

67.3.  72,2.  232;  du-,  b.  96;  -ufre,  sf. 
don  6*;  — ,  Faction  de  donner  132,3; 
b,  187,3;   -uit,  s.  aj.  donné  240,3;  b, 

27 


418 


Dârvicïu  —  dau. 


219,3.    220,3;    -uit<$r,   sm.  (ï)  libéral 
96,3.. 

DftrYicYu,  sm.  Np.  b.  296 . .  297. 

d&sàgï,  y.  desag. 

dăscalţ  sm.  (l)  professeur,  maître, 
docteur  37,2.  60,2.  76,3.  77,3.  78,1.2. 
119.  133,3.  142,2.  166.  167.  236,3.  261. 
280,2..  288.  312.  363,3;  6.  3,3.  8,3. 
60.  156.  166,3.  178,2;  dascăl  (ï)  216, 
2;  b.  252,2. 

dăseftlfe,  sf.  (il)  enseignement  37,2. 
110,2;  b.  31,3.  82;  —,  doctrine  6.  29. 

dăseoper,  dăscreţire,  dăspre,  dâstul, 
dâşchid,  v.  de-. 

dasûm,  s.  aj.  mr.  cher  b,  264,2. 

dată,  sf.  (te)  fois  117,2.  196,3;  — 
(dâtï),  6.  356;  altă  —,  autrefois  297,3; 
de  altă  — ,  id.  *.  25, 2  ;  infaea  — ,  de  prime 
abord  b,  162,2;  în  toate  — ,  toutes  les 
fois  323,2;  o  — ,  une  fois,  jadis  61,3. 
142,2.  288,2.  838,2;  b.  110,3..  151,3. 
199,2.  243;  — ,  ensemble,  en  même 
temps  b.  25,2.  354,3;  de  o  — ,  ensem- 
ble, tout  à  la  fois  239,3;  b.  11.  80.  92. 
163.  191.  236;  —,  soudain  b.  25,3.  49. 
130.  323,2;  d'o  —,  id.  ô.  365,3;  di  o 
—,  190,2;  tot  de  o  — ,  ensemble,  à  la 
fois  b,  365;  de  o  cam  — ,  pour  le  mo- 
ment 236,3;  nkï  o  —,  jamais  167.  275; 
b,  3,2.  37,3.  46,3.  56.  64,3;  vre  o  —, 
quelquefois  b.  191,2. 

datfttdrïu,  sm.  (ri)  donateur  326,2. 
337,2.  348,2;  b.  111,2.  184;  —  de  vîaţă, 
vivifiant  242,2.  299,3. 

datină,  sf.  (ne)  usage  b,  344. 

datdrïu,  aj.  redevable,  obligé  ;  a  fi 
—,  devoir  21.  75,2.  77,2.  85,3.  88,2.. 
95,2.3.  195,1.. 2..  274,3.  317,2.  338; 
b.  9,2.  47.  63.  100,3.  210,2.  220,2;  dê- 
toriu,  b.  201,3;  ditorïu,  b,  359;  datoa- 
re, pi.  devoirs  30,2;  în  — ,  à  crédit  ô. 
374;  datorfe,  sf.  (îl)  devoir  279,3.  315, 
2.  344,2.3  . .;  b.  9,3.  28.  47,3.  86,2.  91. 
125,2.  246,2;  -,  dette  6.  81,3.  210,2; 
—  omenească,  mort  197,2;  în  — ,  à  cré- 
dit 205;  b.  121,2;  pe  —,  id.  b.  105; 
detorie,  faute  39  ;  — ,  devoir  b,  156  ;  dê- 
torie,  id.  74;  5.  213,3;  datdrnic,  sm.  (I) 
débiteur  95,2.  96.  195;  b.  11,2.  104; 
— ,  qui  offense  39  ;  b.  36, 3  ;  — ,  aj.  obli- 
gé b.  201,3. 

dăt,  sm.,  -ul  vieţii,  donation  de  la 
vie  242,2;  -id  sufletiduï,  agonie  b.  70. 
74,3;  'ul  de  harii,  remercîment  28.  42  . . 


dftţesc,  aj.  Umba  -ţascâ,  langue  dace 
b.  3,3. 

dau  (dedlu,  dedel,  dat)  va.  1.  donner 
2*.  5*3.  9*2.  12*3.  16*..  3..  4.  6. 
7..  9..  11,2.  16.  16,1.3.. -18,2.3.  19, 
3.  20,3.  21.  23,2.  26,1.3.  27,1.3.  28. 
29.  31,2.  33,2  . .  35.  38.  39.  43  . .  61,2. 
64,3.  55,3.  69,2.  61,2.  66,2.  71,2.  75, 
3.  79,2.  82,2.  90.  96,3.  102,2.  107,3. 
108.  116.  117,2.  119,2.  120,2.  123,2. 
182.  191.  207,3.  212.  218,2.  231,3.  264, 
2.  281,2.  285.  302.  313,2..  315,2.  346, 

2.  347,2;  b,    16,3.  18,3.   22,2.   28.  33, 

3.  63,3.  68..  71.  72,3.  84.  122.  138. 
190,2.  232.  262.  356,2.3..  357,3.  360, 
3.  363;  mr.  b.  264,2.  266,2.  273,1.3; 
istr.  283,1.3.  284,3;  —  afară,  publier 
40,1.2;  —,  chasser  b,  193,2;  —  bun  în- 
tălnit,  saluer  b,  214;  —  cuvântul,  parler 
b.  311;  —  dos,  s'esquiver  236;  —  dra- 
cului, donner  à  tous  les  diables  113,2; 

—  foc,  mettre  le  feu  b.  132,3;  — fuga, 
fuir  ô.  356,2;  —  haru,  remercier  27,2  . . 
42  ;  —  mvâţătură,  ordonner  120  ;  —  min- 
te, diriger  l'attention  23  ;  —  nâvălă,  faire 
un  assaut  361,3;  b.  18,2;  — pârjol,  id. 
b.  263;  —razbàïu,  livrer  bataille  72,2. 
358;  b.  18,2.3;  —  să  es,  vouloir  sortir 
b,  356,2;  —  samă,  rendre  compte,  88, 
2.  174;  —  sufletul,  rendre  l'âme  65.  321; 
b.  52,2;  —  çtire,  avertir  43,2.  151.  217, 
3;  ô.  7,3.  245,2.  363,3;  —  voe,  per- 
mettre 253, 3.  254  ;  —  eu  măciucă,  frap- 
per b.  367,3;  —  eu  tunurï,  bombarder 
333,2.  336,3  . .;  ô.  18,  2;  —  de,  aboutir, 
rencontrer  b.  138.  208.  326,3.  329,1.2..; 

—  după,  marier  61,3;  —  di  veste,  id. 
b.  140;  —  în  apa,  se  décharger  dans 
72,2;  —înninte,  publier  219,2.3  . .;  — 
îndărăt,  reculer  291,2;  —  în  nevoi,  tom- 
ber dans  le  malheur  6.  181,2;  —  la, 
aboutir  6.  133;  —la  lumină,  publier  b, 
161.  353,3;  —  pen  sîtâ,  cribler  b.  44, 
2;  —  peste,  surprendre,  trouver  360,2; 
b.  242,2;  —  pe  unde  va,  prendre  un 
chemin  b.  325, 3  ;  — ,  vn.  —  în  de  seară, 
décliner  b.  311,2;  —  porumbu,  lever, 
pousser  b.  320^2;  mr.  —  graïul,  pro- 
mettre ô.  271 . .;  — ,  vr.  se  livrer  88, 
2.  110,3;  b.  38..  245,2;  —,  fléchir  ô. 
345,3;  — jos,  descendre  b.  351,2;  — 
de  o  parte,  se  mettre  à  l'écart  b.  357, 
2;  —  în  Uturï,  éviter  b.  304,3;  —  în 
voroavă,  s'entretenir  253, 2  ;  îmï  dă,  suf- 
fire b.  24,2. 


d&alez  —  denpreuna. 


419 


dftulez,  va.  1.  harasser  b.  356,2. 

DaTid,  sm.Np.  26,2.  27,2.  77,2.  105, 
3..  146,3.  152,2.  164.  165.  202,3. 
210—12.  246,3.  272,3.  275,3.  364,2; 
b.  61,3.  65.  159,3.  217,3. 

dazlapésc,  v.  dezlipesc. 

dăznftdajduesc,  y.  dez-. 

de,  prép.  de  1.  6.  46,2.  47.  48.. 
62,2;  etc.  — ,  par  177,3;  — ,  pour  b. 
182;  etc.  dâ,  id.  95,2.  167.  160,2  . .  161. 
163.   172,2.3..   173..;    b.   126..    161, 

2.  166,2.3.  167..  250.  266—258;  de 
1;  —,  que  9*3.  1.  8.  9.  21,2.  24,3. 
27.  68..  222,3.  223..  328,2;  6.  209. 
308,3.  366;  —,  si  9*  2.  11*  .  .,2.  19,3. 
29,3.  30,2..  48,2.  52,2..  129.  167,2. 
188,2.  267,2.  291.  348,3.  361,2;  b.  7,2. 
61.  105,3.  132.  158,2.  225.  300.  337,3. 
376,3;  dă,  id.  161;  b,  126,2.  127.  160, 
3..  164,3.  165,1.3..  255,2.  260;  ^r^c, 
banat.  b.  262,1-3..;  di,  de,  si  2  . .  49, 

3.  66,2.  78,2.  87.  103,3;  b,  46,2.  56,2. 
57.  60,3.  62,2.  93,3.  95..  113.  133,3. 
134..  144..  172.  287,3.  358—69..; 
mr,  b,  263.  264 . .  280. 

deadeyftr,  av.  amen,  en  vérité  7*,  3. 
16.  29.  —,  s.  vérité,  fidélité  10*,2.  13, 
3.  14,2;  dêdevêre,  pi.  vrai  12,3. 

Deaj,  sm.  NI.  177. 

deàl,  sn.  (urï)  colline  b.  225.  304,3; 
dêl  62,2.  87,2.  176;  b.  51.  146,3.  191, 

2.  218,2.  219;  —,  (ure)  178,2..;  — , 
Ni.  109,3;  b,  316,2. 

deală,  sf.  œuvre;  delà  204,2. 

dêanie,  sf.  Actes  des  Apôtres  88,3. 
163,2.  276,2. 

de  anda,  av.  mr.  depuis  quand  6. 
278,3. 

de  ântânïu,  nnm.  m?*,  premier  b.  267 
(v.  dintaïu). 

dêca,  V.  dacâ. 

dêdins,  V.  adins  168,3. 

Beeapolit,  sm.  Np.  158,2. 

de  cara,  cj.  mr.  aussitôt  que  6.  270. 
272,2. 

decasatăş,  sm.  centenier  100,3.   . 

BeehemTrie,  s.  b.  3,3.  27,1.2.  52, 

3.  102,2. 

decï,  cj.  donc,  par  conséquent,  alors, 
puis,  après  58,2.  166,3;  b.  176.  196,2. 
239,3;  deci5.  50,3.  99,2;  b.  78,3;  dece 
64,3.  77.  95,2.  111.  121,2.  123.  183,2. 
184;  deciï  139.  167;  —,  après  b.  43, 
2.3..;  dàc  S12,S]  dêce  2*  2;  ciêc»  2*,3. 


3*,  1.2.  46,2.  60;  dêc  50,2;  dêciï,  puis 
114,2;  —,  depuis  343.  353;  dêda  163, 
1.2.  164;  dêciea  U*..  15*2..  58,2. 
90.  222,3;  deciea  89,3.  320,3;  dice,  b. 
139,2;  dici,  b.  43,2. 

decinde,  av.  passant  de  Tautre  côté 
176,3. 

Dedal,  sm.  Np.  b.  164. 

de  doa  lêgre  =  de  a  doa  — ,  Deu- 
teronomium  14,3. 

defaïm,  va.  1.  mépriser;  diffamer 
170,2.  300,2.  338,2;  6.92,2.  186.  246, 
2  .  .3.  250.  253.  283;  -ez,  b.  20,2;  -are, 
sf.  (ârl)  diffamation,  action  de  dénigrer 
b.  47,1.3.  124,2.  248,2.  251;  -ât,  aj. 
flétri  b.  358;  -ătdr,  aj.  calomniateur  b, 
92.  249,3.. 

deferit,  v.  di-. 

definiţie,  sf.  (il)  définition  b.  261. 

dégret,  sn.  (e)  doigt  93,2.  135,2.  136; 
dêget  11,2.  31.  271,3.  351,3;  b.  44,3. 
68,3.  130,3.  145,3..  204,3;  dêgUe  87, 
2;  —,  orteil  6.  4;  —  C^é^te),  b.  375; 
degeţel,  su.  dim.  petit  doigt  b.  353. 

deîn,  deîncoace,  deîncolo,  deîntâlu, 
deîntru,  v.  din-. 

delneătii,  av.  en  tant  que  126,3. 

deistTuése,  va.  3.  faire  (agere)  244, 3. 

dejghinăre,  v.  desbinare. 

delà,  prép.  de  1.  18,3.  39,3..  43; 
passim.  dâla,  b.  164,3. 

dêla,  V.  dealà. 

Deleàn,  sm.  Np.  b.  245. 

deletnicése,  vr.  3.  se  désaccoutumer 
169,2. 

delûng  (aï),  vr.  1.  s'éloigner  15,2. 
88,3;  deluîng  3*,  3.  85.  86,2.  112;  -ăt, 
aj.  éloigné  337,3;  — ,  explicite  ô.  71; 
delu%ng(U,  aj.  long  83,2. 

delurds,  aj.  couvert  de  collines  178; 
delusél,  sm.  dim.  monticule  b.  32,3.. 

Dema,  sm.  Np.  73,3. 

demăneaţă,  demeneaţă,  demeînreţe, 
V.  dimineaţă. 

demnăre,  sf.  encouragement  109,3; 
denmfttură,  sf.  id.  125  (v.  înd-). 

demprejar,  prép.  autour  60,3. 

de  mult,  av.  depuis  longtemps,  autre- 
fois; de  —,  id.  69,3.  213.  337.  355; 
b.  40.  50,3.  52,2;  di  —,  b.  51,2. 

dende,  av.  Utr.  d*où  b.  283,3  (de 
unde). 

dendra,  sm.  rosmarin  b.  97,3.  98,2. 
denpreana,  v.  din-. 

27* 


420 


deosàbire  —  desfeëorésc. 


deosăMre,  sf.  différence;  séparation 
323,1.2;  deosabï,  av.  séparément  305, 
2;  deoseM,  b,  50.  2t4,2;  deosăMt,  aj. 
différent;  séparé,  spécial  b.  83,2;  deo- 
sebU  363;  6.  124,2.  244. 

departament,  sn.  (un)  département 
b,  125. 

depărtare,  sf.  distance  323,1.2;  b. 
328,2;  -tàt,  aj.  éloigné  323,2;  b,  53,3. 
243. 

departe,  av.  loin  3*,  2.  16*  3.  3.  12, 
3.  30,3.  130.  306.323,2.  364,3;  b.  22, 
2.  129.  189,2.  211;  cZe  — ,  de  loin  313; 
dă  —,  b,  260,2;  nu  —,  ci  près  b.  170. 
191,2;  diparte,  mr.  b,  263,2.  280,3;  -ti,  b, 
360;  depărtez,  vr.  s'éloigner,  s'écarter 
73,2.  98.  126.  235,2.  261.  297.  345,3. 
366,2;  b.  121,2.  129,2.  185,2.  214,2. 
236;  di-,  mr,  b.  280,3;  —,  distancer  b, 
217;  'té4,  id.  115,3.  228,3;  dă-,  b,  15,3. 

deplin,  av.  en  plein,  complètement, 
entièrement;  parfait  38,3.  40,2.  58.  77, 

2.  91,3.  104,3.  112,1.3.  123,2.  139.  142. 
160,3.  199,3.   277,3;   b.   2,.2.   70,3.  98, 

3.  199,2.  219,2;  deplân,  b.  219,3;  dà- 
plîn,  b,  127. 

dépre,  av.  après  126.  290,2;  dâpre 
157.  158,3.  161,2.  222,2;  dâpà,  b.  259. 
261,1.3..  (v.  dupa,  dupre). 

depreûnft,   av.   ensemble,  à  la  fois 

2.  12,3.  14.  16,3.  37.  86.  101,2.  109. 
112,3.  152.  185,2.  220.  239,3.  248,3. 
268.  273.  366,3;  mr.  b.  276,2;  depri- 
ûna  43,3;  depreură  7*,  2  (v.  dinpreunà). 

deprind  (nsel),  vr.  2.  s'accoutumer, 
s'habituer  88,3.  113,2.  276,3.  278,2.3. 
295,3.  364;  b.  162,3.  247,2.  253,3;  dâ- 
pi'ind  288;  -ere,  sf.  exercice  b.  252;  de- 
prindire,  coutume  b.  48, 3  ;  deprins,  aj. 
habitué  78,3;  ô.  103,2. 

depun,  va.  2.  dâ-,  s'éventrer  b.  259,3. 

dereg,  derogatorie,  derept,  dereptate, 
V.  dre-. 

derepţie,  gf.  équité  14. 

derés,  sn.  (rêse)  office,  diplôme  74, 

3.  151,2. 

derviş,   sm.   mr,   derviche   b,   281,2. 

des,    deâsâ,  aj.  épais,  dense,   serré; 

nombreux  178,2.  357;  b.  27.  169.  311. 

312.2.  315;  dïasa,  b.  118,3;  —,  av. 
souvent  7*,2.  293,2.  314,2;  b,  73.. 

desăg,  sm.  (I)  besace  b,  303,2.3.  dâ- 

258. 3. 

desătinft,  sf.  (ni)  dîme  b.  24, 3.  25, 1. 2. 
220,2.3.  221,1.3.  222;  deaetină,  b    34,3. 


desăvârşire,  sf.  perfection  b.  108; 
eu  — ,  av.  parfaitement  b,  222,2;  -it, 
aj.  av.  parfait,  complet  157,1.3.  165. 
329.  354,3;  b.  5,3.  13.  14,3.  80.  107,2. 
153,2.  156,2.  188,3.  191;  desăvră^it  bl, 
58.  77,2.  78,1.2.  147;  deaăvr^it  100; 
desesfărfUu  56;  deafrăşitu  9*,  3. 

desMnăre,  sf.  (ari)  désaccord,  sépa- 
ration; d^ghinăre  328;  b,  153,2.3.  154. 

desbrac,  v.  dezb-. 

descălee,  va.  l.  occuper  un  pays, 
coloniser  68,2.  69.  189,3.  190.  197,2. 
235.  250.  274,2;  —,  descendre  de  cheval 
67.  222,2.  334;  b.  167,2;  descâlic,  b. 
316;  deseăleeăre,  sf.  fondation,  colo- 
nisation 146.  235,2;  b.  1,2.. 3..;  des- 
Căleeătul,  sm.  id.  196,2.3;  b.  76;  des- 

eăleeătdare,  sf.  id.  b.  1,2. 

deseănt,  va.  l.  désenchanter,  guérir 
b.  139.  287,2.  307.  323,3.  340;  -ec,  sn. 
(ce)  formule  de  désensorcellement  b, 
338,2;  dis-,  b,  138;  deacâmtic,  id.  b, 
339—343..;  -ătdr,  s.  aj.  désenchanteur 
b.  307,2.  340. 

deseăreăt,  aj. déchargé  b.  370,2. 

desehid,  descllid,  v.  deschid. 

descdper,  va.  3.  découvrir;  révéler; 
dévoiler  51,3.  249.  255,2.  256.  266. 
297;  b,  37,2.  150,3.  199,2.  235..  357, 
2  ;  daacoper,  b,  256  ;  discoper,  b.  55  ;  des- 
copăr 244;  descoperire,  sf.  révélation 
b.  203,2;  discoperire,  b.  55. 

deseosût,  aj.  décousu  b.  11,3. 

desereţire,  sf.  dă-,  défrissement  b. 
261. 

descriu,  va.  2.  décrire  b.  251. 

desculţ,  aj.  nu-pieds  253;   b.  203,2. 

descumpărătdrîu,  sm.  sauveur,  ré- 
dempteur 137  . . 

descurc,  va.  1.  démêler  b.  90,3;  — , 
éclaircir  6.  119,2. 

des  demineăţă,  av.  à  la  pointe  du 
jour  b.  18,3. 

desetină,  v.  desa-;  desesfărfit,  v. 
desăvârşit. 

desfac,  va.  2.  entr'ouvrir  b.  129,3; 
desvac,  défaire  8,2;  disfac,  b,  94,2;  mr. 
b.  280,3;  —,  désenchanter  b.  137,1.3  . . 

desfătare,  sf.  (ârl)  plaisir,  délice, 
convoitise  106,3.  275.  298,2.  324,2..; 
b.  13,3.  47,2..  49.  147.  192,3.  225,2; 
-àt,  aj.  divertissant  57,3;  -ez,  vr.  1.  se 
réjouir,  divertir  b.  72,3.  97.  173,3.. 

desfeèorésc,  v.  3.  stériliser. 


desfr&nÀre  —  dêtorie. 


421 


desfrănăre,  sf.  (ări)  débauche  b,  47. 
247  ;  -ât,  aj.  libertin  h,  249.  323, 3  ;  —, 
effréné  202,2;  dU-,  h,  359,1.2. 

desfrăşit,  v.  desăvârşit. 

desgrrdp,  V.  dez-. 

desgrûst,  vr.  1.  se  dégoûter  b,  313,3. 

desider,  va.  iatr.  désirer  b.  285  . . 

desime,  sf.  touffe  299,2;  dêai-,  épais- 
seur 201,2..  202. 

desfş,  sm.  broussaille  299,2;  desûs, 
id.  297,2. 

deslobozése,  va.  3.  délivrer  58,2. 

desluşfre,  sf.  explication  b.  252,2. 
253,2;  -it,  av.  clair  169,3. 

desmeteeése,  v.  dezmeticesc. 

desne,  s.  istr,  droite  b,  283,2. 

desndd,  va.  1.  dénouer  b.  370,2; 
-ăt,  aj.  dénoué  b.  371,2. 

despart  (ărţil),  va.  3.  séparer,  re- 
trancher, différer,  divorcer,  distancer  9*, 

2.  16*2.  19,2.  34,1.2..  72,2.  90,2. 
106,2.  132.  163,2.  185,1.2.261,3.265, 
1.2.  291.  323.  328,2;  b,  49,2.  83,2.  89. 
147,2.  149,2.  212,2.  217.  354,3;  ^625- 
part    84,3;    deapartéac,    id.    b.    84,1.2; 

disp-,  b.  97.  196,2;  despărţanie,  sf. 
(il)  séparation  218;  despărţire,  sf.  id. 

260.2.  323;  b.  49.  180,3.  212,2;  dis- 
părţire,  b,  179,3;  despărţit,  aj.  séparé, 
divisé,  coupé  b.  84.  188,3.  212,2. 

despeeetluésc,  va.  3.  desceller  b. 
254,3. 

despie,  va.  1.  fendre  362,2;  6.  152, 

3.  291,2.  306,3.  363,3;  -ăt,  aj.  fendu 
b.  343. 

despletit,  aj.  denatté  b.  89.  91,3. 
despdïu,  va.  1.  dépouiller;  dénuder 

291.3.  352,3;  b,  289,2.3;  —,  ôter  la 
peau  b.  309,2;   despoeàt,   aj.  nu  352. 

déspre,  prép.  vers,  de  côté,  touchant 
à,  pour  65,3.   71,2.  105,3.   125,2.  152, 

2.  177,2  . .  260,3  . .  335,2.  358,3;  b.  24, 
2.. 3..    50.    83.    108,3.    123,3.    156,3. 

202.2.  226,2;  -rê  142;   dăspre,   b,   126, 

3.  127.  164,3;  dispre,  b.  137,2.  143,2. 
despuitdr,   sm.   maître,   dominateur 

49,2.  181.  185,2.  257,2.  300,3.  366, 
3  ;  despuitoàre,  sf.  (§ea7:o{va)  maîtresse, 
S.  Vierge  183,2.  241.  298.  300,3;  des- 
pus,  sm.  province  5*,  3. 

despuïu,  va.  maîtriser  10*. 

destdïnle,  aj.  capable,  digne,  habile, 
apte  13*,3.  52.  150,2.  153.  237,3.  271. 

284.3.  285;  b.  202,2;  doatoïnic  à*,3.  2. 
56.  194,3'..;  -ésc,  va.  3.  rendre  digne 


298,1.2;  -ie,  sf.  dignité  110,2.  124,3. 
125.  153;  dostoinicie  15;  —,  habileté 
b.  252,1.2. 

destrămat,  aj.  revêche  281,2;  5.  5. 

destûl,  aj.  av.  suffisant,  assez,  suffi- 
samment 31,3.  280;  b.  85,2.  128,3.  170, 
3.  249.  252,2.  364,3;  dm  —,  id.  225, 
3;  Ă.  4,3.  133;  dm  dâstul  168;  6.  31, 
3;  în  — ,6.  249,2;  foc  — ,  satisfaire 
.302,2;  -éz,  va.  1.  id.  281,3. 

destupat,  aj.  débouché  206,2. 

de  sapra,  av.  dessus  35,2.  71,3.  358, 
2;  b,  40;  de  desupt,  dessous  265;  6. 
42,3.  43,3.  144,3. 

desûs,  V.  desiş;  desvac,  v.  desfac. 

deşălăre,  sf.  éreintement  282,3. 

deschid  (iseï),  va.  2.  ouvrir  6,2.  17, 
2.  28.  29.  30,3.  64,2.  83,3.  105,3.  147, 
2.  148.  155.  167,2.  169.  182,3.  232,2. 
252.  256.  267,3.  276,2.  312,3.  319,2. 
361,3;  b.  37.  47,3.  60,2.  98,2.  178,2. 
230,3;  dă^chid  222,2;  deschid  6;  b.  85. 
141,3.  158,3.  159,2.  210,2.  351,2;  —, 
commencer  b.  103,3;  de^chiz  6;  difclïid, 
mr.  b.  264,3;  desclïid,  b.  274;  deschi- 
dere, sf.  ouverture  29,2;  — ,  éclaircis- 
sement b,  151;  deschis,  aj.  av.  ouvert, 
clair  11.  73,2.  77.  143.  .;  b.  12,2;  des- 
chis, id.   b.  24,3.   75,2.    169,2;   b.  274. 

deşert,  aj.  s.  vain,  futil,  frivole,  pas- 
sager 15*.  2.  11.23,2.44.  64.  69.  102.' 
113,2.  132.  141,3.  156,2.  167,2.210,3. 
212,2.  282,3.  298,2.  315,2.  324,2;  b. 
47,3.  100,2.  145,3;  defàrt  1*',3.  80,3. 
168,2.  184—85..  206;  diçert  112;  —, 
vr.  cesser  15*,  2..;  în  — ,  av.  en  vain, 
vide  10.  25,2.  33,3;  b.  354;  —,  pas- 
sager 186;  în  départ  152,3.  293,2;  hUru 
—,  id.  180,2;  -acïûne,  sf.  (ï)  vanité  80, 

2.  89.  184,2.3.  185;  b.  6.  16,2;  -are, 
sf.  id.  112,2.  324,2.  360;  depărtare  202, 
2  . .  ;  di^ărtătSare,  sf.  vanité  6.  97  ;  -éz, 
va.  1.  détruire  315,2  . .  317,2;  —,  vider 
b.  315,2  (— ,  vr.  s'écouler?). 

deşi,  cj.  quoique  302;  6.  361,3. 

deştept,  va.  1.  éveiller;  ouvrir  l'es- 
prit 36.  61,2.  80,2.  106.  114,2.  128,3. 
170.  187,2.  205,2.  255.  273,3;  b.  6. 
41,2.  49.  162,3.  201,3.  239,2.  366;  —, 
aj.  av.  éveillé,  intelligent  b,  126,2.  239, 
3;  -àt,  aj.  continu  275,2. 

deşting,  vn.  2.  (nsel)  descendre  10*, 

3.  14,3;  deftiîng  4*,  3.  6*. 
dêtorie,  V.  dato-. 


422 


detun  —  dimpreună. 


dettui,  va.  1.  foudroyer  6.  180,3; 
— ,  tonner  b.  .3*29,2;  -ăturăf  sf.  coup  b. 
197,2. 

de  una,  tot-,  Y.  una. 

de  unde,   d*unde,   lorsque,   v.  unde. 

deusébï,  av.  séparément  77,3.  133, 
3;  — ,  exempt  186. 

.    Deva,  sf.  NI.  37,3.  176. 
deTestiiTuie,  aj.  virginal  100. 
deyetiï,  num.  slav.  le  neuvième  b.  16. 

DeTlet  Gherei,  sm.  Np.  b.  18,2. 

dezbrac,  va.  1.  déshabiller,  ôter  29, 
3.  67,2.  85,3.  171.  225.  258;  6.  119; 
diz-,  b.  117,2;  dezbrăcat,  aj.  nu  18,2. 
3;  6.  171;  diz-,  b.  136. 

dezgrrdp,  va.  1.  déterrer  117,2;  dis- 
grop,  mr,  b.  265,3. 

dezhàm,  va.  1.  dételer  b.  73. 

dezleg,  va.  1.  délier,  détacher;  ab- 
soudre 4*.  7*, 2.  29,2.  52,2.  89,2.  99, 
2.  183,3..  188,3.  253,2.  310,3..  328, 
3;  b,  44,2.  73.  186.  209,3.  210;  -are, 
sf.  déliement,  solution,  explication  52, 
2.  113;  b,  203,3.  207,3. 

dezlipesc,  va.  3.  détacher,  séparer 
167,3;  dàzlwpesc,  b.  43,3. 

dezmeticesc,  v.  3.  revenir  à  soi; 
dîzmir,  b,  135,3;  desmetecesc,  b.  302. 

dezmeţesc,  vr.  3.  revenir  à  soi  256,2. 

dezmierd,  vr.  1.  se  délecter,  réjouir 
271,1.2.3..  272;  dezmei^d,  b.  119,3; 
mr.  disnïerd,  cajoler  b.  264,2;  -àcïû- 
ne,  sf.  délectation,  volupté  106,3.  271, 
1.2.  272'..;  -are,  sf.  (arï)  id.  324,2..; 
6.47,1.2.  128,3.  147;  -àt,  aj.  agréable 
272,3. 

deznadSjduésc,  vr.  3.  désespérer  6. 
181,3;  dàz-,  b.  49,2.  162;  -uft,  aj. 
désespéré  b.  182. 

dezpart,  v.  des-. 

dezrădăcinez,  va.  1.  déraciner  163; 
b,  82,3.  111;  diz-,  b.  196,2. 

di,  V.  de. 

Dia,  sm.  Np.  Jupiter  84,2.  86,2.3; 
b,  89,2. 

diac,  sm.  écrivain  93,2;  diea4:,  b.  24, 
2  ;  diïac,  diacre  38  . .  ;  -on,  sm.  diacre 
33,2.  78.  90.  159.300..;  b.  32.  366,2; 
diïaccm  47,2..  244;  b.  61,3..  63,3. 
64  ;  -onf me,  sf.  le  corps  de  diacres  240, 
2;  DiacdnoTié,  sm.  Np.  6.  234,2. 

diadfmă,  sf.  diadème  b.  209. 

diaddh,  sm.  successeur  au  trône  257, 
1.2.  329. 


di  alihia,  aj.  mr.  oţel  de  — ,  le  vrai 
b.  269. 

diamănd,  sm.  (nzl)  diamant  177,2; 
diamant,  b.  324,2.  335,2. 

diâTOl,  sm.  (ï)  diable  11»,  1.3.  2. 
47.    49,3.   83,3.    97,8.    116.    117.    186. 

289.2.  295,3.    314,3;    b,   39,2.   56,3.. 

212.3,  361,3;  diea-,  b,  52.  53.  110; 
diîa-,  b.  63.  104.  180;  ghïavol,  mnb,  b. 
260,2;  -ésc,  aj.  diabolique  228,3.  291, 
2;  die-,  b.  51,2.  52.  171,2.3. 

dicăra,  m7\  donc  b,  265,2. 

dicatu,  mr.  que  b,  264,2. 

dice,  dici,  V.  decl. 

Dichémyrie,  sm.  Décembre  87,2;  b. 
128,  V.  Dech-. 

dichfs,  sn.  (uri)  le  nécessaire,  ajuste- 
ment 291,2;  b.  260. 

Diëo  Samartin,  s.  NI.  6.  201,2. 

dicûm,  cj.  mr.  comme  b.  263,2.  264,2. 

didâilie,  sf.  (iï)  prêche  b.  30,3.  201, 
1.2.3.. 

Didimii,  sm.  Np.  163. 

differfre,  sf.  (n)  différence  b.  247,2. 

dihanie,  sf.  (iï)  monstre  b.  166,  v. 
dăh-. 

dihnésc,  vn.  3.  ébrouer  6,3. 

diln,  V.  dîn,  c2«7w,  v.  dans;  dnntaïu, 
V.  dintâlu;  dûnte,  v.  dinte;  diîntru,  v. 
dintru,  dim,  v.  din. 

Bima,  sm.  Np.  135,2. 

dimănd,  va.  1.  mr.  ordonner  b.  278. 
279. 

dimfc,  va.  1.  mK  dilacérer  b.  274, 
2.  278. 

dimineaţă,  sf.  (été)  matin,  matinée 
89,3..  155,2.  265,1.2..  331,3..  338; 
6.  33,2.  127.  157.  174,2.  355,2..;  di- 
minăţă,  b.  176;  dimenêtâ  280,3.  281..; 
mr.  dimneaţă,  b.  280,2;  demânêtâ  8*,  3. 
13*,3.  10,3..  24,2.34,1-3..  35,2.  90; 
demăreţâ  3*,  3.  4*  3.  6*,  3;  demăînreţă 
5*;  demeneţă  230,1.2.  231.  232;  demi- 
neţă  36,3.  254,3.  267,2.  366,3;  demi- 
nîaţă,  b.  119;  deme^refă  9..;  de  — , 
de  grand  matin  b.  41.  71,2.  136,2.  163; 
des  de  — ,  à  la  pointe  du  jour  b.  350,2. 

Dimitra,  sf.  Np.  Démeter  b.  39,3. 

Dimitrăche,  sm.  Np.  b.  153,3;  -răş- 

CO,     sm.    id.   b.   34,2;    -rie,    sm.    Np. 
74,2.  251,2.  322,2.  359,2,  v.  Dumitru. 
dfmon,  sm.   (ï)  démon  228, 3  . .  ;  — 
dêmê4à4if  daemon  meridianeus  229. 

dimpreună,  v.  dinp-. 


din  —  doar. 


423 


din,  prep.  de,  diaprés;  dès,  par.  2. 
103  . .;  b.  132  passim.;  di  7*;  de  în  7*, 
3.  10*.  12*.  4,1.3.  10,2.  11,2.  12,3.  15, 

2.  17,  2.  18,1.2.  20,2  . .  25.  27,2.3  . .  30, 
2.. 3.  32,2.  37,3.40,3.  43,3.  53,2.  56. 
59,3.  73,3.  81.  90,3.  98.  100..  127,3. 
130,2..  143,3.  157,3.  238,3;  b,  70,3; 
den  2*.  8,2.  46,2.  56,2.  68,3.  78,3;  91. 
93,1.2.  110,3.  118.  124..  142,2..  163, 

3.  192..   282.    287,3.    309.    320,1-3.. 

329.2.  343,2..  347.  363,3;  b.  4.  20,3. 
39,1-3.70.85.  92.  110,2..  179,2;  ciwn 
3*.  42,2.  43.  44.  49,2.  50,2.  51,3.  89, 
3.  103,3..  105,2..   107,2.  109.  115,3. 

137.3.  153,2..  364,3;  dnnr  5*2;  âin 
134,2;  dân,  b.  261,2;  ghin,  mnL  b, 
262.. 

Dina,  sf.  Np.  35,3;  b.  70. 

din  ainte,  prep.  av.  devant,  avant; 
de  —  53,2..   80,3;   b.  85  (v.  înainte). 

dinăuntru,  av.  dedans  b.  302;  din- 
lăuntru 172,2  (v.  înăuntru). 

Bincea,  sf.  Np.  b,  280—282. 

dincoace,  av.  deçà  b.  173,3.  343,2; 
dincoace  21,2. 

dincolo,  av.  au,  de  là  &.  343,2;  de- 
încolo  21,2;  dân-,  b.  250. 

dinior,  v.  dânâoara. 

dinpreunS,  prép.  ensemble,  égale- 
ment 144,2.  169,2.  173.  205,3.  316. 
336;  b.  43.  44,2.  144.  168,2.  186,2. 
223,2;  den-,  b.  39,2.  95.  154,2.  193. 
245,3.  272,3.  346;  6.  193;  dim-  165. 
266;   b.  297,3  (v.  depreunà,  înpreunà). 

dins,  V.  dans. 

dintaïn,  num.  premier,  premièrement 
126,3.  342;  Ă.  9,2.  22,2.  70.  lOO.  151; 
dăîn-  40,3;  déin-  33.  40.  110,2;  de^n- 
tanïu  34.  37,3;  dentaïu  56,3.  57..  69, 
2.3.  110,2..;  b.  77,2;  dmtiîu  195;  di- 
întaïu  48,2.  49. 

dinte,  sm.  (p)  dent  10,2.  15,3.  17, 
3.   36.   54,3.   64,2.    166,3.    214.   282,3. 

302.2.  324,2;  b.  118,3.  167,3.  199,3; 
wr.  265.  271,3.  273;.  dente  9;  diUnte  81, 
3;  dinţişdr,  sm.  dim.  b.  369,2. 

dintrégr,  av.  entièrement  360  (v.  în- 
treg). 

dintre,  prép.  d*entre,  de  b,  210; 
dintru  1.   179,3.   317;    6.   70,2.    154,2. 

175.3.  231,3;  dinûtru,  b,  36,2;  dintre 
4;  déntru  29.  34..  43.  110,2.  130,2. 
238,3;  dentru  76,2.  77,3.  80.  84..  85. 
88,3.98,3.  118,2.262,2.309,1.2..  347, 
3;  b,  41.   111,2.   178,3;   dentn   184,2; 


diîntru  2*  3.  46,2.  48  . .  54,2;  dit,  ditu, 
mr.  b.  268, 2.. 3.  269,3.  277.  278. 

didcllïu,  sm.  fascination  b,  338, 2  .  . 
349,2..;  diochiez,  va.  1.  fasciner  b, 
338,2.  341,3. 

Bidghines,  sm.  Np.  b.  13. 

Didma,  sm.  Np.  75. 

Dionis,  sm.  Np.  &.  39,3;  -isiï  245, 
2.3;  -w/c  296,2;  -esie  332,3;  -i/êie  257; 
mr,  b.  266,2. 

Dioscnri,  sm.  Np.  350. 

dipărt,  V.  de-. 

dipirez,  va.  1.  mr.  dilacérer  b.  279,3. 

dipûn,  vr.  2.  mr.  descendre  b,  269,3 
(v.  dispun). 

dira,  sf.  fantaisie  b.  305,3. 

direg,  v.  dreg;  dirept,  v.  drept;  di- 
res, V.  dree. 

discăţesc,  va.  3.  mr.  dénouer,  ron- 
ger b.  273. 

discos,  sm.  patène,  disque  161,2. 
244, 1-3. 

discûrm,  vr.  1.  mr.  se  reposer  b, 
277,3. 

disi,  prép.  mr,  est-ce  que  b,  281,3  . . 

disnïérd,  v.  dezmierd. 

Dispot-Yodă,  sm.  Np.  142—144. 

dispun,  V.  2.  mr.  descendre  b,  272, 
3  (v.  dipun). 

disputăţie,  sf.  disputation  146,2. 

distimélle,  sf.  mr,  essuie-main  b. 
275,3. 

distdrc,  va.  2.  détourner;  discântec 
di  diators,  désenchantement  pour  dé- 
tourner la  fascination  b,  138. 

dişft,  mr.,  T.  dans;  diçclïid,  v.  deschid. 

dit,  mr.  V.  dintre. 

div,  sn.  (urï)  chant  merveilleux  179,2. 

diTàn,  sn.  (urï)  cour  de  justice,  con- 
seil 169,1.2.  333,2;  b.  24,2.  75..  76. 
97,3.  125..  169,3.  318,3;  —,  procès 
198,2..  199,2.  322,2.  323,3. 

diTCrstesc,  v.  3.  istr.  se  divertir  b, 
283. 

dizmitieesc,  v.  dezme-. 

dizrftdăcinez,  v.  dez-. 

Dltigolopole,  sf.  NI.  Câmpulung  94; 
-Isky,  aj.  de  Câmpulung  94,3. 

doă,  doaâ,  doao,  v.  doi. 

doaSsprăzece,  v.  dois-. 

doar,  av.  peut-être  que,  par  hasard, 
est-ce  que,  sans  doute  b,  103,3.  258,2. 
292,2;  -â  10*.  48.  55,2.  63,3.  64.  77  . . 
123,2.  157.  187;  -a  108,1.3.  139,3.. 
140.   167.   223,2.   255,2.   361,2;   b,  18, 


424 


do&zëcl  —  Dor. 


3.  84,2.   95.  148,2.   158,8.  179.  201,3; 
dor,  b,  230;  dw-â  46,2. 

doftzécï,  num.  vingt  b.  20.  360,3; 
doazecî  164.  .;  b.  111,2;  doazàcï,  b.  90; 
doazeCf  b.  40,2.  145;  doizăci,  b,  66,1.2. 

ddba,  sf.  (be)  timbale,  tambour  203; 
6.   192. 

dobândă,  sf.  (nzl)  gain,  profit,  re- 
venu 10,3.  60.  98,2.  219,3.  278,3.  354, 
3;  6.  4,3.  6.  11,2.  122,3.  123,3.  154. 
216-,  dobtndă  210,3;  —,  butin,  dépouilles 
36,3.  72,2.  73.  312,3;  —,  victoire  b. 
294,2;  —,  richesse  212,3;  —,  Faction 
de  gagner  106,3;  dau  în  — ,  prêter  à 
intérêt  95, 1 .2  . .;  -ăş,  sm.  maître  b.  180 
-ésC)  va.  3.  gagner,  acquérir,  obtenir 
46,3.  54,2.3.  69,2.  60.  70.  77,2.  86 
107.    147,2..    150,2.    167.   191,3.   272 

275.2.  293,2.  309,3;   b,  48.   51,2.  122 

131.3.  152.  181,2.  215.  255,1-3..;  — 
vaincre  150;  -itor,  sm.  (ï)  usurier  b 
12,2. 

dobitdc,  sm.  (oace)  animal  dome- 
stique 14*.  4.  34,3.36.49,3.  57,3.  67, 
2.  90,3.  116,3.  121,3.  155,2.  218,2.3. 
264.  316,3.  354;  b.  3,3.  21,3.  51.  59, 
1-3.  143.  172,2.  217,3;  -ésc,  aj.  animal 
b.  21,3  . .;  -fe,  sf.  vie  animale  b,  150,2. 

Doboeai,  sm.  NI.  177. 
Bobre,  sm.  Np.  135,2. 

ddctor,  V.  doftor. 

document,  sn.  (uri)  document  b,  220. 

dodeitdr,  sm.  (l)  vexatoire  10,2. 

ddftor,  sm.  (I)  médecin,  docteur  b, 
113,3.  182.  306,3;  dohtoru  340,3;  doc- 
216,2;  -ésc,  aj.  médical  b,  45,2;  — , 
va.  3.  médicamenter  b,  181,3;  -ie,  sf. 
(il)  médicament,   remède   b.  30,3.    163, 

2.  246,2. 

ddgmă,  sf.  (me)  dogme  328,3;  b. 
22.  253,3;  —,  (mate)  163;  -matisésc, 
va.  3.  dogmatiser  344. 

dogdr,  va.  1.  brûler  b.  237,2;  -It, 
aj.  beşică  —  ă,  pustule  pro  venue  par 
brûlure  b.  341,3. 

Dohiărîe,  sm.  NI.  b.  41. 

dohtor,  V.  dof-. 

ddï,  num.  m.  deux  16.  21,2.  26,2.  69, 

3.  pass.;   doă,  f.  ô.  18.  35.  88,3;   doaâ 
95,2.  109.  149,3.  323;   b,  92,3.   180,2; 

.  doao  9.  34,2.  36.  350,3;  b.  31,2..  45. 
64.  129,2.  217.  247,2;  doaoa,  b.  77..; 
d<A,,  b,  62.  63.  64..  119,2;  doo  6.  37, 
3  .  .  40.  62,2.  63  .  .  151  .  .;  dooâ  120,3; 
b.  119;  doau  62,2;  două,  b.  206,2;  mr. 


doUi,  m.,  douàle,  f.  b,  273,2.  275,2; 
dauà,  f.  6.  281,3;  daule,  6.  264,2;  iatr, 
do,  f.  b.  286,2.3  .  .;  a  doara  (=  a  douA^ 
oară)  l'autre  fois  11*,  2;  doisprezece, 
num.  m.  douze;  -zaci,  -zâce,  h,  62,3.. 
66,2.  67;  -zêce,  b,  203,3;  doiaprazêce  130, 
3.  311;  doispra^èce  146,2;  doaâapra4êce, 
f.  107,2;  doao8pre4êce  36,3;  doaospre- 
zâci,  b,  98;  doaosprazêcej  b,  210;  doe- 
spre^ece,  doespredzce  227  . . 

ddïnft,  sf.  (ne)  chanson  élégiaque 
champêtre  b.  304  . .;  doinaş,  sm.  chan- 
teur des  doYnes  b.  287,3.. 

doïds,  V.  du-. 

dojănă,  sf.  menace,  réprimande  153. 
269,3;  dojenesc,  va.  3.  menacer,  admo- 
néter  23.  25,3.  141,2.  218,2.  219,2.3; 
dqjânesc,  b.  7. 

dol,  sm.  mr.  ruse  b.  266. 

Dolhéstï,  NI.  72. 

dolnaïa  zemlïa,  la  basse  Moldavie 
62.  173,2. 

Boloman,  sm.  Np.  45. 

Dometian,  sm.  Np.  308,2.  . 

4omn,  sm.  (I),  doamnă  (ne),  sf.  Sieur, 
Dieu,  prince,  seigneur  2.  3.  10,2.  12.. 
18.   23.   28.   44,2.   59.   68,2..   147,2.. 

158.2.  190—193.  240,3.  334,2;  ô.  8. 
10.  14..   24,2.   68,3.   82.   97,3.   114,2. 

143.3.  pass.;  —  de  stêgû,  capitaine  d'es- 
cadron 37,3;  -ésc,  va.  3.  régner,  gou- 
verner, dominer  4.  35,1.2.  57.  70.  142, 
3.  190.  191.  267;  6.  126,3;  —,  aj.  prin- 
cier 45.  92.  103,2.  114.  189,3.  328;  b. 
2,3.  7,3.  114,2.  170,2;  -este,  av.  prin- 
cier b,  224,3;  -£re,  sf.  (rï)  maîtres  (un 
rang  des  anges)  245,2;  -fe,  sf.  (il)  do- 
mination,   règne,   gouvernement   11*,  3. 

59.2.  69,1.3.   82,3.    134,2.   142,3.  171. 

189.2.  197,3.  200,3.  268,3..  332,3;  b, 
147;  •4ea'mê,  ma  seigneurie  6.124,1-3..; 

—  combiné  avec  le  pr.  poss.  dumnê-ta 
vous   287,3.  362,3;   b.  267,1.2;  —  M, 

—  sa,  il,  iM*38,3.  76,2.3..  91,3.  93,1-3.. 

102.3.  134,2.  135,3.  143.  207,2.  251,2; 
b,  126,2.  153,3.  337  .  .;  —  voastră,  vous 

96.3.  97.  199.  238.  251.  262;  6.  79.  317, 
1.2  . .;  domnişor,  sm.  (I)  jeune  homme 
b.  225,2. 

domolesc,  va.  3.  calmer  b,  356  ;  -iCsée- 
te,  tais-toi  128,3;  domiUesc  184,2. 

donche,  cj.  istr,  donc  b.  283,2;  donc- 
ve,  b.  286,3. 

Dor,  sm.  NI.  b.  134,3..  136. 


dor  —  dreg. 


425 


dor^  (dunit,  doare)  vb.  imps.  avoir  de 
la  douleur  b.  67,2.  269,3.  343,2.  369, 
3;  istr,  h.  286,2. 

dor,  dorâ,  V.  doară. 

dér,  s.  amour,  désir,  souhait  h.  173. 
178,2.  181,2.  229,3.  233,3.  234  . .  305 .  . 
375;  mr.  h.  274,3;  doreăre,  sf.  wr.  dou- 
leur h,  267  (v.  durere);  dorése,  vn. 
3.  désirer,  souhaiter,  envier  64,2;  h.  15, 
3.  99,2.  148,3.  178,2;  —,  prendre  plai- 
sir 368;  dorire,  sf.  (n)  souhait,  désir 
366,2.  368,2;  h,  30,3;  dorft,  s.  aj.  dé- 
siré,   envié,  aimé  164,2;   b,  98,2.  142, 

2.  166,2.  193,2.  230,2.  314,3;  doriti^r, 
aj.  désireux,  amoureux  b,  314,3.  368,2. 

dorm  (durmû)  vn.  3.  dormir  4.  61, 
1.2.  128,1.3.  136,3.  212,3.266,1-3.273, 

3.  288,2;  b.  41,2.  170,2.  189,2.  203,2; 
mr.  b,  269,2..  278,2;  Utr.  b.  285,2. 

dérnic,  aj.  qui  désire  b.  269,2. 

DorohéTu,  sm.  NI.  63.  62,2.  74,3. 
162. 

dds,  sn.  (urï)  dos,  derrière,  revers 
264,2;  b.  106,3;  iêtr.  b.  286,2;  în  — , 
derrière,  à  l'envers  b,  107, 2  ;  den  — ,  id. 
192;  din  —,  71,2.  172,2;  b.  246,3. 

dosădă,  sf.  (de)  affliction,  oppression, 
outrage  b.  69,2.  146.  194,3.  218;  do- 
sădesc,  va.  3.  affliger,  outrager,  vexer 
4*,3.  27.  36,2.  106,2.  306  . .;  b.  72,3  .  .; 
dosftdit,  s.  aj.  opprimé,  tourmenté  84,2. 
276,2;  ~,  attaqué  82;  dosftdiUr,  sm. 
aj.  médisant,  outrageux  12^,3.  46,3. 
50,3. 

dosesc,  V.  3.  se  doaeaşte,  se  prépare 
9,2. 

désnic,  aj.  à  Tinsu  b.  244,2. 

Dosotheïu,   sm.   Np.   205,3.    208,2. 

209.2.  214,2.  239,3.  246,2.  263,2.  290,2. 
dospése,   vn.  3.  lever,  accroître  1*, 

2.  4,2.  17;   -it,   aj.    fermenté    330,3.. 
331,2.. 

dostéïnic,  V.  dest-. 

două,  V.  doi. 

dOTădă,  sf.  (vezi)  témoignage  b.  126, 
3;  cit  — ,  témoigné  b.  107. 

dOYagriu,  sm.  (il)  demandeur  en  jus- 
tice b.  75,2. 

dOTOdésc,  va.  3.  prouver,  démontrer, 
constater   143,2.   308.   331;   b.  3.  87,2. 

126.3.  366,2;   -ft,   av.  clair   6.   262,2. 
drâc,  sm.  (I)  ennemi;  diable,  démon 

9*.  3.  6..  7..  11,2.  12,2.   16,2.  16,3. 
17,2.  18,3.  20.  26.  44,2.  64,3.  60.  83, 

3.  84,3.  162,2.  182,3.  230,3.  282.  286, 


2.  296  . .  364,2;  b.  4,3.  61,3.  80,2.  142. 
171,3.  260..;  dau  -culuï,  envoyer  au 
diable  113,2;  Drace,  sm.  Np.  171; 
drftcésc,  aj.  diabolique,  démonique  10*, 

2.  2.  81,2.  90.  131.  218,3;  b.  61,3  .  .  63; 
drftcfe,  sf.  (il)  diablerie  228;  5.  356,3. 
361,2;  drftcoăTă,  sf.  diable,  démon  fé- 
minin b,  361,2. 

drag,  s.  aj.  av.  cher,  chéri,  agréable, 
bien-aimé  14*,  2.  16*.  27,2.  36,3.  94,3. 

101.2.  137.  140,3.  251,3.  262.  277,3; 
6.  178,3.  267.  290,3.  306,2.  333.  362, 
2]  de  a  -ul,  ainsi  qu'il  fait  plaisir  5. 
337,2;  drftgălăş,  s.  aj.  av.  diminut.  b. 

137.3.  172,3.  177,2.  287.  344. 

Drăgăn,  sm.  Np.  38,3. 

drăgăstos,  aj.  aimable,  plein  d'a- 
mour 181.  286,3$  b.  51,2. 

Drftghié,  sm.  Np.  134,3. 

dragoste,  sf.  amour;  charité,  piété 
12*.  16*,2.  26,3.  29,2.  31,2.  37,2.  61. 
96,3.  102,2..  118,3.129.181,3..  277, 

3.  298.  304,2.  318,2.3;  b,  10,2.  21,2. 
48.  99,2.  137,3.  264,3.  305;  —,  déesse 
de  l'amour,  amouresse  b.  137, 2  . .  ;  drft- 
gOStft,  aj.  favori  b,  141,2. 

Drăgoş,  sm.  Np.  b,  2;  -te  196,3. 
197,2. 

drăgulean,  aj.  chéri  b,  137;  -lét, 
numirï  dă  — ,  noms  de  caresse  (allem. 
Kosenamen)  b.  260;  drăguţ,  s.  aimé, 
bon-ami  6.  346,1.2;  Drag^utâscu,  sm. 
Np.  174,2. 

drahin,  sm.  fils  b,  298,3.  299,3. 

drahmă,  sf.  drachme  b,  64,2. 

dram,  sn.  (uri)  petit  poids,  un  gramme 
(à  peu  près)  b.  44..  46..  376,2. 

dreaptă,  sf.  la  main  droite  130,3. 
168,2;  6.237,2;  dereapla  16,2.  32.  41, 
2.  43,3.  74,3.  129;  dêdereaptà,  à  la 
droite  18,2  . .;  dirèapta  106,3.  248.  315. 
316,2;  5.  26,2;  dèdireapta,  à  la  droite 
103,3..  230,3.  286,2.  318,2;  derapta 
227,3;  — ,  juste,  légitime  (v.  drept). 

dreg  (dreseï),  va.  2.  diriger;  raccom- 
moder, rajuster;  — graïvl,  dresser  la  voix 
b.  329,3;  dereg  11.  13,2.  27.  210,2.  224, 
2.  244,2;  -ăt<(r,  sm.  (I)  magistrat,  gou- 
verneur, employé  public,  économe  b, 
242,3;  deregâtor  276,2;  diregâtor  119. 
195,2..;  6.9,2.  14,2;  -ătorfe,  sf.  (iï) 
guide,  charge;  service  6.  7,2..  216,3. 
242,3;  deregătorie  16*.  133.  218.  276, 
1.3..  278,2;  6.  50;  diregăt-,  adminis- 
tration 114,3.  195,2.. 


426 


drept  —  duh. 


dreptţ  dreaptă,  s.  aj.  juste,  légitime, 
équitable,  vrai,  égal  ;  droit,  pouvoir  69, 
2.  159,2,  163.167..  170,2.303,3.345, 
2.    350,3;    6.  57,3.   79,2.    194,3.    217, 

2.  232,3;  derept  1*,2 . .  2*.  3*.  16*  3. 
2..  11.  13,2.  17,3.  19.  32,2.  40,3.. 
41,2.  74,3.  138,2.  154,2.  183-,  dei-aptă, 
f.  216,2;  dirept  2..  38,3.  47,3..  51. 
63.  77.  78,3.  83,2.  99,2.  101,2.  104,2. 

116.2.  150,2.  256,2.  314,3.  318,3.  366  . . 
368..;  b.  39,3.  54.  169.  194,3;  dîrêpta, 
f.  légitime  38,2.  45.  62,3.  112, 2.. 3..; 
dirïàpta,  t.  142;  drïaptâ  193,2;  b.  122, 
3;  draptâ,  b.  88,3.  137,3;  dirept,  fidèle 
290,3;  derêpta  16*;  —,  sf.  justice  12, 
3..;  — ,  main  droite,  v.  dreapta;  — , 
droit,  vertical  b,  120,2;  di-,  b.  14,2. 
40;  —  cumpănit,  équilibré  323,2;  — 
mijlocit,  exactement  dans  le  milieu  323, 
2;  derept-slâvitor,  bienloué  109,3;  di- 
rept întru  credinţă,  orthodoxe  118,3; 
dreptţ  av.  pour,  à  cause  de,  parce 
que,  conformément  3*,  3.   5*,  3.  9*.  91, 

3.  103.  130,2;  b.  372,2;  derept  1.  3. 
8..    11.   19,2.   20,3.   24,3.   26,2.3.  33, 

2.  38,3.  41,2..  45.53.61,3.  74.  92,2; 
derêptu  1,3;  derepto  43,3;  derept,  contre 
11,2;  dirept  63;  drept-acéea,  par  con- 
séquent, conformément  76,3.   77.  79,2. 

118.3.  168,3;  b,  153,2.  210,3;  derept 
aceea  1*,2.  8*,  2. 13*.  15*.  5.  18.  21. 23,3. 
27,2.  44,2.  55,3.  100.  111,3.  129.  274, 

3.  283,2;  dirept  —  83.89,3.  222.  291. 
341,3;  drept-ce,  pourquoi  40,2  .  .  96,3; 
derept  —  9;  — ,  par  conséquent,  car, 
parce  que  ;  derept  —  23, 2  ;  derepce,  pour- 
quoi, parce  que  1*,3.  3*.  4*,  2.  23,2. 
25,2.  30.  54,3.  55,3.  252,2.  266,1.3; 
eu  drept  f  en  vérité,  à  bon  droit  b.  73, 3  ; 
eu  dirept  62,3;  în  -ul,  vis-à-vis,  en 
face  b,  82,3.  136,3;  prin  —,  id.  b.  353; 
âpre  — ,  id.  b.  134. 

dreptare^  sm.  (ârl)  équité,  justice; 
direptare  246, 3.  249, 2  ;  dereptarïu,  règle 
253. 

dreptate,  sf.  (ăţl)  justice,  droit,  é- 
quité  148,2.  168,3  . .  326,2.  333,2.  355, 
2;  b,  14,2.  179,3.  221,1.2;  dereptate 
10*.  13*,1.3.  16*3.  4..  11,1.3.  13,3. 
14.  23,2.  36,2.  153.  287.  367;  b.  11,2  .  . 
14,3;  —,  vérité  15*  3;  direptate  48,2. 
77.  79,2.  105,3.  119,2.3.  186.  246,3. 
312,3;  6.  9,2..  233,2;  Direptate,  NI. 
70, 2. 3  ;  dupa  — ,  justement,  à  juste  titre 
b.  83,3;  pe  — ,  id.   b,  103;  pre  direp- 


tate 122,3;  —,  en  réalité  b.  174,3;  eu 
— ,  mr,  comme  il  fallait  b.  267,2;  di- 
reptatér  de  lego,  règle,  guide  de  la 
loi  87,3;  dreptez,  va.  1.  guider,  diriger 
V.  înd-;  dereptez  9*,  3.  16*3. 

dres,  sn.  (se)  office,  document  92; 
dires  75,3.  144,3.  174,3;  —,  (dresuri) 
épices  b.  44,3. 

drdjdie,  sf.  (ii)  levain  b,  46,2. 

driicăr,  sm.  imprimeur  78. 

drûg,  s.  barre  à  filer  6.  298,2. 

drûm,  sn.  (uri)  chemin,  route,  voie 
70.  123,3.  257,2.  360,2;  b.  5.  84,2. 
119,2.  164.  200,3.  218.  221,2;  — , 
voyage  b.  128,3;  -ăr,  sm.  (ï)  voyageur 
h.  326,3..;  -liş<(r,  s.  dim.  sentier  b. 
345,2. 

Drusiliea,  sf.  Np.  7*  2. 
dsudek,  v.  judec. 

dubit,  aj.,  lemn  — ,  bois  tanné  6. 
293,3. 

duc  (duseï),  va.  2.  mener,  porter,  ap- 
porter, conduire  3*,  3.  5*.  1,2.  3.  6. 
21,2.  25,2.  30,3.  59,2.  64,3.  73.  102, 
2.  141.  204,2.  210.  265,3.  296,3.  351; 
6.  22.  38.  43,3.  68,2.3.  107,3.  158,3. 
189,2.  307;  —,  supporter,  vivre  6.  349, 
3;  —  în  ispită,  tenter  10.  31,2.  32.  41, 
3;  b,  36,3.  184,2;  —  hi  casă,  recueillir 
18,2.3.  19.  104..;  —  în  spate,  porter 
sur  le  dos  b.  214;  vn.  —  viaţă,  mener  la 
vie  b.  357, 3  ;  — ,  vr.  s'en  aller,  se  rendre 
quelque  part  15*3.  1.  6.  18,1.3.  26,3. 
27.  54,3.  63,3.  66,2.    105.    107,3.  131. 

140.2.  162,2.  306,2.  342,2.  365,3;  b, 
41,2.  72,2.  77,2.3.  127,2.  148,3.  191, 
2.  256.  320.328,3.  349.  355,2.3..  mr. 
b,  280,3. 

Ddea,  sm.  Np.  239,3.  240.  251. 

dueât,  sm.  (ţi)  ducat  (monnaie)  95,3 . . 

duehésc,  vn.  3.  mr.  comprendre,  sa- 
voir b.  270,3.  279;  —,  découvrir  6. 
269;  duckisésc,  id.  273. 

Bueipàl,  sm.  Np.  Boucéphale  b, 
311,3. 

dûd,  sm.  mûrier  356,3. 

dudâïu,  sm.  chardon  b.  262,2;  dti^ 
dău,  ciguë  b.  310. 

dûg,  s.  (urle)  istr.  faute  b.  284,3. 

duh,  sn.  (urI)  esprit,  souffle,  âme  12*, 
2.  1,2.  7.32,2.34.51,3..  86,1.3.  107. 

109.3.  124,2.  157,2.  168.  215,1-3.. 
261,2.3.  283,3.  311,3.  317;  b.  15,3.  37, 
2.  87.  106,3.  159,3.  237.  250,3;  —  ne- 
curat, esprit  immonde,  mauvais  esprit 


duhan  dnhaniţi  —  durere. 


427 


19.  84,2.  86,1.2.  194,2;  —  slujitor, 
suppôt  263,2;  dukul  226,2.3. 

duhan  dnhaniţi^  chevaux  fumants  7j. 
333;  duMnesc,  va.  3.  famer  b.  224,2. 

duhllftf  aj.  empoisonné,  infecté  102,2. 

dahéynic^  sm.  (I)  père  spirituel,  con- 
fesseur  76,3.   87,3.    88,2.3.    180,3;    b, 

28. 2.  343, 3  ;  -ésc,  aj.  spirituel,  religieux 
132,3.  279,3.  293,2,  317..  330;  b.  28, 
2.3.  106,2.  108,3.  2 19, 2.. 3. 

avLÏÛTj  sm.  mr,  denier  (monnaie)  b. 
275,2. 

dnTés,  aj.  pénible  b.  242,3.  246,2; 
doïos,  désireux  b,  192,2. 

dujăll,  s.  iêtr.  faute  b.  283. 

dojnic,  sm.  istr.  qui  fait  du  tort  b. 
283.  284,3  (v.  dug). 

Dûla,  sm.  Np.  320,2. 

dulău,  sm.  gros  chien  b.  292,3. 

dûlce,  aj.  s.  doux,  bon,  agréable  10*. 
13*  3.  1,3.  12,3.  14,2.  31,2.  98,2.  99, 
2.  137.  169,3.  185,3.  322,3.  323;  6.5, 

2.  13,3.  17,3.  72,2.  134.  306,3;  mân- 
care de  — ,  manger  gras  b.  42,2;  dul- 
ceăţă,  sf.  douceur,  délice,  bénignité, 
grâce,  bien  166,2;  b.  72,2..  259;  dul- 
cêtâ  13*,2.  15*,2.  20,2.3.  29,2.  31,3. 
86.  289,2..  315;  6.95,2..;  dulifaţă  1, 
2.3.  2.  3.  9.  36,2..  54,3.  57.  64,2. 
98.  110,3.  131,3.  363,3;  6.  89,3.  174, 
3;  didcaţi  6.  94,3;  dulcace  212,3. 

dumbrâTă,  sf.  (ăvI)  forêt,  bois  57,2; 
6.  146,3.  304,2.  357,2. 
Duminică,  sf.  (ce)  Dimanche  6.  18, 

3.  33,2.3..;  —,  Np.  6.  350,3.  352; 
Duminecă,  2.24.  89,3  . .  99.  111,2.  219. 
220.    237,3.    306.   308,3;    6.   31.   35,3. 

58.3.  114;  —  florilor,  Pâques  fleuries 
286,3;  Duménecà  33.  40.  103,3.  107,2. 
111;  Duméinreca,  Domereca  9, 1. 2  .  .  ; 
Dumireca,  istr.  6.  285. 

dumeresc,  va.  3.  humilier  6.  162,3. 

dumésnic,  aj.  apprivoisé  6.  132,2; 
dumeatec,  aj.  dompté  90,3;  duméstic,  s. 
locataire  266. 

Dumitrăche,  sm.  Np.  6.  126.  127, 
3;  -traşco,  Np.  38,2.  43,3.  162.  173,3. 
174,2.  200;  6.  206,2;  -tru,  Np.  62,2. 
74.  87,2.  91,3.  135,2.  208  (v.  Dimitrie). 

Dumnezeu,  sm.  (eï)  Dieu  8*  3.  16*, 
3.  10,2  . .  20 . .  25  . .  33.  70.  89,3.  98, 
2  . .  165,2  .  .  287;  6.  17.  77.  94  .  .  100; 
pass.  mr,  6.  272,3;  pentru  — ,  au  nom 
de  Dieu  6.  214,2;  Dumnezău  64,3.. 
155..    273..   350,3;    6.50,3.    61—52. 


60—61.  82,3.  149,2.  196,3.  201;  -e4eu 
1,2.3.  6..  46.  47.  49..  50—52.  66.. 
77,2.  79,2.  105,3..  145,2..  182.  197, 
3.  295,3.312,3..  363,2;  6.  9,3.  13..; 
— ,  C-4ài)  divinités  6.  10,2;  Dumnà^àu 
299.  324;  Dumnizeu  4;  mr.  6.  281,2; 
Domne^eu  33,3.  34  . .  35  . .  36,3.  37,3  . . 
53 — 54  .  .  ;  Domnezeu  40  . .  41  . .  ;  Du- 
mnezeoae,  sf.  déesse  6.  39, 3 . .  ;  -ezâoœ, 
6.  83 — 85;  -ezeésc,  s.  aj.  divin,  céleste 
44.  31,2.  98,3.  139.  288,3.  290,3.  855,2; 
6.  20,2.  30,2.3.  31.  35,3.  39,2.  203; 
-ezâesc    273,2.    278,2.3.    293,2;    6.  55. 

56.2.  83,2.   89,2.   98,2.   149,2;  -e^ăesc 

52.3.  76,3.  77,2.  105.  107,3.  115,3. 
239,3.  240.  245,3  . .;  -ă4ăe8C  322,3;  do- 
mnezeesc  111,2;  dumne^cresk  226,2.3; 
-ezăfre,  sf.  divinité  101,2.  112,2.  154, 
3.  168,2;  6.  71.  161;  multà  —,  poly- 
théisme 6.  100,2;  -e4âire  77.  78,3.  118, 
2.  242,3.  303,2;  —  c<^-*e  226,2.3; 
dumnă^ăitdr,  aj.  déifiant  242  (v.  înd-). 

dumnea-lui,  -ta,  -voastră,  v.  domn. 

Dûnftre,  sf.  Danube  172.  189,3.  357, 
3;  6.  61,3;  Dunărfţă,  id.  dim.  6.  302. 

dungă,  sf.  cordon  (d'une  monnaie) 
6.  346,3. 

după,  prép.  après,  d'après,  selon, 
suivant  à  3.  4.  5.  11,2.  182.  274,2.  362; 
6.  4,2.  50,2.3.  63,3.  101.  216,2..  227, 
2.  236;  dupa  14*,3.  14,2.  20,2.  25,2.3. 
28.  32,2.  34,3..  36,3.  61.  69,2.  64,2. 
77,3.  107,2.  123,2..;  dupa,  iêtr,  6. 
285,3..;  dupe,  6.  44,3;  dopa  8.  54,3; 
dupu  366,2;  după,  de  la,  de  sur  168; 
6.  29,2.  127,2;  dupe,  mr.  b.  271,3; 
dupa  acêea,  ainsi  (xarà  xauià)  9*,  1.2. 
19,2  ^.; ,  puis  128,2;  dupa  ce,  d'a- 
près ce  que  6.  95,2.  117,2.  214,2;  du- 
pe ce,  6.  46,3.  47,2;  dupa  cum,  comme, 
selon  68,3;  6.  29,3.  160,2.  198;  dupa 
aşteptare,  indulgence  13*.  dûpre,  d'a- 
près 44,2.  329.  344  355,2;  6.  1,3.  30,3. 
42,2  . .  57.  108,2;  —  ce^  d'après  ce  que 
6.  43,2;  —  cum,  selon  6.  107,2.  108,2; 
—  înpr^ûr,  d'alentour  6.  31;  —  urmă, 
dernier  317  . .  (v.  depre). 

duplecăt,   aj.   courbé    (aifjto;)   350,3. 

dur,  vn.  istr.  durer  6.  285,3. 

dura,  s.,  de  a  — ,  roulant,  en  cul- 
bute 6.  293. 

dûrftt,  sm.  fracas  199,3. 

durere,  sf.  (rï)  douleur,  outrage  102, 
2.  142.  164.  186;  6.  59,2.  85,2.  119,3. 
161,3.    196,2.   343,2.3;   dureri,    sg.    6. 


428 


durez  —  elin. 


171,3.  180,3;  durere  301.  341,3.  364, 
3;  b.  13,3.  77.  108,2;  dureare  102. 
106,2.  211,2  (v.  dor). 

dnréz,  va.  1.  construire,  bâtir  6.  288; 
durâtj  la  câmp  — ,  travail  de  la  terre  6.333. 

dnritt-lu,  sm.  mr.  le  cheval  bai  b,  282. 

durut,  aj.,  ru^nê  ce  -ă,  la  honte 
soufferte  b,  238,2. 

duşman,  s.  aj.  ennemi  b.  118.  244, 
3.  33o,  3. 

duTaleta,  sf.  mr,  coiffe  b,  280,2. 

duian,  duSnic,  v.  dujan. 

dv,  V.  dumnea-voastrăr. 

dTor,  sm.  cour,  (aula)  62,2;  -enin, 
sm.  noble  b,  220;  -ésc,  va.  3.  servir 
293,2;  -êstTie,  sf.  nobilité  b.  220;  -ïan, 
sm.  (enl)  noble  b.  219,3.  220;  -ïànstva, 
sf.  les  grands  boyards  ;  les  boyards  auli- 
ques  5.219,2;  -nic,  ministre,  gouverneur 
62.  76..   91,3..;    b.  255   (v.  vomie). 

dyhànie,  sf.,  toatâ  -ma,  tout  ce  qui 
respire  14,3  (v.  dâh-,  dih-). 


1?  (S,  3). 


Deu,  sm.  Dieu  2*  2.  4*  2.  8.  65  (v. 
zeu). 

41,  sf.  (le)  jour  1*,2.  66,2.  179.. 
181,2  (v.  zi). 

41c,  vn.  2.  dire  1*3.  2*2.3..  54, 
3.  182.  364,3;  4âc  241,2;  gice-ţi-ae-va 
3*;  4isă,  sf.  (se,  să)  parole  1*,3.  3*, 
(v.  zic). 

^îudeţ,  V.  judeţ. 

e,  cj:  et  1*,3.  2*,3  . .  7*, 3.  10*.  11*. 
2.  15*.    16*3.   1,3.  6.  8.  9..  14,1.2.. 

15.2.  16.  17,2..   21,3.  27,2.   28,3.  31. 

33.3.  64,2;  mr,  b,  263,3.  265.  266;  istr. 
b,  282,3.  283  . .  284,2;  —,  mais  19.  21 . . 

e,  3.  p.  sgl.  est,  V.  sânt. 

e,  intjct.  eh!  voilà!  b.  214,2. 

eâ,intjct.çà!  allons!  (âge)  136, 3 ;eani, 
id.  40,2;  en,  b.  262,3;  eni  324,3  (v. 
la!  lani!). 

ea,  pron.  pers.  f.,  v.  el. 

ea-,  V.  ia-. 

eàcft,  prép.  voici,  voilà  b,  350;  —  ce, 
id.  b.  360  ;  —  tă  mă,  me  voici  6.  293, 2 
(v.  la-). 

Eâcsi,  sm.  Np.  Ajax  b.  82,3. 

ebrlşfn,  sm.écarlate  (7:op(pupoç)  313,2. 


ecatémya,  sf.  hécatombe  b.  88,3; 
ectomva,  id.  b.  88,2. 

Ecaterfna,  sf.  Np.  b,  86. 

eclisiărh,   sm.   ecclésiarque  b,  41,2. 

Eclisiastis,  sm.  le  livre  d*£cclésiaste 
202,2;  '8tu  325,2. 

ecspedfţie,   sf.   expédition   b.  213,3. 

ectomva,  v.  eca-. 

Ector,  sm.  Np.  Hector  b.  196. 

ecz,  (=  îţi),  V.  tu. 

Edémtt,  sm.  NI.  Eden  58;  b.  65,3. 
322,2.  327. 

Edés,  s.  NI.  Edessa  224,2. 

ediţi  prestiţi,  formule  d'enchante- 
ment, corruption  de  mots  slaves  5.  138. 

Edom,  sm.  Np.  315,2. 

ee,  V.  eï. 

Efés,  sm.  NI.  Ephèse  129.  308,2..; 
répître  aux  Epheséens  277,2. 

efharistisése,  va.  3.  mr,  remercier 
b.  269. 

Efrât,  sm.  NI.  58;  b.  61,2.3.  134; 
Efraftu,  b.  167,2. 

Efrémtt,  sm.  Np.  37,2;  E/ron,  sm. 
Np.  36,3. 

éftin,  aj.  à  bon  marché  5.  26,3.  376. 

egal,  aj.  mr,  égal  b,  263,3. 

Eghipt,  sm.  NI.  Egypte  258,2;  6. 
322..;  -pat,  b,  64,3;  -pet  130..  145, 
3;  b,  136.  165.  208;  Eghypt,  b.  163,3; 
Egypet  11*,^. 2.  131.  322.  348,2.  358, 
3;  6.  50;  Âghipet  4;  Eghiptean,  sm. 
habitant  d'Egypte  145,3;  b.  62,2.  207,2. 

egl,  iatr.,  V.  el. 

egumen,  sm.  abbé,  prieur  157,2.  193. 

279.2.  297,3;   b,  41,2.3..  82;   egumwn 
298..  (v.  leg-). 

eh,  intjct.  mr.  eh!  b.  272,2. 

el,  av.  oui-da!  18;  ce  3*,  3;  — ,  intjct. 
allons!  b.  114,3;  — ,  mais,  ce  5*;  — 
bine,  eh  bien!  b.  255,3. 

el,  ea,  eï,  ele,  pron.  pers.  il,  v.  gram. 

Elâda,   sf.  NI.  320;   b.  89,2.   243,3. 

Ele,  sf.  pi.  esprits  malins,  fées  b.SlS, 

elefterfe,  sf.  liberté  b.  243;  mr.  -the- 
ria,  b.  273. 

eleïmosïne,  sf.  mr.  aumône  b.  281,2. 

element,  sn.  (un)  élément  b,  152,2  . . 

Eléna,   sf.  Np.  146;   b.  74,^.  151,2. 

172.3.  316,3. 

Eleén,  sm.  NI.  67,3.. 

élin,  sm.  grec,  hellène  51.  283,2. 
312;  6.  196,3;  -ésc,  aj.  hellénique,  grec 
60,2.  119.  146.  280..  307,2.  348,2; 
b,    156.    167,2.    188;   denéac  78,3;  elU- 


Elisàfta  —  eşire. 


429 


nésc  157.  240.  260,2;  b.  20,3.  78,3; 
eUencéc  85,2;  ellineşte  av.  en  grec  158, 
3.  240.  251,2;  ellenéste,  85,3;  ellinie, 
sf.  langue  grecque  260,2. 

Elisàfta,  sf.  Np.  5.  61,2. 

EMstt,  sm.  Np.  b.  158. 

Ellii,  sm.  pi.  divinités  85. 

eloCTéntie,  sf.  éloquence  b.  251. 

emăc,  sm.  (I)  recrue  des  Janissaires 
ô.  18,3. 

emn,  vn.  1.  Utr,  aller  b.  284,2  (v. 
imn). 

emperecie,  216,  v.  împârâţie. 

Emyionitên,  sm.  Ebionit  307,3. 

en,  en-,  v.  în,  în-. 

en,  intjct.,  V.  ea. 

Enàchi,  sm.  Np.  b.  102.  111,3. 

endromida,  sf.  endromis  b,  3,3. 

engastenu,  mr.  intentionné  b,  267. 

englez,  sm.  anglais  b,  214,2. 

eng<(Ipia,  sm.  chaîne  de  poitrine, 
collier  b,  5,3. 

eni,  V.  ea. 

Eni,  sm.  Np.  6.  207,3.  208. .;  Bnia, 
sm.  Np.  Aeneas  58,2;  59. 

enicer,  sm.  (I)  Janissaire  b.  81,3; 
-cari  150. 

Endh,  sm.  Np.  12*.  49,3.  180,2;  b. 
61.  65.  216,2.. 

ensiieg,  v.  înţeleg. 

ensnascut,  aj.  istr,  (unigenitus)  fils 
unique  b.  283,2. 

entra,  av.  istr.,  —  mire,  auprès  de 
moi  b.  285. 

epàeta,  sf.  épacte  44. 

epangé,  sf.  manteau  357,2. 

eparhie,  sf.  (iï)  diocèse  193;  6.  29, 

2.  203. 

epigrama,  sf.  épigramme  205,3. 

epirét,  sm.  (otï)  habitant  d'Épire 
200,2. 

episeép,  sm.  (ï)  évêque  87, 3.  89  . . 
110.  141.  157,2.  236,2.  259,2.  295,3. 
329,2..  358,3;  b.  125.  156;  -le,  sf. 
évêché  176.  319.  321,2.  343.  357,2; 
b.  35,3. 

epistolă,  sf.  lettre  b.  369,2;  -lie,  sf. 
(iï)  épitre  261.  308. 

epitrép,  sm.  (ï)  tuteur,  curateur  328, 

3.  329;  -ie,  sf.  administration  b.  86. 
épure,    sm.    lièvre    b.    170,3.    172. 

376,2. 

eră,   av.   mais   175,2   (v.   ârâ,   larâ). 

Erăelie,  sm.  Np.  85,2;  6.  66,2;  Ira-, 
b,  178;  -cléu,  ô.  153. 


erarhie,   sf.   hiérarchie  245,2.  246. 

erel,  s.  manteau,  pourpre  royal  b,  209. 

erés,  sn.  (urï)  hérésie  6*,  2.  3.  163, 
1.3;  b,  79,2;  eresie,  sf.  id.  290,2..; 
eretic,  s.  aj.  hérétique  98.  146.  158,3. 
163,3.  246,2.  289.  307,3.  332;  b.  14,2. 
29.  323. 

érï,  av.  hier,  dernièrement  185,2. 
223,2.  225.  297. 

Erimie,  sm.  Np.  Jérémie  141,2  (v. 
le-). 

Ermi,  sm.  Np.  Hermès  b.  39,3;  Er- 
mia  57,2;  Ermip,  sm.  Np.  6.  207,2; 
Ermis,  sm.  Np.  6.  211,2. 

ermonăh,    sm.    hiéromonaque    78,2. 

111.2.  125,2. 

ernéz,  va.  1.  passer  Thiver  350;  6. 
329,2. 

ernïie,  sf.  mr.  désert  ô.  268,2. 

Erénim,  sm.  Np.  125,3. 

(e)rpă,  sf. Utr,  pierre  b,  286  (v.  râpă). 

ersueh,  istr,  après  (?)  b.  283. 

ert,  va.  1.  pardonner,  absoudre,  gra- 
cier,   exempter    24,3.    30^2.    40,3.    96. 

111.3.  113..  122,1.2.  147,2.  180.  183, 
2..  313,3.  342,3.  345,3.  365,2.3;  6. 
16,2.37,2.3.  153..  167,3.  184,2.  227; 
ertaeïûne,  sf.  pardon,  dispense,  grâce 
30,2.32,3.39,3.41.  111,3.153,2.  257; 
6.  6,2.  57.  79;  -cune  342,3;  b.  207,3; 
ertăre,  sf.  (ârï)  id.  82,3.  146,2.  167,2. 
182.  296.  313,3;  J.  47,3.  234,3;  ertăt, 
aj.  permis,  licite,  pardonné  b.  29,2.  69, 
2.  362,2  (v.  ïert). 

es  (eşii)  vn.  3.  sortir  3*^2.  10*.  1, 
3..  2.  11,3.  12,2.  18.  19,2.  21,2.  46, 
2.  57,3.  58.  65,3.  71,3.  73,2.  95,3.  96, 
2.  106,3.  108,3.  114.  119,3.  125.  137, 
2.  140,2..  147,2.  169,2.  178.  188,3.. 
248,3.  253,3.  254,2..  305,3.  331,2. 
360.  364;  b.  18,3.  19,2.3.  35,2.  94,2. 
120.  158,2.  161,2.  199,2.  210.  350,3; 
—  ,  provenir  118,2;  b.  175,3;  —  în- 
ainte, aller  à  la  rencontre  71  ;  — ,  man- 
quer b,  70,2;  i§ea,  i^it,  işind  165,3. 
166,2;  6.68,3..  132,2.  138,2.3..  259. 

Esdp,  sm.  Np.  b.  207—209,  v.  Isop. 

espovedauie,  v.  isp-. 

Estfirti,    sm.   le   livre   d'Esther  277. 

Eşi,  sm.  NI.  b.  245,  v.  Iaşi. 

eşire,  sf.  (ri)  sortie,  issue;  départ  1, 

2.  12,3.   154,2;  b.  93,2.  192,3;  —  din 

^rc,  aliénation  b  80;  cartê  Esiriï,  Exode 

331,2;  eşit,  aj.,  —  dinţiţinî,  sorti  des 

gonds  b.  12;  -ul  apeiï,  source  1*,2. 


430 


eşniosfinţuni  —  fôgâdâ. 


eşniosfinţuni,  sérénissime  5.  35. 

Eterie,  sf.  h.  242.  243.  245, 2  ;  -rist, 
sm.  partisan  de  TE-  b,  244,3. 

Ethi<(pie,  sf.  NI.  6.  61,3;  Utorie 
•picâscă,  Ethiopica  (livre  d'Héliodore) 
6.  88,2;  -plen,  sm.  Éthiopien  367,2; 
Ethiép,  id.  254,2. 

ethnicésc,  aj.  païen  344,2. 

Etna,  sf.  NI.  263;  b.  203,2. 

etpàn,  sm.  suite,  cortège   b,  127,3. 

eu,  pron.  pers.  1,  v.  gram. 

euneciûne,  unité  226,2..  (v.  uni- 
tate). 

Euriloc,  sm.  Np.  b.  85,2.. 

Era,  sf.  Np.  b.  60,2.3..  232,2.. 
364;  Evva  63,3.  64,2.  65..  145,2;  b. 
167,3. 

Evàgrie,  sm.  Np.  163. 

eTanghélie,  sf.  (ii)  évangile  15*,  3. 
37,2..  42,3..  90.  100,3.  103,3.  109, 
2.  193,2.  261.  307,3.  347;  b.  20 .  .  74, 
2;  —  vnvâţâtoăre,  évangile  commenté 
98  ;  evagghdie  348, 3  ;  b,  154, 2  ;  eTanghe- 
licése,  aj.  évangélique  337,3;  b,  80; 
eTanghelfst,  sm.  (işti)  évangéliste  26. 
42,3.  126.  239.  257.  308.  331.  358,3; 
b,  62,3;  ieoan-  30,2;  evaghilest,   b,  61. 

£Td<(chie,  sf.  Np.  61,3;  6.  74,2  .  .3  . . 

eTghenie,  sf.  noblesse  b,  220,2. 

eTharistfe,  sf.  st.  communion  345; 
evvh-,  b,  54,2. 

evlâTie,  sf.  piété,  respect  354,3;  6. 
29;  —,  sm.  Np.  Pius  6.  205,2. 

Eyl<(ghie,  sm.  Np.  304,2  . .  305,2  . . 

Evreu,  sm.  Np.  (eî)  Hébreu  283,2. 
317;  b.  236  .  .  239,3.  241,3  . .;  eTTeésc, 
aj.  juif  2*, 2;  Eyrelme,  sf.  totalité,  masse 
des  H.  6.  238.  241  (v.  Ov-). 

Evrépa,  sf.  NI.  Europe  i.  50, 1 . .  3 . .  ; 
b.  252,3. 

Eystafiï,  sm.  Np.  Eustachius  243,3. 

ETStrătie,  sm.  Np.  76,2.  79,3.  119, 
2.  234.  251,2. 

ETthimieàu,  sm.  Np.  b.  68,1.2. 

exàrh,  sm.  exarque  156,3.  157,2. 
236;  b.  30. 

ezàn,  sm.  invitation  à  la  prière  b. 
19,3. 

ézar,  sm.  lac  b,  134,2.3;  ezer,  b, 
168  (v.  ïazer). 

Ezechiil,  sm.  le  livre  d'Ézéchiel 
277,2. 

ézer,  V.  ezar. 


P  (4»), 


fô,  intj.  fille!  b.  308,3.. 

FaMus,  sm.  Np.  b.  11,3. 

făbulft,  sf.  (le)  fable  b,  212.  213. 
215.  263,2.  360,2. 

fac,  (fecï,  facûl)  va.  2.  faire,  créer, 
préparer,  produire  4*,  3.  9*  . .  2  . .  3  .  . 
4.  6  . .  7  . .  9.  13,3.  14.  15,2.  18,3  . .  19, 
2.. 3.  21,3.  22,2.  23,2.  26,2.3.  32,2. 
34,3.  43.  44,2.  47,3.   50,2.  61,2.  54,2. 

56.  57,3.  60,3.  73.  80,3.  81.  91,3.  95, 
3.  104,2.  115,3.  120,3.  121,2.  137.  162, 
3.  195,2.  210.  235.  241.  249..  268,2. 
265  . .  268  .  .  275,2.  283,3.  311  . .  327, 
3.   329,2.    331,3.    341,3.    344.   352;   6. 

7.2.  19.  32,3.  34,3.  37.  63,3.  66..  75, 
2.  103,2.  115,2.  117.  132.  159,2..  170, 

2.3.  193.  204,2.  262,3;  mr.  b,  263,3. 
265,2.3.  266,3.  267,2.3  .  .  269,2  .  .  270, 

2.  272,2.  273.  280,3..  282,2;  iatr.  b, 
283,3.  285,2.3  . .;  — ,  gagner  95,2;  —, 
valoir  95, 3  . .  ;  —  lêge,  observer  la  loi 
51,2;  —  judecată,  juger  169  . .  ;  —  wrrbe, 
parler  167,2;  —  hUr*  una,  assembler 
111,3;  —,  ensorceler  b.  137,2..  138; 
— ,  devenir  b,  48,3.  69,2;  — ,  vr.  dissi- 
muler b.  69.  214,2..;  mr,  répondre  6. 
265,2.  266,3. 

facfttérïu,  sm.  (rï)  créateur  32,2.  41. 

57.  66,2.  236,2.  288,3;  b,  49,3.  53.  219. 
357—358;  -ca-  109;  —,  faiseur  6.  203; 
—  fără  lege,  qui  fait  l'iniquité  11.  17, 
3;  —  de  bine,  bienfaiteur  b.  16,2.  155. 
208,2;  —  de  râu,  malfaiteur  40,3;  — 
de  viîaţă,  vivifiant  317. 

facere,  sf.  (ri)  créature  77,2;  — , 
œuvre  228,3;  b.  195,3;  -cea-,  6.  14,3; 
—,  Genèse  280,2;  b,  156,3;  —  lumiï, 
création  279.  290;  —  tumvluï,  construc- 
tion de  la  tour  de  Babel  6.  50,2;  — 
de  bine,  bien-fait  b,  6.  124.  155,2. 

faetele  Apostolilor,  sf.  pi.  les  Actes 
des  Apôtres  261,2. 

făehiol,  sm.  voile  b,  176,3. 

făclie,  sf.  (li)  flambeau,  torche  147, 

3.  148.  254,2;  b.  15,2.  92  . .  324.  344,2. 
făeş,  aj.  admirable  6.  73. 

fag,  sm.  (ï)  hêtre  357..;  b.  311. 

făgâdă,  sf.  (de)  vœu  213,2.  246,3; 
dau  — ,  remplir  le  désir  250;  făgădaş, 
sm.  vœu  273,3.  274  . .;  făgădueălă,  sf. 
(elï)  promesse,  engagement  b.  77;  fjl- 
gftduésc,  va.  3.  promettre,  vouer  42,2. 
56,2.  59,3.  100,2.  112,3.  156,2.  234,2. 


F&g&râş  —  f&rşesc. 


431 


272.  273,3.  293,2.  335,2.  342,2;  b,  77, 
2..  121.  122.  146.  175-,  —,  accepter, 
recevoir   11,3.   189;    — ,  vr.  id.  60;  6. 

144.2.  188,3;  făgrftduîliţă,  sf.  promesse 

130.3.  197.  261,3;  -duitft,  sf.  promesse, 
aj.  promise  54,3.  55,3.  100,1.2;  -dni- 
tûr«,  sf.  id.  42,2. 

Făgăraş,  sm.  NI.  189,2.  190;  b.  156. 

făget,  sm.  bois  des  hêtres  b.  306,2. 

Fagotti,  sm.  Np.  b,  170,3.  171. 

făgur,  sm.  rayon  de  miel  154,2. 

făfnă,  sf.  farine  17;  6.  85,2.  337,2. 

fală,  sf.  éclat,  splendeur  333,2;  b. 
248,2;  —,  orgueil  b.  225,2. 

falangă,  sf.  phalange  228,  3. 

falcă,  sf.  (fàlci)  mâchoire,  joue  320, 
3..  366;  b.  138,2.3..  144,2.3..  169; 
— ,  Cf<dci)  13,2. 

fălce,  sf.  (cl)  mesure  agraire  62,2.  63. 

Fălchi,  siQ.  Np.  b.  127,2;  Faleoïanu, 
sm.  Np.  b.  163,3.  163,3. 

fălese,  vr.  3.  s'enorgueillir,  se  van- 
ter b,  228.  239,2.  252,3. 

fôlfôese,  vn.  3.  flotter  b,  93,3;  — , 
s'agiter  b.  254,2. 

fôlle,  sf.  orgueil  275  (v.  fală);  — , 
tranche  b.  42,3.  44.  45. 

falnic,  aj.  orgueilleux,  somptueux  323, 
3;  5.243.291;  fălnlcic,  sf.  orgueil  5.154; 
făids,  aj.  orgueilleux  210;  b,  223,3..; 
— ,  pompeux  276. 

famée,  sf.  (el)  famille  24,3;  — , 
femme  199,2.  204,2.  238,3.  300..  330, 

2.  368,2;  5.  10.  68  . .  203,2.  250,3.  260, 

3.  261,2;  fameésc,  aj.  féminin  b.  52,2 
(v.  fe-);  famélie,  sf.  famille  6.  221,3; 
-mi-,  b.  128. 

făn,  sm.  foin  8*,3.  14,3.  136,3..;  b. 
132,3;  fân  243.  325,2;  b.  221,3.  315, 
3.  371,2;  fănăţă,  sf.  (ţe)  prairie,  pré 
75,2.  93;  b.  25,2. 

fandasie,  v.  fant-. 

făntănă,  sf.  (ni)  puits^  source  10*  ;  b, 
135,3; /4«^-,  b.  254,3.  303,3.  339..; 
-niţă,  sf.  dim.  b.  339. 

fantasie,  sf.  fantaisie  260,2;  -7idasie, 
b.  48,3.  195,2.  197,3. 

fapt,  sn.  (q,  uri)  action,  ouvrage  154; 
— ,  fait  b.  234,3;  — ,  attaque,  ensor- 
cellement 228;  b.  137  . .  138;  faptă,  sf. 
(te)  fait,  œuvre  1  .  .  2.  25,3.  40,3.  42. 
129..  141,2.  204,3.  231,3.274,2.  292, 
3..   326,2;    5.  2,2.   31..   68.    87.    92. 

159.2.  202,2;  —  (urï)  115,3;  —,  créature 

138.3.  236,2;    —,   occupation   b.  39,3; 


—  lumiï,  création  41  ;  fentele  apostolilor, 
les  Actes  349,2;  b.  79,3  (v.  fact-);  în  —, 
réellement  b.  252.  254,3;  pun  în  — , 
mettre  en  usage  b,  363. 

făptură,  sf.  (rï)  création  12,2;  b, 
23,3.  24.  49,3;  —,  être,  créature  10*. 
14*3..  34.  99.  230,2.  318,3;  5.  100, 
3.  146,3.  147,2.  156,3.  184,2.  357;  — , 
façon,  forme,  configfuration,  structure 
265,2.3.  276;  b,  118,2.  202,3;  —,  mr. 
fait  b,  269  ;  ctduc  în  — ,  représenter  289. 

făr,  prép.  sans  b,  48.  120.  360;  — 
cat,  ne  .  .  que,  seulement  5.  96;  —  de 
cât,  id.  b,  20,2;  —  de,  excepté  b.  79. 
307,3;  —  numai,  seulement  301;  b, 
125,3;  —  prin,  id.  5.  175,2;  far  de, 
iêtr,  b.  284.  286,2;  var  de,  sans  b,  286, 
3..;  fără,  sans  46.  86,3.  238.  360,2. 
364,2..;  b,  6,3..  7,2..  28,2.  57,3. 
129.  241,2;  -râ  11*,3.  15.  49,3..  115, 
2.  118,3.  127.  185,2..;  /4r(ï  17;  -râ 
20.  66  . .  ;  — ,  excepté  ;  ne  .  .  que,  seu- 
lement 21,2.  27.  262;  5.  1,3.  9..  202, 
3;  istr.  fara,  b.  284;  —  càt,  id.  327. 
363;  —  numai,  id.  78,3.  101,3.  157. 
161,3.  338,3.  348;  b,  4,2.  28.  48.  50,2. 
56,3.  119,2.  163,3;  —  de  lêge,  crime, 
péché  2..  8..  48,3..  81,3.  365,2.. 
366,2;  b,  52,3.  153,2;  —,  pécheur  102, 
2;  —  lêge,  crime  10,3.  13;  fàrlêge  96; 

—  de  atare,  sans  cesse  1;  —  nemică, 
rien  54,2;  —  moarte,  immortalité  14*,  3; 

—  v&roava,  silence  2*,  3;  fara,  iatr,  en 
dehors  b.  283,3.  284,2..  (v.  afară). 

fărăm,  va.  1.  casser,  briser  167.  361, 
3;  6.  54,3.  240,3  (v.  sfă-);  fărSmă,  sf. 
(me)  bris,  débris,  miette  30,3.  107.  354, 
2  . .  ;  b.  336  ;  f ărămitură,  sf.  (rï)  id.  b. 
69;  fărămuşă,  sf.  id.  b.  121,2. 

Faradn,  sm.  Np.  145,3;  b,  135—136. 
322..;  —,  bohémien  b,  335,2.' 

fărecare,  sf.  artifice,  dessin  6*,  2. 3 
(£7:iPouXv)). 

fare61,sm.  lisez  :/aryW,cheval  5.1 10,2. 

farfurie,  sf.  assiette  5.  303,2. 

Fariséïn,  sm.  (el)  Pharisien  4*,3  . . 
23,2.  56,2.  140,3;  5.  21;  —,  (sâi,)  5. 
58;  -seesc,  aj.  pharisaïque  4*,  3. 

farmec,  sn.  (ce)  charme,  enchante- 
ment 228.  291,2.  303,3;  —,  (ë)  116,2; 
fârmecâtor,  v.  fer-. 

Faron,  sm.  NI.  358,3. 

fărşesc,  (şiî)  va.  3.  finir,  terminer 
203,3.  204.  257,2.3;  fărşit,  sn.  (urï) 
fin  20i,3. .;  5.  10;  fâr,  5.  13  (v.  sfă-). 


432 


fărtat  —  fericăciune. 


fôrtàt,  sm.  frère  en  croix  ;  /m-  90  . . 
216,2;  —,  camarade  h,  306,2.  348. 
869,  3.  370,3;  fftrtfttél,  sm.  dim.  5. 
295,3. 

fasolft,  sf.  (le)  haricot  b.  3ô6,2;  -au-, 
b.  98. 

faşă,  sf.  (se)  bande,  lien  188,3.  259, 
2;  b,  287,2;  —,  (façuri,)  196;  făşfe,  sf. 
id.  357;  făşioără,  sf.  dim.  5.  327,3; 
făşiât,  aj.  emmaillotté  b.  327,3. 

făt,  va.  1.  mettre  bas  5.  226.  259,3. 
262.  367,2;  —,  sm.  (feţi),  enfant,  garçon, 
fils  35,3.  36,2.  166,3.  167,2.  168,3. 
317,2;  b.  67,3.  68,1.2.  135.  239.  255,2. 

fată,  sf.  (fête)  fille,  vierge  5.  6 . .  9. 
16.    23,3.    32,2.   36,2.    41,2.    52..    59. 

106.2.  171.  175,3.  232,3.271,3..  282. 
315,2;  b.  60,3.  67..  71-72.  138,3. 
239;  feată,  276,3.  277,3;  b.  10;  mr.  b, 

268.3.  273,3  . .  275,3  . .;  fătătoăre,  sf. 
portière  (vache)  b.  258,3. 

faţă,  sf.  (feţe)  face,  visage  ;  personne  ; 
surface,  teint   1*,2.  12*,  2.  4.  10.  11,3. 

12.2.  14.    15,3.    28,3.    37.   80,2.   83,3. 

99.3.  112..  118,2.  127,3.  140,2.  181. 
215.  224,3.  231.  248..  268,2.  303,2. 
338,2.  364,3;  ô.  6.  17,3.  65,3.  95.  98, 
3.  106,3..  107,2.  159.  218,3.  364..; 
— ,  couleur  b.  173,3;  — ,  personne  b. 
261,2.  317;  de  — ,  présent,  en  présence 
de  62,2.  207,2.  355.  360;  b.  7.  74.  75, 
2.  90,2.  125,2.  169,3.  250;  —,  en  face 
11,3;  — ,  évident,  manifeste  50.  123. 
162;  —,  en  public  161,3.  163,3;  — 
(faţîă)f  mr,  b.  275,2. 

făţăesc,  va.  3.  frétiller  6.  375. 

făţăre,  sf.  (ărl)  dissimulation  54,2; 
.  făţăresc,  vr.  3.  être  partial,  avoir  égard 
à  l'apparence  193,2;  — ,  feindre  16*, 
2;  făţărie,  sf.  partialité  51.  185,2.  193, 
2.  198,2;  — ,  dissimulation,  hypocrisie 
105;  i.79,3.  261,2;  făţarnic, aj. s. hypo- 
crite, dissimulé  16*,2.  54,2.  112.  169; 
b.  73.  153,2;  făţărnicesc,  v.  3.  être 
partial  169,3;  -céste,  av.  en  hypocrite 
b,  79,3;  făţărnicfe,  partialité  169.  170, 
2;  b.  196;  hypocrisie  169. 

făţiş,  av.  en  face  191,3. 

Făurărîn,  v.  F  e  vru  arie. 

Favno,  sm.  Np.  59. 

FaTstina,  sf.  Np.  b.  10. 

feară,  v.  fiară. 

feată^  V.  fa  ta. 

Februarie,  v.  Fevruarie. 

fecïor,  -cioară,  -ciorie,  v.  ficior. 


fel,  SC.  (uri)  sorte,  espèce,  genre, 
manière  b,  45,3.  125,3.  127,2.  147,3. 
364,2; /eZiM  150,3.  189,2;  b,  31,2.  41, 
3.  72,2.  143,3.  178,3; /è?  34, 1.3.  57,3. 
76,2.  78,2.  79.  88.  106.  110,3.  121,2  .  . 
123,2;  b.  9,3.  13.  79,2;  fèliu  281  ..  290. 
339.  353,3;  b,  3,3.  157,2.  174.  188,2. 
211,2.. 

feldmărşal,  sm.  maréchal  de  camp 
b.  86,2.  128. 

felea,  sf.  une  mesure  d'une  demi 
oca  b.  292,3 

felegeăn,  sm.  tasse  b,  34. 

feleleatïu,  sm.  discours  2*,  2;  fele- 

luese,  vn.  3.  défendre  6*,  3. 

femée,  sf.  (el)  femme  b.  362,2;  fe- 
meae  145,2.  246,1.2.  258;  ^mee,  6.  67, 

2.  82,2.  85.  91.  98,3.  120,1.2;  fomee 
218;  mr.fumeUïe,  b.  277,1.3;  femeesc, 
aj.  féminin  b.  110,3  (v.  famée). 

fer,  s.  4;  —  (feară),  morceaux  de 
fer  b.  335,3. 

ferb,  -inte,  v.  fierb,  -inte. 

ferdela,  sf.  boisseau  b.  320,3. 

fereastră,  sf.  (tre)  fenêtre  172,3;  b. 
12.  ld,2 ',  fereastâ  (estï),  6.  330,3.  344, 

3.  345; /ero^^a,  b.  116,3.  117,2. 
férec,  va.  1.  ferrer,  garnir  de  fer  6; 

—,  enchaîner  b.  171,3.  302,3 . .  ;  ferecat, 
aj;  ferré,  doublé  14;  b.  370,2;  —,  en- 
chaîné 228,2;  b.  186;  —,  bienheureux 
8*,3..  19,2.3..  (v.  fericit). 

feresc,  va.  vr.  3.  préserver,  garder, 
éviter  11*.  12*,2..  24,2.  25,3.  49,2. 
50,2.  58.  89,2.  141,2.  146,3.  154,3. 
167..  198,2.  200,2..  213.  247,2.  286, 
2.  289,2.  362,2;  6.  25.  66,3.  144.  228, 

2.  315. 

ferestûica,  sf.  dim.  petite  fenêtre  b. 
295,3. 

fericacïûne,  sf.  béatitude  136;  feri- 
căt,  aj.  bienheureux  8*,3.  55,1.2.  83,2. 
136, 3;  ferice,  aj.  heureux  1*.  13. 205. 2 13, 

3.  216.  315,2.  363,2.  368;  b,  72,2.  331,3. 
332  ;  fericesc,  va.  3.  rendre  heureux,  bien- 
heureux 205,3. 248,2. 266,2. 367,3  ;  b.  287, 
2;  — ,  vr.  se  féliciter  b.  331,3;  -ce4,  louer 
2*.  -Cie,  sf.  (iï)  bonheur,,  félicité,  béa- 
titude 205,3;  b.  9,3.  10,2;  -cire,  sf.  (rï) 
id.  325,3.  344,3;  b.  14.  99,2.  244;  -cft, 
s.  aj.  heureux,  bienheureux  (beatus)  77, 
3.  78,3.  99  .  .  146.  152,2.  171.  178.  209, 
2.  248,2.  257.  269.  283,2.  290,2.  315, 
2.  325.  348;  b.  3.  48.  72.  83.  89,2.  99, 
2.  159,3.  203.  316,3  (v.  ferecat). 


férîe  —  filosof. 


433 


férié,  sf.  bariUe  b.  229. 

ferfnţft,  sf.  garde  211,2.  251;  ferit, 
aj.  à  l'abri  h.  298,3.. 

ferit<^r,  aj.  considérant  (?)  13*. 

ferm,  aj.  Utr,  ferme  h.  286. 

fermàn,  sm.  firman,  décret  b.  113, 
3.  312,2;  }îr  —,  b,  315. 

fermée,  va.  l.  charmer,  enchanter  b, 
323,3;  -atér,  sm.  empoisonneur  b,  159, 
3  ;  -fttorf e,  sf.  enchantement,  sorcellerie 
162,2;  b.  100,2  (v.  f&rmec). 

fes,  sm.  bonnet  grec  b.  376. 

FestHl,  sm.  Np.  59. 

feştelesc,  va.  3.  salir  b.  352,2. 

feştflft,  sf  étonpe  b.  93,2. 

feştuft,  aj.  teint  b.  225,3. 

fete,  sf.  iatr.  fille  b.  283,2  (v.  fată); 
fetieft,  sf.  petite  fille  b,  362,1.2;  fetiş- 
cană, sf.  fillette  b.  261,2;  feţişoară, 
sf.  id.  292,2;   b.  295,2;    fetiţă,   sf.  id. 

6.  295,3. 

feţişoară,  sf.  dim.  visage  &.  298. 

FeTrnărie,  sf.  Février  321;  b.  18, 
3;  -roarie,  b.  27,2;  Februarie  b.  206,2; 
Fâuràrïu  256,2. 

fia,  sf  (fie)  fille  15,3. 

ilară,  sf  (fiarâ,  fieri)  bête  féroce, 
béte  10*.  9.  15,3.  34,3.  35.  57,3.  59, 
3.  60.  81,3.  116,3;  b,  59.  150,2.  164, 
3.  165,3.  217;  fieară  363,3;  b.  146,3. 
147,3; /ér<ï,  b.  211;  feară,  b.  313,1-3; 
fera,  b.  116,3  (v.  hïarà). 

(flcToără),  sf.  (re)  fille,  vierge,  fico- 

183. 2.  214, 2.  227, 2.241.  257, 3.  299. 300, 
3;  b.  61.  143;/ec-  282,3;  b.  16.  38,3.  88, 
3.  89,3.  91,3.  171,2.  187,2.  293,2;  flëor, 
sm.  (I)  fils,  jeune  homme  38,2.3.  44,3. 

135.3.  207,2..  256,2.  364,2;  b,  64.. 
66.  135..   172,2;  mr,  b,  265;  fecïor  5. 

7.  15.  20,2.  23.  25,3.  35,2.*.  47.  53. 
55.  61.  64,2.  69,3.  90.  102..  105,2. 
122.  140,3.  145,2.  171.  287,3.  351;  b. 
10,3.  38.  41,2.  70.  256,3;  istr.  b.  285, 
3;  mr,  fiţior,  b.  268.  269;  —,  serviteur 
33.  40,2.  223,2.3;  b.  40,3.  128,3;  — 
de  suflet f  fils  adoptif  b,  135;  -^  de  boier, 
noble  b.  33,2;  fehtr  92,2;  fediur^u  43, 
3;  — ,  vieux  16;  fecîorăş,  sm.  dim.  b. 
337,3;  feéorfe,  sf.  virginité  130,2;  fe- 
éorese^  aj.  virginal  b,  91,2. 

fleleàn,  -leşug  171,3.  172;  fitlan  39 
(v.  vicl-). 
ildelûs,  sm.  tonneau  b,  369,2. 
fie,  inţjct.  amen  248,3. 
QASTEB,  Chrestomatie  română.  II. 


fleàstra,  sm.  (ştri)  beau-fils  277— 
278..;  -stră,  f.  belle-fille  b.  173,2. 

fle*căre,  pr.  indf.  chaque,  chacun, 
quiconque  48,2.3.  51,2;  b,  259,2;  «06, 
id.  353;  -cfne,  id.  48,3..  78,3.  16i; 
-cène  111  (v.  fies-càre  hie-). 

fïér,  sm.  (fiară)  fer,  fers  2*.  6.  7.  82. 
132.  172,2.  228,2.  283.  320,3;  b,  61. 
90,3.  197.  204,2.3.  .370,3; /«r  4;  «er, 
b.  31,3;  32.  57,3.  152.  259,2;  mr.  b. 
268;  her  178,2;  6.  67.  153;  mr.  b.  264; 
flier,  iatr.  b,  285,3  (v,  fer,  her). 

flérb,  vn.  2.  (rsei,  rt)  bouiller,  bouil< 
lonner,  cuire  b.  42,2.3.  43,2..  118,3. 
164;  —,  fermenter  b.  45,3;  mr.  herb, 
b.  274;  -fnte,  aj.  av.  bouillant;  chaud, 
ardent,  fervent  33.  361;  b.  86,3.  156,2. 
192,3.   196,2;  her-  69,2. 

flére,  sf  fiel,  bile  9.  16  ;  b.  98.  102, 
3.  368,2  (v.  hieare). 

fiertură,  sf  (rï)  sacrifice  84,2. 

fleş-căre,  pr.  indf  chaque,  chacun, 
quiconque  78,2.  133.  185,3;  fleş-ee,  id. 
b.  46;  fleşte-eare,  id.  166.  170,2.  260, 
2..  301,3.331,3.  334,2.  340,3.  342,2; 
b.  14,2.  28,2.  50.  93,2.  99,3.  159,2. 
169,2.  210.  213..  Sbl^fleaşte  —,  6.9, 
2..  13,3;  fiifte  —,  b.  68,2.  88,2.3; 
fiefte^  —,  337,3  . .;  fleşte-ee,*id.  343,3; 

&.  39  . .  110,2.  155;    fieşte-cfne,  id. 

67,2.  312;  b.  169,2;  fiete-care,  id.  97, 
2.  331,2..  363. 

figurant,  sm.  (ţi)  figurant  b.  248,2. 

fiică,  sf.  (ce)  fille  313,2;  b.  60,2.  83, 

2.  137,2..  182,2. 

fiinţă,  sf.  (ţe)  existence  ;  être  ;  essence  ; 
personne  164,3.  294,2.  303,2.  343,3; 
b.  21.  147,2.  176,3;  hii-,  b.  259,3. 

fiişti-care,  v.  fieşte-. 

fiïu,  sm.  (fil)  fils  1*3.  9*.  10.  17,2. 
19,2.   20.  37.  47,2.   48.  59..  63,3.  82, 

3.  311,3.322,3;  Ă.  23.  37,2.  180..;  — 
sufletesc,  sm.  fils  adoptif  166,3;  ^m  1  .. 
12,2.  15.  16,3.  31.  86,2..  134,3.  155. 
216  .  .  254,3.  282  . .  284,3;  b.  126,2.3  .  . 
199.  200;  /citt,  b.  172,2;  istr.  fiUu,  b. 
283,2;  mr.  hUiu,  b.  266,2..  (v.  hillu). 

Filarét,  sm.  Np.  b.  128.  176. 

Filat,  sm.  NI.  le  pays  de  Havila  d.  61 , 3. 

Filic,  -es,  sm.  Np.  5*.  7*. 

Filip,  sm.  Np.  194,2.  283,3;  b.  151, 
2.  166,1.2;  -eşti,  sm.  NI.  38,2. 

fllTn,  istr.  V.  filu. 

filosof,  sm.  (I)  sage;  maître;  philo- 
sophe, docte  60,2.  61,3    78,2.  119.  304, 

28 


434 


Filothéïii  —  folos. 


2.  328,2.  342,2.3;  h.  10,2.  12,3.  65,3. 
166,.3.  188,1-3;  mr.h.  266,3..;  —  âe 
cèle  de  fire,  naturaliste  102;  -fe^  sf. 
(il),  art;  sagesse;  philosophie  60,2.  133. 
204.  260,2.  261.  320;  filosàfie,  h,  188, 
2  .  .3  . .  -ésc^aj. philosophique, sage 261  ; 
b.  4,2.  252;  -icésc,  aj.  id.  h.  212. 

Filothéïn,  sm.  Np.  337.  340,2. 

fimee,  v.  fe-. 

(fill)^  sm.  (I)  filleul,  camarade,  hin 
258,2;  b,  260—261. 

finie,  sm.(ï)  palmier  318,3;  b.  197, 

2.  198;  -ă,  sf.  (e)  datte  i.  132,3.  133. 
Finiceàn,  sm.  Np.  Phénicien  313,2. 
finfx,  sm.  phœnix  b.  109  . .  254,2. 
Flnţitişte,  s.  NI.  87. 

Flor  ÂTanti,  sm.  Np.  b.  46. 
MTj  sm.  (I)  frisson  b,  233,3. 
ffr,  se.  (e)  fil,  fil  d*or  6.  90,2.  178, 

3.  316,3.  328..  331,3..  340,3.  343. 
364,3  . .;  —  (firure),  fin  line,  Byssus  30, 
3;  hir,  b,  261. 

ffre,  sf.  (I)  espèce;  nature,  caractère; 
substance;  naissance  9^,3.  (OXy))  10^.34, 
2.3.   47,2.   49,3.   55,2.   79.    84,3.    102. 

112.2.  131,3.  171,2.  264,2.  294,3.  303, 
2.  313,3.  360,3.  364.  366,3;  b,  10,2. 
57.  79.  118,2.  130,3.  151,3.  175,2.  247, 
2.  362.  373,2;  preste  — ,  surnaturel, 
trop  243,3.  297..  299;  b.  113,3.  363; 
vin  In  — ,  revenir  à  soi  6.  111;  hire, 
b.  260;  firesc,  aj.  naturel  344,2.  347,3; 
b,  112,3.  154,2.  163,3.  173,2.  213;  fi- 
reşte, av.  naturellement -6.  162. 

firfdă,  sf.  (zï)  wir.  fenêtre  b,  281. 
firmàn,  v.  fer-. 
firnësc,  va.  3.  tordre  b.  328. 
Fisêntê,  sm.  Np.  136. 
FiséTS,  sm.  Np.  Thésée  b,  164. 
flsogrnomfe,    sf.  (iï)  physîognomie  b, 
205,2. 

Ffson,  sm.  NI.  ô.  61,3  . .  133,3.  167,2. 
fitlan,  V.  ficlean. 
fiţior,  mr,  V.  ficior. 
fiu,  V.  filu. 

fival,  b.  97  (?). 

flàcftra,  sf.  (ri)  flamme,  feu  b.  254,2. 

306,3;  flăcftr<(s,  aj.  flamboyant  b.  323. 

flăcftu,  sm.  (ăl)  non  marié  b.  261,2. 

298.3.  335,2.3. 

fl&mftnd,  aj.  s.  affamé  8*  3.  18,3. 
19,2.  84,3.  181,3;  b,  148,3.  373,3; 
—  (n4ăî)  250;  -nzesc,  vn.  3.  affamer 
9*,1  ..   18,2.   19,2. 

fleanca,  sf.  bavardage  b.  262,3. 


flëgmft^    sf.   flegme,    glaire   b.  27,2. 
260,2. 
flïer,  V.  fter. 
flintă,  sf.  fusil  b,  303. 
floare,    sf.   (flon)    fleur   57,2.    96,3. 

107.2.  156,.3.  172,2.  324..;  b.  30,2.. 
91;   —  de   aur,    chrysanthème  357,2. 

floeés,  aj.  laineux,  chevelu  b,  118, 
3.  169. 

floricea,  sf.  (cele)  fleurette,  petite 
fleur  6.  295;   -cfcX,   id.  6.  173,3.  312. 

florfnt,  s.  mr,  florin  b,  266,3. 

fl<(tă,  sf.  (te)  flotte  b.  151,2. 

flûer,    sn.   (e)   sifflet,    flûte   b.  88,3. 

287.3.  329,2;  —,  (tibia),  28.  320,3;  —, 
va.  1.  siffler  b.  354,2.3;  -are,  sf.  siffle- 
ment. 

fluture,  sm.  (ï)  paillette  (d'or,  d'ar- 
gent) b,  312,2. 

foăe,  sf.  (foï)  feuille  b.  44,2.  176,2. 
298,2;  —,  soufflet  b.  335,2.  374. 

foaie,  sf.  soufflet  b,  375;  foU,  istr., 
ventre  b.  286,3. 

foame,  sf.  faim  15,3.  26.  206,2.  282, 
3;  b.  7,3.  212.  241,2.  373,3;  mr,  b, 
265;  istr.  h<me,  b.  283;  -te,  sf.  (tï)  fa- 
mine 175,2.  297,2.  318,2.  321,3.  354,2; 
b.  23,1.2.  164,3.  241.  260;  fuamete  8. 

foără,  av.  mr.  mais  b.  267,2  (v. 
afarâ). 

foarfecï,   sm.   pi.   ciseaux   b,  323,2. 

foarte,  av.  très,  fort,  bien  27,2.  33, 

2.  60.  65,3.  100,3.  126.  215.  272,2. 
.346,2;  b,  13,3.  83,2.  113,2.  178  .  .  225, 
3;  'H,  b,  134,3;  forţă  100,2.  137,2.  142, 
2;  b,  171,3.  229,2;  forta,  mr,  fort  b. 
266,2. 

foc,  se.  (urï)  feu,  chaleur  9*,  3.  11*, 

3.  2.  6..  9.  15,3.  24.  44.  50,2.  58,3. 
82,2.  130,3.  218,2.  338,3;  b,  19,2.  118, 
3.  132,3.  302,2. 

FocsànT,  sm.  NI.  b,  126,3.  127,2. 
128;  -şeani  200;  -çenï,  b,  82;  -sê,  sm. 
Np.    103.. 

focuş<(r,  sm.  petit  feu  b,  345,2. 

foésc,  va.  3.  souffler  b.  335,2. 

foïoffu,  sm.  petite  pervenche  (vinca 
minor)  b,  342,2. 

fojgaésc,  vn.  3.  fourmiller  b,  351. 

foie,  istr,  V.  foaie. 

folés,  se.  (oase)  profit,  avantage,  gain, 
gré;  de  —,  utile, 9*2.  19,3  . .  24,3.  29, 
2.  38.  51,2.  77,2.  79,2.  94.  111.  118, 
2.3.  143,2.3.  146,2.198,3.  260,3.  276, 
2..  327.   363,2.3;   b,  28.   67,3.    101,3. 


fomeĂe  —  frunza. 


435 


138.  152,3.  199,2.  222.  231.  247,2; 
—  (ure),  intention  40,3  . .;  -ésc^  v».  3. 
profiter,  prodaire, bénéficier,  gagner;  être 
utile  10,2.  60,3.  105,2.  292,3.  321,2; 
h,  31.  121,3.  147,3.  166,2.  183,3.  188, 
2.  190.  196;  -aasc,  b.  181,2;  -fnţft,  sf. 
(ţe)  profit,  utilité,  gain  94,2.  348,2;  6. 
77,2.  347,3;  -ire,  id.  80,2;  —,  secours 
h.  15,3;  -lUr,  aj.  utile  280,2.  286.  321, 
2.  336,3.  347,3;  ô.  6,2.  47,3;  -itori,  f. 
h.  114,3;  -itér,  sm.  secours  10,2. 

fomeàe,  sf.  famille  9  (y.  fem-). 

f<(rmft,  sf.  forme  276;  h.  236,2. 

form<(s  (v.  frnmés). 

fortotire,   s.   mr,  branche   h,  272,2. 

fortûnft,  -tuşag,  y.  fart-. 

F<Stle,  sm.  Np.  78,2. 

frăgid,  aj.  frêle  h.  151,3. 

Fragule,  sm.  Np.  207,2. 

frftmănt,  ya.  1.  boulanger  la  pâte 
h.  309;  — ,  yr.  s'agiter  b,  154. 

frftmseţă,  -mşeţez,  y.  frumés. 

Frftne,  sm.  (i)  Franc;  Latin  221,3; 
frftneése,  aj.  français  (?)  latin  295,2. 

Francise,  sm.  Np.  216,1.2;  -ghiêc, 
b.  195,3.. 

frăng,  ya.  2.  briser,  rompre;  couper, 
fracturer  2*.  4..  42,3.  52.  64,3.  182, 
2.  232,2.  233.  262.  331,3;  b,  238,3. 
290,2.3;  yraw^M,  mr,  b.  266,2. 

frftnghie,  sf.  (il)  frange  b.  11,3. 

frantozése,  aj.  français  b.  346;  b, 
3,2;  —,  année  d'étude  b.  253. 

Frăsănă,  sf.  Np.  b.  182. 

frăsen,  sm.  frêne  356,3. 

fràte,  sm.  (tï)  frère  3*.  10*  . .  15*  . . 
1  ..  3.  6.  18,3.  30,2.  44,2.  46,3..  52, 
2.  62,3.  69,3.  85,2.  96.  139.  166,3. 
184,2.  186,3.  187,3.  259,1.2.  262,1.3. 
274.  297,3.  362,2;  b,  31.  70.  119,2.. 
173,2.  200,2;  i*tr.  b.  286,3..;  -ti,  b. 
63,2.  96,2.  180..;  -télea  132,2;  —  #«- 
fletéac,  frère  allié;  frăţese,  aj.  frater- 
nel 205,3;  mr.fra-,  b.  266,2;  frăţeşte, 
ay.  fraternellement  b,  168;  frăţie,  sf. 
fraternité  217,3. 

frău,  sn.  (&e)  frein,  bride  13,2.  61,2. 
365,3;  b.  90.  237,1.2.  254..  296,2..; 
—  C frâne),  ô.  311,3;  frân,  mr,  b,  269,2. 

frec,  ya.  1.  frotter,  frictionner;  brosser 
222.  320,3;  i.46,2;  -ât,  aj.  frotté  Ă.42,2. 

fredil,   sm.   foret   b.  136,2  (sfredel). 

frémba,  sf.  (be)  frange  b,  327,2. 

Frênti,   sm.  Np.  François   37,3.  38. 


frenţit,  aj.  s.  syphilitique,  qui  a  une 
maladie  yénérienne  122,3. 

fretatz,  216,2,  y.  fartât. 

frică,  sf.  (cl)  peur,  crainte;  frayeur 
2*.  12*, 2.  3.  8.  11.  25,3.  80,2.  89,3. 
101,3.  128,3.  143,3.  169,3..  210,2. 
259,2..  289,2.  313,2.  345,2;  b.  4,2. 
17,3.  41.  56.  85.  116.  168,3.  216,2. 
289,2.3;  wr.  b.  264,2;  frie<Ss,  aj.  s. 
peureux,  craintif,  timide  147,3.  148,2. 
193,3;  b.  145,2.  239,2;  mr,  —,  terrible 
b,  269,2.  271,3;  frlcaséz,  ya.  mr,  terri- 
fier b,  264,2  (y.  înfricoşez). 

Friderie,  sm.  Np.  Frédéric  b.  246,2. 

frig,  sm.  froid,  froidure  6..  266,3. 
349,3;  6.  3,2;  frigurT,  pi.  fièyre  4.  300. 
350;  b.  26,2.3.  293. 

frig,  ya.  2.  (fripseï,  fript)  rôtir;  brû- 
ler b.  44,3.  200,3.  214,2.  228,3.  337, 
3.  369.  376,2;  -are,  sf.  broche  b,  136, 
2..  170,3.  228,3. 

Frighla,  sf.  NI.  Frigîe  350,3. 

frigar<(s,  aj.  froid;  glacé  b.  26,2.. 

fript,  aj.  rôti,  brûlé  331,2;  b.  104, 
3.  211. 

frum<(s,  aj.  beau  11*.  36,2..  57,5. 
83,3.  106,2.3.  132,2  .  .  177.  216,2.  273, 

2.  336.  340,3;  b,  13,2.  59,2.  85.  141. 
162,2.  172,3;  formas- b,  234,3;  —,  s. 
le  beau,  la  beauté  (personnifiée)  ;  b.  1 37, 
2..;  frumuseţe,  sf.  (ţi)  beauté  10*. 
166.2.  173;  b.  71,2;  -aête  132,2.  291. 
292,2..;  6.  8..  91,2..  107, 2  . .  ;  /rii- 
msăţâ,  b,  65..  84,3.  118,2;  -êéta,  b, 
8..  94,2.  95.  218;  -êêta  145,2.  297. 
324,2.3.  333;  b.  9,3..  17,3.  147.  173, 

3.  n 6,2 '^frâmaeţe  2  . .  313,2;  -sête  14*.. 
11,2.  57.  100,3.  106,2.3.247,3.  254,2. 
276,2.3.  351;  frumusăţi,  sf.  pi.  Grâces 
b.  137,2;  frftmseţez,  ya.  1.  embellir  57. 
176;  frumuşel,  aj.  s.  joli,  mignon  b. 
177,2.  303,3.  318,2.  332,2;  —,  ay.  b. 
350,2.  371,2;  -uşică,  sf.  belle,  mignonne 
b,  318.  362. 

fruniga,  i»tr,  y.  furnica. 

frunte,  sf.  front  b,  2,3.  90,3.  109, 
3.  118,2.  123..;  de  —,  noble,  élu,  de 
considération  100,3.  143,3.  199;  b,  223, 
3;  *n  — ,  à  la  tête  192.  200,2.  218,2; 
b.  201,3;  —,  frontispice  b.  153,2. 

frunză,  sf.  (ze)  feuille  276,2.  339; 
b,  176,2.  179.  304,2..;  -»M/d  l*,2.  201, 
3;  —,  feuillage  326,3;/rttîw«a  6;  frun- 
ziăr,  Mm.  abri  de  feuillage  b,  328,3. 
329,2. 

28* 


436 


ţng  —  gf&lceAvft. 


fug  (giî)  vn.  3.  fuir,  se  sauver;  s'é- 
vader; courir,  sortir  13*.  16*, 3.  3..  4. 
6..  10.  57.  58,3.  60.  67.  106,3.  137, 
3.   140,3.   165,2.3;.    168.    197,2.    230. 

268.2.  274.  303,2.  327,2.  366,2;  b.  22, 

2.  41,8.   62,2.   152.   164,3.   250..  266, 

3.  —^  va.  1.  68,2.  73,2;  wr.  s'en  aller, 
partir  6.264,2.270,3.272,1.3;  —,  sm. 
fuyard  (?)  5*;  fugï,  va  t'en  h.  308,2. 
363,3;  fAgrâ,  sf.  fuite  213.361,3.  362; 
fûgra,  av.  vite  362;  b,  296,3.  315,2.  349; 
fu^r^  sm.  fuyard  306. 

fngrhicel,  sm.  (ei)  4  . .  lisez  funicél, 
herpès. 

tnUr,  se.  (oare)  botte  6.  263.  368,2; 
mr.  fullïor,  b.  275,3. 

fûlgr,  s.  lisière  b,  303,3. 

MUfrer,  se.  (e)  foudre  16,2.  296,2; 
b.  26,3.  60,3.  89,2.  90,2.  327,2;  —  (rïj, 
b.  64,2.  147;  —,  va.  1.  foudroyer,  é- 
clairer  171.  267,2.  329,2;  6.64,2.331. 
343. 

fullïor,  m?*.  V.  fuïor. 

fûm,  se.  (urï)  fumée  184,3.  202,3. 
324,3;  6.  185,2.  327,3;  —,  prétention 
6.  249,2;  «ftrft,  s.  fouage,  sorte  d'im- 
pôt 6.  103,3;  -edénie,  sf.  fumée  167,2. 

fumellïe,  wir..(lï)  femme  6.  277,1-3 
(v.  femeie). 

famltés,  aj.  mr.  affamé  6.  264  (v. 
foame). 

fûnd,  sm.  fond,  profondeur  165,3. 
166.  327,2;  6.41,2.  129,3.  172,2.  217, 
2.  327,2.  368,3;  istr,  funt,  6.  286,3; 
-îd  corabiïj  cale   128,3;  fără  —,  abysse 

280.3.  303,3. 

Fundesen,  sm.  Np.  6.  366,3.  370,3. 

fûnie,  sf.  (il)  corde,  câble  6.  136,2  . . 
168,2.  198,3;  mr. /une,  6.  273.. 

funt,  iêtr,,  V.  fiind. 

fur,  va.  1.  voler,  soustraire,  dérober 
8*..  29.  33.36,2.40,2.  59,2.  112.. ,2. 
121..  161,3..  162.  306;  6.  11,2.  22. 
62,2  . .  108,3.  172,3.  226,2.  267,2.  364, 
3..  365,2;  — ,  fourrer,  glisser  6.  241, 
3;  —,  sm.  (ï)  voleur  8*..  29,2..  112, 
2.  120,3..  122,2.  161,3..  289,2;  6. 
11,2.  200,3;  -ăt,  aj.  volé  6.  135.  201. 

furcă,  sf.  quenouille  6.  298,2;  — 
peptuluT,  poitrine,  région  épigastrique 
6.  297,2;  -uţă,  sf.  fourchette  6.  228,3. 

Furdui,  sm.  Np.  6.  222,3. 

furiş,  av.  furtivement,  secrètement 
54..  171,3.  351,2. 


fumfcft,  sf.  (cl)  fourmi  6.  121.  132, 
2 . .;  istr.  fi-umga,  6.  282,3.  283. 

furtişag,  sm.  vol,  larcin  6.  256,3; 
"tufdff  (ure)  2.  120,3..;  6.  135,2; /or- 
tufago  54,3. 

furtûnft,  sf.  (I)  tempête  201,2;  6. 
153;  for-  267,2;  -n<Js,  aj.  capricieux  6. 
247,2. 

fus,  se.  (e)  fuseau  313;  6.  120.  309, 
2.  312,2.  348,3.  349.. 

fustàs,  sm.  (I)  porteur  de  gourdin 
6.  326,2. 

fustéin,  sm.  (el)  bûche  6.  327,2. 

fuste,  sm.  gourdin  2*. 


G  (r,  M). 


*  Cuvintele  începătoare  cu  g,  trebue  c&utate 
la  ^  şi  y.  —  On  trouvera  sous  gri"  étales  mots 
qui  commencent  avec  g. 

găcesc,  gâcitoare,  v.  ghicesc,  -ci- 
toare. 

Gad,  sm.  Np.  6.  71. 

Gadăra,  sf.  NI.  6.  238,3. 

gàdinft,  sf.  (ne)  animal,  bête  10*^. 
13*  3.  67,3;  6.  166,2;  gadenă,  6.  132, 

2.  217,2;  —,  volaille  363,3. 
gftfuesc,  va.  3.  suffoquer  6.  259,3. 
Gaie,  sm.  Np.  308. 

găină,  sf.  (ne)  poule  218,2;  6.  172. 
211,3  . .  349,2.  353,2.  356,2  . .;  gcUUra, 
istr.  6.  286,3.  286;  găinuşă,  sf.  dém. 
-şi  de  pădure,  perdrix  6.  44,3;  -şiY,  pi. 
Pléiade  6.  159,2. 

galănga,  sf.  galéga  6.  45,2. 

galant,  aj.  gentil  6.  248,2. 

Gălăten,  sm.  Galathéen  15'',  2. 

Gălăţ,  sm.  NI.  93,2.3;  —,  sm.  Gala- 
théen 16*. 

Galăţie,  sf.  NI.  Galathie  153,3. 

galben,  aj.  jaune  75,2.  95,3..  258; 
6.  91,3.    167;   —,  sm.  ducat  63,2.   76, 

3.  91,3.  93.  103.  160.  865;  6.  40.  73, 
2.  267,2..;  -ban,  6.221,3.  293,3.  296, 
3;  —,  ducat  46;  -bin,  6.  20..  224,3; 
gàlbenesc,  vn.  3.  jaunir  107,2;  gălM- 
năş,  sm.  (I)  ducat  6.  326,2;  gălbini- 
CÏés,  aj.  jaunâtre  6.  97,3;  gălbidr,  aj. 
id.  6.  317,3;  —,  sm.  ducat  6.  326,2. 

găleeăvă,  sf.  (cevï)  querelle,  dispute 
171.  302,2;  -c^w^t  322,2;  6.  123,2;  glă- 
cavă  67,2;  găleeresc,  vr.  3.  se  quereller 
243,3;  6.  256,3;  galcevit^Srïu,  aj.  de 
querelle  286. 


gàleiUl  —  geniiche. 


437 


gftledtă,  8f.  (eţf)  seaa  b,  258,3.  320,3. 

OsletoTSkl,  sm.  Np.  236,3. 

ITftlYiraţ  V.  gàinà. 

Oaliléa,  sf.  NI.  238,3.  239,2;  b,  238, 
3;  'lei  66,2..  229,2.  231;  -leiu  66,3. 
233.  330. 

Oamaliilu,  «m.  Np.  2*,  3. 

gftmboséHC,  va.  3.  perdre  ô4,3. 

gftndy  se.  (are,  arl)  pensée,  idée; 
opinion,  intention;  cœur  4*.  6*.  67.  77, 
2.  88,2.  164,3.  191.  205.  207.  213.  266, 
2.  273,2.  312,2..  330.  342,3.  345,2; 
h,  7,2.  14.  64.  170,2.  174,2.  196,3. 
198, 3 . .  200, 2 . .  229, 2  ;  pe  gânduri,  pen- 
sif 6.  291,3. 

găndăe,  sm.  (I)  insecte  356,3;  b.  62. 

gftndësc,  (dil)  vn.  3.  penser,  songer, 
croire;  prétendre;  réfléchir,  raisonner 
16*.  50,3.  51.  66,3.  67.  293,3.  297,3; 
b,    104,2.3.   223,2..   241,3;   gà-  54,2. 

66.2.  121,2.  134.  142.  158,2.  222,2. 
277,2.  312.  315.  364,3;  6.  41.  57,3.  92, 
2.  200,2;  gândire,  sf.  pensée  b.  253..; 
gândltér,  aj.  s.  pensif;  penseur  b.  26. 
27,2. 

gftngănie,  sf.  (gânii)  être  vivant 
266,3;  b.  259,3.  368,3;  gaîn-  57,3. 

Oănghes,  sm.  NI.  204,2. 

gangrena,  sf.  gangrène  126,2. 

gftnscàrl,  sm.  jars  b,  136. 

gfaoàee,  sf.  (oci)  coquille,  écorse 
357;  b,  129,2. 

găoră,  sf.  trou  b.  213,2. 

Oaramănt,  sm.  Np.  b.  10. 

gftrft-mftrft,  querelle  de  mots  5.  361, 
2.  362.  875,2. 

gftrbOTésc,  va.  3.  courber  b,  358,3; 
gftrbOTlt,  aj.  courbé  b.  358. 

gârd,  se  (url)  haie,  palissade  b,  289, 
2.  320,2.  370. 

gftrlă,  sf.  (le)  rivière  339  ;  b.  298, 2. 

garoafă,  sf.  (fe)  œillet  b.  176,2; 
garoffţft,    sf.    (ţe)  œillet  de  poète  6. 

295.2.  344;  garofeoără,   id.  b,  295,2. 
găsea,    sf.   (găşti),   oie    356,2..;    b. 

77.3.  78. 

gftsése,  vn.  3.  trouver,  retrouver  59, 
2.3.  76,2;  gà-  117.  161,3.  202.  310,3. 

336.3.  358;  b.  119.  129,3.  155,2.  168. 
257..;  gaêàac  118,2;  b.  56,3.  133,2. 
134,2.  139,3. 

Géspar,  sm.  Np.  5.  332,3.. 
găt,   se.  (un)  cou,  gorge  b.  308,3. 
323;  gcU,  b.  40,3.  258,3.  298.  353. 


gata,  av.  prêt,  prompt;  fini,  pré- 
paré 12.  24,3.  55,2.  66,3.  71.  76,3.  181, 
2.  200,2.  275,2.  368,2;  b,  34,3.  83,2. 

118.2.  188,3.  235,2;  banï  —,  argent 
comptant  38,3. 

Oatapod,  sm.  Np.  351 . . 

gătăt,  aj.  prêt,  équipé  104,2;  b,  307. 

gftté),  se.  (e,  I)  ramilles,  sarments 
58,3.  60,3;  gà-  349,3;  b,  254,2.. 
348,3. 

gatése,  va.  3.  préparer;  achever, 
mûrir;  garnir,  dresser  2.  3..  56.  70,3. 
80,3.  96,3.  100.  101,2.3.  136.  162.  167, 

2.  178,2.  181,3.  223.  231.  268.  288,3; 
b,  24,2.  49,2..  56,3.  74,2.83,2.  84,2; 

107.3.  114,2.  131,2.  176.  178,3;  gcUe^ 
117,3;  gâtez  1.  258,3.  259,3;  b,  35,2. 
194,3.  320,3.  336,3;  gătfre,  sf.  (ri) 
préparation;  disposition  191.  334.  365, 
2;  b.  245,2.  347,2;  gătft,  aj.  prêt, 
préparé,  garni  18,2.3.  132,3.  157,3.  188, 
3;  b,  315,2;  gâtet,  b.  172,2. 

gătlăn,  sm.  gosier  206,2. 
gatléj,  se.  (je)  gosier  210,3. 
găurit,  aj.  perforé  b,  369,3. 
GaTa<Sn,  sm.  NI.  b,  62,2. 
Gayatha,  sf.  NI.  21,2. 
găvoăzdă,  sf.  (de)  clou  9,2. 
Gayrill,   sm.  Np.  81.    170,3;    b.  40, 

3.  86,3;  'inl  9.  53,2.  92,3.  173,3; 
-rilăchi,  sm.  Np.  b.  114;  -rilăş,  id. 
91,2. 

gazdă,  sf.  (de)  hôte  73,2  .  .  222,1-3; 
b,  330  .  .  333;  — ,  sf.  auberge,  quartier 
b.  12.   18,2.   114,2;  ga^dà  241,3. 

Gazûr,  sm.  NI.  221,2. 

geaba,  av.  en  vain  b,  348 .  .  ;  de  — , 
b.  361,3;  ^rfa-,  b.  364. 

(geam),  gïam,  sm.  fenêtre  b.  370,3. 

gelât,  sm.  bourreau  b.  117. 

geamăn,  sm.  aj.  jumeau;  gê-  59;  b, 
165,2;  ja-  187,2. 

geană,  sf.  (gêne)  cil  6.  90,3.  169, 
2;  gïU',  b.  123,3  .  .  348;  ^a-,  b.  123,3  . . 

geliste,  în  -ea  vânttUuï,  exposé  au 
courant  du  vent  b,  333,3. 

gem,  vn.  2.  gémir  195,2;  b,  242,3. 
291,2.  348..;  Je-,  b,  232,3. 

gemănăre,  sf.  (&rl)  broussailles  6. 1 10. 

genépro,  v.  ghenuperl. 

Genéya,  sf.  NI.  216,2. 

genûehe,  sm.  (I,  e)  genou  337,2;  b 
289,2.  363,2;    mr,  b,  268,3;  genu/ncke 
351,3;  b,  145.  299,2.  355,2;  genunekiu, 
b,  88,3.  357,3, 


I 


438 


genune  —  giudec. 


genune,  sf.  infinité,  abîme  360,3. 

ger,  8C.  (urî)  froid  8,3;  b.  343,2. 

ghar,  grâce  243  (y.  har). 

ghârft't,  aj.  combattant  251,3. 

ghe,  y.  de. 

Gheena,   sf.   Géhenne    10*.    113,2.. 

Ghehădia,  sm.  Np.  88. 

Ghenăr,  sm.  Janyier  h,  58,2;  -7-te 
44.  71,2.  72,2.  191,2.336,3;  6.27,1.2.; 
-nuarîu  124,3. 

gheneral,  sm.  (I)  général  h,  19,3; 
ghinărar,  h.  311,2;  ghinăralitet,  sm. 
généralité  b.  53,3;  -feldinărşalu,  ma- 
réchal de  camp  b,  86,2. 

ghenuperî,  sm.  pi.  genièyre  b.  44,3; 
getiépro  b.  45,2. 

gheoace,  y.  ghio-. 

Gheonu,  sm.  NI.  58;  b.  61,2,3.  134. 
167,2. 

Gheorgachi,  sm.  Np.  b.  75;  -ghe 
158,3.  199,3;  -ghi  261,2;  -ghie  85,3. 
124,3.  151,3.  224.  337,2.  340,3;  b.  205. 
-ghiî2AQ\  Ghiorghîe  91,3-,  Ghiurghed2, 
2;  Gheorghiea,  Gorgias,  le  liyre  de 
Plato  350,3;  -ghiţă,  sm.  b.  206.  293, 
1-3.. 

Gheorma,  sm.  Np.  b,  206,2. 

Gherghe,  sm.  73,3.  74. 

gherg,  -ghie,  s.  armes,  blason  250,3 
(herb). 

Gherman,  sm.  Np.  60.  173,3.  244, 
2.  245;  -nonisis,  sm.  Np.  280. 

Gherosia  plata,  NI.  65. 
Ghesna,  sf.  Np.  b.  172. 
Ghesti,  sm.  Np.  37,3. 
ghetmân,  sm.  hetman   173,2. 
gheţuş,  sm.  glace  6.  59,2. 
gheyghfr,  se.  (urî)  yoûtes  de  trésor 
h.   105,2. 
Ghiănghe,  sm.  Np.  75,2.. 
ghîărft,   sf.  (re)  griffe,  serre  b,  129, 

2.  130,3.  366,2. 

ghîăţâ,   sf.  glace   b.  351,3;  ghieaţă, 
b.  159. 
ghïavol,  y.  dïa-. 
Ghica,   sm.    Np.   251,2;    ô.   82.  111, 

3.  116.  126,3..  206,2.  254,2. 
ghicesc,  ya.  3.  deviner  b.  313,3.  370. 

371..;  gâcescy  b.  164.  346,2;  gâ-  113, 
2.  369;  ghicitoare,  sf.  (orl)  énigme  b. 
368,2.  370,2.  371  .  .;  găc-  155;  b.  164. 

ghieulésc,  aj.  de  la  famille  de  Ghica 
b.  254. 

ghieăţâ,  y.  irbiatà. 

ghïem,  se.  (uri)  pelote  b.  261,3. 


ghïemoun,  sm.  hégémon  5*, 2.  6*; 
-niunu  5*,  3  . . 

ghTine,  mr.  y.  bine. 

ghin,  y.  din. 

ghinărar,  -ralitet,  y.  gheneral. 

ghindft,  sf.  (de)  glande  b,  85,2. 

ghioâce,  sf.  écaille,  coquille  b,  254, 
3;  gheo-,  b.  254,2. 

ghionoăe,  une  espèce  de  plante  b.  98. 

Ghiorghie,  y.  Ghe-. 

ghïos,  ay.  mr,,  în  — ,  en  bas  b,  263, 
3.  264,2  (y.  gïos). 

ghit&,  ghiţel,  y.  yità,  y  iţei. 

Ghïùla,  sm.  Np.  176;  NI.  176.. 

Ghïnrghe,  y.  Ghe-. 

gllïurghTulfn  aj.  rouge  clair  b.  341,2. 

ghïnTftsésc,  ya.  3.  mr,  lire  b,  268, 
2.  269. 

ghiyiziu,  aj.  yiolet  b.  341,2.  343. 

ghloba,  dyornic  ghlobini,  le  Vornik 
de  peines  173,3. 

gïabft,  glam,  glana,  y.  gea-. 

gic,  ya.  2.  dire  3*.  56  (y.  zic). 

gicftlnesc,  ya.  3.  persécuter  2^,2. 

gimhftşie,  sf.  (il)  jonglerie,  diver- 
tissement b.  10,2. 

ginere,  sm.  (ri)  fiancé,  gendre,  époux 
12,3.  45.  58,2.  318;  6.  261. 

gingaş,  aj.  délicat,  tendre,  faible  71. 
191,3;  b.  348. 

ginte,  b.  341  (y.  dinte). 

(gïoc),  vu.  1.  danser;  goc  217,3;  b. 
121,3;  — ,  jouer  aux  cartes  295,3.  296, 
2;  —,  se.  (urï)  danse  181,2.  219.  271,3 
(y.  joc). 

^Tocurésc,  va.  3.  se  moquer  204,2 
(y.  batjoc-). 

gïodet,  y.  gïu-. 

(gïéï),  se.  Jeudi  ;^ot,  i.  137;  —  marï, 
le  Jeudi  Saint  218,3  (y.  Joï). 

gïone,  s.  aj.  mr.  jeune;  fort,  sévère 
b.  267,3.  270,2.  273,2.  274,3..  275; 
gïûre,  jeune  homme  5*  .  . 

gïés,  av.  bas,  inférieur  b,  35;  gos 
2.  36,3.  75,2.  189,3.  255,3.  269,1.2. 
273,2;  %n  —,  71,3.  300;  mai  —,  plus 
bas;  plus  jeune  72.  120,3.  201,2  . .  277, 
2;  6.  1^3,3  (y.  ghio  s,  jos).  ^ 

gïûdéc,  y.  1.  juger,  apprécier;  punir 
condamner  4*.  6^2.  36,2.  126,3.  193, 
2.  198,2.  213.  249,2,.  286.  312,3.. 
365,2.  367;  ô.  75,3;  ^«*-46,2..  50,3.. 
51,2.  105,2.3..  106,2.  119,2.  303;  b. 
151;  ^ttdecsire,  sf.  (ârl)  jugement  154, 
2;   gindecătă,   sf.    (àtl)  jugement,  ju- 


I 

I 


gïûg  —  gonăclu. 


439 


stice-,  arrêt  193, 5.. 3-  h,  76,1.2.  220; 
gu-,  105,1.2..  150,1-3;  b.  216;  gïu- 
deeatér,  -rïu,  sm.  juge  2*.  145,3;  b, 
9,2.  65.  75,2;  gw  105.  265,3;  b.  122, 
3;  gïudét,  8C.  (ţe);  — ,  jugement,  sen- 
tence, arrêt;  dernier  jugement  77. 150,2. 
183  . .  184,2.  198,2  .  .  213.  266,2  . .  302, 
3.  322,2.  323,3.  367  .  .  368,2;  gu-  1*,2. 
7*.  46,2.  49,3.  50,1.3..  51.  52.  55. 
104,3.  105.  106,2.  117,3.  119..  122,3. 
123.  198,2.  250,2.  266,2..;  b.  9;  go- 
155,3;  gïMet,  sm.  juge  4*,2.  6*2. 
184.  206,2;  gu-  78,2.  120,3..  123,2 
(v.  ju-). 

gïûg,  sm.  joug  1*3;  b,  205,3. 

gïnmfttate,  s.  aj.  moitié  38,2.  74,3; 
b.  84..;  gw  46.  53.  75,2.3.  151.  201, 
3;  b,  221,3. 

(gTÛncft),  sf.  (il);  gu-,  génisse  66,2. 

gTuneăţft^   sf.  mr.   sévérité  b,  267,2. 

(gïnnghiere),  sf.  (ri)  immolation,  sa- 
crifice; gu'  67;  gïunghletûrft,  sf.  (ri) 
point  de  côte  (pleurésie)  6.  339,2;  ^n- 
ghïn,  va.  1.  assassiner;  immoler,  sa- 
crifier  63,2.3.   66,2.3..  67,2.3.  104,3. 

gTûpft,   sf.   mr,  (I)  tunique   b.  276  . . 

(gTapftll)^  sm.  (I)  ^l'f  sieur,  maître 
53,2;  gîupăneăsâ,  sf.  (ese)  femme, 
dame  74,3;  gu-  45.  b^-,  gïupatnêsà  62,2. 

gïur,  rr.  1.  jurer,  se  jurer;  pro- 
mettre; gur  4*,  3.  5*,  2.  66,2.  67;  gïu- 
rămftntţ  se.  serment,  jurement  4*,  3. 
272;  b,  62,2;  gu-  50,3.  66,2;  gïaràt, 
sm.  mr,  id.  b,  277.  279;  gurator  pe 
strâmbul,  sm.  parjure  b,  12,2  (v.  jur). 

gïûre,  V.  giéne. 

Gïur^UT,  6a-,  sm.  NI.  b.  127. 

gïurnesc,  va.  3.  promettre  48,2; 
gïuruft,  aj.  s.  promis,  fixé;  promesse 
5*,  2.  48,2.  205;  b.  142,2. 

glàr,  aj.  mr,  imbécile  b,  272,2. 

glas,  se.  (url)  voix,  son  2*,  3.  14*,  3. 

1.  2.  3..  8.    14,2.   25.    26,2.   58,3.  59, 

2.  64,2.  76,3.  83,2..  84..  100.  106,3. 
140,2.  147,3.  154..   185.  254,2.  287.. 

335.2.  363,3;    b.  41,3.    62.    117.    129. 

163.3.  192,2..  253;  —  (ure)  14,1.2; 
glftsftse,  va.  1.  lamenter,  vociférer  258, 
2;  -sesc,  parler  2*,  2;  -suése,  lamenter 
b.  340,2;  glUsiiév^  aj.  à  voix,  parlant 
30,2;  glăsuire,  sf.  (ri)  intonation,  chant 
b,  192,2.. 

glăyft,  sf.  (ve)  chapitre  28,3.  122. 
159,2.   186,3.   245,2,   261,2.   325,2.3.. 


gleznă,  sf.  articulation  du  pied  b, 
4;  gleznlşoără,  sf.  dém.  b.  290,1-3. 

Gligorăşco,  sm.  Np.  161,2.  173,3; 
-rie,  sm.  Np.  53.  103..  173,2.  312,2; 
-H  207,2.. 

gload,  sm.  fange  369,3. 

gloată,  sf.  (te)  foule,  multitude; 
peuple,  populace  3*,  2.  4*,  2.  6*,  3.  17, 
2.  69,2.  114,3.  196.  273.  276..  283,3. 
292;  b.  113.  142,2.  194,2.  196.  317,3; 
— ,  gloote,  b,  143,2. 

glodds,  aj.  fangeux  360,2;  2».  334,3. 

glomozése,  va.  3.  faire  une  boule  de 
farine  352,3. 

gl<Siiţ,  se.  (oanţe)  balle  b,  130,1.2. 
131.. 

glotnii,  aj.  du  peuple  62.  91,3. 

GlaMna,  sf.  Np.  b.  172. 

glugă,  sf.  capuchon  b,  205,2.  268,3. 

glumă,  sf.  (me)  plaisanterie,  drôlerie 
b,  161,2.  247,2.  313,3.  366,2;  glamăş, 
aj.  plaisant  6.  136,2;  gluniése,  va.  3. 
plaisanter,  rire  b,  290,2.3..;  glumeţ, 
aj.  plaisant  b,  371,3. 

glûpay,  aj.  imbécile  b.  145. 

Onéu,  sm.  Np.  6.  197,3. 

goală,  aj.  mr,  creux  b,  270,1.2. 

goană,  sf.  (ne)  chasse,  poursuite  ;  per- 
sécution 192,3.  235.257,3.313,2.  362; 
b.  149,3.  162,3.  246,2. 

Gofthia,  sf.  NI.  224. 

gogonét,  aj.  globuleux  b,  118,3. 

Goïa,  sm.  Np.  62,2. 

g<Sl,  aj.  s.  nu,  vide;  simple;  pur  44, 
2.  61.  84,3.  97.  104.. 3.  106,3.  123,2. 
160.  184,2.   246,2.  276,2.  351,3;  b.  4. 

90.2.  119  . .  148,3  .-.  177,2.  212,2.  232, 
2.  253, 2.  342  ;  golătăte,  sf.  nudité  86, 
2.  318,2;  golese,  va.  3.  vider;  décou- 
vrir, mettre  à  nu  102,2.  258. 

Goléscu,  sm.  Np.  b,  255  . . 

GolgOtha,  sf.  NI.  21,2. 

Golica,  sf.  NI.  b,  82. 

golieïûne,  sf.  nudité  276,2;  goli- 
şantt,  aj.  mr,  tout  nu  b.  271. 

gomăr,  sm.  mr,  âne  b,  263,3.  gu-,  b, 
263,2. 

Gomortt,  sm.  NI.  ll*,3.  16.  49,2. 
105,3.   194,3;  -ora,  b,  39,2. 

gémot,  sm.  (1.  gomon?)  bruit  b,  232,3. 

gonacïu,  sm.  (I)  persécuteur  257,3; 
gonesc,  va.  3.  chasser,  poursuivre,  per- 
sécuter; éloigner,  bannir;  courir,  suivre 
2*,3.  1,2.  4..  6.  16.  68,2.  60,3.  64,3. 

71.3.  72.   84,2.   91.  133,2.   142,3.  228 


440 


Oorg6iiie*  —  g^rebliţA. 


«.  Î84,8.   SOI;    b,  17,2.    42.   79,3.  97. 

121.2.  180,3.  231,2.  320,2;  gonire,  sf. 
penécntion,  chasse  308,2.848;  b,  266; 
gonit,  »j.  chassé  b.  28..;  gonit^^r, 
sm.  (1)  taarean  de  monte  b,  258,2. 

Oorgéniea,  sf.  Np.  64;  b,  90,2. 

Gorghiîu,  sm.  NI.  176;  GorgAţa, 
sf.  N.  46. 

Ooij,  sm.  NI.  b,  127,2. 

géspida,  sm.  mr,  seigneur  b.  267; 
gospoda,  sm.  maître,  prince  63,2; 
gOSpodfn,  sm.  istr,  id.  b.  283,3.  284,2. 

geştinăţ  sf.  an  impôt  sur  les  trou- 
peaux b,  34,3.  220,2.3.  221. 

Oothfn,  aj.  de  Gothie  224. 

gotOTlnţă,  sf.  (ţe)  les  choses  qui 
vont  s^accomplir  16,2;  -Tlt,  aj.  s.  pré- 
paré 6*,  3. 

gOTitorîU,  aj.  6  uînru  —  dupa  ïêge, 
religieux  3*. 

GOTtfra,  sf.  NI.  87,3.  97,2.  98,3. 
111,2. 

gOZ,  se.  (nn)  go4,  jonc  241,2;  Goză, 
sm.  Np.  207,3. 

grăii,  de  — ,  av.  vite,  à  la  hâte 
14»,2.  95,2;  b.  128.  129,2.  135,2.  185, 

2.  266,3;  forte  de  —,  très  vite  137, 
2;  Sn  —,  id.  6.  365;  grăbft,  sf.  hâte, 
vitesse  121,2.  174,2.  375;  de  —,  av. 
vitement,  à  la  hâte    134.    192,3.    212, 

3.  230.  283,2;  niai  de  —,  plus  vite  b. 
92,3.  135,2;  foarte  de  —,  très  vite  b, 
216,2;  $n  — ,  à  la  hâte,  vite  67;  b,  33, 
2.  92,2;  în  de  —,  bientôt  129.  285, 
3;  mai  în  de  —  126;  mai  în  — ,  114, 
2.  300,2;  cât  mai  în  — ,  le  plus  vite 
possible  b,  215,2;  ofa  de  în  — ,  si  vite 
b,  84,2.  151,3;  de  graabă  306. 

grftbăeîu,  sm.  cravache  199,2. 

grăbesc,  va.  3.  hâter,  accélérer  è. 
17.  92,3.  177.  288.  344,3;  grftbfre,  sf. 
hâte  b,  114,2;  grftbitdr,  sm.  pressé  2; 
grabnic,  aj.  empressé,  vite.,  pressant; 
violent  121,2..;  6.  15,3.  165,3.  243,2. 

grftdfnă,   sf.   (ni)  jardin  101 . .  157, 

2.  291,3.   324..  351..;  b,  30,2.    78,2. 

173.3.  232,3.  257..;  gredinarïu,  sm. 
jardinier  6.  174. 

grraése,  vn.  3.  parler,  dire  1*,3.  2*, 

3.  8*  . .  1,2.3.  3.  7.  8.  12  .  .  24,3.  25  . . 
26..  31.  32,3.  46,3.  88,3.  96,2.  113, 
2..  128..  139,2.  147,2.  179..  215, 
2.. 3..  250.  253,3..  284,1.2.  312;  b, 
31.  36,3.  37,2.  65,2.  199,2;  —,  dispu- 
ter    15*,3;   gresc,    mr,    b,    264.    271,3. 


281,3;  — ,  vr.  nommer,  appeler  21,3. 
46,2.  64-55.  90..  96,3.  301,3;  —  de 
rău,  médiser  305,3;  b.  123,2.3^  grâeac 

1.  2.  17.  18.  21..  36,3.  60.  65.  76,3. 
104.    107,3..   108-109..;  gràâêc  23^2, 

83.2.  86. 

graf,  sm.  comte  b,  86,2.  127,3.  249. 
grrăîn,  SC.  (uri)  parole,  voix;  sermon 

81.3.  112,3.  193.  209,3.  210,3.  267. 
309,3.  351;  6.95.  150,2.  154,3.  162,2. 
202,3.  252,2;   —  (iure)  12*,2.  10,3.  12, 

2.  14,3;  —  (griure)  141,2;  —  (le\mr.  b. 

268.2.  271,3.  279,3;  greaiu  (urâ)  mr,  b, 
266,8.  267',greau,  b,  264,2.  265,2;  grăi- 
tor, aj.  sm.  orateur,  parlant  11.  267,3. 

grăjăse,  V.  grijesc. 
grajd,   sm.   écurie   6.   224,2;   -di,  b, 
296,2. 

Grama,  sm.  Np.  91,3. 

grămadă,  sf.  (&zi)  amas,  monceau; 
foule,  troupe  192.  254,2.  313,2.  347; 
grămădesc,  va.  3.  amasser,  entasser, 
agglomérer  142;  i.  92,2.  241,3.  244,3. 

245.3.  365,3;  grâmêdeac  2;  grămădit, 
aj.  aggloméré  b.  315,3. 

gramatic,  sm.  (i)  écrivain,  scribe 
74,2.  135,2. 147;^rawa-,  b.  323;  gram- 
mătică,  sf.  grammaire  157. 

grănicer,  sm.  (I)  garde-frontières  b. 
311;  graniţă,  sf.  frontière  b,  373. 

grănu,  V.  grâu. 

gras,  sm.  graisse  12.  15,2..  16,2; 
-ul  grauluï,  fleur  du  froment  15,2; 
— ,  aj.  gras  36,2.  58,2.  141,3.  177,3. 
178.  181,3;  b,  26,3.  212;  grăsime,  sf. 
graisse  247.  282. 

graşală,  v.  gre-. 

grătar,  sm.  grille  b,  43,3;  -arîu 
320,3. 

graţie,  sf.  grâce  b,  193. 

grau,  sm.  blé,  froment  13'",  3.  15,2. 
95,2.  104,3.  178,2;  b.  27.  59,1-3.  71,* 
2.  138.  165.  321..;  grâu  195,2.  264, 
1.2;  6.  12,2.  215,2.  335;  grănu,  mr,  id. 
6.274;  grăne,  pi.  céréales  6.320,2. 

grăunţ,  sm.  grain  13^3.  17.  128,2  . . 
167,2.  336 ;-tin^,  -^csf.  id.  6,2;  6.44,3  . . 
45,2.  66,3.  221,3. 

graur,  aj.  cal  — ,  cheval  couleur 
d*étoumeau  6.  333,2.  335,2. 

greaïu,  s.  mr.,  v.  grain. 

greaţă,  sf.  dépit  6*,  3;  —,  répugnan- 
ce, abomination  205,3.  210,1.2.  241,3; 
— ,  mr,  poids  6.  271,2  (v.  greu). 

grebliţă,  sf.  petit  râteau  6.  369,2. 


Grec  —  grumb. 


441 


Grec,  sm.  Np.  grec  15*,  3.  25,2.  53, 
2.  61,3.  84,3.  143,3.  221;  6.  25.  81. 
83  .  .;  grecfe,  sf.  langue  grecque  198; 
Grecia,  sf.  NI.  Grèce  6.  243  ;  grecésc, 
aj.  grecque  37,2.  78,3.  79.  119,2.  125, 
3..  126..  146.  290,2.  336,3.  340,2; 
6.  30,3;  —  cê  de  rftnd,  langue  néo- 
grecque 6. 153,3  ;  greceşte,  av.  en  grec, 
néogrec  21,3.  251,2.  290,2;  grcco- 
răsărft,  aj.  grec-oriental  b,  219,2. 

gredinarïu,  v.  gràd-. 

gréore,  sm.  (ri)  grillon  357;  grier 
291,3. 

greotate,  v.  greut-. 

gresc,  nv\y  y.  graesc. 

grés,  sm.  fftră  de  —,  infaillible- 
ment 104,3. 

greşălă  sf.  (aie)  faute,  erreur,  délit, 
crime  7*3.  12*2.  8.  9.  10.  26.  28,3  .. 
30,1.2..  37,3.  86,2.  111,3.  112,  113.. 
123,2.3.  125,2.  154,3.  212;  b.  4,2.  6,3. 
70,2..  78,3.  87..  162,3;  eu  —,  par 
mégarde  1213  . .;  graçala  84,2;  grişealâ 
146,2;  greşesc,  vn.  3.  errer,  manquer; 
pécher,  faillir;  se  méprendre  9*, 3  . .  15. 
23,2.  24,3.  26,2.  30,2.  48,3.  64.  81,3. 
126,3.  270,3..  276,2.  276;  b.  14.   136, 

2.  190,2.  227.  248;  greşit,  s.  coupable; 
pécheur    obligé    10,1.2.    32.    37,3.   41, 

3.  55,3.  82.  97,3.  111,2.  113..  141. 
180,3.  246.279,3;  b.  141,3.  184,2;  — , 
aj.  fautif  79,2;  6.  252,2. 

gréu,  sm.  lourdeur,  charge  29,2.  57. 
212,2;  —,  aj.  lourd,  pesant;  difficile; 
gros  2,3.  8.  42.  251,3;  b.  25,2.  112,2. 
200,3.  203;  eu  — ,  difficilement,  à  peine 
133,2;  b.  13,2.  179,2;  gréy  fem.  37,3. 
44.  314.  359,3;  6.  165,2.  238,2;  grh,  6. 
59.  112,3;  mr.  5.  276,2;  grca,  aj.  f. 
enceinte  i.  59,3.  171,3;  grê  59.  165,3; 
grh,  b.  119,3;  grCUCZ,  vr.  1.  s'appe- 
santir 365,3;  greutate,  sf.  (ăţl)  étreinte 
51;  — ,  difficulté,  peine,  fardeau,  lour- 
deur  166.   346;   6.    89;  greotate   101,3. 

112.2.  134,2;  b.  164,3.  165;  mr.  greaţa, 
6.  271,2. 

grfer,  v.  greore. 

Grigoraşco,  sm.  Np.   151,3;   -i*ie, 

sm.   Np.    43.    56,2.    68,2.    152.    158,2. 

301.3.  341,2;  b,  78,3.  111,3.  126,3. 
128.  154.  163.  205,2  (v.  Gli-). 

grijft,  sf.  (je)  soin;  inquiétude,  souci, 
sollicitude  27,2.  29,2.  52,3.  72.  97,3. 
111.  133,2.3.  141,2.  166,3.184,2.366, 
3;    b.   23,2.    25,2.    104,2.    154;    eu   — , 


soigneusement  308;  fără  — ,  sans  souci 
144;  grije  (jï)  24.  64.  186.  192,3.  205. 
326.  337,3.  366,2;  b.  8,3.  11,2.  13,2. 
47.  113;  grţjesc,  va.  3.  soigner,  pour- 
voir, prendre  soin,  surveiller;  suivre; 
nettoyer;  — ,  vr.  se  pourvoir,  s'occuper, 
se  soucier  8*, 2.  13*, 2.  23.  30.  62,3.  .  76, 
3.  80.  104,3.  147,2.  166,2.  184,2.3. 
289,3.  313.  360;  i.  38.  42,2.  236.  350, 
1-3  .  .;  grijâsc  224,2.  253;  b.  44,2.  196, 
3.  203,3;  grăjăsc,  b,  49,2;  grijft,  aj. 
préparé,  nettoyé  335;  6.  12.  42,3;  gri- 
jitdrïu,  aj.  soucieux  b,  66,3.   166. 

grindă,  sf.  (zî)  poutre  366,3;  *. 
210..  327,3. 

grindine,  sf.  grêle  6.  26^2.  64,3. 
147.  159. 

grindfş,   sm.  charpente  b.  288.  291. 

grripsor,  sm.  aigle,  autruche  167,3; 
b.  111,2. 

grlşealft,  v.  greş-. 

gromdTnic,  sm.  livre  d'astrologie, 
(de  la  tonnerre)  175;  b.  164,2. 

groapă,  sf.  (gropi)  tombeau;  fosse, 
trou  44.65.  100,3.  101,2..  102,2.  138, 
3.  140..  148,2.  166,3..  171,2.  188,2. 
224.  254,2.  292,2.  352;  6.56,1-3.  132, 
3.  168;  gropà  182,3.  230;  b.  55,3;  grop, 
va.  1.  herser  b.  333;  gropâuft,  sf.  (ne) 
grande  fosse  b,  146;  gropiliţă,  sf.  (ţe) 
petit  trou  è.  97. 

groază,  sf.  (ze)  épouvante,  horreur, 
effroi;  sort  épouvantable  14*, 3.  73.  106, 
3.  171,3.  208,3.  213;  b.  47.  127,3.  217. 
218.  245,3;  groăznec,  aj.  épouvantable, 
terrible,  terrifiant  165,2.3.  166,1.2;  groa- 
znic  203;  b.  23,3.  63.  129,2.  130.  161,2. 
208;  groznicy  b.  112.  199,2.3.  216,3.  217, 
3.  243,3;  —,  terrifié  b.  91,2;  grozdnic 
200,3. 

grds,  aj.  gros,  épais,  lourd  61.  77. 
118,3..  201,3.  323.  362,3;  b.  11,3.46, 
2.  46..  78.  88,3.  100,2.  141.  145.  167, 
3 . .  ;  grosime,  sf.  volume,  épaisseur 
323.  324,3. 

groză,T,  aj.  affreux,  hideux,  abomi- 
nable 47,2.  369,3;  6.  118,2.  169;  grozd- 
nic, groznic,  v.  groaza. 

grumaz,  sm.  (I)  nuque;  cou  11.  127. 
316.  349;  è.  88,3.  90,3.  98,2.  116,3. 
122,3.  205,2.  213,2.3;  gromaz  4;  gru- 
ma^  258;  b.  12,2;  grumaţ,  mr.  b.  266, 
3;  Grumazii,  sm.  Np.  173,2. 

grumb,  aj.  istr.  —  pecat,  délit  grave 
b.  285. 


442 


g^rumbo-onrinUl»  —  hàrgluésc. 


irrambo-eaTintaïa,  aj.   Utr,  médi- 

•Ante  b,  283,2. 

Orne,  sm.  Np.  b,  302-304. 

gSpă  =  gospodin  62,2.  260.  319,3. 
358, 2. 

inibaT,  8.  lépreux  194,2. 

irnbemiltţ  sm.  Gonvemenr  177,2. 

gugené»ej  aj.  da  Np.  92,2. 

irugrïamall,    sm.    bonnet  princier   b, 

137,3;  grai:a-9  b.  303,2. 
gragrdş,  sm.  -ï  de  cemélft,  noix  de 

galle  b,  46. 

gûler,  sm.  collet  b.  331,3. 

gmnăr,  v*  gomar. 

gundïu,  sf.  fumier,  ordure  250.  293  ; 
6.  218.  376. 

gÛrS,  sf.  (ri)  bouche,  gueule;  trou, 
ouverture,  entrée,  bord  9*, 3.  12*.  33. 
40.  60.    64,2..   80..    127,3.    167,2.. 

169.2.  233.  246,3.  247,1.2.  268,2.279, 
3.  309,3.  312,3..  369,3;  b,  6,3.  21. 
46,2.    69,3.    93.    118,3.    130,2.    133,2. 

144.3.  168.  213,3.  227,3.  263;  —  să- 
bieï,  tranchant  de  Fépée  b.  22,3;  în 
—  mare,  k  haute  voix  b,  104;  goră  9; 
guriţă,  sf.  dem.  petite  bouche  6.  308, 
3.  318,2.3.  344,3. 

gast,  se.  (uri)  goût;  plaisir  b,  247, 

2.  363,2;  — ,  va.  1.  goûter,  éprouver; 
manger  (un  peu)  4*,  3.  68,2.  90,3.  131, 

3.  182,2.  263.  296.  313.  317,3;  6.  61. 
203,2.  321,3..  324.  363.  370,2;  gu- 
stare, sf.  goûter,  dînette;  goût  263. 
286.  338,3. 

gûsft,  sf.  gosier  ô.  77,3.  78..;  — , 
mr,  cou  b,  268, 2  . . 

gutaïu,  sm.  cognassier  366,3. 
Ovagofu,  sm.  Np.  143,2. 


H(X). 


ha,  interj,  ha!  ho!  b,  366,3;  ha,  ha, 
ha,  6.  214,2. 

ha,  pr.  dém.  f.  (hele)  celle-là  b.  262, 
2.  263  . . 

hahftûe,  aj.  hébété,  idiot  b.  368; 
-cesc,    vn.  3.  devenir  hébété  b.  368,3. 

Hae,  Np.  f.  b,  172. 

hăgiliehie,  sf.  mr,  pèlerinage  b.  267. 

haï,  interj,  hè!  allons!  b,  96.  212,2. 
296.  309.  346,3;  hăi,  b.  296,3;  hâidea, 
allons  b,  269;  hait,  b,  360,3.  361.. 

haïdueéste,  av.  comme  un  brigand 
i.  303,2. 


hain,  sm.  rebelle  122,2.. 

hăînă,  sf.  (ne)  vêtement,  habit  44, 
2.  67,2..  86.  160.  212,2.  224,3.  258, 
2.  276,1.2.  277..  313;  b,  3,1-3.  11/3. 
19,3.  119.  186,2.  223.  226,3. 

haYnése,  vr.3.  devenir  rebelle,  perfide 
b,  34,2;  halnlâc,  sm.  rébellion  b,  49,2. 

haït,  V.  hai. 

hăl,  sm.  situation,  état,  position  b. 
103,2.   112.  182,3.  246,2. 

hăltştftu,    -teu,    -lişteu,    v.   be- 

leçteu. 

Hftlăştîan,  sm.  Np.  103.. 

hftladuése,  vn.  3.  habiter  202,3  ;  -duf  t, 
logé,  habitant  (?)  204,2. 

halaïu,  V.  al  al. 

Halehidona,  sf.  NI.  Chalcédoine  163. 

Haldeeăn,  sm.  Chaldéen  270,3; 
"déiu,  id.  147,2..  263,3.  266..  Hălr- 
diï,  pi.  204;  haldeïésc,  aj.  chaldéen  133. 

UaliCÏU,  sm.  Np.  216. 

hait,  se.  (urï)  halte  (?)  b.  106. 

ham,  SC.  (nre)  harnais  178;  —,  Np. 
b,  60.. 

hamal,  sm.  porte* faix  b,  106,3. 

hamgér,  sm.  poignard  b,  116,2. 

Uamza,  sm.  Np.  1H4,3.. 

han,  SC.  (uri)  auberge,  caravansérail 
A.  127,2.246,3;  —,  khân  336,3..  361, 
3;  6.  18,2. 

Hananéu,  sm.  (el)  Chananéen  313,2. 

hftpuese,  v.  3.  faire  taire  326. 

hăr,  grâce,  faveur  27.  167.  344,3; 
b,  367,2;  dau  —,  rendre  grâce  26.  27, 
2.  28,2;  dau  în  —,  accorder  39,3;  da- 
tul de  — ,  remercîment  42  . .  tn  — ,  en 
vain  33.  40;  ghar  243. 

haràeïu,  sm.  capitation,  tribut  364,3. 

Uarăn,  sm.  NI.  273,2. 

hărftnese,  va.  3.  nourrir  b,  268,2 
(v.  hrà-). 

harăng,  sm.  cloche  b,  344,2. 

harap,  sm.  nègre  301,1.3.  302.. 

hărăsesc,  vr.  3.  mr,  se  réjouir  b, 
269;  haràua,  sf.  mr,  joie  b,  278,3. 

hărăzesc,  va.  3.  donner,  faire  pré- 
sent b,  2,3;  -zfre,  sf.  don  b.  2,3;  -zi- 
tdrïu,  sm.  donateur  b.  2,3. 

hărh,  sm.  tesson  320,3. 

harhûz,  sm.  melon  d*ean  b.  200,3; 
•zărie,  sf.  (il)  champ  de  melons  b. 
200,3.. 

harém,  sm.  harem  b.  178,2. 

hargïuése,  va.  3.  mr,  payer,  porter 
les  frais  b,  276,3. 


Haricleea  —  bolesc. 


443 


Haricleea,  sf.  Np.  2».  91. 

Hărlftu,   sni.  NI.   91,3.   103.   151,3. 

harnic,  aj.  digne  194,3.  255.  257; 
—,  habile,  adroit  5.  309.  348,2.  350, 
2;  hărilieie,  sf.  babileté  198. 

liftrtfe,  sf.  (il)  papier;  document  144, 
2.  357.  363;  ô.  298.  303,3. 

Iiartofilax,  sm.  bibliothécaire  78. 

Iiasmu,  sm.  mr,  ennemi  b,  272,3. 

hăsnă,  sf.  produit;  profit  3.  4..  40, 

2.  270,3. 

Hftsnftséni,  sm.  NI.  53,2. 

hftsta,  pr.  dém.  m.  celai-ci  b.  262,2. 

hăşă,  sf.  (e)  chabraqne  b,  90. 

hăt,  av.  très  b,  351,2. 

hatmàn,  sm.  hetman,  général  72 . . 
200,3.  201.  251,3;  b,  81,3.  97,2. 

hatişerif,  sm.  édit  impérial  b.  18,3. 

hfttru,  aj.  rusé  b.  261. 

hăugăş,  sm.  ornière  b,  298,2. 

haralé,  sf.  (lele)  corvée,  charge  b, 
220—221 . . 

haznă,  sf.  trésor  b,  219,3.  220,2; 
-ne,  b.  220,3..  221,1.3..  222..;  ha- 
znatăr,  sm.  trésorier  b,  116,2. 

hcï,  interj,  mr.  hél  b.  270,2. 

Heïlsadf,  sm.  Np.  326. 

helestéa,  se.  (tee)  étang,  vivier  152; 
hălăştău  74,3;  -teu  75,2.  151,3;  hali- 
çteu  103. 

Helmn,  sm.  NI.  191. 

Henedora,  sf.  Ni.  37,2;  Hinidioara 
175,3. 

her,  sm.  fer  117.  178,2.  234,3;  b. 
57.  153;  mr.  b,  264,2;  hier,  6.  31,3.  32. 
57,3.   152.  259,2;  mr.  b.  264  (v.  fier). 

Herăclu,    sm.    Np.   143,3.    144,1-3. 
herh,  va.  2.  mr,  chauffer  b.  274. 
herbinte,  av.  échauffé  211,2;  2».  64, 
3;  eu  — ,  avec  ardeur  213,2  (v.  fierb). 
Herce,  sm.  Np.  37. 
herghelie,  sf.  (iï)  haras  A.  11,2.  25, 

3.  317,2.  352. 

herotonisesc,  v.  hiro-. 

herţeg,  sm.  mare  —,  grand-duc 
189,2. 

.  herUTim,  sm.  (I)  chérubin  82,3.  228, 
2.  245,2.3.  293,2.  363,2;  b.  106,2.3.. 
147;  -ieésc,  aj.  b,  192. 

Heteos,  sm.  Np.  36,3. 

hezecheïu,  sm^  (I)  menteur  b.  225,2. 

hïàra,  sf.  bête  sauvage  116,3;  b,  61. 
109—110.  250,3.  251.  259,3  (v.  fiarà). 
hicăt,  sm.  mr.  foie  b,  278. 


hicleău,  aj.  s.  rusé,  fourbe,  perfide, 
hieîèn  41,3.  56.  171,2.  202,2.  204,2; 
hidênû  8^;  hiclcnic,  sf.  fourberie,  ruse 
274,3;  hicleşug,  malice,  perfidie  11*, 
3.  12*,3..  (v.  fiel-,  viclean). 

hieăre,  sf.  bile  260,2;  hiere,  b.  57, 
3  (v.  fiere). 

hie-care,  pr.  chacun,  quiconque  198, 
2.  200,2  . .  hiïe  —,  b.  259,2;  -cinc  cha- 
cun 108.  363,2.     (v.  fie-). 

hier,  v.  her;  hiere,  v.  hieare. 

hierbătoăre,  sf.  bouilloire  b,  258,3. 

hiïe-care,  v.  hie-  — . 

hiinţă,  sf.  être  b.  259,3  (v.  fii-). 

Hilip,  sm.  Filipe  45. 

hilïu,  sm.  mr.  (lïi)  fils  b.  266,2.. 
269,2.3.  281,3;  hiUu,  b.  270—272  . .  (v. 
fiïu). 

hin,  sm.  filleul  b.  258,2.  260,2.3. 
261,3..  (v.  fin). 

Hinidioara,  v.  Henedora. 

Hio,  NI.  167. 

hir,  sm.  fil  b.  261  (fir). 

hire,  sf. nature,  espèce  198.  .3.  199  . .; 
b.  260;  de  —,  noble,  bien  élevé  258,3 
(v.  fire). 

hireăn,  sm.  raifort  b.  228,3;  hrên, 
b.  98,2. 

hirés,  aj.  naturel  360;  hlrésc,  aj. 
( —  ifte,  les  choses  naturelles)  id.  327,2. 

hiromantie,  sf.  chiromancie  b.  145,3. 

hirotonesc,  va.  3.  ordonner,  faire 
prêtre  193.  259,2;  hiroUmisesc,  nommer, 
sacrer  287,2;  her-  141;  hirotonit,  aj. 
ordonné  157,3;  b,  29;  hirotonie,  sf. 
ordination  358,3. 

hitlén  V.  hiolên,  viclên. 

hiuniusesc,  vr.  3.  mr.  fondre,  se  pré- 
cipiter b.  269,3.  279,2. 

hlamidă  sf.  chlamyde  b.  90,1.2. 

Hlincéni,  sm.  NI.  91,3.  103. 

Hmil,  sm.  Np.  200,3.  201. 

ho,  interj,  mr.  oh!  b.  272,3;  ho!  ho! 
b.  360,3. 

hoără,  sf.  mr.  pays  b.  275,2.3. 
281,2.. 

hoaţă,  V.  hoţ. 

hdgea,  sm.  maître  149,2;  b.  365,3; 
366,1-3. 

hohămnee,  aj.  patrimonial  134,3  (v. 
ohabnic). 

hdlhură,  sf.  tourbUlon  257,2  (volb-). 

hdldă,  sf.  (de)  champ  labouré;  pi. 
semailles  109;   b.  215..   259,2.    320,2. 

holese,  vn.  criailler  6.  329,2. 


444 


holm  —  ïa. 


holm,  tm.  (1)  colline  268. 

home^  if.  iêlr,  faim  b,  283  (v.  foanic). 

héntar^  sm.  (l)  concitoyen. 

héra,  sf.  (re)  danse,  chœnr  de  danse 
330..;  *.  89.  233,3.  316,3;  —,  chœur 
(dans  réglise)  b.  33. 

Horbtca,  sf.  Np.  45. 

honiţ  sm.  cheminée  b.  369. 
horopsesc,  va.  3.   punir,    maltraiter 
b.  74.  348,3. 

Hors,  sm.  Np.  nom'  d^une  idole  b,  53. 

hotăry  SC.  (&)  limite,  confins,  borne; 
pays  36.47,3.  72,2.3.  119,3..  180,1.3. 
193.  249.  267,2.3.  281,8.  326;  b.  7.  10. 
34,2.  168,2.3.  203,3.  237,2.238,2;  — , 
(e)  b.  296;  hutar  92,2;  hotftrăre,  sf. 
(ri)  décision;  résolution,  sentence  6.83, 3. 
91..  126,1.. 2.  207,3.  220;  —  définition, 
b.  263,2;  —,  limite  b,  94,2;  hotărftse, 
va.  décider,  déterminer,  résoudre;  con- 
clure; fixer  191.  343,2;  b.  47,3,4.5. 
84,2.  92,2.  169,2.243,2;  —,  vr.  prendre 
un  parti  b.  246,2.  355,2.  364,3;  hotft- 
rftt,  aj.  fixé,  déterminé  b.  189.  220,2. 
221,2;  hotărlre,  sf.  (n)  sentence  b. 
75,2;  dau  —,  fixer  b.  243,2. 

Uotfn,  sm.  NI.  150;  b.  76. 

hotndg^ïn,  sm.  dignitaire  (Transilva- 
nie), commandant  (de  la  frontière)  37, 
3.  70,3. 

hoţ,    sm.   (ï)  voleur,    filou    6.    39,3. 

127.2.  323,2.  336,2.  365,1.3.. 

hrăhor,  aj.  courageux  273,2;  hrăbo- 
rfc,  sf.  courage;  désir  35,2.  274,3. 

Hrftjil,  sm.  Np.  (Hirschel)  33,2. 

hram,  sm.  temple,  église  vouée,  con- 
sacrée à  un  saint  etc.  94,2.  97,2;  b,  82. 

hrană,  sf.  nourriture,  aliment  8^,2. 
6 . .  24,2.  57,3.  84,3.  106,3.  194,3.  240. 
338,3;  b.  7,3..  60,2.  71,2..  111.  161, 
3;  —,  istr.  b.  282,3;  hrănese,  va.  3. 
observer  les  lois  12,3.  13.  16,2.  24,2. 
61.  64;  —,  nourrir;  élever  2*,  2.  8*, 2. 
104.  145,2.  167,2.219,3.  263.  292—293. 

366.3.  367;  b.  29,2.  69.  111.  112,2. 
129,2.  203,2.  208,3.  248,2;  mr.  b,  282, 
1.2;  hărănescy  b.  268,2;  ârănesc,  b,  259, 
3  ;  hrănit,  aj.  s.  nourri  ;  élevé  99, 3. 
181,8;  hranitdrïn,  s.  nounisseur  84,3. 

hrănită,  sf.  (ţe)  cime  268. 
hrén,  V.  hirèan. 
Hrincanii,  sm.  Ni.  62,3.  63. 
Hrlsopoll,  s.  NI.  62;  -sosenl,  sm. 
Np.  173,2;   -SOStém,  sm.  Np.  6.  204,3. 


hriséy,  se.  (oave)  charte,  titre,  di- 
plôme, document  144,3.  190;  6.  76  . . 
219,3.  220,2.  222,2. 

Hristés,  sm.  (şl)  Np.  Christ  1*,3  . . 
1.  81.  86,2.  108. .  153  . .;  6.  20,3  etc.  —, 
oint  260,2. 

Uroit,  sm.  Np.  b.  33. 

hrtfnie,  sm.  chronique  869,2.  360,2. 
362,3..;  -a,  id.  b.  173. 

hûet,  s.  mugissement  b,  93,2. 

hulă,  sf.  (le)  blasphème,  blâme;  mé- 
disance 11*,  1.3.  123.  146,3..  163,2. 
284.  295,3;  b.  10,  14.  37,2.  196,3;  hu- 
lése,  va.  3.  blasphémer;  médire,  ca- 
lomnier; blâmer,  mépriser  11*,  3.  49,3. 
129,2.  163,2.  195,3.  276,3.  278.  295, 
3.  296,2.  849,2;  b.  56.  80,1.2.  102,3. 
206,2;  hulit,  aj.  s.  calomnié,  blâme 
281,2;  hulltdr,  aj.  s.  blasphématoire, 
médisant  100,2.  163,3;  b.  29.  153,3. 
164. 

hUipe,  sf.  (pi)  fourrure  de  peau  de 
renard  199,2  (v.  vulpe). 

hultur,  sm.  (ï)  aigle  297,2  (v.  vul-). 

Huluhai,  s.  Np.  b.  172. 

huluhăş,  sm.  pigeon  b.  305,3. 
Humor,  sm.  NI.  62,2. 
humuésc,  va.  3.  glaiser  6.  360,2. 
Uunêdi,  sm.  Np.  (Hunyad)  176;  Hu- 
niad  176.  190,3;  Hunid  177,2;  -Taida, 

NI.  175,3;  -var,  NI.  175;  Hunuod, 

NI.  178,2. 

hurdûg,  sm.  tapageur  b.  369,2. 

hursûz,  aj.  brusque,  rude   b.  362,2. 

husmechiără,  sf.  mr.  servante  6. 
281,3. 

Husï,  sm.  NI.  142,3. 

hutar,  se.  92,2.  V.  ho-. 

I  (ï,  H,  M,  /Si), 

1,  pron.  pers.  3  sgl.  pi.  passim. 

1,  va.  3  sgl.  est  b.  138,3.. 

1,  conj.  et  44,3.  62,2..  91,3..  123. 
136,2.  173,2..  290,3;  ô.  46..2..  126. 
128.  265;  mr.  267,2.  273,2.  280,3;  i-i, 
OU-OU  mr.  b,  281,2  . . 

ïa,  interj,  donc!  eh  bien!  85,2.  95, 
2.3.  102,2.  113,2;  b,  22,3.  73.  256,3. 
303,2.  337,3.  350,3.  361,1.  367,2.3; 
—,  voilà  46.  60,3;  mr,  b.  268,2.  271, 
1.2;  —,  si  6.  849,2;  ian,  id.  50,3;  b. 
296,2..  iani,  184,2;  b.  68,1.2;  ibne, 
allons!  3*;  «n,  b,  262,3;  fen,  b.  292,2 
(v.  ca). 


iaca  —  ÎC&. 


445 


Yacă,  prep.  voioi,  voilà  35.  199.  259, 
2.  276,3;  h.  141,2.  224.  327;  ieacă  260, 
3;  -tă,  id.  95;  h.  364,2  (y.  eac&). 

laeftpal  agra,  sm.  Np.  835,3. 

lacomi,  sm.  Np.  93. 

laeOT,  sm.  Np.  Jacob  9*,  3.  16*. 
13,3.  35,2.  107,3..  146,3.  186,2.  194, 
2.  273..  281,3.  292,3;  h,  31.  142,2. 
230;  —,  luifs  16*  2;  lacob  227,3;  ifa- 
cov,  b,  70  . . 

îad,  sm.  enfer  16,3.  30,3.  56.  137,2. 
141.  156.  166,2.   238.  250.  267,3.  289, 

2.  314,3..  338..;  i.  63,2.  158,3.  193, 

3.  318,3  . . 

lafet,  am.  Np.  6.  50,1.2.. 

Tan,  îani,  v.  ia. 

lanaehe,  sm.  Np.  Jean  h,  128. 

lanftş-Todă,  sm.  Np.  176;  lanof  76. 

laneul-Vodft,  sm.  Np.  175,3.  177,2. 

lane,  sm.  Np.  33,2.  75.  91,3. 

Tăpăy  sf.  (epe)  jnment,  cavale  6.  25, 
3.  133,2.  168..  336,3.  364,3. 

Tar,  oonj.  mais  52,2.  142,3.  356; 
b.  142,3.  176,3.  191,2;  —,  av.  de  nou- 
veau, encore  74.  134,2.  149.  166,2;  h, 
7,2  . .  8  . .  362,2;  îară,  mais  2*  3.  8*, 
2.  1.2..  4.  6.  7.  46  . .  48,3.  248.  263  . . 
285,2..;  b.  143..;  ïarà,  id.  1.  12,2. 
23,2.  25,2.  27,3.   29,2..  31,2.   32.  36, 

2.  46,8  . .  61.  62,2.  68,2.  60.98,3.  117  . . 
120..  864,2;  îarft,  de  nouveau  42,3. 
43.  46,3.  83.  317,2..;  b.  20,2.. 3.. 
56,2.  64,3.  169,3.  228..;  ^rà  14*.., 
!..  2.  21,2.  108..  163,2;  ïarftsï,  en- 
core, de  nouveau  16*,  3.  17,3.  18.  121, 

3.  188;  b.  49.  108,3.  109,2.  149,2.  254, 
2.3.  323,2.3.  361;  ïarâfû  70,2.  117,2; 
-a^,  95,3.  112,3.  187.  266,2.  326,3.  385, 
3.  389.  360;  b.  13,2.  41,2.  63,2.  65,3. 
70,8.  73,3.  131,1.2.  170,2.  182.  200. 

Yărbft,  sf.  (erbi)  herbe  84 . .  35.  57, 
2.  68,2.  71.  96,3.  128,2.  179,2.  191,3. 
201,3.  266,2..  281..  324,2.  356,3. 
363,3;  b,  11,2.  94,2.  120.  167,2;  mr, 
(ergfhïi)  b,  264;  — ,  (erburï)  herbes  b, 
42,2. .  203,2;  —  de  munte,  Fhellébore 
355,3;  —  highimpoăsă,  chardon  365,3. 
356  ;  —  groêà,  le  laceron  cilié  (sonchus 
oleraceus)  355,3;  —  mare,  la  grande 
inule  (inula  helenium)  856. 

lareu,  sm.  Np.  b.  371,8. 

ïarmarde,  se.  (oace)  foire  b.  11,2. 

îărnft,  sf.  (emi)  hiver  8.  202.  257, 2  ; 
6.  3..  44,3.  69..  121,2.  208,3;  — , 
istr,  b.  282,3. 


laroslay,  sm.  Np.  b.  34,2.  50,3. 
las,  sm.  NI.  Jassy  63,2.  76.  92;  151, 

2.  152;  lofi  63,2.  63.  108,2.  114.  142, 

3.  322,2;  latiï  359,2;  lofu,  b.  8,2.  75. 
144,2. 

Taslă,  sf.  (esle)  crèche  b,  143  . . 

ïastS,  pr.  dem.  f.  celle-ci  91,3  (v. 
acest). 

Taste,  va.  3  pers.  sg-l.  il  est,  v. 
g^ram. 

laşT,  V.  las. 

ïatft,   prép.  voici,   voilà  9*  1.3.  20. 

21.2.  27,2.  29.  63,3.  66,3.  112,3.  129, 
2.  184.  259,2.  271,3;  iată  50.  57.  80, 
2.  86.  141,3..  216.  288,2.  326;  b.  32. 
37.   119.   127,2.   177.   215.   327,3.  364. 

ïatft,  sf.  nocturne  (des  Turcs)  b.  19,3. 
Tan,  (luai,  a  Ina)  va.  1.  prendre,  sai- 
sir;  recevoir,  tenir  2*,  1.3.   5*,  1.3.  6*, 

2.  9*,2.  11*,3.  13*,2.  2,1.2.  6.  6,2.8. 

10.3.  15,2.  17.  19,8.  20,1.3.  21,2. .3. 
25,2..  26,2.  28.29.31.33.  36,1.3.  40. 
42,3.  48,2.3.  52,1.3.  59.  64,3.  70,3. 
74.  80,2.  95.  101,1.2.  106,2.  109.  120, 
1-3.  128.  131.  134,2.  146.  148,1-3.. 
160,1  ..2..  162..  181,3..  182,2..  187, 

3.  217,2.  267,3.  291.  304,3.  317,3.  331, 

2.  341,8.  348,2.  367;  b,  6.  7,3..  33. 
84,3.  43,2.3.  54.  55,2.  68.  133.  169,3. 
166,3.   167,2.  168.    179.   181,2.   183,3. 

200.2.  306,3.  851,2  . .  358,2;  —  aminte, 
faire  attention;  prendre  g^rde  14,3.  63, 

3.  112,2.  126,2.  200,2.  211,2.  281,2. 
289.  324,2.  364,3;  6.  10,2.  17.  190,2. 
199,2;  —  oêujpra^mï,  se  charger  de  6. 
18,3;  —  de  goană,  poursuivre  ô.  245, 
2;  —  \n  — ,  id.;  —  în  bine,  prendre 
en  bonne  part  b.  348.;  —  sam^,  prendre 

compte  279,2; ,  réfléchir  ô.  244,3. 

372,2;  —,  vr.  épouser,  marier  90.. 
362;  —,  se  lever  11,2;  —  în  laluH, 
éviter  133,2;  —  pe  cale,  marcher  A. 
340,2;  —  zioa  bună,  —  seară  bună, 
prendre  adieu  336,2  . .;  6.  205,3;  —,  v. 
imp.  disparaître  232,2.  288,2;  mr.  lîau, 
b.  263,2.3. 

ïaurt,  sm.  lait  caillé  b.  376,2. 

ïazer,  se.  (e)  lac,  étang  57,2.  221, 
2;  b.  62,2.  147,1-3;  ïazar,  b.  199,2. 
218,3;  eazur,  ezer,  b.  199,3..  (v.  ezàr). 

ibdynic,  sm.  (I)  amant  291,3;  b.  8. 

119.3.  363,2;  •$(,  sf.  amante  61,3;  b. 
292,2. 

ieă,  mr.  ej.  ou,  ou  bien  b.  263,2, 
264,2. 


446 


ici  —  inimă. 


icï,  »v.  ici,  ci  290,2;  h.  170.  318, 
1.2.  326,3;  icea,  h,  324  (y.  ai  cl). 

icoană,  sf.  (ne)  image  60.  146,2. 
176,2.  221,2..  333,2.  346,2;  6.  80. 
202,1.3.  339,2. 

ieonobdreţttţ  sm.  iconoclaste  59,3. 

icos,  se.  (&)  hymne  298. 

icrc,  sf.  pi.  caviar,  œnfs  de  poisson 
b,  43..  110,3.  364,2.. 

Idasp,  sm.  Np.  Hydaspes  6.  92,2.3  . . 

idée,  sf.  (el)  idée  h.  253,2. 

Idithom,  sm.  Np.  364,2. 

fdol,  sm.  (I)  idole  5.  16,3.  146.  222  . . 
262,1-3.  288,3.   321;  6.  39,3.  50—52. 

77.1.2.  204,1-3;  -ésc,  ly'.  idolâtre,  païen 
85.  130,2.  131.  320;  6.  100,3. 

idrop,  sm.  nn  animal  fabulenx  aqua- 
tique (&ôpa><t>)  (cheval  marin)  6. 110,2.3.. 

Tédcra,  sf.  lierre  h,  342,2. 

ïcl,  V.  el,  gram. 

ïélc,  sf.  pi.  mauvaises  fées  h,  338, 3  . . 
341. 

ïcn,  V.  ia. 

Icremiea,  sm.  Np.  147—149.  253— 
266;  b,  23,2;  Ere-,  Erm-  148  —  149; 
— ,  le  livre  lérémie  325,3.  Irimie, 

lerihon,  sm.  NI.  b.  63,3.  64. 

Termonăh,  sm.  (ahl)  prêtre-religieux 

94.2.3.  287,2.  336,3.  348,2;  ferowi-  159, 
3.  328.  340,2;  —,  (aşi)  157;  6.  38,3. 
156,3. 

ïerogliflca,  sf.  hiéroglyphe  b.  163, 
3;  -césc,  aj.   hiéroglyphique  b,  163,3. 

ïeromonah,  v.  lerm-. 

leronimtt,  sm.  Np.  St.  Hiéronyme 
b.  157,3. 

Icrotocrit,  sm.  Np.  b.  178—182. 

ïert,  (ai)  va.  1.  pardonner,  gracier; 
dispenser  de  10,3  . .  .32.  39.  41,2.3.  43. 
63.  95,3.  324,3;  b,  6.  196,3;  -fteïune, 
pardon  124,2  (v.  ert). 

Ierusalim,  sm.  NI.  3*,  2.  15*, 3.  7. 
8.  108,2.  139,  147—149.  209,2.  238,3. 
255.  265,3.  290,3.  315..  358;  b,  22. 
23.  55—56.  62.  139,2;  leroaàUm  232,2. 

ïes,  (ieşi!)  vn.  3.  sortir,  v.  es. 

ïesam,  lest,  iatr»  V.  aux.  je  suis,  v.  gram. 

lesus,  sm.  Np.  Jésus  227,2  (v.  Isus). 

ïéta,  sf.  mr.  monde  b,  271,3;  ïetos, 
aj.  étemel  b.  269,2. 

ïevanghelie,  sf.  53,3..  (v.  ev-.) 
levant,  sm.  Np.  b,  167,2. 
lezavela,  sf.  Np.  b.  62,2. 
lezeehili,  sm.  Np.  215;  b,  106—107 

(v.  Ez-). 


ifla,  aj.  jeune  177,2. 

Ifrim,  sm.  Np.  63.  93,2. 

ighimoB,  sm.  gouverneur  320,3. 

ighire,  v.  ivire. 

Ignatie,  sm.  Np.  110.  157. 

igûmen,  sm.  (I)  abbé,  prieur  84,3. 
94,2;  6.  40—42.  98.  127,2;  -iţă,  sf.  ab- 
besse  319,3  (v.  egumen). 

îinn,  vn.  226,3..;  — ,  mr.  venir  6. 
263,2.  267,2.  268,2;  vhinu,  b.  268,2 
(dcr.  viu). 

îirima,  sf.  Utr.  temps  b.  283  (dcr. 
vremea). 

ITurguş,  sm.  Np.  George  93,2. 

ijderenie,  sf.  origine  234,2;  -rftscy 
vr.  commencer,  prendre  origine  158; 
^dăreac  142,3.  143,1.2;  izderitorïa, 
sm.  créateur  227,2. 

Iliăda,  sf.  r Iliade  60,3. 

Ilea,  sm.  Np.  174,L2;  Ilie,  sm.  le 
prophète  Élie  6.  62,2.  65,2.  66;  —, 
Np.  93,2.  105,2.  152.  173,2.  180,2;  b. 
30.  61.  126,2,  216,2..;   —,   sf.   330,3; 

Ilieaş,  sm.  Np.  150.  190,2..;  Ilina, 

sf.  Np.  92,3. 

Ilion,  sm.  NI.  rOlivet  6.  171;  Ilio- 
pol,  sm.  NI.  Heliopolis  209,3. 

Ilişăşti,  sm.  NI.  173,3. 

ime,  sf.  slav.  nom  240, 2.. 3.. 

imereaţă,  sf.  mr,  affabilité  b.  270,3. 

imn,  vn.  1.  mr,  aller  b.  263,2.  269. 

276.2.  281.  282  (v.  dcr.  înblu,   unblu). 
imperator,  sm.  empereur  b.  53.  372, 

2.. 

impérie,  sf.  empire  b,  219,3.  221. 

imrectt,  sm.  représentant  du  nom 
propre  82,3.  83, 1-2.  84 . .  183, 3. 186, 1.2. 

in,  sm.  lin,  toile  313;  b,  26,3..  312, 
2.  315,3.  320.  331,3. 

inat,  s.  mr,  fureur  6.  271,3;  Inat, 
sm.  Np.  75. 

India,  sf.  NI.  (ile)  b,  61,3.  151,2; 
'iea,  b.  76,3.  98,2.  130,2. 

inél,  se.  (èle)  anneau,  bague  b.  68, 
3. 130—131  .  .  275,2  . .  302, 3; -us,  dim. 

302. 3. 
Inicér,  sm.  (l)  Janissaire  b,  18—20. 
inie,  sf.  glaçon  14,3. 
inii,  pr.  slav.  pi.  autres  62,2.  173,3. 
inimft,  sf.  (i)  âme,  cœur  8*.  10*,  3, 

1.  3.  5.  13,1.2.  29,2.  33,2.  44,2.  51. 
80.97,3.  98,2..  101,2.3.115,2..  131, 

2.  137.  154,2.  207.  277.  351.  366,1.3; 
&.  5,3.  14.  37,2.3.  142;  —,  courage  h. 
11.  352;  —  rea,  chagrin  b,  104,3;  inemâ 


inor6g^  —  Isiod. 


447 


11.  12,3.  23.  26.  29.  64.  131,3.  168,2. 
180.  210,3.  236,2.  239,3.  312,3;  b,  11, 
2. .  70,2.  87,3.  196,2;  irema,  îrema,  à- 
remă,  înremă,  iînrima  Ô4, 1-3.  55;  ini- 
mioară, sf.  dim.  6. 181  ;  -meoară,  b,  295, 2. 

inord^,  sm.  licorne  166.. 

inoscasÉàemiï,  aj.  figuré  209,2. 

inpereçie,  y.  împ&r&ţie;  ins,  y.  ins; 
Int-,  y.  înt-. 

intrigă,  sf.  intrigue  b.  361,3;  -ga- 
risése,  yn.  3.  intriguer  b,  243. 

intunică,  y.  imp.  mr,  s^obscurcir  b, 
264,2. 

inyerinăt,  aj.  av.  mr.  fAché  b.  274, 
2;  invi-,  b.  264,2. 

io,  av.  où,  V.  lu;  —,  Chiffre  initial 
de  la  formule  (du  titre)  des  princes  rou- 
mains 44.  134,2.  159.  164.  168,3.  179, 
260.  347,2;  —,  pr.  pers.  1.  je  135;  — 
iêtr,  id.  b.  282,2.  283,2..  287. 

loan,  sm.  Np.  Jean  9.  72,3.  77, 
3.  88,3.  104,3.  107,2.  179.  190,3.  195, 
3   etc.;  loannû  20,2.   89,3.   96,2.   159. 

183.2.  186,3;  b.  166.  191,3..;  Ion  92, 
2.3.  137,3.  142,3.  207,2;  —  botezàtoriul, 
St.  Jean  le  Baptiste  272;  b.  61,3;  Ion 
—,  è.  61,3;  —  bogoalov,  St.  J.  le  Théo- 
logien b,  216,1.2;  —  evanghelùlul,  St. 
J.  rÉvangéliste  b,  163,2;  Ioană,  v. 
lona;  loaniehie,  sm.  Np.  236,3;  Ion-, 
&.  56,2  . .  ;  loanna,  sf.  Np.  Jeanne  b,  27. 

loasaftt,  sm.  Np.  Josaphat  132,2. 

ïobagfn,   sm.   (il)  coryéable  b.  321. 

loehim,   sm.  Np.  Joachim  i.  171,2. 

ïoie,  sf.  flanc  b,  294,3.  296,2. 

loi!,  sm.  Np.  Jom  263,3.  321,3. 

Ion,  V.  Joan. 

lona,  sm.  Np.  Jonas  115,3;  b.  62. 
66.  164.  372;  Ioană  270;  lonaşco,  sm. 
Np.  43,2.  75,3.  173,2;  lonăşeşti,  sm. 
NI.  pi.  71,3. 

lordăehe,  sm.  Np.  George  134,2; 
b,  255;   -chi,  135,3;  b.  81,2. 

Iordan,  sm.  le  fleuye  Jordan  9.  137, 
3.  238,3.-239,2. 

losaf,  sm.  Np.  NI.  Josaphat  129,3; 
b.  65,3;  Josafat  id.  105.  288,3;  ô.  76 
—78. 

losif,    sm.    Np.    Joseph    36,2.    37. 

100.3.  107,3.  244,2.  275,2;  b.  229—230. 
326,3..;  loaàff  b.  65;  loêip,  Josephus 
Flavius  b.  23,2. 

lotapate.  Ni.  b.  239 

lOY,  sm.  Np.  Job  267  . .  270,2.  293; 
b.  65.  158;  lOTiţă,  sm.  Np.  b.  293—298. 


ipingeă,  sf.  (ele)  espèce  de  manteau 
A.  300,2. 

ipparh,  sm.  (tT^cap/oç)  b.  90,2. 

i  proé,  slay.  et  caetera  145,3.  276, 
2.  268,3;  b,  26,3.  27.  53.  298,3;  -a 
153,2. 

Ipsilante,  sm.  Np.  b,  243,3. 

ir,  sm.  onguent  b,  318,3. 

Ira,  sm.  Np.  (Hera?)  déesse  de  la 
mythologie  grecque  b,  39, 3  . . 

Iraclastt,  sm.  Np.  Hercule  267  ;  -lie, 
b.  164,2.  178;  -lidu,  sm.  Np.  b.  242,3. 

Irièoe,  sf.  Np.  45. 

Irimie,  v.  leremia. 

irmdstt,  sm.  hymne  b.  17,2. 

Irinen,  sm.  Np.  308,2. 

Irod,  sm.  Np.  Hérode  6*.  271,3.  307, 
3;  b,  62,2.  139,2.  140..  143.  332,3; 
— ,  (ozl)  mystère  de  la  naissance  b.  332, 
2;  Irodia,  sf.  Np.  la  femme  d*Hérode 
b,  341..;  Irodieada,  id.  271,3;  -diïada, 
b.  62,2. 

irda,  sm.  héros  b,  89,2. 

Isaae,  sm.  Np.  145,3.  186,2.  273,3; 
Is<tc  87. 

Isahar,  sm.  Np.  b.  71;  Iza-  36. 

Isaia,  sm.  Np.  26.  182.  252,2;  -iea 
118,3.  265,3.  276,2;  b.  20,2..;  —,  le 
livre  325,2;  -tfa  221,2;  b.  217,2. 

Isanpaşa,  sm.  Np.  71,3. 

Isayria,  sf.  NI.  59,3. 

Isay,  sm.  Np.  EsaU  273. 

Iseariotênul ,  Jude  d*Iscariote  b. 
194,3. 

iscălesc,  (il)  va.  3.  signer,  souscrire 
76.  91,3.  103.  160,2..  207,2;  b.  35,2; 
iscâ-  161,2;  -itûra,  sf.  (ri)  signature 
136.  160,1.2..  174,2;  b.  34,3. 

iscoadă,  sf.  explorateur,  espion  306, 
3;  b,  34,2;  iscodésc,  (il)  va.  3.  espion- 
ner b.  126,3;  iscodire,  sf.  recherche 
159,3;  — ,  ruse  b.  83;  iscoditorïu,  aj. 
s.  curieux  362. 

Iseara,  sf.  Np.  b,  172. 

iscmïu,  av.  iêtr,  en  vérité  b,  285. 

iscusesc,  (il)  yr.  3.  se  perfectionner 
b.  108,2;  -sinţă,  sf.  habileté  b.  144,2; 
iscusirea  minţii,  perspicacité  b.  118,2; 
-sft,  aj.  habile,  adroit,  expérimenté;  in- 
telligent 78,3.  118,2.  157.  169,2.  203,2. 
343,3.  344,2;  b.  3,2.  178,3.  183,3. 

Isliodtt,  sm.  le  livre  d*Éxode  37,3. 
277,2. 

Ifiiod,  sm.  Np.  Hésiode  b.  212,3. 


448 


Iiop  —  Iubesc. 


Isop  9  sm.  Np.  Ésope  350  —  852; 
lH<^pie,  sf.  Ia  vie  d^Esope  350,2. 

Ispăsenie,  sf.  (ii)  rédemption  32,2. 
41,2;  -ésc,  (il)  va.  3.  expier  40,2.3. 
41.  42.3;  «itér,  sm.  sanveur  226,3  (v. 
sp&senie). 

Ispiresen,  sm.  Np.  b.  353,3.  367,2. 

371.2.  376. 

Ispisôc,  se.  (oace)  document,  titre 
63.  93;  />.  76,2. 

ispită,  sf.  (te)  tentation  39.  55,3.  56. 
82.  262.  275,2;  b.  36,3.  184,2.  200,3; 
— ,  expérience  b.  87,2;  -ésc,  (il)  va. 
vr.  3,  tenter,  éprouver;  sonder,  exami- 
ner, rechercher  6*..  12*,3.  11,3.  97,3. 
129,1.2.  157.  182,2..  237,2.  247.262. 
269,8.   284,3.   297.   304,2.   307,3.   317, 

2.  389,2.  345,2.   360;   b.   21,2..   71,3. 

139.3.  152.  197,1.2.  200,3.  332,3;  -fre, 
sf.  tentation,  épreuve  262;  b.  202,2; 
•itorïu,  s.  tentateur  36,2. 

ispolin,  sm.  géant  102. 

ispoTedănie,  sf.  (ii)  cpnfession,  aveu 
89,2.  165;  ô.  28,2;  —,  louange  156,2; 
-ved-  107.  116,2.  284,3;  -yedésc,  vn.  3. 
reconnaître,  avouer  4*,  2.  6*,  3;  — ,  vr. 
se  confesser  14,2.  89,2.  161;  -veduesc, 
28,2.  180,3;  6.  28,2.  29;  -TCdire,  sf. 
confession  14,2;  -Tédnic,  sm.  confes- 
seur 284,3. 

ispravă  9  sf.  succès,  effet,  réussite 
167,2;  ô.  83,2.  92,3.  122.  128.  243,2. 
245,2;  —,  fait,  action  258,2;  b.  7,2; 
—,  direction  24,3-^  —,  sf.  Np.  b,  172; 
isprăvesc,  va.  vr.  3.  finir,  achever; 
accomplir  79,3.  125,3.  220,2.  276,3. 
278,2.  290,2.3.  295,2.  319,2.339.344, 
3;  b.  9,3.  10.  92,2.  123.  129.  131.  194, 

3.  243;  -ire,  sf.  terminaison  280,2;  —, 
succès  6*. 

ispravnic,  sm.  (I)  mandataire;  ad- 
ministrateur; prévôt  105.  111,2.  266,2. 
290,2.  328,3;  b.  9,2..  98. 

Israil,  sm.  Np.  36,2.  100,2.  173. 
194,2.  231,3.  261,2.  277;  Izrail  145,3 . . 
193,2..  213,3.  215,2.  248,3.  325,2; 
Izdrail  35,2.3;  Izrailime,  le  peuple 
d'Israël  212,3;  Israiltén,  sm.  Israélite 
367,3;  Izr-  148,  153,3. 

istecïûne,  sf.  ruse,  sagacité  &.  5,2; 
'cune,  b.  118,2.  152,2. 

i  steşa,  pr.  iêtr,  la  même  b,  284, 2  . . 

isteţ,  aj.  perspicace,  rusé,  alerte  143, 
3;  b.  135.  243,2.  295,3;  -le,  sf.  saga- 
cité b.  241,2;  -fme,  sf.  adresse  b.  129,3. 


istirisit,  aj.  privé  b.  183. 

istdric,  sm.  (I)  historien  198.  326,2. 
357,3.  360;  b,  3,2.  8,8.  50,2;  -ése,  aj. 
historique  261;  &.38,3.  150,3;  isterie, 
sf.  (il)  histoire  145,2.  146,2.  150.  200, 
2.  260,2.  261,1.2.  307,3.  308.  359,3; 
b.  2,2.  4.  49,3.  63,2.  76,3.  94,2.  97,2. 
102,3.  160,1-3.  178.  262.  364;  iêUtriilc 
Hamului,  G  esta  Romanomm  342,2  ;  isto- 
rioară, sf.  (re)  dim.  b.  257.  360,2; 
istorisesc,  va.  3.  raconter  b.  150,2. 

istdv,  av.  profondément  5*.  {àxpi^é- 
orepov)  7*  ;  de  — ,  complet,  total  b.  243, 
1.2;  -esc,  va.  3.  finir,  tuer  b.  19,3. 

Istratie,  sm.  Np.  75. 

istrument,  sm.  instrument  b,  152,2. 

ISUS,  sm.  26,2.  30.  81.  127.  137;  6. 
20,3.  140,2;  lêu-Kerst,  Jésus  Christ 
Utr,  b.  283,2;  —  a  lui  Navi  145,3;  b. 
62,2. 

isvoru,  V.  iz-. 

Italia,  sf.  NI.  200,2;  b.  3,2.  168,3. 
195,3;  -iea  321,2;  b.  118,2;  -liăn,  aj. 
italien  b.  76,3;  -lienesc,  id.  b.  212,3; 
'liineêc,  b.  195,3. 

iţă,  sf.  (iţe)  fil  b.  310.  332. 

iţi,  pr.  mr,  quoi,  que  b.  271,2.  276, 
3;  -do,  chacun,  tout  ce  que  b.  263,3. 
266,2.3. 

ÏU,  av.  mr.  où  6.  263,2.  265.  269. 
271,2.   278,1-3;  «b,   dcr.   id.  8*..  10*, 

2.  16,2.  29  . .  iuo,  id.  7  . .  54,3;  ïiiva, 
iatr,  id.  b.  283.  286,2;  — ,  mr.  quelque- 
part  b,  264,2. 

ïubesc,  (il)  va.  3.  aimer  8*,  2.  11. 
19,3  . .  56.  61,2.  66,3.  94  . .  101,3.  112, 

3.  137,2.  181,2..  287,3.  318,3.  353,3. 
366,3;  ô.  5,3.  21,2..  22.  56,2.  67,2. 
101,2.  155.  175,3.  189,2  . .  305,2;  iubâ»c 
47,3.  60,2;  b.  137,3;  ïubire,  sf.  amour 
2.  89.  98,2.  285,2;  b.  21,3;  —  de  argint, 
cupidité  d'argent  94,3;  b.  148,1-3;  — 
de  om,  humanité  80,2.  337;  —  de  sine, 
amour-propre  b,  7,2;  —  de  slavă,  am- 
bition b,  152;  —  de  streini,  hospitalité 
b,  65  . .  ;  Tubit,  s.  aj.  aimé,  bien-aimé, 
cher  1.  3.  15,2.  50.  106,2.  137,2.  146, 
2.  254,2.  274;  b.  48,3.  176,3;  iubyt  48, 
3;  ïubitorïu,  s.  aj.  aimant;  —  de  Dum- 
nezăire,  pieux  78;  —  la  stranicï,  hospi- 
talier 47,3;  —  la  Tiemêrûnicï,  id.  47; 
—  la  oameni,  humain  186,1.2;  —  de 
oameni  82,2.  86,2;  —  de  argint,  cupide 
95.  96,2;  —  de  avuţie,  id.  i.  26;  —  la 
mueri,   débauché   b,  66,3;    ïabul,    sm. 


Inda  —  îm. 


449 


ïuboste,  sf.  (tile)  personnification  mâle 
et  fém.  de  Famoar  (dans  Fenchantement) 
6.  137,2..;  TûbOTtt,  sm.  amoar  11^2. 

Iuda,  sm.  Np.  10*,3.  11*..  35,3.. 
56,1.2.  96..  381,2;  b.  61,2.  70,2.3. 
194,3.  322,3;  —  de  Scariot  93,2;  — 
hcariotul  194,2;  —  vănzătoriul,  b.  62,3; 
lïuda,  NI.  Judée  266;  ludéa,  sf.  Ju- 
dée 261,3;  b.  22,2.  23,2;  liudea  265, 
3;  ludéu,  sm.  (eï)  Juif  3*.  9*.  21,1. 
2..  221.  252,2.  348,2;  ïadeïancft,  sf. 
juive  7*,  2. 

lugra-Todă,  sm.  Np.  70. 

Iulie,  sm.  JuUlet  70.  93,2.  151,2. 
840;  b.  26,2.  162,3;  lulee,  b.  68,2; 
luU,  slay.  63,2. 

lungr,  sm.  Np.  6.242,3. 

Iunie,  sm.  Juin  320,2;  b.  27,2. 

ïuo,  V.  in. 

îurùs,  sm.  dau  — ,  donner  Tassant 
b.  19,2. 

Iustin,  sm.  Np.  308,2.  356,2;  lu- 
Stiean  355,2;  lusUnianû  162,3.  173. 

Tuşor,  av.  léger  194,3;  ïusurez,  va. 

1.  faciliter  151;  -^4  212,2  (v.  us-). 
ïute,   aj.   féroce,  violent,   véhément; 

fort,  âpre  9*,3.  9.  12.  29,2.  81,3.  150. 
212.  276,2.  305.  361,2;  ft.27,2.  70,2. 159. 
240;  —,  av.  vite,  rapide  81,3.  312,2; 
b,  13,2.  118,2.  129,3.  170,2;  —,  s.  112, 
2;  îuţime,  sf.  ardeur,  courroux  b,  186, 
1.3;  ut-,  b.  196,2. 

ïuya,  V.  lu. 

Yuzbaşa,  sm.  capitaine  92,2;  iz-,  b. 
76,2. 

lyan,  sm.  Np.  72,3. 

iyése,  (ii)  vr.  3.  apparaître,  se  mon- 
trer, se  manifester  7*,  3.  12,2.  28,3.  29. 
165,3.  207,2..  266,2.  281;  b.  19,2. 
126,3.  129,1.2.  130,2.  139,3.  162,2. 
195.  213,2.  244,2;  iTêla,  sf.  apparition 
343,2;  ivïala,  b.  314,2;  ivfre,  sf.  îd. 
13*,2;  b,  107;  ighire  b.  258,3. 

iTlrén,  sm.  Ibérien  348,2;  b.  16. 

Izaliar,  v.  Is-;  izbaşft,  v.  luz-. 

izbftndà,  sf.  (de)  victoire,  issue;  dé- 
Uvrance  71.  72,1.3.  177,2.  191,2.  234, 

2.  236,3.  249.  261,3.  262.  362,2;  b.  237; 
— ,  vengeance  16,3;  — ,  (derï)  b.  63,2; 
-desc,  vr.  3.  se  venger,  punir  16,3. 
116;  b.  63,2.  211  ..;  — ,  va.  accomplir, 
remplir  17,2.  21,3.  104,3;  réussir  168, 
3;  b.  294,3;  -ire,  sf.  vengeance  341,2; 
b.  22,3.  23,2;  -itdr,  sm.  combattant 
b.  60,3. 

QASTER,  Cbrestomatie  română.  II. 


izbftrésc,  (îi)  va.  3.  délivrer,  sauver, 
libérer  10.  12,2.  13,2.  27,2.3.  32.  56. 
67.  81.  82.  95,3.  105,2.  214,3.  221,2. 
229.  241.  247,2.  294,2.  817,2.  345,2. 
3..  366,3.  867,2;  b.  36,8.  63,3.  66,2. 
201.  317;  -ba-  182.  184,2.3;  -Ire,  sf. 
délivrance,  rédemption  82.  97,3;  6.  72, 
2.  192,3;  -itorïn,  sm.  sauveur,  libéra- 
teur 13.  109,2.  239,3;  ô.  17.  89,2.  191, 
2;  izbav'   110. 

izbesc,  (il)  va.  3.  frapper,  battre  b, 
90,3.  298,3. 

Izbiëan,  sm.  NI.  134,3. 

Izbran,  sm.  Np.  TÉlu,  nom  d'Ale- 
xandre, i.  166,2. 

izbucnesc,  vn.  3.  éclater,  prendre 
origine  154.  198;  —,  proférer  210,3. 

izbutesc,  vn.  3.  réussir  &.  361.  365,2. 

izderitorïu,  v.  ijd-. 

Izdrail,  V.  Israil. 

izgonesc,  va.  3.  chasser;  poursuivre 
131.  169,2.  228,8;  b.  76,3;  -Ire,  sf.  ex- 
pulsion 346;  b.  194,2. 

izmft,  sf.  menthe  b,  44,2;  —  bro- 
şteăseft,   sf.   menthe   aquatique   356,2. 

iznoayft,  de  — ,  av.  de  nouveau  236, 
3..  344,3;  b.  43,2.  74,2.  84,2.  86,2. 
126,2. 

Izrail,  -ime,  -tên,  v.  Israil. 

izvdd,  se.  (oade)  copie,  traduction 
68,2..  79.  111,2.  125,3..  126,2.3.  143, 
1.2.  201.  209,2.  280;  b.  124,2.  153,3. 
—  (oadêli)  197,2;  -ésc,  va.  copier,  tran- 
scrire; traduire  98,3.  125,1-3.  126,2. 
143.2..  152,3.  201.  244,3.  284,2;  b. 
3,2;  —,  inventer  i.  53  . .  263,3;  -itdr, 
s.  créateur,  auteur,  compilateur  311,2. 
360,2. 

izTOr,  se.  (oare)  source;  fontaine  10*. 
8.   36,2.   68.   79,2.   98..   J08.   118,2.. 

119.2.  147.  232,3.  241,3.  299,2.3.  369, 
3..;  b.  62,2.  78,^2.  109,2..  149.  176, 
2.  217;  —,  (oară)  57,2.  84.  118,3.  168, 
2.  193.  268..  325,2;  6.  147.  158,3;  — , 
(ora),  b.  231,3;  isvom,  mr,  b.  266;  -ésc, 
vn.  3.  sourdre,  jaillir;  naître  10*.  68,3. 

107.3.  198.  293,2;  izvorăsc  118,1.2. 
360,2.  364;  6.  117,2;  -fttdr,  aj.  jaillis- 
sant 340,3. 


î  (ÎN)  m 


îl,  pr.   pers.  3.  dat  6*,  3.   4.   165,3; 
b,  14,  pass.  V.  grara. 
îm,  V.  în. 

29 


460 


îmft  —  încă. 


îmft,  af.  mère  106,2;  &.  133,2..  184, 
2.  137,3..  361. 

tmbftreaţft,  »(.  mr,  bonheur  b.  278,3. 

îmb-,  imp-,  y.  îab-,  înp-. 

imï,  pr.  pers.  1.  dat.,  ▼.  gram. 

imprusteZy  va.  mr,  élever  b.  279,2. 

iinT&rligr&9  mr,  d'à'  — ,  autour  b.  270. 

imTftrTomăt,  aj.  comblé  242,3  (v. 
vârf). 

ÎUj  prép.  en,  dans,  à,  vers  1.  11.  26. 
80,3  ;  b.  6,3.  63, 3  , .  pass.  ;  —  de  voi,  entre 
vous  46,3;  —  de  ei,  entre  eux  192;  — 
de  sine,  entre  eux  63,2;  îm  16,2;  înr 
3*.  9;  en  14.. 

înainte,  prép.  avant,  devant  306; 
-tê,  1.  4.  6.  10,8.  18,2.  46,2;  înrairUea 
1*,3.  4*.  5*,  3;  înarUe  76,3;  înainti,  b, 
221,2;  hiinte,  mr.  b.  272,8;  înnainte  2. 
29.  31,3.360,2;  -té  30,3.  35,8.  46,2  . .; 
b.  130,2;  maï  —,  plus  loin  b.  183,3. 
176;  naintê  20,8;  —,  s.  le  devant  b, 
106,3  (v.  ainte,  mainte). 

înalbése,  va.  3.  blanchir  363,3;  6. 
303,3.. 

inàlt,  aj.  s.  haut,  grand,  sublime  7. 
16.  199,3.  273,2;  b.  27.  51.  219,8;  în- 
nalt  65,3.  137.  351;  b.  61,2..  142,2..; 
vnraU  9. 

înalţ,  (-ălţaî)  va.  1.  élever;  louer  10,2. 
247,3.  346.  358,2;  —,  vr.  s'élever  313, 
2.  324,3;  tnnalţ  26,2.  68,3.  66,2.  67. 
82.  100,2.  130,3.  132,3.  366;  b.  60,3. 
66.  142,3.  209,2.  210,2.  241,3;  InraXţ 
54,2.  56,2;  nalţ  26,2;  iu&lţilre,  sf.  élé- 
vation; rang;  élévation  dans  le  ciel  246. 
336.  345,2.  357,3.  358,2;  A.  56,2.  261, 
2;  —  lui  Hs.  l'Ascension  329;  înălţat, 
aj.  s.  haut,  élevé  245,3.  286.  320.  340, 
2;  b,  47,3;  înn-,  b.  190,3;  înftlţfe,  sf. 
(il)  colline  36,2;  înftlţfme,  sf.  (ï)  hau- 
teur, éminence;  grandeur  303,3.  337,2. 
347,3;  b,  16.  30,2;  Un-  112,2.  318,3; 
b.  92,2.  131.  149,3.  163,2. 

înapoï,  av.  arrière,  en  arrière  4.  24. 
72;  b,  17.  73..  331,2;  înnapoi  36,2; 
b,  132;  'poïu,  b,  107,2;  înapoï,  mr,  après 
b.  278,3. 

înarmat,  aj.  armé  b.  197,2;  -éz,  vr. 
1.  s'armer  b,  208,2. 

îuănntrn,  v.  înlăuntru. 

înfturlt,  aj.  doré,  d'or  b,  86,3.  91,2.3. 

înbSrbfttéz,  (ai)  va.  1.  encourager 
192.  361,3;  b,  181,3  .  .;  -te^,  vr.  rester 
ferme  248,2. 


înbftt,  (ai)  vr.  1.  s'enivrer  24,2.  61, 
3.  88,3.  318;  b.  110.  319,3 . .  339;  -are, 
sf.  enivrement  b,  108. 

înbătrftnesc,  (ii)  vr.  3.  vieillir  308, 

2;  b,  109,2.  111.  255,2.  259,3. 

înbe,  aj.  tous  deux  49,3. 

înbinéz,  (ai)  va.  1.  unir,  rejoindre 
A.  22. 

înblftnzésc,  (il)  va.  3.  adoucir,  cal- 
mer, dompter  b,  84,3,  91,2.3;  196,2. 
211,3.  362;  -zasc,  b,  142,3;   -4t»c  364. 

înblătitdr,  s.  batteur  en  grange  b.  59. 

înblu,  (ai)  vn.  1.  aller,  marcher  10*, 
3.  49,2.  50,1.3.  54,2.  76,2.  112,3.  117, 
2.  139,3.  149,8.  176,2.  193,3.  249,3. 
275.  366,3;  b,  11,3.  120.  205,3;  îmUu 
57,3.  125,3.  126,3.  156,2.  187..  190, 
2.  194..  350,3;  b,  11,2.  103,3.  206,2 
(v.  umblu). 

înbogfttése,  va.  3.  enrichir  27,3.  344, 
2;  b.  153,3;  -ţăec  324,3;  b.  196,3;  —, 
vr.  s'enrichir  165, 3, 171,2.  313,2;  -^  95. 

înbold,  va.  3.  piquer  b,  41,2. 

înbrae,  (àcài)  va.  l.  habiller,  vêtir 
14*, 2.  19.  29,3.  102,2.  104,2..  333. 
336,3;  b,  71,3.  73,2;  —,  vn.  vr.  s'ha- 
biller j  revêtir,  prendre  23.  30.  83,3. 
85,3.  117,3.  226.  233,3..  276,2.3.. 
277.  303,2;  b,  171.  209.  224,2.3.  360, 
3;  %mbrac  24,2;  b.  136. 

înbrfteftmftnt,  se.  (minte)  vêtement, 
habillement  29,  3.  84,  3.  86,  2.  266. 
267,2.  276,2  ..  313,2;  è.  3;  —,  (mente) 
362,2;  -mintê,  b,  12.  88,2.  158,2;  în- 
brScăt,  aj.  s.  habillé,  vêtu  106,2.  199, 

2.  224,3.  313;  b.  3,2.  119  .  .;  Îm6-  259; 
b,  33,2. 

înbrftncire,  sf.  poussée  b.  153,2. 

înbrăţisez,  (ai)  va.  1.  embrasser  b, 
54;  îmb-  319.  370,2.  374,2;  -çaz,  h, 
•46,3;  -ţoţez,  b,  218,2. 

înbrobodésc,  va.  l.  tm£-,  envelopper 
b,  362,2. 

îubûc,  va.  1.  avaler  b,  370,2. 

înbûeur,  va.  1.  réjouir  226,2. 

înbulzéla,  sf.  consternation  b.  22,3. 
23,3. 

înbûn,  vr.  1.  se  réjouir  271.  272; 
•are,  sf.  amélioration,  grâce  142.  313,2. 

încft,  av.  encore,  aussi  15*,  3.  16*. 
1.  4.  8.  46,3.  48,3.  64,2.  60,2.  63.  80, 

3.  91,3.  106.  141.  172,2.  177,8.  311,3. 
352,2;  b,  19.  33,3.  61,3.  71,3.  141. 
148,2..  173.  211.  223..;  incâ  11,2. 
27,2.   34,2,   .S8.   46,3  .  .  117,2.   164,3. 


înc&lare  —  închipaésc. 


451 


165.2.  209,2.  246;  -,  certain  162,3; 
—,  plutôt  b,  202;  incaï,  du  moins  291, 
3;  6.  161,2.  196,3.  362;  îneftş,  encore 
218.  280,2. 

îneSlare,  mr,  à  cheval;  b,  262  (y. 
călare). 

iliealeèsc,  vr.  3.  înclàcesc,  s^entortiller 
166;  -ft,  aj.  entortillé  79,3. 

încalec  9  (&lecal)  va.  1.  monter  à 
cheval  5*,2.  6.  61,2  .  .  63,3.  222,3.  258, 
2.  333.  342,2.  361,3;  b,  33..  133,2. 
168.  180,2.  366,3;  încSlccàt,  aj.  s. 
monté;  b,  106,3.  107,2. 

incălţ,  (ălţai)  va.  1.  chausser  b,  4. 
34.  137,3.  309.  314,3;  IncălţAt,  aj. 
chaussé  331,3;  b.  3,3;  incălţămftnt, 
SC.  (minte)  chaussures  194,3;  b.  3,3. 
4  .  .  90. 

încălzesc,  va.  3.  chauffer  107,3;  b. 
304,2;  -4esc,  114,3.  201,3.  245,8;  -«û(*c, 
218,3;  b.  111. 

încap,  (àpnl)  va.  3.  contenir,  avoir 
place,  suffire  102,2.  358,2;  b,  37,2.  246, 
2.  360,3;  —,  mr.  b.  271;  —,  tomber; 
arriver  158,3;  6.116;  nu —  c,  c'est  im- 
possible 198,3;  b.  363,3;  încftpérc,  sf. 
espace  b,  315. 

încarc,  (àrcal)  va.  1.  chargrer  b.  84. 

128.3.  260.  333.  351,3.  361. 
încSş,  V.  încă. 

încftşte^,  vr.  1.  s'émouvoir  233  (v. 
câştig). 

încât,  av.  que,  ainsi  que  b.  78,3.  85, 
2.  205.  242,3;  -e,  mr,  b.  268,2  (v.  căt); 

încătrăn,  av.  là-contre,  où,  de  quel 
côté  b.  215,2.  347,2;  -ro,  144,2.  200,2. 
304,3;  b,  262,3;  încotro  165,3;  è.  367, 
2;  n'am  —,  il  faut  ô..351,2;  -Ya,  n'im- 
porte de  quel  côté  168. 

înceluesc,  va.  1.  tromper  b,  214,2. 

încép,  (uï)  va.  2.  commencer  8*,  2. 
7.  52,2.  64,2  .  .  72,3.  89,3.  102.  125,2. 
131.  142.  152,3.  160,3.  180,3..  191,3. 
197,3.  297,2.  328,2.  361;  b.  136,2.  154, 
2.  164,3.  166  .  .  216,  3;  înţep,  bnt,  ô. 
262,2;  -fttdr,  aj.  s.  initiateur,  débutant; 
premier,  élémentaire  50,3.  82,3.  132,3. 
159,3  . .  182,3.  298,2;  b,  28.  153,3.  253, 
2  .  .  -ătorie,  sf.  (il)  principauté  318,3. 
— ,  commencement  328,2;  -fttûra,  sf. 
(rt)  commencement  68,3.  131,2.  179,2. 
204,3.  221.  228,2.  245,2.3.  250.  257,3. 
308  .  .  311,3.  321,3.  328,2.  337  .  .;  ô. 
2.  9,3.  70.  89;  -énle,  sf.  id.  125,2,  141, 
2;   începere,  id.  328,2;   b.  49,3;  -nt. 


se.  (uri)  id.  chapitre  12,3.  33,3.  58.  69. 
79,3.  104.  164.  197,2.  242.  290,2.  312  .  . 
339  ;  b,  13, 3  ;  — ,  principauté  1 1*  ;  de  — , 
au  commencement,  premièrement  20  .  . 
221.  308,3  .  .;  la  —,  id.  b.  26,2.  35, 
3  .  .;  întru  —,  id.  b.  186,2. 

încerc,  (ai)  va.  1.  éprouver  6.  255, 
3.  256  .  .  354,3. 

încét,  av.  lentement,  doucement,  calme 
128,3.  131;  b.  212,2.  311.  356,3.  363,3; 
-esc,  vr.  se  courroucer  1*,3;  -ez,  vn. 

1.  cesser;  rester  tranquille  128,3.  142. 
156;  b,  36,3.  62,3.  54,2.  130,2.  148,2. 
184,3.  252,3;  -işdr,  av.  doucement  b. 
177.  311,  313,3. 

încheïu,  (ai)  vr.  1.  consister,  con- 
clure b.  7.  99,3.  221,3;  închceàt,  aj. 
écoulé  141;  închiet,  boutonné  b.  90;  în- 
cheitûra,  sf.  articulation  215,2. 

închcrdisesc,  vn.  mr,  s'en  trouver  bien 
b,  263,2. 

închid,  (isel)  va.  2.  fermer,  enfermer 
12.  54.  79,2.  137.  184,3.  360,3;  b.  11, 

2.  72,3.  92,2.  93,2.  116.  119,2.  152,2. 
239,3.  240,2;  —,  conclure  b,  14,2;  -»<?, 
b,  10,3;  mr.  înclUd  b,  281;  -ere,  sf. 
action  d'enfermer  6.  260. 

închïegrfttoa,re,  sf.  vaisseau  pour  la 
caillebotte  b.  258,3.. 

închin,  (ai)  vr.  1.  révérer,  adorer 
Dieu,  prier,  se  prosterner,  s'incliner;  se 
rendre,  se  soumettre  1  ..  11.  16,3.  32, 

3.  41,2.  60.  108,2  .  .  3  .  .  139,2.  189,3, 

210.2.  222,3.   229,2.   239.   295,3.   297. 

334.3.  358,2.  367,2;  b.  35,2 .  .  39,3.  54. 
69.  81,3.  139,3.  160,2.  181.  198,3.  218. 
3;  — ,  appuyer  6.  închir,  6*,  3;  — ,  va. 
dédier,  vouer  b.  2,3.  9.  82;  — ,  sou- 
mettre b,  34.  240, 2  ;  — ,  boire  à  la  santé 
b.  34.  315,2.  327—329;  mr,  înclUn,  s'in- 
cliner b,  268,2.  276,2;  -are,  sf.  adora- 
tion 340,2;  b,  39,3;  -Scïûne,  sf.  (ni) 
adoration,  prière;  dédicace,  ovation;  in- 
clination 107.  150,2.  184.  285.  322,3. 
336,3.  347,3;  b,  U,3.  70,2.  100,2.  184, 
3.  248;  -ătdr,  s.  aj.  adorateur  108,2; 
—  hogilor,  idolâtre  46,2;  —  de  idoli, 
id.  146.  304;  -idolilor,  359;  b.  159,3. 

închipuésc,  vn.  vr.  3.  ressembler; 
représenter;  personnifier  44.  47,3.  48. 
86.  117,2.  128,2.  172,2.  244,2.  245. 
261.  318,2.  341.  353,2.  354;  b.  69,2. 
70, 3..  107;  — ,  s'imaginer,  croire;  b, 
176.  260,2;  îucllipuire,  sf.  image,  re- 
présentation,  fantôme  166.  261;    b.  53. 

29* 


452 


închirésc  —  îndelung^. 


130,3.  208,3;  —,  fiction,  idée  h.  286,2. 

268.2.  260,2. 

tnehirésc,  v%.  3.  poursuivre  h,  341. 

tHehiliéz,  va.  1.  louer  h.  365,2. 

Închis,  »j.  I.  fermé,  enfermé,  détenu 
86,2.  160.  244;  Ă.  202,2  .  .  241,3.  262, 
3;  -oAre,  sf.  (orl)  prison,  cachot  149, 
3.  192,2.3.  308.  316.  322;  h.  72,3.  104. 
182;  -rt,  161,2. 

inehisesc,  vn.  3.  mr,  partir  h,  276, 
2.  278,3. 

îneind,  vr.  2.  s*enflammer  2*. 

tneingr,  (nsel)  va.  vr.  2.  ceindre  260. 
267.  313.  331,3;  i.  18,2.  61,3.  91,2. 
158;  —  0  bătălie,  batailler  h.  367. 

incTudesc,  vr.  3.  se  fâcher  h.  297,2. 

înelăcesc,  v.  înc&lcesc. 

încleştez,  (ai)  va.  1.  serrer,  raidir 
h.  138,2.3  .  . 

incltin,  V.  închin;  tnclïid  mr,  v,  în- 
chid. 

înclinare,  sf.  inclination  h.  863;  -éz, 
va.  incliner  h,  247,3. 

încio,  V.  încolo. 

încoace,  av.  çA,  de  ce  côté-ci  36,2. 
69,2.  182.  196,3.  197,2.  362;  h,  183,3. 

304.3.  308,2.    311,3;    -hi,   110,3;    -cî, 
197,8;  -cT  b,  69,3. 

încold,  av.  là,  en  delà  36,2;  -le,  362; 
h,  69,3;  mr.  Vnclo  h.  267,3. 

încolţesc,  vn.  3.  germer  168.  163. 

încordez,  (ai)  va.  1.  tendre,  bander, 
plier  171;  h,  138,2.3.  299,3.  328;  în- 
cordat, aj.  paré  h.  334,2.. 

îneorunéz,  (ai)  va.  1.  couronner  332, 
3—334;  h,  234,3;  -rowe«  326.  347,2; 
încorunăre,  sf.  couronnement  333,3. 

încotro,  V.  încàtran. 

încotu,  av.  mr,  sans  raison  b,  265. 

încoTăeăt,  aj.  crochu  b,  306. 

încred,  (ezul)  vr.  2.  se  confier,  se 
fier;  croire  8.  206.  266,2.  267.  279,3; 
b,  290,2;  -inţăt,  aj.  s.  confié,  assuré, 
sûr  6.  86,2.  161,2.3.  166.  360,3;  -in- 
téz,  (al)  va.  1.  assurer,  affirmer;  confier 
6.  49,2.  86,3.  208,2.  364;  —,  vr.  s'assurer, 
se  confier,  se  reposer  318,3.  333,2;  b, 
189,2.  264.  266,3. 

încrestit,  aj.  crénelé,  balafré  (?)  b, 
334, 2. 

încreţesc,  va.  3.  -din  aprincene,  fron- 
cer le  sourcil  b,  361. 

încrezfttûra,  sf.  foi  16*  3. 

încrunt,  vr.  1.  devenir  furieux  6.  288, 
3;  -ăt,  aj.  s.  sanguinaire  367. 


încuïb,  vr.  1.  nicher  K  168,2. 

încuTu,  (lal)  va.  1.  enfermer,  barrer, 
79,2.  166;  b.  179,2.  364,3;  încneat, 
aj.  fermé  168;  b,  37,  78,2;  încuctoăre, 
sf.  (ori)  barrière  b.  158,2;  -tură,  sf. 
(ri)  constipation  300. 

încûngïnr,  (aï)  va.  1.  entourer,  en- 
vironner; côtoyer;  parcourir,  éviter,  con- 
1er  autour  13,2. 166.  166,3.  276.  278.  286, 
2.  .;  6.  61,3  .  .;  -gur  12.  16.  247,1.3. 
338.  366,3.  366;  b,  18,2.  168,2;  ^ur 
281,8.  360;  b.  23,^.  204.  233,2;  -zur 
b.  166,3;  -gnrăre,  sf.  (àrl)  tour,  siège; 
affliction  164,2;  6.  16,3.  83,2.  93,2; 
'jurare  b,  108,2;  -^nrăt,  aj.  entouré, 
environné,  cinglé,  assiégé  130;  b.  164. 
289.  247,3;  -jurat  360,3;  b.  22,2.  23, 
2.  90. 

încunnnéz,  (ai)  va.  1.  couronner; 
orner  11,  106,3.  211;  b.  90,2.  91,3. 
147,2. 

încûr,  vn.  1.  accourir,  courir  132,3. 
318;  — ,  va.  presser  b.  812. 

încnre,  (ai)  vr.  1.  s'entortiller  b.  62. 
110.  837,2.  848,8;  -are,  sf.  entortille- 
ment b.  110. 

încUTiinţăt,  aj.  av.  conforme  b.  201,3. 

îndăniănăre,  sf.  (an)  capacité  6. 222, 
2;  -ătec,  aj.  propre,  apte  i.  163,2.  262,2. 

îndărlu,  sm.  mr.  niais  b.  264,2. 

îndărăcnesc,  va.  3.  repousser  b.  263. 

îndărăpnlc,  aj.  s.  obstiné,  récalci- 
trant 47,3;  înder^pnic  id.;  îndărăpt, 
av.  en  arrière  327  ;  ttHmet  — ,  retourner 
b,  208;  îndărăt  id.  291,  2  .  .  de  a  îndăr- 
atele,  par  derrière  b.  346,2;  îndcrept- 
nicie,  sf.  opiniâtreté  b.  11,2;  îndărăt- 
nicie id.  80,3. 

îndată  av.  tout  de  suite,  sur  le  champ 
73,2.  139.  148,2.  169,2.  192,3.  298,3. 
301,8.  341,8;  b.  17.  86.  113,2.  129,2. 
176.  266;  -şi,  id.  72;  -s,  d'abord  A.  37, 
8.  67;  -ce,  aussitôt  que  b,  161,3. 

îndatorésc,  va.  3.  obliger  b,  49,2. 
220,3.  221.  222.  362,2;  -ez,  ô.  269,2; 
-ire,  sf.  obligation  b.  222;  -itor,  aj. 
obligeant  b.  298,3. 

înde,  av.  pendant  que  7*. 

îndeletnicesc,  vr.  3.  s*occuper5. 244; 
-ire,  sf.  occupation  b,  166,3.  222,2. 

îndelung,  aj.  av.  long;  longtemps 
198,3;  b.  16.  85,3;  — ,  va.  prolonger 
b,  358;  -lutng,  68,3.  80;  -àt,  aj.  long; 
étendu  199,3.  203,3.  337,2;  b.  2,3.  10, 
2.  47,2.    71.   226,3.   344,2;   îndelnngT- 


îndemn  —  infterb&nt. 


453 


rftbdare,  longanimité  324, 2  ;  -ă  răbdare 
242,3;  îndeluinff-  13*  2.  61. 

tndemiiţ  (ai)  va.  1.  encourager,  en- 
gager, exciter,  inviter  76,2.  97,2.  98,2. 
117,3.  126.  132,3.  171,2.  232.  296.  307, 
3.  329.  344,2;  b,  6,3.  7.  22.  28.  79. 
121,2.  200,3.  306,2.  333,2;  -ez,  b.  201; 
îndâmn,  b,  169,2;  — ,  s.  encouragement; 
courage,  effort  b.  247.  342,3  .  .;  -are, 
sf.  id.  sollicitude,  11*  2.  157.  159  .. 
237,2.  316;  b.  69,3;  -ătdrft,  sf.  (rï)  id. 
219,2;  -ds,  aj.  courageux  208,3. 

indeséz^  va.  1.  tasser  b.  302;  — ,  vr. 
s^introduire  15*,  3. 

îndestul,  av.  plein  6.  148,3;  -are, 
sf.  abondance  b,  11,2;  — ,  satisfaction 
b,  147;  -ăt,  aj.  content  b.  11,2;  — , 
riche,  abondant;  doué  b,  98,2.  103.  241. 
334,2;  -ez,  vr.  1.  se  contenter  b.  14.  208. 

Indezăt,  aj.  apă  —  ă,  eau  bouillonnante 
b,  44,2. 

Indietion,  sm.  rindiction  (Père  by- 
zantine) 221  .  .  252  .  . 

Indiïa,  sf.  NI.  130 . .;  iudiean,  -Han, 

sm.  indien  129,3.  130;  iudienése,  aj. 
indien  130,3. 

ilidoeălă,  sf.  doute,  hésitation  ;  soup- 
çon b,  25,2.  54,3.  76.  162,3.  262,3;  în- 
doială b,  154,3.  363;  -ésc,  vr.  3.  douter, 
soupçonner  180,2.  229,2.  231.  273,2; 
b.  54,2.  197,3.  243,3;  —,  se  plier  b, 
289,2.3;  —,  va.  doubler  b,  129,2.  152, 
3.  347,2;  -Ire,  sf.  doute  112,3;  -it,  aj. 
double  36,3.  47,2.  167.  291,2.  303,2. 
313,2.  347,2;  b,  6,3.  24.3.  180;  — , 
douteux,  incertain,  170;  b»  59,2  .  . 

îndrăcesc,  vr.  3.  être  en  fureur  b. 
260;  -it,  aj.  démoniaque  23,2.  319,3. 

îndrăgesc,  va.  3.  aimer  16*,  3.  195, 
3.  320,3;  ô.  298,2. 

îndrăznelă,  sf.  courage,  audace,  har- 
diesse 132,3.  239,2.  348;  b.  41,2.  152, 
3.  245;  -ésc,  (iïu)  vn.  3.  oser,  avoir  la 
hardiesse  89,2.  98,2.  100,3.  119,3.  243. 
289.  354;  b.  47,2.  83.  86,2.  246,2.  363; 
•et,  aj.  audacieux,  hardi  b,  206.  239,2. 
242,3;  tndrez-  b.  243,3;  -ire,  sf.  audace, 
courage  48,2.  76,2.  225,3.  241,2.3.  293, 
3;  b,  101.  199;  tndrăzdnire  86;  îndrez- 
nire  b.  169,3. 

îndrég,  va.  2.  mr,  orner,  préparer  b. 
274.  277. 

îndrei,  sm.  Np.  André  93,2. 

îndrept,  aj.  mr.  préparé  b.  265. 


îndreptare,  sf.  (àri)  guide,  règle,  loi  ; 
instruction,  direction;  correction  157, 
1.3.  158.  174,3.  193,2.  237;  5.  31. 
47.  87.  124,3.  198,2.  234,2.3.  247.  248. 
363,3;  vnder^tare  156,2.  224,2;  hidir-, 
50,3.  237,2;  i.27,2;  -at,  aj.  corrigé  b. 
207;  îndereptat  guidé  288;  -fttdrîu, 
aj.  s.  guide,  conducteur  168,3.  274,2; 
b,  17,3;  îndirept-,  84,2;  -atùrft,  sf. 
(n)  correction,  217,2;  -éz,  (aï)  va.  1. 
guider;  diriger;  corriger;  — ,  vr.  se  cor- 
riger, s'améliorer,  se  diriger,  se  conduire, 
tourner,  rectifier  69.  157,3.  169,2.  170. 

198.2.  270,3.  305.  313,3.  355,2  .  .  362, 
2;   b.   6,2.   21,2.   28,2.   62,2.   87.  90,3. 

121.3.  139,2.  148.  156,2.3.  169,2.  247, 

2.  263.  314,2.  349,2.  364.  368,3;  -e4, 
192,3.  193,2.  295,2;  îndereptez,  id.  71,2. 
164.  270;  b,  14,3;  —,  se  justifier  51,2; 
îndtV-,  79,2.  88,2.  119.  144,2.  293. 
364,2.  366,3;  —,  justifier  47.  318,2  .  . 

îndrezneţ,  v.  îndrăz— . 

îndrug,  (aï)  va.  vn.  1.  filer  b.  298,2. 
348,3;  —,  jaser  b,  314,3. 

îndulcesc,  (il)  va.  3.  adoucir;  rendre 
agréable;  satisfaire,  plaire  98,3.  107,3; 
b,  68,3.  94,3.  138.  172,3;  —,  vr.  être 
à  son  aise;  avoir  plaisir;  s*amuser  29. 
68.  86.  100..  133,3.  179,2.  181,2.3. 
221,2.  229;  b,  196,3;  -it,  aj.  bien-aise 
181,3;   -itdr,  aj.  adoucissant  b,  308,3. 

îndumne^aïe^,  va.  1.  diviniser  242. 

înduplec,  vr.  l.  fléchir,  céder  b,  83, 

3.  174. 

îndûr,  (aï)  vr.  1.  avoir  pitié  110.  144, 
2.  239,3;  J.  18,3.  289,3.  299,2;  —,  oser 
6.  230,2.  232,3;  —,  céder  b,  354,2; 
-are,  sf.  (art)  pitié,  miséricorde,  grâce 
81,2.  82,3.  346;  b.  162,2.  219,3;  -ăt, 
aj.  pitoyable,  263,3.  368. 

înec,  înegresc,  v.  înn  — . 

înfăinez,  va.  l.  enfariner  b,  44. 

înfftş,  (aï)  va.  1.  emmaillotter;  couvrir 
267,2;  b,  168,2;  im/ă?  258,2.  269,2; 
-ăt,  aj.  lié  de  bandes  140,2  .  .;  6.  140, 
-ur,  (aï)  va.  1.  envelopper,  rouler  101, 
1.2.  263;  b.  3,3.   119. 

înfatti,   av.  istr,  en  vérité  b,  284,2. 

înfăţişez,  vr.  1.  comparaître  b,  319. 

înfïerbant,  va.  1.  faire  rougir  dans 
le  feu  11,3;  b,  70,3;  —,  vr.  s*échauffer, 
s'irriter  282,3;  b.  347,2;  infer-,  6.  309; 
hiTier-,  234, 3  ;  înferbftnţat  rougi  b.  64, 2  ; 
înferbintat,  bubă  —  â,  bouton  b,  340,2, 


454 


înûg  —  îng^eués. 


Infigr,  (îpseï,  ipt)  va.  2.  enfoncer,  faire 
pénétrer,  85,2;  b.  241,3;  înfimg  b,  98,2. 
tnflintàre,  sf.  existence  6.  154,3. 
tnflmgr,  v.  înfig. 

înflorez,  vr.  1.  frissonner  b.  302,2; 
înhio-,  b,  261,3. 

Înfipt,  aj.  fixé,  enraciné  267,2;  b, 
237,3. 

înflteărăt,  aj.  enflammé,  vm/-,  b, 
322,3. 

înflAt,  aj.  gonflé,  îmf-,  b.  341,2;  In- 
flatdrïu,  s.  gonfleur  b.  98. 

înfloresc,    (iï)   vn.   3.    fleurir   106,3. 

132.2.  257,3.  296,3.  299,2.  318,3;  b. 
143.  174,1—3.  .  296,3;  îr^u-,  6.  37,2. 
367,3;  îm/h-,  264,2;  -itùra,  sf.  fleu- 
raison  b.  26,2. 

înfde,  vr.  1.  s'échauffer  ô.  302;  -ât, 
aj.  av.  ardent;  fougueux  204;  ô.  143,3 

187.3.  245. 

înfolosese,  vr.  3.  profiter  94,2. 
îufrftmseţat,  -setez,  -şe^  v.  înfru- 

mus-. 

înfrftn,  (aï)  va.  1.  mettre  un  frein; 
dompter  9*,  3.  326;  b.  235;  -ăt,  aj.  bridé 
289,2.  361,2;  -are,  sf.  frein  b.  91. 

infrftng,  (nseï,  nt)  va.  2.  battre, 
écraser  b,  92;  -ere,  sf.;  -inimii,  con- 
trition, 116,2  .  .  242,2;  è.  28,3;  înfrftnt, 
aj.  écrasé,  contrit  170,2.  252,2;  hifràmt, 
99,2. 

iufrie,  (aï)  va.  1.  effrayer,  épouvanter 
b.  244. 3  ;  -àt,  aj.  terrible  6  .  .  ;  effrayé 
2*,3.  7*,2;  -oşăre,  sf.  (erï)  épouvante; 
intimidation  b,  39,2.  256;  -osât,  aj.  s. 
terrible,  épouvantable;  timide  68.  99. 
113,1.3.  117,3.  141.  165,2.  169,2.  184,3. 
279,2.  288,3.  292,3.  301.  315.  345.2; 
b.  24.  65,2.3.  81.  83,3.  109,3.  130,2. 
242,3;  -,  effrayé,  mr.  ô.  270;  -oséz, 
(aï)  va.  1.  effrayer  b,  41,3.  42.  127,3; 
—,  vr.  s*effrayer,  être  saisi  d'effroi  128, 
3.  225.  297,3.  302,3.  303,2;  b,  165,2. 
215,2;  -şăzy  b.  181,2.  182. 

înfrumnseţilre,  sf.  ornementation  b, 
178,3;  -rumae-,  84,2;  -wim*€^«,  aj.' orné 
Ô.103;  -musăţaty  b,  182,2,  -nisâţat  209,2; 
înfrămsăţat  1 24, 3  ;  hifrâmseţat  29, 2  ;  în- 
frumuşitat  340,2;  înfrămseţez,  va.  1. 
embellir,  orner  9 1  ;  Înfrănife4,  id.  107, 2. 3. 

înfrunt,  (aï)  va.  1.  braver,  s'opposer 
47,3;  —,  reprocher  60.  228,2.  230,2;  b, 
17.169,3;  -are,  sf.  reproche, défi  157,3; 
-atorïu,  s.  réprimandeur  84, 2  ;  -ez,  v. 
înfrunt. 


înfrunzesc,   vn.  3.   verdir  b.  316,3; 
-it,  aj.  couvert  de  feuillage  287. 
înfond,  va.  remplir,  îmf-,  247. 
înfurlez,  vr.  1.  devenir  furieux  5.  367. 

îng&duésc,  (iï)  vn.  3.  obéir  4  .  .  52, 
8  .  .  81.  86.  180.  190,2;  —,  permettre, 
tolérer,  accorder  272,3  .  .  283,3.  351,3; 
b,  236;  —,  attendre  254;  b.  139,2;  -îălă, 
sf.  indulgence;  b,  313,3;  -itdr,  aj.  s. 
obéissant;  indulgent  47,3.  181,3.  193,2. 
302,2;  b.  352,3. 

îngftlbenésc,  vn.  3.  pâlir  b,  74. 
îngftn,   vn.  1.  balbutier  212;  —,  vr. 
passer  le  temps  b,  304,2. 

îngănfăt,aj.  orgueilleux  b.  243.  247,3. 

îngărlim,  vn.  1.  mr.  grimper  i.  270. 
272,  3. 

îngemănărât,  aj.  lemn-,  broussailles, 
brande  b,  110. 

îngenunchez,  vn.  1.  s'agenouiller  258  ; 
b,  98. 

înger,  sm.  (ï)  ange  1.  2.  8.  11,2.  15. 
17,3.  30,3.  37,2.  46,2.  64  .  .  82,3.  96,3. 
105.  110,2.  129,2.  232.  245,2.3.  281,3. 
303  .  .;  b,  24.  40, a.  133,3;  îngăr  3;  -aş, 
sm.  dim.  b,  345,2;  -él,  sm.  dim.  b.  287, 
2;  -ésc,  aj.  angélique  49,3.  84.  106. 
131;  b.  64,2.  172,3.  203,2.  229.  297,2. 
298,2. 

îngheţ,  vn.  1.  geler  b,  170,3. 

înghTesuïàla,  sf.  angoisse  318,2. 

înghlmp,  va.  1.  piquer  13,2;  -ds, 
aj.  épineux  b.  98. 

înghit,  (ţiî)  va.  2.  avaler,  engloutir, 
dévorer  55,3.  56.  68.  105,3.  165—167, 
2  .  .  233,3.  351,3;  6.  66.  163,2.  363,3. 
374,  2. 

ÎUgTumftt&ţez,  vn.  1.  nûf  vor  -ţâţă, 
filele,  ils  n'arriveront  à  la  moitié  de 
leur  vie  367,2. 

îngïûr,  va.  1.  mr,  offenser  b.  267; 
tnjur  b,  265;  -are,  sf.  (ări)  offense  b, 
267,2.3  .  . 

îngiendisésc,  vr.  3.  s'amuser  b.  104. 

îngrădesc,  (diïu)  va.  3.  enfermer,  en- 
tourer 3  ..  184,3.  229.  235,3.  267,2;  b, 
245,3.  371,2;  -frc,  sf.  enclos  b,  159,2. 

îngraş,  (ăşaî)  vr.  1.  s'engraisser  15,2. 
282.  341. 

îngrecàre,  sf.  grossesse  b,  77;  -ătă, 
aj.  grosse  b.  77. 

îngreuéz,  va.  vn.  1.  peser;  oppresser 
6. 109,2.  198,3;  îngreuét,  aj.  accablé  ô. 
64;  -reoet,  id. 


îngrijit  —  înpâr&ţfe. 


455 


logrrijăt,  aj.  soucieux  h,  153,2;  -esc, 
vr.  3.  soigner  b.  204,2;  -ire,  flf  souci, 
angoisse  b,  242,2.  244,2;  ^,  soin  6.354. 

Ingrdp,  (al)  va.  1.  enterrer  41,2.  62. 
65  .  .  72.  101.  138.  161.  185,2.  190.  202. 
257,3.  258,3  .  .  307  .  .  322.  346,2;  6. 
62  . .  74,3.  82.  117,2.  201,2.  256.  359,2; 
vngrup  30,3.  32.  36,3.  37.  98,2.  124. 
139,3;  mr,  265,3.  266;  -ăeîune,  sf.  (ni) 
enterrement,  ensevelissement  b,  359,2; 
-ăcune,  b,  201,  1-3;  îriffrupăcîune  269. 
Ingrupare,  id.  182;  •ătdr,  sm.  fos- 
soyeur 6.  345,2.  îngrupfttoàre,  sf.  sé- 
pulture 37. 

îngrozesc,  (ii)  va.  3.  épouvanter,  ef- 
frayer 228,2;  b,  53.  144,3.  216,3.  238, 
2.  241,3;  'Zàêc  212,3  .  .;  b.  146,3;  —, 
vr.  frémir  137;  b,  217,2;  -ft,  aj.  épou- 
vantable 193,2. 

Ingûst,  aj.  étroit,  serré  285,2;  h,  145,3. 

înham,  va.  1.  atteler  b.  72,3.  136. 

înherbăntat,  înhiorez  v.  înfierb-,  în- 
fior-. 

î^jûg,  (al)  va.  1.  dételer  b.  345,3. 

î^jnr,  V.  îngïur. 

înlărgft,  aj.  étendu  268,3. 

înlftuntru,  av.  dedans  3.  476;   6.19, 

2.  129.  169,2;  înuntru  b.  294,3  (v. 
lâuntru). 

înlegïuesc,  va.  3.  disposer,  donner 
des  lois  111,3. 

înmărmuresc,  vn.  3.  être  saisi  d'épou- 
vante 6.  239,2. 

înmift,   aj.  mille   fois  autant  6.  4,3. 

înmijloce^,  vr.  1 .  trouver  le  centre  323. 

înmdïu,  va.  1.  affaiblir,  amollir  6. 
223,2.  356. 

înmormântare,  sf.  (ârl)  enterrement 
6.  344. 

înmuguresc,  vn.  3.  bourgeonner  6. 
174,1.2. 

înmulţesc,  (il)  vr.  3.  se  multiplier; 
accroître  34,3.  35.  64.  145,2.  234,2.  235, 

3.  283,3.  342;  b.  88.  94,2;  —,  va.  multi- 
plier 65,3;  $m-  49.  193,3.  271,2.  283,2; 
-ire,  sf.  multiplication,  accroissement 
6.50,2.  52,2.  59.  87,2. 154  (v.  mul  ţese). 

înnăduşesc,  va.  3.  étouffer  6.  244,3. 

înnaimésc,  vr.  3.  se  louer  296,2. 

înnainte,  v.  înainte. 

înnărftTese,  va.  3.  corrompre  6.  349,2. 

înnftuntru,  v.  înlâuntru. 

înnee,  (aï)  va.  1.  noyer,  submerger, 
inonder  145,2.  171,2.  303,3;  6.25,2.3. 
39,2.  181,3;  —,  vr.  se  noyer  68,3.  127, 


2.  223,2.  293.  349;  6.  11,2.  129,3.  363, 
3  .  .;  —,  mr,  6.  280 . .;  -are,  sf.  noyade 
6. 144, 3. 164, 3  ;  -ăt,  aj.  cai-ne  —  ă  viande 
d'un  animal  étranglé  117;  -catorïu, 
aj.  suffoquant  6.  98.  299,1.2. 

înnegresc,  vr.  3.  se  noircir  6.  91,3. 

303. 2. 

înnod,  va.  1.  nouer;  ceindre  6.  88,2. 
370.  371,2. 

înnoésc,  va.  3.  renouveler  6.  7.  13,2. 
52,3.  74,2  .  .  108,2.  254,2;  —,  vr.  se 
renouveler  85,3.  211,2.  322;  6.  23,3. 
52,2  .  .  109,3;  -ire,  sf.  renouvellement 
84.  85,3. 

înnépt,  vn.  passer  la  nuit,  înopt  b.  327. 

înndt,  vn.  1.  passer  à  la  nage,  na- 
viguer 314..;  înot  224,2.  240,3;  — , 
av.  à  la  nage  6.  323,2;  -are,  sf.  voyage 
sur  mer  224,2  (v.  not). 

înomenire,  sf.  incarnation. 

înpăc,  (ăcal)  va.  1.  réconcilier  191. 
214,3;  — ,  calmer  6.  215;  — ,  vr.  se  ré- 
concilier, se  calmer  46.  59.  111,3.  150. 
169;  6.  233.  305,2;  împacïuesc,  b.  372. 

înpftcare,  sf.  paix  10*,  2. 

înpăclit,  aj.  obscurci  130,2. 
înpftnăt,  aj.  ailé;  hnp-,  b.  334. 
înpărat,   sm.  (ţi)   empereur;  maître 
10,3.  14.  21,2  .  .  77.  79,2.  84,2.  99,2, 

115.3.  118,2.  133..  138.  146..  191,2. 
293,1-3.  337.  355..  365.  367,1-3;  6. 
20,3.  .  71  .  .  72  .  .  119,  1..2.  188,1-3; 
împ-  1*3.  147;  6.  39,2-3.  135,3.  136,1-3. 

înpftrătesă,  sf.  (ese)  impératrice, 
maîtresse  66,3..  82,3.  300.  358;  6.  10. 
73  .  .  74,1-3;  -tïasa,  b.  62,2.  120,3. 

înpărătesc,  aj.  impérial,  d'empereur 
17,2.  28,2.  67.  158,3.  332,3.  355;  6.  50; 
'tiască,  f.  6.  112,3.  113  .  . 

înpărăteşte,  av.  en  empereur  6. 188,2. 

înp£râţesc,  (il)  va.  3.  régner,  gou- 
verner 66.  102,2.  114,3.  133.  149,2.. 
300,2;  b.  20,3.  55,2.  86,3.  97,2;  -ţcMC, 
6.  142,3. 

înpârăţie,  sf.  (il)  empire,  règne,  do- 
mination 8*,  3.  1.  3.  9.  10,3.  17  . .  18  . . 
32.  35,2.  41,2..  3.  61,3.  77.  88.  99,2. 
105,2.  127,1..  2.  133,2.  145,3.  149,2..  3. 
182  .  .  229,2  .  .  238—239.  320;  6.  22,2. 
58.  64 . .  73,2.  101.  152,2;  -ţU,  b.  94,3; 
— ,  Porte  Ottomane  192,3;  — ,  gouverne- 
ment iippérîal  197,3;  — ,  empereur  6. 
312,2;  —  Majesté  6.  97,3..  188,3;  împ- 
200,2.  326,2;  6.  34,3.  117,3.  136. 


456 


înpărechie&t  —  înprean&. 


tnpireehleăt,  aj.  en  désAccord  171; 
•ére^  sf.  (n)  discorde  b.  5,3.  6,3;  tnip-, 
Accouplement  b,  269,2. 

Inpărt,  inpărţeec,  (arţil)  va.  3.  par- 
tager, séparer,  distribuer,  disperser  6. 

12.2.  16.   21,2.   36.8.    36,3.    46.    51,2. 

52.3.  67,2.  58.  59.  70,3.  84,3.  103,3. 
118,2.  144,2.3.  169.  171.  180,3.  207,2. 

247.2.  281,3.  294.  368,2.  366,2.  368,2; 
0.28.50.67,3.  168.  211,2.  212,2.  222; 
— ,  vr.  se  séparer  184,1-3..;  hiparut 
46,3.  46.  50;  imp-,  213,2;  b.  41;  mr. 
b.  263,3. 

înpărtăşesc,  (il)  vn.  3.  participer, 
partager,  communiquer  b.  91.  127,  152; 
-,  vr.  id.  262,2;  b,  47.  107,  152,2.  204. 

220.3.  236,2;  -fre,  sf.  (ri)  participation 
5.86,2.3.  263,2. 

Inpărţese,  v.  inpart;  -tél&9  sf.  lot 
281,3;  -fre,  sf.  (ri)  séparation,  division 
185;  b.  221;  -it,  sm.  division  15;  b, 
223,2. 

inpelitéz,  vr.  1.  s'incarner  182. 

înpestrez,   va.  1.  barioler  b.  213,2. 

înpïedée,  (ai)  va.  1.  empêcher,  ar- 
rêter 7.  12,2.  197,2.  247,2;  5.  7,3.  208; 
tnpedec  71,2;  — ,  vr.  se  heurter,  trébu- 
cher 224,2.  225.  286,2;  înpïedic,  303,2; 
-are,  sf.  (âri)  embarras,  obstacle  293  ;  b,  6. 

inpïetrlre,  sf.  -a  inimeï,  dureté  230,2  ; 
-ft,  aj.  endurci  364;  b.  20,2.  162;  în- 
petrU  101,3. 

Inping,  (nsel)  va.  2.  pousser,  jeter 
190,3.  241,3;  b.  19,3.  69,3.  305,2;  hnp- 
234,2. 

inpistrft,  aj.  tissu,  brodé  (en  or)  b. 
90,2.  91,2  (v.  înpestrez). 

inpizmésc,  vr.  3.  s'opiniâtrer  275; 
-moşătţ  aj.  venimeux  81,3. 

Inplăntăt,  aj.  mouilli  b.  85,2. 

InpletésC)  va.  3.  tresser,  enlacer; 
tortiller  64,3.  172,3;  5.  88,3.  90.  91,3. 
164.  198,3..  300,3.  331,3;  -iclt,  aj. 
courbé  b,  91,2. 

Inplinésc,  va.  3.  remplir,  finir  5.  56, 
3.  222.  236.  246,2;  împ-,  b,  127;  -fre, 
sf.  action  de  remplir  b.  86,2;  -iri  obli- 
gation 6.  220. 

înplu,  (lui)  va.  2.  emplir,  remplir; 
achever,  finir  12*3.  14*  3.  40,2.  54,3. 
128,2.3.  158.  247,2.  249,2.  257,3.  272, 
3.  286,3.  317,3  .  .  368;  5.  19.  85,2  (v. 
umplu);  împ'  58,2.  125,3.  192,3.  193,3. 
214,3.  221,2.  232,3.  264,2.  266.3.286, 
3.  326,2.  inplat,  sm.  plénitude   20,3. 


tnpopoţat,  aj.  hn-,  orné  b,  349. 

tnpodobése,  va.  8.  orner,  parer  156, 
8.  157,2.  173.  245,3.  320,1.2.  344,2. 
358,3;   6.   30,8.   89.   51.   68,3.   89.   90. 

94.2.  107,3.  150,3.  252,8;  hap-,  5.  137,2. 

tnpomeişe^f  ▼>*•  l-  s^opposer  47,3. 51  ; 
înponc'  247  ;  -eişăt,  aj.  opiniâtre  b.  26. 

InpotrfTa,  pp.  contre  17. 122,3.  146, 
2.  159,3.  206,2.  284.  307,3.  323.  348. 
357,3;  6.9,3.21,2.  218,2;  —,  vis-à-vis 
b.  40;  — ,  pour  6.  196,2;  êtau  — ,  con- 
trarier 266;  6.  47.  48,2;  împ-  236;  Sn- 
protiva  6.  123.  177,2.  200,2.  246,2.  275, 

2.  285.  290,2.  340,3;  5.  6,2.  80.  83,3. 

87.3.  131,2.  146.  161,3.  163,2;  —,  con- 
forme 32;  —,  du  côté  b,  144,2.3  . .;  ~, 
au  contraire  5..84,3;  împrotiva,  ennemi 
ô.  363  ;  înpotriTesc,  vr.  3.  s'opposer  5. 
124,3.  230;  împ-,  b.  243,3;  mpro-,  b. 
92,3.  244,3.  245,2.  247;  luprotivire, 
sf.  opiniâtreté  69,3;  b.  80.  130;  -ivilie, 
aj.  s.  ennemi  357,3;  înpro-  337,2;  b. 
13,3.  79,3.  198;  -Titorïu,  id.  contraire 
ô.  83,2;  înpro-,  6.146,1.2.. 

înprâsilésc,  vr.  3.  împi'-,  se  multi- 
plier b.  258,3. 

înprăştiez,  va-.  1.  répandre;  îm-,  b. 
368,3;  -etérïn,  sm.  dissipateur  b.  145,3. 

Inprejûr,  pp.  autour,  à  Tentour;  tour 
autour  10*.  10,3.  59.  172,3.  178,2.  288, 

3.  349,3.  352.  358;  b,  17,2.  31.  51,3. 
73.  169,3.  209.  210.  254,2;  împ- 234,3; 
-gur  188,2.  300,2;  b,  196,3;  împregur, 
b,  132,3;  -gïur  49,2;  b.  3;  înprijur  87. 

Inpregïnrez,  va.  1.  environner  156, 
2  .  .;  -rat,  aj.  entouré  b.  84,3.  92,2. 

înpregurstàre,  sf.  (ări)  circonstance 
325. 

.  Inpresér,  (sural)  va.  1.  entourer,  for- 
cer, saisir,  écraser  95.  193,3.  294,2;  !m- 
presnrăre,  sf.  restriction  219,3;  Inpre- 
surăt,  aj.  forcé;  saisi,  occupé  53.  190; 
împ-,  oppressé  74,3.  93;  Impresură- 
tar&,  sf.  contrainte  174. 

inpretese,  vr.  tresser  6. 61,3  (v.înpl-). 

înpreûnâ,  av.  ensemble,  en  même 
temps  2.  33,2.  60,3.  70,3.  98,2.  114,3. 
303,2.  311,3  .  .  318,2.  358  .  .;  b.  16,3. 
21.  38,3.  80.  89,3.  108.  181,3;  —,  tant 
que  165;  -ură  55,2;  împreună  265,3. 
362,3;  -ăre,  sf.  (ari)  union;  réunion, 
communion  10*,  3.  11*,  2.  83.  180.  182. 
262  .  .;  b,  49,2;  -ăt,  aj.  uni  78;  6.  6,3. 
127,2;  -ez,  (aï)  va.  vr.  1.  unir;  réunir; 


înprietenésc  —  înşir. 


457 


marier,  visiter  60.  83.  98.  115,1.2.  116. 

130.2.  131.  143.  144,3.  162,2.  182.  243,. 
277,2.3.  284,3.  345;   b.  2,2.  6,3.  52,3. 
64.  69,2.  107,2.  206,2;  împreunez  209,2. 

Inprietenésc,  vr.  3.  s'apparenter  b, 

123.3.  362;  -priU- 143;  împriiet-  b.  255,2. 

înpriitenire,  sf.  amitié  b,  17,3. 

inprijur,  v.  -prejur. 

înprdşe,  ya.  1.  dissiper  228,3. 

inprotiya,  -esc,  -itor,  v.  înpotriva. 

Inprumût,  dau  — ,  prêter  b.  37.  223, 
2.  225;  -éz,  va.  1.  id.  20  .  .  96,2;  împ- 
95,2.  205. 

inpuşc,  va.  1.  împ-,  fusiller  b,  260,3. 

inpûngr,  (nsel)  va.  2.  piquer,  poigner, 
percer  9.  338,2;  6.  110,2.  228,3.  323. 
334,2;  -ere,  sf.  piqûre  338,2. 

Input,  (al)  va.  1.  reprocher,  imputer 
9*.  19,2;  b,  246,3. 

lnputernieesc,ya.3.  renforcer  5. 108,2. 

înputésc,  vn.  3.  pourrir  140;  —  va. 
gâter  168;  -icïûne,  sf.  puanteur;  cadavre 
292,2.  358;  împ-  101,2;  împuciucîune, 
id.  289. 

inputinàre,  sf.  diminution  79.  118, 
3;  6.  186;  -ez,  va.  1.  diminuer,  amoin- 
drir 79,2.  83,3;  6.  358,2;  —,  vr.  s'amoin- 
drir, diminuer  63,3.  69.  86,2.  344,3; 
împ-  h.  24,3.   186,2;  -e4  366,2. 

înpuţit,  aj.  puant,  infect  84,2.  137,2. 
142,2.  188,2.  201,3;  ô.  153,3.  207,3. 

înrădăcinez,  va.  vr.  1.  enraciner,  s'en- 
raciner 111,3.  113.  131. 

înrăotftţft,  aj.  malicieux  b.  6,2. 

inrotilàt,  aj.  rond  b,  293,3. 

1ns,  -ft,  pr.  pers.  il,  elle  14.  15,3. 
31  ;  pass.  (v.  dans)  v.  gram.  înaumï,  în- 
suţi, înfiţi,  însu^  moi,  toi,  il  même  (v. 
nus)  V.  gram. 

însâ,  av.  mais  9*3.  20.  32,2.  88. 
106.  126.  325,3;  b,  23,2.  163,2.  188,2. 
211,2;  ânêâ  140,3. 

insâmnez,  v.  însem-. 

însănătoşez,  va.  1.  guérir  b,  258,3; 
—,  vr.  id.  b,  179,2. 

însărcinat,  aj.  chargé  b.  71,2.  127,2. 

însărez,  însâtat,  însâto^at  v.  înse-. 

înschimi),  vr.  1.  changer  b.  369,3. 

inserfs,  sm.  acquit  b.  256,2  .  . 

însemnare,  sf.  (âri)  signification  b. 
163.  253,2;  -săm-,  indication  b.  58,3; 
-nat,  remarquable  197;  -ez,  (al)  va.  1. 
noter,  copier,  marquer,  désigner,  signi- 
fier 68,3.  70,2.  143.  173.  207.  331;  b. 
21,3.  23,2.  31,3.  39,2.  48,2.50.  102,3. 


164;  -*awi-  68,3.  239.  270,2.  350;  b, 
144,2.3..  146,2.  211;  -nc<^  244—246. 

înserez,  vn.  1.  se  faire  tard,  nuit  b, 
68,2.316.334,1-3.  337,1..  2;  -»arez  232. 
273,2. 

însetâre,  sf.  altération  5.  341,3;  -at, 
aj.  altéré  104  .  .;  -*d-  79,2.  118,3.  119; 
-ez,  vn.  1.  avoir  soif  108, 1..  2;  -*d- 
257,2;  -osez,  (aï)  vn.  1.  s'altérer,  avoir 
soif  18,2.3.  56,3;  -oţe4  1;  -sătoşat,  aj. 
altéré  b,  159,3. 

însfirşit,  av.  enfin  b.  353,2. 

Insor,  (sural)  va.  1.  marier  252,3;  — , 
vr.  se  marier  62,2;  b.  34,3.  61,2.  261. 
309,2. 

însoţesc,  vr.  3.  s'associer,  s'unir  317, 

2.  353;  b,  151.  187,2.  194,2;  —,  va. 
marier  b.  203.  261,2;  — ,  accompagner 
b,  7,2.  322,3;  -Ire,  sf.  union  292;  — , 
couple  b,  361. 

înspăYmăt,  aj.  épouvanté  128,3.  288, 
3  .  .;  -mantàt,  id.  b,  242,3;  —,  épou- 
vantable b.  174,3;  -ăntez,  va.  1.  effrayer 
b.  91;   -antér,  aj.  épouvantable   b,  84. 

înstreinéz,  va.  1.  aliéner  b,  196,2. 

însufleţesc,  va.  3.  encourager,  animer 
b.  241;  -ire,  sf.  animation  b.  5,3;  -ft, 
aj.  inspiré,  animé  157,3.  158;  5.  21,3. 
164,1.2.  173,2.  258,3;  -at  319,2;  -itor, 
aj.  animant  b,  21,3. 

însnracïûne,  sf.  mariage  b.  144,3. . 
145;  -at,  aj.  marié  45,3.  52,3  .  .;  6.  68. 
261,2. 

însuşi,  av.  même  197.  v.  gram.  îns, 

însutit,  aj.  centuple  5.  148,3. 

înşel,  (aï)  va.  1.  tromper,  décevoir, 
séduire  48,2-3.  54,3.  56,1.2.  73,2.  205  y 
b.  49.  170,2.  215.  257,2.  323;  —,  seller 
b.  311.  361,2;  — ,  vr.  se  tromper  13*  3. 
15*2.  16,2.  46,3.  95,2.  117,3.  166;  b. 
5.    209.   218,3;    în^ăl  b.   232,2.   236,3; 

-acïûne,  sf.  (ni)  tromperie,  déception 
11.  13.  31,3.  50,3.  100.  132,2.  366,2; 
b,  61,2.3.  261,2;  -eu-  114.  160,3.  214, 
3;  -Zéaciune  364,3;  în^êlâdune  A9,3',  în- 
şălăciuneSS,3.S4.  85.  121,2.3..  166.305; 

A 

-lecune,  b,  218,3;  -fttdrin,  aj.  s.  trom- 
peur, imposteur,  séduisant;  errant  10*, 

3.  12*.  6.  11,3.  49,3.  110,2.  367;  b,  184, 
3;  —,  trompé  98;  în^àl-  83,3.  202,2. 
204;  *.  49.  55,3.  95.  102,3.  230,3. 

înşir,  (aï)  va.  1.  enfiler  b.  240,2; 
-ăţeă,  file  b.  368,2;  -uire,  sf.  rangée 
b.  254,2. 


458 


in^tienţăre  —  într. 


tnştienţăre,  sf.  nonrelle  b,  53,2;  tn- 
ştiinţeKţ  (al)  va.  1.  informer,  avertir 
6.  28.  54,2.  75,2.  81,2.  126,3.  196,2; 
-ţăz,  b,  86,2. 

Intălu,  av.  premièrement;  autrefois 
b.  97,3  .  .  104,2.  112.2  .  .  126.  138,3; 
b,  6.  109,2.3.  211,3.  wUâï,  b.  14,3.  26. 
29;  mm— ,  îd.  119,3;  —,  avant  311,3; 
huit,  b,  807,3;  — ,  pron.  num.  le  pre- 
mier 1*.  11*.  14*,2  .  .  8,3.  29,2.  66.  78, 
3.  82.  89, 3.  90.  116.  158,2.  180  . .  249,3. 
285,2.  309,2.  328,3;  b.  26.  31.60—51. 
63,2.  65,2.  166.  167,3;  —,  s.  le  com- 
mencement 69. 

iniftlnésC)  vn.  3.  rencontrer  b.  150,2. 

214.2.  299,2.3.  376,3.  .;  -ft,  sm.  ren- 
contre b.  214. 

Intftmpiiiţ  (al)  va.  1.  rencontrer;  pré- 
venir, recevoir  b,  189,3.  197,2.  208,2. 
319;  întimpin  287,2;  b.  6.  15,3.  69. 
115.  212;  -pen,  b.  113,2;  -are,  sf.  (art) 
rencontre  i.  206,3;  întimpinarey  302,2. 
316;  b.  35,2;  -art,  b,  113,2;  timpinare 
12,3. 

întâmplare,  sf.  (art)  événement; 
aventure,  hasard  332,3;  b,  78.  112,1.2. 

128.3.  161,2.  189,3.  236,2  .  .  266.  346, 
2;  din  — ,  par  hasard  b,  160,2;  -ez,  vr. 

1.  arriver,  survenir  b.  23.  62,2;  întâm- 
plu,  (aï)  vr.  1.  id.  95,2.  .  134,1.3.  260. 
280.  291.  328,2.  332,2.  340,2.  342;  b. 
29,2.  51.  59,1-3.  85,3.  139,3.  169.  208, 
3;  -ănplu  b.  181,2;  -implu  175. 

întărâ't,  (al)  va.  1.  irriter,  exciter 
15,3  .  .  175,2.  284,2.  364,3;  6.  155,2; 
-are,  sf.  ezcitement  b,  51,2;  întărtare 
b.  92. 

întăresc,  (iï)  va.  3.  fortifier,  renfor- 
cer; affermir;  confirmer  10*, 3.  31.  60. 
67.  81.  98,3.  107,3.  115.  124.  128.  131. 
153,3.  158.  163.  169.  172,2.  193,3.  220, 

2.  245,3.  248,2.3.  250,2.  268.  313.. 
345,3.  358.  365,3.  368,2;  b.  13,2.  23,2. 

54.2.  66.  68,2.  76.  91.  168,2.  173,2. 
187,3.  196.  214,3.  236;  -Ire,  sf.  forti- 
fication; affermissement  153.  346,3;   b, 

31.3.  124,2.  189;  -itûra,  sf.  (ri)  léga- 
lisation 174;  6.  76;  — ,  renforcement 
229;  —,  voûte  céleste  280,3.  281. 

întărtare  v.  întârâtare. 

întărziez,  va.  1.  retarder  b.  207; 
'4ie4.  180,2.  181. 

întemeeăre,  sf.  santé;  consolidation 
bf  29;  -eïéz,  va.  1.  fortifier;  baser,  éta- 


blir, consolider  268.  311,3;  6.  34,2.  158. 
186,2;  «eeAt,  aj.  consolidé,  établi  323, 
2;  -Hat,  199,3.  200. 

interes,  sm.  intérêt  b.  376. 

intevalése,  vr.  3.  mr,  se  rouler  b,  264. 

întinAt,  aj.  sale  6.  207^3. 

întineresc,  vr.  3.  rajeunir  b,  264,2. 
362. 

întingr,  (nseï)  va.  2.  mouiller  331,3. 

intfnz,  (nsel,  nde)  va.  2.  étendre, 
tendre;  étaler,  présenter;  propager  36. 
224.  267,2.  362;  6.  109,2.  111,2.  116,2. 
117,2.3.    127,2.    129,2.    160,2.    151,2. 

168.2.  163,2.  199,2.  204,2.  237.  241,3. 

243.3.  296.  326.  362  .  .  365,3;  -huf,  214, 
3;  întiruoare  de  voroavâ,  discussion  6. 
160,3. 

întoarcere,  sf.  retour  80;  b,  82.  83, 

2.  349,3;  —,  conversion  130.  314,3;  —, 
changement  b.  254,3. 

întocăt,  aj.  palpitant  6.  314. 
întécma,  aj.  av.  égal,  exactement  97, 

3.  330;  b.  93.  135.  161.  221.  222,2;  -aï, 
id.  6.  126.  303,3;  -mire,  sf.  règle  b. 
162,2;  —,  ligue  4*,  3. 

întérc,  (rseï)  va.  2.  tourner,  retour- 
ner, changer,  4.  12,3.  15,3.  31,2.  60,3. 
120  .  .  168.  248,2;  b,  29,2.  64.  71.  234; 
— ,  conduire  9*,3  . .;  — ,  ramener  86,2. 
249,2;  — ,  retirer  b.  67;  — ,  restaurer 
154,2;  — ,  convertir  b,  76,3;  — ,  payer 
6.  210,2;  —,  traduire  37,2.  340,2;  —, 
vr.  se  retourner,  revenir;  se  tourner  3*, 

2.  5*3.  2.  6.  26,1.3.  27.  .  40,3.  71,2. 
72,3.  73.  82,2.  89.  115,3.  127.  142,3. 
148,3.  180,3,  200,2.  228,3.  235.  254,3. 
285,2.  289,3.  342,2.  347,3.  365,3;  b. 
17  .  .  39,2  .  .  63—64.  73.  109,3  .  .  122, 

3.  132.  138,2.  167,2.  179,2.  186.  291,3; 
— ,  se  changer  106;  6.  218,3;  — ,  se 
repentir  142;  — ,  se  convertir  262,3. 
263,3  .  .;  -fttér,  aj.  repentant  137;  —, 
changeant  324;  -ătură,  sf.  émeute  6*,  3. 

intorn,  (urnaï)  va.  1.  se  retourner 
232,2.  276,3.  285,2;  6.  140.  245,2.  289, 
2.3.  351,2. 

întdrs,  aj.  changé  46;  —,  perverse 
b.  14,2;  —,  louche  350,3;  —,  châtré 
b,   269. 

întért,  aj.  perverse  282,2;  — ,  tourné 
360,3. 

întovărăşise,  va.  3.  accompagner  b, 
48,3. 

într,  V.  întru,  întră,  v.  -re,  intrămare, 
V.  între-. 


întrarméz  —  înţeleg. 


459 


întrarméz,  va.  1.  armer  36,2.  71; 
b.  90,2  .  .  307,2. 

Intrare,  sf.  entrée,  accès  262,3;  6. 
16,2;  — ,  introduction  h.  99. 

întreăeftt,  s.  concours  h.  366. 

între,  pp.  entre  4.  5.  31  .  .  36.  57,2; 
b.  6,3.  123.  157.  212,2;  —,  pour  11,2; 
mr,  b.  280,3;  —,  devant  13.  14;  -rà  b, 
157,3  .  .  213.  214,2.  361,2;  -H  b,  360. 

întreb,  (ai)  va.  1.  demander,  inter- 
roger 3*,  3.  9*,  2.  2.  15.  19,3.  26,3.  33. 
62,3.  70,3.  76,3.  120.  123,2  .  .  131.  140. 
201.  255,1.3.  267.  297.  314,3;  h,  13.. 
73,3  .  .  96,3.  129.  161,2  .  .  200,2;  —, 
vr.  disputer,  raisonner;  éprouver  43.  47, 
2.  51,3.  231,2;  ô.  29;  —,  se  rétablir 
85  (v.  între  m);  —,  mr.  6.266,3.  270,2. 
281,2.3;  -are,  sf.  (art)  question  23.  24, 
1.2..  39,2.  113,3.  123,2.  124.  146,2. 
211,3.  274,2.  345,2.  351;  ô.  12,3.  60. 
207,2.3;  —,  disputation  6.  93,3;  — , 
problème  b,  209 — 210;  -at,  sm.  ques- 
tion 5*,  3. 

întrebuinţez,  va.  1.  employer  b, 
213,2. 

întrée,  (ul)  va.  2.  devancer,  dépasser, 
surpasser  12,2.  57,2.  133.  313,2.  316; 
b,  32,3.  50,2.  72,2.  83.  163,2.  349;  -ût, 
jpc  —  c,  à  l'envie  b,  226. 

întreg,  aj.  entier,  complet;  intègre, 
intact  36,2.  76,3.  84,3.  115,3.  137,2. 
168,2.  197.  221,3.351,3;  6.43,2.99,3. 
191,2.  212,2.  250,3;  —,  intègre;  154, 
2.3.  166,3.  167,2;  —,  sensé  99,3.  198; 
intrêctga.  f.  b.  45;  tntriagă,  b.  85,2. 

întreft,  aj.  triple  b,  238. 

întrem,  vr.  1.  se  rétablir;  vntreb  85; 
întrămare,  sf.   consolidation  269,2. 

întreprindere,  sf.  entreprise  6.  246,2. 

întristare,  sf.  tristesse  272,1  .  .  2; 
-râs-  271  ;  -rea-,  b.  180, 1.2;  -ăt,  aj.  triste 
231,3;  b,  186,3.  256.  363,2;  -fteïûne, 
sf.  tristesse  133,3;  b,  6,2;  -éz,  (aï)  va. 

1.  attrister  339,3;  b.  63,2;  —,  vr.  s'at- 
trister, s'affliger  7*.  3.  28,3.  72.  83,3. 
112.  315,3.  174,2.  207,2.  320,3;  -rea-, 
h.  122.  123. 

întru,  pp.  en,  dans  2*,2  .  .  3*.  10*. . 
16*, 2.  3.  5.  6.  17.  20,2  .  .  23.  26.  27,2. 
31,3.   34.  38.  45,3  ..  50,2.  54,1.2.  77, 

2.  83  .  .  88,2.  106—107.  109,3  .  .  112,3. 
127.  .  306.  316.  317,1-3.  348,3.  368; 
ô.  7.  8,3.  9  .  .  14,3.  219,2;  —,  parmi, 
entre  4*.  7*.  .  15,2.  20,2.  52.  100,2  .  . 
309.  364,3;  —,  pour  20,2.  49,2.  246  . .; 


mtro  111,2;  -eăt,  en  tant  que  b,  21,3..; 
-aeêstê,  pendant  ce  temps  b.  54  ;  -atftta, 
tant  6.  204,  3;  întruna,  ensemble  24. 
25  . .  32,3.  36,2  . .  37.  41,2.  130,2.  138. 
întru,  (rai)  va.  1.  entrer  3*.  3  .  .  6. 
11.  14.   21.   26.  29,2.  49.  54,1.3.  66.1. 

2.  60,2.  63.3.  66,3.  82.  91.  100,2.  109. 
127,2.  136,3.  147,2.3.  165..  194,2. 
221.  230.  232.  285.  314.  326,3.  349. 
360,2;  b.  22,3.  37,2.  91.  113,2.  120. 
209,1.2.  266;  — ,  mr.  commencer  b, 
272,  2. 

întruxése,  va.  3.  mr,  aiguiser  b,  265 . . 

întruloeăt,  aj.  uni  323,2;  -eéz,  va. 
1.  réunir  323. 

întrup,  (ai)  vr.  1.  s'incarner  b,  70,3; 
-are,  sf.  incarnation  424,3.  158.  314; 
b.  79,2.  80,2. 

întûnee,  (ai)  va.  1.  obscurcir;  égarer 
106.  170,2.  203.  224;  b.  130,3.  163; 
—,  vr.  s'obscurcir  81.  142;  b.  90,2.  160, 

3.  218,3;  -turec  54,2;  -are,  sf.  obscur- 
cissement 82,2.  201,2;  6.  198,3;  -nêcare 
200,3  .  .;  -ât,  aj.  s.  obscur;  sombre, 
noir  8*1.2.  29,3..  82,2.  84,2.  98,2. 
102,2.  119,2.  179,2.  185,3.  269.  289,2; 
b,  107.  164;  —,  s.  Satan,  idole  168;  b. 
51,3.  56;  -nicat,  b,  260,2;  -ătdr,  aj. 
obscurcissant  b.  299,1.2  .  .;  -6s,  aj.  obs- 
cur 245;  b.  141,2  .  .  307,2;  -nicoa,  b, 
133,2. 

întunêrec,  s.  (ce,  ci)  aj.  obscurité, 
ténèbres;  obscur,  noir  8*, 2.  12*.  7.  29,2. 
33,3.   34.    49,2.   54,3.   57.  85,3.  130,2. 

158.2.  224,3.  264,3.  267,3.  280,3.  286,2. 
308,3..  345,2.  366,2;  6.36.  167.. 
163  . .  209,2;  unt-  20,2  .  .  23  .  .;  -nerec 

164.3.  219,2;  -neric,  b,  133,2;  —,  enfer 
b.  95,3.  196,3;  înturerecat,  aj.  obs- 
curci 54,2. 

întunêree,   se.   (ce,  ci)   myriade  50. 

60.2.  163,2.  193,3.  339;  b,  17,2.  56,2; 
unt-  16. 

înturnare,  sf.  repentir  142. 

înţânăt,  aj.  penché  70. 

înţăpânese,  vr.  3.  se  roidir  b,  57. 

înţârcăt,  sm.  sevrage  6.  27.  268,3; 
înţăre,  va.  1.  sevrer  6.  261. 

înţeleg,  (gruiu,  esei)  va.  2.  com- 
prendre, s'apercevoir,  sentir,  entendre 
2*.  4*  2.  8.  10,3.  13,2.  15.  16.  24,3  .  . 

41.3.  48,1.3.  50,3,  51,2.  58,2.  72.  76, 
3.  126,2.3.  132.  198;  b.  164.  169,2.  207; 
— ,  vr.  s'entendre  b.  206,2;  hiţăleg  72. 
73,1  ..   124,3.    192,2.    240;    b.   140,3. 


460 


tnţ«len^tc  —  învinoAtdrà. 


148.2.  150,3.  200.  209;  -ătdr,  intelli- 
gent b.  16,2.  147,2;  tnţelegrere,  sf.  (n) 

intellig^ence  ;  connaiu»nce  ;  sens  51,2. 
79.  107,3.  260,3.  330.  336,3;  b,  30,2. 
147.  156.  163;  —,  explication  54;  — , 
entente  212,3;  —,  intelligibilité  b.  252, 
2;  -ffire  261.  365,3;  înţălegere,  b.  86,2; 
'ffire  196. 

tnţ^lenesc,  vr.  3.  s*affricher  b.  368; 
in(ă-,  5.  262,3. 

totelepelûne^  sf .  intelligence,  sagesse  ; 
connaissance  12,2.  50,2.  51,2.  76,3.  79. 
100.  110,2.  119,2.  331,2;  h.  5,3.  11.  82, 
3.  169,2.  188,2;  -êure  54,2;  întàl-  260; 
b.  95.  136;  intêlr  198  .  .;  tnţil-  118,2; 

Înţelept)  aj.  s.  av.  sage,  pradent,  in- 
telUgent,  12»,  2.  8.  46,3.  50,2.  77,3.  97, 
2.  110,2.  118,2  .  .  166,3.  291.  324  .  .; 
b.  6,3.  13,2.  38.  72  .  .  122,3;  tnţăl-  360, 
2;  b,  66,2.  82,3.  93—96.  181,2;  în- 
ţelepţesO)  yr.  3.  devenir  sage,  rai- 
sonnable 122.  363,2;  înţilr  123,3;  înţă- 
lăpsesc  360,3;  — ,  va.  rendre  sage,  in- 
telligent 313,3;  intêlr  365,3;  -ţeste,  av. 
sagement  110.  154,2.  195,2;  tnţălepţascâ, 
î,b,  181,2;  -téz,  va.  12,3  v.  -ţese;  -ţie, 
sf.  sagesse  166.  342,2.  343,3;  înţăl-,  b, 
64,2.  65  .  .;   —,  instruction  167. 

Înţeles,  SC.  (uri)  connaissance,  intel- 
ligence; sens  26,2.  99,1.3.  104,2.  127 . . 

208.3.  236.  240.  337,2.  364,2  .  .;  b.  13, 
2.  68.  203,3;  inţăles,  209,2..  246,2; 
-fttûrft,  sf.  entendement  141,3. 

înţepare,  sf.  piqûre  mr,  b,  271,2. 

înţesat,  aj.  gonflé  b.  269,3. 

înţfp,  va.  2.  mr,  commencer  b.  264, 
2  (dcr.  V.  încep). 

înTălătueese,  vr.  3.  rouler  b.  9,3. 

înTalése,  va.  3.  envelopper,  voiler, 
couvrir  172,3;  b.  4.  300,3;  —,  vr.  s'en- 
velopper 246;  b,  97.  119;  învelesc,  b, 
186,2.  338,2;  înTaluése,  vr.  3.  id.  184, 
1.3.  185;  b.  3,3.  346;  —,  s'embrouiller 
6.  98,3;  îmvăluesc,  va.  envelopper  267, 
2;  —,  plier  b.  167,2. 

înTftlur,  vn.  1.  voleter  (?)  b.  91,3. 

înyăreolire,  sf.  (ri)  entortillement 
b.  254,2. 

înTargàt,  aj.  rayé  b,  370,3. 

înTărteJesc,  v.  -toşez. 

înTftrtése,  va.  3.  tourner,  322,3;  -it, 
aj.  tordu  172,2;  b.  327,2. 

înyftrtoşăre,  sf.  affermissement;  du- 
reté, roîdeur  14,2;  6.  91,3;  învrăt^  11*. 


84,3.  101,3;  -çéz,  (aï)  va.  1.  endurcir; 
fortifier;  rendre  vigoureux  13,2.  81;  în- 
vră-  16,3;  Snmr^'etc,  b,  182,3;  -şitură, 
solidification  (ciel)  265  .  . 

InT&'ţ,  (al)  va.  1.  ordonner,  enseigner, 
instruire;  dire  1*,2.3.  2*,2.  15*2.3  .  .; 
— ,  vn.  vr.  apprendre;  s'habituer  5.  15. 
18.  23  .  .  25,1.3.  27.  31,2.3  .  .  40,3  .  . 
42,3.  47,2.  48,2  .  .  88.  89,3.  111.    133, 

2.  144,3.  149.  167,2.  217,2.  229,3.   234, 

3.  258.  284,3.  311,3.  342,2;  6.  20,2.  21. 
36,3.   71,3  .  .   88,2.  166,2.  163,3.    179, 
2. 188,2.3.  203,3.  238,3;  —,  mr.  b.  263, 
3.  267,3  .  .  269,2.  281;  îmvăţ  259,2;  6. 
132,3.  133.  135,1.3.  373,2  .  .;  inTeţlu, 
sm.  mr,  morale  b,  266,3.   267;    inTft- 
ţăt    aj.  s.  savant,  instruit;    habile,    ac- 
coutumé 33,2.  78,2  .  .  88,2.  133.  232,3. 
236,3.    261.    308;    b,  6,3.   29.  120,3  .  . 
189  .  .;  InTăţătdrlu,  -tdr,  sm.  maître; 
professeur  9*,  3.  36.  77,2.  108,3.  128,3. 
131.  187.  270.  312;  b.  21,2.  110,3;  —, 
instructif  109,2;  — ,  propre  à  enseigner 
47;  —,  écolier  b,  162,3;  înrăţâtură, 
sf.  (ri)  instruction,  explication  ;  précepte, 
enseignement;    commandement  2*.   13. 
24,3.  25,3.  28,2.  29,2.  47,3  .  .  51,3  .  . 
62,2.    66,2.   77,2.   80.    89,2.    94,1-3.. 
101.    107,2.    116,3.    118,2..    119,2.. 
134.  138,3.  164.  270.  304.  312,1.2.  320. 
.329,2.   336,3.   346,2;    b,  3,2.   5,2.    22. 
28,2.    46..    77,3..    120,3.    153;    —, 
morale  b,  211,1-3;  mult  la  — ,  très  docte 
b,  198;  inveţa-,  183,3. 

înTâng,  V.  înving. 

înTechese,  (il)  vr.  3.  vieillir  85,3. 165, 
2.  263.  346,2;  b,  186,2.  254,  2;  din- 
ehite,  de  toute  antiquité  b.  220,2. 

înyenc,  v.  -ving. 

înTeninât,  aj.  venimeux  b,  98.  340,2.    . 

înverzesc,  vn.  3.  verdoyer  b.  173,3. 
176,2.  330,2. 

înyése,  vr.  3.  s'habiller  8*,3  .  .;  —, 
mr,  id.  b.  276.  280,2.  281,2. 

înTeselése,  vr.  3.  se  réjouir  b,  290. 

inThie,  av.  aj.  mr,  vite  b,  278. 

înyidiésa,  sf.  Utr,  envieuse  b,  283,3. 

înTiére,  sf.  (ri)  résurrection  4*2. 
6*,  3.  2.  64,2.  66.  100.  101,3.  138,2. 
163,2.  179,2  .  .  182,3.  307;  ô.  52.  56,2. 
109;  -vieare  183  .  .  187,3.  286,3.  316, 
2  .  .;  'Viïare,  89,3;  îmviere  7*. 

înTÏersunàt,  aj.  enragé  b,  242. 

înTineatûrft,  sf.  (ri)  victoire  35,3. 


înving  —  jirtvîtor. 


461 


înTingT)  (nsel)  va.  2.  vaincre,  maîtriser 
b,  209,3;  hivâng  154,3;  învenc  56,1.2; 
învăhic  13  ;  înTăngrfttdrîU,  sm.  vainqueur 
129,2;  înTingrere,  ef.  victoire  15*. 

iilTiorésc,  vn.  8*épanoiiir  b,  303. 

învit,  (al)  va.  1.  provoquer,  exciter 
262,2;  b.  232,2.  252,2. 

lllTiaţ  (iseï)  va.  vn.  ressusciter  1*,2. 
13*,2.  12,2.  16,2.  31.  32,2.  41,2.  137, 
2.  138,1-3.  139,2.3.  140,2  . .  3.  141.  153, 
2.  182,1-8..  186,2.  187,3.  215,1-3.. 
216,3.  222,2.  227,3.  231.  247,3.316,3. 
316..;  6.  66.  131.  168..  304;  -iez  102, 
2  .  .;  ie4  250;  îmviez,  b.  134. 

învoială,  sf.  $m-,  accord  b,  374,2. 
•esc,  vr.  3.  s^arranger  b.  245. 

învdll),  vr.  l.  s'agiter  6.  329,2.3. 

Inyrftjbésc,  va.  3.  brouiller  b.  372; 
-Mre,  sf.  discorde  b,  83,2;  «Mtérïa, 
aj.  s.  instigateur,  brouillon  112,2;  5; 
102, 3. 

înTrednicésCt  va.  3.  daigner,  faire 
digne;  — ,  vr.  devenir  digne  299,2.  308, 
2.  336.  346,2.  346;  b.  15.  47.  54,2.  79. 
83.  107,1.2.  149,3.  184,3.  203,2. 

înzestrare,  sf.  ornement  6.  328,3; 
înzftstrése,  va.  doter  6.  97  .  . 

îşi,  îţi,  pron.  pers.  v.  gram. 


J  (HC), 


Jac,  sm.  rapine  258,3;  Jăcuesc,  (ii) 
va.  3.  pilier  b,  19,2.  .-,  jec-  228,2. 

Jaf,  SC.  (uri)  rapine;  spoliation  355, 
b.  64.  347;  Jăfnesc,  va.  3.  piller  6.  63, 
3;  Jăfufre,  sf.  spoliation  b    148,1.3. 

Jâganie,  Jăjie,  v.  ji-. 

jajet,  se.  (e)  Mtr.  doigt  b.  286,2. 
(dcr.  deget). 

Jălbft,  sf.  G&lbl,  jelbl)  pétition,  sup- 
plique 169,3.  170;  b,  75,3.  124,3.  347; 
jalohâ,  id.  199,2;  b,  151,3. 

Jale,  sf.  (li)  tristesse,  deuil;  cbagrin; 
plainte  33,2.  202,2.  223,2.  297,3;  ô. 
23,2.  25.  179,  3.  216,3—218..  230,3;  -li, 
b,  134,2.  182.  197,1.2;ieafe  209,3.  211, 
2;  —,  mr.  b.  278;  jêle  106,2;  b,  11,3. 
230;  JeZe  b.  186,2;  Jălnic,  aj.  s.  triste, 
déplorable;  affligé  339,2;  b,  69,1.2. 
112.  135,2.  201,3;  jealnic  212,2;  b.  186, 

2;  Jălese,  Jălnese,  v.  jel-;  Jălnitdr, 
sm.  (l)  plaignant  b.  75,2. 

jantiţă,  sf.  petit  lait  b,  258, 3. 

Jăratec,    sm.   braise   320,3. 

Jărtvă,  -vfre,  -vnesc,  v.  jer-. 


JartTênie,  sm.  autel  b.  204,2  .  . 

Jâtïu,  sm.  trône  b.  130,2.3;  jeţ,  b. 
324,2. 

Jder,  sm.  martre  199,2. 

Jelanie,  sf.  désir  37,2;  -lèse,  va.  3 
plaindre  147,3;  b.  186,3;  j'^ï-,  b.  300 
—,  vr.  se  plaindre  102,1.2;  b.  69,2  .  . 
jilesc,  mr.  b.  277,1.3;  -luésc,  va.  3 
désirer  16,2  (iTZîKo^ai)  30,3.  33,2;  b 
347,2;  —,  plaindre  115,3.  264,2;  jă-, 
206;  —,  vr.  se  plaindre  6.212,3.  230, 
3.  232,1.2.  234  .  .;  jâ-,  b.  132,3.  152,3. 

Jema,  sf.  isir,  soupe  b.  285,3. 

Jenie,  sf.  génie  b,  251,2. 

Jertfă,  sf.  (fe)  sacrifice  id-,  262,2  .  .; 
b.  2^6,2;  jârtvă,  238,3.  321,1.3;  b.  21. 
49,2.  52,1.2.  83,3  .  .  204  .  .;  jârtivă,  b, 
196,3 '^jertvà  345,2;  b,  BS,S'JiHvă  67  . .; 
b.  51,2.3.  62,2;  jrătvă,  24..    66,2.. 

84.2.  86,3.  99,2.  101,2.  132,2  .  .  248. 
263,3;  Jertfesc,  va.  3.  sacrifier,  immo- 
ler, jà-,  262,2;  jertvesc  262,2;  6.  196,3. 
211;  jirt'  166,2;  jràt-  247—248;  jert- 
fuesc,  Id.  b.  2U,2',jârtf>uegc  282,2;  Jărt- 
Tlre,  sf.  sacrifice  b.  48;  JertTuitér, 
sm.  (I)  sacrificateur  b.  88,2;  jirtvi-,  b, 
61  .. 

Jeţ,  V.  jâtïu. 
Jghêb,  sm.  égout  b.  93. 
Jicmont,  sm.  Np.  Sig^smond  175,3; 
Jigmon  37,3. 

Jienieer,  v.  jit-. 

JidOT,  sm.  (ï)  juif  23,2.  51  ..  101. 
108..  187,3.  140,2.3.  146,2.  187.. 
188  .  .  243,3.  303.  317,3.  3.30,3.  333,1. 
3;  b.  20,3.  66,2  .  .  219,2.  222,2,  ji/dov 
153,2;  -ésc,  aj.  juif  37.  287;  6.  20,3. 
26.  157,3.  167,2.  341,2;  -ăsc  Slb,2;ji/' 
dovască,l  162,3;  -In,  s.  juif  2*  2;  -fme, 
sf.  NI.  Judée  212,3. 

Jigănie,  sf.  (anil,  &nil)  animal,  bête 

34.3.  117.  161.  166,3.  349,3  .  .;  b,  130, 
2. 131,2.  146,3. 163,3.  165,2'Jâg-  282,3. 

Jig^mon,  V.  Jicmont. 

Jignire,  6.  177,2.  v.  jinghire. 

Jigoreni,  sm.  NI.  92,2. 

JUJia,  sf.  N.  d'un  fleuve  62,2.3.  63. 
75,2  .  .  -tfo  53  .  .  91,2;  -»e  152;  JejOa 
74,3;  Jăjăia  103  ..;  244—245.. 

iilesc,  va.  mr,  v.  je-. 
imbesc,  va.  3.  sourire  b.  209,2  (v. 

zim-). 

Jind,  sm.  désir  b.  316;  Jinghire,  sf. 
désir,  amour  (?)  h.  177,3. 

Jirtvitor,  v.  jertfă. 


464 


lăst&niţ  —  leg. 


Iftstftruţ,  8C.  (e)  rejeton  b.  344,3. 

lastra,  am.  (re)  Toile  (?)  h,  176,2. 

lat,  aj.  large,  vaste  176,2.  323;  h. 
61,2  .  .  118,3.  146,3.  306,3;  —,  8.  éten- 
due 267,3;  —,  (poitrine)  h,  340,2. 

Latin,  sm.  latin,  Np.  59.  280,2.  329. 
330,3;   -ése,   aj.  latin  59.  143,2  .  .;   h, 

183.2.  252,3;  U-  119.  125,3;  6.312,2. 
315;  -este,  av.  latin  h,  315;  lă-  21,3; 
6.  35.  125,3. 

latru,  (ral)  va.  1.  aboyer  h.  121,3. 
250.  251.  358. 

lăture,  sf.  (rl)  côté;  contrée  61,3. 
68.  130,1.3  . .  285,3.  286,2;  6.  51,2. 165, 
2;  în  hUuriy  de,  à  côté  218,2.  294;  b,  22, 
3.  228,2.  304,3;  în  laturi,  b.  261.  327. 

laţ,  SC.  (uri)  lacet,  filet  81,3.  214. 
365;  6.  348,2;  —,  piège  47,2.  286. 

lăţesc,  va.  3.  répandre  (le  nom)  205, 
3;  —  vr.  s'élargir,  s'étendre  68,3.  142,2. 
158.  282;  b.  50,2.  327;  -ţâsc  69;  Iftţl- 
me^  sf.  étendue,  développement  323; 
6.  50  .  .  93.  158,3. 

lan  (l&uiu,  la)  va.  1.  laver  8*.  36. 
241,3;  6.  352,2;  wir.  b,  277,3. 

land,  (l&udal)  va.  1.  louer;  prier  14, 
2.3  .  .  16,2.  36,3.  45,3.  61,3.  80.  83,2. 
164.  267,2.  272,3.  292,2.  313,2;  è.  142; 
l&ud  313,2;  —,  vr.  se  vanter  9*,3.  11. 

13.2.  47,3.    56..    147,2..   260,1.2.. 

253.3.  254;  b.  6,3.  9,3  . .  ;  -ft,  sf.  (laude) 
louange;  grâces  13*  3.  27.  47,1.3.  72, 
3.  .  84,2.3.  170,2.  233;  b,  111,2.  126. 
161;  carte  laudelor^  le  Psautier  364,2; 
Iftndăt,  aj.  loué,  élevé  80,2.  84;  b, 
235,2. 

lăuntru,  av.  în-,  dedans;  en,  au  de- 
dans   137.   222,2.   288,3;    b.  41.    45,3. 

87.3.  93.  178,3.  241,3.  244,3;  dm—, 
din  — ,  en  dedans,  dans  l'intérieur  69. 292, 
2.  331,3;  ô.  37.  100,3.  178,3.  367,2; 
pre  din  —,  id.  173;  b.  33;  Umtru  46,2. 
149,2;  lăontru,  b.  84;  non/rt*  299,2;  di- 
niontru,  b.  122,8  (v.  înl&untru). 

Iftntă,  sf.  (te)  violon  b,  316,2;  -tàr, 
sm.  (i)  ménétrier  6.  104,2.  345,2. 

Iftutoàre,  sf.  bain  b,  351. 
lava,  sf.  lave  b,  237,2.3. 
lavirintli,  sm.  labyrinthe  b,  164. 
Uviţă,  sf.  (ţe)  banc  b,  12. 
laTră,   sf.   couvent,  monastère  97,2. 
98,3;  -rc,  94,3;  lavwă  109,3. 

Lavredăn,  sm.  Np.  6. 195, 3  ;  Lavren- 
tie,  sm.  Np.  Laurent  b.  3,2. 


Lazar,  sm.  Np.  30,3  .  .  139,1  .  .  3. 
141.  186,3.  188,3.  196.  208;  -zâr  137, 
2.3.   138,1.3.  140,2.. 

lazur,  sm.  azur,  lapis  lazuli  173. 

le,  pr.  pers.  f.  3.  5.  etc.  v.  gramm.; 
lea  16,2. 

lea,   pr.  déra.   mr.  celle-là  b.  273,3. 

leâc,    sf.    (uri)   remède   b.  300.    304, 

3.  306,3.  342—343  .  .;  Ipc  64,2.  115,2. 
363,3.  364;  b.  177.  182.  212;  nice  —, 
rien  110,3;  —,  pas  un  moment  253; 
liac,  b,  66,3.  67,2;  lac,  b.  138. 

leafă,  sf.  (lefe,  fl)  solde  b.  34,3. 
326, 2  .  . 

leagăn,  SC.  (gene)  balançoire  b,  52  ; 
lêg-,  berceau  303;  lïag-  136,3;  —,  (ga- 
nal)  vr.  1.  bercer,  brandiller  12.  35  .  .; 
6.  52.  217,3.  287. 

leăpăd,  (lepàdal)  va.  1.  rejeter,  ab- 
jurer; jeter;  éloigner;  ôter  1*,3.  3*, 2. 

4.  11.  18.  29,3..  59.  60.  80,2.  85,3. 
86,2.  101,2  .  .  117.  120,3.  127,2  .  .  248, 
2.  265,3.  283.  306,2.  349,1.2.  362;  b. 
16,2.  80  .  .  90.  214,3;  —,  semer  292,3; 
— ,  vr.  se  défaire;  rejeter,  abjurer;  re- 
noncer 10*,  3.  11*,  2.  15,2.  48,2.  80,3. 
85.  141,2.  288,3.  304,2;  ô.  110,3.  181, 
3;  îmï  —  prunciï,  avorter  b.  323,2;  — 
—   legea,   abjurer  la  religion  b,  34, 2  ; 

doftorul,  éliminer  b,  182;  Uapăd 

327,3;  lap-,  b.  208,2;  lâp-,  b.  233.  357, 
3;  làped  319;  lipăd,  b.  359. 

leenése,  va.  3.  guérir  84.  221,2.  319, 
3;  -ofre,  sf.  guérison  ô.  30,3.  373;  -ult, 
aj.  guéri  b.  339;  -nitér,  aj.  s.  curatif; 
médecin  84,3;  b.  72,2. 

lecuţă,  sf.  une  goutte,  un  bien  6. 
318,3. 

lefegrf u,  sm.  (gil)  mercenaire  b.  326, 2. 

leg,  (aï)  va.  1.  lier,  attacher  2*  2. 
36.  52,2.  89,2.  113.  127.  132.  140,2. 
171,2.  183,8.  266.  310.  323.  328,3.  369. 
364,3;  b.  3,3.  133,2.  171,3.  213,2  .  . 
3  . .;  —  nunta,  marier  116. 162,2;  — tx>- 
roava,  entrer  en  pourparlers  200;  —  din- 
ţii, iatr.  agacer  les  dents  b.  285, 3  ;  — ,  vr. 
s'obliger  b.  193,3.  210,2;  -at,  aj.  s.  lié, 
attaché    7*,  2.    188,3.   232,3.-  310,3;    b. 

41.2.  148,2.  167,3  .  .;  —,  obligatoire 
b.  28,3;  ligat,  mr.  b,  266,2;  -ătoăre, 
sf.  (orï)  lien  1*,3;  -ătură,  sf.  (rï)  lien, 
bande,    chaîne    4*.    6*  3.   11*  2.    49,2. 

97.3.  99,2.  228,2.  283,2;  b,  4.  73.  91,2. 
171,3;  —,  alliance;   traité  4.  277,2;  è. 


J 


lege  —  Hber. 


465 


10.  34,2.  169,2;  —,  obligation  336,2; 
b.  7.  210,2;   liga-,  mr,  b,  266,2. 

légre,  Bf.  (gî)  loi,  foi  71,3.  163  .  .  216, 
2;  Ă.  67,3;  lege  1*.  2*,  2.  4*.  6*  3.  16*. 
16*,3  .  .  4.  8.  9.  12,2.  20,3.  43.  61  .  . 
54,2.  87,3.  90,3.  110,1.2  .  .  122.  133,2. 

164.2.  174,2.    260,2.    261,1.2.    276,3. 

330.3.  331.   344;  b.  21,1.2.  46,3.  132. 

202.2.  219,2.  236,2;  —  veche,  le  vieux 
Testament  106,3.  209,1.2.  342;  6.  64  . .; 
—  noiiâ,  le  nouveau  Testament  209;  6. 
64  .  .;  —  călcătSrîu,  celui  qui  viole  la 
loi  12*;  fără  —,  impiété  210.  248,3. 
364,3  .  .;  fără  de  -  ,  id.  2;  .16  etc.  b. 
ledzce  =  lege  226,2. 

legéndft,  sf.  (de)  légende  b.  363,3. 

legheneşte,  av.  à  la  manière  des  mi- 
neurs b.  224. 

leghedn,  sm.  légion  228,3;  -ghioanà, 
b.  237,3. 

leghin,  sm.  lavoir  362,2. 

legiuire,  sf.  (n)  législation,  droit  b. 
80.  221,2;  -uft,  aj.  légitime  6.  220. 
243;  -nitoare  Ci^ndieft,  code  judiciaire 
b,  86. 

legûmft,  sf.  (ml,  me)  légume  67,2; 
b.  42,2.  258,3. 

lellfiïesc,  vn.  3.  jaser,  clabauder  b, 
102,3. 

leïeûta,  sf.  entonnoir  6.318,2. 

Lelea,  sm.  Np.  nom  d*une  déité  po- 
pulaire slavone  et  roumaine  b.  61,2  .  .; 
ler-doamne,  b,  329, 3  ;  ler-oi-leo  — ,  b.  326, 
3;  ler-ui  —,  b.  327,2;  Ur-om—,  b,  324,3; 
Zer-umt  —,  6.  326,3.  331,2. 

lele,  s.  ami  6.  336,3;  lelfţă,  sf.  amie, 
chérie  b.  308,3.  309. 

lemn,  se.  (e)  arbre;  bois,  forêt  1*,2. 
12*.  3.  4  .  .  6  .  .  6.  8.  17.  49,3.  65.  104, 
3.    117,3.    121.   126,2.  142.   233.  264,2. 

288.3.  326,2.  356,3;  b.  14,2  .  .  27.  32, 
3  .  .  62,2.  106.  129,3.  146,3.  157,2  .  . 
182.  240, 1.3;  —  de  rotidâ,  arbre  fruitier 
265,2  .  .;  —  rodUoriu,  id.  281  .  . 

lemozina,  sf.  istr,  aumône  6.  283,3. 
284. 

léne,  sf.  paresse,  indolence  3.  169, 
.  2.  301;  6.  373.3;  lène  54,3.  80,3.  105, 
2.  157,3.  161.  236,2;  lenesc,  vr.  3.  de- 
venir paresseux  3*.  206;  leneş,  aj.  s. 
paresseux  6.  197.  349.  352,2;  le-  99,3. 
181,2.  236,2.  313,2.  327,3;  —  eu  inima, 
tardif  232;  lenif,  b.  121,2;  leneTese, 
vr.  3.  fainéanter  360,2;  -vire,  sf.  oisivité 
236,2;  -vos,  aj.  oisif  169,3;  6.247,2. 
QA8TEB,  Clirestomatie  români.  II. 


lenjese,  va.  3.  iêtr.  mentir  b.  285. 

leoăe,  sf.  lionne  36. 

Leodlehlea,  sf.  NI.  Laodicée  b,  68,3. 

Léon,  sm.  Np.  299,1.3  .  .;  6.  60;  —, 
NI.  68,3. 

lepftd,  V.  leap&d,  -ăt,  aj.  s.  rejeté, 
jeté;    abject;    apostat  46,2.   86,2.    166. 

169.2.  304.2.  329,2;  b.  61,3.  80,2.  117, 
2;  Lepădat,  sm.  Np.  76. 

1er  V.  Lelea. 

lésne,  av.  facile,  aisé  35,2.  123,2. 
126.  159,2.  275,2.  285.  327.  364;  b.  26, 
2.  37,.S.  115,2.  212—213;  Uame,  b.  13, 
3;  lezne,  b.  189.  208,1.2;  Usne  288; 
-nlre,  sf.  eu  ■—,  facilement  6.  83,2.3.  87. 

lespede,  sf.  (lespezi, -<ţi)  table;  plaque 
b.  130,2  .  .  179;  —,  carreau  b.  41,2. 

Lési,  sm.  pi.  Np.  Polonais  25,2.  70, 

2.  71,1.3.  150..;  Leafi  191,3.  200,3; 
leşese,    aj.    polonais    69,3.    73.    143,2. 

200.3.  360,3;  b.  34,2;  -făsc  190,3;  le- 
şeşte,  av.  id.  235;  b.  35. 

leşin,  vn.  1.  s^évanouir  b,  183;  lea- 
254, 2  ;  leşftn,  SC.  (uri)  défaillance  b. 
161,3. 

lésnie,  sm.  (I)  embûche  364,3. 

leşuese,  va.  3.  se  tenir  aux  embûches 
273.  364,3.  365. 

let,  sm.  an  219,2. 

letopiseţ,  se.  (e,  â)  chronique  69; 
le-,  142,3.  169,2  .  .  3.  189.  196—7;  b. 
1.  2,2;  -aăţ  150,2  .  .;  letopisiţ,  b,  32,2. 
102;  litopiieţ  69,2;  -s&ţ  70. 

letorghie,  letnrghie,  v.  lit-. 

leu,   sm.  (lel)   lion  12.  36,3.  36.  69, 

3.  60,1.3.  104,3.  247,2.  353,1..  2;  b. 
65,2.  70,3..  84,3..  212,1.2;  -,  pi- 
astre   151.    207,3;    —,  franc   b.  334,3; 

Leu,sm.Np. Léon  69,3..  60,3.  221,3. 

Leveàda,  sf.  NI.  Leucadie(?)  258,3. 

levantin,  sm.  étoffe  orientale  b.  226,2. 

levei,  va.  istr,  lever  b.  284,3. 

levertin,  sm.  (I)  affranchi  284. 

Leveu,  sm.  Np.  194,2;  -vi,  sm.  Np. 
35,2;  b.  70,2. 

lexieén,  se.  (e)  lexique  261,2  (v. 
lixon). 

Léyda,  sf.  NI.  216,2. 

lïae,  lïagan,  v.  leac,  leag&n. 

liău,  va.  mr.  (lo,  londalui)  prendre 
b.  264,2.  266,1.3.  266.  272 . .  281  ;  —dru- 
mu,  partir  b.  276  (dcr.  Iau). 

Liba,  sf.  Np.  b.  172. 

liber,   va.  1.  istr.  délivrer  h.  284,3. 

30 


466 


IfboT  —  loc. 


libOT,  ».  grkce  b.  91,2;  eu  — ,  gra- 
cieux 6.  91,2  (y.  llabov). 

libru,  sin.  (ri)  Utr,  livre  b,  284. 
,  Lichfr,  8in.  Np.  b.  207—208  .  .—210. 
licnrăşte,  sf.  une  plante  b.  98. 

liepure,  s.  m^.  lièvre  b,  286,3  .  .  (dcr. 
lep-). 

Liea,  sf.  Np.  Lea  37. 

lïert,  va.  1.  mr.  pardonner  b.  264; 
-ăţinne,  sf.  permission  b,  272,3  (s.  dcr. 
Iert). 

ligràre,  sf.  mr,  alliance  b.  263,3  (v. 
dcr.  leg). 

Ligaridi,  sm.  Np.  157. 

ligaty  -ură,  mr,  V.  leg. 

llişor,  av.  mr.  facile  b.  268;  —,  lé- 
ger b,  270  (v.  dcr.  uşor,  luşor). 

lilice,  sf.  (ce)  mr,  fleur  b,  269.  280,2.3. 

liman,  sm.  havre,  port  293;  b,  15,3. 
149,2.  151,3.  242,3. 

liml),  sm.  Limbes  b.  190,2.  192,2. 

limbă,  sf.  (bl)  langue  ;  peuple,  nation, 
les  Gentiles  1*,3  .  .  6*,  1.2.  9*3.  16*, 
2.  8.  11.  13,3.  15,1.3  .  .  24,3  .  .  31.  36. 
37,2  .  .  42,3.  54.  64,2.  78,3  .  .  86,1.2. 
94,2  .  .  103,3.  119,2.   125,3.   126.    143, 

2.  146.  184,3.   209.  237  .  .  282,3.  312, 

3.  365,2.  367;  h.  5,3.  38.  55.  56.  138, 
2.  142,2;  —  de  moarte,  testament  b, 
307,3;  mnbă  51,2;  -Mt,  aj.  éloquent 
b,  197,2.3;  -buţie,  sf.  éloquence  b, 
195,3. 

limpede,  aj.  limpide,  clair  193.  257, 

2.  359,3;  b.  109,2.  134.  254,3;  -pezésc, 
va.  1.  clarifier,  épurer  b,  263.  368;  —, 
vr.  s'approprier  b.  324  —  325;  -pégase 
242.3;  -pezie,  sf.  limpidité  29,2;  -zit, 
aj.  limpide  b.  176,2. 

lin,  aj.  calme,  doux;  tendre  137.  268, 

3.  337;  b,  90,2.3  .  .  174,3.  176,3.   192, 

2.  292.  314,2;  —,  s.  le  calme  29,2. 

ling,  va.  2.  lécher  30,3.  157.  367,2; 
b,  98,3. 

lingură,  sf.  cuiller  b,  234,3.  370,2; 
lung-,  iêtr.  b,  285,2. 

lingruséso,  va.  3.  flatter,  caresser  b. 
208.  247,3.  248;  -faêc,  b,  84,3;  -şire, 
sf.  flatterie  b,  153,2. 

linisér,  av.  tranquillement  b.  72; 
linişte,  sf.  repos,  calme,  tranquillité  84, 

3.  214,3.  257,2.  345,3;  b.  6.  49.  87,2. 
147.  306;  eu  —,  {jeai^ov  b,  90,3;  Un- 
elte 79,3;  -iştit,  aj.  tranquille  b,  353,2. 

linte,  sf.  lentille  356,2;  b.  97,3. 


LiOT,    sm.   NI.   Lemberg   70.     190,3. 
191;  Livov  237. 
lipid,  V.  leapăd. 
lipan,  sm.  (I)  courrier  b,  311,3. 
lipesc,   va.  3.  coller,  souder  23.    69, 

2.  72,3.  163,2.  201.  342,2;  b,  50,3.  178, 
3;  —,  vr.  s'attacher;  s'unir  131,1.2. 
316;  b,  22.  96,2.  147,2.  148  .  .  185,3; 
— ,  toucher  b.  110. 

lipOTenése,  aj.  lithuanien  b.  341,2. 

lipsă,  sf.  manque;  défaut;  besoin, 
nécessité  125,2.  211,3.212.217.  242,2. 
276,2.  278;  b.  6,3.  7.  9,3.  102,2.  107,2. 

148.2.  241,3.  246.  253,2.  323,2;  e  — , 
il  faut  (j:p6j:ei)  217,2  .  .  270  .  .;  b.  210; 
de  —,  nécessaire   219,2  . .  3  .  .;  *.  162, 

3.  201,3.  212,3.  236,2.  247  .  .;  lipsése, 
va.  3.  priver,  dénuer;  — ,  vn.  manquer; 
— ,  vr.  se  priver,  renoncer  79,2.   158,3. 
160.  206,3.  219,3.  292,3.297,3.  312,3. 
326.  346,3;   b,  6.  11,3.  17,2.  34,2.   70, 
3.   87,2.   94,3.   105.   118,2.  127,3.  148, 
2  . .  3  .  .  151.  187,3.   209,3.  247.  252,2. 
364;    —,  fuir  b.  127,2;    ^,  mr.  avoir 
besoin;    falloir    b,   264,3.    265.    272,2. 

276.3.  278,2;  -saêe,  b,  182,3;  -sire,  sf. 
manque  6.  5, 2  ;  — ,  mr,  nécessité  b,  265 . .  ; 
-sit,  aj.  s.  dépourvu;  pauvre  106,2. 
118,3.  119.  344;  b,  8.  12,2.  28,2.  47. 
196,2.  248,2.  359. 

liră,  sf.  livre  turque  b,  310,3. 

Lisie,  sm.  Np.  Lysias  5*, 2.  6*,  2.  7*. 

literă,  sf.  (re)  lettre  b,  183,2..  3.. 

Litfa,  sf.  NI.  Lithuanie  360,3. 

Lithostroton,  sm.  NI.  21,2. 

litră,  sf.  (re)  litre  101;  b.  43.  46; 
—  livre,  b,  294,3. 

litrosese,  va.  3.  sauver  361. 

liturghie,  sf.  (iï)  liturgie,  messe;  bré- 
viaire 115.  239,3.  240  .  .;  b,  33,2;  îeê-, 
9.  91.  176,2.  293,2;  b,  55;   b/t-  160,3. 

161.2.  330,2  . .  343.  344,3.  345;  b,  35,3. 
56,2.  80,2;  letor-,  89,3. 

lïnbOT,  sm.  amour,  charité  48,3.  49. 
50,2.  224,2  (v.  lib-,  iub-). 

liTădft,  sf.  (vezï)  prairie  291,3.  296, 
3;  b,  200..  221,3. 

livăn,  sm.  oliban  367,3;  b.  97,3.  133,    . 
3;  -un,  b.  167,2. 

Liviea,  sf.  NI.  Lybîe  358,3. 

Livov,  V.  Liov. 

lixon,  sm.  lexique  365,3. 

loe,  se.  (ure,  uri)  lieu,  place  1.  3.  4. 
5.  31.  36.  38,3.  43,3.  58,3.  69,2.83,2. 

137.3.  272,3.  284  . .;  i.  13,2  . .  172.  216, 


Loga  —  lume. 


467 


2  ;  — ,  mr,  terre  6.  269, 2  ;  —  tocma,  plaine 
19;  are  — ,   avoir  lieu  ft.  87,3;  de  — , 

aucunement  197  ; ,  tout  de  suite  ô. 

297,2;  în  —,  ht  —  de,  an  lieu  24.  69, 
2.  96,3.  101,2.  285,3  .  .;  b.  28,2.  47. 
72,3.  157,3  .  .  180.  194.  236,2.  346,2; 
— ,  tout  de  suite  201,1.2;  b,  72;  stau 
in  — ,  ne  bouger  pas  b.  304;  la  — ,  dans 
sa  place  primitive  b.  57.  334;  pe — ,  à 
Tinstant,  sur  le  champ  b,  291,2.  352. 
361,3;  pi—,  b.  133,3;  pă  —,  ft.  167,2. 

Loga,  s.  Np.  b.  234,2. 

Logrgros,  sm.  NI.  (Longus)?  b.  40. 

Idgrhiea,  sf.  logique  b,  247.  261  — 
253  .  .  254,3. 

Logobatal,  sm.  NI.  Lombardie  b. 
118,2. 

logodire^  sf.  Faction  de  fiancer  346. 

logofSt,  sm.  (eţl)  logothète,  chancelier, 
ministre  62,2.  73,1-3.  74.  75,3.  136.. 
199,3  .  .  290,3.  333;  b.  1,3.  34.  76,3. 
206,3;  —  mare,  chancelier  76,2;  b.  97, 
2;  -/et  76,2.  79,3.  91,2.  119,2. 

LogoJ,  sm.  NI.  37,2. 

Longobarda,  sf.  NI.  b.  168,3. 

lopată,  sf.  (&ţl)  pelle;  rame  104,3. 
219.  327,2;  b.  363. 

lor,  pr.  dativ  plur.  v.  gram. 

Lot,  sm.  Np.  237,3.  275.  293;  b,  62. 

lou,  sn.  iêtr,  chasse  b,  286,3  .  . 

lOTălă,  sf.  coup  562,2;  -Tese,  (iï) 
va.  3.  frapper,  heurter;  toucher  71,2. 
114,2.  121,3.  192.  255,2.  301.  341.  362; 
ô.  40,1.2.  69,2.  91.  116,2.  121,2.  130, 
2  .  .  131,2  .  .  177,3.  199,3.  240,3.  245, 

2.  375;  —,  vr.  se  heurter  b.  62,2.  217, 

3.  338,3;  —,  rencontrer,  lutter  142,3. 
358;  —,  quereller  265,3;  -vase,  b,  64, 
2;  lovfre,  sf.  coup  b.  85,2.  184,3.  242, 
2;  loTltÛrft,  sf.  (rï)  id. 241,3;  b.  197,2. 
357,3;  — ,  attaque,  maladie  b.  26,3. 

lozie,  sf.  (il)  osier  b.  350,3. 

lu,  gen.  et  dat.  du  pr.  pers.  il  v. 
gram.;  mr.  b.  266,3  .  . 

luàre,  sf.  acceptation  97,3;  —  amin- 
te, attention  89,3  (r.  ïau). 

Lucă,  s.  Np.  Luc  41,3.  76.  96,3. 
252,3  .  .  258,3.  271,2.  275,3  .  .  307,2; 
6.22,2.  34,2  . .  36,2.  63.  203  .  .;  LucaCÏ, 
sm.  Np.  33,2;  Lucari,  sm.  Np.  290,2. 

luceafôr,  sm.  (ferl)  lucifer  57,2;  -ca- 
267,2;  ô.  158,2.  195;  —  de searà,V étoile 
du  soir  6.  159,2;  —,  (firï)  b.  137,3; 
lueeferél,  s.  dim.  (rel)  id.  b,  326,2. 
328,2.  370,3..  371,2. 


Ineese,  vn.  3.  luire  b.  306,3. 

Luehii,  sm.  Np.  Luc  b,  198;  -illa, 
sf.  Np.  6.  10. 

lueïa,  sm.  (il)  pleine  mer;  bas-fond 
130.  224,2.  293;  lucu,  b.  93. 

luerăre,  sf.  (&rl)  travail,  activité; 
œuvre  246,3..;  b.  83,2.  108,2.  202. 
243,2.  244.  253,2;  -rătdr,  sm.  (i)  tra- 
vailleur, ouvrier  47,3.  97,3.  178,2.  194, 
3.  313;  b.  219,2.  222,2;  -rătorfe,  sf. 
(iï)  entreprise  b,  260;  -rez,  (aï)  va.  1. 
travailler;  faire,  agir  15*.  9.  14.  23,3. 
27.   89,3.   253.   313.   318;.  b,  2.  5,3  .  . 

29.2.  67,2.  80.  84,3.  92,3.  215,2.  239. 
244,2;  —,  servir  (Dieu)  2*.  8*  2;  —, 
mr,  b,  278,3;  îmi  —  mintê,  tourmenter 
Fesprit  b,  96,3;  -e4,  107,2..  3..  119, 
3.  197.  304,2.  312,3.  326;  -ru,  9.  178, 
2;  6.  223,2.  262,2.  367,3;  -riş<(r,  se. 
(soare)  objets.  1 1, 2  ;  lueru,  se.  (rurï,  rare) 
travail;  ouvrage,  œuvre;  fait,  chose  12*. 

1.  2  . .  3.  8.  23  . .  24,3  . .  29,3  .  .  31,2. 

36.3.  39,3.  42,1.2  .  .  44,2.  61  .  .  66,2. 
73,1.3.  86.  88,2.  115,2.  117,1.2.  121. 
131,3..  168,3..  185,3.  219,3.  263. 
266.  276,3.  292,3..  312,2.  331,2.3. 
366;  b,  1,2.  7,2.  13,3.  56,2.  77,2.3  .  . 

120.2.  155,3.  213,3.  235,2  .  .;  —,  mr. 
travail  b,  271,2.  273.  276,2;  —,  événe- 
ment 68,3;  — ,  intention  142;  —  de 
oaste,  occupation    belliqueuse   b,  50,2; 

—  de  odihnă,  b,  231,3;  lisez:  locurï  — 

—  ;  lugurie,  sf.  mr.  chose  b.  271,1.2. 
lues,  sm.  luxe  b.  246. 

Ingnrie,  mr.  v.  lucra. 

lulea,  sf.  pipe  b.  333,3. 

Inlndi,  sf.  (uzi)  mr.  fleur  b.  273,2. 
275. 

lumăehe,  sf.  mr.  rameau  b.  270, 1  . . 
2  .  .  271,3.  277,3. 

lumânare,  sf.  (&rl)  lumière  ;  chandelle 

224.3.  294,2;  b.  64,2.  324,3..  365; 
lumin-,  b.  344,2. 

lumMniţă,  sf.  pastèque  b.  98,2. 

Inmbrisese,  vn.  3.  mr.  resplendir  b. 
282. 

lume,  istr.  nom  b.  284,3  (dcr.  nume). 

Mme,  sf.  (mï)  monde  1.2.  12,2.  14. 
17,2.  18,2.  20,2  .  .  29,2.   36,3.  41.  42, 

2.  46,1.2.  48,3.  54,1.2.  56,3.80,1.2.. 
84,1.3.  96,2.  100.  104.  109,2.  118,2.3.. 
145,2.  154,2.  186.  202-204.  272,1.3. 
298,2.  309  .  .  324  .  .;  b.  3,2.  13,2.  24. 
36  .  .  95,3.  93—96  . .  142,2.3.  216—218; 
mr.  b.  280,2;  —,  foule  b.  246,3;  a  toa- 

30* 


468 


luinfnă  —  m&oit. 


ta  — ,  universel  (x«Oo).ix()ç)  146.  162,3; 
b,  100.  133,3;  —  ochiului,  prunelle  de 
rœil  12. 15,2;  lumăn,  aj.  séculier,  laïque 
51,3;  -mèn  113;  lumése,  aj.  mondain, 
séculier  46,3.  114,3.  325,3;  ô.  9  .  .  29, 

2.  155;  -mâêc  51,3;  — ,  s.  pi.  les  choses 
du  monde  52,3  .  .;  laméste,  av.  sécu- 
lairement  51,3. 

lumină,  sf.  (ni)  lumière  8*.  .  7.  20, 
2.3..  23.  29,2.  32  .  .  34,2  .  .  64,3. 
80,3.  85,3.  99  . .  102,2.  110,3.  203.  265, 
1-3.  308—309  .  .  329,3;  i.  36  .  .;  lumiră 
2*,  3  .  .  3*;  —  ochiului,  prunelle  247. 
281,3;  6.  340;  lunini  —,  b.  138,2  (v.  lu- 
me);  -nare,  sf.  (nàrl)  illumination  85, 

3.  270,2;  -năt,  aj.  illuminé,  éclairé; 
resplendissant  8*.  11*,  2.29,2.3  .  .  32,2. 
48.  83. 100,2.  102,2  .  .  106,3.  132,2.  254. 
285,3.  302,3;  *.  15,2.  17,3.  39,3.  52,2; 
— ,  illustre  98,2.  99,2.  109,3.  118,3. 
124,3.  336,3.  348,2;  b.  249;  —,  clair, 
pure  b.  23.  138.  139.  338,2.  340,2.  342, 
3.  343,2.3;  — ,  av.  magnifiquement; 
clairement  30,3;  6.23,3;  lumircU  55,2; 
-natér,  aj.  s.  qui  répand  la  lumière; 
édaireur  77,3.  84,3.  154,2.  158;  b.  182, 
2;  mnéXj  va.  1.  éclairer;  vn.  luire,  bril- 
ler 12,3.  20,2  .  .  57,2.  81.  111.  130,3. 
226,2.  299.  308,3;  b,  36.  39,3.  56.  236, 
2;  — ,  vr.  s'éclairer,  s'instruire;  luire 
17,3.  83,3.  85,3.  345,3.  b,  147,3;  -,  il 
se  fait  jour  57,2.  254,3;  b.  84.  127;  -^ 
34,2.  114,2.  119.  179  .  .;  -nés,  aj.  lu- 
mineux; clair,  splendide  14*, 2  .  .  34,2. 
133,2;  b,  291,2. 

lûnft,  sf.  (m)  lune;  mois  14*.  11,2. 
44.  57,2.  66,2.  83,3.  109.  124,3.  252. 
253,2.  316,3.  350.  367,2;  b,  22,3.  26,3. 
27  .  .  58,2.  136,3.  203,2.  210;  —,  clair 
de  lune  288,2;  —  noaâ,  neomenie  b. 
27  .  .;  2a  — ,  chaque  mois  b,  335. 

lûncft,  sf.  (cl)  petit  bois;  prairie  71, 

2  .  .   192.  342,2;  b.  300,2.  313,2.  333,2. 
lûnee,    vn.    l.    glisser   b.   1,3.   91,2. 

338,3;  lunincare,  l'action  de  glisser, 
faute  313,3. 

lung,  aj.  long  16.  251,2.  286,3.  361, 
2;  b.  47,3.  61  .  .  118,3  .  .  145,3  .  .  167, 

3  .  .;  lungoy  istr,  286;  — ,  sm.  longfueur 
b.  340,2;  —  răbdător,  long  à  la  colère 
263,3;  -a,  sf.  espace  235;  -an,  aj.  lon- 
guet 6.  259;  -ăreţ,  aj.  oblong,  longuet 
b.  67.  168,3.  .;  -ésc,  va.  3.  allonger 
b,  2,2;  -Ime,  sf.  longueur  b.  93;  -fş, 
%.  %n  —,  en  long  b.  304,2.  336. 


langnra,  iêtr,  v.  ling-. 
luni,    sf.    lundi  89,3.   309,2;    6.  59. 
137;  luH  9;  luné  218,3.  219;  b,  125. 

lunineare  v.  lunec. 

luntre,  sf.  barque  b.  120.   137,2. 

lup,   sm.    (ï)   loup   36,3.   58,3.  60,2. 
90,3.  95,2.  116,3.  171;  6.38.  62.  215 
-lu,  mr,  b.  263,2  .  .;  — ,  (pchî)  b.  84,3 
-este,    av.   à    pas    de    loup    b,  303, 2 
Lupaşcu,   sm.  Np.   103;   Lupul,  sm. 
Np.    63,2.   59,2.  75,3.   91,3.  92,2;    -pe 
62;  Lopol  92,2. 

lupiţă,  sf.  une  plante  b,  344,3. 

lupt,  vr.  1.  lutter,  combattre  81,3; 
b.  54.  92.  116,3.  151,3;  -ă,  sf.  combat, 
lutte  355;  -âtdr,  sm.  (I)  antagoniste; 
combattant  240,3;  6.  47,3.   164. 

lut,  sm.  argile,  glaise  2*.  68.  79,3. 
205, 2.  267, 3.  289.  292  ;  b.  32  ,  .  47, 2. 
60.  92,2.3.  158,3.  350,2  .  .;  —,  boue 
6.  137,2. 

Luz,  sm.  NI.  273. 


M  (M). 


mft,  pr.  pers.  ace.  moi  2.  3.  etc.  (v. 
gramm.);  — ,  intjct.  hé  v.  mal. 

ma,  cj.mais;  6.213;  — ,  mr.  mais;  seu- 
lement, ne  . . .  que,  donc  b,  263, 3.  264, 2. 
3.  268,3.  270,2  .  .  271.  272.  277,2.  278, 
3.  279.  281,2;  -^,  iatr,  id.  282,2.. 
284, 1.2  .  .  286,2;  —  catu,  aussitôt  que  6. 
264;  —,  av.  plus  b.  264,2.  266.  278  (s. 
mal). 

mae,  sm.  pavot  b.  304,3.  340,3.  343. 

mfte,  V.  m&nânc. 

maca,  cj.  mr,  puisque;  si  6.  270,3. 
271.  272.  281,2. 

m&eăr,  cj.  du  moins  111.  161,3.  167. 
223.  368,2;  b.  29.  114,3.  117,3.  317,3. 
318;  — ,  quoique  167.  .340,2;  — ,  même 
si  b,  39, 2  ;  —  că,  quoique,  quand  même 
68,3.  260,3.  280.  316;  b.  11,3.  19.  24, 
3.  62,2.  64  .  .  145,3.  150,2.  211.  253, 
2;  —  căty  quelque  soit  le  nombre  133,3; 
6. 25, 2 . .  ;  —  ce,  id.  120, 3  ;  —  de,  bien  que, 
pourvu  que;  au  moins  121;  b,  95,3.  154. 
162,3.  179;  —,  n'importe  b.  202;  macar, 
122,3. 123,3. 180,3.  298;  —  că  328.  360, 
3;  b.  76,2;  măcară  96,2  .  .  113,2.  272. 
329,2. 

M aeărie,  sm.  Np.  Macaire  306, 2.3.. 
307  ..;  6.  106,2. 

măcât,  SC.  couverture  de  sopha  avec 
frange  6.  34. 


m&oenic  —  mal. 


469 


măeenicţ  v.  muc  . 

mieés,  sm.  azërole  3ô6,3. 

machedén,  aj.  macédonien  111,2; 
-chi-,  b,  132,2;  -le,  sf.  NI.  Macédoine 
61;  b.  167;  -cAt-,  262,3..;  «itéll,  s. 
Macédonite  (une  secte)  246. 

măein^  (m&cinàl)  va.  1.  moudre  6.  334. 

macïùcft,  sf.  (cl)  gourdin,  massue  6. 
355,3.  356,2  .  .  367  .  .;  -ehfţă,  sf.  dém. 
b,  355,3.  356^3. 

Maclin,  sm.  Np.  299,2. 

Madiam,  sm.  NI.  60. 

măduhă,  y.  -duvă. 

mădular^  se.  (e,  àri)  membre  10*. 
55.  81.  115.  184,2.  243.  345,3;  b.  119, 
2.  149  (b.  48  1.  mftgulàrile). 

mădUTft,  sf.  moelle;  suc  b.  370,3; 
màdukà  357,2;  me-  124. 

mae,  v.  mai. 

măemuţă,  v.  maim-. 

maene,  y.  mânà. 

măestrie^  sf.  (il)  intelligence;  art; 
adresse  16.  59,3;  b,  108,2.  175,2;  măie-, 
b,  313;  -trU)  s.  maître;  ingénieux  265, 
3;  6.  327,2;  — ,  aj.  enchanteur;  magique 
b,  172,3.  173;  malăstră  (estre),  sf.  fée 
b.  338,3;  mestru,  iatr,  b,  286,2. 

magarïU)  sm.  (ri)  âne  90,3.  353  .  . 
2  .  .;  6.  118,3.  260.  357,2.3  .  .;  ma-  91. 

magază,  sf.  (le)  magasin  6.  245,3. 

Măgdălin,  sf.  Np.  Magdalène  43,3; 
MagdaUna,  101.  229,3.  231,2. 

maghie^  sm.  pi.  les  mages  b.  143. 

maghistàlly  sm.  (I)  magistrat  (?)  146, 
3;  -trăt,  id.  6.  359,1-3  .  . 

Magrn^ntie^  sm.  Np.  Maxence  357,3. 

magnft)  sm.  aimant  347,3. 

magnlésC)  yr.  3.  se  flatter  b,  83,3; 
-Ifre,  sf.  caresse;  flatterie  6.  48,3.  49. 
170,2. 

mă'gurftf  sf.  (ri)  colline,  montagne 
boisée  1*,3.  1.  10,2.  66,3  .  .  67,3  .  . 
108,2  .  .  141,3.  367,3;  6.  219;  -reni, 
sm.  NI.  i.  300,2. 

Măhăeîn,  sm.  NI.  Mohacs  43.  56,2. 

măhăese,  ya.  3.  faire  signe  6*,  2. 

mahala,  sf.  (aie)  fftuboorg  b,  127, 
3;  -lagiţoăe  sf.  faubourienne  b,  119,3. 

măhlBft,  sf.  mécanisme  b.  150,3. 

Malimet,  sm.  Np.  303,2. 

mahmur,  aj.  grisé  62. 

mahnésc,  (il)  ya.  3.  chagriner,  affliger 

266.2.  299,2;  —,  yr.  s'affliger  259,2.. 

299.3.  324,3;  b,  15,3.  165,2;  -nieïûne, 
sf.  chagrin  6.  178,2;  -lu're,  sf.  (rï)  id. 


133,3.  205,2.  313,3;  b.  Ô6,2.  256;  -nft, 
aj.  s.  triste;  chagriné  255,3.  364;  b, 
11,3.  14.  69. 

măhrămă,  sf.  (&ml,  ame)  linge,  toile  ; 
fichu  196.  300,3.  346,2;  5.  68,3.  312.2; 
maramă,  5.  262. 

maï,  ay.  plus,  dayantage  3.  4 .  .  12, 
3..  17.  18,3.  31,1.2.  34,2;  6.  6,2.. 
26,2.  217,3  .  .  363,2.  362,3.  368,3;  —, 
encore  7.  348,2;  6.  132;  —,  à  peu  près, 
presque  126.  128,3.  149,3.  176,3..  361; 
6.  22,3.  23,3.  169.  216,2.  226,2.  238,3. 

289,3.  296,2; ,  id.   6.  360;    mae 

134,2;  —,  ùtr,  plus  b.  286,2;  ma,  mr. 
b,  264,2.  266.  277,2.3.  278.  282  .  . 

Mal,  sm.  mois  de  Mai  56,2.  92.  135, 

2.  239,3;  b.  27. 

maï,  inţjct.  hé,  holà  6.  294,2  .  .  296, 
3  .  .  309,3.  333—334.  371;  mă,  b.  262, 

2  .  .  367,3  .  .;  mr,  moï  b,  280,3.  281,3. 
maïa,    sf.    iêtr,    mère    b,   283, 2. 3  .  . 

284,1.2.  . 

măleă,  sf.  (ce)  mère  60,2.  61.  63. 
64  .  .  168,2.  186,3.  214,2.3  .  .  248.  249, 

3.  319,2.  340,2;  5.  61,2.  78,3.  137,2  . . 
186  —  187.  202,3.  230..;  -precista, 
Notre-Dame  5.  28,3.  340  . .;  mălenliţă, 
sf.  dém.  chérie  5.  346;  măicuţă,  sf. 
dém.  6.  361. 

mălmăr-ln^  sm.  mr,  maçon  277,2  . . 

3  .  .—279. 

maïmûta,  sf.  (ţe)  singe  363,8.  364  . .; 
măem-,  b.  358, 1.  2  .  .  momită  b,  121  ; 
•téïu,  sm.  dém.  5.  260,2. 

m&Tne,  ay.  demain  96,2 . .  3  . .  198, 

2.  205,2.  211,3.  327;  b.  210;  mătnre  66, 
2  .  .;  mani,  b.  136,2;  măre,  i»tr.  b.  286, 

3.  286,2. 

mainte,  pp.  avant  16*,2.  20,3.  23, 
1.2.  32,2.  37,2.  41.  50.  61  .  .  100.  101. 

114.2.  120.  122.  133.  187,2.3.  162,2. 
201.   209.   263,3.  268  .  .  329,3.   330,3. 

366.3.  367,3;  mainûte  47,2;  mairUea 
200,3  .  .  367,2;  b,  9  (y.  ainte,  înainte). 

Màïor,  sm.  Np.  b.  201,2. 
màïstur,   sm.  (l)   mr.  maître  maçon 

4.  276—280  (cf.  m&estru). 

maïu,  (m&salu,  mas,  a  mane)  yn.  2. 
rester,  reposer;  vivre;  passer  la  nuit  9. 
194,3.  201,3.  222,2.  232,2.  242,1.2.. 
363,2;  A.  41.  307,3. 

maïûg,  sm.  (I)  maillet  b.  300,3. 

mal,  se.  (urï)  bord,  rivage  165,3. 
199,3.  327,2;  b.  287,3,  298,2.  346. 


470 


Maliohie  —  mftng^&érj». 


MalAchle,  sm.  Np.  h.  195,3. 

mftlaïu,  sm.  millet  è.l21.  165;  màlM 
178,2;  —,  pain  de  maïs  6.336,8.  358,2. 

Mălălăeşti,  sm.  NI.  b.  V6,8. 

mftleomiş,  aj.  taciturne  6.  26. 

mălit,  aj.  fangeux  b,  350.  352. 

Malkooï,  sm.  Np.  75. 

maltratez,  va.  1.  Utr.  maltraiter  6. 
282,2. 

mălură,  sf.  (n)  charbon  (maladie  des 
blés)  b.  320,2. 

mamă,  sf.  (me)  mère  b.  319,3.  362; 
măni-ta,  măni-sa,  à  ta,  à  sa  mère  (gé- 
nit.  et  dat.)  7  .  .  59,2.  224;  tnăne4a 
184,2;  mă-ta,  mă-sa,  (nom.  et  accus.) 
91,8;  b.  349,2;  mr.  6.  271.  278  (v. 
mum&). 

mămăligă,  sf.  pain  de  maïs  b,  375,2. 

Màmbre,  sf.  NI.  37. 

mamona,  s.  richesse  8*,  2. 195, 2 . .  3 . . 

mămueă,  sf.  dém.  petite  mère  b.  305, 
2;  -CUţă,  sf.  id.  b,  352,2.  353,2;  •ulică, 
id.  b.  336,2. 

măn,  (ai)  ya.  1.  envoyer  256.  257; 
5.  141,2.  143,2.  293,2  .  .  328,2.3.  359, 
2;  --,  mener,  diriger  b,  88,3.  328,3. 
335-338. 

mftnă,  sf.  (mânl,  ne)  main  16*,  2.  5. 
11,2.  12,2  .  .  16.  37,2  .  .  58.  61.  64,2.3. 
67.  74.  82.  88,1..  3.  110,3..  127,2. 
132,3.  158,3..  184,3.  188,3.  244,2. 
283,3.  293,3.  349  .  .  350.  352,3;  6.  61, 
3.  54,1.2.  107,8.  137,2.  169,2.  174,2. 
175,2.  192,3.  242,3.  262,3.  349;  — , 
mr.  b.  264,2.  267.  271,2;  —,  (mâïnï) 
14.  16,2.  81,2.  89.  101,3.  131.  196.  263. 
289,2.  290,3.  313  .  .  345,2;  b.  31,3.  32. 
51,1.2.  145,3  .  .  148;  —,  (manu)  36,2. 
105,2.  121,3.  144.  145,2.147,2..  152. 
154.  174,3.  193,2.  230,3.  231.  246,2. 
248,2.    249,2.    254,2.    266,2.    304,1.2. 

324.2.  327,2.  366;  b.  135,2.  145  .  .  171, 
2.  172.  199,3;  —,  (mànurl)  137,3.  140, 
1.2.  141;  o  — ,  une  poignée  5.  44;  a 
— ,  sous  main;  à  la  portée  147,3.  198,3. 

212.3.  254.  361,3;  b,  75,2;  ràzboïul  de 
a  — ,  mêlée  b,  82,3;  tn-de  — ,  apte 
319,3;  pre  — ,  dans  la  main  192,3; 
maene  216,2  et  mijna  226,3  =  mână; 
mâ^na  28;  măhvra  3*.  6*;  mâra,  (-ru) 
9  .  .  54,2;  mera,  istr.  b.  282,2;  mftnû- 
ţă,  sf.  dém.  b.  344,3. 

Mănftfl,  sm.  Np.  74,3;  Emmanuel; 
'la  45;  Mmie,  b.  289;  ManoU,  b.  287— 
291;  Mtmolachi,  6.  81,2;  ManuU  75. 


mănânc,  (mâncAl,  a  mânca)  va.  1. 
manger  7.  42,3.  46,2.  62.  64,2.3.  66. 
90,3.  116,3..  165,2.  193,3.  238.  242. 
247,3.  263,2.  264,2..  271,2.  285.. 
330,3.  331,2  .  .  361,2  . .  3  . .;  b.  44,3. 
63.  67,2..  71,2.  94.  149.  201.  215,3. 
233.  255,2;  mănâhic  15,3.  36,3.  52,1-3. 
80,3.  104.  108,3.  112.  116,8;  mâne, 
măânc,  màînc  8*,  2.  13*  3.  16*  2.  4.  . 
5  .  .  15,2.  16,3.  29,2.  81,3.  90,3.  104, 
2  .  .  108,3;  —,  mr.  b,  269,1 . .  3;  mac, 
b.  263,2.  264.  273,3.  281,3;  manc,  b, 
264,3;  munc,  istr.  b.  283.  285,2  . .  3.  286, 
3;  m^ràînc  4*,  3.  5*, 2;  mărănc,  istr.  b, 
286,3.  286. 

mănăstire,  sf.  (ri)  couvent,  cloître 
44.  62,1.2.  78.  87,3.  94,2.  103,2.  131. 
174, 1-3.  193.  221..  297,2.3.  319,2. 
328;  b.  24,3.  32,3  .  .  34,3.  40,2  .  .  127, 
3.  166,3;  mănăstire  109,3;  -Hr  214,2; 
manaater  mr,  b.  274,3. 

mănătureă,  sf.  (ci)  champignon  b,  98. 

mancaëés,  aj.  gourmand  286,3;  -ca- 
re, sf.  ('c&rl)  l'action  de  manger;  man- 
ger, mets;  proie  15,3.  18,2.3.  35.  61. 
64,2.  129,2,  167,2.  282,3.  354,2;  b,  23. 
2.  42,2.  47,2.  203,3.  210,3;  -eari,  b. 
86;  mătncare  28.  30;  -cărimc,  sf.  dé- 
mangeaison b,  341,3;  -căt,  s.  manger 
266,3;  6.  102,2;  -cătură,  sf.  id.  b. 
289,2. 

Mancé,  s.  Np.  45. 

mance-le  aj«  iatr.  le  premier  b.  285. 

măndila,  sf.  mr,  habit  5.  274,2  .  . 

mftndreâţe,   sf.  fierté  260;  -résc, 

vr.  3.  s'enorgueillir,  se  glorifier  47;  b, 
291,2.  332;  -rie,  sf.  (iï)  sagesse  10*, 
2  .  .;  —,  orgueil,  fierté  50.  54,8.  247. 
364,3;  b,  47,3.  48;  -rişdr,  aj.  joli  b. 
317,3;  -ru,  aj.  vain,  fier  50,3.  300,2. 
327,3;  b,  158,3.  197,3;  —,  beau,  joli 
b,  141,2.  287,3.  330,2;  —,  sage  59. 
141,3;  b,  72;  — ,  s.  amant,  amante  b. 
289,2.3.  290,1.2.  293,3.  306,2.  309,3..; 
-rută,  sf.  (ţe)  id.  dém.  b.  290,2.  296,2. 

Manend,  sm.  Np.  Mani  b.  79,2.3. 

mângaére,  sf.  (ri)  consolation;  ca- 
resse b.  67,3.  161,3;  -ri,  b.  179,3; 
-eare  99,2;  b.  15,3.  52,2  .  .  146,3.  149, 
2  .  .  230,2;  mâ^ngâeare  31,3;  -tare  10*, 
2.  84,3;  mîn-  211;  -găeât,  aj.  consolé 
249,2;  -gaïds,  aj.  s.  consolateur  b,  172, 
3. 224,3  ;  (— ,  5. 231, 3 1.  mănios)  ;  -găltdr, 
aj.  s.  consolateur;  calmant  84,2.  130,3. 
289;  b.  79,3.  242,3;  -gàetor  136,2.  208, 


m&nic  —  m&rg^&ritir. 


471 


3;  -grftitûra,  8f.  consolation  9*.  19,2; 
-gala,  (àlÀl)  va.  1.  consoler;  caresser 
148  .  .  179,1.2.  181.  188.  300,2;  h.  64, 
2.  104.  135,2.  140,2.  182.  230,2.  304; 
— ,  vr.  te  consoler  99  .  .  139.  258,3. 
350.  364;  b,  178,3;  mâhigâiuSl.  184,2. 

mftniC)  vr.  1.  se  lever  de  grand  ma- 
tin h,  137. 

mft'niefty  sf.  (ci,  ce)  manche  b,  11,3. 
337.  361.  373,2. 

m&nfeţ  sf.  colère;  foreur;  courroux 
1*3.  13*2  . .  16,3  .  .  16,2.  35,2.3.  61  . . 
60,3.  76,3.  81,3.  83,3.  111,3.  113,2. 
142  .  .  170  .  .  201,3.  213,3.  247,2.  296, 
2.  320,3.  338.  364,3;  i.  18,2.  22,3.  29, 
2.  65,2.  67,2.  67.  83,2.3  .  .  123,3.  185. 

196.2.  246,2;  mîlliés,  aj.  s.  furieux,  vio- 
lent 118,3.  169,2.  364;  &.  26.  27,3.  66, 
2.  83,3.  84,2. 146;  -neo«, 6. 67;  mftngftos, 
5.  231,3  (1.  mftnios);  mftiiiu,  (iâiu) 
va.  1.  irriter;  fâcher  11.  16,2.3..  36, 
2.  80.  211.  366;  b,  48,2.  63,2.  96;  — , 
vr.  s'irriter,  se  fâcher,  avoir  du  dépit 
2*.    27,2.   66,2..   86,2.    112,2.    117,2. 

121.3.  182.  227,2.  233.  270.  273.  306. 
368,2;  b,  246,3. 

Manolaehe,  -11,  v.  M&nàil. 

mansûp,  se.  (un)  poste,  emploi  b,  106. 

mftntà,  sf.  (le)  manteau  b,  294,2. 
337,3. 

mftntuésc,  (uù)  va.  3.  sauver,  dé- 
livrer 27.  60,2.  86.  89,2.  127,3.  148. 
241.  289.  293.  309,2.  349,3.  367;  b.  16, 
2.  29,2.  38,2.  132,3.  199.  214,3.  366, 
2;  —,  vn.  finir  6.  245,2;  ment-  39; 
mont-,  b,  184;  mftntufnţă,  sf.  salut;  dé- 
livrance, rédemption  108,2.  240,3.242, 

2.  249.  270.  322;  min-  214.2;  mftntafre, 
sf.  id.  49.  83,2.  166,2.  263,2.  295.  336, 
3;  6.  17.  31,2.  166,1.2.  192,3.  196,3; 
—,  fin  6.  62;  mântnft,  aj.  guéri  187,2; 
mftntuitdr,  sm.  Sauveur  50, 2.  65. 124,3. 
136,2.  183,3.  214,3.  348  . .;  b,  101.  190; 
— ,  aj.  sauvant,  délivrant  130,3.  163. 
292.  348;  b.  20,3.  81. 

mftnûncliïu,  se.  (che)  fagot;  gerbe, 
bouquet,  botte  249,3;  b.  317,3.  321. 
336,2.  344,2. 

Manul,  sm.  Np.  6.  126,2;  -le,  v.  Mă- 
n&il. 

mănuţă,  sf.  (ţe)  petite  main  b,  295, 

3.  362,2. 

mânz,  sm.  (I)  poulain  31 0,3. .311..; 
b.  359,2.  372,2;  -,  (zàï)  0.133,2  .  .;  — , 


(jï)  b.  168  .  .  268,2;  mdn^  232,3.  233; 
-zăr,  sm.  (1)  brebis  k  lait  6.  258,2; 
-zât,  aj.  sevré  6.  268,2;  sm.  Np.  87; 
mftn^sér)  sm.  ânon  36. 

măr^  SC.  (mere;  merï)  pomme,  pom- 
mier 366,3.  357;  b.,  2,3.  73,2  .  .  3  .  . 
74.  .  91.  97,2.  137,3.  138.  174,2.  299, 
2.3.  324,3.  .  327,2  .  . 

măra,  v.  m&na. 

mărăcine,  sf.  (ni)  épine  ;  broussailles 
222;  b.  310,2.  342;  -èurU,  b,  119,2  .. 

marama,  v.  màhr-. 

Maramorûs,  sm.  NI.  234,3.  236,2. 

3;  -muret  197,2;  -murăf  126,2. 
marăne,  i»tr,  v.  m&nânc. 
mărărlu,  sm.  anet  366,2. 
mărăt,  aj.  mr,  pauvre,  misérable  b, 

274.2.  278,3.  280.  281. 

Mareo,  sm.  Np.  Marc  42,3  .  .  100,3. 
128.  266,3.  310,3.  368,3;  b.  22,2.  63; 
—  Avrélie,  Marc  Aurele  ô.  9,2  .  .  10, 
1.2;  -eu,  b.  292  .  .;  —  Antonie,  Marc 
Antoine  b,  197—198. 

marchez,  sm.  marquis  b,  249. 

Mardohéïu,  sm.  Np.  277. 
mare,    aj.    grand   11*,  2.   3.  6.  11,2. 
17.   24.   31.    34,2.3.   35,2.   36,3.    43,3. 

65.2.  69,2.  61,2.  67,3.  84,3.  104,3.  186, 
2.  329,1.2.  348,3;  6.8.  13,2.  227.  365, 
3;   —,  s.  le  grand,  supérieur  20,3.  33, 

2.  89,1.3.  154.  166.  170,3;  b,  213,2. 
247,2;  eu  —  ce,  à  peine  b.  348,3.  363, 
2;  —,  iêtr.  b,  283,3;  mari,  b.  10.  82,3. 
103.  150,3  .  .  171,3;  maare  92,2. 

măre,  sf.  (mârl)  mer,  océan  6.  11  .  . 
14.  18.  19.   23,3.  34,1.3.  36.  49,3.  84, 

3.  110,3.  127,2.  202,3.  224—226.  266, 

2.  303,3  .  .  304.  339.  367,2  .  .;  ô.  13,2. 

22.3.  110,1-3.  147.  167,2.  217;  -rOşlc, 
la  Mer  Rouge  146,3. 

măre,  intj.  hé,  holà  199,2;  b.  324,3; 
-r»,  b.  301,2;  —,  iêtr.  v.  m&ïne. 

măresc,  va.  3.  louer;  grandir,  élever 
80,2.  83,2.3.  86,3.  164,3.  166.  243.  248, 

3.  249,2  .  .  264,2  .  .;  6.  15,2.  66.  192. 
263;   —,  vr.  grandir,   magnifier  366,2; 

ô.  17. 

Mares,  sm.  Np.  ô.  206,3.  206,2. 
mareşal,  sm.  maréchal  b,  127,3. 
măreţ,  aj.  av.  fier  13*.  50,3.  286,3. 
marfă,  sf.  (mărfuri)  marchandise  b, 

128.3.  136.  246,3. 
mărg,  V.  merg. 

mărgăritar,  se.  (i,  e)  perle  fine  18. 
38.  114,2  ,  .  176,2.  179,  290;  h.  133,2. 


472 


màrgelàt    -  m&şc. 


161,2.  168.  218.  336;  -HtU,  b,  333,2; 
-rintàr,  b.  334. 

mărgrelăt,  »j.  marqueté  (?)  b,  258,2. 

margrhïél,  sm.  (I)  bouffon,  vaurien 
b.  12,2.  118,2. 

mărgrine^  sf.  (ne,  ni)  marge,  rivage, 
bord;  extrémité;  frontière;  flanc  18.  73, 
2.  83.  97,3.  131.  154,2.  189,3.  223,2. 
250,2.  261,3.  272,3.  314  .  .  330.  367,2; 
b.  92,3.  107,2.  132,2.  158,2.  169.  206, 
2.  301,2;  —,  mr,  fin  b.  278,2;  -gene, 
b,  71,3.  90,3.  . 

MargrinénY,  em.  NI.  b.  127,3.  207. 

mărhă,  sf.  béte  de  somme  23,3. 

Marie,  »f.  Np.  32,2.  92,3.  101 . .  124. 

137.2.  183,2.  188  .  .  196.  230,2.  231,2. 
299,1.3.  300,3;  b.  38,3.  171,2;  —,8m. 
Marins  b,  197-198. 

mărfe,  sf.  grandeur;  gloire;  majesté 
12*,2.   4..  38..   50,2.   75,3.   83,2.    97. 

103.3.  104,3.  105.  114,3.  119,2.  124,3. 
130,8.  159.  192,3.  240  .  .  290,3  .  .  336, 
2.  340,3;  b.  2,2.3..  8,2,3.  126,3.. 
181,2;  mftrime,  sf.  grandeur,  quantité 
b,  84,3.  88,2.  129. 

Marfn,  sm.  Np.  355,1  .  .  2;  -rină, 
sf.  mr.  b,  274,2  .  .;  -rien  38. 

mărfre,  sf.  gloire,  louange;  gran- 
deur; splendeur  14,2.  15.  49,2.  50.  51. 
85,2.   99,2.   106.    114,3.    182,3.    184,3. 

236.2.  298,2.  302,3.  367,3;  b.  16,3.  86. 
107.  147.  173,2.  184,1.2.  188.  232,2.3; 
-isér,  cresc  —,  grandir  un  peu  b.  178, 
2;  -ft,  aj.  loué,  fameux  183,2.  344,2; 
ô.  249.  315,2. 

mftrit,  (al)  va.  1.  marier  b,  261,1. 
2  .  .  ;  — ,  vr.  prendre  un  mari  46  .  .  52, 
2.  59;  6.  60,3.  89,2.  309,3  .  .;  -ăt,  aj. 
marié  46  .  .  52,3;  5.353,2. 

marmură,  sf.  marbre  172,3.  173. 
361  .  .;  ô.  40,2.3.  130;  -r«  6.  206,2  .  .; 
marmurése,  vn.  devenir  stupéfait  223, 
2;  -rit,  aj.  stupéfait  222,2. 

Maroc,  sm.  NI.  mr.  b,  281. 

Mărtha,  sf.  Np.  137,2.  138,2.  139, 
2  . .  140.  186,3. 

Martie,  sm.  mois  de  Mars  74,2.  76. 
208.  314;  b.  38,3.  166,2;  -7't  331;  b, 
58,2;  'U,  b,  60,3. 

mărtur,  sm.  (I)  témoin,  122,3.  123. 

297.3.  301,3;  b,  266,3;  -tor  3*1.2. 
257;  b.  3. 

mărturie,  sf.  (ii)  témoignage  ;  té- 
moin 3*,2.  12,8.  20,2.  33.  38,3.  40,2. 
82.  93,1.2.   123.    128.   134,3.    163,1.2. 


174,2.3.237,2.  245.  261,3.  277,2.  284, 

2.  309,3.  351,2;  è.  8,3.  30,3.  38.  97,3. 
206;  —  pravo-slăTIlieă,  la  confession 
orthodoxe  290,3;  —  risésc,  (sil)  va.  3. 
témoigner,  rendre  témoignage;  avouer, 
prouver;  confesser;  avertir  2*, 3.  4*, 3. 
15*,2.  20,2.3.  31.  32,3.  41,2.  63,2.  74, 

3.  85.  109.  115,3.  122,3.  132,2.  144, 
1-3,  153,2.  160  .  .  166.  308,3.  311,2.3. 
342,3.  365,3;  ô.  36  .  .  50,2.  131.  159, 
3.  160..  210;  -resesc  134,2;  -toriseac 
43,  2  ;  -torosesc  44,  3  ;  mrătw^esc  52  ; 
-risfre,  sf.  confession,  aveu  b,  204.  210, 
2;  -ri,  b.  219,2;  -risft,  aj.  de  bon  té- 
moignage 283,3;  — ,  reconnu  3*. 

Martï,  s.  pi.  Mardi  218,3.  235,2. 
310;  b.  59.  137;  -ţă,  mr,  ô.  280,3;  -ţie, 
sm.  Np.  143,2  .  .;  -tïalis,  sm.  Np.  b.  3,3. 

marûnellïn,  sm.  (I)  manche,  anse  b. 
333,3  (v.  manu-). 

mărunt,  aj.  av.  menu,  fin,  mince, 
petit  70,3;  b.  43,1.3.  300,2;  pre  a  —, 
en  détail  b.  171,3;  -ntél,  aj.  av.  dim. 
id.  b,  42,2.3.  300,3.  328,3.  333,3;  —, 
se.  atome  339. 

mas,  sm.  couchée  201,3  .  .  (v.  mâiu). 

măsă,  sf.  (mese,  mê-)  table  28.  30, 
3.  49,3.  58,2  .  .  100.  210,2.  223  . .  262, 

2.  283,2.  293.  336,2;   b.  7,2.  28,2.  43, 

3.  69.  84,3.  104,3.  170,2.  224,^.  226,3. 
248,1.2.  255,2;  meaaă,  mr,  b.  281,3  .  . 

măscărlcYu,  sm.  bouffon,  jongleur 
88,2.  217,3;  b.  170,3;  -reţ,  b,  360,1  . .  2; 
•eïûne,  sf.  arlequinade  b.  51,2.  52,3. 

mascur,  sm.  (I)  cochon  mâle  châtré 
b,  34,3. 

maslfn,  sm.  (I)  olivier  7  .  .  64,2.3. 
286,3.  287;  ô.  62;  —  sălbatec,  tere- 
binthe(?)  357;  -ă,  sf.  (e)  olive  10*,  2; 
b.  97,3;  mr.  masnâ(f)  b.  275. 

măslu,  SC.  (le)  extrême  onction  116. 
243,2;  b.  29. 

masnă,  mr.  v.  maslinà. 

mastorle,  sf.  mr.  art  b.  265,3  .  .; 
-tt^,  b.  276,2  (cf.  m&estrfe  meçter). 

măsur,  (al)  va.  1.  mesurer  30,2.  128; 
b.  92,3.  366,2;  -ă,  sf.  (ri)  mesure; 
nombre  15.  17.  29,2.  30,2.  82,2.  97,8. 
195,2  .  .  267,2;  b.  26,2.  108,2.  158,2. 
211,2.  323,2.  359,3;  eu  —,  modéré  b. 
87;  de  — ,  id.  b.  26,2;  peste  — ,  trop, 
à  outrance  5.  161,3.  174,3;  iisttpra  de 
—,  id.  b,  63,3;   -rat,  aj.  mesuré  82,2. 

mftşftesc,  vn.  3.  fourmiller  b.  153,3. 

mftşc,  sm.  mulet  365,3. 


m^tebà  —  merg. 


473 


măştehă,  sf.  belle-mère  90,2.277— 
278. 

mătfteine,  sf.  mélisse  b,  342,3. 

mătărsăse,  va.  3.  confesser  207,2 
(v.  mărturisesc). 

mătăsă,  sf.  soie  313,2.  356,3;  b.  120; 
-86,  b,  225,3;  nuUasă,  b.  332.  368,2. 
369,2. 

matca,  sf.  (mă>tcl);  —  focnlnt,  le 
fleuve  de  feu  (dans  l'enfer)  82,3.  113,2. 
127,2.  349;  b.  141,3;  —,  lit  de  rivière 
6.  261,3. 

Mateïu,  sm.  Np.  76.  109,3.  134,2. 
200;  b.  82;  -Iheîu  78,2.3.  98.  111,3;  b. 
63;  -thei  41,3.  194.  274,3.  275..  307, 
3.  309,2;   b.  20,2..  3.  38;   -Uhei  27,3. 

30.2.  169.  194,2.  237,3.  325,2.  348,3; 
MăteîuSS,2]  Mătleaş  176.  177,1.2.  191, 
3;  Ma-  71. 

materie,  sf.  (ii)  matière,  substance 
260;  0.64,2.  91,3.  214,2.  237,3. 

Mătieaş,  v.  Mateiu. 

mător,  sm.  vieillard  164. 

mătrăgună,  sf.  mandragore  6.  342  . . 

mătur,  (al)  va.  1.  balayer  91;  5.  339, 
2;  'tor  1*,2;  -ă,  sf.  (rt)  balai,  herbe  à 
balai  356;  b.  339,2. 

mătuşă,  sf.  (se)  tante  90,2.  190,3; 
b.  350,3;  —,  vieille  femme  6.  353—356. 

maţ,  SC.  (e)  pi.  intestins  156.  166,2. 
321;  b.  362,2;  mr.  b.  263,3. 

mft'ţă,  sf.  (ţe)  chatte  b,  172.  213,2. 
319,2.  337,3..  362.  374,3;  —,  flocon 
b.  309,2. 

Mayriki,   sm.  Np.  75;   -roeordăt, 

sm.  b,  18. 

Maxim,  sm.  Np.  257.  320,2.  328; 
-iăn,  sm.  Np.  322. 

măzăe,  sm.  écrivailleur  362,3. 

mazăre,  sf.  pois  commun  356  ;  b.  27  ; 
'Zi-,  b.  98. 

mazfl,   aj.  s.  destitué;   petit  boïar  b. 

34.3.  102,2.  219,2.  220  .  .  319,2;  -xăl, 
b.  75;  "ése,  va.  3.  destituer  149,3;  b. 
34,  2. 

me,  mea,  pr.  pass.  1  sg.  f.  ma  (v. 
gram.). 

me,  V.  merg. 

mea,  av.  mr,  après  b,  272,2. 

measer,  v.  meser. 

meăşire,  sf.  mr.  don,  gratuitement 
b,  263,2. 

mecét,  se.  (uri)  mosquée  149, 2..  3; 
b.  19,3. 

MeeislăT,  sm.  Np.  b.  50,3. 


medelnleér,  sm.  (i)  le  boïar  qui  ver- 
sait Teau  sur  les  mains  du  prince  91,3. 
151,3..  173,2;  b,  195,3;  'dil-  103; 
-niţă,  sf.  lavoir  238,3 .  .  239  .  . 

Medena,  s.  Np.  b.  173,2. 

Medieş,  sm.  NI.  178;  'iktf,  b.  3,2. 

megiăş,  s.  aj.  (I)  voisin  174,2.  197;  b. 
2,1.2;  —,  (iesï)  136;  b.  121,2;  -iesésc, 
vr.  3.  avoisiner  à  189. 

Mehedinţi,  sm.  pl.  NI.  5.  127,2. 

Mehmet,  sm.  Np.  71.  149,2  .  .  191,2. 

meïdan,  se.  (e)  champ  de  combat 
ô.  240. 

meïu,  sm.  millet  6,2. 

melahénie,    sf.   mélancolie   b,  26,2. 

mele,  sm.  (I)  limaçon  b.  42,2.  371,2. 

Meleti,  s.  NI.  Malta  349,3;  -tie, 
sm.  Np.  290,2;  -Uï  111,2. 

Melhi,  sm.  Np.  66  .  .  67  . .  ;  -or,  sm. 
Np.  b,  332,3;  -sedec,  sm.  Np.  66.  94, 

2;  Melintie,  sf.  Np.  6  . .  7. 

mélita,   sf.  moulinet,  brisoir   b,  349. 

369. 2. 

menéuros,  v.  mincinos. 

Menelan,  sm.  Np.  b,  83,3  . . 

menése,  vn.  3.  présager,  prédestiner 
201;  b,  70,1.2. 

mente,  v.  minte. 

menât,  v.  min-. 

Mepeş,  178,  1.  Meghieş. 

mera,  istr.  v.  mâna. 

merăellie,  sf.  mr.  souci  b.  271,2. 

Mereurï,  sm.  Mercredi  6.  69,2.  137; 
mïercure  218,3..  220;  b,  125;  Mer- 
eurii,  sm.  Np.  Mercur  b,  82,3. 

meréu,  av.  continuellement  b.  288, 
2.  290,1-3.  344,2. 

merg,  (merşi,  mersei,  mear-,  mlar-) 
vn.  2.  aller  marcher  1*.  2*  3.  6*.  9*. 
15*,3.  1  . .  3  . .  6,2.  9  . .  13,2.  17,3.  19. 
24,2  . .  25,2.3  . .  31.  61.  65.  67.  70,3.  74. 
82.  97.  99,2.  115,3.  127,3.  131.  141,3. 

166.3.  187,3.  188.  201,2.  218,2. .  3.  229, 
2.3.  263  . .  291,3.  297.  309,2.  310,3.  327. 
334,1.2..  352,1-3;  b.  39.  56,3.  63,3. 
97,2.  105.  114,2.  115.  119,2.  133—134. 

167.2.  199,2.  200,2.  359,3;  mârg  95. 
116.  139,3.  147,2.  149.  182,2  ..  3.  230, 
2..  3.    255,2.    273,3.    299,2.    300,2.3. 

305.3.  306  .  .  307.  340,2.  360,2;  b.  64, 
2.  66,3.  114,3.  120,3.  132,2.3.  133,3. 
135,3;  mierg,  mr.  b.  272;  merî,  -re  2 
et  3  sg.  b,  345  me,  3  sg.  b.  293, 2  ;  mere, 
istr.  (mes)  -a,  ii  est  allé  b.  283,2.  284,2. 


474 


meri  —  mîgdàlk. 


286,1-3;  -ere,  sf.;  —  tnaitUe,  progrès 
b.  162,3. 

merlţ  s.  miel;  v.  miere. 

meridian,  sm.  méridien  323. 

merişer,  s.  (soare)  pervenche  b.  356; 
— ,  petite  pomme  b.  174,3. 

merSţ  sm.  pe  —  ui  dî'umuluî,  pour 
aller  en  chemin  b,  294,3. 

meruése,  yn.  3.  être  digne  b  214,3. 

mes,  sm.  (şi)  mr,  mois  b,  268,2. 

meser,  aj.  s.  misérable;  pauvre  viê-, 
8*,3.  iy,2.  59,3.  61.  181,2.  185,2.  252, 
2.  313.  364,3.  365.367,1.2..;  -fttlite, 
sf.  pauvreté,  misère  25.  26.  31,3.  32. 
181,3;  -ôre,-  sf.  miséricorde  11*.  11. 
13,2.  14,2.  28,2.  78,2. 

MesercYu,  sm.  Np.  (?)  45. 

mesése,  vn.  3.  tenir  table   b.  293,3. 

mesét,  sm.  (slav.)  mois  38.  56,2.  87, 
2.  340,2. 

mésia,  s.  Messie  108,3.  153,1.3;  6. 
322;  measià  153,2. 

Mésopotamie,  sf.  NI.  273. 

mesteăeftn,  sm.  bouleau  356,3. 

méstee,  (aï)  va.  1.  mêler  2.  126,3; 
h.  .67,2.  301,3  (v.  am-);  -ătură,  sf. 
mélange,  composition  101. 

mestï,  sm.  pi.  espèce  de  chaussures 
b.  "34. 

mestru,  istr.  v.  maestru. 

meşină,  sf.  (nuri)  basane  258,2.3. 

meşter,  sm.  (I)  maître;  artisan,  maçon 
33,2.  38.  126.  177,2.  222,3;  b,  13,2. 
19,2.  88.  136  .  .  178,3.  211,2  .  .  252,3. 
292,3;  —,  aj.  habile  10*,  2.  167,3;  -ăş, 
sm.  (I)  dîm.  b.  364,2;  -fe,  sf.  art  b. 
291,2;  -sûg,  se.  (urï)  art,  métier;  arti- 
fice, ruse  71.  79.  116  .  .  118.  123,2. 
191,3.  235  .  .  236.  337;  b.  88;  —,  con- 
naissance 110, 3  .  .;  —,  malice  301; 
meşteşug,  id.  84.  171,2.  172,2.3  .  .  291, 

2.  353,3;  6.  5,2.  30,3.  91,2.3.  171,2. 
179.  181,3.  239.  253,2.  257.  362.  373,2; 
meşterşuguese,  va.  3.  travailler,  faire  ; 
préparer  118,2.  133,3.  144,2.  324;  -şu- 
guft,  aj.  artistique  &.  13,2;  meşte- 
şugire,  sf.  art  b.  92,2.3;  -teşugit,  ar- 
tificiel b.  173,2. 

metafizică,  sf.  métaphysique   b.  247. 
metaforicésc,  aj.  métaphorique  b.  1 63. 

Metafrăst,  sm.  Np.  241,2. 
metaherisésc,  va.  3.  user,  employer 
b.  47,3.  90,2.  198. 

metanie,  sf.  (il)  prosternation  90,2  . . 

3.  91.  181  ;/ac  —,  s'incliner  305,3.  306,2. 


meteăhnft,    sf.    (ne)    défaut    170,2; 
'tahnă,  6.  249,3.  250,2.3. 
Metliodie,  sm.  Np.  b,  56. 
Methomori,  sm.  NI.  321,3. 
Metislăv,  sm.  Np.  h.  50,3. 
metéll,   s.  église  succursale  b.  40  .  . 
men,  pr.  pass.  mon,  v.  mieu  (v.  gram.). 
menréz,  va.  1.  mesurer  (?). 
mer,  Utr.  mon   b.  285  (dcr.  meu.). 
mez,  V.  miez. 
mi,  pr.  pers.  datif:  à  moi. 
mia,  pr.  pass.  istr,  b,  285,2  v.  mea. 
mîară,  v.  miere. 
Miasin,  sm.  NI.  221,2.3. 
miază-noăpte,  sf.  Nord  130,3.  177, 

2.  222,2;  mfol^  — ,  65,3.  68;  -zi.  Sud 
130,3. 

mie,  aj.  petit  9*, 3.  8.  17.  18,3.  31. 
34,2.   66,3.   70,3.   89,3.   94,2.3.   104,2. 

3.  114,3.  119,2.  127,2.  193,2.  260,2. 
290,2.  309,3.  337;  b.  13,2.  107,2.  118, 
3.  140,2.  166,3.  233,2.  249  .  .;  o  mica 
de  vreame,  —  —  de  ceaSf  peu  de 
temps  256;  ô.  41;  mtc,  mr.  b.  277,3; 
-sér,  aj.  dim.  très  petit  79,2.  120,3; 
ô.  254,2;  -soréz,  va.  1.  rapetisser  83, 
3;  -şurez  119,3;  b.  12. 

micşuneă,  sf.  (ele)  violette  b.  295. 

micuţ,  aj.  très  petit  b.  354;  de  — , 
depuis  qu'il  était  très  petit  ô.  292,2. 

mie,  sf.  (mil)  mille,  millier  4.  10,2. 
16.  28,2.  60.  95,3  .  .  96,1.3.  238.  296, 
3.  332;  b.  47,3.  55,3.  92,3.  147,2.  210, 

2.  304.  369,3.  370,2.3. 

miél,sm.  (miel)  agneau  15,2. 74,3. 104, 

3.  282.  293,2;  b.  258,2  .  .  mr.  nîel  h, 
265,  .  .  2  .  . 

mieoàrft,  sf.  brebis  de  deux  ans  b, 
258,2. 

Mïercurê,  s.  Mercredi  88,2. 

miére,  sf.  miel  98.  165,3.  166..; 
6.  94,3.  102,3.  132,3;  -ri,  è.  59  .  .  85. 
133;  meH,  ft.  59,2.  137,3;  mieare  12,3. 
15,2.  68.  154,2.  282;  b.  173;  miară  175, 
2;  nere,  b.  138. 

mïerla,  sf.  (le)  merle  b.  44,3. 

mierés,  aj.  mielleux  6.  354,2. 

mïeu,  (raea,  nostru,  noastre)  pr,  pass. 
mon;  v.  gram. 

miez,  sm.  milieu  b.  340,2;  —  de 
païne,  mie  de  pain  b.  42,2.  43;  —  de 
noapte,  minuit  b.  36,3.  37;  -ul  nopţiî, 
id.  80,3.  82.  288,2;  6.  54,2;  mez,  b. 
341,2  (cf.  mr,  nïiza). 

migdala,  sf.  (le)  amande  b.  98. 


Mihal  —  minuna. 


475 


Mihaï,  sm.  Np.  Michel  33,2.  37.  93, 

2.  269,3;  b.  81,3.  128.  144,2.  217,3. 
333,3;  —  Vodft,  i.24,2.  75,3.  82;  -hail 
11*.  49,2.  61, 2..  3.  64,3.  81.  363;  b. 
40,3.  111,2.  171—172.  244;  -hăil  87,2; 
-hàilà  207,2  . .;  ô.  330;  -hălee,  sm.  Np. 
b.  38,3;  -et  173,3  .  .;  -du  174  .  . 

Mfhnea,  s.  Np.  171.  172;  b.  206,2. 
300, 2. 

miîăŞţ  sm.  capitaine  (sur  mille  sol- 
dats) 3*,  3.  4*,  3. 

mtjésc,  va.  3.  cligner  6.  363,2. 

mijléCt  se.  (I,  oace)  milieu,  moyen; 
reins  18.  21,2.  34.  67,3 . .  102,3  . .  110, 

3.  127.  129,2.  166.  244,2.  265..  267. 
310.  313.  334,3.348,2.366,2.3;  6.9,2. 
11.  22,2.  28,2.  38.  161,2.  163,2.  168. 
263,2;  — ,  le  gros,  centre  de  l'armée 
b.  301,2.3.  304;  -él,  sm.  dim.  b.  320; 
-ése^  va.  3.  causer;  intervenir  b.  6,2. 
182,3;  -fe,  sf.  intervention  246,2;  -fre, 
sf.  (ri)  id.  b.  7.  81,2;  —,  moyen  b,  131, 
2;  —,  centre  323. 

milă^  sf.  (le)  pitié,  miséricorde,  g^Âce, 
aumône;  charité;  a  fi  — ,  avoir  pitié 
10*,2.  12*,2.  8.  12.  26,2.  28.  37,1.3. 
49.  60,2.  62,2.  67,3.  68,3.  82,2.  88. 
96,3  .  .  96,3,  107.  126,2.  166,2.  191,2. 
193.  210,2.3.  299,2.  324,2.  346.  349,3; 
b,  2,1.3.  30,2.  63,3.  116,2.  135,2.  193  .  . 
200.  229,2.  231.  308,2;  —,  bonté,  ri- 
chesse b.  102,3;  — ,  amour  b.  318,3. 
374,3;  milă,  mr.  b.  272,3. 

milă,  sf.  (le)  mille  58,2.  177,1.2; 
b.  133,3.  172,2;  —,  (uri)  6.  40. 

MfleOT,  sm.  NI.  72,2. 

milcnése,   vr.  3.   prier,   supplier  99. 

184.2.  304,2;  -cnfre,  sf.  supplication 
97;  -euitûra,  sf.  id.  42  .  . 

Milêsti,  sm.Nl.  92,3;  -lie,  s.  Np.  257. 

milieu,  se.  (oane)  million  b.  366, 2  . . 

militar,   sm.    (I)   militaire   b.   310,3. 

mil<^S,  aj.  miséricordieux  1.  2.  277,3; 
-Sărd,  id.  169,2  .  .  337.  344,3.  354,3; 
'Srâd  20;  -sftrdfe,  sf.  miséricorde  130,2; 
miloste,  sf.  miséricorde,  clémence  ;  au- 
mône, charité  13,3.  30,2.  81;  -ténie,  sf. 
id.  6», 3.  8,3  .  .  24.  26,2.  30,2.  44  .  .  86. 
96,3.  107.  161.  181.  296.  304,2;  b,  7,2. 
62,2;  -tiv,  aj.  s.  miséricordieux;  favo- 
rable   82,2.    86,2.    114,2.    149,3.    165. 

242.3.  263,3.  346,3.  368;  b,  10,3.  77, 
2.  101,2.  111,2.  143,3.  219,3;  —a  ta, 
votre  Grâce  (titre)  88,2;  -tiTésc,  vr.  3. 
avoir  pitié  64,3.   86,2.    124,3.  125;    b. 


185,3.  233.  367,3;  -tivlre,  sf.  miséri- 
corde, grâce  b,  47,3. 146,3.  182,2.  219,3. 

Milos,  sm.  Np.  74  .  . 

miluésc,  va.  3.  avoir  pitié;  faire  une 
grâce;  donner,  faire  Taumône;  traiter 
bien    12*,  2.    8.    26,3.    26, 2..  3.    30,2. 

60.2.  62,2.  62,2.  81,1.2.  82,3.  86,2. 
96  .  .   169,3.   183,2.  193,2.   320,2.   344. 

358.2.  363,2.  368;  b.  33,2.  94,2.  124. 
135.  162.  185,3.  225.  233,2.  310.  317.. 

323.3.  375;  doamne  miluéfte,  xupic  iXei- 
aov  240 — 241;  -oitér,  aj.  s.  miséricor- 
dieux 84,2.  96,3. 

Mina,  sm.  Np.  221,3.  223. 

mină,  sf.  mine  b.  223,2. 

minarea,  sf.  (ele)  minaret  149,2.3. 

mincYûnft,  sf.  (ni)  -eu-,  mensonge 
156,2.  302,3.  360;  b.  8.  41,3.  98,2.  169, 
3.  206,3.  211,2.  228,2.  248.  257,2;  men- 
48.  231,2.  361,2;  mr.  b,  264,2;  min- 
ţună,  (ni)  5.  268;  «cinés,  aj.  s.  faux, 
mehteur  9*.  11.  19,3.  84,2.  131,3.  133, 

2.  210.  293,2.  324,2..;  b.  23.  39,3. 
73.  145,2.  207,2.  214,3  .  .  234,3;  -cïu- 
noê  123.  246.  360;  -ccncw  284.  313,2; 
mencïunoê  47,3  ..  48,1.2.  129;  m^ncuroa 
54,3. 

minduése,  (uil)  mr,  vn.  vr.  3.  pen- 
ser, croire;  réfléchir;  b.  264,1.2.  266, 
1.3.  267.  268,2.  272,3.  276,3;  -ntu-,  b, 
267,2;  "Ufre,  sf.  pensée,  intention  6. 
266.  267  (v.  dcr.  minte). 

mine,  pr.  pers.  sg.  accus,  v.  gram. 

minéïu,  se.  (eae)  menaeum  251,2. 
319. 

Minieăt,  s.  Np.  b.  30. 

mint,  (ţii)  vh.  133,2.  3.  10*,  2.  248. 
302,1.2;  b.  209,3.  234,2;  mănt  2. 

mfnte,  sf.  (ţi)  esprit,  raison;  sens, 
intelligence  12*,3  .  .  23.  31.  44.  68.  60, 

3.  99,3.    110.    122,3.    132.    167.   167,3. 

168.2.  232.  272,2.  276,2.  324,3  .  .;  b. 
5,2.  13,2.  20,2  .  .  47.  80,3.  100,3.  151. 

199.3.  247,3;  eu  —,  intelligent  b.  214; 
— ,  mr.  caractère  b.  264;  -ti,  b.  121,3; 
mente  13,2.  60,1.2.  57.  76,3.  77.  79,3. 
364,2;  mintïascft,  aj.*  f.  fictive  323. 

minûnâ,  aj.  admirable  12;  -năt,  aj. 
s.  admirable,   merveilleux;    11,3.   31,2. 

60.3.  83,2.  99,3.  137,2.  149,3.  172,2. 
212,3.  223,3.  249.  264,3.  298,2;  è.  30, 

2.  67.  84,3  .  .  150.  183;  mïen-  138;  -ne, 
sf.  (ni)  miracle,  merveille;  prodige  13, 

3.  84,1.3.  223,2.3.  225,3  .  .  283,3.  299. 
303,2.  358,2;   b.  21.  41,3.  108.   174,3; 


i 


478 


mot6c  —  munte. 


hériter;  posséder  (en  héritage)  14*, 2  . . 

18.2.  97.  233,3.   260.  263,2;    b.   11,2. 

12.3.  224;  -tmeic,  325;  b.  95,3.  96,3. 
359,2;  -tenfre,  sf.  (n)  héritage,  patri- 
moine 281,3.  283;  b.  88.  144,3.  205,2; 
'Unire,  b,  359;  -tenit^^r,  aj.  s.  hérédi- 
taire; hériUer  b,  96,2.  144,3.  261,2. 

motée,   sm.   matou   6.  213,3.   337,3. 

Motée,  sm.  Np.  173,2;  -el,  173.. 
174,2;  Motaflft,  b.  259,3. 

mOTflă,  sf.  (le)  colline  71,2.3.  72; 
b.  33,3  .  .;  —,  sm.  Np.  b,  33,2;  -liţă, 
dim.  b.  33  ;  MoTileştt,  sm.  Np.  les  descen- 
dants de  Movila  6.  33,2  (v.  Moghila). 

mozică^  sf.  (ce)  musique  226,3. 

mre^Jftţ  sf.  (mrejl)  filet  351;  b.  262; 
mrêge,  b.  171;  mreji,  b.  11 9,1..  2. 

BKsţ,  T.  meseţ. 

mae,  sm.  (I)  morve  b,  225. 

maée^  iêtr.  v.  muşc 

mueenfC)  sm.  (I)  martyr  83,2.  84, 
2  . .  3.  85  .  .  90.  221,3.  224.  256,  3.  291, 
3.  320,2;  b.  68,2.  80.  117.  204,2.. 
217,2;  mucinic  363,2;  mâc-,  86. .  257,3; 
-ése^  aj.  de  martyre  257;  -le,  sf.  mar- 
tyre 256,3;  mâcenieie  257,2;  màcénle, 
sf.  place  de  supplice  257,3. 

mûeid,  aj.  moisi  b.  12,2. 
.mueés,  aj.  morveux  b,  224,3. 

mnére,   sf.  (rï)  femme  2*  3.   15»,  2. 

1.  5.  47,1.2.  89,3.  218,2.3.  232  .  .  276, 
3;  b.  26,2.  69,2.  121,2.3;  -ri,  b.  60,3. 
64,2;  mueare  17.  23,2.  24,3.  26,2.  33. 
35.  40.  273.  274.  291  .  .  313,2.  362;  b, 
6,2.  170.  208,1.2;  muïare  37.  45,3.. 
46.  52,2  .  .  59,2.  63,3.  107,3.  108  . .  2. 
110,3  .  .  122  .  .;  mvlïàre,  istr.  b.  283,3; 
miUïere,  mr.  b,  265,2.3;  muUïere,b,  2S0j 
3;   -ésc,   aj.   féminin  276,2.3;   b,  51,3. 

129.2.  167;  muearăac  313,2. 
mûget)  sm.  mugissement  b.  306,2. 
mûgur,  se.  (e)  bourgeon  68  ;  6.  368  . . 
Muha,  sf.  Np.  b.  172. 

muïat^  aj.  trempé  b,  45*(v.  molu). 

muleft-a,  va.  istr.  il  a  laissé  tom- 
ber b,  284,2. 

mult)  aj.  av.  beaucoup  2*,  3.  9*,  3. 
8.  12,3.  21,2.  24.  32.  45,2.  52,1.2.  67, 

2.  69,2  . .  118,2  . .  204,2  . .  337,2.  345; 
b.  26,1.2.  144.  148,3.  168..  186.  211. 

245.3.  262;  —,  mr.  très  b,  280;  —  j  sm. 
foule,  quantité  11.  242,3;  — preţ,  grand 
prix  18;  mtdţiţî,  grande  foule;  de  muU, 
depuis  longtemps  ;  autrefois  33,2.  49,2. 


84.  .  122,2.  130,2.  177,3;  b.  3,3.  190, 
3.  194,3;  mai—,  plus  31,2.  39,3.  142; 
moU  92,2.  175,2. 

malţămeălă,  sf.  remercîment  222,3; 
-ţămese^  va.  3.  remercier,  rendre  grâce  ; 
satisfaire;  — ,  vr.  se  contenter  52.  105,3. 

140.2.  180,2.  222,3.  251,3.  252;  b.  6. 
47,3.  125.  155.  201.  210,2.  316,2.  325; 
-ţemeac  73.  98,3.  188,2.  206,3.  225,3. 
269;  b,  227.  228;  -ţemăsc,  b,  96,3;  -ţi- 
mese  196.  294,2;  -ţumesc,  b.  68.  321;  -ţă- 
mlre^  sf.  remercîment,  g^âce  6.  79.  194; 
-ţem-  132,3.  225,2;  -ţămft,  aj.  satis- 
fait 243;  b.  7.  350;  -ţămftă,  sf.  remer- 
cîment, grâce  b.  4,3.  47.  51,3.  111,2. 
147,2.3.  150,3.  351,3;  -ţem-  15*.  31,3. 

335.3.  336;  b.  184,3. 

mulţese,  va.  3.  multiplier  11*.  4.  68, 

2.  84.  155,3;  -ţăsc  266,3.  267;  b.  70,2; 
-ţie,  sf.  multitude  1 1  ;  -ţime^  sf.  (mX) 
foule,  multitude;  quantité;  nombre   64, 

3.  81.  113  .  .  115,3.  128,3.  153,2.  189, 
2.  233..  283,2.  305,2.  349,3.  367,2; 
b.  7,2.  16,2.  53,3.  92,3.  109.  240,3; 
'ţâme  241,3.  253,3;  -ţâmi,  b.  360  (v. 
înmulţesc). 

mumă,  sf.  (&nl)  mère  33.  40.  62  .  . 
190,3.  229,3.  277,2.  278.  317,3..;  b. 
17,2.  63,2..  69,2.  189,2;  -pădurii, 
fantôme;  ogresse  b.  261  (v.  mamă). 

Mumuleănu,  sm.  Np.  b,  246. 

mûnea,  sf.  (ci)  tourment,  châtiment, 
peines  de  Tenfer  19.  49,2.  95.  96.  104, 
2.  107.  138  .  .  139,2.  141.  167,  171. 
182  .  .  289.  291,3.  322.  338—339.  346; 
b,  14.  49,2.  87.  117.  200,3.  204,2;  —, 
travail  120.  219,3;  —  de  cap,  peine  de 
mort  b,  189;  muînca  4.  30,3.  31.  37.  49, 
2.  54,3.  106,3;  -césc,  (iï)  va.  3.  tourmen- 
ter, châtier,  punir;  — ,  vr.  se  tourmenter, 
lutter  1,  3.  60,2. 171.  338.  339,2.3;  b,  14. 
49,2.  308  —,  travailler;  b.  249;  muîncesc 
10*.  13*, 3.  31;  -cit,  aj.  torturé  84,3;  —, 
gagné  par  dur  travail  b,  374;  «eitért 
aj.  laborieux  b.  26;  — ,  s.  tyran,  démon, 
celui  qui  tourmente  60,1.2.  113,2.  228, 
2;  b.  171,3.  204,2. 

mûnte,  sm.  (ţi)  mont,  montagne  23, 

2.  32,3.  40.  57,2.  114,2.  127,3.  141,3. 
199,3.  212,3.  254,3..  282,2.  309,2. 
349,2.  367;  b,  22,2.  60,3  .  .  146,3.  167, 

3.  233,3  . .;  —,  (ţăl)  268,2;  b.  234;  -ele 

Măslinilor,  Olivet  232,3.  310,3;  mun- 
tean, sm.  (enl)  montagnard;  Valaque, 
Roumain  72, 1.  3.  200.  335;  -tiean,  b.  258, 


moaşte  —  moşteân. 


477 


moaşte^  sf.  (moştil)  reliques  85  .  . 
121.  268,3.  259,2. 

moeăn,  sm.  (I)  montagnard  h,  259, 2  ; 
-ftnésc,  aj.  montagnard  h,  333;  «iilllt, 
id.  6.  336. 

mocirlă,  sf.  bourbe  285,2. 

niéda,  sf.  manière  h,  213. 

mogândeăţăţ   sf.  bête   noire   b.  261. 

Moghfla,  sm.  Np.  75,3;  -Idea,  sm. 
Np.  173,2  (v.  Movila). 

Moămeth,  sm.  Np.  h.  132. 

mohorft't,  aj.  rouge  foncé  h,  43, 3. 
98.  167.  339,3.  340;  -râtésc,  va.  3. 
teindre  écarlate   107,2. 

moït  intj.  mr,  v.  mă. 

Moisi,   sm,   Np.   33,3.   145,3.  148,3. 

153.2.  172.311,3.364,2;  i.  62,2.  322  .  .; 
-*ei  75,2.  193,2..;  -sa,  b.  64.  65,3.  66; 
Mmfsi  11*,3.  14,3.  20,3.  28,2.  31.  32, 
3.  37,2.  49,3.  100.  105,3.  180,2.  232. 
277.  284  .  .  309,2.  321,2;  b,  36,2;  -«ci 

238.3.  325,2. 

moïu,  (mulal)  va.  1.  mouiller,  trem- 
per; adoucir  10*;  b.  43,2.  46.  162,3. 
316;  —,  vr.  s'amollir  366,3. 

mojfc,  sm.  (ï)  roturier,  plèbe  133» 
b.  11,2  . .  3  .  .  78  .  .  374,3;  mvjic,  b.  118, 
2  .  .;  -ésc,  aj.  grossier  5.  374,3. 

Moldéva,  sf.  NI.  68,2  .  .  70,3.  72,2. 
114.  118,3.  143.  160..  189.  234,3.  239. 

251.2.  322,3;  6.  1  .  .  18.  32,2.  34,2.3. 
81;  'davia  190,2;  6.  219,3.  222,1.2; 
-Teăn,  aj.  s.  (enl)  moldave  71,3.  191. 
361,3;  6.  75,3.  126,3;  —,  Np.  b,  206; 
-ventdf  sm.  Np.  135,2  .  .;  mnldovan  197; 
-renése,  aj.  moldave  142,3;  b.  86.  151. 
195,3;  -D»72e«c69;  b.  151;  -OYlahfa,  sf. 
Moldo -Valachie  240. 

molieïûne  sf.  amollissement  b.  197. 

molfd,  sm.  (izi)  mélèze  b,  306,2. 

mélie,  sf.  (il)  mite  81,3.  112  .  .  212, 
2.  324,3.  341. 

molitftyilie,  sm.  livre  de  prières;  ri- 
tuel 284,2.  315,3;  -^vantc  241,2;  -va, 
sf.    (ve)    prière    25,2.    80.   121.    142,3. 

160.3.  161.  183,2.  228.  333.  346,3;  b. 
54,2. 

molétrn,  sm.  fenouil  (melilotus  off.) 
6.  44,2.  98,2. 

Mém,  sm.  Morne  b.  249,3. 

momesc,  va.  3.  allécher  b.  362. 

momlţft,  V.  maimuţ&. 

monah,  sm.  (aşi,  ahl)  moine  78;  b. 
32.  203,2.3. 


monarh,  sm.  monarque  b.  53,3  .  . 
54  .  .  87,3;  -ha,  b.  9;  -hfnS,  sf.  sou- 
veraine b.  54,3. 

mouastire,  v.  mănăstire. 

mor,  (murii)  vn.  3.  mourir  12*.  13*, 
3  .  .  16*,3.   2  .  .   21.   24,2.   30,8.   52,2. 

58.2.  60.  67.  85.  96.  100,3.  110,2.  113, 
3.  124.  129,2.  138,1.3.  139,2..  169,3. 
175,2.  182.  187,2.3.  300,2;  b.  7,3.  52. 
94,3..  96,3.  109,2.  119,3.  137,2.  141, 
3.  208,2.  230,2.  260. 

moral,  sm.  morale  b.  247  .  .;  -lăj  sf. 
id.  b,  362.  363,3;  -ïcésc,  aj.  moral  b. 
169;  -nie,  id.  b.  212. 

morarïn,  sm.  (ri)  meunier  b.  333,3. 

méreOT,  sm.  (i)  carotte  b.  98,2. 

moresti,  v.  Utr.  il  faut  b.  282  .  . 

morléï,  intjct.  mr,  hé,  holà  b.  270,2 
(v.  moi,  măre). 

mormânt,  se.  (un)  tombeau;  monu- 
ment 11.  117,2.  155,2.  195,3.  215,3.. 
230  .  .  257  .  .  292,2.  308,2  .  .;  b.  7,3. 
62..  82,3.  131,3.  307,2.3;  morûmant 
316,2. 

Morsima,  sm.  Np.  176,3. 

mort,  aj.  s.  mort  13^*^,2  . .  6.  9.  31  . . 

32.3.  59,2.  71,2.  101,2.3.  106.  124,2.. 

139.2  .  .   140  .  .   182,2.  185  .  .  196.  215, 

2.  233,3..   292,3;    b.  117.  174,3.  216, 

3.  255,3;  —,  istr.  b.  282,3.  283,3;  -, 
mortel  11)2,2;  mai—,  défaillante.  192; 
-actûne,  sf.  (ni)  charogne  90,3.  116,3; 
b.  12,2;  mortïû,  av.  mort  b.  288. 

morûn,  sm.  esturgeon  6.  43,2. 

Moscal,  sm.  (I)  Moscovite  b.  3,2.  34, 
2;  mu-,  b.  126,3;  moschicésc,  aj.  mos- 
covite, b.  34,2.  35,1.2;  Moscul,  sm. 
NI.  Moscovie,  Russie  125,3.  360,3;  b. 
34,2;  — ,  s.  Russe  b,  35. 

mosér,  sm.  bobine  b.  354,2  .  . 

méstru,   se.  (re)   échantillon  b.  268. 

moş,  sm.  (I)  aïeul;  ancêtres  59,2. 
68,3.  93.  171,2.  173,3.  174,2  ..  345; 
b.  96,3.  142,2.  293—297;  —,  vieillard 
b.  261.  303;2.  364,2.  370,3. 

moşfe,  sf.  (il)  propriété,  terre  38,2. 
63.    75,3.    91,3.    92.    100,2.    103.    200. 

235.3  .  .;  6.  34,3.  69,2.  76  . .  2.  82.  142, 
2.  221,2;  —,  patrimoine  101,3.  118,3; 
b,  166,3;  —,  pays  288.  340,2;  mofaïe 
135,2;  b,  256. 

moşneag,  sm.  (egl)  vieillard  256,3; 
6.  333,3.  348—361. 

moşteăn,  sm.  (enl)  héritier  165; 
moftfiean,    id.    185,3;    -tenésc,    va.   3. 


480 


nftfnte  —  n&tez«8c. 


naintCţ  pp.  av.  avant;  devant  74.  161. 
279,3.  332,3;  6.236;  —,  plus  loin  76. 
141,8;  —,  allons!  216,2;  maï  —,  plus 
loin,   b.  1,2.3  .  .  17,2.   23.  101.  129,3; 

,  devant  72,2;  b.  167,2  . .  216,2. .; 

-<#,  16*,  2.  309.  864,3;  -tea,  173,3;  — , 
contre  263,3,  265;  nàinte  109,3  (v.  în-). 

nftirese,  (ri)  vr.  3.  mr.  se  fâcher,  de- 
venir furieux  6.  269,3.  271,3;  -rire, 
sf.  colère  b,  269,8. 

nalba,  sf.  mauve  366;  —  mare,  al- 
thée  366. 

nalt,  aj.  haut,  élevé  172,2.  250.  337; 
6.234,3.  291.  324,3.  363,2;  nalţ,  va. 
1.  élever  142,2.  267,2.  264,2;  nălţfme, 
sf.  (mi)  hauteur  101,3.  233.  288,2;  — , 
ciel  14*,  1.2..   naîlzime  b.  186  (v.  în-). 

nălucă,  sf.  spectre,  fantôme  b.  41,2. 
174,2.3.  261.  313,2;  -cése,  va.  3.  ap- 
paraître en  vision  b.  20.3;  -efre,  sf. 
apparition,  fantôme  346,3;  b.  172. 

nămălă,  sf.  bail  6.  221,3  (v.  n&im). 

nănăş,  sm.  père  assis  6.  293,2. 

nani,  dodo  b.  287, 1-3. 

^ănta,  sf.  Np.  mr,  b.  277. 

nap,  sm.  (X)  navet  366,2;  6.  26,3. 

nap,  av.  mr,  peut-être,  est-ce  que  b, 
270.  271, 2..  3..  272,2. 

nftpă'reă,  sf.  vipère  60. 

năpaste,  sf.  (&ştl)  malheur  10.  31,3. 
32.  56.  214,2.  331;  b.  74,3;  -ti,  66,8  . .; 

— ,  tentation  41,3;  napastovanle  sf. 
iêtr.  malheur  6.  283;  năpăstnese,  va. 
3.  tenter  46,3;  — ,  faire  tort,  affliger 
46,3;  b.  74,3.  —,  vr.  délaisser  b.  128; 
năpăstuit,  aj.  s.  malheureux,  opprimé 
46,3.  84,3.  168,3. 

napéï,  av.  derrière,  arrière  b.  41*.  90, 
3.  91,2  (v.  în-). 

năprasnă,  de  —,  soudain,  tout  à  coup 
2*,  3.  68.  288,2.  361,2;  din  —,  185,2; 
•nie,  aj.  véhément,  sévère  154,3;  b.  59, 
3.  135,2. 

nară,  sf.  (n&rl)  narine  320,3;  6.  118, 
3.  169.  311,3. 

naramgrle,  aj.  f.  couleur  d* orange  b. 
343;  -agief  b,  341,2;  «ămză,  sf.  orange 
6.43,3.  45,2;  naramzăt,  couleur  d'o- 
range 6.  300,3. 

nărăy,  sn.  (ure,  urï)  coutume,  habi- 
tude; nature,  mœurs  10*,  2.  11*.  13*,  3. 
16*,3.  31,2.  47,3.  60,3.  69.3.  131,3. 
157,3.  179,3..  208,3.  295,3.  302;  6. 
7,2.  202,3.  246,2.  369,1..  2.  373. 

năroc,  nârod  v.  no-. 


nard,  sm.  narde  6.  176,2. 

Narta,  sf.  Np.  mr,  6.  276-280. 

nărnese,  vr.  3.  s'écrouler  199,3. 

nas,  sn.  (uri)  nez  171.  360,3;  6.  19, 
3.   104,3.  144,2.  169.  206,3. 

năs,  ă,  pr.  dém.  mr,  il,  elle-même 
6.  268,2  . .  278.  279,2.  280,3.  281.  282,2. 

năse,  (n&scul,  a  naşte)  va.  2  naître; 
— ,  vr.  être  né  2*.  3*,  H.  6.  9.  15,2.  20, 
2.  48,2.  68,2.  63,3  .  .  64.  66.  97.  116,3. 
124..  132,2.  133.  163,3.  163,2.  175,3. 
204,3.  206,2.  209..  239.  243,3..  267, 

2.  307,3;   6.  26.  58,2.  65,3.  99,2.   142, 

3.  159.  171,2.  214,3;  —,  istr.  b,  286, 
2;  — ,  produire  6.  6,3.  148,2  .  .;  — ,  va. 
être  né  32,2  .  .  41,2.  106,2.  136,2.  164; 

6. 60,3.  61.  63.  66,2.3;  Născătoăre  de 

Damnezeu,  sf.  la  sainte  Vierge  82,3. 
168,2.   183,2.  300,3;    6.   38,3.  61.  184. 

născocire,  sf.  invention  6.  247. 

născut,  sm.  naissance  2*, 2.  10*.  89, 
3;  —,  enfant  né  36,2;  6.  202,3;  -,  aj. 
né  109,3.  285,3;  6.  248,3..;  unul  —, 
unigenitus  32,2;  6.95,3. 

nădrăvăn,  aj.  surnaturel,  enchanté 
6.  356, 2  ;  —  Tănfe,  sf.  (ii)  bouffonnerie 
6.  364,3. 

năsftlnieie,  sf.  endurcissement  51; 
-silnic,  aj.  véhément  60;  —,  dur  84. 

nasille,  sf.  bière  244. 

năsip,  sm.  sable  178,2.  339;  6.  62, 
2.  297,3;  -aâp,  6.62,3.  136,2.. 

Nastase,  s.  Np.  53. 

năstăyiter,  sm.  (ImaTdtTïjç)  msdtre  26, 
2;  nastăynic,  sm.  (ï)  directeur,  maître 
87,3. 

năstrăpă,  sf.  coupe,  cuvier  6.  217,2. 

Nastratin,  sm.  Np.  6.  364,3 . . 

năstnr,  sm.  (i)  bouton  6.  90, 1. 2. 
331,3;  mr.  —,  (lïi)  6.276,2;  Nàsturél, 
sm.  Np.  98,3;  Nă —,  130. 

naş,  sm.  (I)  parrain  90;  năşic,  sm. 
dim.  id.  6.250,2. 

naştere,  sf.  naissance  24.  43.  87,3. 
94,3.  132,2.3.  243,3.  271.  272;  6.  28, 
2.  51,3.  79.  139,2.  166..;  —,  lieu  de 
naissance  184;  — ,  Noël  6.  68 — 69;  — , 
Genèse  325,2;  -tire,  6.67,1.2.  119,8. 

nat-ln,  sm.  mr.  enfant  6.  268—269. 
278.  280. 

nătărău,  sm.  imbécile,  vaurien  6. 
260,2.  363,2.  371. 

nătezesc,  va.  3.  repasser  (?)  6.  177 
(v.  neted).  ^ 


Nathan  —  necafre. 


481 


Nathan,  sm.  Np.  26,3. 

natûrft,  Bf.  nature  b,  145,3. 

n&yălă,  sf.  assaut,  attaque  2ôl.  361, 
3;  b.  13,3.  242,2;  dau  —,  attaquer, 
fondre  sur  q.  6.  18,2.  19,3.  301;  năvă- 
lése,  va.  3.  se  jeter,  monter  à  Tassant; 
envahir  37.  267,2;  6.92.  116,3,  134,2. 
242,3.  244,  3.301,3;  năvftlfre,  sf.  assaut 
h.  92,2. 

Navan,  sm.  Np.  105,3. 

iiayeasta,  sf.  mr.  femme  b,  274,2. 

nftyéd,  sm.  filet  18. 

NaTohodonosor,  sm.  Np.  146.  255, 

3;  b.  31,3;  Navu —,  271,3. 
NftTrăpăscii,  sm.  Np.  91,3. 
Nazaret,  sm.  NI.  G.  233;  —  reïu, 

sm.  36,3;  Nazàrie,  sm.  Np.  b.  126,3; 
Nazarènin  2^,3;  nazarénên,  sm.  de 
Nazareth  21,2;  -ri—,  230.  231,3.284; 
/>.  171,2;  -rinésc,  aj.  id.  6*,  2. 

nazăt,  av.  Utr,  totmu  — ,  retourner 
b.  286,3. 

năzdrăyăn,  aj.  magique,  doué  d'un 
pouvoir  surnaturel  361,3. 

Nazianzen,  sm.  Np.  de  Nazianze  6. 
13,3. 

năzuesc,  va.  3.  avoir  recours,  désirer 
190,3.  214,2.  228.3;  —  ufnţa,  sf.  aspi- 
ration b.  128;  nezuire,  sf.  discorde  (?) 
6.212,2. 

ne,  pr.  pers.  1.  pi.  dat.  ace.  nous 
1..  2..  9.  27..  pass.  ni  110,2;  6.56, 
3.  140,3.   143,3. 

ne-adormit,  aj.  vigilant;  incessant 
9;  6.  143,3.  154.   163,3;   —dur-,  64,3. 

ne-aduefttér-aménte,  qui  ne  peut 

pas  se  rappeler  159,2. 

ue-adnnăt,  aj.  mr.  non  cueilli  6. 

Neăgnl,  sm.  Np.  87,2;  Nêgoe,  sm. 
Np.  164.   168,3. 

ne-agutând,  aj.  non  aidé  6.  181,3. 

ne^-alergftnd,  aj.  non  courant  6. 170, 3. 

Neămţnl,  sm.  NI.  6.  76,2;  Ne-,  53, 
2  ;  6.  203. 

neam,  se  (urï)  peuple,  race;  fa- 
mille; âge;  génération;  sorte  6.  33,2. 
34,2.  183,3..  186,3.  186.  322.  340,2. 
341,3;  nêm,  14,2..  15.  18.  97,3.  99. 
110,1.3.  155,2..  171,3..  172.  195,2. 
237.  269.  281,1.3.  366,3.  361;  6.  1, 
2.  3.  22,3.  60.  78,3.  87,2..  111.  143, 
2.  165,3.  211,3.  252.2.3;  nîam,  b.  93, 
2.  197.  198;  de-,  noble  100,2.  322,2; 
6.  7,2.  249;  carte  nêmnlttï,  table  gé- 
néalogique 6.  20. 

G  ASTER,  Chrestomfttie  românft.  U. 


ne-apandixită,  mr,  av.  h  Timpro- 
viste  6.  265. 

ne-apărăt,  aj.  av.  indispensable,  né- 
cessaire 6.  86,2.  87,2. 

ne-apûs,  aj.  sans  coucher  83,3. 

ne-arătănd,  av.  ne  montrant  pas 
368, 2. 

ne-armăt,  aj.  non  armé  6.  19.7,2. 

ne-ascnltănd,  aj.  désobéissant  6.  94  ; 
-tare,  sf.  désobéissance  145,2.  262,2; 
6.  47,3. 193,2.  232,2;  -tatér,  s.  (1)  des- 
obéissant 193.  346,3;  6.  20,2. 

ne-asemănăt ,  aj.  incomparable  6. 
16,2.  • 

ne-astămpărât,  aj.  turbulent;  brû- 
lant 6.  143,3.  243. 

ne-aşezăt,  aj.  en  mouvement;  ora- 
geux; -fe^at,  79,2;  -afâzat,  69,2. 

ne-aşteptăre,  sf.  Faction  de  ne  pou- 
voir attendre  81. 

ne-atfns,  aj.  intact  229. 

ne-auzft,  aj.  inouï  201. 

ne-avût,  sm.  (ţ!)  pauvre  31,3.  106, 
2.  250. 

ne-bag,  va.  l  —  în  seamă,  ignorer 
6.  208  ;  nebăgător  de  sema,  sm.  inat- 
tentif 346, 3. 

ne-batût,  aj.  non  battu  341,2. 

neberesc,  Utr.  va.  3.  recueillir  6. 
282,3. 

ne-beţfy,  aj.  non  adonné  au  vin  47. 

ne-biroft,  aj.  invincible  80,2.  84,2; 
6.  15,3.  204,3. 

ne-boit,  aj.  non  teint  6.  298,3. 

Nebojateo,  sm.  Np.  62,2. 

ne-botezăt,  aj.  s.  non  baptisé  239, 
2.3;  6.  143,3. 

nebûn,  aj.  s.  fou,  insensé;  furieux 
13*,3.  2.  15.  113,2.  123,2..  3.  141,3.. 
156,2.  289,2.  297,3.  324,2.  348,2;  6. 
5,3.   13,2.   83,3.  121.  149.   211,3.   212, 

2.  352,2.  365,3.  358,2;  ne-,  6.263; 
-ésc,  va.  3.  rendre  fou  291,3;  6.  96; 
-,  vr.  affoler  6.  104.  196,2;  —,  aj. 
fou  6.  48,2;  -este,  av.  insensé  276,3;  6. 
6;  -ïe,  sf.  (iï)  folie;  démence,  furie  61, 

3.  61,3.  80,2.  90,3.  117,3.  123,3.  155, 
2.  354,2;  6.  4,3.  6,2.  46,3.  148.  196; 
-«•te,  h.  119,3;  -ft,  aj.  fou  226. 

nec,  va.  1.  se  noyer  59.  60,2.  98,2. 
99,2  (v.  înnec). 

neca,  cj.  iêtr,  que  (ut)  6.  283, 1  . .  2. 
284,2;  nego,  6.  286,2  (v.  ca). 

ne-Cftdére,  sf.  qui  est  illicite  217,3. 

neeaire,  v.  nic&ùn. 

81 


482 


nec&jésc  —  ne-dnchire. 


necăjesc,  va.  3.  fâcher;  vexer  354, 
3;  h,  261,3.  364,2;  necazesc,  h,  186,2; 
-jit,  aj.  £âch<^,  tourmenté  36ô,3;  -jàty  h. 
lî)7,2;  -Mdl,  b.  186,3. 

ne-C&lcăt,  aj.  où  Ton  n*est  jamais 
marché  262,3;  h,  169;  -catér,  aj.  s.  im- 
mohile   15*. 

ne-cărturăr,  sm.  (i)  illettré  69,2. 

ne-cătăt,  av.  sans  viser  (?)  6.  246,2. 

iiceatér,  aj.  noyant  213,3. 

nccăz,  sn.  (nri)  peine,  tonrment;  dé- 
pit 171,2;  b,  16,3.  22,3.  23,3.  161,2. 
236.  246,3.  302,2;  nă-,  348;  A.  103; 
-esc,  V.  necăjesc. 

iiece,  V.  nicï. 

ne-eetind,  av.  non  lisant  37,2;  -tft, 
aj.  non  lu  b.  312,3. 

NêchI,  v.  Nichea. 

ue-ehiemăt,  aj.  non  invité  362,2; 
A.  293,2..  325,2. 

lie-chipzuit,  s.  irréfléchi  131,3. 

Neehită,  sm.  Np.  38,3.  63,2. 

lie-ciliste,  sf.  déshonneur;  honte; 
mépris  14*.  316,3.  338,2.  341,3;  ft. 
86,3;  -ésc,  va.  3.  mépriser;  offenser  b, 
6.  7;  «tit,  aj.  malhonnête;  indigne  b,  6. 
40.  260,2. 

ne-cleyetitér,  aj.  s.  non  médisant 
47,2. 

ne-elipft,  aj.   sans  cligner  b,  163,2. 

ne-elStinăt,  aj.  invariable  131,3. 

ne-elatit,  aj.  invariable;  immuable; 
ferme  82,2.  89,2.  112,2.  184,3.  246,3. 
303,3.  323;  6.  86,2.  163,3.  204,3;  -ter, 
aj.  id.  322,3. 

Necoără,  s.  Np.  63,2. 

iie-contenft,  av.  continuellement  338, 
2;  6.  66,3. 

ne-credincïés,  aj.  s.  infidèle;  -cos, 
16*.  46,3.  100,2.  106.  138.  239,1.2;  ô. 
158,3..;  — ,  méfiant  6.146,2;  -nû^os, 
46,2;  necredinţă,  sf.  infidélité;  incré- 
dulité; méfiance  9.  112,3.  304;  b, 
148,2. 

ne-crescût,  aj.  mi:  jeune  b.  280. 

lie-crestinésc,  aj.  non  chrétien  b.  22. 

ne-crezind,  aj.  non  croyant  b.  143; 
-crezut,  aj.  incroyable  b.  363. 

ne-criiţftnd,  aj.  non  épargnant  240; 
-cruţdt,  sans  considération  b,  238,3. 

Nectărie,  sm.  Np.  209,2..  3. 

NectenăT,  sm.Np.ô.207— 210;  Nehti- 
naVf  b.  166  . . 

Neculce,  sm.  Np.  b,  32,2. 

ne-CÛm,  moins  encore  69.  106,2.  120. 


ne-camineeăt,  aj.  s.  non  communié 
88,3. 

ne-cnnoscftnd ,  non  connaissant  b, 
108,3;  -eatér,  aj.  s.  ignorant  b.  95, 
3;  -eût,  s.  inconnu  79,2;  &.  11;  ni-, 
b.  360. 

ne-cnprlns,  aj.  infini,  incompréhen- 
sible 138,3.  157,2.  344,3;  b.  151. 

ne-curăt,  aj.  s.  impur,  impie;  im- 
monde; sale  1*.  12*.  3.  12.  13,2.  19. 
60.  80.  83,3.  90,3.  194,2.  241,2.  247, 
1.2.  304.  363,2;  *.  80.  146,2;  —,  (ţăl) 
267,3;  —,  diable,  satan  44;  6.61,3.  171, 
2.  260,2;  -rftţie,  sf.  (il)  impureté;  im- 
piété; immondicité  12*.  11.  29,3.  30. 
60;  -ra-,  292,2.  365,3. 

ne-curmăt,  aj.  continu;  — ,  av.  sans 
cesse  164,3.   193;  b,  263. 

ne-cusût,  aj.  sans  couture  21,3. . 

ne-cntezftnd,  non  osant  b.  321,3. 

ne-CUTiinţă,  sf.  injustice  b.  28,2  ;  -Ctt- 
ylés,  aj.s.inconvenant;  indécent;  indigne 
30.    210,3.  346,3.  361  (ottorcoç);  b.  8. 

Neda,  s.  Np.  b,  300,3. 

ne-dăfăîmăt,  aj.  irréprochable  b.  79. 

ne-dăspărţiţ,  aj.  indivisible  172,3; 
-de-,  323;  — ,  av.  sans  cesse  131. 

nedejde,  v.  nàd-. 

nedelea,  sf.  (slav.)  dimanche  80. 

ne-deosăbit,  aj.  non  séparé  323. 

ne-depărtăt,  aj.  non  éloigné  323,2. 

ne-deprins,  aj.   inexpérimenté  76,2. 

nedereptate,  v.  nedreptate. 

ne-destéïnic ,  aj.  s.  indigne,  inca- 
pable, 10*,  3.  52.  80,2.  89.  98,2;  -dă»-, 
167,2.  340,2;  nedăstoYnlcfc,  sf.  indi- 
gnité 167;  -des-,  12*  3. 

ne-dezlegăt,  aj.  indissoluble  11*,  2. 
49,2. 

nedirept,  v.  nedrept. 

ne-dob&ndesc,  va.  3.  non  obtenir  6. 
163,3. 

ne-doit,  aj.  ferme  224. 

ne-dormire,  sf.  insomnie  285,2. 

ne-dospit,  aj.  sans  levain  330,3  .  . 

ne-drépt,  aj^.  s.  injuste;  faux;  infi- 
dèle ;  injustice  171,3;  6.  68.  100,2;  eu—, 
illégalement  b.  356,3;   -dirept,  46,2.3. 

196.2.  210,3.  248;  6.26;  nedreptate, 

sf.  (àtl)  injustice,  iniquité  119.  169,1.2. 
367,3;  6.  106,2.  212,3;  -derep-,  7*.  12*, 
3.   12.   15.   64,3.   366,2;    -direp-,    60,2. 

106.3.  195,2..  247;  ne-hidreptale,  mr. 
id.  6.  263,2.  266,3. 

ne-duchire,  sf.  mr,  stupidité  6.  263,3. 


ne-diilce  —  ne-învaţât. 


483 


ne-dûlce,  aj.  s.  ingrat  20. 
ne-domirire^  sf.  indécision,  incerti- 
tude; 6.22,8..  363;  -rft,  aj.  indc^cis. 

ne-dnmnezeeăşte,  av.  impie  h  79,3; 

-zefre,  sf.  inapiété  h.  100,2;  -dumnăiţa- 
rie,  id.  190,2. 

ne-ertăt,  aj.  non  pardonnant  26,3; 
— ,  non  pardonné  63. 

ne-făţărnic,  aj.  non   hypocrite  10*, 

2.  159,2;  —,  impartial  170,2;  h,  147. 
nefér,  sm.  (!)  soldat  h.  127. 
ne-ferlclt,   aj.  malhenrenx  h.  307,3. 
ne-flfnţă)  sf.  non-existence  164,3;  b, 

147.2.  152,3. 

ne-firése,  aj.  contre  nature  ft.  142,3. 

iie-folositér,  aj.  inutile  h.  7,2. 

Neftallni,  sm.  Np.  36,2;  'Iha-,  h, 
71,2. 

ne-g^iicft,  aj.  non  expliqué,  peu  clair 
198,2. 

ne-g:itndfre,  sf.  inattention  3;  -dit, 
aj.  inattendu  b,  132,3;  -ditor,  sm.  im- 
partial 10*,  2. 

ne-gătăt)  aj.  non  préparé  242. 

negré],   sm.  mamelon   b,  144, 2..  3.. 

ne^hfuă,  sf.  (ni)  ivraie  163;  b.  153,3. 

liegrhiéb,  aj.  s.  imbécile  b.  249. 

negrO)  V.  neca. 

ne-grăft,  aj.  inexprimable  5.  106,3. 
107.  192. 

negrreălă,  sf.  noirceur  60,2;  negnrêta, 
sf.  noircissement  ô.  91,3;  negrésc,  vr. 

3.  se  noircir  346,2.  353. 
ne-greşft,  aj.  sans  faute  6.366,2. 
ne-grijft,   sf.   insouciance   88,3.   89; 

6.  64;  -jésc,  va.  3.  négliger  ô.  263,2; 
-jfre,  sf.  négligeance  236,2;  -jft,  aj. 
sans  souci  85,2. 

negrisér,  aj.  noirâtre  b,  327,2;  ue- 
gru,  aj.  noir;   sombre  82,2.  93,2.  200, 

2.  350,3;  b,  64,3.  136,3  .  .  146,2  .  .  199, 
2;    nêgru  165,3.    301;   —,   s.  b.  294,2; 

Negru -y  odă,  b.  287,3. 

negură,  sf.  (ri)  brouillard;  tourbil- 
lon  71,2.    192.    201,2.   224,3.    267;    b, 

137.3.  158,2;  -reăţă,  aj.  nébuleuse  b. 
299,2. 

ne-gustăreţ,  sm.  sobre  47,2. 

negut&tér,  sm.  (ri)  négociant,  mar- 
chand 18.  59,3;  -fa-,  93,2;  b.  125,3. 
128,  3.    129.   256,  2  .  .  3  .  .;    -ţi-,  b,  195, 

3.  219,2.  221,2;  negustor,  b,  323;  ni- 
guţitoi'tu  b,  135;  nigustor  b.  138;  n6gU" 
Storăş,  sm.  dim.  6.360,3;  neguţftto- 
rése,  va.  3.  acheter;  marchander  52,2; 


6.  154;  -ţi-,  279,2.3  .  .;  6.  221;  neguţi- 
torfe,  sf.  commerce  279,3;  6.  221  ;  ne- 
goţetorie  313;  negustorie  b.  25. 

ne-hărnic,  aj.  incapable  b,  74. 

nc-herotouft,  aj.  non  consacré  6.61, 3. 

Nehtinay,  v.  Nectenav. 

Ncï,  sm.  Np.  136. 

neïca,  sf.  ma  mie  6.  344. 

ne-îmbiăt,  aj.  non  invité  6.294,2..; 
'înbieat  352,2. 

ne-îmblăt,  non  marché  252,3. 

ne-îmbr&eăt,  aj.  non-habillé  6. 356,3. 

ne-împăeăt,  aj.  non-satisfait  6.  305, 
2.  314,3. 

ne-împrustăt,  aj.  mr.  non -élevé; 
(jeune)  6.  278.  280. 

ne-îneepût,  aj.  sans  commencement 
257,2. 

ne-îneetăre,  sf.  continuité  6.  361,2; 
-tăt,  aj.  av.  continuel;  perpétuel;  inces- 
samment 31,2.  106,3.  131,3.  164.  274, 
3..  301.  337,3;  6.  16.  23.  101.  124,3. 
147,3. 

ue-închinăt,  aj.  sans  trinquer  6.  293, 
1.2.  325,2. 

ne-încUTilnţăt,  aj.  indigne  6.  162,3. 

ne-îndoft,  aj.  indubitable  101,2. 
112,2.3. 

ne-îndr&znind,  non-osant  6.  92,3. 

ne-îndreptăt ,  aj.  sans  absolution 
89,2;  —,  non-corrigé  170.  355. 

ne-îndur&tér,  aj.  intolérant  6.  323,3. 

ne-înflorft,  aj.  non  fleuri  6.  143,3. 

ne-înfrănăt,  aj.  effréné  146,3;  6.6. 

ne-împăeăt,  aj.  implacable  6.  198. 

ne-împlinit,  aj.  incomplet  6.  138,3.. 

ne-împuţinăt,  aj.  inépuisable  6.  147. 

ne-însufleţit,  aj.  inanimé  132,3. 

ne-întimiïat,  aj.  mobile  6.  62  . . 

ue-întinăt,  aj.  immaculé  244,2. 

ue-întérs,  aj.  impénitent  51. 

ne-întruloeăt,  aj.  non-uni,  dispersé* 
323,2. 

ne-întulburăt,  aj.  non  troublé  245,3. 

ne-înţelegftnd,  non  comprenant  169, 
3;  6.  108,3;  -gatér,  aj.  s.  imbécile; 
qui  ne  veut  pas  comprendre;  ignorant 
50,3.  79.  117,3.  119.  132,3. 

ue-întelépt,  aj.  s.  fou;  abruti;  igno- 
rant 13*.  15,3.  16.  27,3.  88,3.  155,2. 
348,2;  -lés,  sm.  ignorance  125,3;  — , 
aj.  inintelligible  6.  315,2. 

ne-înTăţăt,  aj.  s.  ignorant,  inculte 
78,3.  79.  118,3.  219,2.  253,2;  6.  13,2. 
249.  373,2.3.. 

31* 


484 


ne-i8codît6r  —  ne-poftit. 


ne-iseoditér,  aj.  incnrienx  (ocTcspisp- 
yov)  362,1-3.. 

ne-ispitft,  aj.  s.  îg^norant  12'*',  8. 

ne-ispOTedft,  aj.  Aans  confession  89,2. 

ne-isprăyit,  aj.  non  fini,  incomplet 
h.  287,3.  288. 

ne-ïaMtér,  aj.  s.  —  la  arûgint, 
exempt  d'avarice  47;  — ,  ennemi  13*; 
A.  26,2.. 

ne-Jelfnd,  aj.  non  regrettant  i.  186,3. 

ne-judecăt,  aj.  sans  jugement  b.  325,2. 

ne-lăconiţ  aj.  non  cupide  47,2. 

ne-lăeuft,  aj.  inhabité  268;  h,  129. 
159.  185,3. 

ne-legrïufre,  sf.  (n)  crime  A.  260,3; 

-grlaft,  aj.  inique  5.363,3. 

lie-lesne,     aj.    difficile    113.    253,2; 

-nlèos,  id.  ô.  252,2;  ne-lezofre,  sf. 

difficulté  b.  164. 

ne-lipft,  aj.  non  glaise  b.  350,2. 

ne-lnotér,  aj.  —  de  mită,  incorrup- 
Hble  159,2. 

lie-lucrând,  aj.  ne  travaillant  b.  88. 

ne-mfthnft,  aj.  non  chagriné  b,  260,3. 

ue-mftncâre,  sf.  jeûne  b,  341,3; 
-căt,  aj.  sans  manger,  à  jeun  253;  b. 
119,3.  203,2. 

ne-mftndru,  aj.  s.  fou  8;  —,  laid  ô. 
3,3. 

iie-măngăeăt,  aj.  non  consolé  b,  187. 

ne-m&niés,  aj.  doux,  non  irrité  47, 

2.  159,2. 

ne-mărităt,  aj.  non-marié  52,3. 

ne-mărginft,  aj.  infini;  illimité  343, 
2;  ô.  93.  150,3. 

ne-măsurăt,  aj.  infini,  immense  203; 
b,  21,2;  nemeresc,  v.  ni-. 

nemernic,  sm.  (ï)  étranger,  errant 
47.  104,1..  212,2;  -nec,  238,2..;  — , 
prosélyte  283,3;  —,  vaurien  b,  193; 
-cfe,  sf.  carrière  terrestre  279,3. 

nemiCţ  v.  nimic. 

ue-mijlocft,  aj.  direct,  b.  222. 

ne-milostlT,  aj.  s.  impitoyable,  dur; 
peu  miséricordieux  13*.  95,3.  96.  106, 
3;  b.  143,3.  363,3;  -wiy-,  50,3;  -fre, 
sf.  inclémence  278,2;  nemilosrădia,  id. 

101, ;i. 

nê'mis,  sm.  (ï)  noble  177,3. 
ne-mişeăt,    aj.   immobile    184,3;    b, 
130;  -oari,  aj.  f.  id.  b.  220. 
Nemitér,  sm.  Np.  69. 
ue-mért,  aj.  immortel  290,3. 
nemtése,  aj.  allemand  .333,3;  ô.  225, 

3.  341,2;  -este,  av.  id.  177. 


ne-mnlţămfre,  sf.  ingratitude  104,3; 
-mită,  sf.  id.  b.  6;  -mit,  aj.  s.  mécon- 
tent b.  357,2.  374,2;  -miter,  aj.  s.  in- 
grat b.  47,1.2;  'ţfmitor  b.  12,2;  -ţumi- 
tor,  mécontent  b.  348,3. 

ne-murtre,  sf.  immortalité  344, 3  ; 
-itér,  aj.  immortel  146,3.  267,2.  344. 
348,2.  362,3;  A.  83,3.  84,3.  147. 

ne-mutăt,  aj.  inflexible  184,3;  -tă- 
tér,  aj.  immobile  322,3. 

ne-năprăsnie,  aj.  non  véhément  47, 2. 

ne-naroc,  v.  ne-noroc 

ne-nftseût,  aj.  s.  non  né  109,3;  h. 
372,2. 

nenavidna,  aj.  f.  Mti\  envieuse  b, 
283,3. 

nêne,  ».  ami!  b.  214,2. 

Nenevitên,  %m.  habitant  de  Ninive 
270. 

Néuïul,  sm.  Np.  76. 

ne-noréc,  sm.  malheur  b.  346;  -9ia-, 
110,2;  -Ire,  sf.  (r!)  id.  ô.  6,3.  84,2. 
85,2.3.  144,3.  152,2.  243,2;  ni-no-,  h. 
359;  -tt,  aj.  s.  malheureux  b.  6,3.  10, 
2.  144,3.  162,2.  182,2;  m—,  6.  369; 
-és,  aj.  s.  malheureux  5.  11,3.  12,2. 

ne-numtirăt,  aj.  innombrable  106,2. 
299.  311,2.  319,3.  360,3;  b.  47,2.  82, 
2.  254,2.  369,3. 

ne-odspe,  sm.  mr.  ennemi  b.  266,2  . . 

Neofft,  sm.  Np.  b.  30.  40,2. 

ne-oprft,  aj.  libre;  permis  29,2.  30. 
323, 2. 

Neoptoltm,  sm.  Np.  è.  89,2.. 

ne-orftndueala ,  sf.  (le)  désordre  b. 
87,3. 

ne-osebtt,   av.   sans   cesse   b.  307,3. 

ne^osindft,  aj.  non  condamnée.  184,3. 

ne-OStinind,  aj.  sans  se  fatiguer;  ne- 
mt-  8*,  2. 

ne-pâèuie,  aj.  non  tranquille  b,  214,3. 

ne-părâsfnd,aj.  non  abandonnant  130, 
2  ;  -sft,  aj.  av.  continuel  ;  sans  cesse  57, 
2.   107,3.  164,3.   192.  279,3. 

ne-păţit,  aj.  mr.  nouveau,  pas  encore 
essuyé  b.  271,3. 

ne-pâza,  sf.  négligence,  sans  garde  b, 
153,2. 

ne-pleedt,  aj.  s.  désobéissant,  opi- 
niâtre 47,2.  193;  J.  20,3;  -cfttér,  aj.  s. 
désobéissant  13*.  60,3. 

nepoată,  v.  nepot. 

ne-poeăit,  aj.  impénitent  13*,  2. 

ne-podobft,  aj.  non  orné  67. 

ne-poftft,  aj.  s.  non  invité  b.  375,3. 


485 


ne-poinenit,  ^.  qni  n'a  pan  été  men- 
tionné b.  S6Ô, 

ue-pitstniCţ  »j.  incontinent  88,2. 

nepdt,  am.  (ţi)  petit-Gls  53.  59,2. 
60.  66.  92,2;  4.98.  168,2.  103,2,  212, 
3.  211,2.  293,3.  303,1—3;  —,  (fie}  134, 
2;  —,  (ţa)  08,2;  —,  neveu  143,3.  144, 
1—3.  231,3;  i.  98,2.  135;  nepoâtï,  af 
petite  fille  63;  mpM  41,3.  92,3, 

ne-potlcnese,    vr.  3.    ne    trébucher 


pai 


110,3, 


ne-potrebiij'ï,aj,(Blftv,)inutile  157,2 

ne-poviţofre,  et.  manque  d'instrnv- 
tion  b.  125,3, 

ne-pOTestft,  «j,  Ineiprimable  257,3. 

lie-prSv&Ut,!^].  non  bouleversé  202,3, 

ue-prleep&nd,  aj,  non  comprenant  b. 
25Ô.2;  -cépere,  st.  ignorance  225;  -cl- 
pere  b.  5,3;  -pût,  aj,  ignorant;  fou 
324,3;  b.  94,2.  181,2. 

ne-priceijtDftţ  ^j.  non  communié 
300, 2, 

ne-prleUteu,  sm.  (i)  ennemi  b.  13, 
3,   14;  -(in,  361,  362,2;  b.  10.  101,2. 

ne*prlltiSr,  aj.  a.  envieux;  diable  17, 
2;  b.  12,2. 

ne-parUre  d«  grlje,  sf,  négligence; 
incurie  A.  61,   126,3, 

ne-pntând,  ^,  ne  pouvant  190,2;  b, 
48,2.  112,2.  240,3. 

ne-pntêrnlej  aj.  s.  faible  105,2;  -pn- 
tlnitts,  aj.  s.  id.  infirme,  incapable,  im- 
potent 2S,2.  30,2.  62,2.  260.  275.  312, 
3.  341.  361;  b.  91,  246,2;  -Uos  b.  185; 
-patfnfji,  af.  impuisaanue;  infirmité,  fai- 
bleaae  77.  79,3,  118,3.  168.  194,2.  2Dt  ; 
b.  108,2.  179,3;  eu—,  impoaaible  4.83, 
161.  262. 

ne-pûtred,  aj,  (41,  de)  incorruptible 
99.  233,3;  -regïiiie,  af,  incorruptibilité 
51,233,3;  -rezfre,  sf.  id.  102,2,316,3; 
-redire  14»,1.3,  233,3.  303,3. 

ne-patAt,  av.  impoaaible  221. 

ue-răbdllre,  sf.  impatience,  -rei-, 
b.  83  ;  -dit,  aj.  intolérable  33S,  2. 3  ;  -dS- 
titr,  aj.  impatient  b,  356. 

ne-rASţ  aj.  non  lissé  b.  11,3;  —,  non 

lie-rStScft,  ai.  non  égaré  127,3, 
ne-iăutăte,  sf.  intégrité  248,3. 
nere,  v.  miere. 

lie-rodltl(r,  aj.  stérile  b.  26,2  , ,;  -ri, 
id.  26,2. 

Néron,  sm.  Np.  308,2;  b.  237. 


ne-i'ourât,  aj.  non  couvert  de  rosée 
A.  316,3. 

ue-sftmaft,  aj.  incomparable  311,2. 

ne-BirnUt,  aj,  non  baiaé  b.  337,3. 

ne-B&turire,  sf,  insatiabilité  4.  212,'.!. 

ne-sft|iiis,  aj. a.  insatiable  99,3.  102; 
4.358;  -.a{o.  242,3;  -siţio,  am.  inea- 
tiabilité  29,2, 

nescSnt,  -care  V.  niacant,  -care. 

ne-BtSzAt,  aj.  qui  ne  diminue  pas 
118,3,    119,2. 

ne-schfnibăt,  aj.  non  cliangé  45;  4, 
117, 

ne-scrfs,  aj.  non  écrit  b.  62, 

ne-semuit,  aj.  immuable  112,2. 

ne-sKrţft,  aj.  infini,  perpétuel  38, 
81,2.  97.  106,3.  163,2,  338,2;  —,  in- 
complet b.  83;  ne^iăfil  182,3.  386,2, 
368,1,2;  neterăfil  71,2.  119,2.  186,2, 
186,2. 

ne-HlDlţlt6r,  aj.  insensible  4.  48,  3. 
121,2,  227,2. 

Iieskltlldţ  neszkut  v,  nasu. 

ne-smintit,  aj,  atable,  immuable,  con- 
stant 131.   115,3.  250,3. 

ne-soeotésc,  va.  3,  ignorer;  mépriser 
285.  355,2;  4.  108,3;  -Uuţft,  af.  incon- 
tinence 46;   —,  imprudence  76,2.  105, 

2.  121,3;  -tft,  aj.  imprudent  103.  204,3. 
ne>spn(nd,  aj.   np   disant  b.  178,3; 

ne-SpUB,  ^.ineffable,  inexprimable  31,3. 
297,2.  298,2.  3«,3;  4.  112,3.  150,3. 
316,3. 

lie-Sifipftnfre,  sf.  anarchie  4.  87,3. 

lie-stïtStér,  aj.  instable;  changeant 
198,2.203,2.324,2,325;  lie-statdrnlc, 
aj.  id.  b.  152,  182,  247,2, 

nestldfnţă,  sf,    impudence  241,2. 

liestlmit,  aj,  pr^cieui  6.  800,2. 

De-Htins,   aj,  fou  — ,  feu  éternel  54, 

3,  99,2.  117,3;  4.  322,3. 
Nestor lău,  sm,  Np.  355. 
ne*străinntAt,   aj,  immuable  228,2. 
ne-istrSufător,   aj,  a.  ne-tirăinffător 

la  avu(K,  qni  n'est  pas  porté  au  gain  47, 
lie-NUrerfud,  aj,  av.  ne  tolérant  pas 
359;  4.  169,3.  204,2;  -ft,  aj.  insuppor- 
table b.  167,  3,  249,3. 

ue-Bulemeoft,  aj.  sans  fard  4.  298,3, 
ne-svadniCţ    aj.    éloigné    des    que- 
relles 47. 

oe-sviuţft,  aj.  non  sanctifié  120,3.. 
neţchit,    s.  pr.  quelques  ?•;   —,  un 
peu  11,2.  12,2  {v.  niscânt). 


486 


neştfne  —  ne-y61nio. 


neştfne,  pr.  quelqu*an,  -e  10*,  3.  16*, 
2.  46,2..  47..  48,2.  61,2.  77.  79,2.. 
91.  116,3.  119,3.  121,3..  161,3.  179, 
3..  180,2..  209.  328,2.  338.  341;  b. 
161,3.  160..  202.  246,3;  ni^Une  b.  86; 
nt^iiXnre  6*,  3. 

ne-ştlfnţ&,  sf.  ignorance  29,2.  98,2. 
130,3;  b,  28.  201,3.  214,3. 

ne-ştiut,  aj.  8.  inconnu  116.  206;  b, 
122,3;  CM — uly  par  ignorance  69, 2  ;  ne- 
ştiater,  aj.  s.  ignorant  88,2. 141,3. 164,3. 

ne*tfterê-lnpregara,  s.  prépuce  14 1,2. 

ne-t&g&duft,  aj.  indubitable   b,  126. 

ne-tftîăt,  aj.  non  coupé,  entier  b, 
376,3. 

ne-tămădnft,  aj.  non  guéri  b,  182. 

ne-t&uguind  9  aj.  av.  non  complai- 
gnant  b,  186,3. 

ne-tăre,  aj.  faible  66,3. 

néted,  aj.  net,  poli  b,  92,3.  146. 

ne-têmere,  sf.  hardiesse,  courage 
291,3;  b.  87,2.  147;  —  lui  D,  zeu,  sans 
crainte  de  Dieu  b,  4,2;  -mire  b.  196,2. 

netendţ  vr.  2.  Utr.  s'attacher,  saisir  b. 
284,2  (v.  dcr.  întind). 

ue-tezése,  va.  3.  lisser;  polir  b.  349. 
353,2;  —,  aplanir  172,2;  b.  177,2. 

netoeméla,  sf.  (le)  adversité  205; 
—,  irrégularité  b.  9;  -mire,  sf.  id.  308; 
•mit)  aj.  s.  déréglé;  irrégulier,  sans 
ordre;  brouille  47y.2.  246,3.  280,3.  351 
(àôuxpepcotov)  ;  b,  146.  157. 

ne-trébnic^  aj.  inutile,  sans  valeur 
168,3;  b,  92,3;  -trêbnic  267,2.  340,3; 
b.  62,2.  87;  -le,  sf.  inutilité  b.  6,3. 

ne-trecût,  aj.  impérissable,  éternel 
77,2.3.  82,2.  106,1-3.  114,2.3.  182,3; 
-rêcot  43, 3  ;  — ^  sûrement  56, 3. 

ne-tremurftnd,  aj.  sans  crainte  11*,  3. 

ne-tulburăt,  aj.  serein  b,  260, 3. 

ne-ucigăş,  aj.  s.  non  violent  47,1.2. 

lie-uîtătţ  aj.  qu'on  ne  peut  pas  ou- 
blier 126. 

ne-umblăt,  aj.  loc  — ,  terre  vierge  b, 
203, 2. 

ue-unft,  aj.  non  uni  (à  l'église  de 
Rome)  b.  99. 

ue-urât,  aj.  av.  sans  trinquer  b.  294, 
1.2. 

ne-urmât,  aj.  inimitable  224,3. 

ue-ustinind  v.  ne-ost-. 

ne-Târnic,  aj.  perfide  b,  11,2. 

ne-Tărstnec,  aj.  mineur  b.  125,3. 

neTăstă,  sf.  (este)  femme  116;  b.  68, 
2.3.  137,2.  256,3..  362,2;  nvestă,  mr. 


jeune  femme  b,  274;  nevestioară,  sf. 
petite  femme  b,  293,2. 

nevăstuTcă,  sf.  belette  90,3. 

ne-Tfttftmătţ  aj.  non  blessé  b,  184, 
3.  189,3. 

ne-Tăzut,  aj.  s.  invisible  41.  101,2. 
109,3.  280,3.  311,2:  6.  17,2.  157.  174, 
3.  363,2;  -vă4ut,  54,2.  115.  228,3.  264, 
3.  296;  'Vuzuc  32,2. 

Nevederica,  sf.  Np.  6. 172. 

neTestloarftţ  nvestă  v.  nevasta. 

ne-Testitţ  aj.  sans  renommée  133. 

ne-Ticleăn,  aj.  simple  b,  38. 

ne-viforătţ  aj.  abrité,  non  exposé  aux 
vents  b,  15,3. 

ne-Tindecdt,  aj.  non  g^éri,  incurable 
15,3.  16,2.  81,3.  282,3. 

ne-yinOYdtţ  aj.  s.  innocent,  sans  re- 
proche, sans   tâche;  impuni   6*,  3.    12*, 

2.  12,3.  13.  33.  40.  47,1.2..  50,2.  113, 

3.  170,2.  204,2.  214,3.  364,3;  b.  143.  236. 
neTée^  sf.  (oï)  peine;  gêne;  malheur 

13*,2.  19.  26,2..  46.  56.  76,2.  86,2. 
119.  134,2.  171,2.  190,3.  214,2.3.  263. 
289,2.3.  297,2.  330,2.  349,3;  b,  11,3. 
13,2..  19.  22,3.   25.   29,2..  122.  208. 

213.2.  354,3.  363,2;  —,  contrainte  10*, 
3;  —,  effort  30.  204;  —,  péril  318.2; 
—,  nécessité  11*  2;  b.  27,2.  83,2.  87,3; 
—  ,  faiblesse  b,  203,2;  — ,  diable  b. 
78;  CM  —,  difficilement  260,2.  280,2. 
337,2;  6.  6,3;  de  — ,  nécessairement 
49.  90,3;  a  fi  — ,  être  nécessaire  161; 
am  — ,  certainement  110, 3  ;  nevoia  42;  -ïa 
52,  2.  mr.  nevoia  mare,  terrible  b.  269, 
2;  nevoïe  42,2.  72;  6.  164,3  . .;  nevoi  b, 
96,2.  181,  2.  216;  mr.  nevolïe,  angoisse 
b.  270  . .  272,3;  nevoÎăş,  sm.  misérable 
b.  375;  nevoésc,  va.  3.  forcer,  nécessiter 
38,2;  6.87,3.  151,3;  —,  dépenser  79, 
2;  —,  vr.  s'efforcer  3*  2.  6*,  3.  47.  49. 
57.  60,3.  68,2.  95.  96,2.  106.  129,3. 
163.  179,3.  180..  181,3..  236,3.  270, 
2.  278,2.  285.  293  .  .  320.  327;  b.  11,2. 
64.   131.  195,3.   242,3;   nivoesc  b.  141. 

ne- voinţă,  sf.  (ţe)  effort;  zèle;  peine 
29.  49.  68,3.  73.  76,2.  110.  118, 2.. 3.. 

146.3.  184,3.  241,3.  251,3..  257.  291, 
2;  b.  8,3.  47,1.3.  149.  180;  —,  (ta)  mal- 
heur b.  181,2;  nevoft,  aj.  av.  forcé,  con- 
traint 15*,  3.  45.  74,3;  ni-  87;  nevoitér, 
aj.  s.  s'efforçant,  qui  s'efforce,  se  donne 
de  la  peine  30.  99,3.  130,2.  285.  295,2. 

ne-vélnic,  aj.  s.  infirme  304,3;  -cfe, 
sf.  infirmité  291,2. 


ne*Yr&nd  —  Nîstor. 


487 


ne-Trftndţ  ne  voalant  pas  b.  162. 

ne-Trêdnie,  aj.  s.  indigne  246,1.2. 
340,3;  b.  6.  15,2.  16,2.  47,3.  67,3.  170, 
3;  'Vred-,  6.  184,2.3.  302;  — fe,  sf.  in- 
capacité, indignité  157.  246,2. 

Neyrod,  sm.  Np.  Nimrod  66, 1. 2. 

ne-zăbăynie,  aj.  efficace,  sans  délai 
b,  153,3. 

ne-z&ticnind,  aj.  sans  trébucher  b,  13. 

iie-zidftţ  aj.  non  créé  b.  154,3. 

ne-zdrăY&n,  aj.  miraculeux  b.  236, 
2.3. 

ne-zmintit,  aj.  sans  changement  b. 

124,2. 

ni,  pr.  pers.  1  pi.  dat.  132,3.  v.  gram. 

ni,  cj.  ni,  mr.  è.  281,2  ;  ni  istr,  b,  286  . . 
287,  V.  nici. 

Nica,  sm.  Np.  87. 

uiea,  av.  mr,  encore,  aussi  b,  265, 3. 

270.2.  280,3  (v.  dcr.  încà). 
Uicafrï,  av.  nulle  part  b.  233,2.  234, 

2.  369,3;  -rê,  133,  3;  nicaiurï  b.  179,  2. 
245,2;  -rea  ô.  301. 

Nicanor,  sm.  Np.  283,3. 

Niehéa,  s.  NI.  Nicée  320;  -céa  b. 
100;  Nêchi  93,2.  183,2. 

nlcï,  part.  cj.  ni,  ni  même,  ni  .  .  ni 
25,2.   31.   38,2;    pass.   nie  48,3  .  .   90. 

110.3.  318,3  . .;  6.  136  . .;  nice  36.  57,3. 
60,2  . .  71,2  . .  82.  88,2.  108,2  . .  116,3. 
161,3.  193,2..  242.  255,2..  274,3.310,2. 

326.  350,3.  364;  6.  13  .  .  100,2.  173,2. 
307;  nec  3.  8.  21.  141,3;  nece  1*,  2. 
4*3..  8*,2.  10*2.  13*..  8.  10,3.  12,2. 
19.  22,3  . .  27,3.  29  .  .  33  . .  40,2  . .  54, 

3.  74,2..  128;  wcct\124,3;  mr,  neţi  b, 
265,2;  ban,  nişi  b,  262,2;  nicï  că,  ja- 
mais b,  291,3;  nicï  cum,  id.  nullement, 
aucunement  165,2.  363;  h,  190.  243,3; 
nie  —,  287,3.  295,2.  323,2;  nice  —, 
243,3.  277,3.  324,3;  niCÏ  de  CUm,  id. 

291,2;  b,  203,2;  nice ,  315;  nici- 

dănuoară,  jamais  367.  368,2;  nice  dinio-^ 
ară  83,3.  85;  nice  o  dânăoarâ  101;  nec 
dimorâ  1,3;  iatr,  nîë-ur,  aj.  aucun  b. 
283,3..  284.  286,2  (cf.  nia). 

Nîcoare,  sm.  Np.  (Nicolas)  62,2. 
Nieodim,  sm.  Np.  100,3.  101,2.  158, 
2.  243,3.  244,2. 

Niearda,  sf.  Np.  b.  172. 

Nieolae,  sm.  Np.  Nicolas  b.  126,2. 
128;  -ctt-,  283,3;  Necula,  38,2.  75; 
^  223,3.  224,2..  225;  6.1,2;  -ai, 
152;  b,  8,2.  18;  -aïu  102,3.  173,2;  -leï 
93,2;  NiculaitJln,  Nicolaïte  129,2. 


nlel-lu,  sm.  mr.  agneau  b.  265  . .  (dcr. 
miel). 

Nifon,  sm.  Np.  170,3.  171,1.2.  172. 
192,2.  287,3.  288. 

nigdar,  av.  jamais,  istr,  b,  284,1. 

Nigoiţ,  sm.  Np.  87  (cf.  Neagoe). 

Nil,  sm.  Np.  68;    —,    le   Nil   b.  93. 

nimic,  av.  s.  rien  131,3.  177,3;  de 
— ,  vaurien  b,  95,2.  166,2;  but  nimic, 
6.262,2;  -că,  316,2;  b.  151.  156,2;  -că, 
96,2.  306,2;  b.  106;  de—,  295,2;  maï 
—,  à  peu  près  aucun  361,2;  -ca,  292, 
3.  331,3.  338,2;  b.  20,2.  31.  164,3.  210. 
239,3;  de  —,  pauvre  6.  358;  nemic  134. 
180,2..;  nemica  4*,3.  10*,3.  38.  40,2. 
163,2;  de  —,  indigne  156,3;  7iemică  2. 
17.  20.  23,2.  27,2.  63,3.  96,3.  112,3.. 

116.2.  120.  129,2.  147,3.  211,3.  323,2. 
349,3;  b,  9.  13.  67,2.  121,3.  123.  212, 
2;  mai  — ,  presque  rien  79,2;  alta  —, 
rien  que  200,2. 

nfme,  pron.  personne,  nul,  aucun  8. 
38,2.  44,2.  45.  48,3.  51,3.  53,  61,2. 
77.  78,3.  91,3.  101.  108,3.  118,3.  137. 
2.  139,3.   141,2.  155.  181,3.  183,3.  210. 

223.3.  296,2.  298.  310,3.  327.  361,2; 
b,  72.  115.  169,2.  296..  304,2.  340,2  .  . 
350,3;   nimê  10*.   4..    5..  26,2.3.  67, 

2.  136,3;  —,  rien  20;  nimi  87;  b.  95; 
neme  74,3.  102,3;  nimene  (gen.  dat. 
nim&nuï,  nimâruï)  5*,2.  171,3.  174.  177, 

3.  198,2.  204,2;  6.^149,2.  178,3.  200,3. 
350,2;  -ne  8*2.  69,2.  159.  329;  b.  6, 
3.  69,2.  159,3.  329;  b.  6,2.  69,3;  -ni  b. 
257,2;  nimerite  40,2;  nimine  b.  56,3. 
218;  -m  204,2..;  b.  1,3.  167;  nemene 
159,2.  230,2.  245,3;  b.  11,2.  218.. 

nimeresc,  va.  3.  trouver;  parvenir; 
rencontrer;  arriver  360,2;  b.  174.  346, 
2.  350,3;  ne-,  58,3.  111.  121,3..  133, 
2.  221,2.  222,2.  350;  6.  1,2.  19,2. 

NineTiea,  sf.  NI.  115,3.. 

ning,  va.  2.  couvrir  de  neige  6.343,2. 

ninga,  mr.  encore  6.  274,3.  280  (v. 
dcr.  încă);  —,  près  de  6.  277  (v.  dcr. 
lângă). 

ninsoare,  sf.  Faction  de  neiger  281. 

niscânt,  pron.  mr.  quelque  6.  269; 
nes-,  6.  266,3  (v.  neşchit).  ^ 

niscare,  pron.  quelqu'un  95,2.  116.. 
121.  160.  177,3;  6.315,3;  nes-,  6.312, 
2;  nescai''Va,  id.  333,3. 

nisétru,  sm.  esturgeon  6.  43. 

Nîstor,  sm.  Np.  6.  82,2. 


488 


Nistru 


nuc. 


Nistru,  BiD.  nom  du  âeuve  73, 2 . . 
236,2;  0.34,2.  35,2..  292.. 

niS,  pr.  istr.  rien  h.  283,3.  284.^285 
(cf.  nie!). 

nişte,  pr.  quelques  59,3.  77,2.  '88. 
95,2.    160,2.    165,2.  171,2.  176,3.   199, 

2.  203.  306,3.  330,2.  354,2;  b.  2,2.  19, 

3.  28,3.  38..  51,3.  91,2.  132,3.  134, 
2..  152,2..  174,3.  211,3..  365,3;  -tê 
360,2;  'têe,  ô.  200,3;  -ti  6.84,3.  217; 
nefte  24..  25.  27,3.  49.  61.  69,2.  96. 
100,2. .  101,2. 105,2.  120,  2.  133,3. .  140, 
3.  184,3.  207,2.  225,2.  232.  243,  2.  259. 

niştota,  sf.  pauvreté  269. 

nisérn,  av.  mr.  léger  b,  266, 2  ;  nişu- 
reaţă,  sf.  légèreté  b.  266,2  (dcr.  luşor, 
uşor). 

nlizft,  prép.  mr.  entre  b.  263,3.  266, 
3  (cf.  dcr.  m  lez). 

noă,  aj.  neuf.  70;  6.  339,3;  noao  27. 
127,3.  146.  309,2.  332,2;  6.28,3;  noî 
6.  64,2.  67,2.  83..;  a  noa,  f.  33.  40,2; 
al  noaole,  le  neuvième  9;  6.  71,2;  al 
7ux>2e90;  al  noaâle  224,2.  225;  al  noile 
6.  66,2;  iatr,  al  noptele,  id.  6.  285. 

noft,  V.  nou. 

noapte,  sf.  (nopţi)  nuit  34,1.2..  52. 
61.  98,3.  154.  245,2.  286,2.  364,2; 
nopte  266,3.  313.  365,2;  mr.  6.276,2; 
noaptea,  av.  pendant  la  nuit  11,3.  82. 
117,2.  164,3;  6.  149,3;  noapte  1,2.  7. 
217,3;  6.67;  nMjptè  366,2;  noptea  1*,2. 

noazecï,  aj.  quatre-vingt-dix,  —  şi 
noă,  quatre-vingt-dix-neuf  6.  339,3; 
noaozecï  fi  noao  127,3.  309,2.  332,2; 
nouăzeci  fi  notià  6.  367. 

nébil,  aj.  noble  6.  248, 3. 

nod,  s.  nœud  6.  370. 

NMea,  s.  le  diable  (noueux)  6.  260,2. 

nodorés,  aj.  noueux  6.  191,3.  192. 

Née,  sm.  Np.  145,2.  266,3.  275,2. 
286,3;  6.  49,3.  50,2.  60,3.  61..  66. 
371.3. 

noeăn,  sm.  la  vaste  étendue  (de 
rOcéan)  6.  129,2;  noïan,  abîme  343,2. 

Noémyrie,  s.  Novembre  221,3.279; 
6.  26,2.  27..  127.  203;  -vre  6.  127,3; 
Noevre  114.  256,3.  363,2. 

noese,  v.  înnoesc. 

noliot,  s.  pois  chiche  6.  98. 

noï,  pr.  pers.  1,  pers.  pi.  v.  gramm. 

noYmă,  sf.  (me)  sens  6.  163,3. 

uomofllax,  em.  garde-loi  78,1.2. 

uontrn,  299,2  (cf.  l&untru). 

noptele,  istr.  v.  noă.. 


nOI>  sf.  mr.  brue  6.  278, 2..  3.  282 
(dcr.  norà). 

nor,  sm.  (I)  nuage;  nuée  202,3.  313, 
3;  6.  23.  24.  50,3.  64,2  .  .  158, 1.2.  330; 
— ,  (nourt)  6.  199,2.  216,3.  353;  noor 
(1)  83,3.  316;  6.  56,2.  137,3;  nour,  b. 
330,2;  nuâr,  (!)  49,3.  106.  106..  107, 
2.  267,2.  326;  nttor,  (!)  12*.  2,1.2.29, 

2.  201,2..  285,3.  302,3..;  6.  48,3. 
121.  321.. 

noroc,  se.  (ur!)  bonheur;  sort  70,3. 
72,3.  203, 2..  3..  235,2.  (rux^))  356,3; 
6.  7,3.  13,3.  26.  146,  1  .  .  2.  182  . .  305; 
nàroc  70.  114,3.  116,3.  162,2.  199;  6. 
123,3;  —,  talisman  162,2;  n&rocire,  sf. 
sort  325,3;  no-,  bonheur;  sort  336; 
6.8,3.  12,2..  51,2.  144,2.  180.  198. 
365  ;  norocit,  aj.  av.  bienheureux  337, 2  ; 
6.  2,3.  6.  50,2.  86,2;  norocos,  aj.  heu- 
reux 6.  212,3;  rău  — ,  malheureux  6. 
212,2. 

norod,  se.  (roade)  peuple;  nation; 
populace;  foule;  troupe;  multitude  145, 

3.  147,2.3.  165.  280,2.  282,3.  284.  358, 
2;  6.  1.3.  20,2.  22,3.  25,2.  37,2.  62,3. 
71.  86,3.  124,2.  143,2.  194,3.  242,2; 
nărod  4.  17.  19..  24.  132,3.  140,2. 
177,2.  189,2.3.  215,2.  221,2.  237,3. 
258,3..  264,2..  281,3.  310,2.  319,2. 
362,3;  6.  70,2. 

noroïu,  se.  (oae)  bourbe  6.  373. 

nostru,  nostrà,  pron.  poss.  1.  pi.  nôtre 
V.  gramm. 

not,  vn.  1 .  naviguer  58, 2 . .  (v.  î  n  n  o  t). 

nou  (nouă,  noi,  noue),  aj.  neuf;  nou- 
veau 100,2.  141,  ir.  199,2.  230,3.  252. 
282,2;  6.  151,2.  351,2;  woo^  f.  101.  133, 
2.  145.  280,2;  noao,  f.  43.  194.  268,2. 
336,3;  6.30.  124,3;  noo  120,2;  noauà 
6.294,2..;  —,  (noao  f.  pi.)  13,3.  18, 
2.  84;  6.  45,3.  223;  —,  (noaî)  6.  64;  —, 
(noo)  4;  —,  (nooà)  314,3;  cêUa  noaâ, 
les  nouvelles  choses  6.  13,2;  de  — ,  de 
nouveau  343;  6.  240,2;  din  — ,  tout  neuf 
6.  223,2. 

nonăzecT  v.  noàzeci. 

Novacu,  sm.  Np.  92,2;  6.  302—304; 
Novăciţă,  id.  6.  293,3. 

uraYOueénie,  sf  éthique  88,3. 

nu,  av.  non,  ne  pas,  point  1*,2.  1.  2. 
3..  31;  pass.  no  1*,2..  4*,3.  16*,2. 
8..  363,3.  365,3;  istr.  6.282,3. 

nue,  sm.  noyer  6.  368,2.369,2;  nu- 
că, sf.  (nue!)  noix  367;  6.  44.  98.  376,2. 


nucşoara  —  oare. 


489 


«oarăţ  sf.  (re)  noix  muscade  356  ; 
•2;  nucu^oarà  b.  97,3. 
tieăţ  sf.  (ele)  verge,  gaule  357;  6. 
0,2.  289,2;  nue  6.369,3. 

numaîţ  av.  seulement  1.  24.  27,2. 
37,2.  42,2.  51,3..  62.  80,3.88,3.  101, 
3.    113,2..    176,3.    274.    324;    b.   7,3. 

150.2.  214,3.  255,3;  —  căt,  aussitôt, 
de  suite  27.  96,2.  232,3..;  h.  41,3. 
77,3;  —  ce,  id.  201,2;  b.  73,3.  74;  — 
decàty    128,2.   195,2.   310,3;    b.  40,2.3. 

54.2.  57.  174,3;  —,  de  rigueur  5.  349; 
nu  —,  non  seulement  46.  89,2.  107. 
262,2.3;  6.28,2.  80,2; /«rd,  —,  seule- 
ment 262,2.3;  b.  37,2;  numa,  b,  224,3. 
259.  260,2.  307,2. 

numa-le^  mr.  v.  nume. 
nû-mftndru,  aj.  peu  sage  15. 
numftr,   se.   (ere)   nombre   43.   82,2. 
126.    133.   211,3.   267,3;   b.  7,2.   82,3. 

152.3.  263,2;  —,  numéro  b.  164,3.  165; 
fără  de  —,  innombrable  80,2.  362,2; 
— ,  va.  vr.  1.  compter,  nombrer  84.  95. 
1,2.  102,2.  279,2.  338,2;  6.  86,2.  120, 
2.   121,2.  349,3.  366,2;  —,  lire  5*,  3. 

nûme,   sn.   (me)   nom;   titre   3*.   9*. 

1.  2.  7..  14,2.  19,2.  25.  39,3.  42,2.. 
55..    78,2..   100,3.  126,2.  142,3.  194, 

2.  197,2.  292,3.   299,2.   360.  367,3;   b, 

36.3.  106.  172..  249.  252,2;  numele  b. 
8,3;  numeale  6.  13;  -mi-,  b.  55,3.  56. 
220.  261,2;  mr,  numalâ  b.  276,2.  281, 
2;  nome  54,2;  b.  188,2.  369,3;  istr, 
lume  b.  284,3.  285;  itumésc,  va.  vr.  3. 
nommer;  appeler;  désigner  365,2;  b. 
164,3.  206,3;  numa^c  245,3.  322,3;  b, 
12,2.  61,2. 

numeriSţ  sm.  nom  d^une  trou])e  des 
anges  221,3. 

numire,  sf.  (ri)  nom;  dénomination; 
terme  6.49,3.  88,3.  156.  220,2.  222,2. 
3..  252,2.  253,3.  260;  -ft,  aj.  s.  fixé  6. 
213;  —,  renommé  6.  88,2. 

numpta  v.  nunta. 

nun,  sm.  parrain  de  noce  317,3;  6. 
321,3;  -ft,  sf.  marraine  de  noce  6.  315,2. 

nuns  V.  nus. 

nûntft,  sf.  (te,  ţi)  noce  116.  217,3. 
317,3..;  6.  29,3.  34,2.  51,2..  68,1. 
2..  3..  261.  312,3;  numpta,  mr,  b, 
280,3. 

nuor  V.  nor. 

nus,  pr.  3.  pers.  (nusà,  nuşi,  nuse)  il, 
elle;   eux,   elles    15*  3.    16*,2.    15,2.. 


18,2.  21,2.  81.  85,3.  100,2.  102,2.  103, 
3.  108,3.  187,2.  188,1.2;  nun*  68,2;  rus 
7*,  1.2. 
nymphft,  sf.  (e)  nymphe  216,2. 


O  (O,  CD). 


0,  art.  fem.  ace.  elle  1*,2.  14*,  2.  2  . . 
4.  8.  17..  21,2;  pass. 

0,  pr.  f.  une  14*.  2.  4.  6 . .  21,2.  23, 
2.  25.  188,2.3.  262;  6.  213,3;  istr.  6. 
283,3..  (v.  uà). 

0,  intj.  oh  3.  55.  60,2.  140,2;  6. 
231,2.3..  247,2. 

oablft  V.  oblu. 

oăehîeş,  aj.  brunet  6.  258,2.  287,2. 
329, 2. 

oăe,  sf.  (oï)  brebis  11,2.  14,2.  16,2. 
18,2..   74,3.   76,3..   88,1.3.   103,3.. 

155.2.  171.  175,2..  282.  318,3.  331, 
2..;  6.  28.   163..  221,3.. 

oajde,  sf.  (de)  fers  3*,  3. 

oâla,  sf.  (le)  pot,  marmite  6.  118,3. 
164,2;  istr.  olă  6.  286,3. 

oară,  sf.  (or,  ori)  fois  2.  4  . .  5.  15,2. 
23.  52..  61.  65,3.  95,3.  104,3.  120,3. 
152,3..  169,3.  183,3.  292,2;  6.  29, 
2..  52,3.  67,2.  187,2.  194,2;  —,  mo- 
ment 6.  206,2;  mr,  fois,  6.  272,3.. 
280, 3  ;  un'  — ,  une  fois  ;  soudainement, 
6.264,2.  266,3.  268..;  deun'—,  id. 
6.  268,3;  tr'—,  immédiatement  6.  264,3. 
266, 3  ;  puţina  — ,  peu  de  temps  6.  266  ; 
multâ  — ,  longtemps  6.  264,2. 

oare,  cj.  ou  bien,  serait-il  possible, 
est-ce   que    112,3.   215.    233;    6.   30,2. 

101,2; ,   OU-OU  46,2..    105,2..; 

,  soit-soit  180,2;  ^-cdnd,  jadis;  une 

fois  100.  143,2.  234.  263.  290,2.  317, 
2.  357,3;  6.360,3;  —corc,  quelqu'un 284. 

306.3.  342,2;  6.8.  28.  47,3.  51,3.  52, 
2.  63,3.  79,3.  87,2..  153,3.  196,3. 
203, 3  .  .  364  ;  —  câte,  quelque  que  ce  soit 
183,3..  187,3;  — ce,  quelque,  quelque 
chose   6*.    129.   262,2;   6.  11,3.  146,2; 

,   en  quelque  sorte  305,3; , 

quelqu'un   298,2; ,   quelque    peu 

353,2;  6.  35;  —  cine,  quelqu'un  59.  61,3. 
100,3.  137,2.  186,3.  294.  348,3;  6.  211, 

2; ,  quiconque  127.  128,3;  — cum, 

en  quelque  sorte;  ou  bien  263,2;  6.90, 
2.  91, 2.  354,  3  ;  —  oare,  183,  2  ;  —  unde, 
n'importe  ou  ;  quelque  part  84, 2  .  .  132. 
138,3;  oaA  undi  b,  360;  oăreşî-care,  quel- 


490 


oArftn  —  odlrà. 


que  6.  106,3.  124,3.  220/2;  oàresl-ee, 
quelqne  chose,  en  quelque  manière  63, 
3  ;  oatH^'ce  A.  182  ;  oăreşT-eine,  quelqu'un 
6.123,3;  oareşt-CUm,  en  quelque  sorte 
ô.  124,3  (v.  ori). 

oàrfan,   sm.    mr,   pauvre    b.  281,2. 

oăspe,  sm.  hôte  352.2;  ospe  137; 
oazpe  216,2;  —,  mr.  ami  b,  263,2.  270, 
2  . .;  oaspete,  sm.  (ţi)  hôte  237,3.  238.. 
271,3;  b.  67.  248;  oaapite,  mr.  ami  b. 
265, 2  ;  ospătăre,  sf.  traitement  6.  315, 3  ; 
ospătez,  va.  1.  (aï)  traiter,  régaler  237, 
3..  238..;  us-,  12*;  —,  loger  350; 
ospeţe^  306;  — ,  vn.  vr,  manger,  se  ré- 
galer 49,3;  6.303.  325.  342..;  ospftţ, 
sn.  (eţl,  été)  repas  80,3.  224.  238,2; 
b.  128,3.  209,3;  -^t  336. 

oaste,  sf.  (oşti)  troupe;  armée  6.  36, 
2.  69,2.  66,2.  70,3.  71..  72,2..  106, 
2.  142,3.   177,2.  190-193.   200..   334, 

2.  357,3;  6.23,2.  36,2..   66,3..  83,1. 

3.  126,3..  132,3  ..  197,2. .3;  —,  guerre 
178;  6.  4.  50.  128;  de  —,  guerrier  177,3; 
oate,  4;  6.  166,2;  ostăş,  sm.  (I)  guerrier 
292,3;  6.22,2.  23,3.  29,2.  168,2.  189, 
2.  197.  204,3.  244. 

obădft,  sf.  menottes  6.  336. 
obftrsénie,  sf.  fin,  bout  obrâ^enie,  32, 

2.  41,2;  —,  origine  254,2;  obărşesc,  vn. 

3.  finir,  accomplir  160,2.3.  171,3.  197, 

3;  obrăşesc  256,3.  267,2  . .;  obârşie,  sf. 
fin  257,3.. 

oMëaïnyï,  aj.  slav.  d'après  Tusage 
commun  de  la  langue  208,3. 

obicéïu,  se.  (eïurï,  ee)  coutume,  usage, 
mœurs;  droit;  loi  297,  1.3;  6.  25.  75, 
2..  3..;  6.  119,2.  124,2..  220,2.3;  -cei 
6.  220;  'caïu,  101.  193.  219,3.  221.  224, 
2.  270,3.  276.  350,3;  -cHu  (cêe)  144. 
146,3.  284.  288,2.  330,3.  337,3;  6.  5. 
39;  -ce»  333;   -ceaiu  241,2.  259.  313,2; 

obiënft,  sf.  id.  252  ;  obieïnuésc,  va.  vr.  3 
s'accoutumer;  s'habituer;  être  l'usage  6. 
75,2;  o6»c-,  6.  163.  177.  236;  -nuit,  aj. 
s.  accoutumé  ;  ordinaire,  commun,  régu- 
lier 6.25.  87,2..  145.  196,3.  197,2..; 
obiçnuit,  6.  113;  oMcainţă,  sf.  (ţe)  cou- 
tume 6.  52,2. 

oMenése,  vr.  3  se  piéter  6.  155. 

oMdft,  sf.  peine,  chagrin  9*.  2,  19,3; 
6.  101,2,  233,3;  -desc,  va.  3.  affliger, 
cliagriner;  offenser  96,2.  127,2.  309,2; 
6.  69,2;  obiduesc,  115,3.  364,3;  -dit,  af- 
fligé 169,2. 


obïéet,  se.  (un)  si^et  6.  246,2. 

obiïale,  sf.  pi.  loque  94;  6.  3,3. 

obladaése,  va,  3.  gouverner;  admi- 
nistrer 78,2.  159,3;  6.  97,2;  -daire,  sf. 
administration  6.87,3.  254,2;  -duitér, 
sm.  gouverneur,  maître  239,3.  240.  322, 
3.  335.  347,2. 

oblA'nc,  sm.  pommeau  de  la  selle 
362,2;  6.258,3. 

éblaste,  sf.  province;  diocèse  6.  219, 

2  .  .  3.  220;  -«,  6.  221,2;  -lie,  159. 

oblieése,  vn.  3.  entendre,  apprendre 
12*  1.2.  144.  258. 

ébla,  aj.  droit;  plan  6.  357;  o<iblă, 
f.  6.  177, 2. 

obér,  va.  1.  renverser;  détruire,  abat- 
tre  88,3.  105.  199,3.   213.   320,2.  367. 

oboréc,  se.  (oace)  boisseau  6.  62, 3  . . 
333, 3. 

obosése,  va.  vn.  3.  fatiguer  58,2;  6. 
196,2. 

obrăslit,  341.  1.  odr&slit. 

obrăşenie,  «se,  v.  ob&rşenie. 

obraz,  SC.  (e)  visage;  figure;  image 
11*,  3.  36.  58.  60,1.2.  133,3.  266. 
292.  321;  6.  7,3.  47.  69,3.  72.  106,  2.. 
107.  130,3..  202,3.  338;  —,  courage 
6.  74.  102,2;  -nie,  aj.  impertinent  6.  169, 
3;  obrăznicie,  sf.  impertinence  6. 131,3. 
152,2.  352,2. 

obrftzoyănie,  sf.  organisation  6.  219. 

obrezuése,  va.  3.  circoncire  16*,  2. 3. 

obrintit,  aj.  enflammé  6.  341,3;  — , 
s.  cnflammation  6.  343. 

obşte,  sf.  de  — ,  général,  public,  uni- 
versel  159.   237,2.    319,2.   333.   340,2. 

346.2.  361;  6.  10.  27,2.  30.3.  78,3.. 
124.  156.  201,2.  221,2.  252,3;  6.9,2. 
191.252,3;  op^te,  290,3;  —,  s.  public, 
assemblée  333, 2  ;  obstésc,  va.  3.  révé- 
ler 6.  95,3;  —,  aj  général  6.  220,2. 
222,2. 

oea,  sf.  cause  270,3;  ocâ  272,2. 

OCd,  sf.  (à,  aie)  ocque  95,2.  6.  334. 
376,2;  —,  (azï)  mr.  6.  268.  271,2. 

OCaainic,  sm.  misérable  163,2;  oca- 
anic  96,2. .  117,3;  -nie,  (slav.)  id.  79,3. 

OCaca,  s.  cri  de  la  grenouille  6. 335, 3 . . 

OCaeânie,  sf.  désespoir  296. 

ocară,  sf.  (re,  ocârà)  affront,  outrage, 
insulte;  honte;  malédiction  3.  49,3.  102, 
2.   122,2.  192.  264  .  .;  6.  2,2  . .  48.  105. 

140.3.  193,3.   229,3.   240,3.    310.   366, 

3  . .  307;  ocărea,  47,2;  OCărftre,  sf.  in- 
sulte 30  ;  ocărăsc,  va.  vr.  1.  bafouer,  in- 


oc&rrauésc  —  ogar. 


491 


sulter;  outrager  15*, 2.  66.  102.  122,2. 
3.  198,2.  206,2.3;  ô.  63.  81.95,2.211. 
256,2.310;  oeărăt,aj.  outragé 6. 138, 3. .; 
— ,  non  considéré  46, 3  ;  — ,  qui  mérite 
d'être  réprimandé  b,  47, 2  ;  ocărfttor,  aj. 
».  offensant  291;  oearnlc^  moqueur  50; 
ocaruniCf   s.   médisant  46,2. 

oearmaésc,  va.  3.  gouverner  321,2; 
b.  222  ;  -uire,  sf.  gouvernement  6.  9, 2 . . 
47.  90,1.3.  219,3;  -ultér,  aj.  s.  qui 
gouverne  b.  8,3.  243  (v.  otcàr-). 

ocasione^  sf.  mr,  occasion  b.  265. 
ocenă,  v.  ocinà. 

oce-naş,  sm.  (e)  Pater  noster  25,2. 
28.  41,3. 

ochesc,  va.  3.  viser,  lorgner  ô.  295,2. 
3;  ocheşic,  aj.  brunâtre  6.318;  ochişor, 
am.  (!)  dim.  petite  yeux  b.  290,3.  306; 
OChtu,  sm.  (ï)  œil  8»..  11,1.3.  12,3.  19, 

2.  23..  28.  30,3.  54,2.  64,2.  82,2.  88, 

3.  99,1.3.  105,2.  114,2..  127,2.  167,3. 
223,2.  274,3.  312,2.  337.  349..;  b,  47, 
3.  106,3..  123,2..  171,2;  —,  (ochyï) 
364, 3  ;  —,  (otii)  bnt,  b,  263  ;  —,  prairie 
dans  la  forêt  b.  259;  ochïul  bouluT,  pul- 
saţiile, 355,3;   oclïu,   mr,  b.  266.  270,2. 

ocină,  sf.  (ne)  patrimoine;  immeuble, 
propriété  2*.  38,2.3.  43,3..  45..  54,3. 
75,2.3.  93,1-3..  143,3.  161,3..  180,2. 
200..  264;  b.  34,3;  ocena  74,3.  91,3..; 
OCinÀs,  sm.  (I)  héritier  86,2;  ocinătoă- 
rea,  sf.  (xXTjpovopiouaa)  209,3;  OCilléz, 
va.  1.  posséder  (en  héritage)  103,3. 

oclïu,  mr.  V.  ochiu. 

écnS,  sf.  (ne)  mine,  saline  176,2.3. 
177;  b.  34,3.  365,2;  —,  bagne  b.  363,2. 

OCél,  sn.  canton  173,3.  174;  —,  en- 
clos de  bétail  6.85,2..  334,3..;  -ésc, 
va.  3.  entourer  172,3;  b,  158,2.  260; 
— ,  faire  le  tour,  parcourir  b,  251,2.  299, 
3.  331. 

ocrotesc,  va.  3.  protéger  b.  166;  —, 
vr.  se  gouverner  ô.  243;  -frc,  sf.  pro- 
tection b.  125,3. 

Ocsisteri,  sm.  Np.  Oxenstim  b, 
46,3. 

Octémvrîe,  s.  Octobre  b,  27,1-3.  126, 
3;  -ovrie,  321,3;  b.  58,2. 

odâe,  sf.  (àï)  chambre  73;  b.  20. 

odăjdie,  sf.  (il)  chasuble,  vêtement 
d'église  346,2;  odejdie  176.  244. 

odănăoarâ,  -re  v.  odinioară. 

odată,  à  la  fois  58,2.  362,2  (v.  data). 

odejdie,  v.  odâjdie. 


odgén,  s.  mesure  de  cent  pas  b.  92, 
3.  93. 

odihnă,  sf.  (ne,  nà)  repos  2.  36.  106, 
3.  111.  294,2.  360;  b.  6.  16,3.  104.  132. 
161,2.  245;  -néla,  sf.  id.  3.  256,2;  -nesc, 
vr.  vn.  3.  se  reposer  17.  23.  36.  63,3. 
66,2.  71,3.  72,3.  89,3.  186,2.  206.  228, 
2.  271,2.  273,3.  306,3.  366,2;  b,  14,3. 
129.  134.  139,2.  163,2.  200,3.  238; 
odinesc  304,3..;  6.  326,3.  327;  -nire, 
sf.  repos  323;  «nitér,  aj.  s.  reposant 
109,3. 

odinioară,  av.  jadis,  un  jour  130,2. 
222;  b,  47;  nie—,  jamais  132,2.  203,3. 
341,3;  odiniarà  131,3;  odineoară  b.  179 -, 
odănâtiaoâre,  nice  —,  jamais  233  ;  -ăoâră 
304,2.  353,3;  odânioară  b.  87,2  (v.  dă- 
nâoar&). 

Odisef,  sm,  Np.  Ulysse  b,  82—84; 
Odisia,  sf.  Odyssée  60,3;   -iea  b.  82,2. 

odobăş,  sm.  (I)  capitaine  d'une  com- 
pagnie b,  19;  Odol>eşti,  NI.  72,2. 

odor,  sn.  (oară,  -re)  bijoux;  trésor 
114,2.  148.  240;  b,  96,2.  162,2.  181. 
218.  348,3. 

odraslă,  sf.  scion  b.  314, 2  ;  odrăslesc, 
vn.3.  pousser,  bourgeonner  b,  314,2.  316, 
3;  — ,  devenir  comme  un  bourgeon  b, 
341,3. 

Odrie,  s.  NI.  Adrianople  b.  127;  -iïu, 
îd.  192,2;  i.  294,3. 

odprostésc,  va.  3.  istr,  pardonner  b. 
283.. 

Of!  intj.  ah,  hélas  b.  309.  362,1.3; 
oh,  66,2;  b,  102,3.  114.  182.  190.  222, 
3;  —,  istr.  b.  282,2.  .3. 

ofilesc,  vr.  3.  faner,  flétrir  b.  311,3. 
312. 

oftare,  sf.  gémissement  b,  342, 3  .  .  ; 
Ohtătură,  sf.  id.  soupir  b.  161,2.  180,2; 
oftéz,  vn.  1.  soupirer,   gémir  67,3;    b. 

290.2.  307,2;  ohtez  b.  183. 

Ogar,  sm.  (ï)  lévrier  b.  172.  354,3.. 
355 . .  373. 

Ogeac,  sn.  (uri)  cheminée  ;  famille  b, 
244. 

Oglindă,   sf.  (nde;  nzl)   miroir   61,3. 

238.3.  364;  b.  2,2.  9.  12,3.  160,3.  250, 
3  ;  —  năravurilor,  Speculum  morale  295, 
3;  -désc,  va.  3;  fixer,  regarder  (atten- 
tivement) 256,2.  324,2. 

Ogoàda,  sf.  grâce  7*,  2;  — ,  repos  30; 
Ogodésc,  vn.  3.  reposer  30. 

ogér,  sn.  (oare)  jachère,  terre  141, 
2;  6.305,2.  320,2. 


492 


Ogradă  —  6ră. 


Ogrràdft,  sf.  (àzl)  cour;  b,  351;  —, 
gîte  365;  —,  haie  ô.  12. 

ohţ  V.  of. 

ohăbnlc^  aj.  patrimonial,  hohamnec 
134,3. 

ohtătară,  ohtex  v.  oft-. 

oT,  av.  oui,  (vai)  187,3. 

oit^  85.  V.  uit. 

OïtÛZ,  sm.  Nfl.  38,2. 

oiţă,   sf.   (ţe)   petit  agneau  6.  258,2. 

elă,  V.  oal&. 

olăeftese,  vr.  3.  crier,  lamenter  b. 
138,3  .  .;  oUOf  ib.  id. 

olăcăr,  sra.  (I)  estafette  b.  179,2. 

O-l-altă,  av.  la  — ,  ensemble  b,  307, 
3,.  (v.  alt). 

olăr,  sm.  potier  283. 

olăt)  sn.  (uri)  arrondissement  175,3; 
b.  9,2. 

olieăese^  v.  ol&c  — . 
Olimbiîadă,  sf.  Np.  6.  166,3. 

Olîvét,  sm.  NI.  b.  190,2. 

ol6gj  aj.  paralytique  23. 

oloïu,  sm.  huile  242,3  (v.  uletu). 

Olt,  sm.  Nfl.  189,3;  b.  127,2. 

Oltăr,  ,sn.  (e)  autel  83,2.  101,2.  172. 
259..  262,2.  297,3.  346,2;  Ô.  32,3.  204, 
3;  «nie,  sm.  acolyte  297,3. 

om 9  sm.  (omeni,  oameni)  homme; 
peuple  1*,3.  13*.  1..  2  . .  7.  8.  16,2. 
3.  17,3.  19.  25,1..  2..  26.  27,3.  30,2. 
3.  34,3.  36,2.3.  39,2.  50,3..  61.  69, 
2..  70.  83..  96,2.  100,2..  102..  104, 
3.  111.  115,3.  117,2..  137,2.  166,3.. 
169,3.  184-185.  205,2.  206,3.  266,1-3. 
272.  291,3.  293.  314,3.  342,2.  366,3; 
b.  13,2.  59,1-3.  63,3.  110.  141,2..  230, 
3;  —,  (oaminl)  8.  135,2;  Ô.  171,3.  199, 
2;  —,  (oameril)  3*.  55,3;  —,  familie 
123, 3  ;  —,  (oameînri)  4*,2  ;  —,  iêtv.  (omiri) 
6.  282,2.  286;  —  bun,  homme  honorable 
46..  87,2.  92,2;  —  de  cinste,  id.  72, 
2;  —  de  credinţă,  homme  de  foi  122, 
3  ;  —  de  frunte,  notable,  principal  72, 
2;  —  de  treabă,  h.  comme  il  faut  b. 
355;  omoăîe,  sf.  femme  2>.  372,2.. 

omftt,  sm.  (ţi)  neige  b.  24,2;  omet 
b.  147. 

omenesc,  aj.  humain,  d'homme  9^. 
12.  17.  97,3.  105.  139.  182.  184, 1  . .  3. 
185..  344,2.  367;  b.  148;  oamenêsca, 
f.  b,  10,2;  —,  va.  3.  traiter  b.  229;  -este, 
av.  humainement  b.  356,3;  omenie,  sf. 
dignité,  honneur;  humanité,  civilité  30. 
31,3.   216.   256,3.   326,2;   6.  99.   169,3.    | 


197.  213,2..  224,3.  226.  234,3.  315,3. 
374,2;  omenire,  sf.  humanité  5.87,2. 
150,3.. 

omet,  V.  om&t. 

omidà,  sf.  (de,  izl)  chenille  8;  b, 
360  . .  352  . . 

omilie,  sf.  (il)  sernion  b.  106,2.  108,3. 

omiiésc,  vr.  3.  se  humilier  321,2; 
•linţă,  sf.  humilité  100,3  (v.  umilesc). 

Omir,  sm.  Homère  60,3.  342;  b.  82, 
2.  91. 

omofér,  s.  chape,  omophore  258. 
259,2. 

omér,  va.  1.  (àl,  à)  tuer  24.  35,2. 
102.  117,2.  lôO..  171,2.  190,2.  291,3. 
324,3.  342,2.3..  361,3;  6.4,3.  16,2. 
38,2.  63,2.  129,2.  171,2.3.  206.  367,1..; 
•fteïûne,  sf.  l'action  de  tuer  106;  -ftt,  aj. 
s.  tué,  mort  102.  318,3;  -rit  b.  186. 

omsér,  sm.  petit  homme  b,  79,3. 

on,  s.  (wv)  être  b.  154,3;  — ,  un  b. 
340,3  (v.  un). 

Oncïul,  sm.  Np.  43,3. 

Onérie,  sm.  Np.  Uonorius  300,2. 

opăresc,  va.  3.  échauder,  brûler  b, 
352,1.2;  -rită,  l'action  d'être  brûlé  5. 
341,3. 

opincă,  sf.  (cl)  sandale  b.  3,3.  4.  224. 
225.  259,3.  319,2.  361,2..;  -car,  sm. 
paysan  b,  258, 2  ;  -c6ţă,  sf.  petite  sandale 
i.  309,2. 

Oprea,  sm.  Np.  73  . .  74  .  .  87,2.  135. 

oprea,  intjct.  halte  6.355,3;  opreălă, 
sf.  arrêt;  empêchement  161;  b,  206,3; 
opresc,  va.  3.  arrêter;  retenir,  empêcher, 
prohiber  11*, 3.  25,2.  60.  120,3.  137,2. 
144,3.  160.  161..  188,2.  202,2.  212. 
323.  356.  363,3;  b.  54,3.  63.  83,3.  100, 

2  . .  149,2.  197.  242,2;  —,  vr.  s'arrêter; 
se  retenir;  cesser  47,3.  88,2.  89,3.  359, 
3;  6.46,3.  84,3.  313;  -it,  aj.  défendu, 
prohibé  323,2;  6.  29,3;  -itér,  aj.  s.  qui 
empêche  6*,  2. 

opsprezêce,  v.  opt. 

opşte,  V.  obşte. 

opt,  num.  huit  al  —  ul,  le  huitième  89, 

3  ;  —  ăle,  id.  6. 71  ;  opttt-sprft-zêce,  dix- 
huit  23, 2  ;  —  spre  -•-,  6.  203  ;  optusprezâce 
6.  111;  opsprezêce  6.  203, 2  ;  optû-spre- 
z:celê,  le  dix-huitième  162,3;  opttt-zecl, 
quatre-vingts  164;  mr,  -za^  6.  266,2. 

opn,   e  — ,  il  est   nécessaire    13*.  3. 
55,2. 

or,  V.  oarâ,  orl,  voin. 
eră,  sf.  heure  6.  214,3. 


OrAdia  —  octropiel. 


493 


Orădia,  sf.  NI.  b.  293. 

orSnduésCt  va.  3.  commander;  arran- 
ger, régler,  classer  267,2.  344;  h.  125, 
2  . .  153,3;  -uïalS,  sf.  (ell)  règle,  ordre; 
institution   246,3.    308,2.   320,3,  330,2. 

331.2.  333.  344,3..;  i.  42, 2.  108,3; 
-ueala,  345;  h.  24,3.  75;  — ,  rang  b, 
53,3;  -ufre,  sf.  ordre  b.  253,2;  -oft,  aj. 
nommé;   arrangé  6.86.  115,3.  1*25,2.3. 

orăş,  sn.  (e)  ville  1.  5..  25,3.  38, 
3.  43,3.  47,2.  74.  93,2.  137,2..  141,3. 
176,2..    188.    189,3..    194,3..    233. 

255.3.  296,2.  347;  b.  8,2.  27,3.  76.  113, 

2.  165.  210;  orftşăn,  aj.  s.  citoyen  295, 

3.  296;  -ean  38,2;  b.  12,3. 
Orftştie,  sf.  NI.  38.  178. 

oraţie^  sf.  oraison,  adresse  246.  385, 
3;  b.  310,3.  312,3;  -(âe  b,  228,2. 

orb,  aj.  s.  aveugle  26,1.2.  110,3. 
188,2.  262,2.  299,1-3.  319,3;  b.  120. 
245,2.  257,1..  2..;  mr.  b.  265,3.  266.. 
istr.  286,3.. 

orbàlt,  sm.  érysipèle;  orbălţăt,  éry- 
sipelé  b,  341,3. 

orbesc,  va.  vn.  3.  aveugler;  rendre, 
devenir  aveugle  23;  ô.  109,2.  237;  -este, 
av.  aveuglement  b,  46, 3.  238,  3  ;  -f re, 
sf.  aveuglement  300;  -Itér,  aj.  s.  aveu- 
glé 35,2. 

ordinar,  aj.  ordinaire  b,  223,3. 

l^rdSg  atta  (magyar)  que  le  diable 
remporte  b.  224,2. 

Orighén,  sm.  Np.  163. 

organ,  sn.  (e)  orgue,  harpe  179. 
314,3;  b.  181,2;  —,  organe  6.48,2. 

orï,    cj.  ou,   ou  bien    b.  1 7 1  ; , 

ou -ou,  soit- soit  146,2.  191;  b.  19,2.  24, 
3.35,2. 163. .208,3. .312.364,3;— c4n(£, 
toujours,  quand  que  ce  soit  362  ;  b.  1 78, 
3;  — care,  quiconque  318,3;  — cât,  autant 
que,  de  quelle  manière  que  ce  soit  310.. 
323;  b.  229,2.  242,3;  —  ce,  qui  que  ce 
soit  77,2.  317,3;  b.  126,2.  202,2;  —  ce 
/el,  de  toute  sorte  b.  148,3;  -cine,  qui- 
conque ô.  161,2.  170..;  —  hicâtro, 
dans  toute  direction  200,2;  —  unde,  ou 
que  ce  soit  b.  106,3;  — ^»  unde,  id.  b. 
349,3;  — şi  cum,  en  quelque  sorte  b. 
362  (v.  oare,  vare). 

Orién,  sm.  Np.  b.  159,2. 

ort,  sm.  să  dea  ortul  pope!,  mourir 
b.  366. 

ortă,  sf.  régiment  b.  81,3. 

orz,  sm.  orge  b,  26,3.  298,2. 


08,    sn.    (oase)    os    13.   85..    117,2. 

192.2.  210,3.   215,1-3..   218,2.   331,3; 
6.26,2.  138.  185,3.  356. 

OSftbése,  va.  3.  séparer  268.  284,3. 
318,2.3;  b.  90,1.2.  149,2;  —,  vr.  se 
distinguer  316,3;  osebesCy  280,3;  on-, 
282;  OSébï,  av.  de  —  séparé,  270,2.  332; 
b,  72;  osebire,  sf.  différence  328,2.  330, 
3;  6.  4;  oêibire,  division  260,2;  b,  156, 
3;  OSftbit,  aj.  séparé;  différent  235,3; 
b.  220,2;  osebU  b,  426,2;  oui-,  b.  163. 
185,3;  —,  av.  surtout  6.221,3;  oiebit 
344,2;  6.  201,3;  osebitér,  s.  séparation 

280. 3. 

Osanna,  s.  Uosanna  233..  287.  311.. 

osă'ndă,  sf.  (de)  châtiment,  punition 
4*,2.  26.  55,2.  210,3.  242,2.  285.  346; 
6.  125,2.  237.  242,3;  -désc,  va.  3.  con- 
damner; punir  13*.  50,3..  80,3.  85. 
168,3.  230,3.  259,2.  318,2;  6.  17,2. 
141,3.  154,2.  261,2;  -dire,  sf.  condam- 
nation, peine  231,3.  295,2.  302.  316, 
2;  6.  192,3.  193,2,  242,2;  -dit,  aj.  s. 
condamné,  maudit  6.  17,2.  322;  oêindit 
6.83. 

osă'rdie,  sf.  zèle,  ferveur  130.  209, 
2.  290,2.  360;  6.8,3.  78,3.  162,3.  192, 
2.  211,3.  252,2;  oarădie  118,2.3.  119. 
237;  usràdie  31,2;  osă'rdnic,  aj.  s.  em- 
pressé 6.  154.  254,3. 

Osedee,  sm.  Np.  66. 

osem,  Utr,  num.  huit  6.  284,2. 

ésie,   sf.   axe  323. . . 

Osie,   le  livre  d'Hosée  325,2. 

osindese,  v.  osânda. 

Osman,  sm.  Np.  149,3.   150.. 

ospătez,  V.  oaspe. 

osrădie,  v.  osârdie. 

osteneală,  sf.  (eale,  ell)  fatigue; 
peine;  travail  6.  124,3.  259,3.  357,3; 
-nêlà  95,2.  119,3.  129.  157.  204,2.  280, 
2.  337,3.  340,2;  6.  1,3  . .  37.  41,3.  79. 
96.   108,2.  156,2.3.  163,2.  176,3;  -nïalâ 

145.2.  146,2.  195,3;  ostinală  6.  114; 
ustenêla  79,2;  ostenesc,  va.  3.  fatiguer; 
lasser;   — ,  vr.   se   fatiguer    58,2.  81,2. 

146.3.  295.  306,2.  336,3;  6.  13,2.  249, 
1.2;  ust'  37,2;  OSteniînţă,  sf.  fatigue 
80,3;  -^inţă  360,2;  ostenită,  sf.  fatigue 
58,2;  —,  aj.  fatigué  6.  176,3;  ostenit 
6.  200,3. 

ostoésc,  va.  vr.  3.  calmer,  reposer  6. 
295.. 

ostropiel,  sm.  une  sauce  6.  44,3.  45. 


494 


08tr6y  —  pagubă. 


OStrÔT,  sn.  (oave)  île  140,3.  143,1, 
3.  268,3.  308,2.  349,3.  360.  367,2;  b, 
40—42.  129.  183.  161,2. 

osYêstistTa,  sf.  sainteté  157,2;  osye- 
titţ  aj.  saint  7. 

OSZpe^  V.  oaspe. 

Oserhêli,  s.  NI.  176,3. 

oştean,  sm.  (ênl,  enl)  soldat,  mili- 
taire, -tén  68,2.  72.  200,2.  299,2..;  b. 
4..  34,2;  oştesc,  va.  3.  militer,  lutter; 
camper;  servir  36,2.  132.  247,3.  292, 
3 . .  322;  oştire,  sf.  (ri) expédition;  armée 
b,  23.  102,2;  ostitér,  aj.  belligérant  36, 
2;  oştitură,  sf.  armée  228,3. 

Ot,  prép.  (slav.)  de  28,3.  43,2.3..  63. 
66,2.62,2.63,2.  87.  97,2.  103..  109,3. 
134,2.3..  135,2.3.  141,2.  186,3.  216; 
Ottam,  de  là  92,2  . .;  otam  87,2  . . 

otàe,  sm.  palais,  résidence  336  . . 

Otărft't,  aj.   fixé  6.  366   (v.  hotar). 

otcarmuésc,  va.  3.  gouverner  b.  14; 
-uf re,  sf.  gouvernement  b.  1 1  ;  -uitdr, 
sm.  maître  190,3;  b,  14  (v.  ocăr-). 

Oteşesc,  vr.  3.  s'attrister  b.  71,2. 

otetï,  sm.  pi.  (slave),  les  Pères  de 
rÉglise  (les  membres  du  concile  de 
Nicée)  93,2.  312. 

Otîci,  sm.  Np.  NI.  92—93. 

Otïi,  bnt.  V.  ochiu. 

otpûst,  sm.  dimissorium   161.  186,2. 

otrâyft,  sf.  (àvl)  poison,  venin  b.  94, 
3.  163,2.  243;  iatr.  otrav  b.  286,2;  otrft- 
yesc,  va.  3.  empoisonner  b.  96,2.  182, 
2. 306, 2.  364  ;  otrayït,  aj.  venimeux  191  ; 
ô.  11,3;  otrayitér,  aj.  s.  id.  ô.  86,2. 163, 
3.  242,2. 

Otţî,  V.  oteţî. 

otyêt,  sm.  slave,  réponse. 

oţăl,  oţăt,  V.  oţel,  oţet. 

Oţărese,  vr.  3.  frémir  139, 3.  140. 
188. 

oţel,  sm.  acier  178,2;  b.  130,2.  152, 
339  . .  ;  oţâl  b,  64, 2  ;  oţelesc,  va.  3.  acé- 
rer  b,  336,3;  oţălit,  trempé  361,3. 

oţet,  sm.  vinaigre  320,3;  b.  42,3. 
376;  oţât  9;  6.  67,3.  98;  -esc,  vr.  3. 
s'aigrir  6.  11,2;  oţâţât,  aj.  aigri  b,  12,2. 

OU,  sn.  (oao)  œuf  167,3.  168;  b,  77, 
3.  129..  136,3..  211,3..;  —,  (oau) 
b.  360,  3;  —  (oule)  b,  361;  —  (ouă)  b. 
369;  istr.  ovu  b,  286;  ouez,  vn.  1.  pon- 
dre, faire  des  œufs  167,3;  b.  166,3.  337, 
3.  366,2. 

oyfts,  sm.  avoine  b.  27.  321. 


Oyideus,  sm.  Np.  Ovide  b.  13,3. 

Ovreo,  sm.  (Ovrêî,  ei)  Hébreu  16*,  2. 
69,3.  60.  86,2.  237,3.  263;  Ovrefea,  sf. 
NI.  Judée  19;  oyreeăşte,  av.  en  hébreu 
16*2.  21,2.3;  ovrMî^rt/>.  65,2;  oyrîïâsca, 
aj.  f.  hébreu,  ovreeaêca  16*,  2;   b.  65,2. 

OVU,  îstr.  V.  ou. 


p(n). 


pac,  istr.  av.  seulement  b,  284,2. 
pâcăt,   sn.   (e)   péché  3*.   9*,3.   14*, 
3.  2,2.  4.   13.  24,3.  29,3.  48,3..  80,2. 

86.2.  104,3.  107.  113  .  .  147,2.  171.  233, 
3.  234.  258.  365,3;  b.  63,2.  234,3.  236, 
2;  mr.  pecat,  dommage  b,  264,3;  istr. 
pecat  5.283,2.3;  pacatés,  aj.  s.  pécheur; 
méchant  1*.  9*,2.  12*.  2..  13,2.  19, 
3.  20..  37,3.  50.  79,3.  86.  102.  106, 
2.3.  180.  211,2.  231.  285.  299.  304.. 
314.  338,2.  364,3.  365.  368,2;  0.49,2. 
67, 2  ;  pftcatuésc,  vn.  3.  pécher  b.  4,3. 1 93. 

pdce,  sf.  paix  10*,  2.  4.  49.  81.  94. 
111,3..  149,2..  165,2.  178,2.  190. 
240,2  . .  248,3.  268,3  . .  273,3.  327.  366, 
3.  367;  b,  30,2.  35,2.  103,3..  108,3. 
204.  210,2.  236;  patse  216,2;  mr.  pache 
b.  263, 2  ;  păeuit,  aj.  fixé  b.  193. 

psCclă,  sf.  brouillard  29,3;  istr.  pckè^ 
enfer  b.  283,3  ..  284,1  ..2.  . 

pacoste,  sf.  malheur  113,2;  b.  356, 
2;  — ,  imputation  306. 

pftéuit,  V.  pace. 

păcurar,  sm.  berger  b.  328,3.  329.. 
343,2. 

pâde,  sf.  mr.  terre  b.  272. 

paâucél,  sm.  aubépine  (crataegus 
aria)  366,3. 

păduche,  sm.  (ï)  pou  b.  119,3.  363,3. 

pâdûre,  sf.   (n)  forêt,   bois  4.  38,3. 

43.3.  67,2.  58,3.  71,3.  297,2..  339;  b. 
44,3.  84,3.  147,3.  165,2.  239,2;  -ri  b. 
120,3;  mr.  pădure  b.  264. 

pagăn,  aj.  s.  païen;  gentil;  nation 
infidèle  16*,3.  16*,  1.2.  5.  27,2.61.89., 
128.  133,2.  146.  194,2.  212,3.  249,2." 
264..  309,3.  362..;  b.  9,3.  22.3.  29, 
3.  55,3.  79,2.  204,2;  —,  mécréant  b. 
180,3;  pâgânésc,  aj.  païen  130;  b.  10, 
2;  -este,  av.  16*  2;  b.  79,3;  -nătătc,  sf. 
paganisme  131;  b.  4,3;  — ,  crime  210, 
3;  —,  cruauté  b.  180,3. 

păgnbă,  sf.  (be)  dommage,  perte  60, 
3.    61,3.    161.    191.     267,2.    341,2.3. 


p&ha  —  p&'ntece. 


495 


354,2;  h,  26,3.  69,2.3.  77,3.  122,3.  197. 
236,3.262,3.  376;  pagrubésc,yn.3.  perdre 
va.  3.  faire  perdre  296,2;  h.  248,2;  pft- 
grabitér,  aj.  s.  faisant  perdre  274,3;  h, 
202. 

pftha,  sf.  orgueil  64,3. 

pâhăr,  an.  (e)  yerre  43.  62, 1  . .  3  . . 
100.  224..  244,2.  262,2..  286.  332. 
363,3;  h,  180.  226,3.  227.  242,2.  312, 
2.  317,1.3..;  pftharél,  SIX),  dimin.  &. 
361,3;  păhămie,  sxn.  (I)  échanson  72, 
2.  76,3.  161,3.  340,3.  343,2  . .;  —  mare, 
grand  échanson  ft.97,2;  paliarnicél,  sm. 
id.  103;  'hăr-,  103;  paharnicéste,  av. 
comme  nn  échanson  6.369;  păliftruţă^ 
sf.  (ţe)  petit  verre  h,  363. 

paï,  av.  pais  &.  268,3  (v.  apol). 

paTu,  sm.  (pal)  tnyan  de  hié  201,3; 
Ă.  11,3.  336. 

pftïajeii)  sm.  (t)  araignée;  toile 
d*araignée  171,2;  -jin  206;  pmjăn  b, 
172;  păîanjăn  b,  262..;  painjinâ  212; 
b.  12;  pai^JanésC,  vr.  3.  se  voiler  (des 
yeux)  b.  98,3. 

paie,  sm.  (I)  page  b.  76,2. 

Pallie,  sm    Np.  b.  343. 

pa'ine,  sf.  (ni)  paine  ;  grains  6 . .  9. 
62.  66,3.  66.  90.  107.  176,2.  232,2. 
238..  244,1.3.  246,1.2.  256,2.  262,2. 
326.  330,3.  332;  ô.  11,2  36,3.  37.  71, 
2.  77.  121,2.  164,3.  203,2.  221,3;  pane, 
36,2.  218,3.  284,3;  6.24,3.  48,3.  103, 
2.  184,2.  233;  pani  b,  138,2;  peni  39; 
pămre  55,2  .  .;  mr.  pane  6.  281,2.  282, 
1.2;  istr.  pâra  b.  284,3;  pera  b.  283. 

Paisie,  sm.  Np.  169. 
pftînr&,  9;  V.  p&nà;  pftinre,  v.  pàlne. 
păjere,  sf.  aigle  6.  371. 
pajişte,  sf.  gazon  b.  176,3.   177,2.3; 
pajeçte  218,3. 

pălăeărfe,    sf.   mr,   prière   b.  268,2; 
-rsesc,  va.  3.  prier  6.  268,3.  276,3. 
Palddie,  sm.  Np.  304,2.. 
palamfdă,  sf.  chardon  366,3.  356. 
Palas,  s.  Np.  b.  83,3. 

palat,  sn.  (nrl)  palais  b.  39.  84,3. 
252,3;  —,  mr.  b.  281. 

pale,  sn.  (uri)  troupe;  régiment; 
camp  plăcu  3*,  3.  4*,  3.  5*,  1.2. 

palése,  va.  3.  frapper  b.  296,2.  297, 
2;  -,  hâler  6.  344,2. 

Palistlna,  sf.  NI.  351, l . .  2;  ô.  200,3. 

paligorie,  sf.  consolation  6.  182. 


palmă,  sf.  (e)  paume  de  la  main; 
soufflet  7.  211,3.  326;  b.  63.  69,2.  297, 

2.  303,3.  366,2;  pftlmaése,  va.  3.  souf- 
fleter b,  302.  303,2.  364,2. 

paloş,  sn.  sabre  b.  171,3.  292, 1. 3.  293. 
pftlş,  sm.  (glis?)  90,3. 

paltin,  sm.  (I)  platane  356,3.  367; 
b.  289,2.3;  p&ltior,  dim.  b.  317,3. 

pâmant,  sn.  (uri)  terre;  pays;  terrain; 
monde    1*2.  "  8*.    14*. .    1  .  .  2.   3,1-3. 

23.2.  29.  66..  67—68.  69.  77.  98,2. 
106,3.  111,3.  118,2..  120,1.2.  124. 
139,2.  202.  203.  248.  264,2.  264,2.  306, 

3.  326,2..;  6.  22,3.  131,1..  342,2; 
pamôXnt  23;  pamint  213.  214;  pemint 
39.  148;  iatr,  pamint  6.  283;  pe-,  283. 
284,3 ;  pământean,  aj.  s.  (enl)  indigène; 
terrestre  ;  habitant  de  la  terre  83  ;  b.  25, 
1.2.  147.  264;  -tése,  aj.  indigène;  mon- 
dain; terrestre  130,2.  271.  314;  b.  124, 
2.  193,3.  220,3;  pămentesc  233,2.  316, 
3;  pemenleêc  367,2.3;  pemvntesc  146,2. 
298,  2. 

pămente,  sf.  mémoire  16;  — ,  commé- 
moration religieuse  62,2.  63. 

pan,  av.  jusque  179,3.  180,  2  . .  3. 
361,2;  6.48,3.  119,2.290,3;  pană,  id. 
tant  que  16*,  2.  2.  4.  6.  7.  14,2.  24.  28. 
36.  72,2  . .  86,2.  90.  96,2.  147,2  .  .  189, 
3..  261,2.3.  317,3;  6.  16.  60,3.  137,2. 
158,2.  224.  327.  369;  —  când,  jusqu'à 
ce  que  62.  68;  6.  230;  —ce,  id.  168,3..; 
6.  111.  212,2;  —  a  nu,  avant  de  6.  9. 
216.  231,2.  365,3;  pâ^nră  2*, 2.  3*, 2. 
4*  1.3.  6*,  2.  9.  66,2;  păr,  6.  120;  pară 
5*2;  6.  82,2.  83,3.  86,3.  136;  istr,  pir 
tant  que  6.  283,3.  284. 

pană,  8f.  (pene)  plume;  panache  6. 
111..;  Utr.  6.  286,2;  penă  b.  213;  păni- 
eeă,  sf.  (ele)  dim.  6.  327,2. 

Pană,  sm.  Np.  74,3..  76,2.  76;  Pann, 
Np.  6.360.  361.  364,3.  370.  372,3. 

pândése,  va.3.  épier  6.227, 3  ;  -ditûra, 
sf.  lace  6.  108,2. 

pandur,  sm.   (ï)  soldat  6.  214.  215. 

pane,  V.  pâine. 

Pangă,  s.  Np.  93,2. 

păngărese,  va.  3.  diffamer  303,2; 
-rft,  aj.  s.  flétri  6.47,2. 

Panonia,  sf.  NI.  171,2;  -nean,  157,2. 

pâ'nteee,  sm.  ventre;  sein;  intérieur 

60.3.  86,3.  243,3.  267,2.  286.  321;  6. 
22,3.   23,2.   31,3.   62.   63,2.  68.   89,2. 


496 


Pantelelm6n  —  p&rg^. 


106,3.    150,2.    158,2.  164.   240,3.   369; 
'tice  ô.  61;  mr.  pântică  h,  271,2. 

Panteleïmén,  sm.  Np.  157. 

Panuehie,  sm.  Np.  h.  10,3. 

pă'nză,  sf.  (7.e)  toile;  linceul,  linge 
100,3..  101.  140,2..  222.  288,2;  h. 
45,2.  117,3.  129,2..  3.  262.  303,3..; 
-zt,  h.  97;  'n4ă  231,3;  p&llZ&r,  sm.  (l) 
tisserand  353,2  . .;  panzftturï,  s.  pi.  lin- 
ges h.  63,3.  64. 

paos,  sm.  libation  264. 

papa,  sm.  pape  146,2.  163.  321,1.2. 
328,1-3.  332. 

Papai,  sm.  Np.  216. 

paparudă,  sf.  (de)  jeune  fille  courom 
n^e  de  feuilles,  sur  laquelle  on  verse 
de  Teau  en  temps  de  sécheresse  et  on 
chante  une  formule  pour  amener  la  pluie 
0.320,2.. 

Păpăoţi,  s.  Np.  A.  82;  Papiea,  sf. 

NI.  308,2. 

papistàs,  sm.  (I)  catboliqiie  189,2; 
pftpistăşfe,  sf.  papauté  328,3. 

papsésc,  va.  3.  mr.  finir,  cesser  h. 
268,3.  281,3. 

pftpÛC,  sm.  (I)  pantoufle  6.  177,2.  255. 
294,3.  361,3.  364. 

papură,  sf.  roseau  h.  376,2;  -porà 
.355,3. 

păpuşotn,  sm.  poupée  b.  250,3. 

păr,  para,  V.  pân. 

par,  vn.  vr.  2.  (părui  a  p&re)  paraî- 
tre, sembler  27,3..  52,2.  54.  61.  67,3. 
106,2.  113.  117,2.  127,2.3.  133,2.  138, 
2.  170..  187,2.  222,3.  224,3.  231,2. 
269,2.  262.  267.  274,2.  298,1.2.  308. 
309,2.  323,3.  342,3.  349,2.  365;  h.  14, 

2.  40,3.  41,2.  48,3.  54.  78,3.  90,2.  104, 

3.  118,3.  173,3.  217.  313,2.  362,2..; 
—  Une,  se  réjouir  83,1.3.  137.2;  h.  208, 
2;  —rău,  regretter  63,3.  115,3.  142.  340, 
3;  h.  135,2;  par'că,  comme  h,  249,3  .  . 
281,2.  308..  349.  353,2. 

par,  sm.  mr,  pieu  h.  268,2. 

păr,  sm.  (perï)  cheveux,  chevelure 
65,3.  117,3.  186,3.  222.  234,3;  b,  27. 
65.  71,3.  90,3.  109,3.  118,3.  119,3. 
159,2.  172,3.  177,2.3;  mr.  per,  b,  264. 
279,3. 

păr,  sm.  (en)  poirier  357,1.2;  b.  199, 
1-3.  327,2  .  .  ;  pară,  sf.  (pere)  poire  357, 
2;  b.  320. 

pară,  sf.  (le)  para,  sou  b.  337,3.  374; 
•le,  pi.  argent;  monnaie  b.  346,3.  363; 
părăluţa,  sf.  (ţe)  id.  b.  360, 3. 


pară,  sf.  flamme  142,2.  165,3.  246, 
2;  b.  180,2.  181.  194,2.  217,2.  223,2. 
237,2;  parrà  303,3.. 

pă'rft,  sf.  (ri)  plainte;  action;  accu- 
sation, procès  4*,2.  16*2.  46,2.3.  63. 
93,2.  159,2.  174,3.  175.  331;  è.  206,2. 
374, 3  ;  părăsc,  va.  1.  dénoncer;  — ,  vr.  se 
plaindre  4*,  2.  24,2.  62,2.  63,2.  74,1. 
2..  144,1.3.  loi.  175.  195.  198,2.  318, 
2.  351,2.3;  b.  55,2.  75,2.  97,2.  98,2. 
205,3.  206.. 

para,  istr.  V.  pàine. 

Pară,  Np.  93. 

părăcălisesc,  vn.  3.  mr.  prier  ô.  267, 2. 

paraclis,  s.  chapelle;  prière  b.  66,3. 

părăesc,  va.  3.  claquer  b.  352,3. 

paragina,  s.  aj.  inculte  b.  367,2; 
părăgluesc,  vr.  3.  être  en  jachère  b.  367, 
3;  hnt.  -şinesc,  b.  262,2;  părăjinită,  aj. 
laissé  en  jachère  b,  262. 

parallş,  sm.  paralysie  b.  54,2. 

paramitllă,  sf.  (the),  mr.  fable  b. 
263,2;  parmithiu  b.  268.  269,3.  273.. 

parascoTénie,  sf.  (iï)  conte  b.  262. 

părăsesc,  va.  3.  abandonner;  quitter;' 
cesser  27.  61,2.3.  85,2.  145,2.  156,2. 
180,3.  196,3.  197.  205,2.  284,2;  b..  19, 
2.  48,1.2.  96,3.  .148.  165,2;  -săsc  248. 
266,3.  275,1.2.  283,2;  b.  48,3;  -sit,  aj. 
abandonné  361;  6.230,2. 

paras,  sm.  (I)  accusateur  351,3;  b. 
125,2;  pără't,  sm.  accusé  b.  125,2. 

părăţesc,  vn.  3.  régner  146  ;  părăţie, 
royaume   35,2  (v.  în— ). 

părâu,  sn.  (ràe,  rae,  rao)  ruisseau; 
fleuve  72,2.  213,3.  249,2;  b.  133,3.  161, 
2.  196,3.  298,2.3.  334,2. 

părcălăb,  sm.  (I)  préfet;  maire  53, 
2.  74,3.  93.  173,2.  174,2;  b.  76,1.2. 
300,3.  343,3;  —,  la  dignité  de  préfet 
72,2.  73,3. 

pardosesc,  va.  3.  parqueter;  paver 
173;  b.  130. 

paréche,  sf.  (I)  couple;  paire  35; 
-chi  b.  91,2.3. 

părere,  sf.  (ri)  opinion  b.  313,2; 
-rê-,  202,3.  252,2;  —,  apparence  6.  91, 
2.   177. 

parésimi,  sm.  pl.quadragésime218,3. 

părete,  sn.  (eţl)  mur;  paroi  24,2. 
366,2;  b,  98,3.  178,3;  -rê-,  4*.  57,2. 
162.  271,3;  -ti,  b.  136,2. 

părgă,  sf.  primeurs;  prémices  37,3. 
269,2.  270,2.  321,3;  6.  153,3. 


p&rg&r  —  pAtimft. 


497 


părgr^r,  sm.  (l)  échevîn;  citoyen  38, 
2.  46.  73,3.  93,2;  pro-  43,2. 

pftrgrhie,  sf.  bière;  levier  357. 

părgruese,  vr.  3.  mûrir  b.  238,2. 

parhie,  sf.  diocèse  223,3  (y.  ep-). 

părigporisese,  vr.  3.  mr.  se  consoler 
0.267,2. 

parimfe,  sf.  (it)  chapitre  de  la  bible 
la  dans  Téglise  263,2. 

pftrfnte,  sm.  (ţi)  père  ;  parent  9*. . 
16,1.2.  18,2.  19,2..   30,1.2.   36,3.  38, 

2.  48,2..  50,3.  60,1-3.  76,3..  82,1.2. 
88,2.  106,2.  108,1-3.  140,2.  156,3. 
172.    179.    244,1-3.    277,2.3..    291,2. 

292.2.  306,2.3.  306,2.  346;  h.  16,3.  28, 

3.  38.  125,3..  179,2.3.  234,2;  —  du- 
hovnic, père  spirituel  157,3;  -ţiî  huni; 
vrais  parents  278,2;  jMSrWe  81;  p&rente 
134,  2  . .;  parante  2*, 2;  parante  178,  3; 
părinte  39  ;  6*  359, 1.2..;  mr.  părinte  (ţî- 
liï),  h,  265,2.  266,2;  -tésc,  aj.  paternel 
348,2;  b.  173.  183,3..  349,3;    -tàêc,  b. 

196.3.  202,2.  220,2.  359,1.2. 

Pariz,  sm.  Np.  216.  296,2;  b,  246,2. 

pârjină,  sf.  mr.  coup  6.  271,2. 

pârjél,  sm.  feu  b,  263;  dau — ,  incen- 
dier b,  368;  -esc,  vn.  3.  brûler;  roussir 
71.  191,3.  234,3. 

pftrlăz,  sm.  haie  b.  349. 

pârlesc,  vn.  vr.  3.  brûler;  brunir  6.  64, 
3.  293,3.  337..  376,2. 

Parmena,  Np.  283, 3. 

paréh,  sm.  curé  b.  201,2. 

parés,  aj.  poilu  6.  146,2. 

pftrpălft,  aj.  délabré;  ^âté  b.  333,3. 

piirtasêlft,  sf.rue  pavée  176,2;  -sésc, 
va.  3.  paver  176,3. 

părtaş,  sm.  (I)  participant  326;  b. 
16,2.  29.  125,3.  221;  —,  communion 
262,2.. 

parte,  sf.  (parti)  part,  partie  ;  la  por- 
tion 16.  21,3  ..  31,2.  33,2.  38,2.  41,3.  43, 
3.  62,3.  72,2.  93,1-3.  101.  112.  227,1-3; 
b.  28,1.2  . .  118,2;  —,  côté;  contrée  67. 
130. 166,3.  177,1. .2..  190,3.  192,2.  199, 
3;  6.  3,2..  50,1.2.  68,3.  117,2;  — , 
sexe  ô.  51,3;  a  avea  — ,  participer  242, 
2;  — ,  avoir  du  bonheur;  de  la  chance 
b.  103.  106,2.  223,2.3.  309,3.  353,2; 
de 0 — ,  séparément  335  ,  .\  de  o—  de  aXta 
— ,  çà  et  là  334,2;  de  aceea  — ,  de  l'autre 
côté  172;  —2?ar^i  115,2.  151.. 

părticea,   sf.  (cèle)   particule  244,2. 
particular,  aj.  s.  particulier  b.  222, 
1.2. 

Gasteb,  Chrestomatie  români.  II. 


părtinesc,  vn.  3.  tenir  part;  être 
partiel  70,2;  părtnic,  sm.  (I)  participa- 
teur;  partisan  242,3.  267,2. 

păs,  sm.  (şl)  pas  203,2.  210,2.  299, 
3;  b.  89,3.  240,3.  306.  366;  —,  possi- 
bilité 6.  304,  2  ;  pasă,  vn.  2.  prs.  im- 
prtf.  vas  2*  3.  3*,  3.  7*,  2.  24,3.  63, 
3.  127,3.  216,2.  254,1.3.  274.  291,3. 
353;  6.37,3.  68,2.  96,2..  136,3;  pă- 
saţî,  2.  prs.  pi.  allez  26,2.  27.  42,3;  b. 
138,3. 

pas,  vr.  1.  importer  b.  170.  362. 

pasăre,  sf.  (ări)  oiseau  8*,  2.  10*. 
14*.  17.  34,3  . .  102. .  128,2.  167,3.  266, 
3.  316,3.  341;  i.  109,2.  121.  129,1-.S. 
232,3.  254,2  .  .;  -ra^  11,2;  -âri,  b.  111,  2. 
165,2  . .;  paaere  36.  57,3.  116,3  . .  121, 
3.  364;  b,  211;  -seri,  b.  213,1.2.  228; 
-êire  35;  b.  105;  păsărăr  (ri),  sm.  oise- 
leur b.  208,3;  păscrică,  sf.  petit  oiseau 
b,  308,3;  poêàruica  (cl),  sf.  id.  b,  44,3. 

păsc,  vr.  vn.  2.  (a  paşte)  paître  2*. 
12*.  59,2.  193,2.  238;  b.  11,2.  329,2. 
3.  371,3;  păsealt,  pâturé  14,2. 

pasca,  sf.  Tagneau  pascal  330.  331, 
2.3.  332. 

păslă,  sf.  feutre  6.  3,3. 

pastér,  sm.  (I)  pasteur;  berger  18, 
2.  36,2.  60,2.  76,3..  77,2.  86,2.  92,3. 
103,3.  136,3.  280,2;  6.  27,3.  153,2. 
163 .  .;  -esc,  aj.  pastoral  6.  252. 

păstrez,  va.  vr.  1.  conserver;  pré- 
server; se  garder  b,  121,3.  153,2.  257. 
261. 

paşa,  sm.  (şl)  pacha  18  . .    19  . .   71, 

2.  334,1-3;  Ă.  81,2.  92,3. 
Păşcăniî,  NI.  53,2. 
PaşcoTSChii,  Np.  143,2  . . 
pâsésc,  vn.  3.  marcher  286,2;  b.  89, 

3.  90,3.   176,3.  367,3;    păşire,   sf.  (rï) 
pas  b,  303,2. 

pasién,  sm.  iatr.  souffrance  b,  284. 

paşmătii  (?)  61,3. 

pastile,  sf.  pi.  pâques  21,2.  107,2. 
146,2.  178,3.  201.  219..  308,3;  ô.  28, 
3.  35,3.  52;  —,  paine  de  pâques  217,2. 

păşune,  sf.  pâturage  165.  251  ;  b,  159. 

pat,  s.  lit;  couche  35,2..  37.90,2.  137. 
248,2.  301.  307;  b.  37,2.3.  70,2.  170, 
2.  366;  —,  istr.  6.285. 

patul,  sm.  (e)  grenier  à  blé  b,  320,2. 

pateri'c,  sn.  les  Vies  des  Pères  b, 
198,2. 

patimă,  sm.  (mi)  souffrance;  passion 
256,2.  257.  261,2.  303,2.  307,3.  321,3. 

32 


498 


pÀtlA(nn&  —  pedépsâ. 


338,3;  b.  79.  108,2.  118.  126,2.  180. 
181,2.  190,1-3.  236,3.  236,1.2.  246,2.. 
3..;  pdlema,  6.91;  paûiima,  b,  187,3; 
vremê  —  lor,  la  semaine  de  la  passion  b. 
63;  «măş,  sm.  souffrant  348;  -mese,  vn. 
yr.3.  souffrir 308.  317,2. 355,2;  6. 7,3.  80, 
3.  161,2.  179,2.  191,3.  367,2;  pathi-,  b. 
187;  pfttimlrê,sf.  passion  6.  204;  p&ti- 
mitor,  aj.  s.  souffrant  b.  204,3. 

pătlagină,  sf.  (gene)  tomate  353,3; 
b,  43, 3  .  . 

Patmo,  NI.  308,2. 

pătrănjeiu,  sm.  (aï)  persil  366^2;  6. 
45;  :jel,  b.  44,2;  pitrmjăl,  b.  98,2. 

Pătnişco,  sm.  Np.  43,  3.  53,2.  91, 
3.  150,3.  152  (v.  Petru). 

patrie,  sf.  patrie  b.  31.  82,2.  85,2. 
86,3.  126,2.  128.   170,2.   246,2.   251,3. 

patriarh,  sm.  (rşl)  patriarche  8.  60, 

2.  78,1.2..  146.  159.  192,2.  210,2. 
329,2.  332,3;  6.49,3;  —,  (patrierşi)  6.94, 
2;  'iiarh  178,3.  186,2;  -fe,  sf.  cathé- 
drale 6.  82;  -iïarhie,  id,  6.  73,2;  -ierhie 
258.3;  -erşie  60.  78;  -earşesc,  aj.  pa- 
triarcal 259. 

patriét,  sm.  (ţi)  compatriote  b.  86,2 

197.2.  252,1.2. 

Patrdelu,  sm.  Np.  6.82,3.  196,1-3 
patru,  quatre  21,3.  24,3.  137,2.  260, 
1.2  . .;  'turle,  mr,  6.  272,2;  a  patra,  f. 
la  quatrième  23, 2  ;  — ,  m.  le  quatrième 
26,1.2;  al-ul,  id.  67,2.  90,2;aZ— fe  176, 
3;  al— le,  6.  64,2;  -raie,  6.70,2;  -rele, 
iêtr.  6.  285. 

pătrund,  va.  vn.  2.  pénétrer;  per- 
cer 345,2;  6.  162,3.  186,3.  192,2.  208, 

3.  372,2;  -ere,  sf.  l'action  de  pénétrer 
323,2;  patrun^tor,  aj.  pénétrant  323, 
2;  pătruns,  pénétré  6.  49.  85,2. 

patrusprezece,  num.  quatorze  164; 
-apràzêce  15*,  3.  308,2;  -aprăzăd,  6.  140, 
2  ;  'spre-ce,  6. 332,3  ;  patruzécT,  quarante 
29;  6.  146,3;  -2ocri03.  217;  -(?cdr4*,3. 

păţesc,  vn.  3.  souffrir;  pâtir;  essuyer 

120.3.  124,2.  191.  222,3.  223.  232.  302. 
339;  6.  81,3.  102.  122,3.  256;  păţesc, 
mr,  6.  271,1.3.  272,2.  279,2.3;  păţesc, 
istr.  6.  283.  284,2;  paţfrca,  sf.  mr.  l'ac- 
cident 6.  263,3. 

păun,  sm.  paon  6.  109. 

păyăză,  sf.  (veze)  bouclier  6.  90,1.2. 
240,2. 

PaYCl,  sm.  Np.  Paul  3*,  3.  4*.  .  15*. 
24,3.  26.  42,3.  84.  153,3  . .  237,3.  262, 
1.2.   263.   269,3.   284,3.  349,3.  350;  6. 


28.    64..    80,3.    166,3;    Pavai  363,3; 
Pavlu,  mr.  6.  266,2. 

PaTlin,  sm.  Np.  74,1.2;  6.  73,2.3.. 

PaTmos,  NI.  =  Pathmos  6.  63. 

pază,  sf.  surveillance;  observation; 
visite;  garde  107,2.  123,3.  200.  343,3. 
346,3;  6.  10.  28.  131,3.  163,2.  174,2; 
păzesc,  va.  vr.  3.  (zii)  surveiller;  obser- 
ver; garder;  maintenir  2  . .  12  . .  59.  61, 
2.  89,2.  112,3.  131,2.  162.  167..  168. 
193,3.  200..  204.  223,2.  236,3.  254,2. 
256  .  .  291,2.  319,2.  337,2  . .  342,2.  346, 
2;  6.7.  19,2.  23,2.  28,2.3.  61,2.  112, 
2.  182.  206,3.  219,2.  357,3.  358,3; 
pâ4esc  2.  3;  pâzàsc  148.  180,3.  268,2; 
6.  46,3.  66.  189,3;  păzfre,  sf.  obser- 
vance 6.220;  păzitor,  sm.  garde;  gar- 
dien 159;  6.  8,3.  90.  174,2;  mai  înainte 
— ,  circonspect  6.  146,2;  păzitor  de 
taină,  discret  6.  26,2;  păzătoriul  oilor, 
berger  6.  66,  3;  pazitûra,  observation 
154,3. 

payne,  216,2  (v.  păine). 

pclie,  istr,  V.  pÂclà. 

pe,  prp.  par;  sur;  vers  74,2.  105,2. 
193.  331,3;  6.  1,2.  3.  7,3.  8,3.  9,3.  13, 
2.  19,2.  26,3.  33,2..  66,2.  96,2.  189, 
2.246,1-3.  255,3..;  — cum,  comme  6. 
104;  —  la,  parmi  6.  224,3.  312,3.  319,3; 
pa  362;  6.  44.  69,2.  126,3  . .  127,3.  128.. 
138,2..  3..  161..  166,3..  167.  250. 
261,2.  265.  267.  258,3..  260,1-3.  347. 
357,1-3.  375,3;  —,  bnt,  262, 1-3;  jw,  6. 
133,2..  136,3.  137,1-3.  138,2.  359,3; 
mr.  pi,  6.  280,3  (v.  pre). 

pecéte,  sf.  (ţt)  cachet;  sceau  38,3. 
63,2.  76..  91,3.  93,2..  134,3.  174,2; 
-ta  103;  -cet  43,3;  -cête,  6.  81.  131,3  .  .; 
pecate  45,2;  peceţie,  6.  312,2;  -tluésc, 
va.  vr.  3.  sceller;  cacheter;  imprimer 
16,2.  163.  228,2.  244,3.  254,2.  338;  6. 
78,2.    159,2.   218,3.. 

pecll,  sm.  istr.  coup  6.  287. 

pecliăr,  sm.  ist7\  mendiant  6.  283. 

peâépsâ,  sf.  (se)  châtiment;  punition 
117.138.  146;  6.51,3.  87,2..  3..  211, 
2.  220,2.  266;  pedeapsă  339,2;  — , 
éducation  6.5,2;  pedepsa  89,2.  220,2; 
pedepsesc,  va.  vr.  3.  punir;  châtier  6. 
26,2.  159,3.  160.  222,3.  293.  294,3;  6. 
48.  51.  87.  103,2..  131,3;  —,  torturer 
206,3;  —,  apprendre;  élever  341.  360,3  ; 
6.369,2;  pedepsire,  sf.  châtiment;  puni- 
tion 167,3;  6.  237,3;  -,  mr.  6.  267,2; 


pedestrime  —  peşte. 


499 


-sit,  aj.  s.  (tï)  bien  élevé  280;  —,  puni 
h.  162,3.  173. 

pedestrfme,  sf.  piétons  71,  2;  -tru, 
aj.  av.    pédestre;    à  pied  b,   136.    164. 

244.2.  322,2. 

Peflagroniea,  M.  224. 

pe^nr^  prp.  sur;  concernant  b.  10  (v. 
pregïur;   înprejur). 

pehliTftnfe^  sf.  (il)  booffonnerie  b, 
10,2. 

pefre^    sf.    destruction;    annihilation 

346.3.  364,3;  b.  22.  69.  164,3.  180,3. 
218,3  (v.  perire). 

pekur&e,  sf  enfer  124  (v.  p&cU). 

pelagTy  sm.  la  mer;  immensité  343,3. 

pele^  V.  piele. 

pelican,  sm.  pelican  102  . .;  b,  186,3. 

Pelin,  Np.  173,3.  174,2. 

pelfn,  sm.  absinthe  b,  308  . .  ;  — ,  ver- 
mouth &.  81,3.  298;  -ni,  herbe  à  balai 
366;   -nuţă,   sf  (ţe)  absinthe  b.  344,3. 

pélit&,  sf.  corps;  chair  26,2.  64,2 . . 
66,2;  —,  peau  138. 

Peloponisên,  Peloponésien  328. 

Pentapoli,  Ni.  368,3. 

Pende-deka,  Np.  b.  246. 

pênigp,  sm.  monnaie;  denarius  180; 
pening,  id,  79,2. 

Penişoarft,  sm.  Np.  76,2. 

Peniţi,  Np.  207,2. 

pen-prejur,  prp.  à  l'entour  196. 
236,3  (v.  prin). 

pentieostăr,  sm.  rituel  des  fêtes  de- 
puis pâques  jusqu'à  la  pentecôte  313, 
3;  -ton  312,2. 

pentru,  pp.  pour;  à  cause  de  16*. 
16*,  3.  31,2.  46,3.  77,2.3.  116,3.  136; 
—  acêea,  c'est  pour  quoi  31,3  . .;  -tr'acè 
60,2. 107;  'tr'ănaă,  pour  elle  107;  —  ca, 
parce  que;  afin  que  67;  b,  204,3.  210, 
2;  —  ce,  pour  quoi  b.  20,2  . .  101,1.  2; 

,  parce  que  13*,  2..  112,3  ;p»n^n*  139, 

3.  141,3..  142.  220.  311,3..  312,2; 
pintr'acê  137,3.  138.  139;  pintrucâ  138*. 
219,3;  pănb-u  74  . .  136.  141,2;  b,  269, 
2.  261.  262;  pe^ntru  4.  6;  pentru,  par; 
entre  79,3.  130.  187.  306;  -r'acêêta, 
par  cela  49;  -r'cUte  entre  autres  144,2; 
-r^o,  par  une  b.  43,2;  péintru,  {=^  prin) 
par  40,3;  prentru,  id,  26,1-3.  27.  62,2. 
3;  prăntru  38;  priirUru  9  (v.  printre). 

Pepelea,  sm.  Np.  b,  368,2. 

pepene,  sm.  (ni)  melon  5.  269,  2.  369. 
374,2. 

pept,  V.  piept. 


per,   sm.  mr.  v.  par. 

pera,  sf.  istr,  v.  pàlne. 

perd,  V.  pierd. 

perdea,  sf.  (ele)  rideau  b.  238,2. 

pérde-Tàrft,  sm.  flâneur;  vaurien  b, 
367,2;  671^.  un  ptrghe-vără,  sm.  b, 
262, 2. 

peréehe,  sf  paire  b,  361,3.  363. 

pergr^m,  sm.  mr,  parchemin  b,  280,3. 

pergrhe-yarft,  bnL  6.262, 2  (v.  perde-). 

Periandru,  sm.  Np.  ô.  9,3. 

perielu,  sm.  mr,  péril  b.  264. 

periergrhiïa,  sf.  exactitude  b.  126,2.. 

perină,  sf.  coussin;  oreiller  136,2; 
pernă  363,2;  pernisoàrS,  sf.  (soare)  id, 
dim.  b,  300,2. 

perire,  sf.  calamité;  anéantissement 
11*.  16,2.  66,2.  76,2.3.  89,2.  106,3. 
142..  148,2.  166.  204,3.  264,2.  339,2; 
6.69,2.  132,3.  166,3.  193,2   (v.  peire). 

perisér,  sm.  chevelure  b.  344,3. 

périt,  sm.  maladie  de  bouche  b.  69,3. 

périt,  aj.  s.  perdu;  ruiné  2.  194,2. 
329,2;  b.  103;  peritor,  aj.  s.  périssable; 
passager  23;  -urï,  pi.   mutilation   300. 

Pers,  (ï)  persan  130.  146.  337;  b. 
66.  96,3;  Pers,  Persie  ô.  2,3;  -Ma,  NI. 
id.  b.  98,2.  332,3;  -êada,  6.  61,3;  -siea, 
b.  188,2;  -siesc,  aj.  persan  326. 

persoană,   sf.   (ne)   personne  b,  221, 

2.  246,2;  -sonal,  aj.  personal  b.  220.. 
Perûn,  sm.  nom  d'une  divinité  slave 

b,  60, 3. 

perraia,  (slav.)  première  169,2. 

pescar,  pêcheur  b,  362;  pas-,  b.  39, 
3;  păseărie,  (il)  sf  pêchene  b,  219,3. 

pê'sn,  sm.  chant  religieux  213,2. 
249,3. 

péspe,  pp.  par  167,2.3  (v.  prespre, 
spre). 

peste,  pp.  sur;  après;  plus,  outre,  au- 
delà  de  270.  366;   b.  1.  3,3.   19,2.   24, 

3.  86,2.   102,2.    127,2.    242,2.    246,3. 

342.2.  373;  piste  180,2.  256,2.  299; 
—  tot,  partout  71.  92,2;  —  tot,  en  tout  b. 
360,2;  piati  tot,  tout  apart  b.  181;  —, 
mr,  sur  b,  270  (v.  preste). 

pestesc,  vn.  3.  tarder  180,2;  -tit,  aj. 
tardif;  lent  b.  164,2. 

pestriţ,  aj.  bariolé;  bigarré;  tacheté 

172.3.  276,3.  277;  6.369,2. 
peşehir,  sn.  (e)  linge  313,2. 
peşte,  sm.  (tï)  poisson  10*.  14*.  11, 

2.  34,3.  36.  67,3.  266,3.  316,3;  b,  61. 
110,2.3.    134, 1..  2.   171;    -ti,  b.  67,2. 

32* 


600 


peştere  —  pierd. 


117,2.  168..;  pê^te,  h.  26,3.  42,1..  3. 
164;  mr.  pescu,  (peşti)  id.  b.  204. 

peştere,  sf.  (rl)  caverne;  grotte  1. 
36,3.  148.  188,2..  195,3;  b.  130,2.  167, 
3.  168;  -Ură,  b,  133,2..;  pie^-,  b.  133, 
2;  —,  mr,  b.  263,2; 

Peştîşel,  sm.  Np.  37,2. 

Pesco,  sm.  Np.  135. 

petecă,  sf.  morceau;  loque  b,  340; 
petic,  (ce)  6.  361,2;  peatec,  b.  346,2. 

petrec,  (ui)  vn.  vr.  2.  passer  le  temps  ; 
demeurer  46,3.  46..  48,1.2.  51,2.  52, 
2.  66.  67,2.  68.  .  84,3.  109,2.  225.  236, 
2;  b,  308,2;  —,  vivre;  passer  la  vie 
64.  80,3.  110.  130,3.  137,3.  145,1.3. 
146,2.  204.  205,1.2.  206,3..  235,3. 
253.  286,2.  305,2.  367,2.3.  368,1.2;  b, 
12,2.  65,3.  82,2.  95,3.  1G1,2.  191,3. 
203,2.  210,2;  —,  s'amuser  181,2.3..; 
6.225,2.  230,2;  —,  souffrir  70,2.  223, 
2.  353,3;  b.  8;  — ,  accompagner,  con- 
duire 5*,2.  139,3.  363,2;  —,  faire  88, 
3;  —,  vr.  se  passer;  périr  203,1-3. 
205,2..  229;  —,  arriver  286;  pUrec, 
mr,  envoyer  b.  268,3.  280,1.3;  — , 
apporter  b.  278,2;  -cănie,  sf.  vie;  dis- 
traction 156,3;  b.  346;  -cawtï,  événe- 
ment 251,  3  ;  -canie,  accompagnement 270, 

2  ;  -cătdr,  aj.  vivant  6. 10, 2  ;  petrecere, 

sf.  vie  129,3.  301,2;  b.  82,2.  124,2;  -rê- 
cere  323,2;  b.  32,2;  -reacere  250,3.  324, 
2;  —,  décès  280;  —,  demeure  49,2; 
— ,  égarement  6.87;  -eut,  aj.  passé  b. 
91,2. 

petricea,  sf.  (cele)  caillou  b.  300,2. 
327,2;  -cfctt,  sf.  id.  b,  339,2. 

Petru,  sm.  Np.  69,3.  70..  153,2. 
230.  329,1-3;  b,  52.  283,3..  284,1.. 
2  . .;  Petru  231,2.  256,3.  257,2.3  . .  358, 
3;  b.  79,3;  Peturû  194,2;  Petar  245; 
Patru  16*.  .  69.  153,2.  190  . .  191;  Petre 
93,2;  6.61,2.  62,3;  Petriţi  157. 

Petruburg,  sm.  NI.  Saint-Pétersbourg 
6.  127,3.  128. 

peţitdr,  (I)  sm.  qui  recherche  en 
mariage  6.  330. 

pe'yeţ,  sm.  maître  chantre  212,3. 

Pezostrat,  sm.  Np.  179  . .;  6.  178  .  . 

pezuesc,  vr.  3.  mr.  jouer;  se  moquer 
6.267,2. 

piatră,  sf.  (pietn)  pierre  8.  15,2.  23, 
2.  24.  36,2.  40.  57,2.  101,3.  172,2. 
230..  244,3.  288,3.  296,2.  312,3.359..; 
6.  23,2.  61,3.  129,3..;  pieatre,  6.  123, 
2;    —,   rocher   65,3.    101.  102;   piïatra 


121,3.  140..  246;  petra  8;  —  curată, 
pierre  précieuse  12,3;  —  scumpă,  id.  114, 

2  . .  126,2.  270,  3;  6.  133,  2;  —  cioplită, 
pierre  sculptée,  gravée  172, 2. 176  ;  —  cai- 
lor, sulfate  de  cuivre  6. 46  ;  —  de  ugolniţâ, 
pierre  angulaire  267, 2  ;  — pucàsa,  soufre 
142,2;  -  trăsnetului,  carreau  de  foudre 
6.51. 

piaţă,  sf.  mr.  marché;  place  6.  266,3. 

piază-rea,  mauvais  augure  6.  303,2. 

pic,  sm.  goutte  242;  —,  vn.  tomber 
4.  5;  6.  166.  244,2.  291,2.  297,2.  306, 
2;  —,  dégoutter  165,3.  367,2;  6.  173. 
306,3.  324,3;  -Stûra,  sf.  (ri)  goutte 
165,3.  166,2.  367,3;  6.  149,2.  324,3.. 
338, 3  ;  picaţică,  bariolé  (?)  6.  300, 2. 

picïér,  sn.  (oare)  pied;  jambe  2*, 2. 

11.2.  16,2.  27.  36.  54,2.  127,2.  139,2. 
184,3..  186,3.  188,3.  199,2.  240,3. 
307.  349..;  6.  3,3.  4..  167,3;  picioare 
9;  'Ciuore  140,2.  241,3.  266,2;  6.  161, 
3.  372;  -cioari  288;  6.  49.  57.  118,3;  — 
de  munte,  pente  d'une  colline  6.  329, 2  . . 

3  ;  —  de  lut,  6.  93, 1-3  ;  —  găţtiî,  cheli- 
donium  bonus  356,2;  -ruţă,  (ţe)  sf.  id. 
dim.  6.  344,3. 

pieădecă,  sf.  obstacle;  empêchement 
248,3;  pédica,  bride  6.  296,3. 

piéle,  sf.  (piei)  peau;  basane  171.  258. 
303;  6.  241,3..  259,3.  309,3;  pieale 
91.  215,1.2.  238,3;  piiale,  b.  3,3.  4; 
pelé,  6.  368;  chiale,  mr.  6.  271,3. 

piept,  sm.  (ţi)  poitrine;  sternum  102; 
6.31,3.  32.90.  91,2.  95. 117,3.  163,2.  248, 
3;  pept,  sm.  6.  137,3.  205,2;  pieUjo, 
id.  226,3. 

piepten,  sm.  peigne  6.  369,3.  371, 
2;  pépten,  vn.  1.  peigner  6.  11. 

piér,  vn.  va.  3.  périr;  perdre;  suc- 
comber; mourir  1*,2.  2*.  4.  42,3.  49, 
3.  51.  56.  59.  67,3.  70,1.2.  82,3.  96,3. 
105,3..  127,3..  128,3.  143,3.  144,3. 
147,2.  155,2  . .  167,2.  206,2.  212,3.  234, 
2.  248,3.  263.  270..  309,3.  338,2.  349, 

2.  355.  365.  368,2;  6.  3,2.  5.  61,2  . .  148. 
230,  363,3;  per,  peiu,  6.  182,2.  303,2. 
340,2.3.  343..;   —,  disparaître  6.  129. 

piérd,  (dui,  rzănd)  va.  vr.  2.  perdre; 
détruire,  exterminer  11*.    11.   16..    26, 

3.  76,2.  80,2.3.  82,2.  89,2.  96.  105,3. 
110,2.  112.  119,3.  160.  163,3.  167.  171, 
2.3..   210,3.   223.    264.  342.  366,2;  6. 

87.3.  129.  212,2.314,3.  363,3;  perd%. 
6..  234,3;  6.  64,2.  181,2;  periid  49, 
2;  pgUerd,  iatr.  6.  282,2;  pierdere,  sf. 


piearsec  —  plăcintft. 


501 


perte  360, 2  ;  6.197  ;  pieardere,  destruction 
346;  -ût,  aj.  s.  perdu  309,2.  349,2. 

piearsec,  sm.  pêcher  356, 3  ;  piersicft, 
sf.  pêche  6.98,2. 

pierzare,  sf.  ruine  ;  destruction  ;  perte 
31,2.  168,3;  b,  4,3.  87,3.  162,3.  303, 
3;  -zător,  aj.  qui  détruit  84,3;  b.  230; 
'(ţâtor,  méchant  1*;  — ,  tuant  6*,  2. 

pietros,  (armăsar  — )  cheval  solide  b. 
259. 

piezés,  aj.  oblique  89. 

piftie,  sf.  gelée  b.  43. 

Pilla,  Np.  b,  172. 

pflft,  sf.  lime  b.  374. 

Pilata,  sm.  Np.  20,3.  21  .  .  32,2.  41, 
2.  100,3.  316,2;  b.  58,2;  -tiia  124. 

pildă,  sf.  (e)  parabole;  similitude; 
exemple  17,1.2.  18,2.  26,3.  30,3.95,3. 
128,2.  155.  166,3.  277.  326,3;  b.  6,2.  9. 
25,2.  49,2.  63,3.  109,3.  110,2.  111,2.  164. 
169,2.  189,2.  202.  211.  256;  -,  pro- 
verbe 268.  312,3;  — ,  livre  de  proverbes 
326,3;  —,  dicton  b,  4,2.  30,3;  —,  fable, 
conte  353,2.3.  354,2;  6,  109.  207.  360. 

Pileu,  sm.  Np.  6.  89,1.2.. 

pin,  pp.  par  6.  181  (v.  prin). 

Pin,  sm.  NI.  b,  302,3. 

Pinelopa,   sf.  Np.  Pénélope  b.  82,2. 

pinér,  sm.  panier  b.  89. 

pintenï,  sm.  pi.  éperons  5.  224.  296. 

pintre,  pp.  par  b.  222,2  (v.  pre). 

pipftese,  va.  3.  tâter  23.  244,2. 

pipér,  sm.  poivre  b.  42,2.3.  43,2. 

pipilig^és,  aj.  plein  de  joncs  b.  369,3. 

Pir,  sm.  Np.  200  . . 

pir,  istr.  V.  pàn, 

Pira,  sf.  NI.  b.  89,2. 

pira,  pp.  istr.  autant  qwe  b.  286,3 
(v.  pàn). 

Piramdn,  sm.  Np.  b.  10,2. 

piridez,  vn.2.  mr.  gazouiller  6.279,3. 

piron,  sn.  (oane)  gros  clou  6.  358  ; 
chiron,  6.  245,2;  pirunn,  sm.  mr.  four- 
chette 6.  285, 2. 

pis,  vb.  (slav.)  écrit  45,2.  53,2. 
56,2.  63,2.  74,2.  76.  87,2.  92,2. 

pisagésc,   va.  3.   bâtonner  6.  356,2. 

pisc,  sm.  bec  341. 

pisc,  sn.  (urï)  hauteur;  sommet  6. 
261,3. 

piscop,  sm.  évêque  37  (v.  episcop); 
Piscop,  NI.  62,2.  63. 

piscuésc,  vn.  3.  gazouiller  6.  217,3. 


pisei,  va.  istr.  za  — ,  pour  écrire  6. 
286,2. 

piséz,  vn.  1 .  piler  ;  broyer  6.  45, 2  . . 
46;  -êâz,  6.  67,2;  -sat,  aj.  broyé  6.  44,2. 
46.  46,2. 

pisică,  sf.  (cl)  chatte  90,3;  6.  259,3. 
373,2.  376,2;  -cuţă,  sf.  id.  dim.  6.  362. 

pismiteInyT,  aj.  slav.  littéralement 
208,3. 

pistl^sec,  vn.  mr,  croire  6.  268. 

pistol,    sn.    (oale)    pistolet    6.   18,2. 
306, 2. 
pistrêla,  sf.  (le)  stade  187,3. 

pistruiét,  aj.  bariolé  6.  258,2  (v. 
pestriţ). 

pisusit,  aj.  mr.  goudronné  6.  268,2. 

piş,  vn.  (chişi)  pisser  6.  98,3. 

piştelniţă,  sf.  marais  359,3.  360,2. 

pit,  pp.  mr,  par  6.  277,3.  281,3  (v. 
prin). 

pită,  sf.  (te)  paine  32.  41,3.  42,3. 
238.  332;  6.7,3.  223.  320,3;  pităric, 
sf.  (iï)  four  6.  12,3. 

pitesc,  yr.  3.  se  cacher  6.  314,3. 

pitic,  sm.  (I)  nain  6.  133. 

Pitisténul,  Np.  6. 126, 2. 

pitpalacă,  sf.  caille  6.  216. 

pitrop,  sm.  tuteur  14,2  (v.  ep-). 

pitulfş,  av.  secrètement  6,2. 

piuliţe,  sf.  mortier  6.  46,2. 

pivniţă,  sf.  (ţe)  cave  92,2.  171,3..; 
6.  294,2.  296,3;  -ţăr,  sm.  sommelier 
171,3;  'icêr  171,3. 

pizmă,  sf.  (me)  haine;  envie  12*, 3. 
296,2.  302,2.  340,3.  341,1-3.  342  .  .;  6. 
21,2.  55,2.63,2.261,2;  cA»2-,  6. 137, 2;  piz- 
maş, aj.s.  envieux;  ennemi  113. 210.  212, 
3.  247,3.  248,  3  . .  275,3;  6.  154;  pi4maş 
240,3;  -măşesc,  aj.  hostile  228,3;  -mă- 
tăreţ,  s.  envieux;  jaloux  341,1-3.  342, 
2;  -tariţă,  sf.  »c2.  341;  pizmesc,  envier 
302,2;  -muesc,  6.  21,2.  208,1 .  .  2  .  .  357, 
2;  -,  (?)  68,3. 

plăc,  vn.  vr.  2.  (a  plăcea)  satisfaire; 
plaire  27,2.  38.  72,3.  111.  158.  211. 
235  .  .  283,3.  288.  294,2.  363,1.  3  . .;  6. 
35,2.  42,3.  46,3.  77,3.  83,3.  96.  99,2. 
176.  184.  187.  194,2..  226,2.  243,2. 
248.  249,2;  plăcere,  sf.  plaisir  6.  247, 
2;  -ce-  333,2;  —,  volonté  6.  77. 

plăcintă,  sf.  (te)  gâteau  352  ..  ;  6. 
43..  351..  374;  -tăr,  sm.  pâtissier 
3522. 


502 


pl&cût  —  pl6d. 


plftcûtt  aj.  agréable;  aimé;  gracîenx 
283,2.  301,2.  347,3;  b.  49,3.  84,3;  bine 
— ,  très  agréable  162. 

plaïU)  sn.  (nrl)  haute  montagne  (Va- 
lachie)    166,3.    157,2.   236;   b.  30.  128. 

259.2.  292. 

plan,   sn.   (art)   plan   6.  243,2.   362. 

364.3.  366,3. 

planét&9  sf.  (te)  planète  b,  26, 1 . . 
2..;  -ïi»tô,  b.  166,2.. 

plăng)  (nşa,nsel)  vn.2.  pleurer;  plain- 
dre 8*, 3.  9*.  2.  8,2.  19,2  . .  37.  63,3.  64, 
2 ..  99,2. 106. 139,3.  142.  147,1.3.  182  . . 
249,3.  254  . .  288,2.  306,3;  b.  31,3.  119, 
2.3.  179,3.  186,3.  196,3.  305,1.2;  2?/a% 
52,2  . .;  -je,  b.  230;  plcmg,  mr.  b,  264  .  . 
265;  plângn,  s.  mr.  sanglot  b.  264,2; 
268,3;  -fttor,  aj.  pleurant  b,  215,1.3; 
•ere^  sf.  pleurs;  sanglot;  plainte  17,3. 
18.  64,3.  184,2.  271.  272;  b.  140,2.  185, 
1.2;  plânjere,  b.  232;  plans,  sn.  (uri) 
id.  66,3.  67,2.  86,2.  106.  258,3..  263, 
3.  272.  285,2..;  b.  151,3.  187,2.  241, 
3;  plănsări,  pi.  lamentations   b.  169,2. 

plăpâ'nd,  aj.  délicat;  douillet  b.  258,2. 
plăpomft,  sf.  couverture  b.  376,2. 
plasă,   sf.   canton  b.  269,2;   —,  filet 
b.  371,2;  -,  sorte  b.  213. 

plasez,  yn.  1.  frapper  les  mains  14. 

pldşeă,  sf.  manteau  245. 

plats,  sf.  paie;  récompense;  rétri- 
bution 7*.  9*.  11*  3.  19,2.  20.  29.  32. 
38,1.3.  91,3.  100.  109.  125.  154,3.  211. 

286.2.  348,2;   b.  28,2.   64,2.  142.  175. 

221.3.  309,3;  în  —,  pour  le  gain  49,3; 
tn  —  lui  D-zeu,  que  Dieu  le  récompense 
b.  352,3;  plătesc,  va.  3.  ;  payer;  récom- 
penser 74.  75,2.  95,2.3.  144,  l . .  3.  204, 
2.  248,3.  277..  315,2.  354,3;  6.  22.. 
25.  47.  63,3.  118.  121,3.  207,2;  — , 
avoir  la  valeur  329,2;  b,  77,3;  plcUeac, 
mr,  b,  266,  3  ;  plătire,  sf.  récompense 
13;  plătitor,  sm.  payeur  5.  14,2;  plat- 
nic, aj.  s.  payeur  151.  348,2. 

Platon,  sm.  Np.  85,2.  341,3.  360,3. 

plăva,  sf.  navire  b,  181,3. 

PlăTlceni,  NI.  136. 

plăyfţ,  aj.  blanc;  blond;  jaune  109. 
260,2;  b.  258,2;  plăghiţ,  mnt.  id,  b. 
288,2. 

Plavt,  sm.  Np.  Plante  b,  3, 3. 

plaz,  -ait,  oracle;  sort  58,2. 

plazmuésc,  va.  3.  moudre  Targile 
267,3;  -uire,  sf.  création  324. .;  6.  94; 


•uitor,  sm.  créateur  326, 1. 2 . .;  plăzui- 
tul,  58, 2,  V.  plaz. 

pleămă,  sf.   marque-envie    b.  144,3. 

pleavă,  sf.  (ve)  balle  de  blé  104,3. 
163;  b.  218,3;  plêvlla,  ivraie  17,1.  2  . .; 
pleyesc,  va.  3.  biner  220,2. 

pléc,  vn.  vr.  1.  incliner;  plier;  baisser; 
s'incliner  11.  12.  .%,2.  65.  81.  82.  99, 
3.  134,2.  231.  240,3.  247,2.  266.  347, 
3.  362;  Ă.  48.  49,2.  110.  135,2.  204,2; 
—,   s'en  aller,  partir  248;  b.  55,3.  128. 

138.2.  185,2.  237.  363,3;  -,  fuir  361, 
3;  — ,  imputer  366;  — ,  entrer  b.  175; 
— ,  se  prosterner,  se  soumettre;  obeïr 
35,3.  51.  69,3.  289,2,  b,  164,3.  185,3. 
362;  —,  décliner  80,3.  232,2;  -aeiûne, 
sf.  inclinaison;  soumission  242.  287,2. 
337;  -are,  sf.  (àrï)  lU  47.  86.  329,3;  b, 
87,2.  88,3.  144,3;  -ât,  aj.  humble;  sou- 
mis;  dévoué  115,3.  125.    156,3.  221,2. 

290.3.  314,2.  322,3.  347,2;  0.2,3.  88, 
3;  -atul,  inclinaison;  désir  54,2. 

plesnesc,  va.  3.  claquer  b.  61,2.  294, 
3.  295.  352,2.  354,3;  —,  éclater  b,  302, 

2.  354,2;  —,  fouetter  b,  373,3.  338. 
pleşuv,  aj.  chauve  b.  353,2. 
plete,  sf.   pi.  tresses  de  cheveux  b. 

90,3;  pletesc,  va.  3.  tresser  365,3  (v. 
înpl-);  pietés,  chevelu  b,  360,3. 

plethron,   sm.    une   mesure   b,  92,3. 

plevăn,   sm.  nom  de  bœuf  b,  346, 3. 

plimb,  va.  1.  promener  b,  259,2;  — , 
vr.  se  promener  b,  255,2. 

plin,  aj.  plein  10*.  30,3.  50,2.  168. 
166.  198.  215.  283,3.  324 . .;  b,  26.  106, 
1.3  . .;  a  fi  — ,  se  remplir  b.  166,3;  -ni, 
sm.  plénitude  14.  249;  -esc,  va.  3.  rem- 
plir 66,2.  147.  213,2.  217,3.  245,2.  257. 
274.  289,3.  312,2.  331.  339;  0.22,1.3. 

23.2.  25.  50,2.  64,2.  88,3.  156,2.  178, 

3.  184;  -ire,  sf.  (ri)  plénitude  309,2. 
325;  b,  36,2;  -itul  lunei,  pleine  lune 
b,  27. 

pliroforisesc,  vr.  3.  s'informer  b.  128. 

ploă,  V.  imp.  1.  pleuvoir  166.  264, 
2;  b.  59,2.  159,2.  343,2;  ploae,  sf.  (ploï) 
pluie  3,2.  49,3.  83,3.  107,2.  201,2.  281, 
2.  349,3;  b,  12.  25,1.2.  50,3.  59,1.2.. 
147.  159.  320..;  ploaè,  b.  330;  phea 
14,3;  ploai,  b.  181,3;  ploia,  mr,  b.  285, 
3;  ploies,  aj.  pluvieux  b.  26,2;  ploos,  b. 

58.3.  59,1-3;  vreme  de  ploat,  temps 
pluvieux  b.  298,2. 

pl6d,  sn.  fruit;  produit  10*2.  8,2; 
-esc,  va.  3.  produire  b.  110,3. 


pl6p  —  poftă. 


503 


plép,  am.  penplier  b,  320.  326,3. 
327..;  —êàlbatec,  TCtopoO;  357,2. 

ploscft,  sf.  flacon;  plat  en  bois  273, 
2;  6.  258,3.  315.  369;  -cfţă,  af.  tU  dim. 
b.  303. 

Plotonestï,  NI.  43,3. 

plu|^9  sn.  (urï)  charrue  178,2;  b.  33, 
3..  62,3.  259,2.  317,2;  —,  mr.  6.  271, 
2;  wemea  —  ului,  temps  de  labonrag^e 
119,3;  — ,  chanson  de  nouvel  an  A. 
333;  -ar,  sm.  (l)  laboureur;  paysan 
119,3..  120,1.  .2;  0.39,3;  -user,  sm. 
petite  charrue  b,  345,3. 

plûmb,  sm.  plomb  b.  162,2.  172,2. 
178,2;  6.33. 

Platarh,  sm.  Np.  b,  14,3.  198;  Pliu- 
198. 

plutesc,  vn.  3.  na^er  6. 151,3;  -titér, 
aj.  nageant  205,3. 

poală,  sf.  sein;  giron  30,3..  134,2; 
b,  166,3..  326,2..  333,2;  —,  bordé; 
raie  b.  90.  115,2;  —,  bord;  lisière  b, 
328.  330,2;  —,  côté,  plane  b.  131,3. 
132.  342,2;  —,  pan  b.  225;  —,  pi.  jupe; 
vêtement  de  femme  b.  98,3.  120,2.  177, 
2.  362,2.  376,2. 

poămft,  sf.  (me)  fruit  b.  34.  178,2. 
265,2.  285.  324.  351;  b.  12.  59,1-3.  89, 

2.  97,2.  122.  200. 

poartă,  sf.  (portï)  porte  22.  30,3.  75, 

3.  147,2.  165.  176,2.  267,2.  285,1-3. 
313,2.  334,2;  6.  32,3.  112,3.  158,2; 
porta  3.  255. 

poate,  peut-être  339,2;  b,  324,2.  354, 
2;  —Ji,  id.  6.73,3.  95,2.  127  (v.  pot). 
pobliean,  sm.  péager  126,2. 
pobrăzese,  v.  prob-. 

pocaănie,  sf.  pénitence;  repentir  13^, 
2.  82,2.  90,2..  91.  99,3.  101,2.  243, 
2.  285.292,2;  -can- 217,3;  -caea-  289, 
2  . .  ;  -caior  289  ;  pocăesc,  vr.  3.  se  repen- 
tir; faire  pénitence  8.  31.  90,2.3.  100. 
129,1.2.  270.  284,3.  289,2;  b.  39,2; 
pocâinţă,  sf.  repentir;  pénitence  51.  76, 

2.  79,2.    115,1.2..    179.   285,1.2..;  6. 
6,2.  48,2.  194,2. 

poeft,  aj.  s.  difformes  défiguré  b. 
339.  361,3;  -ură,  sf.  maladie;  défor- 
mation causée  par  enchantement  b,  338, 

3.  341,3.. 

poeiu,  va.  2.  V.  pot. 
pdcle,  av.  istr.  plus  tard  b,  282,2. 
poelén,  s.  don;   présent  132,3.  351. 
pocnése,  va.  3.  claquer  b.  335,2. 


pocnesc,  va.  3.  istr.  commencer  b, 
282,2. 

pocrovê'te,  sf.   pi.   couverture  244. 

poèta,  sf.  poste  b,  221,2. 

péd,  sn.  (uri)  rue  176,2;  — ,  pont 
360,2;  *.  132,3.  152,2.  244,2.  370,2; 
— ,  comble,  grenier  6.  228,3.  327,3. 
351,2  . .;  Podul  înalt.  Ni.  71,1.3.  191, 
1-3.   192,2. 

podagrie,  sf..podagrie  b.  26,2. 

podbeâl,  sm*  (tussilago  farfara)  pas 
d'âne  6.321;  -bel  355,3. 

podgorie,  sf.  (ri)  vigne;  vignoble 
189,3;  6.311,2. 

podină,  sf.  plancher  6.  130,2. 

podnéjie,  sf.  marche-pied  259,2. 

podoabă,  sf.  (be)  ornement;  décor; 
parure;  beauté  106,2.  145,2.  203.  259. 
324,2  .  .  333;  6.  17,3.  33.  89,2.  90.  94, 
2.  147,3.  156,3.  324,2;  —,  abondance 
245,2;  — ,  aj.  s.  ressemblant;  semblable; 
exemple  11*3.  17, 1  .  .  3.  18.  166,3; 
podobesc,  va.  3.  orner;  parer  57,2. 106. 
107;  3.  110,2;  podobnic,  av.  semblable, 
ressemblant  18. 

Podoliea,  sf.  NI.  191.  201,2. 

podpolCOTnic  ,  sm .  sous  -  lieutenant 
6.  126,3. 

podarei,  sn.  (e)  petit  pont  6.  325. 

poeănă,  sf.  (ene)  clairière;  prairie 
350,3;  6.  342,2;  pocnită,  sf.  id.  dim.  6. 
339;  pote-,  6.  250.  371. 

poéticui,  sm.  le  poète  6. 182;  poezia, 
sf.  poésie  6.  247. 

pofida,  sf.  dépit  6.  365,2. 

poftă,  sf.  (te)  désir;  convoitise  36,3. 
121,3.  298,2.  343,3;  6.4,3.  6.  7,3.  36, 
1..2..  48,3.91,2.  121,1.3.  188,2.  196, 
2.  376,2;  —,  plaisir  6.  164;  pohta  12*. 
20,2..   30..   50.   67.   81.   88,2.  116,2. 

261.2.  261.  275.  285..  292..  345,3. 
364,3;  6.  70,2.  199,3;  potha  251,2; 
poftesc,  désirer,  convoiter;  souhaiter  40, 

2.  64,2.  76,2.  121,3. 127. 192,2.  238.  278. 

299.3.  323,3.  325.  343,2;   6.  3.   7.  12, 

3.  53,3.  96. 119,2.  204,3;  —,  aimer  307; 
6.  73,3;  —,  inviter  6.  85.  175.  200;  —, 
je  vous  prie  6.  315,2;  pohtesc,  id,  37. 
47,1.3.  69,3.  94,1.2.  98.  99,3.  222.  288. 
328,2..  3..  338,3;  6.  21,3.  30,2.  57. 
71.  151,3;  —,  exciter  282;  —,  inviter 
334,1-3.353,2;  6.  53,3.  120,3;  pothesc 
268,3.  269,3;  poftitér,  aj.  s.  désireux, 
cupide  6.  357,3;  pohti-  94,3. 


504 


poftoresc  —  p<Spă. 


poftorese,  vn.  3.  répéter  b,  347,2; 
pohtr,  6.62,1.3. 

pogron,  sn.  (I;  oane)  arpent;  demi 
hectare  87.  92,2.  136;  b,  365,2;  —, 
ttritulţ  sm.  impôt  sar  Ies  vignobles  b. 
220,3.  221.  222. 

pogheăz,  am.  bagage  b.  244,3. 

poghoi,  213,3..  (y.  poholu). 

pogdr,  vn.  yr.  1.  (ăl)  descendre; 
abattre;  faire  descendre  68.  80,3.  107, 
2.  124,2.  147,3.  148.  166,3.  166.  168, 
2.  183.  189,2.3.  190,3..  222.  227,3. 
245.  260.  270,3.  281,2.  293,3.  366,3. 
367,2;  b,  66,2.  64,3.  84,2.  131.  169. 
244,3;  -esc,  v.  3.  b.  18;  pugor  266,2; 
-ftrê,  sf.  descente  237,3.  346,2. 

pogrebănie,  sf.  enterrement  319,2. 
333,2. 

pollfăltt,  sf.  louage  6.  72,2;  -hvcUâ, 
parade;  pompe  b,  197,1.2. 

pohdia,  torrent  213, 3  ;  poghoi  213, 3 . . 

pohtese,  pohtorese  y.  pof-. 

Pohyint,  Np.  b.  61. 

poiy  pp.  après  226,3  (y.  apoi). 

poiădă,  sf.  foule  201,2. 

poida,  ya.  istr,  manger  b.  286,2. 

pojăr,  sm.  feu  32i,2.3. 

pojiy&ese,  ya.  3.  gagner  144. 

pol,  slay.  (polny)  en  plein;  complè- 
tement 92,2..  207,3. 

poiată,  sf.  (te;  ăţl)  palais  66.  107. 
240,3.  271,3.  342,3;  6.  53,3..  64,3.. 
169,2.  232,3. 

poleésc,  ya.  3.  dorer  173;  -eft,  doré 
172,3..  178,2;  6.  74,2.  88,3.  90.  92. 
167.  314;  apa  poliitâj  eau  doré  176, 
2;  b.  32,3. 

Polefrăne  =  Polihronie,  sm.  Np.  76. 

Polélea,  nom  d*une  divinité  b,  51,2. . 

polêi,  sm.  (pulegîum)  pouliot  356,2. 

policăndru,  sm.  candelabre  b.  33. 

policresc,  v.  poreclă. 

Polidor,  sm.  Np.  6.  179.  180  . . 

polimarï,  s.  pi.  sacristie  6.33,2. 

poliorehie,  sf.  (il)  approches  b.  92,2. 

politică,  sf.  ordre  b.  83,3;  -cesc,  aj. 
politique;  de  Tordre  337,3.  344,2;  6. 
86,2.3.  87.  162,2.  212;  -CÔS,  aj.  b.  3. 
250,3;  -tie,  sf.  politie;  ville;  gouverne- 
ment 333,2;  ô.  9..  29,2.  178.  180,2. 
183,3. 

Politheu,  Np.  b.  85. 

poliţie,  sf.  police  6.  256,2;  -ţar,  sm. 
agent  de  police  b,  256, 2  . .  3  .  . 

polobdc,  s.  tonneau  b.  334,2. 


polomidă,  sf.  chardon  6.  367,3. 

polonica,  s.  grande  cuillère  en  bois 
b,  386,3. 

polandştniţa,  sf.  matines  257,3. 

polas,  pôle  347,3;  —  antarcticus,  322, 
3.. 

pom,  sm.  (I)  arbre  34..  36.  67,2.3. 
64,3.  129,2.  149.  256,2..  324..;  6.49, 

2.  94  . .  175,2.  200  . .;  —,  arbre  fruitier 
6.  374, 3. 

pomană,  sf.  commémoration  126.  220; 
-mena  43  .  .  221,2  . .  273,3;  —,  aumône 
6.  123.  260,3.  261.  301;  fac  —,  aider; 
avoir  pitié  6.  304,3;  pomenesc,  (işl)  va. 

3.  commémorer;  mentionner;  faire  sou- 
venir — ,  vr.  se  souvenir;  se  rappeler 
11*2.  7,2. 11,2. 13,3.  15.  23,3.  66,3.  69, 
3.  70.  72.  81.  86,2.  102.  110.  111,2. 
150.  156,2.  171,2.  200,1.3.  205,2.. 
241.  315,1.2;  6.  2,1.2.  3.  16.  55,3.  67, 
3.  69.  141,3.  185.  191,2;  —,  vr.  voilà 
que  6. 127  ;  — ,  se  trouver  6. 305  ;  menire, 
sf.  (ri)  mémoire;  commémoration;  sou- 
venir; mention  52.  83,2.  90.  99,2.  185, 
3.  256,3.  271,2.  272,2.3.  290,3.  321. 
345.  362,3;  6.48.  50,3.  62,3.  185,3. 
235,3.  287,3.  288;  -it,  aj.  mentionné  6. 
191,3;  pomina,  sf.  famé;  mémoire  6. 
261,2. 

pomaznése,  vn.  3.  oindre  70, 3  ;  -ufre, 
sf.  onction  247,2. 

pomesealnic,  s.  linge  188,3. 

poméscic,  sm.  (I)  propriétaire  d*une 
terre  6.  219,2. 

pomét,  sm.  (mête;  meţi)  verger  57, 
3.  107,2.  291,3;  6.  12;  -mă-  79,2.  256. 

pomilui,  si.  eXeiaov  225.  319,3.  358,2. 

pominéc,  sn.  (oace)  don;  présent 
213,2. 

pomitiea,  s.  refus  256,3. 

pémpa,  sf.  pompe  6.  225,2.  313; 
pombâ,  id.  333.  334,1.2;  6.88,2.  90,2. 

Pompei,  sm.  Np.  204. 

pomuşdr,   sm.   petit  arbre   6.  344,3. 

ponegresc,  vr.  3.  se  noircir  6.  95. 

ponorăt,   sn.    (url)    penche  6.  242, 3. 

ponosit,  aj.  s.  plaignant  2;  pondslu, 
sm.  complainte  3;  -sluésc,  va.  3.  diflfa- 
mer;  calomnier;  accuser  366;  6.206,3. 
246,3.  249,3.  250. 

pont,  sn.  (urï)  article  335,2. 

Pont,  sm.  Np.  32,2.  41,2;  —,  NI. 
153,3;  -ius,  Np.  124. 

pdpă,  sf.  prêtre 7,2.  24,3  . .  25,1.2.  33, 
2.   45.   47,2.   74,2.   89.   91.   92,3.    125. 


Pop&nz&leşt  —  poitAv. 


505 


168,3.  186,2.  217, 2  . .  3  . .  220,  2  . .  3  . . 
231,3.  233;  6.  144,2.  166,2;  pop  33,2. 
43,3.  66,2.  92,2..  103.  136,2..;  — , 
(popi)  nonne  69  . . 

Popănzăleşt,  NI.  134,3. 

popas,  sn.  (uri)  halte  201,3. 

popese,  aj.  de  prêtre,  sacerdotal  b, 
261,2;  popie,  sf.  sacerdoce;  dig^nité  de 
prêtre  91.  160,1.2..  217,2.  219. 

Poplie,  Np.  Publias  360 . . 

poposesc,  vn.  3.  se  reposer  201,3. 

popdr,  vn.  (oare)  peuple  217,3.  240, 
1..3.  241..  264,2.  266,3..  269,2;  h, 
261,2;  —  (o(Mr&)  249,2;  -,  paroissien 
220,3;  -an,  (enl)  paroissien  218.  220,2. 

266.2.  269,2. 

popresc,  va.  3.  empêcher  6.  86,3.  87. 
92,3.  97;  —,  s^arrôter  b,  90. 

porc,  sm.  (ï)  porc;  cochon  24,2.  91. 
286,2;  b.  118,3.  369,3;  mr.  b,  265;  -ăr, 
sm.  (ï)  porcher  69,1.2;  pur-,  b,  67,3. 
127,2. 

poreclă,  sf.  surnom;  sobriquet  78,2. . 

169.3.  299,2.  360,2;  -lesc,  va.  3.  sur- 
nommer 9*.  19,2.  194,2;  -roc-,  b.  127,2; 
policreêc,  id.  b.  260, 2. 

porfiră,  sf.  pourpre  6.  209. 

Porkia,  s.  Np.  7*,  2. 

pomésc,  va.  3.  mettre  en  mouvement; 
commencer;  envoyer;  —  vr.  aller;  par- 
tir 9*,3.  71,3.  158.  166.  191,2.  199,3. 
201,3.  213,3.  273.  274.  308,2.  320,3. 
329,2.  360.  361,3;  b,  25,1.2.  127,3.  137, 
3.  176.  196.  206.  238,3.  240,1.2.  288. 
320,2.  362,1-3.  364,3.  363,3;  pornia- 
Ift,  sf.  zèle  246;  -nire,  sf.  »U  b,  48,3. 
129,3;  —,  intensité  b,  130,2.  196,2; 
-nft,  aj.  emporté;  impétueux  160.  267, 
2;  —,  lancé  266;  —,  disposé  b.  169; 
—,  envoyé  b,  238;  -nitér,  aj.  excitant 
6.  91,2. 

porobdc,  sm.  enfant  127  . .  164, 2  ; 
porboc  136,2  .  .;  -cie,  sf.  enfance  269,3. 

porojestya,  (si.)  naissance  38. 

port,  va.  1.  (purtaï)  porter  12*.  2.  3,2. 
16,2.  21,2.  36,2.  67,2.  89.  91.  101.  106. 
116..  162..  277..  280,3.  288,2;  b. 
23,2.  37,2.  89.  94.  106,3;  —,  emporter 
49,3;  — ,  conduire;  dirig^er  36,2.  166. 
206.  220,3.  330,2;  b.  49.  214,2;  — , 
apporter  68, 3  ;  — ,  se  conduire  ;  se  por- 
ter 327,3;  b.  70.  165,2;  —,  faire  passer 
216;  —,  habiller;  s'habiller  b.  74.  331, 
3..  332,1.2;  —,  planer  34,2.  264,Î3; 
—,   soigrner  97,3.   141,2.  148,3.  192*3. 


193,2.  276,3.  322;  6.  104,2.  169.  208, 
2;  purût  233,2. 

port,  costume  ;  habits  266, 3  ;   6.  3  . . 

4.1.2.  33,2.  71,3.  74.  206,2. 

portft,  267,3;  portar,  sm.  (I)  portier 

134.3.  267,3.  297,2.3;  b,  168,3  (v. 
poart&). 

portată,  sf.  une  petite  partie  b,  262,2. 

porumb,  sm.  (I)  pigeon;  colombe 
166,3.  167,2.3.  286,3.  366,2;  -romb,  b. 
38.  62;  —,  niays  b,  320,2. 

porumbă,  sf:  (be)  prunelle  356,3.. 

porombioărft,  sf.  petit  pigeon  b.  307, 
2;  porombiţă,  id.  b,  368,3  . . 

poruncă,  sf.  (ce  ;  cl)  ordre  ;  commande- 
ment 2,2.  37.  98,2.  125.  164,3.  163. 177, 
3.  261,2.  289,2.3..  326,1-3.  331,3..; 
b,  21,1-3.  22  . .  155  . .;  -ăncâ  3,2.  4.  23, 

2.  24.  40.  42,2.  154,2;  por<mcă  73.  146, 
1-3. 189,3.  193,2;  6.19,1.3.  26.  48.  55,3. 
75, 1.3.  113. 1 14,2. 197.  369;  poruncesc, 
va.  3.   ordonner;    commander;    mander 

100.2.  111,3.   124,3.130,3.  133,3.  134. 

144.3.  220,1.2.  270,2.  330,2.  344;  b, 
28,3.  54,2.  100,2.  189,2;  -ràn-  6*.  10», 

3.  23,2.  24.  26,2.  36,3.  41.  42,2.  88,2; 
-nm-  145,2.  215,2.3;  6.  18..  48.  63. 
135, 2  ;  purun-,  b.  98  ;  porăncită,  sf.  ordre 
5*,  3;  poruncitor,  aj.  s.  impératif  6. 
248,3;  -ron-,  6.246. 

posădesc,  va.  3.  faire  seoir  250. 

posdéïu,  sn.  (ei,  e)  teille  (=  pos- 
dérie)  b.  334, 2. 

Posidon,  sm.  Np.  6.  39,3.  84. 

posleduésc,  va.  3.  suivre  pas  à  pas 
125,3. 

posluşănie,   sf.   ordre   263,2.  300,3. 

posomoră're ,  sf.  hauteur  b.  90, 3  ; 
-rase,  vr.  être  d'une  mauvaise  humeur 
b.  259,3;  -răt,  aj.  s.  sombre;  morose 
6.  6.  91,2.  206,3.  250,2. 

pospoiése,  va.  3.  badigeonner  b,  302. 

post,  sn.  (urï)  jeûne;  carême  29.  45, 
3.  117.  161..  181,3..  220.236,2.264. 
305,3;  b.  28,3.  31.  47.  48.  66;  pust,  iatr. 
b.  285,3;  postesc,  va.  vr.  3.  jeûner  7*,  1. 
3..8*.9.  28,3.29..88,2.  112..  180,1.2. 
181 ..  286;  6.  66,3;  -frc,  sf.  l'action  de 
jeûner  b.  47,3  ;  -itor,  jeûneur;  péstnic, 
(ï)  sm.  qui  jeûne;  tempérant  100;  posnic 
47,3.  179,3;  —,  ermite  131,2. 

postărnăc,  sm.  panais  6.  98, 2. 

postată,  sf.  andain  6.  367,3. 

postăy,  sn.  drap  6.  11,3.  302. 


506 


postelnic  —  pr&jesc. 


postélnie,  sm.  maréchal  du  palais; 
secrétaire  d'État  62,1.3.  63,1.2.  73,3. 
135,3;   ô.  205,3.   206;   -mare,  id.  61,2. 

postrûgrài,  sf.  salmo  fario  b,  43. 

pOHYetésC,  vn.  vr.  3.  Utr,  sanctifier  b. 
284,3.  285. 

pot,  (putui,  a  putea)  vn.  2.  pouvoir 
6*, 2.  14*.  8.  23..  24,3.  25,2..  26,2. 
27,3.  31.  40,3.  42,2.  46,1.3.  54,3.  55. 
62.  64,2.  78,3..  98,3.  105,2.  110,2. 
129.  132,3.  137.  138,3.  141,2.  155,2. 
172.  183.  262,1.2..  274,3.  275,2.3. 
291,2..  304,2.  316,2.  323.  337,3.  338. 
360,3.  362.  363;  6.8.  13,3..  14.  20,2. 
25,1-3.  37.  48..  56,3.  83,2.  103,2. 
111.  120,2.  154,3.  172.  173.  180.  184, 
2.200,3.211.213,2.  239,3.  246,3.  249, 

2.  306,3.   354,3;   poc  82.  mr.  6.255,2. 
266,2..;  iatr.  6.  283,2. 

potftrnfche,  sf.  perdrix  b.  368,2; 
-nitie,  bnt,  b,  263. 

pote6y&9  sf.  (ve)  fer  à  cheval  6.  11, 

3.  306. 

potez,  vn.  1.  istr.  saisir  (?)  b,  284,2. 
potieă,  sf.  sentier  254,3.  360,2. 
poticălă,  sf.  trébuchement  70,2. 
poticnesc,  va.  3.  broncher  187  . .;  — , 
faire  tomber  6*,  3. 
Potiol,  NI.  Pouzzol  380. 

potir«  s.  coupe  262;  -riu  244,1.2. 
293,3. 

potolesc,  va.  3.  calmer;  apaiser;  —, 
vr.  se  calmer  64,2.3. 107,3. 169,3. 182,2. 
211,2.  212,2.  257,3.  282,3.  292;  i.  83, 
3.  123,3.  256.  316. 

potdp,  s.  délug^e  13,2.  145,2..  365, 
3;  b.  1,3.  39,2.  60,3.  93,2.  216,3.. 
317;  — ,  ruine  147,2;  -esc,  vn.  3.  perdre, 
ruiner  b.  206,2;  -âsc  147,2. 

potricalésc,  vn.  3.  perforer  361,2. 

potrfya,  s.  în  — ,  contre  ;  contraire  ;  vis- 
à-vis  132.  329,2;  b.  76,3;  protivà,  în  —, 
4,3.  37.  63,3.  67,2.  129.  270,3;  ô.  80.  92, 
2;  de  o— ,  pareil;  semblable  292.  327, 
3;  b.  71,3.  220,3.  221;  -YCSC,  vr.  3.  se 
comparer;  s'accorder;  s'égaler  69,2. 
110,3;  6.  31,1.3.  95,3.  97.  209,3.  253, 
2  . .  325,1.3.  375,2.  376,2;  —,  s'opposer 
172;  6.  197,3;  pro-,  4*, 2.  272,2;  -Tire, 
sf.  opposition  6*,  2;  proportion  -Yit,  aj. 
en  proportion;  exact,  conforme,  égal 
323,2;  6.  129,3.  221.  222,2.  362,2;  pro- 
tiiritor,  aj.  s.  antagoniste  12;  potriynic, 
aj.  s.  égal  b.  72, 2.  294, 2.3;  prot-,  ennemi  ; 


hostile;  opposant  98.  346.  348;  b.  16, 
2.  53. 

potropep,  sm.  archiprêtre  92,  3  (v. 
proto-). 

pOYărtt,  sf.  (ări)  fardeau  341;  b.  357, 
3;  povoară  b.  336;  pohoarâ  b,  333,2. 

poyăţă,  sf.  (eţl)  leçon;  précepte  113, 
2;  6.124,3;  — , conduite 6.181, 3;  — ,men- 
tor  210,2;  poyfttuésc,  va.  3.  enseigner; 
conseiller;  commander;  guider,  diriger 
329;  6.80,3.  107,3.  164,2.  242,3.  245. 
316,3.  350,3;  poveţuesc  6.  90;  poveţesc 
111;  povăţe4  248;  poyftţufre,  sf.  (rï)  in- 
struction; conseil  6.  199.  255;  — ,  com- 
mande 6.  82, 2  ;  -ţuitor,  sm.  (ï)  précep- 
teur; conseilleur;  guide  274,3;  6.6.  17, 
2.  242,3;  —,  conducteur  6.  127,2. 

poyeretu,  aj.  s.  iatr,  pauvre  6.  284. 

poyéste,  sf.  (şti)  récit,  conte,  narra- 
tion; histoire  63,3.  68,2.  69,2.  298. 
304,2;  6.  67,3.  138,2.  166.  255.  262. 
361;  —,  homilie  178,3;  -vês-  137,2. 
143..  203,3.  294.  359,3;  -veaa-  201. 
209;  -esc,  vn.  3.  raconter;  relater;  dire 
94,3.  95,3.  153,3.  232,2.  281,3.  283. 
320,3.  322,3;  6.  23,2.  32,3.  41,2.  85, 
2.3.  126,2.  197,3;  -vis-  6.  106;  -tire, 
sf.  récit;  conte  6.  92,3.  302;  -titor,  aj. 
racontant  6.  38,3. 

poyddnic,  sm.  (I)  destrier;  cheval  de 
main  334,3. 

Pozyizdii,  Np.  6.  51. 

pozYOlésc,  va.  3.  permettre  6.  19. 

prăclab,  134,2  (v.  pârcălab). 

pradă,  sf.  (&zl)  proie;  butin  36,3;  6. 
84;  — ,  dévastation  68.  149;  — ,  pillage 
362;  6.  180,3;  —,  captivité  249,2.. 
256,2;  prădare,  sf.  destruction  16,2.3; 
-dat,  aj.  s.  spolié  84,3.  146,3;  6.362; 
—,  captif  86,2.  262,2;  -dater,  sm.  (ï) 
pilleur  270,2;  6.  330;  pradéz,  va.  1.  (aï) 
piller;  46,3.  60,3.  61,2.  72,2.  182,2. 
271,3.  361;  6.26,3.  127,2.3. 

prae,  v.  prin. 

praf,  s.  poudre  6.  46  . .  ;  prav  162, 
2;  —,  poussière  6.  49,2.  109,2.  238,3. 
343,3;  prak  166,3.  194,3.  324,3;  6.  218, 
3;  prăyuit,  couvert  de  poussière  241,2. 

prag,  s.  seuil  331,2;  6.  353,2. 

prăgar,  v.  pàrgar. 

prah,  V.  praf. 

prăjesc,  va.  1.  griller;  brûler  42,3; 
6.  43, 1.3.  44  . .;  prăjit,  răbdări  prăjite, 
des  espérances  vaines  6.  374,2. 


Pr&jescnl  —  predicft. 


507 


Priyeseul,  sm.  Np.  53,  2  . .  91, 3. 
161,3. 

prftjlnft,  sf.  perche  6.  364,2. 

prănz,  sm.  dîner;  mang^er  an  milieu 
du  jour  80,3;  b.  129,2.  289,2;  —,  midi 
b,  362,3.  363.   372,2;    —,   mr.  b.  278, 

2  . .;  -are,  sf.  b,  309;  -zesc,  va.  3.  dîner 
68,2;  ô.  363;  -zàsc  352,2. 

prăpădenie,  sf.  (il)  destruction,  ruine 
ô.  238.  254,3;  -desc,  va.  3.  détruire; 
ruiner  116,3.  324,3;  b.  132.  305.  331  . .; 
— ,  perdre  ô.  244,3;  — ,  vr.  périr;  se 
gâter  0.215,2.  246,3.  308,2.  376,2. 

prftpăstie,  sf.  (âşti)  abîme  170,2.  264, 
3. 267,3. 268;  b,  129,3.  242,3.  316,2  ;|>ro- 
pâate^X  ;  -păştuire,  destruction  b.  152, 2. 

prftpurély  sm.  (el)  porte-gonfalon  b, 

345. 2. 

prasése,  va.  3.  multiplier  b.  258,2; 
-sflă,  sf.  procréation;  reproduction  b* 
269,2;  -sitor,  sm.  procréateur  b,  269,2. 

prftyalése,  va.  3.  bouleverser  204; 
—,  rouler  300, 2  ;  -lit,  aj.  précipité  202,2. 

prăyttlfe,  sf.  (il)  boutique;  magasin 
ô.  262.  298.  362, 3. 

prăydă,  sf.  (pr&vzl)  mr,  animal  6. 268 

2.  271,2.3. 

prayédiiie,  aj.  s.  juste  182,3.  266. 

prăTiltt,  sf.  code;  loi;   précepte  76, 

2..   77,3.  87,3.   88,1.2.   89,1.2.   116. 

120.3.  123,2.3..  158,2.  163.  198,2. 
291;  b.  9,3.  10,2.  124,2 . .  203,3;  —  de 
noapte,  ordre  des  prières  pour  la  nuit 
288,2;  —,  lois  Basiliques  (?)  119,2;  6. 
124,2. 

praYO-raëiin ,  iatr.  juste  raison  b, 
284,2. 

prayoslaTie,  sf.  orthodoxie  168,3. 163. 
237,2;  b.  31.  79.  262;  -ynlc,  aj.  s.  ortho- 
doxe 76,2.  77,3.  118.  167,3.  236.  239, 

3.  329,2.  343,2;  ô.  31.  51,2.  78,2.  153. 
pray,  v.  praf. 

praxiu,  s.  Actes  des    Apôtres  9*, 2. 

praz,  sm.  (jl)  poireau  b,  105,3;  praj, 
b,  98, 2. 

prăzftn,  aj.  Utr.  vide  b.  287. 

prăznie,  sn.  (e)  fête,  festivité  132, 
3.  133.  140,3.  181.  358,2;  b.  52,3.  214; 
-nec,  b,  88,3;   praznic  2.   83,1.2.   86, 

3  . .;  praznaése,  va.  3.  fêter  180,2.  213. 
262;  6.  67,2;  -zâm.-  85,3  ..  90;  -nuire, 
sf.  jour  de  ièie  ô.  30  ;  -zdn-,  jour  solen- 
nel 83,2. 

pre,  pp.  sur,  dans;  après;  pour  1*. 
13*,3.  1,3.  2..  3.  4..  6.  9,3.  21,3..  24,3.. 


25,3.  34,3.  36,1.2..  40.  44.  46,2.  60 
3.  56.  68,1.3.  61,2.  69.  70.  77,2.  91 
3..  105,3.  107,2..  119,2.  128,3.  273 
3..  310,3.  312,3..  313.  326,3.  363,3 
b.  6,2.  17,3.  22.  36.  37.  38.  66,3.  67 
3.  60,2.  79.  96.  156.  158.  194,2.  211 
3.  215.  216,2.  242,2.  253,1..  369,2 
prè  3.  6,1-3.  136,2.3.  141,3..;  b.  90,2 
prif  140.  193;  preînsu,  priînsu,  48,1 
3.  103,3.  108,3.  109,1..;  pre,  mr 
b,  265;  pre,  istr,  b.  284;  pH,  mr.  b 
273,2;  pre,  par  3.23,2.40.  119.  282 
2.  366,2;  b,  36,2;  precât,  sans  que 
199,3.  324  (v.  pe). 

prea,  pp.  fort,  trop  b.  360,3;  prê  12*, 
2.  1,2.  9.  14,2.  30.  35.  60,1.2.  61, 
2.  111.  276.  360,3.  367,3;  pre  129,3. 
141,2.  183,2;  b.  8,3.  14,3.  61.  70,3.. 
72.  83.  123.  160,3.  161,1  ..  179,3.  181, 
2.  195,3.  197,2.  245,2. 

prêalesal,  sm.  très  élu  224;  prê- 
eurata,  aj.  très  pure  60,2.  81;  prê- 
euryă,  adultère  291,2;    -yar,  sm.  id. 

122.2.  123.  289,2;  b.  39,3;  -curûvar 
46,3;  precurvar^  6.  61,3  . .;  prêeuryesc, 
va-.  3.  commettre  un  adultère  b.  22,2; 
-yie,  sf.  adultère  b.  39,3;  preacuyids, 
aj.  s.  très  pieux  340,2;  pre-  365,3; 
6.  198,2.  199;  prêintelepclune,  sou- 
veraine sagesse  77;  préïabire,  adul- 
tère 2;  prélaminat,  illustre  240;  prê- 
mândru,  très  sage  10*,  2;  prêsfintit, 
très  saint  6.128;  preslăylt,  aj.  très 
glorieux  226;  6.  106,2;  preslâvita,  b, 
97;  prêpodobnie,  aj.  s.  pieux,  saint  13. 
15;  jprc-  221,2;  5.80,2;  prêtrafa,  sf. 
orgueil  12*. 

Précista,  sf.  très  pure,  sainte  Vierge 
b.  67,1.2.  221,2..;  Predata  63.  94,2. 
141,1..  295,3.  301;  b.  28,3.  111',  2; 
Prêcesta  98,3.  343,2;  Précista,  NI.  b. 
82;  preacistit,  aj.  très  pure  101,2. 

preajmft,  sf.  (\n  prejmă)  en  face,  vis- 
à-vis  310,3.  333,3. 

precep,  v.  pri-. 

precum,  av.  comme  63,3.  120,2.  189. 

279.3.  323;  b,  20,2.  31.  36,3..  79,2. 
94,2.  148,2.  177.  194.  204,3.  244,2; 
precum,  b.  221,2;  — ,  aj.  ainsi  que 
359,3.  362,2;  b.  10,2..  (v.  pe-cum). 

precupitdr,   sm.   marchand  b.  80,2. 
Preda,  Np.  98,3. 
predănie,  sf.  leçon  262. 
predică,  sf.  (che)  istr,  sermon  b.  285, 
3;  -Căţie,  sf.  id.  335. 


508 


predîteci  —  pricep. 


prediteci,  (sf.  loan  — )  St.-Jean  le 
précurseur  72,3.  89,3. 

predosléy,  sm.  Tauteur  de  la  pré- 
face 98, 3  ;  -TÎe,  sf.  préface,  introduction 
68,2.    76,2.    87,3.    110.    124,3.    126,2. 

152.2.  290.  343,2;   h,  1,2;  -du-  363,2; 
pré'  196,2.  268,3;  h.  8,3. 

prêdêsfelnise,   s.   sérénissîme  b.  35. 

prefac,  va.  2.  changer,  traduire,  — , 
vr.  feindre,  simuler  158,3.  205,2.  279,3. 
359,3;  6.  162,3.  192.  261,3.  328,5.  362, 
3.  363;  prifac,  b.  182,3;  prefăcut,  aj. 
s.  traduit  b,  188,2;  — ,  hypocrite  b, 
247,3. 

prégret,  va.  1.  négliger,  se  décourager 
111.  129;  preget,  s.  57;  far  de—,  sans 
cesse  5.  79. 

pregïur,  pp.  autour  156;  în  — ,  id. 
72,2;  pregur  213.  267,2;  dim  —  215; 
în— ,  pHn  —  228,1-3;  pr^ur  234^3  (v. 
pegur,  înprejur). 

prelungesc,  va.  3.  prolonger,  allon- 
ger 5.244,3;  -fre,  sf.  prolongation  b. 
87,3. 

premeniălâ,  sf.  changement  200,3; 
-nêla  205,2  ;  priminealâ,  change  des  habits 
b.  294,2;  -nesc,  va.  3.  changer  131. 
203.  292.  349,3;  —,  changer  les  habits 
b,  324,3.   325,1-2..;  pri-,  traduire  98. 

pren,  v.  prin. 

prenosnyi,  aj.  (si.)  métaphorique  209. 

préntru,  pp.  pour  27.  40,2.  74,3; 
pi'elntru  (v.  pentru). 

préot,  sm.  (tï)  prêtre  61.  87,3.  89, 
2.  91.  115.  117.  120,3.  160,1  ..  161,1.. 

238.3.  279,2.  293,2.  308,1.  2.  346,3..; 
b.  20,3.  56,3  . .  68,2.  201,2;  prêot  193; 
preiU  2*,  2.  4*,  2.  8,2.  20,3.  26,3.  33,2. 
103.  105,2.  125.  176.  217,1.2.  219,2. 
3..  220,3.  244,2.  255,3.  276,3.  330, 
1.2;  b.  63,3.  64;  —,  évêque  47,2;  —, 
(tàï)  264, 2  ;  —  maï  maj%  les  principaux 
sacrificateurs  21,2;  preoţesc,  aj.  de 
prêtre  87, 3  ;  jp7'ei*-  277;  preoţie,  sf.  prê- 
trise, sacerdoce  79.  91.  117.  120,3.  160. 
243,2;  b.  29.  50.  115;  preutiïa,  la  posi- 
tion d' évêque  47;  prenţăme,  sf.  les 
prêtres  240,2. 

prepar,   va.  1.  ist7\  préparer  i.  283 
prepûïa,  (pune)  va.  2.  traduire  157 
— ,   soupçonner,    suspecter   b,  85.    114 
—  punere,  sf.  (rî)  soupçon  159,2;  pre- 
pus, sm.  soupçon  360;  b.  105.  114.  244. 
presăr,   va.  1.    saupoudrer   6.  44.. 
228,3. 


préscurft,  sf.  pain  bénit  160,2;  -re, 
b.  372. 

prespre,  pp.  sur,  pendant  4*.  5*,  3. 
12*.  13*2..  15*3.  11,3.  19.  20.  31. 
78.  88,2.  99,3;  —,  contre  16*  2;  -prê2, 

prêstayesc,  vr.  3.  décéder  44. 

preste,  pp.  sur,  dans  50.  188,3.  215. 
257,3.  273.  320,3.  350;  b.  20,3.. 52.  70, 

2.  88,2.3.  108.  113,3.  128,3.  129,2. 
142,1.2.  158,2.  170.  192,3.  217,2.240, 

3.  311,2.  358;  —,  pendant  263,2;  b,  81, 
3.  ni,3;prê-,  pendant,  dans  111;  presta, 
b,  231  (v.  peste). 

prestoese,  vr.  3.  s'approcher  16,2. 
prestdl,  sm.  autel,  table  148, 3.  244. 
245.  333;  prê-  42,3.  172,2.  292,2.  293, 

2.  335;  pri-,  b.  32,3. 

presus,  pp.  mai — ,  supérieur  337,2; 
b.  21,3  (v.  sus). 

pretdr,  sm.  prétoire  21;  -riadă,  sf. 
pretorie  320,2. 

prétu,  pp.  mr.  par  b.  265, 3  ;  pretutin- 
denilê,  pp.  partout  ;  toujours,  -dinile  220  ; 
-dinê  230,3.  292,3;  -dine,  6. 152,2.  184; 
-denê,  b.  15,3.  156,2.  212,2;  pretutiîn' 
dire  6*,  1.2. 

preţ,  sn.  prix  3*,  3.  18.  114.  155.  223. 

272.2.  277.  312,3;  i.  54.  72,2.  89;  de 
muU  —,  précieux  65,3.  101,2. 148,3.  241, 
3;  b,  178,3;  farà  de — ,  très  précieux 
b,  6,2;  preţuese,  va.  à.  estimer,  éva- 
luer 74,3. 

prezidiruesc,  va.  3.  présider  b,  215,2. 

prî,  pp.  vers,  contre  43,3  (v.  pre). 

Priam,  Np.  58,2.  59. 

pribeag,  aj.  s.  fugitif  73,3;  pribe- 
gesc, émigrer  va.  3.  73.  143,3.  190,2.3. 
273,2;  — ,  marcher,  errer  6.  175,3;  -be- 
jesc,  6.233,2;  prebegesc,  b.Sl,2]  -gire, 
sf.  l'action  d'errer  b.  173. 

priboïu,  sm.  une  plante  b.  342. 

price,   sf.   (cï)   querelle,  dispute  49, 

3.  72,2.   211,2.   235,3.   366,2;  ô.  13,2. 

140.3.  169.  374,2. 

prieép,  va.  2.  (uï)  comprendre,  en- 
tendre 131,3.  133,2.  170.  250,2.  297. 
324.  325.  361,3;  b,  13,3.  21,3.  56,3. 
57,2.  72.  78,2.  112.  189,2.  199,3.  253, 
3.  371;  — ,  reconnaître  192;  — ,  s'aper- 
cevoir 222,2;  — ,  considérer  281,3;  pre- 
cep  15*  2.  57,3.  58,3.  61.  138,2-3.  369; 
prêcep,  connaître  110,3;  pricepere,  sf. 
intelligence,  connaissance  169;  -ce-,  236. 
324,3;  b.  154,3;  -ceor  267,2;  precepâ- 
tdr,  aj.  s.  intelligent  58;  priceput,  s. 


pricesc  —  prînd. 


509 


savoir  253.2;  preeepatul,  pomul  — 
luif  Parbre  de  science  68. 

pricesc,  vr.  3.  quereller  49,3.  69,3. 
169,3;  Ô.  55. 

priceştănie,  sf.  communion  345,3; 
-cof tenie,  h,  80,2;  priceoflénie  243,2; 
priceştuesc,  vr.  3.  faire  la  commu- 
nion 160,3.  161,1..  162,2.  246,1.2. 
298,3.  300,1-3..;  -ces-,  b.  54,2. 

pricină,  sf.  (ne)  titre  119,3.  120,3. 
203;  0.31,3.  135,3.  175;  —,  procès  b, 
124,3.  125,1..;  —,  cause  270,3.  307, 
3.  317.  328,1.2.  331;  b,  1,2.  21,3.  83, 
3.  154. 169,3.  202,2.  207,3.  364;  -nuésc, 
va.  3.  causer  b.  83,2.  87,3.  236.  252,3; 
— ,  vr.  processer  b.  125,2;  -nuitdr,  aj. 
s.  qui  cause  b.  254,2. 

pridftdesc,  va.  3.  délivrer  2*,  3.  16; 
-dire,  sf.  amour  11*,  2. 

pridydr,  sn.  (oare)  vestibule  ô.  223,2. 

prlésc,  va.  3.  souhaiter  94.  156,3. 
157,3.  236;  i.  3;  —,  vr.  s'en  trouver 
bien,  favoriser  6.  311,3.  312. 

prietin,  s.  (ni)  ami  137,3.  183,3;  b, 
35.  96,3. 122;  -^w  166,2;  b.  235;  pHatm 

96.2.  161,3;  ^o^tn  185,2.  195,2.  255, 

2.  292,1  .  .  341,1  . .  342;  6.  5,2.  207,2. 
208;  prieaten  112,3.  352;   b.  6,2..  14. 

36.3.  37,1..  77,1..  131.  179;  priïaten 
106,2..  137,2.  140.  184,2.  204,3; 
pHïeten,  b.  255,1-3.  256;  priieteniïe, 
sf.  amitié  b.  115,2;  preteulme,  sf.  id. 
b.  108,2;   prieteşug:,  s.  id.  239;  5.95, 

3.  210,3;  pHietefiuff,  6.256,2;  prieate- 
^ug,  b,  10. 

prigonitor,  sm.  (l)  persécuteur  6. 
82,2. 

prihana,  sf.  tache,  souillure  242,2. 
345,2. 

priimesc,  va.  3.  accepter;  saisir,  rece- 
voir 9*,3.2, 3. 15,2.16,1.2.20,1.2..  29,3. 
30,2.  32.  51,3.  56.  65.  76,2.  80,3.  89,2. 
97.  99,2.3.  101.  121.  122,2.  127,2.  130, 
2.  136,3.  157,2..  194,3.  305.  348,3. 
359;  b.  12,1..  36,1..  47.  70,3.  107; 
primesc  44,2.  111.  220,3.  334,1  . .  336.. 
362,2;  preeme8c'6*,2.  4*,  2.  6*.  7*;  — , 
accuser  6*,  3;  priimire,  sf.  réception 
237, 3 . .  ;  -mitor,  aj.  s.  qui  reçoit,  qui  fait 
bon  accueil  b,  20, 2  ;  —  la  oaspeÇ,  hospi- 
talier b.  67. 

prifnţă,  sf.  faveur;  désir,  amabilité 
336;  6.  2,3;  ai  —,  favorable  b.  48,3. 

prilastésc,  va.  3.  duper,  séduire  56 . .  ; 
b.  39, 2. 


prilăz,  sn.  (uri)  passagfe  par  dessus 
une  haie  313,2. 

priléj,   sn.   (uri)  occasion   172.    198. 

217.2.  253,2.  269,2.  344,3.  352;  b,  48,3; 
-esc,  vr.  3.  arriver,  survenir  75,2.  120. 

121.3.  150.  198,2.  200,3.  353,2;  -jind 
vreme,  à  force  de  temps  ô.  124,3. 

prildgr,  sn.  jachère,  lande  6.  294,3. 
296,2. 

prima,  num.  premier  -ère  33,3.  35, 
2.. 

primăvărft,  sf.  printemps  179,2.. 
266,3;  5.45,3.  59,1-3.  208,3. 

primblare,  sf.  promenade  b,  72  ;  -lari, 
b.  114,2;  primbla,  va.  vr.  1.  (laï)  pro- 
mener; se  promener  267,3;  b.  104,2. 
198,3.  295.  .  298,2;  primn,  mr.  b.  277. 

primejdie,  sf.  (il)  danger  116,3.  200, 
2.  202, 2.  203, 2. 3. 235.  299, 2  ;  i.  66, 3.  93, 

2.  112,2.3.  152,3.  236;  primesdiea,  b. 
184,3;  — ,  sort  b.  10,2;  primêjdiea,  b, 
93, 2  ;  -dids,  aj.  dangereux,  périlleux  b, 
6,3;    -duinèos,  id.  b.  150,2.  152. 

primesc,  vn.  3.  prospérer  b,  314,2  . . 
(v.  priesc). 

primineală,  v.  premen-. 

Primislea,  NI.  191. 

primn,  v.  primblare. 

prin,  pp.  par,  avec,  à  travers  b.  36, 
1-3.  152,2..  158,1..  192,2..  236,2. 
252,3..  361;jprcîn  16*, 3.  4.  24,2.  28. 
32,2.   33.   39,8.  40,1-3.  41,2.  47,2.  91, 

3.  131.  322;  prûn  3*,  2.  8,3;  pren  40,3. 
73.  78,2.  118,2.  309,2.  344,2.3..  348. 
349;  b.  95,3;  prae  124;  pen,  b,  43,2. 
44,2.  76,3.  77,3.  115, 3;  ^hw  71,3.  217,3; 
b.  25,3  .  .  105,2. 120  ;  pan,  b.  127,3.  249, 
3.  259.  261,2.  365,2;  prin-ce-că,  parce 
que  35,3  . .  (v.  pre). 

principal,  sm.  prince  b,  243,3. 

prind,  va.  2.  (nseï)  prendre;  saisir, 
capturer,  attraper;  recevoir  15*,  3.  12. 
20,2.  24.  59,2.  60,3.  61,2.  70.  71,2. 
73,2.  96,2.  120,3.  151,1.2.  161,3.  167, 

2.  172.2.  204.  275.  294,3.  297.  353,2. 
354;   b.  19,3.  71,3.    77,2..  127,3.  170, 

3.  171,3.  204.  208,3.  211.  243;  prvind 
3*.  5*2. 3.  6*,  2.  52;  —,  commencer 
6.  341,3;  —,  fixer  ô.  179;  —,  parti- 
ciper b.  222,2;  —  de  veste,  apprendre 
140,3;  6.  241,3.  258,2;  —putere,  re- 
prendre ses  forces  6.  362;  —  bÎTie,  être 
utile  6.  350,1 . .;  — ,  vr.  parier  ô.  262; 
—,    concevoir    124.    227,2;    —,    entre- 


510 


prinos  —  pror6c. 


prendre  h.  136,2.  213,3;  —  se  figfer  b,  43, 
2;  —  eu  capul,  s^embrooiller  h,  110; 
—  poftă,  satisfaire,  rassasier  h.  352,3; 
— ,  tnr.  comprendre  b.  265,2. 

prindSţ  sn.  (noase)  aspersion,  offrande, 
sacrifice,  don  16,2.  99,2, 

prinsoare,  sf.  prison  214. 

printre,  pp.  par,  à  travers,  parmi 
178,2;  6.252,3;  -tru,  b.  93;  pintr'aM, 
pour  141,2;  prentr\  par  308,3;  pàntre, 
b,  259;  pintre,  b.  306;  pintr'un,  b.  186,2 
(v.  pentru,  pretuprin). 

prinţip,  sm.  prince  b,  249;  pren-,  b, 
83,2.  84,2;  -pat,  sm.  principauté  b,  124. 

pripă,  sf.  hâte,  célérité  213,3.  256, 
2;  b.  6,2. 

pripăla,  sf.  chaleur  6.  64,2  (v.  pri- 
pec). 

pripas,  sm.  (şl)  bétail  b.  172,2. 

pripec,  sm.  chaleur  b,  165.  254,2. 

pripesc,  va.  vr.  3.  hâter,  se  hâter 
121,2.  333,3;  6.322,2.  376,3. 

prirdg,  va.  3.  supplier  6.  284. 

prisăcă,  sf.  (acï)  rucher  b.  25,2.  309. 

prisnft,  sf.  (ne)  lampe  6.  33. 

prisés,  s.  abondance  b.  246,2;  -sală, 
sf.  id.  293, 3  ;  -sesc,  vn.  3.  surabonder, 
rester337,3;6.118,2. 161,3. 211,2.360,3; 
-Sinţă,  sf.  superflu  b.  91,2. 

pristănişte,  sf.  port  6.  41. 

pristăyesc,   vr.  3.  décéder,   mourir 

319.2.  321,2;  —  Tirea,  sf.  décès  223,3. 
pristol,  V.  prestol. 

pritee,  s.  dicton  270,3. 
pritocesc,  va.  3.  soutirer  b,  45. 
priţe,  sf.  (tï)  mr.  bête  féroce  b.  268, 
2.  270,1.3.  272,3. 

priyălă,  sf.  vue  360,2;  -vior,  b.  314,2. 

priyedeăre,  sf.  providence  6.  il. 

priTCghéz,  va.  2.  veiller,  surveiller; 
garder  89,3;  b,  164.  167,2.  185,3.  279. 
288,2;  privi-,  6.28;  preve-  49,2.  66,2. 
274,3..  275;  priyeglliére,  sf.  surveil- 
lance, vigilance  6.  154;  -t»-,  6.  221,2; 
prevegkeare  274, 3  ;  preveghêre  275, 2  . . 

priyegliietoăre ,  sf.  rossignol  91; 
-viffhe-,  6.  77.  304. 

priyeghitor,  aj.  surveillant  6.  156. 

privelişte,  sf.  spectacle  6.  246. 

privesc,  va.  3.  regarder,  voir,  obser- 
ver 61,3.  168,2.  206,3.  223,2.  337,3. 
361,2;  6.  2,2.   16,2.  30,2.  53,3.  160,2. 

186.3.  242,3.  338,2; pH»i?e*c,  6.245,2..; 
pră-  196,3.  201.  254.  324,2.3.  368, 
2;  pràvàsc  247,3.   364,3. 


Priviţi,  NI.  92,2.  208. 
privilégliiu,  sm.  (il)  privilège  6.  219, 
2.  220.  222,2. 
privire,  sf.  vue,  aspect  6.  89,3.  90, 

2.  110.  174,2;  pre-  29;  -vitor,  aj.  (ï) 
spectateur  90. 

privistulnése,  va.  3.  recevoir  6. 53,3. 

proaspăt,  aj.  nouveau,  frais,  tendre 
255,2;  6.  43.  360,3. 

proaşcă,  s.  foc  — ,  disperser  6.  245. 

probrăzăsc,  va.  1.  injurier  256;  po- 
brăzesc,.  réprimander  327,3. 

procaea,  si.  i  — ,  et  caetera  145,3. 

procltésc,  va.  3.  lire  337,3. 

proclet,  aj.  s.  maudit,  anathématîsé 
7.  163,3.  302,2.  361,2;  -lêt  63,2.  303, 
2;  -leatQO,  89;  -leţesc,  va.  3.  anathé- 
matiser,  maudire  163, 1 . .  3. 

procopsit,  aj.  instruit  6.  153, 3. 

procuvăntăre ,   sf.   préface   6.  246. 
261,3. 
proegûmen,  sm.  prieur  111,2. 

proliitesc,  va.  3.  répandre,  disperser 
212. 
Prolior,  Np.  283,3. 
proimion,  sm.  préface  6.  216,2. 
proin,  ci-devant  205,3. 
prolicn,  sm.  iair.  printemps  6.  286,2. 

proldg,  sn.  (oage)  Vies  des  saints  221. 
252. 

prdnie,  sf.  providence  6.161,2.  152. 
236. 

pronomie,  sf.  (il)  privilège  6.86,2. 
219,2;  -ton,  6.  220,2. 

propăste,  v.  prăpastie. 

propovedănie,  sf.  (il)  sermon,  prêche 
141,2.  153,2.  268,2.  269.  270,2..  271. 
273,2;  6.  201,2;  -vé-  98;  -vedllésc,  va. 

3.  prêcher  10*  3.  130,3.  153,2.  194,2. 
358,3;  6.  39,2.  80,2.  156,2;  -vê-  230, 
2.3;  -dufre,  sf.  Taction  de  prêcher; 
sermon  6.  79,2.  156,2;  -doitér,  aj.  s. 
prédicateur;  qui  propage  37,2;  6.  162,2. 

proptesc,  va.  3.  étajer  6.  210. 

prordc,  sm.  (ï)  prophète  17,2.  19,2. 
23,2.  24.  26.  31.  100,2.  249,3.  316,2; 
6.  61,2.3.  65,2.3  .  .  148;  prooroc  108,2. 
170;  6.  66,1 ..;  prorocesc,  va.  3.  pro- 
phétiser, prédire  15*  3.  24.  99,3.  104, 
3.  163,2.  216,1-3;  6.  62.  176.  236; 
-Ole,  sf.  (iï)  prophétie  1*,3.  260,2.  263, 
3.  365,2;  6.  159,2.  160;  -cirê,  sf.  id. 
134;  pror(o)cstva,  sf.(  si.)  id.  215. 


proBcomfdie  —  pun. 


511 


proseomidie,  offertoire  160,3.  161; 
-dit,  aj.  de  Toffertoire  160,2. 

proslayése,  va.  3.  loner,  g^lorifier; 
rendre  grâce  27,2.  66,2.  170,2.  186,3. 
187.  223,3.  307,2.  318,2.  344,2;  6. 107, 
2.  108,3.  193.. 

prost,   aj.  8.  sain  8*;  — ,  simple  46. 
69,2.  79.  98  . .  106.2.  119,2.  133,3.  167, 
1.2.   158,3.  276.   330,2.   377,2;   h.  2,3. 
29.  163;  —,  ignorant;   niais  94,2.  98,2. 
117.  362;  6. 13,2.  216.  220,3.  221.  243,2. 
246,  3.  368,  2  ;    — ,   commun ,  vulgaire  ; 
bas  peuple  113.  120,2;  h.  33,2.  91.  194; 
— ,  mauvais,  h.  11,3.  24,3;  — ,  av.  misé- 
rablement b,  12,2;  — ,  trivial  h,  84;  — , 
néogrecque  h,  4, 2.  38, 3  ;  cél  mai  — ,  le 
moindre  318;    prostă  261,3;    prosta- 
tec,    aj.   vulgaire   b,  170,3;    prostese, 
bêtement  aj.  av.  b.  364,2;  -este,  av.  id. 
b,  362,2;   -ticel,  id.  b,  364,2;   -tle,  sf. 
simplicité,  naïveté;  ignorance  b,  28.  88, 
3;    -time,   sf.  simplicité  167.  360;  —, 
bas  peuple  213,2.  363. 
prostir,  sm.  (I)  toile  268. 
prot,  sm.  prieur  170,3. 
prot,  num.  mr.  le  premier  6.  275,2.3. 
proteguesc,  va.  3.   protéger  b,  153. 
protoiereu,  sm.  (ei)   arclii prêtre   b. 
220,3;    protopop,    sm.    (ï)    id.    157,3. 
217. .  218.  219,2. .  220, 1-3;  (v.  potro-) 
37,2;  protosinghel,  vicaire  b.  128. 
ProYata,  Np.  75. 

proyidéntie,   sf.   providence   343,2. 
344. 
prOYe,  vn.  2.  istr,  éprouver  b,  284. 
prOYérb,  sn.  (un)  proverbe  b.  246,3. 
361.  371,3.  372,3. 

prOYOdésc,  va.  3.  enterrer,  tenir  les 
offices  des  morts  258,3.  259,2. 

prûn,  sm.  prunier  357  ;  —  sălbatec,  cre- 
quier  356,3;  -ă,  sf.  (ne)  prune  6.  42,3. 
228,3. 

prune,  sm.  (I)  petit  enfant  218,3. 
220..  233.  264.  278,1.2;  b,  59,3.  99. 
140,2..  170.  201,1-3.  238,2.  240,3; 
jproncw,  b.  66;  -fe,  sf.  enfance  6.  47. 
150,2;  0.359,2;  -cime,  sf.  id.  jeunesse 
b.  108,3. 

prant,  sn.  (urï)  javeau,  grève  b,  302. 
Prut,    N.    fleuve    b.   104,2.    243,3. 
245,3.  317,2. 

psalm,  sm.  (I)  psaume  282,3.  363,2. 
364,1-3;  b.  154,3.  185,1.2;  psaUm  26, 
3.   153,3.  154.  209,3.212,3.247,2.248, 


2.  249.  272,3.  286.  364,1-3;  -mist,  sm. 
psalmiste  b.  163,2;  -ista,  id.  239,2; 
psalmaese,  va.  3.  psalmodier  248.  249; 
psalt,  va.  3.  id.  6. 142;  psaltiră,  -re, 
sf.  psautier  152, 1 . .  3  . .  163,  3  . .  154. 
206,2.  208,2.  246;  6.203,3;  -tirie,  b.  74, 
2;  psdl'  253.  363,2.  3. .  364;  paaUiri  14, 

2.  155. 

ptia!  interject.,  onomatop.  b.  343. 

Ptolomea,  Np.  348,2. 

pablie,  aj.  s.  publique  b.  219,2.  221,2. 

pabliean,  v.  pob-. 
pabliearisit,  aj.  publié  6.  221,3. 
puéosa,  sf.  soufre  142,2. 
pûesft,  sf.  (se)  iêtr.  fusil  b,  286,3. 
pafaese,  vn.  3.  haleter  b.  297, 2. 
pagnaYa,  sf.  iatr.  couverture  b,  285, 
1.2. 

pûiea,  sf.  poulet  b.  355,2.  356,3.  373, 

2  ;  paieuţă,  sf.  petit  poulet;  aimée  5.296, 

3.  305;  puişor,  sm.  (I)  petit  poulet  b. 
215,1..  2..  337;  —,  petit  homme  b. 
344;  —,  ami  5.  310,2;  puiu,  sm.  (pul) 
petit,  jeune,  poulet  16,2.  28.  36.  60. 
102.  282;  6.  111.  129, 1  . .  2  .  .  208,3. 
215.  264.  304,3.  360,3;  —,  aimé  b. 
310,2;  -ul  leului,  lionceau  247,2;  b.  70, 

3  . .  ;  —  de  şearpe,  petit  serpent  5.  35  ; 
puliu,  mr.  oiseau  b,  264,3.  277,3.. 
281,2. 

pulbere,  sf.  poussière  1*,3.  -3*,  2. 
324,3;  5.  298,2.  301  .. 

Pulheriea,  Np.  b.  74,3. 

pulpă,  sf.  (pe)  pulpe,  mollet  b,  88, 
3.  90,3;  -pişoără,  sf.  (re)  id.  dim.  b. 
290, 1-3. 

pûmn,  sm.  poing  b,  2,3;  — ,  poignée 
167,2;  6.49,2. 

pûn,  pûï,  (pus,  pusél)  va.  2.  mettre, 
placer;  faire  1*3. 3,2. 11,2. 12,3. 38,3. 46, 
3.  50,2.  53,2.  58.  82,1.2.  83,3.  87,2.  93, 
2.  100,3.  101..  112,2..  126..  133,3.  134. 
149.  158,2.  162.  168,3.191..  215.230. 
248,3.  267,1-3.  283.  306,3.  337.  349; 
6.7,2.  20,3.  28,2.  42,1.3..  46.  50,3. 
57,3.  62,3.  63,3.  103,2.  117,3.  158,1-3. 
162,2.  171,3.  262,3;  —,  diriger  (les yeux) 
12;  — ,  établir  47,2;  — ,  mettre  (terme) 
197;  —,  instituer  328,3;  —,  donner, 
habiller  6.  137,3. .;  —,  installer,  nom- 
mer (un  prince)  6.  206, 3  ;  —  bine,  met- 
tre de  côté  6.  227,3;  —  de  foţi,  confron- 
ter 6.  97,3;  —  de  sa,  ordonner  6.  30,3; 
—  foc,  allumer  117,3;  —  gând,  avoir 
rintention    6.   48;    —   în  gănd,    s'ima- 


512 


pûng^  —  putere. 


giner  6.  242,2;   —  înainte,  montrer  32; 

—  înainte,  tenir  un  discours  99,3;  — 
împotHvà,  opposer  302;  —  în  ţapăj 
empaler  294,2;  —  jos,  faire  cesser  220, 
2;  -gog,  id.  219;  —  la  loc,  replacer  h. 
44,2;  —  la  spate,  ignorer  6.  213,3;  — 
lêge,  faire  une  loi  51;  —  mtuà,  pré- 
parer la  table  218,3.  352,2;  —  nume, 
nommer  67,2.  59,3.  61,2.  78;  b,  166,2; 

—  pe  rănd,  ranger  69,  2;  —  peceatê, 
opposer  le  sceau  45,2.  75.  76;  —  sa,  or- 
donner b.  242, 3  ;  —  soroc,  fixer  un  temps 
b,  243,2;  —  ziua,  id.  207,3;  — ,.vr.  se 
placer  b.  129,3;  —  înainte,  se  montrer 
261;  —  po/ta  în  cuiu,  renoncer  b.  376, 
2  ;  —  în  gănd,  vouloir  6. 229, 2  ;  —  via^, 
exposer  la  vie  107;  -nia^  (=  nea)  bnt, 
b.  262,2;  —  Utr,  b,  284;  puitor  de 
credinţa,  législateur  84,3. 

pungă,  sf.  (gl)  bourse  95,2;  b,  82. 
103,2.  105,2.  178,3.  223,2.  317,2;  -găş, 
sm.  (I)  filou  b.  323, 2. 

pûnte,  sf.  (ţi)  pont  6.  260,3.  370,3; 
—,  mr,  id.  276, 2.  280  . . 

pur,  cj.  mr,  ma  — ,  mais  pourtant 
b,  284  (v.  purure). 

pnrftncita,  sf.  commandement  54,2 
(v.  por-). 

pureăr,  sm.  (ï)  ô.  127,2  (v.  porc). 

purced,  vn.  2.  procéder,  émaner; 
couler  35,2.  71,3.  208,3.  255,2.  267,2. 
334,2;  b,  2.  69.  167.  200,2;  —,  suivre 
297;  — ,  partir,  se  mettre  en  mouve- 
ment 149.  191,1.3..  223.  225.  350; 
Ă.  58,2..  83,2.  132,2.  136.  139,2.  166, 
2.  170,2.  179,2.  243,3.  325,3;  —,  pro- 
venir 114;  — ,  naître,  ressortir  ô.  214, 
3;  — ,  résumer  105,3;  — ,  concevoir 
6.  119,3;  -^,  6.  83,3.  114,2.  180,2; 
purcêderê,  sf.  émanation  328,2. 

purcel,  sm.  (ceï)  pourceau  58,2; 
Purcel,  Np.  b.  33,3. 

purcesul,  sm.  fureur  35,3. 

purcezţtor,  aj.  émanant  109,3. 

pûrec,  vn.  3.  visiter,  chercher  6.  303,2. 

purice,  sf.  (cï)  pou  264,2;  puriclu, 
mr,  b,  268;  Puricc,  Np.  b.  33,1-3. 

puroi,  sm.  pus  30,3.. 

purtare,  sf.  conduite  b.  362;  —  de 
grijă,  soin,  Faction  de  soigner  345,1. 
2;  6.40,2.  47,3.  49.  252;  purt&rcţ,  aj. 
facile  78,3;  purtat,  costume;  manière 
de  se  porter  b.  102,2.  294,3;  purtător, 
aj.  s.  qui  apporte;  apportant,  contenant 
10*.   98;    —  de  grije,  qui   prend  soin 


98,3.  278;  b,  134,3;  —  de  trup,  cor- 
porel 191,3;  ^  de  D-zeu,  s&int  158.  804, 

2.  330;  —  de  folos,  utile  6.  162,2;  — 
de  biruinţă,  vainqueur  198  . .  224;  pur- 
tătura  de  grrţje,  soin,  providence  273, 
2.3.  277,3  (v.  port). 

pûrure,  av.  toujours,  continuellement 
7,3.  140,2.  183,2;  de  —,  id.  56,3;  de  a 
— ,  id.  A.  83,2.  84,3.  196,3;  -rê  6*,3. 
3,2.  13.  31,2.  64.  77,2.  82,3.  86,3.  98,2. 
102,2.  107.  110.  127,3.  181,3.  196.  241. 
276.  298.  314 . .;  b.  6,3.  51.  124,2.  208, 
2;  de  —,  80;  b.  36,3;  de  a.  —,  6.  48, 
2;  de  —,  338,3;  b.  151,3.  154,3;  -^ea 
186,2..  367,3;  6.184,2;  de  —,  119; 
pwHure  184;  pururUe  43. 

pus,  (pe  —  ul)  de  mettre  b.  294,3;  — , 
fixé   b.  194;  pusorea,  sf.  position   268. 

pust,  sm.  istr.  jeûne  b.  285, 3  (v.  p  o  s  t) . 

pustie,  sf.  (il,  iuri)  désert,  steppe  1. 
16.  84,3.  100,2..  264,2.304,2;  b.  147, 

3.  159.  198,3.  242;  —,  pi.  sottises  b.  225, 
3;  pustiesc,  vn.  3.  désoler,  ravager,  dé- 
vaster 6,2.  171.  197,2.  354,2;  b.  2.  140, 
3.  166.  236,2.  237,2;  -esc  142;  -tiirc, 
sf.  ravage  b.  22,2.  23,2;  -tietăte,  sf.  dé- 
sert b.  338,3;  pustcnccfe,  sf.  désolation 
b.  198,2;  pustiu,  av.  désert,  désolé, 
vide  5,2.  176,3;  b.  116,2.  242,2.  288. 
352,3;  'tiiu  33,3.  129.  141,3..  235,3. 
238.  291,3;  b.  215,3;  -teiu,  b.  338,2. 

puşc,  va.  1.  tirer  b,  240,3;  -ă,  sf. 
(puşti)  canon,  fusil  71,  3.  238,2.  265,3. 
367;  —,  décharge  335,3;  pusca  307; 
-ărle,  sf.  prison  b.  125,2. 

put,  vn.  2.  puer  196;  b.  12,2. 

putere,  sf.  (rï)  pouvoir,  puissance, 
force,  vigueur  3  ;  b.  94,3,2  ;  -têre  (erï)  12*, 
3.  10.  20.  21..  26.  27,3.  28.  32.  36,2. 
50,2.  51,2.  57.  58.  67,3.  82,3.  86,3. 
98,2.  112,3.  132,3.  147,1-3.  148.  .164, 
3.    203.     234..    245,1-3.    310,2.    311. 

313.2.  318,3.  321,1. .2;  6.15,2.  22. 
24  .  .     173.     202,  1-3;     -tea-    228,3  .  . 

264.3.  255;  6.  Il;  -teri,  6.  94,2;  putara 
39,2;  nu  este  putere,  mr,  impossible  6. 
265,2;  puternic,  aj.  s.  puissant,  ca- 
pable; fort,  vigoureux  96,3.  168,2.  227. 
367,2;  6.  123,3.  162,2.  264;  -ter-  16*. 
32,2.  36,3.  41.  56,2.  67.  81.  82,3. 
118,2.  138,2.  154.2.  231,3.271,3.  274. 
311,3;  6.  16.  193;  -têrunic  47,3.  183, 
3  ;  'tear-  250 . .  ;  puternicie,  sf.  force 
343,3;  putincïds,  aj.  s.  puissant  6.  24, 
3;  'cos,  6.  7;  putinţă,  sf.  possibilité  219, 


pntinéla  —  rădic. 


513 


3.  296.  839,2;  h,  29,3;  —,  pouvoir  340, 
2.  344,3  . .;  «i  — ,  possible  ô.  62.  66,3. 
86,2.  91.  99,2.  164,2.  176,2;  prin-,  id. 
h.  188,3.  242,3. 

patinéîu,  sm.  petit  baril  h.  354,2  . . 

Pûtna,  8f.  NI.   71,3.   72,2;  h.  32,3. 

patoăre,  sf.  puanteur  206,2.  292,2. 
359,3;  -tore  264,2;  patds,  aj.  infect 
359,3. 

putred,  aj.  s.  pourri,  infect  18.  96, 

2.  99.  137,2. 166;  h.  12  . .;  —,  corruptible 
233,3;  patredire,  sf.  putréfaction  14», 

3.  303,3. 

patregăe,  sf.  id.  264,2;  -gaiu^  bois 
pourri  h,  336;  patregrîûne,  sf.  pour- 
riture, décomposition,  corruption;  cha- 
rogne 163,3.  367;  —,  fosse  166,2.  166; 
-gune  233,3.  303,2;  -r^wM  112;  h. 
148.  368;  putrezesc,  vn.  3.  pourrir 
24,2.  99,2.  112;  -^têc  29..;  -de*c  8»; 
putrezire,  sf.  corruption  316,3. 

puturds,  aj.  puant,  infect  369, 8. 
360,2. 

puţ,  sn.  (un)  puits,  fontaine  69,3. 
107,3..   108..  367;   h.  326,2. 

puţăt,  aj.  puant,  pourri  247. 

puţin,  aj.  peu,  petit,  mince  8*,  3.  69, 
3.  78.  94,2.3.  96.  110,2.  138.  166,3. 
166.  196,2..  197.  272.  285,2.  326,2; 
h.  1.  2,2.  11,2.  26,3.  69,1-3.  77.  117, 
2.  203,2.  208,8.  217.  224,3;  —,  pour 
peu  366,2;  fàrà  —,  sous  peu  3.S0; 
'peste  — ,  sous  peu  356, 1.2;  piiţân 
263.  267,3.  272,2;  b,  217,3;  potin  111; 
puţin,  mr.  b.  263,3.  265,3;  puţinei, 
quelque  peu  9*,3.  61.  71,2.  167.  166.. 
185..  297.  304,3.  360,3;  puţânel  256; 
puţunel  334..:  puţinică,  f.  id.  337,3; 
puţintel,  id.  m.  72.  327,2  .  .  337.  351,3; 
0.19,3.  25,3.  41,2.  42,2.  96.  166,2.. 
237,2;  puţăntel  198,3..  200..  253.  255, 
2..;  puţintică,  f.  id.  b.  6,3.  42,2.3.  173. 
192,3;  puţinăre,  sf.  diminution  366,2. 

puzderie,  sf.  corde  de  chanvre  b.  166. 


R(P). 


rft,   ra,   pp.  istr,  en,   dans    b,  282,2. 
3   (v.  întru). 

rab,  V.  rob. 

rabd,  (ràbdaï)  vn.  1.  souffrir,  endurer 

31,3.  80.  102.  129,2.  165,2.  190,2.  262. 

278,2.  291,2.  .324,2.  348.  366,2;  b.  16. 

104.  178,2.  180,3.  194,1.2.  200,3  . .;  — , 

GASTEB,  Chrestomatie  roiii&D&.  II. 


attendre  248, 2  . .  ;  —,  persévérer  6.  38, 
3;  răbdare,  sf.  (&rl)  patience,  persé- 
vérance, action  de  supporter;  espérance 
1.2.  61.  66,8.  66.  129.  168.  211,3.  286, 
2.  838,3;  6.7.  48.  66..  190,3.  374,2; 
-dăt,  aj.  souffert  6.  190,3;  -dater,  aj. 
s.  patient,  endurant  66,3. 

rabnièeskiî,  aj.  de  Râmnic  98,2; 
-niţchi,  id.  110  (v.  Râmnic). 

rac,  sm.  (I)  écrevisse  6.42,2.  43,2. 
346,2. 

rSea,  sf.  envie  206,3. 

raeése,  va.  vr.  3.  rafridchir,  froidir; 
se  refroidir  31;  6.  44,2.  54,2.  106;  ră- 
călă,  sf.  froid,  froideur,  refroidissement 
297,2;  b.  23.  64,3;  -cela  12»;  -cêa-,  b, 
4.3,2;  răcit,  aj.  frais  b.  176,2. 

răchită,  sf.  osier,  saule  rouge  366, 
3;  b.  320. 

rachiu,  sm.   eau  de  vie  b.  98.  326. 

răchnitură,  sf.  gémissement,  cri  de 
douleur  b.  341,3. 

raéun,  sm.  istr.  raison  6.  284,2;  -a, 
sf.  istr,  compte  6.  286. 

raclă,  sf.  cassette  b.  136,  2  . .  3  . .  ; 
răcliţă,  sf.  id.  dim.  246,2. 

răcnesc,  vn.  3.  hurler,  crier  b.  130. 
.302,2. 

răcoare,  sf.  fraîcheur  6.  313,2  (v. 
rece). 

racodélie,  sf.  travail  de  la  main 
304,2. 

răcomăndălnesc,  va.  3.  recommander 
6.  229. 

răcoresc,  va.  vr.  3.  rafraîchir,  satis- 
faire 67.  107,3;  b,  102,2.  104.  121.  200, 
3;  -ritor,  aj.  rafraîchissant  6.  254,3. 

Răeoti,  Np.  124,3.  200;  RacoYăţ, 
NI.  191,3;  RacOTiţă,  6.81. 

rad,  va.  2.  raser,  gratter,  rader  60. 
66;  6.  105. 

răd,  (rasei)  vn.  2.  rire  1*,3.  8*,3.  19, 

2.  141.  351,2;  6.  19,3.  119,2.  122.  207, 

3.  214.  249,3;  rid,  b.  331,1.2. 
rădăcină,  sf.  (ni)  racine  12*.  6.  39 

3.  104,3.  116,2.  156.  36i,2;  6.26,2.  45. 
2.  67,2.  149;  -de-,  b.  235;  radiţină,  mr. 
b.  264. 

rădic,  va.  1.  lever,  élever,  soulever 
3*  2.  6*,  2.  8*,  3.  5,3.  8,2.  14.  15,2.  16,2. 
19,2.  31,2.  .36,2.  56,2  . .  60.  61.  62.  101, 
S.  105,3.  109.  140,1..  140,2.  157,3. 
175,2.  196,2.  200,3.  201,1.2.  270,2. 
327,3;  b.  16,2.  30,2.  48,3.  49.  50,3.  64. 

33 


514 


r&dicbe  —  r&pegflûne. 


88,3.  136,2.  226,3;  —,  nommer  prince, 
roi  70,2.3.  150.  353,3;  —,  conjurer  171  ; 
— ,  mettre  en  faîte  16;  —,  établir  236, 
3.  269,2;  — ,  emporter,  enlever  b.  37, 
3.  79.  152,3.  291;  —,  faire  croître  215,1- 
2;  —  ofti,  mobiliser  59,2;  —  arme,  lutter, 
se    révolter    150;    />.   18,2.    84.    131,2; 

—  obiceïu,  suspendre  b.  76, 2  ;  ridic,  6. 1 92  ; 
-are,  sf.  élévation  332,3;  ridicare,  h,  54, 
2;   -ăt,  aj.  élevé  361,2;   b.  118,3.  252. 

rădfehe,  sf.  raifort  356,2;  b.  98,2; 
ridiche,  b.  27. 

RadoTic,  Np.  337,2. 

Badu,  Np.  44..  74,2..  87,2.  134, 
3..  170,3;  0.301,2;  — negru  189,2. .3; 

—  l^t  (harnic)    207,3;    —  YoeTOd   63; 

—  wda  71,3.  72.  189,3.  190.  191,2.. 
193..  197,3..  199,1-2. 

r&e,  sf.  g^ale,  teigne  b.  121. 

Rafafl,  Np.  81. 

răgttese,  m.  3.  crier,  hurler  12,2. 
17,2. 

Răgrhileşte,  NI.  103. 

Rahfla,  Np.  Rachèle  274;  b,  140,2. 

răhnft,  sf.  envie  242,3  (v.  r&vnà). 

rahturï,  sn.  pi.  hamacbement  b,  90. 

răimazăn,  sm.  le  Ramadan  6.  117,2. 

răfme,  sf.  méchanceté  13*,  2. 

raïu,  sm.  paradis  9,2.  44.  54,3.  56. 
57,3.  63..  64,1.3.  129,2.  157,2.  163, 
2.  297,2.  315,1.2.347;  b,  31,2.  60,2.. 
133,3.   167,2..   231,2..   232,3.   233,2. 

rakha,  vaurien,  tu  113. 

ram,  s.  branche  6. 136,3 . .  (v.  ramura). 

Rftm,  sm.  NI.  Rome  197,2.  357,2 
(v.  Roma). 

ră'mă,  aj.  sf.  qui  fouit  (porc)  b.  335; 

—  ,  ver  b,  362,2. 

ramftïu,  -an,  (ăseî,  a  —  âne)  vn.  2. 
rester,  demeurer  5,3.  36,2.  59.  68,2.  72. 
96. 110. 143,3. 144,2.  145,2. 154,2, 155,2. 
167.  192.  232.  263.  263.  278..  292,2.  316, 
1  . .  331,3.  341,2.  362,3;  b,  5.  26,2.  50, 
2.  56,2.3.  85,2.  94,3.  102,2..  103,2.3. 
138.  180.  181.  182.  201,3.  213.  366; 
-ăşfţă,  sf.  (ţe)  reste,  surplus  12,2.  144, 
2.   155,2.  247,2.  253  (v.  rem  en). 

râmâtdr,  sm.  (i)  cochon  b,  86,2.. 
118,3.  220,3.  222,2. 

Rftmlé'n,  v.  Roman. 

rămnese,  v.  r&vnà. 

Rftmnic,  NI.  72.  367,2;  -eanul,  de 
Râmnic  b,  154  (v.  r&b). 

ramară,  sf.  (ri)  branche,  rameau 
166,3..  166;  0.69,2.  176,2.  370. 


răntt,  sf.  (rànl)  blessure,  plaie  3*,  3. 

13.2.  81,3.  102,2.  171.  241,3.  304,3. 
366,2;  b.  63,3.  64.  164,'3.  187,2.  196, 
3.  343,3..;  -ni,  b.  116,2. 

răneed,  aj.  rance  b,  12,2. 
rftnehïezésc,  vn.  3.  hennir  b.  312. 
rând,  sn.  (nre,  urï)  rang,  ordre,  ligne 
sorte    13*  2.   25.   42.   49,2.   57,2.   68,2 

174.2.  193.    199.   220.   252.   297;   b.  3 

75.3.  102,2.  116.  168,2.  323,2.  324 
367,2;  —,  fois  160.  191,2.  197,2.  320 
3;  b.  243,3;  —,  question  b.  132,3;  — 
lignes  blanches  sur  les  ongles  b.  146 
de  —,  bas,  vulgaire  b.  153,3.  261,2 
325  ]  de  a  —  ul,  un  après  Tautre  b,  330 
3;  d'à  —,  id.  b.  256  ;  în  —,  îd.  b.  169,3 
pe  — ,  id.  consécutivement  69, 2  ;  b,  64, 2 
pre  —,  id.  126,2.  143.  146,3.  146  . .  152 
3.  196,3.  197.  334,2;  b.  70;  -uese,  va 
3.  ranger,  arranger;  disposer  318,1.2 
334.  342,3;  6.  112,3.  159.  210,3;  — 
ordonner  6.  92,2;  -uîălft,  sf.  (le)  ordre 
disposition,   règle   157,3.   219,2.  220,2 

245.3.  260,2-3.  261..  284,3.  .334.  367 
3;  b.  68.  87,2.  116,3.  221.  222,2;  — 
rang  b.  220,3;  -ueală,  b.  190,2.  203,2-3 
236,1.  .2;  pe  —,  dans  Tordre  b.  75,  2 
foc  — ,  gouverner  b,  26,2;  -uft,  aj.  s.  fixé 
h.  221.  346,3;  — ,  envoyé;  — ,  arrangé 
0.87,2.. 

rftnduneă,  sf.  (ele)  hirondelle  179, 
2;  6.  327,2.  3  . .;  -duré,  b.  211,3. 

rănesc,  va.  3.  blesser  60,2.  88,2; 
222;  0.19,3.  181.  247..;  —,  balayer, 
curer  b,  350,2. 

rang,  sn.  (urï)  rang  b,  220.  326 . . 
rănfehî,  sf.  pi.  rognons  b.  138,2.3. 
r&njése,  va.  3.  grincer  des  dents  64, 

2.  165,3.  166;  -Jitûra,  sf.  grincement 
6.361,3;  răînjălă,  sf.  (le)  disputation, 
controverse   10*,  2. 

r&'nzft,  sf.  estomac,  panse  b,  342,3..; 
rynza  156. 

râ'pft,  sf.  (pï)  ravin,  rive  213,3;  b. 
261,3. 

răpăos,  sn.  repos,  délassement  89,3. 
106,3.  118,2.  186.  306,2;  ô.  162;  — , 
va.  reposer  186,3.  186;  rftpăosez,  vn. 

3.  mourir  253,2;  -are,  sf.  décès,  enter- 
rement .308,2.  319,2;  rftpăosăt,  aj.  s. 
défont,  décédé  186,2.  196,3.  290,2;  b. 
8,2;  râpău-  197,2;  răpo-,b.  126,2.  255. 

rapegïûne,  sf.  vitesse  b.  84  (v.  re- 
pede). 


r&pésc  —  r&sûn. 


515 


răpesc,  va.  3.  enlever,  ravir  12*,  2. 
15*,2.  6,3.82,2.  95,2.  131,2.  224.  285, 
3.  296,2.  316;  b.  17,2.  70,2.  175,2.  176, 
3.  196,2.  210,3.  252,2;  —,  iiauver  b. 
41  ;  -,  occuper  6.  92  . .;  rap-  4*,  3;  ră- 
pit, aj.  qni  dérobe  A.  11,2;  răpitor, 
aj.  s.  ravisseur,  spoliateur  36,3.  198,3; 
b,  323,2.  328;  —,  qui  murmure  12*  (v. 
răpştitor). 

răpezese,  v.  repede. 

răpştesc,  vn.  va.  3.  murmurer  305, 
3.  354;  -ire,  sf.  murmure  283,2;  -titor, 
aj.  s.  qui  murmure  50. 

rapûTa,  (a-une)  va.  2.  tuer  6.  303. 
363  . . 

răr,  aj.  rare,  peu  ;  épais  2 1 1 ,3  ;  6. 320, 3. 

Rares,  Np.  69. 

ras,  sn.  (urï)  rire  272.  286,3.  293,3; 
b.  249,3.  367;  «fc  -  ,  ridicule  291,3;  b, 
366,3.  367. 

răsă,  sf.  cilice,  froc  de  moine  K  46, 

2.  49.  303  . . 

răsădesc,  va.  3.  planter,  replanter; 
fleurir  l»,2;  6.71,2;  răasă-  57,3;  ră- 
«ecZ-313;  răsădirc,  sf.  transplantation  78. 

răsar,  vn.  va.  2.  germer,  pousser, 
éclore;  produire,  résulter  128.  158.  163. 
265,2.  281;  6.30,2.  70,2.  137,3..  143. 
157,2.  169.  253,2.  307,3;  —  (soarele), 
le  soleil  se  lève  114,2.  228,2;  b.  40,2. 

111,2;  razêar  325, 2  ;  răsârlt,  sm.  orient 
6.  59,3.  64,2.  78,2.  98.  130,3.  177.  301, 

3.  302,3  . .  328,2;  5.  50,2.  63.  109, 1.. 2. 
164,3;  —,  lever  (du  soleil)   148,3.230. 

răscoală,  sf.  (le)  révolte  b,  236,1.2. 
242. 

răscopt,  aj.  trop  mûr  b.  336. 

răscumpăr,  va.  1 .  racheter,  délivrer 
70.  155,1,3.  231,3.  302,2;  —,  venger 
b.  70,2;  -are,  sf.  rançon  155,1.2;  — , 
vengeance,  châtiment  289  . .  294  ;  — , 
délivrance  b.  190,3;  -ător,  sm.  vengeur 
84,2;  — ,  rédempteur  154,3. 

răsfăţ,  sm.  plaisir  6.  346. 

răsfir,  va.  1.  disperser,  répandre  126, 
3.  163,3  (v.  ràschir). 

răsfrănt,'  aj.  retroussé  350,3. 

răsfpă,  sf.  (pi)  dispersion,  destruction 
b.  2.  9;  rasai'.  361,3;  ràzsi-  199,3..; 
răsâpâ  149;  raslpésc,  va.  vr.  3.  dissiper, 
disperser;  tomber  16*, 3.  49.  84,3.  85, 
2.  166,2.  195.  244,2.  260,2.  277,2.  321, 
2;  6.32,3.  83,2.  89,2.  154.  340,2.341. 
350,2.   368,2;  ràênâ-  68.  208,3.  266,2; 


6.  181,3.  263;  reH-,  b.  212,3;  —,  se  ré- 
pandre 6.  159;  riêi-  235,3;  -pire,  sf. 
destruction  6.83;  risi-,  6.236,3;  -pit, 
aj.  dispersé;  persécuté  111,3;  6.  76,3; 
-pitdr,  aj.  destructeur  6.  14,2.  89,2. 

răspântie,  sf.  entre  deux  chemins, 
ră^-  311. 

răspier,  (peri)  vn.  3.  périr  complète- 
ment 6.  343. 3  . . 

răsplătesc,  va.  3.  récompenser,  payer 
281,2;  6.  92.  131,2.  196,3.  238,2;  -Ire, 
sf.  récompense  339,2;  6.  82,2.  216,3. 
368,3;  —,  vengeance  6.  6,3.  6,1.2.  129, 

2.  182,3.  243,3;  —  pletitor,  sm.  ven- 
geur 6.  194,3. 

răspund,  (unşu,  unsei)  va.  2.  répondre 
2*3.  3*3.  7*.  15*2.  1,2.  2  . .  3.  15.  18, 

3.  21..  30,2.  43.  76,3.  179,3.  190,3. 
199.  231,3.  259.  266..  302,1..  2.  310, 

2.  328,2;  6.6,3.  37.  64.  169,3.  170,3. 
200, 2  ;  —,  payer  6. 221, 2. 3 ..  ;  —  pun4u, 
6.  14,2;  reêpund  (punsei),  mr,  6.  263,3. 
265.  266,3;  -dcrc,  sf.  responsabilité  6. 
220;  răspuns,  (uri)  réponse  21.  23,2. 
24..  50,3.  54,2.  133,2.  146,2.  190,3; 
6.  13,1.2..  22,2.  60..  105,2.  170,2. 
200,2;  re-  234,2;  respunsu,  mr,  6.  265,2. 

răsşuer,  va.  1.  siffler  6.  343,2. 
răstesc,  vr.  3.  brusquer,  rudoyer  63, 
3;  ros-y  6.  297,2. 
răstignesc,  (niiu)  va.  3.  crucifier  16*, 

3.  9.  21,1.2..  32,2.  106.  153,2.3.231,1. 
3.  289.  303.  315,2.  358,1..;  6.  16.  57, 
3.  58.  80,3;  re»-,  6.  186,2;  reêzU-  124, 
2;  răsticneac  41,2;  -nlrc,  sf.  crucifie- 
ment 182,1.3  . .;  -nit,  aj.  s.  crucifié  230; 
6.  187,2;   reatmgnijt  227,3. 

răstdc,  s.  courant  6.  329,2. 

rastérn,  (turnai)  va.  l.  renverser,  bou- 
leverser 101,3.  327,2;  6.237.238.289, 
2.3.  364,2;  —,  rouler  101;  —,  jeter  à 
terre  6.  131;  —,  labourer  6.  333.  335, 
1.3.  345,2.3;  răsturnat,  aj.  ôté  230.. 
231;  — ,  renversé  6.  12;  — ,  retroussé 
350,3. 

răstvft,  aj.  s.  dispersé  86,2. 

răsuflu,  vn.  1.  respirer,  vivre  6.  130, 
3;  — ,  se  reposer  6.  151,2;  —,  épancher 
6.  196,2;  — ,  vr.  s*exhaler,  devenir  fade 
6.  11,2.  45;  -lare,  sf.  respiration,  ha- 
leine 6.  364;  răsuflat,  aj.  s.  inspiré, 
animé  69,3.  153,1..  269,3. 

răsun,  vn.  1.  résonner,  retentir  6.  54, 
3.  240.  296,2.  344,2.  354,2;  -net,  s. 
écho  6.  240. 

33* 


516 


r&syin  —  r»som. 


răSTăn,  sn.  (e)  carrosse  b.  315,2.  ' 

răşehfr,  vr.  l.  se  répandre,  disperser, 
dissoudre  1 18,2. 138. 144,2. 153,3.  184,3. 
262,3.  324,3;  b,UO,S,  218,3  (v.  răsfir). 

răşfntt,  sf.  résine  366,3. 

răşnese,  va.  3.  moudre  6.  309  ;  răş- 
niţă,  sf.  moulin  à  bras  b,  374,2. 

rfttaeése,  va.  vr.  3.  égarer,  errer;  se 
perdre,  s*égarer  49,2.  127,3.  256,2.  266, 
2.  309,2.3.  349,2;  6.176,3.  305.  350; 
-Cfre,  sf.  erreur,  déviation  b.  153,2;  — 
lui  OdUeff  les  aventures  d*U  lisse  b.  82, 
2;  -cft,  aj.  s.  errant,  égaré  79,2.  80,3. 
127,3.  242,2.  295,3.  309,2;  b.  196,3. 
261,2. 

ratez,  va.  3.  couper  (les  cheveux)  b. 
71,3. 

rftté^ftt  sf.  (<ţe)  barre  156. 

ritûnd,  aj.  rond  b,  146;  rătanzălă, 
sf.  circonférence  b,  92,2;  -rutcUày  splière 
céleste,   cycle  322,3.  326..;  -4êla  323, 

2  ;  rfttanzàt,  aj.  părul  —,  coupé  b.  168, 

3  (v.  r&tez). 

răţâ,  sf.  cane  b,  370. 
rfta,  sn.  (râure,  ri)  fleuve,  rivière  8. 
14.   291,3.   314,1.2;  b.  7,3.   61.   111,2. 

130.2.  146,3.  147,3.  148,2.  173,3.  176, 

2.  237,2;  riu,  mr.  b.  264,2. 

râu,  aj.  s.  mal,  mauvais;  méchant, 
malin;  malheur  9*.  16,1.3.  18.  19,2. 
20.  24,2.  31.  40,3.  46,2.  61  . .  82,3.  123. 
129.    141,3.    146.    168.   168,3.    276,2. 

325.3.  340,3;  b.  6,3.  36,3.  95,2.  208, 
1-3;  —,  av.  très,  trop  mal  26.  60.  175, 
2..  326,3;  b.  108.  290,1-3.  331,2;  reu 
(reï)  66,3.  140,3.  235,3;  6.309,2;  — , 
av.  4*,  2;  rea,  rê  f.  (rele)  13*.  2.  4.  8,3. 
25,3.  26.  27,2.  29,2.3.  31,2.3.  110,3. 
111,2.  163,3.  278,2.  282,2.  316,2;  b, 
5,2..  17.  22.  23.  39,3.  78;  —,  (reale) 
8,3.  266;  re,  6.292,2;  ră,  (r&le)  68;  6. 
57,3.  68,2.  104.  123.  183.  369,1.2..; 
rrea  106,2.  115,3.  116,2.3.  122,3.  363, 
3;  ra,  f.  mr.  6.  265,2;  rev,  m.  iati;  mal 
6.  284,3;  rftatăte,  (&ţl)  sf.  malignité, 
malice,    méchanceté    50,3..    73.    105, 

3.  116,1.2.  117,3.  145,2.  263,3.  278,2. 
337,2;  6.  39,3.  79,3.  172.  216;  —,  mal- 
heur 165,3.  200,3.  210,3.  276.  291,1.2.. 
363,2;  6.  23,3.  146,2.  178,2;  —,  vice 
291;  răotate,  méchanceté  141,2.  170,2. 
171,2.  206,3;  6.  8.  108,2..;  —,  mal- 
heur 134,2.  141,2.  364,3;  6.  212,2;  —, 
vice  6.  6,3. 


răTăr,  sm.  passoire,  filtre   6.  258,3. 

răTirs,  va.  vr.  3.  verser,  épancher 
6.  108.  190,3;  —,  poindre  209,3;  ri- 
yărsăt,  -ul  zorilor,  sm.  point  du  jour  b. 
345,3. 

răTăş,  sn.  pétition,  billet  b,  125,2. 
146,2. 

RaTéea,  sf.  Np.  37. 

RftTfa,  sf.  Np.  Arabie  6. 

rft'Tnă,  sf.  (ne)  désir  ardent,  zèle;  avi- 
dité 98;  6.  30,2.86,2.  243,2.  244,2.  252; 
rămesc,  vn.  va.  3.  envier,  convoiter, 
désirer  ardemment  15,3.  73.  79.  206,3. 
285,2.  292,2;  6.  148;  —,  irriter  282,2; 
6.  13,3;  ràhneêc  206,2;  ràmneêc  222. 
223,1-3;  -nlre,  sf.  désir,  zèle  29,3. 
30.  131;  rev-  54,3;  -iiitdr,  aj.  s.  dési- 
rant, zélé  69,2;  6.  66,3;  rev-  2*,  2. 

răză,  sf.  (ze,  zà)  rayon  82,2;   b,  91, 

2.  109,2..  111,2..  147.  163,2.  177. 
196.  330,1.2;  ra<^  212,3. 

razăm,  va.  vr.  1.  s'appuyer,  étayer, 
supporter  6.  102,2;  -ssim,  b.  97.  363,2; 
rafţăm,  6.  9,3;  ra</tm  323,2;  rezem,  6. 
333,2;  razim,  sm.  appui  6.  345,3;  jft- 
^iioare,  sf.  l'action  de  supporter  323; 
răzimăt,  aj.  s.  adossé  273,2;  6.  151,3. 

răzăş,  sm.  copropriétaire  93,2. 

răzfttdr,  aj.  s.  riant,  rieur  9*.  19,2. 

răzbat,  vn.  2.  pénétrer  6.  236,3  ;  răz- 
bătut, aj.  percé  172,2. 

răzbesc,  vn.  3.  arriver,  pénétrer  8*. . 
29..;  răzbit,  aj.  percé  b.  117,2; 

razbdïa,  sn.  (boae)  guerre,  lutte  70, 

3.  71,2.  72,2.  102.  142,3.  146.  150,2. 
178.  197.  198.  292,3;  6.  18,1  ..3.  39. 
82,2.3.  89,2.  123.  159.  164,3..  237,3; 
dau  — ,  livrer  une  bataille  160.  191,3. 
192;  6.  243,2;  /oc  -,  6.  189,3;  război,  6. 
113;  războai,  6.  182,3;  răsboiu,  6.33; 
rozboïu  213  ;  răzbdîllic,  aj.  s.  guerrier 
b.  197,2. 

războiesc,  vr.  3.  tomber  malade  137, 
2.  187. 

răzgăîăt,  aj.  cajolé  6.  373, 3. 

razgïûdee,  vr.  1.  juger  derechef 
(otv«xp(v<o)  6*,  2. 

răzlaşese,  vr.  3.  se  séparer  98. 

răzmfriţă,  sf.  révolution  356,2. 

răzrrătese,  vr.  3.  se  révolter  raa-  6. 
243, 2 . .  ;  -yrătlt,  aj.  s.  pervers,  rebelle  16. 
193.  289;  reSTrătitdr,  révolutionnaire 
6.244,2. 

Razal,  Np.  6.  81,3. 

razam,   s.  (slav.)  intelligence  365,2. 


rea  —  rolca. 


517 


rea,  ren,  v.  rău. 

rece,  aj.  av.  frais,  froid  b.  339.  361  ; 
rê-  79,2;  b.  229;  reor  213,3;  răci,  b. 
136,3;  racé,  Utr.  b.  286,3;  raţe,  id.  6. 
282,3.  283;  recoăre,  sf.  fraîcheur  b. 
339,2;  reeorése,  vr.  3.  se  rafraîchir, 
refroidir  b.  326,3.  361,3. 

redobftndése,  va.  3.  obtenir  de  nou- 
veau 6.  48,2. 

vé^V^  sf.  (le)  règle  6.  263,2;  -lăt, 
aj.  régulier  b.  243, 3. 

remen,  Utr,  rester  b.  284,2  (v.  ră- 
iD&iu). 

remptg,  vr.  1.  Utr.  s'accrochef  b, 
284,2. 

repede,  aj.  rapide,  vitement,  à  la 
hâte  6.  354;  rea-  213,3;  ri-,  6.  170,2; 
rrepe-  36,3;  rà-,  b,  313,3;  rapegïûne, 
sf.  vitesse  327,2;  rapezése,  va.  vr.  3. 
hâter,  dépêcher,  s'élancer  72.  73,2;  6. 
136,2;  r«-  72;  6.  303,2. 

republica,  sf.  gouvernement  b,  14,2. 

resbesc,  va.  3.  broyer  b,  366;  —, 
iatr,  rompre  A.  286,2. 

resgr&ndésc,  vr.  3.  réfléchir,  se  ravi- 
ser b,  362,3.  360. 

restéïa,   sn.   (tee)  cheville   6.  371,2. 

resueesc,    va.  3.  tourner    ô.  33 1 , 3. 

retevéïu,  sn.  rondin,  gourdin  6.  356, 
1.3.  371,2;   -TCTăş,  id.   dim.   b.  356,3. 

rCTftrsăt,  aj.  pas  dru  6.  298,2;  —, 
débordé,  refoulé  b.  332. 

rCTCdei,  va.  2.  iëtr.  revoir  b.  284. 

rezbér,  va.  3.  crier  de  nouveau  6. 
343,2. 

rézbesc,  va.  3.  fuir,  se  cacher  b.  128. 

rezidéntia,  sf.  résidence  6.  168,3. 

rezdr,  sn.  (oare)  raie  b.  298,3.  346,3. 

ridicare,  v.  radie. 

ridicbê,  v.  ràdiche. 

Rimléan,  v.  Roman. 

Riontt,  NI.  63,3. 

rişcbitdare,  sf.  dévidoir  6.371,2. 

risipesc,   dissiper  236,3   (v.  răsi-). 

ritor,  rhéteur  6.  197.  198;  -,  ani- 
mal b.  163,3;  retdrică,  sf.  rhétorique 
b.  162,2;  -ieesc,  aj.  rhéteur  6.  30,3. 
112;  -fe,  sf.  rhétorique  b.  196,3. 

roabă,  V.  rob. 

roadă,  v.  rod. 

roată,  sf.  (te)  roue  73.  202,2.  .  323; 
b.  106,3..  369,2;  -,  av.  alentour  b. 
234.  306.  313,2;  rota,  b.  234. 

rob,  sm.  (ï)  serf,  esclave,  serviteur; 
captif,  prisonnier  4.  70.  82,2.3  . .  88. 100. 


119.2.  132.  166,3.  186,2.  186.  223.  266. 
291,1.2.  298,3.  341,  2..  3..  362;  6.15, 
3.  17,2.  69.  172,2.  186,2.  222;  rabû, 
(si.)  167,2;  roabă,  sf.  (be)  229;  b.  67, 
3.  84.  177;  roba,  b,  172,2;  robăcc,  aj. 
laborieux  6.  348,3;  robesc,  va.  3.  faire 
esclave,  prisonnier;  captiver,  subjuguer 
61.  314,3.  362;  b.  23.  197.  205,3;  —, 
vr.  devenir  esclave  289,3;  robeşte, 
av.  servilement  340, 2  ;  robie,  sf.  capti- 
vité,   esclavage    132.  146.    148..    149. 

240.3.  264,3.  307.  317,2.  361;  b.  23,1. 
2.  164,3.  191,3;  roMt,  aj.  s.  subjugué, 
captif  130,2.   221,2.  224.  266,3.  314,3. 

roba,  sf.  ialr.  vêtement  b,  286,3. 

robin,  V.  rubin. 

roc,  sm.  nom  d'un  oiseau  b.  129,1.3. 

rdcbie,  sf.  robe  6.  225  ;  roebiţă,  sf. 
id.  dim.  6.  309.  332. 

rod,  va.  2.  (a  roade)  ronger  166,3. 166; 
6.  11,2.  12.  319,2.  368. 

rod,  sn.  (uri)  fruit,  produit  l*,2.  10*, 

2.  100,2..  128,2.  269,2.  271,2..;  6. 
8,3.  27..  160,3.  157,2..;  —,  postérité, 
descendants  38,3.  368;  6.202,2.  220,3; 
— ,  genre,  peuple,  génération  67,3.  106, 

3.  114,2.  119,2.  182.  364,3.  367,2;  b. 
68,2;  —,  utilité  6.  1,2;  roădă,  sf.  fruit 
49,3.  105.  109.  119,3.  120.  13.1,2. 
193,3.  240,3.  266,2..  281.  313.  324, 
1..  326,1..  3;  6.  59,3.  174;  —,  pro- 
duit 6.  71.  170;  —,  abondance  b.  165; 
rodesc,  va.  3.  produire,  pousser,  por- 
ter des  fruits  8.  34,1.3..  128,2.  136, 
2;  6.  21,3.  174;  rodire,  sf.  succès  b. 
195;  rodit,  aj.  productif  b.  327, 1  . .;  ro- 
ditér,  aj.  s.  productif,  fertile,  fruitier 
3.  4.  265,2.  281;  6.157,2..  163.  231, 
3;  —,  créateur  124.  136,3;  rddnic,  aj. 
fertile  178,2. 

rddie,  sf.  grenade  6.97,3. 

Rodinu,  Np.  de  Rhode  159. 

Rodna,  NI.  177,2.  234,3. 

rog,  (rugaï,  a  ruga)  va.  vr.  1.  prier, 
implorer  3*,2.  9*.  1  .  .  2,3.  8,2.  9,2.  13, 
2.  16,2.  19,3.  24,2.  26,2.  30.  31.42,2. 
44.  49.  50.  54.  64,3.  79,2,  85.  86,2.  86, 
1.2.  88,2.  89,3.  96,3..  108,1.3.  166, 
3..  213,1..  3.  216,2.  240, 1 ..  3  . .  241.. 
254.  274,2.   307,3.   361;    6.28,3.   36,3. 

77.  227. 

rogojină,  sf.  (m)  natte  300,3;  6.  12. 

roï,  sm.  jet  d'abeilles  6.  309. 

roïca,  —  boica  (?)  6.  369. 


618 


rôjistvo  —  rûp. 


rdJistTO,  8.  slav.  naissance  de  Christ 

56.2.  109,3.   152,2. 

Rom,  sin.  Romus  59,2;  EoniU  59,2; 
Roma,  sf.  NI.  Rome  168;  b.  1,1-3.  63. 

68.3.  197,3.  236,3;  Eoama,  i.  9,2;  Bornă, 
mr.  b,  266,2;  Boman,  6.  140,2;  Băm 
143,3.  146.  234,2.  236,3.  321,1.2.342, 
1  ..3.  360.  363;  b,  4.  10,3.  13,3;  Bym 
69,3;  ô.36,3;iîfmi«4»,3. 15»,2;  Bămul 
nou,  Constantinople  299,2. 

Rdman,  NI.  43,2.  151,3;  ô.  82;  — , 
Np.  190,1.3..  191,1.. 

roman,  aj.  de  Rome  6.237,3;  — , 
Romain  176,2;  6.  242;  Bomân,  sm.  (!) 
37,1.2.  38.  189,2;  Bumân  58.  58,3.  176, 
3;  Rftmlên,  (enï)  id.  200,2;  b.  4;  -lean. 
252;  b.  140,1.3;  -len,  b.  197,2;  Bimlean 
3*,3..  ô*,3..  12*,3.  126.  318;  rftm- 
lenésc,  aj.  romain  146.  368;  b.  23,2; 
rftmléste,  ay.  en  latin  b.  166,2  (v. 
Rumân). 

Rds,  Np.  Russe  b,  49,3  (v.  Rus). 
résa,  sf.  iêtr,  rose  b.  286,2 .  . 
rést,  sn.  (urt)  bouche  3*.  4*.  10*.  2. 
11,1.2.   12,1.2.  17,2.  77.100,2.  111,2. 
164,3.  179,1..  212.  281,2.  311^.  363, 
3;   6.72,1..   137,8;   —,  chaîne   6.  370, 
3;  rost  de  aur,  Chrysostome  240,2. 
rostesc,  v.  răstesc. 
rdşiu,  aj.  roux  45;  6.  90.  118,3.  130, 
2.  167.  209,2;   roi^,   istr,  b.  280;   Bo?, 
Np.  208;  roşătee,  aj.  roug^eâtre  b.  169. 
Roşea,   Np.  76.  91,3;   Bofcat  173,3. 
rdscOYà,  sf.  (ve)  caroube  b.  98. 
roşesc,    vr.  3.   rougir  b.  297,2;    ru- 
107,2.  359;  roşiăţă,  sf.  rougeur  b,  313. 
314,3;   rugata,  h,  176,2;   ntfêtà,  b.  176, 
3  ;  Roşluri,  NI.  43, 3. 

Rota,  Np.  b.  172  ;  rota,  av.  alentour 
b.  234  (v.  roată);  rotat,  rond  b.  300,3; 
rotogoălft,  sf.  ronde  6.  226;  rtttûnd, 
aj,  rond  6.  321,2;  rotangiori,  aj.  allant 
à  Talentour  6.  306. 

roa,    sf.   rosée    14,3;   b,  340,2;   roao 
159.  177,2.  193,3.  281,2;  roua,  b.  338,2. 
rozmarin,  sm.  (i)  romarin  b.  176,2. 
304,2. 

rûâr,  vr.  1.  se  rafraîchir  243. 
rubfn,  sn.  (un)  rubis  b.  354,2;   robin, 
b,  61. 

rublă,  sf.  (le)  rouble  b,  88. 
Ruea,  Np.  63. 

rûda,  sf  (de)  famille;  nation;  espèce; 
parent  58,2.  59,3.  65,3.  66.  97,3.  100, 
2.   143,1.3.   144.  177,2.  184,1.2.  255,2. 


265,2..    342;    radénie,    (ii)    parenté, 
parent  93,2.   184,2.  186,1.2;  6.5,3. 

radăresc,  aj.  de  cîgain-charron,  taler 
— ,  une  assiette,  plate  de  bois  6.  364. 

rûfe,  sf  linge  346,2. 

mg,   8.  églantier,  ronce  6;  6.  293,2. 

rugă,  sf.  (gï)  prière,  requête  6.  7 . . 
8,2.  28.  46,3.  107.  110.  111,2.  117.  118, 
2.  147,3.  149.  161.  168.  180.  181,3. 
209,3.  213,1.2.  249,3.  253,3.  257,2. 
302.  320,2.  327,2.  345,3.  350.  369.  366; 
-CÏÛne,  sf.  (nï)  id.  1.  2.  10,3.  11,3.  24. 
25.  28.  80,2.  82,1-3.  169.  172;  6.  29, 
2  . .  178.  183,2.  184,2;  -ëune,  6.  16,4 . . 
100,3;  -mfnte,  sf  id.  supplication  192, 
2.  361,2;  6.  10;  rugăre,  sf.  (arï)  Faction 
de  prier  81,2;  —,  supplication  246,3. 
366  ;  rugătdr,  aj.  s.  priant,  intercesseur, 
supplicant  83.  86.  348,2.  350;  6.86.. 
156,3  (v.  rog). 

rugină,  sf.  rouille  112;  rrug-  82;  ru- 
Jină,    6.   346,2;    Rugină,    Np.   173,3; 

Ruginoas»,  NI.  103,1 . .  2. 

riâjă,  sf.  rose  6.  176,3. 

rumăn,  sm.  (ï)  roumain,  corvéable 
24,3.  25,2.  37,2.  124,3.  126,2.3.  175, 
3.  269,2.  270,3;  6.  3,2.3.  205.  247.  259. 
260,1.3.  261;  —,  esclave  134,2.3. 
135,3;  ro-  362,3;  6.  3,2.  183,  2  .  .  3  .  . 
366,3.  367,2;  rum&nésc,  aj.  roumain 
33,2.  79.  88.  94,2.  98.  130.  143,2.  152, 
3.  167.    217,2.   236.    239,3..  240.  250. 

251.2.  269.  284,2.  307,2.332,3.  334,2. 
336,3..  340,2.  347,2;  6.  16.  26.  30,3. 
31.   38,2.  78,3..  79.   99.   126,2.  164,2. 

251.3.  262.  264,2;  -me-  312,3;  rumu- 
110;  ro-  37,2.  103,2.  118.  119,2  .  .  280; 
6.  76,3.  102,2.  162,2.  188,2;  rumă- 
nêste,  av.  en  roumain  41,3.  126,2.  236, 
3.  237.  290,3;  6.  4,2;  -ne^te  168,3.  217,' 
2.  219,2;  româneşte,  6.  156.  234,2;  ru- 
mănfe,  sf  langue  roumaine  220,2  (v. 
roman). 

romănt,  s.  roman  6.  168,3. 

RumeanţOY,  Np.  6.  86, 2  ;  Bomantov, 
6.  127,3. 

rumen,  aj.  rouge  6.  176,2.  314,3; 
rumăn,  6.  295  ;  rumencală,  sf  anthé- 
mis nobilis  366,2;  rnmeuésc,  vr.  3.  se 
farder,  rougir  6.  310;  -mi-,  6.  98,3;  ru- 
menire, sf  vermeil  6.  174,2;  -nit,  aj. 
farde,  rougi  6.  310,1  .  .  361,2. 

rdp,  (rupsei)  va.  vr.  2.  briser,  déchirer, 
rompre   1*3.   4*3.    54,3.   63;   6.11,3. 


niptàs  —   8aUmi!ur&. 


519 


308,3.  324,3.  353,3.  365;  vump  102.  203, 

2.  254.  263,3.  283.  359;  h.  149,2.  205, 

3.  240,3. 

rnptăş,  sm.  (ï)  privilégié  h,  219,2. 
220,3..  221,1.. 

ros,  'pron.  loi;  eu  —  m/,  avec  lui  6*, 3. 
7*,  2  (v.  În8). 

Rq8,  sm.  (il)  Rnssien  h.  3,2  (v.  Ros). 

RnsăllT,  s.  pi.  Pentecôte  153,2.  309,2. 

Rnsalfm,  NI.  h,  326,3  (v.  le). 

Rnsca,  Np.  62,2. .  3  . .  63. 

rnsése,  aj.  russe  98.  190,3.  236,3. 
362,3;  0.50,3.  51,3. 

Rnsét,  Np.  251,2;  Ro8l,  NI.  38,2; 
RnMnésti,  NI.  135,3.  136;  -m-  134, 
2.3. 

Rnsiea,  sf.  NI.  Russie  6.53,2;  i?cMta, 
i.  225;  BosBiay  h,  219,3. 

Rnsul,  Np.  173,2. 

rnsumat,  sn.  (un)  impôt  6.221,3. 

rnşfne,  sf.  honte,  vergogne  13*,  3. 
29,3.  46,.3.  81,3.  102,2.  170.  195.  246. 
266,2.  276,2;  ô.  8.  49.  92,2.  120.  214, 
2.  238,2;  -néz,  va.  vr.  1.  rendre  hon- 
teux, confondre  ;  avoir  honte,  rougir  83, 
3..  86,2.  89.  185,3.  264,,3.  303.  317. 
.348;  h.  17,1  .  .  56.  74.  93,2.  105,2.  186, 
2;  -se- y  déshonorer  36,3;  -năt,  aj.  s. 
confondu,  honteux  48,2;  h.  21,2.  246, 
3  .  .;  -nds,  aj.  mr.  honteux  6.  267,2. 
'  mies,  av.  vite,  trop  2*,  2. 6*,  3  ;  mai  —, 

RaTen,  Np.  35,2;  -wm,  Ă.  70.  321,3. 


S(0). 


sft,  cj.  que  (ut)  1,1.3.  3.  6.  19;  #c 
26.  54..  55,3..  74.  110..  2..  180— 
182.  363,3;  h,  4,3.   196;  »e  2*.  3*. 

S&,  cj.  si  7*, 3.  13*,3  .  .  16*, 3.  3.  4.  5. 
6.  16.  19,3  . .  28,3.  31.  37,2.  40,2.  42,2. 
47.  89.  91.  111,3.  112,1..  3.  113..  2. 
126,3.  127,2.3.  128.  129.  138,2.  139,2. 
141,3.  162,3.  179,2.3..  183,3.  185. 
187,2.3..  218,3.  232,3.  273,3..;  »c, 
4*, 2.  54,3.  55,3..;  mr.  h.  266,2;  «a, 
iêir.  pour  h.  282,2.  283;   —,  *t   h.  283. 

sft,  pr.  réfl.  3  pers.  se  1  ..2.  9  . .;  5.  13, 
3.  37..  133  (v.  se). 

să,  prp.  slav.  avec  43,2.  62,2.  207, 
2..;   su  44,3. 

sae,  Utr,  pr.  pers.  f.  sa  h,  283,3. 

Sabeusên,  sm.  (I)  Sabéen  270,3. 


săbie,  sf.  (il,  sàbil)  épée,  sabre  123, 
2.   175,2..   208,3.   216,2.  282,3.   318,2. 
I    348;   i.  14.    17,2.   22,3.    112,3.    149,3. 

197.2.  307;  sftblTăre,  sf.  Taction  de 
sabrer  h.  341,3;  s&bléz,  va.  1.  sabrer 
171;  6.341,3..  342. 

S&blAznitér,  sm.  (I)  scandalisateur 
17,3. 

sftbdr,  sn.  (oară,  re)  congrégation, 
assemblée;  concile;  tribunal  32,3.  41,2. 
46,3.  86,2.  89,2.  116,2.  128.  129,2.  146. 
158,1.3.  162,3..  163.  193.  217..  219, 
2..  226,3.  292,2.  309,3.  313,2.320;  h. 
38.  213,2;  s6b6r  (oare)  77,3;  h.  82.  100. 
213,3;  sftbdrna,  aj.  synodtcalc  h.  97,2; 
SObdrnic,  aj.  catholique  173;  săbornl- 
ëaseft,  sf.  catholique  h,  29,2.  31. 

sac,  sn.  (uri)  sac  204,2;  6.  47,2.  255, 
3..  256.. 

sa^,  cj.  Uir.  pourquoi  6.  283. 

saca,  pr.  istr,  chaque  h,  283;  èachi, 
0.284,2.  286,2. 

sac,  săcare,  sft'cer,  v.  sec-. 

SăcoYăn,  sm.  Np.  43,3. 

sftcrfïn,  V.  sicriu. 

Sftcuïu,  sm.  Szekel  177,3..  191,3. 
268, 3  ;  sftcuf me,  sf.  la  nation  des  Sze- 
kles  334. 

sSculét,  s.  petit  sac  h,  45, 2 . . 
Sacûre,  sf.  hache  104,3;  h.  239,3. 
sâdésc,  va.  3.  planter  131,2.   157,2. 

318.3.  343,3;  h.  174.  176,1.3.  187.  331, 
3;  sftditdr,  aj.  qui  plante  h.  175,2. 

Saduchéu,  sm.  (el)  Saducéen  6.  21, 
1.2;  'cUeu  4*, 3.. 

s&esc,  săinţa,  v.  sfieală. 

safir,  sm.  aur  — ,  or  pur  h.  72, 2. 

S&geătă,  sf.  (été,  eţl)  flèche  h,  32,3; 
-gè'  15,3.  16,3.  81,3.  171.  282,2.  345, 
2.  366,3;  h.  19,2.  133.  178,2.  240,1.3. 
241,3;  -gar  229.  286,2;  h,  64,2;  săge- 
tàre,  sf.  Faction  de  tirer  h,  341,3;  s&- 
getàt,  aj.  paralysé  5.339,2;  sâget&tér, 
aj.  s.  tirant,  archer  6*,  2.  36,2;  h,  338,2  ; 
-t&turft,  sf.  (ri)  coup  de  flèche  h,  92, 
3;  — ,  paralysie,  pleurésie  6.339,2.3. 
341,3;  săgetez,  va.  1.  tirer,  blesser  à 
coup  de  flèche  81,3.  171;  h.  73,3.  299,3. 

săhaÎdăc,  sn.  (e)  carquois  6.  18,2. 

săhăstru,  sm.   (ri)   ermite  305,  2  . .  ; 
sàhraat  363,2. 
•     sălă,  V.  sila. 

salamûra,  sf.  saumure  b,  258,3. 


520 


MAş  —  sangle. 


sălăŞ)  sn.  (if  e,  ure)  habitation,  logis, 
tente;  terre  98,3.  105,2.  286,2.  350. 
366,3;  5.  71;  sălftşuese.  vn.  vr.  3.  loger, 
habiter  12.  66.  128,2.  130,2.  185,2; 
'flueêc  58,2.  82.  233,2.  286.  309.  366, 
2;  6.36,2.  144.  184.  203,2;  sălftşluire, 
sf.  (rl)  habitation  239;  b,  147,2.  350,3. 

salbă,  sf.  collier  222,2.3;  6.  351,3.. 
353;  —  moale,  sf.  fasain  (eyonymus 
europaeus)  356,3. 

silbătee,  aj.  féroce,  saavage  13*,  3. 
60.  65,3.  68.  90,3;  0.55,2.  163,3.  165, 
2.  357,2;  sal-,  b.  132,2;  sălbatic  4..  95, 
2.  116,3;  b.  118,3..;  sel-,  b.  339;  «ai- 
bătăeîune,  sf.  terre  sanvage  6.238;  sel- 
bttţieă,  aj.  dim.  b.  339. 

Sàiee,  sf.  (s&lcl)  sanie  6..  286,3; 
'de  314,3.  357;  0.374,3. 

salee,  pr.  istr,  nn  peu  b.  282,2.  283. 

sălese,  vn.  3.  se  hâter  234,3. 

săUghese,  vn.  3.  laisser  libre  b. 
271,2  (v.  sl&besc). 

Salfm,  Np.  66.  67,3;  b.  66,3. 

silinţă,  sf.  contrainte  b,  116. 

silişte,  (?)  b,  219,3;  id-,  champ 
8»,  3. 

Salomie,  sf.  Np.  229,3. 

salt,   vn.  danser  b.  195;  siltitûri, 
sf.  (nrl)  danse,  saut  181,2. 
sftlţ,  s.  lacet  214. 
siluit,  aj.  forcé  45  (v.  sila). 

simi,  sf.  (serol)  roesnre,  quantité, 
nombre;  compte;  soin;  manière  54,2. 
72.  75,2.  77,3..  78,2.  149,2.  174,2.3. 
175,3.  177,2.3.  190,2.  192.  200.  241. 
362;  6.1,3.  2,2.  32,2.  102,2,  371,2; 
de  — ,  à  la  manière  6.  336,2;  mai  eu  — , 
surtout  6.  293,3;  nice  de  o  — ,  rien  211, 
3;  fârâ  de  — ,  énorme,  innombrable 
259,2;  6.  59;  b€ig  in  — ,  considérer,  ob- 
server 209,2.  269;  6.  89,3.  95;  dau—, 
rendre  compte,  considérer  88,2.  174. 
195.  242.  275,3;  6.47,3.  206,1.2.  296; 
dau  în  — ,  mettre  sous  direction  193,2; 
dare  de  — ,  compte  275,2;  iau  — ,  pren- 
dre compte;  comprendre,  observer  170. 
213.  279,2.  324,3;  6.  19,2.  87.  215,2; 
aêma  131,2.  168,2.  289,2.  338,2..;  6. 
28.  40,2.  174,2.  310,3..  313,2.  314,2. 
322,3.  362,2.  372,2. 

similaire,  sf.  discernement  51,2. 

simftn,  va.  1.  semer  8*,  2.  10*,  2.  4. 
15.  17.  109..  119,3..  120.  128,2.  141. 
249,2.   265,2..    281,3.   316,3..    317;   6. 


26,1.3.  27..  59,2.62,3..  157,2..  345, 
3;  se-  13*, 3.  14*..;  êê-  17,2..  212,2; 
— ,  disperser  116.  282,3;  — ,  ressembler 
57;  6.  112.  136,3.  168;  siminiciăne, 
semence  265,2;  8iminit<^r,  aj.  s.  se- 
meur 281..  292,3;  6.  153,2;  seminft- 
tûri,  sf.  (ri)  semaille,  semence  4..  57, 
2.  120.  193,3.  201,3.  265,2..;  6.  59,3. 
221,3.  222;  —,  pi.  blés  6.61,3.  120,3. 
164,3;  —,  exemple  209,2. 

siminţi,  sf.  (seminţe,  sàmânte,  -men-) 
semence,  grain  17,  2  . .  34,  2  . .  35  .  . 
36,2.3.  49.  119,3..  128,1..  2.  249,3. 
281..  303,2.  321,3;  6.  26.  27,1.. 2.. 
45,2.  62,3.  157,2..  165.  186,2;  săttiăînţâ 
14*.  16*,  2;  se-  13*  3;  sftminţie,  v.  se-. 

Samiriea,  sf.  NI.  107,3..  261,3; 

-rên,  sm.  Samaritain  27,1.2..  108.  109..; 
-Inèn  194,2;  -inïan,  6.  63,3.  64;  -rênei, 

-reuina,  sf.  id.  107,3.  108.. 

Si'mbitâ,  sf.  (bête)  samedi  22.  23, 
2..  24,1.2.  89,3..  229,3.  231.  330,3; 
6.  59,3.  113,2.  125.  137;  Simbâtà  9; 
sftmbotin,  aj.   (née   Samedi)   259,1.2. 

simbria,  sf.  salaire  6.  292,2. 

sftmeniş,  s.  semailles  266,3. 

simn,  simnitûri,  v.  semn-. 

samoderjeţ,  aj.  s.  autocrate  6.  35. 

Samos,  NI.  143. 

Simpson,  sm.  Np.  6.  21;  Samson  6. 
66. 

simţire,  v.  simţire. 

Samuil,  sm.  Np.  6.  156,3.  183,2; 
-oil  249,  3.  275, 3  ;  —,  le  livre  de  S.  275, 2. 

samûr,  sm.  zibeline  335,3. 

sftn,  sn.  (uri)  sein,  intérieur  57,2. 130, 
2.  347,3..;  6.  121.  163,2.  362,3.  363,3; 
8in,  6.  243.  306  . . 

Sinaea,  sf.  NI.  v.  Sinaea. 

Sanagrid,  sm.  Np.  6.  134,3..  135. 
136,1-3. 

sftnitite,  sf.  santé  30,2.  107.  125, 
2.  156,3.  157,3.  268,3.  269,3.  343,2; 
6.  7,2.  104.  155,2;  azenetaU  216;  -tos, 
aj.  av.  sain  111,2.  137,2.  240;  6.  79. 
97.  134.  180.  196.  233;  —,  mr.  vigou- 
reux, sain  6.  272.  277;  sărătos  5*, 3. 

Sandomir,  s.  NI.  70. 

sindûc,  sn.  (e)  boîte,  caisse  6.  105,2. 

singe,  sm.  sang  3*,  2.  14*,  2.  2.  16, 
3..  20,2.  36.  55,2..  82,2.90,1.3..  117. 
204.  257,2.  266,3.  267,2..  331,2.  342; 
6.  27,2..  80,2.  179.  217,2..  238;  — 
mestecat,  inceste  90,  l.  2 . . ;  —  drept,  inno- 


B&ng^eâc  —  8&rût. 


521 


cent  h.  63, 2  ;  —  iprijenit,  sang  des  ani- 
maux étouffés,  sang  caillé  117;  -gi,  b.  ô8. 
89,3;  singe  43.  62.  105,3.  116.  150,2. 
233,2.  284,3.  303,3. 

sftngeăe,  sm.  (gêtl)  province  71,2. 

sSnger,  sm.  fusain  356,3. 

sflngerăt,  aj.  couvert  de  sang  b,  189, 
3;  êdnginat,  rar.  ensanglanté  b.  271,2..; 
•réSy  aj.  pléthorique. 

Sftn-Ghiérghie,  v.  sf&nt 

sangalfe,  sf.  toile,  fichu  b.  315,3. 

săngrur^  aj.  lui-même.  — ,  av.  seul,  seu- 
lement 78,3.  105.  127,3.  132,1.3.  147,2. 
242,2.  266,2.  362..;  b.  14,3.  96,2.  108. 
147,2.  160,3.  207,2;  Hngur   16*.  88,3. 

96.2.  101,3.  141,3.  152,3.  190.  192.. 
203.  231,2.  311,2.  326.  342,2.  358;  6. 
13,3..  23,3.  63,2.  101,2.  176,2.  191,2. 
246,2;  singrurat,  mr.  b.  268,2;  -ătăte, 
sf.  solitude  306,2;  b.  47.  198,3;  -ătoăre, 
sf.  id.  b.  47,3;  -él,  aj.  seul  6.  115.  117; 
sfngnrieă,  f.  seule  b.  346,3. 

sănfn,  aj.  serein  b,  239,3  (v.  se-). 

săp,  (s&pal)  va.  1.  piocher,  creuser, 
percer  8*..  29,2..  66.  112..  118,2.  162. 
171,2.  196,2;  b.  40,2.  92,2.  117,2;  aăp, 
bnt.  6.262,2.3;  săpft,  sf.  pioche  178,2. 
203;  b,  120,3;  —  calului,  la  croupe  du 
cheval  362;  săpat,  aj.  g^vé,  sculpté, 
incrusté  172,2.3;  6.  307,3;  săpftt<^r, 
sm.  laboureur  361;  săpătură,  sf.  pio- 
chage, labourage  b.  262,3.  368. 

sapfir,  sm.  saphir  b.  106,3. 

săptămftnft,  sf.  (&nl)  semaine  24,3. 
44.  91..  199,2.  207,3.  217,3.  230.293, 
3.  309,2;  6.  113.  126.  136,3.. 

SaptéTrie,  v.  Septemvrie. 

săr,  (sal,  B&ril)  vn.  3.  sauter;  franchir; 
monter  161,3.  223.  364,2;  è.  62.^56,3. 
73.  84.  134,2.  166,3.  228,3.  262,2.  289, 

2.  296,3.  314,2.  336,3.  346..  365,3. 
sară,  sf.  soir  211,3.  266,1.2..  280, 

3;  6.  61,3..  60,3.  96;  în  de  —,  le  soir 
311;  aêrâ  34,1..  2..  35,2.  36,3.  80,2. 
346,2;  b.  71,2.  191,3;  «oera,  istr.  b,  286; 
săra,  av.  le  soir,  au  soir  61,3.  73,2. 
90.  100,3.  128,2.  366,3;  aéra  9.361,2; 
b,  157. 

Sara,  sf.  Np.  37;  —,  sm.  45.     . 

sărăe,  aj.  8.  av.  pauvre  16*, 2.  23,2. 

26.3.  27,3.  44,2.  84,2.  96,2.  117,2.  136, 
3  169,2.3..  193,2.  248,2.  258,2.  278, 
1.2..  291,2.  296.  300,1-3.  301.  307. 
321,2.  326,2.  337.  338,3.  366,1.2;  b.  1, 

3.  6,2.   49,2.   68,2.    103,3.  161.   208,2. 


292,1-3;  sărăeăeos,  aj.  id.  b.  26,2; 
sărăcesc,  vn.  3.  devenir  pauvre  6.  121, 
2.  228;  sărăcie,  sf.  pauvreté,  misère 
27,3.  136,3.  278;  b.  6,2.  25,2.  103.  156, 

2.  347.  360,3;  sărăcuţ,  aj.  pauvret  b. 
181. 

Harachin,  sm.  Np.  340,3. 

sarăYu,  sn.  (ri)  sérail,  palais  b,  20. 
97.  180,2. 

sărăimăn,  aj.  nécessiteux  248,2. 

saraschê'r,  sm.  sérasquier  334. 

sărat,  aj.  salé  10*.  287,2.  292. 

8ărb,  sm.  Np.  serbe  26,2.  207,3;  6. 
365, 1 . .  3 . . 

sărbăd,  aj.  acre  b,  12,2. 

sărbătoare,  sf.  (on)  fête,  jour  de 
fête  24,2.  25,2.  218,3.  220,2;  b,  77. 
229.  349;   -toor  5. 

sărbesc,  aj.  serbe  33,2.  37,2.  125, 
3;  -este,  s.  la  langue  serbe  24,3;  6. 
166,2.  240;  sărbfc,  sf.  la  langue  serbe 
220,2. 

sarbéz,  va.  1.  célébrer  24,1.2.  33. 
40.  221;  è.  322,2. 

sarcină,  sf.  (ne)  poids,  fardeau  1.  2. 
286,3;  6.  367,3. 

sărcuste,  s.  aumône  pour  prier  pen- 
dant 40  jours  pour  Tâme  du  défunt 
180,3. 

sărdăr,  sm.  serdar  200. 

Săre,  sf.  sel  177.  329,3;  b.  42,2. 
216,2. 

sărenesc,  v.  sir-. 

sftrg,  s.  de  — ,  av.  vitement  69,3.  72. 
137,2.  234,3;  êirg  233,3;  b.  11,2; 
-ueălă,  sf.  zèle,  effort  314;  6.  79; 
'Uialâ,  b.  9,2;  -uésc,  vn.  3.  s'efforcer,  se 
dépêcher  147,2.  247,1.2.  265,2;  6.  124, 
2»  126,2.  163,2.  169,2;  êir-  182,2; 
-oitor,  aj.  zélé  6.  12,2. 

sarhăt,  sn.  (un)  forteresse  à  la  fron- 
tière 6.  81,2. 

sărita,  sf.  fuite  6.  127,2. 

sânlll^  sf.  fil  d'or,  d'archal  (brodé) 
6.68,3.  302,1-3. 

sârmă,  sf.  (e)  mr,  petit  morceau  b. 
270,2. 

sarmaniţă,  sf.  mr.  petit  enfant  6. 
264,1.2  (V.  serman). 

sărpi,  V.  şarpe. 

sărut,  va.  1.  baiser,  embrasser  2.  31, 

3.  37.  186,2.  241,3.  267.  287,2.  292,2. 
298.  333,2;  6.  63,3.  68,2.  80,3.  180,2. 
309,3;  sàriut  184;   -are,  sf.  embrasse- 


522 


Si»  —  sciră. 


ment,  baiser  101,3.  306,2;  aàrUUatt  184, 

2.  186,1..  2. 

Sas,  sm.  Np.  (saçl)  Saxon  177,2.  178. 
189,2;  —  regrhin,  ».  NI.  b,  201  ;  -sebeş, 

NI.  176,3.  178.  268,2;  SaSTaroş,  NI.  178. 

sat,   811.   (e)  village,  bourgade  15,2. 

26,3.   38,2.3.    43,8.    46..    63.    76,1-3. 

103..    138,3.    173,3..    174,1-3.    189,3. 

230.2.  238,3.  240,3.  310,8.  333,3.  364, 
2;  b,  25,3.  168,3.  204.  219,3;  •— ,  champ 
8*,2.  17,3.. 

8atAna,  ».  satan  46.  48.  129,2.  168. 

274.3.  276..;  6.62,8.  80,2.  171,2.260, 
2;  sfttănese,  aj.  satanique  228,3. 

satcél,  8.  bourgade  232,3. 

sătean,  sm.  (enl)  paysan  219,2;  b, 
220,3.  258,2;  -tèn,  b.  17,1,.  2..  78.. 

satire,  sf.  satire  b,  247  ;  -tera,  b.  246. 

satisfaetlûne,  sf.  mr.  satisfaction  b. 
267,2. 

>  sfttdl,  aj.  s.  (ui)  rassasié  9^.  19,2. 
181,3;  b.  164,3.  374. 

sàtur,  (saturai)  yn.  vt,  1.  saturer,  ras- 
sasier,  se  rassasier  8*,3.   6.  12,2..  16, 

1.2.  18,3.   19,2.   28.   29.  30,3.  44.  133, 

3.  204.   237,3.   238.   247,2.  256,2.  264, 

2.3.  282.  351,2;  b.  28,2.  138.  148,3. 
159.  248,2.262.318,3..;  sftturăre,  sf. 
Faction  de  rassasier,  satiété  193,3;  b, 
302,3. 

Satdmus,  sm.  Saturne  b,  26.  83. 

saţ,  s.  satiété,  assouvissement  b.  228, 
3;  saţiu  4.  31,3.  32.  55,2.  86.  206. 
285;  b,  252;  saţu,  b.  123,2;  sftţids,  aj. 
qui  rassasie  9,3.  32.  41,3.  55,2. 

sau,  cj.  ou  15*3..  11,2.  18,3..  19.. 
24,3.  28.  34.  47,2.  90,3.  95,2.  104..; 
b.  124.  146..  passim. 

sfttt,  V.  gram. 

Saul,  sm.  Np.  145,3.  293;  Savlu  2*, 
o  . .    o    . 

SăTa,  s.  Np.  45,2.  217..  210,1.2.. 
367,2;  Savva  354,2.3.  355. 

sftTa,  cj.  quoique,  même  si,  cepen- 
dant 126,3.  155,2.3..  218,2.  273,3; 
savai  107,2.  139,2.  257,2.  290;  —  cine, 
quiconque   154  (v.  să). 

SaTanul,  s.  NI.  Libanon(?)  b.  109,2. 

Sayantul,  Np.  59. 

Sayaoth,  sm.  dieu,  Sabaoth  265,3. 

săvârşesc,  va.  vr.  3.  faire,  accomplir, 
finir;  mourir  132,3.  195,2.  247.  280,2. 
282,2.  289,2.  290,2.  322.  338,2.  345; 
A.  54.  74,2.3.  79.  84,3.  86,2.3.  92,3. 
93.   94,3.    117,3.    151,3.   203,3.   229,2. 


253,2.  350;  êàvrâfCêc  2.  233.  311,3.  312, 

2;  săTrăşenie,  sf.  fin  222;  sftTărşlre, 
sf.  fin,  accomplissement,  perfection;  ré- 
sultat b.  4,2.  5,3.  87,2.  92,3.  364;  -şft, 
sm.  id.  37.  109,3.  261,2.  326.  332;  b, 
196,3;  -şitdr,  aj.  s.  qui  finit  337. 

SaTaTtie,  s.  Np.  287,2.3. 

SaTila,  -Telia,  Sîbylla  b.  71 . .  72, 
1.2.. 

săzdănia,  sf.  création  97,2. 

sbarése,  va.  3.  iêtr,  sauver  b.  283  (v. 
izb&vesc). 

sbdr,  vn.  1.  (sburaï)  voler  b.  216. 
328,3;  sburătdr,  aj.  volant  6.  291. 

sbdr,   sn.   (oare)   mr.   mot   b.  272,2. 

273.2.  281,3;  -esc,  vn.  1.  parler  b.  279; 
sburesc,  b,  266, 3  ;  -rire,  sf.  conférence 
b.  267. 

seăd,  vn.  va.  2.  (scăzul)  diminuer, 
baisser;  déchoir  4.  260.  263.  327;  b.  26, 
3.  27.  45.  46.  217;  scadére,  sf.  dimi- 
nution, défaut  68,3.  79.  119.  220.  289, 
2;  Ă.  9,2.  24,3.  102;  -W,  6.59,2.. 

sedïu,  s.  chardon  b.  336.  356,1.2. 

Scăenf,  s.  NI.  b.  300,2. 

scală,  sf.  iatr.  échelle  b.  285  (v.  scară). 

SCàld,   vr.  1.  se  baigner  b.  134.   168. 

324.3.  325,1.. 2.. 

seftmenal,  s.  axopoç  12. 

SCdndu,  sm.  istr.  table  b.  285, 2. 

sedndălă,  sf.  honte  258. 

seft'ndură,  sf.  (ri)  planche  357;  b. 
44.  93,2.  151,3;  -rê  21.. 

seantée,  sf.  (el)  étincelle  b.  333.  370, 
3;  —,  (tellïï)  mr.  b,  271,3. 

sedp,  (scăpai)  va.  1.  sauver,  échap- 
per; tâcher,  éviter;  — ,  vr.  se  sauver,  se 
libérer  29,3.  50,3.  58,2.  67,2.  88,2.  89, 
3.  107.  113,2..  122.  123,2.  167.  172. 
213.  223,1.2.  275,3.  320,3.  342,3.349, 
2.  351.  355,2.  362;   6.25,3..  33,2.  47. 

129.2.  180,3.  182.  211,2.  237,2.  261, 
3..  367;  —,  perdre  258,2;  6.  102,3; 
— ,  mr.  sauver  6.  264.  266.  267;  — , 
istr,  échapper  6.  286,3;  scăpăcîune,  sf. 
6.  102,2;  scăpare,  sf.  délivrance,  refuge 
84,3.   286.    365.3;   6.  4,3.    15,3.   151,2. 

242.3.  256. 

scă'păr,  va.  1.  faire  sortir  des  étin- 
celles h.  312;  — ,  mr.  étinceler  6.  271,3. 

scăpat,  vn.  1.  se  coucher  (le  soleil) 
6.304;  SCăpătăre,  sf.  le  coucher  6. 139,3. 

scară,  sf.  (scări)  échelle,  escalier  162. 
173.  273,2;  6.  115.  151,2.  339,2.  340, 
2.  370,3;  —,  étrier  6.296,3.  311,3. 


«cà'rbà  —  scrâşnesc. 


523 


seâ'rbft^'sf.  (be)  peine,  angoisse  129, 
2..  133,3..  134.  241.  272.  285.  296.. 
318,2.  366;  Ă.  29,2.  63,3.  69,1.2.  66.. 
97,3.  166.  176,3.  198,3.  218,2.  365,3; 
scrabă  13,2.  29,2.  51.  52.  97,3.  366; 
SCarbése,  va.  3.  affliger,  peiner;  — , 
vr.  s*affliger,  s'attrister  265, 2.  282, 1 . 2 . . 
298.  305..;  6.  73.  300;  —,  se  dégoûter 
6.  53;  scrăbft,  aj.  misérable,  affligé  16, 

2.  82,2. 

scarf  hin,  ▼.  scarpin. 

Semriot,  sm.  Np.  Iuda  de  -,  93,2. 

seft'rnaT,  aj.  sale  b.  12.  98,3.   199,2. 

seărpin,  vr.  1.  se  gratter  6.  367;  scar- 
chin,  va.  gratter  b.  121. 

seftrsesf ,  va.  l.  grincer  des  dent  s.  19  ; 
êcrâ^c  368,2;  scrăpusc  81,3;  gcrpiesc, 
b.  199,3;  8l»ărşeare,  sf.  grincement  302, 
3;  «craftitVf,  id.  17,3.  18;  seftrşnlt,  sm. 
id.  338,3;    *crtrcc-, 

seftrţin,  vn.  1.  crier  A.  333. 

seAnn,  sn.  (e)  chaise,  siège,  trône* 
résidence  1.  7,2..  8.  9.  18,2.  60.  73,2. 
82,3.  103,3.  119.  125.  130,2.  143.  236. 
245,2.3.  268,3.  259..   279.  288,3.  302, 

3.  303.  329.  336;  b,  16.  57,3.  86.  142, 
3.  166,3..  225,3.375,3;  —,  arrondisse- 
ment 178.  236,3;  b.  76;  cetate  de  — , 
résidence  177;  scaon  70,3.  146.  189,3. 
190,1.2;  êcamnul,  mr,  6.274,2. 

Sfftzămfl'nt,   s.   décadence   b.  160,3. 

Sfhéle,  sf.  pi.  échafaudage  b.  289,2. 

Sehilnrln,  sm.  Np.  mr.  b.  266. 

schimb,  (ai)  va.  1.  changer;  — ,  vr. 
se  changer,  se  déguber;  changer  de 
linge  14»,2.  8.  86,1.2.  111.  114,3.  119, 
3.  120,1.2.  131.  174.  195.  233,3..  263, 
273.  284.  297,3.  328,3;  b.  23,3.  24.  33, 

2.  148,2.    186,2.   207,3.   213,2.   216,3. 

247.2.  361,3;  êchCtub  48.  49,2;  *cAin*, 
b.  180;  -are,  (ări)  sf.  change,  échange 
95,3.  197.  297,2.  366,3;  b.  3.  10,2.  91, 

3.  164;  schunbare  7»,2;  -fttnrft,  sf.  id. 

151.3.  152.   174. 

schimonosesc,  va.  3.  altérer  203; 
sehimosit,  aj.  difforme  b.  169,2. 

schiniràt,  sm.  mr.  dos  6.271,2  (v. 
spinare). 

selliptru,  sm.  sceptre  70,3. 
sehit,   s.    monastère   304,2.    305,1.2. 
Sehitiea,  sf.  NI.  Scythie  176.  177,3. 
sellizmire,  sf.  composition  79,3. 

sein,  b.  216,  V.  ştiu. 

SCIAy,  sm.  mr.  (vhi)  esclave  b.  276,2. 


selipése,  vn.  3.  briller  6.  328,2. 

scoAbă,  sf.  (be)  crampon  172,2. 

seoArtâ,  sf.  croûte  6.  348,2. 

seobése,  va.  3.  creuser;  — ,  vr.  se 
curer    les  dents    b.  298,3.   299.    353,2. 

scobit,  aj.  s.  gravé  172,2.  173;  -tûri, 
sf.  (l)  sculpture  173. 

SCob<^r,  vn.  1.  descendre  6.299,2  (v. 
cobor). 

seodela,  sf.  islr.  assiette  6.  285,2. 

SC<^1,  (sculai,  a  scula)  va.  1.  lever,  rele- 
ver, éveiller;  — ,  vr.  se  lever,  s'éveiller, 
se  révolter  2*.3.  4*  2.  13*2.3.  14»..  10, 
2..  24,2.  27,1.2.  46.  59.  60,2.  61.  64. 
67.  85.  124,2.  128,2.3.  130,2..  138,2. 
3.  139.  147.  176,2.  182,3.  213,3.  222, 
2.3..    231.    232,2.    247,3.    273,3.   274. 

313.2.  316,3..  317;  b.  16,1.2.  37,1.3.. 
66,3.  98,2.3.  140,3.  176.  216,3.  327; 
—,   mr,  lever,  prendre  b,  270,2.  281,3. 

scolastic,  sm.  (1)  écolier  6.  162,3. 
SColasma,  s.  mr.  fin  b.  266,3. 
se<^p,   8.   intention   b.  166,3;   — ,  mr. 
cause    6.    266,2;    scopoê,  Tintention   b. 

93.2.  243. 

scornesc,  va.  3.  exciter  63.  93,2;  —, 
inventer  360.  363;  b.  26,2..  162,2.  236, 
2. 3.  365, 2  ;  — ,  vr.  naître,  s'élever  (uùe 
tempête)  128,3.  224,2.  262,3;  6.26,2; 
scornitură,  sf.  (n)  invention,  fable  198, 
2;  6.214,3. 

scdrpie,  sf.  (il)  scorpion  229. 

scorţişoară,  sf.  canelle  6.  42,3.  43.. 
44..  45;  -rc,  b.  109,2. 

scét,  va.  2.  (scosei,  a  scoate)  ôter,  tirer, 
délivrer;  destituer,  éliminer,  chasser  11*. 
7.  16,2.  18..  49,2.  56.  59,2.  76,2.  77, 
3.  88.  98.  107,3.  116.  118,2.  127,2.  132. 
156.  161,3.  171,3.  182.  192,2.  215,2. 
3.  237.  294,1.2..  329.  341,3..  360,3. 
363;    b.    12.    19,2.   26.   43,1.3..    116,2. 

132.3.  133..  160..  193,1.3.  240;  — , 
traduire,  rédiger,  composer  33,2.  37,2. 

78.3.  79.  88.  119.  198;  6.2,2;  —,  pu- 
blier 38.  114,3.  119,2;  —,  inventer  b. 
102,3.  261,2;  —,  obtenir  142,3.  143; 
— ,  excepter  b.  245,2;  — ,  provoquer 
162,2;  — ,  produire  b.  131;  — ,  chasser 
les  démons  194..;  —  piodul,  pousser 
le  fruit  264, 2  ;  —  «ixî,  puiser  108, 2  ;  — |w», 
couver  167,3.  168;  b.  215;  —,  mr.  b. 
267,2;  SCOţăter,  qui  délivre  136,3. 

SCOTărdez,   vr.  se  cambrer  6.  261,3. 
scrabă,  V.  scărb&. 
serăşnesc,  v.  scàrsesc. 


524 


scrig^a  —  sed. 


serigna,  sf.  istr.  écran  (ital.  scrig^no) 
b,  285,2. 

8eriit<^r,  aj.  s.  écriyain  68,2.  69,2. 
360,2.  364..;  b,  170,3;  -tură,  sf.  écri- 
ture mr,  b,  268,2. 

seript,  8.  écriture  ô8,2;  -ûrft,  sf. 
(ri)  livre,  manuscrit;  lettre,  écriture; 
Sainte  Écriture  6*,  3.  11*,  2.  8.  21,3. 
32,2.  37,2.  60,1.2.  76,2.  88,2.  110,1- 
3.   111,2.    124.   126,2.    132.    138.   164. 

163.2.  193.    195,2.   237..   260,2.   261. 

269.3.  270.  280.  364,2;  b,  29.  68.  96, 
3..  191,3;  screp-  88,3;  «ci'^Ep- 8;  scri- 
soare, sf.  (ri)  lettre,  écriture;  œuvre; 
document,  original  44,3.  49.  62,2.  63, 
2.  69,2.  119,2.  162,3.  196,2.  304.  335, 
2.  342,2;  b.  9,3.  74.  102,3.  210.  236, 
2;  — ,  description  6. 1,2.  2,2;  —  vechie, 
le    vieux  Testament  312;  -sore,  b,  189. 

seria,  va.  3.  (scrişi,  scrisei)  écrire  ;  ré- 
diger; composer  11*2.   21,3..   23.  24. 

27.2.  38,1.2.   42,3.   43.   46,2.   46.  58. 

68.3.  73,3.  77,3.  78,3.  92,2.  93,2.  123. 
129,1.2.  136,2.  146,2..  197.  209,1.2..; 
b,  20,2.  42,2.  133,2.  160..  244,2;  — , 
imprimer  38..;  — ,  noter  49,2;  — ,  co- 
pier 146,2;  — ,  décrire,  peindre  104,3; 
b.  31,8.  37,3.  326,2..;  cemêla  de  aciuia, 
encre  pour  écrire  b,  46. 

seroaift,  sf.  truie  68,2.. 

senYp,  va.  1.  cracher  321;  b,  373,2; 
scuipesc  1;   seaipft,  s.  salive   b,  340,2. 

seûlft,  sf.  (le)  bijoux,  joyau  176;  b. 
262,2. 

sculat,  sm.  résurrection,  -tU  morţilor, 
(des  morts)  32,3.41,2;  sculftturft,  id. 
14*.  124,2. 

Sculéni,  NI.  b.  246,2. 

seûmp,  aj.  précieux,  cher  38.  60,3. 
66,3.  114,2..  148..  156,2.  178,2.  240. 

269.2.  272,1.2.  273,2.  276,2.  277;  b. 
11,3.  30,2.  61,3.  72..  164,3.  225,3.  376; 
scumpu,  mr.  b.  266,3.  267;  — ,  aj.  s. 
avare   326,3.   341,2.3;    b.  26,2.    144,2. 

148.3.  163,3. 

seûmpftr,  va.  1.  sauver  242,2;  -at, 
s.  rédemption  41  (v.  r&scumpâr). 

senmpése,  vr.  3.  faire  Tavare  107; 
-pétê,  sf.  avarice  b,  7,2.  261,2. 

SCupa,  aj.  istr,  ensemble  b,  286,3. 

scûrgr,  va.  vr.  2.  couler,  s'écouler  102. 
359,3;  0.43,3.  44  (v.  curg). 

seûrm,  va.  1.  fouiller  98,2. 

seurt,  aj.  court  62,2.  98.  113.  124. 
160.    202,2.    347,3;    b.  27.    47,3.   169. 


226.  236,2;  —,  modique  5.  9,3;  —,  bref 
332;  b,  47,3.  48,2.  76,2.  100,3.  161. 
163,3.  361,2;  pe  — ,  en  résumé,  bref; 
en  peu  de  temps  69;  b,  28.  39,3.  88,2. 
96,3;  pre  -,  id.  U6,2.  126.  274,2.  320, 
3;  i.  80, 2;  preste  — ,  sous  peu  b,  194, 
2;  -at,  aj.  abrégé  b,  99,3. 

seurtéiea,  sf.  jaquette  fourrée  b.  226, 2. 

seurtéz,  va.  1.  raccourcir  166,2;  b. 
7,2.  216,2.  236,2. 

seût,  s.  bouclier  211.  212,3;  -eălft, 
sf.  abri,  exemption  269;  b.  220,2. 

seûtee,  s.  lange  267,2. 

seutése,  va.  vr.  3.  abriter,  exempter, 
sauver;  se  préserver  204,2.  276,2.  362; 
b.  220,2;  -tlt,  aj.  exempt  Ă.  201,3.  220, 
2;  -tit<^r,  s.  protecteur  247,3. 

scutur,  va.  1.  secouer,  ébranler,  écar- 
ter 58,3.  194,3.  228,2.  267,3.  271,3. 
349,3;  b.  158,3.  254,3;  -At,  aj.  nettoyé, 
égrainé  b.  11,3. 

Scyth,  sm.  Np.  mr.  b,  266,2. 

sdrâneftnese,  va.  3.  cliqueter  6.329,2. 

sdramie,  va.  1.  briser  6.  329,2. 

se,  pr.  prs.  réfl.  pass.  1*,2.  1..  28,2 
pass.  ;  «é  6  ;  si,  b.  66. 

se,  V.  sa. 

seamft,  seamăn,  seară,  v.  sa-. 

sec,  va.  1.  sécher,  épuiser,  devenir 
sec  8..;  b,  335,3.  343,2.  353;  sec,  aj. 
sec  104,3.  171,3.  313,2.  316.  362,2. 
357,2;  — ,  vaurien,  pauvre  224,3;  b. 
262;  mâncare  de  — ,  manger  maigre  b. 
42,2;  êàc  49,3.  216,1..  2.  236,2..;  să- 
care,  s.  dessèchement  178,2. 

sécer,  va.  1.  moissonner,  faucher  8*, 
2.  61.  109,1.2..;  b.  216,2.  309.  321. 
333,3;  săcer  249,2.  306,3;  săcir,  b.  120, 
2;  -ftciûne,  sf.  moisson  117,2;  -ăt, 
s.  moisson  6.320,3;  «a-  128,2;  -ător, 
s.  moissonneur  17,2;  6.  336,2;  sa-  128, 
2;  5.62,3..;  SCCerc,  sf.  moisson  b.  321. 
333,3.  369;  se-  109..;  aeacire  201,2; 
secire,  b.  120,2;  sa-,  b.  59,3.  171,2;  —, 
faux  b,  215,2;  SCCerfs,  s.  moisson  266, 
3;  i.  51,3.  59. 

secetă,  sf.  sécheresse  6.  24,3.  50; 
-t<Js,  aj.  aride  98,2.  119;  *«-,  6.  59  .  . 

seciose,  aj.  39  (v.  sâţios). 

Sêchil,  s.  Np.  102,3. 

SecTaraş,  s.  NI.  177. 

sectă,  sf.  secte  b.  26. 
sed,  vn.  2.  istr,  être   assis,   s'asseoir 
6.  283,2.  286,2.  287  (v.  şez). 


Sedee  —  sf&ştnee. 


525 


8edee,  sm.  Np.  66..  67,1-3;  8edé- 
chie  148,2. 

sedla,  sf.  iêtr,  selle  b.  286. 

Segryşrar,  NI.  178. 

sein,   »j.   ^ris  foncé  6.268,3.  298,2. 

299.1.  2. 

selbAtee,  v.  s&l-. 

sêlinft,  sf.  céleri  58,2.. 

Selinam,  s.  NI.  176. 
8eliTéstni9  v.  Silv-. 
sem&nfttnră,  v.  s  à  m  an. 
semenfe,  s.  immortelle  b.  342, 2  ;  Se- 
menic,  NI.  b.  342,2. 

semeţie,  sf.  hardiesse  85,2. 

semenţfe,  sf.  (ii)  tribu  105,2..  182. 

367,3;  -min-,  sf.  (il)  id.  173.  239,3..; 
b.  1,3.  70,3.  71,1-3;  semenţie,  postérité 
317,2;  «4-273,3.368  (v.  sămânţă). 

semn^  sn.  (semne,  se-)  signe,  mar- 
que, trace;  augure,  présage  18.  34,2.  61. 

117.2.  123,2.  130,3.  136,2.  176..  192, 
1.2.  200,3.  201..  266,1.2..  283,3.302, 
2.  303,2.   318;  b.  7.  22,3.  39,2.  80,3.. 

163.3.  176;  êamn,  signe  115.  228,3;  b. 
32,3.  60,2.  62,1.2.  67,2.  84.  116,2.  122, 

2.  145,2.  217,1.3.  218.. ;|Mî—e,  vraisem- 
blablement b.  102,2.  363,2;  pi— ni,  b, 
94,3;  semnez,  va.  1.  désigner,  signifier, 
montrer  132,2.  166,1.2..;  6.  170,3;  sà- 
65;  '€4  250,3;  sàmnfttûra,  sf.  (ri)  note 
217,2..  219,2.. 

semproTayie,  av.  iêtr,  toujours  b, 

284,2. 

semuire,  sf.  regard  97,1.3.  99. 

Senat,  sm.  sénat  b.  205,1-2.  223; 
-or,  sm.  sénateur  b.  53,3. 

sendese,  va.  l.  condamner  iatr.  b. 
283,2  (v.  s&ndesc). 

Seneea,  s.  Np.  341;  b.  14,3. 
sendnehia,  sf.  mr.  caisse  b.  274. 
senln,  aj.  clair,  serein  288,2;  b.  328, 

3.  343;  êà-,  6.  239,3;  -ăt,  aj.  sérénis- 
sime  b,  35. 

8eptemtrion,  s.  Septentrion,  nord  b, 
3,2. 

8eptémTrie,  s.  Septembre  357,3;  6. 
26,2.  27,1.2;  Septevrie  221.  252;  -riiu 
97,2;  SàpUvrie,  è.  58,2.  66,2. 

siTér,  sm.  nord  264,2. 

sera,  cj.  istr.  si  ô.  284..  (v.  sa). 

serafim,  sm.  (I)  séraphim  33,2.  82, 
3.  245,1.3.  263,2.  293,2;  b.  147.  184,3; 
-ieése,   aj.  séraphique   b.  192,2.  195,2. 

serasehê'riu,  sm.  maréchal  336,2. 

Serenissimus,  s.  sérénissime  b,  35. 


sermAn,  aj.  pauvre  b,  350,3;  -euţă, 
sf.  pauvre  iille  b,  309,2. 

sestra,  sf.  (slav.)  sœur  44,3. 

séte,  sf.  soif  6.  110.  363;  êêtè  16.  107, 
3.  285,2.  297,2.  299,2..;  6.7,3.  241; 
-eînne,  sf.  id.  281,3;  8et<^s,  aj.  altéré 
18,3.   19. 

séa,  23,  V.  sau. 

seu,  sm.  graisse  282. 

8eTAh,  Np.  b,  128,3. 

Sfădft,  sf.  (zl)  querelle  b.  83,3.  144, 
3.  313,2;  svadâ  50,3.  58,3.  59;  sfădesc, 
vr.  3.  se  quereller  24,2;  b.  66.. 

sfărft,  sf.  repas  58,2. 

sfftnt,  aj.  s.  saint  (-&,  sfinţi,  -te,  sfenţie, 
sfi.)  1*,3.  11*,  2.  14,2.  24.  55,2.  60.  72,3. 
83,2.  130,3.  161,2.  168,2.  303,3.  362, 
3;  6.54,2.  62,3.  108;  êfrit  3.  9..  24,3. 
29,2.  32,3.  37,2.  86.  99,3.  222..  223, 
3.  366,2..;  6.  216,3..  217;  avânt  1.  6. 
7.  46,2.  48.  49..  50..  51,2.3.  62,2.63, 

2.  103,3.  106,1-3.  107,  1.. 3.  114,3.. 
118,2.3.  119.  121.  124,1. .2.  137,2.  183, 
2..  192, 2.3. .216. .285.  312,1. .2..;  svfit 
1..  2..  76,2.  77,3.  78.  79,2;  sveti,  6; 
istr.  b,  283,2..;  Sfntagora,  sf.  NI.  mont 
Athos  b.  40;  -goreţ,  sm.  habitant  le 
mont  Athos  340,2;  St.  Gheérghe,  St- 
George  b,  127,3;  Sftn-Ghierghie,  id. 
b.  259,2;  Sta.  Maria,  St.-Marie6  269, 
2;  »7t84,2(?);   ^tyi  96,2. 

sfôrftm,  va.  1.  briser;  — ,  vr.  se  bri- 
ser 167;   afărm  71,2;  b.  65,3..  66,2.. 

168.2.  217,3;  afărim  61,3;  sfărmAre, 
sf.  l'action  de  briser  b.  62;  sfărftmat, 
brisé  222,2.  267,2.  324,3;  b.  16,2.  158, 

3.  228,2.  335. 

sfârsénie,  sf.  fin  142.  163,2.  211,3. 

229.3.  271.  272,2;  -fămia,  b.  167;  -sésc, 
va.  vr.  3.  finir,  achever,  accomplir  7*,  2. 
165,2.  156.  212.  288,2.  290.  314.  338; 
b.  54,2.  104,3.  141,2.  143,2.  181,3.  203, 
241,3;  afràfeac,  7*,2.  11*.  15*,2.  11,2. 
12.  16,3.  18,2.  37;  aăvrăfeac  28,2;  -şfre, 
sf.  197,2;  b.  54,2;  sfftrşft,  s.  fin  73,3. 
81.  166.  203.  279,3.314.  338,2.  343,3; 
b.  5.  23,1-3.  38,2.  83.  94,2.  108.  165, 
3.  179,2.  216.  217,3.  218.  236,2..;  în 
—,  à  jamais  248,2;  afrâfU  1*,3.  2*. 
10,3.  12,2.  17..  86,2.  366;  avarçit  105, 
3;  avrăfU  48.  64,3.  79,1.3. 

sfă'şiu,  va.  1.  déchirer  60,2. 
sfăştnee,  v.  sfeşnic. 


526 


flf&t  —  simţ. 


sflit^  sn.  (uri)  conseil;  avis,  intention, 
dessein;  assemblée  1*  13*.  20,3.  35,2. 
r>0, 2.  60.  98,2.  125.  171,3.  210,3. 
221.  267.  284,2.  308,2.  366,3;  h,  10,2. 
14.  71,3.  83,2.  158.  184,3;  sfH  16.55. 
83,2.  90;  svat  52,2.  78,3.  101,2.  110. 
140,3.  363,2.  364,3;  svat,  alliance  65, 
3;  sfôtnése,  va.  3.  conseiller;  — ,  vr. 
tenir  conseil  50,2.  73,2.  191.  235,3. 
266,2.  354,2;  0.28,3.  55,2.  67,3.  156, 
2.  213.  241,3.  260,3.  349,3;  avat-  123, 
2.3;  sfe-  5*;  sfôtufre,  conseil  h,  232, 
2;  -nitor,  sm.  conseiller  265,3. 

sf eclft,  sf.  (e)  betterave  356,  2  ;  h. 
98,2.  169,2. 

sferă,  sf.  globe  323;  h,  264,2;  —, 
corde  Ă.  288,2  (v.  sfoara). 

sferep,  v.  sirep. 

sfésnie,  sn.  (e)  chandelier  h,  33. 
74,2;  sfàftnec,  lampe  313. 

Sfetagrora,  sf.  Ni.  mont  Athos  170,3. 

sfetése,  vr.  3.  se  manifester  b,  127,3. 

sfétnie,  sm.  (I)  conseiller  b.  10,3. 
134,3;  s/et'  171,2;  b.  169,3;  sfêdnic,  b. 
231  ;  afatnic  59, 3  ;  6.  2 1 8, 2  ;  svêtnic,  séna- 
teur 100,3. 

sfieălft,  sf.  crainte,  peur  b.  252,3; 
gfiêlà,  b,  233;  sialâ  201;  siïala,  honte  b, 
70,2;  sfiese,  vr.  3.  craindre,  se  gêner 
b.  93,2.  163.  169,3.  196,3.  244,3;  sviesc 
3;  «ăesc,  b.  141;  sfifnţft,  sf.  craindre 
săinţă,  id.  5.  172. 

sfingâ,  sf.  sphinx  b,  164. 

sfinţenie,  sf  sainteté  b,  31,3;  sfn-, 
b.  32;  «ţese,  va.  3.  sacrer,  consacrer; 
sanctifier,  dédier  9.  23,3.  41,3;  b.  184; 
sfm-  55;  svin-  39.  47.  264;  sfriţ'  2.3,3.. 
25.  32;  b.  36,3. 159,2;  sfinţfe,  sf.  sainteté 
41,2.  57,3.  80.  83,2.  147,2.  170,3;  b, 
56,1..  2..;  sfn-  29,3.  88..  141,3;  svin- 
67,3..  179.  181..  186,2.  252,1.2;  êven- 
137,3.  140.  141;  «fi^»e  29, 1-3  ;  STlnţire, 
sf.  consécration  245  ;  sfinţit,  aj.  saint, 
sacré  98,2..  347,3;  — ,  sacré,  sûr  b, 
346,3;  gfnţU  87,3.  279,2;  b.  153,2;  svin- 
120,3..  121..  244,2.  246,2. 

sfireldg,  s.  crécelle  6.369,2. 

sfit<$e,  s.  boîte  60,3. 

sfoara,  sf.  (orl)  corde  6.  44,2;  «fera, 
.    0.288,2. 

sgftreft,  aj.  avare  b,  250,2. 

Sgâreïn,  sm.  cartilage  b,  340. 

Sgă'riu,  va.  1.  égratigner  6.  19,3. 

Sgorit,  aj.  istr.  échaudé  b.  286. 

sgripsor,  sm.  Y^l  b.  111,2.. 


shf mă,  sf.  froc  de  moine  b.  203, 1 . 2. 

shismătic,  aj.  3.  schismatique  329,2. 

si,  cj.  que  b.  263, 2 . .  (v.  se,  sa). 

sialft,  y.  sfieal&. 

Sibiï,  s.  NI.  178;  b.  183,2.  188,2;  -tu 
333,3;  b.  162,.3.  168,2.  190. 

sic,  istr.  (=  zic,  v.  zic)  dire,  parler, 
b,  283. 

Siehelia,  sf.  NI.  Sicilie  b.  203. 

Siehimitên,  sm.  habitant  de  Sihem 
b,  70. 

sierfu,  s.  boîte,  caisse  268,2;  b.  96; 
sec-,  sac-  137;  b.  12,2;  — ,  cercueil  b. 
152,2. 

Sidon,  NI.  19.  36;  SincUm,  6.  71. 

sie,  pr.  réf.  v.  şie. 

sigura,  aj.  mr,  assuré  b.  266. 

Sigyşar,  NI.  178. 

Siliar,  Np.  107,3. 

Sihem,  Np.  6.  70,2. 

Siina,  NI.  6.92,1-3.  93,1-3. 

siioru,  sm.  iêtr.  Dieu,  seigneur  b. 
284,1-3. 

Sila,  sm.  Np.  Sylla  b,  198. 

silft,  force,  violence;  pouvoir  3.  14, 
2..  54,2.  56,2.  136,3.  228,3;  6.330,2; 
eu  — ,  forcément  301.  321;  de  ~,  id.  b. 
375;  în  -,  id.  327.  363,2;  6.29,2;  din 
— ,  id.  6.  12;  foc  —,  violenter  199,2; 
sală,  force  278,3;  6.  141;  silesc, 
va.  1.  forcer;  — ,  vr.  s'efforcer  118,2. 
126,3.    143,2.   258,2.   259.   269.   270,3. 

285.2.  320,3.  327,1.2.  344,2.  362..;  6. 
46,3.  54.  82,2.  83.  85,3.  152.  197.  256, 
3.  361,2;  sa-,  6.  94,3.  95;  silfnţâ,  sf. 
eflfort,  assiduité  6.  152,3;  eu  — ,  assidu 
6.  154,2;  silft,  aj.  forcé  6.  204,2;  sili- 
tor, aj.  s.  zélé  199;  silnic,  aj.  s.  fort 
9*,  3.  29,2.  228,2. 

Silvestru,  Np.  146,2;  Sdiv-  125,2. 

Sîm,  sm.  Np.  6.50.. 

simbrie,  sf.  (iï)  gages,  salaire  144, 
1-3.  257;  6.  40,2.  138,3..  351,2. 

Simeon,  sm.  Np.  241,2;  6.  1,3.  70, 
2;   Sy-,   6.  78,2;    Simion  142,2.    143,2. 

173.3.  360;    Sinum    35,2.    125.    140,3. 

194.2.  232,2;  ~  vrâjit(ynul,  S.  le  mage 
6.  79,2;  Si/mon,  6.  79,3. 

simid,  sm.  (gl)  pain  blanc  6.  360, 2  ; 
simigiu,  sm.  pâtissier  6.  360,2,3.. 
361  .. 

simţ,  va.  3.  (iï)  sentir;  s'apercevoir, 
comprendre  5.  81,. 3.  142,2.  190,2.  224, 
3.    297,2.    298,2.    338,3;    6.   171.    187. 

259.3.  355,3;  sâmţ,  6.  90,3;  aâmţUy  mr. 


sin  —  BÏÔvk. 


527 


h,  269  ;  eimţesc,  h.  273  ;  -fre,  sf.  (rt)  sen- 
timent, sens  6.48,3.  108,2.  131..  173. 
260,3.  367,2;  aămţăre,  h.  180,3;  -itor, 
sensible  h.  164;  sàmtUcr  b,  47. 

sin,  Y.  sAn. 

sfn,  sm.  (I)  fils  87,2..;  atn  87;  êàn 
207,3;  «n  44,8.   136.  173,8.  190,2. 

Hinaea,  sf.  NI.  32,2.3;  -e  40.  148,3; 
Sănaea,  h.  200. 

sinaxario,  s.  Synaxarinm  261,2. 

Hindou,  NI.  V.  Sid-. 

sfne,  pr.  réfl.  se  38.  60;  eu  —,  100, 
2.  191;  %n  de  —,  entre  eux  71,2;  la 
— ,.  chez  soi  116,2..;  pi*e  — ,  soi,  se 
166,2;  ê&ne,  h.  198,3.  220,3;  sànè,  6. 
200,2;  siuesï,  id.  107,2.  368;  6.  203,2; 
de  -fï,  de  soi-même  b,  243;  de  la  'fï, 
b.  243,2. 

singre,  y.  sànge. 

singrur,  y.  s&n-. 

sinthronon,  s.  le  siège  devant  Tautel 
259.. 

Sion,  sm.  NI.  1*,3.  100,2.  147,3.. 
148,3.  173.  212,8.  232,3.  249,2.  264, 
2..  288.  314,3..;  6.32,3.  72,2.  186,3. 
196. 

Siraeassa,  sf.  NI.  Syracuse  360. 

Sirah,  Np.  236,2;  b,  202.3. 

sirêè,  c*e8t-à-dire  360,2.  366,3;  b, 
198,2. 

sirép,  aj.  fougneox  b.  336,3;  êferêp 
12». 

Siret,  N.  du  fleuve  71,3.  236,2..; 
b.  26,3.  33.  246;  -Uu,  b.  317,2;  Sirêtiul 
189,3 

siretem,  magy.  il  me  plaît  236.. 

Sfriea,  sf.  NI.  Syrie  6.  68,3;  Sirian, 
Syrien  6;  sftrenése,  aj.  syrienne  b,  65, 
3;  sirienéste,  sf.  langue  araméennel  13,2. 

Sirig,  Np.  290, 2. 

sirg,  V.  sârg. 

sirmă,  sf.  mr,  soie  b.  282, 1 . 2. 

Sirsa,  sf.  Np.  Circe  b.  84,3. 

Sisin,  sm.  Np.  6..;  Sisoe  306,2. 

Sitli,  sm.  Np.  63,3..  64,1.3;  Sifl 
65. 

sită,  sf.  tamis  b.  43,2.  44,2.  170,3. 
337,1.2.  373,2. 

Sltelia,  sf.  NI.  252,3. 
Skith,  Scythe  357,3. 

slab,  aj.  faible  77.  83,2.  212,2.  264, 
2.  344.  361;  b,  16,3.  45,2.  146.  151,3. 
196,2.  260,3.  296,2.  297,2. 

slabe,  s.  ùlr,  mal  b.  283. 


slăbieYdne,  sf.  faiblesse,  infirmité  14*. 
269.270,2.  316,3;  -dunre,  délivrance 
(àv«aiç)  7*;  -eu-  118,3;  -băcune,  b.  47. 
48,3.  146.2. 

sl&bftnég,  aj.  s.  paralytique  b,  37,3; 
'bo-f  b.  63  ;  -ese,  vr.  8.  devenir  paralyti- 
que b.  98,2. 

slftbése,  vn.  va.  3.  faiblir,  amaigrir, 
relâcher  16,2.  71.  81.  184,3.  209,2.  247, 
3.  250.  341;  ô.  117.  161,3.  165,2.  171, 
3.  179;  -bàêcu,  b.  48,3;  slftbft,  aj.  faible 
269. 

slăma,  sf.  iêtr.  paille  b,  286,3.  286, 
3.. 

slăTă,  sf.  éclat,  gloire,  magnificence; 
hommages  rendus  à  Dieu  3*.  8*,  3.  11*, 
3.  12*, 2.  3..  9.  10.  11,2.  18,2..  27. 
56..  66.  66.  99,2.  102,2..  107.  114,3. 
137.  140.  160,2.  164.  164,3.  266.  296, 
8.  316,3..  826,2.  348,2.  362,3;  6.23. 
60,3.  163.  197,2.  230,3.  235,3;  slâvése, 
va.  3.  louer,  glorifier,  vénérer  7,  26,3. 
27.   82,3.   55.    164,3.   222,3.   286,3;   b. 

192.2.  248,2;  slăvire,  sf.  excellence  6. 
86,2;  -vit,  aj.  s.  glorifié,  loué;  glorieux, 
illustre  37,2.  84,3.  112,2.  158.  241.  313, 
2.  337,2;  b.  15,2.  49.  60,2  .  .  372,2; 
-it<^r,  aj.  louant  109,3. 

sleiesc,  vn.  3.  fondre  116;  slelt,  aj. 
figé  b.  352, 2. 

sloătă,  sf.  pluie  mêlée  de  neige  14,3. 
sl<^bod,  aj.  s.  (&,  ozl,  oade)  libre  58. 

128.3.  177,8  . .  196,3.  212.  245,3;  b.  14, 
2.  77,2.  91,2..  221.  222.  254,2.3;  — , 
va.  3.  lâcher,  laisser  libre,  délivrer  177. 
212,3.  369,3;  b.  12,2;  sloboz,  id.  b,  172; 
—graiu,  parler  209,3;  slobozénie,  sf.  li- 
berté; permission  6.  87,2.3.  219,2.  236, 
2.  256,2;  -«a-,  6.  68;  -^mie,  b.  10.  11; 
slobozesc,  va.  3.  laisser  libre,  délivrer; 
permettre  26.  29,2.  71,3.  81,1-3.  102,2. 
130,2.  161.  171,2.  221,2.  298,3;  b.  73, 
2.  77,2.  84.  164.  167,3.  206,3;  —,  des- 
cendre b,  37,2;  —,  publier  b.  236,2; 
—  cnrvpUe,  étendre  les  ailes  282;  — 
piatra,  laisser  tomber  la  pierre  b.  129, 
3;  — r  tunurï,  faire  feu,  tirer  b,  19,2. 
245,2;  -4e8c  123,3.  146,3.  149,3.  193. 
307  ;  slobozia,  sf.  liberté  99,2. 360,3  ;  -iâe 
252,2;  -tare,  sf.  id.  252,2;  -zitor,  qui 
délivre  136,3;  b.  163,3;  slobi^znea,  sf. 
liberté  15*,  3. 

sMvă,  sf.  (ve)  lettre  146,2.  295,2. 
357,3;  b.  133,3.  167,2.  183,1-3.  346,2; 
-vo,  mot  208,2. 


528 


Sloven  —  80Coté'l&. 


SlOTêlly  sm.  Np.  Slovène  280,2;  b. 
50,2.  188,2;  «enése^  aj.  s.  slavonien,  la 
langue  slave  12ô.  270,3.  312,3;  i^.  49, 
3.  50,2.3..  76;  -este,  av.  id.  b,  36.  76. 
183,3;  'êfle  126,3.  236,3.  365,3;  sloTC- 
nét,  aj.  éloquent,  lettré  b.  206;  -enfe, 
sf.  langrae  slave  130.  284,2;  6.  76 . . 

slûgra,  sf.  (gl)  serviteur  16*,  3.  3.  23. 
26.  27,2.  36,2.  48..  82,3.  104.  106,2. 
125.  133,3.  143,3..  174,2.  198,3.  199, 
2.  209,3.  225,3.  269,2.  317,3.  326,3.. 
346,3.  352,3;  b,  12,2.  28,3.  33,2  ..  62, 

2.  94,3.  176,3.  180,2.  216,2;  slngrér, 
sm.  officier  à  la  cour,  sorte  d*écujer 
tranchant  91,3.  134,3..;  A.  127,3;  -gar 
173,2. 

slâjbft,  sf.  (be)  office,  service  divin, 
culte  24. 25,3. 55.  66,2.  86,3. 193.  219,3.. 
254,2.3.  264,2.  283,2.288,3.  312,2;  b. 
10.  41.  131.  349,2;  —  idoUUn-,  idolâtrie 
262;  —  pogrebaniei,  le  service  d'enter- 
rement 333,2;  slujése,  va.  vr.  3.  servir, 
assister;  officier,  se  servir  !..  3.  6.  19. 
23.  34,2  . .  47,2.  61,2.  86  . .  104,2.  115. 
148,2.  160,2,  165.  177,3.  223,3.  274,2. 
283,2.  304,3.  325,3.  327,2;  b.  33,2.  66, 

3.  100,1.2.  131,2.  208;  alttgeêc,  &.  183, 
2;  alujàsc  181  ;  i^.  96;  slnjfre,  sf.  service 
89  ;  slujitér,  aj.  s.  serviteur  ;  soldat  72. 86. 
169.  198,3.  221,3.  222,2.  267.  263.  332, 
3;  6.  4.  61,2.  169,2.  249;  -gitor,  b.  206,3. 

slâjnieft,  sf.   (ce)   servante  23.  313. 

Blut,    aj.  av.  hideux  b.  333,3.  348,2. 

smêren,  aj.  s.  modeste,  humble,  dé- 
licat 1 14, 3  ;  6. 72  ;  eniêririy  aj.  s.  47  ;  smere- 
nie, sf.  humilité,  modestie  ;  soumission  46. 

269.2.  277,2.  284,3.  285,1.2;  6.7.  16, 

2.  59,2.  156.  169,3;  —,  sujet,  très 
humble  158.  159.  236.2;  smerésc,  va. 
vr.  3.  humilier,  abaisser;  — ,  se  humilier, 
devenir  modeste  40,3.  127,2.  266.  348, 

3.  365.  366,3.  367,2;  b.  130,2;  smerft, 
aj.  s.  humble,  modeste;  assnjeti,  bas  65. 
88,2.  94,3.  99,2.  142.  170,2.  208,2. 
240.  245,3.  279,2.  285,3.  291.  348,2; 
6.79.  164.  186.  248,2;  «mê-  365,2. 

sméu,   sm.   (el)   dragon   6.  314.   329. 
Smila,  Np.  71,3. 

smintêla,  sf.  dérangement,  erreur; 
dommage;  tort;  dépit,   scandale  132,2. 

161.3.  210,3.  306.  333,3.  349..  355; 
6.4,3.  154.  171,3;  -teală  235,2;  6.47, 
3.  59,3;  smîută,  sf.  id.  210,2;  smln- 
tese,  va.  vr.  3.  égarer,  déranger;  scan- 
daUser  170,2.  268.  275.  349,1.2;  6. 171, 


2..;  »men-  1*,3;  -tit<^r,  aj.  trompeur 
277,2. 

Smirnên,  s.  habitant  de  Smyrne 
129,2. 

smirom,  av.  istr,  tranquille  6.  282,3. 

smoală,  sf.  poix  6.  93,2.  217,2  (smolà 
di  la  raori)  6.  137,2. 

smoe,  sm.  touffe  6.  304,3. 

smoehfn,  sm.  figuier  ]0^2..  264,2. 
276,2;  -ă,  sf.  (e)  figue  148,2  .  .  3  . .  149, 
1.2.  264,3.  255,  1..  2..  266,  1  . .  2  . . 
351,1  ..3. 

smolése,  va.  3.  brunir  112. 

Smreduese,  va.  3.  rendre  malade 
par  contagion,  infecter  6.  243. 

smnlg,  va.  2.  arracher,  tirer  6.  243,  3. 
262,3.  368. 

snăgS,  sf.  force  6.342,3. 

SnêgOT,  NI.  328.  336,3.  340;  Snag-, 
6.  207. 

snoăvft,  sf.  (ve)  facétie  6.  357.  367, 2. 

snop,   sm.  (I)  gerbe  6.320,3.  336,2. 

SOăbă,  sf.  (be)  poêle  6.370,2;  »obâ, 
6.  12. 

SOăeră,  sf.  belle- mère  90,2;  6.  69,2. 

309.2.  372,2. 

SOăre,  sm.  (sori)  soleil  14*.  1.  12,2. 

57.2.  60,2.  64,2.  67,3.  83,3  . .  99,2.  148, 

2.  203.  242,2.  256.    316,3.  367,2.3;  6. 

17.3.  64,3..  137,3.  182,2.  200,3..  209, 
1..2..;  -r»,  6.  142,2. 

şoarece,  6. 105,2  (v.  şoa-). 

soarte,  sf.  (sorţi)  sort;  destin  21,3.. 
66,3;  -ta,  id.  6.  50.  83,2.  162,3.   187,3. 

190.3.  367.  362,2;  aorte,  iatr,  id.  6. 
284,2. 

sobor,  V.  sàbor. 

soc,  sève  357,2;  •— ,  sureau  6.  329,2. 
sockc,  s.  rue  6.  105,3. 
soeolàu,  aj.  (bai  lumi  — )  ?  6.  96. 
SOCOtê'lft,  sf.  (êle,  ell)  raisonnement; 
considération,  réflexion,  opinion  ;  compte 

95.2.  223,3.  236,3.  330.  333.  337,2.3.. 
360;  6.6,2..  12,2.  31,3.  40,2.  152,3. 
164,3.  181,3.  208,3;  -tială,  id.  198,2. 
224,1.3;  6.10,2.  48,2.  120,2;  socumă 
313,2;  -tese,  va.  vr.  3.  (tiï)  considérer, 
regarder;  penser,  croire;  soigner,  con- 
server; visiter;  calculer,  opiner,  juger; 
choisir  8*2.  15*2..  2.  3.  10,2.  11,2. 
13.   18,2.  19.  24,2.  47,2.  49,3.  50,2.  52. 

62.3.  68,3.  74,3.  76,3.  79,2.  88,1.3.  89, 
2..  91.  95,2.  104,1.2..  105.  110,2.116, 

3.  120,2.  126,2.3..  131,2.  133.  153,3. 
160,2.  161,3.  162,2.  208,3.  211,2.  247, 


s^rn  —  Spànift. 


529 


8.  265,2.  260,2.  267,3.  277.  283,2.  286, 

2.  294,2.  297,3.  804,3.  308,2.  309,2. 
312.3.  318,3.  326,2.  338.  342,2.3.363. 
366.  368;  b.  2,2.  6.  23.  61,3.  68,2.  73. 
92,3.  94,2.  99,2.  160,2.  152,3.  164,2.. 

169.2.  170,3.  476.  193,2.  198.  267;  moco- 
teoêcu,  croire  h.  11,2;  soeotfnţă,  sf. 
raisonnement,  considération  ;  soin  89, 1 . 2. 
125.  130,2.  159,2.  214,3.  278.  338;  b, 
72,3.  78,3.  163,3;  —,  intention  6.214, 
3..  215,1.2..;  —,  horoscope  133,2; 
soeotit^r,  aj.  s.  qni  prend  soin,  in- 
specteur 77,2.  78,2.  328,8;  —,  pieux 
306,2. 

S^^em,  sm.  (ri)  beau-père  b.  81,2. 
98,2.  261,2.  274,1.2;  -mare,  parrain 
b.  812^  .  313. 

Bod<^m,  sm.  NI.  11«,3.  16.  49,2.  106, 

5.  194,3.  266.293;  -a,  6.39,2;  Sodo- 
mê'n,  Sodomite  289,2;   -mlên  11*. 

Sofie,  sf.  NI.  su  -   149,3.  173. 
sofismatieése,  aj.  sophistique  6.209,3. 
Sofronie,  s.  Np.  307,3;  6.  127,2. 
Sohul,  s.  NI.  92,3.  93. 
SOÏa,  sn.  (url)  espèce  6.258,2.  841, 

3.  343.  349,3. 

S0I9  sm.  (I)  messager,  courrier,  en- 
voyé 73.  100,2.  168,2.  334.  360,3;  6. 
34, 1 . 2.  62  . .  205.  208. 

Sofoniea,  livre  de  Zophonie  277. 

Solea,  sf.  NI.  174,1-3. 

soldat,  sm.  (ţi)  soldat  6.  214,2;  ml- 
id.  6.  145,2. 

solitor,  s.  messager  192,2. 

solnţe,  s.  (slav.)  soleil  44. 

Solomiea,  sf.  Np.  151. 

SolonK^n,  sm.  Np.  8*,3.  132.  145,3. 
173,1.2.  272.  341,2;  6.  71,3..  72,1.. 
2.  250,3;   Solmon  275,2. 

solomon,  o  pieeUe  ce  êà  chiamă  — , 
une  sorte  de  cuir  238,3. 

Solûn,  sm.  Thessalonique  78,2;  — , 
répître  275  . .  ;  Holontt  319,2;  -ê'n,  sm. 
(I)  habitant  de  Thess-  262,2. 

solzi,  sm.  pi.  écaille  6.91,3.  134,2. 
292.  354,2. 

Sameş,  NI.  177. 

somn,  s.  sommeil  117,2.  138,2.  187,2. 

212.3.  222,3.  294,2.  345,3;  6.5.  15,1. 
2.370,2.. 

SOr,  sf.  (surori,  sorï)  sœur  7.  106,2; 

6.  135,2;  329,3;  soră  6.  44,3.  62,2.  90.. 
139.  151.  173,2..  186,3..  319,2.  362, 
1..2..;   6.  70,2.  98,1.2.  119,2..  234. 

OàQTBB,  Chrestoinatie  română.  II. 


308,2.  380.  369,2;  êuro  43,3;  —,  6. 
274,1.2. 

sorb,  va.  humer,  avaler,  engloutir 
213,3;  6.  34;  —,  mr,  6.  270,2;  —,  ûtr, 
6.  285, 2. 

sorbu,  sm.  sorbier  s.  366,2. 

SOrioAră,  sf.  petite  sœur.  6.  288,3. 

sdroe,  sn.  (soroace),  ligne  126;  6. 304  ; 
—,  terme  197.  204, 2.  243, 2.  259,  2. 
348;  -cï,  (pi.)  taches  sur  les  ongles 
6.  146,1-3. 

'Soroeê'n,  Np.  53,2. 
Soroeo,  NI.  73,2. 

sorţi,  sm.  pi.  sorts  21,3   (v.  soarte). 

SOSése,  vn.  3.  arriver;  parvenir;  de- 
venir 35,2.3.  37,3.  58,2.  59,3.  61,2.  72. 
106.  147,2.  160.  196,3.  201,2.3;  6.  23. 
56,2.  82,2.  103.  130.  239,2;  sosêac  254, 
3.  256,1.2;  6.  180,2.  181. 

soţ,  sm.  (I)  ami;  compagnon  21.  60, 
2.3.  106,2..  138.  146,2.  185..  242,3; 
— ,  époux  68,1.2;  6.  69,2..  289.  302, 
8;  —  eu  — ,  l'un  avec  Vautre  181,2;  so- 
ţie, (il)  compagnon  151,1.2.  203,2.. 
320. 351, 2  ;  —,  époux  6. 69, 3  ;  —,  épouse  ; 
femme  6.  109.  363.  375;  sotiàl,  aj.  so- 
cial 6.  247;  SOţfre,  sf.  société  344;  so- 
ţiile, mr,  compagnie  6.  263,3. 

SoţioArft,  sf.  petite  femme   6.  288,3. 
soTăltoieă,  sf.  gonflé  6.  369. 

spaer,  vr.  iatr.  espérer,  attendre  6. 
286. 

spătmft,  sf.  terreur;  crainte  212,3. 
230,2.271,3.  297,2;  6.48,3.  127.  215; 
spctemâ  3*,  2;  -fttmft'nt,  va.  vr.  1.  ef- 
frayer; épouvanter;  s^effirayer  6.  24.  138, 
2.3.  158,3.  165,2.  217,2.  241,2.  322,3. 
323,1-3;  êpamârU  3*,3.  4*,3.  4.  23.  225. 
230.  232.  257,3.  366,1.2;  spămftntăre, 
sf.  effroi  225. 

spăl,  (aï)  va.  1.  laver  3*^.  29.  47.  107, 
3.  112.  161,2.  178,2.  218,2.  223.  238, 
3.  239.  299,3.  304,3.  342,3..  346,2.. 
352,2  . .;  6.  43,3.  44,3.  48.  58.  72.  120. 
134.  137,1.2..  168.  176.  185.  350,2; 
—,  mr.  6.  275;  -are,  sf.  l'action  de 
laver  238,3;  -At,  sm.  lavage  6.  64; 
—,  aj.  lavé  285,2;  6.  342,3;  -ăWr,  aj. 
qui  lave  6.  137;  -&t6rl,  sf.  lavure  6. 
69,3. 

spftn,  aj.  s.  imberbe  6.  261.  375,3. 

spftnàe,  s.  épinard  6.  105,3. 

Spania,  sf.  NI.  Espagne  6.  151,2; 
-idl,  sm.  espagnol  6.  151,2. 

34 


530 


spft'nznr  —  spnin. 


8pft'nzar,ya.  vn.l.  pendre  ;  suspendre  ; 
dépendre  171,2.  314,3.  321.  349,3..; 
b.  46,2.  88,3.  91,2.  222.  374,2;  -4ur 
105,3.  120,3.  121;  h.  9,2;  -ăt,  aj.  sus- 
pendu; accroché  6.  41,3.  92.  98,3. 
209,2;  -fttoăre,  sf.  gibet  b.  363,2. 

sparAngrhe,  s.  asperge  b.  98,2. 

spArg,  (sp&rsel;  spart)  va.  2.  rom- 
pre, détruire,  déciiirer;  percer  11,2.  21, 
3.  60,2.  84,3.  111,3.  116,3.  162.  171, 
2.  172,2;  6.  12.  37,2.  121.  129.  223,2. 

240.2.  241,3.  242.  260,3.  361,2  36^. 
373,2;  —,  %Hr.  b.  286,3;  8părgăt<^r, 
aj.  s.  qui  détruit  b.  260,3;  —  de  icoane, 
iconoclaste  221,2. 

spftrtûrft,  sf.  (ri)  débn  b,  130. 
spftreăetor,  aj.  (?)  cioară  —,  b,  371,2. 
spăriii,  V.  s  pe  ri  u. 
spâsénie,  sf.  rédemption;   salut   U*, 
2.  7.  29,1.2..  31,2..  88,1-3.  89.  166, 

2.  240,2.  260.  279.  343,2;  b.  28;  spa- 
10,2.  226,3;    wpâ-  32,2;   spftsése,  va. 

3.  sauver;  expier  11*,  2.  12*, 2.  10,2. 
12.  13,3.    16,2.    77,2.   82,3.  84.  186;3. 

186.3.  223,2.  230,2.  305.  369;  b.  67; 
-ăsc,  b.  141,3;  spftslt^^r,  sm.  sauveur 
12*  2.  346. 

spătă,  sf.  épée  16,1.2.  176,2;  b.  341; 
spfttAr,  sm.  porte-glaive  ;  officier  91,2. 
150,3.  162.  173,2;  6.97,3;  spătar,  b. 
81,1.2..;  spfttărfe,  sf.  arsenal  ô.  24, 
2.  76,3.  113. 

spate,  sf.  dos;  épaule  286;  b.  91,3. 
106,3.  116,2.  177,1.2.214,1-3.  316.361, 
2.  371. 

sp&trii,  Np.  (sau  =  spătărel)  (le 
petit  spătar)  87,2. 

spegliu,  s.  istr.  miroir  b,  285,2. 

spériu,  va.  vr.  1.  eflfrayer;  épouvan- 
ter; s'eflfrayer  61,3.  62.  66.  180,1.2;  6. 
74.  166,3.  216,3.  307.  313,2.  351;  spă- 
223.  267,3.271,3;  6.63,2.67,1.2.  290, 
2;  spa-  247,3;   -iăt,  aj.  eflfrayé  ô.  363. 

spetése,  va.  3.  épauler  b.  294,2. 
353, 2. 

spîC,  sm.  (e)  épi  128,2..  306,3;  b, 
209.  320,2.  336;  -uésc,  va.  3.  glaner 
12. 

spijft,  sf.  bronze  b.  33. 

spin,*  sm.  (ï)  épine  13,2.  366,3;  b. 
57,3.  357,3;  spire,  istr.  id.  b.  286,2. 

SpinAre,  sf.  (àrl)  dos;  reins  15,3. 
320,3;  b.  106.  266,3  . .  296.  366,2.  358, 
1.3;  -ri,  6.86,3. 


spintee,  va.  1.  éventrer  b.  134,2. 

Spir,  Np.  6.  245. 

spfţii,  sf.  (ţe)  rayon  b.  336. 

spiţer,  sm.  apothicaire  b.  96,2. 

splïnft,  sf.  rate  6.  26,2. 

spodobése,  va.  vr.  3.  daigner;  trou-, 
ver  -,  rendre  -,  devenir  digne  3.  118,2. 
214,3.  237,3.  263.  313,3. 

spdr,  sm.  abondance,  prospérité;  pro- 
fit; succès  6.  211.  235;  b.  183,3.  262,2. 
334,2;  -ésc,  va.  3.  prospérer;  multiplier; 
avancer  131.  278,3.  346,3.  368.  369; 
6.  29,2.  162,3.  320,2.  347;  -fş,  sm.  ver- 
veine 365,3;  -nie,  fécond  6.212,3. 

sprfttigés,  aj.  rustic;  un  om  — ,  61. 

sprftncêiift,  V.  sprin-. 

spre,  prp.  sur  1.  8.  10,2.  11,2.  13, 
2.  16,2.3.  21.  28,2.  31,2.  34,1..  2.. 
36.  66.  66.  64,2.  66,2.  82..  101.  112, 
2.  164.  165.  171,3.  181.  188,2.  194,2. 
230,3.  232,3.  261,3.  272,3.  284..  286, 

2.  303,2.  317,2.  346.  366,2;  6.  57,3. 
70,2.  142,2;  —,  à,  vers;  contre  1*,3. 
2*1.3.  .  4*.  10*,2.  30.  44,2.  96,3.  101, 

3.  143.  148,3.  262,2.  299.  302,2.  318, 
2.  347,3.  364,3;  6.  6.  10,2.  23,2.  38. 
39,2.  60..  57,2.  80..  109.  132,2.  133. 
213,2.  247,2..;  —,  par  64,2;  —,  pour 
b.  107.  142,3.  166,2;  —,  de  côté  de 
177,2;  sprê  142,2.  366;  spri,  contre 
3*  1.3.  6*  2.  12*.  366,3  (v.  asupra  pe). 

spregiûr,  vn.  1.  mr.  faire  jurer  b. 
279  (cf.  sperjur). 

spreste,  prep.  -—tot,  partout  323,2 
(v.  preste). 

sprijinêlft,  sf.  appui  261;  -nese,  vn. 

vr.  3.  appuyer;  soutenir  236.  241.  344; 
b.  115,2.  243,3;  spre-,  id.  248,3;  —,  se 
cacher  6.  128;  —  sângele,  retenir,  re- 
cueillir (le  sang)  258, 2  ;  -jânesc,  b,  245, 
2;  sănge  sprijeilit,  aj.  sang  caillé  117; 
sprîjinàre,  sf.  (niri)  étayement;  appui 
6.  108,2;  -nire,  sf.  soutien  6.  108,2; 
-nitdr,  s.  id.  b.  149,2. 

spr'-insn,  (asupra  lui)  contre  lui 
50.  366,3  (v.  spre). 

sprincênft,  sf.  (ene)  sourcil  b.  298,3. 
361,2,  —,  crête  de  colline  6.  92,2; 
sprànceânÀy  sf.  b.  118,3.  137,3.  370,3; 
-cana,  6.  123,2..;  -eenăt,  aj.  qui  a  les 
sourcils  très  épais  b.  298.  334,2. 

sprintenelor,  aj.  leste  b.  295;  -nie, 
habilité  ;  commodité  6.  4. 

spuiu  3  V.  spun. 


spÂlb&r         fltÂre. 


531 


spûlbftr^  Ta.  1.  soaleyer  (la  ponë- 
sière)  h.  218,3. 

spumă,  sf.  (me)  écume  202,3.  203. 
205,3.  296,2;  b.  288,8.  289,3;  -éz,  vn. 

1.  éeamer  b,  866,2;  «ăt,  aj.  moussant 
b,  298;  spumegr,  vr.  1.  faire  de  Técume 
b,  90.  830,2. 

span,  spaYn  (spaş,  spusei,  a  spune) dire  ; 
raconter;  déposer;  exprimer  3*, 3.  4*, 3. 
6*,l-3.  6*,  2.  7*.  8,2.  9.  12,1.2.  13,2. 
16,3.  17,2.  24,8.  26,8  . .  82.  ôl,2.  ô7.. 
60.  66.  67.  76,8.  96.  106,2.  141.  164, 
3.  166,3.  169,2.  231,2.  304,2.  342,2. 
861,2.  854,8;  b.  41,2..  67.  96.  97,3. 
109.  114..  161.  167,3.  175.  179,2.215, 

2.  248.  865.  866,3;  —,  6xer  120,3;  —, 
prédire  b,  123,2.3;  êpunïu  1*,3;  spon, 
indiquer  176,2;  — ,  vr.  se  nommer  66. 
105. .;  —,  mr.  dire  b.  264,3.  273.  279, 
2;  —,  montrer  b.  270,3.  280,3;  —,  istr, 
se  faire  b.  283;  spur,  istr.  dire  b.  286, 
2;  -ere,  dire;  narration;  nouvelle;  Tac- 
tion  de  dire;  8.  133,  2.  157.  301,  2: 
-erê,  sf.  introduction,  contenu  10*,  3. 
16». 

spûre,  vn.  1.  souiller,  salir;  corrom- 
pre; profaner;  -  ,  vr.  se  souiller  10*. 
11*3.  2..  36,2.  46,3.  49,2.3.  50.  90,. 
2.  289.  864,3;  b,  63,2.  70,2.  108,2.  169, 
2.  197,2.  238,3;  —,  violer  366,3; 
-ttet6ne,  sf.  (ni)  des  choses  immondes 
11*2.  12*.  30,2..  49,2.3;  -ăcune  161, 
2;  — ,  souillure;  impureté  90.  131;  b. 
184.  219;  -ăt,  aj.  s.  souillé;  impur,  im- 
monde 12*,2.  30.  60,2.  80.  81.  130,2. 
241,2.  293,3.  303,2;  6.  16,2.  217,2;  —, 
maudit  b.  61,3.  52.  55,2,  79,3.  80,1.2. 
204,2.  205,3;  spureătu,  sm.  le  diable 
6.  260,2. 

spdzft,   sf.   cendre   chaude   6.  305,3. 

srâgrtt  188  . .  V.  sârg. 

sşteno,  (sveşteno)  aj.  saint  256,3. 

stadie,  sf.  (il)  stade  231,2. 

stahie,  sf.  (il)  spectre  b,  261. 

stâlp,  sm.  (uri)  colonne,  pilier;  monu- 
ment 172,2.  228,2.  267,2.  273,3.  274. 
819,2.  331,2.  361,1  . .  2;  b.  32,3.  40  . . 
138.  158,2.  210..  365;  —,  appui  b. 
207,2;  êOd^  6  . .  253,3;  —,  branche  17; 
6.  137,3;  êtUp,  b,  353,2;  -pare,  sm. 
(&rt)  branche;  rameau  128,2.  233,2. 
287.  311;  ô.  62.  91,3;  -àr,  b,  71,2; 
stlăpnie,  Stylites  16*. 

StamAti,  sm.  Np.  b,  368,2. 


stămbft,  sf.  imprimerie  b.  78,3.  151. 

stft'mpftr,  va.  1.  calmer;  modérer  b. 
157,3.  237,2;  -are,  aj.  s.  calme  240,3; 
/>.  370;  -ăt,  aj.  calme  b.  93,2. 

Stan,   sm.  Np.  134,2.3..;   b.  360,3. 

stft'nft,  sf.  parc  de  montons  b.  258, 
3.  305,2. 

stana,  sf.  (stenurele)  roc,  rocher  b. 
259.   329;    stft'neft,   sf.   (cl)  id.  b.  150, 

2.  217,3;  »<inca  234,3;  Stftneă,  sf.  NI. 
b.  244,2. 

Staneinl,  Np.  87,2;  -cul,  id.  74,2. 
134,3.. 

stftngr  69,2  y.  sting. 

stft'ngft,  aj.  s.  gauche;  main  gauche 
258,3;  b.  54.  122,3.  123,1-3.  144,3; 
de  —,  k  gauche  18,2  . .  103,3  .  .;  în  —, 
id.  323, 2  ;  atanka  227  ;  -găcTu,  s.  gaucher 
b.  260,  3. 

HtftnisIăT,  sm.  Np.  235. 

stft'lOftll,  sm.  (jinï)  toise  87.  92,2; 
b.  92,2.  366,2. 

Stănţie,  sf.  (il)  station  b.  221,2. 

Stăpă'n,  sm.  (I)  maître  61.  121.  132. 
143,3.  158,2.  180..  199..  223 ..  2. 
325,3.  329.  351,1-3;  0.2,3.  16.  33,2.. 
189,3.  215,2..  358;  -ă,  sf.  maîtresse 
6.38,3.  181;  -eàsft,  sf.  id.  b.  321;  -ésc, 
va.  3.  dominer;  posséder;  — ,  vr.  se 
maîtriser  189.  266,3.  206,2.3.  326,3. 
329,2.  330,2;  b.  11.  34,3.  94,2..  110. 
118,2.  130.  134,3..  148,2.  168,3.  170. 
246,3;  —,  aj.  seigneurial  i.  316,2;  -le, 
sf.  domination;  force;  royaume  228,2. 
256;  6.  2,1.2.  8,3.  9,2;  -fre,  sf.  (rï) 
gouvernement;  domination  279.  328,1. 
2;  6.9.  35.  46,3.  79,3.  87.  101,2.  121, 

3.  168,3;  —,  pouvoir,  (ange)  245,2.3; 
êângur  —,  autocratie  b.  147,2;  -itér,  s. 
maître;  souverain;  qui  règne,  gouverne 
229,2.  326.  328,3.  336,3;  b.  156.  175, 
2.  219,2.3;  singur  —,  autocrat  b.  35; 
înau^  — ,  id.  b.  86. 

Stagoreţul,  (=  de  la  Athos)  337  (v. 
sfeta-). 

stă're,  s.  cormoran  6.  111. 

stare,  sf.  (an)  état;  position  240,2. 
323,1.2;  6.  49,2.  84.  85,2.  86,2. 132. 166, 
2.  242,2.3..;  —,  résistance  0.93,2; 
—,  classe  b,  219,2.  220,2;  —,  avoir; 
richesse  b.  242,3.  347,2;  —  împr^ur, 
circonstance  b,  87,2;  eu  —,  riche  b.  246, 
3;  afihi  — ,  être  en  état  de;  pouvoir  h, 
245,2.  263.  368,2. 

34* 


532 


fltâreţ  —  atol. 


stAreţ,  sm.  prieur  298;  -riţ  305;  -riţ, 
6.200,1.2;  -ţa,  sf.  abbesae  319,2;  -vi- 
ţă, 6.  97, 3. 

stări,  aj.  vieil  h,  24, 2. 

starostfe,  sf.  prévôté  171,3. 

stăruese,  vn.  3.  vivre,  rester  202,3. 

stftrT,  sm.  charogne  f».  47,2;  etrăv 
95,2.  116,8. 

stat,  8.  position,  condition  b,  50.  192, 
2;  —,  stature  201,2;  b.  294,3;  —,  la 
vie;  ravenir  133,2.  211,3;  —,  (uri) 
statue  6.  205,2. 

stătftt<^r,  aj.  constant;  immobile  134, 
3.  208;  b.  3.  149;  —,  stagnant  369,3; 
Plainte  — ,  défense  84, 2  ;  cèle  stătătoare, 
les  choses  immobiles  b.  149,3. 

Staţie,  Np.  Eustathius  152. 

stătorfe,  sf.  stabilité  b,  10,2;  stat<^r- 
nie,  aj.  immuable;  stable    b.  82,3.  112, 

2.  180,2;  statomiefe,  sf.  constance  b, 
82,2.  83.   180. 

statdra,  sf.  stature;  forme  b.  168,3. 
169.  205,2.  357,2  (v.  stat). 

statûtni,  sm.  existence  55,2. 

stau,  vn.  1.  (stetel)  être  debout;  être; 
devenir;  consister  1*,3.  3*.  7*.  14*,3. 
16*,  2.  1.  2, 1.  2.  5.  7.  8,2.  10,3. 19.  26,2. 
44,2..  59.  64,3.  65,3.  91.  140,2.  147,3. 

149.2.  168,2.  159,2.  165,3.  203,1-3.  213, 
3  .  .  216,2  . .  216.  222.  231.  234,2.  257, 

3.  284,3.  300,3.  301,3.  311.  331,3.  361; 
b.  7.  10,2.  11.  19.  62,2.  85.  115,3.  119, 
2.  131,3..  133,3..  139,2.  154.  166,2.. 

169.3.  171,2.  180,2.  186,2.  198.  234. 
290,2.  291,2.  343,2.3..;  —  hnpotnvâ, 
opposer;  résister  133,2;  b.  196,2;  — $n- 
nainte,  id.  b.  167,2;  —  la  vorbă,  dispu- 
ter 6.  96;  —  pe  gandurï,  méditer  b.  291, 
3;  —  să,  avoir  l'intention  de  b.  360,3..; 
—,  mr.  b,  263,2;  —,  Utr.  b.  282,3.  284,2. 

stànl,  sm.  écurie  b,  154. 

StaTarAclii,  sm.  Np.  b,  81,2.3. 

Steâ,  sf.  (stèle)  étoile  12*.  14*..  11, 

2.  34,2.  49,3.  57.  66,2,  67,3.  83,3.  116, 
2..  129.  133,1.2.  172,3.  179,2.  203. 
228,2.  244,3.  267,2.  300.  316,3  ..  322, 

3.  323,1..  2.  357,3.  358;  6.22,3.  146, 
3.  166,2..  171,2;  atêoa  244,2;  6.159, 
3;  atiaoa  200,3;  6.  139,2  . .;  -ua,  6.  306, 

2.  314,2.3. 

steag,  sn.  (un)  drapeau;  bannière  37, 

3.  70,1..  3;    #%   73;   6.127,2.   137,3. 
Stefan,  sm.  Np.  3*, 2.  69,3  . .  90.  98, 

2.  110.  125.  166,8.   157,2.    158,2.  199, 

3.  261,2.   283,8..;   6.74,3;    —  TOdă, 


Np.  70,1-3.  71,1-3.  72,1-3.  190,2  . .  191, 
2 . .  3  .  .  192 . .  202;  6.  32,2 . .  3.  33, 1-3. 
82;  Stefăniţă,  id.  6.32,2  (v.  Ştefan). 

stegrăr,  sm.  porte-enseigne  6. 326  ;  «él, 
s.  bannière  6.  326,2 

steJAr,  sm.  chêne  367,2. 

stémft,  sf.  couronne  89;  6.  316,2; 
-mmă,  id.  251;  — ,  armes  6.  1.  237,3. 

stempariţa,  6.  224, 3  (v.  şt-). 

stenaliorie,  sf.  embarras;  angoisse  6. 
48. 

stépéna,  sf.  (ne)  marche;  rang;  de- 
gré 259.  264,2;  6.  27,3.  29;  stêpena,  id. 
299, 3  ;  stepennaîa,  psalme  des  marches 
213,2. 

Stepsulu,  mr,  ((rd^tç)  tâche  6.  265,  2. 

Sterideal,  NI.  6.  342,2. 

sterigoAe,  sf.  hellébore  blanche 
365,3. 

sterp,  aj.  stérile  209.  250;  6.258,3. 
362,2;  Sterpése,  vn.  3.  devenir  stérile 
209;  Stftrpfe,  sf.  stérilité  6.  63,2;  -pft, 
aj.  avorté  6.  372, 2. 

sti,  prp.  mr.  sur  ;  dans  6.  270,  3  . . 
272,3  (v.stri). 

stiel&,  sf.  verre  224,2;  —,  bouteille 
6.  219.  260,3;  êtecla,  mr.  6.  286,2. 

Stidése,  vr.  3.  avoir  honte  86/  -dire, 
sf.  honte  289. 

stih,   sn.    (un)  verset  126.  184.  206, 

2.  241,2.  296,3.  325,1-3;  —,  vers  6. 
102,3.  111,3.  154,2.  178,3.  182,2.  222, 

3.  236,2. 

Stillie,  sf.  (il)  élément  166,2.  260..; 
6.  23,3.  146,3.  218. 

stineliese,  vn.  3.  cesser  6.  343,2. 

sting,  (nsei)  va.  2.  éteindre;  anéan- 
tir 99,2.  184,3.  204..  313;  6.  16,2.  19, 
2.  51.  185,2.  238,3.  259,3.  290,3;  slang 
58,3.  69.  141,2. 142.  182,2;  6.  48.  180,2. 
240,2 .  .;  atîng  212;  stingere,  sf.  extinc- 
tion, chute  6.  25,2;  stan-  199,3.  200,3; 
stinsul,  sm.  Textinction  321,3;  stâns, 
aj.  éteint;  mort  6.  13,3.  196,3. 

Stiresese,  va.  3.  mr.  consentir  6.  271  ; 
stricsesc,  6.  272,2. 

StiriTăn,  Np.  93, 2. 

stismnsése,  va.  3.  mr.  emmurer  6. 
279,3. 

stog,  sm.  meule  de  grains  6.  297,3. 
320,3;  —,  mr.  foule  6.  263,3;  stogdşft, 
lâna  — ,  sf.  laine  ordinaire  6.  268,3. 

Stotăn,  Np.93,2.  135,2;  StoTea,  id. 
73;  Stoiean,  id.  171,2.8.. 

stol,  s.  groupe,  nuée  201,2.3.. 


StoUţa  —  stntocamil. 


533 


Stoliţa,  NI.  résidence  (Moscovie)  h. 
34,3.  36. 

stolnie,  sm.  (1)  sommelier;  écujer 
de  bouche;  rang  91,3.  150,3.  152;  $tul- 
207,2;  —  mare,  id.  h.  73,2.  97,2. 

stoniAh,  sm.  estomac  b.  26, 2. 

stors,  aj.  pressuré  h,  45  ;  storsûra, 
sf.  pressoir  6.  4. 

străbat,  va.  2.  parcourir  130,3. 

străbdn,  sm.  aïeul  6.  261. 

străeurăt,  aj.  pnri6é  b.  342,3. 

strădanie,  sf.  peine;  effort  182,3;  b, 
130;  -daése,  yr.  3.  s'efforcer  b,  124; 
-dnitér,  aj.  assidu  b,  156,2. 

străe,  sf.  (le)  habits  b,  178,3.  200,2. 
294  . .  ;  stranie,  tnr,  vêtement  6.  274, 3. 
281,2. 

straffdă,  sf.  raisin  sec  b,  98. 

străgr<^ili,  sm.  spectre  5.  215. 

străin,  aj.  s.  étranger  68,3.  69,2. 
315;  b.  233,3.  304,2;  strein  119,3.  125. 
137,3.  189.  195,2.  197.  208,3.  237,3.. 
305,2.   324,3;    b,   7,2.    11.    65..    74,3. 

121.2.  180,3.  201.  233,2;  striin  13.  15, 
2..  18,2.3..  23,2.  24,3.  25,2.  33.  40. 
98.  155,2.  161,3..  222,2.  237.  238.. 
282..;  6.  183,3..  184;  striinat,  aj.  s. 
qui  est  devenu  étranger  b,  69;  «ătăte, 
sf.  rétranger  6.233,2;  être-  212,2;  — , 
les  étrangers  b,  127,2. 

străîţă,  sf.  havre-sac  6.  227,2. 

Striyà,  sf.  garde;  poste  72.  84,3. 
211,2;  b.  169/2.  244,2.3;  străjeăr,  sm. 
(I)  gardien  244,3;  strajnésc,  va.  3. 
garder  3*,  2.  6*.  167,3;  6.  11,3;  stre- 
167,2. 

stralueésc,  vn.  3.  luire;  briller;  re- 
splendir 2*,3.  57,1..  2.  66,2.    85.  179, 

2.  212,3.  231.  302,3.  340,2.  367,2;  b. 
24.  107.  177.  209,2;  être-  368;  -fre, 
sf.  lustre;  éclat  245,3.  246;  b.  55.  163; 
-Cft,  aj.  s.  illustre  b.  107,2.  249;  — , 
brillant  6.  89 . .  91  ;  -clti^r,  aj.  s.  id.  6. 

159.3.  177,2. 

străluminat,  aj.  illuminé  257,3.  259, 
2;  -ăt<^r,  lumière  247,2;  -ne^,  vn.  1. 
illuminer  242,2. 

stramăsu,  sm.  iHr,  matelas  b.  285, 2. 

strămfttură,  sf.  laine  teinte  6.312,2. 

strftmb,  aj.  faux;  inique;  injuste  15*, 

3.  33.  40,2.  166..  193.  210.  218,2;  b. 
12,2.  74.  374,2;  —,  tort;  courbé  350,3; 
b,  14,2.  91,2.  98,3.  120,2.  169.  371,2; 
strâmb,  b.  118,3;  strimbăre,  sf.  cour- 
bure b.  88,3;  -ătăte,  (t&ţl)  sf.  iniquité; 


malice  1,3.  26.  35,2.  105.  109,2.  155. 
170.  190,3.  218,2;  6.  7,3.  70,2.  159, 
2..  211. 

străm<^ş,  sm.  (I)  aïeul  ;  ancêtre  182. 
345;  b.  4.  5,2.  17,2.  50.  96,3;  —,  Adam 
6.  64,3.  95,2;  stre-  260,3;  -ésc,  aj.  des 
ancêtres  b,  252. 

str&mt,  aj.  étroit;  serré  285,2.  313, 
2;  b,  152,2;  strimtăre,  sf.  manque  280; 
strâmtoare,  sf.  détroit  191,3;  6.  93,2; 
strimtoare,  sf.  presse,  réduit  b.  116; 
stramtoréz,  va.  1.  serrer  b.  93;  strim- 
tûra,  sf.  mr,  presse  b,  270  ;  strlmt,  aj. 
mr,  serré  b.  266,2. 

strâmût,  va.  1.  changer  7*,  3.  28,3. 
202, 3. 

strană,  sf.  (e)  chœur  b,  339,2. 

străncenăt,  v.  strun-. 
^     strănepot,  sm.  (ţi)  arrière-;  petit-fils 
237;    stre-  92,2.   93;    -6tă,   sf.   petite- 
fille  44,3. 

strftug,  va.  vr.  2.  (strânşu,  strânsei) 
serrer  ;    ramasser  ;    assembler  25  . .   60, 

2.  69,2.  117,3.  132,3.  161,3.  169,3. 
204.  211,3.  212.  249,3.  271,2..  306,3. 
313,1.3;  b.  11.  12,1-3.  111.  116,3.  136, 

3.  213.  221,3.  290,1-3;  stHng  71,2.  72. 
138.  234,3;  —,  mr.  5.  265,2.3;  —,  vr. 
se  réunir;  s^assembler  131.  133.  174,2. 
225.  265,1.2.  319,2.  353,3;  b,  313,2; 
string  3*  3.  34.  70,2  ..  72,2;  6. 18  .  .  19, 
1.2.  25;    -ere,  sf.  syllexis  145,2. 

stranie,   pi.  mr.  b,  247,3  (v.  straie). 

stranie,  sm.  étranger  47,3. 

străns,  aj.  av.  serré;  recueilli;  plié 
245.  258.  271,2.  325,3;  6.  90.  248,3, 
313.  358,3;  strlnsnl,  sm.  Tamas  des 
eaux  34, 2;  strinsoăre,  (sori)  id.  265,2; 
— ,  gain  149;  6.148.2;  strănsură,  sf. 
gain;  richesse  47,2.  211,3;  —,  l'action 
de  plier  245. 

strănut,  vn.  1.  étemuer  6. 121.  336,3. 

straste,  sf.  angoisse  13,2;  stră- 
stuése,  va.  3.  affliger  12. 

străstură,  sf.  (re)  couche;  planche 
6.  295. 

străşină,  sf.  avant-toit  172,3;  stre-^ 
6.  327, 3. 

Străşnie,  aj.  av.  terrible,  228,2.  238; 
6.56,2.3.  81,3.  109,3.  171,3. 

strat,  s.  lit  242, 2;  —,  planche  6.320. 

Stratul,  Np.  75, 3. 
stratoeamil,   sm.  autruche  167,3.. 
168. 


534 


str&yû  —  suflet 


străTtt  95,2.  116,3  (v.  stârv). 

stréchiu,  vn.  1.  courir  comme  piqué 
par  un  taon  b,  337,3. 

streeér,  (curai)  va.  1.  filtrer;  tamiser 
6.46.  1*28;  atH-,  b,  43,2;  -eurăt,  aj. 
filtré  242  ;  b.  340.  342. 

stredie,  sf.  miel  12,3.  154,2. 

strepezălftţ  sf.  agacement  285. 

striţ   prp.  mr.  en,  dans,  sur  b,  269, 

1.  3  . .  270, 1  . .  2  (v.  sti). 

strie,  va.  1.  gâter,  détruire,  briser; 
déchirer;  vaincre  23.  27,2.  69,2.  62,3. 
96.  110,2.120.  168..  171,2;  0.205,3;—, 
démolir  230, 3. 253, 3. 264.  292. 320. 341 . . 
350,3;  6.  19,2.  26,2.  47.  124,2.  149. 
208,2;  atrăc,  b.  116,3.  132,3;  -aëos,  aj. 
nuisible  b.  148;  -ftcïûne,  sf.  dommage; 
dégât;  blessure  291,2.300.  359,3;  ô.  6, 
2;  —,  nuisible  292;  -,  l'action  de  dé- 
tériorer b.  79;  -Mne,  sf.  id.  160.  162, 
2;  6.  152,2;  -are,  sf.  destruction;  en- 
dommagement  b.  87,3.  164,3.  236.  259, 
2;  -ât,  sm.  (ţi)  lépreux;  malade  26,2. 
1-22,3.  a04,2..3.  305..;  —,  aj.  brisé; 
gâté   120,2.  212,2;  ô.  12.  22..  74,2. 

Strleovschîe,  sm.  Np.  192  . . 
stricsesc,  v.  stircsesc. 
stricurătoare,  sf.  passoire  b.  258,3. 
stridie,  sf.  (il)  huître  b.  42,2.  43,3.. 
strig,   va.  1.   (alu)   crier   3*,  2. 3.  10, 

2.  13,3.  21,2.  26,2.  30,3.  31,2.  156.. 
165.  186,2.  235.  247.  286,3.  287.  296, 
2.  358,2;  b.  19,3.  170,3.  209,3;  —,  ap- 
peler 65,3.  83,2.  85.  86.  318;  6.33,3; 
—,  publier  264,2.  266;  străg,  crier  188, 
2.  296.  301.  302,3;  b.  58.  116,2.  133, 
2.  136,2.  142.  196,2;  —,  appeler  307; 
strig,  appeler  mr.  6,  276, 2  ;  -are,  sf.  (ârl) 
cri;  clameur  85,2.  316,2;  6.93.  152,3; 
185,2;  -ari,  6.  142,2;  atrâgare,  6.  84. 

Strilbiteliiï,  sm.  Np.  6.  144, 2. 

Stroéseul,  Np.  173,3. 

Stroia,  (vornicul)  Np.  6.  206,2. 

stropése,  va.  3.  asperger;  arroser  6. 
177,3.  327,3;  stropulét,  sm.  (tï)  goutte 
6.  327,2. 

strugur,  sm.  grappe  16;  -e,  sm.  (ï) 
raisin  100,2.  157.  282;  6.  12.  45,3.  97, 
2.3.  98,3.  . 

strnjésc,  va.  3.  torturer;  rompre  321. 
322;  6.  204,2. 

strûmurar,  sm.  (i)  pique-bœuf  6. 
127,2. 

Struncinăt,  aj.  brisé  6.  217,3;  străn- 
cenat. 


strùnft,  sf.  (ne)  corde  de  violon  14, 
2.  179. 

strungă,  bergerie;  parc  de  brebis 
6.  258,3;  atungă,  mr.  id.  6.  263,2. 

struţ,  sm.  bouquet  6.  294,3;  -user, 
sm.  petit  bouquet  b.  295,3. 

Studltul,  Np.  6.  38,3. 

stungft  V.  strungă. 

stup,  sm.  (I)  ruche  6.24,3..  25,1. 
2..  34,3.  67,2.  220.2..  221.  222. 

stupăi,  inţject.  halte!  6.  127,3. 

sturlubătee,  aj.  têtu  6.  352,3. 

sturz,  sm.  (I)  grive  6.  44,3. 

SU,  istr.  V.  snp. 

subăsul.  Aga  6.294,3. 

subţiez,  vr.  1.  devenir  fin  6.  328. 

sue,  sm.  suc  6.  317,3. 

SuceăTft,  sf.  NI.  76,2.  246;  -co-  174, 
2;  -ce-  70,3;  suëaTselii,  aj.  de  Suc- 
114,3.  173,2.  205,3. 

sueésc,  va.  3.  tordre  6.  120;  sueit, 
aj.  tortillé  172,3. 

sueţesÎTe,  aj.  successif  343,3. 

sudalmă,  sf.  (âlml)  injure;  invective, 
offense  122.  123..;   6.  7. 

SUdar,  s.  sudarum  244,3. 

Budiale,  (?)  6.  127,3. 

sudoare,  sf.  (orl)  sueur  57.  97,3. 
300,3;  6.  103.  306,3.  344,2. 

suduése,  va.  3.  offenser;  injurier; 
maudire  121,1-3;  -uit,  sm.  offensé  122, 
2;  -itor,  sm.  qui  offense  122,1-3.  133.. 

sufăr,  vn.  3.  (a  su  feri)  souffrir  129. 338, 
2;  6.  7.  13,3.  82,2..  3.  193,3.  236,3. 
375  ;  suferit,  aj.  toléré  6.  8. 

suflare,  sf.  souffle;  haleine;  vent  102. 
166,2;  6.  90,2.  131.  164..;  toată— ,tovit 
ce  qui  vit  6.  146,3;  fără  — ,  hors  d'ha- 
leine 6.  ]  96. 368, 3  ;  suflat,  aj.  inspiré  321,2. 

SÛflee,  vr.  1.  retrousser  6.  360,2;  -lie, 
6.  337.  351. 

suflet,  sn.  (e)  âme  1.  2  . .  3.  4.  5. 
24,2.  30,2.  42,2.  64,3.  76,2.  88,1.2. 
111.  127.  183..  186..  215,2..  3.  271, 
2..  317.  347,3;  b.  46,3.  47.  48.  49. 
100,3.  199, 2..  3..;  aof-  54,2.  139,2; 
aufflit,  mr.  6.  280,3;  -tése,  aj.  s.  spiri- 
tuel; de  râme  10*,  2.  12*,  2.  29.  30.  37, 
2.  50.  51,2.3.  76,3.  98.  111.  112,2.  169. 
238..  364;  6.  28,3.  146,3;  —,  animé 
317  . .;  -ê'ste,  av.  spirituellement  85,3. 
240;  suflete! ,  s.  dim.  petite  âme  6. 
345,2;    suflu,   vn.  1.   souffler;    respirer 

80.2.  165,3.  168.   215,2.   357;   6.  54,2. 

86.3.  131..  137,3.  211.  239,2. 


sug  —  ios. 


535 


SUgTţ  ▼&•  2'  (supsel;  supt)  teter;  sucer 
7.9,2. 16, 2.61.264, 282;i.l63,2. 309.369, 
2  ;  -ăr,  8ID.  qui  tette  à  la  mamelle  233, 
2;  b.  268,3;  sugăritu,  sm.  Taction  de 
teter  h,  268,3;  SUgăş,  sm.  (l)  à  la  ma- 
melle; -ătdr,  aj.  s.  qui  tette  11,2.  282,3. 

sugmàn,  s.  manteau  b,  205,2. 

sugrum,  va.  1.  étrangler  90,3;  b,  207. 

SÛtu,  va.  vr.  3.  monter;  élever;  s'éle- 
ver 6*,3.  32,2.  35,2.  41,2.  57,2.  65,3. 
68.  99,3.  112,2.  124,2.  149,2.  162.  203, 

2.  222.  260.  269,2.  273,2.  282.  300,3. 
301,2.3.  302,1.2..  333,2.  361;  0.27,3. 
33,2..  70,2.  142,2.  197,2.  216,3.  233,, 

3.  258,3.  351,2;  sufre,  sf.  ascension; 
raction  de  monter  105.  245,3;  suit, 
sm.  id.  35,2. 

sulă,  sf.  poinçon  b.  346,2;  —,  mr, 
id.  h,  264,2. 

sulemenit,  aj.  fardé;  plâtré  h,  370,2. 

suliţă,  sf.  (te,  ţ!)  lance  6.  9.  200,2. 
201,2.  212,3;  ô.  19,3.  89,2.  237,3.  323. 
333,2;  -ţi,  b,  120,3;  -ţaşul,  s.  lan- 
cier 53. 

sultan,  sm.  le  sultan  71.  149,2.. 
150..  191,2.  334,1-3.  336..;  b.  81,2. 
366,1.. 2..;  —,  mr.  i.  280,3.  281,1.2. 
282;  Sultănică,  sf.  Np.  b.  308,3. 

sumă,  sf.  (e)  somme  ;  nombre  b.  364  ; 
sumniă  124.  152,3.  227;  6.  220,2;  aomă, 
b.  82. 

sum,  mr,  b.  269  (v.  supt). 

sumar,  sm.  mr.  bât  b.  271  . . 

sûmes,  aj.  retroussé  b.  314,2. 

sumét,  bardi;  audacieux  6.  227.  366, 
2;  -ţie,  sf.  bardiesse  ô.  141,2.  241. 

SÛn,  va.  vn.  1.  sonner;'  retentir;  faire 
du  bruit  200.  233,3;  b.  22,3.  213,2. 
311;  -atér,  aj.  faisant  du  bruit;  reten- 
tissant 314,3;  -et,  sm.  (e)  son;  bruit 
199,3.  201,2;  6.23,3.  89,3.  93,3.  140, 
2.   217. 

supăr,  va.  vr.  1.  fâcher;  importuner; 
se  f&cber  247,3.  248.  259,2;  b,  7,3.  14, 
2.  198,3.  208,2.  229,2.  335,2.  362,2; 
— ,  s.  souffrance;  oppression;  tourment; 
dépit  6.24,3.  25;  -are,  sf.  id.  219,3. 
228.  229.  366;  b.  11,2.  24,3.  25.  49. 
81,2.  82,3;  aupar-  184;  -ălnic,  aj.  irri- 
table 6.  6,2;  -ăt,  aj.  fâché  b.  114.  230, 
2;  'petat  186;  -atér,  aj.  fâcheux;  ve- 
xant 228,3;  6.249,3. 

SÛpra,  prp.  sur  247,3  .  .  248,3;  rfe— , 
au-dessus  34;  6.20,3.  27. 


supeeriul,  sm.  qui  est  sous  ciel; 
atmosphère,  terre  267,3. 

SÙpt,  prp.  sous  16^.  11,2.  24,2.. 
32,2.  113,2.  115.  149..  185,3.  266,3. 
360,3  . .;  6.  66,3.  91  . .  107,3.  167.  220. 
239;  de  — ,  en  bas;  de  dessous  15,3. 
34;  dede—,  id.  322,3;  6.  118,3.  123, 
3;  pc  — ,  sous  6.  118,3;  suptu  6,  7.  49, 
3.  125..;  aopto  175;  swp  266.  268; 
8ubt,  6.  243;  ««6,  mr.  6.204,3.  205,3; 
*ttm,  mr.  6.  269,3.  270  . .  271,2;  *«,  istr. 
6.  283,1.2. 

suptsisioără,  sf.  aisselle  6.  115,2; 
8uptii6uara  13,3. 

suptfre,  aj.  délicat;  fin  78,3.  140, 
2..   202,2.   352,3;   6.  45,2.  46,2..  62. 

177.2.  305.  315,3;  —,  âpre  92;  -tare, 
6.  84,3.  262;  aulţire,  mr.  mince  6.  280, 
3;  -él,  aj.  très  mince  6.  43,3.  296,3; 
subţirel,  6. 297  ;  SUpţietăte,  sf .  subtilité  b. 
108,3. 

supùn,  va.  2.  (us;  use!  -ne)  soumettre; 
asservir  9*,  3.  11,2.  284;  6.  5.  46, 
3..   94,3.    132,2.    142,2.  156,3.    199,3. 

205.3.  235,2;  suppun,  6.  9.  14,3.  161. 
249.  362,2;  aupuïu  360,3;  6.  203,2; 
-ere,  sf.  soumission;  obéissance  291,2; 
6.  47,2;  supp-,  6. 155;  supûs,  aj.  s.  sou- 
mis; sujet;  exposé  à;  docile  191,2.  245, 
3.  317,2;  6.  7,3.  19.  35.  79..  105,2. 
150,3.  168,3.  169,2.  220,2.  237.  349,3; 
subpus,  6.  357,2. 

supurez,  va.  1.  mr.  se  moquer  6. 
281,3. 

surafea,  sf.  mr.  rasoir  6.  267. 

sureéa,  sf.  (cèle)  copeau  24. 

SÛrd,  aj.  s.  sourd  66,2.  132,3.  228, 
3;  6.  49.  376,3. 

suréra,  sf.  sœur  5*  (v.  soră). 

surp,  va.  1.  renverser;  crouler;  dé- 
truire 70.  205.  284;  6.23.  39,2.  52,3. 
185,3.  288,2.3;  surup  203,1-3;  -are, 
(arï)  sf.  destruction  6.  153,2.  243,2. 

sursése,  va.  3.  mr.  raser  6.  266, 3. 

surumăn,  aj.  s.  pauvre;  non  employé 
155.  276,3;   -manie,  sf.  pauvreté  129, 

2.  269. 
SUS,   prp.  Qn   haut;   dessous  10*, 2.. 

3.  11.  57,2.  165,3.  240,2.  293,2;  6.4. 
73  .  .;  suml,  le  très  haut;  Dieu  15.  25. 
77.  114,3;  de  —,  d'en  haut  21.  36,3. 
107.  142.  177,1.2;  6.80,3.  229,2;  în 
—,  av.  en  haut  140,2.  320,3;  6.  33, 
3.  157,3;  îw  —  de,  plus  haut  que  178; 
$n  —  td  apăi,  en  amont  327 . .  ;  m  -u,  mr. 


536 


8U8ÂI11  —  şed. 


h.  265;  maï  — ,  plus  haut;  susdit  69,3. 
93,2..;  maï  —  de,  plus  âgé  120,3; 
mai  pre  — ,  supérieur  h,  24. 199,3.  243,3. 

susătUţ  sm.  laiteron  3ô5,3. 

suspfn,  sn.  (e;  uri)  soupir  32.  64. 
82.  186.  196,3.  241,3.  242.  338,3;  h. 
26,2..47,2.  48.  212,3;  — ,vn.l.  soupirer 
9*.  19,2.  64,3.  67,3.  140.  142.  230,2; 
b.  54.  178,3.  183.  200.  232.  307,2; 
suêckir,  mr,  id.  b,  278;  «ăre^  sf.  (arï) 
soupir;  sanglot  99,2;  b.  47.  63,3.  180, 
2;  -ire,  b,  109,2;  suschirare,  mr,  id.  6. 
279,2. 

sûs-strigare,  sf.  cri  de  joie  248. 

setă,  sf.  (e)  cent  4.  63.  71,3.  75,2. 
96..  101.  103,3.  104,3.  127,3.  183,2. 
297,2.  338,2;  b.  77.  109,3.  .  254,3;  —, 
siècle  b.  168,3;  o  —  de  boi,  hécatombe  b. 
83,3;  al  —  elea,  le  centième  b,  367  . .; 
sutăş,  sm.  (centurio)  3*,3  . .  6*. 

satur,  mr.  b.  278,3  (v.  satur). 

STadft  265,2  (v.  sf-);  STădnic,  aj. 
querelleur  285,3. 

STănt  289,2  (v.  sfănt). 

STeatoslăy,  sm.  Np.  b,  50,3. 

STérca,  sf.  mr.  nuque  i.  271,2. 

STêstnlc,  sm.  (ce)  chandelier  129,1-2. 
148, 3  (v.  sfeşnic). 

STeta  Sofia,  NI.  réglise  de  sainte 
Sophie  60,2;  —  Moehie  61. 

STêtnle,  sm.  (il)  conseiller  133.  354, 
2.  355  (v.  sfetnic). 

STiéa,  sf.  istr.  lumière  b.  285, 2. 

STldocesc,  va.  3.  istr.  déposer  un 
témoignage  b.  285. 

STinţie  311,2;  mynt,  id.  226,1.3. 
227,1-3  (v.  sfànt). 

STirê'p,  aj.  sauvage  60  (v.  sirep). 

STltésc,  va.  3.  prouver  324,2. 

STrăşesc  312  (v.  sfârşesc). 

symbél,  sm.  symbole  b,  100. 

symmlfe,  sf.  conseil  b,  266. 

synagéga,  sf.  (gurï)  assemblée  ;  syna- 
gogue 126,2.  153,3;  6.38. 

B'yndipa,  sm.  Np.  b,  188,1-3.  189  . . 

syntaxisul,  sm.  syntaxe  157. 

S'yria,  sf.  NI.  Syrie  ô.  204. 

s,  şt  (ID,  ip). 

şăgă,  sf.  plaisanterie  b.  290,3. 
şăîcă,  sf.  barque  b.  302,3;  şaîculiţă, 
sf.  dim.  b,  302. 
Şandru,  sm.  Np.  Alexandre  38,2. 


Santa,  NI.  b.  113,2. 

şanţ,  sn.  (urI)  fossé;  retranchement 
150.  197,2;  6.  92,2.  141.  173,2.  240, 
2.3. 

şapte,  num.  sept  12*.  42,2.  283,2. 
322.  360;  b.  131,2.  188,2.  204;  ţeapU 
114.  146.  209,2..;  ^ăple  7;  b,  67,2; 
al  sêptelê,  le  septième  49,3;  a  şep- 
tea,   la  septième  2.  22,3.  33;   b.  63,2; 

şleaptespră^ece,  dix-sept  199, 3  ;  sêpte- 

zécï,  soixante-dix  151;  b,  156;  '4^ici 
149;  şaptezece  183,3;  -cjtecii  5*,  2;  şepte- 
zecy  61.  183,3. 

şarpe,   sm.  (ş&rpl)  serpent  36,2.  66. 

*60,3.  90,3.  102  . .  166,3;  b.  6,2.  38.  59. 

131,1.2.  163.  189,3  . .  232,2;  —,  (serpï) 

229.  230,3;   b.  91,2.3.  163,3.  354,3..; 

şarpi,  b,  138;  ţerpe,  b,  340,3. 

şarTană,  f.  (le)  chausse;  culotte  b, 
33,2. 

şase,   num.  six  9.   21,2.   22,3.  293, 
2.    317,3;    b.   126,3;    şăsă   6;    b.  60,2; 
çîae  103,3.  107,3;  feae,  b.  311,3;  al  şa- 
sele,  le  sixième  6;  al  şease,  id.  253;  a 
case,  id.  40,2;  a  şase,  f.  la  sixième  33 
35;  b,  168,3;  şaatele,  istr.  le  sixième  b 
285;  şease  sprezéce,  seize  b.  372,2 
sasezecï,  soixante  b,  40;  çease-  231,2 
çasazacï,  b,  360. 

şatrăr,  sm.  v.  şetrar. 

şbula,  sf.  istr,  oignon  b,  283,3.  284. 

Şeheu,  s.  (eî)  Bulgar  33,2.  61  ;  Sehée, 
NI.  6.  33. 

sehïép,  aj.  s.  boiteux  127,2.  349; 
scop  25,2;  sehïopéz,  vn.  1.  boiter  b, 
66,3. 

şcoală,  sf.  (le)  école  201,2;  b.  27,3. 
178,2.  249,2.  252,2;  şcolă,  b,  228,2; 
fculă  220,2. 

Şcodra,  NI.  mr.  b,  276. 

se,  bnt.  b,  263  . .  (v.  ce). 

şea,  sf.  (şele)  b.  296,3.  342,3  . .  371, 
2;  çê  361,2.  362,2;  sêua,  b.  333,2;  çattâ, 
6.  306,2;  —,  (şeale)  b,  326,2. 

şele,  s.  (pi.)  reins  b.  223,2;  şale,  b, 
332. 

Septelië,  Np.  173,2. 

Sebeş,  NI.  37. 

şed,  vn.  2.  (şezui;  a  şedea)  être  assis; 
s'asseoir;  se  coucher;  se  tenir;  demeu- 
rer; rester  1*.  9.  18,1.2.  21.  32,2.  36, 
1.2.  103,3.  124,2.  130,3.  167,2.  216. 
263.  300,2.  304,2.  305,2.  314,2.3..  329. 
334..  353,2.  364,3;  b.  19,3.  34.  41,2. 
68,2.  119,3.  142,3.  169,3.  189,2.   369, 


şei»l»lt&  —   ştiinţ&. 


537 


3;  —  (şe^ul)  210,2.  265;  —  (a  ş&de») 
41,2.  163,2.  196,2.  284.  288,2.  301,3. 
310,3.  311.  331,3.  362;  h.  37,2.  60,3. 
72,3..  76,3.  107,2.  138,3.  143,3.. 
166,3.  172,2.  266;  —  (a  ^dea)  336..; 
b.  98.  115,3.  198,3 . .  216,3;  ^ed,  (şizul) 
mr.  6.264,2.  265.  268,3;  şedere,  sf. 
(xa6ia(xa)  part  dn  Psautier  1*.  24,2;  —, 
(rl)  assemblée  1*. 

şeialaltă,  bnL  b.  262,3  (y.  alta). 

şei,  bnt.  6.262,2  (t.  cel). 

Şendre,  Np.  72 . . 

şerb,  sm.  (I)  serviteur;  esclave  11*. 
3.  12,3.  16.  67,3.  147.  186 . .  248.  264,2. 
267,2;  çerûb  49;  şărb  179,3.  180;  6. 
72,2;  ç&rûb  179;  şerbesc,  va.  3.  servir 
367, 2. 

Şerban,  Np.  38.  260.  333,2;  6.  206, 
3.  206;  Şăr-  279.  290,2.3.  343,3;  b, 
127,3. 

serpurél,  sm.  petit  serpent  b,  339.. 

şerreţel,  sm.  petit  essuie-main  b, 
370,2. 

şes,  sm.  (uri)  plain;  vallée  114,2;  6. 

209.2.  300,2.  321;  făa,  b,  62,2;  —,  aj. 
plat,  plain  6.219,2.  261,3. 

setràr,  sm.  şetrar;  titre  de  noblesse 
en  Valachie  44,3.  53.  62,2;  fatrar,  6. 
220,2. 

şez,  V.  şed. 

şezfttoare,  sf.  veillée;  réunion  6.  262. 

348.3.  370;    ^à-,  aj.  assis  6.  98,2.  180. 

sfert,  s.  quartier  6.  27,2 . .  294. 

şghiăb,  sn.  (url)  gorge  d*une  mon- 
tagne 6.  314,2. 

şi,  cj.  et,  aussi  1  pass.  ;  «t  =  ft  216;  szij 
226,2  . .;  shi  188;  6. 183;  ça  256,2.  256. 
257;  6.  262,2  . .  3  .  .  263  . .;  ce  134, 2  . . 
3..  176,2;   ^,  istr,  6.284.  286,3.  287. 

sï,  pr.  réfl.  3.  pers.  dat.  4.  9;  — ,  wir. 
6.  266  (v.  gram.). 

şie,  (sieş)  52;  6.358,3  (v.  gram.). 

şiioru,  sm.  istr.  seigneur.  Dieu  6. 
284,1.2  (v.  si-). 

Şikhem,  NI.  35, 3. 

Şlleşen,  NI.  173,3. 

Şiloh,  NI.  36. 

Şinca,  NI.  6.  205;  Sincai,  Np.  6.  205. 

şindlese,  va.  3.  couvrir  des  bardeaux 
6.223,2.  337,2;  şindrilă,  sf.  (lï)  bar- 
deau 6.  291. 

şineva,  6.262,2  (v.  cine). 

şioput-Iu,   s.  mr.  fontaine   6.  275,2. 

şiret,  sn.  (urI)  galon  ;  passement  6. 90. 


siriténie,  sf.  finesse  6.  366. 

sirota,  sn.  (roae)  torrent  6.  289,3. 

şiută,  6.  330  (v.  ciuta). 

şleăh,  chemin  battu. 

şliaht&,  sf.  ban  191. 

şlie,  sn.  (ce)  bonnet  6.  3,3.  11,3. 
121. 

şoapta,  sf.  voix;  chuchotement  6. 
288,3. 

şoarece,  sm.  souris  161.  166;  6.  12. 
213,  2..  3..  376,2;  -ice  165,3;  6.  11,2; 
^ric,  mr.  270,2.  273;  6.  269,3. 

Şoeuţ,  Np.  (Saxon)  208. 

şofran,  s.  safran;  crocus  366;  6.  42, 
3.  97,3.  319,2.  374,3. 

şotm,  sm.  (I)  faucon  6.  328,1-3;  foiim, 
6.  137,3. 

séld,  sn.  (un)  hanche  6.  260,3.  309, 
3.  332,2. 

Şoldan,  Np.  173,3. 

şoldină,  sf.  maladie  des  hanches  6. 
26,2. 

şoltuz,  sm.  (I)  maire  (Schultheiss) 
38,2.  45.   93,  2;  -toz-  43,2. 

şopăe&itor,  aj.  médisant  6.  208,3. 

şopftrlft,  sf.  lézard  357. 

şoptesc,  vn.  va.  3.  chuchoter;  calom- 
nier 352,2;  6.  304,2.  362,3;  çopotesc 
248,  3  ;  şoptitdr,  aj.  s.  calomniateur, 
rapporteur  12*,  3;  şopotitor  50,3;  şop- 
tire,  sf.  (ri)  séduction  6.  58. 

şoricel,  sm.  souriceau  6.  362. 

sOTftïésc,  vn.  3.  mentir  (?)  10*,  3;  —, 
chanceler  290  ;  çuvâesc,  tergiverser,  chan- 
celer 122.  123,2;  6.  98,3. 

şOTăr,  sm.  fenouil  355,3. 

şpăn,  sm.  (ï)  gouverneur  de  province  * 
218,3..  219.  268,3. 

ştftpăresc,  va.  3.  piler;  broyer  6.  225. 

Ştefan,  Np.  37,2.  44,3.  45.  173,2. 
200;  'VoU  174,1  .  .  2;  Stefîlnésti,  NI. 
45,1.2  (v.  Stefan). 

ştempăr,  sm.  (I)  mineur;  broyeur  6. 
223,  3  . .  -păriţa,  sf.  6.  224, 3. 

şterg,  va.  2.  (şterse!,  -e)  «ssuyer;  ef- 
facer 186,3.  295,2.  300,3.  346,2;  6.  46, 
2.  229,3.  241,2;  —  palme,  souffleter 
6.  303, 3. 

ştergar,  sn.  (e)  essuie-main  6.  339, 2. 

strêng,  sn.  (urï)  corde  359. 

ştiflâ,  sf.  mr,  botte  6.  265,3 . . 

ştiinţă,  sf.  (ţe)  science  ;  connaissance  : 
méditation  155.  211.  280.  293,3.  360; 
6.  2.    7,2.    155,2.    243,2.    247.    249,2 


638 


ştir  —  tăie. 


cu — ,  sciemment  346  ;  b,  201,3;  ştiinţele 
formose,  Ies  beaux-arts  b,  234,3. 

ştir,  8.  blette  b.  97, 3. 

ştir,  8.  essnie-main  b,  334, 3.  335 
(v.  peşchir). 

ştire,  sf.  (rl)  savoir;  connaissance; 
nouvelle;  rapport  11*,2.  135,2.  217,3. 
363, 2  ;  6. 66, 3. 363,3  ;  cu  —,  sciemment  87  ; 
b.  127;  /oc  —,  notifier  220,2;  b.  ;  -r», 
b,  97,3;   ftire,  mr,  connaissance  b,  266, 

2.  268,3;  ştio,  vn.  2.  (stiûlu)  savoir; 
connaître;  entendre  1*,2.  5*, 3.  1.  2.  3. 
8.   14.    15,2..   21.   25,2.   39,3..   42,2. 

3.  46,3.  47,3.  48,1.3..  51,3..  54.  66, 
3.  68,3.  73.  76.  86,3.  89,2.  100,3.  108, 
1-3.  109,2.  116.  122.  126,2..  179,3. 
180.  182,2.  211,3.  241,3.  297,3..  314, 
3;   b,  22,2.   74,3.    113.   168,3..   203,3. 

216.2.  224,2.  265,2.  312,2.  314,2;  — , 
mr.  b,  267,2.  279,2.  281,2;  ştiut,  aj.  s. 
connu  ;  expert;  coimaisseur  ;  expérimenté 

212.3.  260,2.  280.  366,3;  b,  209,3 
ştiut ér,  aj.  s.  connaisseur  26.  363,3 
b.  21.  22;  ştiutură,  sf.  connaissance 
science  31,3. 

stupése,  va.  3.  cracher  b.  90. 

suer,  vn.  1.  siffler  b.  343,2;  —,  s. 
sifflement  b.  346,3. 

şugubeţ,  aj.  illusoire  324,2;  şugTU- 
bfnă,  sf.  dommage;  péché  b.  258,2. 

sumă,  sf.  table  de  matières  126  . . 

supàr^Z,  vr.  1.  mr,  se  moquer  b. 
270,3. 

şupesc,  vn.  1.  courrir,  95. 

şuteălă,  sf .  (tele)  flatte  rie,caresse  17 1 ,2. 

şutesc,  vr.  3.  mr.  tourner  b.  270. 
271,3.. 

şuTâese,  V.  Ş0V-. 

ŞTÂră,  sf.  corde,  ligne;  niveau  267,2. 
ŞTed,   sm.   (ezï)    Suédois    b.  18,2.3. 
19,1.2.  .;  şyezesc,  aj.  suédois  b,  18. 


T  (T). 


ta,  pron.  f.  2  pers.  v.  gram. 

tabae,  sm.  tabac  b.  116,2;  -cbére, 
sf.  tabatière  6.  116,2. 

tabalhană,  sf.  (ele)  instrument  de 
musique,  orchestre  334, 3. 

Tabăn,  NI.  6.  300,3. 

tăbftră,  sf.  (bere)  camp  ô.  167.  197, 
2.  206,2.  234.  252,3;  tftbarésc,  cam- 
per, jeter  un  camp;  fondre  150.  333,3. 
334;  6.300,2. 


tăbie,  sf.  (il)  retranchement;  bastion 
5.92,3.  244,3.  246,1.2. 

tablă,  sf.  (le)  table  23,2.  40;  — , 
planche  b.  360,3.  361. 

tăbueţ,  sm.  sac;  besace  b.  348,3. 

tae,  intj.  mr,  onomatop.  b,  280,3. 

tae,  vn.  2.  se  taire  13.  31,2.  63,3. 
64,3.  85.  169,2.  184,2.  327,2.  331.  365^ 
2;  6.  200;  —,  (a  taşe)  but.  b.  262,2; 
tăcere,  sf.  silence  5.  161,3.  362,2; 
'cêrê,  *.  6,2.  63,3.  149,2;  -cea-  184,3. 
213. 

tactûne,  sf.  rouille  (du  blé)  5.  320,2. 

taére,  sf.  carnage  b,  165;  —  capuluï, 
décapitation  89,3;  tăeăre  s.,  circoncis, 
Juif  15*  2;  taeàt,  aj.  taillé  101;  tăe- 
tor,  s.  coupeur  b.  27;  tăetură,  s.  les 
circonsis,  Juifs  16*.  . 

taft,  sm.  tathty  taffetas  136,3;  — , 
tapis. 

tăgă,  sf.  (a  prinde  — )  nier  1 60, 3 . .  ;  tă- 
gada, sf.  dénégation  213,2;  tăgăduesc, 
nier;  dénier  187,2.  245.  272,2;  ô.  206, 
3.  2ô6,2;  tăgăduire,  sf.  dénégation  b. 
15.{,2. 

tagmă,  sf.  ordre,  classe  b,  219,3.  220, 
3.  222,2. 

tăîcă,  sm.  père  b.  229,3.  233,3. 

taïnâ,  (ne;  ni)  sf.  mystère,  sacrament; 
secret  8*.  47,2.  77.  79,2..  88,3.  97,3. 
1 14, 1-3.  115  . .  137,2.  161,2  . .  200.  226. 
233,3.  330,3.  346;  b.  7,2.  26,2.  28.  74, 
3.  106,3.  107..  235..;  de  —,  privé 
169;  m  — ,  en  secret;  secrètement  29. 
88. 112. 163,3. 186. 187,3;è.  69,3  ;|?Wn—, 
id.  b.  241,3;  -nic,  aj.  s.  secret  293,2;  b. 
107  ;  —,  initié  244  ;  taïnuésc,  va.  3.  celer 
245;  tăinuit, aj. s. secret;  discret;  mysté- 
rieux 327;  b.  145,3.  163,2.  245,2. 

taïu,  (a  tâla)  va.  2.  couper;  tailler; 
tuer  47,3.  66.  71,2..  81,3.  101,2.  104, 
3.  113,2.  127,2.  133,2.  141,2.  171,2. 
190,2.  192.  197,3.  204,2.  258..  307,3. 

308.2.  311.  342,3.  349,2,  366,1.2.  5. 
32,3.  42,3.  93.  117.  120,2.  140,2..  197. 

216.3.  239,3.  265,3.  316,3.  332,3;  — , 
istr.  0.285,2;  talîtiy  mr.  è.  266,3.  277. 
282.  286,3. 

talant,  sm.  (ţi)  talent  95,3..  96.. 
98,2.  168,2.  236,2.  275,3.  326,3..;  b, 
72,2.  154.  210,2;  -ndul  279,2.3..;  — , 
génie  b.  246,3. 

talaz,  sm.  flot  b.  130. 

talc,  sm.  (nrl)  commentaire;  expli- 
cation  166.  297.  314,3..  315,1..  2;  b 


taler  —  tArie. 


539 


20,2.3.  21,2.  23.  67,2.  64,1.2.  73.  119, 
2;  —,  fable  3ô3;  tâleOTănie,  sf.  com- 
mentaire 110;  •euése,  va.  3.  interpré- 
ter; expliquer;  commenter  98.  166.  308, 
2..  312;  b.  31,2.  163,2.  164..;  — , 
traduire  260,2.  261,2.  313,3.  321,3. 
358,3;  0.20,3.  60.  150.  202,3;  —  77, 
3.  180,3.  253,2;  -uïrc,  sf.  explication; 
interprétation  243,3;  A.  20.  31,3.  106, 
2.  122,2;  —,  traduction  260,2;  -euitér, 
interprétant  b,  39.  ' 

tăier,  «m.  (I)  écu  38,3.  43,3.  45.  63. 
90;  b.  63,3.  64.  192,3;  taUr,  mr,  id.  b. 
265,3.  266  . . 

tăier,  an.  (e)  assiette  b,  364  . .  374,3. 

tălhăr,  sm.  (ri)  brigand  235,3.  285. 
294,1-3.    324,2.   358,1.2;  5.  16.    17,2. 

60.2.  64,2.  127,2.3.  312,2;  tyl-,  b.  170, 
3;  -hftrése,  aj.  de  brigand  234,3;  tăl- 
huése,  va.  3.   brigander;  piller  b.  71. 

tftlmaeése,  va.  3.  interpréter  51,2; 
b.  83,3;  —,  traduire  119,2.  130.  251, 
2  . .  280.  335,3.  360,2;  b,  4,2.  30,3.  38, 
2.  78,2.3.  79.  240,3;  -clre,  sf.  (rï)  tra- 
duction 280.  336,3.  348,2;  b,  76.  79. 
252,2;  -Clt,  sm.  id.  86.  280,2;  -eitér, 
av.  traducteur  280,1.2;  b.  251,3. 

tàlnése,  va.  3.  rencontrer  5.  233  (v. 
înt-). 

tălpft,  sf.  (e)  plante  du  pied  b.  72, 
2;  talpa  găştit,  chelldonium  bonus 
356, 2. 

tam,  av.  (slav.)  là  43,2.  134,3.. 

tâmâduese,  va.  vr.  3.  guérir  10*,  3. 
11*,2.   137,2.  138,2.  148,3.  248,2.  252, 

2.  285.  319,3.  350;  b.  63,3.  246,2; 
-nfre,  sf.  guérison  51,2.  321,2. 

t&mă'e,  sf.  encens  294,2  . .  367,3;  b, 
67,1-2.   167.  204,2.  345. 
Tamas,  v.  Thoma. 
tămbăr,  s.  robe,  manteau  21,3  ..  36. 
tAmpft,  aj.  obtus  98,2. 
tftmpftne,  sf.  tambours  14,2. 

tă^mplă,  sf.  (le)  tempe  b.  122,3.. 
123.. 

tftmplăre,  sf.  événement  327,2;  tân-, 
b.  180,2;   tă'mplu,  vr.  1.  arriver  43,3. 

58.3.  69.  73,2.  90.  121,3  ..  125,2.  127, 

3.  152,2.  160,3.  177,3.  191.  192,2.  220. 

231.2.  235,3.  266.  299,2.  349,2.  359,3. 

360.3.  363;  5.  2;  —,  b.  35  (v.  înt-). 
tànSr,   aj.  s.  jeune    11,2.   12,3.   67. 

131.2.  133,3.   134.    169,2.   230.  252,3. 

276.3.  305,3.  306  . .  319,2  ;  b,  5,3.  27.. 


51,3.  52,2.  67.  71,3  . .  89,3.  91,3.  162, 
3.  164,3  . .  203.  212.  325.  362;  ti-  35,3. 

Tanasie,  Np.  87,2. 

Tftneenski,  Np.  70. 

tAnd,  V.  tind. 

tftngése,  vn.  3.  gémir  5.  305,2;  ttn- 
ga,  sf.  gémissement  211,  2;  tingire,  sf. 
id.  lamentation  5.42,2.  44.  376,2;  -ri, 
b,  42, 3  ;  tânguése,  vr.  3.  complaindre  ;  se 
lamenter  1.  3.  185.  288,2;  5.  187,2.  323, 
3.  341  . .;  —,  lamenter  147;  tăîn-  181, 
3;  -guire,  sf.  (ri)  lamentation,  plainte 
67,2;  5.54,2.  140,2.  242,3. 

tănjeălft,  sf.  Qe\l)  bascule  b.  337. 

tar,  sm.  poids,  compensation  90.  233, 
3;  —,  mr.  âne  b.  271  .  . 

Tarasie,  Np.  78, 3. 

tftriş,  av.  traînant  b,  132,2. 

tftră'ţa,  sf.  (ţe)  son  (du  blé)  6.  212, 
3.  310,2.  376. 

tftrcăT,  aj.  barriolé  5.  258,3. 

tare,  aj.  av.  puissant,  fort;  vigoureux; 
très,  fortement  15*.  5.  .  36,2.  56,2.  64, 
3.  67,3.  84,2.  105..  165,2.  193,2.204, 
3.  224,3.  262,2.  351,3.  360,3.   368;   b. 

13.2.  35,2.  67.  101.  145.  162,3.  173,2. 
227,2.  228,2.331.332.  370,3;  — ,  vite- 
ment  255,2;  —,  haut  6.33,3;  -ri,  b, 
171,3;   tftrisér,   vitement  b.  334.  337. 

tarésc,  va.  3.  traîner;  — ,  vr.  se  traî- 
ner, ramper  222;  5.91,2;  -rase  359..; 
5.  98,2.  153,3;  -răesc,  b.  164.  177,3. 

tărg,  sn.  (uri)  ville,  place;  marché, 
foire  72,2.  217,3.  235,3.  294,3.  352,2. 
361,3;  b.  33,2.  34,3.  169,2.  214.  252, 
3.  256,2..;  trâg  38,2.  45,2.  114.  199, 
2  . .;  tărgnesc,  vr.  3.  acheter  b.  355,2; 
tărgufre,  sf.  (n)  licitation  b.  221,3; 
trăguirCy  achat  179,3;  tărguşer,  s.  dim. 

5.  244,3.  245,3;  Tărgu-frumos,  NI.  b. 

333,2;  —  Jiului,  id.  73,3;  tftrgOYeţ, 
sm.  (I)  marchand  b.  219,2.  221,2  . .  222, 
2..;  TărgOTişt,  NI.  135,2;  -şte  156,3. 

157.2.  236;  b.  15;  -^li,  b.  4,2. 

tiirliat,  sm.  fardeau,  bagage  5. '260. 

tarhén,  sm.  dracunculus  5.  97,3. 

tărfe,  sf.  force;  vigueur;  fermeté; 
vertu  14*,3.  3.  4.  6  . .  7.   19,2.  24.  28. 

31.3.  34.    35.    58.   86,3.    131..    147.. 

228.3.  250.  264,2.  313,2;  6.  65  . .  87, 
3.  148,3.  186.  197,2.  230,2;  —,  puis- 
sance 169;  — ,  rocher  154,3;  — ,  firma- 
ment 34,1..  3.  154.  288,3..  303,3;  5. 
157,1-3;  tărfre,  id.  b.  70. 


540 


ti'rlă  —  Theoctist. 


tSrlft,  sf.  parc  de  bétail  b.  2ô8,3. 
260. 

tArnfteép,  an.  (coape)  hoyan;  pioche 
b.  312. 

tSroăsA,  aj.  f.  enceinte  273.  274. 

tărpese,  va.  3.  souffrir  165,2. 

tartar,  sm.  tartar  228,2;  6.  143,3. 
172,2. 

tărzY6,  aj.  av.  tard,  tardement  b.  25, 
2.  40,3.  164,3.  348,3;  -zàe,  b.  26,2; 
'4àe  264,2;  -ziér,  un  peu  tard  b.  337. 

tAslăr,  sm.  charpentiejr  265,3. 

taştie,  s.  en  —,  iatr,  en  vain  b.  285. 

tăt,  138,3  (v.  tot). 

tată,  sm.  père  10*.  1,2.  7.  16.  17,3. 
20.  28,2.3..  31.  42,3..  105,3..  248. 
311,3;  b.  6,2.  36,3.  68,1.2.  69,1.2.  146, 
3. 349,3. 361,3;  —,  avec  le  pr.  poss.;  tâtà- 
rU-meu,  mon,  à,  de  mon  père  184, 2. 273, 3  ; 
ô.  70,2  . ,  ;  tcUûni-tâu,  ton,  de,  à  ton  père 
35,2.3.  36,3.  67.  273,2;  b.  96;  tàtani- 
aâu,  son,  à,  de  son  père  37.  69,3.  90, 
2;  6.  60,2..  82.  120.  .S59,2;  -ne-  179, 
3;  b.  255,1.2.  256.  352;  teUul  226,2.3.. 
227,1.3;  mr,  —  (anï)  b,  276;  tătăcuţă, 
sm.  id.  dim.  5.352, 2.  353, 2  ;  tatăl  nostrn, 
la  prière:  „Notre  père,  etc."  220,2;  b, 
80,2;  tătăinresc,  aj.  paternel  2*  2. 

tato,  sm.  iêtr,  voleur  b.  282,3. 

Tâtar,  sm.  (ï)  Np.  Tatar  191,2.  197, 

2.  234,1-3.  235,1-3;  b.  18,2.  25,3.297, 

3.  367..;  —,  (aï)  id.  6.204.  361,1.3; 
b.  3,2;  -résc,  aj.  de  tatar  71.  360,3; 
5.81,2. 

tău,  pr.  poss.  2  pers.,  tu  2*. .  1.  etc. 

(v.  gram). 

taur,  sm.  (ï)  taureau  282;  5.  77.  258, 
2.  368,3;   —  35,1.2. 

Tăutul,  Np.  151  ;  —  logofătul,  id.  b. 
34. 

tăyălesc,  va.  vr.  3.  rouler,  tourner 
45,3.  184,3;  6.98,3.   117,2.  322,3. 

tayane,  s.  mr,  plafond  b.  269, 2. 

TaTromenie,  sf.  NI.  252,3;  b,  203. 

te,  pr.  pers.  2.  ag.  ace;  H,  b.  135, 
1-3.  360,2..  (v.  gram). 

tea,  prp.  mr.  pour  b.  269,1-3.  271,2. 
272,1.2  . .  278;  tia,  iêtr,  b,  284,2  (v.  ti). 

teăeă,  sf.  fourreau  5.  306  . . 

teamă,  sf.  crainte  158,3;  têmere, 
sf.  crainte  49,3.  60,2.  346,3.  366,2;  b, 
212;  buna—,  respect  297.  298,1.3  (v. 
tem). 


tease,  sn.  (urï)  plat  222,3..  223, 
1.2.. 

teatru,  s.  théâtre  b.  152,2. 
Teeuetif,  sm.  Ni.  71,3;  b.  25,3. 

Teca,  sf.  Np.  i.  172;  Teeana,  sf.  id. 
6. 172;  Tehaea,  id.  b,  172, 

tehne,  sf.  mr,  art  5.  276. 

téïu,  sm.  tilleul  357..  371,2;  — , 
tille  357. 

telegar,  sm.  (!)  cheval  de  carrosse  b, 
258,2. 

tem,  vn.  vr.  2.  craindre,  redouter  16*, 

2.  6.  10,2.  21.  28,2.  68.  85.  89.  104,3. 
129,2.  139,2.  155.  170.  180,2.  182,2. 
213.  229..  247,3..  258.  273,3.  276,2. 
289,2.  310.  342,3.  361,2.  368,1.2..; 
ô.  4,2  . .  3.  20,2.  41  . .  84,3.  100,2.  106. 
110,3..  141.  148.  178,2.  186.  208,2. 
215,2.246,3.  337,2;  -ător,  aj.  s.  craintif; 
religieux  146,3.  171,2;  b.  67,3;  -ătoor  5. 

teméïnic,  aj.  solide;  sûr  b,  93,2. 
236,3;  teméYu,  sn.  (un)  fondament; 
base   228,2;   b,  99,3.    128.    156,2.   220, 

3.  221.  224,2.  300,3;  temelie,  sf.  (iï) 
fondament;  fondation,  base,  abloc  112, 
2..  172,2.  270,2.  282.  315,2.  320;  b. 
42,3.  288, 2..  3;  themeallie,  (lli)  mr,  b, 
277,3. 

têmere,  sf.  crainte  12*. 

temniţă,  sf.  (ţă,  ţe)  prison  2*  3.  3*, 

2.  18,1.3.  19..  59..   96..  104..  149, 

3.  224.  234.  359,3.  363.  364,3. 
tênchiu,  s.  drachme  b.  45. 
Ténedos,  sm.  NI.  b.  84,2. 
tentaţiun,  sm.  ist7\  tentation  b.  284,3. 
terşejle,  sf.  compagnie  b,  223.  226, 

3;   -şej,   sm.   (I)   compagnon   b,  226,3. 

Tertîl,  Np.  6*. 

Tertuliean,  sm.  Np.  5.  13,3. 

tesllm,  s.  fac  —,  confisquer  b.  117. 

testament,  sm.  testament  124,2.  125, 
2.  128,3.  260,2..  347.  348,2..;  -mănt 
126;  b.  156;  — ,  dernière  volonté. 

Tetra-eyanghel ,  sm.  les  quatre 
Évangiles  17. 

Tever,  sm.  Np.  55. 

Thaden,  sm.  Np.  194,2. 

Thaïes,  Np.  5. 13. 

Thamara,  Np.  276,3;  Thamaria,  sf. 

NI.  65,3;    -  68. 

Tharsis,  sm.  NI.  367,2. 

Theagen,  Np.  6.  91 .. 

Theoctist,  Np.  70, 3 . .  ;  Theodor,  Np. 
78.  224  (v.Toader);  -dora,  id.  319,1.. 
2;   -dosie  60.  93,2.  164.  168,3.  279,2. 


theolog^hia  —  tist. 


541 


280,2;  Todoêia  91,3;  Theofil,  Np.  98,2. 
110.  261,2;  -filaet,  id.  h,  20;  -ofilit 
61,2. 

theologhia,  sf.  théologie  159;  h.  60. 
253,3;  -ghiia  204. 

Theona,  Np.  257. 

Thesalonie,  NI.  h.  78,2  (v.Solun). 

thesaurarie,  tf.  trésorerie  b.  223. 

Theti,  Np.  6.  89,1.2..;  Thetalie,  sf. 
Np.Thessalie  320;  b.  90;  -lieesc,  aj.  de 
Thessalie  b,  80.  88,3. 

Thoma,  Np.  130.  187.  194,2;  i.  86; 
Torna  91,3;    Tamas  227,3;   -aţ  38. 
ti)  pnp.  mr,  pour;   de;   snr  b.  270.. 

276.2.  279,2.  281,2..  (v.  tea). 
tieftft,  aj.  misérable  6.  145,2;  ticălft, 

sf.  (le)  misère  9.  25  ;  tleftlés,  aj.  s.  mi- 
sérable; indigne;  pauvre;  malheureux 
85.  167,2.  242,2.  315,2.  355,2;  ft.  40, 
3.    47,2..    48,2.    83,2.   85,1.2.    126,2. 

141.3.  142,2.  162.  196.  197,3.  204, 
3.  212,2.  231,3.  239,2.  357,3.  363,2; 
tie&loşfe,  sf.  (îl)  misère  348. 

tiehfïe,  sf.  bonnet  b,  266, 3. 

tiens,  sf.  repos  b,  161,2.  361,2;  tic- 
nése,  va.  3.  faire  du  bien  b.  353,2; 
ticnit,  aj.  paisible  292  ;  b.  362. 

tiesit,  aj.  encombré;  tout  plein  b, 
352. 

tie,  b,  184  (v.  ţie). 

Tighinea,  NI.  b.  18,2. 

tigru,  sm.  le  tigre  58;  &.  61,2.3. 
134;  Thigni,  Nfl.  6.  167,2. 

tigr^a,  sf.  (ve)  courbe  b.  44;  — ,  crÂne 
b.  361,3. 

tiha,  si.  de  là(?)  134,3. 

tij,  (slav.)  idem,  le  même  93,2.  103; 
b.  181,3. 

timielfïe,   sf.   mr.  respect  b,  267,3. 

Timon,  Np.  283,3. 

TimotbeïU,  Np.  269,3..;  7>m- 153. 

timp,  sn.  (ure,  ri)  temps  240,3.  266, 
2;  6.235;  tămp,  è.  201,3. 

tfmpin,  va.  1.  rencontrer  182.  187, 
3.  188.  201,2.  285,3;  tàm-  67.  287.  301, 
3.  302  . .;  timpinăre,  sf.  rencontre  1,3. 
229;  tàmûp-,  sf.  id.  1.  3.  67;  timpinălă, 
id.  b,  115,2  (v.  înt-);  timpinăt,  s.  ma- 
ladie contagieuse  286,2. 

timpurïû,  temporaire  ;  prématuré 
264,2;  i.26,3.  59,2. 

tină,  sf.  (ni)  boue  254,2.  293,3.  360, 
2;  b,  17,2.  98,3;  tinâ-ïuby,  qui  aime 
la  terre  56,3. 


tind,  va.  2.  (tinsel)  étendre;  tendre; 
entraîner  16,2.  64,3.  101,3.  189,3.. 
234,2.   272,3.   366,8;   6.  62,2.  57.  176, 

2.  241,3;  Umd  4d,3;  tànd  313  (v.  în). 
tindft,  sf.  (de)  vestibule;  porche  72, 

3.  173;  5.  12;  —,  prœtorium  6*. 
tine,  pr.  2.  pers.  mr.  tu  6.  270,2  (v. 

gram). 

tinerel,   aj.  sm.  (el)  jeune;  petit-fils 

247.2.  266,3.  282,3;  b.  305.  332;  tiă- 
315,2;  tinereţe,  sf.  pi.  jeunesse  7;   b. 

48.2.  109,3.  373,2;   -ereţă,  5.  111;  -erê- 

110.3.  179,3.  180,2.  292;  b.  151.  176; 
-ereaţe  266,2;  tinericft,  aj.  f.  jeune  fille 
6.318;  tinerime, .  sf.  jeunesse  6.313; 
tineriér,  aj.  dim.  très  jeune  b.  326,2 
(v.  t&n&r). 

tingese,  -gire,  v.  t&ngesc. 

tinés,  aj.  fangeux;  vaseux  360,2;  b. 
26,2.. 

tip,   sn.   (urï)   type;   figure   6.205,2. 

tipàr,  sn.  (e)  imprimerie;  typogra- 
phie, presse  38.  78.  103,2.  114,3.  201. 
290,3;  typ-  216,2.  236,3.  237;  6.  30,3. 
79.  150.  207.  234,2;  tipârésc,  va.  3. 
imprimer   33,2.   38.   78.   87,3.    94,1.3. 

98.3.  109,3.  114.  125,3.  237.  268,2. 
280,2.  290,1-3.  336,2;  6.63,2.  202,2; 
ti/p-  260.  340,2;  —,  faire  représenter 
6.  163,3;  tipftrire,  sf.  édition  6.  360, 
2;  ti/p-,  impression  6.  234,2;  tipăritul, 
s.  impression  236,3;  6.  86,2;  ty-  348,2; 
typàrnê,  sf.  typographie  94,3;  tipàr- 
nie,  aj.  imprimé  158,3;  -niţâ,  impri- 
merie 246,3.  250,3. 

tipie,  sn.  (e)  modèle  218;  —,  rituel 
260,2.3.  261. 

tipfre ,    sf.   imitation,  image   245,  3. 

tipografie,  sf.  (il)  typographie;  im- 
primerie 268,2.  269,2.  270,2.  280,2. 343; 
ty-  125.  236,3..  261,3.  328.  337..;  6. 
30,3. 

tiposese,  va.  3.  former  145,2;  -sire, 
formation  163,2. 

tipsie,  sf.  (ii)  braisière  6.43,  1.2.  44, 
2.  89. 

tiran,  aj.  s.  tyran  146,3;  6.  9,3.  14, 
2.  76,3.  152.  229,3.  230.  363;  tirian, 
6.  180,3;  ti/',  mr.  6.  266,2;  tirăne'şte, 
av.  tyranniquement  6. 238, 3  ;  tiranie,  sf. 
tyrannie  6.  197. 

tiriac,  sm.  remède  6.  138. 

tisft,  sf.  if  6.  342, 2. 

tist,  sn.  (urï)  officier  6.  226,3. 


542 


tîteac  —  tot. 


titese,  Vft.  3.  viser  h,  297,2  (v.  chi- 
tesc). 

tit,  sn.  titre  h.  34,3.  35;  tUu,  h.  201, 
3;  tUïulûf,  id.  189,3.  190. 

Tit,  sm.  Np.  Tite  16*  3;  b.  237,3; 
Tituê  47,2. 

Tiverie,  s.  Nfl.  (Tibre)  59,2;  —,  Np. 
(Tiberins)  358,3. 

tiTg^ă,   sf.   cAlebasse;   gourde  b.  873. 

tiZ)  s.  homonyme  209,2. 

tlttcoTanie,  54  v.  (t&lc). 

toàea,  sf.  (cl)  planche  de  bois  on  de 
fer  au  lieu  des  cloches  d'église  b.  3. 

Toader,  sm.  Np.  Théodore  43,2.  53, 
2;  6.  244,2;  Toderuşeo,  id.  199,3  (t. 
Theodor). 

toamnă,  sf.  automne  49,3;  b.  26,2. 
68,3.  59,1-3.  329,2.  366,2. 

toană,  sf.  mauvaise  humeur;  manie 
213,3;  —,  sort  b,  67,2. 

Toaneştt,  NI.  (?)  b.  333. 

toartă,  af.  anse  b.  338,3. 

toe,  va.  1.  sonner  218,3;  b,  238,3. 
376,3;   -ătă,  hachée  b.  42,2.  43.  44,2. 

toehflă,  b.  137,2  (v.  topilft). 

toema,  aj.  plaine  19;  — ,  av.  juste- 
ment; exactement;  comme;  égal  20.  68, 
2.  60,2.  89,3.  94,2.  96.  120,2..  132, 
2.  166,3.  278,2.  329,2.  363;  b,  41.  205, 
2;  dea—,  id.  b,  9,2;  tocmai,  b.  366,2; 
togmaif  b,  336,2.  367. 

toemălă,  sf.  (ell)  stipulation,  arrange- 
ment; accord  38,3.  46.  76,1..  3.  91,3. 
103.  119,2.  120;  6.  13,3.  221,3;  —,  in- 
stitution; organisation  76,2.  79.  89,2. 
140,3.  218,2.  220.  284,3;  —  139..; 
eu  — ,  mesuré  313,2;  fără  — ,  dérangé 
88,3;  -mê-,  (le)  institution;  création  3. 
17,2.  18,2.  39,3.  81.  88,2.  119.  193. 
197,3.  364,3;  —,  accord  87.  223;  6. 
376;  — ,  affaire  366,3;  — ,  ordonnance 
354,3;  —,  règle  307,3;  b,  166,2. 189,2; 
-mêla  208;  tocmése,  va.  3.  instituer; 
organiser;  établir  24,1.2.  26,2.  57,2. 
115.  190.  244,2.  343,3;  b.  63.  158,2; 
—   79,3.  126,3;  b.  24,2;  —,  régler  47, 

2.  185,3..  193;  6.  68;  —,  fixer;  arran- 
ger 71,1..  2..  76,2.  169.  171,3.360; 
ô.  19..  166,2.  216,3;  —,  diriger  b.  18; 
— ,  nommer  191.  237;  b,  178,3;  —,  con- 
duire 47;  — ,  louer  b.  128,3;  — ,  répa- 
rer 6.336,3;  —,  s'engager  220,3;  — , 
composer  166,2;  — ,  vr.  convenir;  tom- 
ber d'accord;  marchander  6*, 2.  43, 3.  62, 

3.  63.  91,3.  120,1.2.  136.  161,2.3.  162. 


296,2;  b,  336,2.  355,1.2;  -cûm-  92,2; 
tocmire,  sf.  constitution  166,2;  —,  in- 
stitution 193;  —,  ordre  288,3;  b.  164, 
3;  tog-,  ordre  334,3;  toemitér,  institu- 
teur 159,3;  — ,  compositeur  111,2;  — , 
économe  47,2. 

Todosia,  Np.  v.  Theod-. 

toeàg,  sn.  (toeage)  b&ton  322;  toiag 
36.  194,3.  273,2.  283.  306,1.2;  i.  41, 
316,3  . .  331  . .;  toeag  320,3.  322;  toiag, 
coup  de  bâton  199,2. 

Toma,  V.  Thoma. 

Tomeşti,  NI.  151,3. 

tomnătee,  aj.  autumnal  12*;  tom- 
nese,  va.  3.  faire  passer  l'automne 
6.  329,2. 

Tomşea,  sm.  Np.  174. 

Topeltin,  Np.  b,  3,2.3. 

topése,  va.  vr.  3.  fondre;  dissoudre; 
se  fondre  16,3.  30.  228,2.  282,2.  368, 
2;  b,  46,2.  46.  104,2.  217,3.  219.  238,3. 
327,  2.  366,  2. 

topflă,  sf.  rouissage;  macérage  (du 
chanvre);  tochilă,  b.  137,2. 

topér,  sn.  (oare,  oară)  hache;  cognée 
361,2.3.  362,1-3;   6.88,3.  129. 

tora,  av.  mr.  maintenant  b.  266.  270, 3. 

tore,  va.  2.  tordre;  filer  $*,3;  6.  298, 
2.  320.  348,3.  349,2. 

Tordaş,  Np.  37. 

tormentum,  s.  (latin)  b.  240,3. 

tom,  va.  1.  (tumal)  verser  273,3. 
317,3.  320,3;  b,  20,3.  42,2.  44.  238; 
— ,  retourner  13,2.  61.  222,3.  273,3; 
tum,  mr,  id.  6.  267.  280,3.  284;  — , 
istr.  id.  6.286,3. 

tortul,  s.  trame;  fil  6.  120. 

tôt,  aj.  (toată  ;  toţI,.toate)  tout  ;  chaque  ; 
— ,  av.  toujours;  entièrement  6*,  3. 
16*,2.  1..2..  11.  18.  26.  27,3.  28. 
30.  34,3.  61,2..  64,2.  70,3..  77,1.2. 
88.  111.  113,1.2.  126.  263;  6.  19,3.  21, 

2.  24.  101.  105,2..  107,2.   160,3.  166. 

169.2.  215,3.  219,3.  257,3.  304,3.  308. 
362,2;  —,  cependant  163,3;  6.  246,3; 
— ,  (total)  258;  —,  (tuturorah)  136,3; 
—,  (toate)  1  ;  —,  (toatâ)  l*  2;  — ,  (tuate) 
363,3;  —,  (totă.)  239,3;  —,  (tôte)  1.  35. 
47,2.  111.  266,3  .  .;  6.  171,3;  —,  (toôte) 

3.  4;  —,  (totïe)  6.  262,2;  —,  (tute)  mr, 
6.  264,3.    266,  .3.   267,3.   269,2.   270,3. 

272.3.  276,2;  —,  (e,  ţi)  istr.  6.  283,3. 
286,2;  tot  cela,  quiconque  6.  37;  cutottd, 
tout  à  fait  6.  91,1-3.  107,2..  143; 
de  — ,  entièrement;  tout  à  fait;  très  123, 


Totrnş  —  trebnésc. 


543 


3.  139,2.  160,2;  b.  21,3.  62.  109,2.  292. 
344,3;  di  —,  ô.  143,3.  160,3;  tU  dêfina, 
av.  toiyoura  45,3.  166.  167,3.  277.  306, 
3.  323.  338,2;  6.39,2.  161,2.  164;  tot 
diunu,  rar.  id.  h,  266,3;  tot  una,  id.  b, 
295,2;  tdtuşY,  cependant  6.201,2;  to- 
tîduf;  cu  totuluf  tot,  entièrement  95. 

Totrnş,  Nfl.  38,2  (v.  Trotnş). 

tOTàrflt,  sf.  fardeau  36, 2  (v.  povară). 

tOTărftş,  sm.  (I)  compagnon;  associé; 
camarade  143,3.  144,3;  6.48,3.84,3. 
85,2.  180;  -roş,  b.  125,3.  130.  131,3; 
tovârftşfe,  sf.  (ii)  compagnie;  associa- 
tion 6.  47,2.  84,2. 

Toviea,  sm.  Np. 79,2;  TWft^id. 6.62,2. 

trA,  prp.  mr,  pour  6.  263,3.  265. 
266.  267,2;  tra,  6.264,1-3. 

trabS,  V.  treabft. 

traetfr,  sm.  cabaret  6.  325,2. 

tradieïùne,  (I)  sf.  tradition  6.  268,2. 

trftesc,  sn.  3.  vivre  16*, 2.  32.  96,2. 
136,2.  197,2.  210.  235,3.  327,3.  349,  3. 
358,3;  6.2.  7,2.  31,2.  58,2. .  68,3.  88. 
187,2.  241,3.  322,2  (v.  traîu). 

trag,  va.vn.2.  (tras,  trâsel)  tirer  ;  traîner 

5.  16,3.  16,2.  61.  83.  95,2.  96,3.  219. 
258.  282,3.  299,2.  365,1.3;  6.3.  17,2. 
32,3..  34.  72,3.  89,3.  91,2.3.  125,3. 
131,2.  132,2.  162,3.  212,2.234,3.244, 
2;  —,  attirer  6.  244;  —,  étendre  215; 
— ,  continuer  343,3;  —,  accumuler  13, 
2;  — ,  ramper  35;  — ,  louvoyer  110,3; 
— ,  partir  143,3;  —,  souffrir  6.  102,2. 
182,2.  350,3.  374,2;  —  nedêjde,  espérer 
315;  6.  375,3;  —  vărU,  souffler  300,3;  6. 
177,2;  —  de  moarte,  mourir  6.293,2; 
—  zefchïurï,  banqueter  6. 104,3;  —  danţ, 
danser  6.  331,3;  — ,  vr.  se  retirer  137. 
319,3;  6.  35,2.  242,3.  327;  —,  prove- 
nir;  descendre;   dériver  252,3.   363,3; 

6.  6,3.  33,2.  51,2  . .  220;  —,  apparaître 
6.  75,2;  —,  mr,  tirer  6.  268,2;  —,  istr. 
6.  284,3. 

tragedie,  sf.  tragédie  6.205,2;  -gher- 
die,  6.  152,2. 

tragere,  retraite;  recours  6.  151,2; 
— ,  respiration  6.  254,2;  trùgeare,  m?*, 
l'action  de  tirer  6.  271,2. 

TrăgOTişte,  NI.  33,2  (v.  T&rg). 

traï,  V.  treï. 

tràinstâ,  sf.  havre-sac  194,3. 

trftitér,  aj.  vivant  202,2. 

tràïa,  sn.  existence;  bonne  vie  170, 
3.  275,3..;  6.  9,2.  11.  173,3.  293,2. 
362,3  (v.  traesc). 


Traïan,  Np.  197,3.  308,2;  6.  1,2. .  3. 
2..;  Troian  196,3. 

tră'mbiţă,  sf.  (ţe)  trompette  71,2. 
168.  192.  316.  334,3;  6.311;  -ta  14* 
3..  233,3.  264,2;  trimbiţa,  6.  88,3; 
trambiţăre,  sf.  Faction  de  sonner 
la  trompette  233,3;  trftmbitéz,  va.  1. 
sonner  la  .trompette  6.  141,2 

trftmur,  v.  tre-. 

trandafir,  sm.  (I)  rose  356;  6.  46. 
46.   67,2.    176,2;    Trandafir,  Np.  93,2. 

tră'ndav,  aj.  s.  paresseux  6.  247,2; 
-dăvese,  vr.  3.  devenir  paresseux  6. 
142;  -dăvfe,  sf.  paresse  6.  198,3. 

trăntese,  va.  3.  jeter  à  terre  6.  131. 
141.  296.  299,2.  366. 

trftnzi,  sm.  pi.  hémorroïdes  300. 

trapezărYn,  sm.  réfectoire  6.  207. 

trftsnéso,  va.  3.  foudroyer  6.  64,2.3. 
331,1.2;  — ,  claquer;  sonner  6.  312. 
362;  traznesc,  6.  240;  trft'snet,  foudre; 
tonnerre  6.  51.  64,2  . .  180,3;  — ,  car- 
reau de  foudre  6.  64,2;  -anit,  6.  181,3; 
tresnet,  6.  363,3;  -mit,  6.  242,2. 

trftsûrâ,  sf.  trait  211,2. 

trat,  sm.  iatr.  fois  6.  28^,2. 

treabă,  sf.  (trebl)  affaire;  occupation 
46,2..  77,3.  78,2.  224,2.  332,3.  361, 
2;  6.  29,2.  81,3.  113,3.  165.  202,3.  249, 
3.  312,3;  —,  travail  171,3;  6.  19,2. 
350,2.  351;  —,  utilité  79,2.  94,2.283, 
3;  6.  99;  — ,  affaire;  responsabilité  88, 

2.  89.  93,2;  —,  droit  76;  —,  impor- 
tance 328,2;  — ,  nécessité;  besoin  13. 
304,2.  338,3.  350.  364,3;  6.  12;  nice  de 
o — ,  vaurien;  inutile  119,2.  144,2.  184, 

3.  266.  351;  farà  de  —,  id.  212,2;  eu 
— ,  ayant  du  succès  6.  202;  — ,  adroit 
6.40,3;  de  bună  —,  utile  313;  triabă  148, 
3.245;  «ra6d  74,2.  207,2;  6.  113;  trebă, 

treambnr,  mr.  v.  tremur. 

treaptă,  sf.  (te)  degré;  marche,  rang 
173;  6.  164,2.3.  220,2.3.  234,3;  — , 
(treapce)  249,2. 

treaz,  aj.  sobre  47. 

trebnésc,  va.  vr.  3.  avoir  besoin;  il 
faut;  être  nécessaire  26.  39,3.  41.  42,3. 
48,2.   62,3.   111.    123,2.    125,2.    169,2. 

277.2.  3  . .  291  . .  292,3.  349,2;  6.  31,2. 
3.  68,3.  77,3.  112.  148,2.   170,2.  180,2. 

221.3.  310.  369,2;  trèb-  305,3;  ti-^- b. 
82,2.  221.  222,3  . .  262,3.  312;  6.268,2. 
261,2;  trà'  217,2;  trebnlnëés,  aj.  s. 
nécessaire  246,2;  6.  28.  87. .  128,3.  129. 


544 


trec  —  trn. 


148,2..  355,2;  «r£&-,&.124,3;  trebainţft, 
sf.  (ţe)  besoin;  nécessité  279,2.  843,3. 
344,3;  h,  50,2.  163,3.  180,2.  188,3.  249, 
2;  cu  — ,  nécessairement  h.  154,2;  de 
—,  nécessaire  345;  6.  30,2.  77,3.  131. 
151. 

trec,  vn.  va.  2.  passer;  cesser;  faire 
passer  14*,  2.  15*,  2.  4.  7.  8,2.  56 . .  57. 
67,3.  68,3.  71,2.3.  84.  86.  128,2.  131, 
3.  145,3.  162,3.  166.  197.  203..  229, 
3.  267,2.  302  . .  325,2.  355;  b.  13,2.  83. 
114,2.  126,2.  128,3.  214,3.  233,3.  300. 
316.  322,3;  —,  surpasser  16,2;  — , 
échapper  54,3;  — ,  partir;  sortir  18,2. 
55,2;  — ,  transcrire  b.  126,2;  — ,  ignorer 
199;  —eu  vedere,  néglig^er  283,2;  b,  90, 
2;  —,  mr,  passer  5.  264,2.  275;  — ,  mr. 
vivre  6.268,2.  273,2;  treeAttfr,  aj.  s. 
passant;  passager;  temporaire;  péris- 
sable 23.  96,2.  99.  131,2.  202,3..  318, 

3;  6.260.  272,2.  298,2;  tree&toare, 

sf.  (pi.)  passagères  14*,  2;  b.  152,2; 
tră-  213,3;  tréeere^  sf.  l'action  de  pas- 
ser 360,2;  6.243;  —,  instabîUté  6.5; 
— ,  influence  6.  349,2;  treeût,  aj.  s. 
passé;  les  choses  passées  24,2.  146,3. 
205,2;  6.  1,3.  13,2.3.  24,3.  48.  75,3; 
—,  mr,  6.  272,3. 

treclêt,   aj.   maudit  63,2;  tri-  93,2. 

tréer,  va.  1.  battre  le  blé  6.  333; 
trier,  6.  62,3.  336,3..;  trieratér,  aj. 
s.  batteur  en  grange  6.  62,3. 

treï,  num.  trois  2.  17.  70..  298,1. 
2;  trii  71,3.  183,2;  6.32,3.  66,3.  139, 
2.  216,2..  245.  301,2;  tri  226,2..; 
trâi  142;  6.  114,3..  117,3;  tre95.  145, 
2  ;  treilU,  mr.  6. 277;  al  treilea,  le  troi- 
sième; al  treiU  5*,  2;  al  trelê  94,3;  al 
trille  132,2;  6.  60,2.  217,2;  ai  treiî  6; 
a  treea,  f.  la  troisième  8.  25.  32,2. 
34,2;  6.  157,3;  a  treia  parte,  le  tiers 
191,3;  6.  45.  46;  a  treia  227,3;  a  treiea 
43,3;  6.  10;  a  trâe,  b.  112,2;  Trei  sfe- 
titeli,nom  d'une  église  103,2;  Trei  afe- 
titele  118;  treizecï,  trente  6.  145,2; 
trei  zăcî,  6.  210;  trei^zeci  63,2;  trii  zăcî, 
6.  63. 

tremésul,  s.  épître  9*,  3;  -mi-  10*,  3. 

tremêtere,  sf.  (rï)  épître  10*,  3. 11*. . 
12*,  3.  16*. 

tremiţ,  v.  trimit. 

tremur,  vn.  1.  trembler  222.  230,2; 
6.  74.  182.  229,3;  trâmur  141,3;  tream- 
bur,   mr.  6.  280 . .   281,3;    tremur,  s. 


tremblement  266,3;  6.  41;  «rare,  mr, 
id.  6.  267. 

trenţuese,  vr.  3.  se  dégueniller  6. 
361,2. 

trepetnio,  (e)  Foracle  des  palpita- 
tions (un  livre)  6.  122,2  (v.  tripelnic). 

trestie,  sf.  (ii)  roseau  de  marais; 
jonc  9.  169,3;  6.336.  338,3. 

treti,  (slav.)  le  troisième  173.  3.253; 
6.  15,2. 

tréuea,  sf.  auge  85,2. 

trezése,  vr.  3.  s'éveiller  6.  289;  trez- 
veêc  13*  3.  170;  trêZTà,  aj.  f.  réveillé 
276,2;  trezTituI,  s.  réveillement  55,2. 

tri,  V.  trel;  triabă,  v.  treabà;  triclêt, 
V.  tre-;  trier,  v.  treer. 

Trifan,  Np.  62,2.3.  63,1.2. 

Tril^is,  NI.  168,3. 

trimit,  (iş,  iseï)  va.  2.  envoyer  4.  5. 
68.  73.  81,3.  128,2.  132,3.  192,1-3.  334. 
355,2;  6.  39..  56,2.  113,1-3.  126,3. 
200;  -Tnet  20,2.  73.  100.  129,2.  132,3. 
158,3.  221,2.  263,2;   6.  34,2.   38.   245, 

2.  362,2;  -mât  306;  6.  136,1.2;  trimit 
4.  7.  8,1-3.  15,3.  26,2.  30,3.  100,2. 
130,3..;    tremit   3*2.   5*,3.    7*3.   17, 

3.  109,2.  140,2.  148,2;  6.71,3;  tremet 
8,12.  31.  137,2;  trumU,  6.  179,2  . .  199; 
trumetj  6.  33, 3  ;  treimet  8, 2  .  .  tràimit 
137;  tràmU  316,2;  tremiţăter,  aj.  s. 
qui  envoie  36. 

tripélnie,  calendrier  6.  58, 3  (v.  tre- 
petnic). 

trist,  aj.  triste;  affligé  223,2;  6.  69, 

2.  161,3.  176.  193,3.. 

trivûn,  sm.  tribun  266,3.  257,3. 
Troăda,   NI.  58,2.  186;   6.82,2.  83; 
Troadetan,  Troyen  6. 89, 2  ;  -di-,  6.  1 96, 3. 
troïàn,   s.  retranchement  197,2. 
Troian,  v.  Traïan. 
troiţă,  sf.  trinité  109,3.  156,3.  172, 

3.  298,2.  314.  344,2.  363,2;  6.  62,3. 
79,2;  troica,  id.  226..;  Troiţ,  NI.  6. 
64. 

tron,  sm.  trône  6.  169,3;  —,  arche 
6.  322  . . 

tropar,  sn.  motet  6.  15,2. 
tropotése,  va.  3.  frapper  249. 
tréscot,  8.  sainfoin  14,3.  281,2. 
Trotuş,  Nfl.  72,3.  Totru^,  38,2. 
tru,  pp.  en;  dans  86;  — ,  mr,  6.  263, 

2.  264,1.2.  269;  tran,  dans  une  année 
6.  280;  tr'oara,  mr,  immédiatement  6. 
264,2;   tu,  mr,  6.  269,1.3.  279,3.  280, 

3.  281  . .  (v.  întru). 


trâd&  —  tutan. 


545 


trùdâ,  tf.  travail,  peine  89.  98,2. 
140,3.  146,2.  197.  207.  266,2.  286,3; 
b.  48.  63,3.  367,3;  trudése,  vr.  3.  se 
fatiguer;  travailler  109.  146,3.  211,3. 
240.3;  h.  161,3.  226,2;  -dire,  sf.  peine; 
labeur  6.  262,2;  -dit,  aj.  107,3;  6.200,3. 

trdfil,  sf.  orgueil;  vanité  12*.  12. 
64,3;  trufaş,  aj.  orgueilleux  13*.  267, 
3;  6.8.  206,2;  trufftşfe,  orgueil  84, 2.  86, 
2;  trufésc,  vr.  3.  se  glorifier;  s'enor- 
gueillir 96,2.  341;  h,  9,3;  truffe,  or- 
gueil 4.  170,2.  277,2.  287,3;  6.6,3.  6, 
3;  -jUe,  6.261,2. 

Trufanda,  Np.  134,2..  163,3. 

trulft,  6. 74,2.  (v.  turlă);  tr'oară,  mr, 
h.  264, 2  (v.  tru). 

trup,  va.  1.  iêtr,  chasser  h.  284,2. 

trup,  sn.  (ure,  uri)  corps;  chair  8*, 
1..2..  14*..  2,3.  6.  9.  20,2.  23.  30, 
1.2.  46,3.  49,1.3.  62,1.3.  64,2.  77.  100, 

2.  104,3.  112,3.  116.  117,3.  124,2.  131. 

139.2.  167..    186.    192.   268,2.   274,3. 

316.3.  317..;  6.3,1,2.  17,2.  46,3.  47, 
2.48.49.62,2.216,3.  240;  -é8C,aj.  corpo- 
rel, charnel  30,2.  60,2.  62,2.  83,3.  268,3. 
309,2;  6.  16,2.  101;  -pe^şte,  av.  cor- 
porellement;  matériellement  240  ;  -peşte, 
6.  20,3.  203,2;  -peşte,  h.  220,3;  trupiţft, 
sf.  dim.  6.  344,3;  -puştfr,  dim.  6.  290, 
1-3.  317,3. 

trupin&,  V.  tulpină. 

tser,  124..  (v.  cer). 

tu,  pr.  pers.  2.  tu  2*.  14*.  etc.;  tine 
13*;  timre  3*,2.  6*,1.3.  6*  (v.  gram.); 
— ,  mr.  V.  tru. 

tufă,  sf.  buisson;  broussailles  6.127, 

3.  210,3.  214,2.  339.. 

tufleeïd,  sm.  armurier  6.  246;  tufi- 
gïû,  fusilier  h.  114,3.  116,3;  tuflgi- 
başa,  commandant  des  gendarmes  6. 
114,3.  117. 

Tukeli,  Np.  333,3.  334.. 

tdlbă,  sf.  carquois  6.  92. 

tulbur,  vr.  se  troubler  6.  366,2; 
-rare,  sf.  (ări)  trouble;  agitation  6.  84. 
116,3. 

Tulie,  Np.  342. 

tulpină,  sf.  tige;  tronc  6.  30,2.  331, 
3.  370.  376,2;  trupină,  6.  72,2.  327,2. 

tun,  va.  vn.  1.  tonner;  gronder  164, 
3..  166,1-3.  260,2.  347;  6.64,2.  66,3. 
240.  343,1.2;  tun,  sn.  (uri)  canon; 
pièce  d'artillerie  333,2.  336,3;  6.  18, 
1-3.  19,1.2.  240,1.3. 

QABTEB,  Chrestomatie  români.  II. 


tunee,  av.  alors  6.  283  ;  tunţe,  6.  282, 
3  (v.  atunce). 

tunêree,  s.  obscurité;  ténèbres  368; 
-nea-  229  (v.  înt-). 

tûnet,  sn.  (e)  tonnerre  296,2.302,3; 
6.  26,3.  60,3.  69,3.  64,2..  147.  327,2. 

tupésc,  va.  3.  aplanir  6.  84. 

tupilăt,  aj.  caché;  écrasé  337,2;  6. 
368,2. 

Tura,  Np.   nom  d*un  idole   6.  62,3. 

turbacïûne,  sf.  rage;  fureur  b.  243, 
2.3;  -bare,  id.  6.366,2;  -béz,  vr.  1. 
s*enrager;  devenir  furieux  6.  238.  241. 
243.  246,3.  290.  302,2. 

turbur,  va.  vr.  1.  troubler;  agiter; 
déranger;  se  troubler;  sHnquiéter  214, 
2.  328.  331;  b,  24..  70,2.  87,2.  132. 
140.  143.  186,2..  236,3.  329,2;  — , 
faire  perdre  266;  — ,  épouvanter  283; 
-êla,  sf.  agitation,  trouble;  désordre; 
peine  29,2.  132;  b.  236,2;  -are,  sf. 
(àri)  id.  67,3.  100,2.  292.  314,3.  331. 
337,2.  339,3;  6.  7,2.  23,3.  198;  turbare, 
id.  130,2;  -e,  aj.  troublé  6.  326. 

turc,  s.  turc  6.  71,1-3.  72..  146,2. 
160.  177,2.  191, 2..  3..  192..  200;  6. 
19,3.  116,3.  297,3.  243.  244,2.  246,3. 
366,3;  -ése,  aj.  turc  71.  146.  191, 1  . . 
3..  192..  334,2;  6.81.  112,3. 

Turcogreţie,  nom  d'un  livre  146,2. 

Turda,  NI.  176  . . 

turlă,  sf.  (le)  coupole  172,3;  trulà, 
6.74,2;  turliştfr,  sn.  (soare)  id.  dim. 
172,2  (v.  tumu). 

turmă,  sf.  (me)  troupeau  59,2.  60, 
2.  76,3.  84,3.  88.  193,3.  267,2;  6.  11, 
2.  26,3.  163,2.  362. 

turn,  V.  torn. 

turnu,  sn.  (uri)  tour;  flèche  114,2. 
176.  206,3;  6.60,2.  130,2  ..  3  . .  141. 
207,2  (v.  turlă). 

Turmos,  Np.  69. 

turtesc,  va.  3.  écraser  6.  361  ;  -tit,  aj. 
aplati  360,3. 

turturea,  sf.  tourterelle  6.  69, 2  . . 

turturez,  vn.  l.  trembler  6.  307,2. 

turuétic,  aj.  fou;  confus  d'esprit  6. 
94,3. 

tuse,  sf.  toux  18;  6.  26,2.3. 

tus-trel,  tous  les  trois  6.  99, 3.  298 
(v.  tot). 

tutinderea,  av.  partout  212.  239,3; 
-dmea  273,2;   —  368,3  (v.  pretu). 

Tutova,  NI.  71,3. 

tutun,  s.  tabac  6.  221,3.  222. 

36 


546 


Tversca  —  ţîn. 


Trersea,  NI.  b.  54,2. 

tTOreţ,  sm.  créateur  241,  3. 
typar^  typog^raf  v.  ti-. 
tyran,  mr.  v.  ti-. 
Tyrul,  NI.  19. 


T(U). 


ţăţ  pr.  rel.  istr.  que  b.  282,2. 

ţa,  inţj.  hé,  à  droit  b,  345,3. 

ţap,  sm.  (i)  bouc  15,2.  282;  b.  118, 

3.  214,1.2..  309,2.  361. 

ţăpft,  tf.  pâle  294,2.3;  ţeapă,  b.  302. 

ţăr,  sf.  o — ,  un  peu  6.  229. 

ţară,  sf.  (ţ&ri)   pays;  contrée  11*, 2. 

4.  33,2.  37,3.49,2.  68,2.  61,2.  68,2.3. 
72,2.  94,2.  98,3.  100,2.  114.  118,3.  119. 

126.2.  150,2.  175,3.  177,3.  196,1.3. 
197,1.2.  211.  237.261,2.  260,3.  322,3. 
332,3..  334..  347,2;  6.1,1.2.  3.  12, 
3.  14,3.  24,3.  34,2.  36.  102  . .  127.  242, 
2.3;  ţeră  73;  ţeara  234,1-3.  236,2.3; 
ţrâ  333;  ţarră  69,2;  —,  patrie  6.241, 
2;  la  — ,  en  campagne;  libre  b,  179,2; 
dă  —,  rustique  6.  269,2;  —  arapêseft, 
Arabie  6.  60;  —  arâpcucă,  b,  61,3;  — 
Ardeiului,  Transylvanie  88;  —  Frăn- 
èascft,  France  295;  —  FrSnéeaseS,  Ita- 
lie 321,2;   —  Greèasea,  Grèce  60,3; 

—  de  ^OS,  la  Moldavie  inférieure;  — 
de  SUS,  la  Moldavie   supérieure  75,3; 

—  Lesêseft,  Pologne  73,2. 142,'3;  b.  81, 
2;  —  MoldOTei,  Moldavie  196,2.3;  — 
Muntenêscft,  Valachie  72,3.  197,2;  6. 
81,3;  —  Romftneseă,  Valachie  72,2. 
189,1  3;  —rumăneacă  177,2.  192,2;  — 
rumunêêcà  110;  —  Rusască,  Russie  190, 
3;  —  Turèascft,  Turquie  224;  —  Ungu- 
riască,   Hongrie    190,3.   268,3.   360,3. 

361.3.  363, 3  . . 

ţăran,  sm.  (ï)  paysan;  rustique  198, 
2.3.  352,1-3;  b.  168,3.218.  219,2.  221, 
1-3;  -ănese,  aj.  rustique  352,2. 

ţftrft'nA,  sf.  poussière;  cendres  64,2. 
82,2.  140.  185.  233,2..  292,2.  367,2. 
3;  b.  17,2.  186.  190,2;  ţămâ  254;  b.  95. 

ţăreălăt,  s.  circulaire;  recherché  217, 
2;  -eăluese,  va.  3.  examiner;  recher- 
cher 218. 

Ţarigrad,  NI.  Constantinople  60,3. 
61.  78,2.  146,1-3.  149,3.  162,3.  170,3. 
179.  211,3.  225,3.  253,2.  288.  329,2. 
332,3;  b.  30,3.  81,3..  102,1-3.  126,3. 
166.  243,2.  303,1.2;    frigrad  299,2. 


ţarină,  sf.  (ni)  champ  38,3.  43,3. 
103.  255,3;  -re-,  id.  282. 

ţărm,  sn.  (ur))  rivage;  littoral  36; 
Â.  93,1.2.  130.  217,2.  328,1.2..;  — ,. 
(ţermurl)  235;  b.  329,2;  ţierm,  6.340,2. 

ţar(stva),  slav.  Le  livre  des  Rois 
(Bible)   276,2;  ţrstva  37,2. 

ţăruş,  sm.  (I)  pieu  6.  241,3;  ter-,  b, 
300,3. 

ţă'ţă,  sf.  (ţe)  mamelle;  sein  264;  b, 
88,3;  ţiţă  61;  6.  91,2.  369,3;  ţâţa,  mr. 
b.  280..;  ţăţişeară,  sf.  (re)  id.  dim. 
6.  290,3. 

ţe,  pr.  mr,  pourquoi  b,  271,2;  ţi,  que; 
quoi  6.  263,3..  264,1-3  (v.  ce). 

ţeapăn,  aj.  solide;  vigoureux;  propre 
b.  268,2.  368;  ţepenă,  brU.b,  262,3; 

ţeăyă,  sf.  tuyau  6.  354  . . 

ţela,  pr.  istr.  celui-là  b.  286,3..; 
ţelii,  b.  282,2  (v.  acela). 

ţelină,  sf.  jachère  87. 

ténchiu,  sm.  marque  197. 

ţeperig,  s.  frutex  palustris  incisus 
366. 

ţes,  va.  2.  (ţesul;  a  ţese)  tisser  6. 
262.  328,2.  370,3;'—,  (a  ţ&se)  b.  197. 

ţest,  sm.  le  calvaire  21,2;  — ,  test 
b.  362,2. 

ţest,  pr.  istr.  celui-ci  b.  286,3  (v. 
acest). 

ţesut,  aj.  tissu;  brodé  b.  259,3.  315, 
3;  ţă-,  b,  178,3.   - 

ţi,  ţie,  pr.  pers.  2.  a  toi  (v.  gram.). 

Tiehindêl,  Np.  6.  212. 

ţifnos,  aj.  capricieux  ;  boudeur  6. 348,2. 

ţigan,  s.  bohémien,  tsigane  207, 3  ;  b. 
366,3.  367,1.2;  ţăg-,  6.219,2.  222,1.. 
2;  ţigănea,  sf.  tsiganne  208;  ţigănese, 
aj.  bohémien  6.  310. 

ţiinrutu,  V.  ţinut. 

ţiitdr,  aj.  s.  qui  entretient;  teneur; 
Dieu  81,2.  314,2.  344,2;  tietér,  aj. 
puissant  5*,  2;  tûnietor  6*;  ţiitoăre, 
sf.  concubine  6.  70, 2.  ■ 

ţin,  va.  2.  (ui;  ne)  tenir;  soutenir; 
observer  2.  3.  4.  9  . .  12.  13,2.  24,1  .. 
2.  50,3.  88.  94,2.  111,2.  126,2.  131,3. 
160..  218,3.  220.  276.  293,3.  344;  b. 
8.  51.  54,3.  67.  115,2.  121.  142,2.  204, 
3..  211,2.  302,2;  —,  garder  60,2;  —, 
garder  la  continence  46;  — ,  contenir 
6.  21, 2;  — ,  maintenir  88;  — ,  durer 
335;  — ,  occuper  68,2.  73,2;  —,  vivre 
324  . .  ;  — ,  marcher  6.  326,3;  —  minte,  se 


ţîneyit  —  tTgrovlahiea. 


547 


souvenir  364;  b.  22,2.  77,2.3.  78,2.3. 
79,2.3.  199,3;  —,  (a  ţâne)  241,3.  263. 
267.  361,2.  366,3;  6.  106,3.  199,2.  228, 
3.  369, 2  ;  — ,  posséder  62, 3  . .  ;  — ,  durer 
h.  102,2;  —,  (ţenuj  mr.  b,  263,3.  267. 
281,3;  tinê'rê,  sf.  tenue;  maintien;  ré- 
tention ;  possession ,  domination  29, 2  . . 

50.2.  182,3.  283,2.  289.  311,2.  317,2. 
343,3;  b.  149,2;   ta-,  i.  221,2;  ţinere, 

sf.  territoire  146,2;  ţinerea  mintea, 

mémoire  b,  13,2. 

ţineTa,  pr.  mr,  personne,  aucun  b, 
265,3;  —,  qui  que  ce  soit  b,  272,3  (v. 
cine). 

ţinţn,  va.  2.  mr.  ceindre  b,  274  (v. 
cing). 

ţinsprftţî,  mr,  num.  quinze  b.  280,3 
(v.  cin  cl). 

tint,  vn.l.  fixer  &.  313,2;  ţintft,  sf. 
but,  mire  323;  — ,  bouton  de  métal 
(d*or)  5.332;  ţintăţel,  sm.  (ţel)  chan- 
frein b.  334,3. 

ţinterim,  s.  cimetière  257,3;  -tir- 
268,3.. 

ţintuese,  vn.  3.  fixer  131,3. 

ţinut,  s.  force,  pouvoir  12*, 2.  3; 
ţikirtUu,  chasteté  7*,  2. 

ţinut,  sn.  (uri)  district;  département; 
province  2*.  33,2.  38,2.   63,1.2.  71,3. 

72.3.  91,3.  141,3.  152.  191,3.  320,2; 
6.22,3.  23,2.  25,2.  168,3.  242,2;  ţinot 
43,8;  —,  (ture)  175,3..;  ţănut  62,2. 
103.  258,2;  ţe-  74,3. 

ţip,  va.  1.  jeter  b,  227,3.  228. 

ţip,  va.  1.  pousser  des  cris  217.  218, 
2;  6.  140,2.  217,2.  239,3.  362,2;  ţăp, 
b.  171,3;  ţipăt,  sn.  (pete)  cri  b.  140,2. 
323,2.  366,2. 

ţiră,  sf.  poussière  6.  306,3  (tàrnà). 

tire,  pr.  mr,  qui  b.  286  (v.  cine). 

ţiritor,  sm*.  mr,  mendiant  b,  281, 
2  . .  (v.  cer). 

ţişnese,  vn.  3.  jaillir  b,  338. 

ţiţoiese,  va.  3.  conduire  b.  225. 

Ţiţero,  Np.  Cicero  b.  13,3. 

ţiţlnft,  sf.  gond;  charnière  b.  12. 

ţîuţiălat,  aj.  pointu  (?)  b,  340,2  . . 

ţiYa,  av.  mr.  rien  5.265,3.  281  (v. 
ceva). 

ţndă,  sf.  iêtr.  nourriture  6.  282,3. 

tundră,  sf.  manteau  6.  205,2. 

ţnreănă,  lâna  — ,  laine  longue  et 
ordinaire  b.  268,3. 

Ţuţurmăe,  Np.  103. 


U  (Ov,  Sî). 


a,  mr,  art.  f.  ace.  elle  b,  263,2.  264. 
266,3.  286,2  (v.  o). 

U,  slav.  prp.  dans,  ou;  vers  45,2.  76. 
76.  92.  93,2.  162. 

u,  uă,  num.  une,  v.  un. 

Uar,  Np.  322. 

ubor,  s.  mr.  cour  b.  277,3.  281,2. 

ueaz,  sn.  (un)  décret  5.219,3. 

ueenfe,  sm.  (I)  disciple;  élève;  ap- 
prenti 8*,  3.  17,2.  19.  33,2.  42,3.  100, 
3.  107,3.  130,3.  188,2..  163.  187,1. 
2..  283,2;  b,  36,3.  200.  366,2;  ucinic 
137,3. 

ueid,  (isel)  va.  2.  battre;  frapper  9*. 
9.  19,3.  106,3;  -,  tuer  3*,2.  6*2.. 
3..  1,2.  24.  26.  33.  40,2.  69.  62.  111, 
3.  161,3.  222.  266,2.  363;  b.  22,2.  60, 
3.  62,2.  134,2.  362,3;  -,  iêtr.  6.286; 
udg,  id.  6*,3.  1.  16.  20,3.  98.  121,2.. 
3..  123,2.  137,3.  140,3.  161,2.3.  162. 
187. 296,2. 364,3;  6. 76, 3. 11 1,3..;  ttc^a-Z- 
vederea,  —  toœà,  —  ùamà'ïa,  —  crucea, 
surnoms  du  Diable  b,  260,2;  uefdere, 
sf.  (ri)  meurtre  ;  assassinat  ;  homicide 
3*,  2.  12*.  60,3.  113,2.  121,2.3.  294,2. 
303,3;  b.  39,3.  197,2.  135,2.  167. 

uciese,  va.  3.  amasser  en  grattant  6. 
340,3. 

ucigaş,  sm.  (1)  meurtrier;  assassin 
236,3.  294, 2..  3.  349,3;  5.39,3.  62,2. 
113,2.  169,3.  196,2.  323,2. 

ud,  aj.  humide  5.  177,2.  241,3;  —, 
va.  vr.  3.  humecter;  arroser;  tremper 
31.  67,3.  58,3.  67,3;  5.  61,3.  186,2. 
292.  320,2;  —,  vr.  lâcher  de  l'eau  5. 
361,3;  -are,  sf.arrosement;  udêlft,  sf. 
humidité  117. 

udagaé,  sm.  bois  d*aloès  5.  45,2. 

Udrişte,  sm.  Np.  Orest  130. 

ug,  monnaie  d*or  hongroise  dans  la 
valeur  d'un  ducat  74,1.3.  92,2.  307. 

Ûger,  sn.  (ere)  mamelle  36,3. 

Ugéda,  sf.  plaisir  44;  ugddnic,  aj. 
juste;  pieux  286,3. 

ugdlniţă,  sf.  pierre  angulaire  267,2. 

UgrOTlahiea,  NI.  Hongro-Valachie  ; 
Valachie236.  279,2.  307,2;  Uggro-,ïd, 
5.30.  78,3.  153,2;  Ungro-  156,3.  157, 
2.  164,1.2;  ugroTlahiiskoi,  aj.  de 
Valachie. 

35* 


548 


ulmétc  —  une  Ite. 


aïmése,  vr.  3.  8*étonner  b,  111,3; 
uïmire,  sf.  étonnement;  confusion  313, 
8  ;  b.  107. 

éït,  va.  1.  oublier;  nég^liger;  —,  vr. 
regarder  110.  111,2.  141.  146,2.  166, 
3.  166.  168,3.  184,3.  196,3.  199.  212, 
2.  240.  262.  282.  315.  344,3.365..;  b. 

2.  17,2.   26,2.   69,2.  77,2.  86,2.  128,3. 

136.2.  143,3.    167.    179.    185,3.   216,2. 

226.3.  229,3.  366,2.  361.  370,3;  idt 
16,3;  oit  85,2;  uttàre,  sf.  Faction  d'ou- 
blier 197.  270,2;  uïtâtér,  aj.  s.  ou- 
blieux 6.  12,2. 

uîn,  Y.  un. 

ujiyi,   s.   iêtr.  résurrection   b.  283,2. 

UJuesCţ  vn.  3.  hurler  b,  329,2. 

ulceâ)  sf.  (ele)  petit  pot  6.  45  . .  ; 
ulcïtfr,  sn.  (oare)  pot  5.  81,3.  122. 

uleu,  sm.  épervier  167,3  . .;  — ,  huile 
uloiu  273,2.3;  uUe,  iêtr.  b.  285,2. 

uliţă,  sf.  (ţe)  rue  80,3.  218,2.  359. 

ulm,  s.  orme  356,3. 

uloïn,  V.  nlen. 

uluese,  vr.  3.  se  brouiller  169,3. 

uluită,  sf.  système,  doctrine  124. 

Umăr,  sn.  (umere)  dos;  épaule  15,2. 
36,2;   b.  3,2.  88,3.  90,3.  137,3.  260,2. 

3.  366,3;  —,  sm.  (ï)  joue  b.  340;  ume- 
rél,  sm.  (el)  dim.  épaule  6.  326, 2.  344, 
3.  372,2. 

ùmblu,  vn.  1.  (ai)  aller;  marcher'; 
parcourir;  voyager  83.  84,2.3.  85,2. 
130.  289,2.  297,3.  346,2;  b.  16,2.  37, 
3..    51,3.    69,2.    73,3.  89.   95,3.    123. 

134.2.  168,3.  164.  179,2.  182,1.2.  342, 
3.  .  360,3.  374,3;  —,  avoir  l'intention 
b.  170,2;  — ,  être  tout  près  de  b.  344; 
wiblu  1.   3.    4..   6.   29,3.   123,3;    unblu 

11,2.  26.  26..  36,2.  110,3;  umblare, 

sf.  Taction  de  marcher  83,2;  umblă- 
tor, sm.  voyageur  b.  60,3;  umblet,  sn. 
marche. 

Umbră,  sf.  (re)  ombre;  protection 
15*2.  14,1.2..  24,2.  84,2.  86,3.  99. 
202,2..  3.    209.    211,3.    266,2;    b.  97. 

185.3.  327  .  .;  umbrar,  (re)  tonnelle  (?) 
b.  315,3;  umbrése,  va.  3.  ombrager; 
couvrir;  protéger  61.  286;  b.  326,3. 
327.  350,3;  umbrez,  va.  1.  b.  190,2; 
umbrés,  aj.  ombreux  6.  316. 

umezeală,  sf.  humidité  b,  61,3. 

ûmflu,  va.  vr.  3.  enfler;  gonfler  349, 
3;  b.  61,3.  95.  263.  259,3.  264,3.  311, 
3;  un-,  b,  181,3;  umflătură,  sf.  (uri) 
gonflure  300;  b,  26,2.  343,2  (v.  înflu). 


umilénie,  sf.  humilité  257  ;  umilese, 
va.  vr.3.  humilier  306, 2  ;  ô.  201,3;  umi- 
linţă, sf.  humilité  319,3.  345,2;  b.  28,3. 

umtfr,  va.  1.  tuer;  assassiner  260; 
umorăt  (v.  omor). 

ûmplu,  va.  vr.  1.  remplir  68,2.  86, 

2.  130,2.   132,2.   168,2.   171,2.    224,3. 

225.2.  289.  303,3;  b.  30,2.  44,2.  48,3. 
66,2.  69.  73,2.74,3.94,2  217,2;  îmjfdu 

12.2.  34,3.  35;  $n-  18.  20,2;  un-  130,3; 
umplu,  mr.  b,  271;  umplèrê,  sf.  fin 
133,3. 

un,  art.  pron.  num.  un  12*,  2  . .  2.  5. 
13.  16.  18.  26.   32,2..  47,3.   50,2.  78, 

3.  83,2.  104,2.  169,3.  220.  272..  343, 
3.  364;  b.  36,2.  59,3.  61,3.  110,3..  172, 
2;  u  2.  7.  46.  137,2.3.  138,2.  139.. 
141.  365.  366,2.3;  b.  200;  t4n  8*.  8*2. 
15*,3.  16*,3.  2.  6.  7.  12,3.  19.  21,2. 
30,3..  32,3.  41,2;  uă  (=  uîn)  20,2. 
22.  23,2.  24.  25.  28;  um  4*2..  5*.. 
7*..  256;  ur,  istr.  6.282,2.  284.  286, 
3  . .;  una,  f.  (une,  pi.)  quelques-unes  11*, 
2.   47.   49,2.    60,3..  71,3.   126,2.   202. 

288.3.  306,2.  336,3;  i.  3,2.  87.  108,2. 
119,2.  189,2;  t*8..;  o  46,2.95,3..; 
una,  rar,  b.  263,2.  264.  266.  27.3,2;  uâ, 
i.  271,2  .  .  272,1-3;  ura  5*, 3;  ură,  istr. 
b,  283,3.  286,3  . .  ;  tot  de  una,  toujours 
b,  66,3.  122.  208,2.  247,3.  375,2;  uue- 
orï,  parfois  330,2;  b.  144,3;  -orê,  b, 
62, 2  ;  uni-orï,  b.  233, 3  ;  —,  jadis  b.  124, 2. 

unebîăş,  sm.  vieillard  b.  353,3.  356..; 
ûnehïu,  sm.  (I)  oncle  144,3.  190,2.. 
255,3;  b.  214,2. 

undă,  sf.  (e)  onde,  vague;  flot  49,3. 
79,3. 128,3. 156.213,3;(iott-,  bouillonner 
b.  43,3;  undéz,  vn.  1.  bouillonner  b, 
323,3. 

ûnde,  av.  où;  quand;  comme  14*, 
3..    16*3.   2.   21,1.2.   44,2.   57.   64,2. 

73.3.  84,2..  105.  131,2.  182,2..  223, 
2.  294,2.  356,2;  i.  1,2.  16,3.  23.  41, 
2..  74.  104,3.  133,2.  166,3.  197,2.. 
245,2.  354,2.3;  widê  197;  b.  9,3;  undi 
327,2;  è.  66,3.  135,2.  142,3.  171,2; 
un  =  unde  b.  368,3;  de  unde,  d'unde, 
lorsque;  parce  que  11*, 3.  13*, 3.  15*. 
16*2..  25;  de  —,  d'ici  ft.  202,2;  ort 
— ,  où  que  ce  soit  b.  208,3;  ûude-Ta, 
quelque  part  166,3.  216;  -vttţ,  id.  b. 
78,3. 

Undiţă,   sf.  hameçon  7.  228;   6.362. 
unelte,   sf.   outils;    instrument   151; 
i.  209,2.  240,3. 


nne-oré  —  ùnn&. 


549 


nne-orê,  v.  nn. 

nnésCy  va.  vr.  S.  unir;  s'unir  220,2. 
346;  b.  15,3.  93.   180,.3.  243,8.. 

nneysk,  aj.  (sL)  de  Unîev  208,2. 214,2. 

nilgp,  (nnsei;  nnge)  va.  2.  oindre; 
graisser;  embaumer  8*.  29.  101,2.  112. 
186,3.  230.  241,3.  252,2.  282,2.  320,3. 

331.2.  363,3;   h.  20,3.   21.   63,2.  67,2. 

137.3.  369,2;  unje,  0.228,3.  229,2. 
Unghie,    sf.   (ghe;   il)    serre;    griflfe; 

ongle  65,3.  66.  117,3;  ô.  145,3..  163, 
3.  171,2.  340,3;  —,  clou  h.  204,2;  —, 
sabot  de  cheval  h.  312.  314. 

nnghïu,  sn.  (nrl)  angle;  coin  153,3. 
176,2.  209,2..;  h.  158,2.  209,2.. 

Ungar,  sm.  Hongrois  25,2.  70.  71. 
176,2.  190,.3.  234,2.  361,3;  6.33;  nn- 
gnrésc,  aj.  hongrois  37,3.  136.  175,3. 
177,2..  189,2.200.  236,2.  335,3.  362, 
3;  b.  156.  201,2;  ungureşte,  av.  id. 
235;  6.  224,2;  Ungurfe,  sf.  la  Hongrie 
190;   Ungrovlahia,  v.  Ugrovl-. 

unieïAne,  sf.  unité  240,2;  — ,  union 
124,2;  unfre,  sf.  union  b.  361,2;  unft, 
aj.  uni  b,  87,3. 

uniyersitàte,  sf.  université  6.  201,2. 

234,2. 

uns,  aj.  s.  oint  H')8,3.  169.  283;  un- 
soare, sf.  onguent;  oint  101.  271.  272, 
1.3.  304,3. 

ûnsprezeee,  num.  onze  b,  110,2; 
'spràcfece  229,2;  -sprâ^eace  231;  al- 
— eele,  le  onzième  80,3.  97,3;  al  — 
cilea  197,3. 

unt,  s.  huile;  beurre  15,2.  95,2.. 
282,2.  366,3;  6.44,3.  59,1-3.  138,3; 
—  de  lemn,  huile  d'olive  195,2.  282. 
320,3;  6.  20,3.  21.  42,2.  43,3.  63,3. 
66,3.  67;  un-de—  264,2;  6.  362,2. 

untru,  prp.  dans  96,2  (v.  întru). 

untuneeàt,  aj.  sombre  12*;  untu- 
néree»  id.  il*, 2;  —,  myriade  12*  (v. 
înt-). 

Unvar,  NI.  177. 

upovâésc,  vn.  3.  espérer  11.  12,2. 
13,2.  16,2.  56,2;  upovăinţă,  sf.  espé- 
rance 4*  2.  6*,  3.  56,2. 

ur,  ură,  istr.  num.  un,  une  v.  un. 

ură,  sf.  haine;  inimitié  6.  76,3.  243, 
3;  —,  istr,  6.286,3..;  urâeïûue,  sf. 
haine;  aversion;  abomination  10*,  2  . . 
30.  282;  6.  53;  -eu-  220,2;  6.  47.  48,3. 

urămăt,  s.  vacarme  6.  127. 


urase,  va.  1.  haïr;  détester  8*, 2.  9* . . 
4  . .  5,2.  11.  16,3  . .  19,2.3.  31,3.  195,3. 
210.  289,3.  363,3;  6.  14,3;  urăz,  (?)  id. 
5;   6.  53.   96,2.   258,3;   «r^c.  56,2.  61, 

2.  129,2.  294;  ură't,  aj.  s.  odieux;  haï; 
repoussant;  abomination  15,2.  50,3.  251, 

3.  277;  6.9,2.  12,3.  38,2.  51,2.  52,3.. 
153,2.  154.  205,3.  370,2;  —,  laid  302, 
2;  6.  118,2.  168,3.  169.  250,2;  307,2. 
309,3  . .  359,2;  urit,  odieux;  laid  6.  24, 
3.  102,3.  225;  urat,  mr.  odieux  6.  272, 
3;  urătds,  aj.  odieux  181,3;  urătu,  s. 
l'ennui  6.  262. 

urc,  va.  vr.  1.  monter;  élever;  s'éle- 
ver 165,2..  166.  267,2.  362,3;  6.  259, 

2.  290,2.  308..  371,2. 

Urdă,  sf.  fromage  mou  6.  258,3. 

urdinăre,  sf.  diarrhée  6.  26,2.3;  ur- 
dinru,  va.  1.  visiter  7*. 

urdurés,  aj.  chassieux  6.  168. 

uréehe,  sf.  (chï)  oreille  360;  6.  185, 
2;   urîche,   (echï)  12.  17,3.   81.  82.  88, 

3.  99,3.  155.  171.  200.  247.  365,2;  6. 
72.  118,3.  123,1..  2..  169;  ureache,  6. 
12.  26,2.  51;  Urechi,  Np.  68,2.  69,3. 
73,1.2;  Ureche,  là.  91,2.  143.  196,3. 
197,2..;   Urêchie,  id.  6.  1,3.  2. 

uréz,  va.  1.  souhaiter;  féliciter;  sa- 
luer 59,2.    194,3;   6.  334,2.3.   337,1-3. 

urgie,  sf.  (iï)  fureur;  courroux;  exé- 
cration; affliction  1*3.  2*.  76,3.  105,2. 
202.  241.  282,2.   289,2.  320,3.  365;   6. 

103.2.  112,2.  116,2.  356,3.  363,3.  374, 
3;  uriigie,  id.  51;  urgisésc,  va.  3.  châ- 
tier;   punir    282,2;    6.   74;    -gesasc,    6. 

182. 3. 

urie,  sn.  (e)  titre;  document  37.  174; 
6.  76;  urieăr,  sm.  (ï)  cartulaire;  archi- 
viste; écrivain  des  chartes,  titres  152. 
175;  6.  18.  76. 

Uriea,  Np.  26. 

urieïés,  aj.  laid  6.  307,2  (v.  ură). 

uriîaş,  sm.  géant  12,3;  urieaş  265, 
3;  6.  199,2. 

Urîll,  Np.  81.  98,3. 

url,  vn.  1.  hurler  6.  62.  217,2.  288. 
365,2;  —,  istr,  6.  286;  Ûrlet,  s.  fracas 
201,2;   -,  mr.  id.  6.268,2. 

Urmă,  sf.  (me)  trace;  pas  12.  77,2. 
79.  82.  118,3.  247..  267,3;  6.  25,2. 
153,3.  158,3.  313,1-3;  -,  fin  6.128; 
— ,  conséquence  6.  363,2;  în  — ,  à  la 
suite  de  6.  333,1-3;  la  —,  après  6.  127, 
2;  maï  la  — ,  plus  tard;  après  6.  145. 
243, 2  ;    pre  —,    ensuite  ;    après  ;    plus 


550 


urnesc  —  y&d,  y&s. 


Urd;  derrière  6.  68,2.  150.  160,2.  306, 
3.  316;  b.  63,3;  pe  —,  id.  71,2.  307,3. 
334,2;  6.  2.  10,3..  12,2.  76,3.  99,3. 
135,2  . .;  de  pre  — ,  dernier  (ère)  b.  82, 

2.  105,3.  159,3.  198.  235,3;  după  — , 
enfin  b.  356,2  . .;  dupre  — ,  dernier  317; 
dupa  — ,  id. b. 47 ;  maïpre  — ,  après;  plus 
tard  73.  326,3;  b,  65.  163,2;  —,  der- 
nier 360,2;  b.  66;  mai  de  pre  — ,  extrême 
b.  107.  364,3;  Uiblapre—,  suivre  76,3; 
6.  77,3;  urâma  49,2;  nrmăre,  sf.  (&rï) 
suite  ;  série  ;  conséquence  ;  règle  ;  obéis- 
sance   261.   337;    b.  32.    165,2.   202,3. 

243.2.  244,2.  252,3.  363;  urmarésc, 
va.  3.  poursuivre  b,  315;  nnuâş,  sm. 
(I)  descendant  b.  196.  220,2.3;  urmă- 
tdr,  aj.  s.  successeur;  qui  suit;  imi- 
tateur 146,2.  262,2.3;  nrméz,  vn.  1. 
suivre;  poursuivre;  continuer;  obéir  68, 

3.  118,3.  260,3.  292,3.  297,2.  325,2. 
330,2..  344,2;  b.  16,3.  25.  47,3.  75, 
3..  76,1.  84.  88,3.  89,3.  119.  124,2. 
3.  131.  163.  210;  —,  par  conséquent 
68,3;  urme4  146,3.  325,2. 

urnesc,  va.  1.  mouvoir;  remuer;  pous- 
ser 210,3.  241,2.  327;  b,  126,3. 

urs,  sm.  (şl)  ours  5.212,1.2.  261,3. 
313,2. 

nrsésc,  va.  3.  mr.  demander  b,  276, 
2;  —,  destiner  b,  278;  ursită,  sf.  sort; 
destin  6.362,2;  ursStor,  sm.  (ï)  Par- 
que b.  196,3. 

urşenfc,  s*  velours  136,3;  -^  199,2. 

urzeală,  sf.  (zâll)  chaîne;  ourdissure 
b.  197.  261,3;  urzésc,  va.  3.  créer;  fon- 
der 11,2.  263;  — ,  ourdir;  tramer  21, 
3;  b,  261,3;  — ,  commencer;  tracer  196, 
3;   urzcUc  267,2. 

nrzfe,  va.  1.  piquer  6.  171;  -S,  sf. 
(cï)  ortie  356;  b.  120.  171;  —,  mr,  (ţi) 
b.  272,2. 

nrzitûrft,  sf.  (re)  fondament  15,3; 
ur4ă-,  id.  268,2. 

USărdie,  sf.  zèle  236,2;  user-  159 
(v.   0  8-). 

use,  va.  vr.  1.  sécher;    dessécher  b, 

185.3.  218,2;  6.340,3.  353.  368;  usiic 
82,2.  96,3.  228,2;  6.  259,3.  309;  us- 
căt,  aj.  s.  sec.  terre;  terre  ferme  7. 
34,1.2..  98,2.  130.  136,3..  166.  265, 
1.2.  357,2;  6.  26,3.  42,3..  69,2.- 132, 
3.  134,2.  137,2.152,3.  317;^e^^c—,  pois- 
son sauré  6.  134;  uscfttùrS,  sf.  (rï)  bois 
mort  6.  350;  usefttsûne,  sf.  sécheresse 
6.  185,3. 


nsebése,  va.  3.  séparer  276,3;  usi- 
6.  16,3;  usébï,  à  récart,  en  particulier 
5*.  128,2;  usebire,  sf.  (n)  diflférence 
6.21,3;  usebft,  aj.  différent  346;  use- 
bitûra,  sf.  différence  276,3  (v.  os-). 

Uslead,    sm.   nom    d*un  idole  6.  53. 

usnă,  sf.  (ne)  bord  363,3. 

uspfttez,  vr.  1.  banqueter  12*. 

uspftţ,  sn.  (été)  festin  271.  272,1.2 
(v.  osp-). 

uspénie,    sf.   Adormitio  94,2.    97,2. 

ustày,  s.  fin  de  la  prière  253. 

usteneàlS,  sf.  (êle)  peine  ;  effort  97, 3. 
98,3.  112,2;  ustenésc,  vr.  3.  s'efforcer; 
se  peiner  6*  3.  10*.  98,3.  125,2.  313, 
3.  314;  nsteniinţă,  sf.  travail  109; 
uateninţâ,  tourment  364,3.  366  (v.  ost-). 

ûstur,  vr.  1.  brûler;  piquer  6.  259, 
3.  341,3.  342.  369,3;  usturăt,  aj.  pi- 
qué; brûlé  106,3;  usturime,  sf.  brû- 
lure; peine;  picotement  106,2;  6.  171, 
3.  341,3.  352,2. 

usturéïu,  sm.  ail  356,2;  6.  98,2. 
362,2. 

usue,  V.  use. 

uşă,  sf.  (uşi)  porte;  entrée  14,2.  29. 
54.  101.  168.  230.  285.  288,3.  296.  331, 
2;  6.  12.  37.  75,3.  96,2.  115,3.  176,3. 
178,2.  260,3.  364,3. 

usérnic,  aj.  folâtre  6.  349. 

uşdr,  aj.  léger;  agile;  facile;  — ,  av. 
légèrement  338,2;  6.  69.  82,3.  90,3.  96, 
2.  208,1.2.  231,3.  258,2;  uşurare,  sf. 
allégement  6.  221. 


V  (B,  V). 


Ta,  pr.  pers.  2.  pi.  1.  5.  pass.  (v.gram.). 

yft,  slav.  prp.  dans  93,2. 

yăcă,  sf.  (cï)  vache  15,2.  74,3.  181, 
3.  218,2;  6.  59,2.3.  258,2. 

Yăcărescu,  sm.  Np.  6.  27,3.  128. 
160. 

yăeăr,  sm.  (ï)  vacher,  bouvier  6. 
127,2. 

văcuire,  sf.  éternité  338.  339,2..; 
-îtdr,  aj.  éternel  338,2. 

yăd,  an.  (urï)  gué;  bas-fond  53.  71, 
3;  6.  322,3.  323..  326..;  -ul,  NI. 
125,2. 

yăd,  yăz,  (văzui,  a  vedea)  va.  2.  voir; 
considérer;  soigner;  punir  4.  6.  10,3. 
11,2.3.  13,3.  16,2..  18,3..  20,2.  26, 
3.  29.  38,3.  48,3.  49,2.  51,3.  54..  63, 


Tădbil»  —  yiné*. 


561 


5.  64.  68,3.  69,2.  84..  86,2.  88,3.  89. 
97,8.  99..  102.  lOfi.  106,3..  111.  113. 
114,2.  117,2..  127,3.  130,2.  138,2.3. 
1G[>,3.  166,3.  165,2.  271,2.  293,2.  .SOS. 

309.2.  33S.  349,2.  353,3.  361,3;  b.  13. 
18,1.3.  24,2.3.  46,2.3.  69,2.  93,2.  94, 
2.  106,3.  112,2.  118.2.  119,2.  127,2. 
139,3..  133,3.  159.  166.3.  174,3.  188, 
2.  192,3.  196,3.  199,2.  202,2.3.  204,3. 
217.  218,3.  244.  246.3.  261,  262,3.  292, 
2.    307,3.    308..    316..    322.   323,1-3. 

336.3.  361.  364,3.  368;  vă4  2*,  3.  3*., 
H».B.  3,.  3.  6,.  7..  84.  36.  37,2.. 
48,3,  66,2.  67,3.  104,1.2.  117.2.  119. 
147,2.  148.2.  182,2.  192,  201,2.  216, 
2.  230.  233.  241,3..  354,2,  266.  269, 
2..  266,2.3..  297.  299,3.  300,2.3.. 
301  ..  302,3.  303.  306.  313.  314.  324, 
2.  365,  366,2;  fi.  13,  14,3;  -,  (avide) 
8.47.  49,2.  67,2.  62,2.  84,3.  74,  84,3. 
136,2.  142,3.  180.  182,2.  227.  213,2. 
301,2;  —,  (rtunt)  140;  mr.  di,  {virai, 
Tide)  6,263,3,  264.1-3.  265,3,-266,2.. 

269.2.  270.  271.3.  277,3.  280,3;  vàd, 
ùir.  (vBBUi,  vede»)  6.282,2.  284,1.2, 
286,3  ;  —,  hnt.  (a  veghea)  b.  263, 

Tftdfiitin,  sm.  veaf  6.348.2, 

Tftdésc,  V».  3.  montrer;  déoonvrir; 
publier  50.  163,3,  289.  351,3.  ,;  6,  21, 
2,  87.  Ul,3,  216. 

TBdesc,  va,  3,  i»tr.  (ital,  scodellare) 
h.  366,2, 

TAdrft,  tt  (vedre)  megnre  de  liquide 
96,2,3,.  317,3;  6,  220,2;  yădrSrtt, 
impôt  BOT  le»  liqnide»  6.  230,2,3.  321, 
223. 

Tft'dUTft,   «f.   (ve)   ïenve  193,2,  283, 

2.  300,1.2.   306,3.   307,  337,2;   6.176, 

3.  348,2;  B&lKd  25,2,  46.  84,2;  6.393,2, 
văer^   vr,  1.    ae  pUindre;   gémir   6. 

340,2. 
T^et,  vr,  1.  frpmir,  M  plaindre  323; 

6.  138,2.3..  323,3. 

^sSAnX,  sf.  (m)  vagin;  foarrean  6. 
261,3. 

vHhddţ  sm,  la  premiere  pftrtie  de  la 
messe  160,3, 

TiT,  in^,  onaia!  malhenr;  9>,3  , ,  19, 
2,  117,2,  127,2.223,266,2.294,3,296, 
2.  324,3.  319.  361,2;  6.  22,3,  23,2,  103. 
127.  181.  318,3.  242,2,  308,  349,3.  366; 
Tftïe&reZf   vr.  l.  sa  plaindre;  gémir  6. 

339.3.  380., 

vaiet&re,  uf,  gémissement  6.341,3. 
Tjyiése,  <vn,  3,  mugir  6.23,3. 


idjnic,  aj.  coupable  121,2.. 

T^,  m.  (un)  vague;  onde;  flot  12*. 

29.2,  19,3.   79,3,    156.  367,2;  b.  22,3. 

23.3.  81.  150,3.  158,2,  181,3.,  338,3; 
—,  les  oragei  de  la  Tie  201. 206. 293  , .  ; 
^.110,3;  —,  malheur  6.344,2,  346,2. 
316,2; /drd-urf,  tranquille  196,3, 

Yala,  Np.  Bileah  6,  70,2. 

Tslwlm,  sm,  Np,  Biléam  ll»,3,  49,3, 

TaUbla,  sf,  NI.  189,2;  b.  121,2. 

vUtti,  »f.  (ele)  vallon  176,2;  b. 
311,2;  Talcfi,  Np.  72,3;  — ,  NI.  6,127, 
2;  tSIcIcS,  sf,  petite  vallée  b.  173,3. 

Tăie,  sf,  (vu)  vallée  67,3,  111,2;  6, 
65,3,  84,3,  190.2.  239,2,  261,3,  309. 
313,2;  —,  ruisseau;  éUng  6,  237,3. 
238,2.  306,3;  la  —,  plus  bas  6.  341,3; 
dă  —,  en  bas  6.  369,1,3  mr.;  —,  (vSlfu- 
ri)  b.  273,3;  Talea  longS,  NI.  6,  316, 
2;  YălenI,  NI,  6.  128, 

vâ'lfit,  sf,  pompe;  gloire  b.  94,2. 

Talie,  Np,  173,2. 

TSlsam,  sm.  baume  6,  72,2;  Tala&- 
mtfn,  Np,  78,1.3, 

Taltasâr,  Np.  271,3;  6,332,3;  Var- 
ia- 60,2, 

T&ltor,  sm,  mr.  métier  de  tisserand 
b.  276,3. 

TBltrtfp,  ».  housse  de  selle  6.  371,2. 

T&laéBe,   vr,  3,   s'envelopper  6.  171. 

TaltthoTnic,  sm,  (l)  mage  344,3, 

TttlTOire,   sf.   (on)  flamme  6.323,3, 

TAmS,  sf,  (Tă,mi)  douane;  station  cé- 
leste 301,3.  302,1. .2;  6,  34,3.  369.3; 
Tamis,  (l)  douanier;  péager93,2.  171, 
2  . .  285,2;  vamef  174,2  ,  .   ■■'"'•   =""  " 

Tftna,  sf.  (vine)  veine 
113,2.  118,2.  .  216,1-3;  J 
239,2.  341.  370. 

TănAt,  s,  chasse  6,  12.  ! 


id.   214;    b.   311,2;    TKnl 

chasseur  6,  286;  b.  11,2 
110;   -torfe,   sf.   chasse  1 

Tft'uftt,  sj,  bleu,  noir  h 

Tftnităre,  sf.  (lin)  aov 
2.3, 

T^nd,  va.  2.  (dni,  a  i 
17,3,  18.  21.  38,3.  13,3 
96,2.  121.  134,2.  136,1.3 
291,2;  6.  6,3,  105,3.  221,i 
8-  _  45;  — 304,2;  mr.» 

Tftnéz,  va,  1,  chasser, 
viTKz  201,2.  211;  5.  11,2. 
— ,  attirer  b.  236,3, 


552 


yftiKSs  —  yirtûte. 


yftnds,  aj.  mnscnlenx  b.  269. 

Tftlislésc,  vn.  3.  ramer  327,2. 

ylillt,  an.  (urt)  vent;  air;  orage  1*, 
3.  9»,  3.  25.  29,2.  49,3.  68,3.  128,3. 
268.  300,3.  324,3;  b,  90,2.  91,3.  147. 
161,3.  211;   vvnt  216,2. 

yS'ntnr,  va.  1.  vanner  104,3;  b,  336, 
3;  -réSy  orageux,  venteux  b.  26,2.  68, 
3.  69,3.. 

Tănzăre,  sf.  (&rï)  vente  b.  103,3.  194, 
3;  yftnzfttdr,  sm.  vendeur;  traître  b. 
61,2.  194,3. 

Tftpăe,  sf.  (văpăi)  flamme  6.  31.  99, 
2.  289,3.  338,1.3;  b.  130,2.  161,2.  314; 
-paie,  b.  167,2. 

Tftplăştenieţ  9f.  incarnation  97,2. 

yaporez,  vn.  1.  s'évaporer  b.  302. 

yăpseălă,  sf.  (le)  couleur  106  ;  yftp- 
sea^  sf.  (sale)  couleurs  b.  173;  -sésc, 
va.  3.  peindre  173;  b.  236;  yăpsft,  aj. 
coloré  b.  42,3. 

vâr,  s.  chaux  b.  136  .  .  209,3. 

var,  pp.  sans  Utr,  b,  286,3  . .  (v.  fftr). 

yftr,  vr.  1.  se  glisser,  fourrer  222,2; 
b.  294,3.  361,2. 

yâr,  sm.  (vert)  cousin  90, 2  . .  190, 
3  . .  ;  b.  234.  259, 3. 

vâră.  sf.  (vert)  été  202,2.  266,3.  313. 
352,2;  6.  26,2.3.  308,1.2.  370,2;  — , 
printemps  b,  262,2;  vai'a,  pendant  Pété 
b.  3,2.  64,3.  121,2;  vera,  id.  istr.  b.  283; 
-ro,  b.  282,3. 

vare,  cj.  qui  que  ce  soit  125,3.  127, 
2.  274;  — ,  comme  285;  —  ,  dans  quelle 
que  ce  soit  37,3;  — ,  qui  que  ce  soit; 
quelconque  160,2;  b,  29,2.  IQS  ]var-nă, 
mr.  quelque  b.  267,2.3.  268,2;  var-nu^ 
aucun  b.  273,2.  279,3.  281;  ver  una, 
quelqu'une  b,  266  (v.  vre.  oare). 

yărcolăe,  sm.  vampire  117,1.2.. 

yărcăşănesc,  aj.  bocard  6.222,3. 

Tarda,  Np.  61,2. 

yftréz,  va.  1.  faire  passer  Pété  b.  329. 

yftrf,  sn.  (urï)  sommet;  pointe;  bout; 
chef  329,3.  330;  b.  40,2..  44,2.  90,2. 
142,2.  237,3.  324,3;  vârh  157;  .vrăh 
6.  23,2.  32,3.  40;  vărv  361,1.2..  362, 
3;  6.  32,3.  122,2.  341  369,3;  vrăv  367, 
3;  vărvuţ,  s.  dim.  b,  294,3. 

yargă,  sf.  (vergi)  verge;  barre  b.  85, 
2;   —,  (verzi)  mr.  b.  266,2. 

yărgtirS,  sf.  v.  verg-. 

yărh,  V.  vărf. 


yftrhdynic,  sm.  magicien  234, 2  ;  verk-, 
supérieur,  chef  329,3.  330, 1 . .  2  . .  (v. 
vàlh-). 

Tarlaam,  Np.  103,2.  114,3.  129,3. 

133,2.  236;  i.  76,3.  77.  204.. 

yftrlugă,  sf.  goujon  b.  309. 

yarmeghfe,  sf.  district;  province  176, 
2;  -ejie  37,2. 

Vărnăy,  Np.  b.  196,3;  Yarnaya,  Np. 

15*,  3. 

Tarénim,  sm.  Np.  Baronius  b,  56. 

yărs,  va.  1.  verser;  répandre;  vo- 
mir; — ,  vr.  se  verser;  couler  3*, 2. 3. 
11*  3.  2.  43.  63,2.  102.  116.  160,2.  160, 
3.  161,2.  162,2.  172,2.  184,2.  244,2.. 
267.  327,2.  339  . .  361,3.  361,2;  6.  104, 
3.  108.  111,2.  130,2.  168,2.  172,3.  180, 

2.  237,2.  243;  vrâs  60,2;  —,  mr,  tuer 
b.  263,3;  yftrsăre,  sf.  (ări)  écoulement; 
débordement  204.  246,3.  303,3;  —  de 
singe,    massacre    72, 2.    105,3.    303,3; 

vărsat,  aj.  fondu  172,2.  362,3;  b,  61; 
— ,  s.  variole  ;  petite  vérole  6.  26, 3.  67, 
1.2. 

yă'rstă,  sf.  vie;  âge;  rang  133,3. 
164.  252,3.  319,2;  b.  68.  120,2,  204. 
264,2;  —,  époque  b,  251,3.  252;  de—, 
adulte;  majeur  b.  68.  125,3;  în — ,  id. 
b.  150,2..  165,2.  201,2;  vrăstă,  adulte 
61;  6.218. 

yărstez,  va.  3.  rayer;  fixer  204,2. 

Yartasar,  sm.  Np.  v.  Valt-. 

yartéj,  sn.  (eje)  tourbillon;  chaos  6. 
13, 3.  301  ;  yratejésc,  vr.  3.  tourner  61 , 3. 

Yartholoméïn,  sm.  Np.  194,2. 

Yartép,  sn.  NI.  63,2;  vrcUôp,  sn. 
(oape)  caverne  57,2. 

yărtds,  aj.  dur;  roide;  fort;  robuste; 
firme  247.  253,3.  268.  282.  313.  344. 
362;  6.  26,3.  145,2.  340,2;  —,  mr,  fort; 
robuste  6.270,2.3.  271..  272..;  maï 
— ,   surtout;    d'autant  plus;    plutôt  65, 

3.  125,3.  142.  153.  166.  277,3.  309,3. 
341,2.  344,3;  6.  21,3.  60,2..  80.  108. 
201,3;  vrcUosy  dur;  ferme  16,2.  35,3. 
57,2.  101,1.3;  —,  av.  très  21.  112,2; 
m^ï  — ,  plutôt;  surtout;  plus  8*, 3.  31, 
2.  46,3..   60,2.   66,3.  97,3.  99,2.  109, 

2.  114.  118,3.  132,3.  134,2.  364,2.  366, 

3.  367, 3  ;  mr,  vrtosu,  très  6.  263, 3  ;  yăr- 
tncés,   aj.  s.  fort;   robuste   266,3.  268. 

vartûte,  sf.  force;  vigueur  64,2.  223, 
2.  250,2;  6.  89,2.  146,2.  162,3.  197,3. 
202.  240.  342,3;  —,  soutien  266,3.  282; 


Vamh  —  vecin. 


553 


vrătute,  voûte  céleste  12,2.  15,2;  văr- 
tute,  mr,  force  b.  272,1.2. 

Tarilll,  sm.  Np.  147,1-3.  149.  253. 
256,2.3.  266. 

Tarait,  1^.  blanchi;  badigeonné  4*. 
292,2;  b.  369,3. 

TârT,  V.  vftrf. 

Târrar,  aj.  barbare  196,3.  197.  349, 
3;  TarTara,  Np.  151;  Yarraria,  NI. 

358,3. 

Târza,  sf.  (verze)  chou  356,2;  i.  98, 
2;  — ,  (vêrze)  légume  17;  —,  (vêrcje) 
herbage  34,2*. 

Tas,  an.  (e)  vase;  cruche;  vaisselle 
18.  36,2.  108,1.3.  126,2.  168,3.  244. 
254,2.  271,3.  283.  289.  317,2;  6.46,2. 
80,3;  —,  bateau;  navire  228,2;  b,  68,3. 

TSseà,  sf.  glu  356,3. 

Yaseanie,  NI.  151,3. 

Tàscrésna,  sf.  dimanche  229,2  . .  3. 

Yasiliehiu,  sm.  Np.  61,3;  Yasilieu, 
sm.  Np.  143,3.  144,2;  Yasflie,  sm. 
Np.  61.  76.  89.  116,1.2..  158,3.  207, 
2.  301,2.  302,1.2..;  b.  16.  190.  204,3; 
-le,  6.334,2;  -vodă  199,3..  200..;  b, 
24,2. 

Tasilise,  sm.  basilic  171;  -că  286. 

Tftslft,  sf.  (le)  rame  b,  130  (v.  vâns- 
lesc). 

Yaslûïn,  NI.  71.  72,3;  6.33,2.3. 

T&tăf,  sm.  (aşi)  intendant;  inspecteur 
76;  6.206,1.2; -at>  87,2.  199,2;  6.  77, 1-3. 
213,2;  —  de  copii,  commandant  des  pages 
6.  32,3;  -tah  93,2;  T&tSJie,  la  fonction 
de  vataf  199. 

Tâtăin,  va.  1.  (v&t&màl)  blesser;  heur- 
ter; nuire  10,2.  16,2.3.  117,2.  182,2. 
296,3;  6.  110,3.  132;  —,  mr.  battre  6. 
264,2;  T&tamàre,  sf.  dommage;  lésion 
116,2;  —,  mr,  meurtre  6.  266,3;  Tătâ- 
mătdr,  aj.  nuisible  29,3;  6.  261.  338, 
2  ;  T&tămătură,  sf.  (rï)  blessure  ;  lésion 
31,2.  111. 

Tătămăn,  sm.  adjoint  de  maire  d*un 
village  6.  318,3. 

Tâtrà,  sf.  âtre;  foyer  6.  228,3.  365; 
—  sàttUui,  bien  fonds  38,2.  93.  103. 

T&tràïu,  s.  tisonnier  6.  375,2. 

Tftţfttură,  sf.  (ri)  commandement  368 
(v.  înv-). 

Ta-Tec,  av.  istr,  toujours;  éternelle- 
ment 6.  283,2.  284.  286,3. 

YaTildn,  sm.  NI.  66.  148.  160,2.  254, 
2.  256.256,2  ..  271,3;  6.  55,2.  3.. 210,2; 
-«y-  314,2.3.. 


Tăz,  V.  văd. 

TàzS,  sf.  vue  276,3;  Tăzătdr,  aj.  s. 
qui  voit  130,3;  văzfttură,  sf.  vue;  im- 
portance 16*. 

T&zdûh,  s.  Pair;  atmosphère  3*, 3. 
67,3.  240,2.  285,3.  288,3.  289.  302.  316; 
6.51.  64,3..  129,3..  157,3.  176,2.. 
3.38,3;  vas-,  6.  291,2. 

văzut,  aj.  s.  (te)  pi.  les  choses  vues, 
visibles  32,2.  41.  83,3.  109,3.  260.  311, 
2.  343,2;  6.  146,3;  văzutele  54,2. 

Teac,  sn.  (vecï)  éternité  ;  vie  ;  siècle  ; 
temps;  âge;  monde  17,2  . .  18.  100,2  . . 
113.  166,2.  195,2.  236,2.  368,1.2;  6. 
149,3.  254;  —,  (vêcure)  32,2.  41,2;  —, 
(un)  6.  131,3;  —,  (vêcï)  12*, 2. 3.  76,3. 
344,3;  —,  (veacï)  119,2.  243.  261,2. 
268.  311,3;  —,  (vecï)  366,3;  vecul  7; 
6.141,2;  vac,  (urï)  201.  202,2.  204,2.. 
205.  206,2.  359,3;  6.2,2.  3,2.  4.  9,1. 
3..  86,2.  261;  m  vécu,  av.  éternelle- 
ment 8.  28,1.3.  64,2.  156,2  . .;  în  veac, 
6.  104,2.  185,3  ;  în  vecS;  6.  64,3;  în  veaci 
38,3;  învêcê  43,3;  de  vêc,  id.  aj.  av.  éter- 
nellement 19. 104,1.2;  de  vcc  50,2;  6.220; 
din  vec,  6.  143,2;  de  când  vacu,  de  siè- 
cles 6.  361,2;  în  vêc  de  vêc,  aux  siècles 
des  siècles  12,3;  vêci  de  vêci  65.  82,3. 
107;  vêcie  de  vêcï  184;  în  vêcie  veci- 
lor 150,2;  în  veciï  -  39;  6.  172,2;  focul 
vecilor,  feu  éternel  18,3;  zilele  de  vêc, 
les  jours  d'autrefois  15. 

Tecérnia,  sf.  vêpres  6.  40,3. 

vechésc,  vr.  3.  vieillir  13.  365,2; 
Teehime,  sf.  antiquité  324,2;  6.  124,2. 
261,3;  din—,  d'autrefois 6. 124,2;  vechi- 
tură, sf.  antique  101,2;  Téchïn,  (f. 
veche,  vêche)  aj.  vieux;  ancien;  antique 
11*,2.  18,2.  60,2.  86,3.  105,3.  120,2. 
177.  193,3.  199.  280.  294.  325,2;  6.3, 
2.3.  9,2.  13,2.  51,2.  62,3.  134,3.  183, 
3;   -chi,  6.  64  .  .216;   vécu  4. 

vecie,  sf.  éternité  23,2.  32,3.  41,2. 
56,2;  6.  192,2.  228;  vetne  (=  vecie) 
124,2;  în  —,  éternellement  135,3.  159, 
3;  de  —,  id.  137,3;  vi-,  b.  227;  vécï- 
nic,  vêénic  aj.  étemel  99.  106.  114,2 
131,3.  324.  338;  6.  16,3;  vecnic  131. 
290,3.  338,2. 

Tecin,  à,  s.  (ï,  e)  voisin  (e)  ;  prochain 
30,2.  33.  40,2..  98,2.  113,2.3.  161,3. 
207,2.  224, 2..  3..  226,1.2;  6.  12.  21,2. 
119,2.  224,3.  257,1. .2;  vedri  55,3;  — , 
paysan,    corvéable;    indigène    6.  34,3; 


554 


veôrù  —  veşmânt. 


vecen   74,3;    vicin   135,2;   mr,  viţin,  b. 
266,3..  266.. 

Teërtt,  8.  (slav.)  soîr  80. 

Tedu,  vn.  2.  mr.  voîr  6.  266,2.  280, 
3  (v.  văz);  Tedénie,  af.  apparition;  vi- 
sion b,  106,2  .  .;  t?i-  244,2.  294,3;  6.  20, 
2.3.  31,3.  199,1.2;  vidênie  298,2;  ve- 
dére,  sf.  (ri)  vne;  vision;  regard;  aspect 
101,3;  b.  126,2.  161.^203,2;  -de-  61.  79. 
102,2.  149,3.  346,1.3;  b.  7,3. 17,2.  106, 
2.  163,3.  169,2;  vedeare  252,2;  $n  —, 
apparent  8.  130,3;  tTt-,  b,  64,2.  138,2; 
vidêre  298,2;  —,  au  vu  64;  Tederds, 
aj.  clair. 

Tegheăre,  sf.  veille;  vigilance  240, 
2;  yeghiéz,  va.  1.  sauver  13;  —,  gar- 
der 11*,  2..  3.  12*. 

Tel,  aj.  (slav.)  grand  (titre)  62.  91, 
2.3.  343,2;  b.  126,1.2.  128..  220;  ve- 

likii,  id.  116;  vl  290,2.  333;  Telft,  aj. 
grand;  titré  6.76,2.3.  76.  125.. 

Velzăynl,  sm.  Np.  Beelzebub  ô.  171, 
2;   Verzuvuly  b,  172,2. 

Yenenleţn,  Np.  91,3. 

Tenetic,  aj.  s.  étranger  193,2. 

Yeneţla,  sf.  NI.  58,2;  ô.  196,3. 

Tenïamfn,  sm.  Np.  36,3;  b.  71,2. 

yenfllţ  sn.  (url)  poison;  venin  10*. 
60,2.  98.  102,2.  182,2.  338,3;  b.  138. 
339;  -ăt,  empoisonné  b.  183. 184,3.  217, 
2;  -ds,  vénéneux  b.  339,2. 

Tenlre,  sf.  arrivée  48,2.  73.  100,2. 
104,3..  117, .3.  279,2.  286,3.  288,3.  316; 
b,  206,3.  216. 

Tenft,  sn..  (urï)  l'arrivée  15*,  2;  — , 
revenue  38,3.  43,3.  45.  53,2;  b.  34,3. 
88.  219,2.  222,2.  249,2;  vmet  74,3; 
vinit,  0.259,3;  yenitul,  s.  avènement  24; 
ve^retul  55  . .  ;  Tenitdr,  aj.  telle  chose 
à  venir  318,3;  vefiïitor,  bnt.  b,  262,2. 

Tera,  istr,  v.  vară. 

YerWc,  NI.  142,3. 

Térde,  aj.  vert;  vivant  b.  61,3.  137, 
2.  167.  176,2.  241,3;  —  ('oer4i)  107,2; 
'di,  b.  141,2;  vêrde  34.  357,2;  Terde'ţă, 
sf.   verdure   b.  173,3;   — ,  couleur  vert. 

Ter  ere,  sf.  vendredi  8  (v.  vinere). 

Térgtlra,  sf.  vierge  124.  130,2;  văr- 
gură  136,2. 

TerhoTnic,  v.  varh-. 
yerï,  cj.  ou — ou  120,2  (v.  vare). 
Terfgft,    sf.    (gï)   verrue;    anneau   b, 
167,3. 
TerisoàrS,  sf.  (sort)  cousine  b.  296  . . 


Terme,  v.  vierme. 

Yerdna,  NI.  b.  118,2.  168,3. 

Ters,  sn.  (urï)  verset,  vers;  poésie; 
chanson  b.  111,3.  234,2.  267;  —,  chant 
b.  306;  viert  297,2;  b,  304;  Tersifieàt, 
aj.  versifié  b.  360,2;  Terş,  sn.  poëme; 
chanson   327;    b,  222,3.   229,2.    231,2. 

233. 2. 

Téruea,  sf.  le  Credo  105. 
Terzïû,  aj.  verdâtre  ô.  341,2.  343. 
TerzuTul,  V.  velză-. 
Tésel,   aj.  joyeux;    gai  29,2.    100,2. 

171.3.  257,3;  b.  2,3.  6,2.  17,3..;Tese- 
lése,  va.  vr.  3.  égayer;  réjouir;  se  ré- 
jouir 11.  12,3.  13,2.  16,3.  30,3.  83.  86. 
106,3.    167,1.2.    236,2.    249,3,    264,2. 

271.2.  299,3.  339,2.  366;  i.  68,1-3;  -*<î- 
181,2;  i.  110.  138;  Teselfe,  sf.  (ii) 
joie;  gaîté  1.  14.  29,2.  40,3.83.  100. 
133,2.3.  315,2..;  6.  51,2.  108,2.  123,2. 
198;  Teselitér,  aj.  réjouissant  154,2. 
292;  veaă'y  b.  90;  Teselds,  aj.  réjoui 
b,  223. 

Yespazian,  sm.  Np.  b.  237.  240,2.3. 

Teste,  sf.  nouvelle;  avis;  renommée; 
réputation  71,3;  b.  96.  138,2.  222,3. 
226,2;  -ti,  b.  122,3.  143;  veste  131.  133, 
2.    164,2.    192,2.  230,2.   267.  271.  272, 

2.  278,2;  b.  173,2;  veaste  211,3;  fără 
—,    subitement  ;    inattendu    72.    242, 2. 

349. 3.  361 , 3  ;  ô.  365  ;  fârâ  de  —,  id.  b.  25, 

3.  52.  86,2.  243,2;  dau  de,—,  avertir; 
prévenir  b,  140;  prind  de  — ,  appren- 
dre; entendre  b,  241,3;  Testésc,  va.  3. 
annoncer;  avertir;  signaler;  raconter; 
— ,  vr.  se  répondre  ;  s'annoncer  5*,  2. 
136,2.  154.  155,2.  217,2.  230,2.  252, 
2.  254,3.  262,3.  286,3.  295,2.  358,2. 
369;  b.  39,2.  64,3.  112,3.  113.  144,2. 
156,2.  186.  190,2;  Testfre,  sf.  annon- 
ciation  ô.  81.  196,2;  btma  —,  l'Évan- 
gile 40,3;  Testit,  aj.  célèbre;  fameux 
37.  71.  114,3.  160,2.  167.  177.  191,2. 
200.  237.  266,3.  271;  b.  13.  82,3.  112; 
Testittfr,  aj.  s.  messager;  annonciateur 
b.  88,3.  179,2;  bnnul  —,  aj.  s.  évan- 
géliste  238,3;  Téstnie,  sm.  messager 
61,2. 

Teşmant,  sn.  (minte)  vêtement;  ha- 
bit, manteau;  vaisseau  8*, 2.  7.  21,3.. 
24,2.  36.  67,2.  126,2.  148.  194,3.230, 
2.  231,2..  264.  266.  272,3.  276.  277..; 
b.  57,3.  72,2.  88,2.  328;  —,  (ente)  3*  2. 
176,2.    231.   311..;   —,    (mante)   66,3. 


veşted  —  vfnă. 


555 


148,3;  văf-  9*,2.  19,3.  141,2..  263; 
b.  74,2;  văj-,  b,  209;  Teştimănt,  b. 
186,2. 

Teşted,  aj.  (f.  pi.  veştede)  fané  ;  flétri 
b,  146;  —,  mr.b,  273,3;  veştezesc,  vr.3. 
se  faner  184,3;  -t^uc,  b,  344;  Teste- 
^tor,  aj.  qni  fane  324. 

Tétea,  sf.  mr,  personne  b.  270,1.2. 

Tethel,  NI.  273.  274. 

Tetrila«  sf.  (le)  ^ét-,  voile  225. 

veveriţă,  sf.  écureuil  vê-  90,3. 

vezese,  va.  3.  Utr.   conduire  6.  283. 

vhie,  sf.  mr,  vitesse  b,  270;  in  — , 
vitement  b,  270.  272;  cu  —,  id.  b,  279,2. 

vhill,  mr.  V.  vin. 

vhingală,  sf.  mr.  ceinture  6.  271. 

Tias,  sm.  Np.  Bias  b.  10,2. 

VÎăţa,  sf.  (vieţi)  vie  10*,  2.  11*,  2.  2, 
2.  3.  12.   20.   23.  31,3.  32.  35.  42.  76, 

2.  86,3.  99,2.3.  124,2.  129,2 . .  142. 183. 
202.  221;  b.  2,2.  5.  31.  166,2.3.  198, 
2.3.  230,2;  vieaţă  19.  48,2.  54,2.  68,2. 
166.  316,2..  362..;  &.  36..  111,2; 
viiaţă  60,2..  118,2.  119,2.  155,3..  181, 

3.  186,2.  301,2;  viiaţi,  b,  123,3.  180; 
dt  —  făcătâriu,  vivifiant  b.  16,2. 

Tiehentie,  Np.  Vincentius  Bellova- 
censis  295,3. 

vlclé'll,  aj.  8.  rusé;  perfide,  méchant; 
trompeur;  satan  168,2.  163,3.  210.  242, 
2.  246,3.  289;  b,  26.  194,3.  211,2.  215; 
'lean,  b.  205,3;  -Han  266;  6. 118,2;  -/on, 
b,  116,2;  viilm  366;  hUlen  10,3.  11.  32. 
58,3;  hiclhi  41,3.  55,1.2..  56;  fitlan 
39;  viclenie,  sf.  méchanceté,  ruse  175, 
2.  228,3;  b,  292,3;  vicleşug,  sn.  (urî) 
méchanceté;  perfidie,  ruse;  malice  50, 
2.  66,3.  190,2.  355;  b,  85.  97,3.  113,2. 
119.  206.  213.  214,3.  216,2;  hiclen^ig 
54;  hidinpig  56. 

vie,  sf.  (vil)  vigne;  vignoble  8*. .  16. 
36.  62,2..  63.  92,2.  97,3.  100,2.  148, 
2  . .  3.  149,2.  254,2.3.  264,2;  b,  12.  64, 
2..  221,3;  vite,  b.  372,2;  viniă,  bnt, 
262,1-3.  263. 

vïerme,  sm.  (ml)  ver  8*.  9.  29.  35. 
64,3.  99,2.  292,2;  6.  47,2.  109,2.  120. 
143,3;  viïarme  202,3.  205,1.2;  verme, 
b,  343,3  . . 

vieroşannl,  s.  de  Vieroş  b,  127,2. 

vïers  V.  vers. 

vietdr,  s.  le  vivant  (Dieu)  1*,3;  vii- 
tor, aj.  8.  vivant  6.' 21,3.. 

VÏetnésC,  vn.  3.  vivre;  exister  102, 
2.  106,2.   205..  247,3.  287,3.  304,2.. 


337,3.   339,2;  b.  14.    16,2.  31..  86,2. 

124.2.  212,3.  357.  368,2;  vet-,  b.  141; 
vieţuire,  sf.  vie  ô.  50.  198,3;  vïetni- 
tdr,  aj.  s.  vivant;  existant;  tout  ce  qui 
vit  267,3;  b.  168,3.  372;  —,  vivifiant 
300;  vtî^t-317;  viez,  (viu,  a  via)  vn. 

1.  vivre  3*,1.2.  4*.  6*,2.  16*,2.3..  2, 
3.  3.  14.  16,2.  25.  28,2.  39,3.  129,2. 
165,2;  b,  368,3;  — ,^  préserver  en  vie 
248,2;  —,  istr.  6.283,3. 

Vifleem,  v.  Vithleem. 

vifor,  sm.  (!)  tempête,  orage;  tour- 
billon b.  151.  158.  342,2;  vihor,  6.  128, 
3;  vivor  267.  302,3.  366,2. 

Vig,  s.  blé  13*  3. 

vigan,  sm.  jupe  6.  226. 

Yighilie,  Np.  163. 

Vihor,  Np.  b.  51  (v.  vifor). 

viitdr,  aj.  s.  futur;  prochain;  à  venir; 
avenir   229.  262,3.  348,2;   ô.  48.  53,3. 

149.3.  193,2.  216.  248,2.  346,2.  357. 
358,2;  vietor  35,2;  vinitor  141,2;  veni- 
Un-,  bnt.  b,  262,2. 

viitor,  V.  vietor. 

vin,  sn.  (urt)  vin  15,2.  36.  47,2.  62. 
65,3.  95,3..  100.  224..  264.  317,3. 
318..;  b.  26,3.  42,3.  45,3.  59,1-3.  220, 
2  . .;  mr.  vhin,  (ïin)  b,  269.  282,1.2. 

vin,  (veni)  vn.  3.  venir;  arriver  3*. 
4*.  5*.  6*  1.2.. 3.  7*,  1.2.  16*, 2..  1,2. 
3.  2,2. .3.  3,1.2.  6.  7.  9.  14.  15,2.  16. 
17,1.2.  18,2..  19.  20,2.3..  31,2.  32, 
2..  36,3.  38,2.  39.  41,2..  58,3.  61. 
66,3.  70,3.  71.  72,2.  76,3.  79,2.  80,3.. 
91,3.  99.  100..  101.  104,3..  108,2.. 
3..  124,2.  127,2.  136,2.  137,3.  139,2. 
141.3.146.  163,2.165,3.181,3.  184.  185. 
187,2.  188,1.3.  192,2.  200,2.  209,2. 
223,2.  242,1-3.  275,3.  296,1.2.  297,2. 
301.  306.  316.  340,2.  342,2.  349;  b.  6, 
3.  21,2.  22,3.  30,3.  33,2.  36,3.  39,2.. 
60.   56,2.   88,3.   96,3.  102,2.  105.  111, 

2.  112,2.  120,3.  169,3..  163,2.  167, 
2  . .  182,2.  189.  202.  206,3.  206,2.  215, 
2.  261,2.  258,3.  297,3.  307  . .  313.  316. 
326,3..  360,1..  2..  366,2;  viîn  55..; 
V€^nru  56,2;  mr,  viniu,  b,  266;  vin,  b. 
269,2  . .  270.  272,3.  274,3;  vhin,  b.  269, 
2.  270,2.  271,3..  272,1.2.  280,3.  281, 
3;  Unu,  b.  263,2.  264,2.  265;  istr.  a 
veH,  è.  282,2.  283,2.3.  284,1-3.  286,3. 

vină,  sf.  (ne)  faute;  crime  3*.  21.  30. 
47,3.  126,3..  346,3.  362,2;  b.  18,3. 
34,3.  70,2.  206.  225,2.  319,3;  —,  cause 
6*, 3.   10*  3.   15*,  2.  259,2.  296;   de  —, 


556 


vîn-ars  —  Vlàîco. 


coupable  b.  306, 3  ;  fără  de  — ,  irrépré- 
hensible 47.  122,3. 

yin-ars,  sm.  eau-de-vîe  ô.  299. 

Tindec,  va.  1.  guérir  16,2.  19,1.2. 
22,2.  88.  194,2.  300.  360;  b.  67,1.2. 
185.  300;  -die  167;  vendec  102,2;  yinde- 
Càre,  sf.  (cari)  gnérison;  cure  31,2. 
84;  b.  72,2;  —,  torture  84,2;  ven-  116,2. 

vinerï,  sf.  vendredi  21,2.  100,3.  201. 
220;  b.  59,3.  127.  137.  244,2;  -rê  88, 
2  ;  vintre,  b.  67, 2  ;  vererê  8  ;  véînrerê  9, 2. 

TineţfcS,  aj.  f.  dira,  bleuâtre  b.  339,2. 

TinOTăt^  aj.  s.  coupable;  criminel 
12*.  16*,3.  15.  60.  62.66,3.  113,2.  122, 
3;  0.206,1.2.319,3;  TinOTăţesc,  vr.  3. 
se  faire  coupable  b.  210;  — ,  aj.  b,  125, 
2;  TinOTătfe,  sf.  (iï)  faute  6.  125,3. 

Tintre,  s.  dyssenterie  350. 

Vlnţi,  NI.  243,2.  269,2;  Vinţeşti, 
NI.  92,2. 

yinuése,  va.  3.  accuser  ;  inculper  69, 
2;  b.  125,3..;  yinuită,  sf.  (e)  accusa- 
tion 328,2. 

Tioreà,  sf.  (ele)  violette  b.  306,2. 
317,3. 

Tiperc,  sf.  vipère  349,3. 

Tlpia,  (?)  b.  356,2. 

vlpt,  sn.  (ure)  fruit;  produit  240,  3. 
266. 

Tirtnte,  sf.  vertu  b,  363,3. 

yis,  sn.  (e;  urï)  rêve;  songe  6.49,2. 
117,2.  202,3.  273,2;  b.  166,1.3.  288,3. 

TlSCOl,  8.  chasse-neige  b.  337, 3  ;  TÎSCO- 
lés,  aj.  orageux  b.  304,2. 

visez,  vn.  1.  rêver  b,  172,3.  288,2.3. 
373,3. 

vistier,  (tieare,  erï)  trésor;  trésorier 
16,2.  18.  37,2.  112.  125.  251,2.  331, 
2;  b,  184;  -tiar  84,2.3.  159;  b.  206; 
-tiïar  8*;  -tear  325,3;  -Her  38;  b,  128; 
'ter  106,3.  324,1.2..  364;  -ter  363,3; 
visterfe,  sf.  trésor  de  l'état  b.  34,3; 
'tierie,  b.  147.  159..;  veaterii,  b.  94; 
vistérnic,  sm.  (ï)  trésorier;  ministre 
des  finances  43,3;  -temec  53,2.  74,3..; 
'ternie  75,2..  78.  91,3.  158,3;  ô.  34  .  . 
128  .  .;  'tiemic  135,3;  -tiïamic  152.  174, 
2..  3. 

Yişa,  Np.  208. 

visànS,   sf  nom   de  vache  b.  361,2. 

vişină,  sf.  (ne)  griotte  b.  42,3.  44,3. 
97,2.  320;  visinïû,  aj.  couleur  cerise 
b.  90,2.  91,2. 

vişny,  aj.  (si.)  d'en  haut;  supérieur 
62,2.  173,2. 


vită,  sf.  (te)  bête;  animal  5»,2.  Il*, 
3.  11.  28.  57,3.  296,2;  6.66,3.  106,3.. 
352;  ghită,  nU.  b,  268,2.  269,2. 

viteaz,  sm.  (tejl)  héros;  vaillant  177, 

2.  251,3..;  6.141.  197,2.  376,2;  -têz 
37,3.  59.  362,2;  b,  39,3.  110,2;  — , 
(pTjTcop)  6*;  -tiaz  150,2;  vetêz  362;  b. 
82,3;  vitejesc,  aj.  vaillant;  héroïque 
206,3;  b,  50,2;  vitejeşte,  av.  héroïque- 
ment 72,2;  -jâfte,  b.  240;  vitejie,  sf. 
(il)  vaillance;  héroïsme;   bravoure   73. 

160.2.  177,2.  251,3;  b.  4.  50,2.  107, 
2..  189,2;  vête-  71;  6.145,2.292,3; 
vitezie,  6.  241,2. 

Titlianie,  Béthanie  137,2.  139,1.2. 
186,3. 187,2..  233,2.  310,3;  Fy^^- 153, 3. 

Yithezda,  NI.  6.  63. 

Yithfaglii,  NI.  310,3. 

Vithleem,  NI.  273;  VUh  6.  326,3. 
332,3;  Vijleem,  6.142;  7t>fe»OT,  6.  140,2. 

vitlean,  v.  viclean. 

vitreg,  aj.  beau-père,  belle-mère  277, 
2.3.  278,1.2;  6.  348,3. 

viţă,  sf.  (ţe)  branche;  famille;  sang 
16.  36.  167;  6.  149.  293,3.  297;  viţi, 
6.307,3;  —,  vigne  10*,  2;  —,  cordon 
172,3;  de  —,  noble  6.  14,3;  -albă, 
bryone  356,3. 

viţel,  sm.  (eï)  veau  74,3.  181,3..; 
6.  106,3;  — ,  taureau  6.  165..;  ghiţel, 
mt.  6.  258,2.   259;  viţel,  istr.  6.286,2. 

viu,  aj.  av.  s.  vif;  vivant;  tout  ce 
qui  vit  14*.  7.  9.  16,2.  28.  32,2..  34, 

3.  41,2.  58.  70.  71,2.  101,2.  108..  114, 

2.  117,2.   137,2.  141.   230,2.  248.  266, 

3.  271.  316..  331,2;  6.21,3.  63,3.69, 

2.  129,2.  218;   de  —,   tout  vivant  106, 

3.  120,3.  121.  135.  213,3.366,3;  6.62. 

363.3.  372,2;  vhiu,  mr,  6.276,3;  vOe, 
istr,  6.  284.  285. 

vivat,  intj.  vivat  336,1.2.. 

Yizăntia,  NI.  Byzance  162,3.  224; 
6.  204. 

vizită,  sf.  visité  6.  261,2. 

vizir,  sm.  vizir  335,3;  6.  126,3. 178.. 
179,2.  205,3  . .  366;  vezir  336;  6.  34  . . 

Ylad,  Np.  93,2;  6.  76,3;  Ylădeşti, 
NI.  53,2. 

vlădică,  s.  évêque  44,2.  142,3.  178, 
3.  217.  219,1.2..  259;  6.  27,3.  94,2. 
156;   vladicésc,   aj.    sacerdotale  259.. 

vlăduitdr,  aj.  s.  maître  11*,  2. 

Ylăico,  Np.  44,3.  87,2;  6.  246,2; 
Ylăiceni,  NI.  63,1.2.  62,2.  63.  76,2; 
'ican  46;  Ylaecéni,  NI.  74,3. 


Vlahern»  —  voroâvà. 


557 


YUherna,  NI.  78. 

YlasUri,  Np.  78,2..  Iô9,3. 

Tlăstăr,  i.  scion  b.  70,2. 

Tlêt,  Tan;  dans  Tannée  43,3.  45,2. 
66,2.  246,3.  322,2;  -to  76.  152,2;  tnï- 
Uto  340. 

TliZTa,  sm.  mnrnmre;  frémissement 
h,  93, 2, 

TO,  f.  ace.  iêtr.  elle  b.  282, 2  . .  (v.  uà). 

TOdă,  prince  régnant  69,1.3.  70.. 
290;  b,  81,3.  111,3.  116,2  (v.  voevod). 

TÔe^  sf.  volonté;  gré;  permission; 
liberté  11*  3.  1.  2,2.  3,2.  9.  26.  26. 
33,2.  37.  65,1.2..  70,3..  77,1.2.  90, 
8.  106,1.2.  120.  171,2.  253,3.  309..; 
b,  16,2.  126,3.  170.  180..  199,3;  — , 
grâce  de  Dieu  b,  162,3;  vote  44.  49,2. 
61,2.  72,2.  109;  b.  207.  225,3.  262;  —, 
disposition  6.  104;  btmă  — ,  gaîté;  affa- 
bilité; bonne  hnmenr  b,  116,2.  223.  318, 
3;  —,  consentement  38,  3.  46;  dulce 
— ,  agréable  13;  —  veghêta,  intention 
préméditée  169,3.  198,2;  de  bună  —, 
volontairement  46;  din  — ,  id.  6.  12; 
êâfiepre  — ,  au  gré  ;  agréable  ;  à  la  volonté  ; 
satisfaction  60,3.  70.  76,2.3.  164,3.  204, 
2;  b,  24,3.  66,3..  123,2.  133,2;  dau—, 
permettre  263,3;  voâ  6'^  de  —  de  nevoie, 
nolens  volens  b,  266,3;  —  bună,  bien- 
veillance 11.  28.  138,8.  b.  314,2.3.  —, 
bon  train  b,  144  ;  vdia,  istr,  b.  283.  284, 3. 

Toesc,  vr.  3.  s^accorder;  vouloir  170, 
V.  gramm.  (v.  voïu). 

TOeşniţă,  sf.  mentha  silvestris  356,2. 

TOeTéd,  sm.  (zl)  prince;  duc  44.  49, 
3.  70..  76,3.  98,2.  110.  189,2.  260. 
288,3.  322,2.3.  347,2;  b.  218,2;  -da  118, 
3.  240,1.3.  261..  288..;  voivod  176. 
287,3..;6.  40,3.  96,2..  171,2;  -<i4  37,3 
(v.  vodă). 

Togomil,  Np.  b.  79,2;  —,  (iï)  la 
secte  des  Bogomiles  6.  79,3. 

▼oi,  pron.  2.  pi.  vous  3  . .  8  . .  9  . . 
16..  18,3.  19,3..  28,3.  30.  46.  127. 
144,2.  169;  b,  37.  78,3;  —,  dat  (voao) 
8*,3.  46,1.3.  184,2.  231.  309,2..;  — , 
(voo)  37,2.  38.  139,2;  —,  (voâ)  266, 
2;  —,  (voî)  6.  68.  63;  —,  (voah)  141,2. 

▼OÏnlC,  sm.  (ï)  soldat  4*,  3.  6*,  3.  6. 
21,3  . .  266,3;  b.  66,3.  67.  164,3;  —,  aj 
8.  vaillant;  brave;  vigoureux  59,2.  84,2. 
186,2;  b.  41,2.  269.  292,2.  296,3.  305, 
2.  307,3;  —,  vif  6.  351,3;  —,  gaillard; 
jeune  bomme  164.  224.  230;  6.40,2.. 


42.  72.  98,3.  261,3.  304,2;  t>oîiic52,2; 
scaïn  TOÏnieésCt  une  sorte  de  chardon 
356;  TOÏnicéste,  av.  en  brave  6.  314,3; 
Toïniefe,  sf.  vaillance  6.  304, 2. 

yofnţă,  sf.  volonté,  intention  328,2; 
b.  162. 

▼oWs,  aj.  s.  de  bonne  humeur  b.  223. 
335,2. 

TOitor  de  bine,  bienveillance  147; 
6.  162,3.  208. 

VOÏU,  (voescj  va.  3.  vouloir  3*,  1-3. 
6*  1-3..  6*, 2.  9*, 2.  11*  2.  13*, 3.  14*, 
2..  3..  10,3.  11.  13..  17,2.  19,3.  21, 
1.2.  24,2.3.  25.  33.  39,3.  40,2.  41,2. 
42,2.  44.  50,3.  60.  89,2.  94,3.  112,2.. 
113.  138,3..  140,2.  147,2.  153,3.  167. 
168,2.  187,1.3.  188,2.211.  218,3.  244, 
3.  291,3.  292,3.  288,1.2.  293,2.  296.  306, 
3;  b.  13.  31,2.  39  . .  46,3.  47.  48,3.  56, 

2.  76,3.   97.  120,2.    121,2.   122,2.   160, 

3.  181,3.  213,1.3.  215,2.  236,3.  242,3. 
245.  247,3.  248.  256,3.  375;  bine  — , 
bien- vouloir  6.  15, 2;  — ,  employé  aussi 
comme  verbe  auxiliaire  1.  2.  3..  4.  6.. 
6.  9.  etc.  (v.  gramm.). 

TÔlia,  sf.  i*tr.  volonté  ô.  283.  284,3 
(v.  voe);  Tdlnic,  aj.  permis;  libre  162; 
b,  34,3.  35,2.  74;  TOlnlcése,  va.  3.  per- 
mettre b.  89. 

TOlde,  su.  (oace)  grand  filet;  traîneau 
b.  136. 

Volos,  Np.  6.  61. 

Tonifatie,  Np.  Boniface  b,  68, 2. 
*vonfc,  V.  voinic. 

vérba,  sf.  (be)  mot;  parole;  discours; 
discussion;  manière  de  parler  167,2. 
168,2.  293,3.  334;  è.  6,2.  26.  46,3.  96.. 
116.  162,2.  163..  179,2;  —,  b.  256; 
—  pasărilor,  chant  b,  232;  —  de  obşte, 
nom  général  b,  99,3;  TOrbésc,  va.  3. 
parler;  dire  168.  261,2.  293,2;  b.  7. 
34.  85.  113,3.  118,3.  158.  166,3.  209, 
2.  214,2.  215,2.228,2.  252,3;  vorbieac, 
mt,  b.  259,3;  vorbire,  sf.  parler;  parole 
6.  100,3;  vorbîtér,  aj.  s.  pariant;  par- 
leur b.  135,3.  298,2;  Umba  ce  —,  langue 
parlée  b.  252  (v.  voroavă,  vorovesc). 

V<Srilie,  sm.  (ï)  gouverneur;  ministre 
de  rintérieur;  portier;  intendant;  maire 
46.  68,2.  75,3.  152.  198,2..;  b.  1,3. 
75,1.2.  76.  242,2.  318,3;  dvor-  76,3..; 
— ,  garçon, qui  convie  aux  noces  217,3; 
vornîeél,   sm.   (eï)  id.  b.  317,3.  345,3. 

VOroàvft,  sf.  (ve)  discussion;  dispute; 
discours;    causerie    29,2.   99,3.    121,2. 


558 


Toront&r  —  Vncolîî. 


196,2.  200.  263,2.  306,2.  334.  337,2. 
360;  ô.  10.  73,3.  74,3.  83,3.  85;  — , 
tumalte  7*;  foc  — ,  parler  198,3;  ^orwa^ 
6.  160,2.  189,2;  TOrOTése,  va.  3.  par- 
ler; causer;  discuter;  — ,  vr.  conférer 
68.  72,2.  185,2.  231,2.3.  242,3.  242,3. 
258;  Ô.83.  85,2.  116,2.  138.  244;  voro- 
Tltôr,  aj.  s.  parlant;  causeur  179  . .;  6. 
66,3.  67  (v.  vorbă). 

TOrontàr,  sm.  volontaire  53,2. 

TOStm,  pr.  poss.  2.  pers.  (voştri; 
voastră,  -re)  vôtre  8*,  3.  11*  2.  3.  4.  6. 
19,2.3.  29,2.  44,2..  100.  140,3.  141, 
2 . .  etc. 

TOtă,  sf.  (te)  xètr,  fois  h.  286,2.3. 

vră-,  V.  văr-. 

vrabie,  sf.  moineau  214,2;  5.  320, 
2.  334,2. 

yràeïa,  sm.  médecin  40,3.  363,3; 
vrwc  81,3.  123,2. 

yrăeolae,  v.  văr-. 

vrajă,  sf.  (je;  vrâjï)  sortilège;  sor- 
cellerie 68,2.  116  . .  162,2  . .  218,3.  303, 
2;  6.84,3;  Tr&Jesc,  va.  3.  ensorceler; 
user  de  sortilège  116 . .;  Trăjit,  sf.  en- 
sorcelé; enchanté  5.  177.  362,3;  vrăjl- 
tdr,  aj.  s.  sorcier;  magicien  116  . .  146, 

2.  162..  217,3.  362,3;  h.  79,2.  307; 
wç/-,  h.  175;  TrăJ&torfe,  sf.  magie  h, 
100,2. 

vrajbă,  sf.  (be)  inimitié,  querelle  12*, 

3.  111,3..;  0.59,3.  84,2.  297;  wàihie 
16,2.3;  vrajbése,  va.  3.  porter  inimitié 
10,2;  Trăjbitdr,  aj.  semant  la  discorde 
285,3. 

vrăjmaş,  aj.  s.  ennemi;  hostile; 
le  diable  4.  11.  16.  17,2.  35,3.  47,2. 
49..  56.  60,3.  81,3.  105,3.  148.  163, 
3.  177,3.  204,3.  263.  341,3;  6.6.  56. 
101,2.  159.  208;  —,  terrible  6.240,3; 
-&j%-  4.  5;  vraêmaahii  (=  vrăjmaşii)  6. 
186,2;  Trăjmăşfe,  hostilité;  haine  204. 
272;  6.84.  108,2;  yrăjmăşese,  aj.  en 
ennemi  6.  191,3.  196,2;  —,  vn.  3.  haïr 
366. 

vrc,  pr.  quelque  59,2.  77.  79,3  . .  80, 
3.  121.  122.  123,3.  161,3.  170.  297. 
309,2.  331,3.  366,2;  6.  3,2.  6.  7.  48. 
78,3.  80,3.  85..  100.  107,2.  126,3. 
191,2.  213,2.  246,3  . .;  vr-'o  caéeva,  quel- 
que 6.  178,3;  -^  dată,  une  fois;  jamais 
6.  17,3.  148,2.  161,2;  vr'un  46.  90;  ve 
(=  vre)  157  (v.  vare). 

Trean,  vn.  2.  (vruïu,  vrut)  vouloir; 
désirer  6.  28,3..   29,3.  31.  46.  62,3. 


66,3.  68,2.3.  62,3.  64,2.  66,2.  70.  72, 
3.  77,3.  78,2.  94,2.  95.  96,2..  100,2. 
105,2.  112,2.  117.  120.  126.  132.  143, 
1.2.    147,3.    163,3.    169.   248,3.   252,3. 

254.2.  279,2.   296,2.  304,2.3..  323,3. 

328.3.  329,2.  350.  361,3.  364,2.  362, 
2.  366..;  6.  7,2.  8.  33,2.  47.  66,3.  58. 
65,3.  71,3.  72,3.  77,2.  81,2.  83,3.  102. 
106.  106,3.  113,3.  114,3.  116,3.  121,3. 
130,3.  134.  142,3.  146,3.  151,3.  156,2. 
159,3.  163,2.  170.  196,2.  200.  204,2. 
206.  208,3.  244.  245.  265,2.  267.  290, 
2;  6.  47.  265..  267,3.  268,3.  271,2. 
273.  277,3.  284.  287.  308,2..  349,2. 
351,2.  365,1.3.  363,3  (v.  voïu). 

vrednic,  aj.   digne;  capable  6.  126. 

151.  243,3.  376;  vrednic  194,3.  292,3; 
6.  2,3.  6,2.    7,3.    11,3.   13.  60,2.   122. 

152.  188,2.3.  235,3.  292,3.  332.  339, 
2;  vrednicie,  sf.  dignité  277,2.  335,3; 
6.  29,2.  60.  162,2. 

yréme,  sf.  (ml)  temps;  saison;  épo- 
que 6.  47,2..  63;  vrê-  7*2.  3.  13,2. 
16,1.2.  19.  20,3.  28.  34,2.  36,2.  52,2. 
57,2.  69,3.  82,2.  94,2.  100,3.  108,2.3. 
110,2.  119,3.  186,3.  190,2.  201..  202. 
203,2.  204.  254,2.  261,3.  276.  325,2*.. 
332,3;  6.  3,2.  13,2..  22,3.  31,3.  61. 
101,2.  212.  217;  —  dêpoi,  le  temps  à 
venir;  dernier  temps  12*, 2.  48.  50;  eu 
vremï,  avec  le  temps;  à  la  longue  6.  3; 
de  vreme  ce,  puisque;  vu  que  77,2.  177, 
2.  121,2.  123.  131.  294..  323,2.  326. 
331.  338 . .  344,2.  347,3;  6.  1,2.  21.  39. 
77,2.  87,2.  150,2.  188,3;  de  —  câ,  id. 
6.  48;  de  eu  — ,  de  bonne  heure  6.  115, 
3;  după  vremi,  par  intervalle  6.  154. 
198;  fără  vreme,  à  contre-temps  167, 
2  ;  în  toată  vreme,  toujours  6.  69, 2.  1 79, 
3;  pe  vreme^  de  temps  158;  vremi,  6. 
59..  60.  112,2.  217,3;  vrema,  iatr,  6. 
284.  285,3;  Tremélnic,  aj.  temporaire; 
transitoire  6.  147,2;  -me-  338,2.  339, 
3..;  -meanic,  aj.  temporel  325,3; 
-m^nnye  131,2. 

Yrére,  sf.  volonté;  désir  72,2.  269, 
3;  6.  166.  182;  wêre  3*.  12,3.  152,3. 
296,2.  280.  303,2.  314;  6.  11,3.  165; 
bună  — ,  bienveillance  84,2.  211;  mr, 
vrearea,  6.  271.  272,2;  vrere,  mr,  amour 
6.  266,2;  vrut,  aj.  s.  mr.  aimé;  amant 
6.269,2.  279,2.. 

vtoro  cartn,  le  second  secrétaire 
98,3. 

Yueolii,  NI.  359;  -Um  266,3. 


Vnlgari»  —  zavistie. 


559 


Tnlgraria,  NI.  b.  20. 

Tfthodaltt,  8.  (slav.)  Exode  161 . . 

.  TÙlpe,  sf.  renard  58,3.  90,3.  353,13. 

354;   Ô.   210,3..   212,2..   263,3  ..  367, 

2..  3  368..;  vulpea,  mr.  5.  ^64,3;   Tul- 

pdîu,  sm.  (oi)  petit  renard  b.  263.  368. 

TUltur^  sm.  vautour;  aigle  58,3.  116, 
3.  282.  298;  b.  41.  106,3.  109,2.  136, 
1-3.  145,3.  163,2.  208,3..  209,2..  210, 
3.  211  . .  213.  237,3.  329;  văUur,  aigle 
60,3.  61.  91,2;  vlătur  15,2. 

Tythania,  v.  Vith-. 


x(ă). 


Xant,  Np.  352,1-3. 

xen,  mr.  étranger  b,  277,2. 

Xerxis,  sm.  Np.  203,3. 


Y  in 


Ydasp,  Np.  b.  92, 1-3. 
Ydlt,  Np.  Ulysse  6.  164. 
jrpodiaeon,  sm.  (I)  sousdiaore  b,  32. 
ypolipsis,  sm.  députation  b.  87,3. 


Z  (3,  S). 


za,  sf.  (le)  cotte  de  mailles;  chaînon 
è.  90, 2.. 332.  369. 

za,  prp.  iêtr.  pour  b.  285, 2  . . 

ză,  mr.  b.  280,3  (v.  zi). 

zăbală,  sf.  (le)  mors;  frein  9*, 3.  13, 

2.  365,3;  zebava,  b.  197,2. 

zăbăTă,  sf.  (âTl)  retard;  délai  69. 
327,3;  b,  195,2;  eu  —,  lentement  b.  6; 
fără  de  —,  immédiatement  b,  125,2; 
—  Umbiï,  bégaiement  351,3;  zăbăTesc, 
vn.  3.  tarder;  ralentir  147,2.  180,2.  190, 

3.  262,3.  255,2.  256;  -bovesc  72,2.  313; 
b.  17.  87.  89.  92,2.  196.  203.  244;  ză- 
băTnie,  aj.  {=  la  limbă)  bégayant  351. 

zăbrea,  sf.   (ele)  treillis  b,  115,3. 

zăbAn,  s.  sarreau  b.  331,3. 

zae,  vn.  2.  être  couché;  reposer; 
s'arrêter  11*,3.  29.  30,3.  61.85,2.  167, 
3.  185,2.  188,2.  280,3.  305,2.  319,3. 
350;  0.37,2.  82,3..  110,2.  189,3.  212, 
2.  224,3;  4ac  49,2.  201,3.  264,3.  300, 
3;  zac,  iêtr.  b.  285,2. 

zac,  prp.  iêtr.  pourquoi  b.  284. 


zacălo,  slav.  syncope;  chapitre  17. 
100,3.  127.  128.  192,2,  261,2.  316,1. 
2;  ô.  21.  35,3.  36,2.  37,2.  38. 

Zacantt,  Np.  37,2. 

zaconu,  sm.  mr.  loi,  coutume  6.266,3. 

zădar,  s.  vanité;  $n  — ,  en  vain; 
inutilement  211,3.  248,3;  b.  152.  349; 
zadarnic,  aj.  persévérant  b.  145. 

zăddh,  s.  chaleur  étouffante  ;  hâle  15. 
97,3;  6.200,3.,;  -duv  255,1.2.  256,2. 
266,3. 

zahăr,  s.  sucre  b,  43.  45.  308 . . 
322,3. 

Zaharie,  Np.  26. 

Zalăsamea,  Np.  b,  172. 

zalic,  aj.  iêtr.  peu  b,  285, 3. 

Zălina,  Np.  6.  172. 

zăldg,  sn.  (oage)  gage;  otage  207, 
3;  b.  224. 

zaluz,   aj.    (zl  ;  jl)  jaloux  6.  246, 3  . . 

zămislesc,  va.vr.3.  engendrer;  conce- 
voir b,  150,2.  254,2;  zămislire,  sf.  pro- 
création 6.  254, 2. 

zămtfs,  sm.  méion  d*eau  6.  98,2. 

ZamTri,  Np.  146,2. 

zână,  sf.  fée  6.  294,3.  311,2.  313,3. 
314. 

zăpadă,  sf.  neige  85,3;  b.  26,2.  64, 
3  .  .  159.  219. 

zapcïd,  sm.  (il)  zaptié;  sous-préfet 
b.  125,2. 

zăpis,  sn.  (e)  document;  titre;  bil- 
let 43,2.3.  44,3.  62,2.  63.  74,3.  87.  92, 
2.  102,3.  134,2.  135,2.3.  144,3.  207, 
2.3;  6.  18,3.  172. 

zăplăz,  s.  haie  6.  296. 

zapéde,  sf.  vallée;  plateau  b,  231,3; 
-podie  288,3. 

zapOTÎd,  s.  iêtr.  commandement  b. 
285. 

zapretésc,  va.  3.  reprendre;  répri- 
mander 49,3. 

zare,  sf.  clarté;  lumière  114,2;  ză- 
resc, vn.  3.  voir;  apercevoir  b.  163,2. 
261. 

zăryă,  sf.  vacarme;  querelle  b.  236.. 

zarzără,  sf.  abricot  b.  97,2.  98,2. 

zatihnésc,  va.  3.  troubler;  entraver 
b.  206,2. 

zaûlt,  va.  1.  oublier  137  (v.  uït). 

zavistie,  sf.  (tiï)  envie  2.  118,3.  206, 
2.  306,2;   6.6;  -iêtye  50,3;   zayfstnic, 


560 


zăy6r  —  zic. 


aj.  8.  envienx  140,3.  331;  b.  21,3.  26; 
'Vianic  206,2  . .  3;  -vùtôtmic  137,3;  za- 
Tistuése,   va.  3.   envier   181,2;  6.6,2. 

zăvor,  sn.  (oară)  verrou  267,2;  h, 
130. 

Zavulon,  Np.  36.  71. 

(z)bayu,  va.  istr.  sauver  b.  284. 

zber,  crier  b,  343, 2 . .  ;  zberàtul,  8. 
l'action  de  crier  165,2;  shier-  296,2; 
zbierâre,  sf.  vac^^rme  b,  165. 

zbăreese,  vr.  3.  rider  292. 

Zbigrnev,  Np.  70. 
Zbirê,  Np.  151 . . 

zbor,  sn.  (ure)  assemblée  4*,  3.  6*, 
3.  14,2.  291,3;  de  — ,  catholique,  uni- 
versel 9*,  3.  10*,  3. 

zbor,  (zbuial)  vn.  1.  voler;  voltiger 
34,3.   57,3.   201,2.   229.   286,2.   293,2. 

297.2.  346,2;  b.  31,2.  77,3.  109,2.. 
129.  163,2.  199,2.3.  208,3.  240.  241, 
3;  zbur  366. 

zbuenése,   vn.  3.   éclater  b.  137,3  . . 

zbnrâre,  sf.  Faction  de  voltiger  163, 
3;  zbnratér,  aj.  s.  volant;  voltigeant 
34,3;  b.  111,2.  147,3.  163.  199,2.  209, 
3.  228  (v.  zbor). 

zburlesc,   va.  3.   ébouriffer  b.  91,3. 

zdravăn,  aj.  intact  167,2.. 

zdrobesc,  va.  3.  casser;  rompre; 
écraser;  briser  6,  10,2.   66,2.  85.  167. 

267.3.  283.  289.  315,2.  320,3.  365;  b. 
341.  369,3;  zdrobicïûne,  —  de  auflet, 
contrition  242,3  ;  zdrobire,  sf.  broiement 
167;  zdrobit,  aj.  brisé  252,2;  —,  fra- 
gile 275;  inimă  —  a,  âme  contrite  115, 
3.  170,2;  zdrobitér,  aj.  s.  qui  anéan- 
tit 84,3;  zdrobitAră,  sf.  éclat  85;  —, 
contrition  242.  276,2. 

zdrûmic,  va. 3.  écraser;  anéantir  167. 

zéamft,  sf.  jus  b.  44, 3  ;  zêma,  b,  43, 2. 3  ; 
zâmă,  sf.  sauce  331,3. 

zeănă,  sf.  mr,  clairière  b.  269,3. 

zebava,  v.  zâbâl&. 

zece,  num.  (zécYuri)  dix  b.  330;  zêce  4. 
27,1.2.  40.  129,2;  4êce  286,2.  326,3;  6. 
10,2;  zace,  b.  92,2. 132,2.  220,3  . .;  zice, 
5;  zace,  istr.  b.  285. 

zecnesc,  vn.  3.  iatr.  concevoir  b, 
283, 2. 

zecopeit,  va.  iatr.  enterrer  b.  283, 2. 

zéfchïn,  sn.  (luri)  festin;  banquet  b. 
104,2.. 

Zefirie,  Np.  320,2. 


Zefs,  Np.  Zeus  b,  83,2.  84;  zeva  57, 
2;  0.211,2. 

zemlia,  sf.  (slav.)  terre;  contrée; 
pays  62.  260. 

zeiII<Ss,  aj.  succulent  b.  42,3  (v.  zà-). 

zen,  sm.  Dieu  11*2.  13,3.  14.  16, 
2..  16,1.2;  4eu,  id.  9;  zău,  au  nom 
de  Dieu!  139,2;  i.  296,2. 

Zevedeia,  Np.  194,2.  307,3. 

Zgăîbă,  sf.  ulcère  b,  108,2. 

zgărcit,  aj.  ridé  b.  118,3. 

zgărcnl,  s.  —  urechii,  cartilage  b. 
123,2.. 

zga'rïu,  va.  1.  égratigner;  déchirer 
b,  212,2.  374,3. 

zgăn,  sm.  matrice;  ventre  12,2.  36, 
3.  247,2. 

zgură,  sf. scorie;  mâche-fer  210.212,3. 
Zgurali,  Np.  b.  127,2. 
zgumesc,  va.  3.  chasser  6.  256,2. 

zi,   sf.   (le)  jour;   jour  de  fête  19,2. 

23.2.  24.  30,3.  32,2.  33.  34,2.  43.  44. 

80.3.  128,2.  129,2.  139,1.2.  260,2.279. 

345.2.  350..;  6.16,2.  52,2.  103.  111, 
2.  216,2;  zioa  16,2.  23,1.  27,2.  29,3. 
73,2.    80,3.   82.  90.   91.   162,2.   164,3. 

221.3.  222,2.  261,2-3.  288,3;  6.  44,1.2. 
46.  72,2.  149,3.  174,1.2;  zioa  225,2; 
ziua,  b,  81,3;  zia  138,3.  139,2;  zio  11* 

2.  34.  367,3.  358,2.3.  359,2;  6.41,3. 
91;  2Ma  34..  57,1.2.  61,3.  100,2.  113, 

3.  184,2.  187,1.3.  274,3;  zuoa  98,3. 
128.271,1.3;  «moo  318,3;  «««315..; 
4i  1,1.  2.  3.  9.  29.  37,3.  64,2.  107,3. 
124.  146.  197.   201,3.  202.  229,3.  246. 

284.2.  285,3.  298,2.  327;  6.8,2.  9,2; 
4ioa  363,2.  365,2..;  4uoa  34,2;  4uo 
4*3;   4ua   1..   2.   7.   34,2.   51.  76,3.. 

106.3.  106,2.  153,2.  154.  229.  265,1.. 
2.  266,3.  286,2.  288,2.  296,3;  ay  34,3. 
280,3..  319,1..  338,2;  4y  312,3.  313, 
2;  4i/oa  314,2;  ză,  6.49,2.  58,2..  60, 
2.3.  65,3.  132,2.  135,2.  200,3.  263; 
zăoa,  6.  65;  4â  211,3..  241,2.  252.. 
253..;  a»  (la)  68,3..;  zi  (zèle)  134, 
2;  zi  de  zi,  de  jour  en  jour  12,2..; 
zioa  bună,  adieu  224,2;  6.  136;  —  mare, 
jour  de  fête  161;  —  intei,  le  premier 
70;  mr.  ză  (zâlej,  b.  276,3.  280,3;  zaua, 
6.  277,2;  zuă,  6.  266.  293,2;  bnt,  za,  6. 
262,2;  ziulică,  sf.  dim.  6.  331,3.  348,3. 

zic,  va.  2.  (ziş;  zisei)  dire;  parler; 
exprimer;  nommer   15,2.   16..    18,1.3. 


zid  —  ïvoritor. 


561 


19,2.   28.  30,3.  84,3..  40.  41,3.  44,2. 

59.2.  63,3.  113,2.  128,1-3.  140.  152,2. 
156.  168,2.  186,1-3.  188,2.  272,3.  288. 
293.  308.  310,3.  315,2.  317,3..  360,2. 
362,2;  h.  20,2.3.  31,2.  47,2.  71,2  ..  90, 
3.  91,1.2.  93,3.  94..  95.  114,2.  119. 
127..  131,2.160,3.  152,3.  193,2.  201, 
3.  213.  246.  256,3.  366,2.  363,2;  — , 
sonner  336,1.3;  «/ic  1.  2 . .  6.  13,2.  16.. 
46..  64,2..  66,3.  68.  76,3.  77,2.  78, 
1.2.  103,3.  106,3.  108,1.2..  116,3.. 
117.  118,3.  121,2.  122,2..  127,1-3. 
192,1.3.  197,2.  198.  231,2.  232,3.243, 
3..  286.  296,3.  296,2..  301.  305,3. 
324,2.  326,3..  326,3..  365,3;  ^».  9,3. 
10,2..  12,3.  lâ,2.3..;  gic  4*2.3.  66; 
zàcy  b.  56,2.  66,2..  58.  60,2.  63,2.. 
64,1.3.   65,2.    111,2.    113.    114,2.    133. 

134.2.  135.  136,1-3.  171,2.  172.  179, 
3.  198.  199,1.2.  200,3.  262,3..  359, 
2..  3.    360,1..  2..;    4ăc    79,2.    116,2. 

208.3.  209.  211,2.3.  213,3.  215,1-3. 
248,2.  264,2.3.  264..  265,1..  2..  266, 
2;  mr,  zic,  6.264,3.  269,2.  270,3;  zâc, 
b,  277,3.  280;  istr,  zic,  b.  282,2..  284, 

2.  286,3 . .;  zicatoàre,  sf.  (ton)  dicton 
b,  372,3;  zfcere,  sf.  (rï)  mot;  expres- 
sion; parole  12*,  2.  12,2.  14,3.  17,2;  b. 
163.  252,2. 253,3;  zăeătură,  id.  6. 142,2. 

zid,  sn.  (un)  mur;  muraille  60.  111, 

3.  205,3.  346;  b,  15,3.  39,2.  74,2.  92, 
1-3.  217;  —,  (ure)  366,2;  4id  36,2; 
4idîu  147,3.  228,3.  264..  294,1.,  2; 
b,  56,3.  82,3;  zydiû  253,3;  zidâr,  sm. 
(ï)  maçon  6.  209,2,  287,2.  289.  291  .  .; 
zidése,  va.  3.  former;  créer;  bâtyr; 
fonder;  élever  12*, 2. 16*, 3.  16.  58,3.. 

72.3.  73.  81,3.  107.  110,2.  112,2.  131. 
172,2.  175,3.  178.  268.  281,3.  311,3. 
343,2;  b,  133,3.  154,2.  156,3.  207,2. 
212,3;  4ideêc  146;  zàdesc,  6.  60..;  zy- 
desc  146,2..;  zidire,  sf.  (rï)  création; 
bâtiment;  créature;  Faction  de  bâtir 
89,3.  169.  178.  203.  298.  314.  319,2. 
343,1.3.  344;  b,  78,2.  87,3.  144.  156, 
3..  193,1.2;  sa/-  146,2..;  zidit,  aj.  s. 
créé  b.  95,2;  zidit<Sr,  s.  créateur;  con- 
structeur; maçon  109,3.  163,3.  163,3. 
209,2.  264,2.  324;  b.  6.  47,3.  53.  160, 
3  ;  ziditûrft,  sf.  (ri)  créature  130,2;  ô.  23. 

zimbesc,  va.  3.  sourire  b,  209,2. 
zămbru,   sm.   ure;   bison  6.109,3.. 
110.. 

zinisoàrft,  sf.  petite  fée  6.  295,2  (v. 
z&nà). 

GA8TER,  Chrestomatie  românft.  II. 


Zinon,  Np.  b,  200,2. 

zisft,  sf.  (se)  commandement;  ordre; 
mot;  dit  (avtiXoyCa)  11*,3.  8.  12,3.  67, 
3.  139,2.  311,3.  360,2;  b.  77,3;  4â»ă 
242,2. 

zizanie,  sf.  (il)  ivraie  168,3. 

Zlatoûst,  sm.  Np.  Chrysostome  36, 
3.  96,2.  110.  169,3.  244,3.  246.  290. 
291.  292,2.  329,3.  339,2;  6.31,2. 

zloabe,  sf.  iniquité  12*,  3. 

zlot,  sm.  une  petite  monnaie;  florin 
d'or  6.  292,3. 

zmăeese,  vr.  3.  se  tirer;  s'arracher 
68,2. 

zmaragd,  sm.  émeraude  6.  151,2. 

zm&nţiiit,  aj.  émaillé  6.  46. 

zmeu,  sm.  (eï)  dragon;  serpent;  dé- 
mon 16.  66;  6.  131,1-3.  132.  224,3. 
309,3. 

zmintêla,  sf.  (le)  égarement  127,2; 
6.  233;  zmintése,  va.  vn.  3.  pervertir; 
égarer  69,2.  127,2..;  zem-  66,2. 

zmirnă,  sf.  myrrhes  101;  6.  133,3. 
167,2. 

zmoehin,  sm.  figuier  6.  63. 

zmulg,  va.  2.  (sei)  arracher;  plumer; 
déraciner  49,3;  6.  120.  213. 

zoare,  sf.  l'aube  209,3;  —,  (zorï)  pi. 
6.  91.  289,1-3.  293,2.  306.  328,2.  331.. 
346,3. 

zodiàr,  sm.  astrologue  6.66,2;  zédie, 
sf.  (iï)  constellation  6.66,2.  169,2.  166,2. 
zor,  s.  de  —,  forcé  6.  376. 

zori,  V.  zoare;  zorilâ,  nom  d'un 
bœuf  6.  259. 

zngrày,  sm.  (ï)  peintre  6.  326,2;  zu- 
grftyeâlă,  sf.  peinture  6.  32,3.  33;  zn- 
grftyésc,  va.  3.  peindre;  représenter  6. 
42.  152.  163,3.  179.  202,3.  326,2;  zu- 
grăvie,  sf.  peinture  6.  179;  zugrăvit, 
sf.  coloré  172,3;  6.311,3.  314.  336,3; 
zngrăvitură,  sf.  peinture  6.  13,2. 

Zumara,  Np.  78. 

zvaca,  s.  istr,  de  — ,  tout  6.  283. 

zvăntez,  vr.  3.  sécher  6.  46,3. 

ZTăpăeat,  aj.  féroce  96,2.  289,2. 

ZTărlesc,  va.3.  rejeter  282;  6.301,3. 

ZTêzda,  sf.  étoile  161,2.  244,1.2  .  . 
248,3;  ^vêzda  160,2. 

zven,  s.  —  albinelor,  bourdonnement 
des  abeilles  6.  232,3. 

zvoritor,  aj.  présent  6.  75,2.3. 

36
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise , dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez"

See other formats
